GLASUL BISERICII

670
p. ".(Bucurti 1&64, nr. 7. luna iulie) o succi:nta re1ata.re despre
c::citarea. in ~blema deza~rii. ~~zata ntre 16-~8 d~ 1~
la. Geneva, din . itiatiy-a ~el ~eI'lc~or .~tru afacer.lle mternat1io.
1 din ca<I.rul nsihulw Ecwnemc al BiserIcIlor.
na e Au participat la aceasta consultare, printr~ a.ltili.,deleg~ti ai Biseri.
cilor din Anglia, U R.R.S., R. F. Gemn~,.R. S. Cehoslovac.~, R. P. Un-aara
Olanda, India are au avut convorbIri cu reprezentantll guvernelor ARTICOLESI STUDII
Angiiei, S.U.A., U.R. .S. si Nigeriei (stat neutru) n problema rezannarii.
Din partea Biseri i.i Ortodoxe Romine a luat parte la discutii nalt
.
Prea Sfintitul Iustll, .tropolitul :Moldoveisi Sucevei.
n urma discutillor au avut loc s.au nvederat pe de o parte
problemele asupra caror exista n prezent perspectiva unor acorduri
_ ndeosebi cu privire la - urile colaterale dezannadi
-
dar pe de alta
parte dif.icu1tatHe care n mai stau n calea dezarma,rii generale si totale.
iN
Mentionnd ca printre fapt: le ncurajatoare survenite n ultima vreme au fost
relevate Trat.atul de la oscova cu privire la interzicerea expe.
rientelor cu armele nucleare n . medii, rezolutia Adunarii Genera.le a
c~ se poale asemiina cu iubirea? Nimic:
O.N.U. cu pl'irvire la interz:cerea a.sarii in spatiul cosmic a unor obiecte avnd arme
Ea este radacina, iz\"oru! ;;i mama
nucleare la bord si mV ile luate de catre S.U.A., U.R.S.S. si Anglia cu prvire la
bunatatilor. \'irtute care nu produce suferinta,
reducerea pr ctiei de materiale fisionabile pentru scopuri militare, nalt Prea virtute plina de placere ~i, aducind multii bucurie
Sfintitul .tropolit Iustin subliniaza faptul ca totusi luarea unor masuri concrete de acelora
ezarmare este mpiedicata nca dK staruinta puterilor apusene asupra asa- isului'
,':Irc o praclica (Sfintul 10.111Gurii de Aur.
principiu al echilibrului de Scrisoarea CCXXlI).
forte, care sporeste nencrederea dintre popoare si creeaza conditii: de continuare si
crestere a ritmului cursei armarilor. Aceasta situatie trebuie sa faca si' mai vie
1. Geniul oratoric al Sfntului. Ioan Gura d Alti.
A

activitatea lupta orilor pentru pace din lumea

ntreaga.
n nche:'ere naltul Ierarh lIlloldovean afu a printre altele, urmatoa. rele
constata,ri : un fapt mbucurator il constit .e totusi optimismul care
dOlI1lnaatmosfera actuala de lucru n Comitet celor 18 state pentru dezarmare.
Cu toate ca ntre marile puteri exis nca deosebiri impor-tante n chestiunea
dezannar1', din' zi n Zi se simte tot mai mult trecerea de la. un simplu dialog la.
adoptarea. unor asuri concrete ca.~ pot constit1.ti pasi noi n problema deza.rmarii
'>.
RED.4.CTT
Unul dintre luceferii, care au stralucit pe bolta lumii cre.stine, n decursul
veacurilor, a fost geniul Sfintului Ioan Gura de Aur. El a primit lumina si cultura de
la nvatatura Mintuitorului Soarele plin de fOCi stralucitor, ce si arunca razele pe
ntreg firmamentul crestin. Srmtul Ioan Gura de.,.Aur - putem spune - a fost cea
mai aleasa, gingasa si
mirositoare floare din gradina duhovn.iJCeasca,ce a mbalsamat cu parfu-mul sau
sufletul crestin de pretutindeni. Nu snt graiuri, nici ouvinte a
zugravi ndeajuru; geI1:iulacestui mare om crestin, care se impune ca. o
.4.
personalitate proeminenta prin relieful sau unic de om, de scriitor, de preot 1 si
nnoitor al vietii crestine din vremea. sa si de totdeauna..
A fost apreciat la justa lui valoare att de lumea contemporana. cit si de
posteritate. Apoteozat pe drept, la gradul de superlativ, n.a avut echivalent n
ooniletica, nici pna a.stazL El a excelat n arta. predicato-riala, nct fara
I
exagerare, putem. afirma ca s-a nascut orator.2. Talen. tul-sau oratoric i-a adus
'
1 supranumele de Gura de Aur.
1. Pr. Praf. Ioan a. Coman. Personalitatea Sfintului Ioan Gura de Aur, n Studii
TooJogice, 1957, nr. 9-10, p. 595.
2. Dintre scriitori latini. Luciu:!CaeciliusFirmianusLactantius, " trJiilor n veacul
 fi
672 GL,.\SUL B)SEl~IC"
.'
Adapat din deStul de la izvoarele literaturii clasi.ce, Sfntul Ioan a reti.nut ceea
ce i s-a parut ~ai inte~esant si util .pen~ conJtur~ per-sonalitatii sale mte~ec~e .Sl
~ratol'1ce. !'- fost ~ scz.;mtor. ~lOS. -!'-- scris . tratate omilii SI sonSOrI. Toate smt de o
malm calItate literara_o Geniui si arta'sa oratorica se .oglindesc cu prioritate n
om.iI1i.jJesale. Dupa Origen a fost cel mai fecund scriit.or crestin. tn toate .operele
sale, exista
o perf~ta a.rm.onie ntre idei si BeI1Jtimente. De asemenea, frumusetea f.ondului.
este n perfecta consonanta cu farmecul formei. Acea mWJi;ca-
litate literara hrisostomica se impune peste veacurj si peste ntinderi. A fost un
predicator si scrjit.or desavrsit. Pana lui n-a crutat pe nime~. EI a sesizat toate
abaterile si .abuzurile ;att ale membrilar curtii impe-
riale, claselor suprapuse, clerici1.or si credinciosilor si le-a asternut in
paginile nepieritoare ale omiIiiIor sale, condamnind pacatul sub .orice
fOI1IDa.Sfintul Ioan a. avut un spirit practic, idenlt.ificndu-se cu viata
crestina. A nteles perfect ceea ce a propovaduit si a trait ceea ce a pre-dicat. N-a
existalt pna la el si nici dupa el un alt sfint parinte care sa
fi trait 'att de .intens viata crestina. Figura lui de adevarat crestin, preot. ierarh si
predicator a spintecat veacurile, fiind mereu vie, n sufletul crestin. Daca predica lui
dupa 15 veacuri si mai! bine se mentine, 110 putem da seama ct de vie si pregnanta
a fost atunci, rostita de ingeni.o-Sul' oratar, de pe amvan. Operele Sfntului Ioan
Gura de Aur au rept'e. zentat un tezaur scump pentru Biserica crestina .- tezaur care
nu s-a
epuizat niciodata. Prodigioasa .opera literara hrisostom:ca este pred.omi. nata de
.omilii si mai cu seama de .omiliile exegetice. Despre amililile refe.
ritoare la comentarea epmtalelor 'past.orale (1 si II Timotei, Tit si Filimon) . ne vom
ocupa n cele ce urmeaza.
II. Succinta privire asupra actiVitatii Sfntului Iaan Gura ik AuI' de
comentator al Epistolelor pauline
Sfintul Ioan Gura de Aur este socotit de ntreaga crestinatate cel mai de seama
camentatar al cartilor Sfintei Scripturi si indeosebi al EpistoIeIar Sfintului Apostol
Pavel. Sfntul Ioan a lasat circa 250 onrilii cu privire la Epistalele paul:ine. El se
remarca d.1n acest punct de vedere, nu numai: prin <<multimea si frnmusetea.
aperelar saJle, ct si' pentru nor. mele :pe care le-a statornicit la temelia metodei lui
de ~nterpretare 3.
Mare orator biserjcesc, SImtul Ioan s'.a consacrat exclusiv viata spre a
ilmpa.rta.si de pe amvon ascultatorilar din marga.vitarele de muLt pret ale Sfintei
t Scripturi. Ca Si psa.lmistul, cugeta la cUVl"ntulDomnului ~ua si noaptea. Pe drept
cuvnt, scrie Teodoret al CyruIui n Laudii Sfintului Ioan: O, parinte, da-ne .lira
, ta ,.Acorda-ne iplect.rul tau pentru a OOylauda. Caci desi miinile taIe s-au desfacut,
potriVit legil.or firii" In ta rasuna :peste tot pamntul prin darul hamIui. !
mpartaseste.ne si, n.oua
J
I "" III-IV (240-317) a fost supranumit Ciceronele crestin. leronim l defineste ca
fluviu de elocventiiciccroniana(leronim, De CJjrjsiIlustrjb/lS,80).
III:
1.' J 3. Magistr:lnd Vasile 1. Sria, lmmd drat!ostej (I Cor. XIII, 1-13) il/ Omilii/I!.Sfiu-- tutui.
Ioan Gura de Aur, n c:StudiiTeologice, nr. 7-8. 1001,p. 427 ~.II.
ARTICOLE SI STUDII 6';3..
tele
limbatale -nemuritoare1.. Numai limba ta e vrednica sa
POvesteasca fap.
Da inter.pretarea cea maj justa continutului Cartilor Sfinte, axind-o
pe adevarul mintuit.or, .oferind sfatUI1ipentru viata de ,toate zilele. Pre-
'CtU11am relatat, Epistolele pauline au constituit o deosebita ,preocupare pentru I
Sfintul Ioan caci le aprafundeaza si le consacra cele mai fru-maase si mai
I
ilmpresianante omilii. Sfintul Parinte a reusit sa se iden-tifice cu personalitatea
<<1VaSuluiales si sa patrun.da tlcuirea sensului adevarat al gndirii acestuia. De
aceea se recunoaste ca nimeni altul nu
.asostomtra.J. mai5.. aproape de sufLetul marelui Apostol
ca Sfintul Ioan Hri-
Dwnnezeiescul Pavel a constituit cel mai vrednic leit-motiv pentru Sfntul
Ioan, care a trait, ca si primul, cu adevarat viata 1nIta-uHristos
Iisus Domnul nostru. Sfntul Iaan a nteles suficient nalta gndire a .AJpos-teIului
Pavel, elabornd renumitele sale amilii la Epistolele pauline. A ~plaatat pna Ia
epuizare tezaurul nepretuit al ideilor pauJine. Gndul
de tatdeauna al Sfntului Ioan a fost de a pasi pe urmele marelui Pavel.
:.ra.duCndn viata Evanghelia Mntuitorului. A pus talentul sau orataric jn slujba
ascuItatorHor sai, luminndu-i si ncalzi!ndu-i prin adevarul divin. Logica si
discernamntul problemelor snt comune acestor dOi mari lam. padofori ai lumii
crestine. Sf'mtul Iaan, explicnd pe Pavel, n comenta-
riile Ia Epistalele sale. Marele predicator antiohian a 'aflat n Epistolele pauline
vivacitate si prospetime. Comentariile sale se afla 1a cel mai
inalt nivel exegetic, culminnd cu cel la Epistala catre Ramani. De aseme. !lea este
de apreciat si comentariul asupra Epist.olelor pastorale, und~
(mditarilor.
'lltilizeaza figuri alese de stil, n scopul trezirii rinteresului si curi.ozitatii
Din acest comentariu se desprinde viata crestina, sub toate aspectele
",/rem.ii; spiritual-teolagic. moral, social. Le vom cerceta pe rnd.
III. Aspectul spiritual-teologic
A. Problema hristologkJa.
Dumnezeu s-a aratat n trup. Aceasta taina nici ingerii n-au cu-noocut-o
pna l.a ntruparea Mntuitorului. Taina aceasta cu adevarat
mare este n v:iata crestina: Caci .omul a deven.i't Dwnnezeu Si Dum. ~ezeu
om. Se 'cade a duce vi'ata vrednica de aceasta taina.
.B. Problema pnev1natologwa.
Sfntul Duh - zice dumnezeiescul Gura de Aur _ apara Biserica.
reva.rsndu-siharuJ asupra ei, prin sfintele taine si jerurgii. Sfintul Duh. ,este
a treia persoana a DumnezeirH,de o fiinta cu Tatal si cu Fiul.
.-1. ~it.1t apud Pr. ProL Ioan G. (:0;n'111:~p. cit., 11.fii:.!.
1).j\lagistrand V/j~ile 1. Sria, op. cit., p. -128.
I

6'14 GLASUL FI1SERICII
C. Problema soteriologica. . . . 4-
. In
viata crestina, ~intui~
~e :~ac~er. u~ni'versal:
VOles
te ca t to i oamenii sa se mlfitwasca
. t
SI sa vma La cunostinta
t
Dum
rolui f;. Harul lui Du~ne~eu s:a m I'ns s.r pes e l!ea~urI. ' .n~z:u a tr:r. ,
. li'iul Sau ca miJloCItor mtre El SI oaaneru. Fiul comun:ca m opel1L
:s~tuire cu celelalt.e d.oua ~rso~e ale Sfintei Treimi. :~TataI ~i Duh~'
Sfint Prin marea Sa Iubire SI bunatate, Dumnezeu ne-<arascumparat din robia'
pacatUlui. ~ert~a Mintuit0:uIui pe cruce s-~ fa~ut pen~~ in~re~ ~~ mul omenesc.
M1l1tUlrease dobmdeste nu numaI pnn credInta CI, SI pnn
fapte bune. Dumnezeiescul Ioan face o fnunoasa paralela ,ntre Apostolul Pavel si
Iuda Iscarioteanul: Vas de lut era Pavel dar a devenit de a.ur,
cum si Iuda, care fusese vas de aur, s-.a facut vas de lut. n vederea mint~irii
omului, Sfntul Ioan ndeamna la mpartasirea cu Trupul si
Sngele Domnului, n stare de vrednicie, n cele patru posturi de pSte an. Timp
de apropiere sa ne fie noua curatenia cugetului. Cel ce se
apropie de hrana duhovniceasca, sa .si spele sufletul ... Iata ndemnuri calde,
plin: de evlavie crestina.
D. Problema eshatologica.
Viata aceasta este trecatoare nsa pregatitoare pentru cea vesnica. De 'aceea
fiecare este dator a savrsi fapte vrednice de mparatia lui Dwn. nezeu. Fiecare va
raspunde n fata Dreptului Judecator de fe'ul cum a
inteles sa traiasca viata pe acest pamnt. Pentru faptele savrsite, Dum. nezeu va
aplica sanctiunea divina: viata vesnica celor ce au savrsit
binele si pedeapsa sau osnda celor ce SiUtra.it n placeri si pacate. n viata de
dincolo, celor rai, nu va fi nici o mingiiere caci toti se vor afla n focul cel vesnic
ca o dreapta rasplatire pentru faptele ce au savrsit.
E. Ierarhia bisericea.sca..
Dumneze:escul Gura de Aur, comentind Epistolele pastorale , referi. tor
la cei, chemati la apostolatul sacerdotal, recomanda ca sa fie buni conducatori n
cele duhovnicesti. Sa fie buni teologi, pastrnd credinta cea adevarata, sa nu fie
mndri, ci plini de duhul smereniei. Smerenia este cununa de aur si pietr.e soumpe,
care trebuie sa mpodobeasca sufletul slujitorilor lui Hristos. Pastorul conduce
turma, iar turma fara pastor cade prada diavolului 8. Damnit8Jtea nvataburii si a
preotiei este mare si minunata 9. Alegerea la preotie a. candidatului sa. se faca
Iara vreo patima omeneasca, fara vreo legatura cu prietenia sau dusmania. Da
exemplu cu Matia, care a fost al~ de Sfintii Apostoli, carora nu li se impartasise
Duhul Sfint iar alegerea s-a facut prin rugaciune. Simtul
6. I Tim. II, 4.
7. SIinlulIoanGura de Aur,Comentarla Epistola1 rimelei,Omi/ia\r, P. G., t. (.XII,
col. 525 s. '-1.
8. B.ale.voiupastol~1 si se vor risipi oile tunnei (Matei XXVI, 31).
9. Sh1nlul Ioan Gura de Aur, Comenta, la Epistola 1 rimotei, Omilia IV, P. G., t. LXII, co.. 525.
.\:J
~
,\RTJCOLE SI STliOH 6;5
Ioan mentioneaza ca Timotei a fost hirotonit si ca hirotonia se face prin vot~l lui
'1 Dumnezeu. Preotul sa foloseasca' drept arme : .pri:veghe. rea, trezirea,
. necontenita bagare de seama. (~Preotul este ca un parinte
~DUbln~lj.
obstesc 10. El este dator sa poarte grija de tot fara exceptie ca si Dum-nezeu
adeva'
carui'a i slujeste cele sfinte lI. Cu ct demnitatea este mai nalta,
cu att si primejdiile snt mai mari' pentru cel ce este mbracat cu preo-
tia 12. Diaconilor li se recomanda sa fie fara prihana. ntelepti, primitori de
straini, blinzi, necertaretj., neiubitori de cstig mrsav, sinceri, smeriti si sa .aiba
taina credintei ntru cuget curat 13.Diaconul sa nu fie botezat
de curnd (neofit), ci sa cunoasca doctrina crestina. Cu privire la cuvin-tele
Sfntulut Pavel : femeile asemenea sa fie cucernice, neclevetlttoare,
cu luare aminte, credincioase ntru toate, dumnezeiescul Ioan Gura de Aur
stabileste ca, n acest loc, Apostolul se refera la di!LCOnese.Aceasta tagma a
diaconeselor nca mai exista si pe vremea Sfintului Ioan. n con. ceptia
hrisostomica, diaconia este slujire nalta, caci este slujire dum. nezeiasca Celui
preanalt si de aceea Sfntul Pavel pretinde de Ia dIaconi aceeasi virtute ca si de la
preoti si episcopi: sa fie curati si fara prihana.
Sfintul Ioan Gura de Aur si pune ntrebarea: de ce nu vorbeste Pavel si despre
tagma preotilor ? Si afla urmatoarea explicatie: fiindca nu estc mare deosebire
ntre dinsii, caci' si preotilor le este ncredintata nvatatura, supt1avegherea si
ngrijirea Bisericii - si ceea ce a fost spus pentru episcopi, se potriveste si pentru
preoti. Episcopii: numai' cu hiro. tonia i covrsesc si numai cu aceasta se pare ca
ntrec pe preoti 14. Preotul se cuvine a fi ntretinut de credinciosi caci vrednic
este lucrato-rul de plata sa. Adevaratul pastor de suflete nu sade n nepasare, ci
,<sufletul si pune pentru oh. Comentnd cuvintele Sfntului Apostol Pa. veI: cine
doreste episcopie. bun lucru doreste, Sfintul Parinte spune: Nu-l nvinovatesc caci
este aici mai mult un fapt de purtare de grija si protectie a pastori ti lor sai.
Episcopul sa fie fara prihana. Cel ngreunat cu multe pacate sa nu doreasca acest
lucru (episcopie) caci prin faptele sale rele s.a ndepartat singur de acea demnitate.
Un astfel de om "nu trebuie a stapni, ci a fi stapnit. Episcopul sa se ngrijeasca nu
numai de treburile sale, ci si de ale celorlalti. Sa fie vesnic n p:cioare, sa traiasca cu
duhul, Ra fie energic. Sa fie Ia naltimea chemarii- S1lle. pregatit intelectualiceste,
stralucind prin faptele sale si luminnd prin
10. luem, COII/C'marla Epistotn 1 Timdci, Olllilia VI, P. Ci.,t. LXII, l'l'l. 529 s. u.
II. Siintul Ioan Curii de :\ur ~e referii aki la cele trei functiuni:Jlepreotiei; ",n.
,iu,':itoare. siin[itoare ~i imatatorc:Js.a.
12. Sfintul 10:JnGura de Aur, Comentar la Epistola cutreTit, Omilia1, P. G., t. LXII,
~cl. 663 ~i u. Notei: In :Jf:Jrli de tratatul Sfintului Grigorie de Nazian7, Dapl q:~r7j, (=
despre !u!;a), nici un alt sfint parinte n.a scris atit de frumos, cuprinzator si inaripat ,'a Sfintul
10.1nGurii de Aur, despre preotie. Tratatul sau Despre preotie a atins culmi neegalate unde se
poate vede.! ni\'clul sublim al sacerdotiului hrisostomi.c.Este o opera monumcntala, de o
valoare ex,ep!ionalii, o adevarata per!1i :1 Iiter3turii crestine de pre-tutindeni si de totdeauna.
13. I Tim. III, 9.
,
14. Sfn1u!Ioan Gurii d~ Aur. Comentar la Epistola 1 Timotei, Omitia XI, P. G.,
li 1. 1..'\11,col. 55$ s. u.
~.'
i
"
l' I
 GLASUL BISERICII
676
invatatura sa pe pastorit;ii. sai. Episcopul. s~ nu ~tjoco:easca pe ni~eni,.
calci~du-i in picioare denuutatea umana SI sa nU,raneasca cugetul fratIlor~
Sa. fie primitor de straini, nesupus vreunei patImi. Se cade episocpulUJ sa. fie
stramutat de pe pamn~, c,u sufletul !nt~tdeaUJl'~ alaturi de zidito-
rul pentru care trai~t~. In fl~eca.receta~e sa~f!e .un epl~op.: El e ~~truJ' Duterii
ecleziastice, m Jurul carwa graVIteaza mtreaga VIata crestina. Sa
fie un bun chivernisitor al celor pamntesti, dar ma.i mult al celor duhov-:1icesti.
Sa poarte grija de ajutorarea vaduvelor, fecjoarelor si a celor !1ev~iasi, care au
trebuinta, Episcopul sa t'e verificat ndeajuns si nu dintre 'catehumeni, ci om cu
experienta duhovniceasca spre a crmui cu
intelepciune, fara a se trufi. Episcopul sa aiba o compor:tare aleasa caci: "Cel ce
are o viata stralucita este respectat si de aceea, fiindca adevarul
chiar si dusmanilor le nchide gura ]5. Sa fie o personalitate, care ca si soarele sa
radieze lumina nvataturii Mntuitorului, celor din jurul sau 16.
Candidatul la episcopat banuit de anumite scaderi, nu trebuie hirotonit 17.
La alegerea unui episcop sa nu se tina seama de slava lumeasca dar nici sa se
exagereze contrariul, ci sa se procedeze cu moderatie. Slujitorii lui Dumnezeu, ~sa
se nvrteasca ca niste ingeri n jurul oamenilor si sa
produca rod mult si bUll in ogorul Bisericii. Slujitorilor sfintelor altare le revine n
sarcina de a ntelege viata crestina sub toate aspectele ei,
recomandnd savrsirea binelui si osndind raul, ferind pe altii si chiar si pe ei
nsisi, de pacat. B1indetea, smerenia, ndelunga rabdare sa m. potlobeasca ca nJste
flori alese sufletul ,unui episcop. Sa nu priveasca din "castelul de fildes al
mindr.iei pe pastoriti sai si sa nu se socoteasca divinizat, cu pretenti:i de
apoteozare. Unui episcop, chiar tnar fiind, sa i se acorde cmstea ce se cuvine
demnitatii arhieresti. Episcopul sa evite pe ct mai mult posibil suspiciunile de oriec
natura ar fi ele. Contrar.
risca de a se compromite. Sa ai.OOprestanta de adevarat conducator de
suflete. Este deajuns - zice Sfntul Ioan - ca un singur succes sa ridice pe cineva
de Ja episcopie la cer, cum si un singur pacat sa-I pra-buseasca n gheena Ix.
Episcopul sa aiba harul si pacea. lui Dumnezeu, cele doua crme spre a putea
naviga pe marea cea furtunoasa a vietii. Episcopul este doctor al sufletelor, nsa
doctorul nu bate pe nimeni. ba inca pe cel batut si ranit l ngrijeste si-l vindeca !...
IV. Aspectul moral
A. Dat01'ii fata de Dumnezeu.
. Sa avem cr.edinta : credinta aduce linistea cugetului. Sfntul Ioan
,condanm.a fataLismul (destinul): <.:Aceasta credinta deci sa o avem si
de aceasta sa ne tinem strnsi caci prin aceasta vom putea scoate din
15. Idem, Comentarla Epistola I Timotei. Omilia X, P. G., t. LXII, col. 547 s. u.
16. Matei V, 16. . Idelll. Ibidem.
17. eNu trebuie unul ca acesla sii fie adus n mijlocul (comunitatii)>>,P. G., t. LXII.
col. 551.
. 18. Sfintul IO:lnGura de Aur. Comel/tar la Epistola ciitre Tii, Omi/ia 1, P. G.. t. LXI/.
col. 663 s. u.
, ARTICOLESI SruDIf 677
:mflet acele credinte vatamatoare, ca de pilda credinta (gresita) asa s-a nascut si
asa i-a fost sortit ]9. Sau: caCi daca soarta axe vreo putere, apoi trebuie sa-si
arate puterea in cele mai mari, adica n virtute si rau-tate si nicidecum n 'bogatie si
saracie. De unde vine apOi ca aceluia i
merg lucrurile dupa domnta pe cnd aces~ i se~un n cale mii si mii de
p~edicil?.. ,<Crede ca exista Du.mnezeu, care se ngrijeste mai dinainte si atunci'
va sti totul lamurit 2'0. O alta datorie fata de Dumnezeu este
de a-L iubi'. Nimic nu vatama att de mult neamul omenesc, ca a dispre-tui
prietenia si' dragostea si a nu o urmari cu multa rvna, spre a o stapni
- precum iarasi nimic nu nalta pe cineva, ca a o urmari cu toata pu-ten'a :n.
'" Dumnezeiescul Gura de Aur ndeamua spre o dragoste izvorta din cuget bun, din
inima curata din credinta sincera... deoarece dintr-o
cre.dinta adevarata izvoras.te dragostea. Cel ce crede cu adevarat n Dum-nezeu nu
va sufe!'} niciodata a [,i lipsit de dragoste :!:!.
Nestiinta se naste din lipsa dragostei. Sufletului dedat cu totul pla-cerilori se
vatama agel1imea si n cele din urma i se ntlU1ecaochiul
cugetului. Hristos sa fie iubit ca un prieten, care s-a jertfit pe cruce pentru ntreaga
omenire. ndeamna la iubire si binefacere chiar si celor ce ne fac l'aul spre a
t~ mplini poruncile divine. Cu frica si cu cutremur sf
iubim pe Dumnezeu. Iubirea nvinge totul: Dupa cum focul ce cade pe materia
arzatoare nimiceste totul, tot astfel si caldura dragostei oriunde
-< ar patrunde, pe toate cele ce vatama cuvntul lui Dumnezeu, le nimiceste
.si asa fac~ pamntul curat si prielnic pentru pr-imirea semintelor :!::.Dra-O'ostea
nlatura tot ceea ce este rau. Si ajung.em la convingerea Sfintului Ioan ca : (,Nimic
nu poate fi mai principal dect dragostea, caci ea este ceielalte;)maifolositoare:'1.
dect banii, dect nobletea. dect stapnia si dect toate
Slava si cinstirea lui Dumnezeu sa se faca nu numai prin vorbe, ci si prin fapte.
Cinstindu-I pe Dumnezeu. ne cinstim pe noi insine. Ca dupa cum cel ce deschide
och:j spre a vedea lumina soarelui, de el singur s-a folosit. admirind frumusetea
acestui corp ceresc iar aceluia nu i-a adus nici o multumir~ fiindca doar nu l-a
i
facut mai stralucitor de cum era
- tot asa 'ba inca cu atit mai mult cu Dumnezeu, caci cel ce admira si
cinsteste pe Dumnezeu, pe dinsul singur se cinsteste si se foloseste foarte
mult-.>;!,..Vietuirea,. intru frica lui Dumnezeu, a.duce marire lui Dumnezeu.
intotdeauna sa manifestam multumire lui Dumnezeu pentru binefa-
cerile pdmite. Sa-i multumim (lui Dumnezeu) chiar si pentru binele aproa. pelui 'il
caci in aceasta se reflecta indeajuns iubirea crestina. Dumnezeu ne-a, 'I
I
dat posibilitatea de a fi drepti, fii, frati, prieteni si mostenitori ai impa.-ratiei cerurilor; Dwnnezeu ~,I
este atotbun.
J!I. IJelll. it::dc/Il. :zu.
22 . Ibidell/
:!I . Idelll.. CO/ll<'/IIIII la 1:'Pi.'lOla I TiIllOII'i. O/llilia II. 1'. Ci.. t. 1.\11, .:01. 5U~1~. li.
23. ldern, COII/e:/tar la Epis/ola il Till/olei. Oll/iUa VII. IJ. G.. t. LXII, col. 5:J5 ~. u.
20/. Idelll, (nll//'I//ar [al;'pistola rtitre Tit. Oll/i/ia W. 1', (1., t. 1..\11. ':01. G81 ~,u. :!ii. Idelll,
CO//:l'lITar la I:rlstnla I fimotci, ()milia li', r. (i. :. LX II, ,'oI. 523.
 ARTICOLESI STUDII 679
GLASUL J31SEHICII
678 Nimic necurat n-a facut Dumnezeu si deci nimic nu este necurat decit llumai.
;;'" sa nU urmarim slava desarta . " . .' . 1 ca fatar- ,pacatul care se atinge de suflet si-l spurca. Cei pacatosi nu vor putea priv:i la
j,
sau fanfaronada
lDd ne rug a.o.. . ' 1 1 d d .' . soarele dreptatii. Sa cstigam hainele virtutilor tesute in cer, pline de stralucire
. .. C poate ruga ITI tot t.
dumnezeiasca si vesnica.
-.

t 'nul -e
-

Cres .. . -t t d
et cura e.

mca.
ocu, rJ ICITI U-SI mllnI

1 '"
Cnd ne rugam sa avem. ml1nlJe ~u:3:) e e:va.
lui, de iubirea de ~rgu:t, d~ r~p1fl, de uCld~rh>. Cugetul sa fle cur~t,
~hod e orice patima. Nlmeru sa nu se apropie de Dumnezeu cu dusma-.
s.o
me, 111
'!eni cu ngreunare si ndoiala. Iubirea plina de sinceritate sa nflo-
..
rcasca in sufletul crestin.
B. Datorii caU'f, Ilai 'ns.j;ne.
Avem datoria de a ne lumina mintea, hranind-o cu invatatura sfintei noastre
Biserici. De re;emenea, de a ne ntari vointa spre a savrsi virtu-tea. Virtutea la
nceput are cu sine osteneala dar n cele din urma placere si odihna. Cei ce poarta
numele lui Hristos sa fie virtuosi. Pe cel ce poarta
in el pe Hristos si-I marturiseste numele si ingedi 'l admira si se t.em de el. Cel ce
savrseste virtutea se slaveste pe sine. Practicarea virtutii
ne pregateste calea spre mntuire. Sfntul Ioan vorbeste despr.e Iov, care era bogat
n Dumnezeu. Bogatia sufleteasca este mai de pret decit orice. Devenind buni, vom
benef,icia si de bunurile vietii vesnice. Cel ce nu
savrseste virtutea e ca si un om mort. Sfntul Ioan insista cu precadere
asupra umilintei. in conceptia lui, umilinta adevarata nu se afla lesne nsa mai mult.
n cuvinte. El pune-n antiteza de multe ori mindria cu
ummnta si recomanda pe cea din urma ca fiind medic2mentul tamadui. tor fata
de cea dintii. Pe Sfintul Ioan l impresioneaza profund umi. ]inta Sfntului Apostol
Pavel. care exclama : <~Nusint vrednic de a ma numi Apostol. Mai mult decit toti
aceia m-am ostenit insa nu eu ci darul lui Dumnezeu, care este cu mine ~H.
Sfintul Ioa;n condamna pacatul. Astfel zice: Pacatul este mai pu-turos decit
ori~e putreziciune. Osindeste desfrnarea, care ofera o
placere ademenitoare, momentana si, stingndu-se cu totul ii ia locul tristetea si
mnhmrea. Condamna betia: Cind betivul cade in nesim-
tire si nu' vede pe nimeni din cei de' fata, c.i se gaseste mai rau decit cei nebwli, ce
p!acere poate fi ?.. ~'. Placerea adevarata este atunci dnd sufletul nu e stapinit de
pa.timi. Interzice ispitirea celor sfinte prin
rationamente omenesti caci este o blasfemie. Savrsirea pacatului este
impediment n calea mntuirii. nfiereaza
.<nu este o dovada de viata omeneasca, fiindca si animalele maninca si beau.
pntecele gras nu produce minte ascutit.a ~8. Ignoranta este sursa tuturor
pacatelor. Avaritia este detestata: Cum iubesti tu pe fratele tau, cnd nu voiesti a-I
mpartasi cu nimic din lucrurile acestea mici si nebagate n seama ? Nimeni sa nu
ta 1
maTI e prICn~Ul~ aproa- Sfntul Ioan condamna lacomila de a agonisi bogati'i. Sarac1a gene-:ceaza
~
virtutea pe cind bogatia naruie si trupul' si sufletul, cauznd mii de rele. Averile
i snt trecatoare, dar sa fie ntrebuintate spre mntuirea
omului. Unii bogati au rapit averile de la altii pe nedrept, utiliznd mij-!oace
neoneste.
C. Datorii fata ck aproapele.
Preotul sa se roage pentru toti. Rugaciunea noastra sa izvorasca din dragoste
desavrsita fata de Dumnezeu si aproapele. Sfntul Ioan da ca exemplu pe ntiul
mucenic, Arh~diaconul Stefan. Rugaciunea sa se faca pentru toti, deoarece
Mntuitorul s,a adus ca jertfa pe Sine pentru intreg neamul omenesc. Rugaciunea
este un mare bun si un pazitor mntuitor al sufletelor noastre si a aproapelui. Sa
iertam aproapelui gre-selile. Sa fim blnzi si ngaduitori; :fliecare sa-si judece
faptele sale. Sa ajutam pe aproapele spre a-si cstiga mntuirea cu un sfat ntelept.
mngindu-l, la vreme de ntristare. Acestea snt datori11e fata de viata sufleteasca
a. a;proapelui. Cele n raport cu viata trupeasca, rezida in
faptele de milostenie. Sfntul Ioan Gura de Aur ndeamna: Sa rupem -un codru de
Pline pentru cel flamnd si toate celelalte. care pot a ne face
un curaj fata de Dumnezeu, sa le facem, ca agtfel sa ne bucuram de bunurile
fagaduite noua :!H.Miini curate si nentinate snt acelea ce fac milostenie iar
aceasta afla har naintea lui Dumnezeu. Cel lipsit este
buretele care sterge pacatele noastre. Vino n ajutorul celor saraci, nu-i sili de a
fura ca sa aiba. De vei ntinde mna ta n miinile saracilor, vei
atinge cu dnsa bolta cerului si Cel ce sade acolo va primi milostenia ta,
.iar de ai ntins.o fara roada, nimic n-ai cstigat :':0.Sa nu rapim avutul unuia ca
sa facem milostenia. altuia. Oriunde si oricum s-ar afla, cres:
tinul adevarat sa savrseasca fapta cea buna. Nimic nu este atit de
puternic spre a stinge focul pacatelor noastre ca milostenia. Milostenia este mama
dragostei, a dragostei care cara.cterizeaza crestinismul, care este mai mare dect
toate semnele si minunile prin care uceIticii se aseamana lui Hristos. Este scara
care urca la cer ~1.
imbuibarea. A minca si a bea Datoriile fata (le Dumnezeu, fata de noi nsine si aproapele sint esen-tiale si
de o covrsitoare importanta n viata crestina. Orice crestin adeva-rat, dupa
afimIatia Sfintului Ioan Gura de Aur, va ajunge la desavrsirea morala, numai: daca
~ si va face cu prisosinta datoriile fata de Dum-nezeu, fata de el nsusi Si fata de
i aproa1pele. Snt lucruri care se pot rea1irza n viata crestina. Sf.intii le-au realizat
.
1~

se mpotriveasca adevarului. si au Cstigat cununa cea

'21>.1 Cor. X\. !L_\l'_ ~ 2!). Sfintul IOiln Gurii dc .'\ur, COII/c/ltar la Epistola I Timotei. Oll/itin 1'11. P. G.,

i
t~ 27. :o.iintuI Ioan Ciur:j de _\ur. (,'UI/{!IIIII(la J:pistol(! I fill/o/d. Oll/ilill II'. \'. (i., 1. LXII, col. 544 s. u.
1. LXII. rol. 519 s. u. 30. fdem, Cal/ieTltar ia I:/-,istola Il Till/olei, Omi/ia 1, P. ti., t. LXII, col. GOG.
~ 28. Idwl, CO/1l:lIl!ar!a l:"'lstnla I 7'ill/olei. Oll/i/ill\llI. 1'- (i.. 1. LXII.
nuxsL-;Gt 1'uo-;1jp As:nbv ~~ -;i~a: voov; iar latineste: \'cnkr pin~uis lIIentefll suhtilclII
,'01. :#): 31. Idem, COli/eliIar ia Epistola clitre Tlil, Omi/ia VI, r. ti., t. LXII, col. Gm!.
1:.;
1 non gignal.Situ.plelll!~ \ rnter non studeat libcnler = pi'1terele plin nu sludiad cU
pl5cere.
~

680 GLASULBISERICII
nevestejita a maririi celei ceresti, caci au fost credinc;osi ~1ntuitorului. pina la moarte.
V. Aspectul social
A. sucietatea din vrem.ea sa.
Sfintul Ioan releva ~ecaden~ mOTala a soci:tati:i. ~in vr~mea sa. nfiereaza
razbunarea, nemtelegenle dintre oamem, ghIcirea dm zborul sau cinta-tul pasador,
na.sterile, simboalele, zgardele agatate la gt .pell' tro boli, ghicirile, farmecele, vrajile
si altele. Combate luxul si huzuruL {.ne ce mirosi a parfum, o :femeie? n timp ce
trupul tau, pe dinauntr1:.
este plin de necuratenU ! De ce cheltuiesti pentru un lucru mputit? E ca si cum ar turna
cineva mir n mlastiro sau balsam in caramida sparta);. Femeia sa se mpodobeasca cu
mirul bunei intentii s,i al credintei sincere si curate. Acest mir izvora dela Sfintii
Apostoli ca un miros de buna mireasca... unora spre moarte, altora spre viata vesnica
:\~. Dupa cun:
parfum urile cele materialnice influenteaza asupra celor din jur, tot asa si mirurilc
dullOvnicesti, n lumea sufletelor. Si demonii se vor infri~c.
de mireasma cea duhovniceasca. Mirul duhovnicesc este rodul vjrtutii
B. Fa milia en sti lUI.
i Familia crestina se postamenteaza pe un ideal nalt: iubirea intre cei. doi soti si
ceilalti membri. Parintii, daca vor creste si educa odras. lele lor ntru frica lui
Dumnezeu vor culege cu prisosinta rodul efor. tului lor. Parintii snt exemplul copiilor.
Corectitudinea se :mpuneparin
tilor ca un postulat ireversi'bil. Parintii sa fiepatronati de idealul cel mai sublim de a
vedea pe copii lor urcnd treptele cele mai nalte ale
desavrsirii crestine. O femeie virtuoasa, mare raspla!ta va lua de la
cresterea si. educarea copiilor. ParintHor neglijenti n cresterea si edu Cara copiilor,
aspra le va fi osnda. Sa nu facem totdeauna pe placul
copiilor, caci i' formam capriciosi. Copi.ii sa fie astfel educati spre a deveni buni si
cinstiti. E trebuie protejati ca. fiinte gingase si inoc.ente,
ce au neaparat nevoie de ajutorul parintilor a::. Tinerii sa se casatoreasca la vremea
cuvenita spre a fi nentinati cnd vor primi pe mireasa. Sa fie
feriti de a avea contact cu femei' nainte de nunta spre a nu se deprinde
cu pacatul desfrnarii. Caci barbatului desfrnat, toata piinea i se parc dulce 34.
Cununile ce se pun pe capul tinerilor siImbolizeaza birujnta
asupra placerilor. Si se ntr.eaba Sfintul Ioan despre tnarul ce a pacatuit nainte de
nunta, astfel: De ce mai poarta cununa ,pe cap cnd el este
nvins .?!n :toate sa se procedeze cu ntelepciune.' . banui'eli si de zavistii.
. Sfntul..I0an, .n omiliiIe sale, a consacrat pasaje destul de 'impor-t2o11tefemeu,
elogIind pe cea virtuoosa si condamnnd pe cea decazuta.
32. 11 Cor. Il, 15.- IC.
33. SfintL!l Ioan Gurii de ,\ur: COII/Cl1torla Epistola I Timotci. Olllitia IX, 1'. G.,
n., LXIl, ca1. 54G.
r :34. Sir~h XX!!!, 2:.
fi'
I
r'
.~
ARTICOLE SI STUDII 681
Femeia este o fiinta gingasa Si sensibila, predispusa n oliice moment
.spre alunecare. Ori'Cefemeie se straduieste sa se faca pJacuta barba-tului
sau. nsa femeia care se mpopotoneaza trage si ,pe altri.in mreaja
rivnirei ;:'''. Reflectnd asupra femeii predispusa spre alunecare, i se ~-seaza.:
<,Nu se poaite ca sa fii iubita de altii daca ,tu nu VOiesti36. In gingasia si
dragalasenia femeii frumoase se refletta frumusetea si per-fectiunea Creatorului.
Frumusetea. femeii sa fie mpodobita de virtutea
seriozitatii si a cnstei. ntelepciunea si cumpatarea sa mpodobeasca sufletul
femenin. Desi ascet sever, Srmtul Ioan totusi a fost miscat de
frumusetea femenina si prin amalogiecu frumusetea si perfectiunea
divina, exclama, adresndu-se femeii: Dumnezeu te-a facut frumoasa
ca si prjn aceasta sa se admire iar nu sa se batjocoreasca 37. Femeile sa-S.i
cheltmasca viata n activitate si nu n molesi!re sau trndavie. Fe-
meia. sa deprinda p~ barbatul ei de a-i iubi co~portarea Si podoaba sufletului ei
caci numai asa l va putea. feri de desfrnare. Femeile sa
aiba minile curate si nentinate, sa remUlte la poftele lor, sa d1U ra-peasca si sa
nu Iacomeasca la avutul altuia 38. Sa aiba o tinuta corecta
si temp~rata n toate. Cnd vine sa se roage, sa nu se imPoctobeasca cu
,;giuvaericaJe, mpletituri si crlionti, deoarece acestea produc sminteala celor din
jur si mai cu seama barbatilor. mbracamintea cu exagerari
poate sa-i stirbeasca buna reputatie de femeie serioasa si nteleapta. Femeia sa
paseasca cu sfiala si evlavie in Casa Domnului. Pr.ivixtile sfre. detitoare si
miscarile gratioase irita sensualitatea masculina. Sfintul
Pannte antiohian sesizeaza cu regret si condamna sulimanurile de pe fata,
vopsirea pe sub gene, calcatura si pasirea a lene, vocea dezmier-
data. ochiul umed si plin de toata desfrnarea) Si altele. Pe Sfintul Ioan l
scandalizeaza tulburarea si vorba multa ce se face n biserici
de catre femei. n biserica, nu n~ai femeile dar Si ceil:alti ascultatori snt obligati
a pastra linistea. Podoaba cea maj de seama a femei,i este sfiala si evlavia de care
sa dea dovada cu prisosinta. Femeii i este interzis de a vorbi si de a nvata n
Biserica. Punind n antiteza. sexul
femenin cu cel masculin, Sfntul IOaJl Gura de Aur spune: Sexul bar-batesc s.a
bucurat de mai multa cinste fiindca a fost zidit inti. Femeia
a fost piatra de poticnire a barbatului celui dinti, Adam, fiindca: <<lA. nvatat femeia
odinioara pe barbat si totul a stricat si cu neascultare
l.a facut vinovat pe osnda 39. Referitor la pacatul originar: Neamul femeiesc a
calcat porunca iar nu cel barbatesc. nsa iDumnezeu le-a acordat femeilor
posibilitatea mntuirii prin nasterea, cresterea si edu-care<!. odraslelor lor. Un
lucru vala:bil permanent este ca: Cel ce are femeie frumoasa iarasi nimic nu crede
mai rau ca a avea cineva femeie frumoasa fiindca faptul acesta este ncarcat de
3S. Sfintul J\\,l:dm Marturisitorul zice: Ciici daca nu este femeie, nu este nici
,un'ie" (Rasp (,(I!reTaiasie, 50, n Filocatia, trad. rom., \'01. III, Sibiu, 1948, p. 2(3). 31..
A Slntul Ioan Gura de I\ur, Comentar la Epistola I Timotei, Omilia Iii, P. G.,
1- .. L.\I!, col. 518.
37. Ibidem.
~~q.Idcm, Cumentar la Epistola I Tilllo/, Omilia IiJlI, P. G., t. LXII. col. 5,11. :'n
Idem, Coml!ntarla Epi.stolaI Timotei, Omilia IS, P. G., t. LXII, 543 si urm.
,iI:1sul Bisericii 4

682 (iL.'\SUL BISERICII
. '
. nseala lesne e departe . t
F emela ca,
l'e se 1 '
de barbat.
1f
A se insela1f cineva
este al femeilor sau mai bi~e Zl~ nu a_ ~~l or, CI a: ~elUs ~l'orl. l'
F . sa aiba cuvnt sfatuItor m caiSa SI sa nu vorbeasca pubhc. Cele 'l(
~~: sa povatuiasc~ ~.~ele tin~re de a-s~ iub~ pe. ~a:batii lor. I~bire.a ~
C 1 temelia unei casmc.ll' durabille. Femeile care ISI IUbesc cu smcerl-~~e
~arbatii, poarta grija ~e.c~el~.~or, snt bune go.spodine, .~~e. femei. Datoria
femeii este de a-sI IUbI f1l1; aceea care lUbeste radacIna, cu
att ma~ mult, va iubi si roadele.
Femeia gospodina este nteleapta si iconoama. Este vrednic de con-
damnat cel ce desparte pe femei de barbati sub pretext de nfrnare.
Cinstita este nunta si patul nespurcat 41, Condamna practica sparta-nHor care
scoteau femeile la razboi si le foloseau n comun. Vaduvele sa fie nepr,ihanite,
statornice si evlavioase. Daca au fid sau nepoti, snt
obIigate a-i creste si educa cU grija spre a-i face folositori societatii. Femeia
vaduva este logodita cu Hristos. Fecioarele, cele sterpe si vadu-vele se bucura de
mare cinste chiar daca nu au copii ca cele casa!torite.
Batrnii sa nu fie lenesi, trndavi sau mniosi. Sa fie ntelepti.
C. Raportul dintre dascal si ucenic.
Ucenicul, in cele duhovnicesti, se clIv;ine a se asemana cu invata-torul sau. Sa
existe un raport bazat pe aiinitatea sufleteasca ntre ei, aureolat cu nimbul de aur al
celei mai nalte virtuti crestine: iubirea. Ea fie a,c,elasi raport ca ntre tata si f.ii,
caci discipolul este cu adevarat fiu duhovnicesc, mprumutnd din fiinta spirituala
a nvatatorului sau. Sfntul Ioan Gura de Aur se impresioneaza adnc de dragostea
ce o re-varsa Pavel catre Timotei deoarece se ngrijeste si de slabiciUl1ile lui
trupesti, de subrezenia corporala. Dascalul sa trateze cu blndete pe dis-cipolul sau.
Adevaratul dascal mai nti trebuie sa fie lui-si dascab.
Dupa cum generalul daca mai nainte n-a fost ostas bun, nici general bun nu va fi
vreodata, tot asa si dascalul. Se cade a respecta ntotdeauna
sfaturile celor mai mari. nvatatorul trebuie cinstit si nu defaimat. Sa
i se aprecieze la justa valoare jertfa pe care o depune pe altarul cunoas-terii, ct si
stradania de a lumina pe ucenicii sai.-
Cel ce nvata ,pe altii, sa fie ca o icoana vie, ca o lege nsufletita, ca
un monument viu al bunei vietuiri 4:!.
D. lI-ionahismul.
Femeile, care s-au destinat fecioriei, vietii ngeresti, se cuvine cu
att mai mult sa petreaca o viata corecta. Haina albastra pe care o
purtau pe deasupra mona:hii si monahiHe pe vremea Sfntului Ioan Gura " O mare nenorocire care s-a abatut de nenumarate ori supra ome-nirii a fost
de Aur trebuia 'saai<ba o culoare potolita, sa fie larga si nu strnsa pe
corp spre '3. nu se scoate n relief anumite parti ale trupulUi, care ten-'
teaza. Fecioarele (monahiile) sa fie mpodobite cu : sfiala, ntele~iune,
-ID.,duselared (esle) a (emeius!elop,.
~1. Evrei XIII, 4. ' ('oll/enlar In Fpis/ola I Till/otei, ()milia .\'11I, P. <i., t. LXII, ('oI. 570,
12. Sfintul Ioan (,urii de \ur COIl/elltllr la l'pislola / iil(l' riiilllCJ//, Omilill II, 1',
\. LXII, col. 7 II. '
",
~i .\Ii'TICOLE$1 Sn,'DII 683
:..::.
1 4" cumpatare, imbracaminte modesta. Nu perversitate, ci, sinceritate! Nu Jux, ci
(lesne)
simplitate n toate! Nu desfrnare, ci pudoare, c:nste si nevino-vatie ! Acestea le
recomanda Sfintul Ioan <<>ngerilorn trup, martiri-]01' 'pustiului. Le previne
pe fecioare (monahii), adresndu-se fiecareia: Diavolul sta de fata, scrsninddan
dinti si din toate partile, vOind a te dobor, Cinstdrea cuvenita fecioarelor
(monahililor) depinde de pres-
tanta spirituala pe care acestea o au n raport cu femeile din lume.
<.JMnastirilesnt limanuri Linistite iar Iffionahi.i snt ca niste luminatori,
care, lunllnnd din naltime ~hiar si pe cei ce vin din 'departare si atI'agnd spre
linistea lor, nu lasa pe nimeni sa bjbie n ntuneric.
Dumnezeiescul parinte elogiaza cu mare respect evlavia si momentele
sublime ale rugaciunii monahi lor, Monahii- nu au slugi, snt lipsiti de fost, de
pompa. Cteodata i apoteozeaza n felul urmator: Cu adevarat
ca acestia snt sfinti si printre oameni snt ingeri 4:). Ei cnta minuni profetice
cu multa simfonie si cu melodii armonioase. Nici chitara, nici
naiul, nici aH organ muzical nu sloboade glas att de placut ca cel ce
se poate auzi pe cnd cnta acei sfinti" n linistea aceea a pustietatii 44.
Cntarile lor snt placute si pline de iubire fata de Dumnezeu.
Cei din lume dorm si ziua, pe cnd acestia si noaptea priveghiaza. Cu
adevarat ca snt ,foiiai lumin1i. Ca hrana, monahii consumau unii numai p;ne si
sare iar altii si untdelemn, iar cei slabi Ise ndulceau
din verdeturi si din fasole, bob S:JUlinte. Dormeau pe frunze de copaci. La ei, se
observau simplitate si saracie, nu lux si bogatie. Ei priveau' moartea ca pe o
trecere la viata de dincolo si o primeau cu cea mai
mare seninatate. Viata ngereasca a monahilor era mult aprec'ata si
:::uvntul lor ntotdeauna ascultat.
E. Sta tul.
Sfntul Ioan Gura de Aur ndeamna la supunere fata de sta1. n ceea ce
priveste legile, el precizeaza ca se cade a fi respectate nu numai prin vorbe, ci si
prin fapte. Scopul legilor este de a ndrepta pe om: Drept este acela ce savrseste
v~rtutea. Legea singura nu face drept pe cineva, el trebuind a savrsi fapte bune.
Legea sa fie respectata nu de frica pedepsei, ci din constiinta fiecaruia -1:>Sfntul.
Parinte sustine principiul
egalitatiI! si de a avea totul n comun: Dumnezeu ne-a .pus la dispo-zitia noastra
a tuturor toate cele mari, ca de la acelea sa ne nvatam a
avea totul n comun 4fi. Cnd capeteniHe snt n pace, cine ar putea dezbina si
tulbura pacea, ?" H. tPacE:aeste bunul cel mai de pret al ome-nirii de pretutindeni
si de totdeaun2..
razboiul. Sfntul Ioan, n comentariul la Epistolele pastorale,
43. Jdelll, (:ol/l/'l/llIr ill 1:/1;.\/010 I TillI<Jt<'i.Oll/ilill ,'.fi', p, (", t. 1..\11, ,'''1. ii7v. 4-1. I bit/ell/.
45. Idelll, CO/l/enlar Iv I;'/lislola I Till/u/ci. Oll/ilill II, p, (i" t. LXII, ,'oI. 50(j~. II. 46, Jdem,
<i., ; H, Idem, ("(J//lrl/lnr In 1:'Plsloln rritre Tii, Omiiin fI", 1', <i" t. LXII, "01. tj8a,
~
i
~
c,
(iB4 <iUSCL BISERICII

8;~11"ste trei feluri de razbo~: a) cin~ os.tasii se razboiesc pentru

roparlll"'a tarii (contra barbarIlor); b) razboml unora contra altora;
si. c) ,'ind fiecare se razboieste contra sa. Pe ultimul l socoteste cel mai
apriR. E:ste razboiul nfrnarii, n ceea ce .priveste pofta trupului, pofta
()ChilII!' si trufia vietii. Acest razboi pricinuieste moartea, n gheena. ~l' ,
ce ia ,Iarte la omor si razboi este necurat.
An.'i ce traiesc, conform nvataturii Mntuitorului, vor urca pe t reapl n cea
mai nalta a desavrsirii morale, vor deveni sfinti. Numai
cei :;ril\ti se bucura de adevarata slava si in veacul de acum precum si n cI'!
vi,itor. Acestea snt aspectele vietii sociale n care a trai: Sfin-
tul (IIan.
C o-n el uz ii

1. Sfntul Ioan Gura de Aur a fost un om de -talie universala. n doml'Hiul EA TEOLOGULUI RUS V. NESMELOV
oratoriei, el a impresionat nu numai societatea contemporana
lui, ci si posteritatea. (cu prikj'k."l centena,rullbinaterii sale: 1863-1963)
~. Lucrarea sa de slujitor, pastor si predicator al Bisel\icii s-a dcsfi't:.;nrat cu
atta. rvna, pricepere. adincime si cunoastere a oamenilor 1. MediUiJm trecut , nu numai cu un vag sentiment de veneratie pentru
si a :-;iluatiilor ncit ea a lasat unne ne sterse n sufletele contempora. nilor :;Iis-a naintasi si oper lor. Treapta de constiiinta spirituala la care am ajuns, o da.toram si
transmis veacurile urmatoare ca model clasic pentru preoti'1 crestini de 10 Fiecare la rndul lui, calauzit de acelasi har,
pretutindeni. Preotia hrisostomica e una din cele mai na1te a adaugat o piatra la edifl iul creatiei, luminnd mai precis directia si sensul
preqtii din cte s-au realizat n istoria crestinismului -I.~. .existentei. Si ntruct urtam n suflet comorj mostellite de la
:t Aceasta s-a realizat istoriceste, deoarece el a iubit ca nimeni ei si le integram ~ propria n stra bogatie si viziune spirituala, se cu-vine sa-i
altul pe aproapele si pe Dumnezeu. A luptat alaturi de aproapele nedrep. purtam si pe ei, numele, viata, faptele lor, n amintirea noastra.
tatit, persecutat, dispretuit si care se zbatea n mizerie si n tot felul de nenorociri. A ndeosebi Ortodoxia a cultiva statornic, neabatut legatura cu pa-rintii ; att
ndemnat la o viata cu totul morala. conform preceptelor cu cei de aproape, ct m . ales cu cei de demult din dimineata nsorita a Bisericii,
Evangheliei. statornicind prin 'piul: unde au incetat ei lucrul, ncepem noi si-l ducem mai
4. Ca arhipastol' a fost mult iubit de credinciosii sai. Iubirea lui se departe 1.
contopea cu iubirea pastoritilor ca fluviul cu afluentii sai. Victor Nesmelov este unul din acei logi ortodocsi care continua
5. Activitatea sa de exeget a cunoscut o amploare cu totul deosebi1a. dnunul parintilor. Desi a trecut prin lume odest, putin cunoscut, fara
Comentariile la Sfnta Scriptura si mai cu seama la Epistolele pauline zgomot - zgomotul face putin bine, iar 1)' ele putin zgomot, - dar
scot in evidenta personalitatea distinsului ierarh. gndirea lui are darul sa destepte si sa fecun ze spiritul, sa contribuie la solutii noi
6. n comentariul la Epistolele pastorale, n mod cri,tic, pre~nta si proprii n problematica vietii eligioase. De aceea am socotit centenarul nasterii
v.iata crestina sub multiple aspecte. sale un bun prilej, sa- facem cunoscut orto-doxiei romnesti n ceea ce ni s-a parut
. Pe lnga problen1ele teologice si morale, el se ocupa si de repar-Lizarea mai caracte 'stic si original.
nedreapta a bunurilor economice, raportul dintre clasele sociale: 2. V. Nesmelov s-a nascut n anul 1863. A studia la vechea Acade-
bogati, 11psiti si sclavi, rolul si nseunnatatea muncu, .pacea. ca cel mai mie duhovniceasca din Kazan; revine mai trziu tot 10 profesor de
de pret .bun si pericolul si distrugerile razboiului, si le solutioneaza n lumba !'bofie.Se savrseste din aceasta viata laKazan n an 920.
doctrinei evanghelice, cu o clarviziune extraordinara. Nesmelov este considerat astazi printre marii teologi '. mpreuna
Pr. Afagistrancl ."-fIRCEA XISCOI' /;':\.\'I
cu patriarhul Serghie si prof. P. Svetlov 2 e apreciat ca un dinacei
pionierd ai teologi ei pravoslavntce care au deschjs noile ca.Ial teologiei nme si
;'1. Pr. ProL 10all Ci. LOJllan, /ktua!iiatea Siinlllilii fOlln Gllrtl de .\lIr. in (:~hrdii Teo! chiar Ortodoxiei, n general. n anul 1893 a aparut vestita crare
GI'';lCC,an. VII (i\.55). nr. 7-8, p. 421.
1. Cf. Pro1. P. Gnedid. Lileraiura teoiogica flIS!J
(,Re\'isla Patriarhiei din Moscova, 1962, nr. 8, p. 69.
2. Ibidem, p. 70.