SUPLIMENT

Pi T 7
"t 1
J

t t

T I, ji ;

PARTEA OFICIALA.
DESBATERILE SFANTULUI SINOD AL SFINTEI BISERICII
ORTODOXE ROMANE .n
SESIUNEA ORDINARA DIN ANUL 19371
;31. Sedinta din ziva de 8 Martie
4 Sumarul $edintei
Sedinta se deschide in palatul patriarhal, cu ceremonialul obianuit.
La orele 10 dimineata se oficiaza Te-Deum-ul, de deschidere a se-
siunei Sf. Sinod, in paraclisul patriarhal. Participa: I. P. S. Patriarh, d-1
Victor Iamandi Ministrul Cultelor si Artelor $i toti PP. SS. Membrii
prezenti ai Sf. Sinod.
Dug& Te -Deum, trecandu-se in sala de festivitati a palatului pa-
triarhal, I. P. S. Patriarh :scup& scaunul prezidial, iar d-1 Ministru V. Ia-
mandi citeste Inaltul Decret Regal Nr. 947/937, prin care se declara des -
chisa sesiunea ordinary a Sfantului Sinod pe anul 1937. Citirea. Mesagiului
regal se terrain& in aclamatiile PP. SS. Membri pentru M. S. Regele.
I. P. S. Patriarh, in calitate de presedinte al Sf. Sinod, rosteste ur-
rnAtoarea cuvantare de deschidere a sesiunei ordinare:
VA este tuturor cunoscutA adresa d-lui Ministru al Cultelor din 2
Martie 1937, far& numbs, pentru care am convocat aceastA, sesiune mai
luainte de sorocul stabilit. Din ea ar rezulta, cum unii preoti depaaesc in
activitatea for ritual& si cetateneasca, marginile impuse de misiunea for
evanghelica si in unele cazuri ai de legile tariff, intrebuintand puterea sa-
cerdotal& pentru lucruri neadmise. .

In fats acestei situatiuni, eu cred potrivit momentul, ca Sf. Sinod

sA precizeze anumite norme si directive atilt pentru dreptul ai actiunea
preotilor in viata politicA si socials, cat i dispozitii de sanctionare a trans-
gresiunilor si delictelor, semnalate in numita adresa, ce le-au facut sau
le-ar face unii in activitatea for de preoti si cetateni.
SfAntul Sinod in /Lazuli*, si datoria sa de a contribui la apararea
intereselor de Stat si la mentinerea ordinei acolo unde in adevAr ar fi
stirbita cred, ca. va gAsi solutiile cele mai potrivite, care sA multumea-
sca pe cei interesati; dar sA precizeze mai presus de toate ai datoria cle-
rului, precum $i dreptul lui de libertate cetateneasca in activitatea pu-
blicA in cadrele misiunei sale evanghelice. Fara a influents libera ai com-
petenta hotArire a SfAntului Sinod, sa -mi fie permis a face sub acest ra-
port unele reflectiuni principiare:
Partea Oficiala

www.dacoromanica.ro
2 Partea oficiall

1. Dela inceputul existentei neamului rom&nese si pana in zilele

noastre, clerul Bisericii noastre a deaf asurat un rol important, adeseort
hotarator In desvoltarea istorica a neamului nostru, fiind totdeauna un
factor esential In viata public& din toate tinuttuile locuite de roraini. In
deosebi in provinciile alipite insasi existents neamului ar fi indoelnica,
dac& clerul roman, adeseori singurul sau conducator bisericesc, na-
tional, politic si social etc., nu ar fi fost la lnaltime Ultra a lupta si a
lucre pentru salvarea poporului roman si Intarirea, constiintei sale natio-
nate, pan& la sosirea unor zile mai bune.
2. Biserica, deci psi clerul ei trebue alL continue fi in viitor acest rot
istoric de inarwmdtor politic al credinciogilor, cdlduzit firefte de p-rincipiul
nafionnt patriotic rcrmdmesc, mcmarhio qi dynastic, in spiritul traditional
al Bisericei noastre creftine ortodoxe, care s'a impletit in cursul tuturor
veacurilor in toate manifestatitmile de viata obqteasc4 cu toate ramifi-
rafiumile ei.
Astfel dee& clerul Bisericii noastre ar Intrerupe firul acestei isto-
rice misiuni, atat de des accentuate din partea tuturor nu numai i s'ar
atinge dreptul au de cetacean, dar s'ar lipsi mai ales poporul dela tara
de indrumatorul sau firesc, lasandu-1 In bataia tuturor vanturilor si al
curentelor destructive si sectare, ceea ce ar fi un pericol si pentru Bi-
aerie& si pentru Stat. Eu consider si sectele de paravane religioase, ih
-dosul citrora cum am ar/itat in atatea memorii cadre Onor. Ministeriu
de Culte , se ascund agenti dusmani ai Statului roman si ai unitItii su--
fletesti a neamului.
3. Dar acest rol politic si social ar trebui sa-1 poet& Indeplini clerul
Intr'o atmosfera. ideal& neinfluentata de alte interese laturalnice, care
s& -1 abet& dela posibilitatea Implinirii acestui rol In cadre strict evangtel,
lice, de inchegare, iar nu de divizare a turmei sale.
4. Aceasta s'ar putea realize in practice vietii, numai dacit clerul ar
active politiceste deasupra tuturor gruparilor si fr&mantarilor de partid,
cars cip& moravurile cunoscute la noi, usor pot umbri prestigiul lui
de cparinte, al tuturor. Ne este tuturor bine cunoscut cum mai ales dupl.

-razboi unit din preotii nostri activand ca cetat,eni in partidele politice,

au contribuit in Impartirea credinciosilor sai In diferite tabere politice,
care se «uritsc si se invrasmasesc, reciproc in paguba interesului obstesc.
Aceasta stinghereste si zadfuniceste in mare mitsura. misiunea Bisericii
si face pe preot tocmai contrariul dela ceea ce trebue al fie In viata so-
cial& Ba multi au devenit chiar agenti electorali ferventi, expunandu-se
a fi batjocoriti, b&tuti, aruncati In noroi, etc.
5. Au fost si cazuri, tend preotul a tras cu revolverul in adversarii
sat. Iar partidele le-au dat posibilitatea de tpeciale favoruri si de bogatie
pentru rasplata meritelor politice. Chiar si multe din subventiile mai ales.
dela judete s'au dat uneori far& stirea autoritatii bisericesti, cum ar fi
normal si logic. Mai ales in Banat preotii au fost pusi Intr'un timp pre-
cedinti ai sectiilor de votare, In cat abuzurile cu urnele de votare fie
verificate, fie banuite au atras asupra for ura poporului; si In unele la--
curi credinciosii au Inchis biserica inaintea lor. In Ardeal si in Bucovina_
a face politic& era Inainte de razboi o mandrie nationals pentru preoti;
tier dupe razboi s'au introdus si acolo patimi: ura, Invrajbire, certe pa-.

www.dacoromanica.ro
Stunare le sedintelor Sfantului Sinod din. anul 1937. 3

gubitoare, in care au fort atrasi si preotii din partea politicianilor, care do-
reau a-i ailait de partea lor. Toate acestea, au contribuit la amestecarea
multor preoti in vartejul unei propaganda plitimase de Imperecheri, de
tdusmanii, si chiar de aura).
6. Pentru toate acestea. nu Biserica este de vin., ci aaeia, caretre-
cand paste limitele ingaduiteau impins si folosit pe preoti la actiuni nepo-
Arivite cu rolul lor. Nenumarate stint ocaziile, cand atat eu cat si cesilalti
mitropoliti si episcopi am atm.% atentia celor competenti asupra acestui
rem, care zadarniceste misiunea Bisericii si-i face pe multi credinciosi sa-i
paraseasca pe preoti si se ocoleasca Biserica si altarul ei, in care slujesc.
'Chian si in zilele acestea, cand primim adresa, in care ne referim, membrii
ai guvernului, cu raspundere, folosesc pe preoti pentru sfintire de steagmi
si luare de juraminte, privind gruparea politic& respective, dad Sffmtul
Sinod in repetite ritiaduri a dispus ace ritualele bisericasti nu se pot fo-
losi pentru actiuni politice).
Aceasta o fac preotii uneori chiar Dumineca in timpul cand ar tre-
bui s& oficieze sfanta liturghie in biserica lor. Si cati preoti ar Indrasni
sa refuze acest serviciu, cand Yi chiama nu prefectul ci chiar un ministru?
Chiar tin ministru dela prezidentia con siliului a activat pe feta,
bland juraminte politice prin preotii cAte unei plase din judet, tocmai In
zilele, cand la acelasi minister se redacts adresa de mai sus titre Sr.
-Sinod. (Se poate ceva mai perfid?)
Trebue, deci se rugam insistent pe toti capii partidelor noastre
politice, sari au preoti in gruparea lor, ca a& ne vie In ajutor, oprindu-i
dela actiuni incompatibile cu misiunea lor sacerdotala, indatorindu-i de a
active numai In marginile admise de invataturile Evangheliei lui Hristos.
Altfel indreptare nu se poate face.
Nome, ca nu toti preotii s'au lasat ademeniti de curentul pati-
milor politice, cari promit ranguri, favoruri, avansuri, ci majoritatea lor
in chip laudabil isi continua rolul lor istoric, am putea spune provi-
dential, pe care 1-a avut In trecutul neamului gi pe care stint hotaritl sa-t
pastreze si exercite si pe viitor.
7. In asemenea situatiune, interesul Bisericii, deplin congruient cu
interesul superior de Stat, ar fi ca toti preotii pane la unul sa-si exercite
dreptul cetatenesc In cadre, care stau deasupra partidelor politice, nein-
fluenta.ti de nici un alt interes, de cat de idealul suprem al neamului si at
%aril. Dar cum in viata democratic& de astazi tara se conduce cum
e firesc de guverne iesite din partidele politice, activitatea politic&
a clerului, desvoltata izolat si separat, usor ar putea da nastere in
gresala, unui partid clerical, necunoscut pima scum la not in viata si tra-
ditia poporului roman si a Bisericii sale. Pe cat cunosc eu istoria, la nici
tin popor ortodox aceast& formatie nu s'a ivit. Ea este de provenientA
apuseanit, strain& in ortodoxie. Tocmai aci zace superioritatea Bisericii
ortodoxe fat& de interesele natitmii, din care face parte, ca. este «una',
Cu ea la bine si la rau. Iar aceastft gresala ar produce cu sigurantli reac-
tiunea unor eventuale partide anticlericale si antibisericesti, ceea ce ar fb
in paguba atat a Bisericii cat si a Statului.
8. Deci modest& mea opinie este, ca trebue s& gasim o solutie mai
corespunzatoare armoiaiei politice si sociale a poporului roman. 0 astfel

www.dacoromanica.ro
4 Partea °fiends

de solutie ar fi ¢i aceia de pant; scum., cA, preotii au dreptul st libertatea,

ea cetAtent, sit activeze In acele partide a aror program corespunde mat
bine convingerilor lor, panti. and activitatea politic& a Statului nu se va
pune pe alto haze.
9. Dar cu adaosul, aA, le este strict oprit a activa in partide, care
n'ar fi monarhice, dinastice, nationale romanesti si de ordine, sau at citror
program si procedura nu ar fi fn conformitate cu invtitittura Bisericii or-
todoxe tit cu interesele ei. In asemenea partide nu pot antra, nici active_
10. De sine se intelege ca, In aceastit activare politica preotul tre-
bue sit Dina permanent seania de misiunea sa profesionalk, evitfutd a de-
past marginile principiilor evanghelice, care trebue 00 -i fie alauzit in
activitatea aa obsteasca de orice natura. Spre a se mentine in aceste ca-
dre, cred necesar a se norms si urmAtoarele:
a) Preotii nu pot sit utilizeze ritualul bisericesc nici in biserick
nici afar& de biserica pentru sfin%iri de insigne ale partidelor, care
urmeazti, a fi folosite in luptele politice intre ele, aci aceste lupte due in
chip fatal la conflicte intre crestini, durere, uneori ptinft la vArsare de
sAnge, ceea ce Biserica trebue si evite, ba chiar sit opreascit.
b) De asemenea nu vor lua jurAminte si nu vor participa la actiuni,
care dupa natura for nu se impacit nici cu invatatura crestina ortodox&
si nici cu interesele superioare ale Statului.
o) Preotul sb. se retina dela orice participare, and luptele politico
de partid tau un caracter acut si impart pe credinciasi in tabere vrajmase,
av&nd el indatorirea profesionala nu a provoca, ci de a potoli spiritele agi-
tate $i a fi de supra, tuturor, arbitrul drept si necontestat, care at riclice,
nu sfk-i stirbeascit prestigiul in fats tuturor credinciocilor, cart atAt de
semnificativ it numese apArintex,
b) Preotul este Ins& liber st chiar dator a sfinti, in si afard. do
bisericd. orice alto insignii, care n'au earacter politic, ca de pada la
asociatiile de binefacere, culturale, breslele de meseriasi, societatile de tn-
valizi, orfani, orbi, vaduve, bAtrAni si orice alte institutii cu astfel do
caracter, precum si orice casA, a carer locatart dorese a trai si lucre cre-
stineste In temeiul legit ci a ordinei de stat.
e) Se naste scum intrebarea: tine este indreptatit a pune ordine
$i a sanctions abaterile culpa.bile dela actiunile oprite, care au un caracter
politic? Cfkci de o parte Biserica n'are nici organe de deseoperire Imo-
diatA a color culpabili, iar de altA parte nu ctiu, &tett Biserica are juridi-
c,este cAderea a caracteriza esenta unui delict politic si deci a-1 ci Bene-
t:lona, mai ales a noul Cod penal cuprinde dispozitiuni in aeeastA, privintit.
Art. 340 d. e., sunit: aOrice preot, calugAr sau predicator at unui cult, care
leagii, prin juritmAnt, luat individual sau colectiv, pe enorissi, sit urmeze
(=mite credinte politice, comite delictul de abuz de putere spiritual&
si se pedepseste cu Inchisoare corectiona19, dela case luni la dot ant). Iar
regulamentul disciplinar at Bisericii nu cuprinde dispozitiunt precise in
aceastil. privintit. Las, cif. tot din motive politico i s'au desfiintat revizorit,
adicA tocmai procurorii bisericesti si s'au luat Consistoriilor spirituale
dela eparhit si modestele diurne de sedinte, incAt ant de zile n'au putut
functions.
Deci pare firesc, ca autoritatea de stat sfk aplice cu rigoare dispo-

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937, 5

zitlile noului Cod penal, lu&nd In prealabil mlisuri prin organele pe care
le are din belsug si cu pregAtire special& pentru descoperirea vindvatilor
de asemenea nature.
f) Sunt apoi preoti profesori, cart, potrivit organizatiei de azi.
a Invittamantului teologic nu cad direct sub jurisdictla disciplinary,
Bisericii In ce priveste activitatea for de scoala, iar altii, care pot in-
fluenta pe viitorii preoti si pe alti multi, sari 1st continua studiiLe ca preoti,
suet mireni; si deci nu cad in nici un chip sub jurisdictia Bisericii. Profe-
sorul Constantinescu-Iasi dela Facultatea teologic& din Chisinau erne
scum din invatAmant pentru ideile si actiunile lui comuniste, a fost nu-
mit impotriva vointii noastre exprimate chiar in Senatul Vern.
g) Astfel Biserica nu are nici o vine si deci nici o raspundere
dee& un profesor propaga dela catedra, sau in convenirile uneori noc-
turne cu elevii sai. teologi ura., nesupunere fatit de autoritati, anarhie,
violentit, chiar crime, caci acesta este programul comunist. Biserica din
vechiul regat nu este stApana pe pregatirea si educarea viitorilor preoti,
care abia dup.& hirotonie intra asa cum stint sub conducerea ei.
Toate *collie teologice stau sub conducerea organelor de Stat, coca
ce multi fruntasi ai vietii noastre publice nici nu stiu.
h) De sine se intelege iaragi, ca Biserica noastra si clerul ei este
sttsceptibil fat& de mice moment, intrel&sare sau fapt, apt a oontribui
la, slabirea caracterului romanesc, crestine,sc si chiar ortodox al meet-
mintelor tarii si a tuturor factorilor, care trebue sa steie ca niste garantii
probate la temelia organizarii sale economice, culturale, etnice, sociale,
industriale, comerciale, etc. Deci nu-i mirare, ca si in sufletul preotimii
ae resfrange dorinta vie a poporului in asemenea privintA, sau chiar o
atilrneste, ca bun roman si bun. crestin, cum trebue sft fie preotul si cum
Yi cere toata lumea. Dar desigur si aici actiunea clerului trebue s& pa-
streze calmul si tactul cerut de misiunea sa evanghelicti si sacerdotalk
dar s& nu. piarda demnitatea de apitraor at intereselor superioare ale
roratinismului crestin.
Mi-am permis sa fac aceste reflexiuni in nadejdea. c& Sfantul Si-
nod, in intelepcitmea membrilor std, va gasi in cadrul intereselor supe-
rioare de Stat cAile si mijloacele ca nici un preot sa nu vie in conflict
cu ordinea de Stat acolo, undo ea ar exists., caci desigur nimenea nu-i
mai dator a sta si a active si In serviciul ordinei publice, dec&l preotul,
chemat a propovadui iubirea evanghelic& si spiritul de ordine In toate
manifestatiunile de viata ale poporului nostru.
Iar pe d-1 Ministru tl rugam, se participe la lucritrile noastre spre
a contribui la indreptarea neajunsurilor, pe care in generalitAti to-a
semnalat Sfantului Sinod si pe care ax fi bine sl ni be comunice aid mai
In concret, ca, s& avem depline orient&ri.

D-1 V. ramandi, Ministrul Cultelor qi Artelor, avand cuvantul educe

multumiri I. P. S. Patriarh atat pentru convocarea de astazi a. Sf. Sinod
cAt si pentru lurainoasa expunere care contribue in foarte mare milsur&
la rezolva.rea, problemei dela ordinea zilei.
Declarit ca, din scrisoarea inaintatA I. P. S. Patriarh numai forma
apartine Domniei Sale, fondul ins& confine punctul de vedere at guvernulut.

www.dacoromanica.ro
6 Partea oficiala

Chestiunea ce o ridica aceasta scrisoare s'a desbatut intr'un consiliu de

min4stri, care i-a dat mandatul de a o aduce la Sf. Sinod. Prin aceasta
Ins& guvernul nu !lite lege a& aduca o acuz& conducatorilor Bisericii, ca
nu stiu a disciplina pe preoti. Ci, din condescendentii pentru Biserick gi
pentru capul ei, I. P. S. Patriarh, a gasit necesar, ca inainte de a pasi la
sanctionarea preotilor care-si depasesc misiunea lor, pe baza legilor civile,
s& se tears, Bisericii s&-$i spun& cuvantul.
Tine s& arate ca guvernul nu pleats, dela deviza ca preotul trebue
scos din politica. Este o imposibilitate si moral& gi national& pentru gu-
vernul care a prevazut In Constitutia tarii dreptul preotilor de a fi alesi
Sn parlament, sa vie scum cu o asemenea idee macar. Este necesar ca
preotul s& fag& politica., Sass o politic& de indrumare national& $i respectul
autoritatii. Iar vederile Domniei Sale personale, le-a aratat In Camera
Deputatrilor, cu ocazia raspunsului la o interpelaxe.
Deasemenea sa se stie, c& guvernul nu urmareste nici trimiterea
tuturor preotilor intr'un anume partid politic. Ceeace vrea ins& este urm&-
torul lucru: Biserica gi altaral ei M rdmde.d local sfdnt destinat nummi
credincei. Preotul s& anunte din el numai pe Hristos, nu sA Lac& apologia
cutarui, sau cutarui partid, caci ar 1nsemna o deplasare a rolului sam de
preot. Datoria lui este nu de a Invrajbi spiritele, ci sa le potoleasca si sa
Inlature Incurajaxile la crime, isvor/te din patimile politice.
In continuare, 10 expriralt convingerea ca fats de reverimentul de
credintrt al cetatenilor, Biserica ortodox& are de jucat un rol important
In viitorul neamului si taxi' roraarte.ti $i de aceea In totdeauna a cerut
pi staruit ca Biserica ortodox& romans sa fie sprijinita. $i 1ntarita ca sa-$i
poat& indeplini acest rol.
Recapituland dorinta guvernului asupra activitatii politice a preo-
tilor, cere: 1, ca ei sa fie opriti a face din biserici locuri de unde sa-$i
manifeste ideile politice $i 2, s& nu mai faca sfintiri de steaguri on site
insigne, sau luarea de juraminte politice. Intru cat juramintele $i sfin-
tirile de steaguri, nu sunt instituite dintr'o intentie curata, de diferitele
organizatii politice. Se tie ca romanul cand a jurat pentru o ideie sau
un steag, apoi el nu mai da. indarat, Intru cat nu intelege sa-$i calce jur&-
mantul. Si dec.& toate partidele ar proceda asa, s'ar ajunge in rasboiul
civil.
Ca cetateni, preotii sunt liberi sa fac& politica partidului pe care
vor alege. Insa ei a& fie indrumatorii nationali 0 de ordine ai multi-
milor. Iar rolul Sf. Sinod este de a le arata ce le este permis s& facts, gi
ce nu. Dar acestea fixate In norme precise.
Cu aceasta. ocazie Domnia Sa aduce la cunostints. Sf. Sinod, c& in
curand va da decizia prin care va interzice functionarea sectelor, fiindca
In dosul for se ascund tot felul de intentii ce sap& In temelia spiritului de
ordine 0 autoritate In stat. Singura sects pe care ar lasa-o libera ar fi
cea baptists. Ins& qi referitor la ea studiaza modalitatile de functionare,
ca sa nu prezinte vr'un pericol.
Cu acestea zise multumeste Sfantului Sinod pentru at a gasit In
sanul sau spiritul Intelegator, pentru rezolvarea problemei dela ordinea
2116.
I. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardealului exprim& deosebita satis-

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 7

factie isvorita din conatatarea, co., atit guvernul cat si Sf. Sinod sunt pe
aceiasi linie de vederi. Aceasta dovedeste strinsa legatura dintre Stat si-
Biserica, si cat de unitara este orientarea intre slujitorii Bisericii si ai
tarii. Multumind pentru cuvintele spuse de d-1 Ministru cu privire la rolul
preotimii nu n.umai pe trecut, dar si pe victor, asigura ca aceasta preo-
time, care e tot ce poate fi mai curat ca roman si ca intentitmi, nu va
devia din rolul ei religios si national. Ea este una cu poporul roman si
in necazuri si buctnii si va fi totdeauna pe linia interesului superior al
tarii. Uncle s'ar face abuzuri insa Sf. Sinod nu va intarzia sa vina cu sanc-
titmi.
P. S. Episcop Tit ca Hotinului gaseste ca, cererile formulate de d-1
Ministru sunt indreptatite si momentul acesta trebue folosit pentru a lua
masurile necesare, cari sa asigure o discipline completa a clerului. Preotii
trebue sa aiba libertatea de a face politica, ins& aceasta politica sa fie
o politics de indrumare ssnstoasa a pastoritilor lor, nu sa se transforme
in agenti electorali. Deaceia gaseste foarte necesar a se stabili norme
precise si cu sanctiuni aspre pentru cei ce be vor calm.
P. S. Episcop Varto 'omen. al Rdmvnieu 2u4 Noul Severin, dupl, o
scurta cuvantare asupra chestiunii, in concluzie conchide la aceia, ea
preotul trebue sa stea langa. altar si de acolo sa predice nationalismul si
dinasticismul.
D-1 Ministru se retrage din sedinta.
Se intra in ordinea de zi.
P. S. Arhiereu Veniamin Ploe§tewma da citire apelului nominal si
sunt prezenti: I. P. S. Patriarh Miron; II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim
al Moldovei si Sucevei, Nicolae al Ardealului si Visarion al Bucovinei;
PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului Noul Severin, Lucian al Ro-
manului, Ghenadie al Buzaului, Nifon al Husilor, Grigore al Argesului,
Coema al Dunarii de Jos, Vasile al Caransebesului, Nicolae al Oradei,
Nicolae al Clujului, Tit al Hotinului si Gherontie al Constantii; PP. SS.
Arhierei: Barion Bacaoanul, Veniamin. Ploesteanul, Galaction Craioveanul
si Irineu Targovisteanul. Iar in concediu: PP. SS. Episcopi: Dionisie al
Cetatii Abbe, Andrei al Aradului si loan al Armatei.
Acela.si P. S. Secretar de citire sumarului sedintei precedente, care,
pus la vot
Se verified gi aprobd.
Fiind la inceput de sesiune se procedeaza la alegerea secretarilor
si comisiunilor pe sesiunea. anului 1937.
Se aleg:
Ca secretari de sedinta: PP. SS. Arhierei: Vasile de Rfwinari si
Galaction Craioveanul.
1. Comisiunea pentru afacerile streine: Presedinte: I. P. S. Mitro-
polit Visarion al Bucovinei.
Membrii: P. S. Episcop Lucian al Romanului; Tit al Hotinului; Va-
sile al Caransebe.sului.
Raportor: P. S. Episcop Nifon al Husilor.
2. In comisiunea pentru doctrini §i vista religioasa, pentru mana-
stiri si propaganda religioasa: Presedinte: I. P. S. Mitropolit Nicodim al
Moldovei 9i Sucevei.

www.dacoromanica.ro
8 Partea. oficiala

Membrii: PP. SS. Episcopi Cosma al Duntiril de Joe; Gherontie al

Constantei; Grigorie al Argesului
Raportor: P. S. Vasile al Caransebeqului.
3. Comisiunea cataonica-juridicti, si pentru Pret3edinte: I.
P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului.
Membrii: PP. SS. Episcopi Cosma al Dun Aril de jos; Ghenadie al
Buzaului;Tit al Hotinului; Andrei al Aradului.
Raportor: Nicolae al Clujului.
4. In comisiunea pentru invatamint teologic si religios in genre:
Membrii: PP. SS. Episcopi: Nicolas al Oradei: Arhiereu Vasile de RAO-
nari; Irineu TArgovisteanul.
Raportor: P. S. Episcop Veniamin Ploesteanul.
5. In comisiunea pentru cercetarea manualelor didactice: Prege-
dinte: P. S. Episcop Grigore al Argesului.
Membrii: PP. SS. Arhierei: Vasile de RA§inari; Veniamin Ploe-
*team].
P. S. Arhiereu Irineu Targavigteanu propane ca sa segaseasc5. mo-
dalitatea ca aceastA, comisiurie a Sf. Sinod, sau eventual numai un mem-
bru delegat de Sf. Sinod, sa lucreze deodatA cu comisiunea Ministerului
de Instructie la cercetarea manualelor de religie, in scopul ca autorii de
manuale 85 nu mai fie obligati a plati dou5. taxe.
Si. Sind obligd comisfunea pentru manuale didactice, scl studieze
*i sift refere asupra prow/let* P. S. Arhiereu Irineu Targavicteauul.
Se trece la comunicari.
P. S. Arhiereu. Veniannin Ploefteanul d5 citire urmatoarelor cereri
de concediu si comunicAri:
1. PP. SS. Episcopi Dionisie al CetAtii Albe si loan al Armatei car
concediu fiind suferinzi.
Se acardd cancediile cerute.
2. Tem. Nr. 2582/936. I. P. S. Mitropolit Visarion al Bucovinei roagli
a i se inlesni retragerea din scaunul niitropolitan, pe data de 1 I.anuarie
1937, pentru odihnA si cAutarea sanatAtii.
Chestiunea ne mai fiind la ordinea zilei se pure la acte.
3. D-1 Ministru al Cultelor si Artelor Victor Iamandi, roag5, Sf.
Sinod sa fixeze normele de conducere ale activitatii preotesti interzicAnd
categoric orice abateri dela aceste norme.
Se trimite sere studiere ri referire la comisiunea canonicd- juridicd
ft pentru
4. Tem. Nr. 2565/936, P. S. Episcop Vartolomeu al Ramnicului Noul
Severin, raporteaza asupra exploatarii padurii «Lunca St Anestir., de c5.-
tre Episcopia Ramnicului Noul Severin.
Be trimite la aceea.7i comisiune.
5. Tem. Nr. 699/937. Sinodul Permanent depune dosarul cercetArii
gestitmii pantahuzelor dela Episcopia Constantii.
Se trimite sere studiere gi referire la comisiueea eanonicd-juridied
gi pentru discipline d.
6. Tem. Nr. 288 si 298/937. Reprezentantii preotimii oltcne prote-
ateaza contra atacurilor ce se aduc P. S. Episcop Vartolomeu al Ramni-
cului Noul Severin.

www.dacoromanica.ro
Sum,arele pedint.elor Sfantului Sinod din anal 1937. 9

Se trimite la aceempi comisiurne.

7. Tern. Nr. 497/937. L P. S. Mitropolit Visarion al Bucovinei care
Sf. Sinod s& to cuvenitele mAsuri prin care, averile bisericepti din Baia-
rabia pi Bucovina s& fie ferite de o eventual& risipire.
Se trimite la aceecqi comisiune.
8. Tern. Nr. 344/937. Pr. N. Ivan dela parohia Sf. Voevozi din. flupt,
se plInge cit a Yost transferat la o parade rural& de P. S. Episcop Nifon
far& sa fi cerut ai far& sa existe vre-o sentinta judecAtoreascA contra
lui. Iar acum in urma 1-a pus in disponibilitate. Roag5. Sf. Sinod sit is mt.-
Burl spre a fi pus In drepturile sale. (Anexe: Tern. 690, 627, 316, 49, 287,
682 pi 508/937 pi 2585, 2586/936).
Se trimite la aceeali comisiwne.
9. Tern. Nr. 694/937. Preotii Econ. Steyr.: M. Bejenaru, Gh. V. Su-
pea, C. Luntraru, Gh. Florea pi Econ. P. Alexandrescu, pi N. Ivan toti
din Hupi, aduc o eerie de 48 acuzatiuni, P. S. Episcop de Huai, cerand sit
se is masuri, ea In eparhia Husilor sa se introneze liniptea al ordinea.
Se trimite la aceeali comisiune.
10. Tern. Nr. 572/937. Ministerul Cultelor inainteaz& un nou pro-
tect de modificare a legit de pensionare a preotilor. (AnexA: Tern. 75,
702/937; 2508/936).
Se trimite spre studiere i referire is comisionea cananicd-paiclic4
pi pentru eliscipliceut
11. Tern. Nr. 351/937. I. P. S. Mitropolit Gurie care Sf. Sinod sa-i
ridice suspendarea.
Be trimite la aceea§i comisiune.
12. Tern. Nr. 283/937. Episcopia flotinului sere 15.muriri Sf. Sinod
asupra modului cum trebue s& procedeze la acordarea de concedii pentru
boalft preotilor. (Anexa: Tern. 336/937).
Se trimite la aceeasi comisiune.
13. Tern. Nr. 235/937. Tanarul licentiat in teologie M. D. Gherasolu,
care dispens& pentru a intra in der.
Se trimite la aceeasi comisiune.
14. Tem. Nr. 2541/936. Consiliul Central Bisericesc InainteazA dosa-
rul cu actele referitoare la secte pi regulamentul legii cultelor. (Anexe:
Tem. 246/937, 2197, 1603, 477/936).
Se trimite /a aceeapi comisiwne.
15. Asociatia clerului inainteazA dezideratul s &u asupra rolului tn.
politic& al preotilor.
Se trimite lu aceeagi comisiune.
16. I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, referindu-se la adresa
Sf. Sinod Nr. 546/936, r5..spunde in cazul iert4rii lui Trifa.
Se trimite la aceocqi comisiune.
17. Tem. Nr. 730/937. D-1 I. Pangal pi alto opt persoane din. condu-
cares nutsoneriei nationale de rit scotian, aduc la cunoptinta comunicatul
pen care s'a dizolvat aces organizatie masonica.
Se trimite la cornisfurnea pentru Doctrind gi via4 religionsa.
18. Tern. Nr. 183/937. P. S. Episcop al Ratanicului Noul Severin, Ina-
inteaza buletinul eparhial cu vizitele canonice in eparhia. P. S. Sale.
Be trimite Id aceoali comisiune.

www.dacoromanica.ro
-10 Partea °Eclat&

19. Tem. Nr. 203/937. I. P. S. Mitropolit Nicolae at Ardealului rapor-

teaza Sf. Sinod despre vizitele canonice acute in cuprinsul Arhiepiscopiei
Sib lulu'.
Tern. Nr. 208/937. P. S. Episcop Vasile al Caransebesului rapor-
teaza asupra vizitelor canonice la credinciosii din Banatul Jugoslay.
Se trimite la aceeagi comisiwne.
20. Tern. Nr. 181/937. P. S. Episcop loan al Armatei da referinte
asupra circularei P. S. Sale catre preotii militari, referitoare la inmorman-
tarea militarilor sinucigasi. (Anexa: Tern. 1273, 2515/936).
Se trinvite /a aceeasi, cornisiwne.
21. Arhiepiscopul Cosma Cantuar, primatul bisericii anglicane, ma-
ga Sf. Sinod roman sa primeasca salutari fratesti si cele mai bune doriri
pe anul 1937.
Se trimite la oomisiwnea Afacerilor Externe.
22. Tern. Nr. 495/937. Superiorul Cape lei roman din Paris, dd. infor-
matiuni asupra Vechilor Catolici, cari au cerut in anal 1934, sa fie primiti
la unire cu Biserica ortodox& romans..
Se trimite spre studiere sci referire la comisiwnea afacertilor extern.
23. Tern. Nr. 278/937. Episcopia Cluj maga. Sf. Sinod ss, intocmeasca
regulamentul pentru uniformizarea costumului si distinctiunilor clerului.
(Anexe: Tern. 1042 si 573/936).
Se trimite spre studiere gi referire la ccrmisiunea pentru costwm. pt
distincciuni.
24. Tern. Nr. 750/937. Tot la comunicari I. P. S. Mitropolit Nicolae
al Ardealului inainteaza un exemplar din Statute le Asociatiei 4;0astea
Domnului*, puse in concordanta cu legea persoanelor juridice si maga. a
fi aprobate.
Se trimite spre studiere psi referire la comisunea oamonicd-juridied
gi pentru discipilnd.
I. P. S. Patriarh face apel la comisiuni sä studieze actele si sa le
aduca Sf. Sinod spre rezolvare, cunoscand ca. nu va proroga sedintele Sf.
Sinod pana nu vor fi toate actele intrate rezolvate.
In continuare, releva faptul ca. sunt intre aceste acte si uncle recta-
matiuni contra actelor episcopale. Plecand dela acest fapt, face apel is
top PP. SS. Chiriarhi sa alba in vedere in toate actele de conducere prin-
cipiul: Corectitudine desavarsita in aplicarea legilor si main curate in
conducerea eparhiei,.
P. S. Episcop Tit al Hotinului, pornind dela informatiunile d-lui
ministru al cultelor inserate si in pagina bisericii din Universul, ca. in
unele eparhii s'au faeut preoti extrabugetari si dupa, ce Sf. Sinod a oprit
acest lucru, face propunerea scrisa de a se cerceta acest fapt si lua ma-
suri contra PP. SS. Episcopi cari au trecut peste hotarirea Sf. Sinod.
Propunerea se trimite spre studiere sd referire /a comisiwnea caMo-
niod-juridicd qi pentru disciplind.
P. S. Episcop Cosma al Dunarii-de-Jos, intreaba Sf. Sinod urma-
toarele:
1. Poate hirotoni in diacon fart', sit sibs posturi speciale de diaconi,
pe aceia dintre ca.ntareti cari sunt licentlati in teologie? si
2. Pentru parohlile din Dobrogea, la care nu candideaa licentlaci

www.dacoromanica.ro
Stunarele sedintOor Sfantultil Sinod din anul 1937. 11

in teologie cu varsta de 25 ani, poate hirotoni seminarist' sub aceasta

vaxst.5.?
Sf. Binod hotarragte:
1. Este crpritd hirotonia cdntdrefilor licenfiali in teologie in. dia-
coni, la bisericile wide funcfioneazd ace?tict, clued nu sunt posturi buge-
tare de diaconi la acele biserici.
2. Pentru parohiile din Dobrogea, la care nu candideazd licentiati
in teologie eye yetrata de 25 ani, P. S. Episcop al Dundrii-de-Jos, va arrdta
printr'o adrez,d special, situatia amdnuntitd a ace/or parohii.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, educe multumiri I. P. S.
Patriarh, pentru modul demn si hotarit, cum a aparat prestigiul Bisericii
prin documentata cuvantare tinut5. in Senatul tariff, cu ocazia votArii
legii pentru organizarea Ministerului Cultelor.
Tofi PP. SS. Membri se asociazd I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ar-
dealului, aclaedad cele nu:a vii multumiri I. P. S. Patriarh, wranc/u-i multi
anion friantea Bisericii ortodoxe romdne.
La orele 13, I. P, S. Patriarh tidied sedinta, anuntand pe cea vii-
toare pe maine, Marti 9 Martie c., orele 10 dimineata.
PREEDINTE, Secretar,
(ss) MIRON (ss) t GALACTION CRAIOVEANU

Sedinta din ziva de 9 Martie.

Sumarul ,5'edintei
Sedinta se deschide in palatul patriarhal, la orele 10 dimineata, sub
presedintia I. P. S. Patriarh DD. Dr. Miron.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar da citire:
I. Apelului nominal.
Surat prezenti: I. P. S. Patriarh Dr. Miron, II. PP. SS. Mitropoliti:
Nicodim al Moldovei si Sucevei, Nicolae al Ardealului, Visarion al Buco-
vinei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al RAmnicului Noul Severin, Lucian
al Romanului, Ghenadie al Buz5.ului, Nifon a1 Husilor, Grigore al Arge-
sului, Vasile al Caransebesului, Nicolae al Oradei, Nicolae al Clujului, Tit
al Hotinului si Gherontie al Constantii; PP. SS. Arhierei: llarion Maine-
nul, Veniarnin Ploesteanul, Galaction Craioveanul si Irineu Targovisteanul.
Absenti: P. S. Cosma a1 Dtm Arii-de-Jos; PP. SS. Arhierei: Ipo lit Radau-
tea.nul si Vasile de RAsinari. Iar in concediu: PP. SS. Episcopi: Dionisie
al Cet5.4ii-Albe, Andrei al Aradului si loan al Armatei.
Sumarului sedintei precedente,
care, pus la vot
Se verified 9i aprobl.
III. Comunicarilor:
Tern. Nr. 754/937. P. S. Episcop Nicolae al Clujului, roag5. Sf. Sinod
sl-i aprobe a hirotoni in preot pe seama parohiei nou infiintata si buge-
tat& de stat Valea Hotarului din jud. Maramures, pe clericul I. B. Gheles,
absolvent al Seminarului teologic din Ismail.

www.dacoromanica.ro
12 Partea edictal&

DeclartIndu-se de urgent& chestiunea. se is in discutie si se hot&

ragte:
Sf. Sinod, considerdnd imprejurdrile specials In care se af/d paroltia
Valca llotarului din fuel. Maramureg, aprobd hirotania to pivot pe searna
et a tdrndrului student in teologie Than B. GItelay.
Tot Is comunicari:
Ina It Prea Sfintitul Patriarh referindu-se is dorinta remanilor se-
cuizati din Ardeal de a se reintoarce in sanul natiunii de unde au fost In-
ste-Inati grin dorinta fostei stapaniri maghiare gi cu considerare la situa-
tia materiala grea In care se afla acegti roinAni cu o congtiinta clara oil
eu sunt de credintil valaha. Propune ca fiecare dintre cele 18 eparhii s& is
sub patronaj fie o comma sau max multe, dup.& posibilitatile materiale
de care dispune, inlesnindu-le posibilitatea de reromanizare.
In caiitate de Arhiepiscop al Bucurestilor declara ca va face o
biserica intr'una din comunele pe care i-o va indica I. P. S. Mitropolit al
Ardealului.
Toti PP. SS. Membrii se declard gata a vend fin ajutorul romanilor
secuizatt, dupd posibilitdfile materials ale fiecdrei episeopii in parte.
I. P. S. Mitropolit Nicolas al Ardealului, multumeste I. P. S. Pa-
triarh si PP. SS. Chiriarhi pentru promisiunea facuta, si dup.& ce face un
expozeu asupra situatiei acestor roman secuizati precum qi dorintel vii
de care aunt animati spre a reveni In sanul natiunii de care au fost lustre-
inati, roaga Ca 1nainte de a pa.,ei la aceasta ajutorare, fiecare chiriarhie
sa i se adreseze I. P. S. Sale pentru a-i da informatiuiaile necesare.
Se infra in ordinea de at
P. S. Eplecop Nicolae Colon al Vadului, Feleacului qi Clujultvi, In
calitate de raportor al cornisiunii canonica-juriclica gi pentru disciplinti,
da citire referatului acelei comisiuni asupra scrisorii d-lui ministru al
cultelor gi artelor cu privire la situatia preotilor In partidele politice.
Comisiunea propune ca Sf. Sinod se des un comunicat relativ la
aceasta chestiune semnat de toti PP. SS. Membri, comunicat pe care 11 si
prezinta spre a fi aprobat. Acest comunicat sit se trimita. atAt Ministeru-
lui cultelor, cat .i preset spre publicare. Iar pentru orientarea preotimil
propune o serie de sfaturi pentru viitor.
Sf. Sinod in urma discutiunilor is care iau parte I. P. S. Patriarh,
II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodem al Moldovei gi Sucevei, Nicolae al Ardea-
lului, Visarion al Bucovinei, PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului
Noul Severin, Tit al Hotinului si P. S. Arhiereu Irineu Targovisteanul, ha-
taraste:
I. Aprobd co-mtvnicatul propus de carnisiiine in textul urmator:
(NIHIL SINE DE03).
I.
In timpul din urma s'au ridicat voci can car ce preotul sa-si limi-
teze toata aztivitatea In altar; sa iasa cu totul din mijlocul vietii, sau sl.
nu alba nici o atitudine determinate de caracterul sau de slujitor al lui
Hristos gi al Bisericii.
Aceasta dorinta Biserica cd preotimea ci nu o poste implini. Dad%
in trecut, cand a fost aproape singurul factor ocrotitor ci indrumator, a
gtiut st, scoata la limos bun neamul romanesc, nu Intelegem de ce se

www.dacoromanica.ro
-Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 13

manifesta astazi atata neincredere in actiunea ei in mijlocul vietil roma-

necti. Dragostea ei pentru neamul nostru cu care s'a Impletit intim si
indisolubila intr'un trecut stet de indelungat, nu poate fi astAzi omoratA
de cei ce nu iubesc prezenta, ei in tot pasul.
Afars de aceasta insasi invatAtura ortodoxa, crestinismul nealte-
rat si nedeviat, impune Bisericii grija de viata totalitarit a neamului in
mijlocul caruia a fost trimis& de Dumnezeu.
Biserica, nu are numai functia de a se ruga, ci si de a invata pe
oameni, cum. sa-si fmdrumeze viata In toate domeniile ei pentru a inainta
spre tinta cea sing-ura fericita: viata de veci.
Biserica are o conceptie despre existents. si determinat de acea-
sta un. program. etic de viata omeneasea. Ea nu va interveni in lupta
dintre partidele politice pentru a declara pe unul mai bun ca pe cel&lalt,
atunci and ele nu se departeaza cleat In metode si nu vin in contrazicere
,cu programul etic al Bisericii. Dar are dreptul sa-si intensifice actiunea
pentru adancirea conceptiei crestine si a moralei cretin in straturile po-
porului roman, inclusiv partidele politico ski sa is chiar atitudine comba-
tiva, fata de acele aetiuni can sub masca politic& propag& conceptii de
viata si programe etice opuse crestinismului.
IL
Din conceptla cretins, despre existent& si din morale. orestin& cre-
dem ca putem deduce pentru imprejurarile dela not sii de arum urmatorul
program, de care am vrea sa tirIA seam& intreaga, obste romaneasa,
toate partidele politico §i pe linia canna Biserica va mints In mijlocul
neamului.
1. Toata viata individuals., sociala, culturalit, scolara, economic&
din statul nostru, trebue adusit si tinuta intro legatura &trans& cu Dum-
nezeu, prin Fiul San Ma.ntuitorul nostru lisus Hristos. Sa facem sA
dispara spiritul secularist, indiferentist sau chiar ostil fata de Dumnezeu.
SA sadim In oameni convingerea ca nimic serios nu se poate face pentru
inaltarea neamului fare Dumnezeu. «Nihil sine Deo' e deviza, Coroanei
roman.
2. Statul nostru este un stat roman, akatuit cu jertfe fAra seaman
de natiunea romana., pentru pastrarea, intarirea si inobilarea ei, pentru
desvoltarea Insusirilor fizice si sufletesti, ca sA se poate ridica la un nivel
cat mai malt prestigiul ei politic ski spiritual. Toate legile, a,ctiunile, ideile
Statului si din cuprinsul lui au sa fie subordonate binelui durabil al
natiunii, sau eel putin sa n'o pagubeasca. Nu pIacerile sau ambitiile de
moment ale color lacomi, sau ale masei atatate in chip demagogic, vor fi
determinante In activitatea Statului, ci binele de peste veacuri al neamului.
3. Toata viata neamului trebue ajutata prin exemplul de sus si
prin indrumarea. serioasa, ca sit curg& dupe, norms virtutilor cretin.
Rugaciunea, munca, cinstea, sobrietatea, spiritul de jertfa in folosul
°Wei aunt fortele care sustin sanatatea, unui neam si-i mai-esc necontenit
puterea. Tocmai virtutile care pregatesc pe om pentru viata viitoare, stint
rgi acele can Intaresc societatile omeneti. Dar virtutile acestes, ca s& fie
venerate, trebuesc laminate nu numai din laturea folosului for vremelnie,
ci mai ales din cea a folosului for pentru viata vecinic6.

www.dacoromanica.ro
14 Partea oficiala.

4. In conformitate cu cele de mai Inainte Biserica se opune acelet

,conceptii care face pe om sti aspire numai dupa. fericiri si paradisuri ma-
teriale, stlind ca mice fanatism si once pasitme purtatil de interese mate-
rials face pe om o flint& coborittt dela destinatia ei. Numai lupta pentru
cele spirituale inobileazi . pe om si-1 duce spre progres adevarat.
5. Avand grije de toti fii neamului, Biserica reproba individualismuL
hraparet, precum si once acte de volnicie, teroare si brutalitate dar si
lupta de class, cerand legi si o viata romaneasca inspirata de duhul frit-
-net si al solidaritAtii nationale. Individul of yi foloseasca libertatea sk
puterile sale fizice si spirituale nu in directii centrifugale, in folosul unui
bine egoist, ci in directia slujbei in folosul neamului. Personalitatea care
slujeste, nu individul care se imbogitteste, este idealul crestin. Clasele se
intregesc si deci sil, invete a se iubi si a se ajuts, ca madularele din trop..
6. Cetiftte.nii de site limbi si legi dupa ce eel deveniti Regal vor ft
revizuiti se vor buctua, de tratament legal si vor fi sprijiniti in silin-
tele for spre progres, dar supraveghiati, ca sä nu pag-ubeasca prin nimic
natiunea romana. Respectand drepturile tuturor catatenilor vom da exis--
tencei noastre politico toad for/m.10a si cansistenca na.cionala.
7. Pentru a savarsi ace...sista lucrare in folosul natiunii si al consoli-
&aril statului roman, avem neaparata nevoie de liniste, de buna intelegere
si fratietate Sutra toti fiii neamului si ai Tarii, legati intro olalttl, prin
respectul legilor, prin devotament catre Suveran si catre forma monar-
hica. a Statului.
In grija parinteasca ce o purtam pentru mantuirea sufletelor si
pentru binele neamului si al tariff, acesta este gandul sl Indemnul pe-
care-1 trimitem cu dragostea noastra ca pi stori sufletesti iubitului vier-
§i popor al Sf. noastre Biserici dreptmaritoare romane.
Dat in sedinta Sf. Sinod din 10 Mantle, 1937.
t MIRON, Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei,
Patriarh al Ftomaniei, Presedintele Sf. Sinod; t Nicodim, Mitropolit al
Moldovei si Sucevei; t Nicolae, Mitropolitul Ardealului, Banatului Crisa-
nei si Maratnuresului; t Marion, Mitropolitul Bucovinei; t Vartolomeu,
Episcopul Ramnicului Noului Severin; t Lucian, Episcopul Romanului;
t Ghenadie, Episcopul Buzaului; t Nifon, Episcopul Husilor; f Grigore,
Episcopul Argesului; t Nicolae, Episcopul Oradei; t Nicolae, Episcopul
Vadului, Feleacului si Clujului; t Tit, Episcopul Hotinului; t Glierantie,
Episcopul Constantei; t Iiarion Beicetoanul, t Veniamin Ploegtennul; t Ga-
laction Craioveantra; t Irineu Targovigteanul.

Acest comanicat va fi 1;;aintat Ministerului Cultelor Artelor

Zvi.

precum gi presei spre publicare, drupc1 ce va fi sem:at de toci PP. SS.

Membri ai Sf. Sinod.
2. Cat privegte celelalte inclrurridri pentru preotim.e comisiunea este
rugata a be revizui gi cornplecta dupd imdicapile fixate in tinvpul disau-
/ii/or.
I. P. S. Patriarli, se retrage din sedinta incredintand prezidiul I. P.
S. Mitropolit Nicodim at Iktoklovei §ri Sucevei.
Tern. Nr. 771/937. Acelagi P. S. Raportor, da citire referatului comi-

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 15

siunii asupra adresei I. P. S. Mitropolit al Ardealului privitoare la cererea

de gratiere a. fostului preot Iosif Trifa.
Comisiunea propune si Sf. Sinod hotartglte:
1. Sentin fa, de caterisire a Pr. losif Trifa se men fine.
2. Sf. Sinod interzice aparitia fail editatd de Trifa sub numele de
c</isus Biruitortd).
3. Sf. Sinod avertizeazd pe fostul preot Trifa cd dacd nu inceteazef
aparitia numitei foi yvi dacd mai continual actiwnea sa care duce la ruptura
nnui nu/mar de credinciosyti dela sdnul Bisericii, va fi excomunicat.
- Tem. Nr. 336/937. Acelagi P. S. Raportor, dA citire referatulul comi-
siunii asupra adresei Sf. Episcopii a Hotinului Nr. 138/937, referitoare la
-concediul preotilor. La propunerea comisiunii Sf. Sinod hotarttste:
Concedille preotilor pdnd la 8 zile conform art. 62 lit. f, din Sta-
tutul /egii de organizore a Bi.serictii ortodoxe ramtune, se acorda de proto-
popul respectiv. lar cede ce tree peste acest numdr de zile, se dau de Con:
silinl Eparhial.
Tem. Nr. 337/937. Acelayi P. S. Roportor, da citire referatului asu-
pra cererii ta.narului Mihail Gherasoiu, care despartindu-se de sotia sa
dupi . oficierea casatoriei civile si voind sA intre In cler a cerut dispense
Sfantului Sinod. Comisiunea constatilnd ed. aceastd casatorie n'a fost
contractatA decat numai civil, gaseste ca i se poate incuviinta recasato-
rirea civil{ si ataltoria bisericeascrt. Pentru vinva de a se fi despArtit de
prima sotie pe motiv de ordin material, sa i se dea canon. La propunerea
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, Sf. Sinod hotdraste:
Chestiwnea se trimite in competenfa Chiriarhului respectiv.
Tern. Nr. 694/937. Acelagi P. S. Raportor, citt citire referatului asu-
pra reclamei catorva preoti din Husi contra P. S. Episcop al Husilor.
P. S. Episcop Nifon al Husilor, arata. tine sunt acei preoti si starea
de spirit pe care a gasit-o in eparhie, contra careia a luat atitudine pentru
intronarea ordinei si respectului de autoritate. Din cauza aceasta preotii
umbla. cu astfel de reclame si deaceia crede ca n'ar trebui stt fie luate
in considerare.
La propunerea comisiunii Sf. Sinod hotaraste:
Reclean-a se trimite P. S. Episcop Nifon al Huyilor spre a referi.
Tern. Nr. 693/937. Acelagi P. S. Raportor, da citire referatului asu-
pra propunerii I. P. S. Mitropolit Visarion al Bucovinei de a se lua ma-
suri pentru asigurarea averilor bisericii din Basarabia si Bucovina.
La propunerea comisiunii Sf. Sinod hotareste:
Se va cere I. P. S. Mitropolit al Bucovinei sd feed propuneri con-
crete asupra masurilor de sigurantd pe care le socotecte necesare pentru
wverile bisericegti.
La orele 13 I. P. S. Preqedinte Mitropolit Nicodim al Moldovei, ri-
die& sedinta, anuntAnd pe cea viitoare pentru ziva de maine Miercuri 10
-Martie, orele 10 dimineata.
PREEDINTE,
(ss) MIRON
Secretar,
(ss) GALACTION CRAIOVEANU

www.dacoromanica.ro
16 Partea. photon&

SedInta din ziva de 10 Martie.

Sumarul dint ei
edinte, se deschide in palatul patriarhal, la orele 10 dimineata, sub.
preeedintla I. P. S. Patriarh.
Secretar de 2,edin.ta: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar de, citire:
I. Ape/W.24i nominal.
Surat prezenti: I. P. S. Patriarh Miron; II. PP. SS. Mitropoliti: Ni-
col:11m al Moldovei $i Sucevei, Nicolae al Ardealului si Visarion al Buco-
vinei; PP. SS. Episcopii: Vartolomeu al Ramnicului Noul Severin, Lucian.
al Romanului, Ghenadie al Buzaului, Nifon al Huqilor, Grigore al Arge-
quint, Nicola.e al Oradei, Nicolae al Clujului, Tit al Hotinului gi Gherontie.
al Constantii; PP. SS. Arhiereii: Ilarion Bacaoantil, Veniamin Ploesteanul,
Galaction Craioveanul l Irineu Targovisteanul. Absenti: PP. SS. Episco-
pi: Cosma al Dtmarli-de-Jos gi Vasile al Caransebesului; PP. SS. Arhierei:
Ipolit RkIdauteanul qi Vasile de Raqinari. Iar in concediu: PP. SS. Episcopi:-
Dionisie al Cet&tii-Albe, Andrei al Aradului qi loan al Armatei.
II. awmaru/ui fedintei precedente.
La sumer ia, cuvantul I. P. S. Mitropolit Visarion al Bucovinei,
aratand ca, a facut propunerea catre Sf. Sinod pentru a lua masuri ca
averile basarabene, sa fie ferite de. irosire printr'o rea administratie, inte-
legand ca din discutiile Sf. Sinod sa, iasa principiile calauzitoare unor
e.semenea. mastut Personal se gandete ca, ar fi bine Ca organul central
bisericeec Consiliul Central sa-si intinda. aripa si asupra acestor
avert
Se hotara§te:
Sfdntul Sinod trimite propunerea fdcutd de I. P. S. Mitropolit Vi-
sarion al Bucovinei in studiul comisiunei ad-hoc, formatd din: I. P. Sa. fi
PP. SS. Episcopi: Cosma at Dundrii de Jos, Nicolae at Oradei 0 Tit at
Hotinului.
Cu aceastil verificare, se aprobd symariti gedincel precedente.
Comunicdri:
I. P. S. Mitropolit Visarion at Blicvyvinei maga. Sf. Sinod se. dea
flint& legalk proiectatelor episcopii de Mararnures of Timisoara.
Se trimite spre studiere si referire /a ccrmisiwnea catiumicd-juriclied
gr pentru disciplind.
Se intro in ordinea de xi.
P. S. Episcop Nicolae Golan al Clujului, in calitate de raportor at
comisiunei canonic& juridic& si pentru discipline,, da, citire referatelor co-
misiunii, asupra urmatoarelor chestiuni:
1. Fixarea normelor de conducere ale preotimii spre a a feri de
eventuate abateri dela misiunea sacerdotala..
La propunerea comisiunii, Sf. Sinod hotaraqte:
1. Pre004 Ilia pot sa uti/izeze slujbele biserice0i mici vn bisericd
ttici afard de bisericd pentru sfintiri de insigne ale partidelor, insigne
core immeazd Ad fie folosite in luptele politico dintre aceste particle.

www.dacoromanica.ro
Sumare le sedintelor Sfitntului Sinod din anul 1937. 17
2. Preqii nu vor Ina jurdminte de oaraoter politic fi nu vor parti-
o4pa la acciwni cari dwpd stoma for nu aunt co forme cu inudfdtura ere-

3. In predicele for din fata Si. Altar preotii vor propovedui invdtd-
tarn° Si. Evanghelii, eyitamid sd amestece in aceste predict chestiwni can
priveso Iwpta dintre partidele politico.
4. Ceice vor oontraveni aoetor dispozifiwai vor fi szopusi pedep-
oelor disciplinare dela dojand pdnd ka d,eptonere conform art. 3,17
in 18 din Regulamentul discipliner in vigoare.
Dispozitine de mai sus vor fi comunicate: I. D -lui Ministru de Cults
°datd ou. cAymiwnicatul intocmit in pedinta precedentd, ca rd.spuns la seri-
soarea Domniei Sale din 2 Marti° a. o., rugandu-1 ad comunice eparhiilor
toate oazurile de abateri dela aceste dispozifii spre a apnea, sanctinnile
ouveozite contramenientilor.
II. Tuturor Chiriarhinor spre ode cloyenite.
La propwaerea I. P. S. Patriarh Sf. Sinod avdnd in vedere legdtura
dintre dispozitiile de 171.01 sus tri disovplimd, hotdnlyte:
1) P. S. Episcop Tit al Hotinului va referi asupra MOdificarii regula-
mentului cu disciplina preotiior.
2) Se va core la Ministerul Cultelor sd is Irn buget posturile de Re-
vizori eparhicai.
2) Tem. Nr. 351/937. I. P. S. Mitropolit Curie al Bosairabiel, care
Sf. Sinod sa-i ridice suspendarea.
La propunerea comisiunii Sf. Sinod hotArreste:
Se va inter veni 1a Onor. Minister al Cultelor si Artelor: a) ad facd
demersurile necesare la Curtea de Casafie $i Justifie, pentru accelerarea
ceroetdrii afirmative/or acuzafii ce so aduo I. P. 5. Mitropolit Curie;
b) Considerand cd cercetarea aoeasta s'a prelungit, sd-i sem-eased
I. P. S. Sale salmi/a intreg spre a avea cu ce sd intdmpine cheltuelile de
intrepru3re.
La orele 13 I. P. S. Patriarh, ridic8. sedinta si anuntA pe oea viitoare
pentru Joi, 11 Martie 1937, orele 10 dimineata.
PRESEDINTE, Secretar,
(ss) MIRON (ss) GALACTION CRAIOVEANU

Sedinta din ziva de 11 Martie.

Sumarul ,Fedintei
edinta se deschide In palatul patriarhal la orele 10 dimineata sub
presidentia I. P. S. Patriarh D. D. Dr. Miron.
Secretar de sedintA: P. S. Arhiereu Galaction CraioveanuL
P. S. Secretor di citire:
I. Apelului nominal:
Surat prezenti: I. P. S. Patriarh Miron, II PP. SS. Mitropoliti: Ni-
oolae al Ardealului si Visarion al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Lucian al
Romanului, Ghenadie al Buzb.ului, Nifon al Husilor, Grigorie al ArgeSultil.
NicoIae al Oradiei, Tit al Hotinului, Gherontie al Constantii; PP. SS. Ar-
Partea Oficial&

www.dacoromanica.ro
18 Partea. oficial&

hierei: Ilarion Bacaoanul, Veniamin Ploesteanul, Galaction Craioveanul

qi Irineu Targovi§teanul. Absenti: I. P. S. Mitropolit Nicodin3 al Moldovei
gi Sucevei, PP. SS. Episcopi: Cosma al Duntirii de Jos, Vasile al Caran.-
sebesului, PP. SS. Arhierei: Ipo lit Radauteanul §i Vasile de RA.inari. Iar in
conoediu: PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului Noul Severin, Ni-
comae al Clujului, Dionisie al Cet&tii Albe, Andrei al Aradului si loan al
Armatei.
II. Sumarului gedinfei precedente,
care, pus la vot
Se verified gi aprobd.
III. Comunicdri:
P. S. Episcop Nicolas al Clujului cere concediu fiind bolnay.
Se aprobd.
P. S. Arhiereu, Galaction Craioveanul, depune referatul P. S. Sale,
asupra invinuirilor ce i se aduce de P. S. Episcop Vartolomeu al Ramni-
cului Noul Severin.
Se trimite spre studiere gi referire /a comisiunea canonicei-juridial
gi pentru discipline.
Se infra in ordinea de zi.
Tern. Nr. 702/937. P. S. Episcop Ghenadie al Buzdului, da, citire re-
feratului comisiunii canonic& juridic& qi pentru discipline asupra proiec-
tului de modificare a legii de pensionare a clerului.
In urma discutiilor la care eau parte I. P. S. Patriarh, I. P. S. Mi-
tropolit Nicolae al Ardealului, P. S. Episcop Ghenadie al Buzdului qi P. S.
Episcop Grigorie al Argesului, Sf. Sinod hotaraste:
Respinge de plans proieetta de pensionare al preofilor printit pe
lkragd adresa Ministerului Cultelor Zvi menfitne Legea pentru modificarea
art. 2, 12 gi 16 din legea generalei de pensiuni, promulgat in 19 Aprilie
1935, au modificarea aliniatului al treilea, ultim, dela lit. a, art. unit, al
numitei legi astfel:
Preofii e.7ifi /a pensie facultativ, ca gi cei scogi pentru limita de
vdrstd, rdmeni preofi onarifici, la bisericile la can aac servile., lard a se
bucura de avantagiile preofilor vn activitate".
I. P. S. Mitropolit Nicolas al Ardealului, educe la cunoqtinta Sf.
Sinod ca Ministerul Cultelor, la staruinta unitilor, a luat dispozitia ca
Te-Deumurile oficiale, la sarbatorile nationale, cars pa.n5. scum aveau loc
numai in bisericile nationale ortodoxe romane, s& fie oficiate si in bisericile
unite, intervenind si la Ministerul Ap&r5.rii Nationale spre a o admite qi
da instructiunile necesare tuturor garnizoanelor militare.
Cere sa se intervinti, la Ministerul Ap5xarii Nationale &I nu admit&
acest punct de vedere al Ministerului Cultelor, ci sA mentina dispoatiile
de pang, acum.
Sf. Sinod considerand tugenta chestiunii o is in discutie ci hotti-
ra§te:
Se intervene de wrgenfd la Ministerul Apardrii Nackmale, fin sen-
sul proptuserii I. P. S. Mitropolit Nicolas al Ardealului.
Tem. Nr. 785/937. I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealulig, da citire

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 19

ref eratului cu studiul asupra francmasoneriei, ce i s'a cerut de Sf. Sinod

Inca din anul 1934.
Sf. Sinod insusindu-si concluziile din referat hotaraste:
I. Biserica osdndegte Francrnasoneria ca doctrind, ca organizatie
gri ca metodd de lucru ocultd qi in special pentru wrmdtoarele motive:
1. Framcmasoneria invatel pe adepfii ei sd remote la orice credititifd
s adevdr reve/at die Dumnezeu, Indanmandu-i sd adm.itd nu/mai ceea ce
descopere cu rafiumea lor. Ea propagd astfel tu3credinta i lutpta inupotriva
cra7tinismtitilui ale cdrwi invdfdturti sunt revelate de Dunmezeu. Vflinand
pe cat mai multi intelectuali sd 0-i facd membri Svt obticinutindiw-i pe ace-
9tia sdE renunfe la credinta cregtind, Francmasoneria ti rive dela bisericd,
s 0yard in vedere influenta insemnatd ce o au intelectualii asupra popo-
rului, e de agteptat ca necredinta sd se tntindd asupra tater cercuri tot
mai largi. In lap propagandei anticregtine a acestei organ/T*20i, btiserica
trebue sd rdsptintidd cu o contra/propaganda.
2. Franemasoneria propagd o concepfie despre lume panteist-na-
turalistd, reprobdmd ideia watt Dumnezeu personal deosebit de lume gi
ideia omulwi ca persoand, deasebitd, destinat nernarbrii.
3. Din rafionalismul psi naturalis-mal sets, Frcincnulsoneria deduce
in mod consecvent, o merald purr laicd, un tnvdtamdnt laic, reprobeind orice
principiu moral heteronom" 61 orice educatie ce rezultd din credinta re-
ligioasd gi din destinatia omului la o yield spiritual eternd. Materia/tismuI
cgs oportwnismul eel mai eras in toate actiumile omului, este concluzia ne-
cesard din premisele Franarnasonerieti.
4. In lojile francmasone se adwn4 la an be Evreti iri cregtinii fti
Francmasoneria sustine cd numai cei ce se adund in lojile ei cunosc tale-
vdrwl 0 se inalfd deasupra celorlalti oameni. Aceasta insemmeazd cd cre-
gtintenuul nu dd nici wn avantagiu ina ce privegte cunoagterea adevdruitici
0 dobarndirea, mAntuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibii
cum tocmai durnzanii de mearte ai lui Hristos sd fie considerafi intr'o
situafie superioard cregtinilor din punt de vedere al canoafterii adevaru-
ril.or celor ma% inmate 0 al mantuirii.
5. Pratncmasoneria pra.cticd U71 cult asem4ndtor celui al misterelor
precregtine. Chiar dacd unii adepti ai ei nu dau nici o insentindtate acestui
cult, se vor get si mate spirite mai naive asupra cdrora acest cult sd oxen-
cite o oarecare fold quasi religioasd. In orice caz prim acest cult Franc-
masoneria vrea sd se substitue oricdrei alte reitigii, deci qti cregtinismului.
In afard de motivele acestea de ordin religios biserica mai are in
considerare gi motive de ordin social cdvid intreprinde actiunea sa contra
Franama.soneriel.
6. Franomasoneria este un ferment de continua psi subverstod sab-
minare a ordinei sociale prin aceea ea iss face din fwnctionarii Statului, din
ofiferi, unelte subordonate altei autoritetti pdmantelti decdt acelea care
reprezintcl ordinea stabilitd vizibil. Ii face wnelte in ?Mow motor factori
negtiufi 'Mad nici de ei, avdeui sat lupte pentru idei ssi scopuri politice ce
nu le cwnosc. E o luptd nesincerd, pe La spate; niciodatd nu existd o si-
guranta in viafa Statulwi ,Si in ordinea stabilitd. E o luptd ce is in spri-
jinul ei minciuma ysi tntwnerecul. Impotriva jurdnufixtului cregtinesc pe
cari ace% funcfkmatri Pau prestat Statului, ei &la un jurdmdnt pdgdme,sc.
7. Fromemasoneria twptct timpotrtiva legii naturale, voite de Dumne-
www.dacoromanica.ro
20 .Partea oficiald

zeu, cf. . cdreia omenirea e compusd din natfuni. Biserioa ortodoad care a eta-
tivat totdeauna s'pecificul spiritual al madunikrr 0 le-a ajutat ad-gi do-
bane/eased libertatea gi sd-0 meadow]. Nitta primejduita de asupritori, neo
admite aceastd lauptel pentru exterminurea varietaftd .spiirituale din sdnol
omenirii.
Mdsurile cele maA eficaee ce are sd le ia Biserica impotriva acestei
&mmeo:, al 1u4 Dumnexeu, al ordinei social-morale 0 al nadunei, aunt ur-
matoarele:
.1. 0 actiume persistenta publicistied Svi ()rag de clemaseare a seopu-
rilcrr gi a aetivitddi nefaste a acestei orgamizatii;
2. Ind,errunarea intelectuaiilor roindni, eari se dovedese a face parte
din loji, sd le pdrdseascd. In caz contrar (Freida Ort. Roradmd2. extinsd pe
toatd terra va fi indernmatd sic ixoleze pe cei-ce preferd sd rdmilnd in
loft
Biserlea le va ref uza la moarte slujba Immorraintdrii, ira caz cd
piind attatei nu se cdesc.
Deasemenea le va rep= prezempa ca membri 3n corporadile biseri-
cegti.
3. Preotimzea va invdfa poporul ce soopurri urnulregte acela care e
franomason 0-1 va sfdtui sd se fereasca gi sd nu (lea votul candidafilor cos
spar fin lojilor.
4. Sf. Sinod acompeniat de toete corporadunile biseric(vti gi aso-
ciatiile religioase se vat strddui sdE convingd Ouvernu2 gi Corpurile legiuitoarre
set edited o lege pentru desfiinfarea acestei organizatti °cult°. In °az cd
Ouvernul nu o va face, Sfamtul Sinod se va fngriji sd fie &um] o ast fel de
lege din inifiativa prtrlanventardll.
II. Intreg referatul frnpreurul cu coneluziile se va tipari brogurd
prin Consihui Central Bisericese gi se va intrebuinfa ca nuifloe de propa-
ganda impotriva francrnasoneriei.
I. P. S. Patriarh perezintrt declaratia fitcut ii. in fats. Sa, a delegatilor
lojei francmasone nationale in frunte cu d-1 Pangal, prin care aduo la
cunostinta., cii. aceste loji se autodizolva, spre a nu fi confundate cu Loja
Marelui Orient gi spre a nu se crede, a. este impotriva culturii sentinaen-
telor monarhice, nationale si crestine. El d. Pangal in numele dele-
gatilor declara cii, top membrii lojelor francmasone nationale sent buni
fii ai bisericii ortodoxe.
Sf. Sinod ia at on satisfacfie de deelao-apia d-lui Ion Pangal gi a
celorlalfi ccniducdtori ai mascmeriei nafionale romdne, cetitd in reua de
25 Februarie a. c., in fad' I. P. S. Patriarh Miron, prin care co mm cd
aceastd organizade se autodi.solvd. Este prin urmare de sine triples, cd
hotdrtirea Sf. Sind privitoare la masonerie nu se poate referi la lojile earl
see dizolvat gi print urmare nu mai existd.
La orele 13 I. P. S. Patriarh, rdica sedinta, prorogand Sf. Sinod
pentru data de 29 Martie a. c., orele 10 dimineata.
PREEDINTE,
(ss) MIRON
Secretar,
(ss) GALACTION CRAIOVEANU

www.dacoromanica.ro
Smnarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 21

Sedinta din ziva de 29 Martie

Sumarul ,$edintei
edint.a se deschide in palatul patriarhal la orele 10 dimineata sub
preseclintia Ina It Prea Sfintitului Patriarh D. D. Dr. Miron.
Secretar de sedint.9.: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar d& citire:
I. Ape lulu{ nominal
Sunt prezenti: I. P. S. Patriarh Miron; PP. SS. Episcopi: Varto-
lomeu al Ramnicului Noului Severin, Ghenadie al Buzitului, Grigorie al
Argesului, Vasile al Caransebesului, Nicolae al Oradiei, Nioolae al Cluju-
lui, Tit al Hotinului, Andrei al Aradului qi Gherontie al C,onstantei; PP.
SS. Arhierei: Veniamin Ploesteanul, Galaction Craioveanul $i Irineu
Targovisteanul; absenti: PP. SS. Episcopi: Lucian al Romanului, Nifon
ed Htisi lor si Ioan al Armatei; PP. SS. Arhierei: Ipo lit RAdAuteanul cd
Vasile de Rinari iar in concediu: H. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim al
Moldovei si Sucevei, Nicolae al Ardealului $i Visarion al Bucovinei; PP.
SS. Episcopi: Cosnaa al Dun.rii de Jos, Dionisie al CetAtii Albe $i P. 5.
Arhiereu Ilarion Bticb.oanul.
II. Susnartaui fedincei precedente,
Care pus la vot se verified 0 aprobd.
131. Concedli:
I. P. S. Mitropolit Nicodim. al Moldavei of Sucevei, core concediu
pentru data de astazi.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, idem;
I. P. S. Mitropolit Viectrion al Bucevinei, prin I. P. S. Patriarh, pen-
tru primele sedinte, fiind ocupat cu Adunarea Eparhia15..
PP. SS. Episcopi: Cosma. al Diundrii. de Jos 0 Dionisie al feinaileis-
Jui 0 P. S. Arhiereu Ilarion Beicdoanta, cer concediu pentru toate sedin-
tele, fiind bolnavi.
Se acordd concediile cerute.
IV. Comunicdri:
I. P. S. Patriarh, educe la cunostinta Sffmtului Sinod urmtiloarele:
1. Intocmirea unui proiect de lege pentru desfiintarea francmasone-
riei, proiect ce se an& la Consiliul Legislativ.
S datul Sind is act.
2. I. P. S. Mitropolit aurae, core printr'un report special ridica.rea
auspendarii cu ocazia postului mare.
In acest sans au mai vent o scrisoare nesemnatit si o telegram&
semnath de mai multi protoerei din ChisinAu.
Se trimite spre stadia:re yst referire la comisiunea casionicd-juridica
gi pentru disciplind.
3. I. P. S. Patriarh Varrnava al Jugoslavia{ si-a manifestat dorinta de
a antra in legftturi mai stranse cu malt Prea Sfintitul Patriarh Miron.

www.dacoromanica.ro
22 Partea oficialS

In acest scop ax vrea s5. facti. chiar o vizita I. P. S. Patriarh Miro=

Comunicares, se declare de urgent. Si dupa, discu%iile avute se he-
tltraste:
Sfdratul Sinod is act cu deosebitd bucurie de dorinfa I. P. S. Patriarh
Varnava 0 roagd pe I. P. S. Patriarh. D. D. Dr. Miron sd retspundd afir-
mativ.
Cdt priveste primirea la Bucuqdi a I. P. S. Patriarh Varnava, ea
trebuie el se feed cu tot fastul datorit wnui reprezentant al unei Biserici
ortodoxe surori.
Cu acea ocazie se ix fine si o fedinfd festivd. a Sfdattului Sinod gi
deaceia se va alma grije, ca vizita sd fie ainunfatd din timip.
4. I. P. S. Patriarh, cere s& se reglementeze chestiunea juramAntu-
lui preotilor in fats, instantelor civile.
Se trinnite Ia ccnnisiunea eanonied Paid/Jed fi pentru disciplind.
P. S. Secretar d5. citire urmatoarelor comunicari:
1. Tern. Nr. 1011/937. Predintele comitetului de organizare al
Primului Congres de teologie ortodox& la Atena, inainteaza dezideratele
acelui Congres. (anexe: 869, 1775/937).
Se trimite spre studiere ivi referbre comisiunii afacerilo streine.
2. Tem. Nr. 885/937. Referatul Cancelariei Sf. Sinod asupra fixarei
datei sfintelor Paste pe anul 1938 si intocrnirea unui calendar uniform
pentru intreaga Patriarhie ortodox& romans..
Be trimite spre studiere si referire comisiunii pentru doctinci si
viald religioasd.
3. Tem. Nr. 2509/936. Sinodul Permanent inainteaza 45 tablouri re-
ligioase depuse de pr. Eugen l3arbulescu.
Se trimite la aceea0 comisiune.
4. Tem. Nr. 883/937. P. S. Episcop al Hotinului roaga. Sf. Sinod sa
stabileasca situatia canonic& si crestina din punct de vedere al cas5.toriet
a unei familii de evrei trecuta, la crestinisra. (anex&: 82 si 706/937).
Se trimite spre studiere qi referire comisienii pentru doctrind svi
viacd re/igioasd.
5. Tem. Nr. 888/937. P. S. Episcop al Constantei raspunde la unele
acuzatii ce i-se aduc in rnaterie de numiri de preoti.
Se trimite spre studiere gi referire la convisiunea camonica-juridicd
gi pentru, disciplind.
6. Tem. Nr. 859/937. Episcopia Balti maga Sfantul Sinod sil-i a-
probe numirea la o parohie vacantA a preotului Condrat Fetisov, venit din
Polonia.
Se trimite la aceeasi comisiune.
7. 1 em. Nr. 853/937. Episcopia Oradea intreab& ce sanctiuni exist&
pentru i eprimarea tiparirii cArtilcrr bisericesti si icoanelor, far& autori-
zarea Sfantului Sinod.
Se trimite la aceecifi comisiwne.
8. Tern. Nr. 731/937. P. S. Episcop Vartolomeu al Ramnicului Nou-
lui Severin, da, explicatluni asupra parohiilor nebugetate si preotilor hi-
rotoniti pe seams. lor, din cuprinsul eparhiei P. S. Sale.
Se trimite la aceea0 comissiune.
9. Tem. Nr. 759/937. P. S. Episcop Vartolomeu al RAmnicului Nou-

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 23
lui Severin, refer& in cazul P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul in leg5.-
tura cu adresele ce i-s'au trimis dela Sfantul Sinod. (anexe: 680, 349,
502/937; 2349, 2350, 2452 si 2493/936).
Se trimite spre studiere si referire la comi,sianea oanonied-jurklied
si pentru disciplind.
10. Tem. Nr. 723/937. Ministerul Cultelor inainteaza In original ce-
Terea pr. econ. Stavrofor Vasile Guma proistosul bisericii catedrale din Chi-
:pnau, de a fi mentinut In post si duptt varsta de 70 ani, varsta pe care a
Implinit-o.
Se trimite la aceeari comisiune.
11. Tern. Nr. 677/937. Fii si ficele fostului episcop at Husi lor, Iacov
Antonovici, reclarna pe P. S. Episcop Nifon. at Husilor ca ar fi insultat
memoria defunctului for parinte prin intervievul acordat foaiei bilunare
«Gazeta. Husilor, si cer satisfactie.
Se trimite la aceeasi comisiune.
12. Tern. Nr. 886/937, Pesedintia Adunttrii Deputatilor, Inainteaza
comunicarea d-lui deputat col. P. Petrescu, f5.cuta In sedinta Camerei dela
19 Februarie a. c., In cauza P. S. Episcop Vartolorneu al Ramnicului Nou-
lui Severin.
Se trimite la aceeasi comisiune.
13. Tem. Nr. 825/937. Episcopia Ramnicultzi Nouiui Severin, roaga
Sf. Sinod sa statorniceasca dac5. hotartlres. din 9 Decemvrie 1936, prin
care se opresc hirotoniile seminaristilor sub 25 ani, la parohii nebugetate
se aplica si celor ce Inaintaser5, cereri la Episcopie pan& la acea data,
on numai celor ce ar Inainta asemenes, cereri duptt. &masa data.
Se trimite spre stu4:14.ere si referire la comisitwnea carnonied-juridied
si pentru discipli'nd.
14. Tern. Nr. 724/937. a) Ministrul Cultelor inainte,aza un proiect de
lege pentru reglementarea numirilor si transferarilor de preoti, intocmite
-de Asociatia Clerului si maga Sfantul Sinod stt-si dea avizul.
b) Tern. Nr. 1002/937. Consiliul Central Bisericesc Inaintesz5, un
regulament pentru Intregirea parohiilor vacante de preoti si diaconi In Bi-
serica ortodoxtt roman5.. (anexe: tern. nr. 698, 711, 747, 580, 1007, 1008 si
1009/937).
Se trimite la aceeari comisiune.
15. Tern. Nr. 1010/937. P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul aduce
la cunostint.a Sfantului Sinod ca. P. S. Episcop Vartolorneu face tot posi-
bilul ca al nu se poattt aseza la Craiova, adresandu-se in acela§i timp si
instantelor civile contra P. S. Sale pentru retinerea din salariul de vicar a
costului mobilierului din locuinta de vicar. (anexe: 992, 383, 343, 274/937).
Se trimite la aceeasi comisiune.
16. Tem. Nr. 1003/937. P. S. Episcop Vartolorneu at Ramnicului
Noului Severin inainteaz& contul sumelor primite de P. S. Arhiereu Ga-
laction Craioveanul dela Prima/is. Municipiului Craiova si cere a fi ataqat
la dosarul P. S. Galaction.
Se trimite spre studiere si referire la comisiunea cancmiedpjuridied
si pentru discip/itn.d.
17. Tem. Nr. 929/937. I. P. S. Mitropolit Nicodim at Moldovei si Su-
cevei cere un vicar arhiereu pentru Arhiepiscopia ChisinAului.

www.dacoromanica.ro
24 Partea oficial&

Se &invite la aceea0 comisiune.

18. Tem. Nr. 928/937. P. S. Episcop de Cluj cere Sftintului Sinod.
sit stabileascti situatia canonic& a Bisericii Incoronitrii dela Alba-Iulia )11
* al aprobe infiintarea unei mindistiri cu hramul Sf. loan Botesiltorut,
Wig& Alba-Iulia In care sit. se retraga, P. S. Episcop loan Stroia.
Se trimite la aceeffi camisiwne.
Tot la comunicAri P. S. Episcop Vartolomeu al Rdmnicului Noului
Sever*, face propunerile urnititoare:
1. Toate chestiunile ce vin In discutia Sfantului Sinod, s fie co-
municate tuturor membrilor cu eel putin o haul inainte de sedinte, pentru
ca fiecare membru al Sf. Sinod ful le studieze din timp,
2. Reclamele oe vin contra PP. SS. Episcopi, s& fie mai intitiu car -
cetate dacii in,deplinesc conditiunile canonice, adia: re-clamantul tgi is
rtispunderea celor amputate, pe care este obligat a le sustine pe baza, de
acte qi dacti dovedeste in acelasi timp cl este un cretin bun, $i fi3rii patit..
Numai dupe, ce se indeplinesc aceste conditluni, reclama se trimite episco-
pului vizat, care este obligat sit r&spunda, in plenul Sfantului Sinod pria-
tr'un referat scris.
Fiind chestiune de regulament se iau in discutie ambele propuneri
Dup/i ce iau cuvantul I. P. S. Patriaerh, si PP. SS. Episcopi Gbe-
nadie al Buzdu1244 $i Tit al Hotinulzci, Sf. Sinod hotarliste:
1. Pentru prima prownere:
Se rdindne La observarea strictd a, regulamentului. lar cited cami-
siunile au nevoid de timp pentru studierea actelor, se va, aptico, prbneiptul
ca sd fie o zi liberd intre gedince in acest soap.
2. La propunerea a II-a:
02-ice reclamafie intratd la birou se trimite episoopalui vizat pe
calea prezidiaki spre a referi in stria. Referatul va fi dat comisiunii re-
spective, care va cerceta temeinicia sau netemeinicia acuzdrilor apd-
rdrii 0 va face Sf. Sinod propumeri/e ouvenite, in ccmfarmitate eu dispozi-
ciunile canonice.
Tem. Nr. 10181937. Potrivit acestei hotturftri P. S. Episcop Varto-
lameu al Relmnicului Noulid Severing: depune referatul (in form& de closer)
asupra invinuirilor ce i-se aduc de unii preoti din eparhia P. S. Sate si
de cativa deputati din Camera actual(.
Se trimite spre studiere 0 referire la comisiunea carnanicd-juridicd
0 pentru disciplind.
I. P. S. Patriot?* ridica sedinta qi cere comisiunilor sit aduca refe-
rabble asupra actelor ce li s'au incredintat. Anunta sedinta viitoare pentru
ratline Marti 30 Martie a. c., orele 10 dimineata.
PREEDINTE, Secretar,
(ss) MIRON f GALACTION CRAIOVEANU
(ss)

Sedinta din ziva de 30 Martie

Sumarul $edinfei
*edinta se deschide in palatul patriarhal, In orele 10 dimineata sub
presedintia I. P. S. Patria.rh.
Secretar de sedintii: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar dit citire:

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anal 1937. 25

I. Ape lului nominal

Bunt prezenti. I. P. S. Patriarh Miron; II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim al
Moldovei lid Sueevei §i Nicolae al Ardealului; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu
al Ramnicului Noului Severin, Lucian al Romanului, Ghenadie al BuzAu-
lui, Grigore al Argessului, Vasile al Caransebesului, Nicolae al Oradiel,
Nicolae al Clujului, Tit al Hotinului, Dionisie al Cetlitii Albe, Andrei al
Aradului cd Gherontie al Constantei; PP. SS. Arhierei: Veniamin Ploestea-
nul, Galaction Cmioveanul si Irineu Targovisteanul; absenti: P. S. Episcop
Dian al Armatei si P. S. Arhiereu Ipo lit Radauteanul; iar in. concediu:
1. P. S. Mitropolit Visarion al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Nifon. al Hu-
cilor, Cosma al Duntirii de jos; PP. SS. Arhierei: Ilarion Bactioanul qi
Vasile de Rasinari.
U. Bun ara dui feclintei precedente,
care pus la vot
Be verified si se aprobd.
Comusiedri
I. P. S. Patriarh prezinta urmatoarele telegrame:
I. P. S. Episcop Nifon al Husilor cere concediu pentru seclintele din
29 si 30 Martie a. c.
Bfdatul Bieuxi aprobd cencediza cerut.
2. P. S. Arhiereu Vasile de R.114inari, cere concediu pentru toate
sedintele Sfantului Sinod.
Sguntal Sinod aprobd concedial cerut, insd ii pure indatorirea ca
P0 viitor sd carate a veni la gedinfe.
3. Tot I. P. S. Patriarh comunic.A. promulgarea urrnatoarelor legi:
a) Legea pentru organizarea Clerului I/1i litar (Monitorul Oficial
fir. 67/937); si
b) Legea pentru acordarea dreptului licentiatelor in teologie de a
fi profesoare de religie.

Sfdattal Sinod ia. act.

I. P. S. Mitropolit Nicolae ad Ardea/ulia depune urmatoarele a-
drese:
I. Adresa ref eritoare la cazul Iosif Trifa;
2. Adresa cu observarile asupra proiectului de lege pentru numi-
rile preotilor, si
3. Adresa, prin care cere aprobarea pentru infiintarea unei me.-
InAstiri de cAtre d. Cornelia Zelea. Codreanu, la Brasov.
Toate actele se trimit spre studiere ci referire la contisiunea cano-
tried juridicd s-i pentru disci/Ain&
P. S. Secretar citeste cererea lui Iosif Trifa de a i se relua in
discutie situatia sa.
Se trimite la aceeaci comisiune.
I. P. S. Mitropolit Nicodim a/ Moldovei si Sueevei ridiel chestiunea
duhovnicilor din Basarabia, facand propunerea urmatoare: apreotii cart
au in gramata, prevazut dreptul de duhovnicie, vor fi socotiti in mod legal
duhovnici. Cei ce n'au prevAzut acest drept in gramatli, vor fi prohirisiti
duhovnici de episcopul respective. Chestiunea se declarh urgent& si, dup6.
-discutia la care ia parte: I. P. S. Patriarh, I. P. S. Mitropolit Nicolae al

www.dacoromanica.ro
26. Partea oficiala

Ardealului si PP. SS. Episcopi: Tit a] Hotinului, Dionisie al Ismailului

si Gherontie al Constantei,
Sfdntill Siawd primefte propunerea fcicuta de I. P. S. Mitropolit-
Nicodiirm. at Moldovei si Sucevei 0 se comunica PP. SS. Chiriarhi basaraz-
beni pentru executare.
Tot la comunicAri, P. S. Episcop Gherontie al Constancei, cu adre
sa Nr. 1729/937, cere a i-se aproba hirotonia in preot pe seama parohiet
Baltagiu -Nou, jud. Durostor, a tb.nrtrului Vadana Mihail, sub vArsta de,
25 ani. Cere urgenta.
Sfdintn/ Sinod mencine hotdrirea sa relativ /a vdrsta hirotoniei in
preot 0 iaivita pe P. S. Episcop at Constrinfei sd publice concurs pentru
ocuparea parohiei Baltagiu-Nou, Durostor.
Se infra in ordinea de zi.
P. S. Episcop Nicolae Colas. at Clujului, raportorul comisiunii ca-,
nonica juridica si pentru disciplina, da citire urmatoarelor referate:
1. Tem. Nr. 1031/937. Referatul asupra adresei Episcopiei Ramnicu-
lui Noului Severin Inreg. sub Nr. 825/937, prin care intreabA Sf. Sinod,
da,c6. hotaririle sale referitoare la varsta hirotoniei si la interzicerea.
numirii in parohii nebugetate a seminaristilor, se apnea si celor ce au_
introdus cereri inainte de luarea acestor hotAriri. Comisiunea propune iar
Sf. Sinod hotAraste:
Deciziile sale se aplicil din mornentul cdnd au Post luate.
Prim, urmare cererile introduse incuinte de data clecizifilor Sf. Sinod;
dar nerezoivate pd'nd in momentul Ludrii lor, cad sub preveclertiie acelor
decizii.
In legatura cu aceastA chestiune, iau cuvAntul: I. P. S. Mitropolit
Nicolae at Ardealului, cerand sa se comunice la timp eparhiilor deciziile
Sfantului Sinod.
I. P. S. Patricia*, aratA cA toate se comunica la timp, cu exceptia.
celor din ultima sedintA care nu sunt ratificate, dealt la o noun convo:
care. La propunerea I. P. S. Sale,
Sfdatul Sinod hotardfte ca sunuxrul ?atimei sedince a sa, sei fie
ratificca de Sinodul Permanent.
P. S. Episcop Tit at Hotinului, roaga a se comunica deasemenea
hotaririle Sfantului Sinod, relativ la numirile si transfertulle preotilor se-
minaristi.
I. P. S. Patriarh, arata ca aceasta chestiune se va trata la discutia
regulamentului pentru numirea si transferarea preotilor la parohii.
2. Tem. Nr. 1032/937. Referatul asupra actelor inregistrat sub Nr.
752 si 680/937 ale P. S. Episcop Vartolomeu al Ramnicului Noul Severin,
prin care socoteste adresele facute de I. P. S. Patriarh pe baza hotari-
rilor Sfantului Sinod, in legatura cu stabilirea P. S. Vicar Galaction Cra-
ioveanul la, Craiova, si pe chestia. Maglavit, ca un amestec in eparhia P.
S. Sale.
I. P. S. Patriarh, cedeaza presedintia I. P. S. Mitropolit Nicodim al.
Moldoveii 0 Sucevei.
Comisia constata ca I. P. S. Patriarh n'a facut altceva decal a exe7
cutat hotArIrile Sfantului Sinod. Deaceia propune ca P. S. Episcop Varto--

www.dacoromanica.ro
8urnarele qedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 27

lomeu a& fie invitat sa -si ceara scuze pentru acuzele nedrepte ce le-a adus
I. P. Patriarh.
Sfdattul Sinod priime*te propunerea comisiunii §i invit4 pe P. S.
Episcop Vartolomeu sa -gi cear scuze.
P. S. Episcop Vartolomett al Ramnicului Nola Severin, dupa ce a-
rata cum a inteles hotliririle Sfaxitului Sinod declarb. ca -§i recunoaste ne-
terneinicia acuzelor §i Ca stare cere scuze I. P. S. Patriarh.
I. P. S. Patriarh reia preqedintia aedintei.
3. Tem. Nr. 723/937. Referatul asupra cererii Pr. Stavrofor Vasile
Guma, qeful catedralei mitropolitane din Chisinau, de a fi mentinut in
*acest post, cu toate ca a implinit varsta de pensionare. Comisiunea pro-
pune qi Sfantul Sinod hotarltste:
R,espinge c,enerea numitului preot.
4. Tem. Nr. 677/937. Referatul asupra petitiei mostenitorilor fostu-
lui episcop Iacov al Huqilor, prin care cer satisfacere pentru presupusele
-ofense aduse de P. S. Episcop Nifon al Husilor, raposatului for tats prin-
tr'un interview dat jurnalelor din Hu.i.
Comisiunea gaseste ca interview-ul nu poate fi socotit jignitor, gi
ca atare propune, iar Sf. Sinod primindu-i propunerea hotaraste:
Petitia nuntitilar se plume in dosar.
In legatura cu numirile la parohii I. P. Mitropolit Nicodim al Mol-
dovei si Sucevei, propune urmatoarele: «Sf. Sinod sa is decizia en toate
cererile de numire la parohii, cari vor fi insotite de interventii laturalnice
sa fie respinsea.
La propunerea P. S. Episcop a1 Hotinului,
Sfelntul Sinod trimite propunerea feicutei, la comisiwnea earrontica
juridial ,vi pentru disciplima, on indatorirea de a redacta decizia, care wr-
mewl/ a se publica sub forma de comunicat.
Tern. Nr. 1037/937. P. S. Episcop Ghenadie al Buzeiului, raportorul
-cornisiei canonica juridica si pentru disciplina, da citire referatului asupra
modului de administrare a padurii episcopale a Ramnicului Noul Severin.
La propunerea I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, chestiunea
Se trimite in competimfa Consiliultvi Central Bisericesc.
III. P. S. Episcop Tit al Hotinului, da citire urmAtoarelor referate:
1. Tern. Nr. 1034/937. Referatul asupra cererii pentru un arhiereu-
-vicar in Arhiepiscopia cerere acute de I. P. S. Mitropolit
al Moldovei si Sucevei in calitate de loctiitor de Arhiepiscop si Mitropolit
in Basarabia. Comisiunea, propune a se detaqa temporal un arhiereu vicar
In persoana P. S. Arhiereu Veniamin Ploeqteanul, care at. mearga 1;ti sa
locuiasca la Chisinitu. In cazul ca acest fapt nu s'ar putea indeplini,
apoi hirotoniile de preoti sit se fact de episcopii vecini.
In urma discutiilor la cari iau parte: I. P. S. Patriarh, II. PP. SS.
Mitropoliti Nicodim al Moldovei ri Sucevei, Nicolae al Ardealului, PP. SS.
Episcopi: Tit al Hotinului, Dionisie al Cetatii-Albe si P. S. Arhiereu Ve-
-niamin Ploesteanul, Sftuatul Sinod hotartste:
P. S. Arhiereu Veniamin Ploe.geantil, Vicarul Sf. Arhiepiscopii a
Bucivresstilor, se detaseaz4 temporal oa vicar la Arhiepiscopia Chisinetului.
Ca atare P. S. Sa va merge de indata in Chiqindu, =de va exerci-
ta atrRyuciile ce i-se vor lima de I. P. S. Mitropolit Nicodim al Moldovei Ssi

www.dacoromanica.ro
28 Partea oficia

Buceved, 9n calitate do loctittor de Arhiepiscop al Cidoindului pi Mitropolit

al Basarabiei.
Pe tot timpul detaodrii, P. S. Sa este obligat a loon% la Chi man.
2. Tem. Nr. 1028/937. Referatul Comitetului de directie al Ftevistei
Biserica. Ortodox& Romani", asupra mersului acestei reviste di a iminma.-
ttitirilor tehnice ce mai trebuesc aduse.
I. P. S. Patriarh arata ca, in aclevar Revista. B. 0. R. sub actuala
conducere s'a ridicat la un nivel otiintific malt of este din toate punctele
de vedere superioara. Aduce multumirile I. P. S. Sale intregului oomitet
de conducere m frunte cu P. S. Episcop Lucian at Romanului pi tuturor
colaboratorilor, exprimandu-oi dorinta ca revista sd. se ridice din ce in
ce mai sus, spre cinstea Bisericii ortodoxe roman.
Sf. Sinod ia act cu deplind satisfacfie de relatdrile I. P. S. Patriarh
0 de referatui cornitetului de direccie al revistei aBiserica Ortodox& Ro-
man/I.:I,. Ratified infra total mew' write luate DOM aourtn. de I. P. S. Patriarh
in incelegere oa oomitetul de direcrie, pentru. Manta piers al revistei
aprobd propwnerile factite pentru inibiendtOrea telvniod. Sf. Sinod wince
mulcumirile sale I. P. S. Patriarh, intregtani comitet, precum 0 tuturor
celor care au contribuit to ridicarea revistei.
La orele 13 I. P. S. Patriarh ridica oedinta, anuntand pe cea
viitoare pentru Miercuri, 31 Martie, orele 10 diminea.t.a.

Sedinta din ziva de 31 Martie

Sumarul ,55Yedintei
Sedinta se deschide in palatul patriarhal, la orele 10 dimineata sub
preoedintia malt Pres. Sfintitului Patriarh.
Secretar de oedinta: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar dh citire:
I. Apelului nominal:
aunt prezenti: I. P. S. Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim at
Moldovei of Suoevei qi Nicolae al Ardealului; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu
al Ramnicului, Lucian at Romanului, Ghenadie at Buthului, Nifon al Hu-
ollor, Grigore at Arge. ului, Vasile al Caransebeoului, Nicolae at Oradiel,
Nicolae at Clujului, Tit at Hotinului, Dionisie al Cetatii-Albe, Andrei at
Aradului of Gherontie at Constantei; PP. SS. Arhierei: Veniamin Ploe-
oteanul, Galaction Craioveanul al Irineu Taxgovioteanul; absenti: P. S.
Episcop loan at Armatei of P. S. Arhiereu Ipolit Radituteanul jar in con-
cediu: I. P. S. Mitropolit Visarion al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Coma-
al Duniirii de Jos; PP. SS. Arhierei: Harlon 13/1.c9oanul Ed Vasile Ue
Molnar'.
II. Sumas/nth/4 gedinfei preoedente:
La sumar P. S. Arhiereu Veniamin Ploeoteanul ia cuviintul rugikad
8f. Sinod sit is act ca. nu poate merge la Chioinau of ca atare at se rearing.
asupra delegatiei ce i s'a dat.
I. P. S. Patriarh Grata ca n'ar avea nimic de zis asupra aoeatei
delegitri decitt numai aceea ca. aici la centru are neapitratil nevoie de del

www.dacoromanica.ro
 Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 29

arhierei. Ca atare dace P. S. Veniamin ar merge in Chisinau, atunci Sf.

g Sinod va trebui sic. se gancleaseA a-i da un alt arhiereu In loc.
In urma. discutiilor la care mai iau parte: I. P. S. Mitropolit Nico-
lee al Arclealului si P. S. Episcop Tit al Hotinului, Sf5.ritul Sinod hotaritste: g3 g
la act de renuntarea P.S. Arhiereu Veniamin Ploefteanul pi in-
drwmd pe I. P. S. Locciitor de Arhiepiscop 9i Mitropolit in Chi Ondu, ca
pontru hirotaniile de preoci din cuprinsul Arhiepiscapiei ChiOndului, §i
pontru eventuale slujbe arhiereqti sd se adreseze PP. SS. Episcopi din epar-
Itiile vecine. CI
lol
vicar arhiereu la Chis.indu. 4vi a
In aoest timip Sf. Shad oontinv4 a studio problema trinaiterii unit/

Cu aeeste ccmipletetri Sfdtritul Sinod verified gi aprobd sumarul fe-

o
dinfei precedente.
g
III. Coni,unicdri:
Tern.. Nr. 1061/937. P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul roaga
Sfltntul Sinod sa-1 inlesneasr-d stabilirea la Craiova, obligand pe P. S.
Episcop eparhiot sit is masuri pentru a i se pune la dispozitie locuinta $
a putea servi linistit in Catedrala din Craiova.
Se trimite P. S. Episcop at Rammicului Noului Soverin spre a fi ii4ari
satiafdoutd.
2. Directorii ziarelor (Glasul Munteluir, qi cLuptatorul, din Cernauti
211P
protesteath contra neadmiterii for la lucrarile Adunarii eparhiale din
Cernauti.
Sfelintul Sinod roagd pe I. P. S. Patriarh sd trintitd o te/egranici
Adundrii Eparhiale Cernduji, In care, sd se orate obiectul telegram:al P.A4
csuveranitatea Adundrii eparhiale de a admite sou nu pe ziaristi is dasher--
tcri.
3. Tern. Nr. 1058/937. Licentiatul in teologie Radulescu N. Alexandru
magi Sfantul Sinod sd -i aprobe a fi hirotonit preot in stare de vaduvie.
Se trirnite tot compettinfa Sf. Arhiepiscopii a Buouraqti/or.
4. Tern. Nr. 1060/937. P. S. Episcop Nifon al Husilor depune refe-
ratul asupra reclamei contra P. S. Sale, semnata de sapte preoti din
Hu*.
Se trimite spre studiere i referire la ocnnisiuneoi camonicei-juridicd
pi pontru diseiplind.
Se intro in ordinea de zi.
P. S. Episcop Vasile al Carantsebegului, raportcrrta comisiunit pen-
tru doctrind ygi vial religioasd, dd citire urnultoarelor referate ale C07724-
Mona:
1. Tem. Nr. 1062/937. Referatul asupra datei St. Pa.ti pe anul victor.
Comisiunea propune car Sf. Sinod primindu-i propunerea hotaraste:
Sfintele Pesti pe anul Miter 1938, se vor sdrbdtori in ziva de Du-
minicd 24 Aprilie.
Biroul Sfdntului Sinod va ingriji pentru intoomirea ea/endartaul pe
1938, trimicandu-I din amp tuturor eparhiil.or pentru a-I tips ri in cadrul
obiptitat al oalendarelar eparhiale de pawl arum.
2. Tem. Nr. 1063/937. Referatul asupra circularei data de Episoopul
militar relativ be oficierea slujbei inmormantarii la sinuci4 Comisiunea

www.dacoromanica.ro
30 Partea oficialA

propune a se anula circulara Nr. 942/927, data de Episcopul militar, Eg

sa dispuna ca a.sistenta religioasa la cei sinuci$i, atunci cand li s'ar putea
-acorda, s5 fie facutA fart', fast, Ora procesiune, stwarqindu-se ritualul pre-
scris nuniai la cimitir.
In urma discutiunilor la care iau parte: I. P. S. Patriarh, I. P. S.
Mitropolit Nicolae al Ardearului, P. S. Episcop Tit al Hotinului si P. S.
Arhiereu Irineu Targovisteanul, Sf&ntul Sinod hotarii.ste:
1. Auuleazd circulara Nr. 9421927, referitoare la sinucigaqi, datd de
P. S. Episcop militar;
2. Cererile de asistenca religioasd pentru sinucigi vor fi solupianate
de PP. SS. Chiriarhi de la caz lu caz, avanclu-se in vedere cd acolo undo
va fi posibild acordarea asistencii religioase, sd .se Mod lard fast fi numai
de un singer preot.
3. Tern. Nr. 1064/937. Referatului conaisiunii asupra cererii pr, Eugen
BArbulescu de a i se aproba tipA.rirea unor tablouri religioase. Comisiunea
propune respingerea cererii.
SfAntul Sinod in urma propunerii facutA. de I. P. S. Patriarh qi P.
S. Episcop Tit al Hotinului hotara.ste:
Tablourile prezentate vor fi Incredintate unei comisiuni compusd din:
P. S. Episcop Tit al Hotinului qi pictor'id Gh. Rum, care sub pregedincia
I. P. S. Patriarh vor face toate observdri/e asupra indreptdrilor care tre-
buesc sd fie fdcute la csceste tablouri..
Tem. Nr. 883/937. Adresa Sf. Episcopii a Hotinului referitoare la
situatia canonic,a religioasa a casatoriei familiilor de evrei botezati.
P. S. Raportor pone chestiunea direct In discutiune,a, Sfantului Si-
nod, Hi& a intocmi un referat special. In urma discutiei la care iau parte:
1. P. S. Patriarh, P. S. Episcop Tit al Hotinului si P. S. Arhiereu Irineu
'Taxgoviateanul, Sfbntul Sinod hotaraste:
Chestiwnea se trimite din non la Sinodul Permanent spre a fi stu-
ta temeirnic.
II. P. S. Episcop Grigore al Argefului dd citire urnultoarelor refe-
rate, tentocmite tot de comisiunea pentru doctriml, pi viatd religioasd.
1. Tern. Nr. 1065/937. Referatul asupra vizitelor canonice din cu-
prinsul eparhiilor respective facute de I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardea-
lului, P. S. Episcop Vartolomeu al RArrmicului Noul Severin qi P. S. Epis-
cop Vasile al Caransebesului. Comisiunea propune ai Sf. Sinod primindu-i-o
hotaraste:
la act de viaitele canonice fcicute.
Se interviste la Ministerul Instrucciunii sd pldteascd din vreme sa-
Jariile invdfdtcrrilor romdni din Banatul sdrbesc.
2. Tem. Nr. 1066/937. Referatul asupra cererii episcopiei FtArani-
cului Noului Severin de a se interveni la locul In drept, pentru punerea
de acord a codului civil cu dispozitifle canonice.
Comisiunea propune ca In cazul cand se prezintA episcopilor tineri
cununati civil In grade de rudenie neadmise de canoane, sa avizeze la
anumite canonisiri, dar sa le dea binecuvantarea oficierii cununiei religi-
,oase. In urma discutiei si clarificb.rilor reiesite din ea, Sf. Sinod hotAxaste:
Se mentine in aceastd chestiune practica locald de pawl acorn din
.fiecare provincie.

www.dacoromanica.ro
Sumarele qedinte/or Sfantului Sinod din anal 1937. 31

2. Tem. Nr. 750/937. Adresa Arhiepiscopiei Sibiului prin care roaga

Sfantul Sinod sA revad& Statute le «Oastei Domnulub, aprobate in sedinta
dela 26 Noemvrie 1936, In urma revizuirii ce le-a facut pentru a le pune
in concordant& cu legea persoanelor juridice a statului.
Dupa citirea pe articole a acestor statute primindu-se adaogirile
facute se hot5.ril4te:
Sfantul Sinod aprobd Statute le pentru orgcmtizarea (Oastei Dom-
nului), compose dint 51 articole 0 ouprinse in textul de mai jos.
1. P. S. Mitropo lit Nicolae al Ardeahauti., inforineaza Sfantul Sinod
a va tipari In Sibiu aceste Statute ai va trimite fiecArei chiriarhii cate
tin numar de exemplare din ele, impreun& cu oare care orientAri relativ la
aplicarea lor, si roag& pe PP. SS. Chiriarhi srt le dea toatt. atenlia.
Sfdntul Sinod is act.
La orele 13 I. P. S. Patriarh ridic& qedinta anuntAnd pe cea viitoare
pentru ratline Joi 1 Apri lie orele 10 dimineata..
PREEDINTE, Secretar,
(ss) MIRON (ss) GALACTION CRAIOVEANU

STATUTELE SOCIETATII MISIONARE ORTODOXE

«OASTEA DOMNULUI».
CAP. I.
Numele, caracterul 9i durata societacii.
Art. 1. In cadrele Bisericii ortodoxe romAne se infiinteaza Socie-
tatea, misionara ortodox5 «Oastea Damnuluix sau prescurtat «Oastea
Domnalui).
Art. 2. Ea poate functiona numai cu bineeuvantarea Bisericii al
sub indrumitrile jai controlul ei exercitat:
a) prin episcopul locului;
b) prin delegatii lui cu autorizalia scrisa;
c) prin-Sfantul Sinod.
Art. 8. Iii recruteaza membrii liberi, far& nici un fel de constran-
gere din afara, constituind un voluntariat crevtin ortodox.
Art. 4. Sediul central al Societ&lii «Oastea Domnului) ramane ova-
cul Sibiu.
Va avea Ins& atatea sectii, eate eparhii va numara Biserica orto-
dox& romans..
Art. 5. Societatea misionara ortodox& tOastea. Domnuluib este per -
soan5. moralA.
Sectiile eparhiale sunt filialele ei; ele ins& sunt in drept a se con-
stitui in persoane juridice separate, forrnand dug', aceastA constituire o.
tmiune cu celelalte sectii, sub conducerea organizatiei centrale.
DespartAmintele si cercurile sunt subdiviziuni de secliune.
Art. 6. Timpul functionarii este nelimitat.
Art. 7. Numele de Societatea misionar& ortodoxA «Oastea Dorn-
nului sau prescurtat «Oastea Domnului) nu poste fi uzurpat de nici
all& societate sau asociatie. Impotriva celor ce vor abuza de numele el,,
se va cere scutul legilor civile.

www.dacoromanica.ro
32 Partea oficlalg

CAP. IL
Boord qi mijloacele Societapit misionere ortodoxe cOastea Domaturuip.
Art. 8. Scopul Societatii este:
a) preamarirea lui Dumnezeu prin gandul, cuvantul si fapta de
orice clipA a fiecti.rui membru al el;
b) pastrarea 0 practicarea ortodoxiei, facand din ea putere vie si
Iucratoare in toate imprejurtirile vietil crectinecti;
c) deprinderea virtutilor durruiezmAi 0 celor castigate qi stivtir-
*tree faptelor iubirii crestinesti, adeca a faptelor milosteniei trupesti si su-
fletesti;
d) a face pe membrii ei sa lupte far& odihna impotriva tuturor
gandurilor, sin4irilor si cuvintelor cars pot necinsti pe Dumnezeu si mahni
un suflet cu adevarat crestin;
e) a obisnui pe membrii ei la iubire de adeviir si de dreptate si
la trezvire in orice imprejurari s'ar afla el;
f) a indemna pe membrii ei sa ocoleasca judecatile, supunAndu-se
hotaririlor Sfatului Paoli care va lua flint& in cadrele SocietAtil;
g) a deprinde pe toti membrii cu ascultare, supunere si cu buna-
vointa fata de mai marii (Castel Domnuluiy) si fata de autoritAtile biseri-
cestl si civile, dovedind In e.ceea.% vreme smerenie, dragoste crestineasca
si buntivointa feta de toti crestinii;
h) de a deprinde pe toti membrii sa fie gata la implinirea f(srti
sovaire a tot ce este spre binele si inaintarea. Bisericii ortodoxe si a (Ca-
stel Doranuluhr;
i) a dobandi dela autoritatea bisericeasca eparhiala designarea in
eparhie a unei miknAstiri cu calugdri intelegatori si devotati lucrului
Domnului urmarit de aceasta. Societate, la care cOastea Domnului) sa
poata face pelerinaj anual pentru reculegere si intfthre, la o zi hotarita
in deplinit intelegere cu Chiriarhul locului;
1) de a ridica pe panialitul romanesc prin munca d obolul ostasilor
Domnului si al binevoitorilor Societatii o rnandstire de calugari gi alto de
cdlugdrife, in primul rand pentru ostasii, cari luminati de Domnul ar vrea
sa intre in cinul monahal.
Manastirile infiintate de cOastea Domnuluii) se vor conduce dupli
oranduiala manastireasca in vigoare in biserica ortodoxa.
La aceste mAnAstiri se vor intemeia;
1. Scoala de misionari laici si monahi;
2. Azile pentru batrani si batra.ne neputincioase, taxi n'au pe ni-
meni, sa-i ingrijeasca;
3. Orfelinate cu scoala de lipsa pentru copriii fare ambii paring;
4. Spitale si sanatorii pentru crostini;
5. Diverse ateliere, cum ar fi tipografie, zincografie, pictura Wee-
riceasca, ornamentatie bisericeasca, legatorie de carti, covoare, cusa-
turi, cu angajati exclusiv dintre ostavi probati;
6. Cu Institute de indreptare pentru cei sau cele pierdute on robite
de diferite patimi;
m) de a intemeia pe intreage. tare cu cea mai mica cotizatie pe-
sibilii un fond de ajutorare la froviornainitOre;iexclusiv pentru cei din cOa-
stea Domnului);

www.dacoromanica.ro
Sumarele cedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 33

n) de a Imputina analfabetismul, tinand cursuri de scris-cetit In

vederea cetirii cartilor sfinte;
o) de a feri pe membrii sAi de scrisul ci de programele distrugA-
toare de neam, de biserica ei ucigAtoare de suflet, deci de a lupta neo-
bosit impotriva ducmanilor Bisericii ortodoxe ci ai neamului nostru;
p) pan9. la desvoltarea unei manAstiri cu acest caracter, de a cere
autoritlitii bisericecti Infiintarea de ccoli sau cursuri pentru pregatirea
de misionari laici, colportori, pentru ingrijirea bolnavilor, neputinciocilor,
orfanilor, in legatura cu ccoalele de cantareti din eparhie;
r) a lupta impotriva scrierilor, cantecelor si reprezentatiilor tea-
trale 41 cinematografice cu caracter imoral;
s) a sustine ci lupta pentru sfintenia si indisolubilitatea asiitoriel
crectine, impotriva divortului ci a avorturilor.
Art. 9. Mijloacele pentru ajungerea scopurilor propuse sunt cele pe
cars le pure la Indemana fiilor sai Biserica ortodoxa ci anume:
a) apa cea vie a Sf. Scripturi, numai editia Sf. Sinod;
b) cetirea din cartile sfintilor Parinti;
c) participarea in toate duminecile 01 sarbatorile la Sf. Liturghie
ci sf. vecernie, In frunte cu conducatorii Societatii;
d) rugaciunea in comun In casa de adunare ci In biseria afar% de
serviciile divine randuite de Biserica;
e) lamurirea cuvantului Domnului de catre preoti ci de care cel
autorizati de Episcopul locului;
f) impart4irea cu Sfintele Taine regulat In fiecare din cele patru
posturi de peste an ci la dorintA ci mai des;
g) publicarea la centru ci la sectii a unor foi de zidire sufleteasca,
care vor primi colaborarea tuturor ostasilor cu darul scrisului;
h) publicarea ci colportarea de carti bune, ziditoare ci ma.ntuitoare
de suflet, fie editate de societate sau de altcineva;
4) prin colportarea de icoane si alte obiecte crectinecti ortodoxe;
1) prin pelerinajii la mAndstiri ci la bisericile catedrale din centrele
eparhiale;
m) prin mijloacele& materiale ce se vor putea agonisi la societate.
1. Din darurile benevole ale celorce intr.& In (Oastea Domnuluh.
2. Din daniile binevoitorilor societatii;
3. Din cactigul ce eventual s'ar realiza prin colportaj ci pe urma
foilor;
4. Din venitul banilor depuci de fondul de Inmormantare;
n) prin Infiintarea unui fond al Mild Crestine pentru ajutorarea
celor lipsiti, mai ales In vreme de iarnA, fie cu hrana, fie cu lemne sau
haine ci unde e posibil prin sustinere de cantine;
a) prin conferinte ci cezatori biblice:
1. Dumineca si sarbatoarea dup. vecernie;
2. In una sau doua seri peste sAptrunimA;
p) prin. Infiintarea ci conducerea de biblioteci potrivite scopulul
propus;
r) prin Infiintarea de fanfare ci de coruri religioase;
s) prin ingrijirea ci Infrumusetarea locasurilor Domnului ci a el-
mitirelor, In spirit ortodox;
Partea Oficiald 3

www.dacoromanica.ro
34 Partea oficialli

t) prin comunicarea intre membri a experientelor de via crestinA;

u) prin sarbAtorirea cu demnitate in toate pa/111e a martirilor bi-
sericii noastre si a eroilor nationali;
v) prin colaborarea cu alte societati ortodoxe cu stop similar din
teat, si chiar de peste hotare cu aprobarea Sf. Sinod.
CAP. III.
Despre membri i datorinfe/e /or.
Art. 10. Membru al (Oastei Doinnuluiz poate fi orice credincios al
Bisericii ortodoxe fie barbat, fie femeie, laid sau feta sfintita.
Nu se pot primi:
a) persoanele divortate, din pricina carora s'a desfAcut cAsatoria,
pan& la pocainta.
b) persoanele cari trliesc in concubinaj, pan& la intrarea for in
ritndulalA.
Art. 11. Celce vrea sA intre in societate va face declaratie scristi.,
cu toate datele cerute de regulament, pe care-o va prezenta secretarulul
cercului. Asupra primirii decide adunarea generals a societatii.
Art. 12. Nu se pot incase cotizatii de membrii.
Fiecaxe membru e liber sa face orice dar societatii.
Art. 13. Orice membru poate face danii si cu stop precis, data ca-
dreaz5, cu caracterul societatii.
Asemenea donatii pot face societatii si ceice nu voesc a se inscrie
ca membrii.
Daniile cu stop precis la nici un caz nu pot fi intrebuintate altfel
decal asa cum a dispus donatorul.
Art. 14. Membrii societAtii pot fi:
a) osta,si incepatori;
b) ostasi deplini;
a) Ostasi tncepdtori se numesc membrii cari au cerut inscrierea in
cOastea Domnului), au primit aprobarea, dar n'au implinit Inca doi ant
dela primirea in societate.
Implinesc toate indatoririle celorlalti membrii, dandu-si fiecare si-
ll/4a a se arAta vrednic de primire definitive in (Caste).
N'au drept de a vota in adunarile tOastei), nici dreptul de a 11
alesi.
b) Dupe implinirea a doi ani de incepator, dece s'a dovedit vred-
nic, va fi primit in tOastea Domnului) cu titlul de ostas deplin. Primirea
se face intr'o adunare sarbatoreascA ci cu acest prilej tend semneaza, le-.
go.mantul in dublu exemplar.
Textul legamantului se va stabil' prin regulamentul explicativ al
acestor statute. .
Legamantul se contrasemneazit in adunare de presedinte sau vice-
presedinte si de secretar si se prevede cu data depunerii.
Dace ostasul incepator nu de dovada deajuns de supunere la o-:
rAnduielile cOastei), va fi sfAtult sa mai incerce un an, deci nu I se
va cere Inca legAznetnt.
Art. 15. Drept de a fi alesi in fruntea organizatiilor (Castel Dom-
nului), nu au decat ostasii deplini.

www.dacoromanica.ro
Sumare le eedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 35

Art. 16. Ceice fac Societatii daruri In bani. ptimant sau cltidiri
nu sunt Inscriei In cOastea Domnulub, primeso nur_ele de cbinefacdtori).
Ceice fac donatii mai mart de 5.000 lei, vor purta numele de .xnutri
binefetcatori) ai trOastei Domnului*.
Art. 17 Ostaeii incepatori nu pot purta vre-un semn vtizut deosebit.
Ostaeii deplini pot purta o insigna pe piept.
Forma insignei se va hotarl prin Regulamentul explicativ,
Art. 18. Datorintele membrilor sunt cele fixate prin scopurile gl
mijloacele Societatii [art. 8 el 9].
Regulamentul explicativ le va desvolta pe larg, arlitan.d ce trebue
ea fac* din partea sa fiecare ostae.
Art. 19. Membrul eau membril, care nu vor Implini toate obligatiile
regulamentare, intaiu vor fi facuti bagatori de seams. Daca nu se vor
Indrepta, vor fi dojeniti In scris de Sfatul desparttunantului; &tea nici
&pit aceasta dojana nu dau semne de revenire la calea cea bunk se vor
da afar de catre Sfatul sectiei din care face parte cercul lor, cu ma-
joritate de vottui, cu drept de apel la adunarea generallt, motivand
scuza sa.
Inapoi nu se mai poate primi, decal dupa un timp de cainta. Du-
rata timpului de dant& se hotareete de duhovnicul cercului din rare
face parte. Atunci iaraei incepe cu a fi ()Awl Incepator cu celelate
pe rAnd.
Art. 20. Despre membril se vor purta registre In ordine cu toate
datele din legamant stet la cerc, cat ei la despartamant.
La sectie ei la centru se va purta numal evidenta statistics.
Amanuntele se vor stabili de Regulamentul explicativ.

CAP. IV.
Orgastizarea Societatii. Cerc. Desparletmant. Beetle. Centru. Despre
Aduriarile Societdpi.
Art. 2/. Toti menibrii, fie ostaei incepatori, fie deplini de pretu-
tindeni formeaza una aceeael societate misionarti cOastea Domnului,.
Pentru o buns impiirtire a lucrului, ea se lmparte In cercuri,
despartiiminte, sectii el organizare centrals, fiecare cu o conducere ase-
manatoare el sub ascultarea celei imediat superioare.
Art. 22. Cel putin 20 membri aflatori lute° parohie, formeaza
un cerc at cOastei Domnului).
Daca nu sunt 20, ceice aunt se alaturti la cel mai apropiat cerc
pans vor ajunge sa fie 20 membri, cb.nd vor cere despartamantului sa-1
recunoasca drept cerc al parohiei respective.
Amanuntele de urmat in cazul Infiintarii rectmoaeterii until
cerc, se vor stabili prin Regulamentul explicativ.
Art. 23. Toate cercurile dintr'un protopopiat formeaza tin despar-
tamant; toate despartamintele dintr'o eparhie vor forma o sectie a aOas-
tei Domnului); tar toate sectiile Impreuna alcatuesc societatea Intreaga
numita Societatea misionard ortodoxd cOastea Domnului) eau pe seurt
40astea Dotnnului,.

www.dacoromanica.ro
36 Partea oficiala

Art. 24. Fiecare parte component& a aOastei Domnului) va avea

o conducere alcatuita din:
a) un precedinte de drept, din cler;
b) doi vice-precedinti, cars pot fi laid;
c) tin secretar;
d) doi secretari ajutori;
e) un sfat compus din patru membri la cerc, din vase membri la
despart&mant, din 12 membri la sectie, iar eel al Centrului din 25 membri:
f) un easier;
g) trei cenzori, aleci, afar& de precedintele de adunare anume pen-
tru alegere, chemata din bun& vreme.
Felul cum se va urma fn adun5xile de alegere se va arata ama-
nuntit in Regulamentul explicativ.
Art. 25. Precedintele Cercului este de drept preotul imputernicit
de Episcopul locului, al desp5.45.m&ntului protopopul, al sectiei Episcopal
locului sau delegatul situ, al centrului Ierarhul locului.
Toti vor avea numirea scrisa a Chiriarhului local, iar Ierarhul
conducator al centralei va priori incuviintarea din partea Sf. Sinod.
Primul organ de conducere vi de control al Centre lei va fi numit
pe timp de 3 alli de mitropolitul Ardealului, cu incuviintarea Sf. Sinod
al Bisericii ortodoxe romane.
Deasemenea, pe acelaci timp, chiriarhul local este in drept a
numi primul organ de conducere vi de control al sectiei eparhiale.
Chhiarhii locali cunt in drept s& dispun& alegerea conducerii vi
cenzorilor sectiei respective vi inainte de expirarea termenului de 3 ani
Art. 26. Toti conducatorii trebue s& primeasca binecuvantarea
Ierarhului locului, conform sfintelor canoane. Pam& nu primesc aceastii
binecuvantare, nu se pot socoti fn fruntea «Castel», chiar data la alegere
au intrunit totalitatea voturilor.
Art. 27. Alegerea celor dela art. 25 lit. bg vi art. 29 se face pe
vase ani.
Dup& trecerea celor case ani pot fi reelect fie toti, fie numai
singurateci.
Art. 28. Pentru mai bun& ducere la indeplinire societatea va mai
alege:
a) in fiecare cerc vi desp&rtamant cater
1. Un Sfat al pAcii, compus din trei membri, pentru impAcarea
neintelegerilor dintre membri;
2. Doi sau trei membri cercet5.tori vi ajutatori ai celor bolnavi vi
neputincioci;
3. Unul sau doi purtrttori de grij& ai celor orfani vi ai celor ba-
tritni far& sprijin.
Acectia vor lucra Cu toat5. grija sub conducerea Sfatului cercului
sau al desp&rtitmantului;
b) Un colportor de incredere, care va face vi serviciul de bibliote-
car, cand societatea va avea vi biblioteci.
Regulamentul explicativ va ar&ta amanuntit datorintele fiecaruia.
Art. 29. Nimeni din cei aleci nu poate refuza cinstea ce i se face,

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sf&ntului Sinod din anul 1937. 37

afar& de caz de boall ci de neputinta trupeasca.

Art. 30. In caz de moarte sau cand unul din eel ales' in frunte se
departeaza pe timp mai indelungat din comma, va fi inlocuit cu unul
dintre cei aleci pentru Sfatul pacii sau pentru bolnavi ci orfani.
Art. 31. Nimeni nu poate demisiona pan& la implinirea celor
case ani.
Dacti nu is parte la lucrarile ee i se cer, poate fi exclus din socie-
tate, conform Statutelor de feta.
Art. 32. Toate incredintdrile «Oastei, stint onorifice afar& de
cazul, ca sunt trimici de cerc, despartdsnant sau sectie undeva, wade 11
se cere cheltuiala mai mare.
Art. 33. a) Fiecare component& a Societatii misionare ortodoxe
40astea Domnulub> chiverniseste insai, prin organele sale de conducere
patrimoniul destinat trebuintelor sale, sub controlul componentei su-
perioare, in limitele veniturilor ci patrimoniului ce-i este destinat. Fie-
care components prin organele sale de conducere, poate angaja rdspun-
derea proprie materiala, nu ins& a altei componente, fie egald, fie supe-
rioara. Raspunderea material a Centralei poate fi angajata exclusiv prin
organele centrale.
b) Toate daniile ce se fac de membrii la inscrierea in Oaste, jtim5-
tate raman cercului, iar cealaltd jumatate se trimite Sfatului sectiei pen-
tru a ajuta lucrul eel mare. Sectia va trimite despartamintelor si
4% centrului.
Celelalte danii cu stop precis se admhaistreaza de organizatia Ca-
ruia i-au fost incredintate.
Daniile pentru mandstirile (Oasteiv se vor trimite la Sf. Sinod.
Art. 34. Amdnuntele cu privire la functionarea ci activitatea cercu-
rilor, despartamintelor, sectiilor ci centrului, cum ci cele cu privire la
datoriile fiecdrui ales in fruntea acestora se vor impart4i prin Regula-
mentul explicativ.
Art. 35. Fiecare cerc, despdrtamitnt, sectie ci centru vor tinea trei
felurl de adunari:
a) Adunari de zidire sufleteasca;
b) Adundri administrative;
c) Adundri de alegere.
Art. 36. Cercul tine adunari de zidire sufleteasca de cateori vrea
elptd.manal; Dumineca ci sarbatoarea,, dupa vecernie, obligator.
De alegere numai and se poruncecte a se face alegere (la case ani).
De controlare a mersului societatii de doul-ori pe an, totdeauna
ins& Inainte de a se tinea adunarea despartamantului.
Art. 37. Despartam&ntul tine adundri de zidire sufleteasca cel putin
°data pe an, aranjand pelerinagii la protopopiat, ori la alte locuri impor-
tante sub raport bisericesc.
Cu ocazia acestor adundri, in se:lint& separatd, se vor tine ci cele-
lalte feluri de adundri.
Toate adunarile for se vor tine inainte de adunarea sectiei.
Art. 38. Sectia va tine adunarile ca ci despdrtdmintele in tot anul
In timpul dela sarbatoarea Invierii Domnului pan& la Pogorirea Duhului
Sf&nt, la centrul eparhiei sau uncle aproba Chiriarhul locului.

www.dacoromanica.ro
38 Partea oficiall

Art. 39. Asociatia Intreag& tine aduniiri In fiecare an: la sediul tel
In Sibiu ci pe rand la centrul mitropoliilor si al episcopiilor.
Adunarile pe tar& ale (Oastei Domnulub. se numesc congrese.
Primul congres dupe reorganizare se va tine la Sibiu.
Zile pentru congres se fixeazil cele ale Pogoririi Duhului Sfant.
Art. 40. a) Adunarea centralei va decide:
1. Asupra prestatiilor membrilor;
2. Asupra formelor de convocare a adunarii generale;
3. Alegerea de conducere, cu exceptia presedintelui, de censori, Si
organele dela Art. 29 ci asupra revocarii mandatelor de conducere iii
Control, tend prin culpa si actele lor pericliteaza interesele societatii.
Mandatul presedintelui de drept nu este revocabil;
4. Asupra formelor de convocare a oricarei adun5.ri;
5. Controleaza activitatea $i gestiunea conducerii;
6. Exprim& deziderate pentru modificarea statutelor.
Modificarea se poate face valabil numai prin hotarlrea chiriarhu-
lui, aprobata de Sf. Sinod;
b) Adunarea general& a sectillor decide privitor la sectie In .eau-
iele dela 1, 2, 3, 4, si 5 si in ultima instants asupra excluderii membrilor;
c) Adunarea general& a despartamantului alege organele sale de
conducere, control, precum si cele dela Art. 29 ci controleaza activitatea
41 gestiunea lor;
d) Asemenea ci adunarea general& a cercului, care se pronuntA el
asupra primirii ostasilor;
e) Conducerea este organul executiv al adunarilor, decide In toate
chestiunile, can nu aunt rezervate adunaril generale.
Art. 41. Adunarile de zidire sufleteasca se tin cu wine numiir al
(osta.,ilor) prezenti.
In cercuri si desp5.rtiiminte adun5.rile administrative ci de alegere
aunt legal constituite cu jumatate plus unul din membrii Inscrisi. La a
doua convocare, den& la prima nu s'au prezentat membrii in numar
suficient, se poate decide cu majoritatea absolute (adeca jum&tate plus
unul) acelor prezenti oricare ar fi nurna.rul lor.
Adunarea general& se convoaca dupe rnodalit5.tile obicinuite pen-
tru adunarile parohiale in Biserica ortodox5. romana.
Adunarile generale administrative si de alegere ale sectiilor epar-
hiale ci ale centralei sunt legal constituite, dac& sunt prezenti 20 membri.
Convocarea lor se face prin ziarele oficiale eparhiale Zvi prin pu-
blicatiile periodice ale cOastei Domnului,, sau pe orice tale gaseste de
cuviint& conducerea.
Hotaririle se dau cu majoiitatea voturilor celor prezenti.
Regulamentul explicativ va da amanuntele cu privire la functio-
narea si activitatea adunArilor.
CAP. V.
Dispozitii generale ,i finale.
Art. 42. Toti Ierarhii Bisericii ortodoxe romane, I. P. S. Patriarh el
II. PP. SS. Mitropoliti, PP. SS. lapiscopii si PP. SS. Arhierei Vicari, aunt
presedinti de onoare ai centralei Societ5.til religioase c Oastea Domnului).

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 39

Orice adunare a (Castel: si orice cedinta de afat o conduce efectiv

ierarhul In eel mai malt grad canonic.
Art. 43. Dace pe langa o biserica sau parohie exist& o societate
similara, acolo se poate infiinta 4COastea Doranului:, dacd episcopul locului
Crede ca este in interesul superior al Bisericii.
Art. 44. Societatea cOastea Domnului: singura nu se poate desfiinta
niciodata.
Episcopul locului este In drept s& disolve oricand oricare compo-
nentA a societatii dependenta Eparhiei sale, si ad revoace mandatul ori-
carui organ de conducere sau central.
Mitropolitul, presedinte de despartamant al societatii, chiar data
exercita drepturile de presedinte prin delegati, cu avizul Sf. Sinod in drept
a disolva oricand societatea si a revoca fart. avizul Sf. Sinod mandatul
raembrilor din organul de conducere si control al Centralei.
Autoritatea bisericeasca, conform dreptului bisericesc II a sf. Ca-
noane, o poate desfiinta oricand, data se abate dela ascultare fat& de In-
vittaturile si randuelile Bisericii.
Art. 45. <Oastea Domnului) nu poste lua nici o alt& directie afar&
de cea ardtatd. prin aceste statute 0 regulamentul for explicativ.
Cine va incerca abatere, va cddea sub aiurisanie arhiereasca, tar
de este preot sub judecata pant. la pedeapsa caterisirii.
Art. 46. In caz de desfiintare fie a cercului, fie a despArtamantului,
averea in bani, fondurile cu destinatie speciald sau mice altfel de avere,
tree la organizslrea imediat superioara, tot in favorul (Castel Domnuluis.
Iar tend s'ar stinge o sectie intreaga, atunci averea el trece la eparhie
pentru un stop similar cu eel urmarit de <Caste Et Dorimului:.
Art. 47. Litre (ostas, 0 conducere, !titre ostas 0 societatea In-
treaga sau pdrtile ei componente, precum 0 !titre societate si BisericA
nu se pot naste procese sub nici un motiv, afar& de cazurile referitoare la
gestiune incorecta sau furt in averea societdtii.
Art. 48. Toti membrii actuali ai (Castel Domnului:, care au Im-
plInit doi ani dela intrare in societate, se socotesc ostasi deplini.
Art. 49. Prezentele statute vor fi 16.murite pe larg si sub forma de
chemare la inteleapta ajutare la lucrul Domnului In un Reg-ulament
explicativ, care se va impartasi si el de aprobarea Sf. Sinod.
Art. 50. Nici statutele, nici regulamentul explicativ nu pot fi modifi-
cate fdra prealabila incuviintare a Sf. Sinod.
Dupa aceasta incuviintare, modificdrile pot fi discutate de congresul
(Castel Domnului:. Devin valabile numai dupe aprobarea Sf. Sinod.
Art. 51. Statute le de fats au fost aprobate de Sf. Sinod in sedinta
sa dela 26 Noemvrie 1936 si reva.zute In sedinta sa dela 31 Martie 1937.
Dela aceasta data devin obligatorii pentru toti cati se tin de (Castes
Domnuluiv.

www.dacoromanica.ro
40 Partea oficialt

Sedinta din ziva de 1 Apri lie

Sumarul edin[ei.
Sedinta se deschide in palatul patriarhal, dimineata la orele 10,
sub presedintia I. P. S. Patriarh.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar db. citire:
I. Ape lul nominal.
aunt prezenti: I. P. S. Patriarh Miron; si I. P. S. Mitropolit Visarion.
al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului Noului Severin,
Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzzlului, Nifon al Husilor, Grigore al
Argesului, Vasile al Caransebesului, Nicolae al Oradiei, Nicolae al Clujului,
Tit al Hotinului, Andrei al Aradului si Gherontie al Constantei; PP. SS.
Arhierei: Veniamin Ploesteanul, Galaction Craioveanul si Irineu Targo-
visteanul; absenti: II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim al Moldovei si Su-
cevei si Nicolae al Ardealului; PP. SS. Episcopi: Dionisie al CetAtii Albe,
loan al Armatei si P. S. Arhiereu Ipolit Radauteanul iar in concediu:
P. S. Episcop Cosma al Dunarii de Jos; PP. SS. Arhierei: Ilarion Baca-.
oanul si Vasile de Rasinari.
II. Sumarul gedintei precedente:
La sumar is cuvantul P. S. Episcop Vartolomeu al Rdmniculul
Nou lui Severin qi referindu-se la hotarirea privitoare la cas&toriile reli-
gioase, cere s& se stabileasc& o norm& de conducere pentru toate eparhiile.
P. S. Episcop Tit al Hotinului arata ca acest lucru se va preciza
In regulamentul pentru desfacerea cazdtoriilor religioase.
Pus la vot sum.arul f edintei precedente se verified i se aprobd.
III. Comunicdri.
I. P. S. Patriarh d& citire telegraraei semnat& de mai multi consi-
lieri eparhiali, de profesori universitari si alti credinciosi din Chisinau,
prin care eer a se interveni la Ministerul de Interne s6, schimbe data ale-
gerilor municipale din Chisinau, fixata tocmai in ziva de 29 Aprilie a. c.,
Joia cea Mare.
Cu acea.stA ocazie I. P. S. Sa constata c& peste tot nu se observti
legea repaosului duminical, tocmai de autoritatile Statului.
Chestiunea se declar& de urgent& si in urma discutiilor la care ism
parte, I. P. S. Patriarh $i PP. SS. Episcopi Vartolomeu al Rftmniculul
Noului Severin, Ghenadie al Buzaului si Tit al Hotinului se hotardste:
Sfantul Sinod intervene cu toatd tdria la Onor. Guvern sd schimbe
data caegeritor municipale dim Chifindu intru cdt 29 Aprilie a. c., fixatei
pentru aceste alegeri cade tocmai In Joia cea Mare, din ultima sant&
mdtul a postului mare, care este o zi de reculegere sufleteascd pentru
cre§tinti, iar nu de sbuciumdri politico.
De asemenect stdrue pe ltingd Onor. Guvern ca sd is vulsuri pentru
stricta observare a Legii repaosului duminical.
Tern. Nr. 1069/937. Ministerul Cultelor si Artelor educe la cunostinta
Sf&ntului Sinod ca nu se mai admite infiintari de posturi de preoti ajutti.-

www.dacoromanica.ro
Sumarele §edintelor Sfantului Sinod din anal 1937. 41

tori iar in ce privecte nevoile aratate, Ministerul se va pronunta dela caz

la caz pe baza actelor ce i-se vor inainta de catre Chiriarhiile respective.
De asemenea instiinteaza ca nu se mai pot face hirotonii decal numai
atunci cand Ministerul a confirmat trecerea parohiei respective In bugetui
Statului. Sfantul Sinod hotara.,te: luarea imediat In discutie prin declara-
rea urgentei si dupa ce iau cuvantul asupra chestiunii I. P. S. Patriarh
9i PP. SS. Episcopi: Ghenadie at Buzau lui §i Tit al Hotinului.
Sfantul Sinod trimite in copie numita comunicare tuturor Chiriar-
hiiior spre strictd observare.
P. S. Episcop Tit at Hotinului aduce la cunostinta Sf5Jatului Sinod
iriformatia aparuta In ziarul eUniversul. Nr. 90 din 1 Apri lie 1937, prin
Care se afirma cs, patriarhul din Moscova at Bisericii ort. rusesti, Piotr
Krutytski a fost impu.scat fiindca, a refuzat sa se supuna la o serie de
m5.suri, impuse Bisericii ortodoxe de autoritatile sovietice.
P. S. Sa ga.seste ca este cazul ca in semn de solidaritate frateasca,
Sfantul Sinod sa -§i exprime regretul §i mirarea ca Mel dupa 18 ani perse-
cutiile contra Bisericii ortodoxe n'au incetat.
La propunerea I. P. S. Patriarh,
Sfatrittil Sinod issi exprimd durerea stifleteascd pentru moartea pcc-
triarhului Bisericii rusegti, sora Bisericii ortodoxe romdne qi roagd pe
Dumnezeu sd imblainzeasca gi sd indrumeze spre bine pe aswpritori. Pentru
repaosat /Maul Sinod se roagd ca Dumnezeu sd-1 odilineasca cu dreptii.
In semn de doliu se suspendd gedinta pentru cdteva minute.
La redeschidere se intra in ordinea de zi.
Tern. Nr. 1092/937. P. S. Episcop Nicolae Golan at Vadului, Feed,
culla gi Clujului, raportorul comisiunii canonica juridic& qi pentru disci-
plink da citire referatului asupra proiectului de lege pentru numirea 71
transferarea preotilor la parohiii trimis pe Maga adresa Ministerului de
Culte. Comisiunea propune ea acest regulament A. fie respins de piano.
Cat priveste regulamentul asupra aceleeasi chestiuni Intocmit de
organele centrale biserice§ti pe baza de experienta va fi adus in discutie
de P. S. Episcop Ghenadie at Buz5.ului prin referat special.
Sfantul Sinod prim:ad propunerea COMiSiWYtii respinge proiectul de
lege pentru numirea gi transferarea preotilor la parohii, primit pe langd
adresa Ministerului de Culte.
Tem. Nr. 1095/937. P. S. Episcop Ghenadie al Buzaului ds citire
referatului acelea.si comisiuni asupra proiectului de regulament pentru co-
cuparea locurilor vacante de preoti §i de diaconi In Biserica Ortodoxa Ro-
mama, intocmit de organele centrale ale Bisericii. Comisiunea propune sa
fie luat In considerare acest proiect §i sa se inceapa discutia pe articole
cu care ocazie i §i va face qi observarile respective. La discutia general&
tau cuvantul I. P. S. Patriarh si PP. SS. Episcopi: Ghenadie at Buzau lui,
Nicolae at Vadului, Feleacului §i Clujului §i P. S. Tit al Hotinului, dupa
care se hotar4te:
Sfantul Sinod is in considerare proiectul de regulament prezentat
pi se incepe discutia pe articole.
Intru cat acest regulament nu se va putea aplica in toate eparhiile
din cauza sistemului alegerilor care se practicd in uncle din ele, acest
regulament se conipletcazci cu urmdtorul articol:

www.dacoromanica.ro
42 Partea oficialA

11,1 eparhiile din Mitropolia Arde,alului, unde ocuparea parohiilor so

face grin alegere, rdmdn in vigoare regulamentele in uz).
Incepandu-se cercetarea pe articole, Sfantul Sinod, In urma discu-
tlilor la care iau parte tots PP. SS. Membrii prezenti,
Voteazd ou diferite modificdri prime1e 13 =Hook:, in forma cuprinsji
On textul de mai jos. (Vezi sedinta din 2 Aprilie 1937).
Restul articolelor raman a se cerceta si vota In sedinta viitoare.
P. 13. Episcop Nicolae al Va,dv,lui, Feleacului fi Clujului, raportorul
comisiunii canonic& juridic& si pentru disciplin& d& citire urmatoarelor
referate:
Tem. Nr. 1090/937. Referatul comisiunii asupra cererii prezentata de
arhiepiscopia Sibiulul pentru aprobarea zidirii unei manastiri, ca mausolea.
In care sa fie transpuse spre vesnica odihntt ramasitele pamantesti ale
eroilor Mota si Marin. Comisiunea propune, iar Sf Antal Sinod primindu-i
propunerea facuttt hotaraste:
Sfantul Sinod aprobd zidirea numitei mdradstiri in ccmditiumile
stricte prevdzute de articolul 86 din Statutul pentru organizarea Bisericit
ortodoxe romaine.
Tem. Nr. 1091/937. Referatul comisiunii asupra cererii episcopiei
Clujului de a-i aproba Infiintarea, unei manastiri cu hramul cSf. loan
Botezatorul) lang& Alba-Iulia. Comisiunea propune si primindu-i-se pro-
punerea se hotaraste:
SIOntul Sinod aprobd initinfarea numitei md'nAstiri, cu observarea
conditciturti/or prevdzute in art. 86 din Statutul Legii de organizare a Bi-
sericti ortodoxe romdfne.
Tem. Nr. 853/937. Referatul asupra adresei Episcopiei de Oradea,
care, sesizata de Procurorul Curtii de Apel, Intreaba Sfantul Sinod ce sane-
tiuni aunt legiferate pentru cei ce tiparesc si ra.spandesc carp bisericesti
si icoane fitra autorizatia Sfantului Sinod.
Comisiunea gasind ca asemenea sanctitmi nu cunt legiferate pro-
pane, far Sfantul Sinod primindu-i propunerile facute, hotaraste:
1. Se intervine la Guvern sd is dispozifiuni in acoastd chestime.
2. Sfantul Sinod opre-yte pe preoci de a. mai sfinti icoane neorto-
doxe fi de provenienjd strdind.
3. Preocii stunt obligati sa inelemne pe credincioqi a nu mai a/impart;
asemonea icoane i asemenea carp.
Tem. Nr. 859/937. Referatul comisiunii asupra cererii P. S. Epis-
cop al Hotinului de a numi pe preotul Condrat Fetisov venit din Polonia,
dar cetatean roman, la parohia Cozareni. Comisiunea propune, iar Sfantul
Sinod hot&raste:
Incuviinteazd Episcopiei Hotinului numirea preotulut Condrat Fe-
tisov la parohia Cozdreni.
Tern. Nr. 1094/937. Referatul asupra adresei Arhiepiscopiei Sibiu-
lui In cazul Trifa. Totdeodata refers, si asupra cererii facuta de acesta.
direct Sfantului Sinod, de a i-se relua In discutie situatia sa. Comisiunea,
avand In vedere ca Sfantul Sinod este instant& de recurs, propune Ca che-
artia al. se trimita spre rezolvare I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului.
Sfdntul Sinod primind propunerea comisiunii hotarcigte trimiterea

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 43

chestiunii spre rezolvare I. P. S. Arhiepiscop al Sibiului gi Mitropolit al

Ardealului.
Tem. Nr. 731/937. Referatul asupra adresei Nr. 1138/937, a Sf.
Episcopii a Ramnicului Noului Severin cu situatia preotilor extrabugetarl
din acea Episcopie. Comisiunea propune si Sfantul Sinod primindu-i pro-
punerea hotartiste:
Ia act de acea adresa gi o trimite in copie Ministerului Cultelor.
Tem. Nr. 778/937. Referatul asupra adresei I. P. S. Mitropolit al
Bucovinei prin care cere O. se urgenteze infiintarea Episcopiei Maramu-
resului. Comisiunea propune urmatoarele: sa se raspund. ca I. P. S. Sa
poate promova prin ajutoare materiale si morale anti rirea ortodoxiei In
Maramures, indiferent de chestiunea caret Mitropolii va apartine Episco-
pia Maramuresului.
In urma discutiilor la care iau parte I. P. S. Patriarh, I. P. S.
Mitropolit Visarion si P. S. Episcop Tit al Hotinului Sfantul Sinod ho-
ta.r4te:
Se va interveni la forurile in drept pentru infiinprea cat mai ur-
gentd a acestei Episcopii.
La orele 13I/2, I. P. S. Patriarh ridica sedinta anuntand pe cea
viitoare pentru mains Vineri 2 Aprilie, orele 10 dimineata.
PREEDINTE, Secretar,
(ss) MIRON (ss) t GALACTION CRAIOVEANU

Sedinta din ziva de 2 Apri lie

Suinarut $edintei
edinta se deschide la orele 10 dimineata in palatal patriarhal, sub
presedintia I. P. S. Patriarh.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar dcl citire:
I. Apelului nominal:
qi stmt prezenti: I. P. S. Patriarh Miron, II. PP. SS. Mitropolitii: Nicolae al
Ardealului gi Visarion al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ram-
nicului Noului Severin, Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzdului, Nifon
al Husilor, Grigore al Argesului, Vasile al Caransebesului, Nicolae al Ora-
diei, Tit al Hotinului si Gherontie al Constantei; PP. SS. Arhierei: Ve-
niamin Ploesteanul si Galaction Craioveanul; absenti: I. P. S. Mitropolit
Nicodim al Moldovei si Sucevei; PP. SS. Episcopi: Nicolae al Clujului,
Dionisie al Cetdtii Albe, Andrei al Aradului si Than al Armatei; PP. SS.
Arhierei: Ipolit Radauteanul si Irineu Targovisteanul, tar in concediu:
P. S. Episcop Cosma al Dundrii de Jos; PP. SS. Arhierei Ilarion Bacaoe-
nul §i Vasile de Rasinari.
II. Sumarului 9edinfei precedente:
care pus la vot,
Se verified 0 se aprobd.
III. Comunicdri:
I. P. S. Patriarh dd citire unei noui telegrame din partea preotilor
consilieri eparhiali dela Arhiepiscopia Chisinaului, prin care roaga Sfan-

www.dacoromanica.ro
44 Partea, oficiala

tul Sinod sa intervin& la locul in drept ca ziva alegerilor comunale la Mu-

nicipiul Chiqinau, fixata In Joia Patimilor Domnului, s& fie schimbata la
o alt.& data.
Se hotara§te.
Sfdntul Sinod va interveni la Guvern In sensul celor hotdrite In
izedinfa precedenta pentru schimbarea datei acestor alegeri.
Tem. Nr. 1110/937. Interventia d-lui I. Teposu, prin .tUniversitatea
liberal., pentru facerea unei colecte de ch.rti §i obiecte necesare cultului,
in scopul de a se ajuta 16 parohii nou infiintate in judetele din secuime.
La. propunerea. I. P. S. Patriarh de a se ajuta aceste biserici cu totul sar-
mane,
Sfantul Sinod hotardste ca PP. SS. Chiriarhi s4 indemne parohii/e
bogate spre a ajuta parolaile din secuime cu carci si obiecte de cult, do
care eventual n'ar nisi avea nevoie.
Tern. Nr. 1107/937. I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului cere a
i se acorda concediu pe, timp de o lima, in Mai sau Iunie a. c., ava.nd nevoie
s& piece la Karlsbad pentru cautarea sa.natatii.
Stantul Since op-z-obei concediza cerut.
Tem. Nr. 1108/937. I. P. S. Patriarh, aduce la cuno7tinta Sfantului
Sinod ca a hot&-it, ca vechca ctitorie a mitiopolitului Antim Ivireanul,
biserica <Tuturor Sfintilor» de langa Sftintul Sinod sa fie readusa la sta-
rea ai scopul el dintru inceput, adica sa fie iaraci manastire de calugari.
Chestitinea se declare de urgent& qi se ia in discutie.
In urma larauririlor date de I. P. S. Patriarh, Sfantul Sinod hota-
raate:
Aproba in unanimitate reinfiintaea zmInastirii <Tuturor Sfintilar
to condifiile prevezute de testamentul ctitoricesc.
Se. intro, in ordinea de zi:
2. Tem. Nr. 221/937. P. S. Episcop Grigorie al Argesului raportorul
Comisiunii pentru doctrina. §i viata religioasa da citire referatului privitor
la dezideratele Cong-resului misionar tinut la Ismail in zilele de 24-2&
Noemvrie 1935.
Comish.nea este de parere sa se primeasca dezideratele, iar Sfan-
tul Sinod hotarate:
Se ia act de numitele deziderate, si se vor conzunica eparhiilor spre
orientare.
Tern. Nr. 1105/937. P. S. Episcop Nicolae al Clujului raportorul co-
misiunii canonic& juridic& si pentru discipline d& citire referatului In
chestiunea juramantului preotilor, cerut de instantele civile de judecata.
Comisiunea propane, iar Sfantul Sinod primind-o hotara..7te:
1. Pentru lannurirea chestiamii din punt de vedere juridic, se va da
tip studiul contenciosului Consiliului Central Bisericesc;
2. Pand in lanzurirea definitird a acestei controverse juridice, preo-
pi (-he-map sd jure in feta organelor jacstifiei se ceard deslegare dela Chi-
riarhul lor.
P. S. Arhiereu Veniannin Ploesteanul raportorul comisiunii pentru
invatamant teologic qi religios in genere da citire urmatoarelor referate:
1. Tem. Nr. 1693/936. Referatului privitor In programa analitica a
invatamantului religios In §coalele primare.

www.dacoromanica.ro
Sumarele ledintelor Sfb.ntului Sinod din anal 1937. 45

Comisiunea propune ca SfAntul Sinod sa, intervin& la Ministerul

Edecatiei Nationale ca sa, dispuna a se introduce in toate seoalele pri-
mare programa analitick asa cum a fost alcatuita de Sfdntul Sinod,
pentru Ca Biserica ortodoxtt romtma trebuie sA. se bucure cel putin de ace-
lea§i drepturi ca sl Bisericile minoritare.
Dupa discutiile la care iau parte I. P. S. Patriarh si P. S. Episcop
Tit al Hotinului, Sfdntul Sinod hotaraste:
. ellestiunea comportand o cercetare temeinica trebuie studiatd din
nou, in Sinodul Permanent care va veni au propuneri concrete pentru a
face sd se respecte intru totul programa analiticd a invaldmantului reli-
gios in cursul primar.
2. Tern. Nr. 1534/936. Referatului asupra adresei FacultAtii de teo-
logie din Bucuresti prin care se comunica sltuatia studentilor teologi car!
au luat parte la asasinarea lui Mihail Stelescu.
Comisiunea propune scoaterea politicei din Universitati, iar cei do-
vediti vinovati a, fie exclusi de la hirotonie.
Dupa, discutii la care iau parte I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardea-
lului si P. S. Episcop Tit al Hotinului, Sfdntul Sinod hotArdste:
Sa se arate Onor. Guvern cd Biserica nu este cu nimica vinovatd
in aoeastel chestimie, intr -u cat fad de invaleimantul superior ea este pusd
in aitnafia de a nu putea lux nici o milsurd.
3. Tern. Nr. 564/936. Referatului privitor la raportul Decanatului
FacultAtii de teologie din ChisinAu prin care se arata ca profesorul Con-
stantinescu-Iasi, n'a propagat ideile sale printre studentii teologi.
Comisiunea propune a se interveni la locul in drept pentru des-
fiintarea cuibului de comunisti dela acea Facultate.
Dupa discutiile la care iau parte I. P. S. Patriarh si P. S. Episcop
Vartolomeu al Ramnicului Noului Severin, Sfantul Sinod hotaraste:
Se va interveni la Onor Gwent, ardtandu-se cd Facultdfile de Teolo-
gie n'au tact o legatura cu Biserica si prin urmare Sfdntul Sinod se vede
pus in imposibilitate de a lux vre-o nuisurd impotriaa profesorilor care
sus fin idei anarhice.
4. Tern. Nr. 1378/936. Referatului asupra cereiii licentiatilor fn teo-
logie de a fi numiti la ca.tedre nehirotoniti.
Comisiunea propune ca hirotonirea sA, se fact pe cc pela scolii unde
este numit profesor, de are scoala, de nu, pe seama cite iralei episcopale:
Sa li se acorde un termen de trei luni dela numire spre a se ca.-
satori si hirotoni.
Intrucat chestiunea a fost deja solutionata,
Se Rune la acte.
5. Tern. Nr. 1556/936. Referatului asupra adresei Episcopiei Ara-
dului prin care cere introducerea tipicului si cantarilor bisericesti, in pro-
grama analitica a invatamantului normal. Comisiunea propune a fi pri-
mita cererea.
Sfdntul Sinod hoteirdyte a se interveni ht local in drept in sensul
proPunerii comisivnii.
Tern. Nr. 1109/937. I. P. S. Mitropolit Visarion al Bucovinei, rapOr-
torul comisiunii instituita de Sfantul Sinod in 1932, pentru a pregati ma-
terialul necesar In legaturA cu reorganizarea monahismului, da citire re-

www.dacoromanica.ro
46 Partea oficiala

feratului prin care arata ca ne mai putdnd sä se ocupe de aceasta che-

attune, roaga Sfantul Sinod, ca materialul adunat, sa fie incredintat spre
continuare si coordonare altei comisiuni.
In urma discutiilor la care iau parte I. P. S. Patriarh, I. P. S. Mi-
tropolit Nicolae al Ardealului si P. S. Episcop Tit al Hotinului, Sfantul Si-
nod hotaraste:
1. Se institue o comisiune formate! din: I. P. S. Mitropolit Nicolas
al Ardealului, I. P. S. Mitropolit Visarion al Bucoyinei, PP. SS. Episcopi:
Grigore at Argesiaui, Nicolae al Oradiei, Tit a! Hotinului si Dionisie al
Cetdcii Albe, care sd se ocupe de reorgaaizarea monahismului.
2. Pdnd nu se va Zua o hotdrire definitive/ in aceastd priviintei PP.
SS. Chiriarhi sunt invitati se/ nu mai tumid in monahism cdlugdri sau
calugdrice fdrd pregdtire speciald.
P. S. Episcop Nifen al Husi ler raportorul comisiunii afacerilor
externe dd. citire urmdtoarelor referate:
1. Tem. Nr. 696/937. Referatului superiorului capelei romane din
Paris privitor la intrevederile Mgr. Carol Miglioli delegatul plenipoten-
tier al Bisericii vechi catolice din Paris cu pr. Albanos Cocgerham din
Anglia si cu Mgr. L. Charles Winaert Episcop al Bisericii catolico-evan-
ghelica din Paris, cari au cerut admiterea in Biserica ortodox&
Fats, cu referintele date, comisiunea este de parere, ad superiorul
capelei roindne din Paris sa fie delegat din nou ca sit tin& contact de
aproape cu acesti solicitanti si O. le arate ca unirea sau primirea for in
Biserica ortodexa nu s'ar putea face decal primind integral doctrine,
traditia si organizatia ortodox&
In cazul and s'ar putea, ar fi bine ca delegatia romdm5. la Congre-
sele dela Oxford si Edinburg la trecerea prin. Paris sit ia contact cu
acesti solicitant1.
I. P. S. Patriarh propune ca mai inainte de a se lua vre-o hotd-
tire in aceasta privinta, este bine sd fie statornicit un principiu si anume
de a nu se lua contact cu toti cari vin ss. near& unirea sau admiterea In
sanul Bisericii ortodoxe. Trebuesc mai intaiu informatii discrete si mai
in urma, sd se vadd dac5. este cazul O. fie luate in seams cererile lor.
Sfdntia Sinod primeqte propunerea I. P. S. Patriarh 04 imputerni-
ceste ea sd soluficrneze aceste cereri In modul cum va socoti de cuviinfd.
3. Tern. Nr. /937. Referatului asupra scrisorii, insotit5, de un
memorandum, trimis de Arhiepiscopul Bisericii anglicane Cosma Cantuar,
prin care anunta primirea de cdtre cele cloud. Convocatiuni din York sl
si Canterbury a tuturor punctelor din raportul Conferintei dintre delega-
tia anglicand si comisiunea romans., ce a avut toe la Bucuresti in 1935. In-
urma propunerii comisiunii,
1. Slant/a Shied ia act cu bucurie de cele cuprinse to aceastel scri-
soare si este In ffteptarea hotdririi intregei Eiserici anglicane ladaltd.
Totdeodata hotcir4te publicarea acestei scrisori.
2. Autorizd pe I. P. S. Patriarh set tipdreascd trite° brosurd spe-
ciald, concluziile conferinpi rom/ind- anglicand din 1935.
P. S. Episcop Ghenadie al Buzdului, raportorul comisiunii canonic5.-
juridic5. si pentru disciplina, continua. cetirea pe articole a regulamentu-
lul pentru numirea si tronsferarea preotilor §1 diaconilor, cdruia 1-se fat

www.dacoromanica.ro
Sumarele aedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 47

indreptarip pe baza propunerilor instructiunilor la care iau parte tot!

BSI

PP. SS. membri prezenti.

Pus la vot intreg regulamentul,compus din 30 articole,
1.A5fantul Sinod, in ulnainimitatea rnembrilor prezenfi voteaztt «Regu-
lamentul pentru ocuparea locurilor vacante de preoti i diaconi to Bise-
rica Ortodoxd Romand, cuprins in textul de mai jos.
ft. Biroul Sf(Lntului Sinod va interveni la Ministerul Cultelor, pen -
trey 4-1 supune M. S. Regelui spre sonacionare.

REGULAMENT
-pentru ocuparea locurilor vacante de preoti 0 de diaconi in Biserics
Ortodoxd Romdnd.
CAP. I.
Publicarea vacancelor.
Art. t. Once vacanta de parohie se completeaza prin inaintare,
transferare, sau prin o noun hirotonie.
Art. 2. Indata ce o parohie s'a declarat vacanta, protopopul re-
dacteaza qi trimite spre publicare toate conditiunile concursului, la curie-
rul sau buletinul eparhial.
Taxa de publicare se stabileste de consiliul eparhial cri se plateqte
de catre candidatul numit, chiar (lac& mai tarziu a renuntat la numire.
In publicare se va arata:
a) Numele parohiei cu filialele si catunele ce-i apartin;
b) Numarul familiilor si sufletelor din parohie si finale, pentru
fiecare separat;
c) Cat pamant cultivabil are;
d) Are sau nu salar dela Stat;
e) Are sau nu case parohiala;
f) Ce alte venituri sigure mai are.
CAP. II.
Inaintdri qi trainsfertiri. Condifituni de can.dtdare.
Art. S. Ptuaa in tenmen de una luny zile dela data publicatiei, dori-
torii de a ocupa parohia vacanta trebuie s& inainteze protopopiei respec-
tive cererile insotite de actele necesare. Cererile date pe alts tale nu se
iau in considerare.
Art. 4. Acel care solicit& transferarea, va al&tura la cererea sa
urm&toarele acte:
a) Dovada ca, are in parohia de unde voe4e a se transfera o ve-
chime de cel putin trei ani, la prima transferare, si de cate cel putin cinci
ani, la alte transferari ulterioare, care se limiteaza la doua.
Dispense de stagiu se da de Sinodul Permanent numai in cazul,
cand locul vacant nu se poate ocupa nici dupe doua concursuri publicate
qi tend ocuparea locului este ceruta de imprejurari exceptionale;
b) Memoriu asupra activitatii pastorale desfaqurata in parohia, de
unde se cere transferarea, cu aratarea amanuntita a rezultatelor pozitive
obtinute din punct de vedere pastoral, cultural, social, al prMlrii invata-
rnantului religios in scoala, la straje.,i §i prnmilitari, al actelor de mild

www.dacoromanica.ro
48 Partea oficial&

erestinA si gospodarie, cum si asupra felului in care a indeplinit ordinele

autoritatilor bisericesti.
Memoriile vor fi verificate de protopop. In caz de transferare in
alt5, eparhie vor fi verificate si certificate de Chiriarhul locului.
c) Referatul protopopului asupra inspectiunii speciale facuta candi-
datului;
d) Certificat din partea Chiriarhului c5, nu a fost pedepsit;
e) Certificat din partea Chiriarhiei daca a mai beneficiat de alte
transferAri: cand si unde?
f) Diplome le de studii din care sA se constate ca indeplineste condi-
tiunile legale prevazute in articolul 35 din Statut.
Art. 5. Transferari prin consimtamant reciproc, nu se admit.
Se admit ins& transfer5xi din oficiu, in cazuri grave, deplin justi-
Beate, cu aprobarea Sinodului Permanent.
Art. 6. Protopopul respectiv, primind cererile ci actele, le va exa-
mina cu toat& atentiunea si va raporta, dandu-si pdrerea motivate, asu-
pra lor.
Dac& candidatii n'au acte in regula, cererile nu se vor lua in seams.,
iar actele vor fi restituite de oficiul protopopesc, f5x5. a le mai trimite la-
Chiriarhie.
Art. 7. Dacd in raportul protopopului se vor constata date si refe-
rinse ce nu corespund adevarului, protopopul va fi sanctionat.
Art. 8. Raportul protopopului cu actele in cauzd, se trimite Chi-
riarhiei, care-1 preda spre studiere si referire consiliului eparhial sec-
tia bisericease& (art. 144 lit. h. Statut).
Art. 9. Referatul este supus deliberaxii consiliului eparhial sec-
tia bisericeasc5. si rezultatul va fi supus Chiriarhului. Daca. Chiriarhul
prezideaza insusi consiliul sectia bisericeasca ge g5.seste intemeiat rezul-
tatul deliber5xii, aproba transferarea propus5.. Iar cand nu prezideaz& el
insusi, atunci consilierul referent va supune spre aprobare Chiriarhului
propunerea consiliului sectia bisericeasca.
Dar in cazul cand Chiriarhul are convingerea ed propunerea consi-
liului sectia bisericeased nu este intemeiatd, fie al, a prezidat delibe-
rarea el insusi fie inlocuitorul sat' legal, el va putea dispune: sau s5. se
faca o nou5. publicare pentru ocuparea locului vacant, sau, studiind per-
sonal actele candidatilor, va transfera pe acela dintre candidati pe care-1
va afla mai indreptatit, arAtand motivele.
Sanctiunea prevazut& in art. 7, se aplica et consilierului referent
cam] se va constata in referatul sau date si referinte care nu corespund
adevarului.
Art. 10. Cand in parohia devenit5. vacant5. este un preot ajutdtor,
el poate fi inaintat paroh dac& indeplineste conditiunile de studii prev&zute
in legi si regulamente.
Art. 11. La orice transferare, se p,efera preotii parohi si ajutAtori
din eparhie. Dar se pot ti ansfera si din alte eparhii, data prezinta condi-
tiuni superioare.
In Bucuresti se pot transfera Tr-eoti superiori din toate eparhiile
tarn.
Art. 12. La ocuparca locurilor vacante de o important& deosebitil

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfa.ntului Sinod din anul 1937. 49

Chiriarhul poate dispune instituirea de examen, in feta unei comisiuni

speciale.
Art. 13. La transferari se tine seama de gradul de studii al candi-
datilor.
In parohiile urbane si suburbane se transfer& numai licentiatii In
teologie si diplomatii Academiilor si Institutelor teologice.
Preotii hirotoniti pe baze de legi si dispozitiuni exceptionale pentru
anumite parohii, din anumite provincii, nu se pot transfera decal in paro-
hii similare din aceeasi provincie.
Art. 14. Preotii absolventi de seminarii dar cu eel putin cinci ani
de serviciu si cu activitate pastoral& laudabila, constatata grin infaptuiri
concrete, pot fi transferati in parohii rurale care au pan& la 400 capi
de familie de credinciosi, chiar si in cazul, c&nd ar candida licentiati ne-
hirotoniti.
In Basarabia la orice parohie rural& vacant5., pot cere transferarea
preotii cu zece close seminariale.
CAP. III.
Numiri nowt.
CondiOuni de aclmisibilitate la concurs.
Art. 15. Ocuparea locurilor vacante prin hirotonie se va face numal
prin numire dintre candidatii reusiti la examenul teoretic si practic de
capacitate.
Examenul se va tine in fiecare an la resedintele eparhiale inaintea
unor comisiuni delegate de consiliile eparhiale cu aprobarea Chiriarhilor
respectivi. Scopul acestui examen este de a se verifica si aprecia indeosebi
masura in care candidatii la preotie stiu si pot s& splice in mod practic
cunostintele teologice dobandite in qcoala, la diferite momente ale lucraxii
pastorale in parohie.
Art. 16. La examenul de capacitate au dreptul O. se prezinte candi-
dati care prin nastere apartin eparhiei unde se tine examenul.
Art. 17. Candidatii reusiti la examenul de capacitate vor fi inscrisi
intr'un tablou in ordinea mediilor generale obtinute care va fi publicat
In buletinul eparhial.
Art. 18. Candidatul, care va solicita hirotonia, va trimite protopopu-
lui cererea sa insotita de urmatoarele acte:
a) Actul de nastere, din care sä se constate, ca are vaxsta de 25
ani impliniti pentru peotie si de 23 ani impliniti pentru diaconie;
b) Certificat de botez;
c) Actul doveditor ca este de nationalitate romans;
d) Diploma de absolvirea studiilor teologice cum si atestatele stu-
diilor anterioare;
e) Actul de situatia militara;
f) Certificatul de purtarea avuta, dela preotul din parohia unde
trleste, vizat de protopopul respectiv;
g) Certificat de ocupatiile avute dup& terminarea scoalei teologice.
Dac5. nu este preot acolo, va prezenta certificat dela protopopul
respectiv.
h) Certificat medical constatand starea altatatii.
Partea 0 iciala

www.dacoromanica.ro
50 Partea oficialli

Art, 19. Actele se trirait de protopop consiliului eparhial sectigt

administrativ bisericeasc5. care le cerceteath, spre a verifica, data
Indeplinesc conditiunile legale si canonice si face referat Chiriarhului cu
propuneri pentru ocuparea locului vacant, tinand seama si de vechimea
candidatilor cum si de ordinea clasificaril for la examen notatti. In tabe-
Iele de capacitate.
Art. 20. La recomandarea si aprobarea pentru hirotonie se va urma
conform art. 6-9, din acest regulament;
Art. 21. Inainte de hirotonie, candidatul numit va prezenta consi-
liului eparhial, sectia administrativ-bisericeascti. a) certificatul de
Casatoria civil& si cununia religioas5.; $i b) actul cu binecuvlintarea arhie-
reasca a at.satoriei, eliberat de Chiriarh.
Art. 22. Dac& la concursul publicat pentru o parohie rural& cu in
numar de credinciosi sub 400 familii, nu candideaza licentiati, se repetti.
concursul. Si dacA, nici atunci nu se af1a candidati licentiati, pot fi hiro-
toniti si absolventi de seminar% respectiv student.' In teologie, In ordinea
vechimei, preferindu-se candidatii orfani de razboi.
Art. 23. Ace leasi dispozitiuni se vor pazi si la ocuparea celorlalte
posturi vacante de preoti si diaconi din parohie.
CAP. IV.
Des pre recuntoWerea fi plata ea/aria/at de Stat, din averi proprii sau de
epitropii biserice§ti.
Art. 24. Ocuparea locurilor vacante prin In.aint5.ri, transferari $i
hirotonii se comunica Ministerului Cultelor pentru a recunoaste numirile
Mute si a dispune cele legale uentru plata salariului.
Art. 25. Nici o hirotonie de preot sau diacon nu se poate face decftt
pe seama locurilor prevazute in bugetul Statului, cu exceptia hirotonillor
facute pe seama bisericilor, care au avert proprii suficente pentru a putea
p15.ti din veniturile for salarii integrale si In mod permanent personalulul
bisericesc conform cu normele de salarizare dela Stat.
Art. 26. Persona lul bisericilor cu epitropii ctitoricesti, care se Bus-
tin din fonduri proprii, se numeste de cAtre Chirlarhul respectiv In Intele-
gere cu reprezentantii legal.' ai fondului din care se sustine biserica.
CAP. V.
Infiintari de posturi. Dispozicill generale.
Art. 27. In parohiile cu populatiune mare de credinciosi se pot In-
fiinta posturi de preoti cu observarea dispozitiunilor din art. 32. din Sta-
tutul legii de organizare a Bisericii ortodoxe romane si art. 1 lit. e. alin.
4 §1. 5 din Legea pent'-u organizarea Ministerului Cultelor si Artelor, av&nd
In vedere urmatoarele criterii:
a) Dec& parohia are peste 600 familil se poate numi at dolls&
preot;
b) Acolo unde parohia are peste 1000 familii, se poate num" al
treilea preot;
c) In localit5.tile cu populatiune multiconfesiona15., In asez5rile de
colonist', in tinuturile Instr5.inate, cum si acolo unde satele au Intre ele o
dep5.rtare de cel putin 3 km sau se interpun obstacole naturale greu de

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 51

Fltrabatut ca: munti, paduri, ape, etc., se pot infiinta, in mod exceptional,
parohii not potrivit dispozitiilor cuprinse in art. 30 al. 2 din Statutul legit
pentru organizarea Bisericii ortodoxe romane.
Art. 28. Fiecare biserica catedrala din orasele capitale de judet va
avea cate un loc de diacon.
Art. 29. In eparhiile wade este in uz ocuparea parohiilor prin ale-
gere, se pastreaza uzul local.
Art. 30. Posturile de preoti si diaconi dela catedralele chiriarhale
si la manastiri, nu cad sub prevederile regulamentului de fate, ci se
intregesc prin numire directa de Chiriarh.
Acest regulament s'a votat de Sfantul Sinod in sedinta sa dela 2
Aprilie 1937, si antra in vigoare pe data promulgarii lui in Monitorul
Oficial.
La orele 13 I. P. S. Patriarh ridica sedinta si prorog5. Sfantul
Sinod, pentru o data ce se va fixa la trap.
PREEDINTE, Secretar,
(ss) MIRON (ss) t GALACTION CRAIOVEANU

Sedinta din ziva de 16 Iunie

Surnarul $edintei.
edinta se deschide in palatul patriarhal, la orele 10 dim., sub pre-
sedintia I. P. S. Patriarh D. D. Dr. Miron.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar da citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S. Pa-
triarh Miron, II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim al Moldovel, Nicolae al Ar-
dealului si Visarion al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Ghenadie al Buzaului,
Nifon al Husilor, Grigorie al Argesului, Cosma al Dunarii de Jos, Vasile
al Caransebesului, Nicolae al Oradiei, Tit al Hotinului, Gherontie al Con-
stantei; PP. SS. Arhierei: Ilarion Bacaoanul, Veniamin Ploesteanul, Ga-
laction Craioveanul sl Irineu Targovisteanul; absenti: PP. SS. Episcopi:
Lucian al Romanului, Nicolae al Clujului, Dionisie al Cetatii Albe, Andrei
al Aradului, PP. SS. Arhierei: Ipolit Radauteanul si Vasile de R4inari;
tar in concediu: P. S. Episcop Vartolomeu al Ramnicului Noului Severin.
I. P. S. Patriarh aduce la cunostinta Sfantului Sinod ca 1-a con-
vocat in acest timp in mod exceptional, pentru a solution unele chestiuni
de nature urgenta.
Decurand a trecut la cele vesnice P. S. Episcop Dr. loan Stroia al
Armatei, pentru a carui vesnica odihna inalta rugaciuni catre Cel Atot-
puternic.
Toy PP. SS. Me-mbri ridtcdndu-se, rostesc dupd stramogescia obi-
cei: (Dumnezeu sa-1 odihneascd cu dreptiti skin.
Scaunul sau trebue implinit in cat mai scurt timp, mai ales ca Mi-
nisterul Apararii Nationale starue pentru aceasta urgenta. Dupe ce mai
face unele enuntiatiuni de incheiere I. P. S. Patriarh, roaga Sfantul Si-
nod O. rezolve de indata pate chestiunile ce se prezinta la comunicari,
Intru cat sunt de nature urgenta.

www.dacoromanica.ro
52 Partea °tidal&

Se trece la comunicari:
1. PP. SS. Episcopi: Nicolae Co lan al Vadului, Feleacului si Clu-
jului si Dionisie al Cetatii Albe, cer concediu, fiind retinuti In eparhie.
Sfantul Sinod acordd concediile cerute.
2. Tem. 1360 si 1518/937. Ministerul Apararli Nationale, potrivit
art. 12 din Legea Clerului militar, maga Sfantul Sinod ca s& propun&
trei candidati dintre cari Ministerul Apararii Nationale va alege pe unul
care prin decret regal va fi numit Episcop militar.
Sfantul Sinod hotartiste:
Se trimite wad eomasii compusd din: I. P. S. Mitropolit Nicodim. al
Moldovei; PP. SS. Episcopi Cosma al Dundrii de Jos; Grigorie al Arge-
ului; Vasile al Caransebefuliti si P. S. Arhiereu Irineu Targovi0eanul;
cdreia i se da manckitul de a intocmi ssi prezenta Sfantului Sinod, o lista
cu numele persoarnelo7 vrednice de a fi alese.
Dintre aceste persoane, Sfantul Sinod va alege prin vot secret pe
cei trei candidaci, pe care li va recomanda Ministerului Apardrii Natio-
nale, conform art. 12 din Legea clerulwi militar.
3. Tem. Nr. 1935/937. Referatul cancelariei Sfantului Sinod privi-
tor la recunoasterea autocefaliei Bisericii ortodoxe din Albania de catre
Patriarhia ecumenica din Constantinopol. (Anexe: intreg dosarul pe 1937.
relativ la corespondenta cu Albania).
Se trimite spre studiere Zvi referire la comisiunea afacerilor extern°.
4. Tern. Nr. 1956/937. Cancelaria Sfantului Sinod, potrivit 1nsarci-
narii date in sedinta dela 31 Martie a. c., depune proiectul de calendar
pe anul 1938.
Se trimite spre studiere yi referire comisiunii pentru doctrind 0
viacti religionsd.
5. Tem. Nr. 1287/937. Sinodul Permanent, potrivit hotarlrii Sfan-
tului Sinod din sedinta sa dela 20 Martie 1936, depune Intreg materialul
privitor la cenzurarea publicatiilor religioase cu propunerile cuvenite.
(Anexe: tern. Nr. 2095-2112, 558, 2450, 1574/936).
Se trimite la aceea0 com'siune.
6. Tern. Nr. 1959/937. Sinodul Permanent refers, asupra adresei Mi-
nikerului Cultelor Nr. 120.404/14.740/937, privitoare la organizarea Bi-
serial lipovene din taxa. (Anexe: 345/937)
Se trimite la aceeasi comisiune.
7. Tem. Nr. 1291/937. Santa Episcopie a Hotinului roaga a preciza
starea canonic& si crecAina din punct de vedere al cb.satoriei, a familiilor
de evrei trecute la crestinism. (Anexe: tern. Nr. 82, 706/937).
d trimite spre studiere yi referire la comisiunea pentru doctrind
Zvi v'etia religioasd.

8. Tern. Nr. 1958/937. Sinodul Permanent refera asupra adresei

Sfintei Mitiopolii a Moldovei si Sucevei Nr. 4274/937, privitoare la noua
reglementare a autorizatiunilor de pictura, bisericeasca. (Anexe: 1521/937).
Se trimite la aceea0 comisiune.
9. Tern. Nr. 1960/937. Sinodul Permanent refera asupra adresei
Consiliului Central Bisericesc, Nr. 5100/937, privitoare la dificultatile cu
Incasarea abonamentelor la revista «Biserica Ortodox& Romanh.). (Anexe:
1717/937).

www.dacoromanica.ro
Surnarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 53

Se trimite la aceeagi comisiune.

10. Telegrams: P. S. Episcop Dionisie In calitate de preaedinte de-
legat. al Achraarii Eparhiale dela Chiainfiu, roaga Santa' Sinod a urgen-.
to clarificarea situatiei scaunului mitropolitan de la Mitropolia Basarabiei.
Se trimite spre studiere 0 referire la contistunea canonic(' juridic&
. 11. Tern. Nr. 1966/937. Sinodul Permanent refer% asupra Intampina-
rii Asociatiei generale a clerului Nr. 22/937, relativ la ocuparea locurilor
vacante de preoti ai diaconi.
Se trimite la cuceettsi comisiune.
- .12. Tern. Nr. 1964/937. Sinodul Permanent refer% asupra adresei
Episcopiei Hotinului Nr. 3633/937, relativ la concediile care trec de trei
luni de zile, acordate slujitorilor eclesiastici pentru caz de boar,. (Anexe:
tern. Nr. 83, 336/937).
Se trimite spre studiere ai referire cemtisiunii canonic(' juridic&
13. Tem. Nr. 1970;937. Sinodul Permanent refer& asupra adresei
Episcopiei de Roman prin care protesteaza contra masurii Ministerulul
Cultelor ca once rannire de preot sa nu se faca decal cu avizul preala-
bil al acelui Minister.
Se trimite la aceea0 comisiune.
14. Tern. Nr. 1945/937. Preotii: Bejenaru, Florea, Suanea, Luntraru,
Alexandrescu ai Ivan din Huai, maga, a se ancheta reclamatine for impo-
triva P. S. Episcop Nifon al Huai lor.
Se trimite la aceea.0 comisiune.
15. Tern. Nr. 1953/937. Sinodul Permanent potrivit hotariril sale
din 14 Iunie a. c., inaintea.za intreaga chestiune a pr. Gh. Susnea de la
Huai spre a dispune cele de cuviinta. (Anexe: 650, 1015, 1719, 1720, 1898,
1899, 1900, 1901/937).
Se trimite la aceertai comisiune.
16. Tem. Nr. 1952/937. Sinodul Permanent potrivit hotaza.rii de la
14 Iunie a. c., inainteaza dosarul cauzei pr. N. Ivan dela Huai spre a dispune
cele de cuviinta. (Anexe: 49, 316, 344, 287, 170, 508, 627, 682, 814, 1510,
1511, 1639, 1721/937; 2585/936).
Se trimite la aceeaqi comisiune.
17. Tern. Nr. 1293/937. Arhiepisocpia Sibiului prin adresa Nr. 432/
937. roaga. Sfantul Sinod a stabili competenta Episcopului militar cu pri-
vire la desfacerea casatoriilor bisericeati avand in vedere ca nici legea ai
nici regulamentul clerului militar nu prevad dreptul Episcopului militar a
desface casatoriile bisericeati. (Anexe: 276/937).
Se trimite spre studire ssi referire la comisiumea canonicd, juridic?'
i pentru disciplin&
18. Tern. Nr. 1973/937. Sfanta Episcopie a Clujului cu adresa Nr.
3541 din a. c., maga Sfantul Sinod sa is masurile de cuviint5, ca preotii
militari sa nu mai faca slujbe care cad in atributiile preotilor de parohie.
Tern. Nr. 1727/937. Consiliul Legislativ cu adresa Nr. 169/937, roa-
gs a i se da lamuriri asupra aplicarii dispozitiunilor art. 15 din proectul
de regulament relativ la oficierea serviciilor de catre preotii militari.
(Anexe; 1850/937).
Se trimite la ctceect0 comisiune.
19. Tern. Nr. 1936/937. Santa Mitropolie a Bucovinei prin adresa

www.dacoromanica.ro
54 Partea oficialt

Nr. 6918/937, comunica motiunea Adunb.rii Eparhiale din 4 Iunie a. c.,

ca accepts a sprijini Infiintarea viitoarei Episcopii a Maramuresului ca su-
fragana a Mitropoliei Eucovinei §i ca 1st is asupra sa In cadrele posi-
bilitatii bugetare sprijinirea materiall. (Anexe: 1907 si 778/937).
Se trimite la aceeagi comisiune.
20. Tem. Nr. 1596/937. Ministerul Apararii Nationale cere lamuriri
privitoare la averea §i clerul deservent al catedralei aIncoronariix de la
Alba-Iulia Intru cat personalul catedralei este platit de Ministerul Apa-
aril Nationale iar raposatul Episcop militar a intrebuintat veniturile
Episcopiei armatei numai pentru Intretinerea acestei catedrale. (Anexe:
928, 1091, 1575, 1531, 1532/937; 442, 454/935).
Se trimite spre studiere qi referire comisiunii canonicd juridic&
21. Tern. Nr. 1933/937. I. P. S. Mitropolit Gurie Inainteaza. In copie
intampinarea ce a trimis Ministerului Cultelor pentru a lua ma.suri ca
sa inceteze depunerea deghizata din scaunul de Arhiepiscop al Chisinan-
lui, inainte de a fi fost judecat.
b) Tem. Nr. 1598/937. Ministerul Cultelor raspunde la intervenirea
Sfantului Sinod ca a dat dispozitii pentru achitarea a 1/2 din salariu,
I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei. In ce priveste accelerarea cerceta-
rilor nu poate face nimic intrucat chestiunea se afla Inaintea Inaltei Curti
de Casatie.
Se trimite la acee,a4i comisiune.
22. Tem. Nr. 1962/937. Sinodul Permanent refers asupra adresei
Episcopiei Husilor Nr. 2396/937, privitoare la organizarea invatamantului
religios In scoala primara. (Anexa. tern. 1693/937).
Se trimite spre studiere 9i referire comisiunii pentru inveicamantul
religios.
23. Tern. Nr. 1943/937. P. S. Arhiereu Vasile de Rasinari refers
asupra hotaririi Sf. Sinod relativ la cercetarea manualelor de religie.
(Anexe: 1938 si 1848/937).
Se trimite spre studiere qi referire la a,ceea9i comisiune.
24. Tern. Nr. 1591/937. Sf. Episcopie a Argesului d. lamuriri pri-
vitoare la acuzatiile ce se aduc prof. Popovici dela Seminarul din Curtea
de Arges, c. ar face propaganda comtmista printre elevi. (Anexe: tern.
1026/937).
Se trimite spre studiere la aceeaqi comisiune.
25. Tern. Nr. 1977/937. Suplica P. S. Galaction Craioveanul, refe-
ritoare la acuzatiile ce i-se aduc de P. S. Episcop Vartolomeu al R. N.
Severin.
Se trimite spre studiere la comisia speciald, pentru cercetarea ca-
zului P. S. Galaction.
Tot la comtunicari,
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardecau lui, depune regulamentul des-
voltator al statutelor «Oastei Domnuluiz,.
Se trimite spre studiere §1 referire comisiunei canonicd- juridicd pi
pentru disciplind.
P. S. Episcop Tit al Hotinului d. citire referatului comisiunii spe-
cials instituita de Sf. Sinod pentru cercetarea neIntelegerilor dintre P. S.
Episcop Vartolomeu al Ramnicului Noul Severin 91 Vicarul sail P. S.
Arhiereu Galaction Craioveanul.

www.dacoromanica.ro
Suraarele cedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 55

Se declare chestiunea urgent& si se is in discutle.

P. S. Sa citeste procesul verbal al comisiunii incheiat la, 13 Mai
1937 si semnat de ambele parti in cauza, prin care s'a ajuns la conclu-
ziunea, ca P. S. Arhiereu Galaction se se stabileasca. in una din mama,-
stirile eparhiei care si-o va alege.
P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul a cerut un raigaz de zece
zile spre a-si alege manastirea. In termenul acesta a depus o cerere pen
Care arata ca. L 1 alege R. Valcea ca se fie mai aproape de P. S. Episcop,
cerand atributii sau macar sfintirile de preoti. i dreptul de a pluji In
catedrala episcopalli cand nu slujeste P. S. Episcop.
In concluzie P. S. Raportor cere Sf. Sinod ca se se primeasca pro -
punerea comisiunii, ea sä i se fixeze P. S. Galaction domiciliul la o ma-
nastire din Oltenia.
Se db. cuvantul P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul, care cere Sf.
Sinod sa, fie judecat, intru cat nu poate primi sa fie trimis la mantistire
Stiindu-se nevinovat. Sau, in interesul linistei sä fie dat la alta eparhie,
unde va fi nevoie si P. S. Episcop respectiv va voi sa-1 ia.Bunaoara,
socoteste ca. P. S. Episcop Gherontie al Constantii care-1 cunoaste de mic
it va lua ca vicar al sau.
P. S. Episcop Gherontie al Constanjli, declare ca. nu are nevoie de
ajutor, intru cat este in putere si poate se conduce singur eparhia. To-
tusi, in interesul linistei si pacii, avand in vedere ca-1 cunoaste din varsta
frageda a oopilariei, consimte sa-1 is vicar at sau cu urmatoa.rele
1. Se i-se dea salariul de ahiereu vicar la Episcopia Ramniculul Noului
Severin; 2. Atributiile in eparhia Constantei i le va stabili P. S. Sa; 3. In
caz de eventuale neintelegeri, va avea libertatea se vie cu ele la Sfantul
Sinod.
In urma discutiilor la care iau parte: I. P. S. Patriarh, II. PP. SS.
Mitropoliti: Nicolae al Ardealului, Visarion al Bucovinei; PP. SS. Episcopi
Ghenadie al Buzaului, Tit at Hotinului si P. S. Arhiereu Veniamin Ploe-
steanul se hotaraste:
Sfamtul Sinod is aot de declaratia P. S. Episcop Gherontie al Con-
stancei ssi detaseazci pe P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul, de la Episco-
pia Rdmnicului Noului Severin, ca vicar la Episcopia Canstanzfei;
Z. P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul, fiind numai detasat, va
purta 0 pe viitor acelasi titlu, iar salariul de vicar, it va primi din pasha
Wu de la Episcopia Rdmnicului Noului Severin;
3. P. S. Sa este obligat a sta in cuprinsul Episcopiei Constanca
la care a fost detccsat. Cercul situ de activitate ca vicar in eparhia Con-
stancei, ii va fi desemnat conform art. 124 din Statutul Legii de orga-
nizare a Bisericii ortodoxe romaue , de P. S. Episcop Gherontie.
Se infra in ordinea de zi:
1. Tern. Nr. 1986/936. P. S. Episcop Vasile al Caranrebegului ra-
portorul comisiunii pentru doctrind si viata religioas<'t da citire refera-
tulul comisiunii asupra proiectului de calendar pe anul 1938, intocmit de
biroul Sfantului Sinod.
Comisiunea propune si Sfantul Sinod primindu-i propunerea hota-
raste:
1. Aprobc1 proiectul de calendar prezontat de biroul Sfdnturui Sinod.

www.dacoromanica.ro
56 Partea oficiala

Acest calendar, completat cu top sfintii din sinaxar, va fi trimis tuturor

eparhiilor.
Tem. Nr. 1987/937. Ace la.si P. S. Raportor d5. citire referatului co-
misiunii asupra organizarii Bisericii lipovene din tars. Comisiunea propane
ci Sfantul Sinod primindu-i-o hotar&ste:
Se va comunica Ministerului Cultelor ,i Artelor cd Sfantul Sinod nu
poate admite ca aldturi de Biserica ortodoxd romdnd recunoscutd de Con-
stitufie sa existe o altd Bisericd ortodoxd. Lipovenii nu sunt o Bisericd,
ci stint alungaci din sdnul Bisericii ortodoxe. Deci o sects, gi nu poate
incuraja secta aceasta prin recunoagterea ei formald.
Intro cdt lipovenii tin de vechiul calendar, recanoagterea for ar
spori trecerea credinciogilor nogtri la ei priniejduind astfel linigtea in Bi-
sericd.
3. Tern. Nr. 1988/937. P. S. Episcop Nicolae al Oradici d& citire
referatului comisiunii canonic& juridic& si pentru disciplina asupra che-
Stiunii privitoare la infiintarea Episcopiei din Maramures. Comisiunea ju-
ridic& propune amanarea chestiunii p&na ce va fi de fat& si P. S. Episcop
Nicolae al Vadului, Feleacului gi Clujului.
Sfdntul Sinod primegte propunerea comisiunii gi hotdrelgte aimanarea
disout ho&
4. Tem. Nr. 1989/937. Ace lain P. S. Raportor dft citire referatului
comisiunii asupra adresei Episcopiei Hotinului privitoare la concediile preo-
tilor, diaconilor ci c&nt&retilor. Comisiunea propane si Sfantul Sinod pri-
mindu-i-o hotaraste:
1. Preolii, diaconii 0 cdstarefii au drept la o luna concediu pe an
acordat de Episcop.
2. Concediile dela o lured panel Ia trei Zuni se acordd de Consiliut
eparhial gi numai pentru caz de boald binemotivatd. In ambele cazuri de
mai sus se va plati salariul intreg.
3. Pentru cazuri de boald care reclamd concedii mai marl de trei
Zuni, salariul se reduce cu 50% care se va da suplinitorului.
4. Concedii mai marl de fret ani nu se admit, titularul in acest
caz se cansiderd demisionat;
5. ConeedMle pentru studii in strdindtate se acordd cu salariul ini-
treg pentru cel malt dot ani de tile.
5. Tern. Nr. 1990/937. Ace lagi P. S. Raportor d5 citire referatului
comisiunii asupra abuzurilor savarsite de preotul militar Ilie Hociota ofi-
ciind slujbe religioase cu trecere peste avizul episcopului respectiv. Co-
misiunea propune si Sfantul Sinod primindu-1 propunerea hot5r5.ste:
Avand in vedere cd numitul preot este recidivist in savargirea ace-
ator abuse, dispune darea lui in judecata Consistoriului Spiritual Militar
conform art. 82 din regulamentul respectiv.
6. Tern. Nr. 1991/937. Acelasi P. S. Raportor da citire referatului
comisiunii asupra plangerii preotului Susnea contra actului Adunarii E-
parhiale de la Husi prin care a fost demis din postul de consilier referent
definitiv al eparhiei Hu'ilor. Comisiunea propune si Sfantul Sinod in urma,
clarific5.rilor date de P. S. Episcop Nifon al Husilor, si discutiilor la earl
tau parte: I. P. S. Patriarh, II. PP. SS. Mitropoliti Nicolae al Ardealului c1
Visarion at Hotinului; ci PP. SS. Episcopi Ghenadie al BuZ5ului, Tit at
Hotinului si Cosma al Dunkri-de-Jos, hot5r5.ste:

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sf&ntului Sinod din anul 1937. 57

1. Sfantul Sinod constata cd Adunarea Eparhiald nu are calitatea

sd suspende dint funcfiune un consilier referent cu titlul definitiv;
2. Ca atare nici P. S. Episcop nu-i poste opri scactroul de consilier.
8. Sf dntul Sinod consiclerd nul de drept actul Adundrii Eparhiale yyi
obligd pe P. S. Episcop se-I repund pe preotui Su.ynea, in statul de platd
in calitatea sa de consilier referent.
4. Dacd preotul consilier referent Gh. Sufnea s'a fdcut vinovat de
ceva gran, P. S. Episcop este indrumat sd des pe numitul preot in jude-
cata Consistoriului Spiritual Eparhial.
7. Tem. Nr. 1992/937. Ace Iasi P. S. Raportor d& citire referatului
comisiunii asupra pretentiei Ministerului Cultelor $i Artelor ca orice nu-
mire de preot la parohie vacant& s nu se face, far& avizul prealabil al
acelui Onor. Minister. Comisiunea propune si SfAntul Sinod primindu-i
propunerea hotaraste:
Aceastd pretenfie a Ministerului de Mate nefiind bazatd pe nici un
text de lege sau regulament, se comunicd Ministerului Cultelor cd la in-
tregirea. posturilor bugetare de preofi se vor aplica dispozifiile Zegii care
obligd pe Chiriarh sa-i comunice numirea numai dupd hirotonie.
8. Tern. Nr. 1993/937.Ace/asi P. S. Raportor d& citire referatului
comisiunii asupra cererii ta.narului licentiat in teologie Alexandru M.
EAdulescu din Teleorman de a i-se aproba intrarea in cler in stare de
v&duvie. Comisiunea propune si Sf&ntul Sinod hot&raste:
Se rdspunde Arhiepiscopiei Bucure8tilor cd potrivit canoanelor,
stares de vdduvie prin deces nu este consideratd ca impediment la hi-
rotonie.
9. Tem. Nr. 1995/937. Acelayi P. S. Raportor d& citire referatului
comisiunii asupra regulamentului desvolt&tor a1 statutelor cOastei Dorn-
nului). Comisiunea propune el Sfantul Sinod primindu-o hotaraste:
Aprobd numitul regulament canstand din 51 de articole.
Acest regulament devine obligatoriu pentru to fi membrii aOastei
Dcmvnuluil., de asta'zi inctinte.
10. Tem. Nr. 1996/937. P. S. Episcop Vasile al Caransebefului fn
calitate de raportor al comisiunii speciale pentru intocmirea tabloului de
candidati la scawnul de Episcop Militar citeste tabloul acelor persoane
si care sunt:
1. P. S. Arhiereu Vasile de Rasinari; 2. P. S. Arhiereu Galaction
Craioveanul; 3. P. C. Arhim. Dr. Iuliu Scriban; 4. P. C. Arhim. Dr. Filaret
Jocu; 5. P. C. Arhim. Chesarie Paunescu; 6. P. C. Ierom. Dr. Irineu Fe lea;
7. P. C. Arhim. Efrem En&cescu; 8. P. C. Arhim. Dr. Patenie Ciopron;
9. P. C. Pr. Dr. Olimp Caciula; 10. P. C. Pr. M. Madan Ismail; 11. P. C.
Pr. Virgil Nistor-Sibiu; 12. P. C. P. Anton Ang-elescu-Braila; 13. P. C.
Pr. Cristofor De liu; 14. P. C. Pr. Cezar Vuza; 15. Protos. Dionisie Be-
jan-Suceava.
Sfantul Sinod hotdrd8te: la act de tabloul propus de comisiune
stabile; to ca procedurd de urrnat urmdtbarele: fiecare din PP. SS. Membri
va propune trei dintre cei nunnici pe tablou, pe care ii va socoti vrednici
de a fi recomandati pentru scawnul de Episcop Militar. Votarea se VG
face in mod secret prin buletine.
Se suspend& sedinta pentru zece minute, dupa care, redesclaizandu-se
se prooedeaza la vot.

www.dacoromanica.ro
58 Partea oficialtt

Swat prezenti 16 PP. SS. Membrii. Procedandu-se la vot, P. C.

Arhim. Iuliu Scriban intruneste 13 voturi si aceasta insemnand majoritatea,
Sfantul Sinod it &claret ales ca unul dintre cei trci membrii ce ur-
rneazd a fi recomandati Ministerului Apdrdrii Nationale conform legii.
Pentru ceila/ci doi neintruinind.u-se numdrul rcglementar de jumd-
tate plus unul pentru a fi alegi se amdnd alegerea pentru gedinta viitoare.
Blind orele inaintate se suspenda sedinta pan5. dup5. amiaza.
La orele 17 I. P. S. Patriarh redeschide sedinta.
Tem. Nr. 1997/937. P. S. Arhiereu Irineu Targovigteafaul face o
propunere privitoare la titlurile de studii ale preotilor.
Se trimite spre studiere gi referire comisiunii pentru inveitdmant
religios.
2. Tern. Nr. 1998/937. 1. P. S. Mitropolit Nicodim al Molclovei gi Su-
cevei aduce la cunostinta Sfantului Sinod ca trebuind sä-si caute BAIA:
tatea gi pe langa. aceasta fiind prea ocupat cu treburile Arhiepiscopiei sale
nu mai poate gira Arhiepiscopia Chisinaului. Ca atare roag5. sa fie desig-
nata all& persoana cu girarea afacerilor Arhiepiscopiei Chisinaului.
Se trimite spre studiere gt referire la comisiunea canonicd juridied
pl pentru discipline&
3. Tern. Nr. 1999/937. P. S. Episcop Vasile al Caramsebegului din
partea comisiunii pentru doctrin5. gi viata religioas5, refera asupra intre-
barii pus& de Episcopia Hotinului, asupra valabilit5tii casatoriei evreilor
trecuti la crestinism. In urma propunerii comisiunii Sfantul Sinod ho-
tArAste:
Familiile de evrei trecute la cregtinism trebue sd primeascd neapd-
rat taw nuntii cregtine.
4. Tern. Nr. 1960/937. Acelagi P. S. Raportor ref era asupra rapor-
tului facut de Consiliul Central Bisericesc privitor la neachitarea abona-
inentelor revistei (Biserica Ortodoxd Romani) de catre unele parohii.
La propunerea comisiunii Sfantul Sinod hot5r5.ste:
1. Administrarea Revistel Biserica Ortodoxd Rometnel) va intreba
toate eparhiile de parohiile care nu pot sd-gi achite abonametul.
2. Parohiile care vor fi In aceasta situatie nu N se va mai trimite
ye viitor revista;
3. PP. SS. Ohiriarhi vor fi rugati ca sd achite toate abonamentele
de pe trecut ale revistei pentru exemplarele trimise parohiilor respective.
5. Tem. Nr. 1958/937. Acelagi P. S. Raportor refera verbal asupra
regulamentarii eliberarii de autorizatiuni pentru pictura bisericeasca. La
propunerea comisiuni Sfantului Sinod hotAraste:
Intru cat Ministerul Cultelor a alcdtuit o comisiune din persoane
competente care sd se ocupe cu aceasta chestiune, se agteaptei rexultatul
lucrdrilor acelei comisiuni.
6. Tem. Nr. 1962/937. P. S. Arhiereu Veniamin Ploegtenul refer
din partea comisiunii pentru Invatam5.nt religios asupra propunerilor E-
piscopiei Husilor pi anume: la aprobarea manualelor de religie pentru curs
primar s5. se cear5, avizul unei comisiuni de clerici; 2. S5. se aranjeze
chestiunea programei analitice a invatdmantului primar, ambele aceste
propuneri sa fie implinite de comun acord cu Ministerul Educatiei Na-

www.dacoromanica.ro
Cumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 59

tionale. In urma referintelor date de P. S. Arhiereu Irineu Tftrgovisteanul

Sfantul Sinod hot&raste:
1. Manualele de religie pentru Invdcdmatul primar se vor aproba
td de comisiunea Sfantului Sinod, intervenindu-se /a Ministerul Educafia
Nationale in acest stop.
R. P. S. Arhiereu Irineu Tdrgoviytecvnul va face toate interveni-
rile necesare pe Wage' Ministerul Educaciei Nationale spre a prim/ gi
pune in. aplicare programa de religie a Sfdintului Sinod pentru cursul
primar.
7. Tem. Nr. 1591/937. Acelagi P. S. Raportor refer& In cazul pro-
fesorulul de la seminarul Curtea de Arges care a pedepsit un elev pentru
motivul di a spus rugaciunea. La propunerea comisiunii completata Cu
propunerile I. P. S. Patriarh Sftuatul Sinod hot5r4te:
1. Cazul acelui profesor se va semnala Ministeru/ui Educatiei Na-
tionale spre a iva nulsuri in consecincei;
R. Se va semnala de asemenea gi Primului Ministru spre a se vedea
de uncle provine rdul in educafia viitorului der.
3. Se va stdrui din nou pe ldngei Guvern pentru a trece seminariile
in conducerea Bisericii af a dupd cum prevede Legea de organizare a
Bisericii.
8. Tern. Nr. 1943/937. Acelaqi P. S. Raportor refer& in chestiunea
modalitatii cercetarii manualelor de religie pentru curs secundar pri-
mar propusti ri anume ca aceasta cercetare s& se facA de catre o comisie
campus& din do} delegati ai Ministerului Educatiei Nationale si unul al
Sfantului Sinod. La propunerea f5.cuta Sfantul Sinod hot&raste:
Cercetarea manualelor de religie de curs secundar fi primer se
va face ca Ssi in trecut de cdtre comisiunea sepctrata a St dntului Sinod.
9. Tern. Nr. 2001/937. P. S. Episcop Tit al Hotinului refer& in che-
stiunea tablourilor religioase prezentate de Pr. E. Barbulescu spre a-i fi
aprobate ca material intuitiv pentru inviltama.ntul primar. La propunerea
comisiunii, Sfdntul Sinod dd numitului preot aprobarea cerutet.
10. Tem. Nr. 2002/937. Acela$ P. S. Raportor refer& din partea
comisiunii canonic& juridic& asupra art. 15 din regulamentul Legii cle-
rului militar care prevede dreptul preotilor railitari de a oficia toate sluj-
bele religioase la unitatile militare gi serviciile armatei, precum si la per-
sonalul militar O. civil care apartine armatei. La Propunerea P. S. Sale
Sfantul Sinod hotaraste:
Se comwnicd la Ministerul Apardrii Nationale 5si Consiliului Le-
gislativ cd nu trebue introdusd in regulamentul nou al legii clerului mi-
litar o atare prevedcre intru cat nu este in concordanfei nici cu intenfiile
iniciale care au cerut creiarea elerului militar fi nici cu normele canonise
ale Bisericii noastre.
11. Tem. Nr. 1850/937. Acelagi P. S. Raportor refer& in cazul preo-
tului militar Teodor Patcas din Alba-Iulia, care a savarsit a doua zi de
Pasti anul curent cununia unui ofiter vaduv cu sora sotiei sale decedatk
si Inc& a unui locotenent, farti aprobarea Chiriarhului respectiv din stele
locuri. La propunerea comisiunii Sfantul Sinod hotar&ste:
Se va interveni la Ministerul Apardrii Nationale pentru a trimite

www.dacoromanica.ro
60 Partea ofiela.15,

in judecata Consistoriului Spiritual Militar pe preotul Teodor Pam',

spre a fi aspru pedepsit.
15. Tem. Nr. 2000/937. P. S. Episcop Nicolae al Oradei raportorul
comisiunii canonic& juridic& si pentru discipilina, refer& asupra chestiurill
privitoare la inventarierea averii decedatului episcop militar de cb.tre
delegatii episcopiei Clujului si asupra bisericii incoron&rii. La propunerea
comisiunii Sf. Sinod hotrizaste:
1. Aproba favventarierea averii P. S. Episcop Militar Dr. loan Stroia,
cu ocazia clecesidwi salt, fdcutd de episcopia Clujului psi clerului militar;
2. Mdfulstirea cu. hramul af. loan Botezdtorulm infiincata de Epis-
copul loan Stroia, cu toatet averea ei trece in posesiunea eparhiei Clu-
jului;
3. Biserica incorondrii este Catedrala episcopiei militare. Deci ea
stet sub ingrijirea ysi jurisdicfia episcopului militar. Prin aceasta inset Sf.
Sinod nu infelege sd qtirbeascet din dreptul stabilit capului Bisericii I.
P. S. Patriot,* incd dela zidirea bisericii acesteia Ssi destindrii ei ca bi*-
serica a inearondrii in timpul pregatirilor din juria actuiwi incora-
netrii regelui.
4. Averea personals a episcopului Dr. loan Stroia trece in posesia
episcopiei militare, in canformitate cu dispozi file legii privitoare la aceastd
chestiune.
5. Pe viitor la moartea episcopului militar, inventarierea averii
sale o va face comisiwnea institultd prin art. 13 din noua lege a Clerului
militar din 1936.
15. Tern. Nr. 1998/937. P. S. Episcop Tit al Hotinului refer5, verbal
asupra cererii I. P. Mitropolit Nicodim al Moldovei si Sucevei de a fi
desarcinat de conducerea Arhiepiscopiei Chisin&ului el Mitropoliei Basara-
biei. In urma discutiei la cari iau parte PP. SS. Membrii prezenti, se
hot&r&ste:
Sf. Sinod i act de cererea I. P. S. Mitropolit Nicodim si deleagd
pe P. S. Episcop Cosma al Dundrii-de-Jos cu conducerea Arhiepiscopiei
Chi-$ndului si Mitropoliei Basarabiei, pand la clarificarea justifiei in cazul
I. P. S. Curie.
P. S. Episcop Coma este rugat ca de indatd sd pagea.scel la tittle-
plinirea acestui mandat, stabilindtt-se chiar la Chi$ndu.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului aduce la cunostinta Sfan-
tului Sinod ca facandu-se propunere din partea P. S. Episcop Dionisie al
Cetatii Albe Ismail, ca in comisia pentru reorganizarea monahismului sl
fie cooptat I. P. S. Mitropolit Nicodim al Moldovei si Sucevei, I. P. S. Sa
a trimis actele in chestiune rugand pe I. P. S. Mitropolit Nicodim s& preia
presedintia numitei comisiuni.
I. P. S. Mitropolit Nicodim al Moldovei si Sucevei roaga s& fie scu-
zat c& nu poate sä participe la aceasta comisiune fiind prea ocupat. Pe
cat va putea iii va da contributia sa ins& nu poate face parte din comi-
siune in mod efectiv.
Se is act gi se menfine delegafia de prevedinte al numitei comi-
&Juni data I. P. S. Mitropolit al Ardealu/tii.
Tern. Nr. 1945/937. P. S. Episcop Ghenadie al Buzetului propune pi
Sfantul Sinod hotara.ste:

www.dacoromanica.ro
Sumarele qedintelor Sfa.ntului Sinod din anul 1937. 61

Petifia preofilar: Bejenaru gi a altor cinci din Hu.0 se puns /a acts

nefiind timbratd legal.
La orele 20 I. P. S. Patriarh ridic& sedinta si anunta pe cea viitoare
pentru ziva de Joi 17 Iunie 1937 orele 10 dimineata.
PRESEDINTE, Secretar,
(ss) MIRON (ss) GALACTION CRAIOVEANU

Sedinta din ziva de 17 Iunie

Surnarul $edintei.
Sedinta se deschide in palatul patriarhal 1a orele 10 dimineata sub
presedintia I. P. S. Patriarh Dr. Miron.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar da citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron; II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim al Moldovei si Sucevei,
Nicolae al Ardealului si Visarion al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Ghena-
die al Buzaului, Nifon al Hu'ilor, Grigore al Argesului, Vasile al Caran-
sebesului, Nicolae al Oradiei, Tit al Hotinului si Gherontie al Constantii;
PP. SS. Arhierei: Ilarion Ba.caoanul, Veniamin Ploesteanul, Galaction
Craioveanul si Irineu Targovisteanul; absenti: PP. SS. Episcopi: Lucian
al Roraanului, Cosma al Dunarii-de-Jos si Andrei al Aradului; PP. SS.
Arhierei: Ipolit Radiluteanul sl Vasile de R&sinari; iar in concediu: PP.
SS. Episcopi: Vartolomeu al Ra.mnicului Noului Severin, Nicolae al Clu-
jului si Dionisie al Ceta.tii-Albe.
Acelafi P. S. Secretor d& citire sumarului sedintei precedente.
La sumar iau cuva.ntul:
P. S. Episcop Tit al Hotinului, care cere 0, se treaca in sumar ca
P. S. Sa a atras luarea, aminte Sfantului Sinod ca. nu trebuia s& se pro-
pun& de comisia special& pe lista de candidati pentru scaunul de Episcop
al Armatei si preoti divorta.ti.
P. S. Episcop Grigore al Argegului, cere ss. se treats. in procesul-
verbal si propunerea P. S. Sale, de a nu se mai admite intre candidati
persoane care n'au licenta In teologie.
I. P. S. Mitropolit Nicodim al Moklovei psi Sucevei, d& lamuriri asu-
pra lucrarilor comisiei speciale pentru intocmirea listei de candidati. Pro-
pune ca pe viitor a& nu se mai dea intocrairea listei in seama comisiei, ci
listele s& se fats. in plenul sedintei de Sfantul Sinod.
Cu aceste clarifiari, pus la vot
Sumarul gedinfei precedente se verified Zvi se aprobd.
COMUNICARI:
Tem. Nr. 2032/937. P. S. Episcop Nicolae Golan al Vadului, Peleacu-
lui qi Clujului, aduce la cunostinta I. P. S. Patriarh, votul Adunarii Epar-
hiale a acelei episcopii, prin care-si exprima via satisfactie cu privire la
rezultatul conferintei cu delegatia Bisericii anglicane din 1935, rugand pe
I. P. S. Sa 86, primeasc& expresia celor mai respectoase sentimente de
Biases. gratitudine 9i admiratie, de rnodul cum a condus tratativele si a
reprezentat Biserica ortodox& roman& cu ocazia vizitei la Londra din 1936.

www.dacoromanica.ro
62 Partea edictal&

Sfantul Sinod is act.

Tern. Nr. 1906/937. Arhiepiscopia Bucurestilor InainteazA. raportul
Ciro. II Capita la, care cere aprobarea tiparirii In Tipografia Cart" lor Bi-
sericesti ca icoanA, a unui tablou, prelucrare dupo. Hofmann, de d. Do-
brovici din Bucuresti, tablou ce reprezintfl pe Mantuitorul Hristos rugan-
du-se in gradina Ghetsimani.
Sfantul Sinod, In urma propunerilor favorabile acute de I. P. S.
Mitropolit Nicolae at Ardealului si P. S. Arhiereu Irineu Targovisteanul.
hotaraste:
Avand to vedere cd tabloul prelucrat de d. Dobrovici, este de con-
cepfie romano-catolicd deci nu corespunde on sti/ul iconografic at
bisericti noastre ortodoxe , SIdzitul Sinod nu poets admit° sd fie tip/frit
ca icociad.
Deaceia is act de el gi gdsegte ed se poate tipari de autor numai oa
tablou religios.
Tem. Nr. 2029/937. I. P. El. Patriarh D. D. Dr. Miron, presedintele
Sfantului Sinod, face urrnatoarea propunere:
Considerand, ca activitatea nou creiatei Episcopil ortodoxe roman
a Maramuresului cu resedinta in Sighet, este, mai ales in situatia con-
fesionala de azi a Maramuresului o vitald necesitate pentru /mall exie-
tenca ortodoxismului nostru In acele istorice parti ale obarsiei lui Dragos-
VodA; iar amanarea acestei in.activari ar primejdui Insusi viitorul Biserl-
cii noastre in acel tinut marginal si extrem de expus atat din punct de
vedere ortodox cat si national;
Considerand cA. Mitropolia noastre, din Bucovina, care dispune
scum de mijloace multumitoare este hotArita a lua asupra-si imediata
organizare a centrului episcopesc din Sighet, unde va face Catedral4, re-
9edinfa Episcopeascit va lua in buget plata unui Episcop, a Consiliului
eparhial si a personalului necesar unei normale functionari a Episcopiei;
10 va clAdi deocamdata si alte zece biserici in comunele cu un numar mai
Insemnat de crectini ortodocsi.
Sfantul Sinod primeste cu multumita aceste atat de necesare $i
binevenite ajutoare si aproba ca noua Episcopie sA devie sufragana a
Mitropoliel noastre din Bucovina, ci roaga pe Prea Sfintitii Episcopi Ni-
colae Colan al Clujului si Nicolae Popovici at Orazii ca In interesul
urgentei infaptuiri a celor amintite mai sus sa-si deie si ei pentru
parohiile, ce apartin azi jurisdictiunii tor, parinteasca adeziune la anexa-
rea acestei eparhii a Maramuresului la istorica biserica a Aloldovei lui
Dragon Voda, azi din Bucovina;
Aceste infaptuiri desigur ar Inviora poporul ortodox si 1-ar ridi-
ca moralul, fall de care nu este biruinta. Iara amanarea , chestiunii ar
apasa greu asupra sentimentelor de raspundere a fiecaruia dintre nos,
dator a contribui cu un teas mai de vreme la Imbunatatirea situatiei
noastre din acel istoric colt de tara cu mars amintiri de ortodoxie roma-
neasca, earl cer de la not reinvierea.
Dupe citire, I. P. S. Sa pune In discutie aceasta propunere.
P. S. Episcop Tit at Hotinului, avand cuvantul, constata ea organele
legate si competente ale Episcopiilor de Cluj vi Oradea deja Inainte ea
Congresul National Bisericesc WI fi hotarit infiintarea episcopiei ortodoxe

www.dacoromanica.ro
Surnarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 63

de Maramures si-au dat adeziunea for cu privire la acele parohil cars vor
apartine pe viitor acelei noui episcopil. Deci repetirea adeziunii for In
aceastd stare de lucniri, nu mai este necesara, ci numai I. P. S. Mitro-
polit al Ardealului la jurisdictia raitropolitana a carula apartine azi si
Maramuresul, este in drept sa declare asupra anexarii acestei noui epis-
copii, la o alts. Mitropolie.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului luand cuvantul, aprobd din
toata inima trecerea nouei eparhii ortodoxe a Maramuresului in jurisdic-
tia Mitropoliei Bucovinei, In dorinta de a lua cat mai curdnd fiinta acea
episcopie, cu episcopul sau Yi organul necesar unei conduceri centrale.
Punandu-se la vot propunerea I. P. S. Patriarh, se hotaraste:
1. Sfantul Sinod cu ummimitate de voturi primeste propunerea fd-
cutd de I. P. S. Patriarh Cu adaosul propus de P. S. Episcop Tit al Hoti-
nului, ca sd nu se mai ceard o noad adeziune din partea celor (laud
apiscopii.
Astfel Sfantul Sinod aduce urmatoral concluz:
Considerdnd cd activarea nou createi Episcopii ortodoxe roman°
a Maramuresului cu resedinta tnz Sighet este mai ales in situatia confesio-
nald de azi a Maramuresului, o vital& necesitate pentru insasi existenfa
ortodoxismului nostru in acele istorice paqi ale obarsiei tui Dragon -Vodd;
tar amdruzrea acestei activdri ar primejdui tnsuysi viitorul Bisericii noas-
tre in acel cinut marginas 0 extrem de expos atdt din punt de vedere
ortodox cat 0 national;
Considerdnd cd Mitropotia noastrd din Bucovina, care dispune
arum de mijloace mulfumitoare este hotdritd a itia asuprd-si imediata
organizare a centruitzi Episcopesc din Sighet, unde va face catedrala, re-
tied:int& episcopeasca, va iaa in beget plata until episcop, a consiliului
eparhial si a personalului necesar unei normale func/icmdri a Episcopiei;
ci va cladi deocamdatd si alte zece biserici in camuncle cu u,t numdr mai
insemnat de crestimi ortodocsi;
Considerdnd cd I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului cu insuf/e-
tire cottsimte di aprobd din toatd inima trecerea nouei eparhii ortodoxe
a Maramuresului in jurisdictia Mitropoliei Bucovinei, in dorinta vie de a
lea fiin/d acea episcopie cat mai curdind, cu episcopal sdu 0 Cu organele
necesare unei conduceri centrale;
Sfantul Sinod primelte cu matt/mita aceste atat de necesare ysi
binevenite ajutoare din partea Mitropoliei Bucovinei, pentru imediata or-
gomizare a Episcopiei Maramuresului si aprobd ca aceastd noud episco-
pie sd devie sufragand a Mitropoliei din Bucovina, fiind sigur cd aceste
infdptuiri vor inviora poporul ortodox din acele parfi istorice pt -i vor ri-
diva moralul, lard de care nu este biruinta. In timp ce amdnarea ekes-
tiunii ar apdsa greu asupra sentimentelor de rdspundere a fiecaruia dintre
not cei de astdzi datori a contribui cu un teas mai de vreme la imbundtd-
firea situatiel noastre din acel istaric colt de /era, cu marl amintiri de
ortodoxie romame,ascd, cart cer dela not reinvierea.
2. Sfantul Sinod roagd staruitor Onor. auvern spre a Intocmi cat
mai degrabd potrivit art. S din legea de organizare a Bisericii orto-
cloie romdne, cuvenita lege pentru reinfiintarea Episcopiei Maramuresului.
Enuntand hotarlrea luata, I. P. S. Patriarh multumeste atat Sf. Si-

www.dacoromanica.ro
64 Partea (tidal&

nod pentru votul s&u unanim, cat §1 pentru I. P. S. Mitropolit Visarion al

Bucovinei, pentru concursul dat la Infiintarea si asigurarea mijloacelor
de intrelinere ale viitoarei Episcopii Maramuresene, prin care se d& pu-
tinta de intarire si afirmare a ortodoxiei rom&nesti In acele parti. Dorin-
du-i Mitropoliei Bucovinei sporirea mijloacelor materiale, n&d&jdue9te c&
ea va da nouii Episcopii mult mai mult decal a fagaduit.
P. S. Irineu Targovipteanul, (IA citire cererii diaconului pensionar
Buruiana, de a fi hirotonit preot pentru mangftierea sufleteascb..
Se trimite in competinN Cltiriarhului respectiv.
Se is hotarlrea pentru procedarea la alegerea restului de dou& per-
soane dintre cele trei care urmeaza a fi propuse Ministerului Apar/WI
Nationale, In vederea designaril noului Episcop militar.
Se suspend& sedinta pentru cinci minute.
Redeschizandu-se, se procedea.za la vot secret. Sunt prezenti 15
membri.
Procedandu-se la vot si deschiz9.ndu-se scrutinul, Arhim. Dr. Par-
tenie Ciopron Intrune9te 11 voturi.
Aceasta insemndnd majoritatea de voturi Sfantul Sinod II declare
ales.
Se suspend& sedinta pentru pregatirea votarii celei de a treia per-
soang..
Dup& cinci minute se redeschide §i sunt prezenti 14 membri can
merg la vot.
Deschizandu-se scrutinul, Pr. Anton Angelescu a Intrunit a voturi,
Sfantul Sinod 11 declare ales.
Avtind in vedere voturile ce s'au dat, Sf tintul Sinod re,comandd
Ministerului Apartirii Nationale pe: P. C. Arhim. Dr. lu litt Scriban, P. C.
Arhim. Dr. Partenie Ciopron fi P. C. Pr. Anton Angelescu, spre a alege
dintre ei potrivit art. 12 din Legea Clerului miiltar persoana noului
Inspector al Clerului Militar.
Ministerul Apararii Nationale este rugat ca duptl alegere, sti comu-
nice numele persoanei asupra cdreia s'a oprit, pentru ca Sftintul Sinod
stl procedeze la cercetarea eanonicd a lui fi decernarea gradului ierarhio
de arhiereu.
Tern. Nr. 1011/937. P. S. Bopiscop Nifon al Hufilor, raportorul comi-
siunii afacerilor streine supune discutiunilor Sfantului Sinod, dup& ce le
da cetire, dezideratele Intaiului congres al profesorilor de teologie orto-
doxa, ce s'a tinut la Atena, in 22 Noemvrie 1936,
SfOntul Sinod in act de aceste deziderate q4i exprimd satisfaccia
pentru spiritul care a aoimat intdiul congres al profesorilor de teologie
ortodoxtl.
Tem. Nr. 1935/937. Acelaqi P. S. Raportor supune deliberarilor Sfan-
tului Sinod referatul cancelariei asupra autocefaliei Bisericii ortodoxe din
Albania. P. S. Raportor este de parere a se aproba propunerile referatului.
SfAntul Sinod primind acele propuneri hotar&ste:
1. Sf(Lntul Sinod is act: a) de toate demersurile f acute panel in pre-
zent de I. P. S. Patriorh pe chestia Bisericii Albaniei fi de rezultatele ob-
linute qi-i educe cuvenitele mulcumiri; b) de thomosul de declarare a
autocefaliei Bisericii ortodoxe a Albaniei; c) de scrisorile Patriarhiei ecu-

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 65

menice de Canstantinopol si ale Mitropolitului Cristo for al Albaniei print

care anunfd autocefalia Zvi alegerea sa ca Mitropolit primat §i deleagd
biroul spre a le face rdspwnsurile eumenite in a,semenea ocazii;
2. In scrisoarea-rcispuns cdtre Mitropolitul Primat al Albaniei set
fie rugat in interesul armaniei ortodox°, a respecta drepturile strdvechi
ale rantanilor din Albania de a se orgarniza in. mod autonom, de a-gi avea
preofii for gi de a intrebuinfa limbct romdnd in biserica qi §coald, intocmat
ca §i pentru greci;
3. set' se intervind pe cale diploma-tied pe MAIO auvernul albanez in
acelaqi sens, aceasta fiind in spiritul notei din 1921, ref eritoare la protec-
fia minoritcifilor din Albania, inregistratd la Soc. Nafiwnilor sub Nr. 249
din 2 Octomvrie 1921. In adresa cdtre Ministerul Afacerilor Streine se va
menfiona cazul Bisericii albaneze din Bucureqti, cerandu-i deci tun trata-
ment de reciprocitate in acelaqi amp.
4. Se intervitne la Cavern sa, reserve si in viitor in seminerige si
facultdfile de teologie locuri pentru viitorii preofi aromdni din Albania,
ingtiinfand despre aceasta primatul Albaniei spre a ne trimite persoa-
nele respective;
5. Mulfuntelte in chip special Ministerulwi Afacerilor Streine pentru
tot cancursul dat rugand set ne fie totdeauna de ajutor.
Sfarsindu-se ordinea de azi, I. P. S. Patriarh ridica sedinta si pro -
roaga. Sfantul Sinod pentru o data ce se va fixa ulterior.
PRESEDINTE, Secretar,
(SS) MIRON (ss) t GALACTION CRAIOVEANU

Sedinta din ziva de 23 Septemvrie

Sumarul sedintei.
Sedinta, se deschide in palatul patriarhal la orele 10 dimineata, sub
presedintia I. P. S. Patriarh Dr. Miron.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar dd. citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P..
S. Patriarh Dr. Miron, II. PP. SS. Mitropoliti: Nicolae al Ardealu-
lui si Visarion al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ram,
nicului Noului Severin, Lucian al Romanului, Nifon al HuVor, Grigore al
Argesului, Cosma al Dunarii de Jos, Vasile al Caransebesului, Nicolae al
Oradiei, Tit al Hotinului, Dionisie al Cetatii Albe, Andrei al Aradului si Po-
licarp al Americii; PP. SS. Arhierei: Ilarion Bacaoanul, Veniamin Ploestea-
nul, Galaction Craioveanul si Irineu Targovisteanul; absenti: I. P. S. Mi-
tropolit Nicodim al Moldovei si Sucevei si P. S. Episcop Gherontie al Con-
stantei; PP. SS. Arhierei: Ipolit Radauteanul si Vasile de Ra-sinari, iar in
concediu: PP. SS. Episcopi: Ghenadie al Buzaului si Nicolae al Clujului.
Acelasi P. S. Secretar cla citire sumarului sedintei precedente, care
pus la vot.
Se verified si se aprobd.
3. Cancedii: P. S. Episcop Ghenadie al Buzaului, core concediu
pentru trei zile dela sedinte.
Partea Oficiala 6

www.dacoromanica.ro
63 Partea oficiala

P. S. Episcop Nicolae al Clujului cere concediu pentru data de 23

Septemvrie a. c.
Se aprobei concediile cerute.
I. P. S. Patricerh, educe la eunostinta Sfantului Sinod a 1-a con -
vocat nu numai pentru cercetarea canonia. a Episcopului minter ci si
pentru continuarea sesiunii trecute, pentru a se rezolva lucrarile curente.
Cu acestea declare sedinta deschisa.
I. P. S. Patriarh. saint& prezenta P. S. tpiscop Policarp al Americei
care pentru prima data is parte la sedintele Sfantului Sinod. Exprima
multumiri in numele Sfantului Sinod pentru activitatea misionara, depusa
printre roma.nli din America, rugand apoi pe P. S. Sa sa facts intetma
din sedintele viitoare o dare de seam& asupra infaptuirilor de acolo.
P. S. Episcop Policarp al Americei, multumeste I. P. S. Patriarh st
Sfantului Sinod care-1 cinsteste cu atentia deosebita salut8.ndu-1 pentru
participarea la sedinte. P. S. Sa roaga sa fie primit cu dragoste parin-
teasca asigurand ca va fi la inaltimea misiunii ce i s'a incredintat.
I. P. S. Patriarh luand din nou cuvtantul spune ca pe vartt a trecut
la cele vesnice I. P. S. Patriarh Varnava al Iugoslaviei. Faand elogiul
celui raposat aminteste de vizita pe care Petriarhul Varnava o anunta-
se pentru toamna aceasta in Romania. A azut Ins mai inainte de
vreme ca. o jertfa. din pricina suferi.ntelor indurate and a vazut ca. Bi-
serica sa a fost nedreptatita.
TO PP. SS. Membri ridicandu-se rosteso dupe stramofesoul obticei:
Thome-zoo ad-1 odiluneasca co drepcii sai.

COMUNICARI:
I. P. S. Patriarh vesteste Sfantului Sinod ca. Decretul-lege pentru
infiintarea Episcopiei Maramuresului a fost aprobat 51 sanctionat de M.
S. Regele. I. P. S. Sa educe multumiri Onor. Guvern, pentru bunavointa
aratatA la infiintarea Episcopiei Maramuresului. Totdeodata. I. P. S. Sa
spune ca, gandurile bune cu care a fost primita infiintarea acestei Episco-
pli ar fi ramas zadarnice dm& nu s'ar fi oferit L P. S. Mitropolit Visarion
al Bucovinii ca sä sustina toate cheltuelile pana La trecerea ei in buget.
Sfdntul Silted is act ou nrulcomire de infiinfarea Episcopiei Mara-
mureplui sri aytept4 incheerea locrarilor cornisiwnei ad -hoc insarcinata
Cu organizarea et
I. P. S. Patriarh educe la cunostinta Sfantului Sinod ca. Sambata
25 Septemvrie a. c., va sosi in taxa in vizita. oficiala. I. P. S. Mitropolit
Dionisie al Varsoviei si a toata. Polonia. Scopul acestei vizite, dorita, de
I. P. S. Dionisie, este strangerea legaturilor intre cele doutt Biserici surori
si de a se sfatui asupra intereselor de ordin general bisericesc. Pentru
acest motiv crede ca este bine sa, fie primit in chip sarbatoresc ca sol at
unei tart vecine si aliate.
La propunerea I. P. S. Sale Sfantul Sinod hotaraste:
Sfantol Sinod va pine Dominica 26 Septernmrie a. c., o gedinfa
festive pentru primirea I. P. S. Mitropolit Dionisie.
I. P. S. Patriarh aduce la cunostinta Sfantului Sinod ca, in ultima
vreme din foarte muite part/ Biserica roma.neasca a fost cinstita cu aten-

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 67

-tii deosebite. Steihnii au vazut in Biserica noastra pe fruntasa Bisericilor

ortodoxe, si fn toate ocaziile si-au exprimat nadejdea intr'un viitor fericit
al ei. Astfel Intre altele Biserica anglicana ne-a trimis anul acesta patru
teologi licentiati care au venit ca sa-si continue studiile pe taramul doc-
ttinei ortodoxe In scoalele noastre teologice. Doi din ei au fost asezati la
Academia teologicb. din Sibiu, iar al.i doi la Facultatea teologica din
Cernauti, fagliduindu-li-se tot sprijinul din partea II. PP. SS. Mitropoliti
Nicolae al Ardealului si Visarion al Bucovinei.
In al doilea rand, Mitropolitul Augustin al Letoniei fi-a exprimat
dorinta intro scrisoare trimisa de curand ca, pentru formarea viitorilor
profesori pentru Facultatea de teologie ce urraeaza sa Infiinteze in Le-
tonia, sa fie pregatiti In scoalele noastre de teologie. In urma Intelegerilor
luate cu I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului si I. P. S. Mitopolit VI-
sarion al Bucovinei i s'a raspuns ca. primim cu bucurie trei tineri teologi
care O. se pregate-s sea in Cara noastra urmand a fi asezati until la Facul-
tatea teologica. din Cernauti, unul la Internatul teologic din Bucuresti,
iar altul la Academia teologica. din Sibiu.
Si in sfarsit, la cererea Mitropolitului Cristofor al Albaniei i s'a
raspuns ca, pentru pregatirea viitorilor preoti ai comunitatilor romanesti
din Albania vor fi primiti incepand cu anul acesta in seminariile noastre
case elevi.
In urma celor expuse de I. P. S. Patriarh, Sfantul Sinod hotara.ste:
la act cu bucurie de demersurile fdcute de I. P. S. Patriarh In ye-
derea pregatirii atdtor tineri din bisericile ortodoxe la gcolile noastre teo-
logice qi multumegte PP. SS. Chiriarhi care au ctccrrdat sprijinul PP. SS.
Lor acestor tineri, meniti set intdreascd legaturile cu Biserica ortodoxd
remand gi sd-i ridice prestigiul.
I. P. S. Patriarh. aduce la cunostinta Sfantului Sinod ca la 14 Oc-
tomvrie a. c., dupa hotarirea Onor. Guvern, se va desveli la. Alba-Iulia,
monumentul lui Horia, Closes'. si Crisan, tend se va face si pomenirea
for printr'un parastas ce se va oficia In Catedrala Incoronarii. La aceasta
solemnitate sunt invitati sä is parte toti II. PP. SS. Mitropoliti si PP. SS.
Episcopi ardeleni.
In urma propunerii I. P. S. Patriarh, Sfantul Sinod hotaraste:
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului va fi rugat set feed toate
pregdtirile pentru Myna reugitcl a programului bisericesc avdnd delegatie
din partea Sfantului Sinod ca ses rosteascd gi cuvenita cuvdntare.
1.1. P. S. Patriarh prezintii Sfantului Sinod proectul pentru reforms.
Invatamantului teologic.
Se trimite spre studiere gi referire la comisia pentru invatamantta
teologic.
2. Memoriul P. S. Episcop Nifon al Husilor asupra activitatii P. S.
Sale in eparhie.
Se trimite la comisiunea pentru doctrines gi viafd religioasd.
3. Tern. Nr. 2584/937. Comitetul de constructiuni dela Maglavit
aduce la cunostinta ca are nevoe de un teren, pe care trebue sa-1 expro-
pieze de in diferite institutii.
Se trimite spre studiere gi referire comisiwnii pentru doctrincl gi
via fa religioasd.

www.dacoromanica.ro
68 Partea oficialti.

4. Tern. Nr. 2465/937. D. Teodor Hagiescu din Bucuresti cere apro-

bare pentru deschiderea unui teatru in care sa se reprezinte scene din
vista Mantuitorului.
Se trimite la aceeagi. comisiwne.
5. Tem. Nr. 2317/937. Arhiepiscopia Sibiului aduce la cunoatinta ea,
in zilele de 20 ai 21 Iunie a. c., s'a intrunit la Sibiu al aaselea, congres
anual al .% Oastei Doranulub., in care s'au prezentat statutele oficiale cri
s'au constituit forurile de conducere desemnate de statute.
Se trimite la, aceeagi, comisiune.
6. Tern. Nr. 2586/937. Ministerul Cultelor si Artelor, serviciul con-
tencios aduce la cunostinta, ca va intocmi un reg-ulament pentru regle-
mentarea drepturilor ai datoriilor in parohii ale preotilor pensionati pen-
tru limit& de varsta.
Se trimite la, aceeagi comisiwne.
7. Tern. Nr. 2600/937. P. S. Episcop Policarp al Americei, roaga, a
aproba masurile luate impotriva arhim. Ioachim Popescu, care s'a sustras
jurisdictiei P. S. Sale, infiinta.nd In Cleveland o parohie zisa «biserica li-
bera romano-americanax, si rugand a fi dat judecatii.
Se trimite la aceeagi comi,sittne.
8. Tem. Nr. 171/937. D. Toma Valareanu din Maglavit-Dolj, inain-
teaza comunicarea facuta. la Senat in legatura cu vedenia de la Maglavit.
b) Tern. Nr. 7466/937. P. S. Episcop Vartolomeu al Ramnicului
Noului-Severin, raspunde la ace,asta comunicare. (Anexe: Nr. 2406/937,
dosar Nr. 7/936, cu actele privitoare la excomunicarea din biserica a d-lui
Toma Valareanu).
Se trimite /a aceea$ comisiwne.
9. Tern. Nr. 3020/937. Sf. Episcopie a Buzaului inainteaza petitia
pr. Ioan Gh. Iliescu de la parohia Marculeati-Buzau prin care cere dispen-
sa de stagiu, rugand Sf. Sinod a o trata cu bunavointa.
Se trimite la, ace,ea.$ comisiwne.
10. Tem. Nr. 2235/937. Ministerul Apararii Nationale face cunoscut
numirea ca Episcop al Armatei a P. C. Arhim. Partenie Ciopron si cere
indeplinirea actelor. (Anexe: Nr. 1996, 1360 si 1518/937).
11. Tern. Nr. 2670/937. P. C. Arhim. Partenie Ciopron depune un
memoriu de activitatea P. C. Sale insotit de 13 acte.
Se trimite spre studiere gi referire comisiunii canonicd juri,clied com-
pletatd ad-hoc, cu P. S. Arhiereu Irin,eu, Targovigtea,nul.
12. Tern. Nr. 2466/937. P. S. Episcop Dionisie al Ceta.tii Albe aduce
lamuriri privitoare la adimarea eparhia15. din Chisinau din sesiunea 1937,
pe care a prezidat-o ca delegat al I. P. S. Mitropolit Nicodim al Moldovei.
Tem. Nr. 2467/937. P. S. Episcop Dionisie al Cetatii Albe da lamu-
riri asupra situatiei P. S. Sale ca starer al manastiril Suruceni, jud.
pupa. (Anexe tern. Nr. 2019/936).
Se trimite spre studiere pi referire comisiuniti canonic juridied.
13. Tern. Nr. 2492/937. Ministerul Cultelor face cunoscut ca. a luat
cunoatinta de dezideratele preotimei si le-a satisfaeut in parte.
Se trimite la, aceea$ ccrmisiune.
14. Tem. Nr. 2407/937. P. S. Episcop Vartolomeu al R. N. Severin.
roaga a se supune aprobarii Sfa.ntului Sinod infiintarea Societatii (Aco--
perainftntul Maicii Domnulub, pentru Sf. Manastire Bistrita,.

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 69

Se trimite la comisiwnea cancmica juriclicd gi pentru discip/ind.

15. Tern. Nr. 1861/937. P. S. Episcop Nicolae al Clujului face pro-
puneri cu privire la interventiile ce vin pe cal llituralnice la numirea preo-
Won (Anexe: tern. Nr. 1175/937).
Se trimite la acee,agi comisiwne.
16. P. S. Episcop Tit al Hotinului dA citire referatului privitor la
modificarea regulamentului de procedur& al instantelor disciplinare bise-
ricesti si roag& Sf. Sinod s& se pronunte asupra concluziilor calauzitoare
la care s'a ajuns pentru Intocmirea noului regulament desciplinar.
I. P. 5. Patriarh exprima P. S. Episcop Tit al Hotinului in numele
Sfantului Sinod, multumiri pentru munca depusa la cercetarea modifi-
casilor cari trebuesc aduse regulamentului disciplines. bisericesc.
Sfantul Sinod in urma expunerii facute hotaraste:
Aprobd in vmanimitate principiile fixate in referat pentru modifi-
carea regulamentului disciplinar gi deleaga pe P. S. Episcop Tit al Hoti-
nului sd intocineased cat 'mai urgent proiectul de regulament potrivit cu.
aceste principii. P. S. Sa va fi ajutat la intocmirea proiectului de regula-
ment de cei trei pregedinci ai consistoriilor eparhial, mitropo/itan 0 cen-
tral din Bucuregti.
Tern. Nr. 2681/937. P. S. Arhiereu Vicar Irineu Targovisteanul da
,citire referatului comisiunii canonice juridice 9i pentru disciplina privi-
tor la examinarea canonic& a P. C. Arhim. Dr. Partenie Ciopron, ales In
scaunul vacant de Inspector al Clerului militar. Comisitmea propane, iar
Sfantul Sinod primindu-i propunerea hotar&ste:
Se decerne P. C. Arhim. Dr. Partenie Ciopron, gradul ierarhic de
arhiereu Ss i roagd pe I. P. S. Pdtriarh sub a cdrui juriscliccie se afld ca
Pregedinte al Sf. Sinod, sd procedeze la sfinfirre in arhiereu.
Sfarsindu-se ordinea de zi I. P. S. Patriarh la orele 12, 30, ridicA
sedinta anuntand pe cea viitoare pentru Vineri 24 Septemvrie 1937.
PRESEDINTE Secretar,
(ss) MIRON (ss) GALACTION CRAIOVEANU

Sedinta din ziva de 24 Septemvrie

Suniarul $edintei
Sedinta se deschide fn palatul patriarhal la orele 10 dimineata, sub
presedintia I. P. S. Patriarh Dr. Miron.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar d& citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Dr. Miron; II. PP. SS. Mitropoliti: Nicolae al .Ardealului 9i Vi-
sarion al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului Noului
Severin, Lucian al Romanului, Nifon al Hu.silor, Cosma al Dunaxii de Jos,
Vasile al Caransebesului, Dionisie al CetAtii Albe, Andrei al Aradulul si
Policarp al Americei; PP. SS. Arhierei: Veniamin Ploesteanul, Galaction
Craioveanul si Irineu Taxgovisteanul; absenti: PP. SS. Episcopi: Ghenadie
al Buzaului, Grigore al Argesului, Nicolae al Oradiei, Nicolae al Cluju-
lui, Tit al Hotinului gi Gherontie al Constantei; PP. SS. Arhierei: Ipolit
RAd&uteanul 9i Vasile de Fta.sinari lax' in concediu: I. P. S. Mitropolit
Nicodim al Moldovei si Sucevei 0 P. S. Arhierei Marion BacttoanuL

www.dacoromanica.ro
70 Partea oficialti.

Ace Iasi P. S. Secretar ds citire sumarului sedintei precedente. La

aurnar iau cuvAntul:
I. P. S. Patriarh Miron, care spune GA pentru sustinerea ortodoxiei
in Africa de sud nu trebue parasitti ideea misionarismului in Abisinia $i
de aceia ar fi bine ca sti se gAseascit si de acolo vre-un MAI- care sa
fie pregatit inteuna din scoalele noastre teologice.
I. P. S. Mitropolit Visarion al Bucovinei cere sa se prevadA In su-
mac ca pentru sfintirea ca arhiereu a P. C. Arhim. Dr. Partenie Ciopron
au fost delegati I. P. S. Sa, P. S. Episcop Grigore al Argesului si P. S.
Episcop Policarp al Americei.
Cu aceste adausuri sumarul sedintei precedente pus la vot,
Se verified qi se nproba.
Comunicdri:
I. P. S. Patriarh (IA citire adresei d-lui profesor N. Iorga presedin-
tele Comisiei Monumentelor Istorice prin care propune ca pentru restau-
rarea bisericii Antim din Capitals, si£ se face la inceputul lunei Octom-
vrie o comemorare a ctitorului ei, mitropolitul Antim Ivireanul dela
moartea cb.ruia se implinesc 222 ani.
In acest scop cere ca PP. SS. Ierarhi sA fie rugati a darui oath
o mie de lei, iar preotii care vor lua parte Ole o sutti, de lei.
Sfdntul Sinod is act de aceastd adresd, urmand ca ea sd fie comu-
nicatd tuturor Chiriarhiilor spre a subscrie sumele ce vor crede de cuiviin0,-
pentru restuurarea bisericii Antim. din Capital&
I. P. S. Patriarh reaminteste SfAntului Sinod ca odatA cu restau-
rarea bisercii Antim ar fi bine sa se reia chestiunea cladirei caminului
episcopal.
La propunerea I. P. S. Sale SfAntul Sinod hon./11*e:
Set se intervind la Primdria. Municipiului Bv,cure§ti in vedeera pa-
nerii de acord cu ourul plan de sistematizarre, pentru aprobarea pkaturilcrr
de constructie.
I. P. S. Patriarh. prezintA Sfantului Sinod noua editie a Molit-
felniculu{ apArut decurand cu text revazut de preotul Niculae M. Popescu
qi cu podoabe xilografice lucrate de pictorul Gh. Russu dupe modelul ve-
chilor noastre cart.i bisericesti.
fantul Sinod is act cu pleicere de mew, fndrumare pe care I. P. S.
Patriarh, a dat-o cdrtilor noastre de ritual gi educe mu/cumtirile sale oste-
nitoriler.
1. Tem. Nr. 2466/937. Aceeaqi comisiune. Se da citire adresel P. S.
Episcop Dionisie al Cetatii Albe prin care da unele lrirauriri cu privire la
Adunarea eparhialti. din Chisinau sesiunea 1937, pe care a prezidat-o din
Instircinarea I. P. S. Mitropolit Nicodim al Moldovei loctiitorul scaunulul.
de Arhiepiscop al Chisinaului din acea vreme.
S ftintul Sinod is act de ldmuririle date.
2. Tern. Nr. 2467/937. Aceea.i comisiune. Se citeste adresa P. S.
Episcop Dionisie al CetAtii Albe prin care da lamuriri cu privire la se-
derea P. S. Sale aproape in permanentA in cuprinsul eparhiei Chisinaului
91 indeosebi la mantistirea Suruceni.
Dupe discutii la care iau parte I. P. S. Patriarh Miron, I.P. S.

www.dacoromanica.ro
Burnam le gedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 71

Mitropolit Nicolae al Ardealului gi P. S. Episcop Dionisie al Cetatii Albe,

Sfantul Sinod hotb.ragte:
1. Menfine hotdrairea. sa Zuatd in gedinfa dela 16 /wnie a. c., Ssi pane
in vedere P. S. Episcop Dionisie al Cetdfii Albe obligafia de a locwi numai
fn eparhia sa gi de a nu se mai amesteca. in eparhia
2. Arhiepiscopia Chigindului este intritatet set institue irnediat stare;
la metrulstirea Suruceni, cdruia sd i-se pund in vedere cd in radnuistire
nu-i este ingdduit nimeinui set se stabileascd lard iwuoirea Arhiepiscopului.
3. Tem. Nr. 2586/937. Aceeagi comisiune. Referatul P. C. Director
al Cancelariei Sfantului Sinod privitor la regulamentul ce urmeaza a
se Intocmi de Ministerul Cultelor si Artelor privitor la regulamentarea
drepturilor gi datoriilor in parohii ale preotilor pensionati pentru limits
de varsta.
In urma discutiunilor la care iau parte I. P. S. Patriarh, I. P. S.
Mitropolit Nicolae al Ardealului gi P. S. Episcop Vartolomeu al R. N.
Severin, Sfantul Sinod hotbreigte:
Begulantentul ce urmeazd a se intocmi de Ministerul Cultelor se
va refers exclusiv la condifiwnile in care se va face pensionarea preofilor.
In ce privegte reglementarea raporturilor in care ramam preopii
pensionari fafd de cei activi acest lucru este de competinfa Sfelntului
Binod gi a Chiriarhilor. Aceste raportwri sunt reglementate de Sfantul
Binod prin regulamentul votat inc gedinfa sa dela 11 Martie 1986, care se
va trimite Ministerului Cultelor din nom spre a fi acceptat gi &lupus sanc-
fioiuirii regale.
4. Tem- Nr. 2640/937. Aceeagi comisiune. Adresa Sf. Episcopii a
Buzaului privitoare la cererea preotului Ioan Gh. Iliescu de a I-se acorda
dispensb. de trei ani spre a se putea transfera dela parohia Mb.rculegti
jud. Buzau la altA parohie.
Be respinge cererea menfindndu-se hotdrdrea Sfeintului Sinod.
5. L P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului db. citire comunica-
tului Intocmit de I. P. S. Sa impotriva literaturii imorale. In urma pro-
punerii I. P. S. Patriarh se hotttrAgte:
EftIntul Sinod consequent cu atitudinea sa din trecut Impotriva li-
teraturii imorale 0 findned searnd cet Biserica a desaprobat gi a condammat
intotdeauna asemenea serieri, is act de acest comunicat va da publi-
c-W/0i
6. Tem. Nr. 2686/937. P. S. Episcop Vasile al Caransebegului,
raportorul comisiei pentru doctrina gi viata religioasa dti citire referatului
supra activitgii de trei ani a P. S. Episcop Nifon al Hugilor. Sfantul
Sinod hotaxAgte:
In act de ctctivitatea P. S. Episcop Nifon al Hugilor gi de realizdrile
infdptuite in cei trei am% de petstorie, indemnelndu-1 ca sd continue on
aceea$ ram&
7. Tem. Nr. 2687/937. Acelagi P. S. Raportor da. citire referatului
privitor in cererea comitetului bisericii gi aseamintelor dela Maglavit pen-
tru obtinerea unor terenuri. Sfantul Sinod hotftrb.gte:
Se va interveni prin Consiliul Central Bisericeso /a epitropia. bi-
sericii Madcma Dwciu gi is Ministerul de Interne on recomandarect ca sd
satisfacd cererea in limita posibintapor, acordanclu-se terenurile de care
an nevoie pentru construirea agezdmintelor proiectate.

www.dacoromanica.ro
72 Partea oficiala

8. Tem. Nr. 2688/937. Ace lasi P. S. Raportor citeste referatul

asupra cererii d. T. Hagiescu de a i-se da aprobarea pentru deschiderea
unui teatru in care sa reprezinte viata Mantuitorului. Comisiunea propune
iar Sfantul Sinod primindu-i propunerea hotaraste:
Sfdntul Sinod tyi insuegte rdspussul (tat solicitatorului prin Waal
Sfantului Sinod.
9. Tem. Nr. 2689/937. Ace las P. S. Raportor da citire referatului
privitor la congresul «Oastei Domnului» tinut la Sibiu la 20 si 21 Iunie.
1937. Sfantul Sinod hotaraste:
1. Se ia, cunotinta de rezultatele la care a ajans «Oastea Dora-
nulub gi de constitwirea comitetului de conducere al Asociatiei.
2. Sfantul Sinod invitd Chiriarhiile ca lac rdindul for sd dispunul
tuturor preatilor in ale cdror enorii activeazd «Oastea Donmedub, sd se
aleze in frwntea m4cdrii pentru a-4 asigura rdmdnerea in cadrele invdtd-
turii gi disciplinei biserice§ti.
Epuizandu-se ordinea de zi, I. P. S. Patriarh, ridica sedinta la
orele 12,30 anuntand pe cea viitoare pentru maine Sambata. 25 Septem-
vrie a. c., orele 10 dimineata.
PREEDINTE Secretar,
(SS) MIRON (ss) GALACTION CRAIOVEAU

Sedinta din ziva de 25 Septemvrie

Sumarul gdintei.
*edinta se deschide in palatul patriarhal la orele 10 dimineata, sub
presedintia I. P. S. Patrhiarh D. D. Dr. Miron. Cristea.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar da citire:
I. Apelului nominal:
si sunt prezenti: I. P. S. Patriarh Miron si I. P. S. Mitropolit Visarion
al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Lucian al Romanului, Nifon al Husilor,
Grigorie at Argesului, Vasile al Caransebesului, Nicolae at Oradiei, An-
drei al Aradului, Partenie al Armatei si Policarp al Americei; PP SS.
Arhierei: Veniamin Ploesteanul, Galaction Craioveanul si Irineu Targo-
visteanul; absenti: PP. SS. Episcopi: Cosma at Dunarii de Jos, Dionisie
al Cetatii Albe qi Gherontie at Constantei; PP. SS. Arhierei: Ipo lit Ra-
dauteanul si Vasile de Rasinari iar in concediu: IL PP. SS. Mitropoliti:
Nicodim al Moldovei 9i Sucevei si Nicolae at Ardealului: PP. SS. Episcopi:
Vartolomeu at Ramnicului Noului Severin, Ghenadie at Buzaului, Nicolae
al Clujului si Tit at Hotinului si P. S. Arhiereu Ilarion Bacaoanul.
R. Sumarul §edintei precedente care pus la vot,
Be verified 0 aprobd.
Concecliti:
P. S. Episcop Vartolomeu al Rdmnicului Noului Severin cere con-
cediu dela sedinta Sfantului Sinod, fiind ocupat cu rezolvarea actelor epar-
hiei. Declara ea se uneste cu tot ce va hotari Sfantul Sinod din sedinta
de azi.

www.dacoromanica.ro
Surnarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 73

Se acorcla concediul cerut Ssi. se ict act de declaratia facutd.

I. P. S. Mitropolit Nicodim al Moldovei si Sucevei roaga. a i se apro-
ba concediu dela sedint.ele Sfantului Sinod.
P. S. Arhiereu Ilarion. Bacaoanul, cere concediu dela sedinte.
Se aiproba cancediile cerute.
La comumicdri:
I. P. S. Patriarh D. D. Dr. 1Iiron Preedinteie SfCtntului Siam/ face
urmatoarele comunicari:
1. Guvernul polon i-a cerut I. P. B. Sale un calugar bine pregatit
care sa. fie numit profesor la Facultatea de teologie din Varsovia. A-
ceast& cerere este o noun, dovada, a legaturilor pe care Guvernul polon tine
sa le alb& cu Biserica noastra, ortodoxa. I. P. S. Sa face propunerea ca
din partea. Sfantului Sinod a se fact.. o adresa, catre Chiriarhii spre a
gasi un asemenea element.
P. S. Arhiereu, Irineu Targovigeamal propune pe preotii: Dr. Olimp
Caciula, director al seminarului edgifon Mitropolitul), 9i Paraschiv Ange-
lescu din Bucuresti.
Sfantul Sinod ia act de cerered Guvernului polon §i lard in grija
I. P. S. Patriarh sa recanicaute pe tdmdrui cel mai potrivit pentru, ase-
menea cerintcl.
1. Tern. Nr. 2707/937. Tot I. P. S. Patriarh comunica urmatoarele:
Biserica siriana din sudul Indiei, ar dori sa intre in legatur& cu Patriarbia.
romans.. Catolicosul, seful acestei Biserici, cere sa. i se trimita o misiune
de trei tineri bine pregatiti, care s& intre in monahism, chiar monahi
de se poate sau 9i preoti de flair, care sa ia in mans, conduceres, vietii
culturale teologice, directia seminarului din Malabar si celei mons-stice
(conducerea singurei manastiri ce au).
IIe asemenea cer don& calugarite cu studii superioare teologice.
Uneia dintre ele sa i se incredinteze conducerea unei manastiri de femei;
iar alteia conducerea unei asociatii de surori destinate sa. duca cultura
si viata spirituals, in satele si colibele indiene.
Biserica siriana e gata sa. le sustin& toate cheltuelile de intreti-
nere. Cum I. P. S. Patriarh anunta ca seful numitei Biserici va face o
vizita. I. P. S. Sale in trecerea din Anglia catre tars., la propunerea I. P.
S. Mitropolit Visarion al Bucovinei, Sfantul Sinod hotaraste:
I. P. S. Patriarh va lua toate informatiwnile asupra acestei Biserici
gi va, rezo/va cererea cum va gclsi mai bine de euviinId, fie chiar publi-
comet concurs pentru gcisirea a trei tineri, care sa mearga in India de sud.
Se intra vn ordinea de zi.
1. Tern. Nr. 2710/37. P. S. Episcop Andrei al Aradu lui raportorul
comisiunii canonic& juridic& citeste referatul privitor la comunicarea Mi-
nisterului Cultelor a a indeplinit in parte dezideratele preotimei roman
exprimate in Congresul general dela Iasi.
I. P. S. Patriarh luand cuvantul spune ca. Sfantul Sinod sa. se adre-
seze Ministerului Cultelor si Presedintelui Consiliului de Minictri, ara-
tandu-se ca pentru cele infaptuite i se multumeste. Sa se adoge ins& a
1V1inisterul Cultelor nu rezolva direct prin Sfantul Sinod chestiunile re-
feritoare la cler, ci nnn-Lni prin asociatii si orgardzat-ii particulare. Sts. se

www.dacoromanica.ro
74 Partea oficialk

mar& deci, c& precum Sfantul Sinod se adreseaz& direct Guvernului prin
Ministerul Cultelor, tot age. trebue sti. fie consultat gi Sfantul Sinod Ia
chestiunile bisericegti gi preotegti.
Dupa incheerea discutiei comisiunea propune iar Sfantul Sinod
hotara.7te:
Sfdatul Sinod is act de comunicarea Ministerului Cultelor, dar
sd i se ceard ca in viitor sd find seamd numai de dezideratele formulate
de orgaine/e bisericegti legal constitwite, iar nu de asociacii particulare.
2. Tern. Nr. 2709/937. Acekisi P. S. Raportor citeste referatul pri-
vitor la chestiunea man&stirii Bistrits ca sa. fie folosita societatii cAco-
pera.mantul Maicii Domnului).
La discutii iau parte: I. P. S. Patriarh care propune sd. fie intre
bat& Sfanta Episcopie a Ramnicului Noului Severin ce caracter de ma.-
n&stire are Bistrita, Elude& agez.b.mantul care functioneaza in manastire
trebue sd fie supus conducerii manastire§ti, iar nu man&stirea s& fie car-
muita de conducatoarele avezamantului Inzestrarea manastirilor s'a facut
numai cu acest scop de a se da o bunk indrumare diferitelor a...,ez&minte
care urmeaza. a& is flint& in aceste manastiri.
P. S. Episcop Grigore al Argesului spune cA, Soc. (Acoperam&ntul
Maicii Doranulub, este veche, ins& n'a dat rezultate fiindca n'a avut o
bun& organizatie.
P. S. Arhiereu Irineu Targovisteanul, spune ca situatia acestei So-
cietAti este absolut necanonica, fiind stapana pe intreaga tar/L. In spet&
arata ca aces...sta. societate ra&nastireasca se poate administra numai cu
stareta, iar nicidecum cu conducatoare ale agezamantului. Dup& inchi-
derea discutiilor Sfantului Sinod hotara.gte:
Minded nu custoaste in mod amdnuncit statutele 0 organizatia So--
cietatii (Acopereinuintul Maicii Dominic tub erode absolut necesar sd se
ceard P. S. Episcop al Rdmnicutui Noului Severin sd trimeatd statutele
acestei Societati spre a sti pentru ce dd aprobarea, ceruta.
3. Tem. Nr. 2724/937. Ace lasi P. S. Raportor citeste referatul In
chestia arhimandritului Ioachim Popescu care s'a sustras jurisdictiei Epi-
scopiei din America.
Dupa discutiile la care iau parte: I. P. S. Patriarh, P. S. Episcop
Andrei al Aradului gi P. S. Episcop Policarp al Americei, Sfantul Sinod
hotaraqte:
1. Arhimandritul Ioachim Popescu nu are nisi o delegacie directd
dela I. P. S. Patriarh, saw dela Sfantul Sinod, ci este supus cananiceste,
P. S. Episcop Policarp, care l-a luat cu sine 0 ca subaltern al sdu. Ca
atare Sfontul Sinod aprobd mdsurile disciplinare luate de P. S. Sa contra
arhimandritului Ioachim Popescu, pentru iegirea de sub ascultarea caste-
nicd d P. S. Sale, ca Episcop legiuit.
S. I. P. S. Patriarh ca Pregedinte al Sfdntului Sinod va da o pasto-
ral& cdtre romdnii ortodocsi din America in care va anwrtfa cd nimeni
n'are imputernicirea sau altd delegatie dela Sfantul Sinod, in afard de
P. S. Episcop Policarp, set se ingrijeascd de organizarea gi conducerea
sufleteascd a lar.
Dee/ top cler 0 papa?' sunt supusi canoniceste P. S. Episcop
Policarp, care, in calitate de Episcop legiuit al loll, va aplica pravila gi

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfa.ntului Sinod din anul 1937. 75,

ccuruxtnele tuturor acelora can vor cduta sd fasd din sub ascultarea P.
S. Sale.
La orele 13 epuizandu-se ordinea de zi, I. P. S. Patriarh ridica se-
dinta anuntlind pentru ziva de main 26 Septemvrie a. c., sedinta festiva
pentru primirea I. P. S. Mitropolit Dionisie al Varsoviei.
Verificat de Sinodul Permanent in sedinta sa de la 21 Oct. 1937.
PREEDINTE
Membrii: (ss) -I- LUCIAN al Romanului
(ss) MIRON (ss) TIT al Hotinului

Sedinta din ziva de 26 Septemvrie

Sumarul $edintei.
edint.a se deschide la orele 12 in palatul Sf. Patriarhii din Bu-
curesti sub presedintia I. P. S. Patriarh D. D. Dr. Miron Cristea.
Iau parte urraatorii: I. P. S. Patriarh Miron, I. P. S. Mitropolit
Visarion al Bucovinei, PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului Noul
Severin, Lucian al Romanului, Nifon. al Husilor, Grigore al Argesului,
Vasile al Caransebesului, Nicolae al Oradiei, Andrei al Aradului, Partenie
al Armatei si Po licarp al Americii; PP. SS. Arhierei: Veniamin Ploestea-
nul, Galaction Craioveanul 91 Irineu Targovisteanul.
Mai iau parte: I. P. S. Mitropolit al Varsoviei si al intregei Po-
lonii, P. S. Episcop Sava de Grodno si P. C. Arhim. Teofan, delegati ai
bisericii Po lone.
Ministerul Cultelor a fost reprezentat prin P. C. Pr. P. Partenie,
Secretarul General al Ministerului si d-1 St. Bradisteanu, Directorul Ge-
neral al Cultelor; din partea Ministerului de Externe d-1 Grigorcea Mi-
nistrul Protocolului. Din partea Legatiei Po lone din Bucuresti a fast de
fata. d-1 A. Poninschi. Iar din partea Facultatii de Teologie din Bucuresti
P. C. Decan Pr. Dr. I. Popescu-Malaesti.
I. P. S. Patriarh Mircon deschide seclinta cu urmatoarele cuvinte:
In calitatea mea de presedinte al Sfa.ntului. Sinod al Bisericii orto-
doxe romane am fericirea de astadatt sa deschid sedinta de azi in chip
sarbatoresc. Dau cuvamtul I. P. Mitropolit Visarion al Bucovinei.
I. P. S. Mitropolit Visarion al Bucovinei, rosteste urmatoarea cu-
v&ntare:
Dandu-ni-se nou& pl&cuta insascinare de c&tre Presedintele Sfan-
tului nostru Sinod al Bisericii ortodoxe romane, Patriarh Miron, de a
salut& in numele Inaltei ierarhii si al clerului roman pe Prea Sfintia.
Voastra, care va, gasiti in clipa de fat& in Capita la Romaniei, sa mi se
dee voe a Brata ca aceasta vizita are un rasunet cu atilt mai mare In
sufletul nostru, avand menirea s& adauge in chip real legatura, canonic&
si de fratie in Domnul a tuturor Biserici lor ortodoxe crestine.
Desigur, In Hristos, Dumnezeul nostru, suntem dogmatic oricand:
Ulna. Dar aceasta unitate trebue numifestat& si in aratare prin dose
convorbiri intre ierarhi gi prin reale colaborari yt sprijiniri re-
ciproce Intro membrii clerului, in deosebi in imprejurari in care diferitele
laturi ale crestinatatii pot fi lezate si chiar zdruncinate, si and e nevoe

www.dacoromanica.ro
76 Partea oficiala

a se reda lumii invatatura crestina in toata splendoarea ei, cum sere in

deosebi sfertul veacului in care ne gasim.
De aceeia, Ina lt Prea Sfintite, noi ierarhii si clerul romanesc de
obste, am primit cu deosebita bucurie vestea venirii Voastre si a insotito-
rilor Vostri in Romania, si avem prilejul a marturisi, ca suntem profund
miscati de faptul ca, insesi Guvernele tarilor noastre au binevoit a in-
lesni intalnirea de fats.
Dorim ca treceera Voastra prin Romania sa va procure cat mai
frumoase amintri, si in deosebi ca roadele acestei vizite O. fie in curand
o cat mai stransa legator& frateasca in Domnul si o vie colaborare intro
intarirea prin Biserica a institutiilor sociale si culturale, ce formeaza te-
melia structurei Statelor noastre in prezent.
Cu asemenea simtiminte zicem Ina lt Preasfintiei Voastre si Inalte-
lor fete ce Va insotesc, un calduros: Bine ati vent in mijlocul nostru.
I. P. S. Patriarh da cuvantul Delegatului Ministerului Cultelor Pr.
P. Partenie, Secretarul General at Ministerului Cultelor.
P. C. Pr. Partenie rosteste turaatoarea cuvantare:
Domnul Ministru de Culte si Arte Victor Iamandi, din cauze inde-
pendente de vointa sa, este impiedecat sa participe la aceste impresionan-
te manifestari de simpatie si de omagiu cu care poporul roman si Bise-
rica noastra ortodoxa, in frunte cu I. P. S. Patriarh Miron Cristea, in-
tampina vizita ce face la noi in tare. *eful bisericii ortodoxe din Po Ionia
I. P. S. Mitroplitul Dionisie.
Am imputernicire sa-1 reprezint pe d. ministru in toate receptiile
oferite Tnaltului oaspe 9i suitei sale, asociind ministerul in toate oraagiile
exprimate, fiindca vizita aceasta onoreaza atat conducerea noastra de
stat, Polonia fiind tarn, vecina si prietena, cat si Bisericilor noastre omo-
doze, avandu-se in vedere concordia ce le insufleteste.
Noi cunoastem framantarile viteazului si nobilului popor polon,
care numai din vicisitudini istorice a ajuns la sfarticaxi pe cari nu le-a
putut opri nici jertfa unui Kosciuszko. Dar iata ca mozaicul austro-ungar
s'a spart si colosul dela ra.sarit s'a destramat, lasand ca acolo sus sa re-
nasca din propria-i tragedie si jertfa., marea si pe veci neata.rnata Polonie.
Un nume mare salaslueste in acest pol opus trecutului umbrit: Pilsudski,
eliberatorul si intregitorul. Litre manile lui Kosciuszko si Pilsudski se afla
tot destinul neamului polon.
Ne bucuram de aceasta restituire (asemanatoare celei dela noi ci
pentru aceasta si mai scumpa sufletelor noastre), care inftmda in neant
legenda cu acele cuvinte de <<finis Poloniaes> pe care cuvinte nu le-a rostit
marele jertfit Kosciuszko, ci roman ca o perfidie zvarlita de aiurea,
tend sunt privite in lumina istoriei contemporane.
Stim ca. I. P. S. Mitroplit Dionisie, inainte de a apare ca un ran-
duitor mare in biserica, a lucrat pentru a puns o noun, mentalitate si
care era cea adevarata pentru fidelii sai cre-dinciosi din Polonia, pe cart
i-a facut cetateni loiali.
Noi stim vizitele si soliile facute in strainatate pentru interesul
bisericii si tarii. De altfel aceste vizite s'au ilustrat la superlativ prin
reciprocitate de catre M. S. Regele Carol II, Marele Voevod Mihai si
Prezidentul Republicei Moscicki.

www.dacoromanica.ro
Surnarele sedintelor Sfantului Sinod din anal 1937. 77

Stim ca. pentru biserica ortodox& polona a fost un factor determi-

nant in e,e priveste organizarea, autocefalia (fata de pravoslavnica bise-
serica rasa) si autonomia, puss. la punct si in legator& cu conducerea
de Stat.
I. P. S. Dionisie bland azi drumul Bucurestilor, subliniaza cu
prestigiu, nevoia ca ortodoxia bisericilor omodoxe sa insemneze o mare
masa de solidarism si de ecumenicitate, mai ales azi tend nu putem
opune alt granit ereziilor destraniatoare de religie si comunismului destra-
mator de natie.
Ne bucurarn ca. ne veniti I. P. Sfintite cu aceasta solie care in-
lesneste unirea dintre Bisericile polona. si romans. Rostrata de sefii cei mai
reprezentativi.
Ne bucuram pentru prietenia dintre cele dou& taxi neuita.nd ca
Polonia a fost un focar de carturarie care ne-a atras. Ca, mitropolitul
nostru Dosoftei a fost un adapostit de zile bune si triste in Polonia, ca.
inspirat din Kochanowski ne-a dat minunata Psaltire in versuri romanesti
si alte carti de ritual, tot in romaneste.
Dela ecoli polone se instruise si marele cronicar Miron Costin,
care a scris despre Moldova versuri si poeme in limba polona.
Iar mai nainte de acestia, Luca Stroici, ruda Movilectilor, inva,tand
carte in Polonia am avut impartasiri spirituale si poeti ca Sienkiewici sunt
preferati sufletului romanesc.
Din acelasi spirit, ministerele de Culte si Educatie au facut tratati-
ve largi pentru comuniunea celor doua. natii.
Ceia ce se face azi este un nou si apreciat drum pentru aceasta
comuniune.
Ti-aducem cel mai malt omagiu in numele Ministerului de Culte.
I. P. S. Patriarh da cuvantul P. S. Episcop Sava de Grodno,
P. S. Episcop Sava de Grodno, in numele delegatiei bisericii polone,
raspunzand cuvantarilor tinute, a spus urmatoarele:
In. numele mitropolitului Varsoviei si al intregii Polonii am cinstea
de a multumi din adancul inimi pentru frateasca salutare si a exprima
bucuria, noastra, pentin faptul ca. Sanctitatea Sa Patriarhul v'a incredin-
tat la aceast& sarbatoare misiunea de a ne saluta, ca mitropolit al Buco-
vinei, vecin noua si asa de bun prieten al tariff noastre.
Prezents, noastra m Bucuresti marturiseste viul sentiment de uni-
tate bisericeasca. in Domnul nostru Iisus Hristos si arata dragostea fra-
tease& si unitatea bisericilor si natiunilor noastre.
Credem ca, aca cum a fost in trecut, for-tele vii si sanatoase ale
natiunilor noastre vor fi si mai departe unite in numele lui Hristos, pen-
tru apararea credintei si comorilor spirituale scumpe.
In modul acesta vom servi marile idei ale dreptatii si Oen asa de
scumpe tarilor noastre».
In incheiere P. S. Sa face urari M. S. Regelui Carol al II-lea si
multumeste I. P. S. Patriarh Miron si parintelui Partenie, pentru malta-
toarele cuvinte spuse Poloniei si bisericii sale.
I. P. S. Patriarh, a dat cuvantul d-lui A. Poninschi, insarcinatul de
afaceri al Legatiei Po lone din Bucuresti, care, a spus urmatoarele:
Am placerea deosebita, de a asocia Guvernul Republicei Po lone la

www.dacoromanica.ro
78 Partea oficial&

frumoasa $i InAltAtoarea manifestatie de solidaritate crestina romano-

polona. qi sa. exprim omagii de Ina ft& simpatie I. P. S. Patriarh Miron si
Membrilor SfAntului Sinod pentru calda si frateasca primire f&cuta dele-
gatilor bisericii ortodoxe polone.
Domnia sa multumeste de asemenea parintelui Petre Partenie pen-
tru cuvintele frumoase spuse din partea Ministerului de Cu lte, spunand
ca In timpurile acestea de criz& trebuesc Insufletite cat mai mult legatu-
rile, iar o intelegere crestina, intre Polonia si Romania este bine vents..
Vorbind de traditionalismul crestin. at Poloniei si al Romaniei subliniaza
rolul covarsitor pe care 1-a avut Mitropolitul Petre Movila pentru Intarirea
ortodoxiei si care a stiut s& armonizeze in chipul cel mai ideal interesele
superioare ale Bisericii cu ale Statului. Cetatenii polonezi crestini vor
starui pentru pastrarea fruraoaselor traditii ale legaturilor bisericesti din
trecut fiindc& alAturi de alianta polona-romans, ele cunt un lucru pretios
care constitue cel mai sigur mijloc pentru asigurarea p&cii.
In incheiere Domnia sa multumeste personal Pr. Partenie pen-
tru frumoasele amintiri istorice rostite cu acest prilej din care reese
legaturile de totdeauna Intre cele dou& popoare vecine. Aduoe apoi oma-
giile sale si ale g-uvenului polon I. P. S. Patriarh, Guvernului roman si Sf.
Sinod al Bisericii ortodoxe roman.
Incheind sedinta solemn& Ina lt Pres. Sfintitul Patriarh a rostit:
eTraiasca. Polonia arnica noastrA, traiasca. Biserica ortodox& din Polonia.).
Apoi Ina lt Pres, Sfintia Sa a ridicat sedinta, urmand ca viitoarea
sedint& sa. se deschida la o data ce se va anunta ulterior.
*edinta se ridica, la orele 13.
Veriticat ova aprobat de SModul Permanent In qedinfa sa dela 21
Octomanie 1937.
PREEDINTE
Membrii: (ss) t LUCIAN al Romanului
(ss) MIRON (ss) t TIT al Hotinului

Sedinta din 23 Noemvrie

Sumarul edintei
edinta se deschide In palatul patriarhal la orele 10 dimineata sub
presedintia Ina lt Prea Sfintitului Patriarh D. D. Dr. Miron Cristea .
Secretar de sedinta.: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar d& citire apelului nominal qi Bunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron si I. P. S. Mitropolit Nicodim at Moldovei si Sucevei; PP.
SS. Episcopi: Vartolomeu at Razonicului Noului Severin, Lucian al Ro-
manului, Ghenadie al 13uzAului, Nifon al Husilor, Grigore al Argesului,
Cosma al Dunaxii de Tos, Vasile al Caransebesului, Nicolae al Clujului,
Nicolae at Oradiei, Tit al Hotinului, Dionisie al Cetatii Albe, Gherontie
al Constantei gi Partenie al Armatei; PP. SS. Arhierei: Ilarion Bacaoanul,
Veniamin Ploesteanul, Galaction Craioveanul si Irineu Targovisteanul;
absenti: I. P. S. Mitropolit Visarion al Bucovinei si PP. SS. Arhierei: Ipolit
Radauteanul Zvi Vasile de Rasinari; iar In concediu: I. P. S. Mitropolit
Nicolae al Ardealului si P. S. Episcop Andrei al Aradului.

www.dacoromanica.ro
:Sumarele sedintelor SfAntului Sinod din anul 1937. 79

Cer concediu pentru sedinta de astazi:

I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului prin L P. S. Patriarh Miron;
P. S. Episcop Andrei al Aradului pentru sesiunea actual& fiind
bolnay.
Se acordd concediile cerute.
I. P. S. Patriarh inainte de a se antra in ordinea de zi saluta. veni-
rea In randul membrilor Sf5.ntului Sinod a noului Episcop Partenie al
Armatei, caruia, Ii ureaz5. pastorie rodnica Intru pov5.4uirea crestineasca
a ostirii noastre romanesti.
P. S. Episcop Partenie al Armatei multumeste I. P. S. Patriarh
pentru frumoasele cuvinte cu care a fost IntAmpinat si tuturor membrilor
Sfantului Sinod care 1-au ales si recomandat Ministerului Apararii Na-
tionale pentru slujba de Episcop al Armatei si Inspector al Clerului
militar. Totdeodatil, asigura ca. tsi va Indepilni cu toata rtivna Indatoririle
legate de slujba ce i s'a incredintat spre a se dovedi vrednic de cinstea
la care a fost chemat. Va cauta sa, is pild5, si sf at fratesc dela ceilalti
membrii ai Sfantului Sinod spre a putea conduce turma ostirei pe calea
dreptei credinte si a dragostei de neam. Hoag& pe Dumnezeu O. reverse
rails sa asupra Sfantului Sinod p5zindu-1 hi pace si Intru zile indelungate.
Be trece la coinwnicdri.
2. Tern Nr. 2865/937. P. S. Episcop Policarp al Americei cere SfAn-
tului Sinod mai multe lainuriri In leg/tura, cu Episcopia Americei.
Se trimite spre studiere si referire la comisiumea afacerilor streine.
3. Tem. Nr. 1950/937. Preotul Gh. Popescu de la biserica Sfantul
Pantelimon Bucuresti, prezinta tin studiu coraparativ asupra editiilor mai
vechi ale acatistului Sf. Pantelimon.
Se trimite spre studiere 0 referire la comisiunea pentru doctrind fi
viand religioasd.
4. Tem. Nr. 3124/937. SfAnta Episcopie a RAmnicului Noului Se-
verin Inainteaza. dezideratele luate de 25 preoti la cursurile de misio-
narism de la manastirea Arnota (4-8 Octomvrie 1937) spre a fi apro-
bate si generalizate pe Intreaga Biserica.
Se trimite la aceea.,si comisiwne.
5. Tem. Nr. 2275/937. Sf. Episcopie a Ramnicului Noului Severin
cere a. i se comunica normele dupa care trebue sa. acorde concedii de
studii preotilor seminarist.
Be trimite la aceea5si comisiwne.
6. Tern. Nr. 2404/937. Sf. Episcopie a Rfimnicului Noului Severin
comunica. Sfantului Sinod calitatea stability, de justitia civil& consiliilor
eparhiale si consistoriilor spirituale eparhiale In organizatia eparhialL
Se trimite la aceeasi comisiune.
7. Tem. Nr. 3132/937. Consiliul Central Bisericesc inainteaz5. in
copie adresa Ministerului Cultelor Nr. 29176/937, privitoare la exerci-
tarea controlului asupra bugetelor centrale eparhiale.
Se trimite spre studiere $i referire comisiunii canonic juridicd 0
pentru disciplind.
8. Tem. Nr. 3146/937. P. S. Episcop Tit al Hotinului ref erindu-se
la reorganizarea disciplinei bisericesti, arata ca. art. 19 din Statut se
opune la intrarea ierarhilor In Consistoriul Spiritual Central.

www.dacoromanica.ro
80 Partea oficiala.

Se trimite la aceeagi comisiwne .

9. Tern. Nr. 3188/937. Referatul Cancelariei Sfantului Sinod privi-
tor la alegerea de noui membrii In Sinodul Permanent In urma expirarii
mandatelor PP. SS. Episcopi Ghenadie al Buzdului si Tit al Hotinului.
In urma propunerii I. P. S. Patriarh Sfantul Sinod cu unanimi-
tate de voturi hotaraste:
Retnoegte mandatul PP. SS. Episcopi Ghenadie al Buzdului gi Tit
al Hotinului ca membrii un Sinodul Permanent pe termenul de timep de la
1 lanuarie 1938 pebnil la 1 Ianuarie 1942.
La orele 11,30, epuizandu-se ordinea de zi, I. P. S. Patriarh ridica
sedinta Sfantului Sinod si anuntaa pe cea viitoare pentru Miercuri 24 Noem-
vrie 1937, orele 10 dimineata.
PREEDINTE, Secretar,
(ss) MIRON (ss) j- GALACTION CRAIOVEANUL

Sedinta din 24 Noemvrie

Sumarul $edintei.
Sedinta se deschide la orele 10 dimineata sub presedintia Ina lt Prea
Sfintitului Patriarh D. D. Dr. Miron.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar da. citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron; H. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim al Moldovei si Sucevei
$i Nicolae al Ardealului; PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului
Noului Severin, Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzdului, Nifon al Hu-
cilor, Grigore al Argesului, Cosma al Dunarii de Jos, Vasile al Caransebe-
sului, Nicolae al Oradiei, Nicolae al Clujului, Tit al Hotinului, Dionisie al
Cetatii Albe, Gherontie al Constantei 91 Partenie al Armatei; PP. SS. Ar-
hierei: Ilarion Bacaoanul, Vasile de Ra.sinari, Veniarnin Ploesteanul, Ga-
laction Craioveanul vi Irineu Targovisteanul; absenti: I. P. S. Mitropolit
Visarion al Bucovinei si P. S. Arhiereu Ipo lit Radauteartul, iar In concediu:
P. S. Episcop Andrei al Aradului.
Ace Iasi P. S. Secretar, cla citire sumaralui sedintei precedente.
Care pus La vot se verified 0 aprobd.
Se trece la comwnicdri:
1. Tern. Nr. 3203/937. P. S. Episcop Tit al Hotinului cere Sfantului
Sinod sa, reglementeze cat mai urgent tinuta exterioara, a clerului.
Se trimite spre studiere gi rejerire la comisiwnea pentru costwm.
Se int-ra in ordinea de xi:
1. P. S. Episcop Vasile al Caransebesului, raportorul comisiunil
pentru doctrina si viata. religioasa citeste referatul privitor la cercetarea
manuscrisului intitulat: clndrumatorul liturgic) Intocmit de P. S. Episcop
Gherontie al Constantei. Sfantul Sinod hotaraste:
Ia act de referatul comieiwnii gi dd cuvenita deslegare P. S. Autor
ca ss tipareascd lucrarea spre a servi de cd/duzd In executarea slujbelor
la care so refers.
2. Tem. Nr. 3222/937. P. S. Episcop Tit al Hotinului raportorul co-
misiunii canonicii. juridic& da, citire referatului asupra adresei circulare a

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedin4,elor Sfruatului Sinod din anul 1937. 81

Ministerului Cultelor Nr. 27176/937, privitoare la verificares, si confirms-

rea bugetelor compturilor de gestiune pe anul bugetar viitor 1938/939,
propunand in concluziune urm&toarele:
1. Sfantul Sinod sa facit demersurile necesare atilt pe langa d. MI-
mstru al Cultelor, cat Ssi pe Tanga d. Prim-Ministru aratandu-le ca cererea
formulate prin sus zisa adresa turbura, ada.nc principiul de autonomie al
bisericii, nu se sprijin& pe nici un text de lege si data ar fi sa se reali-
zeze, face de prisos intreaga organizare legal& a Bisericii;
2. Iar dath demersul nu ar fi luat in seam/I, sä se comunice Guyer-
nului, cu tot respectul cuvenit autoritatii legale, dar cu toatri fermitatea el,
cu regret Biserica, de astadat5., se vede pus& in neplacuta situatie de a
nu da curs cererii formulate prin sus numita adresa; ci ca este gate a-11
apara cu mijloacele pe care legile i le pun la dispozitie, drepturile clar
exprimate in Constitutie si in legile de organizare.
I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, luand cuvantul se declar&
On acord cu concluziile referatului care invedereazA ca principiul autono-
=lei este astazi insusit de intreaga Biserith ortodox& si chiar sustinut
cif tool& taria de ierarhii ei. Crede tusk ca este bine ca Ministerului sa, nu
I se trimeat& decat un raspuns scurt si prin care sa, se arate cb. Biserica
lucreath potrivit autonomiei si ca dispozitia Ministerului n'are nici o bath

Dupa, discutiile la care iau parte: I. P. S. Patriarh, PP. SS. Epis-

copi: Vartolomeu al Rimnicului Noului Severin, Tit al Hotinului, Dionisie
al eetatii Albe Ismail, Nifon al Hucilor si alti PP. SS. Membri, Sf. Sinod
Cu unanimitate absolute de voturi hotar4te:
Sfantul Sinod ludnd in cercetare adresa Ministerului Cultelor qi
Artelor Nr. 27176/937, cdtre toate eparhiile din Biserica ortodoxd roman41
prin care cere a i se trimite direct in vederea exercitdrii dreptului sdu
de control bugetele tuturor instituciunilor bisericegti: parohii, protoie-
rii, mAndstiri, centre eparhiale, pentru verificare ci aprobare in vederea
punerii for in aplicare fi de a i se comunica orice modificare a for ulte-
rioard pentru verificare gi con firmare; iar in sfdrgit de an sd i se trimitti
conturile de gestiune pentru descdrcare, constatd cd ea nu are o bazd le-
gala gi este in contradiccie cu dreptul de autonomic al Bisericii inscris In
Cfnistitufie §i in legea de organizare a Bisericii ortodoxe romdne.
Art. 22 al. 6 gi 7 din Constitutie prevede cd can tot regatul Romd-
niei Biserica cregtind ortodoxd va avea o orgamizatie unitard cu partici-
parea tuturor elementelor ei constitutive clerici Sgi mireni. 0 lege speciald
va statornici principiile fundamentale ale acestei organizatii unitare, pre-
cum gi modalitatea dupd care Biserica iyi. va reglementa, conduce gi admi-
nistra prim organele sale proprii sub controlul stattaui, chestiunile sale
religioase, culturale, fundationale yci epitropegtb.
Jar Legea de organizare a Bisericii ortodoxe romdrne promulgate In
anul 1925, gi intocmitd pe baza acestui articol din Constitutie, statorni-
cegte princtipiile organizclrii unitare a Bisericii, precum $ organele de
clerici $ mireni, cars se ocupd, cu intocmirea, aprobarea §i verificarea
bugetelor §i conturilor de gestiune ale fiecdrei pd.r0 ccmtponente a. Bise-
ricii. (Art. 38. 43, 47, 93 gi 144 al. c din Statut),
Partea Oficiall

www.dacoromanica.ro
82 Partea ofietalk

Deci dupd Constitupe 0 legea de organizare bisericeascd, Statul prin

Ministerul Cu 'War ci Artelor are dreptal nuntai la control, acolo uncle
orede od este neeeaar a se face. Biserica respectd acest drept de control
al Statului gi nu incelege cat-4i de pufin sd i se sustragd. Dar controlul
aqa cum. se Infe lege in adresa Ministerului de Mate insentneazd a dispune
In Bisericd vesocotindu-se foruri/e Indreptalite de lege a face acest lucru,
oeea ce ar aduce o turburare add/fled principiului de autonomic garantat
/3iscricii prin Constiturie, legile fi regulamentele bisericegti.
Deaceea, Sfrititta flirted roagd Cu toatd staruinfa pe d. Ministru al
Cultelor si Artelor sd retraga numita adresd circulard Nr. 271761937.
Aceastd hotdrire se va comunica atilt Ministerului Cultelor i Ar-
telor cat 0 dommului Prim-Ministru.
Despre creeste hotarlri va fi avizat pi Consiliut Central Bisericese
spre a face demersuri aserreanatoarre la Cavern Ssi eparhii.
3. Tern. Nr. 3224/937. P. S. Episcop Nicolae Co lan al Vadului, Fe-
Ieacului si Clujului d& citire referatului comisiunii canonic, juridic si
pentru disciplina asupra propunerii biuroului Sfantului Sinod de a se
stadia Codul civil in legatura cu partile ce intereseaza Biserica, ca Bise-
rica sä-si poata, spune cuvtintul cu ocazia modificarii lui. Comisiunea pro-
pune Sv1 Sfantul Sinod in urma discutiilor la care iau parte I. P. S. Pa-
triarh, I. P. S. Mitroplit Nicolae al Ardealului, PP. SS. Episcopi: Ghena-
die al Buzaului, Tit al Hotinului, Nifon al Husilor pl altii hotar&ste:
0 contisiune compusd din PP. SS. Episcopi: Vartolomeu at Rammi-
cului Noul Severin, Glicnadie al Buzdului, Nifon at Husilor 3 Tit at Ho-,
tinu/ui va stud.ia Codul civil 0 va face propuneri pentru modificdrile pe
care le gdsegte necesare Biserica is intocrnirea noului cod civil. Aceastd
co/tacit/me are tibertatea de a coopta Ssi inernbri din Clara Sfantului Sinod
pe care li va gasi necesari. Propunerile ce va gdsi necesare a se face le tx
aduce la sesiwnea anului vigor pentru aprobare.
4. Tern. Nr. 3146/937. Ace Iasi P. S. Raportor refer& asupra adresei
P. S. Episcop Tit al Hotinului prin care Is' depune mandatul ce i se &Muse
de a intocrni un nou proect de regulament disciplinar.
Avand In vedere cii este un proect intocmit de Consiliul Central B4-
sericesc, propune a se lua acesta ca baza de discutie.
Sfantul Sinod primind propunerea comisionii hotargte ca proectul
de regulament disciplinar Intocmit de Consiliul Central Bisericeso sd fie
scris In mai //mite exemplare psi trimis tuturor ierarhi2or pentru a se face
obsendrile ne-cesare in vederea lutlrii lui in discufie.
8. Tem. Nr. 3228/937. Acelasi P. S. Raportor da citire referatului
comisiunii asupra adresei Episcopiei Rtlmnicului Noul Severin Nr. 6674/937',
prin care cere sa se fixeze normele dup& care s& se acorde concedil preo-
tilor seminaristi pentru a urma cursurile Faculta.tii de teologie. La pro-
pimerea comisiunii Sfantul Sinod hotarAste:
Concedii pentru studii se pot acorda preocilor de catre Chiriarhol
loeului cu condifia ca sd fie suplinici la parohie pe tot timpul concediului.
I. P. S. Patriarh In legatur& cu aceasta chestiune aduce la cunos-
tints. Sfantului Sinod ca are informatia sigurA di la Facultatea de Teo/0-
gie din Cernttuti studentli nu sunt obligati a fi prezenti /a cursurl, ci pe
baza inscrieril se pot prezenta numai la sfaxsit de an pentru a depune

www.dacoromanica.ro
Samere le sedintelor Sf &ntului Sinod din anul 1937. 83

examenul. Acest procedeu. fiind p5.gubitor pentru stiinta teologica, cern

SfAntului Sinod a vedea dactt nu este cazul s& intervina cu toath autorita-
tea la locul in drept spre a impure frequents regulata la cursuri a stu-
dentilor dela numita Facultate de Teologie.
Sftntul Sinod, in urma discutlilor la care iau parte I. P. S. Mitro-
polit Nicolae al Ardealului vi alti PP. SS. Membri,
Aprobd propunerea I. P. S. Patriarh gi ca atare sd intervind la
local in drept in sensuI proptatera
10. Tem. Nr. 3200/937. Ace lasi P. S. Raportor, refer& verbal asupra
actului venit dela Sinodul Permanent in legattult cu testamentul defunctet
Maria Economu din Craiova.
Sf data! Sinod consid,erdnd ed a,ceastd chestiune este de naturd eco-
nomic:a o trimite in ecnnipetenta Consitiului Central Bisericese.
11. Tem. Nr. 74/935. P. S. Episcop Ghenadie al l3uzaului din partea
Comisiunii Canonic& juridic& refer& verbal asupra proiectului de regula-
ment al infiintarii posturilor de preoti ajutatori. Considerand c& chestiunea
aceasta nu-si mai are obiect intru cat este reglementata deja prin legea
Cultelor din 1937, propune a se scoate dela ordinea de zi ci pus& la acte.
Slant-al Sinod aprolAnd parietal de vedere al P. S. Referent hotel-
rote elasarea eltestiunii la dosar.
La orele 13 I. P. S. Patriarh ridic& sedinta qi anunta pe cea viitoare
pentru Joi, 25 Noemvrie 1937, arele 10 dimineata.
PREEDINTE, Secretar,
(ss) MIRON (ss) t GALACTION CRAIOVEANUL

Sedinta din ziva de 25 Noemvrie

Suinarul $edintei
Sedinta se deschide la orele 10 dimineata sub presedintia malt
Pres. Sfintitului Patriarh D. D. Dr. Miron Cristea.
Secretar de sedinta: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar d& citire apelului nominal si sunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron; II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim al Moldovei si Sucevei,
Nicolae al Ardealului 9i Visarion al Bucovinei; PP. SS. Episcopi: Vartolo-
meu al Ramnicului Noului Severin, Lucian al Romanului, Ghenadie al
B-azaului, Nifon at Hucilor, Grigore al Argesului, Vasile al Caransebesu-
lui, Nicolae al Clujului, Nicolae at Oradiei, Tit at Hotinului, Dionisie al
Cet&tii Albe, Gherontie al Constantei el Partenie al Armatei; PP. SS. Ar-
hierei: Ilarion Bacaoanul, Vasile de RAsinari, Galaction Craioveanul
Irineu TArgovisteanul; absenti: P. S. Episcop Cosma al Dun5xii de Jos;
PP. SS. Arhierei: Ipo lit Radauteanul qi Veniamin Ploesteanul iar In con-
cediu: P. S. Episcop Andrei al Aradului.
. Ace Iasi P. S. Secretar d& citire sumarului sedintei precedente, care,
pus la vot,
Se verified $i aprobd,
Comuniedri:
2. Tem. Nr. 3235/937. I. P. S. Patriarh educe la cunostinta Sf &ntu-
lui Sinod apelul lansat de comitetul pentru strdngerea de fonduri pentra

www.dacoromanica.ro
84 Partea ofieiala

lbcrarile fticute in vederea centenarului seminarului <cCentralx..

Be trimite spre studiere ei referire la comisiunea pentru invItetnoldnt.
3. Tem. Nr. 3234/937. P. S. Episcop Tit al Hotinului dimpreuna cu
alti PP. SS. Membri ai Sftuatu lui Sinod roaga sa se punk. In deliberarea
Sfantului Sinod situatia material, inferioara a clerulul dela bisericile
episcopale, spre a se gasi o solutie In vederea remedierii acestul neajuns.
Be trimite spre studiere qi referire la comisiunea canonicd juridic&
11. Tem. Nr. 3236/937. Ace Iasi P." S. Raportor citecte referatul
privitor la girarea Arhiepiscopiei Cbisinaului. Comisiunea propune iar
SfAntul Sinod primind propunerea hotaracte:
Preluingegte mandatia P. 5. Episcop Cosma al Dundrii de Jos de a
conduce Arhiepiscopia Chiyindului pdnd la solufionarea cazului Mitropoli-
tului Gurie de Curtea de Casa fie.
I: P. S. Patriarh cedeaza precedintia I. P. S. Mitropolit al Moldovei
yl Sucevei.
I. P. EL Mitropolit Nicolae at Ardealulta face propunerea ca s& se
aleaga, cat mai curand Episcop al noull Episcopii a Maramuresului. PP.
SS. Episcopi: Lucian al Romanului, Ghenadie al Buzaului, Nifon al Hu-
yllor, Nicolae al Vadulul, Feleacului ci Clujului, Nicolae al Oradiei, Tit at
Hotinului, subscriu la aceast& propunere.
Se declare. chestiunea de urgent a yi se is in cliscutie imediat. Dupa
informatiunile pe care le a. I. P. S. Mitropolit Visarion al Bucovinei asu-
pra alegerilor eparhiale din noua Episcopie de Mararaures, sufragana Mi-
tropoliei sale, se is urmatoarea hotArire:
Effantul Skied 10 exprimd dorinfa ca sd se alcagd cdt mai curdnd
titularul nouii Episcopii de Maramureg. Ca stare roagd pe I. P. B. Pa-
triarh sd fact/ demersurae necesare pentru ca alegerea noului Episcop de
Maramuref set se facd In cursul lune% Decemtnie a .c.
La orele 13, I. P. S. Mitropolit Nicodim al Moldovei ryi Sucevel, ih
calitate de prezident, ridica cedint.a antmtand pe cea viitoare pentru Vineri,
26 Noemvrie 1937, orele 10 dimineata.
PREEDINTE, Secretar,
Ng) MIRON ('ss) ±GALACTION CRAIOVEANUL

$odinta din 26 Noemvrie

SUMarul $eclintPl.
Sedinta se deschide la orele 10 dimineata sub precedintia Inal Prea
Sfintitului Patriarh D. D. Dr. Miron.
Secretar de cedinta: P. S. Arhiereu Galaction Craioveanul.
P. S. Secretar d& citire apelului nominal ci aunt prezenti: I. P. S.
Patriarh Miron; II. PP. SS. Mitropoliti: Nicodim al Moldovei ci Sueevel,
Nicolae al Ardealului, qi Visarion al Bucovinel; PP. SS. Episcopi: Varto-
lomeu al Ramnicului Noul Severin, Lucian al Romanului, Ghenadie at
Buzaului, Nifon al Huci lor, Grigore al Argeculul, Cosma al Dunaril de jos,
Vasi le al Caransebecului, Nicolae al Clujului, Nicolae aI Oradiei, Tit
al Hotinului, Gherontle al Constantei yi Partenle al Armatei; PP. SS.
Arhierei: Ilarion Bacitoanul, Vasile de Racinari, Veniamin Ploecteanul.

www.dacoromanica.ro
Bwnarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 85.

Galaction Craioveanul si Irineu Targovisteanul; absentl: P .S. Arhiereu

Ipo lit RAclauteanul iar In concediu: PP. SS. Episcopi: Dionisie at Cetatii-*
Albe si Andrei at Aradului.
Ace Iasi P. S. Secretar dii citire sumarului sedintei precedente,
La sumac iau cuvantul: I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardecaului
Care In legaturA cu propunerea fAcutil. In sedinta precedentil de a se face
alegerea de episcop al Maramuresului cat mai curAnd, arata c. ar ft bine-
a se proroage Sf. Sinod in vederea solutionarii acestei chestil.
I. P. S. Patriarh spune cA nu se mai poste proroga actuala sesiuns
a Sffintului Sinod Intrucat Decretul Regal de Inchidere a fost semnat
pentru data de astA73.
In ce priveste convocarea Colegiului electoral pentru alegerea de
episcop la Maramures, aceasta o va face and va fi sesizat de Mitropolia
Bucovinei a cares sufraganA este episcopia Maramuresului. Atunci de ye
fi nevoe se va convoca Sfantul Sinod in sesiune extraordinary prin Decret
Regal special. Cu aceste Ittmuriri sumarul sedintel Sfantului Sinod,
Se verified 0 se aprobd.
Tern. Nr. 3248/937. P. S. Episcop Dionisie al Cetatii Albe, care con-
cediu dela restul sedintelor Sf. Siond.
Se aprobd concediul cerut.
He intrd in ordinea de zi.
1. Tern. Nr. 3235/937 I. P. S. Patriarh refer& verbal asupra apelului
lansat de comitetul pentru strangere de fonduri in vederea, lucrarilor ce
se fac pentru centenarul Seminarului Central. Sfftntul Sinod hotAraste:
la act de acest apel si se recomandd PP. SS. Membri ai Sfantului
Sinod sdt vied in ajutorul Seminarului Central cu sumele ce vor crede de
cuviinfd.
2. Tem. Nr. 3249/937. Comitetul de Direcfie al revistei aBiserica
OrtodoxA Ftointinti.x>, prezintA Sf. Sinod prin P. S. Episcop Tit at Hotinu-
Jul referatul privitor la cumpArarea a 800 kgr. de literA, din sums. econo-
misitA de redactie pe ultimii patru ani.
Chestitmea se declara urgenta si se is in discutie.
In urma discutiunilor la care iau parte I. P. S. Patriarh si I .P .S.
Mitropolit Nicolae at Ardealului, SfAntul Sinod hotaritste:
1. Aprobd ca din economia, fdcutd de redaefie sd se compere 800
(opt sate) kgr. literd, in valoare medie de circa 200.000 (doud cute mii)
Lek
E. Aceastd literd va fi folositd numai pentru tipdrirea revistei, iar
sums ce reprezintd costal ei se va amortiza de Tipografia Cdrtilor Biseri-4
ousts in curs de patru ani, adicd lei 50.000 anual. Aceastd sum?' se vci
scddea treptat din cheltuelile de tiparire ale fiecdrui nutrulr, astfel ca dupd
patru ant intreaga sumd sd fie inapoiatd fondului general at revistei. Dupd
west{ patru ani litera vu rdmdne in proprietatea Tipografiei Carcilor El
sericesti.
3. Cu aceate hotdriri intreaga chestiune se trimite sere executars
Cousilialui Central Biserieesc.
3. Tern. Nr. 3247/397. I .P. S. Mitropolit Nicodim. s.2 Moldovei rs
Bucevel dimpreuna cu alti PP. SS. Membri ai Sf. Sinod fac propunerea

www.dacoromanica.ro
86 Partea oficialg

a& se ia mftsuri pentru construirea eat mai grabnicil, a arab:Lulu' ar-

hieresc.
Se declarti chestiunea de urgent ei se ia in discutie.
Iau cuvantul: I. P. S. Patriarh, L P. S. Mitropolit Nicodim al Mol-
duvet, I. P. S. Mitropolit Visarion al Bucovinei, care fagaduegte a da dirt
fondurile Mitropoliei Bucovinei, sums de cinci milioane lei, pentru acest
elimin. Mai iau apoi cuvantul P. S. Episcop Tit al Hotinului aid P. S.
Episcop Nifon al Hu§ilor, earl dau llimuriri ijd fac diferite propunerl In
legaturift. cu construirea caminului arhieresc. Sf. Sinod hotiira§te:
1. Ia act cu mulcumire de ,clania of eritd de I. P. S. Mitropolit Visa-
rion al Bucovinei in sumd de 5.000.000 lei pentru construirea acestui ed-
mirk
2. Intreaga chestiune se trimite la Comisiiinea instituitd de Sf. SO-
nod en acest stop gi care se va ocupa on alegerea locului ci procurarea
fondaritor necesare.
4. Tem. Nr. 3251/937. P. S. Episcop Vasile al Caransebegului, rapor-
torul comisiunii pentru doctrinft Zvi viatti religioasA, citeqte referatul privi-
tor la raportul Sf. Episcopii a Ramnicului Noul Severin despre cursurile
de misionarism tinute la ma.nastirea Arnota. Sfantul Sinod hotara.gte:
Ia act de organizarea cursurilor de misionarism Zvi de rezultatele la
earl s'a ajuns prin ele.
5. Tem. Nr. 3252/937. Acelagi P. S. Raportor citeqte referatul pri-
vitor la cartea preotului Gh. Popescu <Vista si acatistul Sfantului Mucenio
Tamaduitor Panteleimom. Comisiunea propune iar Sfantul Sinod pri-
mindu-i propunerea, hotara4te:
Lucrarea nu se poate tipari decdt in Tipografia Cdrcilor Bisericegti,
singura in drept a tipdri cdrci de ritual. In ce privefte drepturile de actor
se va da preotului alcdtuitor tun num4lr de esemplare sau soma care se va
conmeni eu dire,cfiunea Tipografici Carcilor BisericeVi.
, 6. Tern. Nr. 3253/937. Acela§i P. S. Raportor cite§te referatul pri-
vitor la alegerea comisiunii pentru exercitarea cenzurii bisericeeti. In
urma discutiunilor la care iau parte: I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardea-
lului, PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Ramnicului Noul Severin, Nifon
al Hueilor qi Tit al Hotinului, Sfantul Sinod hotarftete:
Se institue o comisiune centrald de cenzurd bisericeascd gi care va
tunclicma pe Itingd Sfantul Sinod, potrivit normelor ce se vor fixa printr'un
regulament. Aceastd comisitine se va compune din: P. S. Episcop Nicola4,
al Cradiei; P. S. Arhierete-Vicar Irineu Targovigteanul; P. C. Arliim. luliu
Scriban; Pr. C. Pr. Petre Vintileseu 0 P. C. Pr. Haralambie Roventa profe.
sori.universitari.
: P. S. Episcop Tit al Hotinului, refer& verbal asupra chestiunii dele-
gatului Sfantului Sinod in comisiunile pentru numirea profesorilor la Fa-
cultatile de teologie. Se declare. de urgenta §i se ia in discutie:
In urma discutiunilor la care iau parte: I. P. S. Patriarh iviiron, gi'
P. S. Episcop Vartolomeu a1 Ramnicului Noul Severin §i P. S. ,Arhiereu
Irineu Targoviqteanul, Sfantul Sinod hotar4te:
, Intru cat In noua lege a inrafttmdntu/w1 superior an Mai este pre-
vdzut dreptul ea din comisiunile examinatoare pentru ocuparea catedrejor

www.dacoromanica.ro
Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1937. 47

vacente Ia Factatatile de teologie, sd lava parte yyi 240 delegat al St. Siviod,
be va interveni la. Ministerta Edueatiei Nationale ardtdoulAi-se aceastdi
lactutul a legit gi cerandu-se 84 se revind pe cabs de decret -lege la ve-
ohea normd ca din (west° comisiuni sd facd parte $ tot delegat al Sian-
tului Sinod.
Eputzttndu-se ordinea de zi I. P. S. Patriarh Miron multumoste
PP. SS. Membri ai Sfantului Sinod pentru munca depusti $i contributia
data in rezolvarea lucritrilor curente din /ntreaga sesiune a Sfantului 81-
nod.
In lipsa d-lut Ministru al Cultelor si Artelor, I. P. S. Sa citeste
Mesagiul Regal Nr. 4025/937, prin care se declara Inchistt sesiunea ordt-
nazi& a Sfantului Sinod pe anul 1937.
PP. SS. Membri ascultdnd in pfcioare citirea Inaltuiui Deoret Regal
subliniaad sfdrgitul citirti prin aplauze fi cele mai frumease urdri de s4-
imitate pi domnie glorioasd M. S. Regelui Carol II al Romdniei.
Cu acestea incheindu -se sesiunea ordinary. a anului 1937, I. P. S.
Patriarh tithe& sedinta la orele 13.
Verificat fi aprobat de Sissocka Permanent in edinfa sa do la SO
Ianuarie 1938.

PREEDINTE, (ss) tGHENADIE al Buzaulut

Membrii : (ss) -I- LUCIAN al Romanului
(ss) MIRON (ss) f TIT al Hotinului

www.dacoromanica.ro