Dumitru TEPENEAG - biografie - (opera si scrierile)

n. 14 febr. 1937, Bucuresti.

Prozator
Fiul lui Dumitru Tepeneag, contabil, si al Nicu-linei (n. Badicioiu), licentiata
inlitere.
Clasele primare intre 1943 si 1947 la Scoala "Iancului", din Bucuresti.
Liceul "Mihai Viteazul" si (in urma unei mutari disciplinare) Liceul "Matei
Basarab" din orasul natal.Dupa ce in 1955 este respins la Facultatea de
Medicina, devine student pentru trei ani la Facultatea de Drept, apoi
abandoneaza. In 1956, participa la manifestatiile studentesti si scapa de arestare
ca prin miracol. Absolva Institutul Pedagogic si e un an prof. de romana in
corn. Radovanu, de langa Oltenita.
In anii 1957-1963 scrie pentru sertar si isi prefigureaza, ntre dou beii
cu Leonid Dimov, teoria onirismului. Joaca sah in concursuri, pasiune ce va
ramane statornica si-1 va conduce spre unele performante. in 1964, debuteaza cu
proza in Gazeta literara, cu sprijinul lui Sami Damian, pe care il cunoscuse la un
club de sah. Dupa numai cateva luni, devine membru al Uniunii Scriitorilor, la
recomandarea lui Fanus Neagu. Debuteaza editorial cu voi. de proze scurte
Exercitii (1966), urmat de Frig (1967). Ia nastere grupul oniric, animat de
TEPENEAG si L. Dimov, carora li se alatura Virgil Mazilescu, Daniel Turcea,
Vintila Ivanceanu, Florin Gabrea, Iulian Neacsu, Emil Brumam, Virgil
Tanase, Sorin Titel, activ si coerent pana in 1971, cand se destrama. n 1968,
pleaca pentru cateva luni la Paris si se intoarce excitat pe fondul "Primaverii
de la Praga"; atitudinea devine politica si se radicalizeaza; publica in
Luceafarul o serie de patru articole despre onirism, intrerupta de cenzura.
In 1969, e redactor pentru scurta vreme la Romania literara, iar apoi este
chemat de Marin Preda s fie editor la Cartea Romaneasca, unde sprijina, fara
succes, romanul Ostinato al lui Paul Goma.
n 1971, e din nou la Paris, vorbeste la "Europa libera", publica art. despre
Goma, iar dupa "tezele din iulie" il sustine si stimuleaza sa-si radicalizeze
protestul.
n 1972, apare voi. Asteptare, dar e retras din librarii dupa o saptamana
(simultan apare in trad. lui Alain Paruit voi. de nuvele Exercices d attente); i se
retrage autorului dreptul de a mai publica; obtine repede pasaportul decisiv
pentru Paris fapt ce-l face s se ntrebe, sunt socotit mai periculos n Romnia
dect n strintate?.
n 1973, ii apare tot in trad. lui Alain Paruit vol. Arpieges, versiunea
franceza a romanului Zadarnica e arta fugii (1991); n 1974, calatoreste in SUA.

n 1975 este exclus din Uniunea Scriitorilor. I se retrage cetatenia romana prin
decret prezidential. In 1977, trimite un "dosar Goma" la Casa Alba. Publica Les
Noces necessaires (1977), aparut in Romania abia in 1992. I se refuza cererea de
naturalizare; un an cu o bursa la Berlin, cu pasaport de apatrid. Resemnat,
obosit, suparat rupe legaturile cu exilul si se refugiaza in sah.Sunt n rolul
vcarului suprat pe sat. Nu mai vreau s vd romni.;
Publica o carte de specialitate La defense Alekhine, traduce alte doua din
ruseste, castiga campionatul Parisului; intrerupe orice activitate literara in
intervalul 1978-1984. Reincepe sa scrie, de asta data direct in franceza, si
publica Le Mot sablier (1985; in romaneste Cuvantul nisiparnita, 1994), Roman
de gare (1986; in romaneste Roman de citit in tren, 1993), Pigeon voie (1988,
sub pseud. Ed. Paste-nague). Dupa ce publica, la Paris, o antologie - Quinze
poetes roumaines (1990) - reincepe sa scrie in romana, publica "sotroane" si
interviuri in presa din tara, culese in voi. Reintoarcerea fiului la sanul mamei
ratacite (1993); face cunoscut un jurnal din anii 1970-1972, Un roman la Paris
(1993). Publica Hotel Europa, 1996; Pont des arts, 1999. Premiul Uniunii
Scriitorilor (1991, 1997).