1. Care este situaţia împărţirilor parohiilor din judeţ?

Sunt probleme
în ceea ce priveşte numărul mare al preoţilor comparativ cu cel al
bisericilor? Comentaţi un pic situaţia...
Dintotdeauna grija Noastră a fost de a asigura asistenţă religioasă
pentru toate comunităţile de credincioşi ortodocşi argeşeni şi musceleni.
Astfel, în conformitate cu prevederile articolului 47 din Statutul de
Organizare şi Funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române, în
Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului funcţionează un număr de 538
parohii, organizate în mediul urban şi rural pe trei categorii, ţinându-se
cont de condiţiile misionar pastorale, de numărul de credincioşi, de
posibilităţile materiale de întreţinere, de zona geografică, media de vârstă,
etc. Numărul preoţilor este strâns legat de cel al bisericilor în care
slujesc, existând în cadrul Eparhiei 481 de biserici parohiale, 5 catedrale,
17 biserici mănăstiri, 26 capele de cimitir, 19 biserici filii şi 14 paraclise,
unde preoţii oficiază Sfânta Liturghie, dar şi o serie de alte sfinte taine şi
ierurgii, pe care creştinii le solicită şi la care participă.

2. Aţi avut sesizări legate de banii „la negru” primiţi de preoţi de la

enoriaşi? Dacă da, ce măsuri puteţi lua în acest sens?
Şi în domeniul financiar contabil, clericii trebuie să-şi desfăşoare
activitatea în lumina respectării normelor juridice şi ale Statutului pentru
Organizarea şi Funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, precum şi a
legilor în vigoare ale Statului. Nu au existat cazuri exprese cu sesizări
nominale în această privinţă. În cazul existenţei unei situaţii de acest gen,
Centrul Eparhial dispune verificarea gestionar contabilă de către Corpul
de Inspecţie şi Control şi se pot lua măsuri, până la ridicarea oficiului de
paroh, şi a deciziei de gestionar pentru cel în culpă, însă, mai ales în
aceste vremuri de strâmtorare financiară, preoţii, epitropii şi consiliile
parohiale chibzuiesc cu sârg orice bănuţ, în folosul asigurării celor
necesare şi a întreţinerii locaşurilor de cult, fără să forţeze mâna nimănui
şi în nicio o împrejurare.

3. Se tot discută despre sfârşitul lumii, despre 2012 şi alte viziuni ale
Apocalipsei. Care este realitatea prezentată din punct de vedere
religios?
Despre sfârşitul lumii se povesteşte de multă vreme. Mulţi şarlatani au
tot pus date cu finalul Pământului şi al Universului. Nu intru în detalii.
Această întrebare poate fi obiectul unui studiu stufos, pe care, poate, l-ar
citi foarte puţini.
Mai studiez şi eu câte ceva despre Tainele Cerului şi ale
Pământului. După cum Creaţia a fost şi rămâne, de-a pururi în voia şi
iubirea lui Dumnezeu, părerile noastre nu sunt decât vorbe de spectacol şi
mai elegant, floricele de sezon.
 Grijă nu trebuie să avem pentru sfârşitul lumii, ci mai ales pentru
sfârşitul sigur al fiecăruia dintre noi. Că tot fiind cu capul prin nori,
aiurea, poate să ne fugă pământul de sub picioare. Şi aceasta numai din
ignoranţa şi neseriozitatea noastră, podoabe şi în secolul XXI.
Eu nu cred că Dumnezeu îşi ignoră investiţia!
Că nu o merităm, decât în parte, asta este cu totul altceva. Să ne
trezim şi să ne îndreptăm viaţa, nu de formă şi de văzul lumii, ci pentru
Dumnezeu şi în văzul Lui!

4. Spuneaţi odată că postul ar putea include şi unele produse

animaliere. Care este părerea dvs. vizavi de restricţiile postului?
Postul este o problemă personală, ca şi credinţa, dragostea,
nădejdea şi faptele bune. Când vorbim despre mâncare şi niscaiva
ghiftuire, uneori ni se face greaţă. Postul, după porunca lui Iisus este o
lucrare discretă. Nimeni să nu ştie despre nimeni ce face, ce post ţine şi
cum îl ţine. Fiecare se uită în calendar şi posteşte cât poate, cum poate şi
de orice mâncare şi băutură poate. Iisus nu ne-a lăsat niciun meniu şi nici
câte grame de pâine să mâncăm.
Acestea sunt rânduieli de mai târziu, când firea noastră s-a
slăbănogit.
Cine vrea să ştie exact cum se posteşte, să citească în Proorocul
Isaia, capitolul 58.
Dacă postim de mâncare, să nu ne hrănim cu viaţa semenilor noştri.
Cred că acesta este cel mai mare păcat de care nu vom fi iertaţi, dacă nu-l
lepădăm degrabă.

5. Aţi fost subiectul multor discuţii din ultima perioadă, cele mai
multe neoficiale. Deşi sunt subiecte delicate, argeşenii îşi pun
întrebări şi poate ar fi bine să le răspundeţi. Să le luăm pe rând:
plecaţi din judeţ?
Nu sunt un turist eclesiastic, să merg fără rost, prea mult prin ţară,
după posturi mai înalte sau pentru niscaiva foloase. Chiar dacă
incomodez, cumva, rog pe cititori să mă ierte şi să mă îngăduie să rămân
definitiv la Argeş.

6. Dacă ar fi să părăsiţi Argeşul, care este motivul şi care sunt

variantele?
Dacă argeşenii şi muscelenii se stropşesc la mine, peste limita
îngăduită, atunci plec! Unde? Ceva mai sus la munte, în bordei. Acolo pot
să-mi aducă pesmeţi şi lucrătorii de la Obiectiv. Iar dacă mulţi sau puţini
nu mă mai iubesc, eu rămân aici până mă iubesc.
 7. S-a spus că v-aţi pripit atunci când aţi răspuns presei legat de
finanţările de la CJ Argeş către Episcopie. De ce v-aţi temut
atunci?
N-am făcut nicio conferinţă de presă cum s-a acreditat. A fost doar o
coincidentia oppositorum, deci o coincidenţă a contrariilor care s-a
speculat vârtos şi colorat. M-am trezit cu mulţi ziarişti, care tot intrau pe
uşă. Am fost suprins şi am început cu vorba uitând că este o deosebire
între convorbiri literare şi prezentarea unor lucruri extrem de scurt,
exact şi lapidar, fără pomenirea numelor de persoane.
Consiliul Judeţean Argeş a aprobat pe anul 2009, suma de 160.000 lei
care s-au virat imediat la: Tiparg pentru tipărirea Învăţăturilor lui
Neagoe Vodă Basarab, care s-a distribuit gratuit; şantierul de restaurare
Ruinele bisericii Sân Nicoară şi pentru tipărirea unui volum în urma
Simpozionului din mai 2009, al Facultăţii de Teologie Sfânta Muceniţă
Filoteia.
Toate actele au fost cerute de DNA, elegant şi civilizat, duse de un
curier special, pentru a se convinge de cheltuirea legală.
Dacă se spune că am fost, cumva, pripit, este pentru că se tot reiau, în
diferite moduri, treburi care sunt limpezi, doar pentru a intoxica lumea.
Să-i ierte Dumnezeu!

8. V-aţi rugat pentru starea de sănătate a lui Constantin Nicolescu?

Dar pentru situaţia în care se află în raport cu procurorii?
Ca şi postul, rugăciunea nu este ca rufele care se pun pe gard la uscat şi
le vede toată lumea! Dumneavoastră, v-aţi rugat?

9. Aveţi ceva să vă reproşaţi în privinţa lucrărilor Arhiepiscopiei? Ar

avea procurorii motive să vă ceară socoteală?
Întrebarea această îmi aduce aminte de vorba lui Fenelon: “Ce poate fi
mai plăcut şi mai simplu decât să fii sincer, totdeauna liniştit, împăcat
cu tine însuţi, neavând nici de cine te teme, nici ce inventa”?
Orice abatere săvârşită, mai ales cu bună ştiinţă – premeditat –
trebuie sancţionată potrivit legii, civilizat şi fără parti-pris-uri. Puterea
justiţiei trebuie să se manifeste cu sfinţenie în toate împrejurările.
Aş vrea să spun că este potrivit, ca aceştii inşi care ameninţă, într-
un fel sau altul, să ia aminte la viaţa lor de zi cu zi, pentru a se arăta cu
adevărat corecţi şi cinstiţi.
Lumea nu-i oarbă! Vede, nu ceea ce credem noi că ar trebui să
vadă. De justiţia imanentă a lui Dumnezeu nu vom scăpa niciunul!
Oricum, autorităţile Statului au menirea de a preveni şi a ajuta pe
cetăţeni, ca să nu greşească, sau să stăruie în greşeală.
 10.A fost comentată implicarea dvs. în tema politică a judeţului. Ce vă
leagă de politica din Argeş?
Am fost ales deputat independent pe lista FSN-ului, care s-a zis
iniţial că nu-i partid şi nu face politică.
Am luat papară serioasă de la Patriarhul Teoctist, blam de la
Sfântul Sinod, blam de la alte partide, blam din partea preoţilor – bravo
lor – şi blam cu ironii fine de la credincioşi.
Am luat aminte la întâmplarea politică de a fi ales deputat fără
voia mea. Când m-au chemat să primesc Certificatul de ales, n-am mai
dat înapoi. Eram cu argeşenii mei frate şi se încerca un inedit.
Când am fost poftit să candidez de două ori ca senator pe locul I pe
listă, am refuzat categoric. Mă săturasem. Îndemn clerul să nu se
amestece nici într-o politică, de niciun fel. Este logic să-i pui pe grumazi,
unui deputat sau senator, epitrahilul preoţesc?
Toţi veţi spune: Nu! Bravo!
Deci, fiecare în ascultarea la care este chemat. Să nu încurcăm
planurile. Iar a crede că eu sunt necesar în politică de partid, este cea mai
mare eroare.
Să nu ne trufim în zadar că devenim ridicoli. Spun ca unul care a
păţit. Iar clericii care vor să facă politică înseamnă că nu se simt împliniţi
în misiunea pe care o au de la Hristos!
Ce mă leagă de “politica” din Argeş?
Drumurile sfărâmate şi necirculabile, şanţurile înfundate, podurile
colmatate, canalizarea satelor şi a oraşelor. Spre exemplu, Curtea de
Argeş, nu are canalizare decât 30%. Halal civilizaţie!
Că-i tot vorba de politică, aş dori, ca în anii 1990-2011, să mi se
arate doar un rând scris sau vorbă spusă asupra vreunui partid ca drept
partizan. N-am simţit nevoia să comentez. Oare nu suntem toţi oamenii
cu slăbiciuni?

11.Pentru a înţelege toţi argeşenii, care este scopul afacerilor derulate

pentru Arhiepiscopie? Care este destinaţia profitului financiar?
Cei care stau departe de “ciolan” sunt ca şi câinii care rup gardul.
Dezinformarea este la ea acasă. Am pătimit supărări pentru veniturile
care se pot vedea de oricine. S-a bătut moneda pe veniturile de la S.C.
Filotheos. Cine este supărat sau pişcat de şarpele invidiei şi al răutăţii să
vină să preia societatea şi să vadă exact veniturile. Poate nu se ştie. Până
azi, nu s-au primit câteva miliarde de lei vechi, de la primăriile cărora li s-
au făcut lucrări prin contracte.
Cu Ortosul am ajuns la faliment din cauza concurenţei care nu ne-a
lăsat în pace până nu ne-a pus la pământ. Bucuraţi-vă! Bucuraţi-vă şi
iarăşi zic: Bucuraţi-vă!
 Din ce s-a putut obţine, s-au dat materiale de la staţia de sortare la
biserici, s-au îmbunătăţit drumurile pe la schituri şi mănăstiri, iar, mai
nou, lucrările costisitoare de la catedrala de la Curtea de Argeş, care a
înghiţit un volum mare de materiale. Cu Ortos-ul am reuşit să dăm pâine
la săraci: persoanele de la Centrul de Zi Sfântul Justinian, copiii de la
After School, mănăstiri sărace, la diferite hramuri şi la familiile nevoiaşe.
Acum să dea acestea concurenţii noştri loiali!
Altfel, dragi argeşeni, suntem pe butuci. Poate că-i mai bine aşa.
Cu mâna întinsă şi cu dispreţul public, vom mai putea şi noi vieţui pe
acest pământ.
12.Ce face Înalt Prea Sfinţia Sa atunci când nu reprezintă biserica? Ce
hobby-uri particulare aveţi?
Cum s-ar zice, ce face coada fără câine? La noi nu se despart
ascultările obşteşti de cele personale. M-am săturat de batjocura
administrativă, chiar dacă se numeşte bisericească. Îmi ajunge osteneala
de aproape 50 de ani.
Am stat la Argeş, Vâlcea, Olt şi Teleorman ca să le fac şcoli,
episcopii, protoierii, mănăstiri, schituri, arhiepiscopie, act istoric – unic,
bibliotecă eparhială cu toate cărţile lui Calinic, adunate de o viaţă, toate
operele religioase și literare date Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului
prin contractul de cesiune exclusivă a drepturilor patrimoniale de autor,
etc., mă opresc pentru a nu fi invidiat.
Personal, şi nici prin interpuşi nu am nimic. Dacă va fi să plec de la
Argeş, cum ar dori, poate unii, plec mai sărac de mii de ori de cum am
venit. Toată osteneala mea de aproape 50 de ani o las drept moştenire
Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, acestui loc unic pe pământ!
Halal venetic!

În afara interviului, am dori o declaraţie legată de transformarea

săptămânalului Obiectiv în cotidian, de momentul oportun sau nu, de
aşteptările dvs. de la echipa noului cotidian etc. Eventual o
binecuvântare în acest sens.
Mulţumim foarte mult!
Orice proges, ca şi cel din jurnalism, este o mare bucurie,
îndrăzneală, dar şi risc. Cei curajoşi nu se gândesc la nicio învingere.
Trecerea de la un săptămânal la unul cotidian, impune, după cum se
ştie, multă muncă şi disciplină de oţel.
Este oricând oportun momentul, mai ales dacă jurnalul va fi
Obiectiv, cum îi este numirea. Cred că, mai mult decât orice jurnal,
numindu-se astfel, are menirea să nu greşească nici într-un fel.
 Iar dacă va reuşi, ca gospodarii Obiectivului să aducă o luminiţă de
bucurie în inimile oamenilor, atunci şi-a atins scopul.
Pentru aceasta, binecuvântăm noua apariţie pe piaţa argeşeană a
ziarului Obiectiv şi pe toţi ostenitorii şi cititorii, dorindu-vă de la
Dumnezeu, sănătate deplină şi spor binecuvântat.