Câteva Zile Prin Spania

_
www.dacoromanica.ro
N. Iorga
:.
Citeva zi le
prin Spania
EDITURA CASEI SCOALELOR

1927
www.dacoromanica.ro
Aces. te noté. asupra Spanici represintti -6 experientà de zece
zite pe éare nici tirnjiul, niel mifloacele nu Mi-au j'ermis a
o prelungi.
Astfet, am' zcirit numai in treacdt Capitalele de 'pdinioarei,
Bur& ,si Valladolid, ri'ara-,vtizut ruinele romane -de la Am- -
parias ci Merida, leagil nul insusi al dinastiei _castillatié;
Leon si Oviedo, resedinta regilor aragonesi, Saragosa; ca-
pitala 'Cataloniei, Barcelona';' porturi meiliterane ca Valencia,
Murcia, Malaga, Cadiz, Cartagena, Alicante, Algesiras. N'am
putut cerceta locul cel mai venerat de pelerinagiu, Compos-
tella, ci central. universitar cel mai Oechiu,- Salamanca.
N'am vilzut Segovia si Taragona.
' Am- sabliniat cuin am, putut aceste enorme lipsuri prin
lecturi mai mutt vechi cleat nomi si prid conversatii ca prie-
tenii si alte persoane' pe care le-am intilizit.
, -
E si pentru mine un inceput.-; A4ii vor avea Mai mult
.noroc cleat am aval eu panel azi : imi và reveni meritul de
a-i fi indemnat.
Nici nu ,reclam altul.
www.dacoromanica.ro
-
Spre Spania
Supt muntele cu arbori rcisfirati
Se trae valea strinitcl si addned,
Oi albe se riisfird pe tirnat
Si case vetlit ce par tdiate 'n stincd.
O caprd rupe iarba din tufis,
Mita in pustietatea vasta
Si florile deschid un luminis
De scinteiute galbene pe coastä.
in linistea ce toate le 'nctinjoarci,
Privind la turma care se coboard,
Ca o legenclei-i tot, ciudat si veclzi:
Un nidgdrits ciuleste in urechi:
Din Paris spre Vestul frances. Acelasi larg cimp de brand:

ternd brun4 rAscolitá de pluguletul tras de cai in urma cAruia
teranul mestesugar, cu imbrdcámintea anonima. Casele sa-
mAnate prin vasta lui intindere par jucdrii de o ---perfecta
ordine geometricd pe care le-a rdspindit capriciul unui copil.
Rar turnuletele rotunde ale unui castel in livada lui incinsA
Cu ziduri. Pilcuri de pAdure pdzità, clarificatg, pretuità. Toate
acestea inteo veselà pulbere de soare la capátul iernii, cu un
Mart de cer perfect albastru ca in plin Maiu al nostru.
Din Blois, un amestec de case negre, stapinite de un turn
bizar. Orasul de odihnA al regilor cu castelul lui dupd moda
Renasterii ascunde. in neguri ware, apa curge cu marunte
scinteieri de unde. Vile nouà, cochete se infig pe coasta
asupra cgreia un brad, un pin maritim pun o notd de per-
manentá solemnd. Ici si colo se incearcd via.
Aceleasi amintiri ale secolului al XVI-lea, elegant, plin de
intrigi $i stropit de singe, aceleasi pagini de rázboiu civil se
www.dacoromanica.ro
Citeva zile prin Spania
desteaptà In minte la trecerea pe la Amboise, cu pacea de

religie" intre catolici i calvini. Acuma viile zimbesc soarelui
care li trezeste vlaga noud; fdcind sal aparà mai triste, ca niste
arimAtitri de stincA sued, locuitrtele terdnesti, amestecul de
ziduri al oräselelor. Numai pe alocurea, lipite de dealul din
dreapta, castelele inspirate de Ikasurile suveranului ra'sfata
?titre arborii vechi fatadele albicioase.
Ceva din Italia a iost transplantat aici si se mentine, peste
schimbkile anilor, i cu toatd disparitia principiului de unde
a venit. Italianä pare, la trecerea podului, si Loira albastra',
de o coloare tot asa de dulce ca a lacurilor din Nordul ita-
lian. Numai cit dealul de cretal, de si sdmdnat cu verdele
aiding al copacilor muntelui, n'are vesmintul minunat, de o
fireascd bogaitie, a colinelor lombarde inzeite prin geniul
pictorilor fárd rnoarte.
S. Pierre des Fonds-Tours ne cuprinde in marea-i garà de
impartire a drumurilor. Mari le turnuri masive ale bisericii
Sfintului Martin, pe lespezile cdreia se rugau Merovingienii
patronului ceresc .al regalitátii lor, se ridicá" alburii de-asupra
masei sure a cliidirilor care se fásfirà, confuse, 'Ana" departe.
Apoi pddurea de pini cuprinde inAltimile, de o deplin6
invesmintare. Printre tinuturile ei inaltii stejari suptirateci
clatind cuibul u$or, dar tenace, al viscului sacru. PAnd la
Chatellerault locuinta omeneasca e rard si neinsemnatá. Dacd
nu e aici loc pentru altal stdpanire a pdmintului, vacantele
muncii sint evidente. -
Orasul are in grädinile lui, lingä inaltii fásinosi, magnoliile
si platanii rásfirati ai Italiei. Pe zidurile care despart curtile
se catá'rá arbori pitici. La citeva ceasuri de Paris e clima in-
sorità si vegetatia abundentà a Sudului. Madona de faiantà
prinsá trite° firidà la margenea caselor &hove i inegrite
trimete la aceleasi regiuni meridionale, in naturà si in suflete.
Varga de otel albAstriu al Viennei, supt desele päduri, care
incunjurd totul, e in aceia$i notà. Pe cimpul imprimAvárat
prinde a miji griul tindr. -
Platoul inalt continua" cu terna-i galbenA asternutà peste

piatra adincurilor. La Poitiers, vechea cetate a Pictavilor,
www.dacoromanica.ro
Spte Spania
malul inalt, cununat cu vechi rdmdsite de ziduri si cu cons-

tructii moderne, se- lasá, gAlbiu, mincat de ierburi verzi in
miezul iernii, cdtre cursul verde inchis al riuletului care mdr-
geneste cu apa lui linistitd. Rostogolirea clddirilor de, toatd
mina are infdtisarea arhaicelor cuiburi toscane, tot asa de
confuse in sedritarea lor. In margene, °data', cavaleria bu-
rege loan, rdsfirindu-se pentru isprdvi si fapte vitejesti,
a fost zdrobitd de infanteria plebeë si de mesterii arcasi ai
regelui engles, sau, mai bine, ai celuilalt rege al Franciei,
venit de la Englesi, Eduard al Ill-lea.
Platoul Malt urmeazd apoi ceasuri intregi cu pdduri rare,
cu ogoare de grill fraged, cu case de piatrd acoperite cu
olanele coscove ale Rdsdritului. Cite un pile de oi paste in
colturile fárd. sdindifáturi. Si numele stilt arhaice, rare si sim-
ple: reminisce* ligure (de la ei pare a veni $i numele riului
Loire, in latineste : Ligeris). Sfinti de rarä inchinare, S.
Salviol.
Pe dealul din dreapta o intreagd cetate se insird acum,
cu turnuri ascutite strdbátind linia surd a cládirilor. E An-
goul'eme, capitala celeilalte provincii englese din Vestul Fran-
ciei, Angoumois. Vechea fortdreatá galled s'a pdstrat supt
noile stdpiniri, i pasnicul °easel de azi are inteinsul ceva
din dirzenia vremurilor cind cloud coroane se bAteau pentru
acest podis de apdrare. Strdbatem frumosul oras care a dat
numele ski ramurii dinastice a lui Francisc l-iu, si la iesirea
dintetin tunel el apare rásfirat pe povirnisul inaltului deal,
cu sirurile de case ce se succedil In coborire, eáláuzite de
fina catedralá de un gotic discret. Pdnd departe drumul e
mArgenit cu casele patinate de vreme. Biserici romane apar
cu cele trei abside neted desemnate, cu turnul rotund, impo-
dobit la fere$ti cu lungi profiluri, al cdrui coperis de olane
nu face stresind, ci se aseazd ca o ciudatá päTárie conicd.
Drumul urmeazd une ori Olaf in ,piatra care lasd pe mar-
gini ca o zgurá incremenità. De-asupra cimpul ride $i ramu-
rile suptiri ale arborilor desfrunziti se infrAtesc cu masa
obscurA a pomilor de toate felurile. Tumid rotund se ames-
www.dacoromanica.ro
4 Citeva zile prin Spania
-,
tea pretutindeni in clädiri : suit in virful catedralelor, prins
In colturile castelelor, adaus stingaciu la un capdt de mo-
destá fermá ori isolat in mijlocul cimpului, asemenea cu
moara de lemn de pe culmi. El face pitorescul monumental.
El caracteriseazá i aglomeratia cu vechiul nume rizboinic
de la Coutras, asupra cdruia pluteste amintirea cavalerismului
lui Henric al IV-lea.
Regiunea viilor incepe de aici si se va continua oare in-
tregi. Adesea pinii o márgenesc. Aspectul general, cu casele -
pitoresti, e cel italian. Sau mai degrabá este o lume a Su-

dului romanic, asemenea de la o tail- la alta, peste deose-
birile de natiile pe care le facem. Culeg in treacát la o statie
importantd numele de Libourne care trimite la Livorno.
www.dacoromanica.ro
IL
La Bascii francesi
Dincolo de Garonna larga ca un brat de Mare, toatd pri-
velistea se schimbd. Fondul e ca al vechilor picturi italiene.
Dealul ce se tidied incununat de clddiri vechi pare a fi luat
dinteun tablou de primitivi. Dedesupt, cità grijd iubitoare,
de un artificialism miscdtor, pentru monumentele cimitirului
In care nu e piatrá fdrá flori proaspete $i cástrte de sticld
inchid cununile care nu trebuie sd se imprástie ! Mai departe,
viile se prelungesc pAnä la nesiirsit, butoaie cotropesc curtile.
Pe alocuri invdlmáseala la locuinti e indescifrabilä : un ade-
värat covor de colori care se luptá intre ele si nu se pot
birui. Departe in fund aleargd mdrete poduri de piatrd
de fier, incálecind tocmai la capdt imensa Girondä, mare cit
Dundrea.
&intern pe pámintul gascon, $i numele cele d'intáiu o spun :
Aveyres, Vayres, care chiamd in minte depártatul nume al
Aveyronului.
Apoi inctircdtoare-si ridicd bratele In aier, deposite de már-
furi se urmeazd ingrdmádite dincolo de casele unui cartier
sdrac, se desemneazd un uria port ale cdrui brate pdtrund
adinc in uscat. Zarea e stdpinitá de inalta linie suptiratia a
unui turn de catedrald goticd. Peste acel puternic pod de
fier, márgenit de negrele case ale unui cheiu cu infAtisare mo-
-dernd se intrd in 'Ina Bordeaux.
Ne apropiem de Ocean in noaptea luminatá de luná care
pánd tdrziu lasá a se vedea pddurile de pini desfdcindu-si
capetele rotunde. Apoi nimic decit numele strigate'n noapte.
www.dacoromanica.ro
6 Cifeva zile prin Spauia
Sfintii crestini se amestecá cu pietroasele numiri ale imemo-

rialei antichitati basce. St. Jean de Luz, Sf. loan al Luminii
aminteste onoritgile delicate ale KU. de Vigny asupra dramei
eroice a lui Roland, despicind muntele in desperarea ago-
niei lui :
De Luz et d'Argelès se voyaient les vallées.
_Trei tinere Americane vorbarete se coboará la Biarritz, cu
plaja celebrA, care-si afld deci si iarna visitatorii. Din splen-
doarea de zi se inteleg acuma numai citeva lumini tremurd-
toare in fatadele negre ale caselor in formA de cuiburi de
piatrà basce. La Hendaye, unde Marea e sdrnanatá cu lumini
misatoare, vama francesd verified mai mult de forma' baga-
jele pe care se multämeste a le scrijela in bloc cu creta, dar
pasapoartele sint privite cu atentie. Rapede in trenul care-si
isprä'veste cursa. Dupd citeva minute sintem la drun, pe pa"-
mint spaniol, in mijlocul Pirineilor pierduti in noapte.
www.dacoromanica.ro
La Bascii spanioli.
Aici cercetarea cartii de trecere e inch' mai ingrijità supt

Ochii jandarmilor in mare tinutá, foarte cochetä. Se cere
si otelul in care ne vom cobori la Madrid si ceasul la care
vom pleca mine. Limba pe care o cunosc a$a de bi iesi
pentru intdia oará o aud vorbita e clara si simpaticá.
In noaptea rece $i clara, purtátorul de bagaje, de equi-
paje", aleargá in noapte spre Hotel del Norte, cu reclama
In trei- limbi. Obisnuita casä neagrä a muntelui basc, cu
obloane grele si coridoare inguste supt obloanele rosii. Ta-
petele vestezi, oglinzile par curioase in acest mediu foarte
vcehin.
Es limpia, e limpede", curatá, spune sprintena femeie de
serviciu. A doua zi prin negurile care se ridicá, muntele
apare farä frumusetä, gol, cu linii monotone, tápsite. Din-
colo de strádita ingustá ferestile sint ermetic inchise, -Ned
nimic din farmecul unei treziri italiene, plink' de zvon si de
risete. In fund trece o femeie cu Capita albá, apoi un preot
supt pálária cu margenile mari. E ce a$teptasem. De un
www.dacoromanica.ro
ceas din imensa bisericd nouá, Cu pretentioasa cupolg, clo-

potele-$i cintá bung dimineata", gonind somnul lene$ilor
mai mult, poate, decit chemind ruggciunea credinciosilor.
Dos tazas de leche caldo, $i apoi cu rápido" spre
Madrid.
Condica de cAldtori care mi se presintd pentru inscriere
e de tot interesul. Femei din Chile, rentiere", bärbati din
Argentina, un Portughes. Din Franta un singur negustor :
incolo fete, artiste. Tot asa si cu Rush si Estonienii, de ambe
sexe, arti$ti, si pentru danturi. In schimb, multi Germani,
cu cite un Austriac. Toti, agenti de comert ori negustori.
Cei mai multi scriu buletinul in nemte$te. Conclusiile le las
cetitorilor.
La iesire, strada e pliná de lume, ie$itá atunci chiar de
la bisericg. Femeile in rochii negre scurte $i in pieptare in-
guste poartä pe cap cirpe de coloare sau váluri de danteld
neagrd ; au ochii vii si miscdrile iuti ; bereta based acopere
capul bárbatilor cu spindrile late si infátisarea vinjoasd. In
turn ultimul cintec de clopote a incetat. Cládirea bisericii, rá-
zdluitd mai de curind, pare sd apartie secolului al XVII-lea.
De jur imprejur ceata se culege $i se topete in soarele ma-
tinal. Muntele se intinde vast, cu gheboseala lui bdtrin-
cioasg, plesuvg ; sus de tot albeste o clddire netedá care ar
'Area o mángstire.
Este la acest popor o demnitate mo$tenità. In tara unde
si pe latrine bdrbatii stilt caballeros", cavaleri, el chico
del hôtel", hamalul otelului, incepe prin a refusa bacsisul pe
care Ind cred dator sd-1 adaug si, cind fac sean din umeri
cd nu mai este", el imi explicg, inteo frantuzeascd aproxi-
mativg, cd el insista pentru altceva : sd vizez la casd biletele.
Trenurile stilt foarte curate, in mare parte noud : ca si la
Francesi, clasa a II1-a e cu desávirsire convenabilá, iar, ca
aspect exterior, chiar foarte luxoasg. Starea de curdtenie
a gdrii e aproape luxoasd. Publicul e rup;at, in interesul sd-
ndtdtii publice", de no escupir". Ati inteles de ce e vorba.
La o ferestuicd a personalului de serviciu s'au scos glastre
de flori, si pgsdri sar mdrunt in cloud cu$ti de lemn.
www.dacoromanica.ro
La Bascii spanioli 9
Provincia poartà numele, probabil preistoric; de Guipoz-

coa ; alAturi alte douL Alva& $i Bizcaya, complecteaz6 hárta.
vechiului sälas al raséi ' primitive din aceste locuri, -a Escar:-
dulnilor, vorbind vechea lor limbA aglutinantä, escaura. Vom
sträbate teritoriul guipozcoan pentru a- ne cobori in tiputu7
rile de supt munte.
Muntele márgeneste intgiu de ambele, pArti, cu suprafe-
tele lui modircoase, umflate, chinuite.. Parch', ieri sa intimplat
marea revolutie care a rupt .päturile, le-a prävälit, le-a läsat
strimbe, cu .urraete tragice din clipa marilor prefaceri. Une
ori toatà coasta e scrijelatá _in lung $i umfläturi diforme se
coscovesc intre brazde. Tdietura drumului de-spicä. piatra
surd $i o piaträ rosa', de o gingäsie deosebitä. Casele .sdind-
nate la intimplare au supt triunghiul de fatadd obi$nuit douä
induri de cite douä odAi, strdbAtute:in lat de uware balcoane.
Livezi de porni roditori. In cari se prinde, foafte jos, cui-,
bul de vise, hiriobul unor zine- cit gizele. Pe margenea san-
tului un arbust cu frunze de ace scoate inainte strálucitoarea
noutate a floricelelor galbene.
Dar, mina omului, in ultiraele timpuri mai ales,- a fost deo--
sebit de harnicä. Din bielsugul energiei acestei vrednice po-
pulatii a .rásärit o industrie infloritoore. E sämänat tot dm-
pub de reclanrele ei. Papeterii,. usine 'Isar la fiecare pas.
Inalte case de lucrAtori cu mai multe rinduri string lumea
din asuele cu cOperi$ril de olane inegrite, $i toate felurile
de zdrente fluturà din zecile *de feresti deschise._ Apoi gus-
. tul burghesiei bogate apare. in extraordinara inflorire de OA-
lete, -de vile inchinate 'cu nume de femei iubite : Inesita, Isa-
belita,- in, mari constructii cochete .cu cite -sase.staje. San-
Sebastian, unde curtea petrece \vara si ,unde se adund
mii de strdini, e - 9 minunatä, inflorire a elegantei acestui po-
por bogat in secole de artà $i pricepätor a1 nevoilor vremii. t,
In putine locuri din lume se poate vedea frontul de splendide

constructii moderne de o asa de rafinatà constructie inaintea
cäruia trécem fulgerätor. Din fund, turnul dintat al catedralei
spiritecà aierul limpede.
. Apoi iaräsi cASuta bascA, de-asupra pämintului tulburat
www.dacoromanica.ro
pentru vecie, intre pomii asupra cdrora atirnA greu vAlAtucul

rotund al viscului : Zarauz, Oyarzan, Zumaya, Artigarraya.
Este ins'à si o Arona, care trimete la regiunea marilor lacuri
spaniole. Riul care curge prin San Sebastian se chiamA Rio
Urumoa.
Tolosa, corespunzAtoarea Toulousei francese, presintA supt
inaltul munte, acum pacific rotunzit in formidabile mo$inoaie,
un colegiu al fetelor lui Isus", institutie iesuitA, $i incA una
din marile papelerii", fabrici de hirtie, ale regiunii. Peisa-
giul s'a strins in väi inguste, bune pentru rázboaie civile ca
acela al carlismului indArAtnic, gata de toate jertfele. Poduri de
piatrá mincatA de muschiu injugá apele verzui tisnuite din
piatrA. Jos, in grAdinile de zarzavat, de un verde viu, oameni
cu berete basce umplu cosnitele din spinarea cumintilor md-
gArusi. Oi albe ca zApada, cu lina in stoguri, de bund samA
stogosele noastre, se rásfird pe coasta cu brazi in páduri,
scurmatA de gáuri, pe cind alAturi ardesia muntelui se co-
board pe sine. Biserici din secolul al XVI-lea ridicA turnul
lor scurt din adincul inaltei constructii de pietre galbene-ne-
grii. Chnitire cu crucile sure dormind supt imensi pini mari-
timi in margenea caselor dinteo singurá coajá, cu ferestile
adesea sprincenate cu colori.
Peste un $fert de ceas suntem supt muntele cu zdpadA
-
proaspdtä si coastele apar pustii si aproape desgolite, de si

la picioarele lor legumele se cultivA harnic si cu folos.
La cohorts urmeazd o regiune de pAduri rare, cu copacii
suptirateci. La Alsásua, cu catapeteazma muntelui acoperit
cu zdpadá in fatA, sintem in vechea Navarà, pe aceia$i linie
cu Parripeluna. Rasa s'a schimbat. E tara refugiatilor veniti
din jos, nu a pázitorilor neclintiti ai stincii ; e leagdnul de
Stat care descalecA": spre Nord, in Franta de azi, spre Sud,
In lumea burgurilor" (Burgos) si a castelelor (Castilla), pre-
cum Argesul nostru coloniseazá Tara Oltului ardeleanA si se
coboarä spre sesul muscelelor Dimbovitei, spre largul lumi-
ni$ al Ialomitei tirgovistene. Sintem la ináltimea Pampelunei,
capitala acestui intAitt sAlas politic, dupd ptinerea in miscare
www.dacoromanica.ro
La Bascii spanioli 11
a recuceririi" contra Maurului, supt steagul crucii, cu pri-

begii de singe gotic in frunte.
Tara famine muntoasä, cu prävälisuri mari de surd piaträ
Cu totul goalá, cu fata de $arpe sur pätat, in fata altora in
care albul zApezii &A un caracter de trecdtoare viatà. La un
moment dat, ne gäsim Cu totul in apropierea purelor virfuri
albe. In valea foarte larg4 casa se presintd acum, cu multele
ei feresti -Ned triunghiul basc, intr'o desfásurare egald a fa-
tadei albe. Bisericile se mentin foarte inalte, cu turnul lipit
In fatä, influenta austriacd l-a adus $i in Moldova, Cu
contraforturile sprijinindu-le chiar ele sus, pasnice supt vAp-
seaua lor galbenä, färá nimic din capriciul $i indräzneala go-,
ticului. --
Supt muncelele ce urmeazd se intind acum lanuri de gritt
räsärit, in apropierea pädurilor. Vitoria, capitala Alavei, e in
provincie bascä. Interesant oras, eu fatadele-i de geamuri,
asa-numitele miradores, prin care odäile se deschid drept pe
stradä, cercevelele insesi fdcind elementul de ornamentatie
O viatd deschisä, veselä, o plácere de a vedea $i de a fi vä-
zut, o sinceritate" cre$tind in fata Maurilor, se váldeste astfel.
Casa se scaldá in luminà i strigd veselia cea mai simpaticd. -
Una din ele are o triumfdtoare cupola' de portelanä coloratá.
Mänästirea singurd i$i insirä ingustele-i feresti de temnitá
lingá geamlicurile pe cite patru $i cinci rinduri care scinteie
la Mare.
Sestil plin de lumina", din margene a fost sadat de sin-
gele soldatilor napoleonieni bátuti de Wellington. Plugul ri-
dicd bulgäri lucitori de bunä ternä neagrá.
www.dacoromanica.ro
IV.
In Castilia.
Castel modest, suit pe clame sus,

Tu n'ai avttt nici bogettii, nici (val,
Dar p iatra ta, in lunga, sfinta ceartii
Cu Maurii, salpa intregu-Apus.
Cum stai acum asa de gol ii trist,
De rid de tine casete sdrace
stema ta sfertrmata 'n ternel zace
Cu semnul vechii lupte pentrtt Crist,
Ostas-profet, ¿mi pare cei ni sptti :
Aceste teri crestine si regate,
Aceste Catedraie minunate
Ea le-am fama ca voia Domnului.
Dar in tara striatá de linii care o taie in lat muntele re-

vine, acuma acoperit de páduri si tufisuri, fácind cu virca
lui o despártire usoará de apárat fatá de pámintul de la
vale, pierdut cátre stráini. Ici si colo, pe culmi sau in jurul
lor, turnul baronului apare, privighetor si plin de amenintare.
Mergem cAtre Ebru $i Castilia. Dupd asinul räzlet al Bascu-
lui omul castelelor", inhantá In sir catIni lui impodobiti.
In gard la Miranda hotarul se trece. Alte tipuri omenesti
apar. Foarte frumoase fete ovale, cu tenul cald, cu ochii ne-
gri scinteietori. Neamul descAlecátorilor apare cu toate cali-
unei rase aristocratice. Dar sint $i goticii ochi verzi ai
náválitorilor din veacul al IV-lea. La urechi párul se stringe
cochet in rosetá de impletiturá.
Ebrul, corespunzálorul asa de departat al Hebrului tracic,
e o al-A inceatá, curgind inte maluri moi i schimbátoare,
udind rádácinile caselor cu cárämida mincatá de vreme $i
www.dacoromanica.ro
In Castilla 13
prelingindu-se de-a lungul vegei" de roadá. Smerite vechi

poduri ii fac drum supt arcele lor de constructie romanA
masa lor picata de muschiu se oglindeste in unda lui verde.
La citiva pa$i, biserica gotica de tip spaniol, cu capela
In jurul nàvii i in fatà Cu o intreagá constructie masiva pe
care o márgenesc douà turnuri burgunde rotunde $i suptiri,
de al caror virf ascutit se prind numai citiva modesti pinteni
gotici. Coloarea rumend a zidurilor o scoate in relief mai
mult decit liniile ei, cam confuse.
Ne cufundärn apoi iar in munte. Muntele desert $i sálba-
tec, de o uscaciune de Africa, de odesordine de ráqturnare
a pamintului. Cetati intregi de dimensiuni uriase sint fiicute
din sfarimaturile acestei lumi cutremurate de un vittej ne-
bun. intreg cimpul, ca in centrul Istriei, e sAmdnat cu pie-
tricele care ar 'Area rdmase dintr'o improscare cu prastii de
uriasi ce s'au lAtut amarnic. Cu nesfirsite silinti ici si colo
se incearca o samdriaturá saraca din terna bruná $i ro$ie in-
chisa in aceastá albie infernald.
Numai dupa ce s'a trecut prin aceste ziduri frinte, prin
aceste coloane sucite si strimbate de inclestarile Titanilor
se deschide iarài cimpia nutritoare. Ogorul se insird
ogor, in ldvicere lunguiete, pe chid satul se gramadeste in-
tr'un colt, sfios, cu biserica dominindu-i strinsoarea. Turmele
pasc intre spatiile sàmdnate, rare ori cu o patà neagrá in
albeata lor imaculatà.
In mijlocul acestui tinut roditor, la Burgos, $efii recu-
peratiei, ai reconquistei contra Maurilor asemenea cu Ta-
tarii räspinsi in Moldova $i-au asezat Incà din veacul al
XI-lea resedinta. Intdiu juzi, legenda cunoa$te pe un
Diego Porcellos, pe un Lain Calvo, pe un Nurio Rasura,
apoi conti i in sfirsit regi. Acesti castelani, oamenii ce-
tatilor, ca Moldovenii fata de Munteni, scapä de stein-
soarea Navarei, tara de cloud hotare, si supun in luptá
tara legiunii", Leon, departatele Asturii, Galicia, pamintul
-
galic" din Sud-Vest. 'Burgenlandul", Muntenia", fa'cu uni-

tatea nationalá, contra Aragonului, tara de lilt ca Mol-
dova. 0 cultura se creiazal in jurul puterii politice, dar,
www.dacoromanica.ro
,
14 _ Citeva iile prin Spatila
'daca -ea 'impune o - limbd, castilana, nu .poate crea si o arta -

decit- numai cea popularä a bisericutelor din :Nord, ,..-- crea-
tiune Iocalà care s'ar fi- putirt desvolta, daca n'ar f fost
o-pritá, cum "a facut arta Moldovei. -Arta oficialá ?lisa vine in -
epoca goticá de peste hotare, odata ,cu pätrunderea cistercie-
__ -
nilor franeesi. -,
, Astfel un loan de Colonia niirituie domul inceput -din se:
colul al, XIV-lea. Fireascá aceastà chemare. a unui Germ-an
dupa ce Alfons regele Castiliei ajunsese, la distantá, Impd-
rat" german sau, mai exact, rege germanic cu pretentie la
coroana imperialá.' Se recunoaste in deosebita ciädire, ca-
lipseste doar. podoaba, obisnuita in - Franta, a pädurii
sfikilor din -firide, linia de itidrázneata inaltare a`catedralei
din Colonia insäsi. Fatada, care cuprinde, in loe de inflo-
rirea. -rosetei unice,, -un complex de sculpturi inliScuitoare.
peSte care se ináltd 6 selie de iocnite, e prinsa intre doua
formidabile turnuri, .lucrate toate in ace, de o bogatie -si de
°Jineta' incomparabila. La celalt cá-pat al clädirii e o intreaga
vegetatie de sageti; formind impreund un manunchiu admi-
rabil de aita Migäloasa 5i dibace.,
Acum la -patiusute cinzeci de ani dela plecarea regilor,
stramutki la MiaZazi, -ca Domnii nostri de la Arges la 'Fin.
goviste, centrul orasului ,de vre-o 40.000 de suflete_ e acolo
lingá dom cu arhiepiscopia, si la barierele trtnultii s'a abátut
o intreagá mica' oaste de seminaristi cu rochii i berete ne-
' gre, cari par iesiti din cadrul unui pictor _de viata biseri-
ceasca. spaniola din secolul al XVII-lea.
-
Tara castelelor" si a ogoarélor urmeazd; aceiasi de la un _
krup de case galbui la altul. Pe drumurile. albe treC marile

carate ca niste läzi,,_cu doud sing.ure roti enorme, pe care
le trag boi tapeni cu coarnele scurte sau -catiri inhamati in
rind. La Venta de Baños numai, un Orasel - se- mai rásfira pe
coasta. La Duenas; supt un'curios tumburuc de, deal- cu infá-
tisarea de vulcan stins, cele doud biserici, string in jur toatá
turma Ion, odata fdrà gres ascultatoare.
Ä doua Capitalä a _Spaniei Unite,- Valladold, care ar fi un
www.dacoromanica.ro
tn C-astilia 15
vechiu centrii arab, reSedintk -de valiu, se anuntä- printeuii

_ impresionant cimitir uria$ in umbra pinilor niaritimi cari, in
lung sir solemn .si trist, duc la dInsuL Multimea de Dumi-
" need e acolo, Intre crud_ si monumente, vioaie si veselä ca
Intl:Tun loc de odifind Musulman. Din ce In ce se vddeste
; mai mutt acest carae-ter popular al foastei .capitale care si-a
. pierdut dreptul, °data" cu Sueeava noasträ, la sfirsitul seco-
lului al XVI-lea, ca recapete o clipd dupd 1600, Intoc-
mai ca -si aceasta. -Toatä lumea e In stradá, pe pietele prä-
foase, la ,margenea, sinelor, si cine nu 'incape acolo se Ingrd=
mdde$te Ja nenumdratele feresti alé caselor de o vechime ne-
glijatA. Ce nu .se vede acolo : bätrIna in solemna-i rochie
nedgrä; femeia tindrd In veSminte colorate,: fetita de 'scoalä.
cu -cartea lingd dInsa, bárbati de toate vristele, infrätiii prin
aceiasi bung euriositate nevinovatd supt soarele cald. Figurile,
unele de o aleasä frumusetd, sint din acelea care au dat ca-
"racter picturii lui Murillo, In vremea,' cam tárzie, and, tot
odatä, arta spaniold _si-a gäsit i subiectele si mesterii.
Douà biseilci alAturea dau sensul vechiu orasului.- Una are
simplicitätea discretä a Idcastgui roman clädit din cdrämizi fdrà
podoabe ; cealaltä, fun datia lui Filip al II-lea, in stilul care a -
devenit oficial, -regal", Malta' in Virful .zdravänului turn gal-

ben o uriasä statuie a Mintuitorului veghind. Vioi tined se-,
minaristi cu; o pelerind rosie-aprins e haina neagrà sar sA
vadà trenul care trece. Liberalismul, republicanismul, ateismul
spaniol modern par a fi lucruri atit de la suprafatä:.. -
i`
PAnd departe, multimea ieSitä ca sd guste cälduta zide
primávarà timpurie. In ea, soldati : infanteristi cu ciacoul Inalt
din vremea Restattratiei frarieese, 'cavale- risti çu "säpci engles-e
si dolmane scurte, blänite ca ale husariloi; unguri. Multe si
.frumoase femei. Supt 'Malta frunte albá, _cu cirlionti de un
negru straticitor, ochii albastri-cenusii cu cäutätura iute si -
mindrà cari se vád asa de rar .aiurea decit pe aice. Cele mai
.frumoa-se durribrävi de pini Lrotati cuprind Imprejurimile.
Ciudate dru'muri de tarä, Inguste, ssteinitei nepavate : se'

vede- c4' aici nu plouà des. Pe until un teran .coboard pe
www.dacoromanica.ro
mágarul lui. Cáläreste ca femeile, cu amindouá picioarele de

aceiasi parte. Aratá a$a, in acest echipaj, de parcá toata lu-
mea e a lui... Aceia$i minunatá pádure acopere laturile. '
Din turn de bisericá in turn de bisericá, prin ogoare foarte
frumos lucrate. Cine vorbia de incetineald si neglijentá ?
Aceasia e opera unor perfecti agricultori. Vechiul exemplu
al Arabilor, formati si ei la $coala bizantind $i persaná, n'a
fost pierdut.
Medina del campo e o ráscruce de drum. Cel din stinga
duce spre Salamanca, cu -vechea-i Universitate, unde päná ieri
preda azi pribeagul Unamuno. Ludm pe cel din dreapta, spre
Segovia.
Drum táiat in lut galben' de sámánáturi. Cimpul rámine un
timp gol de pomi ; doar ici colo, tufe de pini. Via va apà-
rea indatá. in fund se názar muntii, cu totul albi de západd,
ai altei ierni care ni taie drumul. Si acolo a fost un hotar.
Acei cari cdpätaserd prin necurmatá si sistematicd lupfá ph"-
mintul fertil au reinceput bátália pentru ca sá ajungá si la
altá ternd de griu. Alternarea muntelui cu ogorul face din
peninsulá ca o Románie in felii.
Apusul se lasà,: la inceput fárá fanfarele Orientului. Pe ce-
rul de un albastru palid, cu marame suptiri de nouri, arborii
fat-A frunze se inscriu cu un aur palid, foarte ginga$. Tota-
lul, cu fondurile rumene sau aurii, e de o incomparabilä fi-
netd. Rar, profilul de intunerec al unui tren pierdut. Este inteo
parte un vioriu pe care nu 1-am mai vázut nicderi. Fromentin
singur a gásit in Africa muntoasd astf el de ceruri. Este o fee-
rie fárá sfirsit, care dureazá ceasuri. Linii de ruginá incheie
agonia luminii.
Pomul cre$te acum inteun pámint cenusiu, fárimitat ca o ce-
nusá. in fund curg ape sdrace, strimbe.
De o diamantind claritate, luceafárul are in noaptea seniná
mindria unui soare foarte depártat.
In noapte spre Madrid.
www.dacoromanica.ro
V.
Madridul.
:
Capitala Spaniei -nu e un bras care s-'a fkut singur : el nu re-
presintd, ca Parisul, un lung trecut, plecind din vremile romane,
pentru ainfrunta' Prin sine furtunile evului mediu incepätor, pentru-
.a se organisa neatirnat in mijlocul luptelor, pentru a cdpgta o ne-
tedä si viteazd constiintä de sine insusi si a presinta, gata fkut,
egiror cariei insi$i sd fi plecat din margenea lui, un addpost
contra primejdiilor, In Vremea chid ei erau m.ici si slabi:
Niciun sfint, ,nicio sfintä nu-si intinde "ocrotirea specialá, din
fundurile vremii, asupra orasului regal. Niciun turn de bise-
rich' nu arhinteste vremea cind energia burghesá sà fi apkat
däinuirea linistitä a cetätii. Nicio frinturá de zid nu vòrbeste
de asedii sustinute $i de dusmani räspinsi. Buture5tii hostri, '
_pe .cari asa de fisor se gindesc multi a-i päräsi, pentru o
noud capitalà improvisatà si comandatä, izvor de cistiguri, e
incä un vechiu centru pe lirigd aceastä capitalà il cànii nume
chiar. nu se ,stie de unde vine, din ce izvor .arab extrem de
modest, si al cdrui noroc a fost asa de tärziu. .
.,-Si nici mdcar regalitatea _ nu i-a dat .Madridului iubirea

grija ei. Despretuineläcasul deschis oricárii näväliri si supus
oricärii tulburki al unei populatii anonime si fàrä .trecut, ea
si-a imprint-at resedipta departe, pe un platou serc, vintos .si
rece, -unde zeul se simtia isolat in maiestatea lui. DacA l_u-
dovic al XIV-lea a, imitat dinastia inruditä fkindu-si Esco-
rialul la Versailles, contactul cu Parisul n'a fost niciodatä
.pierdut si, chiar -WA iubirear favoarea Si ocrotired. Coroanei,
2
www.dacoromanica.ro
Imensul oras a putut duce si mai . departe, cu o crescindá

ingrAmAdire de bogAtii si cu o strAlucire inegalabild, mare*
lui ursitd. Pe cind CenusAreasa madrilend a rAmas smeritä la
pragul MaiestAtii Sale catolice, vegetind inform $i färd suflet. -
A trebuit ca Bourbonii, obi$nuiti cu o Metropold la 'hide-

mind, sd vie ca sä-1 ridice. Si de aceia, cu bisericile sale
tArzii, cu catedrala sa neisprAvitA 'And acum, cu largile sale
strAzi moderne fArd caracter si cu parcurile sale vaste, Ma-
dridul e mai mult o creatiune a dinastiei de singe frances.
In lumina soarelui cald din Guadarrama vine un aier
curat si tare orasul pare de o seniorialti lArgime, de o su-
perbd impodobire. E in atmosferA ceva din marea maiestate
care secole intregi s'a perpetuat aici, in aceastA tarA care a
condus lumea catolicd intreagA, cum niciodatA o Ord n'a
condus un grup din altele. In caracterul oricArii clAdiri, in
demnitatea oricdrii miscAri, in constiinta oricArui om e ceva
din aceasta InAltAtoare traditie. Si, adaug, in acelasi limp, in mul-
timea care se poartA pe strAzi liber, comod, fArá grabd, -WA
fried, fArd jend, respectindu-se intre sine, dar fArd sA caute
a se speria unul pe altul, cum nu cautd a se ghionti, a se
inlocui pentru a ajunge mai rapedè; este ceva din caracterul
popular al acestei Castilii, in vechiul citib terAnesc al cAreia,
fault pentru vietAti mai mArunte $i mai modeste, si-au gdsit
loc, spircuindu-1 putin pe lAturi, largile aripi ale vulturului
imperial habsburgic.
StrAzile de cdpetenie, Alcallä numele vechiu-arab, care nu
e aici de datind, ti de intrebuintare lingvisticA generald
Calle Mayor, Calea Mare, stilt deosebit de largi, i ici si
colo se intilnesc mici parcuri (unul mai mare e o podoabd a - -
ora$ului, Cismegiul madrilen, care n'are trandafirii alui nostril).

E opera de aerisire, de insánAtosare, de lArgire a pldminilor
care dateazA din vremea cind Parisul, supt al doilea Imperiu,
si-a cistigat bulevardele cele mari ; nu $tim care e numele
Hausmanului" spaniol. Si clàdirile cu mai multe rinduri s'au
ridicat imediat pentru oficii : lingA coloanele antice ale Con-
gresului deputatilor", Ministere, Posta, foarte impunAtoare,
www.dacoromanica.ro
Madridul 19
Bursa, cutare Legatie caré vrea sá se impuie (imponieren

aceasta inseamnd Germania). Ici si colo fatade de ckámidá
aparentá, cu un, row cald, foarte plácut in aceastá vie luminá.
Rare ori vre-o urmd de trecut : se ascund bisericutele mo-
deste, foarte rurale" ale Madridului debuturilor. O fatadä
de toatá frumuseta prin lucrul extrem de delicat al marmurii
numai in ghirlande serpuitoare, e aceia a vechiului
Ordin de cavaleri Calatrava, sprijin al regalitajii in vremea
grea i glorioasd a Unirii Coroanelor si a Cruciatei.
In mersul cu pazd al tramvaielor, in alergatura potolità a
micilor automobile galbene, in parada trásurilor cu vizitii si
lachei in livrele, in scuturátura ckutelor trase de catiri ráb-
dátori, e aceiasi bonomie" care distinge aici totul. Prin ceia
ce aiurea ar fi o infriguratá imbulzire, iar aici se coboard
pánd la un bun pas de defilare, se strecoará bkbati cu
haina banalá, femei din popor, adesea cu un admirabil oval, -
cu o liniste junonicd in obraz, cu calma lumina" adincà a

marilor ochi negri. Mantilele de danteld neagrá string de
aproape párul pieptänat in jos s'a dus vremea coafurilor -
inalte si a cirligelor negre, cochete lingá urechi, si, vai !, si

aici foarfecele asasinilor párului femeiesc opereazd in masá
si invelesc cu gratie bárbiile ascutite. Cine vorbeste de o
Spanie focoasá, trepidantà, sárind in sus la plesnitul casta-
gnetelor, n'a cálcat de sigur in aceastá casá buná", de boie-
reascá datiná, care e Castilia.
Bunátatea d-lui Martin Lanuza, consul onorific al Romá-
niei si un mare financiar, cu o intreagd viata parisiand in
urma lui, ne duce la Palatul Regal, a cárui imposantá massá,
asemenea cu a Burgului din Viena, inchide orizontul.
Si aici Bourbonii sint ctitorii. Oameni veniti dintr'o Ora
constituitá si asezatá, trAind pentru dinsa, in jurul capitalei
ei nedeslocuite, ei au simtit nevoia palatului in capitala in-
sási, pärasind Escorialul umbrelor nemingiiate ale epocei care
in totalitatea ei se poate numi : imperialä. Planul lui Carlos
al III-lea, a cárui statuie cAlare dominal in Parcul din fata,
hare atitea statui princiare de marmurd desfácute de aiurea
www.dacoromanica.ro
20 Citeva zile prhí Spania
$i exilate aici, a fost maret. Un Vatican al regalitátii-idol tre-

buia sd se ridice pe acest loc,cu vederea asupra departatilor
munti albi, de o parte, asupra freamatului popular de alta.
Douà aripi de un foarte frumos stil s'au ridicat, alta catre
zärile muntoase a ramas numai inseilatá. Patratul de zidiri
rámine deschis dire Catedrala abia inceputä, $i de - atita
vreme.
O splendidá Armerla real" stringe coifuri $i platose, in-
bracaminti de metal pentru cai, sabii $i pusti din toate vre-
murile. Nu poate fi dusk' mai departe migala sculpturii in
metalul pretios i in fildes. Toatá seria regard apare in coaja
ei de fier, argint $i aur, de la vechea chivara, umbritá de o
ciudata dihanie apocalipticá, a regelui Martin, la inceputul
veacului al XV-lea. Iatá sabia simpla cu miner negru
auritul estoque al lui Carol-Quintul, iata mareata armaturd a
urmasilor sài, i a celor cari nu i-ar fi putut sprijini greutatea. -
lath' litiera de piele, abia aurita, a emperadorului" celor cloud

lumi. lath' cortul turcesc prins la Lepanto in 1572, $i iata -
felinarul bizantin, parind furat de pe un bucentaur venetian,
al galerei amirale luate celuilalt Imparat.
Acest trecut traieste. II arata strajile in costume din al
XVIII-lea veac, halebardierii de o nobilá atitudine, cu topo-
rasele lor arhaice, ariile vechi pe care cu sunete de fluiere si
tobe le Chita musicile in defilare, pasul socotit, de o fune-
bra si impresionanta cadentä, a gárzii ce se schimba. Cu a-
mestecul de toate armele, cu profusiunea galoanelor si ener-
gia colorilor, $i la infanteria cu pantalonii rosii de singe, cu
luxul podoabelor pline de pitoresc, ea aminte$te si vremea
marilor glorii $i traditia marilor maestri ai artei.
In fa ta splendidei desfasurdri de armata strdlucit imbed-
catä nu s'ar crede cd se mai pot intilni, in aceasta vreme
cind soldatii sint actori ster$i ai unei drame mecanice, uni-
forme ca ale husarilor principesei", un decor de arta
multimea e strinsá strugure. Oameni de toatá clasa adunati
- pentru ca sa admire aceastá oaste iu6ità. Nu numai ei pri-
vesc cu interes si drag la soldati, dar ace$tia se uita la mul-
www.dacoromanica.ro
Madridul 21
time cu cgutáturi de familiard prietenie, $i putintel, cu min-

dria unor artisti cari stiu cd au fAcut ceva foarte frumos.
E o mirare cd se poate face cu terani halebardierii
singuri sint nobili, de oarecare vristd, dintre oamenii mai
nalti o feerie militará asa, de complicatá si asa de find
ca aceasta. Fiecare pAnd la ultimul soldat isi stie perfect ro-
lul. Comandele care taie aierul sint executate pared ar fi stiute
de'nainte. Gesturile sint de o uimitoare sigurantd. $i nimic
n'are dura sigurantd mecanicá a unor anumite discipline.
O gratie de bun gust, o docilitate acceptatá cu pldcere do-
mind ansamblul acestei executii care e de o innaltd scoará,
dar si de un admirabil instinct.
Tipurile sint adesea ca ale sátenilor nostri. Aceiasi bgrbdtie
fdrá ingimfare, aceiasi discretie cuminte. Sint cuminti acesti
depgrtati frati ai nostri, $i adesea de o mare frumusetd. Unii
par niste paji coboriti dintr'un tablou al oamenilor de buná
crestere generará.
Privelistea, unicä, lasd insä impresia unui melancolic ¡real.
E prea bine si prea frumos ca sd fie de acuma. Si e prea
trist, in musicd, in gest. Un regret pare cd trece asupra ca-
petelor tuturora : acela al Imperiului" pierdut pentru totdea-
una.
Biserica, ea a rdmas in Scaun. Dar nu mai porunceste

decit intre hotarele natiei. Altii i-au luat si acea armd care
a fost militia lui Isus", lesuitii. Dar si aici formele au rd-
mas neatinse. Dovadg, acum chiar, cele trei cocii care duc
solemn preotii in haine cusute cu aur, in decoruri strdlucite
de inmormintare patricianá.
Strada insd, aceia e in adevdr vie. Un popor intreg n'o
stfábate, ci o ocupg. Magnifice figuri feminine trec, cu ochii
albastri-suri intre genele lungi, supt podoaba bogatä a párului
negru strálucitor. Cite o mInd Tilting de supt o mantild nea-
grä. Clasice fete romane de terani si muncitori. Copii ce se
frdmintá si chiuie. lar din toatá aceastg nouä represintatie in
praful strdzii cu vechiu caldarim i pomi chirciti de bulevard
www.dacoromanica.ro
neisprävit se desface tin sentiment de frátie umaná si de

nesfirsità bunátate instinctivd.
Madona de Murillo lingd copii de acelasi grämäditi asupra
unei coli de pepene intr'un colt de ulicioarä. Tabloul trebuie
sà-1 vezi aldturi de realitatea care l-a inspirat. Altfel el poate
'Area vfals sau fad.
Vechiul Madrid" figureazd inteo expositie care formeaz4

un adevárat Museu provisoriu, menit sä rámiie in parte de-
finitiv, si aläturi de dinsul ceva din vechea Spanie intreagä.
Iatä castelul regal de la inceput, cu turnurile lui in colturi,
cu unghiurile in retragere sträpunse de feresti märunte. Incä
din veacul al XVII-lea masa lui sumbrd, foarte pitorescá, ab-
solut potrività cu caracterul general al terii, era intreagd.
Regalitatea cea veche l-a locuit cind nu era in Eseorialul
vecin : aici era popasul impáratului" ; si, din odäile lui sum-
bre, porniau ordinile implacabile ale fiului säu, regele catoli-
cismului ; in aceste incdperi -Mfg luminä s'au ofilit tineretele
atitor 1)- rincese din singele Habsburgilor si atitor vioaie fiice
ale regilor francesi i in ele s'a isprävit lunga agonie a
unei dinastii stoarse de putere i preväzind catastrofa domi-
natiei sale peste cele doliá lumi ; pe aici au trecut pe rind,
In lupta pentrit o mostenire de rnult scontatä, Filip de Franta,
incepdtor al unei noi dinastii, si arhiducele Carol pe care
suirea pe tronul imperial din Viena l-a fAcut sä" ella de pe
cel spaniol, apärat párià atunci cu atita indärätnicie. Apoi,
and Bourbonii se instäpinirá i zilele de nebunie ale funda-
torului noii serii de regi se strecurará lungi si grele in cä-
märile unde-si däduserá suflarea Habsburgii ispräviti, un foc _
purificator cuprinse in limbile lui rosii imensa clàdire. Pentru
a o inlocui se ceru, intetin timp chid regina era Italianä, pla-
nul unor arhitecti piemontesi, Invara, Sacchetti, si ceia ce rä-
säri din mina lor fu o resedintä tot asa de solidä pe coloa-
nele ei tapene ca i zidurile regale din Turinul lor de nastere.
Si sträzile de pe vremuri, inaintea indrdznetelor reforme ale al-
cazilor" moderni al-cadi cadiul arab aveau alt carac-
ter, pe departe nu ata de mdret ca acelea de azi, in care si
www.dacoromanica.ro
Madridul 23
modernul cermai bizar isi capAtA dreptul in zidiri enorme :

miradorele Valladolidului se intilniau, cum era asa de firesc,
si in noua capitalli. Un mare incendiu le-a mistuit si pe aces-
tea, -Nand loc constructiilor de o uniforma magnificenta pe
care le vedem astäzi. -
Casa princiarà de pe acele vremi avea insA podoabe pe

care niciodatá nu le va putea inlocui goala pretentie de as-
fäzi. Mobila de atunci n'avea totdeauna un caracter local.
Dar ce frumoasa' era ceramica la care de mult nu se mai lu-
creazA, aceastA mostenire a artei arabe cu strAluciri metalice
curioase ori acea popularà blidArie de la Talavera in care ima-
ginatia Sudului spaniol isi dAdea deplina i originaba expresie !
Si casa consulului nostru are exemplare foarte frumoase ale
acestei industrii nationale, acum pArásite. Tapiseriile de la
Buen Retiro, pe modèle flarnand.e si de aiurea, sint de o in-
grijire deosebitA si de o gingasá coloratie ; traditia s'a pAs-
trat si pAnA azi in fabrica regala. Dar ce e mai frumos in
aceastä mare manifestatie artisticA sint tapiteriile dupA car-
toanele lui Goya.
Pictorul tragic al schimelor celor mai ingrozitor de ridi-
cule si celor mai ridicul de ingrozitoare, visAtorul de spaime
nemai inchipuite de o minte omeneascA a dat aici dovada
nesfirsitei lui iubiri pentru poporul din care fAcea parte. Viata
de-- mulled la amp cu clAdAria de aur a snopilor, taiati de
- terani si terance cari, cu toatA idealisarea, nu sint de iditä,
odihna de DuminecA la lard pe iarba proaspätä, in ame stecul

de vesminte si de colori, clipele de reverie cind iubitul tAcut
priveste cu ochi calzi iubita, cumpArAtortil cu gind poznas
care se apleacA asupra mArfii de portocale a negustoresei
In aier liber, si nu numai asupra portocalelor de marfA, toatA
aceastä lingä $i variata frisA a vietii spaniole la sfirsitul se-
colului al XVIII-lea se desfAsurA aici in adevAr fermecAtoare.
Acel care n'a avut inaintasi a lAsat la doi, trei din urmasii
säi traditia acestei arte adevArate si oneste care, in momen-
tul chid regalitatea se cufunda in scandalurile uscativei re-
gine Luisa cu ochii rAutAciosi, care instala intr'un palat anume
pe aventurierul Godoy devenit print al Nell, dovedia
www.dacoromanica.ro
24 Citeva zlle prin Spania
viata adincd a poporului, acoperitá de suprafata strAlucitoare,

care-si pierdea acum poleiala, traieste si ea', in picturá ca
si in realitatea de toate zilele, ea este temeiul.
O °daifa intreagá e consacratd biruitorilor la cursele de
tauri", espadelor celebre, infdsurati in dantelele i in esarpele
lor. Tablouri li presind chipurile. Altele se opresc asupra sce-
nelor scirboase si in aceastA reproducere a bestialitätii lor,
mai mult umane decit animale. Caii cu matele date afara cari
agoniseaza tdvdlindu-se oi incercind desperat sd se ridice
In picioare desgustá poate mai mult decit spectacolul de md-
celdrie eroicá el insusi. Din fericire aldturi se pástreazd me-
moria, ceva mai scumpá, a marelor actrite i cintdrete, care,
°data', au fermecat Madridul teatrelor si musicei.
Regalitatea de ieri apare cu chipul capricioasei regine Isa-
bela, infdtisatá la toate vristele, de cind copild cu ochii pa-
lizi era minatá inainte de frumoasa, tindra regirla' vaduvá cu
bruna fatd italiana, pana la majoritatea legalá a fecioarei cu
privirea intre nevinovátie si perversitate, panä la carnea ma-
siva, greoaie a anilor din urmd.
Aldturi Cu o organisare oficiald a invátámintului care mi-a fost

foarte mult criticatd s'a creat, cu subventii de Stat si ajutoare
din America, Junta pentru desvoltarea culturii, pe care o conduce
azi stäruinta de fier a d-lui Castillejos. Ea sustine o scoará secun-
dará model, tipáreste foarte ingrijit, si pentru usul scolilor secun-
dare, opere clasice din literatura spaniold, lucrdri originale de
istorie, filologie, filosofie, stiinti, o revista' de arfa foarte fru-
mos ilustratd ; o biblioteca' istoricd, frecventatá de tineret, e
sustinuta de dânsa. O reactiune contra formelor vechi care
permiteau strdinilor, mai ales Germanilor, s'A explice Spania
Spaniolilor, se produce. Deocamdatá, in afard de aceastd fru-
moasä fundatie, intelectualitatea mi se pare a fi inca' in fasa
de protestare, din care nu lipseste o indignatá vehementd.
Soarele s'a intors dupá amiazi, luminind zdpada nouá de

pe virfuri, si la aderea serii, a teirziei, se ziçe in spanio-
www.dacoromanica.ro
Madridul 25
leste, la tarde, in fund margenea norilor si margenea mun-

tilor se unesc Intr'o linie rosie scrijelatá, ca un fulger incre-
menit.
Spre seard Madridul are o alta infdtisare decit in ceasu-

rile de dimineata. Spectacole de Paris se intimpind la fie-
care moment pe strázile principale, si sergentul in negru, cu -
coif nemtesc, face pe capelmaistrul in cacofonia automobile-

lor rapezite in graba'. Siruri de pietoni speriati asteaptá mo-
mentul cind autoritatea dirijorului li permite sa se grabeascà
spre casa. Vitrinele magazinelor scinteie de o lumind indem-
n'Atoare. Capitala incepe a trai dupá ce lincezise blindul oras
de provincie..
Caci vretnea de viatil pentru Madrid incepe acum. Deju-
nul, numit cu un cuvint arab cel corespunzátor alui nos-
tru se intrebuinteaza pentru colatiunea, pentru gustarea de
dimineata se serveste pe la vre-o doud. Apoi, cu gindul
la caldurile de vara, care ele au hotarit orariul, se face siesta
(cuvintul vine de aici) ; si in trenuri lumea cauta a se face
comod. La sase, cind, in lunile calde, muntele-si trimete boa-
rea, cei ce pot sa se bucure de petreceri invie. Se cineazà
foarte tärziu, $i pAnä la unsprezece. lar teatrele incep abia
atunci, si pe la douá de noapte multimea le paräseste. Aceasta
inseamnd insa dimineata scoasa din program. La birouri ¡pá-
rele de serviciu vor dura deci pana la douá, lucrul incepind
atit de tdrziu. lar, pentru a gási pe cineva, trebuie sa te pre-
sinti pe la amiazi.
Icoana dublei vieti a Spaniei dinastice e $i admirabila co-

lectie, de peste doud mii de tablouri, a Museului din Prado,
din Evada" (pratum).
Atit de putin vine din vremile cind o picturá nesigura isi
cauta drumul, in linii timide, in colori amestecate, rara sA se
poatá desface caracterele capabil de a fixa una sau mai multe
$coli. Nici regalitatea indoitá a Magnanimului" Alfons, la
Neapole $i in Aragon, n'a fost capabild sà aduca o imitatie
www.dacoromanica.ro
reusitd, Cu atit mai putin o fericitá sintesd. Ce a fost in a-

cest timp se pdstreazd in biserici ; noua regalitate nu s'a in-
teresat, in bogdtia si magnificenta ei, de aceste pro duse mo-
deste si mediocre, care meritä insd atentie pentru ca In ele
se simt zvicnirile inimii unui popor.
Habsburgii, cu atitea teri cuprinse supt sceptrul lor de
Cesan, au luat de pretutindeni pentru a-si impodobi casa. Mai
putin, foarte putin pare sd vie de la Carol Quintul, totdeauna
-
pe drumuri, totdeauna cu griji, impdrat itinerant al unei vretni
neasezate. Comoara strinsd aici se datoreste lui Filip al II-lea,
vointii lui personale, cu toate imprejurdrile särdcdcioase ale
vietii de palat, sau, mai ales, tendintii lui de a-si impodobi
bisericile cu ceia ce putea da mai frumos geniul artistic al
epocei. Urmasii lui din secolul al XVII-lea l-au intrecut.
Terile-de-jos si-au dat bogatul tribut. Serii intregi de md-
runti Teniers si van Ostade, in cari se oglindesc toate amd.-
nuntele vietii locale. Multd picturd decorativd pentru sale de
mincare : Snyders, de Vos, cu sdlbatece viratori in care ci-
nii suptiri si iuti trag cu dintii din trupurile singerate ale cer-
bilor ingroziti si ale cdprioarelor speriate. intr'unul din cu-
loarele unde, in aceastd imensd boggie, sint ardtate une ori
'Mize de pret, gdsesc un mare tablou represintind capul
Sfintului loan Botezdtorul adus unei calme Herodiade blonde
si unui hod bArbos si boldit supt turbanul cu surguciu,
care-mi pare copiat dupá chipul lui Miltai Viteazul, de ano-
nimul de la inceputul secolului al XVI-lea.
trite° said' de pinze mari, regdsesc de altfel pe Franz Fran-
ken, acel care a represintat pe Mihai In suita lui Rudolf al
II-lea, infátisat ca un Crest's ardtindu-si comorile : in ace-
Iasi, trupul Cesarului din Praga, busnat si roscat, apare de
dottd ori. Un Rembrandt extraordinar e aldturi de o serie de
Rubensi uriasi, urlind pläcerea cdrnii si bucuria vietii. De-
licate portrete de Van Dyck, de o melancolicd expresie, in-
tre care §int amestecate si momente religioase. -
Italia a contribuit larg la triumfurile estetice ale unei re-

galitäi cáreia-i apartinea, din Nordul lornbard pdnd la Sudul
www.dacoromanica.ro
Escorialul 27
insular al Siciliei, cu protecfie devota asupra Romei. Pinturic-

chio, del Sarto, Palma Giovane, Rafael, Tintoretto, Vero- -
nese, Guido Reni si indrázneful Tiepolo, care-si are aici o no-

bird madoná de o severd frumuseta, sint represintafi prin
intregi sali, de o uimitoare frumusefd. Mai strins legat de
mindria dinastibi a fost Tiziano, si prin el avem figura obo-
sad a lui Carol Quintul, aceia, de o finefd calculata si rece,
a lui Filip al II-lea. -
Indatä insà urmasii acestei pompoase monarhii mondiale
si-au avut pictorii lor nationali. Altarele au fost impodobite
de Murillo, si Velásquez a continuat galeriile regilor si infan-
filor. Nu li se cerea acestor mari maiestri ai contururilor
grandioase, ai colorilor potolite si solemne, acestor presinta-
tori de Madone in ascensiune, peste norii sprijinifi de aripile
ingerilor, si de cavalcade suverane, ca si mai modestilor con-
temporani : un Coello, un Moro, decit sà urmeze un stil creat
In Venetia acestui timp. Ei insa, servindu-si stàpînii, save-
rani si episcopi, au stat onest cu ochii larg deschisi asupra
-
vieii d'imprejur pe care o infelegeau adinc si o iubiau ina-

inte de toate. De aici la Murillo scenele de stradd cu ado-
rabilii la cari o trdsátura de penel ar crea o figurd
de inger, de aici la VeldSquez scene ca aceia a umilelor fe-
satoare vesele care pregatesc splendida tapiserie a fondului.
Din lumina acestei feri vine aurul lor, precum ea a dat lui
Zurbaran simful lui unic pentru ciocnirea colorilor izbucni-
tor de vii. Domenico Theotokopulos, Grecul", Cretanul, cu
arta lui bizará, represintá si tipul si caracterul altei rase, a ltd.
Cind Bourbonii au venit, tot gustul din Versailles, toate tra-
difiile de acolo au descalecat cu dinsii. Mignard si Rigault
au dat Spaniei marea parada indantelatá a lui Ludovic al XIV-
lea si a familiei lui. In mijlocul copiilor sal Filip al V-lea a-
pare in toata mindria absolutismului lustruit de dincolo de
Pirinei. Reginele aduc din Italia copia aceleiasi mode si ar-
murile galeriei de sculptura. Dar artistii francesi importafi
se uita in jurul lor si incep a vedea spaniol. Astfel vede-
rea Escurialului de Houasse, Aldeanii lui Hutin, privirea
www.dacoromanica.ro
spaniolá a cutkii Madone. Noua picturà spaniolà va rà-

sári de-odatd prin Goya, pictorul plin de urnor al .unCi Curti
ridicole, dar, prin femeia lui goalà, un minunat prevestitor al
artei nouá, a vremii noastre. Madrazo, un Carolus Duran
spaniol, n'are contact strins cu tara sa.
www.dacoromanica.ro
a_
us:
VI. -
Cetatea .goticg Toledo
In jos de Madrid, pe drumul goticei Tolede, orizontul se

deschide -larg, cu o terna pietfoasa, muscatä de arbusti In-
daratnici. innaltimi blinde o lungà invalmasealä de invaluiri
rotunde, 'urmeaza' de amindoud partile. Despärtind lanurile
de grill -verde, padurici de maslini marunti, cu pletele argintii
larg ra'spindite, se ridica din terna rosie. Cite- o manastire
pe cu1rne,poduriromane galbui .fugind atre fundul :zärii.
Apoi Inalti arbori de padure se profileaza fin, incunjurind li-
vezi !de pomi roditori'; pe ,cind verzi ape dare îi rasfata lu-
ciul.,
O represintatie de opereta invie pe scend o Spanie de a-

Cum o -suta .de ani, in care era si mai multä varietate co-
loare dedi astäzi. Apar nuntile. de tara, bodas cam. pesinas,
precedate de alaful veSelilor chitaristi cu palaria larga intoatsd
la margeni,, cu ghetele strinse pe pulpa, cu haina larg ras- ,
croitä asupra vestei solemne. Se tin discursuri In limba cea

mai solemna, si pentruultimul teran, a latinitätii, se desarta
pahare de vin vechiu de Xeres. Iata si fetele In rochii invoalte,
galbene, foO, verzi, cu multe franjuri, care fiutura in Vint la
invirtitura vechilor danturi. Iata mamola 0 calesera, cocheta
de sat si fata catirarului, pline de foc in ochi i de nesfir$ita
gratie sprintend In miscari. Main vazut niCio.data un mai
aerian" meis, o -mai aristocratica,. schinybare subita- de. ati-
tudini, foate perfect adapt-ate:0 mai find rlitnecare .de pa$i
www.dacoromanica.ro
30 Clteva zile prin Spania
decit la cintáreata care cinta din instinct cu farmecul glasului

sáu armonia nobild a fiecárui gust.
In aceastd- tard de dictaturd sint insd si libertgi ,curioase.
Opereta de care vorbesc mai sus presintd o conspiratie supt
Ferdinand al VII-lea, cu un erou urmArit, arestat i scdpat
din temnitd de sbiri politiene$ti cu pàlàrii, redingote si mutre
de civili. Victima despotismului e un romantic care inaltd la
rampd imnuri incandescente cAtre sfinta libertate. Si, ciupd ce
calesera" cinta' gluma ei zglobie in care spune ce nu-i place,
intre altii militari" cu sdbiuta" lor, orhestra o- repetd in
antract si de douá ori publicul repetá cuvintele care s'ar
putea indrepta si contra regimului, si le aplaudá.
Am cercetat $i restaurante populare, de caracter arhaic,

Cu scArite si terase ingrAmddite, cu aburii de untdelemn ie-
sind din cAlddrile de metal, cu lungile strAchini de pArnint afu-
mate, cu sosurile arabe in care plutesc bucAti de carne sfd-
rimatd ca in iahniile noastre, cu scroburile inflorite de pdtldgele.
In multe se apropie cele doud natii latine crescute pe a-
mestecul cu Islamul mo$tenitor al Bizantului insu$L
*
Seara, cafenelele se umplu de o lume amestecatá, care stA

ceasuri intregi inainte de masá, inainte de teatru, pentru a
vedea si a fi vAzutd. Cu greu se capdtd o masA, un loc
mdcar alAturi Cu altii la cite una care e de modd i unde
se adund lumea bogatd. Se consumA ceva, se cete$te putin,
se vorbe$te destul, dar inainte toate se contempleaili. Fru-
moase toalete femenine se expun astfel, iar cele care le poartA
pot suferi, cu sigurantA de izbAndd, concurenta femeilor din
once parte a lumii.
Admiri marele lux al bulevardelor largi, al caselor cu in-

fati$are de zgirieturi de non", al báncilor de o extrema bo-
gátie, la care piatra de temelie a fost pusä de mini regale.
CAci azi acestea, palatele de marmurd si bronz ale financia-
www.dacoromanica.ro
Cetatea gotica Toledo 31
rilor, sint Escorialele, i in locul lui Filip al II-lea in regala

purpurá omul de afaceri din biroul sau dirige lumea i aici.
Mai ales cind cele biete 500.000 de piese de aur ale Bancii
Nationale din Madrid inainte de razboiu sint inlocuite cu
miliarde, care sint o mindrie si putintel si o incurcatura.
Este aici o lume aleasa, care se intereseazá si de litera-

tura i iea parte la adunári asa de alese ca a Revistei Oc-
cidentului" pe care o presideazá acum un scriitor cu o mare
influentá asupra tineretului, d. Ortegas. Sint profesorii ves-
titi ai unei Universitáti care e pe cale de a se reorganisa :
un Menendez Pida!, dintre cei mai vestiti filologi si isto-
rici literari ai timpului, criticul cintecului epic national i cer-
cetatortil originilor limbii spaniole, un Amerigo Castro, in-
troducatorul noilor curente ale filologiei romanice, creatorul
foneticei in Spania, un Rafael de. Altamira, istoric de o faima
care Mi s'a oprit la hotarele Spaniei, un Ballesteros, ea-
ruja i se datoresc studii asupra vechilor institutii ale Spa-
niei. Si nu vorbesc decit de specialitatea mea si de cele
inrudite cu dinsa. in medicina un dr. Cajal a fost pomenit
si la noi, nu °data', pentru descoperirile sale, si fisicieni spa-
nioli ieau loc lingá cei cari azi sint pe cale a preface si in
basele ei stiinta lor.
Aldturi de acest modernism continua irisa vechea viata a

micii burghesii, care se vede mai putin.
Aranjuez, vechea resedinta regala a sesului dulce, isi in-

tinde gara noua. 5i luxoasa.
Drumul strábate spre, miazdzi intaiu secul platou al Madri-
dului, pentru a trece apoi la un Tinut mai bine sadat de,
ape, in care practica araba, pastrata cu ingrijire,-- a micilor
canale, hraneste brazdele acoperite cu sámanaturi felurite. in
locul maslinului argintiu, pomi de roadä, meri in frunte, se
infig in pamintul .bun, cu ingrijire rascolit.
www.dacoromanica.ro
Tara se face, din nou stearpd, pustie, asprd. Pe terna ei

plind de bolovani, strdpunsd de ascuti$uri capricioase rdsar
turnuri de cdrdmidd ro$ie-galbend, asemenea cu ale zidurilor
toscane din acela$i ev-mediu. Cdrári se vdd suind spre culmi
printeo revdrsare de constructii spintecate, mucede. E ciudat
cA trenul se opre$te, inteun asemenea mediu, la o cochetd
gard noted, albà, impodobitd cu toate elegantele unei migd-
loase sculpturi de caracter oriental, .cu colonete $i aplicatii
din acele azucenos de ceramicà localà, veche de veacuri,
care adaugd aici $i celei mai arndrite i ciudoase clädiri o potà
de pitoresc $i de fragedd veselie. E introducerea maurd ex-
presivd la superba cetate care e Toledo.
Nimic din Toletum al Romanilor, de si urme antice se

semnaleazd ici-colo ; ele ar fi si in constructia castelului
San-Servante. Numai tipuri care apar de la inceput, ameste-
cate cu atitea altele, amintesc originile acestea mai depdr-
tate. and vezi pe strázi, la fintini, cu urnele romane in mind,
anumite chipuri de bdtrine, chid strábati in curtile interioare
cu tot felul de colti$oare $i ascunzisuri intunecoase, cu
pdtrata curte la mijloc, cu balcona$ele de lemn putred, care
aleargd sus, cu scdrile care suie strimbe, negre cdtre rindul
superior, te crezi intr'o adevdratd Pompeii inviatd.
Romane stilt $i podurile, cutare pástrat, altul rupt, care duc
peste ripa Tagului, el Tajo, apd verzuie, Iinitità, abia cu
cite un freamdt la mijloc, care, dupd cum ii ingkluie piatra,
cind se stringe sfios, chid se rdsfatA inteun calm de lac-
oglindd". Peste arcele lor brune drumul aleargá sus, tot mai
sus, cátre amestecul de turnuri.
$i de-o parte si de alta a trásurilor, trec -Ned mult zgo-
mot, cu dibace feriri subite, catiri tirind, in$irati until dupd
altul, inaltele cdruti cu roatele mari, mdgarii cenu$ii, bruni,
albi, cu ochiul blind oprit asupra pdmintului, cari duc sacii
cu mdrfuri, dar $i caii de veche rasd bund, caii cdutati
iubiti, ca oriunde a trecut Arabul, pe coastele cdrora se
lassá greu, in marile panere elastice, solid, mdiestru tesute,
toate poverile gindite i negindite. Soldati cu beretul tivit
www.dacoromanica.ro
Cetatea goticá Toledo 33
rosu la barä, terani pe jos in costumul muntelui, cu man-

011ie zvirlite roman pe umeri, clerici cu päTárii largi si a-
ceia$i aruncäturä, pentru mantia neagrá, in falduri romane,
intoväräsesc valul ce se urcá $i infruntd dupd puteri pe cel
ce se coboarà.
O poartà înaltä, usor refácutà in secolul al XVIII-lea, a
dat intrarea in cetatea de odinioarà, atäratä pe stinc5, in-
/ teo positie care atita vreme a putut fi socotità aproape
inexpugnabilà. O scurtä cale printre clàdiri cu caracterul me-
dieval, care se confundd in aceiasi masd rosie-brunä, si sin-
tem in zoco, vechea piatá arabd, care-si pdstreafä incd nu-
mele.
PAnd la opera, mare si durabilá, pe care au realisat-o
acesti nävälitori din secolul al VIII-lea, Toledo a avut cel
putin cloud veacuri de dominatie goticä. Aici au stdpinit
Leuvigild, Recared $i Vamba, din seria de regi ale cäror
coroane, de stil scito-grec, de pe malurile Märii noastre, se
pástreazd ,astäzi la Museul Cluny in Paris. Ei si-au avut cas- -
telul tor, pe locul frumosului Alcazar de astäzi, care domina

tot pustiul de piatrá al imprejurimilor, cu duna verde a
Tajului la mijloc ; si-au avut si biserica aria* apoi catolicA,
unde se aduna soborul stdpinitorilor, al episcopilor ce dd-
deau legile in numele lui Hristos, datind dupd era de la
Iuliu Cesar, reservatä acestei ten i singure. Totul a dispärut
nsä, fiind inlocuit prin opera mai noug, totul afará de tipul
igermanic, rámas $i astäzi la fetele bAlAi, cu ochii blind al-
ba$tri, cu pdrul imbielsugat, c.are se ivesc une ori in mij-
locul frumoaselor lor tovaräse brune.
O intreagd lume orientalä a trecut pe de-asupra : Mauri,
Evrei. De la ace$ti din urmä a ra"mas o intreagd populatie,
care ocupa vecindtatea catedralei $i pe care, cu toatà ex-
puNarea din secolul al XVI-lea, aspra másurd inexorabild a
unui fanatism exasperat, o vädesc Inca $i aspectul caselor
aruncate in neregulá unele peste altele $i tipuri evident in-
fluentate de amestecuri $tiute si nestiute, $i chiar, inaintea
caselor, pe piatra drurnului, in vuietul copiilor prin ulite
präfoase, atitudinile,
3
www.dacoromanica.ro
De influenta maul-A, care a supravietuit stápinirii nAruite

In secolul al XIII-lea incá, dar dupà mai bine de o jumäl-
tate de mileniu a existentei ei, n'a putut si n'a vrut s'a"
scape orasul intors stdpinirii crestine prin armele regilor
castilani $i prin cruciata de cavaleri ai Cidului.
Arabii, de fapt Maurii africani, au marit castelul. Ei au
trebuit sd ridice undeva o moschee, pe ale &Arii ruine s'a
croit apoi o bisericä. Dar ei au dat principiile unei mari
arte care, mostenind trei $ferturi din caracterele ei de la Bi-
zantul invins, expropriat, a devenit glorioasä prin nesfirsita
boOtie a pietrei ajurate in desemnuri lineare de o com-
plicatie ametitoare si de o adinirabild organisare, de la capi-
telurile impletecite pa'nä la imbilcamintea, intretesutà in toate
chipurile, a pdretilor. Mesterii musulmani lucrind la tarábile
lor au strámutat din depArtatul Orient mestesugul lamelor
mIddioase si atit de solide, al incrustdrilor de aur pe otel
- ca si acela al
ceramicelor cu lustru de metal sau cu albastre
rneandre florale, al micilor placi, cu felurite desemnuri, sämd-
nate intre ardmizile palide care servesc de pavaj. De la ei
sint vesmnitele negre ale ferneilor de la Ord, care, ca la
noi in Braila, Teleorman, Romanati, isi infa'surä strins obra-
zul, datina de a nu admite femeile la jálania si petrecerea
Liortilor: De la ei numele pentru pod alcantara caste]
alcazar pentru piatá zoco (zocadaver ; altà piata se
chiamd Visegra). De la ei figurile lungi, nobile ale Arabului
pur si groasele obrazuri umflate ale Berberului. De la ei arta
de migald care dà pentru preturi inaccesibile celor din tara
leului-trei centime lucruri mdrunte, nasturi, säbii, obiecte de
fantesie, de o aleasá finetà.
Asupra Evreilor insisi arta aceasta a lucrat decisiv. Do-
vad'a" cele douà sinagoge devenite biserici. Una din ele pa's-
treazd, cu o parte din impodobirea maurà a paretilor, marile
inscriptii evreiesti de-asupra; cealaltd, Biserica Albä, prefá-
cutà si ea in ideas de inchinare crestin, are hied toatä nes-
firsita bogdtie a arabescelor ei si nestirbite cele cloud siruri
de coloane cu capitelele inflorate.
www.dacoromanica.ro
Cetatea goticA Toledo 35
Mai stilt Evrei la Toledo ?

- Po ate cite venit
mai fárziu. liicolo, erile vecine sint pline de dinsii ; cei din
Vitoria sint la Bayonne, cei din Sud pe coasta Marocului,
la Tanger si Tetuan, ca si la Larache $i castelele vecine.
Unii au ajuns la Salonic, unde formeazá o populatie intreagd.
Ahii locuiesc in Sofia ; atitia ocupd locuri de frunte in co-
mertul bucurestean. Dupd o jumatate de mileniu, ei pastreazá
limba terii lor de origine, in forma cea mai pura, cu j ne-
transformar in h. Mai mult, pe lingá toate obiceiurile spa-
niole, slut cei mai buni conservatori ai cintecului popular.
Romancerul traieste pe buzele acestor instráinati. Si formele
cele vechi, mai curate se descopär la ei. Da, Evrei cari din-
tau impreuná cu poporul in mijlocul cdruia traiau, $i cintá
$i azi, melancolic $i discret, cintecul pe care ceilalti l-au ui-
tat ori I-au stricat. Atit e de adevárat cà sint multe feluri de
Evrei, cum sint $i multe feluri de a-i trata.
*
Recucerirea, intimplatá incá din zilele Sfintului Ferdinand,

s'a pus pe lucru in toate pärfile. Orasul visigot nu mai putea
sd invie ; din el rámáseserá ziduri rupte, citeva coloane de
piatrá proasta mincata de vreme, in masa uniformá a zidu-
rilor gálbii. Vechea catedrala a regelui Recared fusese cu
totul prefácuta inteo moschee, $i ea a trebuit darimata pen-
tru a se incepe un nou dom cre$tin, care numai foarte tarziu
trebuia sá-si afle desavirsirea. Evreii, foarte ocrotiti de noii
lor suverani, ridicard in secolul urmätor coloanele $i arcele
de la cele doua sinagoge, Santa Maria la Blanca" de azi $i
Transito, lingá care-$i avea casa, - tesauraria, Vistierul regal
Simon Levi, in cámárutele cdruia, inflorite cu o dulce ce-
ramica, si-a aflat apoi putintd de lucru $i rágaz de odihnä
- Grecul". Din grádinita hrànitä odinioará de apa puturilor
de plated inguste si adinci, de pe balonasele la care duc
scdrite subrede, tot cimpul se vede, samánat cu vilele care
poarta poeticul nume de greieru$i", cigarellas.
La Santo Tomé, din veacul al XIV-lea, acum in pärásire,
arta recuceririi" reproducea in turnul puternic de intrare ara-
bescurile maure. -
Lucrul cel mare de cládiri menite sá vesniceasca gloria
www.dacoromanica.ro
dinastiilor, reunite, ale Castiliei si Aragonului, prefácute in

nou front de cruciata, aparfine insá jumatalii a doua a se-
colului al XV-lea, cind Ferdinand si Isabela au fácut opera
glorioasá a intemeierii Statului spaniol modern. Atunci, dupa
victoria asupra Portughesilor, s'a cladit marea biserica Sf.
loan al Regilor, San Juan de los Reyes, unde parechea re-
gala doria aiba mormintul. Tot ce gasise in Franta arta
gotica, tot ce se elaborase, supt inriurire italiand, in Catalo-
nia, tot ce se putuse adaugi ca ornamentafie de influente
straine venite din centrul Europei s'a unit pentru a face din
proiectatul S. Denis al Monarhiei iberice cea mai bogatä
clddire de inchinare din peninsula. Rinduri de firide, ca in
bisericile Moldovei din secolul al XV-lea, se succeda in ma-
siva 4Cladire de cetate a corului i altarului, i minutia tradi-
fillor arabe a dat partea ei in acest virtej de imaginafie ar-
hitectonicá. Initialele y si h ale regilor-sofi se unesc (Isabel
si Hernando).
De jur imprejurul parefilor, sus, o inscriptie aminteste, pecet-
luind fundatia pioasä a amindurora, izbinda Grenadei, i lan-
furile prisonierilor crestini liberati atirná de pe ziduri ; am-
bele laturi ale corului sint prinse de sterna, necontenit repe-
tatá, a cuceritorilor, vulturul Isabelei, cu aureola', fiind ales
In cinstea Evanghelistului loan. 0 amanunfita reparafie a
navei, prea scurta pentru aceasta masiva incoronare, e fácutd
cu cea mai mare grija, dar dui-A procedee de refacere care
mai pretutindeni au fost parasite.
Regii" au isprávit i catedrala, in care vremi mai nota au
adaus doar la un portal anacronice coloane antice ori nume-
roase podoabe la altarele numeroase, statui de tot felul $i de
.
toata mina, fresce de Francesul Borgogna oft de Giordano-,

picturi indigene Si straine, intre care un Hristos maref al lui
Greco, a cárui dramatica silueta e accentuatá de rosul de singe
al unui vesmint ce simboliseazd el insusi martiriul divin. Tur-
nul cu arcade lombarde, inflorit in tepi de piatra, fisneste sus
linga marea poartd cu statuile putin cam dure. Ansamblul
e de o intindere impresionanta. Goticul tarziu îi rdsf* aici
toata uimitoarea abundenta.
www.dacoromanica.ro
Cetatea goticg Toledo 37
Secolul al XVI-lea a adaus numai spitalul Sfintei Cruci $i

noua orinduire a Alcazarului, in rnijlocul cáreia se inaltd o
foarte bung" statuie a lui Carol Quintul. Regalitatea, pecet-
luind cu mOrmintele cuceritorilor Grenada, se intorcea spre
platourile nordice ale originii sale.
Old onestitate, muncd $i curdtie este in acest popor cd-
ruia i se aruncd in fatä; de cei cari ar trebui mai mult
recunoascd insusirile, pentru a se sprijini si ei pe dinsele,
indolenta si neglijenta. Aici la Toledo am fost condusi de o cd-
interpretd" care e invdtAtoare de Stat fard concurs,
Iguza" si
deci fArd post, care, cu ceva francesá $i cu cunoasterea ora-
sului unde stg de trei ani familia ei fárd tatä i piing de
copii, cercetati dese ori de fatale boli, intretine cgsuta cu
munca ei. Ni ceteste versuti de iubire ale ei si márturiseste
cd e undeva un rnic fotograf cu care s'ar rndrita bucuros.
Acum e bolnav. Mergi sg-1 vezi ? La noi nu se poate.
Dar oriunde intilneste prieteni, intre seminaristii eXcursio-
nisti cu .panglici rosii la mgr. Se miscd in trdsurd, ride, li
face semne. E un prieten ! 0, e un prieten.
Elevii scolii militare din castel timplu, seara, sträzile in-
guste, pavate cu caldarim zgrentdros. Sint frumosi si au
uniforme strasnice. Once fatd-si va fi avind aici curtesa-
nul... 0, nu. -Odatg ce mintuie, se duc. Nu-s seriosi.
Fetele nu se uitd la dinsii. Femeile tinere mai i,ese in stradd
supt paza doamnelor bdtrine, rdspingátoare. Si ce frumos
vorbi primarul, nobild figurd cu nas de Traian", de orasul
lui, de ce este, de ce ar putea fi, aducind inainte obiceiuri
populare, note de monumente, etimologii arabe ori si altele
de unde vine mazpanul, martipanul nostru, care aid e
delicios $i ceva mai putin scump decit spadele si nasturii
de aur si fier. Si cu ce ochi blinzi, calzi i dulci te priveste
clad asculti poetica lauda. a orasului sat!
In general, oriunde ai merge, dacd sint copii indririzneti
cari-ti cer banul, mai Inuit ca sd fad. haz de tine, omul din
popOr, hamal, $ofer, ce-o fi el, este de o cinste exemplard si
de o discretie aristocraticd.
www.dacoromanica.ro
-
VII.
Escorialul
E frig si negru-aici, Mariilor Voastre,

Care-aii T'ame o Spanic din Jume
Si cit.i supus hctbsburgicului mime
Átit pamint si-atila 'nave all,strii.
Se schimbil humea rau, Mariilor Voastre,
Si cei de jos ea regi se cred a fi de-o sama.
Ge-a fost legat pe veci acuma so destrama
Cu greu ne pot mina pe drumurile npastre.
In minti este alt gind ie alt steag pe castre, --
Si poruncesc cei mici, iora cei mari ascal a,
(.:ei ce pricep putini sint, prostimea este multa, -
vina pan' la vol o are, Mikriitor Voastre..
- Guadarrama Si-a trimes nourii si ploaia. Pe. un trist ti'Mp

ne-I,ndreptam din n-ou spre Nord pentru a Vedea Escorialul.
T-räsura strábate cartiere populare negre .darapänate, pe
care le incunjurà ripi de lut multe. Orientul, care e Si al no-
stru; se vadeste-aiel in ce are mai pitoresc, mai colorat
,
mai läsat in voia Dorimului. Fortificatii rupte si-ah lasat dintii

macinati de piatrá. umeda. Poarta singurd a ramas in picioare, .
isolad i tristA. -O trecatoare raza arad' insd de-oda-1, la

dreapta, intreaga intindere a orasului,, de o- calda coloare ro- -
$ie, cu:r6stogolirea inaltelor lui cu vasta intindere a
teraselor si turnurilor.
- Magnificenta- unei imenSé grádini c-u gratiile aurite intre
rupe privelistea de säracie si parasire. In fata gärii defileaza
la acest ceas de diminead, cind multa burghesie doarme
inca, viata_ de tara. Vin de la munte, acoperiti- in lungi dol-
mane arabe, de postav cafeniu-rosietec ca ale - sumanelor
noastre, teranii calari pe" magari, aducindusi ---produsele la
, _ -
- ,
www.dacoromanica.ro
Escorialtil 39 -
tirg, femei in rochii negre cumpánind-si sarcina de vreascuri

de ambele laturi ale micului animal räbddtor, läptarii ckora
li atirnä In cumpänä cele douä vase de tinichea spoitä ca
argintul.
Biletul nostru de clasa a II-a ni dA dreptul de a sta im-
preunä cu lucrätori in bluse albastre, färä gulere, cari mänincä,
beau si strigd, ha inteun moment se dedau la executii de
pugilat care, din fericire, isprävesc istovindu-i. Separatiile de
clase cu care sintem obisnuiti par sA nu existe de loc aici,
mAcar chid e vorba de auxiliarii tehnici ai cänor ferate. A-
Mud, o burghesie foarte convenabilä formeazä un ciudat
contrast.
E drept c5. la prima statie oaspetii pleacä, -Maid semne de
intelegere personalului OHL
Strábatem intdiu un imens parc, de o impktire foarte va-
riatá. Cärkile sint päzite de falnici jandarmi cAlAn. In dreapta,
pe deal, un intreg cartier al Capitalei se insirä, pe cind la
stinga reapare pádurea cu pomii larg infloriti. Vile elegante,
cele mai multe noud, sämänate pe sumanul bun al cimpului
stropit incet de o ploaie rarA i tristä.
Trenul, care nu e ,misto", dar ligero", usor, se opreste
la toate haltele, cela ce lungeste la cloud' ceasuri drumul cA-
tre castelul regilor. Multä lume din Madrid pare a locui in
aceste mici grupki de vile asemenea cu cele dinteo anume
banlieue a Parisului. De la o vreme un nisip albicios apare
In brazdele ingrijit trase. Povirnisurile pietroase ale Guadar-
ramei se umplu apoi de päduri piscate si, sus, de cAsutele cu-
cuiate pe culmi. Cu toate cA frumoasele aglomeräri de vile
urmeazá, sintem indatä in plin bolovänis muntos, sur si gol,
prin care se rdpdd doar scurte siroaie de apd verzuie. In
triste locuri si cu triste ginduri s'a refugiat de un intreg po-
por si de toatà viata trAitä aceastä máreatä $i tristä regalitate
a unei aspre religii de schivnici si de martiri. SA ai Neapole
si Palermo, sA poi privi Mediterana din mijlocul Imperiului
nu la Barcelona si sä fugi apoi aici ca o flail Insusi
luminisul de pini crescuti in piatra verde sau rosie pare mai
mult un sobor de fäclii strinse in jurul unui mormint uitat.
www.dacoromanica.ro
Ce curios pare numele de sat alb", Villalba, pentru cel mar

insemnat din centrele, de aparenta moderna, ale muntelui !
Cea d'intaiu casd se chiama Villa Manolita.
E adevarat cd de la dulcea solie a acestui nume cimpul
reapare neted si verde pe inaltul platou_ care se tot suie.
Din nou sdmánaturi si grupe de arbori, pentru ca iardsi sa
trecem in imparatia de piatrd. -
Intrdm in cocheta statie violetà in bataia cumplitá a unei

ploi de munte, norii grei acoperind toate ináltimile pustii.
Ele lasá insa descoperite cele patru turnuri din colturi ale
castelului si marea cupola pazitd de aceste virfuri.
Aspectul satului" caci oficial asa i se zice nu e de
loc rural, si cu atit mai putin lasá el intCo grandioasa isolare
biserica Sfintului Laurentiu i mormintele regilor. Intreaga
icoana a unui sumbru cuib funerar strins intre munti si la
care trebuie sd rasbati prin cárári misterioase, ilusia, hranita
printeo intreaga literaturá' istoricd, a mdriastirii de intunerec,
pdzita de calugdri muti cari trdiesc numai cu gindul ruga-
ciunii la mormintul Impáratului" si ale regilor din singele
ski trebuie parásita. Pentru romantism e o pagubá, si trebuie
sá spun ca i eu o simt.
Vremea noud grámádeste din toate partile aceastd mändstire
care e si un palat, acest palat care e mai ales o mandstire.
Omnibusuri galbene ale otelurilor pline de confort caci la
aceasta aproape o mie de metri indltime este si o statie de
yard destul de cercetatd suie la deal printre grádini, sarace
cum era de asteptat, si intre vile dintre care cele mai multe
nu fac sá se prevadd prin nimic solemna si trista marire
din capát. De altfel gratarul" muceniciei Sfintului caruia
Filip al II-lea avea 'sá-i plAteascá distrugerea unei biserici la
S.-Quentin nici nu se aflá pe un virf plesuv de granit, ci
inteo albie pe care culmile seci o strajuesc, dar, cu tot res-
pectul datorit Maiestátii Sale catolice, o si domina, cásutele
teranesti ajungind astfel la si peste indltimea cupolei
celei mai mindre din toate Spaniile.
Un zid de granit, tare ca o monarhie absolutá, intangibil
www.dacoromanica.ro
Escorialul 41
In permanenta sa fára tineretá ca o dogma a Sfintei Biserici

catolice singura mintuitoare de suflete, se asterne in fata.
Numai prin citeva portite puti patrunde, supt fatadele cu a-
parenta moartd, in interior. In vuietul ploii care bate pietrele
cu care e captusit tot acest pámint care nu va mai inverzi
inflori in veci patrundem in cea d'intaiu curte, uriassä intre
paretii dirji, dar mica fata de aceia care-i va urmà.
Fatada ctitoriei lui Filip n'are nimic deosebit decit dimen-
siunile ei enorme. Severitatea ei nudd de ()rice ornament
caci avem a face cu catolicismul care nici nu viseazd nici nu
ride dupd osificarea prin hotdririle conciliului de la Trento
nu e inviorata, ci mai curind contaminatá de expresia deli-
catä a regilor poporului ales", strinsi, fiecare cu povestea
lui latiná dedesupt, de-o parte si de alta a unui David im-
perial si a unui juvenil Solomon, si cu atit mai mult de ye-
selul aur al coroanelor si sceptrelor purtate de dinsii, cei
d'intaiu unsi ai Domnului.
°data" trecutá usa, sensul acestui dar fäcut de sigur lui
Dumnezeu, dar inainte de toate unei mindrii cum n'a mai
cunoscut-o epoca moderná, apare cu toatá evidenta. Arcurile
vinjoase care se incoardá dureros, indesatele piloane tinind
povara unei cupole care, fatá de dinsii nu-si mai pästreazd
efectul, ce trebuia sa fie strivitor, fundul lunguiet al altarului
principal pe care-I imbracä rau, sárac si monoton icoanele
de lemn ale unei catapitesme banale, arata. eh' aici nu e vorba
de glorificarea trecutului traditional al unei natiuni, de prega-
tirea unui cadru infinit pentru rugáciunile cele mai indraznete,
de invitarea geniilor unei epoce deosebit de fericite pentru
a colabora la o opera' de solidaritate nemuritoare, nici chiar
de intrunirea inteo sing,tirá intruchipare a pornirilor estetice
viind din atitea teri supt o singurá poruncá, qi de represin-
tarea adeváratá a Imperiului trupurilor Monarhia habsbur- -
gica. si a Imperiului sufletelor Monarhia catolica. inláturi

originalitatea, afarä gratia!; ele ar putea sa scada expresia
voita aici : a puterii supreme din toate domeniile si in toata
www.dacoromanica.ro
plenitudinea ei teoretia, in toatä incremenitoarea ei räceald

abstractd.
Atitea capele si atit de putin impodobite ! Aurul statuilor
regale ingenunchiate in altar de o parte si de alta, Carol
In fafa lui Filip, fiecare cu suita lui de familie, ajunge. Para
si sfintii s'ar sfii lingà aceastà impunätoare si poruncitoare
boggie. Un alb Crist, al lui Benvenuto Cellini, de o neintrecutà
miscare in lunecarea-i de pe cruce, e exilat intr'un colt.
Spatial se intinde inalt, vast si rece, fárá mAcar suflul ambi-
tiilor care nu mai au ce urmari.
Absentele acestea Voile- au fost fireste simtite in vremi
de o mai veselà aici insd asa de relativ ! conceptie a
vietii. Vremile acestea au impodobit : cu ce au putut si cum
au putut. Ina de supt ultimul Habsburg care avea la inde-
mina' pe fecundul Luca Giordano. Albastre paradisuri se rAs-
_fatà in plafonduri, invAlmAsiri de corpuri in colori dare se
impleticesc in ghirlande ; lungi, foarte lungi teorii in game
sentimentale se desfásurà pe páretii de granit ai culoarelor,
°peed de ieri. Mesterii cari státeau la indeming au fost pusi
la lucru, i ei s'au strAduit neobosit, dind lucruri oneste care
se explica indelung de alAuzi, faira sa" poata." fi si admirate
de cunoscdtori. E ca o danteld de bal aruncatä pe umerii u-
nei voinice i incretite Iunone, slità sa' ridd din obraz atunci
chid ochii rAmin inexorabil de linistiti. Flea aceste infloriri
de fluturi multicolori simbolul ar fi mai evident, si deci
mai impresionant.
Pe sari catre morminte. Florid care se prevedea lipseste
cu totul. Cripta, o intreagá bisericà subternd, e in sama
servitorilor regalitAtii de azi, cari in uniforme pompoase,
purtate cu multa' demnitate, conduc i explicA. Mormintul lui
Carol Quintul ? Vre-o inflorire de piatra in care sa se pas-
treze gustul admirabilei epoce pe care acest Flamand, bun de
luptà, de dfagoste si de glumá, a dominat-o ? Al lui Filip ?
O prAvalire de granit pkita de figuri inalte si tari ca vointa
lui ? Nimic ! Nimic ! Alte vremi, care nu intelegeau sa' se
considere ca decdzute, träind in ilusia unei regalitAti de
aceiasi esentd, niciodatA intreruptà, s'au amestecat. De ar fi
www.dacoromanica.ro
Escorialul 43
fost mäcar Bourbonii din secolul al XVIII-lea, cari aveau

gust frances si mai ales o gratie italianä prin legAturile lor
politice si dinastice cu peninsula... Dar mindria acestei refa-
ceri, consideratä ca prefatd pentru o asa pe tristd epocd
precum a fost aceia a regalitätii constitutionale" din se- -
colul al XIX-lea incepAtor, a revenit unor oameni cari puteau

numai sd se ruineze in marmurd si in bronz aurit, -Maud din
aceastd subterand ceia ce s'ar fi potrivit numai cu suveranii
bari erau ascultati de la gurile Rinului la coastele Africei si
cari culegeau tributul de aur al Americei supuse. Vechii
Habsburgi au fost pusi deci in 'saltare de porfir, asezate
pe rafturi, fiecare cu eticheta sa, si in aceiasi odaie Isabela
a II-a si sotul ei don Francisco slut vecinii Impáratului"
$i ai impárdtescului ski fiu. Reginele care au avut
continuatoarele, din carnea lor, ale dinastiei li tin továrdsie.
Oase lingd oase, fiecare in saltarul lor, asa cum le-a dat,
curate, odaia de putrezire, Podridero", cdruia spaimele de
dupd moarte ale catolicismului i-au ddruit numele cel mai
umilitor pentru biata noastrd mindrie omeneascd. Singur
biruitorul don Juan de Austria are un mormint din vremea
lui, cu statuia funerard intinsd pe capac. lar apoi, Camara
dui-A cdmard reginele fdrd copii, rudele regale, copiii ano-
nimi, los niños reales, se insird, cel mai frumos mormint
fiind acela care asteaptd pe o principesd Ina neputiezitä",
pentru a intrebuinta teribilul termin obisnuit aici. Gratiile
stingace ale artificialitdtii contemporane au colaborat pentru
a mobila cu morminte aceste salonase asa de albe pe care
nu fe pot intuneca maximele care ni aduc aminte pared
ar fi nou, si am simti vre-o pläcere, cdci intelepciunea_ ce se
culege e foarte relativd. cA toatd fiinta noastrd e numai o
=bed si cA vom fi si noi cindva asa cum sint acuma aceia.
Opera de artd, care nu infra in planul asprului ctitor, s'a
adaus insä de la sine in vremile chid, pentru a impodobi
Spania, Italia si Flandra stau cu minile intinse. Cine nu e
represintat acolo ! Luca Giordano stä lingd pinze ale lui Tin-
toretto, care stilt dintre cele mai frumoase, lingd o mdreatá
Cind a lui Tiziano cu fruntea dumnezeieste de senind a Min-
www.dacoromanica.ro
tuitorului, lingá mici picturi pe lemn, cind naive, and tapene,

care vin de pe malurile Rinului. Arta spaniold a dat in salele
capitulare citeva tari scene de martiriu ale dramaticului Spa-
niolas" Ribera, si din mina Grecului" Teotocopoli sfinti
inalti si suptirateci, cu ciudate m*Ari ale minilor cu degete
ascutite, cu expresii ginditoare sau chinuite in fatá, supt
ceruri in care de-asupra scenelor mai bogate zboará noni
sacri de o complicatie unicá, iesitd din cea mai minunat
spornic de imaginatie. Dar tot asa de scumpe sint darurile
din lumea intreagá strinse in biblioteca imensd prin care alu-
nea figuri cálugáresti uscate supt glugile negre manuscripte
antice din al VI-lea veac, înseilàri stingace ale intdiului ev me-
din din al IX-lea, cárti venite de la Rinul germanic, cu figu-
rile rotunde i bárbiile prelungite in miniaturi sentimental
albastre, delicate infloriri pe margenea foilor preliminare din
Franta secolului al XIV-lea, opere ale miniaturistilor locali din
vremea Isabelei cu fondurile pline de foarte márunte obser-
vatii fin sdmánate, splendide invieri ale antichitátii In codicele
aurit al lui Alfons al V-lea de Aragon si Neapole, manus-
cripte grecesti copiate pentru Filip al II-lea de caligrafi intre
cari acel Jacob Diasorinos, tovardsul lui Despot al nostru,
biet Grecusor sárac din secolul al XVI-lea, cáruia eticheta
actualá Ii clä catolicul si, sacrul nume de Santiago"...
Acela care crease si stäpinia toatá aceastä bogátie se rás-
fatá el oare in splendoarea purpurii sale aurite ? 0, asa de
putin ! Recele Neamt" muncitor si melancolic se simia asa
de mare numai ca represintantul ideii pe care, ca un nou
Faraon, jertfind comori si omorind mii de oameni la lucru,
a incorporat-o in aceastá piramidá a sa care e Escorialul.
CIt despre intaperile unde si-a dus viata activ, si unde pe
patul suferintilor unei boli scirboase a isprávit-o, iatá-le.
Citeva scári coboard la ele. Culoare strimte si reci, unde
páziau gardistii flamanzi, in negru, cei spanioli, invesmintati
In aur cu picioarele legate cu cordele. Unde asteptau
curteniii d'Aro. ra nu li se dddea nicio priveliste de Curte, Iddite
acoperite tu cordovan de o auriturá de mult stearsd. Cla-
- virul ,ett-elapele miei albe ca niste dinti de mort vine din
www.dacoromanica.ro
45
i-nosténirea lui Carol Quintul In 6daita care-i_ servia de ieta .
si uncle s'a asezat simpla lui litiera, micul lui saunas negru.
Incaperea de lucru presintä doar saltarele unei yechi mobile.
aurite si mesuta de-asupra careia s'au asezat carti cu muchéa
aurita, purtInd titlul, in fata.. Un administrator, un contabil, -
un politist, un funcionar. 'kW°. adInciturá patul .de agonie,

avind pe coviltiré- numai luxul perdelelor cu stema.cusutä in
aur. Ferestuice privesc una Hugh' alta dire linia muntilor
aseinenea Cu acela pe care Moise a primit tablele legii care
nu se poate Oka. -
insási sala ambasadorilor, .a marilor receptii. solemne, c'u

,
cordovanele Intinse pe piatra, cu taptteriile flamande

Chid pàreii captusiti os cu portelan albastru de Talavera,
cu acoperemMtul de stofe scumpe al unui, tron, márunt si
modest, nu spune o ambitie personalä, care nici n'a existat
la aceasta sluga' a Domnuluis": Un coltisor ti ajunge ca sa
se roage el. Dar, daca dai usa de alaturi Infro parte, casa
lui Dumnezeu apare In toata imensitatea ei, tocmai act=
strabatutá de cintarife calugarilor, si Carol Quintul In aur
Inchide zarea..
,
- A$a de putini In putere, fapta $i pregtigiu, Bourbonii, caft
veniau din Versailles, nu s'au putut multami cu aceasta In-
,-duiosätoare miserie". Largi apartamente s'au deschis lingá
suloarele in care luptele _de la Grenada se uniau cu victoria
de la .S.-Quehtin. Tablourile de batalii ale lui Wouvermans
acelea de interior ale lui Teniers au fost trecute In tapiterii,
$i i s'a cerut lui Goya sá presinte viata actuala a Spaniei
secolului sau. Astel au rasarit, vesnicite- In picturä si In firele
te-saturilor, toate aspectele ei felurite : paji pudrati, elegante
- marchise, aldturi de tot ce zdravana viata a c'impului poate
adaugi; dantul de societate alaturi de hitionelile rurale, jocu1
- de carti tingä prinzul pe iarba.
Si, gum Francesii aveau Trianonul si palazzinul Mic de
gradina devenise mai simpatic deaf marile sali de receptie,
Carol al 111-lea, marele monarh al epocei bourbonice, a pus
sa se ridice-pentru principe", fiul sau, menit a fi ridiculul
www.dacoromanica.ro
46 Citeva zile prin Spania -
Carol al IV-lea, in fundul grAdinilor de pini sAlbateci si de

pomi roditori, o casita care e un juvaier de scumpete si de
gust in proportiile cele mai micute. Toti pAretii nu sunt decit
un mosaic din marmurile cele mai pretioase, intre care gra-
haul trandafiriu luceste de o razd dulce. Nimicurile gratioase
ale epocei sint adunate in odAitele unui palat care era un
-
Museu inainte de a fi consacrat ca atare si deschis pu-

blicului.
Si e interesant sA vezi cum- femei din popor ascultà cu
luare aminte si admird fArà invidie aceste podoabe scumpe
pe care realitatea le-a realisat cu ostenelile unui popor pä-
rAsit pentru nevoile sale in voia soartei indurAtoare.
www.dacoromanica.ro
VIII.
CetAtile maure
Pe drumul Aranjuezului, spre Sud.

La lumina soarelui strecurat prin non i peste auriul $ters
al cimpiei se ridicd in fund o albastrd catapiteasmd de dea-
luri $i mii de pdsdri albe, desfacindu-se de
- pe ldvicerul braz-
delor, zburdtdcesc in aierul diminetii ca petalele bdtute de
Vint ale unor livezi de pruni.
Acum, sate albe, mdrunte, supt coperi$uri rosii de vechi
olane. Ele fac un contrast tare cu un amp rosu-adinc, pátat
de verdele, intdrit prin aceasta, al sAmdndturilor mdrunte. Cio-
turi de vie tunsd pentru iarnd se amestecá in vioaia catifea
a grinelor. Mari ferme de acelasi alb proaspdt se ivesc ici $i
.
colo, pe and in fund gheburile muntilor albastri reapar. Plu-

guri cu cai conduse de terani in cele mai pitoresce costume
aleargd scrijelind terna de singe. Moara orientalà cu aripile
ei de indoiald la indernina vintului se profileazd. Numai tur- -
nul gdlbiu al bisericii se desface din albele sdrridnálturi de

cäsute ca ale noastre.
Apoi iatA intinderi triste, de bálti, de pdmint cenu$iu, in
care vagabondeazd numai turm ele $i se ridicd fumul albastru
al focurilor de pdstori. Fundul se cased pe alocuri in pie-
trArii. Sumanul brun va reapdrea insd indatd, harnic de roadä.
Arabul e aici pretutindeni. Pe 61 in Nord casa priveste,
pe atita se intilneste aici zidul de pietre cufundate in ciment,
care astupd si inchide.
La Alcazar de San Juan se desfac liniile cdtre Alicante, Al-
r
www.dacoromanica.ro
mena, Murcia. Cinco casas", Cinci case, numire de pistori,

ca in \rifle Pindului si Carpatilor. Peste un ceas, fundul se
tiveste cu munti vineti cari se ridicá la mijloc in gurguiu.
CArute mari trase de voinici catiri aduc fuioare intregi de
frunzis cules cine $tie in ce páduri, care, lipit de roate,
aspectul unui alaiu bahic intors de la un cules de vii.
Din muntii de cari ne apropiem ploaia cade asupra sesu-
lui ca un larg vil alb risfirat. Femei cu glugi, in haine ne-
gre care se infásoarä, intre panerele pline, se scuturd domol
pe spinárile mágarilor ca pe vremea lui Abder-Rhaman si lui
Hachem, credinciosii califi. Sintem la Valdepeflas. Supt cas-
telul siu de pe culme, Santa Cruz de Modola se presinti
ca un eird de oi speriate. De departe in margenea muntilor
In movilite amestecul de row si verde, de albastru inchis si
de alb, cu umbre viorii, vrijeste ochii. Trecem peste dum-
brivi de mislini la muntele acoperit cu iarbd finá si cu tu-
fisuri pitice. Si in aceasti sárácie surd plugusorul- tras de
asini taie brazda rosie. Mlistini portocalii se hrinesc cu
ploaia care picuri din norii ngajiti.
Peste putin sintem in virful chiar al muntelui, la Santa
Elena, unde intre stinci se incarci in pachete scoarta plutei
pentru dopuri si se baga in saci ramurile verzi pentru a fi
trimese la vale. in adincul muntelui pe un pod hrentuit trecem
apa verzuie murdard care se tiráste pe piatra fundului. -
Sierra Morena e plini de páduri rare suite pe piatra ei surá, si

la capátul lor, supt ploaia deasi, apare din nou, pe indltimea
platoului, intre ináltimi, verdele lan de gritt proaspit. La ce- -
lalt capit al defileului sintem la Vilches. Muiate de api, coas-
tele ro$ii, de un rosu intunecat $i sinistru, se desfac spre a-
pele insingerate. Vii adinci se taie in trupul lor. Pe alo-
curi totul se invilmiseste inteun fel de trinti de uriasi in
umbra marilor dihinii care pizesc de-asupra. Alituri peisa-
giul se desface in maiestiti ca acelea pe care le-a creat ima-
ginatia unui Salvator Rosa. Vadollano, Vadul blind". 134-
iatul care strigá apa o face cu o ciudati melodie stralná si
arhaicá, ce pare a veni din 'vremea Arabilor.
www.dacoromanica.ro
Cetatile maure 49
La Baeqa, cu vechiu nume maur, cetate cuceritá °data' de

cruciatii regilor catolici, drumul se strimbai catre Apus. Mun-
tele se Ind in coaste blinde, i jata cele d'intdiu flori de
pomi acuin, la sfirsitul lui Februar, in livezile de migdali
de portocali. Aldturi, iarài, máslinul de argint, cu frunza
plinä, lanul de griu, crescut inalt. Raze de soare tinar se
alinta pe margeni. Vremea plinge si ride laolaltd, in copilaria
incintatoare a primaverii.
Toate coastele stilt apoi scrijelate cu dungile, de o perfecta
impártire, a máslinilor. E o imensá livadä de citiva chilometri
pätrati. Nu se poate o mai ingrijita culturd a pomilor, si e
un titlu de glorie pentru Arabi, marii grádinari, mostenitori
ai traditiilor siriene i persane, CA au fost in stare a crea
aceastá mare bogdtie ramasa intreagai atitea secole dupd dä-
/ rimarea Statului lor, dupä prigonirea si distrugerea, dupd
izgonirea, de catre Filip al II-lea, a unei populatii atit de
supuse si atit de laborioase.
Citeva ruine samánate pe malurile largului, limpedelui Gua-
dalquivir, care alunecd spre Atlanticul departat, citeva castele
rotunde, ca acelea siriene, amintesc conflictul de secole care
s'a urmat aici pang. ce regii crestini ai Nordului au invins cu
totul si inlocuit pentru totdeauna pe negii pägini ai Sudului.
,,Regi" e putin lucru pentru ceia ce ei au fost sau mdcar
au pretins a fi. and, la jumátatea veacului al VIII-lea, sefii
arabi ai acestei fericite regiuni s'au smuls de supt autoritatea
unui suveran alunecat de pe cáile ortodoxiei musulmane,
schimbind titlul de emir cu acela de calif, se cred aici, contra
Abasizilor usurpatori, si pentru Omeiadul legitim Abd-er-
Rahman, o impcireifie a Islamului, a carii menire ar fi fost s'a"
se intinda peste strimtoare in Africa si, unind toata penin-
sula supt puterea sa, sA cheme la lupta dreapta Occidentul
credinciosilor profetului Isus. Se vorbeste de 300.000 de
locuitori in imperiala capitala a Cordovei cu 300" de moschei,
al cdror loc nu se prea vede ; oricum, aici a fost unul din cen-
trele cele inai locuite, mai muncitoare si mai cercetate din lumea
musulmand a Europe'. Prosperitatea a supravietuit si asaltului
prádalnic, dominatiei fará preocupatii culturale a banditilor
4
www.dacoromanica.ro
50 Citeva tile prin Spania
berberi ; creatori ai celor douà dinastii, in cursul secolelor al

XI-lea si al XII-lea, Almoravizii si Almohazii. Dupá marele
triumf crestin de la Navas de Tolosa refluxul violent aduse
inapoi in albia africanä apele revársate ale Islamului (1212),
si pentru Sfintul Ferdinand cuceritorul, pentru urma$ii lui,
si din veacul al XIV-lea, putu sá fie aicio resedintä temporará,
dar nu o capitalá. Si capitalele parasite mor si ca orase.
Totusi Cordova n'a fost o creatiune arabá. Cordubanii din
vremea romaná erau oameni de o Malta' culturá. Unii dintre
ei au insemnat durabil numele lor in istoria literelor latine, in
care au adus ceva din calitátile rasei lor iberice : energie in
fapte si o oarecare exuberantá in expresii. 5i aceste caractere
se intilnesc de altfel si in vremile urmátoare la aceia cari,
supt alt nume etnic, au perpetuat aceleasi traditii. Filosofia
lui Seneca, de o adincd intelepciune, dar mai ales de o in-
cordare de otel contra soartei, mergind "Ana' la moartea voita
pentru a sfida osinda rostità impotriva omului virtuos si bun,
nu se potriveste ea oare cu destoinicia ostáseascá incom-
parabilä, in stare a infrunta once primejdii, a lui Gonzalv
de Cordova, generalul lui Ferdinand Catolicul, cuceritorul prin
neobosite silinti al Neapolei contra Francesilor lui Ludovic
al XII-lea? 5i, dacá in epopeia de rázboiu civil a Cordu-
banului Lucan sintem loviti de expresiile exagerate si dure,
de crudele comparatii ale poetului, nu i- s'au imputat oare
aceleasi defecte cintdretului spaniol, reabilitat in timpul din
urma, si pe dreptate, dupá ce numele sáu ajunsese semnul
pretentiei lipsite de gust, Géngora ?
Nu se mai cunoaste incá nimic din antecedentele acestea
romane, afará de urnele mari, lungárete, pe care femeile le
sprijind pe solduri : atitea nimiciri au trecut de atunci asupra
sálasului paradisiac al Beticei Cesarilor! Nici vremea cres-
tiná de 'naintea náválirii arabe n'a lásat vre-o urrná. Asupra
operei Arabilor insisi, mari cláditori de moschei, in acelasi
timp Chid dubiau cu mestesug pieile de caprá pentru a face
cordovanele lor, s'a intins Insá, transformatoare, vointa regilor
castilani si a urmasilor lor, dominatori peste toate Spaniile.
www.dacoromanica.ro
CetAtile maure 51
S. Hipolito e o fundatie de-a dreptul a lui Alfons al XI-lea,

din al XIV-lea veac, care a voit sd -Ned din ea läcasul de
ingropare al lui si al tatAlui, Ferdinand al IV-lea. Mormintele
de porfir roz, cu stemele, inoite, ale Castiliei, servesc astäzi
la altceva.
Stäpini aici citeva veacuri, Musulmanii au läsat intreg felul
de a se infätisa al orasului, cu strädite inguste, intortochiate,
cu casele supt olane rosii, cu terasele pe care atirnä rufe
multicolore, cu delicioasele curti märgenite cu portelane,
pavate cu ele si ridicind boschete de finici, de trandafiri in
floare, pe cind altora li atirnä galbenele flori pe suprafata
galberiä a zidurilor. Ei au läsat apoi ici si colo inalte mi-
narete, ca la S. Hipolito, la S. Nicola, la catedrala insási, care
färä multà &mid s'au putut preface in turnuri de inchinare
pentru alt Dumnezeu. Dar mai ales au läsat, ca o nepretuitä
comoarä a acestui oras, a acestei teri ti a intregii lumi cu
intelegere pentru frumusetä, mezquita, moscheia califului care
a devenit, in ceasul cdderii Statului maur, o bisericá a Dum-
nezeului care nu despretuieste chipul zugrävit si cel cioplit.
E in margenea chiar a Guadalquivirului, aici foarte lat si,
mAcar in aceste vremi, furios si tulbure, bdtind i stropind
cu spumä morile infipte in curent, manine de cArámidà $i
piaträ, mari, rotunde, ca niste bivoli roscati iesind cu spinarea
din noroiu. De proportii uriase, ca o mare cetate nebiruith,
ea are cu totul infátisarea unei frurii bizantine, de impArd-
teased maiestate. Zidurile Constantinopolului, pAstrate MCA,
stilt de acelasi fel, de si in acelea se simte o oarecare influentä
apuseanä. ClAdáriile inalte de cdrämizi si piatrd din munte
sint insä impodobite la inträri cu o delicatd horbotá de mar-
murA sculptatd in bizare flori geometrice, si linii intortochiate
märgenesc, une ori cu urme de aur vechiu la mijloc, feres-
tuicile rindului de sus. Prin deschizAturile intrárilor se väd
grädini de portocali, din verdele inchis al cArora atirnd merele
de aur. Coloane de un galben de fildes vechiu contracteazA
pin arhaica lor patind cu aceastä tineretä färä moarte a
pomului cerurilor binecuvintate.
Dui-A curtea purificärii, pädurea de coloane se deschide
www.dacoromanica.ro
de-odatá, ametitoare. Te pierzi intre trunchiurile care se insiti

ca máslinii pe coastá, in návi" indescifrabile, de multe ce
sint elementele care le compun.
Despártirile rituale stilt marcate prin páreti cari nu sint
decit o horbotà. Arce albe, negre la inceput, albe, rosii dupá
epuratia moderná, leagá capitelele de toate felurile, culese de
oriunde, dela ruinele romane párCá la depártatele basilici bi-
zantine. S'au rátácit si doi stilpi de alabastru canelati. Ca-
pitelele aratá vechea lor origine. Totalul are netágáduit aierul
de basilica' bizantind, in care, ca la S. Marco, s'ar fi ames-
tecat, fárd a se contopi, mai multe biserici. Pánd si originea
arcurilor muscate trebuie Cantata. in afará de pastorala ima-
ginatie a Arabului domesticit.
Intrind in cuprinderea lor, crestinii Nordului au trebuit sd
rámiie uimiti. Ei nu gásiau loc pentru Dumnezeul lor servit
de o Curte de sfinti nesfirsitá. Mult timp n'au indráznit sá
facá slujba lui Isus in moscheia neschimbatá, tdind doar
citeva coloane pentru altar si lipind tablouri pe marmura
goalá. Aceastá slujbd insási era ne la locul ei. Moscheia, in
adevár, nu e o bisericá. Curátit pe trup de apa fintinii, cre-
dinciosul, márturisitorul isi cautá coltul lui pentru a murmura
o rugáciune care nu-i e impusá. Niciun coreg nu dirige orhes-
tra sufletelor umile care se roagd. Din multimea celor Inge-
nunchiati nu se aude decit un usor vuiet. Pe cind crestinis-
mul apusean e o discipliná romand. Sunetul vulgar al clopo-
- tului, mornáitul grábit al silabelor latine e ca o indiscretie.
and stäpinirea nouá a ajuns apoi in culmea puterii ei
imperialiste, li s'a párut unora ea vechiul Maur invins trdieste
incá prea mult in admirabila lui ctitorie. in luptá, contra ce-
lor de aici, contra gustului chiar al unui Carol Quintul, s'a
%Cut, cu cheltuieli mari, din cel mai pretios material, cu
chenare de mesteri de acasd si de aiurea, splendida, dar a-
natopica mare capelá", in care vecineazd stilul de amestec al
mudejarului i gingasele scobituri ale Renasterii.
Aici lumina cade multà, c.rudá peste dedalul de coloane.
Misterul lor de isolare, de intimitate, de umbra', in care o-
datá luciau miile de lámpi de argint e izgonit brin aceastá
www.dacoromanica.ro
Cetátile maure 53
revelatie a Dumnezeului umanisat i alintat. A sinitit-o §i irn-

páratul" cind a vázut scumpa ispravá pe care n'o ordonase.
Gel ce lucreazd astázi rivnitor la inläturarea capelelor pdrdsite
nu vor reusi sà restabileascd aceia ce a fost. Sint aici pd-
reri de rdu care nu vor putea fi in veci mingiiate.
Preotul a pus stdpinire pe ce s'a putut. Nemerim din gre-
said in scoala pe care el o conduce 'n biserica regilor din
veacul a XVI-lea : il vedem cuminecind copiii cari piuie cu
gldscioarele lor rdspunsuri latinesti neinteligibile. Gustul mo-
dern a tdiat superba primblare, paseo, al Marelui Cápitan"
Gonzalv cu otelele lui i palatele rosalbe in care se des-
chid feresti gotice de marmurá purá. El a ingrámddit maga-
zine, almacenes, ca la Paris, in care se vád insà saluri cu
flori, mantale negre, piepteni de bagà pentru válurile negre
si sombreros cu largile margeni. Dar viata cea adevdratá
mine a gospodinelor lucrind prin colturi negre la bucdtdria
tor cu untdelemn, a bdtrinelor cu aier iudaic, incremenite in
porti, a albelor fete cu cununa de pár intunecat, a teranilor
ce vin pe podul roman insirind clopoteii si panglicele ca-
tirilor.
Si corridas de toros? Nu e oras care sá nu le aibá. La

Cordova imensul spatiu inchis cu ziduri albe e supt ochii
mei in fata otelului. E marea petrecere a claselor populare.
Sint insd si suflete care se revoltá in fata mdceldriei. Lumea
oficialá se preocupd chiar a da cailor un fel de payeze ale
burtii ferindu-i de aproape inevitabila spintecare.
Unele orase italiene m'au deprins de mult cu groaza ghi-

zilor. Spania-i are. Ei se presintá politicos si demn. Dacá
li declari cá vrei sà vezi singur, se depárteazd fárd supárare.
Dar la Cordova el m'a urmat, adecd nu servil, in urrnd, ci
ca bun camarad aldturi. Si-a al-Mat pretul : doud pesete ; m'am
rásat biruit, oferindu-i una. Ne-a condus discret si
La urmd, aflind ce sintem, ni-a vorbit de regina Romá-
niei" (Elisabeta), ale cdrii opere le-a cetit : ho macho leido.
-M'a intrebat dacà am fost multdmit. I-am dat peste pret, si
www.dacoromanica.ro
mai ales i-am strins mina. Doi hidalgosi pe cari i-a apropiat
soarta un moment si cari se despart ca doi cavaleri. Pre-
tutindeni esti condus cu intelegere si cu discretie, si de
elevi de liceu cu un sens de precoce demnitate.
Reincep supt catapeteasma dealurilor, sämAnate cu cAsute
albe, livezile de máslini si alti arbori ai Sudului ; cactusi cu foile
mari márgenesc drumul : apoi cimpi, largi cimpi de grill
valea ce se rdsfatà la ploaie. aárile intind pe betisoare gar-
nituri de iederd, si mierle cu picioarele galbene se zbat in
custi. La Almodavar, supt finici africani, biserica std in frun-
tea rostogolirii de pe inalta culme a caselor maure, pe mar-
genea marelui rIn tulbure, rAtAcit in bielsugul apelor sale.
Pretutindeni aici se infige grea biserica, semn al cuceririi.
Fabrici de jamboane, _yorculeti prin statii, in aceste locuri
oprite odinioará animalelor necurate. Capre rosii se catärá
pe coaste lîngà turmele mascuriilor bruni si negri, pà'ziti de
bàietani supt glugi. in umbra mdslinilor, brazda e plind de
floricele albe.
La Rio del Lara, amintirile romane revin. Aceleasi clAdiri
ferite de ochiul strdin, aceleasi livezi cu portocale care nu
se culeg, de multe ce sint, ci se pAstreazA ca podoabá (10
centime portocala). Guadalquivirul Igptos se strecoarà supt
un pod, si de aici inainte si mai vast se face cimpul de terná
rosie. Apar asute acoperite cu stuh, absolut ca acelea din -
satele noastre.
- La Los Rosales portocalii asezati in rinduri de livadg se
culeg, si grämezile de roade rosii se intind pe covor lingA
asuta paznicului. E recolta de Marte. -
-
Mai incolo se desface linia la Cadiz, si pescarii vind crabi

si langustine in fata trenului. Turnuri inalte anuntà apropierea
Giraldei sevillane.
In tren conversatiile zbucnesc de la sine fárä a se cu-

noaste cAlätoril. Ochii frumosi te indeamnä la vorbd, si e in
adevár o pagubA CA nu stäpinesti limba pentru a lua parte.
Nu voiu uita cutare Andalusd bAtrinä, de dimensiutii mapa-
www.dacoromanica.ro
Cet6ti1e maure 55
mondiale, care, abia suitá, indeasa copilul pe care-1 trage

dupd sine cu vre-o zece pandrute dinteo curioasa licoare
bruná cu aspect de doctorie, oferd vecinului din fatd, bea
restul ea insasi, se aseazá lingd mine, se scusd cd e prea
voluminoasá, pune in loc copilul si umple inteo clipa tot va-
gonul cu vioaiele ei taclale in dialect.
Aceasta voie bund prinde i clerul stapin. Cutare preot
In horbotele slujbei abia isprávite vorbeste ca un bunic cu
copiii de cor in fuste albe. in trenuri se infratesc cu lumea
parohi de sate cu fala romana. Supt paläriile negre, caluga-
rite de bate spetele, cu valuri negre, cu vaste aripi albe
desfasurate, purtind in snururi negre medalii si amintiri de
la toate hramurile. Doar cite-o copilitá calugarita, sprintena
In rochia care desemneazá blástamatele forme ale primejdiei,
dacd se gramadeste inteun colt, uncle stá täcuta, nemiscatti
supt focul privirilor bärbatesti pironite asupra farmecului ei
oprit. Din cealaltd lature a societátii, jandarmi galonati, grosi
si grasi, se suie in vagoanele de clasa a II-a, manilla, mol-
fea, fumeaza, scuipal supt tablita se prohibe escupir en
los coches, nu e voie de scuipat in vagoane".
Multe fabrici in sir. Unii Englesi se supära. Farmecul ar.
haic se duce. Observer are un articol, si un ziar din Madrid
Ii raspunde inghimpat cá Englesii n'au decit sä-si tie banii
In punga. -
Capitala vechii tari vandale", a Andalusiei, Ware nimic
din trecutul vechii Hispalis romane si, iarài, nimic din timpul
cind Vandalii, indata cuceritori ai Africei asa de fireasa
era legdtura intre cele cloud regiuni si-au ficut pe scurta
vreme aici popasul. Fard urme a trecut si timpul dominatiei
visigote, Cordova fund aleasa de návalitorii arabi de la ince-
putul veacului al VIII-lea, Sevilla n'a putut fi decit resedinta
unui simplu guvernator al sacrului Calif, care refusd coroana
de aur oferita de iubita si sotia lui, vaduva regelui mort
Rodrig, din attrul ascuns de dinsa, i isprävi omorit de ai
sal pentru sentimentele prietene crestinilor, cari sperau prin el
revansa lor.
www.dacoromanica.ro
A trebuit ca noul val arab din secolul al XI-lea sal se a-

batá asupra acestor cimpii de floare si roadá pentru ca in
Sevilla sa se facd o stralucita re$edintá si o frumoasa mos-
chee.
Din aceasta din un--rid n'a ramas decit grädina portocalilor
si acel admirabil minaret lucrat ca un juvaier, cu bogatie,
dar si cu gratie, care, azi, incununat cu o pdlarie din veacul
al XVI-lea, in virful careia se invirte o girueta. ciu-
data simbolisare ! ar represinta Credinta, entitate metafi-
sica pe care o presupunem neschimbatá, se chiama, dui-A
acest girar, dui-A acest invirti$ al ski, la Giralda.
Se pretinde ea" aceia$i ar fi fost i soarta castelului, a
-
Alcazarului, cuprins intre puternicile-i ziduri cu crenele care

amintesc incunjurul de la Carcassone si de la Avignon. Tot
ce e astazi ar veni de mai tarziu, din zilele chid regele Cas-
tiliei Petru-cel-Crud, dusmanul fratelui ski dusman, Henric
de Trastamarra, stapinia asupra acestor Tinuturi pe care nu
el le cistigase.
- Se poate pune intrebarea ce a Mart din Curtea regilor mauri"
supusi de dinsul acela ale cárui oase se AA in racla de
sfint la catedrala goticä de astázi, Ferdinand de Castilla, care
totu$i a residat aici, $i ce s'a petrecut supt acest raport in
cele cloud secole de la zdrobirea ultimei naváliri a Islamului.
Se spune cd regele Petru, despre iubirile caruia cu Juana
de Padilla baia ei se aratá in subteranele castelului vor-
beste mult si de demult legenda, a intrebuintat arhitecti
mauri. Erau ei oare a$a de multi si asa de buni, atita vreme
dupa ce märirea rasei si stralucirea religiei lor disparuse ?
Puteau fi creatori pentru toate aceste camári, ascunzatori,
culoare de fuga, dormitoare $i sali de primiri, curti interioare
$i gradini ca din basme acei pe cari abia ni-i inchipuim re-
paratori cari nu pierdusera constiinta unei indelungate traditii ?
Si in zadar s'a transmis °are- din generatie in generatie sti-
rea, care si azi se comunica, despre regii cari dormiau intre
pdretii lucrati ca o cutie de ivoriu bizantina $i captusiti cu
«azulejuri» vrednice de a fi puse in cea mai mindrd moschee
din lume ?
www.dacoromanica.ro
Cetatile maure 57
Oricum sA" fie, nu se poate o mai impresionantA manifestare

a unei arte de nesfirsit de multe, de variate si totusi in to-
talul lor asa de arrnonioase detalii cum e aceia care, primind
atita de la Bizantini $i de la alte civilisatii supuse, poartá
numele de arabá. Povestile Orientului par scrise in piatrá de
mini tot atit de rábdAtoare pe cit $i de mestere. Sint in ar-
hitecturd lucruri care desfid once descriptie, $i pentru niciun
fel de cládiri nu e mai adevArat lucrul decit pentru aceastä
magie a liniei pure, a colorilor discrete, a sublinierilor cu
aur, fie ea' e vorba_de marmurd, de porfir, fie si de porte-
land si de lemnul bagdadiilor. E totdeauna acelasi motiv, $i
e la fiecare moment deosebit ; nu poti crede cd va veni o
vreme chid aceastd desfdsurare inceputá instinctiv la un mo-
ment fericit se va putea intrerupe. Pare tot farmecul cerurilor
quasi-africane prins in painjenisul unui cuib de zine mdiestre.
Asa de marea fost frumuseta acestei realisAri de o nebuná
fantasie, linia desfásurindu-se pe aceiasi ternA ca versurile
unui poem in acelasi ritm, Melt nimeni, in vremile altei arte,
n'a indráznit s'o strice. Opera regilor mauri", ale cAror femei
ar fi locuit in cuiburile de marmurá all* ale CAI-or pápusi"
s'ar fi zbeguit intre azulejuri", ale cAror Sultane, strecurindu-se
prin labirinturi de flori, incretiau apa basinelor tisnitoare, sau
opera sumbrului luptátor prin veacul al XIV-lea a fost in-
grijitä de oricine pe urmd a fost domn peste frumoasa Se-
villá. Paná. si severul, recele Filip al IV-lea a adaus grija lui
pliná de iubire si de intelegere. Ce a -Mart Carol Quintul
In frumosul lui chio$c cáptusit cu flori albastre de ceramicd
asemenea cu acelea din cAmdrile Sultanilor constantinopolitani
nu abate prea mult din ansamblul grádinilor in care magnolii
seculare, portocali cu trunchiurile scorojite se invecineazál cu
cei mai vigurosi pomi noi $i cu florile tuturor horticulturilor. -
Si lui Filip al II-lea, blond si glacial, i-a plácut de inaperile -
In care plutia, cu mirosul mirtilor si arbustilor RdsAritului,

aroma sentimentalä a voluptdtilor maure si a infocatelor dra-
goste de regi medievali crunti la faptá si duiosi la inimá.
Infant si infante s'au zbeguit unde odatA fantomele printilor
oachesi supt turbanele albe se strecurau usor pe pavagiul de
www.dacoromanica.ro
58 CiteVa zile prin Spania
laiante rare. Dog- daca Bourbonii dulcegi $i-au catäraf toc-

mai sus ietacele captusite cu tapitetii. Dar azi o Curte- cu,
:álte inspiratii gaste in aceste läcasuri seculare, in aceste
balsamice paradisuri"--- de ape si flori' odihna si-. mitigiierile -
dupa furtudilé si dupa acrelile politicei. -
4ticazarul e locuit. Si aici esti conduS de ogneni ai
Curii In uniformä. Astfel slabeSte acusgia adusd uttor re-'
.paratori cari d'au facut deeit sa stearga o patina care peste
propria lor opera se, va reface din noti E greu sa faci ar-
heologie purl in .camarile Maiestatil Sale catolice de ieri Sal
de azi.
La catedralä totul e, in schimb, luau nou. Cu greti si-a
facut. regalitatea .crestina aid läcasul vrednic de marile amin
tiri_ ale" Islamului. Trei secole s'au trudit pentru acedsta, si
abia al XVI-rea a vázut opera ispravitá. Mesteri sträitii, mai
adesea FrancKsi si un NOrmand, in epoca goticului flam- .
boyant" s'au trudit pe rind- s'o de-a gata.
O imensa maSä de piatra, _ vrednica de zidurile de peste
doi metri ale Giraldei si de grosimea paretilor Alcazarului a
iesit din aceasta räbdatoare colaboratie. Gustul bastard si
incar'cat al mudejarului sf- al arhitecturii epocei ,Isabelti se
manifestá in cele trei altare, unul imbracat intreg in aur, care;
_se succeda, ctiprinzind in dcida sicrii refacute cenusa Jut Al- -
fonsò el Sabio ; scriitorul regal din evul mediu, ca si al ma-
mei lid, .färä a mai pomeni undeva, lingä" cenusa Sfititului
rerdinand, oscioarele Cruddlui si ale dulcii sale iubite. Dar,
In totalitatea lor, cele cinci navi;ale cal-or bolti au nuinai ici
Si colo complicatiile artificiále $i pretentioase ale stilului _spa-
niol, sint tridrete prin .soliditatea si inaltimea, dar. si pritt
'simpticitatea lor. Pe lingd aceastá severa dtasura se pierd,
'noile adausuri de altare si moi-minte Oita la sarcofagul lui
Cristofor Columb, adus din Cuba si sprijinit pe imense
statui simbolice , cart apartin altiti gust decit aceluia al -
indraznetei, dar -nudei rugkitini medievale,
Casa lui Pilatos reproduce in Mai mic brodaia Alcazarului.
,par, in ciuda crificului engles, - Sevilla nu e ,o cetate a
www.dacoromanica.ro
CetAfile maure 5g
mortilor, regi si sfinti, mauri i crestini. Viata de azi pulseazA

puternic. N'are deaf sA strAbata cineva corsul" CApitanului
tot Gonzalv de Cordova , larg, mkgenit de impunAtoare
clAdiri moderne ori unja serpuità a strAzii Serpiente, scutità
de tramvaie, de automobile si chiar de catirii i mágarii
satelor vecine, ca -sà-$i dea samA de aceastA mare vitalitate
a unui oras de vre-o 200.000 de oameni. Pe pavajul nou,
atit de deosebit de mdruntul caldarim intre mari lespezi, scri-
jelate ca trotoare, din Cordova, trec terani bogati cu som-
brerul pe cap, femei din popor i doamne, in frumosul pár
al cArora pAstrat cu toatA inviersunata reclarnA a pain-
quierilor cari strigA deosebitele metode de a tunde chilug,
.
garzon, o se flora sau senorita , se infige pieptenele inalt de

bagA, lucrat in desemne arabe, de care atirnA mantila neagrA.
Cafenelele, pline pe jos, ca i clasele mai modeste din tre-
nuri, de tot ce se poate arunca, gem de lume de toate
treptele, care se strigA de la o masA la alta. Afaceri se in-
jgheabá ori se incheie aici in fumul tigArilor, in freamAtul
conversatiilor. Si oricine pretuieste vitalitatea rasei latine, cea
mai inteligentA fArA sfortare si mai activA fArA icniri, nu poate
decit sA se bucure de aceasta.
La Italica, orasul roman care a dat nastere Cesarului ctitor

- al nostru, lui Traian, precum si aceluia care, cu alt suflet,
s'a gindit mai mult la el, la dulcele lui suflet trecAtor, decit
la hotarele, de pAzit si de intins mai larg, ale ImpArAtiei,
Adrian.
DupA o noapte tulburatA de zvonul strAzii care se reper-
cutä_ in zidurile de granit si de apelurile curioase ale unui
clopot trezit tried de la patru inainte de. zitiä, iatA-ne in trA-
surA cAtre ruinele care nouà ni desteaptA depktate si gran-
dioase amintiri de origini ce nu se pot uita, ci mai curind (
meritate.
Vedem Sevilla margenilor gAtindu-se de DuminecA. Multi
lucrAtori cu sApci in locul beretului national, care, aici, in
patria sombrerelor, lipseste. Femei in rochii negre, care si-au
atirnat vAlul negru de pieptenele ?nail si care, vAzute pe la
www.dacoromanica.ro
spate, cu mersul lor incet si solemn, samand si cu Imparatese

romane pieptanate inalt si cu sdtencele noastre din Romanati,
care au imprumutat de la Turci acest fel de a-si aranja capul.
Copii zburatacesc piuind pretutindeni. Tar de la Ora vin ea"-
rutele cu enorme roate incleiate cu pdmint rosu, sirurile de
mágari i catiri pe spinarea carora se intind in lat poverile,
tarurile (cuvintul, luat de vechii Moldoveni de la Tatari, e
aici un imprumut de la Arabi) bosumflate, ori cari echili-
breazd cele cloud mari panere cu portocale proaspete, abia
culese. Vin boii zdraveni, roscati ca pamintul, negri ca focul
din ochii tor, call; cu coarnele invirtite desfacindu-se larg
de ambele parti ale fruntii ciolanoase, trag cu oasele capului,
invelite anume pentru aceastä sfortare. In cutare colt se pre-
gátesc placintele de dui-A biserica, si un iritant miros de
untdelemn ars umple strada.
Colturile arabe, de retragere, isolare si mister au disparut
aici cu totul. E un mare oras cu clädiri greoaie, banale,
galbii. Numai la cimp constructii de acelasi caracter au in
fata niste stilpi de cardmida, fara. frumuseta.
Ceafa a cuprins toate zarile. Abia mai tarziu, dincolo de

drumul aptusit cu pietre mari, apoi fleoscaindu-se cu tot
felul de noroaie de Mart, in regiunea cea mai uscata din
Spania, se zareste cimpul verde samánat cuflori nouà ori
bariera de cactusi cari nu se usucá niciodata. De &mg ori
se trec, pe poduri Cu garnituri de fier, ciudat construite,
ape mari. Soseaua, care in alte timpuri, mai putin darnice cu
apa, poate fi buna", nu e pazitá de nicio apdrare de piatra
sau de lemn. Te ingrozesti vazind prapastia care se deschide
In amindoud partile. La intilnirea cu un greoiu camion, acesta
s'a mentinut ca prin minune pe margenea povirnisului.
La capAtul unui drumulet de-a lungul cimpuhti, Italica se
anunta prin culmi acoperite de grill des, matasos, stropit cu
lacrimi din ceatd. O cásutd de tara expune in curte cateva
frinturi de coloane si un Adrian aspru cioplit, cu nasul sfd-
rimat. Inuntru, un singur mosaic gasit intr'o casa particulara.
Dar amfiteatrul, complect descoperit, e- enorm si foarte im-
www.dacoromanica.ro
CetAtile maure 61
purAtor, cu adincile-i galerii subterane, cu vasta-i arena" de

lupta.
De pe aceste pietre $i-a desfäcut aripile pentru un zbor
tot mai larg omul crewtiunii indrAznete si depártate, al crea-
tiunii complecte si eterne. Cind, in pustiile nisipoase ale A-
siei, care n'avea decit soarele cald comun cu aceste locuri
si palmierul rege al arborilor Sudului, el a inchis ochii obo-
sirti, cu parerea de rAu ea nu poate indeplini si acolo fapta
cea noua, el va fi visat de colti$orul din Betica, in care
gritil e asa de catifelat i vintul duce in larg mirosul florilor
de portocal. Un gind i se va fi dus insa, uitind o clipá de
maica atit de straind acum, la fiica dunareand insáltindu-$i
proaspetele temple si amfiteatre in cerul blind, maturat de
vinturile din Miazanoapte. Si acum noi ne intoarcem spre el,
In locul unde copil a fost purtat pe brate care nu stiau ce
greu va trage omul in cumpana sortii $i, in cuvinte pe care
le-ar intelege i carora, peste smerenia unor ursite maitmici,
li dam vechiul inteles, Il salutám a$a : Mdrire tie, Doamne
al nostru :
Doamne, tu care ni-ai dat mosie

Din vái in munte si din munte 'n via
ai intins ea legionarii tdi
Pant' la Dandre
Ce-ai prefolcut sapunerile dace
In noted viatft si in non avint
Si-al strtimutat sillbatecul cuvint
In graiu latin, acel ce mai mutt place,
S'au scurs de-atunci vre-o cloud mii de ani
Si-aici sintem, wand ca pelerini,
Romani prin vota ta, dintre strdini,
De stráini, prin lard, 'ntre Romani.
In Sevilla, spre biserica", unde anunturi amanuntite opresc

sinurile $i picioarele nude, supt pedeapsa expulsarii imediate,
merg adevarate procesiuni de $colari si scolarite cu cärtile
deschise in mina. In negrul lor ve$mint de serbAtoare, in-
cununate cu pieptenele de pe care se ra'sfird dantela cer-
nita, cu piciorul fin prins in impecabili papuca$i, Andalusele
www.dacoromanica.ro
62 Citeva,zile prin Spania
_
brune si cele blonde pare eh' suie. spre uit capitoliú de in--
- coronare a frumusetei lor, maiestoasA si delicatà In acelasi timp.
-
Carnavalul se anuntá, Zia-rele grit pline de vestea lui. Vitri-

nele -expun cele mai neverosimile figuri ,de caricaturA. Se a:
nuntä costtime nemai vAzute:
Vechiie ' petreceri, care infiltiati inteun vesel entusiasm
toate. ,clasele,, nu slut uitate aici. Ele formeazA Centrul insusi
al vietii. Siptdmina sfintà, cu välul alb rupt pentru cel negru,
cu cel negru- rupt apoi si el pentru ceasul bucurie-i, çu defi-
larea- scenelor Pasiunii si ale _triumfului Mariei sint un prilej
de saturnale populare care depAsesc cu ;mull crestinismul. Si
cu atit mai putinä" reservä. se impune la feria, la bilciul anual
din April, un fel de ;,MoW paniol färà vulgaritate, in zilele
de zimbet ale cdruia freamkä in .vesel neastimpAr toate pi-
ciorusele Andalusiei, .cu Sevillanele in frunté. .
_
'
www.dacoromanica.ro
IX.
Granada
In sala cu o mie de coloane
De scumpe marmori indelung lucrate
Cu stalactitele nenumeirote
Se, 'nafta dulce sunet de organe:
Liimini lucesc-pe nzargeni de &tare
qi s'una ciar silobele lat¡ne
A' vechilor psalmodieri crestine,
A' rug dciunilor tnintuitoare.
De ce j dlesc,ecourile stabe
Cind cade-al benedictiei tesaurf
E local unde-a pibas regele maur
In clipa,catastrofelor arabe.
Miraculbase gradini incunjurate cu ziduri .albe,ca zapada

duc spre. Utrera, de unde se desface linia la Cadiz. In jurul
- vilei Cu terasa; zimbitoare in noutatea ei, livada de portocali
da lumina ca prin Candele; din fructele ei. rosif. Se .desfasuia
ca histe coii de paun'lenixii; si toate felurile de cactus in- --
tind 'braté ghimpoaSe care se umfla in rotunjimi de arieiu.
Trunchiurile ucite sint groaie ca ale unui pom batrin si au
infltisarea unor serp. i iesiti - din miluri. La Dos Hermgnas,-
Dou4 Surori", toata -Iumea: a iesit la gara, conclusa si päzitä
de polifisti in toate variantele tricprnelor secolului al XVIII-
lea. Un mal '.intreg te mingiie cu flacara miilor de zambile
tisnite la rázelé Calde, altele cu amestecul de flor i galbene
$i rosePe pajisti parca a nins cu florile albe. La Utrera,
statia e Orla' de fume- in ,mi'scare, si trentirile pleaca- in télate
diréctiile. -
Spre Rasara cimpli 5i liVezi in terna galbena, sfärirnicioasä.
www.dacoromanica.ro
Vátafi cäläri se opresc la bordeie de stuh, de-asupra cdrora

zboard galitile, iar cirezi pase in fata. Ferma, de-o parte,
apare curatd, albä.
Din grädini am dat acum in cimpuri, in pajisti mincate de
vite, in mdrácinisuri tunse de capre ; fluturi albi zboard peste
un imens lan de infalisare necunoscutd pe care-I tivesc mari
buchete de viorele. La cantoane bucdtäria se face in aier li-
ber, cu oale ca urnele romane. Mdgari se invirt rdbdAtori,
scotind apa din adincul pdmintului. Pe ogoare, ramurile de
prisos ale arborilor se aduna' si se ard. Dar plugurile, de o
formA foarte veche, care fac o bund ispravd, sint de lemn.
Un riulet se trece intre dumbrävi de mälini. La Arajal, caste-
lul cu doud turnuri de pe culme strälticeste_in albeata lui de
o lumind fantasticd.
La Marchena, carnavalul ni apare. Un grup de marinan,
purtind ghitare in minä, incunjurd un steag inflorit, pe care-1
suie in tren. Pe peron, apoi inaintea vagoanelor, un grup
de musicanti, vdpsiti cu rosu si alb $i avind o umbrá de
mustäti si de barbd, poartd pe cap pAldrii tari sau scufii fe-
meiesti de modä si cinta', mdtdhdind, din instrumente bizare,
cintece populare care string in jurul lor pe toti copiii din
imprejurimi. O fetitd poartä in mina' un sdculet de piele in-
floritd dupd vechile datini maure.
De pe lanuri se ridicd berze mari, care s'au intors de mult
,
In paradisul andalus. Cosmegile ce páreau acoperite numai

cu stuh sint fácute, cu páreti cu tot, din paie asezate in
snopi. inaintea ion ca si pe coaste si pe culmi, frumosi cai
cu capul fin, cari aratd decadenta lor araba". Cei cart pasc
pe cimp singuri sint impiedecati ca la noi.
Apoi dealul de granit se ridicd, purtindu-si in frunte m'As-
linii si migdalii infloriti. La Osuna castelul-bisericä apare in
virf cu fatada-i brund, pe cind dedesupt si alte biserici a-
copAr cu crucea lor casele albe. Vechiu oras roman, °data
centru universitar, in al cdrui läcas se odihnesc ducii de .
Osuna. Biserica e o puternicd fortareatá, de originé de sigur

maurd ; in dos, o resedintd ducalä Malta' la colturi turnuri
rotunde, ascutite ca niste minarete.
www.dacoromanica.ro
Granada 65
La Aguadulce pletele negre ale femeilor sint pline de con-

fetti aruncate din vre-un tren de scutieri ai carnavalului.
De si e Dumineca, lumea lucreazä. pretutindeni. Cálareti
cutreierd ogoarele, sapa bate in grunzuri, femeile in genunchi
intind albituri pe iarbd.
La Roda de Andalusia sintem seara ca in familie. Trenul
' std aproape un ceas in mijlocul natiei care supt soarele foarte
cald umbld incoace si incolo, suie si coboara, ride si cinta.
In 'sfirsit plecdm pe platoul unde maslinii tineri-plantati se
ridicd din mijlocul gramagioarei de pietre care-i asigurä de
dusmani in cresterea lor.
Nume de ciobani : Fuente Piedra, Fintina din Piaträ":
florile de migdal dau sá intre in va.goane. De pe brazde, unde
se sapd pentru,/pomi noi, de la fotzdele, hanurile de drumul
mare ni se transmite cu miscdri de paldrie salutarea unui
popor vesel si bun.
Asa ne apropiem de ultimul sir sudic al Spaniei, Sierra
Nevada, a zápezilor", care corespunde ungurescului Hayas
pentru Carpatii nostri.
La Bobadilla ne paraseste jandannul si, fdra a fi schimbat

o vorbd cu noi, zice gentil la plecare : Adios. in gard, un
alt grup in uniforme, beret verde, camasd rosa in jurul unui
steag. Cinta In cor, suna castagnetele, si pe tobe cu ciucuri
, se culeg ofrandele. Copii ni oferá pe fereastá ultimul" bilet
de loterie : la Sevilla o ferneie le vinde pe Serpientes la zece
ceasuri noaptea.
De aici luam pe valea Guadalhorcei supt Sierra de Tor-

cales. Din munte vin turme de capre rosii pe brazdele rosii.
Catirii insirati spintecd din nou cu plug de lemn brazda
°data tdiata. Chilometri intregi, tot drumul e margenit de
cu suava floare. Larga vale, circul de munte, e im-
prejmuitä din toate pártile de munti girbovi isprävind in
conuri.
Antiquera e o veche Mate romana, prefacuta in destul de
insemnat centru industrial modern, ceia ce-i da din toate
5
www.dacoromanica.ro
pártile bune vile noi si ingrijite grädini. inaintea unei fru-

moase cládiri acoperita cu olane verzi stralucitoare, copii
cu másti improvisate se fugäresc ca pentru ziva carnavalului,
$i domnul elegant care s'a ivit imita cu degetele pe pachetul
de hirtie de tigarä sunetul castailetelor. La intrarea proprie-
tátilor porti libere, -rara ziduri, acoperite cu olane, se sprijing
pe usori de zid.
La Peña, ;;a amorezatilor", formidabile blocuri de granit
se ridicd pe locul impodobit de legenda -tragicá ; jos, apa
se tiraste inceata; verzuie, murdará.
Dar dincolo de trecatoare, supt dihania uria0 de munte,
reincep mlíslinii i lanurile de roadä, pasunile' turmelor. Mun-
tele Sudului nu mai creiaza pustietati ; el a servit numai unor
osebiri istorice, imposibile rara fiinta sierelor. Grupari de
case albe sint risipite in munte.
La Archidona, acelasi spectacol popular de sombreruri, de
confetti in capetele cu par bogat ale femeilor care-si fac la
gará primblarea in fa ta unor tineri masculini de o superbá
indiferentd supt pàlàriile cu fundul inalt.
Suim un platou de aproape opt sute de metri. Pana $i in

haltele isolate carnavalul si-a scuturat pulberea de hirtie pe
capete, i ochii rid. La coborire o stralucita imbujorare a
cerului de-asupra liniilor mu$cate al muntilor adinc albastri,
ale cäror virfuri se aprind de cel mai delicat roz, pentru o
visiune rapede-trecatoare. La un moment, tot circul muntos '
se infäsoard in neasamánate curcubee.
Seara se lasá incet : vite, cai, catiri, asini se intorc, supt

muntele golas, la ferma alba cu ziduri inalte : si mai departe
urmam pe platouri, unde o singura apá si-a sapat albia in
adinc. Ca niste licurici se aprind cele d'intaiu lumini, la ferme
si in cátunurile risipite ale sierrei. Sintem la Rio Frió: Riul
Rece".
Sus, s'a ridicat luceafärul, $i anta multime de greieri
saluta de se aude $i peste zgomotul trenului corul rásufldrii
cintatoare. Pe munte sus, o cruce se aprinde ciudat de
www.dacoromanica.ro
Granada 67
luminA electricA. La o statie pierdutà copii cu grämada oferA

apA proaspatä.
Granada.
Dormim in paturi ascunse supt perdele, in faà cu un sa-
lonas de primire pe Via Colon, care, impreund cu Calle de
los Reyes, a lui Ferdinand si Isabelei, regii" färà calificatie,
taie in cele cloud directii orasul. Pentru ca sä ajungem la cl
d'intdiu otel unde ne va pindi un ghid, altfel bälat de treabä,
dar care lucreazd cu bieii nostri lei cu o desinvolturA pe
care o pot suporta numai cele mai autentice pesetas, trebuie
o solidá scuturAturä pe un lung drum mArgenit de innalte si I
frumoase constructii. Niciunul din orasele ce am vdzut pand
acum, de la Madrid, nu infAtiseazd o astfel de serie de palate,
demne de o GenovA. La ferestile aprinse pänä tärziu, figuri
curioase de a vedea pindesc ultimele manifestatii ale primei
zile din carnaval, si la lumina electricd strälucesc benditele
de hirtie multicolorà care s'au aruncat din balcoane altor
balcoane si care atirnA de-asupra capului trecAtorilor. Cafa-
surile ca vechile sacnasii bucurestene rämin pAnA tärziu lumi-
nate de dragul carnavalului.
A doua zi Il vom vedea, pAnA la ploaia care curmä totul
cu valurile ei rApezite, trimetind pe sträzi inguste, 'And la
ultimele cArárusi intortochiate si murdare care se urea in jurul
muntelui, grupe de másti, dintre care unele foarte gratioase
si allele foarte hazlii. Musicanti defileazA in costume tárcate,
cArtiti cu catiri carA un tineret bun de glume, copiii de toate
vristele si din toate clasele incep a simti pläcerea de a apArea
mäcar in haine altceva decit ceia ce sint. Te poti intreba
une ori dacA e adevarat ori ba de pildá cArAtorul de apá a
cArui infatisare e cam rustled si arhaicA, si mi s'a spus
pentru multi blänile noastre si barba mea au putut fi soco-
tite ca una din deghisárile cele mai bine reusite (am plAtit
In schimb dublu träsura, cum se face in carnaval si la Corpus
Domini, plus 3 pesetas pentru cA drumul era fArA voia mea).
Dar ce mA opresc eu asupra amänuntelor trecAtoare ale
zilei de astä'zi cind orasul tráieste, cu toti cei 120.000 de
www.dacoromanica.ro
Cittva zile Orin Spanía
locuitori, innainte de toate printeun mare' si neobisnuit trecut !

Acest trecut, al regatului maur care s'a prgbusit cu sunet,
In aplausele intregii Europe crestine, acum patru sute si vre-o
patruzeci de ani, se vadeste dela inceput, nu numai prin fata-
dele si decorurile caselor de pe marile artere, prin painjenisul
drumurilor mai mici, dar si prin atitea din tipurile femeiesti
care si acum, ,supt puternica lumina electricd a cailor" de
lux, pastreaza n haina neagra lungd, farg nicio podoabg, in
hobotul ca o glugä de franciscan care li incunjura i li in-
cununa capul via amintire a unei stapiniri care a durat aproape
de cloud ori timpul de Chid armele Castiliei i Aragonului,
initialele catolicilor" sint placate pe zidurile marilor clAdiri.
Si azi femeile nu merg in fabrici si unele doamne nu se
presinta in teatre. Si, daca, Trite° fanaticä pornire de a stirpi
tot ce nu se Inching lui Isus Mintuitorul, Filip al II-lea n'ar
fi pindit, urmdrit, pedepsit, ucis sau zvirlit peste granite acea -
comoard umana, de altf el impacata i In slujba exterioarg cu

crestinismul .biruitor, Moriscii, striviti pand si in ultimul lor
refugiu din Alpujarras, si alte tipuri cleat cele de amestec,
stiut i nestiut, care rasar de la feresti si din umbra portilor
ar cherna in minte vremea chid domnia aici masura, linistea,
tdeerea solemnä a Islamului.
Cetatea de azi e de altfel un lucru nou, o crescatura, de
aspect vesel si fericit, a regalitatii räsarite din osul lui Fer-
dinand si al Isabelei ori o prelungire, vagià si luminoasa, a
acesteia, in vremile moderne. Cele citeva biserici care, afará
de catedrala, servesc cultul cel victorios, nu se deosebesc
decit prin energica tisnire a unor turnuri-minarete. Odinioard
grupele de case erau supt muntele dominatorilor mauri, acolo
unde astdzi vegeteazd in pesteri sapate 'n stincá Tiganii,
cari In zburdáciuni copildresti si in zabávi de ambe-sexe, destul
de cunoscute noud, asteapta pe strainii doritori de a vedea
femei urite dantind jocuri de o salbatacie voita si de o silita
cgldura, la Albaycin. Ori sus, la Sfintul Nicolae, unde familii
sal-ace cu copii multi umplu de ggomot cardrusele care le
pun in legaturd.
www.dacoromanica.ro
Granada 69
Dimineata, ne indreptárn spre ceia ce face, si va face tot-

deauna vestità Granada in istoria arid omenesti, pretiosul
dar, plátit, e drept, cu multe suferinti, pe care Africa, gal-
vanisatd de farmecul fanatic al Islamului, l-a fdcut Europei
noastre, de buná socoteald romano-elenicd, armonioasd, dar
zgircitd si putintel cam rece in rationalismul ei.
Alhambra nu e numai un palat, despoiat de moscheia lui,
care ea n'a dominat niciodatd Curtea ; e un complex de zidiri
farä plan, adäugit i schimbat necontenit, ca Vaticanul,
avind ca singurd unitate incunjurul de inalte ziduri galbene
flancate cu turnuri masive de apdrare si de *dd. Fiecare
rege din aceia ai refugiului de cloud sute si mai bine de ani
a cdutat sá adued partea lui pdnd in vremea cind sdrAcia, pri-
mejdia de fiecare clipä, nelinistea unei agonii prelungite im-
piedecard once ref acere fiindcd zdrobiserd once avint. Consi=
derindu-se ca mostenitor al regilor grenadini, precum facuse
fatá de vechii califi un Petru-cel-Crud in Toledo, Carol
Quintul insusi si-a adaus partea. El a locuit aceste incáperi,
apus sà se lucreze, dupd exemplul bunicilor cuceritori, la ti-
nerea lor, de arhitecti mauri, in cea mai bund stare, a fácut
sa se inscrie pe ziduri initialele lui ambitioase P. U., plus
ultra, Ina mai departe", a ridicat de-asupra ripei care domind
orasul, ca si intinsa vegá zimbitoare la razele soarelui, muntii
de Nord, un pavilion cu delicate picturi pentru frumoasa lui
impdrAteasd oachesä, Isabela de Portugalia ce triste par-
&Mile unde a fost mdcar o clipd farmecul unei femei ! si
a avut chiar mindria de a domina Alhambra, lumea fermecatá
a vechilor fantasme albe, cu maiestatea linistitá a unui palat
goale ,
de marmurd alba, pe sculpturile cáruia se joacá figurile
o, profanare ! si ingerii cu obrajii plini ai Renas-
terii favorisate i plátite de dinsul. Dar din chiliutele vrAjite
ale mortilor de alt neam si de alta lege a iesit ca o putere
distrugdtoare, capabilá de a amorti ordinele trufase si de a
opri lucrul mesterilor supusi. Catastrofa visului de unitate a
Europei crestine supt o singurd coroaná sau mácar o singurd
casá s'a produs si azi grdmezi de pietre acopAr orbitele des-
chise ale ferestrilor i vintul Sierrei plinge in ruina cea notfá,
www.dacoromanica.ro
70 .Citeva iile prin Spania
atunci cind el se opre$te,, induplecat, zidaria ' primilor

stapini.
Intram Pe Poarta dreptatii", plinà de mdrunte izvoade
maure. Un' mare porumbel gras, lene $ pirote$te in firida:
Supt amabila conducere a omului care cu un nestir$it simt
$i'Cu tot atita iubire conduce lucrarile Alhambrei,- unde a$teapta
atitea sapaturi Inca, dupä alt sistem cleat acela al renovarilor
vaPsite $i lustruite clupd normele lui Viollet-le-Duc, cercetarn
complexul de cladiri,, care pentru un: necunoscatór formeaza
un labirint: De jos, am suit o maiestOása ateie de formi-
dabili ulmi negri" amestecati cu arbori din terile .calde : deo
Parte $i de alta, apele Nevadei curg ctP zgOmot, cum ele 'sar
mai jos in $antul care se varsa apoi departe in Genii. 0
neContenita fosnire de izvoare iuti care dal acestei apropien' a
uneirre$edinti regale de o subtila complicatie ceva din infa-
ti$area unei batrine paclurf nelocuite. Acest trat puternic de
copaci constituie isolarea necesarä pentru a 'intra in lumea
maririlor moárte $i" a legendei vii totdeauna. N'ai credécà
la doi pa$i a$teaPta clientela Ion de Englesi si Americani ro-
mantici saurnumai curio$i douà rnari otele, clintre care unul
poartä numele lui Washington Irving, nuvelistul nord-american
care prin Pove$tile Alhambrei" (Tales of the Alhambra") a
airas si atrage aici mii de calatOri., Ntimele Francesului care
cel d'intAin a Cintat Povestea de jate. a «ultimului Abencerrage»",
Chateaubriand, n'a avut acela$i noroc.
Un palat arab e totcleauna acelasi luëru, lár Cordova -ca $i
la Sevilla, la rSexhIla ca $i la Grenada, si ca $i in aPropiatul
Maroc, Uncle astazi se cauta termini de comparatie .pentru
aceia0 artä. Totcléauna, acela$i lucrtf, $i totdeauna ,altul, prin
admiratia necontenit nouà Pe _care o de$teapta fiecare lucru
vázut. Aici nu mai e de' sigur nimic din vechiul Castel
Ro$u" acegta e sensul Alhambrei" dada, pentru a asi-,.
gura (5, eticerire $i pentru a impiedeca o revoltà, pe yremea
intiilor guvernatori $i califi, nici apele care ti$nesc pretutinl
deni, hránind la aceasta inaltime de 700 , de metri. gradinile
de portocali $i -Maud ,sa ante fintinile de marmura cintecul
unei odihne de care ' vremea noastra e straina, ,nu se suiseral
www.dacoromanica.ro
Granada 71
prin gáurile de stincá. Dupá retragerea aici a dorninatiei

maure, vinatá acum in acest colt al peninsulei, dincolo de
care muntele de 3.000 de metri cade drept pe margenea in-
soritá a Mdrii, a inceput lucrul cel mare, si turnurile Vela si
al Omagiului, zidurile incunjuratoare, cea mai mare parte din
lucrárile interioare sint datorite regilor din cele cloud dinastii -
ce s'au succedat.
Din marmurä une ori, mai adesea din stuc, intárit cu piatrá
si colorat cu albastru i aur, dintre care in pártile nerefácute
se pástreazá adesea urme palide, dulci, din portelane care
formeazd mosaice de o extrema' delicatetd, s'a fácut, cámará
de cámará, patio (curte) de patio, purtind nume care in parte
vin de la Arabi, in parte sint creatiuni populare ori aratá
destinatia salelor i saloanelor : dormitoriu, salá regalá, said
a ambasadorilor, said a bárcilor, Mirador al Reginei, patio
al mutilor si patio al chiparosilor, dantele de piatrd, cu liniile
impleticite, cu simburii de frunze stilisate, cu scoicile usoa-
relor stalactite, acoperite de tavanurile in care cadrul se su-
pune docil sculptorului totdeauna anonim. Multe din usi s'au
pástrat cu mdiestrita lor alcdtuire de marchetárie. E aici teh-
nicd de tipare, foarte adesea, lucru cinstit de sdpátor, mi-
gäleald de mosaist. NIA la ultima creatiune, acea vestitá ,
Curte a leilor, a leilor bizantini, shematic si rigid inchipuiti

ca aceia cari sint la picioarele jeturilor domnesti si episco-
pale din bisericile noastre. Aici distrugerea, páná la a sol-
datilor napoleonieni, a lucrat mai putin, si a fost mai putin
ispitità sá adauge si sà prefacd, reparatia vremurilor noastre.
Ansamblul se pástreazà intreg, si in marea liniste d'imprejur,
alintatá in glas de ape, inchipuirea mágulitä de aceste de-
.
daluri sáltárete poate aluneca spre visiunea de alta via-0 pe

care o cautá aici putinii cercetátori a cáror poesie se impros-
páteazd necontenit la fintina artei si la ecourile pierdute ale
trecutului.
Trebuie ca aceastá inchipuire sä creeze insá niste regi
;
arabi de un Alt caracter decit al regllor crestini d'imprejur,

vecini, prieteni nu odatá, mai adesea rivali si la ttrmá cu-
ceritori, fárá a fi si destructori si vársátori de singe?
www.dacoromanica.ro
N'are decit sä priveascd oricine la basoreliefurile capelei

regale din Catedrald pentru ca sd se incredinteze, din spec-
tacolul lui Boabdil, el rey chico, regele copil, usurpatorul,
care vine umil, cu ochii plinsi ca ai ultimului rege vandal
In fata lui Iustinian, innaintea pdrechii biruitoare, pentru a-$i
da sama cd acesti regi erau mai regi" in sensul nostru decit
In acela al califilor secolului al IX-lea. Inriurind, $i pentru
veacuri, lumea crestiná d'imprejur, ei insii au fost adinc in-
riuriti de dinsa. PAnd si in acest sanctuariu al artei lor, deo-
sebità, dat transmisibild si absolut imitabilà, anumite scene
de rdzboiu si seria regilor cu turbane pe fond de aur dove-
desc cit de mult se indepdrtaserd acei cari chemau pentru un
astfel de lucru pe oamenii altei traditii, de invdtdturile pri-
mitive ale Coranului.
Despdrtirea de aceste locuri e ca o rupere de farmec, o

reintrare in atmosfera realitátilor pe care toate cele vdzute
pánd aici o contrazic. Dar in drumul spre Generalife, sus pe
stincd, locuinta de petrecere a acelorasi regi in ceasurile de
\Tara' calde, aceiasi influentá misterioasd strdbate pe visitator.
Mari chiparosi mdrgenesc, dupd iesirea din cdrárile de supt
ziduri, un drum de pace infloritd, in acelasi susur de ape
satdrete. Abia se vdd in fund zidurile galbene pe care se mai
pdstreazá citeva imbrdcdminti de stuc scociorit. De sus, ve-
derea prinde din nou vega intreagá cdtre oras, pe cind de
cealaltd parte ochii se opresc la argintul zdpezilor fulgerate
de soare.
In josul atitor amintiri, in care s'a simtit bine ImpAratul"

avind numai vointa de a trona cu legea si arta lui In mijlocul
acestei pdgindtáti supuse, era odatd tnoscheia regilor. Pe
locul ei se ridicd astdzi un sagrario din veacul al XVIII-lea.
Nu pe dinsa, ci aldturi s'a lucrat indelung la maiestoasa bi-
sericd din secolul al XVI-lea, pe care Carol Quintul a mos-
tenit-o si a fácut-o ce este astdzi, cu cele cinci formidabile
návi de o clara luminà, cu stilpii cari sint ca un turn
pdtrat de cetate tare, cu capelele impodobite de picturile lui
www.dacoromanica.ro
Granada.
Greco, lui Ribera, lui Boccanegra, cu capelele si salle capi-

tulare in care Alonso Cano a Mat o delicioasa Madona de
autentic tip popular spaniol. In Capela cea mare", capilla
mayor, cei doi regi fundatori ai puterii spaniole stau in ge-
nunchi, rugatori. In Capela regala, capilla real, a lui Carol
Imparatul, cu frumoasele sculpturi istorice din fund, cloud
mari morminte de marmuna, cu chipuri adormite si intovä-
rásite de alegorii, de Italianul Fancelli si de Spaniolul Ordoriez,
amintesc, de o parte, pe Ferdinand si Isabela, cuceritori, spune
inscriptia contemporaná, asupra necredinciosilor si potolitori
de rdscoale, si, de alta, pe nenorocita lor flied Ioana cea ne-
buna de dragoste, si pe acela de al carui den a inebunit fiica
de rege, regind in intunecimea mintii : frumosul Filip de Aus-
tria. Daca in aceste chipuri e conceptia unui crestinism lu-
minat de limpezile raze ale Renasterii, e ceva din simplicitatea
musulmand a mortii, cu cit mai impresionanta, in sicriile din
criptä, simple cutii de plumb vechiu, pecetluite cu initiale
aspre, la care se adauge ráclita lui Mihail, don Miguel, fra-
tele, mort in copildrie, al lui Carol. Coroneta de aur a reginei
iubite peste secole de un intreg popor se pástreazd in sa-
-
cristie ca si, la canonici, vesmintele de aur ddruite de dinsa,

oglinda zilnicei sale impodobiri. Priviti", spune copilul de
cor care dd explicatiile", facute limpede cu glasciorul lui de
cristal, capul reginei e mai sus ca al regelui", esto porque
era más intelligente, si asta pentru cä ea era mai inteli-
gentá". Si poporul, care in zidirile maure cauta tot sacna-
siul reginei", si baia Sultanei" vedea in aceastá femeie
domnitoare ca o intrupare a Precistei insesi, reginä a Ceru-
rilor, aceia de la care, spune inscriptia noud de pe zidurile
moscheii din Cordova, «oricine are o suferintá gáseste o
mingiiere». Regina-madoná se intercala de la sine in sirul
madonelor-regine. ,
-
Pentru a intelege frumuseta Alhambrei nu trebuie sa te

uiti numai, cu ochi de turist, cu ochi de poet, cu ,ochi de
artist sau cu ochi de savant la amanuntimile, de un gust 'ant
de rafinat, ale zgirieturilor imaginatiei unui popor genial. 0
astfel de clddire se compune din trei elemente ; celelalte cloud
www.dacoromanica.ro
stilt grädina si incunjurimea insási : natura din prejur. Iat'o

apkind aici cu verdele ei ciar, vioiu, insorit, cu coltul de al-
bastru inchis intre cadrele de stuc sculptat si täiat drept
In mijloc de colonete delicate. Doi pasi mai departe, altá
vedenie resultatà din aceastä intreitä colaboratie : opera omu-
lui, rodul pämintului, fondul de binecuvintare al cerului.
Ar fi asa ca in dimineata glorioasà, acum spre seard, Chid
ploaia cade furioasä si valurile ei se amestecA in girle tul-
buri cu prisosul apelor muntelui, tisnind din urloaie ?
Directorul invätämintului primar din Granada imi dd note

asupra scolilor elementare din regat. Statul are 35.000, / dar
In unele provincii, ca aceastä Andalusie mal ales, mai multe
are Biserica, singura de care se poate vorbi : cea catolicà.
In rosturile ei nu se amestecd inspectorii cleat casd constate
observarea legilor. Instructia religioasá la scolile de Stat o dá
mai totdeauna preotul, de si invätätorul laic ar avea dreptul.
Manualele nu se impun de Stat, dar él are dreptul de a le
interzice lucrki cari-i pot fi aunAtoare.
Ce puternicA e, peste unificarea nationalá de secole, viata
cu i mai adinci
' räddcini ! Sint si mai multe Spanii
decit Castilia i Aragonul si Navara si Asturiile si decit
Andalusia si tot ce mai poartà un nume in nomenclatura
veche si noträ. Romanii au creat provincii administrative -WA
a putea distinge viata máruntä de regiune, a cdrii origine nu
se mai poate urmki. Sint oameni cari stiu ceti si scrie si
cari n'au fost niciodatä la Madrid, cari nu se gindesc cà ar
putea merge acolo, cari nu doresc sd cunoascA aceastä ca-
pitalá a terii lor. Sint in Granada tineri cari n'au fost nici
In Sevilla, nici la Cordova. Dar unde ai fost d-ta ? Eu ?
nicdiri. ingrämädeala in trenuri e necunoscutä. De aceia com-
paniile se rástorc ca preturi asupra celor cari cálätoresc.
Nordul, Madrid-Saragosa-Alicante, Andalusele intrebuinteazd
une ori la clasa a II-a i vagoane care n'au pe jos decit ve-
chea scindurd hirsciitä.
www.dacoromanica.ro
X.
in Catalonia
Ne trezim in pliná Taraconesá la Mora la Nueva, regiune
de inalti munti, cu virfurile sálbatec rostogolite, atunci chid
la poalele lor livezi de mäslini, de migdali in floare Incà, rà-
säriti din obisnuita ternä rosie-brunä, incunjurá amestecul de
case de toate colorile al orasului, lucrat pänä $i pe burdu-
seala dealurilor.
Ce aspect al solului, teritoriul pe care Ebrul Il desface
oarecum din restul peninsulei, prinzindu-I intre dinsul $i Me-
diterana, a putut sá capete prin asezarea in toväräsie a Go-
tilor si Alanilor, prin limbà, apoi prin desvoltarea ca un co-
mitat a vechii märci carolingiene, o infätisare cataland deo-
sebità, formind Catalonia, dar pámintul e acelasi ca in tot
cuprinsul peninsulei.
La Guiomete numele catalan al localitátilor apare. Ne
suim pe valea Ebrului supt $irul la Llana", cäruia-i va urrrià
$irul Mequinenza. Grupe de case bune stau cinchite supt
cite un canaf de stincg. Muntele e sträbdtut de tunele, care
taie in piatrá galbenä. Lucrul plugarului se acatä desperat $i de
ultimul povirni$ arabil. Sus pe o culme impädurità castelul
medieval apare, desirindu-$i pe coastä intdriturile ; supusii au
aldturi satul $i bisericufa lor. Altd ráspindire de case, $i fatä,
In fund, calmul albastru al Mediteranei.
Revenim acum in lumea dumbrdvilor de máslini. Apa se
cuprinde in basine pátrate. Reus se infdtiseazá ca o localitate
industrialá (fabrici de tesut) ; $i aici largi platforme de garä,
curate $i absolut goale. Catedrala ridicá un turn impunätor flan-
,
www.dacoromanica.ro
cat cu turèle burgunde ; in fatd, vile in care cele mai ochioase

faun. 'de azulejos aruncd o nota. veselá. Cast* *rate, fArd
feresti, samánd cimpul de roadá. Drumul se infundd in prd-
pdstii adinc tdiate ca sä reapard la lumina intre vechile case
cu olane i terase, galbene de coloarea Alhambrei. Pe alocuri
livezile au un caracter mai mult nordic, cu arborii lor des-
-
frunziti, negri. Buchete de proaspete flori galbene fisnesc din

lespezile de pe margine. In vii se lucreazd cu caii, cari sparg
bulgdrii cu plugul. ,--
Ebrul, care se trece mai departe, are numai suviti de apd
limpede in albia lui pietroasd. Dincolo, - Riera la Non, cu -
numele autentic catalan pentru o uscatd ingrámddire arhaicd
de case intre cifiva portocali. Sintrile de pomi inainteazd
'And de-asupra Mara de un verde adinc.
Pretutindeni grAmdgioarele de case triste slut dominate de
campanilele disproportionat, isprdvit inteo ingustà cupola,
adesea cu epi. Crenelele castelelor privesc une ori de-asupra
valurilor. Vilele de la San Vicente, intre palmieri si pini,
slut stropite de spuma lor.
Mai mult timp linia mdrgeneste fermul, pe care creste ta-
rea buruiand ascutitd a cactusului. Uite colo o frinturd de
:
vechiu zid feodal, in jurul cdruia creste griul. Aldturi vila

cu portelane verzi anuntd apropiatul mare oras de muncd
si de cistig. Din and in and se taie inaltele maluri de
piatrd pentru ca sa iasd din nou la iveald zimbetul zilelor
de pldcere de-asupra Màrii. Intregi orase incintdtoare par
iesite din pámint, ca la o baghetd de vrdjitor. In fatd, luntri
de constructie arhaicd, purtind catargul strimb, saltä pe coame.
Marile lor inaintase au ajuns la Atena, la Teba, in Moreia,
ducind pe cuceritorii catalani si navaresi, au strdmutat la
Bosfor pe ducele bizantin Roger de Flor si au asezat in
contoare bogate pe negustorii din Alexandria. E mult trecut
,
de glorie si de nebund aventurd pe aceste ape care asa de

line se zbeguie supt soarele de Martie. Instinct de caste! si
socoteald de negustor impletite impreund : soldatesca si pi-
rateria lingd munca orinduitd a omului de contuar. Pe at-
lasurile rdtdcirilor catalane din veacul al XIV-lea apar si nume
www.dacoromanica.ro
In Catalonia 77
de pe malul Mgrii noastre, de la Costança-Constanta si

Pangalia-Mangalia la Salinas-Sulina.
Lungá intindere de mal mai sgrac $i mai pustiu. Linia reintrd
un timp in uscatul de sämängturi, de livezi si de terenuri vagi,
stgpinite de cite un castel pe culme supt linia muntilor. Dar
finicul creste $i in tufisuri inválmgsite lingd frageda floare a
migdalului ; din puturi pdtrate ápa se scoate cu un fel de ph-
ghie, de cirligele cdreia atirnä ciutura de metal. Catiri stilt scosi
la arat, si se sfarmg cu sapa grunzurii pentru zarzavaturi. Apa
canalelor scinteie intre lanuri ca straturile. Portocale zimbesc
din frunzisul lor intunecat. Soarele de dimineatä arde tare.
In fund Aragonul, cuibul aragon al baronilor. El n'are
capitalà, nici necropolg, in zborul lui spre Mare. Mortii re-
gali, Pedro al III-lea, lacob al II-lea, asprii soldati, Lloria,
Moncada, dorm in paza cdluggrilor prin abatii. E un salt aici
ca al Moldovei lui Bogdan si lui Latcu pgng. la Marea ca
Mare" a lui Poman-Vodá, din mila lui Dumnezeu Domn
roUldnesc al terii Moldovei".
Le Prat, TiLivada", e intunecatul eta de fabrici, in mijlocul -
veselului cimp verde. Apoi iarási fumegd furnalele. Imensa
Barcelona se stringe in jurul pdtratelor turnuri gälbii ale in-
naltelor ziduri cu terasä. Cdsulii cu coperisul retinut de pietre
o precedä.
_L.
Cu pgrerea de rgu de a nu fi putut vedea pe prietenul si
colegul mieu de la Academia de Inscriptii Puig i Cadafalch,
odinioarg presedintele cultural al miscárii catalane, acum su-
primate, trebuie, pentru astä datg, sä strábat numai marele
oras, care e unul din principalele porturi ale Europei, dar
si capitala unui Tinut cu caracter special.
Strgzi fárg caracter, in care se incearcá, fárd niciun rost, si
impodobiri arabe. Tramvaiele rosii le strgbat in rggaz. Aceleasi
cgruti cu inalte roti. O multime foarte amestecatä, in care
se deosebesc toate tipurile. Nici urmä de vre-o deosebire
In costume, care slut cele obisnuite.
In aceastä lipsá de netedg osebire pe toate terenurile stä
slAbiciunea catalanismului care-si cere autonomia. E adevdrat
o lungd desfásurare istoria; neintrupatä insá in monumenté,
www.dacoromanica.ro
a precedat starea de azi. Tot asa de adevArat CA o dulce

limbA, mai apropiatA de proventalA Odell. de castillanA, se
vorbeste aici si in imprejurimea ruralà pAnA la Ebru ; tot asa
de adevArat cà aceastd limbA a dat, in prosA si poesie
jongleri de o parte, de alta cronica lui Ramon Muntaner, care
vorbeste $i de Valahia" noastrA balcanicA in expunerea isprA-
vilor catalane opere remarcabile. Nu trebuie s'A se uite
spiritul de stinga al acestor indrAzneti marinan, socialismul,
anarhismul care a dus la executarea, plinsA si la Bucure$ti
supt steagul rosu, a unui Ferrer, si excluvismul c'etdtenesc,
dus pAnA la revolte singeroase $i eroice resistente, ca a
Saragosei, a acestor oameni iuti, gata sA treacA la faptA. Din
toate acestea s'a -Matt, ca si din mult si nobil talent, curentul
autonomist.
Dar acest port l-a apArat Aragonul, regalitatea acestuia i-a
dat prin legAtura cu Neapole prosperitatea. Dupà unirea re-
gatelor, vitalitatea tuturor provinciilor spanicle a curs aici, si
creatitinea moderng e astfel resultatul unei solidaritAti umane
care trece peste limitele Cataloniei. Problema e, astfel, mai
complexá de cum pare, si resolvirea ei nu poate fi cleat larg
' transactionalá. -
Din aceastA mi$care a resultat insà pentru omenire invierea

unei literaturi $i mai ales o admirabilA cAutare a tot ce pri-
veste tara cea micA. ,
PAriA departe se continuA intinsele ziduri de fabria Apoi,
orasul se deschide supt dealurile tuguiate. Ici si colo, cite
un turn de castel (FA distinctie unui peisagiu comun. Aglome-
rdrile masive grit Confuse si triste, si cu atit mai mult iese la
ivealA vilele albe acoperite cu olane verzi smAltate. Suim ne-
contenit cAtre Pirineii de hotar.
IndatA reincep pAdurile de pini. Norii fac o scantà tulbure
In jurul muntelui. Dar incA din Mart nicio picáturA de apä
In patul pietros al torentilor ; citeva suviti murmurà pe pietre.
Plopi intind pe alocurea ramurile in care n'a zvicnit
mugurul. Alti pomi poartA frunzisul vestejit de vintul care pe
neasteptate l-a piscat.
www.dacoromanica.ro
In Catalonia , 79
La Empalmé, tiscrucea" care desface doträ drumuri. Pei-

sagiul de pini $i de inalti arbori goi 'cu finele ,ramuri albè'
continua -Para' cea mai mica' schimbare. Locuinta umanä a de-
venit extrem de rara: Gerona represinta o Barcelona in mic,
räpezindu-se (de pe muntele catedralei cu unja zdrentuitä a
zidurilor ei;galbene. Bisericile i$i schimM caracterul. Cutare
din ele are in fatà dotra rotunde turnulete burgunde, iar tur-
nul din rnijloc, taiat scurt la rcoperi$, e aidoma cu al laca$u-
rilor noastre. Figperes reproduce in imitatie crenelele de ve-
chiu castel. E o temnitä moderna. Larga se desfa$oara valea
inverzita a ,Ampurdanului-de-sus. Cactu$i $i migdali se men-
tin 'And lacaCeste inältimr, ca $i vita $i maslinul. Cite o, turma
de oi se risipe$te prin Arai.
Spre granita valea se strimteaza, cultura nu se mai face
cleat pe terase täiate in munte, unde se incearca tótu$i vita.
De-odata In jurul unei stinci ro$ii marea se iveste, adInc-
albastra, jucindu-$i spuma de_ mal $i alintind 4untri cu
zele albe.
www.dacoromanica.ro
I-
I
XI.
Catalonia &anee-s.
Aici e granita:de- acitm o mie de ani intre provinciile ro-

mane ca i acum intre ,cele romanice.
Dar nu si grana limbii catalane si 'a treCutului istoric ca-
) talan. Acestea .se Intind i dincolo de pasul pirinean de gra-
nit rosu samanat cu plante africane. Pe aceleasi coaste ace-
iea$i. vii, de acelas sistem de cultura, aceia$i mäslini si' ace-
-
iasi migdali_ In floare. Aceleasi 'vechi tanuri risipite pe culmi..
Dar intdia localitate francesa, cu casele albe supt olanele
rOsii, ara-CA ,i-nai =ltd. prosperitate, $i de alta forma',
impodobitd, e cloPotnita care o -pizeste. Banyuls-sùr-Mer e o
modemimpodobitd,
statie bine cunoscuta. Ceva-miai departe, Port-Vendre amin-

teste numele zeitei Vineri pe care doar daca"- florile de za-
padä s'o fi themat $f oprit o .Clipd aici. Dar Collioure,
cu biserica-i goticà sprrijinita pe contraforturi, cu cas-
telut.eI daraPanat, 'cu casele brune i strazile inguste ,e un
cuib catalan.
In stinga Piriiieii7 urmeaza ridicindu-se pana la Virfurilé
trainicilor zapeii. La Elne turilrite medievale se ridica peste
un ,i-nodest grup de. locuinte : n fatada de , caramida a 'do-
potnitelor- din secoltil al XI-lea se, sapä mai- multe arcade
oarbe, ca la vechile clàdiri sfinte- _moldovenesti.
Perpignan, capitalá RoussillonuIui ctfcerit de Franta regala
In -secolul al XV-lea, restituit de Cato] al VIII-lea In ajunul
ruinatoarei campánii italiene, din nOu dobIndit peritru a fi pas-:
trat pentru totdeauná in veacul al XVII-lea,, pastreaza Inca tot
www.dacoromanica.ro
òatalonia,francesd 81.
caracterul ski initial; si: pared anume apare preotul cu largile

aripi negre la päldrie ca sà aminteascd presenta pe aici a Spa=
niei De aici sé pteacd spre' Puigcerda, la .cealalta" provinciè
cdtaland a Franciei, Cerdagne, Saldanha a vechilgr ei suve-
rani. Gara e Oa de butoaie si firmele socot zecile de mii
din deposite. Un tridgdrus bea in margine apa unui flu de,
sordonat ca acelea din peninsula ibericd. Vasfe grddini .de
legume- se amesteed In inprejurimi Cu viile.
Rivesaltos, In mijlocul lor, isi strigd tare .numele - catalan
,;Maluri inalté". Alt riu de munte se rdsfird ciar In margene.
De la o vreme rharea revine Insd in prelungiri pe care le cearcd
albe cornuri de' luntri. Trenul urmeazd mult timp margenile
acestui golf sämdnat cu luhtri mictite ori Il -strdbate pe o
limbà de nisip pietros. Pe alocurea o buruiand roscatd aco-
pere terenurile inundate'. imprejurimile -pietroase grit mai cu
tofu' pustii. VIntul rriised violent marile intinderi de papued
uscatd.
Cdrute de- tdieturä franeesd,: dar trase de cattrf inzorzonati,
la ta Nouvelle, unde un ascutis gotic se ridicd inteo fatadd
eu trei portale romane, de-asupra cdruia turnul, um'flat sus,
are delicate ornarnentaiti'de edrämidd. Aceleasi mlastini ina-
fine, de ambele pärti. Instalatii permit. sd se culeagd nisipul
fin aclus de- ape. Soarele -cald aprinde de luciri metalice: a,
ceastd imensä" suprafatd de lesie. Pdsäri albe,yenite din luciu,
se leagAnd pe crestele stirnite de Vint.
Si aici viile se ail cu caii jurul vreascurilor negre" tkate
In toamnd. Terenurf intérioare nelucrate, in parte si ameste-
cate cu särdturd. Peste o marg aglomeratie de clädiri rpsii
bruñe o inaltd bisericd' sprijiniA in contraforturi si, asociatd
cu un castel crenelat. Aldturi greoaie, fabrici si, 'depòsite de
vinuri. Biserica are in fatd cloud - tumuli groas,e, de pe
platforma cdrorat tisnesc altele cloud mdrunte : douli indite
feresti gotice astupate mdrgenesc locul gol al rosatei. E ve-
chea Narbond.
t-
Linid visigoticei Toulouse, pleacä de aiei ; 'And aici nu
odatd prin pasurile. Pirineilor au pdtruns cetele emirilor a-
. 6
www.dacoromanica.ro
rabi, cari, asa pAgini cum eran, nu intimpinau totdeauna

o rea primire din partea unei populatii stoarse de altii, cres-
tini, cari nu erau mai buni cleat dinsii. Relatiile intre cele
cloud religii nu eran ce se ere& si chiar nobilimea, in Spa-
nia mai ales, dar si aici, isi putea gasi avantagiul trite° nouä
viatä politicá dominatá de mostenitorii, ca artà si viatá de
Curte, ai Bizantului si Persiei. Mai-mai ca Visigoth de aici
sä urmeze exemplul «Vitizanilor», partisanilor regelui Vitiza,
la Spanioli i sá rásará ni$te «rnozarabi» $i pe acest pärnint
al Galiei sudice ! Era aici, de altfel, ca si acolo, necesarul sub-
strat al amestecului : viata romanä, care dincolo a dat, intre
altele, modelul 'Anon
Galia narbonesá isi are caracterul ei, dar via acopere din
nou cimpul : turme de capre smulg ierburile sálbatece, si
cäruta ibericä, inalta in roate, strábate cärärile.
Pdrechea catedralei din Narbonne e la Béziers. Sus pe dea-
lul de Jut, incunjuratá de cladiri mari inoite, biserica apare,
cu cele doug turnuri din fatä, at larga rosatä, cu puternicul
turn din mijloc si ascutitele virfuri care se ridicá pe absida
altarului. Ziduri sträbátute de fere$ti marunte se coboará la
vale. Totalul da" o mai mare impres.ie de unitate istorica si
pitorescd, perfect potrivitä cu insesi conditiile naturale ale
terii.
si pini. Lingä un not'
Vie, necontenit vie, in ternä rosie
turn de pazà, Garona se desf4oarà largä supt cerul sters al
serii.
Dupä terenuri de mari inundatii, Cette, in aceiasi intermi-
nabilá regiune a vinului. Noaptea se. lasä, si din vechiul
Montpellier, al invätätorilor de medicinä, la care a participat
si Voda-Despot al nostril, nu se vád decit inguste sträzi lu-
minate rän.
- Aici insä e altä hime. Comunitatea franco-spaniolä a
in cetat.
www.dacoromanica.ro
XII.
Citeva observatii rAzlete
Bourbonii nu s'au multamit cu versaillisarea" Escurialului,
atit de strain de asemenea podoabe. Ei si-au %cut la
Sud de capitalä o intreagä resedintä nouà in gustul se-
colului al XVIII-lea. Largind si prefacind cu totul un cas-
tel inceput de Filip al II-lea cu bisericuta alaturi, ei au
creat un pompos sälas de tara, cu saloane pompeiene si
iaponese, cu tapiterii de mätasa si mici tablouri zimbitoare.
Carol al III-lea a ordonat lucrkile care desavirsesc inceputu-
rile lui Filip al V-lea. Chid gustul secolului s'a aplecat catre
teranismul" behditor si impanglicat, Carol al IV-lea si-a fa-
cut Micile Trianoane" in mijlocul gradinilor, hele5teele,
piesele de apà" si casa plugarului" (del Labrador), de cea
mai hotäritä nuantä pseudo-rustica.
Palatal Regal din Madrid e -WA indoiald una din cele mai
mkete locuinte ale monarhiilor europene, cite au mai ramas.
El impune prin vastele lui proportii, prin uriasele lui saloane
si scdrile largi de marmora, prin valoarea tuturor materiale-
lor din care este construit. Insasi orinduirea lui internà are
un impresionant caracter arhaic ; eticheta spaniola e pastratá
pind in cele mai mici amánunte : si acuma ca in zilele lui
Carol al III-lea, halebardierii isi string pustile piramide in
sala cea mare de paza., ei strabat culoarele in pasul pre-
scris de datina, indeplinind -NO de monarhia constitutio-
nalá riturile vechii monarhii sacre, din mila lui Dumnezeu.
Un gust ales a presidat la impodobirea si mobilarea 'sAlilor :
www.dacoromanica.ro
de la Filip, dar mai ales de la acest rege Carol, care purta

nuinele lui Carol Quintul si, daca n'ar fi putut guverna sin-
gur, $tia sà incredinteze afacerile unui revolutionar" in
sensul ideilor timpului, ca Aranda, fiecare doinnie a adaus
ceva. Giambattista Tiepolo a zugrävit un imens plafond si
altä said poarta si ea pecetea marelui sa'u talent de decora-
tor ; aiurea a lucrat Raphael Mengs. Creind marea colectie
de artà din Prado, Bourbonii si-au reservat tapiterii nepre-
tuite, citeva pinze de Luca Giordano, care sint de prima
ordine ; Mengs a stiut sA dea maiestate grosului nas al lui
Carol al Ill-lea ; de Goya sint impresionantele portrete ale
reginei Luisa in tineretá i lui Carol al IV-lea in costum de
vinatoare, cu cînele privindu-1 supus in ochi.
Statui culese de pretutindeni ieau loc aldturi de produsele
acelor manufacturi regale cu care se mindriau atunci toti
monarliii. Din .ferestile largi vederea merge pang in cal-A-WI
vastelor terenuri care $i departe catre munte apartin re-
Intr'un cadru mai restrins, intre pajisti verzi si gradini

spaniole in care-si primbla pasii obositi girbova babuta care
fusese cea mai frumoasa din suverane, Imparäteasa Eugenia,
se desfasura alb palatul din Madrid al ducelui de Alba si al duce-
sei, ea insási o femeie de cea mai finä si mai stralucitoare
muse-0 aristocratica. Veacuri intregi, s'au strins aici comori ne-
pretuite : rolul" de bord al echipagiului lui Cristofor Columb,
plingerea lui, plind de stersáturi, impotriva nedreptatilor indu-
rate, scrisoarea cátra dinsul a regilor catolici, cari si-au pus
dedesupt : yo el rey, la stinga, la dreaptal yo la
reyna, manuscrise inedite ale lui Lope de Vega, din care a
publicat colegul $i amicul mieu, profesorul Americo Franco.
Apoi o adevarata vedenie a epocei marelui duce de Alba,
singerosul" pentru legea sa si regele sáu, in Terile-de-jos,
cu admirabilul portret al lui de Tiziano, plin de o asa de
adinca pricepere sufleteasca, si, in fatà, Until al unui Flamand ;
o statueta infatiseaza pe generalul cu fata ovalä si ilunga
barba suptire distrugind pe toti inimicii causei lui. Singele
www.dacoromanica.ro
Citeva observatii 85
Stuartilor curgind prin maresalul de Berwick in vinele fa-

miliei, portretele englese skit multe, de la Carol al II-lea pana
la ultimii Sobieski. Galeria continua cu Flamanzii si Italienii
din colectia ducelui de Olivares, intre cari o superbá pinza
a lui Palma tindrul,,paná la Goya, de la care vine o intreaga
colectie de tipuri de dame din secolul al XVIII-lea si, in plus,
o figura de bátrina care ar parea zugravita ieri. Madrazo
e representat printeun portret cam rece, dar in schimb
Zuloaga, marele pictor al Spaniei de azi, a stiut sà dea fru-
musetei extraordinare a doamnei de casa o superioara dis-
tinctie prin lungile linii amintind pe ale lui Greco si prin fla-
ara rochiei rosii. in fiecare colt, relicviile impardtesei
portretele pe care batrina le-a pastrat pänd la moarte tina
dinsa, cartea de rugaciuni cu pioase recomandatii pioase pe
care o dadea in vara anului 1870 fiului plecat in razboiul
fatal. $i acest fin, destinat oribilei morfi in desisurile afri-
cane, de sulitile Zulusilor, apare pretutindeni : in chip de co-
pil, apoi ca tinar de o mindrä si simpatica infatisare. 0 mare
stralucire a plecat de supt acest acoperis, si multa vreme in
odäile acestea a rátacit nemingiiatá o mare durere.
*
Si in vecinatatea imediatd a Madridului, intre Aranjuez si

capital', nu lipsesc de-a lungul pustiului falat de Guadiana
nume care vin de sigur de la 'pastorii cari-$i duceau pe
aici turmele de oi si de capre. Yeguas e Iepele" Cien-
pozuelos inseamná O sutd de mici puturi".
* *
In situatia ei de astazi, Spania gaseste un sprijin, supt

toate raporturile, in acelasi timp cu o mindrie si un indemn,
In solidaritatea crescinda cu Spaniile" libere de peste Ocean.
In Europa e isolata, putin si din voirrta ei. Rari Italieni in
peninsula vecina cu a lor. Amintirile Mi Napoleon mai mult
decit eventuale frecaturi pentru Maroc fac sä nu existe ceia
ce ar fi de asteptat si de dorit cu cea mai apropiata sora
latina, Franta. De Portugalia li pasa prea putin Spaniolilor,
www.dacoromanica.ro
86 Citeva Ole prin Spania
Limba portughesà, aCest dialect «¡Mk» (gallego), prelun-

gire a celui din Galicia spanio15., nu e cunoscutä si, cu,
susuiturile Si.- nasalisárile ei, asemenea cu ale Francesilor,
'n'at plácea ; literatura portughesä e cu totul ignoratà,
Revolutia de la hotarul lor pare a nu-i importa pe Spanioli :
foile ilustrate dau atitea scene cite 5i ziarele° din Paris. Foarte
multi din cei de aici n'au fost la Lisabona. Portughesii stilt acei
cari ieau initiativa rarilor raporturi. Un grup de studenti dé
la Coimbra au visitat de curind pe colegii lor din, Salamanca.
Un editor din Lisabona a venit pentru a se intelege cu fscri-
itorii spanioli pe cari vrea traducA,, si li-a oferit un prinz.
Dar din America spaniold vin necontenit calAtori inteuri
'pelerinagiu privit ca de datorie. Plätesc bucuros si larg. Uimesc
prin frumosul Ion dialect andalus. Misiuni se schimbd cu re,
publicile de 'peste Ocean. Reviste servesc o causä- care in-
teveseazd intreg latinismul Mondial si poate crea una ,din
asociatiiie cele mai puternice .ale epocei noastre.
* *
La Madfid,.. influenta Bisericii se ,vede in toate domeniile:

Procesiunile trec pe stradd cu baldachinele aurite : n'am vázut
insä pälàniile ridicindu-se, si mai mutt decit odatä intelectuali
protestau contra .acestei expositil" permise unui singur cult.
Casele mari au capele, i 'se semnaleaz4 de aceiasi intelectuali
cu multämire cind crucea si icoanele lipsesc in odáile de cul-
care. Se face azi la Madrid o noud :stradà, si ea incunjurà,
strimbindu:ge, o greoaie zidire coscová.E natural s'o crute :
inuntru sint lesuitii. Mine, MierCuri, 'in culoarele si salele,
pline de invitati, ale Palatului Regal din Madrid, regele,
familia lui, granii de Spañia, ,inaintea cArora halebardierii
bat din- toPorase, inaltii demnitari, clerul vor defila in pompä.
La Corpus ChriSti covoare se intind in - aceleasi sáli 'pentru
trecerea Domnului.
* *
Andalusia singurä e o tail de mare proprietate, pe and aiurea,

la ValenCia de pill* teranul iSi ayenä" slitäined ppinire ogorul
lui,' Sint aiti dornni de pärnint 'cari-si trag drepturile de 4a-
www.dacoromanica.ro
Citeva observatii 87
cucerire si cari culeg incá dijme numite cu vechea denominatie

arabá. Astfel ducele de Medina Coeli, care primeste tributul
ski de plutg, in milioane. Dar ingrijirea pdmintului se 'Mere-
dinteazd colonului", si el trage din ea ce-i trebuie pentru
hranä. Nu se osteneste Multi nu cere mult. Temperamentul
national e vesel. Chestiuni" ca in teri de oameni mai dirji
nu se ridicá. O situatie de atitea secole se mentine si acum.
Oamenii politici de astdzi nu cred cá trebuie s'o modifice.
* *
Dictatura, mi se spune din cercurile finantei, a adus un

folos. E liniste. Nu te mai temi ca la Barcelona sá fii im-
puscat pe stradá." Astfel judecd si stinga, mai ales intelectualii.
Ei condamnd aspru lipsa de hotdrire a lui Garcia Prieto, care
s'a lásat asa de usor rdsturnat, atunci cind la mijlocul noptii
generali veniau speriati la Ministeriul de Rdzboiu ca sa" vadd
dacá planul n'a fost descoperit. Ei criticd foarte aspru pe
regele in jurul cáruia la 1913 inca,' se stiingea tot sentimentul
national ; el ar fi stiut si pregátit lovitura. Par sá voiascd
a ierta pácatele unui partidism" desfrinat. Criticd mggulirea de
cdtre general a instinctelor populare, frAtia cu cluburile socia-
liste. Il represintd ca pe un om care ar fi in stare sá ame-
ninte pe Suveran, redus urmeze in toate, cu proclamarea
Republicei. Ceia ce am putut constata e o libertate de cuvint
mgcar in conversatii, neinteleasd inteo tiranie.
Ca nota generalá, desgustul de politicd. O aud din toate
pgrtile. Si e, pentru once popor, o mare nenorocire.
www.dacoromanica.ro
Trei conferinte, la Teatrul National
din Bucuresti, despre Spania.
www.dacoromanica.ro
I.
Tara
Sint dator sA explic aceste trei
conferinte despre Spania sä le ex-
plic intAiu printr'o datorie elemen-
tará. Sint persoane foarte bine pri-
mite inteo tará, care, dupá ce au
parásit aceastá tarä, spun ráu de ea.
S'au intimplat uncle casuri chiar cu scriitori vestiti, in rindul
carora nu am de loe intentiunea sá má insir, in timpurile
din urea, in ce priveste Italia, dar sint altii, intre cari sd-mi
dati voie sà má inscriu, cari cred cá, primiti bine inteo tará,
au datoria de a o face cunoscutá, chiar dacá ar fi mai bine
cunoscutd decit cum este cunoscutá Spania la noi, sau,
pentru ca sá intrebuintez un termen mai potrivit, decit
cum este necunoscutd Spania la noi.
Chid, la Madrid, am ardtat, foarte sfios, dorinta de a
a da o conferintä. despre Romdnia fire§le nu in limba
castilland, pe care o inteleg §i o vorbesc, dar nu ca
pol da o conferintd in ea, ci In limba francesd, §i am adus
ca scusd cd, avind in bagajele mele proiectiuni, care a-
veau alta clestinatie, le-a§ putea Mtrebuinta ca sit fac
cunoscuta Spaniei Romdnia, mi s'a spus mie, insumi,
un necunoscut pentru cea mai mare parte dintre colegii
inaintea cdrora mà present= §i nu Ind piing cd Spa-
niolii se ocupd in rindul intdiu de lucrurile care pri-
vesc tara lor : Faci foarte bine cd vorbe§ti de Rominia
fiindcd este o tarä necunoscutd §i, anume, tara cea mai
www.dacoromanica.ro
92 Trei conferinte despre Spania
necunoscutà din" bálnuiesc cä voià sà zicà din lume,

dar pe urnid s'a reluat: din Europa".
Cred eh', dupà conferinta care a fost infdtisatà färä ni-
mica din acea gravitate profesionald care este moartea u-
nei expuneri, dupd conferin(a presintald pitoresc, familiar,
Mrd pretentie, inaintea publicului spaniol din Madrid,
care nu era numeros, dar foarle ales, el va fi cdpdtat do-
rinta de a asculta si mai multe lucruri despre RomAnia.
$i, dacd-mi aduc bine aminte, mi s'a ardtat dorinta ca, in-
teo viitoare cdatorie cilatorli care nu slut usoare, dat
fiind Oft' lent este a patruzecea parte dintr'o peseta, sd se
vorbeascà mai pe larg i in mai multe locuri de Ilo-
mdnia.
Nu vd voiu spune eh', pe IMO interesul intelectualilor
pentru lara noastrà, ideia de latinitate nu este totdeauna
cea mai vie, Or la multi este o ideie foarte vie, a mai
fost un interes, pe care, prelutindenea, il poate trezi tara
noastrg, in ce priveste produsele de exportat, ca si In ce
privesle cumpdrálturile pe care tara noastrà le poate face
din Spania. Mai tárziu voiu avea prilejul ä vorbesc si des-
pre onestitatea produselor spaniole. Mi se pare nu-mi
pot da sama de ce inseamnd navlul Si de pretul la care
s'ar ajunge, date fiind anumite taxe vamale spaniole, cg.
Mi ea spus cd, in locul deteStabilei hîrtii nationale, pe
care o intrebuintdm, i numai de citeva feluri cAci se
incdpdtineazá.' Wale fabricile sd, ni dea numai de aceste
feluri, am putea intrebuinta hirtia din Spania, care, in
unele regiuni, are mari papelerias, adecál fabrici de Mr-
tie, hirtiarii", cum li-am zice pe romanesie. .
Iar, In ce priveste raporturile Spaniei cu noi si ale

.
noastre cu Spania, trebuie sá spun intdiu eh' ideile care

domnesc astAzi asupra acelei ten i sint gresite. In RomAnia
lucrul nu e de mirare: sintem asa de departe i prin
schimb, prin valoarea banului lute° tarä i in cealaltà,
dar,. in ten i ma apropiate de Spania, In hotar cu dinsa,,
idar,
cum este Franta, sau allele- care, fdrä sd fie in hotar, sint
mai apropiate de Spania decit noi, cum este Italia, ideile
www.dacoromanica.ro
I. - Tara 93
care domnesc asupra acestei frumoase ten i slut in cea

mai mare parle gresile. Se ieau, adesea, din vechi cárti
de cdrálorii, evident foarte frumoase, dar necorespunzd-
toare. A intrebuinta scrierile lui Théophile Gauthier sau
Edgar Quinel ca sd. cunosti Spania, este de sigur un
mijloc, dar nu cel mai bun. Ajungem la o Spanie, dar
Spania aceasta este deosebitd de aceia pe care o putem
vedea cu ochii nostri. E ca si cum cineva cu privire la
Romdnia s'ar informa din scrierile cdlatorilor de la 1830-
1840 si s'ar astepta sd'. gdiseascd In nlijlocul Bucuresti-
lor lacuri In care sd se scalde animalele, ori, ici i colo,
cite o clddire cu cloud rinduri, cele mai multe fiind cu
unul singur, sä vadä boierii iesind cu islicul In cap si
cu vesminte lungi, orientate, cu Arndutul cusut cu aur
pe bale cusuturile, pe caprd... Lucrurile acestea, de la 1830
1840, eran pitoresti, dar ele nu mai slut de actualitale. Ceva
din murddria veche s'a 'Astral, evident, ca sìí nu se piarda
traditia, dar si ea va trebui sä dispard cInd -vom ajunge la
o reglementare unifOrmd i armonicd a vietii noastre exte-
rioare, and vom ajunge sd fie tot asa de bine rinduità
strada cum este casa. Oricum, tara noastrd nu mai este
cea din 1830-1840, i, atuncea, cum ni-ar pldeea nouil
fim infgisati pe basa unor serien i de acum un secol? Tot
asa i Spaniolii au dreptul sa se supere chid, In cea mai
mare parte din lumea cultà, slut infdtisati dupà scrierile
romanticilor cari veniau la ei pe vremuri sà gdseascd pi-
toresc pe pielea poporului spaniol.
In dimineata aceasta chiar am luat din bibliotecd fru-
moasa descriere de cdldtorie a lui Edgar Quinet si am
comparat-o cu amintirile mele, luau foarte usor, intru
cit am fdcut acelasi drum, cdci el a intrat pe la Pi-
rinei, a trecut drept spre Madrid, spre Valladolid si a
apoi Sevilla, Granada, Cordova! Parlea cea mai ma-
re, insd, a descrierii lui de cállátorie, din care credeam
cd pot profila, mi-a profitaL putin: ici, colo, doar cite o
caracteristicd capabild sd fie intrebuirgatit i asläzi, rand-
ed. Edgar Quinet a fost un scriitor de un foarle mare la-
www.dacoromanica.ro
lent. Unele note despre catedrala din Burgos, farä indoiald

una din minunile artei gotice. Cu privire la Toledo, la
Alhambra, la Cordova, ceva mai mutt; dar, despre cele-
lalte erlemente, culturale, artistice, o paginá, cloud. In
schimb toale aventurile lui de drum sint infhtisate pe
larg, aventuri care astazi nu se mai pot intimpina, chiar
sh vreie cineva.
Adeviiral, e mult mai bine sä cunosti o tarä In toate
coltisoarele ei decit s'o Istrdbati cu un tren rapid care te
duce In cileva ceasuri de la Irun la Madrid, si, dach si-ar
urma cineva mai departe drumul, ar putea sa se &eased
In Andalusia, intrebuintind i noaptea, phnä In dimineata
urm oare.
S'au 'Astral, de sigur, multe dintre lucrurile pe care le
descrie Quinet, dar nu mai existd Spania pe care o in-
Ii lace plhcere cuiva si azi peisagiul de Miazdzi,
f dtisa. el.
drumurile de praf, cu catirii in sunet de clopotei,
dar nu vine cineva In Spania inainte de toate pentru
aceasta. Se mai intilnesc posade, hanuri de drumul mare,
acele ,,ventas" de care vorbeste Quinet; se cinth i acuma
din mandolinh la ferestile In dosul chrora este cineva,_se
poart i acum un cutit, navaja, care nu e deosebit intru
nimic de cutitul de la noi, din briul teranilor, IntIlnesti
acuma frumoase capete brune, i pieptenii se cufundd In
phrul bogal, care, din fericire, nu se taie, cu toate recia-
mete desperate ale coaforilor mai cu samd in Sevilla
sunt piepttindturi bogate, de pe umerii plini atirnd manti-
lele frumoase. Sint i acuma alergári de tauri, pentru
persoanele, multe, care doresc sh asiste la cruda lupth
din care iese biruinta omului indrdznet i dibaciu.
Dad' urmdreste cineva lucruri de acestea, le va
Inca'. Va intilni si o anume plhcere a vietii In afarg, un en-
lusiagm, la clasele populare, pentru turning, pentru co-
loare, pentru musich, pentru miscare, dar nu In aceasta,
iarhsi, se resumh Spania. Ea represinth mult mai mull
va yepresinta si mai mult In viitor, chci este o tara care
www.dacoromanica.ro
I. Tara 95
se reface, nu dupa un rázboiu, dar dupd o rea stare in-

terioard care a durat decenii intregi.
Si, iarài, sd nu se creadd cä actualul guvern, sus-
pendind libertatile constilutionale, a f dcut numai o gre-
seala, fata de legalitate. Ciad suspenzi libertatile consti-
Vonale In mod franc si pe riscul tau, pentru a face,
dupà credinta la, mai bine, e totusi ceva i, oricum, sd
nu ne impamnam ca o democratie ipocritai impolriva unei
ten i care franc a suprimat libertätile, cu o conditie: ca
tara sd stea mai bine decit cum sta cind avea institutii de-
mocratice, Si, de fapt, std mai bine astdzi Spania decit
atunci cind se mincau partidele i cind nu era nimenea
sigur la locul lui. Spania de azi, care este in progres, ca
si Italia d-lui Mussolini, nu daloreste aceasta insa numai
unei persoane i persoana, evident, in Spania, nit e de
aceiasi tale ca aceia care conduce Italia, si nici nu are
aceastd prelentie, i cineva e criticabil numai chid o are.
D. Primo de Riviera, un general cdruia, inteun moment,
imprejurarile i-au impus sd iea conducerea, nici partid
nu-si face, nici in armald macar, caci este o parte din
armatd care este nemultamita cu el si si-a al-Mat starea
aceasta de spirit chiar in timpul din urma. Un om desinte-
resat a crezul ca pe aceasta cale se poate aduce un ser-
viciu natiei sale, dindu-i putind linite i cdulind a stringe
toata natia pentru o muncil folositoare. Ce va fi pe
urmd, se va vedea.
Spania care va fi de pe urma acestei munci, incepute,
merità sd fie cunosculd altfel. Sa n'o confundam cu Spa-
nia din Carmen" si din asa-zisele zarzuelas, amestecul
de comedie i opereta care incintd public-al local, sa nu
- confunddm Spania lui Primo de Riviera cu Spania lui
Bizet, cum nu trebuie sa confunde cineva Romania adeva-
rata at Romania legendei intemeierii mandstirii de Arges,
stramutata, cu lux de trompete si alte accesorii, care
n'au nimic a face cu literatura, pe scena acestui teatru.
Fancied i noi sutem pitoresti, dar nicio natie n'ar
consimti sa fie consideratà numai supl raportul pitorescu-
www.dacoromanica.ro
lui; nicio natie vrednicd de un trecut ca al natiei spa-

niole i inaintea cdreia se deschid perSpective cum se des-
chid inaintea Spaniei, n'ar consimti sd fie consideratd nu-
mai supt acest raport.
$i acuma, urmind un sistem ca sd zic asa: profesoral,

dar fdrd nimica din spirilul profesoral, adesea desagreabil,
sd mi se permild sd. Impart cu oarecare metodd o expunere
care tine sd nu fie cu nepldcere ascultatd, dar tine, cu
Wald hotdrirea,. sd fie instructivd i, anume, dind lucruri
care nu se pot gäsi in cdrti. 51, dacà mi se va obiecla- cà
nu pot aduce decit experienta mea de cloud stdpidmini,
volt' addugi cd la dinsa se uneste o experientä de ceti-
tor asiduu limp de vre-o treizeci de ani.
Inldiu, ceva." despre pdmintul Spaniei, despre tara spa-
supt raporlul pitorescului i cu cite explicatii sunt
de nevoie pentru a o intelege. -Voiu vorbi de muntele spa-
niol, de marea spaniold, de riul spaniol, de pddurea spa-
niold, de cimpul spaniol, de -allele mai Mull, de allele mai
putin, dupd cum este materia de expus si in raport cu
genul particular de curiositate pe care-I pot destepta. 5i,
fiindcd acolo sint i multe oi albe, atita de albe, vom
vorbi de pdsunea spaniold. Apoi de grAdina, de livada
spaniold i, in sfirsit, de orasele spaninle. Si voiu raporta,
cit este cu putintd, once se poate observa in Spania la
ceia ce, in acelasi domeniu, se poate observa la noi, asa
Ina, in felul acesta, unele elemente de explicat vor veni
de la sine.
Chid se anuntd ceva despre mun tele spaniol, ne-am pu-
lea gindi la muntele romdnesc. Muntele nostru e une ori de
stincd, dar de cele mai multe óri n'o aratd. Odinioard,
chid se didtoria mai putin, trecind intdiu pe valea Oltu-
lui In sus, bram acum in vecindtatea granitei i astep-
lam muntii aceia grozavi pe cari-i suggereazd manualele
de geografie, asteptam stincile sAlbatece si nu vedeam de-
cit niste indltimi foarte agreabile, impodobite cu verdeata
pädurilor i presdrate pe alocuri cu cdsute albe. Acesta
www.dacoromanica.ro
I. Tara 97
este muntele nostru. La Bucegi, la Caraiman, la Cheile Bi-

cazului, la Ceahldu, toatd lumea aleargd ca sal van aceastd
raritate a piscului Malt si gol. Iar lumea care a cdldtorit in
Alpi si-ar închipui si Pirineii ca un sir de stinci acope-
rite cu zäpadd...
La noi supt munti se insird dealurile, li urmeazd sesul,
la capdt Dundrea, sau, in Moldova, (MO munti i dealuri,
välle Basarabiei, sesul Bugeacului i linia Nistrului. Aici
este o coborire normald. Insd sd nu uitdm un lucru.
SIntem numai o bucald din complexul unei peninsule sud-
europene, care ar porni de sus de la Carpati i ar cu-
prinde i Ardealul. Nu sintem Balcanici, dar sintern pe-
ninsulari, ai peninsulei a treia din Sudul Europei. - (
dacd se iea In intregime aceastd peninsuld, o sal se gd-
seasca si aic; tenomene ca in Spania. Dar, pe ':tind penin-
sula noastrd are o sird a spindrii, Pindul, pe. care se
prind liniile care merg transversal, in Spania vircile a-
cestea existInd, sira longitudinald nu existä. Portugalia nu
e despdrtild prin munti de Spania, ca Dalmatia, Albania de
interiorul balcanic, de si tara e cu totul diferirá. Ni inchi-
puim prea usor cd Portugalia este un regat iberic, des-
pdrtit de Spania numai prin intimplare. Nu. Este, de
fapt, o independent5 desd.virsitd, bine inteles supt raportul
limbii, care e tot o limbd romanicd, dar si al rasei si al
desvoltdrii istorice. Dacd voiì, Portugalia, in peninsula
ibericd, e ce este Albania in peninsula balcanicd, dar cu
deosebire cd Albania este veche i simprá, pe cind Portu-
galia este nouä' i atit de complicatd.
Spania este alcdtuitd deci, In ce priveste muntele, din
sirurile aceestea, mai mull sau mai putin paralele, de la
granita Franciei pdnd la ultima linie de indltimi din SO.
In geografia de scoald, ne-am invälat cu ideia cd de-
asupra Soaniei este o linie a muntilor. Pirinei. Nu e toc-
mai asa: Pirineii sint muntii de la Oceanul Atlantic pdnd
la Marea Mediterand; ei despart Spania de Franta, dar in
partea de spre Vest sint Muntii Cantabrici. Acesti Munti
Cantabrici ni amintesc, prin nume, influenta de rasd a Cel-
7
www.dacoromanica.ro
tilor, a Galilor, peste Iberi, In peninsula zisä dupd acestia

din mind: iberich; acest nume de Cantabrici trebuie pus In
legdturà cu alte flume celtice, din Anglia, cum este de
pildd regatul de Kent, Canterbury.
Pasurile Ant la Vest Irun; la EstCerveres; cel
din mijloc, care duce la Parnpeluna, e putin intrebuintat.
De la acesti munti, de-o parte Pirineii, In partea
riteaná, lar, de alth. parte, Cantabricii, cari despart cele
douti ten i latine, de la ei In jos, este o regiune muntoash,
extrem de interesanth. Aproape, se zbate Oceanul Atlantic .
atmosfera este caldh, fath de Ináltimea mare a locurilor:

pe o vreme chid la noi este dImpul gol, acolo eran mill,
time de flori pe margenea tuturor santurilor, In Iran-
seia pe unde trece trenul. Printre ele, turmele de oi albe,
supt conducerea unor ciobani cari nu au a lace cu ai
lui Edgar Quinet si mai ales nu cu ciobanii lui Grigorescu;
dar oaia esteceva mai interesantd. Regiunea aceasta nu
cuprinde de loe cimp lucral.
Pe urrnh, ceva mai jos, se ajunge la vaste teritorii care
se pot sau ba .intrebuinta i pentru culturh. Cdci o parte
se chiana despoblados, terenuri despopulate, nu ca a
fost pe acolo o populatie si a dispdrul, dar ea a liPsit tot-,
deauna, in timpurile istorice. Satele sint rare: nu vezi sd-
mAnarea ca de Rod albe a locuintilor, ea In regiunile noas-
tre.; nu ai aceiasi bucurie a ochiului. Casa albd o Inalnesti
In Andalusia, tocmai in Sud, iar Onà acolo locuinla cu
frontonul triunghiular i cu cloua. rinduri, dupd obiceiul
casei basce, sau casa din Castilla, ghlbuie, aproape nea-
grh. De altfel, satele slut rare, si ogoarele care apar de
la o bucatd de vreme slut amestecate cu pietre.
insh 6 cle-odatd se tidied' munti Maui cu crestetele
ninse: Sierra Guadarrama, cu numele arab.
'Undo slut ingropati regii, e asezat aproape la 2.000 de metrt
de-asupra mdrii. Dar. Madridul Insusi, la o ¡radiate de
ceas cu trenul de Escorial, e simtitor mai. jos. Totusi clima
capitalei spaniole este, din causa aceslei vecinäLäi, nesta-
tornich. Vara este caldrt, dar, cind am ajuns acolo, pe o
www.dacoromanica.ro
I. Tara 99
zj de primgvard, din... Februar, seara a inceput sà ploaie;

cu citeva zile Inainte fusese zdpadd i muntii se vedeau
albi.
Sintem acuma in regiunea stdpinità odinioard de Mauri,
indatd rásare Sierra Morena, $irul Maur, Negru. De
aici se coboarg In regiunea Andalusiei sau In leritoriul
Vandalilor, stdpInit odinioará de acesti Gerrnani, inainte
sà treacd in Africa. Acolo e oricind raiul lui bumnezeu.
Trecind din Andalusia in Italia, ti se pare aceasta o
tail rece i, In ce priveste boggtia livezilor de porlo-
cali i inflorirea grAdinilor, nicio tail. din Europa cu-
nosculd mie nu-i sap-15mA.
Si mai jos, Sierra Nevada, $irut Nins, se ridicd la mari
inglkimi. In umbra el e Granada, si virfurile albe prtzesc
Alhambra. N'am vgzut niciodatd zgpadd pe munte mai
frumoasg deal In dimineata de la Granada: soarele cddea
foarte cald de-asupra crestetelor, care se prefdceau intr'un
imens lac de argint i de partea cealaltd coasta, de vre-o
3.000 de metri indltime, se cufundd drept spre Mare. De pe
muntele desgolit treci spre termul tivit cu livezile de
porlocali. '
Acestia sunt muntii Spaniei, de un mare interes: In fie-

care moment ei Iti reservg o surprisg.
Marea. .;-
Spania se gdseste intre doug. Mári: Oceanul Atlantic, la
Apus si Nord-Vest, Marea Mediterand, la Rdsárit." Dintre
ele, una este In cea mai mare parte Inchisd de Portugalia.
Deci drumul Oceanului Atlantic este interzis Spaniei; nu-
mai ce se gdseste la Nord de Muntii Cantabrici, In coltul
de de-asupra Portugaliei, in asa-numita Galicia, îi este
deschis. Termul Oceanului mai revine doar jos spre
strimtoarea de Gibraltar, pomenind numele lui Taric, A-
rabul cuceritor de la Inceputul veacului al VIII-lea.
Toatg coasta aceasta este foarle putin prielenoasd
de loe frumoasg, cum nu e nici din cale dal-A.' de utilä co-
mertului spaniol.
www.dacoromanica.ro
Prin urmare,_ de si peninsula ibericd e asezatd .intre 0-

ceanul Atlantic si Marea Mediterand, Spania, are, de fapt,
o singurd Mare. Sd o allturdm cu. Marea noastrd, care mi
mi s'a infdtisal niciodatd asa de neagrd", ci, foarte dese
ori, fermecdtor de albastrd. Dar ea nu se poaLe asdmdna
cu extraordinara frumusetd a Mediteranei de pe coasta
Spaniei. Am putut s'o vdd de la Barcelona 'And la Cer-
veres, statia de granitd in Pirineii orientali. Partea aceasta
de Mare este in adevdr uimitor de frumoasd, de un no-
,
bil albastru pe care nu 1-am vdzut decit hate° regiune

binecuvintald de Dumnezeil, la Ragusa: acelasi luciu de
cobalt si aceiasi generoasd vegelatie. Cum acolo, in jurul
Ragusei, prunul este .inlocuit cu smochinul i bAldria cu
cactus-ul, Spania invesminteazd termul Mediteranei in
adincul verde lucios al porlocalilor.. Cind am ajuns acolo,
la un capdt de iarnd, se vindeau i portocale din anul
trecut, ,. vi. cine era strdin i prost, ca mine, i se in-
timpla A.' le cumpere uscate, dar cele noi, abia cu-
lese, stdleau in grdmezi, Ca la noi dovlecii rash, pe cimp,
toamna. Ici, colo, era 'Asa" cite un porlocal neatins, cu
fructele lui ca merele de aur ale basmului. -
Dupd ce am vdzut Marea, A.' vedem riurile spaniole.

Spania are foarte putine riuri, i acestea slut adesea
impdrtite cu altd ten. Ebrul, care udd Aragonul si Ca-
talonia, fAcind unghiu cu Pirineii i Mediterana, este un
curs. de apá oarecare, fdrd pitoresc. Muffle mai insem-
nate curg de la Rdsdrit la Apus, &are Oceanul Atlantic.
Intre fiecare cloud siere este basinul unui rill. Cele din
Nord sint, ca ale noastre, lungi i u malurile neregulate.
Minho trece in Porlugalia- ca si Duro si Tajo, Tagul,
cum zicem noi, care are de diluent. Manganaresul. Ma-
dridul este asezat pe margenea .acestui riulet. de nimic, cd-
ruia Alexandru Dumas î.i fdcea ofrandd apa din pdharul
sdu de la cafenea, ,un riulet care vara abia se vede.
Si versul popular spaniol ride de aceastd suptire suvità
de apd sdracd: riul e... in vacantd. Dar la iesirea din Ma-
www.dacoromanica.ro
i. Tara - '101
drik Mançanar6u1 se'. Infdti'seazd .cônenabil",: de-a lungul

unei Sosele perfect intretinuté i gudionate. Cad.; 1U pa-
rentesh, nu e de lod adevdrat ég. Spania are druniuri rele,
ca e cineva In priniejdie sd7Si rii.pg, masina i cd po-
Pulatia ar iei inaintea ctilatorilor cu ciomege. Da, alaturi
de un' drum foarte bun., Manganaresul. era -.cuprins' intre
maluri "min urez sà le aibd-vre-odata, daca se va intinipia
aceastd Minune, infectur canal care se -Intinde supt nasul
edililor hostri prin mij19cul Bueurestilor.
. In ce privesfe riurife din jos, Hurtle 'arabe, Guadiana si
Guadalquivirul,. slut. extrem de late. La Cordova, cel din
urnid ni-a aph'rut foarLe crescut, cu o infaltisare de Dii-
are furioasa, cum trecea pe supt arcele podului vechiu,
Cu ingrdiuddirea de cdrute (rase de 'ea:Uri, .cariite iberice,,
cu roate emu-Me i cuprinsul mic ca un .cuib.
' Riuri de 'sigur foarte interesante, dar _care n'au nichin
puncl de asdludnare cu apele loastre mai linistile, am
zice mai campestre, oglindind un cer milli, de un ciar
mai slers. Sint riuri cu un curs ileasteptat: pared. e un
taur cdruià i s'a dat, drumul in arena- si porneste finios
pentru .ca indata sa se infrineze; avintul ispravinduyse in
imensa apg, nemiscatd, care nu poale sä aiba, un. niers
Mai departe.
Padurea pe care o, avem noi, In care. a.0 trait Main-

lash hostri,; codrul, care este asa' de legal de fiinta"noas-
tra: codruf pandurului, pddurea codreanului, in care se
duprinde .poesia de vis si dor, adápostul i mingherea
lui Eminescu, codrul care Mein-CA i cind vezi si nu-
mai in amintire,, padurea nesupravéghiata,, care creste cum
a. dat Dumnezeu, .e4--a' care constituie 6 podoabd si un e-
riorm venit. pentru tara .noastra-7-, .padurea aceasta In za-
dar O cautati in Spania. Muntii slut goi, dar jos, supt
Unjalor, agricultura este fácutd cu cea .mai mare grijd.
Greseste cine-si inchipuie teranul, andalus trintit intr'un
cot si Ùilindu-se- la Andalusa care sé lçagdng. in -mersul
eivi nu. e tara unde femeia.- sd mearga mai frumos
www.dacoromanica.ro
102 Trei miffed* despre Spania
declt doar In Venia inainte de canalisarea modernd, Cu

femeile purtind vechi urne de aramd roii, supt care
atirna salul bogat, tinut in umeri, femei suindu-se incet,
incet, sus, ca impdratii pentru incoronare.
Casa alba, cu terasd, vechea casd africand, maul* nu
spune mult nici despre gospoddria locuitorului, dar, dud
iese eranul de acolo, el lucreazd °nest. si am avea de
invdtat si de la dinsui, ca si de la Italianul din Nord.
Nu trebuie sd uitdm cd aici au stat Arabii, profesorii de
agriculturd ai lumii intregi.
Dat; dacd pddurea de la noi nu se gdseste, este livada.
Livezi asezate ca acelea de pruni de la noi, puse de
alti terani cleat teranul care face po1iticì i cultivd idei
democratice. Dar aici stau In siruri mäslinii suri i mig-
dalii cu frunza suptire. Cei din urind slut de o aleasd gin-
gdsie; desvoltindu-se mai tdrziu, dimineata mugurii lor
abia se crapd, iar seara un imens buchet de flori rose in-
child privirile. Toate margenile de drum erau, in Sudul
andalus, plantate cu migdali, i in fund se intindeau
In siruri mdslinii, cari formeazil bogdtia acelor regiuni,
cum formeazd si pe aceia a Sudului Franciei, a Proven-
tei; In curti teascurile lucrau, si se vedea cite un ne-
norocit de catir care se tot invirtia pe loc, cu o rdbdare
de erudit sau de birocrat, ca sà stoarcd mdslinei acel unt-
delemn care serveste la gdtirea celor mai multe feluri
In bucdtdria nationald spaniold, tot asa precum, fiind atita
vin in Franta de Sud, toatd Catalonia francesd era nu-
mai vitá de vie, care de altminterea se intilneste si in par-
tea de Sud a Spaniei: lucrdtorul frances trebuie, din pa-
triotism, sd consume aceastd bogdtie nationald, care nu
se poate exporta toatd. Nu de mult, in Spania, se gdtiau
toate mincdrile cu untdelemn, addugindu-se, ici si colo,
sofranul, pe care, cum zice proverbul nostru, nu-1
stie Tiganul. .
Pdsunea in sensul nostru, vasta pdsune, pe care o

are, pe alocurea, tara noastrd ca si America, nu existd In
www.dacoromanica.ro
1. Tara 103
Spania, unde vitele albe nu slut pe departe numdrul de

la noi. Nu vede eineva, cum de atIlea ori are prilejul In
pártile noastre, imense slepe aeoperite pdnd In Iunie de
vegetatia care tisneste din pdmint cu bogáltie i ingrasd ani-
malele iesite slabe din iarnd pentru ca pe urind s'a" pascd
In rniriti i pe margenile santului. Aceastd pdsune inflo-
rild bogat i trdind din mustul primelor ploi eit pritnd
vara, nu se intilneste acolo, si, in locul eirezilor, ce se vede
este grupul eel mic de oi. Si, asa cum la noi ciobanul
urmeazd In fiecare an un drum, drumul oilor, pe cure-1
afli i in numele, ined nesehimbat, al unei strdzi din
e un timp and stä la munte, apoi coboarrt,
de multe ori In luna Septembre, iar in alte párti bled din
a doua jumdtate a lui August, pentru a se duce la baltà,-
tot: asa este si acolo drumul oilor, la mesta.
Grádin a.
Evident ed o livadä de portocali este o grddind, dar
porlocalii pol ii IntIlniti si In afard de livadd. Cutare
mosehee, devenild azi bisericd, sau In timpul and In-
deplinia roslul vechiu si era toe de Inchinare al' musul-
manilor, este aledluità dintr'urt sir nesfirsit de coloane,
.
care se numdrá cu sutele,lui Edgar Quinet i se 'Area, ed

slut chiar cu miile, eu cred cd exagera, dar, In afard de
pddurea lor, este, In fiecare, la Intrare, un pdtrat care
.cuprinde portocali. Insd aceasta nu este Incä o grddind..
Grädinä este uncle 'at florile.
Cele mai frumoase grädini slut acelea pe care le-au
. Introdus Arabii si care slut pástrate pAnd astázi. Grddini
ca acelea de la Alcazarul din Sevilla par sd apare dome-
niului povestilor Cu zine. Se plingea edlduzul mieu
vremea a fost cam asprä si nu sint Inch' toate .florile, si,
and colo, erau florile noastre din Iunie. Dar, duck In
ciuda vecinadtii relative a sierra si a Vintului mai rece,
care poate sà ajungä pAnd acolo, se poate pdstra un ase-.
menea bielsug de .vegetatie, aceasta se datoreste, n numai
aierului, In -general linistit i eald, ci i admirabilei stro-
www.dacoromanica.ro
piri. De-odatd ti se atrage atentia asupra unui punct ro-

tund din paviment, care dacd se invirteste, tisnesc apele,
prefácind, la anumite ore, toatd partea aceia din grd-
dind in lac. i natural ed., supt cerul acesta linitit, cu
clima in general bund i cu aceastd largd stropire pe de-
asupra, pdstrald din inteleptul sistem arab, se pot indeplini
§i pdstra cele mai minunate grddini din lume. Tot asa
sint i grddinile de la Alhambra si din acel pavilion al
regilor care se chiamd Generaliful.
Se spune cd, pe vremea lui Napoleon, cind Francesii
dominau in Spania, s'a gindit cineva sal aducd un grddinar
frances. Omul a venit, a vdzut, a admirat si a declarat cd
mai bine nu se poate face, decit doar a se introduce, ici,
colo, cite un mic element de varietate.
Venim acuma la oras.

Orasul spaniol e de mai multe naturi, dupd momentul
istoric cind a rdsdrit, dupd elementul etnic in mijlocul
cdruia este clddit dupd vicisitudinile prin care a trecut.
Orasul base e cu totul deosebil de cel din Castilia-de-sus,
din Castilia Veche, din Castilia Noud, si el de o forma
deosebitá, tar (*awl din Andalusia are Inca o altd ca-
racteristicd decit acel din ambele Castilii, fdrd a mai po-
meni orasul de pe malul Mari i in special orasul din
Catalonia, si el de un tip special. Orasul din Nord l-ai
crede cd este, fiindcd l-au fácut Bascii, un oras arhaic. Dar
in el e, azi, o puternicd viatd modernd. S'a petrecut cu
aceastd regiune ceia ce s'a petrecut la noi cu aspectul
satelor si al oraselor din valea Prahovei. Cdci se si
asamd.nd orasele din aceastd regiune based, asturiand
ori din regiunea Navarei, din causa modernitgii lor, ca .
si din pricina publicului care vine acolo pentru aier si

pentru bdi, cum merge lumea la noi la Sinaia pentru
aier de munle, cu orasele de pe aceastd norocoasd vale.
Am intral la Irun noaplea, dar, a doua zi de dimineatd,
Warn avul impresia cd md gdsesc intr'o arà strdind.
Preotul se desteaptd foarte de dimineatd, am fost Ire-
www.dacoromanica.ro
. Tara 105
zit din so. mn de clopotele bisericilor-L, asa cä to.atà lu-

mea trebuie sà se trezeascal pe la cinci,'.cinci jumátate di-
-mineata, in sunetele,clopotelor lui. Mara' de chntinuele
sunete de clopot, Irunul nu avea decil doar in imbrái-
cAmintea teranului, 'care acolo s'a pa.'stral cea veche, o
deosebire; cAci In imbrkArnintea neagrd a emeilor este
o oarecare .as5ni`ánare cu coslumele de la noi, in regiunea
Sibiiului, intre Poienari, unde negrul, dar' albul, do-
' minA.. Irunuls insa' era un- oras, in clädirile luí, ca oricare.
Ba hick in, Franta, dincolo de Pirinei, unele case aveau
Caracterul, arhaic mai pronuntat. Am lrecut pe la San-Se-
bastian, ,care este splendid, dar un centru In cea mai
mare parte modern-. Si asa este páná fa Sant:lag° de Com-
,Postella, unde i biserica Waring' este -de atitea ori pre-
fdcutà 'Melt acei cari- au vrtzut-o spuneau cA are aspectul
aproape modern.
In Castilla, lucrurile. se schimM. Catedrala Ñsare imen-
sd, in mijlocul orasului'; ea pare ,cá.' anuleazii, iar, nu eh'
dot-thud numai tot ce se galseste lingà. ea. Aláturi, cimpia
e plinade vechi turnuri acestea sin" .castelelede unde
Castilla --, de burguri de unde Burgos. Chid treci insà.
de .aceastsá. Castilie i ajungi la .,Valladolid, esti. acum in
altà-lume.
Valladolidul, simpatie oras, nu are de loc--aspectul tinui
cuib de munte. Nu-1 vei rega'si decit la Toledo, 'care este
ca o prelungire .c"álre. V-eSt a lumii visigote. Acolo, cum
iesi din gar* treci podul, peste largul rim lenes, 01.-
biu, intri, printr'o poartà prefalcuM de Aiabi, bite°. mul- .-
time de strddilte hnlortochiate., Totul aminteste acea- 'reme

veche cind stdpiniau Visigoth, ale cdror urme' nu le-au
putut '11116111ra Maurii biruitori.
Dar, deocamdald, la Valladolid este allceva.. Casele sleá-
lucesc din acele miradores, de geamuri pline de soare, pe -
Care le avem i noi?. dar lute° forma' deUsebità: in cer-

daeele libere, pe stilpi. Aici7ca sd ,se cistige o odaie, s'au
pits geamurile .intre coloanele de lemn, Mcindu-se cela ce,
diipà turceste;'numim un geamlic.
www.dacoromanica.ro
106 Trei bonferinte despre Spania
La Madrid, apare caracterul' fabricat: capitala mai

nouà este un oras fálcut. de regi din nimica, si ea pre-
sinta, cum de alminterea i regiunea ceva mai la Nord,
In locul bisericii gotice, Cupoia grea, a veachlui, al XVI-
lea, dominInd pasnic amestecul de case.
Dar Vacest. oras de pece te bourbonicd,'Imprumutata. din
Franta si mai ales din Italia, a ,avut In ultimele decenli
un sir de primari de mare .merit- si a putut 'deveni unid
din cele mai frumoase orase dinEuropa. Se lucreazd bar-
nic i aside, g si se deschid neconlenit strdzi °not Pe CIfid
Bucureslii nostri nu au, {le nu. slit]: clti ani, cleat ace-
leasi bulevarde, care nu se pCt complecla, la Madrid
drumurile nol se incearcd din. an In an. Unul singur nu
va putea fi 'continual, fiindcd a gasit In drumill lui- bi-.
serica Iesuitilor. In momentul eind eram 'eu acolo, 1:1-:
masese Inca' deschisa exposilia de proiecrle pentru Infru- .
musetaFea "Madridului, la care regel,e,` a ,venit ca ,sá ,

facìl álegerea planurilor de Infrumusetaret potrivile cu
Iniprejurdrile.
In Sud, arasele cu strazi frutnoase, echi, ingusle, pline.
de pitoresti surprinderi, ori cu noi arlere Granada, Cor-
dova, cu primblarea, paseo, ,a MareluP cdpitan Gon-
zalv de Cordova se .mIndresc cu staiil 'asd-numit mude jar,
In care ,goticul se amesleca cu anumite elemente arabe.
Pe chid, 'la Cor' dova, o orbitoare luminä -electricd se re-.
varsä asupra principalei artere, In partite laterale: a ra-
mas toatà. atniosfera de taina, de lucruri Inchise ca sa fie
Ingrijite Mai bine; tot zabranicul, de, taind. al vietii
sulmane. Strada se InvIrte In loge partite, si .de-odatd se.
.deschide . o poártd , ca.: sd ,vezi, sä zdresti numai,, grd-
dina interioard, impodobità cu ceramica, cu azulejos,.
curtea pavata cu graph, Impodobitd cu portocali," cu
plante de Sud care Infloresc In inijloctil iernii. Iar,
daca. pdtrunii 43è ,scard, ale V careia tretote, _dese Ori de
'marmura,. slut foarte distantate,; dai. de niste Cdmarute
Impartite curios, ifiecare fereastra dind altá vedere a
clddirilor vecine -2-- si de multe ori de acolo descoperi toga'
www.dacoromanica.ro
Tara 107
1.
lumea. care pe terasa de jos indeplineste rosturile ei

de viatd. E o lume arabd veche, i ea n'a fost
nicdiri mai curat decit in aceste cloud orase: Granada si
Cordova. Si as pretera, din atest punct de vedere, Cor-
dova.
Dar as lace o nedreptate Sevillei, cu lungi strdzi mo-
derne, cum este calea Serpiente, care se invirteste serpuitor
vara, cind e cald, se coboard niste Pinze pentru ca tre-
cdtorii sd fie apdrati de soare, dacd n'as .spune cit e
de plAcut sd strdbati acele drumuri Inguste, pe care tree
teranii veniti de la cimp cu pdldriile de paie mari, pur-
tind larg, liber, imbrácdminlea br brund sau neagrd, pe
chid femeile cu mantii negre, cu saluri in franjuri pand
dincolo de genunchi, cu picioarele impecabil prinse in ci-
pici de prima calitate, pare ca Wing numai pavagiul cu
sprintenul lor pas aristocratic.
Si, chid le intorci prin Catalonia, intilnesti o altd
o viatd comerciald, Cu clasele populare nemultdmite, cdci
cred exploatate, i numai mina de fier, venitd in ulti-
mul moment, le-a smuts de la anarhia de odinioard. 3ra-
se1e au, din aceasld pricind, un caracter morocdnos, care
aminteste ceia ce e mai putin simpatic in centrele mai cut-
- noscule ale Europei.
A.'
, i;
t
t
I
C,
G
.1
www.dacoromanica.ro
II.
Popiartil
PArerile eXprimate cu privire la:

spirant poporului .spaniol de anu-
me persoade sint absolutgresil'è, cum
am mai spcts-o, -pentru çA. nu si
te-au format diti' cunoasterea trecu-
culului spaniol, nici Ma* a - ele-
me n tel-or carè au alcatuit .acest itiopor,
si nimic nu este mai greu decil sA
se tixeze, 'Alit a cunoasle originea -unei natiuni, clesvoltarea
ei istorica, loate evenimentele i slArile prin care a tre-
cut psihologia aceslei natiuni.
Un cugetalor bizar, care a fosl primit foarle calduros
aici, la Bucuresti, contele Keyserling, mistic, relnlutiOnar,
schimbator al -tuturor ideilor de panä.. acum, creatbr al
unui,nou. fel de a çoncepe rostUrile dintre oameni idea-
lul omenesc---:ce se poate tnai mull!, exprima, astfel, clAu-
nAzi, in Revue Bleue, opinii Ii adevar itimitòare ca ne-
cunostinta i suPerticialitale.
El pare a crede cä inteo erd nouh', in care sd nu mai
fie. nici granite., niciosebiri, Spania va avea un mare rol.
Si, anume, pentru ca.. ea .este o tara absolut.-primitivd,
acest primitivism, aeeasta spontaneitate salbateca, africa:
nismul" poporului spaniol,ii 46 drepturi pe care nu. le-ar
fi putut capata altf61.
SA fie oare asa?,
Chid treci. din Franta in partea corespunzatoar'e a Spa-
niei, in regiunea Muntilor Caitabrici, in partite -Asturiei,
gasesti o viatái foarte desvoltatA, 'cu o populatie- loarte
www.dacoromanica.ro
- it. Poporut 109
(lea* gäsesti o industrialisare foarte puternicd la orase

care corespund cerintilor celor mai innainlate ale urba-
nismului contimporan. Si d. Keyserling a fost totusi in
Spania; a cunoscut personalitdti care au un mare rol In
inteleclualitalea spaniold de astdzi: pe un, Blasco Ibailez,
pe un Miguel de Unamuno, i tottisi a putul pleca din Spa-
nia cu ideia ed. Spania este, in ce priveste oamenii, o
tara africanä, primitivd, ô arä de ciobani neciopliti.
$i contele Keyserling mai adaoge un lucru: cà Spaniolii
sint poporut cel mai putin receptiv. Mie, din potrivd, mi
s'a pdrut cà Spaniolul este extraordinar de receptiv: doar
a priinit. (loud dinastii strdine si n'a izgonit pe niciuna!
A primit pe Habsburgul care a pus stdpinire pe Castilia
si Aragon, pe Bourbonul care, inteo tara sdracd, a creat
palate frumoase, cheltuind sume enorme *din bani grei,
luati din osteneala poporului spaniol. A primit pe Habs-
burgi cu etichela lor, pe Bourboni cu obiceiurile l'rancese
din secolul al XVIII-lea, absolut frances; a imitat literatura
francesä de atunci, i originalitatea nationald a fost
o bucatä de vreme inndbusitd. In secolul al XIX-lea a
primit rOmantismul frances: Espronceda, Zorilla n'au fd-
cut decli sà urmeze, evident cu o nota spaniold, ceia ce
li face onoare, curentul care venia, zgomotos i strdlucitor,
de la romantismul lui Victor Hugo, ori de la felul aventu-
ros al poemelor tragice, sumbre ale lui Byron. Nu e mis-
care din Europa care sd nu fi avut, imediat, rásunet In
Spania.
Cam in acelasi timp, se represinta la Paris o comedie
usoarà, Regina Biarritzului", in care e o tinged Spaniolä
vrdjind lumea "intreagd. E acolo i mama, coboritoare a
lui Carol Quintul", i sotul arnator de curse de tauri...
Läsind la o parte si amintirile jigniloare pentru Spanioli

din comedia de la Paris si teoriile d-lui Keyserling, a-
dopt ale de intelectualitatea Bucurestilor care 1-a dieing si
1-a recondus in aplause, sà yin acum la 'popoarele
din care s'a alcdtuit natiunea spaniolä, la conditiile in
www.dacoromanica.ro
110 Tret conferinte despre Spania
care ele s'au frdmintat impreund si la perfecta armonie

a cdrii psihologie este isprávitd, adecd pe deplin formatd.
Cdci sint popoare a cáror psihologie este isprdvità, i slut

allele care n'au gdsit incá nota determinantd a psihologiei
lor nationale. Un coleg al mien de la Universitatea din Bu-
curesti, si el un teoretician, un metafisic, spunea la un mo-
ment dat cd nu se poate verbi de nationalismul romdnesc,
pentru cá nu e terminal poporul romdnesc, iar cum o fi
el chid s'o termina, o sd vedem. Atunci numai acest popor
va putea servi ca bash' pentru arid, pentru literaturd, pen-
tru viata sufleleascd i politicd. De fapt natiunea romd-
neascá. cea adIncd j adevdrald este formatd de multd
vreme i n'o s'o transformdm noi dupd poesia decadentd a
cutdrui profesor de matematicd din 1Bucuresti: n'o sd
transformdm dupd astfel de ciuddtenii psihologia milenard,
capabild de once desvoltare, catre oricare culmi ale cu-
getdrii i artei, a poporului nostru. Intelectualii stint adesea
individuali, si din aceastd causd nu pot sd se totaliseze":
unul o porneste pe un drum, altul pe altul; si de obiceiu
directia e determinarà de faptul cd un drum e ocupat
atunci IL iei pe cel de allituri pentru cd, altfel, din
multime, nu te-ar vedea nimeni. Dar natia, din fericire,
e traditionalistd i capabild de evolutii normale.
Cea d'intdiu Untie din Spania, care, cindva, s'a Intins

asupra peninsulei intregi si a ocupat i teritoriul pe care-I
ocui)d acum Portugalia, au fost Iberii, cari eran asa de
numerosi i, pe 11110 aceasta, asa de capabili de expan-
siune, Melt n'au ocupat numai teritoriul peninsulei iberice
care poarld mimele lor Spania este un nume cdrturd-
resc dupd amintiri antice, dar si o parte din Franta.
Franta nu se gdseste astdzi pe un teritoriu care a apar-
tinut numai rasei celtice, ci i, In blind parte, pe
teritorin iberic. Par tea de la Garonne, tot unghiul sud-
vestic al Franciei a aparLinut Iberilor de pe vremuri, a
cdror tara era Mara' de Pirinei. Nu se Intindeati deci nu-
www.dacoromanica.ro
li.- Poportil ill
mai pdnd la acest zid de munti, ci-1 dep4iau foarte mult.

Iberii, la un anume moment, au 'lost cuceriti de Ro-
mani. Partea Iberilor este insd foarte mare In alcdtuirea
poporului spaniol de astdzi.
rind se zicé c Iberii au fost desnationalisati de Ro-
mani, este foarte adevttrat, dar aceasta nu inseanind cd des-
nationalisatul, care intrebuinteazd altd limbd, 'nu Os-
treazit In cett mai mare parte caracterele fundamentale
ale rasei sale. De exemplu: not.- sintem Inteo parle din
alcdtuirea noastrd Traci desnationalisati, ciar calitäi1e Tra-
cului de odinioard; avintul, 'entusiasmul, dorinta" de a se
jertfi, trecerea repede de la bucnrie la tristetd, ceia ce
a pdtruns si in religia greceascd prin cultul lui Bacchus,
prin ceia ce este mister in religia &end, §i care .vine de
la Traci--, aceste note s'au conservat. Trebuie sd admitem
deci cà notele caracteristice ale Iberilor s'au phstrat
dupd desnationalisarea lor de Romani. Aceste note le pu-
tem eunoa§le eu mai putin amestec decit In reslul pe-
ninsulei la acei cari stilt tinuti pe dreptate a represinta
astdzi rasa cea mai veche, i ace§lia sînt Bascii, Bascii
din regiunea pirineand i din partea corespunzAtoare a
Franciei.
Noi li zicem Basci, dar numele lor nu este acesta. Nici
limha based" nu este terminul Intrebuintat de ei. Ei au
'Astral vechiul lor nume.arhaie, §i. limba ion a 'Astral ve-
chea ei numire : Escauldunac i escara. O limbd cu
sunete curioase, cu strigtite de pasare, ea un croncdnit de
corb, corespunde felului de a fi al unei rase extrem de ar-
haice. Azi, in cea mai mare parte a lor, Based intrebuin-
teazii curent limba spaniold, dar cunose i limba lor cea
veche. Pdstrind Bascii caracterele fundamentale ale rasei
. ibere, sint un popor foarte viteaz. In afard de faptul
Ant, foarle harnici, foarte orinduiti, foarte statornici, un
admirabil popor de pace, cu obiceiurile conservative,' ce
nu sint dispu§i sä treacd la alte forme de civilisatie, pe
care nu 1 e-au avut strábunii, ei sint, deci, un popor foarte
vileaz. Nu de avint, ci .de vitejia aeeia pe care noi. sintem
www.dacoromanica.ro
112 - Trei conferinte despre Spania
mai in mdsurd sd o intelegem decit multe alte popoare.

Cdci i noi nu sintem un popor viteaz de avint, ci de re-
sistentd, i poate cd nu sintem un popor viteaz de avint
pentru cd noud nu ni place sd hm vdzuti chid ddm ce e
-mat bun din suflelul nostru. Chiar atunei chid i s'a do-
vedit Bascului cd n'a avut dreptate apucind in curare
parte, el merge Wand la sfirsit. Doud exemple mari din
- istoria Spaniei. Intdin, cind elementele crestine au fost
aruncate care munte, se putea crede eh' Spania era pier-
dutd. A -fost, de fapt, un 'moment teribil, In care viitorul
crestindldtii in peninsula ibericd [Area inchis. Musulmanii
s'au intins pdnd la Pirinei i erau sd treacd de acolo in
mima Europei.
Dar, in morhenlul acela, care era cu atit mai dureros,
cu cit. o parte din nobilimea visigotd s'a impdcat cu A-
rabii, ultimii campioni ai libertàtii crestine s'au retras in
Asturia, supt paza muntilor. Resistenta aceasta spaniold, a
fost de sigur i visigold, dar a fost inainte de bate o ad-'
mirabild resistentd based. Arabii au Inaintat pdind In sus
de Madrid cu stdpinirea lor bine asezatd, perfect consoli-
datd, cdci altfel nu s'ar cherna muntii de de-asupra sierra
Guadarrama,- flume arab; Arabii au schimbat ¡And
numele de localiati. Stdpinirea lor a Unlit secole intregi, dar,
In feint acesta, cind Imprejurdrile au, fost mai prielnice,
s'a putul face descdlecatul spaniol.
Astfel In tralarea istoriei Spaniei se gdsesc atitea puncte

de alingere cu propria noastrd istorie, atitea desvoltdri
paralele care vor servi ca sd intelegem altfel istoria po-
porului spaniol de cum s'ar putea cetind, in elteva pagini
dintr'o carie straind, desvoltarea istoried a Spaniei. Meri-
- tul acestei rdmineri In munti apartine, in mare parte, Bas-
cului. Am putea spune chiar, in ceia ce priveste istoria
noastrd, cà merilul concentrdrii in munti noi n'am fugit
de munti, cum n'au fugit nici toti Spaniolii crestini In
fata Arabilor, revine poate vechii rase de la noi, care se
poate pune aldturi .cu rasa aceia arhaicd a Bascilor cu
www.dacoromanica.ro
II. Poporul 113
altd rasd, foarte vech,e in Europa, total desnation,alisatä,

care, azi, vorbeste In intregime italieneste, rasa ligurd. In
regiunea de 'munte, mai ales, a Hategului, s'a pd.stra ti-
'pul dacic pálnd astAzi, inteb terdnime eare repreSintd
,
incd, dupd atitea'secole, pe Dacul de pe vremea lui De
turi.
cebal. .
Al d'oilea -nomen t chid Rascii au ardtat Lot ceia ce pot

a fost chid, la inceputul secolului. al 'XIX-lea, s'a ,pus in
Spania chestiunea dinasticd : Ferdinand al VIIrlea. murise,
.0 din a doud cdSátorie ldsase o. fatd, pe vestita regind Isa-
bela a II-a, pe rind idolul póporului spaniol i victima
revolutiei care a Mehl-4) sà plete i sd Moara.' pe pdmint
frances. Isabela era aunci dbpi1ä Ace ,cari mergeaualä-
, de mama ei,, regenta Cristina, aceia luptau supt un
steag, '0, de altd parte, erau ,cei cari donan sà aibd pe
tron, nu o copild, cf un bdrbat si.s'au dat de partea fra-
telui regelui mort, Don Carlos, A inceput miscarea.carlistd,
In lupia dintre aderentii reginei, Cristina. 'aderentii pre-
- tetidentului, inddrdtnicia 'based a fost asa de extraordinaril,
'Melt nu numai don Carlo' s a fost sustinut cu. jerlfe de singe
extraordinare, cu ruina unor tinuturi intregi, seful. lor
Zumalacarregui à resistaL pand la sfIrsit soldatilor ar-
matei madrilene, dar. fiul .pretendentului a gdsit si el,
pdnd la un moment, .sprijin in 'aceasld populatie munteanii,
acel fiu al pretendentului care a fost pe la noi in 1877
si a vrut sá intre in armata romind, dar; pentru a se
evita complicaii. internationale,' i s'a dal: sfatul sa nu
.urmdreascd mai depaPte aceastd ideie si el s'a aSezat 'la
Venetia. '
De la Iberi in limba spaniold n'au rdmas cuvinte. E ade-

vdrat cd i in limba noastrd cuvin tele dacice foarte
rari; dacd se gdsesc id.' colo in dòmenTi cu tolul speciale.
Poale ca parte cea mai importantá care ni vine de la
Daci sint anume cuvinte grecesti care probabil n'au ve-
-nit .nici diree,t1 nici prin Romani, ci prin Daci, cari,' fiind
un popor de o culturd mdi putin desvoltatd, au intrebuin-
_tat pentru notiuni superioare euvinte de la Greet
'8'
www.dacoromanica.ro
114 Trei conferir* despre Spanía
Intre Basci, al cdror mime se pdstreazd In golful Bis-

caiei §i cari ocupd astdzi trei provincii numite cu mime
basce, i Intre Vasconi sau Gasconi, din partea de Sud-
\Test a Franciei, existä inS5 o mare deosebire de rasd,
Intealita cd temperamentul Gasconului este cu lotul deo-
sebit de al Bascului. Probabil eh' aici s'a produs, pe lingd
vicisitudini istorice deosebite, i alt amestec de rase, care
a creat tipul popular, trecut §i. In teatru, al Gasconului,
putintel mincinos, foarle lduddros, dar onest, pentru cd el
crede ten ce spune.
Pe urind au venit Romanii. Ei au intllnit insà pe pd-

mintul Peninsulei Iberice alte elemente de civilisatie mai
N vechi din care trebuie sd fi rdmas ceva In felul de a fi
al populatiei de pe coasta Mdrii Mediterane. E vorba de
-
.oarecare colonii feniciene. Erau negustori: nu se inrddd-

cinau; cumpdrau, vindeau, plecau, pe clnd era altfel
In ce prive§te pe Greci, cari au ocupat puncte de pe coastd,
cum au ocupat pe Loan.' coasta francesd: Nice, Antibes,
Marseille, Monaco. Galii din interior chiar, scriau cu li-
tere grece§ti. Insd Grecii nu erau destul de numero§i ca
sd participe la un proces de transformare. Tot astfel am
avut i noi clemente grece§ti pe coasta Mdrii Negre, ele-
mente care n'au dispdrut cu desdvir§ire, si nu vorbesc
de Grecii cei noi, ci de Elenii de la Histria, de la Tomis,
de la Callatis. Urma§ii lor trdiesc pdnd acum, de §.1 poartd
un nume de care ride toatà lumea astdzi, Grigduti, cari
sint cre§tini, dar vorbesc i scriu: turceste. Ei shit, foarte
probabil, elementele grece§ti de pe Une" coasta Mdrii Ne-
gre cari au pdstrat cretindtalea, dar §i-au pierdut limba.
Grecii ace§tia, foarte numerosi odinioard, s'au pierdut
In mijlocul poporului spaniol de pe coastd. Unele 'mime
de localitAti; "ce-i, amintesc, existd pdna acuma: de pildd
Ampurias, unde s'au fdcut sdprituri, nu e decit Emporion",
ceia ce -inseamnd tirg, cuvInt care a trecut i In .limba ita-
liana contimporaná, In care cuvintul emporio" se 7ntre-
buinteazit pentru a des.ernna un tirg de granità.
www.dacoromanica.ro
II. Poporul I
115
Au venit apoi Romanii, i romanisarea ea fdcut foarte

rdpede. O márturie directd, pe care intimplátor, scriind
istoria universald, am avut-o supt mind, e textul lui Stra-
bon, cel mai mare geograf care a existat vre-odatä. El
spune cä in citiva ani aspectul poporului iberic s'a schim-
bat Cu desdvirsire, cd a adoptat limba latinä, dalinele ro-
mane, probabil si din causa unei puternice infiltratii de
elemente latine, populatii iesite din Italia si care, trecind
prin asa-numila Provence -si prin leritoriul de la Vestal
ei, au ajuns in acea regiune spaniold de pe coasla Mdrii
Medilerane numita astdzi Catalonia.
Dupd ce s'a romanisal Peninsula Ibericd, la Un mo-
ment dat si-au f dent aparitia elemente germanice. AU
venit in peninsula.' la cloud momente deosebite, in ,dou'd
forme.'
Intdiu Visigotii, Gotii de Apus, cari fuseserd si in prir-
tile noastre. In miscarea aceasla mare a popoarelor de
dupd 370, elemente care au fost cindva la Dundrea-de-jos,
o parte dintre Gotii din Bugeac, din Basarabia, i Gotii de
BArdgan, au venit i s'au asezat in Spania. Plecind et'
.
Alaric, care a rdmas in Italia, cu. fratele lui, Ataulf, care

a intemeiat regatul Tolosei, in Sudul Franciei ei s'au des-
gotisat pentru aceleasi motive pentru care la noi Slavii
s'au deslavisat: precum Slavii de la noi au trecut din-
colo de Dundre, Gotii din regatul de Tolosa au trecut
dincolo de Pirinei, la Nord: imediat elementul romanic a
rdmas biruitor. Gotii au: creat in Spania un regal care a
talit nu maPputin de trei sute de ani. Regii cari au dom-
- nil peste ei Wand la un anume moment n'au fost creslini
catolici, ci arieni, chid arianismul a fost invins, episco-
patul ortodox biruind, acesta a avut pe regele visigot in
mind.
Dominatia aceasta a fost zdrobitd la un alt moment
de altd invasie germand, venitd tot din regiunile Dundrii,
sau mai bine din regiunile invecinate la Apus cu nor. Au
venit trei grupe coalisale: Suevi, Alani i Vandali. Suevii
s'au asezat mai ales in partea de Vest a Spaniel, unde
www.dacoromanica.ro
116 Trei conferinfe despre Spania
erau elemente basce amestecate, cum spuneam, cu ele-

mente cellice. Vandalii s'au oprit In Sud, si 'de aceia pro-
vincia uncle si-au Malt sdlasul se chiamá. Andalusia, a-
deed teritoriul Vandalilor. ,Andalusii insd presintd astdzi
foarte interesante tipuri brune: tipul blond,- care face o
parte din farmecul terii pentru istoricii germani, nu se
gdseste in aceastá regiune. Explicatia este -ward, pentru
eh' Vandalii au trecut apoi In Africa-de-Nord, unde au fost
distrusi de Bizantini.
In ce priveste pe Alani, ei s'au asezat In Catalonia, In
triunghiul dintre Pirinei, Marea Mediteraná i Ebru, teri-
toriu ocupat de Alani impreund cu Gotii, din care causa
numele de Catalonia, care vine din GoL-Alania. Nu s'a
gdsit nicio altà etimologie mai. satisfácdtoare, i aceastd
este foarte acceptabild.
Pdrerea cea veche, pe care atitia dintre noi. am pri-
mit-o din scoald, pdrerea cd barbarii au fost foarte nume-
rosi, cd au ndpddit toate natiunile, trebuie absolut rds-
pinsd. Toti barbarii incdpeau la inceput In citeva lagdre;
din lagdrele aceStea au pdtruns In orase. Dupd citeva de-
cenii barbarii sldleau in frunLea vietii militare si politice,
dar caracterul populatiei era foarle putin schimbat, cdci
barbarii au fost absorbiti de stratul indigen, mai numeros.
Astfel, impdtrita' stapinire germand, a Visigotilor, Sue-
vilor, Alanilor i Vandalitor n'a ldsat decit urme de cu-
riosit ale In populatia spaniold din timpul nostru.
Cu totul altfel a fost, cind, la inceputul veacului al

VIII-lea, putin dupd anul 700, pe la Gibraltar al cdrui
nume e arab, Gebel-el-Taric", au pdtruns cele d'intdiu
cele de Arabi.
and zic Arabi" nu trebuie Sd admild cineva termenul
acesta in Wald puritalea lui etnic'd. Arabii, cari veniau din
Africa, erau amestecati cu elemente de indigeni din acele
pdrti, Berberii, i ar fi -mai potrivit sd se spund: stdpi-
nirea Maurilor, pentru ctí s'ar cuprinde i elementul a-
cesla african pe 11110 cci venit din pustiurile Asiei, strd-
.k
www.dacoromanica.ro
II. Poporul 117
bdtInd Wald coasta de Nord a continentului negrn, si care

era mimai elementul dominant. Invasia maurd a cuprins
cea mai mare parte a peninsulei.
lush' iardsi ar fi o foarte mare greseald sd se creadd
cd masa maurd era extrem de numeroasá. Cd era nume-
roasd, nu incape indoiald; mai numeroasd decit Visigatii,
aceasta nu sufere discutie, la tard poate mai putin, dar
la orase. Un popor sträin care dominä o tail se grdmd-
deste totdeauna la orase. Vedeti ce se petrece In Basa-
rabia, In Ardeal i pdrtile vecine: Ruii, Ungurii s'au grd-
mádit In orase.
Prin urmare trebuie sa se admitá pä asezarea arabà a
avut inldiu un caracter militar.;. a fost o armatd de ocu-
patie, care s'a transformat In mare parte in populatie ord-
seneascd. Si la oras stdlea seful Arabilor, sef religios i po-
litic In acelasi Limp, califul. Orasele erau mult mai po-
pulate deal astázi; se vorbeste de 200.000 locuitori acolo
unde astdzi abia Ant 40.000. Toale orasele de la Sud, Se-
villa, Cordova, au fost umplute de populatie arabd, care
se poale zice cd le-a- creat din nou.
Atunci cind au venit crestinii din munti, cind au mers
supt steagul crucii cavalerii din Aragon si din Castilia,
Cidul Campeador, seful legendar al recuceririi, aparti-
nind înc. secolului al XI-lea pdnd la ai lui Ferdinand
ai Isabelei la marea Granadei, In 1492, dar si inaintea
lor, limp de cloui secale, cdci Sevilla a fost luatd In veacul
al XII-lea--, trei sute de aui a durat agonia Maurilor.
Si- aceasta are imporlantd. Cuceririle care se faé rdpede
n'au aceiasi valoare pe care o au cuceririle :facute bu-
,catá ,de pdmint cu .bucatd de pdmint. Ingropi mortii unei
biruinti inteun loe i poti face un pas inainte, ingropin-
du-ti apoi mortii intealtul, Onä ce reginnea cuceritä.' de-
vine un imens cimitir al cuceritorilor, un pämint cu oa-
sele sfintile ale straMosilor cuceritori. Dacd noi am fi
cucerit Ardealul altfel decit printr'un rdzboiu de citeva
luni i prin anume contingente, daca loe de loe 1-am fi
dobindil, nu s'a.r fi gd.sit In poporul nostru niciun om
www.dacoromanica.ro
care sd nu fie hotdrit s. piardd viata lui, viata alor sdi

ca sd apere aceastd cucerire.
Impreund cu populatia mauro-arabd, au venit i anu-
mite infiltratii evreiesti. Au fost In Spania foarte multi
Evrei pdnál in clipa cind au fost goniti din motive
care, pentru economia nationald spaniold, s'au dovedit
desastroase. O ordine economicd nu se poate schimba
de la o zi pe alta; o schimbare organicd este atunci cind
pregdtesti pe ai tdi se iea locul, iar nu cind lavi locul
pustiu gonind pe altii.
(Nimic mai usor decit sä pregátesti un popor inteligent,
dar e nevoie totusi, de o educatie intreagd si a unui 1)0-
por admirabil care de la sine ndvdleste la orase astep-
tind sà i se deie o mind de sprijin din parted Statului
si din partea clasei dominante.)
Evreii aceslia, cari nu erau toti veniti impreund cu
Arabii, au ldsat sinagoge, care sint astdzi moschei; de
pildà foarte frumoasa bisericd. din Toledo, Santa Maria,
care nu e decit o sinagogä in stil arab, cu infátisare de
moschee, si mai e incä una care a apartinut unui te-
saurar al regelui Castiliei care si ea este bisericd In mo-
mentul de fatd. Evreii acestia insd vorbiau ceia ce
fdcea sd fie suportati mai usor de populatie, 'cu toed'
deosebire de' religie, o spanioleascd foarte frumoasd
ceia ce este extrem de interesant, ceia ce stiu, la noi,
Moldovenii mai greu...decit Muntenii, este cd ei au phis-
trat atitea secole dupd scoaterea lor din Spania, nu nu-
mai limba spanio16., dar formele cele mai yechi si cele
mai frumoase ale romancerului. Un cercerátor spaniol,
de o mare reputatie pretutindeni, d. Menendez Pida!, a
presintat astfel la Oxford cutare forma', de o mare fru-
. .
musetd, a unei nobile legende spaniole. E vorba de o

corabie care inainleazd din depArldri i pe ea cintá un
cornier. Intrebat care e cintecul acela asa de frumos pe
care l-a chrtat, se primesle acest rdspuns: cintecul mieu
este numai pentru acela care vine cu mine D. Menendez
Pidal explicá acest &Lee prin aceia cd este numai un
www.dacoromanica.ro
- II. Poporul 119
fragment. Mislerul care planeazd asupra ultimului vers,

morala aceia asa de 'Mara slut datorite unei amputdri,
fiindcd. Evreii din Africa au aPest cintec complect: Prin-
tul intrd In corabie, cordbierul Il intreabd: cine este. El
rdspunde: eu sint. De multa vreme umblam toate
rile sä te gdsesc. Nu e asa de romantic, dar e mai, complect.
La Salonic, la Sofia, la Bucuresti, Evreii spanioli, Pastillani,
au pdstrat o limbä de o puritaLe admirabild, i ei au
.fost cercetati de istorici literari pentru ed.' au pdstrat
multe din poeSiile populare ale vechii patrii. Si numele;
lor sin!: in parte arabe: Toledano, Sevillano sint cum ar
fi la noi Focsdneanu, Botosd.neanu, Mil a mai pomeni
pe cele cu articolul arab prepus (Aicalay, Albahary, etc.).
De alminteri nici cu privire la Arabi sd nu-si inchipuie
cineva ed.' era un antagonism permanent si ireductibil fatá
de populatia- creslind. Ar fi o eroare. Istorici spanioli ti-
neri i mai indrdzneti, cu cari am vorbit, impArtdsesc a-
ceastd pdrere. Era de altfel imposibil, in,.tr'o tard In care
une ori monedele Maurilor au si inscriPtii latine i mo-
nedele crestinilor au inscriptii arabe, ca sd poatd circula
si de o parte si de cealaltd, o tara in carp califul din
Cordova, si mai th-ziu regele din Sevilla sau Granada;
vorbiau spaniolesle ca i supusii lor creslini i chid ati-
tia crestini sliau limba arabd, o tarà in care erau oameni
de dona religii, i crestini se strecurau In anumite mo-
mente la moschee i atitia musulmani se strecurau in -
ceasuri de noapte in vechile biserici crestine. S'a creat
chiar intre crestini, dintre cari unii erau Ibero-Romani,
altii Visigoti, i intre Arabi si Evreii Arabilor i Evreii
ceilalti un f el de Lovdrásie. S'au produs i elemente ames-
tecate, ca Mozarabii, cari au jucat un rol de schimb econo-
mic; si cultural' foarte important. Azi, in tara unde Evreii
gdsesc foarte putine simpatii, in aniintirea acelei expulsdri
de odinioard, se intimplà ca vre-un prieten al d-tale,
crestin de nu stiu cite generatii, sd te intrebe: uitd-te la
mine, nu crezi d-ta cd eu voiu fi aVind picalturi de singe
evreiesc? Te intreabd Cu oarecare neliniste. Ba unii nu
www.dacoromanica.ro
s'ar supára i ar zice: a fost asa de puternic amestecul de

singe 'Melt cine stie dacd in mine cele cloud rase nu tráiesc
impreund...
Evident eh' dupd coborirea din munti a crestinilor, Ara-
bii au fost in mare parte supusi renegdrii, i s'au pro-
dus asa-numitii Moriscos, cari, sint, ca nume, fatd de
Moros", exact asa cum erau la hoi Tdtdrasii, Tiganii fatd
de Tatari. Moriscosii slut pe IMO' Mauri elemente deed-
zute, amestecate, i impotriva lor Filip al II-lea a pornit
o goaná teribild, silindu-i sd se refugieze in muntii Alpu-
jaras, unde Don Juan de Austria, fiul bastard al lui Ca-
rol Quiptul, i-a mácelárit.
Populatia maurá era totusi muncitoare si de o in-
demdnare admirabild ; pand i astdzi anumite genuri de
industrie din Spania sint mostenite de la Arabi. Dacd n'ar
fi fost Arabii, n'ar exista de exemplu luc.rarea find a me-
talelor, care se intilneste la Toledo: lamele de Toledo si
fel de fel de obiecle de lux foarte frumoase; se poate zice
chiar cä toatá metalurgia este de origine arabd. Tot asa
ceramica, atil de frumoasd: acele azulejos, cu care se impo-
dobeste toalá parlea de Sud a Spaniel, acoperind tot.i pd-
retii, sculiti astf el de monotonia lor banalá, vin de la
Arabi. Cultura mdtásii, cultura vitei, grddindria, agricul-
tura chiar, sint traditii de la Arabi. Arabii, de altfel, sint
transmitdtorii marii civilisatii bizantine in care fuseserd
mutati din pustiul lor de origine.
Din aces( contact ,s'au produs schimbdri in caracterul
general al populatiei spaniole, si din acest amestec derivd
unele insusiri pentru aceastd populatie luatá in bloc.
Voiu 'incerca sà le fixez, indiferent dacá e vorba de Cas-

tilian sau de Aragonez. In ce priveste pe Catalan, el vor-
beste un dialect deosebit romanic, care se asamänd cu
dialectul provental, si din aceastà vorbire a unui dialect
deosebit, din exislenta unei leude catalane, care a fost
reunitd cu leritoriul de dincolo de Pirinei, in Cerdagne
lioussillon, el, are un spirit deosebit i astAzi si un ideal
www.dacoromanica.ro
11. -- Poporul 121
politic inndbusit pentru moment si foarte desagreabil

oficialitàii spaniole. Deocamdatá pot spune ca. in Cata-
Ionia au venit atitea elemente de aiurea, ch.' Barcelona are
astfel atit de multá nevoie de Spania întreag i orasul
comercial ar pierde asa de mult din caracterul local care
se pástreazá In regiunea satelor, Inca realisarea integra-
litátii, dacá ar fi .o mare loviturá pentru Spania, "ar fi o
calastrad pentru Catalonia. Nu trebuie confundald trezi-
rea amintirilor istorice cu revolutiile de ordin politic,
ale cáror consecinte economice pot fi catastrofale.
Intáiu, urmasii Bascilor nu se poate sd nu fie oameni

statornici i hotáriti. Ceia ce loyeste pe cineva 'foarte
cut in legálurile cu intreaga lume spaniold astázi este
un mare sentiment de mindrie
Ea s'a arátat asa de frumos pe vremea stápinirii na-
poloniene.
Se stie cd mai pretutindeni Napoleon a fost aproape ae-
ceptat de toatá lumea. Ceia ce se scrie in cártile de isto--
rie, bale fácute pe basá nationalá, despre popoare infu-
riate la venirea lui Napoleon in fruntea' armatelor sale,
este inchipuire. De rapt, i memoriile ni-o dovedesc
Napoleon era salute ca un om genial, ca un revolutio-
nar NA de unele institutiuni invechite, ca un inoitor
dorit. Nu sint astázi -atilea clase, cel putin din antime po-
poare, care ar saluta cu bucurie aparitia steagului rosu
bolsevic supt care -se ascunde, In forme mai barbare, mai
brutale, acelasi nationalism asiatic al Rusilor Tarului?
Precum anumite elemente din Europa n'ar privi cu urá
/ steagul secerii i ciocanului, tot asa Europa liberald de
la Incepulul veacului al XIX-lea privia cu admiratie tri-
colorul frances, i pe omul genial In minile cáruia era
tricolorul, ca pe Un mintuitor. Toatri. Germania 1-a aclamat
pe Napoleon, si cine a cetit pe Heine îi aduce aminte de
pasagiul unde genialul Ovreias din Diisseldorf zugráveste
intrarea impáratului mil seinem unbeweglichen Caesar-
augen". De la Diisseldorf i pánd la Königsberg tuatá. Ger-
mania bAtea din palme la trecerea lui, tot Berlinul, cu
www.dacoromanica.ro
122 Trei conferinte .despre Spania
Academia In frunte, a venit inaintea lui Napoleon. Erau

sálui generalii francesi de atitea denunturi i atilea dela-
tiuni, care ardtau unde sint depositele de arme, si tre-
buiau ei sa impiedece aceste mîrävii. i la fel a kW_
In Rusia. Ceia ce se spune de poporul row, care, indig-
nat de venirea lui Napoleon, s'a ridicat ca un singur om, -
e fals. Poporul era de o stupiditate extrordinard. Despre

Napoleon stia ch.' este un fel de Anticrist. Ce 'Le poi
astepta de la Anticrist? Poate sà vind cu lucruri rele, dar
st, cu lucruri bune, N'a fost o revoltd a poporului rus, a
fost o revolutie a Curtii lui Alexandru I. Iar turmele ru-
sesti, la un semn din sfintita mind a Impdratului ridicatd
impotriva Anticristului, s'au supus pentru jertfd.
In Spania insil n'a fost asa. Acolo s'au ridicat masele
populatiei. Napoleon a devenit Napoladron", hotul de
Napoleon", si, invisibil", Spaniolul stdtea in dosul fie-
cdrii stinci pindind detasamentele francese. A fost desIdn-
tuirea unei un i formidabile, din care ceva trdieste i acum,
din nenorocire pentru latinitate. Contribute poate i citeva
gesturi putin amabile din partea Parisului fatd de o lard
de o sensibilitate extraordinard.
A fost imposibil sál se mentind in Madrid fratele lui
Napoleon, Iosif, Don Jose, un om foarte cum se cade.
Intre dinsul i Carol al IV-lea, care era atunci rege
In cearld cu fiul sail Ferdinand, cari amindoi au abdical.
la Bayonne in ininile lui Napoleon, si persoana care con-
- ducea toatd Curlea, un tip miserabil, amantul reginei,
Don Manuel Godoy, .cel d'intdiu apiirea ca un admirabil
reformator. Spania totusi nu 1-a vrut. Cele d'intdiu in-
fringeri ale lui Napoleon au venit de la poporul spaniol.
E vechea inddranicie ibericd. Multe orase au fost scál-
dale in singe pentru a fi cucerite, de pildd Saragosa,
Caesarea Augusta, vechiul oras roman, ca sd se supuie
strdinului.
Vin la al doilea caracter al poporului spaniol. Popo-

rul acesta, persistent in vitejia lui, este in acelasi limp
adinc religios.
www.dacoromanica.ro
11. Poporul 123
Sint unii cari rid de religiositatea poporului spaniol

fac socoteala cîti popi sint in Spania. Nu este chestiu-
nea citi sint, ci cum slut_ Evident eh au fost i buni
rdi, au fost chiar loarte multi rdi, i vitalitatea poporului
spaniol a scdzut atunci cind, in anume provincii, la sase-
sapte locuitori era unul care apartinea direct sau indirect '
ordinelor religioase sau clerului mirean. Cum clerul catolic
nu se insoard, vä puteti inchipui ce scddere era in cres-
terea numdrului poporului spaniol. Este o adevdrald (Third
In contra socieldtii sd refusi datoria de a da terii oatneni
din singele tdu.
Aceasld religiositate admirabild a lost Irish' un element
de unitale a poporului -spaniol. Once popor care are un
chiag, oricare ar fi, trebuie sà multumeascd lui Dumnezeu
pentru cà i-a fost dat. Si e sigur cà religia catolicd a fost
un chiag pentru poporul spaniol. Dacd n'ar fi fest popa -
catolic in momentul ndvdlirii lui Napoleon, nu s'ar fi a-
flat sefii populari ai miscdrii impotriva strdinula Prin
urmare, chid ' sung clopotele la Sevilla, in sdptdmina
sfintd, cind se adund lume de pe lume, dind un spectacol
din' cele mai frumoase din Europa, sd nu blastdme cineva
aceastd frumoasd pietate care odinioard a fost mijlocul
de raliare i imbárbdtare pentru lupld si care este_ acum
prilej pentru ca poporul sá ardte toate calildtile sale de
frumusetd i elegantd. giserica este ápoi provocdtoare
mentindloare de artd, i pentru aceasta nu i se poate
multdmi in de ajuns. Dacil este sd aleg intre arta si litera-
lura create de biserich si arta si literatura create de
masa de cafenea, oplez pentru cele d'intdiu.
$i mai este ined o insusire a poporului spaniol: o dem-

nilate aristocraticd a oricui.
Intr'un ghid francescare nu e totdeauna amabil se
spunea: chiar cind vorbesli Cu un servitor, sd te feresti de
a-1 jigni. Imediat am putut sà constat din atitudinea oa-
menilor cit de bund era aceasld recomandatie. Prind
d. Keyserling, Isus Hristosul din, Miinchen, nu neglijeazd
www.dacoromanica.ro
sa o spuna. Ira-rind in casa unui teran acesta 1-a primit

Iärà sa sé sperie, ca pe un om de sama lui, In toata Spa-
nia este asa.
El s'a mirat, noi nu ne miram. Dacá intri in casa te-
ranului nostru, el te primeste demn; nu se va grabi ni-
meni sa-ti Arnie mina, oricine ai fi; ci te va primi ca
pe un om intocmai cum este el. De multe ori am obser-
vat eh' aristocratul cel adevarat era teranul care primeste,
el care-si are aristocratia instinctiva, milenard. Once
strain care visiteazà satele romanesti, foarle rdpede se In-
credinteaza de aceasta insusire suverana a poporului nos-
t ru.
Spaniolul hidalgo este fiul cuiva" i sint atitia, chiar
In clasele de sus la anume popoare, cari nu sint hidal-
gos". i, cind spune teranul nostru cä este din oameni",
aceasla nu inseamnd nici ca e boier, .nici cal e bogalas. '
Aceasta constiintá aristocratica exista mai ales la Basci,
uncle aproape (Ai slut arislocrati. In alle regiuni un lo-
cuitor la treisau unul la sase iti poate vorbi de o as-
cendenta relativá istorica. Aceasta lace ca Spania este
tara cea mai onesta i cea mai politicoasà de pe lume.
N'ai nevoie sá." numeri banii cari ti se dau. Sint teri Inuit
mai inaintate in culturd in care a numara chiar si de
doua.' ori este o daturie.
In ce privesle politeta, este' din cele Mai alese. Oame-

nii nu vorbesc decil cu Senioria Voastra". Trebuie sà te
adresezi oricui cu usted". Daca-ti arati admiratia pentru
vre-un lucru din cash', ti se va spune: este la dispositia
d-tale". Evident ca nu trebuie sal abusezi: acestea sint lu-
cruri de discretiune. De altfel ca i la noi. Am condus
cindva pe un ofiter franceS in unele parti din Ilfov,
la Snagov, él á admirat un tort de niatasà. Femeia, ime-
dial, i 1-a. oferit. N'a viut sä primeascd, i atunci ea a
fácul din tort o esarpà i i-a incunjurat pieptul. Am va-
zut lacrimi in ochii oaspelelui. In domeniul cavaleriei
rusticane" sinlem rude de aproape. Inteun vagon de clasa
www.dacoromanica.ro
II. eoporut , 125
a II-a, m'icine intrá, landarm, teran, trebilie sal spund

bund-ziva. la, to-atd lumea, iar, dacd nu vorbesti cu el,
.1 ateasta nu-1 impiedeca, la iesirea din compartiment,
.,
tied un adios. Pánä i cersitorul nu i.e roagá, ',el vine,

se iiresintá.'": Ii dai, bine; nu-i dai, s'a mintuit.
Ghizii, cari nu slut speta cea mai plabutá. In nicio taa
cari i e impun, in Spania slut oameiii: de o societate
foarte placuld. Iatd -unul la Cordova. L-ami refusat. Cum
vrei d-ta"; dar a -astePtat momentul, care trebuia sá. vinà,.
'cind m'am Inèurcat, i ,atunci, foarte discret a reaParut
In fata mea, i mi-a spus: costa 2 pesetas', ,,Una",
Bine". ia slat la dispositia mea.V'a placut cum, v'am
,
servit?". Da. Mí-a intins aluhci mina,
bit as zice: literaturd.
i apoi am Vor-.
'0 ultinIti Insusire: este , veselia acestui 'pópor spaniol,

.
mai ales In Sud. Dar si In Castilla, care se zice ca e pu-

tin, dîrä. Ii ade bine A.ndalusului sit fie vioiu, vesel. ,
asistat la carnavalut aniol: prelutindeni, o multimé de
oameni, 'de' tot soiul, eu fel de fel de masii, 'cu obrazul
Innegrit,.-cu ochii Incunjurati dè cercane, cari'cintau
lece anume; i In .jurul. lor .se strIngea lume de pe lume.
Ca niste copii, timp .de 'Lrei zile au petrecut Watt .orasele
,p mide am trebuj, si mai ales Granada.
Este .o deosebire intre acest carnaval si cel de la Nisa,
dé. exemplu. Acesta din urinti face parte ..dintr'un pro-
gram., e f dicta .anume pentru straini, pe cind In Spania
cel din urthä copila îi pune o mascd de hIrtie cu
douä gduri in dreptul ochilor -si iese Innaintea d-tale, ri-
zind..Asa de mutt participa toti, fard deosebire de clase
sociale,' Ja: barnaval 'Mat 'pand tirziu noaptea stdleau
la balcoane u si.iclä, pline de l'iguri iemeieti. Trebuie' sa
ada:og ca in Sud l'emeile iese foal-Le putin din cash.; slut
doamne, care nu merg la leatru pentrii, cd socot ca nu e
decent. Vorbind, cu cut are din popor i Intrehindu-1 de,
ce nu se insoarä, mi-a raspuns: e greu sa tu i o nevasld!"
Dar, lucreazá. i nevasla". ,`,La BarCelona, in l'abrica,
' dar la nu se ppat.e.
www.dacoromanica.ro
Atita colaboratie pentru plaicere In aceastä serbare a

carnavalului. Un amdnunt care ind priveste pe mine:
Luasem o trdsurd ca sd vedem Granada si carnavalul.
Lumea se uita cu foarte multd prielenie la mine, si-mi
fdcea chiar semne cu Mina. 0 bucald de vreme n'am lute-
les de unde dragostea speciald ce mi-o ardta. Taro: acolo
nu se poartá. barbd. Apoi era si foarte cald, i in tot ora-
sul nu exista anä bland decit acelea pe care le purtam
eu i sotia nra, asa incit au soco Lit cd blana ca i barba
erau o participare a noastrd la carna.valul din Granada.
aceasta a unui popor care cintd, care danteazd
cu o gratie infinitd, care suride strdinului, care-1 pri-
meste ca pe un oaspe iubit fd.rd sd-1 cunoasch, nu e lu-
cru obisnuit In zilele noastre.
Si pentru a se vedea pálnd uncle merge aceasld comu-
nicativitale a claselor populare, incd un incident intere-
sant i pldcul din aceastd cdldtorie In Spania: In Toledo,
aveam, multdmitd d-lui .Cardenas, ministrul Spaniei la
Bucuresti, o recomandatie care organisatia turismului,
care este un fel de Comisie a Monumentelor Istorice. Am
fost primit de primar, un admirabil tip de gospodar, care
tot timpul mi-a explicat particularitáltile orasului sdu, pe
care-1 iubia cu o dragoste infinild. Negustor de postav,
el nu se gindia la ce poate resulta bdneste si electoral
din situatia sa: era un sacrificiu al limptilui sdu intreg
fdcut orasului drag. Dupa inslructiile lui, o domni-
soarà de vre-o doudzeci de ani a fost timp de mai multe
ceasuri cdlduza noastrd acolo, o inváltaltoare care n'avea
inch' post si care, in loe sà stea acasä sä se gindeascd la
cine stie ce, îi Intrebuinta timpul peatru a cistiga In f o-
losul mamei ei vdduve. Invdtase ceva frantuzeste i engle-
zeste i ne-a condus, explicind i rizind, foarte bine, de
la un capdt la altul al. orasului. Invitatd la dejun, la stir-
sit ne-a intrebat: Voiti sd 'vb.' spun o poesie?
Cum nu, spune! De cine e?
De mine.
E o poesie de dragoste?
www.dacoromanica.ro
11. Poporul 127
Da, am fálcut-o pentru un tln6r fotograf Pe care

vreau sà-1 jan.
toale aceste spuse cu at:11a dr'ágd16§ie, §i o curdtie
de suflet...
In OM tard posibilitalea de a te coborl necu-
noscut Intr'un oras §i de a fi condus de o fatil de care
.once cocheairie este cu desiivir§ire strdinh' §i care, la ur-
cum- ar oferi o floare, lti spune versuri iqite din c.ea
d'intAiu iubire curatti a inimii ei.
.0.
www.dacoromanica.ro
Istoria
Dacti a fost relativ usor sa se infgi-
seze ô arà i frumoasa i simpatica
sd se analiseze felul cum s'a alcAtuit o
rash', este mull mai greu sa se dea, a-
cum, desvoltarea istoricá a acestei rase,
a unei ten i care inteanume moment a do-
minat turned, cAci cea mai mare parte din
Europa si America, descoperita de dinsa, a fost dominata In aL
nume forma de regalitatea spaniold. In afara de aceasta, poli-
tica Europei, in anume momente, chiar unde nu era do-
minatie spaniolä, a fost determinata de subsidiile spa-
niole; aurul spaniol a condus diplotnatia austriaca; Viena
era cindva, cum se va védea, in dependentd de Madrid,
Habsburgul de acolo era in alirnare de Habsburgul din
Spania, mull mai puternic decit dinsul si care el tinea fi-
rul si imprima actiunea, in numele calolicismului, si pe
basa traditiilor imperiale. Spania a dispus astfel de soarta
mai tuturor terilor de pe continentul nostru.
Istoria Spaniei nu se poate infatisa cu acea unitate
siguranrá cu care se poate infatisa istoria cutdrii ten i ve-
cine cu Spania. Fatà cu istoria Spaniei, istoria Franciet
este usoard, une ori prea 'ward. Sint persoane care cred
eh' istoria ei s'ar putea grupa in diverse saltdrase: Itteunul
Hugo Capet, intealtul fiul, apoi nepotul, i asa' pe rind.
Oricum, este in istoria Franciei ceva din aceasta: avem
a face cu o tara creata de o ideie i serviai de o dinas-
tie. Istoria Italiei iarài ar ti mai lesne de presintat, supt
raporlul istoriei poporului italian.
,
www.dacoromanica.ro
111. -- istoria 129
Pentru Spania este mult mai greu, i aceasta din (long'

motive: mai ales CA.' Spania a trdit foarte mulld vreme la o
parte. Deci, informatie direcld, informatie con timporand
foarte adese ori noi nu avem.
Ar fi mgrturia vecinilor. Dar in Spania nu s'a ullat lu-
mea vecind foarte multg vreme. De ce? Fiindcg. a venit cu-
cerirea arabil i fiindcd aceastil cucerire a trecut de Guada-
rama si a impins in muntii Pirinei populatia crestind, re-
galitatea visigotd, osindite la o viatil obscura.
A poi, chiar dacd ar fi izvoare arabe, ele nu se presintd
In desvoltare ca la noi; aceasla este o caracteristicd a Isla-
mului. Ca in pAdurea de coloane a moscheielor, totul se
pierde in pddurea amdnuntelor... Musulmanii au un a-.
nume fel de a serie, asialic, un fel de retoricd semitd
care se pune peste scheletul abstract al faplelor. E a-
colo alt suflet decit al nostru; anecdota e ridicatd foarte
sus, fel de fel de lucruri care noud ni se par banale,
cistigd locul d'intdiu, asa incit ceia ce ar fi potrivit pen-
tru mintea noastrd lipseste.
Dar nu numai atit: ofensiva crestind i pe noi ne
intereseazd mull mai mull ceia ce au fdcul creslinii acolo,
pentru cd resullatul acestui mare proces este o mare si
interesantd natie cresting se presintd confus, holarele in-
tre deosebitele Stale nu le vedem, si de mUlte ori e expus
cineva sd ieie ca actiune venitd din cutare parte ceva care
a pornit din allá' lature a ofensivei crestine.
In ce privesle formarea poporului spaniol, se poate spu-

ne un lucru: dacg, la poporul romdnesc, avem de la in-
cepul un mare avantagiu, acela cd a existat in timpuri
foarte vechi, innainte de Romani, un Stat, un adevdrat Stat,
pe care-I numim barbar, de si cuprindea atitea elemente de
civilisalie mai inaltd i indeplinia, ca i Galia, fatd de bar-
bari o functiune formatoare, plaslicd, nu e acelasi casul
pentru Spanioli.
Dacd aici n'a fost un rege-simbol ca acel Decebal ale cd-
9
www.dacoromanica.ro
rui holare au rámas intipárite in inintea tutulor generatii-

lor urmatoare, n'avem nici un erou al Spaniei. Intaiu este o
nesiguranta In ce priveste rasele originare insesi. Alaturi
de credinta cd Bascii represinta pe Iberii de odinioara,
existä i allá teorie, a unui German, Adolf Schulten, pentru
care- Basch nu Ant Iberi, ci Liguri, acei Liguri, ()data o na-
tie foarte mare si iniportanid, cari, veniti din Nordul Africei,
s'au intins .nu nunaai asupra peninsulei iberice, .ci i asu-
pra unei mari 'Atli a Galiei, asa Melt Francesii siint
mare parte Liguri. Se citeazd in sprijinul acestei paren
un text al lui Eratosthene, Inteadevar .foarte interesant,
care spune ca pe vremea lui Spania se cherna Ligustica". -
Dar nici Ligurii, pe cari invatatul german îi intinde asa de

- larg pe harta Europei, nici Iberii, nici Celliberii pe cari
acelasi invatat german li considerd, nu ca niste Celti veniti
peste Iberi, ci ca niste Iberi asezati pe ruinele unor salase
celtice mai vechi,nici unii, nici altii n'au pulut crea Sta-
tul. Meritul lui Decebal rege al Daciei a fost acela crt, pe
cind caraelerul trace cerea viatd isolata, viata locala,
viatade vale, el a Molt mai mull decit anta: a ,strins to.ate
elemenlele tracice de la Nordul Dunarii, si nu numai Alta,
dar a avut ftird indoiald o pulernica influenta, de hegemon,
de conducalor pentru toti barbarii vecini, pentru ca i o
parte dintre Germani o bucatà de vreme au trait supt seep-
trul lui. Este ceva imperial in Decebal. Ceilalti, din Spania,
represintind o rasa interesanta, energica, in stare a lupta
Cu inviersunare impotriva stapinirii romane, n'au dat o
personalitale istorica mare, cum n'au dat, In acelasi .limp,
elementele neeesare pentru alcatuirea unui Stat.
Va si zicii o unitate teritoriald spaniola nu s'a putut rea-
lisa in acea vreme asa cum, la Nordul Dunarii, 'pe unja
Carpatilor, s'a realisat o unitate teritoriald pregatind li-
niile generale ale desvoltarii poporului romin. -
Daca ar fi si aleagà cineva, acolo, din lumea barbard

inainte de Romani o personalitale represenlativä a bar-
barilor spanioli, ar alege pe Viriat pdstorul. Evident ca
Deeebal stapinia o natie compusd in mare parte din
www.dacoromanica.ro
III. ria 131
dioban' Insä nu era cioban acea care cerea' ingineri ca

ridice clddiri de- piatrd., ci un semi-Roman cu
cdturi imperiale. Decebal este et contrafacere a lui Traian:
In rdzboaiele dacice,.se lupta astfel 'originalul cu contrafa-
cerea, i se putea intimpla ca aceasta din urmd,,mai Linn*
sà biruie, dar a f oSt sortit ,SA. vie in Traian o energie ele-
rnentard, de Spaniol din Italica', Cu singele lui cel nou,
ideia romand, deplin si de mull. coaptd, a izbutit.
Traian a cucerit Dacia, si cucerirea aceasta- s'a 'f dart,
-pe basa unei colonisdri roinane anterioare,- opera poli-
tico-militard s'a fAcut de-odatd: a fost o ideie realisatd ful-
gerittbr. Céia ce s'a format' astfel a avut, iardsi, o unilate.
Aceastà unitale insil -am cdittaLo in zddar, pentru 'vremea,
mai veche, In Spania. Au fost; 'e drepl, Cartaginesi; la Car-
taginea ibericd, i numele de Barcelona vine de la Barca,
unul din conducdtorii Carlaginei in epoca de cucerire. Ast-
fel, Spania, care a lost- semitisatá in mare parte priri A-
rabi, era sd fie seinitisatd Inainte de aceasta prin Carla-
ginesi. Dar stdpinirea Carlaginei s'a Intins numai -pe
coasta rdsdrileand, si ea nu era In stare sd creeze o repro-
ducere unitard a Statului initial. Cind au N'enil 6,recii. la
Emporion-Ampurias, la Sagunt-Zacint, colonistii nù creati
Stale, ci doar colonli rdzlete mai legate de rmetropola
.depsártatà cleat, de leritoriul pe care se dSiau. Era
mai mare legAlura intre Ernporion i Massilia-Marseille,
Intre Marsilia i Foceia ,originard, decil aceia dintre Em-
porion i teritoriul vecin.
Cind- au venit pe urmd`Romanii, de la cari au rdmas
atitea urme : Italica, partial acoperitd azi supt tdrina
roditoare, Cormona, in mare parte desilcutd, until din
cele mai interesante centre romarre de odinioard, Saragosa,
odinioard Caesarea Augusta, Romanii au luptat Inddrdtnic
ca sd stdpIneasca." -intreaga ,peninsulä ibericd; ei au sfdri-
mat resistente cum a fost a Numantiei, care se ,reIntil-
neste, la cellalt capdt al isloriei 'Spaniole, in relsislenta
contra nil Napoleon. Insd provincia aceasta cuceritd n'a
avut .:unitatea Daciei. In zddar s'ar e,duta'supl doininatia
,
S...
www.dacoromanica.ro
1.2 Tret cònfertnte despre Spánia
romand in peninsula iberic6 drumurile acelea mari, ce-

iesite-ca din nimic ca sd dispard iardsi In nimic dupál
retragerea functionarilor si a legiunilor,,,cum 'se 'inilnesc
la noi. E ,foarte probabil cd interiorul spaniol a rdmas
foarle multd vreme rebel penetratiei romane. Regiunea
de siere", incápabild de .culturd, n'a Jost confuhdatd In-
tr'o unitale asa ,de perfecid cum au fost deogebitele tinu-
turi de lIt noi hr unitatea romand. _
. Statul visigot el insusi n'a permis poporului spaniol _

sd-si creeze unitalea. Fatal de acesti Germani ce-i drept ci
e ,recunoscdtoare 'amintirea 'poporului spaniol; fiecare ar
'fi mIndru sä aibd acel singe gotic, albastru, cel mai bun;
îüsà aceasta numai pentru cii Gotii au insemnat clndva
6 epoed de vitejie, de glorie, de stdpinire intinsä; dar ei nu
erau oamenii pdmIntului akeluia. La noi s'a IntImplat eh'
und barbari s'au localisat In anume moinente In marge-
nile Daciei; o localisare ca aceastá In margenile penin-
sulei iberice nu s'a produs.. -Visigoth eran stdpini In ace-
timp° pe . parteá sud-vesticd a, Franciei ; Tolosa spa-
niold este o repr' oducere a Toulousei francese. Si stdpIni-
rea aceasta a fost loarte niultd vreine ,despártild de po-
pulatia suplisd prin faplul cd aceasta era crestind. in sens
catolic, iar Gotii In sens arian, si se she, cd, si In materie
de religie ca i In materie politicd; oarhenii se urdsc .cu
alit mai mult cu cit samdnä mai bine. De la crestini la
musulmani relatiile vor fi mai bune .decit cele, cele de la
crestinul 'arian la ce! .catolic. CIA vrenie fiecare, mergea
la alud bisericd, nu se pulga realisa o unitate natio-
nald". far, end. Gotii au pierdut partea 'de Nord, 'chid
Francii au ajuils stdpini ,pe insusi cuibul primitiv gotic
in Apus, cei rdmasi In peninsula ibericá au [recut, foarte-
, tirziu la creStinismul catolic. Si, atunci chiar, legdtura
care s'a stabilit a fost mai mult bisericeascd declt natio-,
nald, trecerea produclndu-se foarte lirziu, chid momentul
delicat al contactului Intre cele cloud popoare fusese pier-
dut.
www.dacoromanica.ro
Ji. Istoria 133
Visigoth, la rindul lor, au ajuns sä fie inlocuiti de A-

rabi, deosebiti ca religie, deosebiti ca singe, si s'a intir-
zial iaräi sinlesa care trebuia sä se producá.
Este totusi un mare merit pentru poporul spaniol
a trecut peste bate aceste greutati si a ajuns la o realisare
nationalá' asa de deplina si de expresiva, dar datoria
toricului estesá." arate toate piedecile, toate situatiile
grele pe care el a izbutit sa le biruie. '
Cine îi inchipuie cä situatia intre Arabi si pretini era
asa: Arabii in ses, crestinii in munle, inchisi de MIA
puteau sa resiste tot asa de bine si in Sierra Morena, in
Sierra Guadarama, si nu era nevoie sd alerge pana in
Muntii Cant abrici si In Pirinei, nu-si da sama de ce este
un munte pentru locuitorii lui. Once munte e strabatul de
pasuri, i toed lumea le cunoaste acesle pasuri; doar A-
rabii veniau din Africa de Nord, care este o regiune tot
asa de muntoasa ca i Spania. Ei au (recut foarte rapede
dincolo de munti. Daca n'ar fi fost lupta de la Poitiers
zice istoria de obiceiu, In care Carol Martel- a infrini
armatele emirului navalitor, Franta insasi ar fi avut
soarta Spaniei. Nu- cred de loe in caracterul determinant
al acestei lupte, pentru cä invinsul era un simplu emir a-
rab din Spania; i loti Musulmanii din Spania nu erau
multi. Nu se cuceria o regiune cum e Franta cu o ca-
valerie, °rich de incordata in lupta i pornita in avint,
a citorva mii de oameni. Iar, In ce priveste putinta de a
capáta teritorii nouä a musulmanilor din Spania, aceastd
putintä era de foarte multa vreme scalzuta; oamenii erau
acuma asezati, casati, inteo clima prielnica, bine primiti
de populatie. De sigur cà i dincolo de Pirinei aveau A-
rabii o multime de prieteni. A-§i inchipui ca inaintea lor
se inchideau portile, este a nu-si da samd de farmecul
religiei ion,' care presinta foarle mari avantagii pentru
lumea supusa. Statului musulman, pastrinclu-i obiceiurile,
guvernind-o cu simplicitate, apárind-o bine si cerind impo-
site putine.
Dar; cu o iutindere araba dincolo de Pirinei, conservin-
www.dacoromanica.ro
du-se si situatia din Africa, stdpinii peninsulei iberice

aveau si mai departe un Stat international. Dacd acest Stat
international ar fi biruit, totusi Arabii n'ar fi putut sd
creeze unitatea necesard pentru desvoltarea unui popor.
Cea d'intdiu reactiune care s'a produs impotriva Arabi-

lor n'a fost a Visigotilor refugiati in munti, ci a Francilor
lui Carol-cel-Mare, care a cucerit toatd regiunea dintre
Ebru si Marea Mediterand. Astdzi n'am avea Catalonia,
comitatul reunit apoi cu Aragonul i introdus in zestrea
regalitdtii spaniole, daed nu s'ar fi ereat, la inceputul
secolului al IX-lea, aceastd marcci, aceastd margine" ca-
rolingiand in Spania. Dar, precum Arabii n'au fost in
stare, trecind Pirineii, sà cucereascd Franta, tot asa
cel-Mare, treeind Pirineii la Sud, n'a avut mijloacele tre-
Carolcel-Mare,
buitoare ca sà intincld acea march' franca' din partea

nord-estied. Incà o lentativd nereusitd, dar se intimpld
la once popor un lueru. Se considerd de obiceiu stdpi-
nirea strdind ca o mare nenorocire, si este: supusii cautd,
natural, sd scape de dinsá., insd, daed forma care a std-
pinit a fost superioard formei In care l-a gdsit eucerirea
invinsul va cduta sd imite, cind va fi liber, forma supe-
rioard.
Deci acei cari se refugiaserd in munti, cei din Navara,
din regiunea based au imitat exemplul lui Carol-eel-Mare.
De sigur cä cel d'intdiu regat bine ersolidat supt influ-
enta franed a fost ate]. din Navara, care, de alminteri,
se intindea pe ambele versante ale Prineilor, i, de la o
bueard de vreme, a fost tdiat in cloud, o parle rdmiind in
Franta, cealaltá, Cu Pampeluna, fiind de acum legata de
desvolt area regalitgii spaniole. Navaresii acestia, ea si
toti. Bascii din munle, organisati in formà regalä asdmAnd-
toare cu forma francd, au aledtuit primul front de cobo-
rlre. Ei si-au gdsit tovardsi i efi. Regiunea vecind se nu-
meste a Asturiilor, dupà numele vechiului popor eucerit
de Romani. In aceastà regiune este localitalea Oviedo, de
uncle coboard cineva la Leon, peste munti. Oviedo nu in-
www.dacoromanica.ro
III. Istoria 135 .
seamnd altceva den. ovetum, Satul Oilor, iar Leon nu e,

decit legio, legiunea, l aici era legiunea VII-a Gemina;
asezatá de Romani.
In regiunea de mijloc, pornind tot de supt munté, s'au
creal apoi forniatiuni politice, la inceput fdrd centre-Lcdci
aici nu sint orase, ci organisatii mdrunte, sprijinite pe cas-
tele, sau, cum se zicea In Oltenia, cule". In Oltenia, sa-
tele slut. multe, dar centrele ordsenesti, lirgurile, pOne,
iar boierimea stdtea In cea mai mare parte in celdtuile
In formd de turld. De pe urma acestor castele" rdzlete,
acestor burguri" s'a alcd.tuit Castilla, i unul din orasele
Castiliei poarld chiar nuinele de Burgos.
Aici nu e conducerea unitará; fiecare porneste cum
poate. Forma \ Teche de organisare politicd era represin-
tatá de juzi, aceiasi formd ca i cei de la not Precum
principatul muntean, Tara-Romdneascd, s'a alcdtuit nu bo-
iereste, ci terdnesle, nu unitar, ci rdzlet, cu juzi,judetele
de astdzi represintd in cea mai Mare parte fórmele au-
tonomiilor judetene de odinioard, aproape niste State",
tot asa tara de judete i cute a Gástiliei s'a alcdtuil de
sine supt cele cloud' organisdri regale din Navara si Oviedo-
Leon.
Ce s'a intimplat insd? Acei cari erau la Ses au atras
pe acei-cari- erau la munte. La inceput Castilia a atirnat
de Leon, pe urmá ea s'a reunit cu acesta. In amintirea po-
porului spaniol, pdnd foarte tirziu Leon si Castilia, aces-
tea sint doud lucruri deosebile. Mud Cristofor Columb a
descoperit America, nisle versuri populare, foarte larg
rdspindite, ziceau: Castiliei i Leonului li-a dat Columb
o lume noud":
A Castilla y a Leon
Nuevo mundo di6 Colon.
Dar, in timpul cind- Castilla mergea in jos, in acelasi
timp din Navara se prelingea pe cursul Ebrului, .potrivit
liniei de ofensivd carolingiene de odinioard, o strdbatere
'Millard, o penetratie rdzboinicd a baronilor, o Spanie
www.dacoromanica.ro
boiereasca: Aragonul, numil asa dupd 1.1111 Aragon. Pre-

cum, la noi, aldturi de Muntenia, tara de terani, Moldova,
(lupa apa Moldoyei. Avem astfel in Tara-Romaneascá
in Moldova echivalentul celor cloud formatiuni din pe-
ninsula iberica.
Aragonul a avut un mare avantagiu, pe care nu 1-a
avut Castilla. Aceasta, coborindu-se spre Sud, trecea de
la o tara la alta, ramanind totusi populará, cu citeva
elemente din nobilime, insá de o nobilime care se con-
fundá' cu poporul. Nordul e tara de nobili, pand la bur-
ghesii termului Medileranei.
Castilia intilnia in 'fiecare moment alt front maur; de
rapt ea a mers din front maur in front maur pand a
lual Granada. Aragonul se intindea pe cursul Ebrului ca-
tre ses si Mare. Pe cind in Castilia inaintarea e mull mai
grea, Aragonul a ajuns rapede la Barcelona. Aici era alta
limbri, era, intru citva, altá legáturä de rase, dar Arago-
nut, nu putea rara Catalonia. Boierii cadeau In spatele
negustorilor, i acestia, cari duceau multe lucruri in spi-
nare, au dus si pe baronii aragonesi. Une ori s'a parut
chiar ca ei sunt facuti exact pentru aceasta, ceia ce nu
era adevárat. Ajuns Aragonul in Catalonia, s'a imbogatit;
s'a culturalisat acea asprá coborire baronialà din munte.
Dar Barcelona a fost pentru Aragon putin cam ceia
ce a fost Capua pentru Anibal, cind generalul cartagines
a ajuns la locul tutulor desfatdrilor.
Regii din Navara, Castilia si Aragon pentru ca A-

ragonul a cdpatal si el coroana regard, regii acestia trei
s'au unit une ori in sfortarile lor pentru a smulge Maurilor
partea cea mai bogald a Spaniei. Nu era o alianta for-
mala, era numai un front momentan de ofensiva comuna.
Statul arab decazuse. La inceput fusese sef al acestui
Slat un simplu valiu, in simplu delegat al califului; pe
urmá, chid in lumea araba dinastia veche a Omeiazilor a
fost inlocuita cu dinastia usurpatoare a Abasizilor, Spania
clevenit adapostul califatului legitimist,
www.dacoromanica.ro
Ill. istoria 137
Acest califat din Cordova, de la o bucal de vreme, a

decázut, si a fost un moment, pe la 1060-90, and poporul
spaniol se putea crea, cind aceastai cucerire se putea in-
deplini intreagd. Se putea, prin urmare, ca, inlaturind pe
Arabii din fata celor trei regale, bucuria biruintei comune
sa le confunde. Era vremea legendarului Cid, a cavalerului
castilian care represinta forma cea mai caracteristica a o-
fensivei crestine. Regele Castiliei, sprijinindu-se pe acest
cavaler de legendil, ar fi putut sà desávirseascá unitatea
teritorialá spaniolt In acest moment de supremd primej-
die, Arabii recurg insá la coreligionarii lor din Maroc,
Almoravizii, o banda de fanalici. Ei Intimpiná armatele
crestine si le bat in lupta de la Zalaca. Dupa aceastá in-
frIngere, cea ofensiva spaniold a fost opritk
Banda de fanatici din 'Maroc insà n'avea fireste
crealoare de Stat; peste citeva decenii se ispraveste rostul
lor. Din non strInsi de Spanioli, Maurii din Spania au
iarási recurs la Marocani. Alta' banda, Almoliazii, cistiga
iardsi o biruintá de scurla duratd. i ei i-au intins stá-
pinirea asupra tinuturilor crestine, si se putea crede cà o
noud era musulmand incepe. Insa puterile arabe erau
scurse, iar cu banditi 'ca acei din Maroc nu se putea ob-
tinea o formá de Slat durabild, pe cind crestinii eran, prin
luptele lor de cloud secole, oteliti la resistentá i revansd.
Din noh, dupd uniunile" din 1037 (Leon cu Castilia)

din 1063 (supt Ferdinand I-iu), din 1109 (supt Alfons al
"VI-lea), pe la inceputul secolului al XIII-lea se intilneste
o legáturá statornica nitre sefii regalelor crestine.
La 1212 Alfons al VIII-lea de Castilia, Petru de Ara-
gon si Sancho de Navara se unesc pentru a opri pe loe
inaintarea Marocanilor. Acesta este un NA din cele mai
importante in istoria Spaniei. Se poate zice ea din acest
moment, de la 1212, cu toate coroahele deosebile, popo-
rul spaniol represinta o singurá constiinta si o singurd
vointt El poate fi datat deci de la biruinta aceasta din
sesurile (navas) de 'MO Tolosa. De atunci nu s'a mai
www.dacoromanica.ro
produs 'o 'ofensivd arand. Marocul (-Muse, tOt ce putuse

da; CreOnAtatea ' n'avea declt A. se .organisdze in in-
terfor. Inteadevár putin limp dupd -aceasta vedem pe dre-.
tini pátrunzhid pdnrt dincolo de Sevilla, -ocuipatd.
Dar Sevilla arabd era, asa de ispititoard, cu bogátia de -
avere i pla.deri. pe care 'o lásaserd stdpInii de pe vre- ,

muri, incît,
- mutindu-se regii Castiliei, aicea, ..ei- s'au trans-
format Insist iri -stdpInitori dupd, moda. arabrt. Astfer, in.
secolril al (.IV-lea urmasul califilor, a cdrui amiritire plu-
teste asupra, Alcazaridni Seyillei, Petru-cel-Crud, care si-a
izgonit nevasta i a pus in loc pe Maria de Padilla, a.cdrii
ámintire romanticá, sentimentald pluteste asupra ietace- .
lor din Alcazar, pentru ca ea insdsi srt sfirseascd; prin. a

fi tratatá tol aa ca si 'prima nevastd a regelui, este o
contrafacere de Sultan arab.
Dar, ,dacá. pentru Castilia a fost o primejdie pdtrunderea
aceasta In regiunile mai Inaint ate in ce priveste civilisa-
tia, ,care .a cistigat imediat pe' asprii luptaltbri din New('
i-a transformat, dacd, -dupá avintul cel mare al 'dude,-
ririi lui Ferdinand, regele. rdmas legendar In istoria Spa-.
niei pentru Inaintarea In Sud, aceastá energie asprà a
fost sldbitá prin farmdcul Andalugiei care se deschidea
de-odatd inaintea acestor munteni aprigi simpli, Ara-
gonul el insusi a lipsit pentru foarte multá vreme ofen-
'sivei crestine.
, .
Pentru cd din Barcelona fifeste ' te uiti In spre 'Italia;

la Baleare, la Corsica, la Sardinia, la frumoasa coastd din
rap.. Astfel, In a doua Jumaitate, a secolrilui caye va.zuse
unirea celor trei'regi crestini i punerea temeliei pu-
terii spaniole unitare,' Aragonul era preocupat mai mull
de Sicilia unde rfusese chematd dinastia lui impotriva di-
nastiei francese de Anjou, care si ea Inlocuise vedhea di-
nastie hormandá. Evident, cine are Sicilia,' se uità mai
rar In urmd &are Aragonul de unde a plecat, si cine, are
Sicilia, viseazd de regatul de 'Neapole, (de frumoasa cetate
de pe malul celui mai mindru golf din lume. Si aici era,
www.dacoromanica.ro
IIE --Istoria 139
de altfel, farmecul arab, pentru cd. Sicilia era arabisatd

Palermo se numdra printre cele mai frinnoase centre
ale Islamului. Spania a iesit 'din ea Insdsi In momentul
clnd, la sfIrsilul secolului al XIII-lea, .a rIvnit la mai
mult. Dupd secolul urmAtor,-L-, trist secól pentru istoria
Spaniei, In care bande francese s'au coboril aici, In care
frati se luptard unul eu altul, Petni-cel-Crud cu Henric
de Transtamara; unul murind de arma celuilalt, a lrebuit
spiritul, de cruciatd din secolul al XV-lea. si o anume si-
tnatie inlernationald favorabild pentru ca Spania sd se
complecteze., Niciodatd Castilia n'a stat mai jos deal. Ina.-
inte de d,omnia Teginei Isabela, niciodatd AragonUl nu
fusese imai desprettit decit Inainte de Ferdinand Craton-
cul. Dacà la inceput castelanii erau mai tari decit regele;
avind dreptul de a-i da o ri ,nu ascultaréa, era in Aragon
un demnitar care nu se IntIlneste- In niciun _alt Slat, jus-
tiza, tot un jude, ceia ce inseamnd si Atagonul a
evoluat de la situ'atia, cur juzi Fa sd ajungd la regalitateH
care tinea In mina sa soarta regilor. Deci, o regalitate
compromisd In Castilia, o régalitate slAbitd de baroni In
Aragon: se pdrea cà Spania, merge cdtre decddere. Ac-
tiunea generald a crestinilor 'Impotriva musfilmanflor In
a doua, jumdtate a sécolului al XV-lea i-a dat Insd din non
o mare misfune, ceia ce s'a inceput la 1212 a fost pe-
celluit la 1492 abia prin luarea Granadei. De altfel ideia.
cd Granada trebuie inldturatd,_ cd e o rusine i o umi-
Huth' pentru creslini Sd mai ddinuiascà acolo stilpinirea
musulmánd,. ideia aceasta domina la Inceputul veacului
-al. XIV-lea.
In admirabilul Anuari?' pe care-1 tipaireste Societatea
cataland din Barcelona Î, un articol se ocupd de ylanul
format la Inceputul secolului, al XIV-lea pentru -ca regele
Franciei Insusi sd se coboare in peninsula ibericd i ça
-
,
Miret y Sans, Negociacions diplomettiques ,d'Alfon'S III de Catalu-
rtya-Aragò ab el rey de Franca, por. la croada contro Granada
(1328-1332), In Anuari 'de iiInstitut O'estudis catalans",, 1908, 'p. 205
urm,
1.1
www.dacoromanica.ro
impreunál Cu coreligionarii sAi, spanioli sd. scoatd pe Mauri

din Granada. Foarte interesant plan, care n'a fost dus
la Indeplinire. Cá'ci Franta a Intrai in rázboiul de 'o
sutá de ani, asa incit numai la 1492 s'a indeplinil cela
ce era prevázut din 1310.
Anume, alunci, la 1492, crestindtatea, care suferise o
foarle mare pierdere, se simtia jenatá de usurinta Cu care
Turcii lui Mohammed al II-lea luaserd Constantinopolul. Si
toti s'au gindit Pe ar fi trebuit s5, facá pentru ca a-
ceastá capitalá a Imperiului bizantin, aces!: splendid oras
legendar sd nu ajungd supt stápinirea acelora cari erau
socotiti ca págIni. Era nevoie de o revansd, si, cum, din
bate regalildtile din Europa, nu era nicáiri una care sd
aibá mai mull simt de onoare decil cea spaniold, aceasta
a lual asupra sa sarcina de a ráspunde Turcilor prin dis-
trugerea Statului musulman. Opera s'a realisat de arma-
tele lui Ferdinand Catolicul i Isabelei de Castilla.
AcesLi regi catolici" eratt cds`átoriti, 'dar cdsá'loria nu
presupunea i unirea celor cloud regate, Isabela fiind
regind acasá' la dinsa precum Ferdinand era rege acasd
la dInsul, dar nu se credeau Castilanii legati de Ferdi-
nand, cum nici Aragonesii de Isabela. Dacá totusi s'a a-
juns atunci la unitatea spaniold, ea s'a dalorit la cloud
faple. Intáiul a fosl aceastá mare biruintá' asupra Maurilor
din Granada; un popor Intreg s'a imbáltat de un succes
care nu era asa de greu, cá'ci de foarte multá' vreme re-
galul Granadei era In agonie. Si ell de sárac era materia-
lul intrebuintat In splendida Alhambra"! Un biet rege a-
gonisa in Granada, dar lumea nu s'a uital la realitatea
lucrurilor, ci la simbolul cuprins In aceastá realitate. Sc
resuma pentru Spanioli tot treculul maur In Granada,
cind armatele celor doi regi si-au fá'cut intrarea in ce-
tatea lui Boabdil, a fost momentul cel mare in care s'a
ciment at unirea celor douà regate. Cit priveste Navara,
ea a rámas prin caracterul ei ambiguu Cu totul de o
parte, Mláturatá din preocupatiile. de unitate spaniolá'.
Astá'zi, cind visitezi Alhambra, ti se aratä unde s'a 14-
www.dacoromanica.ro
--1 lstoria i41
cut Cea. d'intdiu slujbà bisericeascd dupd biruinta Mau-

i rilor. In aniline zile ale anului populatia din -imprejuri-
mi se adund In patat, i participd asifel la triumL
ful cavalerilor 'Si ordinelor cavaleresti ale lui_ Ferdinand
Isabelei. Numele celor doi regi slut reunite,si prin opera,
comund, i ei au tinutsä fie inmormintati amindoi in Gra:
nada, de si aveau Toledo, Sevilla, cetálti mari crestine In-
trate de imultd irreme supt .binecuvintarea crucii,
destele lot sicrie de metal sint *zee .si astii.zi supt alta-
rul principal al catedralei granadine.
Al doilea motiv Pentru care s'af putut unifica Spania - a
. fost acela 'cd Isabela insdsi a exercitat ca un farmec asu-
pra poporului spaniol. Sufletele religioase care ,se inchinau
lui Isus Hristos, dar intelegeau cä cel mai bun mijlocitor
pentru dînii este, .totusi Maica DOmnului, vedean, Ca o
personificare á Madonei 1-n reginá. catolicd. Era o divini-
saré a principesei- acesteia, destul de fruinodse, prin care
se indeplinise minunea inidturdrii Máurilor.
Asifel, farmecul unei femei aldturi de gloria unei' cu-
ceriri au &eat unitatea poporului spaniol.,
Nenorocirea acestui popor spaniol, care, pe base locale,

ale traditiilor sale, ar fi putut sd se desvolle In conditii
pe care ',nu le-a mi Intllnit niciodatd, a ' fost cd' moste-
'Area lul ,Ferdinand Catolicul si a Isabelei a trecut in
mIni strdine prin cdSdtoria fiicei lor Ioana, inebunitd mai
arziu, Ioana, Nebuna, La. Loca":, cu unul din cei mai
frumosi printi de. pe vremea aceia, Filip-cel-Frumos: de
Burgundia, In ce priveste e mama sa, German, Habsburg,
in ce privesle pe tala, Maximilian; romanticul rege flea'
bani",,. care a umplut de zbuciumul lui i Italia de la
sfirsitul secolului al XV-lea. Filip, stdpinit de o ferneie care
Lrebuie -Sd fi avul In sufletul ei cevá: mostenit de la Isa-
bela, ar fi,pulnt sd devind un rege spaniol, insd el moare
tinkr, Ioana inebunind de durerea acestei morti, Multd
vrenie a cdllitorit intovdrdsitk de sicriul sotului. Ea a
rdmas, regind in toate drepturile, ei, pe care nu era
www.dacoromanica.ro
In stare insd sd si le exercite, trdind incä multd 'reme:

actele se dddeau si pe numele reginei. Tocmai din causa
nenorocirii ce o atinsese, ea s'a coborit foarte adinc
in inimile supusilor ei.
Puterea a trecui insd In minile fiului Ioanei i lui Fi-
lip, Carol I-iu in Spania, Carol Quintul in Germania. El
stia sp-anioleste asa si-asa; oricum, nu-i pldcea sO vor-
beascd aceastd limbd; limba lui de-acasd era francesa sau
flamanda, cdci sta'pinià si Terile-de-Jos. Aici fusese cres-
cut, si de aceste locuri rdmdsese legat. Felul lui de a
&di va fi sprijinit insà pe internationalismul imperial.
Ales Impdrat In Germania, Carol s'a amestecat In toate
rosturile lumii, represintind ideia de cruciatd i prin
lupta Impotriva Maurilor din Nordul Africei.
Pentru Spania el a insemnat strivirea libertdtilor ei:
orasele Castiliei, care ajutaserd la cucerire, orasele aces-
tea care aveau vechi drepturi, au fost zdrobite. Cind s'au
ridicat communeros-ii contra acestui strdin, el a fAcut
sd meargd asupra lor trupele pregdtite prin luptele cu
IVIaurii, i revoltatii au fost mdceldriti In lupta pierdutd.
De acuma, cortesele, curtile", parlamentul, s'au adunat
foarte rare ori, iar pe vremea urmasului lui Carol Quin-
tul, Fiiip al II-lea, aceasla se fAcea numai pentru ca re-
gele sd li spuie: aceasta e ce vreau eu". Tot. °data', viata
localà a fost suprimald, manifestdrile populare Inldturate.
§i cel putin dacd ar fi fost o dictaturd locald care sd
prindd fortele spaniole, dar singele i aurul spaniol-
Ferdinand si ,Isabela ldsaserd o admirabild moslenire: A-
merica, Leritoriile bogate in aur ale lumii noiau fost rds-
pIndite In bate pdrtile lumii. Si noi am avut Spanioli
In Ardeal pe la 1550: general ul care comanda acolo pen-
tru fratele lui Carol .Quintul, Ferdinand, rdmas Impdrat
In Germania, era un Spaniol: Castaldo. Avem o intreagä
corespondentd spaniold in Ardeal; cutari Domni ai nostri
de pe atunci au fost pusi cu ajutorul trupelor spaniole din
Ardeal.
Dar un popor, oricit de bine inzestrat, mien' avere i-ar
www.dacoromanica.ro
ILL lstoria 143
fi venit printr'o minune, nu e in stare sh sprijine pe ume-

rii si greuldtile intereselor politice ale unei ambitii mon-
diale.
Cind Carol Quintul iei zdrobit din aceasth lupth, Fi-

lip al II-lea sthlu in Spania, fiind numai suveran spa-
niol, cáci imperiul [recuse asupra unchiului. san Ferdi-
nand. Noul rege a locuit in Escorial, in odditele de a-
colo, extrem de modesle. N'ar consimti, asthzi, un negus-
tor îmbogàit inainte sau dupd rázboiu sà se inchidh numai
inteatila... In acest ingust cuprins se exilase Demonul din
Miazázi, acela care, purtind o singurá coroand, avea mi-
nile intinse asupra celorlalle; acolo se consacrase el dato-
riel lui, misiunii lui politice si religioase.
Doar dacrt se simtia mai bine in aleile vecine, márgenite
de copaci plantati supt ordinele lui. Chut deschidea cu-
tare fereastd, putea sà vadái numai imensa hisericd a
Escorialului, clhdirea de granit, goald, sumbra, rece, tristd,
In care auzia cinthrile ca de Ingropare ale crtlughrilor in-
chinati Sfintului Laurentiu. .
Aceasta a fost viata lui Filip al II-lea. Ar zice cineva:

S
o viatá spaniold! Nu: o viatá. in Spania pentru catolicism.

Din nou singele i aurul Spaniei s'au 4ráspindit in toate
terile din lume. Nebunia de a crede cd Franta, mindra
Frantà de la sfirsitul veacului al XVI-lea, ar putea de-
veni provincie spaniOld, s'a shlásluit multh vreme intre
páretii ingusti ai craniului acestui rege, om simpiu pen-
tru sine, care inlroducea in viata lui cu ata mai multa
smerenie voith, cu cit mai indrdznete eran planurile pe
care le urmdria.
Cu toale acestea poporul spaniol isii.phstreazd inch vi-
talitalea. Dach vrea cineva sà aibd dovada acestei vitali-
Cali, n'are decit sà cerceleze teatrul spaniol. Aici se aratà
o viath foarle energich, foarle variath, foarte veseld
agitath. Nu erau piese n'ente pentru un cerc restrins de
nobili, cum era in teatrul frances de pe vremea liii Lu-
dovic al XIlIi Ludovic_al XIV-lea; era, mai inult .chiar
www.dacoromanica.ro
decit teatrul engles al lui Shakespeare, un teatru pentru

multimile cele mari.
Regalitatea, ea se instrdinase, se inmormintase in Esco-
rial; de jur imprejur insd fierbea viata spaniold. Poporul
se forma, se desvolta impotriva politicei pe care o yr-
Marian sefii lui.
In secolul al XVII-lea insä.", ceilalti Filipi, al 111-lea
§i al IV-lea, cel din urmà represintant al Casei de
i
Habsburg, Carol al II-lea, n'au dai Spaniei mdcar min-
glierea gloriei cu care fuseserd largi cei d'intdiu Habsburgi.
S'a organisat o Curie, nu alit de strdlucitoare ca acea din
Paris, dar totusi ImpovdrAtoare pentru poporul spaniol,
mire conducere §i condusi s'a creal o prdpastie. Cea
mai mare nenorocire care- poate sà atingd o natiune.
Fericirea pentru Spania a -Cost cd Habsburgii au perit

de epuisare la sfirsitul acestui veac. Carol al II-lea, mu-
ribund de multd vreme, pindil de lumea lntreagd: de
ramura austriacti care voia iea mo§tenirea, de rudele
din Franta, s'a sans miserabil. Franta se ingriji ca regii
ei sà ieie tot principese spaniole: Ludovic al XIII-lea pe
Ana de Austria, Ludovic al XIV-lea pe Maria Teresa de
Austria. Regalitatea francesd se mai ingrijise de altceva
In aceastul sliibire a regalitgii spaniole: sag iea tot ce se
putea, o mare parte din Flandra, rdmiind numai o bu-
catd din provincie in atirnare de Spania, aceia care pe
urind a trecut la Austrieci; s'a hull apoi Cerdagne-Saldanha
Roussillon, Franche Comlé, lot ceia ce era trances din
aceastd mostenire imperialistd.
Arhiducele Carol de Austria a reClamat coroana. A- -
ceastd coroand, In puterea unei invoieli cu Franta, era

reclamatä. de Filip de Franta, until dintre strdnepotii
i
' lui Ludovic al XIV-lea. Rdzboiul civil -a stiOat atunci

doudzeci de ani Spania, la incepulul veacului al XVIII-lea.
Dar s'a inlimplat cul arhiducele a ajuns Impdrat, Carol
al VI-lea, lain Mariei-Teresa, i, atunci, acei cari aveau
tot interesul sd nu fie creatd din nou unitatea habsburgicd,
www.dacoromanica.ro
Ill. lstoria 145
fiind aceiasi dinastie la Viena si Madrid, au pd.rdsit causa

lui Carol, si Filip, care avuse sà zdrobeascd. resistenta Ca-
taloniei, Filip a rdmas singur rege spaniol.
Se pune acuma o intrebare: Bourbonii au fost ei popu-

lar sau ba?
Se poate afirma acest fapt, cä, dacd stdpinirea habsbur-
gicì a rdmas totdeauna strdind, peste Spania si une ori
impolriva Spaniei, nu e acelasi lucru cu Bourbonii. Fi-
lip, care este al cincilea in Spania, a fost la un moment
pdrdsit de Ludovic al XIV-lea. Acesta era asa de strimlo-
rat, incit a fost bucuros sd lase ruda spaniold sä salveze
singur interesele lui francese in peninsuld. El insd a
intrebuintat toate mijloacele pentru a rdminea, si Spa-
niolii au, intre alte insusiri, pe aceia de a recunoasle
un om care luptd pentru ei, pentru mentinerea roslurilor
lor, e un set' preferabil aceluia care voieste sd-i intrebuin-
teze pentru scopurile sale. Filip al V-lea, in aceasai luptä
inddrd.tnicd, a devenit Spaniol. Meta p.utonomiei spaniole,
a existentei deosebite a acestei glorioase tenl s'a intrupat
In ce! d'intdiu Bourbon.
In acest seco! al XVIII-lea, dacd Filip al V-lea repre-
sinld salvarea, ell era cu putintd, a mostenirii spaniole,
desbrdcald de stdpinirea i asupra Milanului i asupra
Neapolului, dacd el represintd conservarea mostenirii de
aulonomie i onoare, a fosl un altul care a impodobil Ma-
dridul, care a creat magnificenta i frumuseta acestei
capitale ce se ridicase abia la sfirsitul secolului al XVI-lea.
Acela a fosl regele Carol al III-lea. Intre suveranii refor-
malori ai Europei acestui veac, intre printii filosofi", n'a
fost unul care sal intreacd in idei nobile, in alegerea po-
trivitd. a organelor de indeplinire a acestor idei si in
pdstrarea prestigiului unei vechi regalitdti, pe Carol al
III-lea.
Mai lipsia, pentru ca Spania secolului al XIX-lea sa.' fie
un Stat viabil, cum este acuma de si se gdseste in-
tr'un moment de renovare care nu s'a coborit pand in a-
10
www.dacoromanica.ro
din; dar se -va coborl, In aceastd reviviscentd latind la

care asistdm, si nu teebuie numai sà asistdm, ci sg.
participdm .Incd un lucru: o refacere morald a mase-
lor 1nsesi.
Lupta contra lui Na'poleon I-iu i pentru acel om cri-

licabil care era bdtrInul rege Carol al IV-lea, pentru de-
testabilul sdu urmas, atunci print de coroand, Ferdi-
nand al VII-lea, este privitä de multe ori cu °Chi rdi
de criticii islorici i politici. Evident cd Iosif Bonaparte
era un rege mult mai potrivit decit ceilalti doi, cd in-
tentiile lui erau mai frumoase, cit rinjloacele-i erau mai
depline; dacd s'ar fi pástrat forma napoleoniand supt Iosif -
In Spania, ar fi avut tara un rol mai mare. Totusi

lupia contra strdinului, luptä purtatd supt sea nevrednici,
dar de natia tatreagai, lupia aceasta a creat poporul
,
spaniol cel nou, care trdieste i ptind acum. Si Ferdi-

nand al VII-lea, cu toate pdcatele lui de om fdra cuvint,
Mid energie, capabil sd cheme pe strdini impotriva libe-
ralismului spaniol care va da ConStit0a din-Cadiz, Fer-
dinand al VII-lea n'a fosl suveranul Intru bate meprisa-
bil pe care ni-1 Inchipuim. A avut si el senlimentul de
mdrire care se pdstreazd 'And astdzi, clnd ceva din 'nos-
tenirea lui Carol Quintul ,existä in constiinta poporului
spaniol 1ntreg. Imensul palat regal din Madrid este crea-
tiunea Bourbonului, i poate In loatd Europa nu existd
palat mai impundlor cleat acesta, de si e neterminat. Co-
morile de 'artà ce se pdstreazd. Inuntru aratd neintreruptul
simt de maretie la loti acei cari s'au succedat pe tronul
spaniol.
Cine-si inchipuie cd, dacd s'a sfdrimat domnia mare a
lui Carol Quintul, s'a indepdrtat din suflete tot ceia ce a
Idsat aceasld domnie, se Inseald. Nu existá un addpost
mai sigur pentru comorile vieii istorice decit sufletele
simple ale multimilor unui popor, i Cu acestea se tin
Stalele.
Si, chid, mai tIrziu, Ferdinand al VII-lea dispdrind,
L
www.dacoromanica.ro
111. Istoria 147
mostenitoare a fost o copila, care apoi se Intatisa. Ina-

inlea supusilor sdi vea o foarte frumoaSA fatd, Isabela,
sentimentul acela de, devotament, de onoare, de sacrificiu
al poporului spaniol a Incunjurat i anii de copilarie .-ai
reginei Ara. sprijin, i, In momentul In care; In mijlocul a-
plauselor entusiaste ale tuturora, ea a ajuns la majoritate
i. a luat In stdpInire puterea supremd, domnia ei era,
'de fapt, populard.
Greselile, Isabe:ei au fost nesfIrsit de_ mari; a trebuit s'a
plece din Spania, 0%0 miscare militard a pus stapinire
,asupra terii; littr'tin moment s'a. fdcut -0 Incercarea de a
se introduce un 'suveran dinteo Casa.' straina, i fratele
lui Victor Emanuel, Amedeu, trebui sd ocupe :acest
tron. Alta data, la 1870, rege al Spaniei era sa fie ,tatat
rege:ui nostru, Leop-old, i teama lui Napoleon al III-lea
de a se gasi strins .Intre doi Hohenzollerni a provocat rdz-
boiul franco-ger,man. .
S'a Intrerstpt astfel continUitafea dinaslica. o bucatä de

yreme, dar, and tinarul tatà al regelui de asta.zi, Alfons
al XII-lea, a fost dhemat din nou, la 1874, In Spania, ti- -;
pereta lui, neexperienta lui, sldbiciuneaflui 'au provocat

iarasi o Miscare In jurul tronului Bourbonilor. Alfons
a murit foarte Uttar,. Murise i cea d'intaiu sotie a .lui,
vara lui;_:femeie simpaticd prin frumuseta i blIndeta ei,
la clleva luni dupd -cdsatorie: Din nou, un sentiment ró-
mantic a IneUnjurat tronul spaniol. Chad coroana a re-
venit inainte de nastere postumului Alfons al XIII-lea,
aceasta a produs In iSpania acefas1 minune, In luptele din-
tre particle, pe care In Olanda a!produs-o succesiunea re,
ginei Wilhelmina. Multi cari nu erau monarhici au deve-
- nit astfel In Olanda atunci clnd fetita cu ,pdrul blond a
ajuns sd intrupeze idéia monarhicd; tot asa, In tara a-
ceasta de poesie, tronul a cdpatat prestigiu de mild
pentru un copil in leagdni,
Akfel a crescut, resumInd nu' °data.' setitimentul natio-
nal, un om placut In societate, foarte cult; -avind Insusiri
de vorbitor care nu slut. comune.
www.dacoromanica.ro
Acum, ca Incheiere, cela ce este inteadevdr, spaniol

este legdlura dintre tron §i dintre supu§i. Nu prin republici
improvisate a ajuns Spania la realisarea unitdtii ei na-
tionale §i la recdpdtarea teritoriilor ei. Ceia ce nu e spa-
niol, este parlamentarismul engles introdus la inceputul
veacului al XIX-lea. Niciodatd intre partidele spaniole
care s'au luptat cu invier§miare extraordinard, puind in-
leresul de partid mai sus decit singurul interes legilim,
care este al palriei, niciodatd n'au fost acele separatii
netede, care singure legitimeazd existenta formatiunilor
politice; n'a fost niciodatd o ideologie deosebitd la conser-
vatori §i la liberali. Acela§i oportunism, aceia§i dorintd
de a ajunge §i a sta la putere, de exploatare a puterii §i
la unii §i la ell N'au fost nici mari deosebiri intre cla-
sele sociale, ceia ce este o binecuvintare, del in Spania e
aceia§i con§liintd. aristocraticd. §i In masele populare. A-
ceasta face ca generalitatea poporuluf sd se poatd
impreund In momentul hotdrItor pentru tard.
Flird a aproba ceia ce vine din violen, a§ sublinia
§i eu necesitatea, pentru once popor, dar cu atit mai mull
pentru un popor latin, adecd un popor de lumind, de
afirmalie §i de creatie, de a scdpa de rdmd§itele me-
dievale care represintd in mare parte desbinarea §i ru-
perea legdturilor esentiale, pentru ca acel popor sd se in-
fdti§eze intreg in clipele 'decisive ale istoriei sale.
www.dacoromanica.ro
IV.
Literatura §i arta.
Incep prin a repeta cà once literatura

si once arta pleacA din mijloeul unei so-
cietati, oglindeste, cu nuanta individualá
a tot ce individul poate aduce ca rasa, ca
..tfTr-
amintiri, societatea din care a plecat si cdtre
" care se intoarce. Restul jucarii Cu co-
, *7'
lori sau cuvinte, care pot fi normale la
oamenii normali si anormale la acei pe cari
Dumnezeu i-a fdcut anormali. Once iese in af ail de fe-
lul de a gindi si de a simti al unei societati, once nu
poale fi acceplat de o societale, once societalea aruncd
péntru ca sd se inchidd in cuprinsul cafenelei literare sau
arlistice, n'are niciun fel de valoare. Poate sà. scoatd la
iveald citiva bizari cari une ori sint nebuni i alte ori se
prefac cd. &hit nebuni, dar lucrurile acestea nu se inscriu
In desvollarea unei natiuni
Aceasla e vechea traditie sdnáltoasä a terii mele i, pot
spune, cea mai sánáloasd din istoria omenirii.
Sdpindu-se in pdmintul Spaniei, s'au gdsit urme de artd
preistoricä foarle interesante si care nu sinl strdine de
propria noastrd arid preistoricd.
Se stie cd, de mai multi ani de zile, o intreagd scoald
arheologica se indreaptd spre probleme mai vechi decit
antichitatea clasicd, scormonind pdmintul Romdniei. Re-
sulialul este de sigur de naturd \sd mdguleascd mindria
noastrd nationald. S'a gdsit, in aceastd regiune a Du-
www.dacoromanica.ro
ndrii, desvoltarea unei civilisatii preistorice vrednicd de

toald atentia, inteun timp chid alLe regiuni n'aveau niciun
fel de artd, chid omenirea trdia in formele cele mai pri-
mitive, fdrd preocupatie de a face lucruri prácute, lucruri
frumoase. Aceastd preocupatie de frumos a existat insd. In
pdrtile noastre. A fost aici o artrt preistoricä ce se poate
numi dupa poporul care a produs-o si care e Poporul
trac. Ceramica scoasd din pdmin( iii judetul Ilfov, dincolo
de Olt si In alte pdrti cercetate mai bine e de prima
ordine. Irnpodobirea de pe vasele gdsite aratä un popor
de gust, de mdsurd, capabil de varietate, care nu se in-
cremenia in forme fixate odatd pentru totdeauna.
La celalt capdt al Europei rdspunde o artà preisloricd
asdrandtoare.
Pe teritoriul Spaniei, cum au existat aldturi douä po-
poare pe care foarte greu le putem defini, au existat
cloud arte deosebite: una asemenea cu arta noastrd,
adecd o artd stilisatd. Aldturi de aceast.d. artd, Spania a
mai avut. insd i o alta, pe care o localisdm, poate, de
obiceiu, inteun teritoriu prea restr1ns: in pesteri se gd-
sesc represin:a:e scene de vindtoare, animale deoseLi1e, in
atitudini firesti, cu o putere de expresie, de spontanei-
ta'e, une ori fdrd pdreche Aceastrall artd se intilneste In
Spania in partea de Sud-Est, mai ales in regiunea Ca-
taloniei. Dar sdpdturile fd.cute mai tirziu, descoperind
arta aceasta de pesterd, care nu e schematicd, abstractd,
geometricd, ci e o artä naturalisatd, daloritd unui po-
por care a dispdrut dar care era extraordinar de inzestrat
fAcind lucruri pe care cei mai dibaci dintre animalierii
timpului nostru abia poate sd le realiseze, au ardtat cd
aceiasi arld se intilneste, nu numai in regiunea Muntilor
Cantabrici, dar si in Sudul peninsulei.
Ceva din arta preistoricd trebuie sd se pdstreze, si a-
colo, in arta populard. Ceia ce numim poesie populard
spaniold nu e insd niel asa de veche i nici asa de po-
pulard cum se crede. Un invdtat spaniol, d. Menendez
Pidal, a fiNat net0 cd* este inteadevdr un Q111 care a
www.dacoromanica.ro
IV: Literatura i arta 151
creat poesia- popular-A, dar, bu toate acestea, individ14al5'

la origine,, ea devine de rapt- populayd prin cloud ele-
mente: pentru, eä ace]: iindivid nu .e osebit, ci represintd
felul general de a &di si de a simti al poporului sdu,
- si, al doilea, pentru cd un dintec 'ad e un lucru scris, ci-
unul pdstrat de memoria omeneascd, i poporul nu pri-
mete decit Ce samAnd cu dlnsul, iar, dacd nu -samAnd,
poporul, Il transformd, 11 popu' lariseazd".
Pentru ca sa existe o literaturd ca acea spaniold tre-
, -buia o limbd avind Insu0rilé limbii spanioler E o limbd
de o extremd complexitate i tvarietate de tonuri cum nu
are alt limbà. Limba. tare une§te mai multd dulceata cu
mai Multd sonoritate este de sigur cea span-Fold. Cu- acela0,
instrument poi sä cinti hore rustice ori sà faci sd se
audd c1ntece bisericesti ca din tuburile formidabilelor ,orge
medievale.' Se poate considera drept' cea mai mare con-
tributiune la frumos pe pare a dat-o poporul spaniol limba
lui ins60.
k
Inainte de a ajunge la ce a creat in dome-rain litera-

turii si artei..poporul spaniol, trebuie sd spun 'ce da-
- torete acest popor acelor ndvdlitori call.' au avut mai
mull de jumdtate din peninsula ibericd supt stdpInirea lor
cari supt Wale raporturile au exercitat o adIncà in-
fluentd asupra Spaniolilor, acei Orientaii, acei mu.sulmani,
Arabi si Mauri, cari au contribuit esential sd facd din
po¡rorul spaniol ceia' ce a fosl in evul médiu.
Ar fi o 'mare gre§eald sd se creadd cd la un anume
moment din evul-Imediu munti erau germeni de lite- '
rattird 0 aria, iar unde erau Maurii numai indemdnare

In ceia ce prive0e ceramica, lucrul de metal, etc., in do--
niernul arlelor i literaturii .fiind, dacd nu lipsä de cali-
tan, nidcar uniformitate, de multe ori mai rea deaf ab-
senta lor, i iard0 ar fi o' mare gre§eald sa se creaddi cd
de la Arabi au venit lucruri care nu Ant In adevdr .de la
Arabii au Orbital fd.rd 1ndoiald acev. 1ndenidna're extrOor-'

dinard in ce prive0e continuarea la he-
decotratiunea,-
.
www.dacoromanica.ro
152 Trei confelinte despre Spanla
sfirsit a unui model abstract, stilisarea interesantd, sim-

paled, variatd. Nu e nici cea mai mich indoiald cá lu-
crul arab are o onestitate, o precisiune pe care arta
crestind nu le presintd lotdeauna, dar, In afard de aceste
cloud calitdti ale poporului arab, s'ar putea addugi imagina-
tia pe care Arabul din Spania a pdstrat-o pAnd la sfir-
sit, de si e o imaginatie deosebitd de a noastrd. NM ima-
gindm prin memorie, adecd lucruri care au fost In me-
morie le combindm altfel: presintdm ca elemente existente
lucruri care ar fi putut sd fie, pe chid imaginatia arabä
e altfel: ea imagineazd In abstract. De aceia imaginatia
noastrd- are o margene, pe chid a Arabului niciuna. Li-
Mile care iese la nesfirsit din sufletul lui, le poate intinde
pe o moschee mai micd sau mai mare, pe imensul palat
In care trebuie sä resideze califul, ca i pe once coltisor de
elddire. Dar ei sint inainte de toate niqte admirabili trans-
mitedori. '
Dacá ar fi venit direct din Arabia in Spania, ar fi

adus mult mai putin, dar ei au trecut prin doud ten:
din Siria, stdpinitd de Bizant, au adus cunoasterea ci-
vilisaiei bizantine, cunoasterea literaturii, filosofiei i teh-
nicei Bizantinilor. De aici au adus atitea elemente care,
adoplate de dinsii, au contribuit esential la desvoltarea
practicelor agricole i indus Hale In toatd lumea. Din Siria
insd au mai adus inch' un lucru. Siria a fost stdpinitd de
Bizant, dar individualitalea siriand, aceia e un lucru care
apartine rasei. Abia in timpul nostru, acum clieva decenii,
azi cu mai multd intensitate de and Francesii au pri-
mit mandatul asupra Siriei, se scoate la lumind, inlditu-
rindu-se formula generaid de artd bizantind", ce a creat
Siria, mai ales in domeniul arhitecturii i picturii. \re-
chea picturd egipteand i vechea picturd siriand samánd; cu
toale acestea este o noth pe care o are Siria singurd.
Arabii au trecut apoi i prin Persia. Dar vechea artd
persaná clstigä din ce In ce mai mare rol In istoria
artei In general. Arta aceasta, care vine de la vechii Asi-
rieni, a cuprins elemehte nepretuile. Acuna citiva ani s'a
www.dacoromanica.ro
IV. Literatura 0 arta 153
presintat de un. ony convins, la .congresul de istorie a ar-

telor,' problema dad.. Intre Grecia si Persia trebuie -sä a-
legi totdeauna Grecia. Persia a'' avut o artä mai ,variata.,
mai spontana, de mai multa imaginatie.
Chid se vorbeste de arta arabd, trebuie sa se tinä samd
deci de ceia ee au adus Arabii însii i de ceia ce, vine
de aiu rea.
Dar cercelarile .fdcute de iStoricii de arta din Spania
au mai descoperit un lucru: se credea eh' Arabii au ve-
nit peste cultura artistica romand fai-a sä iea riimic de
la dinsa. ,Cercetarile recente ,arata _cam supt. unele rapor-
turi Arabii au fost si ei ucenicii_Romanilor, cà i. ei s'au
inspirat -de ce lasaserd Romanii pe pamintul Iberiei. In
feint acesta arta araba nu mai e ô arta de creatiune
iesita de la u popor raitácitor, nu' mai e o arta produsä
de o ieligie tîrzie, confusa i supt multé raportUri infe-
rioara, cum e' ISlamul;, arta arabd este o sintesd care
cuprinde atilea elemente erestine i, pentru Spania, a-
tItea elemente locale. 1
1
,
Aceasta artà arabal s'a desvoltal In (loud directiuni: una

a ei, care a creat in Spania clleva monumente .ce fac
gloria acestui pamint i atrag In fiece.,an mii de visitatori.
A creat, mai presus .de once, pe Thigh' cItevi a 5,alcazare'',
resedinte de sefi arabi, despre care am \)'orbit. i chid Inn.:
tisam Spania pitoreasca, a creal moscheia din Cordova,
palatul Alhambrei: COrdova a avirt si ea palatul eit,
dar ce Infatiseaza mai extraordinar este imensa mosehee
cu sute de coloane Intre ,care, trebuie adaog,., multe
Watt ost cioplite de Arabi. Arabii au Intrebuintat i de-
mente arhitectonice luaté de aiurea. Se pretinde
cred ca este adevarat cà unele din coloanele moscheii
din Cordova au fost trimise de Imparatul bizantin, asa M-
elt e o colaboratie bizantina, In ceia ce priveste 'contri-
butia la nesfIrsita splendoare a moscheii unice. E toatà
din marmurd, dovedind o epoch' de mare bogatie,, de si-
guranta. si. strdlucire a dominatiei arabe, pe chid Alham-
www.dacoromanica.ro
154 Tref-conferlt* despre Spada
bra e mull mi --nou4, fiin,d alcAtuitd din- bnedti dintre

care cele din urmd apartin sécolului al XIV-lea, en, unele
reparatii- si ale secolului al XV-lea. Alhambra e, 'de altfel,
fAcutà din stuc. O serie de oddite frumoase, gratioase
dau in Curtea leilor, cari samOnd fcarte bine cu acei, cari
se -gdsesc supt jeturile- din bisericile noasti-e cele vechi,
cu aceiasi stilisare orientalk Curtea Leilor nu': e insd
-partea cea mai frumoasd, cum o decreteazd zvonul public,,
influentat de vestita carte a Americanului 'Washington
Irving, care a atras atîa pelerini din. tara sa,cari-si au
otelul pe nimble lui Irving, asezat grosolan drept In
mijlocul Alhambrei.
Alhambra dá' i oarecare deceptie.
- Arta Islamului" este
ceva mai simpld, mai discretd de cum se presintd in glo-
rificatul palat din ,Granada. ,Dack se uitá cineva- bine,
gAseste i unele elemente crestine, ca in frescele datorite
unui meter cretin, asemenea cu cei cari, au hicrat si la
palatul Papilor din Avignon.
Asa incit adevdrata artd arabd In 8pania e In acea sim-
pliCitate, infinit.'depOndtoare de lucruri frumoase, care- e
moscheia din Cordova. E o cladire clasicd i prin .discrétia
ei. Cdci Arabii, i In genere Orientalii, ascund frumosul,
pe dind occidentalul are adesea specialitatea frumusetei de
vitrink
Dar arta arabd a trecut, cum spuneam, i in alte di-
rectii. Toatd arta crestin din Spania este influentatO de
cea arabd, i nici nu se 'putea altfel, cind atit de mare
este amestecul in toare domeniile, cutare rege crestin fiind
de fapt un Sultan arab i cutare Sultan arab de fapt
un rege crestin.
Din aceasta a iesit' o artll'extrem de interesantd, arta
mudejar", in care se intiluesle linia generalá crestind, dar
impodobirea e arabd. Se pogle zice, cd din gotica, fran,
cesd i germana, de o- parte,, si din arta arabd, de and
parte, Spainnlii au facut o sintesd, intocmai cum noi am
fdent, in- arhitecturd noastrd, din liniile generale bizan-
tine, din o-rnamentele gotice, In Moldova, la usi i feresti,
www.dacoromanica.ro
IV. Literatura i arta 153
din ornamente orientale, ca in bisericile din pdrtile mun-

tene, o sintesd care este inteadevdr a noastrd. Noi nu a-
vein un nume pentru aceastd sintesd, Spaniolii au nu-
mit-o cu un termin imprumutat de la Arabi.. Acest stil e
incd In us. Astfel la Cordova, pe Paseo del Gran Capitan,
vezi clddiri gotice, dar detaliile usilor si ferestilor nu slut
decit contemporane:sarea artei mudejar" de odinioard.
O intrebare: Dar oare i foarte multi Spanioli zic

nu, dar mie sd-mi fie permis sd spun: poate da,
oare insdsi literatura arabd n'a exercitat o influentd adincd
asupra literaturii spaniole? Da, si. nu numai inteun do-
meniu. S'o ard.tdm, inainle de a Vorbi de lucrurile care
vin din crestindlatea de dincolo de Pirinei si care inseamnd
un inceput de francisare i Spania a folosit foarte
mult din influenta arabd pentru a rdspinge predominarea
gustului frances, precum cu influenta francesd a rdspins
predominarea exclusivd a gustului arab (noi insine cu
Grecii i Slavii din peninsula balcanicd ne-am apdrat
de introducerea exclusivd a stilului occidental, cum cu
influente din Ardeal i Polonia am impiedecat datina
sirbo-bizantind de a se implinta la noi filed schimbare).
In domeniul literaturii a vedea doud Puternice influente
care se exercitd de la Arabi asupra poporului spaniol. Ve-
nim la acel vechiu, dar elern monument de frumuseVd
literard a poporului spaniol, care e Cintecul lui Cid, poe-
md originard, care pe urmd a fost inmultitd, sfdrimatd ca
formd, prellcutd, in romantele de mai tirziu.
Cidul, Cid campeador, Cidul luptdtor"cuvintul e arab
inseamnd: stdpin, nu e, cum se crede prea adesea, un
fanatic campion al causei crestine, ca regii contemporani...
Da, regii cari au bdtut pe Arabi, cari au luat orase, au
fAcut pentru causa crestind mutt mai mult decit Cidul.
Cidul e, de altfel, de creatiune.tirzie, de legendd. Dar,
dupd ce Cidul a fost prefdcut in luptd.torul clasic pentru
recisligarea teritoriilor spaniole i biruinta crucii in f olo-
sul poporului spaniol, alti poeti au venit de au creat alte
www.dacoromanica.ro
figuri mai unitare decit a Cidului. Ceia ce a fost Cidul in

realitalea lucrurilor o stim: el a servit pe Axabi, si nu
odatd, si pe urind pe crestini contra A.rabilor; hitr'nn mo-
ment a fost pentru rege, intealtul contra reg3lui. Figura
aceia de campion unitar al ideii crestine i nationale prin
urm are se imprastie la cea d'intdiu cercetare mai atenta
a criticei. Avem a lace cu un om ea multi altii de pe
vremea lui. Atitia dintre regii arabi au fp-st aliatiiuriui
stapinitor arab, contra altuia, i, cum in unele momente
Almoravizii i Almohazii au ajuns pand in Nordul Spa-
niei, au fost momente cind regii crestini au ajuns Wand
in Maroc, si, cum n'a avut ddinuire stapinirea arabd in
Nord, tot asa n'a avut ddinuire stapinirea in continentul
african a regilor creslini. Individualitate sovdiloare inteo
vreme care ea insdsi sovdie, Cidul nu e un tradator,
cdci era o vreme cind ideia traddrii nu putea exista,
ci un sef care se schimba dupd interese momentane.
Tendinta de a-1 cinta nu vine de la lumea araba, ci
de dincolo de Pirinei. Franta isi avea cinlecul sau epic po-
pular, Chanson de Roland", si tara vecind trebuia sa
aibá un cinlec corespunzalor, asa cum si Germanii au
ajuns sa." aiba mai tirziu Niebelungenlied. Francesii a-
yew!, pe Carol-cel-Mare, pe linga care se ridica figura
eroica a lui Roland; Spaniolii trebuiau creeze o fi-
gurd eroicd. Dar, in felul de tratare, episodic, al
Cid nu e niciun molly ca acest chit& sal se opreascd la
un moment dat; el putea sa continue, cum de altminteri
a si continual, prin fragmente. N'au lost intaiu cintece
populare mici, care s'au adunat i s'au topit, ci a lost
un cintec, facut de un om, inteun anume moment, supt
.influenta francesa, Cu un erou iesit din rnijlocul luptelor
impotriva musulmanilor, si pe urinal cintecul s'a frag-
mentat. ,
Dar nu gdsiti ca i mine o asaimanare in caraclerul de

imbielsugare indefinità al moscheii din Cordova. caracte-
rill' de imbielsugare indefinita al cintecului lui Cid, trecut
In acea imensitale de episoade a romancerului? Ideia uni-
www.dacoromanica.ro
IV. Literatura si arta, 167
,
tard, desvoltarea logicä, proportiajixatd Udatä pentru tot-
deauna nu apartin aceaui pamint ce a suferit influenta
unei civilisatii, care i prin defectele i prin calitatile ei
psle tocmai negarea liniilor clasice din alte literaturi.
Dar literatura araba a exercitat i alte influente ainpra' li-
teraturii spaniole: la un moment dat 'Alfons al X-lea, fiul
lui Don Sancho, mai tirziu, In secò lul al XV-lea, don Juan
Manuel, print din familia domniloare, un rege de Aragon,
don Jayme,. toti acesti printi i regi au facut literatúra
ca printii din Orient. Ca si acestia, ei erau mindri
mIndrie pe care n'au avut-o atitia sefi crestini de a,
crea si In domenkul literaturii Si artei.
Insa care este literatura pe care o 'fa,c acesti printi?
Este sau o literatura de anecdote unite Cu moralisare, sau
o literatura de legislatie, de precepte'dè drept, cum sint
'ele cuprinse In Cartea celor sapte particle" (Las ,siete
Partidas") a lui AlfonS 'al. X-lea, cate nu facea altceva
decit sa.' imite tendinta dire legislatie a orientalilor, iar
do'meniul povestifilor anecdotice este poves tea nesfirsita,..
de la :o anecdota la ,alta, de la o moralisare la alta mora-
usare, cum e casul pentru vestita culegere ,-,Contele Ltica-
nor" a lui Don Juan Manuel. Te simti In aceiási lume
orientald, araba' ca in moscheia din Cordova, in care
dinty'un grup ,de coloane treci la altul pánd la nesfirsit,
In aceiasi lume ca In cintecele spaniole din eyul»nediu,
dintr'un incident In altul.
Dar, In acelasi timp, din Nord vine o allà influenta;
influenta francesa,si proventala. A 'Fosi momente chid poe-
sia 'catalaná" sau poesia proventala s'au mutat, Impreunà
cu represintantii ei, la anumile Curti a regilor spanioli.
Deci poesia lirica de simtire, de dragoste vine din Nord.
Pe and poesia care vine din Sud inlrebuinteaza de la în-
cepul litnba spaniola, dialectul castillan, a.ceia a trubadu-
rilor, a jonglerilor vine gata facuta ,de dincolo de Pirinei.
SA venim la arid.
Tot asa, de la Nord a venit vechea arta gotica. '0 gasim,
www.dacoromanica.ro
158 Trei conferinfe despre Spania
neschimbatd, In catedrala cea veche a Sfintului Iacob

din Compostella, tinta cea mai populard a pelerinagiilor,
In imensa caledrald din Burgos, care de la distantd rdsare,
ca aceia de la Colonia cu pddurea el de ace de pia-
trd, admirabil lucratd, ca o danteld din cele mai fine. A-
cestea apartin fdrd. Indoiald unui gen imprumutat. Spania
n'a adaus si n'a schimbe In arta goticd decit cloud lucruri
(nu cuprind in aceastd. observatie Catalonia, care a avut
o arhitecturd specialä, mai simpld, nu de. piatrd, mai pu-
tin sculpted, dar extrem de interesanti i foarte veche):
proportiile i prientarea. Intr'o bisericd goticd francesä
te ldmuresti imecliat: nava la mijloc, cele cloud Or ti late-
rale cu coperiul mai jos sau la aceiasi Indltime, trans-
septul, altarul in fund; biserica tripartitd. In Spania, te in-
curci in pornirea aceia spre neinfrinata mdretie, In ri-
sipa aceia generoasd a averii unui Intreg popor, In
strigdtul de triumf. al crucii biruitoare care tine ca, in
locul moscheilor gratioase, socotite meschine, sii coboare
o imensd mash' de pialrd ca si cum ar vrea si pecetluiascà
pentru loldeauna pdmIntul cucerit. Navele nu sint trei,
ci cinci, i, in loc sd 'al Ihi fund un altar, te opre0i de-
odald neldmurit, fiinded Inaintea allarului mare mai vezi
cloud asezale î,n mijloc; In loc si privesti din usa princi-
paid drept spre altar, privirea e Math' de altarele care
se inlercaleazd, i biserica primeste un aspect neobisnuit
In arta goticd, masiv i greoiu. Inscriptiile, In loc sd fie
strecurale cine §tie unde, se repeld cum se repetä ver-
selele arabe In moscheie, pdnà supt acoperis, formind o
linie Intreagd in susul zidurilor, asa Melt biserica e Infdsu-
red de un brill de Mere gotice a cdror formd aminteste
mai mull sau mai putin arabescele Islamului. In biserica
celor doi regi din Toledo se poate vedea repetat pdnä la
nesfirsit molivul stemei regalelor iberice, vulturul cu un
singur cap si aureold In jurul lui, pe basa acelui princi-
piu de repelitie indefinità care domini arta araba'.
Dar vine un moment in care si asupra goticului de im-
www.dacoromanica.ro
,
IV. Literainra- §I arta 159
port_ i asupra artei mudejar ,_se a§tenie alta. _influenta,

,eare vine, nu din Franta, ci din Italia.- aci a avut Spa-
nia, foarte multä vreme, o fasd italiana in literaturd
artd. TOL secolul al XV-lea este italianisant.. Legdtura din-
tre Aragon si Neapole I se resolvd In profitul -Italiei i in
dauna originalithii spaniole. E vremea .cind se traduce
literatura clasic i cind aceastd lite'raturd se imitd, chid,
aldluri de cileva subiecte populare care se mai pdstreazd,
-subieclele savante sinl tratate In chip savant, In limba
sau inteo limbd spaniold a cdrii sintaxd e latind,
transformatd In mare parte. Vintul _bate de la Neapole,
unde Alfons de 'Aragon era. cel mai stralucitor dintre
stdpInii paminlului italianj nimic nu e mai impresionant
aèolo decit ssà se vadd in fruntea imensului zid negru
, medieval al ,castelului Angevinilor unja 'sprintena a in-
datoritd arhitectilor lui Alfins Magnanimul, care
se intituleazd mindru, supt frasa care infdtiseazä' trium-
ful sdu : Hispano-Italus";
( -- ne inselam - de limba ,In care se infdtis'eazd
Prea o li-
teraturd. Se poate intimpla ca in ace.iasi limbà sä se in-
fati§eze cloud literaturi de origine deosebitd, si se poate
ntimpla ca In limbi deosebite sa. se infatiseze exact ace-
iasi iiteraturd. Putem zice- cd literatura din secolul al
XV-lea i o mare parle din al XVI-lea este apeiasi literaturd
In lrei limbi i cloud teri deosebite: Spania, i in, special
Aragonul, si Italia de Sud, cele trei limbi fiind: limba
italiand, limha spaniold i limba Wind, care -domina.
§i ;tine §t e pe celelalte
lata insà cd acest secol al XVI-lea este dominat de ma-

rea figura a Impgralului _Carol Quintul pe care ca Impdrat
Il simt §i Carol I-iu Ii zic foarle putini,
pentru cer multi e ImpdraL, §i, cind e vorba de a-i_nu-
nadra ordinea, i se zice tot Quintul, de si era al pincilea
numai koentru Germani. Numai in aceastd vreine Rena§te-
rea capald in Spania un garacter spaniol.
Carol Quintul a lranSiormat miele monumente care
www.dacoromanica.ro
venial' de la Arabi. Nimic mai curios decit, atunci chid

intrd cineva inteun monument de aceslea, de exemplu la
Alhambra, in mijlocul cdmärutelor mauve, cu stalacti-
tele i stalagmitele lor, cu ferestruicele :care privesc
dire riu i curtile mdrunte din interior, in mijlocul
acestui dedal desordonat i fermecrttor prin insusi capri-
ciul unei desordini in care totul e surprindere, pentru
cd nu poi gici ce este aldturi, nimic mai impresionant,
zic, decit sä vadd ridicindu-se de-odatd palatul lui Carol
Quintul, neisprdvit. Poate cea mai frumoasd clddire a Re-
nasterii din lumea intreagd este acest palat armonios si
alb, care se aseazd drepl in mijlocul Alhambrei. Sau,
la Cordova, in mijlocul pddurei de coloane, in semi-obscu-
ritatea misterioasd, sà vadd de-odatd lumina clard care
cade asupra altarului impodobil cu sculpturi: este iardsi
pompa Renasterii spaniole din epoca Inipdratulur'. Pre-
cum existä un stil al Isabelei, care tea de la Mauri tot ce
poate lua uneste cu stilul gotic, este si un stil al epo-
cei lui Carol Quintul, care dd. Renasterii pecelea
gärii i magnificentei spaniole.
Dar, dupd timpul cind arta iea acest caracter, pe care-1
va Os tra si mai departe, iatä Escorialul lui Filip al II-lea,
care nu e lucrare spaniolä. Escorialul e f dcut dupd forma
grdtarului pe care a fost ars Sfintul Laurentiu. In bd-
tdlia de la St. Quentin, Filip al II-lea indreptase tunurile
sale asupra unei biserici a Sfinlului, i ldcasul fusese dis-
trus; Sfintul avea drept la ceia ce se numeste compen-
satii sentimentale", i atunci s'a ridicat formidabila
dire de care vorbiam Bisericd de granit, simpld, se-
veril, funebrd, sepulcrald, ea nu apartine de loc traditiei
spaniole. Cu impdrtirea ei, abstractd, cu frontoanele ei,
seci, cu statuile uscale care decoreazd fatada, cu picturile
banale de pe plafond, e un lucru de imprumul. Tot asa
de imprumul va fi tot ceia ce vor da, in proportii asa
de restrinse, cu atita zgircenie, Habsburgii secolului al
XVIII-lea, melancolici, bolnavi, prigoniti de soartd.
www.dacoromanica.ro
IV. Literatura si arta 161
Dar vitalitatea unui popor care traieste adevdrat dis-

pare dintr'un domeniu pentru a se muta intealtul; nu-
mai popoarele stoarse, fard viitor, atunci chid nu se pot
manifesto. inteun domeniu, nu-si aruncd imediat toald
forta de vitalitate In altul.
Cind clasa dominanta, cind regalitatea n'a mai creat,
din adincurile poporului spaniol a iesit o noud literaturg..
Nu md gindesc la literatura de bucdti de ocasii a unui
.
Garcilaso de la Vega sau altor alcdtuitori de poesii mici,

care si ele au fost foarte bine primite si au pdtruns des-
In' de adinc in publicul spaniol de atunci, ci la marile
manifestdri pe care le-a cdpatat viata poporului spaniol in
teatrul sau. Tealrul acesta se Intruchipeazd In secolul In
care pared era nevoie de a dovedi cal nu in Escorial, nu
In pompele regalildtii, nu In triumfurile pentru biruin-
tile capatate in toate colturile Europei se incheie rosin'
acestui popor. Atunci au aparut, in acelasi limp a-
proape, ca represintanti ai teatrului spaniol, doi scriitori
ale cdror nume fac parte si astdzi din cele mai glorioase
ale literaturii universale.. Unul, Guilhen de Castro este
inspiratorul lui Corneille, Cidul acestuia fiind adesea o
copie regularisata, cristalisatd, intepenitä i strimtd, cu
felul de a vorbi al avocatilor normanzi din Rouen, din
spontaneitatea eroica a Tineretelor lui Cid" (Las mo-
cedades del Cid"): astfel a iesit opera atit de perfecta. In
ce priveste tehnica, dar, vadit, mult mai putin naturala,
a marelui poet frances. Guilhen de Castro, inspirindu-se
din romancero, recurgind prin urmare la Insusi izvorul
medieval al productiei nationale, tinindu-se in margenile
moravurilor natiei, a dat färä indoiala o operä care biruie,
care trebuie sa biruie In once judecatd dreaptg, tot ce
a mai dat apoi teatrul spaniol. .
Acest teatru a mai produs In aceiasi epoca infinitatea

de piese a lui Lope de Vega, piese de ocasie, Pentru cu-
tare oras, Sevilla, de pildd atunci va spune cà cel
mai minunat oras din lume este Sevilla" Lope de Vega
n'a avut cea mai mica intentie de a crea gustul, de
11
www.dacoromanica.ro
a imprima o directie ; el a luat publicul spaniol 'cum

era, cu ce doria : o cursd de tauri, o fluturare de yes-
mint rosu, o aruncare de banderole, triumful final al espa-
dei care vine si prdbuseste taurul. Toáte elementele de
piatá publica, de petrecere populard se gdsesc adunate la
el, un Wet. cleric Mil cine stie ce educatie deosebitd,
färä legáluri prea inlinse, care totusi a miscat poporul
spaniol cu elemente pe care insusi acesta i le-a ddruit.
De la Lope de Vega, se va trece la Calderon, dar, chid
vom ajunge acolo,.in secolul al XVII-lea, verva populard,
naivitalea, simplicitatea aceasia care place slut inlocuite
prin elicheta de Curte i falsul gust 'Reran Azi, e de in-
trebuinture curentd cuvintul de gongorism pentru ceia
ce e umflat. Se face o foarte mare nedreptate lui Góngora
alegind pe acesi poet ca prototip al stilului exagerat. El
nu era nici pe departe scriitorul lipsit de gust i de md-
surd, lipsit de sinceritate pe care ni 1-am putea Inchipui.
Dar la Calderon vorbirea afectatd e generald. Se gdsesc
elemente patetice, dramatice, epice, dar este tendinta, pe
care Lope de Vega, om asa de .treabd si de simplu, U'a
avut-o niciodatil, de a speria publicul sdu. Se simte in
vremea lui Calderon necontenit dorinta aceasta de a
uimi. Dar, indatd ce se vede aceastd tendintd, farmecul
literaturii dispare, precum farmecul oricdrii manifestdri
omenesti nu poale sta in artificialitate, ci in manifestarea
spontaned i sincerd a adevdrului din suflelul -omenesc.
In zddar s'ar cduta la dinsul ceia ce avea mai ales Guilhen
de Castro: cdldura, entusiasmul, simtul lucrurilor mari
din trecul, atmosfera de maiestate a lupatorilor pentru
cruce.
Iar, chid ajunge cineva, mai tirziu, in apropierea seco-
lului al XVIII-lea, teatrul spaniol se impu(ineazei din de
in ce. Nu mai e nici bielsugul comparatillor, nici inflori-
rea aceia, in care simti ceva din decorul nesfirsit al pa-
latelor arabe. Nu mai e aceastd varietale de artificii, ci
tealrul, care incepuse, odinioard, cu o vioiciune asa de
www.dacoromanica.ro
IV. -- Literatura i arta 163
simpatia, cu ô imbielsugare uluitoare, se mintuie in

biete formule importate de dincolo de Pirinei.
Dar, in clipa cind literatura se inspird de la po-

por, de la popor se inspird i pictura spaniolá. Dacä se-
colele al XITI-lea, al XIV-lea, al XV-lea sint ale arhitec-
turii ale arhitecturii i foarte putin ale sculpturii, pe
frontoane doar, dacá, prin urmare, numai ceia ce se
poate realisa in piatrá represintá pe vremea aceia spiri-
tut poporului spaniol, In secolul al XVI-lea, cind arhitec-
tura nu mai creiazá lucruri noug, in secolul al XVI-lea, cind
ceia ce domind este cupola de imprumut, venità din Italia,
cupola florentind, a lui Brunelleschi, cupola Sfintului Pe-
tru, orasele toate párind coplesite sup t aceastä imensá pd-
lárié de piatrá, in vremea, prin urmare, cind arta arhitectu-
Hi pierde originalitatea ei de odinioard, ca si caracterul ei
representatiV, pictura, aláturi de literaturá, dd ceia ce este
adevárat in poporul spaniol.
Epoca aceasta este dominatd, fárá indoiald, de doi foarte
mari pictori, Murillo i Velásquez.
Intre cei doi este o foarte mare deosebire, cum deosebi-
re este locul lor de nastere, deosebitá e lumea in care
au trált, deosebit e temperamentul lor de rasá, La Mu-
rillo este de sigur un element puternic de imprumut de
la piclorii italieni, cei din Venetia de la sfirsitul secolului
al XVI-lea, fárd de cari arta spaniolà ar Ti existat. Ce
era arta spaniold inainie de aceastd epocd de inflorire?
Pictura nu represinta decit chipuri foarte nedibaCe,
o simplá sfortare a unei arte de .provincie. In Ara-
gon si Castilia, aceastd artá de provincie a dat ceva ;
niciodatá 'Msà pictura din aceste teri n'a izbutil sd aibd
caracterul impresionant, caraclerul de noulate necontenit
fragedd, al picturii de dincolo de Pirinei, pe cind supt
influenta arlei italiene pictura spaniolá iea un nou avint.
Murillo aduce tipul Madonei din Italia, Irish' el a trdit
In mijlocul poporului spaniol si a imprumutat tipurile a-
cestui popor. Imbrácámintea, miscarea, toate apartin fárá.
www.dacoromanica.ro
Indoiald arlei pe care a Imprumulat-o; In aspectul figu-

ril or, temperamentul oglindit prin acesle figuri este tem-
peramentul spaniol din aceastd vreme.
La Velásquez, se vor intilni cele cloud aspecte ale so-
cietatii spaniole de pe aceastd vreme, cele cloud aspecle o-
puse, contradictora Pe de o parte, indretia regilor: Carol
Quintul infdtisat cu acelasi adevair cu care 1-a infdtisal
un Tiziano, dar aspectul lui Carol Quintul e altul la pic-
torii spanioli; recea icoand a lui Filip al II-lea. Figura
aceia feritá de lume, reservald, cdlugdrut acela imbrdcat
In haine negre, cu ochii uscati i rdi, cu buzele strinse
este adevdrul Insusi ale regalitdtii spaniole asa cum ni se
infd;iseazä dupd ce a lepddat strá.lucitul vesmint imperial
si zalea de cavaler a lui Carol Quintul. Filip e rare ori
fdtisat &Care: nu 'i-ar fi stat bine In sallurile unui cal de
rash', strins, cum era, in giubeaua lui neagrd de danteld
simplá, cu pdláriuta neagrä care aminteste pe aceia a lui
Ludovic al XI-lea din Franta. Aldturi de asemenea repre-
sintdri, In care este atita psihologie instinctivd, siintitd
minunat redatd, viata populard. In tablourile aceste-
lalte, adeväratul popor asa cum se presintd pe stradd,
In pragul caselor, prin ungherele infundAturilor. E un a-
devár popular, murdar i atraga.tor, desmdtat i estetic,
care formeazd unul din farmecele acestei arte. i Murillo
insusi a fost asa de mult stdpinit de celall aspect al vietii
spaniole, Inch, aráturi de terancele divinisale In Madonele
lui, a prins copii In cdmasd certindu-se pentru o bucatd
de pepene.
Cu totul de o parte, mult superior dibaciului colorist
care este Zurbaran, e cineva inainlea cdruia se inchind
arta noastrd contimporand. E vorba de I' Greco, un Cre-
tan, un Grec italianisat, adus prin legdturile Ilaliei cu
Spania in aceastd Spanie. Cum, de alminteri, In rindul
marilor artisti al acestei epoci este altul care, de si Spaniol
de origine, a locuit Loath viata sa aproape in Italia-de-Sud,
unde i se zicea lo Spagnoletto", Spaniolasul, si care
este Ribeira, cunoscut prin grozavele lui scene de mar-
www.dacoromanica.ro
tiriu, prin infdLisarea crudá, intunecatd a tuturor suferin-

tilor Cu care poale fi ndpddit trupul omenesc jertfindu-se
pentru ideia divind. E o picturd care corespunde jute°
anume lature cu atmosfera de sepulcru a Escorialului. Es-
corialul are de corespondent pe Ribeira. In loc sd che-
me alti picLori italieni, cari au rácut acolo rnadone si In-
gen, Filip trebuia sd-1 aducd pe Ribeira ca sd Infdtiseze ce
era mai negru, mai aspru in visiunea lui de mucenicie.
Dar, intorcindu-ne la Il Greco, Theotocopoli, el este un
iconar, care aduce simplicitate, severitale, zbucium, de
fapt sufletul oriental. Nu e un represintant al poporului
spaniol, ci un anexat adaus la manifestdrile multiple ale
unei rase cdreia nu-i apartinea.
Pe urmd. vin Bourbonii, cu Filip al V-lea, infásurati in

dantele, cu perucile lor lungi sistem Ludovic al XIV-lea,
!kind gesturi mdsurate ca ale unor divinitAti coborite in
culoarele nesfIrsite i vastele saloane din Versailles. Po-
porul spaniol tace inaintea noilor veniti.
Multi cred eh' Spaniolul este solemn si nu poate ride,
cd e sever si nu poate glumi, cd spiritul rizdtor, Amid-
cios, satiric, care si invenineazd putin, nu se gdseste la
poporul spaniol. Nu e adevdrat. Sint popoare care n'au
spirit, allele care au prea mult si transformd totul in zefle-
mea, de nu mai poli alege nimic din seriositatea i sfinte-
nia vietii. Cunoastem i noi aceasta. Sint lush' si de acelea
care-si ascund risul.
Dintre acestia skit Spaniolii, si ce mai minunat monu-
ment al humorului poate sä existe in once literaturd decit
Don Quixote" al lui Cervantes, in care Dumnezeu stie ce
n'au vrut sd vadd criticii literari cari se transpun pe (Hu-
sh in opera de care vorbesc, in loc sd pund opera in in-
telegerea lor. Au you sä vadd in opera lui Cervantes o
satird, pe cind bietul om, con lemporan cu Filip al II-lea,
cduta sd. ardte numai ca, dacd Maiestatea Sa este asa de
melancolicd si de tristd, poporul spaniol n'a pierdut nimic
din buna dispositie de odinioard. $i, atunci, inteo vreme
www.dacoromanica.ro
166 Trei conferinte despre Spanla
chid se cetiau romane analoage Cu cele care se debiteazA

In fascicule In timpul nostru, el §i-a bdtut joc de dinsele,
ceia ce altii Infdtipu serios In romanele din evul media
el a infAti§at in gluind FOrá. Indoiald cea mai abundentd
glumbi care s'a scris. Nici Don Quixote" nu e o operd de
uniiate, ci o serie de incidente, o poveste dupä altà po-
veste, pentru ch' se pare cd publicul cerea sä fie astfeL
Si de aici, ca i In nesfir0tele coloane din Cordova, ca
In nesfirsitele episoade ale romancerului, micile scenete
din Don 'Quixote", care nu incepe deci cu intentia de a
mintui acolo, ci se sfirse0e unde publicul a crezut cá
s'a spus destul.
Dar Don Quixote" mai are o insu0re care nu se ob-
sell/ de obiceiu: icoana vietii spaniole adausd pe urzeala
deslInaLA a povestirii: Romanul corespunde astfel foarte
bine tablourilor lui Murillo care infaitiseazd strada i cu
infdtiOrile de Velasquez ale unor aspecte naturaliste
din societatea contimporand. Este o negare a solemnului
o desváluire a adevárului umil, IntovArd0t de o satird.
Impotriva artificialisdrii unui popor care nu e artificial.
- Aceastà literaturá se continuá In bund parte In seco-

:
lul al XVIII-lea, 0 Dracul . chiop al lui Lesage nu e de-

cit o imitatie a unuia din acele romane spaniole zise
picaresce, din secolul al XVIII-lea, care se disting prin
glumd §i naturaletd §i care formeazá partea cea mai vie
a scrisului spaniol contemporan.
Cit despre arta ea insA0, aceasta a cedat inaintea

gustului frances. La Escorial, Bourbonii au addugit un
alt palat, un fel de Versailles, cu acelea0 lungi saloane
inapodobile cu tapiterii flamande i picturi italiene. Nu
s'au multumit cu aceastd innoire a vechilor palate, ci,
precum Francesii aveau Marele i Micul Trianon, au fdcut
Bourbonii din Spania acela0 lucru. In grddini mai in-
Horne decit cele francese, supt un cer mai indurAlor,
au IngrAmddit In jurul Madridului mici palate ca Aran-
-
www.dacoromanica.ro
juez, ea Buen Retiro, care nu sint decit transplantarea ar-

tei gingase de agrement, incepind prin sali lungi de ee-
remonie incheindu-se in ietdcute de retragere pentru
o via0. cimpeneascd.
La sfirsitul secolului al XVIII-lea insà, geniul spaniol

dr, cloud manifestdri autentice.
Este inimilabild färd indoiald in toatd literatura contem-
porand fabula, de un accent asa de arhaic, de o intelepciune
asa de profundd, de o gratie asa de desdvirsitd, a lui La
Fontaine, dar lingä fabula francesä se poate pune foarte
bine fabula spaniold a lui Yriarte, de la sfirsitul acestui
secol, fabuld pe care a imitat-o asa de tinereste, aproape
copildreste, Florian Yriarte este om din vremea lui, i fa-
bula lui e o amid a spirilului critic spaniol.
-
Gluma ascutitd deosebeste talentul lui Yriarte, dar ge-

niul spaniol se intrupeazd mull mai bine cleat in acest
modest fabulist in Goya, unul dintre cei mai mari pictori
cari au existat vreodatd. E in el atila noutate pentru vre-
mea lui inch cutare din tablourile lui poate fi luat foarte
bine ca represintind tehnica de la 1870. Cutare din nu-
durile lui Goya, acel de la iduseul din Prado, poate fi
pus aldturi de ce a dat mai bun acest gen in veacul al
XIX-lea, din care pictorul a apucat totusi numai vre-o
doudzeci de ani. Talent multiplu, el a stiut In acelasi
timp sä infdtiseze cu un adevdr nemilos Curtea lui Ca-
.
rol al IV-lea. Cu bate intentiile ce s'au atribuit artistului,

aici e numai adevdr,fdrd intentie de satird. Dar omul care
represinla,fdrd sà cauLe sà pdtruna In bunele grata ale re-
gelui sau ale Curtii, familia regald, cu caricaturalul bdtrin
slaba, rdutdcioasa regind, s'a coborit la viata de toate
zilele a poporului spaniol. A vdzut-o pretutindeni, si la
oamenii de la oras si la cei de la cimp, asezati pe iarbd,
mincind In gripe; i-a prins in distractiile lor de Duminecd
serbdtoare: nimic n'a scdpat de ochiul sdu pdtrunzd-
tor din bate aspeclele vietii populare de atunci, asa in-
cIt tablourile lui sint o enciclopedie a acestei vieti popu-
lare din Spania.
www.dacoromanica.ro
168 Trei conferinte despre Spar
Si, pe urmá, end portile s'au deschis larg pentru ca

eticheta sd fie zvirlità afarà, pentru ca moda intepenita
a secolului al XVIII-lea sd fie inlaturata din arid si lite-
ratura, romantismul spaniol, care in domeniul arhitectu-
rii, picturii si sculpturii nu a putut manifesta o mare
putere de productie, a avut represintanti hieran i de frunte.
Byronismul, geniul satanic, diabolic, capricios si inveninat
al poelului engles a trecut la Espronceda, magnificenta
coloratd a versului lui Hugo a inspirat pe Zorilla, care,
In deosebire de poetul frances, a caulat toldeauna sd spri-
jine splendorile elocventei lui versificate, vorba lui armo-
nioasa pe fondul national asa de bogat care se °feria,.
inteo ametitoare abundentd, inspiratiei poetilor.
Si, end, pe la jumdtatea veacului al XIX-lea, avintut
romantic s'a oprit, chid a fi romantic insemna a apar-
tinea altei epoce, end lumea se saturase de cavaleri cu
mandolinä supt balcon, de rdzboinici incrucisind spadele,
de misterele diabolice prin castele parasite, clnd s'a ajun§
la infatisarea simpla a vielii actuate, la un realism cum-
Omit, Spania a avut o epocd foarte imbielsugatá. Se ce-
tesc §.1 astazi cu deosebita. pldcere Povestirile de
ale lui Antonio de la Trueba. O femeie care-si ascundea
numele adevdrat supt pseudonimul de Fernan Caballero a
infatisat si ea aspectul realismului spaniol de atunci.
Acum vre-o treizeci de ani, in foiletonul unei gazete
foarte raspindite pe atunci, Vointa Nationald", s'a dat
traducerea unui roman spaniol scris de cel mai simplu
si mai sobru dintre scriitorii veacului al XIX-lea, Pe-
pita JiMenez" de Juan Valera.
Literatura aceasta s'a continual apoi, intfo forma mai mo-
dernisala, prin cea din ullimii ani, care merge prin Perez
Galdos drept la Blasco Ibariez si la sintesele lui de viata
spaniola actuald.
lar, daca se intreaba." cineva daca, alaturi de romanele
care au cistigal cercuri asa de largi In Europa si in lu-
plea intreaga, nu numai in Spania, aldturi de aceasta li-
teratura in pro* poesia spaniola n'a continual, aceluia
www.dacoromanica.ro
IV. - Literatura si arta 169
trebuie sà i se árAte cdtre regiunile americane in care

s'a stramulat de multd vreme inspiratia spaniold si care
au dat, prin Ruben y Dario i alti scrillori de limba
spaniold, ceia ce poale fi mai delicat i mai simtit in li-
rica aceasta diafand a timpurilor noastre. Din drama spa.
niold, un Echegarray a trecul si pe scindurile teatrelor
noastre, prin Marele Galeoto".
Pe cine ar crede cd lucrurile pe care am cdutat s6. le in-
' fdtisez asa de scurt in aceaslä ultima conferinta snit cea
initiare romaneascit in domeniul spaniol, il rog
sà primeascà incredintarea cd nu de astazi poporul nos-
tru are cunostinta scrisului spaniol. Aslazi dimineata a-
veam pe mash', la Academia Romina, o ciudatä carte de
format mare, tipa.'rità pe Mille albastrd, cu
care se chiaind Critil si Andronic. Tipdrild la Mitropolia
din Iasi, s'ar pdrea a fi o carte bisericeasca. Aceasta
lucrare, care merità a fi retiparita si din causa bundtd-
tii traducerii, nu e decit opera spaniold a lui Guevara.
Ceasornicul Domnilor al lui Nicolae Costin este el insusi
opera unui scriitor spaniol din aceiasi vreme. Pe la 1840
ceva, chid se celebrau la Madrid vestitele cdsdtorii spa-
niole ce erau sai provoace o conflagratie europeand, cind
se discuta cine sä fie soLiii celor doud fete ale lui Ferdi-
nand al VII-lea, pe vremea aceia era la Madrid un Ro-
min, din cei mai bine inzestrati pe cari i-a avul istoria
noastrd contimporand, Mihail Kogdlniceanu. Mihail Koi-
- gálniceanu, care represinta in momentul acela de sigur
forma cea mai autentica a geniului romdnesc, se gásia
In Spania. Avem la Academia Romind, despre Spania,
In notele lui o sutà de pagini de manuscris din care
n'au aparut decit citeva bucdti rdzlete, si nu cele mai
bune 1 Un adevdrai tesaur literar care aproape de o anal
de ani zace pierdut in manuscris. mire allele citlatorul
povesteste cum a ajuns sa iubeascd Spania and avea
' ,Inuariul Ginmasiului din Giurgiu,
www.dacoromanica.ro
- no,* -
Trel corded* despre Spapla
'
patrnsprezeçe ani, cetind pe Gonzalü de' Cordova; de .atunci

a avut visiunea lumii spaniole si a cautat sd o vadd. A-
.
fost foarte bine primit In societateá. spaniold. Unul din
fiii lui are un volum din Letopisefr cu o dedicatie catre
o prea-iubita, mug querida, _persbanA feminina din. Spa-
nia. El a amosput si pe prea-fruMoasa, filed .a ,ducesei .de
Alba, care era sa fie Imparateasa Eugenia. ,
In ziarul Presa din 1877 un necunoseut dadaca nu e 6

traducere - foarte frumoase pagini de .drumuri spaniolé.
Astazi, chiar, la Camera, Intrebam &cal Intre atltea
caledre care se creiazd, n'ar fi fost bine sa existe i una
de li:eraturä spaniold i portughesa, pe care ar pute-o o-
cupa un profesor secundar din Craiova, profesorul Telega,
care a tipdrit a.cum,-1n wind o.àntologie spaniolà care'
'are cleat un singur defect: traducerea e mai, bund de-
cIt bueatife pe, care le-a ales. Dar cunostintile lui de lite:.
ráturà spaniolä slut atit ,de adinci incit nu de- astdzi,,
ci de mult merita locul de conferentiar. .1a Uniyersitgea
oin Pticuresti.
. Cum se vede, dad.' Romania este .tara. cea ,mai -negu-
noscutg. in Spania, Spania e totusi ceva, ma" bine. cunnsn
cuta la noi. Si, dacä aceste conferinte au contribuit la asa
ceva, doresc sa ne IntIlnim peste -cltiva ani pentru, a
constata ca din dibuirile de aslazi a, iesit una din acele. opere
de infratire de care simte nevo:erraa noastra latinä Inteun
timp chid toate rasele ,tind manifestá .simtul. lor, de
splidaritatet , z, .
,
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagina
Mewl zile prin Spania
Spre Spania . . 1
II.La Bascii francesi . 5

IV. La Bascii spanioli . 7
W. In Castilla . 12
Madridul . . 17
Cetatea gotica Toledo 29
Escorialul .
38
Cetatile maure 47
Granada . 63
X. In Catalonia . . 75
Catalonia francesd. . 80
Citeva observatii razlete 83
Trei conferinte, la Teatrul National din Bucurefti, despre

Spania
Tara . . 91
Poporul . . 108
Istoria . . 128
IV. Literatura si arta . . l49
www.dacoromanica.ro

Câteva Zile Prin Spania

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Câteva Zile Prin Spania

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

_

EDITURA CASEI SCOALELOR

Din Paris spre Vestul frances. Acelasi larg cimp de brand:

desteaptà In minte la trecerea pe la Amboise, cu pacea de

Platoul inalt continua" cu terna-i galbenA asternutà peste

malul inalt, cununat cu vechi rdmdsite de ziduri si cu cons-

pitoresti, e cel italian. Sau mai degrabá este o lume a Su-

Sfintii crestini se amestecá cu pietroasele numiri ale imemo-

Aici cercetarea cartii de trecere e inch' mai ingrijità supt

ceas din imensa bisericd nouá, Cu pretentioasa cupolg, clo-

Provincia poartà numele, probabil preistoric; de Guipoz-

In putine locuri din lume se poate vedea frontul de splendide

pentru vecie, intre pomii asupra cdrora atirnA greu vAlAtucul

proaspdtä si coastele apar pustii si aproape desgolite, de si

a recuceririi" contra Maurului, supt steagul crucii, cu pri-

Castel modest, suit pe clame sus,

Dar in tara striatá de linii care o taie in lat muntele re-

prelingindu-se de-a lungul vegei" de roadá. Smerite vechi

galic" din Sud-Vest. 'Burgenlandul", Muntenia", fa'cu uni-

14 _ Citeva iile prin Spatila

'daca -ea 'impune o - limbd, castilana, nu .poate crea si o arta -

Tara castelelor" si a ogoarélor urmeazd; aceiasi de la un _

krup de case galbui la altul. Pe drumurile. albe treC marile

vechiu centrii arab, reSedintk -de valiu, se anuntä- printeuii

devenit oficial, -regal", Malta' in Virful .zdravänului turn gal-

Ciudate dru'muri de tarä, Inguste, ssteinitei nepavate : se'

mágarul lui. Cáläreste ca femeile, cu amindouá picioarele de

.,-Si nici mdcar regalitatea _ nu i-a dat .Madridului iubirea

Imensul oras a putut duce si mai . departe, cu o crescindá

A trebuit ca Bourbonii, obi$nuiti cu o Metropold la 'hide-

ora$ului, Cismegiul madrilen, care n'are trandafirii alui nostril).

Bursa, cutare Legatie caré vrea sá se impuie (imponieren

cu o liniste junonicd in obraz, cu calma lumina" adincà a

inalte si a cirligelor negre, cochete lingá urechi, si, vai !, si

$i exilate aici, a fost maret. Un Vatican al regalitátii-idol tre-

lath' litiera de piele, abia aurita, a emperadorului" celor cloud

time cu cgutáturi de familiard prietenie, $i putintel, cu min-

Biserica, ea a rdmas in Scaun. Dar nu mai porunceste

neisprävit se desface tin sentiment de frátie umaná si de

Vechiul Madrid" figureazd inteo expositie care formeaz4

modernul cermai bizar isi capAtA dreptul in zidiri enorme :

Casa princiarà de pe acele vremi avea insA podoabe pe

odihna de DuminecA la lard pe iarba proaspätä, in ame stecul

viata adincd a poporului, acoperitá de suprafata strAlucitoare,

Aldturi Cu o organisare oficiald a invátámintului care mi-a fost

Soarele s'a intors dupá amiazi, luminind zdpada nouá de

leste, la tarde, in fund margenea norilor si margenea mun-

Spre seard Madridul are o alta infdtisare decit in ceasu-

coif nemtesc, face pe capelmaistrul in cacofonia automobile-

Icoana dublei vieti a Spaniei dinastice e $i admirabila co-

reusitd, Cu atit mai putin o fericitá sintesd. Ce a fost in a-

Italia a contribuit larg la triumfurile estetice ale unei re-

insular al Siciliei, cu protecfie devota asupra Romei. Pinturic-

nese, Guido Reni si indrázneful Tiepolo, care-si are aici o no-

vieii d'imprejur pe care o infelegeau adinc si o iubiau ina-

spaniolá a cutkii Madone. Noua picturà spaniolà va rà-

In jos de Madrid, pe drumul goticei Tolede, orizontul se

O represintatie de opereta invie pe scend o Spanie de a-

croitä asupra vestei solemne. Se tin discursuri In limba cea

decit la cintáreata care cinta din instinct cu farmecul glasului

Am cercetat $i restaurante populare, de caracter arhaic,

Seara, cafenelele se umplu de o lume amestecatá, care stA

Admiri marele lux al bulevardelor largi, al caselor cu in-