,

14

www.digibuc.ro 4:1
"
Arhim. TITU SIMEDREA

PATRIARBIA
ROMANEASCA
ACTE $1 DOCUMENTE

Titärit'd cu cheltuiala Ministerului Cullelor

EDITIE COMPLECTA

RUCIIRE$T1, TWOORAFIA
CART1LOR BISERICESTI
1926

www.digibuc.ro
ACTE SI DOCUMENTE

www.digibuc.ro
 ockL& kAsa Zkrt.

CA ¡CAM. I.SX 6).0a1:0,,

2aUS.119,Z 0_24.

PATRIARHIA ROMAHEASCII

ACTE SI DOCUMENTE

BUCURETI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICE$TI
1925

www.digibuc.ro
M. S. REGELE FERDINAND I.

PH

www.digibuc.ro
I. P. S. Dr. MIRON CRISTEA, Int'aiul patrtarh al Rornâniei

www.digibuc.ro
 PARERILE D-LUI N. IORGA 1)
ffecesitatea înfluiqùrii patriarhatului

4Eu cred ca e potrivita Intemeierea Patriarhatului

tlin mai multe motive:
Pentruca vecinii nostrii 11 au.
Patriarhatul sarb dateaza din zilele Tarului Dusan,
-de la jumatatea secolului al XIV-lea.
Bulgarii au avut un si mai vechiu Patriarhat, pe care-I
reprezinta azi Exarhatul cu caracter patriarhal.
Patriarhatul ecumenic din Constantinopol, ca i cele
-din Ierusalim, Antiohia si Alexandria, e de mult organ
national grecesc.
Rusii si-au facut Patriarh la sfarsitul secolului al

Suntem singurul popor ortodox cu un simplu Mi-

tropolit Primat in fruntea unei biserici autonome. Si totus,
când s'a Intemeiat mitropolia munteana, mitropolitul èra
exarh patriarhal. La sfarsitul secolului al XVI-lea, mitro-
politul Moldovei avea recunoscute de toata ortodoxia,
semnele demnitatii patriarhale. Dela noi au fost stapanite
timp de doua secole, toate patriarhiile rasaritene.

1) Universul din 7/XII11924

www.digibuc.ro
 8 ---
Refacerea unildtii oriodoxiei pe cale federalivd.
Astazi unitatea ortodoxiei a trecut de mult dela mo-
narhia ecumenica, care si-a pierdut caracterul interna-
tional si tot prestigiul, fiind abia tolerata de statul national
si laic-turcesc, la posibilitatea unei forme federative ai
caror membri trebuie sa aibä fiecare importanta statului
pe care-I reprezinta.
In sinodul, care se anunta, In Maiu 1925, la Ieru-
salim, nu putem fi reprezentati printr'un sef inferior acelor
ai natiunilor celorlalte din ortodoxie.
Se mai adauga Inca un fapt.
Explicatia existentei mitropoliilor noastre.

E firesc ca Ardealul, care n'a fäcut parte dinteuri

stat roman organizat, sa-si aiba mitropolitul, supus de
altfel Inca de la inceput scaunelor metropolitane de la noi.
E mai putin logic ca trei, patru judete bucovinene
sa aiba un mitropolit cu un singur sufragan si acela
titular.
In trecutul nostru, Chisinaul n'a fost capitalá si se
multumea cu Ufl singur protopop; iar Hotinul a avut un
episcop numai fiindca era cetate turceasca si turcii mai
aveau i alte raiale cu locuitori ortodocsi. Episcopia a fost
mutata dela Cetatea-Alba Inca de pe la 1400, iar epis-
copia din Ismail, intemeiatá dupa reanexarea celor trei
judete ale Basarabiei de Sud prin tratatul dela Paris, era
numai o forma trecatoare de afirmare bisericeasca a noastra
In tinuturile cucerite.
Dar este explicabil, ca romanii din Bucovina si Ba-
sarabia sd doreasca a avea sefi de Biserica Impodo-
bita cu prestigiul metropolitan.
De ce se impune titlul de Patriarli
Dar, daca, dupl unire, cand au fost doi mitropoliti
Intr'o tara mica, cel din Bucuresti s'a putut deosebi prin
simplu titlu de primat, care e Imprumutat dela Primatul
Ungariei, deci dela organizatia catolica din statul vecin,
acuma, rand avem trei mitropoliti supusi Primatului

www.digibuc.ro
 9
poate In curând cu cel plânuit pentru Basarabia, patru,
titlul patriarhal se impune.
Odatâ el insemna coborirea dintr'o fundatiune apo-
stolicã. Dar, precum in Apus, patriarhul de Aquileea, de
Gradit sau al Venetiei nu sunt urmasi de apostoli, precurn

D. profesor N. IORGA.

in râsärit, numai legenda propagandei apostolului Andrei

a putut explica patriarhatul dm Moscova si aceeas le-
genda se intinde si asupra tarilor noastre, Patriarhatul

www.digibuc.ro
nu inseamnä deck prestigiul suprem Inteo bisericA na--
tionalä cu trecut istoric.
One trebue sd fie Patriarh P
Obiectia cheltuelilor de reprezentatie §i a dificultätii
alegerii persoanei, ridicatä Inteun ziar de cutare Malt
cleric, n'are nici o valoare. Cine e Mitropolit Primat In
Capitala României intregite, acela e de drept patriarh al
Bisericii române§ti autonome, membrà cu titlu egal at
comunitAtii ortodoxe. Tar societatea româneascä e datoare
a Inconjura cu tot prestigiul necesar chiar In lipsa de
mijloace ale statului, noua Patriarhie româneasa».

www.digibuc.ro
Infiintarea Patriarhatului In Biserica
Ortodoxg-Româng ')
Declaraiiile d-lui AL. LAPEDATU
MInIstrul Oulte lor

Creiarea patriarhatului roman e reclamati de situatiu-

nea actuall de superioritate numerica si mot-all a Bisericii
ortodoxe române fatä de celelalte Biserici ortodoxe stra-
Me, de rolul, mai Insemnat uneori de cat al tuturor Pa-
triarhatelor 1mpreuna, pe care Biserica noastra 1-a avut
In trecut, timp de secole, ca apärätoare si protectoare a
Crestinilor din Orient si de prestigiul politic de care se
bucura Statul roman In randul celorlalte State ortodoxe,
prestigiu ce trebuie sa si-1 pastreze si prin pozitia Bi-
sericii sale.
In adevar, am ramas azi, dupa dezagregarea fortei
Impärätiei rusesti si dezorganizarea Bisericii de acolo, cel
mai mare Stat ortodox, cu o populatie drept credincioasa
mai nutneroasa de cat in oricare altul si cu o Biserica
care si-a restabilit unitatea sa sinodall Inca din primul
an al Inflptuirei Romaniei noui si e pe cale de a realiza,
acum, si unitatea organizarii sale administrative.
Biserica ortodoxa romana a fost, apoi, se stie, chiar
si dupa instituirea Patriarhului rusesc si cresterea puterii
pravoslavnice moscovite, aparatoarea si protectoarea cre-
1) Universul .19249C11.

www.digibuc.ro
 I2-
§tinilor din Orient de sub dominatiunea pgân. i aceasta
nu numai In cele morale, ci si tri cele materiale i cul-
turale. Nici una din Bisericile ortodoxe nu se poate pre-
vala de un atare rol, care sa o puna §i sub acest ra-
port in situatiunea de superioritate fata de celelalte.
In slarsit, prestigiul politic de care se bucura Statul
roman in randul celorlalte State ortodoxe reclama cu
necesitate ca Biserica sa nationala sa nu ramând, in re-
latie cu Bisericile acestora i actiunile comune cu ele, In
situatie de inferioritate, numai prin faptul ca, in ordinea
sa ierarhica, nu are Inca un Patriarhat national ca §i
acelea.
Ace stea sunt ratiunile negresit mai mult de cat su-
ficiente pentru creiarea Patriarhiei ortodoxe române.
La ele se mai poate adauga Inca una. i anume: daca
Biserica roruano-catolica din tail se va constitui, curn e
fiiresc, Inteo singurd provincie metropolitand cu sediul In
Capitald, nu e cu pu tin t'd ca Biserica oh.ciald a Statului
român, cea ortodoxd, sa rarnAna, In situatie ierarhica de
egalitate. i aceasta nu din motive de amor propriu, ci
din anumite ratiuni de Stat.
Poate Biserica Ortodoxa si Statul Român sei instilue
un Patriark?
Negresit cä da. Biserica noastra e autocefala, iar
Statul suveran. Biserica i Statul pot da asa dar orga-
nizatia ce cred ca convine mai bine necesitatilor si inte-
reselor lor. Pentru chestiunea de fata, cu atât mai vartos,
cu cat, prin instituirea unui Patriarhat roman, nu se
schimba absolut nimic In constitutia organica actualá a
Bisericii noastre §i nu se aduce nici o atingere, de nici
un fel, in raporturile sale cu Biserica ecumenica a Rasa-
ritului, singura cu care Biserica romana ortodoxa se ga-
se§te In legatura, ce priveqte unitatea dogmelor.
Cum se va proceda.
Curn am mai spus, initiativa e la SI. Sinod, singurul
organ cu cadere a propune instituirea Patriarhatului roman.
Propunerea s'a qi format de I. P. S. Mitropolit al Moldovei,

www.digibuc.ro
 - 13 -
ca membru senior al Episcopatului nostru. Ea e subscrisa
de toti ceilalti ierahi si va fi acceptat, in mod solemn,
de Sf. Sinod, care va redacta, in urmä, actul acestui mo-
ment istoric, desvoltând consideratiile ce l-au determinat

D. Ministru AL. LAPEDATU

sá ridice scaunul athiepiscopal si metropolitan al Ungro-

Vlahiei la rangul de patriarhat.
Actul acesta se va comunica, dupa cum e obiceiul,

www.digibuc.ro
celor patru Patriarhi ecumenici, de origina apostolica
(Constantinopol, Ierusalim, Antiohia §i Alexandria) §i de-
sigur, pentru condescendenta, Patriarhilor de creatiune
nationall a celorlalte Biserici ortodoxe.
Guvernul va veni apoi sä consacre, prin lege, fiinta
Patriarhatului ortodox roman.
Ce prive§te modalitatea, parerile sunt Impartite.
Unii socot ca aceasta sa se faca In legatura cu legea
de unificare a Bisericii, Intru cat atunci,. zic dan0i, aceasta
Biserica Iqi capata unitatea sa desavarqita §i Patriarhatul
trebue si se prezinte ca un atribut al acestei unitäti.
Altii sunt de parere ca, Hind vorba de un act de
caracter national,:de epocala Insemnatate istorica, institu-
iréa Patriarhatului nostru trebuie sa se faca prin lege
specialä. Eu imparta§esc acest punct de vedere, pentru
ca socotesc ca unitatea Bisericii ortodoxe romane s'a res-
tabilit In 1919 carid tuspatru parti ale sale s'au intrunit
In Sf. Sinod.
Ceind se va inslitui Patriarhatul?
Cat mai curand. Poate chiar dupa sarbatori. In tot
cazul, Consiliul ecumenic dela Ierusalim, din Maiu viitor,
la care Biserica ortodoxa romana va participa, trebuie sa
ne gäseasca cu Patriarhatul instituit.

www.digibuc.ro
 PATRIARHIA ROMANEASCA "
Anul 1925, care va vedea pe reprezentantii orto-
doxiei räsaritene Intruniti la Ierusalim spre a comemora
a 1600- a aniversare a celui dintai sinod ecumenic tinut
la Niceea, luand In acela§ timp §i mäsuri organizatorice
potrivite cu duhul vremii de azi, va avea de inregistrat
§i InAltarea bisericii ortodoxe române la rangul de patriarhie.
Acest eveniment de mare importantä In vieata natiunii
române §i a bisericii sale nu va surprinde pe nimeni.
Progresul firesc al organizatiunii noastre biserice§ti ar fi
trebuit sa accelereze de mai Inainte pasul F_ spre infap-
tuirea acestui desiderat.
Din moment ce mitropolitul Ungro-Vlahiei exercita §i
functia de «exarh al plaiurilor, avand In aceastä calitate
a sa jurisdictie asupra mitropolitului ortodox roman din
Ardeal, era evident cá oganizatiunea bisericeasca unitarä
a neamului românesc Infatiraza doua categorii de mi-
tropoliti, fiind cel din Nordul Carpatilor oarecum sufragan
celui din Sud. Daca mitropolitii Ungro-Vlahiei ar fi urmat
exemplul conducatorilor biserice§ti ai Bulgarilor sau ai
Sarbilor; daca neamul românesc ar fi fost insufletit de
tendinte imperialiste similare cu ale popoarelor invecinate,
ar fi trebuit sä procedeze la Inflintarea patriarhiei române
inc5 dela sfat§itul secolului al XVI-lea, cand sabia lui Mihai
Viteazul crease §i conditiile politice necesare, prin Infäptuirea
unitatii nationale, cele biserice§ti fiind Inca de mai Inainte
consolidate cel putin Intre biserica munteana §i Intre cea
ardeleana de-o parte, Intre aceasta §i cea moldoveanä
..

1) .Socielatea de maine". An. II. No. 1 2. Cluj. 4 11 lanuarie 1925.

www.digibuc.ro
 16

de alta. Deaceea, in prefata tEvangheliei cu invatAturls,

tiparita In Brasov in 1581, vedem pe 4jupanul Hrajila
Lucacip editorul acestei carti ajuns in oarecare perplexitate
când e vorba de a indicA raportul dintre cei doi mitro-
politi din Sudul si Nordul Carpatilor. Pentru a invedera
treapta ierarhica superioará a celui dintAi, ll Intituleaza
tarhimitropolitul Serafim din cetatea Tárgoviste», iar pe
al doilea il numeste cluminatul mitropold marele Ghenadie
din tot tinutul Ardealului si al Oraziei».
Aceasta titulatura neobisnuita de «arhimitropolit» semni-
flea In realitatea Imprejurärilor istorice o superioritate
ierarhica, a carei expresiune o da nurnai numirea traditionalä
de patriarh sau aceea de exarh patriarhal. Probabil ca
Mihai Viteazul, care in calitatea sa de Domn al celor trei
tari române acordase atentie deosebita si chestiunilor de
organizare bisericeasca, nu ar fi lipsit a desavArsi organi-
zarea aceasta prin crearea patriarhiei românesti, daca de-
stinul i-ar fi !no duit timpul necesar pentru consolidarea
unitätii nationale-publice. Puternicii si influentii Domni
români din secolul al XVII-lea, un Mateiu Basarab, un Vasile
Ltipu, un erban Cantacuzino sau Constantin Brancoveanu,
din darnicia carora s'au impartasit o serie intreaga de
reprezentanti ai tuturor patriarhiilor din Rasarit, ar fi putut
exopera fail vre-o dificultate prea mare consimtamântu1
acestora, daca in preocuparile lor de politica interna sau
externa ar fi intrat si stäruinta de a ridica biserica ro-
mâneasca la treapta unei patriarhii, onoare deplin meritata
din partea acestei biserici prin serviciile aduse ortodoxiei
räsaritene, obisnuite a primi nu numai nesfärsitele ajutoare
de bani, ci si binefacerile de ordin cultural, religios si
moral, cari se revarsau cu tmbelsugare din tarile române
asupra intregului Orient ortodox.
Ceeace nu s'a facut si nici nu s'a incercat macar
in Imprejurari destul de prielnice ale trecutului mai In-
departat sau mai apropiat, mi putea sl mai IntArzie acum,
dupa infaptuirea unitatii nationale, când patru organizatiuni
mitropolitane deosebite trebuiau inchegate luteuu sistem
unitar de constitutie si administratie bisericeasca, proprie
a chemA la colaborare sistematica toate elementele con-
stitutive ale clerului si poporului ortodox romAn din patria
intreaga.

www.digibuc.ro
 17

Era firesc deci ca, comisiunea celor 15 reprezentanti ai

tuturor mitropoliilor, avänd Insärcinarea de a pregatl
proiectul de lege pentru organizarea unitará a bisericii
ortodoxe române, sa insiste si asupra necesitatii istorice
si canonice de a se Infiinta patriarhia rornâneasca. i, in
adevar, In sedinta comisiunii dela 25 Maiu 1921 repre-
zentantii Basarabiei au aratat ca dorinta unanima a preo-
timii de acolo este, sa se rrocedeze, cu un ceas mai
degraba, la Infiintarea patriarhiei românesti. La aceasta
dorinta a fratilor din Basarabia s'au alaturat si reprezen-
tantii bisericii ardelene subliniind serioasele motive de
ordin psihologic, istoric, canonic, si national, cari cer mai
ales In Imprejurarile actuale, sa se dea bisericii ortodoxe
române plenitudinea organizarii ierarhice, Inaltandu-se cel
dintai dintre conducatori la demnitatea de patriarh al
tuturor Românilor. Adevarat, In aceeas sedinta s'a spus
ca masuri de pregatire prudenta trebuiesc luate, pentru ca
pasul acesta lnsemnat O. se poata face cu lntelegerea
deplina a celorlalte patriarhate din Räsarit.
Deaceea chestiunea patriarhiei românesti n'a fost cu.-
prinsa In proiectul de lege, pregatit de comisia celor 15,
ci a ramas ca sa fie solutionata prin o lege speciala In
momentul pe care factorii de conducere bisericeasca si
politica ai statului national român II vor socoti oportun.
Momentul acesta a sosit. Masurile pregatitdare se pare
ca au fost luate cu bun rezultat asa, Incât corpurile le-
giuitoare vor putea lua In desbatere curand dupa vacanta
parlamentara proiectul de lege privitor la Infiintarea
patriarhiei românesti.
In faptul ca cel dintâi patriarh al Românilor va fi un
Ardelean vedem un semn de Inalta rasplata a dreptatii
divine pentru toate suferintele si Impilarile pe cari le-a
lndurat poporul nostru fie-ne ingaduit a o spune
dela toti conducAtorii politici ai Transilvaniei pentru te-
nacitatea exemplara si eroismul mucenicesc, ce I-a Insufletit
In lupta milenara de aparare a credintii strabune.
1. LUPA$
Membru al licedemiei Remine

www.digibuc.ro
I. P. S. PATRIARli MIRON, Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al
Ungro-Vlahiel, Pre'sedinte al St. Sinod, Pan-lath al Rornaniel.

www.digibuc.ro
 Sfântul Sinod al Sfintei Biserici
Autocefale .Ortodoxe-Române
SESIUNEA DE TOAMNA 1924

Sumarul fedintei din 4 Fevruarie 1925

edinta se deschide la orele 10 dimineata sub pre-
sedentia I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Miron.
Secretar: P. S. Episcop Justinian al Cetatii Albe.
Se da cetire apelului nominal si sunt prezenti 18 P.
P. S. S. Membrii, 4 Lbsenti si 4 in concediu.
P. S. Arhiereul Grigorie BotoMneanul, Vicarul Sf.
Mitropolii de Iasi, face cunoscut, cà I. P. S. Mitropolit al
Moldovei D. D. Pimen, e bolnav In pat de gripd i nu
poate veni la sedintd unde voia sa propuie In persoand
infiintarea patriarhiei române; i astfel i-a inmAnat P. S.
Sale propunerea alcdtuitä de I. P. S. Sa i semnatá de
mai multi P. P. S. S. Membrii ai Sf. Sinod pentru In-
fiintarea patriarhiei in Tara Româneascd. Fiind Intre
cei ce au iscälit aceastd propunere si I. P. S. S. mitro-
politul Nectarie al Bucovinei, o cere, si i se inmâneazd
I. P. S. Sale, spre cetire.
I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Miron se retrage
din scaunul presidential invitând pe I. P. S. Arhiepiscopul
Gurie sá prezideze dezbaterile, pentrucd I. P. S. Mitro-
polit Nectarie, care e in drept sä urmeze la prezidiu,
trebue sá ceteascd propunerea.

www.digibuc.ro
 20

I. P. S. Marc*. lit al Bucovinei D. D. Nectarie di

cetire urmatoarei propuneri :
tVechimea crestinismului la poporul nostru românesc
e tot atAt de adâncä, ca si asezarea colonistilor romani,

1. P. S. Mitropolit al Moldovii §i Sucevit D. D. MALIN

sau mai bine, a strämosilor nostri pe pämântul Daciei.

Traditiile pastrate In popor din generatie In generatie
alimenteazá parerea, ca crestinismul la noi românii e de

www.digibuc.ro
 2l

origina apostolia, .5i ca. Apostolul Andrei ar fi predicat

crestinismul In partile de jos ale Daciei: *i numai asa se
explica, cum cele dintâi centre de organizatie qi admini-

1. P. S. Mitropolif al Bucovinei D. D. NECTARIE

stratie bisericeasca crestinä se gásesc incepand dela fi-

nele veacului al Ill-lea in Episcopia si mai târziu Metro-

www.digibuc.ro
 22

polia Tomisului, care nu-i alt loc decAt cConstanta»

noastra de azi, oraqul port la marea Neagra.
Toti cronicarii nomi vechi, ca §i unii din istoricii
streini, recunosc vechimea creOnismului la români. Acea-
sta este nelndoelnic.
Si tot istoriceste se dovede§te, cd strAmosii romAni
crestini au tìnut cu cea mai mare tArie la legea lor de
credinta, trick se confunda cu neamul. Legea §i neamul,
pentru ei era una §i aceia§i notiune. Si numai aa se
poate explica simtul de conservare de neam i lege, pen-
tru care a luptat mucenice§te toti stramo0 si voevozii
notri; iar unul din cei mai tarzii, Constantin Brâncoveanu,
a suferit moarte de mucenic cu Intreaga lui familie, ne-
primind a schimba legea crestina, pentru a ne-o lasa notia,
urma0or ca o scumpa i santa mNtenire.
Nu numai atat: stramo0 no§tri In frunte cu voevozii
stapanitori dupa vremi au ajutat, protejat §i aparat, lumea
crestind, de invaziunile salbatice §i barbare ale pagânilor
precum a recunoscut aceasta pAnd si Papa dela Roma
lui Stefan cel Mare al Moldovei, numindu-I apärätor al
creqtinismului de peste tot.
and Orientul cre§tin era prigonit si wzamintele
religioase, mAnastiri si biserici, erau darâmate i pustiite,
Voevozii no§tri le-au luat sub obladuirea lor,
sau zidindu-le din temelie, ajutându-le, inzestrAndu-le cu
averi mari, cu odoare scumpe i cu multe mo0i, rupte
din trupul tarilor române dela Dunare. Pentru zelul qi
dArnicia lor li s'a recunoscut dreptul de ctitori, sau lute-
meietori de mAndstiri; pAnd acum numele lor se vac' sa-
pate In piatra pe pisaniile celor mai mari si mai vechi
mândstiri; iar chipurile lor se gäsesc qi azi Inca zugravite pe
zidurile bisericilor ca ctitori si Intenieetori. Asa: Mircea
cel Batrân, Stefan cel Mare, Neagoe Basarab, Mihai Vi-
teazul, Vasile Lupu qi multi altii.
Cu siguranta, el färä acest mare si puternic sprijin
dat de evlavioqii nqtri voevozi si de poporul nostru ro-
mânesc, cine qtie eke a§ezaminte crestine de Inchinare
din Orient, IncepAnd dela cele patru Patriarhii vechi, çi
pAnd la mAnastirile mari din cele mai departate locuri
ca: Muntele Athos i muntele Sinai, n'ar fi dispäruf
din cauza vitregiei vremurilor grele, sau n'ar fi rAmas

www.digibuc.ro
 23

niste ruini, care ar fi amintit existenta unor asezaminte

crestine, dintr'un timp foarte Indepartat. Aceasta, desigur,
ar fi fost o mare jignire pentru lumea crestina ortodoxa
de pretutindenea.
Multumita evlaviosilor nostri Voevozi si darniciei po-
porului nostru, toate aceste jertfe i fapte mari crestinesti
savArsite de Voevozii si neamul nostru In interesul cre-
stinatatii, ne dau dreptul, incontestabil, ca acum, cand
prin marele rasboi, neamul nostru s'a Intregit, alcatuind o
singura tara ROMANIA MARE ea o UNICA BISERICA
ORTODOXA, care are 14 milioane de credinciosi, cu 5
Mitropolii si 14 Episcopii, ca bisericii noastre ortodoxe
române sä i se dea o noua situatie legala i canonica,
In randul celorlalte patriarhii ortodoxe de Rasarit. Pentru
aceste consideratiuni am onoare a face urmatoarea pro-
punere :

PROPUNERE
4Mitropolia Ungro-Vlahiei (Munteniei) cu scaunul Mi-
tropolitan din Bucuresti, sa fie ridtcata la rangul de
PATRIARHIE; iar mitropolitul Ungro-Vlahiei ca primat
al României, care de drept e i presedinte al Sfântului
nostru Sinod, sa poarte titlul de PATRIARif AL BI-
SERICII NATIONALE ROMANE cu
re,sedinta in Bucure,sti).
Pimen, Mitropolitul Moldovei si Sucevei, propunätor.
Nectarie, Mitropolitul Bucovinei.
Gurie, Arhiepiscop al Basarabiei.
Lucian, al Romanului.
Roman, al Oradiei Mari.
Nicolae, at Clujului.
Ilarie al Constantei.
Propunerea In principiu se primeste cu multa Insu-
fletire si se Dune imediat In desbateri. Cat pentru sta-
bilirea amanuntelor, I. P. S. Arliiepircop Gurie zice :
«Ca Arhiepiscop al Basarabiei, salut ca toata inima
cu tot sufletul aceastä istoricA propunere, facuta de Mi-

www.digibuc.ro
 24

tropolitii Torii Românesti, ca noi sa avem in copul no-

stru pe Patriarhul Românilor ortodocsi din tan intregita.
Noi Basarabenii când ne-am regäsit in Romania intre-

T. P. S. Arhiepiscopul GURlE al Basarabiei

gita i cand am venit sä lucrAm la k gislatia de Organi-

zare unitarä a Bisericii, cei dintai am cerut, ca Biserica
sä fie ridicata la rangul de Patriarhie; si am spus cA

www.digibuc.ro
 25 ____

Mitropolitul Primat al tarii sa fie ridicat la rangul de Pa-

triarh, pentruca, canonul 34 al sfintilor Apostoli zice:
«fiecare popor sa cunoasca pe cel dintai statator in Bi-
serica drept cap al ei». Am cerut, ca aceasta sa se faca
pe baza canonica si am cerut sa fim uniti nu numai in
credinta dar i printr'un cap, care sa ne indrepteze si
sa ne ocroteasca.
Salut pe noul nostru PATRIARH D. D. MIRON, sa
traiasca fericit si intru multi ani».

P. S. Ep. Lucian al Romanului da cetire urrnatorului

memoriu al Facultatii de teologie din Cernauti:
«Biserica crestina In organizatia ei a tinut totdeauna
cont de realitatile istorice. Bisericile din orasele princi-
pale ale Irnperiului Roman, unde intâias data s'au In-
fiintat comunitati crestine mai numeroase si mai impor-
tante, s'au bucurat si de o autoritate morala mai mare si cu
vremea au castigat si o jurisdictie mai mare, jurisdictie
care a fost consfintita apoi prin canoanele sinoadelor
ecumenice.
Inca la Sinodul I Ecumenic dela Niceea se poate
constata, ca bisericile din Alexandria, Antiohia si Roma
aveau o jurisdictie mai mare, care li se recunoaste prin
Canonul al VI-lea. Canonul al VII-lea da o Intaietate
onorifica bisericii din Ierusalim fata de celelalte Episcopii
din Palestina, intrucât din vechime biserica din orasul
unde a ¡Admit Domnul se numea 4MAY1A CREDIN-
CIOSILOR».
Organizatia si irnpartirea administrativa a Imperiului
dela Imparatii Diocletian si Constantin-cel-Mare incoace
In prefecturi, dieceze i provincii nu au ramas fara
influenta nici asupra organizatiei bisericesti. Era firesc
lucru, ca orasele capitale ale provinciilor si ale diecezelor
sau prefecturilor sa castige cu vremea intâietate si In ce
priveste vieata bisericeasca, dat fiindca era mai mare im-
portanta politica, economica i culturala, a acestor orase,
cari erau si din punct de vedere al comunicatiflor cele
mai potrivite si ca centre bisericesti, de unde se putea
mai usor raspândi crestinismul.
Mitropolitii de pe vremea Sinodului ecumenic dela Ni-

www.digibuc.ro
 26

ceea lsi pästreazâ augmenteazá chiar autoritatea lor,

cum rezultä din Canonul al II-lea ecumenic prin care se
disting cinci complexe mai mari bisericesti: Egipetul,
Orientul, Asia, Pontul si Tracia. Dintre toate aceste bi-

P. S. Episcop LUCIAN al Romanului

serici, biserica din Constantinopole, capitala Imperiului, a

ajuns la o putere si vazâ atât de .mare, Incât prin Ca-
nonul al III-lea al aceluias Sinod i se recunoaste rangul

www.digibuc.ro
 27

onorific dupa Roma veche, ceeace Insemneazd de fapt

rangul dintai In Imperium.
Desvoltarea bisericii din Alexandria, Antiohia, Con-
stantinopole §i in masura mai redusä, a bisericii din Ie-
rusalim, gi-a aflat consfintirea cu prilejul sinodului al 4-lea
ecumenic, tinut la Chalchedon In anul 451. Sinodul acesta
recunoWe i aprobá o situatie de fapt. Episcopul Alexan-
driei era Mitropolitul superior al Intregei provincii egip-
tene; cel din Antiohia avea drepturile mitropolitane asupra
eparhiilor din Fenicia, Arabia §i Siria; ramanand cel din
Ierusalim cu jurisdictia asupra eparhiilor biserice0 din Pa-
lestina. Prin Canonul al 28-lea al sinodului din Chalcedon
i se recunosc mitropolitului din Constantinopole dreptu-
rile cele mai mari, ce le are un mitropolit: i se adjudeca
marele dieceze biserice§ti din Asia, Pont §i Tracia, i se
recunosc drepturile de a hirotoni pe mitropolitii din aceste
dieceze §i chiar pe episcopii din teritoriul ocupat de bar-
bari, dar apartinand odinioara acestor dieceze. Astfel mi-
tropolitul Constantinopolei, a ajuns prin faptul ca resida
In capitala cel mai puternic mitropolit al imperiului;
qi Intrucat imperiul Insemna atunci ticumene», mitro-
politul cel dintai al Intregei biserici cre§tine este recu-
noscut oficial de Intreaga biserica crqtina ca mitropolitul
Investit cu drepturile cele mai mari. *i aceasta fiindca
bisericii din Constantinopole, care avea privilegiul de
a fi capitala Impariului unde era §i Senatul imperial §i
de a avea toate prerogativele civile, i se cuvenea $i pri-
vilegiile sau prerogativele biserice0. Dela sinodul din
Chalcedon Incoace, la care s'a recunoscut prin Canonul
al 17-lea si principiul organizarii bisericeti in legatura cu
organizatia politica §i administrativa a imperiului, mitro-
politii din Constantinopole, Alexandria, Antiohia §i Ieru-
salim au o situatie speciala In organizatia bisericii cre--
tine §i poarta de pe la Inceputul secolului al 6lea titlul
de distictie §i jurisdictie superioara de cPatriarh». In
Apus puterea papilor a nabusit organizarea bisericii cre--
tine In sensul traditional de Rasarit, apucand aceastá or-
ganizare o cale ce a adus biserica adesea In conflict cu
puterea politica.
In Räsarit organizatia patriarhala a ramas normativa.
Biserica din Constantinopole a devenit acum ea Insaq

www.digibuc.ro
 28

din punct de vedere al jurisdictiei si al raspandirei cres-

tinismului si in afara de hotarele imperiului bizantin 4maica
credinciosilor,. Iar cand State noi au tins dupa o orga-
nizatie bisericeasca autocefala, dupa analogia canonului
al 17-lea dela Chalcedon, acestor biserici nationále li s'a
dat titlul de (Patriarhii». Asa a fost recunoscuta autoce-
falia bisericii bulgare prin cei patru patriarhi la 1234, .

admitându-i-se mitropolitului din Tarnova titlul de Patriarh.

In 1346 cand Serbia medievaia ajunge la culmea
puterii sale politice si mitropolitul tarii loanichie ca-
pata titlul de Patriarh. Cea din urma patriarhie ortodoxa
a lost patriarhia din Moscova, infiintata si recunoscutá
de patriarhi la 1589.
Cat de mult erau legate vaza si viitorul unei bise-
rici de titlul de patriarh, se vede si din faptul ca pa-
triarhatele din Tarnava si Peci s'au pastrat ca patriarhate
titulare pana in jurnatatea a doua a veacului al 18-lea,
desi puterea taratelor bulgare si sal-be apusese cu mult
inainte.
Astazi Sarbii 0-au reinfiintat patriarhia, iar stapanirea
din Rusia a crezut ca poate imblanzi poporul, reinviind
vechiul Patriarhat.
In Imprejurarile de astazi insa, biserica autocefall
romana este cea mai cu vaza, cea mai unitara si intrucat
cea rusa se sbate In ghiarele bolsevismului raspandit si
condus de necrestini, este si numericeste cea mai importanta.
Mitropolitul Primat al tärii este presedintele Sf. Sinod,
In care se Intrunesc o arhiepiscopie si cele patru mari
mitropolii ale tarii. Mitropolitul Primat este capul tuturor
eparhiilor crestine ortodoxe din Romania cu drepturile si
privilegille recunoscute si garantate prin Sfintele Canoane
si legile tarii. Biserica ortodoxa nu poate avea nici ln
patria noastra, decat o organizare unitarä ln sensul ca-
noanelor sinoadelor ecumenice. Titlul de tMitropolit Pri-
matv nu este Insa In conformitate cu traditia bisericii
ortodoxe. Traditia aceasta, importanta bisericii noastre
si rolul ce se cuvine Statului nostru, In Rasaritul Europei,
reclama ca si bisericii noastre sa i se dea onoarea cu-
venita.
Bisericii glorioase a Constantinopolei i s'a recunoscut
mari drepturi onorifice si de jurisdictie, fiindca mitropolitul ei

www.digibuc.ro
 29

resida In orasul Investit cu onoarea de a fi capitala im-

periului si a puterii politice. Mitropolitul Primat al Ro-
mâniei resida i ciansul In capitala ;Writ, uncle este roe-
dinta Regelui ,ri a guvernului in conformitate eu Consti-
tutia tdrii, aici este de asemenea sediul Sf. Sinod. Prin
urmare toate imprejurarila de drept si de fapt, recunos-
cute prin Canonul al 28-lea al sinodului al IV-lea ecu-
menic, sunt date si la noi.
Pentru a fi in traditia bisericii ortodoxe, pentru a
consfinti si prin lege menirea si rolul bisericii noastre
ortodoxe si a Statului nostru national, Facultatea de
teologie din Cernauti s'a simtit datoare, Inaintându-Va
acest memoriu de a VA ruga Ina lt Prea Sfinte Domnule
Presedinte, sa binevoiti a face propunerea Sf. Sinod
guvernului tarii ca In viitoarea legislatie bisericeascA sl
i se recunoasca Mitiopolitului Primat al Bisericii autoce-
fale ortodoxe române titlul de ,PATRIARH» care i se
cuvine capului Bisericii noastre in conforrnitate cu tra-
ditia bisericii, cu InvAtAtura Sf. Canoane i cu impor-
tanta bisericii noastre.
Decanul, N. COTOS.

P. S. Arhiereu Dionisie al Ismailului da cetire ur-

matoarei declaratii:
«Dupa ce poporul nostru, condus de Sf. Biserica a
trecut prin atAtea greutAti si a ajuns insfarsit Ja Intre-
girea fireascA, adunând Intr'un manunchiu toate tinuturile
locuite de români, dupa ce Bisericele autocefale: Tran-
silvaneana, Bucovineana, precum si cea Basarabeana, s'au
unit Inteun trup, nu mai poate fi discutie despre ridicarea
St. Mitropolii a Ungro-Vlahiei la Inaltimea de patriarhie
si a face pe capul ei «Arhiepiscop al Bucurestilor si Pa-
triarh a toatA România».
Biserica unui neam trebuie sa recunoasca de cap pe
cel dintâi episcop, precum In Egipt pe al Alexandriei, In
Siria pe al Antiohlei, In Vizantia greceasca pe al Con-
stantinopolului, Roma-Noua, a Romani lor pe cel al Romei,
In Rusia pe cel al Moscovei, In Serbia pe cel al Belgra-
dului. Asa si In România trebuie sa fie cel al Bucures-
tilor Patriarh; trebuie sa aiba si biserica noastra un «Pa-
rinte al parintilor» si farà binecuvântarea lui, nimic sa nu

www.digibuc.ro
 30

facà i care sl reprezinte natia romana §i sa tina locul

cuvenit unui popor de atatea milioane in mijlocul sfinte-
lor Biserici surori, la Sf. Sinod ce se va aduna, dupa cum
se §tie, In Sf. cetate Ierusalim, la Mormântul Domnului.
Bunul Dumnezeu, care a trecut poporul, nu prin
Marea Ro§ie §i pustiurile Sinaiului, ci prin atata amar
de vremuri grele, povatuindu-1 nu prin Moisi ci prin in-
si* Incepatorul Pastorilor Hristos, prin Sf. Lui Biserica,
§i l-a scos la fericirea de astazi, sa ne dea cat mai cu-
rand a vedea Biserica noastra incununata cu un Pärinte
al Parintilor qi a striga din adancul sufletului tanarului
PATRIARH MIRON: 4AXIOS».
Aceasta a fost i dorinta unanimä a Congresului Bi-
sericii Basarabene din anul 1921».
D1ONISIE
Eplscop Vicar al Eparhiei Chisiniului.

I. P. S. Arlziepiscofi Gurie Presedinte roaga pe d.

Ministru al Cultelor sä binevoiasca a expune punctul de
vedere al Onor. Guvernului In aceasta chestiune, care
trebuie sa intereseze tot atat de mult qi Statul roman.
D. Ministru al Cultelor Al. Lapedatu spune:
«Dupa. ce Biserica §i-a spus prin glasurile cele mai
autorizate punctul ei de vedere atat de documentat; dupl
ce Sf. Sinod §i-a expus atat de solidar .i unanim senti-
mentul sau pentru inflintarea Patriarhatului, dati-mi voe
sä vä arat.§i eu, care sunt sentimentele guvernului in
aceastä chestiune.
Organizarea Bisericei ortodoxe române sta In a.a de
strânsa legatura cu aceia a Statului, ca fazele desvoltarii
acesteia sunt §i ale accleia.
Scurta expunere ce urmeaza va invedera, cred cu
prisosinta aceasta.
I.

Intemeierea Tarii-Române§ti §i asigurarea indepen-

dentei sale sub Alexandru Basarab a adus cu sine orga-
nizarea Mitropoliei Ungro-Vlahiei (1359), dupa cum, la
fel, Intemeierea Moldovei qi asigurarea independentei sale

www.digibuc.ro
 3

sub Alexandru-cel-Bun a adus cu sine organizarea Mitro-

poliei Moldovei i Sucevei (1401).
Aceste organizatiuni mitropolitane, in dependinta ie-
rarhica de Patriarhia ecumenica a Constantinopolului, au
durat atat cat au durat formatiunile politice ce le-au dat
nastere. Caci Unirea Principatelor (1850) si unificarea
vietii lor publice (1862) au provocat necesitatea unei noui
organizari a Bisericii nationale, In raport cu situatia po-
litica, considerabil crescuta a Romaniei moderne.
Pentru satisfacerea acestei necesitati, autorii Consti-
tutiei dela 1866 au tinut sa scrie in articolul 21 al operii
lor, ca principii ale viitoarei organizatii bisericesti: ne-
atârnarea ierarhica a Bisericei române de orice chiriarhie
streina i conducerea ei sinodala.
In adevar, cu consolidarea unirii sub domnia Prin-
cipelui Carol se institui, la 1872, Sf. Sinod, In relatii cu
Patriarhia ecumenica cu celelalte Biserici ortocloxe,
numai ce priveste unitatea dogmelor i canoanelor, $i se
declará scaunul mitropolitan al Ungro-Vlahiei ca cel mai
vechiu, rezident In capitala tarii si detinator, Inca dela
infiintarea sa, de atributiuni patriarhale («Exarh al pla-
iurilor»), de Primat al Romaniei, iar dupa rgzboiul Inde-
pendentei (1877-78) si proclamarea Regatului (1881), se
decreta si obtinu, la 1885 autocefalia Bisericii Ortodoxe
Române.
Asa dar, In timp ce Romania moderna isi câstiga
prin razboiu afirma prin regalitate desavarsita sa su-
veranitate nationala, biserica ei devenea autocefala si si-
nodala, adica conducatoare, prin soborul arhiereilor sai,
a rosturilor sale spirituale.
Organizatiunea aceasta autocefala si sinodala cu un
Mitropolit Primat in frunte, a Bisericii ortodoxe, de din-
coace de munti a durat asemenea atât cat a durat si al-
catuirea politica ce dat nastere vechiul regat. Caci
constituirea actualului Stat roman, al unitatii nationale,
a impus si el necesitatea reorganizarii Bisericei noastre,
in raport cu noua lui alcatuire si Insemnatate politica.
Ca si la 1866, autorii Constitutiei din 1923, au.tinut
sa inscrie In pactul kr (art. 22) principiile acestei reor-
ganizari i anume: mentinand Bisericii noastre pozitia din
afara, fatä de celelalte Biserici ortodoxe (autocefala) au

www.digibuc.ro
 32

determinat situatia ei In launtru, fata de celelalte culte

(dominanta) si i-au acordat pe lamga conducerea sino-
dalà In privinta afacerilor spirituale dreptul de admini-
strare, prin organe proprii, alcatuite de mireni si clerici,
pentru afacerile sale bisericesti, culturale, fundationale
epitropesti, cu obligatia ca modalitatile acestei conduceri
si administrari sd fie unitare pentru Intreaga Biserica.
Inlauntrul acestor principii s'au Intocmit proectul legii
de organizare a Blsericii ortodoxe romane i statutul de
aplicare al acestei legi, statut alcatuit de Biserica i privind
amanuntele dupa care aceasta are a-si conduce si admi-
nistra, In viitor, prin anumite corporatiuni representative
§i organe executive, chestiunile sale spirituale si mirenesti.
Ceiace a ramas a se face prin legea de fata, e a se
determina rangul ce se cuvine sa aiba, In viata bisericeasca
si a statului, capul ierarhic al Bisericii ortodoxe romane,
Mitropolitul Ungro-Vlahiei, trim] ca.t calitatea sa, de pAna
acum de Primat al României, numai corespunde nici si-
tuatiei actuale a Bisericii noastre si nici traditiilor de
organizare din Bisericile ortodoxe.

Il

In adevar, Biserica ortodoxa românä se compune azi

din 4 Mitropolii i o Arhiepiscopie, cu 13 eparhii sufragane.
Caci prin unirea din 1918, celor cloud organizatiuni mi-
tropolitane din tara cea veche, li s'au adaogat alte trei:
1. Mitropolia, fosta odinioara a românilor ortodoxi din
Ungaria i Transilvania, acum a Ardealului, Banatului,
Crisanei i Maramuresului, Mitropolie asupra careia avea
drept de jurisdictiune bisericeasca, Inca dela fundarea
scaunului sau, Mitropolitul Ungro-Vlahiei, ca Exarh al
Plaiurilor. 2. Mitropolia Bucovinei si 3. Arhiepiscopia Ba-
sarabiei, acum numai a Chisinaului, cari, de si desfacuta
din vechia mitropolie a Moldovei si Sucevei, se gasesc,
prin natura conditiilor In care s'au nascut i s'au desvoltat,
In situatii de drept si de fapt, pe cari trebuie sa le acceptam
si sä le recunoastem.
Cu exceptia Arhiepiscopiei Basarabiei, care fáceà parte
din Biserica ruseasca, cele doua mitropolii mai sus amintite,
aceia a Ardealului si aceia a Bucovinei, au intrat In unitatea

www.digibuc.ro
 33

romana ca Biserici autocefale. Reunirea lor Inteo singura

organizatiune bisericeasca, de caracter national, da acestei
organizatii o importanta deosebita ce trebuieste Invederata
si In noua ordine ierarhica a Bisericii ortodoxe romane,
altiel de pana acum.
Caci daca la 1872 s'a putut concepe /ntre cele
doua scaune mitropolitane, Intrunite In sinod comun, un
simplu raport de Intaietate a unuia fata de celalalt, e
pentru ca mitropoliile ce reprezentau se gaseau, In ce
priveste origina, desvoltarea istorica, rolul si importanta
lor, pe picior de egalitate, si pentru ca In starea de atunci
a statului roman §i a Bissricii sale, titlul de Patriarh era
desigur Inca necorespunzator i prematur, asa ca a trebuit
sa se recurga la un titlu Imprumutat din ierarhia Bisericii
romano-catolice, titlu ce nu exista In traditia bisericii
rasaritului si constitue negresit, un unicum In organizatiunea
acesteia.
Altfel se Infatisazd insa lucrurile azi, dup. o jumatate
de veac. Caput ierarhic al Bisericii ortodoxe române,
Mitropolitul Ungro-Vlahiei, are sub autoritatea sa morala,
ca prezident al Sf. Sinod, 3 Mitropolii cu individualitate
istorica bine determinata si o Arhiepiscopie de Insemnatatea
unei adevarate Mitropolii. In aceasta situatie el nu mai
poate fi de cat ceiace reclama importanta exceplionala
a faptului acestuia i istoria celorlalte Biserici ortodoxe
cu organizatiune nationala : Patriarh al Bisericii ortodoxe
române.
lntru cat nici sub raport istoric i nici sub raport
canonic nu se poate invoca vr'un impediment serios Im-
potriva unei asemenea Inaltari In rang a capului Bisericii
noastre nationale, aceasta in puterea autocefaliei sale si
statul, In virtutea suveranitatii sale, sunt de acord a
aprecia el ridicarea Arhiepiscopului i Mitropolitului Ungro-
Vlahiei, In calitatea sa de primat al României, la rangul
de PATRIARH al Bisericii ortodoxe române, e o nece-
sitate a noui organizatii bisericesti, reclamata de situatia
Bisericii noastre In läuntrul Statului roman si de situatia
acestuia Intre celelalte state ortodoxe, ca unul ce are, cu
exceptia Rusiei cel mai mare numar de credinciosi ortodoxi.
Faptul e asa de firesc si In logica evolutiei istorice a
vietii 'noastre bisericesti, el s'a impus, simultan, conduca-
3

www.digibuc.ro
 34
torilor bisericii §i ai statului qi e privit de toti ca o nece-
sitate de ordin national.

De altfel instituirea Patriarhatului In Biserica ortodoxl

romana nu schirnba In nimic constituirea organica a acestei
Biserici, precum, la timpul sat' instituirea Primatului Ro-
maniei nu a schimbat nimic In constituirea organica a
Bisericii noastre de atunci. Atributiile Patriarhului, acordate
de Sf. Canoane §i de legile tarii, nu sunt §i nici nu pot
fi de natura a altera caracterul actual al vietii noastre
bisericeqti si nici a Inca lca drepturile qi prerogativele, ca-
nonice §i legale, ale Episcopatului Roman.
Asemenea instituirea aceasta nu va schimba raporturile
de 'Jana acum ale Bisericii ortodoxe române cu celelalte.
biserici homodoxe. Aceste raporturi vor .ramâne acelea0
de unitate i solidaritate spirituall i dogmatica, pentru
apararea intereselor biserice*ti comune. Patriarhatul ro-
manesc poate da, cel mult, Bisericei noastre nationale, ce
privqte viata ei interná, o autoritate i un prestigiu pe
care le-au ajuns Bisericile ortodoxe cu asemenea institutie
ierarhica, iar aceasta nu poate fi de cat pentru binele
folosul ortodoxiei In general.
ALEX. LAPEDATU.
Minietrul Cultelor çi Artelor.

P. S. Efi. Vartolomeu al Rdrnnicutui Noul Severin, In

urma tuturor acestora, da cetire urmatorului (Act de In-
fiintare a Patriarhatului romanesc,
Cu vrerea lui Durnnezeu §i prin propriile lui puteri,
poporul roman a ajuns arate, In hotarele strabune
intregite §i In libertatile lui, maturitate desdvdrfild ,si pu-
ternicia nationald la care s'a ridicat. Maturitatea §i pu-
ternicia aceasta sunt In mainile lui isbanzi, sunt in mainile
lui podoabe, sunt In mainile lui zacamanturi de vlaga
Inaltare, dar mai presus de orce, sunt drefituri §i datorii,
care II leaga de astazi Inainte, in modul cel mai firesc
de trupul §i de soarta natiunilor mari, adica de raspun-
defile qi de Indatoririle acelor popoare §i state, care au
creiat §i continua sa creeze progresul In civilizatia Intregii
omeniri. P9porul roman de astazi prin urmare s'a ridicat,

www.digibuc.ro
 35

In vazul lui si in vazul omenirii, pe insus meritul sau,

nu numai peste robia i neispravirile lui de eri, care 1-au
Impedicat sa-si reverse, in afard de Inaintare a lumii, in-
treaga valoare a proprii sale firi, dar s'a ridicat la rangul
superior si demn de cooperator de garant al acestei
opere de progres general si de civilizatie infinita.
Rangul acesta insa, intemeiat cum vazuram pe pu-
ternicia i pe maturitatea lui de azi, li impune poporului
roman obligatia de a-si creia si de a-si mnsui, toate mij-
loacele si institutiunile, nu numai culturale, politice
economice de ordin civil si laic, dar si pe cele bisericesti
prin care sa-si poata pune in valoarea pentru rolul civili-
zator la care e chemat, sufletul, capacitatile si insusirile
.lui i sa-si asigure, pentru bindle comun, fructificarea
trudelor si ale izbanzilor sale. Ca o urmare fireasca deci
a acestui rang si rol civilizator, poporul roman li infiin-
teaza de astazi inainte, prin propria lui suveranitate,
politica si bisericeasca, Patriarhatul pentru Biserica ortodoxa
romana, recunoscându-i Mitropolitului de Bucuresti al Tarii,
titlul de PATRIARH AL ROMANIEI, in locul titlului de
pana aci de Primat al Romaniei. De astazi Inainte, in
virtutea acestui act de superioara Inzestrare bisericeasca,
Mitropolitul Capita lei Române, va purta ca titlu protocolar si
canonic numirea de 4ARHIEPISCOP AL BUCURE*TILOR
MITROPOLIT AL UNGRO-VLAHIEI, PATRIARH
AL ROMANIEI». La infiintarea Patriarhatului acesta ro-
mânesc, Biserica i Statul nostru au fost de altfel indemnate
si Indreptatite, pe langa motivele de mai sus si de sporirea
atat ca numar cat i ca populatie ortodoxa, a eparhiilor
tarii.
Din opt cate au lost Ora la räzboiul intregirii neamului,
Eparhiile tarii s'au ridicat astazi la 18, adica s'au sporit
cu 10, avand intre ele 5 Mitropolii (cu a Ba;arabiei in In-
fiintare) i insumand cu toate la un loc o populatie ortodoxa
romana de peste 14 milioane. Prin sporirea aceasta,
Romania de azi a devenit o puternica tara ortodoxd de
mAna tut Aiu In Orientul crestin, qi Insemnând pentru Bi-
serica ortodoxl cea de a toatá lumea, o temelie i un
brat puternic de sprijin, cum din nefericire si din cea mai
nemangaiata durere pentru poporul i Biserica romana,
numai pot insemna, ca numar si ca pozitie sociala, multe

www.digibuc.ro
 36

din vechile, din canonicele si din atât de strälucitele Pa-

triarhate istorice ale ortodoxiei universale. Insemnatatea
bisericeasca deci a poporului romAn de azi a contribuit

P. S. VARTOLONIEU Episcop al RArnnicului Noul Severin

si ea la Patriarhatul românesc, tot asa dupa." cum insemnä-

tatea biserfceasca a Rusiei de dinainte de Tarul Petru
cel Mare, .a creiat ps-mtrti Rusia de atunci Patriarhatul
rusesc.

www.digibuc.ro
 37

SA se §tie Insa cA pe lânga InsemnAtatea de azi a Bi-

sericii românqti, trebuie sa se mai tinA seaml pentru
creierea Patriarhatului de azi §i de insemnAtatea ei din
trecut, adica de rolul filantropic qi ocrotitor, pe care 1-a
jucat In sustinerea orientului cre§tin de sub Turci cu
mijloacele bAne0 ale poporului Român qi cu mângâierile
ei, cum §i de rolul de apArAtoare a credintei ortodoxe,
la Orient, pe care Biserica Românä §i 1-a Indeplinit In
secolul al 17-lea Impotriva protestantismului prin sinoadele
dela Suceava §i dela Ia0 §i prin lucrarea intitulatA:
4 MArturisirea credintei ortodoxe» a Mitropolitului romAn
Pentru MovilA, aprobatA qi folositA, dui:4 revizuirea ei de
cAtre Patriarhii orientali, de toate Bisericile ortodoxe. Pe
baza acestor consideratiuni era firesc, desigur, sl i se re-
cunoascA Bisericii qi statului român, nu numai dreptul,
dar §i datoria de aii creia In situatia lor de acum, un
Patriarh românesc, ca cel pe care 11 InfiinteazA astAzi Sf.
Sin od. .
In vederea deci a maturitAtii §i a puterniciei neamului
românesc, devenit astAzi prin mila lui Dumnezeu §i prin
puterile lui, liber i Intregit, In vederea obligatiunii acestui
popor de a-§i pune In valoarea, pentru progresul §i ci-
vilizatia omenirii, maturitatea qi puternicia lui de azi i
de mAine prin toate institutiunile §i mijloacele pe care
le-ar crede el necesare acestui scop, §i pe baza mai ales
a autocefaliei noastre bisericqti, adicA adreptului Bisericii
ortodoxe române de a dispune liber de sine cum va gäsi
cu cale, In afarl bine Inteles de dogme, de moralA,
de cult qi de canoanele In legAtura cu acest - depozit
comun §i obligator, pentru toate Bisericile popoarelor
ortodoxe, Sf. Sinod al Bisericii ortodoxe române, hotArA§te
In §edinta sa de astAzi 4 Februarie a. c. cu consimtirea
§i a Onor. Guvern, Infiintarea Patriarhatului românesc
IntAlul stAtAtor al colegiului episcopal românesc, având a
se intitul a pe viitor: t ARHIEPISCOP AL BUCURESTILOR
I MITROPOLIT AL UNGRO-VLAHIEI SI PATRIARH
AL ROMÁNIEI». HotArArea aceasta va fi inaintatA §i
Onor. Guvern, spre IntArire §i sanctionare de Majestatea
Sa Regele Ferdinand I al României. In acela timp, ea
va fi comunicatfi §i tuturor Bisericibor surori din Intreaga
lume ortodIzixA de RAsArit, care in vederea motivelor

www.digibuc.ro
 38

aratate mai sus, cum si a Invataturii Sf. Apostol Pavel

din Romani, unde el le zice crestinilor cä sunt datori sä
se arate Intre ei a UNUL PE ALTUL CU DRAGOSTE
FRATEASCA IUBIND, UNUL PE ALTUL CU
ONSTEA MAI MARE FACAND» (Romani Cap.
XII. W.), desigur ca nu vor Intarzia sä se bucure la
aceasta sporire In putere si In Insemnatate a surorii lor
ramâne, trimetandu-i cu drag qi cu graba, frateasca lor
Imbratisare i recunoastere.
Referent,
VARTOLOMEIJ al Ramniculul Noul Severin.

SE Sinod In unanimitate cu Insufletire hotäräste:

1

1. Se Infiinteaza In Tara-Româneasca pentru Biseric a

.ortodoxa autocefala Romana demnitatea de PATRIARH;
2. Arhiepiscopul i Mitropolitul Ungro-Vlahiei se ridick.
In calitatea sa de Primat al Romaniei, la rangul de PA-
TRIARH al Bisericii ortodoxe autocefale române;
3. Ina lt Pre? Sfintitul D. D. MIRON, actualul Arhie
piscop si Mitropolit al Ungro-Vlahiei, devine In calitatea,
sa de Primat al Romaniei, PATRIARH al Bisericii orto-
doxe române;
4. Patriarhul Bisericii ortodoxe române se va bucura
de toate drepturile recunoscute de Sf. Canoane i legile
tarii ;
5. Hon/Area aceasta va fi lnaintata Onor. Guvern spre
legiferare printr'o lege speciala §i sanctionata de M.
S. Regele;
6. Alegerea, confirmarea i investirea viitorilor patriarhi
se va face potrivit unei legi speciale;
7. Nu vor putea fi eligibili la demnitatea de Patriarh
decat Mitropolitii si Episeopii In functiune ai Sfintei
noastre Biserici;
8. Se va comunica aceasta hotarare i tuturor celorlalte
Biserici surori ortodoxe de räsarit;
9. Se deleaga o Comisiune alcatuitä din I. P. S. Mi-
tropolitul Nectarie i. P. P. S. S. Episcopi, Vartolomeu
al Ramnicului Noului Severin, si Lucian al Romanului,
care sä Intocmeasca actul de notificare ce se va face

www.digibuc.ro
 39

celorlalte Biserici ortodoxe surori si care se va lnscrie

In Condica &Intl a Sf. Sinod.
1. P. S. Arhiepiscop Gurie Pre,sedinte salutá si multumeste
P. P. S. S. Membrii pentru Insufletirea cu care a primit
propunerea facuta de a se lnfiinta Patriarhat In Biserica
noastra i pentru hotärarea luatá, apoi päräselte scaunul
presedintial.
1. P. S. Mitropolit Primal D. D. Miron. Prin glasul
unanim al Sf. Sinod, exprimat cu Insufletirea izvorltä din
importanta epocall a faptului, si din motivarea atat de
stralucita a reprezentantului Onor Guvern, Dl. Ministru
de Culte Al. Lapedatu, putem constata cä, factorul bi-
sericesc legal si competent a ridicat Biserica noasträ la
rangul de Patriarhat Iara, cat priveste Imprejurarea, ca In
aceste timpuri de epocale prefaceri in viata poporului
roman si a tarii sale umila mea persoanä ocupa In mod
vremelnic scaunul de Mitropolit Primat al Romaniei, si
astlel demnitatea patriarhiei Incoroneazà i munca Incordatä
depusa de mine timp de 30 de ani In via Domnului, ridi-
candu-ma la cel mai Malt grad de cinste, aceasta dati-mi
voe s-o inteleg In hotarele principiilor noastre ortodoxe
§i a Stintelor Canoane. Suprema putere In Biserica noastra
nu e inditidualä, ci colectivitatea i anumé colectivitatea
In Sf. Sinod: 4Unde sant doi sau trei adunati In numele
meu,, acolo i Sf. Duh cäläuzeste destinele noastre. El
da normele, dupl cari cei chiemati conduc Biserica.
Deci dat fiind acest principiu ridicarea Bisericii la
rangul de Patriarhie si ridicarea mea la rangul de PA-
TRIARH, nu este o onoare numai pentru persoana mea vre-
melnicá, ci dati-mi voe sa o räsfrang asupra Sf. Sinod /n
genere i asupra fiecaruia dintre P. P. S. S. Voastre In
parte, cari toti formati episcopatul ei, eu nefiind de cat,
.dupa zisa Sf. Apostol, un (vas» vremelnic, In care se
concentreazä azi, cinstea Intregei Biserici române.
In aceastä noul situatie 'eu doresc, ca dupl ce Dum-
nezeu ne va ajuta sa desävärsim prin lege aceastä hotä-
rare de ridicare a Bisericii noastre la aceastä Inaltd dem-
nitate sa stäruim, ca ea sä se manifesteze tot mai
simtitor atat In viata interna a bisericii cat si In gall.

www.digibuc.ro
 40

Asa eu doresc inntre altele, deatâtea ori exprimate, §i

urmátoarele patru lucruri :
1. Doresc ca statul, legal representat prin Dl. Ministru
al Cultelor, sa punä la dispozitia Bisericii un numar cat
mai Insemnat de burse, pentru a trimite tineri la studii,
In toate centrele mari de cultura apusene i räsäritene,
ca sl putem spori pe langa ceiace avem azi cat mai bine
acele puteri de munca, binepregatite, cari trebuie sa for-
meze marele stat major puternic de clerici Invätati, cu
cari sa cream aici In Bucuresti un centru cultural theologic,
catra care sa se Indrepte tot mai mult toate Bisericile
orientale ortodoxe si ceice doresc legatura cu noi.
2. Invätämantul nostru teologic superior, adica Facultatea
de Teologie din Bucuresti, trebuie s'o organizam i complec-
täm In asa fel, ca ea sa devina un Institut de temeinica cul-
tura teologica ortodoxa, nu numai pentru trebuintele noastre
proprii, ci sä atraga í tineret din toata ortodoxia. In scopul
acesta e nevoe, ca Noi sporind catedrele la aceasta fa-
cultate sa le creem si pe acelea prin care sä facem a
legaturä si cu ramificatiunile cele mai Insemnate ale or-
todoxiei. E nevoe deci de o catedra de literatura teologica
slava, prin care sä ne legAm cu lumea ortodoxa slava
de o catedra de literatura teologica greaca, grin care a
ne legam de ortodoxia greceasca, In asa chip In cat
prin Biserica sà aratam, ca suntem capabili sa contribuim
la luminarea orientului Intreg.
3. Simtesc mare trebuinta O. se creeze o 4Academie
de muzica bisericeascap, In care sä se studieze temeinic
si de oameni deplin pregatiti muzica noastra bisericeascd,
cea atat de frumoasä si care a mangaiat atatea veacuri
sufletul poporului nostru In cat putem afiirma, el ea for-
meaza una din cele mai valoroase comori a sufletului
nostru. 0 academie, care sa salveze aceastä comoara este
traditionala muzica bisericii noastre, si care incepe a
se pierde si a se Influinta de elemente, cari ti stria
originalitatea. Viata noastra bisericeasca cere ori ce jertfe
pentru salvarea si Ingrijirea ei. 0 asemenea institutie este
absolut necesara pentru reInvierea vechii muzici bisericesti,
la inaltimea artistica a timpului:

www.digibuc.ro
 41

4. Iar ca semn exterior al Patriarhatului ne trebuie

Indata ce situatia financial-a a tárii va permite i o ma-
reata catedrala a mantuirii neamului.
Ajute bunul Dumnezeu, ca Patriarhia si prin aceste
patru institutiuni s'o facem cat mai vizibila i lucrátoare
In sanul ortodoxiei.
I. P. S. Mitropolit Primat la ora 13 -- ridicând sedinta
anunta pe cea viitoare pe maine Joi 5 Februarie 1925,
la orele 10 dimineata.

www.digibuc.ro
 SENATUL
SESIUNEA ORDINARA 1924-1923

,edinta de Jai, 12 Februarie 1925

Sedinta se deschide la ora 15, 15, sub presedentia
4-lui Mihail Pherekide, presedinte al Senatului, asistat
de d-nii secretari ai biuroului Fdrintele Gr. Pofieseu-Bresta
,si Vasile Tomop.
Pe banca ministeriald se allá prezenti d-nii mini-
§tri : I. L C. BrAtianu, presedintele consiliului de ministri
ministru de interne, Al. Constantinescu, ministrul agricul-
turii si domenilor, Vintlä I. C. Brätianu, ministrul fina-
ntelor, I. G. Duca, ministrul afacerilor sträine, Dr. C. Anghe-
lescu ministrul instructiunii publice, G. G. MArzescu, ministrul
justitiei, General Traip MNoiu, ministrul lucrärilor publice,
N. N. Säveanu, ministrul sänätätii ì ocrotirilor sociale,
N. D. Chirculescu, ministrul muncii, cooperatiei i asigurLilor
sociele, General Gh. Márdárescu, ministru de räsboi qi
Io an Nistor, ministru secretar de Stat.
Prezenti 150 d-ni senatori.
D. Mikail Plzerekide, presedinte: D. ministru al cul-
telor si artelor are cuvântul, pentru a citi doul Mesajii
Regale.
D. Al. Lafiedatu, ministrul cultelor ,si artelor,
citeste urmätorul Mesaj Regal :

www.digibuc.ro
 44

Domnilor senatori,
Infatisandu-Mi-se proiectul de lege, Incuviintat de
consiliul de ministri, pentru ridicarea Scaunului Mitropo-
litan al Ungrovlahiei la rangul de Scaun Patriarhal :
Eu, 31 Inaintez In deliberarea d-voastre.
Dat In Bacuresti la 11 Februarie 1925.
FERDINAND
Ministrul cultelor §i artelor,
Al. Lapedatu No. 426.
(Senatul ridicat In picioare, aplauda indelung).
Se cere extrema urgenta si se admite.
D. Al. Lapedatu ministrul Cultelor artelor : D-lor
senatori, sa-mi dati voie sa va citesc i expunerea de
motive a acestui proiect de lege.
EXPUNERE DE MOTIVE.
Sf(intul Sinod al Bísericii autocelale ortodoxe romdne,
in sedinta sa dela 4 P evruarie 1925, ludncl act de propu-
nerea fdcutd de seniorul sau, Inalt Prea fintitul Mittopolil
al Moldovei Sucevei, pent7u ridicarea Scaunului Arhiepis-
copal si Mittopolitan al Ungro- Vlahiei ca Primal al Romdniei,
la rangul de Scaun Patriarhal asculländ raportul in-
tocmit citit de Prea Sfintitul Episcop al Rcirnnicului
Noul-Severin, in nurnele comisiunii instituite de Sfatul
Sinod pentru examinarea acestei propuneri, a hotdrdt, cu
unanimitate de simtiminte si de vointe, ridicarea Scaunu-
lui Arhiepiscopal Mitropolitan al Ungro-Vlahiei, ca
Primal al Romdniei, la rangul de Scaun Palriarhal, iar
pe actualul sdu titular, lnalt Prea Sfintitul Ar/ziej5iscofr
Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Primat al Romciniei, D.
D. Dr. Miron Cristea, la rangul de Patilarh al Bisericii
ortodoxe-romdne.
Actul aces/a, negresit, epocal în desvoltarea vietii
noastre bisericesti, fiind adus la cunostinta guvernului,
acesta, apreciind intreaga sa importanfd morald natio-
nald, pentru organizatia viitoare a Bisericii i fientru situ-
actuald a Statului, a decis a-i da formd legald, pentrn
ratiuni pe cari subsemnatul, ca Ministru al Cultelor, an:

www.digibuc.ro
 45

crezut cd e bine sd le impärtdsesc Sfdntului Sinod In

aceias memorabild sedintd si sd le infdtisez acum, aci ca
expunere de motive la proiectul de lege ce vd prezint.

Organizarea ortodoxe romdne std in a,sa de

stránsd legdturd cu aceea a Statului, cd fazele desvolldrii
acestuia sunt si ale aceleia.
* *
Intemeierea tdrii romdnesti asigurarea independentei
sale sub Alexandru Basarab a adus cu sine organizarea
Mitropoliei Ungro-Vlahiei (1,359), dupci cum, la tel, in-
temeierea 1Woldovei ,s-i asigurarea independentei sale sub
Alexandru cel Bun a adus cu sine organizarea Mitropoliei
114oldovei Sucevei (104
Aceste organizatiuni Mitropolitane, in dependcrigi le-
rarhicd de Patriarhia Ecumenicd a Constantinopolei, au
durat aldt ccit au durat formatiunile politice ce le-au
dat nastere. Ccici unirea Principatelor (1859) si unificarea
vietii Ior publice (1862) au provocat necesitatea unei noui
organizdri a Bisericii nationale, in raport cu situatia
politicd, considerabil cresculd a Romdniei moderne.
Péntru salitacerea acestei necesildti, autorii Constitu-
flei dela 1866 au linut set inscrie in art. 21 al operei lor,
ca principii ale viiloarei organizdri bisericesti: neatdrnarea
ierarhicit a Bisericii romdne de orice chiriarhie strdind
conducerea ei sinodald.
in adevdr, cu consolidarea unirii sub domnia Prin-
cipelui Carol,. se institui la 1872, Sf. Sinod in relaii
cu Patriarhia Ecumenicd cu celelalle Biserici ortodoxe
nurnai in ce priveste unitatea dogmelor canoanelor ci
se declord Scaunul Mitropolitan al Ungro Vlahiei ea
cel mai vechiu, rezident in Capitala tdrii detindtor, hied
dela infiintarea sa, de atributiuni patriarhale (Exarlz al
Elaiurilor") de Primal al Romeiniei, iar dupd rdsboiul
independentei (1877-78) si proclamarea regalului (1884, se
decretd obfinu, la 1885, autocefalia bisericii ortodoxe
romeine.
Asa dar, in limp ce Romiinia modernd cd,stigd prin
rdsboi afirma prin regalitale desdvdrsita sa suverani-

www.digibuc.ro
 46

,tate nafionald, Biserica ei devenia autocefald sinodald,

adzal conducdtoare prin soborul arhiereilor sdi, a rostu-
rilor sale spirituale.
Organizafiunea aceasta, autocefald sinodald, cu
un Mitropolit Primal in frunte, a Bisericii ortodoxe de
de dincoace de munfi, a durat asemenea aMt cdt a Chiral
,si alcdtuirea politicd ce i-a dat nastere Vechiul Regal.
Cdci constituirea actualului Stat romein, al unildfii nafio-
nale, a impus si el necesiatea reorganizdrii Bisericii noa-
sire, in raport cu noua lui alcdtuire insemndtatea
Ca si la 18664 autorii Constitufiei din 7923, au finut
sá inscrie in pactul lor (art. 22) principiile acestei reorga-
nizdri i anume : menfinând Bisericii noastre pozifia din
afard, fafd de celelalle Biserici ortodoxe (autocefald), au
determinat situafia ei induntru, fafd de celelalte culte (do-
minantd) i-au acordat pe kingd conducerea sinodald
in privinfa afacerilor spirituale dreptul de administrare
prin organe proprii, alealuite din mireni clerici, peter-14
afacerile sale bisericesti, cultur ale, fundafionale ,s1 epitro-
pesti, cu obligafia ca modalitä file acestei conduceri fi ad-
ministrdri sd fie unitare pentru intreagd bisericd.
induntrul aceslor firincifiii, s' a intocmit proiectul legii
de organizare a Bisericii ortodoxe române si stalutul de
afilicare al acestei legi, statut. alcaluit de Bisericd i pri-
vind andinuntele dupd cari aceasta are a-si conduce si
administra, in villar, prin anumite corporafiuni reprezen-
lative organe executive, chestiunile spirituale mirenesti.
Ceeace a ?limas a se mai face si se face prin legea
de Met' e a se determina rangul ce se cuvine sd aibd,
in viafa bisericeascci si a statului, Capul ierarhic al Bise-
ricii ortodoxe române, Mitropolitul Ungro-Vlahiei, intrucdt
can/aka sa de peind acum de Primal al României nu mai
corespuncie nici situafiei actuale a Bisericii noastre nici
tradifiilor de organizare din bisericile ortodoxe.
JI
In adevdr, Bisetica ortodoxd ronand se compune azi
din 4 mitropolii o arhiepiscopie, cu e0arhii sufra-
gane. Cdci prin unirea din 1918, celor doud Organizatiuni
mitropolitane din fara ,cea veche, li s au addogat alte trei: 1.)
Mitropoliai fostd odinioard a romdnilor ortodocsi din Un-

www.digibuc.ro
 47

garia 1ci Transilvania, acum a Ardeatului, Banatuiui, Crisa-

nei ,si Maramuresului, Mitropolie asupra cdreia avea drefit
de juridicliune bisericeascd, hied dela fondarea Scaunului
sdu, Mitrofiolitul Ungro-Vlahiei, ca Exarh al Plaiurilor; 2)
Milropolia Bucovinei 3) Arhiepiscopia Basarabiei, acum
numai a Chisindului, cari defi desfacule din vechea Mitro-
,olie a Moldovei i Sucevei, se gdsesc prin natura condi-
fiilor In cari s' au ndscut ci s'au desvoltat, in situafii de
drept si de fafit fie cari trebuie sel le acceptdm fi sd le
recunoastem.
Cu excefifia Arhiepisco.piei Basarabiei, care fdcea parte
din biserica ruseascd, cele doud Mitropolii mai sus amin-
tite, aceea a Ardealului aceea a Bucovinei, au intrat
In unitatea romcind ca Biserici autocefale. Reunirea
singurd organizafiune bisericeascd, de caracter national, dd
acestei organizagi o inportanfd deosebitd ce trebuieste In-
vederatd ,si In noua ordine ierarhicd a Bisericii ortodoxe
romdne, altfel decdt fidnd acum.
Cdci dacd la 1872 s' a putut concepe hare cele (loud
Scaune Mitropolitane, intrunite In sinod comun, un simplu
raport de itadietate a unuia fafd de celdlall, e pentru cd
Mitropoliile ce reprezentau se gdsiau, In ce prive,ste origina,
desvoltarea istoricd, rolul 1ci importanfa lor, fie picior de
egalitate, fientru cd In starea de atunci a Statului romdn
a bisericii sale, lulu,' de Patriarh era de sigur consi-
derat ca prematur, a,sa cd a trebuit sd se recurgd la un
titlu imprumutat din ierarhia Bisericii romano-catolice,
titlu ce nu exisid In tradifia Bisericii rdsdritului si con-
stitue negresit un unicum In organizafiunea acesteia.
Altfel se infdtiseazd insd lucrurile azi, dufid o ju-
mdtate de veac. dapul ietarhic al Bisericii ortodoxe ro-
mane, Mitropolitul Ungro-Vlahiei, are sub autoritatea sa
morald, ca prezident al Sf. Sinod, trei Mitropolii cu in-
dividualitate istoricd bine determinatd o Arhiepiscopie
de insemndlatea unei adevdrate Iklitropolii. In aceastil si-
tuafie el nu mai poate fi decdt ceeace reclamd importanfa
excepfionald a fafitului acestuia istoria celorlalte Biserici
ortodoxe cu organizafiune nalionald: Patriarh al Bisericii
ortodoxe romdne.
Çj Intrucdt nici sub raport istoric nici sub raport
canonic nu se pate invoca vreun impediment serios

www.digibuc.ro
 48

Iriva unei asemeni indltdri in rang a capului Bisericii

noastre nationa4e aceasta, in puterea autocefalei sale, ,s1
Stalul, in virtutea suveranitätii sale, sunt de acord a aprecia
cd ridicarea Arhiefiiscopului Milropolitului Ungro-Vla-
hiei, in c4litatea sa de Primal al Romdniei, la rangul de
Patriarh al Bisericii ortodoxe romeine, e o necesitate a
nouei organizatii biserice,sti, reclamatd de situatia Bisericii
noastre in lduntrul Statului ronidn p de situatia acestuia
intre celelalte State ortodoxe, ca unul ce are, cu exeptia
Rusiei, cel mai mare numär de credincio,si ortodoxi.
Faptul e asa de firesc logica evolutiei istorice
-a vietii noaslre bisericesti, cd s'a impus, simultan, condu-
cdtorilor Bisericii ai Statului e privit de toti ca o
_exigentd de ordin national.

.1)e allfel instiluirea Patriarhatului in Biserica or-

tocloxd romdnd nu schimbd in nimic constituired organicd
a acestei Biserici, precum la limpul sdu, inslituirea Pri-
matului Romdniei nu a schimbal nimic in constiluirea or-
ganicd a Bisericii noaslre de atunci. Atributiile Patriar-
hului, acordate de sfintele canoane si de legile tdrii, nu
sunt nici pot fi de naturd a altera caracterul actual al
noastre bisericesti nici a incdlca dreplurile pré-
rogativele canonice legale ale Episcopului romdn.
Asemenea instituirea aceasta nu va schimba raporturile
de pdnd acum ale Bisericii ortodoxe romeine cu celelalte
biserici homodoxe. A cestte raporturi vor rdmdne acdeasi de
unitate si solidaritate spirituald dogmaticd, pentru apd-
rarea intereselor bisericesti comune. Patriarhatul romdnesc
poate da, cel mult, Bisericii noastre nationale, ce priveste
viata ei internd, o autoritate un prestigiu pe cari le-au
ajuns Bisericile ortodoxe cu asemenea inslitutie ierarhicd,
iar aceasta nu poale fi dealt pentru binele folosul or-
todoxiei in general.
* *

Cu aceste Idmuriri, socotim cd proieclul de lege penlru

ridicarea Arhiepiscopului Mitropolitului Ungro-Vlahiei,
in calitalea sa de Primal al Romdniei, la rangul de Pa-

www.digibuc.ro
 49

triark al Bisericii ortodoxe romeine, va fi primit votat

a,sa cum a fost concePut rci inlettirvat ca un proiect de lege
de caracter national.
Ministrul Cultelor gi Artelor,
ALLX. LAPEDATU .

D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor ,si arlelor, citeste

urmatorul mesaj Regal :
Domnilor senatori,
InfatisAndu-Mi-se proiectul de lege, Incuviintat de
consiliul de ministr,i, privitor la organizarea Bisericii Or-
todoxe Române.
Eu, Il Inaintez In deliberarea d-voastre.
Dat In Bucuresti, la 11 Februarie 1925.
FERDINAND
Ministru cultelor çi artelor,
AL. LAPEDATU
No. 427

D. M. Pherekyde, presedinte: D-lor senatori,'d-voastra

votând extrema urgentà, cerutä de d. ministru, p'entru
proiectul de lege relativ la ridicarea Scaunului Mitropo-
litan al Ungro-Vlahiei la rangul de Scaun Patriarhal, sus-
pend sedinta, in care timp Senatul va trece In sectiuni,
iar comisiunea special& va intra Indata In deliberarea
acestui proiect de lege, dup& care se va redeschide iaräi
sedinta publica. (Aprobari).
D. M. Pherekyde. presedinte: D. raportor Dissescu
are cuvântul.
D. G. Dissescu, raportor: Rog pe colegul meu d.
Draghicescu, sa binevoiasca a citi raportul, In locul meu.
D. D. Dräghicescu, In locul d-lui raportor, citeste
urmätorul raport i proiect de lege:
Domnilor senatori,
Proiectul de lege pentru ridicarea Scaunului arhie-
piscopal si mitropolitan al Ungro-Vlahiei ca primat al Ro-
maniei, la rangul de Scaun Patriarhal, adus In deliberarea
Senatului cu Mesajul regal No. 426, dela 11 Februarie

www.digibuc.ro
 50

1925, sectiunile d-voasrra, luandu-1 In cercetare l-au admis

tot, numind delegati :
Sectiunea 1 pe d. C. Dissescu,
» Parintele Popescp-Breasta ;
III » d. Nicolae Botez;
IV d. Crupenschi C;
V » Parintele Vasile Popescu;
» d. St. Pop;
» VII » d. X. Eraclide, cari, intrunindu-se In
ziva de 12 Fevruarie 1925, a ales raportor pe subsem-
natul i, luand parte la sedinta raportorul comisiunei
speciale, P. S. S. Episcopul Bartolomeu, care a fost con-
vocat, a luat din nou in cercetare sis aratatul proiect
de lege, precum i raportul qomisiunii respective si a
adoptat acest proiect de lege pe considerantele din ex-
punerea de motive a d-lui ministru al cultelor i artelor,
cat si pe urmatoarele considerante:
Domnilor senalori,
Istoria Romaniei ne aratá cä noi am trait in vieata
Patriarhala ecumenica, cand am avut legaturi bisericesti,
desi noi nu am avut insi-ne patriarhi.
Fostul Patriarh Nifon al doilea, a fost adus la noi
si a pastorit lung timp, pentru a organiza biserica mun-
teana. In tot veacul al 16-lea au trait In tarile noastre
11 Patriarhi; unii au fost chemati de Domni, fiind pro-
teguiti de Vasile Lupu si Constantin Brancoveanu, altii
au lost exilati i ajutati cu bani. De .multe ori sfinteau
Mir mare. lar la Bizant, mergeau mari personalitati bise-
ricesti, din Valachia si Moldova. Mergeau i träiau in ca-
sele Vlahilor din Constantinopole, unde se convocau si-
noadele de Patriarhi. Acolo participau cu totii la discutii
teologice.
Multi dintre fo§tii nostri Mitropoliti erau Patriarhi de
fapt. Unii conlucrau cu Mitropolitii din Transilvania, altii
au fost la Concilii mari, precum a fost Mitropolitul Da-
mian la Florenta, alaturi de Patriarhul din Constantinopole,
cand cu mare shisma, altii la Iasi.
A sosit timpul sa recunoastem Patriarhia noastra de
fapt, §i de drept.

www.digibuc.ro
 _5
Curn sa nu fie Patriarhia qi a noastra, nu numai a
altor Biserici cre§tine, când, inainte de toate, Patriarhia
este la origina ei o Patriarhie
Este adevarat ca, Inca din secolul al 1V-lea, Patriarhia
locului a lost recunoscuta qi de celelalte biserici confe-
derate. Faptul recunoa§terii nu era absolut obligatoriu
mai dinainte, ea putand fi §i acceptata.
Au fost cazuri, când o Patriarhie a fost creata nu-
mai de biserica §i populatia ei. Astfel a lost Patriarhia
din Ohrida, oras al imperiului bulgar, recunoscuta de Im-
parati si Patriarhi. A§a a fost §i primul Patriarch al Tar-
novei, ltn al doilea imperiu Valaho-Bulgar, A§a a fost §i
Patriarhia Imperiului rus, sub influenta determinata a ta-
rului Petru-cel-Mare.
De catva timp avem Patriarhia Jugo-Slaviei, prin ea
insa-§i.
Biserica noastrd a fost declaratd neatárnatd si auto-
cefaid, la 1885, sub guvernul lui loan Brittianu, tated,
recunoscutd de toate
Patriarhia, acum recunosculd prin actul Sftintului
Sinod Al al legii ce vottfm, esle farci delegatie, in rang Fi
in raport cu atribufiunile sale virtuale, conform caracterului
traditional al organizafiunii Bisericri noastre.
Art. 3 al legii propuse, este alcatuit astfel : <Patri-
archul bisericii ortodoxe române, se va bucura de toate
drepturile recunoscute de sfintele Canoane §i de legile
tarii. Un regulament special, 1ntocmit de Si. Sinod, va
determinA mai de aproape aceste drepturi,.
Desigur, institutia patriarhala propusa, este o nece-
sitate a nouei organizatiuni biserice§ti, reclamatä de situa-
Çia noastre §i a tatului român cel nou.
Nu este vorba numai de o forma legala, dar de un
act politic qi national, caci daca Archieria este supremul
act de transmisiune diving, Mitropolia §i Patriarhia este
un act administrativ cu caracter ierarhic.
Prima aparitie a ideii sacerdotale a legat totdeauna
de Dumnezeire §i sufletul §i simtarnântul, faptul omenesc.
Actul de infiintare a Patriarhiei bisericii ortodoxe
române, al Sfantului nostru Sinod, ne spune cd Patriarhia
ce se infiinteazd este o temelie §i un brat puternic de
sprijin.

www.digibuc.ro
 52

Aceste cuvinte sunt privitoare la trecutul nostru

istoric si bisericesc, pentru triumful civilizator al Orien-
tului si al crestinismului. Ele ne dau si speranta in viitor,
pentru idealul nostril, privitor la unificarea credintei si
cultului In toatä biserica romând a neamului nostru.
(Aplause). .
Patriarhia noastra fiind o autoritate Inainte .merga-
toare, si determinantä a bisericii, suntem siguri §i pentru
realizarea mai departe a idealului crestinesc si national.
D-Ior senatori, reamintind rationala si frumoasa ex-
punere a d-hli ministru al cultelor d. Lapedatu, va rog
ca si In vederea consideratiilor mai sus ardtate, sd aprobiti
cuvenitul proiect de lege, pentru ridicarea scaunului Ar-
hiepiscopal si Mitropolitan al Ungro-Vlahiei, ca Primat
al României, la rangul de scaun Patriarhal. (Aplause).
Raportor, C. G. Pissescu, Senator de Sibiu.
D. Illi hail Plzerekyde, presedinte: Discutiunea gene-
rala este deschisa. Parinte le Daianu are cuvântul.
Pdrintele Me Ddianu: D-le presedinte, Onorat Senat!
In numele partidului Poporului, am onoarea, in aceasta
clipà solemna, sa aduc adeziunea acestui partid la pro-
iectul pus In desbatere.
Sunt sigur, cd nu este nici un partid, cä nu este,
peste tot, nici un român, care sä nu se bucure de actul
care se constitue astäzi legalmente. Si sunt sigur cd in
toatá tam, In toate inimile, acest fapt isi va gasi un ecou
fratesc, care doreste si nadajdueste, din asezarea acestei
mari institutiuni bisericesti, la o prosperitate mai puternica
pentru tara, prin ridicarea prestigiului bisericii si prin
ridicarea, astfel, a principiului de autoritate, fundamental
In orice Stat si care atAt de mult este amenintat astazi
in toate partile lumii. (Aplause).
Cu totii, care tinem la neam si tinem mai ales astazi
and neamul este mai unit, inteo intregire atAt de ad-
mirabila, sd aducem, cu toatd inima, cu tot sufletul nostru
neprecupetind nimic, sa aducem prinosul nostru la Inta-
rirea principiului pe care biserica, intreaga biserica ere-
stina, are menirea sa-1 reprezinte pe pdmânt In numele lui
Dumnezeu, izvorul a toatä autoritatea.

www.digibuc.ro
 53

Deaceea, ma simt foarte emotionat i fericit In ace-

las timp ca mi-a revenit mie rolul de a declara, In nu-
mele partidului Poporului, adeziunea lui la acest act mare
de Ina Itare a bisericii românesti, sa exprim In numele

Pärintele Protopop ILIE DAIANU, senator

meu si exprim cred si sentimentele si opiniunile multora,

urând prii tot mai mult bine si urând primului patriarh
al României sAnatate pentru ca sä infdptuiasca toate acele

www.digibuc.ro
 7 54
näclejdi cari sunt legate de persoana Inalt Prea Sfintiei
Sale. (Aplause indelung repetate).
D. Mihail Pherekyae, privedinte : D. Gropsan are
euvantul:
D. Mihail Grop,san : D-le presedinte, d-lor senatori!
In numele partidului National tin sä declar si eu ca,
nu cred cA -este astäzi in Tara româneascä un suflet curat
roMânesc, care sá nu tresara de bucurie si sä, nu salte
vesel, atunci cánd se Malta noul cel mai mare Sion ro-
mânesc. (Aplause).
Sunt .miscat, ca eu .sa pot In numele partidului sl
declar acestea si, tot odatá sà salut cu mare bucurie i cu
insufletire proiectul acesta de lege si sa felicit sfântul
Sinod, ca autor al lui, pe d. ministru al cultelor, ca sus-
tinator i sa ma inchin cu omagiu cu loialitate in fata
sefului Statului, care a consacrat acest inalt act national.
(Aplause indelung repetate).
D-lor senatori, scuzati o micA nostalgie: Despre
Banat, o vorbä volanta: ca 4nimic bun din Nazaret» s'a
desmintit astazi, când Banatul v'a trimis pe eel mai falnic
preot pe care l'a avut al sat]. (Aplause prelungite).
Vazând zece ani de pastorire laborioasä, Banapil are
astäzi o indoita bucurie i mandrie: Ca in fruntea bi-
sericii noastre ortodoxe nationale, a ajuns acel fiu al
Mantuitorului, pe care intotdeauna l-a respectat cu pro-
tunda veneratie.
Dela Banat s'a inspirat Sanctitatea Sa si a adus acest
sentiment curat i frumos, care sentimente vor constitui
baza, astazi si in viitor, la unitatea noastra desavársità.
(Aplause frenetice).
Catre onoratul guvern am o cerere ferbinte, cd in-
nalTándu-se. acest Sion românesc sä i-se dea si toatà ze-
strea cuvenitä, ca sá ailA tot fastul sail exterior, (aplause
prelungite) pentru ca asa sa poata deveni acest Scaun
de patriarh un far luminos, care sa straluceascä asupra
valurilor oceanului salbatic; sa. ne mântuie i sá ne duel
pe noi la limanul dorit, iar pe cei rai sa-i Indrepte §i
sl-i aduca la credinta, fära care credinta, mântuire nu este.
AjungA acest Scaun de patriarh un templu de edu-
catie, In deosebi pentru preotimea noastrà, ca sä se ade-

www.digibuc.ro
 55

vereasca cuvintele Apostolilor: 4In tot ptmântul a iesit

vestirea lor si la marginile lurni cuvintele lor» (Aplause).
Noi astfel dorim sä vedempreutimea noastrA, pen-
trucl noi mirenii, In biserica noastra autonoma transcar-

D. MIHAIL OROPSAN, senaf or

patinl nicicand vre-o clipa n'am fost despärtiti de biseria

si tot ce s'a fácut bun si tot ce s'a fácut glorios i s'a
inscris cu litere neperitoare pe paginile acelei istorii, este

www.digibuc.ro
 56

facut de biserica si de fiii credinciosi ai acestei biserici,

de noi mirenii, cu preotimea noastra. (Aplause unanime).
Si scum, In sfarsit, ,«salta si te bucura, noule Ieru-
salime, straluceste si lumineaza-ne», iar Sanctitatea voastra
sunteti garant ca se va implini cuvântul Domnului: cd
«tot ce vom avea din suflet, duh va fi i nepieritor
ramâne».
«Intru multi ani, Stapâne l» (Aplause prelungite).
D. Al. G. 14s-canu: Aa ne place si noua!
D. Mihail Pherechyde, pre,sedinte: D. Ghibänescu are
cuvántul.
D. Gh. Ghibänereu: D-lor senatori, fata cu actul
mare si solemn, care se incheie astazi In mod legal, da-
ti-mi voie sa aduc acordul de deplina unanimitate, In
ganduri si simtiri, a tot ce este românesc i simte bine
româneste si, In acelas timp, sd va dezvaluesc ceva din
trecutul nostru cultural, politic si bisericesc. 0 fac aceasta,
pentruca un popor care, la o zi Solemna, nu stie sa ce-
teased paginile frumoase din trecutul sau, din care O.
scoata invataminte, slabeste valoarea si Insemnatatea ac-
telor mari, cum este acela care se desavArseste astazi.
Noi românii, asvârliti de soarta aici la Dunäre, am
dus sute de ani o vieata aprohpe numai fizicà i materiala,
despre care avem asa de putine stiri si acestea prin cro-
nicari bizantini medievali, greci, unguri i poloni, i toarte
putini de ai nostri; multi din cei straini erau dusmanii
neamului nostru; asa incat Inceputurile fiintei neamului
nostru, ca Inchegarea politica si mai ales religioasa, trebuie
sä le gäsim In strädaniile de organizare ale bisericii bi-
zantine ca si a celei romane. Când ne-am trezit noi
ca popor, cea dintaiu manifestare politica a neamului
nostru, .cum foarte bine a spus istoricul nostru d. ministru
al cultelor, a fost In emanciparea bisericeasca si Inche-
garea unei autoritati bisericesti i noastra proprie, pentruca,
d-lor senatori, o piatra mai statornica pe care un popor
Ii fiinteazd neatArnarea sa, este duhul, este credinta, este
biserica In organizarea sa.
De aceea, In luptele cu Ungurii, Voevozii Basarabi
din Muntenia au gasit de cuviintä ca sa roage pe Mitro-
politul Iacint dela Vicina, ca sa ia el scaunul Mitropoliei

www.digibuc.ro
 57

Ungro-Vlahiei, i asa s'au emancipat de scaunul regilor

unguri, primind organizarea bisericii crestine-ortodoxe, cu
formele sale legale, date de Patriarhia dela Tarigrad. Iar
cand Voevozii nomi moldoveni, Musatinii, in lupta lor
de deslipire s'au de ruperea vasalitatii ungare, s'au aliat
cu Polonii, cari, desi erau catolici, au gasit In ortodoxul
rutean Coriatovici sprijinul cel mai eficace ca sa-si lepede
vasalitatea de Ungaria i inchinându-se Polonilor apoi, sa
aduca neatarnarea bisericii, and lui losef I un Musatin
cârja episcopala a Mitropoliei Moldovei.
Aa incat in totdeaurra a fost un legamânt trainic,
tainic si ascuns al guvernarii lumesti, ca prin biserica
cu biserica neamului românesc sa caute sa-si desavsiasca
libertatea pe propria sa expansiune, pe vointa sa, pe
destinele sale.
Bisérica fiind asa organizata de intemeietorii sai, cum
foarte bine a spus d. ministru, puterea politica totdeauna
a cármuit prin latura sa duhovniceasca, i interesele bise-
ricii si, in noua sa orientare, biserica rioastra ortodoxa,
n'a fost stapanitoare peste stapanitorii lumesti, din contra,
a fost totdeauna in functiune si in perfecta Intelegere pe
cât posibil cu politica Statului; i noi românii putem sä
pretindem ca biserica a fost creerul, iar Statul a fost
unealta si deci mai totdeauna puterea politica a mers
mana tri mâna cu cea bisericeasca i, constienta de che-
. marea nearnului, a organizat-o mai intaiu si apoi, prin
biserica, Statul politic a putut duce destinele neamului
mai departe.
Astazi, când noi suntem in acest moment solemn,
pentru prima oará ridicând pe Inalt Prea Sfintia Sa Mi-
tropolitul Primat in Scaunul de Patriarh, natural cd ne
tree pe dinainte .ca un film, atAtea figuri de arhiepiscopi
patriarhi, dela saracitele patriarhii din rasärit, cari au
putut sa gaseasca la noi in Moldova si Muntenia azil de
pace, de ocrotire i mijloace de miluire bogatá pentru
tine prizarita vieata materiala a bisericii crestine din ra-
sarit, care erà supusä turcilor, o biserica unde patriar-
hììle ca niste episcopii sau poate ceva mai mici ca
protopopiile si sa gaseasca la noi tot sprijinul material
si moral pentru intarirea credintei i stabilirea acelei
preponderante, pe care Statele românesti dela Dunäre,

www.digibuc.ro
 58

le-au jucat In tot cursul secolului ajungAnd

la apogeu sub Vasile Lupu, cu sinodul dela Iasi (1642),
când dela Iasi s'a dat lumei ortodoxe de pretutindeni
doctrina märturisirii ere,stine pravoslavnice, cu räsunat In
Intreaga lume crestina din räsarit.
In dosul acestor pagini istorice, cari ne Insufletesc
avântul nostru de credinta si neam, nu putem sa nu simtim
Inaitarea noastra ca Stat, In Roinânia-Mare, cand la Bu-
curesti vom ayea. Patriarhul nostru, mai cu vazá ca cei
vechi dela Târnova sau Ochrida, dela Ipek sau Carlóvitz;
caci In dosul acestei Patriarhii stä un popor unitar de
14 milioane de pravoslavici, gata a sprijini vaza scaunului
Patriarhicesc român, prin valoarea politica a tarii românesti.
Legarn dar in preajma acestui act solemn, dorinta
vie de a ne vedeà sporitä, prin credinta In biserica, va-
loarea Statului nostru In orientul crestin, mai sus de cum
a fost alta data, când Sinaiul i Atosul rAsunau de ru-
gile fierbinti ale egumenilor lor, pentru Voevozii nostri.
Niciun Stat ortodox, In Orient, nu se bucura de
vaza politica a Statului român.
Deaceea, uram noului Patriarh, sa sporeasca in afarti
vaza culturala, religioasa i politica a Statului; dar ti mai
uram Inca ceva, specific al nostru, sà räsadeascA inciuntru
taria pravoslaviei, fata cu acele grupe de frati, pe cari
vitregia neamului i-a rupt dela unitatea sufleteasca a cre-
dintei neamului nostru. Aceasta cu atât mai mult, cu at
in fond, täränimea româneasa este una ca biserica, una
ca ritual, una ca popa i preoteasa, una ca slujba. reli-
gioasä. Toti cetim pe aceleasi carti, toti avem aceeasi
preoti, la toti biserica se prezinta pe dinauntru una si
aceeasi. Numai In diriguirea ei, vremea a dus o dislocare
de initiativä i carmuire.
Nu ne indoim, ca tot ce este românsec se bucura
de acest mare act national si daca pastorii se gäsesc
deosebiti, turma este una i aceeasi.
In acest gAnd, cu aceste sentimente, desprinse din
cel mai adânc cult al trecutului glorios al neamului, ma
asociez din suflet la acest act si declar ca-1 voiu votà
fará nici o rezerva politica, Intrucât am nadejdea vie ca
cu noul nostru Patriarh, vaza bisericii noastre va creste,
si In afara i inauntru, iar piatra pe care e ziditä biserica

www.digibuc.ro
 59

va sprijinI cladirea politica a Statului român. (Aplause

prelungite).
D. Mihail Pherekyde, pre,sedinte: D. Mihail Vasiliu
are cuvantul.

D. I/111-1AIL VASILIU, senator

D. Mikail D. Pasiliu: Domnule prqedinte, onorat

Senat !
Permiteti-rni ca, In numele partidului nationalist al

www.digibuc.ro
 6o ,- -

poporului sä aduc adeziunea partidului la acest act solemn

si maret (Aplause). .

Luam parte, cu tot sufletul, la martuel act ce se

sävarseste astazi pentruca prin el, prestigiul bisericii
noastre nationale In concertul celorlalte biserici ortodoxe,
al unor natiuni megiase mai mici in populatiune, se gäseà,
ca titulara, pe o treapta erarhica mai joasä. Grasim ca
nu se poate o mai deosebita:atentiune data sfintei noastre
biserici autocefale ortodoxe, decât aceea, ca sa se ridice,
prin erarhia ei, la inaltimea tuturor bisericilor ortodoxe
surore ei.
In al doilea rand, credem ca acest maret si solemn
act, este ca o recunostinta si recompensa a acestei na-
tiuni, catre Biserica noastrá care, in cursul veacurilor,
ne-a pastrat neprihanit sufletul românesc, iar prin scolile
incepute de ea, la o epoca cand In alte state nu se
gaseau, ne-a dat elementele pentru stiinta si a luminii,
pentru desvoltarea noastra culturall. Insasi literatura ro-
mâneasca, isi are izvorul In sfanta Biserica stramoseasca.
In al treilea rand, avem credinta ca astäzi, cand
statul roman s'a Intregit In limitele lui firesti ale natiunii,
biserica ridicata in prestigiu si rang, va duce mai de-
parte, cu deplin succes, rolul pe care l'a jucat asa de
frumos In trecut si va fi si ea alaturi cu acele institutiuni
care va lucra, cu sufletul si flacara ei calda, pentru intre-
girea poporului nostru românesc si pentru unificarea noatrá
sulleteasca, dela Tisa pana la Nistru si din Carpatii Ma-
ramuresului 'Ana la Marea Neagra. (Aplause prelungite).
In numele partidului meu, fericesc pe Majestatea Sa
Regele Ferdinand I, ca Dumnezeu 1-a harazit sa puna Inca
o piatra puternica la prestigiul acestei natiuni, si ca el
este acela, care a semnat acest act maret pentru ridi-
carea. Bisericii noastre, precum a' semnat actul maret
pentru unire culminat in actul maret al Incoronarii dela
Alba-Iulia. (Aplauze prelungite). Dumnezeu sa-1 tina ani
multi si fericiti pentru prosperitatea neamului românesc.
(Senatul se ridica si aplauda frenetic).
Pentru santictatea Sa patriarhala, D. D. dr. Miron
Cristea, ii aducem omagiul nostru, cà s'a invrednicit de
a fi primul Patriarh al Românismului ortodox. Socotim
cl acesta este un semn al vremurilpr si ca atunci cand ne-am

www.digibuc.ro
 6

zbatut de ne-am unit, In locul de frunte, In Biserica or-

todoxl romana, se gäseste un frate de dincolo de Carpati
cu care am facut unirea sufleteasca bisericeasca ortodoxi
a Intregului romanism. (Aplause). Noi Ii dorim i Dum-
nezeu, fericindu-1 a fi primul Patriarh al Romaniei, sa-i
harazeasci multi ani, pentru prosperarea bisericii orto-
doxe române. (Aplause).
Scaunului patriarhal cerem sa i se dea din partea
tuturor guvernelor, Incepand cu cel actual, toatä atenti-
unea si sprijinul, ca sä nu ramana numai un fapt istoric,
ci sa fie un fapt concret, ca sa poatá fi el insus farul
luminos de conducere al Intregului cler ortodox din tara
noasträ, pentru care asteptam sa-1 vedem ca-i este de
tot sprijinul, atat bisericii cat i slujitorilor ei.
Cu aceasta, vin sa adaug, cu tot sufletul, In numele
partidului meu, ca vom lua parte la votarea acestui maret
si solemn act. (Aplause prelungite).
D. M. Pherekyde, presedinte : D. Costachescu are
cuvantul.

D. Nicolae Costdchescu: D-lor senatori.

Ici numele partidului täränesc, tin sa fac o scurtä
declaratiune, pentruca fiind suterind, nu mi-e posibil sa
vorbesc cat s'ar cuveni si cat asi dori.
Partidul taranesc, care este expresiunea taranimii
noastre, a poporului nostru, nu poate privi decat cu sa-
tisfactie si nadejde de viitor, actul mare care se Inde-
plineste acurn i pe care d-voastra sunteti chemati a'l
desavarsi cu votul d-voastra. (Aplause).
Nu voiu face profesiune de credinta, si nici voiu
arata rolul credintii si al bisericii In trecut, In dezvoltarea
istorica a neamului nostru, el a lost covarsitor. 'Cu totii
suntem pätrunsi de acest lucru si deaceea, în numele
täränimii noastre credincioase, eu doresc, t a aceasta hat-
tare de ierarhie i strälucire, sä fie o crestere de luminä
a farului care ne calluzeste pe noi crestinii In Implinirea
destinului neamului nostru.
Fie ca Sanctitatea Sa Patriarhul nostm, pe umerii
caruia astazi punem o sarcina noul, sa traiasca, sä

www.digibuc.ro
 62

Indeplineasca, sa raspandeasca, prin ajutoarele sale In

popor, credinta adarica i bunatatea preceptelor Mantui-
torului, ca sa poata fi pentru poporul nostru, pentru ta

D. NICOLAE COSTACHESCU, senator

ranii nostril, mangaerea si sustinerea sufletelor In ceasurile

de restriste si Indoialä.
Ii doresc sanatate i vieata lunga, ca sa Indeplineasca
aseasta Malta si grea misiune. (Aplause prelungite).

www.digibuc.ro
 63 -
D. Mihail Pherekyde, pre§edinte : D. raportor Di-
ssescu, are cuvântul.
D. Constantin Dissescu: D-lor senatori, când mi-ati
facut onoarea de a fi raportor al acestei propuneri pentru
institutiunea de care s'a vorbit, am fost profund impre-
sionat §i mi§cat. Eu, obipuit, de peste patruzeci de ani,
In lupte, §i de sus, qi aruncat 0 in jos §i din toate pun-
ctele de vedere, Intelegeti el este mare lucru sa martu-
risesc ce impresiune 0 ce emotiune am avut. *tin cat
sunt de dator sa imi domin toate mi§cdrile sufleteti §i
deaceea mi- am zis, ca este mai bine sa ceteasca alt ci-
neva raportul. Dar când am auzit vorbind pe pärintele
Daianu, s'a rniFat tot sufletul In mine §i mi-am zis: dar
este ceva de mare vieatä In sufietul meu, pentru ca sa
ma fi gandit la facerea acestui raport. Este un act In
care aveam §i indrasneala dar In acela timp Imi ziceam,
el poate sä fie unii cari sa zica: (dar nu dumitale ti se
datore§te misiunea §i promotiunea acestei mari legi,. Ei
bine, d-lor credinta .in viitorul acestui neam, mi-a dat
curajul §i am zis In raportul meu: e Cuvintele a/late in
actul de infiintare al Sfatului nostru Sinod ne dau Al
speranfe in viitorul pentru idealul nostru privitor la uni-
Biserica romind a
ficargyz credintei ,si cultului in toatcl
neamului nostru,.
Aceastä sperantá exprimata de mine, mi-a fost In-
taritä de frumoasele cuvinte ale colegului nostru, pärin-
tele Daianu. Aceasta mi-arata ca se savar§esc in Senatul
nostru, In acest moment doul fapte mari: un fapt mare
este acela de care ne-am obipuit deja de cateva zile,
este vorba de autoritatea, de institutia Patriarhiei Bise-
ricii cre§tine româneqti ortodoxe, dar mai este un fapt
mare, acest fapt este cuvântarea de adineoara a cole-
gului nostru, pärintele Daianu.
Ce tarziu am Invätat zisele lui Cicerone, ca eloc-
yenta, cuvântul, logosul acela mare, nu sta. In vorbele
omului, ci in faptele pe cari acele vorbe le determinäl
Ce a spus pärintele Dlianu? M'am dus la cucernicia
Sa §i 1-am rugat sa-mi repete spusele sale, ca sa nu fie
o eroare din partea mea.
Pärintele Daianu a spus, cu caldura patriotica a unui

www.digibuc.ro
 64

adevärat si bun român, ca institutia Patriarhiei bisericei

române ortodoxe va gäsi, In toate inimile românèsti, un
ecou freitesc, §i nädäjdueste cä din asezarea acestei mari
institutii bisericesti va rezulta o prosperitate mhi puternicA

D. CONSTANTIN DbSESCU, senator

pentru tard §i pentru ridicarea prestigiului bisericesc, a

4Intregei Bisericii crestine românesti».
A mai spus pârintele Daianu, cä institutia Patriathiei
Bisericii crestine ortodoxe române va contribui si la Intárirea

www.digibuc.ro
 65

principiului de autoritate. La aceste din urma cuvinte nu

ma opresc, cad totdeauna, si Inainte de biserica crestina
si dupa, s'a simtit necesitatéa autoritatii In luptele pe
cari oamenii le-au dus unii contia altora.
Ecoul Insa ,,fratesc", pe care noua institutie a Pa-
triarhiei Bisericii romAne ortodoxe, 11 gaseste la toti
românii, contributia acestei noi institutii la prosperitatea
mai puternica a intregei tari si la prestigiul intregei Biserici
romAne, ma face sa intrevad ca idealul pe care-1 dorim de
sute de ani, al Cunei actiuni comune a Intregei Biserici romAne
nationale», nu e departe de a se realiza. (Aplause).
Sus si mare este Patriarhia, dar sus si mare este si
idealul istoric, cä precum nationalitatea noastra a fost
altädata divizata si suntem acum o natiune mare si unita,
tot asa si Biserica noastra crestina, care acum e divizatä
trebuie sa devie o singura Biserica romAneasca, unita in
credinta si In cult. (Aplause).
Acest lucru tineam sa-1 pun in evidenta In fata d-voa-
stre, iar pentru cele ce-a spus parintele Daianu, eu li
multumesc cu recunostinta si admiratiune caci este o
chestiune mare asupra careia voiu reveni. (Aplause).
D. M. Pherekyde, fire,sedinte: D-lor senatori, discu-
tiunea generala este Inchisa.
Procedam la votare pe articole.
Se cetesc si se voteaza, succesiv si fara discutiune,
art. 1-5, cel din urma.
Se procede la votarea cu bile a legii, in total.
D. M. Plierekyde, fire,sedinte : D-lor senatori, rezul-
tatul votului este urmatorul:
Votanti 91
Majoritate regulamentarà . 52
Bile albe pentru 89
Bile negre contra 2
Senatul a adoptat proiectul de lege. (Aplause in-
delung repetate).
D. Presedinte al cosiliului are cuvântul.
D. loan I. C. Brätianu, pre,sedintele consiliului de
mini,stri: D-lor senatori, In numele guvernului tin sa salut,
5

www.digibuc.ro
 66

cel dintai, pe cel pe care Senatul l'a desemnat ca Patriarh

al bisericii României-Mari.
0 fac cu simtimintele de dragoste si de recuno-
§tinta, pe care le inspira tuturor românilor trecutul comun
al neamului si al bisericii noastre.
Nu putem privi catre trecut, fail ca aceste simta-
minte sa nu ne umple sufletul, pentruca, neam si biserica,
impreuna, au razbit prin vicisitudinele §i primejdiile istoriei,
pentruca ele, impreuna au intampinat greutatile si impreuna
au Invins si au sporit in noua si hotaratoarea faza. a Sta-
tului national roman.
(Aplause indelung prelungite).
D-lor, cu acest simtimant, inspirat de trecut privim
cu credinta si cu nadejde catre viitor §i vedem In cre--
terea autoritatii si prestigiului bisericii, o noul garantie
a acelei paci sufleteqti, a acelei dragoste, a acelei fratietati,
care este de nevoie si societatii si Statului nostru. (Aplause).
Simtind astf el, indreptez catre cer cele mai fierbinti
rugaminti, pentru ca neamului nostru si bisericii sale sa-i
dea toate puterile de cari are nevoie, pentru ca el sa se
desvolte in ordine si liniste, sä se consolideze si a-0
manifeste In plin insusirile. (Aplause).
D-lor, actul de astazi, este impus, cum am zis, de
trecutul si de toate relatiunile cari au legat neamul qi
Statul de biserica ortodoxa.
Inca dela intemeierea Statului si-au luat fiinta si
mitopoliile nationale, iar cand Irnpärätia Bizantului s'a
prabusit, patriarhii si biserica ortodoxa nu au avut pro-
tectori mai credinciosi, mai cu grijä si cu dragoste si
pot sa adaug cu mijloace mai mari, pentru ajutorarea
ei, decât pe acei cari erau in capul statelor românesti.
(Aplause indelung prelungite).
Monumentele Sfantului Munte, ca si vietele patriarhilor
cari s'au perindat in vremuri de nenorocire, In fruntea
bisericii, pot marturisi, In tot cursul istoriei, de aceste
.

simtiminte de dragoste si de evlavie, necontenit manifes-

tate, de aceia cari au reprezentat Statele românesti. (Apluse).
Este deci, firesc, este o opera logica aceia care se
realizeaza astazi.
In noua situatiune a Statului roman, trebuie sä apara
deopotriva noua situatie a bisericii majoritatii neamului nostru.

www.digibuc.ro
 67

Aceasta se impune, totodata, i ca o nevoie de dreptate.

In vieata frateasca a ortodocsilor de peste tot, bise-
rica noastra e drept sa-si aiba rangul i locul ce i se

D. MAN I. C. BRATIANU, presedintele consiliului de mini§lri

cuvine prin trecutul sau istoric i prin ceeace reprc-

zinta credinciosii ei in vieata neamurilor i in vieata reli-
giunilor. (Aplause prelungite).

www.digibuc.ro
 68

D-lor, acestea au fost cuvintele cari ne-au condus la

actul pe care vi l-a prezentat colegul nostru dela culte.
In el, desigur, S5 manifesta, cum v'am spus, simtimintele
noastre pentru biserica majoritatii cetatenilor acestui Stat;
In el Insa, trebuie sä vada toti, si acei cari nu apartin
acestei biserici, dragostea si respectul nostril pentru tot
spiritul religios i pentru toate acele biserici, cari repre-
zinta In societatea României-Mari acele simtiminte de cari
vorbeam adineauri, de fratietate si de iubire, pe cari suntem
convinsi ca trebuie sa se Interneieze noul i modernul
nostru Stat. (Aplause frenetice, Indelung repetate).
Deaceea sunt convins, ca actul Indeplinit astazi, va
fi primit astfel cum a fost primit In Senat, cu dragoste
si cu multumire, de toata suflarea, nu numai de suflarea
ortodoxa, dar de toata suflarea cinstit hotarâta sa re-
prezinte, In aceste regiuni ale lumii, spiritul de pace si
de liniste, de care ele au nevoie. (Aplause furtunoase).
D-lor senatori, atât se leaga In sufletul meu biserica
de care v'am vorbit, de omul care o reprezinta astazi
atgt de demn, atât de fericit pentru faza importanta a
desvoltarii ei, lIncat nu socot cá e nevoe sa insist asupra
urarilor pentru persoana Sa. De nu constitue decât o re-
petire, a celor pe cari le-am exprimat.
Am atâta credinta In puterile pe cad si de azi Ina-
inte noul Patriarh le va pune pentru Indeplinirea sfintei
marei sale misiuni, Incgt nu so cotesc ca e nevoie sa.
insist asupra ei.
Din toata inima Ii zic: sä traiasca i sa-si indepli-
neasca aceasta misiune In pun. (Aplause nesfársite, ovatiuni).

D. M. Pherekyde, prercedinte: D-lor senatori, nu voiu

adauga nimic la cuvintele cari au aratat marimea actului
pe care 1-ati savarsit prin votul pe care 1-ati dat. Voiesc
Insa ca, In numele Senatului, sa aduc Inalt Prea Sfintitului
Patriarh, felicitarile SenatulLii, felicitari cu atAt mai calde
cu cât Senatul, nu numai ca a fost deprins sa asculte, In
cuvintele frumoase ale Inalt Prea Stântului Mitropolit, cele
mai bune povete ce le-a dat, dar tot odata a Inconjurat,
precurn toti cei pastoriti de Inalt Prea Sfintia Sa au In-
conjurat pe Inaltul Mitropolit cu o dragoste calda. El
este obiectul nu numai al veneratiunii í respectului tu-

www.digibuc.ro
 69

turor, dar este obiectul unei adevärate dragoste, care

este unaninnA.
Deaceea felicitärile pe cari i le adresez In mirnele

D. M. PHEREKYDE, presedintele senatului

Snatului, sunt ale unor oameni cari nu numai 11 respectá

0-1 venereazä, dar cari din fundul inimei 1i doresc tot binele.
In numele Senatului vä spun, Inalt Prea Sfinte, sit

www.digibuc.ro
 - 70 -
trAiti multi ani pentru prosperitatea bisericii pe care o.
carmuiti. (Aplause furtunoase, hide lung repetate).
Ina lt Prea Sfintitul Patriarh al bisericii ortodoxe
mane are cuvAnuul.

I. P. S. S. Miron Cristea, Patriarhul bisericii romAne:-

D-le prerdinte, d lor mini§tri, iubiti colegi!
V echimea aproape apostolicA a creqtinismului la Ro-
mani, munca de veacuri a bisericii intru educarea popo--
rului §i pregAtirea lui pentru multumirea vremelnicA §i
fericirea vecinicA, qi rolul preponderent al ei In cultura,.
literatura, arta nationala §i In intreaga vieatA sociala a
RomAnilor de pretutindenea, marile servicii qi rara soli--
citudzne, ce a dovedit-o Incà biserica vechilor noastre-
Principatele Dunarene, fatA de bisericile §i arzAmintele
biserice§ti ale tuturor popoarelor de credinta rasaritului,.
contributia ei insemnata. la lamurirea §i apcirarea credintei
ortodoxe In' vremuri de primejdie: au intemeiat de mult
marele ei rost In vieata neamului §i au Inaltat de mult,
Biserica romAnA In ochii tuturor popoarelor ortodoxe.
IarA cAnd, dupA atAtea izbAnzi ale Voevozilor romAni
asupra du§manilor creqtinatatii, Insu§i S. Sa Patriarhul-
Papa dela Roma a declarat pe Voevodul tefan-cel-Marer
de «allet al intregei crestinatelli» , meritele poporului roman
pentru crwinism §i civilizatie, au trecut In domeniul isto--
riei mondiale.
Supremii ierarhi ai Bisericii romAne erau de veacuri,
distinsi cu dignitatea de Exarhi, adica delegati patriar--
hali. Dar In zilele noastre infelepciunea, plina de o pro
feticA prevedere a fruntaqilor micului Regat roman, isvorAtA
din patriotismul nemuritorilor bor inainte mergeitori, muncct
confitientd i de veacuri a conducAtorilor poporului roman
din provinciile desrobite de fratii vechiului Regaf
mai presus de toate neintrecntele vittuti etnice crefltine,s-ti-
cetätene,sti ale poporului roman, In frunte cu un Reger
carele recunoscand acele virtuti, cultivandu-le §i otelindu-le
apoi Intemeindu-se pe ele a §tiut concentra intreaga
energie nationalA spre Intruparea supremului ei ideal, qi-
cu o Regina, care gratie aleselor ei calitati sulletqti a
§tiut electriza, in zile grele, un neam Intreg: au mdrit!

www.digibuc.ro
 - 71 -
Ora, cuprinzAnd pe toti Românii din Dacia Traiand in
hotarele ei fire§ti §i bad-rind toate a§ezámintele ei.
Pe asemenea tradifii ale trecutului, dätator de hrana
sufleteasca, i pe temeiul virlutilor desjii,surate de topor
In zilele noastre, era prea firesc, ca i Biserica, buna §i
ocrotitoarea maica a neamului, sa primeasca o noul des-
voltare, Inaltandu-se la supremul rang al Patriarhiei.
Deci astazi, când reprezentantii tarii i ai natiunii
desavagesc, In Senat, votul bisericii din Sf. Sinod, Intreaga
mea recunoqtinta, multumita §i parinteasca binecuvântare
se Indreapta catre iubitul popor român, in toate clasele
sale, catre frunta0 conducatori ai traii, de toate nuantele,
politice §i sociale, §i mai ales care Prea Inaltatul nostru
Rege §i Slavita noastra Regina, dorindu-le ca, In aceea
contopitä armonie, sa duca mereu inainte destinele tarii
Tara Intrucat unii din domniile-voastre credeti, ca am
contribuit §i eu cu vreun pumn de nisip la zidirea scarilor,
pe cari sä ma Ina It pAna la suprema treapta ierarhica, la
care milostivul Dumnezeu poate ridica pe un smerit slujitor
al sail, va multumesc din toata inima pentru prea bogata
dragoste fieascd, cu care rasplatiti astazi munca mea, pe
care §i pe viitor voi pune-o, cu drag, In slujba Bisericii,
a Tarii §i a Tronului.
Multumesc Inaltului Guvern pentru priceperea, larga
bunavointa i dragostea ce o arata, §i din acest prilej,
Bisericii, Intru inarticularea prin lege a dorintei ei qi mai
ales d-lui ministru al cultelor Alexandru Lapedatu pentru
admirabila motivare a proiectului. Multumita Bisericii se
cuvine qi tuturor partidelor politice, ai caror qefi au con-
tribuit azi Intr'o miqcatoare qi emotionanta unire §i In
cuvinte de cal& iubire fata de biserica, la aceastá Inäl-
lare a ei.
M'au atins pläcut i simpatia ce mi-au arata-o, din ,
acest prilej, toti reprezentantii minoritatilor. Ca proveduitor
al iubirei cretine§ti i al Infratirii tuturor fiilor tarii, ii
asigur, ca voiu fi acela parinte iubitor pentru top, cari
îi aduc interesele lor In armonie cu sbprema lex,, adica
cu consolidarea qi propaOrea patriei comune, care ne
ocroteqte deopotriva pe toti.
Binecuvintez tara qi pe Regele ei In dorinta, ca la
toate actele mari ale neamului toti fu tarii sa fie-ca

www.digibuc.ro
 72

astázi, strâns uniti Inteun gAnd si'nteo simtire. Amin!'

(Aplause lung repetate. Ovatiuni).
D. Mihail Pherichyde, presedinte: D-lor, sedinta este
ridicatá si anunt cea viitoare pe mAine Vineri, 13 Fevruarie,
la ora 15.
Sedinta se ridicl la ora 18,20.
qedinta dela 13 1rebruarle 1925.
D. Mihail Pherichy de , presedinte: P. S. Sa Mitropo-
litul Moldovei are cuvântul.
I. P. S. Sa Mitropolitul Moldovei Pimen: d-le presedinte
d-lor senatori.
N'am fost intre fericitii colegi ai mei, domni senatori,,
la sedinta de ieri, care a fost sedintä istorick o sedinta,
rarâ In vieata noastrá parlamentarl si regret cA, din cauza
boalei de care am suferit, nu am putut sâ Impártäsesc-
si eu clipa märeatâ si sublimâ, când Senatul nostru, Im-
preunâ cu onoratul guvern, a hotârtt ridicarea Bisericii
noastre ortodoxe strâmosesti la demnitatea de biserica.
Patriarhalä i pe Sanctitatea Sa fostul Mitropolit Primat,
astAzi Patriarh al bisericii române, la Inalta treaptá de Pa-
triarh al Bisericii ortodoxe românesti. (Aplause prelungite).
Si párerea mea de räu, d-lor, câ nu am fost cu,
d-voastre, ca sä trdesc si eu clipa aceasta, o voiu simti
totdeauna, pentrucd sunt rare aceste momente In vieata
unui popor.
Eu am fost Insärcinat, de cAtre colegii mei din Sf.
Sinod, ca sl fac propunerea pentru ridicarea Bisericii
noastre la demnitatea de Patriarhat si a frAtiei sale Mi-
tropolitul Primat la demnitatea de Patriarh.
Din nefericire pentru mine, propunerea mea nu am
putut-o s'o citesc eu Insu-mi, fiind in pat bolnav, ci I.
P. S. Sa Mitropolitul Bucovinei a cetit Inaintea Sf. Sinod
aceastä propunere.
0 asa fatalitate m'a urmärit si ieri.
Deaceea, d-lor, tin foarte mult ca sl fac o decla-
ratiune, pornità din aclancul sufletului meu, cä actul ce
s'a sal/At-sit ieri de Senatul nostru, va fi unul din actele
cele mai sublime si cele mai märete care se poate savársi
de atre un Senat a unui Stat constitutional ortodox.

www.digibuc.ro
 73

Ridicarea Bisericii noastre strAmosesti la demnitatea

Patriarhie este o räsplatä bine venita a acestei insti-
tutiuni sfinte, stramosesti, care ne-a dat puterea de vieatä
si de luptá contra tuturor greutätilor, pänä când am realizat
idealul nostru strämosesc, adicá unitatea noasträ. i apoi
imprejurarea fericità ca I. P. S. S. Mitropolitul Primat,
astäzi Sanctitatea Sa Patriarhul Miron Cristea, este cel
dintAiu Patriarh al Rsericii noastre.
Pe mine care mä leaga o prietenie desavarsitä i o
clragoste mai mult decAt fräteascä de Sanctitatea Sa, vä
puteti inchipui multumirea ce am simtit când am aflat
actul sävärsit de d-voastre. (Aplause prelungite).
Doresc, d-lor, ca acesta sa fie un nou moth, pentru
ca Biserica noasträ ortodoxa, ca institutiune veche roma-
neascA, sä lucreze cu toata ravna pentru desvärsirea pro-
blemelor noastre nationale si bisericesti.
Doresc ca Sanctitatea Sa Patriarhul sA ajungä cele
mai adânci bätráneti, lucrând cu priceperea-i cunoscutà
spre binele si fericirea Bisericii noastre. (Aplause pre-
lungite).

www.digibuc.ro
 ADUNAREA DEPUTATILOR
SESIUNEA ORDINARA 1924 1925

,redinta de Marti 17' Februarie 1925

Sedinta se deschide la ora 15,15, sub presedintia

M. G. Orleanu, presedinte, asistat de d-nii secretari:
P. P. Gdrboviceanu si G. Orleanu.
D. M. G. Orleanu, presedinte : la odinea zilei avem
proiectul de lege pentru ridicarea Scaunului Arhiepiscopal
Mitropolitan al Ungro-Vlahiei la rangul de Scaun Pa-
triarhal. (aplause prelungite i Indelung repetate).
D. raportor are cuvantul.
D. P. Gdrboviceanu, raportor, da cerire urmatorului
raport i proiect de lege:

Domnitor deputati,
Comisiunea pentru Ministerul Cultelor, Artelor
Astructiunii, ludnd In discutiune proiectul de lege fire-
zentat de d. Ministru al Cultelor, pentru ridicarea Scau-
azului Arhiepiscofial Mitropolitan al Ungro-Vlahiel ca
Primat al Romeiniel, la rangul de Scaun Patriarhal
votat de Senat In sedinta din 12 Februarie a. c., admis
intocmai m'a ales pe mine ca raportor sfire aduce
in discutiunea aprobarea d-voastre.

www.digibuc.ro
 76

Domnitor deputafi,
Ar fi poate interesant, dacd ac ardta, cdt de pe scurt
fazele de desvollare ale vietei noastre biserice,di piind la
intemeierea Principatelor romdne, inset cred cd nu e nici
locul ,si nu permite nici timpul.
Spun ca punct de plecare numai atdt, ed diviziunile
administrative biserice,sti s'au intocrnit dupd diviziunile ad-
ministrative politice. Din secolele primare cre,stine intr'un
ora,r, sau cetate, se gdsea un Episcop, iar intr'un orars,
Capitald de provincie, Episcopul se numia Mitropolit, fiindcd
in veclzime Capitala se numia ,si Metropold (mrpóiroXt5),
mama celorlalte cetei(i.
Mitropolitul era ,si Arhiepiscop, adicd intdiul între Efiis-
copi. In ora,se principale ciz jurisdictiune mai intinsd i unde
Biserica era intemeiald de apostoli sau de ucenici de ai lor, Epis-
copul locului s' a numit Patriarh (iturpcitras), primul autor at
unei familii, acela din care se trag toti ceilalti, adicd
conducdtorul unei Biserici, mamd a tuturor celorlalte.
.57 cele din/di Biserici patriarliale au lost : a Romei,
a Alexandriei Antiohiei.
Patriarhia Romei cu jurisdictiune pentru lumea ere,-
find din Occident ; Patriarhia Alexandriei cu jurisdictiune
peste Egipt, Libia, Tebaida, etc. ; Patriarlzia Antic/del
fieste dieceza Antiohiei, cornpusd din 15 provincii.
Pentru importanta locului, unde s' au petrecut cele mai
insemnate acte din vieata cre,stinismului uncle se a fld
mormeintul lui Hristos,Scaunul Episcopal din Erusalim a fost
ridicat la rangul de Patriarhat, cu jurisdisctiune peste cele
trei Palestini (Iudeea, Samara Galileea) ,si peste Sitia.
Pdnd in secolul al IV-lea, Episcopul de bizant era
supus jurisdictiunii Mitropolitului de Eracleea din Tracia.
Odatd insd cu arcezarea Capitalei Imperiului Roman in.
Bizani (Constantinopol mai in urmd) de cdtre Irnptiratut
Constantin-cel- Mare fi proclarnarea religiunii creftine ca.
religiune a Statului, Scaunul Episcopal din acest oras ca-
paid o deosebitd importantd. El e ridicat la rangul de Pa-
triarhat Ecumenic, adicd a toatd lumea, avdnd primul bc
bare Patriarhille Orientului. Jurisdictiunea lui se intindea
peste provincii din Asia, peste Pont ,si Tracia.
Prin urmare, Biserica ortodoxd are din vechime

www.digibuc.ro
i.atriarhaIe : de Alexandria, de Antiolaa, de Ierusalim ,s-i
de Constantinopol, consfinfite de sinoadele ecumenice
al II-lea i al 1V-lea.
in urma luptelor de mai tdrziu dintre Bizantini ,si

D. P. GARBOVICEANU, raporfor

Slavii din Peninsula Balcanicd s'a creiat Patriarhalul de

Ipec de sdibi, iar cel din Ohrida ,s-i mai in urmd cu re-
,sedin,a In Tdrnova de bulgari ,si de romdni.

www.digibuc.ro
 78 -
Rusii au creiat in secolul al X VII-lea Patriarhatul
de Moscova, desfiintat de Petru-cel-Mare 1ci reinfiinfat in
zilele noastre, dupd prdbuis-irea farismului.
Regatul Jugo-Slav a reinfiintat acum doi ani Pa-
triarhatul de Ipec, contopindu-1 cu cel de Carlovitz, existent
in fosta Monarhie Austro-Ungard pentru sdrbii ortodocsi.
Biserica bulgard are un exarhat cu drepturi patriarhale.
Iatd situatia de conducere superioard in intreaga' Bi-
serial ortodoxd, in af ard de hotarele Romdnii.

Doznnilor cleputali,
Odald cu intemeierea Pincipatelor romdne, Muntenia
si Moldova, domnitorii infelepti au cdutat sd dea si Bi-
sericii Statelor lor o organizalie apostolicd 1ci canonicd fi
asa s' a intemeiat Mitropolia Ungro-Vlahiei in 1359, sub
Alexandru Nic. Basarab si a Moldvei In zor, sub Alexandru-
cel-Bun, in dependengi canonicd de Patriarhia de Con-
stantinopol, insd condusd numai in spiritul canonului 34
apostolic, care sfiune asa : cEfiiscopii fiestecdrui neam (na-
fiune) se cuvine a sti pe cel dintdi intre a-1 stima
fie el ca cap si a nu face nimic mai insemnat fdrd hold-
rdrea lui ; iar ei numai acelea celece se referd
la eparhia fi satele sufiuse lor. Dar nici el (cel dintdi) sd
nu ¡acid färd hotdrdrea tuturor nimica, cdci asa va exista
buna inlelegere si se va prea mdri Dumnezeu, etc.
In 1859 se face unirea Principatelor romdne, iar in
1866 se voteazd Constitufia Romdniei-Unite si se Prevdd
prin art. 21) relativ la Bisericd, urmdtoarele : 4.1Veallir-
narea ierarhicd a Bisericii romdne de orice Chiriarhie
strdind conducerea ei sinodald». Pe temeiul acestor dis-
pozifiuni constitufionale se voteazd In 1872 legea pentru
alegerea Mitropolifilor Episcofiilor eparhioti, cum si a
constituirii St. Sinod al Sfintei Biserici ortodoxe romdne.
Prin aceastd lege se adaugei Mitropolitului Ungro-Vlahiei,
pe lángá tillurile ce avea titlul de Primat al Romilniei
presedinte al Sf. Sinod.
In z885 prin tomos patriarhal, se recunoasle formal
autocefalia Bisericil romdne, ca urmare fireascii a procla-
mdrii indefiendenfei Romdniei si a ridicdrii ei la rangul
de'Regat, pdstriind cu Patriarhia Ecumenicd numai unitalea

www.digibuc.ro
 79
dogmaticd canonicd, cum de altfel o pdstreazd Mate
Bisericile ortodoxe.

Domnitor deputall,
Vechiul titlu al Primatului Romdniei era de Arhiepiscop
çi Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Exarh al plaiurilor, loctiitor
al Nicomidiei, mai tdrziu al Ancirei, iar din secolul al
XVIH-lea al Cesatiei-Capadociei, adicd cel dintdi Mitro-
polit dufid Patriarhul de Constantinopol.
Ca Exarh al plaiurilor, Mitropolitul Ungro-Vlahiei era
lociiitor al Patriarhului pentru crefiinii de peste Carpati, la
inceput romdni 7ci unguri, cdci 1i ungurii erau crefiini orto-
docfi, iar maildrziu numai pentru tomdni. Episcopii sau Mi-
tropolitii romdnilor de peste munfi se hirotoniau de Mitropo-
litul Ungro-Vlahiei, in Catedrala Mitropolitand de re,sedintd.
Cel din urmd Mitropolit hirotonit arhiereu in Cate-
drala Mitropolitand din Bucuroti, de cdtre T eodosie , a
fast Atanasie,, care, in z700, s' a unit in anumite condifiuni
cu Biserica Romei.
Ca loctiitor al Caseriei-Capadociei, Mitropolitul Ungro-
Vlahiei era ca un fel de Copatriarh chiar in finuturile
Patriarhatutui de Constantinopol, fiincicd avea voie sd
hirotoniseascd arhierei fientru scaunele de Episcopi 351 Mi-
tropoliti in acele finuturi.
Dar pentru ce aceastd deosebild atentiune cinstire
din partea Patriarhului Ecumenic pentru Arhiepiscopul
Mitropolitul Ungro-Vlahiei? Pentrucd poporul romein din
stdnga Dundrii a Jost statornic in credinfa ortodoxd
stdlp ajutdtor fi sprijinitor al intregei ortodoxii. Dupd
ocuparea Constantinopolului de cdtre Turci fi in deosebi
in epoca fanariotd, fdrile romdne erau aproape inundate
de cre,stinii din Imperiul Turcesc, cari veniau pentru pro-
pagandd Fi mai ales fientru ajutoare. Nu e scaun Pa-
triarhal, nu e Episcopie sau Mitropolie mai de seamd, nu
e o Mdndstire sau o localitate sfdntd, unde nu s'ar gdsi
cetea evlaviei ddrniciei romdnefii. In Muntele Athos nu
se gdseste o singurd mdndstire din cele 20, zise impiirdtefie,
.cari sd nu fie sau restauratd, sau Inzestratd cu prefioase
odoare i mari bogdfii. Sub puternica impresiune a fierse-
cutiunilor suferite de crefiinii ortodocfi din Orient, ajunseserd

www.digibuc.ro
 So

-românii sä inchine a treia parte din fiänicintul färilor noastre

fientru cauza institufiunilor religioase din acele pärfi, a/card de
mari isi nesäfär,site averi mobiliare. (Aplause unanime).
veneau pen:ru ajuloare batalioane de calugäri,
soldali ai lui Hristos, arhierei, episcopi i mitropolifi.
S'a inlâmplat adeseori sä se gäseasca romäne
edle 2 sau 3 patriarIzi deodatä. La immormântarea lui
Antioh Cantemir au Jost ioi cei 4 pairarlii ai Räsäritului.
Au fost pe la noi patriarhi de Ipec i Ohrida fientru
orientare ,si ajutoare. Unii dintre ei rämäneau pentru tot-
deauna pe fiämänt românesc. Patriarhul de Constantinopol,
Wifon, a fost chiar Mitropolit al Unguro-Vlahiei.
Cu un cuvânt, Biserica patriarlzatelor räsäritene ci
reprzblica cälugärilor din Athos au lost intrefinute spri-
finite cu bogatä avere romäneascä.
Mai amintesc hied, cd Biserica orlodoxä a färilor
románe era in arsa vazä moralä, in ail la lard s' au finut
in secolul al XVI-lea ;si al XVI I-lea, douä sinoade cu
caracter aproape ecumenic, pentru combaterea propagandei
catolice ea/vine in sinodul din urinä s' a redactat
s' a aprobat c Märturisirea ortodoxä», intocmitä de Petru
Movila, Marele Milropolit al Kievului, fiu de domn romein
,si care e peind astäzi cartea normativä de credinfä in toate
Bisericile ortodoxe. De allfel, Vasile Lupu, Domnul Mol-
dovei, in cdruia s'a finut cel din urmä Sinod, era
considerat ca Marele Patron al intregei ortodoxii räsäri-
tene, ca un adevärat urmars- al impärafilor bizantini. Vasile
apärätorul märinimosul hränitor al ortodoxiei räsäritene,
dulä expresia domnului profesor N. Jorge, avea a/ilia auto-
Wale moralä inc.& 7ecomancla candidafi la locurile
vacante de Patriarhi. Aia, Paisie, egumenul dela Galata
din Iasi prolejatul lui Vasile, a lost slinfit in clitoria sa
Trei-lerarhi, in 23 Martie 1645, ca Patriarh de lerusalim.
Biserica ortodoxä romdna din ambele Principate era
de fapt steaua stralucitoare plinä de incredere 1i de näclegi
pentru ortodoxismul räsetritean. (Aplause unanime firelungile).

Domnilor depufaji,
In zilele pe cari le träim, s'a indeplinit visul secular
al neamului nostru, s'au unit laolalld toate provinciile.

www.digibuc.ro
 81

romzine intr'un singur Stat, Romdnia-Mare. (Aplausé una-

-nime Jurtunoase prelungite).
Nu mai sunt de acum inainte ziduri despdrtitoare
intre frati de acelas sdnge, de acelas graiu ,s-i lege. Avem
-azci in partea de rdsdrit a Europei, un Slat cu o popu-
!attune de peste 17 milioane locuitori, dintre cari aproafie
-14 milioane de lege cre,stind ortodoxii. Suntem, in afard
de Rusia, cel mai mare si puternic slat ortodox. Pentru
vaza Statului nostru, pentru virtutile seculare ale poporului
nostru, pentru serviciile aduse de Biserica ortodoxd natio-
nald State lor romeine in tot trecutul istoric, cdci ea a fost
una cu Statul in toate momentele vtetii, fie ele de bucurie,
fie de durere, atunci se cuvine ca Biserica noastrd or-
-todoxd sd nu rdmdnd mai pre jos din punct de vedere al
organizatiei administrative superioare in comparatie cu
Biserici surori.
voim aceasta, nici din gelozie, nici din ambitie, ci
Izumai dupd sfdnta dreptate. De aceea S f. Sinod al Rise-
ricii ortodoxe romdne a holdrit. in unanimitate, ca Scaunul
Arhiepiscopal Mitropolitan al Ungro-Vlahiei sd fie
ridicat la rangul de Patriarhat al Romdniei. (Aplause
unanime furtunoase prelungite i indelung repetate).
acum, domnilor deputati, và rog sd-mi permiteti
.sc2 evoc amintzrea celor mai mari cdrturari ierarlzi ai
Bisericii ortodoxe romzine de pretudindeni: a lui Varlaam,
Dositeiu Veniamin Costache ai Moldovei ,si Sucevei ; a
lui Silvestru Moraru al Bucovinei ; a lui Simeon Stefan,
-Sava Brancovici Andreiu Saguna ai Ardealuizzi ; a lui
7 eodosie, Antim Ivireanul Grigore Miculescu ai Ungro-
Vlahiei urez ca duhul lor set insufleteascd pe alersii
poporului romeln ca sii primeascd cu glas unanim acest
proiect de lege, prin care Prima/1z! Romdniel se ridicd la
rangul -de Patriarh. (Aplause unanime prelungite In-
de lux g epetate).
E un moment solemn pen/1-u Adunarea nationald isi
bucuria e mare, pentrucd întâiui ierarlz al Bisericii noastre
ortodoxd, care va purta acest titlu e I. P. S. IWitropolitul
Miron Cristea, (Alause unanime furtunoase prelungite
Indelung refielate. Adunarea in picioare ovationeazd indelung
pe lnaltul prelat), pentru merite personate ca Sfäntul

www.digibuc.ro
 82

simbol al unified?* sufletesti a neamului nostru. (Aplause

unanime furtunoase prelungite fi indelung repetate).
Raporlor, P. GARBOVICEANU

D. M. G. Orleanu, presedinte : Discutiunea generala

este deschisä. D. Maniu are cuvantul. (Aplause unanime
prelungite).
D. luliu Maniu : D-le preqedinte, salut cu sincea
bucurie hotärárea Sinodului Bisericil Ortodoxe Nationale
Române de a ridica pe eful ei la rangul de Patriarh, §i
primesc In numele partidului national român, cu sincera.
recunoqtintl Mesajul regal, prin care se prezintä acest
proiect de lege menit sä ridice In demnitate aceastá bi-
sericä nationala i sa dovedeasca Inca odata legltura
strâns5, care a lost totdeauna lntre Statul romAn qi bi-
serica. (Aplause unanime Indelung prelungite).
Inteadevär, nu qtiu dacl mai este vreun popor la
care soarta bisericii sl fi fost atAt de strâns legata de
a Statului, a neamului, de a credintei ca la poporul ro-
mânesc. Puterea Statului român, strälucirea tronului dom-
nesc, Insemnau qi strälucirea Bisericii, uimilirea poporului
roman i umilirea Statului românesc lnsemnau i umilirea
Bisericii româneqti. i atunci când din cauza vitregiei
timpurilor, amuteau buzele poporului român, el gläsuia
prin slova bisericeascl ; iar cand piepturile române§ti erau
trudite §i chinuite de suferint5, nu gäseau nädejde ram-
gAietoare decAt In ruga altarului, In lumina care ie§ea dintea
celull cálugareasci sau dintr'o casa preoteasca särack
umill, micA, dar totdeauna IncApatoare pentru cele mai
grandioase aspiratiuni ale neamului românesc. (Aplause
unanime Indelung prelungite).
Se cuvine deci, ca atunci and putem präznui Casa
aceasta grandioasä a unitäti neamului romänesc, care
unqte lntreg poporul românesc pe vecie §i nedespärtit
Intr'un singur Stat, (Aplause calduroase unanime, !ride-
lung repetate. Strigate de bravo) sa se faca ca çi bise-
rica ortodoxä, nationall, românä, reprezentatoarea suffe-
teasca a imensei majoritäti a poporului românesc qi pa-
troana sufleteasca veacuri dearändul a Insu Statului ro-
'Tan qi aezamintelor sale, sä se bucure §i ea qi sl

www.digibuc.ro
 - 83
inultumirea sufleteasca de a o fi Inältat si de a o ti In-
tarit, ca si mai bine sa poatä de aci Inainte sa Imp li-
neasca menirea ei de a propovadui cuvantul adevarului
si a ocroti poporul romanesc pe calea mantuirii sufletesti

D. IULIU MAN1U, deputat

nationale. (Aplause unanime prelungite i Inde lung re-

petate).
Cat de mult asi dori ca In aceasta zi de solemná

www.digibuc.ro
 g4

recunostiinta sa pluteascá asupra capetelor noastre sufle-

tele acelor slujitori ai altarului, cari saraci, umiliti, adesea
flärnânzi, slujeau credinta, traditiunea si aspiratiunile nea-
mului românesc ; si ca sufletele acelor preoti cari aruncati
In temnite, cari tnaltati pe furci, iar nu la demnitati, si-au
sfarsit vieata pentru marirea neamului romanesc, sa pa-
trunda intreaga noastra fiinta, asa IncAt nu sa-i dam
acestei biserici numai recunostinta, ci sa-i dam putinta,
ca liberá i puternica inzestrata cu toate cele trebuin-
cioase, sa poata reprezenta poporul românesc In mod
demn i sä se poata prezenta Inaintea lumii intregi si
Inaintea noastra ca infatisatoarea demnä a vietii suite-
testi a neamului românesc. (Aplause unanime prelungite).
Nu numai ca Biserica poporului celui mai numeros or-
todox In Sud-Estul Europei, sa poatá sustine raporturi
eminente cu celelalte popoare de aceias confesiune, ca
astfel sä contribuie la implinirea misiunii mad a poporului
românesc In aceste parti ale lumii, pe acele cai pe cari
puterea de Stat nu poate patrunde, dar puterea credintei
patrunde cu sigurantä. (Aplause unanime prelungite, in-
delung repetate), (strigäte de bravo). Poporul romAnesc
Isi va Intelege aceastä datorie, i desigur ca fiecare re-.
prezentant constient al lui va sti sä implineasca ;
o va sti sä o implineasca mai ales partidul national care
a räsarit din framantarile si din devotarnentul a slujito-
rilor altarului si a scoalelor sustimite de biserica i pria
urmare stie sa pretuiasca i sä inteleaga munca binecu-
vantata a Bisericii românesti (Aplause unanime prelungite
indelung repetate).
Iar Inalt Prea Sfintiei Sale, primului Patriarh al Bi-
sericei Ortodoxe Române Nationale autocefale, ii doresc
sa stapaneasca si sa pastoreasca in multi ani fericiti
imbelsugati (Aplause prelungite si indelung repetate).
Ii doresc ca Sanctitatea Sa, care Isi are obarsia In
aceiasi munti incantatori de unde is voräste Oltul si Mu-
resul cari intruchipeaza perseverenta neinfrântä, suferinta
belsugul poporului romanesc sä perseverseze mai departe
In munca sa pastoreasca sa aline suferintele atat de mari
ale omenirii si ale neamului nostru de astazi, si sä Im-
partaseasca in belsug binecuvântarea sa archiereasca asupra
acestui popor. (Aplause furtunoase prelungite si indelung
repetate).

www.digibuc.ro
 85

Il rog, ca precum In urma luptelor si a muncii" pe

care a depus-o alaturi de noi, pentru desrobirea unui
neam, s'a Inaltat la aceastá stralucitä treaptA bisericeascA,
sl se nAzuiascA a Inalta prin munca arhiereascä sufletul
romanesc aproape de Dumnezeire, prefacandu-se in fapt
cuvantul sfant 4 pe pámant pace si Intre oameni bunA
voire». (Aplause unanime furtunoase prelungite si Inde-
lung repetate, strigAte de bravo !).
D. M. G. Orleanu, pre,sedinte: D. Jormescu are cu-
vantul.
D. C. 2ormescu : D-lor deputati In numele parti-
dului poporului, care a depus o muncl atat de rodnicA
pentru unificarea Bisericii, *i ca roman, departe de orice
consideratiuni de ordin politic aduc cu Insufletire Intreaga
noastra adeziune la proiectul de lege pentru Infiintarea
Patriarhatului. (Aplause unanime).
Si o fac aceasta dintr'un indoit sentiment: senti-
mentul de adanca recunostintA pentru rolul inalt al Bi-
sericii In trecutul neamului romanesc. SA ne Intoarcem
amintirile in timpurile Intunecoase, pe atunci pe cand
numai In chiliile vechilor manastiri si pe foile Ingalbenite
ale ceaslovului mai licarea lumina scoalei romanesti, si
sä ne dam seama si sa cugetam cu intiorare la timpu-
rile de cotropire i de restriste, atunci cand tot Impre-
jurul altarulut si al Bisericii Isi gasea neamul romanesc
si mangaierea dar si credinta nestramutatä In forta de
vieatl a acestui popor. (Aplause unanime prelungite).
In afara de aceasta, si sa-mi Ingacluiti sá spun mai
presus de aceasta, ceace stapâneste sufletul meu este
sentimentul de Incredere desavarsita. In rolul viitor al Bi-
sericii pentru unitatea neamului reintregit. (Aplause una-
nime prelungitt).
Dacd prin sabie am putut sl desfiintam granitile pa-
mantesti dintre noi este rolul Bisericii, pentru ca prin
superioritatea ideitor crestine sa inchege sufletul nostru
al tuturor. (Aplause). Si astfel legand trecutul cu viitorul
pe baza ideii romanismului, mai ales acum, cand suntem
un Stat ortodox atat de puternic In Orient, sa poatA Bi-
serica sl-si IndeplineascA rolul ei national. In lumina, el
ridicarea biserici este In acelas timp Insasi /naltarea nea-

www.digibuc.ro
 86

mului. *i d-lor, este poate simbolic faptul, ca locul de

Patriarh revine unui mare romAn din provinclile desrobite,
(Aplause unanime prelungite, qi !ride lung repetate), unui
distins fiu al Ardealului, ca un simbol nepieritor al In-

D. C. JORMESCU, deputat

frätirii desävAqite. (Aplause unanime prelungite). Aduc

dela aceasta tribunl Sanctitätii sale Patriarhului doctor
Miron Cristea, urgrile noastre de pästorire Indelungata 0

www.digibuc.ro
 87

papica, asiguram, ca pentru ridicarea Bisericii, In

orice moment §i ori and are alaturi unanimitatea con§-
tiintelor române§ti. (Aplause unanime prelungite §i inde-
lung repetate).
D. M. G. Orleanu, prevedinte : D-1 Mihalache are
cuvantul.
D. I. Mihalache: D-le prerdinte, d-lor deputati
din expunerea de motive a proiectului de lege cari ni se
Infatiraza, aflam ca: Sfântul Sinod al Bisericii Autocefale
Ortodoxe Române, in edinta dela 4 Fevruarie 1925, a
hotarat cu unanimitate de simtiminte §i de vointa ridi-
carea Scaunului Arhiepiscopal §i Mitropolitan al Ungro-
Vlahiei, ca Primat al României, la rangul de Scaun pa-
triarhal, iar pe actualul sail titular Ina lt Prea Sfântul
Arhiepiscop i Mitropolit al Ungro-Vlahiei Primat al Ro-
maniei d. dr. Miron Cristea, la rangul de Patriarh al Bi-
sericii ortodoxe române.
*i mai departe :
Guvernul apreciind intreaga sa importanta sociala §i
nationala pentru organizarea viitoare a Bisericii §i pentru
situatia actuala a Statului, a decis a-i da forma legalä.
D-le prerdinte, declar in numele partidului táranesc
cA ne asociem fait nici o rezerva qi votam acest proiect
de lege. (Aplause unanime, indelung prelungite).
Sunt d-lor acte i legiuiri cari isvoräsc din preocu-
parea ce privesc numai unele parti ale societatii sau
unele straturi sociale i atunci In mod firesc, fortele po-
litice menite a promova pe unele cu prioritate fata de
altele, 10 au jocul qi ti afla locul lor firesc.
Dar sunt acte qi legiuiri cari pornesc din preocupari
de ordin cu totul inalt, preocupari cari rezuma sufletul
nostru national in aspiratiunile sale, In mandria qi In pre-
stigiul sat]. (Aplause unanime, Indelung prelungite).
In fata acestor preocupäri, deosebirile de partid In-
ceteazá. Totdeauna In fata lor nu ne vom gasi decat
Inteun singur partid, partidul tuturor romanilor. (Aplause
unanime, Indelung prelungite).
Aqa este actul de astazi extraordinar prin impor-
tanta lui.
Biserica a pastrat neatinsa flacara sufietului rorni

www.digibuc.ro
 88

nesc. Biserica a pastrat in anume imprejurari- insus Statul

român. (Aplause unanime prelungite).
Admirabilul geniu de intuitie politica a marelui te-
fan-cel-Mare, (biruitor de dusmani» si 4 ziditor de bise-

D. I. MIHALACHE, depute

rici», a inteles ce pavaza pentru pastrarea neamului este

Biserica. Prin testamentul sail, a recomandat urmasilor
sai sa stea in legatura de prietenie cu Turcii. El stia, ca

www.digibuc.ro
 89

In fata legii turcesti pune legea crestina; stia cä nu poate

sä fie apropiere intre legea pagâtia i intre legea crestina;
si stia totdeodata ca punând Statul moldovenesc sub pa-
vaza legii crestine, o pune sub cele mai bune auspicii
cele mai sigure garantii de viitor. (Aplause prelungite).
Atat de mult s'a confundat vieata de Stat a noastra
cu. vieata Bisericii, Meat notiuni ca «lege» au ajuns sä
insemneze si credinta crestineasa» si «respect pentru
rânduirea lumeascá a Statului», (aplause); iar «nelegiuire»
inseamnä i pacat In fata lui Dumnezeu, inseamnä
pacat in fata legii Statului.
Asa fiind, Biserica noasta a mers pas cu pas In evo-
lutia ei, alaturi de evolutia Statului. i and Dumnezeu
ne-a invrednicit In mila sa prin sângele fratilor nostri
prin sprijinul marilor nostri aliati, sa vedem adunati la-
olalta in cuprinsul României-Mari pe toti fiii neamului
nostru, ne-am vazut adunati laolaltä toata ortodoximea
româneasca din cele patru mitropolii si arhiepiscopate,
sub conducerea de fapt a unui singur stapânitor.
vechiul titlu onorific de Exarh al Plaiurilor» a
devenit deodata o realitate. Capul Bisericii intrunind de
fapt, prin plenitudinea atributiunilor de conducator de mitro-
polii, plenitudinea atributiunilor de Patriarh. (Aplause una-
nime prelungite).
IncAt legea de fata nu face altceva decat sä con-
sfiinteascä prin stare de drept ceeace Dumnezeu ne-a in-
vrednicit sä avem In urma rasboiului, ca stare de fapt.
(Aplause unanime prelungite).
Dar d-lor, am lipsi dela datoria noasträ de a fi pe
deplini sinceri a spune adevarat, cum zice la Sf. Evan-
ghelie : Ara, apz, §i nu, nu, daca n'am marturisi cu dra-
gostea, ca hotararea, cä lipsa de rezerva pe care o pune
In votarea acestei legi, se leaga de o speranta: aveam
credinta ca se inaugureaza o era noua In vieata bisericii
sit. in vieaa morala a Statului nostru. (Aplause).
Mai presus de toate grijele si mai primejdioasä decât
criza materialä, este criza morala. In totdeauna morala
crestina a fost aceea, care cu mândrie a tinut locul in
fruntea tuturor doctrinelor morale. Si In morala crestina
si in Biserica crestina ne punem nadejdea toti acei cari
Insetosäm dupa dreptate, dupa moralitate, dupa cinste In

www.digibuc.ro
 90
aceastä tara contaminata din nenorocire de virusul co-
ruptiei. (Aplause pe bancile opozitiei).
Ni se anunta o era noua, ni se anunta legiuiri cari
vor asigura Biserica de invaziunea politicianismului otravitor.
Dorim d-lor, ca cel putin In tinda Bisericii sä simtim
cu totii ca suntem frati desbracati de toata grija cea lu-
measca. Si aceia, cari cerem ca Statul sä sprijine Biserica
Statul care datoreazd atat de mult Bisericii
legem ca Statul sa o sprijine cum cere Biserica, potrivit
spiritului traditiei i nevoilor ei, iar nu cum vor guvernele,
adica cum vor partidele.
Cu nadejdea ca inauguram o era noua, era de auto-
conducere, de auto-guvernare a Bisericii prin chiriarchii
ei, prin sinoadele ei, prin soboarele ei de clerici si de
mireni cu aceasta speranta uräm Sanctitatii Sale Pa-
triarhului Miron sä reinvie gloria lui $aguna pentru toatá
ortodoximea din cuprinsul neamului românesc. (Aplause
prelungite i Indelung repetate).

D. M. G. Orleanu, prercedinte: D. Lupas are cuvantul.

D. I. Lupa,s: D-le presedinte, d-lor deputati, înäl-
tarea Bisericii noastre nationale la treapta unei Patriarhii
constitue, fara Indoialä, un eveniment de mare importanta
istorica In desvoltarea poporului si a Statului românesc
(Aplau se).
Generatia actuala, care a avut rara fericire de a vedea
cum se Infaptueste sub ochii ei unitatea nationall politica
a poporului roman, avea datoria sa aduca acest prinos
de recunostinta institutiunii care dealungul veacurilor a
ocrotit i perpetuat unitatea sufleteasca a neamului nostru,
peste toate granitele vamesilor si care tocmai prin puterea
sa spirituala a meritat cu drept ca un profund cugetator
al neamului nostru cum a fost Mihail Eminescu, sa o in-
fatiseze ca pe Insäs mama neamului românesc. (Aplause).
Daca alte popoare ortodoxe si-au completat cu mult
Inaintea noastra organizatiunile lor bisericesti nationale,
daca In istoria lor Intalnim cu veacuri inainte titlul de
Patriarh si istitutiunea patriarhalä, evenimentele cari s'au
petrecut In zilele noastre ne indicau cu toatä seriozitatea,
ca si organizatia ierarhica a Bisericii noastre trebuie sä fie

www.digibuc.ro
completata cu demnitatea care semnifica insa$ plenitudinea
puterii ierarhice.
Este, deci, deplin justificata si unanimitatea glasurilor
care a Insotit hotartrea aceasta In sedinta Stantului Sinod
qi entuziasmul dela Senat qi manitestarea impunatoare
prin caldura i sinceritatea ei, care creeaza o atmosfera
asa de senina In $edinta de azi a Camerei deputatilor-
Dar nu numai din punctul de vedere national este
evenimentul acesta de mare importanta. Intreaga creqti-
natate a trebuit sa aibl un sentiment de bucurie In clip&
aceasta, cand numärul Patriarhiilor sporeste, cand insas
venerabila institutiune patriarhala Inregistreaza prin votul
nostru un progres insemnat.
Sa-mi fie deci ingaduit sa examinez proiectul acesta,
intaiu dupa importanta lui istorica si In cadrele evolutiunii
milenare a institutiunii patriarhale, apoi In cadrele vietii
noastre nationale, si la sfarsit sa ark ce aspiratiuni leaga
romanimea ardeleana de infiintarea acestei institutiuni §i ce
fel de nadejdi ale fratilor no$tri de peste granite se in-
dreaptä catre cel dintaiu patriarh al tuturor romanilor.
(Aplause).
Din punct de vedere al evolutiunii cre§tine universale,
cred, ca nu poate fi nici de cum indiferenta Intrebarea,
ce cale va urma aceasta noul patriarhie in cursul orga-
nizarii si activitatii sale viitoare ? Ceeace avem inaintea
noastra, ca rezultat al evolutiunilor paralele din räsarit
din apus, trebuie sa marturisim, chiar dela inceput, ca nu
ne ofera destul de bune indemnuri nici Inteo directiune,
nici in cealalta.
Institutiunea patriarhala s'a desvoltat pretutindeni sub-
covarsitoarea Inriurire a Imprejurarilor istorice politice qi In
directa legatura cu ele. Ea a progresat in mod mai inde-
pendent In partite apusene, s'a desvoltat insa Inteun chip
curat spiritual, in partile räsäritene. Diferentierea aceasta
a crestinismului apusean de cel rasaritean e suficient
explicabila, de o parte, prin deosebirea dintre spiritul
idealismului grecesc i dintre spiritul nationalismului practic
roman de altä parte, prin imprejurarile istorice-politice,
cari s'au desfasurat mai favorabil pentru apus, decat
pentru räsarit. 0 imprejurare favorabila i cu urtnäri
salutare In evolutia patriahiei apusene a fost taptul cä

www.digibuc.ro
 92

imperiul roman de apus a cazut aproape cu o mie de

ani Inaintea imperiului roman de rasarit, si astfel dis-
parand din Cetatea eterna, supremul reprezentant al
puterii politice, intreg farmecul aproape mistic, legat de
numele acestei cetati, toata puterea, stralucirea vechiului
centru al vietii romane a Inceput a se concentra In In-
tregime asupra reprezentantului puterii spirituale. Impre-
jurarea aceasta a facut cu putinta ca desvoltarea patriarhiei
apusene sa fie cu mult mai amplä, sa imbratiseze domenii
de activitate cu mult mai vaste, sa patrunda nu numai
In vieata sufleteasca, ci si in cea materiala economica si
politica a credinciosilor sai, indrumand-o In directiile si
pentru scopurile sale lumesti asa de mult, !neat hlamida
cesariana a fost inlocuitä cu o reveranda pontificalä, coroana
imperiala cu tiara papala si legiunile romane, cari patrun-
sesera odinioara pAna la cele mai indepartate periferii ale
imperiului, au fost succedate de legiuni monahEle, cari
cucerind popoarele tinere nu cu arma, ci cu puterea crucii,
si robindu-le, nu cu mijloacele despotismului laic, ci cu
puterea cuvantului iscusit.
In felul acesta patriarhia apuseana a ajuns chiar sa
se abata, sa treaca scopurile fixate de lnsus intemeietorul
bisericii, care a spus, ca Impärätia sa «nu este din lumea
aceasta » .
Papismul a hiflintat insä o impärätie, care adese ori
urmarea scopuri prea apropiate de interesele acestei lumi
trecatoare. A Inflintat Statul teocratic care se afla uneori
In armonie §i in concordanta, alteori in dusmanie acuta
cu puterea imperiului, iar cu Statele nationale In conflicte
când tainuite, cand fatise, cari vedem cä se perpetueaza
pâtiä in zilele noastre. Cazul conflictului recent dintre
imperialismul vaticanului si dintre Franta democratica nu
e desigur decat o zala si nu va fi ultima din lantul mi-
lenar de conflicte, cari au umplut atâtea pagini ale istoriei
universale.
Desvoltarea din apus ne-a dat sistemul papo-cesaris-
mului. Are dreptate istoricul englez James Bryce când
afirma in interesanta sa carte despre 4 Sfântul imperiu
roman», ca oamenii mari pe cari i-a crescut Roma medievall
spre a-i ridica In scaunul papal, erau ca si inaintasii lor
(imparatii romani) buni administratori, legislatori si barbati

www.digibuc.ro
 93

de Stat; ei Insä§i rareori au fost cuprin§i de entusiasm

religios, au §tiut insa foarte bine cum sa utilizeze §i sa
directioneze entusiasmul altora. Astfel nu e mirare, cä
papa dela Roma a devenit cel dintai suveran Intre prin-
cipii apuseni. Ca un semn de respect deosebit pentru
vechile traditii, reprezentantii lui se bucura pAna In ziva
de astazi la Curti le catolice de IntAietate In rang fata de
reprezentantii politici ai celorlalte State qi guverne.
Este Insa o tntrebare destul de ispititoare daca aceasta
iscusita diplomatie papala corespunde pe deplin cu ade-
varata menire a bisericii lui Hristos, daca acest sistem
imperialist al Vaticanului lntra In cadrele evangheliei MAn-
tuitorului nostru Isus Hristos, care ne Indruma ap de
lamurit, sa dam Caesarului cele ce sunt ale Caesarului §i
lui Dumnezeu celece sunt ale lui Dumnezeu
Socot ca Intrebarea acesta complicata nu poate pre-
tinde In clipa de fata un raspuns. Ma märginesc deci a
constata, cä desvoltarea räsäriteanä prezintä tocmai tipul
contrar. Supravetuind imperiul roman din Rasarit cu aproape
un mileniu dupa caderea celui din Apus, Patriarhia din Con-
stantinopol, ori de cAta atentiune s'ar fi bucurat din partea
Imparatilor romani §i mai tArziu bizantini, ori ate privilegii
i s'au acordat, nu a lost in stare sä concentreze exclusiv
asupra sa toata stralucirea imeriului, ci a ramas covAr§ita
de reprezentantul puterii politice, care rezida In aceasta
cetate ipmeriala. Conceptiunea imperialista waza pe re-
prezentantul politic totdeauna Intr'un rang superior fata
de reprezentantul puterii spirituale. Ceeace spune episcopul
Optatus Inteo scriere a sa contra donati§tilor, cl nu era
statul In biserica, ci biserica fn Stat, §i ca deasupra Im-
paratului nu poate sa fie decât singur Dumnezeu, nu este
o conceptie pur medievall, ci este una perpetua pe care
chiar In pragul timpurilor moderne a cAutat sá o introduca
in Franta un om de marimea §i Insemnatatea lui Napoleon.
El se ocupa cu gândul O. aqeze definitv In capitala Frantei
pe Patriahul Apusului dupa ce II ridicase din Roma, re-
Inoind scene de luptá Inverpnata asernanatoare celor din
timpul lui Filip.cel-Frumos §i Bonifaciu al VIII-e. Planul
acesta II motiva mai tArziu, spunand el dorea sa faca Parisul
capitala bisericeasca a lumii cre§tine. Avea el Insu§ idei
aa de bune despre talentele sale eclesiastice, IncAt spunea

www.digibuc.ro
 94
ca ar fi putut sa conduca lumea bisericeascá cu aceas
iscusinta ca si pe cea politica. Cum Incerca sä introdua
conceptiunea aceasta cesaro-papista. In sufletele tinere,
dovedeste catechismul tiparit In zilele lui, din care ca-
techism copii Frantei Invätau ca Napoleon este chipul lui
Dumnezeu pe pamant, ca a servi si onora pe Imparat
Insemneazá a servi qi onora Insus pe Dumnezeu.
Conceptiunea aceasta fireste, dupa cumn'a putut fi strain-
torata numai In limitele evului mediu, n'a fost opritänici la gra-
nitele Frantei lui Napoleon. Ea serve§te si In vieata altor na-
tiuni, ea a ispitit si va continua sa ispiteasca si pe con dua-
torii autocrati ai altor State, atat din apus cat si din rasarit
Din aceastá scurta Infatisare a Imprejurárilor istorice
si politice apare destul de explicabil faptul ca Patriarhii
constantinopolitani au rämas feriti de ispita de a face
vre-o incursiune sistematica si permanenta In domeniul
politic strain de misiunea lor. El au ramas In atributiile
lor de ordin pur spiritual fácand importante servicii atat
bisericii prin crestinarea diferitelor popoare din raza in-
fluentii lor, cat si Statului prin sprijinul neprecupetit pe
care au Inteles sa-1 dea la toate ocaziile. Scutita de va-
nitäti imperialiste lumesti, biserica räsaritului a conservat
traditiile crestine cu mai multa fidelitate, dupa cum re-
cunosc si confirmam chiar Invatatii teologi din apus; a
favorizat In acelas timp si organizarea bisericilor nationale
In masura mai larga decat cea Incuviintata de sistemul
centralist apusean.
D. raportor a amintit In expunerea de motive, ca
lucrul acesta le-a fost Ingaduit, si popoarelor din vecinatatea
cari tndata ce au ajuns la o expansiune a puterii lor
politice s'au grabit sa-si afirme suveranitatea lor nationall
si pe taramul vietii spirituale bisericesti.
Asa, avem cazul la bulgari, foarte de timpuriu, Inca la
Inceputul secolului al X-lea dud carmuitorul lor Simion,
dupa ce izbutise a-si Intinde stapanirea asupra peninsulei
Balcanice, revarsand-o si asupra unei parti din nordul
Dunärii, si-a schimbat titlul de Cneaz, cu acela de Tar,
de Imparat, si dandu-si seama ca un Imparat nu poate
stapani cu suficienta stralucire deal avand alaturi de sine
pe Patriarh, a ridicat rangul Mitropolitului bulgar la acela.
de Patriarh.

www.digibuc.ro
 95
D. Popa-Liseanu, In monografia istorica a cetatii Silistra,
ne arata ca timp de 40 de ani un astfel de Patriarh,
Damianos i-a avut reFdinta In cetatea Silistra, deci
pe teritoriul patriei noastre.
Ace laq fenomen vedem ca se petrece §i la Sarbi, a
caror putere politica inflorWe In cursul veacului al XIV-lea
cand tarul Stefan Du§an, nepotul voievodului ardelean
Ladislau Borza ridica pe Mitropolitul Ioanichie din Ipec
la rangul de Patriarh. Tot a stfel ruqii la sfarqitul secolului
XVI-lea, profitand de calatoria patriarhului Constantin i
preotul Ieremia In Rusia, ridica pe boy mitropolitul Mos-
covei la rangul de patriarh.
Toate aceste popoare din preajma noastra, vedem
ea au isbutit cu mai multa Indrasneala sa Infaptuiasca ap de
timpuriu completarea organizatiflor lor ierarhice-biserice§ti.
Pentruce noi am Intarziat a§a de mult, de ce tocmai
poporul nostru §i-a adus aminte ap de tarziu de Inde-
plinirea unei datorii fire§ti ? Oare nu a §tiut sa pretueasca
dupa cuviinta aceasta cea mai Inalta demnitate ierarhica ?
Ori n'a avut Incredere In destoinicia coducatorilor sal. bi-
serice§ti ? Nici unul, nici altul din aceste motive socot ca
nu au determinat Intârzierea de care vorbesc. Poporul
nostru nu a facut pana astazi pasul acesta, cleat deter-
minat de o parte de Inäscuta modestie a sufletului sau
national, de alta de Imprejurärile neprielnice cari l'au
Impiedicat sa-si completeze organizatia sa politica. Situatia
In care s'a gäsit veacuri dearandul nu i-a Ingaduit a se
gandi la titluri mai multe §i mai pompoase dacat acelea
a caror povara §tia ca o poate purta cu vredicie In Im-
prejurarile in care se gasea.
Conditiunile biserice§ti Insa pentru Infiintarea patriar-
hiei române, mi se pare ca erau date prin stravechea or-
ganizare unitara a bisericii noastre. Ele ies la iveala 3n
cursul veacului al XVI-lea, dupa cum arata prefata unei
carti tiparita la Bra§ov In 1581: (Evanghelia cu Invata-
tura». In aceast prefata editorul cartii, judele brawvean
Ilräjila Lucaci clandu-§i seama el neamul românesc are
doua categorii de mitropoliti, unul In sudul Carpatilor
care era Exarh al plaiurilor §i altul era In nord care era
oarecum sufragan al celui dintai, ajunge In oarecare per-
plexitate cand vrea sa arate care este raportul lor ierarhic.

www.digibuc.ro
 96

Negäsind termenii potriviti, pe cel din sudul Carpatilor

11 numeste «arhimitropolitul Serafim dela TArgoviste», iar
celuilalt ti zice marele mitropolit luminatul Ghenadie al
Ardealului si al Oräzii».
Titulatura aceasta neobisnuitA de « arhirnitropolit >
fireste cl nu putea sä Insemne In Imprejurärile istorice
de atunci altceva decAt o adeväratA demnitate de Ex Arh
patriarhal.
Probabil cA la sfArsitul secolului al XVI-lea cAnd uni-
tatea national-politicA a fost 1nfäptuita, mAcar in mod
trecAtor, prin sabia vitejeascA a lui Mihai-Viteazul, dacA
acest domn al tuturor romAnilor ar fi avut norocul sä
poatä consolidA creatiunea sa, n'ar fi lipsit sä aducA la
Indeplinire Infiintarea unei patriarhii romAnesti. Stim din
hotäririle Sinodului, cari s'a tinut la Iasi in zilele dorn-
niei lui, cA aveA tendinta hotArItä de a InläturA din
scaunele de conducere ale bisericii, elementele strAine,
dupä cum acelas lucru iese la ivealä In mod foarte lämurit
din programul politic al partidului national de sub
conducerea lui Matei Basarab.
Acest partid 1si formula pe la 1650 In privinta aceasta
urrnAtorul postulat : 4sA nu fie volnic patriarhul din Con-
stantinopol sA trimeatä In tara noasträ nici mitropolit, nici
episcopi, nici egumeni ci, acela care 11 va alege sfatul si tara,
acela sä pästoreasa, patriarhul sA-i deA numai binecuvânta-
rea dupl cum a fost din veac». IatA deci o exprimare asa
de hotArItä a dreptului de autonomie bisericeasa. Tendinta
de independentä nationalä bisericeascA se poate urmärl
din veac in veac, accentuAndu-se tot mai puternic. Dar
veti IntrebA pentru ce nu s'a procedat la desAvArsirea
unitätii i libertätii nationale bisericesti, mäcar la 1859
dupA Unirea Principatelor ? Bärbatii conducAtori de atunci
ai Principatelor Unite Isi dAdeau seama cA nu se sävär-
seste un act definitiv, cd ei pun numai piatra cea din capul
unghiului pentru clAdirea care aveA sA se Inalte In zilele
noastre si sä se desAvArrascA In forma unitAtii nationale
politice (aplause generale.) De aceia legea sinodall din
1873 ne face impresiunea cl este alcAtuitä ca ceva foarte
provizor. De aceia vedem cl lipseste din legea pomenitA
tendinta de a InchegA deplin organismul national biseri-
cesc. Se multumeste legea numai cu dispozitiunea prin care

www.digibuc.ro
 97

mitropolitul Ungro-Vlahiei devine primat un eprimus inter

pares» intre ceilalti episcopi si ii da dreptul de a fi pre-
sedintele sfântului Sinod Insä o jurisdictiune asupra celei
de a doua mitropolii, nu i se da. Aceasta o vedem din-
tr'un regulament al anului 1873 din care se spune ca
raporturile dintre aceste doul mitropolii a Munteniei
a Moldovei raman cu desavarsire neatinse cum a fost
< ab antique', raman mitropolii coordonate i coordo-
narea aceasta, neatainarea uneia de cealalta se afirma
In masura asa de mare, Inca amandoi rnitropolitii sunt
Indatorati prin acel regulament, ca daca ar voi sä ea-
latoreasca unul In eparhia celuilalt sa-i ceara prealabil
Invoirea si binecuvântarea. Este adevarat ca tomosul pa-
triarhal din 1885, despre care a facut si d. raportor
amintire In expunerea sa, incuviintand autocefalia bise-
ricii ortodoxe române, spune cä orice dispozitiune ar lua
conducatorii bisericii in privinta organizarii exterioare
administrative si In privinta demnitatilor eclesiastice este
bunà luata, fiindca aceste mäsuri trebuie sa se acomo-
deze totdeauna cu situatiunea politica a tarilor.
In privinta aceasta, tomosul nu face decât sa redea
In alte cuvinte dispozitiunea canonului 17 dela Sinodul
ecumenic Calcedonic 451 care spune ca de cate ori se
va innoi o cetate prin voia Imparatului, ordinea biseri-
ceasca trebue sa se acomodeze ordinei civile si
Este evident, ca Bucurestii erau i atunci dupa unirea
din 1859 o cetate Intrucaltva innoita, numai era cetatea
dinainte de 1859, dup. cum Capitala României de astazi
nu mai este cetatea dela 191,6. Va sa zieä innoirea Ca-
pitalei Tarii românesti, In ce priveste situatia ei politica
a justificat deplin procedarea corporatiunilor de condu-
cere bisericeasca sa nu mai Intarzie cu masurile privitoare
la desavarsirea organizatiunii ierarhice.
In acelas tomos se spune, ca biserica româneasca
va aveà dreptul ei firesc a se conduce de sine, fall nici
un amestec din partea vreunei biserici straine In libertate
deplina ts 'and seamä numai de traditiunea continua si
neIntreruptä a bisericii ortodoxe.
In temeiul acestor dispozitiuni legale i canonice, in
virtutea Imprejurarilor fundamental schimbate, ale zilelor
noastre era deci firesc ca Indará ce s'au vazut laolalta

www.digibuc.ro
 98

la sfat conducdtorii noWi bisericeti din cele 4 provincii

mitropolitane, sd procedeze la lucrdrile pregdtitoare pentru
unificarea constitutionald §i administrativä a organizatiilor
biserice§ti, cdci in privinta credintei §i a practicelor reli-
gioase am fost de veacuri unificati.
Initiativafie-mi permis sd o spuna pornit dintr'un
congres preotesc, tinut la Sibiu in primdvara anului 1919.
A fost continuatd cu asiduitate in conferintele Intrunite
in vara aceluia an la Sinaia. A fost apoi completatd prin
a§a numita constituantd bisericeascd", convocata aici la
Bucure§ti, spre a trimite din sânul sdu 15 delegati : 3 In
numele mitropoliei din Muntenia, 3 in numele mitropoliei
moldovene, 3 In numele mitropoliei ardelene, 3 in numele
mitropoliei bucovinene §i 3 In numele celei basarabene, ca sd
pregAteascd proiectul de lege necesar pentru aceastd unificare.
Intr'una din §edintele tinute in cursul lunei Mai 1921
fratii din Basarabia ne-au adus la cuno§tintd, cd dorinta
preotimei basarabene era sd se infiinteze Patriarhia bise-
ricii române cAt mai curând. Ardelenii au sprijinit pro-
punerea basarabenilor. Din partea fratilor din vechiul regat
s'au ridicat insd obiectiuni Indreptdtite, punându-se intre-
barea : cum sd se inflinteze Patriarhia cAnd deocamdatd
Biserica ortodoxd romând nu dispune nici mdcar de mij-
loacele necesare pentru a face fatd trebuintelor de astdzi ?
S'a mai spus apoi, ed. ar fi necesar ca ridicarea aceasta
a Bisericii noastre la rangul de Patriarhie sd se poatä
face, in Intelegere cu toate celelalte Patriarhii din rdsdrit.
Astfel s'a Intâmplat, d-lor deputati, cä acea comisiune de
15 a läsat chestiunea Patriarhiei fdrd sd o cuprindd in
proiectul sdu de lege. A rdmas deci sd fie rezolvatä de
factorii de conducere bisericeasca §i politicd ai Statului
nostru, cAnd aceqtia vor socoti momentul oportun. Ar fi
lost de dorit, bineinteles, ca momentul acesta sd fi pre-
cedat incoronarea dela Alba-Iulia. Regelui tuturor romA-
nilor ar fi meritat sd i se citeascd molifta de incoronare
de cdtre Patriarhul tuturor românilor (aplause). Dar dacd
Patriarhia se infiinteazd cu oarecare IntArziere, momentul
e totu Indltdtor. Se bucurd toatd suflarea româneascd,
dupd cum ati binevoit a auzi din declaratiunile cari s'au
flcut aici de care conducdtori autorizati ai tuturor par-
tidelor politice. .

www.digibuc.ro
 99

Se pune intrebarea, ce aport va aduce la progresu

civilizatiel cre$tine aceasta Patriarhie, care se tnfiinteaza
acum ? Ce cale va urrna. ea, In cursul desvoltarii sale or-
ganizatorice, morale qi culturale din viitor ? Calea papo-
cezarismului apusean sau pe aceea a cezaro papismului rasa-
ritean ? Cred ca In interesul Bisericii noastre $i In inte--
resul natiunii române este sa nu urmeze nici calea cea
dintai nici pe a doua, ci sa-$i croiasca o cale a sa proprie.
Calea cea dintâi, indicata de desvoltarea apuseand
nu poate $i nu trebue sa o urmeze, fiindcd nici intere-
sele religioase, nici cele nationale nu reclama $i nu admit,
ca Biserica sa creeze aci o putere lumeasca politica se-
parata, care, In anume imprejurari, sá devina rivala, sau
chiar ostila Statului national roman. Calea a doua, cea
cezaro papista räsaritean deasemenea cred,ca nu poate fi du-
catoare la scop fiindcä ea ar anihila. In mare parte for-
tele creatoare ale Patriarhiei române. Increzandu-se prea
mult in ajutorul Statului, ea nu ar desvoltà pana la
maximum posibil acele energii latente ale sufletului na-
tional dela inactivarea carora se a$teapta cu drept cuvânt
purificarea morald $i Inaltarea culturald religioasä a nea-
mului nostru. Ar putea sa ajunga adeseori In situatia
penibila de a fi silitä sa renunte poate chiar la demni-
tatea sa, ori sa nesocotcasca anume interese vitale pentru
progresul sail. (Aplause).
Deci In mod firesc va trebui sa-qi croiasca Patriarhia
noastra o cale a sa proprie. Calea aceasta o vedem in-
dicatd prin libertatea qi autonomia pe care i-o garnteaza,
de o parte Constitutia tarii, iar de alta parte o prevede
noul proiect de lege, care va fi adus nu peste mult In
desbaterile Corpurilor legiuitoare.
Dar este lucru de sine Inteles ca organizatiunea
aceasta constitutionall autonomi, pentru aii putea da toate
roadele, cari se a§tepta dela inactivarea ei trebuie sä fie
lasatd In deplind libertate, sa nu fie nici odata impietata
prin Incursiuni dictate de interese straine Bisericii. TA-
râmul ei sa fie totdeauna lasat numai la Intelepciunea
factorilor de conducere bisericeasca $i la Insa$i aprecierea
intereselor credincioqilor acestei biserici, pentu ca qi räs-
punderea sä fie intreaga a bor.
Bine Inteles, Statul prin legea pe care o votlm acum,

www.digibuc.ro
 100

ia asupra sa obligatiunea morala de a se ingriji O. puna

la dispozitia Patriarhiei mijloace suficiente pentru a des-
volta o activitate spirituala si culturala potrivita cu impor-
taata acestei institutiuni. Si, Intrucat Statul singur nu ar
putea sa puna la dispozitie aceste mijloace in mod integral,
conducatorii bisericesti vor Intelege si vor nazui sa adune
din munificenta credinciosilor mijloace cum le-am adunat
si noi In Transilvania, In masura destul de considerabilä
In raport cu Irnprejurárile grele in cari s'a consolidat si
cu care a avut sa lupte autonomia noastra bisericeasca.
Cred ca este inainte de toate neaparata trebuinta ca
aci, In centrul Patriarhiei, In Capita la Statului nostru, sä
fiinteze cat mai curând un mare institut de educatie si
viata religiciasä. (Aplause prelungite).
Un institut, care sa nu satisfaca numai trebuintele
Tarii si ale Bisericii noastre, ci sa-si poatä revarsa bine-
facerile sale religioase si culturale asupra Intregului Orient
ortodox. (Aplause).
Un institut In care sä se poatä perinda an de an ti-
nerele generatii ale neamului nostru alaturi d'3 ale nea-
murilor ortodoxe; ca prin aceasta sa se faca o apropriere
sufleteasca, sä se consolideze relatinnile de bunä Intele-
gere si armonie crestind, sa se pregateasca Biserica noastra
ortodoxl romand a colabora la Intaptuirea idealului pe
care II urmareste cu asiduitate marea alianta mondiala
pentru Infratirea popoarelor prin biserica.
AO avut prilej d-lor deputati O. auziti sau sa cititi
cum unii din scriitorii nqtri, iubitori ai ortodoxiei, exprima
un fel de teamä, ca prin Patriarhiile nationale s'ar slabi
prea mult legatura de unitate In biserica ortodoxa, cà n'ar
fi o conducere atat de unitard, cum se vede In bisericile
apusene.
Cred, ca temerile acestea sunt In buna parte exa-
gerate.
Unitatea Bisericilor ortodoxe este dupa cum se ex-
p.ima tomosul patriarhal din 1885, Insusi Mantuitorul Iisus
Christos, temelia si piatra cea din capul unghiului a In-
tregului crestinism, o unitate de ordin pur spiritual, iar
nu una de ordin material, administrativ.
Cred Insá, ca nu ma fi nici o dificultate ca cu prilejul
actiunilor comune si al colaborarilor, pe cari trebuie sd

www.digibuc.ro
 - 101
le faca i Patriarhia noasträ aláturi de celelalte Ptriarhii,
ln mod cu mult mai sistematic de cat In trecut sa se afie
modalitatea potrivita i pentru constituirea unei corporatiuni
de conducere permanenta a tuturor acestor Patriarhii card
sa poatä coordona actiunea lor i sa poata pAzi puritatea
doctrinei In toate ramificatiile acestei ortodoxii rasaritene
dupa cum s'a intamplat de altfel i In secolul XVII, .cand
poporul nostru a putut sä dea In persoana moldoveanului
Petru Movill un aparator i codificator al punctelor de
credinta ortodoxá amenintatá atunci din partea confesiu-
nilor eterodoxe.
In chipul acesta socot d-lor deputati, ca Patriarhia
care se Infiinteazá acum, ar putea sä aduca mari servicii
crestinatatii i Insusi Statului nostru, contribuind la ri-
dicarea prestigiului sau atât afara de graniti cat si Inauntrul
granitelor teritoriului nostru, impunând mai mult respect
de cat pana acum acelor scaune metropolitane, care desi
s'au desvoltat sub regimuri sträine au fost totus In stare
sà i creeze asezaminte durabile, sa-si dea organizatiuni
destul de solide i destul de incApátoare, cari iatä pot
servi acum drept temelie la noua legiferare constitutionala
bisericeascä.
Oricine ar face o comparatie cat de fugitiva Intre
starea In care se gäseste azi Mitropolia Ungro-Vlahiei sau
a Moldovei si Intre a Mitropoliei din Bucovina, sau din
Ardeal sau din Basarabia, va vedea ca comparatiunea
aceasta este In multe privinte o spunem cu durere
In detrimentul celor doui dintai. Lucrul Insa se explica
prea lesne prin faptul, el sub vechile regimuri streine,
ne având noi posibilitatea de a ne afirma pe teren politic,
toate energiile noastre creatoare s'au concentrat numai
pe campul activitatii bisericesti, culturale, scolare si eco-
nomice, pe când In vechile Principate, ca si In Vechiul-
Regat, energiile cele mai de valoare au fost atrase tot-
deauna spre problemele politice de Stat, care reclamau
o rezolvare mai urgênta. Au ramas deci In serviciul bi-
sericii numai energiile pe care nu le-a angajat In deplina
masura Statul. Pe de aka parte lipsind, dupa analogia
pe care am cercat a o schita la Inceputul acestei cuvantari,
intre desvoltarea bisericeasca apuseanä i Intre cea rásári-
teana, lipsind zic din preajma centrelor noastre
www.digibuc.ro
 102

ierarhice din provinciile desrobite reprezentantul national

al unei puteri politice, toata stralucirea s'a concentrat
numai asupra reprezentantilor bisericesti, cari s'au bucurat
de inalta. veneratiune lnaintea propriilor lor credinciosi, In
minte cazuri si Inaintea streinilor, ca niste adevarati prin-
cipi ai bisericii, cari au fost imbratisati cu toatä caldura
entuziasmului religios si national de catre multimea cre-
dinciosilor, cari au fost respectati, cari se silesc putem
constata cu multumire si in zilele noastre, sa-si mentina
prestigiul lor din trecut.
Sperantele pe care românimea ardeleana le leaga
acum de infiintarea Patriarhiei, izvoräsc domnilor depu-
tati, In deosebi, din postulatul cuprins In punctul al doilea
al programului national politic, pe care si l-a dat românimea
ardeleana pe Câmpia Libertatii In 1848. Multimele adu-
nate acolo, dupa ce si-au exprimat In primul punct al
programului dorinta i postulatul lor de a se bucura de
independenta nationala In viata politica a Statului, au spus
in randul al doilea, dupa sfatul lui Simion Barnutiu si al
tovaräsilor sai de idei, cd natiunea romana pretinde
ca biserica sa nationala, fara discutiuni de confesiuni, sa
fie libera si independenta de oricare alta biserica straing.
Si mai departe, au spus, el natiunea romänä cere rein-
fiintarea Sinodului anual cu deputati, clerici i mireni
Este deci un drept ca românimea ardeleana intreaga sä
vadá in infiintarea Patriarhiei, realizarea, sau macar un
inceput de realizare al acestui program religios politic
din 1848.
Dupa ce adunarea dela Alba-Iulia infaptuit la
1 Decemvrie 1918 independenta si unitatea nationala po-
litica, acum Isi vede indeplinita independenta si libertatea
bisericeasca, mai r&mänänd ca o problem& a viitorului uni-
tatea bisericeasca integrala a tuturor fiilor poporului nostru..
SA speram cä dupa dobándirea libertatii si a inde-
pendentii nu va mai intärzia mult nici aceasta unitate
bisericeacsa in cadrele careia sä se poatä afirma princi-
pint suveranitätii nationale färä nicio stirbire, andu-ne
putinta sa revendicam In concertul religios al popoarelor
crestine locul ce ni se cuvine ca unOr elemente coordo-
nate, iar nu subordonate autoritätilor bisericesti straine.
(Aplause prelungite).

www.digibuc.ro
 103

Romanimea ardeleana mai are d-lor, un motiv de

bucurie deosebit6, prin faptul ca cel dintai Patriarh este
un fiu rasarit din sânul tärànimii ardelene, fiul taranilor
raposati Intru Domnul, In cursul anului trecut, Insa vred-
nici ca sa-i pomenim in aceastä Adunare, Gheorghe
Christea i Domnica, nascuta Coman, din Toplita romand,
iar parintele sau sufletesc a fost un boier din Saliste, badea
Ion Hertia, care Intamplându-se cu afacerile sale econo-
mice In acele WO, s'a grabit sa tina pe pruncul Ilie
sub apa sfintita a botezului. (Aplause).
Amintesc acest amanunt biografic numai cu scopul
de a Invedera i cu prilejul acesta, ce comori sufletesti
de valoare sunt In sânul acestei taranimi române. (Aplause
prelungite).
Am convingerea ca daca taranimea aceasta va fi
läsata sä se desvolte In libertate, dupa insusirile cu care
este Inzestrata de catre Atotputernicul Dumnezeu, va da
viitor Statului i bisericii noastre, energii asemanatoare
celor cari sälasluiesc In sufletul celui dintâi Patriarh ro-
man. (Aplause prelungite).
and Ina lt Prea Sfintia Sa, azi prea fericit Patriarh
al tuturor rOmanilor, a pornit ca Omar episcop In vara
anului 1910, dela Sibiu catre Caransebes, ca sa-si ocupe
Scaunul episcopesc, calea lui a fost o adevarata Cale de
triumf. Smerenia mea, care pastoream atunci poporul din
protopopiatul Salistei, mi-am permis In gara acelei co-
mune, sa-i fac o urare, exprimând dorinta sa nu rämana
prea mult in Banat, ci sa se Intoarca cat mai curand la
Sibiu, ca sa continue si sa desavarseasca opera marelui
-aguna. Providenta divina ale carei carari sunt In adevar
nepatrunse de mintea omeneasca, a implinit dorinta aceasta
in masura mai larga si mai generoasa de cum a putut
s'o exprime atunci, sub stapanire straina, cel ce are pro-
funda multamire de a puteà vorbi astazi In deplina. liber-
tate Inaintea acestei Adunari.
Din Caransebes I. P. S. Miron nu s'a Intors la Sibiu,
ci a venit la Bucuresti. (Aplause prelungite i Indelung
repetate).
Suntem mangaiati Insá In convingerea ca din Sca-
unul Patriarhal dela Bucuresti, îi va da toata silinta
-omeneste posibila sa aduca la Indeplinire idealul nemuri-

www.digibuc.ro
 104

torului Mitropolit Saguna, prin organizarea pe baze deplin

autonome, a intregii Patriarhii românesti. (Aplause).
Dorind sä vedem Infdptuita cat mai curand aceasta
organizare, de Incheere, tin sa spun, ca gandul tuturor
fratilor nostri ortodoxi romani de peste granitele tarii,
in special cei de peste linia demarcationala care sfasie
Banatul in douá i cari au facut odinioara parte din turma
pastorita de Prea Fericirei Sale, este in acest moment In-
dreptat spre Adunarea noastra. ToÇi asteapta ca I. P. S.,
nu-i dea uitärii, sa-i cuprincla pururea In rugaciunile sale,
sa le trimita merinde sufletesti, prin carti bisericesti, cum
ne-a trimes i noul In timpuri grele marii erarhi ai Tara
Românesti i ai Moldovei, Varlam i Dosoftei, Teodosie
Vestemeanul i Antim, ca i atatia alti urmasi vrednici
ai lor, cari au strecurat necontenit cartea româneasca
peste toate granitele pazite de vrasmasi straini. (Aplause
prelungite). Sper cä va gasi mijloacele necesare spre
acest scop fiindca stiu ca are In sufletul sau dragoste
nestinsa pentru toti fiii poporului nostru. Prin dragc*tea
sfanta, care se face tuturor toate ca pe toti sl-i man-
tuiasca, va reu0 sä Inläture orice pedici, pe care vame0i
ar cercà sä i le arunce In cale.
Inchei, d-lor, facánd urare, ca Patriarhia noastra si
fie atat sub conducerea Prea Fericitului Miron I, cat si
xturor celor ce o vor carmui dupa vremi, In toate im-
prejurärile un stall) de Intarire a Statului roman si o par-
ghie de inaltare morala pentru toti fii poporului nostru._
(Aplause prelungite i indelung repetate).
D. M. G. Orleanu, prefedinte : D. ministru al cul-
telor are cuvântul.
D. Al. Latedatu, ministrul cultelor artelor : D-le
presedinte i d-lor deputati, aprobarea unanima cu care
proiectul acesta de lege a fost intampinat In Corpurile
legiuitoare, atat la Senat cat si la Camera deputatilor,
este o dovada vie si elocventa, ca actul savarsit de Sf.
Sinod al bisericii noastre nationale In ziva de 4 Fevruarie,
prin ridicarea Scaunului arhiepiscopal i mitropolitan al
Ungro-Vlahiei la rangul de Scaun patriarhal, este un
act In adevar de caracter national. (Aplause).
Si este firesc, d-lor, pentrued din cuvantarile ce s'an

www.digibuc.ro
 105

rostit aci si din cuvântarile ce s'au rostit la Senat, reese

cä sta in constiinta noastra a tuturor, In simtimantul
nostru al tuturor, cä actul acesta savarsit In zilele Ro-
maniei-Mari, nu este numai o forma mai mult in organi-
zatiunea bisericeascd a noasträ de viitor, pe care acest
viitor s'o legitimeze, ci este o consacrare a unei des-
voltari istorice de veacuri care In conditiunile de astazi
pélitice i nationale ale neamului românesc, este reclamata
stäruitor, atat de organizatiunea bisericeasca, cat §i de si-
tuatia noul pe care Statul roman si-a castigat-o in sud-
-estul Europei. (Aplause).
De aceea d-lor deputati, multumind d-lui raportor
pentru temeinica laimurire cu care a prezentat d-voastre
proectul meu de lege si multumind d-lor oratori cari s'au
succedat la aceasta tribuna, ca sä aduca In fata tarii cu-
vântul lor si al partidelor pe cari le reprezintä, pentru
vorbirile asa de intelepttt si pline de simtaminte frumoase,
nationale i crestinesti, pe cari le-au rostit aci, In numele
guvernului pe care II reprezint tiu sä ma asociez tot atat
de sincer si din toatä inima la urarile i felicitärile pe
cari cu totii le-au fäcut si adus intâiului Patriarh al Bise-
ricii ortodoxe române (aplause unanime prelungite) si care
steaua norocoasa a neamului nostru a facut sä fie, nu
numai unul din cei mai bt,ni fii ai neamului, ci si unul
din cei mai straluciti ierarhi ai Biseriicii noastre strabune.
(A plause furtunoase, unanime, prelungite).
D. M. G. Orleanu, presedinte: Nemai fiind nimeni
inscris, pun la vot luarea in consideratie a proiectului. S'a
adoptat.
Se pun la vot succesiv articolele 1, 2, 3, 4, si
5 si se adopta färä discutiune.
Se pune la vot proiectul de lege In total cu
D. M. G. Orleanu, pre,sedinte: Adunarea a adoptat
legea cu unanimitate de 156 voturi. (Aplause furtunoase,
prelungite i indelung repetate. Adunarea aplauda in pi-
cioare; strigate de bravo)!
D-lor deputai, binecuvantata sa fie ziva de astazi,
-care vede Biserica noastra ridicatá la inaltimea la care o
chemau serviciile ce de secoli a facut si face neamului
romanesc. (Aplause unanime prelungite).

www.digibuc.ro
 106

Modeste au fost inceputurile bisericii noastre, Intocmai

cum au lost §i inceputurile tarilor noastre. Si Impreunä
au crescut mari.
Dar cu toate cumpenele prin care Neamul nostru a
trecut, §i In n4te timpuri când popoarele nu aveau Inca
con§tiinta neamului lor, Biserica noastra nu a Incetat un
singur moment de a fi Româneasca. Nu numai ca ea nu s'a
pus nici odata, In numele intereselor ei particulare de-a
curmeziul treburilor Statului, dar a luptat totdeauna In
contra Incercarilor ce chiriarhii sträine faceau, spre a pune
desavar§ita stapanire pe ea. (Aplause unanime).
Biserica noastrà a fost todeauna In fruntea miscarilor
nationale. Imprejurul ei s'au creat colile, din tipografiiile
ei au iqit cele dintal carti, sub imboldul capilor bisericii
se traduc cele dintili carti trebuitoare slujbelor bisericii.
Nicaeri Biserica nu a facut atâtea servicii neamului ce
pästorea. (Aplause unanime prelungite).
Sub influenta ei, ideia unitatii neamului ia nWere.
Mitropolitnl Dosoftei, In gLiturghia, lui tiparitä In 16'79
adreseaza cuvântul sail 4 catre toata semintia româneasca».
and puhoiul ce venea din Asia a desfiintat Imperiul
roman de Rásarit §i Semiluna a inlocuit crucea pe sfanta
Sofie, Wile noastre, nu numai ca au devenit loc de azil
pentru toti acei, cari fugeau de furia nävälitorului, dar
secoli poporul nostru cu sabia Inteo manä i crucea In
.cealaltä, a aparat contra navälitorilor credinta §i neamul,
aparând In acela timp qi civilizatia lumii. (Aplause una-
nime prelungite).
Am lost des Invin§i, dar fiecare infrângere de§tepta
In sufletul nostru noui energii, al caror suport moral era
credinta in Dumnezeu.
Si Intrângerea este onorabila cand Invinsul pica
luptand cu barbatie, cople§it Insä de numarul mare al
dumanilor. .

Si aci trebuie facuta o constatare: Cu tot Intunericul

vremurilor de atunci, Biserica noastra a fost toleranta.
Noi nu am cunoscut persecutii religioase. Nenorocitii, cari,
siliti sa-§i paraseasca vetrele cereau adapostul la noi, erau
totdeauna primiti fart sa fie intrebati cari le sunt credin-
tele. Si odata aflati pe parnantul nostru, erau liberi sl
vorbeesca limba lor, sa i cinsteasca. zeii :lor, In lacapri

www.digibuc.ro
 107

ridicate in vazul lumii i ocrotite de legile rii. (Aplause

mnanime furtunoase, prelungite §i tilde lung repetate).
Dar ce rol a avut Biserica in Transilvania! Daca In
Moldova §i Muntenia, ea s'a sprijinit pe puterea Statului,

D. M. G. ORLEANU, Prevdintele Camerii

in Transilvania, nu numai ca Statul nu ocrotea, dar Incä

a cautat sä-i faca tot felul de greutäti, pentru cä considera
poporul nostru ca un du§man al Statului, aa cä singurii

www.digibuc.ro
 108

sprijinitori ai neamului nostru in lupta aceasta färä rägaz

cu stapAnirea, au fost conducltorii Bisericii nationale, cari,
dacä au avnt izbanda, laptul s'a datorit autoritätii lor
morale §i din aceasta luptá contra stäpânitorilor, s'a näscut
o miFare culturalä, care Incetul cu Incetul s'a Intins asupra
intregului neam. (Aplause furtunoase, prelungite i Inde lung
repetate)..
Biserica a creat §coli, si din Invätätura care se primea
acolo, ie§ea cá toti românii sunt frati, coborâtori din aceiai
strabuni, iar aceastä Invätäturä pätrundea, gratie Bisericii,
pänä ta straturile cele mai adânci ale societätii. (Aplause
unanime prelungite §i 'hide lung repetate).
Odatá contiinta unitätii natiionale clpätatá unirea
de;enea dorinta unui neam Intreg §i nici un zägaz In lume
nu o putea zädärnici. (Aplause unanime furtunoase, pre-
lungite §i Inde lung repetate).
Chemarea Bisericii noastre este mare.
Nu . poate fi civilizatie,iärä ca ,la temelia ei sä nu stea
o Invätätura moralá. Si nu e nimic mai moral, ca Invätätura
cre§tinä! Iubirea aproapelui, ajutorarea celor nevoia§i, ega-
litatea Intre oameni, ca §i dreptatea In raporturile dintre
ei, puse toate acestea sub ocrotirea divinitatii, ce poate
fi mai sublim ?
La adlpostul àcestor idei, çi inläturänd pe toti acei
cari voiau sä facd din religie un intrument de dominatie,
omenirea s'a desvoltat. i depinde de Biserica noasträ,
ca poporul sä proplqeascä necontenit pe cale morald la
pilda Invätäturilor ce ea li va da.
Fac alduroase uräri pentru viitorul Bisericii noastre,
iar Patriarhului, care In fruntea ei va fi diriguitorul acestei
forte uria§e morale, li arät marea Incredere, ce neamul
Intreg pune In el. (Aplause unanime, furtunoase, prelungite
qi indelung repetate).
Sedinta se suspendl.

www.digibuc.ro
 LEGE
PENTRU
Ridicarea Scaunului Arhiepiscopal si Mitropolitan
al Ungro-Vlahlei, ca Primat al României, la rangul
de Scaun Patriarhal

FERDINAND I
Prin gratia lui Dumnezeu ,si vointa nationald, Rege
al Romdniei
La toti de fata si viitori, sanätate.
Corpurile legiulloare au votat ci adoptat, iar Noi sanc-
fiondm ce urmeazd:
Art. r. Scaunul Arhiepiscopal í Mitropolitan al
Ungro-Vlahiei se ridicä, ca Primat al României, la rangul
de Scaun Patriarhal.
Art. 2. Actualul Arhiepiscop §i Mitropolit al Un-
gro-Vlahiei, Malt Prea Sfintitul D. D. Dr. Miron Cristea,
devine, In calitatea sa de Primat al României, Patriarh
al Bisericii ortodoxe române.
Art. 3. Patriarhul bisericii ortodoxe române se va
bucura de toate drepturile recunoscute de Sf. canoane
qi legile tärii.
Un regulament special, Intocmit de Sf. Sinod va de-
termina mai deaproape aceste drepturi.
Art. 4. Pe viitor, alegerea Patriarhului Bisericii
ortodoxe române se va face de un colegiu electoral
compus din membrii Adunbsii, care, dupg legea de or-
ganizare a acestei Biserici, va alege pe Arhiepiscopul si

www.digibuc.ro
 110

Mitropolitul Ungro-Vlahiei §i din membrii de religiune

ortodoxa ai Corpurilor legiuitoare.
Un regulament special, intocmit de Ministerul Cul-
telor, de acord cu Sf. Sinod i aprobat de consiliul de
mini§tri, va determina modul dupa care se va savarqi
actul alegerii.
Confirmarea alegerii o face la propunerea Sf. Sinod
a guvernului, Maiestatea sa Regele, care va dà apoi
investitura, potrivit datinelor tarii pentru capii Bisericii
ortodoxe rot/lane.
Art. 5. Nu vor putea fi ale§i in demnitatea de
Patriarhi ai Bisericii ortodoxe române de cat Mitropolitii
i Episcopii in functiune ai acestei Biserici.
Aceasta lege s'a votat de Senat in §edinta dela 12
Fevruarie anul 1925 §i s'a adoptat cu majoritate de optzeci qi
noud voturi, contra cloud.
Presedinte, M. PHEREKYDE,
(L. S. SI Secretar, Preolut Gr. Popescu-Breasta
Aceasta lege s'a votat de Adunarea deputatilor In
§edinta dela 17 Aprilie anul 1925 §i s'a adoptat cu tuna-
nitate de una suld cincizeci si sase voturi.
Presedinte, M. G. ORLEANU,
(L. S. A. D.)
Secretar, Pare P. Gdrboviceanu
Promulgarn aceasta lege §i ordonom ca sä fie investita
en sigilul Statului §i publicata In Monitorul 0 ficial.
Dat in Bucure§ti, la 23 Februarie 1925.
(L. S. St.)
FERDINAND
Ministrul Cultelor §i Artelor,
Al. Lapedatu
Ministrul Justitiei
No. 669 G. G. Mdrzescu
(Monitorul Oficial No. 44, Miercuri 25 Februarie 1925).

www.digibuc.ro
D.111.. MARGHILOMAN sl INFIINTAREA PATRIARHIEI

Scrisoare adresatá I. P. S. Patriarh

Cu ocazia Infiintärii Patriarhiei, d. Al. Marghiloman
a adresat urrnatoarea scrisoare primului patriarh român.
4 MA Intorc In tari in ziva and se aclamnd In-
fiintarea Patriarhului trite() uniune sufleteascä a tuturor
partidelor politice.
Faa. Domnul ca aceastä uniune sä inspire In viitor
i alte acte necesare pentru Intärirea tärii.
Nu pot Incá veni In Bucure§ti ca sä. aduc Sanctitätii
Voastre omagiile mele §i ale tuturor amicilor mei politici.
Le exprim prin aceste câteva rânduri.
Scriu cu smerenie a Atotputernicul a IngAduit ca
sacrificiile unei generatiuni sä atingl teluri pe cari patri-
otul cel mai Infläcárat le putea abia Intrezäri Intr'un viitor
depärtat. Scriu §i cu bucurie a acest mare act se Im-
plinWe prin Sanctitatea Voastrá.
Religia noastrá ortodoxl meritä splendoarea acestei
Inältäri.
In vechiul regat träind la adApostul unui organism
de Stat, ea nu s'a putut manifesta deal pe teren cultural.
Dar dincolo de munti religia a fost armätura neclatinatà
pe care s'a rezemat nationalitatea, iar dincolo de Prut
religia a pästrat limba strámwascl pe care päturile su-
perioare Incepuse sä o uite.
Avem Sfantul Edificiu! Acum trebue sä-i däm mij-
loacele §i lustrul crae i se cuvine.

www.digibuc.ro
 112

Trebue, Sanctitate, ca Statul, care a luat bunurile

rnândstiresti sä dea episcopilor mijloace serioase ca ki-
riarhul sä trdiascd In raport cu rangul lui si sl poatä
avea mâna larg de tot deschisd pentru obijduitii vieti!
Mai trebuie cred, o riguroasd reformd a vietii semi-
nariale, care sa no dea la tara pastori, nu functionari.
Sanctitatea Voastrd este acuma In mdsurd sd exercite
o actiune continua si eficace asupra tuturor guvernelor
si ndajduesc cd Domnul acordându-vä ani lungi de pa-
storie, va va ajuta sd realizati, cu energia ce vá cunosc,
tot ceeace mai cere mândria religiei noastre.
Sunt al Sanctitdtii Voastre cel mai devotat.
AL. MARG1-11LOMAN

www.digibuc.ro
 Pgrerile d-lui Dr. D. G. Boroianu
Profesor si decan al Faculfalii de Teologie din Bucuresti

Consideratiuni pentru ridicarea bisericii noastre

la rangul de Patriarhie
Insemnatatea scaunelor episcopale a urmat fie ori-
ginei lor apostolice, fie situatiunii politice. Uneori situatia
politica a subordonat origina apostolica, cum a fost cazul
cu biserica Iersaulimului, ce a fost gupusa jurisdictiei bi-
sericii din Cesareia, cand aci a fost centru politic.
In mod natural i potrivit cu raspandirea cre§tinis-
mului la Inceput In orwle mai mari ori mai mici, con-
ducatorii biseric4ti din ora§ele din urrna recunosc o su-
perioritate celor dintâiu. Pqa se explica de ce Sinoadele
confirma jurisdictia episcopilor din oraele mai mari, ie§iti
nu din legiuiri, ci, cum spun Sinoadele din evechiul obi-
ceiu». Iar cand se stabilesc raporturi Intre biserici §i Stat,
canonice§te se stabile§te ca i Impärtirile bisericegi
nIspundd celor politice».
Prin urmare, dupl autoritatea bisericeasca, ridicarea
unei biserici la un rang mai mare se face dupa conside-
ratiuni ce Indreptatesc ridicarea bisericii noastre la rangul
de Patriarhie. Avem atat vechimea bisericii cu tot tre-
cutul ei Insemnat, atât pentru noi cat §i pentru Intreg orientul
ortodox, cat §i situatia de azi a regatului roman, a.a cum
a iqit prin vrednicia fiilor ei.
* *

In ceeace priveqte veclzimea bisericii noaslre, istoria o

www.digibuc.ro
 114

afirma cu date incontestabile ca si tot treezelul ei insemnat.

Din acest trecut se constata legatura stransa si nedes-
WOO. Intre biserica i popor. Prin ajutorul reciproc ce
si-au dat, s'a ajuns ca odata cu biruinta poporului sá se
faca si organizatia bisericii. Cinstea pe care Voievozii o
dau bisericii si numeroasele dami ce-i fac, ne dovedese
taria credintei prin care au biruit si recunotinta birui-
torilor pentru ajutorul ce au primit.
In afara de aceasta, biserica noastra a fost pastra-
toarea adevarurilor de credinta i prin aceasta poarta Cu
demnitate podoaba ortodoxiei. La noi s'au facut cartile
ce-au conservat adevarul; la noi s'a tinut Sinodul dela
Iasi; dela noi s'a ajutat ortodoxia cand reprezentantii ei
erau In lipsa si Ingrijorare. Noua ne-a recunoscut patriarhul
ecumenic cinste deosebita acordând Mitropolitului Ungro-
Vlahiei rangul de exarh. De aci revine jurisdictia Mitro-
politului Ungro-Vlahiei asupra Ardealului i Imputernicirea
lui de a hotarl oridecateori era vr'o chestiune mai In-
semnata. Dar n'am sa rechem faptele istorice, caci sunt
prea multe si ingreuiem tiparul. Ele sunt destul de cu-
noscute i fac mandria trecutului bisericii noastre, pe
care atat de frumos 1-a evocat Sanctitatea Sa Damianos,
patriarhul Ierusalimului, cu ocazia vizitei ce ne-a facut.
N'am sa insist nici asupra situatiei de azi a Statului
ronzein, caci ea este la vederea i Intelesul tuturor. Con-
dusä de un rege intelept, Romania, cu ajutorul lui Dum-
nezeu, si prin vrednicia fiilor ei a realizat unit-ea fiilor ei.
Avem un Stat marit si cu destule bunuri culturale si ma-
teriale ce-i dau un loc insemnat In concertul popoaxelor.
Statul roman acum, In situatia de care se bucura,
nu poated uita biserica, care a fost alaturi de el si la zile
bune i la zile rele. i s'a imit fericit cand a primit
Indemn dela biserica, care sinodaliceste a hotarIt ridicarea
la rangul de Patriarhie, Indeplinindu-se astfel mäsura ca-
nonica ce prevede conlucrarea bisericii cu Statul in astfel
de cazuri.
Ne-am gäsit, biserica si Stat, In cea mai deplina ar-
Monie. Unanimitatea glasurilor cu cari s'a votat legea a
fost cea mai elocventa dovada de aceasta Intelegere.
*

www.digibuc.ro
 115

Dar, In actul ce s'a facut, biserica si Statul nostru

n'au depásit cu nimic din drepturile ce au.
Din Intreaga organizare bisericeascä se vede si In
drept §i de fapt bisericile sunt stApAne de a-si creia or-

D. Dr. D. G. BOROIANU

gane cAt mai proprii necesitAtilor ce au, pastrând unitatea

credintei si fr64ia dintre ele. In doctrina n'avem nimic
ce ar opri o biscricA autocefaiä de a se riclica la rang

www.digibuc.ro
 116

de Patriarhie, iar de fapt s'au creiat Patriarhate f Ara

Sinoade ecumenice. Daca Sinoadele vorbesc de ele, cum
se vede din canoane, este numai o recunoastere a ceeace
se fäcuse. Singur canonul 34 apostolic ca si 9 al An-
tiohiei stabileste 4episcopul fieccirei natiuni trebuie a avea
de cap pe cel din/di dintre dânsii (T6v ±v utiroI5 7cpcinov...),
fall a determina care este cel dintâi. Era asa de natural
ca episcopul din orasul principal de resedinta sa fie
cap, in cat nici nu mai spune. Era un uz, era obiceiu
vechiu curn vor spune mai pe urma sinoadele ecumenice.
Când Sinodul I ecumenic prin canoanele 6 si 7 confirmà
drepturile episcopilor din Antiohia, Alexandria, Roma si
lerusalim, zice «dupt2 obiceiu ci traditie». Iar cand epis-
copului dela Constantinopol i se cla intaietate, se folo-
seste (le situatia orasului, deaceea prin canonul 3 Si-
nodul al II-lea zice «pentrucd este Roma noud». La aceasta
referindu-se canonistul Nil Doxapatir (1118-1180) zice :
Fiindcd Roma a fost imptircitie, a avut intdietate.., dar
deoarece a incelat a fi impdrdtie, fiind cucerild de a 'te
neamuri ,si de popoare barbare, gotice, si de ele se stdpd-
neste, cdzând acea impdrätte, cade totodald intâietatea
ei. Constantinopol era insd pe timpul .Sinodului al II-lea
ca pe timpul Sinoadelor IV si VI».
De altfel i canonul al 28-lea spune: 41-"drintii au
acordat cu dteplate scaunului Romei privilegiile sale, ten-
trucd acest oras era impeirdtesc, ca pe aceleasi conside-
ratii sd acorde privilegii Constantinopolului, ca sa aiba
mai multd tarie, spre sac:lire i spre desrgdacinare, fiind
intocmai cu ceilali patriarhi», zice scrisoarea ce Sinodul
trimite la Roma.
Situatia politica fu cu drept cuvânt luata in consi-
derare totdeauna. Deaceea Apostolides, un invatat grec,
fost arhiepiscop la Patras, inteo scriere a sa din 1843
asupra puterii patriarhilor si raporturilor dintre puterea
spirituala i civila spune: « Organizarea intreagd mitropo-
litand patriarhald se desvoltd dupd constitutia politicd...
Dupd formarea constitutiei patriarlzale printii au cea mai
mare putere ca paznici ai bisericii In a scizimba forma din
afard a bisericii prin infiintarea de mitropolzi
dacd voiesc a onora un oras sau o persoand. Ni-
caieri in canoane nu se vede ca Sinoadele ecumenice si-ar

www.digibuc.ro
 117 --
fi rezervat dreptul de a creia vr'o Patriarhie sau de a
inainta in rang vr'o biserica. Si de fapt asa s'a procedat
In totdeauna. Asa s'a ridicat bisericile SArbilor i Bulgarilor.
Asa s'a inältat biserica rusa. Patriarhatul rusesc din 1589
este creiat de tarul Teodor Ivanovici, nobili i cler. Pa-
triarhul Ieremia al II-lea al Constantinopolului, care se afla la
Moscova, dupa ajutoare, a binecuvantat actul bisericii
statului rus. eGratia divind, zice Ieremia catre boy, primul
patriarh rus, care te-a fdcut mai inainte mitropolit, te ridicd
mai sus si te face patriarh». Vointa tarului Petru cel Mare,
a desfiintat Patriarhatul, cari II considera cä are prea mare
demnitate alaturi de el.
Bisericile patriarhale au prirnit frateste celece s'au
facut la Inaintarea in rang a ziselor biserici. Tot asa iau
act când se pogoara in demnitate. Administratia biseri-.
ceasca trebuia sa corespunda celei civile. i când In Rusia,
Petru cel Mare, infiinteaza pentru cele civile un Senat
pentru cele bisericesti face un Sinod.

* *

Deci ne-am aflat pe un teren destul de indreptatit

când am infaptuit ceeace datoriam bisericii noastre azi,
când avem o regalitate ce stapAneste asupra tuturor fratilor
nostri, când avem atAtea milioane de crestini ortodoxi,
4 Mitropolii si 15 episcopii, atatea asezaminte culturale
and In Capital a tArii sunt concentrate toate puterile Statului.
Tot asa and ne gAndim la situatia de azi a biserieilor
ortodoxe din tarile supuse stäpánirilor necrestine, datoria
noastra era sa dam bisericii o Patriarhie nationald, care sä-si
croiascä drumul cerut de timpurile In care traim, pentru
apararea i desvoltarea ortodoxiei.
Am fost Intelegatori ai vremei de azi. Si dupa cum
sub doinnia regelui Carol I am facut legea de organizare
a bisericii, am infiintat Sf. Sinod si am dat scaunului dela
resedinta tarii un primat; tot asa azi, României intregite,
i-am dat un patriarh, ca sä avem o putere bisericeasca
corespunzatoare celei civile.
Datoria frateasca va face, de sigur, ca §i in trecut,
sä se comunice celorlalte biserici actul ce am savâr§it. Si
ele vor primi acest act ca un act national bisericesc ce

www.digibuc.ro
 118

n'aduce jignire nici uneia dintre biserici, cum n'a adus

nici primatul bisericii de când 11 avem i pânä acum.
Dacä, cahoniceste si istoriceste am avut tot dreptul
pentru savArsirea acestui act, frätia dintre biserici n'are
deci sä fie turburatä si nici nu este vr'o necesitate ca sä
trimitem pe cineva pentru a obtine räspunsurile frätesti
ce trebue a urma In mod natural.
Dr. D. G. BOROIANU

www.digibuc.ro
 SCRISOAREA IRENICA
a Sfântului Sinod atre Bisericile Ortodoxe surori
prin care se comunica ridicarea Bisericii ortodoxe
române la rangul de Patriarhie.

Prea fericite petrinte intru Hristos

iubite
Poporul romAn a lost intre cele dinti popoare ale
lumii, cari au primit crestinismul, incat viata sa biseri-
ceascA s'a desvoltat deodatä cu formatiunea sa etnicA,
ca natiune românä. Aceasta se evidentiazä si din rolul
important, ce 1-a avut Biserica, nu numai in privinta edu-
cArii religioase a poporului, ci i In culturâ, rliteraturä,
artá i viatä sociall a Românilor, câci a imprimat tim-
brul sâu puternic, stând la baza creerii i desvoltdrii lor.
De aceia, organizarea Bisericii ortodoxe române stä in
asa de strânsä legâtura cu interesele cele mai vitale ale
poporului si unde a existat stat romAn cu acelea ale sta-
tului, IncAt fazele de desvoltare ale statului si ale popo-
rului, sunt si ale Bisericii ortodoxe române.
Intemeerea Tärii-Românesti i asigvrarea indepen-
dentii sale sub Alexandru Basarab, a adus cu sine orga-
nizarea Mitropoliei Ungro-Vlahiei (1359) dupa cum, la fel,
intemeerea Moldovei i asigurarea independentei sale sub
Alexandru-cel-Bun, a adus cu sine organizarea Mitropoliei
Moldovei si Sucevei (1401).
Aceste organizatiuni mitropolitane, In dependenta
ierarhicA de Patriarhia ecumenick a Constantinopolei, au
durat atAt, cât au durat formatiunile politice ce le-au dat

www.digibuc.ro
 120

nastere. Cáci unirea Principatelor (1839) si unificarea

vietii. lor publice (1862) au provocat necesitatea unei
noui organizari a Bisericii nationale, In raport cu situatia
politica, considerabil crescuta, a României moderne.
Pentru satisfacerea acestei necesitati, autorii legii
fundamentale, a constittitiei 1Srii dela 1866, au pus ba-
zele unei noui organizari a Bisericii conform imprejura-
rilor noi. Astfel odata unite si cele 2 Mitropolii a Ungro-
Vlahiei §i a Moldovei s'a instituit la 1872 Sf. Sinod;
iara dintre cei 2 Mitropoliti, cel mai vechi, rezident in
Capitala Tarii, Bucuresti, si detinator Inca dela infiintarea
sa de atributiuni patriarhale ca « exarh al plaiurilor» a
primit titlul de 4primat» al României.
Iará dupa ce Romania Ii cástiga independenta fatá
de Turci (1877-78) si se proclama regat (1881), patriarhia
ecumenica din Constantinopole Ii recunoaste autocefalia
(1885), pastrand legaturile firesti de unitate spirituala cu
patriarhia ecumenica cu celelalte biserici ortodoxe de
pretutindenea.
Data fiind importanta Bisericii ortodoxe rot/lane atat
in interiorul tarii, cAt §i rolul ce l-a avut intru apärarea
§i ajutorarea bisericilor ortodoxe de pretutindenea s'ar
fi putut usor hotari Inca de atunci ridicarea ei la rangul
de patriarhat, mai ales ca titlul de primat nu corespondea
traditiilor Bisericii ortodoxe.
Enormele sale averi din trecut, daruite de evlavia
Vioevozilor si boierilor tarii, au dat Bisericii romane pu-
tinta a ajutora cu mama larga Bisericile ortodoxe din
Orient in zile grele i critice, asigurandu-si din partea
tuturor dreptul de recunostinta, ca un rar filantrop §i
ocrotitor al orientului crestin de sub Turci. De asemenea
este bine conoscut rolul ei intru apararea credintei orto-
doxe in veacul al XVII-lea in contra protestantismului
prin sinoadele sale dela Suceava si Iai i prin lucrarea
intitulata (Marturisirea Ortodoxa» a mitropolitului roman
Petru Movila, aprobata dupa revizuirea ei de Patriarhii
orientali , de toate Biserioile orientale.
Dar cu tot rolul frumos, ce l'a avut in concertul
tuturor Bisericilor ortodoxe, Biserica romana i poporul
ei, a crezut atunci prematur a imita alte Biserici orto-
doxe vecine In privinta creerii patriarhatului, desi Mitropo-

www.digibuc.ro
 121

litul Ungro-Vlahiei avea Inca din secolul al )(IV-lea titlul de

446:px triA5 O Fwyp carxxEcts. Iccit 7CX0t^fi üri .
Iar Mitropolitul Moldovei, avea la finea secolului al
XVI-lea recunoscute de toata. ortodoxia semnele dem-
nitätii patriarhale.
0 parte mare din fii poporului roman i credinciosii
Bisericii sale ortodoxe erau supusi altor state streine. $i
Biserica care a creiat sufletul unitar i constiinta patio-
nala a poporului roman de pretutindenea, spera In drep-
tatea lui Dumnezeu, care va uni pe toti inteun singur
stat roman, ceiace a si urmat in 1918.
Intru realizarea acestui epocal eveniment al poporului
roman, Biserica lui i-a facut servicii enorme, recunoscute
de toti factorii competenti, istorici i barbati de stat.
Constituirea statului roman, a vechiului regat in ac-
tualul stat al unitatii nationale, in Romania intregitd, a
reclamat imperios reorganizarea conform noilor impre-
jurari a tuturor institutiunilor sale publice.
Noua situathine a impus deci t necesitatea organi-
zarii Bisericii noastre In raport cu noua lui alcatuire
Insemnatate politica sporita.
Duplificandu-se teritoriul României, Biserica ortodoxa
romana a crescut si ea si s'a intarit. Numárul eparhiilor
s'au ridicat dela 8 la 18 intre care si 5 Mitropolii mari,
cu Ufl numar mare de credinciosi, avand la un loc o
populatiune ortodoxa romana de 14 milioane credinciosi.
Prin sporirea aceasta Romania a devenit o putere
ortodoxa de mâna intaia In orientul crestin, Insemnand
pentru Biserica ortodoxl din toatd lumea un factor si un
brat puternic de sprijin in concertul popoarelor, unde
Inca i s'a ridicat prestigiul, aláturi de marii sai aliati.
Ca si la 1866, autorii constitutiei statului din 1923
au tinut sa inscrie In lege (art. 22) principiile acestei noi
organizari a Bisericei, i anume: mentinand Biserici noastre
pozitiunea din gait, fata de celelalte Biserici ortodoxe
(autocefala), au determinat situatia ei In launtru, fata de
celelalte culte ca dominanta, si i-au acordat pe langa
conducerea sinodala In privinta afacerilor mai importante
spirituale dreptul de administrare, prin organe proprii,
pentru afacerile sale bisericesti, culturale, fundationale

www.digibuc.ro
 122 2
epitropesti, cu obligatia ca modalitatile acestei conduceri
si administrari sa fie unitare pentru intreaga Biserica.
In aceastä noul situatie trebuia sa se determine
§i rangul ce se cuvine in viata biscriceasca si a sta-
tului, capului ierarhic al Bisericii ortodoxe române, Mitro-
politul Ungrò-Viahiei, Intru cat in calitatea sa de 'Ana
acum, de primat al Romaniei, nu mai corespunde nici
situatiei actuale a Bisericii noastre si nici traditiilor de
organizare din Bisericile ortodoxe.
In adevar, prin unirea din 1918, celor 2 organizatiuni
mitropolitane din tam cea veche li s'au adaogat alte trei:
1. Mitropolia, fosta odinioara a Romanilor ortodoxi din
Ungaria si Transilvania, acum a Ardealului, Banatului, Cri-
sanei si Maramuresului, Mitropolie asugra careia avea
drept de jurisdictiune bisericeasca, inca dela fondarea
scaunului sau, mitropolitul Ungro-Vlahiei, ca exarh al pla-
iurilor, 2. Mitropolia Bucovinei §i 3. Arhiepiscopia Basa-
rabiei proectata a fi mitropolie cu 3 milioane suilete or-
todoxe. Aceste 2 din urma desi desfacute din vechea
mitropolie a Moldovei si Sucevei, se gaesc, prin natura
conditiilor in care s'au nascut si s'au desvoltat, In situatii
de drept si de fapt, pe care trebuie sa le acceptam i sa
le recunoa§tem.
Cu exceptia Arhiepiscopiei Basarabiei, care facea parte
din Biserica ruseasca, acele 2 Mitropolii mai sus 'amintite,
aceia a Ardealului §i aceia a Bucovinei, au intrat in uni-
tatea romana ca Biserici autocefale. Reunirea lor inteo
singura organizatiune bisericeasca, de caracter national,
da acestei organizatii o importanta deosebita, ce trebuie§te
invederata si in noua ordtne ierarhica a bisericii ortodoxe
române, altfel cleat 'Ana acum.
Caci daca la 1872 s'a putut concepe intre cele 2
scaune mitropolitane, intrunite in sinod comun, un simplu
raport de intaietate a unuia fata de celalalt e pentru
ca mitropoliile ce reprezentau se gäseau, in ce priveste
-originea, desvoltarea istorica, rolul si importanta lor, pe
picior de egalitate si pentruca In starea de atunci a sta-
tului roman si a Bisericii sale, titlul de Patriarh se con-
sidera de prematur, asa cl a trebuit sa se recurga pentru
Mitropolitul dela Bucuresti, la titlul de 4primat, impru-
mutat din ierarhia Bisericii Romano-Catolice, titlu ce nu

www.digibuc.ro
 123

existä in traditia Bisericii räsaritului i co'nstitue, negresit,

un unicum in organizatiunea ortodoxa.
Altfel se infatiseaza insa lucrurile azi, dupa o juma-
tate de veac.
Capul ierarhic al Bisericii ortodoxe române, Mitro-
politul Ungro-Vlahiei, are sub autoritatea sa morala, ca
prezident al Sf. Sinod, 5 mitropolii cu a Basarabiei, cu
individualitate istorica bine determinata.
In aceasta situatie el nu mai poate fi, cleat ceiace
reclama importanta exceptionala a faptului acestuia i isto-
ria celorlalte Biserici ortodoxe cu organizatiuni nationale :
(Patriarh al Bisericii ortodoxe române».
De alta parte organizatia actuall nu mai corespundea
nici cu traditiunile de organizare din Biserica ortodoxa
rasariteana. In adevär Biserica crestina ortodoxa a tinut
totdeauna searna in organizatia ei de realildfile istorice.
Bisericile principale ale Imperiului roman, unde s'a infiin*
cele dintAiu comunitati crestine mai numeroase si mai im-
portante, s'au bucurat si de autoritate mai mare ; i cu
vremea au castigat i o jurisdictiune, care a fost consfintita
prin canoanele sinoadelor ecumenice. Exemplul clasic ni-1
da insas Sf. Patriarhie ecumenica a Constantinopolului.
In secolul al IV-lea Constantinopolul, capitala Impe-
riului roman, ajunge la atAta vaza i putere, ca rivali-
zeaza cu Roma. Din aceasta pricina, Biserica din
Constantinopol ajunge in scurta vreme de capata o consfin-
tire fegala a insemnatatii bisericesti, ce si-o capatase pa-
ralel cu insemnatatea politicä. In adevar soborul al 2-lea
ecumenic recunoaste acestei Biserici nu rangul ce venea
dupa Bisericile, deja recunoscute cu intAietate de care
soborul I ecumenic, ale Antiohiei, Alexandriei, Ierusalimului
Romei, ci rangul imediat dupa Roma, iar de faptul
rangul intAiu.
Insemnatatea si vaza diferitelor biserici, provocate
de imprejurari politice i istorice, s'a resfrânt i asupra
capeteniilor acestor biserici, decernându-le titlul de
4Patriarh».
In räsarit organizatia patriarhala a ramas normativa
si când s'au alcatuit state nationale noui, independente de
Imperiul Bizantin i s'au creiat Biserici nationale, acestora
Ii s'a recunoscut autocefalia, iar capeteniilor lor chin.
www.digibuc.ro
 124

utlul de Patriarb. Asa s'a IntArnplat cu l3iserica din Im-

periul Româno-Bulgar la 1234; deasemenea cu cca sârbA.
la 1346 si In fine cu cea ruseasca la 1589. E drept, toate
acestea au disparut, pentrucä Imprejurarile istorice si po-
litice nu le-au mai fost prielnice; dar atunci când .noi
urnprejuräri politice favorabile s'au ivit, cum s'au Intâmplat
cu aserica rasa In 1917 si cu cea sârbA In 1922, Pa-
triarhiile disparute au reinviat.
Deosebit de aceasta, Imprejurgrile creiate dupl its-
boiu In România marita si Intregitä pun la ordinea zilei
prolbeme foarte grave, cArora Biserica noastrà trebue O.
le facb. lap_
Cetatenii României s'au sporit si cu cetâteni de alte
culte bine organizate si cu tot felul de institutiuni. Asa :
Calvini, Luterani, Unitari, Romano-Catolici, care dupa or-
ganizatiunea lor puternicl vor tinde, aci la noi 'in Ord, a
creia situatii si demnitati, care dacä nu sa. Intreacá, dar
cel purin sá egaleze In titluri pe seful Bisericii ottodoxe.
Biserica si poporul ortodox Isi va mentine fata de
toti superioritatea nu numai ca numär ci si ca rang prin
.afirmarea si Intarirea ierarhiei, Incununându-o cu vred-
njcia cea mai Inaltä a ierarhiei ortodoxe : Patriarhia.
Deci dar, intruck nici sub raport istoric, nici sub ra-
port canonic nu stint piedici Impotriva unei asemenea
Inältäri In rang a capului Bisericii noastre nationale si
intru at faza de desvoltare a Bisericii române a ajuns
In conditiunile indicate de traditia istorica si canonicA a
Bisericii räsäritene si in interesul ortodoxiei chiar, clerul
si poporul drept credincios român, mergAnd pe urmele
sfintilor si de Dumnezeu purtátorilor pärinti, cari In si-
noade au consacrat vrednicia patriarhala, este convins st
apreciazA câ ridicarea Arhiepiscopului si Mitropolitului
Ungro-Vlahiei, In calitatea sa de Primat al României, la
rangul de Patriarh al Bisericii Române este o necesitate
a nouei org' izatii bisericesti, reclamata de situatia Bise-
ricii Inläuntru statului român si de situatia acestuia Intre
celelalte state ortodoxe, ca unul ce are, exceptia Rusiei,
cel mai mare numar de credinciosi ortodoxi.
Faptul a parut asa de firese si potrivit evolutiei isto-
rice a vietii noastre bisericesti, cá s'a impus simultan,
copducâtorilor Bisericii si ai statului, incAt Sf. Sinod al
www.digibuc.ro
 125 .
Sf. Biserici ortodoxe române In §edinta dela 4 Februatie
1925 In nnanimitate de glasuri a votat ridicarea scaunului
arhiepiscopal §i mitropolitan al Ungro-Vlahiei la demni-
tatea de Patriarhie, iar pe smerenia noastra, In calitate
.de titular al acestui scaun §i de Primat al României, la
vrednicia de Patriarh. Statul prin conducatorii sâi, gu-
vernul §i parlamentul, au tinut sa ratifice acest vot, dându-i
forma constitutionala prin legea votata In §edinta din 12
Februarie 1925 de Senat cu un numar de 89 dc voturi
contra 2, iar de Camera. In ziva de 17 Fcbruarie 1925
cu unanimitate de 156 voturi. Legea promufgata §i In-
tárita. de M. Sa Regele a fost data publicitätii In 4Mo-
nitorul Oficial» In ziva de 25 Februarie 1925..
Pe baza acestor acte sinodale §i constitutionale, Pa-
triarhul României va purta titlul de : Arhiepiscop al MI-
cure§tilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei §i Patriarh al Bi-
sericii ortodoxe române.
De§i Investitura dupa datina a ramas sâ se faca la
o data dupa sf. sarbatori ale pa§telor pe 'care vom
avea grija §i cinstea sa V'o facem cunoscuta la vretne
totu unanimitatea, simpatia §i entuziasmul cu care a fost
primit evenimentul proclamarii Patriarhiei de catre clerul,
conducatorii Statului §i poporul dreptcredincios, ne In-
dreptäte§te sä credem, ca importanta Bisericii, iese foarte
sporitä §i serviciile pe care ea le-a facut poporului romAn
In toate timpurile, sunt apreciate cu toata cuviinta.
Aducând aceasta la cuno§tinta fräte§tei dragoste a
SanctitAtii Voastre cum §i a celorlalti frati in Domnul din
fruntea Bisericilor autocefale ortodoxe, credem ca toti se
vor bucura de acLastä sporire In putere §i Insemnatate a
surorii lor române, trimitându-i cu drag frateasca. Imbra-
ti§are §i binecuvântare, recunoscând §i apreciind In noua
sa calitate pe Patriarhul României ca un frate gata a
lucra precum pentru Biserica Romana a§a §i pentru
progresul §i intarirea ortodoxismului de pretutindeni.
Dealtfel instituirea Patriarhiei In Biserica ortodoxd
românä nu schimbä intru nimic constituirea ei organicd,
precum, la timpul sau instituirea primatului României nu
a schimbat nimic In constituirea organicd a Bisericii noastre
de atunci. Atributiile Patriarhului, acordate de sf. canoane
§i legile tarii, nu sunt §i nici nu pot fi de naturd a altera
www.digibuc.ro
 126

caracterul actual al vietii noastre bisericesti si nici a in-

calca drepturile i prerogativele canonice i legate ale
episcopatului roman.
Asemenea instituirea aceasta nu va schimba intru
nimic raporturile de pana acum ale Bisericii noastre ro-
mane cu celelalte Biserici ortodoxe surori. Aceste rapor-
turi vor rarnane aceleasi de unite §i solidaritate spiri:
tuall i dogmatica, pentru apt-area intereselor bisericesti
comune. Patriarhia romAneasca nu are alte dorinte
sa dea cel mult Biserii noastre nationale, in ce pri-
veste viata ei interna, o autoritate i un prestigiu, pe care
le-a ajuns Bisericile surori, cari au asemenea mstitutie
ierarhica ; iar aceasta nu poate fi de cat spre binele
folosul ortodoxiei in general.
Tragand din binecuvantarea Sanctitatii Voastre o noua
putere pentru indeplinirea Sfintei Noastre misiuni, Va
rugam sa binevoiti a primi smeritele mele inchinaciuni
am onoarea a ramâne.
al Malt Prea Sanctitatii Voastre Frate In Domnul
impreuna liturgisitor.
(ss) MIRON
Arhiepiscop al Bucureqtilor. Mitropolit al lInaro-Vla ic
qi PATRIARIT al Biscricii crioaaxe române

No. 116
1925 Martic 12.

www.digibuc.ro
 RECUNOAVEREA I INVESTITURA
PRIMULUI PATRIARH
ACTELE DE RECUNOASTERE

BISERICA CONSTANTINOPOLULUI
Marea Biserica a Constantinopolului, mama tuturor
Bisericilor nationale ortodoxe, potrivit Indreptatirii cano-
nice a lost cea dintai, care a recunoscut vrednicia de Pa-
triarh In Biserica ortodoxa romana.
Recunoasterea sa a fost transmisa Bisericii noastre
In chipul cel mai sarbatoresc.
Astfel, o delegatie alcAtuitä din Ina lt Prea Sfintitul
Ioachim Mitropolitul Halcedonoului, Ina lt Prea Sfintitul
Ghermanos Mitropolitul Sardeonului, Insotita si de Mare le
Dragoman al Sfintei Patriarhii, d. Spiru Constantinidis,
a lost trimisä de cAtre Sanctitatea Sa Patriarhul ecumenic
Vasilie sa aduca Bisericii noastre Tomosul Patriarhal de
recunoastere.
Delegatiunea Sfintei Patriarhii a sosit la noi, venind
din Po Ionia, In ziva de Miercuri 23 Septembrie, iar In-
manarea Tomosului s'a sox-0k pentru ziva de Dumineci
27 Septembrie. -

In acest scop SAmbätä seara, 26 Septembrie, s'a sa-

vat-sit slujba privegherii tri biserica catedrall a Patriarhiei.
Au fost de fata, pe lângl Inaltii Oaspeti, Inalt Prea
Patriarh Miron, Prea Sfirititii Membri ai Sfântului
9

www.digibuc.ro
 128

Sinod aflati in Capitall, preotii din Capitall si multi cre-

dinciosi. CântAtile la stranA s'au cântat alternativ in limba
romAnA si in cea greceascl.
A doua zi, Duminecl, s'a slujit Sfânta Liturghie de
care Inalt Prea Sfintitii Mitropoliti Joachim al Halchedo-
nului i Ghermanos al Sardeonului $i de Prea Sfintitii ar-
hierei români Platon $i Teofil, insotiti de tot clerul Pa-
triarhiei. Inalt Prea Sfintitul Patriarh Miron a stat la Sfânta
Liturghie in strana arhiereascA, imbrAcat in mantie. De
fatä mai erau, afará de credinciosi i preoti cari nu mai
incApeau in bisericA, d-1 Ministru al Cultelor, Al. Lape-
datu, d-1 Ministru al Instructiunii Publice Dr. C. Ange-
lescu, d-1 Ministru al Poloniei si alti multi demnitari ai
Statului.
Dupl citpustul Sfintei Leturghii, Inalt Prea Sfintitul
Mitropolit loachim al Halcedonului a pAsit in mijlocul bisericii
si a dat cetire urmAtoarei scrisori de inputernicire a San-
ctitAtii Sale Patriarhului ecumenic, prin care cei doi Inalti
Prea Sfintiti Mitropoliti sunt delegati a aduce Tomosul
patriarhal :

01K0111ENIKON PATRIARHIA
IIATP1APXE1ON ECUMENICA

Apta. Hpco. H
1891 No. 1891.

Mazapc(i)tcas cd lincas Prea Fericite i Prea Sfintite

tApZCS17.¡CX07CE BouxoupeczEoo, Arhiepiscop al Bucurestilor,
zI1ipotoXìzcL PXCLXtC .G Mitropolit al Ungro-Vlahiei
Ilazpc6cpzu Vir; Op9o-66,iou Ab- Patriarh al Bisericii autoce-
ToziFiXou 'Exx,X-ric..cts ri fale a României, in Hristos
P(Op.ouv1/2.;, & Xptcyca) T(0 Osc) Dumnezeu prea iubite si prea
Mriv ijp.tv 'ayaryr:i xosì s.ept- dorite irate al smereniei noas-
wóOys cas)vf.i., xoti apaittoopyi tre, Domnule Miron, pe Prea
llexptót-vo; -46pci Sfintia VoastrA, prea iubit
M6pcov, i¡p.tv c s- noul, In Domnul frAteste
pacTiav AErci2; Mazapcórifroc brAtiOndu-VA, prea dulce vA.
aeXpocCoG iv Kopicp maccara- salutAm.
Cópzvou, 67ceptatza rpoact-
Topitíottev.

www.digibuc.ro
 129

'H xcr.OeiAids MiTcayi Tot) Marea Noasträ Bisericl a

Xptctoti 'Elczkrlatict 6 )5 Milrg lui Hristos, ca mumä iubitoare,
TcXóaropTos ppecv ixecg vey0.- s'a bucurat cu bucurie mare,

I. P. S. Patriarh ecumenic VASILE II al Constantinopolului

krIv irt 7C6IGL tots (507Cb ri.)5 19'a- pentru toate evenimentele
gc.dt to5 KopEou ouvriXecOstc,-cv mari si prea slävite, cari in
i'n'icx&tcov p.e-retXocs %al. iv- timpul din urmä, prin dreapta

www.digibuc.ro
 130

'6v TS T(i.) ebasPet Pcup.ou- Domnului s'au savassit, cu

v.xCp XaCp %al TVATífi, ExxXv.-)Eu, evlaviosul popor roman si cu
.71; Pcop..ouvia;. Sfânta Biserica a Romaniei.
Elélovzs; ot5v TT Dorind deci, ca si mai de
ótatpavCoacht Trpi. ZripÒ.V aproape sa manifestam aceastâ
Ta Úrriv, bucurie. a noastra, cu multu-
quvoaDtco; Tots x TC6v GUvapcov mire am InsIrcinat sinodi-
xv.0'-'41.6c; eATE,a5 vx elepei; ceste, pc prea iubitii membri ai
Div 6aoo met ckTC/.7771ZOlg ikaV sfantului i veneratului nostril
iV.XpL(7,te.0 sCI3EXCF0t5 12par C67005 Sinod, i frati ai nostri Intru
MTirprAZOA(zat.; Xcarria6vo; x. Hristos, Prea
I coax silt %at E c'hp e v x. Ioachimos al Halche-
covoaeuop.voc; xci.'t 67C?) donului i Ghermanos al Sar-
TrA A'. Aceppnlvw; 'tog xcLIT-i2- deonului, ca fiind purtatori ai
116.;11a7pcapzeloo v.. E. Kcovatof.v- scrisorilor noastre Incrediri-
v:aou, ózo); xop.,carcA Troep.s.- tate P. P. S. S. Lor, fiind In-
,),z Co GOVCLITOGTEXX0p.V(OV sotiti si de primul dragoman
l'pap.116.7cov iittcov ateptivetiacoot al Patriarhiei noastre, d. S.
%ccù ct6p.v.to; goilv Constantinidis, sa exprime
Altru Msycall 7.o3 prin viu graiu, cat de mare
'ExxbpEcr.tuOetv0-q iyxcip bucurie sufleteasca a simtit
.acov ocycai.a.cv.v i7c1. c/ptc, marea Biserica a lui Hristos
iiteXfkióc-0 pzyci.X6vcst 71); ITS - muma pentru märirea la
'4,*1.1,SYYJS aórt Ouïcczpb; xcfr. care acum a ajuns prea iu-
'AyEa5 ExxX-qcEcL; vi-j;
cias?-7.4s bita sa fiica si sorä, sfânta
Pcup.ouvEct %ch't to5 sòXorfllivou Bisericl a Rornâniei i bine-
Pow.00vixor) Xchoti xat o'Ccf.v ix- cuvântatul popor român
irp6; TbV e'r(PtC701) &vv.- sl arate In acelas timp,
ijit 7.41;aooXoyf.av via
ma. &v sCp
stiztv
p..i.XXovst
cât de stäruitoare doxologii
rugäciuni Inältdm cätre Cel
&17.ccLii,o); imacvlasuOsí.,:a2; Prea Inalt ca de sus sá re-
av(ollsv e6koyEcL; verse cu Imbelsugare harul si
cd zeiptzo;
%Cd 6771. t binecuvantarea Sa, pentru ca
ZpSiTTO)
ITC.a6GS(05 Cd/T6II. si in viitor, atAt Biserica cât
IIapa.xuXotiv7s; s-rjv ae[3a- poporuI Român, cu vred-
plu.v A6T-i).; 1 omocpc6tva. 67c(1); nicie sä progreseze incd spre
p6t'aici1t71; TOÚS CUM- mai bine.
71.Xp..SVOU; Toózou; kiCtiv, Rugand pe Prea Fericirea
i.papect710-fl a&. Irpoypówo; Fvez Voasträ, ca sä primeasca ch
7otr.-duate.ca-g cuattc.r, c(67.-OÙ; dragoste pe acesti trimisi ai
CI

Tcp6; TS Tbv OcX6xpt.ctov Baal- nostri, cu bunAvointä sa-i pre-

www.digibuc.ro
 131

1ict cù rp vriv ivrctiov et67.60,. zinte iubitorului de Hristos

130,c,x-riv KuPipvyi5cv, xutcha-
ica.C6p.sOc i. cf.5rks iv sotlipxl.
Abztv xut atc/.7EX.60p.s-v
112t-'46(7CYIS.
TVIrpitipck; Tepccavla;
xupt6ry2r6; errarmt6s iv Xpcar(b
Rege i prea Cinstitului Gu-
vern regal, farA§ VA ImbrA-
tiWn cu sArutare sfAntA intru
Domnul §i rAmânem,
Al Prea Fericirii Voastre iu-
bit Frate in Hristos,

6 X covaturavenc6),Eous VASILIE
BAEIAETi2E al Constantinopolului
1925 A61o6oroo 29. 1925 August 29.

Apoi Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Ghermanos al

Sard eonului a cetit Tornosul Sfmtei Patriarhii:

OIKOMENIKON
HATPIAPXEION
Apta Hpc.o. H
1579
Mcocupccircriss `ATATurs
'Apxter.E.czoice BoozoopeczEou,
1irporcAtiza0byypopXcrzEck5 xrit
Hatptecpzu Op06a6ou Aóto-
xecp6.Xou 'Exxka.c Popío- ortodoxe autocef ale a Roma-
v Xptc76? 'ref) Oscp ?day
tJìv 6cycncrisi xcet Izepc7r60yrre
ciaeXpi met. c0XXectoopyi
iCov Mstpc6r.Td.r65 xópte Múpcov,
CF(XYp njk1 Gapccaplav Ab-
vis Mv.xupt6rtr:ci. aasXyczCo;
Kopicp zatacmC6ttivoc, 67rept-
acata. .rpoacrrope6Otiev.
"Actravot Irpocycovo0p.sv ztv
`ip.stipav illemript6rqvy. at& co5
NCOU A 67725 aerro5IImtpcapxt-466
TETXon, 7rpopp6v(o5 6iptc. aCciiro-
cpetcau); 611606116) ri¡s 7CEpi.
-AyEa; net elepa5 Euv6aou &JCL-
PATRIARHIA
ECUMENICA
Nr. 1579
Prea Fericite qi Prea Sfin-
tite Arhiepiscop al Bucure-
§tilor, Mitr&polit al Ungro-V1a-
hiei §i Patriarh al Bisericii
niei, in Hristos Dumnezeu §i
prea iubite si prea dorite frate
conliturghisitor al smereniei
noastre, Domnule Miron, pe
Prea Fericirea VoastrA, prea
scump NouA, frAte§te imbrA-
tiOndu-VA, intru Domnul, prea
dulce VA salutAm.
Cu caldurA felicitAm pe
Prea Fericirea VoastrA pentru
noua vrednicie de 'naltA cinste,
care, prin hotArare unanimA,
este recunoscut de cAtre SfAn-
tul qi veneratul Nostra Sinod.

www.digibuc.ro
 132

yvorptcOivro5. `11 xccOvi2tic15 to6 Sfanta Noastra Biserica a lira,

Xptarob Exxk-ficf.a. titrqp Hristos, ca muma iubitoare,
?tk6at0pT0 s ttv gcpeatv xul pretuind §i intelegând avAn-
dotócpuctv xpEvacot xcd. ivvotaucu tul i hotArArea prea iubitei §i
ti; 7catpOolvins %al tattm- prea cinstitei sale fiice §i sork
p.ins cci.nti6 8o'ctp6 ta U.i. In Hristos, Prea Sfanta Bise-
6(3EX(FT1; v XptctCp CAIkL Po)- rica a Romaniei, nu a gasit
vouvzi); 'ExxkysEas, obz v5pav nici o piedica invincibila, ca
civoiripPkvcov xtbkottot TCp ZUXCp folosind cu bun chip iconomia,
obcovoplus xptcucOat tpó- de acum, sa-si dea cu dragoste
'Tap xcet.7cpocppÓvtos wit Curb t ot3as consimtamantul §i recunoaste-
icturils sotivat claaksotziv rea Sa, la cele ce prin hotarare
coxxottà.0ectv xoci iivuyvWptatv comuna a Bisericii §i a statului
eis Tet Curb zonrils Chicocpciascos s'au sAvArsit In Romania.
'ExxkypEcts za %al Ilokttaius iv Bine Inteles, aceasta cu
TT; CcaskTI) yevc,p.avu, convingerea si nadejdea, ca
iv Irs7cot9ipet xust &it tt Tcpoc- toatá Santa Noastra BisericA
Soxi.u, Pepulcus ett 67rò t-Tis Ortodox5,, la primul prilej, a-
6k-qs "OpOoa600 dunata intr'un Sinod ecume-
'Evaricius, iv (Ymoutievtxt nic sau §i altfel de Sinoci
tisycaf) CikX7d Y.ovt-2cp av mare, care dupa randuiala
7ciotbrr1 abltapEol, covaaollins strict canonicA are caderea
cú saketottmös, ?rapt. 'aiw Tot- de a decide In ultima instanta.
oc57(ov ¡car& vriv zuvoyczi-p) axpE- asupra unor astfel de ches-
patav eczotpuctCoOcs, obx Cilktus tiuni, nu va judeca altfel cele
tc eczcb zrmatis rcpoOicaecos incip ce cu bun scop §i spre folo-
ri1; eopekaEus wit t.1-4; 66-(15 sul §i slava Bisericii mai Inainte
'ExxXqcías ,7.pote.Xso()civrei. xp- s'au sävArsit.
a filsPuLav De asemenea, tinfind soco--
(t)c cilycco; sty 7cairorirktptv t3tt iv teala §i de alte exemple reale
etr64)st pthv tu6:7,), %chi. ¡lac/. de mai inainte, avem convin-
izo&c-ri zU irpuntatoth. gerea sigurà, cA, in aceste ve-
pa(p.utu, 6t1oywiliovas rjJ deri ale Noastre, vom avea
i!op.av zut 'rob; cu paren comune i voturi
kotico6; 'Av.(ozcivA5 xca unanime si pe ceilalti Prea
ciitorcUtoo; llutptUpxus u't Sfintiti Patriar hi §i intaii stata-
llpodoo; TCuv eAyEcov 7cotcetív torii tuturor Bisericilor au-
ab'skythv 'OpOo.>4(ov Abtoxe- toce fale ortodoxe surori.
(pram 'Ewitkricubv met xotvil xcet Si de acum chiar va fi a-
clicb zotrds 'gctut vivrtov il COY- sentimentul tuturora, pentru
abreacs wept rTis ridicarea Bisericii surori din

www.digibuc.ro
 133
stpxtxiv cciiccv avo4icbasco5 T-75
,aasXis 'ExxX-ipias T17; P(01100-
imppape6-
asco5 X6T(.0 TS 1-1-15 SÚXOTErJ eso6
.ineX0o5a7s 4t. &ex .775 =Xi:rt.-
-16;1G To5 ókoo abaspoti; PuT.ou-
'vtv.-,6 'Whop; auvsvciice(i4 pa
óvaams tc-iw xcceatiTtv stixcd-
pou Met aansatoXorrittiv-qs, ),61,q)
TE r-i2; iXrcCop.ivri; lisiCovo,5 iv
7cictic xceL T-T;) sbasPeErit irpozo-
17-'6 %Cd. iwavOipecus tcbv xrxecd)-
-vijv zpocryópou zul koactelotis.
Erv JkÌ c 5v oijsco; auvreXia-
fisi-ao. ecaeXcp.-45 'ExxX7piccs
Pcop.covicr.5 ei.v6(1)(wai,.; eEs
T'ip)11n.rptapxoerjv Xrit =pt.-
lortv CiTert4picc vias azpis vi)v
xccr'cuktv 1:fiarj. X6ptS Zrit.
-7Züv acbryva riXecov zarcuri
'MUM 7C6CVZOTS Ú.VOASV cdyct.
enlists zalpovtit;tiakop.iv
icirsoOúviaOca icpsfs irpb; ttv
`Ip.eripcf.v l'apctopiotv Mcocapv5-
7-qva el); irpb; IIp6aapov 'Exx,X71-
aicc; ta-q Hcaptcyzocifis cú ati-
-x6p.evot. Cf.aeXpoubsqreicro.vbccivw-
cri.v, xccracnci.C6p.a0cc wJ. u.50(.5
Atiztv aaelf.pmas iv KupEcp xcet
ótateXo-Útlsv tiSeaTeCTC71;
1925 louVot) 30.
erp.stipu.; Tepapia;
-Isuptótvro; 6.1an-qtòsliv Xptcrr6,)
iaaakcp65
Kcoval:vrtwo7c6),e(o;
BAEIAEME
Inalt Prea Sfintitul Ioachim, luand din nou cuvânt,
rostqte In limba greceascl felicitärile Delegatiunii, pentru
www.digibuc.ro
Romania la vrednicia patriar-
hala, atat pentru cinstire §i
rasplata, cat si pentru faptul
ca, cu binecuvântarea lui Dum-
nezeu, intreg poporul bine-
credincios Roman, marindu-se
prin unirea sa politica, aceasta
cinstire este bine venita §i
indreptatita. Mai adaugand
Inca la aceasta §i nadejdea
unui §i mai mare progres §i
Inflorire In credintá §i evlavie,
socotim ca ridicarea Bisericii
Române la demnitatea de Pa-
triarhie, este qi necesara qi utila.
Urma deci, ca ridicarea Bi-
sericii surori a României la
treapta §i Inaltimea patriar-
hala, astfel savarita, sa fie pen-
tru ea, punct de plecare spre
o noul i o mai mare pro-
speritate §i Intotdeauna, de sus
sa se coboare asupra ei, tot
harul §i tot darul desavar§it.
Noi, bucurandu-ne, cä de
acum Incolo urmeaza sa ne
adresam catre Prea Fericirea
Voastra, ca spre capul unei
Biserici Patriarhale, i frate§te
urându-va toata vrednicia, ia-
räsi vä imbratiOm fraMte
Intru Domnul i ramânem cu
multa dragoste.
30 lulie 1925.
Al Prea Fericirii Voastre iubit
si prea dofit frate in Hristos.
VASIL1E al Constantinopolulu-
 134

Inalta treapta de care s'a Invrednicit Biserica Rom Ana si

Ina lt Prea Sfintitul ei Patriaih D. D. Miron.
La urina Ina It Prea Sfintitul Patriarh Miron a ras-
puns Inaltei Delegatiuni cu urmatoarea cuvântare:
Malt Preasfintiti Mitropoliti,
Venerabild rnisiune patriarhale

Pre zenta Fratiilor Voastre In vechea si istorica ca-

tedrall a primului ierarh al Bisericii Rornâne In calitate
de trimisi ai Sanctitatii Sale Patriarhului Ecumenic Vasile
al Constantinopolului reInvie amintirea zilelor de stra-
lucire din viata Bisericii ortodoxe si starneste o vie bu-
curie In sufletul fiilor Bisericii mete. Ba simtim, ca va
electriza i fiinta tuturor Bisericilor ortodoxe nationale
de dorinta Inchegarii rândurilor noastre, cari suntem de-
pozitarii adevaratei credinte a lui Hristos In toatä genu-
initatea si originalitatea sa nestramutabila.
A fost desigur in evolutia desvoltarii tärilor si a na-
tiunilor o necesitate fireasca, ca Bisericile provinciale na-
tionale i autocefale sa fie conduse de o autoritate tot
natioall, care sa nu aduca conflictele pagubitoare Intre
actiunile Bisericii i interesele superioare ale statului
natiunii, cari nu contrazic eternelor principii ale legii
lui Hristos i sä nu Impiedice un neam In drumul spre
cele mai sfinte idealuri ale sale. Astfel Bisericile ortodoxe
au putut face In cursul veacurilor enorme servicii nea-
murilor, care au marturisit credinta lor fail a pierde din
vedere misiunea suprema a Bisericii de a pregati sufle-
tele pentru mantuirea lor si sub raportul vesniciei.
Dar autocefalia Bisericilor sub forta majera a unor
Imprejurari politice extrem de nefavorabile si In deosebi
mai s)rntind urmärile nefericitei apasari a popoarelor or-
todoxe de formidabila putere a semilunei a neglijat
n'a putut mentine In mod mai pronuntat atAt de nece-
sara unitate bisericeasca, fara de care crestinismul nu
poate fi desavArsit. Doar zilnic rostim marturisirea: <Cred
Inteuna, sfanta, soborniceasca i apostoleasca Biserica».
Aceasta a slabit mult puterile ortodoxismului si In
cele mai multe tarisoare i-a Intunecat zilele de glorie §i
de activitate mai constienta.

www.digibuc.ro
 135

Interese vitale ne IndatoreazA pe toti, sl retnoim lega-

turile de o mai strânsA unitate a tuturur Bisericilor orto-
doxe nationale, fArA a stirbi cursul normal al vietii auto-
-cefale: ba chiar desvoltAnd-o in patriarhate nationale dui:A
täri si neamuri. Dar eventualele veleitAti localnice ale pa-
triarhatelor nationale trebue sA dispara in fata marelui
principiu de unitate crestinA, in frunte cu autoritatea
noastrA ecumenicA si istoricA.
Sub acest raport delegatia patriarhiei ecumenice din
Constantinopol face un puternic pas istoric prin venirea
sa la Bucuresti, ca sA aducl binecuvAntarea plinA de iu-
bire a Bisericii ecumenice-mame asupra actelor de ridicare
a Bisericii romane la rangul de Patriarhie, si salutul frA-
tesc primului ei titular.
MA Inchin cu respect In fata misiunii, cAreia Inalt
Prea Sfintitul Vostru Patriarh si stApAn Vasilie si sfAntul
slu Sinod a Incredintat aducerea Tomosului Patriarhal;
si In numele meu, al Bisericii mele si al credinciosilor ei
de pretutindeni, multumesc Sanctit4ii Sale Patriarhului
Vasilie pentru dragostea, ce si din acest prilej o aratA
Noua, Bisericii si tArii noastre.
Fie, ca misiunea celor din centful unitatii spirituale
a ortodoxismului la Bucuresti si in alte tari sl con-
tribue la delAturarea piedicilor din calea unei Intruniri a
Intregei ortodoxii din lume, care sA-i IntAreascA unitatea,
sA-i Invioreze viata pentru o mai efectiva Infiltrare a Du-
hului Evanghelic In toate actiunile individuale si colective
ale credinciosilor ei.
Numai astf el Inchegati vom putea cu deplinA dem-
nitate lua parte la miscArile crestin-sociale mondiale, arA-
tAnd confesiunilor firimitate, cum unitatea de credintA ne-
strAmutabilA, ce o are Biserica ortodoxl, este absolut
necesarl pentru a nu devia dela calea lui Hristos si a
nu cAdea In greselile, cari au provocat sAngeroasele si
lungile rAzboaie religioase de odinioarA, si mai ales pentru
a putea mentine legAtura cu buciumul credintei Aceluia, care
a Intemeiat religia iubirit pentru toate popoarele lumii.
Pe temeiul acesta al adevAratului crestinism se
vor putea apropia Incetul cu Incetul deosebitele si multele
confesiuni triteo unitate spirituall mondialA, care sl nete-

www.digibuc.ro
 136

zeasca multele patimi si asperitati si sa contribue la cobo-

rarea pe Intreg pamantul a Imparatiei lui Hristos.
Pe Ina lt Prea Sfintitul Vostru Patriarh si stapan Vasilie
si-1 lncredintati de veneratiunea si iubirea drept credinciosului
popor roman, carele drept recuri§tintä pentru dragostea
si bunavointa ce i-o arata se va nizui sub conducerea
Noastra si a ierarhiei lui de azi si din viitor a lucra la
nobilarea si mantuirea credincio0or sai, a Intari si 'Malta
tot mai sus Biserica lui Hristos, 'hick ca o ramua
puternica sa contribue la progresul ortodoxismului 0,
al crestinismului de pretutindeni.
lard Fratiilor Voastre Inalt Prea antiti Mitropoliti
Ioachim al Calchedonului si Ghermanos al Sardeonului
, rasplateasca-VA milostivul Dumnezeu ostenelile stralu-
citei impliniri a importantei si istoricei Voastre misiuni,
pentru care Biserica Romana Va va pastra o amintire ne-
stearsa. Domnul profesor Dr. Dragomir Demetrescu a facut
oficiul de talmacitor din limba greaca 2n cea româneascá .

si din limba româneasca in cea greceasca.

In rornanete Tomosul a lost citit dupa Amvon de
alcatuitorul acestei carti.
La sfârqit s'a slujit un Tedeum de multumire.

PATRIARHIA ECUMENICA
Nr. 2467

Prea Fericite $i Prea Sfintite Arhiepiscop al Bucure$tilor;

Mitropolit al Ungro-Vlahiei $i Patriarh al Bisericii Autocefale
Ortodoxe Române, In Hristos Dumnezeu prea iubite $i prea
clorite frate $i impreunei liturghisitor al Smereniei Noastre,.
Domnule Miron, pe Prea Fericirea Voastrd, prea iubit Noud,.
freite$te ImbrcitiOndu-Vei, prea dulce Vet salutám.

Am trimis scrisoarea Noasträ enciclica catre toate

sfintele Biserici Autocefale Ortodoxe cu privire la ridi-
carea la rangul de Patriarhie, la care cu ajutorul !Ili Dum-
nezeu a fost 1naltata Prea Sfanta Biserica sora din Ro-
mania.

www.digibuc.ro
 137

Acum, prin hotarArea Sfantului i veneratului nostru

Sinod, pä§im spre a Inainta Prea Fericirei Voastre copie
pe aceastä scrisoare a Noastra, spre cunostintä.
Cu aceasta iarasi ImbratiOndu-VA In Domnul, ramA-
Inem cu dragoste,
Ai Prea Fericirii Vaastre iubil frate in Hristos
t VASILIE
al Constantinopolutui
1925 Octombrie I

COPIE
Nr. 2458
Prea Fericite Prea Hristos Dunznezeu prea
iubite i prea dorite Frate pe Prea Fericirea Voa-
-strd, prea iubit noud, In Doinnul Imbrätigindu-Vd, prea dulce
Vá salukim.
Purtarea de grije a Prea Bunului Dumnezeu, care
toate le .chiverniseste spre interesul sfintelor Biserici, a
binevoit, ca prin unitatea politica a Intreg evlaviosului
popor român, Intâmplata In timpul din urmd, sa ajunga
la un mai mare punct de Inflorire §i marire i cele pri-
vitoare la Prea Sfânta Biserica sora a României; ceia ce
s'a si facut cu inältarea ei la rangul de patriarhie, prin
hotarArea comunä a Bisericii si a statului.
Luand In primire Indatoririle privitoare la corabia
sfânta Incredintatä Noul, am gasit, pe biroul sfânttilui
veneratului Nostru Sinod, scrisorile de vestire din 12 Martie
a. c. privitoare la aceasta hotarAre a Sfintei Biserici or-
todoxe' a României, cari asteptau rdspunsul nostru.
Devi este lamurit, cä ridicarea la vrednicia patriar-
hall a unei oare cari dintre sfintele lui Dumnezeu Bise-
rici In parte, dupa rânduiala strict canonica i dupa cum
märturisesc exemplele parintilor, este supusä hotarArii sino-
dului ecumenic, totusi Marea noastra Biserica a lui Hristos,
judecand i Intelegând nazuintele si hotarArea Sfintei
Biserici ortodoxe a Romaniei, fiica i sora a ei Intru
Hristos, nu a gäsit piedica de netrecut pentru, ca cu buna
vointa, folosindu-se In chip bun de economic, sä-si dea
consimtimantul ei fratesc i sa recunoasca lucrul deja
consumat. Aceasta consimtire si recunoastere s'a facut cu
Incredintarea, ca având i alte exemple reale de mai
www.digibuc.ro
 138

Inainte Marea BisericA a lui Hristos va avea In aceste

vederi ale sale, cu pareri qi voturi unanime i pe ceilalti
Prea Sfintiti i Prea cinstiti patriarhi §i pre§edinti ai tuturor
sfintelor biserici utocefale ortodoxe surori §i IncA cu na-
dejdea cA §i toatA santa bisericA ortodoxl, adunatA In sinoci
ecumenic sau §i altfel de sinod mare, care, dupa rându-
iala strict canonicA, are dreptul de a hotArl In ultima in-
sta ntA, nu va judeca altfel cele ce cu bun scop §i spre
folosul §i slava Bisericii s'au sAvAr§it mai Inainte.
Aa dar, adresAndu-ne cAtre Intai stAtAtorul Bisericii
române, iubitul frate In Hristos Domnul Miron, ca, cAtre Pa-
triarhul sfintei biserici autocefale ortodoxe a României, dArn
§i primim dreaptA comuniune. Si nu numai atAt, dar
printfo comisiune alcauitA dintre membrii Santului §i vene-
ratului nostru Sinod, Prea Sfintitii Mitropoliti Ioachim at
Halchedonului §i Ghermanos al Sardelor, am vestit Prea.
Fericirii Sale In scris §i oficial, recunoWerea InAltArii la
vrednicia patriarhalA a Bisericii române surori §i am ex-
prim at bucuria Bisericii noastre pentru acest eveniment
ImbucurAtor.
Acurn pA0m cu bucurie, scriind §i comunicând tu-
turor Bisericilor surori, hotArArea §i lucrul de mai sus at
Bisericii noastre. In acest scop ne Indreptàm §i cAtre
Fericire a VoastrA, Prea venerabilA §i formulAm frAteascA
rugAminte §i recomandatiune, ca i Biserica sorA de acolo.
sA-0 dea consimtimântul §i recunoa§terea sa, la cele sA-
vAr0te §i sA vina In contact §i comuniune cu Prea Feri-
citul Patriarh Domnul Miron, Inmultind astfel bucuria Prea
Sfintei Biserici a României §i a ob§tei evlavioase din care
ea este alcAtuitA §i sA ImputerniceascA sfmtele legAturi
de dragoste §i unitate cu Biserica romAnA, spre folosul §i
propAsirea tuturor sfintelor lui Dumnezeu Biserici.
Cu acestea iarA0 ImbrAti§ându-VA In Domnul, rAmânem
cu dragoste,
AZ Prea Fericirii Voastre iubit frate in Hristo&
t VASILIE
al Constantinopolului
CI este copie exact5 dupa original
In Patriarhie 21 Septembrie 1925.
Primul secretor a Sf. Sinod, Arhim. DOROTEOS
20 Septonbrie I92&

www.digibuc.ro
 139
PATRIARHIA ECUMENICA
Nr. 2470

Prea Fericite $i Prea Sfintite Arhiepiscop al Bucurotiulni,

Mitropolit al Ungro-Vlahiei $i Patriarh al Bisericii ortodoxe
autocefale a Roman lei, In Hristos Dumnezeu prea iubite $l
prea dorite frate $i conliturghisitor al Smereniei Noastre, Domnule
Miron, pe Prea Fericirea Voastrei, prea iubit Nowl, freiteste
imbreitiOndu-Vei, in Domnul, Prea dulce Vei salutám.
Atat din cinstitele scrisori ale Prea Fericirii Voastre,
cât si din cele ce, verbal, Ne-a expus prea iubitul si cin-
stitul Aihon Marele Nomofiax al Tronului Nostril, D-1
Profesor Dragomir Demetrescu, am luat curlostinta cu
profunda emotiune, de spre invitatiunea Voastra la Bucu-
resti, care ni s'a fa.cut cu asa de mare bunavointa.
Si foarte mare a fost dorinta Noastrd ca, cu prilejul
lnvestiturii primului Patriarh al Prea Sfintei Biserici su-
rori, a României, sd ludin parte personal la bucuria ei,
foarte Indreptatita. Dar fiindca interese urgente reclamd
neaparat prezenta Noastra In Constantinopol, impreuna
cu sfântul si Veneratul Nostru Sinod, am socotit ca, ra-
spunzAnd simtimintelor nobile si fratesti exprimate de Prea
Fericirea Voastrá si de Biserica Sa, sä fim reprezentati
la serbarile de acolo, prin Prea Sfintitii membri ai Sfân-
tului si Veneratului Nostru Sinod, Dom nul Joachim al Hal-
cedonului, Domnul Fotie al Dercului, domnul Ghermanos al
Sardeonului Insotiti fiind si de al treilea diacon al Patri-
arhiei, Domnul Ghermanos, precum si de primul Dragoman
al Patriarhiei Noastre, domnul Spiridon Constantinidis.
Prin aceasta a Noastra. Frateascd scrisoare, acându-
VA cunoscut hotarârea de mai sus, cd iubitii nostri frati
intru Hristos cari s'au amintit mai sus, au primit porunc5,
ca pe langa Prea Fericirea Voastrd sd fie interpretii pe
deoparte ai marei emotiuni si mângderi pricinuitd Noud
de exprimarea simtimintelor de dragoste si consideratiune
din partea Prea Sfintei Biserici surori de acolo, ceia ce
pentru Noi este o mare Incurajare, si pe de aka parte,
ei sa arate bucuria profundd pe care Marea Noastrd Bi-
sericd o simte pentru särbatorile de veselie, care se sä-
vdrsesc In sânul Bisericii surori a Prea Fericirii Voastre.
Rugand cdlduros pe Prea Fericirea Voasträ, ca sd.
www.digibuc.ro
 140

primeasca cu bunavointä pe reprezentantii NoWi, cari

vin sa ia parte la serbarea de Intronare a Prea Fericirii
Voastre, inaltam rugaciuni inflacarate catre Domnul, pen-
truce toate sa contribue la o i mai mare sporire a dra-
gostei In Hristos Domnul i Mantuitorul nostru, care, dupl
cuvantul Apostolului, niciodata nu trebue sa se imputi-
neze.
Cu aceasta iar4i imbrati§andu-VA intru Domnul, ra-
manem cu dragoste,
Al Prea Fericirii Voasire inbit irate in Hrislos
t VASIL1E
al Con3tantinapolului
28 Octombrie 1925.

PATR1ARHIA IFRUSALIMULL11
Nr. 940

Prea Fericite si Prea Sfintite Arhiepiscop al Bucurotiului,

Mitropolit al Ungro-Vlahiei si PATRIARH al Bisericii Auto-
cefale Ortodoxe Române, in Hristos Dumnezeu prea iubite si
prea dorite frate si conliturghisitor al Smereniei Noastre, Domnule
Miron, pe Prea Fericirea Voastrei, prea iubit noud, In Domnul
trnbrätisemdu- Vet, prea dulce vet saluteun.

Cu multa dragoste am primit §i mai ales, impreunä

cu Sfantul qi Veneratul nostru Sinod, am citit cu multa
atentiune, pretioasele scrisori ale Prea Fericirii Voastre
de sub No. 133 i cu data de 19 Martie anul curent.
Prin aceste scrisori, Eminenta Voastra Venerabila
ne comunica, ca, In ziva de 4 Februarie anul curent, prin
votul unanim al Sf. Sinod al Prea Sfintei Biserici a Ro-
mâniei, scaunul Arhiepiscopal §i Mitropolitan al Ungro-
Vlahiei a fost inaltat la rangul de Patriarhie .i ca in urma,
de Dumnezeu pazitul Stat, prin cele doul Inalte corpuri
ocarmuitoare Camera qi Senatul prin legiuiri respec-
tive au confirmat §i consfintit aceasta praxa a sfantului
qi veneratului Sinod. Totdeodata ni se comunica *i Iaal-
tarea Prea Fericirii Voastre, prea scump noul, la demni-
tate de Patriarh. Mai departe scrisoarea sprijinWe acest
eveniment insemnat pe istorie, pe canoane §i pe situatia
de fapt creata Biserieii romAne, In urma marelui flagel
www.digibuc.ro
 141

al rasboiului din care, In anui 1918 a rezultat intregirea evla-

viosului popor roman si constituirea lui, intr'un singur
mare Stat. Si in adevar, toate aceste argumente sunt
expuse si formulate foarte Intelepteste, sunt drepte, bine
cuvantate si Intemeiate.
Asa dar, avand In vedere cele de mai sus, Noi, im-
preuna cu sfantul i veneratul sinod al nostru, cu sufletul
plin de multumire am aprobat si recunoastem cele sl-
varsite, ca bine sAvarsite si din acest moment socotim,
pe Prea Sfanta Biserica a Romaniei, ca Biserica Patri-
arhala i pe Prea Veneratul i Cinstitul ei Inainte statator
il prea marim in randul Prea Sfintitilor Patriarhi, fiind tot
de odata convinsi ca i toata Biserica Ortodoxa, In una-
nimitate va fi de acord In aceasta privintA.
Felicitam deci pe Prea Santa Biserica a Romaniei
pentru noua ei reorganizare fericita si de bun augur si
in acelas timp felicitam pe valprosul popor roman, care
si-a cinstit astfel Biserica sa i prin Biserica pe sine insusi.
De asemenea pe Eminenta VoastrA venerabilA, pe care
ne-am invrednicit de a Va vedea fata catre fata si a ne
indulci de darurile voastre sufletesti, despre care pastrAm
cea mai dulce amintire, Va felicitAm cu totul deosebit si
cu multA caldura pentru acest titlu al sal], titlu de foarte
mare cinstire.
Din toata inima facem urari de bine pentru Prea
Sf. Biserica a Romaniei i binecuvantatul popor roman.
Ne rugam cerescului Intemeetor al Bisericii i ocarmuitor
prin excelenta al soartei popoarelor, ca sa adumbreasca
sub acoperamantul sau puternic si nebiruit Biserica i po-
porul roman; sa-1 conduca la Indeplinirea voiei sale sfinte,
ireprosabile si infailibile i spre tot progresul, cinste si
mArire. Si sà faca ca, curgerea istoricA a poporului roman,
sa fie plina de tot folosul pentru sine, pentru celelalte
neamuri si pentru toata lumea.
RugArn incA pe Mantuitorul si Domnul nostru Isus
Hristcs, celce a varsat insuO sangele Sau pentru a noastrá
mantuire, ca sa daruiasca Prea Fericirii Voastre, prea
dorit Noua, sanätate, lungime de zile i fericire, sa VA
trimita de sus puternica intArire, ca sa puteti lucra pana
la sfarsit cele placute lui Dumnezeu §i de folos poporului
numit cu .numele lui Hristos.

www.digibuc.ro
 142

Cu acestea iaräsi Imbratisem si salutgm cu mult dor

pe Prea Fericirea Voastrg si totdeodata pe Prea iubitii
frati in Hristos, cari impreung cu Prea Fericirea Voastra.
alcatuesc Sf. si veneratul Sinod al Prea Sfintei Biserici a
Romaniei si ramânem,
Al Prea Fericirii Voastre, prea pretuit Noua in Hris-
tos frate iubit si In toate binevoitor,
t DAMIANOS
al Ierusalimului
Sfeinta cetate a Ierusalimului 192.5 Sept. 30.

PATRIARHIA ANTIOHIEI
No. 2046

Prea Fericite Steipane,

Prea iubit in Dumnezeu frate si participator in Sfintele
taine Dumnezeesti, malt stimate si Prea Fericite Minn, Arld-
episcop din Bucuresti, Mitropolit al Ungro-Vlahiei *i Patriarh
cil Bisericii Pravoslannice Romeine,
VA salutAm cu sfânta In Hristos frateascg sgruf are si
VA mArturisim sentimentele noastre de frgteascg iubire si
profundg stimä cu cele mai bune urgri.
Inaintea noasträ se aflg prea iubita, istorica, fräteasca
epistolg a Prea Fericirii Voastre dela 13 Aprilie a. c.,
sub No. 154, care contine fericita veste cum ca scumpa
noasträ sora, sfanta Biserica pravoslavnicg romana, cu
unanima hotargre a Sf. Sinod dela 4 Fevruarie 1925, a
fost ridicatg la Inalta demnitate patriarhicg, iar Prea Fe-
ricirea Voastra, ca cel mai destoinic Primat al ei, ati fost
proclamat Patriarh al Bisericii autocefale ortodoxe române,
si aceastg hotarare a fost confirmata de Senatul roman
la 12 Fevruarie a. c. si de Camera la 17 Fevruarie, rati-
ficata de M. S. Regele României si anuntata oficial la 25
Fevruarie a. c.
Motivele acestei hotargri, dupg cum aratá frgteasca
epistola a Pica Fericirii Voastre, au fost urmätoarele:
1) Immultirea populatiei ortodoxe in Romania din 8 la 18
rnilioane; 2) Alipirea la prima Mitropolie a României a

www.digibuc.ro
 143

:altor trei mitropolii autonome; 3) Merit& dukovnieesti

materiale ale Bisericii romdne fa(d de celelalte Biserici
.ortodoxe in timpurile Irecute; 4) Hotararea concordanta a
tuturor autoritatilor duhovnicesti si mirene, de a ridica
santa Biserica ortodoxa rc-imana la rangul cel mai Inalt
de Patriarhie, etc.
Bucurándu-ma din inima pentru Inaltarea sorei noastre
sfanta Biserica Romana i luând In seama considera-
tiunile esentiale, expuse de Prea Fericirea Voastra,
dorind de a ft In deplina unitate cu mult iubitii prea
Inaltii fratii Ierarhi ai sfântului Prestol Patriarhal din Anti-
ohia, In privinta recunoasterei Patriarhiei in Biserica Ro-
mama, noi am tradus In limb a. araba si am tiparit mult
iubita frateascä epistola a Prea Fericirii Voastre si am
trimis-o, cu Instiintare circulará din partea noastra, tuturor
ierarhilor sfintei Biserici din Antiohia, cerându-le opinia
concluzia. Astazi, primind dela dansii raspunsurile cerute
miscati de sentitnentul iubirii fratesti si al sincerii bu-
curii, socotim de a noastra placutá datorie sa aducem la
cunostinta Prea Fericirii Voastre, cá noi am primit pe
Inalt Prea Sfintia Voastra, Prea cinstit In comunitatea fra-
teasca Intru Hristos i chiar pomenim In slujba biseri-
ceasca numele distins al Prea Fericirii Voastre la rand
cu Patriarhii ortodoxi prea cinstiti si din suflet Ara dorim
deplinä sanatate i viata lungi, precum i ajutorul dum-
nezeesc si reusita In prea greaua si responsabila Voastrá
lucrare Arhipastoreasca pentru binele si lntarirea Sf. Bi-
serici ortodoxe, cu deosebire In aceste timpuri teribile
nespus de grele Incercari, cari cer dela adevaratii fii
si dela slujitorii Bisericii, osteneli neobipuite, deosebita
veghere i neclintita credinta In dogmele curate ale reli-
giei ortodoxe, a slintelOr canoane bisericesti si a sfintei
predanii.
Sárutând, atat pe Prea Fericirea Voastra cat si pe
Prea Sfmtitii Frati Ierarhi ai Sfintei Biserici Române, drept
carmuitori prin cuvantul dreptatii dumnezeesti, cu sfantul
in Hristos särut, parinte§te blagoslovim cu sfanta dreapta
a Prea Fericirii Voastre pe cinstita ortodoxa preotime
româná si poporul de Dumnezeu pazit, si dorim tuturor,
toate fericirile, bucurie duhovniceasca si spor la munca.
Terminand, Inaltam care altarul Prea Inaltului cal-

www.digibuc.ro
 144

duroase rugAminti pentru pretioasa sAnAtate a Prea Feri-

cirii Voastre si VA rugAm sl nu ne uitati In sfintele ru-
gaciuni ale Prea Fericirii Voastre nici pe noi cu pAstorii
no$tri, ramAnAnd cu adAnca stirnA si cu iubirea cea mai
sincera,
Al Prea Fericirii Voastre, cel mai smerit In Hristos
Irate si impreuna liturghisitor at sfinteIor taine dumne-
zeesti.
j. GRIGORIE
Patrlarh al Antiohiei §i al intregulul Orient
Orapil Damasc, 17 Septembrie 1925.

Telegrama Prea Fericitului Patriarh Grigore al Antiohiei

Damasc 412, 27/24,11/20
Eri am primit telegrama voastrA, rugAm scuzati im-
posibilitatea noastrA de a lua parte la intronizatia voastrA
solemnä. Binevoiti a primi multele si sincerile noastre fe-
icitAri.
GRIGORIE
Patriarhul Antiohiei

PATRIARFHA ANTIOHIEI
No. 2352

Fericirea Voastrei,
Prea iubite in Domnul Frate i impreunei lucrdtor al sfin-
telor si dumnezeestdor Taine, Prea Fericite si Prea stimate
MIRON, Arhiepiscop al Bucureeilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei
$i Patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom-due.

VA salutAm cu sfAnta si In Hristos frAteascl salutare

IntrebAm despre prea scumpa VoastrA sAnAtate i mult
dorita izbAnda, cu cele mai frumoase urAri de bine.
Inaintea noastrA stau prea iubitele scrisori ale Feri-
cirii Voastre : prima In limba romAna si greacA, din (23
Septemvrie) 6 Octomvrie a. c., cu No. 413, si a doua, In
lirnba francezA, fara datA, primitA de noi la 15 Octomvrie,

www.digibuc.ro
 145

stil vechiu, prin mijlocirea Consulului Rom An din Beyrut,

precum ci telegrama Fericirii Voastre din 5/18 Octom-
vrie cu aratarea celei mai scurte cli, prin care am ft putut
merge, ca sl fim la timp In de Dumnezeu pAzita Capitall
a RomAniei, Bucuresti, pentru a lua parte la mult solemna
serbare a intronarii Prea Cinstitei si Prea Fericirii Voastre,
pritnul Patriarh ortodox român.
In telegrama noastrA rAspurts din 11/24 Octomvrie
am fAcut cunoscut prea tArzia prirnire din partea noastrA
(10/23 Oct.) a telegramei Fericirii Voastre. Ea a fost re-
tinutA In urma desordinelor politice, petrecute In acele
zile (5-8 Oct.) In orasul Damasc si a bombarddrii orasului
din partea autoritätilor militare franceze cu tunuri mitra-
liere, aeroplane, tancuri, automobile lnarmate si pusti, din
care pricinA orasul a suferit pierderi enorme de oameni
pagube materiale i numai singura mila lui Dumnezeu
.

ne-a scApat pe noi si pe aproape toti crestinii orasului

de pieire sigurA, macar cä tot noi trebue sa participAm
la contributia, care a fost impusa orasului. Mai departe
am exprimat regretul nostra sincer, cá ne este imposibil
a ne folosi de prea .drAgAstoasa pottire a Fericirii Voastre,
v'am rugat sA primiti felicitArile noastre cele mai sincere.
Iar acum, confirmand telegrama noastrA frAteascA,
noi consideram, ca cea mai placuta datorie, a exprima
Fericirii Voastre, Intregei i iubitei noastre surori, Sfintei
Biserici romAne i cucernicului popor RomAn simtimântul
bucuriei noastre si a participArii In duh la sArbatoarea
sfAnta solemnitate din de Dumnezeu pAzita si mareata
voastrA Capitala. Domnul Dumnezeu sl dea Fericirii
Voastre puteri tari, zile lungi si sa VA ajute pre Voi si pre
colaboratorii Vostri Ierarhii Sfintei Biserici Ortodoxe ro-
mane spre Inteleapta ei chivernisire arhipastoreasca,
pentru bindle si fericirea poporului Român de Dumnezeu
mantuit.
RAspansul nostril la irenica epistolA a Fericirli Voastre,
cu prilejul proclamarii Patriarhiei Bisericii române, cu No.
2046 1-am trimis Inca dela 17 Septemvrie trecut si nA-
dAjduim, cà 1-ati i primit si IntAmpinat ca expresie a
comuhiunei si dragostei fratesti dintre cele douA Biserici
ale noastre, iar aceastA epistola o lncheiem cu frateasca
skutare de felicitare si frumoase urAri de bine si rAmAnem
www.digibuc.ro
 146 ---

cu sentimente de adânca consideratie a celui mai sincer

devotament,
Al Fericirii Voastre cel mai smerit in Hristos frate
sArguincios rugator care Dumnezeu,
GRIGORIE,
Patriarh al Antiohiel 9i intregului Orient
Orapil DAMASC, 20 Octomvrie 1925.

PATRIARHIA ANTIOHIEI
No. 2589

Fericirea Voastrd,

Prea iubite in Domnul si impreund slujitor al sfintelor-

si dwnnezeotilor TaMe, Prea Fericite si cinstite Miron, Arhie-
piscop al Bucurestilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiet si Patriarh
al Bisericit ortodoxe Romeme.

VA salutAm cu sfânta i in Hristos fräteasca Imbra-

ti§are si marturisim fericirei Voastre simtimatite de sin-
cera iubire i stimä, cu cele mai bune uräri.
Chiar In momentul acesta am primit §i am tetit No.
1366 al ziarului 4Novue Vremea» cu data de 2/15 No-
embrie anul acesta, In care se descrie prea frumoasa so-
lemnitate a Inscaunärii Fericirii Voastre. la care a luat
parte, pe lânga ierarhii români ortodoxi §i representantii
celorlalte Biserici ortodoxe autocefale, In numärul carora
a fost §i prea iubitul nostru sot §i irate Ina lt Prea Sfintitul
Mitropolit Antonie, Presedintele Sinodului arhieresc al
Bisericii ortodoxe rusesti din strainatate i ne grabim
Inca odata sa exprimam prea cinstit Fericirii Voastre sim-
tamintele noastre de bucurie cu prilejul sarbatorirei de
mare solemnitate qi a caldei salutäri frate0, pe care noi
am exptimat-o prin tçlegraf la 11 Octomvrie trecut í In
scris la 20 Octombrie cu adresa No. 2352.
Domnul Dumnezeu sa Va pastreze in deplina sänä-
tate i buna vietuire intru multi ani fericiti §i sa VA Im-
podobeasca In conducerea arhipastoreasca cu Inteleapta
chivernisire a Sfintei Biserici ortodoxe Române spre slava
Domnului §i spre binele credincioOlor !
www.digibuc.ro
 147

De aceia, miscati de dorinta tierbinte, ca Prea Fe-

ricirea VoastrA sl VA Impodobiti sfanta MitrA arhiereascA
cu smaragdul nestimat al binefacerii, acum la prima VoastrA
pAsire pe Tronul patriarhicesc roman, socotim ca o plä-
cutà datorie a atrage binevoitoarea Fericirii Voastre luare
aminte asupra nAprasnicelor Intamplari, arAtate pe scurt
In ultima si frAieasca noastrA scrisoare din 20 Octombrie
a. c., cari s'au abatut peste turma noastrA drept credin-
cioasA In hotarele Syriei, din pricina InfiorAtoarelor nftvAliri,
asupra pasnicelor orase si sate crestine, din partea Dru-
zilor nemultumiti si rAsvrAtiti im potriva autoritAtilor.
Datoria de ArhipAstor mA obligA sA adaug Inca, cA
IntamplArile acestea nu nurnai cA n'au contenit, dar din
ce in ce iau o Intindere mai mare si mii de bejeniti dintre
fiii nostri duhovnicesti se aflA in Ingrijirile patriarhiei atât
in Damasc cat si In alte orase ale Syriei si Libanului si
aproape toti sunt intr'o stare toarte de plans si In mare-
lipsd.
Pentru aceia, apelam cAtre inima crestineascA si plinA
de dragoste a Fericirii Voastre, cerand sprijinul si
ajutorul vostru, ca vAdit sä dovediti bunAtatea si Indu-
rarea cucernicului popor roman. NAdAjduind, cl acest
apel al nostru va avea rAsunet In prea miloasa inimA a
Fericirii Voastre si va a duce rodul grabnicului ajutor, a
doua oarl VA salutAm cu sfânta si fräteasca ImbrAtisare
si ramânem cu simtimant de adâncl stimA si dragoste al
Fericirii Voastre prea smerit In Hristos frate si cel mai
sârguitor cAtre Dumnezeu.
t GR1GORIE,
Patnarhul Antiohiei 0 al Intregului Risärit-
Damasc, 14 Noembre 1925,

PATRIARI-HA ALEXANDRIEI
No. 61

Prea Fericite si Prea Cinstite Patriarh al României Donmul

Domn Miron, iubit frate In Hrisios si conliturghisitor, bucurie-
tntru Domnul Dumnezeu lisus.
Scrisorile frAtesti ale Prea Fericirii Voastre iubit NouA,
cu data de 7 Octombrie curent, precum si telegrama din
www.digibuc.ro
 148

urrna, au fost primite la timp, i citite cu mult interes

de catre Sinodul Ierarhilor Bisericii din Alexandria. Atat
scrisorile cat i telegrama sunt adresate fericitului Intru
pomenirca Patriarh al Alexandriei Fotie si prin ele, ace1
fericit patriarh, mutat la locurile ceresti, era poftit, ca sa
asiste la serbarile de Intronare, a primului Patriarh al
Rom âniei.
Drept raspuns la aceste scrisori, cu multä parere de
rau, facem cunoscut Prea Fericirii Voastre, ca Presedinte
al Sfantului Sinod al Prea Sfmtei Biserici din Romania,
el cu toatä dorinta ferbinte ce avem, ca sl luarn parte
la serbarile la care suntem poftiti i sä impärtim de
aproape bucuria Bisericii si poporului roman, totusi din
pricina doliului Biserici noastre, care dela 23 August este
vaduvitä de primul ei pastor, cum si din pricma a o mul-
time de diferite chestiuni care implicit urmeaza dupa
orice vaduvire de tron patriarhal, nu putem Implini aceasta
dorinta a noasträ.
De departe Insä, comunicAm salutarile si urdrile de
bine ale Prea Shntei Biserici a Alexandrinilor pentru fe-
ricirea Bisericii surori a României i urand Prea Fericirii
Voastre ani multi i buni, ramânem,
Al Prea Fericirii Voastre smerit frate In Domnul
Intru tot binevoitor,
TEOFAN
al Trip oli ei
In Alexandria, 20 Oclombrié 1925.

* *
Prea Fericite,
Prin mijlocirea Consulatului Romaniei am primit o
scrisoare din partea Prea Fericirii Voastre prin care sunt
poftit, de catre sfântul Sinod al Bisericii Autocefale orto-
doxe din Romania, sa iau parte la sarbatoarea de Inves-
titura a Fericirii Voastre, care va avea loc la Bucuresti
Dumineca 1 Noemvrie 1925.
Acest mare eveniment pentru poporul roman si istoria
Bisericii din Romania mi-a umplut inima de bucurie, va-
zand o Biserica sora puternica prospera, care Inainteaza
In vointa Domnului i indeplinirea destinelor sale. Va Im-
partäsesc viile mele inchinaciuni, pentruca Domnul v'a

www.digibuc.ro
 149

rAsplAtit cu acest har, In acelasi timp urându-vA sAnAtate,

multi ani bogati pentru slava Capului nostru Isus Firistos,
ca sa conduceti turma ce va fost Incredintata In pace si
In cucernicie pe caile Domnului.
Din nefericire Imprejurarile In care ne aflAm, din
pricina mortii regretatului nostru PArinte i Patriarh, nu-mi
IngAdue place rea de a lua parte la aceastA frumoasA ce-
remonie istoria. Multumesc nesfArsit Fericirii Voastre
pentru aceastA poftire ce ml onoreazA, voi fi InsA de fatA
cu Voi In Duh i voi Malta rugaciuni alduroase atre
Domnul, ca el sá binevoiasa sft VA IntAreasa Tronul si
sl vá impärt4eascá, de toate binecuvântArile dumnezeesti.
Ca cele mai bane sa4ulbri frdlcsli,Fralele vos/ru devolaf in Hrislos
NICOLAE
Arhieriscop al Niubiei
Alexandria, I Noembrie 1925.

PATRIARHIA BISERICII
ORTODOXE SARBESTI
Belgrad, A. E. P. No. 4134
1/13 Decembrie 1925

Malt Prea Sfintite,

Scump Prieten si Frate In Hristos !

Trimisul meu, Episcopul de Timoc P. S. Emilian,

mi-a prezentat referatul sari asupra misiunei ce i-am In-
credintat and a plecat la Bucuresti..
Sunt Inantat de tot ceace el mi-a spus asupra
marei solemnitAti ce s'a sAvArsit cu prilejul InscAunArii
Voaste la Curtea Regala i dupa aceia In Biserica Cate-
dralA. De asemenea sunt foarte multumit and am auzit,
a In aceastA ocaziune au lost reprezentate toate Biseri-
cile surori ortodoxe, prin personalitAti cu mari merite.
Mae acestea eu le-am ImpArtAsit fratilor mei, Mi-
tropoliti, Arhiepiscopi i Episcopi, membrii Sfântului Sinod
anual al Bisericii Noastre, cari se gAseau adunati la Kar-
lovit, and s'a Inapoiat P. S. Emilian. Toti sunt IncAn-
lati auzind, cá noi avem ca vecinA, In Regatul României,

www.digibuc.ro
 150

Prietena noastrA, Inca. o BisericA surorl, care s'a inAltat

la vrednicia de Patriarhie, a cArei prima si cea mai demn&
Capetenie sunteti I. P. S. Voastra.
Salutându-VA din partea Bisericii Slrbesti, VA felicit
pentru marea vrednicie de Patriarh, VA imbratisez cor-
dial si VA urez tot binele dela bunul Dumnezeu. Tot-
odatA va mai rog sA binevoiti a VA ruga i pentru mine,
srnerit slujitor al Bisericii, pentru Regele nostru i pentru
poporul nostru SArbesc, credincioasA oaie a Sfintei Bise-
rici Ortodoxe.
Al Vostru ImpreunA-slujitor si iubitor Frate In Hristos.
j. DIM1TRIE
Arhiepiscop de Ipek
Alitropolitul Beigraaului si Karloritultai
si Patrtarhut Sirbi lor

ARHIEPISCOPIA CIPRULUI

Prea Fericitulai Patriarh al României, iubitului nostru frate

tiz Hristos, Domnului Miron trimitem fretteascei salutare Intru
Domnul.
Prea Fericite,
Cu bucurie am primit scrisoarea Prea Fericirii Voastre,
cu data de 13 Aprilie 1925 si cu No. 153; precum
pe cea dela 7 Octombrie cu No. 417.
Prin aceste scrisori dragostea Voastrà a binevoit, a
ne comunica si noul nevoile bisericesti, cari s'au ivit
in România, dup& ce, ca urmare a marelui rAzboiu eu-
ropean, s'a restabilit in intregime unitatea national& a
miAditilor neamului românesc, cari mai 'nainte erau des-
pArtite.
Prea Fericirea Voastra cu profund& cunoastere a
dreptului canonic, a praxei bisericesti si a istoriei in le-
gAtura cu noua orânduire bisericeasca, care s'a inaugurat
In Biserica sorA, autocefall ortodoxa romAna, cu tot dis-
-cernAmântul posibil tratati chestiunea din toate punctele
de vedere. Cu profundl analiz& criticA, scoateti in evi-
denta acele puncte si conditiuni, pe cari trebue sl le
intruneascA chestiunea de care và ocupati, pentru ca

www.digibuc.ro
 151

noua orânduire din Biserica ortodoxl romana, corespun--

And cu nevoile multiple de astazi ale Bisericii române
sa nu fie lipsitä Intrucâtva si de praxa i randuiala bi-
sericeasca privitoare la asemenea chestiuni.
Desi dupl cum si prea fericirea voastra marturi-
seste, este evident, ca in chestiunea de care Nil ocupati,
lipseste conditiunea esentiala care se cere, petru ca noua
orânduire bisericeasca care s'a creiat sa fie si canoniceste
valabila, i aceasta conditiune este; pentruca o Mitropolie
oarecare sa fie promovatá la patriarhie, trebue sa pre-
mearga hotarlrea unui sinod ecumenic.
Prea fericirea voastra priviti aceasta dificultate, care
se opune ca fiind posibil sa fie infranta, printr'un mijloc
mai putin canonic si valabil, dar nu mai putin obisnuit
In Biserica ortodoxa, dragostea voastra Intelege eco-
nimia bisericeasca.
Adica intrucat adunarea unui sinod ecumenic nu se
poate face usor i deci nu se poate avea usor hotarfrea
lui asupra chestiunii privitoare la promovarea mitropoliei
române la patriarhie, Bisericile autocefale ortodoxe de
pretutindeni, se pot pronunta asupra acestei chestiuni prin
scrisori ad-hoc; bineinteles aceasta hotarIre sa se ia, cu
presupunerea, ca la prima ocaziune adunandu- se si sinodul
ecumenic ar aproba cele ce prin iconomie s'au hotarit
astfel cu privire la promovarea Mitropoliei românesti la
Patriarhie.
In acest scop Prea Fericirea Voastra, impreunä ca
o extinsa, profunda si exacta examinare, punand ches-
tiunea In fata Bisericilor ortodoxe surori, cereti hotarirea
lor binevoitoare.
Intre aceste Biserici, cu bunavointä i mila lui Dum--
nezeu fiind numarata i prea sfanta noastra Biserica Apos-
tolica, este poftita prin scrisorile respective, cari i-s'au
trimis, ca sa-si formuleze parerea.
Pentru aceste motive si noi, ocupandu-ne cu placere
de aceasta chestiune si avand i parerea ierarhiei noastre
din Kipru, ne simtim datori mai Intai, sa felicitam pe
Prea Fericirea Voastra, pentru cá tratand cu sublima sa-
gacitate i eruditiune o chestiune asa de serioasä, prin
studiul sau a usurat asa de mu!t sarcina bisericilor surori,

www.digibuc.ro
 152

Incat, fiind vorba ca noi sd ne pronuntarn asupra acestei

chestiuni, suntem scutiti de multä ostencala.
In adevar din punct de vedere canonic, istoric si
din toate punctele de vedere, chestiunea se analizeaza
asa, Incat concluziunile cari se trag, se cristalizeaza in
hotarirea respectiva.
Pentru ca sa nu mai repetain celece cu atata succes
si pe larg au tost analizate si expuse de Prea Fericiera
Voastra, conchidem si noi la parerea, cd sub noile con-
ditiuni politice, cari s'au creiat In Romania, conlu-
crarea a mai multor Biserici de acelas rang inteun Stat
unitar din punct de vedere al administratiei bisericesti
se impune promovarea primatului Rornâniei la un rang
administrativ mai inalt; asa precum In unanimitate a
gäsit de cuviinta eviaviosul popor roman, cum au hotarat
cele doua Corpuri Legiuitoare si precum M. Sa Regele
a confirmat cele ce In general s'au hotarIt.
Asa dar, impreuna cu iubitii nostri frati in Domnul,
arhierei ai insulei, felicitandu-VA pentru aceasta vrednica
promovare la Inalta treapta de Patriarh, ne pare foarte
rau, ca conditiuni nefavorabile nu ne ingaduesc, ca sà
fim personal de fata la investirea Prea Fericirii Voastre,
asa dupa cum ati binevoit a Ne pofti prin scrisori. Nu
mai putin insä si de departe, fiind de tap cu duhul la
aceasta vesela sarbatoare, impreuna cu ierarhia din Kipru
si evlavioasa noasträ turma cuvântatoare, urarn dragostei
Voastre, Patriarhie lunga, slavita si Ora de buna rodire
pentru evlaviosul popor roman si Biserica al carei intai
stätätor sunteti.
Cu aceasta Imbratisindu-VI cu särutare Sfanta, ra-
mânem cu dragoste in Hristos f rate §i intru totul bine-
voitor,
-1. KIR1L
al Kiprului
Arhiepiscopia Kiprului, 5 Noembrie 1925.

www.digibuc.ro
 153
SFANTUL S1NOD AL
BISERICI1 ELADEI
No. 1576/1747

Prea Fericite Patriarh al Bisericii ortodoxe romtine, Dorn-

nule Miron, in Hristos Dumnezeu prea tubite frate, pre Prea
Fericirea Voastrei, dulce Vet" salutdm.

Biserica ortodoxl a Eladei, ca madular a Bisericii

una Santa, Soborniceasca si Apostoleasca, care este trupul
lui Hristos (Efes. V. 30-32), se bucura de Inaltarea
consacrarea Bisericii ortodoxe surori a României la vred-
nicia de Patriarbie. Fiindca, dupa cuvântul Apostolului,
ori de patimeste un madular patimesc toate madularele
impreuna, ori de se slabeste un mOdular Impreuna se bu-
curt toate madularele, si noi suntem trupul lui Hristos
madulari In parte (I. Cor. XII, 26-27).
Suntem incredintati, el viitorul Sinod Ecumenic va
Intari Inaltarea acum savarsitä a Bisericii ortodoxe române
la vrednicia de Patriarhie, pentruca praxa bisericeasca,
dupa care se normeaza astfel de schimbari In alcatuirea
structura Bisericii ortodoxe In general, este lucrare de
competinta Sinodului Ecumenic.
Asa dar, cu consimtimântul Sfântului Sinod perma-
nent al Bisericii Eladei, exprimând bucuria acestei Biserici
pentru acest eveniment, felicitam In acelasi timp pe
Preafericirea Voastra, pentruca va cazut sortul de a fi
primul Patriarh al Bisericii ortodoxe a Romániei, de a
continua strädaniile gloriosilor Ierarhi ai acestei Biserici
Impotriva tuturor masinatiilor din Apus, i sä fiti stâlp
de Intarire al poporului Român, In credinta stramoseasca,
spre slava lui si a tuturor popoarelor ortodoxe In general,
Regretam, cá Noi personal nu putem, cu nici un pret,
si ne deplasam din Atena, ca sa luarn parte la serbarile
festive pentru Intronarea i Investitura oficiall a Preaferi-
cirii Voastre, ca Patriarh. Trimitem Insä pe purtatorul
acestei a Noastre scrisori, pe Prea iubitul frate intru Hristos
si membru al Stântului Sinod permanent al Eladei, Prea
Sfintitul Mitropolit al Trichiei i Stagonelor, Domnul Po-
licarpos, carele este Imputernicit sa reprezinte .Biserica Ela-

www.digibuc.ro
 154

dei si pe care frateste If recomandam Prea Fericirii Voas-

tre, ca trimis oficial al acestei Biserici.
Al Prea Fericirii Voastre iubit frate In Hristos si In
totul binevoitor,
HRISOSTOM
al Atenelor
keno, 24 0:tombrie 1925.

SFANTUL SiNOD AL
BISEtICll BULGARE
No. 4006, 20, VI. Anul 1925
Sofia

Inalt Prea Sfintia Voastrei,

lubite tut/7i Domnul frate !

Sfântul Sinod al Bisericii Bulgare cu bucurie a ascultat

cuprinsul fratestei Voastre scrisori din 19 Martie, a. C. cu
care faceti cunoscuta Inältarea sediului Arhiepiscopiei
Mitropoliei Ungro-Vlahiei in demnitate de Patriarhie, iar
pe Mitropolitul Primat In rang de Patriarh, si a hotarat sa
aduc Vou, iar In persoana Voastra i Sfântului Sinod
al Sfintei Biserici Autocefale ortodoxe Române, ale lui
cele mai sincere felicitäri si urari de ruga. El a de-
semnat si un delegat al sau special, pe membrul sinodal
Inak Prea Sfintitul Mitropolit al Vidinului d. Neofit, care,
pentru ziva Intronarii Inalt Prea Sfintiei Voastre pe sca-
unul patriarhal, va veni In orasul Vostru de scaun i In
persoana. Va va aduce felicitärile cordiale ale Bisericei Or-
todoxe Bulgare.
Ne recomandam sfintelor Voastre rugaciuni l cu sA-
rutare de frateasca dragoste ramânem al Inalt Prea
Voastre Intru Hristos frate,
Locliitor de Pre,FedInte a/ Sfiintnlui Sinod
j. MAXtM
al Filipopolului

www.digibuc.ro
 155
SFÂNTUL S1NOD AL
BISEIDCH BULGARE
No. 6956, 24, X, 1925,
Sofia

Malt Prea Shuffle,

Prea tubit In Domnul Frate !
Cu adânca bucurie am avut onoarea sa citim scri-
soarea, plina de o mare dragoste frateasca, pe care ati
binevoit sa ne-o trimeteti, prin mijlocirea Legatiunei Re-
gale Române din Sofia, i prin care ne poftiti sa vizitam
Tronul episcopal al Sanctitatii voastre si personal sa luam
parte la marea i sincera bucurie a Bisericii Autocefale
Ortodoxe Române cu prilejul Investiturei primului sau
Patriarh.
Adânc miscati de aceasta frateasca atentiune, avern
onoarea de a aduce la cunostinta Sanctitatii Voastre, dupa
cum noi chiar am si facut mai inainte, cá Sfântul Sinod
al Bisericii Bulgare a rânduit, drept reprezentant al sail
la sarbatoririle ce vor avea loc la Bucuresti, pe Mitropo-
litul Neofit al Vidinului, membru Sfântului Sinod, care
va fi Insotit de trei preoti i un ierodiacon.
Mitropolitul Neofit va avea onoare sa se faca
pe lânga Sanctitatea Voastra, a marei dragoste pe
care Biserica billgara o nutreste fata de sora sa In Iisus
Hristos mult iubita Biserica Autocefala Ortodoxa Ro-
mtina si de simtimintele de profunda bucurie pe care
le simte Intregul popor bulgar cu prilejul solemnitätilor
in tara vecina i sora, România, In cinstea i pentru slava
primului sau Patriarh.
Avern onoarea sä ne recomandarn sfintelor Voastre
rugaciuni i ramânem al Sanctitätii Voastre frate In Domnul.
Nostru Iisus Hristos,
Penlru Presediulele Sfcintu lui Sinod al Bisri:ii bulgare
t KLIMENTE
Mitropolital Vratei

www.digibuc.ro
 156
SPANTUL SINOD AL
BISERIC11 BULGARE

Prea Jubitul Mtru Domnul Frate al Nostru, Malt Prat

Sfintitul Miron, Arhiepiscopur Bucurestilor, Mitropolitul Ungro-
Vlahiei si Patriarh al Bisericii autocefale ortodoxe române.
Har si Pace dela Dumnezeu Tat& si Hristos lisus
Domnul Nostru.

In cursul multor veacuri popoarele cucernice, romi-

nesc §i bulgäresc, Inteunul §i acelasi timp, Impreunä
mergeau pe drumul de suferintä al robiei. Autoexistenta
ambelor popoare de atunci se sustinea 0 se mântuia nu
mai prin credinta lui Hristos ; iar credinta se inviora qi
intärea de dragostea, Insufletirea i räsunetuI, care, nes-
chimbat i totdeauna, distingeau legaurile reciproce ale
Bisericilor ortodoxe Romänä §i Bulgarä. Inrudirea duhov-
niceasa, Intäritä astfel prin acelasi trai i suferintä
a Indemnat Biserica Bulgará, ca totdeauna viu sä simtl,
bucuriilor §i mähnirilor Sfintei Biserici Ortodoxe Române.
lar acum, Biserica Ortodoxl Bulgara cu simtämânt de
bucurie träeste lnsemnatul i solemnul moment din viata.
surorii sale Biserica Româneascl moment al trecerii
spre o notia, istorice§te, canonice§te i naturalä forml,
de administrare, cea patriarhiceascl.
Felicitand In persoana L P. S. Voastre pe primul
Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Stântul Sinod al
Bisericii Bulgare Inalta multumire cltre Domnul Dumnezeu,
care asa a oränduit, i cu osArdie roaga pe supremul Pästor
lisus Hristos, Mântuitorul Nostru, ca el, cu Harul säu
Atotputernic, In aceste zile de turburäri, vrajbl §i ne-
prietenie In toatä lumea, sd vá Intäreascl §i sä ea versa
din Intelepciunea sa, pentru marea i glorioasa servire spre
slava Bisericii Sale, pentru binele turmei Incredintatä voul
de Dumnezeu pravoslavnicul popor Romän.
Pe länga aceasta, Santul Sinod Bulgäresc roaga pe
Inalt Prea Sfintia voasträ sä primiti, ca semn de sfänti
uniune de ruga, aceastä icoanä a sfintei mucenite Filo-
teia din Tarnova, pururea rugatoare pentru popoarele or-
todoxe Roman §i Bulgar. Fie ca acest sant chip necon-

www.digibuc.ro
 157

tenit sl vl aminteascA, atAt despre acea dragoste nese-

cata, de care este animatA Biserica Bulgara catre Ina lt
Prea Sfintia VoastrA $i catre Biserica VoastrA natalA, cat
despre acele nrAri de ruga ale SfAntului Sinod Bulgar,
care, totdeauna, VA vor insoti tri /nalta VoastrA patriarhi-
ceascA slujbA.
Treiiti multi ant, Preafericite Vkidica !
Ai Inalt Prea Sfintiei Voastre iubiti Intru Hristos
frati i Impreuna liturghisitori :
Locliilor de Pre,redinte al Sfilnlnlut Sinod
t MAXIM
Mitropolitul Filipopolului.
Membrii :
t KLIMENT,
Mitropolitul Vralei.
t NEOFIT
Mitropolitul Vidtnului
NOTA. Originalul, In limba bulgarg, e serfs pe permagent cu ca-
-ractere decorative, legal In piele si Infrumselat cu bogatg ornamentalie bi-
zanlin i cu chipul I. P. S. Palriarh Miron.

SFANTUL SINOD AL
BISERICII BULORE
No. 8337

Fericirea Voasträ.
SfAntul Sinod al Bisericii Bulgare a avut marea bu-
curie sl asculte In $edinta sa din 11 Noembrie trecut-
-raportul membrului sAu, Eminenta Sa Mitropolitul Vidi-
nului NEOFIT, In care se da mArturie de foarte priete-
neasca primire a delegatiunii noastre la solemnitAtile ce
a avut loc cu ocazia Investiturii Fericirii Voastre la vred-
nicia de Patriarh, $i despre dragostea frAteascA cu care
ea a lost InconjuratA pretutindeni In vecina Tarl RomA-
neascA. In aceastA Imprejurare, SfAntul Sinod ne-a Insar-
cinat sa ne facem interpretul sau pe lAnga Fericirea
Voastrà despre simtAmintele sale de adAnca multumire
i dulcea prietenie pe
de sincerA recuno$tintA. Onorurile
care Biserica Ortodoxl RomAra a arAtat fata de Bi-
serica bulgarA, alcAtuesc un viu contrast cu sentimentele
de rAceala $i de indispozitiune ce onoratii .delegati ai
Prea SfAntului Patriarhat ecumenic au manifestat fata de
reprezentantii bisericeqti bulgari, sentimente ce sunt

www.digibuc.ro
 158

de naturá à Intrista inima oricarui bun crqtin, care do-

rqte pacea §i Imparatia dragostei in sAnul diferitelor Bi-
serici ortodoxe. Cu toate acestea, Sfântul Sinod al Bise-
ricii bulgare e incurajat de neclintita credintà, ca Feri--
cirea Voastra, care, in scrisoarea Sa cu data de 11 Iunie
trecut ati Inceput deja In nuniele pacii §i al dragostei
care trebue sa stapaneasca In sAnul Bisericilor Domnului
Nostru Iisus Hristos o incercare de pace pe lânga
Sanctitatea Sa Patriarhul ecumenic, in vederea restabilirei
relatiunilor intre El §i Biserica noastrá, va afla un mijloc
demn de a continua aceastä nobill §i sfânta sarcina in
apararea pärtei obidite.
Avem onoarea, tata de aceasta chestiune, de a in-
drepta catre Fericirea voastra rugaciunile noastre frate§ti,
ca sA binevoiti a face tot ce va sta in putinta, ca aceste
legaturi atAt de putin cre§tinesti, despre care e vorba
mai sus, sa poata lua slaqit, In deosebi In vederea ma-
relui eveniment pentru lumea ortodoxl viitoarea adu-
nare a Sinodului ecumenic ortodox.
Biserica bulgard nu va uita niciodatä actul generos.
§i nobil pe care Fericirea Voastra II Indepliniti in aceasta
lmprejurare.
Avem onoare sa ne recomandam prea sfintelor ru-
gdciuni ale Fericirii Voastre si ramânem Frati In Iisus-.
Hristos ai Fericirii Voastre,
Prefedinlele Sfriniului Sinod
f MAXIM
Mitropolitul Filipopolului
Sofia, 12 Decembrie 1925

MITROPOLITUL VARSOVIEL VOLINEI

51 AL INTREGEI POLONII
No. 1300. Var§ovia, 14 Noembrie 1925

Malt Prea Sfintite,

Reintorcându-ma la Var§ovia cu delegatia Bisericii
Ortodoxa Polona, dupa participarea la solemnitatea ne-
uitatä a inscaunarii I. P. S. !Voastre drept Ca petenie
Sfintei Bisericii surore autocefale ortodoxe a României,.
consideram ca o datorie a Noastra, dupa multumirile-

www.digibuc.ro
 159

Inältate Mantuitorului pentru fericita calatorie, de a da

slava Ziditorului, carele, prin nepatrunsa Sa dragoste ne- a
Invrednicit sa luarri parte In numele Bisericii ortodoxe
din Polonia la acest eveniment atât de vesel i istoric.
Va exprimam Inca odata sincera Noastra recuno$tintay
pentru Inalta atentiune ce ati aratat Bisericii ortodoxe din
Polonia In persoana Noastra. Suntem fericiti sä Ard confir-
mäin, cá nenumäratele märturii ale acestei atentiuni se
vor säpa pentru totdeauna In inima Noastra.
Sederea delegatiunei Noastre la Bucure$ti $i partici-
parea la lnscaunarea I. P. S. Voastre au ajutat mult la Inta-
rirea legaturilor de dragoste fräteasca $i de dovotamenty
ce existä. Intre cele cloud Biserici surori, $i au dat prilej
de unire i relatiuni cu alte Biserici surori autocefale.
Deosebit de acestea, $ederea Noastra in Romania
participarea la sarbatoarea Sa nationala i religioasa,
este pentru Noi o dovadä despre puterea, pentru vecie,
tare $i solida, de care e bogata religiunea ortodoxa In
Romania $i ale carei rädacini sunt adânc Inrädäcinate in
devotamentul intregei natiuni române färä deosebire de
clasa.
Aceastá ceremonie mi$catoare i puternica va sluji
.totdeauna de pilda pentru Ierarhii Bisericii ortodoxe din
Polonia.
Sfar$ind scrisoarea Noastra, Inca odata, In numele
Bisericii ortodoxe din Polonia, exprimam I. P. S. Voastre
urdrile noastre sincere de cârmuire Intru multi ani a Bi-
sericii autocefale surori ortodoxe române, spre a duce la
mântuire pe piosul popor roman.
Ospitalitatea ce ni s'a dat de M. S. Regele Româ-
niei, prin reprezentantii Guvernului $i de catre tot popo-
rul Roman nu va pieri niciodata din aducerea noasträ
aminte.
Primiti, I. P. S. din partea mai micului Vostru Frate
111 Hristos, salutarile i särutul nostru $i nu ne uitati In
sfintele Voastre rugaciuni.
DION1SIE
Mitropolitul Var§oviei qt al Intregei Polonii

www.digibuc.ro
 160
Scrisoarea fostului Mitropolit al Kievului catre
Patriarhul Rornâniei.
Malt Prea Sfintite Sanctitate,
Desi nadejdea mea de a primi din partea Sanctitati
Voastre o epistola irenica pentru Biserica ortodoxa rusi
din pribegie, nu s'a indeplinit, totusi eu ma grabesc sa
prezint Sanctitatii Voastre felicitarile mete cu prilejul ri-
dicarii Voastre la demnitatea de Patriarh.
Eu vad In Intemeierea Patriarhatului din Bucuresti
semnul unui mare viilor predestinat Bisericii locale ro-
mânesti i un fericit fapt pentru intreaga crestinätate rä-
sariteana. In anul de har 1921, când la Iasi m'am In-
vrednicit de ospitalitatea I. P. S. Pimen, am facut cu-
noscut Prea Vrednicului Mitropolit credinta mea sincera,
ca poporul românesc reunit va avea un destin luminos
In lumea ortodoxa, pentru cá este mai putin atins de
sovinism cleat celelalte natii din Sud-Est si datorita
sentimentului sau religios i ascultarii sale evanghelice,
acest popor, sub conducerea duhovniceascä a unui Pa-
triarh independent, ti va valorifica in plina libertate In-
susirile duhului sau religios si ale sufletului sat' crestin
va turna in vistieria sfintei noastre Biserici pilde de
evlavie si de zidire bisericeasca.
Asa sa lumineze lumina voastra Inaintea oamenilor!
Fie ca Biserica ortodoxa româna sa infloreasca
hräneasca oile sale cu bogatiile cugetarii teologice
si virtutile crestine ale clerului säu i In deosebi ale Pa-
triarhului sat', nou inscaunat.
Incredintandu-ma sfintelor Voastre rugaciuni si im-
plorând binecuvântarea Voastra patriarhalä, sunt al Sanc-
titätii Voastre Prea smerit i Prea ascultator servitor.
Carlovitz, Serbia 15128 Mai 1925 t ANTON1E
Mitropolitul ortodox al Maya lut

Scrisoarea P. S. Dr. Adolph Küry, Episcopal Bisericii

vechi-catolice, din Berna (Elvetia).
Sanctitate,
Prea Sfintitilor
Primiti, din inima, multumirile mele si ale Bisericii
mele, pentru fräteasca poftire de a participa la festivita-

www.digibuc.ro
 161

tile de instalare ale Sanctitatei Sale Patriarhului venera-

bilei domniei voastre Biserici.
Regret Insa, ca diferite Imprejurari, intre care lunga
calátorie, nu-i cea din urma ma pun In imposibili-
tate sa satisfac prieteneasca chemare, spre a initia prin
apropierea personala intelegerea cu Biserica Rasaritului.
SA fiti Incredintati, ca noi stim sa apreciem marea
Insemnatate a acestei Investituri pentru Intreaga Biserica
ortodoxa si, In deosebi, pentru poporul Roman.
VA felicitam, ca dupa unirea nationala a bravului
popor Roman puteti sArbatori acum si unirea biseri-
ceasca prin o festivitate atât de stralucita.
Binecuvantatoarele mele urari, precum si ale Bisericii
Hristcatolice din Elvetia, Insotesc venerabila Biserica a
României la munca rodnica In via Domnului.
Cu frateasca salutare,
Berna, 23 Octomvrie 1925 D-r ADOLPH KUM?
Episcop

Sanciitátii Sal?. Patriarhului României

Prea Cucernice .i iubit frate,
Am primit placuta Sanctitätii Voastre scrisoare, prin
care mä invitati sa iau parte la Investitura Voastra ca
Patriarh In Palatul Regal din Bucuresti, Durnineca 1
Noembrie. Sunt mahnit ca marea greutate a responsabi-
litatii datoriilor ma retin In Anglia, Incât mi-e aproape
imposibil sa accept invitatia Voastra ce a-ti binevoit sa-
mi trimiteti; dar Sanctitatea Voastra sa fie sigur, ca noi
nu vom lipsi de a ne uni cu rugaciunile ce vor fi acute
de intreaga voastra cornunitate si binecuvântarea lui
Dumnezeu Tatal, Fiul si Sfantul Duh sa fie cu inbelsugare
peste Sanctitatea Voastra si peste tot poporul de sub
obladuirea Voastra.
Am onoare de a rämâne Fratele Vostru credincios
si servitor In Domnul nostru Iisus Hnistos,
RANDAL CANTUAR
Arhiepiscop de Canterbury, Primatul Angliei
Lambeth Falace S. E. 20 Ortombrie 1925.

www.digibuc.ro
R C. Prot. Dr. T. LUPAS depulat

www.digibuc.ro
Ceremonia Investiturii primului Patriarh
D. D. Dr. MIRON
Dumineca 1 Noembrie 1925, a avut loc ceremonia
investiturii Ina lt Prea Sfintitului Arhiepiscop §i Mitropolit
D. D. Miron ca Patriarh al Bisericii ortodoxe române.
Savar§indu-se toate cele de cuviintä in privinta ridicarii
Sfintei Biserici autocefale ortodoxe române la vrednicia
de Patriarhie, iar a Inalt Prea Sfintitului Arhiepiscop §i
Mitropolit D. D. Miron la cea de Patriarh, precum se vede
din actele §i documentele publicate mai inainte, factorii
Indreptätiti au rânduit ziva de Dumineca, 1 Noembrie 1925,
drept zi de Investitura qi Intronizatie a primului Patriarh
roman.
La timp potrivit Sf. Sinod a fäcut poftire tuturor
Bisericilor ortodoxe surori, sa bine-voiascä a lua parte la
ceremonia Investiturii prin reprezentanti, delegati spre
acest sar§it. A§a ca, In ziva de 31 Octombrie sosisera
in Bucure§ti delegatiunile trimise de: 1. Sf. Patriarhie ecu-
menica de Constantinopole reprezentata prin: I. P. S. Mi-
tropolit Ioachim al Halchedonului, I. P. S. Mitropölit Fotios
al Dercului, P. S. Mitropolit Ghermanos al Sardeonului,
marele dragoman d. Spiridon Constandinidis §i al III-lea
arhidiacon al Patriarhiei, Ghermanos; 2. Sfanta Patriarhie
din Ierusalim reprezentata prin: L P. S. Mitropolit Do-
sithei al Sevastelor; 3. Sfantul Sinod al Bisericii Eladei
reprezentat prin: I. P. S. Mitropolit Policgrp al Trichelor
§i arhimandritul Constantinidis; 4. Sfantul Sinod al Bi-

www.digibuc.ro
 164

sericii bulgare reprezentat prin: I. P. S. Mitropolit Neofit

al Vidinului, arhimandritul Sofronie Ceavdarov, protoie-
reul Atanasie Magiarof qi arhidiaconul Climent; 5. Biserica_
ortodoxa a Poloniei reprezentata prin: I. P. S. Mitropolit
al Vaqoviei i a toata Po Ionia Dionisie, arhimandritul
Serghie staretul manastirei Poceiatschi, protopresbiterut
Teodorovici, preotul Mihail, diaconul Seletchin §i d-nii
Serghie Glubocovschi directorul Sf. Sinod Iudenco se-
cretar personal al I. P. S. Dionisie; §i 6. I. P. S. Mitro-
polit Antonie al Kievului prqedintele Sf. Sinod al Bisericii
rusqti din streinatate. Iar in dimineata zilei de 1 Noem-
brie a sosit i delegatia Sf. Patriarhii a SArbilor repre-
zentatá prin P. S. Episcop Emilian al Timocului §i arhi-
mandritului dr. Nicolitschi, vicar episcopesc din Timipara.
N'au lipsit de eit reprezentantii Sfintei Patriarhii a An-
tiohiei si ai Sf. Patriarhii din Alexandria. Precum se vede,
din scrisorile publicate, ambele Patriarhii s'au gasit in
neputinta de a raspunde dorintelor noastre. Tocmai in
aceasta vreme In Siria s'a produs rascoala Druzilor
represiunea sAngeroasä a Generalului Saraille, ceiace a
impiedecat pe I. P. S. Patriarh Grigorie dela Damasc de
a trimite delegati; iar scaunul de patriarh din Alexandria
fiind vaduvit prin moartea Patriarhului Fotie, acolo, toti
se gäseau In frigurile pregatirii alegerii unui nou patriarh._

Programul Ceremoniei pentru Investiturä

Sambgtà, 31 Octomvrie 1925, la ora 19, se va oficia privi

ghere In biserica catedralà a Patriarhiei.
Vor asistà :
J. P. S. Patriarh Dr. Miron Cristea.
I. I. P. P. S. S. delegati ai Bisericilor ortodoxe.
I. I. P. P. S. S. Membrii ai St. Sinod.
Cler i Popor.

II

Duminecä, 1 Noemvrie 1925, la ora 8,30, se va oficia Sf

Liturghie festivä de mai multi P. P. S. S. Arhierei, preoti i diaconi,
Vor asista :

www.digibuc.ro
 165

I. I. P. P. S. S. Oaspeti cu suitele lor,

I. P. S. Patriarh Dr. Miron Cristea,
I. I. P. P. S. S. Membrii ai Sf. Sinod,
Membrii Guvernului,
Autoritatile civile si militare,
Cler si popor.

Duminecâ 1 Noemvrie 1925, la ora 11 din zi se vor afla in

Palatul Regal, in sala de ceremonie :
I. I. P. P. S. S. Oaspeti, delegati ai Bisericilor ortodoxe sträine,
I. I. P. P. S. S. Membrii ai Sf. Sinod, imbräcati in sfintele
,odkjdii arhieresti,
Delegatii celorlalte culte din tub:,
Domnii Ministri,
Domnii Ministri ai Statelor sträine,
Do tnnii senatori,
Domnii deputati,
Inalta Curte de Casatie i Justitie,
Consiliul Superior Legislativ,
Rectorul Universitätii si Decanii Facultátilor,
Protesorii Facultätii de Teologie,
Reprezentantii Academiei Române,
Domnii: Prim-Presedinte, Presedinte si .Procurorul General
Curtii de Apel,
Dornnii Prim-Presedinte si Prim-Procuror al Trib Ilfov,
Domnii Secretari Generali ai Ministerelor,
Domnul Director General al Cultelor,
Domnii Generali prezenti in Capitalä.,
Presedintele Comisiunii Interimare a Capitalei,
Domnul Prefect al judetului Ilfov.
*
* *
La ora 10,30 cortegiul va porni dela Sf. Patriarhie la Palatul
Regal pentru primirea investiturii, in ordinea urmátoare
Prefectul Politiei Capitalei,
Doua plutoane de cavalerie,
Träsura cu I. P. S. Patriarh Dr. Miron Cristea si cu D.
Ministru al Cultelor,
Träsura cu 1. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei cu
I. P. S. Mitropolit al Ardealului,

www.digibuc.ro
 166

Träsura cu I. P. S. Mitropolit al Bucovinei §i cu I. P. S. Ar-

hiepiscop al Chi§inäului,
Douä plutoane de cavalerie,
Träsura L P. S. Patriarh Dr. Miron Cristea va fi excoi tati
de câte doi coloneli sau lt.-coloneli.
La intrarea cortegiului in curtea Palatului Regal, precum §i
la plecare, garda va da onoru1i muzica va intkma Spre rugAciune"._
La ora 11 investitura va fi data primului Patriarh al Bisericii
ortodoxe române de Cate M. S. REGELE In sala Tronului cu
ceremonialul prescris.
Dupä terminarea ceremoniei, I. P. S. Patriarh, nou Investit,
va fi recondus la Sf. Patriarhie In procesiune pe jos, cortegiul
formându-se precum urmeazil :
Dota plutoane de elevi ai §coalei militare,
Corurile Facultätii de teologie §i seminariilor teologice.
Prefectul Politiei Capitalei,
Un preot ducând crucea patriarhalà,
Protoiereii Capitalei cu tricherele,
Diaconii i preotii din Capitalà imbrilcati cu sfitg, epitrahill
(diaconii stihar i orar) i culion,
Reprezentantii mânãstirilor,
I. I. P. P. S. S. Membrii ai Sf. Sinod, In ordinea canonid,
ImbrAcati in ociäjdii aihiere0,
I. P. S. Patriarh, nou Investit, ImbrAcat In Mantie §i cu câre
Membrii Guvernului,
Inaltii demnitari civili i militari,
Delegatii Eparhiilor,
Delegatii credinci4lor Mitropoliei Ungro-Vlahiei,
Douà plutoane de elevi ai qcoalei militare,
Elevii §coalelor militare de infanterie i geniu vor forma
garda de onoare de o parte i de alta a cortegiului.
Elevii i elevele coalelor din Capitald vor fi apzati pe tro-
tuarele c5.ei de parcurs a cortegiului, precum i socìetile i cor-
poratiile cu drapelele lor.
Corurile coaIelor din Capitalá vor fi a§ezate In:piete §i locuri .
mai largi i vor cânta la trecerea cortegiului Imnul Patriarhal".
Armata : Jandarmeria (ruralii i de ora) pentru a face spa-
lier dealungul trecerii procesiunii.
Atât la venire cât §i la inapoiere clopotele bisericilor vor
suna..
Cortegiul ajuns la Sf. Patriarhie, va urma indatà oficierea

www.digibuc.ro
 167

-Te-Deumului de instalare in Scaunul Patriarhal, cu ceremonialul

-stabilit.
D. Ministru al Cultelor va da citire Inaltului Decret Regal
de instalare.
IV
Ora 13,30 masa oferita de Ministerul Cultelor in Palatul
Adunkii Deputatilor,
La ora 17 concert de muzica religioasa româneasca dat in
inarea sala a Ateneului Roman de Societatea corala Carmen".
La ora 20,30 dineu de gala la Pa lat.
Tinuta pentru civili: frac, cravata §i mânu§i albe, decoratiuni,
Mari Cruci cu cordon.
Tinuta pentru militari: mare tinutä de ceremonie, in cisme,
,decoratiuni, Mari Cruci cu cordon.
*
* *

Sâmbatä 31 Octombrie 1925.

Potrivit programului stabilit, SArnbata seara, 31 Oc-
-tombrie, la orele 19, In sunetele clopotului celui mare, care
a vestit Bucuretilor atâtea zile de bucurie, cherna poporul
drept credincios sa i-a parte la marea sarbatoare, caci
«Din timpul Basarabilor si Musatinilor, descalecatori de
tard, cari au pus temeliile nepieritoare ale Mitropoliilor
Ungro-Vlahiei si Moldovei, nu s'a Inscris o pagina mai
stralucita In istoria Bisericii ortodoxe romane, ca acea
infaptuitä in anul acesta prin Inaltarea la rangul de Pa-.
triarh a Primatului RomAniei».
La aceasta oil In catedrala patriarhiei a Inceput
slujba privegherii de catre trei P. P. S. S. Arhierei ro-
Tnâni: Platon Ploesteanu, Teofil Ratnniceanu §i Grigore
BotoOneanul Inconjurati de personalul catedralei. Stränile
au fost tinute de cantaretii catedralei si un cor de maici
din mânästirile Arhiepiscopiei, iar In cafas era corul ele-
vilor Seminarului Mon.
I. P. S. Patriarh Miron inconjurat de P. P. S. S.
Membri ai Siântului Sinod §i foarte nurnerosi preoti, la
esire din palat, a fost IntAmpinat In sunetele imnului pa-
triarhal cântat de corul elevilor Seminarului Central. Inalt

www.digibuc.ro
 168

Prea Sfintia Sa, Impreunl cu toata suita, a mers In bise-

ricl O. a siste la slujba privegherii. bisericapelángt
multimea de popor se Oscan toate delegatiile streine so-
site In Capitalä si o parte din membrii Guvernului.
Dupa terminarea privegherii I. P. S. Patriarh s'a ina-
poiat In palat cu suita sa. Preotimea Capitalei, In amin-
tirea marelui eveniment, i-a däruit un evgolpion" artistic
lucrat In aur i pietre scumpe ca prinos de recunostinta,
si omagiu.

Duminea 1 Noembrie 1925

La orele 81/2 a inceput slujba Sintei Liturghii oft-
ciatä de aceiasi P. P. S. S. Arhierei si clerul catedralei
cari au slujit si la priveghere. I. P. S. Patriarh Miron a
asistat In strana arhiereasca, inconjurat de P. P. S. S. Membri
ai Sfântului Sinod si de delegatiunile Bisericilor ortodoxe
streine. De asemenea mai erau de fata : intreg Guvernul
Inaltii demnitari civili i militari precum si popor foarte
numeros.
Dupa sävarsirea f. Leturghii, la orele 101/9 au pornit
In cortegiu din curtea Sfintei Metropolii, pe.ntru a merge
la Paltul Regal:
Prefectul Politiei Capitalei,
Doua plutoane de cavalerie,
TrAsura cu I. P. S. Patriarh Dr. Miron :Cristea si
cu d. ministru al Cultelor,
Trasura cu I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei
cu I. P. S. Mitropolit al Ardealului,
Träsura cu I. P. S. Mitropolit al Bucovineni cu I. P.
S. Arhiepiscop al Chisinäului,
Doul plutoane de cavalerie,
Träsura I. P. S. Patriarhului Dr. Miron Cristea este
escortatä de doi Coloneli i Locotenenti- Coloneli.
La intrarea cortegiului ln curtea Palatului Regal,.
precum si la plecare, garda a dat onorul i muzica a in-
tonat 4Pentru rugaciune,.
In capul scArii de onoare Inalii Prea Sfintiti Mitro-
politi si Inalt Prea Sfintitul Patriarh furl intAmpinati de
care d-nii adjutanti regali.
Inalti Prea Sfintiti Mitopoliti furä condusi In sala tro--

www.digibuc.ro
 169

nului si Prea Sfintitul Patriarh inteun salon mai dinainte

hotarAt.
In sala Tronului erau adunati, in dreapta tronului:
Doarnnele de onoare,
Doamnele Pal atului,
Corpul Diplomatic,
D-nii Senatori,
Inalta Curte de Casatie,
Consiliul Superior Legislativ,
D-nii Genera li,
D-nii reprezentanti ai Academiei Române,
Rectorul Universitatii si Decanii Facultatilor,
D-nii Secretari Genera li ai Ministerelor,
D-nii Profesori ai Facultatii de teologie,
Prim-presedintele, Presedintele si Procurorul General
al Curtii de Apel,
Primul-Presedinte si Primul-Procuror al Tribunalului
lifov, D. Director General al Cultelor,
In stanga Tronului:
Casa Regala,
Guvernul,
Il. PP. SS. LL. Oaspetii,
Il. PP. SS. LL. Membrii Sf. Sinod,
Delegatiile celorlalte Culte din tail,
D-nii Deputati,
D. Presedinte al Comisiei interimare a Capita lei,
D. Prefect al judetului Ilfov.
La ora 11 Mare le Maestra de ceremonii al Curtii
Regale anunta : 4Majestätile Lon> si imediat dupa aceea
apar MM. LL. Regele si Regina precum si AA. LL. RR.
Principile si Principesa Mostenitori, precedati de Mare-
salul Curtii Regale si de D-nii adjutanti regali si princiari
si urmati de Ministrul Curtii Regale si de Doamnele de
onoare. MM. LL. Regele si Regina luând loc pe estrada
inaintea Tronului, având in dreapta pe A. S. R. Princi-
pele Mostenitor, iar in stanga pe A. S. R. Principesa
Mostenitoare.
D. Maresal al Curtii si doi adjutanti regali conduc
in sala Tronului pe Inalt Prea Sfintitul Patriarh.
Dupa ce Marele Maestru de ceremonii al Curtii Re-
gale anunta pe I. P: S. S. Patriarh, D. iMinistru al Cul-

www.digibuc.ro
 170

telor si Artelor citl decretul regal de investiturA a Primului

Patriarh Rom An, iar M. S. Regele luAnd cArja patriarhall
din mAna I. P. S. Mitropolit al Moldovei, o Incredinta
P. S. Patriarh, rostind:
4Iti Incredintez cArja de Patriarh, pentru a pAstori
turma Patriarhiei României,.
Prea Sfmtitul Patriarh al RomAniei multumi prin ur-
mAtoarea cuvAntare:

Majesteifile Voastre,
Allele Regale,
Cu prilejul Investiturii mele de Mitrofiolit-Primat at
fdrii, Maiestatea Voastrd indicat firea patios o fiarte
din programul indatoririlor imediat In cuvintele, cd gin
scaunul acesta am o frumoasA menire de a 1nfaptui po-
litica religioasA a lui Mihai Viteazul, care prin cIntiintarea,
Mitropoliei ortodoxe dela Alba-Iulia tintea sA aproprie
sA uneascA bisericeste toate tärile romAneqti,... V' ati
exfirimat dorinfa ca munca chemdrii mele sd «aducl roade
fericite pentru organizarea temeinicA i unitarA a Bisericii .
romAne,...
Dorinfa Majestdfii Voastre a fost fientru smerenia
mea F1 fientru Imfireund mei In via Domnului
vlddici fi clerici fioruncd, fie care nu am scdfiat-o din
vedere nici o clifid, fidnd and cu ajutorul binevoitoruneori
chiar unanim ci filin de Insuflefire al tuturor factorilor
fdrii In frunte chiar cu Majestatea Voastrd nu am
in/dfituit-o, sfire mulfumirea tuturor celor ce au exfierienfe
defiltne In aceastd privinfd. Tocmai In lunile acestea,,
noua ,si unitara lege bisericeascd de auto-cdrmuire cu
conluaarea clerului fi a fiofiorului binecredincios se tune
In afilicare.
Drept Incoronare a contoprii celor cinci biserici firo-
vinciale o organizare unitard, a urmat In mod firesc
fi Indlfarea Mitropolitului -din Cafiitala fdrii-mdrite la
rangul de Patriarh.
Faird Indoiald aceastd unire sufleteascd a milioanelor
de credincio,si va sfiori duhul ddtdtor-de-viatd pentru fio-
porul nostru ,si fara lui, fi va forma din legdtura sufleteascd,.
cel mai solid cimenl fientru Inchegarea (dru fi normala

www.digibuc.ro
 171

desvoltare fi in viilor bib= o unitate nafionald tot mai

puternicd.
De alld parte, unirea bisericeascd a lutuior provinciilor
biserice,sli va intdri astiel pulerile Bisericii ortodoxe, ca sd
poatd inviora asezdmintele sale de azi i sd creeze allele
noui, incdt sti poald adeincii mai bine de cdt in trecut
Sfintele Scripturi, scofcind din nesecatul si curatul lor isvor
apd vie pentru generalizarea in cercuri lot mai largi a
convingerilor evanghelice, fcIrd de cari Biserica se perde in
formalitdti feIrd fond si Ord a avea pentru viafd o infai-
libild busold de cie,stinesti indrumdri. Spre aceastd finid
trebuie sd se indrepleze in viitor preocupatiunile tuturor
organelor bisericesti si ale factorilor care voesc a-i oferi
sprijinul moral si material.
In scopul acesta ne trebuie mai Intdiu o pleiadd in-
treagd de clerici cu temeinicd culturd teologicd universald,
care sd sporeascd micul, dar inimosul numdr al celc ?. ce-i
avem azi earl scl pornrascd o miscare literard biseri-
ceased la indltimea zilelor de azi. Sub conducerea constientd
a acestora, clenil nostru pastoral tot mai bine pregeltit
va introduce tot mai multd evlavi.e ,si artd in frumosul
nostru ritual, va spori in zelul apostolesc va buy& tot
mai mult sd-si astige Ii menfind in toate pärtile rolul
sdu educator in viata noastrd sociald, ddnd acestei vieli
puternicd nuanfd de culturd crestind ,si mentindnd si no-
bileind in cultura neamului acel miros de tdmdie al ve-
chilor traditii, cum a transpirat in decursul vccurilor trecute
prin slrasinele invechile ale Bisericilor noastre de lemn, cari
au al& de neperitoare merite intru formarea sujietului unitar
al neamului si intru otelirea lid, pentru a supraviefui plin
de nddejde atástea primejdii, celle au trecut peste capul Pa-
rintilor nostri.
Deodald cu aceasta, Biserica trebuie sd-si adune mij-
loace ,si pentru o intreagd opera umanitard, filantropicd
samarileand afirme rolul ei firesc fi in asezd-
mintele existente de asemenea naturd, cdci färd de aceastd
misiune ea ar rdmâne incompleld. in asemenea materie
Biserica mai mull ca ori care altd institutiune poate
sd reverse dulzul milosteniei desinteresate asupra aproapelui.
Peind and neamul era in toiul luptelor pentru exis-
tenfa sa, era firesc ca fi Biserica sd-si tuna- cea mai

www.digibuc.ro
 172

mare parte a energiilor sale in serviciul idealurilor nati-

onale. lar acum, and idealul suprem s' a infdpluit
Biserica trebuie sd-si indrepteze toate puterile sale, intru
a pune la temelia tuturor actiunilor individuale si colective
ale credinciosilor ei aMt de binefdcdtoarele invdfdturi ale
Evangeliei lui Hristos.
Iar In afard, Biserica roman& va ndzui sd-si asigure
in concertul Bisericilor ortodore nafionale si dupd pu-
tinfd in sdnul crestinisrnului din toad lumea, un loc
corespunzdtot cu importanta ei si cu meirimea serviciilor
de ordin religios, moral si cultural, pe care le va putea
inchina evangheliei si crucii lui Hristos.
Sunt sigur cd in mdsura in care Biserica va ,sti sa-
lisface aceste imperioase cerinfe ale sfintei sale misiuni,
munificenfa tdrii si a tuturor factorilor ei va curge cu
belsug asupra sträduintelor sale, cari vor trebui sd verse
pretutindenea acea afid vie a povetelor sale crestine, ca e
sevd sdndloasd si mdnoasd pentnt intreaga viatd individuald
jamiliard ,si obsteascd, fdand din Ora noastrd o lard de
model si un cdmp de inflorire a tuturer virtutilor cresti-
ne,sti si celdlenesti: 0 Romdnie crestind fericitd.
In fata acestor probleme mari si grele (In serviciul
cdrora trebuie sd stea tofi facterii si toate asezdmintele
(drii) si noua mea demnitate de Patriarlz ca si a celor-
lalle cdpetenii ale tdrii nu poate fi loc de mdrire ,s1 de
odilund, ci de muncd, dupd cuvdntul Scripturii : «Cine vrea
sd fie cel mai mare intre voi, trebuie sd fie yoga slugd».
(Marcu X, 43).
.Munca a fast in trecutul meu scara indltdrii mele
din modestul dar onorificul post de dascdl primar si pcind
la Patriarhie.
Multumindu-vdSirecu addncd recunostintd de prea
inalla gratie regeascd de care in aldlea reinduri m'ati in-
vrednicit si de investirea mea cu onorifica dar greaua arje
de Patriark : declar a slugd credincioasd a Bisericii, a
Tdrii ,si a Tronului voiu sd rdmin si de aci înainte, pdnd
and Dumnezeu va mentine modestele puteri cu ceiri m' a
inzestrat, urmdnd pildele pline de indemn ale Majestdfii
Voastre, ale scumpei noastre Regine asupra cdrora implor
binecumintarea lui Dumnezeu, rugdndu-L ca Majestdfilor
Voastre, Allefelor Lor Regale Principelui mostenitor ,si

www.digibuc.ro
 173

sofiti Sale, precum ,si iniregei Jamilii regale sä vä faeä

Aarte de zile senine, pine de mulfumire ,sz de glorie, mulfi,
mulli, multi ani».
M. S. Regele, adresându-se I. P. S. Patriath, rosti
urmatoarea cuvântare:

clnalt grea efinfile §i grea c7ericife Odrinte,

Pe cat de fericit eram când ai fost chemat de peste
magi liberati prin vitejia ostasului si virtutile poporului
roman la peistoria Mitropoliei Ungro-Vlahiei, pe atât de
fericit sunt astäzi când iti incredintez atria de Patriarh
al Bisericii ortodoxe române, dupei ce Sf. Sinod tm-
preunei cu A dundrile Nationale au ridicat Scaunul A rhie-
piscopal si Mitropolitan al Ungro-Vlahiei la rangul de
Scaun Patriarhal.
Din timpul Basarabilor si Nusatinilor descäliceitori
de tarei, cari au pus temeliile neperitoare ale Mitropo-
liilor UngrolVlahiei si Moldovei, nu s'a inscris o paginei
mai strälucitei -in istoria Bisericii ortodoxe romeine ca
aceea Infeiptuitei in anul acesta prin inältarea la rangul
de Patriarh a Primatului României.
Istoria Nationalei ne dovedeste ea la noi Românii,
natiunea si religia au fost pururea strans unite. Bi-
serica s'a infiripat pe incetul la adeipostul codrilor odatä
cu furmarea limbei, a nationalitätii si a Statului. Statul
a crescut impreund cu Biserica. Voevozii apärau Biserica
si Biserica era meingilerea si intärirea Voevozilor. Limba
s'a creat una si nedespeirlitä prin Besericei si peste hotarele
vremelnice, dela Oltenia intâilor locasuri mâneistiresti plInä
la Maramuresul care ne-a dat tnteiile monumente de limbd
româneascei. Jar spiritul national a urmat acestei des-
voltdri unitare a limbei si a culturii.
Dar rolul Bisericii noastre nationale a trecut si
dincolo de hotarele de miazeizi dupei sfeirsitul Impärätiei
de Räseirit. Cu mânä largä Voevozii români, in locul
impäratilor crestini cdzuti, au fost ocrotitorii si ajuta-
torii pentru Intregul Räseirit crestin, unde &aka sfinte
locasuri pästreazei amintiri ale Voevozilor nostri, apeirätori
ai credintei si bogati miluitori ai sfintelor Biserici apäsate

www.digibuc.ro
 174

sub ceilcâiul peiganului. Incepând cu Sfântul Nifon, Patri-

arhul Constantinopolitan, ceiti Patriarhi si celle fete
inane bisericesti din mntregul Räsärit nu s'au perindat
prin ári1e române, unde totdeauna geiseau bogat adäpost
si meingliere crestineascä? Sfintele reimäsiti ale multora
se odihnesc in pämântul nostru bine primitor.

M. S. REGELE FERDINAND I

Dreptatea invinge. Duper' secole de mimed si de

jertfe räbdeitoare ale poporalui in intregimea sa, de sus
pânei jos, i ale clerului mic si mare ; dupei atâtea fapte
mari si crestinesti ale Voevozilor nostri, A-Tot-Pu-
ternicul ne-a invrednicit, ca odatä cu "indeplinirea unitätii

www.digibuc.ro
 175

Statului român In hotarele sale fires,sti si dupä organi-

zarea unitard a intregei Biserici ortodoxe române, sei
avem rara fericire de a veded createi cea mai inaltd
demnitate bisericeasce Patriarltia.

Jnalf grea 8finfife gi grea Jericife gdrinfe,

Fad amintire despre legea pentru unificarea Bi-
sericii române in toate tinuturile. Bun lucru s'a fäcut
sunt sigur di Malt Prea Sfintia Ta vei pune tot su-
fletul ca aceastä lege set intre în sufletele credinciosilor
ci sä se transforme in lege de unificare sufleteascil. Avem
neidejde ca prin Inväteltura Bisericii noastre, care ne-a
dat Iii cursul veacurilor unitate de Umbel si de simtire,
vom ajunge mai grabnic si mai pasnic la acea mäsurei
unificare sufleteascä, duper care insetoseazei sufletele
tuturor bunilor români, asa cum doreste cerbul de isvoa-
rele apelor. Din unificarea sufleteascei ies operele mari
nationale de Rândire si de simtire, i reisplatä meritatä
va fi adusä Bisericii noastre care va ajuta poporul spre
Infeiptuirea acestui tel pämântesc.
Salutând in mijlocul nostru pe toti reprcsentantii
Bisericilor ortodoxe din tärile vecine si amice, nu mä
Indoesc cd ei ne aduc o bunävoire a Bisericilor surori
pentru o crestineas2el colaborare pe temeiul invätäturilor
de dragoste ci butyl intelegere ale Mântuitorului nostril'
lisus Hristos.

Jnctli grea 8finfite gi grea jericife gdrinle,

Täreinimea românä, al ceiruia vrednic fiu esti, poate
ji mândrä cd ne-a dat din sanul ei pe cel dintalu Pa-
Mark al Bisericii noastre nationale. Si eu, cel dintâiù
Rege al României intregite, multumindu-ti din toatä inima
ìrz numele Reginei, al Meu si al Familiei Mele pentru
cuvintele pline de dragoste i credintei ce Mi-ai adresat,
urez multi si fericiti ani.
Dup. aceea Suveranii si Principii Mostenitori cobo-
rând depe estrada Tronului, folicitä cAlduros pe I. P. S.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 177

Patriarh, sarutand-i mâna, care emotionat Imbratiseaza pe

M. S. Regele si pe A. S. R. Principe le Carol.
MM. LL. Regele si Regina si AA. LL. RR. Principii
Mostenitori au binevoit apoi a convorbi cu persoanele de
In deosebi cu Inaltii reprezentanti ai diferitelor Bi-
serici ortodoxe, precum si cu delegatii celorlalte culte din
retrAgandu-Se la ora 113/4 in apartamentele Lor.
Dupa retragerea Majestatifor Lor si a Altetelor Lor
Regale, I. P. S. Patriarh, nou Investit, a fost recondus la
St. Patriarhie in procesiune pe jos, cortegiul formându-se
precum urmeaza:
Doua plotoane de elevi ai scoalei militare,
Corurile Facultatii de teologie si seminariilor teologice,
Prefectul politiei Capita lei,
Un preot ducand crucea patriarhala,
Protoiereii Capita lei cu tricherele,
Diaconii i preotii din Capita la Imbracati cu sfita,
.epitrahil (diaconii stihar i orar) i culion,
Reprezentantii mânastirilor,
Il. PP. SS. Membri ai St. Sinod, In ordinea canonica,
fmbracati In odajdii. arhieresti,
I. P. S. Patriarh, nou Investit, imbracat tri mantie
.cu carjea,
Membrii Guvernului,
Ina ltii demnitari civili si militari,
Delegatii Eparhiilor,
Delegatii credinciosilor Mitropoliei Ungro-Vlahiei,
Doua plotoane de elevi ai scoalei
Elevii scoalelor militare de infanterie si geniu formau
garda de onoare de o parte si de alta a cortegiului.
Elevii i elevele scoalelor din Capita la au fost ase-
zati In piete si locuri mai largi si cântau la trecerea cor-
tegiului «Imnul Patriarhal.
Armata, jandarmeria (rurala si de oras) facea spalier
dealungul trecerii procesiunii.
Atât la venire cat si la Inapoiere clopotele biseriiior
sunau.
Daca cortegiul a ajuns In catedrala Patriarhiei, I. P.
S. Patriarh Miron a mers si a statut In vechia strana
arhiereasca, purtând numai mantia i cârja, iar In cap
potcapiul cu camilafca neagra si Indata s'a Inceput slujba

www.digibuc.ro
 178

Randuielii doxologiei de asezare In scaunul patriarhal-

Au slujit toti P. P S. S. Membrii ai Sfantului Sinod roman
sub protia T. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovii i Sucevii..
In timp ce corul canta 4Dumnezeu este Domnul . » si
troparele, Marcie Eclesiarh al Patriarhiei i Diaconii au
adus, purtand pe tipsii, Omoforul patriarhal, Crucea de-
Patriarh, panaghiile (engolpioanele) i mitra patriarhala
si s'au oprit cu ele la locul mai dinainte pregatit.
Dupa ce corul a mantuit cantarea troparelor, domnut
Ministru al Cultelor Al. Lapedatu a dat citire decretulai
regal de intronizare.
Apoi I. I. P. P. S. S. Mitropoliti Pimen al Moldovei,
Nectarie al Bucovinei si Gurie arhiepiscopul Chisindulzii
luand pe rand, una cate una, podoabele patriarhale: Omo-
forul, Crucea, panaghiile i mitra, Impodobesc cu ele pe
noul patriarh.
Mai dinainte, pe un podia acoperit cu covoare asezat
In strana dreapta, se pregatise un tron patriarhal,
musetat cu superbe broderii in fir de argint.
I. I. P. P. S. S. Mitropoliti, dupa ce i-au pus Patriar-
hului podoabele patriarhale, l-au luat unul din dreapta
si altul din star-1ga si l-au dus pana langa tronul patriarhal.
Ajunsi aci, I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovii rosteste,
cu glas tare, frumoasa rugaciune de asezare In scaunul
patriarhal: 4Cu ajutorul atotputernicului i milostivului
Dumnezeu Dupa terminarea sfintei rugaciuni I. I.
P. P. S. S. Mitropoliti din nou II iau de arnandoua par-
tile si-1 ridica pe podiu cu fata spre popor i striga ca
glas tare eVrednic este». La auzul acestei exclamatiuni,
corul si poporul din biserica raspund Inteo pornire ne-
stävilitä: <Vrednic este». I. I. P. P. S. S. Mitropoliti in
urma Intreitei strigari de 4Vrednic este» aseaza pe noul
si primul Patriarh In scaun, iar sfânta slujba continui
¡And la stârit.
Dupa cuvenitul polihroniu au Inceput cuvantarile de
felicitare. Cel dintai care a luat cuvantul, a fost I. P. S..
Mitropolit al Moldovii D. D. Pimen, care, In numele sf.
Sinod felicitä pe primul Patriarh roman cu urmatoarel
cuvinte:

www.digibuc.ro
 179

c7nall grea Sfinfite Oaurtarh,

Ridicarea scaunului Milropoliei Primate a Tdrii, la
rangul de scaun Patriarhal a neamului intregit fi a Indl-
tdrii Voastre, dela treafila de Mitropolit Primal la rangut
de Patriarh, e o rdsplald dela Dumnezeu bine meritatd,
.ftentru statornicia neamului noslru, In legea lui Hristos,
care, dupd traditie a primit-o din gura unui Apostol,
pdstrdnd-o nestirbild, in toate imprejurdrile grele al vre-
murilor. i mai e fi o urmare fireascd, a marelui rdzboi,
In care cu mari lupte cu iertfe, s'a tdcut dreplate-
multor popoare noud.
.1n aces! rdzboi, tara noastrd a fdcut multe jertle
armata noastrd a luptat cu multd vitejie, numai asa,
s'a indeplinit idealul strdmo,sesc visul sfint, al unirii
neamului nostru romdnesc, intr'un singur stat politic, alai.-
luind (Romdnia-Mare» si intr' o (singurd Biseria Orto-
doxd» strdbund, nationald, romäneascd.
Defi vilregia vremurilor nesatiul vecinilor nostri,
ne despärtise politiceste frati de lrati rdpind provincii
finuturi Intregi, din trupul mosiei strdbune, totusi, uni-
tatea noastrd sufleteascd, cu toate Insu,sirile neamului de
obdrfie, ne-au tinut, in toate vremurile, streinsi oricdt
de achinci ar fi fast sdpate santurile de despärtire, salt
cdt de grozav inarmate hotarele ',use bare noi, de vrdj-
ma,sii nostri.
Unitalea noastrd sufleteascd, a infläcdrat intoldeauna
pe strdmosii nostri ,si niciodatd n'au vroit sd recunoascd
holarele blestemate, puse de streini bare noi ,si fratii nostri ;
pentru aceia, s'au dat &file, s'au fdcut jertfe, care, pdrea
cd sunt Ord sfdr,sit, iar unitatea noastrd sufleteasal de
credintd ne-a nutrit, prin Sfdnia noastrd Bisericd ortodoxd,
ca o adevdratd sided mamd, care s'a ingrijit ,si a
apdrat viata fillor ei duhovnicesti.
Toate planurile rdutdcioase urgiile fcird seamd,
venite dela vrdjmasii nostri seculari, cu scop de a ne pdräsi
legea ,si neamul, nu le-au succes, cdci, noi, am ramas
suntem aceia,si cu credinta noastrd ,si cu darurile noastre,
mostenile dela mosi-strdmosi din vremurile de demult de
card au fost aFezati pe meleagurile acestei pärti a lumii.
Trecut-au pela noi hoarde barbare, cu gdnd a ne

www.digibuc.ro
 I. P. S. Pairiarh MIRON §i . P. S. Milropolit PIML

www.digibuc.ro
 181

cotropi. Sufletul nostru bird a rtimas ilea/ins ci legea

noaslrd streimoseascd, neschimbaM. Voevozii nostri, cu boerii,
gospodarii, tdranii, au fast nu numai pdstreitori ai cre-
dintei ai legei, dar, ei au fast ,s1 apeirdlori ai
protectori ai asezeimintelor religioase, riu numai in
(bile noastre, ci ,si dincolo de hotare, pdnd in Orientul
indeptirtal. Mai toate centrele veclii de viald crestind
organizatie bisericeascd, ca localittitile de evlavie, ca:
Muntele Athos, Muntele Sinai au fost impodobile cu bi-
serici, inzestrate cu mo,cii, cu averi cu odoare scumpe, iar
chipurile Voevozilor se geisesc Mud* azi, zugrcivite pe pe-
refit celor mai mari meindsliri numele /or ca Mircea
cel Bdtrdn, Neagoe Basarab, Stefan eel Mare, Mihai
Viteazul multi alli, sunt sdpate in piatrd, asa cd, cu
drept cuvcint, pot fi socotili ea clitori ai patriarhatului
Bisericii Române, pe care o sdrbdtorim azi când luat
fiintd legald ci canonica, in timpul glorioasei domnii a
M. S. Regelui Ferdinand I, care V'au dat investitura
regald ca primului Patriarli al Bisericii ortadoxe to-
mine.
Nu numai atdt. Strelbunii nostri au luptat cu armele,
contra pcig-cinilor, cari amenintau intreaga Bisericd crestinti,
cum a fost Stefan cel Mare al Moldovei, pe care Episeopul
Romei Silvestru l-a numil S feint si puternic apartitor al
Crestiniteilii. Si tot aici e locul de aminlit de grija ce au
purtat pentru apdrarea dreptei credinle ortodoxe, Voevozii
NH/or romdne cu Vle2dicii neamului, cum a fast Varlaam
Mitropolitul Moldovei, Petru Movild Mitropolitul Chievului,
Moldovean de neam, care in vreme de grea turburare
se produsese in Biserica din Apia, prin
sti/leleascd, ce
desAdrlirea unei pcirli de credinciosi 1ci trecerea tor la con-
fesiunea luterand in care vreme, la Patriarhia de Con-
rtantinopol, se produsese mari neinklegeri, prin conjesiunea
atribuild Palriarhului Oril Lucaris atunci a fast dat
Bisericii ortodoxe, ca un jera rk romtin moldavean, Petru
Movild, sd alcdtuioscd o carte, care a fost discutatà la
Sinodul dela la,d, din 1642, pe timpul lui Vasile Lupu,
care /apt, s'a seirbdtorit zzlele trecule cu mare solemni
late, participtind Malestatea Sa Regele cu Familia
Regalcl.

www.digibuc.ro
 182

c7nalt Prea Sfinfite girinte.

Dupd ce Guvernui tdrii a infiintat prin lege Falriar-
halul in Biserica noasird ortodoxd, cu multimea credin-
cioilor ei cari sun devolati cetäteni ai statului român,
prin indltarea Tronului primatial, la rangul de Patriarhie
al Vostru ca Patriarh, in care calitate, ati primit azi
din augusta mând, a M. S. Regelui, cârja pa/fiat-kaki,
sunt fericit, ca in numele Sfantului nosttu Sinod, a in-
tregului cler ci a celor 14 milioane de români ortodoxi,
sd vii aduc desdviir,situl lor devotament, rugclnd pe Dum-
nezeu pentru buna stare a sfintei ?wastre Biserici ortodoxe
romcine, si a Ina lt Prea Sfintiei Voastre Primul ei PA-
TRIARH, dorindu-Vd multi ani ,si o fericitcl arhipdstorie
atriarkald, pentru slava lui Dumnezeu rsi mândria nea-
mului nostru românesc.
Dupa felicitärile Bisericii noastre au urmat cele ale
Bisericilor surori, prin rostul delegatiilor trimise.
Astfel, in ordine canonica, cel dintai cuvânteaza I.
P. S. Mitropolit Ioachim al Halchedonului in numele Pa-
triarhiei ecumenice. I. P. S. SA exprima bucuria pe care
o simte Biserica mamá cand vede, ca una din ficele ei,
cea mai iubita, se Invredniceste de Malta vrednicie pa-
triarhala i I4i exprima convingerea, cá schirnbarea ce s'a
facut In randuiala Bisericii românesti va Insemna un bine,
nu numai pentru aceasta Biserica, ci i pentru Intreaga
ortodoxie. Sanctitatea Sa Patriarhul ecumenic Vasilie, prin
gura delegatilor sai, felicita pe noul Patriarh roman, Ii
ureaza pastorie usoara i Indelungatd, spre fericirea popo-
rului dreptcredincios roman si a crestinitatii ortodoxe
Intregi.
Din par/ea Patriarhiei Ierusalimului exprima felici-
-tarile I. P. S. Mitropolit Dositei al Sevastei. Iri cuvântarea
Sa aminteste de frumoasa, frat -asca i dragastoasa pri-
mire ce a Intâmpinat Prea Fcricitul Patriarh Damian In
vara anului 1924, când a vizitat Tara Româneasca. Prea
Fericirea Sa ar ft fost fericit sa poata participa In per-
soana la aceasta mareata solemnitate, dar Imprejurarile
neprielnice i batranetea 1-au impiedecat, acum In gura
iernii, sa faca o calatorie atât de lunga i obositoare.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
andul Intái dela dreapta la stAnga: Mittopolitul Glierrnanos al Sal deonului ; Mitropo'itul .Anionle al Kievului; Mitrc politul Po litarp al
irichelor ; d. Ministru Al. Lapedalu ; Mnropolaul Ioachim al llalehedonulul ; I. P. S. Patriarh Miron; Mnropolitul Dositel al Sevastelor ;
Milropolitul Folic al Dercului; Mitropolitul Dionisie al Varfoviei Episeopul Emi Han al Timocului §i Mitt opolitul Neofit nl Vidinului,
 184

Dar prin I. P. S. Sa, delegat al Fericirii Sale, exprima

Bisericii române si primului sau Patriarh, D. D. Miron, In-
treaga bucurie i toate felicitarile pentru vrednicia noul
la care a fost ridicata.
In numele Palriarkiei Sârbe,sti, P. S. Episcop Emi-
lian al Timocului aduce hiritisirea i exprimarea dragostei
Bisericii poporului sau, vecin si aliat in vremdri bune
In vremuri rele al poporului român. Legaturile de veacuri
dintre cele doua popoare vecine, inoite prin comuna su-
ferinta si prin comuna victorie a razboiului, fac ca Bise-
rica sârba, sa se bucure foarte mult pentru sarbatorirea
Inaltarii la rangul de Patriarhie a Biserici surori române.
Participarea delegatiei Bisericii sArbesti la aceasta solem-
nitate se face cu toata bucuria, urând Bisericii române
Patriarhului ei izbAnda desavArsitä Intru propoveduirea
Cuvântului lui Dumnezeu.
Reprezenlanlul Sjcinlului Sinod al Bisericii Eladei,
I. P. S. Mitropolit Policarp al Trichiei i Stagonelor aduce
salutul Bisericii Eladei exprimând urari calde de fericita
pastorie in Inoita demnitate cu care acum se cinsteste
Biserica roinâna.
Legaturile vechi i cordiale dintre cele doul Biserici,
rOmâna si greaca, da astazi Bisericii grecesti prilej de bu-
curie si de participare cu toata dragostea la ceremonia
Inaltärii I. P. S. V. In scaunul de Patriarh.
I. P. S. Milropolitul Antonie al Kievului, presedintele
Sinodului rusesc din strainatate, felicita pe noul Patriarh
cu urmatoarele cuvinte :
«Când omul se urca dintr'un loc ses, sau de pe o mo-
vila nu tocmai !rialto, pe un munte Inalt, atunci, vede
multe lucruri In jurul säu i chiar mai departe de sine,
cari nu se pot vedea de jos. Astfel i In fata Prea Fe-
ricirei Voastre, Inaltat acum pe scaunul patriarhal, se des-
chide un câmp larg visual al vietii bisericesti, nu numai
pentru patria voastra, ci pentru toate Bisericile ortodoxe,
de oarece demnitatea de Patriarh este acel munte Malt
pe sesul bisericesc, pe care 1-a ridicat Dumnezeu.
Rangul de Arhiereu In genere este Inalt, dupa cum

www.digibuc.ro
 185

se vede aceasta din santa rugaciune : (Doamne, de oarece

firii omenesti ii este cu neputinta de a purta Dumnezeirea
Ta, ai lncredintat slujitorilor nostri Tronul Tau». Aceste
cuvinte privesc pe toti Episcopii si tr deosebi pe Patriarhi
ca unii 4ce au grija de toatä tara», potrivi£ canonului
19 al Soborului din Antiohia. Dar aceasta nu este Inca
totul. In momentul acesta vi s'a vorbit destul i mult
despre Insemnatatea Patriarhului pentru Romania pra-
voslavnicd. Insa. Ingrijirei patriarhale apartine de preferinta
si toata. Biserica lui Hristos, de aceia si Patriarhii Inca
din vechime se numiau pastori ai vietii pravoslavnice. Mai
Inainte nu erau In toata lumea cleat cinci (Pentarhia) ;
nu de mult s'au facut saSe, iar acuma sapte. Acest fapt
ne aminteste minunea Mantuitorului, care satura multimea
oamenilor, In primul rand cu cinci pâini, iar a doua oara
cu sapte paini. De astazi El va satura Sf. Biserica cu
sapte Patriarhi, aratand printrInsii pilde de devotament
catre sfintele predanii si catre dogme §i ravna pastoreasca
pentru mântuirea sutletelor omenesti.
Prea Fericirea Voastra v'ati unit cu adunarea acestor
alesi Dumnezeesti spre Indeplinirea cuvintelor din Evan-
ghelie : 4Nimenea aprinzand lumina o pune sub obroc ci
In sfesnic, ca sa lumineze tuturor celor ce se afla In casa».
Si astfel curca-te pe muntele cel Inalt» (Is. 40 9) si
sa se vorbeasca de tine In toate Bisericile 4ce frumoase
sunt pe munte picioarele binevestitorului» (Is. 52, 7).
Tu ai sa fii acuma binevestitor, nu numai al Roma.-
niei ci si al tuturor Bisericilor, iar Romania va deveni
pentru ele acel munte Inalt al bunei vestiri.
Putini sunt aceia, care stiu ce a Insemnat tara aceasta
pentru Rusia dela Inceputul secolului al XIX, cand In
Romania se nevoia marele staret din Rusia mica Paisie
Velicikowski. Dansul avea asa de mare si n.estearsa In-
raurire asupra monahilor, cari veneau la clansul din Rusia
ca sa-i Invete calugaria, Incat dupa ce deprindeau viata
duhovniceasca, o rdscideau in urmd in toald Rusia, astfel
câ cele mai insemnate mdndstiri din Rusia precum : Optina-
Pustin, Valiaam, Sarov, Glinscaea, Pustinea, sfeintul Munte
s'au regenerat si au reinviat dukovniceste prin
ucenicii fericitutui Paisie Welicikowski ; iar dela aceste
mdncistiri au primit hrana duhovniceascd lot poporul rus

www.digibuc.ro
 .186
e mulle milioane. De altfel nu numai poporul, ci si tot
ce este mai bun In societatea noastra instruita si-a im-
prumutat lumina de la aceleasi manastiri, cu deosebire
dela Optina Pustina, care a fost Indrumatoarea constiin-
cioasa a fflosofilor nostri slavof ill.
Influenta Bisericii române prin fericitul Paisie Weli-
cikowski a patruns In viata pe calea individualitäti. Bi-
serica Insa are nevoie afara de aceasta si de conlucrarea
Bisericii comune si a poporului Intreg, iar aceastä misiune
este Incredintata pastorilor celor mari, propoveduitorilor
si teologilor, In deosebi Insa capilor Bisericilor, adica Prea
Sfintitilor Patriarhi (Canon. Apost. 34).
Harul Dumnezeiesc dar, sa ajute si Prea Fericirii
Voastre, ca sa conduceti la picioarele lui Hristos, nu numai
turma româna, ci sa va dati partea de contributie si pentru
renasterea duhovniceasca a tuturor oilor lui Hristos, ca
sa. fiti &pa cuvântul Apostolului 4( conlucratorul lui Dum-
nezeup (I cor. 3, 9) In lumea pravoslavnica prin ruga-
ciune, prin pilda vietii virtuoase, prin pastrarea si talmacirea
dogmelor, canoanelor dumnezeiesti si prin iubirea parin-
teasca, care toate popoarele crestine.»
Trimisul Sf. Sinod a Bisericii bulgare I. P S.
Mitropolit Neofit al Vidinului aduce felicitärile Sfmtei Biserici
bulgare, rostind urmatoarea cuvantare :

Frea Fericirea Voastrcl,

Cel mai fericile VIda'ial,
Inaltarea Sfintei Biserici Ortodoxe Romane In rang
de Patriarhie, iar pe Prea Fericirea Voastra In rang de
patriarh a starnit In pravoslavnica Bulgarie o bucurie gene-
raid din tot ,sufletul. Acesta este un act mare bisericesc,
de stat si istoric, foarte ffresc si demn pentru reunitul
popor pravoslavnic roman si pentru statul sau mare. Re-
cunoscandu-1 ca in deplin canonic si legal, St. Sinod al
Bisericii ortodoxe bulgare, plin de sentimente Inaltatoare,
de frateasca dragoste si stima catre Prea Fericirea Voastra,
ne-a Insarcinat cu misiunea sa venim aici in persoana si
sa Va aducem felicitärile lui iubitoare de frate si a tot
sufletesti. Implinind aceasta misiune placuta, noi ne con-

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Arhimandrit DI. Ministru Mltropolitul I. P. S. Patriarh MItropolitul Protopresbiterul
SEROIE POCEIASCHI AL. LAPEDATU ANTONIE MIRON DIONISIE al Varsoviei TEODOROVICI
 188

siderAm foaite fericiti, In acest mare si binecuvântat ceas,

pentru Biserica ortodoxA a lui Hristos sa cetim si sA
VA oferim urmAtoarea adresA1)-:
La noi In Bulgaria, chiar acum s'a terminat noua
tipAriturA a sfintei Evanghelii, traducere In o limbl cu
desAvarsire bulgarA literarA. AceastA editie coincide cu
marele act bisericesc si de stat al inAltArii Sfintei Biserici
românesti In rang de Patriarhie si al inaltarii Prea Feri-
cirei Voastre In scaun de Patriarh. Cu prilejul acestei
coincideri asa de fericite, Sfântul Sinod al Bisericii bul-
gare ne-a poruncit a VA oferi acest exemplar pentru
amintire. Fie ca el sA VA mArturiseascA despre acele sen-
timente curate si Inalte de dragoste din inimA si de devo-
tament f Ara margini, pe cari Sf. Sinod, ierarhii bulgari si
Biserica ortodoxA bulgarl le nutresc cAtre Prea Fericirea
VoastrA i catre Sfânta BisericA ortodoxa romând.
Lipsit de pAstorii sAi din patrie si de scoalA, acum
o sutA de ani, poporul bulgar, dublu robit, Incepuse sa
piardA constiinta sa nationalä. In acest moment, critic
pentru el, vestitul Vostru predecesor, Mitropolitul Bucu-
restiului Grigorie, i-a intins mâna de pazA si de luminA
evanghelicd. Cu binecuvântarea sa si cu ajutorul sAu bA-
nesc, aici in Bucuresti s'a tipArit aceastA sfântA Evanghelie,
In traducere In limba bulgarA, i s'a imprAstiat prin pa-
mântul nostru, robit atunci. Ea a contribuit foarte mult
la renasterea constiintei nationale a bulgarilor i pentru
a lor intArire in credintA i piozitate. Si din aceastA cauzA,
ea o sA rAmAnä pentru totdeauna o mArturie pentru acea
dragoste apostolico-pArinteascA, pe care adormitul /titre
cei fericiti Mitropolit al Bucurestiului Grigorie a avut-o
catre poporul bulgar. Oferindu-vA un exemplar din aceastA
editie mântuitoare pentru poporul nostru, noi rugAm, ca
asemenea sentimente apostolico-pArintesti niciodatA sä nu
lipseascA la Prea Fericirea VoastrA cAtre pastoritii Vostri
bulgari In Rornânia i catre poporul nostru In Bulgaria.
Noi sAntem plini de bucurie pentru faptul de fata,.
cA Domnul i Dumnezeul, care cu intelepciune Ingrijeste
Biserica Sa pämânteascA, a binevoit sA inalte in rang de
1) P. C. Protoiereu Ath. Magiarof d citire adresei Bisericii bulgare,
pub1icat5 mai Inainte la pag. 157.

www.digibuc.ro
 189

strejar suprem al ei pe primul ierarh In aceasta iubitA

noua arä, unde bulgarii, prin anii grei totdeauna gAseau
un adapost si o mangAere calda. Ne bucuram ca, pentru
.credinta i piozitatea poporului roman reunit, Dumnezeu
Ingadue sa. Ina Ite luminfttorul Bisericii sale pe un pie-
d estal mai inalt, binecuvântând-o In rang de Patriarhat,
iar pe primul ei ierarh 11 cununa cu coroanA patriarhi-
ceascA. Incredintati, ca deacum Inainte legAturile seculare
sfinte si miscAtoare Intre ambele Biserici vor deveni
mai puternice, noi, din adeincul sufetului si al inimii, Ina ltAm
multumire lui Dumnezeu pentru aceastá dumnezeiasca in-
grijire. Fie ca marele Cap de pastori, cu Duhul sau pu-
ternic, sA sprijine pe Prea Fericirea Voastra In Inalta
oastra slujire patriarhiceaaca i sl VA umple cu har
intelepciune de ierarh, ca, purtând sus steagul dragostei
si al unimii bisericesti, sa* reluati, Impreuna cu ceilalti
primi ierarhi, de toti dorita i impusa de timp initia-
tiva, pentru crearea mai repede a unor hotArAri so-
ornicesti comune ale Bisericilor ortodoxe In privinta lAun-
tricei lor stabilizAri, aranjamentului de cler i relnoirei
morale.
In isbucnirea bucuriei noastre, In aceasta zi vestitA
pentru BisericA, noi cu tot sufletul si cu ruga uram, ca Atot-
Inaltatul sA dea iubitorului de Hristos Rege al Romaniei
si Augustei sale case regale ocrotitori ai Bisericii, Prea
Fericitului Arhiepiscop al Bucurestiului, Mitropolit al Ungro-
Viahiei i Patriarh al Intregei Românii d. d. Miron i pio-
sului popor românesc viata cu zile bune si pace, sAnAtate
mântuire si sA-i pAzeasca ani multi, multi !...
I. P. S. Mitrofiolitzel Dionisie al Var,soviei si al in-
tregei Polonii aduce felicitArile Bisericii ortodoxe polone. I.
P. S. Sa exprimä multumirile Sale si ale Bisericii Polone
pentru sprijinul luminat pe care I. P. S. Patriarh Mironl-a dat
Bisericii ortodoxe din Polonia In vremea tratativelor de
autocefalie. «Primele Inceputuri ale autocefaliei Bisericii
polone s'au plarnadit aci, la Bucuresti, sub directa inspi-
ratie a I. P. S. Patriarh Miron. De aceia, Biserica polonA
se va simti totdeauna strâns legata de Biserica románA
si nu va uita niciodata nepretuitul ajutor si semnele de
adevAratl dragoste frateasca pe care I. P. S. Patriarh

www.digibuc.ro
 190

Miron le-a arätat nouä i Bisericii Noastre D. Urând noului

Patriarh Ostorie bogatä In noua vrednicie, I. P. S. Mi-
tropolit Dionisie Ii dArueste un culion cu camilafcá albä
impodobit cu o cruce de pietre de mare pret.
Delegatii Patriarhiilor din Constantinopol si Ierusalim
si ai Sf. Sinod din Elada si Serbia si-au rostit cuvântärile
In limba greac6, iar domnul profesor Dragomir Demetrescu
le-a tälmäcit In româneste. Delegatii Rusi i Poloni s'au
rostit In limba ruseascä iar falmäcirea In româneste a fácut-o
I. P. S. Mitropolit Nectarie. In fine, delegatia Bisericii
Bulgare a gräit In limba bulgara. i Protoiereul Athanasie
Magiarof a tälmacit In româneste.
Ca rdspuns tuturor I. P. S. Patriarh Miron a tinut-
toIrmätoarea cuvântare:

Orea Efinfifi frati,

fornnifor cNinigfri,
c7ubiti credinciogi,
Nu pentru intâia,s-datd urc scara unui scaun OiSCG-
pesc. Am fdcut-o aceasta cu 16 ani in urmd. De atunci ci
pând astdzi, ba incepând cu 20 ani inainte de a deveni
episcop, activitatea mea pe terenul bisericesc ci j5e multe
terene ale yield noastre ob,ste,sti, este o carte deschiszi ina-
intea tuturon
Ode mele cuväntdtoare" din eparhiile, pe cari le-am
pcisto?-it, fie ca efiiscop, fie ca arlziepiscop, ori mitropolit
dufid cuvântul .Evang. loan (X. 4) «cunosc glasul arhi-
ptistorului lor», ccici adeseori le-am cercetat ,si invdtat. Ba
pot afirma, cd de când existd Bisetica Romând n' a
fast ierarh at& de norocos ca mine, carele sd aibd prilejut
a propovadui Evanghelia lui Hristos, iubirea de limbd, de
glie mo,sie, iubire de neam fard, de lege ci de . Rege,
&tit in vechiul regal ccit ,s1 in proviincile desrobite, incepând
dela Panciova, lzvin ci Alibunar pa.nd la Mehadia
Or,sova, pând la Turnu S'everin, fiänd la Brdila ci eon-
stanta, pând la Galati, pand la Reni, Basarbscaia, ,si
Tighina, pad la Bali, Chifindu, Soroceni ci Unglzeni,
5ând la Ia,si ci Neamtu, pând la Cernduti ci Valea Vi-

www.digibuc.ro
 191

sdului din Maramures, peste muntele Gutui la Chioar, pánd

la Arad si Timisoara. In marginile.acestor holare au I'd-
sunat nu odald, ci in repetite ränduri, glasul meu, crucis-
si-curmezis, prin toate väile si localilàtile mai insemnate.
Deci invdfdlurile mele, indemnurile mele, povefile ci
sfaturile mele, cu un cuvdnt sufletut meu, este bine cu-
noscut firetutindenea, incât In aceste pufine clipe, ce ne
stau azi la indemând, nu ,s-tiu, ce v'asi putea spune nou
Constat numai scurt, cd la 1910 am urcat scaunul de
episcop al Caransebe,sului ; la 1929 am'fost ridicat pe sca-
unul de mitropolit primal al tdrli ; iard astdziz925 clerul
sipoporul--in frunte cu Majestatea Sa gloriosul nostru Regel
cu infelepfii sdi stetnici din guvern corpurile legiuitoare
dimpreund cu representatantii tuturor parlidelor noastre
politice md ?idled pe scaunul cel mai Mall de intâiul
patriarh al Bisericii ortodoxe române.
Mdrlurisesc insd, cd deastiidald pe lângd tot spri-
jinul mare dat din loate pdrfile cu largd iubire fiiascd
am urea/ scara acestui scaun mai cu greu, fiind mai
l'am urcat mai cu Ingrijorare, aviând temerea, cd-mi
va lipsi pe vfitor acea putere de lucru acel avant tine-
resc, cu care in cficitea rânduri anz rdscolit pásnd In cele
mai adânci cute ale sale, sufletul a sule de mii de credin-
ciosi, electrizând in zile grele ci bune, mase largi ale
poporului cu care am stârnit atâtea lacrimi de mân-
gâiere, de nddejde, de bucurie si de insuflefire.
Dar aflu o mângdere o insufletire in cuvintele psal-
când zice : 4Dumnezeu este care pune o sarcinA,
tot el este care ne ajutà» (Ps. 68 20) a o ;Sur/a.
I-mi pun deci deaci inainte increderea in deviza pe
care mi-am ales-o la incepulul chemdrii mele arhieresti :
Nddejdea mea este Tatdl, scdparea mea este Fiul, aco-
perdmântul meu este Dukul .5/ant".
Rog aceasta pe Sf. Treime, sd-mi ajute a purta
noua sarcind de patriarh cu aceiasi iubfie de muncd
ca in trecut; iard D-voastre tuturor factorilor
Or*, cari au lucrat conlucrat ca sd ne vie si ziva de
azi, rdspläteascd-vd aceiasi Sf. ieime cu bine ceia ce
afi fdcut pentru Biserica mea p6ntru mine personal acum
si puturea, AMIN !
La urm5 ceremonia luâncl sfâqit, I. P. S. Patriarh
13

www.digibuc.ro
 192

prime§te felicitärile inaltului Guvern, ale Reprezentantilor

Guvernelor streine din tarile ortodoxe, cum qi ale Inaltilor
demnitari civili qi militari.

* *

Dejunul dela Camera deputatilor

La ora 14 Ministeriul Cultelor a dat un dejun la
Camera deputatilor in onoarea Patriarhului nou investit.
La acest dejun, de 300 de tacâmuri, a luat parte I. P. S.
Patriarh Miron, Inaltii Oaspeti streini, toti P. P. S. S.
Membrii Sf. Sinod, Membrii Cuvernului, Reprezenantii
guvernelor: Iugoslav, Bulgar, Grec, Turc, Polonez qi fostul
Ministru plenipotentiar la Bucure§ti, d-I Pocklesvski-Koziell,
precum §i alte persoane de frunte din lumea bisericeasca,
civila, politica qi militarä.
Alaturi, In sala de biblioteca, o masd de 200 de
tacâmuri s'a servit delegatilor din provincie, delegatilor
niânastirilor qi preotilor care au participat In cortegiul
patriarhal.
La §ampanie I. P. S. Patriarh a rostit cuvântarea de
toast pentru sanatatea M. S. Regelui Ferdinand §i a Fa-
miliei Regale.
cRegele Ferdinand I a spus Patriarhul, a avut
fericirea sa realizeze unitatea neamului. Tot M. Sale îi
revine meritul de a fi inaltat Biserica noastra la vrednicia
de Patriarhie.»
I. P. S. Mitropolit Niculae al Ardeatul a scos la
iveala in toastul sän avantul natiuni române, care
s'a desvoltat in strânsa legatura cu ortodoxia. Deosebit
de aceasta, sarbätoarea Investirii Patriarhului roman este
sarbatoarea Intregei ortodoxii pentruca, ca niciodatá, la
aceasta solemnitate se gäsesc strâni loalalta, In dragostea
lui Hristos reprezentantii celor mai de frunte Biserici
ortodoxe.
I. P. S. Sa ureaza prop4re tilturor Bisericilor ortodoxe.
Domnul profesor Al. Lapedatu, Ministrul Cultelor
Artelor toasteaza pentru I. P. S. Patriarh zicAnd:

www.digibuc.ro
 193

DWI* ce Biserica fi Natiunea, firin refirezentantzi si

autorizati, ¡nalland scaunul mitropolitan al Ungro-Vlahlei, ca
Primat al Romdniei la rangul de Scaun fiatriarhal, V' a
ridicat pe I. P. S. Voastra la demnitatea de Patriaili al
Bisericii ortodoxe romane. M S. Regele, augustul fi gloriosul
nostru Suveran 'a dal azi, potrivit datinei investitura solemnd,
cu o ceremonie ce va nimble desigur istorica.
Popoyul acesta, care, dealungul veacurilor de continue
ameningiri fi primeldii, a gasit, In credinta sa, cea mai puternica
pavaza a fiintei sale etnice fi care, pentru piistrarea fi intarirea
acestei credinte, a lacut din Biseyica institutiunea de capetenie
a sale nationale, poporul aces/a, va inconjoard L P. Si-.
cum o fi vedeti, cu cea mai calda iubi i cu cel mai
inall respect.
aceasta nu numai fientru cap' dirt seama de impor-
tanta morala fi nationala a instituirii Patriarhatului in viala
noastra bisericeasca, ci fi fientrucci cunoa,ste fi afireciazd vir-
tutile alese, rare ale sufletului I. P. S. Voastre fi
pentru ca Vei pile vend din reindul celor mai buni mai
lufilatori fientru realizarea unitatii noastre.
Caci copil al lumii de tärani ai piimantului romeinesc,
cari, aproape cloud mii de ani au sustinut fi garantat, cu
calitatile lor, continuitatea yield latine, In aceste de lume,
all' fost sort/1i L P. Sf sa ajungeti acolo, in Ardealul robiei
milenare, din modestul post de invatator, luminator al popo-
rului, la cea mai Malta /reap/a de conducere fie care ai noftri
puteau s'o ajungd acea de episcop.
Sunteti, deci intre fili neamului, acel rar fi ftricit ales
al Providentei, fie care aceasta, in marea nemarginita sa
indurare, l' a reinduit sa urmeze In yosturile yield ascensiunile
insu,si ale aceslui neam, urcand impyeuna cu dansul, treptele
Mallard sale politice fi bisericeftz.
Ltd de ce, din prilejul acestei mari serbari nationale ci
bisericefti, va facevi i. P. Si, cu &aid iubiy ea fi resfiectul ce
va datord cele mai calduroase urari de sanatate fi fericire,
rugand Cerul sd vd ddruiasca varsta celor mai bdtrani fi
Patriarhi ai incredintati ca yeti ji, In
lot timpul fiastoriei 1: P. SY Voastre fie Scaunul Patriarhiez
romanefli, izvorul viu fi nesecat de credinta, de lumina fi de
patriotism al neamului intreg.
Intru multi anif SMpane

www.digibuc.ro
 194

I. P. S. Mitropolit Joachim al Halchedonului In numele

Inaltilor Oaspeti, subliniaza bucuria simtitä de toate
Bisericile ortodoxe, la vestea ridicarii Bisericii romane la
rangul de Patriarhie.
Dovada acestui fapt, se vede In participarea atator
reprezentanti streini.
I. P. S. Sa termina toastul exprimand multumiri din
partea Inaltilor Prelati streini M. S. Regelui, guvernului,
Ierarhilor Bisericii române si intregului popor Roman.
I P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei ,si Sucevei
seniorul sfantului Sinod roman, Inching pentru noul Patriarh
rostind urmatoarea cuvantare:

c7nalfi gi onoraji comeseni,

Am convingerea cd fiecare dintre D-voastrd, ati simtit
adese ni,ste manifestdri ale sufletului, a cdror intelegeri,
nu se pot Idmuri ; cd multe din aceste manifestdri, rdmcin
tainice ci misterioase. Pe unele din ele, le uitdm curdnd,
de allele ne amintim, fie chiar mai tdrziu, cdnd in diferite
Imprejurdri ale vietii noastre care nu atdrnd de vointa
,si puterea noastrd, ne rdscole,ste memoria ne aducem
aminte de a,sa manifestdri suflete,sti.
Desigur, cd acestea sunt manitestdri tainice, ale su-
fletului nostru, care cu prerogativele fiintei lui, prevede
intdmpldri ,si fapte, care nu atdrnd de noi, ci numai de
Dumnezeu.
0 a,sa manifestare tainicd am avut-o eu de multi
ani inddrät si abia acum, s' a deslu,sit in mintea mea o
inteleg pe deplin.
Sd vd povestesc :
Din celite din informatiuni, s'a ndscut pentru cineva,
in sulletul mezi, o simpatie. Nu-I cuno,steam personal ; dar
cu vremea, acea simpatie, s'a prefdcut intr'o adevdrald
frdtietate. aceasid tainicd manifestare, îci gdsea un
schimb reciproc, de acela,si fel, sufletesc, din partea necu-
noscutului meu prieten, cdlre mine ,si pentru mine.
aceastä reciprocitate de prietenie ,si dragoste frd-
teascd intre noi cei necunoscuti, a dat naftere la un schimb
de scrisori, ce le purtam unul de la altul prin cunoscufii

www.digibuc.ro
 195

nostri, car,i aveau stiinld de dragostea noastrd frdleascd fi

mulp se mirau cd o prietenie a,s-a de caldd s'a legal intre
noi, fdrd a ne vedea fi cunoafie personal.
Eram imfiedicali de situatia noasird fi aceasta era o
greutate politicd, mai ales pentru necunoscutul meu prieten.
Era intre noi un hotar blestemat, care ne despdrlea, pus
de vrdjmasii neamului nostru.
Dupd ce fara noastrd a intrat in marele rdzboi, mi-am
dat seama, cd viakt prietenului meu, e in 'mare primejdie,
cdci el, era sub o stdfidnire strdind ,si dusmdnoasd nea-
mului nostru. alunci cdnd soarta rdzboiului fientru noi
era grea necunoscutd fi nu se ,stia, de cdt numai de
Dumnezeu, care va fi mersul mai departe sfdrsitul rdz-
boiului, am adunat intr'un pachet scrisorile bunului meu
prieten impreund cu altd corespondenki, scumpd mie,
pentrucd era priviloare la aspiratiunile noastre nalionale,
le-am trimis la Moscova, cu sease dosare mari de cores-
pondenld oficiald din vremea rdzboiului fi cu multe iàzi
in care erau cele mai frumoase odoare bisericesti dela Mi-
tropolie ,ri mdndstirile din Moldova, care formau o mare
bogdyie, artisticd literard.
Am trimis corespondenta cu prietenul meu, cdci, dacd
dusmanul ar fi intrat in Moldova ar fi venit la Iasi,
cine stie dacd nu ar fi dat de scrisorile prietenului meu
atunci, desigur, cd el ar fi trecut, prin furcile Braso-
vului cum ziceau btitraii ci ar fi lost spdnzurat, cdci
el 41 iubea neamul aceasta o stia de mull dusmanul.
Abia dupd rdzboi in 1919, ne-am cunoscul la Sinaia,
adunali din toate provinciile, pentru a pine la cale ince-
putul lucrdrilor de unificare bisericeascd. Dupd aceia sd
,stie
Ei bine, aici std parlea tainicd a manifestdrii sulle-
tului meu ardtald cu mulli ani inainte si care acum s' a
deslusit ,si o vdd cu ochii mei.
Prietenului meu Miron Cristea, i- a fost dal de Dum-
nezeu, sd ajungd Patriarh al Bisericii din Romtinia-Mare,
mie mi-a lost dat sd am parte ca la Palatul Regal in
numele Sinodului, sd prezint M. S. Regelui, cdrja fia-
triarizald, spre a o da patriarhului ales, iar in catedrala
,patriarhald, sd-i asez pe cap, Coroana bisericeascd, sau
otitra pafriarhald sd spun cu voce mare, ea/re poporul

www.digibuc.ro
 196

de fald prin aceasta, Mire cele Lit milioane de romäni:-

Vrednic este".
Sd trdiascd I.. P. S. Miron, patriarhul nostru !
Pre,sedintele Consiliului de Mini,s-tri,domnul I. I. C. Brd-
tianu vorbeqte In numele fiilor duhovniceti ai I. P. S.
Patriarh Miron, In cea mai Insemnata imprejurare din viata
Bisericii neamului românesc.
«Am ajuns la varsta, spune d. Prim-ministru
cand faptele constituesc manifestarea cea mai elocventa a
sentimentelor. Dumnezeu m'a Invrednicit sa vád Infap-
tuindu-se lucruri, cari 1si. au expresiunea In sentimentele
ce se manifesta azi pentru Biserica i poporul Romany.
Adresandu-se I. P. S. Patriarh, d-sa ii spune: 4Prea
fericite» §i ti felicita pentru vrednicia §i rangul la care
s'a ridicat, pentru fericirea unui neam Intreg. Apoi ti
ureaza ca toatä viata sa merite numele de (Plea fericit»
pentru bindle Bisericii romane.
I. P. S. .Patriarh inchee seria toasturilor mulOmind.
tuturor pentru feficitarile ce i-s'au adus cu acest prilej si
ureaza ca simpatia de care a fost inconjurat, sa se reverse
asupra Intregului popor.
* *

Concertul Religios al Societätii corale Carmen''-

Potrivit programului la ora 17 Societatea corala
Carmen", de sub conducerea profesorului D. G. Kiriac,,
s'a produs, pe scena Ateneului roman, cu un concert de
muzica religioasä romaneasca dupa urmatorul program:
1.

Concertul Religios al Societglii corale Carmen"

hnnul Patriarlial .

Ectenia micei . .'

G Cucu
1

Bine e,Fli cnvântat, Hristoase D. G. Kiriac-

Nu pricep, Curatâ
Solo de bas, d. G. Folescu G Cucu
Räspunsuri liturgice . .

www.digibuc.ro
 197

Il.
Colinde populare
Cetinita-celioarei . . .
latei lumea cei 'nflorqte G Cucu
Sus, boieri
0, ce veste minunatli
?
Sculati boieri . D. G. Kiriac
13lecarea Magilor . . . )

Ingerul a strigat ... Ì

Hristos din morti a inviat D. G. Kiriac

Conducerea corurilor:
D. G. Kiriac si G. Cucu
La orele 17 fix I. P. S. Patriarh, urmat de suita sa
apare In sala de spectacole a Ateneului, plina de spec-
tatori 'Ana la ultimul loc. Tapiseria lojelor constrasta In
mod izbitor cu culoarea sobra a raselor I. P. S. Oaspeti
si in lumina vie a becurilor electrice, pietrele nestimate
ale engolpioanelor si crucilor arhieresti jucau In mii de ape.
Pe scena, In planul prim, grupul coristelor Imbracate
toate In mândre costume nationale, da salii de spectacol
un aer si mai sarbätoresc si mai national.
and I. P. S. Patriarh intra In sala toti spectatorii,
fara deosebire se ridicarl in picioare, ovatinandu-lIndelungat,
iar corul Intoneaza, In puternice accente, inmul patriarhal,
sub conducerea maestrului profesorul G. Cucu.
In executarea bucatilor din program, Societatea corall
x Carmen», (la meilleure chorale de la capitale roumaine»
cum o numeste cu dreptate d-1 Iorga N., regäsim din
nou aceleasi calitäti cu cari 4ses auditions ont contribué
grandement 5. la création de la nouvelle civilisation nationale
moderne». In doesebi Imnul patriarhal, Raspunsurile dela
Leturghie, Nu pricep curata toate compozitiile mae-
strului G. Cucu. Ingerul a strigat, armonizat dupa
Macarie de maestrul Kiriac Hristos a Inviat, au dovedit
la ce grad de progres a ajuns In tam noastra muzica

www.digibuc.ro
 198

bisericeasca nationala. «Nu pricep curatd» §i «Ingerul a

strigat) nu sunt altceva de cAt vechile cântari bisericeqti
armonizate §i transpuse pe notele occidentale. Insä aceasta
transpunere s'a facut cu atAta mäestrie, ca fará a li
strica caracterul lor initial, s'a izbutit a li se da o armo-
nizare, care din punct de vedere al tehnicei muzicii occi-
dentale, nu prejudiciaza cu nimic. E pentru prima oara
când s'a izbutit aceasta imperechere atAt de reu§itä a
celor doul muzici; §i I. P. S. Oaspeti au putut remarca
nu numai finetea executarii ci i pastrarea atat de exaca
a originalului. In chipul acestà, muzica noastra bisericeasca
ajunge, sa se desfaca de defectele pentru cari «a ét6
trouvée souvent désagréable par les &rangers qui l'ont
écoutée» si pAseste larg In arena artistica mondialä, fall
1nsä a§i pierde originalitatea §i fragezimea genuina.
La reuita concertului a contribuit foarte mult §i
concursul dat de profesorul G. Folescu, celebrul bas dela
opera romAna, el Insu 0 un perfect cunoscator al muzicii
noastre biserice§ti.
Concertul s'a terminat la orele 181/2.
*
* *

Prânzul de gala dela Palatul Regal.

Sarbatorirea zilei de Investitura §i Intronizatiune s'a
sfAr§it cu prânzul de gala dela orele 20 Va ce s'a dat la
Palatul Regal In onoarea Patriarhului §i a Misiunilor streine
ale Bisericilor ortodoxe.
La acest prAnz au luat parte :
MM. LL. Regele §i Regina ;
AA. LL. RR. Principele si Principesa Mostenitori
I. P. S. Patriarh impreunä cu ceilalti Inalti prelati
rornâni si straini ;
D. Prim-ministru §i membrii Guvernului ;
Fo§tii primi-miniwi §i preqedinti de Camera §i Senat ;
Fo§ti mini§trii de culte ;
Sefii celorlalte culte din tara ;
Generalii inspectori de armata ;
Deputatii §i senatorii cari au vorbit la legea patriarhiei;
Casele civile §i militare.

www.digibuc.ro
 199

La sampanie I. P. S. Patriarh a rostit urmätoarea

.cunântare :

alajesteiftle Voctstre,
aegale,
Institutia Patriarhiei n' a fost un lucru necunoscut in
fdrile romdne. Mitroj5ol4ii Munteniei fi Moldovei purtau
dela infiinfarea acestor Mitropolii tillul de Exarlii ai.
plaiurilor,, ceeace inseamnd delegafi patriarhali. In cursul
vremurilor abia era vt'un an in care sd nu pet reacd in fdrisoa- .

tele romdne, limp mai scurt sau mai lung, careva din cei
patru patriarhi islorici. ln modesta mea re,sedinfd dela Bu-
curoli era intr'un limp, ca oaspeti, trei din cei patru Pa-
triarhi at Rdsdrilului. Ba datele istorice ne pdstreazd faptul
cd la immormdntarea tatdlui lui Dimitrie Cantemir au Jost
de fafd tofi cei patru Patriarhi ai nofiri, dovedind i prin
aceasta in fdrile romänefii era o infloritoare viafd bi-
sericeascd, care a devenit ocrotirea intregului Rdsdrit crestin.
Venerabilii delegati ai Pa/Hat-hid dela Constantinopol
si Ierusalim, ai Bisericii din Grecia, Serbia, Bulgaria Al
Polonia, au scos la iveald astdzi, in vorbirile rostite in
Catedrald cu ocazia arsezdrii mele in scaunul de Patriariz,
momente prefioase despre sprijinul dat de fara romdneascd
Biserica ei at& Bisericii din tdrile lor, cdl 3ci cullurii
lor nationale, uneori 1i intemeerii Statului lor.
Cu toale acestea, Biserica romcind pdstrat cu
modestie tillul de Mitropolie, chiar dupd unirea Prin-
cipatelor. Dupd cuvdntul Sf.Scripturi, bled nu era sositd
piinirea vremii». Plinirea vremii afi croit-o insuli Majes-
talea Voastrd. Pronia dumnezeiascd circa a voit, ca infe-
lepciunea Maiestätii Voastre,nobletea sentimentelor de iubire
.cdtre fard popor ale Majestdfil Voastre si ale acelui
inger pdzitor al neamului, care este Majestatea Sa Scumpa
naostrd Regind, sentimente cristalizate, nobilitate indlfate
firin focul sulerinfelor comune prin cdldura bucuriilor
comune sd fie rdspldlite, firecum prin intregirea neamului
,si Intdrirea indlfarea a,sezdmintelor lui, aFa ,si prin
ridicarea Bisericii noastre la suprema treafild a Patriarhiei.
Biserica recunoscdtoare pentru aceasta pentru tot ce

www.digibuc.ro
 200.
ati fdcut fdrii neamului, va propovddui din generatie
in genera/le virtutile i vredniciile celor mai glorio,si Su--
verani pe care poporul romiin i-a pulut avea.
Va rog deci Sire cu omagiald supunere sd-Mi
ingdduiii a inchina acest in sdndlatea Majestä fit
Voastre, a Majestdfii Sale Regina 3.51 a intregei Dinastii.
M. S. Regele a binevoit a raspunde cum urmeaza :
Cad veid adunati Imprejunil Meu, la aceastei agapei
freiteascel, pe top fruntasii tärii si mai pe top reprezen-
tanpi Sfintei Biserici crestine ortodoxe, in aceastei zi
memorabilei 'in care ca "intäiu Rege al Romeiniei intregite
am consfintit pe cel întâiu Patriarh al crestinilor orto-
docsi din intreaga Românie, gândul Meu se duce in trecut
pe vremea Voievozilor nostri de pioasä pomenire.
Cu inimä credincioasei, cu gelid smerit ci cu meina
larga primeau fi ocroteau ei, In färile lor, pe slujitorii
Domnului din tot Oriental crestin, mânati incoace de
turbeireitoare vremi si de silnice lipsuri. Ei, Veovozii, pe
lângel aceastei crestineascei ospetie, trimiteau, pentru mä-
rirea numelui Domnului, cartea lor de slujbei, dania lor
de ajutor, cuvântul lor de imbeirbeitare, care toate acestea
streibeiteau intreg, Balcanul treceau marea, ajungânct
pad In depeirtata Sirie, pad In nisfpoasa Arable, pad
in frumoasa Georgie, vecina Meirii Caspice.
Se desprinde din fapiele lor gândul Malt di pentra
numele lui Hristos Mântuitorul, ei, ca adevärap crestini,
socoteau ca aproapele lor pe cel nevoias, oricari ar fi
fost fi ori de unde ar fi fost.
asa pe deasupra Märii acestei vieti, pline de fe-
lurite freimânteiri neostoite, adia boarea alinätoare pentru
top a apropierii prin Biserica ortodoxei In aceste p&p
de peimânt.
Dar Marea acestei vieti nu s'a lia 4tit. Groaznica
ei Involburare din urmei zgudul peinzeintul din temelii
undele cutremurärii se mai percep azi pe cadranele
alceituirilor omenesti. Se streidueste lumea, ne sträduim
cu top sä cobordm peste aceastei Mare, linistitorul veil
al peicii obstesti. i ce colaboratori mai nemerip am
avea intru aceasta decât pe urmas,sii apostolilor Domnului,

www.digibuc.ro
 201

tare le-a kisat lor mqtenire Pacea: Pace voud, pacea

mea dau mud".
Md socotesc in duhul inaintafilor Mei Voevozi,
ocrotitori tn dragostea lor a creptindtdtii, cdnd urez ca
Bisericile ortodoxe sd gdseascd nujloace de apropiere
Intre ele .Fi titre "intreaga cre.,stindtate, ca asfel sd reisard
din aceastä apropiere Pacea Popoarelor, &fruiter' de Mdn-
tuitorul, propoveduitd de Bisericei fi dorild de noi toti.
Dupa masä Maiestätile Lor si Altetele Lor Regale
au format cerc, binevoind a convorbi tirnp de o ora cu
persoanele prezente.
La ora 11 V, MM. LL. Regele si Regina precum si
AA. LL. RR. Principii Mostenitori s'au retras.

www.digibuc.ro
 Consfatuirea Reprezentantilor Bisericilor
Ortodoxe streine cu Sfantul Sinod roman

A doua zi de Investiturä, Luni 2 Noembrie, la orele

16, Societatea Ortodoxa a Femeilor române a organizat
la Institutul sau din Str. Principatele-Unite o primire fes-
tiva In onoarea I. P. S. Patriarh §i a II. PP. SS. Oaspeti
streini.
lar Marti, 3 Noembrie, a avut loc un schimb de ve-
deri asupra principalelor chestiuni de interes general
pentru Intreaga ortodoxie Intre PP. SS. Membrii ai San-
tului Sinod §i II. PP. SS. Delegati ai Bisericelor ortodoxe
streine. Aceasta consfatuire s'a tinut In palatul Patriarhiei
la orele 10 dimineata
Chestiunea principala In jurul careia s'a facut dis-
cutie multa a lost viitorul sinod ecumenic al ortodoxiei.
Consfatuirea s'a tinut sub prerdentia I. P. S. Patriarh.
La ea a luat parte PP. SS. Membri ai Sf. Sinod, II. PP.
SS. Oaspeti streini precum §i profesorii Facultatii de teologie
din Bucure§ti, §i a durat de la ora 10 pAna la ora 13.
II. PP. SS. Delegati ai Bisericilor streine au accen-
tuat toti faptul, ca misiunea ce le-a fost Incredintata de
Bisericile lor e limitata la singura participare la Investi-
tura; totu§i, fiind data imprejurarea fericita de a se gasi
adunate la un loc prin reprezentanti distin§i, atatea Bi-
serici ortodoxe surori, considera necesar §i binevenit un
schimb de vederi asupra problemelor din Biserica, cari
cer o solutionare potrivita nevoilor. Cei 1000 de ani
dela ultimul sinod ecumenic, de cand Biserica ortodoxl

www.digibuc.ro
 203

n'a mai avut prilej sa se stranga Intr'un sobor general,

a scos la suprafata. o Intreaga serie de probleme noi
asupra carora Biserica n'a mai avut prilej sa discute
sobornice§te. De asemenea legaturile Intre diferitele Bi-
serici nationale ale ortodoxiei cu timpul §i mai ales
In anii dinainte de rasboi se redusesera la un simplu
schimb de scrisori irenice, iar Bisericile ortodoxe surori
traiau o viatä razletitä una de alta. Deci necesitatea unor
cat mai stranse §i cat mai intime legaturi Intre diferitele
mladite ale ortodoxiei se simte azi mai mutt ca ori cand.
Imprejurarile de dupa rasboi, In adevar sunt foarte grele
In deosebi pentru uncle din Biserici, dar nu-i mai putin
adevarat cä pretutindeni se näzäresc zorile unor relatiuni
mai intime, mai prietene§ti, Intre popoare, intre diferitele
organizatiuni cu caracter international al popoarelor. Prin
Societatea Natiunilor, popoarele tind la o Intelegere paci-
nica Intre ele, prin mijlocul ei cautand sa inlature toate
acele diferende politice ce ar putea turbura pacea §i buna
Intelegere intre statele politice. De alta parte celelalte
Biserici neortodoxe nazuesc la realizarea aceluia§ scop,
Insä pe baze moral-religioase. Din toate acestea apare
un singur lucra pozitiv : Dorinta generala de intelegere
qi Infratire.
Aceasta dorintd, aceasta nazuinta, care cuprinde ca
un fel de atmosferd ambianta toate spiritele, prezinta
pentru Biserica ortodoxa marele avantaj de a u§ura ne-
mäsurat de mult realizarea materialä, ca sa zicem a§a, a
afirmärii, ca. Biserica ortodoxa, este una, sfânta. §i ne-
despartitä.
Ceremonia Investiturei primului Patriarh al Bisericii
ortodoxe romane a dat prilej Bisericii ortodoxe de pre-
tutindenea prin reprezentantii ale§i sa se Intalneasca
aci la Bucure§ti, sä se cunoasca, sa-§i exprime bucuria
revederii §i sä Insemneze un punct fix de plecare pentru
o viitoare conlucrare pe baze sobornice§ti. Discutia ur-
mata nu angajeazá pe nimeni, totu§ II. PP. SS. Repre-
zentanti au binevoit sa-§i ia angajamentul sä comunice
Bisericilor respective nationale spiritul de perfecta Inte-
legere ce s'a manifestat din partea tuturor cu prilejul
acestui schimb de vederi §i dorinta unanimä de a vedea
punandu-se iara§i In f unctiune, in sanul Bisericii ortodoxe

www.digibuc.ro
 204

de pretutindeni, acel organ general de concentraré :

sinodul ecumenic. Rezumatul discutiilor urmate in acest
schimb de vederi s'a fixat In urmatorul proces-verbal.

PRO CES-VERBAL
Asteizi 3 Noembrie 1925,
Noi Membrii Sfântului Sinod ortodox roman adunati
cu prilejul 1nvestiturii primului Patriarh al Bisericii ro-
rnâne la un loc cu delegatii Stintelor Biserici Ortodoxe
surori : a Constantinopolului, a Ierusalimului, a Serbiei,
a Grectei, a Bulgariei si a Poloniei, in palatul Patriarhiei
din Bucuresti, am discutat asupra necesitatii unei Adunari
in Sobor a tuturor Bisericilor ortodoxe de pretutindenea,
Intr'un loc si la o data ce se va stabili ulterior spre a
se rezolvi chestiunile cari se impun cu necesitate orto-
doxiei din zilele noastre.
In acest scop si sub rezerva ulterioarei aprobari de
catre toate Sfintele Sinoade nationale locale.
DECIDEM:
I. Constatam necesitatea si dorinta unanimei ca Biserica
Sfantei Ortodoxii de pretutindenea sei se intruneascei intr'o adu-
nare sau Sinod Panortodox.
II. Cu totii suntem de acord ca aceastei adunare sei se
facei in urma unei pregeitiri prealabile.
In vederea acestui lucru :
a) Sfânta Patriarhie de Constantinopol ecutnenicei sá
fie rugatei ca pe calea pe care o va gäsi bunei sä provoace
toate Sfintele Biserici Ortodoxe Nationale ca sä studieze ches-
tiunile ce vor face obiectul discutiunilor viitorului Sinod Pa-
nortodox ;
b) Programul clzestiunilor de discutat va fi supus de
in parte In studiul unui comitet
fiecare Bisericei Nationalei
(le specialisti ;
c) Studiile specialistilor vor trebui sei meargei la Sinodul
national respectiv care îi va da lzoteireirea Sa;
d) Dupei ce aceste studii vor fi aprobate de cátre Sfin-
tele Sinoade nationale respective sei fie mnaintate Sfintei Pa-
ecumenice ;

www.digibuc.ro
 205

e) Sfanta Patriarhie va supune spre sintetizare .5i au-

monizare toate aceste studii ale Bisericilor Ortodoxe Nationale
unei Comisiuni alcdtuitei din delegatii trimi5i de cdtre fiecare
Bisericd ortodoxei ;
f) Odatd aceste studii terminate Sfanta Patriarhie Ecu-
nzenicd e rugatei sei procedeze la adunarea Sinodului Panortodox
la timpul si locul ce va afla oportun.
III. Sfintele Biserici Ortodoxe Natianale sunt rugate sd
accelereze studierea chestiunilor pe care sfeinta Patriarhie deja
le-a Minis, chestiuni ce vor face obiectul discutiunilor viitorului
Sinod ortodox, in cel mai scurt limp posibil : Un an cel malt.
Pentru care am dresat prezentul Proces-Verbal In
dublu exemplar, din care un exemplar se va pästra in
arhiva Sfântului Sinod român, iar altul se va trimite Sfintei
Patriarhiii ecumenice._
Pre5edinte,
MIRON
Patriot!)

Dupl terminarea consfâtuirei, tori cei de fatä au

trecut In sala de mancare, acolo li s'a servit o agapa
frâteascl.
A doua zi dupa aceastá constätuire o parte dintre
II. PP. SS. Delegati au mers sä viziteze diferite mânâstiri
si biserici istorice din Capitall si din provincie, iar altii
au plecat acasâ.

Primirea I. P. S. Miron In calitate de Patriarh la

Senat In edinta de Miercuri, 4 Noembrie 1925.
Sedinta se deschide la ora 15,30, sub presedintia d-lui
Tony Iliescu, vice-pre5edinte al Senatului, asistat de d-nii
secretari ai biuorului: dr. N. Hasnas §i Gh. Popescu
Pe banca ministerialâ se aflá prezenti d-nii mi-
nistri: I. G. Duca, ministrul afacerilor sträine; Vintill
Brâtianu, ministrul finantel or; Al. Lapedatu, ministrul
cultelor si artelor si Gh. Cipâianu, subsecretar de Stat.
Prezenti 155 d-ni senatori.
Sanctitatea Sa Patriarhul Dr. Miron Cristea, fa-

www.digibuc.ro
 206

cânduli aparitia in incintA, intreg Senatul ovationeaza

in picioare §i aplaudd indelung.
OdatA cu Sanctitatea Sa Patriarhul au intrat In in-
cinta Senatului, §i iau loc in tribuna diplomatia delega-
tiunea Patriarhiei ecumnice a Constantinopolului, compusA
din: I. P. S. S. Mitropolitul Ioachimos al Halchedomului;
I. P. S. S. Mitropolitul Fotie al Dercosului; I. P. S. S.
Mitropolitul Gherrnanos al Sardeonului §i Spiru Costan-
dinidis, primul dragoman al Patriarhiei cu suita lor;
precum §i delegatiunea Bisericii grece§ti compusl din:
I. P. S. S. Mitropolitul Policarp al Trichiei §i arhimandritul
Mihail Constantinidis, vicar al arhiepiscopiei din Atena,
cu suita lor.
Ambele delegatiuni au lost insotite de marele nomo-
filax al Bisericii Ortodoxe D-rul Dragomir Demetrescu.
D. Tony Iliescu, vice-presedinte: D. senator ArtAreanu
are cuvântul.
D. Dimitrie Th. Arfeireanu: pre§edinte, d-lor se-
natori, ne-a lost dat ca sl vedem, prin milostivirea qi
sprijinul lui Dumnezeu cel Atotputernic §i prin imensul
§i sângerosul sacrificiu al glorioasei armate române, ne-a
fost dat ca sA vedem intruchipat visul sant al atAtor ge-
neratiuni, ne-a fost dat sl vedem inaptuirea reintregirii
neamului românesc, ne-a fost dat sa vedem Romania-Mare,
care, sub româneasca §i inteleapta conducere a Marelui
nostru Rege Ferdinand gloriosul intre glorio§i: §i-a
croit cu paqi siguri drum nou, dar plin de mare viitor,
in concertul Statelor europene. (Aplause prelungite ova-
Pe de altA parte, d-lor senatori, ca o urmare fireascA
a acestui mare eveniment, ne-a lost dat ca sä vedem,
strânsä la olaltä, Biserica crestinä românà, pästrätoare
neclintitá a graiuhii national §i a datinelor strAmo§e§ti §i
al cArui 'Astor a fo.st ridicat prin lege, §i datoritA meri-
telor sale deosebite qi dragostei unanime a intregului popor
român, la Malta domnitate de patriarh.
Voci: SA trliascA. (Aplause prelungite).
D. Dimitrie Th. Arteireanu: S multumim cucernic din
toatá inima i cu toatá caldura Cerului, pentru ea ne-a
invrednicit sa trAim vremuri de a§a mare glorie nationala

www.digibuc.ro
 - 207 -

D. Senator DIM1TRIE TH. ARTAREANU

www.digibuc.ro
 208

§i sä vedem, ba sa fim chiar pärta§i ai acestor evenimente,

neasemuit de mari din istoria patriei noastre sfinte.
In acela timp, d-lor senatori, profitand de faptul c5,
datoritä legii legilor tarii noastre Constitutiunea §i a da-
tinelor noastre strämo§e§ti, Ina ltii Prelati, prea Sfintii Pd-
rinti, Mitropolitii §i Episcopii, fac parte §i au fäcut parte
de drept, Intotdeauna din sfatul tärii §i datoritä acestui
f apt avem marele noroc sl vedem In mijlocul nostru pe
acela care a fost ridicat la cea mai Ina ha treapta a Bi-
sericii noastre strämo§a§ti, pe Intaiul Patriarh al Roma.-
niei Intregite, sä prezintätn cucernic i cu toatá dragostea
fireascä, Ina It Prea Sfantului i Prea fericitului nostru
pärinte sufletesc i duhovnicesc, felicitärile noastre cele
mai calduroase §i sa-i urärn din toata inima, ca pastorirea
Sa sä fie cat de lunga si Intocmai ca a marilor säi ante-
mergAtori, marii Chiriarhi ai neamului romanesc, pasto-
rirea sa fie pliná de fapte, care sä ne mandreasca §i sa
ne fericeasca pe noi, dreptcredincio§ii §i cari mari fapte
sä fie spre slävirea §i Inältarea Bisericii noastre strämo-
r§ti, una i nedespärtitä pentru totdeauna. (Aplause
prelungitä). SI träiasa. 'Ana la adanci bätranete §i spre
lauda §i slava Bisericii noastre române§ti, stramoti, Intâiul
Patriarh al Romaniei Intregite.
SI träiasca Prea Sfintitul nostru Pariiite sufletesc i
duhovnicesc; sl traiascl d-rul Miron Cristea! (Intreg Se-
natul, In picioare, ovationeazA Indelung).
D. Tony Iliescu vice-pre$edinte : Parintele protopop
Daianu are cuvântul.
Peirintele protopop Ilie Deiianu: D-le prerdinte, d-lor
Senatori, vä rog sä-mi dati voie In aceasta clipa solemna
pentru Senat, ca qi pentru tam Intreagl, sä adaog i
adeziunea mea la cele spuse mai Inainte din partea iu-
bitului nostru coleg.
Am fost sorocit §i norocit ca eu sä deschid la timpul
säu aici In incinta Senatului, discutiunea asupra legii de
Infiintare a Patriarhatului.
Am exprimat atunci câteva idei, cari astäzi, dupa
admirabila sarbätoare de Investitura i Inscaunare a pri-
mului Patriarh, cu mare satisfactiune le vad, In parte,
realizate i pornite spre a se realiza In total.

www.digibuc.ro
 209

Iatá de ce tin, ca §i acum, sä aduc de incheiere un

cuvant de salutare noului Patriarh §i institutiunii noui a
tarii noastre, pentu ca, de fapt, sarbatoarea de investiturti
ne-a aratat ceeace ziceam eu ma inainte, ca cu ridicarea
prestigiului asericii, se ridica prestigiul tärii intregi.
Am vazut cum. din toate tärile vecine au venit dele-
gatiuni, cari au onorat cu prezenta lor, §i au adus fra-
te§tile lor salutari §i omagii noului Patriarch.
Am vazut cum nu numai din afara, dar qi din näuntru
reprezentantii tuturor Bisericilor au tinut sä aduca orna-
guile lor celui dintaiu Patriarh al Romaniei.
Cu satisfactiune deosebita am vazut toate confesiunile
reprezentate prin §efii lor, In cari s'au remarcat §i Mitro-
politul românilor uniti din Transilvania, Mitopolitul dela
Blaj, Arhiepiscopul catolic din Bucure§ti, Intr'un cuvant,
toti reprezentantii tuturor confesiunilor cre§tine. Astfel
Patriarhul se Ina ltä, ca un semn al unui viitor, nu numai
pentru Biserica româneascd, ci pentru Intreaga Românie.
Un semn al vremii, un semn care este menit sl ne
intemeieze acele näclejdii, pe care le exprimam la discu-
tiunea legii.
De fapt, d-lor Senatori, Tara noastra si Neamul nostru
este arzat in a§a chip !mat are o mare menire, nu numai
pentru pärtile acestea ci In intreaga evolutiune a civilizatiei
umane. Suntem arzati pe un loc care a fost prag intre
doul lumi, §i noi am cautat sá ne tinem cu mândrie §i
cu demnitate acest loc de punte mijlocitoare intre ele In
ciuda tuturor Incercarilor vremii, a§a kick din toate
partile, §1 din räsarit, ca §i din apus, am fost priviti In
momente istorice, cu simpatie §i cu fratietate, socotiti
fiind când orientali cand occidentali. Precum popoarele
cre§tine din orient, prigonite de mahomedanism, au gäsit
in tara romaneasca o ocrotire, tot a§a popoarele din apus,
cari vad in noi o bariera de aparare a civilizatiei, ne trimit
salutul lor, §i ne onoreaza, dupa cum pe vremuri Patriar-
hatul Romei onora pe Voevodul nostru Stefan-cel-Mare
cu frumosul epitet de atlet al lui Hristos 44§i apärätorul
cre§tinatatii intregi», precum foarte bine a remarcat Insu§i
Preafericitul Patriarh intr'un discurs rostit aici In Senat.
Acest loc de onoare suntem siguri ca tam If va tine

www.digibuc.ro
 210

si In viitor, cu atát mai mult el acum Neamul este In-

tregit i Biserica este Inattata, In prestigiul
Dar nu numai Imprejurarile de loc, ci i cele din
timp sunt remarcabile dui:4 sguduirile rasboiului, cum
asa de frumos a spus Maiestatea Sa Regele, Intr'un cuvânt
cu prilejul serbärilor, la care am asistat cu emotiune,.
toate popoarele doresc pacea i daca astázi se mai simt
Inca In cadranele alcatuirilor omenesti unele cutremuraturi,
acestea nu pot Inabusi dorinta de pace a lumii. i dela
cine sá astepte aceastá lume pacea, mai mult decat dela
aceia cari sunt urmasii apostolilor, dela aceia cari au
menirea speciala de a urma cuvântul lui Hristos, cel ce
a spus: «Pace voila» «pacea mea dau vota», pacea
aceea pentru care noi preotii Bisericii crestine la toate
sfintele leturghii ne rugarn, Domnului, cerând mila Lui,
pentru bunastarea sfintelor lui Dumnezeu biserici si pentru
unirea tuturor In scopul statorniciei pacii i buneivoiri Intre
oameni.
Eu, desi asi avea multe motive pur subiective, de
a aduce o salutare noului i intAiului Patriarh, cu care
am avut fericirea de a avea o prietenie veche din ti-
nerete, când Impreuna urmam la aceeas Unversitate,
ascultând aceleasi studii, Intr'o capitala streiná, si cu
care m'am regäsit aici In cetatea Capitala a Neamului
nostru i sper sa ne intâlnim si In acea Civitas Dei",
despre care graeste Sfântul Augustin, sunt fericit cd si
pe motive pur obiective pot sa aduc un salut de buna
urare pentru institutiunea, care o reprezinta cáci, vai,
noi oamenii muritori suntem si trecem ca un vis, dar
institutiunile ramân, pentruca ele sunt menite vesniciei,
cel putin in cadrul vesniciei Neamului nostru.
De aceea, urez Preafericitului Pärinte Patriarh, ca
Dumnezeu sa-i ajute ca asa sa-si Intemeize aceastá insti-
tiune, In fruntea cdreia vointa Neamului si a Bisericii 1-a
ridicat, ca ea sa fie luminátoarea Neamului Intreg, lumi-
natoare pentru aceia cari sunt in cadrele tárii i profita
de aceasta dulce libertate, ca si pentru aceia cari sunt
In afara de hotarele ei, si care In virtutea ideii de cresti-
natate pot sa astepte, si de sigur el asteapta un cuvânt
de parinteasca ocrotire, ori unde s'ar gasi. (Aplause In-
delung repetate).

www.digibuc.ro
 211

Cu dragostea aceea, cu care Stantul Apostol Pavel

cherna pe Romani si ti ndemna sa fie, unul pre altul
cu dragoste fräteascá iubind, si unul pre altul cu cinstea
mai mare facând (Rom. XII, 10), cu aceeas dragoste
salut Patriarhia si pe primal Patriarh i li urez ca mate
nadejdile pe cari Biserica româneascä i crestinatatea tri-
treagá, din apus si rásarit, le leaga de dânsa, sa le poatá
realiza, ca sa se Implineasca de fapt ceeace un poet al
nostru a spus Intr'o ocaziune analoaga, zicAnd:
<Pe cerul nostru inourat,
«Stea mandra s'a ivit;
<La raza ei s'a luminat
<Apus si Räsarit..., . (Aplause Indelung repetate).
D. Tony Iliescu, vice-presedinte : D. Ghibanescu are.
cuvantul.
D. Glz. Ghibeinescu: D-le presedinte d-lor Senatori,
dacá este vreun teren pe care noi românii avem prilejul sá
ne ridicarn peste clipa momentului pentru a fi uniti In
gând i simtiri, este terenul vietii religioase românesti
nationale.
Sa-mi dati voie ca in acest moment solemn, când
vad cu ochii pe reprezentantii Bisericii fratesti din rasarit,
martori oculari ai evenimentului petrecut pe terenul Ro-
mâniei-Mari, eu ca profesor de 40 de ani, care am pre-
dicat depe catedrá ridicarea sufleteasca a românismului
prin Biserica, pe teren moral religios, sa fiu foarte fericit,
ca am prilejul sä salut, In Senatul României-Mari, ridicarea
la cea mai Inalta treapta a ierarhiei Bisericii române Pri-
matul roman in functiunea de Patriarh al României-Mari.
Era o cerinta politica si interna, dar mai ales externa.
0 ridicare politica a unui popor reprezinta ochilor lumii
din afará o energie nationala de asa valoare, ca nu se
putea ca, inaltându-ne pe un teren, sa fii lásat In
umbra pe terenul bisericesc. Nu putea sá fie un Rege
al României-Mari, fan sá fie un Patriarh al Romaniei-
Mari! Trebuia ca Statul, unit din punct de vedere national,
sa mearga mama In mana cii Statul religios, cu Biserica,
si Inaltându-se Statul politic sa se inalte si Biserica la
rangul de Patriarhie. Este, cum s'ar spune comple-
tarea unei stari politice interne, care isi afla legalitatea,

www.digibuc.ro
 212

semnificatia deplind in ridicarea morala i religioasä a

Bisericii noastre nationale. (Aplause).
Noi am predicat depe catedrá cd daca noi românii,
ca popor, am fost cei mai nenorociti, ca am fost rupti
patru mari Imparatii, cu hotare fictive, intre noi a fost
.o singura legatura: terenul bisericesc.
Cartea bisericeasca n'a avut hotare politice, cartea
'româneasca a .mers In toate unghiurile tarii i eu care
am scotocit mii de biserici, am gasit ca gandul romanesc,
credinta româneasca a fost una gândita, una vorbita, una
scrisa, una simtitä pe tot teritoriul românesc dela Nistru
pand spre Tisa. í atunci când pe acest teren românismul
a avut acea unitate sufleteasca, ne-a lost dat ca impre-
jurdrile politice si vrednicia ostasilor sä realizeze unitatea
politica, ridicând in rang $i vaza politica i nationala
a Bisericii noastre.
Si parca vad, acum 260 de ani, pe reprezentantii
Bisericii cre$tine cari au fost primiti de Vasile Lupu, iar
azi, Ii avem musafirii Patriarhului Romaniei-Mari. (Aplause).
A vem placerea a saluta tn persoaná prezenta repre-
zentantilor Bisericii rasaritene pe urma$ii fideli ai acelora$
vechi reprezentanti cari au onorat Curtea lui Vasile Lupu,
Moldova qi Neamul románesc. (Aplause).
(Adresandu-se reprezentantilor Bisericii crestine a
Rasaritului, cari erau In tribuna diplomatica). Sfintiile
Voastre nu ati venit sa intocmiti o carte noua, In urma
unor lupte religioase; ati venit la un popor cu unitate de
credinta bisericeasca, pentru a slävi unitatea pe terenul
bisericesc. Nu ati venit sa formulati marturisirile ortodoxe
ale lui Petru Movill, nu ati venit sa infruntati papismul
In luptä cu ortodoxismul, ati venit sa va bucurati de ri-
dicarea in rang a Bisericii nationale române ca Biserica
räsariteana. (Aplause). De aceea, vizita Inalt Sfintiilor
Voastre find desbracata de interese nationale, caci ati
venit cu o comunitate de dogma, de frätietate, vizita
Inalt Sfintiilor Voastre este mai interesanta ca toate, cáci
ea este numai pe terenul religios qi moral al Bisericii
noastre.
Insa, sd-mi dati voie, onorati colegi, ca cu aceastá
ocaziune sa exprim un desiderat foarte vechiu, care Irni
-sta. In inima ca i cuiul lui Pepelea, $i pe care pot sa-1

www.digibuc.ro
 213

spun WI ura, fárä partinire, cu toata fratietatea pe care-

credinta noasträ ne impune sa o avem.
In afara de hotarele Ora mai traesc aproape 7un
.milon de români ortodocsi: In Grecia, Bulgaria, Serbia,..

D. Senator Gli. GHIBANESCU

Albania, si acei frati români ai nostri, vreau sa fie cetateni.

loiali ai Greciei, ai Bulgariei, ai Albaniei, dar romani. Bi-
serica este chemata, In unitatea de credinta, nu sd
inabuse, dar sa ajute aceastá sporire de pravoslavnicit

www.digibuc.ro
 214

ve tot locul unde se gasese suflete romanqti. Si daca

acum 260 de ani reprezentantii Bisericii crqtine au gasit
o primire calda i pravoslavnicA pe pamântul lui Vasile
tupu cu atAt mai mult in 1925, când avem un regat
mare, când avem un Rege mare, cand avem o tail mare
qi când avem o credinta bine clAditA §i manifestata pe
care ati gAsit-o Inalt Prea Sfintiile Voastre in integralitatea
ei, ad la DunAre, in România-Mare. Si mai mult incl,
pe tArAmul mArturisirii i al Biseriicii gasim noi in FrAtiile
Voastre, sprijinul cald al ideilor pravoslavnice creqtine,
ca cuvântul lui Dumnezeu sl fi spus in limba poporului
pentru a fi inteles, cAci mai bine decAt o mie de cuvinte
neintelese, este unul, care sl fie Inteles. Eu rog pe P.
S. Voastrl, sä duceti acest cuvant evanghelic al Aposto-
lului Pavel, ca sA dati putintA poporului românesc, ori
unde s'ar afla, In Serbia, In Albania, In Grecia, sl se
roage in limba Neamului, in limba frumoasA româneascA.
Cred cA acesta este un desiderat cuminte 0 patriotic,
cAci regimul nou stabilit in aceste tAri balcanice nu trebuie
sl fie mai Mu decAt regimul vechiu din cari au ie0t ta-
rile balcanice.
Eu am speranta cA, fArA a produce un conflict
diplomat §i nici o inAsprire de relatiuni, desideratul
acesta al României-Mari, coWiente de rolul sat', este
cuminte §i mA bucur de prezenta Excelentelor Voastre
cA ne-ati onorat la sArbatoarea de acum.
Eu sunt foarte fericit de Intâlnirea aceasta frAteascA
de aci din Senat i din România-Mare, i am credinta
ca prin BisericA, care este paladiul nationalitAtilor, orto-
doxismul va trage foloase din prezenta Erarhilor Bisericii
Crqtine aci pentru slava §i prea slAvirea credintei pra-
voslavnice, ca in creqtinism toti suntem frati §i egali in-
dreptAtiti in dogme.
SA trAiascA Prea Sfintiile Voastre §i sl trAiascA qi
InAltarea Bisericii noastre la rangul de Patriarhie! (Aplause
indelung repetate).
D. Tony Menu oicepre§edinte: Inalt Prea Sfintite
fericite pArinte, Senatul României-Mari este fericit
mândru el i-a hArAzit Dumnezeu ca sa ail:4 In sAnul sau
,pe primul Patriarh al Biserieii Ortodoxe Române.

www.digibuc.ro
 215

Actul de investiturä al Sanctitâtii Voastre, sävArsit

sarbatorit intr'o atmosfera nespus de inaltátoare, indefata
Inalt Prea Sfintilor reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe,
surori, de toti fiii credincioqi ai sfintei noastre Bisericii
va figura, cu sigurantä, ca una din cele mai strälucite
pagini ale istoriei i Neamului nostru. Ziva de 1 Noemvrie,
frumoasA zi de ve§nicl amintire de 1 Noemvrie, indepär-
tandu-ne de cele pâmante0 i InAltându-ne sufletele cAtre
Domnul, ne-a facut sä Intelegem si mai adânc sublimele
taine ale Bisericii i binefacerile credintei intru cele stinte.
In numele d-lui preqedinte al Senatului, care, din
nenorocire, flind incä suferind, regreta din adâncul sufle-
tului ca n'a putut personal sä ia parte la primirea P. S.
Voastre, in numele Senatului si al intregului biurou,
urandu-vâ bun sosit in mijlocul nostru, cari vä apreciem
vä admit-Am §i vá iubim atAt de mult, rugärn pc Dumnezeu
sä vä dea ani at mai multi, spre fericirea credincioqilor
§i spre gloria in aeternum, a sfintei Biserici orientale.
Sa träesti Inalt Prea Stinte si fericit Pärinte! (Aplause
unanime prelungite si indelung repetate).
D. ministru al cultelor are cuvântul.
D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor si artelor : Guvernul
se asociazA, din toatá inima, la omagiile de iubire si
respect, pe care Senatul tarii le aduce I. P. S. Patriarh,
In momentul când pentru prima oara paseste in noua
demnitate, In aceastâ adunare al cArei membru de
drept este.
D-lor Senatori In organizatia §i traditia vietii noastre
de Stat, conducAtCrii Bisericii si In deosebi acei cari au
stat pe vremuri in fruntea ei, au avut un rol adeseori
hotäritor. Este suficient sâ ne aducem aminte de rolul
pe care l-au avut mitropolitii celor douâ tari surori, atunci
când a fost vorba sä se aleagä cel dintAi domn al unirii
noastre dela 1859.
Erà firesc deci ca dupä Constitutiunea României
mari, acela care reprezintä aceastà Adunare, pe §eful
suprem al Bisericii noaste, sä aibâ In noul Stat român,
o autoritate i un prestigiu märit. Autoritatea §i presti-
giul acesta l'a dat Bisericii noastre Adunärile nationale
aetuale atunci când a ridicat-o la rangul de Patriarhie.

www.digibuc.ro
 2 16

Si noi eu totii, reprezentantii natiunii, suntem fericiti

a constata cà acela care a ajuns in fruntea Bisericii ca
Patriarh, acela aduce nu numai prin dernnitatea pe care
o reprezintä, aceastã autoritate i presttiu, ci i prin
Insäs persoana sa. (Aplause). Autoritate i prestigiu pe
care Senatul a avut de multe ori ocaziunea pAna acum
sl le constate din cuvântdrile pe cari le-a rostit n aceastä
incintä si le va constata de sigur In viitor, din sutletul
säu asa de curat românesc si asa de protund crestinesc
pe care II va aduce In desbaterile acestei Make Adunäri.
Urez deci si eu, in numele guvernului I. P. S. Pa-
triarh sanatate si fericire, pentru ca cAt mai multi ani
sä fie in mijlocul Senatului, precum va fi pe tronul Pa-
triarhiei, calauzitor al intereselor superioare ale Neamului
Bisericii. (Aplause prelungite).
D. Tong Iliescu, vice-presedinte : Sanctitatea Sa Patri-
arhul României are cuvantul.
Sanctitatea Sa Patriarlud Dr. Miron Cristea: D-le pre-
sedinte $i d-lor colegi ! Iubirea d-voastre de colegi tap
de mine pe de o parte, iar pe de altá parte, iubirea
voastra de fii duhovnicesti catre pärintele sufietPsc al
;aril, face oare cum, instinctiv, ca privindu-ml la Inaltimea
la care insi-va rn'ati ridicat, sa ma vedeti In culori supe-
rioare. Din aceasta rezulta, fireste, st ma, veneratiunea
iubirea pe care In atätea rânduri mi-ati aratat-o.
Eu vä multumesc din toatá inima atât d-voastre
tuturor, cAt i cl. lor oratori cari v'au talmacit sentimentele
de felicitare, pentru manifestarile de simpatie, cu care
salutati Intâiul meu pas ce-1 fac In incinta acestui Corp
legiuitor, acum In calitate de Patriarh, investit $i instalat.
Dar, am cdtre d-voastre si o rugdminte: ca aceastä sim-
patie, aceastä iubire sä mi-o pastrati atät mie, cAt
inaitutiunilor noastre bisericesti, $i Bisericii noastre ro-
mâne ortodoxe In general, pentruca simpatia i alipirea
d-voastre si a celorlalti credinciosi este pentru mine izvorul
care tmi primeneste puterile $i mä tntareste, ca sä pot purta
greaua sarcinä pusa pe debilii mei umeri, si care tmi
oteleste energia Intru a mai Contribui si de acum inainte
la propoveduirea Evangheliei lui Hristos, i la apärarea
intereselor Bisericii, Neamului si a Tarii. Totodatä vä rog,

www.digibuc.ro
 217

ca dragostea pe care mi-o aratati mie, sa o cultivati cu

dragoste frateasa si In raporturile cu colegii d-voastre,
pe cari tara si Increderea ei v'a trimis aici, ca sä lucrati

pentru binde ei; cáci, iubirea si armonia este In viata

sociala pentru binele tarii, 1ntocmai cum este caldura
soarelui pentru N3na productiune a naturii.

www.digibuc.ro
 218

Cu aceste cuvinte vl binecuvintez pe tosi, binecu-

vintez lucrärile acestui Senat i binecuvintez pe toti iubitii
cetateni de pretutindeni i fii ai mei duhovnicesti, cari
cu increderea lor v'au trimis in acest matur corp.
(Aplause prelungite i indelung repetate).
D. Tony Iliescu, vice-pre.5edinte : D-Ior senatori, suspend
-sedinta pentru câteva minute.
Sedinta se suspendá.

www.digibuc.ro
 CUVANTAREA
I. P. Sf. Miron, rostitá In Camera Deputatilor dupá
votarea legii de infiintare a patriarhiei.
17 Februarie 1925
Domnilor Dept*,
Domnilor Min 4tri,
SA fie cu iertare, ca desi sunt senator fini permit
la dorinta d-voastra a vorbi In camera deputatilor,
ceeace e In contra Regulamentului. Dar, domnilor, sunt
anumite legi firesti, mai pre sus de regulamente si astfel,
unde sunt fiii sai, parintele poate avea dreptul a le vorbi.

Domnilor Deputati,
Din admirabila expunere de motive, care Insoteste
proectul de lege prezentat de distinsul nostru Ministru
al Cultelor, Domnul Alexandru Lapedatu, si acum votat
cu unanima Insutletire, si din clasicul expozeu al raporto-
rului domniilor voastre, D. Petre GArboviceanu, un bun
cunoscator al trecutului tarii, precum §i din frumoasele
cuvântari ale tuturor reprezentantilor partidelor noastre
politice, v'ati putut cu totii convinge, cari sunt acele
nepieritoare pietre din capul unghiului, ce stau la temelia
înältárii Bisericii noastre a acestei scumpe mosteniri de
la pärinti la suprema treaptä ierarhica a Patriarhiei.
Sunt meritele netrecatoare ale Bisericii noastre din
Intreg trecutul neamului, precurn prea nimerit au spus-o

www.digibuc.ro
 220

d-1 Maniu i d-1 Jormescu; este glasul unanim al sufle-

tului acestui popor, suflet faurit de Biserica lui, precum,
atat de frumos ne-a spus-o i d-1 Mihalache; sunt ca-
litatile i fortele sporite de azi ale acestui popor $i sunt
frumoasele nadejdii, ce se leaga $i In viitor de biserica
românä $i atât de elocvent expuse de istoricul Dr. Lupaq.
Iar aceastä biserica nu o formeaza nici singur clerul
ei, nici episcopatul ei $i nici capul ei vrernelnic, ci adevarata
Biserica este Biserica cea vie, adeca multimea cea mare a
tuturor credincio$flor ei.
Deci, cinstea mare, de care ma faceti parta$ prin
unanimul qi Insufletitul domniilor voastre vot de astazi,.
nu este numai cinstea mea personall, ci este cinstea
Bisericii Intregi ca colèctivitate precum i cinstea
fiecarui credincios al Bisericii, este si cinstea fiecaruia
din domniile voastre, cari reprezentati Natiunea In Parla-
mentul Tarii.
Multumindu- Ara din toata inima, atat In numele meu
cat $i In numele Intreg al Sf. Sinod, de fieasca dragoste,
pe care, $i din acest sarbatoresc i epocal prilegiu cu
atâta caldurä $i cu atata Insufletire ati ardtat-o astäzi
Bisericii mele si mie capului ei vremelnic $i trecator, rog
pe bunul Dumnezeu sa ne ajute, ca noua institutiune a
Patriarhiei $i dragostea ce leaga pe toti fii ei de capul
bisericii, sa ne Inchege suftetul tuturor Inteo vointa tare
statornica de a munci i jertfi pentru Inflorirea, intâ-
rirea si desvoltarea Bisericii si pentru creearea asezamin-
telor, de cari are lipsä, ca patriarhia Românä sä &vie-
cu adevarat aceiace cu totii Ii dorim : adeca un far de-
caldura $i de lumina, care, sa lumineze i sà inalzeascl pânä
In cele mai adânci cute inimile tuturor fiilor tarii de su-
blimele Invatäturi ale Mântuitorului, ca astfel fiecare ce-
tätean In toate actiunile particulare $i ob$te$ti sa fie
calauzit de cinste, corectitate i sá aiba ca scop suprem
binele ob$tesc.. Iará de alta parte acest far sa-$i arunce
lumina $i caldura sa cat mai intensiv i asupra popoarelor
Indepartate de-o credintä cu noi i asupra popoarelor,.
cu cari avem kgaturi, Infratindu-le pe toate pe temelia
iubirii evangheliei.
Cat ma prive$te pe mine personal, dau rnultumita,
prea milostivului Dumnezeu, ca din simplu fiu de taran,,

www.digibuc.ro
 221

pe care l'a botezat un simplu cioban, ce-si pastea imensele

sale turme pe muntii Moldovei, nu tocmai departe de satul
meu natal, de Top lita Româna, m'a ridicat la cea mai
Malta treapta bisericeasca, la care poate ajunge un om
pämântean. Inchinandu-ma, acest cioban la sf. icoana, m'a
menit sa deviu si eu pastor cu turmä mare, si iata am
devenit azi pästorul neamului. Dar ori cat de favorabil
s'ar aprecia munca mea Incordata de trei decenii pe
terenul vetii noastre publice in zilele grele si mai ales pe
terenul bisericesc, i oricât de frumoase s'ar parea unora
calitatile mele sufletesti; ele nu sunt in stare sä justifice
aceasta Inaltare. Ba cred, ca dragostea nemärginita a
-domniilor Voastre, ca reprezentantii legali ai natiunii,
dragostea carturarilor, intelectualilor si a tuturor conducl-
torilor Tarii i ai Neamului catre acel sanatos rezervor
de energie fizica i sufleteasca care este fdranul
a contribuit mult sä ridicati pe un fiu esit din sânul lui
la aceasta biscriceasca Inaltime.
Rugandu-vd, ca In toate actele mari ale Neamului §i
ale Tarii sa dati fiilor si nepotilor nostri aceias strälucitä
pilda de unanima i Insufletitä unire, inchei spusele mele
cu cuvintele : Traiasca Biserica, Tara, Regele i Dinastia
Ei, pe cati le binecuvantez din toata inima.

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
Pag ina

Necesitatea Inhintgril Patriarhatului. Pgrerile d-lui /V. krga . . 7

Infiintarea Pafriarhatului In Biserica Ortodoxa românS. Decla-
ratiile d-lui Al. Lapedalu, ministrul Cultelor 11
Patriarhia Romaneasca. 1. Lupa$ 15
Desbaferile St. Sinod 19
Propunerea de 'Intiintare a Patriarhiei 20
Discursul I. P. S. Arhiepiscop Ourie 23
Memoriul Facultntii de teologie din Cernluti 25
Declaratia P S. Arhiereu Dionisie al Ismailului 29
Discursul d-lui Ministru Al. Lapedatu 30
Acful de Infiintare al Patriarhafului romänesc 34-
liotArIrea Sf. Sinod 38
Discursul I. P. S Mitropolif Primal D. D. Miron 39
Desbaterile Senafului 43
Expunerea de motive . . . , 44
Raporful Comisiunii. D. C. G. Dissescu 49
Discursul P. C. Protopop tile Menu 52
d-lui Mihail Grown 54
Oh. OhilAnescu 56
Mihail D. Vasiliu 59
Nicolae Cosachescu 61
Consf. G. Dissescu 63
Votul Senatului 65
Discursul d-lui I. I. C. Brlitianu, pre*edintele Consililllui
de mini*fril 65
M. Pherekyde, prevdintele Senatului 68
I. P. S. Patriarh Miron Cristea
I. P. S. Mifropolif al Moldovei, Pimen 72
Desbaterile Adunkii Depufatilor 75
Raportul Comisiunii. D. P. Okboviceanu 75
Discursul d-lui luliu Maniu 82
. C. jortnescu 85
I. Mihalache 87

www.digibuc.ro
 224
Pagina
Discursul d-lui 1. Lupas 90
Al. Lapedatu MinistrulCultelor 104
M. O. Orleanu, presedintele Adungril Deput, 105
Legea pentru ridicarea Scaunului Arhiepiscopal I Mitropolitan
al Ungro-Vlahiel, ca Primat al Romania la rangul de Scaun Patriarhal 109
Alex. Marghiloman si tnfiinfarea Patriarhiei 111
Consideraffuni pentru rldicarea Bisericii noastre la rangul de
Patriarhie. Dr. D. O. Boroeanu 113
Scrisoare irenicg a SI. Sinod cgtre Bisericile ortodoxe retail)/ la
tnfilnlarea Patriarhiel t 119
Recunoasterea Patriarhiei i Investitura primului Patriarh . 127
Actele de recunoastere . . . 127
Biserica Oonstantinopolului 127
Scrisoarea de Imputernicire a delegafiei Patriarhiel ecum 128
Tomosul 131
Discursul I. P. S. Patriarh Miron finut cu ocazia predgrii
Tomosului 134
Scrisoarea Patriarhiei ecumenice cgtre Bisericile ortodoxe
relattv la recunoasterea Patriarhiei românesti 137
Scrisoarea Patriarhlei ecumenice anunfand trimiterea unel de-
legafiunl care sg participe la Investifurg 139
Scrisoarea de recunoastere a Patriarhiei lerusalimului 140
Scrisoarea de recunoastere a Patriarhiei Antiohiei . . 142
Telegrama Patriarhiei Antiohiei 144
Scrisoarea de felicitare a Patriarhiei Antiohiei 146
Scrisoare de ielicitare a P. S. Teofan al Tripolei 147
Idem a P. S. Arhiepiscop Nicolae al Nubiet 148
Scrisoarea de felicitare a Sf. Patriarhii a Bisericii Sgrbe 149
Scrisoarea de felicitare a Arhlepiscopiel Ciprului . . 150
Scrisoare 11 PI St. Sinod al Bisericii elene . 153
Scrisorile Sf. Sinod al Bisericii bulgare . 154
8crisoare Mitropoliel Varsovlei 158
Scrisoare PP Mitropolitului Antonie al Kievulut 160
Scrisoare PP
P. S. Episcop vechiu-catolic Dr
Adolph Ktiry 160
Scrisoare Arhiepiscopului de Canterbury 161
Ceremonia Investiturii primului Patriarh 163
Programul Ceremoniei pentru investilurg 164
Ceremonia de Sgmbgtg 31 Octombrie 1925 167
Ceremonia de Duminecg 1 Noembrie 1925 168
Discursul I. P. S. Patriarh ,Miron , 170
Discursul M. S. Regetui 173
Ceremonla Instalgrli tn Scaunul Patriarhal 177
Discursul 1. P. S. Mitropoltt al Moldovei Pimen . 179
n n loachim al lialcedonului 18L
Dositet- al Sevastelor . . 182
P. S. Episcop Emilian al Timocului 184
I. P. S. Mitropolit Policarp al Trichelor . . 184

www.digibuc.ro
 - 225 --
Pagina
Discursul I. P. S. Mitropolit Antonia al Kievului . 184
/I 11 Neofit al Vidinului 186
I/ 11 Dionisie al Varsovini 189
Patriarh Miron 190
Dejunul dela Camera Deputafilor 192
Toasful I. P. S. Mifropolit Nicolae al Ardealului 192
d-lui Al. Lapedatu ministrul Cultelor 192
I. P. S. Mitropolit loachim al Halchedonului 194
I/ Pimen al Moldovei 194
d-lui prim-ministru I. I. C. Brgtianu , 196
L P. S. Patriarh Miron 196
Concertul religios al Societglii corale Carmen" 196
Pränzul de gala dela Palatul Regal 198
Toastul I. P. S. Patriarh Miron 199
M. S. Regelui 200
Consfgtuirea Reprezentanfilor Bisericilor ortodoxe streine cu
Sinod roman 202
Procesul-verbal al consfgtuirii . , 204
Primirea I. P. S. Miron in calitate de Patriarh la Sena( . 205
Discursul d-lui Dimitrie T. Arfgreanu 206
P. C. Protopop Ilia Dgianu 208
d-lui Gh. Ghibgnescu 211
Tony lliescu vice-presedinte 214
Al. Lapedatu ministrul Cultelor i Artelor 215
I. P. S. Patriarh Miron 216
Discursul I. P. S. Pafriarh Miron cu prilejul vofgrii de cgtre
Adunarea Deputafilor a legei Patriarhiei 219

TABELA ILUSTRATIUNILOR
Pag Ina
M. S. Regele Ferdinand (afarg din text).
I. P. S. Patriarh Miron Cristea (afarg din text).
D-1 profesor N. lorga 9
ministru Al. Lapedatu 13
L P. S. Patriarh Miron in Mantle arhiereascg 18
10 Mitropolit Pimen al Moldovei i Sucevei 20
Nectarie al Bucovinei 21
Arhiepiscop Guile al Chisingului 24
P. S. Episcop Lucian al Romanulul , . 26
Varfolomeu al RAmnicului Noul-Severin 36
P. C. Protopop Ilie Dgianu, senator 53
D-1 ,Mihail Gropsan, senator 55
Mfhail Vasiliu, senator 56
Nicolae Costgchescu, senator 62
Const. G. Dissescu, senator 64
Ipan I. C. Brgtianu, presedintele Consiliului de ministri 67

www.digibuc.ro
 - 226
pagina
M. Pherekyde presedintele Senatului 69
d-1 P. GArboviceanu, deputat 77
luliu Maniu, deputat 83
C. jormescu, deputat 86
I. Mihalache, deputat 88
M. G. Orleanu, presedintele ActunArli Deputalilor . 107
Dr. D. G. Boroianu, decanul Facu1t51ii de teologie . . . 115
I. P. S. Patriarh ecumenic Vasilie al 11-lea al Constantinopolului 129
P. C. Protopop Dr. I. Lupas, deputat 162
M. S. Regele Ferdinand I 174-
,Un grup din Cortegiul de investiturg, la esirea din Curtea Pa-
latului Regal 176
I. P. S. Patriarh Miron In mijlocul Delegaliunilor streine . . . 183
0 ruse si poloneze 187
Dimitrie Th. Ar15reanu, senator 207
Oh. Ohibgnescu, senator 213
I. P. S. Patriarh In mijlocul delegaliunii de INrani din Toplila-
Eoman5 217

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro