kV.

GESTIU \EA UNIVERSITATII DE IASI

INAINTEA

SENATULUI
CUVINTE ROSTITE
.

IN 8EDINTELE DIN 1, 2 SI 4 FEBRUIRIE 1877

UN

M. KOGALNICEANU
Senator al colegialui

de Roma

BUCURESCI
IMPRIMERIA STATULUI, CURTEA ERBAN-VODA
QJ

1877

www.dacoromanica.ro

N.' PS 419,-./ 4;ea

CESTIUNEA UNIVERSITATII DE IASI

INAINTEA

SENATULUI
CU VI NTE ROSTITE
IN EDINTELE

3::)=- 1, 2 SI 4 =31=CCT.A.1=ZI1877
DE

pl.

'COGALNICEANIU

Senator al colegiulta I de Roman

BUCURESCI
IMPIRESEER IA STATULDI, CURTEA SERBAN-V ODA

1.877

www.dacoromanica.ro

edinta Senatula din 1 Februariu 1877

D. N. Koeilniceann. D-lor senatorT,

obiectiv, pretin4end dreptul , c, stand

domnielor-vestre vES este amend, cA erT

cAnd din partea altora cestinnea va primi

nit turnur A subiectivA, sA usez ci efi de
arme egale.
ErT, D-lor SenatorT, v6 aducet1 aminte

and m'am suit la tribunA ca sA desvolt

interpelarea mea, cu incuviintarea biurouluT i a SenatuluT, s'a hotitrit ca sA o desvolt astA-cli. V6-rog dar, ea conform votuluT de ierT, s'mT datY voie sA proced la
desvoltarea interpelatiuneT mele.

el de pe banca ministeriall, pentru c.

ceream sl used de un drept pe care mi'l

'

VocT. Desvolt'o.

dit regulamentul gi care D-vOstrA mi l'atT

D. vice-prqedbite. D. ministru primesce aces% ordine de qi ?

D. ministru de mine. Pentru aceea

am si venit, si chiar rog po onor. Senat sA
incuviinteqle desvoltarea.
Senatul inc;uviintep, desvoltarea interpellriT D-luT Kogalniceanu.
D. M. Kogilinieeann D-lor senatorT ,
eti, din partea mea eel putin, as voi sA degajez de ori-ce tendintA po1itic discutiunea seri6sA ce merit! interpelatiunea mea,

si a aril resultat se asceptA cu cea maT

mare nerAbdare, de totT aceia ce credit, cA
esistenta StatuluT rwmAn depinde in par-

te de scold's nestrel)
Rogu-vl stt'mT permitetT maT anthill, sA
. videz u mica cestiune sulevatA ierT de
D. ministru de esterne, cestiune care privesce persOna mea; apol nu voT maT area
on6rea de a vorbi D-vOstre de cat in mod
I

recunoscut, acela tamed el trel iIe eel

mult dupA anunciarea uneT interpelatiunT, sit pot benificia de dreptul de a o
desvolta, ierT, ()lc, am fost tratat de autoritar ; !IA calificare, care v6 mArturisesc ,
chiar de a'sY displace unora dintre D-v.,
nu o reaping de ion, pentru cA gAsesc cA
uA terA are pururea trebuintA de autoritate,

autoritate care, bine inteles, sit derive de

la lege, de la Constitutiune, erA nu de la
intrigT ale unora qi altora ce al pus mAna
pe putere. Am maT fost calificat si de mare

vizir! Am respuns atuncT: Nu am nimic

de dis in privinta acestor denumirT. DOrA,
autoritar qi vizir in puterea regulamentuluT, tiii sa desvoltez interpelatiunea mea
asta-4T, la sfrsitul luT Ianuarit, pentrn nit
anul trecut, la aceias! epoch, un ministru

de instructiune publicA a fost blamat cu

drept cuvnt, Cite eAleat legea instructiu-

neT publice; si tit a dovedi la noble epocA el de multe orT nepAzirea legeT ins-

www.dacoromanica.ro

__
4

tructiund publice aduee consecintT maT

fatale de cat chiar cAlcarea acestel legr.
Cand un articol din lege se coin negresit

cl este un Mu; dra and nu se Ocean

basele lege si se violzA tutrga lege, atune negresit c. Mal este si mal mare."
Prin aceste cuvinte nu am di s nimic care
sit se raporte la D. ministru de esterne ;
D-sa full, nu scifi pentru ce mi-a Ospuns:
mie'ml placti datele i storice; 0 voiti aduce aminte diva de 24 Ianuarit 1865 dad
Domnitorul Cuza a destituit pe un ministru pentru motive earl apartinit istortel."
Rlspunsul la aceste euvinte l'am pastrat
pe asta.-4T ; '1 void da, si apoT voiti treee
'nainte.
Onor. senatorT, am fost de patru orl ml-

nistru in acsta trl; detain era la 1860,

and Domnitorul Cuza s'a adresat de a
doua Ora la mine, cad antia orl l'am refusat, a doua i dupa ce se suise pe tron.
EU atunc Ii refusiiti dicendu'l ca momental nu sosise, cli voiti primi cand altiT
vor refusa, cc refusal lor va face forta
mea.--La 1860 am primit a fi ministru pen-

trucacelo4ise de mine se r ealisasera. A

doua era am fost ministru la 1863 si

1864. Seitl, pe atunci, cum crescuse opo-

si)iunea care se califica de coalipne

monstru6sl. In urma retragerel ministeruluT Nicolae Cretulescu care *use sub louiturile acestel: coalitiunT, Domnitorul
Cuza se dad a se adresa la mine ; efi eram
t Moldova. A venit la moqia mea onor.
D. lorgu Radu i, fitra voia mea, m'a furat de la movie voiA intrebuinta chiar es-

presiunea D-ske. Fac apel la memoria

D-sle diet en am alergat dupl putere;
asa. o D-le Radu?

D. Iorgu Rada. Asa este, qi am sa te

maT aduc uA data.

D. prepdinte. D-le KoglInicene, vl

rog, tineti-va in cestiune.

D. KogIluiceanu. V

rog, atT permis

imputarea, dati'mT voe sl respund.
D. prqedinte. Eh! imputArT au fost de
ambele pArtT.

chleme la guvern un om ImpAciuitor, al

chTeme un om blind, carele era ua inchezl-

suire de impacare; si a chemat pe onor.

D. Bosianu. Eta motivele pentru earl Dom-

nitorul a schimbat guvernul sati, usand

de dreptul Ott, cum a fost in dreptul meti
sit primesc sati sa nu primesc ministerul,
cum a fost in dreptul meti sit'ml dart demisiunea, cum 'm.I-am gi dat'o de maT
multe orT.

Trel lunT dupl acsta, D. Bosianu se re-

tr agea de la minister.Revenind la mine,

vl voirt spune ca, de cite orl am primit
de a fi ministru, n'am comptat pe recunoscinta nimuluT, nicl chiar ne recunosici nit data
n'am foot curtesanul Domnitor (aplause)
Am venit la minister caul m'ati chemat impregiurArile; am alit din minister lasT
dad aceste impfegiurlrT nu maT esistal.',
einta Domnitoruld (a plause)

Cat pentru intrebarea deal Alexandru Ion I

a greqit cltre mine sari ba, efi nu'l pastrez

Biel 'Aran.* el 'mt-a dat satisfactiune,

and ne-am intalnit ea simpli muffle pe
piata Graben din Viena, gi dad 'mi-a
dis aceste cuvinte in facia multora : fstT

resbunat, cad n'aT cOut tu, am cld.ut

eti." Departe dra de mine cea maY
mica umbra de rea vointl pentru acost Domnitor. Eu pAstrez reclInoseintl
luT Alexandra Ion I, carele in imprejurarl
grele, in momente marl, 'mitt dat wash,
nea sl'mY pun i et mica mea activitate la
reformele ce projectase, WmT pun si eti
mica mea iscalitura la marele acte natio-

nale si democratice ce s'al s6vetlit in

1864; i pAstrez dOra cn dragoste memo-

ria natal Domnitor, care, cu tOte greaalile sets, a fost un mare domed in tera
at:6sta! (Aplause in tribune).
D. vice-prepdinle I. Ghana. D-lor de
la tribune, nu aplaudatT, cad suntetT aci
ea sit ascultati Ora nu ea sti datT semne
laid de aprobare Diet de desaprobare. ye
rog sit nu'inT ingreuiatiT misiunea mea; cad

vii ineredintez ea este fOrte grea ; nu pal

punet1 in positie sti hill miser/ in contra acelor aprobarT sti dr saprobla In puterea

D. Koglilniceann. La 1865, Domnitorul Cuza, socotind cli momentul a sosit ca

ragulamentuluT.

sit impace durerile lul 2 Main, cad 2

rea sa la RuginOsa, efi am uitat micele mole

neajunsurT; 'mi-am adios aminte numal de

Mail schimbase facia Orel', i negresit ca

acsta a trebuit al dOrA, Domnul a soco-

tit de mini*, si era in dreptul ml, sit

'

D. N. KogAlniceanuaa imormintamarele fapte alo intiiuluT Domn al Romania intrunito.' D. N. Ionescu la aeLtl,

www.dacoromanica.ro

5 -iamorm6ntare a fost ceea ce a fost clece ant

in Camerile Legiuitre.

D. vice-prqediute. IntratT in interpelare.

D. M. Kogiflniceauu. Sfirsese indata.

pece ant in aces tl incenta sacro-sanctl

reclamat beneficiul regulamentulut nostru,

pentru motiv c pe banca ministerialit se

gasia D. Ioneseu, profesor al universitatot din List, profesor vechin de 16 ant,

care, uit mat sustin, este mat competente
de cat insult D. ministru al instructiunet

morm6ntulu1, nict lacrimile vAduveY ! Era

publice de a rhspunde la aeeea interpelare.

ginsa, D-sa n'a crutat aid majestatea

dka natural ca si ell in privinta mea sit
6A ce a fost tt vita sa. Am Os.

D-lor, de mat malt timp am flout uit

iaterpelare D. ministru instructiunit; voese tntiii s'o eitese, i apot voin intra in
desvoltarea sa. Et'o :
1) Deal D. ministru are cunoscinta de
starea de degradare intelectualit si chiar

materialA a UniversitAtet de Iasi;

2). Ce maul D-sa a luat spre a toll edica Basta stare deplorabilt a unlit: institat de invetemint suprior, care, in facia .
elementelor strain din terile vecine, ameninth romanismal;
3. Cate catedre numAra, Universitatea,

cate sunt ocupate si ate neocupate;

4). La ce ore se tina deosebitele prelectiunT

5). CatT studentt numara fie-care facultate; adicA, cati inscrist si catt efectivt;
6). CtitT profesort ocupa, si alte functiunt, si ce functiunt sett mandate; si eine
primesce onorariele titularilor absentY;

7). Ciao inlocuesce pe profesorit absurf, si ce calitati academice intrunesc;

7). Ce mhsurt D-sa a luat spre a face
ea Universitatea de last sa aib i profesort, era, nu numat studentt."
Acum, D-lor, senatort, si inainte de
.

D-lor, am fost pasuitor, clad alu fost

de cat escort si insulte pentru ort-ce guvern i orT-ce personalitate; asa si la Ru-

si in cea-l-altil, guraD-Iut loneseu n'a avut

pand la Camera de deputatt, ca s merg sit

respund la nit interpelare a D-sle, macula
mie in calitate de ministru de esterne Ed,

a intra in desvoltarea acestet I nterpelart, aunt dator sl fac seusele mele

D-lut ministru al instructiunet, pentru ca,

silit pun ua nenorocita positiune, prin nit
mare necesitate i indatorire, am pus po
D-sa in nevoe sit vie bolnav inaintea Se-

natulut. Regret aasta din Ott inima ;

fist din nenorocire asia este in Ora !Astra positiunea unuT ministru ; si ed m'am
aflat in positiunea D-sle cand am fost
silit de D. Nicolae Ioneseu, atuncl deputat, ca sti pun clout ore, de la mine de a cast

In adevhr, din causa multor ocupatiunT,

D. Chitu n'a trecut, lacer nit data, secatul Milcov, spre a visite sclele din Moldova.

Nu credeam der el D. N. Ioneseu va

permite ea colegul sti bolnav sh vial
sit respun0 la interpelara mea, cand D-sa
cum5ste mat bine lucrurile, and D-sa stie
tot de-ua-datt c. procesul universitatet de
fast, adicA procesul profesorilor cart nu

'st fac datoria, nu dat0 de astit4Y ; cit

atat aci, in onor. Senat, cat si in Camera
deputatilor, de la 1868 si Oat aclt, necontenit s'a vorbit de acet profesort cart last

Wave catedrele kr, ea se'. se fact deputatT, senatort, inginert, agent1 diplomatic!

etc. ; iar D. N. lonescu 'T a sustinut in

_
tot-d'aana.
D-lor senatort, representatiT generatiund
I

bittrane depeste Milcov 'ai vor educe aminte,

el atunet and in Adunarile mume din 1857,

natiunea Romana a lost chiemata a spune

dorintele sae inaintea

mArilor patent

cart vote/ sit cunscA glasul pret pentru

viitrea sea organisatiune, respunsul unanim al Moldova a fost: Unirea, qi contopirea ambelor principate inteun singur
Stat : Romania.
,
Moldova cunoscea mat dinainte ea ea era

chIemata sh fact sacrificit pe altarul patriot ; c ea trebuia st renunce la individualitatea sea istorica si politica ; cit
trebuia sit renuncie chiar la avantagile
materiale ce 'T da un centru politic ! Acea
generatiune nu se Intl ca, cu stramutarea
resedintet, proprietatila avu sti scacIA pre
jumittate; ea totust nu s'a gandit la aid unul
din este neajunsurT personale si materiale

cart decurgeau din contopirea and Oa,

din stramutarea centrulut i activitatet
politico la un alt punct departat. Batrana
generatiune moldovnti n'a avut in vedere

www.dacoromanica.ro

-6
de cat mArirea si binele natiund Romeo;
si tog moldoveniT, pot dice maT in unanimitate, ail cerut Unirea. Der totusT acea
generatiune avea IA pretentiune : ea vrea
ea vechia capita% a MoldoveT, (met 'si

profesoral ol universitAteT de last ; in pa-

perdea titlul de resedintl domnescl, de

scaun al DomnieT, tot* se remit* sea se

core grade academice pentru profesoriT

denial resedenta, scaunul sciinteT, care si

acesta este ul Domnie ! Ast-fel si Domnu, si
guvernu, si deputatT si tera, toll ne 4icem :

In local palatuld domnese se radicem

palatul sciinteT, in locul D omnulaT se punem

inteleginta ; in locul marelor autoritAtT

administrative, financiare, militare, carT

au se se stremute, se punem soil= cele

rentes voiu dice, el acesta se faces contrariu statutelor acesteT universitAtT, care

set% D. lonescu a intrat intro acesa profes'A prin ul incheere a consiliuluT universitar, care '1 primea prin esceptiune motivate, el D. Ionescu de si nu avea grad academic, totus era un vechiu profesor in invetementul superior ! Cat pentru mine eti
nu blamez acesta inchiere, pentru eti orT

ce universitate se pete mandri de a avea

un profesor ca onor. D. Ionescu. Nu sunt,

marY, se punem facultatile ; in locul guvernuluT din IasT se rldicem universitatea

din hist $i ast-fel In 26 Octombre 1860,
Alexandra Ion I. in presenta marilor autoritatY, in fata profesorilor si a scolari-

D-lor senatorT, din aceT emenT cart denega

lor, In fata btitranilor si in fata tineri-

denega meritele si faptele uneT generatiunT de otel. Cu tete denegatiunele acesteT

secte, eti am dreptul se vorbesc In afacerile universiteteT de lacY, pentru el am si

lor, In fata deputatiunilor si a felicitatiunilor sosite de la marele institutiunT de

invetemant din Odle megiate, si chiar de
la bltrana universitate a Isgelonilor din
Cracovia, in sunetal clopotelor, al musicelor si al strigetuluT de bucurie al poporuluT, Domnul inaugure, Universitatea de
IasT, (land in mama profesorilor stegurile
tinerilor facultetY, si drept bunA urare,
ladresandule aceste cuvinte espresive: patriotism, progres si prudenta."!
,

Dupe inaugurarea eT, Inge D. Ionescu

n'a stat la indoiall de a intra in corpul

meritul si capacitatea adversarilor lor. In

viata mea nu am negat meritul chiar al

protivnicilor meT de merte. Nu apartin
aceleT secte de pigmeT si de mirmidonT cariT

ell a, mice, micutl petricice a mea In

acest mare edificiu, pentru el am participat si ell la fondarea sea, pentru ce,
recunoseator increderei ce mi a dat Alexandru Ion I, sant si eti cofondator al
acesteT universitAtT ; statutele sele sub
numele luT Alexandra Ion I, peal subscrierea luT KogMnicenu ea ministru, si

Universitatea de IasT, D-lor, hu a avut la

fondarea eT de cat duoT contradictorT, nu
clic dusmanT, nu clic adversarY : erati D.
Nicolae Ionescu si doctoral Davila, directorele sc6leT de medicine din BucurescY ;
chiar in doua deschidereT universitAteT,
acest din urine alergase la last spre a stArui dare Domnul Cuza se nu subscrie actul de fondatiune, find el universitatea de
IasT trebuia se tali si ue facultate de medicine, ci. D. Davila se temea ea acestA facultate si nu ucida smile de medicine din

a luT Alexandrescu Ureche ca director.

D-lor senatorT, tete partitele, spre lauda

Bucuresci. Nu voesc rita D-luT Davila; D-sea

din un punct de vedere bun, 'si apara copilul

niversare a fondlreY UniversiteteT din Iasi'.

D. Suciu n'a desmintit cualitatile sele si

sett Faptul positiv este task ca dupe tete

in aceste, ocasiune, fiind drept atat pentru

sairuintele oraculuT IasT si ale guvernuluT,

si chiar ale Cameral. Universitatea din IasT
pane astedl este urethrae de una din %mitetile sele coprinse In statutele de fondatiune.
Al douilea adversar a fost onor. D. Ionescu, care in diarul sett Tribuna Romdnet

ilustrul mort, fondator al mare scoff cat

si pentru viul cofondator. Eta cuvintele
ce rectorul a rostit la aceste mare solem-

a combiltut faits fundarea universitate de

IasT.

lor, sit in rendurile lor emenT onestT, 6-

menT fraud, dreptY pentru altiT; ast-fel si

fosta fractiune liberl si independente

sant detor sti o recunosc
are cAti-va
emenT de bine ; maT cu osebire are un om

de iniml si de dreptate. Acosta este rectorul univerlitatiT de IasT, este vechiul

met]. amic, D. Suciu. Cam la finale anuluT

trecut, onor. D. Suciu, in capul profesorilor si al studentilor, a celebrat a 16-a a-

uitate :

Recundscem, D-lor, (.' acesta, solemnitate ar fi trebuit sit sb upeOscA, thee

nu in tot anal, cel pucin la fie-care lustru. Circumstante mail independinte de

www.dacoromanica.ro

not, fatalitatt neasceptate ne at impedicat.

Pra bine inteadevtr, , ea eel pucin anul

trecut, anul al cinct-spre-decelea, sit v6 reamintim entusiasmul ce coprinsese tote animele adevarat romane, la fondarea si
naugurarea deschideret acestut 'nalt institut de cultura, de un Domnitor, ai un ministru adeu&at roman atdt in vorbe cdt si in
:
fapte etc.
Si mai departe, rectorul adaoga

Prea gloriosul Domnitor Alexandra 16111

de pia si perpetut memorie, sub inspiratiunele eruditulut sit ministru al instructiunet publice, D. M. Kogalnicnu,
voia st aplice in tout intinderea sa legea
de la 1851; asia el voi s adaoge la cele
trel facultti si facultatea de medicina ;
chiar pentru acbsta canal se si cumpara
la 1859 acest edificit; lila 186 0, in 26

'Astra de a grabi aeest moment. Permiteti'mT a v eras cause acesteT mart necesitatT.

Universitatea de Cernautt are facultatea sa de teologie greco-orientala, edict

de teologie ortodoxit; fast la acOsta fecal-

tate de teologie destinata a da preott bisericel romane din Bucovina, se cere cit
inv6tamentu1 sit fie in limba germana. Ding

dupit un an gi imitate de la fondares universitatet, acest invatitment se

astadT,

face totust In limba romana, cause este ca,

cartile de inv6tamOnt religios nu sant inch
traduse in limbs germanit.
Faptul positiv, in Romania, eate eit astadt seminarele nOstre fiind numat pentru

preotil de mir, eel ce se destinit pentru

gradele superiOre ale ierarchieT nOstre bi-

rulut si a malt laudatulut Ott ministru.

sericesci, neavend in Ora ul singurit seperiOrit scat de teologie, acel ce voesc a

se paged pentru treptele superiOre ale
bisericei aunt pail in alternative tristit,

Dent pentru a asigura mat bine tfi mat so-

orT

ctombre se inaugura deschiderea solemnit

a acesteT Universitatl in presenta Domnito-

lid esistenta acestuT institut superior,,

Domnitorul roman inzestra acOsta scOla
'nalt cu un statut si cu insemnele ce se
dail de comun unor asemenea corpo rating,

universitritt. Acest statut daclarit Baste

universitate de persOnt juridica, ea droptul de a se administra de sine in causele
atat sciintifice cat si disciplinare, eu dreptul de a castiga avere , smiled casa sa genera.%

i cestorul sit etc."

sit cersator6sca ate at mica burst

care in cele mat multe dap li se refusa
spre a merge in Rusia sat in Grecia, ort
sunt snit! sa trice Molna, si sa invete in

limba germanit teologia ortodoxit a Orin,.1

tilor nostri.
a
AcOsta IA data dis, revin la cestiune. R
Universitatea de last a mers desvoltan-

du-se pant la anal 1866; In 1866 int al

data en noua nOstra Constitutiune, politica militantit a intrat si in acea universi-

D-lor senator!, indata dupit inaugurarea sa, Universitatea din last, dupa statutele sae, incepu activitatea sa eu trot famitten : facultatea de drept, facultatea de
litere si sciinte, facultatea de teologie; rdmasese de organisat unmet facultatea de
medicina, pentru a arils fondare se si incepusera lucritrile preliminarit.
D-lor, facultatea de teologie era ai este
ut neeesitate ; totust ea a trait numat un
scurt timp, en tOte et legea instructiund
publice din 1864 o prevede ai o cere. AcOsta necesitate se presintit acum in mod
mat imperios de cat orT and ; pentru et,
D-lor, ding astadi se cere de la fie-care
preot u. invatatura mat mult sat mat puein desvoltata, cu atat mat imperios se cere

urt invatatura mat 'nail/ de la capiT biseHeel nOstre. In adevar legea organica a
clerulut si a ierarchiet bisericesci, cere in
6re-care timp grade academice de la viitorit nostri prelatt, si este de dOtoria

tate; si profesoriT ail all devenit Omen! politict. Dupa Constitutiune, ott recunose cit

profesorit at tOte drepturile; prin urmare,

precum et all dreptul de a'sT esprima opiniunile, de a se Intruni, de a aerie, asemenea el ail dreptul de a face si politica miManta; i prin urmare eT at dreptul a deveni mandatart at natiunet in Camera de la
mitropolie si in Senatul nostru. AcOsta nu
s'a contestat si nu se contestit de nimenl. In
adevar acest! profesort, presupust Omen!
invatatt, Omen; independenti, negresit eh
intrunescil calitatt cam rare in Ora nOstra;
profesoriT ail dOra dreptul a se presenta In
colegiurile electorale; fast cu at singura
coaditiune, aceea de a se considers, cit universitatea nu este create in folosul profesorilor ci in acel al studentilor, in aeel al

natiunet. Studentilor prea putin le past

ca cutare profesor de la cutare catedra este
senator, ca tin alt profesore este deputat,
cA cutare altul a devenit agent diplomatic,

www.dacoromanica.ro

}4.

8
cil un altul este director la Idle mecanica,

sad inginer pe u. cale fen% etc. etc. .

Ceea ce interesit pe junimea studi6se, si
chiar pe natiune, este cit profesoril sa's1
indeplinscit incltoririle kr, sit ocupe ca-

tedrele kr, si sa dea studentilor invgtamental pentru care el sunt pleat!! Etit si
pentru ce, chiar de la 1866 a inceput la
acea nniversitate nil luptit intro studentY
si intro profesorT; studentil si parintil lor
reclamand proftsorT, i profesorit puinduse tot-d'auna in dosul drepturilor lor constitutionale, in dosul votuluT alegatorilor,

si dieted : alegAtoriT ne-au ales deputatT,

senatorT; suntem chit de dtoriile n6stre
de profesorY !

D-lor ! V fac nit intrebare dreptul de

a fi deputat, de a fi senator, dreptul de a
ft mandatar al natiunel este dansul un drept
salt nit dtorie? Este acest mandat nil dtorie, precum este dtoria de a merge la
garda nationallt, sad la jurid, sail nit alta
dtorie care incumba tutulor cetatenilor ?

I.-

profesort Ilia D. N. Ionescu el, in acestit

Ora, nu cunose superiorititY atat de marT
cart, fart sit se agite, sit vdit venindu-le
de la sine mandatele de deputat sail senator, intoemaT ca in timpurile vechT, and
se puneati la pici6rele triumfittorilor coronele do aur, sail cunonele de laurT (aplause) Seim cu totiT aci cum se fac alegerile,
cum candidatil trebua sit alerge dupa ale-

&Stoll; nu este cunoscuta prin urmare la

nol minunea, de a se vedea cine-va fere de

voe investit eu un asemenea mandat, ca

en nit mantie triumfaln, sad ca en nit coremit civici pe care nu o putem refuse!
(Aplause).
Ast-fel find lucrurile, cestiunea universitateY de last, de la 1866 a fost si este
pururea la ordinea dile1; in fie-care an s'a
agitat cestiunea : ce se face cu tied profesorY carT nu's1 fac dtoria lor ? Ce se face

cu aceea junime studi6se, care sse bunt,

si chiar ant intregT, Malaise fere profesorT,

dud loges instructiuneT publice ice, ca

Welt ar fi ast-fel, set r maT putea &use ace!

profesori. In adorer, Rasta s'a intamplat
roi cu alti functionarT; asa am vadat call-va
din membriT cancelarieT SenatuluT, viind
la presedinte si spuind c aunt incletoratI

din sOse bunt in sse bunt, sunt a se face e-

a merge sa's1 fac. Mona de guard/ na-

D-lor, am aci desbaterile car! s'ati urmat

de la 1866, pre cart Ansa nu vi le void putea

tional!. Dare in privinta deputatilor si senatorilor nostri, acsta nu se p6te sustine!

Legea nu le impune acsta sarcinit eine
altiT de cat libera lor vointh IT aduce pe
b7,nci1e Corpurilor Legiuit6re si pe binrile ministeriale? Lisa D-lor, find profesort, vor sit fie si deputatT, si senator!, si
inginerT, i advocatI, i agentl diplomatic!,
tote acestea sub pretextul, sub sense ridicull a uneT Mora morale, ba chiar constitutionalit. muse acsta nu p6te sit fie; cad
D-lor, considered c aceste mandate, aceste ocupatiunT mat tOte stint incompa-

tibile cu apostolatul de profesorT; da ,

D-lor,, eine dice profesore, 1nv4iitor public, 4ice apostol! (Aplause).
Asa deaf, de cite orY a venit la ordinea
dilet cestiunea universitateT de IasT, de
cite oiT silt venit plangerile si a parintilor
si a copiilor de peste Milcov, atat in Ca-

mera cat si in Senat, D-nil profesort at

sciut a's1 gasi in tot-d'a-una spgrtort cildurosT si puternicT si in deosebt pe onorabilul D. Ionescu , prta in cestiune
cant dices eit nu profesoril at alergat dupe
aleptorT, ci cil alegatoriT at alergat dupi

samene, spre a se constata capacitatea si

progresul studielor aceleT junimT studiOse,
dell care n?avand profesort rEimane slaba,
isT perde timpal si 's! compromite cariera.

citi in intreg, find cit nu void sit abuses

de pacienta D-vOstrit; dare va void citi
numaY nit desbatere care a urmat in Senat,
in urma uneT interpelatinnT Watt( de onor.

senator D. N. Ionescu fostuluT ministru

de instructiune publici in cabinetul principebut Dimitrie Ghica.
Interpelarea , D-lor

era acOsta

Onor.

D. Ionescu facea intrebare ministruld de

instructiune publici de amid, CU ce spell
a inlocui pe deputatiT si senatoriT ales!
d'intre profesort , sustinkd cit implinirea
functiund nu se p6te alt-fel realise de cat
numindu-se agregatT;si impute guvernuluT
d'atuncY cIt nu o face acsta.
Cu ocasiunea acestel into! pelatiunT D.
senator, , profesore N. Ionescu , gists ca
Universitatea de lasT, bine s'a Bloat eit s'a
fundat, avand o mare utilitate pentru tare,
si al duoilea venea si la acet profesorT ce
nu 't# indeplineaq datori lo, i cu masts a-

cesta cerea si se crees nn indoit rand

de profesort profesorl titlart si profesort
agrega t.
Acestit interpelatiune 'mY vet! da voe

www.dacoromanica.ro

el o improspltes, atat pentru memoria acolors earl ad fost pe aceste Wind, cat si
mal cu alma pentru aceia carY nu erad pe
Rhine! intre nol.
EtA ce (pees onor. D. senator N. lonescu in sedinta de la 8 Ianuarid 1870:

D-lor, doresc, ea D. ministru cultelor

cel not (D. MArzescu) sit 'mT spue , dca
gandesee sit lase in stares de maT inainte
un lucru de mare importantit pentru junimea 'Astra , acela d'a nu se prevedea eu
.

suplinitorl in regula profesoril earl regulat obtin concediurT deli. minister, pentru
motive sad private sad publice."
Vedett , D-lor senator!, cit incA de a. tuna singur D. N. Ionescu cores suplinitorT, ea sit nu sufere universitatea de IasT.
D. Ionescu cu talentul sill, cu prevederea

sa politica prevedea cit universitatea de

Ial trebuia sit fie avangarda romanismuInT, avangarda civilisatiund , avangarda
intregil Romani! in fatil cu acele provincii deslipite din trupul Moldova. Eata ce
cerea Onor. D. Ionescu la 1870 in intere-

sul legate si al Ora . . .

D. ministru scie fide bine, el una din
dorintele cele maY vine ale lamed este ea

orasul acela sit fie nn oras de studit, un

oras de mill, si cit maY ales universitatea
de acolo sit se compleetese sit se pue pe
, scales! pieior,, ea sit rgspundl nu numaT
la trebuintele aceleT pArtY a tgril dent si
la trebuintele altor part! a Romania, care
odinirg, ad fost parte integrantit din corpul Moldova."
L'a luat au mot " cum (lice francesul,
guvernul acelor provineiT deslipite din
trupul Moldova; si anume guvernul Austriac, si inteun mod;inteligent. Cu ocasiunea celebratil Centenarula luAriT Bucovina, din fondul religios, din fondul masielor monastirilor earl s'at luat at datA cu

Bucovina, fond care s'a pastrat intact de

guvernul Austriae , din acest fond dat de
strAmosil nostri pentru bisericA i noel,
Austria a voit sit fact un institut de civilisatiune germana ; si tiara s'a si fondat
universitatea germanit Fraat-Iosef" din
CernAutT. Ul data eu fondarea acestel uni-

versitlti i rolurile s'at schimbat ; in loc

ea universitatea din Iaa sA fie un far de
lumina belled care sit luminese provinciele deslipite, care sA intretie curagiul
patriotic al Romanilor smula de la sanul
patria, nniversitatea de IasT s'a umbrit, s'a
,

intunecat, si in loc 'Y a resent , i astl-clY

lumina/ chiar asupra Romania staoa germanismuluT, universitatea din CernAuV,
uncle profesoriT nu alergl aid dupl deputAtie in Reichsratul din Viena, nicT dupe
inginerie, Lid dupe misind diplomatice,
ci stet acolo ,,ca sentinele ale culture! Germane in facia cu Orientul" dupe baud cuvintele ministruluT de instructiune publicit din Viena: voese ea acesta universitate
sA fie un avantpost al eivilisatiunei Germane in facia arbariT OrientuluT."
Cum vedetT, ministrul din Viena maT

practic de cat D. ministru de esterne al

nostrn, apliel in sistem opus cuvintele senatoruluT lonescu , care 4icea odiniOrl in
Senatul nostru; Universitatea de IasT tre-

bue sit corespundA nu name la trebuintele Romania dell si la trebuintele altor

pArt! carT odiniOrl alt facut parte intograntit eu Moldova." Pleat numaT c/ D.
N. Ionescu, ajuns la putere, departe de a
face din aceste cuvinte ul realitate, s'a folosit de puterea sea spre a face ea clisele
sale de altA data sA nu ramie aid mAcar
ca simple cuvinte. In CernAutT lucrurile
fast s'at luat maT serios ; universitatea de
acolo In data dupe un an si junaltate de la

fondarea sa a devenit una din primele

universitatT ale GermanieT.
In fatia acesteT universitatT germane

fac acum intrebarea: care era datoria pro-

fesorilor de la ultiversitatea din

IasT ?

Care era datoria guvernulul in facia acestut entrapment rival ? Datoria profesorilor
era maT mult de cat oil Cana sit 'a ()leg :
trebue sit stAm neclintitT in inplinirea misimnel care ne-ad dat'o fondatoriT acesta
universitAtT ; se vor gAsi aiurea destule lumini, se vor gAsi destule mimI, destul curegid, dentate independent in cele alte trepte
ale societAtil Romane, spre a apgra in

parlament drepturile i hbertAtile publiee

din Ora; noT avem a apgra interesele natiuneT in facia cu street', noT trebue sit stAm
aci , noT avangarda RomanismuluT !NoT tre-

bue sit leerier ea universitatea din IasT, in

lupta sa cu universitatea din CernAutT, all
fact a birui romanismul; la lupta dire en rivaliT nostri in obeli; first noT pe tgramul
romAnismuluT , eT pe trireme germanismulul! ( Aplause ).Fleutu-att D-lor sea ? Nu!

D. lonescu, dope ce a %cut acel pro legomen a venit la un resultat, acela erat
D-sea i en colegiT sgY sit fie senator!,

www.dacoromanica.ro

- 10 deputatt, etc., er nu profesort, si Statul sl

le plaided pe suplinitort. Cite propriile
sele cuvinte chiar in sedinta din 8 lanurie 1870.
Dart in tot casul, frind-cd cestiunea
meritit seridsa atentiune a D-lut ministru
al nstructiund publice, care trebue sit
alba pe anima sea interesul junimei studi6se, ea si interesul eel mare al Statute,
ered, ca D. ministru 'ml va da un respuns
categoric si satisfacator la intrebarea ce'i

Corpul Legiuitor, sed dust in congedid,

pentru alte motive. Astept de la D-ta uit
sell*, detaliata si consciinciOsa prin cea

d'nteiti posta

Ve invit cu acesta ocasiune a 'mY totmite la finale fie-careia lunt un raport esant despre absentele nemodificate ale profosorilor."

Avend a da sema d'naintea Corpurilor

Legiuitere si a respunde la interpellrile
co mi sit fact in acesta privinta, fac apel
la onerea si datoria D-v6srtd, spre a me
pune in stare de a lumina pe representatiunea nationall."
Acum iat ce respundea la acesta circularl fostul rector al universitAtei, D.
Miele:

fac : ce mane gandesce sit ia, eit atund

eAnd se acorda congediul de minister, fie
pedlar motive personale, fie in interesul par-

lamentuld, ce mesuri gandesce D. ministru se ea, ca sit suplinesca catedrele, pentru

ca junimea studiesa sit nu ramema prea

mult timp, in dauna studielor sele, fara,
profesori, sell titulart, sea supliantY."

In urma provocatiund D-vestra, D-le

ministru, cerceand in actele universitAtei,

Prin aceste cuvinte onor. D. N. Ionescu

pentru a putea satisface justa D-vestra

recunesce, ca este uit nenorocire mare

cerere, am cAutat ea sit deseoper earl din

D-nit profesort, dud all fost in Camera
sell in Set at de la promulgarea Constituthine incOce, si prin urmare lipsind de
aid, ail fost suplinitt si in ce mod; am aflat di D. N. Ionescu in anul scolar 1866

sa ranAe prea mult timp

fara profesori in dauna studielor sele.
ea junimea

Chtemat a respunde, D. ministru de culte

mai Anteiti a pus cestiunea constituionall inainte; a fost forte constitutional,

si 1867, anul publicaret Constitutiud, a

functionat ca profesor de la 27 Septembre 1866 si pent la 2d Octombre 1866,

ceea ce din nenorocire nu vedem %cando-

se asta-di. D. ministru a dis inainte de

tete: Deelar, clad beep a da lginurirele
acestea, el primesc controlul onor. Senat
in general, si in particular al D-lul Ionescu; long tot-de-odata cer ea i senatorul N. Ionescu sa bine voesca a autorisa
pe D. ministru de instructiune a controla

si era de la 2 Aprilie pene la 27 Iunie,1867

in care timp a fault 53 de prelectiunt, eftte de una orl si jumAtate, dupe cum e obiceiul D-sele, care fact' aprOpe 85 ore

si a vedea cum 'st indeplinesce datoria

mera, si afara de vacantele craciunulut, a

fost suplinit de eltre D. Dr. Zaharia Colamb, (WO cum se vede din adresa D-lut

peste tot; Aril, In cel-l-alt timp, fiind la Ca-

profesoral Ioneseu (aplause); si senator ul

lonescu va recunesce ministrulut de instruetiune dreptul de a trage la respundere pe profesorit universitAtit de Iasi
cant nu 'si fac datoria lor."
Iita, D-lor, circulara D-lut ministru de
intructiune publicit de atund :

Z. Columb eltre rectorele universitatei

din 4 Ianuarie, anul 1867 si autorisat la
acesta prin telegrama onor, minister No.56

No. 15,615, adresaarectorilor, i directorilor scdlelor secundare."

Interpelat fiind in Senat despre mesurile co ministerul a luat in privinta absentelor profesorilor cart lipsese de la
catedrele lor, ski pentru motive ca sunt
deputatT si senatort, ski pentru alte motive, sant dator a sci si a avea u. data-

din 15 Ianuarie 1867."

In anul scolar 1867 si 1868, D. N. Ioneseu a face 18 protegee, functionend de
la 10 Noembre i pent la 5 Decembre
; 867, precum si de la 12 Ianuarie One
la 28 aceia"st lunit 1868; Ora in cel-l-alt
timp nu se vede a fi suplinit, find el nu
'st a gasit suplinitor, de si a invitat pe mai
multt D-nt, precum pe D. Quintescu si pe
D. A. B. Brandt. si pe alit; trial n'aii voit
reel unul a '1 nuptial.,

Hata sciinta, deft de la promulgarea Constitutiunit si One in present, catedrele

salet ce dirigett afi fost Tibias neocupate
in timpul cat profesorit titulart ad fost in

colae lonesen incepend cursul D-sele cu

cet altY D-nt profesort clinpreuna la 2
Octombre, a functional pent la 5 Decem-

Copia dupg circulara ministerului

In anul scolar 1868 si 1869, D. Ni-

www.dacoromanica.ro

11 bre acel an, in care timp a flcut 46 prelegerT si erl de la 10 Februarie 1869 /A-

O la 9 Aprilie, 23 prelectiunt si in fine

de la 12 Iunie si peal la 25 acea lunt

un numdr la 7 prelectiunt, si Unit D. Nicolae Ionescu in anul scolar 1868 peal-in

Veal* cum nal D. ministru, Constitutiunea intru acest punt insennat, et

1869 peste tot a flcut un numdr de 86

prelectiuni cu durata de ate una si ju-

universitatea de Iasi are drept sit dea din

mAtate orit."

VedetT, D-lor, c numtrul preleetiunilor profesorulut N. Ioneseu, in mail 1866

67, 68 si 69 al mers de la 25 peal la 80

de prelectiuni anuale maximum. Acum
dcl insust D. N. Ionescu, un om de talent, un profesor consciincios, un om care

insemnsl atat de malt in invMAmentul

de peste Milcov, in acesti patru ant nu a dat

scolarilor at de eat de la 25 pen6 la 80

lectiunt anuale, apot inchipuyti-v6 ce a tre/

bait st fie cu eel alt.( profesort Malt maT

slabt, si sa,'mt fie permis sA adaog : si
mult mat indiferenV la implinirea Matoririlor lor de cat D. N. Ionescu! In facia
acestel stArT de lucrurt, care chinned, tea

section luare aminte si a Senatulut si a

guvernulut, si e Orel intregl, insvi D. N.
Ionescu s'a pus in dosul aleg6torilor ! AlegAtorit l'-ail ales ! Acest cuvent in gura

unora din profesorit de la Universitatea

din hist, dice tot, spalt de tote plentele.

Cana D. ministru Marzescu a facut im-

petal

D. Ionescu dA fOrte pucine pre-

lectiunt, el D-sa lipsesce mai tot-d'a-una

de la catedra sa, OtA ce a respuns singur
si insust D. N.Ionescu.
Nu void ca ministru sit facA favOre cu
aplicarea lege pentru niment, fie acela,
poll cat de mare in ochit D-luT ministru.

'

representant pdte sit lipsscit fArt motive, si D. ministru pete sit qica cit nu e"ste legal dupe legea instructiunet, dent
este scris in Constitqiune.

Void ea legea sit se aplice; der sl se aplice pentru toY de nit potrivA; cAct numat din aplicarea legY sit fusel respect, i atunct numaT aplicarea nu este

uit aplicare de pasiune.

"Pa, D. ministru, sit considere ca demisionat, i '1 rog sit nu fie indulgent

pentru niment, sit considere ea demisionat ort-ce profesore se va fi absentat ftrl motiv prevldut de lege, in curs de ut
lunt de dile. Dent ce va face D. ministru cu Constitutiunea, care este ut lege
posteriOrit, care prevede cit universitatea de last trebue sit aibit un representant ? Constitutiunea dice :'cit universitatea de last sit aibit un lepresentant. Acest

Oval sti un representant in Senat, si

am avut onOrea a fi representant in
Senat al universitittet de Iasi.
Si spot ca justifiicare a mai aditogit
D-sa (D Marzeccu) m'ad luat pe min e
st mt-au flout procesul; dent ar fi fost

cu malt mai drept sl adult Inaintea

D-vestre un tabled comparativ, sit ved./

deeit la finale wild am mat putine leetuna acute de cat altit, orT cat as fi lipsit. Acesta este un lucru care as fi voit
s'Al fact D. min istru, sit se .vedA dean
numtrul leetiunilor acute de mine este

inferior sat nu. Dent s'a intamplat de

Watt intardiat; Clad le-am flcut, D-lor,

pentrn cit et and aunt la datoria mea

mi-o indeplinese consciincios, fac in tete
dilele prelectiunt, in loc sit fac cum full
alta AltiT fact de doud ort, de trot ort, i

altii facti ul-datl pe septAmanit. Acum

caud. s'ar fi luat numtrul lectiilor celoralti profesorl, si celor ale mole call le

fae in tOte dilele, s'ar fi vut intru cat

eil am remas inapoi etc.
.... Eil sed aci si cand nal due, 'mi fac
in tOte dilele prelectiile ea sl-nat compenses absentele. DOrA, D-lor, nu este destul en atet; el as dori ca sit id cine-va

care sl nal inlocuiesel and lipsesc. D.

ministru dice cit n'am gAsit un supleant.

Ed voesc ca sl se inA cursul regulat la

elevit mei pe cat timp sunt aid. Cat pentin cestiunea plecaret mele din last. am
consinderat ea, and un colegil ea Iasi,
'rat face onOrea a mA trAmite aci, trebue
si viu; si atunct cred cit junimea studi6sit suferl, si pentru acea am dis gAsit
un supleant;

i in acea stare sit ant si

pAnd astit-di cit supleant nu am tact. Am

dis acesta D-lut ministru de instructiune
tabling, Strat; cleat peal astA-dY nu s'a
realisat cererea mea.

....D-lor, cand P. ministru va veni cu

un labial comparativ de prelectiunile
cart le-am fAcut de child am fost trAmis

in Camert sat aci, si and tabloul acela

nu 'va corespunde la indatorilele mele
comparativ cu eet-1-alt1 profesorl, atunc

www.dacoromanica.ro

12

va avea dreptul sa dica eit aunt un scan-

dal pentru

ceT-l-altT profesorT, pentru cit

yin in parlament Pent atuncl drli sli 'mY

permitA D. ministru a'T dice, ca 'rat fa-

ce, toil declare osti1it4 In care nu cred

ea, D-sea va fi invingator.
Eta, D-lor, simtul diselor D-lut loneseu:

D-lor In adevar eil jumatate de an sat

tret pall de an sed in Bucuresci. der

cand m Wore 'nape, apoT in t9te dilele fac, prelectiunT ; aa der cii cifre, en
calcul bine-voitT a vedea ca la finele aoulut ea am facut tot atatea prelectiunT
cat si colegit met cari all remas acolo.
Un lucru ease, uita onor. D. Ionescu: c5,

consiliul superior de instruOune, dud

a hotitrit prelectiunile, iind shag de
timpul profesorilor, a tinut seinA si de
capacitatea studentilor. De aceea vedem

la Universitatea de Iasi el, afara de D.

in facia acestor preleetiunT indopa ate, remana mat zAluzT de cat chiar mat nainte

de a asculta aceste curiese prelectiuni!

Eta, D-lor, ce se face la Universitatea din
last de mat multI ant. IntelegetT D-lor ea,
pus pe un asemenea teren, chiar elocuentul D-nn Ionescu a fost forte slab; si dar
cu tOta retorica D-sele, Senatul a aprobat
purtarea ministruluT Mirzeseu.
Dupe D. Marzeseu all venit deosebitt
all ministri la instructiunea publicit, DD.

N. Semite, P. Carp, Tell, Majorescu si

D. Majorescu asemenea vadend eit profesoril de la
Universitatea de List nu'sT Stetted datoria,
cut D-lor (nail tot cc voitT afara de profesorT, el unit email si stall cu desavarsire,
pe Maga care apot nicT nu'sT Wean datoria, D. Majorescu, die, a you sit fool sit
inceteze acestit stare de luerurT. Recunose
altiT. SciV ce a fAcut D. Tell.

Suciu, profesorit all pentru prelectiunT numaT trot, mult patru ore pe septamna. Voiti

east cit, spre a remedia reul, a luat un

drum piezis, un drum ma; s'a socotit In

lasa ensa de ua-cam-data de nit parte aelate cestiune, t i voit vorbi numaT de aceia ce privesee studentiT. Pentru ce prelectiunele sunt ast-fel reschirate pe septamana ? Pentru ea sit se dea timp studentilor sa studieze si sa mediteze mate-

drept sit suprime uncle catedre ea sit nape de uniT profesorT. D-sea mat bine ar
ti facut sit urmeze legea, sA previa, pe
consiliul permanent al instructiuneT, sit'T
supunit la censura pairilor lor, ba chiar
sit cera prin acesta cale insusT destituirea lor.
Mat putea D. Majorescu sli vial la Corpurile Legiuitere cu un project de lege
si sli crli imbunatatirea legeT. Nu a facut asa. D-sea a destituit d'a dreptul douT
profesorT de la Iasi; a mat destituit pe n

ria predatit de profesort.

Acesta ensa nu s'a considerat de profesort si de ensue/ de D. Ionescu ; D-sa

mergea In IasT si 'd incepea prelectiunile ; cum snail studentil, et dedead neva
la curs, si D. lows. 'T tinea intfuna, 'I
indopa cu prelectiunile ! (ilaritate), fere

nul din cet mat capabilt si mat zelosl

ensa a se intreba, den un asa mod de a

dintre profesoriT de la facultatea de drept

din Summand. Atonal Senatul indignat de

tine preleetiunT putea sli profite studentilor.

Inchipuiti-v6, D-lor, cA aid In Senat

m'as sni la tribuna si as vorbi dou6 ore;

cit apol D. N. Ionescu, cu elocinta D-sele
bine cunoscutl, spre a me combate ar tine
un discurs de clout ore, si apoT ar mat vor-

bi si alcit pent la medul noptiT. Va fac

intrebare, ort cat de frum6se, de elocinte
ar fi aceste discursurT, n'atT stir* prin a
nu mat asculta nimic, prin a nu mat intolege nimic ? ET bine, eta ce se face la Universiiatea de last de mat multi ant; lipsent profesorit maT multe lunT de dile de
la indatoririle lor; studenOT perdu deprinderea de a mat studia, de a maT medita.
De ill-data atilt cli profesorul a venit In
. IasT ; napustesc, daft busta tott (ilaritate,
aplause), si '1 asculta nit di, clout; si apol

lovirea ee se da drepturilor profesorale,

ei mind in fruntea sea clout barbAT earl
sunt un mitt pentru instructiunea publica,
a intervenit. In adevar instructiunea pablica
fie bine constatat
ar putea orT
unde gasi dusmant; numat in Senat dusmanT

nu p6te gAsi luminarea publiculd I DD.

Bozianu si Al. Orem' bland der in aplrare spectate drepturile profesorilor loSenatul a dat D-lut Majorescu un
drept si meritat blam.
Ensa chiar anted Senatul, nu a ascuns
nicT a aparat loviturile ce se dati instructiuneT superiere prin pArasirea catedrelor, prin degradarea UniversititteT de IasT,

cu atata mat deplorabilit, cu cat Universitatea de CernautT primise nit grabnice si stralucita desvoltare. D-nu Des-

www.dacoromanica.ro

13

liu aritta aceste ingrijirl ()land: N'ap

fi facut ;mesa interpelatiune, decl nu era
vocea d.ureresit a Universitatei de peste
Mi inv.... etc." Asa s'a invinovatit D.
Majorescu, nu pentru eit a lovit reul, der
pentru el a avut recurs la nit mesurit nelegall, pentru cii in loc sA intrebuinteze
controlul dat de lege, a epit gall din le-

ge. East reul, o mal adaog, era constatat in unanimitate.

Cu ocasiunea ultimelor alegeri, real a
crescut si mai mull; si a luat proportiunT

pentru cii la cat dre nu aunt profesorT.

S'a maI vorbit el nu este bine ea profefesoril cii fia i judecittorl. EtA i aci ce
dieea D. colonel Leca in Camera,:
S'a maT vorbit eit unit profesorT aunt

si

judecittorl. Contra acestul fapt mii

ridic din bite puterile mele. Cum pete
n sl aibl vreme un profesor de a fi i ju-

decAtor ? Ce ? Nu aunt 6re destuT &tied

capabilT cariT sit ocupe fotoliul de jade-

calor ?
Sit Helm, D-lor, pe profesorT sit se o-

atAt de marl, in cat a ingrijit pre amicii

eel mal intimi al guvernuld, a ingrijit pe

cape mime de catedrit, den voim a en-

membriY eel mal influentl al majoritAtel

i eine le dice acestea, D-lor ? D-nu

colonel Leca vice-prepedinte al Camera
deputatilor, membru din majoritatea coreligionarl a D-lor
La mesa imputare, D-lor, a venit until
'din acel profesorT tinerl sa respundit ; sit
vedeg cum a respuns :
D. Climescu ... D-lor, v'ap ruga sieml
dMT ult dreptate ; de la inceputul ;motel
Camere, astA-verA si scum, cred eit'ml
reenn6seetl eit am fost unul din eel mai
modestl .. Nu m'am amestecat mai in
nimic; n'am voit sit es inaintea nici a
unora. Mai mult, pot dice eit pi fa tang
am fost modest, i in tell el nu pot eonta de cat cit sunt de eine ant de dile; el

din. Camera aurora, a ingrijit chiar pre

coreligionaril D-lor protesoff ;'pi asa bind
In CamerA, maT de-unl-di un vice-prepe-

dinte onorabilul colonel Leea, a facut

urmittrea interpelare, care este mai intoemaT ca a mea, eu uit singuri deosebire

cit ea este mult mai energicl de cat a

Eta ee dice D. Leca in pedinta de
la 17 Ianuariti.
mea.

EA mi-am permis a face ministruld

instrnctiunel publice nit interpelare In
privinta profesorilor deputatl.
Nemuriterea Constituantl care a dotat

Ora en instituting liberale, a dat drept

profesorilor a fi deputag ; i nu se putea
ca acea Constituentii sit se inspire de cat

de icleT liberale, nu putea prin urmare

sit lipsescA un parlament de contingentul de luminT al profesorilor.. Le a dat
der dreptul a fi mandatari. Prin urmare,
nici se pete produce uit motiune in parlament, care ar avea de object sa rldice
profesorilor acest drept.
In privinta profesorilor care ar lipsi
de la curs in timpul mandatuld lor, nu
s'ar putea dice Ore cii se causezit nit pagubl invetitmentuld ? ET bine, toeme

pentra aceea cer de la D. ministru sit

bine-voiascii a ne spune indeplinit'al

scoff profesori locurile kr? In cas afirmativ nu am nimic de dis. Deal ens6
cursurile s'ar constata cit safer* atunel
absenta D-lor profesorT there este nit
perdere. pie aceste, nu ca se, lovesc in
D-nil profesorT, dent cred ca tune D-lor

vor conveni el este nit datorie pe care

trebue sa 'sT-o indeplinesea, pe ctil vreme sant salariati pentru acesta.
Voiti areta cit acest reti provine nu

pentru cit nu sunt elevi la facultittl der

lege rode bune.

bine, am sl ve fac nit declaratiune, am

sci ye declar acum, c n'am sc mat fiA

modest, am sit es din starea mea, din na-

tura mea.

In adev6r D-lor, recunosc cit onor.

D. Climeseu sosit de abia de cfitl-va anT in

Ora este un bun profesore, el are consciinta, are chiar amens profesiuneT sale; D-sa

ne spune chiar eit este modest, naiad fast

grija a ne deelara tot de ul-datl cii va deveni nemodest; qi rett va face, dupit opiniunea mea.
Din nenorocire astii-dl instructiunea pu-

bitch face parte din politice; de aceea D.

profesor,Climescu spre a justifica pitrAsirea catedrel sale, se servit de cuvintele urmAtere:

Trebue sit constat din nenorocire el si

instructiunea publicit face parte in politicit, pe cdnd ea ar trebui sa fie cu totul afart', din luptele politice; astA primitvarii,
die, schimbandu-se imprejurarile, not eel
mai fluent ne am dis: etl nit era nouit ce
se deschide tereT, eta momentul Mind pa-

tem fi ascultatI pi not

www.dacoromanica.ro

- 14

In fine am avut credit* eit sub acsta

noul erA ce se desehidea inaintea 'Astra,
inv6tamantul public IT va dobendi locul
,si consideratiunea sa. i eu acstA oca-

siune, D-lor,, void spune ul credintl

ce am: cl &Sch. Ora acesta trebue s

aibit un loc in concertul Europa, el d6-c5, trebue sit fie past In relief in Europa,

apoT nu va mat putea ajunge la acsta

nieT prin industrie, nieT prin comerciii,
de cat numaT prin Iirvmnt. Numat avend OmenI luminatY, numal And vom

demi uit Athena, nu pentru Europa, ei

pentru Orientul eT, numaT atune vom pu-

tea trill ca natiune civilisatk luminath.

Acestea ar trebui sit fie tendintele tutulor guvernantilor nostri.
Si eli cred, eit sub guvernul actual,
instructiunea publica va fi aparata, mai a-

les dint Senatul, pfinea rece, va dice puternicul sit cuv6nt, ca ministerul sit pue
in marginile indatoririlor lor pe profesoril de la Universitatea de Iasi!

Alt defect mare este lipsa de control, alt

defect este centralisarea enorml ce esis,ta t instructiunea publica.
Nu void r6spunde aci mult, &Sea le-

gea instructiuneT a fost Matt In trei sep-

Maid. AcOsta este uh er&e. Legea instructiuneT publice, in partite sale principale, este kat/ mai din euvnt in cavent din legea prelueratA in 1851 in Moldova de tot ce era maT ilustru in timpiT

de atune.
Pe urmit in 1863, in timpul ministerinlul D-lul N. Cretulescu s'a numit uit comisiune in care oral D-niT Bozianu, rhposatul Costa-Foru, Boerescu si altil; eram
si et in acea comisiune care a lucrat pro-

jectul de lege, gata de tot spre a fi supus

Corpurilor Leginitdre. A venit 2 Maui; pro-

jectul s'a studiat din nal in consiliul de

Stat. uncle i s'a dat cea din unlit fatt ; si

Sit vedeti, D-lor, acum ce WI gasesce D. profesor Climeseu la Universitatea

de Iasi, care este, dupt D-sa, causa stAreT
de degradare in care a cadet acstl Uni-

ast-fel acel project a devenit legea organicl de asta-dl a instructiuneT publice. Nu

este dent asset c s'ail Mat in trei s6ptaminT acOsta lege. Cat pentru cele-lalte defects, din care eel principal, dupl D. Climescu ar fi, eit legea din 64 nu are control
asupra profesorilor, eT D-lor, ia uitati-vh

versitate:

cum ese admiral la lumint!

,La 1871, dice D-sa, and am venit de

la studit, am vhdut un spectacol ingro4tor in Ora mea ; acest spectacol ingrodirer era caderea invtithmentuluT, inter-

Se califica si asta-dt legile de la 2 Maiti

de legY autoritare, legi draconiane !

natele gole, profesoril persecutatT, nivelul

studielor cl1Int, eel pucin in comparatiune eu timpul pe and eram et in scOlele lard, pe la 1864.

ET bine, astl-dT D. Climescu dt dreptate acestor legT, imputandu-le defectul eit

n'ar da gavernuluT midlOce de control.

D-lor, legea instructiuna publice de la
1864 era cii totul departe do principle
autoritarismula; da, aasta lege nu voia

Fiind-ca specialitatea mea m condam-

sit trateze profesoril ca pe copil, a 'T conduce cu ferula; legea din 1864 credos c'are

m'am interesat srt v&I care e eausa seaderet InviicamOutula Dupit multe obser-

a face cu barbatT seriesT; si aaa find, ea last

na s gran In instructiunea publici,

retinal. cugetarl si chibsuinte, cad nol

Omenit de sciinta avem obiceit de a observa mult, fOrte mult, si numal dupt aceea ne hasardam a avausa cite nit yetitate, si p6te Inca raid acet veritate sa nu
fie absoluta, fiind posibil a se combate ;

am observat ic, malt, i am gisit un

eulpabil in tOte acestea; calpabilul a legea instructiuneT votate In 1864. Are pueine defecte acOsta lege, dent marl. Unul
si mat mare de cat tOte, ni '1 a spus D.

presedinte al Canning, and vorbea ea

simplu deputat, este ca, acstA lege, impreunit en alte douti legT fOrte principale,
fost %cute numal in trei sapttimanT.

at

la apreeiatiunea lor, la consciinta lor indeplinirea indatoririlor lor ! $1 chiar and

acOatl lege prevede un control, nit necesi-

tate de mOunt coereitive, ea supuno pe

profesort judocata pairilor lor, it supune
juriulul compus de profesorT trasT la soli

Si D. Climescu dice cum ca legea de la

1864, fin I cl nu avea control, este causa cit

fa Universitatea de Iasi, anti cucuvaele!

D. Climescu, care dice ca este modest,
a dat asemenea scuze ale neindeplinireT
dato-ielor sale, si a adaos c'a socotit ca va
face maT bine parhsind catedra sa, retragandu-se de acolo undo '1 chema datoria,
si

viind in Camera de la Bucuresa, cid

acolo ar face mai bine! D-luT a dis achtit

-

www.dacoromanica.ro

-- 15 curi6sa desvinovatire, nu am dis'o eti! Dena destul cu desvinovatirile D-lut Climescu si ale colegilor all.
SA vedem acum ce a respuns D. ministru de instructiune la aceste curi6se sense.

S'a pus si D. Chitu cum s'ad pus si profesorit, s'a pus in dosul Constitupunet
Constitutiunea da drept profesorilor ea sa
fie deputatt i senatori, Constitutiunea le
da drept ca sit fie inginert, sa fie agentt, sit
fie ort ce ; eli n'am ce face, asa este Constitutiunea, vinovata de Constitutiune!

Constitutiunea este vina oil Universitatea de last nu merge bine! Nu socotese,

D-lor, ca acei cart ail facut Constitutiunea at credut un moment, ca scopul et ar
fi fost sa ucida prin parlamentarism un
corp mare de invttament public, nit facile
a viitorulut.
Eta insasi cuvintele D-lut ministru de
instructiune:
Pe cat timp Constitutiunea nOstra nn
creaza nit incompatibilitate intro aceste
done mandate sat sarcine, eli cred ca nici
nu pete fi vorba deed un profesor s'a ad-

mis bine sat rtii in acest parlament.

Cestiunea lost ea alit fast Matt ce

se dirige interpelarea, sad intrebarea.
d'a dreptul ministrulut instructiuneT publice in sensul sail in formula acesta: Ce
face ministrul instructiuneT publice cu
catedrele de la Universitaff sad de la alte scOle, cart sufer, neputend fi ocupate

de titularul profesore, care siegeda in

Camera sat Senat? Aci, D-lor, sa 'nil permiteti a me referi mat cu shah' la dispo-

sitiunile lege' organice a instructiunet

publice.

Aceste cuvinte, si le pot e it susi Adanarea sat Senatul, cand se alege tin profesor; &and alegerea sa este bunt, Senatul
ei Adunarea in complectul sat nu pot sa '1

esclud. Dena acesta nu scutesce pe ministru de a 'sY face datoria, de a cere ca

profesorit sh 'st fact datoria; D-sa este dator sa vorbesca si all fact ceea ce a dis
si a Meat, ministrul instructiunet publice
de la 1870 and D-sa a dis
nu deputatilor si senatorilor
dent profesorilor,
dascalilor: Facetiva, datoria (aplause):
Et ce mat dicea D. Chitu in cea-lalta
Camera:

Va sit pea am degagiat cestiunea de

twee importanta a el constitutionala in

privinta compatibilitatet mandatulut. Astfel simplificatit, eta ce (lice art. 390 din

legea instructiunet publice in privinta

absentelor profesorilor de la catedrele

lor.

Lipsirea de la clase in curs de nit lunit fArA congedit si fara scusit bine-cuvenal, va face sit so considere demisionat invetatorul.
Intre seusele bine-cuventate ale acestut articol si ale celuT precedinte, nu se
vor putea admits cele intemeiate pe alto
ocupatiunT ce ar fi avut invtitatorul, deosebit de ocupatiunile legiuite ale functiunet sale de invatittor.
.

Va sa dica este clar si evident ea un

profesor Ole lipsi de la catedra sa ort
avend congediul ministruluT, ort avOnd
sense bine-euventate pentru lipsa sa; numat cand ar lipsi una sat alta din aceste
conditiunT, numat atuncY ministrul este
dator sa considere ca demisionat pe pro-

fesorele absent.

D. Chitu singur dent recunesce, ca dupa 30 de dile de lipsa, D-sa avea datoria
a considera ca demisionat pe oil care din
profesorit care ar fi fost in acesta positiune; ins/ (lice D-sa:
S'a intemplat, in adevr, ca mat multi
profesorT, cart ail lost alest deputatT si
triimisi la acesta Adunare, voind sit 'st
indeplinesca mandatul ce all priimit de
la alegttort, ad venit In Camera, si prin

acesta a trebuit sit lipsesca de la catedrele lor. Decit lipsele s'ar fi erica fara

inlocuire, neaparat cacti dupe 30 de dile

do lipsa trebuia sit consider ca dimisionat
pe ort care din profesorT care ar fi fost in
acesta positiune; ins& toll, fie care, yenind la Camera, 'Int a recomandat cate
un suplinitor, profesor coleg de al D-lor,
tot de la universitate, pentru ca sa '1 suplinesca la eatedra D-sale in tot timpul

functionara sale in Camera.

D. ministru recunesce cit D-nit profesort de la Universitatea de Iasi', chiematt
asT parasi eatedrele int recomandat ea au-

plinitort, profesolt, colegt de at D-sale.

D. ministru recun6m,e ca un profesor, and

lipsesee nu Ole sA lase drept suplinitor

de cat un alt profesor coleg al D-sale. Apot mat dice D. Chico:

Consultand pe consiliul permanent,

mat trait asupra conditiunilor de cepacitate si de admisibilitate ale acelor re-

www.dacoromanica.ro

16

comandatt suplinitorl, eti le am suplinit

catedrele en acet profesort, si sunt conTins c nicT unul din profesoriT suplinitorT nu sunt in conditiunT de a atrage reprobatiunea D-v6strA sat a Orel. Un profesor de laUniversitate idol lipsesce, un

confrate al sat pete sit '1 suplindsca. Ai in

ffcesta se face nu numal la noT, dr

alte

aunt servicie
de profesort agregatY, servicie recunosrl, uncle maT cu sthn

cute de lege.

ceste si catedra D-luT Sendrea a fost si

este suplinitit, nu este vacantit.
.... Eti cred cli cn modul cum am urmat, adicit cu acela de a permite D-lor
profesorT, sA siejeze in parlament in puterea mandatuluT ce le-ail dat alegitoril
Ior, find inlocuitT la catedre de alit pro-

fesort, n'am facia cu acesta ce-va rti ;

liam fled cu acesta ce-va in contra leget
instructiuneT publice.
Dupl tOte acestea D. Chita a art-

Va sit ;licit in acestA privinta eti cred

tat el D. Vizanti este inlocuit cu D. Pe-

cit nu am urmat in contra legiT, ca minis-

trino, el D. Climescu este inlocuit cu D.

tru al instructiuneT.
"Mi s'ar fi putul impute, cred, deca est
fi ingAduit pe profesorit titularT all vinil
in Camera, si as fi suferit tot-uA-datA ca-

Rosu, el D. Ionescu, dupit recomandatiunea chiar a D-lut Ionescu si dupit avisul

consiliuluT permanent, este inlocuit cu D.
Caragiani....

tedrele neocupate de a4t profesori ; a-

D. ministru de instructiune publica

tuna mi s'ar fi putut cu drept cuvent imputa neglijenta pentru inv6tAmentu1 public, pentru buna lui funcfionare ; derA
pe cat timp acele catedre cda fast imediat
ocupate, cred cli acesta a fost uA procedurA legall qi justificatit pe deplin.
Din tete aceste (lists ale D-luT Chitu,
read* D-lor senatorT, ett D. ministru de
instructiune publicA reeunesce eit catedrele ale caror profesorl all lipsit at fost
imediat ocupate de colegt de aT D-lor, a-

Chita. Este gresalA.

D. M liogifiniceann. 'MT pare bine el
recunescett eit e greselA. Vedett cli vorbele mele de ierl aunt adevirate; D. minis-

diet de profesorT din Universitate. SA esaminAm acum, dial faptele corespundii afirmatiunilor. Writ las de-ua-cam-datl pe D.

tru de instructiune publica cunesce mat

putin faptele locale de cat colegul sati de
la esterne, onor. D. Ionescu.
D. Ionescu nu este inlocuit de D, Caragiani; v void spune de eine este inlocuit,
si eand a fost inlocuit.

Dupii ce D. ministru al instructiunet

publice a dat Camera aceste litmurirT,

ministru sa ne mat dica : Ast-fel s'a in-

dupii ce D-sea a spus el tete mergA bine

la Universitatea de Iasi, dupl ce D. ministru a declarat in mod categoric cA tete ca-

primit functiunT permanente altele de cat

tedrele sunt ocupate de profesorl colegT at

profesorilor absentY, el in fine ilustratiu-

templet cu acel D-nT profesorl cart at

aceea de profesor, si cart 'mt all cerut

congedie, si ancit congedie ilimitate, cum
bunA-Ora mi s'a cerut de D. Tzoni si de
D. Sendrea, acolo nu am putut incuviints;
p6te cit la rigdre as fi putut'e face cu anrplinitorl, ruling din spiritul leget, &A nu

din litera sa ; cid legea'mT dA dreptul

a acorda congediti ; in adevgr legea nu
dice nicAert et nu pot da un congediii
i;imitat, derA dice cA profesorele care
ar lipsi numal 30 aile fart congediii este
considerat ca demisionat.
i mat la vale adaugl tot D. Chita :

Cu tot respectul, cu tall stima si iubirea ce am avnt pentru acecti D-nT profeso, T, nu am putut face alt-fel de cat a'T
invita sA opteze intro functiunea de profesor si cea-l-aitA functiune. D. Tzoni a
optat pentru catedra, Brit cu D. Sendrea

vom vedea ce este de flout. Cu tete a-

nile all fost inlocuite cu ilustratiunl, negresit cl Camera a trebuit, i n'a putut
face alt-ceva de cat a da votul urmAtor :
Camera satisfAcutA do esplicArile date de

onor. D. ministru de instructiune, trece

la ordinea
EtA, D-lor, ce seal a avut in Camera
aurora cestiunea UniversitAtet din IasT, adust pe tapet de colonelul Leca, vice-precedinte al aceT Camere.

last deal Camera a reales multumitA,

eli v6 marturisesc cA n'am Mans de boa
multumit, pentru cit nict tera nu a rims
multumitA cu declaratiunile neesacte ale
D-lut ministru de instructiune publiet.
D-lor, fait vett da voe ca sit urmAresc de
departe si de aprOpe serta UniversitateT de
last fiind-cl cum am aritat, am Int i eti
ull micA parte la formarea et.

Asa Grit clad am vedut cit D. Chitu,

www.dacoromanica.ro

17

despre a ceruia solicitudine pentru instructiune nu me indouesc, ce D-sa reprosinta Cunard Universitatea de IasT intent

stare atAt de iaflorite, sustinend ce ea

merge bine, pentru c profesoril absentT
sunt suplinitT prin a1t1 colegl de nit egalit
val6re, m'am intrebat . dr asa fiind, ce
este strigAtul parintilor de familie de dincolo de Milcov ? Ce este eu plangerile studentilor ? Ce este cu nemultumirea chiar a
multor din profesorl? Si 'naT am dis : 6re

st nu fie ue esageratiuno, si aceste strigate si nemultutuirl Ore se nu fie puled

politico, sit nu fie acel spirit de froutie
care predomine in societatea neaten, care
face ee adesea nevinovatul este pe nedrept
invinovetit; i asa si profesorit de la Universitatea de IasT, de si'sT fact datoria, sit
fie calomniatT? In until indouiale m'am
hotArit sit me due ensu'ml la sorginte, la
fata loculuT. M'am dus dar la IasT; si de a-

colo m'am dus la Universitate, hotertt a

1'

me adresa entre Onsu'ig rectorul UniversiteteT, atria D. Suciu, un berbat !Akan, venerabil, membru stimat din acel grup poli_

tic care ue data se califica de fractiune

liberit si indopendente." De la D-sa am
voit sit iat lamurirt.
Am dis dOre D-luT Suciu : Onor. amico
ei rector, D-ta si et avem interes ca Uni-

versitatea din IasT sit mOrge bine, et ea

mic cofondator, i D-ta ca rector al aces tel

UniversiteV; de aceea yin a te preveni ee

in una din aceste dile am se. merg la Universitate, si In privinta stied el sit ye cer
se me domiritt in nedomiririle mole,
cum dicea reposatul si pururea regreta' .;1
George Costa-Foru.
A doua ji diminta m'am dus la 10
1/9 ore la Universitate; m'am preumblat
prin camerile de jos si de sus, i n'am gitsit tipenie de om !
Neavend ce face maT bine, m'am pus a
privi acel frumos palat nit data al Dom-

nilor Moment; ote in ce stare il gesit :

ulucele, sghiaburile cum se (lice aei dilute
la "Arnett, stresinile acoperamentuluT sfaramate, pl6ia oborind nu numal stucul do
afare, dent strebetnd. si in Mantra inceperilor; din tote pArtile, vntul queried prin-

D-niT profesorT aunt eel putin aci ? Niel

acestia nu maT aunt aci, fiind-ce si-at finit cursurile. Cum? la 10 V, ore ?
La
10 V, nu maT sunt cannel ! Numal la fa-

cultatea de scants este un curs la 1 ore

dupe amedt. --Cum se face acesta? -ApoT de,

domnul met, D-nil profesort aunt judeciiatoll ; D-niT profesorT sunt advocatT, la
11 ore trebue se fie la tribunale, la curte,

unul la Paris,
altul este ministru, altul este inginer pe
calea ferata Ploesci-Predeal, altul s'a nula parehet. Ce1-1-a1tT sunt

mit director la sada de meseriT, stIlt aunt

deputatT, si unul senator din partea UniverET apoT studentiT ce fact 7Ce
sitet:T.

sit face, se ocupt si el de treburile lor,

cum vrea Dumnedet!Nu m'am multumit
cu atilt; am adresat ne scrisOre D-luT rector, si 'T-am die : Onor. D-le rector, ye fac

=want ce de done lunT m'am hotarit a

face in Senat nit interpelare in privinta
Universitetel entre; i fiind-el nu voese
sit me inaiutez cu notiunT neesaete, fat-

pramutate de la sorginte nesigure, nefind oficiale, ye rog sit bine-voitT, In mod

oficial, a'mT da lemurirT privitere la introberile urmetOre.Aceste introberT sunt acelea-sT carT aunt cuprinse fa interpelatiunea ce adresez pentru Universitate D-luT
minister de instructiune publica. Aci am

finit scrisUrea, am pos'o in eoperte, am

adresat'o D-10 rector, si am lance la bibliotece. De acolo ru'am dus la curtea de
apel ; aeolo n'am gesit pe D-nu Suciu,
membru la curtea de apel , dOre am
gesit pe D-na Ureche, egalmente profesor la Universitate, si 'T-am dis : Am
fost aste-dT la Universitate, si n'am gesit pe nimenT acolo; erat dece ore, si am
fost acolo pOne la 11 ore .
Er6re,
'mT-a respuns D. Ureche, et am fost acolo

One la 11 ore. Conversatiunea s'a sfirsit

intro noT, died vina asupra ornicelor, cart
nu aretat ora in mod uniform.
Patin in urine, onor. D. Sueiu 'ml adresit
leinurirT oficiale de starea Universitatel
din IasT, ea respuns la intreberile mele.
D-sa s'a adresat la secretarul UniversiteteT,

'T-a comunicat intreberile male, ordo-

n'andui sit respunde dupe Insult actele

tre usT si ferestre stricate; dial ar fi fust

si registrele de manta din eancelaria

nOpte ar fi dotal si cucuvelle!--In fine um blind si ceutand prin tOte partile, am gesit

UniversitAtel. Acesta s'a si fleet, Aceste

informatiunT, dati-mt voo s vi le chose;

done fiinte omenescT in bibliotece. 1-am

Intrebat : D. rector este aci? Nu este! Dar

D-vOstre vetT vedea cum realitatea nu corespunde la starea de luerurT cum ea a fost
2

www.dacoromanica.ro

- 18 espusit de D. ministru in cea-l-altii Camera; ta, ce (Ace secretarul Unlversitatei

catre rector :

,In urmarea insarcinara date sub-seriva refera ur-

suluY de D-vstra am ondre

mittrele:

1. Cate catedre are Universitatea ?

23 catedre, 8 la facultateajuridica, 8 la fa-

cultatea de sciinte ai 7 la facultatea de

litere.
t 2. Cate sunt ecupate ai de eine ?
Catedre ocupate aunt 22."
'MY pastrez dreptul a reveni asupra a-

cestel liimurirl, ai a va eras eli fie-care

din aceste 22 catedre are ate un profesor,
ai ca. nu este un singur cas cit no profesor
sit ocupe dour; catedre, cum acsta se face
la alte Universitag.
Acum sit vedem cite ore de prelectiuni
are fie-care profesor :
r

D. P. Suciu 10 ore pe septlmang., in

fie-care i ate 2 ore, Ara Martea i Jude
ate uit ora.
D. A. Georgiu
3 ore pe OptAmanA.
I. Negruzzi
3
Al. C. Sendrea 4
G. A. Ureehe 4
" St. C. Sendrea 3
3
, I. Ciurea

n n Gr. Cobfileeseu 3

17

77

nn
y,

N. Culianu

B. Conta

A. Fate

3
3
3

N. Ionescu

C. Climescu

St. Miclea ,
II 4
A. Vizanti
St. Vargolict
n n St. Emilian
o I. Malik

6
3
3

n n

11

77

Milt Tzony
n N. Quinteacti
I. Caragiani

9
;

71

77

77

71

77

77

7)

1)

1)

'2

7)

71

17

7)

77

77

77

11

71

17

1)

77

77

17

17

77

11

1)

7)

77

,
;

1)

.t

77

j
17

fl

'1

;.

n.

11

semestruld nu maY urmza cursurile.

Acum, dupa ce aT vtclut acestea, dupa
ce v'atI convins ca west/ dome profesorT
marginit activitatea numaT in ate-

va ore de prelectiunt pe septamant, vine

intrebarea (led, maker et tint aceste prelecpentru ca D-lor cumulzit
thud ? Nu,
i alte fanctiunT. TreY suut judeettort,
onor. D. Suciu ai D. Ureche stint membri

la curtea de apel, ai D. Leonardescu este

membru la tribunalul de anteia instanta.
D. Sendrea este agent diplomatie la Paris.
D. Ionescu este ministru. Tret profesort
sunt deputatI D-niT Climescu, Vizanti ai
Gheorghiu ; mai este ai onor. D. Miclea
director la sale de meseriT; mat este D.
Cobfilcescu senator din partea UniversitatiT. Vedett el din 20 profesort, lace ocupt
si alto functiunT; ai nota-bene cit acestia
aunt profesorit de la catedrele cele mat
importante pentru invgament. Acura dupa

ce am vNut un num& atat de mare de

profesort lipsind de la iudatoririle lor,
urmza Intrebarea naturalit : eine sunt suplinitoril D-lor ? AtT vaclut D-vbstra cit
onor. D. ministru al instructiuneT publice,
in coa-l-alta Camera, a recunoscut in princip, cit suplinitorit trebue sit fie luatl dintre colegiT lor, dintre profesoriT de la aceeasT facultate; si sunt dator sit marturisesc
cit acolo unde D-sa a fost in positiune ca

11

4 1/2

-;

studenti, pentru ca de ai la inceputul semestrului se inseriti multY, dent in cursul

singur si grit presinne sa punt in lucrare

acest principia, D-sa a fost consecinte ai
a urmat conform principiuld.
D-sa a lucrat ace : la Universitatea de
Bucuresel a merit regretatul profesor
Costa-Foru; ce-a facut onorab. D. ministru ? A ales pe unul din tineril ceT maT capabill, pa un om care, fart', a ti finch' profosor 'a1-a facut un nume in literatura
dreptulut, a ales pe onor. D. Nacu, l'a in-

y) Const. Leonardescu 3 ore pe sap.

Vedet1 dera ca maY top profesoriT au
mult trot ore de prelectiunY po stptameng;
ai numaY trot tint prelectiunY de la lese
pen6 la 10 ore pe septamana. AceatY trel
profesorT aunt din patria hit Lazar, aunt
Transilvanent.
Acum catt student/ are fie-care facultate ? Pentru anul 1876-1877, facultatea

sarcinat do a tine cursul repausatulai

de drept are 99 ; facultatea do sell* 43,

facultatea de litere 28in realitate nest/
facultate nu are de cat intro opt si deco

numirea D-lui Nacu le va fi agroabila ;

Costa-Foru pent la severairea concuraulut

deja publicat; ai. fiind-cit D. Nacu nu era

profesor, ai sciind D. Chita cit este bine

ca thiar suplinitoriT sit fie luatT dintre
profesorT

inainte de a numi pe D-nu

Nacu chiar in mod provisoriti, D-sa s'a a-

dresat la facultatea do &opt, la top profesoriT aceld facultgitY, introbendul elect

ai numal dupa respunsul de aprobare al acastor, D-sa a imbogatit facultatea de drept

www.dacoromanica.ro

7eu onor. D. Nacu.--Sa vedem acum dada si

la last D. Chita a flout tot Elsa ? Negrepit
cit D. ministru instructiuneT publice a fost
impedicat de ocupatiunile sale politico sa
merge lajasT! D-sa nu a trecut macar odata
apa secata a MilcovuluT, ea sll p6ta privi c u
whit seT si se constate starea scelelor din
Moldova. Ne facend asa, D-sa s'a aflat in

19

strain specialitatet sale, cum pentru D.

Urechia este economia politica. Prin urmare se pots lesne conchide, cii, D. Urechia

3 Andrel Visanti prin D. Petrino.

4 C. Climescu prin D. G. Rosin.
50 N. Ioneseu prin D. Petra Rascanu.
Acesta lamurire o imprumut insult
raportulut secretarulut Universitatel de

se alla in absoluta imposibilitate de a putea indeplini doug, catrede, aceea de dr eptul constitutional si administrativ i aceea
de economic politica si de sciinte financiare, si in acelast timp sit fie D-sa i membra la carte. Asa clerk D-lor, judeeatt singaol, deca ore este in stare un om en tell
inteligenta ce ar poseda, sll cumuleze trel
functiuni, din cart numaT una singura este
destal de grea, pentru un om de ul capaJ
citate ce nu trece poste nivelul comun.
Dar sit mergem mat departe.
D. Stefan Sendrea, agent diplomatic la
Paris, are suplinitor pe fratele D-sale A- !
lexandru Sendrea, profasore capabil. D. Alex. endrea este doctor in dr3pt de la Universitatea din Berlin, pi unul din eel mat
bunt advocatt din Iast.Asa fiind D. Alex.
endrea este necontenit pe drumurT, ca un

IasT.

advocat forte cautat, fOrte It la mode. Chiar

D. Gheorghiu este inlocuit eu D. Urechia, profesor si coleg al sea ; prin urmare

acum in present D. Alex. Sendrea este in

BucureseT, eu procese inaintea curtilor de
aict. Ve intreb dar, ce se face en catedra
D-sale proprie c i eu aceia la care este snplinitor. D-sea care de multe orT are trebuinta de un altul ea se'l suplinesea ? De
aceea 'mT estecu greti a credo, ea D. Alex.
endrea, a primit ua insitreinare pe care
nu o pets indeplini in mod consciincios.

positiune de a lucra dupa informatiunile

eronate ce i s'ati dat de colegul sea de la
esterne, el si profesor la Universitatea de
IasT. ET bine, eta D-lor, aceia earl talonesea la NO pe profesorit absentt :
10 D. Al. Gheorghiu este inlocuit prin
D. G. A. Urechia (judecator si profesor).
2 Stef. C. endrea prin D. Al. C. Sendrea.

acesta intrunesce conditiunile de lege;

deal va fac intrebarea, dada D. Urechia p6-

te indeplini acitll insareinare; cad D-sa

este profesor i membru la curtea de apel
tot de uii-data.?
Va fac ull intrebare D-lor, dada un om,
alba activitatea lut Cavur, sea a lul Thiers

sell a luT Bismark, sea a luT Gorciacoff,

pete fi profesor la catedra sa, mat pike inloeui pe un altulla u alta catedra, si mat
pete fi si membru la curtea de apel ? Et
trebue sa fie de la 11 ore plat la 5 la Cu rte; 'T mar trebue timp sa studieze dosarele;
si prin urmare nu cred ea pate se aiba tim-

pul de a putea se implinesel insult indatoririle sale de profesor titular, eu atilt

mat putin si de a indeplini i datoriele
uneT alte catedre veduva de profesorul sea.

Sant dar incredintat ea formal onor. D. mi -

nistra al instructiuneT publice regreta acesta stare de luerurt, i cit va recunesee

cit trebue macar acum se inlocuesea pe D.
Sendrea care de maT mult de dna hint de
clue resida la Paris, pi in acest timp cats-

dra sa este veduva; si junimea studiesa,

a careia aprare a luat'o onor. D. Ioneseu,
astepta sosirea molt inbituluT lor profesore; pi in timpul acesteT lune asteptart
trecil semestrele, c i and vine timpul esa-

ghelia? Nu are el bre nevole de a se pregali

menilor, aces junime, in loc se capete bile

albe, capata bile negro !
Dar voia merge pi maT departe.
D. AndreT Visanti este un om de ua nepomenita activitate. D-sea este profesore;
dupa aceea D-sea a alergat tete primavara

en un stadia mat Wins pentru ceea ce are

a preda ? Ngreit cA el trebue sl se ocupe

sp re a fi numit mandatar.al natiunel; l'a ales

ea ast-fel, Vasluiul in entusiasmul eel maT

face misiunea sa folositere. Cu cat acesta

insareinare este mat grea, and profesorul
suplinitor este chiemat de a tinea un curs

mare, cad D-sa a promis Vasluenilor ca

va face a se finial* proprietatea privata
a D-nel ubin pe la Tergovett. D-sa a pi
presentat un aseminea curios project de ,

Dell Ore, onor. D-nt, in starea 'Astra de

inv6tamnt, in starea in care se afti sciinla in tra nstrA, este de ajuns ea un pro fesor all mrg sit ethanol cursul sea la
catedra, ca cum ar citi cia loyal sea even-

cel putin ate-va ore, pentra ca sl petit

www.dacoromanica.ro

- 20 lege in Camera surora; D-sa mai este si

faimosul autor al noteT No. 3 dat de deputatul colegiului III. Tote aceste ocupatiuni
.

ai reclamat dar, ca D-sa se incredintese

altuia catedra sa de profesore. Aci aunt
dator se recunose ea onor. D. Visanti a
dat peste un bun suplinitor, a dat peste
D. Petrino, a dat peste Bardul Bucovina!
a dat peste filomela Bucovina. Sunt totde ul-datA dator a spune cit acel curs care
sub D. Visanti era veduv de studenti, as-

tadi este plin de ascultatori ! (Aplause

prelungite). i aci fie-mi permis a vorbi
ceva de Bardul Bucovinei !
D. Petrino
a pArasit Bucovina, neputend se vada en
ochil seT, cum averile monastiresci, cum
fondul religios, provenind din acele mosiT,
date de stramosii nostri pentru Biserica si

salt roma* se intrebuintesa spre a se

intemeia ua Universitate germana menita

a Midge nationalitatea romana din BuD-sa dar s'a espatriat, venind

covina.
in Romania, in speranta et aci, la caldura
romanismului lacrimile sOle se vor usca!
ET bine bardul Bucovina a venit intro
noi cu inima plina de durere, simpatisand
cu tot ce este frumos, cu tot ce este Petrie.
Si indatt ce el alit despre interpelatiunea
mea in privinta Universitatii de Iasi, el
'mi telegrafia, multamindu-mi pentru initiative luatt, i aratandu-mi cata durere

simte inima sa de roman si de poet vedead decadenta Universitatii romane din

Iasi, facia, cu inflorirea crescnda a Universitatii germane din Cernauti.
Bardul Bucovina 'mi a adresat aceste
prin telegrama, numal pentru et am spus
ca Universitatea de Iasi este parasita, es-

te uit mint moult si materiala, in care

Ceuta, cucuvaele.1

Asa dar D. Visanti are un suplinitor

vrednic ; si daca as avea a face ua rugtminte D-lui ministru de instructinne ar fi
Rasta fiti asa de bun, D-le ministru, last
pre acusatorul public se'si faca acusatiunile si perchisitiunile sale (ilaritate, aplause), trimite-1, D-le ministru, se impartt Vasluiul orasenilor si mahalagiilor
din Vasluiti ; usezit de dreptul ce-ti da legea, si de acord cu consiliul permanent al

instructiund publice, inlocuesce in mod

definitiv pe putin capabilul profesore on

mult capabilul suplinitor; ft ca bardul

Bucovina se fie profesore de istoria si literature romanesca; el vaindeplini on sue-

ces meal misiune; el va fi in stare se tina la Universitatea de Iasi si catedra de

comparatiunea limbelor slave cu limba romaul, catedra care se alit chiar la Universitatea de Cernauti. Si asa Maud, pe Maga multele grog ell facute din erere sail din
slabiciune, vei face un act ban; cu tOte el,
cum dice proverbul roman : cu ua flOriclog nu se face vara."
Vail merge mai departe.
D. Climescu este inlocuit prin D. Rosu;
D. Rosa nu este profesor de Universitate.
Onor. D. ministru de instructiune a dis in

Adunare : mi se pare ca D. Rosu a fost

profesor de Universitate." Nu este aqa. 0 -

nor. D. Rosu este institutor la sale militart. D-sa este fOrte bun, dar D-sa n'are
gradul academic, nu indeplinesce cerintele legal, nu indeplinesce conditiunile admise de insusi D. ministru de instructiune, care a dis in fate Demerit enroll, cit auplinitorul trebue se intrunesca acelesi conditiuni ca profesorele titular.--Asa dar resulta din tete acestea, c. data tOte acestea
ar fi fost cunoscute de ceealaltit Camera,

interpelatiunea D-lul colonel Leca ar

fi

motivat u alta motiune de cat simple motiune de trecerea la ordinea c,lilei ; caci
daca aicea in Senat, unde suntem mai batrani, tot ce privesce instructiunea publiet
ne interest, cu atat mai mult inter, sul pentru instructiunea publica trebue se ajungA
mai via la inima, la inima celor mai tineri,

cad' in ceea ce se atinge de instructiunea

publica, care este eonditiunea de esisten- ,
ta a nationalitatei nOstre, nu este deosebiro intre tined' si intro bAtrani. (bravo, aplause).
Via acum,D-lor, la ilustratiunea Univer-

sitate do Iasi, yin la persOna onor. D-lui

Ionescu. D-sea erT striga cat 'T permitea
vocea, ea D-sa a satisfacut legea, ca D-sa
are suplinitor, ca D-sa n'a luat salami, cit
D-sa este profesorul eel mai esact in indatoririle sale !
Eti, D-lor, dail adversarilor met tot ce ii
se cuvine. Onor. D. Ionescu, de si se face
cam tenet., membru din fOsta fractiune,

junk Ebert si independenta, care a luat

nascere la 1866, D-sa este mai de ut vOrsta cu. mine; D-sa este un vechiti luptator

in cause nationalt ; activitatea sa dulled

cam de pe la 1848. In 1856 D-sa s'a espatriat in Belgia ; D-sa s'a dus la Bruxelles si acolo a redactat Steam Dunarei" in .

www.dacoromanica.ro

- 21 limba frames/. Acesta este numaT unul din

actele nationale si patriotice ale onor. D.

Nicolae Ionescu ; eti acsta i-o recunose,
ca uA datorie ci ea alt plAcere. Acsta este
deosebirea intro D-sa i intro mine. D. N.

Ionescu niel ul-datit n'a remnant nimulul din adversariT seT politicT eel maT mic
merit, si acsta de done anT de and este in

parlament ! Welt eti asta-dI sunt aspru in

privinta profesoruluT N. Ionescu, este el,
D-sa cu greil se p6te inlocui ca profesor,
este el Universitatea de last nu are un al
douilea profesor ca D. N. Ionescu, este el
D. N. Ionescu fiind profesor, fAcendulT
datoria, este nu numaT nit ilustratiune, dar
este si gait facultAteT de Mere; ei cu un
aseminea profesor Wane nu sunt vkluve
Mi se va obiecta pete, cli
de studenti.

sunt si spinT, ci spirit care impung fOrte

dureros.
Asa dar, dupit aceste prolegomene, sunt

in drept a mi intreba : Cum D. Ioneseu,

acestit ilustratiune
si o die In tOti sinceritateaprima ilustratiune a UniversiMet de hull', cum D-sa nu este inlocuit

prin bardul BucovineT, sail micar prin

vre un profesor de universitate ? Intrebarea aet putea-o rigor satisface; dar las acOsta pentru alti-dati;acum 'mT ajunge
a vi ariSta, cit D. N. Ionescu este inlocuit
prin un bunicor invititor de seminar, care
en douT, trot anT inainte era invitetor la
Mantel, mahala din IasT, buni6r1 ea Tir-

.el fAcend aci laudele profesoreluT Inneseu,

chileeti de aid, (ilaritate). Etl de eine

am recurs la tin fel de chichitl, la un fel

de eiretlic parlamentar, voind se lied pe D.
N. Ionescu maT bine profesor la IasT de cat

este inlocuit D. Ionescu, marea ilustratiune a Universitltil de IRO! D. Ionescu este

inlocuit prin D. Risen, om fOrte onorabil,

al vedea ministru in Bacuresci. Nu este

dar care Erie la degetul eel mic al D-lul

aca D-lor! Daca am avut in vita mea ul

Ionescu nu ajunge, si care pentru junimea

studi6s1 din Universitatea de IacT nu 'Ate

fericire, a fost aceea de a vedea pe D. Ionescu pe banca ministeriall, de a'l vedea

pe D-sa ministru, D-sa care de 10 anT n'a

fost de cat censor si tribun violent, Mit

de loc

sit fie

nit compensatiune a ab-

sentiT D-luT Ionescu. De-unA-dT, onor. D.

Ionescu dicea, el D-sa a fost inlocuit de

si cit D-sa nu primesce

crutare, flint dreptate cited tote guvernele,

maT multe lunT,

dna tOte individualitAtile, D-sa care a

WA. Pentru acestit ultimA afirmatiune, aca

este. Dar nu este tot riga in privinta intaeT

lust pe totT ministriT la rend, frlmentandu'T, aticandul, rumpandul cu dintiT ei

cu unghiele! i acesta '1 era rigor, cid in
' tot acest timp D-sa nu a fost la putere; nc
'i-a gustat pirate amare. Bucuria mea dar

afirmatiunT; si, dar rog pe D. ministru al

instrucciund publice sA'mT spun/. maT Intiii D-sa, de and este D. Easeful talonitorul D-luT Ionescu?

este sal vM acum ministru, inv6tand si

D. ministru de culte. Dupe deschide-

D-sa ce va se (Ilea apitrarea, D-luT carele

condone numaT atacul. Da, D-ler, acum

rea cursurilor, am dosarul aci.

D. M. KoglInk6nu. El sustin cit into-

D-sa invatl, cli alta este a vorbi ei alta a

lucra; acorn D-sa este intrat in rAndul 6menilor, voese a dice tn randul ministri-

cuirea este numaT de la Decembre. Onor.D.

lor (risete, ilaritate); se va ineredinta dar eit

D-sa trebue alit schimbe allurele si vorbele ; i sper cli uli datA ce D-sa va plrisi
aceste beneT, va fi, negresit, mult maT
indulgent, maT dulce de cat a fest pent; acum.Na va maT fi D-se acel censor vehement

flirt mill, firl intent, care aducea pe mi-

pentru mine doresc ea D. Ionescu sit

stea mult pe aceste bind, ea sit vadit
cit pe dOnsele nu sunt numaT rose ci

nistri bolnavT inaintea sa, tare de dreptul

sal, de si me calificit de mare Vizir ! Dar,
D-lor, eli aict ul-da tA n'am fost sea autoritar, sea mare Vizir, cum a fost D. Nicolae fonescu capul fractiuneT libere si independente , eating ne liberit ei depondentl ! Declar dar, o maT repet, cit

Ionescu a intrat ministru la 28 Iuliti, prin

urmare August, Septembre, Octombre, Noembre ci Decembre, catedra sa a fost vidavit.

D. ministru de culte. Vacanta nu se

consider/.

D. N. Kogilnicku. ApoT, intl D-lor,

un intreg semestru dus firl curs de istorie. ET bine ! ce se face eu acea junime
studi6s6 de la facultatea de litere din IasT ;
gi chiar acum 6re studenta cu mangaore vor

asculta eT pe D. Blinn fostul invitittor

de la pole primarl din Marea ? Dar

p6te aproba acesta inima D-luT Chita ?

erode D-sa ci D. Risen inlocuind

pre D. N. Ionescu, Universitatea de IacT

www.dacoromanica.ro

22
are sit batii pe Universitatea de Cern Mitt ?
Dacl D. Chilli credo acsta, sit ne bucurgm
cu totit, i sli multumim trot Dumnezeil !
Acum, D-lor, iatA to gAsesc in privinta

acsta in nota secretaruluT Universitatet

de tact, care mi s'a dat prin rector. Suplinitorul D-lut N. Ionescu a inceput suplinirea in Decembre 1876 dupl dispoBilbao& ministerial. Dn'l afarit D-le
ministru pe secretarul Universittitet, dacl
el nu a spus adeverul. Dar nu uita cli este
un act oficial ea qi dosarul D-v. Secretarul UniversitAtet de last spune reetorulut
set, cli suplinitorul D-10 Ionescu a inceput lectiunile sle la Decembre 1876 .
Vedeil dar cit am tinut sit vd
fapte positive ; i faptul positiv al faptelor positive este cit Universitatea de tact nu mat
esistit de cat cu remote. i acsta ar proveni din earn eit nu ar fi studenT la prelee.ciunt? Void erne, D-lor, cli sunt pooh]

la prelectiunt, dar din nenorocire scolarit

nu glom profesort; qi atunet et se duel de
invatl ort unde, afarit de cat la Universitatea de last ! Si de ce ? find c/ dupl mar-

turisirea fungi a Onor. D. N. Ionescu,

dupit marturisirea Senatuld, cand s'a dat
votul de blam D-lut Majoreseu, dupl motiunea Wanda D. Leca in Camera aurora,

care nu se p6te presupune el este un inamic al profesorilor din last, este eit Universitatea palimesce de un red cronic, care
din di in i devine mat gray, din causa
profesorilor carT aunt pretutindenea darn
de cat la catedrele lor.
EA darn interpelez pe onor. D. ministru,

si '1 rog ca in conformitate cu acsta interpelAiune ce am comunicat'o deja, sit

bine-voiasc/ ca, punet dupl punet, sit respundl la intreblrile care am onOre al face;
si de maT nainte declar, cl unde am afir-

mat rail, void primi en bucurie desmintirea cea maT categoricA, si void recundsce

greq61a mea !Dupl respunsul D-10 ministra si dupl usul parlamentar, 'mt pistred dreptul de replicA, cand stunt void
intinde discutiunea pe un camp mat larg
spre a face luminI, spre a face ea dupa tp,
proces care Sine acum de aprOpe 10 ant.
Senatul, cel pOn, sA din puternicul sefi
cuvnt in cestiunea Universitittet de Iasi,
care din tote rattririle care le-a avut Moldoya, ci. le a depus pe altarul Statutut Ro-

man, a remas singurl in pici6re si care

dupa ce a triumfat de ducmanit set din afart, actAclt este in pericol de a disparo
sub lovirile inemicilor et din Munro ! (aplause).

-,.

.6;1144

.
0

I.*

I
.

www.dacoromanica.ro

'

it-q 1.

2.

ir

*, -11)

t1)11

"

4,4r

edinta din 2 Febrnarie 1877.

fr.

t
t

D. Koaniceann. (Suindu-se la tribu-

tend ce pasesce pe calea progresuluT, D-sea

nA). MaT antain esprim multumirile mele,

si eti am fost primiT feciorT de boier in

vechiuluT meA amic si Intim si politic

onor. D. Chitu, ministrul instructiuneT
publice, pentru cuvintele amabile care a

Moldova, mai ne-am fault dascAlT : D-sea

bine-voit ale rosti la adresa mea. IJA discutiune pe un tArim de mutualA stimit, nu
p6te de cat sA profite sujetuluT care amandoT II urmitrim : imbundtatirea si desvol-

tarea invtitAmantuluT public in tote gradole sle, de la scOla primarn de sat, pand
la cea ma inaltA trOpth a sea, care este
Universitatea.
Acestea fiind ua-data dise, si repetand
incA uA-datA multumirele mele, rog pe
onor. D. Chita a'mT permite de a dice mi-

nistrulul instructiuneT publice, si oasts

cu tOtA amicia, en tOtA stima care i le port,

el esplicatiunile care mi le-a dat ort n'an

fost multumitere pentru mine; si m'aii intArit incA mai mult in convictiunea ce
am, el D-sea a fost prea indulgente pentru abaterile sevarsite de cAtre profesoriT

profesore de matemated si de economie

politick si eti profesore de istorie national*
Do atuncT, orT cand am fost in positiu-

ne sit pun uA micA petra la desvoltarea

invAtAmantuluT public, am pus'o cu bacurie, cu devotament.

Am luat parte la legea din 1851 alAturea cu Rallet, en LascAr Rossetti, cu liarmuzache, cu V. Alexandri cant top vedeam
in inv6tAmantul public viitorul natiuneT

nOstre. ScOla de picturk conservatorul

de musicit din lasT, forma model, Universitatea, tOte pOrtA in decretele lor de fondatiune si mica 1. ea sub- semnAturit.
AceT cad m6 cunoscti, adeversariT met ca-

nil vread sA fie judecAtorT nepArtinitorT,

'mY

vor acorda der dreptate de a recun6-

sce, cit am un interes mare ea acele scull

UniversitAtel de last, indulge*, care a

sA le vAd, inainte de a inchide ochil,

in o stare mat bunA , maT desvoltatA,

avut drept resultat, cit Universitatea din

de cat calla ele sail fondat, Omit nu in nA

IasT, de fapt, nu maT esistA !

stare maT rea de cat in diva cand ele an

ImT void permite a desvolta, unul dupe

altul, tote motivele care mEt fact de a sustine, cum cit esplicatiunele D-sle n'ati fost

luat nascere. (aplause).

indestulAtre. Der maT inainte rog pe

in facerea legilor n'am fost niel uit-datA

onor. Senat, aired permitl a dice cate-va

cuvinte despre partea care si ed am luat
in invAtAmantul public, nu pentru ca sit

autoritar. Cu legele mole in manA, pot dovedi cit din contra am lucrat tOtA viata mea
la slAbirea a tot puterniciel guvernamentale, la descentralisare. CAnd Universitatea din IasT s'aii fondat, en, ca ministru instructiuneT publice, n'am improvisat din
creeril meT statutele acelel Universitap ;
nu le-am impus Orel si. DomnitoruluT, nicT

m6 laud, ci pentru cA, sit mitt, cit numal ti

nu pot fi inimicul invAtamntuluT public !
MaT cu semi InvAtAmentul de poste Mil-

cov nu putea si nu p6te sit aibit un amic

maT sincer de cat en, care mica mea carierk alAturea cu amicul met. D. Ion Ghica,

am incepufo cu profesoratul. La 1840,

and dascAlia nu era pusA pe trOpta de
consideratiune care i se cuvine in orT-ce

De pe banca ministerialA maT a-lett-ell

am fost tratat de autoritar si de mare vizir ;

UniversitAtil prin calea autoritark ci am

chemat pe regretatel i nemuritorul profesore BArnutiu; am chemat pe D-niT profesori Sueiu, Miele, Alexandreseu, Strat,

www.dacoromanica.ro

01,

24
_

larzescu, pe totl Omenit cari at jucat

pe atund un rol tu miscarea nestrA intolectuath, si le-am dis : D-v. avett sa EV

medal Song Universitatt; faceti-va singut statutele, dati. va drepturile cum leri

i profesoriT la tote UniversitAtile cele

mat inaintate In Europa, cu conditiune

mime c avend drepturl sa avetT si indatorirl. Acestl bArbatY, cad apoT ati luat
tie-earl drumul set in luptele politice, att
facut acele statute, prin care Universita-

cu a avut de la ineeputul anuld seolar auplinitor pa D. Itliqcan, si am dovedit eras!

cli D-sea era gresit; cad D. N. Ionescu

n'a avut suplinitor de cat la finele anuler, fapt pe care D. Chita a finit al recumime impreuna, cu mine. Am artist cli
catedra D-lut St. endrea, lunile: August,
Saptembre, Octombre, Noembre, Decembre si lanuarie curent a fost si este va-

nate, ca nu avea suplinitor; si D. Chita

a venit la fine asemenea alaturea cu mine,

tea de fist se declara persOna morel,

prin care profesorit se declarat functionart kelt! at Statulut i inamovibill ; si
aceste statute, cum s'at elaborat de acet

dicand in Senat ca D. St. endrea care

este la Paris, i-a scris ua scrisare particolarl prin care 'I anuncia ca opteda

bArbatT, et le-am supus Domnitorului. Un

singur regret am : acela cli niel unul din

merA D-sea a 4is cgt a lust masurT sa

inlocuasea. El bine, D. St. endrea do
sase hint lipsesce de la datoria sa si nu
are inlocuitor; si D. ministru a recunoscut impreuna cu mine, ca, de si fratele
D-sele se primi se 1 inlocuascit, Inca in

aceT bArbatt cad ati luat parte la redae-

tiunea acestor statute nu este senator;

act ar veni allturea cu mine , spre a ma
apAra de calificatiunile viziriale ce mi
se da.
D. ministru al instructiund publice nu
are fuse de cat sa caute in archivele sale,

si va gest lucrarea acute. de acet profesort. Nu pot fi dusmanul UniversitAteT de

last; nu tintese de loc a'T jicni drepturile

si libertatile et ; de cat ma dere inima
cand o yeti in ce stare a ajuns.
Vin acum la esplicarile ce le-ail dat ert
once D. ministru al instructiund publice. 'Aced() esplieart in cea mat mare parte 'mT dat dreptate; ai 'air dali atata dreptate, cit justifica chiar cuvintele care leam dis, ca colegul D-sele D. ministru
de esterne, profesore in Universitatea de
last de 16 ant, cunesce imprejurarile
locale mat bine de cat D-nu ministru
!
i acesta este
natural. D-nu ministru o singurA data
nu a visitat Universitatea de Isar; D-sea
nu cunesce din profesorit Universitatet
de Dial do cat pe aceia cari i-at vd4ut
Ii BucureseT; time pe acestia i-at vadat debit la alto ocupatiunT de cat la acele de profesort D-sea der nu i-a vadat

al instructional publice

ea profesort profesorand, nu i-at vadat in

Universitate, nu cundsce nimic din ale

Universitatit! Ve void da cate-va esempie : D-lor senatort, singurt all audit pe
enor. D. ministru sustinand d'antei, corn
cli D-nu lawmen avea vplinitor pe D. Caragiani, si tot D-10 a pot a dis: m'am gresit.
Nu D. Caragiani ci D. &scan ii inlocuesce.

L'4 mat vedut sustinAnd, el D. IOUs-.

pentru cariera diplomatica, pe cand in Ca-

fapt nu l'a bloat.

D-nu ministru a recunoscut ca D. Vizanti avea pe D. Petrino; acesta este singura lamurire ce ne a dat; Inca att vadat
pe D. Petrino dicand allturea cu mine, cli
in Last nu mai esistA Universitate.
D. ministru ne a mat dat scirea imbucuWare, cit D-nu Tone a optat pentru catedra sa, si '1 Buda pentru acasta hot Arire.
Aci sunt alaturea cu D-sa, i clic despre
D. Tone: Eta un adevarat profesore; el a
preferat catedra sa tutulor onorurilor si

foldselor materiale! last si aid ua mica

erere din partea D-luT ministru al instruc-

thine publice.
Citaad numele D-lut Tone, amicul met
D. Chitu adlogi: D. Kogalniceanu a fost
cu mine in minister, am vorbit de mul-

te orY impreuna in privinta situatiand

Universitatet de last, clara nu s'a pu tat face nimic spre indreptare, fiind cli profesoi

ril Ii Wilma catedrele, usand de un

drept constitutional". Acesta, D-br, este

tia mare erere. D-sa 'nal a vorbit mie, set 'T am vorbit D-sale in privinta Universitatd; (lea vorbiram despre eventualitatea
viitoruluT, de ce era de Stout spre a pane
acestA Univerzitate la nivelul Universitatot de Corneal. Nu am putut vorbi de profesoriT ce oral deputatl si- senatorl; prolesera atund in Iuniti nu se puseserl Inca io.
defect, ben,ficiat Inca de eele 30 otile de
congediti ce le acordA 1,gea; nu venise easal de a li se aplica legea. In ceea ce pri-

www.dacoromanica.ro

25
vesce in special pe D. Tone, Ott cum Wail
petrecut lucrurile: D. Iepureanu, presedintele Cabinetulut de atunci, ne a adus inteuit
di in consiliul de ministri duoT dintre eel

mat bunt inginerl romant, pe D. Duca si

pe D. Popeseu, ea se ne dea lamurirt despre chipul cum se construia 4.ramu1 de fer

de la Ploesct la Predeal. On runnel ocashine, ne unit a era hotArat sit mat aducit
ca controlor pe D. Tone, profesor de la

recun6sce cit asa este, el asa trebue sit fie;

last i un bun inginer al se6lelor din Fran-

nu sunt la postul lor, o recunosc; Inst et

cia, om de sell* si de nit activitate Tara.

oil inlocuitort ; cuvinte ce se intrebuintad,

dad se Men recrutarea dupe legea veche,

Si atunet eti am intampinat D-luT Iepureano: cum il el D-ta de la invdtilmentul pu-

blic; drl atunci ce devine catedra sa?

D-sa a rdspuns: 11 jail numat pentrn un
cas, pentru cate-va dile, sa vada si el, si
sit died si el cuvantul sdd asupra construetinsel linieT ferate. Ast-fel, D-nu Tone a
,

fost numit in nit insarcinare provisorid.

&mat dupit esirea me; din minister D-nu
Tone a fost numit In mod definitiv; prin

numat atunct D-nu ministru al in- urmare

structiunet publice era in drept si dator
sl diet{ D-lut Tone: eu am a face cu profesorul, nu cu inginerul; prin urmare D-ta
D le profesore, dute ecolo undo te reels-

hist indatit sare de pe terenul legal, si

spre eludarea leget adaoge: Da, profesoril

si and se permitea de a se pune om in

loc. Het, D-lor, apol chiar in arms% sub

legea veche, dud era inlocuirea permist;
un om care nu vrea sit serve era dator sit
dea un om vrednic in loc; nu ajungea name de a se pune eine-va in loc. Venea oficerul de recrutare; el punea stanjenul, si
mdsura pe inlocuitor, '1 cerceta, dcit are

talia mutt; apol venea medicul, acesta

vedea dcit omit ce i se da in loc era sitnates; i numat dcit inlocuitorul fume

conditiunile inlucuitulut, el se priimea.

Apol tot asa era datoria D-lut ministru al
ins ructinnel publice sit fact cu eel ce se

mit gala, undo te reclamit legea si Ora.

Aceste cuvinte insd D-nu Chita le a dis

propun spre a iulocui pe profesorit absenti; eact i invdttitorit sunt ostast, si et

numat scum de curend; si totu-st D. TORO,

cons titue nit armatA, armata sciintet, armata inteligintet, care este tot atat de trebuit6re, col pucin cat si cea chiematit spre
a apitra fruntaria. D-sa trebuia, o mat adaog, nil vadit dcit acel inlocuitor tntrunesee conditiunile ce s'aii cerut cella ce

intocmat ea si calul de Wee care al6rgit

and aude trambita, asa a facut si D-sa; si
indatit ce a fost pus in alternative de a
opta intro smile si inginerie, a lasat salariul ce i se da de 16,000 fraud, i s'a intors la last, la sclti, pentru a se multumi
numit en modestul onorariii de profesor
de 6,000 fraud anual, mi se pare. Eta d6rit ce a flout D. Tone; eta ce a flint si D.
Chitu; si until si altul ad fost coreetT, ail
rust in lege.
Prin urmare vedetl, D-lor, oil eti nu cer
ca D. ministru sit calce legea; din contra
cer ca D-sa s splice legea. Inaintea ministruluT instructiunet publice nu esista,
sub nicT un caveat., altY hied de cat numat profesorl. D-sa are drept i datoria
IA died profesorilor: Lualgt bad de la tart,

suntett profesort; banit Orel nu se dad

este dator sit cent curtilor si tribanalelor

sit dea justitie; si prin urmare ministrul
instructiunet publice are dreptul si datoria s/ c,lic6: oral ca profesorit sit fie acolo
unde 'Y chime loges, acolo unde sunt anmitt, si pentra care el priimese onorarid
din budgetul Statulul. D-nu ministru o

profesorulut ca sit fie profesor numaT cu

numele, ci se dad ea sit fie In faPt profesor, spre fOlosul junimet studi6se. Statul
e dator junimel studi6se cu mid.1.6ce de
luminare; prin urmare Statul este dator sit

earl profesorilor prelectiunt, prezum el

voesce a fi inlocuit, sit cercetese dare supli-

nitorul este de talia suplinitulut. El bine,

v'am arittat cum D. Chitu a fost tamale!,
cum noil inlocuitort nu intrunesed conditiunile cerute de la profesorit de Universitate. D-nn Ionescu este inlocuit prin D.
Rebus; acesta pt sit aibl cunoseinte ai
chiar talent, ins/ cu gran ar putea sit inlocused pe D. Ionescu, ehiar acted conditiunile cerute; dent en atat mit pucin. o
repot, D. Edema pate inlocu i pe D. Ioneseu, and chiar mat ales nu intrunesee
conditiunile cerute; pentru cit D-sa n'are
grade academice, pentru cit D-sa nu este
profesor de Universitate, pentru cit D-sa
ma este coleg cu D. Ionesou; eta D-sa es-

te un thar esit din seminar, mi se pare;

astit-dt pe cat mi se spune este Invdtittor
la seminarul de Socola, dupt ce mat 'nota-

to a fast invdtator la seek primart din

www.dacoromanica.ro

- 26

TAtArast. A mai 41s D. Chitu, cit D. Gheor-

ghiu, profesor de economie politic. si de

sciinte financiare, este Inlocuit prin un

colPg al sal Asa este. Insl prin eine?

Prin D. Ureche, mi se pare, profesor de

drept constitutional, ceea ce eit nu prea
armonis641 cu sciintele financiare. ApoT D. Ureche maT este si membru
la curtea ape1ativA din Iasi. Apot un pro-

fesor, care este ul, data profesor pentru

densnl, care este si membru la curtea apelativit, mai are el timpul material, mat p6te el sit fie si suplinitor pentru un alt pro-

fesor absent? Pe aceste motive

, am
aid cuvintele D-lut Ioni,seu
snap cum
ins* D-sa recunoscea c , in contra
leget este ca un profesor sit fie si judecAtor.

Et ce dicea D-sa Domnulul ministru

de cults, D-nu Marzeseu, in 1870 cu ocasiunea interpelitret sale, de ce ministrul nu numea agregati spre a inlocui pe
profesoril sleet senatort sag deputati. Mi

s'a citat, clicea D. ministru instrunctiu-

net de atunci numele D-lut Mandrea ea-e este profesor la Universitatea do Iasi,
prim-presedinte la Tribunal. Si D. N.

Ionescu respundea: acdsta este contra

legit.

SA vedem dcii D. N. Ionescu, ajuns la

putere, macar In acsta a sterna in eredinta sa, cit a fi profesor i judecator este
un kern contra legel. N'a fost asa : ci din
contra, D. Sucin, un om forte respectabil,
un fOrte bun profesor, care in loc de sese
prelegerl pe septilm6n1 la care este tinut,

tine 10 prelegeri, D. Such la vOrsta de

70 ant a fost numit de nit data membru al
curtel de apel din last, si mega dupit recomandatiunea a Insust D-lut Ionescu! D-v.

D-lor senatorl, scot cart att fost magistrap', earl snnteti advocatt esperimentatt,
sciti cI cineva pOte sit fie un profesor de
drept fOrte capabil, Ins/ intrat de nit data
fArd Origin in magistraturl, si mat ales
numit de nit data presedinte sag membru
de curte, el este pus in trista positiune de
a da u debit idee despre dAnsul. Alta este teoria, alta este rutin; i ast-fel, D-lor,
se vede aspectul dureros cel pucin pencit D. Sucin, care ca profesor
tra mine
nu inspirit de cat respect, ca membru al
curtei de spel din Iasi, chiemat de multe
oil' sit preside acea curie, adesea se ved(
In nedomirire cum sit pue nil resolutiune!
UA voce. Asa este.

D. M. KogMniceanu. Intrebatt pe justitiabilit cart aunt Inaintea curtilor i tdbunalelor din Iasi, &Sea speetacolul acesta
dureros, nu l'al infatisat adesea profesoril

trace* de uit data pe bancele judeeltoreset. Si la tOte aceste neajunsuri D. ministru de instructiune publica se mArginesce a vl rAspunde cu eternul nil refren:
Constitutiunea dl, drept profesorilor ea sit
fie si deputati si senatorl, i judecittorketc.
Apot eine contestl acest drept? Dora drep-

tul este el datorie? Este dreptul un servicit obligator? Este el ea serviciul gardel
, ca indatorirea de a face
parte din juju? Nu. Ed sciam Ong acum
eit sta in libera vointa a fie-arut om liber, de a usa sag a nu usa de un drept;
prin urmare tot asa sta in facultatea profesorilor, ea sa, priimesca sail sit nu priim6scl .-audatul de deputat art de senator,

chip cure aunt sigur cit el chiar alerga,

ca fie-itare din not. Tot asa se p6te dice si
In privinta deeretelor de judecatorl, de agent diplomatic, 'e inginer, tOte decrete
pe cart profesorii le potii priimi sail refuse, ne snit( de nimeni intru acsta.
Dupit ce D. ministru Chita, pune spararea profesorilor ce lipsese indatoririlor
lor in dosul Constitutiunet in general, apot D-sa mai mita un sprijin si in un artieol special al Constitutiunet.
D. ministru argumentOza, eit Constitutiunea pre
vede ca Universitatile de Iasi si Bucureact

all dreptul de a fi representate in Senat

prin un anume representant, si din acOsta deduce el, aqa fiind, apot si cet-altT

profesorl al, acest drept In cele-alte colegiurt.

Nu aruncati acest pleat asupra Constitutiunet; Constitutiunea nu este vinovatl
de adorn Universitatel de Iasi; Constitutiunea din contra a catat s ferescl inv6tamOntul public de nenorocirea de a ayes
catedre vMuve; cad druid drept Universitatilor de a tramite din skull lor ate un

senator, prin fosse acOsta, legea fundamentala a credut cit va pune u. Indatorire
month, celor-laltt profesort de a rlmlnea
credinciost catedrelor lor. In adev6r, D-lor
senatort, luati in consideratiune, ca Constitutiunea-oborAnd privilegiele claselor alte
dell privilegiate, a crest un privilegil numat In favOrea profesorilor de Universitate. In adevAr, acestia, ca cetateni, all
dreptul mat Anteil de a fi &legation in de-

www.dacoromanica.ro

-L 27

osebitele colegie ale tare, fie-care dupit

positiunea, dupa averea SA; si apoT tot
Constitutiunea II mai face, ca profesorT ,

aci, fiind-cit si D-sa este un fit al Universitatilor germane, precum aunt si ed fiul a

tacit nit data alegAtori intr'un anume colegill, acela al Universitatei. Legiuitorul
cu drept euvent prevedea, ca aceste UniTersitaii, ea corpurT inalte, avd si ele interese marl de sustinut; si de aceea a voit
el aci, in maturul Corp, aceste dont; con-

aunt scolarul luT Savigny, al luT Rancke,

tract de lumina nationala sa alba representanti specialT. Dar acsta s'a float nu
numaT pe acest considerant. Nu, ci legiui-

torul, presupunend ca si la not ea si in

OM Europa, profesoratul este un apostolat,

ea prin urmare, profesorul cu greg se

deslipesce de catedra sea, si pentru care
el si este declarat de lege inamovibil, leginitorul, die, a inteles cit in mod obligator un profesor sl vie ca representant in
Senat.--Si pe aiurea D-lor, in Germania, in
Francia, in Italia, profesoriT a1 dreptul de
a fi atoll senatorT, deputatT; insa a-rare orT

profesoril, mai ales acel din provincie,

primesed de a renuncia la catedra lor, pri-

mese de a -se departs de acel contra de

viata inteleetuala, care face din studenti
si din profesorT uit singer/ familie. Asa
eredea si Constituanta, and le-a dat droptul, si as putea (lice datoria, acestor doug
contrail de lumina din Ora, pentru ea sit

tramita cite un representant special in

Senat; ea presupunea el er;T-l-aW profesorT
vor rnianea la local lor. Eta dar cum as ar-

gumenta et; eaci argumentul mi'l d ceea

ee este pretutindenT, in OM Germania, in
tOtit Francia, in tote Orile uncle profesoriT
intelegd si pretuesc misiunea lor. D-lor, D.
ministru Ionescu, and era simplu senator,
combatea acesta argumentare, spuind eit si

in Camera Poloist un ministru sustinea

cum cA profesoriT n'ag dreptul sa fie deputati; dent. cA apoi a venit ministrul libe-

ral Miller, si ekacesta a recunoscut acest

drept. Sunt tot asa de liberal cat si ministrul Miller, i nu contest celui mai de
pe until dascal dreptul de a fi representantul natiunel. SA vedem insa deca in Germania profesoril wing, sad mai bine abusing
ea la noT, e acest drept constitutional. In
Germania este luerul eel mai rar din lume
de a vedea un profesor deputat. D. minis-

tru de instructiune publica v'a cps ea ea-

egos profesorl din Germania earl aunt

deputatt Asa este, si cunosc i eti, i 'mi
pare bine ea D. ministru de finance este

doueT mele mume, Universitatea din Berlin;

al Id Gans; sant dar in positiune sit vorberm de nniversitatile din Germania cat si

D. Chita; si Maga mine aunt sigur de a

avea si pe D. Dimitrie Sturdza.Sunt sigur
dar cit si D-sa va recunOsee impreuna cu
mine, el un profesor deputatleste uit pasare
rara in Germania.D-lor, la Berth], pevreme a

mea, era un profesor, episcopal Meander;

acesta Mat se identificase cu Universitatea
sa, el el, de si vechig locuitor din Berlin,
nu cunoscea din tot ()mill de cat III singuril strada, aceea care conduces la Universitate. Cand avea trebuinta sit ia nit altit
strada, '1 Ina de brat femeea luT sad ua,
slujnica; era and ua-data intra in Universitate, en ochil inchisT, numal pipaind peretiT, ajungea la catedra sa; atat el se identificase eu Universitatea sa. In Universaltile de Bonn, de Munich, de Gotingen, de
Heidelberg, de Lipsca mat ales, sunt profesorl, somitag marl, ilustratiuni al sciintel germane; et bine, acestia aid na-data
nu primescd mandate si alte oeupatiuni necompatibile en apostolatul lor. D-lor senatorT, dcit Germania patimesee de veal
Ma, ea patimesce de pletoriulinteligentei
desvoltate, de pletoriul sciintel, de pletoriul numArului mare de profesorl sail de
6menT capabili de a deveni profesori. In
Germania nu este de cat sit se Inca nit ca-

tedra vacanta, si auto de LOMB se presinta spre a o ocupa. i de aceea vedem

UniversitatT avnd uA armatit de invOtatorT:
profesorT ordinarT, profesorT estraordinarT,
doeenti i privat-docenti. TotI acestia lieu

cursurT platite sad gratuite ! La noi acsta

nu e cu putinta; noT avem states greutatT
a gasi proft sort, chiar bine platitl, i mai
ales la Universitatea de IasT; dOrA acest

rtl va spori si maT mult and vom hotari

ca profesoriT potil lipsi de la indatoririle
lor, cit et sunt liberl a merge uncle valet,

fail ea ministrul sa le pita (lice an caveat. Apoi na vedem el chiar din profesoriT actualT, ci cautit mijlOce ea sit Orassca acea Universitate spre a trece la alte

ocupatiuni. Ala aflu ca antral profesor

Conte, plin do capacitate. voesce sit trial
de la Universitatea din Iasi la aceea din
BucureseT, ci cere se ocupe eatedra repoApoi, D-lor senatorl,
Betide

www.dacoromanica.ro

- 28

cand acest rOi1 este atAt de mare, clad el

este netAgAduit de chiar D. ministru, se
euvine ea sl consacritm neat reit sub cuvent cA el se face sub protectiunea ConstitutiuneT ? Tt. argumentatiunea D-luT
Chita este, in adever, basatA pe invinovittirea Constitutiund. N'am putut sA oprese,
dice D-sa, pe acestT 6menT sO nu benefici-

eze de Constitntiune ! Dirt eine viS dice,

D-le min stru, sit'T opr4T ? Eti ve die numaT: apliicati-le legea, diceti-le : pe cat
timp suntetT plittitT de Stat ca profesorT,
faceti-v6 datoria, ocupati-v6 catedrele ;
dirt vreci a fi i alt-ceva, atunci optat.T.
Domnilor, de suntem eeriest, nu trebue sA

ci And vor merge la tribunale sal cull, el

sit gasesett magistratT earl sl le dea dreptate. 0 sustin, and vre unul din magistratiT nostri nu s'ar gAsi la locul Ott, aunt
sigur cit in 24 de ore el ar fi supus tine
penalitatt disciplinare, si maT apol lobocuit cu altul.Tot asemenea i pArintit si
copiiT lor, all dreptul sit coati de la terA
instructiune, sA cera ea profesoriT ce sunt
plAtitT de 41600, sit fie la locul lor in
salt. Universitatile, glinna dele, liceele
si se6lele primare, nu sunt fundate pentru
profesori; ele aunt fundate pentru juniine,
pentru a educe progresul natiunel. EtA
pentru ce Ora face sacrificil de mili6ne,

mergem cu principiele punt la absurd;

pentru invetamAntul public (aplause). EtA

asta-di din 20 catedre 12 sunt vacante de

profesoriT lor, find-GA ati primit deosebite functiunT si mandate, puindu-se sub
scutul ConstitutiuneT care le ar permiteo;

pentru ce t6te partitele nu se uit la diticitele budgetare cAnd se atinge de instrue-

dar atuncT am putea cu catedrele vacante sA

ne suim de la 12 la 22! ApoT cAnd D. m-nistru ar vedea t6te aceste 22 catedre vacante de profesoriT lor, tot sub paravanul

Constitutiunel ar arguments D-sa, spre a

nu Ina aid uit mesurA in contra ride ?

i atuncT ar dice D-sa cA mat esistit
Universitatea de Iasi ?
Dar, D-lor senatori, ia sit vedem, numaT profesoril au dreptul, dupit Constitutiune, sit fie alesi deputatt sati senatori ?
Mi se pare el i membriT curtilor i triA pol

tiunea publica, si chiar ne avend punga visterieT phial yang baniT !!(aplause prelungite). Si cAnd Ora intregA face aceste sacrifleiT colosale, nu trebue ea ministru sA se

uite la a eel profesori earl nu corespund

indatorireT lor, cad nu futeleg dll misiunea lor este un apostolat ?, Vorbesc mat
ales de profesoriT UniversitAtiT de last
Ins/ D. ministru stA cu bracele incrucisate *And : s'aii fript douT ministri earl
all voit sit aduel ordinea, D. Tell si D.

Majoresc:.. Nu voesc sit m6 frig si eA."

Cu drept cuvnt s'ati fript ai unul si altul, pentru cit unul a aplicat r6U legea,

bunaleler sunt eligibill pentrn Camere;

pentrn cit cel-alt a violet legea! D-tale

membriT cartel de IasT se potil alege in jurisdictiunea cartel de Crajova, i membril

cartel de Crajova se pot alege in jurisdic-

cerem numaT al a lid legea; si deca at

sustine, dll legea cull dit mijlOce spre a
putea oblige pa profesorT de a'sT indeplini

tiunea curtel de last% ApoT BA presupunem,

indatoririle, sit vedem diet legea este im-

cit de la curtea de Crajova membril seT eel

maT capabilT, ea maY popularT, s'ar alege
senatorl sat deputatT in jurisdictiunea curVT de Iasi, si ea prin acsta nu s'ar mat

perfectA ? ElI sustin eit legea este perfecta,

cit ministril numaT n'ati sciut sA intrebuintese autoritatea ce le GU legea. Nu cer eti,
cum a din onor. D. minis tru al instructiuneT

putea da justitia. Ce ar face D. ministru

de justitie ? Socotit1 dll D-nu ministra
de justitie s'ar uita la Constitutiune, si

nisee invOtAtorT de sat, sal ca pe copiT;

ar litsa Curtea fArA magistratT,

tiabiliT

i justi-

flirt justitie ? Eti aunt sigur cit

onor. D. Chita, fiind ministru de justitie,

in facia membrilor uneT curtl emit ar fi
fost tott onoratT cu mandatele de senatorT
si deputatt, i *and cartea vAduvl de
judecAtoril sit, eel d'AnteiU D-sa ar core

publice, ea D-sa sit trateze profesori ca

all cer din contra, ea D. ministru al instructiunaT pnblice, sit trateze pe profesort ea luminatorT, ea inainte-mergatori aT
civilisatiunei ; eAcT name iuvOtameatul
p6te pregAti mArirea intelectualA i progresul generatinnel viit6re, si pentru care, dupit cum am maT is, facem totT states saerificiT ! (aplause). Sit'T cheme dar D. minis-

de la Domnitor inlocuirta lor. D-sa in adevOr '1Y-ar dice : justitiabiliT ati dreptul
la justitia Orel. Pentiu acsta cetAteniT

tru, sA le yorbas cit ca unor amid, si le

splint : Avon
misiune de indeplinit; si

platescti imposite StatuluT, pentru ca. atun-

clecI D-v. nu ve facetT datoria, ve compro-

unit si altii, trebue sit ne-o indeplinim; si

www.dacoromanica.ro

- -

-e

29

mitetT pe D-v., compromiteti Universitatea,

compromitetT guvernul; ra eli ca ministru.

Eta der, D-lor, el legea este fadestulatre i pentra acestT

inaltY

fiat roil face datoria ehiar in contra D-v !

EA cred cit in fata acestut limbagid, pucin dintre profesort nu vor da ascultare
indemnulut de amic si de ministru; si sunt

aT StatuluT, pentru profesorT inamovibill.

sigur cA maT toti profesoriT se vor intrce

la catedrele lor.
WM, eli presupunem
cli profesorit tot ar sterol in calea bor. SA

si

CAnd der D. ministru a vedut aceste

12 catedre vacante ce trebuia sit facit ?
D'Anti intretinerl i convorbirt emirate,

chiar sit spun de ce eT stint afara din Uni-

pe urma mijlcele cari le prescrie legea: censura, suspensiunea si chiar mbcuirea. Nu D. ministru el rostsca, aceste
penalitati; ci juriul prevAdut de lege, ci
pairi profesprilor abatuti de la indatoririle lor. EtA gresala D-lut Tell si Maio rescu!
Domnia-lor n'al avut recurs
la lege. D-lor eli lovit pe profesorl prin
act arbitrar; si de aceea en drept al fost
blamatT. El nu cer acsta de la D. Chita;
cer numat ca D. ministru sit useze de autoritatea eel da legea : se supunit juriule, se supunit in cercetarea profesorilor
de la Universitatea de BucureseT conduita profesorilor din Iasi'. In Bucuresct a-

versitate, nici chiar ce opiniuni politico

au acestt profesori. Eit asta-di constat en

vem un precedent, el acsta lege s'a aplicat, si nests in contra unuia din pro-

ttli tera, ea profesoriT din Iasi nu'si facti

datoria. Cine trebue sA'T chemo la datoria
lor ? Autoritatea aceea de care ne vorbesce
art. 10 din legea instructiuneT.

fesorit cot mai eminent!.

vedem scum deca legea instructiund nu

prevede nimic pentru acestT profesori aMutt de la indatoririle lor? Mi se pare cli

aside in lege un articol care prevede un uriti

a judeca pe profesoriT calcatori

obligatiunilor lor. Cand aril D. ministru

a vAd.ut cA Universitatea de Iasi este v6-

duel de cea mat mare parte din profesoriT

set, trebuea sa le aplice acest articol; nu

volt" sa scia eine sunt aceT profesori. Nu

este trba mea, nu este momentul, aid

tea ee dice acest art. 10 din legea instructiund publice :

Art. 10. Ministrul esercita autoritatea
sa prin mijlocirea consiliulut permanent
al instructiunet."
Se vedem acuma dca D. ministru
are puterea de a face acsta ; eta ce (lice
art. 388 din legea instructiund :
InvAtAtorii sunt datorl a frecuenta regulat class lor si a intra in clase la (ya
determinate prin regulamente.
r,K

Mat &A ce clic art. 396 si 398 :

Art. 396. Profesorii cariT vor dies datoriile ce le sant impuse prin acsta le-

ge, sea cant ar cou,promite in verT-ce

mod demnitatea carac'eruluT lor, vor fi
supusi, dope casurT, la avertisment, cen-

D. Daniileanu

fiind advocat a lipsit in tke-va rfindurt

de la catedra sa. ET bine ! i s'a facut retineri din salariul sea; i ast-fel s'a intAmplat, ca intrna lama D-sea a priinait
numaT uli sutit de fraud mi se pare. De
ce n'a fled acsta D. ministru In privinta profesorilor din Iasi ? Acsta era dreptul si datoria D-sle.
D. Chitu a mat dis cu acestA ocasiune :
nu pot se maltratez profesoril de la Universitate ea pe niece invelAtori sittesci, si

v'a citat pe prea mutt stimabilul nostru

coleg, pe D. Bosianu, carele, dice D-sea,

din causA eit i s'a aplicat aceste mind,

J

a demisionat.
Cu permisiunea D-luT Bosianu
Inai
cer voie si scuse, ea aduc pe D-sea ea un
martor puternic in favCrea mea
sustin
eli lucrurile nu s'al petrecut asa.

D Tell n'a flout profesoruluT Bosiann

sura, suspensiune sea destitutiune.

Art. 398. Censura, susper Jinn si
destitutiunea se vor pronunta de ul comisiune de cineT profesort, aloe prin
sort! din corpul profesoral al graduluT

imputare eit lipsesee de la prelectiuni,

pentru cit onor. D. Bosianu fgl facea datoria inaT mul de eat un june de 20 ant. Onor.
D. Bosianu era decanul facultAteT de drept,
si onor. D. Tell, in loc sa se adresede pen-

de InOtamnt superior celul fa care fun-

tru abaterile cari se faces(' de profesort,

la D-sea, carele ea decan al facultateT de
drept avea dupe lege dreptul de priveghe-

Alone* filvWtorul inculpat.

Acsta comisiune se va compune, pentru profesorii de facultittY de la Bucureset, din corpul profesoral al facultatet de

la Iasi si vice-versa.

re, asupra profesorilor facultAtel sele, D.

Tell a trAmis revisorT in ficultatea de
drept a Universitatei din &winced, ea sit

www.dacoromanica.ro

30
veq.A deed profesoril fel Eceati indatoriri-

le loll Atund D. Bosianu in susceptibilitatea D-sele legitiml a din : Ea, si eu

colegil rad suntem judecatoril naturall al
acelor profesorT cari nu'sl fact datoria; noT

avem dreptul de censure; ministrul nu

D-nu ministru al instructiunel iateun mod

opus ? Pentru ce pentru acestea mina sea
nu este de mama ci de mastica ? Pentru

ce ? Pentru el D-luT, o spun cu durere,

nu s'a dus in Moldova, n'a fost la facia
loculuT ; ci a avut incredere in colegul sea, in profesorul UniversitAtel de

este de cat an fel de procuror, in drept de

a cere de la noT chemarea la ordine a pro-

Iasi, in ilustratiunea UniversitAteT de lasT,

fesorilor dilator! indatoririlor lor ; not

fins! suntem judeeatorl. Prin urmare nu

in D. Nicolae Ionescu! Ministrul instructiund publice de la Viena de dou6 orl in-

avea dreptul ministru sit tramita pe revisoriT i functionaril seT in coprinsul UniversitAtel n6stre. i dra. neput6nd tolera

tr'un an si jamAtate a visitat pe fiica sa

iubita, Universitatea de Cernautl. Uni-

acstA abatere, inaT dati demisiunea." Asa

este onor. D-le Bosianu ?
. D. C. Bosiann. Asa a fost.
.

t'o nimenT !

D. M. KogMniceann. Prin urmare ce

cer oil acum ? SA se aplice aceiasT mann'
la Universitatea de IasT, care s'a aplicat la
Universitatea de BucureseT.

D-lor senatorl, ea sunt mandru, si m6

tail vetT permite acest senti-

bucur,

ment, orl caul v64 in Ora mea un asedement care progres60.

' V derlar dra, ea, ea Roman, sunt
mandru de Universitatea de Bucurescl,
cad Universieatea de BucureseT este in
cale de progres, cad ea in fie-care an inaintecIA prin meritele, sciinta si sarguints
profesorilor, si prin frequentarea tineri-

mel care al6rgA din tote pertile spre a

asculta vocea profesorilor eminentl ce ea

pose& Tot ast-fel dati'ml voe sa plang

pentru Universitatea de IasT, care, maT ales din cause unora din profesoriT seT si

a indiferentel ministrulul, a rAmas maT

jos de Universitatea de BucureseT

Onor. D. ministru al instructiunel, D.

Chitu iubesee Universitatea de BucureseT;
D-sea nit frequent6d1 precum frequentA0

si iubesce si institutele de inv6tamant

secundar de aid. Eram coleg cu D-sa; si

am vut cu mare placere, and D-sa a

condus pe Domnitorul la tOte esamenele
scOlelor de inv6tament seeundar din Bu-

camel, si rand din gura Domnitorului

am audit cA Inaltimea Sa a gAsit in gimnasiele nOstre invetatorl earl pot sa concur* cu onere cu eel maT bunT inv6tAtoll

din gimnasiele Europa civilisate!

D.

Chita a incuragiat, a protegiat, a desvoltat

instructiunea in acOstA parte a Romania,
nit recunose acsta si'l adrese4 multumirile mele ! ET bine, ptntru ce scOlele si
Universitatea din Moldova sunt tratate de

versitatea nOstra de anT intregl n'a visitsmaT spus : D-lor, ce

D. ministru
vretT D-vOstra ? S'a intamplat ca D. Kogalniceanu a fost la Universitatea de lee,
si cA in aces i n'a gasit acolo profesonil ; acOsta nu ajunge ; sa ne arate D-sa
fapte normale, positive, nu fapte ale eventualitat4T, ale noel singure di !"
Si aci este uA er6re din partea D-luT
Chile. EA, de treT patru orT pe an, m6 due

la IasT, pentrn el am easA, am familie,

am amid acolo, am si slabiciune de lest
La Universitatea de IasT este si IA galerie de tablourT; luerurT frumOse D-lor; si

de ate oil me due pe acolo, nu lipsesc

sa ved si pe amicul met, pe directorul
pinacotecel, D. Panaiteanu.
Petree fOrte mult in aceste ineaperl; el
bine, tot d'd.-una m'am gasit in facia pustiulut ; de la 11 ore inainte n'am maT gAsit pe nimenT la aces Universitate ; de la
11 ore inainte nu maT esistA cursurT, eel
pucin din cele principale ; m'am silit din-

adins se v64 den poste 4i maT este amlo activitate, -Mall Nu. In facia acestel
triste sail de luerurT, D. ministru a replicat : Apol 1 pe aiurea este asa ; profesoriT nu start, tI fae cursul si se due ; ba
Inca in Germania sunt profesorl celebritill marT, caril lasa ajatOrele sa tie cursurile ; eT sunt un fel de jidovT rAtAcitorl
earl perdue' orasele principals ale Germania, si tin la nit Universitate un curs de
at lima, la altA Universitate eate-va preleciunl, si apol isT urm64A ealea."
Nu este asa, D-lor, in Germania tit-

lul de profesor este un grad, un ti.lu de

cake pe care snveranul II da acelor inv6tAtorT, earl dupe multT anT de invAtatura,

ajungti in capul ierarhiel corpulul didactic,

Asa vedem acolo profesorf ordinarT si

profesorT estraordinarT.

www.dacoromanica.ro

- 31

Acestt profesorY stair lipil de nit anume Universitate, cel puma un an intreg.
Dca fuse este ua ilnstratiune mare; el se
chiamit sail se duce la finele assist scolar
la nit alta Universitate pentru a face si acolo unul sail mat multe cursurT ; i Universitatea care este mat bogata in asemenea ilustratiuni este si mat frequentata de
studentT. ProfesoriT calatori despre earl
vorbesce D. ministru Chita este alt ceva.
In Austria, titlul de profesor este un fel
de boerie, care se cla de Irnperatul la
foment insemnatI in sell* saa in arts, si
earl n'ati nimic cu invOtamantal; asa i in
musica si in pictura vedem barbati purland titlul de profesorl. De curaud lmparatul Austriet a dat acest titlu picto-

t'o si not bittranii. Dena nimenT nu va %-

Odd cit nenorocirea tare nastre este cit

nu avem nit educatiune national; unit am
crescut in Germania, RIOT am buffet. in
Francis, altit in Italia, altit in Grecia, altit chiar in Rnsia; si asta face, D-lor, cit
dap, ce ne intOrcem in tra, venim fie-care cu deprinderile nOstre, cu simpatiele
nOstre, cu prejuditiele nOstre, luate de nude am cresent; ceea ce face ca spot in qr.sta cOptit diferim atilt de milt unit de altiT, si el politica si sociatatea nOstrit sO-

mini ca Turnu Babilonului (aplause

semne de aprobare). Apoi D-lor, onor. D.
Bosianu, respectabilul nostru coleg, vechiul decan al facultAtet de drept din Bucureset a constatat, i D-sa, mutest rn,
Maiorescu, caand blama purtarea D
re se.acusa ca voia sit desfiintese muftimental superior din [west/ Ora, spre a litsa numal scOle de meserit. Etit ce 4icea
D-nu Bosianu; cites propriele sale cuvinte:
Uii societate o putetT compara fade bine cu un stup de albine, unde fie-care 'sT
are misiunea sa si uude armonia rid pro-

rulut Maekart.
In Germania organisatiunea este cn totul alta. Profesoril, sunt putem dice, li-

pitt de Universitatea, de catedra lor; anti

alerg dupe alte positiuni, oil cat de
avantagiOse ar fi; si profesoril ordinarT si
profesoril estraordinart si docentiT primesc
cea mat mare parte din onorariul lor de la

-studenti. De aceea fie-care se silesce sit

gresul sunt asigurate prin demarcatiunea misiunelor. Acum a cionti pe unele

spre a cresce pe cele-alte, este a face an
corp diform, cu main! i piciOre lung!,

facit eursul sett mat bine, ca se atraga maT

multi aseultatori. Am facut dreptul roman sub Savigny, dreptul natural sub
Gans ; ei bine, scitt ce email aceste cursuit ? A trebuit sa, se dea jos peretit de
.

dera fara cap! AT dori D-ta, D-le Maiorescu, sa ve4T Ora plot numaT de mos-

la tret salOne, spre a se face loc unlit ma-

tort, de fauna ciocanind in tate partile

re auditoria, ea se incapit lumea de studenti ce alergaii sit asculte pe acestt luceferi at sciintei germane. Acesti profesort, fiind in cea mat mare parte platiti
de studenti, ar fi chiar natural diet ei in

fail -de a fi alaturi cu dnsiT si cugetarea

sciintei care sit conduca? Sciintele superidre sunt capul instructiuneT, i cele inferiOre, nu 'st primese lumina de cat de
la cele superiOre, si totT Reel mestert mart
earl sunt, nu datorez instructiunea lor de
cat facultateT de sciinta; asa dera ar trebui
sa cugeti ca om de sciinta; cad, mat 'nan inte de tote, natiunea nOstra, voeste a cu-

fie-care an, si-ar alege auditorul, i priu

urmare chiar s'ar striimuta din Universi-

tate in Universitate. Ens6 la not nu este

tot asa; pe profesorT IT plittesce Statul; si

prin urmare Statul are dreptul sit le cera

sa'sT foci datoria, acolo unde eT sunt instalal. ET bine, fiind-cit D-v. tott, sunt
incredintat, voitY ca Univ3rsitatea din
Cernauti sa nu fie un pericol pentru Romanism, scop pentru care ea s'a creat, tot
D-v. suntett datort a cere ca Universitatea din last sa fie ua rivali serisit a invOtamantuluT german; cu tote ca dupe
opiniunea mea personal,. cineva 'pate r6mane bun roman si facandu'si cursurile in
limba streina, si la Cernituti, si la Paris, si
la Berlin; precum din nenorocire mat t6ta
junimea nOstrit nit face, precum a. flea-

geta. Nu sunt oil care voi spline cit trebue sa facem numat teoriT politico; dera
v6 split cit sciintele superiOre sunt pentru industrie si comert, ceea ce este sufletul pentru corp; i numaT and cine-va
are uh cultura superiOra, 'st pOte intelego drepturile sOle si se pOte nnmi civilisat (aplause). Economia sociala asta-0
n consist6 a combina tOte elementele societatel si a le face sa concure pentru nn
scup omun, al fericiret societateT; ewe
a cresce industria i comerciul, dera de
ua data cu ele, i sciintele; cad ele aunt

www.dacoromanica.ro

- 32 Melia care merge inainte,si cele-alte ur-

mzti (aplause).
i apol tot D. Baleen dicea in privinta trimiteril tinerilor fri tOrY streine.

D-lor senatort, ye declar c. &Sea am

luat euvAntul, si m'am adresat in special
D-luT ministru al instructiunet publice,
am fitent'o, supuindu-m6 la datoria consciintet mele ca parinte de familia, pentru cit

sunt dator s m6 uit la viitorul fiilor met;

cand int gandesc ci pe calea care s'a
lust D. ministru Maiorescu, starpind instructiunea superira in rO, prin deseurajrea profesorilor, mit nu mat sant sigurT aid chiar de inamovibilitatea ce le
acorda legea, 'mt strivesce inima si io
cit am se fiA nenorocit, de a 'eat tramite
copii in straintttate ca sa inv ete; qi ca
prin urmare, copii met nu vor avea ferieirea de a cresce in atmosfera si ideile
remanent. (aplause).

si

Eta cuvintele D-laT Bozianu, rostite cu

drep. cuvent in aplausele SenatuluT gi ale
Ora intregt. 'MT am permis sit fit copistul D-sle, reproducand cuvintele D-sle
aproposito de Universitatea de Iasi in spacial, cad toti suntett datorT, D-lor, s Omit acesta Universitate in starea cea maT
bunk toll suntetT datorT ca tocmaT acolo
unde ete pericolul mat mare nolo sit dart

ajutor. La lea suntett datort sa datT sci-

scie el este pus acolo ca avangarda eivilisatiuneT Germane, fa facia natiunilor 0rientulut, i cu anume insitreinare de a inainta civilisatiunea Germanii la Mares NOgrit. Acosta este scopul Universitatet din
CernautT. Si pentru cIt ia confiat nIt asemenea misiune, sunt departe de a face nit
imputare guvernuluT central din Viena.
Drept, qi frumos, ei patriotic, in punctul de
vedere austriac, alt luerat ministri din Vie-

na. Profesoril din Dunlap nit eit all uit

misiune, misiunea de a face ea civilisetiunea germane a patrundit in Orient; et
dOra scifi cIt sunt nu numal profesort ci qi
conducatoriT una idyl DOrA profesoriT
de la Universitatea de List ati si et consciinta misiunel ce le este incredintatit, aceea da a fi apOrItoriT qi chiar propoveduitorit idea romane, facia cu ideea Germana? Cu greti'mT vor dovedi acOsta. D-lor,

am aci Sehematismul Universitate de

Cernautt pentru semestrul de la 1 Octom-

bre 1876 pint la &tele LIT Februariti

1877. Univers tatea u laa, de si vechia
de 16 ant, Irene astO,-4.1 nu are un Sches-

matism. Mal 'nainte de tOte, TOOSC a va

spune ceva despre organisatiunea Universitata de Cernautt; ai spot void face comparatiunea. Universitatea de Cernautt are
tra facultatt, faeultatea de teologie, trans-

intet maT mult de cat datt chiar UniversiMet din Bucureact ; cad aci este central

formenduse seminarul in facultate de

teologie Greco-OrientalA (ortodox1). Not
de qi avem in statutele dela 1860 prev6c,lu-

politica, central soiintet, central inteliginteT Romania ; dirt la Iaa este avangarda romanismuld. Dena nu s'a flout

ta crearea and facultati de teologie, de

si acesta trebuinta devine din di in di
mat simtitOre, IAA asta-dt int nu o a-

i mat ales in annl acesta Universita-

vem. Mad s'a ereat Universitatea de Connitutt, deputatit Romani din Bucovina, intre earl patriotul Gheorghe Hurmuzache,
ad cerut, ea mama la facultatea de Teologie inviqamentul sit fie in limba roman&
sea. Ministrit sail mArginit a le spune, cit
lilt/ ca aunt in Austria si eit sunt austriacT
6ra nu romani. Ast-fel facultatea do teologie din CernautT, de si fondata i intro-

woe;

tea de IasT numaT exista de cat cat numele,

IAA i se va sterge qi numele! Ia sO yedem scum tot sea se petrec lucrurile si la

Universitatea de CernitutT? Ia sit vedem
cum este acea Universitate organisat5, ia
sit vedem care este purtarea profesorilor
din capitala Bucovina? Cernautit stint un
oral maT mic de cat Iasi, si cu midloce
intelectuale mult mat restranse de cat Liq.;
i acolo dar, profesorit ar putea forte bine sI
fie rugatt ca sit intre in functiuni publice,

sit intro la dieta de Bucovina, sIt se face

judecittorT la curtea de apel lila tribunele! Dent acolo, profesorit de Universitate
sit consimtit a fi filmdom!, membri in
dieta din Viena sati in cea provincialO?
Writ unde se aude acOsta ? Acolo fie-care
profesor are consciinta misiuneT sale; el

tinuta din feudal religios care represinta

sumele luate din vendarea mosiilor vechilor i gloriOselor monastitt ale hauled
M Adove, va avea a da in mind comunelor din Bucovina preott carit sit servese
saga Liturgie in limba nemtOsca. Deal
OLIO acuma nu s'a putut aplica hotitrarea
Reichsratula din Viena, causa este ca nu
eat gitsit Melt profesort tromp) 301 pentru
facultatea de teologie, si eit cartile de te-

www.dacoromanica.ro

- 33

ologie ortodoxt nu exisM In limba Germani. Dent progresul se face; deja profesprit catolici germant ad intrat in aceefacultate, si in curand Europa va avea tit
facultate germant pentru teologia ortodoxt ; find el not, din nenorocire, nu avem de cat pe Brae facultatea de teologie la Universitatea de Iasi. Nu void face
comparatiune intre ambele aceste facultitti.
Dert avem facultatea de drept la ambele UniversithtT. D-lor, cati profesort ati facultatea de drept, facultatea de litere, facultatea
de sciinte din last, 1401 spus erT; v6 void
spune scum cati studenti ati aceste facultAT. Facultatea juridicit la noT are 99 studenti inscrisi; facultatea de sciintt are 43;

facultatea de litera are 28; dintre acestia

din urnit, in fapt, existt jumelata. La Ceranti facultatea de litere si de sciinti este
intrunitl sub nume de facultate de filosofie ; facultatea de drept de acolo are
104 studenti, acum are mai multi ; not avem 99 ; facultatea de filosofie are 66, noT

avem 28 la litere, si 28 la sciinte; prin

urmare 56 ; art in fapt cum

opus nu sunt de cat veal 25.

v'am
Va

se died in fapt, vedem cit Universitatea de

Cerntuti are numArul indoit de studenti

de cat cea din Iasi. Mi se va dice, si s'a
dis de multe orb in Camera surort: dent
ce sit se fact, dad nu aunt studenti mai

profesorT ? ET ocupt 21 catedre, va sit dick

fie-care profesor are cite doug catedre.
Facultatea de sciinte in Iasi are opt catedre
oeupate de opt profesorT, si acea de litere
are cese catedre ocnpate asemenea de sese
titularT. Prin urmare ambele facultAti posedd patru-spre-dece catedre cu patru-spredeco profesori. In CernAuti, facultatea de
filosofie, tidied de litere i sciinte, are skate

profesori ordinart, dece estra-ordirarl, si

acestia ocupt
un supleant, in tot 18;
37 catedre. ET, socotiti, cit numaT in atita
se mArginesce activitatea profesorilor din
Cernauti ? Fie-care din profesori mai tine
apoi conferinte cu studentiy de limit orb si
chiar de trei orT pe septAmant, ceea ce se
numesee in limba germant seminarithungen", qi asa sunt seminarfibungen pen-

drept, pentru economia politick pentru teologie, pentru istoriA ; sunt chiar
seminariibungen germaniste numite germanistigches-seminar. Dana cum valet!,
Universitatea de CernAuti numert 26 protm

fesori ordinarT si estra-ordinarT, un numer

care nu intrece cu mult pe acela al profesorilor nostri de la Universitatea de Iasi.

Cei d'anteiii ati vitdul cit ocup aprepe 60
de catedre; va st dicit cit acolo in proportiune, un profesor onupt mat malt de cat
done catedre, in vreme ce la Iasi 23 profesori ocupt 23 de catedre !

multi ? Et mti instrcinedt sit dovedesc ca

SI vedem acum, D-lor senatorT, cate ore

snot studenti, art nu sant profesorT; si

dent nu sant studenti mai multi, este cit

pe septamant este ocapat un profesor din

pucini studenti consimtt a merge si a sta

din Cernituti. D-lor, la facultatea de drept

din CernitutT, profesorul D. Vering are pe
s6pttma,na 15 ore; el are catedra de instiUltima si istoria dreptului privat roman,
pandectele c dreptul eclesiastic al eatolicilor si al ortodoxilor, pe Magi care mai
are si esercitiele seminariste de dreptul
comun. Profesorele Schiller are istoria
dreptului german si dreptului privet german, maT are si dreptul gintilor asupra sa;
acest domn are 13 ore pe septilmfinA. Profesorele Tomasciuk, roman, fost ant8iu1
rector al Universitatei din CernAuti, este
profesor al istorieT filosofieT, al procedu-

la ut. Universitate care n'are profesorT.

basil si orasele cu gimnasii product

&stet scolarT ca st aliment* facultittile din Iasi ; art las &rasa cestiu
ne pentru a o desvolta mai tarcliii. Ati

vedut cit Universitatea nstrA are 23 de

catedre, din earl 22 erad ocupate, si mai

deunkli s'a ocupat si cea de a 23-a. Acestea ut-daM 1iso. constat cit la 23 ca-

tedre sunt 23 profesori, adict cate un

profesor de fie-care curs, chiar Wind acesta este de un ordin secundar. Sit etatam acum dent la. Universitatea de CernAuti este tot asa. Facultatea de drept la
not are 8 catedre en opt profesorT; facultatea de drept din Cernituti aro sego profesoil ordinarT, treT estra-ordinarT, un su-

pleant si clout docenti; va sit dick are in

tot 12 invettorT sub deosebite numirT. M6
yeti intreba, acorn cate catedre unapt mesa'

Iasi,

si eke ore de prelectiune at aceia

rei civile austrisce si al dreptului cambial; are 11 ore pe s6ptArnn1. Profesorul

Schiffner are catedrele de dreptul privat

austriac, de dreptul de succesiune austriac,
are esercitiele seminariste, i mat are si
dreptul privat frances comparet en modificatiunile introduse In Romania. Vedei,T

www.dacoromanica.ro

*,

- 34 profesorul german Schiffner, are la Cern/WV u cateda made se predi codul Napoleon, dreptul civil frames comparat en
dreptul civil roman, cateda care la IasT
nu se pomenesce. Acest profesor are 10
ore pe septemana. Profesorul Hiller are 8
ore; profesorul Canstein are 10 ore, si ana
maT incolo. Na voit s merg maT departe

cu nomenclature tatulor acelor profesorl

si cu arAtarea orelor ee dat prelectiunilor
lor. Resultatul insit este acesta : c in IasT,
afarl de profesorul Suck care are 10 ore.
de D-nil Emilian si Miclea earl at cat() 6
ore, totT ceT-1-altY nu at de cat de la treT

mult One la patru ore pe sAptAmank in

vreme ee profesoriT din Cernautt at un
minimum pe sAptAmanit, de la 10 peal la
15 ore la facultatea de sciinte; la faculta-

tea de drept de la 7 Oa la 9 ore pe

sp-

tAmn, afarl de eonferintele ce tint acentl

profesorl.
Acum s vedem deed vista inteIeetuall
a profesorilor din CernAutT are cea mal
mica asemAnare cu viata agitantA si agitate a profesorilor nostri din IasT ? Acel
profesorl, D-lor, tame in mod constant en
studentil lor; studentil stint parte din fa, milia profesorilor.In facia studentilor de
gina germanA, studentil de nationalitate
rAmAta, at fundat societatea numia Arborbsa", adicA Bucovina, old Bucovina
losemnzA rA Emporia. cu arbor!.
Acsta este nit nocietate fondatA cu scop,

de a intretine i inari legaturele de frAtie

dintre studentil de aceeall nationalitate.

Aduntrile lor cons% in a citi jurnale, in

a tine conferinte, dand cite ua data si

concerto, aerate declamatoril. In capul a-

cestel societAV sunt profesoril. V voit

'

cite pe profesoril Michait CAlineseu, Nicolau Hacman, Constantin Stephanovid,

Alexiu Comorosanu, Vasile Mitrofanovici,
Isidor Oncin, Eusebie PopovicT, C. Popoviel, Basili Repta, Ion al Id G. Sbiere, etc.
Toll acestia, asociatT profesorl ni stir-

dent!, Mosel inteta comunitate de idol,

Neat legAturA de tete dioa ; profesoriT
bAtrfinT privese pe studenti ca membri al
familial lor, sat maT bine dicind, fac uil
singua familiA, avAnd impreunit nit vitA
intelectnall care este sufletul one corp de
Inv6tAmint.

Acum, D-lor, v'am spus cum cit limba

germanA este obligatorie in CernAuti IAEA
si pentrn facultatea de teologie; de abia s'a

invoit de Reichsrat a se tine prelectiunY

despre limbs si literatura rominA.
la sit vedetT, D-lor senatorl, cum Roma-

nil din Bucovina at intrebuintat invoirea

datA pentru acsta, cateda.
EtA ce in semestrul curent, profesoril
acestel catedre dad studentilor Roman! de
la Universitatea de CeinitutT :

1. Istoria literature! romane, de trei

orT pa sAptAmang.

VO rog, 0-le minis-

tru, sit luati aminte el acest curs nu'l ayeti la Universitatea de IanT.

2. Despre Miron Costin, 1 orl pe sAp-

Sanaa..
3. Despre formarea cuviutelor roman')

in limba roma* 1 on pe sAptAmint.

40 . Gramatica comparative a limbelor
romane, de profesorul Budinsehi, de treT
orT pe septemana. Niel acest curs nu esisa la Universitatea de IanT.
Etit ce a fost in trimestrul espirat.
EtA acum ce, in semestrul anterior, s'a
Mort in acea catedrA : S'a predat : lstoria
literaturel romane peata in clilele nstre,
de trel orl pe septemana.
Gramatica Umbel routine, de 2 orT pe
sAptamang.

Despre colindele romane, 1 orA pe Opt/bilging.

MaT tote aceste materil la Universitatea

de IasT nu se gAsesct.
Acum socotitl cit activitatea profesori-

lor de la Cernautl s'at sfirnit aci ?

Nu,

D-lor senatorl. Profesoril de acolo in tot

anul imbogAteset literatura germane cu

scrierl care fact epode in acestit literature.
Profesorele Schiffner, numal de vre-un
an in CernAutT a publieat Manualul dreptuba! civil franees in comparatiune cu dreptul civil din Baden ni din RomAnia. Mal
totT autoril nostri earl au seris ca-va des-

pre literatura dreptulul nostru aunt mentionatl si criticatT, unil in bine altiT in rAti.
EtA titlul aces!eT cArt! remarcabile :

Lehrbuch des franzosischen allgemeinen Civilrechtes mit Bercksichtigung des

badischen und rumanischen Reehtes von
Ludw7g Schifner, doctor der Rechte und

der Philosophie, k. k. a. o. Professor der

Rechte an der Franz-Joseph Universitat
in Czernowitz. Wien 1877.
Intre acestia se eitsit in deosebT Aposatul Heraclide de la curtea b e casatiune,
D. Nacu si RIOT.
Un alt profesor de la acea Universitate,

www.dacoromanica.ro

35
Schuler de Libby, a saris istoria popOrelpr earl aunt asedate in trile carpatiane.
EtA titlul acestel calif importante :
Aus der Trken und Jesuiten Zeit vor

de mare merit, not avem numerod invttltort earl privese In realitate misinnea lor
ca un apostolat, si care '1 si indeplinese

und nevi' dem Jahre 1600. Ifistorische

indestulare studenti pentru Universitiitile

Thrstellungen zumal Parste n und Volksgeschichte in den Karpathen Lander von

nOstre.

Fr4,edrich Schuler von Lib/0y, Doctor

plAtite de Stat sat subventionate de judete,

der Rechte ord Professor an der k. k.

Franz-Josesh Universitat in. Cyernovitz

Berlin.

UA istoril care a fost bine v6(luta delumea savanta.

Nu s'a oprit aci D. Schuler de Libloy;

a scris fuel istoria UniversitAtel de
Paris , ul carte care a Meat nit mare
sensatiune In Oat Europa savantA, ul carte
lucru rar
care a fost luclatti
prin
tote jurnalele francese, incepted eu jurna-

lul des Ddbats. Acsta este p6te singura

carte serial de GermanT care a fost laudatl,
de Pranced. Un profesor de la cea mat to
Ora Universitate, acea de CernAutt, aerie
istoria celeT maT barker Universitaty din

Europa, Universitatea din Paris! EtA ce

fact profesoril din CernAutt. ET bine, D-lor

senatorT, and aceste se fact la usile Moldove!, la o deprtare de doug ore de fruntariele Moldova , and Universitatea din
CernAutT contzA deja intro profesoril eY

celebrititti Enropene, caul guvernul Aus-

triac face marl si necontenite sacriteil

pentrui, desvoltarea, 'mega UniversitAtY,

cum voiti Dv., ca in tin an sat doni acstl
Universitate sa nu ajungl a avea eel pntin 300 de studenti ? Intrebeti Dv. acum,
mat ales pe confratil met din Moldova de
sus sA ye spunk unde de pre 'mum incept'
a'st tramite copiiT ? La Universitatea de
CernAutt! Pentru ce ? Pentru el profesoriT
nostri de la Universitatea de Iasi aunt in
general slabi, alert de 6re-earl eseeptiuni,
si acel earl sunt eseeptiuni, 6111-0 cu rare
eseeptiuni, lipseset maT necontenit de la
indatoririle lor de profesorT de Universitate. (Aplause sgomot6se i prelungite).
S'a mai is, D-lor, ett Universitatea de
Iasi merge in deetidete, nu pentru el profesorii nuy fact datoria lor, dar pentru el
profesoril, cu t6tl bunl-vointa lor, n'at
studenti earl sa frecuenteze cursurile D-lor.

ET bine, D-lor, eti am ul maT bunt' idee

si am si dovadO, oil ideea mea este drip%
despre instituturile nOstre de inviStilmeat secundar. In invttamOntul secundar,
D-lor senatorT, noT avem forte inteleetuale

cu sAnteniti. Gimnasiele nOstre product' ea

Pe Magi gimnasiele si liceele din trl

IasiT are nu numat gimnasiele si liceele
publice, dar are si aeon fondate de asociatiuni private si anume : lnstitutul academic si liceul nog.

Institutul academie in 8 Septembre

1876 a celebrat serbarea aniversarei de 10

anY a fondlrei sale. Din darea de skill a

serbarel sale aniversare, resultl el acest
institut fundat la 1866 , deja dupl un
an, edict in 1867 a dat un bacalaureat; in
68 a produs 4; in 69, 2; in 70, 9 ; in 71,
14; in 72, 9; in 73, 14; in 74, 16; in 75,
910 in fine in 1876, 22. In aseminea proportiunl, de si maT mid, eontribnesel si
liceul not" preeum i liceele Statuld la
)2
alimentarea UniversitAtei.

AtI v4nt, D-lor, el numaT un singur

institut Institutul academic," oil introprindere privata a produs in 8 ant 112
Unde ati mers aeestia spre
asT complecta studiele, vl yeti intreba ?
Cea mai mare parte ail mers si mergt la
alto Universitatl, nu la Universitatea din
Iasi; eu tOte cit eel maT multi din acestia ar prefera se riming in Ora
pentra
el maT toll din acesti stadentl nu sant eel
bacalaureati.

may bogati.

Etl D-lor Reel dintre bacalaureatiT institutuluT academic earl s'at dus la Universitati streine si ce gradurl nil dobindit acolo.
In 1867 A. Csenopolu doctor in philosophie ci in drept din Berlin; in 1868 Soeor Gavril doctor in medicina din Viena;
Ion Barada, doctor in drept din Bruxelles.
In 1869 Adolf AbgarovieT , licentiat in
drept din Paris. Coast. Balais lieentiat in
drept din Paris.
In 1870 Const. Meisner, doctor in &rept
din Berlin.
Al. Finkelstein, dr. in drept din Viena.
ET bine D-Ior etA ea Universitatea de
Iasi are elemente, are studenti. Uncle dar
este vina oil acstil Universitate nu numaT
,,

el nu progressk dar din 4i in i merge

spre nil desevOrlita ruin!? Tern nu dit t6te cele trebuit6re ? Tern nu eheltuesee In

IP

www.dacoromanica.ro

-.1 -.

- 36

tot anul 200,000 franc? pentru acsta Universitate din IRO ? Tera chieltuesee cu
mult maT mult pentru universitatT de cat

o represintit in special. Uncle kill este

cheltuesce en inviltlmentul secundar. Cum

lucesce prin absents D-sale; i pentru ce

dar se intmpll c junimea studisl ,

eel putin aceia carT p6te, se duce la facultittle streine ? D-lor, nu am nevoie se intru In amdnuntiml maT marl ; Universitatea din IasT are seolarl, dar are putinT profesorI earl 's1 fac datoriele lor. Acsta este causa causelor, cit Universitatea de IasT
nu maT esistl de cat eu numele.
D-lor senatorT ! Dupg, cite am avut o'Area a v6 areta, i dupg atatea desbaterT
ce in atatT anT indelungatT a rldicat cestiunea Universitittel de Iasl, nu credetT cit
a sosit timpul ea Senatul se 4.icit in ultim
si otitrator euvent, acela ea reul trebue
precurmat, i el si in privinta Universitatel de IasT, legea trebue sit fie lege ? Dar
mi se dice : Cum? Dv. voitT se oprim profesoril de a deveni senator!' sad deputatT ?

Niel de cum. NoT nu-T putem opri de a

deveni mandatarT aT natiuneT, precum el pot

D-sa? Interpelatiunea mea este prevestitl

de cloud lunT; si asti41 D. Cobalcescu strit-

acsta ? Socotitl el nu are monad* de

acsta interpelare? 0 ! are insa, ertatiml
espresiunea, D-sa are pudOrea mortal desvoltata maT mult de cat la altiT; D-sa scie
cit nu p6te sit apere acOstit stare de lucre ,
clef D-sa de si este ales de profesorT, scie
eit este representantul UniversitAtel, este
Universitatea de IasT care vs trebui sit vor-

bind prin glasul sed; si finn cil D-sa este pus in grins si imposibila alternativl
de a cruta pe profesorl si tot de ul-datA
de a aptira viitorul act stel UniversitAtT, de

aceea glasul soil este mut, de aeeea D-sa

strIlucesee prin absenta sa! Ore caul Universitatea din BucureseT a fost isbitA de
un ministru, intr' un siugur cas, acel al depArtlrel D-luT Danielnu, representantul
UniversitateT de BucureseT, fleut'a ca representantul Universitittel de IasT ? Stat'a
D-sa mut? Onor. nostru coleg D. Or6seu

lua orT ce altA funetiune sad ocupatiune.

D-lor aunt Omenl liberl indestrall cu tote
drepturile eetatenescl. Irma in acest cas,
D-lor nu ati se facti decat ceea ce face judecittorul la nit curte sad tribunal, cea ce
facd, eel altT functionarl, cand consimtti a
primi misiunT sad posturT necompatibile
cu vechea lor positiune. Nu vedem prefeetT ai altI functionarl dandu-sT demisiunea spre a deveni aleOtorT, deputatT sad
senator!? Facti dar si d-nil profesorT tot
ace; nit-data alecl mandatarl al nattuneT,
vor avea a opta; aceT cu talente politico
vor prefera a remane barbaff politic!, si
Universitatile 41 vor ante altT profesorl
earl vor fi maT apti pentru catedra de cat

profesorl aT Universitatel de lasT earl nu's1

fac datoria, si intro D. ministru de instructinne, care pare a voi a nu le aplica legea!
D-lor ad insucirea de a lumina Senatul, de

pentru tribuna ! Dar asta-4.1 ce este ? D-nil

al pune to posi(iune sl se rostesel daeit

profesorl, mandatarl aT natiunel, nu stint

niel profesorl niel representantl aT natiuneT, ne indepliuindu-s1 en strict* misiunea lor; rite pusT in positiune sit indepliokra dont) functiunT necompatibile, resultatul este el el aunt nevi itT sit neglige

profesoriT UniversitAteT de Iasl nu sunt

gresitl, si prin urmare ca oil sunt calomnia-

And pa una and pe alta.D-lor senatorl,

studentilor din lasT! El nu sunt profesorl

de eat eu numele, i truing ea sa ia onorarul ! (aplause). S'apol D-lor senatorl, a-

nol avemintre Dv. pe representantul UniversitateT de IasT, pe onorabilul D. Cobalcescu ; dacit vre nit-data D. Cobalcescu representantul UniversititteT de IasT, trebuia
sit fie In mh.1ocu1 nostru, acsta trebuia

nu s'a pus fatl in fatl eu ministrul si a ap6rat Universitatea de BucureseT ea corp

representat de D-sa ? i n'a apgrat D. 0-

Orlseu pe D. Danilnu ; dar a spiral pe

aceT student!' earl erat lipsitT de savantele
prelegerl ale erudituluT profesor Danilnu;
el a strigat si s'a ltiptEt pn g adus pe
DanilOnu la local sett. Asta-dT fc apel la

onor. D. Organ , la onor. D. Bozianu ,

'maid decan ; D-lor sunt datorT sil vor!Ascii maT in special in acstit cestiuneT
D-lor sunt chiematT sa judeee intro ace-

torul; sad dad ett am dreptate, dad cer ea

Universitatea de las! sit nu fie nit vaduva
care plange dupg profesoriT seT.(Aplause).
Astit-cp profesoril absentT tteidd viitorul

cestl profesorl, cel putin In majoritate, sunt

eT nisce facie de laming atat de straluciOre, in eat noT sit putem tolera calcarea

sit fie acum, cand este pusa in cestiune

legeT ? In cat nol pentru marele rol ea j6cA

insit-cl Universitatea de lacY, pe care D-sa

in afacerile politico i parlamentare, sa le

SS

www.dacoromanica.ro

37

sit nu cell legea agraria, bunt Ora ca eel

ce promitea impartirea Vasluiuld sad a
mosiet ort cut. (aplause). Profesorit stun
sustie el in acsta Ora, trebue nit lege agrarie ! thi-datit en oborirea ebbed, pro prietatea fie-citruia a devenit proprietate
occidentall, proprietate santa si absolutit;
ei dart et sa nu cera flirt si predice fmproprietarirea spornicilor (Insuritteilor)
pe proprietatt partieulare. In colo tait li-

permitem de a'I neglige indatorfrile lor

de profesorl ? ApoT, D-Ior, ehiar in Fran-

de, and Guizot, eel mat mare istoric al

timpurilor moderne, a fost numit ministru,
nu 'sT-a dat el demisiunea de profesor, qi

remAind ministru, un alt om de talent a

mars de l'a falocuit la Universitate ?
Onor. D. Ionescu, si la 1864, si la 1870

si fn alto datT, a cercat sl feel Senatul

complice en acsta stare de lucruri, cerand

necontenit ea D. ministru al instructiutiunet publice sit presinte Corpurilor Legiuit6re un project de lege pentru lathelarea de agregatt.
Prin acest project D-sa cerea ea Ora sit
mat platelet nit elasa de profesort, adicit
agregatit, cart sit tie prelectiunile, si D-nit
profesorT se feel, politica! D. N. IOnescu
se credo acum fa ajunul de a ajunge la re-

sultatul dupl care D-sa si cu colegit set

alrgit de atata ant! N'am vadat not In adovitr pe onor. D. ministru de instructiune care
ne dice : D-lor spre remediarea rattle am
sit va cer agregatt ?" Recunose bask cit ei
D. ministru de finance de colo, alAture cu
D. Chita, (aratand la banca ministerialit),
face ham, ham, qi clatinand din cap. Pen-

tru ce ? Fiind-ca cu acsta nu se ia, ci se

sporesee numaT reul, mat ingreufindu-se
sarcinele Statuld; cad i agregatil ad sit fie
si eT cetated romAnt, qi prin urmare i et
ad sit fie eligibilt,qiinsl-el acestia vor putea primi mandate de &Watt qi senatort ;
si peste efit-va.timp vor putea t;4i D-nit agregatt sit pretindit eit, pentru ea D-lor sa'st

ptit indeplini mandatul, sit se creede agregatt de agregatt ! (risete, ilaritate).

Cat pentru mine, D-lor senatort, declar
de mat nainte ca aunt pentru libertatea invatitmatuld, cit sunt pentru tOte prerogativele Universitatilor i pentru drepturile
cetAtenesd ale profesorilor lor ; doresc ca
Universitatile nOstre sa fie eompuse de 6-

menit eel mat eminentt at Orel, ca et sa

fie asiguratt i feritt de tOte persecutiunile, ea et sit fie facile luminatOre a acestet
tart; dar tot de nl -data cer, ca i D-nit profesort sA's1 feel datoria acolo unde 'T re-

della acOsta datorie. Le permit qi afara,

si fuluntra de Universitate sit predice in
tOta independenta lor ideile si credintele
lor ; unmet doug lueruri nu le favoese sit
fee/ : sa nu predice in contra religiund,
sit nu predice in contra familial i sit nu
pediee in contra proprietate ; profesorit

bertatea; fie domniele lor conservatorT, fie

liberalt, fie radicall, fie fractioniett, spina
ce voesc, feel ce voesc, Intro chiar In lap-

tit solid; dar i D-lor ei not eel ce nu

suntem profesort sit ne luptam eu arme e-

gale. Mad ei unit si null fatram in arena politica sit fim egalt in luptit, se luptam en fortile, eu midlOcele nOstre; Ora nu
until sit fie in camp gol, gi altul sit se lup-

te In dosul and cetati si cu 200,000 de

frand platitT de Stat. Et D-le ministru!
deed acsta suma se dl profesorilor de la
Universitatea de lacY, nu pentru ea sit init

prelectiunt ci pentru ea sit se lupte In arena politica, reclam de la Dv. si in deosebt de la D. ministru de finance sit Mamie In budgetul StatuluT aseminea subventiuni i pentru cele alte parade politico : sa afectese 200,000 frand pentru
conservatort, 200 franci pentru radicalit de
aid, 200,000 T.entru liberaliTmoderatT din
Moldova, i 200,000 pentru viitorit repu-

blicant ! Scrip' un milion ea sal fmpartim

fratesee, tOte partidele politico din tra, si
asa sit ne luptam Impreunit en arme egale,
adicit cu bona Orel ! (Aplause).
(Duna discursurile mat multor oratorl).
D. N. Kogalniceann. D-lor senatort, vit
rog fOrte malt el nu fachidett diseutiunea
pentru cit voesc sit nu va allatt In positiune
sa votatT mOrtea Universitatt de fast sub
euvntul eit Constitutiunea ar voi acsta !
Mad Constitutiunea ar avea pacatul de a
voi acsta, clad Constitutiunea ar conduce
la uciderea and singure pole, ed as fi eel
d'antaid care as core modificarea constitutiunet. Dar acsta nu este esact; Constitutiunea ru ucide nice ua mAli, ea este facut*, pentra binele acestet tart, ea este fa-

cutit pentru a ascerne luminarea ear nu

pentru a conduce la uciderea unlit mare
acecliimantpe care l'ad fondat romanit fnainto de Constitutiune (aplause). Asemenea

D. ministru face er6re and dice el nu are

mijlOce de indreptare; eit not sal dovede-

www.dacoromanica.ro

- 38 ace et legea 'Y pune pentru /iodate la dispositiune mijlce demne de profesort, r
nu draconiane. i v maT rog sit nu inchideft discutiunea, pentru cit am a face si o
motiune, motiune pe care o voT modifica
dap, atitudinea ce vor avea D-niT ministri.
Se pune la vot inchiderea discutiuneT si se respinge.
D. vice-presedinte. Sunt 5 ore trecute ;
voitT sit amanatT discutiunea pe mane sal
voitT sit prelungitl sedinta asta-dT.

Vert Pe mane.
Alte voct Asta-dl st ispritvim.
D. Orem. En vg rog sa, stain aid ea
sit ispravim.

D. ministru al lucrArilor publice. Vit

cu re care drept la simpatiele acestuT
Corp, cum v'am spas maT elating. sit mg
adreses SenatuluT si sit ridic vocea sus,
rugandu-vg, D-lor senatort, st nu amanatT
discutiunea pe mane, cad sunt pagnbe evidente din perderea und timp pretios, Si
D. Kogalniceanu scie cii et sunt asteptat

ca ministru de lucrarT publics st discut

cestiunt de miliOne, i acum aunt silit sit
stilt aid. Vit rog dar sit prelungitT sedinta
si sit ispravim in asta. sOrt.
D. N. Kogalniceanu. D-lor senatort, eu
as ruga pe onor. D. Ion Docan, ministru
de lucrarT publice, sit fie corect cu cele ce
a dis ert; D-sa ne a dis erT sins este cornnegate in materie, i cit nu are insitrcinarea de a vorbi in cestiunea UniversitateT
de IasT.

D. ministrn lucritrilor publice. Cer

cuventul.

D. Kogalniceanu. D-sa nu este de cat

ministru al lucritrilor publice ; nu a fost
nid profesore nisi ministru instructiunef
publice; liber der D-sa sit se duct daca este
chiamat de lucritrile ministeruld sitll; voesce inst sit ramite. cu recunoscinta '1 vom

vedea aci. Numal D. presedinte al consiv

liuluT mote cere a se otari cestiunea cat mal

dried, ca unul ce este seful cabinetuluT si

prin urmare interesat la tOte voturile Corpurilor LegiuitOre. Dar D. Docan, sit 'id
permitl aT spune cit nu p6te avea proton-

tiunea de a core, a nu se face nimic fart

presenta D-sale. NoT dar nu putem a ne
opri de obiectiunea ridicatit de D. Ion
Docan; maT cu sOmit and se dice de an

versitatil de fast, cit ea este nenoroeirea asestet Universitat 1!

D

ministru al lucrArilor publice. Nu

am dis aeesta.
D. kogillniceanu. Pentru el Constitutiunea permite profesorilor ea sit fact ce VOsSeti.

D. miuistru instructiuneT publics. Am

cerut cuventul.

D. Kogalniceanu. St sfarsesc, si apoT

vetT lua cut haul.

D. ministra instructiuneT publics. Socotesc el nu vett fi autoritar.

D. 1i6gMnicOnu. Mentin cuventul de autoritar si mg mandres3 cu acOstit calificare.
D-lor senatorT, mie 'mT pare 166, cit D.

ministru al instructiuneT publice nu con-

stata in nest Senat, nu se uita el toil

D-niT senatort de peste Milcov, afar g. pots

de unul sat mull doT, cunosc lucrurile do

la feta loculd fOrte bine, si cit prin urmare
nu putem sl no asociam cu neat stare de
beatitudine, cu acOstit multumire safiat6scit in care plutesce D. Chita, cand griseace cii Universitatea de IasT este in stares
cea mat bunt. Dar, D-le ministru, despre tot

ce esistrt in lege in privinta profes )rilor

co nu 's1 fac datoria, nu' atT dis nimic; D-v.
nu atT fitcut alt de cat sit aratatT cit Constitutiunea v6 impedica de a face ceva; v'atT
pus in dosul ConstitutinneT , ca in dosul
unuT paraviat. Dar Constitutiunea da drept
profesorilor de a face ce voesc, de a nu veni

la cursurT, do a lua lfa, fart st se mine

de student( cariT, vedOndu-se in lipsa de

profesorT, sunt silitt a se face Mali de

mosil sal copistl? Eta D-lor, ce so face cu
acesti studenti in genere, cad si ace ce aunt
asta-di in licee all sa mat mOrga la art
asemenea

Universitate fart profesorl ?

0 ! D-le ministru aljucat asupracuvOntuluT

de invaffitor, eand aT sustiunut, cum cit numole de invetittor nu se p6te raporta de cat

la g; adurile raid de invgtator de la salele primare !

ET bine, vg voi :dovedi cii cuvOntul de
invgtator este numirea generala care o in-

trebuintza legea instructiunet publics ,

pentru tott aceia cart fac parte din Intltgmautul public, ca tiitorT de cursurT, ca
dascali, cum se dicea in timpurile vechl;
si alma and se face tilt deosebire specie-

membru al guvernuluT, de tin coleg al D-sOle

It, intro felaritele grade, numele de invgtator se dit in deosebT acelor cart sunt
in eapul sc6lelor primare. AtT 4is el nu

cit Constitutiunea este causa Were Uni-

putetT sit supunetT la globire pe profesoril

www.dacoromanica.ro

- 29
cart nu 'sT fac datoria, el nu este in lege;
dar re art. 10 din legea instructiuneT publice, nu ve dit acest drept? D-le ministru,

u-ta dicT eit nu voent a face ce a facut

onor. D. Tell. Niel el nu te sfAtuese sli
imitezt pe D. Tell ; trial art. 10 dice el
ministrul instructiund publice esereitit
autoritatea sa i controlul sit in privinta
invetittorilor publicT, impreunt eu comitetul permanent al instructiund publice. A-

csta v'o dice art. 10 din lege, si prin urmare urmand asa, nu vetT intrebuinta rAa
autoritatea ce ye dli acest articol, cum a
facut D. Tell.
RefusAndu-ve sit aplicatT acele articole

din lege, in care este intrebuintatit vorba

de ilia etAtor si nu de profesor, D-v. incheiatT a dice: el nu avetT alte mijlOce in con-

tra profesorilor ce nu 'sT faca datoria, de

at sit '1 lovitt cu destitutiunea; ceea ce

nu este. .

D. ministru al instructiuneT publice.

Pentru alte casurt am 4is.
D. Kogalniceanu. Asa atT dis! Sit 'mY
permitit onor. D. Chita a'T spune, cli nicT
ea, prim interpelatiunea mea, nu cer ea
D -v. sl deelaratt de indatit de demisionatt
po profesorT ce nu 's1 fac datoriile lor; sunt

f6rte liberal ca i D-v. iubite amice, D-le

Chita; nu.ve cer dart sl recurgetT de in-

data la destitutiune;ve cer numaT sit usatT de mijlOcele gradate ce v da legea,

luandu-vA, paragraf dupt paragraf; si aplicand legea. 'MT voT permite a ye consilia sli luatT acel paragraf, in special, nude
din fericire este chiar scris euvntul
de profesore , spre a nu maT fi vorba
de echivocitate. Eta ce (lice art. 396: Pro-

fesoril earl vor clan datoriile ce le sunt

impuse prin aasta lege, sell earl ar cornpromite In verT ce mod demnitatea cameterulut lor; vor fi supusT dupit casurt, la

advertisement, consult, suspensiune, sat

des titutiun a.

ministru sit aril, impreunit eu comitetul,

ca Reel profesorT sit opteze intro acele
ocupatiunT si intro catedra D-sele
D-v6strit, D-le ministru, singur atT 4is,
el noT nu avem ilustratiunT canumele acelor profesorl ce aunt gloria Universitittilor
Franciet, GermanieT, Italiel; si Elsa este.
Apol deed si micile si neinsemnatele ilastratiunT ce avem la Universitatea de last,

se pun de D-v. in dosul Constitutiunet,

spre a fi apitrate de penalitatea ce li se cuvine pentru neindeplinirea indatoririlor lor,
prin acest mod de argumentare, intelegett
D-v: a desvolta Universitatea si chiar a
mentine prestigiul profesoratulut ? picett
el eine dice drept (lice datorie. Apol deed
tOte drepturile, dupit D-v., sunt i datoriT,

fauna ce se face en liberal arbitru ? Asa

dart admitem ca un profesor este ales fart
si scie, cum sustin unit din D-niT profesort de la lasT, i prin urmare pot dice cit
se pile Intampla ea cineva, si dormind sit
fie ales representante al patinae in Seuat,
representante al untold in Camerit,..consecinta argumentatiunel D-tala de drept qi

datorie ar fi ea acest domn trezindu-se,

n'ar avea dreptul cli diet in liberal sit arbitru: "nu primese.
Despre Camera desfiintatit, care a trecut

in domeniul istoriel, putem scum vorbi,

putem a't rosti judicata, intoemal cum EgipteniT judial pe regil lor dupit mOrte.
Voi vorbi dart de Camera trecutt. In acOsta Camera eunoseeam pe re cart deputett, earl se knead deputatT, fArt a fi sciut

ceva de alegerea lor. Era numele lor cel

mare, care le atragea sufragiul alegitorilor!

El bine, acestia s'al conformat teorieT

D-v.; el ad rims deputatT, Hind eit i el
cliceal a nu ad dreptul sli refuze, pentru
cit nit data alesT dreptul devenea datorie!
ApoT cornentind asa teoria drepturilor qi
a datoriilor, ce se face cu liberal arbitru

Asa dart nu D-v. ci comitetul permanent al instructiund publice, impreunt cu

care domina tOte legile din lume? Nu, D-le

ministru, dreptul implicit datoria, dara nu
este insast datoria. NumaT dap ce primim

D. ministru sit useze de autoritatea colectivit, care 'I este datit de acest articol din
lege. AtT gAsit cit un profesor nu si a fa-

a usa de un drept, contractim si obligatiunea de a ne face datoria. Stit in facul-

cut datoria, impedicat de la acOsta prin

uli altI functiune,
i orT ce ar clice D.
ministru, faptul e positiv cit decadenta,
Universititel de last provine din emit, cit

paten, sal sit riminem simpli muritort.

mulct profesorT amnia functiunt incompa-

tibile en profesoratul,este datoria D-lul

tatea nOstrA sli devenim senatorT sal deStit asemenea in facultatea nOstra de a deveni profesorT; i ua datit profesorT, ne in-

cumbl obligatiunea de a ne face si datoria de profesorT. Precum and primim a fi

senatorl sal deputatl, contractam obliga-

www.dacoromanica.ro

-- 40 tine, a ne face datoria de repreientantY aT

natiunel, eta tot asa tn facultatea neistrn,
en find aeration i alegAndu-ne apoT si
deputatt, s optiim, precum vedem si deputett earl alegAndu-se senatorT, optzn, pentru acest din coma mandat. Asa dar vedetT
c. si unit si altil n'aii eitleat un datorie a

lor pentru el ati usat de un drept.

Apot One unde o sn mergem cu aceste teoril constitutionale? Unde o sit ajungem cu interpelatiunea mea, puindu-vn In
dosul Constitutiund ? D-le ministru, nu
vedetT el se Initspresce discutiunea ? Nu
vedetY, D-le ministru, ett ne punem in done

tabere dusmane: una care sustine ed dreptul impune datoria? si alta care p retinde en

dreptul este insult datoriea ! Ed m'am silit onor. D Chitu, i acsta contrarie avisuld mat multor senatorT de dincolo de
Mileov, sit despart acstit cestiune de orT
ce teorie constitutionale, i prin urmare si
de ort, ce luptit politica. Nu am vorbit de
eat de profesort, i n'am cerut de cat ca
profesorit sit 'd Indeplinsen datoria lor;
si numat cfind am vedut el profesorit via
en desvinovatirl care compromit demnitatea i misiunea lor de profesort, i numat

and am vedut pe minister ett pane la un

dre-care grad admite acesta desvinovetire,

atund am dis si et un caveat. Nu critic

opiniunea politica a cutitruia sail cutnruia
profesor, ci critic nume neindeplinirea da-

toriel sle. and vol vorbi de listele electorale and vol vorbi de alegert, and vol
' vorbi de vrAjbile care astit-dt soIl introdus

fa partidul national-liberal de peste Mucoy, atunet vol erne eine a adus aceste
vrajbt, atuneT voT face politick aline voT
face interpelatinnt politice. Astit-di nu vol

sit vorbesc de cat de profesoril ce nu 'e

fac datoria. Asta-(T voesc mime sl fac, ea

Senatul sit punit degetul pe un re4 si sit

(lied : kit reul, el trebue vindecat; ace
caril fae acest rnd trebue sit fie Impedicall
de a'l mat face In viitor. ET trebue al fie
blamatt de dare Senat si de entre guvern,
cum deja el sunt blamatT de cea mat mare
parte a ibrel de dineolo de Milcov.

am permis de a ve interpela spre a Yit, des-

capon reul, spre a yn da impulsiunea de

a'l precurma. Nu pun in indoell sentimentele D-tale i dorinta D-tale, de a vedea'cit
progresed a scOlele sub D-ta; i ceea ce va
face culmea gloried admini stratiune D-tale

va fi and Universitatea de Iasi va deveni

alt-fel de cum ea a fost One aeum ! De
aceea inbitul mea amic, ftf die: curagin !
ItT die : nu se cuvine ea, pentru tin colegialitate, sn sacrifict eel mat mare institut
care '1 are Moldova, carele este avan-garda Itomanismule In facia cu stritinismul!
(Semne de aprobIrt).
Constitutiunea prevede cit profesoril de
Universitate, a4 dreptul de a trAmite elite
un sena tor ; prin acsta li se dl un avantagiti de care trebue sit tinem sera si not
si D-lor. Cum ? Not tott proprietarir marl
si mid, inteligenta, iniustrie, comereit,
mime, totT centenif mooted tart nu avem
drepturT electorale de cAt odatn, unit In
grad direct, altir In gradul al doilea. Singlut numaT profesorif de Universitate all
Indoite drepturT electorale: et votsit Anti4

In colegiul node 'T due inteligenta sail averea; i spot, ea profesort, mat votLA a
dona din, spre a tramite un mandatar special in Corpul matur. Et bine, died Constituanta a dat profesorilor un asemenea
drept fndoit, s'a ocupat ea se dea acestor

profesort nume drepturt, lath sit le pill

nict nit Indatorire ? Eti cred el nu a fost
acsta intentiunea Constituantel!

Eti cred cit atunet and Constituanta a

dat drept universitatilor, ea persOne morale, sa 'st Irilmitil mandatart specialt In
Senatul national, ea st a dis ca cel-l'altt
profesort, reennoseittorl de acest drept, sciind oil interesele lor aunt incredintate until
representant special, et 'st vorNice cit prin
InsusT acsta, s'a impus celor alit profesort

indatorirea moral de a gmfinea credincioe catedrelor lor ; cad lor, informal ea

Vita de Iasi% necunoscfind fmprejuritrile de

vestalelor din timpurile cele vecht, Ii sa Incredin,tat intretinerea foculd saeru, luminarea natiunet ! Ce all flint InsitD-lor? EY
at stins focul sacru! (Aplause sgomotOse).
Acsta s'a feed ! Vett dice, D-le ministru, co vrett vrea ! Vett dice cit Constitutiunea le dl dreptul, i oil dreptul este datorie ; v'am combittut acesta teorie. Vett
dice cd nu avett lege; sustin cit avetT; Bus-

acolo, nu usatl de midlOcele ce ve dit legea spre a indrepta real. Si de aceea 'mT

tin el Constitutiunea nu vil impedica de

a le aplica legea.

D. ministru al instructiunel publics.

D. Apostoleanu a dis el am violet legea...

D. M. Kogilniceanu. Nu die acsta,

derit sustin ett D-v., in privinta Universi-

www.dacoromanica.ro

k!!'0.

..

- 41

Sustin cA precum Senatul i 'Camera,

care represintA interesele Ord si morale
si financiare, att dreptal at (licit: cum dam

left soldatulut ea cii apere tare de du-manit din afar* asemenea dAm lfA si pro-

fesorelut, pentru ca sii apere natiunea de

dusmaniT din intru : de ignore*.

Precum dart Ora cere de la soldatul

sad sit 'st facit datoria, preeum cere de la
judecAtor sii dea justitie, asemenea ea are
dreptul i datoria sit cell de la invAtAtor
ea sit'sT indeplineseA misiunea pentru care
este platit, ca sE tina saga ; etA ce Const.itutiunea. etA ce legea, eta ee dreptatea,

kit ce bunul simt, eta ce moralitatea cere

si reel.* ! Nimic mat malt, nimic mat
puein, acesta numat vreat et, ca profesorul sit fie profesor ! Si din acestA cestiune,

tit mat repet, nu vreat sit fee uit cestiune

politica, nu vreati sft fac nit politicA de

luptl, tit cestiune ministerialA.
Interpelatiunea mea nu are de scop, uit
deelar sus si tare, sit mined uA.schimbare
fn guvern, sA Niece la putere persOna mea,

sat partitul met. Mat ditunit-cli am *tit

intr'un jurnal nit deelaratiune de an num6r
de deputatt, sustinend cii eli fac opositiune in sperm* numat sit ajung la tin scop,

and ei nu aunt de loc eel de partitit. Nu

D-lor, acesta nu este In intentiunele mele.
Numat hatmanul Veliccanu in last si Chimita in Bucurese, numat eT ar putea dice
cit sunt seci de partite Nu intrA in deprinderile mele de a mA lAuda pe sine-mi,
de a 'nit atribui titlurt ce J111 am si nu vo-

ese a avea. Nu m'am lAudat dart pie uit

datA, cit represint un partit, cit sunt seful
unut partit ; am clis numaT el et, membru
din partitul national-liberal, cit et membrul comitetulut de la Mazar-Paca, cA eti
membru in comitetul de redactinne a Alegetorului liber, am de datorie de a da strigAtul de alarmit pentru greslele ce co-

combate ceea ce cred el este rAt pentru

Ora mea. In cestiunea UniversitAtet din
last, am dreptul sit ridic glasul met, nu
numaT ca fie-care din locuitoriT acestet t6-

"rt; dart ca confondator al acestet UniversitAtT am i dreptul special ni datoria specialit de a ve intreba: ce att Wilt cu fiica
lut Alexandra Ion I? Si uA-datit acestit intrebare %cute, nu car alta de cat ea, conform lege, profesorit sit fie chematt a-sT
indeplini Indatoririle lor.
Nu voese rAil nimAnni ; nu reaping, nu
prigonesc pe nimenea. Dacit m'am fetes
In discutiune, este pentru eit D. ministru
pare cit voesce a primi faptul, eit un profesor de Universitate p6te cumula chiar
functiunile cele mat incompatibile, de e
semplu acelea de inginer sad agent. Alt-

mintrelea nu inteleg promisiunea ce ne

face de a ne veni en un project de lege
pentru Infiintare de agregatt. lilt declar
d'inainte, el vot combate acest project; si
aunt fneredintat cii insu-st D. ministru de
finance vs fi alitturt en mine in cestiunea
acsta. Necontenit ni se vorbesee de indreptarea financelor, de neeesitatea de a
. face economiT, de a nu spori cheltuelele;
ei etA acum cit D. miuistru de instructiune
ne mat pretinde crearea unut not paragraf
budgeter Corpul agregatilor".
Apol, D-lor, D. Chita nu s'a gAndit eit
si agregatit se pot alege senatorT si deputall, act si acectia vor fi cetatent Romant;
prin urmare vor avea si et dreptul d'a fi
Ethel; si atunet uncle am adjunge?
Legea instructiuneT publice, D-lor senatort, nu prevede suplinitort; c1 chiar de
s'ar cere, olIn fapt, mat ales la Universitatea din last, nu se vor gAsi. In adevi6r
dacii intent Ora este lipsA de lumina, de
inteligentA, acesta es e la not. Avem atita
greutate, ei D. ministru uA scie acesta ci

mat bine de cat not, de a gisi tenet profesort titulart; greutatea ar fi si mat mare
dart de a gasi si agregatt. Nu ved, prin

mite partitul liberal ajuns la putere; ei

tot ca atare am dis si repet cii Universitatea de last este fa decadenta! Atat am
dis. Nu said et ce sunt sent de partite ?

Ammo in fnfiintarea de agregatl, speranta

ea profesoriT sit'st fact datoria. D. minis-

ET sunt sclaviT partitelor lor, ba a fie-cit-

tin instructiunit publice, In sprijinul a-

ruia din partit; si ett fn vista mea nu am

gregatilor, ne citsA Germania c alte state

inaintate, acolo uncle este fooarul civilisaOrme lend fame. ET D-lor! Aretatine
cii qi In Romania avem ilustratiunl cart se

fost selav.
Fractiune liberA c1 independentA eti
sunt adev6rat; et nu aunt seful nimenuY,
sunt seful met! MA represint pe mine, ide-

ile ct convinctiunile mele ! Vreati bine

pentru tera mea, si dart am dreptul de a

fit lueefert si la cathedra si la tribune, si

kneel, D-lor, et void fi eel LIMA care

void propune al 'I fneununam cu dada si

www.dacoromanica.ro

- 42 tot odatl sit le diim i agregatT ; dar cat

suntem departe de a ne afla intend asemenea (minded stare de Inertia.
Onor. D-nT senatort dent legea instructinneT publice, profesora 'sT fac singuilt otariul preleeliunilor lor. Asia fiind,

intreb pe fie-care profesor de band eredintit

i aunt multi forte respectabill , fOrte de bund eredintit
'I Intreb,

ic, and tst face orariul, dad el

pune numaT 3-4 ore pe septdmand, o face

el Rasta dieenda'si : 'ml stabilesc numaT
trot ore de aetivitate pe sAptemAnd pentru

el In eel alt timp am at fit advoeat, am

sit fit judeedtor ete.? Nu. Ci fie-care '0
dice: 'mT hotArese numaT treT ore de prelectiunT, pentru el din nenorocire not n'a-

sitateT.

i acum fac apel la experienta

D-luT Chita, all spinal insuct deed ereerit

eelel mat vests inteligent1 pot coneepe ea
un om in starea aetuall a culture! i a literaturet nOstre sl peal fi in positiune sit
tina done catedre, din earl una pentru ull
materie pentru care nu este competinte.
Financele i economia politica
si
pOte sit fie tot-d'ul-datit cj bun maglstrat.

vem acele midloaee pe cere le ati profesoriT

Activitatea ereerilor este ea nit luerare

manuald., este ea acea ocupatiune care

in alte tarT, nu avem literature speciali-

consta in a interce nit rOta 12 ore d'aren-

tateT nOstre; trebue singurT sIt ne adundm

materialele cursuluT din alte limbi, trebue
sa tradueem, trebue sit adaptAm la inteli-

dul ? Stint pueine geniurt cart pot a'sT

ginta studentilor nostri materia, speciali-

merit de eat trot, patru asement geniurT;

tatea nOstra; trebue chiar all creem alt lim-

negresit cit ele nu se vor gasi toeing la

bit whatnot. De aceea profesorit nostri,

pe Haul% orele de prelectinne, trebue sit in-

trebninleze un num& induoit de ore spre

a se pregAti pentru prelectiunT.
D. Chita, earele a fost in UniversitAtile
germane, scie ea profesorele Thiebaut facea trot ore pe c,li de Pandecte ; la not nu
este Elsa, si nu pike fi ass. Ed nu blamez
flora, eit sant numal treT ore pe septemind
afectate ocupatiuneT unuT profesor, pentru

dlI cred tit la not un protesor nu p6te sit

dea mat multe prelectiunT, avOnd nevoie el

tine inteliginta intend miscare de 12 ore.

Aeestea ajar sunt rant ; un secol nu nuUniversitatea de la IasT (ilaritate).

Nu se diseutd asa, D-le ministru ; mat

bine veniti francamente si dieeit : D-lor
senatorl, este un ret, 11 recunose en D-v.;
(lend n'am avut euragiul de a'l lovi singur,

ea sl nu primese votul de blam al Secum am vedut el all phtito D.

natuluT

Maioreseu si Tell. Sit ne unim dent eu totit

si imprennit sit indreptitm relit!
At soedit! cIt acest Senat, care sub tOte gayer-

nele a dat dovedt de dragostea, de sim-

pe D. ministru do justitie ad cell de la

patiele ce hritnesee pentru invetAmOutul

public, carele a lovit pe tot! Beet ministri,
cari '0 ad permis de a lovi lumina si viitorul national, soeotiti, el aeest Senat nn
va intelege west limbagiti, i impreunit
cu D-v6strA nu va las tete mesurile spre
a ve pune in positiune de a putea reprima
tete resistentele ilegale ?
In adever, D-lor senatort, ce este nit Universitate ?
Universitatea este itit coleetivitate intotoenail punk in capul invetitmentulut public, este nit asociatiune de profe sort st
de student!. Mid studentiT lipsesc, profesoril numaT constitueUniversitatea; clod
profesoriT lipsese, studentiT n'at ee mat
face la Universitate; si prin urmare nu mat
esistit acea colectivitate inteleetuald, care

presedintele Cutlet sal dea litmurire deed

este past de lege ea coral, _ea farul de

insusT sit'st studieze materia; dOrl and

D. trreehil ca magistrat tot flees datoria,

si deed n'are lipid; si deed se va constate eit D. Urechia n'a lipsit de la indatoririle sOle de magistrat, atunet sit fie incredintat eolegul set de la Unite, el absentele profesoruluT sunt mult mat mart
de cat aunt aretate de seeretarul Univer-

vAd el unit profesort 10 intrebuintezit intervalul ce le permitt prelectiunile, nu intru a studia, intru a se pregati, dorA pentru a fi functionarT, a fi membri la Carte
si la Tribunate, earl reelamit 7.0 8 ore pe
di, cIt apoT tot aeectt D-nt mat primese sit
fie si suplinitorT at altora cart legifera in
parlament legile ce el apot le ceded ea profesorT, eli sunt atuneT in drept- de a sus:

tine, cIt chiar prelectiunile ee le tin nu

sunt de cat ul ironic; DOra vad, eit dupe
raportul reordered UniversitateT din Ise,
intr'un intreg semestru, onor. D. Urechia
n'a lipsit ea profesor titular de cat de doua
orT, si ea profesor supleant iarA0 numaT de

(loot orT. In fats acestor afirmatiud, rog

www.dacoromanica.ro

- 43 lumina al culture unet natiunt I Ed v'am

aratat D-le ministru, ea in last, sant, pot
fi studenti ; aretatimY acum si D-vestrt eit
stint acolu profesort ! Si nu eu D-nit Rakicanu, Rosa i Urechit, fiind judeettord si
auplinind qi catedre streine vett putea face ea Universitatea de Iael sit fie avangarda Romanismuld ! In loc de a veni eu

projeetul D-vestrt de agregatteitcf ace--

tia ail sit fie si mat pucin aptt de cat

profesorit actual!,

venitT mat bine eu

un project, prin care sit cerett de la natiune mijlike, nu numat de a face ea profesorif adult sit remana la Universitate,
dent incit ea sit datT acestor Universitatt
nod forte, ilustratiunT reale cart astadi it
lipsesc! Datt dent profes ,rt era nu agregatt.
Onor. D. Oreseu avea dreptul st ne sputa:
luatT seam : profesorit la not nu sant ea in
Germania, ea in Francia, trebue at le datt invoire de a se deda si la alte ocupatiunt.
Pentru ce ? Pentru eit in adevAr eT n'ad
publicul acela numeros care se gasesce in
statele inaintate i cart maresee mijlocul
lor de vietuire in mod de si moderat, cleat

inedstulator ; sciinta nu este cultivata, apreciatt in Romania a in Francia, ea in

Germania. Asa este, D-lor ; dent acolo,
chiar profesoriT de la Universitatea diu
Berlin, totug nu se aleg senatorl sail deputatt de eat prin eseeptiunt. Este lucre

cel maT rar de a vedea profesort de la

cele-alte Universitittt germane eonsimtind

sit mergit la parlamentul din Berlin!

Mat mult blot la Lipsea, a careia Universitate numert studenttt cu ruffle, i undo este
qi Inalta Carte de Casatiune pentru proceeele comerciale din Iota. Germania, intrebe

D. Chita dect un membru de la acea carte

vrea sa se fact si "profesor, seti (Melt un
profesor de la Universitate a solieitat vre

un post la acel mare tribunal al justitiel

comerciale?
Ed nu sant din aceea cart
sustin et numat eu yore mit fraud pete
un profesor sit trteset, i acesta mat a'es
in hist, unde profesorit nu sunt in positiune ea in BucureseT de a gitsi a doua ocu-

patiune compatibila eu profesoratul, eu

tete ca mijlecele de vietuire, sunt mat nsere de eat in Bucureset. Ed dent cred ca
positiunea profesorilor din last trebue imbunkatitt, i cred incA cIt insect Senatul

Apot, D-lor, cum glisitT et Omen% earl

nu aunt multumitt en 6 mit faint de a

trAi acolo, unde all domiciliul stabil, unde
ad familie, undo ad prin urmare i alte indemitnArt, pot a se departa mat mulls) hint
de la central oeupatiunilor lor, eit pet sit
orAndueseit

i supleantl si all pltteset

din ace year mit let ? Cu ce dent mat roman spre a putea veni in Bucureset si a
juca rolul de legislatort ?

Vin acum, D-le ministru, a indrepta

simtul cuvintelor mole, ditto de mine, and
am sustinut eil precum este episcopal le-

gat set chiar aununat cu miresa sa spiriWalt, cu episcopia sa, tot sea un adeverat
profesor trebue st flak-One la radar nedeslipit de catedra sa ; de aceea, and tin
episcop mere se si dice ea episcopia sa
a remas Odell. Cunose episcop! cart n'ad
voit pend la merle sit se desparta de episeopia lor, chiar And li se oferea Metropolia.
Asemenea trebue sit fie si profesorul in
regula generala, ea datorie morala. UA es-

ceptiune hist esista. Acesta este privitere

la representatiunea speciall a Universitttilor in Senat. Recunose et aci profesorul
ales are datoria de a veni in mijlocul nostru. Dent si aci etit cum se petree lucrurile in colegiul electoral al profesorilor.
Acedtia se aduna si se consultt pe eine sit
tramitit in Senat ? Care este acel profesor,
nn name eel mat inteliginte, eel mat independent, dent i acela care prin positiunea sa de familia, de avere, pete sit pri',Ascii mat ucor mktg., sarcina? Si stand,
Ore socotitt ea aleg pe nests, eyelid ochit
inchist, fart mill intrebe &Ica pete priimi
acesta misiune onorabila ? SocotitT cit dect
onor. D-nu Cobalcescu nu vrea sit -tint in
mijtocul nostru, profesoril l'ar fi putut sili

sit vita ?
Apot deja nu avem eke va esemple, ea
profesorit elect din partea Universitatet sIt
fi refusat mandatul ce li se da ; si atanct

eolegiul profesorilor ad ales pe altul ?

Apot de ea profesorit, cart se aleg in alte
colegiurt uncle nu ail initear niet acesta indatorire morala de a priimi un mandat nu

usezt de liberal lor arbitru spre a refuse?

Not, din contra, it vedem alergend cu gura caseate dupe alegAtort. Asa fiind de co,

nu s'ar opune sit le sporsel avantagele

materiale, cu conditiune insa ea apot at

D-le ministru, sit ne *Am eu asemenea

pretentiunt spre a nu indrepta raul? Este
un pericul national dect Universitatea de

fie profesort.

hist va merge cum este astitzt. Acesta tre-

www.dacoromanica.ro

- 44 .

bue s ul recun6sce
i D-v6stra. Nett
este un red, a dis representantele Univer-

cele ce se pettee in scOlele de peste Milcov, II proclam un zelos aperator al des-.

angel din Bucureset, este el s'a facut ul,

voltariT national' Wit n6stre nu numat aid;

nadreptate profesorilor, cit. in contra legeT

ci si peste hotare. Eli cred dOra D-lor, ea

D. Chita indelung nu pile sl sufere acesta stare a. Universitatil din IasT ; ell cred
el D-sea va reminisce, mat en skill, ea anut om carele a pus III petricia cat de mica

ii s'a taiat sporirea salariulut in conformitate eu gradatiunele ! Da, aunt si ea en

D-vOstra ; recunosc i eli ca, contrar leget
si nedrept s'a facut acesta oborare a gradatinnel. br recur:1601T ai. D-v6stra, cit

la aeel edition', nu este permis sl vide

precum red se face de se taie dreptul la

sporirea salarielor, tot asa este ret clod
profesorul lipsesee de la eatedra sa.

on nepasare in ce stare ail adus pasiunile

Precum natiunea dice ostasuluT : fit oaten;

tru distrugerea eT. Deja s'a Odd in Camera glasurt cart cereati desfiintarea et,
eel putin in parte. D. Fleva a emit sa se

magistratuld: fit magistrat, n'are ea dreptul s ic i profeserulut fit profesor ?

Natiunea face eacrifica ca s fit conducetorul civilisatiund romcine. Natiunea dent
are drept sa icli acestor profesort: Fill altfel de cum alt fost One astadt (aplause).

politico Universitatea de last; cad tacand el

ar legitima incerearile cedeja sa fact! pen-

stOrga facultatea de litere.

D. ministru instructianet publice.

Am aperat'o.
g D. Kogalniceane. Altul a dis sa nu se in -

Aceste adevarurt, se pare. D. minis-

fiintede facultatea de theologie, si altul

tru, nu ca nu le reennOsce, dgra, el nu voesce a le mitrturisi in public. De aceea ye

chiar a dat a intelege necesitatea desfiintlret Universitltel! Dgra acgsta nu va fi! Nu

not senatori de peste Milcov, dent Senatul
intreg, am ferma convictiune, nu va permite sa se suprime Universitatea de IasT,
D. ministru; i nicT macar sa se stir beset.

mar zurisese eti ca aunt forte intlritat, pentru

eit nu asceptam asemenea respuns intortochiat din partea D-lut ministru al instruc-

i dgra ca sit me pot stapani, aunt silit east beau tin pahar de apt
(Ilaritate).
N'am gasit desvinovatire pentru amicul
mei D. Chilli, de eat numat in scusa sa eit
voesce ca un gentileman sit forint de un
blam pre niste dined cart aunt profesort.
tiuneT publice ;

Si nu ea void (lice envantul bisericit, ea

un porn cara n'aduce rOde sa se tae ci sit se

arunce in foc; nu ea void face acgsta cat

void trai. Din contra cat inima mea va

bate, void starui ea Universitatea de last

sa se ridice la ivaltimea nailing sale,

Ma voia margini dOrA in,o motiune care nu

cum o voia fondatorele et, -el Elsa sit fie

pOrta an caracter politic, marginindu-ne

numat a core indreptarea reuluT pre calea
legilor in ftinta ; dOrA declar ca dice se

avan-garda Romaniamulut ! (aplause).

va pure discutiunea pe un alt teren, pe

terenul politic, atunet ai eli 'T void urmari
pre D-nit profesort, afara din Universitate,
de exempla in programul D-lor cart desminte programul partitulut national si liberal; 'T void urmari mat ales in mijlOcele
ce le intrebnintOza spre a pine in lucrare
programul D-lor. 0 maT declar Inca odata,
cit In cestiunea Universitatet nu newt ease
pre Omenit politiet, chiar find adversarit
met ;

nu urnaerese de cat pre profesorit

earl nu'sT fac datoria ; si aci tin disting

nict pe amid, nicT pe inamicit opiniunelor mele. Ea nu fac din acesta discutiune
ull cestiune politics, i Inca mat pntin na
cestiune ministeriala ; nu bla:nez nict un

minut raid chiar acte ministeriale, si din

totT cap' as blama mat putin este D. Chitu,

pre carele cu IOtA indulgenta sea pentru

Eta pentru ce, D-lor senatorl, vin cu a-

dote motiune, pe care am imblandit'o

dupe vederile mat multor D-nt senatorT.

le permit a v'o ceti :

MOTIUNE

Senatul ascultand esplieatiunile D-lut

ministru al instructiuneT publice.
Avend in vedere abaterea de la indatorirele lor a mat multor profesort de la
Universitatea de IasT, earl prin libera lor
vointa imbratiaand cariere si ocupatinut

co 'T pun in imposibilitate de a'at lodeplini misiunea prefesorala, si asa ail adus
drept resultat deeadenta sus disulut institut de invatamant ;
Regretand acgsta deeadenta a UniversiMOT de last invita en tot dinadinsul pre

ministrul instructiuneT publice, ca fere

intardiere sa apliee dispositiunile din art.
10, 390, 396, 398 din legea instructiunet

www.dacoromanica.ro

1.

publice, fn privinta profesorilor de la 4.isa

45 --eyelid de scop reorganisarea i compleeta-

Uni.versitate, cart al *Asa catedrele lor

ei astfel compromit viitorul anal intregY

rea Universitatel de last, astfel el acest

mare institut de invittitmnt superior se

generatiunl.
Tot d'o-data, astptit ci reclamit cat Mat

corespuncla la trebuintele materiale si intelectuale ale Romaniel de sus ; si trece

mind presentarea until project de lege

la ordinea Old."

S'eclinca din 4 Februarie 1877

D. N. KogAlniceanu. D-lor senatorT,

cand am intrat fn desvoltarea interpelatiunel mele, de la faceput am dee'arat ea
scopul interpelArel era de a arata Orel,
guvernulul ci SenatuluT, starea deplorabi-

la In care se afll Universitatea din Iasi;

este cause el de 10 ad urmsit an proces
intro eel cart voesc ea profesorit sa fie
profesorl, ci fare acel earl voese ea cele
mai multe catedre sa fie sacrificate mandatula de representant al natiunel, funetiunilor publice i altor felurite ocupatiu0, earl ait adus la tristul resultat ca Universitat3a de fast , facet facet , treptat
treptat, a ajuns a fi uil Universitate care
nu 'a glsesce pareche in tOtt lumea, adicA uil Universitate fara profesori i prin
urmare fara studentY. M'am silit, onor.
D-nT senatorl, sa degagea acsta discutiu-

ne de ori-ce s'ar putea sa se privsel ea

uit eampanie politica fareprinsA sail contra acelor profesorl, sal contra guvernu10. Cu Were de rail dera am vadat alalta

ierl sera pe D. prim-ministru, el a lasat

de uit parte cestiunea in re, cestiunea spechit, si din r6spunsu1 co n3 datorea a facut un program politic despre modal sari
de guvernare, despre trebuintele fn care se
afla natiunea, despre interesul de a se uui
tote fortele el spre a face feta pericolelor
din intru si din afara. Cu acsta ocasiune
ne-a mat spas cum s'a format noul D-sale
minister. In fata declaratiunel D-lut primministru de alaltit-ieri am declarat ea 're
pastram tOt libertatea de a raspunde la
timp, cj 'rial faceam reserve formale In privinta celor spuse de D. I. BrAtianu.
In adevAr, in cestiunea formIrel ministerulul D-lut Bratianu, In cestiunea cum
pdte acestel tarT sa dea pace si infriltire,
atat de trebuitOre in facia pericolelor, fie-

fac uit luptit politica din tilt lupta Meal

la special pe Oramul instruetiund publice, undo tote partiturile, tott damn' de bine earl tin la un viitor pentru acsta Ora,
trebue s fie alaturea cu mine. Nu voesc
astl-ciT sa fae politick ci feel mar Twin
polemiel politica. Ravin dera la cestiu-

nea care formsl objeetul interpelitrd mole.

Revin la Universitatea de last. D-lor, de

la 1866 Mace esista at startling continua
din partea unora din profesoril Universitate de List, ea sit pita dobndi dreptul
de a nu ti la catedra lor, puindu-se &and
In dosul Constitutiund, and in dosul eererel de a se fnfiinta asa uumitl suplinitoil sail agregatI pe care legea nu 'T prove-

de. Mat matt ministril s'ai ocupat de a

vindeca acest WI, a de proporti unite cres -

arab ce anual lua acest rii. El al ci luat

unele masurT in contra Auld; din nenoro-

cire el al luat masurt fa mod violent si

neinvoite da lege ; si de aceea Senatul nu
ul-datA a lovit pe aceia earl Watt alias de
instructiunea publica, chiar cu ietentiunl
bane, a lovit pururea pe aceia earl jieniari
drepturile profesorilor. S motiam dent el

a venit timpul, fa facia rapid cresand,

ea &maul sa lovbscl acum ci pe acel profesorl, earl nu 'IT fac datoria lor ; cad,

D-lor nu pot avea numal drepturi dera

trebue sa aibl si fuclatorirl.
Am fleut dent acstA interpelare, maY

ales cand am vadat el Universitatea de

last este amenintall fu basele el fundamentale, nu numal prin inimicil din Intru ci ci
prin crearea UniversitateT de CernAal, care

este creata cu seop marturisit de a raspandi raclele germanismulal asupra statelor vecine si maT cu semI asupra statuluT
Roman. Cand dent am cerut Senatulut adoptarta de mi4lOce spre fallturarea pe-,

care din D-vOstrit, i maY ales fie-care par-

ricolula, am luat de esempla Francia ,

tit, fie-care grup, are dreptul si chiar datuna de a 'fir spate euventul. De aceea,

Francia care este tot-d'a-una fnaintea mer--

cat pentru mine tin a declara, cit tyl nu Inteleg de loc sit denatured astii-Ocestiunea
Universitatet ce este la ordinea 411e1, i sit

&Ore a [Astra, care fn nenumgrate readuct ne-a aretat drumul ce trebue sl '1 urmilm, ea sit adueem Ora ci natinnea nOstra la gradul de eivilisatiune si de milrire

www.dacoromanica.ro

46

Care ni se cuvine nonA, popqr latin asedat

de secoll la gurile Dun Are! BO. ce a fled

Senatulut si a Camera; sunt facredintat

Francis fateult situatiune analogl. CAnd

tree, si nu name a natiunel din Romania

liberl, ci vocea natiunel roman din orTce Ora untie sunt maul (aplause) Ne
am Intrebat, dent, cu Mil care este cause
ct Universitatea, In loe sl mrgl Inainte,
me:ge in decade*, i cu totil am vq.ut

Germania a luat Franciel Alsacia si Lorena,

cea d'antaifi ocupatiune de ingrijire a guvernAmentuluT german a fost ca facultAtile

francese din Strasbourg, s le prefect, res-

tatornicind vechia Universitate germana

din Strasbourg, nudes Savfitat Rite. Germania intrgI a aplaudat la acstA mama

cA a fost vocea Orel tatregT, a natiuneT in-

el acesta caul vine din dart sorgintY.

alt eel

Cea d'antaiti este cit guvernul 's1-a tras

ochiul de d'asupra acute UniversitAti; si
al douilea, cit profesorit ati intrat in lap-

blioteca emit In timpul asediule Strasbourgule a rekviat, ca biblioteel germs-

tele politice, cii profesoril s'ati aruncat a-

nl, de patru orl mal mare de eat fusese In

timpul guvernulul frances.

datul lor, cii prof esorill ati ultat, prin ur-

mare ; ea '0-a trAmis profesoril

mat ilustri la acstA Universitate,

si bi-

Ast-fel fortele inteleetuale cele maT marl

ale Germania s'ail pus la dispositiunea

UniversitateT germane din Strasburg. Ca
a Mont Francia? Francis, In facia avan-

garde germanismulal, a opus ul avangardit a naponalitatel franeese, a inteligentel francese; din facultAtile de la Nancy

a flint antaiele facultatT ale Franciel, astfel a aceste facultlp sunt In stare de a se
lupta cu Universitatea veehe germana din
not restauratA la Strasburg!
Cara guvernul austriac, ca sA celebrese
centenarul lithe! Bucovina, a dat Bucovina nn contra al sciinteT si culture germane, a kfiintat Universitatea Frantz Iosef,
care de abia trAeste de donT anT si deja
strAluceste pe orisonul sciinteT germane
ca un lue6fAr ; cAnd Austria '0 tramite In
erntutT profesoril eel mat bunt earl de p
acura ati facut an nume acestel UniversitatT,

prin opere ce deja fasemnesA In literatura

germanit; and bibliotecele cele maT mart
ale particularilor, care vint In vandre, se
cumpfirl de guvernul austriac pentru Universitatea Frantz losef, de esemplu biblioteca ml Palacki ; negresit ea datoria Ro-

mania, whoa a SenatuluT, 0 a Camera,

ai a guvernuluT, era si este ea si noT sA
facem din Universitatea de IasT ceea ee

supra ocupatiunilor ineompatibile cu man -

mare, el mat sunt profesorT, at esit din

viata profesorall, din acel mijloc intelectual care la alte UniversitAtT, ale GermanieT maT cu debsebire, este insult viata,
este Irma esistenta vietel profesorale !
regret el D. ministru de finance, care este
unul din elevil distinsT al Universitatilor
germane, na este aci, sat mat bine diand,

regret cA D-sa eats ministru si nu p6te

vorbi ; cite de ar fi simplu senator, sunt
incredintat cA ar fi allturl cu mine, precum sunt D. Gram 0 D. Apostoleann,
earl, ca fit al scOlelor germane, Emit ce
este viata inteleetuall In Universitatile
germane, uncle studentil i profesorit foe
na singurl familie, unde studentil si profesoril trlese name en vista universitara !
Interpelarea mea n'a avut alt scop de
cat, sl v6 gnat activitatea int-AectualA din
Universitatile germane, care, intredusl In
Universitatea de IasT, ar fi de ajuns spre
at da viata, putere si progres. Del A, din
nenorocire, acsta nu este, si ceea ce este

maT trist i mal ingrijitor este el multi

din profesoril acestel UniveraitAtY nu yeese laid a tatelege rfiul, laid a educe remedia.
In adeviir, profesorit sustrAgandu-se de
la catedrele lor, sub diferito preteite, adicA

primind alte ocupatiunT; resultatul fatal

Francia a Rent din facultAtile de Nancy

and, ceea ce am on6.e BA va spun, este

este ellnumfirul studentilor se impuein46A

necurmat. Acsta face cii am vq.ut OmenT

stat de simtit, cit fuel sub ministerele

eu idel opuse, nail radicall, si altil con-

precedente, si onor. D. !Dream si D. Desliu, 0 D. Ionescu, si opiniunea publica

servatorT pent la esces, carT afi faceput a

iota dime: este un pericol national in

Moldova; spre inlAturarea sa trebue sit du-

cem acolo inteIigena !Iau1 trebue sI devie seminal sciintet, focarut inteligeuta
Romane I Acesta a fost vocea nu name a
It

veni la aceeasT conelnsiune, ei a dice :

Universitatea de IasT nu produce nimic,
la ce dent cheltuelT zadarnice pentru Intretinerea el?" Ast-fel am vfid.ut reelsmandu-se deja stergerea and a tine catedre, and a alteia. Sub D. Majorescu se

www.dacoromanica.ro

I rl I I

47

ropunea falocuirea a doug facultatl prin

ul asa disl sc611 politecniel. Sub ministerul actual, anul acesta, est facut propu-

tate a plati nit amendit de 10 fraud, and

el sunt advocati, inginerl i allele, clad
el ad atitea mijlke de a ayes avere? Face

nerl in Camera pentru stergerea facultateT

mult condamnarile la nit amendit, cad. pe

Maga respunderea de bent, acsta iniplidli
si ul osanda, m gall. Nu vedem adesea

de litere din IasT, sub curia all ea nu are

studentl. Cum all vddut, D-lor, lunge me'
desvoltare n'a avut alt scop de cat a desvili rana, si a vii raga sit v ganditl serios ea trebue sit se faca ceva pentru re-

inhales tribunalelor menT bogatl earl,

pentru ul mid gresla, pentru ul mica
Wean de legi de politie, sunt osAnditl la

mediare.

nit amendi de catT-va fraud ? Socotitl Dv.

Onor. D. ministru al instructiunel publice, ingrijat de motiunea mea, socotesee

ca el sunt boviT prin osanda de a plati

el ed void sal pun pe pante pe care ad

aluaecat D. Tal si D. Majorescu; dera Se
insela; si ed sunt cu D-sa sa nu ia minuet
estra-legale si draconiane In contra acelor
profesorT calcittorT indatoririlor lor. Ed
n'am eerut si nu cer Rasta, cad niel Senatul nu voesce sa lucent in dreptul profesorilor. Nu Senatul, care fa doud Thule
a obligat doul ministri (earl se inselat de
mijlOce, dra care ceded Mill ea si not)
sit fie fa legalitate, --- nu acest Senat va
cere sit se )iensel drepturile profesoribor. Dra cand maturul Corp a venit si a
restatornieit drepturile profesorilor, el a
inteles cii, acolo uncle suntilrepturl, aunt si

datoril; el, prin urmare, profesoril trebue

sa 'V feel datoria, si ea, dace eT nu 'sT fac
datoria, guvernul se cuvine sal cheme la
padirea legeT.

Am arltat, cum inteleg eti, acsta; am

sustinut si sustin cli legea mina% a instructiunal publice dli guvernuluT mdsurile necesare pentru a face ca profesoriT
sit se tie in lege. Acsta lege nu core ea
D. ministru sit fie geandarmul profesorilor cart nu 'sT fac dtoria; nu core ca D-luT

al destitue cu wring pe cine-va, sa'l

desbrace de drepturile sele; (Lira legea
core ea profesoril de Universitate sit fie
eel d'antid cariT sa dea esemplul de indeplinirea indatoririlor lor, si and D-lo
nu fac acsta, legea prevede in contra-le
indestule penalitatT. Este, D-lor, ul categorie de profesorT eltre care legea trebue
al fie aplicata, maT eudeosebire,flra eratare; acestia aunt profesorif earl sunt in
capul instructiunel publice, profesorif de
Universitate, i pentru ce acesta? Pentru
el et se cuvine all dea esemplul tact titofiler sclelor secundare si primare!

Sicre permit& dra, onor. D. Chitua

nu fi de parerea D-sale, clad clieea alaitlieel, ce ar /Asa profesorulul de Universi-

catT-va francT, sad prin faptul ca aunt degaprobatl, el sunt loviti de a osanda ?

(aplause). Ast-fel se va intnapla si cu

profesoril ce nu 'cl fee dtoria I

Cana un profesor de Universitate va fi
osandit de consilinl academie sit platsel,

cum dice legea, 10 sad 20 de francT, nu

credetT, D-lor, el el va fi adanc lovit In
adancul inimeT? Nu credit cit acsta va fi

de bun esemplu tavdtItorilor de la insti-

tutele primare i secundare? Si eu atat

maT usor D. ministru va fi pus In positi-

tine a aplica i acestora, pe calea legalit,

pedepsele pravddute de lege; si, din contra, diet profesorilor de la Universitate
nu li se va aplica legea,,ce trebus sit (Ada
favdtatoriT de la scOlele maT de jos ? Ce,
tot muscele cola mid al pItimsca, si tot
bondaril sa nu sufere nimic? Apol, acsta
este dreptate, acsta este egalitate ? Acsta
este, in fine, legalitate? Cat pentru mine,
eti socotese el, en cat eine-va este maT fnv6tat, eu eat eine-va este pus pill, trepta
maT inalta, en atat el tr laue cli dea maT

bane esemple de supunere la legT; clad

le nick cu atat mat aspru, trebue a '1 se
aplica legala penalitate (aplause).
Nu am cerut, Unit, D-luT ministru all
facit ea altiT, sa lovesel fart lege si f a,ra
mill. Am cerut c1 car, ea D-sa all usaze de

art. 396 din legea instructiunal publics,

si pe profesoril Universitatel de IasT, earl
nu

fac Mona, sal tramita Inaintea

profesorilor Universitatel de 13.1c treseT;

si aunt cigar el profesoril do &cursed

nu vor hotari, prin sentinta lor, mode&
UniversitateT de lacY !

Writ s'a flout ua nond iatimpinare, si

s'a dis el, prin coca ce car ed, adica ea
p-ofesoriT de IasT sit rdnaltati lipit de ea-

tedrele lor, se ereali un privilegill in fa-

vOrea profesorilor din &mead , eitel

amid numal acestia ar pates fi longed si

deputatT.

www.dacoromanica.ro

- 48

Privilegiul care '1 au profesoriT de la

Universitatea din Bucuresci, '1 are fie-care
cetatn care *fide in Bucuresci. Onor. D.

prim ministru Br Wenn, and s'a ales senatore in judetul Dorohoit, nu a avut 6re
un privelegid, care nu 'I are colegul and
de la colegiul'al doilea D. Panait Casimir?

D. Panait Casimir, este tinut s/ vial in

Bucurese, s cheltuiascit sute de galbenT
eu deplasarea sa, pe and D. ministru nu
are aceste cheltueli, fiind-el nu 'sT pArAsesce domiciliul s6d.
S'a mai qis i repetat de altii: Constitutiunea d profesorilor ca i altor cetlteni
dreptul de a fi alesi mandatari; prin urmare nu se pot impiedeca de la esercitarea
acesta drept. D-lor, v'am obosit cu refute-

paeitiiti earl se pi% a figura en on6re to

Corpurile LegiuitOre ? Nu sunt si acolo
simtiminte romanesel? Nu pot si el educe
representatiuna 'Astro legislative lumini
ci cunoscinte seriOse si folosit6 re? ET bine!

Vedem noT multi magistrati, usand i abu-

sand ca profesoril de dreptul constitutional? Nu cunose nici unul dintre magistratii

nostri, earele usand de dreptul dat luT prin
Constitutiune, sI 'si fi parlsit fotoliul de
magistrat i all villa in parlamentul din
Bucuresci ca legislator! Cu atata dar mai
pucin, dui)/ opiniunea mea, ar trebui sl
ull fact acsta profesoriT de Universitate !
Pentru et lor, Constitutiunea le da un drept,

un privilegid, care nu '1 mai at nici racer

vechii boeti Romani. Boeril all devenit simel merg de TANA acolo nude

rea 'Locate objectiunT.

plY cetittenY;

Da Constitutiunea in adevk le ell acest

dre-t, dar Constitutiunea dif si membrilor
curtilor i tribunalelor din &mama, IaY
di Craiova acest drept, sl se algl depu-

'T due averea lor, and o at. Profesoril de

Universitate, chip ce vot64A in colegiele

tatT si senator!. ET bine, D-lor, ce s'ar face,

undo 'T conduc averea lor, sad inteliginta,

sad calitatea lor de cetateni, apoi mai vot46 inteun colegid special, inteun cole-

and spre esemplu toff membril curteT de

gift al lor proprid; si ast votand pentru a

apel din Iasi s'ar alege representanti in

doua Ora, 'si transit in Senat un anume representant, un special aparator al UniversitAtel! Dart cl nu le adjunge profesorilor

Corpurile LegiuitOre? Credeli cl ministrd

justitia ar sta a bratele incrucicate? Negresit c nu. D-sa ar trebui all puma pe acestT D-ni judecAtorT in positiunea sl se
rostOselintre functiune sirdintre mandat, si
le ar dice: justitiabiliT suferl, justitiabiliT
all drept la justitia Ord; suntetT darn datorT a vl pronunta pentru care din ambele
misiuni voiti sit optati? Tot asemenea tre-

bue sl urmeze si D. ministru istructinna

publice cu D-nii profesorT.

fug, se objectea D. ministru justitieT

ar putea s o fact, pentru ca. judecAtorii
sunt amovibili, r profesoril sent nea-

movibill Si ad kit este ul er6re.

Pentru c orT eine nu 'al face datoria nu
maT rAmine neamovibil. Deosebirea este

puma a D. mjnistru justice in 24 de ore

pOte inlocui pe acei magistrati, pe cfind
D. ministru al instructiunei publics nu ar
putea face acsta, de cat prin concursul unor instante anume determinate de lege.
Apoi de ce se cred el, i D-v. dll name

Litre profesorT se glares capacitlti propriT de a se imbrAca si cn alte ocupatiunT

di cu alte mandate? Cum? In corpul magistrature! nOstre, in numArul acei junime care
s'a format si care necontenit se formka in
scOlele superi6-e ale Franciel si Germani-

a, nu aunt si nu se pot gain talente si ca-

ca sa aibl din annul lor un anume reprosentant in Senat, nu le adjunge all aibl si

un ministru din mijlocul lor. Prin urmare ar trebui all 'si diet: avem da representantY al nostri, unul '1 avem in Senat i un
altul '1 avem in guvern, eel a1l darl all rgma-

nem a cask all ne tmplinim aci datoria de

profesori, sit desvoltam trebuintele intelectuale ale junimel studiOse, ale taus! viitoTula Orel? Nu! Nu art flout acsta D-nT pro-

fesorl; ci toff aceia ce all putut s'ail aruneat in arena luptelor politice, ba chiar in
arena a pasiunilor celor mai nrici.6 se.
S'a mai 4is, onor. D-ni senatorT, cum eI

si in Germania st in Francia profesorii ad

drept si n864 de dreptul lor de a fi legislatorT; ell si aeolo sunt profesorT earl indeplinese mandatul de reptesentant al natiunei. AdevAr in privinta dreptului; erOre
In privinta faptula. Da! Legea esistl; dar
d'asnpra lege! esistl morale si coasciinta
datoriel (aplause). Ed nu cunose tn parlamental Germania ,de cat (lout profesori :
eine sunt acectia? Gneist i Vieirhoff, omen!

a carom activitate i initiativl nu 'ci glsesce pereche. Marl de eT, pOte sl mai fie
dotal, trel ci. alit a tot; pentru el profesoriT
in Germania, precum am mat declarat'o,
4

www.dacoromanica.ro

49
f

Inainte de tote sunt profesort, si apol aunt

Oment politict. Dar chiar asa sa fie, admit
ea tOte Universitatile GermanieT 'si. tramit
fn parlament profesoril eel mat eminentt.
Lisa se MIA Romania In conditiunele Germania? Are Romania pletorul acela de sciinta i de intelegenta pe care 'I are Germania? Nu 'I are

Am vedut sail mat bine 4is, am citit

mat alalta-ert eti unul din profesort dicea:
Ce? D'apoT Duruy, Villemain, Giuzot, Jules Simon, toll acestia de si profesorl nu
sunt ci. In Corpul Legislativ al Franciel.?
Apot, D-lor, pAte unul din profesorit nostrl
al se puna alaturea cu aceste ilustratiunt
ale inteliginta France:3c? PO te eine-va pre-

tinde el fn corpurile nOstre parlamentare

profesoril nostrt adue a suta parte din talentele i luminele acestor luceaferl at ci-

vilisaiunet moderne ? M oprese aei eu

comparatiuneal.
Dar sa Warn, D-lor, acele marl ilustratiunT ale Franciel si ale Germaniel al bimineze lumea prin geniul i sciinta lor;

not sit ne marginim a cere ea profesorit

nostrl sa lumineze maca Universitatea
pentru care Ora 't platesce.
Asa dar, sit fie bine fnteles ; eti nu acus
pe ministrul instructiunel publice ea a calcat legea; am dis aumal ea procesul Universitatet de Iacleste pendinte inaintea Corpsrilor LegiuitOre de 10 ant, si am dis tacit
alt ceva, dll 'rell pare Mil ea D. ministru
Chita, avend fnaintea sa precedentul D-lor
Maiorescu si Tell se pune In dosul Constitutiund, si nu cut4ii a se servi de ceea
ee 'I da legea spre a opri real ! El bine,
eine trebue sa ineuragede pe ministru, ca
eu Constitutiunea si cu legea instructiuna
publice in mina, sa :obtina ea aeel profesort sit 'a faca datoria ? eine ? Inainte de
tote, dupa opiniunea mea, Senatul; si pen-

tru ce ? Pentru ea in acest Senat sunt in

mare parte urmac,I acelora cart art fuzestrafsse61ele eu averea lor proprie. (aplause).

Aid aunt barbell cafi de clout; oil nu ad

lasat pe ministrt, chiar eu cele mat bone
intentiunt, ea sa se atinga de drepturile
profesorilor; si dar Senatul fnainte de toil
are dreptul sit (licit sus si tare: am aparat
drepturile profesorilor; acum am obligetiunea imperiOsa de a cere, de a ordona ea
si et sit 'a faca datoria.-(aprobart)
Pentru ultima Ora, oil mat repot, D-lor
senatort, nu am flout si nu fac politica; cer

numat ea profesoril s stea la locul lor; tin

fac cestiune de guvern; cer numat ea ministrul instructutud publiee sit aplice me-

smile ce legea prevede in contra acelora

ce se abat de la indatorifile lor. Dupa ce
se va vote asupra motiunel mole, void cer-

ceta alta data ce fae profesoril afara din

Universitate; si eu ocasiunea interpelatiunet D-lut Apostoleann, voia vorbt si despre eele ce privesce pa guvern. Astit-41
Iasi nu vorbese de cat de ceea ce profesoli! fae ci de ceea ce trebue sit feel in
Universitate. Si D-lor senatort, atilt de putin am fnteles sri fac politica militanta in

acesta eestiune, el ea n'am despartit pe

amicit met de adversarit met in Universitatea de Iasi; diet tott aeel profesorl cart

sunt in cestiune, nu formOza un singur

grup politic. D. Tzone nu seita pane acum, sit fie de molest opiniunt polatiet en

profesorit din Universitate cart apartin

fractional eta dial libel% ci. independintit! D. Stefan Sendrea m'a onorat de tret on
en votul sea in colegiul I de Roman! Acestea vi le die, spre a ye dovedi ea, n'am pus

pasiune, ei 'pima adever, ci numal interes

pentru sOrta Universitatel de last ! Si fist
bine ineredintatt, D-lor ministrt i D-lor
senatort, ca oil cat s'ar dice, tut elite obiectiunt Int sar face, ea am convietiunea dI sunt
glasul aeestut Senat, ba ehiar al nati net intregl in general si indeosebi, sunt representent serios al batranel Moldoyecand cer ea

in locul scandal Domniel pe care l'a pus

pe altarul patriel,(aplause)sal ridicatt seaunul Fichte)! (aplause, aprobarT) Eta ce eer
oil, eta ce cere Moldova intrege, nict maT
mult aid mat putin; ci. dar rog pe D-nt minista sa bine _voesea a nu strA mute cestiunea, sa bine-voesel a fi incredintatt, cum ea
Senatul acesta, ci. ea in deosebt, n'am ac-

centuat plangerea nOstra, In mod de a ne

pune in lupta eu gavernul. Luptele nOstre
politico, le reseryam si le vom face cu
ort-ce alta chestiune, numal cu acOsta nu!
Eddie inceput am voit sa degageclit Univer-

sitatea de Iast de ort-ce c 'ranter politic,

dorind numat ea din desbatenle n6stre,
Universitatea sri rennet in puterea si in
prestigiul sea, precum renasee fenixul
din mama sa; si asa sa devie ceea-ce ea
trebue sa fie, focarul luminelor, eentrul
inteligentel, avan-guarda Romanismul al
la hotarele Romania! latI ce cred el Ora
intrga voesee ! Si de aceea sunt sigur_ca
4

www.dacoromanica.ro

.-

50

hi votul SenatuluT, Moldova tntrgit si po-

deplinesce, devine nedemn in facia me-

pulatiunea din Iasi in deosebi vor dice ea

rale i chiar legea positiva In unele ca-

un singur om : In fine am capetat de la

dreptatea Senatulut ceea-ce reclamam de
12 anl in zadar, coca- ce mat mult de cdt
ori cdnd, este uh mare trebuinta, nu numai
locale& dar national& Onor. D. ministra
mai bine eugetand, cred el va tinea sema
de discutiuni le care ail urmat de trei dile,
in acsta incinta, si unde toti ne am rostit in ascii* mod, adica cit profesorii n'all
numal drepturi dar all si datoril, si ea U-

niversitatea de Iasi nu pole sit remit in

stares degradata de asta-dt.
D-lor senatori, et fac parte din gene-

ratiunea care se duce, fine in local se

trial% nit alta generatiune, generatiune tnerd, care dupe ce 'q't at Meat studiile
reclamit scum si un drept : sit ne urmeze

in misiunea nestra si sit o indeplinesca.

Esistit mai multe nuante in acsta genera-

tiune, precum ail fost si in generatiunea

nOstrA; unul din aceste grupuri se distinge prin meritele membrilor sei, si a

aria opiniuni trebue sa aib. aprobatiunea ministerului, fiind-cl este coreligionar cu membril sustiitort ministerulta,
de Ore-ce are in capul seU pe fostul ministru de justitie, pe onorabilul D. Eugenie Statescu ; acest grup a constituit ul
societate compost de mai multi tined de
seiinta si de viitor : Uniunea Democratica.
El bine, Uniunea Democratica, prin orga-

nul seri, condamna intoemai ca si mine

purtarea acelor profesori, ba mai mult de
cat mine. N'am obiceiul a veni cu marturia diarelor; dar Uniunea Democratica represinta in mare parte generatiunea liberaid viitOr ; matt ce acest diar dice :

Tot cetatenul si mai ales profesorul,

are dreptul de a aspira de a deveni representant al natiunei, membru al guvernatal, ambasador, magistrat, etc.... Wire
rori-ce samba publica contine ud slime
de obligatiuni, pe care, eine primesee

acea sarcina trebue sit le indepliaesea,

sub clause de a fi declarat nedemn in casul contrariA.
Acesta este un prineipiil de morale, pe
care nimeni nu '1 pOte contesta ci. care

nu tidal de cat esceptiunea unei forte

might find de care liberal arbitru nu

pte lucra.
Deputatul trebue sa 'st implinesca indatoririle, sareinile sale. Dada nu '0 in-

suri 'T

ridicit sarcina de deputat.

Tot aca este- si magistratu, si minis-

tru, si profesoru.
In alto teal, o spun cu durere, n'ar fi
fost trebuinta de un vot al unul Corp Legiuitor; numal acesta discutiune in Senat
ar fi fost de ajuns sA face pe acei D-ni
profesorl, ca de a doua-di sa se intOrea pe
bancild Universitatel de Iasi !
Insa la Doi se vede, ca epidermal este
mai gros; si de aceea vedem fere resultat
voturile nOstre, si nepharea fere margine
a acelor profesori. Iata pentru ce voese ca
Senatul ua-data, sit se afirme in mod energic, ea prin acsta sIt dea ministrului dreptul, sit 'I se impue datoria de a aplica le-

gea fail mai multi straganare. Mrga dar

ug-data D-nii profesorl de la Iasi d'inaintea pairilor lor de la Bucuresci ! Si dack

profesorif de aid, ceea-ce nu cred; vor

dice ca bine fac profesoril din Iasi, cit nu
'II indeplinese misiunea, ei bine atunci
vom avisa ! Dena acsta et nu cred, in favOrea acestor convictiuni am de gaj purtarea corecta a acelor profesorl earl ilustriad facultatile din Bucnresci, carii neobosit conduc Universitatea din Bucuresci
pe calea de progres, pe Cana din nenorocire sora el din Iasi cade din ce in ce mai

mult in decade*.
Sfarsesc, D-lor senatorl, rugand pe minister mitcar asla-di, sit nu vade in motiu-

nea mea el este nit lupta de partite, un

act de opositiune contra ministerulul, ci
simplu si curat espresiunea unel trebuint1 obstesce simtita, cererea de indreptare
a unui net constatat, recunoseut chiar de

D. ministru Chita, si acsta alaturi eu

mine, alaturl cat era intrga, si care prin

urmare trebue en nit oil mai 'nainte indreptat si stiirpit. Si incheind, declar sus
si tare ca motiunea mea nu este un blam
dat guvernuld, ci este blamul t6rel dat
profesorilor de la Universitatea de la Iasi,
carii nu 'si indeplinese sacrele lor datoril.
(Aplause).
(Se procede la vot ; Presedintele declanit ea Senatul a adoptat motiunea de blam
contra profesorilor Universitittii de Iasi,
cu nit majoritate de bile albe
contra....
bile negre.)

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro