A YMW.A.4. ammzrn.

a=am

BisERIcA
A

ORTHODOXA ROMANA',
Revista Periodica Eclesiastica.

ANAL AL XVII-lea, No. 3.

I TT I\T I

TABLA MATERIILOR. ".10)

1.-A
Pag
I Alegerea, investiture i instalarea
I. P. S. Primat . . . . IXX III
II Documente inedite 193
III InvetAtura Bisericeseti 225
IV 0 tracli-tie despre st. Nichita Roman 242
.V Lectiune inaugurals la studiui Isto-
,
riei Biseric(-3sti 243
VI Etica evolutionists 0 etica cresting 259
VII Unirea planuita, in Roma a Bisericei
Orientale .!si.,,,(.4i ,tale
.., . . . 279
1 VIII D911 atill.111';'' J . . . 2H7

.e.
..' /2.-4-----e--D
"C-
/V It SECTiA iSTORtE4 f:1$14
0.4

D-PI'llEt R. ?
1311CUR4TEI. L
C*1 f,-0.
4itraA, "--6-a;i'i cigt;14ccesici:
54. Sir, b-inci,datele- Unite, 34 en,
-- I 893.
___.--------
',.
~144 7.~WIFAV. FAWCticrAff<V,,,, ,I

I
www.dacoromanica.ro
 Alegerea, illvestitura si illstalarea I, P. S. Mitropolit al
Ullgro-Vlachiei 0 Primat al Romania
D9 D9 niensai%
Scaunul Mitropolid Primate, devenind vacant,
in urma retragerd prin dimisiunea 1. P. S. Iosif
Gheorghiau, §i duph o locotenentIt administrative
de 20 clile, Inaltul Guvern in solicitudinea sa, ca
acest sant scaun sa fie cat maT curand ocupat de
titular, a convocat pentru cliva de 18 Mail curent,
marele colegiu electoral comform art. I, din legea
pentru alegerea Mitropolitilor qi Episcopilor epar-
hioti, cum qi a constituird SantuluY Sinod al S-td
BisericT autocefale ortodoxe Romane.
Inainte insa ca mernbriT acestul colegiti electo-
ral, as intre in sala de alegere, a avut loc in cathe-
drala Mitropolitanh un Te-Deum, la care a oficiat
P. S. Gherasim Timuq Piteqtenu. Duph finirea a-
cestui Te-Deum, membriT S. Sinod, ai SenatuluY qi
aT Camera, luara loc in sala qedintelor A dullard
Deputatilor, care de astA data a fost presidata de
I. P. S. Mitropolit al Moldovei qi Sticevel D. D. Io-
sif. La apelul nominal respund in total 233 votantT.
Votul a fost secret. Fie care, conform anuntaluT
presidial, trebuea sa depund votul s6i1 in urns, che-
mat pe rand prin apelul nominal.
La despuerea urnd, publicul asistent, care uni,
www.dacoromanica.ro
 II
plea tribunele adunka, astepta cu nerKbdare re-
sultatul votuldi, care fu urmatorul :
Votanp 233.
VoturT exprimate 220.
Majoritate absolulta 111....
Au intrunit dintre P. P. S. S. EpiscopT cu drept
elegibil:
P. S. Ghenadie Episcopul de Argesiu 168 vot.
I. P. S. Mitropolit al Moldova losif 47 ,
P. S. Silvestru Episcop al Husului 7
Presidiul anuncand mareluT colegiu electoral re-
sultatul, proclama, de Mitropolit Primat al Romani-
a, pe P. S. Ghenadie Episcop al Argesului.
La acest anuncTu intrega adunare, cum si publi-
cul asistent, a erupt in aplause prelungite si entu-
siasmate pentru fericita alegere facuta in pers6na
P. S. Ghenadie. Pe fata fie cdruia sa citea o multu-
mire suflet4scit si o bucurie deosebitA, ca bunul
llumnecleil a dat Mitropolid Primate a Romania, un
barbat plin de calitAti nobile si patriotice, un bar-
bat plin de pietate si credinaos servitor al Dom-
nulut
Mitropolia Ungro-Vlachia, atat prin posiciunea
sa, ca prima"Mitropolie a RegatuluY, cat §i prin ve-
chimea i trecutul a, mare si net6gaduit i se cu-
vine sa aiba parte de un Elsa Ierarh.
P. S. Ghenadie de Argesiu, urcandu-se la tribuna
rosti urmatorea cuventare:
Prea Santit1 Frail Episcopi,
Domnilor Senatorl,
Domnilor Deputarl;
Un moment de mat mare emotiune de cat cea de as-
tacp, in viata mea n'am avut, privind viitorul si munca
ce mi se destasura acum, pentru susinerea, Bisericel nO8-
tre nationale romana ortodoxa.
Mi se ridica vifor de gandurl, cand cuget la greua
sarcina ce trebue sa port ; insa nadejduesc in ajutorul
www.dacoromanica.ro
 iii
celdi A tot Puternic Dumnedeul parintilor nostri ei
in concursul fratilor mei Episcopl si al domniilor vOstre
si asa cred, ca voiu invinge orl-ce piedica.
Prin acest intreit ajutor voiti putea pasi pe calea ade-
veratel propasiri cerute de timpul present, pentru ridi-
carea Bisericei si a nemului acestuia. Nu voia cruta dar
nici ostenela, pentru a ajunge unanima dorinta a credin-
ciosilor si iubitilor nostri parinti si a fiilor acestora.
Domnilor Senator];
Domnilor Deputatic
Prin bine-voitOrele domnielor vOstre voturl date astil.c11
in favorul meu, pentru ridicarea la demnitatea de Mitro-
polit al Ungro-Vlahiei si Primat al Romaniel, pe care
trepta s'aa ilustrat prin o munca fara preget nemuritorit
Mitropoliti ca Grigorie, Neofit, Nifon si altil, atl facut ca
restul vietel mele, cat va bine-voi Bunul Dumnedea sa
mi-I mat prelungesca, sä-1 sacrific pentru binele terei si
al Bisericei. Cand insa pronunt eBiserica» inteleg «tarav,
cad si fericitul apostol Pavel adresandu-se catre credin-
closit set a dis: «Vol suntett Biserica lul Dumnedetp ;
dee' si eu indreptandu-me dire Domniile vOstre die: "Vol
suntect biserica lul Dumnedeil, si cel ce va strica acesta
biserica, va primi pedepse ceresti». Nu vol lipsi, Domni-
lor, nici odata de la inteleptele sfaturl ale Coroner; void
fi alent la Vote bunele si folositOrele proecte ale guver-
nuItil expre3iunea terel,aruia iT voiti da tot concur-
sul putinclos. Nu me voitl depIrta de la datoriile mele
catre Cara, si Biserica, si on de cate on vol fi reclamat
de aceste marl interese, voia fi gata a'ml sacrifica chiar
viata.
Cu fratil mei intru Christos Prea Santitit Episcopl si
Arhierel, membril at SantuluT Sinod, voi 'Astra cu sari-
tenie cea mar athl.nca pace si dragoste canonica, pentru
a putea conduce in liniste Biserica lui Dumnedeti pe Ca-
lea cea adeverata, stability de Santil parinti la cele septe
sinOcle ecumenice.
Traiasca Romania!
Traiasca Majestatea Sa Vitezul si inteleptul nostru Rege
Carol I 0 Augusta nOstra Suverana Regina Elisabeta!
Traiasca. Altetele Lor Principii Mostenilort Ferdinand si
Principesa Maria! www.dacoromanica.ro
 Iv
La 4 ore sedinta se ridica si marele colegia, electoral
se declara inchis.
La esirea in aduuarea deputatilor, alesul Inalt
Ierarh, a Post iutampinat de o imensa multhne care
neputand strebate in localul aduard, asteptab. sa
salute cu respect pe alesul luT Dumned.eil si al na-
tiund, pe care '1 primira cu respectudse urale.
Actul acesteT alegerT trebuea solemnisat dupa o-
rhnduiala si in adever, 4:iva de 21 Maih, and cathe-
drala Mitropolitana 'si serbatoreste pe patroniT eT, fu
designata si pentru investiture si instalarea nou-
luT ales.
Conform frumdsd traditiunT, noul Mitropolit a-
yea sa rnerga la Palat, spre a primi din mAnele M.
S. RegeluT toiagul ArhipAstoral.
Acesta procesiune s'a petrecut conform progra-
muluT in urmatorul mod:
VinerT, 21 Maiti, find cliva hotariltA pentru in-
vestitura I. P. S. S. PArinteluT Ghenadie, ales Arhie-
piscop si Mitropolit al Ungro-Vlahid, Exarh al Pla-
iurilor, Primat al Romhnid, la orele 2 dupa amiacy,
o trasura de gala a Curter, merse in curtea Santa
Mitropolit, de unde Inalt Prea S'antia Sa, porni la
Palat.
La orele 25/4, cortegiul s'a format in modul ur-
mator :
D. Prefect al politieT CapitaleT ;
Done plutdne de cavalerie ;
AmendouT protoiereii Capitald ;
Trasura regale cu I. P. S. S. Mitropolit Primat;
Alte done plutdne de cavalerie ;
La drepta si la stAnga trasurd Inalt Prea Santi-
ei Sale, se Linea cate un major.
La orele 3, cortegiul sosind in curtea PalatuluT,
garda esi, presentA arma, jar musica intone ,,spre
rugacTune ".
www.dacoromanica.ro
 -- V

Inalt Prea Santia Sa, intampinat la peron de D.

Adjutant de serviciti qi in capul schreY de onore de
D. ef al Casey militare regale gi de D-nil AdjutantY
regalT, a foss condus intr'un deosebit salon de pri-
mire.
In sala TronuluT qi in sala cea mare de primire
a Palatulul se aflat adunatT: membrii S-tuluY Sinod,
D-niT Mini$ri, D-niT SenatorT, D-niT Deputatl', inalta
curte de casatie, inalta curte de compturY, consiliul
comunal, D. Prim- preedinte, PreqedintiY, D. Procu-
ror-general qi Procuroril culla de apel, D. Prim-
preqedinte qi Prim-procuror al tribunaluluY de Ilfov,
D-niT Secretary generall qi DirectorY aY ministerelor,
D. Comandant al corpuluT II de armata cu D -niY
GeneralT §i D -niY ColonelY qefT de corpurY presenti in
Capitalh, precum qi m.ti multe alte notabilitati.
Amintandu-se sosirea Inalt Prea SantieT Sale, M.
S. Regele, insotit de AA. LL. RR. Principele qi
Principesa Romania §i precedatT de D. of al Casa
militare regale qi de D -niY AdjutantY, all facut intra-
rea in sala TronuluT.
pupa ce Majestatea Sa s'a suit pe Tron D. Mi-
nistru al cultelor cu D. Sef al Casey militare qi douT
Adjutanti regalY, at introdus pe I. P. S. S. Mitropo-
litul Ghenadie, precedat de protoiereiT CapitaleY qi
urmat de arhidiaconii Mitropoliel.
Inalt Area Santia Sa, imbracat in mantie, ajun-
end la fata TronuluT, D. Ministru al cultelor luand
din mina arhidiaconuluT Carja, o remise M. S. Re-
geluT §i apoT dete citire diplomeY nouluY ales.
Majestatea Sa 'nand carja, a dat-o Inalt Prea
Santitulul Mitropolit Primat, clicendu-i:
cIncredintez Inalt Prea Santiel Tale Toiagul arhiepO.sto-
resc, spre a Te investi Mitropolit al tingro-Vlahiei si Pri-
mat al Romania

www.dacoromanica.ro
 VI

ApoY a 'rostit urmht6rea cuventare:

«Tnalt Prea Sanlia Ta find ridicat la cea mal Inaba
«trepta a Santel Bisericl autocefale romane, cu vie mul-
«lumire 'TI-am inmanat, tocrnaI in cliva Sanlilor Impe.
«rall Constantin si Elena, cand Mitropolia prasnueste bra-
«mul seu, Toiagul arhiepiscopal ca sa obladuesci cu dra-
«goste si ingaduinla turma ce'TI este incredinlata.
«Inalt Prea Sanlia Ta esti al 3-lea Mitropolit al Ungro-
«Vlahiel si Primat al Romaniel, ales de marele Adunari
«dupa legea organicti, prin care s'a restabilit Biserica pe
«temeliile canonice, pastrand vechile datine ale Terel.
«Sunt mandru ca sub Domnia Mea s'a aseqat stator-
«nic Episcopatul si s'a imbunatait, in sfarsit starea de-
«rului mirean, asigurandu-se tot-d'o-data si viitorul sett.
«Magulit poti fi Inalt Prea Sanlia Ta, ca glasul popo-
«midi si increderealfralilor Tel in Christos, to -at desem-
«mat a ocarmui, ca presedinte al Sinodului, trebile bi-
«sericesti. Acesta mare si vrednica sarcina va mangaia
«pe Inalt Prea Sanlia Ta, ca parasesti acum frumOsa E-
«piscopie de Arges, pe care al pastorit-o 18 ani cu blan-
«dele si cumintenie si uncle al avut fericirea a tirnosi cel
«mal falnic monument religios, reinviat din cenuse in
«WU stralucirea sa.
«Te mal poti mandri, Inalt Prea Sante Parinte, de a
cfl urmasul atator Mitropolill marinimosi, cari au ridicat
«Scaunul Arhiepiscopal al Ungro-VlachieI prin evlavie si
«erudiliune, dandu'l un renume, care a strabatut peste
«hotarele Terel. Neultat a remas numele Jul Antim care,
«in fericitele vremuri ale lul Constantin Basarab, a fost
«plin de grije pentru Santa Biserica si care a incalclit pe
«fiil seI sufletesti cu cuventarea miscatOre si cu inveca-
«tura evangelicesca, respandite de el insusl, in mal multe
llimbI, in tot resaritul. Didachiile sale sunt Inca asta-Cl
«pilde frumOse de cugetarT adanci si sfaturi duhovnicesti

www.dacoromanica.ro
 VII

«pentru ierarchl si slujbasi al bisericei. Pastram si o a-

mintire recunoscrtOre Mitropolitulul Grigorie al II-lea.
Talma.cirea sub Vladicia sa a celor 12 minee, care se
»retiparesc asta-di, au deschis drept-credinciosilor un isvor
«bogat de mangaere si de inaltare de suflet. Episcopul
Kesarie de la Ramnic dice de acest vrednic Arhiepiscop
in precuvOntarea sa a mineelor: Pastorul Ungro-Vlahiel,
«pe care vecul de acum 'si-1 socoteste si e de cinste si
«patria sa se faleste cu el ca o podOba .

Nu me incloesc ca vel pasi, malt Prea Sante Parinte

«pe urmele acestor insemnati Mitropoliti cari, au desfasu-
rat atata rivna si osardie, spre a intari credinta in ini-
«ma poporulul.
Suindu-Te acum pe Scaunul Mitropolitan al Ungro-
Vlachiei, malt Prea Santia Ta poti fi sigur pe tot spri-
«jinul Metl; din adancul sufletulul 'Ti doresc multi ani
de stepanire si ca Dumneleti sa Te conduca si sa Te
lumineqe in santa Ta chiemare

La care I. P. S. S. Mitropolitul a respuns:

Sire,
Primesc cu recunostinta si respect din manile Majes-
tatei VOstre acest Toiag pastoresc, cu care me voitl sili
din t6te puterile mele,Fa pastori Biserica lul Dumneclett
si credinciOsa turma din acesta de Dumneclea scutita. E-
parchie, conducendu-o, dupa voia Domnuldi, pe calea pa-
cel evangelice si a dragostei crestine.
Dumnecleil, carele tot-d'auna pe cele neputinciOse le yin-
deca si pe cele ce lipsesc le implinesce, me va ajuta si
pe mine smeritul cu darul sett cel sant, spre a fi la
inaltimea chiemarel si spre a putea lucra in via Sa pe
calea mantuirel, pentru care stop El, cu puterea cea ne.
marginita, si lera, 'mi-a incredintat acesta carma de pas-
torie, Cu aprobarea si intarirea Majestatei VOsue,

www.dacoromanica.ro
 VIII --
Sire,
Cele desavarsite sub mareta Domnie a Majestatel V6s-
tre, pentru intarirea si inaltarea Bisericei, si cari au is-
vorit din nesecata MajestAtei VOstre evlavie si dragoste
pentru ale religiei si ale tares att inscris cu litere de our
in analele Bisericei nOstre numele MajestAtel VOstre.
De aceea am convingerea adiinca cb. puternicul Vostru
sprijin nu'ini v'a lipsi nici odata in smeritele mele n6zuinti
de a lucra pentru ridicarea Bisericei nOstre nationale si a
r6spunde ast-fel la asteptArile Majestatel V6stre si ale Wei.
V6 multumesc, Sire, pentru bunele cuvinte pe care
Majestatea VOstra 'ml le-a rostit, si voiti auta, Sire, ca
In tot timpul, sa implinesc cu santenie si respect inte-
leptele sfaturi ale Majestatel V6stre, pe care le voiti pas-
ta ca pe eel mat stump odor.
Sa traits Majestate !
S. trAiasca Majestatea Sa Regina !
S6. traiasca Altetele for Regale Principil Mostenitori ai
Cor6nel!
Traiasca si inflor6sca. Romania!
Dupe aceea Majestatea Sa qi Altetele Lor Regale
ail felicitat pe Mitropolitul Primat qi, dupe ce ail
mal convorbit cu mal multe persOne presinte, S'aii
retras in apartamentele Lor.
In urnart, malt Prea Santia Sa a fost recondus
la Mitropolie cu acela0 ceremonial ce a presidat la
sosire'I, cu deosebire mime ca, in trasura malt Prea
SantieT Sale a luat loc D. Ministru al cultelor, pre-
cedatY fiind :
De catre protoerel CapitaleT;
De catre PP. SS. Episcopii eparhiotf in doue tra-
surT regale;
De catre d. Primar al Capitalel §i de catre archi-
diaconul care Linea Calla malt Prea SantieT Sale,
insotit de altY doul diatom.
www.dacoromanica.ro
 IX

In acest timp clopotele tuturor bisericilor din Ca-

pitals ail sunat.
La up. Santa Mitropolii, Inalt Prea Santia Sa a
fost intampinat de catre Prea Santis EpiscopI, Ar-
chierei qi inaltul cler al Mitropoliei qi in urm'a fd-
cendu-qi intrarea solemna in cathedrala mitropoli-
tang, care era plina de credincioqi, 1. P. S. S. Mi-
tropolitul Primat conform traditiunii, saruta santele
icane, pe cand corul ceremonial intona imnul mar-
ceT DomnuluT.
Dupe terminarea acesteT ceremonil solemne bi-
sericeqti I. P. S. S. suind treptele tronuluT Archie-
piscopal qi incongiurat de PP. SS. membriT aT San-
tului Sinod, de d. Take Im...scu Ministru cultelor
de d-nii Preqedintl aT Corpurilor Legiuitare, de d.
Primar al CapitaleT de mar multi domni SenatorT q i
Deputati cum qi de alte autoritati civile qi militare
salutat in numele BisericeT Romane qi al fiilor cre -
dincioqi de P. C. Sa Arhimandritul Dr. Pimen Geor-
gescu cu urmetorea cuventare :
malt Prea, Santite Stepa,ne!
Prima si cea mar de cdpetenie conditlune, ce se impune
ori-carer societat,i, fie ea mare sail mica, este recunOste-
rea unel a,utorita,t1 sail a unul cap conducetor al et
Autoritatea, conditioneza bunul mers al societatel si
deci ajungerea scopulul ce are.
Biserica cresting este cea mar mare societate vechitd.
Ea este acea socieiate, care impreund In sine, aprOpe tad
lumea. Fondatorul acestel societAti, este Iisus Christos, Yard
scopul ce sa, urmarestede ea, este binele si fericirea ome-
nirei. Ea, Biserica, trebue sa recumisc5, o autoritate, care
sä o conducd la scopul hotdrat, alegend si intrebuintand
mijlOce potrivite, pentru ajungerea acestul stop, si in-
laturand in acelasi timp, piedicile ce ise opun.
Unicul si singurul cap al Bisericei crestine, este insusi
fondatorul eT Iisus Christos, El si-a reservat dreptul de a

www.dacoromanica.ro
 X
o guverna, ne veclut, pans la finitul lumel. Ins card El
a voit a se inalta la cer, insusl natura cea materials a
lumel cerea, ca pentru Biserica sa infiinteze o putere,
sail o autoritate vecjuta, prin urmare omenesca, care dupa
invetatura lasata de Iisus Christos si ajutorul Spiritulul Sant,
sa sporesca binele el, in mod direct omenesc si vedut.
Cu acesta autoritate conducetOre visibila, Christos a
insarcinat pe Apostolil sel, adica : cu puterea de a inveta,
a administra santele mistere si a conduce turma cuven-
tattre, sat membril bisericel pe adeverata tale, si dupe
acestia urmasifor for legiuitl;decl a inflintat o ierarhie
bisericesca.
Credinta acesta, s'a sustinut si practicat in Biserica
crestina, in tOte timpurile si in tOte locurile.
Si in Biserica nOstra ortodoxa Romans, a existat ne-
Intrerupt o ierarhie, care a condus poporul roman, nu-
trindu'l cu santa doctrina ortodocsa. Ceva mal mult, Bi-
serica nOstra nationals, avea partea sa deosebita a inre-
gistra, ca multi dintre ierarchiel, prin faptele si activitatea
lor, at remas pans asta-cll si vor remanea pentru tot-
d'auna niste figurl sante, nu numal in cele bisericesti,
dar si in cele ale nationalitatel si nemuluI nostru. EI ail
fost patrunsl de adeveratul spirit al constitutiunel ce Chris-
tos a dat Bisericel sale, ca adica : rolul Bisericel este a
face fericirea poptrelor, si ca biserica find in stat, ea
este dattre a lucra pentru binele si fericirea statulul, de
unde atarna binele si fericirea Bisericel. El at legat strans
si at cimentat puternic, natiunea de Biserica, si Biserica
de natiune, ca ast-fel una sa viecle, fiind insufletita de
cea-1'alt6.
Providenta Divina Inalt Prea Santite Stepane, care tot-
d'auna a fost ocrotittre bisericel si poporulul Roman, a
facut, ca dupe retragerea I. P. S. Iosif Gheorghian, sa fill
ales de marele colegiu electoral, la Inalta trepta de Pril
mat al Bisericel nOstre ortodoxe Romane si Mitropolit al
Ungro-Vlachiei.
De acum vi se deschide un intins camp de munca.
Biserica nOstra are multe nevol, care in trecut all fost cam
negligiate, din diferite imprejurari, dar care acum trebue
urmarite, pentru ca numai ast-fel Biserica va putea a-
duce fructe reale pentru poporul nostru Roman.

www.dacoromanica.ro
 XI

Orizontul Bisericel mistre in timpul din urma a ince-

put a se lumina, atat pentru cerintele culturel bisericestl,
cum si cele ale positiunel materiale a clerulul el, care e-
rail lasate la voia intamplarel. Multumita ingrijirel M. S.
Regelul, care in tot-d'auna a aratat un viu interes pen-
tru Biserica, ast-fel ch. prin Onor. guvern cu representantil
bisericel si natiunel, se vota in timpul din urma legea
positiunei clerulul s'a seminarielor, care lege, va da fruc-
tele el bine-facetOre.
Estl fericitul Arhipastor sub care si cu care sa in-
cepe acesta frumosa epoch'. Dic epoca, pentru ca se face
prima organisatiune exteriors a bisericel si ea va fi scrisa
cu litere de our in istoria nOstra bisericesca-nationals.
0 garantie puternica, ca veti lucra cu spor in via Dom-
nului, sunt bunele dispositiuni, unite cu fapte, ce cu in-
belsug a-ti facut pentru folosul bisericel si societatei ro-
mane.
Sa traill I. P. S. Stepane multi si fericili and pe Tro-
nul de Primat al Romaniel.

Dupe acesta cuventare I. P. S. S. Mitropolit Pri-

respunse :
Tote prin trensul eau fcieut qi
fora de densul nimie nu s'a P-
out ee s'a [dot zice Evangelis-
tul Ion".

Frarilor si _rabic' Crestinl!

Dupa o munca de aprOpe 20 de ani in acesta. Santa.
Biserica a Mitropoliel terei, pe fang regretatul si feri-
citul Mitroptolit Nifon protectorul si conducatorul met, care
m'a ridica la tote treptele ierarchice ale Biserieei nOsire
nationale romans-ortodoxa, si dupa trecerea din viata a-
cesta, la cea nemuritOre a acestni bun pastor, Dumnecleu
a voit ca guvernul din anul 1873 in unire cu Mitropo-
litul Orel, sa me trimita ca Locotenent de Episcop la,
Arges, adica la locul ce se vacantase prin trecerea titu-
laruluI Iosif Naniescu ca Mitropolit al Moldovel; iar Mi-
tropolitul de aci Calinic Miclescu, a fost inaintat la demnitatea
de Mitropolit Prima. In anul 1886, guvernul si naliunea

www.dacoromanica.ro
 XII
prin vointa lul Dumnecletl, m'a ales dupa tote legile O-
rel Episcop al Sante' Episcopil de Arges, unde dupa
o munca dupa de 18 ant, am putut cu ajutorul celul A
tot puternic si cu dragostea crestinesca, sa strabat ruina
Bisericel din acea eparhie si sa reusesc a ridica peste
400 de bisericl si sä ved restaurat renumitul monument al
nemuritorulul Domn Negoe Basarab, pentru carele tara,
Regele si guvernul, n'ati crutat nimic spre al aduce in
starea lul primitive. Sunt adinc mangaiat fn sufletul met
pentru acesta dumnedeesca favOre, ca in qilele pastoriet
mele sa pot inregistra aceste fapte pe carit Istoria le va
transmite urmasilor nostril.
Asta-di Iubitl Crestinl, cand vointa Celul Prea Inalt si
tera, prin votul de la 18 Maid m'a ridicat la acesta inalta
demnitate de Arhiepiscop si Mitropolit al Ungro-Vlahiel
si Primat al Romaniet pentru conducerea acestel de Dum-
negetl pazita eparhil, unde am lucrat in tineretele mele
cu aea mat mare dragoste si rivna voiu ruga bunatatea
cea dumnegeesca, ca sä 'ml ajute, spre a ptea pasi ina-
inte pe calea adeverulut asteptata de tott bunil crestini. Void
cauta a indeplini datoria de pastor cu santenie, ca sa pot
atrage dragostea nOstra si concursul care 'ml va fl pururea
trebuincios.
Catre dragostea vOstra me adresez mat !Magi, Iubiti-
lor si cucernicilor preoti, catre vol indreptez cuventul
met1 si ye rog ca pe cel impreuna cu mine ostenitorl, sa
lucram in via Domnulul cu pace si cu dragoste, cu rivna
si iubire de tern si Biserica, ca sa ne numim adeveratl
pastorl, iar nu naImitt cum dice Domnul in Evangelie:
Pastoral eel bun, sufletul odd 's1 pune pentru 01;
iar naimitul si care nu este pastor, vede lupul
viind si lase oile si fuge. Dumneget si tara, nu m'a
trimis, de cat sufletul mat sa 'ml pun pentru of si pen-
tru Biserica.
Void ruga pre Creatorul Cerulul si al pamentulut, se.
'ml intaresca puterile ca sa pot lupta contra duhulul re-
utatit. Voit ruga pre Dumnegeit, ca si pe voi sa ye in-
taresea la lucru in via Domnulul, ca cu totil sa ne ara-
tam vrednicl apostoli, sa ne intrecem cu cinstea unii pe
altil si ca sa corespundem invataturet Mantuitorulul Chris-
ios care dice: asa sa lumineze lumina vOstra, Ma-
tntea oamenilor, ca vecl6nd faptele vOstre cele fru-
www.dacoromanica.ro
 - xni _
'nose, sa preamaresca pre Tatal vostru cel din ce-
ruri, si tot-o-data sa, audim si glasul cel mangaitor bine
sluga bung si credinciOsa, peste putine al fost pus,
peste multe to voiii pune, intrd intru bucuria
Domnului tell .
Numai asa ne vom putea face vrednici de darul ce
este intru noi, numal asa vom putea convinge societatea
cresting si tera intrega, ca in adever suntem slugile lui
Dumnegetii, cand vom ingriji cu sa*nie si dragoste de
Biserica Domnului nostru Iisus Chrisios. Atuncl si nu-
mai atunci darul celul A Tot Puternic Dumnetleul Parin-
lilor nostril, ne va ajuta si pe not si societatea cresting
si ne va conduce pe cane cele bune si fericite, atat in
viata acesta trecatOre cat si in cea viitOre.

Terminandu-se solemnitatea bisericesca I. P. S.

Sa Mitropolitul Primat. incongiurat de Inaltul Cler
imbracat in vestminte sacerdotale, insotit de P. P.
S. S. Episcopi si ArhiereT, cum si de ceT-l'alti ilus-
tri asistenti 'sl face intrarea solemna in palatul Mi-
tropolitan, traversand printre randurile de preotT si
elevT seminaristY pang la scara cea mare in capul
Careia I. P. S. Sa fu intampinat de Membri Consis-
toriulnT EparhiotT, de P. P. C. C. Stariti, de Proto-
ereiT de Judete, si de personalul CancelarieT S -teT
MitropoliT.
Publicul representat din diferite clase sociale, se
imbulclea a urma pe noul Chiriarh in sala cea mare
a palatulul mitropolitan. La intrare in sala de pri-
mire cord seminaruluT Central, a intonat un imn.
Sosit in sala Inaltul Chiriarh a prima felicit6ri din
partea: Onor. Guvern, PresedintiY Corpurilor Legiu-
it6re, D. Primar al CapitaleT si altor autoritAtf Ci vile
la care I. P. S. le rerpunse. Dupe care conform pro-
gramuluT deja stabilit pentru receptiunea diferitelor
delegatiunT administrative si culturale bisericestI
se rosti urmht6rele cuventarT si anume:

www.dacoromanica.ro
 XIV

P. S. Oerasim Piteqteanu, administratorul Epar-

hid in timpul vacante, in numele CleruluT Eparhial
vorbi ast-fel:
Inalt Prea, Sa,ntite Stepine!
Clerul acestei de Dumneqeri pazite eparhil, pe deplin
convins, ca nicl un lucru nu se face fora voia lui Dum-
negeil, inalta rugi cte multumire si de lauda celui A-tot
puternic, care in nemarginita sa intelepciune, v'a incredintat
conducerea acestel turme cuventatOre pe calea mantuirei.
Marele colegiu electoral, apreciind meritele necontes-
tate si calitatile pastorale, cu care bunul Dumneqeil v'a
inzestrat, manitestate cu abondenta in cursul celor 18
and de administratie a Episcopiel de Arges, dar mat ales:
infrumusetarea sfintelor lul Dumnegeil biserici, incuraja-
rea artelor si stiintelor, precum si alinarea suferintelor,
prin nenumerate acte de bine facere, s'a unit intr'un gand
pentru ca sa. Ve alega la inalta demnitate de primul ie-
rarh al terei. Tar Majestatea Sa Regele, a carui devisa.
este: Niznic farce Dumnecleu, confirtnand acesta alegere
a voit sa dea bisericel pre ba.rbatul doririlor, pe acela
care este hotarat a lucra din resputeri pentru propasirea
sfintei nOstre biserici nationale.
Mare si grea este misiunea, ce vi s'a incralintat I Este
cu atat mai grea, cu cat suveranitatea nationala dorele
ca si clerul, care din diferite imprejurari rema'sese in ur-
ma, sa merga inainte si sa. 's1 ea rolul ce 'i se cuvine
de drept, ca primul agent al culturel morale si intelec-
tuale. Din cauza insuficientel de cultura, sail pOte a me-
diului in care traesc, unit clerici, cu durere trebue sa
marturisim, nu'si dail soma de inalta for misiune. De aci
plangeri si nemultumiri, ba de multe or cuvinte necuvi-
inciOse la adresa pastorilor din partea turmei. Este tim-
pul sa curmam cu acesta stare, sa ne pregatim de mun-
ca si sa mergem inainte. Prin rabdare, prin staruinta si
cu ajutorul lui Dumnecleil, care cele cu lipsa le impli-
neste, speram, ca vom ajunge la acel ideal, pre carele-1
dorim 0-1 urmarim cu toll
Cu acesta ocasiune solemna, depunand omagiele nOs-
tre la tronul Archipastoral, Ve uram sa traits multi and
www.dacoromanica.ro
 -\ -
cu pace si sanatate, pentru ca sa realizatl dorintele, ce
le nutritl pentru binele si propasirea sfintei nOstre biserici.

Urma apol P. Sfintitul Innocentie Moisiu, Epis. Ro-

manului, care a felicitat, cu multa caldura si demnitate
in numele Eparhiei sale, pre noul Mitropolit Primat, u-
randu-1 viata itadelungata si fericita.' pe scaunul Arhipas-
toral; urand Bisericel nOstre autocefale ortodoxe Roma-
ne, sa se bucure un indelungat timp de conducerea ener-
gica, devolata si intelepta a noulul Primat.
Prea Santitul Innocentie, facend alusiune la desele con-
flicte, care din nenorocire sa petreceau in anii din urma
in sanul Santu lul Sinod, spre mare paguba a Bisericel
si spre degradarea autoritatel Episcopale in fata credin-
ciosilor patriot?, ureza ca noul Primat, sa fie iiispirat din
partea Santului Spirit, de inalta intelepciune, de prude*
evangelica si de bine fac6tOrea tarie de caracter, ca sa
impuna tuturor confratilor sei in Domnul ordinea, si dis-
ciplina, fara care nimenea nu poste atinge tinta dorita, far&
care este nenorocita si insusl biserica.
Prea Santitul Innocentie face apel si la inima I. P. S.
Primal, sa afirme insusI, cata lipsa de armonie, iubirea
fratesca si pace, n'am simtit fie-care, chiar in sinul San-
tului Sinod?
Suntem forte insetatl, dice P. S. Sa, de aceaste ele-
mente ale prosperitatei si fericirel ! Dumnedea sa to in-
vrednicesca, Inalt Prea Santite St6pane, sä ni-le dal cu
abondenta I Da-ne buna intelegere, ordinea si pacea, ca
sa vi sa dica: Bine-cuventat este cel ce vine intru nu-
mele Domnului !

Duph ac4sta D -1 Dr. N. Nitzulescu, Decan al

Faculty .elf de Teologie a cinut urmat6rea cuventare:
Malt Prea Sa,n(ite!
Profesorii Facultatei de Teologie yin adi c'o deosebita
bucurie si reverentios a IT6 incredinta de sentimentele
for de adanc respect si devotament filial.
El nu uita si nicl vor uita vre-odata, a fostul E-
www.dacoromanica.ro
 XVI

piscop de Arges, P. S. S. Ghenadie, acil Mitropolit Pri-

mat, a fost cel dintaill care ridicAnd vocea Sa in S-tul
Sinod, a propus inflintarea facultatei de teologie pentru
instruirea clerului pe o temelie mai tare. Propunerea a-
cesta, pornita dintr'o argetOre dorinla de a vedea clerul
formAnd cu timpul o podOba alesA a Bisericei nOstre,
a gasit mai in urina un resunet puternic la predecesoril
malt P. S. VOstre, carora li se datorezA multa recunosi
tints si ast-fel intr'un sir de cats -va ani, prin Staruinta
laudabilA si solicitudiena bine-voitOre a guvernuluI, iar
mai pre sus de tote, prin Inaba Ingrijire si buna-vointa
a MajestAlei Sale Regele nostru, facultatea de teologie, a
dobandit o existents complecta de fapt si de drept, bucu-
rendu-se deja de aceeasi onOre cu cele-l'alte facultAti su-
rorile el, pe calea stiintel si a progresului.
Profesoril facultAti de teologie, flu devotati al Bisericei
n6stre romane, suet pe deplin pAtrunsi de datoriele ce
le impune chemarea for si in indeplinirea cu succes a a-
cestor datorii, au increderea nestramutatA ca I. P. S. V. ne
yeti da pururea un puternic, bine-voitor si roditor concurs.
Ve urAm deci, halt Prea Santite, sa trailI ani indelun-
gall, pe inallul scaun Arhipastoral, si precum la St. E-
piscopie de Arges ati avut multumirea sufletescA sa ye-
deti, in timpul pastoriei de acolo, reinoindu-se si desa-
versindu-se cel mai maret monument, corona arhitec-
turei bisericestI din epoca clasica, tot asa si aci, sa aveti
bucuria inimei si multumirea sufletului, d'a vedea ridi-
candu-se monumente ale gandiril chrestine, in stiinta si
literatura teologicl, pentru marirea 1111 Dumnecleti, pentru
mAndria Bisericei nOstre in fruntea cAreia stall acum si
spre lauda neamului nostru romanesc.
SA train, malt Prea Santite, ani multi, pacinici si plini
de rode ale credintei nOstre crestine.

Iconomul Alex. Mironescu, Directorul Internatu-

luT Teologic a felicitat pe I. P. S. Sa, cu urmatorea
cuventare :
Malt Prea Suite Stepanel
Directiunea Internatului faculthtei de teologie pe deplin
convinsa de solicitudinea pArintesca a I. P. S. VOstre pen-
www.dacoromanica.ro
 XVIt
tru tote institutele de cultura si educatie, iar in special
pentru aceste bisericestl, cu adanc respect depune astacli
la treplele tronulul Arhipastoresc al I. P. S. VOstre, sen-
timentele cele mai vii de gratitudine si devotament.
Dea a tot puternicul Dumnecleti, ca suirea I. P. S. Ws-
tre pe cel intaiu scaun ierarhic al Bisericei Romane, se
intaresca in sinul el dragostea crestinesca si sa desavar-
seasca inflorirea el morala si materiala, dupa cum suirea
marelui Constantin, pe tronul Cesarilor, a inaugurat o noue
epoca de inflorire culturala si materiala in biserica uni-
versals, care pentru acesta it serbatoreste cu laude asta-dl.
sa trait' I. P. S. Stepane !
Domnul Dr. B. Cire§enu a cinut urmiit6rea cu-
ventar.e in numele societace studenOlor in Teologie:
Inalt Prea, &Incite Stepa,ne!
Inimile tinere ale studentilor in Teologie, simtesc cu
Vioiciune, bucuria pricinuita de acesta serbatOre. Acesti
tined, astepta de la Eminentia VOstra, formarea viito-
rului lor, si au o nadejde neclintita ca vet' incuraja ca
si pan& acum, munca si talentul.
El scia ca in timpul trecut al Arhipastoriei episcopate
de 18 ani, malt Prea Santia VOstra, v'atl incongiurat
cu tote elementele care s'au distins pe terenul bi-
sericesc; si atunci cand 4 veclut un barbat cu dor de
munca, si cu aptitudine; 1'4 apropiat si atI sacrifi-
cat totul, pentru a'l avea spre marele folos al eparhiel.
Preotil energici ca si membrii muncilori din orb-ce ra-
mura a societatei, au fost cu indestulare incurajatl
prin marinimiea sufletesca a EminentieI VOstre. Cu deo-
sebire insa, atentiuneaindreptat'o asupra tineretului
pentru ca acesta va da mai targiu din sanul seii, bar-
batl folositorl terel.
Tineril membril al Societ4e1 studentilor in Teo-
bogie" se apropie asta-clI cu caldura langa sanul parin-
tesc al malt Prea Santiel Vostre si Ve rdga prin mine
Presedintele for de onOre, sa bine-voitl a primi din
parte-le, cele mal respectuOse felicitart
impreuna cu nob, sa, rOga; Pd,rintelui Ceresc, sa
2

www.dacoromanica.ro
 XVIII
Ve daruiasca ant multi si fericitt ca sa puteti da aces-
tor tinere oclra,sle adeverata directiune bisericesca si
stiintifica.
Sa traitl halt Prea &incite Arhipastor !

P. S. Dionisie Crajovenu, Directorul Seminarulul

Central a felicitat pre I. P. S. prin urrnat6rea cu-
ventare :
malt Prea Sfintite Ste;pttne
Directorul Seminariului Central, Impreun'a cu corpul
Profesoral si elevil SeminaristI, vin cu cel mat profund
respect, dragoste si devotamentspre intimpinarea halt
Prea Santiel VOstre, ca si Ore cand poporul Ierusalimu-
lultiind in main' stalp5ri semn de acianca supunere
si devotament cantend imnul de triumf < Osana bine
este cuventat, cel ce vine intru numele Domnulul,>.
Cu drept cuvent dic acestea, pentru ca asta-41, Bise-
rica si Tara, yin prin piosul, virtosul si bravul for cap
Majestatea Sa Regele Carol I si Ve investeste pe tro-
nul Arhipastoresc, de Primal al Romaniel, Exarh al Pla-
iurilor si Presedinte al S-tuluI Sinod al Bisericei autocefale
ortodoxe Romane. Pe acel tron, pe care au stat stralu-
cip si nemuritoril in virtute : Antim, Grigoriu si altI
demnl Arhipastori.
Asta-clI fill spiritualt at halt Prea Sfintiel VOstre, cele-
breza cu bucurie si adenca multumire sufletesca., saver-
sirea acestill mare si misterios decret al Providentel de-
vine ce cu dreptate s'a Implinitpentru ca. nu In zadar
dice Psalmistul < De-ti Domnul dupa inima to si tot sfa-
tul ter' sa-'1 plinesca.».
Am Os misterios, pentru ca JAM darea cea bung si
tot darul desaversit de sus esteasa glasueste sf. nOstra
biserica. Am clis misterios pentru ca vocea poporulul este vo-
cea luI Dumnecleu, si dar vocea marelul colegiu electo-
ral, n'a fost decat cum glee Scriptura : Ca o suflare de
vifor, ce vine repede au a umplut Wta casa, unde el
sedeati».
Tocmal asa suflarea dumneclees&a, au umplut inimele,
representanplor naliunei si au gAsit pe Arhipastoriul

www.dacoromanica.ro
 XIX

Primatul Romaniei, in eminentul si virtuosul Episcop Ghe-

nadie al Argesulul, care s'a ilustrat in Eparhia Sa timp
de 18 ant numal prin acte genercise, rivna si credinta
in Dumneqeil restaurand si ridicand locasurile dumne-
cleesti, pang si prin catune, dandu-le splendOrea din tim-
purile stramosestI. Au gasit in fine pe barbatul dorirelor
si pe sacrul reservoior: de iubire, de infratire, de dreptate
si adever. Sa, ne bucuram dar cu tolii de o potriva si
cu inima curata, ca am dobandit pe care am dorit si
am cautatsi iata-Te Arhipastorul nostru.
NoT, Directorul SeminariuluI, Profesoril, si elevil Semi-
naristi, ve aducem cinste si lauda, precum glee Santul
Apostol Pavel: «Cinste si lauda tot celul ce lucreza bi-
nele cu rivna si cu credinta .
Inalt Prea Sfinte Stepane!
AtI rivnit tot-d'auna binele si nu v'ati rusinat, precum
clice Santa Scriptura Si am rivnit binele si nu me vol
rusina ,

Acesta este una din calitatile, cele mat principale, a

until pastor sufletesc ca numal asa '1 asecla Domnul pas-
tor poporulul sell,
Rivna acesta a avut'o Dumnecleestil : Prooroci, Aposto-
liT si totI dascalil bisericesti, si cu acesta s'a invrednicit
apostolul Petru de qicerea lul Christos < Tu estl Petru,
si pe acesta peatra, voiti zidi Biserica mea si portile ia-
dulul nu o vor birui pe ea. Cu acesta in fine Biserica
lui Christos, s'a intemeiat, respandindu-sl invetaturile luT,in
tot universal. Rivna naste virtuti si face pe crestini sluga
buna. si credinciOsa DomnuluT, iar pe pastorul sufletesc '1 im-
puterniceste si '1 impodobeste, ca pe un adeverat servitor
tainelor dumnecleestl, si pe cari pastorI Santa Evangelie
'1 numeste luminatorI, al tariel, celeT ganditeire ce coprinde
insine cuventul vietel si sfesnice care and si lumineza.
SuntetI inzestratl cu aceste calitall I. P. S. Stepane si
de aceia suntem sigurl, ea yeti pastori si apara Biserica
Jul Christos cu rivna, cu caldura si cu barbatie si pe flit
spirituall, 'T yeti conduce pe calea Evangelica.
Termin, I. P. S. Stepane, cu aceste putine cuvinte, ru-
gand pe a tot puternicul Dumnegeti, sa Ve intaresca, in-

www.dacoromanica.ro
 XX

tru vointa si poruncile sale, sa ve intArescA pasiI, care

i-all avut tot-d'auna, pe calea bunatatiT, a dreptatil si
a intelepciunet SA ye dea Dumnegea, o Arhipasto-
rie indelungata, cu sanatate, cu pace si plina.' de glo-
rie si fericire, spre marirea numelul celul sant si spre
binele pastoritilor, care inseteza de cuventul lul Dumne-
(lea, cum inseteza cerbul de isvOrele apelor si sa ye in-
vrednicesca, ca darul sea, sa fie cu Vol intru ostenelile
VOstre Arhipastoresti, §i sa ramie cu vol pana in sfir-
sit si pastoritii vostril, sa. 1,re fie pecetca Apostoliel V6s-
tre in Domnul,
SA traitl I. P. S. Stepane.

UrmA apoY D. Constantin Gogu, Epitropul Ave-

d6mintelor Nifon Mitropolitul, care a cinut urrnato-
rul discurs:
Inalt Prea, SaVite,
Nadejduind in ajutorul celul a tot puternicDumne-
cleul parintilor nostril, all dat Terel mangaetOrea pro-
misiune, ca veal pAsi pe calea adeveratel propasirl, ce-
rute de timpul present, pentru rid carea Bisericel si a ne-
mulul nostru romanesc .
Sufletul marelul si nemuritorulul Mitropolit Nifon, in-
taiul Primat al Romaniei, at cArul urmas sunteti, din im-
peratia Cerulul, a trebuit sa auda cu multumire acesta
solemna promisiune.
Tdta averea lul, tote indelungatele lul economil, tot ce
a agonisit in lunga lul viata, cu inima voiOsa a consa-
crat la invetamantul fiilor Romaniei, scumpa si mutt iu-
bita lul si a 'Astra Patrie.
Fondand Seminarul, ce'l OITA numele, a voit sa asigure
Bisericel Romane, alta data paladiul nationalitatel al Um-
bel si al traditiunilor de glorie, de fralie si virtute stra-
mosasca, preotil avCmd cunostinta chemarei si datoriel.
lor. NoT Epitropil si D -nil Profesorl al acestul Seminar,
cu inima plina de incredere ca vom gasi la Inalt Prea
Sant.enia VOstra, sprijinul necesar pentru aducerea la in-
deplinire a marelor si frumOselor cloth* exprimate in
actele de fondatiune ale Prea fericitulul fondator Nifon

www.dacoromanica.ro
 XXI
Mitropolitul, depunem asta-di la Tronul la care tera V'a
inaltat, sentimentele nOstre de respect si devotament, u-
randu-Ve Malt P. S. Sa traitl ant multi incununat cu glo-
ria faptelor marl pentru Tara si Biserica.

Apo]( Presedintele SocietAteY CleruluT Roman nA-

jutorul" Leon, C. Dumitrescu, a rcstit urmatorea,
cuv6ntare:
malt Prea Sante SMpane1
Asta-c,1, cand intrega natiune tresalta de bucurie, as-
ta-qt cand Sf. nOstra Biserica, imbracata in haine de ser-
batOre, deschide sanctuarul sea spre a-1 oferi aceluia in
care Tronul si marele colegiu si-an unit vointa sa; fie-'ml
permis si mie in numele societatel clerulul Roman Aju-
torul > din Bucuresti ca sectiune centrala, a ridica vocea
spre a Ve c,dice: Bine all venit. Bine atl venit pe tronul
Arhipastoresc al terel, spre a conduce turma cuventatOre
ce pronia divina v'a incredintat, la limanul dorit, la is-.
vdrele racoritdre ale vietel morale. Sperantele nOstre si
ale natiunei gasesc malt Prea S. Stepane probe in viola-
Ve trecuta, spre a se indemna si mat departe, la ascep-
tad mangaetOre despre resultatele bine-facetOre ale acti-
vitatel Eminentel VOstre. Cad devotamentul si cele alte
virtual pastorale, ce Ve insufietesc, sunt adeveratele co-
morl de care biserica are trebuinta in aceste timpurl de
grea cumpana. Eruditul nostru istoric si filolog d. B. P.
Hasdan intr'o mica, notita biografica. aparuta asupra unuia
din cei mat invatati prelatl, ce-1 a avut biserica nOstra
dice: La un episcop in genere multa invetatura e o in-
susire secondara. Apostolil lug Christ scian putina carte.
Biserica pune pe Sf Nicolae, 6m bun si numai bun, mat
presus de fericitul Augustin, unul din capetele cele mai
siiincifice ale epoch sale si ale tuturor epocilor. A se jert-'
fi pe sine insusl, pentru binele altora, a lumina prin fata
senina, prin bun sinit si inima curata, a crede si a iubi
pentru a fi iubit si creclut, acesta este calitatea sublima
a unul pastor sufletesc .
Aceste insusiri se intreved in faptele din trecut ale E-
rninentiei Vostre, si cu ele att faclit fala Eparltiel Argel,

www.dacoromanica.ro
 XXII .
care ad' plange perderea din sinul seti. a Em. VOstre. Dar
daca aceea plange pentru ceea ce a perdut, inimile nOs-
tre se umplu de bucurie pentru ceea ce am dobandit. Si
daca e veri una din ramurile de activitate a se bucura
mat mult, aceia e a societatei nOstre a clerulul Roman A-
jutorul» sectiunea centrals; cad pasil nostril vor gasi un
mentor in calea lor, inimele nOstre un indemn si pilda
vadita, neputintele nOstre un sprijin si, protector spre
a se indemna si mat departe In faptuirea bineface-
rel a caruia realisare a fost un cult in viata Eminentiel
VOstre. Spre realisarea a acestora si a fericirel bisericel
nemului nostru, Ire urez Eminenta sä train multi ani pe
trouul Arhipastoresc al t6rei.

La tote aceste urArT I. P. S. Mitropolit, multumi

cu urm6.torele cuvinte:
Prea SAnti(1 si iubiti frati Episcopi, prea
cuviosilor Archimandriff, prea cucernicilor preorl
si inbiti Crestini!
Mu1tamindu-v6 din adancul inimel pentru bunele si
frumOsele urari ce 'ml facet' asta-41, cu ocasiunea suirel
mele pe scaunul Arhiepiscopal de Mitropolit al Ungro-V1a-
chiel si Primat al Romaniel, voitl cauta a'ml indeplini cu
cea ma' mare santenie datoriele ce'mi sunt incredintate
de pronia dumnecleesca.
N'am destule cuvinte sa multumesc lul Dumneget1 si
terei pentru acesta favOre ce mi s'a facut cu intarirea
si aprobarea Majestatel Sale Regelui.
Nu pot in destul ss multumesc dragostei vOstre, pen-
tru caldurOsele telicitari ce 'ml aduceti si pentru dorinta
ce aveti de a merge cat ma' repede pe calea dorita si
asteptata de tam intrega.
Dorinta vOstra; iubitilor, imi (IA mare curajiii, pentru
ca cu totil sa pasim cat ma' repede pre calea adev6ra-
tei propasiri, ceruta de timpul present. Ajutat de darul
lul Dumnecleil si de concursul vostru si al bunilor cres-
tini, voitl indoi fortele mele, pentru a vedea Biserica lui
Dumnecleil incalzita cu dragostea inimel tuturor crestini-
lor si ma' cu sema a servitorilor altarulul.
Iubitilor ! Inima urea este mult mai mare de c &t
www.dacoromanica.ro
 XXIII
putenle mele &ice; dorintele mele de a strabate ca-
lea prin care trebue sa trecem, pentru ridicarea natiunel
nOstre sunt numerOse. 0 raga de mangaere insa me im-
bArbateza, sciind ca a venit vremea, cand cu to0I trebue
sa pasim chtre linta dorita, ca darul celul a tot sant sa
ne umbrescA si ca Biserica nationalA romans-ortodoxa,
sa 'sl ea sborul cAtre vechea el splendOre.
ScAnteIa ce zace in inima fie -carui roman pentru dra-
gostea catre Cara si BisericA, trebue nol cei duhovnicestI
s'o aprindem cu puterea duhuluicare este cuventul lul
Dumnedetlca gasindu-ne in acesta armonie si dragoste
inflacAratA, lucrand cu ardOre in via Domnului, ss primim
premiul imperAtiel cerestI. SA aducem prin faptele nOstre
cele frumOse omagil. lul. Dumnegeti si credinciosilor nos-
tril strabunl.
SA ne facem deci, prin aceste mijlOce vrednici de glo-
riosul renume al fericitilor strAbunl, ca urmasil nostril, sa
ne laude prin adunarI, prin bisericl si respantil, tot asa cum
si not '1 laudAm pre densil.

Ast-fel s'a terminat adsta solemnitate, care este

o bunk §i frumdsk prevestire, pentru arhipastoria
I. P. S. Mitropolit Primat Ghenadie.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 13IS1RICA ORTODOXA ROMANA

DOCOMENTE INEDITE
privitore la

ISTORIA IIATIONALAIPOLITICA SI BISERICESCA aROMANILOR

(Unnare. Ve41 Biserica Ortodoxii, anul XVII, No. 2).

Acosta copie, care este o traducere de sigur din

limba rusesch, presupunand ca conceptul original
a fost facut de un tircovnic rus, ea Foote ser vi ca model
de corupcie al graTuluT romanesc. Stil greoiti, frase
resucite, cuvinte nepotrivite si sintex strein limbeT
nostre. Dach GreciT ne-au introdus in limbh pe adre-
sarisi, metahirisi, periclisi, periorisi etc. etc. si RusiT
nu s'aii lAsat mar pe jos, ni-at gratulat cu : otnoseniT,
predlojeniT, zacane, poslusanie etc. etc. si o sums de
numiri in administratie. De abea dup6 renasterea
presenth am inceput a cuati tina de pe limba ro-
mftneasch si a scutura praful de pe figura eT marea-
th. Dar sh tashm acestea celor in drept de ale cerceta
si cu timpul a le alunga din gralul neamuluT nostru.
Prin acesth disposicie rigur6sh, ce mir6se a dovar si
cunt rusesc, fall yid un menagTament si conside-
rhpe pentru pers6na SefuluT BisericeT Valahe si
presedinteluT Divanulul AdunhreT ThreT, s6 la hots,

www.dacoromanica.ro
194 1DOCUMENTE I \ED IS PRIV. LA

rire de a se surguni Mitropolitul betran, bland §i

lini§tit, Grigorie, eel cu trupul carat §i cu sufletul
de anger, incuno0intandu-1 despre acesta prin cu-
vintele amare ca tTerea in fond, §i duld ca inierea
in forma: Dupe cele date mie poruncl cu numele
Domnulta lmperat, etc v6 steituesc, lasdnd lard za-
bavet ora5sul Bucurqtilor, set plecatz spre seilao4uire
in Basarabia !..." Care este causa surgunuluT sett'
inthiti din Bucureqti ? S'a improtivit de a se supune
manhstirile Ord i preotiT Romani la angaralele
cerute de comandantiT o§tirilor ruse§t1 pentru cara-
tul proviantuluT trebuitor armateT. Mitropolitul Gri-
gorie n'a intercis absolut monastirilor qi preotilor
de a nu face chraturT de podvozi, ci nurnaT a nu-
merul pretins de comandanci era forte mare, lucru
la care nu s'a invoit. Sa §tie ca individul luat la
podvola, on caratun de provianturT pentru arma-
tele ruseqti ba i turce§tT, r gala cu m6rtea orT, in
casurT mai favorabile, cu shracia sa totals. lath
cum: Carul qi boil cum §i cheltueala trebuitare era
pe comptul sett. Intrat odata in tabara de caratun,
nu Tea de cat cu sufletul, boil qi carul §i-T pierdea,
baniT §i-T cheltuia li andrdmanea la saph de lemn,
maT muncea 0 cu bratele pans and maT putea; a-
poT lasat sarac, lipit parnentuluT, remanea orT peste
Dunarea, on peste Prut! Acesta era sorta podvo-
darulaY Roman qi sub Turd qi sub RulT! Multe mil
de suflete romaneOT de telul acesta s'ati pierdut §i
s'att expatriat, pentru cuventul, ca in Rusia sail
Turcia '1 era asigurath vista, §i dar dus acolo nu se
maTintorcea, renunta, de nevoe, la femee, la copiT,
la cash §i la neam! Seculul al XVIII §i al XIX vor
fl marture vii de suferintele durer6se ale acestuT po-
por nobil qi generos, dar atat de mult umilit §i strivit
de nenorocirile imprejurarilor timpurilor ! Mitropo-
litul Grigorie, care ytia ce insamna angarale qi
www.dacoromanica.ro
 ISM'. NAT, POL. I 131SEE1CFASCA A ROMANILOR. 195

podvoch pentru arcuate, care ve4use cu ochiT luT

resbaile de la finele secululuT trecut, de la 1806 si
1821,1110 avea ore nevoe de a i se dovedi eh nu se va
intampla tot asa si in resboiul din 1829? lath dar
pentru ce s'a improtivit Mitropolitul: Dorul sufle-
tuluT luT pentru neamul sell de a-1 ocroti dup6 pu-
tinth si pentru clerul romanese de a nu-1 injosi!
BoeriT Ora nu se puteatt opune, pentru ca se te-
meat; puss insh catT-va sub scutul sett cautati a maT
usura povora de de-asupra Ord. Acestia au suferit.
Dar tocmaT aceste suferintT le-01 mhrit numele si
all pus in respect pornirile violente ale vrajmasilor
si impilatorilor threT.Caracterile de fier, ca a lui Gri-
gorie si altiT, Carla si persistenta for in suferint{, te-
nacitatea fanatic in ideilelor patriotice sinationale,
aceste figurT, modele de imitat, ne -all conservat
dat putinta de a fi cea ce stntem as-
Sara i ne -all
th-cT! Nu vorbele Ole, late si sforhitore, dupre
cum Ilia frica, orT supunerea si slugaria la streinn

Preosfintia V ostra milostivule Domn si Arkipastor.

LXIII) In intdrcerea mea de la 'ma la Bucure§ti, eia

am primit p6 drum raportul celui ce ocarmueqte datoria
de Vite-presedent a Valahiel Divan, Gheneral mayor Mar-
covici, pentru improtivirile cele ce ail intimpinat SOO-
nirea la orinduirea podvedilor pentru aducerea celor de
indestulare pripasuri, cele ce se aduc din Rosia. Din cu-
prinderea aceltei in§tiintari, en am cunoscut c ac6std, 1m-
protivire may mult izvorelte din neunirea glasuirel a Preo-
sfintiei Vostre, spre de o potrivit orinduiri, ca insemnatei
dgrii lui intru potrivirile cuvintarilor locuitorilor, fart osa-
birea averilor cele ce sint mAnAstireciti all personelor du.
hovnicecti numirl.
0 ast fel de improtivire despre partea a Preosfintiel
VOstre iii ArhipAstorin, cu atat mai mult m'at't fault a m6

www.dacoromanica.ro
196 DOCIJMENIT Ilir ID Ill IkIV. I A

mira, ea in cea 'de la 15 Mal (ce) avea glasuirea de la anul

trecut, sub No. 468, et am facut aritare Preosfintiel VOs-
tre acele atinget6re cu cea cluhovnicesca stepanire, care
dupe vointa a Domnulul Imperat se pun in OM vg emea,
pe cat va fi euprins Principatul Valahiel de ostirile nostre.
Intr'acea a mea glasuire forte deslusit fu inch;puite acele
de jos insemnate : Cele Bisericesti aver! roman neatin se,
dar impreuna cu acestea di nu sint slobode de darea in
nature, de podv6de si de cerirea pentru armie, care vor fi
puse pe cea-l-alta parte a norodului sAlasluie.
Pre acest fel de temelurl manastirestile aver! Ili cea cu
mult numer duhovnicirea, care face cea maI bogatl cuven-
tare (a) acestui Pinipat, darn dater a se impartasi cu deo-
potrivg cu eel -1 alit lecuitori in cele ostesti cisle, cele tre-
buincI6se a Rosenestei armiI.
Ci in loc ca se urruezi acestel depte pravilI, eu forte
scarbit am aflat, ca, boerii de aicea lucrancl sub vointa a
Preosfintiel Voste ail departat duh)vnicia din impgrtiisirea
obstestelor dile, asa in cat el t6t6 greutatea acelora s'au
inters asupra celor maf saracl locuitoe.
De iznovit dovada 'ml slujaste mie acest reu la cea de
acum stare a vremel, orinduirea caelor pentru aducerea
proviantulul, neuitandu-ve la cele ce face §tiut Gheneral
Malorul Marcovid, de fatii cu Preosantia V6stri, si impo-
triva dorintel Ore-carora bine-voitori boor!, Preosfin0a Vostil
at! hotarit a pune hotar ajutorulul despre partea duhovni-
ceasc6, cu orinduirea numal a trel cute patru-sled de care.
i fiind-ca acesta orinduire s'au parut cu neajungere, Ghe-
neralul Malor Marco-yid s'ati aflat silit a care de iznovil,
masuri maI multe hotArit6re. In cercetaiea acesta Divanul
ad maI intrat in mai indelungata inchipuire dupe acesta
treaba. Ci neoglasuiea a Preosfia0e1 Vostre n'au dat voe
pana acum Divanul a face hotaire la cea de acum intam-
plare a stare!. Intru o ast-fel de nesevisire au trecut trel
septimani si eel dilicat punet a ad.ucerei pripasmilor din
nauntru Imper4ieI n'are o miscare.

www.dacoromanica.ro
 !ST. NAT. POI. $1 BISERICEASrA. A ROMANILOR. 197

Dupe numirea cea push mie de Domnul Imperat, ell nu

Flint dator a rabda mai mult nicl o ci acOata zabava, care
se induplica catra, cea deseversit stricare a armiel Impo-
ratestil sale mariri.
Eti nu (mi) del voe a ve judeca pentru pricinele, pentru
care Preosfincia \rostra nu ve induplicati de-opotriva a
glasui, spre a pune pre cea duhovniceasca cuventare de o
potriva dare pentru usurinta loeuitorilor, pentru purtarea
color ostisasti greutiti, si ne dorind a ve putea ,urma im-
protiva celul primit chip a gandirilor.
Urmand dupe cea data mie a Inalcimei Sale voe, cea
facuta mie stiuta, Inca de la luna lul Avgust trecutulul
1828 an, eu silit me cunosc a face stiut Preosfincid V6s-
tre, ca Domnul Imperat, n'are socoteala asupritore, macar
a ori- cut va fi §tiinta, ce se leapada d'a spori masurilor
stepfinirel nostre.
Preosfi4a \rostra milostivule Domn gi Arhipastor nu
putetT ImpreunA lucra cu tole bine faptuitore chipuii a
Imperatestilor marin spre folosul Valahiei si cu urmare
nu puteti fi la vremea cea viit6re color duhovnicesti chip
acestei stapaniri.
Dupe tole date mie poruncl cu numele Domnului Im-
perat dreptatea, (sic) eu ye sf ttuesc, lasand far& zabava ora-
sul Bucurestilor sO,plecati spre sqlaguire in Basarabia. Lang&
acesta Intfimplare, dupre prea Malta voe, ocarrnuirea Mitro-
poliel, spre intemeerea ale locului obicelurl, sa da In SAM&
Episcopului Rimnicului, c' unul mai betrtm aid duhov-
nicesc person.
Facend stiut pentru o acest fel de orinduire otqteascai
AdunAri a Divanulul de aid, eta pul inainte Preosfintiei
V6stre a face ce este trebuinclos cu oglasuirea aeestel se-
virsirt atinget6re spre partea duhovniciel.
remane mie a adatiga, ca pentru suma cea trebu-
in i6sd Preosfi4ei V6stre pentru duca la Basarabia banl, a-
seminea si la tale trebuindose peluna celor trebuinclase, cot
voila nstepta de la Preosfintia \rostra, railostivule Domn,
www.dacoromanica.ro
198 DDCUMENTE INEDITg PRIV. IA

infltiintare, spre a da cut se cuvine cea cuviinci6sa pre-

dlojenie (ordin) pentru trimiterea cea trebuinciosl pentru
Preosfintia V6stra suma din venitul acestei Mitropolii.
Pentru cliva in care, Milostivule Domn, yeti Orindui spre
eqirea VOstra din Bucure§tY, ett aseminea voiti avea cinste
a altepta de la Preosfi4a. Vostra 1n§tiinOre, spre a o tri.
mite ImperAte§tei mariri. Cu adev6ratit cinste §i des6verlitii,
supunere, cinste am a fi al Preosfintiei V6stre.
(fat% data).
Pi ea plecata slug, Pallin.
[Copie serisa reit de un ma).
(Academia Rom'an6, Manus, M. B. Vol. 8).

Documentul ce urmeaza are aprope aceea0 cu-

prindere ca §i eel precedent, deosebirea este, ca
acela cuprinde incunoSiintarea Mouth personal Mi-
tropolitulul Grigorie, pe cand acesta, cea cats Di-
vanul Ore, prin care-1 vesteqte cum s'a regulat cu
Mitropolitul. Prin acesta li (la a intgege, ca daca
se vor arata Inca DivanitiT recalcitranti ucazurilor
gi predlojeniilor ruseqti, se pot gasi usor ca qi pen-
tru Mitropolitul, locurT de petrecere §i pentru ei.
Lucru forte aprope de inteles. Observam ca copia
acestul document este maT clara §i stilul mai ro-
manesc, ass, eh Cu acesta sh pate uor int6lege
maT bine i cela-l-alt.
Catrd ob,steasca Adunare a Divanulul Romeinesc.
No. 701. Ghenarie 24, 1826.

LXIV) Intorcendu-me de la 141 la Bucuresti, pe drum

am primit respunsul Vite-presedintelui Divanului ValahieT,
G-heneral Maior Marcovici, pentru anevoincele ce intimpina
Otearmuirea la orinduirea carelor, pentru caratul zahara.
lelor ce vin din Rosia. Din cuprin&rea acestei aratari am
Inc6les ett cea mat mare parte a nevointelor s pricinueqte
www.dacoromanica.ro
 TST. NAT. Pc L. $t BISRRICEAbCA A ROMAMU R, 199

din neunirea Mitropolitului Valahiel a orindui de opotriva

acesta povOra pe to tote starile deobOe ale 6menilor, fara
a sc6te avuturile manastireqii §i personele duhovniceqti.
Acest fel de improtivire din partea Preosfintiei Sale cu
atata mat mult m'at flout sa me mir, eAcT in adresarisirea
mea de la 15 Mai in anul trecut, sub No. 468, am
deslugit Mitropolitului cele ce s'ail allezat pe partea du-
hovniceasea, dupe vointa prea puternicului Imperat, in
cats vreme Printipaturile vor fi prinse de o§tirile 'Astro.
In acesta adresarisire a mea destul s'au deslulit acea ce
urmeaza :
37
Bisericeqteie avuturi reman nesuperate, insa nu se a-
pall iti de cele trebuinci6se precum : care §i carat pentru
armie, care se vor pune §i asupra celei-l-alte parts a olViel".
Pe acest temeiti avuturile manastire§ti §i multimea po-
pilor, ce alcatueqte o destula parte a acestui Printipat,
trebuea a se impartai de-opotriva cu cq-1-alts locuitorl
la cerutele trebuinte ale Rosiene§tei arme. Dar in loc sa
se povatuiasca dupe acesta drepta pravila, et cu intristare
am aflat ca boeril lucrand sub vointa Mitropolitului at scos
partea bisericeafta din impartirea angaralelor asupra ob§tiei,
in cat Oa greutatea acestora s'ati intors asupra serma-
nilor locuitori. Intemplarea orinduirei carelor pentru cara-
tul proviantului imi sluje0e drept noun marturie a acestui
reu, neveclend deslulirea Gheneralului Maior Marcovici,
and s'at intalnit cu Wtropolitul, qi improtiva vointei unor
boeri cu euget bun, au hotarit a periorisi tot ajutorul din
partea duhovniceasca, orinduind numai 340 de care. Si
fiind-ca acesta orinduiala nu at fost de-ajuns, Gheneralul
MaYtor Marcovici aft fost silit a cere de izn6va masura
mai hotaritore. De aceea Divanul at inirat in mat pe larg
chibzuire a ace§tei pricint. Dar neunirea Preosfintiel Sale
nu at dat voc Divanului pana acum a face acea desever-
§ita punere la tale a acestei intemplarT. In acest fel de
iicalclie at trecut trel septlmani §i cea mat mare treaba

www.dacoromanica.ro
200 DOCUMENTELE INEDITE PMV. LA

a earatului proviantului din launtrul imperiei niel s'ar'i

miscat.
Dupe slujba ce mi s'at l. dat de catra prea puternicul
Imperat, ell nu pa se, mat alder nici macar o 4i acesta
Iniarcliere, pornita, spre cea mat deseversita paguba a ar-
miel Imperatestei Sale mariri. Eli nu voesc a judeca pri-
cinele pentru care Mitropolitul Valahiei nu primeste a da
asupra partel duhovnicesti de-opoiriva angaralele, spre a
se usura locuitoril de greutMile ostasesti si nici voesc a
Indatora p6 Preosfintia Sa se lucreze impotriva cugetelor
ce §-all. pus. Povatuindu-me de catra Inalta volute, ce mi
s'a deslusit Inca din luna lui Avgust 1828,'am socotit de
trebuinta a face cunoscut Mitropolitulul Valahiei Grigorie,
ca prea puternicul Imperat nu are de gaud se, pricinulasce,
nimulul mustrare de cuget ; dar fiind-ca nu ail voit ca se,
la mesurele otcarmuirel nestre, Preosfintia Sa nu pote
luera deopotriva cu bunele cugete ale Imperatestei Sale
mariri spre folosul ValahieY, li In sffircit de acum Inainte
nu pete avea acea putere asupra partel duhovnicesti.
Dupe puterea ce ni s'ail dat in numele Imperatului, am
pus inainte Preosfintiel Sale Mitropolitulul Grigorie, ca
'Aetna indata orasul Bucurestilor se, merge, spre locuinta
In Basarabia. Dupe vointa Imperatestel Sale mariri la a-
cesta Intemplare otcarmuirea Mitropoliei, pa temeiul pa-
ruentestilor obiceluri, se Incredintaza Episcopului de Rtmnic
ca un mat betren aici Intro personele bisericelti. Instiin-
Vaud pentru acesta punere la cale obstestei Adunari a
Divanulul, qi puind inainte Mitropolitulul Grigorie a face
din partea dohovnicesee, cuviinci6sa punere la cale a a-
cestei predlojenii, imi renaNne a adauga ca pentru sums
trebuinciosilor Preosfintiei Sale de bani, nentru calatoria Ba-
sarabiei, precum $i pentru cheltuelile sale pe fiesi care lune,
astept de la densul instiintare ca sa datt cut se cuvine
predlojenii a-I trimite ceruta suing, din veniturile Mitropo-
liei. Aseminea voill astepta ltiinta, pentru 4ita plecarei

www.dacoromanica.ro
 1ST. NAT. POI . 111SERICFASCA A ROMAN1LOR. 201

Preosfintiel Sale din Bueuresti, ca sa facem arlitare Im-

paratestei Sale mhiri.
(cofie Mil data)
(Academia Romans, Docoment. M. B. Vol. 8).

Generalul Leitenant P. Chisilev, reuqind a chema

din exil pe Mitropolitul Grigorie, in urma cerireT
Sale (vet i documentul LX11), 11 incun(*iintazh
despre acesta §i- I face cunoscut ca a luat mAsurile
trebuinaose, pentru a avea tots comoditatea la re-
intarcere. Sermauul Mitropolit! Niel' se visa la ce-1
a§tepta, credea cá vine, plin de bucurie, la turma
sa. Dar lucrul n'a fost aka, cum vom vedea.
Monsfigneur,

LXV) Am inteles cu adeveratii, placere, prin scrisorea

ce a i avut on6re a'mi adresa, sosirea Eminentel V6stre
la Focsani gi alegerea ce ati facut pentru resedinta la E-
piscopia Buzeului, spre a V6 opri cat-va timp. EIS m'am
grabit de a da ordine, dupe dorinta V6stra, in stop de a
V6 continua tratamentul de care V'ati bucurat pe timpul
petrecerei V6stre in Basarabia gi a Ye procura t6te como-
ditatile de care ati avea trebuint5, in cas de dorinta.
Eti me felicit prin anticipatie de speranta pentru a Ve
putea face curand cunostinta personals, a Eminentel V6stre
si a Ve esprima prin vie. grain asigurarile inaltei consi-
deratiuni, cu care am on6re de a fi, Monseigneur, al Emi-
nentei V6stre eel mal umilit si mai ascultator servitor.
[Orig. fraiituzecte].
(Iscrdit) P. (Missile/.
Bucurihti, 1 Februarie 1832.
Adresa :
Eminentei Sale Monseigneurulul Mitropolit Grigorie.

www.dacoromanica.ro
202 DOCUMENT:1LE 1NEDITE PK1V. LA

Primind Mitropolitul Grigorie invoire de a 10

din Basarabia si a veni in Ora, multameste cu re-
cunostinta pentru acesta, G eueralului comandant
Chisilev. Trecend de peste Prut pe la Sculeni in.
Moldova spre a se re'nt6rce in Patria sa, Mitropo-
litul Veniamin, protectorul de alts data si acum
prietenul sets, IT prepara o pritnire stralucita la in-
trarea sa in Iasi. Acesta era si o manifestatie poli-
tica si o ovatie din partea CleruluT si a poporuluT
Moldova, pentru ca-1 stieati si-1 cunosteati top
Moldovenii ce merite avea acest pe nedrept exilat
Prelat. Dup6 ce a stat cate-va Vile in Iasi, Mitropo-
litul Grigorie isi is drumul spre Valahia. La Focsani
insa, nude era granita fatala din seculT intre Ro-
mani si Romani, primeste o stafeta din partea co-
mandantului General Chisilev prin un amploYat
Neculachi Mavru, care-1 vesteste ca, IT este interVis,
pentru cuvinte politice, de a veni Mitropolitul Gri-
gorie direct la Bucuresti si a reintra in administratia
Eparhiei Sale. Mitropolitul isi alege ca Joe de re-
tragere temporala Episcopia Buzeului. Aicea im-
preuna cu Episcopul meritos Chesarie isi petrece
timpul in traduced si reveded de traduced facute
in Basarabia si incearca a infiinta o mica tipografie,
spre a imprima operile sale, ceea ce si reuseste.
LXVI) C'critra Exeelentia Sa Domnul Gheneral Aghio-
tant Chisilev, comandirul corposulq armlet deosebite al
Mrirei Sale ImperatuluI a t6tA, Rosia, deplin imputernicit,
Presedent al Divanurilor ValahieT si Moldove1, Cavaler
ma! multor ordinn.

Exelentisime Prepdinte.

Prea cinstita scrisorea Excelentiei tale, care mi s'aq tri-

mis la Chisinat, en multA cinste si bucurie o am primit o

www.dacoromanica.ro
 IST. NAT. FOI . $1 BISERICEASCA A ROMAN1LOR 203

ca pre cea ce este vrednicA de t6ti cinstea qi pricinuit6re

de mare bucurie, pentru care gi multamesc Exelentiel tale
f6rte f6rte. Si plectuld de acolo indatl, dupe poiuncA, am
ajuns la Foc§ani, sirguindu- me ca sit aduc §i de fata im-
preuna cu inchinaciunele 1i multamirile cele prin viii glas ;
dar intimpinand aicea pre D-lui Sovednicul Kirion Necu-
lachi Mavru, mi-air arAtat din gurA sfatuirea Exelentiei
tale, pentra Ere -care cuvinte sa nu merg de-adreptul In
Bucure§ti, ci sit aleg vre-un loc in care adecit sit zAbovesc
vre-o catl-va vreme. Deci eu supus fiind poruncilor Exe-
lentiel tale, acelor pricinuitore de tot folosul, m'am supus
Exelentiei tale §i am socotit sit zabovesc in Episcopia Bu-
zeului; pentru aceea me rog, ca precum m'at invrednicit
do bunatatea Exelentia tale pentru slobozirea din Basarabia,
asa sit me invrednice§ti de purtarea de grijit pentru tri-
miterea cheltuelel celel randuite de la Sf. Mitropolie, ca
sit flu eel deapururea indatorit, insit mat mult indatorit
de a aduce smeritele mele rugAciuni catra Durnneget pen-
tru sAnatatea Exelentiei tale.
18 Ianuarie.
Original.
(Academia Romani, Manuso. M. B. Vol. 8).

Intristat phnh la suflet lAteanul i blAn.dul Mitro-

polit Grigorie de puitarea necorecth a administratie
ruse0 fait de el, scrie ac6stA relatie intitul'and'o :
Be la a doua surgunie si pentru a doua surgunie,
care este intru unele mat grea, car intru altele mai
uvirti... Din acesth relatie autografh sa constath,
ca Mitropolitul Grigorie a avut a indura multe qi
durerdse amenintarT, numaY qi numaY pentru a-1
decide sit se lepede singu'r de Mitropolie; el lush
protesth energic, scrie GeneraluluI Datcov in Pe-
tersburg, scrie pre§edintelui Guvernulul rusesc §i
arata GA este oprit de a reintra in administratia
Eparhie Sale. Pricina interclicerd era un pretext

www.dacoromanica.ro
204 DOCUMENTS INEDITE PRIV. LA

inventat de Chisilevch' adeca sh nu villa in Bucu-

restY fiind-ca acum are a se face oboleasca Adunare
ysi pate multe veduve ysi sarad set vie set se 'inscrie ca
scutelnid neputandu-1 departa, me vain U72/ cu
denW . Mitropolitul era Presedintele de drept al
obstesta Adunhri, dar dup6 dispositiile GuvernuluT
Ruses°, in realitate exercita acest Inalt oficiti Gre-
neralul Chisilev. Pentru a se evita influinta morals
a MitropolituluT i conflictele politice ce probabil
s'ar fi ivit intre Mitropolitul Grigorie i vederile
rusestI, a lost pus la oprealh, de aceea f6rte ironic
sh exprimh bkranul nedrepthtit: Eu miparea a-
cesta o socotisem de necuviinclosd ¢i cu prepus".
Representantul luT Chisilev chtea Mitropolitul Gri-
gorie maT avea i misiunea delicatti, de a-1 Invita
sail (=lea dimisia, la care propunere Mitropolitul cu
caracter de fier, respunde hotaritor: Iar pentru
paretisis (dimisionare)1-am dis : cd Dumnecleu mi-au
dat suflet ci Eparhia, si cdnd imt va le;ci surletul,
atund iml voiu leisa Eparhia..." In fine descriid
scopul bine-voitor al politiceT rusesti' pentru Ilo-
manY se exprima asa curajosul i neosul Mitropolit
Roman: Deci de va fi stepdnirea rusasca (la Ro-
maul, adich dach ne va incorpora la Imperiul set,
cum a facut cu Basarabia), negre5sit va randui lm-
peratul vre-un /WS ftiut Impereitid Sale ; lard de va
fi stepdnirea Sultanulta (adech, de vor rknanea
dup6 resboT Romanii tot sub suzeranitatea Portei),
nu pate sei se amestice Prq'edintele (GuvernuluT ru-
sesc)". Asa se purtati Romani): cu durere de inima
pentru neamul for si eel Bisericesti si eel politice tT.
Asa se cuvine sh ne purtam i noT, ca numaT a-
cesta-T calea drepta ce ne p6te duce la mantuire yi
mhrire. Cine cauth st6pani slugh sh m6ral
LXVII) De la a dotla surgunie i pentru a dotia surgunie
BeriA, carele este tntru unele mai grea Qi intru altele mai

www.dacoromanica.ro
 )s r. NAT. POL, §I bliCRICEASCA A LOAANn..oR 205

usOrA, adeca, dupg, aceea in luna lul am scris o

scris6re cAtrA Datcov Gheneral la Petresburg,a cAria copie o
imperichtsese (o inchid) aicea cu Nr. A. Dupe aceea am pri-
mit scris6rea Proedrului Presedintelui ca sa, viti aicea, dupe
care urmand am venit la Focsani si acolo esindu-mi Mavru
inainte mi ati spus, ca scris6rea ce o am scris lui Datcov o au
trimis Niselrod lui Chisilev sift aerie, ca de Taste folos venirea
mea in Valahia BA me theme si asa last pricina la soco-
teala Exelentiei sale. Deci Excelentia sa socoteste sit nu
merg drept in Bucuresti, cd fiind ct nu am voe de la Im-
peratul sd intru in ocarmuirea duhovniceascA ; este lucru
neeuviincios sa sez neimpedecat, ci se aleg un loc la o
vreme, pent cand va lua respuns, ca ati serfs si asteapth
posta 0, vie. EA nu I-am dat respuns atuncea, ci T -am (lis
ca se vie diminet.t. i asa venind dimineata I-am 4is : cA
alt loc nu socotesc mai potrivit mie afar de Buzeu. Dar
Insa misearea acesta o socotisim de necuviinci6sA si cu
prepus. CA dace nu aveam voe, ce trebuinta era aml aerie
sa vitt. El mi -ati (Ps, ed mai Taste si alta prieind, ct fiind-ea
acum se face obsteasca Adunare, pOte multe veduve si
sAraci ad vie sa se parangliseasca (inscrie) de scutelnici si
neputendu-I departa, me voitt uni cu densil, pentru aceea
at zabovesc pant se va seversi obsteasca Adunare. Tail
va aerie pe drum a treia 4i. Dupe acesta all venit clicend
ca all luat respuns de la Proedrul si trebue sa -I scriti si
eu ca o sA remaiu la Buzeti. Eta lenii dandu me de acesta,
dupe multe cuvinte, dupe acesta m'am plecat si T -am scris
acest respuns cu Nr. B. Dar pentru cuventul cel insenthat
sfatuire, ell (in locul sell?) aveam porunca, el insA nu m'a.d
primit, gicend cA o sa-mi tAlcueascA cum sa -1 impung, si
de ce sA-1 dobandesc vrtijmas pentru un cuvent aspru si
allele ca acestea. Cu tote acestea, l'am schimbat, dar l'am
intarit mat jos cA sA vie la acelasi noirna. far pentru pa-
retisis T -am q.is cA Dumne4eil ml -an dat suflet t Eparhia
si cAnd imi va Tesi sufletul, atuncl fmi voiti lasa Eparhia.
Tar dupe tote acestea, ell still acum randuelele rusaltil ca

www.dacoromanica.ro
 206 DOCUNaNTEI iNt.D"IE IRIV. LA

pre Arhiereii, adeca fl sc6te singur Imp6ratul pentru vre-o

pricing. Mi-au di:, a de nu m6 voiu Linea de paratisis
va numi iarg singur pre care'l §tie i voe§te, lug rus nu
alt neam. Deci de va fi st6panirea rusascg, negresit va
randui Irup6ratul vre-un rus stiut Imp& Miet Sale, tar de
va fi stapanirea Sultanului nu pots sa se amestice Proe-
drul Iar dup6 tote acestea lucrurile acestea sint lucrurI
care privesc spre mantuirea sufletului, pentru care Domnul
l'ati varsat singele, qi nu le va lEisa in voia nebunilor, ci
le va iconomisi dupe cum va socoti ca taste de folos.
Original
(Hem Academia Romtma, Manus. M. B. Vol. 8).

Divanul lard mijloce§te la 1829 catra Preseden-

tul Divanurilor MoldoveY qi ValahieT, Pavel Dimi-
trievicT Chisilev, ca prin intervenirea luT la ImpOrat
sa se dea permisiune Mitropolitului Grigorie sa se
re'ntorch in Patrie, pentru cá acum s'a fAcut pace,
spre a se bucura qi tam, avend in mijlocul ei pe al
seu duhovnicesc parinte Arhiptistor. AcestA mijlo-
cire a DivanuluT avu ca resultat eliberarea din exi-
larea in Basarabia a MitropolituluT, dar nu §i abso-
luta sa independenVi, pentru cá a fost retinut un
timp la Buzeti, apoY la CaldAruanT, i'nurnaa la Cerni-
ca, §i numal dup6 aceste popasuri lungi, regularisite
de (Jomandirul rusesc P. Chisilev, ati putut se re-
intre in Bucure§ti!
LX VIII) Catra Inalta Exelentia sa, deplin imputernicitul
Presedent al Divanurilor PrinOpatelor Moldovei i i Vala-
hid, Domnul Leitenent Gheneral i Aghio taut al Marie'
Sale Inap6ratului a tuturor Rosiilor ai a feluri de ordine
Cavaler, Pavel Dimitrievid Chisilev.
tint este Inaltel EKelensiel vostre, ca Preosfin0a Sa pa.
rintele Mitropolitul nostru, Chir Grigorie, la Ghenar tre-
cut? primind porunca prin stralucirea sa Graf Pallin, fostul

www.dacoromanica.ro
 1ST. NAT. POT. $( BbERICEASCA A ROMANILOR 207

deplinul Imputernicitul presedEnt, cuprinclet6re ca sa se

traga din ocarmuirea Mitropoliel si sa nArga sa vietu-
easel in vremea resbolulul la Basarabia, at si urmat Preo-
sfincia Sa dupe" porunca, radicAnduse de atunci si dueen-
du se la locul eel orfinduit. Acum fiind-ca milostivul D -c ed
ineununand armele imperatiei cu stralucita biruinta ne-a
miluit cu pacea pricinuit6re de mare bucurie si veselie,
pentru imbunAtMirile ce de acum Inainte nadajduim de-
obete de a dobandi spre Intreaga nostra mangttere, Intre
care aceste bunatati socotim una gi petrecerea Preosfiintiel
Sale, a Duhovnieulul nostru parinte si Arhipastor, intre
nol ; indrasnim a ne ruga cu plecacTune Exlentiet V6stre,
ca primind acesta rugacTune a nostra, sa bine-voitT a mij-
loci ea sa se slob6da sa vie aid la Scaunul pa toriel Sale,
ca un legluit Arhiereu si ca until ce l'am avut, si mast
dortm ca sa-1 avem parinte duhovnicesc si pastor al nos-
tru. i primindu se de catra inalta Exelencia Vostra, a
testa rugacTune, va fi catra noT i catra tot norodul Va-
lahieT ca o facere de bine din parte-Ve, Tar noT ne vom
cundste indatoriti a fi de-apururea propoveduitorl acesteT
bunatap a Inaltel Exelentiel Vdstre.
(Iscali(T): Otcarmuitor Mitropoliet Neofet al Rimniculut,
Ilarion Arges, Chesarie Episcop Buzeit, Grigorie Branco-
veanu biv vel ban, Constantin Cretulescu biv vel ban, Barbul
Vacarescu biv vel ban, Constantin Balaceanu biv vel ban;
Grigorie Filipescu biv vel Dvornic, Mihalache Ghica biv vel
Dvornic, Gheorghe Filipescu Dvornic, Iordache Golescu,
Scarlat G'radisteanu, Dimitrie Racovitza, loan .Pirbet, Con-
stantin Campineanu vel Spatar, Alexandru Filipescu, Nes-
tor, Mihalache Cornescu,, Alexandru Ninctulescu, Dimitra-
che Ralet, Filip Lenju, Constantin Balaceanu, Constantin
Cornescu, loan Falcotann.
Anul 1829 Decenavrie 9, Bucure§ti.
(Copie).
(Academia Romans, Manus. M. B. Vol. 8).

www.dacoromanica.ro
208 DOCIAALNTE INEDITE PitIA. LA

Vornicia cea mare face cunoscut la 1833, Mal 1,

Mitropolitului, ca s'ati luat disposiciT de tetra pu-
terea administrative de a i se pune la indhmiinh
cai pentru a se transporta de la Buzeti, unde nu
maT vola RuiT, ca el sh stea qi sh se aqeze spre
petrecere liniqtith la ChldhruqanT.
Vornicia Mare dinlauntru a Printipatulai Tare Romilne§fi, No.
2447, Luna April 14, anal 1833. S ,ctia I, Mu 1, Bacure§ti.
Preosiqntiet Sale pdrinteluf Mitropolit al UngroVlahief
Chir Grigorie.

LXIX) In urma primirei Ofisulul Inalt Exelentiel Sale D-lui

plenipotentului presedent de sub No. 72, care cu chute
sä alaturg pe Tanga acesta, Dvornicia grabind a incunol-
tiinta pe Preasfintia Vostre, nu lip3eqte tot de-odata a face
cunoscut ca s'ail dat cuviinclosele porunci, atat caul ot-
ciirmuirea judetului Buzeti li a Ilfovulul a implini Preo-
sfintiel VOstre tot felul de indemrmari privit6re la odihna-
ci6sa li multitmita petrecere de acolea panA la ManAstirea
Caldaruqanit Ili darea tailor, on din eel d6 pot sari din
sate, precum yeti pohti mai bine cAt ci cAtra nastavnicul
pomenitel Manastiri a primi pii Preosfintia VdstrA cu cea
mai adanca smerenie. Iar catra acestea prin acest prilej
Dvornicia nu lipseqte a marturisi attra Preosfintia V6stra
aplancul sell. respect qi, plecaclune.
Iscrilit : Directorul Dreptare, Mihalache Cornescu. ,,S'eful
Secsief, C. M. Manzi,
[Original].
(Academia Romans. Manus. M. 13. Vol. 8).

La incuno0iintarea VornicieT respunde mitropo-

litul, ca forte multhmqte pentru ingrijire, dar li
face qtiut, ca el deja s'a dus la CaldhruanT, spre
a nu arhta nesupunere dup6 porunea Gene -
ralulul Chisilev.

www.dacoromanica.ro
 1ST. NAT. POL SI RI ,ERTCFA CA A ROMANI! OR 209

Cdtrd cinstita mare Vornicie din lduntru.

LXX) Am primit cinstita serisore intru care mi se
aratil ca slut date porunci la Ispravnicul Buzeulul ill. al
Ilfovului pentru cal spre inlesnirea venirei mele la Sf.
Monastire CAldArulanii si forte multamese. Ci yeti qti, ea
dup6 porunca ce mi s'ai'l dat de Exelen0a sa Gheneralul
ca se nu petrec la Buzeti, IndatA am venit la Manastirea
CAldarnqanilor in 11 ale aee§tei luni, ca se nu m6 arAt ne-
supus pi cu nii'a lizi Duusinecjeti petrec aici.
Original.
(Idem Academia Romaria. Manus. M B. Vol. 8).

Ducerea saiz transferarea MitropolituluY de la

Episcopia de Buzeti, unde petrecea in conintelegere
si conlucrare spirituals cu Chesarie Episcopul,
fost regulath, de Administratie Inca de la 14 ale
lunel April. Prin acesta masura T-a ridicat putinta
de a se maT ocupa cu cartea si T-a tatat orT-ce co-
municatie cu personele politice. L'a aruncat intr'o
separare totals de afacerile hunestT, si acdsta pen-
tru ca u'a voit se demisioneze.
Plenipotentul presedent G. Cliirilov, calm sfatul admi-
nistrativ.
1833, April 14. No. 72.
LXXI) Mitropolitul Grigorie dupe a sa cerire slobod
este, ca din Buzeii sa mearga a se aqeza la ManAstirea
Caldaru§anii. Drept acea sfatul Administrativ indata va
incuno§tiin0 acesta PreosfincieI Sale.
Pentru tAlmAcirea Intocmal,
Secsiel', C. M. Manu.
(Idem Academia Roraima, Manus. M. B. Vol. 8.)

Ihserica Ortodoxl Romani G.

www.dacoromanica.ro
210 DOCUMENTS IN,D IE IR1V. LA

Mitropolitul Grigorie scrie acesta epistola proba-

bil atrA Guvernatoru] BasarabieT, cerend sa inter-
vin6 la locul competent de a i se permite re'ntOr-
cerea in Patrie. Stilul din acesta epistola este un
model de energie qi de laconism. In tra eandurT
spune tot ce vrea qi'1 face qi apararea sa.
LXXII) Bat in up Exeleacia tale, Ere mi se va deschide ?
Mi se va deschide negresit. Ca aca au cis Domnul: Batett
si se va deschide. Intrand dar inlauntru, rog bunatatea
Exele4ei tale, ea printeansa sa alb --slobozenie la Patria
mea, eel furl, de nici o vino, ci numai pentru napastuire
osindit cu departarea aicea in Chisinau.
[Original]
(Academia ROmana Manusc. M. B. vol. 8.

In Epistola urmAtOre lauds meritele literare ale

EpiscopuluT de Arge losif, qi'l indeamna a'0 con-
tinua activitatea. Emil dar §i pe acele vremurT bar-
bat' in BisericA, cariT se ocupati neintrerumpt cu
cultura religi6sa scriind, traducend §i imprimand
carts, spre folosul neamuluT Romanesc.
Preosfintiel Sale parintelta Chirio Clair Iasi/ , intat E-
piscop al Sfintet EpiscopiI Arge,sului..

LXX.III) Sfiatia Sa s'all ales partea cea bunk a-si folosi

adica neamul cu feluri de carci $i a bine-face, ca, va fi mai
laudat de cat Martha, ceea ce cu alte chipuri si grip 11 fo-
lose§te. i cu atata mac mult cu cat sufletul caste mac
plait de cat trupul. : rog dar de la Dumnecjeti putere §i
Int6lepelune ca se o p6ta, da in lumina limbei n6stre, si
allele mac multe.
(Original
(Academia Romang, Manusc. M. B. vol. 8).

www.dacoromanica.ro
 NT. NAT. POL. 0 BISERICEASCA A ROMKNIL OR. 211

Documentul ce urmeaea este de cea mai mare im-

portanta istorica pentru timpurile dintre anii 1827-
1832. Epistola este autografa, a Mitropolitului Gri-
gorie, ca qi mai tote documentele publicate in
acesta serie. Mitropolitul Grigorie dar avea obi-
caul de a concepe singur respunsurile oficiale ca
i corespondenta particulars insemnata, q'apoi acele
concepte le conserva. Cu niodul acesta ni s'ati
pastrat mai tote relaciile sale, atat oficiale cat §i
particulare. Epistola presupun ca, este adresatet
sau mareluT Clucer Domnul NicolaT Tiesnea sail
DirectoruluT Mitropoliel, LogofAtal Neculal. In ea se
descrie icOna vie a intrigilor existente pe atuncT
iutre Episcopi qi intre boerii Ora §i care intrigT
se refereati la persona MitropolituluT Grigorie. CeT
ce 6sat..1 aseminea intrigT diabolice erati boerii Ora,
dar semnalul se da de politicianiT ruseqti 1,i turce§ti,
carii puneati in vrajbA pe Episcopi intre eT, ariitiln-
du-le dealul Mitropoliei, nutrindu-le ambitiile de
mariri deqarte, acestea tindeati la resturnarea Mi-
tropolitului Grigorie, care era atacat de cats fostul
Mitropolit Dionisie Lupu, sustinend ca acela ar fi ne-
canonic, pentru &á el n'a dimisionat din Mitropoliat,
ci a fort in mod violent indepartat de Domn de
la demnitatea sa. Aseminea, reclame de ale Mitro-
polituluT Dionise Lupu, facute cifttrA Domn, Divan
§i mai ales tetra dmenii politicT aT RosieT posedam
destule, dintre care pe unele le-am publicat deja,
Tar pe altele le vom publica treptat. Boeril Ord de
aseminea erati impArtiti in dou6 tabere, una era a
nationalilor cu Mitropolitul Grigorie in frunte, Ian alta
a qovin4tilor, adica a acelor dusT de influinti exteri-
ore in politica ValahieT, in timpurile in care suntem,
ace§ti qovini§ti compuneati partitul fusesc. Pe 1ang4
aceste partite mai existati dmenl de profesie pAscu-
itori de banT §i favorurT, fern scrupul de moralitate,
www.dacoromanica.ro
212 DOCUMENTE tNEDITE1 PlIttr. LA

Contra amendurora se radich meritosul Grigorie,

barbat moral, virtuos §i iubitor de patrie. Duph ce
Mitropolitul deelara ca a primit banii pentru sus-
tinerea sa in exil, apoi i§i dá pe fata vederile sale
personale asupra situatiei politice, eh adica erau
provocate qi nutrite de intrigi.
Mai intaiu declare ea fostul Mitropolit Dionisie
Lupu in zadar umbra cu proteste pe la Divanul Te-
reT §i pe la Consulii rusqti, reclamandu-0 mitropo-
liatul, pentru ca el (Mitropolitul Grigorie) este hi-
rotonit Mitropolit cu yob, Patriarhului §i a Soborului
qi prin alegerea Ora, i dar ex-Mitropolitul Dio-
nisie Lupu sa se adreseze catra Patriarhie, cd not,
dice el, de a ne improtivi Bise) ices in m icinele bise-
rice59a nici nu puteam, nici credinta ndstra ne sld-
bode, Sri acestea 2l astdmpara pe ex Mitropolitul Dio-
nisie. Partidul rusesc al boerilor Ord insa nu se
multamea numai cu atata asupra lui Grigorie, des-
pre carii se exprimg, ala , Se vede ca D-lor (boeri2)
voesc set o duca pricina ca i cu popa Ilarion, adeca
luthirianefle, dupe cuventul Banului Balaceanu catra
Barbul Vacarescul, lscalqte dicea: Ca noz acum
facem si popi 591 preotese. Cu Ilarion Episcopul de
Argq sail petrecut lucrurile a§a : Ales Episcop la
1820. In timpul Resmeritei la 1821, s'a retras la
Brasov impreuna cu Mitropolitul Dionisie Lupu, st
ne'ntorcendu-se in Ora sa'§1 reia Scaunul, dupe in-
vithrile domneW ce i s'aii fhcut, pentru ca facea opo-
sitie Domnului impreuna cu alti boeri qi cu Mitropo-
litul, a fost §i el inlocuit prin Grigorie la 1823. Dupe
trecerea din viath a acestuia la 1828 §i recunoscen-
du -i -se meritele lui pastorale i s'a dat lar4lEpiscopia
de Argeq, unde a pastorit 'Ana la 1845, Ianuarie 7.
In acesth descriere Mitropolitul Grigorie face alusie
la schimbarea on suspendarea necanonica a Epis-
copuluT Ilarion prin. vointa 011 machinatiunele po-
www.dacoromanica.ro
 TAT. NAT. POL. 51 B:SER10EASCA A ROMANILOR. 213

litice ale boerilor Divani$T. Drept aceea, (lice

Mitropolitul Grigorie, dach m6 vor scote pe mine
DivaniqtiT prin intrigile puse intre ei de Guvernato-
rul rusesc, se va intampla §i cu mine, ceea ce s'a
intamplat cu Episcopul Ilarion. Ace la a fost in
timpuri nenormale dat afara, §'apoT stabilindu-se qi
linistindu-se vremdrile ati fost readus la Scaunul
seri. Dui:06 Mitropolitul Grigorie motivul obargieTreu-
luT era Pangrationesa, nepata Barbului Vacarescu.
Pangration era bine cunoscut lumei Bucure§tene
inch de la 1809, cand dup6 mortea Generalului su-
prem Prozorovschi l'a inlocuit in Principate ca an
§ef General. Acesta a luat in cgsetorie, ceea ce se
intampla pe atunci pentru cuvinte politice, pe o
nepata a Barbului Vacarescu, care dup6 incetarea
resbelului s'a dus cu el la Petersburg. Cum petre-
cea acolo si cat de modest traTa ni spune in putine
cuvinte virtuosul mitropolit Grigorie. Petrecend in
lux ti orgii de tot felul, ne mai. ajungendu-T banT
s'a imaginat sa si-T procure din Valahia, executand
un bir de la preotT, numit banii CarjeT, pe timpul
ocupatid rusesti.. Mitropolitul Grigorie de la suirea
sa pe tron, n'a maT voit sa Ta de la preotl darea
Carje, qi dar nefiind luata de el, sa gasira altiT ca
sa-o perceapa, adich Iancul Vacarescul pentru Pan-
grationesa. Aci -i vine la indamana IVIitropolituluT qi
le da barn pe miere la tote cei amestecati in ase-
minea afaceri necinstite si nedrepte. Dupe acesta
ne spune Mitropolitul Grigorie, ca din causa ca n'a
voit sa scoth darea Calla sa ivise treT concurenti la
mitropoliat 1F$i fie-care 'sT avea partida sa ; dar ca
eel mat cu sanse ar fi fost un Arhiereil grec din
Basarabia, pe care-1 sustinea partida boerilor ruso-
fill. Arhiereul grec despre care se aminte§te in do-
cument era Mitropolitul titular al Iracliei, Grigorie,
care luase parte activa in -Ia0 la Eterie in 1821, li

www.dacoromanica.ro
214 DOCUMENTS 1NEDITE PRIV. LA

care era partizan rusesc qi se retrAsese in Basa-

rabia, dupd navalirea oOrilor turce.,ti in Moldova.
lath dar cate intrigT erati qi pe timpul acela qi in
cler fi intre boerI, care tote erati .esute numaI in
stop de a resturna pe Grigorie Mitropolitul, numai
pentru &á era caracter de Fier §i nu'§Y puteat ajunge
scopurile deqarte pecitorii de intrigT. Nu dormea
dar pe rose nici Mitropolitul Grigorie, ci din contra
se'ncepa mereti in spiniT Wernup de invidiea §i
rdutatea omeneasch!
LXXIV) Am primit baniT eel dati de la Mitropolie de D to
prin mijlocul ce s'au trimis si primitt in galbenT olandezi
381,4T multamesc, precum si prin deosebit respuns tetra
chir Lazar am seris. Am primit si einstitA seris6rea D-tale de
la 26 ale trecutulul August, impreuna cu copia jalbei Preosf.
chir Dionisie. Asisderea si cea de la 29 ale aceliast luny, cu
copie de anafora Cinstitului Divan, la pricina jalbel, si am
inOles porunca Preosf. Sale, pe carea boeril Divanulul a-
celuTa, de volea, cu prea putine cuvinte putea EA o intam-
pine, cum ca adicl Preosf. Sa dupe ce att lesit din Brasov
si se vedea nedreptatit, trebuea sA eerie indata la Preosf.
Patriarh si la cal impreunl cu Preosf. Sa sobor al Arhie-
reilor, care au dat voe, si de se oranduesc Arhierel aicea,
si de acolo, de avea dreptate sa s'o fi astigat. CA noT de
a ne improtivi Bisericel in pricinele biserieecti niei pu-
team, nicl credinta nostra ne slob6de, si acestea it astAm-
pgra. Dar se vede ca D-lor voesc sti o dueA pricina ca
si cu popa Ilarion, adiea luthirianeste, dupe cuventul Ba-
nulul Balle6nul cAtra Barbul Vacarescul. Iscaleste 4icea :
Ca not acum lacem ,si popi )si preotese. Apot elll intru aceste
a me amesteca irra Taste rusine, si remane, ca de vor face
ceva in vreml ca de acestea pline de nerandulalk sã se in-
drepteze mat pre urma de stepanire si de Biserica cea Mare,
atat acesta cat si a pArint. Ilarion. Dar nu cred ca vor ispravi
ceva dupe stiinca oe am elii in pricina acesta, care Taste

www.dacoromanica.ro
.... 1ST. MAT. POI. 51 13ISIRICEASCA A ROMANILOR 215

tntru acest fel. Tota pricina turburArel ail fost li taste

Pangrationba, nep6ta Barbuluf VAcarescul. Acdsta chel-
tufala ce ail fAcut in Petruburg in zeficlinirile sale o pre-
tendarisecte de la saracif preop, lucru cu totul diavolese,
cA acolo sa se zefclentisasca, qi preotif din Valahia chel.
tutala sa I-o plateasca in nume de banif CArjel. Si acestA
inteleaptA aflare taste a pricopsitului Iancul Vacarescul,
odritslel eel bune (cu bine), precum mi-ad spus aicea insuqf
RuqiI, eel ce all fost lucratorl in pricina acesta. Insa nu
este lucru de mirare de a pAtimi preotil o nedreptate ca
acesta de la (Musa, ea at patimit li Ilie de la Isabela qi
Ioan Botezetoriul de la Irodiada, §i Ioan GurA de our de la
Evdoxia. Pentru acesta eel marl din partea rusasca aid
umblat cA sa me piece pre mine prin unit, indemnAndu-
me, tar prin altil infricolandu me, cA, Preosf. Sa chir Dio-
nisie da Pangrationesei 100 000 lei (una sutA mif lei), ci
eil de voesc 0, scot cite dot ga1beni de preot, cu nume de
banif Carjel, pre care nu t -am scos qi ve4end ca ail aflat
zid nemi§cat, au intors'o in alt-fel, ca se pue alt Mitropolit ;
Si ala se sc6te banif Carjei. Si la acesta au aflat osirduitorf
din boerf pre unit pentru patima ce o avea asupra mea,
precum Barbul VacArescul pentru Anica, cA nu ail putut
sa o nedrepti4ascal precum pre BAlaceanul, c5, nu m'am
sculat s6 fac marafet (u) D-luf asupra MAriei Sale, precum pre
Vulpe, ca nu au putut 0, nedreptataseA Manfistirile dupre
cum voTa, lar pre alOi pentru hatarul acestora, precum
Deleanul, Iordache G-olescu ci i pre altif ca aceqtia. Si fa.-
and ace5tia jalb5, asupra mea, o ati trimis la Petruburg,
cerend ca sa me scota pre mine, pentru ce minciunl eti nu
stiii, ca, scris6rea n'am vegut'o, el 5tiU, vencletorii acestia
si in locul men avend scopos sa pue pe pArint. Rimnicul,
dar la ac6sta nu emu unii toV ; ci ceI din partea rusasel
avea aicea in Basarabia gi.tit pre un grec Arhiereti, titu-
larful, cArufa if scosese atunci qi cavalerie, far din boerf
unit voia pe pArint. Rimnicul, far alcif pe pArint. Ilarion,
precum Barbul VAcArescul, Vulpe, Jamul VAgaresell §i
www.dacoromanica.ro
216 DOCUMENTE INED1TE PR1V. I A

altil, dintru caril unul ail scos §1 cuvent de otrava asupra

mea, de nu voit ie§i, sa se pue Earl( n,hristianI prea bur I
ci. Tubitorl de turma lui Christos Tatra acea data Inca at
scris jalba, la Petiuburg §i parintele Dionisie, eerend qi
Preosf. Sa Mitropolia. Acestea /p facendu-se de acolo
s'at dat porunca el eil sA me departez de la Mitropolie
in Basarabia §i in locul Mai sa se orindulasca Vechil
Rimnicul, col cerut de Mitropolit, precum Biei urmat dupe
porunca, pre carea unit de aicea o F,ttia cu doue luta mat
Inainte de a veni et. Pentru aceea cele ce aii scris G-raful
Pallin at fort numal pricinuirl unlit (e) spre prihanirea Exe-
letqiei Sale intre norod. Si a§a ail remas tote gandurile
tuturor de§arte, §i et me odihnesc aicea. Acum auz acesta
miccare %III, §i semuesc din cea-l-alta ca va remanea §i
acesta ea §i aceea, ea fara de ctirea Imperateasca un lucru
ca acesta nu se 'Ate face. ApoT de acolo s'ar'i dat odata
porunca. Iar data va urma vre-o milcare improtivA, fail
de ctirea de acolo, pentru ceva chilipirurT, este alt cuvent,
li remane precum am 4is, in vreme de pace a se pune la
randuiala '). (lar ceva copil de a trimite §i de al voi nu
pocill, ca nu am nimic cu mine. Am audit ca, s'au facut
o anafnra pentru o carte talmacita de parintele Ilarion, a
Gheneralulul SturdeT, ca sa se tipareasea F,4 i s a se impar-
%sea, la preoti li sub acesta sa-T jafueasca iara§i pentru
cheltulala acel muerl, dar acesta de sa va face si me voit
inItiinta, dupe t6ta dtaria o voit inItiinta o ci et undo
se olivine, §i pentru acesta sa se pazasca parintele Rim-
nicul, ca nu cum-va sa se ametasea sa iscaleasca, precum
§i din gura t -am cis, §i apoi sa se ru§ineze intro 6areni,
deosebit de darea de sama la Dumneq.ett. Si aceste s'ati
insemnat: Dupe aceea unit m'au inderanat ca puind ina-
inte acele ale lul Graf Pallin, se dati jalbi extra Impe-
ratul, dar nu am voit, ca sa nu me arat nibitor de tur-

1) Este stearsa acesta pericopa ce este inclisk In .pariates.

www.dacoromanica.ro
 1ST. NAT. POT. $( 1315ER.CEASCA A ROMk141( CSR 211

burare, Ri uritor de liniste intru acesta vreme, (intru ac6sta,

vreme) intru carea mg oddinesc, din milostiva poruncti,
fad, de mustrarea stiintei, intru Vita pricina acesta (a)
departarel. Si bine-cuventat s, fi3 numele Domnulul, pre-
cum pentru tote, asa 1i pentru acesta). a) Amendoua cinsti-
tele scrisori ale Preasf. Tale si cea de la 14 si cea de la
25 ale treculului Avgust cu mare bucurie leam primit.
Am ve4ut si cele scrise pentru trimiterea banilor ci pentru
trimiterea cartilor, si cat pentru cea dintal f6rte multamesc
dragostel Preosf. t de, pentru pioeresul cel bun, carele in
vremi ca acestea sa arata, Tar pentru cea de adoua t i va
multami mai mult Dumne4eu i aicea i in veacul viitor,
pentru folosul sufietese ce se va pricinui odor bunatMei
Sale. Pentru carcile ce-mi trimite parintele Efrosin dascalul
f6rtel n3ultamese, macar ca nu still de le voin" vedea, ea
nu-1 slobod a intra cart.' streine aicea Tar pentru cele tri-
;

mine de Preosf. to slab luat voe si slobozenie anume, a le

carula sint si cat la numor, tocmai de la Petruburg prin
Graful Voron0v, Guvernatorul de -la Odesa, dar cu tote
acestea s'al't scris si pentru ele la vama, ca &Sra vor trece
prin cele-l-alte.
(farii data)
(Academia Romana, Manusr. M. B. Vol. 8).

Mitropolitul Dionisie scrip din Brapv calla un

boer din Divan ca pretentiile eadicate de unii da-
tornici, carii posedati inscrisurY pe numele Mitropo-
lief, nu este drept a li se plati acele datoriT de okra
casa MitropolieT, ci de catra predecesorul sea (pro-
catohul) fostul Mitropolit Nectarie, caruia i s'a dat
la paretisire, pentru sustinerea sa 1000 lei pe lung,
2) Presupun ca de aici se incepe o alta Epistola, adresata Epis-
copului de Ramnic, pentru ea ceea, ce urineza, n'are nic o lega-
tura cu cele Oise mai sus, dar find ca in original se continua scrie-
rea autografa, am decopiat documental ala cam 1-am gasit,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE INED1TE PRIV. LA

o maniistire Cu veniturile ei, scutelnici etc. Si dar

el este dator sA plitteasca acele inscrisurT, mai ales
eh' si hothrirea Domneasca asa dispune. Dupe' a-
eesta deelarA ca se va int6rce curand in tars, de
qi este suferind.

Pitrinteascet blagoslovenie trimitem D-tale.

LXXV) In cea de la 8 ale urrnatoreT scrisore eatrA Pitarul

Ionita am v6dut ins6mnandsi niste condee cu numire de da-
toria Mitropoliei, cerendu-se decatra acel creditorl. Nol stim
si D-111! Taste stint, precum si la multi din D-lor velif T
boerT, Inca si chiar Maria Sa stie; CA la radicarea n6strA
s'ati hotArit de cItrA reposatul Domn, ca nicT o datorie pe
numele MitropolieT nu se primeste, ci tote sA se respunzA
de procatohul nostru, pentru aceea i dat cu hrisov
ManAstirea, scutelnici, poslusnicT ci leafa cate talerI 1000
lei pe lunA. Precum se face dovada chiar din davagilic, ce
ail Ant Carninaru Dedulescu, de ail inchis p6 Cami-
naru Ilie la camarA, de unde ce invoTala va fi Rout nu
stim, precum aseminea si din devagilicul logofetesel re-
posatuluT Mateig, ca i s'aii facut pitac domnele a i se
plati din leafa procatohuluT nostril, de unde i s'aii i fa-
cut platirea de talerT 2000. Dar fiind-ca in vremea tre-
cute' RazvrAtirl de catrA siluirea str6inilor stepanitorT au
fost snip D-lor Boeril Divanulul prin pitac a porunci E-
pitropulul nostru, de aA dat acestor davagil. Oare se
cuvine si acum a priori acele datoriT de bune, cand avem
si dreptA obladuire ? Nu qicem insA a r6manea
creditoriT pAgubasi de dreptul Tor, ci prin luminatA porualeA
gospod, sA se plAteascA atat Tor, ceea ce vor mai avea a
lua, cat §i sf. Maropolie, ceea ce din siluire all respuns
(din) venitul Manastirel, dintr'ale scutelnicilor si din leafa
procatohulul nostru, precum si de reposatul Domn Taste ho-
tArit, find cu mare nedreptate SE Mitropolie, dupe pier-
derea a tot venitulul in atata anT, ce arl pastorit procatohul

www.dacoromanica.ro
 IST. NAT. POL. 1 BISERICEAsCA A ROMANILOR. 219

nostru, apol sa r6mAe Bi datore ? MAcar ca ne aflarn acum

Bi cu o umfl iturA la falca, nu Btim din masAlele de jos in
partea stingA sails din alt ceva. Insa not mai uBurCindu-se
gerul de aicea, socotim a ne cAlAtori spre Patrie li Epar-
hie, mAcar li cu primejdia vie01 nostre, pentru ca BA ne
implinim datoria cAtrA. Maria Sa. Si clicem ca acest fel de
pricinA nu s'aii cuvenit cu grabs a se hotAri, ci mai cu
intarqiere Bi fil blagoslovit.
1822, Decemvrie 28.
IscAlit : Al Ungro-Vlahiet Dionisie.
Original.
(Academia Romans, Manusc. M. B. Vol. 8).

Acest document ce urmeazh cuprinde suspenda-

rea und pedepse de-asupra unuT preot ce severqise
o cununie necanonicA. Mitropolitul Grigorie scrie
Episcopulul de Rimnic ca luarea de dar sa nu fie
cu rascal de barba, ci nunza cu des6verita poprire de
a ?nal lucra cele bisericen, lucru in adev6r barbar
0 care se cede ci se obidnuTa pe la noT. De acolo
ne-a remas proverbul: S'a dus vestea ca de pops
tuns.
Cu cea in Christos fratasc dragoste Aghie Rinznic.

LXXVI) Facem Btiut frAtiei tale ca aicea s'aii aratat niBte

peoll din judqul Takeo, plangendu-se forte tare asupra Pro-
topopului Apostol dintr'acel Judet. Si cu tote ca era gatiti
§i pornii a da jaluba Ili catra Maria Sa, insa dupe sfatui-
rea ce leam dat, sa vie aci la fratia to Bi li se va face in-
destulare, nadejduim ea vor veni. De aceea facenduli mai
nainte de Btire, scriem ca BA li se asculte plangerile Bi sa
se faca cuviinciasa indreptare de a inceta de acest fel de
pill, care aduc suparare la auclul ste'panireT, fiind §i im-
protiva duhovniceqtel otcarrnuirl a SfinteT Biserici,

www.dacoromanica.ro
220 DOCLIMENTE BEMIS PRIV. LA

CatrA acestea mai alalta eri la respunsul ce am faeut

fratiel tale pentru acea nelegiuitA cununie, am scris pe
Tanga cele -1 alte si acesta, ca preotului ce ail cununat EA
i se la darul, dar IarAsi poftim, ea luarea de dar sa nu
fie cu rasul de barba, ci numal cu deseversita poprire de
a mai lucra cele bisericesti, fiindu -i destul acesta. Sintem
al fratiel tale in Christos frate.
1825 April 18.
Grigorie al Ungro-Vlahief.
[Ordinal].
(Academia Romana, Manuse. M. B. Vol. 8).

Episcopul de Argeq Ilarion fiind chemat a dam

drii la Episcopat dupe rnartea luY Grigorie, reclamA
la Divan de a i se da monastirea Cozia sub stepa-
nirea sa cu tote veniturile ei, pentru eá 11. sa a fost
maT 'nainte ; caci: alt-fel nu se 'Dote intretinea Epis-
copia qi nici are de unde satsT plateasch datoriile.

Catra Sidvitul Divan.

LXXVII) Arat slAvituIui Divan, cti, dupe mOrtea reposatu-

lui Episcop Argesiu Iosif, orinduindu-me la acdstasfanta E-
piscopie, inapreuna cu densa ni s'ait dat in stepanire si Mk-
nAstirea Coziei, precum au avut'o si mai sus numitul
Episcop ; dar indat6, dupe aceea intamplandu se Rasvrati-
rea, in lipsa mea de aici am plerdut dinpreuna en allele
si dreptul ce aveam asupra acestei mai sus c,lisei Maniistiri.
Si fiind -ca, acum la adota a mea asezare am 0,84 Episcopia
in mare lipsa, si trebuint6, de chiar mai multe, me rog
slAvitului Divan sa mi se dea, precum mi se (Muse, pome-
nita Manastire, ca sa puciu intampina grelele cheltuell ce
se urmeazA la Episcopie, care fiind intre tote mai mica,
de cal tote, nu p6te Mr' de acest ajutor nici sii, se icono-

www.dacoromanica.ro
 1ST. NAT. POI. 51 BISERICEASCA A ROMANILOR 221

misascii,flici a se usureze de datoriile cu care nestatorniciile

vremilor ail impovarat'o. Si cum va fi bunA-vointa S1A-
vitului Divan.
[Original]
Ilarion Argq.
(Mem, Manuse. M. B. Vol. 8).

Sd recomanda cerirea Episcopului Ilarion Episco-

pului de Rimnic §i Logofetulul de Tara de sus sa
cerceteze cestiunea monastirei Cozia §i sa se refe-
reze resultatul Divanului.
De la Divanul judecatoresc.

LXXVIII) Iubitorule de Dumnegett, Sfinia to Episcope

at Rimnicului, Otcarmuitorule al Sf. Mitr000liI si D-ta
cinstite vel Logofete de Sara de sus, cercetali acestA aratare
si cerirea ce face iubitorul de Dumuesleti Sf. sa Episcopul
Argesiu, si se arAtati Divanului inscris.
(Oficial)

Biv vel Sardar.

1829 Fevruarie 17.
(Idem, Manuse M. B. Vol. 8).

Un bancher de sigur din Bucure0T, Lazar Calen-

deroglu, trimite MitropolituluT in Chiqinati suma de
12,000 lei, pensiunea sa pe un semestru, pe care f-a
depus'o marele Clucer Neculai Tresnea i -1 roga"
sa -I respunda de primire.
LXXIX) Me inchin cu smerenie Preosf. V6stre, srtru-
Vandu-Ve respeetata V6strA dreptA.
Respectate Stephne ! AstA-4I predaq la posta rusasci
pentru primirea stepanestei V6stre respectabila mie un

www.dacoromanica.ro
222 DOCUMENTELE INEDITIII PR1V. LA

grop cu galbeni Olaudezi, bitcAci trel Bute opt-qeci, No.

380, doue carbove ci 83 capeice de argint, care mi s'ati
inmanat mie de catra nobilul boer, marele Clucer Domnul
Neculal Tresnea, pentru lei 12,000, pe care primindu-le
fill bunt BA me fntiinlali spre linictea mea. In launtru se
afla scris6rea cisulul boer. Cu acestea serutandu ye drepta
V6stra, aunt al Preosf. V6stre eel mai mic serv,
Iscalit : Lazar Calenderoglu.
BucurP§ti, 24 Fevruar 1831.
Originalul in Grece§te.
(Idem Academia Romans. Manus. M. B. Vol. 8).

Neofet, Episcopul de Rimnic, OcArmuitorul pro-

visorit al easel'. Mitropoliel pe timpul surgunului
MitropolituluT Grigorie 'I dA relatii despre starea
lucrurilor in Cara §i in special despre Mitropolie.
Important este, eh in ea se descrie holera din 1831,
despre care dice ca n'a theut multe victime, gracie
mesurilor luate qi mai ales retragerel familiilor marl
§i 6Inenilor cu stare afara la munti qi in locurl nude
aerul este maT curat. Ne mai spune, ca in Iasi ho-
lera a fost mult maT rea, a facut mult mai multe vic-
time. CI:Liar Domnul, dice, eh a fost nevoit a se
retrage din Capitalg, la Breaza.
LXXX) Cu smeritit plecAciune inchinandume serut bla-
goslovit6rea drepta a Preosfintiel tale. Dupa aducerea pleca-
telor male inchinAciuni si scumpa cercetarea stare sanAtatei
ci petrecerei Preosf. tale, nu lipsesc a Initiinta Preosf. tale
ca din mila lui Dumneqeu 5i cu rugAclunele Preosf. V6s-
tre me aflu pans, astql senAtos, impreunl si cu top 6rne-
nil at sfintei case. Epidimia, holera, au intrat 8i aci in
Bucurecti de la 22 ale lui Iunie 8i au secerat un numer
de 6meni, Tar din 4iva Adormirei Maicei Domnului, au
Incetat deodatl, ci pans, astall nu s'au mai lovit nimeni ;

www.dacoromanica.ro
 'sr. NAT, 130L. I B1SEF1CiASCA A ROMANIL011. 28

de frica et s'ait spargaluit Bucure§til, eqind Mara eel mai

multi din boeri i negutatori §i alte start de 6meni, cu fa-
miliile lor, §i cu acesta rarinae a locuitorilor s'atl folosit
Politia mult, neputand EA faca bola atatea jertfe, sate au
facut la Iasi §i aiurea, §i la acesta trebue sa cun6sca po-
litia har Domnului deplin imputernicit prezedent, pentru
ingrijirea parintesca csi intelepte mesuri ce au luat. Din eel
maT insemnati ail murit de acesta bola, numal D-lui Banu
Vacarescu, amendoue filcele D-lui qi dot trei bowl din eel maT
mid. D -lul Banul Brancovenu sa, afia §i pana asta41 la Rtm-
nic peste Olt, D-lui Banul Balaceanu all reposat de la Maiti
8, de bola firesca, adica de disuerie, pricinuita din surpa-
tura, de holera au murit qi parintele Neofit Evcarpias,
proegumenul sf. Gheorghe de aici din politie. Boeril, negu-
titoril bajanari Wail tutors eel mai multi, pen cate-va judete
pe afara tot mai love§te holera, acum de curftnd au tre-
cut $i la Craiova, dar este nadejde a nu face mult rett
laid acolo, eaci ail iesit 6menii pe afara. Din slujbalii Mi-
tropolil aft murit vr'o cinci, insa imprejur, tar in launtru
nu s'ail intamplat nimic, robit easel s'ati scos la Cucu qi
aiurea §i s'ati pap. D -lul Logofet(u1) Nicolae ci Pitarul 16.
nita, fratele D-sale dintaia 4i Julie aft plecat la Anin6sa,
unde s'att pacjit; scum de vre o septamana de 411e tutor-
cendu-se D-lui Pitarul nu lipsesc a trimite Preosf. tale
12,000, examinia de al doilea a acestul an, in galbeni Im-
perate§ti i Olandezi, tot prin naijlocul ce s'ait trimis 0 eel
de mai nainte, de a carora primire me vest cinsti cu res-
puns. Maria sa G-rigorie Volt Ghica au fost dus din pri-
cina holerii la o mo§ie Breaza, din Jud. Prahova, aceste
cjile s'ati intors aid.
E3timp avem de la mila Donanului o aftonie (abun-
denta) de bucate aid §i de rodiri, ce n'au pomenit eel maT
batrani. In clironomia reposatulul Parintelui Dionisie Mi-
tropolitul nu m'am amestecat nici de cum, de cat de la
Mitropolie i s'ati flout cheltuela pogrebaniei, cum §i a
pomenirilor Oa acum c1 din cele ce'mT insemnap s'att

www.dacoromanica.ro
224 DOC. INED1TE1PRIV. LA ISI'. NAT. POI. I MS. A 120MAN1LOR

luat aid pAnl aeum numai eftrja de fildes, bArAzita, de

D-lui Banul Brancovenu i crucea eu af. lemn, Tar cele lalte
stag pecetluite si mat cu vreme 135, vor lua si acele. A-
cestea cu pleaclune instiintAnd rog blagoslovenia Preosf.
Vostre sä me umbresc6, fiind a Preosf. tale smerit si ple-
cata slugti.
Ina lit: Neotet Ri9nnicu,
1831, SPptemvrie 3.

Note/. Preosf. sa Parintele G-alaction din pricina holerit

este dus la Rimnie, peste Olt. Parintele Stratonichios Tcoia-
ZEE Eva ET30; it pOpLaC (sufere un fel de atrofie).
[Original].
(Academia Romana. Manus. M. B. Vol. 8).

C. Erbiceanu.
(Va urm%).

g4iLkz.-

www.dacoromanica.ro
 INVETATURA BISERICEASCA
A

VLA.' DICAI ANTIIIM.

(Urrnare. Vt.qi Bserica Ortod anal al XVII-lea, Nr. 2).

Alte 1nvetaturT trebuinciose.

1) VerT-care preot afarA din enoria lul va face liturglile,
sail ostestanie, sau va eununa, sau va ispovedui, sail va
cumeneca pre tine -va, si dupe ce va muri 11 va ingropa,
sau verT-ce alt lucru beserecesc va face far' de voTa Preo-
tului aceluJa, a earuia va fi noria, unul ca acela de Pra-
vilele sfintilor parintilor nostri sa 14pAda de tot darul
preotesc, si-1 vom lepAda gi noT

1) Iata cum se exprim5, Mitropolitul Jacob Putneanu, in cartea sa

Floricica" in acesta cestiune:
Pentru Preotii emit sd. muta fard de voia @i eartea Arhiereului,
hotardste canonul al un spre-clecilea de la Antiohia ca sa fie dejghi-
natl. gi departati de alti preoti, si golitt de darul steprinirii eel preo-
testi. Agijderea si canonul saborului celut dintai (lice : ca care
preot va cuteza gi fait de carte de slobozire a Arhiereulut sa va
muta de la o Besericd, la alto, sau de la o Eparhie la alta, acela
sa fie ueinpreunat gi instreiaat de darul preotiet, gi fn locul Jul sa
intre altul. Tot inteun chip hotarase gi eanonele de la Cathargheni,
(le la Gangra, gi canonul soborulut al gaselea, slieend : Care preot
sa muta de la o Eparhie la alta, sau de la un popor la altul fard
de eartea gi voia Arhiereului, aceea dinpreune cu eel ce-i primes(,
sa fie instrainatt de d'irul preotiei. Dem ort-care preot va pasi
preste hotararile sfintilor pariuti, gi ale DunInetleegtilor sobore,
Biserica Ortodoxa Rominit 3
www.dacoromanica.ro
226 IA , ki URA B EILRIaSCA.

2) Asijderea niel unul din oI sa t indrazneascii sa

cunune vre-un om sau vre-o muiare str6inA dintealta tara,
at din Tiara acesta $i sa fie nestiutT, Willa nu I yeti cer

hotArayte canouul de la soborul Neochesariei, cum ca sint nu nu-

mai instreinati de darul klreotiet, ci oi ca niote calcatori de porun-
cite cele Dumnecleeott, of depart* de adunarea norodulut creoti-
nese, pre aneott preott porunceote of Neara a prea invetatului Leon
imperatul, ca unde sa vor afla a sluji acele preoteott fara de cartea
Arhiereului, dupe golirea darului for sa se of pedepsesca".
De asemenea of in Praviliora editata pe timpul Mitropolitului
Ungro-Vlahiet Grigorie, dandu-f in urtna o esplicare mai amanun-
OA. Tata ce (lice :
Vert-care preot, afara din enoria lui va face liturghie, slat
osfeotanie, sau va cununa, sau va ispovedui, sau va cumineca pe
tine -va, of dupe ce va muri it va ingropa, sau vent ce alt lucru
besericesc va face far-de voia preotului aceluia, a caruia va fi
noria, pe unul ca acela dupe Pravila sfintilor patintt it vom lipsi
de darul preotiet. Jar de sa va intampla cuiva nevoe de morte, oi
preotul enoriei de va fi lipsind unde.va departe, sau nu va fi lip-
sind, ci de va fi bolnav, atunci de nevoia mortis, preotul din enoria
care va fi mai aprope sa alba roe sa-1 ispove lulasca, pi sa -1 cumi-
nece, of de va mart sa 1 oi ingrope (apijderea oi la botez) pentru
ca de se va afla omul in cumpana mortis, cand va lipsi preotul
vre-unet enorii, oi preotul aces -balte enorii chetnin lu-se de omenii
bolnavului, de nu va vrea sa mergA, ci de s,a. pune pricina ca are
treba, sau vrajba cu preotul enorit, oi de sa va intarnpla a marl.
acel bolnav ne grijit, un preot ca acela sa va lipsi de darul preo-
tiei, ca an murit un suflet oti au petit, pentru a caruia fnantuire,
Durnnecleu s'au facut om, oi au primit mOrte, sa cade dar of preo-
tilor ce an enoriile aprope, sa dea unul altula inotiintare, cand
vor vrea sa merga unde-va".
In Enciclica Episcopulut de Rimnic Filaret, la capitulul V cetim
iardoi tot acesta oprire (Vecli NN ... din Biserica Ortodoxa),
uncle am publicat oi comentat acesta insemnata Encielica. Iata ce
se (lice oi in catihisul imprimat in Chioinau la 1816, oi in care se
espun dispositiile i regulamentele Bisericel Ruseott, of care au a-
rut aplicatie in Moldova.
Sfantul Sober a aft Lumea al patrulea de la Halchidnon in
Pravila a saselea oprelte a hirotonisi preog $i diaconl far& popor,
care Ind la o Biserica nu atarna, si eel hirotonisitl fait de popor,
sa nu fie sloboc,11 a dversi nicl o slujba preqaso5, sail diaconesd,
Tara in Rosia mbar oa nu sa hirotoniseso preoti Qi diaconl fara
popor, insa multi se hirotoniseso catra o Biserica poste trebuin0
iii mull lasand Biserica sa, la care all fost hirotonisiti umbla in-
teo parte si intealta, care tot una taste cu oea dintaill gre§ala, pen-
trn ca o aka fara randulala In nrma sa lipsasol, datorl slat feOle
mireneltl a nu primi &la preql qi diaconl, niol la un fel de slujiri

www.dacoromanica.ro
 INVh fATURA B S RICtCA 221

ceta si-1 veil ispiti, pentru ca vin multi din Cara ungu-
reas 31 si din Cara turceasca, si dintealte locuri departate,
si sa insora aid, si pe la locurile lor ail mueri, sail mue-

Bisericesti; far Episcopil datori stilt a nu hirotonisi presto trebn-

inta, far pre eel ce at lasat Biserica sa, null ea acestia unde sa
vor ivi, al se prinda $i se pedepsesca, $i dad nu vor urea S. se
Interca. catra, Bisericile sale, si pan& la merte Inteansile A sin-
jasca cn orandniala, Inca si aceia prin chizesia a fete cinstite, null
ca acestia 0, se lipsasca de Preotie ; lar de prison slujitori de tole
sfinte sa nu 0, hirotonisesca nici supt ori-ce feliuri de chipuri,
iiind-ca multi fugind din slujba ostasasca sa hirotonisesc, si In ran-
dul cliricilor 0, primesc, pentru care In grabs sa va hotara prin
-Dew num6rul lor.
Iar dad preotul sat diaconul, pentru cea mai sus pomenita, sail
pentru alts vre-Oresi-eare calcare de lege fiind lipsit de Darul s6t
de la Arhieret sa va duce pin lame en chip preotaso, sail diaco-
nese, si va Imp a sluji (Ale sfinte, IA unul ca acesta prin4endu-1,
sa-1 trimata la prea Sfantul Indreptatoriul Sinod, bar din Sinod
se va tremite la politiolasca judecata, mbar ca pets si singur Ar-
hiereul a trimete pe nail ca acesta catra judecata politeciasca, uncle
sa cuvine.
Iar dad poporul din vre-o grea intamplare, atat sa va saraci
cat Preotul cu clinch nici de cat nu so va putea haul, pentru
null ca acestia Insusi Arhiereul sa aiba purtarea de grija, nela-
sanda-I pre densii sa umble din be In lot, ci sa-1 orandulasca, pre
dansil undo cer preot not".
Mitropolitul Veniamin, impreung cu Episcopil Eparhioti, Meletie
al Romanului pi Sofronie al Hupilor, da in 1834 o Enciclica, pri-
vitOre la cununiile abuzive, pe care le oprepte ell multa asprime
in 11 articule, lar la finele el se exprima apa : ..... .. C4ct carele
(preot) nu va urma fi, va grefi, improtiva acestora, stt f tie cu hota-
rire eet va fi ftLra ertare canonisit cu luarea dariduI, f i dat in Lir cu
locuitorii fret, ca un neascultator poruncilor Arhiere§a qi ceticUtor de
canon b iseri ceftt.. . . Canonele sf. nostre Biserici sa pronuntg fOrte
categoric in contra preotilor, carii p'ar parasi enoriile lor, ar urn-
bla din loc in lot, p'ar indrazni a face vre o lucrare sfintita sail
s'ar incumqa a severpi vre-un sf. Mister in parohie streina. Pentru
acesta calcare canoaica se depune din preotie, adica se caterisepte.
Iata cite -va din aceste Panone: Canon 41 din Liodicia dice: en
nu se cuvine ca sfiniitul sail clericul set celleitoreascet fetret invoirea E-
piscopulut Iar canonul 42 slice: Nu se cuvine ca preotii §i clericit
set cUlettoreascei lard de scrisor) canonice. Ambele aceste caw:Sae re-
clamg de rigore permisiunea Episcopulut respectiv pentru preotul
pi clericul, adeca antaretul pi paraclisieral etc,, and voepte a ietp
din euoria lor pentru afaceri particulare, Acosta se aplicg pi la E
piscopi, canl les din Eparhille lor, pi tr'c in altele. La not se face

www.dacoromanica.ro
§28 II13.4 FAIT:RA BISERIdSCA

rile et bArbap si lAsAndu-T au fugit, sat sint a troa cu..

nunie, si vin aiel pentru ca sit la a patra mulare, Ball mu-
Tarea sit la al patrulea barbat, care lucru Taste cul vie si

eseeptiune pentru Ina Pre lati, fiind et sint membri al Senatultii,

pentru care s'a of preveslut prin lege aseminea esceptie (Vecli Legea
Organics, Regulamentul pentru atributiunele de prectdere Art. 7).
In vechime, in Biserica Orthodoxy erat in uz epistolile numite
irenice, (4714)mide pace) oi recomend.atore (a.)at mat). Zonara
aoa le esplica : Epistole irenice slut aPele ce se dat Episcopilor
de dart Mitropolitii la carii apartin, of Mitropolitilor de catra Pa-
triarhii de catra calif se primoveaza, and se duc la Imperatul
pentru vre-o t ebuintt necesara. De aseminea oi acele ce se de"'
clericilor (preotilor, diaconilor, cantareVlor etc.) de catra Episeopii
Tor, sau voesc sa se duct in alt orao, oi ca sa se inscrie la Biserica
de acolo, conform canonului 17 a Sinodului thud in Palatal din
Trula Iar data tins -va din alt orag ar veni in altul (cleric fiind)
fart voTa Episcopului seti sub epitimiu (pedepst canonica) este of
acela oi eel ce l'a primit pre el. Clerical inceteazt de a liturgisi,
iar Episcopul eel ce l'a primit se aforiseote, dupe canonul al 15-lea
of al 16-lea apostolic. lar Fpiseopii eel ce s6 due la Imperatul
fart scrisorile Mitropolitului yi a Episcopilor din Eparhie, nu nu
mai cad din impartaoire, dar of din demnitatea ieratica, dupt cano-
nul 11 al Sinodului din Antiohia. Epistole recomendttore se (lie
cele inmtnate clericilor sail laicilor aforisitt sau ceteWor in genere,
earl' se due in alte orate of recomanda pe acei btrbati Episcopului
acelui Drag ca deslegati de pedepsele canonice sau ca sint cre-
dinclooi, comform canonului 12 Apostolic of 33; sau and acuzat
find eine-va oi e'ar arata inocent eel acuzat, i i se dt, lui epistola
recomendatOre Wei eel care este trimis of aratand c'a lost acuzat
in mod calomniator. Ast-fel sint aceste epistole, 4ice eanonul"(Vesli
It:Am-111x Tifiv .9'Eirov xxi tepoiv zavtivwv incO `P4VAt1 zai 116z),1,
Vol. II, pagina 243). La not in timpurile moderne an dispd"rut
aseminea epistole, pentru Clerul din interiorul Rigatulut, comform
art. 46 din legea organics, (Regulamentul pentru disciplina Biseri-
ceasea). A renias insa in vigOre pentru on -ce persona str6int de
ricall, care adect ar veni de aiurea. Un aseminea pentru a putea
fi primit in comunicatie cu clericii locals, pentru a putea oficia,
trebue de rigors se alba din partea locului sett, de la Episcopul
eel l'a hiro onit carte irenica, of deelaratie et nu este sub nice un
prepus of ca pOte servi cele ale gradului seu, Cu voia Episcopului
catra care este recomendat. In alt mod Episcopul ce l'a primit
cade sub respundere canoniel. Preoti ambulanti nu exist in Bi-
serica Orthodoxy, el trebue sa fie hirotonit,i pe o anume Biserica
of numai la vaeanta. Hirotonia fart vaeanta, fart a se spune precis
pentru care anume parohie se hirotoneote, este absolut interclist,
prin canonul al 6-lea al Sinodului Ecumenic al IV-le din Halcedon.
Acest canon aunt aoa : nNimene ad nu ae hirotoneasett nederminat,

www.dacoromanica.ro
 1NVgrATURA 131SERICtSCA 229

fail de lege, ci pre uniT ca ace§tea fara scrisera de mtir

turie de la preotul loculul lor, care sit eerie cum ca nu
WO insurat, at &at insurat li T-ati Inuit muTarea, sari

nici Presviter niel Diacon, nici alt cineva din ordinal preofese, daott nu
i se va determina de cel ce-1 hirotonegte in particular vreo bisericti in
orag sag in sat, sail un martirin sag o monastire, lar cel hirotonisilt
nedeterminat a decis Sfdntul Sinod ca aseminea hzrotonie stt fie neva-
labild gi se nu pad de loc a lucra (cele ale preqiel) spre insulta Mut
ce l'a hirotonit" (Veclt Histoire des conciles, d'apres leg documents
originaux par M-gr Charles-Ioseph-11616fe, tome troisieme, pag,
105). In comentariile acestuT canon Hefele singur recun6§te, ca hi-
rotoniile nedeteminate slut nevalide : D'apres le droit canon en
viqueur aujoued'hui, ces ordinations Bites absolutaesont, it est vrai,
illicitae, mais cependant validae. Adica: Dupe dreptul canonic in
vigore asta-4I (la Ramanocatolici) aceste hirotonli clise absolute
sint, este aleverat, ne permise, dar cu tote acestea valide (Male
opera citata, pag. 106). S. intelege, ca. Hefele ca Romano catolic
trebuea sa sustie validitatea hirotoniilor nedeterminate, pebtru cu-
ventul, ca la papistav tote hiotoniile se fac ast fel, recun6Ite insa
ca sint ne permise.
Daca pe Tanga canOnele citate, referitdre la obligatiunea cleri-
cului de orT-ce grad, de a eta la postal sea ca an strajar ne
adormit §i a nu parasi Mitropolia, Episcopia. §i parohia sa fara epis-
tola canonica, daea clic pe langa canOnele amintite mai citam §i
Nuvela 86 a lui Iustinian, atunci avem pe deplin convingerea
formats, ca nu trebue nici o persona din Ierarhia Bisericesea sti
parasasca indatorirea sa fara voe data din partea celuT in drept,
Nuvella 4ice : .... Ordonam ca nici monah, nici cleric, nice Epis-
cop sit, nu vina aicea (in Constantinopol) fara epistolele prey pio-
sului for Patriarh, on sa atie, ca s'au facut nevrednict de shima
for ". Din aceste (Ilse resulta : Ca parohul in parohia sa este singur
stepan §i respuncletor, el este in drept a opri fie pe ori-ce cleric a
severqi vre-un servicia in enoria sa fara permisiunea sa, ha Inca
responsabil, daca ar tolera pe altul strain. De aceea spre a se pazi
ordinea §i diseiplina in Biserica, la noT la Romani, din tota vechi-
men comunele on satele slut impartite in popore, dad la o
Biserica sint do sau trel preoV. Astfel nu indraznea §i nu indrax-
ne§te nici acutn un peot de la aceTa§T Biserica, a face servicil
santite In poporul colegulut sea fara vote. luT. Numal la impreig,
ran grele, bole sau altele, dupe cerirea §i permisiunea parobuluT
in drept, pote un alt paroh, cunoscut ea canonic, sa ving, in pa-
rohia sa spre a lucra cele ale preotieT. De aseminea and cere vre-
an creOin de a i se face sf. Masle, trebue ca preotul din parohia
In care este cre§tinul sa Invite pe alti parohi la sevarqirea acesiui
sf. Mister, §i numat agta pot intra canonic in parohia sa. Afara
de Episcopal seu respectiv, nimene abiolut nu 'Ate liturgisi In
Biserica in care exista paroh canonic, Chiar ProtolereiT trebue sa-11
www.dacoromanica.ro
230 IN g rAjtJAA BISERICASCA
..11
taste a dofia, nuuta, tii i sat cade sit mat 1a Inca, o muiare,,
HA nu'l oununatI, pentru ca sit nu sit facit f Ira, de legs, pre-
oura oa acdstea multe ni s'au. IntAmplat de am judecat 4).

eearA, permisiune din partea parobului respectiv, &and ar voi se

slujasca Si, Liturgie in vre-o parohie din eireumscriptia sa admi-
nistrativI. Protolereul este name insp-ctorul, privighitorul ordinef
gi al discipline' in protopopiatul sell, nu gi stepanul preo0or. El
represinta puterea administrativa gi judeciara a Episcopului, ce-
lui ce I-a dat incredereq. Daca s'ar permit() aeesti, apoi prin
acel act s'ar micgura prestigiul preotului paioh, gi i s'ar calca
drepturile lui, ce le-a cagtigat la numirea in Parohie, de singur
parinte sufletesc gi moral al poperanilor se.
2) In Praviliora din 1781, impritnata in timpul Mitropolitulut
G-rigorie la pagina 40 este reprodusa acesta dispositie a lui An-
thim aprope literar, de aceea n'o ma' reproducem. Obsery insa
ca PraviliOra a unit done dispositii de ale lui Anthim in una. In
Enciclica Episcopulu" de Rimnic Filaret la dispositia a 12-a se
trateaza tot acesta cestiune, dar mai specific gi cu privire in ci-
gam, cant nu puteau, cumform legilor 'terei de pa, atnnci, se con-
tracteze casatorii cu roman, on romance, pentru ca tiganil erau
rob'. Aceste dispositit legislative s'au introdus in obiceiurile gi le-
gile nostre din legile itnperategfi, numite Basilicale (Vech Biserica
Orthodoxa No uncle am publicat acesta Enciclica, comentand'o).
In Catihisul imprimat la Chiginati in 1816 la pagina 23, iata ce dis-
pos4ie se cuprinde gi care s'a pazit in Moldova cu rigore.
Pentru taina Nuntit din all, zArile BikericeAl ce sint in cartea
Indreptiril Legit arAtate.
Ca talna Nuntil sit se sAver4ascA cinstit §i fara nici o legiuitl
inpiedecare, Preotul de popor acesta In tocmal sa, o pazasca, adeca:
in§tiintindu-se pentra eel ce voese a se, canuna, mat IntAiA sit In-
tAleag5 eine §i ce fel de omen! sint, §1 6re nu taste intro dan§ii
vre-o trapiedecare dap; PravilA,, Elba.: de nu sint radenie aprepe ;
Ore insult de a for voe sa, Insotesc, tar nu de sila pArintilor, §i a
nemarilor, sail a stepanilor Oil; Ore at varstA, ouviinciosA; flindcA,
feclorul trebue sit atb5, macar cinci-spre-deco ant, tar fedora dot -
spre -deco, §i al se silescl Preotul, ca acel ce vor al se mune, mat
Inainte de vreme de °mai% sa invete mArturisirea credintei, adeca;
Cred intim anal Dumnedet, qi rugacinnea Domnului. Taal nostril,
115.scetore de DamnedeA FecierA, §i tale deco porunci a Jul Dam-
node', Unga acesta 0, se tnvete Preotul de la eel tntelepti Invii-
tAtort, care sint inpiedecArile spre sAvor§irea legiuitei °annuli, §i
dupt care eel cununati sit despArtesc, §1 care slat treptele nemurilor,
aqijderea care trepte slut din legAtura mint% adecl din cuscrie,
tar deosebit sit qtie Preotul, cum ca nuntile Intre eel ce fart qi tea
faratl, a§ijderea eels tlinnite, §i tote cele-l-alte multi, care nu on
blagoslovenia Bisericosca, sail care nu de la Preotul de popor cu

www.dacoromanica.ro
 INV trX URA n.sERIctia 231

3) fail de et, va Intrumpla si nu va fi cu putintd pit

la scrisore de la preotul locului lor, atuncea IntAl s5. pu-
ne'l pre fielte-carele dinteensiI la jurarnant, si de vor priori

cununia Inaintea a dol sail a trel marturl sl. stverseso, dupt so.
borniclasca asIze,re, sf dupt invetnura sitqilor Pltriql, nu sint le-
ginite ; lar Pastorinl drula s5. eade s5, cunune, si sa blagoslovasel
pre eel ce vor s5, se ins4aseA, laste Preotul intro a drula popor
sa afla mirele, cum $i acel Preot intru a drula popor tralaste mi-
resa, p6te sa cunune.
Cu dedinsul 85, plzasc5, Preotul ca nu ingrab5, s5, cunune pre eel
ce nu de malt tabs° In poporul lul, si pre eel venitl de ainrea, si
pre eel oe n'ai'l In popor casa sa temelnick Mel pre aceea care mal
inainte trIla insotitl, prowl slat femeile ostenilor, sat a color ro-
bitl, si a color c5.15.toriV, si a blrbaVlor care s'all dus, si a color
fogith ci mal innit trebue s5, se fae5, en amaruntul cercetare pen-
tru totI acestia si sa se fad, stint Arhiereulnl sail, Eli de la densul
blagoslovenie sa la, ca sa eunune si s5, blagoslovesck atesta, nuntg.
Mal inainte de logodn5, si de cunune dator laste Preotul de popor
de trel orl duminicile, sat in 4ilele de praznice, pentru eel ce vor
s5, se els&toreascl, In Biseriel dupt Dumnecleesca Liturgie, dupt
otpust, sa vestesel norodulul.
Dad, fedora ¢i feclora nu slut dintr'un popor, vestire intro a-
m5,ndoul poportle as se fad., aoesta Preotul de trel orl fleend. Dad,
niel o impiedecare dupt pravila spre imprennarea for nu sa va des-
coperi, sa -I cunune pre dansii ne oprit, Iar5, dad, va fi vre-o legiuita
inpiedecare, niel decum sa nu indrtznesel a-I &num pre &twill; lar
dad sa va intimpla ore dud vre-o inpiedecare nt4eI, din zavistie,
sat din pizml, sail din mestesugarile a vreunora, de o intamplare
ea acesta s5, instinteze pre Episcopal, si al astepte de la anal
hotarare.
Ci si dupt stversirea vestirilor Preotul nicl de -cam s5, nu cunune,
pang, °Ind deplin sa va incredi*, pentru invoirea cea de bun5, voe
a amandurora color ce voesc a sa clsttori, si pentru acesta inns
pre amg.ndosi bine sa -1 intrebe, si de la dansil pentru acesta s5. se
incredinteze. Dad, peste dou5,1uni dupti stversirea vestirilor cununie
nu va fl, vestirile de a dota orl s5, se mal fad, f3ra numal dad
Episcopal va poronci aminterea. Iar ennunia si blagoslovenia nuntel
in Biseriel sa cade sa se stversasel inaintea 6menilor, nu *tea,
si nu In vreme de posturl".
Exarhul rusesc G-avriil pe cand administra ierarhiceste aceste
Principaturi, Moldavia si Valahia, a pubiicat in 1808 in Iaqi, o
Enciclica, privitore la ordinea 5i ilisciplina preotilor. In acesta*
Enciclica. la pagina a 3-a verso sa cuprind urmatorele regule pH-
vitore la cununie, care avend interes istorie, pentru ea de fapt
aka s'a petrecut la not la Romani cu regulele padite de preqi din
seculi indepartai la casetorie, pentru aceea le publicam aci, Iat4
aceste regule :

www.dacoromanica.ro
232 IN VgfkilIkkA BISERLCI ,CX

juramAntull cum ert n'ati la locul for nici harbatul mulare

nici mularea barbat, si cum ca, n'ait luat pkna aeuni mu -
lare, sat ail luat 11118 qi atl merit, sail dou6, aiuucea IT

Jail tutu a trela, (tetradiecondica) BA se sorie numele color

ce s'ati oununat larAqI au insemnare de nude slut eI, qi tine slut
ptrinVI lor, anul, gi luna, gi clita in carea s'ati onnunat.
De folos ar fi fost Inca st se fact o condica intra ()area st code
pre eel ce si natrturiseso in Postal eel mare, ca cu acest fen de
chip vor gti eine s'at marturisit, gi s'at impartrulit sfiutelor tame.
Ca pre eel veniV dintr'alte locurl nid de-cum st nu-I cunune,
at pot tuta neltiinta a cantina vre-o rudenie, sat pe vre unul,
Inca trlind muerea, sat pre vre-una fuel Wind blrbatul, qi cu
insug acesta s5, vor face partagi phatelor stable. Ci dem preot
cunoscut va ruga pre alt preot, ca al cunune in poporal s6t §1 Ind
cu miser() va incredinta, cum c5, nioI o inpiedecare nu laste a sa
lua el, pOte st cunune, ins& cola ce at cununat scrisorea acelui ce
Pat ragat trebulaqte sl o popresct la sine, gi st o pazasca intru
intregime pentra indreptare, sand s'ar intampla vre-o jalobt. Ca
mal inainte de cnnunie in pop6r5le sale on dedinsul el se cerceteze
nn cum-va eel ce vor s5, se cunune, at intro sine vre-o rudenie de
apr6pe sat cumitrie, carea impreunare st poprOte, gi dad laste,
sat mtcar s5, indoeso el nu cam-va Taste oprita inpreunarea in
trepte ca aoeste, nicl de-cum sa nu indrAznesca se, -1 cunune, ci st
ne inqtiinteze pre lid
Yaw gi insuql preotil nu ar gist Inpiedecare spre a-I cununa
pre vre -unit ca aceqtia, Ind gi la o intampIare ca acesta, nu pot
indatt at se apropie cttra anunie. Ci mal inainte in biserict in
di de chi:More sat in di de duminect, dup5 liturghie st spue la
poporeni, cum c5, cutare, clicend pre nume, vra sa-sl la muere filca,
qiand pe numele el, cutare, a cuttruIa poporan, Tar pe nume cp-
cendu-I, sat -Maya find Vend pe nume, qi dup5 acesta st intrebe
Ore nu fit° cine-va, cart aoeea intro danqil nisoareva inpiedectrl
de rudenie sat cunaltrie, 1i acesta intrebare sa se fact de hut
sat de trel on, clutand dup5 adunarea norodulul gi dup5 vestirea
fetelor color ce el let Si cand nimenea din poporeni nu va spine
nicl o impiedecare, atuncea sl-I cunune. InMatura acesta de mai
sus nu Taste de la nol, of luatt de la sfinVI parinV, oarit ma at
porancit. In scurt, dad mirele gi miresa slut §tiql prea, bin' preo-
tulul cum el nu au inpiedectrl, pOte sill cimune gi ne vestind no-
rodulul, ct aoeea numal pentru eel ce shit putin qtiutI gi en indoire,
laste trebuinta. Ca in tote postnrile nici de-cum sa nu cunune gi
in tett Opttmana Branzil, fiind-c5, aoeea laste incepttura postulu!.
Acosta porund asijderea nu laste a nOstra, ci a sfinVlor Paring".
In fine Mitropolitul Veniamin da In 1834 urrnatorea Enciclica
privitore numai la easetorie. Pentru insemnatatea i p °ntru con-
servarea ei, o dau in tota euprinderea acesta EncielicA ;

www.dacoromanica.ro
 .., 1N%LiAIURA &SLR Ict iCA 233

vett cununa, ate Intaia nunta va fi, alt a do la, ail a trela,
precum vor marturisi dup6 j m iimantul ce le vets da, lar
eard vor fi a patra nuntg, niel cum sa nu tndrAzniti a1
OUnuna,

On mila lui Dumnecjet, Veniamin Mitropolit alcove! Eli Moldoval.

Fiind-ci, In fusotirile ce sa lac prin talna sfintel cumuli! as In-
timpli a sg, face multe nunci nelegiuite fnprotiva sfIntelor canons
besericestl.
La unele uneltind viclesugarl fuse l fetele ce sa fusotisc, lar la
altele si preotil, sat. ne cercetand clup6 anvil)* tote inprejuririle
ce opresc a sa face nuntele, sat. lacomindu-se a lua vre o dare fi-
gidaiti, sad silintl pentru hatinirl a orl-ce felill de persOne, sco-
tind pecluri pe supt cumpit, cununa fete oprite de pravele a sa
Insoti. Peel spre a sa curma au totul niste aseminea obraznice en-
tezari, macar ca si mai nainte de multo orl am poruncit prin par-
ticularnice porunci, §i canonele Besericesti dopururea Invap, a sa
feri. Dug $i acum cu tarie poruncim tuturor preotilor slujitorl a
fieste.caria Bqseriel din Printipatul Moldavia!, ca la tote cnnuniile
sar -amaze mai nainte dupi povituirea ponturilor urmitore : 1) Pe
fetele ce vor voi a si, cununa, sa le vadg, si sa le cunosci fn per-
sona. 2) Si-i cerceteze de slut amindoi fetele adevirati hristianl,
botezati In botezul sfintei Besericil nostre a Itosiritulul, de still
rugiciunele de inchingefune, i mi,car rugacinnea Domnesci, Tatil
nostru si simbolul credintil, Crez Intru until Dumnecleg, negresit.
3) SI-1 cerceteze forte cu amaruntul do nu cum-va slut rudenil tru-
pestl saA duhovnicesti din sfantul botez, de care °prose canonele,
si la acestea de va avea ceva nestiinti, sa cee cu lgrauriti scrisore
dezlegare de la Protolereul tinutului, carele de nu sa va dumeri,
va raportni acea scrisore adeveriti, si de Cucernicia sa la Decasterie
sail Consistoria Eparhiel, de undo sa va da dezlegare sa eunune sat.
sa nu cununa. 4) Si, cerceteze de nu cum-va birbatul este cununat
In alt loc oil alta femee sad femeea cununati, eu alt birbat, de
care nu shit despirtiti besericeste. 5) Dad vre-o personi va infa-
tosa carte Arhieresci, adeveritore ca este despgrtit besericeste de
perbOna an carea all fost cununat, atuncea spre a sg, incredinta de
nu este vicleni acea carte, si ca este slobodg, acea persona a sa
cununa cu alta fati, o va raportui la Protoiereul tinutulul, sat. si
la Decasterie sail Consistoria Eparhiel Arhiereulni ce va fi iscalit
In acea carte, ca sa se fncredintezi de este adevirati si de are
voe a sa cununa sat. nu. 6) Fiind-ca fetele despirtife prin judecata
besericesci, nu all voe amindoug a trece catra alts Insotire. Ci
numal o fati carea pravelniceste are dreptate a sa despirti, carea
si carte i sa di, de la Arhiereti adeveritOre, pentru carea In pontul
al cincelea sa Insimnezi, In ce chip sa se cerceteze, bar cea-l-alti
fats desparVtl, carea nu are carte de la Arhiereii, nacar de va Ii

www.dacoromanica.ro
234 no/M 1 ATURA 1313ER1( SCA

4) IncAsi v6 poruncesc si acesta ninacni din voi din

preoti sg, nu indrtiznitY a despArti barbat de mulare, sat
muTare de bilrbat, nici sg, v6 unit1 la un gand cu aceea

si trent la altI Insotire fata oeal-altl, acesta fad sg, intglege og,
este oprita a 3/ cununa, ca una oe ail dat pricing, despIrtiril de
oea-l-altl, si pentru aceea Did intru'n chip sg, nu indrIznesol vre-nn
preot a o cununa, fIrg, a lua voe inscris de la Arhieren1 ce il va
fi despIrtit. 7) Pe fetele ce vor voi a sg, cununa, sg, le publicari-
ease& in trel randarl prin enorie, si In beseriog, dupg otpnstul sfintel
liturghil, inaintea a tot norodal ce va fi adunat ca dark va fit
tine -va vre a pricing, opritore intro dInsil sg, o arete, si 4e nu al va
arlta Intru acesta vreme nici o pricing,, atunoea, sg, le slobedg, mar-
turie pentru sc6terea peciulul, in carea marturie prin thrguri al
isolleascg, inpreunl on preotul si trel negatitori enoriten1 fruntasl,
lax prin sate sa isoIleasca paolnioil si vornicul satulul, si cg,nd vor
eta la canaille sit se intrebe pe amandong fetele el mIrturisasol el
singarl Inaintea nnntasilor cg, nu slut salitl, ci de voia for sg, ca-
nting,. 8) Pe fetele strgine ce nu vor avea marturl vrednid de ore-
dint/, earl sg, dea inscris chizesii pentru dansil al nu all nici 0
pricing, opritore, si el ivindu-se in nrmg, vre-o pricing,, el vor ti
respunzatorl, sg, nu cateze niel inteun chip a -i cununa. 9) SI fie
cu mare aminte sa nu cununa fete ne potrivite, sal in v/rstl,
precum tgsgr on bgtrang or! therg, on bilitran sail in oinste, precum
boerin on negatitorita orl Wand, orl negutitoriu on flea sal ce
all fost sotie de boor, fIrl stirea si voia nostrg. 10) Fieste-carele
preot sg, dea mIrturie pentru sootorea pedulni numal enoritenilor
din enoria sa, pre caril cercetandu-1 II va §ti fad nici o pricing,
oprithre, carora el sg, le cetesca si oununia, larg, color se nu vor fi
din enoria sa, sg, nu indraznesa a le da aseminea mArtnril, nici A
cetesog, oununia color co vor ft luat peciii ca marturia altul preot.
11) ()snit de aceste, dad intro 6re-card casnicl insotiti prin taina
sfintd cumin, sg, vor intampla neinvoirl, care sa le pricinuIascg,
osabire si depIrtare min% de altul, preotil sint datori in tot chipul
a sg, sill si a-I sfltui ca sg, se inpace, si Ed petred, in nnire, precum
legiuit s'at. insotit, IarI a-I razleti, sail ale face inscris cart! de des-
partire, safi a isdli in aseminea cgrti ce s'ar face el, Ind de cum
sg, nu indraznescl.
Acute ponturl lipindu-se pe pIrete in sfantal oltarifi in fiesta-
carea beserid din tot Printipatul, porancim tuturor slnjitorilor be-
sericesti, larg, mai vartos preotilor, ca sg, le oetesd adese or! on
lnare aminte si sg, urmeza in tocma, cad carele nu va urma, $i va
gresi inprotiva acestora, sg, Vie en hotarare ca va fi. Lira ertare
canonisit on luarea darulul, si dat in bir cu lkuitoril t4ril, ca un
neascultgtorifi poranoilor Arhierestl si ollegtorit de can6nele be-
sericeq1I.
Pornooim fii tuturor protoiereilor de pe la tinuturl, sa fie Cu

www.dacoromanica.ro
......1.,.. INV.ETATURA BIARRISCA 235

ce indriizneso a face aresta fara de loge, pentru oft am

Inteles ea se face acest lucru ne cuvios in multe parts,
ca nurual de sa, Inttimpla al alba bArbatul cu mularea

mare aminte, ca acestea la tote beserioile s5, se die In ilinti, qi sa

eercetez5, adese or! pe fteqte-carele preot din protopopiatul &Hi de
le ceteqte qi de le Filth cuprinderea lor, qi de urmial preoum sa
porunoeqte, qi dad vor afla pre 6re-caril din preotl ne13545,torl de
sam5 Wg nu le urmeg, qi greqlsc In protiva lor, Indatit 81,4 rapor-
tuiaso5, la nol pentru a s5, Infrana, del ne urmfind aqa protoereil,
vor fl qi el canonis4I inpreuni cn ace! ce s6 vor greqi qi nu-I vor
rapotui".
Cat pentru abuzurile sociale privitdre Ia casetoriile silite, oprite
gi neregulate sa se consulte Pravila 'LW Mateiu BasarabIndrep-
tar a. LegeT, Glava 252-272). Sa se consulte gi Pravila IuT Va-
silie Lupu (editia din 1875 a reposatulul G. I. Sion, pag. 95-116),
pentru ea acesta -T originalul din care s'ati reimprimat acest mate-
rial. de casetorie gi in Pravila lui Mateiu Basarab. Acestea in cat
priN, egte partea istorica a casetoriel la not la Romani. Cu acesta
ocasiune declar, ca din OM vechimea nostra, pang, la introducerea
Codicilui actual, actele starei civile de nasceri, cununii gi morti au
fost pastrate de preotT gi numai de el. Dupe introducerea Codicilui
nou, la 1865, cestiunea easetoriei, in respectul formelor sale le-
gale, cade in sarcina Oficerulul starel civile gi slat cuprinse In
Codicile nostru civil, in capitolul ,Despre case'torie" art. 127-208.
De aseminea gi cestiunea desparteniilor, care in vechime la noT la
Romani sa severga Ia Consistorii on Dicasteril, acum slut de corn-
petinta Tribunalelor civile, conform capitului VII, art. 209, a Ca-
pitulului VIII. Art. 210, privitor la a doua, casetorie, a capitului
IX Art. 211-248, privitore la despartire. In fine masurl legale
privitbre tot la dispartenie in cazuri esceptionale Art. 249-286.
Preotul Roman este obligat acum a se comforma la severgirea Ca-
seloriei Codicilut civil, de alt-fel va ti espus pedepselor prevklute
in el. Fiind-ca in Biserica nostra Orthodox este oprita caskoria
in linie dreapta pans In al Vale grad inclusiv, Tar in linia co-
laterala pang Ia IV-a esclusiv, gi fiind-ca preotii no tri pot fi espugi
la epitimil spirituale canonice din partea Terarhiei nOstre, dam
n'ar pacli cu sfintenie gradele de inrudire, in comformitate cu ca-
nonele, dau aicea in intregimea lor tote Articulile din Codicile
nostru publicitateT, spre ale cumigte preotii gi a evita desplacerile
gi procesele la care s'ar espune intamplator. lath" aceste articule :
Art. 143. In Ellie direct este opritg, clatoria cn desovelire
intro ascendent! qi deseendeng qi Intro afinil (cuscril) de aoeIall
linie, WA, deosebire a inrudirel de leghita sail nelegluita insotire
(Civ. 166, 172, 313, 660, ur.) (Civ. Fr. 161).
Art. 141. In linie oolateralit, clgtoria este opritfi, ping la a patra
spy, inclusiv, fad osebirea Inradirel de legInitk sat neleglaita

www.dacoromanica.ro
236 iNvt rATURA BIsERRIscit.

vrajbA intre d6nsiI, indatAs sit duo la pArcAlabI, sail la

altA cApetenie, qi la preotul satuluI, §i la megiIalf de BA

insoVre, Ili intro afinil (onsoril) de Emirs! spiIk (Civ. 150, 166, 172,
313, 660, ur.) (Civ. Fr. 162)
Art. 145. La rudenia din St. Botet se °presto olsotoria intro
nalit si fink precum ge intro nasg si fin.
Art. 146. Tatal adoptiv nu pote sl se ogsgtorescl on adoptata
sa, nici ou filca acetic, niol cn femela fialul sgfi adoptiv (Civ. 147,
309, ur.; 313).
Art. 147. Adoptatul fit nu se pote cgs6tori on aceea ce a fost
femela infiitorulni tats, nici cn filca lul, nici cn muma lui, niol on
Bora mumii lnI sail a tatglul sgfi (Civ. 146, 309, ur.).
Art. 148. Nu este slobod a se clatori cine-va on adoptata sorb,
a tatglui s6t, a mumel, a bnnuld sat a bunts! sale (Civ. 309, ur.)
Art. 140. Tutorele sat cnratorele nu se p6te ogs6tori on nev6rsnioa
co se afil sub tutela sa.
Aseminea nici tatiil tutorelut nici fratele acestula care Inc. se afil
sub pgrintesca pntere, nici fiul tntoreln1 nu p6te lua in casetorie pe
pupill (epitropisitg), fad do primirea si inscrisa adeverinO, a tribu-
nalnlul cuprincpt6re cg acest tutore a dat pentru tote socot615.1gmn-
ritg, §i cg, insoprea minorel on el, sail on altul din numitele persona,
va fi spre folosnl el (Civ, 349, nr.; 355, nr.; 390, 415, ur.).
Cat pentru gradele de rudenie recunoscute in Biserica nostra, gi
pastrate in vecbime, se. se consulte tratatul Preasf. Silvestru, E-
piscop de Hw', despre Gradele de rudenie gi publicata in Bise-
rica Orthodoxa. No. .. . din anal Pane. cand Statul oi Bi-
serica vor elabora de consens un regulament asupra cestiunei
casetoriei, oi mai ales a gradelor de lurudire, pentru ca asta-¢i
exist antinomii ori neconcordante intre Codicile civil oi cel- canonic,
papa atunci preotul nostru Roman trebue de rigore sa ceara des-
legare on dispense. de la piscopul seu respectiv, pentru a putea
severgi o casetorie, la care gradele de Inrudire, ce nu slut un impe-
diment dupe Codicile civil, dar sint Insa dupe canon e. Mai ales
sa fie atent la singele direct, la casetoriile de a doua gi a treia
era, dace, nu se presinta impedimente. A patra casetorie se. n'o
severgasea fait dispensa Episcopului respectiv, pentru ca-i (Trite.
de canene. Sa speram ca nu va trece mult timp oi omenii nootri
politics cum oi Ierarbia nostra sa vor ocupa de acesta cestiune
cat mai curand, gi ast-fel vor suspenda aceste antinomii din le-
gislatiunele nostre, punend in concordanta legile civile cu canOnele,
in acesta cestiune vitala socials. Cu acesta se va uoura gi pe Preotul
nostru de atatea Ineurcaturi desplacute.
In G-recia, care-1 Stat Orthodox i Constitutional, s'a regulat
Inca, de mult acest acord intre leg!. Statul are mare interes moral
de a exista acest acord, peutru a prom ova cat mai malt moralitatea
in constituirea familiei oi a Impedica mai de timpuriu concubi-
natal intre locuitorii -Orel, care adese provine gi se inmulteote din
aceste antinomii.
www.dacoromanica.ro
 INVt TA1URA 131SBRIdSCA 37

despart silt fac carte, care luau nu crestinil, ce nici pa-

ganit nu-1 fac, ca unde Dumnegeil au inpreunat, (lice)
omul BA nu desparta, ce de va fi de despArtit as se tri-
mita aid la Scaun, pentru ca sA se faca despartela pe
Pravila.
5) Nicl un preot carele nu va avea voe de la Arhiereu,
sA nu cuteze a ispovedui (fail numat la nevoe de m6rte)
precum am inteles ca fac multi ca sA castige dame.
6) Asijderea si cel ce von avea voe, and ispoveduesc,
Ball isprAvesc veil -ce tainA care li sA cade din cele sapte
tatne ale seversi, sa nu to plata vinclend afintele, ca se a-
semAnA Iudet, precum Yana§ cand II chtarnA cine-va sA pri-
cestulascA bolnavi, at sa, boteze prunci in grabs, nu vor
sa mergA, ce sa lenevesc, si cer plata multi, puind pricint,
aii departarea loculul, au a vremil.
7) Asijderea fieste carele in noria sa BA dea poruncl po-
poranilor cap slat supt ascultarea lut, Duminecile peste tot
anul si serbatorile cele marl dumnestl si ale Mate AI Precis-
tel, si a sfintilor celor mart sa le dati tnvetAturA sA Wesel
la Beserica, sera la vecernie, dimineta la utrAne, si mai
vartos la sfanta Liturghie, cAci acela Taste mat folositere
de cat tote slujbele si de cat t6te rugActunile, si Inteacele
(Ale nici sA lucreze nicl sa v8nda, nici Ell cumpere nimic,
afarA din bucate de rag,ncare, cA ce sA luerezA Inteacele
qile oprite, lucrul acela Taste afurisit, si in posturi sA se
ispoveduiascA si sa se cuminece dupe obiceiii, si tine ar
avea bolnav in casa lul sA nu astepte sa-I cuminece la
ciasu] mortil, cand le piare graTul, ce de cu vreme pAnA
stet in fire sä chiame pre preot ca sA-I ispovedulalch si
sa-I cuminece, ca verl carit din voi nu vett purta OP, 0,
faced asa, ce vett cumineca vre-un bolnav de acestea, carele
nu sA 'Ate ispovedui, afara de-I va grAbi m6rte fail veste,
precum O. IntarnplA la unit, yeti cAdea in osanda InpreunA
cu el si v6 veil lipsi si de darul preotiet.
8) Niel unul din preoti sA nu cuteze a sA muta din
enoria lul intealta, hid, de vola si stirea Arhiereului locu

www.dacoromanica.ro
238 iNV.krATURA 11 SERItha 11.
lul, eft yen -ce slujba ar face, f ;O. de tale (este) $i cade in
°Banda.
9) Yen caril din vol, §i mai vartos Protopopil Ea cer-
cetati a vin preoti si calugAri mincinasI dintr'alte te' de
slujase ale preotieT, insaland erestinii, ce pre uniT ca aceqtea
sA-1 trimitetT la nol ca s6, le lunn sema de sint adeverati
preoti, si maT in scurt preot strain nimeni nicl de cum sa
nu-1 primesetl fad, de cartea n6strd.
Pricinile pentru care fieste-ce preot are voe ad, slujasea
In noria altula.
1) De se va intampla cuT -va nevoe de morte, si preotul
acelui sat nu se va afla acolea, ce va fi lipsind unde-va
departe, sad va fi cnm-va si el boluav, atuncea pentru
nevoia moilii, preotul, din enoria care va fi mai aprope,
sA alba voe sA -1 ispoveduiascii si sd-I cuminece, si de va
muri sA -1 si ingrope, pentru ca nu cum-va sA more, ne-
grijit en 16gea ce sa cade crestinului, asijderea si la botez.
2) Asijdirea pentru intamplarea mortil sA cade preocilor
caril ad enoriile for apr6pe sA dea unul altuia InItiintare,
cand vor vrea A m6rgA unde-va, si va lipsi vre-unul din
enoria luT, si intr'acea norie va veni cul-v3, eTasul mortil sit
vie preotul aceea-l-alte enorii sä-I ispoveduiaseit $i sa-1 cu-
minece.
3) Inc, si de va lipsi preotul vre-unii enoril, intru care
s'ar afla omul In cump1na mortis, $i preotul aceia-l-alte
enoril fiind chTemat de 6menil bolnavulul pentru ea sa-1
ispoveduiasea si sA -1 cuminece, si el nu va vrea 86, m6rga,
ce va pune pricini la mijloc cum ea. are &AA, sail vrajbA
Cu preotul enoriel aceta, si de s'ar intampla ca sA moil
acel om ne grijit, sa, stie ea.-1 vom lipsi de tot de preo0e,
de vreme ce ail ldsat un suflet si ad perit, pentru care
Dumne4ed s'ad fdcut om si au primit morte pentru man-
tuirea lui.
4) Iara§1 ye poruncim si acesta, ca se intampla de fug
unit de prin judetile si satele lor, pentru nevoT, §i via

www.dacoromanica.ro
 INN t 11111RA BISER1Ci3CA 289

Intr'alte judete ai sate, ce pentru ace0ea dam voe ea uncle

s'ar afla ai de s'ar intampla nevoe de morte, salt li fara
de nevoia mmtii, de vor vrea sa se ispoveduTasca 0 sit se
cuminece, pana se vor interce Tar la locurile lor, sa-I ispo-
veduitt ai MA cuminecati pentru ca aceste done sint tre-
buinc163e la creatini. Iar nunta de s'ar Intampla sa fad,
ace:It fugiti, SA nu-I cununati pang, nu sa va face ceraare,
ca nu carea cum -va sa fie rudenie de singe, sati alte in.
tamplari de care s'ati (jig mar sus, ca fall ispovedanie Eli
fAra de cuminecatura nu sa pete mAntui omul, Tar fail de
inpreunarea nuntil se p6te mantui.
5) Alijderea ye poruncim frap de cruce nicl cu un mij-
loc sa nu lesati sa se faca, pentru cad sa fac multe lucruri
necuvi6se pr;n mijlocul 1100 fratil, far de va Indr5zni ci-
ne-va din preoti se va pedepsi Fili el §i acel ce s'at &cut
fratI de cruce, dupe cum scrie la sfanta Pravila cap. 31,
list, 198. (Indreptarea Leger imprimati. la Targovilte).
6) Alijderea ye facem in tire si pentru tigani, ca de
acum inainte sa purtati de grija sa nu Watt Fla se mar faca
Intro dan0i tole ce s'ag Iacut pana acum, adeca de va
veni tigan cu tiganca sa se cunune, pana nu-I vetl iscodi cu
tot denadinsul, forte cu amaruntul pentru t6te tole ce o-
prelte pravila, ca qi la top creltinil, sa nu-I cununatl, Tar
mar vArtos de va fi tiganul a unuia li tiganca a altula,
pana nu vor aduce scrisere fieqte-carele de la stepanul sett,
cum ea Taste cu vola lor, li cum ca vor ingadui unul pe
altul [Ana so vor inpaca atnendoue pirtile, au cu schimbul
dupe obieeiul erii, suflet pentru suflet, aft cu ban', sa res-
cumpere unul de la altul acel suflet, sa nu -T cununati, li
nisi cu un mijloc, maear de v'ar face ver-ce sile all Infrieo-
§are, ai acea scrisere sa o tineti forte cu soma, bona, la
voi, ver la carele s'ar intampla, ca de va vrea tine -va din
stepanif acelor tiganI ce s'ati inpreunat cu voTa lor sa nu
se tie de euvent, all in pizma sa faca sa-I desparta, sa a-
vert cu ce ye da soma, odd apol vett cadea in osanda §i
In pedepsa, pentru cad, ea iganil Inca lint et eltinI bote.

www.dacoromanica.ro
246 rrivt rkrintA BISRIC ,CA

zati in numele sfintel Troite, §i avem datorie in tot chipul,

ver cu ce mijloc s'ar putea, sA-I punem la calea cea crelti-
nesc6,, ca vom vrea s6, durn slime, inaintea infrieoptului
judecAtor pentru sufletul lor, ki noi, dace, nu vom inveta
pentru dan§ii cele ce se cuvin, §i voi d6ca nu yeti face
cele ce v6 poruncim, §i stepanii for deca nu se vor supune
dreptAtil §i as3ultarii Besericel 1.
7) SA §titi qi aeesta ca de se va intampla unul sa bo-
teze pre tine -va, la vr6mea casetoriel ce1ui botezat, pole
sa-1 cunune altul, ca, bes6rica nu oprelte, ce pentru acesta
sa nu se fact turburare §i galciava, precum s'ail intAmplat
la multi de-ail venit inaintea nostril, de s'ati judecat.
8) Alijderea v6 facem in §tire, ea nimenea din vol sa
nu indrazneascA sa face, Bes6rica undo -va pAnA, nu yeti
lua blagoslovenie de la Arhiereul locului, nici sa lAsati p6
altii se facet pang, nu se va face §tire, ca sa li se dea voe
cu blagoslovenie, dupe porunca pravilii, ca §i pentru a-
cesta se fac multe gAlcevi §1 multe vAtamari de suflete §i
trebue st se pAz6se5.
9) 'MA dar ca v'am facut in§tiintare de cAte am soco-
tit ca sent trebuinci6se qi de folos, ca sa v6 luminati §i
vol, §i s6 inv6tat1 §i pre altil, §i de Cate ate venit §i s'ati
judecat inaintea mistrA, de eke am inteles prin omen!
cinstit1 si credincio§1 ca se fac intro voi, §i v6 be trimitem
tuturor tiparite ca sa §titi carele se faced, §i carele sa in-
vetati, §i de carele sa v6 feritl. Iar tine dintru vol va face
inpotriva vre unul lucru diniru adstea ce s Priem, sail se
va lenevi §i nu le va inveta acestia tote ate se cuprind
intr'acesta carticea, ca O. §tie in ce chip s6 le s6verlascA,
pentru ca sa p6tA indrepta pre eretini §i s6 be folosdscA,
la tole suflete§ti, pre unul ca acela bine sa §tie ca 1 vom
caterisi des6ver§it precum sfintele can6ne a le sfintilor A-
postoli §i a le Saborelor poruncesc, §i deacia nutria! caste
cu putintA a i s6 lerta sa fie preot, pentru ca s6, nu-§i mai
rApue sufletul Cu ne§tiinta lul §i sa pue in °sand& §i pre
MOT. Iar de yeti paqi acestea ce ye poruncim, atuncea cu

www.dacoromanica.ro
 'MI Nil URA DISERICtSCA 241

adeverat vet1 fi preotl adeve'ratf al lul Dumnegeti celui

adeverat, si vg va darui pentru paza poruncilor lul, ui in-
teacestd Lime bunatgtile lul 0 in viata cea viitore Imp6-
ra(ia lui cea cerescA. Asa facets precum v6 scriem, ca ci
darul Domnulul nostru lisus Christos, cu rugAclunele ti cu
blrgoslovenia sniereniel nostre, s& fie cu vof cu tot! 8).
3) Enciclica invetatulni §i imbunatatitulul in viat& Mitropolit An-
thint, din lviria de origin&, cuprinde VIII capitnle orl regale de
invetItur5,. Dup5 aceste urmeaz5, desleg&rl la pricinele pentru care
fie§-ce preot 'Ate s5, slujasca in enoria altuia. Obsery ins& c5, nu
tote aceste pricinl sint strict in cestiune, si unele se refer5, tot la
regale generale de exempla: prioina a IV-a, cuprinde oestiunea strl-
mutarilor si fagirilor loonitorilor dintr'un sat orl judet in alt sat
orl judet luorn ce adese se int&mpla in acele vremi grele, in care
teritorul de ast541 al Romanit-I era terenul de arme intro Rusl,
Turd Ili Nemtl. Li cll, dar Mitropolitul martir Anthim peyote preo-
tilor cum s& se porte cu aseminea locuitorl fugitl §f strAmutatl de
la vetrele for str5bune. In prioina V °presto faoerea de frail de
truce. Multi at tratat nest& cestiune, pentru aceea et nu am ce
adaugi, ci 11.ic numal cs acest obiceiti forte vechl intro Omen! a
provenit din nevoea de ajutor mutual la imprejur5,r1 grele §i mal
ales la r5sboe si la emigrarl. Frail de truce s& socoteat ca rade
ti dar pentru a se evita lovirea constiintel in casur! de clatorie
Anthim Mitropolitul opreste pe preog a participa la Oversirea a-
costa! act, spre a nu angaja Biserica Jul Christos la aseminea horn
venit din pAganism.
La prioina VI espune modal sfiversirel manta intro RomitnI
tiganl tt mal ales intro tiganI. Doonmentele ca si legile the! in-
terlicead cas5toriile intro Romaniliberl >lf tiganlrobl, conform
Dreptulul Roman 0 Legilor Bizantine, de made s'a introdus 0 la
Roman! acest princip de drept. Mal ales intro tiganl preotul tre-
buea s& albs invoirea inscris& a proprietarulul tiganilor ce volat
s& intro in casttorie. Era o procedur& forte grea de a elgtori nn
tigan a unul st5pan cu o tigancl a altul st5pan, pentru a& se ce-
reat multe formalit541, In Documentele tifIrel se face milt& vorba
de jumtitate de tigan t I mal ales de prcisild (fill) nIsoutl din o c&-
sttorie, care clatoril apartinea la do! proprietarI al acelor an-
fete. §i aid Mitropolitul Anthim da deslegare preotilor si le spune
printre linil, c5, ti %iganil slut egall en eel -1-alti Omen! si c& numal
sitnatia arbitrary social& fi tine in aseminea conditie rusin6s5, pen-
tru crestint Ast5,-4I am spalat rucinea de pe tato, crestinismulul,
prin desrobirea lot
Am reprodns an seep ace3t5, celebrl Enciolicl 0 am insotit'o de
note, spre a se vedea c1 de orb! si a se gti 0 de ignorant!, cl in Bt.
Eerioa Romanilor, din vechile Principate Moldova 0 Valahia, a exis-
tat b administratie national& bisericeasol, el o judecatl canonic&
in Dicasteriile or! Consistoriile Eparhiale. Tot aseminea am Mout
Billerica Ortodoxa Rominit $,
www.dacoromanica.ro
242 ilyvt rAl URA BISERld sCA

Eli en Enoiclica Episcopulul de Rimnic, Filaret. Ambele aceste En-

(Adios, fiilid un bogat material pentru istoria administraVel biseri-
°WI Romano, de acnm le are la indamane on -ce cleric. Volfi nrma
a publioa tot ast-fel gi alto Enciolice vechl romanegtl.
C. Erbiceanu.

3C--__W,c.

0 TRADITIE DESPRE SFANTUL NICHITA. ROMANUL

Din NeoXOyov 'Ef3.8opm`eStaist 'ErcLOEWpiat4 No. 28. Tomul II, 2

Mal 1893, pagina 547, am tradas acesta, relape data de Dimitrie
Caleme ca tradipune, Wean articol al Oa intitulat : Despre Aghia-
zme ca resturl a templilor vechl. In acesta pericopa se vorbeste
de resturile nuor Cop venip acolo din timpnrile vechl de aicea din
Romania gi stabilip in Cafa. Acosta, tradipe ni INA° intari mal
malt argumentnl, ca, pe timpul Gotilor Brat Coloni:ttl r6mall Cre-
tin!, qi di li dintre Gop s'at creqtinat multi Eii dintre care sint
fii aceFitia ce s'ail stabilit la Chefelichlol qi conserva, Inca cinstirea
Sfantnlnl Nichita Romanul (pe care Mitropolitul Moldavel Veniamin
in Leturgia sa l'a limit Nichita Romanul), si ca, afi dus cu el
acolo qi a icoana, cu ohipul sfantulni.
In Cartierul ChefelichIoi, in va,rful luT, Eli in improfanditatea vi.'el
muntelul, se Oa Aghizma (apa sfinpta) Sfantulul Nichita, care,
pang en treklecl de an! inainte in interiorul unul desiq de ar-
bor! de dafinl, comarl gi alp copaci, situata §1 adumbrita de o de-
sire de nuol, se compunea din un laic acoperament, ce putea 0, a-
dapostesca, de plbe aprope clan omen! ; iar radicarea la ea de la
litoral se Mom cu greutate, fiind-ca se interpnneaa maracini §i ba-
laril solbatice cum fii rapele formate de munte ; acum lima s'a trans-
format fntr'nn paraclis bine construit, la care se duo f6rte multi
in special eel ce sufer de frigurl. Aicea admit neindoibil ca, a ec-
sistat o bisericup, pe numele Sfantului Nichita, pentru ca se con-
serva, Inca o icona forte veche a cestul Sfant, adusci de putinil
locuitori Gotl din Cafa, harabagil (care fac transportur1), dintre,
eel de peste fluuiul Dun are!, Intr'o epocii necunoseutil qi car!! cins-
teaii pe Sfant, pentru ca 0 acesta era de origins de acolo q'a
suferit martirul sub Athanaric, qeful Gotilor, in anul 330, in timpu-
rile Marelul Constantin,
C. E.

www.dacoromanica.ro
 Lectiulle illaugurala la studiul Istoriet Bisericesti.

Pana. la aparitiunea luminei evangelice omenirea tre-

cuse prin tote fasele religi6se posibile. De la, monoteismul
eel mai simplu ajunsese pana la eel maI josnic panteism,
divinisand nu numal fiinte Insufletite, dar chiar lemne si
pietre. In timpurile lut Iisus Christos, ea se afla intr'o
ast-fel de confusiune relig:Osa, in cat ideile religi6se con-
duceat de o potriva, atat pe bigot $i fanatic, cat si pe
sceptic si rationalist, ca sa nu 4ic atheti, la aceeasi de-
cadenta morale. Nu insufla si nici nu putea A insufle
cui-va vre un respect, asa In cat nimeni prin religiune
nu se putea edifica moralminte. Cu tote acestea chiar in
acesta stare de decadentA in care se afla ea (religiunea),
IT gaseste apar6tori.
Do! marl. dascall at lumel antice, Plutarch (nAseut la,
an. 50 d. Ch. ± 120) si Cicerone (nascut la 3 Ian. 106 a
Ch. si + la 43 a. Ch.), profunc,11 cunoscetort al istoriel
omenirei, apilra religiunea, cad.' in universalitatea el, et
ved simtul religios inAscut in om d'ast indrepta privirile
sale atrA, divinitate, tot-d'auna, or! unde, $i in on ce treptg,
sociala s'ar afla.
Plutarch ne dice: pott afla Omen! cari sa aiba eetati
farii ziduri, inculti (etypcyOTou;), f5ra regi si administra-
tie, fara a intrebuinta monede $i fara sa alba idele de
teatru si gimnasticl; dar societate athee $i fara altare,
71

societate care sa nu intrebuinteze, rugaduni, juriiminte,

71
oracull nu exists si nu a ve4ut nimenT nicl odat4 1);
1

iar celebrul Cicerone, in faimosul sett tratat De legibus,

'). Comp. Plutarch catre Colote 31.

www.dacoromanica.ro
244 LECTJUNE 1NAUGUAA1 A

ne spune, ea: dintre fiinte numal omul are cunoscinta

de Dumne4eu, iar intre 6menl, nu exists natiune, or cat
ar fi de barbara necivilisata, care, sa nu recun6scA
Qi
ca trebue sa alba Dumnecleii" 2).
Aceste cuvinte ale lul Cicerone §i Plutarch, ca expresi-
une a vastelor for cunoscintt despre istoria omenirei, des-
pre stares socials, moravurile si institutiunele tuturor po-
p6relor, conchid la existenta lul Dumnecleti. Prin ea, eI
ne Universalitatea existentet altarulut, ne probeZet e.
:

xzstenta lut Duntnedeg, 9. Cad cum ast-fel se p6te explicit

nasuinta naturals a omulul cA in or ce stare socials s'ar
afla, sa se r6ge, sa ridice altare 1i sa se inchine unel di-
vinitatl, aducendu-I sacrificiT, data el n'are ferma credinta
§i convingere despre existenta fiintel atria se r6gA, pe care
o adorn csi iT aduce sacrificiil?
Ratiunea logica nu p6te admite ca tine -va sa se r6ge
cuT va, fare ca, maT intai eel ce se r6ge, sit fie convins
despre existenta fiintel catra care se r6gA, Qi cu atat maT
mai mult sa se r6ge ajute, ba chiar sa'l scape de
136.1
nevoi qi mantuesca, fare ca sa fie convins §i tare in
credinta sa, ea acela catre care sa raga, pole sa'l ajute
si sd t satisfacd cererea. Dar la a^esta 'Ate se va obiecta
cu istoria idololatrieT. Se va obiecta p6te ca omenirea se-
dusk fiind, s'a rugat qi a eredut in idolt ca o va ajuta
in nevoile sale, fdret ca et set p6ta ceva 0i fdret ca et set
existe ca divinitdft. In adever marturisim faptul. Este a§a.
Dar nu este 6re Creltinismul eel intAl carele a demascat
falsitatea §i, amarnica in§elaciune in care se afla omul a-
dorand creatura in local Creatorulut? In tats istoria ido-
lolatriei, aceea ce tinem a remarca este nasuinta naturals,
a omulul catra divinitate §i credinta ca, divinitatea in
sine existd pi pole set ajute pe om. Acesta, a fost qi este
singurul adever in t6ta istoria idololatriel 1i acest adever,
acesta credinta Qi a§teptare a omulul, nu s'a desmintit,
cad venind adeve'ratul Dumnec,1611 al omulul a satisfacut
tote agteptarile sale religi6se.
Dar dace existenta altarului dovede§te existenta lul Dum-
ne4ell yi presupune existenta religiunel, existenta bisericel

2). Cicero, De legibus 1, 8.

8). Ideea lul Plutarch este ca Toye,,t-f.bv tii4 ui[xgEo); TT.) o'aacs
ILO') V1110 krapiiv TO5 @8) anairo6g0e.

www.dacoromanica.ro
 IA II iTIMIL ISTORIEI BBERICE§11 245

crestine, prin insAll istoria sa, dovedeste ca este singura

biserica, care predica omulul pe adev6ratul Dumneriet..
Ea dovedelte ca este singura religiune care pate sa punA
pe om in o legAturA demnA cu Dumnellea, fiinta supremA,
unindu-1 cu Dumnerleil duhovnicelte prin o legAtura ha-
rick plina de har Hi adev6r.
Decl fiind-ca adeverata idee despre Dumnecl.eil, nu o
putem avea de cat de la Biserica cregina, §i cu acest
nume astacji se presintA mal multe biserici, void arata fa-
sele prin care ea a trecut, ca ast f.31 sa Nig la adev6rata
biserica a lul Iisus Christos, la aceea care predicA in pu-
ritatea el religiunea pe care el a revelat o omulul. MI
existenta acesta a mal multor biserici crestine, diferite in-
tre ale prin modul de a concepe Hi predica evangeliul Hi
invetktura cea mantuit6re a credintei, constata ca acesta
biserica a trecut prin diferite fase, Hi cg, nu t6te bisericile
pot fi adev6rate.
Spre acest sfirlit trebue HA recurgem la insaHl origina
el; trebue sa vedem cum a inteles'o Iisus Christos Hi sfin-
til sal apostoll, ca in urmA cu aastd biserica tip, divine
si apostolica, sa comparAm Hi sa verifieam pe t6te, spre
a afla pe cea adevgrata.
Biserica creHtinA este Biserica lul Iisus Christos, alez6
mentul divin Hi etern pe care el 1 a dat 6menilor ca el,
in societate, prin acest ale46ment BA fie d'a pururea in
legAturA harica cu Dumneleil pentru a putea duce ade-
verata viata morals Hi a se tnvrednici de mantuire.
De la el (Timis Christos), dar sa invetam care, Hi cum
este eternul sell aleriem8nt.
Iisus Christos, nu ne vorbeHte despre biserica sa (eccle-
sia) in evangelic de cat de trel orl 4), Hi anume : in e-
vangeliul de la Mathel XV, 18; XVIII, 17 bis Hi XVI,
18, dar locul clasic, in care el ne denota biserica sa, este
cel de la Mathel XVI, 18 5).
Din drepta intelegere a acestor locurl vom avea norma
Hi canonul despre dr4pta Hi adeverata biserica a lul Iisus
Christos.

4) Comp. Math, XVI, 14; XXI, 11 etc.

5) Locurile din cele-l-alte scrieri ale Noului Testament in care
apostolic vorbesc despre Biserica in acee§i insemnare in care a
inteles'o Christos, sunt forte multe. Comp, Galat. I, 13; I Corint.
X, 32; XII, 28 etc.
www.dacoromanica.ro
246 a cpUNE INAUGURAI_A

Imprejurarea si momentul in care Iisus Christos ne vor-

beste in locul clasic despre Biserica sa, aunt din cele maY
solemne. Despre Iisus circular in Israil diferite vestl si
idel. Unil it credeat de Me profetul, altii de Ieremia,
a101 de Ioan Botezatorul, a10 it socoteati drept un profet
din Nazaret. Iisus Ida t6te acestea si eri, poporul nepu-
tandull esplica faptele si minunele lui, aveat despre el
diferite credit*. Facci cu t6te acestea el voeste a intari
pe apostoll si prin el pre till urmAtorii sM, in adeverata
credintii ce trebua ss o alba despre el; voesce a le spune
cum trebue Al treads si sAl marturiseseit. Spre acest
sfirsit, el intreba pe apostolil sel : dar vol tine diced et,
aunt? In numele tuturor apostolilor respunde Petru : Tu
epti Christos Fitul lut Dumnedet cel viii" ; $i la acesta
marturisire revelatrt a 1111 Petru, Iisus face area frum6sil
paranomasie si respunde prin memorabilele cuvinte : Yu
eott Petru ,si pe acgsta piatret mug, zidi Biserica mea 6).
Acestea stint imprejurArile in care Iisus ne vorbeste
despre Biserica sa.
Ca aci nu este vorba nicl de sinagoga VechiuluI Tes-
tament; nict de insemnarea restransa a cuventulul spre a
intelege zidirea materials, ce coprindea ecelesia, se inve-
dereztt de la sine. Istoria evangelica si intrega istorie a
crestinismulul ne constata cá nimeni nisi °data n'a inte-
les acesta. De altmintrelea o ast-fel de insemnare este
respinsa de context si de insAll cuvintele lul Christos. Is-
toria Noulul Testament ne constata ca Iisus Christos a
inteles Biserica sa proprze, viit6rea sa Biserica, care va
consta din aceia cari il vor marturisi qi crede ca si Petru:
de Christos Fiful lut Dumnedeft, si unitl prin acesta ere-
dinta si marturisire, vor compune societatea aleoilor lut
Dumnedeit, purtand numele lut Iisus Christos ,si formand
Biserica sa.
Subiectiv dar Biserica lul Iisus Christos este el Instill, si
marturisirea cea dr6pta despre el, iar obiectiv cunt cel
ce 11 urna6zi, lul, cei care at si profesezA acestA drepta
credintt, si marturisire despre el.
Ast-fel intelesa biserica lui Iisus Christos, elementele el
constitutive aunt : Dumnedet, descoperit noue prin lisus
Christos, Filul si cuventul lui Dumnelet, Dumnedet a-
9. Comp. Math. XVI, 13 sep.

www.dacoromanica.ro
 LA S1 tID1UL TS1ORIE1 BISERICESTI 247

37
deverat, tntrupat pentru a mfintui pe om, ca subiect al
77
credintel n6,tre ; gi credinta acesta, ce trebue sä o avem
/I nol 6menif despre el. Ei dar cuprinde: pe Dumnedeg,
dr6pta credintcz despre el oi pe credincloot".
Unde dar este Dumneleti, dr6pta credit*, despre El
descoperita 6menilor prin instill Filul sett, Domnul nostru
Iisus Christos, gi cei ce sunt uniti intre el pe basa aces-
tei drepte credinte si marturisiri, acol.o, si aceea este ade-
v0ata sa biserica.
Aceasta este si trebue a intelege prin biserica lui Iisus
Christos. Dar pentru a nu se 'Area ca numal prin o sim-
pin. teorie am ajuns la acest5, idee despre adeverata bi-
sericA, a lui Iisus A venim la fapte.
Cine insa ar putea se, ne dea adeverata idee, Ei sl ne
povetuesce, mai bine si mai sigur cum trebue a intelege
si a judeca despre biserica lui lints Christos? Socot el
apostolii BM, aceia earl' ad primit de la El puterea ca on
ate vor lega gi vor deslega aci pe pamesnt in biserica sa,
vor fi legate Fgi deslegate si in ceruri 7). Iisus confiind a-
cestora evangeliul sett, eT sunt singuriI cei mai in stara
st eel mai in drept a ne povtltui, iar prin cuvintele ; Pre-
cum m' a trimis pre mine Tate, aoa 226 trimit oi ei-i. pe voi" 8),
dandule in modul eel mai solemn OM puterea asupra
consolidarei si lfitirei bisericei sale, acegtia, cred, sunt sin-
gurii cad ne pot da adeverata imagine a bisericei sale.
De la apostoli dar al invetAm adeverata bisericA.
Aid task find el trecem de la Iisus Christos la apos-
tolii Bei, On a face urmAtorea note,.
De la inceput am numit Biserica Cregtink Biserica lui
Iisus Christos, F,4i continua am afirmat: biserica sa, bise-
rica intemetatel de El. Dar la ac6sta teologil protestanti cu
totil me combat in cor, chiar si multi dintre teologii rom-ca-
tolici, ba Inca p6te si uniT teologi ortodoxi, sedugi de cei
1ntai. Acegtia, origina bisericei crestine o ved in epoca a-
postolica ; eI o considers ca fruct al activitAtel apostolice,
ca institutie a ion La acesti teologi despre o biserica, in-
teleg ecclesie, a lui Iisus Christos, intemeiata de el, pia
vorbA nu este. Christos, dupe, ei, s'a marginit numai a
predica si instrui pe apostolii sel ; iar ideea d' a constitui
7) Comp. Ioan, XX, 21.
8) Comp. loan, XX, 23.

www.dacoromanica.ro
248 tECTIUNE 1NAUGURA' A

o societate sag adunare dEosebitd, din eel ce vor creole in

Christos, acesta, clic et, este a apostolilor.
Intrega acesta teorie este diametral opus celor conti-
flute in istoria Evangelica ; iar consecintele ce ad decurs
si decurg Inca pand in qiva de astadi din ea, sunt, pe cli
Ce merge, mai funeste pentru bisericile acelor ce o profe-
sha. Caci ea, separand biserica de Christos, ac6sta rernane
ca instituOune umana, cu care, precum chiar se §i intam-
pla, face on tine ce voelte.
Dar nu este aci nici timpul, nici locul pentru a infra
In o examinare speciala a acestel funeste teorit. Tinern
numal a constata ea ea este contrail istoriei Evangelice.
In Evangelic vedem pe Iisus ca alege pe apostolic set, §i
II considers ca alest din lurne; 9) §i in lume find, aunt
deosebiti de lume. Evangelistul Luca ne spune chiar ceva
mai mult. El ne Inv* ca Iisus, pe langa cei 12, a mai
avut si alti i}apte deci de discipuli. Ce dar erail ace§tia
toci pe langd Iisus pe care fl urmau pretutindeni, data
nu Biserica sa, despre care ne vorbeqte qi la care chiama
pe toti omenit ?
Dar sá nu se creda ca nail dreptate i teologii protes-
tanii precum i adoratorii lor. Iisus nu este fundatorul
unet Societati, dar Stifler einer gemeinschaft, dupe nor-
ma societ4lor §i a corporatiunilor lumelti, care separate
de cei 1-a41 6meni sa tilesca dupd statutele lor numal
pentru membrii lor, precum acestora le place a vedea in
biserica crekiting, si bisericile apostolice.
Convin perfectamente cu marele istoric al universitatei
din Berlin, D-1 Dr. Adolf Harnacki cu toli adeptil eel,
ca ast-fel de societate, Iisus Christos, n'a infiintat. Acest
merit imi place sa -1 refus chiar gi apostolilor. Dupe ere-
dinta nostrd a creqtinilor ortodocqi, Filul lut Dumneeg,
intrupat pentru mantuirea genului uman, cliiamd pe to(i
fia lui Adam spre a forma biserica sa, iar meritul insti-
tuirei unet societd0 in genul si categoria corporatiunilor si
El si, apostolit sn, 'ark letsat ref ormatorilor.
Biserica creiftina dar, nu'§i are origina sa de la om ; ea
este Biserica lui Dumneded qi a lui Iisus Christos '°) Hi

9) Comp. Joan VI, 70; XIII, 18; XV, 16, 19.

10) Comp. Math, XVI, 18. /Iota XX, 28. Rom. XVI, 1. ; I Corint.
I, 2, etc,

www.dacoromanica.ro
 LA STUD Ur, ISTORlk.1 BISERICIWIf 249

apostolic& este intru atilt numal, intru eat ea s'a 1 &tit si

consolidat prin predica ¢i activitatea apostolilor lul Iisus,
earl dupa ordinul ce 1i s'a dat de invetAtorul lor '1) all
chemat pe totT 6menil spre a forma biserica sa.
Pe basa traditiunel orale a lul Iisus despre Biserica sa,
apostolil predicand tuturor 6menilor evangeliul mantuirei,
all infiin tat in diterite locurl bisericl. Era natural ca eel ce
creole& in lumina evangelicd, s& se deosebescd de aceia earl
cu ideile lor rligiose se aflail In intuneric $i in umbra
morteI. Dar aceste biserici apostolil nu le prived ca ispra-
va i opera lor, ci ca imperatia lut Dumnecleii pe pa-
ment, ca trupul lul lints Christos, ale caruia membre con-
siderou pe to( cep ce credeati, in El 12).
Acesta, apreciare apostolic& este de mare insemnatate §1
ne denota f6rte mull. Ea ne resumd tot continutul pre-
dicel lor, despre Dumnecjeil, Iisus Christos, mantuirea 6-
menilor etc., si ne invatti, cá trite acestea aunt si se afid,
numal in biseria $i prin ea se comunicd 6menilor, ca prin
semnul vequt ce 16g pe credinciosi cu Iisus Christos.
Dar practica apostolilor ne constata cä el n'ati inteles
ca predica evangeliului trebuea ad fie eeva numal subiec-
tiv, d'a confia adica credinciogilor evangeliul ca simple i-
del religi6se pe care el trebuia sa, le aibd, ci au inteles'o
obiectiv. Spre acest sf rsit el constituesc biserica lul Iisus
Christos in societate vequta, organisata, de as aria membri
s& se practice voia cea sfanta a lul Dumnecjett, ea el prin
credin0 lnr si prin faptele isvorate din acesta, credin0 sit
aspire de. a fi perfecta ca si Dumneleil eel din cerurl
Tatal lor.
Ast-fel apostolil presintA biserica lul Iisus ca societatea
(y.otvum,i,x) care °fell 6menilor mantuirea ; si atilt din is-
toria evangelied, cat si din tote euvintele apostolilor, re-
ferit6re la ea, se constatd ed adevaata bisericit n'o eons-
tituesc de cat drept credindosk, aceia care suet unitI prin
ace6sI drepta credinca si marturisire evangelica si aposto-
lica despre Dilinnegert, thus Christos, intruparea
sa, viata i faptele sale, mortea, invierea, imilta-
rea sa la eerurt si trimiterea mangititorului, 1)u-
linl earele de la 'fatal sA purcede, spre
11) Comp. Mat. XXVIII, 20.
12) Comp, I, Corint, VI, 15, Efes V, 30,

www.dacoromanica.ro
250 LECTILNE INALIGURAI X

a fi pururea in Bisericd, pentru a o conduce pi a renapte

pre credinciopi prin harul seg.
Apostolic dar chiam& pe tot' 6menil la evangelic si pre-
diva tuturor ceea ce at invetat de la Iisus Christos des-
pre mfintuirea 6menilor. El le predica drepta credinta, si
rnarturisirea prin care se pot mantui, si pe basa predicel
lor, se intemeez& biserica lul Iisus Christos, singura care
unepte pe credincio0 cv D umneclett fi in (-tiara de care
nu existei mantuire, cdcl ea este singurul mijloc prin core
primim adeverata descoperire a treipostaticului Dumnedeg,
viata haricd of posibilitatea dobandiret viefd eterne.
Acesta este ratiunea pentru care apostolic considers, Bi-
serica ca corpul lul Iisus Christos, si pe credinclosI ca
membrele acestul corp. i din descrierea ce-I face apos-
tolul Paul, in special, in prima epistola cAtre Corinteni
cap. 12 si 14, avem tipul adeveratei biseriei a lul Iisus
Christos.
Din istoria apostolic& dar, vedem ci biserica s'a conso-
lidat prin predica apostolilor. Et ati intemeiat'o pe basa
dreptel credinte primita de la invetAtorul lor i au orga-
nisat'o ca societate velutA, in care, prin predicA si sfin-
tele mistere se intretine legatura haricA i Christos este
in mijlocul credincioOlor, revarsand asupra lor harul sett 18).
Dar predica apostolilor de la inceput a avut vrajmasi,
gi Biserica in.temelata pe cuventul evangeliulul predicat
de el a avut a lupta, atat in contra inimicilor internl, carl
se aflail in insasl sanul bisericel, cat si contra celor ce
nu credeati in Christos. Apostolic ins& o apArA, atat cu
cuventul cat i prin scrietile lor, sfatuesc pre credinclos,t1,
s& se 'Atha, de usurpatorl, 53i sa remand statornicl in a-
deverata credintet ce li s'a incredintat, as3ultatorl ei supusl
intru t6te povAtuitorilor lor, episcopilor pi preotilor insti-
tuiti de apostoll a-I conduce, povdtui fi pdstori.
Ast-fel in timpurile apostolilor drepta credint& Si bise-
rica cea adeveratA s'a aparat contra tuturor atacurilor in-
terne $i externe prin insAsl activitatea i supravegherea
apostolilor ; car dupe mdrtea lor, ac6stA sarcinA au avut'o
urmAtoril lor, EpiscopiI si Presbiteril cu ajutorelellor Dia-
conil, aceia pe care el I-ati constituit in locul lor condu-
c6tori at bisericel lul Christos, si povAtuitorl al credinclo-
18) Comp. Math, XVIII, 20, XXVIII 20 i Efeseni I, 22 seg.

www.dacoromanica.ro
 LA STUDiUL 1STORit1 BISERECESTY 251

lilor. Ace Itia ail apArat dr6pta credintA a bisericel si ade-

verata inv6tAtura primita de la 0 prin cuventul scris qi
prin traditiunea orala. El prin Sinodele ce ail linut, au
respins din sinul biserie0 pe top aceia cari voiati a injosi
si a mistui evangeliul in judaismul Vechiulul Testament,
in filosofiile orientale sail in elenismul clasic.
Cu modul acesta in decursul timpulul multor secule
drepta credintd este una, una fiind si biserica cea adeve-
rata a lui Christos cunoseuta si recunoscuta de top sub
numele de Biserica una, santa, catcher% qi apostolica a lul
Christos in antitesA Ffi spre deosebire de Sinagogele ci i.pa-
rasinagogele eresiarchilor si ale ereticilor, cArora li se con-
testA chicly §i numele de bisericA (i)carlaix).
Dar lasand la o parte pe to aceia pe care Biserica
cea adeveratA in decurs de aprOpe 10 secole continuil 1-a
esclus din sinul sell, ca deeaqut1 si deviate de la drepta
credintA §i adeverata traditiune divina Qi apostolica, astall
vedem acesta una, santA si mare biserica a lul Christos
divisatA in tree mart biseriel, fie care din ele cu preten-
tia de a fi si d'a represents adeverata biserica a lui Chris-
tos, acea biserica care s'a consolidat prin predica aposto-
lilor seL
Acestea aunt: Biserica creistind catolica si apostolica or-
todoxa de resarit, biserica apusulul $i biserica protestanid.
Nu voiti intra in examinarea detaliatti, a faptelor earl all
provocat scisiunea, dar pentru a verifica pe fie care din
acestea voiu stabile norma pe care biserica a urrnat'o de la
inceput pentru a salva drepta credinta si pentru a se deo-
sebi de eel ce voiati a o usurpa.
Elementele constitutive ale bisericei lul Christos in basa
traditiunel apostolica, find: Doctrina, cultul yi organele
canonice prin care se intretine legatura harica, aceia dintre
credindo§ii lui Iisus Christos care fat& de acestea ail ade-
verata traditiune evangelicii yi apostolica ci o marturisesc,
asa precum li s'at'e tradat de apostoll, aceia compun ade-
verata biserica apostolica.
Decl biserica pe basa acestel norme. De indatA ce cine-
va se abatea de Is adeverata Invecatuth despre Dumne-
deti eel prey marit in Treime, propoveduit de apostoll,
sail contests organisatiunea biserice, fie ca acelqar fi fost
un singur individ sau o intrega biserica, erail declarap
de abiltuti, schismatic) qi heretics, adic6, despartiO qi deo-

www.dacoromanica.ro
252 LECT1LNE MAL GURALA

seb41 de adeverara Biserica. Ear ea, Biserica cea adeve-

rata, pentru a nu parea stafonara Qi pentru a nu lam
nici cea mat mica umbra de banuela in spiritele credin-
ctosilor, determine, explica pe basa evangeliulul si a
traditiunel apostolice pastrata de la inceput in biserica, tote
cestiunele ce se agitate Qi aceste hotarart ale et, devin in
urma ca norma a credin(et stabitite sub egida apostolica,
630.61, 'OD %at 7rvE61/7.T1 &Tic!) 14) de unanimitatea celor ce
erati insareinati cu conducerea bisericel, deveneti dogmele
bisericel.
Trebue 112E4 a fi bine constatat ea in ac6sta procedure,
a bisericel nu este vorba de o desvoltare a doctrinal $i a
dogmelor bisericel, preeum susOn in special teologit pro-
testanO, i influentatt de el chiar si unit teologl ortodoxi,
ci numal de o explicare 1i precisare oficiala ci autentica
a for din partea bisericel universals, singura in drept d'a
hotari ,si a stabi doctrina pe basa traditiuna pastrata de
la inceput.
Ast-fel a procedat biserica in decursul c for dintal noue
secole face cu to eresiarhii si cu tote sectele eretice cari
ati voit a altera doctrina si invetatura cea dreptg, fie
prin sfeterisire, fie prin introducere de novisme, in do3-
trina, cult, ritual, etc.
In decursul acestor secole, Biserica prin decisiunile si-
n6delor sale ecumenice $i locale si -a luat deplina sa des-
voltare doctrinala tai latreuteca, i organisandu-se in totul
pe basa tradiciunet apostolice pastratii, de la inceput, '1t -a
fixat si determinat dogmele, cultul, terarhia si tot cc 'I
trebuia spre a fi adeverata xotvwvioc a lul Dumneled cu
6menil ; acea zomovia in care Dumnelea prin organele
ce conduc biserica, prin apostoli si urmatorit acestora,
Episcopil si prin presbiterul instituit de acestia, rechiama
@i readuce la sine pe omul eel *Lit prin pecat, carele
ca fiinta libera prin credinta sa se justifier', se sarqeste si
conluera spre mAntuirea sa.
Biserica in tot timpul luptel pastreza in totul drepta
credinp, doctrina, cultul si organis4unea sa, si este a-
deverata biserica a let Christos, una, scinta, catolica ,si
apostolica, deosebinduse de tote sectele eretice prin pas-
trarea adeverate traditiunt ,si unitaten credinteL
IA). Comp. Acta, XV, 28.

www.dacoromanica.ro
 LA ell'UDAIL ISTO lEI BISERICE1 253

Cunoscutt fiind acum Donna pe care biserica a avut'o

si a practicat'o pentru a's1 salva unitatea credintel i a
organisatiunei sa'e, asa precum le primise de la apostoll
si precum le stabilise pe basa tradititmei orale pastrate
de la et, ast541 and vedem a fret marl Biserici, Biseri-
ca de resdrit, Biserica Romer §i Biserica protestanta, acestA
din urma cu mar multe afiliate $i mar a'es ultima cu ne-
numarate, yin si fie care din ele se pretind a fi adeve-
rata biserica a lul Christos, cred ca, inainte de a intra in
examinarea si expunerea fie-aria din ele, putem a priori
spune care din ele este Biserica cea adeverata a lul Chris-
tos. De sigur nu p6te fi alta de cat aceea care a remas
stabil neclintitet pe basa traditiunet pristrata de la Inceput
de biserica cea adeverata a celor 9 dint& secole. Mat precis
aceea care ne represinta pe acea biserica, care, in cele 9
secole de lupta s'a distins prin unitatea credinteI si era
privity de top ca adeverata biserica a lul Christos.Or
care din cele trel marl biserici crestine astiql existente,
care s'a departat si difera de aceea biserica, prin intro-
ducere de novisme sail in doctrina, dogme $i cult, sail
prin sfeterisire in acestea, se intelege de la sine, si este
Indiscutabil, a, acea biserica a deviat de la tipul si i-
maginea adeveratel biserici a lul Christos.
Dar cred a nu este destul a remanea la ac6sta, speci-
ficare generics. In interesul Sf. Biserici crestine catolice si
apostolic() de resarit este d'a intra in o examinare mat de
apr6pe a celor 1-alte done biserici spre a se vedea si con-
stata adeverata biserica.
Noue secole implinife Biserica lul Christos a fost una,
'Astral:id, pot dice, in totul unitatea credin0i.
In uncle biserici ale apusului existatl micl diferinte, pot
dice, fart importantt privit6re mar ales pe cult si ritual.
De la secolul al VI incep a se arata si 6re care inovati-
unt dogmatice. Apare chiar Filioque si in secolele ur-
mat6re (VI, VII $i al VIII) II vedem admix de multe din
bisericile crestine din apus. La inceputul secolului al IX
(anul 809), insali biserica Romer este snail a'l Introduce
in simbolul Niceno-Coustantinopolitan, dar protestul lul
Papa Leon al III (755-816), care a ordonat sa se aerie
pe doue table de amnia simbolul credintel fart adaos, si
insocit de memorabilile cuvinte: Haec Leo posui amore
et cautela ortodoxae fidei, sa se punt si sa se pAstrecle in

www.dacoromanica.ro
254 LECTIU1s1E1 INKUGURALA.

biserica sf. Petru din Roma, va fi d'a pururea cea mat

sdrobitore probe contra bisericel Romane, ea ea a introdus
novisme si a falsifieat credinta.
Tot in secolul al IX biserica resaritului prin celebrul
Patriarh Fotie face atenta biserica Romel asupra acestul
adaos la Simbolul credintel, care altereza doctrina adeve-
rata a bisericel si duce la un dualism, preeum si asupra
actor practice religi6se ne recunoscute de biserica ; insa
sefii bisericel Romane, earl Inca de pe atunci IV prega-
teat calea pentru a se decreta de vicarl. al lul Petru si al
Jul Christos, de capi veclutt si infailibili al bisericel aci
pe pament, nice n'aia voit sa awl.. de sfatuirile amicale
ale lul Fotie si urmatorilor set. Incordarea relatiunilor merge
'Ana la anul 1054, cand delegatil Papel (Leon al IX) in
4iva de 16 Italie se introdue in templul sf. Sofil din Con-
stantinopol pe cand se oficia sf. Liturgie si depun pe sf.
Masa, separatiunea for de biserica de Constantinopol si
de tote bisericile orientului.
°data, emancipate de legatura uniret Biserica Romel,
libera d'a lucra pe calea novismelor, concept' cu totul alt-
fel notiunea despre biserica. Christo3 si apostolil remasera
ides abstracte. Lor li se substitui Papa ca vicar al lul
Christos si Petru, cap veciut al bisericel, cu autoritate ab-
solute a o conduce, administra si hotari. Evangeliul, tradi-
tiunea apostolica si invetatura bisericel. cunt la dispositi-
unea Papel. El ca locotiitor al lug Christos si al lul Petru,
hotaraste si decide in numele lilt Dumneclet, totul in bi-
seri* cum ea ast-fel a devenit biserica hit Christos si a
apostolilor in manele Papilor, voitA cita irises' cuvintele for
si profesiunea for de credinta relativ de acest articol.
lath, ce ne spune cathechismul Roman despre biserica.
Ea este; Populus fidelium ease per universum orbem dis-
persus, cujus unus est rector et gubernator invisibilis
quidem Christus, visibiles autem is qui Romanam cathe
)) dram Petri apostolorum principis legitimus succesor, te-
net, de quo fuit illa omnium Patrum ratio et sententia
)1 consentiens, hoc visibile caput ad unitatem ecclesiae con-
)? stituendam et conservandam necesarium fuise (Cath.
Rom. I, 10, 2) 15). Conciliulul Tridentin parandu-i-se a-
15) Comp. §i II, 7,24, Paler ac moderator universalis ecclesiae ut
Petri succesor Christique domini verus et legitimus virarius prae-
Octet.

www.dacoromanica.ro
 LA @ LUDIUL ISTORIti BISER(CPITI 255

cestea ca prea putine ma! adaoga: ipsius del in terris vi-

1?
carius.... pro suprema potestate sibi in ecclesia universa
ft tradita.., et cujus auctoritate et prudentia, quod univer-
27
salis ecclesiae expediat statuatur (comp. Conch. Trid. 6,
1; 14, 7, indulg. 25).
Ast-fel privind era o necesitate ea sa'l declare de infai-
libil 16).
i cand Biserica Romane condusa de capul papilor a-
junse a transforma biserica lui lisus Christos in instru-
ment de inquisitiune, din cultul el' a face o reeditare, sub
alta forma a idololatriel, si din ertarea peeatelor, prin in-
dulgenta, mijlocul de specula cea maI josnica ri mal de-
gradata, atuncf spiritele satule de o ast-fel de bisericii, se
declare contra capului el veclut, contra locotiitorului lui
Petro si al lot Dumnecleii pe pament, protestar& contra u-
net ast-fel de biserid si rupsera legaturile lor cu ea.
lea apariOunea bisericei crestine protestante.
Dar $i acestia in lupta lor disperata contra tiranieI bi-
sericei Romane, voind a rupe cu novismele introduse de
ca in biserica, voind a rupe cu dIferitele tradiOuni carora
biserica Rome! be atribuia origina in adev'erata Biserica,
caVuret in alto estrenzitate. Acestia cu escluderea novisme
lor, a tradiciilor false si conrupte, atacara ri esentialul bi-
serice!: doctrina, organisaciunea $i cultul. El cu ideea ca
reduc biserica lul Christos la adeverata el forma si nature,
ca, o curIlesc de tote tradiiunele umane si cu credinca ca
revin la adev6rata biserica, apostoliea, au atacat traditi-
unea i prin ea elementele constitutie ale Bisericel: doe-
trina, cultul, si tot ce se refer& la trad4iunea autentica a
Bisericel.
Odata alunecatl pe panta d'a ataca sji desfiiinta, el aunt
un factor diametral opus urmatorilor Insericel Romane ri
tot aca de periculos ca si eel ce voial a tot adaoga la
doctrina, cult ci organisatiunea bisericei. Unit au introdus
tot ce a placut ti convent Pape, alecilor lul ri intereselor
lor, cd d'al doilea ati desfiintat chiar i ceea ce a compus
biserica, de la Christos ri apostoli si pang la schisms. Pre-
16), Comp. Can. 3din vatican de la 8 Dec. 1869-10 Oct. 1870 so-
cotit ca al XX Conc. ecumenic fu visitat de 767 prelatt. In a 4 §i
ultima sedinta plenara infailibilitatea fu admisa cu 633 glasurt con-
tra 2, de i in qedinO din 13 Iulie erau pentru infailibilitate numai
451 glasuri.

www.dacoromanica.ro
256 LECT TUNE INAUGURAL

cum ace dintaill au substituit lui Christos, apostolilor si

adeveratel biserici, pe Papa si biserica con dusa, dupe dic-
tamentul intereselor sale; d'asemenea acesti din urmA act
facut din Christos, apostolil si biserica cea adev6ratA, no-
tiuni abstracts, remanend ca fie care credinclos, care se
consider de a inceput ca sant, sa crecIA ce va voi si
cum va voi $i ss, se conducd, de ratiunea sa, fairs, a fi tinut
sA respecte si sl se supura unel norme stabilite, relativ de
biserica, doctrina, cultul gi organisatiunea el.
Cum cA, ast-fel au inteles si inteleg protestanti notiu-
nea despre bisericA, ne invederezA marturisirea lor de ere-
dinfd. i sA nu ne park curios, afirm, mArturisirea lor de
credintA, cad de si reaping mArturisirea bisericel una,
santa, catolicet si aposto/icet, au insa o alta cu care ail in-
locuit'o. Au confesiunea lor, cunoscutA sub numele de Con-
fesio Augustana, care in art. 6 si 7 iata, cum defineste Bi-
serica : Congregationem sanctorum in qua evangelium
recte docetur et recte administrantur sacramenta".
In adever ast-fel conceputa ideea despre biserica de sefii
reformatiunel, urmAtorilor lor le-a fost forte lesne se des-
fiinteze erarltia si sacerdofiul, cad cum se p6te face deo-
sebire intro sfinti si CO nevoe ail el de organele bisericel,
prin care sA, se comunice harul lul Dumneqeii si santenia?
Le-a fost lesue sa atace si set reduce misteriile, cacl Anti
find, n'az'i nevoe de ele. Ceva mal mult, s'aii credut pe
sine forte capabili pot dice singuri capabili, i liberi a in-
te!ege fiecare cum va voi doctrina i dogmele credintei;
acesta era de altmintrelea o consecintA mai mult sail mai
putin logics, ce resul'a din ideea ce o aveati despre el ;
tact dace sanfit nu vor sti cum set cr6dd ,si sa metr6sca pre
Dumnedeu, tine altul va putea a'l cundste?
Cu modul acesta opera inceputA de reformatory a fost
condusA, i complectata cu succes de urmAtorii i adeptil
lor. In zadar unele spirite may calme si pacifice ca Winer,
Hofman si altil ati voit a pune stAvilar curentulul. Biserica
reformats, s'a divisat in atatea congregatiunl eke, cunt
politiiie pe uncle el se Oa, si fie, ca fie-care din ele crede
si pretinde ca recte docet evangelium, et recte administrat
sacramenta; dar nicT una nu se cun6ste pe alta, nicf p2 in
Christosul pe care it profes6zet, nict prin misteriile de cari
n'au nict o idee in tota via fa lor.
Cu ideile doctrinale despre Christos si Biserica sa, au

www.dacoromanica.ro
 LA STULAUL 1ST01111 I B SERtCNTi 25/

mers pang acolo, in cat pre Filul lul Dumne4eil rail pus in
randurile reformatorilor, qi un Luter, Melanchton li altil
aft mat mult drept si merit la constituirea bicericel de
cat insupt aceta ce a suferit mortea pe truce pentru man-
tuirea intreg genulut uman. In fata chiar a ortodoxilor
for F:,i a celor mat fanatics protestanti, lisus Christos nu
este de cat omul isioric ,si providential, al caruia evangeliu,
dar numal Et,;a cum it inteleg el, trebue admirat, cad
el insucl l'a aplicat in faptele §i viata sa, devotandu-se
cu lubirea sa catre Dumnedeti pans la m6rte, pentru care
se p6te Cu dreptul nutni Fitul lul Dumneqee 17).
Acestea stint cuvintele cu cari Teologil protestant'
Inalta pe Christos dupe. catedrele for §i tot cam aceste
)7

aunt li acelea cu cart pastoril for it proslavesc in bise-

rieile tor" !
Din acesta privire generics asupra celor done bisericI
a Romci §i a protestantismulul, tie tine vede §i se con
vinge, ea ele au deviat §i au desbracat adeverata biserica
a lul Christos de caraeterul el evangelic pi apostolic, de
caracterul et divin. Fie tine vede ca ambele se edifice pe
doctr.ne, traditiuni §i organisatiunl, cu caracter absolut fi
eminaminte uman. Pe cart unit, a§a de mult le-a imultit
qi inflorit, in cat all ajuns la credinta de a sustine ca, man-
tuirea luereza ca ex opere operato; iar pentru ceI-l-alts tot
ce apartine biserinet externe, cult, ritual, biserica ye-
dute, fusel' sunt tipurl fare nice o important& qi val6re
religiose, de §i in realitate el insuli nu lipsesc d'a avea
multe, forte multe tipurl.
Nu voese a abusa de pacienta D-vostra spre a ye areta
modul cum se priveac §i se califice, unit pe altil urmatoril
lul Papa §i urmatoril lul Luter. Totul este concentrat in
aceste dome numeral, cart' s'au substituit lul Christos, spre
a I sfeterisi Biserica, pe care el a rescumparat'o cu stump
sangele sal.
Dar pe eand ambele aceste biserici se gratifica una pe
alta, in modul eel mat nedemn, in tot ce priveqte articolul
de eradiate privitor pe biserica, dogme, cult, lerarhie, or-
ganisatiune, moravuri, etc. acusandu-se reciproc, ca ail u-
surpat si falqificat totul; qi unit qi altil, bisericet cre§tine
ortodoxe de reserit, de consens, nu-I giisesc alt defect de
17). Comp. vederile §i aprecierile lul Weiss, Beisehlag Luthard
etc. in viap tut /ins Christos.
altsrica Orthodozi Romia, Pt

www.dacoromanica.ro
g58 LECTIUNE INAUGURALA LA STUDIUL isToktEi BISERICEI

cat acela cat in ce prive,ste dogmele, cultul pi biserica, ea

a r6mas stationitrii pe basa traditiunilor pAstrate
i consfintite de lit inceput prin decisiunile sinO-
delor ecumenice i locale din cele dintititi 9 se-
cole.
Fate cu acestli acusatiune ce se aduce bisericei crel-
tine ortodoxe de orient, o marturisese ca, ca teolog al aces-
tel sf. Biserici ori de sate ori o intimpin prin dirtile teolo-
gilor catolicl li protestanti, nu pot a-mi stepam bucuria
ce simt; caei ei, in mania lor, spun ifi imprima acestel
biserici, toemal norma care convine qi constitue caracte-
rul adeveratei biserici. i tate acestea le atribue bisericei
nostre.
Nu numal atat, dar el impfima acestel biserici adeve-
ratul caracter al bisericei lui Iisus Christos, consolidate
prin predica apostolilor set Fate cu aceste, grave(!!) acusa-
tiune ce ni se aduce, putem coandri respunde : Da, am
remas stationari pe basa dogmelor, a cultului 0 tot ce pri-
velte pe biserica, qi am pastrat adeverata tradit;une aka
cum am priroit'o de is Christos qi apostolil 861, qi acela pe
can ace§tia ia pus §i constituit in urmatori al lor, supra-
veghetori pentru pastrarea qi propoveduirea dreptel cre-
dinte.
i dace aceste este singurul pecat pe care it are Bise-
rica creqtinli ortodoxa de orient, not ne felicitdm a, am
putut qi putem a'l purt A. Il vom 'Astra in tot-d'auna, caei
avendu-1, el ne serveqte d.e semn distinctiv ca suntem ade-
verati urmAtori al aceluia care, Dunmedeii find, a venit
in lume §i a suferit mortea pentru pe2atele nostre §i a
cAruia invetaturl despre El qi biserica sa am pastrafo qi
n'am alterat'o.
Acest adever istoric despre adeverata biserica a lul
Christos, marturisit de altmintrelea in modul cel mai oficial
in unanimitate, mai ales de teologii protestanti, se clari-
fica prin studiul istoriel biseri e§tr, insa prin studiul ei,
critic, drept li impartial.
In acest sens §i avgnd d'a pururea in vedere aceste
conditiuni indispensabile adeveratei istorii, me void sili prin
acest curs de istoria bisericescA a arata fasele prin care a
trecut Biserica rantuitorului nostru de la intemeerea el
Ii. Oa, astrull.
D.

www.dacoromanica.ro
 ETICA EVOLUTIONISTA SI ETICA CRWINA.
(Urmare. Ve4T Biserica Ortodoxr,, anal XVII, No. 2).

Traim in timpul surogatelor. Oamenil au descoperit su-

rogate pentru ori-ce, chiar pentru mijlocele de trel cele
mai neaparate. Acesta este caracterul timpulul nostru. Se
jertfe§te fondul spre a se 'Astra forma. Englesul prac-
tic al nostru eunkte semnele timpulul §i nu vrea sa re.
mama maT pre jos de progresul general. El desfiintaza
datoria §i ne ofera ca surogat al el' placerea. De aci inainte
placerea se va sui pe tronul, pe care a domnit pAnA acum
datoria. Implinirea statornic . a datoriel va face la urmA
pentru noY, dupe Spencer, din datorie o placere, asa ca
dupe ce adaptarea va fi durat §i va fi prosperat in destul,
toti omenii vor face de plctcere ceea ce fac in general asid cli
din sentimentul datoria Inca de pe acum, afirmA Spencer,
sentimentul obligatiunei facl cu diferite datoril altruiste de
efipitenie a ajuns la unit cu total latent in spirit. Ala se
intampla ca, un om de afacerl, stamind cu sirguintA la ocu-
paOile sale, ajunge sa alba atftta placere de ele, ca numal
cu grew sa decide la repaus. Biirbatul intreOne §i ocrote§te
pre sotia sa fare, sa cugete la o datorie Con§tiinta multor
6menl, dice Spencer, a ie§it acum din stadiul in care sen-
timentul despre o putere ce comanda e unit cu judecata
despre onestitatea faptet. Omul in adever onest, cum se

www.dacoromanica.ro
260 ATICA EVOLU110N1STA U EMA CRESTINA.

p6te intalni clind si cand (!) nu numal nu visaze vre-o

constringere politica, rel;gi6sa s'ad socials cand is1 impli-
neste o datorie, ci nu se gandeste Did chiar la o obligae
ce qiar impune-o singur. El face binele din un simplu sen-
timent de placere pentru conduita sa yi chiar devine ne-
rabdator data l'ar impedica ceva sa-sI fats acesta placere" ').
Dar aid o intrebare. Este 6re morala orl-ce faptA fie-
versitA din plAcere? Placerea ce ne face alinarea f6mei e
de-ajuns ca BA dea mancarei caracterul de fapta morala?
Mancarea in sine este o fapta moral-indeferentA. Ea de-
vine buna data se face cu gand on intentie buns §i tntr'un
mod ctiviincios pentru o fiinta cuventat6re. Cine mananca
numai de placere nu lucra ca un om cu judecata, ci ca un
animal, $i modul sell de a manta va vadi regulat acest
caracter animal. Tot aka este si cu lucrarile unui om de
afaceri. Dad, el 41 face treburile numal de placere de
se p6te inckpui vreo data un atare om, atuncl conduita
sa este legala, sat. el face in mod material i esterior coca
ce ordinea morala pretinde, dar acesta conduits nu este
morala, pentru ca partea integrant a conduitet in adev6r
morale este dispositia morala din launtru. AceTasi fapta
esternt d. e. impartirea de milostenie p6te fi o fapta bunA
sati rea, dupe inteneiasaic dispositia interiors a faptuitorului.
Cine dA milostenie spre a'st satura dw,tartaclunea sa, sau
spre a seduce pe un serac la fapte r61e, lucreza moral-ret.
Iar tine da, milostenie spre a veni apropelui in ajutor la ne-
voe, lucr6zA moral-bine. Dar tote acestea aunt distinctiunl
netrebnice pentru o etiert ce ar voi sa creeze Qi animalelor
drepturi de cetatenie pe terenul moral, si de aceea consi-
derA binele ca tot ce face placere in general.
Dar ss ne intorcem gandirea din acegta parte neplacuta
spre a ne desfAta cu frumosul tablob. ce Spencer infatisaza
privirilor n6stre. Da, o adev6rata, mangalere! Toti 6menii
vor fi odiniara adaptati Bpa de perfect la mediul lor, ca

') Les Bases ect. p. 110. 111.

www.dacoromanica.ro
 ETICA EVOL1.3T10/\13TA I ETICA CRESTINA 261

plaeerea va da inlaturl sentimentul datoriel. Pentru noT

virtutea va fi placere, vieiul ingretogare ! Faptele de
ordine inalta, necesare pentru desvoltarea armoni6sa, a
vietei vor fi (in stare de adaptare des6ver§ita) tot apa de
ordinare §i de lesniclose, ca li faptele inferi6re care porneso
din simple dorintl. Sentimentele morale in timpul, local pi
proportia ce li e proprie, vor povatui pe 6ment tot asa de
spontan si de exact, cum it povelcuesc acum sensatiile tru-
pulut" 1). Aqa dar in acea stare fericita nu vom avea de
cat a ne lasa in vole, inclinarilor li pornirelor n6stre ime_
diate, momentane, qi ordinea morala a vniversuluY va fi
restabilita. Ce ar mal lipsi aid ca sa se inr6relt varsta de
our a Jul Saturn? Da, atuncl pe colini pururea verzi re.
suna-vor armonif dulcl. Ce bine va fi atuncl la lumina cea
neinserata a sorelui! T6te lacrimele se vor usca li vom
fi tot! ca Dumne4eu (Fac. III, 5).
Ne temem insa, ea intrarea in acest paradis va fi incu.
lath. Ceea ce va fi acolo, nu p6te fi nicl cand aicl, in
adsta lume. Evolutia este, cum am vOut, un calauz forte
nedestolnic. Negreqit Spencer intru una repeta, ea esercita-
ma continua va lace la urma din inzplinirea fie-cetret da-
torit o placere. Dar cu acesta espresie amestica la o-laltrt
lucrurl adev6rate qi falqe.
Este netagaduit ca prin esereitia o actiune 'Ate deveni
u§6ra $i panel la un grad placuta. Deprinderea, dice pro-
verbu), u§ureaza povara. Tocmai din acest adever au dedus
filosofil qi teologii de de-mult, dup6 esemplul lul Aristotel,
necesitatea virtutel. Parra sand n'avem nicl o desteritate
la bine, esereitarea lui este ostenit6re qi impovorat6re pen-
tru nol, ca eantarea din clavir pentru musicantul ineepo-
tor. far dad, prin esercitare am caltigat o mare desteri-
tate, atuncl binele ni este uflor kii placut in ore -earl limite.
Am die On Ore -car! limite". CAcT despre ivirea unor
aptitudini qi organe on totul noI prin adaptare nil vote
i) Les Bases p. 111

www.dacoromanica.ro
262 MICA 1VOLU410..13TA S1 kri 1CA CRES11/iI

fi absolut vorba. Aptitudinele si organele pot ajunge la o

InsemnAtate practice In lupta pentru existents numai data
sunt capibile de lucrare si servese in Ere -care chip celul ce
le poseda ca un mijloc de lupta. Ins cum puteau nilte
rudimente sa devina aptitudinl si sa se desvolte gradat
in decursul unul period forte lung, cand erati absolut
incapabile de lucrare si prin urmare nefolositere, ba chiar
vAtAmAt6re in lupta pentru existenta? Cu ce se va fi In-
eeput intcaul eserciliu, ce a produs o aptitudine noun ? ').
Am is apol pans la un grad". Cad ar fi pe dos a
crede, el puterile existents sunt capabile de o desvoltare
fara de margini. Experienta ne arata in destul ca puterile
nostre legate de organe nu sunt capabile de o desvoltare
ilimitatA. OrT cat ne-am esercita a merge sail a alerga,
nime nu va putea trece peste o limits 6re-care. Tot ast-fel
este cti cu munca. De sigur rani noltri se esercita de
veacurl, din moll stramo0 cu munca cea Brea a campulul.
Nu cum-va urmeza de aid ca munca de diminetA pans
sera a ajuns pentru denqii o plAcere in sine Als a consi-
dera aqi tin viata cu ea? DacA legea de adaptare a lui
Spencer ar fi adeverata, sAtenil noqtri in fie-care dimineta
ar trebui sa se veseleasca qi sa salte de bucurie, ea a sosit
pentru el ciasul placerei gi al multumirel. De aseminea
meserialii noqtri ar trebui sa se punA la lucru cu aceTacsi
bucurie ca si la masa. Dupe o esercitare de mil de ant in
mAneare §i 'Altura, stomahul nostru trebue sa fi progresat
forte mult in functionarea sa si in placerea ce results din
acesta. Totu0 putem afirma, ca placerea ce a simOt Isac
mancand lintea sa, n'a fost mat mica de cat placerea ce
simt astA-d1 cot ce umbla dupe mancarl delicate pe la mese
bogate. Deci e mare gresala a trage din capabilitatea de dis-
voltare, ce este mArginitA, ni§te conclusiI arla de esagerate
Cum face Spencer.
Dar char fiind dat ca puterile nestre ar fi capabile
1) Comp. despre aeesta T. Pesch, Die grosseu Weltratsel II, 261.

www.dacoromanica.ro
 ET.CA EVOLU i 1ONISTX §i LTICA CREViNA 263

de desvoltare nemarginita, de ce toles ar fi acesta pentru

degverilirea morals, a omului? De nici un folos. CAci, cu
cat o aptitudine e mai desvoltata, cu atat urmarelte mai
mult obiectul el, de 6re-ce in el afla multumirea sa. Cum
insa omul are aptitudinl forte feliurite, urm6z1 a cu cat
aceste aptitudinl tind mai mutt la placerea for adica aunt
centritagale, cu atat mai tare trebue A fie qi puterea
centripetalavoea, ca sa le tins in frau ca pe niqte cal
aprigi §i sa be silescl a conlucra in armonie. Prin urmare cu
desvoltarea aptitudinelor omului trebue sit crescii, in pa-
ralel qi necesitatea li dificzdtatea stepanira de sine.
Negreqit, data p ,rnirele n6stre inferi6re ar admite de
sine judecata §i ar fi Ella de bune sit la in consideratie in-
clinarile superi6re ale omului, atund p6te s'ar interne% de
sine in om ordinea. Dar inclinarile inferi6re sent 6rbe, ale
nu ved li nu and alts nimic afara de plAcerile trupului,
cibum et venerem. Acesta este cerul lor. Spencer va a§-
tepta mult gi bine ca stomahul seu sa simta placere de
virtute li ordine. Omul deci va trebui sit supuna tot-de-una
cu putere instinctele inferi6re celor superiore li sa resta-
bileasca ast-fel in sine ordinea morals,. i de acesta lucrare
trebue sä se apuce fie-care om in pErs6na. Moralitatea este
afacerea cea ma proprie a inimel omulza. Ea nu ingadue
a fi ingrijita de altil. In acest sens, insa numai in acesta,
adoptarn cuventul lui Hartmann, ca precum omul nu se
p6te Ingra§a cand altil mAnanca, a§a nu se p6te face bun
cand altii Bunt morall.
Acesta ordine morals gi armonie din om nu e deci un
element, ce se p6te eredita. Fie-care om trebue sa o *-
lige §i sa o intareasca prin lupta. Esperienta ne invata,
ca omul n'aduce cu sine in lume virtutea. Negre§it, unul
pote sa alba din nakaere un temperament mai favorabil, un
nature! mai bun de cat altul, dar acesta este numal o
conditie favorabila. Ea singura nu e suficienta a stabili
ordinea §i armonia in aptitudinele omului. Pentru acesta
fie care om trebue a se educa in moralitate, fiind-ca fie,

www.dacoromanica.ro
 264 ETICA EVoLualoNiS IA St EliCA CRES114

care om, ori-care ar fi aptitudinele sale ereditare, are In

sine stofa pentru un Brant ca Qi pentru un nelemuit. El din
cea mal frageda vrista trebue condus a se infrAna, a su-
pune ratiunel instinctele firesci ale trupului. In acesta con-
sista educatia morala. Omul trebue sa continue OM viata
ac6sta educatie ce ineepe din copilaria sa. Data o negli-
geaza, ea este perdutA gi relele porniri ajung larAsi a pre-
cumpAni. Pe calea acdsta a ajuns din un apogol al Dum-
nulul un Iuda, Ili din regele eel mai intelept un Solomon
desfrAnat,

V. Imp&area Egoismulut cu Atruismul.

P6te s'ar imaging, ca egoismul sail placerea este destul

de tare spre a hotari pre om la un mod de train epicureic,
in care grija sa cea mal mare va fi binele sell personal
pe pAraent. Insa astfel de ordine nu e de-ajuns pentru
societate, chiar data o privim curat lumesce. Omul nu vie-
tueste singur, ci se vede incunjurat de alti 6meni, care qi
el voese a trai si a prospera. DecI cum va ajunge egoismul
a uni in o totalitate plina de unitate si de ordine mil de
tendinti centrifugale ci contradictorit? Lupta pentru exis-
tenta, supravietuirea fiintet cet mat adaptate aunt formulele
magice ale dascalului evolutiunel. Cel ce este mai bine a-
daptat in ac6sta lupta, eel ce are armele cele mai bune,
i pumnul eel mai vanjos, in fine cel ce este mai priceput
a se folosi de insusirele sale superi6re (digestie selnet6sa ,si
singe rece),acela ajunge stepan pe situatie. Motorul prin-
cipal a acestel lupte generale este fail indoiala egoismul
crud, aversiv si race, eel gata sk'si tiny c ilele chiar cu pre-
tul sangelui semenilor sel.
Deci, cum va resulta fericirea generala din aasta lupta
selbatica si egoista ? Cum va putea evolutia sa nege la
urma caracterul sell original, ba chiar sa se transforme in
estremul seal ei ca prin farmer sa faca o armonie curata din

www.dacoromanica.ro
 ET1CA EVOLUTIONIsTA II ElICA cansTorA 266

ineureatura celor mai marl estreme ? lath problema ce

Spencer s'apuch sib deslege. Asupra el vom indrepta acum
luarea aminte.

Filosoful nostru ne duce mai inthi in familie spre a

scote aid de filth cu not din piatra cea virt6sh a egois-
mulul isvorul salthtor al ferieirei familiare. Idela funda-
mentalh a sa, pe care negrisit o esprimh forte confus si
acoperit, si care trebue apr6pe smulsh din espunerile sale
intinse §i pline de repetitil, se p6te resuma in modul ur-
mator
Egoismul priceput in combinatil este fiul cel haat nAseut
al evolutiunei. El la inceput tratezh ea pe un rob, ba chiar
calch in piciore pe Altruism, fratele sett mai mic. Insh cu cat
egoismul inainteaza in virsta, Cu atat int6lege mai bine, ca,
fail altruism n'o p6te se6te la capat ; acestal este indispen-
sabil spre a se indulci deplin de plhcere. De aceea incepe a se
apropia de altruism, it da la invetaturA si'l cultivh, asa ca, a-
cesta ajunge un fecior de cash destoinic, un armas iscusit,-un
buchtar escelent, Tar la urnah intra in intimitate cu st6panul
sett si'l ajuta a da vietil o forma desev6rsith.
lath pe scurt istoria impachrel de tot secrete a egois-
mulul cu altruismul. Iath-ne in miezul, aft putea dice, in
focularul teoriei tut Spencer ce este proprie Jul in opunere
cu teoriile altor filosofi. In fond Spencer n'a fdcut de Mt o
compilare din Bentham,si Epicur. Morala sa samhnh cu capul
Jul Ianus ce avea done fete. Pe o fats se vede Bentham
cu deviza sa despre fericirea generalh (Altruismul), Tar pe
cea-l-alts Epicur cu deviza sa despre cea mai mare placere
posibilh in via (Egoismul). Spencer se asazh asa clicend
fn mijloc, intro ambit filosofl i dice ; Tu Bentham al drept
sa cerl fericirea generala ca resultatul vietii morale ; dar
doresti ca 6menii sh, fach acesth fericire telul direct fiti ime-
diat al conduitel tor, i aid esti in er6re. Tar tu, Epicure

www.dacoromanica.ro
266 ETICA EVO. IJTIONIS 1A St ETICA CRESTINA

at drept, dad, ceri de la fie- care individ sA-11 satisfaca

deplin plAcerea ; vrei insA, ca chfar adi", in evoluria 'Inca
defectu6sa a genulul nostru, fie-care sl ajunga la eel mai
inalt grad de placere, far& amestec de durere, Qi aicl eaqi
in er6re. Dar aveti rAladare anAndol. Increditiv6 in pro-
cesul meg de adaptare. DacA evolutia va fi progresat in
destul, atuncl fie-care om urmArind in chipul lul Epicur sa-
tisfacerea deplinii, a placerel sale, tocmai pria acesta se va
infatila de sine ca resultat fericirea generalA, cum o do-
reqte Bentham.
r Dar dovezile pentru imp6carea minunatA, ce se al-
teapta intro Bentham gi Epicur, altruism qi egoism ?
Filosoful nostru Ta de bas5, espunerilor sale un principiti
desvoltat in partea a treia a Sociologiel sale, pe c.ire aid
it repeta II voeqte a'l motiva. Acest prineipiii. slice : In
cursul evolutiunel a avut loc constant o impkare intro in-
teresele special, intersele nascetorilor §i interesele deacon-
dentilor". Cu cat ne urcam de la organismele inferi6re
la cele mal superi6re, cu atat mai malt se va asigura sco-
pul conservArel specie rcu nma putine jertfe de viatd a
indivizilor tineri $i adult! precum ci cu maT putine jertfe
a vietel pArintilor pentru viata descendentilor" 1).
Spencer intelege prin jertfa tot feliul de devotare, chiar
inconlcientA §i farA voe a vietii propriT in fav6rea vietil
altula. Firesce de aid uroadA imediat, ca orice nastere
este o jertfA §i ca pe treptele cele maT inferi6re de exis-
tents domneqte maT multA jertfire,era cat pe ce s 4i-
cemmal mult spirit de jertfire. Pe treptele cele maT
inferi6re ale vietil propagarea are loc une on prin perderea
nascetorulul. Daca ne ureAm pe treptele mai superiare es-
punerea vietii propriT la, naltere diminuaz6 din _ce in ce
qi mai nicl de cum nu mai este InsotitA de conqtiinta jert-
fire!. Pe aceste trepte superiore, lucrarile altruism in fa-

1) Les Bases etc. 207.

www.dacoromanica.ro
 MICA EVOLUTIONISTA 41 ETICA CRE*TINA 267

vdrea indivizilor tinert servesc in acelasi limp a satisface

innstinctele parintesa. Daca urmarim aceste relatii in
sus pe treptele diverse ale omenirel li daca, observam cu
cat mai adese ne da impulsiune de a ingriji de copii Yu-
birea de cat datoria, vedem interesele impaandu-se pans
la punctul, cd pdrinfk sunt fericiti in rea7itate numat dacet
fericirea copiilor e asiguratd. Dorinta multor sots sterpi
ca sa aiba copii fili adoptarea de copii in unele casuri arata
cat sunt de necesara aceste lucrari altruiste, spre a produce
oz1-care placeri egoiste. Se 'Ate a§tepta chiar, ea un
not progres al evolutiei, producend in pararel cu desvtt-
luirea natures mane o dimnivare a fecondatia §i prin ur-
mare a sarcinilor parinte§ti, sa aduca o stare in care cu
mult mai mult de cat asta-qi placerile vietii adulte sit con-
siste in a perfectiona generatia nowt li in a asigura tot-
odata fericirea sa imediata" ').
Diminuarea feconclatia pe treptele mai de sus ale vietii !
Da, se intelege ca. Spencer are nevoe de acesta diminuare
spre a ne putea arata cum sarcinele pArintesci vor descre§te
din ce in ce mai mult. Numai a§a /Ate face plausibila a-
sertiunea, ca egoismul parintilor singur va fi de ajuns a
asigura fericirea families. Dar cum se impaca ac6sta aser-
Pune cu principiile sale? Evolutiunea cata sa urmArescA
pe tota linia prelungirea vigil. Dec T cum pdte descreq,te
fecondatia pe treptele mai de sus ale vietil, sail, ceea ce e
tot una, cum p6te sta pe loc prelungirea vietit asa clic'end
in simburele a ? Nu cum-va evolutiunea din rivna de a
servi filosofulai nostru va renunta pe treptele mai de sus
la problema sa de capitenie §i se va deda numal la nimi-
curl ? De la inceput (Partea II) am dovedit cat e de con-
traclicet6re ace8ta presupunere.
Si. privim apol §i altruismul ce Spencer face sa regara
din pAmentul sec al egoismului. E1 in tote privirele e

') Les Bases etc. p. 208.

www.dacoromanica.ro
268 ETICA EvoLui totitsrA ETICA CMS TINA

vrednic de jertfa caracterisati aici mal sus. Sub altruism

adic& filosoful nostru intelege orl ce fapta, ce in cursul
norwil al lucrurilor aduce folos altora in loc de a folosi
faptuitorulut insu01) Da aceia Specer intalnelte altruismul
de and s'a ivit viata pe pament. Cea mai infima vie.
tate, care cedand instintelor sale 6rbe, naate nrma§i, lu-
creaza in adever altruist qi folositor. Far& indoiala cs sti-
mulentul subiectiv la acesta lucrare este satisfactia ego-
ismului adicaplacerea. Dar prin ea se aduce folos a'tora
deci este in adever altruists. De sigur ar fi neertat a aa-
tepta un altruism n al superior de la o etica, ce singers
marturiseate ca imprumuta principiile sale din fisica si
biologic.
apoi cat e de idilica impecarea egoismului cu altr-
i
nismul! Negreqit pe hartie II Ode f6rte bine acestel im-
pacAri. Dar is sa aruncam o privire in viata practica. Pans
asta-di trebue sa fi inaintat mult in familie imnecarea in-
tereselor ostile. Cand a fost ins& viata familiars mai des-
tramata qi mal sguduita de eat asta-dl? Ar trebui sa ne
intorcem la timpurile decadentei imper4e1Romane spre a
afla o situatie analOga cu cea din timpul nostru. Spencer
se face ca nu tie de numerul eel mare al divoraurilor in
tabara culturel moderne. In Francia abuzurele strigat6re
a provocat acum cA va and o lege none asupra divor-
sulut, ce este f6rte indulgent& cu partea slab a 6me-
nilor, ajunal pe treapta de sus a evoluiiunel. Ce adeve-
resc insa divorsurele? Oare c& familia a ajuns un para.
dis, in care singura placerea si mulOmirea instintelor e-
goiste aduce fericirea generals?
Dar sa ne gandim la sarcinele vietil conjugale de care
vorbesce insql Spencer. Putini sots aunt scutip de neca-
zurile trupeati, la care face alusie Apostolul Pavel (1 Co-
rint. VII. 28). cat de adesea se intampla ca in casatorie

1) Les Bases etc. p. 173.

www.dacoromanica.ro
 ETiCA EA OUT 1 .10 NI ,TA S ETICA. CkEST1NA 269

placerea dureza, o zi iar cain0 tots viata. Cad casetoria este

si trebue a fi o legatura, pe viata. i apol grija cea mare
pentru mersul inainte al familiel, pentru buna creltere
sufletesca §i trup6sca a copiilor ! De aceea avem tot drep-
tul a afirma ca, de o via0 familiora fericita, pot avea parte
numal sobs in care virtutea si lemerea de Dumnecleti a
prins radacina.
Negre§it la animal unicul motiv al conduitel este a'0 sa-
tisface placerea egoista sau necesitatea instinctive. La om
insa slave Domnului, nu este tot mia. Nu d6r ca viata
familiaren'ai fi unite, cu nisi un fel de placere. Acesta
presupunere ar fi o lovire in Intelepciunea lui Dumne4eu.
Cine ar voi a se mai casatori data viata familiars ar a-
duce numai osteneli jertfe? In casul acesta Dumne4el .

n'ar fi ingrijit de ajuns pentru conservarea societ4ei eel

dintaiti §i mai necesare, ce este temelia tuturor celor 1-alte.
Din contra. Spre a da omenilor o impulsiune eficace pen-
tru conservarea proprie qi a species, Dumnecleti a unit cu
via0 Ifamiliara in casatorie mulOmiri firesti. Dar aceste
mu4umiri nu aunt de ajuns spre a intemeia o familie in
ordine, cum e cuviincios pentru 6meni rationali, care vie-
tuesc units pre parnent, spre a tfinti la destinatia for cea
vecinica. In o ast-fel de via0 familiars remOne Inca loc
destul pentru stepanirea de sine morale, pentru dragoste
credin0 si jertfire In sensul mai nobil al cuventului (nu
curd o is Spencer). Deci, spre a Intemeia o familie nu
e de ajuns a cauta numal trup frumos, ochl fermecatorl
talie svelte, maini albe qi delicate si alci nuri trupelti,
sau numal zestre mare qi alte foliose materiale ci trebue
a cauta mai ales un caracter bun, modestie, devotament,
intelegere, virtute 1). Departe de noi a vedea idealul vietei
morale a familie! In o stare, in care parintil Intemeiaza

1) Chrisostom, Quales ducendae uxores.In Genesim, 48. Comp.

Clim. Alexandr, Pedag. III, 1.

www.dacoromanica.ro
 76 ETICA EIVOL(yTiONiSTX Si ETICA CRESTA

fericirea familia pe satisfacerea necurmatit a instinctelor

for egoiste, pe vanarea constants a plAcerei trupeqti!
*

Dac arum este o greutate mal mutt de cat penibilA a

a infiinta o viatA mora,IA demnit de om in familie numal
pe tendinft egoiste la placere, greutatea se mAreqte fire§te
insutit cand se trathl despre relatiile din afar de fami-
lie, din societate. Spencer ins& plin de incredere in evo-
lutiune nu se sfiecite ilia de ac6stA cutezare. SA vedem
decl cu ce meqte§ug voelte el a face cu putintA lucrurI
ce aunt cu neputint5.
Spencer face bucuros urmAt6rea concesie :
Pan& cand societatea e inc& putin desvAluitA, egoismul
si altruismul kali fata'n fats ineruntati si inarmatI pAnA
in dint!. Numai din o necesitate neinduplicatA se incheiA
armistitil ci tocmell; necesitatea conservArei proprit im-
pune individulul a subordina binelui general o parte din
interesele sale proprii. Dar cu ast-fel de compromise firelte
nu se pate infiinta o eticA, absolut. cerectA si o conduit&
absolut bunA moral. De aceea asta-0 chlar de am face
tot ce ne stA, prin putinta, nu vom ajunge la o moralitate
absolutA, fiind-ca genii ominesc este forte imperfect adap-
tat, cu alte cuvinte : fiind-cA astA-41 binele comun inea nu
se pOte asigura fora a jertfi in totul sau in parte viata in
dividualA si plAcerile individuale.
Totuqi aceste compromise cu jertfele for aunt transitoril.
Ele atarnA de existenta societAtilor ce Bunt in luptA. In-
data ce cu progresul evolutiunel resbOiele Ili dulmaniile
interne vor inceta, industrialismul va deprinde pe toll a
respects cum se cuvine drepturile altora '). Omul atunci
nu va mal face altula daune, va da fie-citrula ce este al
sell li va pAzi punctual tocmelile acute. Evolutiunea nu

1) Les Bases etc. p. 117.

www.dacoromanica.ro
 MICA EVOLUTIONISTA ::1 ETICA CRESTINA 2t1

se va opri aid. Dreptatea generala va da mana cu bine-

facerea, Ella ca 6menii fail vre-o tocmeaht vor face unit
altora servicii gratuite.
T6te aceste mina de minune. De sigur, dacz odata nu
vor mal sbucni resboie, daca lupta generala pentru exis-
tenta se va preface in armonie generals, atuncl, da, atunci
se pot intampla cele Oise de Spencer mat sus. Ar putea
fi vre-o indoiala despre ac63ta? Dar e cestiunea, cum am
putea scapa de acest fatal dacd? Ridice Spencer vgul ce
zace asupra acestei transformari de tot tainice.
Respunsul ce ne da el este in fond acesta :
)7
Simpatia este radacina dreptd(e) precum ,si a bine-Ace-
ret" 1). Ea va face la urma din ambele virtuti o placere
pentru noi. Dar acest respuns e dat mai intal numal in
treacat, a§a ca remane aprape nebAgat in Barna. Par'cli,
Spencer se teme a rosti acesta teza din capul locului pe
faca qi in t6t6, insemnatatea sa, ca sA, nu sperie pe cetitor.
De aceea ne duce cu mare incunjur vi cu multe paralogil
intunecose pans la locul undo ni'l dat a vedea cum din
radacina simpatiei odrasleqte dreptatea li dragostea.
Simpatia radacina dreptaten Ce nu se pote in lumea
acesta! Cine ar fi gandit ca judecatoril noltri osindesc pe
facatorii de rele la munca silnica pe viata din simpatie?
Si data ne'mpliuim datoriile, cti plAtim dArile publice, fa-
ced acesta din simpatie! Acum se esplica de ce Spencer
o la pe departs ca sa ne faca a int6lege ac6sta observatie
revolt tore
Cum am audit mal sus, fericirea generals este resulta-
tul final a e volutiunei; dar ea nu p6te fi telul nostru di-
rect i imediat, cum voea Bentham. Din contra telul cel
mai apropiat trebue a fi implinirea condi(iilor de care a-
Varna binele general in on -ce societate fiii din care result&
acesta de sine la urma 2). CondiOile insa nu aunt allele,

') Les Bases etc. p. 127.

') Les Bases etc. p. 189.

www.dacoromanica.ro
212 ETICA EVOLUTIONISTA SI ETICA CRE§11NA

de cat a observa drepiatea negative $i positiv& ei bine-

facerea.
Dar care va fi motivul eficace de a pAzi aceste conditil ?
Placerea. Aid Spencer repeta din note ceea ce afirmase
mai nainte. Evolutiunea cat& sa aib& proprietatea minu-
nat& de a face placate tote acriunele necesare din viara so-
ciald. Deci apucand pe drumul Iii Epicur, ajungem la
fericirea general& a lul Bentham. Nu trebue a ne'nchipui
c& placerile qi durerile, cum ele se'nteleg in teoria evolu-
tiunei, aunt ceva obiectiv §i invariabil. Ele variaze dupe
structura ci starea subiectiv& a celuT ce le skate 1). Pen-
tru unul e plAcut ceva ce pentru altul p6te fi neplacut
Qi vice-versa. Acdsta se afirma nu numai despre placerile

inferi6re, de sentiment, de gust ect. ci ei despre placerile

mai inalte de emotiune. Tin animal ce traielte singuratic,
Cu o organisatie adaptat& acestei stare nu trAdeaza nici o
nevoe de presenta semenilor sel. Pe cand animalile ce tra-
iesc in carduri, dati semne de nemultemire dace', s'a des-
pArtit de card. In cazul intai nu esista o structure ner.
v6sk ce ar afla in soeietate sfera ea de activitate. In cazul
al doilea ac4sta structure esista" 2).
Tot aseminea lege cats se domneascA $i in rasele umane.
Cad de si ele se deosebesc intre sine mai putin de cat
speciile de animale, totuel deosebirile visibile stall in le-
gAtura 1 cu deosebiri invisibile, Tar acesteacu o predilectie
pentru diferite moduri de tral. Tribul Mantras d. e. are
atata dragoste de libertate ¢i dispret de ori-ce asociatie
NI, la cea mai mica ceart& individii se despArtesc .spre a
trai apoi cu totul imprAetieti. Din contra tribul Damaras
e fOrte putin dispus la luptk dar in schimb are multa ad-
miratie pentru cel ce intreprinde sal supun& putere! sale.
Idealul vietil pop6relor nomade difera de al pop6relor res-

') Les Bases p. 154 0 m. d.

Tot acolo etc. p. 155.

www.dacoromanica.ro
 VricA RAOLUTIONISTA SI ETTCA CRESt1NA. 21M

boimee dupe diferifna structure) nervOse. Aceste fapte de-

monstra, ea neplacerea de o actiune 6recare nu se razima
pe vr- un caracter al nature! ac4iunelor ci pe esistenta
facuitatilor, ce esereita actiunele respective I).
Urrneza apoi o sfatuire patrunletore de a lepada cre-
dinta veche, ea natura fie -caret fiinti s'a treat special pen-
tru ea si ca natura omulul ar fi imutabilA, sau ca unele
actiuni sunt neplaeute din natura lor. S'avem incredere
in succesele continue ale adaptarei a).
Dar acesta incredere, eu tote asigurarile lul Spencer a
remas pentru noi la zero. Am vellut mal sus la ce se re-
duce pretinsa capabilitate a omului de adaptare fara mar.
geni. At genul omenesc nu s'a esercitat de veacuri in
datoriile necesare far'a simti pans azi ea aceste datoril
ar fi ajuns pentru el o placere? Me le $i suferintele de
tot feliul n'at din inuat ; lacrimile nu s'aii imputinat. Si
data tote inclinarile §i actiunile animalelor ad a fi reduse
la organisatia $i instinctele lor, ce luereza cu necesitate,
results ceva de aid pentru omul rational si liber ?
No! tocmat am av;sat la istolie. Dar filosoful nostru
crede ea chiar acest avis il servesce pentrn ideile sale.
Diferinja de caracter intro sabatici $i cilivisaft cats sa fie
in tocmai cum se ast6pta dupa adaptare. Asa d. e. selba-
ticul are o placere continua de vAnat, iar omul civilisat
n'are atata placere. Din contra omul primitiv este mai
putin capabil de deligenta continua de cat col civilisat.
Selbaticul se caracterisaza prin cruzime pe (Ind OmeniT
civilisat) n'ait' toti placere de a pricirlui altora durere, de
tai sunt intre eT unit la care inch persista acest caracter
selbatic 8).
Dar acest avis nu e favorabil teorier evolutiunel, cum
am veclut ma! sus. gocmat pentru ce la om se observe un

1) Les Bases p. 156 §i m. d.

2). Les Bases etc. p. 160.
8) Les Bases etc, pag. 159.
Medal Oithodoa Rontinis 6.

www.dacoromanica.ro
274 'MCA EVOLUTION1STA I ETICA CRESTINA

progres iar la animal nu, vom conchide ea in amendol

luerezti puterT, ce difera esential. Progresul genului o-
menesc, despre care am vorbit mai sus este apoi de asa
fel, ea nu se p6te esplica Cu ajutorul adaptarel mem-
nice §i al ereditttei. Spencer luau §T concede, cA diferitele
rase umane se deosebesc intre sine forte putin. El Isl.%
refugiu la deosebiri invisibile. Dar cu ce drept afirma
esactul nostru eercetotor lucrurT, pe care nu le-a vo4ut,
pentru ea aunt invisibile? Aceste deosebiri fisiee_ nu e-
xista, nicl de cum. Pentru acesta n'avem nevoe a invoca
eereetari anatomise. E de-tul faptul, eft nu numaT indi-
vizi selbatiei ci seminth intregt se pot ridica in scurt timp
pe o treptd inalta de moralitate ,si rivilisatie. Misionaril
din America de Nord si Sud, in special din Paraguay all
isbutit a aduna semintii rAtacit6re prin paduri si a le o-
bieinui in scurt timp a fi morale, muneit6re ci virtuoase.
Ast-fel misionaril puteati relata ea viata crestina, si virtu-
6sa a neofitilor for se p6te compara cu viata celor mai
bunT erestini din Europa. Ore schimbarea structured ner-
v6se, s'al't a tesaturelor neuro- musculare va esplica a-
cest fapt ? Apol cum se va esplica prin procesul pro-
gresiv faptul, ea multe semintil selbatice aunt blinds si
inofensive, pe sand eivilisatil ajung adesea la un grad
malt de eruzime? E destul a ne aminti in aeOstO privire
numer6sele gone singerOse asupra erestinilor.
Cu tote acestea filosoful nostru nu lasa dovada sa is
+erica despre adaptarea progresiva. 0 ochire in istoria o-
menirei cat sit dovidesca adaptarea continuii crescendi.
Nu putem trece peste un pasaj strelucit a lui, eaci acesta
ne aratit la ce afirmari de neeredat a tarit pe Spencer
nalueirea adaptarel sale, si cat de bine este eroita adap-
tarea sa pe trupul industrialisrnului liberal.
Compromisul intre egoism si altruism cats, sit se fi res-
tabilit de sine gradat. Evolutiunea socialA a adus o stare,
in care drepturile individulul la productele munceT sale
si la plAcerile ce decurg din ele, se afirma positiv din ce

www.dacoromanica.ro
 MICA EVOLUTIONISTA §1 ETICA CRESTINX 2'7

in ce mai mult. In acelas timp recun6scerea drepturelor

altuia si deprinderea de a respecta aceste drepturl al fl-
cut progrese insemnate 1). La selbaticI interesele personale
se deosebesc Inca putin de interesele altora. De asemenea
in primele fase ale civilisatiel nu sunt inca recunoscute
drepturele fie caruia, cum dovedecte sclavia si servaglul.
Dar cu inaintarea civilisatid lucrul stA din ce in ce mat
bine, in special ce priveste relatia intre munca depusA si
folosul corespun4tor. Sistemul industrial pAstrezA prin
oferte si comande o adaptare justO a muncel la folds. A-
cest progres al eooperarei voluntare dupA invoealA e in-
sotit necesar de o scadere a conflictelor individuale si de
o crEstere a simpatio. In urma ajungem la un schimb de
servicil independent de on ce invoialA. Cu alte cuvinte
drepturile individuale se afirma mai distinct, tar plAcerile
aunt ma! bine repartisate proportional cu sfortarile fti-
cute in rnAsura in care se disvolta altruismul negativ, ce
se manifesto, in o conduitA echitabilA, si altruismul posi-
tiv, ce se manifesto, in o a si-tentA desinteresata" 2).
In fine in timpul actual se observA, o faze mat inaltA
a acestel schimbAri duple. Dacil deoparte int(m in privire
luptele pentru libertatea politico, conflictele intre muncA
si capital, reformele in justitie... vedem cA predominA con-
stant tendinta de a asigura pe fie-care sel se bucure de a-
vantajele ce i se cuvin §i prin urmare a esclude pe conceth-
tenil se' de la a-2este avantaje. De alto parte &Lel luArn
aminte ce insemnatate pote avea transmiterea unel puteri
asa de considerabile la mase19 poporuluT, abolirea claselor
privilegiate, sfortOrile pentru respAndirea instrucliuneT, a-
gitatiile in fav6rea temperantel, infiintarea de numer6se
societati filantropice.., va fi lAmurit co grija pentru binele
altuia creste pari passu cu grija pentru binele personal
si masurele luate spre asigurarea lul".

1) Les Bases etc. p. 204, §i m. d.

2) Les Bases etc. p. 205 §. n. d.

www.dacoromanica.ro
276 ETICA EVOLUITON1STA §1 ETICA CRE TINA

Spencer vede tot acela§i impecare a egoismului cu al-

tuismul §i in relatidle internationale. Aicl tot ar mai fi ceva
de dorit, ba chiar par'ca legea vechiului Testament : dinte
pentru dinte la not s'ar fi schimbat in legea: multe vieft
pentru una. Dar de alts parte e un adever recunoscut, cA
not nu mai infligem'prisonierilor nici torturi nicl ciuniiri.
SA reflectam apoi la arbitrit interna fional gi sA ne amin-
tim ea esistA o societate pentru protectia aborigenilor, ea
in unele colonic sunt instituiti comisarT spre a ocroti pe
aborigeni etc. Tote acestea sunt pentru Spencer o dovada,
cA in relatiile'internationale s'a facut intaul pas" spre a
imptica egoismul cu altruismul, ace ti doi frati dulmani 1).
Citind aceste rapsodii nentrebtim cu de-adinsul : °ale
Spencer traie§te in adev6r pe planeta nostra? Nu cum-va
cartea sa a cadut ca un meteor din alt corp cerese mai
fericit pe aeest miser piiment ? Asa dar, Istoria sate, sa ne
invete, cA genul ominesc a pit statornie din virtute in
virtute, ca dreptatea qi dragostea ati sporit ne'ntrerupt!
Da, pomul maret al virtutei ici va fi inaltat astA-4I pests
tote pop6rele virful sea impunetor qi's1 va fi intins ramu-
rele sale incArcate de bine-cuv8ntari peste familia cea mare
a pop6relor !
Ina, bre nu este un fapt invederat ea o data eu cultura
forte adesea moralitatea si religiositatea act dat inapoi ci
aft ajuns in deeadenta,? Economistul A. Schit/ fie, care este
cat se p6te de prevenitor cu teoria evolutiuneY, concede
fara ineunjur lucrul urmator : Esperienta dovedeete in
realitate, ca cultura fie-carui popor nu propaseqte neintre-
rupt. Vin peri6de de stagnare ba chiar de inapolere. Asa
la Romani, Greel, Egipteni, Asirieni etc. 2). Spencer 1128110
concede in Sociologie, ca deeadenta a urmat forte proba-
bil tot ma de adesea ca si progresul. Tar Max Muller ob-

') Les Bases etc. p. 206.

2) Dr. A. Schaffle, Baa and Leben des socialeu Korpers TA-
bingen 1878. Bd. II, S. 447.

www.dacoromanica.ro
 ETICA EVOLUTIONIS1A. SI ETICA CRESTiNA 277

serva despre Hindu§1, di, in privinta religi6sa, el all fost

o data pe culmea cea mal de sus a filosofiei, dar asta-gr
ail decagut ala, ca se'nchina la vac qi maimup 1). Iar cu
religiositatea cade in regula li moralitatea.
Esperienta ne invata, ca asta 4i moralitatea in multe
locurl este forte in decadenta. Din nefericire, dice Roscher,
in forte multe state cre§te asta-41 cifra relativa a nalterilor
nelegitime 2). Apoi ce'nsemneza plangerile din 4i in 4i mal
pronuntate despre inmultirea Omenilor neconsciinOoli 3) ?
Plangerile despre salbatacirea morals ce se observe, d. e.
in numer6sele omorurl de placere, far' a mat aminti desele
cazuri de batae ; plangerile despre statisticele de crime ce
se tot maresc, despre numerul cresdnd al detinutilor in
penitenciare, despre atentatele anarhiste qi nihiliste, des-
pre num6rul ingrozitor al sinuciderilor, prin care 6meni4.
volesc a fugi de paradisul hi Spencer? 4).

') Ursprung u. Entwickelung der Religion S. 74.

Z) Grundlage der Nationalokonomie I. S. 597. La not prima in-
cercare de a do vedi acest adever trist a facut'o, nu farg succes, D.
D. Stanescu, licentiat in teologie qi profesor, in mai multe arti-
cule de statistics morals publicate in ziarele bisericeqti din a-
nul 1892 §i urm.
3) Wenn etwas bedenklich ist und liir die Zukunft sorglich
machen kann so ist es "die Abnahme des Gewisseus in weiten
Kreisen. Denn wo dieses schwindet: wiesoll der Bau der sittlichen
Gesellschaft bestehen? Darum ist est vor allem nothig das Gewis-
sen rege zu machen und. zu starken. Wo aber dieses lebendig ist, da
ist es der Fiihrer zu Christus. Denn N\ i e es vom G-esetz des Alten
Bun des Galt, dass es der "'Magog, der Zuchtmeister auf Chris-
turn war, so ist dem natiirlichen Menchen hierzu das Gewissen
vonGott gegeben dass es diesen Beruf jibe. Gott gebe class unser
Volk ein Volk des Gewissens werde u. s. w. Luthardt, Zur Ethic,
S. 16. Subseriu cu tOta inima cuvinHe renumituful teolog protes-
tant, caci ele se pot aplica forte bine qi la poporul nostru Roman
Orthodox.
51,4) Dupe 'constatari oficiale sinuciderile sporesc mai in tote Wile.
Ca probe serveasca urnaatOrele date statistice imprumutate din
un ziar strein. In Bavaria d. e. media sinuciderilor a fost in anii
1866-70 de 447, Tar in anii 1876-80 de 656. In prima perioda
veneat deem la un milion din populatie 80 de sinucideri, Tar in a
doua 127 de sinucicleri In aceliap periode media sinuciderilor s'a

www.dacoromanica.ro
278 ETICA EVOLUMNISTA SI ETICA CRESTINA

Sistetnul industrial cu oferte si comande va asigura din

ce fn ce mai Inuit drepturele flecarui out, liar concurenta
generals, va spori simtul de dreptate ! 0, D6mne ! Se
vede ca Spencer n'a audit Inca nimic despre nedreptatirea
strigatore la cer a saracilor, constatatit d. e. in propria
lui patrie de mai multe on prin anchete parlamentare.
Se vede, cit el inert n'a audit nicT o-data, ceva despre si-
cane!e en gros in industrie, despre 1.i irea preponderanta
a uzureT, despre manoperile criminale de bursa, despre
falimentele fraudulbse $i despre alte aseminea florI ale in.
dustrialismului. Ce se mai qicem apol despre conflictul
intre munch si capital ? Au nu se agita din ce in ce mai
adesea pitturele de jos ale poporulul? N'ameninca ele sa'si
facit dreptate cu mana armata? i in mijlocul acestui vlrtej
fle lupte, rapsodul nostru canta imnul sect pe armonia in-
tereselor industrialismului !
(Va rums).

urcat In Saxonia de la 246 la 384 din un miliou de loeuitort ; In

Francia de la 139 la 169; in Austria de la 71 la 169. In Saxonia
numeral sinucisilor se urea in 1880 la 1205 sau 391 la un milion
de locuitori. Saxonia este forte industrialet, deo: se de3value cu
total in sensul hit Spencer. Si Svifera c-a forte industrials avu
in 1883 nu mat putin de cat 682 sinucist. Ca si la not in Ronginia
numeral sinuciderilor a crescut insemnat in presentrelativ cu
trecutul, se pate dovedi tot Cu statistics,

www.dacoromanica.ro
 UNIREA PLANUITA IN ROMA
A

BISERICEI ORIENTALE SI OCCIDENTALE.

De Anast. Dionzed. Chiriacos, profesor de Isioriabisericeasea
la Universitatea din Athena-1893.

I.

Papil urmarira pururea supunerea Orientalilor.

De un timp inc6ce circulA svonurl atat in presa ex.

term cat si in cea interne ca, Papa Leon al XIII-lea
prepare o circulars tetra poporele orientale orthodoxe, prin
care is va invita, ca lasand sehisma in care adeca se afhi,
A se int6rne in sinurile Bisericel catolice, s5, se unesc6,
cu ea si sa se supuna Papel comunuluT, adecA cap al bi-
sericel crestine, si ca se va Linea congres spre acest stop
in Ierusalim. Ca unele ca acestea cugeta in Roma, nici-cum
nu se pare neprobabil celul ce cunoste, pre de-o parte cat
de mult ignoreza in Roma adeverata cugetare a pop6relor
orthodoxe ale Orientului si adeverata for opiniune despre
Biserica papala, iar pe de alta tendintele 4ilnice ale pa-
pismuluI spre aservirea spirituala a Orientulul, pe cari le
probe de la inceputul papaliatet sale si actualul papa Leon

www.dacoromanica.ro
280 MsTIREA PLANULIA fil ROMA. A

al XIII-lea, bArbat mai politic inteadev6r §i mai diplomatic

de cat eel mai multi dintre predecesoril s6i, §i aratfindu-se
Ere -cum, cA mai bine Intelege epoca moderns, §i mai volos
a se impaca cu neeesitatile actuate ale poparelor moderne,
dar In fond Imbracat cu aceleali cugetari toi tendinte, ca
§i papil eel mai Inainte de el, §i urmArind acelea§i seszyuri
ambiti6se despre omnipotenta papalA, in lume, li aeeleall
pretentiuni rAdieand In fata celor-lalte bisericl, fa fata
statelor cii a legislatiunilor for qi in fata §tiintei §i a
progresulul societatilor moderne §i a representantilor tor.
Leon li alts data fli manifesta dorinta sa vacIA Biserica
Orientals supus& supt autoritatea sa, atat in anul 1880,
cand date circulara sa despre apostoli! slavilor Metodiu
§i Chiril, in carea presentand pie monahit ace§tia din Te-
salonie lucrand la convertirea Bu'garilor, Hazarilor, Mo-
ravilor §i Boemilor din ordinul qi prin Ingrijirea curtet
bizantine ea misionari, adeeA papall, recomanda tuturor
catolicilor ca sa grbatoresel oficial In fie-care an s6113A-
t6rea tor, cat Ili &Ind in 1885 ordona sA se serbeze mileniul
acelora§i apostoli at slavilor f6rte solemn, ca srt deltepte
simpatia poporelor slavice §i sa le atragA la unirea en
Roma ; precum i eand scria cunoscuta lui epistola eAtra
Cardinalul Rampolla, In carea anuroe 41 exprima dorinta
ca sk vala supuse in fine supt bastonul lul pastoral tote
bisericele Orientulul. Sant cunoscute cafe, de acolea luand
prilej, serise alts data Monitorul Romei, care este organul
eel mai principal al curtei papale ksi drula se pare ea'l
este forte lubitA tema acesta a probabilel, pentru el, supu-
nerl a orientalilor. Noi am respuns atunel in 'ENt,..1) (1891)
precum trebula la aceste pretentiuni fanfar6ne §i delerte
sperante ale celor din Roma.
A manifesta papif forte des dorinta for de a vedea pe
poporele Orthodoxe Orientate apropiinduse qi manifestan-
du-0 cAtrA, el supunerea lor, li a le invita prin circularile
for ea sA fauA pasul acesta §i BA fats tot posibilul pentru
reelirea scopulul acestula dorit este forte natural, daca
va socoti cine-va, ca papa se considerA, pre sine ca cap
al bisericel randuit de insult Iisus Christos §i de apostoli,
ca eApetenia canonic& a el, cAruia datoresc ascultare tott
creltinii din Oa lumea, kii pentru ae68ta socott21te pe toti
cart nu'l suet supuli, ca ipso facto, find afarA din Biserica.

www.dacoromanica.ro
 BISEIUCET ORIENTALE $1 OCCIDENTALS 281

Pop6rele nepapiste pentru eel din Roma aunt elite din

calea cea drepta, aunt rebele si revoltate contra arhipts-
torului plinirel crestine, aunt schismatice si membre Mate
de la corpul bisericel, membre putrede, predestinate si
condemnate la coruptiunea si perlarea eternii. Papil con-
sidert pentru acestea ca datorie a lor, ca sa ingrijesea des-
pre inturnarea tuturor popOrelor necatolice, orthodoxe,
protestante, armene- si cele -1 alte la turma papismulut, $i
call paps nu aratt, atare grije aunt pentru catoliel nedemnt
de a sedea pre ocaunul Papal.
In realitate istoria marturise§te, ea de la inceputul schis-
met, adect din secolul al IX-lea si din 4ilele marelui Fotiu
(867), papil nu trecurgt cu vederea nisi o ocasiune si nu
neglijart, nici o actiune, pentru ca sa reusaset sa supuna
bisericele orthodoxe ale Orientului. Atari actiunt se intre-
prinsera in particular in timpurile cruciatelor, eand ope-
rant papit, ea cu ajutorul marilor armate cruciate, cart
mergeatt la Pamentul Sant ar putea sa se impunt, mai facil
slabilor Bizantini, $i sal forteze ea as se supuna vointel lor,
fiind atuncia forte tart, precum este cunoscut in Occident.
rfimpurile acelea eras epoca celei mai marl puteri a pa-
pil r, epoca lul G-rigorie al VII le, care pretin4end, ea
autoritatea papala este cea mat inalta in lume si cit insast
autoritatea principilor decurge dinteensa, dupre cum lu-
mina lunet se primeste de la sore, excomunica pre Enric
al IV-lea, imperatul Germaniet, si it forta as se uunilesea
inaintea Jut in Canosa ; epoca Jut Innocentiu al III-lea,
care urea si detrona in Germania pe imperatT ca pe eel
mat neiiasemnatt functionari, principe arbitrar, domnia pre-
tutindenea in Occident si guverna statele prin represen-
tantit sal arbitrar $i ca un domn absolut, $i aducea pe
principit Franciel, Angliet, Leonel in Spania, Aragoniet
si pe ce1-1-alts atuncea domnitori at diferitelor tell la cea
mat dupe urma injosire ; epoca, in care papismul prin
tribunalele sacre si ordinile monachall persecuta cu asprime
si forte neomenos pe ori-tine se opunea dogmelor Bisericei
romane, aruncandu-1 in foe, sail. inmormentandu-1 pe viata
in tale mat teribile inchisori ale timpurilor acelora ; epoca
in care vocea Papal sepia in resbele sacre intrega, Europa.
In timpurile acelea ale omnipotentel papilor, numaY po-
p6rele ellenice orthodoxe ale Orientului erau cart nu re-

www.dacoromanica.ro
282 UNIRNA PLANUITA IN ROMA A
.,TPI.
cunosteati suprematia acesta a lor, si. car! 'Astral! indepen-
denta si de sine-si administratiunea lor transmisa de la
strAmosi. Pentru acesta in acele lung! resbele cruciate
ale popOrelor Occidentale contra necredinclosilor In Pales-
tina se incerea si spera papil sit aservesca pop6rele Ortho-
doxe ale Orientulul. Afars de acestea In desert si In timpul
lul loan Duca Batace care s'a refugiat in Nicea, cand
cruciatif ocupara Constantinopolul (1204), incercara prin
trimisii lor sa convinga (forteze) pre al nostri ca sa se
piece supt jugul lor. Cruciatele inasprise relatiunile dintre
oriental! si occidental! si largise prapastia care IT despartia
din causa vandalismurilor eruciatilor, earl treeend prin
t6rile bizantine ca sa se transporte in pamentul sant, le
jefulad si le tratati ca pre niste ter! inimice. Ura orienta-
lilor ajunse la culme, cand cruciatii supt pretextul, ca vor
readuce la tronul Bizantin pe legalul mostenitor Alexiu al
IV-lea se facura domnl peste Bizanciu §i infiintara acolo
Imperatia latina, pe cand in acelasi timp isi impArtira
Statul Bizantin, ocupand cu Venetianif, Montferat, Ville-
hardouin si alti nobill franc! cele maT multe Oil ale Imp6-
ratiel Greeesti, Macedonia, propria Grecie, Peloponesul,
Creta, insulele Ioniee, insulele Archipelagulul si in ge-
nere Ormii Orientulul, marginind pe Bizantini in singura
Nicea si in partile de prin prejur, si impunend pretutin-
dinea cu forta latinismul. Si insa cu tote relele acestea, earl
decurgeati din papism, ale earnl lucrurl si organe erad
cruciatele, pretindeati papil si sperad supunerea orientalilor
si recun6sterea din parte-le a suprematiei lor ! Numal pre-
tindeati si sperad In desert.
Nereusirea era efectul on -care! noul Incer irI din partea
papilor de unirea si supunerea orientalilor. Multe sperante
concepura eel din Roma WO implin6sca dorinta acesta,
cand Mihail Paleologul alungand pe latin! din Constanti
nopole in 1261 si re'nfiintand acolo Imp6ratia Bizantina ;
de tema, ca Papa sa nu ridice cruciata generala contra
sa cauta sprijinit de Patriarchul latino-eugentor Ioan Beccu
sa forteze pe supusi! 86! la supunerea catra Papa, trimi-
tend o deputatiune la Sinodul ecumenic latin ce se Linea
atuncl in Lugdun in 1274. Dar si atunel dorintele papis-
multi! se zadarnicira de catra firmitatea poporulu! gree or-
thodox, care avea In aversiune odiosa tiranie papala si

www.dacoromanica.ro
 BISERICO ORIENTALE sI OCCIDENTALE 283

tubea independenta hit spiritualii. Poporul pretutindenea

lucra contra planurilor Imperatulut vi Pape, qi Ioan Beccu
deveni obiectul aversiunet tuturor, Tar ura contra impera-
tulut fu atata de mare, in cat cand muri nu indrAsni filul
sell Andronic at II-lea sal inmormenteze cu solemnitate !
Intro acestea nu dupe mult timp nout dificultAtt poli-
tiee in Orient daal ocasiune none Papet, ca %all sa spere
in apropiata oil a supunere orientalilor. Otomanit in se-
mint at XIV-lea, apArand Intel pe scena istoriel univer-
sale desfiintand Statul Selducilor ci nAvAlind contra Bi
zantinilor, devin curand domnl at Asiet mid, tar supt
Orchad Tall In stepanire Callipolea qi dupe putin Murat I
infiintkA capitala sa in Adrianopole li ameninta sa cir-
cumstrangA ca un Boa ffi sa suffice slabul stat Bizantin cel
apr6pe distrus acum de daft eruciatil latint gi pastrand
o umbra numat a puteret int de mat inainte. Iata larast
ocasiune bine venita pentru Papa sa, se impunA Bisericet
Orientale, promitend ajutorul creqtinatatet occidentale sub
conditiunea de a i se recun6§te nemArginita lul putere.
Imperatul Andronic al III-lea forte inspaimAntat de perico-
lele iminente intrA in tratitiri cu Papa de atund care se
afla in Avignonul Franciel, trAmite acolo pe fa!mosul Var-
laam §i it propune tinerea unul Sinod ecumenic pentru
deliberarea in comun deJpre unirea celor done biserict
(1339). Dar Tara§i nott naufragill al sperantelor papalt.
Poporul Orientulul nu primelte nici un trafic al con§tiintel
lu! religi6se. Varlaam se Inapoiaza, farA resultat qi ruqinat,
qi e fortat de popor sa fuga in Italia ii acolo sa petrecA
restul vietel sale.
Putin mat inainte de luarea Constantinopolei, cand pe-
ricolul din partea Turcilor ajunsese la culme, laraqi papil
Martin al V-lea Ili Eugeniu at IV -lea as ineereA ca ex-
plotand crudele acelea eireumstAri ale nemulut nostru
prin cointelegerea cu Ioan al VII-lea Paleologul se reu-
sescA ceea ce din ineeput urmAr;ail; as tine deci sinod
intaiil in Ferrara qi apot ca continuare a acestuia ci in
Florenta (1439) qi rewe0e prin mit de presiunt ci vexa
tiunt sa traga pe unit dintr'aI noeri la o mincin6sA u-
nire. Dar pre de o parte ilustrul Mitropolit Marcu al E-
fesulut care se afla acolo qi alp ca densul protestka con-
tra color fAcute acolo ca acte ale force], tar pe de alts In

www.dacoromanica.ro
284 UN1REA PLXNU1TA IN ROMA

Orient ca un uragan se ridiea generall desaprobare contra

sinodulul florentic, tar arhiereit orientulut--curata cugetare
a bisericel ortodoxeexprimand in dou6 numer6se sin6de
in Ierusalim (1443) li in Constantinopole (1451) declarA
ca mincinos fAcuta unirea oi supunerea acolo. Si larlst
deel of atuncl nu puturA papit ca pre o mom6lA propu-
nend promisiunea de ajutor din partea principilor euro-
pent contra Turcilor A, convingA pre ortodox!, ca O. sa-
crifice tradiOunile for religiose oi autonomia for bisericesca.
Tar cat de mincin6sA era momela aceea, probara lucrurile
indatA dupA acestea, cand supraveni momentul lucre!
(caderet), in cari dile ajutorul cerut de Imperatul byzantin
Constantin Paleologul of tramis de la papa tot-deuna cu
aceleaot sperante fu precum este otiut cu totul neinsem-
nat, nict catuot de pucin putend sa preintimpine fatal
oupravenitA destructiune. Epoca omnipotentet papilor in
Occident, epoca Int Gregoriti al VII-lea oi a lilt Innocen-
iu al III-lea, in care lucrurile se resturnati intr'ensul dupA
semnalurile date din Roma, trecuse. De la Bonifaciu al
VIII lea incepuse sa se pal6scA steaua papismulut of sa
decline de la amiadul el eatre apus. Vocea papilor nu se
mat impunea pop6relor occidentale, ca mat inainte. Occi-
dentul incepuse deja sa se lumineze de eAtra primele raze
ale nonel instrucciuni europene provenite prin renaoterea
studiilor clasice in secolul al XV -lea. Puterea papismulut
in evul media se sprijinea pe ignoranca de atunci, pe pre-
judiciile li superstitiunea pop6relor occidentale.
Luarea Constantinopole) (1453), prin care Orientul Or-
thodox trece supt autoritatea Otomanilor, nu schimbl
planurile papilor referit6re la pop6rele but. Visul for rd.-
mene pururea acelaot. Pop6rele acestea, tote pop6rele or.
thodoxe in genere, intro cart cuprindendu-se oi Ruoit, sunt
la o suta de milione, trebula sa devinA prada papismulul,
nu trebuea sa r6nianA in afar& de turma papalA. Si intaI
inteadever incercara Papil eel dup6 luarea Constantino-
pole! sa ridice pe principit occidental! cu resbel in contra
Turcilor, operand, ea, alungandu se aceotia oi trecend Ori
entul sub autoritatea principilor catolict, lesne catolicismul
s'ar introna inteensul. Spre scopul acesta tindeati ener-
giile papilor in secolul al XV-lea oi. al XVI-lea fart,, se
$rqelege, ca sa aducA vre-un efect, pentru-ca nici o putere

www.dacoromanica.ro
 A 13ISERICE1 OMEN TALE BSI OCCIDENTALE 28

in Europa nu mai da atentiune asinutarilor din Roma, ci

niel voia sa devina organul proiectelor papale. De la finitul
secolulm al XVI lea desperand de principil occidentals se
intore papii spre alte mijl6ce ca 0210 caltige dorirea. De
atunci adeea incep activitatea for proselitistica in Orient
prin trimiterea si intretinerea de misionarl catoliel, lucrand
mai ales prin ce6lele for pe tangs poperele Orientulul,
cele lipsite pe atunci cu totul de ccole speciale nationale
din causa supravenitei robin. Prin influenta asupra tineri-
mei grece sperad Iesuicil (pentru ca acectia luara asupra'ci
actiunea acesta a proselitismului orientalilor) sit traga pe
tinerele generatiuni in partea catolicismulul. Primil Iesuiti
aparura in Orient pe la 1600. Pericolul era mare, cu a-
tat mai mult, cu cat actiunile acestea proselitistice ale
papismulul, earl de la Constantinopole se extindead spre
Smyrna, Chio, Ciclade, Chipru, Syria, Palestina ci in ge-
nere peste tot Orientul grec, gi erati sprijinite cu caldura
de puterile catolice ale Venetiei, Franciel, Spaniel ci Aus-
triei ci ale legatiunilor for din Cunstantinopole. Papa
Grigoriu al XIII-le infiintase din 1583 ci ccola specials, In
Roma pentru tineril grecl earl imbraticati latinismul, cola
santului Athanasia, din care multi grad renegati ecira c1
servira atunci cu fanatism prolectele papismulul in contra
Bisericel Orientate. Este destul ea aducem ca exemplu pe
teribilul Chiot Allatios, care in scrierile sale forte cu a
mariciune voibecte despre Biserica Orientals ci cu turbare
combate dogmele ci legluirile el. Ear ca sprijinul eel mai
principal al acestor actiunl proselitistice servi de inceput
si servecte ana asta-cll marea societate misionara propa-
ganda (de propaganda fide) cea infiintata in 1622 de Gre-
gorid al XV-lea in Roma, care inavutita prin cele mai
avute darurl atat ale papilor cat ci ale altor Cresi catolict,
dispunea tot-de una ci dispune sume imense pentru dom.
nirea papismului in tea lumea. Biserica great si cu ea
poporul grec se aflara atunci, adeca in tot secolul al XVII-
lea ci al XVIII-lea in pericolele cele mai dupe urma si
trecura prin momentele cele mai eritice ale vietei nestre
nationale. Pe de-o parte jugul turcesc forte. gred in tim-
purile de atunci, pentru ca spada turcesca, era Inca atunci
victoriestt In lume i inspira ter6rea c1 hags! Europei
(Turcil impresurand ameninO, ci Mast Viena in 1683 !)

www.dacoromanica.ro
M36 UNIREA PLAN. IN ROMA A BIS. OIZIFN. Ei CCCID1IsTr.

face viata alor no§tri forte nesuferita si expune viata,

on6rea ci averea lor cn totul la discreciunea cuceritorilor
lor, lar pe de alta dr&a acesta a monachilor occidental!
respanditA in tote terile grecltel ci dispungnd de abun-
dante miji6ce pentru corumperea constiintelor prin scale
c1 duple mincinose folosindu-se de ignoranta popprulul
amenintrt credinta lor. On 6re putinilor acelora barbatl,
Patriarhl, Arhierei, clericI ci eel-I-alp invelatf, earl in im-
prejurArile acelea grele E e luptatit contra tuturor inimicilor
acestora al elinismulul gi al eredincei Orthodoxe ci man-
tuirA din cataclismul acela c1 na0onalitatea greca $i cre-
dinta stramosesca 1 On6re in particular ruarelu! Patriarh
Chiril Lucari, care mal ales se opuse atunel IesuiOlor §i
reuci s5, nimic6scrt mrejile lor ci sA zadarnicesca planurile
lor omoritore, devenind in fine victima persecutinnilor ci
a vicleniilor lor !

(Va nrma).

i....:z-"0--.

www.dacoromanica.ro
 DONATIUNI.
Domnul Profesor din Iasi, Anton Naum, proprietarul mosiei
Vadurelele din comuna Socea, acest judet, bine-voind a oferi gra-
tis' acestei biserici noue prajini be la cimitirul unde este a se
construi o noue biserict; Epitropia Bisericei Sf. Nicolae, din com.
Candestt, plasa Bistrita, jud. Neamt, ii aduce multumin cu recu-
nostinta, dorind ca ast-fel de frumose fapte sa fie imitate si de alp'
crestint.
Locuitorul Nicolae Stcelenu a bine-volt, ca prin propiile sale
spese sa fact ofrancla Bisericet din corn. Grop. jud. Braila urmAtOrele
card cu caractere strebune : Un Arhieraticon, un Aghiasmatar, uu
Prohod si santa Evangelic in doud-spre4ce limbs, ce se citeste la
Vesperint in Santa gi Marea Duminica a Pastelor ; pentru care
donaiune, Epitropia respectiva 't aduce vii §i caldurbse multuzniri.
Parohul comunei Olteni, plasa Teleajen, jud. Prahova Nicolae
Stilpenu, a &trait pe sema sfintei biserici de Stubeu gi Valea-
Stilpulni : Un Penticostar nou, tiptrit cu litere strabune, in tipo-
grafia Cartilor Bisericesti", cumperat i legat cu spesele sale. Dl.
Nicolae G. Stancit, comersant din comuna, a dtruit numitet bise-
aerie' urmatarele obiecte : doue portite mkt la tinda bisericei afar
in dreptul usei de intrare, o candela cu tocul ei de metal simplu
si cu giamuri pentru masa sfantutui altar, o pdreche cununii de
metal simplu, imbracate cu har,tie poleitt gi o brosca none la usa
bisericei, unde pant acum era veriga cu lacat, din vechime, pen-
tru care li se aduce caldurose multumiri.

Se aduce multumiri publice personelor mai jos notate, can au

contribuit la cumperarea cartilor de ritual pentru Biserica cu hra-
mul Santul Nicolae din comuna Jalcaiu, plasa, Ocolul, judetul Ro-
manatt, si anume : G-anea I. Titiriga, pentru Triod 24 lei. Nicolae
Dorobantul peuttu Orologiu mie 5 1. 30 bani, Matheiu Ivanus p.
Penticostar 10 lei 50 balm Nicolae Toader p. Psaltire 7 lei 50 bani.
G. Constantinescu p. Apostol 12 lei. Ilin Nicu p. Evanghelie si
Octoih mic 19 let Paun Mitrache p. Liturgic 9 let Gh. Popa p,

www.dacoromanica.ro
 DONATIPNI

Evhologiti 10 lei 50 b. Nicolae I. Dragan p. Octoihul eel mare

24 lei. Nae Pita p. P:ohod 1 leu. Tot Nicolae I. Dragan a contri-
buit la schimbarea clopotului bisericei cu lei 340. Preotul Nicolae
Trqescu, idem en 1pi 40. Matheiu Ivanug, idem cu lei 20. Costache
Petrigor, idem cu lei 20. Decedatul Manda D. Radu un rand de
vestminte in valOre de 120 lei.
Epitropia Bisericel cu hramul Si. Vineri, din urba Alexandria,
plasa Marginea, Jud. Teleorman, aduce rnultumiri publice Preotu-
lui Alexandru Ghelican Sachelarie, care a contribuit la infrumuse-
I,area acestei Biserici. S. sa la 18'36 1-a facut o reparatie radi-
era, construind q, i un entre cu giamlac costand peste 4509 lei.
La 1887, tot din indemnul seu s'a inchis curtea bisericei en uluca,
costand 400 lei gi cu concursul cantaretului Constantin I. Epurescu,
Ancu Balan gi D. M. Zlatenu. LI, 1888, S. sa a facut din nou apel
la enoriaq't zugravind hramul gi cumperand Inca un clopot costand
peste 300 lei. La 1890, a reparat gi vapsit mai multe obiecte spre
a contribui ast-fel la ina4area sentimentulut Religios al poporeni-
lor, costand 120 lei. Tot din indemnul seu, enoriagul M. Toder a
daruit un policandru in valore de 150 lei. Iar Pr. Ivan, loan M.
Zlatenu si Ioan Franca au facut done stegurt in valore de 120 lei.
Dimitrie M. Zlatenu gi Florea M. T6der au daruit perdele albe iu
valore de 24 lei. La 1891, a reparat clopotnita costand 120 lel a-
duc8nd gi dou8 sobe. Tot in acest an a facut o fOntana la cimitir,
costand 80 lei fiind forte necesara cii din punctul de vedere al obi-
ceiurilor religiose. La 1892 a mai facut o fOntana in curtea Bise-
ricei gi alta mai mica pentru turnarea apes de la Botezul pruncilor.
Iar in acest an 1893, a dotat biserica cu card de ritual ed4ia.
Sf. Sinod tote legate cu piele marochin in valore de 150 lei, pre-
cum cii contractarea pentru construirea unet ease necesara pentru
botezat prunci in timpul ernes, in valOre de 1500 lei gi vApsirea
ferului pe biserica cu 160 lei. Tote aceste cheltueli tree peste 8000
lei, pe cand Biserica nu poseda ca fond de cat 23 lei.

www.dacoromanica.ro