PARTEA OFICIALĂ

SESIUNEA SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE PE ANUL 2003

Sumarul Şedinţei de lucru din 11-12 noiembrie 2003

Potrivit convocării Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist făcută prin -dresa Cancelariei
Sfântului Sinod nr.3978/2003, în zilele de 11 şi 12 noiembrie 2003 i avut loc şedinţa de lucru a
Sfântului Sinod sub preşedenţia Prea Fericitului Dărinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române.

MARŢI, 11 NOIEMBRIE 2003

1. Oficierea Sfintei Liturghii
Dimineaţă, Ia orele 800 a fost oficiată Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală de către P.S.
Episcop-Vicar Patriarhal Vincenţiu Ploieşteanu, Secretarul Sfântului Sinod, înconjurat de un
sobor de preoţi şi diaconi, cu participarea membrilor Sfântului Sinod, a părinţilor consilieri
patriarhali, a altor clerici, monahi şi credincioşi.
2. Oficierea Te-Deum-ului pentru deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod
La orele 930, după săvârşirea Sfintei Liturghii, s-a oficiat de către P.S. Episcop-Vicar Patriarhal
Vincenţiu Ploieşteanu, Tedeumul pentru deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod, în prezenţa Prea
Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST, a îi.PP.SS.Mitropoliţi şi Arhiepiscopi, a PP.SS.Episcopi,
Episcopi-Vicari şi Arhierei-Vicari, membri ai Sfântului Sinod.
La orele 10°° se intră în sala sinodală din reşedinţa patriarhală, Prea Fericitul Părinte Patriarh
TEOCTIST, însoţit de Îi.PP.SS.Mitropoliţi, fiind întâmpinat de ceilalţi membri ai Sfântului
Sinod.

ŞEDINŢA SFÂNTULUI SINOD

3. Apelul nominal
Prea Fericitul Părinte Patriarh Preşedinte îl invită pe P.S.Episcop-Vicar Vincenţiu Ploieşteanu,
Secretarul Sfântului Sinod să dea citire Apelului nominal.
Sunt prezenţi: Prea Fericitul Părinte TEOCTIST, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al
Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, II.PP.SS.: DANIEL,
Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, ANTONIE, Arhiepiscop al Sibiului
şi Mitropolitul Ardealului, TEOFAN, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolitul Olteniei,
NICOLAE, Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, PETRU, Arhiepiscop al
Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, Mitropolitul SERAFIM al Mitropoliei
Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, Mitropolitul IOSIF al Mitropoliei
Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisu-
lui, NIFON, Arhiepiscopul Târgoviştei, PIMEN, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor,
BARTOLOMEU, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, ANDREI, Arhiepiscopul Alba
Iuliei, Arhiepiscopul NICOLAE al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi Canada;
PP.SS. GHERASIM, Episcopul Râmnicului, EFTIMIE, Episcopul Romanului, EPIFANIE,
Episcopul Buzăului şi Vrancei, CALINIC, Episcopul Argeşului şi Muscelului, CASIAN,
Episcopul Dunării de Jos, TIMOTEI. Episcopul Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului,
LAURENŢIU, Episcopul Caransebeşului, JUSTINIAN, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului,
DAMASCHIN, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, IOAN, Episcopul Covasnei şi Harghitei,
GALACTION, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Episcopul SOFRONIE al Episcopiei
Ortodoxe Române din Ungaria; PP.SS.VINCENŢIU PLOIEŞTEANU, Secretarul Sfântului
Sinod, AMBROZIE SINAITUL şi CIPRIAN CÂMPINEANUL, Episcopi-Vicari Patriarhali;
PP.SS.: SEBASTIAN ILFOVEANUL şi VARSANUFIE PRAHOVEANUL. Episcopi-Vicari ai
Arhiepiscopiei Bucureştilor, VISARION RĂŞINĂREANUL. Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
Sibiului, GURIE STREHĂIANUL şi NICODIM GOR- JEANUL, Episcopi-Vicari ai
Arhiepiscopiei Craiovei, LUCIAN LUGOJANUL, Episcop- Vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei şi
DANUL PARTOŞANUL, Episcop-Vicar al Arhi-episcopiei Timişoarei şi administrator al
Episcopiei Ortodoxe Române a Vârşeţu- lui, GHERASIM PUTNEANUL, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, IRINEU SLĂTINEANUL, Arhiereu-Vicar al Episcopiei
Râmnicului, IOACHIM BĂCĂUANUL, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, CORNELIU
BÂRLĂDEANUL. Arhiereu-Vicar al Epis-copiei Huşilor, PETRONIU SĂLĂJANUL, Arhiereu-
Vicar a! Episcopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului, IUSTIN SIGHETEANUL, Arhiereu-Vicar al
Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.
Absentează motivat: PP.SS.: IOACHIM, Episcopul Huşilor, IOAN, Episcopu Oradiei, Bihorului
şi Sălajului, CALINIC BOTOŞĂNEANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, SOFIAN
BRAŞOVEANUL, Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei
Centrale şi de Nord, SILUAN MARSILIANUL. Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române
a Europei Occidentale şi Meridionale, IRINEU BISTRIŢEANUL şi VASILE SOMEŞANUL,
Episcopi-Vicari al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.
După constatarea prezenţei statutare, Prea Fericitul Părinte Preşedinte declară şedinţa sinodală
statutar constituită şi deschide lucrările Sfântului Sinod.
4. Cuvântul de deschidere al Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist
în continuare, Prea Fericitul Părinte Preşedinte se adresează membrilor Sfântului Sinod cu
următorul cuvânt de întâmpinare: înalt Prea Sfinţiţi şi Prea Sfinţiţi Părinţi,
“Înainte de a intra in ordinea de zi, aş vrea doar să punctez câteva evenimente din
activitatea noastră bisericească şi culturală, in lumina cărora se va desfăşura această sesiune a
Sfântului Sinod\ mărturie preţioasă a lucrării rodnice, binecuvântate şi folositoare vieţii poporului
nostru dreptcredincios şi creştinătăţii de pretutindeni, pe care o depune Biserica Ortodoxă
Română. În primul rând, amintesc că anul acesta este consacrat unuia din marii fii ai neamului
nostru românesc, care a dus numele cel bun şi, mai ales, sufletul, gândirea şi inima cea curată şi
bună a românului in toată lumea. Este vorba de regretatul Părinte Profesor Dumitru Stăniloae, de
la a cărui naştere se împlinesc zilele Acestea o sută, de ani. Prin Părintele Stăniloae, Biserica, ţara
şi poporul nostru AU fost cinstite pe plan internaţional de UNESCO, care a îmbrăţişat şi
evidenţiat Această prezenţă de prestigiu din viaţa şi gândirea contemporană a Ortodoxiei
îndeosebi, pe care, cu darul Duhului Sfânt, o întruchipează acest fiu al Vlădenilor, localitate
rurală din sudul Transilvaniei. Înaintea acestei aniversări, tot în acest an, ca arc peste veacuri şi în
istorie, A strălucit prin studii şi conferinţe personalitatea lui Dimitrie Cantemir, cu bine-
cunoscuta sa înţelepciune, primul academician român din Europa, o valoare a culturii noastre
române şi universale. Amândoi s-au întâlnit în promovarea ideii de latinitate, de Ortodoxie şi de
contemporaneitate, prezente în moştenirea atât de bogată a acestui colţ de lume numit România.
Şi unul şi celălalt au depăşit graniţele geografice, ale istoriei, ale culturii, făcând cunoscută
frumuseţea şi bogăţia vieţii poporului român.
Părintele nostru Dumitru Stăniloae a dus pretutindeni în lume taina lucrării Duhului Sfânt
în om ca fiinţă divino-umană. însufleţit de acelaşi Duh Sfânt şi ca vlăstar al poporului român, el a
cunoscut în profunzime sufletul românesc şi a Arătat lumii cum poporul nostru, deşi învăluit în
istorie de atâtea neguri de vitregii şi încercări, venite din toate părţile, inclusiv din sfera culturii şi
din a politicii, ca şi alte influenţe nefaste, a urmat neabătut calea trăirii credinţei ortodoxe şi a
'lăzii neştirbit tezaurul de cultură şi spiritualitate ortodoxă.
 Părintele Profesor Stăniloae, atunci când. dictatura era în apogeul ei de dis-trugere a
credinţei, a ostenit şi făcut cunoscută înţelepciunea autentică a Părinţilor ortodocşi din Răsărit în
acea colecţie de texte minunate cunoscută sub numele de Filocalia. Anul acesta, iată, ca o
chemare de dincolo de zare, marele gânditor si teolog ne-a făcut părtaşi la întâlniri duhovniceşti,
organizate de Facultăţile de Teologie. în sesiunea trecută, cum ştiţi, Sfântul Sinod a luat hotărârea
să-i cinstim memoria în acest an al centenarului naşterii sale, începând de la cel mai înalt for de
conducere al Bisericii şi până la şcolile de învăţământ teologic şi mănăstiri.
Sesiunea Sfântului Sinod din zilele acestea se desfăşoară paradei cu Congresul
Internaţional de Teologie închinat centenarului naşterii Părintelui Dumitru Stăniloae, care a
adunat Ia Bucureşti pe cei mai reprezentativi teologi, învăţaţi, filozofi şi cărturari de peste hotare,
pe care am avut prilejul să-i auzim duminică du'pă-amiazâ, la deschiderea lucrărilor. Vorbind
despre gândirea opera Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae. numeroase personalităţi din ţară y.
de peste hotare au evidenţiat că, scrisul său teologic poate fi abordat nu nume. din optica
teologiei, ci şi a filozofiei, a ştiinţei, a poeziei şi a artei. A fost o deschidere a Congresului
Internaţional de o rară frumuseţe şi desfătare duhovn:- cească, o adevărată sărbătoare a sufletului
românesc.
La lucrările Congresului participă ca invitat de onoare şi Arhipăstorul Bisericii Ortodoxe
din Albania, cunoscutul teolog, profesor şi misionar, Arhiepiscopi. Anastasie Yannoulatos, care,
la invitaţia noastră face şi o vizită oficială în Biserica noastră. De fapt, am deschis împreună
lucrările Congresului duminică dimineaţa, prin slujirea Sfintei Liturghii în paraclisul patriarhal
Sfântul Spiridon-Nou. In programul vizitei sale oficiale, este înscrisă şi o întâlnire a noastră, a
ierarhilor Sfântului Sinod, cu Prea Fericitul Anastasie, Arhiepiscopul Tiranei şi al întregii
Albanii. însoţit de o delegaţie alcătuită din ierarhi şi preoţi. Iată o triadă de evenimente, de
lumini, pe care trebuie să le avem în inima, în gândul şi în preocupările noastre! Este o apariţie, o
coborâre de sus, de la Părintele luminilor, şi o sosire a acestor valori din spaţiile de unde noi
cerem şi primim ajutorul Duhului Sfânt. Dacă rămânem la această încredinţare, fiecare din noi şi
toţi la un loc, aşa cum o vede Părintele Stăniloae, comuniunea în Ortodoxie, după modelul
unităţii Prea Sfintei Treimi, trăită în cuget şi în simţire, ca izvor de unitate, de consens în lucrare,
la care ne cheamă Sfinţii Părinţi şi însăşi pericopa Faptelor Sfinţilor Apostoli (Faptele Apostolilor
15, 5-11, 22-28, 30-32), astăzi citită la deschiderea sesiunii Sfântului Sinod, vom realiza înţelesul
cuvântului de Biserică, aşa cum şi trebuie să procedăm neîncetat să sprijinim şi unitatea naţională
a poporului nostru, atât de expus vicisitudinilor, dar atât de jertfelnic şi atât de smerit în existenţa
sa, încât jertfele lui, ale poporului român, acum încep să aducă roade, deoarece comuniunea este
baza vieţii noastre, baza lucrării Bisericii noastre, a lucrării Sfântului Sinod.
Cu aceste gânduri, din toată inima vă întâmpin şi de data aceasta, cu aceeaşi dragoste şi cu
aceeaşi credinţă în Dumnezeu, că noi putem să biruim răul şi ispitele care vin asupra fiecăruia din
noi, dar şi asupra Bisericii noastre. In această nădejde, rog pe Bunul Dumnezeu să ne ajute ca şi
această sesiune a Sfântului Sinod să fie încoronată cu roade bogate, spre mântuirea tuturor fiilor
duhovniceşti ai Bisericii noastre.
În amintirea celui care a fost teologul şi profesorul Dumitru Stăniloae, multora dintre
frăţiile voastre şi mie profesor la cursurile de îndrumare pastorală în anul 1948, să păstrăm un
moment de evlavie şi de rugăciune, cântând: Veşnica lui pomenire!
Membrii Sfântului Sinod şi toţi cei prezenţi rostesc ruga “Dumnezeu să-l ierte!" şi intonează
cântarea “Veşnica lui pomenire!”.
4. Componenţa Comisiilor de lucru ale Sf ântului Sinod duminică după-amiază, Ja
deschiderea lucrărilor. Vorbind despre gândirea şi opera Părintelui Profesor Dumitru
Stăniloae, numeroase personalităţi din ţară şi de peste hotare au evidenţiat că, scrisul
său teologic poate fi abordat nu numai din optica teologiei, ci şi a filozofiei, aa
In acest context, în conformitate cu prevederile ait. 129 din Statut, Prea Fericitul Părinte
Preşedinte invită pe I.P.S.Mitropolit Teofan să facă propuneri de candidaţi pentru ca. în înţelegere
cu Sfântul Sinod, să se nominalizeze candidaţii care vor fi recomandaţi alegerii de către Colegiul
Electoral Bisericesc, după ce în prealabil aceştia vor obţine majoritarea voturilor din partea
membrilor Sfântului Sinod.
I. P.S.Mitropolit Teofan al Olteniei prezintă pe scurt parcursul modului de înfiinţare
şi organizare a Episcopiei Severinului şi Strehaici, inclusiv alegerea organelor eparhiale şi arată
că a sosit momentul organizării de alegeri pentru ocuparea scaunului chiriarhal vacant, în care
scop a reflectat să nominalizeze plenului Sfântului Sinod doi candidaţi, în persoana
PP.SS.Episcopi-Vicari ai Arhiepiscopiei Craiovei Gurie Strehăianul şi Nicodim Gorjeanul,
cunoscuţi din activităţile pe care le-au desfăşurat până în prezent şi, în egală măsură, cunoscuţi de
clerul şi credincioşii din zonă.
Prea Fericitul Părinte Preşedinte arată că, întrucât acum se cunosc candidaţii propuşi, membrii
Sfântului Sinod au posibilitatea să reflecteze asupra propunerilor, urmând ca la vremea cuvenită,
în cadrul lucrărilor Comisiei Canonică, juridică şi pentru disciplină, plenul Sfântului Sinod să
procedeze la votare secretă, prin buletine, potrivit prevederilor art. 38 şi 39 din Regulamentul
Organelor Centrale şi în conformitate cu hotărârea Sfântului Sinod nr. 5064 din 12-13 septembrie
2000. În continuare, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist informează pe membrii Sfântului
Sinod că fiecare are pe masa de lucru un exemplar tipărit al Statutului pentru Organizarea şi
Funcţionarea Bisericii Ortoxe Române în care au fost introduse toate modificările aduse de
Sfântul Sinod cu aprobarea Adunării Naţionale Bisericeşti, de la publicarea sa în anul 1953 în
volumul “Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române” şi până în prezent, al Regulamentului de
procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, căruia i s-au
adus în ultima’vreme o seamă de modificări pentru a fi pus de acord cu Statutul modificat, al
Regulamentului pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară
a mănăstirilor, modificat şi completat de Sfântul Sinod în anul 1998, precum şi al Regulamentului
pentru organizarea şi funcţionarea cimitirelor parohiale şi mănăstireşti din cuprinsul eparhiilor
Bisericii Ortodoxe Române, care până acum n-a fost publicat în volumul nostru de legiuiri
bisericeşti.
Acest extras de legiuiri s-a elaborat, ca urmare a hotărârii Sfântului Sinod nr. 1058 din 4-5
martie 2003, de către Cancelaria Sfântului Sinod sub îndrumarea noastră şi a P.S. Episcop-Vicar
Patriarhal Vincenţiu Ploieşteanu, Secretarul Sfântului Sinod.
Volumul publicat acum cuprinde textul oficial în vigoare în prezent al legiuirilor
menţionate, dar constituie şi un exemplar de lucru la care toate eparhiile Bisericii Ortodoxe
Române, prin factorii competenţi, sunt rugate să aducă sugestii şi propuneri în vederea redactării
finale a textului Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. în acest
scop, Prea Fericirea Sa precizează că atunci când se vor examina lucrările Comisiei Canonice,
juridice
6. P.S.Episcop DAMASCHIN al Sloboziei şi Călăraşilor Membru
7. P.S.Episcop-Vicar Patriarhal CIFRIAN CÂMPINEANUL Membru
8. P.S.Episcop-Vicar VARSANUFIE PRAHOVEANUL ' Membru
9. P.S.Episcop-Vicar IRINEU BISTRIŢEANUL Membru
10. P.S.Arhiereu-Vicar IRINEU SLATINEANUL Membru
Comisia Relaţiilor Externe Bisericeşti
1. î.P.S.Mitropolit NICOLAE al Banatului
2. î.P.S.Mitropolit SERAFIM al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord
3. I.P.S.Mitropolit IOSIF al Europei Occidentale şi Meridionale
4. I.P.S.Arhiepiscop NIFON al Târgoviştci
5. î.P.S.Arhiepiscop NICOLAF. al Arhiep.Ort.Rom. în America şi Canada
6. P.S.Episcop TIMOTEI al Aradului
7. P.S.Episcop IOAN al Covasnei şi Harghitei
8. P.S.Episcop SOFRONIE al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria
9. P.S.Episcop-Vicar Patriarhal VINCENŢIU PI.OIEŞTEANU
10. P.S.Episcop-Vicar Patriarhal AMBROZIE SINAITUL
11. P.S.Episcop-Vicar GURIE STREHÂIANUL
12. P.S.Episcop-Vicar SILUAN MARSILIANIJL

6. Aprobarea Ordinii de zi şi repartizarea lucrărilor la Comisiile sinodale

Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist supune atenţiei Sfântului Sinod Ordinea de zi şi invită pe
membrii Sfântului Sinod să o parcurgă şi să facă propuneri pentru eventualele adăugiri.
în urma acceptării completărilor făcute, la propunerea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist,
Sfântul Sinod hotărăşte:
• Aprobă Ordinea de zi propusă cu completările ce au fost aduse şi acceptate de plen,
încredinţând mapele cu lucrări ÎÎ.PPSS. şi PP.SS. Raportori ai Comisiilor de lucru în vederea
studierii şi întocmirii referatelor de prezentare în plen.
După aprobarea Ordinei de zi şi după repartizarea mapelor cu lucrări la Comisiile
sinodale, Prea Fericitul Părinte Preşedinte arată că în protocolul Ordinii de zi privind desfăşurarea
şedinţei sinodale se află înscrisă solicitarea I.P.S. Mitropolit Teofan al Olteniei referitoare la
necesitatea propunerii de candidaţi pentru alegerea în postul vacant de Episcop al Episcopiei
Severinului şi Strehaiei. Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist informează membrii Sfântului
Sinod că în urma aprobării de către Sfântul Sinod şi Adunarea Naţională Bisericească a înfiinţării
şi organizării Episcopiei Severinului şi Strehaiei, precum şi a alegerilor organelor eparhiale ale
acesteia, trebuie să se procedeze în mod statutar la recomandarea de candidaţi pentru alegerea în
postul vacant de episcop eparhiot.
Cu răbdare, dragoste şi strădanie ne înfăţişaţi acum o Biserică Autocefală, bine organizată, care
poate Ji pildă şi altor Biserici. Aţi folosit smerenia şi lipsurile din timpul misionarismului, pe care
le-aţi închinat Mântuitorului Ilrislos, dublate de experienţă, de râvna şi curajul de a descoperi şi a
da valoare, în acelaşi timp, adevărurilor Sfintei Evanghelii în faţa credincioşilor însetaţi din
Albania. Le-aţi dăruit tuturor după trebuinţă din acest izvor, din tezaurul de cunoştinţe teologice
şi al exemplului personal, pentru a pune temelii trainice acestei sfinte Biserici a Albaniei. Dar, în
acelaşi timp, aţi adus şi spiritul ecumenic, acel spirit creator al ecumenismului, aşa cum l-a văzut
şi părintele Dumitru Stăniloae, al cărui admirator am înţeles că sunteţi, alături de alţi mulţi
teologi, filosofi şi oameni de cultură din lume. În această deschidere a Prea Fericirii Voastre au
intrat şi fraţii noştri mai îndepărtaţi, care au păstrat dialectul aromân în vorbirea lor, cunoscuţi
prin credinţa, prin iubirea de biserici şi prin evlavia lor, pe care Prea Fericirea Voastră i-aţi
preţuit, i-aţi ajutat şi i-aţi încurajat să slujească în biserică în limba lor maternă, promovându-i în
rangurile bisericeşti şi slujbele sfintei Biserici.
După cum cunoaşteţi, şi noi am purtat şi am suportat dictatura comunistă, care părea că s-
a instaurat pentru multă vreme în lume, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, regimul ateu a fost
răsturnat prin jertfa tinerilor şi vârstnicilor credincioşi ai Bisericii noastre. Ei au murit cântând:
"Cu noi este Dumnezeu şi "Tatăl nostru" şi rostind cuvintele rămase emblematice: "Vom muri şi
vom fi liberi". Şi, privindu-i ca unul ce m-am înjugat de foarte tânăr la jugul lui Hristos, pe care
cu nevrednicie l-am purtat, i-am văzut atunci ca pe o roadă binecuvântată a Bisericii şi a ţării
noastre. Binecuvântată pentru că ei au fost modelaţi sufleteşte de profesori de talia părintelui
Dumitru Stăniloae de la facultăţile noastre de teologie de la Cernăuţi, de la Bucureşti, de la
Academiile teologice din Transilvania, care i-au educat şi i-au pregătit să slujească şi să ridice
Biserica noastră acolo unde, cu mila lui Dumnezeu, îşi are locul acum. Vă întâmpinăm, aşadar,
Prea Fericite Părinte, amintindu-ne de chipul pe care l-am avut mulţi ani în locul acesta, fericitul
cu adevărat de aducere aminte. Patriarhul Justinian, care se vede şi în tabloul din această sală, cu
o activitate vie şi dinamică în Biserica Ortodoxă Română. Frumuseţea şi armonia acestei săli
sinodale reprezintă frumuseţea şi armonia suflet ului Patriarhului Justinian şi al Bisericii noastre
din trecut şi de acum. In celălalt tablou, la marea şi sfânta adunare de la Alba-Iulia (1918), cu
braţul drept în binecuvântare îl vedem pe primul patriarh al României, Miron Cristea, care,
împreună cu românii din celelalte provincii, a împlinit unirea tuturor provinciilor româneşti în
Statul Naţional Unitar Român. Avem, deci, îndreptate asupra noastră privirile celor doi Patriarhi,
spre lucrarea şi responsabilitatea noastră, când cutezăm a vorbi din acest loc.
Este un mare privilegiu pentru mine de a Vă întâmpina aici, ştiind că avem în faţa noastră un
ierarh care s-a jertfit şi s-a mistuit pentru credinţa Ortodoxiei, ii Statutului ca exemplar de lucru,
va fi din iod.
Prezentarea acestei proceduri, la orele 11°°, pendă şedinţa sinodală pentru examinarea în
lelor înscrise pe Ordinea de Zi date în eonilor ce urmează a fi prezentate Plenului.
A urmat un moment de întreţinere a Prea Fericitului Arhiepiscop Anastasios cu membrii
Sfântului nostru Sinod, după care a avut loc o agapă frăţească cu participarea tuturor celor
prezenţi.
9. Reluarea în plen a lucrărilor cu prezentarea rapoartelor Comisiilor sinodale
După-amiază, la orele 17 se reiau în plen lucrările Sfanţului Sinod sub preşedenţia Prea
Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, cu aceeaşi participare ca la şedinţa de deschidere.
COMISIA PENTRU DOCTRINĂ, VIAŢĂ MONAHALĂ ŞI MISIUNE SOCIALĂ
Prea Fericitul Părinte Patriarh Preşedinte invită pe P.S. Visarion Roş măre anul Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Sibiului, raportorul Comisiei pentru Doctrină. viată monahală şi misiune socială,
să prezinte rapoartele asupra lucrărilor Comisiei, după cum urmează:
Temei nr. 4039/2003 - Comunicatul celei de a VUI-a întâlniri de lucru a Comisiei Mixte
de Dialog Ortodox-Greco-Catolic care a avut loc la sediul Episcopiei Catolice de rit bizantin
(greco-catolică) din Baia Mare, 23 septembrie 2003.
La întrunire au participat din partea Bisericii Ortodoxe Române: I.P.S. Arhiepiscop
Bartolomeu al Clujului (preşedinte-delegat), l.P.S.Arhiepiscop Andrei al Alba luliei, PP.SS.
Episcopi loan al Oradiei, loan al Covasnei şi Harghitei, P.S. Epis- cop-Vicar Visarion
Răşinăreanul al Arhiepiscopiei Sibiului şi P.S. Episcop-Vicar Patriarhal Vincenţiu Ploieşteanul,
Secretarul Sfântului Sinod, ca delegat al Patriarhiei Române. Cu statut de invitat a participat
P.S.Episcop Timotei al Aradului. Din partea Bisericii Catolice de rit bizantin au participat:
1.P.S.Mitropolit Lucian, Arhiepiscop de Alba lulia şi Făgăraş (preşedinte) PP.SS.Episcopi:
Alexandru de Lugoj, Virgil de Oradea, loan de Maramureş şi Florentin de Cluj. Ca delegat al
Vaticanului a luat parte Excelenţa Sa, Mons.Antonio Maria Veglio, Secretarul Congregaţiei
pentru Bisericile Orientale.
 Cuvântul de salut a fost rostit de Episcopul greco-catolic gazdă, P.S. Episcop loan
Şişeşteanul de Maramureş. În cuvântul său, delegatul Vaticanului, Mons.Antonio Maria Veglio,
Secretarul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale a subliniat că “dialogul înseamnă o cunoaştere
reciprocă mai profundă şi că întâlnirile de până acum au încercat să rezolve problemele existente
între cele două Biserici” recunoscând însă că “rezultatele de până acum nu au corespuns
aşteptărilor credincioşilor şi a Episcopilor făcând dinír-o Biserică in ruine, o Biserică de frunte
acum, Biserica Ortodoxă Autocefală a Albaniei.
Cu toată dragostea Vă îmbrăţişăm şi Vă spunem: Bine aţi venit în mijlocul nostru!
Aşteptăm cu toţii cuvântul Prea Fericirii Voastre. ”
Răspunzând Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctisl, Prea Fericitul Arhiepiscop
ANASTASIOS îşi începe cuvântul cu textul Antifonului I din Sfânta Liturghie “Binecuvintează
suflete al meu pe Domnul şi toate cele din lăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui”, cu mărturisirea
că este emoţionat, pentru că de când este în România, Prea Fericitul Patriarh Teoctist îi apare ca o
permanentă surpriză.
Adresându-se Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist şi membrilor Sfântului Sinod arată
că pentru sine şi pentru membrii delegaţiei Bisericii Albaneze “este o binecuvântare să se afle în
mijlocul fraţilor ierarhi români şi să reprezinte Biserica autocefală şi soră a Albaniei, care timp de
23 de ani, între 1967-1990 a fost ştearsă de dictatura comunistă din rândul Bisericilor Ortodoxe.
Peste 1600 de biserici din ţara lor mică au fost complet distruse. Toţi din Albania trăiau cu
teroarea că s-a ajuns la porţile iadului”. De aceea, astăzi, trăieşte intens bucuria învierii Bisericii
sale şi mărturiseşte că primele cuvinte pe care le-a învăţat în limba albaneză sunt “Hristos a
înviat!” şi se simte un alt om în mijlocul fraţilor arhierei români. De aceea, în timp ce Prea
Fericitul Părinte Patriarh îi făcea prezentarea, se întreba dacă într-adevăr vorbeşte despre sine sau
despre altcineva, în acea prezentare elogioasă.
Vorbind apoi despre Biserica Ortodoxă a Albaniei, Prea Fericitul Arhiepiscop Anastasios
arată că ea are unele particularităţi şi anume: "Este o biserică renăscută, înviată după 23 de ani de
desfiinţare şi inexistenţă; Este o biserică cu o varietate de etnii: albanezi, slavi, aromâni, greci şi
alţii, fiecare cu specificul său. Se ştie că o pădure este frumoasă prin varietatea speciilor de arbori
când înfloresc. Biserica Albaniei caută să ia modelul acestei păduri cu varietăţi de arbori. Trăieşte
într-o lume islamică, în răbdare, în credinţă şi în mărturisirea Ortodoxiei. Albania şi Biserica ei
sunt mici şi sărace, dar caută să împartă sărăcia cu fraţii, în pace şi înţelegere
 Prea Fericitul Arhiepiscop Anastasios arată că Biserica Albaniei nu are o mare lucrare
socială, dar îşi croieşte un drum propriu într-o societate nouă. Arată că în clipele grele Biserica
Ortodoxă Română a fost alături de suferinţele Bisericii Albaniei. Paginile istoriei Bisericii
Albaniei au fost şi pagini ale istoriei Bisericii Ortodoxe Române. Mărturiseşte că a avut prilejul,
să-l cunoască pe Prea Fericitul Patriarh Justinian şi personal, a considerat aceasta ca un dar pentru
Biserica Albaniei şi pentru Ortodoxie. Biserica Ortodoxă Română are o teologie de frunte pentru
care dă mărturie Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, la a cărui comemorare a centenarului de la
naştere se află în România şi ca invitat al Facultăţii de Teologie din Bucureşti. Biserica Ortodoxă
Română are o pastoraţie dinamică. Pe toate spaţiile ortodoxe. Biserica Ortodoxă Română este vie
şi creatoare şi în lucrarea ei Dumnezeu şi-a revărsat toate darurile. O imagine vie a Bisericii
Ortodoxe este personalitatea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist. Sunteţi o Biserică una,
sobornicească şi apostolică.
La propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi misiune socială. Sfântul Sinod
hotărăşte:
• Ia act de lucrările celei de a VlII-a întâlniri a Comisiei Mixte de Dialog Ortodox - Greco-
Catolic (Baia Mare. 23 septembrie 2003), Comunicatul dăndu-se publicităţii în presa bisericească
centrală şi eparhială, în măsura în care acest lucru nu a fost făcut până în prezent.
■ Pentru o evaluare pe plan general a relaţiilor şi dialogului dintre Biserica Ortodoxă Română şi
Biserica Catolică de rit bizantin (greco-catolică) şi pentru ca Sfântul Sinod să fie informat
obiectiv asupra situaţiei existente în teritoriu, Centrele eparhiale în cuprinsul cărora există unităţi
ale Bisericii Catolice de rit bizantin (greco-catolică) să înainteze la Cancelaria Sfântului Sinod
până la 31 decembrie 2003 o situaţie exactă a relaţiilor pe plan local între cele două Biserici:
situaţia retrocedărilor prin dialog local, situaţia bisericilor ocupate cu forţa care nu au mai fost
recuperate, situaţia cazurilor litigioase nefinalizale, situaţia proceselor aflate pe rolul instanţelor
de judecată, situaţia construirii de noi locaşuri de cult de către greco-catolici.
• Centrele eparhiale implicate în dialog sunt rugate să prezinte tot până la 31 decembrie
2003 o dare de seamă privind modul de aducere la îndeplinire pe plan local a recomandărilor
cuprinse în hotărârea Sfântului Sinod nr.4438 luată în şedinţa din 27-28 noiembrie 2002 privind
adâncirea şi lărgirea sub aspect practic a dialogului pe plan local dintre cele două Biserici.
Temei nr. 4287/2003 - Referatul Cancelariei Sfântului Sinod cuprinzând proiectul de măsuri în
legătură cu comemorarea pe plan naţional bisericesc a 500 de ani de la săvârşirea din viaţă a
Domnitorului Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfânt (1504-2004).
Referatul relevă faptul că în cursul anului 2004 se împlinesc 500 de ani de la săvârşirea
din viaţă a Domnitorului Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfânt (1504- 2004), canonizat de Sfântul
Sinod al Bisericii noastre în anul 1992.
Pentru întreaga ţară, pentru Biserica Ortodoxă Română şi mai cu seamă pentru Moldova,
cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, această împlinire constituie un jubileu al poporului, al
naţiunii române. Iniţial, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Consiliul Judeţean Suceava şi
Prefectura Judeţului Suceava, cu concursul Ministerului Culturii şi Cultelor au elaborat un proiect
de program “Ştefan cel Mare şi Sfânt 500” (2002-2004),
Ulterior, pe baza acestui proiect, Guvernul României a emis Hotărârea nr. 404 din 2
aprilie 2003 prin care a fost aprobat Programul “COMEMORAREA ŞTEFAN CEI. MARE ŞI
SFÂNT - 500 DE ANI”, publicată în Monitorul Oficial nr.258/14 aprilie 2003, cuprinzând:
Manifestări şi acţiuni comemorative, evocatoare, ştiinţifice şi cultural-artistice, organizate ta nivel
naţional şi la nivel local şi Acţiuni de restaurare, reabilitare şi conservare a monumentelor, care se
vor desfăşura, potrivit art. 1 din Hotărâre "sub înaltul patronaj al Preşedintelui României şi sub
coordonarea unui comitet de onoare prezidat de primul-ministru şi de patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române înşişi”, drept pentru eare “trebuie mai mult curaj şi mai mult spirit profetic în
căutarea soluţiilor concrete pentru a face paşi semnificativi”.
Înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului a dat citire mai întâi documentului
emis de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului în primăvara anului 2002, subliniind că
“dialogul a început pe probleme patrimoniale, dar între timp a intervenit un element nou exprimat
în mesajul comun al Papei loan Paul II şi al Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist la data de 12
octombrie 2003, şi anume, dorinţa comună de reluare a dialogului teologic internaţional”, între
Ortodoxie şi Catolicism. În cadrul discuţiilor purtate, membrii celor doua comisii de dialog au
constatat că s-au soluţionat unele cereri de retrocedare de lăcaşuri de cult, dar încă nu s-au
rezolvat toate cererile formulate.
Unele solicitări greco-catolice au rămas nesoluţionate. Se menţin procese pe rol şi se
continuă situaţii tensionate în unele parohii. Partea ortodoxă a solicitat sistarea proceselor dintre
cele două Biserici, argumentând că, în continuare, ridicarea de noi lăcaşuri de cult este soluţia cea
mai viabilă în vederea stingerii conflictelor.”«
Partea greco-catolică a solicitat retrocedarea Catedralelor episcopale, a Catedralelor
protopopeşti şi acolo unde există două biserici, una ortodoxă şi cealaltă greco-catolică, să fie
restituită biserica greco-catolică proprietarilor de drept şi a susţinut dreptul să apeleze la
instanţele judecătoreşti, considerând că dialogul este menit să ajute la rezolvarea problemelor de
retrocedare, dar nu împiedică şi nici nu anulează exercitarea unor drepturi conferite prin lege.
Partea ortodoxă n-a subscris la punctul de vedere exprimat de partea greco- catolică
menţinându-şi poziţia avută la întâlnirile precedente că orice retrocedare se va face cu consultarea
credincioşilor şi acordul lor şi că dialogul se va purta inclusiv la nivel loeal.
în finalul discuţiilor, cele două părţi au ajuns la concluzia necesităţii continuării dialogului într-un
spirit de dragoste frăţească şi sinceritate, bazat pe adevăr, pe dreptate şi pe dorinţa de a rezolva
situaţiile conflictuale.
Şi-au exprimat părerea că un pas înainte ar fi participarea comună, mai frecventă la
împreună-rugăciune, în funcţie de rânduielile canonice, climatul şi trebuinţele locale. ,
Bazându-se pe colaborarea deja existentă, cele două părţi şi-au manifestat dis-ponibilitatea de a
face front comun împotriva atacurilor aduse autenticilor valori creştine şi să contribuie la
scurtarea drumului către reluarea dialogului teologie internaţional dintre Biserica Catolică şi
Biserica Ortodoxă, fără însă a pierde din vedere scopul iniţial al constituirii Comisiei mixte de
dialog, adică retrocedarea. S-a căzut de acord ca data întrunirii viitoarei şedinţe de dialog să fie
28 septembrie 2004 în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului.
Luând act de constatările şi concluziile consemnate în Comunicatul comun al Comisiei Mixte de
dialog;
Ţinând seama că în discuţiile purtate s-a apreciat că este necesar ca pentru evaluarea pe
plan general a relaţiilor şi a dialogului dintre cele două Biserici Sfântul Sinod să fie informat
obiectiv asupra situaţiei existente în teritoriu;
Referatul menţionează faptul că, alături de Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, Hotărârea de
Guvern stipulează că în Comitetul de onoare au mai fost incluşi din partea Bisericii Ortodoxe
Române: Î.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, Î.P.S. Mitropolit Petru al Basarabiei,
Î.P.S. Arhiepiscop Pinten al Sucevei şi Rădăuţilor, P.S. Fpiscop Eftimie al Romanului şi P.S.
Episcop loa- chim al Huşilor, precum şi alţi reprezentanţi ai unor ministere, ai Academiei
Române, ai unor institute de studii şi cercetări istorice, ai prefecturilor şi consiliilor judeţene
implicate în program. Referatul Cancelariei Sfântului Sinod cuprinde un set de propuneri menite
a sublinia în întreaga Biserică Ortodoxă.Română Comemorarea a 500 de ani de la săvârşirea din
viaţă a Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, ca pe un eveniment de importanţă naţională şi
bisericească, propuneri inspirate parţial din programul adoptat de Guvern.
în urma discuţiilor care au avut loc în plen, în cadrul cărora s-au adus unele completări
programului propus, cu precizarea ca aplicarea acestuia să se extindă şi în cadrul comunităţilor
ortodoxe române din afara graniţelor ţării; ’
La propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi misiune socială, Sfântul Sinod
plenar hotărăşte:
1. Sfanţul Sinod proclamă anul 2004 “ANUL OMAGIAL ŞTEFAN CEL MARE ŞI
SFÂNT”,
2. In anul 2004, în cadrul lucrărilor organelor centrale-bisericeşti, la prima întâlnire a
acestora, va avea loc o şedinţă omagială comună a Sfântului Sinod şi Adunării Naţionale
Bisericeşti închinată Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu o ordine de zi specială (se va
tipări o mapă specială cu chipul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, se va fixa un ierarh
conferenţiar);
3. La prima Conferinţă preoţească semestrială din primăvara anului 2004, clerul Bisericii
Ortodoxe Române va trata tema: ŞTEFAN CEL MARE şl SFÂNT ÎN CONŞTIINŢA BISERICII
ŞI A NEAMULUI NOSTRU
4. Vor fi organizate concerte festive cu piese corale despre Ştefan cel Mare şi Sfânt şi din
slujba sa religioasă - susţinute de corala Facultăţii de Teologie, corala preoţilor etc. la Ateneul
Român, la Sala Radio:
5. Se va organiza un program cultural comun de către Patriarhia Română şi Ministerul
Culturii şi Cultelor la Ateneul Român (unde este şi fresca cu chipul lui Ştefan ce! Mare şi Sfânt)
cu tema: “ŞTEFAN CF.L MARE - ATLET AL LUI HRISTOSŞI APĂRĂTOR AL
CREŞTINĂTĂŢII ";
6. Vor fi oficiate slujbe religioase în toate bisericile şi mănăstirile în zilele de 1 şi 2 iulie
2004 (acatist, priveghere, liturghie) în cadrul cărora predica va avea ca temă Ştefan cel Mare şi
Sfânt;
7. Revistele şi publicaţiile bisericeşti centrale şi eparhiale vor include studii şi articole
omagiale din care unele vor fi selectate pentru includerea intr-un volum omagial;
8. Publicaţiile bisericeşti din luna iulie vor fi dedicate în mod special acestui eveniment;
9. Se vor organiza conferinţe publice în instituţiile de învăţământ teologic din cuprinsul
Patriarhiei Române (Facultăţi, Seminal ii) însoţite de concerte si programe culturale;
10. Profesorii de Religie, cu sprijinul conducerii şcolilor respective, vor prezenta o lecţie
festivă deschisă cu tema “ŞTEFAN CEL MARF. ŞI SFÂNT”, în care scop se va interveni pentru
obţinerea acordului Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
11. In instituţiile de învăţământ teologic se vor organiza concursuri cu premii având tema
“ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”;
12. Se va organiza o expoziţie la Palatul Patriarhiei cu tema “REALIZĂRI ¡N EPOCA un
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT", cuprinzând: icoane, obiecte de cult, stampe, tablouri etc.;
13. Patriarhia Română va emite o efigie (medalie jubiliară) cu tema: “ŞTEFAN CEL MARE
ŞI SFÂNT - 500 ”;
14. Se va interveni pentru imprimarea, în anul 2004, a unei emisiuni de timbre în scopul
consemnării în plan filatelic a acestui eveniment;
15. Se va organiza mediatizarea evenimentelor de către reprezentanţii Bisericii în mijloacele
mass-mediu pe plan centra! şi local (Presa, Radio, TV) - prin acordul exprimat de Biserică asupra
temelor;
16. Editura şi Tipografia Institutului Biblic, precum şi Editurile Eparhiale cu posibilităţi
tehnice vor imprima vederi (cărţi poştale) şi pliante cu chipul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi al
ctitoriilor sale;
17. Se vor purta discuţii pentru sublinierea momentului cu un program adecvat la Academia
Română, urmând ca Patriarhia Română să facă propuneri;
18. Parohiile să organizeze şi să recomande credincioşilor participarea la pelerinaje la
Mănăstirea Putna şi la ctitoriile lui Ştefan cel Mare şi Sfânt;
19. Programul omagial pentru comemorarea a 500 de ani de la trecerea la cele veşnice a
Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt se va extinde şi reflecta şi în activitatea eparhiilor şi
parohiilor ortodoxe române din afara graniţelor ţării.
Temei nr. 4650/2003 - Adresa Arhiepiscopiei Clujului nr. 369/2003 prin care I.P.S. Arhiepiscop
Bartolomeu al Clujului solicită ca textul biblic al Ediţiei Jubiliare a Sfântului Sinod să fie
considerat şi acceptat ca text oficial şi unic al Bisericii Ortodoxe Române şi care să fie folosit în
cărţile de cult şi de cântare bisericească ce se vor tipări în Editura Institutului Biblic şi de Misiune
al Bisericii Ortodoxe Române şi în editurile eparhiale.
Referatul de prezentare arată că pentru a păstra întocmai autenticitatea solicitării în
vederea examinării acesteia de către Sfântul Sinod se redă în cele ce urmează textul integral al
Adresei Arhiepiscopiei Clujului prin care I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu solicită Prea Fericitului
Părinte Patriarh Teoctist de a supune examinării şi hotărârii Sfântului Sinod o serie de propuneri
referitoare la textul Sfintei Scripturi, Ediţia Jubiliară a Sfântului Sinod, cuprinse în scrisoarea
înalt Prea Sfinţiei Sale, care are următorul conţinut:
“Prin hotărârea sinodală nr.255/2001, Biblia ca ediţie jubiliară a Sfântului Sinod a devenit text
oficial şi unic al Bisericii Ortodoxe Române, urinând să rămână astfel până când, în evoluţia
firească a limbii noastre, Dumnezeu va rân- dui un text mai bun, fie prin diortosirea celui actual,
fie printr’o nouă traducere. La un an şi patru luni de la prima lansare, această versiune este
omologată atât de teologi în specialitate, cât şi de laici cu un înalt simţ al limbii, iar faptul acesta
se poate vedea din volumul antologic Cele mai noi mărturii asupra ediţiei jubiliare a Bibliei,
apărută în anul acesta la Editura Renaşterea.
Cu toate că această versiune foloseşte apostroful din ortografia clasică a limbii române ca
o excepţie de la normele actuale ale Academiei (ceea ce un scriitor îşi poate permite în calitatea
sa de făuritor de limbă, aşa cum s’a întâmplat la noi cu lorga şi Sadoveanu), atât în comentariile
publicate cât şi în noianul de scrisori primite nu am înregistrat nici cea mai mică reacţie sau
rezervă asupra acestei particularităţi grafice; dimpotrivă, într’o scrisoare pe care mi-a adresat-o,
la apariţia Noului Testament, Domnul Mihai Drăgănescu, fost preşedinte al Academiei Române,
acesta saluta revenirea apostrofului în scriitura românească. (De altfel, eu însumi am cerut în scris
Academiei Române reintroducerea apostrofului în normele noastre ortografice. între timp, Biblia
Jubiliară a fost lansată în Aula Academiei Române).
În momentul de faţă se află sub tipar cel de al treilea tiraj al ediţiei jubiliare, care cuprinde
şi un Lecţionar, atât de necesar unei anumite categorii de cititori, şi în care s’au operat şi ultimele
îndreptări în sistemul referenţial (trimiteri). Urmează etapa în care e necesar să luăm în
considerare faptul - esenţial - că la noi, în Ortodoxie, Biblia nu este doar cartea amvonului, ci a
întregului spaţiu liturgic, că ea nu poate fi concepută şi folosită decât în lucrarea mântuitoare a
Bisericii. Drept urmare, îmi iau îngăduinţa de a impune dezbaterii şi aprobării Sfântului Sinod
următoarele:
1. în toate cărţile de cult care, începând de acum, urmează a fi tipărite de Editura Institutului
Biblic sau, după caz, de edituri eparhiale, să fie introduse textele din Biblia jubiliară, fără nici o
schimbare, ştirbire sau adaus în afară de eventualele intervenţii ale diortositorului. Din folosirea
acestor texte nu decurg drepturi de autor. (Evident, în căiţi le de cult sunt introduse doar textele
propriu-zise, fără note sau trimiteri). Fiecare carte de cult, începând cu Evanghelia şi Apostolul,
îşi va păstra structura specifică, potrivit tradiţiei.
2. Psaltirea, cea mai folosită carte biblică în cultul Ortodox, să fie tipărită - cu literă mare -
aşa cum se află în ediţia jubiliară, chiar dacă spaţiul tipografic se cere mai generos. Propunerea se
întemeiază pe faptul că, de la Coresi încoace, această versiune e prima care restaurează grafia
poetică originală a psalmilor, aşa cum se află nu numai în ediţia critică a lui Alfred Rahlfs, ci şi în
ediţiile occidentale moderne. Avantajul ar fi că, pe de o parte, conţinutul şi sensurile psalmilor
sunt mai limpezi şi, pe de alta, poate fi înlăturat stilul formalist de citire a catis- melor în
bisericile mănăstireşti, grăbit, monoton, neinteligibil, şi înlocuit cu modul în care se citesc, de
pildă. Psalmul 103 la Vecernie şi Cei Şase Psalmi la Utrenie. Desigur, adaptarea se va face în
timp, dar un sondaj de opinie pe care l-am făcut în mediul monastic din eparhia Clujului arată că
nu vor fi împotriviri majore. Cât despre rugăciunile de la sfârşitul catismelor, acestea au fost
diortosite de mine şi pot fi preluate ca atare din Psaltirea de Cluj, 1998.
3. Există şi categoria fragmentelor biblice care se cântă melodic la slujbele bisericeşti (cum
sunt, bunăoară, Anixandarelc, Polieleul sau Psalmii 102 şi 145.
Se utilizează apostroful, în loc de liniuţă, nu avem a-i reproşa. O avem, este pusă în
circulaţie, dar n-am primit sesizări din partea specialiştilor. Eu, personal, în lucrările pe care le-
am elaborat în ultimul timp, am folosit textul Bibliei Jubiliare, diortosit de Î.P.S.Arhiepiscop
Bartolomeu.
P.S. Arhiepiscop Nifon al Târgoviştei afirmă că, în calitate de profesor la Facultatea de
Teologie a Universităţii din Târgovişte, a constatat că studenţii preferă ediţia Antifoancle
Liturghiei, precum şi Fericirea a 9-a - Matei 5, 11). De-a lungul vremii, fiecare compozitor şi-a
alcătuit sau a adaptat melodia potrivit textului pe care l-a avut în faţă. Nici în vremea noastră nu
poate fi altfel, avându-se grijă ca adaptarea să nu se facă mecanic, ci cu o seamă de nuanţe şi
chiar concesii. In această privinţă, propun ca Editura Institutului Biblic să solicite colaborarea
Părintelui Arhidiacon Profesor Sebastian Barbu Bucur, care ar putea lucra singur sau cu o echipă
pe care şi-ar alcătui-o.
În esenţă, hotărârea Sfântului Sinod ar putea fi formulată astfel:
- Cu începere de la 1 ianuarie 2004, în toate cărţile de cult tipărite de Editura Institutului
Biblic sau, după caz, de edituri eparhiale se va folosi textul biblic al Ediţiei Jubiliare a Sfântului
Sinod, ca text oficial şi unic al Bisericii Ortodoxe Române.
- Editată în volum separat, Psaltirea va păstra structurile grafice din Ediţia Jubiliară.
Rugăciunile de la sfârşitul catismelor vor fi preluate din Psaltirea de Cluj 1998. Aceleaşi structuri
grafice vor fi păstrate şi în ediţiile Noului Testament cu Psalmii. Nu sunt însă obligatorii pentru
celelalte cărţi de cult.
- Pentru adaptarea melodică a textelor biblice care se cântă la slujbele bisericeşti, Editura
Institutului Biblic va solicita colaborarea Părintelui Arhidiacon Prof.Dr.Sebastian Barbu Bucur,
care ar putea să lucreze fie singur, fie cu o echipă pe care ar urina să şi-o alcătuiască. Colaborarea
se va face pa bază de contract".
Dintre acestea se reţin următoarele: Î.PS.Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei,
având cuvântul, arată că denumirea de Ediţie Jubiliară, atribuită Sfintei Scripturi, în traducerea şi
diorto- sirea textului de către I.P.S.Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului s-a făcut în contextul
Jubileului aniversării a 2000 de ani de creştinism, cu scopul de a sublinia munca deosebită a înalt
Prea Sfinţiei Sale şi de a întâmpina Jubileul cu o realizare a Bisericii.
Pentru ca un text al Sfintei Scripturi să fie proclamat text oficial trebuie ca, mai întâi, o
comisie de specialişti,, ebraişti, clcnişti, exegeţi şi teologi să examineze textul şi să se pronunţe în
legătură cu acceptarea lui, iar pentru ca un text să fie proclamat receptat de Biserică este nevoie
de timp. Textul Î.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu este în acelaşi timp şi traducere şi diortosire a
limbii şi corectare, cu note explicative asupra cărora trebuie să se pronunţe neapărat şi
dogmatiştii. Personal, ca dogmatist, am reţineri cu privire la expresiile: ipostas, chipul
¡poştaşului, la expresia din Apostolul de la cununie “iar femeia spre bărbat să se’nfioare” (Efes.5,
33), la textul Psalmului 50 care în diortosirea din Biblia Jubiliară diferă de cel pe care l-am
învăţat şi se foloseşte în cult, şi altele.
Pentru ca textul Bibliei în Ediţia Jubiliară să treacă în cult este nevoie de timp, pentru a
înfrânge inerţia care s-a creat în folosirea textelor biblice, în redactarea lor de până acum.
I.P.S.Arhiepiscop Bartolomeu ca pe un plus literar şi cultural. Se înţelege că nu este bine să fie
retrasă din folosinţă dar că, iarăşi, nu este bine să fie o singură ediţie în uz. Ea este o Ediţie
Jubiliară şi noi am dat zeci de Biblii ca protocol. Să nu luăm o hotărâre imediată şi ultimativă.
Este o mândrieculturală şi bisericească.
Î.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului explică faptul că în acele “caiete de şantier”, pe
care le-a publicat, se poate vedea modul cum s-a lucrat la diortosirea Bibliei, exemplificând cu
Fericirea a IX-a, unde avem în uz expresia “minţind pentru mine” sau Psalmul de la Vecernie în
care găsim iarăşi expresia “în calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursă mie”, expresii pe
care în Ediţia Jubiliară le-am diortosit.
Î.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei arată că dacă noi am denumit Biblia
tradusă şi diortosită de I.P.S.Bartolomeu Ediţia Jubiliară, nu poate fi socotită o ediţie particulară,
dar ca să intre în textul liturgic este nevoie de timp. Este clar că Ediţia Jubiliară este o îmbogăţire.
Cultul are însă un pronunţat caracter tradiţional şi putem da zeci de exemple în care textele ce
trebuie diortosite se folosesc încă în cult, tocmai datorită acestui caracter tradiţional, şi ele sunt
luate din Septuaginta.
A doua nevoie în acest context este aceea de a corecta textele liturgice şi dau următorul
exemplu în acest sens: noi spuneam înainte de împărtăşire “se sfărâmă şi se împarte Mielul lui
Dumnezeu, Cel ce se sfărâmă şi nu se desparte...”, pe câtă vreme, la instituirea Sfintei Jertfe
spunem: “Acesta este Trupul Meu care se frânge pentru voi...”.
Trebuie să punem la punct textele liturgice, cu textul original al Septuagintei. Î.P.S. Arhiepiscop
Bartolomeu a făcut o diortosire în Sfânta Scriptură, va trebui să fie şi o diortosire în cărţile de
cult. Pentru aceasta ne trebuie o comisie. Alt exemplu care ne duce la această necesitate a
diortosirii o avem în textul Troparului Bobotezei, unde spunem: “Şi Duhul, în chip de porumb, a
adeverit întărirea Cuvântului...”. Ştim foarte bine că este vorba despre chipul de porumbel, şi
totuşi păstrăm “chip de porumb”.
I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului împărtăşeşte propunerea Î.P.S. Mitropolit
Daniel referitoare la necesitatea diortosirii cărţilor de cult şi-şi aminteşte că a lucrat într-o astfel
de comisie cu Mitropolitul Tit Simedrea, cu Prof. Univ. Iustin Moisescu şi cu Prof. Niculae
M.Popescu, dar cultul nu este în totalitate text scripturistic, ci este şi imnografie inspirată din
textele scripturistice.
PS. Episcop Casian al Dunării de Jos subliniază nevoia de a se proceda la diortosirea cărţilor de
cult într-o comisie în care să fie liturgistul cel mai bun, biblistul cel mai bun, dogmatistul cel mai
bun şi un filolog de înaltă specialitate.
l.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului, luând cuvântul, răspunde arătând că, în mod
eşalonat, a pus la dispoziţia membrilor Sfântului Sinod şi pentru teologie, cărţile Vechiului
Testament, Psalmii şi două ediţii din Noul Testament, în redactarea şi diortosirea înalt Prea
Sfinţiei Sale şi nu a primit sugestii şi propuneri de la nici un ierarh sau de la Centrele Eparhiale.
înalt Prea Sfinţia Sa socoteşte că este târziu să i se spună acum că. Biblia în Ediţia Jubiliară nu
poate fi acceptată ca text oficial, care să fie folosit în cărţile de cult, după câte ediţii de probă au
fost trimise. După un an şi patru luni de la lansarea Bibliei în Ediţie Jubiliară, înalt Prea Sfinţia sa
socoteşte că a devenit text oficial şi unic al Bisericii Ortodoxe Române, fiind omologat atât de
teologii în specialitate, cât şi de laicii cu un înalt simţ al limbii, iar faptul acesta se poate constata
din volumul antologic "Cele mai noi mărturii asupra Edi(iei Jubiliare a Bibliei", apărut anul
acesta în Editura ’‘Renaşterea” a Arhiepiscopiei Clujului.
înalt Prea Sfinţia Sa întreabă de ce nu a primit nici o observaţie de la nici un ierarh. Dacă'se vrea
ca Ediţia Jubiliară a Bibliei să fie şi să rămână considerat un text particular al Arhiepiscopului
Bartolomeu. ca textul Bibliei părintelui profesor Gala Galaction. care nu este un text oficial, să se
motiveze şi să se spună şi nu voi avea obiecţiuni. Trebuie constituită comisie biblică ce ar urma
să se consulte cu o comisie de doctrină.
l.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei revine cu precizarea că, pentru
omologare este nevoie de timp în care, o comisie de biblişti şi alta de doctrină să studieze textul,
iar folosirea acestuia în cărţile de cult, pe lângă nevoia de timp ridică şi alte implicaţii.
PS. Episcop Damaschin al Sloboziei şi Călăraşilor. socoteşte că ar fi bine ca Ediţia Jubiliară a
Bibliei să circule în paralel cu textul oficial ăl Sfintei Scripturi - aprobat de Sfântul Sinod, altfel
va trebui să justificăm de ce scoatem din uz textul oficial actual al Sfintei Scripturi. în Biserica
Greciei sunt mai multe ediţii în uz aflate, am putea spune, în competiţie şi este pe cale să câştige
textul cel mai popular.
În ceea ce priveşte folosirea textului scripturistic în cărţile de cult, se ştie că acestea sunt
alcătuite de mai mulţi imnografi care, nu totdeauna, au folosit sau folosesc la alcătuirea textului
imnelor sau al cântărilor textul oficial ci, uneori, un text care se potriveşte mai bine şi muzicii cu
care se îmbracă. Am putea să dăm şi noi exemplu chiar cu rugăciunea Tatăl Nostru, în care textul
original este ‘'pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi”, iar textul cântării este
“pâinea noastră cea spre fiinţă”. Din câte se cunoaşte grecii folosesc în cărţile de cult texte biblice
după originalul traducerii şi nu după textul oficial.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist arată că ne găsim după un timp destul de
îndelungat de la lansarea Bibliei în Ediţia Jubiliară. Ea a intrat în viaţa noastră religioasă nu
numai ca un bun sacru, ci şi ca un bun cultural. Eu aş vrea, nici să-i dăm o certificare ultimativă
şi, nici să înlăturăm Ediţia Oficială căreia nu avem a-i reproşa. Este o scădere a noastră că nu ne-
am pronunţat categoric dintru început şi, nici nu suntem specialişti.
Este uîi text pe care l-am apreciat şi nu ne-am gândit ca să-i dăm o pecete pe care nu i-am dat-o
dintru început. Este o problemă şi de editură. De vreme ce noi am aprobat-o, va trebui să o şi
folosim.
Textul rugăciunii Tedeumului de la Ziua Naţională, aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române prin hotărârea nr. 1048 luată în şedinţa din 13-14 februarie 1996;
Luând aci că în ultimii ani sărbătorirea Zilei Naţionale a României (1 Decembrie) s-a consemnat
prin oficierea Tedeumului lu sărbătoarea naţională a Ronuiniei (1 Decembrie), de regulă, la
Patriarhie şi la Alba Iulia şi, cu mici excepţii, la unele Centre Eparhiale şi că, în mod nejustificat,
s-a restrâns practica oficierii Tedeumului la sărbătoarea naţională a României (l Decembrie) în
catedralele eparhiale, bisericile parohiale, mănăstireşti şi ale instituţiilor de învăţământ teologic;
In urma discuţiilor care au avut loc în plen şi la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă
monahală şi misiune socială. Sfântul Sinod hotărăşte:
• Centrele eparhiale vor lua măsurile cuvenite de continuare a practicii existente în Biserica
Ortodoxă Română şi consemnată în toate cărţile de cult din ultimii 150 de ani, mai puţin in
perioada comunismului, privind oficierea în ziua de l Decembrie a fiecărui an - Ziua Naţională a
României - a TEDEUMULUI LA SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI (I
DECEMBRIE), în toate Catedralele eparhiale, bisericile parohiale şi mănăstireşti şi în cele ale
instituţiilor de învăţământ teologic.
Teniei nr. 4271/2003 - Referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură eu desemnarea ierarhului
care să elaboreze proiectul Pastoralei Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei pe anul 2004 (29
februarie).
Ţinând seama că în ultimii ani s-a îndătinat obiceiul ca proiectul Pastoralei să fie
încredinţat pentru elaborare câte unui membru al Sfântului Sinod, urmând ca acesta să fie supus
lecturării, diortosirii şi aprobării Sfântului Sinod şi apoi tipăririi şi difuzării, prin Centrele
Eparhiale, la toate unităţile bisericeşti din cuprinsul Patriarhiei Române;
Având în vedere că Ia prima şedinţă de lucru a Sfântului Sinod din anul 2004 urmează a fi înscris
pe ordinea de zi proiectul Pastoralei Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei (29 februarie) din
anul 2004, în vederea definitivării şi apfobării;
In urma discuţiilor care au avut loc în plen şi la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă
monahală şi misiune socială, Sfântul Sinod a hotărât:
• Se încredinţează elaborarea proiectului Pastoralei Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei
din anul 2004 (29februarie) P.S.Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vi- car al Arhiepiscopiei Iaşilor şi
Prea Sfinţitul Corneliu Bârlădeamd, Arhiereu-Vicar a! Episcopiei Huşilor, care o vor depune la
Cancelaria Sfântului Sinod in format dactilografiat şi pe suport electronic până la data de 15
ianuarie 2004.
Temei nr. 4536/2003 - Darea de seamă a I.P.S. Mitropolit Petru al Basarabiei în legătură
cu activitatea pastorală, administrativă şi liturgică desfăşurată în perioada ianuarie-octombrie
2003, precum şi unele aspecte privind situaţia actuală a Mitropoliei Basarabiei.
Prin Decizia Patriarhală nr. 1/2003 s-a dispus ca, începând cu 21 august 2003, lucrările privind
Mitropolia Basarabiei şi Exarhatul Plaiurilor să fie îndreptate la Cancelaria Sfântului Sinod
pentru examinare şi soluţionare, atunci când situaţia o va impune.
Noi nu am pus la muncă pe cei apţi să facă observaţii, atunci când am primit textul Sfintei
Scripturi diortosit de Î.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului. Î.P.S Arhiepiscop Bartolomeu a!
Clujului arată că unii, tară a se apleca cu atenţia cuvenită asupra textului diortosit, socot. la prima
vedere, că s-a făcut literatură şi poezie. Unul dintre corespondenţi - călugărul Paulin Leca- mi-a
scris că ar fi corect să zicem “Acesta este Sângele Meu al Testamentului celui nou” şi nu al
“Legii celei noi” şi exemple se pot da la nesfârşit.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist socoteşte că este timpul să se ajungă la formularea
unei hotărâri, propunând ca Biblia Ediţie Jubiliară să poată fi folosită şi în cult şi în cărţile de
teologie. S-a vorbit aici că în Grecia circulă o ediţie a Bibliei pentru teologi, alta pentru
intelectuali şi o alta pentru masa largă a poporului credincios. Având în vedere că din amplele
discuţii care.au avut loc în Plenul Sfântului Sinod, la care au luat parte numeroşi membri, precum
şi Î.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului, au reieşit aprecierile pozitive de care se bucură
textul Ediţiei Jubiliare a Sfintei Scripturi, în diortosirea înalt Prea Sfinţiei Sale şi că în spiritul
celor discutate, lămurite şi concluzionate, acesta poate deveni text oficial pentru a fi folosit în
cărţile de cult şi în scrierile bisericeşti, fără însă a se lua o hotărâre privind renunţarea la textul
oficial de până acum al Sfintei Scripturi;
Cunoscând că diortosirea,cărţilor de cult este o altă problemă pentru care este nevoie de
timp şi la care trebuie cooptaţi în comisie specială şi în lucrare comună cei mai buni dogmatişti,
biblişti şi filologi; în acord cu diortositorul, înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Bartolomeu al
Clujului, care îşi exprimă disponibilitatea de a primi în continuare sugestii şi propuneri menite să
îmbunătăţească textul Ediţiei Jubiliare a Sfintei Scripturi şi în urma votului exprimat cu
majoritate, Sfântul Sinod hotărăşte:
• Ediţia Jubiliară a Bibliei, aprobată de Sfântul Sinod, devine text oficiat al Bisericif
Ortodoxe Române, urmând să fie folosit ca atare în cărţile de cult. manuale .şi alte scrieri
bisericeşti.
Diortositorul îşi exprimă disponibilitatea de a primi, în continuare, sugestii .şi propuneri
menite să îmbunătăţească textul.
Temei nr. 4653/2003 - Referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu necesitatea luării unei
hotărâri de către Sfântul Sinod, în spiritul tradiţiei noastre bisericeşti, prin care să se reglementeze
modul liturgic de sărbătorire a Zilei Naţionale - 1 Decembrie în catedralele eparhiale, bisericile
parohiale şi mânăstircştixşi ale instituţiilor de învăţământ teologic.
Având în vedere că în practica tradiţională din Biserica noastră, Ziua Naţională a
României se serbează la data fixată de Lege prin slujbe şi rugăciuni, aşa cum se găseşte
consemnat în diferite ediţii ale cărţilor de cult din anii 1869. 1879. 1915, 1922;
Ţinând seama că rânduiala liturgică actuală numită “Tedeum la sărbătoarea naţională a
României (1 Decembrie) sau la alte sărbători comemorative” (publicată în Slujba învierii şi Carte
de Tedeum, Editura Institutului Biblic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti
1988, pp.203-211). include şi Plaiurilor contra Republicii Moldova”, după ce în 8-9 aprilie 2003
acelaşi Consiliu de Miniştri hotărâse suspendarea supravegherii acestor aspecte, decizia
respectivă făcând referire expresă la recunoaşterea, garantarea şi asigurarea de către Republica
Moldova a drepturilor patrimoniale ale Mitropoliei Basarabiei, inclusiv a dreptului la propria sa
succesiune juridică. În Comunicat se mai arată că. în calitate de Biserică istorică, legal
recunoscută în urma hotărârii CEDO, Mitropolia Basarabiei a denunţat şi va continuiţ să denunţe
în faţa opiniei publice naţionale şi internaţionale politica metodică şi sistematică a actualelor
autorităţi moldovene, de intoleranţă şi discriminare pe criteriul apartenenţei jurisdicţionale,
cerând încetarea oricărui tratament abuziv, nedrept şi ostil la adresa ei şi a credincioşilor ei..
În continuare, la invitaţia Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, I.P.S. Mitropolit Petru
al Basarabiei dă detalii despre înfiinţarea şi organizarea, începând cu anul 2004, a Seminarului
teologic “Curie Grosu” din Chişinău şi despre strădaniile depuse pentru ca Cimitirul cu eroii
români din loc.Ţiganca să fie trecut în patrimoniul Mitropoliei Basarabiei, urmând ca acolo să se
înfiinţeze şi să se organizeze o mănăstire. Prea Fericitul Părinte Patriarh subliniază strădaniile
Î.P.S. Mitropolit Petru în contextul îngrădirilor de tot felul care i se fac de către actuala guvernare
şi conducere a Republicii Moldova, rugând pe membrii Sfântului Sinod să trimită Mitropoliei
Basarabiei sumele cu care s-au îndatorat, pentru ca aceasta să aibă posibilitatea desfăşurării unei
activităţi normale.
În urma discuţiilor care au avut loc, a lămuririlor date de Î.P.S. Mitropolit Petru al
Basarabiei şi la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi misiune socială. Sfântul
Sinod hotărăşte:
la act de darea de seamă a Î.P.S. Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basa-rabiei şi
Exarh al Plaiurilor.
• Adresează membrilor Sfântului Sinod rugămintea de a trimite pentru Mitropolia Basarabiei
sumele cu care s-au îndatorat în faţa Sfântului Sinod pentru ca Mitropolia Basarabiei să-şi poată
desfăşura o activitate normală.
Teniei nr. 4551/2003 - Adresa Arhiepiscopiei Alba Iuliei nr. 114-C72003 cu propunerea
l.P.S.Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei de a se acorda Cuv. Protosinghel Vasile (Teodor) Crişan,
slujitor şi duhovnic la Mănăstirea Dumbrava, jud. Alba, rangul de Arhimandrit.
Ţinând seama de activitatea deosebită depusă în ascultările de slujitor şi duhovnic la Mănăstirea
de călugăriţe Dumbrava, jud.Alba, de preot slujitor la Parohia Dumbrava şi de director la Casa de
copii “Sfânta Verónica” şi la Casa de bătrâni “Sfânta Maria” din cadrul Mănăstirii Dumbrava, cu
frumoase rezultate pe plan duhovnicesc, misionar-pastoral, administrativ-gospodăresc şi social-
filantropic;
Având în vedere că Prea Cuvioşia sa este absolvent de Seminar teologic şi licenţiat al
Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Alba Iulia şi că, în calitate de preot, pentru
activitatea desfăşurată, i s-au acordat pe rând rangurile de iconom şi iconom stavrofor, iar după
tunderea în monahism rangul de protosinghel;
 Cu adresa nr. 257 din 22 octombrie 2003,1.P.S. Petru, Arhiepiscop al Chişinâii lui,
Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor a înaintat la Cancelaria Sfântului Sinod o expunere
asupra ilinerariului pastoral-misionar şi a activităţii liturgice şl administrative în perioada ianuarie
- octombrie 2003 din care rezultă că: în cuprinsul Mitropoliei: a efectuat 37 de vizite pastorale în
protopopiatele parohiile şi mănăstirile eparhiei; A oficiat 67 Sfinte Liturghii în bisericile din
satele, oraşele, schiturile şi mănăstirile din cuprinsul Mitropoliei; A săvârşii H hirotoniri din care
în preot 5 tineri care au fost numiţi Ia parohii din cuprinsul Mitropoliei, precum şi în diacon 3
tineri, dintre seminarişti şi licenţiaţi în teologic în instituţiile de învăţământ teologic din România;
A săvârşit 3 sfinţiri de biserici noi (loc. Roşcani-Chişinău, loc. Corneşti-Ungheni şi loc. Palanca-
Şerban Vodă), precum şi 3 puneri de piatră pentru noi biserici (loc. Porumbeşti-Cahul. loc
Hagimuş-Chişinău, loc.Leova-Lăpuşna); A acordat distincţii unui număr de I ' crednicioşi care s-
au distins prin vredniciile şi ataşamentul lor la soluţionarea problemelor Mitropoliei, precum şi
ranguri la 2 preoţi vrednici (Pr.Ioan Ciuntii ,.i Pr.Vădim Dimitrenco); A prezidat şi condus
şedinţele Permanenţei consilieriloi mitropolitani, ale părinţilor protopopi; A întreprins toate
demersurile necesare ,,i a obţinut aprobarea autorităţilor publice din Republica Moldova pentru
înfiinţarea Seminarului Teologic “Gurie GrosiC, sub tutela Mitropoliei începând cu anul de
învăţământ 2004-2005;
A primit în audienţă un număr de 634 preoţi, monahi tineri teologi şi credincioşi; A
primit în vizită oficială ambasadori, reprezentanţi ai altor Biserici şi organizaţii creştine,
reprezentanţi ai unor organizaţii neguver namentale din străinătate; A acordat un număr de 8
interviuri unor publicaţii şi posturi de radio şi televiziune din Republica Moldova, România şi
străinătate;
În activităţi în afara eparhiei: a participat la şedinţele de lucru ale organeloi centrale
bisericeşti: Sfântul Sinod (2) şi Adunarea Naţională Bisericească (1); .i oficiat 7 Sfinte Liturghii
cu diferite prilejuri, în Catedrala Patriarhală, în Catedra lele eparhiale din Iaşi, Râmnicu Vâlcea,
la 2 mănăstiri şi la o sfinţire de biserica parohială; a participat la proclamarea solemnă a
canonizării Sf.Ierarh Marţii Teodosic de la Brazi şi Cuv.Vasile de la Poiana Mărului; a făcut
vizite de lucru şi a avut întâlniri cu Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist şi cu Chiriarhii altoi
eparhii: Arhiepiscopia Iaşilor, Arhiepiscopia Sibiului, Episcopia Buzăului, Epis copia
Râmnicului, Episcopia Dunării de Jos, şi alţi ierarhi eparhioţi; a participat la depunerea
jurământului de către tineri licenţiaţi ai Facultăţii de Teologie din Iaşi între care unii recomandaţi
de Mitropolia Basarabiei; a avut întâlniri la Bucureşti şi Buzău cu Dl. Prof. Univ. John
W.Montogomery, pastor lutheran şi avocatul Mitropoliei Basarabiei la Curtea Internaţională a
Drepturilor Omului, datoriţii căruia s-a obţinut sentinţa CEDO prin care autorităţile de stat ale
Republicii Moldova au fost obligate să recunoască oficial existenţa Mitropoliei Basarabiei.
Tot în legătură cu Mitropolia Basarabiei, menţionăm că la Cancelarii! Sfântului Sinod s-a
primit Comunicatul de presă al Mitropoliei Basarabiei din ziua de 6 noiembrie 2003, din care la
29 octombrie 2003, Comitetul dc Miniştri al Consiliului Europei a adoptat decizia de
redeschidere a supravegherii modului în care Republica Moldova îndeplineşte măsurile
individuale cuprinse în hotăra rea CEDO din 13 decembrie 2001 în dosarul “Mitropolia
Bucovinei şi Exarhalumaţii lor şi că altele nu au răspuns Notei Cancelariei Sfântului Sinod nr.
3118/21 iui ie 2003;
Constatând că la 1 septembrie 2003 a expirat termenul stabilit de Sfântul Sinod de introducere a
legitimaţiilor tip pentru personalul monahal, cu caracter unitar şi obligatoriu în eparhiile din
Patriarhia Română şi că necesitatea lor devine tot mai stringentă. In urma discuţiilor care au avut
loc şi la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi misiune socială, Sfântul Sinod
hotărăşte:
• Până la data de 31 decembrie 2003, să se finalizeze in eparhii acţiunea de
introducere a legitimaţiei tip pentru personalul monahal potrivii coordonatelor stabilite prin
hotărârile sinodale nr. 762/2002 - privind textul, dimensiunea si culoarea si nr.2578/2003 -
referitoare la caracterul unitar si obligatoriu al legitimaţiei tip in toate eparhiile din Patriarhia
Română, cunoscând că de respectarea acestor coordonate, corelate şi cu alte măsuri luate de
Sfântul Sinod sau de C'elitrele Eparhiale pe plan local, ţine eficienţa organelor eparhiale abilitate
şi a celor de ordine publică în depistarea falşilor călugări sau a călugărilor vagabonzi, precum şi
preîntâmpinarea acestor fenomene in rândul personalului monahal;
• Eparhiile care au în uz un alt model de legitimaţii decât cel aprobat, sunt
îndatorate să aplice întru lotul hotărârea Sfântului Sinod nr 762/2002 care prevede că legitimaţia
tip pentru personalul monahal are caracter unitar obligatoriu în toate eparhiile din Patriarhia
Română;
Eparhiile care nu au capacitatea tehnică de a executa legitimaţiile pentru personalul
monahal în regie proprie, pot apela la Tipografia Institutului Biblic care primeşte, în continuare,
comenzi de execuţie.
 Teniei nr. 3991/2003 - Referatul Cancelariei Sf.Sinod în legătură cu stabilirea preţului
unitar pe întreaga Patriarhie pentru vânzarea Calendarului bisericesc pe anul 2004.
Experienţa din ultimii ani privind aplicarea preţului unitar la Calendarele bisericeşti în toate
eparhiile din cuprinsul Patriarhiei Române s-a dovedit benefică.
Motivele stabilirii preţului unitar au fost determinate de nedumeririle care se creau în
rândul credincioşilor datorate preţurilor diferenţiate între eparhii şi. mai cu seamă, stoparea
apariţiei şi vânzării Calendarelor bisericeşti pirat pe piaţa neagră cu preţuri de vânzare inferioare
celui stabilit în mod unitar de eparhii care afectează vânzarea producţiei proprii de calendare.
în contextul protejării produselor bisericeşti. Sfântul Sinod, in şedinţa sa de lucru din 4-5 martie
2003, prin hotărârea nr. 270/2003 a apreciat că, pe lângă celelalte măsuri privind tipărirea şi
difuzarea Calendarului bisericesc pe anul 2004, este necesar ca imprimarea acestuia să se facă, pe
cât posibil, în tipografiile ptoprii, difuzarea începând cu data de î decembrie 2003 numai prin
unităţile bisericeşti, menţinându-se imprimarea stemei Patriarhiei Române şi a stemei eparhiale
pe calendar, iar preţul unitar al Calendarului bisericesc pe anul 2004 care să fie tipărit pe acestea
să se stabilească într-o viitoare şedinţă sinodală, când va începe imprimarea Calendarului.
Luând act de propunerea I.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba 1 ui iei de a se acorda
Cuviosului Protosinghel Vasile Crişan rangul de arhimandrit;
Pe temeiul prevederilor art. 82 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii
Ortodoxe Române şi ale art. 7 al. 3 din Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi
funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor şi la propunerea Comisiei pentru
doctrină, viaţă monahală şi misiune socială, Sfântul Sinod hotărăşte:
• Acordă Cuviosului Protosinghel Vasile Crişan. slujitor şi duhovnic la Mănăstirea de
călugăriţe Dumbrava, jud. Alba, rangul de Arhimandrit.
Temei nr. 3118/2003 - Referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu modul de aducere la
îndeplinire de către centrele eparhiale a hotărârilor Sfântului Sinod nr. 762/2002 şi 2578/2003
privind tipărirea şi eliberarea legitimaţiilor tip, pentru personalul monahal.
După cum se cunoaşte, în anii din urmă (1993, 1999, 2001), la sesizarea unor eparhii,
Sfântul Sinod a fost nevoit să ia unele măsuri împotriva vagabondajului călugărilor, împotriva
cerşetoriei, precum şi împotriva falşilor călugări, inclusiv prin introducerea obligativităţii
legitimaţiei tip pentru personalul monahal din cuprinsul tuturor eparhiilor Patriarhiei Române.
 Astfel, Sfântul Sinod, în şedinţa sa din 12-13 martie 2002, prin hotărârea nr. 762 a aprobat
“introducerea legitimaţiei tip obligatorie pentru personalul monahal din eparhiile Patriarhiei
Române, care se va confecţiona după modelul prezentat şi folosit în Arhiepiscopia Clujului.
Legitimaţiile tip pentru personalul monahal se vor putea realiza la Tipografia Institutului Biblic
sau în alte tipografii bisericeşti, în care scop. Tipografia Institutului Biblic va prezenta de urgenţă
eparhiilor oferta sa”.
Tot în legătură cu aplicarea hotărârii sinodale nr.762/2002, prin care s-a aprobat tipărirea
legitimaţiei tip pentru personalul monahal, amintim că în şedinţa sa din 18-19 iunie 2003,
analizând datele comunicate verbal de unii ierarhi, Sfântul Sinod prin hotărârea nr. 2578/2003 a
hotărât că: “Eparhiile care nu au tipărit până în prezent legitimaţiile pentru personalul monahal se
vor îngriji pentru punerea imediată în aplicare a hotărârii Sfântului Sinod nr.762/12-13 martie
2002, cu termen la 1 septembrie 2003, având ca scop a preîntâmpina cazurile de vagabondaj şi
cerşetorie în rândurile personalului monahal, luând totodată măsurile cuvenite pentru înştiinţarea
autorităţilor de ordine publică locale, în cazuri constatate de uzurpare a calităţii de călugări şi de
port ilegal de uniformă’'.
În scopul evaluării modului de aplicare a hotărârilor sinodale mai sus amintite, cu nota nr.
3118/ 21 iulie-2003, Cancelaria Sfântului Sinod a solicitat Centrelor eparhiale să comunice
stadiul tipăririi şi înmânării legitimaţiilor tip personalului monahal.
Ţinând seama că urmare acestei Note şi a evaluării tăcute rezultă că: 11 eparhii au executat sau au
în curs de execuţie la Tipografia Institutului Biblic legitimaţiile tip pentru personalul monahal,
respectând întru totul hotărârea sinodală privind textul, dimensiunea şi culoarea; că unele eparhii
nu au respectat textul. dimensiunile şi culoarea aprobate de Sfântul Sinod pentru executarea
legiti- - asimilaţi la salarizare cu personalul didactic - fapt care generează creşteri periodice ale
salariilor preoţilor şi diaconilor în raport cu acestea şi rămânerea în urmă, cu timpul, a salarizării
personalului de conducere, s-au profilat câteva soluţii care ar putea fi avute în vedere în viitor în
această problemă. Întrucât, pe de o parte s-au făcut precizări că la calcularea drepturilor salari- ale
ale unor categorii ale personalului de conducere cu care a exemplificat Episcopia Ortodoxă
Română a Maramureşului şi Sătmarului s-au făcut erori de calcul, dar că, pe de altă parte, în
unele dintre exemplificările aduse de aceeaşi eparhie, aceasta are dreptate în sensul că salariile
unor categorii de preoţi gradul 1 depăşesc salariile unor categorii de personal de conducere;
 Dat fiind că unele majorări de drepturi salariale pentru personalul de conducere vor trebui
suportate din fonduri proprii, deoarece se cunoaşte că de la bugetul de stat nu ar fi posibil să se
obţină aceste sume şi ţinând seama că celelalte eparhii nu au semnalat până acum aceste
diferenţe. În urma discuţiilor care au avut loc şi la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă
monahală şi misiune socială, Sfântul Sinod hotărăşte:
Ia act de constatările Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Săt-marului
privind existenţa după J octombrie 2003 a unor salarii mai mici la unele categorii de personal din
conducerea eparhială, faţă de salariul unor categorii de preoţi cu studii superioare gradul /,
problemă care să fie reexaminată la Centrul Patriarhal până la proxima şedinţă sinodală şi să se
facă propuneri, în scopul echilibrării;
Atrage atenţia Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului cu privire la
erorile strecurate în calculul drepturilor salariale ale unor categorii de personal bisericesc, în
exemplificările pe care le-a trimis Patriarhiei Române.
Temei nr. 4544/2003 - Darea de seamă a Sectorului II Economic al Administraţiei Patriarhale
privind realizarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Fondului Central Misionar pe anul 2003.
Ţinând seama că în şedinţa de lucru din 18-19 iunie 2003, Sfântul Sinod prin hotărârea nr. 2276,
1947/2003 a aprobat Bugetul de venituri şi cheltuieli al Fondului Central Misionar pe anul 2003
în sumă de 4.445.228.000 lei.
Având în vedere că în anul 2003, prin purtarea de grijă a membrilor Sfântului Sinod şi cu
sprijinul generos al cucernicilor preoţi din parohii şi al credincioşilor s-a realizat la colecta
Fondului Central Misionar din anul 2003, suma de 4.545.650.240 lei, depăşindu-se încasările Ia
bugetul aprobat cu suma de 100.422.240 lei, Fapt care duce nemijlocit la modificarea bugetului
de venituri şi cheltuieli al Fondului Central Misionar însă cu păstrarea cotelor aprobate în iunie
2003;
Constatând că în anul 2003 au fost respectate destinaţiile şi planificările sumelor din
bugetul Fondului Central Misionar conform cu cele stabilite în hotărârea Sfântului Sinod amintită
care a fost comunicată Centrelor eparhiale la data de 30 iunie 2003;
Referatul menţionează că în anul 2003 preţul Calendarului bisericesc a fost de 20.000
(douăzeci mii) lei, a fost imprimat pe textul acestuia şi a fost considerat un preţ rezonabil.
Apreciind că Centrele Eparhiale trebuie să-şi păstreze exclusivitatea în tipărirea şi desfacerea
Calendarului bisericesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 103/1992, necedând drepturile de
imprimare şi difuzare parohiilor şi mănăstirilor din subordine şi nici chiar asociaţiilor cu caracter
religios care funcţionează cu binecuvântarea Bisericii, acestea putând procura oricâte calendare
voiesc de la eparhiile în raza cărora activează;
Apreciind că faţă de anul 2003, preţul Calendarului pe anul 2004 trebuie sporit în
beneficiul Bisericii, care are de împlinit opere sociale şi filantropice;
In urma discuţiilor care au avut loc şi la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi
misiune socială, Sfântul Sinod hotărăşte:
Aprobă ca preţul unitar de vânzare al Calendarului bisericesc pe anul 2004, editat de către
Centrele Eparhiale din Patriarhia Română să fie 25.000 lei/buc., acesta urmând a fi imprimat pe
Calendarele foi şi agende şi difuzate numai prin pangarele şi magazinele unităţilor bisericeşti.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 103/1992, Centrele Eparhiale îşi păstrează
exclusivitatea asupra imprimării şi difuzării Calendarului bisericesc pe anul 2004, necedând
aceste drepturi parohiilor şi mănăstirilor din subordine şi nici asociaţiilor cu caracter religios care
funcţionează cu binecuvântarea Bisericii.
Temei nr. 4651/2003 - Adresa Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului nr. 986/2003
cuprinzând unele constatări cu privire la indexarea cu 9% a salariilor personalului clerical,
începând cu 1 octombrie 2003, în care se precizează că salariul personalului de conducere
încadrat conform Anexei 1B la Legea nr. 142/1999 se situează sub nivelul salariilor de încadrare
ale unor categorii de preoţi cu studii superioare, gradul I.
Pentru a explica aceste cazuri, Episcopia trimite în anexă la adresa mai sus amintită un
stat de plată pe luna octombrie 2003, redând încadrarea comparativă a funcţiilor de la Anexa nr.
1B cu cele ale preoţilor cu studii superioare de la gradul I. Referatul arată că din verificarea de
către serviciile specializate pe probleme de personal şi economico-financiare ale Centrului
Patriarhal a statului respectiv de plată comparativ al funcţiilor de la Anexa nr. 1 B cu cele ale
preoţilor din Anexa nr. 2 la Legea nr. 142/1999 pe luna octombrie 2003, s-au putut constata o
seric de erori pe care Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului va trebui să le
corecteze.
Referatul evidenţiază şi faptul că Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi
Sătmarului are dreptate în cazurile exemplificate de preoţi cu studii superioare gradul I de la
parohii care depăşesc salariile unor categorii.de personal de conducere. Pentru a nu exista
diferenţe de salarizare care nemulţumesc personalul de conducere din diferite sectoare ale
administraţiei bisericeşti eparhiale, încadrat conform Anexei nr. 1B (vicari, consilieri, secretari,
inspectori, exarhi, protopopi), comparativ cu personalul clerical încadrat conform Anexei nr. 2
(preoţi, diaconi)
Conform datelor publicate de firma Roşia Montană Gold Corporation, aceasta este
formată prin asocierea Minvest SA, Deva (19,3% din acţiuni), Gabricl Resourses Ltd. Canada
(80% din acţiuni) şi acţionari minoritari (0,7% din acţiuni). Firma a obţinut, fără licitaţie, o
concesiune pentru o suprafaţa de 4.282 ha, în zona Roşia Montană, situată Ia 80 km de Alba Iulia.
Proiectul prevede organizarea celei mai mari exploatări aurifere din Europa, pentru extragerea
unei cantităţi de aproximativ 300 tone de aur si 1.600 tone de argint, prin metoda excavărilor la
suprafaţă. Tehnologia folosită se bazează pc extragerea aurului prin tratarea minereului măcinat
cu soluţie de cianură de'sodiu.
Proiectul prevede strămutarea sau relocarea a circa 900 familii însumând circa 2.000
persoane, din 740 locuinţe şi 138 apartamente; strămutarea a 8 biserici, 9 cimitire, şcoli,
grădiniţe, dispensar medical şi implică declasificarea a nouă case monumente istorice, distrugerea
muzeului mineritului şi a galeriei care se vizitează acum, distrugerea a patru masivi muntoşi
(Cetate, Carnic, Orlea, Jig) în urma excavaţii lor (ce vor crea patru cratere) şi a monumentelor
naturale Piatra Corbului şi Piatra Despicată.
Pierderea socială cea mai importantă este distrugerea coeziunii comunităţii locale.
Această acţiune a determinat apariţia in rândul populaţiei, a două grupuri dc interese: pe de o
parte sunt cei care, după socoteli sumare, şi-au vândut proprietăţile, alegând să părăsească zona
spre locuri mai prielnice; de cealaltă parte sunt grupaţi cei care sunt legaţi de pământ, de tradiţie
şi de religie, care şi-au exprimat refuzul cu privire la strămutare. Studiul întocmit de Institutul de
Drept European al Universităţii din Viena, intitulat “Compatibilitatea proiectului minier Roşia
Montană din România cu principiile şi normele Uniunii Europene şi legislaţia Comunităţii
Europene”.se încheie cu următoarele concluzii: proiectul nu corespunde criteriilor prevăzute în
ari. <S, al. 2 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omul ui si contrazice nu numai legislaţia de
mediu a Uniunii Europene/Comunităţii Europene ci ş/ principiile de bază şi standardele
Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Exploatarea la suprafaţă produce o degradare
semnificativă a mediului natural, în fapt o adevărată mutilare a peisajului, lăsând în urmă cratere
imense şi masive depozite de material; posibilitatea scurgerii apelor din bazinul de decantare,
infiltrările în subteran şi formarea de acid cianhidric (un gaz extrem de toxic). în timpul verii mai
ales, sub influenţa unor ploi acide, reprezintă riscuri deosebite pentru localităţi populate
(Câmpeni, Abrud).
Zona vizată în proiect conţine vestigii arheologice de mare interes ştiinţific, de valoare
inestimabilă, cu caracter de unicat în Europa şi poate în lume, exploatarea zăcământului de aur
ducând la distrugerea iremediabilă a sitului arheologic, ceea ce ar tl o pierdere irecuperabilă şi ar
anula posibilitatea în urma discuţiilor care au avut loc şi la propunerea Comisiei pentru doctrină,
viaţă monahală şi misiune socială. Sfântul Sinod hotărăşte:
Ia act de realizarea Bugetului de venituri şi cheltuieli al Fondului Central Misionar pe
anul 2003, conform celor aprobate prin hotărârea Sfântului Sinod nr. 2276, 1947 luată în şedinţa
din 8-19 iunie 2003;
Aprobă modul de realizare a Bugetului de venituri şi cheltuieli al Fondului Central
Misionar pe. anul 2003;
Aduce mulţumiri ierarhilor de la Centrele eparhiale şi preoţilor de la parohii pentru
eforturile depuse în vederea realizării colectei Fondului Central Misionar în Duminica Ortodoxiei
din anul 2003.
Temei nr. 4529/2003 - Referatul Sectorului Biserica şi Societatea în legătură cu adresa
Arhiepiscopiei Alba Iuliei nr. 1006/2003 privitoare la Proiectul Roşia Montană Gold
Corporation, precum şi în legătură cu\punctele de vedere ale unor instituţii publice şi persoane
fizice în această problemă.
Cerând cuvântul, Î.P.S.Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei informează că ‘“anumite cercuri,
formate din parlamentari şi guvernanţi, agreează proiectul, socotind că, pentru zona săracă din
munţi, s-ar crea locuri de muncă şi că bugetul statului ar câştiga. Alte cercuri, formate din
organizaţii ecologiste, din anumiţi primari şi ziarişti, militează împotriva lui. Motivul este că se
distruge o străveche civilizaţie, că dispar biserici şi morminte, că se poluează zona'5.
Punctul de vedere exprimat de Arhiepiscopia Alba Iuliei este că: “in principiu nu suntem
de acord cu părăsirea bisericilor- care fizic nu vor dispărea - nici cu mutarea cimitirelor. Ne-am
pripit însă, exprimându-ne pretenţiile în cazul în care proiectul totuşi va fi aprobat din raţiuni care
ne depăşesc”.
Referatul aminteşte, în aceeaşi problemă, că la Administraţia Patriarhală au fost
înregistrate numeroase memorii şi scrisori ale unor instituţii publice, organizaţii non-
guvernamentale şi persoane fizice prin care se solicită intervenţia Patriarhiei Române pe lângă
forurile competente pentru ca acest Proiect, ce va aduce grave atingeri moştenirii culturale şi
spirituale a zonei Munţilor Apuseni, să nu fie aprobat; alţii însă solicită sprijinul Bisericii pentru
demararea lui. În contextul unei legislaţii care nu reglementează foarte clar regimul investiţiilor
străine în România, la Roşia Montană, un investitor de origine canadiană a reuşit să câştige
încrederea unor factori dc decizie locali sau centrali pentru a deschide o exploatare minieră de
suprafaţă, unde să se extragă aur şi argint prin metode noi de prelucrare, întregul proces afectând
în mod grav zona, cu consecinţe ecologice nefaste, dar mai ales cu implicaţii deosebite din
perspectivă cultural-istorică, socială, arheologică, umanitară şi religioasă .
Referatul subliniază apoi, că această situaţie a generat diverse curente dc opinie şi
atitudine din partea unor instituţii româneşti şi internaţionale întrucât acest tip de proiect de
exploatare poate avea urmări deosebite, pe termen lung şi nu întruneşte criteriile europene în
problematica securităţii ecologice şi a restaurării zonei la încheierea procesului tehnologic de
extracţie şi separare a minereului, amintind unele aspecte şi motivaţii în sprijinul acestor atitudini
şi opinii: credincioşi, faţă de care trebuie să manifeste responsabilitate părintească in ceea ce
priveşte viaţa, cu toate aspectele ei. Pe temeiul acestei învăţături şi a legislaţiei bisericeşti.
Biserica, manifestând respect pentru cultura, tradiţiile, obiceiurile şi tot ceea ce reprezintă
moştenirea spirituală care conferă identitatea acestui popor, nu poate subscrie la dispariţia
locaşurilor de cult, a cimitirelor, satelor, parohiilor şi a vieţii din aceste ţinuturi istorice.
După cum este cunoscut, problema proiectului Roşia Montană s-a aflat şi se află în
analiza organismelor interne şi internaţionale care şi-au exprimat punctul de vedere în legătură cu
această acţiune, ce atentează Ia valorile spirituale, culturale şi istorice, la echilibrul ecologic şi
demografic al zonei. Având în vedere cele de mai sus, s-a considerat că Biserica trebuie să se
alăture celorlalte instituţii naţionale şi internaţionale care şi-au manifestat dezacordul pentru
dezvoltarea acestui proiect. Pentru o mai bună edificare s-a menţionat că punctul de vedere al
Academiei Române privind proiectul de dezvoltare minieră Roşia Montană expus si argumentat
în cadrul unor sesiuni ştiinţifice, se încheie cu următoarea concluzie: ţinând seama de
consecinţele distrugătoare pentru mediu şi ameninţătoare pentru colectivităţile umane, ca şi
aspectele arheologice şi istorice, Academia Română, care exprimă poziţiile celor mai de seamă
oameni de ştiinţă şi de cultură ai ţării, cere factorilor responsabili ai destinelor României să
împiedice realizarea acestui proiect. De asemenea, în Comunicatul comun al Bisericilor Romano-
Catolice, Unitariene si Reformate din Ardeal (24 octombrie 2003) este expusă clar opoziţia faţă
de această iniţiativă.
Pornind de la cele expuse anterior, la dezbaterile din plenul Sfântului Sinod, l.P.S.
Arhiepiscop Bartolomeu Anemia, prezentând concluziile discuţiilor iniţiate la Cluj, în colaborare
cu numeroase organisme non-guvernamentale, a subliniat necesitatea ca Biserica Ortodoxă
Română, conştientă fiind de misiunea ei, să se alăture acestor instituţii şi să-şi exprime ferm
dezaprobarea faţă de acest proiect.A fost menţionat faptul că locuitorii din Roşia Montană au
dreptul şi libertatea să dispună de proprietăţile şi bunurile individuale, dar în cazul bunurilor
publice bisericeşti şi sacre, răspunderea revine întregii comunităţi, cu acordul organismelor
centrale bisericeşti - Sfântul Sinod, Adunarea Naţională Bisericească şi Consiliul Naţional
Bisericesc. In concluzie, membrii Sfântului Sinod şi-au exprimat îngrijorarea faţă de această
acţiune care tinde să nu mai respecte valoarea omului şi a creaţiei, valoarea muncii şi a bunurilor
sacre, a obiceiurilor, datinilor şi tradiţiilor culturale pe care populaţia acestui ţinut le-a păstraţ cu
sfinţenie de-a lungul veacurilor, în vremuri de pace sau de restrişte. Totodată s-a exprimat
îngrijorarea faţă de încălcarea principiilor ştiinţifice, sociale, morale şi ale dezvoltării durabile,
precum şi dezacordul faţă de ceea ce se întreprinde, lăsând posibilitatea organismelor de stat
competente să hotărască, în mod legal şi eficient, în funcţie şi de acest punct de vedere al
Bisericii Ortodoxe. In urma analizării referatul prezentat plenului, la propunerea Comisiei pentru
Doctrină, viaţă monahală şi misiune socială, luându-se act şi de sublinierile făcute de l.P.S.
Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului, Sfântul Sinod hotărăşte:
constituirii în viitor a unei zone de turism cultural, o soluţie economică durabilă pe termen lung.
(Charta de la Veneţia - Charta Internaţională pentru Conservarea şi Restaurarea Monumentelor şi
Siturilor-adoptată de 1COMOS în 1965);
- "‘Criteriile de la Copenhaga” ale Uniunii Europene consideră promovarea dezvoltării
durabile un criteriu de bază al acceptării de noi membri. Proiectul, prin dezvoltarea
monoindustrială pe care o implică, va duce la degradarea culturală, economică şi socială a zonei,
precum şi la izolarea ei, distrugând şansele Roşiei Montane pentru un viitor durabil;
- Pentru salvarea Roşiei Montane s-au pronunţat peste 1.000 arheologi şi istorici din ţară şi
din lumea întreagă, iar ICOMOS a dat o rezoluţie în acest sens în decembrie 2002. Din discuţiile
purtate a reieşit necesitatea declarării zonei ca “Peisaj cultural evolutiv" şi înscrierea ei ca atare în
Patrimoniul UNESCO. In februarie 2003, Comisia Naţională a României pentru UNESCO a
demarat procedurile pe lângă Comitetul Român al Patrimoniului Mondial de pe lângă UNESCO -
Paris;
- Legea privind Protecţia Patrimoniului arheologic prevede: “Dezvoltarea durabilă a
zonelor de interes arheologic prioritar este obiectiv de interes naţional; protejarea şi punerea în
valoare a patrimoniului arheologic din aceste zone este, în condiţiile legii, cauză de utilitate
publică” (art. 19, alin. 1);
- Noua Lege a Minelor (nr.85 din 18 martie 2003, Monitorul Oficial nr. 197 din 27 martie
2003), prevede, la art. 11, alin. 1, următoarele: “Efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe
care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes
deosebit, rezervaţii naturale, zonele de protecţie sanitară şi perimetrele de protecţie
hidrogeologică ale surselor de alimentare cu apa, precum şi instituirea dreptului de servitute
pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise”;
- Grupul Băncii Mondiale (IFC) a decis în toamna anului 2002 să se retragă de la
negocierile pentru finanţarea proiectului Roşia Montană Go/cl Corporation. Având în vedere cele
prezentate mai sus, Academia Română a cerut Parlamentului României să oprească acest Proiect,
deoarece nu există argumente privind eficienţa economică, socială, de mediu etc. pentru
România.
întrucât proiectul implică şi Biserica, fără voia ei, urmează ca, potrivit prevederilor canonice,
statutare şi regulamentare bisericeşti, a legislaţiei ţării şi a legislaţiei privitoare la culte, Biserica
să-şi spună cuvântul în această problemă, folosind următoarele criterii;
- Potrivit Sfintelor Canoane, Biserica este datoare să poarte de grijă unităţilor bisericeşti
aflate în jurisdicţia ei, atât din punct de vedere pastoral, cât şi misionar-social;
- Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române înscriu bunurile bisericeşti - biserici şi cimitire - în
rândul bunurilor sacre, cu caracter inalienabil şi imprescriptibil;
- De asemenea, potrivit doctrinei şi legislaţiei bisericeşti, Biserica nu reprezintă doar
edificiul ca atare, ci este o comunitate spirituală formată din ere-
Având în vedere, pe de o parte, temeiul biblic potrivit căruia pământul este creaţia lui
Dumnezeu şi că a fost creat anume pentru om, iar, pe de altă parte, că proiectul minier al
Corporaţiei canadiene Roşia Montană Gold Corporation urmează să desfigureze, atât ecologic,
cât şi uman, zona Roşia Montană şi prin extensie, întreaga regiune a Munţilor Apuseni.
 Ţinând seama şi de poziţia Academiei Române care, prin Institutele ei de specialitate, a
ajuns la concluzia că e necesar să se opună acestui proiect Luând în considerare că proiectul
minier Roşia Montană vizează strămutarea bisericilor şi a morţilor din zonă, ceea ce e inadmisibil
din punct de vedere al cultului şi tradiţiilor ortodoxe, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
se pronunţă împotriva realizării proiectului Roşia Montană Gold Corporation şi speră ca această
zonă să rămână intactă în sfinţenia, puritatea şi frumuseţea ei. ”
Temei nr. 4299/2003 - Referatul Sectorului Biserica şi Societatea în legătură cu adresa
nr. 3010/2003 a Episcopiei Argeşului şi Muscelului, prin care solicită a se examina organizarea
în eparhiile Patriarhiei Române a asistenţei religioase pentru persoanele cu deficienţe de auz.
Aşa cum reiese din referat, persoanele cu deficienţe de auz, intrând în categoria
persoanelor cu nevoi speciale (în număr de peste 30.000), nu s-au bucurat de un statul special,
până în prezent, la nivelul Patriarhiei Române şi a Centrelor Eparhiale. Cu toate acestea, în
ultimii ani, Biserica Ortodoxă Română a iniţiat pe plan local, câteva acţiuni experimentale menite
să asigure persoanelor cu deficienţe de auz accesul la asistenţă religioasă şi socială. Din situaţia
estimativă înaintată de Episcopia Argeşului şi Muscelului, rezultă că în România este nevoie de
cel puţin 69 de parohii cu personalul clerical aferent care să deservească aceste comunităţi. În
urma activităţilor experimentale desfăşurate, mai ales în Episcopia Argeşului, s-a considerat că a
venit momentul ca Biserica Ortodoxă Română să aprofundeze problema şi să ia măsurile cuvenite
pentru crearea unui cadru organizat la nivel de Patriarhie, în vederea acordării unei asistenţe
religioase corespunzătoare, adaptată condiţiilor speciale de care persoanele cu deficienţe de auz
au nevoie, între motivele care determină.o astfel de decizie fiind, faptul că, deşi majoritatea
acestor persoane sunt creştini ortodocşi, ei nu pot beneficia de asistenţa religioasă a Bisericii
Mame, din cauza dizabilităţilor de care suferă; infiltrarea cultelor neo-protestcmte în rândul
organizaţiilor locale ale surzilor, prin acţiunile lor prozelit iste; în acest context, a fost discutat
modelul deja implementat în Episcopia Argeşului şi Muscelului, singura eparhie care, în
parteneriat cu Fundaţia “Sf.Grigorie Pal am a’1 din Piteşti şi secţia “Comunicare şi Slujire prin
Limbaj Mimico.-Gestual” din cadrul Facultăţii de Teologie a Universităţii din Piteşti, a pus la
punct un program coerent şi organizat de facilitare a accesului persoanelor cu deficienţe de auz la
serviciile religioase şi sociale oferite la nivel eparhial.
Comisia Canonică, juridică şi pentru disciplină, procedând la examinarea textului
cuprinzând modificările adoptate de Adunarea Eparhială a Mitropoliei Ortodoxe Române a
Europei Occidentale şi Meridionale în şedinţa din 9 noiembrie 2002, a constatat că Statutul
corespunde organizării şi funcţionării actuale a Mitropoliei, întrucât s-au operat toate modificările
legate de ridicarea Arhiepiscopiei la rangul de Mitropolie şi a Arhiepiscopului la rangul de
Mitropolit şi că Statutul cu modificările propuse respectă rânduielile canonice şi bisericeşti în
relaţiile stabilite cu Sfântul Sinod şi cu Biserica Mamă Ortodoxă Română.
Totodată, Comisia Canonică, juridică şi pentru disciplină constată că este necesar să se
aducă amendamente unor articole şi alineate din Statutul Canonic al Mitropoliei şi, ca atare, face
plenului Sfântului Sinod propuneri de amendare a articolelor: 5, 22, lit. “i” şi “n”, 37, lit. “j”, 48,
al.2, 59 şi 86, după cum urmează:
La art. 5, se propune să se aprobe adăugarea unui ultim alineat, cu următorul conţinut:
“Potrivit cerinţelor şi evoluţiei vieţii religioase, vicariatele vor deveni eparhii.”
în motivarea acestei propuneri se argumentează că este necesar să se dea posibilitatea organizării
românilor ortodocşi dintr-o anumită ţară sau regiune, corespunzător cerinţelor vieţii religioase
locale şi că, prin crearea de eparhii sufragane Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei
Occidentale şi Meridionale se consolidează baza funcţionării canonice a acesteia.
La art. 22, se propune reintroducerea lit. “i” din Statutul anterior care confirmă
Mitropolitului calitatea de membru al Sfântului Sinod (prevăzută pentru toţi ierarhii în art. 90, lit.
“h” din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române) şi renumerotarea
alineatelor, în continuare, de la lit.“i” până la lit.“o”, astfel că litera “i” va avea următorul
conţinut: “Participă la şedinţele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi prezintă
periodic referate privind viaţa şi activitatea Mitropoliei. ”
La art. 22, lit.“n”, se propune amendarea în spirit canonic, astfel:
“Suspendă sau destituie din funcţiile lui personalul bisericesc de orice rang, cu excepţia
episcopilor-vicari, în caz de vinovăţie gravă, în mod fundamentat chiar înainte de a începe
cercetările canonice şi, dispune imediat începerea cercetării disciplinare. ”
La art. 37, Iit.“j’ unde se menţionează între atribuţiile Adunării Vicariale şi aceea de “a
elabora un Regulament de ordine interioară care se aplică tuturor protoieriilor din Vicariat”, dar
nu se specifică cine îl aprobă, Comisia Canonică, juridică şi pentru disciplină propune următorul
amendament: “Elaborează un Regulament interior, care se aprobă de către Adunarea
Mitropolitană şi se aplică tuturor protoieriilor din Vicariat. ”
 La art. 48, al.2, care are ca obiect Regulamentul interior după care se conduc protoieriile
şi care trebuie să aibă acelaşi conţinut cu art. 37, lit.“j” care are
nal Teologic “Dumitru Stăniloae” - 100 de ani de Ia naştere, în aula Palatului Patriarhiei Române,
împreună cu teologii ierarhi şi profesori din ţară şi străinătate şi a altor invitaţi.
12. Reluarea în plen a lucrărilor cu prezentarea rapoartelor Comisiilor sinodale
Lucrările Sfântului Sinod se reiau în plen la orele 12°° sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte
Patriarh Teoctist, prin rostirea rugăciunii "împărate Ceresc". Sunt prezenţi toţi membri Sfântului
Sinod ca şi în ziua precedentă.

COMISIA CANONICĂ, JURIDICĂ ŞI PENTRU DISCIPLINĂ

Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist invită pe PS. Episcop Calinic al Argeşului şi Muscelului,
raportorul Comisiei Canonice, juridice şi pentru disciplină să prezinte referatele asupra
problemelor date în examinarea acestei Comisii, după cum urmează:
Temei nr. 2675/2003 - Adresa nr. 264/2003 a Î.P.S. Mitropolit Iosif al Mitropoliei
Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale în legătură cu hotărârea Adunării
Eparhiale a Mitropoliei din 9 noiembrie 2002 privind modificarea unor articole din Statutul
Mitropoliei.
Potrivit datelor existente, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de
lucru din 4-5 iulie 2001, prin hotărârea nr. 1080/2001 a aprobat ridicarea Arhiepiscopiei
Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale la rangul de Mitropolie, precum şi
înălţarea Î.P.S. Arhiepiscop Iosif la rangul de Mitropolit, cu precizarea că "aceste hotărâri se vor
reflecta în Statutul respectiv al Mitropoliei". În aceeaşi şedinţă sinodală a fost examinat proiectul
de Statut canonic al Mitropoliei adoptat prin hotărârea Adunării Eparhiale la 25 noiembrie 2000
şi. “constatând că în urma amendamentelor care i s-au adus corespunde organizării eparhiei la
rang de Mitropolie şi respectă principiile canonice generale şi răspunde specificului pastoral-
misionar şi administrativ bisericesc din cuprinsul acestei Mitropolii cu o vastă arie jurisdicţională,
Sfântul Sinod prin aceeaşi hotărâre nr. 1080/2001 "a confirmat proiectul de Statut canonic al
Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale înaintat Patriarhiei Române
de Consiliul Eparhial şi Consiliul Vtcarial din Franţa cu amendamentele care i s-au adus de către
Sfântul Sinod”. Ulterior acestei hotărâri, potrivit recomandării făcute, Adunarea Eparhială a
Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale în şedinţa sa din 10
noieinbrie 2001 a adoptat textul Statutului Canonic al Mitropoliei confirmat de Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române prin hotărârea nr. 1080 din 4-5 iulie 2001.
Ca urmare, cu adresa nr. 491 din 18 octombrie 2003, Î.P.S. Mitropolit Iosif a înaintat la
Cancelaria Sfântului Sinod textul Statutului Canonic al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei
Occidentale şi Meridionale transpus pe două coloane - textul confirmat de Sfântul Sinod prin
hotărârea nr. 1080/2001 şi textul cu modificările adoptate de Adunarea Eparhială la 9 noiembrie
2002.
Text propus pentru confirmare de
Adunarea Mitropolitană a Mitropo-
liei Ortodoxe Române a Europei
Occidentale şi Meridionale
la 9 noiembrie 2002

Art. 5 - Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale este organizată în

parohii, pro- toierii, alcătuite din mai multe parohii şi vicariate - alcătuite din mai multe
protoierii, după cum urmează:
-Vicariatul Ortodox Român al Franţei, Elveţia, Spania şi Portugalia, cu: Protoieria Franţei,
Protoieria Elveţiei,
Protoieria Spaniei şi Portugaliei
-Vicariatul Ortodox Român al Italiei, cu: Protoieria Italiei de Nord,
Protoieria Italiei Centrale şi de Sud,
-Vicariatul Ortodox Român al Regatului Unit al Marii Britanii, Irlandei, Belgiei şi Olandei cu:
Protoieria Olandei şi Belgiei flamande, Protoieria Belgiei francofone, Protoieria Regatului Unit al
Marii Britanii şi Irlandei

Art. 22 - Mitropolitul exercită în Mitropolia sa slujirea bisericească: simţi-toare, învăţătorească şi

cârmuitoare;
a. Conduce eparhia conform tradiţiei canonice şi a normelor nomocano- nice în vigoare;
b. Convoacă şi prezidează organele deliberative ale eparhiei şi se îngrijeşte de punerea în
aplicare a deciziilor acestora;
c. Veghează asupra bunului mers al vieţii bisericeşti în eparhie şi asupra funcţionării
normale a organelor sale;
d. Reprezintă eparhia injustiţie, în faţa autorităţilor şi în faţa terţilor, personal sau prin
delegaţii;
e. Numeşte şi hirotoneşte clericii şi stareţii mănăstirilor;
Text confirmat de Sfântul Sinod al Bi-sericii Ortodoxe Române în şedinţa de lucru din 11-12
noiembrie 2003

Art. 5 - Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale este organizată în

parohii, protoierii, alcătuite din mai multe parohii şi vicariate - alcătuite din mai multe protoierii,
după cum urmează:
- Vicariatul Ortodox Român al Franţei, Elveţiei, Spaniei şi Portugalia, cu: Protoieria
Franţei,
Protoieria Elveţiei,
Protoieria Spaniei şi Portugaliei;
- Vicariatul Ortodox Român al Italiei, cu: Protoieria Italiei de Nord,
Protoieria Italiei Centrale şi de Sud;
- Vicariatul Ortodox Român a\ Regatului Unit, al Irlandei, Belgiei şi Olandei cu: Protoieria
Olandei şi Belgiei flamande, Protoieria Belgiei francofone,
Protoieria Regatului Unit şi Irlandei
Potrivit cerinţelor şi evoluţiei vieţii religioase, vicariatele vor deveni eparhii

Art. 22 - Mitropolitul exercită în Mitropolia sa slujirea bisericească: sfinţi- toare, învăţătorească şi

cârmuitoare;
a. Conduce eparhia conform tradiţiei canonice şi a normelor nomocanonice în vigoare;
b. Convoacă şi prezidează organele deliberative ale eparhiei şi se îngrijeşte punerea în
aplicare a deciziilor acestora;
c. Veghează asupra bunului mers al vieţii bisericeşti în eparhie şi asupra funcţionării
normale a organelor sale;
d. Reprezintă eparhia în justiţie, în faţa terţilor, personal sau prin delegaţii;
e. Numeşte şi hirotoneşte clericii şi stareţii mănăstirilor;
ca obiect, sub altă formă, acelaşi Regulament interior pentru protopopiate, Comisia Canonică,
juridică şi pentru disciplină propune amendarea şi îndreptarea în următoarea redactare:
“Fiecare Protoierie se conduce după un Regulament interior, elaborat de către Adunarea Vicar
iată şi aprobat de Adunarea Mitropolitană. ”
La art. 59, privitor la durata mandatului membrilor Consiliului Parohial, se precizează că
acesta are o durată de 3 ani, iar Comisia Canonică, juridică şi pentru disciplină propune
amendarea acestui articol pentru ca durata mandatului să fie de 4 ani, ca şi la parohiile din
Patriarhia Română, urmând ca art. 59 să aibă următorul conţinut :
“Membrii Consiliului Parohial sunt aleşi pentru o perioadă de patru ani şi pot să fie realeşi. ”
La art. 86, referitor la hotărârile Consistoriului Mitropolitan, se propune amendarea şi
reformularea pentru corelarea cu prevederile care se aplică în Patriarhia Română, în care scop
Comisia Canonică, juridică şi pentru disciplină propune spre aprobare următoarea redactare :
“Pentru hotărârile Consistoriului Mitropolitan în cazurile aplicării pedepsei depunerii din treapta
preoţiei, se poate apela la Sinodul Mitropolitan, potrivit art. 25 din prezentul Statut.
Pentru hotărârile de caterisire se poate face apel la Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În urma discuţiilor purtate, a explicaţiilor date de înalt Prea Sfinţitul Mitropolit losif şi a
precizărilor aduse de Î.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei care arată că este bine
venită amendarea art. 5 din Statutul Mitropoliei, dându-se astfel posibilitatea ca Vicariatele să
poată deveni noi episcopii, deoarece, în prezent, s-a depăşit hotărârea panortodoxă de la Geneva
şi că Patriarhia Ecumenică însăşi, este în situaţia de a nu o mai respecta. Apreciind că Statutul cu
propunerile de amendare care s-au făcut este în folosul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei
Occidentale şi Meridionale.
La propunerea Comisiei Canonică, juridică şi pentru disciplină, Sfântul Sinod hotărăşte:
Confirmă Statutul Canonic al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi
Meridionale, adoptat în cadrul Adunării sale Mitropolitane din 9 noiembrie 2002 şi înaintat
Sfântului Sinod cu adresa nr. 491/2003, conţinând 100 de articole;
Aprobă amendamentele propuse de Comisia Canonică, juridică şi pentru disciplină la art. 5, 22,
lit. “i” şi “n”, 37, lit. “j”, 48, al. 2, 59 şi 86 în următoarea formulare, care se vor trimite Adunării
Mitropolitane pentru adoptare: 
Fiecare protoiereu se conduce după un Regulament interior elaborat de Adunarea Vicari
ală şi aprobai de Adunarea Mitropolitană.
 Art. 59 - Membrii Consiliului Parohial sunt aleşi pentru o perioadă de patru ani şi pot să
fie realeşi.
Art. 86 - Hotărârile Consistoriului Mitropolitan, în cazurile aplicării pedepsei depunerii
din treapta preoţiei, se poate apela la Sinodul Mitropolitan, potrivit art. 25 din prezentul Statut.
Pentru hotărârile de caterisire se poale face apel la Sfântul Sinod al Bi-sericii Ortodoxe Române.
Temei nr. 4419/2003 - Referatul Comisiei Sinodale pentru canonizarea sfinţilor români şi
Procesul-Verbal al acesteia cu propunerea de aprobare a textelor Acatistului şi Slujbei Sfinţilor
Preoţi Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel.
Din documentaţia prezentată rezultă că în ziua de 10 noiembrie 2003 a avut loc la Palatul
Patriarhiei din Bucureşti şedinţa de lucru a Comisiei sinodale pentru canonizarea sfinţilor români,
convocată cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist pe temeiul rezoluţiei nr.
4419 din 29 octombrie 2003, având pe Ordinea de Zi: 1.Examinarea Acatistului Sfinţilor Preoţi
Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel şi 2. Examinarea Slujbei Sfinţilor Preoţi
Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel. În referat şi în Procesul-Verbal se arată
că, în Comisia sinodală pentru canonizarea sfinţilor români s-a examinat şi dezbătut fiecare punct
în parte de pe Ordinea de Zi, după cum urmează:
- S-a citit, diortosit şi aprobat Acatistul Sfinţilor Preoţi Mărturisitori Ioan din Galeş şi
Moise Măcinic din Sibiel, alcătuit de către PS. Arhiereu-Vicar Ioachim Băcăuanul după varianta
propusă de Pr. Lect. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie "Andrei Şaguna” din Sibiu.
S-a constatat că Acatistul corespunde cerinţelor liturgice, atât din punct de vedere al formei,
respectând structura clasică a unei astfel de alcătuiri liturgice, cât şi al conţinutului, care cuprinde
viaţa şi pătimirile acestor Mărturisitori.
- S-a citit, îndreptat şi aprobat Slujba Sfinţilor Preoţi Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise
Măcinic din Sibiel, alcătuită de către PS. Arhiereu-Vicar Ioachim Băcăuanul.
S-a constatat că Slujba diortosită respectă întru totul tipicul bisericesc şi se încadrează în perioada
liturgică în care se face serbarea acestor sfinţi.
f. Acordă distincţiile bisericeşti;
g. Numeşte şi confirmă în caz de alegere, personalul bisericesc conform normelor în
vigoare;
h. Stabileşte prin decizie atribuţiile episcopilor-vicari, care urmează să fie confirmate de
către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române;
i. Stabileşte prin decizie chiriar- hală structura şi atribuţiunile membrilor Administraţiei
Eparhiale;
j. Aprobă sau respinge fondat sen-tineţele pronunţate de către Consisto- riul Eparhial;
k. Face cât mai des posibil vizite canonice în eparhia sa, pentru a se încredinţa de bunul mers
al vieţii bisericeşti şi pentru a-i susţine şi încuraja pe clerici şi credincioşi;
l. Acordă dispense ecleziale şi dezleagă căsătoria religioasă după ce a fost pronunţat
divorţul civil;
m. Suspendă şi sau destituie din funcţiile lor personalului bisericesc de oricare rang, în caz de
vinovăţie gravă, fundamentat, şi dispune imediat începerea cercetării disciplinare.
n. Acordă concedii mai mari de opt zile personalului bisericesc şi didactic din cadrul
mitropoliei.
Art. 37 -
j. Elaborează un regulament interior care se aplică tuturor protoieriilor din vicariat.
Art. 48 - Protoieria are în frunte un protoiereu numit de către Mitropolit, după consultarea
preoţilor Protoieriei. Durata mandatului protioereului este de doi ani, cu posibilitatea de reînnoire.
Fiecare protoiereu se conduce după un Regulament interior elaborat de Adunarea Protoieriei şi
aprobat de Mitropolit.
f. Acordă distincţiile bisericeşti;
g. Numeşte şi confirmă în caz de alegere, personalul bisericesc conform normelor în
vigoare;
h. Stabileşte prin decizie atribuţiile episcopilor-vicari, care urmează să fie confirmate de
către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române;
i. Participă la şedinţele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi prezintă periodic
referate privind viaţa şi activitatea Mitropoliei;
j. Stabileşte prin decizie chiriar- hală structura şi atribuţiunile membrilor Administraţiei
Mitropolitane;
k. Aprobă sau respinge fondat sentinţele pronunţate de către Consisto- riul Mitropolitan;
l. Face cât mai des posibil vizite canonice în eparhia sa, pentru a se în-credinţa de bunul
mers al vieţii bisericeşti;
m. Acordă orice dispensă biseri-cească;
n. Suspendă sau destituie din funcţie personalului biseriesc de orice rang, cu excepţia
episcopilor-vicari, în caz de vinovăţie gravă, în mod fundamentat, chiar înainte de a începe
cercetările canonice şi dispune imediat începerea cercetării disciplinare;
o. Acordă concedii mai mari de opt zile personalului bisericesc şi didactic din cadrul
mitropoliei.
Art. 37 -
j. Elaborează un regulament interior care se aprobă de Adunarea Mitropolitană şi se aplică tuturor
protoieriilor din vicariat.
Art. 48 - Protoieria are în funie un protoiereu de către Mitropolit, după consultarea
preoţilor Protoieriei. Durata mandatului protoiereului este de doi ani, cu posibilitatea de reînnoire.
• Aproba proiectul stemei Arhiepiscopiei Alba Iuliei în forma înaintată Sfântului Sinod:
• Indatoreză Arhiepiscopia Alba Iuliei să pună de acord sigiliile eparhiei, ale sectoarelor
administrative eparhiale, protopopiatelor, parohiilor şi mănăstirilor, cu elementele de conţinut şi
dimensiune redate în hotărârea Sfântului Sinod nr. 2170/2001.
Temei nr. 4530/2003 - Adresa Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor nr.2519/2003 cu solicitarea de a
se aproba proiectul de stemă al eparhiei în forma propusă.
Având în vedere că pe temeiul hotărârii Sfântului Sinod nr. 2170/2002, Episcopia Sloboziei şi
Călăraşilor a elaborat proiectul stemei eparhiale care cuprinde elemente caracteristice heraldicii
bisericeşti în următoarea descriere:
- Stema Episcopiei se înscrie într-un cerc perfect, semn al armoniei şi echilibrului
elementelor heraldice componente;
- Central, într-un scut de culoare albastră, se află stilizată noua Catedrală Episcopală în
culoare roz, cu turlele acoperite în roşu, cărămizi şi ferestre conturate în negru. Elementele de
arhitectură sunt definite în culoarea verde coral;
- în partea superioară, scutul, flancat de doi îngeri protectori, este timbrat cu mitra
episcopală din care porneşte până la centru o hlamidă de culoare roşu-că- rămiziu, cu tiv auriu.
Mitra aurie cuprinde elemente decorative în culoarea cărămiziu cu contur negru, având icoana
Mântuitorului poziţionată central, străjuită de două cruciuliţe decorative;
- Scutul este sprijinit pe cârja şi crucea episcopală încrucişate, de culoare aurie cu elemente
decorative conturate în negru şi însoţite de un omofor auriu brodat cu cruciuliţe stilizate. Toate se
sprijină pe o eşarfa de culoare roşu-cărămiziu care, în partea de jos, centrat, este inscripţionată cu
îndemnul pastoral “Pace vouă!”;
- în partea inferioară a scutului, în partea centrală, se regăseşte redat în relief şi în culoare
aurie Monogramul lui Hristos, flancat de doi peşti, din care se continuă stânga-dreapta, tot în
culoare aurie, viţă-de-vie cu struguri şi spice de grâu, ca simboluri ale bogăţiei materiale şi
spirituale a locurilor binecuvântate ce se găsec sub ocrotirea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor;
Constatând că în forma prezentată, stema întruneşte condiţiile pentru a primi aprobarea Sfântului
Sinod.
Ţinând seama că după aprobarea stemei de către Sfântul Sinod, Episcopia Sjoboziei şi
Călăraşilor, prin organele eparhiale de resort, este datoare a lua măsurile necesare pentru punerea
de acord a ştampilelor eparhiei, ale sectoarelor administrative eparhiale, ale protopopiatelor,
parohiilor şi mănăstirilor cu elementele de conţinut şi dimensiune stabilite prin hotărârea
Sfântului Sinod nr. 2170/2001;
Pe temeiul prevederilor art. 198 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii
Ortodoxe Române şi la propunerea Comisiei Canonică, juridică şi pentru disciplină, Sfântul
Sinod hotărăşte:
• Aprobă proiectul stemei Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor în forma înaintată Sfântului
Sinod
jentru disciplină a Sfântului Sinod, primind şi le-a însuşit şi le propune spre aprobare Sfân-
explicaţilor date de P.S.Episcop Laurenţiu al nisiei Canonică, juridică şi pentru disciplină,
Slujbei (Vecernie şi Utrenie) Sfinţilor Preoţi Moise Măcinic din Sibiel, informa diortosită de rea
Sfinţilor Români.
În formă de blazon voievodal este aşezat pe ite timbrat cu mitra arhierească; ă imaginea
Catedralei “Reîntregirii'’ din Alba medalioane reprezentând: în dreapta Sfânta mitropolitane din
Alba Iulia, în stânga: struguri euharistice, iar în partea de jos a Catedralei Arhangheli Mihail şi
Gavriil - hramul Catedralei îmbrăcaţi în veşminte albastre, şezând pe nori; pe o eşarfa de culoare
cărămiziu-orange pe care rului “...ca toţi să fie una... ” (Ioan, 17,21); rezentată, stema întruneşte
condiţiile pentru aprobarea stemei de către Sfântul Sinod, Arhi- : eparhiale de resort, este datoare
a lua măsurile i ştampilelor eparhiei, ale parohiilor şi mănăstirilor cu elementele de in hotărârea
Sfântului Sinod nr. 2170/2001; I din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea
•ropunerea Comisiei Canonică, juridică şi penişte:
In urma discuţiilor care au avut Ioc, a opiniilor exprimate şi la propunerea Comisiei Canonică,
juridică şi pentru disciplină, Sfântul Sinod hotărăşte:
• Ia act de scrisoarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist nr. 4281/2003 adresată
Prim-Ministrului Guvernului României prin care s-a solicitat ca imobilele date în folosinţă
gratuită Bisericii noastre şi unităţilor sale de cult subordonate, prin acte normative ale
autorităţilor administrative de stat centrale şi locale, începând cu anul 1990, să fie trecute în
proprietatea acestora.
■ Eparhiile sunt îndatorate a transmite Cancelariei Sfântului Sinod, cât mai grabnic cu
putinţă, situaţia actualizată a imobilelor date în folosinţă gratuită Bisericii noastre şi unităţilor
sale de cult subordonate, prin acte normative ale autorităţilor administrative de stat centrale şi
locale, începând cu anul 1990 şi până în prezent. Datele referitoare la imobilele respective vor fi
cuprinse într-un tabel care se va elabora şi trimite Centrelor Eparhiale.
In continuarea lucrărilor Comisiei Canonice, juridice şi pentru disciplină, Prea Fericitul
Părinte Patriarh Teoctist supune Plenului Sfântului Sinod problema desemnării, prin vot secret, a
candidaţilor pentru alegerea scaunului vacant de Episcop al Episcopiei Severinului şi Strehaiei,
care au fost nominalizaţi în şedinţa sinodală precedentă din 11 noiembrie 2003 şi invită pe Î.P.S.
Mitropolit Teofan al Olteniei să prezinte:
Temei nr. 4591/2003 - Solicitarea Î.P.S. Mitropolit Teofan al Olteniei pentru examinarea
a propunerilor de candidaţi pentru alegerea în postul vacant de Episcop al Episcopiei
Severinului şi Strehaiei şi supunerea acestora votului plenului conform art. 129 din Statutul
pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române.
Î.P.S. Milroplit Teofan al Olteniei aminteşte că în şedinţa sinodală din ziua precedentă
Sfântul Sinod Plenar, la propunerea înalt Prea Sfinţiei Sale, au fost nominalizaţi doi candidaţi, în
persoana PP.SS.Episcopi-Vicari ai Arhiepiscopiei Craiovei Gurie Strehăianul şi Nicodim
Gorjcanul, iar acum este necesar ca în conformitate cu prevederile art. 129 din Statutul pentru
organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române această propunere să fie supusă votării
plenului Sfântului Sinod pentru a se constata dacă vor întruni majoritatea de voturi pentru a fi
declaraţi candidaţi acceptaţi. Prea Fericitul Părinte Preşedinte dispune să fie aduse la biroul
prezidial buletinele de vot pentru verificarea şi numărarea în raport cu numărul votanţilor
prezenţi.
 După lămuririle necesare asupra modului de votare, date chiar de Prea Fericitul Părinte
Preşedinte, se distribuie câte un buletin de vot fiecărui membru al Sfântului Sinod şi apoi are loc
votarea secretă în urnele pregătite.
La numărarea voturilor se constată că numărul buletinelor de vot corespunde cu numărul
votanţilor. La despuierea scrutinului se constată că: P.S. Episcop-Vi- car Nicodim Gojeanul a
întrunit 35 voturi pentru şi 6 voturi contra iar P.S. Episcop-Vicar Gurie Strehăianul a întrunit 34
voturi pentru şi 7 voturi contra.
• Îndatoreză Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor să pună de acord sigiliile eparhiei, ale
sectoarelor administrative eparhiale, protopopiatelor, parohiilor şi mănăstirilor, cu elementele de
conţinut şi dimensiune redate în hotărârea Sfântului Sinod nr. 2170/2001.
Temei nr. 4281/2003 - Referatul informativ al Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu
demersurile pe lângă Guvernul României privind trecerea în proprietatea Bisericii a bunurilor
date în folosinţă unităţilor sale de cult subordonate în perioada 1990-2003.
în referatul prezentat Sfântului Sinod se arată că, încă din anul 1990, Biserica Ortodoxă Română
a sesizat Guvernul României şi, unde a fost cazul, autorităţile locale, despre necesitatea unor
măsuri reparatorii în legătură cu exproprierea şi deposedarea abuzivă de bunurile sale care s-a
exercitat în cei aproape 50 de ani de comunism.
Ca urmare, constatându-se că unele bunuri au fost distruse prin demolare iar altele au
căpătat destinaţii greu de schimbat, Guvernele României de după anul 1990, precum şi unele
autorităţi locale au căutat, prin emiterea unor acte normative, să aducă unele reparaţii şi, ca atare,
au aprobat cedarea în folosinţă a unor bunuri către Patriarhia Română şi unităţile sale din teritoriu
(mitropolii, arhiepiscopii, episcopii, protopopiate, parohii, mănăstiri, şcoli teologice), constând în
imobile, terenuri şi alte bunuri.
De-a lungul timpului, unităţile bisericeşti care au primit aceste bunuri în folosinţă au
procedat la luarea măsurilor pentru repararea, restaurarea şi întreţinerea bunurilor respective şi
destinarea lor potrivit cu cerinţele şi realităţile locale. Apreciind că folosirea pe mai departe în
calitate de deţinători legali ai acestor bunuri constituie, în fapt, o mică compensaţie adusă
Bisericii noastre pentru pierderile materiale suferite înainte de anul 1990, precum şi o binefacere
şi un sprijin pentru viaţa şi activitatea noastră bisericească, fondurile existente putând fi destinate
altor cerinţe prioritare ale Bisericii noastre şi a unităţilor sale de cult (activităţi de asistenţă
socială, caritativă, filantropică, de educaţie şi cultură) în mijlocul poporului drept credincios,
 Cu scrisoarea nr. 4281 din 14 octombrie 2003, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist s-a
adresat Domnului Adrian Năstasc, Prim-Ministrul Guvernului României, cu solicitarea ca
împreună cu Guvernul să analizeze posibilitatea ca bunurile date în folosinţă Bisericii noastre şi
unităţilor sale de cult subordonate, să fie trecute în proprietatea acestora, emiţându-se actele
normative specifice. În cadrul discuţiilor purtate în Plenul Sfântului Sinod s-au exprimat
mulţumiri Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist pentru această grijă manifestată faţă de
Biserică, dar mulţi dintre membrii Sfântului Sinod au subliniat că tabelul înaintat nu cuprinde
toate bunurile pe care le-au primit în folosinţă sau au intervenit modificări şi schimbări în situaţia
acestora Comunicată Cancelariei Sfântului Sinod în anul 2002, constatându-se că este necesară o
nouă revenire către Guvernul României, după ce eparhiile vor comunica situaţia exactă a
bunurilor în cauză.
Î.P.S.Mitropolit Iosifişi exprimă dorinţa ca între imobile să fie trecut şi cel de la Lomours
(Franţa), care a fost dat în folosinţa Mitropoliei de la Paris în care scop va comunica datele
respective.
Regulamentului pentru funcţionarea organelor deliberative care cuprinde şi normele pentru
numirea protopopilor (art. 54-57);
Pr. Constantin Părvu, informează Sfântul Sinod că la Cancelaria Sfântului Sinod s-a
încheiat de revizuit şi amendat întregul Statut, potrivit cerinţelor vieţii religioase şi administrative
actuale din Biserica Ortodoxă Română prin grija P.C. Sale şi a colaboratorilor, fiind necesar ca
acesta să fie dactilografiat într-o formă finală, în text paralel, prin lucrarea unei comisii restrânse,
în care scop este necesar ca Sfântul Sinod să desemneze 2-3 ierarhi care să vadă şi să examineze
acest Statut revizuit, în cuprinsul căruia s-a avut în vedere şi menţionarea sectoarelor restructurate
ale Administraţiei Patriarhale şi a sectoarelor nou ivite în cadrul Centrelor Eparhiale.
I. P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, PS.Episcop Casian al Du-nării de Jos şi
alţi membri ai Sfântului Sinod socot că este necesar ca Statutul aflat în acest stadiu, cu
propunerile aduse de Pr.Constantin Pârvu, să fie dactilografiat, multiplicat şi prezentat Prea
Fericitului Părinte Patriarh, care să dispună trimiterea la eparhii şi tuturor membrilor Sfântului
Sinod, ca exemplar de lucru în perspectiva definitivării textului Statutului pentru organizarea şi
funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române în plenul Sfântului Sinod şi al Adunării Naţionale
Bisericeşti.
Ca urmare a discuţiilor care au avut loc, pentru care s-a dovedit un interes deosebit, şi a
propunerilor care sau făcut în plen, Sfântul Sinod hotărăşte:
• Aprobă ca Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române
cuprinzând toate modificările care i s-au adus de către Sfântul Sinod până în prezent, aşa cum a
fost tipărit şi prezentat in actuala şedinţă membrilor Sfântului Sinod, împreună cu Regulamentul
de procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române,
Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a
mănăstirilor şi Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea cimitirelor parohiale şi
mănăstireşti din cuprinsul eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, fiind de absolută şi strictă
necesitate aparatului administrativ de la centrele eparhiale, să se trimită în câte cel puţin 100 (una
sută) exemplare fiecărei eparhii, ca exemplare de lucru, cu îndatorirea ca Centrele eparhiale să
facă propunerile cuvenite.
• Totodată exemplarul Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe
Române, pe care Pr. Constantin Pârvu, vicar administrativ patriarhal l-a pregătit, în paralel, cu
toate modificările şi amendamentele la întregul Statut, inclusiv la articolele care nu s-au revizuit
până acum, dar pe care P.C. Sa le consideră necesare a se revizui în raport cu cerinţele vieţii
religioase şi cu evoluţia administraţiei bisericeşti. Statut pe care îl are pregătit în manuscris, va fi
dactilografiat, multiplicat şi trimis tuturor Centrelor eparhiale, ca exemplar de lucru şi ca punct de
plecare pentru sugestiile şi propunerile pe care acestea le vor înainta Cancelariei Sfântului Sinod
pentru viitorul Statut.

COMISIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PF.NTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

BISERICESC
În continuare, la invitaţia Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, PS. Episcop Casian al
Dunării de Jos, raportorul Comisiei Invăţmântului pentru pregătirea îi solicitat, cei doi candidaţi
au întrunit majori- °reşedinte îi proclamă candidaţi acceptaţi ai Episcopiei Severinului şi
Strehaiei., Sfântul Sinod hotărăşte: alegerea în postul vacant de Episcop al pe PPSS.Episcopi-
Vicari ai Arhiepiscopiei Slrehăianul, ale căror nume însoţite de câte confidenţial membrilor
Colegiului Electoral ru alegerea respectivă, conform prevederilor a şi funcţionarea Bisericii
Ortodoxe Române. anonică, juridică şi pentru disciplină, Prea în discuţie problema revizuirii şi
amendă- funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, al Sinod şi Adunarea Naţională Bisericească,
privind urgenţa continuării procesului de entru organizarea şi funcţionarea Bisericii nerii
examinării Sfântului Sinod a unui în această problemă. Sfântul Sinod a instituit o comisie să
revizuiască Statutul, comisie din care au loan Floca, în prezent indisponibil, Pr. Prof. n Pârvu,
vicar administrativ patriarhal şi a celorlalte regulamente tipărite în ! care s-au adus de la
publicarea lor în anul ituie texte oficiale şi actuale ale acestor acte.
A avut loc în plen că este necesar ca Statutul ier ic ii Ortodoxe Române să cuprindă şi mo-
popilor aprobate de către Sfântul Sinod dar unarea Naţională Bisericească, deşi modi- cabile
întrucât, ca hotărâre sinodală trebuie ntul Sinod este cel ce aprobă modificarea. Să se aducă
mulţumiri I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei pentru organizarea, coordonarea şi
prezidarea lucrărilor Congresului. Aprobă unele propuneri făcute la Congres, după cum urmează:
Fiecare cleric, cadru didactic are dreptul să fie îmbisericit de către chiriarh la o parohie din
apropierea domiciliului sau la altă parohie pe care o propune chiriarhul. Acolo unde posibilităţile
permit, cu acordul consiliului parohial, cel îmbisericit poate fi remunerat, prin cumul de funcţii,
potrivit normelor legale în vigoare.
Pentru publicarea unor studii şi lucrări teologice, la hotărârea Sfântului Sinod nr. 2533/
2003,- (...Chiriarhii nu vor acorda binecuvântare de publicare a vreunei cărţi teologice fără a se
îndeplini condiţiile de mai sus (referate de specialitate a doi profesori universitari titulari).
Fiecare chiriarh să acorde binecuvântare numai pentru preoţii şi autorii din eparhia sa şi numai la
editura (editurile) sa (sale), - se adaugă: “în cazul în care editura eparhiei respective nu are spaţiu
tipografic, nici posibilităţi materiale de publicare, chiriarhul va acorda binecuvântare la altă
editură bisericească în termen de cel mult 3 luni ”.
Avăndu-se în vedere faptul că învăţământul teologic se desfăşoară sub o dublă jurisdicţie,
statutul profesorului cleric, din învăţământul universitar şi pre- universitar, în structura
bisericescă, va fi analizat de către Comisia Canonică a Sfântului Sinod în vederea cuprinderii în
Regulamentele bisericeşti când acestea vor intra în procedura de revizuire, amendare şi
completare (rang, distincţii, locul la slujirea în sobor, etc. precum şi îndatoriri şi sancţiuni).
Acordarea binecuvântării pentru înscrierea la concursul de admitere la Facultatea de Teologie ca
studenţi, masteranzi şi doctoranzi, să se dea de către Chiriarhul locului pentru orice Facultate de
Teologie fără ca aceasta să oblige la angajarea absolventului în eparhia de origine. Pentru
absolvenţii de liceu se va solicita în continuare media minim 8 la bacalaureat, iar chiriarhii nu vor
refuza înscrierea acestora la facultăţile de teologie.
 Pentru asigurarea unităţii şi calităţii învăţământului în toate Facultăţile de Teologie, să se
constituie două Comisii permanente de lucru care să se ocupe de revizuirea Planurilor de
învăţământ şi Programelor Analitice la toate disciplinele în conformitate cu hotărârile Sfântului
Sinod şi legislaţia universitară în vigoare. Comisiile vor aduce la cunoştinţă Comisiei de
învăţământ a Sfântului Sinod spre aprobare hotărârile adoptate. Comisiile vor revizui tematica şi
bibliografia pentru examenele de: titularizare, definitivat şi grade didactice ale profesorilor de
religie. Comisiile pot lucra împreună; o persoană poate face parte din ambele comisii. Comisia
pentru planuri de învăţământ este compusă din şefii de catedră. Comisia pentru programe
analitice este compusă din reprezentanţii disciplinelor, delegaţi de totalitatea specialiştilor în
domeniu de la toate facultăţile.
Să se înfiinţeze o pagină de internet care să fie administrată de un secretariat al
Congresului care să reflecte în viitor toate problemele facultăţilor: cercetare ştiinţifică, tezele de
doctorat şi granturile. Această pagină va fi Temei nr. 3763/2003 - Raportul final privind
desfăşurarea lucrărilor primului Congres Naţional al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din
România (Durău, 8-10 septembrie 2003).
La Sectorul învăţământ al Patriarhiei Române, s-a primit raportul final privind
desfăşurarea lucrărilor primului Congres Naţional al Facultăţilor de Teologie din România, Durău
8-10 septembrie 2003. Congresul s-a înscris în seria manifestărilor dedicate aniversării
Centenarului Naşterii Părintelui Dumitru Stăniloae iar tema generală a fost moştenirea teologiei
Părintelui Stăniloae şi valorificarea ei astăzi. La Congres au participat circa 50 de reprezentanţi ai
Facultăţilor de Teologie, iar lucrările au fost prezidate de Î.P.S. Daniel Mitropolitul Moldovei şi
Bucovinei, în deschiderea lucrărilor s-a dat citire mesajului Prea Fericitului Părinte Patriarh
Teoctist, cu a cărui înaltă binecuvântare s-a şi organizat Congresul. După prezentarea unui film
documentar, Î.P.S.Mitropolit Daniel a evocat, într-un cuvânt omagial, personalitatea părintelui
Stăniloae. Discuţiile au continuat după aceea pe două subteme: prima, “Scopul şi misiunea
teologiei în Biserică şi societate ” cu trei referate, iar a doua, “Principalele probleme cu care se
confruntă Facultăţile de teologie din România astăzi ”, cu patru referate. Toate acestea constituie
documentele Congresului. În urma susţinerii Referatelor s-au purtat discuţii, dezbateri şi
propuneri privind situaţia actuală şi de perspectivă a învăţământului teologic superior. Acestea s-
au concretizat în 18 constatări şi propuneri cuprinse în două capitole: Relaţia dintre Facultate şi
autoritatea/administraţia bisericească, şi Relaţiile dintre Facultăţile de Teologie.
 După prezentarea referatului, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist invită pe membrii
Sfântului Sinod să ia cuvântul pe marginea celor prezentate. La dezbateri au luat cuvântul pentru
a aduce precizări şi lămuriri asupra referatului prezentat plenului, următorii membri ai Sfântului
Sinod, prezentaţi în ordinea intervenirii: Î.P.S. Daniel al Moldovei şi Bucovinei, Î.P.S.
Bartolomeu al Clujului Vadului şi Fele acului. Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, Î.P.S.
Teofan Mitropolitul Olteniei, Î.P.S. Andrei Arhiepiscop de Alba lulia, Î.P.S. Nifon al Târgoviştei,
Pr. Constantin Părvu, vicar administrativ patriarhal. Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist,
concluzionează că propunerile făcute în cadrul dezbaterii sunt bine venite pentru a lămuri unele
aspecte de activitate didactică, ştiinţifică şi viaţă spirituală în Facultăţile de Teologie. De
asemenea, precizează că propunerile de faţă s-au făcut cu ocazia primului Congres al Facultăţilor
de Teologie Ortodoxă, eveniment de importanţă deosebită pentru ştiinţa teologică românească,
ţinut cu prilejul Centenarului naşterii Părintelui Dumitru Stăniloae.
În urma analizei şi a discuţiilor în plen la propunerea Comisiei învăţământului pentru
pregătirea personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
Temei nr. 3763/2003 - Raportul final privind desfăşurarea lucrărilor primului Congres Naţional
al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din România (Durău, 8-10 septembrie 2003).
La Sectorul învăţământ al Patriarhiei Române, s-a primit raportul final privind
desfăşurarea lucrărilor primului Congres Naţional al Facultăţilor de Teologie din România, Durău
8-10 septembrie 2003. Congresul s-a înscris în seria manifestărilor dedicate aniversării
Centenarului Naşterii Părintelui Dumitru Stăniloae iar tema generală a fost moştenirea teologiei
Părintelui Stăniloae şi valorificarea ei astăzi.
La Congres au participat circa 50 de reprezentanţi ai Facultăţilor de Teologie, ţar lucrările
au fost prezidate de Î.P.S. Daniel Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în deschiderea lucrărilor s-
a dat citire mesajului Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, cu a cărui înaltă binecuvântare s-a
şi organizat Congresul. După prezentarea unui film documentar, Î.P.S.Mitropolit Daniel a evocat,
într-un cuvânt omagial, personalitatea părintelui Stăniloae. Discuţiile au continuat după aceea pe
două subteme: prima, “Scopul şi misiunea teologiei în Biserică şi societate ” cu trei referate, iar a
doua, “Principalele probleme cu care se confruntă Facultăţile de teologie din România astăzi ”, cu
patru referate. Toate acestea constituie documentele Congresului. În urma susţinerii Referatelor s-
au purtat discuţii, dezbateri şi propuneri privind situaţia actuală şi de perspectivă a învăţământului
teologic superior. Acestea s-au concretizat în 18 constatări şi propuneri cuprinse în două capitole:
Relaţia dintre Facultate şi autoritatea/administraţia bisericească, şi Relaţiile dintre Facultăţile de
Teologie. După prezentarea referatului, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist invită pe membrii
Sfântului Sinod să ia cuvântul pe marginea celor prezentate.
La dezbateri au luat cuvântul pentru a aduce precizări şi lămuriri asupra referatului
prezentat plenului, următorii membri ai Sfântului Sinod, prezentaţi în ordinea intervenirii: Î.P.S.
Daniel al Moldovei şi Bucovinei, Î.P.S. Bartolomeu al Clujului Vadului şi Fele acului, Prea
Fericitul Părinte Patriarh Teoctist. Î.P.S. Teofan Mitropolitul Olteniei, Î.P.S. Andrei Arhiepiscop
de Alba Iul ia, Î.P.S. Nifon al Târgoviştei, Pr. Constantin Pârvu, vicar administrativ patriarhal.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, concluzionează că propunerile făcute în cadrul dezbaterii
sunt bine venite pentru a lămuri unele aspecte de activitate didactică, ştiinţifică şi viaţă spirituală
în Facultăţile de Teologie. De asemenea, precizează că propunerile de faţă s-au făcut cu ocazia
primului Congres al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă, eveniment de importanţă deosebită pentru
ştiinţa teologică românească, ţinut cu prilejul Centenarului naşterii Părintelui Dumitru Stăniloae.
în urma analizei şi a discuţiilor în plen la propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte: care prevede ora de educaţie pentru sănătate
merge pe aceeaşi linie. Cu aceeaşi îngrijorare se menţionează că este pe rol la Parlamentul
României Legea Prostituţiei, total necreştină.
Faţă de această situaţie este prezentată şi o luare de poziţie într-un material semnat de Pr.
Prof. Dr. Ilie Moldovan, prin care se cere Sfântului Sinod să se pronunţe în această problemă.
Menţionăm în legătură cu aceste aspecte, că Sfântul Sinod al Bisericii noastre a făcut o
intervenţie la Parlamentului României (nr. 1192/12.03.2002), sesizând pericolul legalizării
prostituţiei în societatea românească a secolului al XXI- lea.
Privitor la Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”, referatul
menţionează că acesta a fost lansat în decembrie 2001 şi are ca obiective: Promovarea sănătăţii şi
a stării de bine a elevului, care presupune funcţionarea optimă din punct de vedere somatic,
fiziologic, mintal, emoţional social şi spiritual, iar domeniile abordate de educaţia pentru sănătate
sunt: igiena personală, activitate şi odihnă, sănătatea mediului, sănătatea alimentaţiei, sănătatea
mentală, sănătatea reproducerii, prevenirea consumului de substanţe toxice, prevenirea
accidentelor şi a comportamentelor cu risc.
Menţionând că întreg programul se referă la prevenirea situaţiilor nedorite şi are la bază
Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, precum şi legislaţia în vigoare,
naţională şi internaţională, referatul aminteşte că multe ţări din Europa de Est s-au arătat
interesate de Programul de Educaţie pentru sănătate din România şi doresc să-l aplice în ţările lor.
Din documentele primite de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, respectiv buleti-
nele Educaţiei pentru sănătate în şcoala românească, anexate prezentului dosar, rezultă că
programul are în vedere obiecte care vizează promovarea sănătăţii şi a stării de bine a elevului,
dezvoltarea elevului, prevenirea unor accidente de sănătate de tot felul, se constată că programa
oficială nu poate fi socotită nocivă, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului neputând fi
acuzat de promovarea unei educaţii de natura menţionată ci numai factorii care promovează o
asemenea modalitate de a interpreta un program de altfel bun, un demers putând fi adresat
Consiliului Naţional al Audiovizualului. In cadrul discuţiilor în plen, Î.PS. Mitropolit Teofan
Mitropolitul Olteniei, menţionează că după cum este formulat şi prezentat acest program de
educaţie este bun, însă trebuie să se vadă mai îndeaproape în ce măsură unele probleme din
programă nu conţin şi elemente nocive faţă de care să luăm atitudine şi să venim cu propuneri
adecvate.
I.PS. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului Vadului şi Feleacului, reţine aceleaşi aspecte
formulate într-un memoriu similar primit de la Pr. Prof. Ilie Moldovan, subliniind că faţă de unele
teme formulate şi prezentate oarecum neadecvate este necesar să se ia atitudine
I.P.S. Arhiepiscop Andrei de Alba Iulia, menţionează că teoretic lucrurile se prezintă frumos, dar
că nu tot timpul se realizează de bună credinţă programa oficială. In acest context solicită să se ia
atitudine şi faţă de proiectul Legii Prostituţiei aflat în discuţie la Parlament.
coordonată de Sectorul învăţământ al Patriarhiei Române, împreună cu Facultatea de Teologie
Ortodoxă din Bucureşti.
- Pentru stimularea cercetării ştiinţifice ca şi pentru receptarea critică a producţiei de carte,
revista Studii Teologice să treacă intr-o redacţie proprie. Publicarea şi difuzarea revistei rămân în
sarcina redacţiei revistelor centrale.
- Constatându-se situaţii în care calitatea pregătirii studenţilor lasă de dorit se va impune o
creştere a responsabilităţii cadrelor didactice în procesul de predare şi evaluare a cunoştinţelor, în
concordanţă cu reglementările în vigoare privind predarea cursurilor, seminarizarea şi îndrumarea
studenţilor.
- Pentru a garanta formarea duhovnicească corespunzătoare se impune existenţa unui post
de duhovnic remunerat de eparhie care să aibă în exclusivitate obligaţia formării duhovniceşti,
căruia ise asigură un salariu în corelaţie cu cel al cadrelor didactice. De asemenea, cadrele
didactice clerici vor participa, prin rotaţie, la Paraclisul Facultăţii ajutând astfel pe duhovnicul
şcolii teologice respective şi stimulând participarea mai activă a studenţilor la slujbe.
- Examenul de admitere în facultăţile de Teologie începând cu anul universitar 2004-2005,
va consta dintr-o probă scrisă la Teologia Dogmatică. Media de admitere se va calcula printr-un
procentaj de 50% Dogmatică, 40 % media celor 4-5 ani de studii (Liceu sau Seminar) şi 10 %
media examenului de bacalaureat. Tematica şi bibliografia vor fi stabilite de Comisia permanentă
de lucru.
- Se înfiinţează cinci centre de cercetare academică şi prognoză pastoral socială în
următoarele centre universitare din ţară: Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Cluj şi Craiova. Acestea vor
funcţiona în cooperare cu centrele eparhiale respective şi cu facultăţile de teologie. Pentru
schema de funcţionare se va solicita sprijinul Secretariatului de Stal pentru Culte.
- Constatându-se necesitatea şi utilitatea continuării întrunirilor facultăţilor de teologie în
cadrul unui Congres se instituţionalizeuză această formă de conlucrare între facultăţile de
teologie prin convocarea din doi în doi ani a acestui congres. Tema următorului Congres este
“FACULTATEA DE TEOLOGIE ÎN VIAŢA şi MISIUNEA BISERICII ” cu participarea
membrilor Comisiei sinodale de învăţământ.
Temei nr. 4564/2003 - Informarea Sectorului învăţământ cu privire la adresa nr. 116-C/l
noiembrie 2002 a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de Alba lulia prin care se semnalează că
tineretul ţării noastre, sub masca preocupărilor legate de sănătate este agresat cu îndemnul,
voalat sau direct la desfrânare.
La Sectorul învăţământ s-a primit adresa nr. 116-C/l noiembrie 2002 a Arhiepiscopiei
Ortodoxe Române de Alba lulia, prin care se semnalează că tineretul ţării noastre, sub masca
preocupărilor legate de sănătate, este agresat cu îndemnul, voalat sau direct, la desfrânare. Se dă
ca exemplu, că la emisiunea jurnal T.V. din seara de 1 noiembrie 2003, oameni cu
responsabilităţi, constatând înmulţirea bolilor venerice, nu le-au sugerat părinţilor şi şcolii să facă
o educaţie morală, ci au preferat să-i înveţe pe tineri să “desfrâneze protejat”. Se aminteşte şi
faptul că Programa Analitică din şcoli. Parlamentului României, cu referire la pericolul legalizării
prostituţiei, va fi dată spre publicitate în presa centrală şi locală, bisericească şi laică, pentru a
atrage, din nou, atenţia asupra acestui pericol.
13. Suspendarea şedinţei.
La orele 1400, Prea Fericitul Părinte Preşedinte dispune suspendarea şedinţei de lucru, urmând ca
aceasta să se reia după-amiază cu prezentarea, în continuare a referatelor Comisiei învăţământului
pentru pregătirea personalului bisericesc.
14. Reluarea în plen a lucrărilor cu prezentarea rapoartelor Comisiilor sinodale în aceeaşi zi,
la orele 1600, sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Patriarh
Teoctist, se reiau lucrările în plen ale şedinţei Sfântului Sinod, cu aceeaşi prezenţă ca la şedinţa
precedentă.
La invitaţia Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, P.S. Episcop Casian al Dunării de
Jos, raportorul Comisiei Invăţmântului pentru pregătirea personalului bisericesc prezintă, în
continuare, referatele asupra problemelor date în studiu acestei Comisii, după cum urmează:
Temei nr. 3805/2003 - Informare a Sectorului învăţământ al Patriarhiei Române cu privire la
reînfiinţarea Seminarului Teologic Ortodox din Chişinău.
La Sectorul învăţământ al Patriarhiei Române s-a primit adresa Mitropoliei Basarabiei,
(FN/FD) cu privire la reînfiinţarea Seminarului Teologic Ortodox din Chişinău, adresă însoţită de
Certificatul de înregistrare nr. 1791, din 4 septembrie 2003, emis de Serviciul de Stat pentru
problemele Cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova şi de Statutul pentru organizarea
şi funcţionarea Seminarului Teologic Ortodox “Mitropolit Gurie Grosu”.
în documentele înaintate de Mitropolia Basarabiei se arată că Seminarul Teologic Ortodox din
Chişinău:
- a funcţionat din momentul constituirii Mitropoliei Basarabiei (1923), ca instituţie de
învăţământ Teologic a Bisericii Ortodoxe Române, “şi parte componentă a Sfintei şi de
Dumnezeu păzitei noastre Mitropolii reactivate, la 14 septembrie 1992 şi înregistrate de Serviciul
de Stat pentru problemele Cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova prin ordinul nr.
1651 din 30 iulie, anul 2002”;
- a fost reînfiinţat prin Decizia Mitropolitului Petru al Basarabiei (1 septembrie 2003) cu
numele “fericitului în adormire şi vrednicului de pomenire înaintaş al nostru Mitropolit Gurie
Grosu”;
- a dobândit personalitatea juridică prin Certificatul de înregistrare nr. 1791, din 4
septembrie 2003, document emis de Serviciul dc Stat pentru problemele Cultelor de pe lângă
Guvernul Republicii Moldova;
- “va fi condus şi administrat, independent de alte seminare din cuprinsul Patriarhiei
Române, de un Director, licenţiat sau doctor în teologie”;
- are ca director desemnat pe domnul Anatolie Tclembici, licenţiat al Facultăţii de Teologie
Ortodoxă a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din laşi, doctorand al Facultăţii de Teologie
Ortodoxă a Universităţii din Sibiu;
I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, arată că s-au făcut referiri doar la programul
de “Educaţie pentru sănătate în şcoala românească ” dar că este necesar să adăugăm şi rolul
profesorului de Religie în acest program. Din tot acest program lipseşte termenul iubire, cu
conotaţiile lui profund creştine şi morale, ori tocmai acest aspect trebuie evidenţiat de aceştia.
Profesorii de religie să discearnă între bine şi rău. Să antrenăm la această activitate şi laicatul
(medici, sociologi, etc.) şi să se întocmească un material care să trateze problemele prin prisma
moralei creştine, în raport cu tentaţiile şi provocările sociale. La acest punct de vedere subscriu
I.P.S. Mitropolit Serafim şi I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu.
P.S. Episcop Casian al Dunărei de Jos, menţionează că deja s-a făcut o intervenţie la Parlament în
legătură cu proiectul de lege privind prostituţia şi dă citire adresei 1292/13.03.2002, iar
î.P.S.Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei solicită să se reia această adresă care să fie
transmisă în parohii şi republicată în m ass-med ia.
Concluzionând, Prea Fericitul Părinte Patriarh menţionează că toate aspectele aduse în dezbatere
trebuie privite cu îngrijorare, iar cele care contrazic sau ignoră morala creştină şi sănătatea
spirituală să fie avute în vedere cu precădere. De aceea Scrisoarea anterioară a Sfântului Sinod în
problema pericolului legalizării prostituţiei trebuie să fie reactualizată şi republicată printr-o
hotărâre a Sfântului Sinod. În urma discuţiilor din plen şi la propunerea Comisiei învăţământului
pentru pregătirea personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
1. Să se intervină la Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului solicitându-se
următoarele:
- temele din Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească ” să nu fie
tratate de către propunători doar în aspectul medical, ci să fie avut în vedere şi cel moral,
recomandând abstinenţă, castitate înainte de căsătorie şi fidelitate conjugală, nu prezentând doar
metode şi mijloace anticoncepţionale şi de protejare în relaţiile intime;
- să se acorde o atenţie deosebită protecţiei şi respectării drepturilor minorilor, încât aceştia
să nu fie expuşi unor pericole de sănătate fizică, sau traume sufleteşti;
2. Asociaţiile creştine laice, părinţii copiilor, mass-media, profesorii de religie, precum şi alţi
factori de educaţie vor conlucra, cu toată responsabilitatea pentru îndrumarea şi ajutorarea tinerei
generaţii, astfel încât aceasta să poată discerne între bine şi rău, prevenindu-se astfel degradarea
fizică şi morală;
3. Pentru preîntâmpinarea situaţiilor de acest gen, Patriarhia Română, prin Sectorul
învăţământ, va lua atitudine faţă de modul cum mass-media înţelege să implementeze aspectele
de educaţie în rândul tineretului, îndepărtându-se de la ideea de bază, semnalându-le şi CNA; se
va insista ca să se pună accent şi pe educaţia moral-religioasă, nu numai pe cea medicală sau
sexuală, care incită tinerii la o viaţă dezordonată ce-i expune unor accidente de sănătate.
4. Scrisoarea Deschisă nr. 1292/2003, adresată de Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, în
numele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,
Vicar Patriarhal şi Diac. Nicu Oclavian, consilier patriarhal la Sectorul Învăţământ, iar din partea
Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului: Pr. Nicolac lordăchescu, inspector general şi
Doamna Prof. Mihaela Panoschi, inspector de specialitate la Serviciul Naţional de Evaluare şi
Examinare.
La deschiderea oficială a participat Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, care în
cuvântul său a vorbit despre problemele actuale cu care se confruntă învăţământul românesc în
general şi cel teologic în special, despre vocaţia şi misiunea deosebită pe care o au slujitorii
Bisericii în societatea frământată de problemele tranziţiei şi de integrarea în structurile Uniunii
Europene. Cuvântarea Prea Fericirii Sale se anexează prezentului.
Ordinea de zi, a cuprins: 1. Prezentarea planurilor de învăţământ pentru seminariile şi
liceele teologice în condiţiile generalizării învăţămătului obligatoriu de zece clase (aprobat de
Sfântul Sinod temei nr. 2067/2003); 2. Programele şcolare adaptate noului plan de învăţământ; 3.
Organizarea şi a altor profiluri şi specializări la seminariile şi liceele teologice; 4. Examenul de
admitere în seminariile şi liceele teologice; 5. Problemele cu care se confruntă învăţământul
teologic liceal; 6. Organizarea olimpiadei în anul şcolar 2003-2004; 7. Problema formării
profesorilor de religie; 8. Discuţii legate de învăţământul confesional. În continuare, referatul
redă, în continuarea şi amănunţit dezbaterile din plenul Consfătuirii pe probleme ale
învăţământului teologic. După prezentarea referatului, luând cuvântul pe marginea problemelor
prezentate. Î.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei a evidenţiat următoarele aspecte:
Schimbarea Planului de învăţământ în Seminarii a fost determinată de generalizarea
învăţământului de 10 clase, situaţie în care clasele a IX-a şi a X-a devin ultimele clase ale şcolii
generale şi în aceleaşi timp, primele două clase de Seminar, astfel că faţă de diminuarea
conţinutului teologic prin actualul Plan de învăţământ care reducea Seminarul la 4 ani să se
menţină structura actuală de 5 ani; încă nu se recunoaşte ca post didactic postul de duhovnic, or
pentru Seminarii practica liturgică şi viaţa duhovnicească sunt esenţiale, mai ales că activitatea
duhovnicului se desfăşoară în special sâmbăta şi duminica. în cadrul unui program liturgic, care
contribuie la formarea unor priceperi de activitate cul- tică şi trăire religioasă..
în legătură cu aspectele prezentate în referat şi cu opiniile exprimate de Î.P.S. Mitropolit Daniel al
Moldovei şi Bucuvinei au mai luat cuvântul: Î.P.S. Pinten al , Sucevei şi Rădăuţilor, PS.Epifanie
al Buzăului şi I.PS. Nifon al Târgoviştei. În urma analizării aspectelor prezentate şi a discuţiilor
care au avut loc, ia propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea personalului bisericesc,
Sfântul Sinod hotărăşte:
• Menţinerea structurii şi duratei Seminariifor Teologice pe 5 ani de studiu, aşa cum
prevede şi Legea învăţământului pentru şcolile vocaţionale, urmând să se intervină la
Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului pentru aprobare;
• La clasele XI şi XIII procentul orelor la disciplinele de specialitate să crească de la 50 %
la 75%, intervenindu-se la Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului în acest sens;
- are ca scop “pregătirea personalului de cult şi bisericesc pentru necesităţile Mitropoliei
Basarabiei şi ale părţilor ei componente, din Republica Moldova şi de peste hotarele acesteia”
(Art. 8 din Statutul de organizare şi funcţionare); are ca hram “Duminica Tuturor Sfinţilor
Români” (Art. 11 din Statutul de organizare şi funcţionare);
- desfăşoară Procesul de instruire “conform planului de studii pentru Seminariile Teologice
din cuprinsul Patriarhiei Române în două forme: staţionar (secţia de zi) şi iară frecvenţă. Durata
studiilor în Seminar este de 4 ani” (Art.26 din Statutul de organizare şi funcţionare);
- primeşte la studii “absolvenţi ai învăţământului obligatoriu gimnazial din Republica
Moldova sau ai învăţământului de aceeaşi treaptă de peste hotare cu vârste între 16 şi 30 ani şi
care au reuşit la examenele de admitere” (Art. 32 din Statutul de organizare şi funcţionare).
în adresa Mitropoliei Basarabiei se mai arată că imediat după finalizarea formalităţilor necesare
bunei funcţionări a Seminarului se intenţionează organizarea Procesului de învăţământ, încă din
anul şcolar 2003-2004, demers în care se doreşte a fi “sprijiniţi părinteşte de Biserica Mamă
Ortodoxă Română şi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării de la Bucureşti”.
în cadrul discuţiilor în plen au luat cuvântul I.PS. Mitropolit Daniel al Moldova şi Bucovinei, PS.
Episcop Casiari al Dunării de Jos şi I.P.S. Mitropolit Petru al Basarabiei care au apreciat ca bine-
venită înfiinţarea Seminarului căruia trebuie să i se acorde atenţie deosebită prin diferite forme de
întra-jutorare şi încurajare.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctisl apreciază în mod deosebit reînfiinţarea acestei
şcoli cândva de tradiţie şi, exprimându-şi speranţa că va deveni un Centru de Cultură Ortodoxă de
prestigiu, subliniază că este nevoie să fie ajutat atât de la Patriarhie, cât şi de Centrele Eparhiale,
ca o obligaţie morală, urmând ca Sectorul de învăţământ să se preocupe în mod deosebit, de a
pune la dispoziţie toată documentaţia şcolară.
În urma discuţiilor care au avut loc şi la propunerea Comisiei învăţământului pentru
pregătirea personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
• Să ia act cu aprobare de reînfiinţarea Seminarului Teologic Ortodox din Chişinău cu titulatura
“Mitropolit Gurie Groşii";
■ Să aprobe transmiterea către Seminarul Teologic Ortodox Mitropolit Gurie Grosu a Planurilor
de învăţământ şi a Programelor Analitice utilizate în învăţământul teologic preuniversitar din ţară,
precum şi a unor materiale didactice, încât să beneficieze de toate facilităţile organizatorice şi să
fie sprijinit şi încurajat atât de Patriarhie cât şi de Centrele Eparhiale.
Temei nr. 4040/2003 - Informare a Sectorului învăţământ, cu privire la Consfătuirea
anuală cu Directorii Seminariilor Teologice, organizată în data de 2 octombrie 2003, la Palatul
Patriarhal.
Cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctisl, în ziua de 2 octombrie 2003,
la Palatul Patriarhiei, a fost convocată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Consfătuirea anuală cu Directorii Seminariilor Teologice, la lucrări participând din partea
Patriarhiei: P.S. Ciprian Câmpineanul, Episcop-
Formare duhovnicească: Pr. Prof. Teşu Cristinel, Facultatea de Teologie laşi; Pr. Prof. Morgovan
loan, Seminarul Teologic Beiuş, Bihor; Pr. Prof. Dafina Gheorghe, Seminarul Teologic Craiova;
Pr. Prof. Ifrim Cătălin, Seminarul Teologic Dorohoi; Pr. Prof. Florin Botezatu, Seminarul
Teologic, Alba Patrimoniu cultural “Studiul formelor şi desenul ; Studiul culorilor în pictura de
icoană ; Istoria artelor-Artă eclezială”: Pr. Prof. Dragoş Bahrim, Seminarul Ieologic, Iaşi -
responsabil.
Temei nr. 4186/2003 - Informare a Sectorului învăţământ cu privire la Consfătuirea anuală cu
Inspectorii de Religie, din data de 10 septembrie 2003, de la Palatul Patriarhal
Cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, în data de 10 septembrie
2003, la Palatul Patriarhiei, a fost convocată de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului
consfătuirea cu Inspectorii de specialitatea Religie de la Inspectoratele şcolare Judeţene. La
lucrările Consfătuirii au participat: din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi a
Patriarhiei Române au participat: Pr. Nicolae lordăchescu inspector general în Ministerul
Educaţiei, Prof. Mihaela Panoschi, inspector de specialitate, Serviciul Naţional de Evaluare şi
Examinare, Prof.Irina Horga cercetător ştiinţific, Institutului Naţional de Ştiinţe ale Educaţiei,
Diac. Nicu Octavian, consilier patriarhal la Sectorul învăţământ.
Deschiderea lucrărilor s-a făcut în prezenţa P.S.Vincenţiu Ploieşteanu, Episcop Vicar-
Patriarhal, care a adresat un cuvânt celor de faţă, exprimând bucuria prezenţei acestora la Palatul
Patriarhiei şi subliniind importanţa Consfătuirii pentru predarea religiei în învăţământul
românesc, evidenţiind aspectele de ordin didactic, formativ şi duhovnicesc pe care trebuie să le
aibă în vedere inspectorii şi profesorii de Religie şi în final, cerând participanţilor să evidenţieze
problemele pozitive şi negative care sunt în teritoriu, precum şi propuneri concrete pentru
soluţionarea celor semnalate negativ. Pe ordinea de zi a acestei Consfătuiri s-au aflat următoarele:
1. Observaţii pe marginea Regulamentului Seminariilor Teologice, adaptat noii structuri a
învăţământului de stat, aprobat de Sfântul Sinod prin hotărârea nr 262/2003; 2. Planurile de
învăţământ pentru Seminariile Teologice profilul Teologic şi Patrimoniu Cultural structurarea lor
având în vedere generalizarea învăţământul românesc obligatoriu de zece clase, aprobat de
Sfântul Sinod prin hotărârea nr 2067/2003) ; 3. Programele şcola-re la disciplinele teologice
pentru seminarii şi elaborarea lor în funcţie de noul Plan de învăţământ; 4. Observaţie privitoare
la Programele Şcolare de Religie pentru clasele I-XII- discuţii pe marginea lor, în mod special
Programa şcolară pentru clasa a IX-a; 5. Problema editării şi tipăririi manualelor de Religie
(pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal); 6. Programa pentru examenul de titularizare şi
grade didactice pentru anul şcolar 2003-2004; 7. Programa pentru examenul de Bacalaureat
2004:'aspecte de evaluare şi examinare precum şi alte probleme curente din anul şcolar 2002-
2003; 8. Obligaţiile profesionale şi morale ale profesorilor de Religie; 9. Ordinul Ministerului
Educaţiei nr. 3638/ 2001 referitor la Statutul orei de Religie în învăţământul preuni- versitar de
stat.
■ Problemele privind învăţământul teologic preuniversitar să fie analizate în prealabil cu
unii directori de Seminar, care ar putea fi invitaţi la discuţiile din cadrul Comisiei de învăţământ;
■ înfiinţarea pe lângă Seminariile Teologice şi a unor clase cu alt profil decât cel teologic şi
să se intervină la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tinerelului pentru sancţionare;
• Să se respecte prevederea Regulamentului Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului,
privind media de promovare la toate disciplinele -5, iar la purtare -7;
■ încadrarea ca preot slujitor la Paraclisul şcolii, a unui duhovnic, salarizarea acestuia
urmând să se facă de către Centrul Eparhial, întrucât în Planul de învăţământ nu mai există
numărul de ore suficient pentru o catedră;
• La Olimpiada de Religie Comisia să fie alcătuită conform reglementărilor . Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului privind acest concurs;
• Programele Analitice la disciplinele teologice să fie alcătuite conform Pla-nurilor Cadru
de învăţământ adaptate pe 5 ani;
• Manualele ce se vor elabora pentru fiecare disciplină teologică să fie alcătuite pe ani de
studiu, de către profesori de facultate sau de seminar;
■ Metodologia de desfăşurare a olimpiadei de religie în anul şcolar 2003/2004 propuse de
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
• Să se facă intervenţie la MECT, pentru recunoaşterea statutului profesional al
absolvenţilor Seminariilor teologice liceale ortodoxe, în sensul ca să poată preda religia la nivel şi
drepturi de învăţător;
■ Preoţii care predau religia să participe la toate activităţile de formare continue organizate
de Inspectoratele şcolare;
■ Orele de religie să nu fie distribuite, în completarea de catedre la profesorii care nu au
pregătire teologică, acţiune care să fie supravegheatei de inspectorii de religie şi Centrele
Eparhiale;
■ Să se combată acţiunile mass-mediei de denigrare a valorilor creştine, morale şi a
atitudinilor antieclesiale, prin monitorizarea acestor fenomene de către organismele din
subordinea Sfântului Sinod, presa bisericească şi printr-o mai bună colaborare dintre profesorii de
Religie diriginţii şi preoţii din parohii.
• Pentru alcătuirea Programelor şcolare la disciplinele teologice la clasele a IX" şi a X", să
se constituie următoarele comisii:
Studiul Vechiului Testament şi Studiul Noului Testament: Pr. Prof. Vizitiu Mihai, Facultatea de
Teologic Iaşi; Pr. Prof. Miiea Mihai, Seminarul Teologic Buzău; Pr. Prof. Stan Mihai, Seminarul
Teologic Târgovişte; Pr. Prof. Mihai Adrian, Seminarul Teologic Galaţi; Pr. Prof. Iliescu,
Seminarul Teologic Vâlcea; Pr. Prof. Belcineanu Vintilă, Seminarul Teologic Craiova; Pr. Prof.
Bârliba loan. Seminarul Teologic Roman.
Muzică bisericească : Diac. Prof. Nicolae Topârcean, Seminarul Teologic Alba. Pr. Prof. Bucescu
Florin, Facultatea de Teologie Iaşi; Pr. Prof. Ionaşcu Stelian, Seminarul Teologic Bucureşti; Pr.
Prof. Bălaşa Paulian, Seminarul Teologic Craiova; Pr. Prof. Drăghici Gheorghe, Seminarul
Teologic Târgovişte; Petru Stanciu, Seminarul Teologic Cluj; Pr. Prof. Eugen loan Drăgoi,
Seminarul Teologic Galaţi.
Să se intervină la Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului pentru aprobarea
regulamentului; să se aibă în vedere tematica şi metodologia propusă de participanţi pentru
olimpiada din anul şcolar 2003-2004; să se intervină la Ministerul Educaţiei Cercetării şi
Tineretului pentru ca absolvenţii Seminariilor Teologice Liceale Ortodoxe, să fie abilitaţi în
predarea religiei la clasele I-IV în baza modulului psiho-pedagogic pe care l-au promovat; preoţii
care predau Religia să participe la toate activităţile de form-re continuă, organizate de
Inspectoratele şcolare; orele de Religie să nu mai fie distribuite la profesorii care nu au pregătire
teologică; să se combată acţiunile mass-mediei de denigrare a valorilor creştine, morale şi a
atitudinilor antieclesiale prin: monitorizarea acestor fenomene de către organismele din sub-
ordinea Sfântului Sinod, presa bisericească şi o mai bună colaborare dintre pro-fesorii de Religie,
diriginta şi preoţii din parohii; revizuirea tematicilor pentru acordarea gradelor didactice.
In urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
• Să ia act de lucrările consfătuirii de la Botoşani;
■ Se anexează conţinutul prezentului temei cu temeiul nr.4040/2003 asupra căruia Sfântul Sinod
s-a pronunţat în această şedinţă de lucru, hotărârile acestuia vizând ambele temeiuri.
Temei nr. 3726/2003 - Referat privind stabilirea tematicii Conferinţelor preoţeşti semestriale din
anul 2004 şi unele recomandări pentru tematica Conferinţelor preoţeşti administrative.
Urmare hotărârii Sfântului Sinod nr. 4958/2001, Patriarhia Română a încheiat cu Organizaţia
Internaţională pentru Migraţie (OIM), în anul 2002, un protocol de colaborare pentru combaterea
traficului de persoane, document reînnoit în data 17 ianuarie 2003.
 Potrivit prevederilor acestui protocol, preoţii din Patriarhia Română vor desfăşură, în
parohiile lor, activităţi de prevenire şi combatere a traficului de persoane. Pentru o mai bună
edificare a clerului, s-a prevăzut în capitolul "Direcţii de colaborare ", alin. 6 (pag.2),
introducerea în tematica pentru conferinţele preoţeşti din eparhii a unei teme cu privire la
prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane. În acest sens, în perioada martie-septembrie
2003, Patriarhia Română în colaborare eu OIM şi Centrele Eparhiale, a organizat o serie de
seminalii unde au fost prezentate modalităţi de prevenire şi combatere a fenomenului traficului de
persoane. De asemenea, prin intermediul protopopiatelor, s-au distribuit preoţilor, materiale
informative cuprinzând un îndrumar pastoral privitor la modalităţi de prevenire şi combatere a
traficului de persoane, precum şi o broşură şi un pliant referitoare la acelaşi subiect.
Pentru continuarea acestui tip de activităţi se impune introducerea în tematica pentru
conferinţele preoţeşti, în anul 2004, a temei “Biserica Ortodoxă” Referatul prezintă, în continuare
aspecte din intervenţiile participanţilor la Consfătuire şi unele soluţii propuse pentru
îmbunătăţirea activităţii de predare a Religiei.
După prezentarea referatului, luând cuvântul, Î.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi
Bucovinei apreciază discuţiile care s-au purtat şi propunerile ce s-au formulat în cadrul
consfătuirii cu Inspectorii şi recomandă o mai largă conlucrare cu specialişti din domeniul
teologiei prin unele întâlniri ale profesorilor de Facultate sau decani cu protopopii, profesorii şi
directorii de seminal ii nu numai pe probleme de învăţământ ci şi dc activitate misionară în
general. Se impune de asemenea ca în cadrul Facultăţii să nu să se reia problemele din Seminar ci
să se aprofundeze şi consolideze acestea.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Preşedinte subliniază rolul pe care Seminariile Teologice
trebuie să-l aibă şi pe viitor în viaţa Bisericii deoarece s-a demonstrat că instrucţia şi educaţia
primita în Seminal ii, au fost temeinice, aici existând un program riguros didactic de practică
liturgică şi formare duhovnicească. Ca urmare a discuţiilor care au avut loc şi la propunerea
Comisiei învăţământului pentru pre-gătirea personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
• Tematica pentru examenul de titularizare în învăţământul preuniversitar la disciplina Religie
Ortodoxă care s-a şi întocmit conform anexei;
■ Desfăşurarea olimpiadei la Religie în anul 2003-2004 la Botoşani;
■ Acordarea de distincţii bisericeşti la nivel de Eparhie şi Patriarhie, profesorilor ce se
disting în activitate şi realizări deosebite;
■ Organizarea periodică a unor întruniri şi cursuri de perfecţionare a cadrelor didactice care
predau Religia, prin conlucrarea Inspectoratelor Şcolare cu Centrele Eparhiale;
■ Atenţionarea profesorilor de Religie asupra fenomenului de prozelitism religios şi
prevenirea acestuia la nivelul şcolii în colaborare cu factorii de decizie din şcoală, de la
Inspectoratele Şcolare şi Centrele ■ Eparhiale.
Temei nr. 4649/2003 - Informare a Sectorului învăţământ, cu privire la adresa
Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei nr. 9475/2003 în legătură cu rezultatele consfătuirii
Conducerii Facultăţii de Teologie Ortodoxă “Dumitru Stă- niloae” din Iaşi, a directorilor
Seminariilor Teologice Liceale şi a inspectorilor de Religie din cuprinsul Arhiepiscopiei Iaşilor
(5-6 noiembrie 2003).
La Sectorului învăţământ al Patriarhiei Române, s-a primit adresa Mitropoliei Moldovei şi
Bucovinei, nr. 9475/2003 cu privire la rezultatele consfătuirii Conducerii Facultăţii de Teologie
Ortodoxă “Dumitru Stăniloae” din Iaşi, a directorilor Seminariilor Teologice Liceale şi a
inspectorilor de Religie din cuprinsul Arhiepiscopiei laşilor (5-6 noiembrie 2003).
în cuprinsul adresei se consemnează propunerile făcute de participanţii la această consfătuire şi
anume: proiectul Planului de învăţământ Cadru pentru Seminariile Teologice şi pentru
specializarea Teologie şi Patrimoniu; Programele analitice să fie alcătuite conform acestui plan;
manualelor la disciplinele teologice să se alcătuiască pe ani de studii; în cadrul Seminariilor
Teologice Liceale Ortodoxe să se menţină doar cele două specializări existente; media la examen.
Dr. Emilian Popescu. să întocmească două referate de specialitate privind necesitatea
acestui manual pentru Seminariile teologice care să cuprindă şi avizul pentru tipărire. Referatele
celor doi profesori au fost înaintate Sectorului de învăţământ şi înregistrate sub nr. 4482/2003 şi
în cuprinsul lor se fac observaţii pertinente de care va trebui să se ţină seama la revizuirea şi
pregătirea manualului respectiv pentru tipar.
În urma analizei şi a discuţiilor în plenul Sfântului Sinod, la propunerea Comisiei
învăţământului pentru pregătirea personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
• Cele două referate vor fi trimise autorilor spre a proceda la revizuirea manualului, conform
observaţiilor făcute.
 COMISIA RELAŢIILOR EXTERNE BISERICEŞTI
În continuare, la invitarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, I.P.S. Arhiepiscop
Nifoii al Tărgoviştei, raportorul Comisiei pentru Relaţii Externe Bisericeşti, dă citire referatelor
Comisiei asupra problemelor date în examinare, după cum urmează:
Teniei nr. 2204/2003 - Referat în legătură cu vizita Prea Fericitului Petros VII, Papă şi Patriarh al
Alexandriei şi a toată Africa în Biserica şi ţara noastră (5-11 septembrie 2003).
La sosirea de pe aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni, în ziua de 5 septembrie 2003,
Prea Fericitul Părinte Petros VII, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi a toată Africa şi delegaţia
însoţitoare au fost întâmpinaţi de către Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist şi alţi membri ai
Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Primirea oficială a avut loc în Catedrala Patriarhală, Prea Fericitul Petros VII şi Prea
Fericitul Părinte Patriarh Teoctist fiind întâmpinaţi cu Sfânta Cruce şi Sfânta Evanghelie de către
P.S. Episcop Sebastian Ufoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de
slujitorii Catedralei patriarhale, în prezenţa a numeroşi preoţi şi credincioşi din Capitală.
în aceeaşi zi, de la orele 18,00, la Palatul Cotroceni, a avut loc, întrevederea celor doi
întâistătători şi a delegaţiilor însoţitoare cu Dl. Ion Iliescu, Preşedintele României. Cu această
ocazie. Preşedintele României i-a conferit Prea Fericitului Părinte Patriarh Petros VII decoraţia
“Steaua României în grad de mare Cruce’'. Sâmbătă, 6 septembrie, în cursul dimineţii, în
Bucureşti, înalţii oaspeţi au vizitat mănăstirea Antim, biserica şi cimitirul Eroilor Revoluţiei,
unde s-a oficiat o slujbă de pomenire a eroilor tineri, biserica parohiei Şerban Vodă, biserica
Kretzufescu şi Magazinul de obiecte bisericicşti şi Centrul de servicii al Patriarhiei Române.
În după-amiaza zi lei de sâmbătă, 6 septembrie, cei doi întâistătători şi delegaţiile
însoţitoare s-au deplasat pe calea aerului, cu un avion special, la Tg. Mureş. Pe aeroportul din
Tg.Mureş, cei doi Patriarhi au fost întâmpinaţi de către Î.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba I ui iei
şi alţi ierarhi din Transilvania, numeroşi preoţi şi credincioşi. Au fost prezenţi reprezentanţi ai
autorităţilor centrale şi locale. La Catedrala ortodoxă din Tg. Mureş, Prea Fericitul Părinte
Patriarh Teoctist şi Prea Fericitul Părinte Patriarh Petros VII au fost întâmpinaţi de numeroşi
preoţi,
Româna şi lupta împotriva traficului de persoane”, cu următoarele puncte: Modalităţi
practice şi mijloace de prevenire şi combatere a traficului de persoane în parohiile ortodoxe
române; Preotul ortodox şi modalităţile de prevenire a tinerilor creştini de pericolul traficului de
persoane; Modalităţi practice de implicare a preotului ortodox în reintegrarea victimelor traficului
de persoane în comunitate; Rolul Bisericii şi al şcolii în prevenirea şi combaterea traficului de
persoane. Modalităţile colaborare; Colaborarea între preotul ortodox şi autorităţile locale în
prevenirea şi combaterea traficului de persoane. Luând act că, tot în această şedinţă de lucru, pe
baza referatului Cancelariei Sfântului Sinod, prin hotărârea nr. 4287/2003, Sfântul Sinod a
aprobat ca în cursul anului 2004, proclamat ANUL COMEMORATIV ŞTEFAN CEL MARE ŞI
SFÂNT, CU prilejul a 500 de ani de la săvârşirea din viaţă a domnitorului, în cadrul
Conferinţelor preoţeşti semestriale din anul 2004 să se consemneze acest moment omagial printr-
o conferinţă;
Ţinând seama că pentru Conferinţele preoţeşti semestriale este necesar să se menţină în
vigoare cadrul organizatoric şi modalitatea de desfăşurare a acestora, aşa cum au fost stabilite
prin hotărârile sinodale nr. 7050/1996 şi nr. 7236/1998;
In temeiul prevederilor art. 138 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe
Române, ale art.40 din Regulamentul Organelor Centrale din Patriarhia Română şi la propunerea
Comisiei învăţământului pentru pregătirea personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
• La prima Conferinţă preoţească semestrială din primăvara anului 2004,
clerul Bisericii Ortodoxe Române va trata tema: “ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT ÎN
CONŞTIINŢA BISERICII ŞI A NEAMULUI NOSTRU”.
• La cea de a doua Conferinţă preoţească semestrială din toamna anului 2003, se recomandă
tratarea subiectului: “DISCIPLINA CLERULUI DE MIR ŞI MONAHAL. PROBLEME
PASTORALE, SOCIALE, POLITICE ŞI FINANCIARE”, sau un alt subiect potrivit cerinţelor
misionare, şi pastorale ale eparhiilor.
■ In cadrul Conferinţelor administrative preoţeşti, pe lângă subiectele de interes local, se va trata
şi subiectul: “BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI LUPTA ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE
PERSOANE”, cu următoarele subpuncte: 1. Modalităţi practice şi mijloace de prevenire şi
combatere a traficului de persoane în parohiile ortodoxe române; 2. Preotul ortodox şi
modalităţile de prevenire a tinerilor creştini de pericolul traficului de persoane; 3. Modalităţi
practice de implicare a preotului ortodox în reintegrarea victimelor traficului de persoane în
comunitate; 4. Rolul Bisericii şi al şcolii în prevenirea şi combaterea traficului de persoane.
Modalităţi de colaborare şi 5. Colaborarea între preotul ortodox şi autorităţile locale în prevenirea
şi combaterea traficului de persoane.
Temei nr. 4482/2003 - Referatul Sectorului învăţământ în legătură cu modul de aducere la
îndeplinire a hotărârii Sfanţului Sinod nr. 2534/2003, privitor la Proiectul manualului de
Patrologie pentru Seminariile Telogice alcătuit de Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu şi Pr.
Conf. Univ. Dr. Nicu Dumitraşcu.
În hotărârea Sfântului Sinod nr. 2534/2003 se prevedea ca în vederea publicării
Manualului în discuţie, Pr. Prof. Univ. Dr. AÎexe Ştefan şi Dl. Prof. Univ.
făcut un scurt popas la Centrul eparhial al Episcopiei Maramureşului şi Sătmaru- lui. In
continuare, cei doi Patriarhi s-au îndreptat spre noua Catedrală aflată în construcţie în centrul
municipiului Baia Mare, unde au târnosit biserica de la demisolul acesteia cu hramul Sfânta
Treime. Domnul Cristian Angliei, Primarul municipiului Baia Mare, a dăruit înalţilor oaspeţi
Cheia oraşului în semn de preţuire. Sfinţirea a fost urmată de Sfânta Liturghie, oficiată de cei doi
patriarhi, pe podiumul special amenajat, înconjuraţi de un numeros sobor de ierarhi, preoţi şi
diaconi.
În cadrul Sfintei Liturghii a avut loc proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh
Iosif Mărturisitorul din Maramureş, trecut în rândul Sfinţilor de Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române în anul 1992. Cuvântul de învăţătură la sărbătoarea zilei a fost rostit de către
P.S. Episcop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, care a împlinit în acea zi binecuvântată de
Dumnezeu 30 de ani de slujire arhierească. Prea Fericitul Părinte Petros VII şi Prea Fericitul
Părinte Patriarh Teoctist au rostit cuvinte de învăţătură şi binecuvântare. După Sfânta Liturghie,
Dl.Primar Cristian Angliei a acordat înalţilor oaspeţi titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului,
iar Dl.Alexandru Cosma, Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, a înmânat Prea Sfinţitului
Justinian Diploma de Excelenţă la aniversarea a 30 de ani de arhierie.
Miercuri. 10 septembrie, cei doi întâi stătători au vizitat Ţara Oaşului.
La intrarea în judeţul Satu Mare, distinşii oaspeţi au fost întâmpinaţi de Prefectul jud.Satu
Mare, DI.Gheorghc Ciocan, împreună cu primari din judeţ şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor
locale, preoţi, numeroşi credincioşi, printre care tineri şi copii îmbrăcaţi în costume populare. În
oraşul Negreşti Oaş, cei doi Patriarhi au fost întâmpinaţi în faţa Catedralei Ortodoxe de Dl.
Primar Gheorghe Ghiriti şi de mii de credincioşi. Primarul a urat oaspeţilor un bun venit şi Ic-a
dăruit Cheia oraşului. De pe treptele catedralei, în jurul căreia se aflau mii de credincioşi, Prea
Fericitul Părinte Patriarh Teoctist şi Prea Fericitul Părinte Patriarh Petros VII au rostit bogate
cuvinte de învăţătură şi binecuvântare pentru locuitorii din Negreşti-Oaş şi localităţile învecinate.
În continuare, trecând peste apa Hcrei, cei doi Patriarhi au vizitat noua Mănăstire Peri din
Săpânţa Maramureşului. Itinerarul vizitei celor doi înalţi oaspeţi a continuat la Catedrala din
Municipiul Sighetul Marmaţiei, sfinţită în anul 1998 de către Prea Fericitul Părinte Patriarh
Teoctist. în faţa catedralei, cei doi întâistătători au fost întâmpinaţi de Doamna Primar Eugenia
Gorgea şi de alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale, de P.C.Protopop Vasiîe Pop, preoţi şi mii de
credincioşi, printre care se puteau vedea mulţi tineri şi copii. De pe treptele catedralei cei doi
întâistătători au rostit cuvinte de învăţătură şi binecuvântare. A urmat vizita la Memorialul din
Sighet unde, după cum Prea Fericitul Părinte Teoctist spunea în cuvântul său la târnosirea
catedralei din oraş! acest 'doc trist. închisoarea din Sighet, unde mulţi sfinţi şi-au topit trupurile,
mulţi bărbaţi şi întreaga foare a culturii, a ştiinţei noastre româneşti”. Cei doi Patriarhi au fost
întâmpinaţi de D-l Prof. Mihai Bârlea, directorul Memorialului, care a făcut o scurtă prezentare a
acestui aşezământ. A fost oficiată o slujbă de pomenire a,celor trecuţi la cele veşnice în temniţele
comuniste.
Au mai fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale şi ai celorlalte culte din
Tg. Mureş. Dl. Dorin Florea, Primarul oraşului Tg. Mureş, a urat celor doi Patriarhi bun venit şi
le-a înmânat însemnele oraşului.
In catedrală a fost oficiată slujba Te Deum-ului la sfârşitul căreia I.P.S.Andrei al Alba
Iuliei a rostit cuvântul de bun venit. Cei doi Intâistătători au adresat, cu această ocazie, cuvinte de
învăţătură şi binecuvântare. De la Catedrala din Tg.Mureş, distinşii oaspeţi s-au îndreptat spre
Mănăstirea Recea, unde au fost întâmpinaţi de maica stareţă Cristina Chichernea, Părintele
Arhim.Ioan Iovan, duhovnicul Mănăstirii şi câteva mii de credincioşi.
Duminică, 7 septembrie, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist şi Prea Fericitul Părinte
Patriarh Petros VII, înconjuraţi de un impresionant sobor de ierarhi şi preoţi au oficiat, în
prezenţa a peste 15.000 de credincioşi, slujba de sfinţire a noii biserici cu hramul '‘Naşterea
Maicii Domnului”. A urmat Sfânta Liturghie săvârşită pe un podium în faţa bisericii în timpul
căreia cei doi Intâistătători au adresai cuvinte de învăţătură şi binecuvântare. De la Mănăstirea
Recea, cei doi Patriarhi s-au îndreptat spre Ţara Maramureşului, vatră a românismului şi leagăn al
descălecătorilor de ţară.
Primul popas l-au făcut la mănăstirea Bârsana, unde au fost întâmpinaţi de chiriarhul
locului, P.S. Episcop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, de Maica Stavroforă Filofteia
Olteanu cu so-borul mănăstirii şi câteva mii de credincioşi, între care numeroşi copii şi tineri, în
majoritate îmbrăcaţi în costume populare. Cuvântul de întâmpinare a fost rostit de P.S. Episcop
Justinian al Maramureşului şi Sătmarului. cei doi Intâistătători adresând cuvinte de învăţătură şi
binecuvântare.
Luni, 8 septembrie, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, cei doi întâistă- tători au
participat la sărbătoarea hramului parohiei Rozavlea. Primarul comunei. Dl. Gheorghe Vişovan, a
înmânat oaspeţilor Cheia comunei. Cei doi Patriarhi, înconjuraţi de un impresionant sobor de
ierarhi şi preoţi, au oficiat Sfânta Liturghie pe altarul de vară al bisericii din localitate, sfinţită în
urmă cu peste trei decenii de vrednicul de pomenire Patriarh Justinian Marina. La sfârşitul Sfintei
Liturghii, P.S.Episcop Justinian al Maramureşului şi cei doi Intâistă- tători au rostit cuvinte de
învăţătură. D-l Primar Gheorghe Vişovan a acordat celor doi Intâistătători titlul de Cetăţean de
onoare al comunei, iar P.S. Episcop Justinian i-a fost înmânată Dipioma de Excelenţă, cu ocazia
împlinirii a 30 de ani de arhierie. De la Rozavlea, cele două delegaţii s-au îndreptat spre
Mănăstirea Rohia. La Mănăstirea Rohia, vatră de spiritualitate şi trăire ortodoxă din Ţara Lăpu-
şului, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist şi Prea Fericitul Petros al Alexandriei şi a toată
Africa, au fost întâmpinaţi dc obştea Mănăstirii şi numeroşi credincioşi. In cuvântul de
întâmpinare rostit de P.S. Episcop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, a fost făcută o
impresionantă prezentare a situaţiei acestei Mănăstiri în anii de cruntă dictatură ai regimului
comunist. Gei doi Patriarhi au adresat apoi cuvinte de preţuire şi binecuvântare obştii monahale şi
credincioşilor prezenţi.
In dimineaţa zilei de marţi, 9 septembrie, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist şi Prea
Fericitul Părinte Petros VII, însoţiţi de cele două delegaţii, au membrii ai Administraţiei
Patriarhale, fiind prezent din paitea Bisericii Romano-Catolice Î.P.S. loan Robu, Arhiepiscop şi
Mitropolit de Bucureşti. Din delegaţia care l-a însoţit pe Cardinalul Tettamanzi au făcut parte
Mons.Francesco Cocopalmerio, vicar arhiepiscopal, preoţii Gianfranco Botoni, responsabil
pentru ecumenism în cadrul Arhiepiscopiei şi Giuseppe Bettoni, parohul bisericii “Santa Maria
Merici”, din Milano şi Pr.Traian Valdman, paroh al bisericii româneşti de la Milano, şi vicar al
Vicariatului pentru Italia, al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală şi
Meridională. Întâlnirea oficială a Eminenţei Sale, Cardinal Dionigi Tettamanzi, Arhiepiscop de
Milano, cu Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a avut loc
imediat după sosire în holul central al Reşedinţei Patriarhale. La întâlnire au participat
Î.P.S.Arhiepiscop Nifon, al Târgoviştei, PP.SS. Vincenţiu Ploieşteanu, Ambrozie Sinaitul,
Ciprian Câmpineanul, Epis- topi-Vicari Patriarhali, Sebastian Ilfoveanul şi Varsanufie
Prahoveanul, Episcopi-Vi- cari ai Arhiepiscopiei Bucureştilor, consilieri patriarhali şi
arhiepiscopali. Decanul Facultăţii de Teologie, alţi responsabili şi ostenitori, invitaţi. A fost
prezent, ca şi la aeroport, din partea Bisericii Romano-Catolice Î.P.S. loan Robu, Arhiepiscop şi
Mitropolit de Bucureşti.
După îmbrăţişarea frăţească, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a adresat oaspetelui
un emoţionant cuvânt de întâmpinare, evocând întâlnirea de la Milano şi sprijinul pc care
Eminenţa Sa îl acordă constant parohiilor ortodoxe române care iau fiinţă în cuprinsul vechii
Arhiepiscopii de Milano, datorită numărului sporit de credincioşi ortodocşi români care se
stabilesc sau se află temporar în Italia. Vizita, a afirmat Prea Fericitul Părinte Patriarh, constituie
“o reînnoire a legăturilor cu Biserica Italiei pentru pacea, liniştea şi colaborarea rodnică cu fraţii
de acolo”. Eminenţa Sa a răspuns mulţumind pentru invitaţia personală onorantă ce i-a fost
adresată şi a afirmat că a răspuns cu bucurie şi cu multă însufleţire la ospitalitatea oferită de
întâistătătoruI Bisericii Ortodoxe Române. A mărturisit că este impresionat de manifestările de
credinţă şi devotament a credincioşilor români aflaţi în comunităţile din Italia şi că în spiritul
iubirii creştine încurajează legăturile ecumenice în cuprinsul diocezei, Arhiepiscopia de Milano
fiind prima care a înfiinţat un Consiliu Ecumenic al Bisericilor, al cărui preşedinte în exerciţiu
face parte din delegaţia care îl însoţeşte, preotul Gianfranco Bottoni. A arătat, de asemenea, că
există multiple forme de cooperare în domeniul social sau între unităţi parohiale, care pot
contribui la strângerea relaţiilor ecumenice dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica
Romano-Catolică. La sfârşitul cuvântărilor a avut loc un schimb de daruri, cel mai important
dintre acestea fiind oferirea Sfintelor Moaşte ale Sfântului Ambrozie al Milanului pentru Schitul
Darvari, aşezământ monahal de referinţă aflat în chiar centrul Bucureştilor.
Programul Eminenţei Sale, Cardinal Dionigi Tettamanzi, a continuat cu vizite la Parohia
Apărătorii Patriei II şi la Schitul Darvari, în după-amiaza şi seara aceleiaşi zile, în cuvântările
care au marcat importanţa vizitei s-a apelat la personalitatea Sfântului Ambrozie al Milanului,
care face parte din panteonul sfinţilor comuni din Biserica creştină nedivizată şi care constituie o
punte de legătură între Biserica Ortodoxă şi cea Romano-Catolică. La Schitul Darvari, P.S.
Episcop. In continuare, cele două delegaţii au vizitat biserica comunităţii ortodoxe ucrainene din
oraş, fiind întâmpinate de părintele vicar loan Piţura şi de numeroşi credincioşi ucraineni.
Vizita în Maramureş şi Ţara Oaşului a celor doi Intâistătători s-a încheiat cu o Agapă la care au
participat reprezentanţi ai autorităţilor locale, preoţi.din Protopopiatul Sighetul Marmaţiei şi alţi
invitaţi. Prea Fericitul Părinte Teoctist a adresat tuturor un cuvânt de mulţumire şi preţuire.
In cursul după-amiezii, cei doi Intâistătători şi delegaţiile însoţitoare s-au întors pe calea aerului
de la Baia Mare la Bucureşti. In dimineaţa zilei de joi, 11 septembrie, Prea Fericitul Patriarh
Petros VII şi delegaţia însoţitoare au făcut o vizită de curtoazie la Ambasada Egiptului la
Bucureşti. Vizita înaltului oaspete în România s-a încheiat printr-un popas la Schitul Darvari din
Bucureşti. Cei doi Intâistătători de Biserici au adresat cuvinte de învăţătură şi binecuvântare
obştii mănăstirii şi au acordat interviuri pentru Televiziunea Română şi Radiodifuziunea Română.
In cursul după-amiezii, Prea Fericitul Părinte Petros VII, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi
a toată Africa şi delegaţia însoţitoare au părăsit România, pe calea aerului, cu destinaţia Cairo.
In urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti Sfântul Sinod
plenar hotărăşte:
- Ia act de vizita Prea Fericitului Petros VII, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi a toată Africa
în Biserica şi Ţara noastră (5—11 septembrie 2003);
- Se va va publica reportajul vizitei în revistele centrale bisericeşti.
Temei nr. 612/2003 - Referat privind vizita oficială în România a Eminentei Sale, Cardinal
Dionigi Tettamanzi, Arhiepiscop de Mijano (15-18 septembrie 2003).
In toamna anului 2003, între 13-14 octombrie 2002, Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române, a făcut o vizită pastorală comunităţii credincioşilor ortodocşi români
aflaţi ia Milano, în Italia, cu prilejul vizitei oficiale la Vatican şi în Italia la invitaţia Papei loan
Paul al II-lea. A fost întâmpinat cu entuziasm şi căldură la Milano nu numai de întreaga
comunitate ortodoxă românească ci şi de noul Arhiepiscop Romano-Catolic de Milano,
Cardinalul Dionigi Tettamanzi, instalat cu numai două săptămâni înainte de această vizită, la 29
septembrie 2002. Acesta a fost prilejul cu care, însufleţit de primirea entuziastă şi de ospitalitatea
urmaşului Sfântului Ambrozie al Mediolanului, Eminenţa Sa, Cardinal Dionigi Tettamanzi, Prea
Fericitul Părinte Patriarh Teoctist i-a adresat invitaţia oficială de a vizita România şi Biserica
Ortodoxă Română.
La aproape un an de la lansarea acestei invitaţii, Arhiepiscopul de Milano a răspuns, cu
cordialitate şi respect, gestului patriarhal de ospitalitate şi recunoştinţă pentru frăţeasca
întâmpinare, aflându-se în perioada 15-18 septembrie 2003, în vizită oficială în România.
Oaspetele a sosit în după-amiaza zilei de 15 septembrie 2003 pe aeroportul Bucureşti-Otopeni
fiind întâmpinat de P.S. Ambrozie Sinaitul, Episcop-Vicar Patriarhal, de Pr.Michael Tiţa,
consilier patriarhal, de Pr.Cristian Popa şi Biserica Catqlică in privinţa implicaţiilor ecleziologice
ale uniatismului, prin care să se creeze premisele discutării, într-un climat irenic, a temei
primatului papal, principalul obstacol în realizarea comuniunii dintre cele două Biserici; 3.
Biserica Ortodoxă Română consideră necesară asumarea de către Vatican a responsabilităţii ce îi
revine în ceea ce priveşte punerea în aplicare a recomandărilor practice convenite deja în cadrul
dialogului, referitor la relaţiile dintre ortodocşi şi greco-c atol ici; 4. Biserica Ortodoxă Română
îşi exprimă dorinţa de a participa cu doi sau hei reprezentanţi la sesiunile Comisiei Mixte
Internaţionale de Dialog Teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano- Catolică şi de a
oferi ospitalitate acestei comisii, atunci când este nevoie.
Ca urmare a amplelor discuţii purtate în cadrul respectivei şedinţe a Sfântului •Sinod pe
marginea Aid MemoireAui şi a intervenţiei Î.P.S.Arhiepiscop Bartolo- meu al Clujului, Vadului
şi Feleacului, care a subliniat faptul că dialogul teologic poate continua numai cu condiţia
rezolvării în prealabil a problemei uniatismului, s-a ajuns Ia concluzia ca, Ia discuţiile pe această
temă, să participe şi un reprezentant al episcopatului din Transilvania. Luând cuvântul. Prea
Fericitul Părinte Patriarh Teoctist reaminteşte contextul în care s-au desfăşurat discuţiile pe
marginea Aid MemoireAm şi subliniază importanţa găsirii celor mai potrivite mijloace de
relansare a Dialogului Ortodox-Ca- tolic. în acest sens, tematica ce urmează a fi abordată în cazul
reluării Dialogului ar putea să fie ori continuarea pe aceeaşi temă, ori abordarea unor teme noi.
J.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei apreciază necesitatea unei bune comunicări
între Bisericile Ortodoxe, care să evite eventuale neînţelegeri în ceea ce priveşte poziţja fiecărei
Biserici Ortodoxe locale asupra tematicii Dialogului. Pentru aceasta, este considerată oportună
delegarea unui ierarh din Transilvania la sesiunile viitoare de Dialog Teologic Ortodox-Catolic,
care să fie cunoscător atât al limbilor folosite în acest Dialog (greacă şi engleză), precum şi al
realităţilor interconfesionale locale.
I.PS. Arhiepiscop Bartolomeu cd Vadului, Feleacului şi Clujului opinează retoric în ce
măsură dialogul local dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Greco-Catolică poate
contribui la rezolvarea problemelor dintre ortodocşi şi catolici, cu atât mai mult cu cât partea
catolică manifestă unele rezerve faţă de o abordare realistă a situaţiei actuale.
Ca urmare, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist apreciază că propunerea Comisiei Relaţiilor
Externe Bisericeşti privind numirea celor doi reprezentanţi ai Bisericii noastre în respectiva
Comisie de Dialog este binevenită. În urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei
Relaţiilor Externe Bisericeşti Sfântul Sinod plenar a hotărât:
• Desemnează membrii delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române în Comisia Mixtă de Dicdog
Teologic Ortodox-Catolic pe PS. Pe tron iu Sălăjamd, Arhiereu Vicar al Episcopiei Oradiei,
Bihorului şi Sălajului şi pe Arhid. Conf Dr. Ioan Ică jr. de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a
Universităţii “Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca
Temei nr. 3241/2003 - Referat în legătură cu participarea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe
Române, condusă de Î.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei Ambrozie Sinaitul a prezentat un scurt
istoric al mănăstirii şi a trasat, pentru cei prezenţi, câteva repere biografice ale Eminenţei Sale
subliniind contribuţia ştiinţifică în domeniul bioeticii, cu noile provocări contemporane ale
ştiinţei şi lucrările moral religioase în sfera familiei şi crizei valorilor. Celelalte zile ale vizitei
oficiale au urmărit să familiarizeze oaspeţii cu spiritualitatea ortodoxă, cu viaţa religioasă, socială
şi culturală din România prin vizitele făcute la Centrul social “Sfânta Macrina”, Mănăstirea
Sinaia, parohia romano-catolică din Sinaia, Castelul Peleş, Mănăstirea Sâmbăta de Sus,
Mănăstirea Cozia, Centrul Episcopal al Râmnicului, parohia romano-catolică de la Râm- nicu-
Vâlcea, Centrul Episcopal al Argeşului, de la Curtea de Argeş. In toate aceste locuri Eminenţa Sa,
Cardinal Dionigi Tettamanzi şi delegaţia ce îl însoţea, au fost primiţi cu multă căldură şi
ospitalitate. La Mănăstirea Sinaia s-au purtat discuţii despre viaţa monahală şi regulile speeifice
tradiţiei ortodoxe.
Aceste impresii au fost împărtăşite Prea Fericitului Părinte Teoctist de către înaltul
oaspete la o nouă întâlnire ce a avut loc înainte de plecarea spre Milano, în după-amiaza zilei de
18 septembrie a.c. Ca o concluzie la cele prezentate succint putem afirma că vizita reprezintă o
continuare a legăturilor dintre cele două Biserici şi semnifică o transpunere în practică a
dialogului teologic ce se desfăşoară între acestea şi că prin contactul cu valorile necontestate ale
spiritualităţii ortodoxe se poate lărgi înţelegerea şi apropierea între credincioşii celor două
Biserici, de care se simte atât de mult nevoia în contextul de astăzi al secularizării şi divizării.
în urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti Sfântul Sinod
plenar a hotărât:
• Ia act de vizita oficială în România a Eminentei Sale, Cardinal Dionigi Tettamanzi, Arhiepiscop
de Milano;
■ Se va continua cooperarea ecumenică dintre Patriarhia Română şi Dioceza de Milano, în
specia! în domeniul asistenţei sociale şi de caritate, precum şi a schimburilor academice, de care
să beneficieze şi credincioşii ortodocşi români din Italia.
Temei nr. 4034/2003 - Referat în legătură cu aplicarea hotărârii Sfântului Sinod nr. 620/ 2003
privind continuarea dialogului Ortodox-Cato- lic şi nominalizarea reprezentanţilor Bisericii
Ortodoxe Române, între care şi un ierarh din Ardeal, în Comisia Mixtă Internaţională de Dialog
Teologic Ortodox-Catolic.
în şedinţa Sfântului Sinod din 18-19 iunie 2003, a fost aprobat textul Aid-Me- moire-\w\ încheiat
la 14 martie 2003, la Bucureşti în urma discuţiilor purtate la Patriarhia Română de o delegaţie a
Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist cu reprezentanţii
Patriarhiei Române, cu următoarele amendamente faţă de textul iniţial: /. Biserica Ortodoxă
Română îşi reafirmă disponibilitatea de a continua participarea la Dialogul teologic internaţional
dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică, având în vedere importanţa lui deosebită
în direcţia realizării unităţii creştine.
Intervenţia Dl.Secretar de Stat Laurenţiu Tănase, cu tema: "Parteneriatul social între stat.
şi cultele religioase din România ”, a avut menirea de a clarifica şi mai mult acest adevăr, domnia
sa caracterizând această relaţie de conlucrare a statului cu Biserica, în domeniile social, cultural şi
educaţional, ca pe un model post- bizantin, fundamentat pe articolul 29 din Constituţia României,
în care se prevede că Statul garantează şi sprijină asistenţa religioasă a Bisericii, în armată,
spitale, penitenciare, azile şi orfelinate.
Cât priveşte emigraţia unui număr tot mai mare de români către ţările occidentale, mai
ales în italia, P.S. Siluan Marsilianul, Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române din Europa
Occidentală şi Meridională, a prezentat implicaţiile acestui fenomen pe plan social şi ecumenic,
împărtăşind ascultătorilor experienţa sa pastorală, dimpreună cu greutăţile şi satisfacţiile
duhovniceşti pe care le-a trăit alături de fiii Bisericii din diaspora. În Intervenţia Î.P.S. Mitropolit
Daniel cu prelegere de înaltă ţinută academică, intitulată: "Liturghie Euharisticâ şi Filantropie
creştină. Necesitatea unităţii dintre ele”, I.P.S. Sa a fundamentat, din punct de vedere teologic -
biblic şi patristic - legătura intrinsecă ce există între Sfânta Liturghie şi opera social-fllantropică a
Bisericii, caracterizând-o pe prima ca fiind “sinteza filantropiei”, iar pe cea de-a doua
“desfăşurarea Liturghiei” sau “Liturghia aplicată”. Urmărind cu viu interes relatarea Î.P.S.
Daniel, atât catolicii, cât şi ortodocşii au conştientizat o dată în plus însemnătatea şi necesitatea
unei autentice catehizări a credincioşilor, atât în ceea ce priveşte înţelegerea corectă a rostului
participării creştinului la Sfânta Liturghie, cât şi a săvârşirii faptelor bune, ca expresie a credinţei
mărturisite, în perspectiva dobândirii mântuirii.
A fost subliniată de asemenea necesitatea intensificării conlucrării frăţeşti între Bisericile
Creştine, Catolică şi Ortodoxă, pe plan pastoral şi social, pentru ca, împreună, să aducă o
mărturie comună credibilă pentru viitorul Europei. Întrunirea de la Padova, desfăşurată într-o
atmosferă de frăţietate şi dragoste creştină, s-a încheiat cu un Document final semnat de Î.P.S.
Mitropolit Daniel şi Eminenţa Sa, Arhiepiscopul de Padova, Antonio Mattiazzo, în care se anunţă
viitoarea întrunire ce va avea loc în România în septembrie 2004, cu tema: "Contribuţia
creştinismului la formarea culturii şi civilizaţiei europene. În urma discuţiilor purtate şi la
propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti Sfântul Sinod plenar hotărăşte:
• la act de participarea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Î.P.S. Mitropolit
Daniel al Moldovei şi Bucovinei la cel de-al 11-lea Colocviu Internaţional al Episcopilor
Ortodocşi şi Catolici din România şi Italia, Padova (24-26 septembrie 2003);
■ Aprobă organizarea in România a celui de-al Ul-lea colocviu internaţional cu tema “Contribuţia
creştinismului la formarea culturii şi civilizaţiei europene
Temei nr. 297/2003 - Referat în legătură cu cea de-a VlII-a Sesiune de Dialog Teologic Ortodox
- Reformat (Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, 3-10 septembrie 2003).
La mănăstirea benedictină din Praglia, lângă Padova, Italia, a avut loc cel de-al doilea
colocviu ecumenic internaţional catolic-ortodox cu tema “Biserica şi Societatea”, organizat de
Dieceza Romano-Catolică de Padova, împreună cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi Dieceza
Romano-Catolică de Iaşi, după ce prima întâlnire ecumenică de acest fel se dcsfaşurase în luna
septembrie 2002, la Mănăstirea Durău din judeţul Neamţ, cu tema: "A fi episcop astăzi.
Demnitatea şi dificultăţile unei misiuni ". La întrunirea de la Padova au participat episcopi, preoţi
şi monahi ai Bisericilor Ortodoxă, Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România, Italia,
Ucraina şi Republica Moldova, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor de stal români şi italieni.
Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române a fost condusă de I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi
Bucovinei şi a fost compusă din zece ierarhi, cinci preoţi, un diacon şi doi mireni: Dl. Laurenţiu
Tănase, secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor şi Dl. fiţi Dincă, reprezentantul
Televiziunii Române. După oficierea slujbei Vecerniei în biserica mănăstirii, a avut loc
deschiderea oficială a lucrărilor colocviului în sala de conferinţe, printr-un cuvânt de salut adresat
participanţilor de către Eminenţa Sa, Arhiepiscopul de Padova, Antonio Mattiazzo. Din partea
oaspeţilor români, a luat cuvântul I.P.S. Mitropolit Daniel, care a scos în evidenţă importanţa
unor astfel de consultări frăţeşti între episcopii catolici şi ortodocşi, ele având menirea de a
promova o mai mare apropiere între cele două Biserici surori şi de a conştientiza
iresponsabilitatea pentru realizarea unităţii creştine, în condiţiile noi de libfcrtatc, precum şi
solidaritatea în faţa suferinţei omului contemporan.
Comunicările prezentate în timpul lucrărilor colocviului au scos în evidenţă rolul
determinant pe care creştinismul l-a avut şi-l are, în continuare, în promovarea persoanei umane
şi în formarea culturii şi civilizaţiei europene. Temele principale abordate şi discutate cu mult
interes de către participanţi au fost următoarele: /. Diaconia socială a celor două Biserici creştine;
2. Evanghelizare şi misiune in noile realităţi sociale; 3. Fenomenul emigraţiei românilor în Italia
şi implicaţiile acestuia pe plan pastoral misionar şi ecumenic; 4. Fundamentarea teologică a
filantropiei creştine.
In referatul intitulat "Diaconia socială în Biserica Ortodoxă Română ", P.S. Ci- prian
Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, a ilustrat cu exemple concrete activităţile social-
filantropice desfăşurate în cuprinsul Patriarhiei Române de către ierarhi, preoţi şi credincioşi,
după anul 1990. Aspectul educaţional din sistemul de asistenţă socială al Bisericii Ortodoxe
Române a fost scos în evidenţă de către P.S.Gurie Strehăianul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
Craiovei, care, în comunicarea prezentată, a arătat îndeosebi rostul şi rolul secţiilor de Teologie
Asistenţă Socială din cadrul Facultăţilor de Teologie, în ceea ce priveşte modul cum trebuie
înţeleasă şi săvârşită opera filantropică a Bisericii. Cu prilejul discuţiilor generate de acest
subiect, s-a făcut precizarea importantă că sistemul social al Bisericii Ortodoxe Române nu este
alternativ, ci complementar celui desfăşurat de către instituţiile statului român.
După fiecare grup de referate s-au purtat discuţii de clarificare a textului în sine şi apoi de
adâncire a problematicii speciale abordate de referenţi, văzută permanent în contextul temei de
ansamblu. Aceste discuţii au adus o serie de clarificări importante pentru fiecare parte, de pildă în
problema cinstirii sfinţilor. S-a ajuns la concluzia că reţinerile pe care le au în această privinţă
creştinii reformaţi se datorează situaţiei particulare pe care au întâmpinat-o în acest context în
cadrul Bisericii Catolice din timpul Reformei. Pc de altă parte, s-a putut constata că din partea lor
nu există un refuz principial de cinstire a sfinţilor, ceea ce deschide noi perspective dialogului.
Ultima zi a sesiunii a fost destinată evaluării diferitelor momente ale dialogului şi ale
rezultatelor sale de ansamblu, în vederea eventualei sale continuări. Urmau să fie prezentate două
referate evalualive de către profesorii George Dragas şi lain Torrance, acesta din urmă renunţând
să mai participe la această sesiune a Comisiei din motive necunoscute. în această situaţie, din
partea reformată a fost prezentat un material evaluativ de către Prof. Karei Blei. fost preşedinte al
Comisiei reformate la sesiunile precedente. Evaluarea a fost marcată şi de observaţiile extrem de
importante ale celor doi preşedinţi ai Comisiei: Î.P.S. Mitropolit Prof. Dr. Panteleimon
Rodopoulos şi Dr. Kim Yong Bock. Amândoi au scos în relief bunele rezultate pe care Ic-a avut
până în prezent acest dialog şi au accentuat necesitatea continuării lui. Pe parcursul ultimei
şedinţe de lucru a acestei sesiuni a fost ales un nou secretar al Comisiei mixte de dialog în
persoana Arhid.Dr.Dorin Oancea.
Toate aspectele menţionate mai sus au fost evidenţiate şi în Comunicatul comun formulat
şi aprobat la sfârşitul întâlnirii. Potrivit tradiţiei stabilite în cadrul acestui Dialog, Comunicatul s-a
rezumat la o simplă relatare a desfăşurării lucrărilor, tară a enumera puncte de convergenţă sau
diferenţele care persistă între cele două părţi. El stabileşte însă locul de desfăşurare a următoarei
sesiuni a dialogului. care va avea loc în anul 2005, în Liban. În urma discuţiilor purtate şi la
propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti, Sfântul Sinod plenar hotărăşte:
• Ia act ele lucrările, celei de-a VlII-a Sesiuni a Comisiei de Dialog Teologic Ortodox-Reformat
(Mănăstirea Brăncoveanu, Sâmbăta de Sus, 3-10 septembrie 2003);
■ Se va continua participarea Bisericii Ortodoxe Române la următoarele sesiuni ale Comisiei de
Dialog Teologic Ortodox-Re for mat.
Temei nr. 1766/2003 - Referat în legătură cu cea de a X-a Sesiune de Dialog Teologic bilateral al
tinerilor din Biserica Ortodoxă Româiţă şi Biserica Evanghelică din Germania (Bucureşti, 18-24
septembrie 2003).
întâlnirea a avut loc între 18-24 septembrie şi s-a desfăşurat la Palatul Patriarhiei. Joi, 18
septembrie, începând cu ora 1700, debutând cu prezentarea participanţilor şi cu un studiu biblic
pe textul Sfântului Apostol Pavel de la I C'o- rinteni 12, 12-27.
Lucrările dialogului s-au deschis vineri, 19 septembrie, la ora 900, în prezenţa P.S. Ciprian
Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, care a adresat participanţilor.
 Intre 3-10 septembrie a avut Ioc la Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus), cea de-a
VlII-a Sesiune a Comisiei mixte de dialog teologic între Bisericile Ortodoxe şi Alianţa Mondială
Reformată, organizată de Patriarhia Română. Biserica Ortodoxă Română a‘fost reprezentată de
Arhid. Conf. Dr. Dorin Oancea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă “Andrei Şaguna" din
Sibiu, succedând regretatului Pr. Prof. Dr. Aurel Jivi. În mod concret problemele de organizare au
fost rezolvate cu ajutorul unei finanţări primite de la AIDRom Bucureşti, şi prin asistenţa
substanţială a Sectorului pentru Relaţii Externe al Patriarhiei Române, a Arhiepiscopiei Sibiului,
a Facultăţii dc Teologic Ortodoxă “Andrei Şaguna” şi a Mănăstirii Brâncoveanu, Î.P.S. Mitropolit
Dr. Anton ie Plămădeală dând binecuvântarea ca lucrările sesiunii de dialog să inaugureze astfel
noul Centru de Spiritualitate şi Ştiinţă, dat în folosinţă la 15 august 2003 în prezenţa Prea
Fericitului Părinte Patriarh Teoctist.
Duminică, 7 septembrie, cele două delegaţii au participat la Sfânta Liturghie în Catedrala
Mitropolitană din Sibiu şi au vizitat Facultatea Ortodoxă de Teologie, unde au fost întâmpinaţi de
Prof. Dr. Dumitru Abrudan, decanul Facultăţii. Î.P.S. Antonie Plămădeală, Mitropolitul
Ardealului, i-a primit la reşedinţa metropolitană. In cursul după-amiezii, membrii delegaţiei au
vizitat biserica reformată din Sibiu, unde au fost primiţi de Past.Varro Sandor, s-au închinat în
cimitirul oraşului la mormântul Pr. Prof. Aurel Jivi. Acolo preotul paroh, Pr. Consilier Simion
Săsăujan, le-a făcut şi o prezentare a lucrării diaconice care se desfăşoară în această parohie
anume şi, în general, în Mitropolia Ardealului.
În 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului, delegaţii au participat la Sfânta Liturghie
în Biserica Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului, au vizitat Biserica Neagră şi au participat la un
prânz ecumenic, oferit de protopopiatul Braşov şi organizat la centrul diaconic Casa Speranţei,
aparţinând Bisericii Reformate. Aici au fost întâmpinaţi de pastorul reformat al Braşovului,
Miklos Menessy, care este în acelaşi timp şi conducătorul centrului. La propunerea părţii
reformate, acceptată dc partea ortodoxă, idee subliniată în repetate rânduri de Î.P.S. Pantclcimon.
în cadrul acestui dialog s-au discutat pe parcursul mai multor sesiuni succesive probleme
eclesiologicc, aşa cum rezultă din ele din definiţia Bisericii dată de Simbolul Credinţei. La
această sesiune tema principală a fost: “Sfinţenia Bisericii ”, tratată în două referate principale de
Prof. Dr. Christos Voulgaris şi Prof. Dr.Michaei Weinrich. Celelalte referate au analizat diferite
aspecte ale ternei principale. Astfel, primele referate secundare urmau să se concentreze asupra
“Sfinţeniei ca dar al lui Dumnezeu ”, în perspectiva profesorilor Dorin Oancea şi Dawn de Vrios.
Aceasta din urmă a anunţat în ultimul moment că nu mai poate participa, aşa încât pe această
temă nu a fost prezentat decât referatul ortodox.
Cea de a doua serie de referate secundare a analizat "Sfinţenia ca datorie a omului”, temă
tratată de profesorii Vlassios Pheidas şi Prof. Young Bock Kim, pentru ca analiza temei de
ansamblu să se încheie cu forme istorice de concretizare a sfinţeniei în persoana "Sfinţilor'',
aspect încredinţat spre tratare profesorilor George Dragas şi Edgar de Moros Ruano.
acestora în programul de acomodare cu problematica şi scopurile Adunării. După amiaza
aceleiaşi zile a continuat cu sesiunea inaugurală (plenară), în cadrul căreia a rostit un cuvânt de
întâmpinare I.P.S.leremia, Mitropolit al Elveţiei (Patriarhia Ecumenică), preşedintele în exerciţiu
al KEK, urmat de raportul Secretarului General al KEK. Dr. Keith Clemcnts şi de sesiunea
dedicată alegerii comitetelor operative ale Adunării.
Joi, 26 iunie, a avut loc ceremonia solemnă de deschidere a lucrărilor Adunării, în
Catedrala Nidaros, condusă de episcopul locului, Finn Wagie (Preşedintele Bisericii Norvegiei),
în prezenţa Majestăţii Sale, Regeje Harald V al Norvegiei şi a Sanctităţii Sale Bartolomeu,
Patriarhul Ecumenic. In cuvântul său. Patriarhul Ecumenic a observat că '‘progresele înfăptuite
întru realizarea ufiităţii vizibile a Bisericilor sunt modeste, nepermiţând comuniunea euharistică.
Ceea cc se poale face - şi, din păcate, suntem încă departe, chiar şi la acest capitol - este
cooperarea Bisericilor în planul slujirii sociale”. Ceremonia s-a încheiat cu un pelerinaj la izvorul
sfântului Olav, patronul spiritual al Norvegiei. După ceremonie, a avut Ioc, la Trondheim
Spectrum, deschiderea solemnă a Adunării, prin cuvântul adresat de prim-ministrul Norvegiei,
pastorul Kjell Magne Bondevik, şi prin conferinţa dr. Kenneth D. Kaunda, fostul preşedinte al
Zambiei. Primarul Trondheim-ului, dna.Anne Kathrine Slunglrd, a inaugurat apoi Torg-u\
(termenul norvegian pentru “piaţă”, “târg”), spaţiul dedicat întâlnirilor, expoziţiilor şi schimbului
liber de idei între participanţi. In după-amiaza aceleiaşi zile, participanţii au avut posibilitatea să
aleagă între diverse Mese Rotunde (themcitic hearingş), tratând despre chestiunea reconcilierii,
despre fenomenul emigrării şi al refugiaţilor, despre Biserici ca şi comunităţi ale vindecării etc.
Un viu interes a suscitat comentariul Patriarhului Ecumenic şi al episcopului Wagie asupra unei
declaraţii despre mediul natural în bazinul Mării Negre.
Ziua de vineri, 27 iunie, pe lângă numeroasele Mese Rotunde, a propus o interesantă
dezbatere asupra documentului numit Charta Oecumenica. Guidelines for the Growing
Cooperation among the Churches in Europe (îndrumări pentru intensificarea colaborării dintre
Bisericile din Europa). Documentul, solicitat de către participanţii precedentei Adunări Generale
de la Graz şi patronat deopotrivă de KEK şi CCEE, îşi propune să reprezinte o adevărată
constituţie a responsabilităţilor ecumenice, promovând o cultură a dialogului şi a cooperării Ia
toate nivelurile vieţii bisericeşti. în cadrul discuţiilor, s-au remarcat contribuţiile P.S. Episcop
Ciprian Câmpineanul şi ale Pr. Prof. Viorel Ion iţă, care au vorbit despre discuţiile din cadrul
Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pe această temă, arătând, totodată, modul în care
Charta Oecumenica a fost popularizată şi receptată la nivelul Bisericii noastre. în seara aceleiaşi
zile, au avut loc şi primele lucrări ale celor patru secţiuni: (1) Intensific are a solidarităţii; (2)
Crescând împreună în Europa; (3) Mărturie sporită în societate; (4) Intensificarea comuniunii
dintre Biserici.
Sâmbătă, 2S iunie, a avut loc, între altele, Masa Rotundă legată de problema structurilor
educaţionale în Europa, cu o privire specială asupra învăţământului teologic şi a celui pentru
pregătirea personalului bisericesc. În numele Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, un cuvânt
de bun venit şi a binecuvântat desfăşurarea discuţiilor pe marginea temei generale a Dialogului,
care a fost Individ şi Comunitate. Pe lângă spaţiul dedicat discuţiilor teologice, programul a
inclus şi o excursie la mănăstirile Cernica, Pasărea şi Căldăruşani, vizitarea centrului social
Sfânta Macrina, participarea la o vecernie la Schitul Darvari şi o slujbă la parohia evanghelică din
Bucureşti. In cursul ultimei runde de discuţii, participanţii au exprimat de mai multe ori
semnificaţia deosebită pe care au avut-o pentru ei întâlnirea cu Prea Fericitul Părinte Patriarh
Teoctist, în ziua de 23 septembrie. Unii participanţi au vorbit apreciativ şi despre contribuţia
invitaţilor, mai ales în aspectele practice ale temei (programele Bisericii destinate ironiilor şi
persoanelor hipoacuzice, programele pentru copii în dificultate care se desfăşoară la centrul
Sfânta Macrina). Următoarea întâlnire din cadrul acestui dialog teologic al tinerilor din Biserica
Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania va avea loc în septembrie 2003 la
Marburg şi va ti dedicată evaluării celor zece ediţii desfăşurate până acum şi analizării
perspectivelor pe care le are această acţiune ecumenică dedicată tinerilor cu studii superioare de
teologie.
In urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti,
Sfântul Sinod plenar hotărăşte:
• Ia act de lucrările celei de a X-a Sesiuni de Dialog Teologic bilateral al tinerilor din Biserica
Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania (Bucureşti. 18-24 septembrie 2003);
■ Se va continua dialogul teologic bilateral al tinerilor din cadrul celor două Biserici, ca o
premisă a formării viitorilor reprezentanţi ai celor două Biserici în Comisia de Dialog Teologic
bilateral.
l’emei nr. 1504/2003 - Referat în legătură cu participarea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe
Române la cea de a XlI-a Adunare Generală a Conferinţei Bisericilor Europene, cu tema “lisus
Hristos vindecă şi reconciliază - Mărturia noastră în Europa” (Trondheim, Norvegia, 25 iunie - 2
iulie 2003).
Patriarhia Română a fost reprezentată la acest eveniment de o delegaţie condusă de
Î.P.S.Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei (membru în prezidiul KEK), din care au mai
făcut parte P.S. Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, Pr. Michael T'iţa, consilier
patriarhal, Pr. loan Mircea lelciu (Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu), Pr. Doru Costache
(Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti), Diac. Dr. Ştefan loan Stratul (Mitropolia
Banatului), monahia Florentina Stoenescu (Mitropolia Olteniei), Dna. Estela Camelia Dincă
(TVR) şi Dra. Gabriela Pipirig (ASCOR-Iaşi).
Deşi nu a făcut parte din delegaţia oficială a Patriarhiei Române, trebuie menţionată aici şi
contribuţia Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniţă, membru în staff-ul KEK (Geneva), care a lucrat intens atât
pentru pregătirea Adunării, cât şi pe întreaga perioadă a desfăşurării acesteia.
Dimineaţa primei zile a lucrărilor, miercuri. 25 iunie, a fost dedicată primirii delegaţiilor la
Trondheim Spectrum, sala polivalentă a oraşului, şi introducerii. Lucrările din acest an s-au
deschis prin rugăciunea comună în timpul căreia s-au comemorat personalităţi implicate în
Mişcarea ecumenică, printre care şi vrednicul de pomenire, Pr.Prof.Univ.Dr. Aurel Jivi, membru
al Comitetului Central, ales la Adunarea Generală din Harare (1998).
Plenul a ales prin vot deschis pe noii membri, în locul celor care au decedat sau au
demisionat, şi a validat persoanele cu drept de vot trimise să înlocuiască pe membrii aleşi absenţi.
La recomandarea Comitetului Executiv al Consiliului Mondial al Bisericilor, al cărui membru
ales este şi l.P.S. Arhiepiscop Prof. Univ. Dr. Nifon Mihăiţă al Târgoviştei, în locul Pr. Prof.
Aurel Jivi. Comitetul Central a ales pe Pr. Lect. Univ. N ¡colac Moşoiu, de la Facultatea de
Teologie Ortodoxă 1 ‘Andrei Şaguna " din Sibiu.
Plenul a ascultat, în aceeaşi zi de deschidere, rapoartele Moderatorului Comitetului
Central, Sanctitatea Sa, Aram 1, Catolicosul Ciliciei (Liban), şi al Secretarului General,
Dr.Konrad Raiser, prezentările fiind urmate de discuţii.
Raportul Moderatorului a avut ca temă pluralismul religios şi dialogul inter- religios, Sanctitatea
Sa arătând că necesitatea unei convieţuiri paşnice nu este doar un dat al globalizării, ci mai ales
un dar al lui Dumnezeu. Se doreşte trecerea de la dialogul în comunitate, la dialogul pentru
comunitate.
Raportul Secretarului General a început prin a dezvolta tema centrală a acestei întruniri a
Comitetului Central: “grija fală de viaţă A fost abordată vasta problematică a ingineriei genetice,
precum şi grija faţă de persoanele cu diverse handicapuri. Un alt subiect cu implicaţii majore a
fost cel al reconfigurării Mişcării ecumenice. Potrivit raportului. Mişcarea ecumenică este mai
largă decât relaţia dintre Biserici.
Consiliul Mondial al Bisericilor, în actuala sa structură se confruntă cu probleme
asemănătoare celor ale Organizaţiei Naţiunilor Unite: diminuarea fondurilor, creşterea relaţiilor
bilaterale, competiţia dintre agenţiile ONU şi organizaţiile non- guvernamentale, atitudinea
defensivă a guvernelor în faţa influenţei organizaţiilor societăţii civile în modelarea unei noi
ordini mondiale. Documentul Common Vnderstanding and Vision (CUV) a prilejuit iniţierea unei
schimbări instituţionale în C.M.B., înţeles ca o "comunitate de Biserici" în drum spre comuniune
în credinţă şi viaţă, mărturie şi slujire. Mai recent, Comisia Specială privind participarea
Bisericilor Ortodoxe la Mişcarea ecumenică şi-a articulat viziunea sa despre un "Consiliu care să
lină împreună Bisericile intr-un spaţiu ecumenic ”, unde Bisericile pot experimenta şi dezvolta
viziunea lor despre lume, în acelaşi timp adâncind relaţiile între ele. Se pot crea astfel, în mod
liber, structuri de sprijin pentru diverse categorii defavorizate şi servicii diaconale, şi unde, prin
dialog, Bisericile vor continua să desfiinţeze barierele care nu le permit să se recunoască reciproc.
Evenimentul central al acestei întâlniri l-a constituit alegerea unui nou secretar general al CMB,
în persoana Rev. Di'. Samuel Kobia, începând cu 1 ianuarie 2004. Viitorul secretar general şi-a
exprimat hotărârea de a implementa hotărârile Comisiei Speciale.
Pregătirea viitoarei Adunări Generale a Consiliului Mondial al Bisericilor, care se va desfăşura în
februarie 2006 în Porto Alegre, Brazilia, a constituit un alt punct important al agendei. în
februarie 2003, Comitetul Executiv a stabilit următoarea.
În pofida temerilor şi diverselor critici, mai mult sau mai puţin întemeiate, participanţii au
plecat convinşi de necesitatea continuării apropierii între toţi creştinii. Se ştie că mai mult de
două treimi din populaţia globului este încă necreştină, iar lipsa dragostei este contra-mărturie.
I.P.S. Mitropolit Antonie a1 Ardealului remarcă o stagnare în procesul de realizare a unităţii
Bisericii creştine, fiind nevoie de o nouă abordare a problemelor teologice de către persoane bine
pregătite în domeniul teologic, care au experienţă ecumenică.
Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului exprimă speranţa că, prin ajutorul lui Dumnezeu, există un
anumit progres pe acest drum al unităţii creştine, importantă fiind disponibilitatea către dialog.şi
păstrarea unei nădejdi neîmpuţinate în concretizarea acesteia.
Î.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei consideră că regresul înregistrat în dialogul
ecumenic este cauzat în parte de criza instituţiilor şi de pierderea entuziasmului iniţial, care
denotă o apatie de ordin spiritual şi o erodare a elementelor tradiţionale, conducând la crearea de
mişcări centrifugale în sânul unor comunităţi creştine.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist arată că idealul unităţii creştine rămâne totuşi actual şi
exprimă nădejdea că el va continua să stea în centrul preocupărilor ecumenice ale Bisericilor,
existând deja rezultate concrete în ceea ce priveşte parohiile ortodoxe române din Europa
Centrală şi Occidentală. În urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe
Bisericeşti, Sfântul Sinod plenar hotărăşte:
Ia act de participarea Î.P.S.Arhiepiscop Nifon al Târgoviştei, la lucrările
Comitetului Executiv şi al Comitetului Central ale Consiliului Mondial al
Bisericilor (Geneva, Elveţia, 26 august - 3 septembrie 2003).
Raportul Comitetului Central al Consiliului Mondial al Bisericilor se va
publica în revistele bisericeşti.
Temei nr. 1770/2003 - Referat în legătură cu participarea Î.P.S. Mitropolit Teofan al
Olteniei Ia serbările legate de împlinirea a 100 de ani de la canonizarea Sfanţului Serafim de
Sarov (Sarov, Federaţia Rusă, 28 iulie - 1 august 2003).
Pe 30 iulie 2003, delegaţia română, din care au făcut parte, pe lângă Î.P.S. Mitropolit
Teofan al Olteniei şi Pr. Conf. Ion Băjău de la Facultatea de Teologie din Craiova şi Dl. Marcel
Glăvan, consilier economic la Arhiepiscopia Craiovei, a participat la sfinţirea primei biserici în
cinstea Sfântului Serafim din oraşul Sarov. S-a săvârşit apoi Sfânta Liturghie de către Sanctitatea
Sa, Patriarhul Alexei al 11-lea, împreună cu un număr impresionant de ierarhi şi preoţi ruşi şi
străini, din care a făcut parte şi Mitropolitul Olteniei. Cu acest prilej, s-a săvârşit Te Deum-ul
având în frunte pe Sanctitatea Sa, Patriarhul Moscovei. La această slujbă a fost de faţă şi
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Puţin, însoţit de oficialităţi de Stat şi regionale,
preşedintele Rusiei apreciind rolul Bisericii Ortodoxe Ruse în unitatea şi consolidarea spirituală a
poporului rus, motive şi temeiuri de conlucrare pe mai departe între Stat şi Biserică.
Membrii Comitetului Central au lucrat pe mai multe sub-comitete de analiză a politicilor
şi programelor, comitetul pentru programe, comitetul pentru chestiuni publice şi comitetul pentru
finanţe, care au prezentat, în final, rapoarte plenului, care a luat act de raportul privind relaţiile cu
Biserica Romano-Catolică şi cu penticostalii. Discuţii ample au avut loc în legătură cu aşa-numita
reconfîgurare a Mişcării ecumenice, şi, în acest sens, se va organiza o consultaţie a unor oameni
cu experienţă îndelungată în Mişcarea ecume-nică, programată să aibă loc în Antelias, Liban, în
noiembrie a.c.
Comitetul pentru analiza politicilor şi programelor III s-a ocupat în primul rând de ceea ce
Comisia specială a numit "proceduri pentru obţinerea consensului’. Consensul este obţinut atunci
când este împlinită una dintre următoarele condiţii: toţi sunt de acord (unanimitate); cei mai mulţi
sunt de acord, iar ceilalţi sunt mulţumiţi pentru că s-au purtat discuţii ample, ei având deplin
acces la cuvânt, şi pentru că propunerile exprimă "spiritul general al întrunirii”, prin urmare
minoritatea consimte; adunarea ia act de diversitatea opiniilor, şi se cade de acord ca acestea să
fie consemnate în cadrul proiectului (nu doar în procesele-ver- bale); se consimte amânarea luării
deciziei; se consimte că nu sc poate lua o decizie. Schimbarea stilului parlamentar se impune
întrucât prin însăşi natura sa promovează adversitatea.
Din varietatea temelor propuse pentru viitoarea Adunare Generală, plenul a hotărât să reţină
tema: "Doamne Dumnezeule, prin harul Tău, transformă lumea".
Comitetul pentru programe s-a ocupat de următoarele aspecte; implementarea
recomandărilor Comisiei speciale, relocarea birourilor regionale, analiza publicaţiei care cuprinde
planul de activitate al CMB pentru perioada 2003-2005, întărirea unităţii Mişcării ecumenice,
Institutul ecumenic din Bossey, dialogul cu semenii de alte religii, programul Ecumenical Focus
on Africa, deceniul pentru combaterea violenţei, unitatea Bisericii, soluţionarea paşnică a
conflictelor, promovarea reconcilierii, formarea ecumenică, etica vieţii şi globa- lizarea, diaconia
şi solidaritatea, programul ecumenic pentru Palestina şi Israel, iniţiativa HIV/AIDS pentru Africa,
probleme de finanţe, evaluarea activităţii forurilor consultative.
Comitetul pentru chestiuni publice a redactat note privind situaţia din: Cipru, teritoriile ocupate
din Palestina şi Zimbabwe; şi declaraţii privind situaţia din: Irak, Europa şi Liberia. In privinţa
Europei este apreciat în mod deosebit procesul integrării noilor membri, viitoarea admitere a
României şi Bulgariei. De asemenea, este afirmat rolul central al Creştinismului şi contribuţia
altor religii la istoria Şi civilizaţia Europei, fapt ce trebuie să fie reflectat în viitoarea Constituţie
europeană.
Comitetul Central a aprobat şi constituirea a două noi comisii: Commission of Churches
on Diakonia and Development (Comisia Bisericilor pentru diaconie şi dezvoltare) şi Commission
on Justice, Peace and Creation (Comisia pentru dreptate, pace şi creaţie). Comitetul Central a
avut pe ordinea de zi, între altele, şi raportul Comitetului coordonator al Comisiei speciale,
prezentat de I.P.S. Arhiepiscop Dr. Nifon Mihăiţă. În documentul încheiat, s-au precizat
principiile ce stau la baza unui dialog fructuos teologic şi practic pentru apropierea creştinilor din
Estul şi Vestul Europei, ca prin aceasta să se concretizeze eforturile tuturor celor ce cred şi speră
în unitatea văzută de pe continentul european.
În urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti,Sfântul
Sinod plenar hotărăşte:
Ia act de participarea P.S. Episcop Casian al Dunării de Jos la întâlnirea Internaţională pentru
pace,-cu tema “Intre război şi pace la confluenta dintre religii şi culturi”, organizată de
comunitatea Sant'Egidio (Aachen, Germania, 7-9 septembrie 2003). Se va continua şi pe viitor
implicarea Bisericii noastre în acţiuni similare de promovare a dialogului interconfesional şi
interreligios.
Temei nr. 1964/2003 - Referat în legătură cu participarea P.S. Episcop Casian al
Dunării de Jos şi a Arhim.Daniel Oltean, Vicar Administrativ al Dunării de Jos Ia Congresul
Internaţional Grottaferrata - Poarta Orientului (Italia, 24-26 septembrie 2003).
La mănăstirea Sari Nilo din localitatea Grottaferrata, Italia a avut loc Congresul
internaţional "Grottaferrata - Poarta Orientului”, la care au participat, ca reprezentanţi oficiali ai
Bisericii Ortodoxe Române, P.S. Episcop Casian al Dunării de Jos şi Arhim. Daniil Oltean, vicar
administrativ al Episcopiei Dunării de Jos. La lucrările Simpozionului ştiinţific au mai participat
P.S. Ioachim Băcăoanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Romanului, Pr. Academician Dumitru
Popescu, Pr. Prof. Dr. loan Vasile Leb, Prof. Dr. Emilian Popescu, precum şi stareţi şi monahi din
mai multe eparhii ale Bisericii noastre.
Grottaferrata este cunoscută astăzi datorită abaţiei San Nilo, ridicată aici începând cu anul
1004 de Sfântul Nil din Rossano, prăznuit şi în Biserica Ortodoxă la 26 septembrie. Mănăstirea
păstrează până astăzi ritul şi tradiţiile bizantine, aşa cum au fost ele statornicite de Sf.Nil şi de
urmaşii săi la începutul sec. al Xi-lea. fiind singurul centru monastic catolic de acest gen din
lume. Datorită specificităţii ei, din anul 1937. ea a fost separată de Episcopia Romano-Catolică de
Frascati şi a fost recunoscută ca o dioceză autonomă (exarhat). Mănăstirea coordonează
activitatea comunităţilor albaneze de rit bizantin din Calabria şi Sicilia, fiind în acelaşi timp în
legătură cu Biserica Grcco-Catolică de Rit Oriental Unită cu Roma din România, deşi tradiţiile şi
realităţile lor istorice sunt diferite. Grottaferrata este şi sediul Congregaţiei monahilor “Vasilieni"
din Italia, care se organizează după regulile Sf. Vasile cel Mare.
Din 1874, abaţia este monument naţional, aflându-se în administrarea statului italian. Ea
păstrează o deosebit de importantă colecţie de vechi manuscrise bizantine, datând până în secolul
al IX-lea, precum şi alte numeroase valori de ordin spiritual, istoric, cultural sau social.
Manifestările au debutat într-un cadru festiv miercuri, 24 septembrie, prin deschiderea
Simpozionului ştiinţific "Grottaferrata - poarta Orientului ”, dedicat României. A urinat
procesiunea cu moaştele Sfântului Serafim, aduse din Sarov în localitatea Diveevo, unde a
înfiinţat o mănăstire de călugăriţe.
Pe 1 august, începând cu orele 9.00, s-a săvârşit Sfânta Liturghie de către Sanctitatea Sa.
Patriarhul Alexei II, ierarhii şi clericii ruşi şi străini, în biserica Sfânta Treime a Mănăstirii
Sfântul Serafim din Diveevo. Cu prilejul recepţiei oferite participanţilor au fost rostite cuvântări
de către toţi reprezentanţii din străinătate, din partea Bisericii Ortodoxe Române I.P.S.Teofan al
Olteniei rostind mesajul Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist. Din sublinierile făcute s-a
înţeles importanţa acestui mare sfânt care prin ne- voinţele sale, prin jertfelnicia şi prin învăţătura
sa, a apropiat şi a unit în duhul iubirii dreptmăritoarei credinţe creştine pe toţi fiii Bisericii
Ortodoxe din toate timpurile şi locurile, pe toţi cei care veneau şi se împărtăşeau din trăirea şi
experienţa sa duhovnicească. Acest duh de sfinţenie care se revărsa atunci prin el s-a
permanentizat devenind o zestre comună a tuturor celor vrednici de atunci şi din vremurile de mai
târziu şi de totdeauna din Rusia şi din întreaga Ortodoxie, căci sfinţii sunt ai tuturor neamurilor,
chiar dacă apar într-un anumit loc şi într-un anumit timp.
In urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti, Sfântul Sinod
plenar hotărăşte:
Ia act de participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române condusă de
I.P.S. Mitropolit Teofan al Olteniei la serbările legate de împlinirea a 100 de
ani de la canonizarea Sfântului Serafim de Sarov (Sarov, Federaţia Rusă,
28 iulie 1 august 2003).
Temei nr. 615/2003 - Referat în legătură cu participarea P.S. Episcop Ca- sian al
Dunării dc Jos la întâlnirea internaţională pentru pace, cu tenia “Intre război şi pace la
confluenţa dintre religii şi culturi ”, organizată de comunitatea Sant’Egidio (Aachen, Germania,
7-9 septembrie 2003).
Din partea Bisericii Ortodoxe Române au mai participat, ca invitaţi speciali, I.P.S.Mitropolit
Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania, Europa Centrală şi de Nord,
P.S.Episcop Şotron ie al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, alături de P.S.Episcop Casian
al Dunării de Jos, delegatul oficial al Bisericii Ortodoxe Române.
P.S. Episcop Casian al Dunării de Jos a susţinut conferinţa "Rugăciunea - rădăcină a păcii" în
cadrul sesiunii de comunicări din data de 8 septembrie, la care a contribuit, pe lângă
reprezentanţii Islamului, Iudaismului, Creştinismului şi Religiilor asiatice, şi Cardinalul Friedrich
Wettcr din Miinchen.
O importanţă cu totul specială a avut sesiunea dedicată "Dialogului dintre Ortodocşi şi
Catolici în cadrul provocărilor Ecumenismului actual'’. întâlnirea aceasta a fost prezidată de
Eminenţa Sa, Cardinalul Roger Etchegaray şi au conferenţiat Prea Fericitul Ignatie IV al
Antiohiei, Î.P.S. Mitropolit Kirii din partea Patriarhiei Moscovei din partea Patriarhiei Moscovei,
Cardinalul Waltcr Kasper şi Episcopul Vincezo Paglia din partea Bisericii Romano-Catolice.
S-a reliefat faptul că, în toate stările tensionate dintre Biserici, dialogul rămâne calea rezolvării
corecte a acestora.
Din partea Bisericii Ortodoxe Române a participat, ca delegat oficial, P.S. Episcop
Sofronie al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, iar ca invitaţi Î.P.S. Mitropolit Serafim al
Europei Centrale şi de N'ord, P.S. Epscop-Vicar Soflan Braşoveanul, Diac. Dumitru Dură, Pr.
Ciprian Burcă (Episcopia Romanului) şi teologul Ion Croitorii, aflat la studii la Atena.
Temele abordate au oferit o viziune largă asupra importanţei Sinodului local de la Moscova din
4917-1918, într-o epocă de transformări politice şi sociale din viaţa Bisericii Ortodoxe Ruse.
In urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti.
Sfântul Sinod plenar hotărăşte:
Ia act de participarea P. S. Episcop Sofronie al Episcopiei Ortodoxe Române din
Ungaria, la cea de-a Xl-a Conferinţă Ecumenică Internaţională pentru spiri-tualitate ortodoxă
(Mănăstirea Dose, Italia, între 17-20 septembrie 2003);
Se va continua participarea Bisericii Ortodoxe Române la întruniri similare.
Temei nr. 3246/2003 - Referat în legătură cu participarea P.S.' Ciprian Câmpineanul, Episcop-
Vicar Patriarhal, la cca de-a Vil-a Consultaţie între Biserica Ortodoxă şi Qrupul Partidului
Popular European şi democraţii europeni din Parlamentul European, cu tema “Noua Europă după
2004” (Istanbul, Turcia, 16-17 octombrie 2003).
La iniţiativa Patriarhiei Ecumenice, în zilele de 16-17 octombrie 2003, au avut loc la
Istanbul, lucrările "Celei de-a Vll-a Consultaţii a Bisericii Ortodoxe cu Grupul Partidului Popular
European şi al Democraţilor europeni din Parlamentul European", la care au participat şi înalţi
reprezentanţi ai Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării, aflat la guvernare în Turcia. Consultaţia s-a
bucurat de participarea delegaţilor Bisericilor Ortodoxe din Rusia, Serbia. Bulgaria, Georgia,
Cipru, Grecia, Polonia, Albania, Finlanda, Ucraina, Slovacia şi Estonia, ale Bisericii Romano-
Catolice, Bisericii Reformate şi Bisericii Evanghelice.
Cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Biserica Ortodoxă Română a
fost reprezentată de I.P.S. Mitropolit Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa
Centrală şi Meridională, P.S.Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar patriarhal, care a transmis
mesajul Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi Pr. Dr. Ion
Chivu din Bucureşti. Lucrările cu tema: "Noua Europă după anul 2004 ” au fost deschise de către
Sanctitatea Sa, Patriarh Bartholomeu I şi s-au axat pe studiul şi analiza "Tratatului pentru
Constituţia Europeană ”, adoptat prin consens de “Convenţia pentru Viitorul Europei" în
şedinţele din 13 iunie şi 10 iulie 2003 (Convenţia 850/2003), care urmează să fie adoptat anul
viitor la Consfătuirea Interguvernamcntală a Statelor membre ale Uniunii Europene. în cursul
celor şapte şedinţe de lucru, s-au susţinut referate urmate de discuţii despre Preambulul
Tratatului, perspectivele oferite de integrarea sintagmei "valorile creştine ” în Constituţia
Europeană, implicaţiile teoretice şi practice ale noţiunii de "valori" folosită în textul Tratatului,
evoluţia procesului de includere a "valorilor creştine " în Tratat şi modalităţile de afirmare şi
promovare a acestora, şi despre rolul Bisericilor în pregătirea clerului şi credincioşilor pentru
participarea responsabilă la viaţa democratică a Europei Unite.
În cuvântările lor, P.S. Episcop Ioachim Băcăoanul, Dl. Mihai Dobre, ambasadorul
României la Vatican, precum şi Dl. Acad. Răzvan Theodorescu, ministrul Culturii şi Cultelor din
România, au salutat iniţiativa organizării întrunirii, mulţumind organizatorilor şi sprijinitorilor
lui. In intervenţia intitulată “Isihasmul in Ţările Române în sec.XIV-XVIF\ Dl. Prof. Dr. Emilian
Popescu, a subliniat dependenţa permanentă a politicii culturii şi spiritualităţii româneşti, după
sec.al IV-lea, de Bizanţ, şi nu de Roma.
Pr. Prof. Ioan Vasile Leb a prezentat referatul “Biserica Ortodoxă şi Biserica Catolică în
România Mare: apropieri şi contradicţii”, iar Pr.Prof.Acad.Dumitru Popescu, a susţinut referatul
"Logosul divin şi unitatea creaţiei într-o lume secularizată ”.
P.S. Episcop Casian a transmis, în finalul ceremoniei, mesajul Prea Fericitului Părinte Teoctist şi
al întregii Biserici Ortodoxe Române către toţi cei prezenţi, în care se arată că manifestarea de la
Grottaferrata poate fi considerată ca o urmare fericită a recentelor întâlniri dintre Prea Fericitul
Părinte Patriarh Teoctist, urmaşul Sfântului Apostol Andrei şi Papa Ioan Paul II, urmaşul
Sfântului Apostol Petru, dar şi ca un semn dătător de speranţă în efortul dc apropiere reciprocă al
Bisericilor Ortodoxă şi Romano-Catolică.
Constituindu-se într-un schimb de experienţă deosebit de util pentru reprezentanţii
ortodocşi, romano-catolici şi greco-catolici prezenţi şi într-un nimerit prilej de aprofundare a unor
legături spirituale, culturale, sociale sau personale, manifestarea de la Grottaferrata a reliefat
dorinţa comună de reali-zare a unor paşi concreţi pe drumul spre redescoperirea fondului comun,
nealterat al credinţei creştine. Deşi au existat, în timpul simpozionului ştiinţific, unele accente
polemice sau justificative, tonul general al întrunirii a fost unul echilibrat, demn şi constructiv.
Impactul prezenţei româneşti la Grottaferrata a fost unul pozitiv, realizându-se premizele
teoretice pentru continuarea dialogurilor sau întâlnirilor de acest gen între participanţi.
În urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti,
Sfântul Sinod plenar hotărăşte:
Ia act de participarea RS. Episcop Casian al Dunării de Jos şi a Arhim. Daniel
Oltean, vicar administrativ la Episcopia Dunării de Jos la Congresul
Internaţional Grottaferrata-Poarta Orientului (Italia, 24-26 septembrie 2003).
Temei nr. 3647/2003 - Referatul Sectorului pentru Relaţii Externe Bisericeşti privind
participarea P.S. Episcop Sofronic al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, la cea de-a Xl-
a Conferinţă Ecumenică Internaţională pentru spiritualitate ortodoxă (Mănăstirea Bosc, Italia,
17-20 septembrie 2003).
Cea de-a Xl-a Conferinţă Ecumenică Internaţională pentru spiritualitate ortodoxă, care s-a
desfăşurat la Mănăstirea Bose, Italia, între 17-20 septembrie 2002, a fost organizată de către
Patriarhia Ecumenică, Patriarhia Moscovei şi Mănăstirea Bose, şi a avut ca teme “Deşertul Gaza:
Varsanujie, Ioan şi Dorotei” şi ‘'Sinodul local al Bisericii Ortodoxe Ruse din 1917-1918”.
Intre 17-20 şeptembrie s-a desfăşurat partea a doua a conferinţei, respectiv, cea privitoare la
Sinodul local de la Moscova. Depuse de-a lungul timpului şi despre creşterea numărului
credincioşilor care doresc unitate între Biserici, urmând astfel sfatul Domnului nostru Hristos "ca
toţi set fie una ” şi "sa ne iubim unii pe alţii, precum El ne-a iubit pe noi!". Greutăţile misionare
întâmpinate de Î.P.S.Sa în Africa, între musulmani, au constituit un alt punct al discursului, în
încheiere adresând rugămintea ca toţi cci prezenţi să se roage ca Domnul să ne lumineze pe noi
cei de astăzi şi să-i ierte pe toţi aceia care au contribuit la dezbinarea Bisericii.
Î.P.S. Mitropolit Iovan, Mitropolit de Zagreb, Lubliana şi toată Italia, ca delegat al
Patriarhiei Serbiei, a adresat mulţumiri organizatorilor şi a căutat să readucă în conştiinţa
participanţilor că Aquilea este un izvor de inspiraţie, creştinismul în această parte a lumii fiind
prezent din primele secole. Pentru a întări cele spuse, Î.P.S.Sa a exemplificat prin existenţa
frescelor bizantine din cripta de sub altarul bazilicii numită "Cripta Affreschi". In continuare a
făcut referiri la importanţa cunoaşterii reciproce, la greutăţile pe care le-a avut Biserica şi poporul
sârb în perioada neînţelegerilor din Croaţia, Slovenia, Kosovo, locuri unde au fost distruse
biserici şi mănăstiri, Kosovo situându-se pe primul loc. A manifestat îngrijorare faţă de creşterea
alarmantă a numărului de musulmani în Croaţia şi Slovenia.
În cuvântul său, Pr. loan Lapidus, responsabil în Departamentul de Relaţii Externe al
Bisericii Ortodoxe Ruse, delegatul Sanctităţii Sale Alexei II, Patriarhul Moscovei şi a toată Rusia,
a vorbit despre separarea Bisericilor datorită păcatelor noastre şi că, de foarte multe ori, în diverse
conferinţe vorbim diplomatic fără a avea totala deschidere şi curajul de a fi oneşti şi a exprima
fără frică gândurile noastre. De asemenea, a amintit despre relaţia, lipsită de cordialitate, dintre
Biserica Romano-Catolică şi Biserica Rusă. Această relaţie se defineşte prin aspecte tensionate pe
întreg teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse, dar în mod special în Ucraina unde, după
căderea comunismului, a reapărut Biserica Greco-Catolică care, fiind ajutată de Biserica
Romano-Catolică, a înfiinţat eparhii noi, obţinând biserici şi clădiri, pe care aceştia le-au deţinut
înainte. Părintele Lapidus a adus în discuţie prozelitismul practicat de Biserica Catolică pe
teritoriul canonic al Bisericii Ruse, prin intermediul maicilor venite din Italia, mai exact din
Bologna, care realizează o misiune cu scop social, de ajutorare a copiilor orfani şi ai străzii, fără
a-şi dori o colaborare cu Biserica Ortodoxă Rusă. Organizatorii au dorit, în continuare, ca toţi
membrii delegaţiilor să planteze un chiparos în grădina Abaţiei Rosazzo, lângă un măslin adus
din Ţara Sfântă, împreună cu care acesta să formeze o unitate a celor două rădăcini comune
tuturor participanţilor.
A mai luat cuvântul Pr. Mihail Rjazancev, parohul Catedralei Hristos Mântuitorul din
Moscova care a adus mulţumiri organizatorilor şi a amintit de cuvântul confratelui său de la
Moscova, nădăjduind că lucrurile se pot schimba în bine prin dialog, cunoaştere reciprocă şi
dragoste frăţească. P.S. Episcop Gurie Strehăianul a transmis mesajul Bisericii Ortodoxe
Române, iar în intervenţia sa a vorbit despre tipologia eclesiologică ortodoxă şi despre Biserica
Una, Sfântă, neseparată, din primul mileniu. Referenţii au evidenţiat faplui că Tratatul recunoaşte
că Europa are moştenirea ei culturală, religioasă şi umanistă şi că Uniunea se întemeiază pe
valorile respectului pentru demnitatea fiinţei umane, libertăţii, democraţiei şi egalităţii care, la
sorgintea lor, sunt valori de inspiraţie creştină.
După adoptarea Declaraţiei comune şi a Concluziilor, Sanctitatea Sa a făcut evaluarea
rezultatelor, reliefând datoria istorică pe care o are Ortodoxia de a răspunde cu promptitudine
chemărilor binecuvântate ale vremurilor de azi. Hotărând ca următoarea întâlnire să aibă loc după
viitoarele alegeri parlamentare europene (adică şi după Consumarea actualei faze a procesului de
lărgire a Uniunii), Consultaţia şi-a propus să analizeze în continuare modul în care poate fi
pregătită mai bine primirea de noi membri în Europa Unită. Este evident că această viitoare
întâlnire prezintă importanţă deosebită pentru Biserica Ortodoxă Română, deoarece vizează în
mod direct România, ce se preconizează să fie primită în Uniunea Europeană în anul 2007.
în urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti, Sfântul Sinod
plenar hotărăşte:
Ia aci de participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la cea de-a Vil-a Consultaţie
intre Biserica Ortodoxă şi Crupul Partidului Popular European şi democraţii europeni din
Parlamentul European, cu tema “Noua Europă după 2004”, (Istanbul, Turcia, 16-17 octombrie
2003).
Biserica Ortodoxă Română, prin mijloacele de care dispune, va sprijini intro-ducerea in textul
noii Constituţii Europene a sintagmei “valorile creştine ",
Temei nr. 2451/2003 - Participarea P.S. Episcop Curie Strehăianul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Craiovei la a doua întrunire a reprezentanţilor Bisericilor Creştine şi Occidentale
- Mittclcuropa (Aquilca, Italia, 24- 25 octombrie 2003).
 Întrunirea a fost deschisă de preşedintele Asociaţiei “Miileleuropa”. Paul Petizias, care a
adresat un cuvânt de bun venit participanţilor, subliniind importanţa fostei Patriarhii de Aquilea
ca locul cel mai potrivit pentru dialogul dintre Orient şi Occident şi neuitând să puncteze faptul
că prin acele locuri au trecut Sfinţii Chirii şi Metodiu.
Din partea Sanctităţii Sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu 1, Arh ini. Prof. Nilos Vatopedinos a
relevat importanţa acestor conferinţe considerându-le momente de spiritualitate, ce ne ţin uniţi în
rugăciune. În continuarea lucrărilor a luat cuvântul Pr. Zadik Avedikian de la Catedrala Karekin
II Patriarhul Armeniei, care a adresat mulţumiri organizatorilor, apoi a vorbit despre diferenţele
de credinţă, de faptul că Bisericile au avut o experienţă diversă în istorie şi că diversitatea pe care
o au nu este un handicap, ci o bogăţie.
Din partea Prea Fericitului Petros al VII-lea, Patriarhul Alexandriei şi al întregii Africi, a
participat Î.P.S. Dionisie, Mitropolit de Leantopolis, care a vorbit despre importanţa Sfintei
Liturghii în viaţa credincioşilor, ca fiind un mare ajutor pentru aceştia.
în cadrul discursului său, I.P.S. Dionisios a punctat câteva elemente legate de cauzele care au dus
la separarea celor două Biserici, despre eforturile de apropiere. Manifestările cultural-reiigioase
de Ia Veroia, ajunse la cea de-a IX-a ediţie, se desfăşoară anual sub genericul Pavleia şi
abordează diferite teme extrase din opera Sfântului Apostol Pavel. Cu binecuvântarea Prea
Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de către
P.S.Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului. Au participat, de asemenea,
reprezentanţi ai tuturor Bisericilor Ortodoxe din Asia şi Europa.
In cadrul ceremoniei de deschidere, toţi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe au citit
mesajul 1 ntâistătătorilor Bisericilor respective, pe parcursul lucrărilor Congresului fiind
prezentate diferite prelegeri pe marginea temei, abordate din perspective teologică, sociologică şi
etic-morală. La finalul întrunirii, I P.S. Pantelimon de Veroia, promotorul şi organizatorul
Congresului, a mulţumit ¡ntâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe pentru mesajele transmise,
încredinţându-i pe toţi de preţuirea şi respectul său cel mai profund. S-au acordat premii unor
personalităţi feminine care s-au remarcat în diferite activităţi social-filantropice în cadrul
Mitropoliei din Veroia şi în alte sectoare de activitate ale Societăţii elene.
Din referatele susţinute în cadrul acestui congres internaţional s-au desprins diversitatea
proble-maticii acestui subiect în creştinism, aşa cum a fost văzută de Sfântul Apostol Pavel,
reliefându-se, între altele, locul femeii şi relaţia ei cu familia, aşa cum reiese din teologia
Sfântului Pavel şi acordân-du-se un spaţiu larg unor dezbateri privitor la femeia din lumea
islamică, unde drepturile sunt minimalizate.
S-a vorbit despre viitorul femeii în Biserică şi în lume, manifestându-se speranţa că locul
femeii va tl din ce în ce mai preponderent în multiplele sectoare de activitate ale societăţii post-
moderne, precum şi despre rolul femeii ortodoxe într-o Europă unită.
In urma discuţiilor purtate şi Ia propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bise- riceştijSfântul
Sinod plenar hotărăşte:
la act de participarea P.S. loachim Băcâoanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei
Romanului Ia cea de a IX-a ediţie a Congresului ştiinţific internaţional
Pavleia (Veria, Grecia, 26-28 iunie 2003).
Temei nr. 3618/2003 - Referat în legătură cu participarea P.S. Corneliu Bârlădeanul,
Arhiereu-Vicar al Episcopiei Huşilor, la Seminarul Internaţional cu tema “Şcoala pentru
Evanghelizare”, organizat de Biroul pentru Europa al Consiliului Mondial al Bisericilor şi de
Conferinţa Bisericilor Europene, (Varşovia, Polonia 9-16 octombrie 2003).
La această întâlnire, au participat reprezentanţi ai Bisericilor din Polonia, Anglia,
Germania, S.U.A., Cehia, Rusia, Armenia, Bulgaria, Albania, Grecia.
Din partea bisericii noastre, a participat P.S. Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu- Vicar al Episcopiei
Huşilor, Pr. Prof. Vasile Mihoc de la Facultatea de Teologie Ortodoxă “Andrei Şaguna” a
Universităţii din Sibiu, şi Pr. Prof. Viorel Ion iţă, reprezentantul permanent al Bisericii Ortodoxe
Române la Consiliul Ecumenic al Bisericilor din Geneva. În cadrul cuvântărilor altor
reprezentanţi, s-a accentuat ideea că trebuie să privim la ceea ce ne uneşte şi nu la ceea ce ne
separă, în acest sens, modelul ideal fiind 11 ristos, Cel care ne uneşte.
în urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti,Sfântul Sinod
plenar hotărăşte:
la act de participarea P.S. Gurie Strehăianul, Episcop- Vicar al Arhiepiscopiei
Craiovei la a dona întrunire a reprezentanţilor Bisericilor Creştine şi
Occidentale-Mitteleuropa (Aquilea, Italia, 24-25 octombrie 2003).
Teniei nr. 3620/2003 - Referatul Sectorului pentru Relaţii Externe Bisericeşti în legătură
cu vizita pastorală a P.S. Gherasim Putneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi
Rădăuţilor, în Coreea de Sud ( 15-16 octombrie 2003).
 La invitaţia P.S. Sotirios, Episcop de Zela şi Vicar al Patriarhiei Ecumenice pentru Noua
Zeclandă, Coreea şi Japonia şi cu sprijinul D-lui Valeriu Artenie, Ambasadorul României la Seul,
în perioada 16-27 octombrie 2003, P.S.Gherasim Putneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
Sucevei şi Rădăuţilor, a efectuat o vizită în Republica Corcea. Deplasarea a inclus săvârşirea
Sfintei Liturghii pentru cei 300 de muncitori români aflaţi la specializare la Şantierele Navale
Daewoo-Okpo din insula Koje, la 19 octombrie 2003, precum şi pentru comunitatea românilor şi
celorlalţi creştini ortodocşi din Republica Corcea, la 26 octombrie 2003, la Catedrala Sfântul
Nicolae din Seul. Au fost vizitate mănăstiri şi biserici ortodoxe din apropierea Seul-ului şi din
oraşul port Busan. De asemenea, P.S. Episcop-Vicar Gherasim Putneanul a avut întâlniri cu şefii
principalelor culte religioase din Coreea de Sud, având convorbiri pe teme de interes comun şi cu
P.S. Sotirios de Zela, căruia i-a fost conferită medalia comemorativă a centenarului naşterii
marelui cărturar şi teolog român Dumitru Stăniloae, pe care P.S. Sa l-a cunoscut în Grecia,
vizitându-l apoi în România şi al cărui discipol se consideră.
Pentru contribuţia adusă la promovarea spiritualităţii româneşti, păstrarea identităţii
religioase şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români, Ambasadorului României în
Republica Coreea i-a fost conferită decoraţia “Crucea Moldavă”.
în urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti,Sfântul Sinod
plenar hotărăşte: Ia act de vizita pastorală a P. S.Gherasim Putneanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, în Coreea de Sud (15-16 octombrie 2003).
Temei nr. 1968/2003 - Referat în legătură cu participarea P.S. Ioachini Băcăoanul, Arhiereu-
Vicar al Episcopiei Romanului la cea de a IX-a ediţie a Congresului ştiinţific internaţional
Pavleia (Veria, Grecia, 26-28 iunie 2003). În perioada 26-28 iunie 2003, la Veroia, Grecia, s-a
desfăşurat Congresul ştiinţific internaţional organizat de către Mitropolia Apostolică de Veroia,
Naousa şi Kampasia, având ca temă centrală: “Femeia în epistolele Sfântului Apostol Pavel
Temei nr. 4572/2003 - Referatul Sectorului pentru Relaţii Externe Bisericeşti privind
propunerea Pr. James Ramsay de la Biserica Anglicană din Bucureşti de a se înfiinţa şi în
România o filială a Asociaţiei “Sf. Albim şi Sf Serghie”.
In anul 1928, Asociaţia Sf.A/ban şi Sf.Serghie a fost constituită ca for ecumenic, care să
faciliteze o mai mare cunoaştere şi apropiere, în rugăciune, prin contacte personale şi schimburi
culturale şi spirituale între Bisericile din Est şi din Vest, în special între ortodocşi şi anglicani.
Sediul acestei Asociaţii este în Marea Britanie, activând cu binecuvântarea autorităţilor bisericeşti
ortodoxe, anglicane şi romano-catolice, preşedinţii săi fiind Î.P.S. Arhiepiscop Gregorios de
Thyateira şi Marea Britanie (Patriarhia Ecumenică) şi Graţia Sa Dr. Richard Chartres (Episcop de
Londra). Printre vicepreşedinţi se numără şi Episcopul Kallistos de Diokleia (Patriarhia
Ecumenică), iar în trecut s-a numărat I.P.S. Mitropolit Anthony de Sourozh (Patriarhia
Moscovei). Asociaţia are filiale în Grecia, Rusia, Bulgaria şi Serbia, fiecare fiind independentă în
organizare, însă, toate susţinând aceleaşi scopuri, rugându-se pentru unitatea creştinilor şi
promovând prietenia şi dialogul ecumenic dintre creştinii din Răsărit şi cei din Apuş.
In contextul discuţiilor pe care Prea Fericitul Părinte Patriarh le-a avut la Reşedinţa
Patriarhală, în data de 5 noiembrie 2003 cu Graţia Sa, Dr. David Hope, Arhiepiscop de York, s-a
reafirmat dorinţa de cooperare între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Anglicană, în special
în domeniul filantropic un exemplu concludent fiind implicarea părţii engleze în programul
Fundaţiei Salvaţi Copiii. In acest sens, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a propus reluarea şi
concretizarea unui proiect mai vechi de colaborare între Biserica noastră şi Biserica Angliei -
proiect ale cărui baze au fost puse cu prilejul vizitei Arhiepiscopului de Canterbury, Dr. George
Carrey - de înfiinţare în Bucureşti a unui Centru pentru copii cu nevoi speciale, patronat în comun
de cele două Biserici. De altfel, cei doi întâi stătători de Biserici au şi sfinţit locul pe care
urmează să fie ridicdt acest centru, locaţia fiind pe Calea Dudeşti, nr. 157. S-a apreciat că
Asociaţia Sf Alban şi Sf Serghie s-ar putea implica efectiv în susţinerea, promovarea şi
finalizarea acestui important proiect, de mare actualitate în contextul lucrării sociale a Bisericii
Ortodoxe Române. În urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe
Bisericeşti,Sfântul Sinod plenar hotărăşte:
Ia act şi aproba propunerea Pr James Ramsay de la Biserica Anglicana din
Bucureşti de a se înfiinţa şi în România o filiala a Asociaţiei “Sf Alban şi
Sf Serghie
Se va constitui un Comitet de iniţiativa şi se vor nominaliza membrii acestuia,
care să facă propuneri concrete pentru înfiinţarea acestei Asociaţii;
Sfântul Serghie de Radonej va fi înscris în calendarul Bisericii noastre. în
ziua de 25 septembrie, când este prâznuit şi de Biserica Ortodoxă Rusă.
Temei nr. 3960/2003 - Referat în legătură cu scrisoarea Sanctităţii Sale, Alexei II,
Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii prin care Patriarhia Română
 Discuţiile au fost foarte concentrate, mulţi reprezentanţi, mai ales ai Bisericilor din Estul
Europei, acuzând activitatea de prozelitism a grupărilor protestante .şi neoprotestante. S-a
discutat asupra terminologiei de misiune, prozelitism şi evanghelizare, mulţi reprezentanţi ai
Bisericilor Ortodoxe acuzând dificultăţi în folosirea acestor termeni în limbajul teologic ortodox.
în ciuda tuturor actelor oficiale prin care CMB denunţă prozelitismul, acesta este continuat,
pirateria religioasă fiind un semn al neîncrederii, respectului şi credinţei celorlalţi membri ai
CMB.
Seminarul s-a încheiat cu un Apel către Bisericile membre, care sunt chemate la
colaborare şi mărturisire comună în răspândirea Evangheliei Mântuitorului.
în urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti »Sfântul Sinod
plenar hotărăşte:
• ' la act de participarea P.S. Cornel iu Bârlădeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Huşilor, la
Seminarul Internaţional organizat de Biroul pentru Europa al Consiliului Mondial al Bisericilor şi
de Conferinţa Bisericilor Europene, cu tema “Misiunea şi evanghelizarea în Europa”, (Varşovia,
Polonia, 9-16 octombrie).
Temei nr. 995/2003 - Referatul Sectorului pentru Relaţii Externe Bisericeşti privind participarea
P.S. Corneliu Bârlădcanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Huşilor, la Conferinţa cu tema: “Martiri
ui creştinismului în secolul trecut în Europa” (Bari, Italia, 17-20 octombrie 2003).
La întrunire au fost participat, alături de P.S.Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu- Vicar al Episcopiei
Huşilor, şi reprezentantul Bisericii Catolice Orientale de rit bizantin (greco-catolică), Episcopul
de Cluj, Florentin Crihălmean, precum şi delegaţi ai Bisericilor din Albania, Polonia, Rusia,
Germania, Anglia, delegatul Vaticanului, Cârd. James Franis Statford. Întâlnirea a avut scopul de
a evidenţia martirajul Bisericilor din Europa în secolul trecut. Discuţiile s-au concentrat asupra
suferinţelor şi morţii celor care au confirmat credinţa în Hristos Domnul cel mort şi înviat,
înfruntând ferocităţile comunismului şi nazismului.
În calitate de reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române, P.S. Corneliu Bârlădeanul a
susţinut prelegerea cu tema: “Martiri ai Bisericilor Ortodoxe Române ”, scoţând în evidenţă,
unitatea vizibilă a Bisericii realizată în Taina Sfintei Euharistii şi a mărturisirii credinţei în ciuda
încercărilor şi perioadelor tulburi ale istoriei pline de încercări a Bisericii Mântuitorului.
Mai mult ca oricând, trecutul Bisericilor, deşi plin de încercări, trebuie să ne unească în
comuniune de iubire şi iertare în acest secol în care creştinismul este confruntat cu secularizarea
şi modernismul ateu. În urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe
Bise- riceştijSfântul Sinod plenar hotărăşte: Ia act de participarea P.S. Corneliu Bârlădeanul,
Arhiereu-Vicar al Episcopiei Huşilor, la Conferinţa cu tema “Martiri ai creştinismului în secolul
trecut în Europa ” (Bari, Italia, 17-20 octombrie 2003)
important. în consecinţă, Moscova şi-a bazat legitimitatea tot pe tradiţia apostolului Andrei;
- Transformarea ulterioară a Patriarhiilor în Biserici autocefale este un fenomen recent ivit
în acelaşi timp cu crearea statelor naţionale moderne. Fenomenul s-a dezvoltat după multe
conflicte cu Patriarhia Ecumenică: Serbia în 1922, România în 1925, Bulgaria în 1953. în 1872,
Bulgaria a condamnat filetismul; este o acuzaţie care ar putea fi extinsă la toate Patriarhiile
naţionale. Principala problemă în cadrul acestui fenomen nu este atât titlul de Patriarhie, cât
structura autocefală a Bisericii. Acest lucru este demonstrat şi de faptul că şi astăzi, una dintre
cele mai importante Biserici Ortodoxe autocefale, Biserica Greciei, nu este Patriarhie, ci o
Arhiepiscopie autocefală;
- Patriarhiile răsăritene unite cu Roma au origini diferite. Patriarhia Greco-Ca- tolică
melkită a fost înfiinţată după alegerile controversate din 1724. Persoana aleasă era în comuniune
cu Papa, iar Benedictus al Xlll-lea a recunoscut această persoană ca Patriarh ortodox. Celelalte
Patriarhii unite au fost înfiinţate de Roma, după cum se afirmă astăzi în Decretul asupra
Bisericilor Catolice Orientale “Orientalium ecclesiarum” în capitolul 11 şi în Legea pentru
Bisericile Catolice Orientale (CCEO, canon 57). Drept pentru care, jurisdicţia Patriarhilor uniţi
derivă din cea a Papei. Este o opinie eclesio- logică deosebită de ideea autocefală a Bisericilor
Ortodoxe. Deosebirea eclesiologică a fost scoasă deja în evidenţă de interpretarea deosebită a
Decretului “Laetentur caeli” a Conciliului de la Florenţa (1439) dată de latini şi de orientali.
In ceea ce priveşte opoziţia ortodocşilor faţă de crearea unor structuri paralele, Memorandumul
consideră că acestea au existat încă din primul mileniu şi,
având în vedere nevoile pastorale, ele continuă să fie create de Bisericile Răsăritene în cadrul
teritoriului Bisericii Occidentale.
Alte consideraţii ale Memorandumului se referă la:
- în sensul strict al cuvântului, numai prin numele şi titlurile lor Patriarhiile Unite pot fl
considerate structuri paralele ale vechilor Patriarhii Răsăritene şi Ortodoxe, ele bazându-se pe
principii ecleziologice diferite de cele ortodoxe;
- Eventuala creare a unei Patriarhii Greco-Catolice în Ucraina nu ar constitui o structură
paralelă cu Patriarhia Moscovei, datorită deosebirilor fundamentale teologice şi canonice, cu atât
mai mult cu cât teritoriul său corespunde numai parţial teritoriului Patriarhiei Moscovei;
- Crearea unei asemenea Patriarhii ar fi de fapt parte a unui proces “intern” al Bisericii
Catolice , prin care Biserica Greco-Catolică din Ucraina ar fi pusă la acelaşi nivel cu alte
Patriarhii “Catolice”, dar nu cu Patriarhiile ortodoxe şi cu siguranţă nu cu Patriarhia Moscovei;
- Sistemul Patriarhiilor îşi are originea în contextul vechii Biserici imperiale şi s-a dezvoltat
în forma actuală în contextul statelor naţionale moderne. Dimpotrivă, Patriarhiile “catolice” au
fost înfiinţate în contextul a ceea ce Bisericile Ortodoxe numesc uniatism;
- Aceste trei contexte nu mai există. Vechea Biserică imperială ţine de trecut; ideologia
naţiune-stat trece printr-o reevaluare radicală datorită realităţii
este înştiinţată despre intenţia Vaticanului de a înllinţa un Patriarhat Greco-Ca- tolic pe teritoriul
Ucrainei.
Sanctitatea Sa, Alexei 11, Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, într-o scrisoare adresată
Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, aduce la cunoştinţa Bisericii noastre despre intenţia
Vaticanului de a înfiinţa un Patriarhat Greco-Ca- tolic pe teritoriul Ucrainei, constituindu-se
astfel o jurisdicţie patriarhală paralelă pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse. Pentru o
mai bună informare, Sanctitatea Sa anexează şi o copie a Memorandumului redactat de Consiliul
Pontifical pentru Unitatea Creştinilor, prin care se încearcă justificarea pe principii istorice şi
canonice a acestei iniţiative.
Din punctul de vedere al Patriarhiei Moscovei, Memorandumul este incorect din
perspectiva istorică şi inadmisibil din perspectiva tradiţiei ortodoxe, ceea ce reprezintă o
provocare, pentru Patriarhiile apostolice şi, în general pentru toate Bisericile Ortodoxe locale.
Memorandumul abordează problema Patriarhiilor din punct de vedere istoric subliniind
următoarele:
- Sinodul de la Niceea (325) a confirmat ordinea Patriarhiilor Apostolice (Alexandria,
Roma şi Antiohia) şi a făcut referinţe la o “veche folosinţă’' în canonul 6, fapt confirmat şi de
canonul 3 al Sinodului II Ecumenic de la Constantinopol (381);
- Din motive politice, atât Constantinopolului, “noua Romă”, cât şi Ierusalimului, li s-a
acordat aceeaşi demnitate ca şi sediilor apostolice de mai sus, în ciuda opoziţiei Romei
(cf.canonul 28 al Sinodului de la Chalcedon, 451);
- Sediile episcopale menţionate mai sus au primit numele de Patriarhii în timpul domniei
împăratului Iustinian (527-565), fiind o creaţie imperială. Legitimitatea Constantinopolului
bazată pe tradiţia “primului chemat”, apostolul Andrei, este mai târzie, cu un fundament istoric
destul de discutabil;
- Origiiţea “imperială” a titlului de Patriarh este dovedită, de asemenea, de faptul că în
afara Imperiului Roman (Armenia, Georgia) avea să se folosească termenul de “católicos” în loc
de “patriarh”;
- Când, după sinoadele din Efes (431) şi Chalcedon (451), Patriarhiile Alexandriei şi
Antiohiei s-au separat de Biserica imperiului şi s-au considerat eterodoxe (nestoriene şi
monofizite), aici s-au înfiinţat noi Patriarhii Ortodoxe. Acest lucru a dus la dublarea defacto a
sediilor patriarhale pe acelaşi teritoriu canonic, situaţie existentă şi astăzi;
- în afară de înfiinţarea Patriarhiei de Pee în 1346, care a fost doar temporară, după căderea
Constantinopolului (1453) s-a creat iarăşi o nouă situaţie, odată cu întemeierea Patriarhiei
Moscovei. După transferarea Mitropoliei de Kiev, dependentă de Constantinopol, la Moscova, în
secolele XIV-XV, Moscova s-a declarat independentă în 1448, după Sinodul de la Florenţa
(1439-45). Aceasta a fost recunoscută ca Patriarhie abia în 1589, de Patriarhul leremia 11, fără a
se fi consultat în prealabil cu Roma. în toate aceste mişcări, ideea de translation imperii (Roma -
Constantinopol - Moscova), cu Moscova ca “cea de a treia şi ultimă Romă”, a jucat, de asemenea,
un rol patriarhul Pavle, reprezentanţii autorităţilor de Stal şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe
participante la simpozion, care au adus binecuvântarea şi cuvântul de salut', cu urările de succes
ale Intâistătătorilor de Biserici.
Apoi simpozionul s-a desfăşurat în mai multe sesiuni, dezbătând o gamă variată de teme,
care s-au referit atât la tema propriu-zisă a simpozionului, cât şi la problemele care privesc
întreaga Biserică Ortodoxă. Fiecare din aceste referate au fost urmate de ample discuţii şi
dezbateri, de comentarii şi completări care au pus în lumină aspecte diferite, cu exemplificări
locale, ale temelor tratate. La sfârşitul discuţiilor, s-a întocmit o formă de raport în care s-a
precizat esenţialul discuţiilor şi s-a evidenţiat importanţa temelor dezbătute pentru viaţa Bisericii
Ortodoxe. Cu prilejul simpozionului, participanţii au fost primiţi de către Sanctitatea Sa,
Patriarhul Pavle al Bisericii Ortodoxe Sârbe şi de către Ministrul Cultelor din Serbia. S-a vizitat
noua Catedrală Patriarhală în construcţie la Belgrad şi alte obiective religioase şi de artă.
Simpozionul a constituit o bună ocazie de întâlnire a teologilor ortodocşi şi de discutare a unor
probleme foarte importante pentru viaţa Bisericii Ortodoxe în general şi a celei sârbe în special.
In urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bise-
riceşti,Sfântul Sinod plenar hotărăşte:
Ia act de participarea Pr. Prof Univ. Dr. Nicolae Necula, decanul Facultăţii
de Teologie Ortodoxă “Patriarhul Justinian” din cadrul Universităţii
Bucureşti, la Simpozionul cu tema "Problemele legislaţiei bisericeşti contemporane ", organizat
de Patriarhia Sârbă (Belgrad, Serbia şi Muntenegru,
13-15 octombrie 2003).
Temei nr. 2942/2003 - Referat al Sectorului Comunităţi Externe în legătură cu
participarea delegaţiei Patriarhiei Române condusă de Î.P.S. Arhiepiscop Teodosie al Tomisului
ia hramul Parohiei Ortodoxe Române “Sfânta Treime” din Istanbul, Turcia, în perioada 14-17
iunie 2003.
In referat se arată faptul că, potrivit înaltului temei nr. 2408/2003, la solicitarea Pr. Silviu
State, paroh al Parohiei Ortodoxe Române din Istanbul, Turcia, Prea Fericitul Părinte Patriarh
Teoctişt a delegat pe Î.P.S.Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, să participe la hramul acestei
parohii, însoţit de Pr.Uţă Mircea Alexă, consilier patriarhal, Diac.Valeriu Roman şi Diac.Iosif
Gulai, consilieri eparhiali la Arhiepiscopiei Tomisului, Pr. Nicolae Mavrodan, doctorand în
teologie la Facultatea de Teologie din Tesalonic şi de un cor de studenţi de la Facultatea de
Teologie a Universităţii “Ovidiu” din Constanţa.
Sfânta Liturghie arhierească din ziua hramului Parohiei Ortodoxe Române “Sfânta
Treime” din Istanbul a fost oficiată de Î.P.S. Arhiepiscop Teodosie al Tomisului în biserica pusă
la dispoziţia comunităţii ortodoxe româneşti din Istanbul de către Arhiepiscopia Catolică
Armeană din acest oraş, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, răspunsurile la strană fiind
date, polifonic, de corul studenţilor teologi din Constanţa.
supranaţiopale a Uniunii Europene; Uniatismul, după Conciliul Vatican II, nu mai este considerat
o metodă de realizare a unităţii Bisericii;
- Drept pentru care, teologia şi forma Patriarhiilor necesită astăzi o nouă bază teologică. Pentru
eventuala creare a unei Patriarhii Greco-Catolice în Ucraina, partea catolică ar trebui să ia în
consideraţie relaţiile ecumenice prezente şi viitoare.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist face o scurtă prezentare a scrisorii, subliniind faptul că
această corespondenţă s-a purtat şi cu celelalte Biserici surori. Ca urmare. Prea Fericirea Sa
concluzionează că este nevoie să se exprime solidaritatea tuturor Bisericilor Ortodoxe cu
Patriarhia Moscovei.
In urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti,Sfântul
Sinod plenar hotărăşte:
Ia act de scrisoarea Sanctităţii Sale, Alexei. II, Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii
adresată Patriarhiei Române cu privire la intenţia Bisericii Romano-Catolice de a înfiinţa un
Patriarhat Greco-Catolic pe teritoriul Ucrainei;
Se va formula un răspuns către Patriarhia Moscovei, în care se vor sublinia, între altele:
necesitatea unei consultaţii între Patriarhia Moscovei şi Vatican, care să preceadă orice acţiune de
constituire a unei Patriarhii Greco-Catolice în Ucraina; în cazul concretizării unei astfel de
intenţii, fără consultarea Patriarhiei Moscovei, se adânceşte şi mai mult impasul actual în care se
găseşte Dialogul Teologic Ortodox-Catolic şi se periclitează însăşi relansarea acestuia;
Sanctitatea Sa, Papa loan Paul al II-lea a reiterat cu mai multe prilejuri, inclusiv în cursul vizitei
la Bucureşti (1999) şi a vizitei delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la Vatican (2002)
necesitatea folosirii dialogului in rezolvarea diferenţelor dintre Biserici; Biserica Ortodoxă
Romană îşi exprimă solidaritatea cu Bisericile Ortodoxe surori, care s-ar putea găsi înlr-o situaţie
asemănătoare.
Teiiiei nr. 3249/2003 - Referatul Sectorului pentru Relaţii Externe Bisericeşti privind
participarea Pr.Prof.Univ.Dr.Nicolae Necula, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă
“Patriarhul Justinian” a Universităţii din Bucureşti, la Simpozionul cu tema “Problemele
legislaţiei bisericeşti contemporane”, organizat de Patriarhia Sârbă (Belgrad, Serbia şi
Muntenegru, 13- 15 octombrie 2003).
La simpozion au participat reprezentanţi ai tuturor Bisericilor Ortodoxe, la nivel de
mitropoliţi, episcopi şi preoţi, profesori de teologie sau angajaţi în administraţia bisericească.
Simpozionul s-a deschis cu săvârşirea Sfintei Liturghii în capela Facultăţii de Teologie din
Belgrad, de către un sobor, alcătuit din reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe, având în frunte pe
P.S. Episcop-Vicar Vasile al Trimitundei, din Cipru, urmată de un Te-Deum.
Simpozionul propriu-zis s-a desfăşurat în amfiteatrul Facultăţii de Teologie. La sesiunea de
deschidere, a fost de fală Sanctitatea Sa, Patriarhul Pavle al Bisericii Ortodoxe Sârbe,
reprezentantul preşedintelui ţării şi al guvernului, ierarhi, preoţi şi studenţi. La deschiderea
lucrărilor a vorbit Sanctitatea Sa,
Deleagă pe Î.PS. Arhiepiscop Teodosie al Tonusului şi P.S. Episcop Ciprian
Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, ca reprezentanţi al Bisericii Ortodoxe Române în
dialogul cu reprezentanţii Patriarhiei Ecumenice, privind modalităţile de predare-primire a
Bisericii "Sfânta Parascheva " către Parohia Ortodoxă Română din "Sfânta Treime" din Istanbul,
Turcia.
Temei nr. 2943/2003 - Referat al Sectorului Comunităţi Externe în legătură cu
participarea delegaţiei Patriarhiei Române condusă de P.S. Ambrozie Sinaitul, Episcop-Vicar
Patriarhal, la sărbătoarea hramului Parohiei Ortodoxe Române “Sfânta Treime” din Sofia,
Bulgaria, în perioada 14-17 iunie 2003.
In referat se arată faptul că, la data de 26 mai 2003, Pr.Neluţu Oprea, parohul Parohiei
Ortodoxe Române “Sfânta Treime” din Sofia, a adresat Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist
invitaţia de a participa în perioada 14-17 iunie 2003, la sărbătoarea hramului Bisericii Ortodoxe
Române “Sfânta Treime” din Sofia, Bulgaria. Având în vedere că agenda de lucru a fost foarte
încărcată, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a delegat să participe la acest eveniment pe P.S.
Ambrozie Sinaitul, Episcop-Vicar Patriarhal şi coordonator al Sectorul Comunităţi Externe al
Patriarhiei Române, însoţit de Diac. Gheorghe Mantu şi de Diac. Ema- nuel Stuparu, inspectori în
cadrul aceluiaşi Sector.
Prezenţa unui arhiereu român, delegat oficial al Patriarhiei Române, care să aducă
binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist şi să oficieze Sfânta Liturghie alături de
preotul paroh şi de credincioşii ortodocşi români din Sofia, a făcut ca această sărbătoare deosebit
de importantă pentru comunitatea ortodoxă română din Bulgaria să capete amploare şi distincţie.
Totodată, prezenţa P.S. Ambrozie Sinaitul, Episcop-Vicar Patriarhal pentru câteva zile în capitala
Bulgariei, s-a constituit într-un prilej special de a transmite Sanctităţii Sale, Maxim,
Intâistătătorului Bisericii Ortodoxe Bulgare, mesajul scris al Prea Fericitului Părinte Patriarh
Teoctist.
Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române, a fost invitată de P.S. Episcop Nicolae de
Sneapole, să participe la oficierea slujbei Vecerniei închinată marii sărbători a Ortodoxiei -
Pogorârea Sfântului Duh - în Catedrala Patriarhală “Sf. Alexander Nevski”, fiind întâmpinată aici
dc Î.P.S. Ghelasie, Mitropolit primat de New York. A urmat, la invitaţia P.S. Episcop Nicolae de
Sneapole, o vizită la Mănăstirea Dra- ganevski, reşedinţa de vară a Patriarhului Maxim, aflată în
apropierea Sofiei, la poalele muntelui Vitoşa, după care s-a vizitat noua Mănăstire “Sfinţii
Apostoli Petru şi Pavcl”, ridicată în numai patru ani şi la Mănăstirea Godeco, situată în regiunea
Stara Planiana (Muntele Vechi), cu ocazia hramului mănăstirii. Referatul aminteşte că Asociaţia
Vlahilor (Aromânilor) din Sofia îşi are sediul în curtea Parohiei Ortodoxe Române din Sofia, şi
încă de la înfiinţarea sa în octombrie 2001, depune strădanii pentru unitatea şi afirmarea etnicilor
români din Bulgaria, iar Pr. Neluţu Oprea, Parohul Bisericii Ortodoxe Române din Sofia, a
participat, alături de delegaţii Asociaţiei, la diverse acţiuni culturale ce au avut loc în oraşele
Plovdiv, Plevna, Vama, etc. Există, dc asemenea, relaţii de bună colaborare cu membrii
Asociaţiei Vlahilor din Vidin, Asociaţiei Aromânilor din Ve- lingrad. Asociaţiei Vlahilor din
Silistra, precum şi cu locuitorii români ai localităţii Sf.Nicola de lângă Varna.
La această Sfânta Liturghie a asistat un număr impresionant de credincioşi români din
Istanbul, doi preoţi, reprezentanţi ai Arhiepiscopiei Catolice-Armene din Istanbul, iar din partea
autorităţilor române, Domnul Mircea Neaţă, Consulul General al României la Istanbul şi alţi
membrii ai corpului diplomatic român din Istanbul. După agapa frăţească, a urmat o întrevedere,
în incinta Consulatului General al României, între delegaţia Patriarhiei Ecumenice şi delegaţia
Patriarhiei Române, în cadrul căreia s-a apreciat activitatea întreprinsă de către Pr. Silviu State şi
reuşita înfiinţării primului cimitir românesc, şi, totodată, s-a discutat asupra condiţiilor în care
Parohia Ortodoxă Română poate avea la dispoziţie pentru slujire biserica “Sfânta Parascheva’',
proprietate a Patriarhiei Ecumenice. Având în vedere această aprobare de principiu, pentru
soluţionarea acestei probleme, Guvernul Turciei aşteaptă un document din partea Patriarhiei
Ecumenice, care să arate că biserica respectivă este cedată sub formă de concesiune, pe o durată
de minimum 20 de ani, pentru a fi folosită în scop religios de către comunitatea românilor
ortodocşi din Istanbul.
In cadrul întrevederii avute cu Sanctitatea Sa, Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al
Constantinopolului, s-a reafirmat deschiderea Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice de a pune
la dispoziţia Comunităţii Ortodoxe Române din Istanbul biserica “Sfânta Parascheva” din
cartierul Haskoy- Istanbul. Totodată, Sanctitatea Sa, Bartolomeu I a cerul ca Patriarhia Română
să recunoască jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice asupra Parohiei Ortodoxe Române din Istanbul,
schimbarea ştampilei şi delegarea, cât mai curând posibil, a unui reprezentant al Patriarhiei
Române la Constantinopol, pentru a redacta documentul-acord dintre cele două Patriarhii, privind
statutul canonic al Parohiei, precum şi modalităţile de cedare a bisericii “Sfânta Parascheva’'.
După prezentarea referatului Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a invitat pe I.P.S.
Arhiepiscop Teodosie al Tomisului să ia cuvântul.
I. P.S. Arhiepiscop Teodosie a subliniat faptul că, cu prilejul hramului Parohiei Ortodoxe
Române din Istanbul, a avut bucuria să-l întâlnească pe Sanctitatea Sa, Bartolomaios I, Patriarhul
Ecumenic al Constantinopolului, cu care a discutat situaţia canonică şi administrativă a Parohiei
noastre din Istanbul. In urma discuţiilor purtate, a fost clarificată situaţia canonică a parohiei şi a
preotului paroh, în sensul că parohia va ţine canonic de Patriarhia Ecumenică, iar administrativ de
Patriarhia Română. S-a redactat un Document -Acord care urmează să fie semnat de
reprezentanţii celor două Patriarhii. Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a adus călduroase
mulţumiri I.P.S. Arhiepiscop Teodosie pentru implicarea în problematica Parohiei Ortodoxe
Române din Istanbul. În urma discuţiilor purtate şi a lămuririlor aduse, la propunerea Comisiei
pentru Relaţii Externe Bisericeşti, Sfântul Sinod hotărăşte:
Ia act de participarea delegaţiei Patriarhiei Române condusă de I.P.S. Arhiepiscop
Teodosie a! Tomisidui la hramul Parohiei Ortodoxe Române "Sfânta Treime" din Istanbul,
Turcia, în perioada 14-17 iunie 2003 şi de rezultatele întrevederii cu Sanctitatea Sa Bartolomeu I,
Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului;
a-l înIchupina pe fntâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Albania, teolog de prestigiu al întregii
Ortodoxii, misionar jertfelnic, dedicat reînvierii unei Biserici desfiinţată de jure şi de facto de
dictatura comunistă.
Mulţumind lui Dumnezeu pentru ajutorul primit în lucrarea de reînviere a Bisericii
Ortodoxe din Albania. Prea Fericitul Anastasios a subliniat rolul aparte al Bisericii Ortodoxe
Române pentru unitatea lumii creştine, considerând zilele prezenţei sale în România drept "o
transfuzie reală de spiritualitate”.
Pe agenda de lucru a Sfântului Sinod s-au aflat teme referitoare la slujirea pastoral-
misionará, viaţa monahală şi misiunea socială a Bisericii, învăţământul teologic şi religios în
şcolile publice, diferite aspecte privind comunităţile ortodoxe româneşti din jurul graniţelor ţării
şi Diaspora, relaţiile externe bisericeşti, participări ale unor membri ai Sfântului Sinod şi ale altor
teologi ortodocşi români la întruniri internaţionale ortodoxe şi ecumenice, alte probleme curente
ale vieţii bisericeşti.
 Dintre hotărârile luate menţionăm:
- adoptarea pentru anul viitor a unui program de manifestări dedicate comemorării pe plan
bisericesc, în ţară şi străinătate, a 500 de ani de la trecerea la cele veşnice a domnitorului
Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt (1504-2004j:
- adoptarea textului Bibliei, ediţia jubiliară a Sfântului Sinod, ca text oficial al Bisericii
Ortodoxe Române, pentru a fi folosit în cărţile de cult, manuale şi alte scrieri bisericeşti, cu
precizarea că diortositorul îşi exprimă disponibilitatea de a primi în continuare sugestii şi
propuneri menite să îmbunătăţească textul:
- extinderea asistenţei religioase pentru persoanele cu deficienţe de auz la nivelul fiecărei
eparhii a Patriarhiei Române.
La solicitarea unui mare număr de părinţi şi profesori, în urma analizei programei de
educaţie pentru sănătate în învăţământul public, Sfântul Sinod a apreciat aspectele pozitive ale
acesteia, dar atrage atenţia asupra unor elemente profund dăunătoare educaţiei tinerilor, în vădită
contradicţie cu morala creştină, şi cheamă factorii responsabili la reconsiderarea acestora, în
consultare cu reprezentanţii Bisericii.
In acelaşi timp, Sfântul Sinod îşi manifestă îngrijorarea faţă de pericolul legalizării
prostituţiei şi reiterează apelul adresat în acest sens Parlamentului României de către Prea
Fericitul Părinte Patriarh Teoctist în martie 2002, cu scopul conştientizării gravelor consecinţe
morale, sociale şi medicale ale unui demers legislativ de acest gen.
Având în vedere, pe de o parte, temeiul biblic potrivit căruia pământul este creaţia lui
Dumnezeu, iar pe de altă parte că proiectul minier al corporaţiei canadiene Roşia Montană Gold
Corporation urmează să desfigureze atât ecologic, cât şi uman zona Roşia Montană şi, prin
extensie, întreaga regiune a Munţilor Apuseni, luând în considerare faptul că proiectul minier
Roşia Montană vizează strămutarea bisericilor şi a cimitirelor din zonă, ceea ce este inadmisibil
din punct de vedere al cultului şi tradiţiilor ortodoxe, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
se pronunţă împotriva realizării proiectului Roşia Montană Gold Corporation şi speră ca această
zonă să rămână intactă în sfinţenia, puritatea şi frumuseţea ei.
Vizita P.S. Ambrozie Sinaitul, Episcop-Vicar Patriarhal, în Bulgaria, între 14- 17 iunie 2003, a
fost un adevărat pelerinaj al bucuriei şi dragostei frăţeşti, atât pentru întâlnirea de suflet cu fraţii
români care trăiesc în Bulgaria, cât şi pentru împreună-slujirea cu arhiereii şi preoţii Patriarhiei
Bulgare.
 In urma celor prezentate şi la propunerea Comisiei pentru Relaţii Externe Bisericeşti,
Sfântul Sinod hotărăşte:
la act de participarea delegaţiei Patriarhiei Române condusă de P.S. Ambrozie
Sinaitul, Episcop-Vicar Patriarhal la sărbătoarea hramului Parohiei Ortodoxe
Române "Sfânta Treime" din Sofia, Bulgaria, în perioada 14-17 iunie 2003.
15. Diverse şi adoptarea Comunicatului de presă privind lucrările Sfântului Sinod
Epuizându-se examinarea lucrărilor înscrise pe Ordinea de Zi, Prea Fericitul Părinte Preşedinte
aminteşte că în finalul acesteia este înscris şi punctul DIVERSE.
Ca urmare. Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist consultă pe membrii Sfântului Sinod
referitor la agenda lucrărilor Organelor Centrale Bisericeşti în prima lor întrunire din sesiunea
anului 2004 şi propune: Marţi, 3 februarie 2004
- Consiliul Naţional Bisericesc; Miercuri, 4 februarie 2004 - Consiliul Naţional Bisericesc;
Marţi, 17 februarie 2004 - Sfântul Sinod; Miercuri, 18 februarie 2004
- Adunarea Naţională Bisericească şi Colegiul Electoral Bisericesc; Joi, 19 februarie 2004 -
Sfântul Sinod.
Urmare a discuţiilor purtate şi la propunerea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Plenul
Sfântului Sinod hotărăşte;
Aprobă datele propuse pentru întrunirea Organelor Centrale Bisericeşti în
sesiunea din luna februarie 2004.
In continuare, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist propune ca, potrivit uzanţei, să se dea citire
Proiectului Comunicatului de presă privind lucrările Sfântului Sinod din zilele de 11-12
noiembrie 2003.
P.S. Episcop-Vicar Patriarhal Vincenţiu Ploieşteanu, Secretarul Sfântului Sinod dă citire
Comunicatului Biroului de Presă al Patriarhiei Române privind lucrările Sfântului Sinod în
următoarea redactare:
In zilele de 11-12 noiembrie 2003, la Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Prea
Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, s-au desfăşurat lucrările Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române. In deschiderea lucrărilor. Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a elogiat
personalittea Părintelui Dumitru Stăniloae, căruia îi sunt dedicate, în aceste zile, mai multe
manifestări omagiale, cu prilejul centenarului naşterii. Astăzi, 12 noiembrie, membrii Sfântului
Sinod au participat la un moment solemn în cadrul Congresului Internaţional de Teologie
consacrat celui mai mare teolog ortodox al secolului XX.
Un alt eveniment solemn în timpul sesiunii, l-a constituit prezenţa Prea Fericitului
Anastasios, Arhiepiscopul Tiranei şi întregii Albanii, aflat într-o vizită frăţească în România, în
mijlocul membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. In cuvântul de salut, în
numele clerului şi credincioşilor ortodocşi români, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a
exprimat bucuria de
ANEXA NR. 3
PROGRAMA PENTRU TITULARIZAREA
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR LA DISCIPLINA
RELIGIE ORTODOXĂ
DOGMATICĂ
A. Revelaţia dumnezeiască
1. Revelaţia naturală şi supranaturală;
2. Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie - căi de transmitere a Revelaţiei (* iară deosebiri
interconfesionale)
B. Dumnezeu Creatorul
3. Crearea lumii nevăzute
4. Crearea lumii văzute
- referatul biblic despre crearea lumii
- crearea omului (Natura omului; Nemurirea sufletului; Omul ca protopărinte)
C. Dumnezeu unul în fiinţă
1. Cunoaşterea lui Dumnezeu
2. Atributele naturale ale lui Dumnezeu
3. Atributele - intelectuale şi morale ale lui Dumnezeu
4. Dogma Sfintei Treimi
- persoanele Sfintei Treimi
- perihorează şi apropiere
D. Dumnezeu Proniatorul
E. Dumnezeu Mântuitorul
1. Pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului. Profeţii mesianice
2. Unirea ipostatică şi consecinţele ei
3. întreita slujire a Mântuitorului
4. Răscumpărarea şi aspectele ei (* Iară deosebiri interconfesionale)
5. Adeverirea morţii şi învierii Mântuitorului
F. Dumnezeu Simţitorul
1. Persoana şi lucrarea Duhului Sfânt
2. Harul divin mântuitor
- însuşirile lui
- Harismele
- Raportul dintre har şi libertatea omului
- Predestinaţia (* fără deosebiri interconfesionale)
3. Mântuirea subiectivă sau îndreptarea
- etapele îndreptării 
A
16. închiderea şedinţei de lucru şi a sesiunii Sfântului Sinod pe anul 2003.
La orele 19™ iau sfârşit lucrările Sfântului Sinod. Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist
exprimă mulţumiri membrilor Sfântului Sinod pentru că au răspuns la chemarea adresată şi
pentru participarea activă la examinarea şi soluţionarea problemelor înscrise pe Ordinea de Zi,
exprimându-şi convingerea că hotărârile luate vor contribui la propăşirea vieţii noastre bisericeşti
pastoral-misionare, a activităţii instituţiilor de învăţământ teologic şi la promovarea relaţiilor
ecumenice cu Bisericile Ortodoxe surori, cu celelalte Biserici creştine şi cu organizaţiile creştine
mondiale.
Cu gândul la sărbătorile Naşterii Domnului, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist
adresează urări frăţeşti de sănătate şi bun spor duhovnicesc în lucrările fiecărui membru al
Sfântului Sinod în eparhia la care a fost chemat să păstorească, adresând, membrilor Sfântului
Sinod rugămintea să se implice personal în aplicarea hotărârilor sinodale.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist declară închisă şedinţa de lucru a Sfântului Sinod
şi totodată sesiunea pe anul 2003.
Se rosteşte rugăciunea Cuvine-se cu adevărat.
PREŞEDINTELE SFÂNTUL SINOD
fTEOCTIST
ARHIEPISCOP AL BUCUREŞTILOR, MITROPOLIT AL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI
ŞI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
SECRETARUL SFÂNTULUI SINOD f Vincenţiu Ploieşteanu
EPISCOP-VICAR PATRIARHAL 
C. Libertatea voinţei în concepţia creştină
- libertatea psihologică între bine şi rău
- limitele libertăţii
- libertatea morală creştină
D. Virtuţile teologice
- credinţa
- nădejdea
- iubirea
E. Familia în lumina moralei creştine
F. Tineretul şi problemele lumii contemporane; efectele secularizării
- Suicidul
- Eutanasia
- Clonarea
Bibliografie
1. Mitropolit Nicolae Mladin şi colectivul, Teologie Morală Ortodoxă, Manual pentru
Institutele Teologice, voi. I—II, Buc. 1979-1980.
2. Pr. Prof. Dr. Vasile Răducă Căsătoria. Taină a comunităţii şi desăvârşirii persoanei
3. Idem Bioetica. Familia şi morala creştină, în S.T. 3-4/1992.
4. Breck John, Darul sacru al vieţii, ediţia Palmos, Cluj, 2001.
5. *** Bioetica de la Romano-Catolici, Cluj.

ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

A. începuturile vieţii creştine pe teritoriul ţării noastre
B. întemeierea mitropoliilor
- contextul politic al întemeierii mitropoliilor
- organizarea bisericească
- recunoaşterea mitropoliilor de către Patriarhia Ecumenică
- reşedinţa şi jurisdicţia mitropoliilor
C. Contribuţia mitropoliţilor la dezvoltarea culturii şi apărarea identităţii naţionale:
mitropoliţii Dosoftei, Varlaam şi Antim Ivircanul, etc.
D. Uniaţia
- dezbinarea Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania
- lupta clerului şi a credincioşilor din Transilvania pentru apărarea Ortodoxiei în sec. XVIII
- condiţiile însuşirii mântuirii
4. Cinstirea sfinţilor în Biserica Ortodoxă
- cinstirea sfintelor moaşte
- cinstirea sfintelor icoane
- cinstirea sfintei cruci
- temeiurile scripturistice pentru Preacinstirea Maicii Domnului
5. Sfânta Biserică
- întemeierea Bisericii
- însuşirile Bisericii
- membrii Bisericii
- ierarhia Bisericii
6. Sfintele Taine
- fiinţa Sfintelor Taine. Temeiuri scripturistice
- necesitatea Sfintelor Taine
- numărul Sfintelor Taine
G. Dumnezeu Judecătorul
5. învăţătura creştină despre moartea şi judecata particulară
6. Parusia şi semnele parusiei
7. învierea morţilor şi judecata obştească
Bibliografie
1. Stăniloae, Pr. Prof Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, voi. I UI, Bucureşti, 1978
2. Prof. N. Chiţescu, Pr. Prof I. Todoran, Pr. Prof. I. Petruţă, Teologie Dogmatică şi
Simbolică, Manual pentru Institutele Teologice, voi. I—II, Buc. 1958.
3. Irineu Mihălcescu, Teologia Dogmatică, 1958.
4. Tache, Pr. Conf. Dr. Stere Dumitru, Omul şi creaţia în teologia ortodoxă şi pre-ocupările
ecumenismului contemporan, EIBMBOR, Buc. 1998.

MORALĂ
A. Legea morală a Vechiului Testament
- preliminarii
- împărţirea Legii Vechiului Testament
- însuşirile Legii morale a Vechiului Testament
- Decalogul şi explicarea lui
B. Legea morală a Noului Testament
- preliminarii
- însuşirile Legii Noului Testament
- Fericirile şi explicarea lor
- Sfaturile evanghelice
«
F. Reforma protestantă
- cauzele Reformei
- reformatorii: Martin Luther, J. Calvin
- urmările Reformei
G. Ecumenismul în sec. IX-XX
B i b 1 i o g r af i e
1. Pr. Prol. Dr. Teodor Bodogae; Pr. Prof. Dr. Ioan Râmureanu, Pr. Prof. Dr. Milan Şesan,
Istoria Bisericească Universală, voi. I, Bucureşti 1987.
2. Idem. Istoria Bisericească Universală, Voi. II, Ed. II, Buc. 1998.
3. Ovidiu Drimba, Istoria Culturii şi civilizaţiei, Ed. II, Buc. 1998.

LITURGICA
A. Sfânta Liturghie
- Istoria Liturghiei
- Rânduiala Liturghiei
- Interpretarea teologico-simbolică
B. Sfintele Taine
- Istoric
- Rânduiala
- Interpretare
C. Ierurgiile în viaţa credincioşilor »
- Ierurgii legate de viaţă
- Ierurgii legate de moarte
B i b 1 i og r a f i e
1. Branişte, Pr. Prof. Dr. Ene, Liturgica specială, Manual pentru Institutele Teologice, Buc.,
1980.
2. Necula, Pr. Prof. Dr. Nicolae, Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică, voi. I, Galaţi, 1996;
voi. II, Galaţi 2001.

DIDACTICA RELIGIEI
I. Curriculum şcolar
1. Concept şi evoluţie
2. Conţinutul învăţământului-caracterisitici, surse, factori şi criterii care determină
conţinutul învăţământului
3. Strategii de organizare a conţinutului învăţământului
E. Actualizarea viziunii reformatoare a mitropolitului Andrei Şaguna privind organizarea şi
activitatea Bisericii Ortodoxe Române
F. Semnitlcaţia recunoaşterii autocefaliei şi a ridicării la rang de Patriarhie a Bisericii
Ortodoxe Române
G. Biserica Ortodoxă Română în timpul dictaturii comuniste
- activitatea pastorală în slujba credincioşilor
- activitatea patriarhilor
- învăţământul teologic
- presa bisericească
Bibliografie
1. Păcuraru, Pr. Prof. Dr. Mircca, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, voi. I-III, Bucureşti
1991, 1994, 1997.
2. Gorovei S. Ştefan, întemeierea Mitropoliei Moldovei în contextul relaţiilor moldo-
bizantine, în Rev. MMS, LXIX, 1993, nr. 8-10, p. 28-52.
3. *** Mărturisitori după gratii. Slujitori ai Bisericii în temniţele comuniste, Editura
Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Cluj Napoca, 1996.
4. I. Manea, Preoţi ortodocşi în închisorile comuniste, Editura Patmos, 2000.
5. Plămădeală, Mitropolit, Dr. Antonie, Clerici ortodocşi ctitori de limbă şi cultură
românească, EIBMBOR, Bucureşti, 1977.
6. Popescu M. Teodor, Studii şi articole de istorie bisericească.
ISTORIA BISERICII UNIVERSALE
A. întemeierea Bisericii şi răspândirea creştină prin predica Sfinţilor Apostoli
B. Persecuţiile împotriva Creştinismului
- cauze
- martiri şi apologeţi
- consecinţe
C. împăraţii Constantin şi Elena. Edictul de la Milan
- Sinodul I Ecumenic
- Consecinţele Edictului de la Milan
D. Rolul Sinoadelor Ecumenice în formularea şi trăirea dreptei credinţe
E. Schisma cea marc
- cauzele religioase şi politice
- etapele schismei
- consecinţele
2. Radu I. - Didactică modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
3. Iucu R. - Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
Tema IV
1. Strungă C. - Evaluarea şcolară, Editura dc Vest, Timişoara, 1999
2. Landsherre G. - Evaluarea continuă a elevilor şi a examenelor, E.D.R, 2001
3. Stoica A. - (coord.). Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ghid pentru
profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2001.
4. *** Ghiduri de evaluare pe discipline, M.E.C. - S.N.E.E., 2000-2001
5. Radu I. T. - Evaluarea procesului de învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 2001
Tema V
1. Şhiopu - Pedagogia vârstelor, E.D.P, Bucureşti, 1981
2. *** Psihopedagogie, Ed. Spiru Ilaret, Iaşi, 1995
3. Joiţa E. - Eficienţa instruirii, E.D.P, Bucureşti, 1998
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
I. Educaţia religioasă, parte componentă a misiunii Bisericii în lume.
II. Baza legislaţiei a predării religiei în şcoală IUI. Religia ca disciplină de învăţământ:
1. locul şi rolul disciplinei Religiei la nivelul învăţământului preuniversitar
2. obiecte cadru, competenţe cadru, obiective specifice, competenţe specifice predării
disciplinei
3. corelarea obiectivelor predării-învăţării cu experienţa religioasă, culturală şi de viaţă a
elevilor, în funcţie de particularităţile de vârstă şi de orientarea lor şcolară şi profesională
4. formarea competenţelor dc gândire, analiză, argumente şi comunicare flexibilă; raportul
dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competeneţelor
5. predarea-învăţarea religiei cu deschidere intra şi interdisciplinară
IV. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei:
1. principiul hristologic
2. principiul eclesiologic
V. Educaţia religioasă în diferite etape psihogcnetice
VI. Proiectarea didactică:
1. Proiectarea didactică: lectura programei, proiectarea calendaristică, proiectarea lecţiei
2. Programa şcolară: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi
realizarea activităţilor didactice, manualele şi bibliografia
3. Strategii, metode şi procedee didactice folosite în predarea religiei
4. Tipuri de lecţie şi forme de activitate specifice în predarea religiei
5. Mijloace dc învăţământ specifice religiei şi modalităţi de integrare a acestora în cadrul
activităţilor didactice
6. Modalităţi de integrare în lecţia activităţilor individuale şi de grup
II. Metode de învăţământ
1. Statutul şi semnificaţia conceptului dc metodă în activitatea didactică.
2. Taxonomia metodelor de învăţământ
3. Eficienţa metodelor de învăţare în formarea şi consolidarea competenţelor de bază ale
elevilor
III. Formele de organizare şi proiectarea didactică
1. Proiectarea didactică-condiţia a unei activităţi didactice de activitate
2. Funcţiile proiectării didactice
3. Conţinutul sub nivelul proiectării didactice
IV. Evaluarea în procesul de învăţământ
1. Evaluarca-componentă fundamentală a procesului de învăţământ
2. Obiectivele şi fiincţiilc evaluării şcolare
3. Strategii de evaluare a randamentului şcolar
4. Rolul şi importanţa evaluării în:
- educarea capacităţii de autoapreciere
- prevenirea eşecului şcolar
- stimularea performanţei şcolare
- dezvoltarea personalităţii elevilor
5. Modalităţi de evaluare a itemilor
V. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ
6. Caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor-elev
7. Tipuri dc relaţii
Bibliografie
Tema I
1. Creţu C. - Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1996.
2. Cristea S. - Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti, 1998.
3. Cucoş C. Pedagogie şi axiologie, Ed. Polirom, Iaşi, 1995.
4. Stanciu M. Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi,
1999.
Tema II
1. Neacşu I. - Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990
2. Nicola I. - Pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 1993
3. Niculescu R. - Pedagogie generală, Ed. Scorpion 7, Bucureşti, 1997.
4. Radu I. - Experienţă didactică şi creativitate, Ed. Dacia.
Tema III
1. Cristea S. - Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti, 1998
VII. Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase:
1. Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluării în cadrul desfăşurării educaţiei religioase
2. Tipuri de itemii dc evaluare şi tehnici specifice religiei
3. Metode complementare de evaluare
4. Autoevaluarea şi valorificarea ei în cadrul educaţiei religioase
VIII. Relaţia profesor-elev în cadrul educaţiei religioase. Profilul profesorului de religie. Rolul
modelelor în educaţie.
Bibliografic
1. Cucoş Constantin, Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice, Polirom, Iaşi, 1999.
2. Pr. Prof. Univ. S. Şebu, Opriş Dorin, Opriş Monica, Metodica predării religiei, Ed.
Reîntregirea,Alba Iulia, 2000
3. Panoschi Mihaela, Liţoiu Nicoleta, Iordăchescu Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Ekl.
Aramis, Bucureşti, 2001
4. Panoschi Mihaela, Muha Camelia, Mocanu Elena, ENE Ionela, Ghid de proiectare
didactică. Religie creştin-ortodoxă, voi. I-II, Sfântul Mina, Iaşi, 2003
5. *** Ghid de evaluare şi examinare, SNEE, Editura Prognosis, Bucureşti, 2001
6. Cristea Sorin, Dicţionari de termeni pedagogici, E.D.P. Bucureşti, 1998
7. Timiş Vasile, Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase.
Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003
8. Timiş Vasile, Educaţia religioasă în adolescenţă. Valenţe eclesiologice, psi/to- pedagogice
şi sociale în Studia Universitatis Babeş-Bolyai, număr special închinat Părintelui Profesor, Ioan
Ică, Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2003.
9. Bel Vaier, Misiunea Bisericii în lumea contemporană. Exigenţe, Presa Universitară
Clujană, Cluj-Napoca, 2002
10. Gordon Vasile, învăţământul religios românesc la cumpăna dintre milenii. Repere ale unui
scurt excurs istorico-pedagogic, Ortodoxia, nr. 3-4, 2000.
11 *** Legea învăţământului, modificată şi completată Tribuna învăţământului, Bucureşti, 2000
12. *** Ordinul MECT nr. 3670/17.04.2001 cu privire la aplicarea Planurilor-cadru de
învăţământ pentru liceu
13. *** Ordinul MECT nr. 3669/31.03.2003 privind aprobarea Planurilor-cadru de
învăţământ pentru ruta de profesionalizare arte şi meserii
14. *** Legea 128/1997privind Statutul Personalului Didactic (Art. 136)
15. Băncilă, Vasile, Iniţierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996
16. *** Programa şcolară revizuită.
)

LUCRĂRILE SFÂNTULUI SINOD

AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
Sumarul şedinţei de lucru din 2-3 iulie 2002
Potrivit convocării făcuta de Prea Fericitul Părinte Patriarh Tcoctist, nr. 2582/2002, în
zilele de 2-3 iulie 2002, Sfanţul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit în şedinţă de
lucru la reşedinţa patriarhală din Bucureşti.
Marţi, 2 iulie 2002
1. Oficierea Sfintei Liturghii
La ora 8,00 în catedrala patriarhală a fost săvârşită Sfânta Liturghie de către înalt Prea Sfinţitul
Mitropolit Serafim al Mitropoliei ortodoxe române pentru Germania şi Europa centrală,
înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, cu participarea membrilor Sfântului Sinod, a părinţilor
consilieri de la Administraţia Patriarhală, a numeroşi credincioşi.
2. Oficierea Te-Dcum-ului pentru deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod
La ora 9,30, membrii Sfântului Sinod în frunte cu Prea Fericitul Părinte Patriarh Tcoctist au
participat la Te-Deum-ul pentru deschiderea lucrărilor Sfanţului Sinod oficiat tot dc către l.P.S.
Mitropolit Serafim al Mitropoliei ortodoxe române pentru Germania şi Europa centrală.
După Te-Dcum, la ora 10,00, membrii Sfântului Sinod au luat loc în sala sinodală a reşedinţei
patriarhale sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist.
ŞEDINŢA SFÂNTULUI SINOD
3. Apelul nominal
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist invită pe P.S. Episcop-vicar patriarhal Vincenţiu
Ploieşteanu, secretarul Sfântului Sinod să dea citire Apelului nominal: strădaniilor şi nădejdilor
slujitorilor sfintelor altare şi a credincioşilor, rodeşte lucrarea Duhului Sfânt.
De data aceasta, aşa cum se cuvine, noi, Centrul patriarhal, vă întâmpinăm cu bucuria unei
înfăptuiri de referinţă în lumea editorială de acum şi am putea vorbi de o înfăptuire epocală chiar,
de durata veşniciei, prezentându-vă între aceste multe cărţi pe care fiecare ni le-aţi adus aici,
Biblia, ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, realizată în condiţii grafice deosebite şi într-un timp
scurt prin hărnicia şi priceperea recunoscută a lucrătorilor Tipografiei Institutului Biblic şi de
Misiune Ortodoxă al Bisericii noastre. Trebuie să vă mărturisesc că văd în această împlinire nu
numai un ajutor şi un dar din partea Bunului Dumnezeu, ci şi izvorul unei bucurii personale,
pentru că în viaţa unui ierarh şi mai ales a celui care vă vorbeşte acum, prilejul acesta reprezintă o
culme de pe care privirea cuprinde nădejdile de care aminteam mai înainte, drumul parcurs cu
osteneală. Sunt momente de trăire ale căror valori nu se pot exprima în cuvinte, ca cel de astăzi,
de a vă oferi în această şedinţă, această nouă Sfântă Scriptură ca ediţie jubiliară a Sfântului Sinod.
Dacă Biblia constituie piatra de temelie a lucrării Bisericii creştine, în general, pentru
Biserica noastră Ortodoxă Română ea a reprezentat şi un izvor de împliniri culturale de-a lungul
întregii sale istorii. Şi iată acum, Biserica noastră, în ciuda atâtor îndoieli şi nelinişti, prin această
ediţie jubiliară a Bibliei, arată statornicia şi tăria sufletească a credincioşilor şi a clerului nostru.
Este pentru noi o mare realizare nu numai pentru că avem o nouă versiune a Bibliei, o ediţie
jubiliară, dar şi pentru că ea a văzut lumina tiparului într-un mod neaşteptat, nesperat, ca toate
marile înfăptuiri din viaţa noastră de altfel, în urma unor îndelungate osteneli, a unor frământări
su fleteşti şi arderi interioare din partea înalt Prea Sfinţitului Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul
Vadului, Feleacului şi Clujului, care şi-a asumat de unul singur această îndatorire nespus de grea
şi de o mare responsabilitate pentru vremea noastră.
Noi, toţi, înalt Prea Sfinţite Părinte Arhiepiscop Bartolomeu, vă mulţumim cu
recunoştinţă şi vă exprimăm cu bucurie din toată inima noastră, calde şi sincere felicitări. Ne-aţi
dăruit rodul unei munci stăruitoare şi nespus de istovitoare în acelaşi timp; ne-aţi dăruit o lumină
proaspătă în calea Bisericii noastre Ortodoxe Române, iar când zic "Biserică", în acest cuvânt se
cuprinde mulţimea credincioşilor; a celor care iubesc Cartea Revelaţiei înţelepciunii dumnezeieşti
şi mai ales a celor care trăiesc Biblia şi se sfinţesc pe ei înşişi şi ne sfinţesc şi pe noi. Este un
mare privilegiu, iubiţi fraţi şi părinţi în Domnul, că un contemporan cu noi, unul dintre noi, iată s-
a ostenit şi a dat Bisericii noastre o nouă ediţie a Bibliei, care aduce la zi limba şi limbajul biblic,
într-o versiune clară şi plăcută la lectură, potrivită cu vârsta actuală a limbii române. N-ar fi putut
să împlinească această grea lucrare cu atâta pricepere şi competenţă decât cineva care şi-a
închinat viaţa nu numai ostenelilor bisericeşti, ci şi celor cărturăreşti, slujind deopotrivă şi cu
aceeaşi dăruire Bisericii, culturii şi limbii române. Este o mare împlinire în tipărirea acestei ediţii
a Sfintei Scripturi, prezentată acum în veşmântul actual al cuvântului literar, împărtăşind lumină
şi din taina cuvântului, din înţelesul lui adânc, căutat cu sete de generaţiile tinere de rugători şi
cititori.
Sunt prezenţi: Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Orto.n v. Române,
ll.PP.SS. Mitropoliţi: Daniel al Moldovei şi Bucovinei, Antonie al Ani« > lului, Teofan al
Olteniei, Nico/ae al Banatului, Petru al Basarabiei, Serafim al < «■« maniei şi Europei centrale,
ll.PP.SS. Arhiepiscopi: Teodosie al Tomisului, Ni/on al Târgoviştci, Bartolomeu al Vadului,
Feleacului şi Clujului, Andrei ai Alba luli« i PP.SS. Episcopii Gherasini al Râmnicului, Eftimie al
Romanului, Epifanie al h«« zăului, Calinic al Argeşului şi Muscelului, loachim al Huşilor, Casian
al Dunam «1« Tos, Timotei al Aradului, Laurenţiu al Caransebeşului, Justinian al Maramureşului
yi Sătmarului, Damaschin al Sloboziei şi Călăraşilor, loan al Covasnei şi Harglul» i Galaction al
Alexandriei şi Teleormanului, Sofronie al Episcopiei ortodoxe rom.111« din Ungaria; PP.SS.
Episcopi-vicari patriarhali: Vincenţiu Ploieşteanu şi Ambro ie Sinaitul; PP.SS. Episcopi-vicari:
Sebastian Ilfoveanul şi Varsanufie Prahoveanul m Arhiepiscopiei Bucureştilor, Calinic
Botoşăneanul al Arhiepiscopiei Iaşilor, Visai ion Răşinăreanul al Arhiepiscopiei Sibiului, Gurie
Strehăianul şi Nicodim Gorjanul n Arhiepiscopiei Craiovei, Lucian Lugojanul şi Daniil
Partoşanul ai Arhiepiscopi« « Timişoarei, Gherasim Putneanul al Arhiepiscopiei Sucevei şi
Rădăuţilor; Pl’v. Arhierei-vicari: Irineu Slătineanul al Episcopiei Râmnicului, loachim Băcăuanul
.il Episcopiei Romanului, Pelroniu Sălăjanul al Episcopiei Oradiei şi Iustin Sighetcann al
Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.
Absentează motivat: I.PS. Mitropolit Iosif al Mitropoliei ortodoxe rom.111« pentru
Europa occidentală şi meridională, locţiitor dc arhiepiscop al Arhicpi copiei ortodoxe române în
America şi Canada, l.P.S. Arhiepiscop Pimen al Su cevei şi Rădăuţilor, RS. Episcop loan al
Oradei, Bihorului şi Sălajului, PP.SS Episcopi-vicari: Siluan Marsilianul al Mitropoliei ortodoxe
române peniiu Europa occidentală şi meridională, Irineu Bislriţeanul şi Vasile Someşanul .11
Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, P.S. Corneliu Bârlădcanul, Arhiereu-vi car al
Episcopiei Huşilor.
După constatarea prezenţei statutare, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teocli .l declară legal
constituit Sfântul Sinod în şedinţă de lucru a sesiunii pe anul 200.1
4. Cuvântul Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist
în deschiderea şedinţei de lucru a Sfântului Sinod, Prea Fericitul PărinU Patriarh Teoctist a rostit
următorul cuvânt:
"înalt Prea Sfinţiţi şi Prea Sfinţiţi Părinţi,
Iată, aveţi în faţă o ordine de zi foarte bogată şi foarte interesantă. Aveţi ş/ tipărituri ale
editurilor noastre bisericeşti. Numai aceste două aspecte dacă /< luăm în seamă, vedem lucrarea
din ultimul timp a Bisericii noastre, reflectată nu numai în ordinea de zi, dar şi în tipăriturile
culturale şi teologice, înfăţişate din belşug înaintea noastră. Deşi vremurile pe care le străbatem
sunt grele şi mai mult decdt descurajante, îndeosebi pentru cei mulţi şi săraci din cauza numeroa
selor schimbări şi tranziţii, a eforturilor financiare cărora trebuie să le facă faţă ţara noastră pentru
a se putea înscrie în îndeplinirea condiţiilor de integrare in structurile Uniunii Europene,
constatăm pe zi ce trece că în strădaniile Sfintei noastre Biserici, la fiecare Centru eparhial, în
taina preocupărilor, năzuinţelor, a 8. P.S. Episcop-vicar Daniil Partoşanul Membru
9. P.S. Episcop-vicar Gherasim Putneanul Membru
10. P.S. Episcop-vicar Vasile Someşanul Membru
11. P.S. Arhiereu-vicar loachim Băcăoanul Membru
12. P.S. Arhiereu-vicar Petroniu Sălăjanul Membru
13. P.S. Arhiereu-vi car Iustin Sighetcanul Membru

COMISIA CANONICĂ, JURIDICĂ ŞI PENTRU DISCIPLINĂ

1. I.P.S. Mitropolit Tcofan al Olteniei
2. I.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iulici
3. P.S. Episcop Gherasim al Râmnicului
4. P.S. Episcop Epifanie al Buzăului
5. P.S. Episcop Calimc al Argeşului şi Muscelului
6. P.S. Episcop Laurenţiu al Caransebeşului
7. P.S. Episcop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului
8. P.S. Episcop-vicar Sebastian Ilfovcanul
9. P.S. Episcop-vicar Calinic Botoşăneanul
10. P.S. Episcop-vicar Nicodim Gorjanul
11. P.S. Episcop-vicar Lucian Lugojanul
12. P.S. Arhiereu-vicar Comeliu Bârlădeanul

COMISIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI BISERICESC
1. I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei
2. I.P.S. Arhiepiscop Teodosie al Tomisului
3. I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului
4. P.S. Episcop Casian al Dunării de Jos
5. P.S. Episcop loan al Oradei
6. P.S. Episcop Damaschin al Sloboziei şi Călăraşilor
7. P.S. Episcop-vicar Varsanufie Prahoveanul
8. P.S. Episcop-vicar Irincu Bistriţeanul
9. P.S. Arhiereu-vicar Irincu Slătineanul

COMISIA RELAŢIILOR EXTERNE BISERICEŞTI

1. I.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului
2. I.P.S. Mitropolit Serafim al Germaniei şi Europei centrale
3. I.P.S. Mitropolit Iosif al Europei occidentale şi meridionale
4. I.P.S. Arhiepiscop Nifon al Târgoviştei
5. P.S. Episcop Timotei al Aradului
6. P.S. Episcop loan al Covasnei şi Harghitei
7. P.S. Episcop Sofronie
al Episcopiei ortodoxe române din Ungaria
8. P.S. Episcop Vincenţiu Ploieşteanu, vicar patriarhal
9. P.S. Episcop Ambrozie Sinaitul, vicar patriarhal 
Cunoscut şi apreciat de lumea intelectuală ca cel ce împreună cu ceata lor a dat valoare
viersului şi prozei ca literal, ostenitorul traducerii oferă intelectualităţii prilejul apropierii de
Biblie, iar tuturor mânuitorilor scrisului o cârmă de cultivare a frumuseţii limbii noastre
româneşti. In numele membrilor Sfântului Sinod, vă mulţumim şi vă felicităm, înalt Prea Sfinţite
Părinte Arhiepiscop Bartolomeu, pentru această sfântă şi frumoasă ofrandă a ostenelilor pe care
le-aţi depus. Vă dorim sănătate şi mulţi ani, ca să închinaţi încă, din rezerva de vigoare şi energie
în creaţia intelectuală de care în mod atât de impresionant dăruiţi, să închinaţi noi strădanii pentru
Sfânta noastră Biserică strămoşească. Această nouă ediţie a Bibliei va aduce roade nu numai în
viaţa celor care citesc Sfânta Scriptură ca să se mântuiască, ci şi iubitorilor de cultură, cum am
spus, atraşi de claritatea şi măiestria textului sacru, dar şi de adâncimea şi înţelesul său haric,
tălmăcit atât de frumos şi atât de cuprinzător de înalt Prea Sfinţia Voastră, prin luminate şi
neprecupeţite osteneli. Vă mulţumim încă o dată şi vă îmbrăţişăm cu toată dragostea!
In continuarea celor spuse, aş dori să ne amintim cu toţii că astăzi, la mâr năstirea Putna,
se j'ace sărbătorirea Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt şi, în acelaşi timp, este
şi ziua de pomenire a fostului episcop Leontie de Rădăuţi, personalităţi care au avut un rol atât de
important în viaţa noastră bisericească şi naţională. Ne amintim că acum zece ani, în 1992, am
săvârşit la mănăstirea Putna proclamarea canonizării lor în Biserica noastră Ortodoxă Română.
Este şi aceasta un dar dumnezeiesc nespus de mare prin care trebuie să ne arătăm recunoscători
Prea Sfintei Treimi. Adăugăm încă o zi binecuvântată de Dumnezeu pentru noi toţi. Tot în
această zi, acum doisprezece ani, înalt Prea Sfinţitul Daniel a fost instalat în responsabilitatea de
Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, urmând marilor noştri înaintaşi în acest străvechi şi strălucit
scaun vlădicesc. Şi cu prilejul acesta, ajlându-ne împreună, îi dorim mulţi şi fericiţi ani!
In bucuria celor spuse, deschid şedinţa Sfântului Sinod pentru a păşi la examinarea
ordinei de zi pentru această sesiune”.
5. Competenţa comisiilor de lucru ale Sfântului Sinod
în continuare, potrivit prevederilor art. 40 din Regulamentul Organelor Centrale, Prea Fericitul
Părinte Patriarh supune aprobării plenului Comisiile de lucru ale Sfântului Sinod în următoarea
componenţă:
COMISIA PENTRU DOCTRINĂ,
VIAŢĂ MONAHALĂ ŞI MISIUNE SOCIALĂ  
viinţă pentru purcedcrea, din nou, la pregătirile celor trebuincioase pentru sfinţirea Marelui Mir,
pentru prima dată la acest început de veac şi de mileniu creştin.
Astfel, cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, procurarea ingredientelor
necesare în procesul de pregătire a Sfântului şi Marelui Mir a fost încredinţată I.P.S. Arhiepiscop
Nifon al Târgoviştei şi P.S. Episcop-vicar Vincenţiu Ploieşteanu, secretarul Sfântului Sinod care,
în luna martie 2002, au făcut o vizită frăţească în Biserica Greciei, unde au beneficiat de sprijinul
frăţesc al Bisericii Ortodoxe a Greciei, ca expresie a bunelor relaţii existente între cele două
Biserici Ortodoxe surori.
Pentru buna desfăşurare a rânduielii bisericeşti a preparării şi fierberii Sfântului şi Marelui
Mir, care a avut loc, potrivit îndătinatei tradiţii din Biserica noastră, în zilele dc 29 aprilie-1 mai
2002 în capela "Pompilian" din incinta mănăstirii Antim, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a
desemnat un sobor de ierarhi format din I.P.S. Mitropolit Teofan al Olteniei, PP.SS. Episcopi-
vicari patriarhali Vincenţiu Ploieşteanu şi Ambrozie Sinaitul şi PP.SS. Episcopi-vicari ai
Arhiepiscopiei Bucureştilor Sebastian llfoveanul şi Varsanufie Prahoveanul, ajutaţi de preoţi şi
diaconi rânduiţi anume, precum şi cu concursul domnului farmacist Dumitru Răducanu, care a
asistat prepararea Sfântului şi Marelui Mir din punct dc vedere ştiinţific.
În cadrul Sfintei Liturghii oficiată la catedrala patriarhală, în ziua de 2 mai 2002 - în
Sfânta şi Marea Joi din Săptămâna Sfintelor Patimi, potrivit rânduielii dintotdeauna a Bisericii
Ortodoxe, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, împreună cu înalt Prea Sfinţiţii şi cu Prea
Sfinţiţii membri ai Sfântului Sinod, au săvârşit Sfinţirea Sfântului şi Marelui Mir care se va
întrebuinţa la Taina Mirun- gerii, la sfinţirea noilor biserici şi a antimiselor dc la parohiile şi
mănăstirile din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române din ţară şi de peste hotare şi ca mărturie
văzută a unităţii şi comuniunii tuturor credincioşilor noştri din lăuntrul şi din afara graniţelor ţării
cu Sfânta noastră Biserică şi cu Ortodoxia întreagă.
Cuvântul de învăţătură la slujba sfinţirii Marelui Mir a fost rostit de Prea Fericitul Părinte
Patriarh Teoctist, cu care prilej s-a reliefat importanţa acestui act în viaţa Bisericii, în general, şi
semnificaţia momentului pentru unitatea Bisericii Ortodoxe Române de pe toate meleagurile şi
legăturile ei cu celelalte Biserici Ortodoxe surori.
Cu prilejul sfinţirii Marelui Mir, în Condica sfântă a Sfântului Sinod s-a înscris un Act Sinodal în
care se subliniază vechimea săvârşirii acestui act în Biserica Ortodoxă Română, faptul că această
sfinţire a Marelui Mir a avut loc pentru a 19-a oară de la dobândirea autocefaliei, în anul 1X85,
pentru a patra oară de la alegerea şi înscăunarea Prea Fericitului Părinte Teoctist ca Patriarh al
Bisericii Ortodoxe Române şi pentru prima dată la acest început de nou veac şi dc mileniu
creştin.
Luând act de importanţa deosebită a acestui eveniment din viaţa Bisericii Ortodoxe
Române în desfăşurarea lucrării sale simţitoare, pentru folosul şi creşterea duhovnicească a
credincioşilor ei de pe toate meleagurile, precum şi pentru consolidarea şi afirmarea unităţii
noastre bisericeşti. Ţinând scama de purtarea de grijă deosebită a Prea Fericitului Părinte Patriarh
Teoctist care, prin măsurile luate, a urmărit ca toate acţiunile legate dc
10. P.S. Episcop-vicar Gurie Strehăianul Membru
11. P.S. Episcop-vicar Siluan Marsilianul Membru
Ca urmare a propunerii Prea Fericitului Părinte Preşedinte şi a examinării
componenţei comisiilor de lucru, Sfântul Sinod hotărăşte:
* Aprobă componenţa celor patru comisii statutare de lucru ale Sfântului Sinod în forma
supusă dezbaterii
6. Aprobarea ordinci de zi şi repartizarea lucrărilor la comisiile sinodale
Prea Fericitul Părinte Patriarh supune discuţiilor şi aprobării plenului ordinea de zi a şedinţei de
lucru, invitând pc membrii Sfântului Sinod care doresc înscrierea de noi teme să prezinte
solicitările în cauză. În urma aprobării completărilor solicitate din partea membrilor săi la ordinea
de zi pusă în discuţie, Sfântul Sinod hotărăşte:
* Aprobă ordinea de zi prezentată cu completările aduse de membrii Sfântului Sinod şi
repartizarea ei pe comisii sinodale de lucru, încredinţând celor patru raportori mapele de lucru.
7. Suspendarea şedinţei
După aprobarea ordinei de zi şi repartizarea pe comisii sinodale de lucru, la orele 11,00 Prea
Fericitul Părinte Patriarh suspendă şedinţa pentru studierea temelor în comisii şi întocmirea
referatelor ce urmează a fi prezentate plenului Sfântului Sinod.
8. Reluarea în plen a lucrărilor cu prezentarea rapoartelor comisiilor sinodale
După-amiază, la ora 17,30, în sala presei din Palatul Patriarhiei, se reiau lucrările şedinţei
Sfântului Sinod în plen sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Patriarh Tcoctist. Sunt prezenţi
toţi membrii Sfântului Sinod.

COMISIA PENTRU DOCTRINĂ,

VIAŢĂ MONAHALĂ Şl MISIUNE SOCIALĂ
Prea Fericitul Părinte Preşedinte invită pe P.S. Episcop-vicar Visarion Răşinărea- nul,
raportorul Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi misiune socială, să dea citire referatelor
asupra problemelor încredinţate spre studiere privind:
 Temei nr. 1290/2002 - Referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu sfinţirea
Sfântului şi Marelui Mir la Patriarhia Română, care a avut loc în Joia Sfintelor Patimi (2 mai
2002).
Din referatul Cancelariei Sfântului Sinod reiese că întrucât cantitatea de Sfântul şi Marele
Mir, sfinţit ultima oară la Patriarhia Română în anul 1996, s-a împuţinat, potrivit drepturilor
canonice care revin Sfintei noastre Biserici Autocefale Ortodoxe Române, Prea Fericitul Părinte
Patriarh Teoctist a rânduit. In încheiere, I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu arată că Declaraţia de
presă a ierarhilor din Mitropolia Ardealului constituie o replică cuviincioasă, fermă şi clară la
abuzurile greco-catolicilor şi solicită tuturor membrilor Sfanţului Sinod solidaritate şi unitate în
susţinerea hotărârilor Sfântului Sinod în problema greco-catolică.
P.S. Episcop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, aderând întru totul la opiniile şi
punctele de vedere exprimate de I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu, reaminteşte că, în pofida
contestărilor de după 1990, Reîntregirea Bisericii Ortodoxe din Ardeal, din anul 1948, a fost uri
act providenţial ale cărui efecte abia acum încep să rodească autentic, în mod special în ce
priveşte calitatea credinţei şi a ataşamentului credincioşilor la Biserica Ortodoxă, ale căror
locaşuri nu au fost niciodată răpite sau ocupate ci, ei, credincioşii, au venit cu ele la Biserica
Ortodoxă. I.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Juliei mulţumeşte l.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu
pentru iniţiativa Declaraţiei de presă a ierarhilor din Mitropolia Ardealului, pe care au adoptat-o
şi unii ierarhi din Mitropolia Banatului care se confruntă cu probleme similare, şi o consideră
salvatoare într-un moment de recrudescenţă a acţiunilor revendicative grcco-catolicc, solicitând
ca intervenţia Bisericii noastre către Parlament să fie explicită cu privire la excluderea locaşurilor
de cult şi caselor parohiale din proiectul de Lege privind problema retrocedării bunurilor
bisericeşti. I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului arată că problema este inclusă deja în
proiectul de lege numai că aceasta trebuie susţinută, un argument în favoarea noastră
constituindu-1 tocmai faptul că majoritatea celorlalte culte nu au fost în situaţia de a li se lua, de
către stat, locaşurile de cult.
P.S. Arhiereu-vicar Iustin Sigheteanul subliniază că, în momentul actual, ofensiva greco-
catolică şi-a deplasat centrul de greutate în zonele de impact misionar şi în marile aglomeraţii,
utilizând, în mod regretabil, acelaşi limbaj agresiv la adresa Bisericii şi ierarhilor ortodocşi
români. In acelaşi timp, arată că eparhiile din Ardeal şi Banat trebuie să fie foarte atente la
cererile şi revendicările greco-catolicilor care nu încetează, cu ajutorul avocaţilor şi a juriştilor, să
găsească tot felul de vicii de procedură periculoase şi îngrijorătoare pentru calita-tea actului de
justiţie. Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist arată că problema relaţiilor dintre ortodocşi şi
greco-catolici este dureroasă datorită neînţelegerii şi stării de temere a părţii greco-catolice faţă
de realităţile religioase din ţara noastră şi trebuie să preocupe pe toţi prin aspectele evidenţiate în
cadrul discuţiilor dintre cele două părţi, subliniind, în acest context, că deşi Declaraţia de presă
este doar a ierarhilor din Mitropolia Ardealului, adoptată fiind şi de RS. Episcop Timotei al
Aradului şi P.S. Episcop Laurenţiu al Caransebeşului din cuprinsul Mitropoliei Banatului acest
document - însuşit acum ca document oficial al Sfântului Sinod trebuie cunoscut de toţi preoţii şi
credincioşii din toată ţara prin publicarea în revistele eparhiale. Acest aspect aduce în cauză
necesitatea cunoaşterii tuturor frământărilor Bisericii în întregul ei dar şi a părţilor ei componente
ca expresie a unităţii şi solidarităţii clerului şi credincioşilor ortodocşi români, indiferent în ce
eparhie vieţuiesc.
a şi fierberea lor să fie duse la bun sfârşit, precum te măsurile adecvate pentru buna desfăşurare
¿1 1 ziua de 2 mai 2002, cu participarea membrilor )xe Române;
:u doctrină, viaţă monahală şi misiune sociala,
arin te Patriarh Teoctist alese mulţumiri pentru ' bunei desfăşurare a tuturor acţiunilor legate di •
Joia Sfintelor Patimi din acest an (2 mai 2002);
P.SS. Milropoliţi şi Arhiepiscopi şi PPSS rei-vicari, membri ai Sfântului Sinod, pentru act
liturgic, duhovnicesc şi istoric din viaţa
iţia de presă a Sinodului mitropolitan al Mitro-
S. Episcop Timotei al Aradului şi P.S, Episcop legătură cu stadiul actual al relaţiilor dintre
mica Catolică de rit bizantin (greco-catolică). doctrină, viaţă monahală şi misiune socială arată i
din Mitropolia Ardealului, luând act de re- todocşi şi grcco-catolici în două mici localităţi lor
printr-o intensă campanie mediatică de publice - în ţară şi străinătate, faptul că parte- ană
Bisericii Ortodoxe o întâlnire specială de 'irului Culturii şi Cultelor şi reacţiile negative întâlnire,
radicalizarea pretenţiilor revendica- iin urmă exploatarea abuzivă şi imorală - în n - a momentului
politic al pregătirii României )-atlantice, au intervenit cu o serie de lămuriri îlaborată la 2 mai
2002. Plenul, în mod sintetic, punctele principale. Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist invită
pe ântul pe marginea acestui documeniu, arată că Declaraţia de presă este un lice şi a avut ca
intenţie exclusivă de a da o serie de către mass-media, autorităţi şi unii credincioşi uale dintre
Biserica Ortodoxă Română şi Biserica ă). In acest context, l.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu ine şi
un răspuns celor ce acuză Biserica Ortodoxă ardeleni că susţin şi acţionează pentru demolarea
Mice subliniind, în acelaşi timp, gesturile, paşii şi prinsul Arhiepiscopiei Clujului pentru
detensiona- »-catolici.
* Se va continua dialogul dintre Biserica Ortodoxă Română şi biserica Catolică de rit
bizantin (greco-catolică) din România in spiritul promovat de Declaraţia de presă a ierarhilor din
Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Ardealului şi de hotărârile anterioare ale Comisiei mixte de
dialog dintre cele două Biserici;
* Se va insista ca problemele litigioase dintre cele două Biserici să fie soluţionate, pe cât
posibil, în cadrul Comisiilor de dialog constituite la nivel local;
* în perspectiva publicării rezultatelor recensământului populaţiei şi locuinţelor care a avut
loc în luna martie 2002, să se evalueze stările de fapt din teritoriu în vederea găsirii unor soluţii
optime; •
* Se va insista ca la promovarea proiectului de Lege pentru retrocedarea bunurilor
bisericeşti, aflată în dezbaterea Parlamentului României, să fie exclusă orice referire la locaşurile
de cult şi casele parohiale, problemă de competenţa exclusivă a celor două Biserici;
* Declaraţia de presă a ierarhilor din Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Ardealului,
adoptată şi de unii ierarhi din Mitropolia Banatului, va fi publicată în revistele şi periodicele
eparhiale în scopul încunoşfiinţării clerului şi credincioşilor asupra conţinutului ei;
* Adresează rugămintea înalt Prea Sfinţiţilor şi Prea Sfinţiţilor Chiriarhi să ia măsurile
necesare pentru publicarea în revistele şi periodicele eparhiale a hotărârilor Sfântului Sinod.
Temei nr. 2708/2002 - Adresa Arhiepiscopiei Clujului nr. 161/2002 cu propu-nerea I.P.S.
Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului de a se acorda Cuv. Protosinghel Dumitru Cobzarii, stareţul
mănăstirii Nicula, rangul de arhimandrit
Luând act de propunerea I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului de a i se acorda rangul
de arhimandrit şi pe temeiul prevederilor art. 82 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea
Bisericii Ortodoxe Române şi ale art. 7 al. 3 din Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale
şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor, potrivit cărora rangul de arhimandrit
se acordă cu aprobarea Sfântului Sinod;
La propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi misiune sociala Sfântul Sinod
hotărăşte: * Prea Fericirea Sa arată, în continuare, că prin conţinutul său, Declaraţi;! <l> presă a
ierarhilor din Mitropolia Ardealului, adoptată şi de P.S. Episcop TimoU i al Aradului şi P.S.
Episcop Laurenţiu al Caransebeşului din cuprinsul MitropoL i Banatului, este un exemplu de
înţelepciune şi maturitate, profunzime şi echilihiu în lămurirea aspectelor puse în discuţie şi
constituie un document frăţesc con stătător şi lămuritor în problematica sa. în acest eontext, Prea
Fericirea Sa arui.i că relaţiile locale dintre Biserica noastră şi Biserica Catolică de rit bizantin
(greco-catolică) nu trebuie să afecteze sau să împiedice relaţiile dintre Bisa u.» Ortodoxă Română
şi Biserica Romano-C'atolică, în speţă dialogul teologic dinii > aceste două Biserici.
Subliniind sacrificiile şi jertfelnicia ierarhilor, cleiului şi credincioşilor clin Ardeal pentru
consolidarea unităţii Bisericii noastre, Prea Fericitul Părinţi Patriarh Teoctist fac un călduros şi
frăţesc apel la lucrarea ierarhilor într-un duh şi un cuget, la rămânerea în unitate şi comuniune, cu
sinceritate şi devotament faţa de hotărârile Sfântului Sinod, indiferent de problematica pusă în
dezbatere.
După încheierea discuţiilor, Sfântul Sinod apreciind importanţa acestui docil ment
elaborat de înalt Prea Sfinţiţii şi Prea Sfinţiţii ierarhi din Sinodul mitropolitan al Mitropoliei
Ardealului, adoptat şi de unii ierarhi din Mitropolia Banatului în scopul aducerii de lămuriri într-
un moment în care s-a promovat o intensă cam panie mcdiatică de dezinformare sistematică a
opiniei publice din ţară şi din străinătate asupra stărilor de fapt existente în relaţiile dintre
Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Catolică de rit bizantin (greco-catolică) din România;
Ţinând seama că Declaraţia de presă din 2 mai 2002 constituie o replică cuviincioasă şi clară în
momentul recrudescenţei unor tensiuni generate de radicalizarea pretenţiilor revendicative ale
greco-catolicilor în unele localităţi din Transilvania;
Luând act că Declaraţia de presă a ierarhilor din Sinodul mitropolitan al Mitropoliei
Ardealului, adoptată şi de unii ierarhi din Mitropolia Banatului, a fost transmisă de Patriarhia
Română membrilor Parlamentului României, autorităţilor de stat, presei, precum şi oficialilor de
la Vatican;
Constatând, din dezbaterile care au avut loc în plen, că este necesar ca acest document să
fie cunoscut în toate eparhiile din cuprinsul Patriarhiei Române ca o lucrare şi un punct de vedere
oficial al Sfântului Sinod în privinţa dialogului dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica
Catolică de rit bizantin (greco-catolică) din România şi ca o problemă care preocupă întreaga
noastră Biserică;
 Având în vedere constatarea desprinsă din dezbaterile care au avut loc în plen, privind
necesitatea promovării tuturor hotărârilor Sfântului Sinod în rândul clerului şi credincioşilor, prin
mijlocirea publicaţiilor eparhiale.
Ca urmare a amplelor discuţii care au avut loc şi la propunerea Comisiei pentru doctrină,
viaţă monahală şi misiune socială, Sfântul Sinod hotărăşte:
* Ia act .şi îşi însuşeşte ca document oficial al Sfântului Sinod, Declaraţia de presă a ierarhilor din
Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Ardealului, adoptată şi de P.S. Episcop Timotei al Aradului şi
P.S. Episcop Laurenţiu al Caransebeşului din cuprinsul Mitropoliei Banatului;
Temei nr. 2530/2002 - Referatul sectorului II "Economico-financiar" al Administraţiei
Patriarhale în legătură cu modificarea bugetului Fondului central misionar pe anul curent, ca
urmare a realizării integrale a colectei din Duminica Ortodoxiei pe anul 2002.
În referat se arată că, urmare apelului transmis credincioşilor prin Pastorala Sfanţului
Sinod la Duminica Ortodoxiei, citită în toate bisericile la 25 martie 2002, prin lucrarea clerului şi
sprijinul generos al credincioşilor s-a constatat realizarea integrală a colectei pentru Fondul
central misionar pc anul 2002 care, la 25 iunie 2002, era în sumă totală de lei 3.867.990.489.
De asemenea, se arată că în urma hotărârii Sfântului Sinod luată în şedinţa din 12-13 martie 2002,
bugetul Fondului central misionar pe anul 2002, a fost aprobat la suma de 3.045.039.000 lei, la
nivelul realizărilor anului 2001, urmând ca structura lui să fie definitivată după realizarea
integrală a colectei. În urma realizării integrale a colectei pentru Fondul central misionar, Bugetul
modificat de venituri şi cheltuieli pe anul 2002 al Fondului central misionar supus examinării şi
aprobării Sfântului Sinod la suma 3.867.990.489 lei. În referat se arată că Episcopia ortodoxă
română a Maramureşului şi Sătrria- rului prin adresa nr. 2529/2002 a comunicat că în Duminica
Ortodoxiei din anul 2002, parohiile au realizat o colectă în sumă de 182.772.000 lei şi solicită
aprobarea Sfântului Sinod ca suma respectivă să rămână la dispoziţia Centrului eparhial pentru
acoperirea unor cheltuieli, a unor plăţi restante la catedrala ortodoxă, a unor contracte ale
Centrului eparhial, precum şi sprijinirea financiară a unor parohii cu biserici în construcţie sau în
dificultate din cauza prozelitismului.
În cadrul discuţiilor care au urmat, din intervenţiile membrilor Sfântului Sinod (Prea
Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, I.P.S.
Arhiepiscop Barlolomeu al Clujului, P.S. Episcop Da- maschin al Sloboziei şi Călăraşilor) s-au
desprins următoarele puncte de vedere: necesitatea unei repartizări echilibrate între eparhii
potrivit atât contribuţiilor cât şi cerinţelor; faptul că nu peste lot se acordă atenţia necesară
realizării colectei la Fondul central misionar, constatându-se existenţa unor zone dezvoltate
economic care sunt slab reprezentate la realizarea colectei, necesitatea distribuirii prin buget a
sumelor colectate în funcţie de realităţile şi cerinţele actuale.
Urmare a discuţiilor care au avut loc, şi la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă
monahală şi misiune socială, Sfântul Sinod hotărăşte:
* Ia act de colecta realizată pentru Fondul central misionar în Duminica Ortodoxiei pe anul
2002, în sumă de 3.867.990.000 lei.
* Aprobă majorarea Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2002 al Fondului central
misionar cu 27% faţă de bugetul aprobat iniţial în şedinţa Sfântului Sinod din 12-13 martie 2002,
adică la suma de lei 3.867.990.000, cheltuielile re- partizându-se astfel: ajutoare pentru
completarea salariilor preoţilor de la parohiile cu posibilităţi materiale reduse (25%), din care:
75% - Episcopia Covasnei şi Harghitei şi 25% - Eparhiile din Banat şi Ardeal; ajutoare pentru
lucrări de reparaţii .construcţii şi pictură bisericească în locaşurile de cult (45%)); acţiuni
misionare externe (30%) la posturile de televiziune, cu participarea pro fesorilor de teologie şi de
medicină, specialişti în problematica respectivă; asigurarea de către reprezentanţii Bisericii
Ortodoxe Române de peste hotare a unei documentaţii privitoare la bioelică, ce va fi fost
elaborată de către celelalte Biserici ortodoxe şi catolice, care să fie încredinţată comisiilor locale,
prin secretariatul de la Bucureşti.
După prezentarea referatului, la invitarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Preşedinte,
membrii Sfântului Sinod au intervenit în dezbateri după cum urmează:
I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei a subliniat importanţa Comitetului
Naţional de Bioetică al Bisericii noastre, subliniind că, în contextul în care în septembrie 2002 va
avea loc la Chambésy (Elveţia) o conferinţă panorto- doxă cu tema "Bisericile şi Bioética", este
necesar să existe o concertare a punctelor de vedere ale Bisericii noastre cu cele ale celorlalte
Biserici Ortodoxe surori, în scopul afirmării unei gândiri ortodoxe unitare în problemele puse în
dezbatere.
PS. Episcop Sofronie subliniază necesitatea instituirii unui secretariat permanent al Comitetului
Naţional de Bioetică al Bisericii noastre care să poarte legătura între comitetele locale de bioetică,
propunând drept secretar coordonator pe Prea Cuviosul Arhim. Ciprian Spiridon care s-a
implicat, dintru început în aceste probleme.
I.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului, menţionează că dată fiind importanţa problemelor puse în
dezbatere, Arhiepiscopia Timişoarei împreună cu specialiştii de pe plan local au constituit o
comisie locală de bioetică şi solicită Sfântului Sinod acceptul pentru funcţionarea acesteia, alături
de celelalte trei existente la Bucureşti, Iaşi şi Cluj.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoclist apreciază că este posibilă activitatea acestei comisii care
va trebui să preia tematica dată în studiu în scopul aprofundării.
I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului, opinează că lista centrelor în care se pot înfiinţa
comisii locale de bioetică este deschisă, dar ea se adresează în primul rând eparhiilor în cuprinsul
cărora se află centre universitare care au facultăţi de medicină, facultăţi de teologie şi alţi
specialişti susţinând, propunerea I.P.S. Mitropolit Daniel în legătură cu participarea Comitetului
Naţional de Bioetică al Bisericii noastre la viitoarea Conferinţă panortodoxă cu tema "Bisericile
şi Bioética" ce va avea loc în toamna acestui an la Chambésy (Elveţia).
Prea Fericitul Părinte Preşedinte, concluzionând asupra acestor dezbateri, arată că în comunicatul
ce se va da publicităţii este necesar să se sublinieze că dată fiind delicateţea şi complexitatea
problemelor puse în dezbatere, comisiile locale şi Comitetul Naţional de Bioetică al Bisericii
noastre îşi vor continua activitatea urmând ca, treptat, să se facă publice rezultatele pentru a
răspunde aşteptărilor societăţii noastre.
În urma discuţiilor care au avut loc în plen şi la propunerea Comisiei pentru doctrină,
viaţă monahală şi misiune socială, Sfântul Sinod hotărăşte:
* Analizând rezultatele lucrărilor de până în prezent ale comisiilor locale şi ale Comitetului
Naţional de Bioetică al Bisericii Ortodoxe Române, datorită complexităţii problemelor de
bioelică şi faptului că Biserica este chemată să se pro-
* Aprobă solicitarea Episcopiei ortodoxe române a Maramureşului p Sătmarului ca suma
colectată la unităţile bisericeşti din eparhie în Duminn u Ortodoxiei din anul 2002 penăm Fondul
central misionar să rămână numai pentru anul 2002 -, la dispoziţia Centrului eparhial, sub formă
de subvenţie pentru reparaţii.
* Aduce mulţumiri membrilor Sfântului Sinod, protopopilor, preoţilor >/ credincioşilor din
parohii pentru modul în care au contribuit la realizarea colectei din Duminica Ortodoxiei a anului
2002 şi virarea la timp a sumelor m contul Patriarhiei Române.
Temei nr. 3001/2002 - Referatul sectorului "Biserica şi Societatea" al A d ministraţiei
Patriarhale, în legătură cu stadiul actual al activităţii Comitetului Naţional de Bioetică al
Bisericii Ortodoxe Române.
În conformitate cu hotărârea Sfântului Sinod nr. 3149/2001, în cursul luniloi septembrie şi
octombrie ale aceluiaşi an, în cele trei mari oraşe universitari* Bucureşti, iaşi şi Cluj au luat fiinţa
trei comisii locale de bioetică, iar ulterior s-n format Comitetul Naţional de Bioetică prezidat de
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, alcătuit din P.S. Episcop Sofronie al Episcopiei ortodoxe
române din Ungaria şi câte doi reprezentanţi de la fiecare comisie locală.
Potrivit celor hotărâte de către Sfanţul Sinod, Comitetul Naţional de Bioetică s-a întrunit la
reşedinţa patriarhală de două ori, în prezenţa Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, după cum
urmează:
1. în data de 17 octombrie 2001 a avut loc prima întâlnire, când s-au stabilii principiile şi
metodologia de abordare, studiere şi evaluare a temelor şi sub temelor stabilite de Sfântul Sinod,
urmând ca profesorii să cerceteze şi să cla boreze, după aceleaşi criterii, materialele cu privire la
temele încredinţate până la data de 30 aprilie 2002;
2. In data de 20 iunie 2002, în cadrul celei de a doua întâlniri a Comitetului, la care au
participat toţi reprezentanţii comisiilor locale s-au prezentat concluziile formulate de profesorii
cărora li s-au încredinţat temele. Din partea comisiei de la Bucureşti, Pr. prof. Răducă Vasile a
prezentat referatul cu tema "Avortul, contra cepţia şi manipularea genetică", iar din partea
comisiei de la Cluj, P.S. Episcop- vicar Irineu Bistriţeanul a prezentat concluziile la temele:
"Avortul, contracepţia şi manipularea genetică", "Transplantul de organe" şi "Procrearea in
vitro".
În urma discuţiilor, apreciindu-sc complexitatea problemelor de bioetică puse în dezbatere
şi dat fiind faptul că Biserica Ortodoxă Română este chemată să se pronunţe cu mare atenţie şi în
cunoştinţă de cauză, în şedinţa din 20 iunie 2002, Comitetul Naţional de Bioetică a stabilit
următoarele: lărgirea tematicii supusă studierii şi evaluării; instituţionalizarea comisiilor locale;
crearea unui secretariat la nivelul Patriarhiei Române, coordonat de Prea Cuv. Arhim. Ciprian
Spi- ridon, care va asigura comunicarea între comisiile locale astfel ca materialele deja elaborate
să fie transmise în timp util; tratarea temelor de către comisiile locale in mod prioritar, începând
cu transplantul de organe, procrearea in vitro ele., dat fiind faptul că lumea medicală aşteaptă
punctul de vedere ai Bisericii Ortodoxe Române; promovarea prin dezbateri publice a
problemelor dc bioetică hism cu închinoviere la mănăstirea Crasna, jud. Prahova, iar după
numirea sa în postul de consilier patriarhal (februarie 2000) a fost închinoviat la mănăstirea
Antirn din Bucureşti;
Ţinând seamă că potrivit prevederilor art. 32, al. 1 din Statutul pentru organizarea şi
funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române "Episcopii-vicari patriarhali se aleg de Sfântul Sinod la
propunerea Patriarhului";
Luând act de propunerea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist privind alegerea Prea
Cuviosului arhimandrit Dr. Ciprian (Cezar) Spiridon, consilier patriarhal, în al treilea post vacant
de episcop-vicar patriarhal existent în statul de funcţii şi, personal al Administraţiei Patriarhale;
In temeiul prevederilor art. 131, al. 1 din Statut, Comisia canonică-juridică şi pentru disciplină a
procedat la examinarea Prea cuviosului arhimandrit Dr. Ciprian (Cezar) Spiridon şi a constatat că
sunt îndeplinite prevederile art. 129 din Statut privind condiţiile canonice şi de studii cerute
candidaţilor pentru ridicarea la treapta arhieriei.
Ca urmare a votului exprimat de membrii Sfanţului Sinod în urma căruia Prea cuviosul
arhimandrit Dr. Ciprian (Cezar) Spiridon a întrunit majoritatea prevăzută de Statut, în baza căruia
a fost declarat ales; în urma discuţiilor care au avut loc privind titulatura ce urmează a o purta cel
de al treilea episcop-vicar patriarhal şi la propunerea Comisiei canonică-juridică şi pentru
disciplină, în unanimitate, Sfanţul Sinod hotărăşte:
* Aprobă rezultatul examinării canonice a Prea cuviosului arhimandrit Dr. Ci-prian (Cezar)
Spiridon săvârşită de Comisia canonică-juridică şi pentru disciplină;
* Aprobă alegerea Prea cuviosului arhimandrit Dr. Ciprian (Cezar) Spiridon consilier
patriarhal, în al treilea post de episcop-vicar patriarhal cu titulatura "Câmpineanul" şi ridicarea sa
la treapta arhieriei
* Să se intervină la autorităţile de stal în drept pentru emitarea Decretului prezidenţial de
recunoaştere a Prea cuviosului arhimandrit Dr. Ciprian (Cezar) Spiridon în cel de al treilea post
de episcop-vicar patriarhal, pentru care a fost ales de Sfântul Sinod.
Teniei nr. 2712/2002 - Adresa Mitropoliei ortodoxe române pentru Germania şi Europa centrală
nr. 208/2002 cuprinzând recomandarea I.P.S. Mitropolit Serafim pentru alegerea Cuviosului
ieromonah Serafim (Gheorghe) Pătrunjel în postul de episcop-vicar al Mitropoliei ortodoxe
române pentru Germania şi Europa centrală.
 Din adresa înaintată de I.P.S. Mitropolit Serafim al Germaniei şi Europei centrale reiese
că existenţa unui post de episcop-vicar la această eparhie se motivează prin: Creşterea an de an, a
numărului de parohii şi filii (azi în număr de 60) în Mitropolie care se întinde peste 6 ţări
(Germania, Austria, Luxemburg, Suedia, Norvegia şi Danemarca); Necesitatea prezenţei ierarhice
în cadnil comunităţilor ortodoxe române răspândite într-un teritoriu jurisdicţional aşa de vast;
Consolidarea vieţii bisericeşti şi susţinerea relaţiilor interorlodoxe şi ecumenice foarte complexe
în ţări în care s-au stabilit, lucrează sau studiază temporar mulţi români. Cu multă atenţie şi în
deplină cunoştinţă de cauză, în consens şi cu poziţia celorlalte Biserici Ortodoxe (care se vor
reuni înlr-o conferinţă pe această tema în luna septembrie la Chambésy, Elveţia), Sfanţul Sinod
aprobă continúan u activităţii comisiilor locale de bioetică, urmând ca la viitoarele şedinţe sa \<
exprime prioritar asupra fiecărei probleme în parte;
* Este de acord ca la Timişoara să funcţioneze o comisie locală de bioetial, alături de cele
de la Bucureşti, Iaşi şi Cluj, preluând tematica aprobată de SJântul Sinod prin hotărârea nr.
3149/2001 din 4-5 iulie 2002;
* Este de acord cu participarea reprezentanţilor Comitetului Naţional </« Bioetică al
Bisericii noastre la Conferinţa panortodoxă cu tema "Bisericile )i Bioética" ce va avea loc în
toamna acestui an la Chambésy.
COMISIA CANONICĂ JURIDICĂ ŞI PENTRU DISCIPLINĂ
La invitaţia Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, raportorul Comisia canonică-juridică şi
pentru disciplină, P.S. Episcop Calinic. al Argeşului şi Musa lului, prezintă rapoartele asupra
problemelor date în examinare, după cum urmează
Temei nr. 2957/2002 - Propunerea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist pentru
alegerea Prea Cuviosului Arhimandrit dr. Ciprian (Cezar) Spiriăon în postul vacant de episcop-
vicar patriarhal.
Din referatul prezentat plenului de către Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist reiese că
în schema Administraţiei Patriarhale, pe lângă sectoarele cunos cute, au fost organizate noi
sectoare de activitate între care un rol important, îl arc cel dc activitate social-misionară. culturală
şi de asistenţă religioasă în instituţiile bugetare, al relaţiilor cu mass-media, răspunzându-se astfel
tot mai numeroaselor cerinţe de coordonare a acestor activităţi.
Totodată referatul subliniază faptul că, la nivcLul Centrului patriarhal, s-au înmulţit
cerinţele dc reprezentare a Bisericii noastre, la nivel de ierarh, la numeroasele manifestări cu
caracter intern şi extern ţinând dc relaţiile Bisericii noastre cu Bisericile Ortodoxe surori, cu
celelalte Biserici, cu organismele ecumenice, cu societatea şi cultura.
Având în vedere că din propunerea Prea Fericitului Părinte Teoctist în legătură cu
alegerea în postul vacant de episcop-vicar patriarhal a Prea Cuviosului Arhimandrit Dr. Ciprian
(Cezar) Spiridon reiese că în lucrarea desfăşurată în calitate de consilier patriarhal la sectorul
"Biserica şi societatea", şi-a însuşit cunoştinţele privind activitatea dată în competenţă;
Constatând din curriculum vitae existent la dosar că: Prea Cuv. Arhimandrit Dr. Ciprian
(Cezar) Spiridon este născut la 19 aprilie 1965 în satul Suhuleţ, jud. laşi, este absolvent al
Seminarului teologic din Buzău (1982-1987) şi licenţiat al Facultăţii de teologie din Bucureşti
(1988-1992); a studiat şi şi-a pregătit doctoratul în teologie în Grecia şi în Italia (1992-1999) iar
în anul 1997 a obţinut titlul dc doctor în Teologie la Facultatea de teologie a Universităţii din
Tesalonic cu teza "Arhiereii greci care au păstorit mitropoliile Ungro-Vlahiei şi Moldovei în
secolele X1V-XIX"; A publicat cărţi şi studii de teologie şi istorie bisericească în ţară şi în Grecia
şi este bun vorbitor de limba greacă; în anul 1992 a intrat în mona-
Bucovinei a propus ca numele noului ales să fie Sofian, nume cu rezonanţă în mediile creştine din
Occident;
Luând act de discuţiile care au avut loc, în cadrul cărora I.P.S. Mitropolit Antonie ai
Ardealului şi-a exprimat acordul ca titulatura noului ales să fie legată de zona în care este situată
mănăstirea de metanie a acestuia, respectiv "Braşoveanul";
Ca urmare a votului exprimat de membrii Sfanţului Sinod în urma căruia Prea cuviosul
arhimandrit Serafim (Gheorghe) Pătrunjei a întrunit majoritatea prevăzută de Statut, în baza
căruia a fost declarat ales;
In temeiul prevederilor art. 104, 129 şi 131 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea
Bisericii Ortodoxe Române, a discuţiilor purtate în plen şi la propunerea Comisiei canonică-
juridică şi pentru disciplină, Sfântul Sinod hotărăşte:
* Aprobă înfiinţarea postului de. episcop-vicar la Mitropolia ortodoxă română pentru
Germania şi Europa centrală, precum şi înscrierea de prevederi referitoare la instituţia
episcopului-vicar în Statutul de organizare a Mitropoliei ortodoxe române pentru Germania şi
Europa centrală, modificări care să fie supuse aprobării Adunării eparhiale a Mitropoliei şi apoi
Sfântului Sinod;
* la act de recomandarea I.P.S. Mitropolit Serafim al Mitropoliei ortodoxe române pentru
Germania şi Europa centrală însuşită de Adunarea eparhială a Mitropoliei şi aprobă alegerea Prea
cuviosului ieromonah Sofian (Gheorghe) Pătrunjel ca episcop-vicar la Mitropolia ortodoxă
română pentru Germania şi Europa centrală;
* Aprobă ridicarea Prea cuviosului ieromonah Sofian (Gheorghe) Pătrunjel la treapta
arhieriei, urmând a purta titulatura "Braşoveanul'' precum şi acordarea rangului de arhimandrit;
* Aprobă ca I.P.S. Mitropolit Serafim să stabilească Decizia chiriarhală de atribuţii a noului
episcop-vicar al Mitropoliei, care să jie adusă la cunoştinţa Sfântului Sinod;
* Se va interveni la Ministerul Culturii şi Cultelor - Secretariatul de Stat pentm Culte pentru
obţinerea bugetarii, în valută, a postului respectiv, în vederea salarizării noului episcop-vicar de
la Mitropolia ortodoxă română pentru Germania şi Europa centrală, prin suplimentarea sumei în
valută ce se acordă personalului clerical din străinătate.
Temei nr. 3028/2002 - Adresa Arhiepiscopiei Tonusului nr. 108/2002 cu solicitarea de a se
aproba proiectul de stemă a eparhiei în forma propusă.
În referatul Cancelariei Sfântului Sinod se arată că stema Arhiepiscopiei Tonusului a fost
elaborată potrivit principiilor generale ale heraldicii bisericeşti dar că o seric de clemente coincid
cu cele aprobate de Sfântul Sinod în stema Episcopiei Dunării de Jos, după cum urmează:
Reprezentarea chipului Sfântului Apostol Andrei; înscrisul "Am aflat pe Mesia" este aproape
identic cu cel al Episcopiei Dunării de Jos "L-am găsit pe Mesia care Se cheamă Hristos"; Pe
monogramul creştin nu se reprezintă nici un chip de Sfânt, întrucât acesta constituie o
reprezentare heraldică cu semnificaţie teologică aparte.
De asemenea, se constată că, ia recomandarea I.P.S. Mitropolit Serafim, Adunarea
eparhială a Mitropoliei ortodoxe române pentru Germania şi Europa centralii reunită în şedinţă
anuală de lucru la Nürnberg, în zilele de 17-18 mai 2002 cu par ticiparca a peste 80 de membri
clerici şi mireni, şi-a însuşit în unanimitate pro punerea pentru alegerea Prea cuviosului
ieromonah Serafim (Gheorghe) Pătrunjel în postul de episcop-vicar la Mitropolia ortodoxă
română pentru Germania şi Eu ropa centrală şi că, în acest scop candidatul are binecuvântarea
I.P.S. Mitropolit Antonie al Ardealului pentru ieşirea din Arhiepiscopia Sibiului.
în documentaţie se arată că recomandarea I.P.S. Mitropolit Serafim privind alegerea Prea
cuviosului ieromonah Serafim (Gheorghe) Pătrunjel de la mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de
Sus în postul de episcop-vicar la Mitropolia ortodoxă română pentru Germania şi Europa centrală
este făcută conform prevederilor art. 103 şi. 104 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea
Bisericii Ortodoxe Române, care reglementează instituţia episcopilor-vicari şi a arhiereilor-vicari
de la eparhiile din ţară, principii general valabile şi la eparhiile din afara graniţelor ţării.
Din curriculum vitae, existent la dosar, se constată că: Prea cuviosul ieromonah Serafim
(Gheorghe) Pătrunjel s-a născut la data de 22 iulie 1970 în satul Băcel, jud. Covasna; este
absolvent al Liceului nr. 2 din municipiul Sfântul Gheorghe (1984-1988); în perioada 1992-1996
a urmat cursurile Facultăţii de teologic ortodoxă Andrei Şaguna a Universităţii din Sibiu, unde
obţine titlul de licenţiat în Teologie în anul 1997; în perioada 1995-1998 a urmat un program de
pregătire teologică şi de însuşire a limbii germane la Seminarul catolic din Chane (Elveţia) unde,
în anul 1998 a tradus şi publicat în limba germană teza de licenţă intitulată: "Spiritualitatea
ortodoxă. Comentariu la Penticostar”; în prezent, după cursurile de masterat la Facultatea de
teologie a Universităţii din Tesalonic, pregăteşte teza de doctorat în teologie la specialitatea
Patrologie cu subiectul "Modele spirituale pentru tineri la Sfinţii Trei ierarhi", fiind şi un bun
vorbitor al limbilor germană, greacă şi franceză; Este închinoviat mai întâi ca frate la 27 februarie
1990 şi apoi ca rasofor la 6 august 1992, iar în anul 1993 este tuns în monahism şi hirotonit
icrodiacon şi apoi ieromonah la mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus din Arhiepiscopia
Sibiului;
Având în vedere că este necesară aprobarea Sfântului Sinod pentru înfiinţarea postului de
episcop-vicar la Mitropolia ortodoxă română pentru Germania şi Europa centrală şi înscrierea de
prevederi referitoare la instituţia cpiscopului-vi- car în Statutul de organizare a Mitropoliei
ortodoxe române pentru Germania şi Europa centrală, amendamente care să fie supuse aprobării
Adunării eparhiale a Mitropoliei şi apoi Sfântului Sinod;
Ţinând seama că în temeiul prevederilor art. 131, al. 1 din Statut, Comisia canonică-juridică şi
pentru disciplină a procedat la examinarea Prea cuviosului ieromonah Serafim (Gheorghe)
Pătrunjel şi a constatat că sunt îndeplinite prevederile art. 129 din Statut privind condiţiile
canonice şi de studii cerute candidaţilor pentru ridicarea la treapta arhieriei, propunând acordarea
prealabilă a rangului de arhimandrit;
Constatând, în urma discuţiilor care au avut loc în plen, că numele noului ales coincide cu
numele Chiriarhului şi că I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi
* Îndatorează Episcopia Buzăului să pună de acord sigiliile eparhiei, sectoarelor
administrative eparhiale, protopopiatelor, parohiilor şi mănăstirilor, cu elementele de conţinut şi
dimensiune redate în hotărârea Sfântului Sinod nr. 2170/2001.
Tentei nr. 3050/2002 - Adresa Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului nr. 699/2002 cu
solicitarea de a se aproba proiectul de stemă a eparhiei în forma propusă. În cuprinsul referatului
Cancelariei Sfanţului Sinod se aduce la cunoştinţă că stema a fost elaborată potrivit principiilor
generale ale heraldicii bisericeşti dar se constată în acelaşi timp, existenţa unor elemente care nu
sunt în concordanţă cu Sfintele Canoane (reprezentarea Mântuitorului Iiristos sub chipul Mielului
este interzisă de Can. 82 Trulan) sau care sunt străine heraldicii ortodoxe (steagul din centrul
stemei);
Ca urmare a discuţiilor care au avut loc şi la propunerea Comisiei canonică-ju- ridică şi pentru
disciplină care a făcut o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea stemei, Sfanţul Sinod
hotărăşte:
* Restituie Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului proiectul de stemă prezentat, cu
următoarele recomandări:
- Să se renunţe la reprezentarea Mântuitorului Hristos sub chipul Mielului putând opta între
redarea chipului Mântuitorului Hristos, redarea siluetei catedralei eparhiale sau redarea sfântului
patron al oraşului de reşedinţă al Episcopiei;
- Să se elimine reprezentarea steagului din mijlocul stemei ca element străin heraldicii
ortodoxe.
9. Suspendarea şedinţei de lucru
La orele 20,30, Prea Fericitul Părinte Patriarh Tcoctist dispune suspendarea şedinţei de lucru în
plen, urmând ca lucrările să continue în ziua următoare.
Miercuri, 3 iulie 2002
10. Reluarea în plen a lucrărilor.
Prezentarea rapoartelor comisiilor sinodale.
Dimineaţa, la ora 9,30, sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Patriarh Preşedinte, se
reiau lucrările în plen ale Sfântului Sinod cu rostirea rugăciunii împărate ceresc.
Faţă de ziua precedentă, la această şedinţă sunt prezenţi şi I.P.S. Arhiepiscop Pimen al Sucevei şi
Rădăuţilor, venit de la sărbătoarea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt la mănăstirea
Putna şi P.S. Corneliu Bârlădeanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Huşilor, reîntors din străinătate.
Comisia învăţământului pentru pregătirea personalului bisericesc.
Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist invidă pe P.S. Episcop Casian al Dunării de Jos,
raportorul Comisiei învăţământului pentru pregătirea personalului bisericesc, să prezinte
următoarele referate:
Ca urmare a acestor constatări şi în urma discuţiilor care au avut loc în plen, la propunerea
Comisiei canonică-juridică şi pentru disciplină, care a făcut o serie de recomandări pentru
îmbunătăţirea stemei propuse, Sfanţul Sinod hotărăşte:
* Restituie Arhiepiscopiei Tomisului proiectul de stemă prezentat, cu următoarele
recomandări:
- Să se renunţe la reprezentarea chipului Sfântului Apostol Andrei întrucât este conţinut în
stema Episcopiei Dunării de Jos, aprobată prin hotărârea Sfântului Sinod nr. 5096/2001;
- Să se aleagă un alt înscris pentru stemă, întrucât cel propus "Am aflat pe Mesia" este
aproape identic cu cel al Episcopiei Dunării de Jos "L-am găsit pe Mesia, care Se cheamă
Hristos", aprobat prin hotărârea mai sus amintită;
- Pe monogramul creştin nu se va reprezenta nici un chip de Sfânt, întrucât acesta constituie
o reprezentare heraldică cu semnificaţie teologică aparte.
Temei nr. 3049/2002 - Adresa Episcopiei Buzăului nr. 5023/2002 cu solicitarea de a se
aproba proiectul de stemă
Din referatul Cancelariei Sf. Sinod reiese că, urmare hotărârii Sfântului Sinod nr.
2170/2001, Episcopia Buzăului a înaintat la Cancelaria Sfanţului Sinod proiectul Stemei
eparhiale, solicitând supunerea acestuia spre aprobare Sfanţului Sinod în conformitate cu
prevederile art. 198 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române.
Luând act, din documentaţia înaintată, că proiectul stemei eparhiale înaintat spre aprobare
cuprinde elemente caracteristice heraldicii bisericeşti în următoarea descriere: Pe pavilionul
bordat cu motive florale de culoare auriu este reprezentat Sfântul Mucenic Sava de la Buzău,
îmbrăcat în costum popular, purtând în mâna dreaptă Sfânta Cruce şi cu înscrisul numelui său în
stânga şi dreapta chipului; Pe fundalul pavilionului, sprijinit pe crucea şi cârja episcopală
încrucişate, este redată silueta catedralei episcopale din Buzău, aşezată pe o pajişte verde, în faţa
căreia, din valurile unui râu, iese chipul Sfântului Mucenic Sava de la Buzău; Pavilionul este
timbrat cu mitra episcopală redată în culorile auriu, verde şi bordeaux.
Ţinând seama că după aprobarea stemei de către Sfanţul Sinod, Episcopia Buzăului, prin organele
eparhiale de resort, va trebui să pună de acord ştampilele eparhiei, ale sectoarelor administrative
eparhiale, ale protopopiatelor, parohiilor şi mănăstirilor cu clementele dc conţinut şi dimensiune
stabilite prin hotărârea Sfanţului Sinod nr. 2170/2001;
Constatând că în forma în care este prezentată stema întruneşte condiţiile pentru aprobare;
în temeiul prevederilor art. 198 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe
Române şi la propunerea Comisiei canonică-juridică şi pentru disciplină, Sfântul Sinod hotărăşte:
* Aprobă proiectul de stemă al Episcopiei Buzăului în forma înaintată Sfântului Sinod;
care aspiră la preoţie fac căsătorii cu uşurinţă şi imaturiiate iar acestea, din nefericire, se dovedesc
a nu fi durabile. Se constată, de asemenea, că în facultăţile de teologie nu se insistă asupra acestor
aspecte dai' acolo unde ierarhii au un contact permanent cu şcolile de teologie se pare că situaţia
este mai bună. Prea Fericirea Sa solicită ca sinoadele mitropolitane să analizeze situaţiile
existente şi să facă propuneri concrete pe baza cărora Sfanţul Sinod să ia o hotărâre în cunoştinţă
de cauză.
în continuare, pe marginea aspectelor prezentate plenului în raportul Consiliului de evaluare şi
acreditare academică al Bisericii Ortodoxe Române au mai luat cuvântul:
l.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba luliei crede că este bine să se revină la un bun obicei, existent
odinioară, astfel ca la concursul pentru ocuparea posturilor didactice, candidaţilor să li se ceară şi
situaţia canonică;
l.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului consideră că trebuie să se facă o disjuncţie între situaţia
preoţilor şi cea a profesorilor cu probleme canonice; mai ales că unele cadre didactice se apără de
sancţiuni prevalându-se de faptul că sunt sub autoritatea Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
l.P.S. Arhiepiscop Nifon al Tărgoviştei arată că Regulamentul facultăţilor de teologie nu este
aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării iar Universităţile nu au cadru legal de a opera asupra
unor situaţii de acest gen, de aceea este necesar a se interveni din nou pentru aprobarea acestui
Regulament cadru;
l.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei precizează, în legătură cu preoţii divorţaţi
şi/sau recăsătoriţi, că problema trebuie discutată cu cazuri concrete pe eparhii întrucât unii preoţi
sunt victime, alţii sunt şantajaţi şi aiţii, într-adevăr, sunt vinovaţi. Pe viitor este bine ca în
reglementarea unor asemenea cazuri să existe sprijin din partea protopopilor, iar în analizarea
acestora nu trebuie uitată grija faţă de familia preotului, la mijloc fiind şi copiii. Aşadar, trebuie
iniţiate discuţii pe grupe dc cazuri şi, în lumina sfintelor canoane, trebuie manifestată iconomie şi
pogorământ acolo unde cazul permite acest lucru. S-ar impune ca în cadrul unei şedinţe a
Sfântului Sinod să fie dezbătută problema familiei preotului din punct de vedere canonic, teologic
şi pastoral-misionar.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, opinează că este necesar ca în progranja analitică
a cursului de Drept canonic şi în manualele de Drept bisericesc şi administraţie să fie abordată
mai pe larg această problemă, precizând că în hotărârea sinodală care se va lua să se specifice că
sinoadele mitropolitane trebuie să acorde mai multă atenţie cazurilor de divorţ şi/sau de
recăsătorire.
l.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului cere ca sinoadele mitropolitane să studieze
raportul între trebuinţă şi ofertă şi recomandă exemplul Sinodului mitropolitan al Ardealului care
a hotărât cifra dc şcolarizare în funcţie de necesităţile pastorale. în aceeaşi măsură, tot sinoadele
mitropolitane vor trebui să hotărască asupra reducerii sau comasării unor facultăţi.
l.P.S. Mitropolit Teofan al Olteniei arată că există hotărâri sinodale precise privind
neadmiterca de locuri cu taxă la Teologie Pastorală, interzicerea predării il Consiliului de
evaluare şi acreditare acade- ? întocmit în urma acţiunilor de evaluare efec- idoxă în perioada 15
aprilie -15 mai 2002.
ttriarhiei Române s-a primit adresa Episcopiei 7 mai 2002, prin care RS. Episcop Damaschin
evaluare şi acreditare academică al Bisericii, urma acţiunilor de evaluare efectuate la Facul- >ada
15 aprilie-15 mai 2002, acţiune desfaşu- hotărârii Sfântului Sinod nr. 642/2002. n 16 puncte şi are
4 propuneri: lultăţi, fie prin desfiinţarea celor care nu au rin comasarea lor; care îndeplinesc
condiţiile de funcţionare, studenţilor mai ales la specializarea Teologie re facultate, cu excepţia
Bucureştiului);
*’ea titlului de doctor şi în promovarea şi litu- ţământul superior;
a Sfântului Sinod, prin comisii special insti- ământului teologic universitar şi a aplicării scop.
¿a Fericitul Părinte Patriarh Teoctist arată că iul dc evaluare trebuie analizată cu deosebită iri.
Î discuţie privind situaţia cadrelor didactice ează în învăţământul teologic, au luat cuvântul:
miei propune ca sinoadele mitropolitane să : evaluare şi acreditare academică al Bisericii îri
Sfântului Sinod; calului, opinează ca, pe viitor, să nu mai fie orţaţi şi/sau recăsătoriţi, arătând că
trebuie să atât la facultăţi cât şi la seminariile teologice; Clujului, propune ca în acelaşi mod să se
pro- sunt divorţaţi, fiind vorba de un aspect moral;
iureşului şi Sătmarului arată că este necesar /orţaţi pentru a se lua o măsură unitară pentru
Teoctist menţionează că situaţia cadrelor te generată, în mod special, de creşterea nu- )logic. Pe
fond, Biserica a căutat să ia unele ibilă, pentru că ca nu există numai în învă- * vează preoţi. în
această problemă discuţiile a acriviei în materie, lucru delicat datorită naţii canonice. Se cunoaşte
că tineri teologi
Manualul vizează programa şcolară specifică predării religiei pentru clasele I-IV, urmărită
cu precădere în şcolile pedagogice şi reprezintă o formă prescurtată a manualului întocmit de
aceiaşi autori pentru uzul profesorilor care predau religia în învăţământul public şi aprobat de
către Sfanţul Sinod prin temeiul nr. 433/2000. De menţionat că în forma mai sus menţionată
manualul a fost avizat de către specialişti din cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei din
Bucureşti pentru partea psiho-pedagogică şi de către P.S. Arhiereu-vicar Irineu Slătineanul,
pentru partea de conţinut teologic.
în urma discuţiilor în plen şi la propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
* Aprobă manualul de "Metodica predării religiei"pentru seminariile teologice şi şcolile
pedagogice, autori: Pr. prof. univ. dr. Sebastian Şebu, Prof. Monica şi Dorin Opriş, adresând
mulţumiri autorilor lucrării pentru munca depusă.
Temei nr. 2854/2002 - Propunerea Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan Floca de includere în Planul de
învăţământ al facultăţilor de teologie ortodoxă a disciplinei Administraţie bisericească, parohială
şi legislaţie.
în referatul sectorului "învăţământ" se precizează că Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan N. Floca,
profesor onorar la Facultatea de teologie "Andrei Şaguna" din Sibiu a solicitat includerea în
planul de învăţământ al facultăţilor de teologie ortodoxă a disciplinei Administraţia bisericească
parohială şi legislaţie, motivat de: interesul superior al Bisericii în pregătirea corespunzătoare a
viitorilor preoţi-parohi; la examenul de capacitate preoţească, Administraţia şi legislaţia
bisericească este disciplină obligatorie; în programa analitică a Facultăţilor de teologie au existat
trei discipline strâns legate intre ele: Drept canonic, Administraţie parohială şi Legislaţie
bisericească şi de stat, discipline cu aplicare încă din vremea mitropolitului Andrei Şaguna; există
o tradiţie a predării acestor discipline în cadrul a două catedre, realizându-se o interdependenţă
între aceste două catedre, teoretică şi practică; prin predarea în Facultăţile de teologie ortodoxă a
disciplinei Administraţia bisericească parohială şi legislaţie nu se încarcă planul de învăţământ al
anilor III şi IV de studiu.
În cadru discuţiilor care au avut loc, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a propus ca, în
cadrul actualei programe de Drept bisericesc să se structureze distinct temele de administraţie
bisericească, parohială şi legislaţie, cu introducerea unei teme speciale privind divorţul şi
recăsători rea preoţilor.
în urma discuţiilor din plen şi la propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
* Să se întocmească prelegeri speciale de Administraţie bisericească, parohială şi legislaţie
în cadrul catedrei de Drept bisericesc şi administraţie bisericească;
* Să se dezvolte capitolul cu privire la familia preotului, punându-se accent pe aspecte
canonice şi administrativ-bisericeşti legate de divorţ şi recăsătorire;
* Arhid. Prof. Univ. dr. Ioan N. Floca va întocmi, în spiritul propunerilor avansate, lista
temelor speciale (conţinutul programei analitice) de administraţie bisericească, parohială şi
legislaţie.
de către un profesor la mai mult de două facultăţi şi că la forma de învăţământ tară frecvenţă
trebuie primiţi doar preoţi, monahi şi cântăreţi.
In urma discuţiilor în plen şi la propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
* Ţinând seama de faptul că, din punct de vedere pastoral-misionar, pe teren, posturile
vacante de preot, de asistent social, de profesor de Religie şi alte specialităţi se diminuează,
acceptă propunerile făcute de Comisia specială încredinţată de Sfântul Sinod să evalueze stadiul
actual al facultăţilor şi departamentelor de teologie ortodoxă existente, urmând ca acest raport al
Comisiei să Jie studiat în sinoadele mitropolitane şi să se găsească soluţiile de punere în practică
a recomandărilor făcute de Comisia specială;
* Raportul Comisiei speciale va fi înaintat centrelor eparhiale şi facultăţilor de teologie
ortodoxă;
* Sinoadele mitropolitane vor examina şi situaţia preoţilor divorţaţi şi/sau recăsătoriţi,
pentru a se putea analiza în Sfântul Sinod, pe ansamblu aceste aspecte, în vederea identificării
modalităţilor pastorale de rezolvare unitară în toată Biserica;
* Sinoadele mitropolitane vor examina aspectele legate de numărul actual al facultăţilor de
teologie, specializarea Teologie pastorală, în funcţie de posibilităţile reale de plasament al
viitorilor absolvenţi (să se aibă în vedere numărul real, pe eparhii, al posturilor vacante pe termen
scurt şi de perspectivă);
* Sfântul Sinod aduce mulţumiri Comisiei pentru modul în care s-a achitat de mandatul
încredinţat;
* Includerea pe ordinea de zi a unei viitoare şedinţe de lucru a Sfântului Sinod a unui
subiect cu tema "Problema familiei preotului. Aspecte teologice, canonice şi pastoral-misionare",
în care scop Cancelaria Sfântului Sinod va face propunerile cuvenite;

* Se vor respecta cu stricteţe hotărârile Sfântului Sinod nr. 2333/1999, privind neadmiterea
locurilor cu taxă la specializarea Teologie pastorală şi modalitatea şcolarizării la fără frecvenţă a
personalului monahal şi a clericilor din parohii fără studii teologice şi universitare şi nr.
642/2002, privind încadrarea cadrelor didactice strict în specialitate şi posibilitatea de a preda
doar la o a doua facultate cu binecuvântarea celor doi ierarhi sub jurisdicţia cărora se află
facultăţile.
Temei nr. 2851/2002 - Adresa Arhiepiscopiei Alba Iuliei nr. 54-C/2002 prin care
înaintează spre aprobare proiectul manualului de Metodica predării religiei pentru uzul
seminariilor teologice şi al şcolilor pedagogice, autori: Pr. Prof. Univ. Sebastian Şebu, prof.
Monica Opriş şi prof. Dorin Opriş
Arhiepiscopia Alba Iuliei, cu adresa nr. 54-C/2002 a solicitat aprobare manualului de "Metodica
predării religiei" pentru seminariile teologice şi şcolile pedagogice, autori: Pr. prof. univ. dr.
Sebastian Şebu şi Prof. Monica şi Prof. Dorin Opriş.
Univ. Dr. Mircca Păcurariu, urmând ca asemenea teme să se introducă şi în manualele de religie.
I.PS. Mitropolit Teofan al Olteniei propune ca memoriul I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu
să fie înaintat Ministerului Educaţiei şi Cercetării. De asemenea, cere ca ierarhii care au în
subordine şcoli de teologie să recomande profesorilor să elaboreze manuale de istorie, cu caracter
alternativ, care să intre în competiţie cu cele existente.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist mulţumeşte I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu, şi arată că
există astfel dc neclarităţi, contradicţii şi nedumeriri nu numai la istorie dar şi la biologie şi
propune, pentru remedierea acestei situaţii, să se intervină la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
în urma discuţiilor în plen şi la propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
* Ia act de memoriul prezentat şi acceptă propunerile I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al
Clujului, după cum urmează:
1. în ediţiile viitoare ale manualelor de religie să fie intercalate capitole sau episoade de
istorie naţională, alcătuite pe criteriile adevărului, clarităţii şi implicării; având structura unor
portrete vii şi naraţii sugestive, ele pot avea valoarea unor teme complementare la manualele de
istorie a românilor. Astfel aprobate şi finanţate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ele pot intra
în circuitul învăţământului public ca parte integrantă a procesului de educaţie patriotică, aşa cum
se procedează şi în multe ţări ale Comunităţii Europene;
2. Introducerea în cadrul Programei analitice a unor teme (medalioane, portrete) care vizează
activitatea şi viaţa unor domnitori români;
3. Constituirea unor cercuri de religie (cu caracter opţional sau obligatoriu) în care să se
dezbată teme de etnologie, folclor, datini şi obiceiuri;
4. La Ziua Eroilor (înălţarea Domnului) profesorii de religie vor organiza cu elevii programe
speciale de rememorare a istoriei şi a jertfelor care stau la temelia ei;
5. Organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular, cum ar fi excursiile la mănăstiri, în
cadrul cărora să se desfăşoare secvenţe didactice cu caracter educativ;
6. S-ar putea reveni la tradiţia interbelică prin care, în cadrul activităţilor parohiale, elevii să
participe la unele acţiuni cu caracter catehetic. Aceste activităţi s-ar putea organiza în zilele de
sâmbătă şi în sărbători.
* Memoriul I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului, va fi înaintat Ministerului Educaţiei
şi Cercetării spre analiză şi competentă rezolvare;
* Capitolele sau episoadele de istorie naţională, temele ce vizează activitatea şi viaţa unor
domnitori români şi care urmează a fi intercalate în manualele de religie şi în cel de Istoria
Bisericii Ortodoxe Române pentru seminariile teologice liceale, vor fi întocmite de Pr. Prof.
Univ. Dr. Academician Mircea Păcurariu;
* Ierarhii care au în subordine şcoli teologice să recomande profesorilor să elaboreze
manuale de istorie cu caracter alternativ care să intre în competiţie cu cele existente.
Temei nr. 2056/2002 - informarea sectorului "Învăţământ" al Patriarhiei Române privind
manualele de religie pentru clasele l-XII (XIII) şi programele şcolare la disciplinele teologice de
la seminariile teologice liceale.
Referatul arată că, în ultima vreme sc simte stringent nevoia manualelor de religie care să
fie întocmite conform programei şcolare aprobate prin hotărârea Sfântului Sinod nr. 4002/2000,
avându-se în vedere că:
- în spiritul noii programe şcolare sunt aprobate de către Comisia naţională de evaluare a
manualelor şcolare doar manualele de clasele IX-X, care vor apărea la începutul anului şcolar
2002-2003;
- manualele de clasele I-VIJJ urmează să fie avizate de către I.P.S. Mitropolit Daniel al
Moldovei şi Bucovinei, preşedintele Comisiei sinodale de învăţământ, pentru a fi înaintate şi
avizate de Comisia naţională de evaluare şi licitare a manualelor şcolare;
- manualele de clasele XI-XII, care urmează a fi elaborate de Arhiepiscopia Clujului, vor
trebui să urmeze acelaşi procedeu;
- există multe propuneri de manuale din partea unor profesori de religie, care au deja avizul
centrelor eparhiale dar care nu pot intra oficial la evaluarea şi licitarea organizată de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, fără aprobarea lor de către Sfântul Sinod.
In cadrul discuţiilor în plen s-a evidenţiat necesitatea constituirii unei comisii care să analizeze
aceste manuale, comisie din care să facă parte pe lângă un teolog, un metodolog şi un filolog.
Ca urmare a celor prezentate şi la propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
* Propunerile de manuale de religie prezentate spre aprobare vor fi analizate de o comisie
prezidată de P.S. Dr. Irineu Slătineanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului, din care vor mai
face parte un specialist în metodica predării religiei şi un filolog, care vor fi desemnaţi de
preşedintele comisiei la recomandarea sectorului "învăţământ'' al Patriarhiei Române.
Temei nr. 3025/2002 - Adresa Arhiepiscopiei Clujului nr. 1900/2002 cu sesizarea I.P.S.
Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului privind conţinutul unor manuale alternative de istorie a
românilor şi formularea de propuneri privind remedierea aspectelor semnalate
I. P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului, cu adresa nr. 1900/2002, a sesizat Sfântul Sinod
cu privire la conţinutul unor manuale alternative de Istorie a Românilor (clasele a Vil-a şi a Xl-a),
formulând propuneri privind remedierea aspectelor semnalate.
In cadrul discuţiilor în plen I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului prezintă pe larg
memoriul înaintat Sfântului Sinod, arătând că preoţii Arhiepiscopiei, presa locală şi Inspectoratul
şcolar judeţean Cluj au luat cunoştinţă şi au fost de acord cu cele semnalate. înalt Prea Sfinţia Sa
propune ca, pentru remedierea aspectelor semnalate, în cadrul lecţiilor de Istoria Bisericii
Ortodoxe Române să se introducă teme de istorie naţională, acestea urmând a fi întocmite de Pr.
Prof.
Biserica Ortodoxă Română, în particular, acordându-se o mare valoare acestor relaţii cu
dorinţa de a învăţa din credinţa şi evlavia credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române.
De asemenea s-a arătat că în cadrul procesului de apropiere europeană, când motivele economice
sunt primordiale, este datoria Bisericilor de a pune accentul pe problemele spirituale, este datoria
Bisericilor de a da un suflet Europei. în numele Bisericii Vechi-Catolice, a Uniunii de la Utrecht
şi a credincioşilor vechi-ca- tolici, Eminenţa Sa a transmis Bisericii Ortodoxe Române şi
poporului român urări de pace şi binecuvântare.
Vizita a continuat în Arhiepiscopiile Clujului şi Iaşilor, în cuprinsul cărora Eminenţa Sa s-
a bucurat de ospitalitatea I.RS. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului şi a I.RS. Mitropolit Daniel,
al Moldovei şi Bucovinei, a asistat la săvârşirea Sfintei Liturghii, a susţinut conferinţe la
Facultăţile de teologie din Iaşi şi Cluj şi a vizitat centre de interes social, cultural şi bisericesc.
înainte de a pleca spre Olanda, Eminenţa Sa a iăcut o vizită la reşedinţa patriarhală, unde şi-a luat
rămas bun de la Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, prilej cu care Eminenţa Sa şi-a exprimat
bucuria pentru ocazia ce i-a fost oferită de a vizita Biserica Ortodoxă Română şi ţara noastră.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a exprimat la rândul său nădejdea că relaţiile dintre
cele două Biserici vor continua prin participarea tinerilor teologi români la forme de învăţământ
teologic în Olanda prin burse de studii, prin schimburi de vizite şi prin rezultatele obţinute în
cadrul sesiunilor anterioare.
în urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei relaţiilor externe bisericeşti, Sfântul Sinod
hotărăşte:
* la act de vizita în România a Eminenţei Sale Joris A.O.L. Vercammen, Arhiepiscop de Utrecht,
preşedinte al Conferinţei internaţionale a episcopilor yechi-catolici a Uniunii de la Utrecht (10-17
aprilie 2002).
Temei nr. 2372/2002 - Referat în legătură cu vizita I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei
şi Bucovinei la Freihurg, Berlin şi Baâen-Baden (Germania, 10-20 mai).
Din referat rezultă că în zilele de 10 şi 11 mai 2002, au avut loc la Berlin ceremonii de premiere a
mai multor personalităţi de către Fundaţia europeană pentru cultură "Pro Europa". Solemnităţile
de premiere s-au desfăşurat vineri, 10 mai, în palatul prezidenţial Bcllcvue, în prezenţa
Preşedintelui Germaniei, Johannes Rau, iar sâmbătă, 11 mai, în sala de festivităţi a Băncii
Centrale Germane şi în catedrala din Berlin.
Între personalităţile premiate a fost şi I.RS. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei,
onorat cu premiul Pro Hwnanitate în cadrul unui moment liturgic ecumenic din Berliner Dom,
cuvântul de apreciere - laudatio - fiind rostit de Eminenţa Sa Cardinalul Georg Sterzinsky,
Arhiepiscop romano-catolic de Berlin, în prezenţa unui public numeros, precum şi a
ambasadorului României la Berlin, Domnul Adrian Vieriţa, prezent atât la ceremonia din palatul
Bcllcvue cât şi în catedrala din Berlin.
Comisia relaţiilor externe bisericeşti
Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist invită pc I.PS. Arhiepiscop Nifon al Târgoviştei,
raportorul Comisiei relaţiilor externe bisericeşti, să prezinte referatele asupra temelor repartizate:
Temei nr. 1505/2002 - Referat în legătură cu vizita în România a Eminenţei Sale Joris A.O.L
Vercammen, Arhiepiscop de Utrecht, preşedinte al Conferinţei internaţionale a episcopii or
vechi catolici a Uniunii de la Utrecht (10-17 aprilie 2002).
Biserica Ortodoxă Română a întreţinut întotdeauna bune relaţii cu celelalte Biserici
creştine, în spiritul înţelegerii între mărturisitorii credinţei în Hristos, eforturile ei ecumenice fiind
recunoscute pe plan intern şi internaţional. În acest context se înscrie vizita oficială pe care
Eminenţa Sa Arhiepiscop de Utrecht, Joris A.O.L. Vercammen, preşedintele Conferinţei
internaţionale a epis- copilor vechi-catolici a Uniunii de la Utrecht, a efectuat-o la invitaţia Prea
Fericitului Părinte Patriarh Teoctist la Patriarhia Română şi în Arhiepiscopiile Bucureş- tiului,
Iaşilor şi Clujului în perioada 10-17 aprilie 2002.
Programul la Patriarhia Română a inclus vizite la aşezămintele social- misionare ale
Bisericii noastre (Centrul social pentru copiii străzii "Sfânta Macrina" din Bucureşti, care
funcţionează sub patronajul Asociaţiei ecumenice a Bisericilor din România - AIDRom, Centrul
social Mama şi copilul "Patriarhul Justinian" al sectorului "Diaconia" din cadrul Patriarhiei
Române), la mănăstiri, la Ambasada Olandei, la Facultatea de teologie ortodoxă din Bucureşti, la
Secretariatul de Stat pentru Culte.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a purtat discuţii cu distinsul oaspete pc tema
contactelor şi legăturilor care s-au stabilit de-a lungul vremii între cele două Biserici, amintindu-
se faptul că Biserica Vechi Catolică a oferit sprijinul său comunităţilor româneşti din afara
graniţelor prin acordarea unor biserici pentru slujbele parohiilor româneşti. De asemenea, a
prezentat oaspetelui situaţia Bisericii Ortodoxe Române după Revoluţia din Decembrie 1989 şi
căderea comunismului, subliniind că Biserica Ortodoxă Română a început să lucreze în libertate
mult mai intens, implicându-se, aşa cum era normal, în viaţa socială prin dezvoltarea activităţilor
filantropice în rândul categoriilor sociale defavorizate ca şi prin oferirea asistenţei religioase în
instituţii ale Statului: penitenciare, spitale, armată, şcoli, case de copii, cămine de bătrâni etc.
Activitatea social-filantropică a Bisericii este într-o continuă dezvoltare, reuşind să stabilească
rapid structurile de coordonare a acestei activităţi, în momentul de faţă existând birouri de
asistenţă socială pe întreg cuprins al Patriarhiei Române, lucrul acesta demonstrând că la nivel
ierarhic există o grijă permanentă pentru credincioşii Bisericii şi societatea românească, de
confesiune predominant ortodoxă.
Eminenţa Sa a dăruit Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist o parte din Sfintele Moaşte
ale Sfântului Rabaut care a trăit la 889, fiind al 14-lea episcop de Utrecht, renumit pentru credinţa
şi trăirea Sa, cum arată gravura din secolul al XVI-lea şi a acordat Prea Fericitului Părinte
Patriarh Teoctist cea mai înaltă distincţie a Bisericii Vechi-Catolice din Olanda, Ordinul "Sfântul
Martin".
În timpul întâlnirilor s-a menţionat că Biserica Vechi-Catolică este permanent deschisă
dialogului cu celelalte Biserici, cu Bisericile Ortodoxe în special şi cil
2. Evaluarea activităţii comisiei "Biserică şi Societate" şi a comisiei "Biserici în dialog",
precum şi posibilitatea integrării Comisiei Bisericilor pentru emigranţi în Europa, în Conferinţa
Bisericilor Europene. Comitetul Central a ales un nou director al comisiei Biserică şi Societate,
cu sediul la Bruxelles, în persoana pastorului Rudriger Noii din Germania, care înlocuieşte astfel
pe actualul director Keith Jenkins, laic metodist din Marea Britanie;
3. Evaluarea procesului de receptare de către Bisericile Europei a documentului Charta
Oecumenica, prin care se urmăreşte o mai largă şi intensă cooperare a Bisericilor din Europa în
domeniul misiunii creştine, al solidarităţii sociale, al dialogului interreligios şi intercultural;
4. încurajarea colaborării dintre Conferinţa Bisericilor Europene (CBE) şi Consiliul
Conferinţelor Episcopale (Catolice) Europene (CCEE);
5. Evaluarea stadiului pregătirilor pentru Adunarea Generală a Conferinţei Bisericilor
Europene, care va avea loc în 2003 (25 iunie-2 iulie 2003) la Trondheim, în Norvegia.
Tema generală a viitoarei adunări generale a Conferinţei Bisericilor Europene a fost fixată de
către Comitetul Central al Conferinţei Bisericilor Europene care s-a reunit la Iaşi (octombrie
2000), şi anume "Iisus Hristos - vindecă şi reconciliază. Mărturia noastră în Europa". Subtcmele
acestei Adunări vor fi: 1. Mai multă comuniune între Biserici; 2. Mai multă solidaritate; 3. Mai
multă integrare europeană; 4. Mai multă mărturie în societatea actuală.
Tot în cadrul şedinţei de lucru anuale a Prezidiului şi Comitetului Central ale Conferinţei
Bisericilor Europene, s-au luat următoarele hotărâri: a fost aprobat programul viitoarei adunări
generale a Conferinţei Bisericilor Europene, propus de Comitetul de planificare al adunării,
program ce cuprinde şi patru slujbe ortodoxe; a fost aprobată ordinea de zi a adunării; a fost
aprobat bugetul adunării, precum şi unele principii de lucru; a fost trimis Bisericilor membre un
document de lucru pregătitor, pentru ca delegaţii la această viitoare adunare să poată reflecta
asupra temei generale şi asupra iresponsabilităţii, cooperării şi contribuţiei Bisericilor Europei în
domeniul filantropiei şi solidarităţii sociale, al alinării suferinţei, pe care o aduc bolile,
singurătatea, sărăcia, şomajul, intoleranţe', violenţa etc., al reconcilierii, al dialogului interreligios
şi inleretnic. în documentul amintit, Biserica este prezentată ca o comunitate a vindecării
sufleteşti şi trupeşti şi a reconcilierii oamenilor cu Dumnezeu şi întreolaltă.
Duminică, 9 iunie, I.P.S. Mitropolit Daniel a participat la Sfânta Liturghie săvârşită la
biserica ortodoxă română de la Chambesy, lângă Geneva, a transmis binecuvântările Prea
Fericitului Părinte Patriarh Teoctist şi a ţinut cuvânt de învăţătură, după care s-a întâlnit cu I.P.S.
Mitropolit Damaskinos al Elveţiei.
Luni, 10 iunie, I.P.S. Mitropolit Daniel a vizitat Institutul ecumenic de la Bossey, lângă Geneva,
unde a fost profesor în perioada 1980-1988, fiind invitat de către actualul director al Institutului,
Pr. Prof. Univ. Dr. loan Sauca.
 De asemenea, I.P.S. Mitropolit Daniel a vizitat familia Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniţă, director
de studii la Conferinţa Bisericilor Europene şi familia Pr. Virgil Valeu, parohul Parohiei ortodoxe
române învierea Domnului de la Chambesy - Geneva.
Duminică, 12 mai, I.P.S. Mitropolit Daniel a participat la Sfanta Liturghie, la parohia
ortodoxă română din Berlin, oficiată de Pr. Dr. Constantin Mihoc, parohul acestei comunităţi.
In perioada 13-16 mai, I.P.S. Mitropolit Daniel a poposit la Freiburg im Breisgau unde a
avut întâlniri cu profesori şi studenţi de la Universitatea din Freiburg (Prof. Paul Miron, Prof.
Hcinrrich Pompey, Prof. Helmut Hoping), cu doctoranzi români aflaţi la studii în Germania şi
Franţa (Pr. Gabricl Coroamă - la Freiburg şi Pr. Alexandru Gherasim - la Strasbourg), precum şi
cu unele familii de români care locuiesc în Freiburg şi Alsacia. Cu prilejul acestor întâlniri s-au
creat perspectivele unei colaborări intense între Facultatea de teologie ortodoxă din Iaşi şi
Facultatea de teologie catolică din Freiburg.
Duminică, 19 mai, a avut loc slujba de sfinţire a capelei "Mihai Sturdza" din Baden-Baden,
oficiată de I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, cu care prilej, I.P.S. Mitropolit
Daniel a rostit un cuvânt de mulţumire şi binecuvântare adresat oficialităţilor prezente şi
credincioşilor.
A urmat apoi discursul Doamnei Primar General din Baden-Baden, Dr. Sigrun Lang, care
a făcut o scurtă prezentare a lucrărilor de restaurare şi a mulţumit oaspeţilor şi în special I.P.S.
Mitropolit Daniel. Din partea familiei princiare care a ctitorit capela, a vorbit Prinţul Dimitrie
Sturdza, manifestându-şi recunoştinţa faţă de oraşul Baden-Baden care ocroteşte şi sprijină
ctitoria înaintaşilor lui şi a mulţumit I.P.S. Daniel pentru bucuria oferită prin oficierea slujbei de
resfinţire a capelei.
La sfârşit, I.P.S. Mitropolit Daniel a stat de vorbă cu credincioşii români, i-a binecuvântat
şi le-a oferit iconiţe cu Sfânta Parascheva şi pastorala de Sfintele Paşti. Sfinţirea capelei ortodoxe
române din Baden-Baden a fost prezentată în presa germană şi la Televiziunea Română ca un
eveniment semnificativ pentru spiritualitatea românească în contextul european de astăzi.
In urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei relaţiilor externe bisericeşti, Sfântul Sinod
hotărăşte:
* Ia act de primirea de către I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei a premiului "Pro
Humanitate" acordat de către Fundaţia europeană pentru cultură "Pro Europa" (10-20 mai 2002).
Temei nr. 2972/2002 - Referat privind vizita I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei la
Prezidiul şi Comitetul Central al Conferinţei Bisericilor Europene (3-11 iunie 2002).
In perioada 2-9 iunie 2002 a avut loc, în oraşul Morges (Elveţia), şedinţa de lucru anuală a
Prezidiului şi Comitetului Central ale Conferinţei Bisericilor Europene, la care a participat I.P.S.
Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, în calitate de membru al acestor foruri de conducere
ale Conferinţei care întruneşte, ca membri, 127 de Biserici ortodoxe, anglicane, protestante şi
vechi-catolice.
Lucrările principale ale Conferinţei s-au concentrat asupra următoarelor aspecte:
1. Analiza situaţiei create în lume după evenimentele critice din 11 septembrie 2001 şi
atitudinea Bisericilor din Europa faţă de terorism, faţă de conflicte interetnice, faţă de xenofobie
şi rasism;
naţionale. Românii, ca neam şi ca ortodocşi, fac parte, istoric şi geografic, din Europa şi de aceea
este firească integrarea lor în structurile actuale ale acestui continent.
în urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei relaţiilor externe bisericeşti, Sfântul Sinod
hotărăşte:
* Ia act de desfăşurarea lucrărilor simpozionului "Bisericile şi Comunitatea Europeană.
Consecinţele juridice ale lărgirii Comunităţii Europene pentru Biserici", la mănăstirea
Heligenkreuz şi Kleinmariazell (Austria, 22-24 aprilie);
* Să se continue demersurile şi sprijinul Bisericii noastre privind integrarea României în
structurile europene.
Temei nr. 804/2002 - Participarea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române la conferinţa
"Dialogul între religii şi civilizaţii" (Nicosia, Cipru, 8-12 martie 2002).
în perioada 8-10 martie 2002 s-au desfăşurat în Cipru, lucrările Conferinţei internaţionale
interreligioase, organizată de mănăstirea Kykkos la Centrul de studii de la mctocul
"Arhanghelul" din Nicosia.
Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române a fost alcătuită din RS. Episcop Sofro- nie al
Episcopiei ortodoxe române din Ungaria, P.S. Irineu Slătineanul, arhiereu- vicar al Episcopiei
Râmnicului, P.S. Siluan Marsilianul, episcop-vicar al Mitropoliei ortodoxe române pentru Europa
occidentală şi meridională.
 Tema conferinţei a fost generată de atactul terorist petrecut la 11 septembrie 2001 de la
New-York şi s-a axat mai mult pe terorism şi fanatism. în esenţă s-a urmărit o apropiere mai mare
şi o cunoaştere mai apropiată între religii şi credinţele lor.
în finalul Conferinţei, între concluzii, s-a lansat un apel către toţi participanţii şi conducătorii de
mari religii, să intervină pe lângă conducerile ţărilor lor pentru a desfăşura o politică de pace şi de
toleranţă, şi un apel adresat de delegaţii greci, în numele Ortodoxiei, rabinului şef al Ierusalimului
pentru a interveni pe lângă conducerea statului Israel, în vederea recunoaşterii patriarhului
Ierusalimului.
În urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei relaţiilor externe bisericeşti, Sfântul
Sinod hotărăşte:
* Ia act de participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la conferinţa "Dialogul între
religii şi civilizaţii" (Nicosia, Cipru, 8-12 martie 2002);
* Să se exprime, în continuare, deschiderea Bisericii noastre faţă de dialogul interreligios şi
interconfesional în vederea promovării unor relaţii de bună convieţuire a oamenilor care
împărtăşesc diferite credinţe religioase, în spiritul toleranţei şi a valorilor evanghelice.
Temei nr. 2377/2002 - Referatul sectorului "Relaţii externe bisericeşti" privind
participarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist în fruntea unei delegaţii a Bisericii
Ortodoxe Române la hirotonia şi instalarea Prea Cuviosului Arhim. Nicolae Condrea în scaunul
de arhiepiscop al Arhiepiscopiei ortodoxe române în America şi Canada (14 iulie 2002).
În referat se arată că potrivit hotărârii Sfântului Sinod luată în şedinţa de lucru din 13
martie 2002, prin care s-a confirmat alegerea Prea Cuv. Arhim. Dr. Nicolae Condrea ca
arhiepiscop al Arhiepiscopiei ortodoxe române în America şi Canada şi s-a aprobat ridicarea Prea
Cuvioşiei Sale la treapta arhieriei, detaliile
In urma discuţiilor purtate, a lămuririlor suplimentare aduse de I.P.S. Mitropolit Daniel al
Moldovei şi Bucovinei şi la propunerea Comisiei relaţiilor externe bisericeşti, Sfântul Sinod
hotărăşte:
* Ia act de participarea I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei la şedinţa de lucru
anuală a Prezidiului şi Comitetului Central ale Conferinţei Bisericilor Europene (Morges, Elveţia,
2-9 iunie 2002).
 Temei nr. 803/2002 - Referat în legătura cu lucrările simpozionului "Bisericile şi
Comunitatea Europeană. Consecinţele juridice ale lărgirii Comunităţii Europene pentru
Biserici", desfăşurat la mănăstirea Heligenkreuz şi Kleinmariazell (Austria, 22-24 aprilie).
La această întrunire au participat 102 invitaţi din 12 ţări, din partea Patriarhiei Române
fiind prezenţi, ca delegaţi oficiali: Pr. Dr. Nicolae Dura, parohul comunităţii ortodoxe române din
Viena şi reprezentant al Bisericii Ortodoxe în Comisia Europeană, Pr. Prof. Dr. Alexandru I. Stan
de la Facultatea de teologie din Bucureşti şi Pr. Lect. Dr. Irimie Marga de la Facultatea de
teologie din Sibiu.
Simpozionul a fost structurat pe trei părţi, şi anume:
1. Deschiderea oficială la care au rostit cuvinte de salut superiorul mânăstirii-gaz- dă, Mag.
Gregor Henckel-Donnersmarck, episcopul Dr. Egon Kapellari, ca preşedinte al Conferinţei
cpiscopilor austrieci, Mag. Robert Kauer din partea Bisericii Evanghelice şi D-na Elisabeth
Gehrer, ministru al Învăţământului şi Cultelor din Austria.
2. "Cum gândeşte şi cum acţionează UE?" a fost cea dc-a doua parte a simpo-zionului, în
cadrul căreia au fost susţinute următoarele referate: De la uniunea montană, la UE, de la Nisa sau
de ce dreptul european devine tot mai important pentru juriştii Bisericilor (Prof. Dr. Rik Torfs,
Leuven-Belgia); Principiile formale şi materiale ale dreptului european cu privire specială asupra
Bisericilor (Prof.Dr. Gerhard Robbers, Trier - Germania); Bisericile în Europa. Ideal şi idealitate
cu exemplul activităţii birourilor reprezentanţelor bisericeşti în Bruxelles, precum şi ale
prezidiilor pentru probleme religioase ale Comisiei Europene (Dr. Michacl Weninger, Episcopul-
vicar Emmanucl Adamakis, Dr. Felix Leinemann, Dr. Monika Lukc, Dr. Peter Pavlovic,
Bruxelles).
3. "Aşteptări bisericeşti şi realitate europeană. Efectele dreptului european asupra vieţii
bisericeşti" a fost cea de-a treia parte a simpozionului în care s-au susţinut următoarele referate:
Charla drepturilor fundamentale ale UE (Prof. Dr. Heinrieh Neisser, Viena; Prof. Dr. Grigorios
Larentzakis, Graz); Bisericile ca furnizoare de locuri de muncă - Provocări în legătură cu
protecţia năzuinţelor cu legea nediscriminării şi cu recunoaşterea pregătirii şcolare şi
profesionale" (Dr. Maciej Lis, Bratislava; Dr. Brigitte Schinkcle, Viena)\ Angajament bisericesc
în domeniul social şi instrucţional - Efecte posibile ale dreptului fundaţional asupra activităţilor în
folosul comun (Dr. Angelika Koman, Bruxelles; Dr. Katha- rina Erdmenger, Berlin).
Delegaţii Patriarhiei Române, participând la discuţii în plen şi în particular, au afirmat dorinţa
credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române ca România să fie acceptată în structurile europene
odată cu păstrarea identităţii ei spirituale şi
La ceremonia de deschidere, cuvântul de salut a fost adresat de Preşedintele A1EO, Dl. Viktor
Zorkaltsev iar deschiderea lucrărilor a fost făcută de către Dl. Vaier Domeanu, preşedintele
Camerei Deputaţilor.
În cuvântul de salut adresat participanţilor, Prea Fericitul Părinte Patriarh Tcoctist a spus,
printre altele: "Această primă Adunare, desfăşurată la Bucureşti, pentru noi, slujitorii Bisericii, nu
este întâmplătoare, pentru că ea se desfăşoară în săptămâna Pogorârii Sfântului Duh (...). Aşadar,
este o lucrare deosebit de importantă şi-i acordăm toată preţuirea noastră, a Bisericii Ortodoxe
Române pentru că am prilejul acesta unic ca să rostesc acest cinânl şi de salut pentru fiecare
reprezentant al Parlamentului Ortodoxiei pentru că, fiecare dintre dumneavoastră, în mod
harismatic, reprezentaţi aici şi Bisericile din care veniţi, într-o lucrare comună, o lucrare a
Duhului Sfânt care să lumineze mintea conducătorilor de popoare, iar această Adunare a
Parlamentului Ortodoxiei s-ar putea tălmăci foarte frumos ca minunea Cincizecimii, adică
unitatea în diversitate. Pentru Biserica Ortodoxă, Biserică cu vocaţie profund ecumenică atât
extensiv, cât şi intensiv, globalizarea reprezintă o provocare şi o şansă. în contextul globa- lizării,
posibilităţile împlinirii poruncii dumnezeieşti de a propovădui Evanghelia la toată făptura sunt
nemăsurate. în atmosfera unităţii paneuropene şi, sperăm, mondiale, popoarele ortodoxe îşi pot
prezenta valorile culturale specifice ca pe un dar la efortul umanităţii de a se îmbogăţi cât mai
mult din punct de vedere spiritual. Acest fapt constituie garanţia păstrării identităţii specifice în
contextul afirmării şi acceptării valorilor universale".
De asemenea, Prea Fericirea Sa a ţinut să semnaleze, în cel mai autentic duh ziditor,
pericolele pe care le-ar putea comporta procesul de globalizare, menţionând: "omul, sub aspectul
său de chip al lui Dumnezeu, persoană creată pentru a ajunge la asemănarea cu El, ar putea fi
depersonalizat. Aceasta, în contextul gândirii filosofice contemporane, când autonomia raţiunii
umane este afirmată şi susţinută fără rezervă, fără măsură, fără nici o raportare a acesteia la
Raţiunea Divină. Valoarea supremă în lumea văzută creată este fiinţa umană, purtătoare şi
creatoare a valorilor universal recunoscute. Globalizarea, ca proces universal presupune şi
participarea conştientă şi eficientă a laicilor la luarea deciziilor şi formularea strategiilor de
dezvoltare economică, politică şi culturală".
 La sfârşitul ceremoniei de deschidere a lucrărilor, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctis a
avut o întrevedere cu preşedinţelc AIEO, Dl. Viktor Zorkaltsev şi delegaţia rusă, care au transmis
un mesaj din partea Sanctităţii Sale, Alexei II, Patriarhul Moscovei, prilej cu care s-au reliefat
bunele relaţii dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă Rusă. Lucrările celei dc-a
IX-a Adunări generale interparlamentare europene a Ortodoxiei au continuat în ziua de vineri, 28
iunie 2002, cu conferinţa la tema principală: "Globalizarea şi Ortodoxia", prezentată de Pr. Prof.
Dr. Dumitru Po- pescu, membru corespondent al Academiei Române.
Pentru participanţii la sesiunea celei de-a IX-a Adunări generale interparlamentare europene a
Ortodoxiei, un moment deosebit l-a constituit primirea dele- slujbei de hirotonie întru arhiereu şi
ceremoniile de întronizare a noului arhiepis cop, precum şi componenţa delegaţiei oficiale ce va
participa la aceste momente istorice din viaţa clerului şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe
Române ce fac parte din Arhiepiscopia ortodoxă română în America şi Canada urmau a fi
stabilite prin consultări între Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, I.P.S. Mitropolit Iosif şi
Consiliul eparhial al acestei eparhii.
Ţinând cont de dorinţa fierbinte a clerului şi credincioşilor Arhiepiscopiei ortodoxe
române în America şi Canada de a avea în mijlocul lor, la aceste eveni mente istorice din viaţa
eparhiei, pe întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române Mame, după mai bine de două decenii de
la precedenta vizită a unui întâistătător, prin consultările amintite a fost propusă componenţa
delegaţiei oficiale a Bisericii ortodoxe române astfel: Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist,
I.P.S. Mitropolit Teofan al Olteniei, I.P.S. Mitropolit Serafim al Mitropoliei ortodoxe române
pentru Germania şi Europa centrală, I.P.S. Mitropolit Iosif al Europei occidentale şi meridionale,
Locum Tenens al Arhiepiscopiei ortodoxe române în America şi Canada şi P.S. Episcop Ioan de
Covasna şi Harghita; Luând act că programul cuprinde, ca puncte principale ale sale, pe lângă
slujba de hirotonie întru arhiereu a Prea Cuviosului Arhimandrit Dr. Nicolae Con- drea,
ceremonia de instalare a noului arhiepiscop, în catedrala Sf. Ioan Botezătorul din Montreal,
Canada, din ziua de 14 iulie 2002, întâlniri cu personalităţi bisericeşti şi ale vieţii publice
canadiene şi americane şi altele;
In urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei relaţiilor externe bisericeşti, Sfântul
Sinod hotărăşte:
* Ia act de demersurile în legătură cu pregătirea vizitei în Canada a Prea Fericitului Părinte
Patriarh Teoctist în fruntea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române, prilejuită de hirotonia şi
instalarea Prea Cuviosului Arhimandrit Dr. Nicolae Condrea ca arhiepiscop al Arhiepiscopiei
ortodoxe române în America şi Canada.
Temei nr. 2621/2002 - Referatul sectorului "Relaţii externe bisericeşti"privind lucrările
sesiunii celei de a IX-a Adunări generale interparlamentar europene a Ortodoxiei cu tema
"Globalizarea şi Ortodoxia" (Bucureşti, 27-30 iunie 2002).
În perioada 27-30 iunie 2002, s-a desfăşurat la Bucureşti, la Palatul Parlamentului,
sesiunea celei de-a IX-a Adunări generale interparlamentare europene a Ortodoxiei (AIEO).
Patriarhia Română a primit invitaţia Domnului Stylianos-Angelos Papathemelis, secretar general
al AIEO, cu privire la participarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist la deschiderea
oficială a acestor lucrări.
Deschiderea oficială a sesiunii a celei de-a IX-a Adunări generale interparlamentare
europene a Ortodoxiei s-a desfăşurat în ziua de joi, 27 iunie 2002, în sala Nicolae Iorga a
Palatului Parlamentului. Invitat de onoare la sesiunea inaugurală a fost Prea Fericitul Părinte
Patriarh Teoctist, care a fost însoţit de
I. P.S. Arhiepiscop Nifon al Târgoviştei, P.S. Episcop Casian al Dunării de Jos, de PP.SS.
Episcopi-vicari patriarhali Vincenţiu Ploieşteanu şi Ambrozie Sinaitul şi de PP.SS. Sebastian
Ilfoveanul şi Varsanufie Prahoveanul, episcopi-vicari ai Arhiepiscopiei Bucureştilor.
cauză, hotărâre menţinută şi în urma recursului înaintat la 22 februarie 2002 de Guvernul
Republicii Moldova, recurs respins de CEDO în unanimitate, autorităţile de la Chişinău fiind
obligate să recunoască Mitropolia Basarabiei până la Termenul limită de 31 iulie 2002.
Cu toate acestea, I.P.S. Mitropolit Vladimir consideră că recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei de
către autorităţile de stat ale Republicii Moldova nu poate avea decât "urmări grave ce pot afecta
unitatea ortodoxiei", chiar dacă în finalul scrisorii, îşi exprimă speranţa "păstrării unei deschideri
benefice continuării dialogului fi cooperării frăţeşti dintre Patriarhia Română şi Patriarhia Rusă,
în vederea asigurării păcii şi a bunei înţelegeri, precum şi a consolidării unităţii ortodoxe".
În urma celor prezentate, a discuţiilor în care au formulat puncte de vedere Prea Fericitul
Părinte Patriarh Teoctist, I.P.S. Mitropolit Antonie al Ardealului şi
I. P.S. Mitropolit Petru al Basarabiei şi la propunerea Comisiei relaţiilor externe bisericeşti,
Sfântul Sinod hotărăşte:
• Adresează Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist rugămintea de a răspunde I.P.S. Mitropolit
Vladimir de la Chişinău numa după data de 31 iulie 2002, când expiră termenul ultimatum dat de
Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg pentru recunoaşterea Mitropoliei
Basarabiei de către autorităţile Republicii Moldova.
Temei nr. 2083/2002 - Scrisoarea P.S. Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei Daniil
Partoşanul, administrator al Episcopiei ortodoxe române din Iugoslavia în legătură cu situaţia
actuală a acestei Episcopii.
În scrisoarea RS. Episcop-vicar Daniil Partoşanul se fac unele precizări referitoare la:
Faptul că unele autorităţi publice româneşti evită să folosească în corespondenţa oficială cu
Patriarhia Sârbă denumirea, termenul şi titulatura de "Episcopie"pentru Episcopia ortodoxă
română din Iugoslavia; Cele 42 biserici şi comunităţi româneşti din cadrul Episcopiei ortodoxe
române din Iugoslavia se află în grija a 23 de preoţi ortodocşi români, ce recunosc ca
administrator pe PS. Episcop-vicar Daniil Partoşanul; P.S. Episcop-vicar Daniil Partoşanul nu
este recunoscut de către Statul Iugoslav şi de Biserica Ortodoxă Sârbă, întrucât aceste instituţii nu
recunosc Episcopia ortodoxă română din Iugoslavia; P.S. Hri- sostom, episcopul sârb al
Banatului, cu reşedinţa la Vârset, evită orice întâlnire cu PS. Episcop-vicar Daniil, dispunând ca
preoţii sârbi din Episcopia Banatului să nu mai slujească cu preoţii români;
De asemenea, în scrisoarea PS. Episcop-vicar Daniil Partoşanul mai este prezentată şi
poziţia Bisericii Ortodoxe Sârbe în legătură cu statutul şi existenţa Episcopiei ortodoxe române
din Iugoslavia, menţionând că Biserica Ortodoxă Sârbă nu va împiedica venirea oricărui episcop
ortodox român în vizite canonice sau misiune pentru mai multe zile, în nici un caz eu statut
permanent.
În finalul scrisorii, PS. Epicop-vicar Daniil Partoşanul prezintă câteva propuneri, printre
care; menţinerea şi întreţinerea unui dialog între cele două
gaţiei reprezentative de către Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, în ziua de sâmbătă, 29 iunie
2002, la reşedinţa patriarhală, în cursul întrevederii fiind abordate teme de interes comun atât în
ceea ce priveşte viaţa religioasă la nivel naţional - la nivel de Biserică ortodoxă locală - cât şi la
nivel european. Prea Fericitul Părinte Patriarh a accentuat bunele relaţii pe care Biserica noastră
le are cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, precum şi importanţa pe care a avut-o vizita Papei
loan Paul II în România pentru afirmarea deschiderii caracteristice Bisericii Răsăritului. în acelaşi
timp, Prea Fericirea Sa, a încredinţat parlamentarilor prezenţi şi, prin ei, tuturor celorlalţi,
misiunea de a reprezenta interesele Bisericii Ortodoxe în forurile legislative ale ţărilor din care
provin.
 Ca o recunoaştere a importanţei AIEO, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a acordat
preşedintelui, Dl. Viktor Zorkaltsev şi secretarului general, Dl. Stylia- nos-Angelos Papathemelis,
înalta distincţie "Crucea patriarhală" pentru mireni.
În după amiaza zilei de sâmbătă, delegaţii AIEO au vizitat mănăstirea Căldăruşani, iar în
zilua de duminică, 30 iunie 2002, au participat la Sfânta Liturghie de la mănăstirea Pasărea,
situate lângă Bucureşti.
În urma discuţiilor purtate, a lămuririlor suplimentare aduse de Prea Fericitul Părinte
Patriarh Teoctist şi la propunerea Comisiei relaţiilor externe bisericeşti, Sfântul Sinod hotărăşte:
* Ia act de lucrările sesiunii celei de a IX-a Adunări generale interparlamentare europene a
Ortodoxiei (AIEO) desfăşurate la Bucureşti, Palatul Parlamentului (27-30 iunie 2002);
* Afirmă disponibilitatea şi sprijinul Bisericii noastre faţă de astfel de acţiuni, în măsura în
care va fi solicitată de către factorii în drept.
Temei nr. 2579/2002 - Scrisoarea I.P.S. Mitropolit Vladimir de la Chişinău cuprinzând
unele puncte de vedere în legătură cu recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei de către autorităţile
publice de stat din Republica Moldova.
Referatul arată că scrisoarea este redactată în numele "Sinodului Bisericii Ortodoxe din
Moldova", format din I.P.S. Mitropolit Vladimir al Chişinăului ca Preşedinte, şi PP.SS. Episcopi
Iustinian de Tiraspol şi Dubăsari, Anatolie de Cahul şi Lăpuşna, şi Dorimedont de Edincţ şi
Briceni, ca membri semnatari.
I. P.S. Mitropolit Vladimir îşi precizează, de la începutul scrisorii, opoziţia faţă de
încercarea, încununată de succes, a Mitropoliei Basarabiei de a determina Guvernul Republicii
Moldova să o înregistreze între Cultele religioase recunoscute de stat în Republica Moldova,
considerându-o ca pe o acţiune "necanonică", "cu urmări ce pot afecta grav unitatea ortodoxiei",
"în contrasens cu desfăşurarea firească a negocierilor dintre Patriarhia Română şi Patriarhia
Rusă", prilej "de ceartă, dezbinare, bănuială şi dezechilibni sufletesc şi social".
Referatul menţionează faptul că în procesul intentat de Mitropolia Basarabiei Guvernului
Republicii Moldova, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, acţiunea
"necanonică" la care face referire I.P.S. Vladimir, Mitropolia Basarabiei, aflată sub jurisdicţia
Bisericii Ortodoxe Române, a obţinut câştig de îngrijită, oferind toate condiţiile pentru buna
desfăşurare a sfintelor slujbe pentru comunitatea românească, acest lucru putându-se rezolva pe
cale diplomatică.
 În discuţiile pe care I.P.S. Arhiepiscop Teodosie le-a avut cu consulul general al
României din Istanbul, s-a convenit că singura posibilitate de a intra în posesia acestui sfânt locaş
ar fi încheierea unui protocol între Statul român şi Patriarhia Ecumenică. Având un locaş de cult
în proprietate, Parohia ortodoxă română din Istanbul şi-ar dobândi recunoaşterea de către Statul
turc, în acest sens, autorităţile diplomatice româneşti din Turcia oferind tot sprijinul.
I. P.S. Arhiepiscop Teodosie, luând cuvântul, a arătat că în cadrul întâlnirii cu Sanctitatea Sa
Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului a abordat problema obţinerii bisericii
Sfânta Paracheva din Istanbul de către comunitatea ortodox românească şi opinează că, urmare a
discuţiilor în baza unui protocol încheiat între Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului şi
Statul român.
în urma celor prezentate şi a lămuririlor date de I.P.S. Arhiepiscop Teodosie, la propunerea
Comisiei relaţiilor externe bisericeşti, Sfântul Sinod hotărăşte:
• Ia act de participarea I.P.S. Arhiepiscop Teodosie al Tomisului la hramul Parohiei
ortodoxe române "Sfânta Trime" din Istanbul;
• Să se continue demersurile pe lângă Patriarhia Ecumenică în vederea obţinerii bisericii
"Sfânta Parascheva" în folosul Comunităţii ortodoxe române din Istanbul (Turcia).
II. Diverse.
în continuarea şedinţei de lucru, Prea Fericitul Părinte Preşedinte introduce discuţiile asupra unor
probleme care interesează pe membrii Sfântului Sinod şi care vizează, prin conţinutul lor, viaţa
bisericească din eparhiile Bisericii noastre în ansamblul ei.
Temei nr. 3293/2002 - Catedrala Mântuirii Neamului.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist informează plenul că în perioada 14-20 iunie 2002, Ja
Palatul Parlamentului, sala de expoziţii Constantin Brâncuş, s-a întrunit juriul Concursului de
Soluţii de arhitectură pentru catedrala patriarhală din Bucureşti, juriu prezidat de I.P.S.
Mitropolit Tcofan al Olteniei, alcătuit din:
I. P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului, specialişti în arhitectură şi urbanism,
reprezentanţi ai Academiei Române, ai unor instituţii ale adminstraţiei publice de stat şi locale
din Capitală, ai unor instituţii de învăţământ în specialitatea arhitectură şi construcţii şi ai
învăţământului teologic universitar.
Prea Fericirea Sa arată că juriul, analizând cele 18 proiecte intrate în concurs pentru realizarea
Catedralei Mântuirii Neamului, a construcţiilor aferente şi amenajărilor exterioare care compun
ansamblul, în dorinţa realizării unui edificiu reprezentativ care să răspundă aşteptărilor
înaintaşilor şi năzuinţelor generaţiilor prezente şi viitoare, a selectat trei proiecte, pentru care a
stabilit un calendar dc îmbunătăţiri potrivit recomandărilor formulate dc juriu, astfel ca în şedinţa
de jurizare din 15-16 octombrie 2002, Juriul să poată stabili ierarhia celor trei Patriarhii; Contacte
diplomatice la nivel înalt; Păstrarea în Dipticele Patriarhiei Române a termenului de Episcopie;
înfiinţarea Episcopiei Severinului (Drobeta-Turnu Severin) cu scopul stabilirii de relaţii directe
între credincioşii şi preoţii acestei Eparhii şi fraţii români din sudul Dunării, mai puţin la nivel
ierarhic; Analizarea posibilităţii fuzionării celor 40 de parohii ortodoxe româneşti din Banatul
Iugoslav cu Arhiepiscopia Timişoarei - în cazul menţinerii poziţiei intrasigente din partea
Bisericii Ortodoxe Sârbe şi a Statului Iugoslav.
In cadrul discuţiilor care au urmat au prezentat unele puncte de vedere în legătură cu cele
semnalate I.PS. Mitropolit Nicolae al Banatului, iar PS. Episcop-vi- car Daniil Partoşanul a adus
lămuriri asupa problemelor puse în discuţie.
În urma celor prezentate, a discuţiilor care au avut loc şi la propunerea Comisiei relaţiilor
externe bisericeşti, Sfântul Sinod hotărăşte:
• Se menţin în vigoare toate hotărârile precedente luate de Sfântul Sinod în legătură cu
Episcopia ortodoxă română din Iugoslavia, rugând pe PS. Episcop-vicar Daniil Partoşanul să se
conformeze acestor hotărâri;
• Se resping hotărârile luate de către "Adunarea preoţimii ortodoxe române din Banatul
Iugoslav" la 7 martie 2002.
Temei nr. 2948/2002 - Participarea I.P.S. Arhiepiscop Teodosie al Tomisului la hramul Parohiei
ortodoxe române Sfânta Treime din Jstanbul (14-15 iunie 2002).
în referat se arată că, având binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, I.P.S.
Arhiepiscop Teodosie al Tomisului a participat la sărbătorirea hramului Parohiei ortodoxe
române Sfânta Treime din Istanbul, Turcia, păstorită de Pr. State Silviu, unde, în dimineaţa zilei
de 24 iunie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi din cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, la
care s-au adăugat doi preoţi şi un diacon, reprezentanţi ai Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul
Con- stantinopolului, a săvârşit Liturghia cu rostirea cuvântului de învăţătură, în prezenţa multor
credincioşi.
în dimineaţa zilei de 25 iunie I.P.S. Arhiepiscop Teodosie, însoţit de Pr. State Silviu, a fost primit
în audienţă de Sancttitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului, în cadrul întrevederii
Sanctitatea Sa reamintind bunele relaţii între Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului şi
Patriarhia Română, relaţii ce s-au concretizat în vizite reciproce, schimburi de mesaje etc.
Totodată, Sanctitatea Sa a menţionat faptul că prezenţa comunităţii ortodoxe române în
Constanţinopol a creat o nouă punte de comunicare între cele două Biserici surori. Sanctitatea Sa
a folosit acest prilej pentru a transmite Prea Fericirii Voastre îmbrăţişările Sale frăţeşti şi toate
urările de bine.
Cu prilejul prezenţei la Constantinopol, I.P.S. Arhiepiscop Teodosie a vizitat biserica
Sfânta Parascheva din Constantinopol, ctitorie a Sfântului Constantin Brâncoveanu, aflată în
administrarea Patriarhiei Ecumenice, în apropierea căreia se află o clădire folosită ca sală de
recepţii şi locuinţă. Biserica este bine întreţinută, de pelerinajul cu moaştele Sf. Mucenici Epietet
şi Astion în cuprinsul Arhiepiscopiei Torni sului.
I.P.S. Mitropolitul Daniel al Moldovei şi Bucovinei arată că, chiar dacă Sf. Mucenici
Epietet şi Astion figurează în calendarul bisericesc, Arhiepiscopia Tomisului era datoare să aducă
la îndeplinire hotărârea Sfântului Sinod din martie 2002, în legătură cu elaborarea studiului
antropologic privind moaştele descoperite la Murighioi, jud. Tulcea şi prezentarea acestuia la
Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei pentru evaluare şi apoi Sfântului
Sinod în vederea luării unei hotărâri corespunzătoare, subliniind că abia după aceea, sc va putea
purcede la proclamarea oficială a recunoaşterii acestora ca moaşte ale Sf. Mucenici Epietet şi
Astion şi instituirea unui cult special.
I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului arată că în cuprinsul Arhiepiscopiei pe care o
păstoreşte, există călugări care vizitează Grecia şi, la întoarcerea în ţară aduc, fără ştirea
Chiriarhului, părţi din moaşte de sfinţi, care nu sunt certificate de nimeni ca autentice, solicitând
Sfântul Sinod să ia o măsură în acest sens. Totodată, înalt Prea Sfinţia Sa aminteşte că în luna
martie 2002, la iniţiativa Prea Fericitului Părinte Patriarh Ţeoctist, Sfântul Sinod a elaborat un
cod de măsuri misionare şi pastorale, solicitând responsabilitate şi fermitate în privinţa respectării
acestuia.
I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, aduce la cunoştinţă Sfântului Sinod, că
Pr. Grigore Popescu din Bucureşti i-a adresat rugămintea de a interveni pentru urgentarea
examinării documentelor privind canonizarea mitropolitului Teodosie al II-lea care, deşi a
păstorit în Moldova, a murit de moarte martirică în cuprinsul actualei Episcopii a Buzăului. în
acest context, înalt Prea Sfinţia Sa adresează rugămintea P.S. Episcop Epifanie al Buzăului de a
îngriji finalizarea cercetărilor în vederea canonizării mitropolitului Teodosie al II-lea.
Ca urmare a celor supuse discuţiei şi a opiniilor exprimate, Sfântul Sinod hotărăşte:
• Recomandă membrilor Sfântului Sinod luarea de măsuri în vederea aplicării şi respectării
codului de măsuri şi metode pentru reactualizarea, re- orientarea şi intensificarea activităţii
pastoral-misionare, aprobat prin hotărârea Sfântului Sinod m: 1140 din 13-14 martie 2002,
precum şi pentru publicarea acestuia în presa bisericească în vederea aducerii la îndeplinire la
nivelul tuturor unităţilor bisericeşti din cuprinsul fiecărei eparhii;
• în viitor, aducerea de sfinte moaşte în ţara noastră de către clerici români sau străini să se
facă numai cu binecuvântarea Chiriarhului locului şi numai după probarea autenticităţii acestora
prin acte emise de ierarhii din celelalte Biserici Ortodoxe surori din eparhiile cărora provin
acestea;
• Adresează P.S. Episcop Epifanie al Buzăului rugămintea de a se îngriji de fi-nalizarea
documentaţiei elaborate de Pr. Grigore Popescu din Bucureşti în legătură cu propunerea de
canonizare a mitropolitului Teodosie al II-lea al Moldovei, in care proiecte şi să elaboreze
Raportul asupra proiectelor prezentante, care va fi înain tat Patriarhiei Române în vederea luării
deciziei definitive.
Urmare expunerii Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Sfanţul Sinod hotărăşte:
• la act de modul în care s-a desfăşurat Concursul de arhitectură pentru ansam blul
Catedrala Mântuirii Neamului şi de soluţiile prezentate, în scopul finalizării.
Temei nr. 3294/2002 - Invitaţia I.P.S. Mitropolit Iosif al Mitropoliei orto doxe române pentru
Europa occidentală şi meridională (nr. 142/2002) şi a Pr. Traían Valdman, parohul Comunităţii
ortodoxe române din Milano (Italia) adresate Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist de a
efectua o vizită pastorală în parohiile şi comunităţile ortodoxe române din Italia.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist aduce la cunoştinţa Sfântului Sinod că a primit o
scrisoare din partea I.P.S. Mitropolit Iosif cu invitaţia de a efectua o vizită pastorală la parohiile şi
comunităţile ortodoxe române din Italia (Roma, Milano, Torino, Florenţa, Padova) care, în ultimii
ani au cunoscut un dinamism aparte, cei peste 100.000 de români trăitori pe acele meleaguri
având nevoie de susţinere şi întărire duhovnicească, cunoscut fiind că orice prilej de manifestare
a legăturilor acestora cu Biserica Română Mamă este un moment de bucurie şi înălţare spirituală.
La aceasta se adaugă şi invitaţia primită din partea Pr. Traian Valdman, vicar eparhial
pentru Italia şi parohul Comunităţii ortodoxe române din Milano privind participarea la sfinţirea
noii catapetesme din biserica parohială.
In invitaţii sc arată că, prezenţa Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist în Italia ar constitui un
moment propice pentru întâlniri cu ierarhi ai Bisericii Romano-Catolice, precum şi de
reîntâlminirc cu Sanctitatea Sa Papa loan Paul II.
Urmare celor prezentate mai sus, Sfântul Sinod hotărăşte:
• Ia act de invitaţie I.P.S. Mitropolit Iosif şi a Pr. Traian Valdman de la Milano adresate
Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist de a efectua o vizită pastorală la parohiile şi
comunităţile ortodoxe române din Italia (Roma, Milano, Torino, Florenţa, Padova), precum şi de
prilejul oferit de această vizită pentru întâlniri cu ierarhi ai Bisericii Româno-Catolice şi de
reîntâlnire cu Sanctitatea Sa Papa loan Paul II, în cursul lunilor septembrie sau octombrie 2002,
urmând ca programul vizitei şi componenţa delegaţiei Bisericii noastre să se stabilească ulterior.
Temei nr. 3296/2002 - Aspecte privind activitatea pastoral-misionară şi liturgică în cuprinsul
Bisericii Ortodoxe Române.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist arată că este necesar ca în eparhiile în care au loc
manifestări religiose solemne, legate de evenimente din viaţa bisericească locală sau de unele
pelerinaje cu moaşte de sfinţi, este bine să se urmeze tradiţia bisericească fără a se ajunge la
excese, pe care din păcate, unele posturi de televiziune şi presa scrisă le manipulează neoneste în
defavoarea Bisericii noastre, amintind situaţia creată de oficierea slujbei de înviere pe malul mării
sau Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, constatând că s-a încheiat examinata problemelor
înscrise pe Ordinea de zi, exprimă mulţumiri frăţeşti membrilor sfântului Sinod pentru răspunsul
la chemarea făcută de a participa la această fedinţă de lucru, pentru contribuţia deosebită adusă la
soluţionarea chestiunilor diate în dezbatere, manifestându-şi încredinţarea că acestea vor aduce
rod binecuvântat vieţii bisericeşti din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, precum }i un spor
de unitate şi de,solidaritate în acţiunile menite ridicării prestigiului Bisericii noastre.
încheind şedinţa sinodală la ora 14°°, Prea Fericitul Părinte Patriarh Preşedinte declară închisă
prezenta şedinţă de lucru şi prorogă sesiunea sinodală pe inul 2002.
Se rosteşte rugăciunea Citvine-se cu adevărat.
PREŞEDINTELE SFÂNTULUI SINOD
fTEOCTIST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
SECRETARUL SFÂNTULUI SINOD f VINCENŢIU PLOTEŞTEANU EPISCOP-VICAR
PATRIARHAL

Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctisl, constatând că s-a încheiat examinarea problemelor
înscrise pe Ordinea de zi, exprimă mulţumiri frăţeşti membrilor Sfântului Sinod pentru răspunsul
la chemarea făcută de a participa la această şedinţă de lucru, pentru contribuţia deosebită adusă la
soluţionarea chestiunilor aliate în dezbatere, manifestându-şi încredinţarea că acestea vor aduce
rod binecuvântat vieţii bisericeşti din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, precum şi un spor
de unitate şi de solidaritate în acţiunile menite ridicării prestigiului Bisericii noastre.
încheind şedinţa sinodală la ora 1400, Prea Fericitul Părinte Patriarh Preşedinte declară închisă
prezenta şedinţă dc lucru şi prorogă sesiunea sinodală pe anul 2002.
Se rosteşte rugăciunea Cuvine-se cu adevărat.
PREŞEDINTELE SFÂNTULUI SINOD
f T EO CTÎST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
SECRETARUL SFÂNTULUI SINOD f VINCENŢIU PLOIEŞTEANU EPISCOP-VICAR
PATRIARHAL

Temei nr. 3295/2002 - Propunerea I.P.S. Arhiepiscop Bartolomu al Clujului pentru

întocmirea rânduielii tipiconale la sfinţirea Drapelului Naţional.
I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului, luând cuvântul, arată că la ceremoniile care au
avut loc la Cluj, cu prilejul Zilei drapelului naţional - la 26 iunie, a fost invitat să oficieze un
serviciu religios. Neexitând în cărţile de cult decât Rânduiala sfinţirii drapelului de luptă şi
Rânduiala sfinţirii steagului unei bresle, înalt Prea Sfinţia Sa precizează că a fost nevoit să
oficieze o slujbă ocazională la sfinţire a drapelului naţional întocmită ad-hoc, în contextul în care,
potrivit Legii nr. 96/1998, cu acest prilej au loc ceremonialuri specifice, prilej cu care drapelele
vechi uzate sau deteriorate din cauza intemperiilor sunt înlocuite cu cele nou sfinţite.
Ca urmare a disponibilităţii pe care a arătat-o I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului,
de a alcătui Rânduiala la sfinţirea drapelului naţional care să se oficieze, an de an, la Ziua
drapelului naţional - 26 iunie, Sfântului Sinod hotărăşte:
• Adresează I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului rugămintea de a alcătui "Rânduiala la
sfinţirea drapelului naţional"pe care să o înainteze Sfântului Sinod spre aprobare, în vederea
introducerii, ulterioare, în cărţile de cult.
Invitaţia adresată membrilor Sfântulu Sinod de I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei,
de a participa la Seminarul italo-român cu tema MCe înseamnă să fîi episcop astăzi" (Durau, 15-
17septembrie 2002).
I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, precizează că, în contextul aprofundării
slujirii arhiereşti astăzi şi determinat de exigenţele unei motivaţii pastoral-misionare adecvate, a
reflectat la organizarea în comun cu responsabili şi teologi ai Bisericii Catolice din Italia a unui
seminar italo-român cu tema "Ce înseamnă să fii episcop astăzi", care va avea loc în perioada 15-
17 septembrie 2002 la Durău. Ca urmare, adresează o invitaţie frăţească membrilor Sfântului
Sinod care sunt interesaţi de această temă, să-şi anunţe participarea, din vreme, în scopul luării
măsurilor organizatorice pe plan local.
Invitaţia adresată membrilor Sfântului Sinod de I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al
Clujului, de a participa la hramul mănăstirii Nicula, la sărbătoarea "Adormirea Maicii Domnului"
(15 august 2002).
I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului, anunţă pe membrii Sfântului Sinod că aşa cum
a intrat în tradiţia locului, an de an, la 15 august, se sărbătoreşte hramul mânăstirii Nicula,
Adormirea Maicii Domnului. Ca urmare, înalt Prea Sfinţia Sa adresează membrilor Sfântului
Sinod invitaţia de a participa la acest înălţător moment duhovnicesc din Arhiepiscopia Clujului,
cu o anunţare prealabilă.
4. Apelul nominal şi depunerea mandatelor la Secretariatul Adunării
în continuare, în conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul organelor centrale, Prea
Fericitul Părinte Preşedinte invită pe Pr. Alexandru Hotăran, secretar cleric provizoriu să facă
apelul nominal pe secţii, urmând ca în acest timp fiecare membru delegat să depună mandatul la
Biroul Secretariatului Adunării.
în urma apelului nominal se constată că din totalul de 118 membri ai Adunării Naţionale
Bisericeşti, un număr de 10 delegaţi sunt absenţi motivat dar au trimis mandatul printr-un alt
delegat din aceeaşi eparhie.
Constatându-se prezenţa statutară a membrilor delegaţi ai eparhiilor, Prea Fericitul Părinte
Preşedinte declară deschisă şedinţa de constituire a Adunării Naţionale Bisericeşti.
5. Secţiunile pentru verificarea mandatelor
Prea Fericitul Părinte preşedinte invită pe secretarul cleric, Pr. Alexandru Hotăran, să dea citire
prevederilor art. 63-67 din Regulamentul organelor centrale, în legătură cu modalitatea verificării
actelor electorale ale membrilor delegaţi de către Adunările eparhiale în Adunarea Naţională
Bisericească, după cum urmează:
- Secţia I (a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei) primeşte spre examinare mandatele Secţiei
a H-a (a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei);
- Secţia a lî-a (a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei) primeşte spre examinare mandatele
Secţiei a IlI-a (a Mitropoliei Ardealului);
- Secţia a ITI-a (a Mitropoliei Ardealului) primeşte spre examinare mandatele Secţiei a IV-
a (a Mitropoliei Olteniei);
- Secţia a IV-a (a Mitropoliei Olteniei) primeşte spre examinare mandatele Secţiei a V-a (a
Mitropoliei Banatului);
, - Secţia a V-a (a Mitropoliei Banatului) primeşte spre examinare mandatele
Secţiei I (a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei).
6. Desemnarea preşedinţilor secţiilor şi înmânarea dosarelor electorale
♦
Potrivit prevederilor art. 65 din Regulamentul organelor centrale. Prea Fericitul Părinte
Preşedinte înmânează fiecăruia înalt Prea Sfinţit Mitropolit actele electorale ale secţiei ce
urmează a fi verificate, după cum urmează:
- Pentru Secţia I: Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST, ca Mitropolit al Munteniei şi
Dobrogei; ,
- Pentru Secţia a Il-a: I.P.S. Mitropolit DANIEL al Moldovei şi Bucovinei;
- Pentru Secţia a IlI-a: I.P.S. Mitropolit ANTONIE al Ardealului;
- Pentru Secţia a IV-a: I.P.S. Mitropolit TEOFAN al Olteniei;
- Pentru Secţia a V-a: I.P.S. Mitropolit NICOLAE al Banatului.
Prea Fericitul Părinte Preşedinte reaminteşte că, potrivit prevederilor regulamentare bisericeşti, în
scopul examinării mandatelor depuse, fiecare secţie
LUCRĂRILE ADUNĂRII NAŢIONALE BISERICEŞTI
I *
Sumarul şedinţei de constituire din 4 iulie 2002
Potrivit prevederilor art. 22 şi 30 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii
Ortodoxe Române şi art. 5, lit. "a" şi 59, al. 4 din Regulamentul organelor centrale din Patriarhia
Română şi a convocării nr. 2583/2002 a Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, membrii
Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, II.PP.SS şi PP.SS. Chiriarhi ai eparhiilor din ţară
şi de peste hotare, PP.SS. episcopi-vicari şi Arhierei-vicari, precum şi membrii clerici şi mireni,
delegaţi ai celor 23 eparhii din cuprinsul Patriarhiei Române în Adunarea Naţională Bisericească,
pentru perioada 2002-2006, s-au întrunit în şedinţă de constituire în ziua de joi, 4 iulie 2002 în
aula Palatului Patriarhiei din Bucureşti.
1. Oficierea Sfintei Liturghii
La ora 800, în catedrala Patriarhală a fost săvârşită Sfânta Liturghie de către Prea Sfinţitul
Comeliu Bârlădeanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Huşilor înconjurat de un sobor de preoţi şi
diaconi, cu participarea membrilor Sfântului Sinod şi a delegaţiilor eparhiilor.
2. Slujba Te-Deum-ului pentru deschiderea lucrărilor Adunării Naţionale Bisericeşti
La ora 930, în prezenţa tuturor membrilor Sfântului Sinod şi a membrilor clerici şi mireni ai
Adunării Naţionale Bisericeşti, a colaboratorilor de la Centru patriarhal, a altor invitaţi şi
numeroşi credincioşi, a fost oficiat Te-Deum-ul pentru deschiderea lucrărilor Adunării Naţionale
Bisericeşti, protiat de către Prea Sfinţitul Corncliu Bârlădeanul, arhiereu-vicar al Episcopiei
Huşilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
După oficierea Te-Deum-ului, membrii Adunării Naţionale Bisericeşti trec în aula
Palatului Patriarhiei, întâmpinând la ora IO00 pe Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, însoţit
de II.PP.SS. Mitropoliţi.

ŞEDINŢA DE CONSTITUIRE A ADUNĂRII NAŢIONALE BISERICEŞTI

3. Constituirea Secretariatului Provizoriu
în temeiul art. 61 din Regulamentul organelor centrale, Prea Fericitul Părinte Preşedinte propune
constituirea Secretariatului provizoriu, compus dintr-un cleric şi doi mireni, pe care plenul
Adunării Naţionale Bisericeşti îl aprobă în următoarea componenţă: Pr. Alexandru Hotărau -
Episcopia Ardealului; Dl. Avocat loan Morariu - Arhiepiscopia Sibiului şi Dl. Profesor Radu
Stancu - Episcopia Argeşului şi Muscelului.
"Prezentul sumar a fost întocmit de Pr. Dr. Augustin Rusu, consilier patriarhal, pe baza
proce- sului-verbal al şedinţei, existent la Cancelaria Sf. Sinod
Comisia permanentă de validări şi petiţiuni în vederea examinării şi întocmirii raportului care va
fi supus aprobării plenului Adunării Naţionale Bisericeşti.
b. Raportul Secţiunii a H-a (a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei)
Pr. loan Radu de la Episcopia Huşilor, raportorul Secţiunii a Il-a (a Mitropoliei Moldovei şi
Bucovinei), care a fost prezidată de I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, având ca
vicepreşedinte pe Pr. Gheorghe Brădăţănu de la Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prezintă
raportul în legătură cu examinarea mandatelor membrilor delegaţi în Adunarea Naţională
Bisericească din eparhiile cuprinse în Secţiunea a IlI-a (a Mitropoliei Ardealului), după cum
urmează:
A rhiepiscopia Sibiului
- Arhid. Prof. Univ. Dr. loan Floca
- Dl. Av. loan Morariu
- Dl. Dr. Nicolae Suciu
Arhiepiscopia Vadului, Felcacului şi Clujului
- Pr. loan Dâmbu
- Dl. Constantin Asăvoaie
- Dl. îng. Gheorghe Benea
Arhiepiscopia Alba Iuliei
- Pr. Gheorghe Nicolae Şincan
- Dl. Av. loan Rus
- Dl. Prof. Nicolae Băciuţ
Episcopia Ortodoxă Română a Oradei, Bihorului şi Sălajului
- Pr. Vasile Bota
- Dl. Prof. Univ. Dr. Teodor Maghiar
- Dl. Prof. Cornel Popa
Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului
- Pr. Augustin Vasile
- Dl. Ing. Alexandru Cosma
- Dl. Ing. Mircea Man
Episcopia Covasnei şi Harghitei
- Pr. Constantin Gane
- Dl. Econ. Nicolae Niga
- DL. Prof. loan Lăcătuşu
În urma prezentării raportului Secţiunii a Il-a şi a constatărilor făcute, la propunerea Prea
Fericitului Părinte Preşedinte, plenul Adunării Naţionale Bisericeşti constituită provizoriu
hotărăşte:
• Validează mandatele membrilor delegaţi din eparhiile cuprinse în Secţiunea a IlI-a (a
Mitropoliei Ardealului) şi trimite dosarul electoral la Comisia permanentă de validări şi petiţiuni
în vederea examinării şi întocmirii raportului care va fi supus aprobării plenului Adunării
Naţionale Bisericeşti.
• Mandatul lipsă al Dini. Prof. loan Lăcătuşu de la Episcopia Covasnei şi Harghitei va fi
examinat şi validat la o viitoare şedinţă a Adunării.
urmează sâ aleagă din sânul său un Birou format din preşedinte, vicepreşedinte şi raportor.
7. Suspendarea şedinţei
După înmânarea către 1I.PP.SS. Preşedinţi a dosarelor cuprinzând mandatele membrilor delegaţi
ai eparhiilor, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist suspendă şedinţa în vederea examinării
acestora în cadrul secţiunilor şi pentru întocmirea cuvenitelor rapoarte.
8. Reluarea lucrărilor în plen cu citirea rapoartelor secţiunilor
La reluarea lucrărilor, Prea Fericitul Părinte Preşedinte invită pe raportorii secţiunilor să prezinte,
în ordine regulamentară, referatele asupra examinării mandatelor, după pum urmează:
a. Raportul Secţiunii I (Mitropoliei Munteniei şi Dohrogei)
Pr. Eugen Buruiană de la Episcopia Dunării de Jos, raportorul Secţiuni I (a Mi-tropoliei
Munteniei şi Dobrogei), care a fost prezidată de Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, având ca
vicepreşedinte pe Pr. Nicolae Brânzea de la Episcopia Argeşului şi Muscelului, prezintă raportul
în legătură cu examinarea mandatelor membrilor delegaţi în Adunarea Naţională Bisericească din
eparhiile cuprinse în Secţiunea a Il-a (a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei), după cum urmează:
Arhiepiscopia Iaşilor:
- Pr. Dr. Vasile Nichita
- Dl. C'onf. Univ. Dr. Constantin Simirad
- Dl. Prof. Univ. Dr. Ing. Dumitru Rădăuceanu
Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor
- Pr. Gheorghe Brădăţanu
- Dl. Econ. Gavril Mârza
- Dl. Prof. Dumitru Teodorcscu
Episcopia Rom an ului
- Pr. Constantin Almei
- Dl. Prof. Vasile Ursache
- Dl. Ing. Dan Ioan Cărpuşor
Episcopia Huşilor
- Pr. ioan Radu
- Dl. Ing. Ioan Ţibulcă
- Dl. Ing Ioan Manole
în urma prezentării raportului Secţiunii I şi a constatărilor făcute, la propunerea Prea Fericitului
Părinte Preşedinte, plenul Adunării Naţionale Bisericeşti constituită provizoriu hotărăşte:
• Validează mandatele membrilor delegaţi din eparhiile cuprinse în Secţiunea a H-a (a
Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei) şi trimite dosarul electoral la
In urma prezentării raportului Secţiunii a IV-a şi a constatărilor făcute, la propunerea Prea
Fericitului Părinte Preşedinte, plenul Adunării Naţionale Bisericeşti constituită provizoriu
hotărăşte:
• Validează mandatele membrilor delegaţi din eparhiile cuprinse în Secţiunea a V-a (a
Mitropoliei Banatului) şi trimite dosarul electoral la Comisia permanentă de validări şi petiţiuni
în vederea examinării şi întocmirii raportului care va fi supus aprobării plenului Adunării
Naţionale Bisericeşti.
e. Raportul Secţiunii a V-a (a Mitropoliei Banatului)
Pr. Vasile Pe frica de la Episcopia Caransebeşului, raportul Secţiunii a V-a (a Mi-tropoliei
Banatului), care a fost prezidată de I.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului, având ca
vicepreşedinte pe Pr. Alexandru Hotăran de la Episcopia Ardealului, prezintă raportul în legătură
cu examinarea mendatelor membrilor în Adunarea Naţională Bisericească din eparhiile cuprinse
în Secţiunea I (a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei), după cum urmează:
Arhiepiscopia Bucureştilor
- Pr. Prof. Univ. Dr. Academician Dumitru Popescu
- Dl. Prof. Univ. Dr. Academician Constantin Bălăceanu Stolnici
- Dl. Prof. Univ. Dr. Academician Virgil Gândea
Arhiepiscopia Tomisului
- Pr. Nicolae Ioniţă
- Dl. Ing. Gheorghe Martin
- Dl. Ing. Trifon Belacurencu
Arhiepiscopia Tărgoviştei
- Pr. Gheorghe Tomcscu
- Dl. Prof. Univ. Dr. Gheorghe Bârlea
- Dl. Econ. Grigore Grigore
Episcopia Buzăului
- Pr. Gheorghe Furtună
- Dl. Prof. Dumitru Pâslaru
- Dl. Ing. Grigore Costică
Episcopia Argeşului şi Muscelului
- Pr. Nicolae Brânzea
- Dl. Prof. Ing. Dr. Constantin Nicolescu
- Dl. Prof. Radu Stancu
Episcopia Dunării de Jos
- Pr. Eugen Buruiană
- Dl. Conf. Univ. Dr. Ionel Cândea
- Dl. Prof. Univ. Dr. Ing. Emil Mina Roşu
Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor
- Pr. Dragoş Stanciu
- Dl. Prof. Constantin Tudor
- Dl. Ing. Ioan Pinter
c. Raportul Secţiunii a III-a (a Mitropoliei Ardealului)
Pr. Augnstin Vasile de la Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, raportorul Secţiunii a
III-a (a Mitropoliei Ardealului), care a fost prezidată de I.P.S. Mitropolit Antonie al Ardealului,
având ca vicepreşedinte pe Pr. Vasile Bota de la Episcopia Oradei, Bihorului şi Sălajului, prezintă
raportul în legătură cu examinarea mandatelor membrilor delegaţi în Adunarea Naţională
Bisericească din eparhiile cuprinse în Secţiunea a IV-a (a Mitropoliei Olteniei), după cum
urmează:
Arhiepiscopia Craiovei
- Pr. Dumitru Păunescu
- Dl. Av. Vasile Gâru
- Dl. Prof. Tudor Nedelcea
Episcopia Râmnicului
- Pr. Ioan Florescu
- Dl. Jurist Marin Dobre
- Dl. Ing. Constantin Cimpoaeă
În urma prezentării raportului Secţiunii a III-a şi a constatărilor făcute, la propunerea Prea
Fericitului Părinte Preşedinte, plenul Adunării Naţionale Bisericeşti constituită provizoriu
hotărăşte:
• Validează mandatele membrilor delegaţi din eparhiile cuprinse în Secţiunea a IV-a (a
Mitropoliei Olteniei) şi trimite dosarul electoral la Comisia permanentă de validări şi petiţiuni în
vederea examinării şi întocmirii raportului care va Ji supus aprobării plenului Adunării Naţionale
Bisericeşti.
d. Raportul Secţiunii a IV-a (a Mitropoliei Olteniei)
Pr. Ion Florescu de la Episcopia Râmnicului, raportorul Secţiunii a IV-a (a Mitropoliei
Olteniei), care a fost prezidată de I.P.S. Mitropolit Teofan al Olteniei, având ca vicepreşedinte pe
Pr. Dumitru Păunescu de la Arhiepiscopia Craiovei, prezintă raportul în legătură cu examinarea
mandatelor membrilor delegaţi în Adunarea Naţională Bisericească din eparhiile cuprinse în
Secţiunea a V-a (a Mitropoliei Banatului), după cum urmează:
Arhiepiscopia Timişoarei
- Pr. Ionel Popescu
- Dl. Prof. Nicolac Secară
- Dl. Prof. Dumitru Tomoni
Episcopia Ardealului, Ienopolei şi Hălmagiului
- Pr. Alexandru Hotăran
- Dl. Prof. Sergiu Cociu
- Dl. Dr. Sorin Costina
Episcopia Caransebeşului
- Pr. Dr. Vasile Petrică
- Dl. Ing. Dr. Sorin Frunză Verde
- Dl. Ing. Ioan Mocioalcă perindai pe arena istoriei noastre naţionale, de-a lungul celor
două mii de ani de viaţă creştină, încât Biserica lui Hristos, întemeiată prin predica şi apostolatul
Sfântului Andrei, cel întâi chemat, a rămas pe temeliile ei cele tari puse de Mântuitorul Iisus
Hristos şi de Sfinţii Părinţi ai Bisericii universale. Deşi s-a încercat în atâtea moduri şi în repetate
rânduri să se zdruncine aceste temelii, s-a perpetuat şi s-a reînnoit cu fiecare generaţie de
adevărul acesta: "că o altă temelie nu poate nimeni să pună în afara celei puse, care este Iisus
Hristos" (I Cor. 3, 11), împreună cu Sfiinţii Săi Apostoli şi Ucenici şi cu Sfinţii Părinţi ai
Bisericii.
Vă aflaţi aici, iubiţi fraţi, unii a doua sau a treia oară, alţii pentru prima dată, ca membrii
ai Adunării Naţionale Bisericeşti. Dar, atât unii cât şi ceilalţi, trebuie să vă simţişi acum nu numai
acasă, dar şi cu râvna proaspătă a acestei zile, a acestui toc, a acestei chemări la misiunea actuală
a Bisericii noastre. Prin rugăciunea de astăzi, atât de cuprinzătoare, din biserică, de revărsare a
Duhului Sfânt asupra conştiinţei nostre, dar şi din pericopa Sfintei Evanghelii pe care am
ascultat-o, o parte mică din frumoasa şi neuitata predică de pe munte a Mântuitorului Hristos, am
înţeles că misiunea noastră este de a spori mereu lucrarea Biserii, după cuvântul care spune: "Să
nu socotiţi că am venit să stric Legea sau prorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc." (Matei 5,
17). Cuvântul acesta de "plinire" îl găsim şi în rugăciunea numită "a amvonului" de la sfârşitul
Sfintei Liturghii: "Cel ce binecuvântezi pe cei ce Te binecuvintează, Doamne, şi sfinţeşti pe cei
ce nădăjduiesc întru Tine, măntuieşte poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta. Plinirea
Bisericii Tale o păzeşte; sfinţeşte pe cei ce iubesc podoaba casei Tale; Tu pe aceştia îi
preamăreşte cu dumnezeiască puterea Ta şi nu ne lăsa pe noi, cei ce nădăjduim întru Tine. Pace
lumii Tale dăruieşte, bisericilor Tale, preoţilor şi la tot poporul Tău. Că toată darea cea bună şi tot
darul desăvârşit de sus este, pogorănd de la Tine, Părintele luminilor, şi Ţie slavă şi mulţumire şi
închinăciune înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor."
Această "plinire" aduce necontenit în Biserică actualitatea, fără să nege, să anuleze ce s-a
jacul anterior, ci să sporească, să desăvârşească şi să consolideze ceea ce s-a făcut. Biserica,
întemeiată de Mântuitorul Iisus Hristos prin coborârea Duhului Sfânt la Cinzecime, aşa a
procedat de două mii de ani. Biserica noastră strămoşească a înţeles să cheme la lucrarea ei de
continuă împlinire până la desăvârşire nu numai clerul, ci şi pe credincioşii ei, deoarece această
plinire nu se poate face numai cu o parte dintre cei ce slujesc şi se bucură de harul Bisericii, ci de
Biserica întreagă. Şi Biserica întreagă o alcătuim noi toţi, clerul şi credincioşii Bisericii noastre.
Dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că, între Bisericile Ortodoxe de la acest început de mileniu,
Biserica Ortodoxă Română, cu darul lui Dumnezeu, păstrează această învăţătură şi plineşte mereu
lucrarea ei cu prezenţa şi sprijinul credincioşilor ei. Şi încă această prezenţă a credincioşilor în
diferite foruri biserica.
Episcopia Alexandriei şi Teleormanului
- Pr. Dr. Marian Ciulei
- Dl. Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae Noica
- Dl. Ing. Victor Drăguşin
În urma prezentării raportului Secţiunii a V-a şi a constatărilor 1 acute, la propunerea Prea
Fericitului Părinte Preşedinte, plenul Adunării Naţionale Bisericeşti constituită provizoriu
hotărăşte:
• Validează mandatele membrilor delegaţi din eparhiile cuprinse în Secţiunea I (a Mitropoliei
Munteniei şi Dobrogei) şi trimite dosarul electoral la Comisia permanentă de validări şi petiţiuni
în vederea examinării şi întocmirii raportului care va fi supus aprobării plenului Adunării
Naţionale Bisericeşti.
9. Proclamarea constituirii definitive a Adunării Naţionale Bisericeşti
După prezentarea şi aprobarea rapoartelor celor cinci secţiuni, Prea Fericitul Părinte
Patriarh Preşedinte constată că au fost validate mandatele membrilor clerici şi mireni delegaţi de
către Adunările Eparhiale în Adunarea Naţională Bisericească.
Ca urmare, împlinindu-se procedura regulamentară dc validare, Prea Fericitul Părinte Patriarh
TEOCTIST proclamă Adunarea Naţională Bisericească constituită definitiv pentru o perioadă de
patru ani (2002 - 2006).
10. Cuvântul Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist
în continuare, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist rosteşte următorul cuvânt:
"Onoraţi membri ai Adunării Naţionale Bisericeşti,
Indeplinindu-se procedurile statutare şi reglementare, declar constituită Adunarea
Naţională Bisericească pentru o nouă perioadă de 4 ani. N-aş avea multe de adăugat în legătură
cu atribuţiile atât de importante ale membrilor Adunării Naţionale Bisericeşti, pe care în general
le cunoaşteţi, ci voi sublinia doar unele aspecte care ne fac pe noi toţi, atunci când ne adunăm în
biserică sau în întâlnirile ce privesc bunul mers al Bisericii, să ne simţim ca acasă, în casa cea
lăuntrică a sufletului nostru, a conştiinţei noastre în primul rând, şi a vedea câtă înţelepciune au
turnat părinţii şi înaintaşii noştri în modul de colaborare şi de lucrare în Biserica noastră
strămoşească.
Ne găsim, iubiţi părinţi şi fraţi, la începutul celui de al treilea mileniu creştin şi iată Bunul
Dumnezeu a rânduit ca Biserica Sa, întemeiată pe pământul nostru românesc în primele secole ale
celui dintâi mileniu, să vizeze atât de frumos şi cu roade atât de bogate. Ori de câte ori mă
întâlnesc fie cu membrii Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, fie cu membrii
Adunării Naţionale Bisericeşti, întotdeauna îmi îndrept gândul către începuturile organizării
noastre bisericeşti, către felul cum au ştiut înaintaşii noştri să dea valoare învăţăturii de credinţă
pe de o parte să o păstreze neştirbită, aşa cum au rânduit-o Sfinţii Părinţi, iar pe de altă parte să o
răsplătească pe înţelesul generaţiilor care s-au s-a clădit în această "grădină a Maicii Domnului",
cum este numită România, dar ea ne-a hrănit şi ne-a îndestulat îndeosebi sufleteşte. Şi noi am
umplut brazda aceasta cu suferinţe, cu morminte de eroi, cu sânge de martiri, pe toată aria noastră
românească. Şi încă şi peste hotarele ţării găsim morminte de ostaşi români răsfirate în Europa şi
în alte părţi ale lumii. Şi dăm încă jertfe mereu, revărsăm mereu lumii, pentru mai-binele
omenirii, cete de eroi.
Aşadar, să nu se aştepte nimeni că Biserica se va alătura vreunui partid politic. Spun
aceasta pentru că ne cunoaştem bine cu toţii. Opiniile, pe care le aveţi fiecare dintre
dumneavoastră, vi le respectăm, dar în incita aceasta, a Adunării Naţionale Bisericeşti, împreună
vom gândi, vom vorbi şi vom lucra asemenea înaintaşilor şi părinţilor noştri, în aria foarte largă şi
bogată a sfintelor noastre predanii bisericeşti.
Avem, deci, temelii trainice în Biserica noastră pe care suntem chemaţi să zidim
necontenit. Deşi unii dintre dumneavostră aţi fost realeşi, iar alţii sunteţi noi aleşi, prin validarea
alegerii pe care v-a dat-o astăzi plenul Adunării Naţionale Bisericeşti, vă considerăm ca aflându-
vă aici pentru prima dată. In următorii patru ani fiecare dintre dumneavoastră trebuie să vă
implicaţi în misiunea Bisericii, ca şi cum aţi participa la această lucrare pentru prima dată.
Aşadar, nu mai sunteţi cei de până acum, căci aţi trăit astăzi o prelungire a hirotesiei din
Biserica noastră. Aţi fost aleşi de credincioşi, iar prin rugăciunea de astăzi, iată, sunteţi hirotesiţi,
adică validaţi, membri ai Adunării Naţionale Bisericeşti şi împreună-lucrători cu noi la chibzuirea
aceasta pentru mai-binele Bisericii noastre.
 Biserica noastră are acum şi un program de asistenţă socială, foarte important şi foarte
bogat, cum veţi vedea din dările de seamă, începând de la parohie şi până la Patriarhie. îi
mulţumim Bunului Dumnezeu pentru ceea ce ne-a ajutat să împlinim până acum. Suntem o
Biserică cunoscută între celelalte Biserici Ortodoxe Surori. Niciodată să nu ne sfiim a mărturisi
că suntem fiii Bisericii Ortodoxe Române, o Biserică a suferinţei şi a Golgotei, dar şi o Biserică a
învierii, care a păstrat neştirbită de-a lungul secolelor învăţătura de credinţă ortodoxă. Ne aflăm
astfel, acum, împreună la jugul Mântuitorului Iisus Hristos. Această coresponsabilitate pe care o
practică Biserica Ortodoxă Română, de a lucra împreună cu toţi fiii ei, cu credincioşii şi cu clerul
de la parohii şi de la mănăstiri este chezăşie dobândirii unor roade îmbelşugate.
În această nădejde, vă îmbrăţişăm din toată inima pe toţi ca Jiindpentru prima dată
prezenţi în această incintă, care a devenit a Biserici noastre prin bunăvoinţa şi înţelegerea
guvernelor care s-au perindat până acum la conducerea ţării, în contul clădirilor proprietatea
Bisericii răpite abuziv de statul de dictatură comunistă, dar şi pentru motivul că a fost construită
pe terenul Mitropoliei, după ce fusese demolat corpul de incinţă dinspre sud. Ne bucurăm de
această moştenire pentru că ne aflăm pe locul sfânt al Bisericii noastre, loc care ne-a adus şi
clădirea, ca să facem din ea un izvor de răspândire a învăţăturii nostre de credinţă ortodoxă.
Vă întâmpin cu bucurie şi rog pe Bunul Dumnezeu să ne binecuvânteze, să ne ajute şi să
sporească râvna şi activitatea noastră, spre slava Biserici noastre Ortodoxe Române şi spre
bucuria noastră a tuturor. Bine aţi venit sănătoşi!" riceşti este mai mare ca număr decât prezenţa
clerului, începând de la parohie până aici, la Patriarhie.
Aşadar, plinim mereu şi reînnoim mereu lucrarea noastră. Atât de vastă şi atât de
cuprinzătoare este lucrarea Bisericii noastre, încât cel care slujeşte o viaţă întreagă Biserica, de s-
ar mai naşte o dată, cum spunea marele Mitropolit Andrei Şaguna al Ardealului, tot Sfânta
Biserică ar sluji-o, fiindcă se ştie că aici are încât multe de împlinit din cele ce Biserica
Mântuitorului Iisus Hristos aşteaptă a fi împlinite de fiecare generaţei. Toţi marii Părinţi ai
Bisericii, ca de altfel toţi marii cuvioşi, smeriţi şi râvnitori monahi din mănăstiri, nu şi-au asumat
niciodată această plinire ca depinzând de ei sau numai de o categorie de slujitori, ci au fost
neîncetat călăuziţi de acea nemulţumire tainică, de conştiinţă a responsabilităţii că n-au putut
împlini tot ceea ce ar fi trebuit să facă.
De aceea, este atât de necesară prezenţa credincioşilor alături de noi pe cât este
cuprinzătoare şi noţiunea de "Biserică slujitoare". După cum ştiţi, în ultimii ani noţiunea de
"Biserică" s-a folosit foarte mult, dar unilateral, înţelegându-se prin ea numai ierarhia. Acum a
început, totuşi, să se priceapă că prin "Biserică" trebuie să înţelegem totalitatea jiilor ei, purtători
ai Duhului Sfânt. Nu există fiu al Bisericii, care să nu fi primit Duhul Sfânt prin Taina Sfântului
Botez şi prin celelalte Sfinte Taine ale Bisericii. Iată de ce Biserica noastră, cum spuneam, i-a
adunat pe fiii ei, pe reprezentanţii credincioşilor, în organele ei de conducere alături şi împreună
cu slujitorii altarelor. Această idee preţioasă a Mitropolitului Andrei Şaguna a trecut munţii şi s-a
aplicat şi în celelalte ţinuturi româneşti. Dar şi înainte de aceasta credincioşii erau cei care, fără să
facă parte formal din organizaţiile bisericeşti, ajutau Biserica.
Aş vrea să mai amintesc un lucru necesar pentru plinirea lucrării noastre în cei patru ani,
care ne stau înainte. Biserica, cum ştiţi, deşi a fost solicitată şi uneori chiar supusă unor presiuni,
nu s-a alăturat şi n-a împărtăşit o idee sau alta de partid politic. Biserica nu este contra
democraţiei. în organizarea ei, Biserica are o structură profund democratică, cum aţi putut vedea
şi din această procedură de constituire a Adunării noastre Naţionale Bisericeşti. Ea însă nu
rămâne indiferentă faţă de strădaniile ce trebuie depuse pentru bunăstarea poporului, mai ales
acum, când ţara noastră se află la răscruce de vremi, într-o situaţie cum n-a mai fost poate în
istoria ei. Depinde de felul în care şi noi, slujitorii Bisericii, împreună cu întregul neam românesc,
cu ţara întreagă, vom şti să dăm viaţă acestor valori veşnice aduse de Mântuitorul nostru Iisus
Hristos pe pământ.
Drept aceea, deşi Biserica nu este aliată unui partid politic, şi nu va putea să fie, rămâne
credincioasă slujirii mai ales valorii omului, coroana creaţiei lui Dumnezeu.
Biserica nu poate rămâne indiferentă atunci când fraţii şi semenii noştri se află în sărăcie, se află
în suferinţă sau în alte situaţii grele. Cinstind făptura umană, ca fiind chip al lui Dumnezeu,
Biserica îşi aduce ca prinos râvna slujitorilor ei spre binele semenilor, spre binele ţării, mai ale că
noi avem o brazdă strămoşească, un pământ care ne-a hrănit în istoria şi în cultura nostră, cu tot
ce
4. Pr. Dragoş Stanciu - Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor membru
5. Dl. Conf. Univ. Dr. Constantin Simirad - Arhiepiscopia Iaşilor membru
6. DI. Ing. Trifon Bclacurencu - Arhiepiscopia Tomisului membru
7. Dl. Av. Ioan Rus - Arhiepiscopia Alba Iuliei membru
8. Dl. Prof. Ing. Dr. Constantin Nicolaescu -
Episcopia Argeşului şi Muscelului membru
9. Dl. Ing. Ioan Ţibulcă - Episcopia Huşilor membru
10. Dl. Ing. Dr. Sorin Frunză Verde - Episcopia Caransebeşului membru
11. Dl. Ing. Mircea Man - Episcopia Maramureşului şi Sătmamlui membru
B. - Comisia bisericească
1. Pr. Vasile Bota - Episcopia Oradei, Bihorului şi Sălajului preşedinte
2. Pr. Dr. Marian Ciulei - Episcopia Alexandriei şi Teleormanului raportor
3. Pr. Nicolae Ioniţă - Arhiepiscopia Tomisului membru
4. Pr. Eugen Buruiană - Episcopia Dunării de jos membru
5. Dl. Acad. Constantin Bălăceanu Stolnici
- Arhiepiscopia Bucureştilor membru
6. Dl. Av. Vasile Gâru - Arrhiepiscopia Craiovei membru
7. Dl. Av. Ioan Morariu - Arhiepiscopia Sibiului membru
8. Dl. Ing. Gavril Mârza - Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor membru
9. Dl. Prof. Radu Stancu - Episcopia Argeşului şi Muscelului membru
10. Dl. Ing. Ioan Mocioală - Episcopia Caransebeşului membru
11. Dl. Prof. Univ. Dr. Teodor Maghiar - Episcopia Oradei,
Bihorului şi Sălajului membru
12. Prof. Uni v. Dr. Ing. Nicolae Noica - Episcopia Alexandriei
şi Teleormanului membru
C. - Comisia culturală
1. Pr. Prof. Univ. Acad. Dumitru Popescu -
Arhiepiscopia Bucureştilor preşedinte
2. Pr. Nicolae Brânzea - Episcopia Argeşului şi Muscelului raportor
3. Pr. Dr. Vasile Petrica - Episcopia Caransebeşului membru
4. Dl. Acad. Virgil Cândea - Arhiepiscopia Bucureştilor membru
5. Dl. Prof. Tudor Nedelcea - Arhiepiscopia Craiovei membru
6. Dl. Prof. Univ. Dr. Ciheorghe Bârlea - Arhiepiscopia Târgoviştei membru
7. Dl. Constantin Asăvoaie - Arhiepiscopia Clujului membru
8. Dl. Prof. Nicolae Băciuţ - Arhiepiscopia Alba Iuliei membru
9. Dl. Prof. Vasile Ursache - Episcopia Romanului membru
10. Dl. Prof. Dumitru Pâslaru - Episcopia Buzăului membru
11. Dl. Conf. Univ. Dr. Ionel Cândea - Episcopia Dunării de Jos membru
12. Dl. Prof. Ioan Lăcătuşu - Episcopia Covasnci şi Harghitei membru
D. - Comisia economico-financiară
1. Pr. Gheorghe Brădăţanu - Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor preşedinte
2. Pr. Gheorghe Tomcscu - Arhiepiscopia Târgoviştei raportor
3. Pr. Constantin Alinei - Episcopia Romanului• membru
11. Continuarea şedinţei Adunării Naţionale Bisericeşti
Prea Fericitul Părinte Preşedinte anunţă continuarea lucrărilor Adunării Naţionale
Bisericeşti în şedinţa de lucru a sesiunii pe anul 2002, arătând că în noua calitate pe care au
dobândit-o ca urmare a validării mandatelor, membrii Adunării Naţionale Bisericeşti trebuie să
cunoască competenţele şi atribuţiile acestui organ central bisericesc în care, împreună, ierarhi
clerici şi mireni studiază şi aduc hotărâri importante pentru viaţa bisericii.
De aceea, la invitaţia Prea Fericirii Sale, PS Episcop-vicar patriarhal Vincenţiu Ploieşteanu,
secretarul Sfântului Sinod dă citire prevederilor art. 19-20 din Statutul pentru organizarea şi
funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române în legătură eu atribuţiile Adunării Naţionale Bisericeşti.
12. Constituirea definitivă a secretariatului Adunării Naţionale Bisericeşti
Conform prevederilor art. 10 din Regulamentul interior al Adunării Naţionale Bisericeşti
şi art. 68 din Regulamentul organelor centrale, Prea Fericitul Părinte Preşedinte supune la vot
propunerea de constituire definitivă a Secretariatului Adunării, compus dintr-un cleric - secretar
general şi doi mireni - secretari, recomandând în acest scop pe cei trei membri care au fost
cooptaţi în Secretariatul provizoriu.
Ca urmare a propunerii Prea Fericitului Părinte Preşedinte şi a. votului exprimat, plenul Adunării
Naţionale Bisericeşti hotărăşte:
• Aproba constituirea Secretariatului Adunării Naţionale Bisericeşti pentru perioada 2002-
2006 in următoarea componenţă:
- Pi: Alexandru Hotărau, secretar general;
- Dl. Avocat loan Morariu, Arhiepiscopia Sibiului, secretar;
- Di Profesor Radu Stancu, Episcopia Argeşului şi Muscelului, secretar
13. Constituirea comisiilor permanente de lucru ale Adunării Naţionale Bisericeşti
Potrivit prevederilor art. 10 din Regulamentul interior al Adunării Naţionale Bisericeşti şi
art.68 din Regulamentul organelor centrale, Prea Fericitul Părinte Preşedinte dă citire
propunerilor privind componenţa celor şase Comisii permanente de lucru ale Adunării, drept
pentru care plenul Adunării Naţionale Bisericeşti hotărăşte în unanimitate:

* Aprobă componenţa Comisiilor permanente de lucru ale Adunării Naţionale Bisericeşti,

pentru perioada 2002-2006, după cum urmează:

A. - Comisia organizatoare
1. Arhid. Prof. Univ. Dr. loan Floea - Arhiepiscopia Sibiului preşedinte
2. Pr. Dr. Vasilc Nechita - Arhiepiscopia Iaşilor raportor
3. Pr. Alexandru Hotăran - Episcopia Aradului membru

organelor centrale, Prea Fericitul Părinte Patriarh Preşedinte, aduce la cunoştinţa plenului
că una din îndatoririle Adunării Naţionale Bisericeşti este aceea de a alege pe membrii
Consiliului Naţional Bisericesc, care se constituie din trei membri clerici şi şase membri mireni
aleşi din sânul Adunării Naţionale Bisericeşti. în legătură cu componenţa Consiliului Naţional
Bisericesc, Prea Fericitul Părinte Preşedinte arată că acesta trebuie să fie reprezentativ pentru
provinciile mitropolitane istorice ale Bisericii noastre şi, în acelaşi timp, persoanele care intră în
componenţa sa trebuie să fie disponibile, pentru convocare, ori de câte ori este nevoie.
Ca urmare a propunerii nominale făcută de Prea Fericitul Părinte Preşedinte şi a votului exprimat,
plenul Adunării Naţionale Bisericeşti hotărăşte în unanimitate:
• Aprobă Consiliul Naţional Bisericesc - organ executiv al Sfântului Sinod şi al Adunării
Naţionale Bisericeşti, pentru perioada 2002-2006, în următoarea componenţă:
Membrii clerici
1. Pr. Prof Univ. Acad. Dumitru Popescu
2. Pr. Dr. Vasile Nechita
3. Pr. Dumitru Păunescu
Membrii mireni
4. Dl. Acad. Constantin Bălăceam Stolnici
5. Dl. Prof. Univ. Dumitru Rădăuceanu
6. Dl. Av. Ioan Morarii
7. Dl. Prof. Sergiu Cociu
8. Dl. Prof. Tudor Nedelcea
9. Dl. Prof. Univ. Gheorghe Bărlea
15. Constituirea comisiei pentru verificarea şi semnarea Proceselor-Verbale ale şedinţelor de
lucru ale Adunării

Prea Fericitul Părinte Preşedinte arată, în continuare, că, potrivit art.80, al. 3 din
Regulamentul organelor centrale, este necesar să se constituie, din sânul membrilor Adunării, o
Comisie pentru verificarea şi semnarea proceselor-verbale ale şedinţelor de lucru ale Adunării
Naţionale Bisericeşti care se vor desfăşura în perioada mandatului 2002-2006.
Ca urmare a propunerii Prea Fericitului Părinte Preşedinte, Adunarea Naţională
Bisericească hotărăşte:
• Aprobă Comisia pentru verificarea şi semnarea procesului-verbal al Adunării Naţionale
Bisericeşti pentru perioada 2002-2006 în următoarea componenţă:
- Pr. Prof. Univ. Dr. Acad. Dumitru Popescu Arhiepiscopia Bucureştilor
- Pr. Nicolae Brânzea Episcopia Argeşului şi Muscelului
- Dl. Prof. Univ. Dr. Acad. Virgil Gândea Arhiepiscopia Bucureştilor
- Dl. Ing. Ioan Pinter Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor 
4. Pr. Constantin Ganc - Episcopia Covasnei şi Harghitei
5. Dl. Prof. Univ. Dr. Ing. Dumitru Rădăuccanu - Arhiepiscopia Iaşilor
6. Dl. Prof. Nicolae Secară - Arhiepiscopia Timişoarei
7. Dl. Ing. Gheorghc Martin - Arhiepiscopia Tonusului
8. Dl. Jurist Marin Dobre - Episcopia Râmnicului
9. Dl. Ing. Ioan Manole - Episcopia Huşilor
10. DI. Prof. Univ. Dr. Ing. Emil Mina Roşu - Episcopia Dunării de Jos
11. Dl. Ing. Alexandru Cosma - Episcopia Maramureşului şi Sătmarului
12. Dl. Econ. Nicolae Niga - Episcopia Covasnei şi Harghitei
E. - Comisia validări şi retiţiuni
1. Pr. Vasile Augustin - Episcopia Maramureşului şi Sătmarului
2. Pr. Ioan Radu - Episcopia Huşilor
3. Pr. Ioan Popcscu - Arhiepiscopia Timişoarei
4. Pr. Gheorghe Furtună - Episcopia Buzăului
5. Dl. Dr. Nicolae Suciu - Arhiepiscopia Sibiului
6. Dl. Econ. Grigore Grigore - Arhiepiscopia Târgoviştci
7. Dl. Prof. Nicolae Băciuţ - Arhiepiscopia Alba Iuliei
8. Dl. Constantin Cimpoacă - Episcopia Râmnicului
9. Dl. Ing. Dan Ioan Cărpuşor - Episcopia Romanului
10. Dl. Dr. Sorin Costina - Episcopia Aradului
11. Dl. Ing. Ioan Pintcr - Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor
F. - Comisia bugetară
1. Pr. Dumitru Păunescu - Arhiepiscopia Craiovei preşedinte
2. Pr. Ioan Dâmbu - Arhiepiscopia Clujului raportor
3. Pr. Ioan Florescu - Episcopia Râmnicului membru
4. Pr. Gheorghe Nicolae Şincan - Arhiepiscopia Alba Iuliei membru
5. Dl. Dumitru Tomoni - Arhiepiscopia Timişoarei membru
6. Dl Prof. Dumitru Teodorescu - Arhiepiscopia Sucevei
şi Rădăuţilor membru
7. Dl. Ing. Gheorghe Benea - Arhiepiscopia Clujului membru
8. Dl. Ing. Grigore Costică - Episcopia Buzăului membru
9. Dl. Prof. Sergiu Cociu - Episcopia Aradului membru
10. Dl. Prof. Cornel Popa - Episcopia Oradei, Bihorului şi Sălajului membru
11. Dl. Prof. Constantin Tudor. Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor membru
12. Dl. Ing. Victor Drăguşin - Episcopia Alexandriei
şi Teleormanului membru
14. Alegerea membrilor Consiliului Naţional Bisericesc.
Pc temeiul prevederile art. 20, lit. "f' din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii
Ortodoxe Române şi ale art. 59, lit. "f" din Regulamentul 
16. închiderea lucrărilor Adunării Naţionale Bisericeşti
Constatând că s-au îndeplinit procedurile statutare şi regulamentare bisericeşti pentru
constituirea Adunării Naţionale Bisericeşti cât şi pentru desfăşurarea primei şedinţe de lucru din
sesiunea pe anul 2002, Prea Fericitul Părinte Patriarh Preşedinte aduce mulţumiri membrilor
acestui organ central bisericesc pentru participare şi pentru modul în care, cu atenţie, şi-au adus
contribuţia la finalizarea şi aprobarea propunerilor supuse dezbaterii şi declară închis şedinţa de
constituire a Adunării Naţionale Bisericeşti în noua sa componenţă. După încheierea şedinţei de
luciu a Adunării Naţionale Bisericeşti, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist anunţă festivitatea
lansării oficiale a SFINTEI SCRIPTURI ca Ediţie Jubiliară a Sfântului Sinod, în versiunea
revizuită, redactată şi comentată de înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului,
tipărită şi publicată de către Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române. Sunt invitaţi să participe membrii Adunării Naţionale Bisericeşti alături de invitaţi de
seamă din mediul cultural, intelectual şi universitar din Capitală.
Se rosteşte rugăciunea Cuvine-se cu adevărat.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII NAŢIONALE BISERICEŞTI
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
SECRETAR DE ŞEDINŢĂ
Pr. AUGUSTIN RUSU Consilier Patriarhal

LUCRĂRILE SFÂNTULUI SINOD

AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
Sumarul şedinţei de lucru din 26-27 noiembrie 2002
în conformitate cu convocarea nr. 4692 din 17 octombrie 2002 făcută de Prea Fericitul Părinte
Teoctist, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, în zilele de marţi 26 şi miercuri 27 noiembrie 2002, Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române s-a întrunit în şedinţa de lucru la reşedinţa patriarhală din Bucureşti.

MARŢI, 26 NOIEMBRIE 2002

1. Oficierea Sfintei Liturghii.
începând cu orele 8.00 a fost săvârşită Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală de către Prea
Sfinţitul Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Huşilor, înconjurat de un sobor de
ieromonahi şi diaconi, cu participarea membrilor şi credincioşilor aflaţi la sfânta slujbă.
2. Oficierea Te-Deum-ului pentru deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod.
La orele 9.30, în continuarea Sfintei Liturghii, membrii Sfântului Sinod în frunte cu Prea Fericitul
Părinte Patriarh Teoctist au participat la slujba Te-Deum-ului pentru deschiderea lucrărilor
Sfântului Sinod, oficiat tot de către P.S. Arhiereu-Vicar Corneliu Bârlădeanul şi soborul slujitor.
La orele 10.00, după Te-Deum, membrii Sfântului Sinod au luat loc în sala sinodală din reşedinţa
patriarhală, sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist.

ŞEDINŢA SFÂNTULUI SINOD

3. Apelul nominal.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist invită pe Prea Sfinţitul Episcop-Vicar Patriarhal Vicenţiu
Ploieşteanu, Secretarul Sfântului Sinod să dea citire Apelului nominal 
4. Cuvântul introductiv al Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist.
în deschiderea şedinţei de lucru, Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist rosteşte un scurt cuvânt
introductiv, adresând membrilor Sfântului Sinod urări frăţeşti de bun venit şi mulţumindu-le că s-
au desprins din noianul problemelor pe care le au fiecare în eparhie, răspunzând invitaţiei de a
participa la prezenta şedinţă sinodală. Arătând că proiectul Ordinii de Zi a fost transmis din
vreme, Prea Fericirea Sa subliniază că în mare parte temele ce se vor aduce în dezbatere sunt
cunoscute, întrucât majoritatea sunt primite de la eparhii, exprimându-şi încredinţarea că în cele
două zile rezervate lucrărilor se va reuşi examinarea şi aducerea de soluţii tuturor problemele
puse în discuţia acestei ultime şedinţe sinodale a sesiunii anului 2002.
În continuare, Prea Fericirea Sa arată că, de la ultima şedinţă de lucru din iulie. Sfântul
Sinod s-a îmbogăţit şi întinerit cu doi membri, respectiv înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Nicolae
al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi Canada şi Prea Sfinţitul Episcop-Vicar
Patriarhal Ciprian Câmpineanul fiind necesar ca, potrivit prevederilor statutare şi regulamentare
bisericeşti, să se procedeze la repartizarea lor în comisiile de lucru ale Sfântului Sinod.
În încheierea cuvântului, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist invocând binecuvântare
cerească de la Milostivul Dumnezeu, urează membrilor Sfântului Sinod «bun venit şi spor în
lucrarea comună a actualei şedinţe sinodale».
5. Componenţa Comisiilor de lucru ale Sfântului Sinod.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist supune spre aprobarea plenului Comisiile de lucru
ale Sfântului Sinod, precizând că, potrivit prevederilor statutare, este necesar să se procedeze la
repartizarea în comisiile sinodale a înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop Nicolae al Arhiepiscopiei
Ortodoxe Române în America şi Canada şi a Prea Sfinţitului Episcop-Vicar Patriarhal Ciprian
Câmpineanul, cât mai potrivit cu preocupările şi activitatea pe care o desfăşoară.
 Ca urmare, în temeiul prevederilor art. 40 din Regulamentul Organelor Centrale din
Patriarhia Română, plenul Sfântului Sinod hotărăşte:
-Aprobă repartizarea I.P.S. Arhiepiscop Nicolae al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America
şi Canada la Comisia Relaţiilor Externe Bisericeşti, precum şi repartizarea P.S. Episcop-Vicar
Patriarhal Ciprian Câmpineanul la Comisia învăţământului pentru pregătirea personalului
biserices.
- Aprobă componenţa celor patru Comisii statutare de lucru ale Sfântului Sinod după cum
urmează:

COMISIA PENTRU DOCTRINA,

VIAŢĂ MONAHALĂ ŞI MISIUNE SOCIALĂ

1. I.P.S. Mitropolit Antonie al Ardealului

2. I.P.S. Mitropolit Petru al Basarabiei
3. I.P.S. Arhiepiscop Pimcn al Sucevei şi Rădăuţilor
4. P.S. Episcop Eftimie al Romanului
5. P.S. Episcop Ioachim al Huşilor 
Sunt prezenţi: Prea Fericitul Părinte TEOCTIST, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al
Munteniei şi Dobrogei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române - Preşedintele Sfanţului Sinod,
II.PP.SS.: DANIEL, Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, ANTONIE,
Arhiepiscop al Sibiului şi Mitropolit Ardealului, TEOFAN, Arhiepiscopul Craiovei şi
Mitropolitul Olteniei, NICO- LAE, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, PETRU,
Mitropolitul Basarabiei, SERAFIM, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru
Germania, Europa Centrală şi de Nord, TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, NLFON,
Arhiepiscopul Târgoviştei, PIMEN, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, BARTOLOMEU,
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi ANDREI, Arhiepiscopul Albei Iuliei; PP.SS.
GHERASIM, Episcopul Râmnicului, EFTIMIE, Episcopul Romanului, EPIFANIE, Episcopul
Buzăului, CALINIC, Episcopul Argeşului şi Muscelului, IOACFIIM, Episcopul Huşilor,
CASIAN, Episcopul Dunării de Jos, TIMOTEI, Episcopul Aradului, Ienopolei şi Hălmagiu- lui,
LAURENŢIU, Episcopul Caransebeşului, IUSTINI AN, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului,
DAMASCHIN, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, IOAN, Episcopul Covasnei şi Harghitei,
GALACTION, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului şi SOFRONIE, Episcop al Episcopiei
Ortodoxe Române din Ungaria; PP.SS. Episcopi-Vicari Patriarhali VINCENŢIU
PLOIEŞTEANU - Secretarul Sfântului Sinod, AMBROZIE SINAITUL şi CIPRIAN
CÂMPINEANUL; PP.SS.: SEBASTIAN ILFOVEANUL şi VARSANUFIE
PREAHOVEANUL, Episcopi-Vicari ai Arhiepiscopiei Bucureştilor, CALINIC
BOTOŞĂNEANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, VISARION RĂŞINĂREANUL,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, GURIE STREHĂIANUL şi NICODIM GORJEANUL,
Episcopi-Vicari ai Arhiepiscopiei Craiovei, LUCIAN LUGO- JANUL, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Timişoarei, DANUL PARTOŞEANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
Timişoarei şi administrator al Episcopiei Ortodoxe Române din Iugoslavia, Siluan M.arsilianul,
Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală şi Meridională şi
GHERASIM PUTNEANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor; PP.SS.:
IRINEU SLĂTINEANUL, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Râmnicului, IOACHIM
BĂCĂUANUL, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, CORNELIU BÂRLĂ- DEANUL,
Arhiereu-Vicar al Episcopiei Huşilor, PETRONIU SĂLĂJANUL, Arhiereu-Vicar al Episcopiei
Oradiei, Bihorului şi Sălajului şi IUSTIN SIGHE- TEANUL, Arhiereu-Vicar al Episcopiei
Maramureşului şi Sătmarului.
Absentează motivat: II.PP.SS.: IOSIF, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa
Occidentală şi Meridională şi NICOLAE, Ahiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în
America şi Canada; PP.SS.: IOAN, Episcopul Oradiei, Bihorului şi Sălajului; IRINEU
BISTRIŢEANUL şi VASILE SOMEŞANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Vadului,
Feleacului şi Clujului.
Constatând prezenţa statutară a membrilor Sfanţului Sinod, Prea Fericitul Părinte Preşedinte
declară legal constituit Sfântul Sinod şi deschide şedinţa de lucru a sesiunii pe 2002.
8. P.S. Episcop Sofronie cil Episc. Ortodoxe Române din Ungaria Membru
9. RS. Episcop Vincenţiu Ploieşteanu, Vicar Patriarhal Membru
10. P.S. Episcop Ambrozie Sinaitul, Vicar Patriarhal Membru
11. P.S. Episcop-Vicar Gurie StrehăianulMembru
12. P.S. Episcop-Vicar Siluan Marsilianul Membru
6. Aprobarea Ordinii de Zi şi repartizarea lucrărilor la Comisiile sinodale.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist supune plenului propunerea să se aprobe ordinea dc zi
prezentată şi eventuale noi propuneri de teme. în urma discuţiilor purtate şi a completării cu
propuneri venite din partea membrilor săi, Sfântul Sinod hotărăşte:
- Aprobă ordinea de zi prezentată cu completările aduse de membrii Sfântului Sinod şi
repartizarea ei pe Comisii Sinodale de lucru, încredinţând celor patru raportori mapele de lucru.
7. Suspendarea şedinţei de lucru.
După aprobarea ordinii de zi şi repartizarea lucrărilor pc comisii, la 11.00 Prea Fericitul Părinte
Preşedinte dispune suspendarea şedinţei în vederea examinării lucrărilor în comisiile sinodale şi
pentru întocmirea referatelor ce urmează a fi prezentate plenului Sfântului Sinod.
8. Reluarea şedinţei în plen. Prezentarea rapoartelor comisiilor sinodale
în după-amiaza aceleiaşi zile, la orele 17.00, în sala sinodală a reşedinţei patriarhale, se reiau
lucrările Sfântului Sinod, sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist.
COMISIA PENTRU DOCTRINĂ,
VIAŢĂ MONAHALĂ ŞI MISIUNE SOCIALĂ
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist invită pe P.S. Visarion Răşinăreanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, raportorul Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi misiune
socială să prezinte referatele comisiei după cum urmează:
Temei nr. 5085/2002 - Procesul-Verbal din 25 noiembrie 2002 cuprinzând propunerile Comisiei
Sinodale pentru Canonizarea Sfinţilor Români în legătură cu unele texte liturgice avute în
examinare.
La convocarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, a avut loc întrunirea comisiei, la
Palatul Patriarhal, cu următoarea ordine de zi:
- Temeiul nr. 537/2002 - adresa Episcopiei Buzăului nr. 4364/2002 privind canonizarea
Mitropolitului Teodosie al II-lea al Moldovei, în care scop se înaintează dosarul cauzei,
cuprinzând unele studii despre viaţa şi activitatea Mitropolitului Teodosie al II-lea şi slujba,
împreună cu Acatistul întocmit prin grija Episcopiei Buzăului.
- Temeiul nr. 2896/2002 - Privind modul de aducere la îndeplinire de către PP.SS. Arhierei-
Vicari Irineu Slătineanul şi Ioachim Băcăuanul a hotărârii Sfântu-
6. P.S. Episcop Galaction al Alexandriei şi Teleormanului Membru
7. P.S. Episcop-Vicar Visarion Răşinăreanul Raportor
8. P.S. Episcop-Vicar Daniil Partoşeanul Membru
9. P.S. Episcop-Vicar Gherasim Putneanul Membru
10. P.S. Episcop-Vicar Vasile Someşanul Membru
11. P.S. Arhiereu-Vicar Ioachim Băcăoanul Membru
12. P.S. Arhiereu-Vicar Petroniu Sălăjanul Membru
13. P.S. Arhiereu-Vicar Iustin Sigheteanul Membru
COMISIA CANONICĂ, JURIDICĂ ŞI PENTRU DISCIPLINĂ
1. I.P.S. Mitropolit Teofan al Olteniei
2. I.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei
3. P.S. Episcop Gherasim al Râmnicului
4. P.S. Episcop Epifanie al Buzăului
5. P.S. Episcop Calinic al Argeşului şi Muscelului
6. P.S. Episcop Laurenţiu al Caransebeşului
7. P.S. Episcop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului
8. P.S. Episcop-Vicar Sebastian Ilfoveanul
9. P.S. Episcop-Vicar Calinic Botoşăneanul
10. P.S. Episcop-Vicar Nicodim Gorjanul
11. P.S. Episcop-Vicar Lucian Lugojanul
12. P.S. Arhiereu-Vicar Comcliu Bârlădeanul
COMISIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI BISERICESC
1. I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei Preşedinte
2. I.P.S. Arhiepiscop Teodosie al Tomisului Membru
3. I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului Membru
4. P.S. Episcop Casian al Dunării de Jos Raportor
5. P.S. Episcop loan al Oradiei Membru
6. P.S. Episcop Damaschin al Sloboziei şi Călăraşilor Membru
7. P.S. Episcop-Vicar Patriarhal Ciprian Câmpineanul Membru
8. P.S. Episcop-Vi car Varsanufie Prahoveanul Membru
9. P.S. Episcop-Vicar Irineu Bistriţeanul Membru
10. P.S. Arhiereu-Vicar Irineu Slătineanul Membru
COMISIA RELAŢIILOR EXTERNE BISERICEŞTI
1. I.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului Preşedinte
2. I.P.S. Mitropolit,Serafim al Germaniei şi Europei Centrale Membru
3. I.P.S. Mitropolit Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale Membru
4. I.P.S. Arhiepiscop Nifon al Târgoviştei Raportor
5. I.P.S. Arhiepiscop Nicolae al Arhiep. Ort. în America şi Canada Membru
6. P.S. Episcop Timotei al Aradului Membru
7. P.S. Episcop Ioan al Covasnei şi Harghitei Membru 
-la cunoştinţă că timpul scurt de la convocarea Comisiei sinodale pentru ca-nonizarea Sfinţilor
Români şi până la lucrările Sfântului Sinod nu a permis Comisiei examinarea în totalitate a
textelor liturgice închinate sfinţilor ardeleni canonizaţi deja de către Sfântul Sinod, precum şi a
dosarelor pentru canonizarea Mitropolitului Teodosie al II-lea şi a Cuviosului Vasile de la Poiana
Mărului, pe care Comisia le-a avut înscrise pe ordinea de zi a întrunirii de lucru din 25
noiembrie? 2002;
- In privinţa modalităţii de examinare şi studiere a textelor liturgice pentru Sfinţii Români
canonizaţi şi a noilor propuneri de canonizare, Sfântul Sinod precizează că, în lumina hotărârilor
sinodale anterioare, a discuţiilor care au avut loc în prezenta şedinţă sinodală, ca şi a experienţei
de la canonizările din anii 1950-1955, metodologia de examinare şi cercetare trebuie să se
desfăşoare în modul următor:
a. Orice propunere de canonizare trebuie însuşită de eparhia respectivă şi, apoi, dată în
cercetare, documentare şi examinarea unor organe eparhiale şi persoane competente (profesori,
cercetători, istorici, canonişti etc.) în perspectiva promovării ei.
Eparhia se va îngriji să întocmească în proiect slujbele religioase necesare, un referat sinteză cu
motivele şi argumentele care ar putea conduce la luarea unei hotărâri de canonizare, precum şi
proiectul Tomosului de canonizare. Rezidtatele studiilor şi cercetărilor vor fi publicate în presa
eparhială şi în alte reviste bisericeşti.
b. Propunerea de canonizare cu rezultatul cercetătorilor va fi înaintată Cancelariei Sfântului
Sinod, care, la rândul său, cu aprobarea Prea Fericitului Părinte Patriarh o va îndruma Sinodului
Mitropolitan pentru eventuale completări, amendament, aviz, însuşirea propunerii de canonizare
sau recomandări.
c. Propunerea însuşită de Sinodul Mitropolitan, cu hotărârea sa asupra întregului dosar
pentru canonizare vor fi restituite Cancelariei Sfântului Sinod, care, cu aprobarea Prea Fericitului
Părinte Patriarh, le va trimite Comisiei sinodale pentru canonizarea Sfinţilor Români pentru
studiere, aviz final şi propunere către Sfântul Sinod.
d. In cazul în care, fie Sinodul Mitropolitean, fie Comisia pentru canonizarea Sfinţilor
Români, fie Sfântului Sinod constată că, în bună măsură, dosarele cu rezultatele studiilor
cercetărilor şi propunerilor pentru canonizare trebuie completate, dosarele respective se restituite
cu recomandări şi îndrumări, eparhiei care a făcut propunerea iniţială pentru îndeplinirea
acestora, după care, eparhia le înaintează din nou Sinodului Mitropolitan penlni a se urma
procedura stabilită mai sus.
e. Dacă Sfântul Sinod aprobă propunerea de canonizare, emite Tomosul de proclamare a
canonizării, fixează data serbării şi aprobă introducerea ei în Calendarul bisericesc.
De asemenea, Sfântului Sinod aprobă icoana sfântului, precum şi slujbele religioase în cinstea lui,
dispunând introducerea lor în cărţile de cult.
- Dosarele cu propunerile de canonizare ale Mitropolitului Teodosie al II-lea şi Cuviosului
Vasile de la Poiana Mărului, precum şi slujbele religioase închinate acestora se restituie
Episcopiei Buzăului pentru studierea în completare şi strângerea dovezilor istorice, canonice,
misionar-pas tor ale care ilustrează viaţa şi lui Sinod privind definitivarea Acatistului, Slujbei şi
Studiului-Document referitoare la viaţa Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului, în vederea
propunerii de canonizare.
- Temeiul nr. 5085/2002 - Preocesul-Verbal al şedinţei Sinodului Mitropoli- tean al
mitropoliei Ardealului din 09 noiembrie 2001 în legătură cu:
a. Slujba şi Acatistul Sfinţilor Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel (21
octombrie), elaborate prin purtarea de grijă a Arhiepiscopiei Sibiului;
b. Slujba şi Acatistul Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeţ (30 iunie), elaborate prin
purtarea de grijă a Arhiepiscopiei Alba Iuliei;
c. Slujba şi Acatistul Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş (24 aprilie),
elaborate prin purtarea de grijă a Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului;
d. Slujba Sfinţilor Martiri Constantin Vodă Brâncovcanu cu cei 4 fii: Constantin, Radu,
Ştefan şi Matei şi a sfetnicului Ianache (16 august), elaborată prin grija*Arhiepiscopiei Sibiului.
- Temeiul nr. 4255/2002 - Memoriul domnului Iosif Niculescu privind canonizarea unor
persoane, care, după opinia sa, ar putea fi trecute în rândul Sfinţilor martiri. Lucrări le Comisiei
au fost conduse de P.S. Laurenţiu, Episcopul Caransebeşului, în calitate de preşedinte, cu
participarea următorilor membri: I.P.S. Arhiepiscop Teodosie al Tomisului, PP.SS. Episcopi:
Gherasim al Râmnicului, Epifanie al Buzăului, Calinic al Argeşului şi Muscelului, Ioachim al
Huşilor, Timotei al Aradului, Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, Damaschin al Sloboziei
şi Călăraşilor; PP.SS. Episcopi-Vicari şi Arhierei-Vicari: Gherasim Putneanul al Arhiepiscopiei
Sucevei şi Rădăuţilor, Ioachim Băcăoanul al Episcopiei Romanului şi Irineu Slătineanul al
Episcopiei Râmnicului, în calitate de secretar al Comisiei.
În legătură cu problemele examinate de Comisia pentru canonizarea Sfinţilor Români, au
avut loc ample discuţii, atât cu privire la temele examinate, cât şi la modalitatea de lucru a
Comisiei, la care au luat cuvântul în ordinea intervenţiilor: I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al
Clujului, I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, Prea Fericitul Părinte Patriarh
Teoctist, P.S. Episcop Epifanie al Buzăului, I.P.S. Mitropolit Antonie al Ardealului şi I.P.S.
Mitropolit Teofan al Olteniei.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, sintetizând luările de cuvânt, arată că trebuie să
luăm aminte cu toată seriozitatea asupra tuturor celor ce s-au discutat. Ca unul care a participat la
şedinţele sinodale din anul 1950, în legătură cu canonizările de atunci, precizează că, la luarea
acelor hotărâri s-a procedat după îndelungi pregătiri, largi şi aprofundate cercetări de către
profesorii de teologie, clerici şi monahi. în cazul Mitropolitului Teodosie al II-lca va trebui să se
scrie în presa Eparhiei Buzăului şi în presa bisericească a altor eparhii. Nu va fi o pierdere că nu
hotărâm canonizarea în această şedinţă sinodală, pentru că se poate hotărî competent şi deplin
într-o şedinţă viitoare, după o documentare mai largă şi totală.
In urma amplelor discuţii care s-au purtat, a opiniilor care s-au exprimat şi la propunerea
Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi misiune socială, Sfântul Sinod hotărăşte:
vederea utilizării corespunzătoare în cadrul ceremonialului militar şi religios de la Ziua drapelului
naţional.
-Adresează mulţumiri I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului pentru osteneala pe care
şi-a asumat-o de a alcătui Rănduiala sfinţirii şi arborării drapelului naţional şi pentru
promtitudinea cu care a adus-o la îndeplinire. Rănduiala sfinţirii şi arborării drapelului naţional se
va ataşa la prezentul proces-verbal ca parte integrantă. (Anexa nr. 1)
 Temei nr. 4438/2002 - referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu Comunicatul
celei de a Vll-a întâlnire de lucru a Comisiei mixte de dialog dintre Biserica Ortodoxă Română
şi Biserica Catolică de Rit Bizantin (greco-catolică) care a avut loc la Arad (1 octombrie 2002).
La lucrările celei de a Vll-a întâlniri de lucru a Comisiei mixte de dialog dintre Biserica Ortodoxă
Română şi Biserica Catolică de Rit Bizantin (greco-catolică) au participat reprezentanţii celor
două Biserici, iar cu statut de invitat I.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului şi RS. Episcop
Laurenţiu al Caransebeşului, precum şi Mons. Francesco Pio Tamburrino, reprezentantul
Vaticanului.
Luând act că lucrările întrunirii s-au desfăşurat într-o atmosferă de deschidere şi frăţietate,
precum şi de dorinţa de multiplicare a eforturilor pentru îmbunătăţirea climatului moral dintre
cele două Biserici, facându-se apel la preoţi şi credincioşi de a se apropia, prin soluţii practice şi
acceptabile;
Ţinând seama de constarea reflectată în Comunicatul comun că, de la ultima întâlnire (27
septembrie 2001) s-au rezolvat un număr de cazuri, dar este necesară o misiune pastorală mai
insistentă pentru a crea condiţiile necesare soluţionării altor situaţii dificile;
Luând cunoştinţă de punctele de vedere exprimate de fiecare dintre părţile prezente la
întrunirea Comisiei Mixte de dialog şi de faptul că reprezentanţii Bisericii noastre au sugerat ca
dialogul să nu se limiteze la o relaţie strict juridică, ci să se găsească mijloace pentru o împreună-
lucrare şi în celelalte domenii ale binelui obştesc;
Că în Comunicatul comun s-a stabilit dialogul şi locul viitoarei întruniri a Comisiei Mixte
de dialog la Episcopia din Baia Mare a Bisericii Catolice de rit bizantin (greco-catolică), la data
de 23 septembrie 2003;
în cadrul discuţiilor care au avut loc în plen s-a apreciat că este important ca în viitor, dialogul să
ofere cadrul oficial pentru destinderea atmosferei locale între cele două Biserici şi slujitorii lor,
aceasta fiind încă o cale de soluţionare a problemelor dintre cele două Biserici. La discuţiile din
plen au luat cuvântul, în ordinea intervenţiilor: I.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei; I.P.S.
Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului, I.P.S. Mitropolit Antonie al Ardealului, I.P.S. Mitropolit
Nicolae al Banatului, PS. Episcop Juslinian al Maramureşului şi Sătmarului, I.P.S. Mitropolit
Daniel al Moldovei şi Bucovinei, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist. În urma amplelor
discuţii care au avut loc din care a rezultat necesitatea continuării dialogului dintre Biserica
Ortodoxă Română şi Biserica Catolică Orientală de rit bizantin (greco-catolică) şi la propunerea
Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi misiune specială, Sfântul Sinod hotărăşte: activitatea
acestor personalităţi bisericeşti, întocmirea de studii, precum şi dior- tosirea slujbelor religioase.
- Episcopia Buzăului va întocmi câte un studiu referat sinteză, cu concluziile care conduc la
susţinerea propunerilor de canonizare a Mitropolitului Teodosie al II-lea şi Cuviosului Vasile de
la Poiana Mărului, care vor fi publicate şi trimise fiecărui membru al Sfântului Sinod în vederea
documentării, informării şi dezbaterilor ce vor avea loc în Plenul Sfântului Sinod. Despre toate
acestea, Episcopia Buzăului va informa Cancelaria Sfântului Sinod.
- Cu privire la cele înscrise în Procesul-Verbal al Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei
Ardealului (temei nr. 5085/2002), Sfântul Sinod hotărăşte:
a. Slujba şi Acatistul Sfinţilor Mărturisitori loan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel,
precum şi slujbele Sfinţilor Martiri Constantin Vodă Brâncoveanul cu cei patru fii: Constantin,
Radu, Ştefan şi Matei şi a Sfetnicului lanache, vor fi restituite Arhiepiscopiei Sibiului pentru
revizuire, diortosire şi completare, urmând apoi calea stabilită în vederea hotărârii finale a
Sfântului Sinod.
b. Slujba şi Acatistul Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeţ vor fi restituite Arhiepiscopiei
Alba Iuliei, iar Slujba şi Acatistul Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul vor ji restituite Episcopiei
Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului pentru revizuire, diortosire şi completare,
urmând apoi calea stabilită în vederea hotărârii finale a Sfântului Sinod.
Temeiul nr. 5337/2002 -Adresa Arhiepiscopiei Clujului din 19 noiembrie 2002, cu propunerea de
aprobare a Rânduielii sfinţirii şi arborării drapelului naţional, alcătuită de I.RS. Arhiepiscop
Bartolomeu al Clujului, ca urmare a disponibilităţii arătate de înalt Prea Sfinţia Sa, consemnate în
hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii noastre nr. 3295/2002.
Având în vedere că proiectul Rânduielii sfinţirii şi aprobării drapelului naţional cuprinde reguli
tipiconale şi de protocol care privesc desfăşurarea ceremonialului religios şi militar, precum şi
textul propriu-zis al slujbei religioase respective;
Constatând că, după lecturarea textului şi acceptarea îmbunătăţilor aduse în Plen,
Rânduiala Sfinţirii şi aprobării drapelului naţional în forma definitivă, corespunde cerinţelor
liturgice specifice unui astfel de eveniment cu caracter religios şi militar;
Pe temeiul prevederilor art. 10, lit. m din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii
Ortodoxe Române şi ale art. 48, lit. e din Regulamentul Organelor Centrale din Patriarhia
Română şi la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi misiune socială, Sfântul
Sinod hotărăşte:
- Aprobă Rânduiala sfinţirii şi arborării drapelului naţional, alcătuită de I.P.S. Arhiepiscop
Bartolomeu al Clujului, cu îmbunătăţirile aduse în cadrul dezbaterilor din plen, urmând a fi
introduse în Molitfelnic şi în Cartea de Te-Deum, în vederea tipăririi în ediţiile următoare, în care
scop, textul aprobat se va trimite Editurii Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române.
- Până la apariţia noilor ediţii a Molitfelnicului şi a Cărţii de Te-Deum, Rânduiala sfinţirii şi
arborării drapelului naţional se trimite Centrelor Eparhiale în
Prin adresa nr. 2911/2002 P.S. Episcop Damaschin al Sloboziei şi Călăraşilor a încunoştinţat
Cancelaria Sfanţului Sinod în calitatea sa de Vicepreşedinte al Societăţii Biblice
Interconfesionale din România despre unele acţiuni ale acestei societăţi desfăşurată în luna
noiembrie 2002, constând în: Şedinţa Consiliului de Conducere a Societăţii Biblice
Interconfesionale din România, Sărbătoarea Zilei Bibliei, Aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea
Societăţii Biblice Interconfesionale din România, precum şi lansarea, sub patronajul Societăţii
Biblice Interconfc- sionalc din România a Biblici cu ilustraţii, autor Pr. Dr. Sabin Verzan,
imprimată la Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române;
Luând act că programele derulate, precum şi numeroasele manifestări organizate de Societatea
Biblică Interconfesională din România în cursul anului 2002, dar şi în cei zece ani de activitate au
avut efecte benefice pentru continua destindere a relaţiilor ecumenice între Bisericile din
România şi pentru consolidarea încrederii reciproce în lucrarea sfântă de promovare şi trăire a
Cuvântului lui Dumnezeu în mijlocul poporului drept-credincios din România, pe care o
desfăşoară flecare dintre Bisericile membre ale acestei Societăţi;
Ţinând cont de propunerea formulată de Pastorul Tarr Kalman, Secretarul General al Societăţii
Biblice Maghiare din Ungaria privind instituţionalizarea unor întâlniri periodice între
reprezentanţii Bisericilor din România şi cei ai Bisericilor din Ungaria pentru a dezbate probleme
de interes comun, exclusiv cele cu caracter dogmatic şi politic, fiind necesar ca pentru
materializarea acestei propuneri să existe o propunere concretă din partea Consiliului Ecumenic
al Bisericilor din Ungaria;
în urma discuţiilor care au avut loc în plen şi la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă
monahală şi misiune socială, Sfântul Sinod hotărăşte:
- Ia act ele Darea de seamă prezentă de P.S. Episcop Damaschin al Sloboziei şi Călăraşilor
în legătură cu activitatea desfăşurată de Societatea Biblică Inter- confesională din România în cei
10 ani de la înfiinţare şi în anul 2002, aşa cum se redă în documentele puse la dispoziţia
Cancelariei Sfântului Sinod de Prea Sfinţia Sa în calitate de Vicepreşedinte al acestei Societăţi.
- Ia act de apariţia şi lansarea sub egida Societăţii Biblice Interconfesionale din România a
Bibliei cu ilustraţii, autor Pr. Dr. Sabin Verzan, lucrare imprimată la Tipografia Institutului Biblic
şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, care poale fi utilizată ca material didactic auxiliar în
predarea religiei în învăţământul public.
- Ia act de cele consemnate în Darea de seamă a P.S. Episcop Damaschin al Sloboziei şi
Călăraşilor în legătură cu propunerea Pastorului Tarr Kalman, Secretarul General al Societăţii
Biblice Maghiare din Ungaria privind instituţionalizarea unor întâlniri periodice între
reprezentanţii Bisericilor din România şi al Bisericilor din Ungaria, urmând ca aceasta să fie
aprofundată în măsura in care va exista o propunere concretă din partea Consiliului Ecumenic al
Bisericilor din Ungaria.
9. Suspendarea şedinţei de lucru.
La orele 20.30, Prea Fericitul Părinte Preşedinte suspendă şedinţa de lucru.
- Ja act de lucrările celei de-a VII-a întâlnire a Comisiei mixte de dialog ortodox - greco-
catolic, care a avut loc ia Arad, în ziua de 1 octombrie 2002, cu recomandarea de a se da
publicităţii Comunicatul Comisiei şi un reportaj despre desfăşurarea lucrărilor, în presa centrală şi
eparhială, în măsura în care acest lucru nu a fost făcut până în prezent (Anexa nr. 2).
- In acord cu cele stabilite în Comunicatul Comun, privind adâncirea şi lărgirea acestui
dialog sub aspect practic, Centrele Eparhiale implicate în dialog vor face părţii greco-catolice
propuneri adecvate pentru găsirea, pe plan local, a unor mijloace pentru împreună-lucrarea în
celelalte domenii, între care: organizarea unor acţiuni comune social-umanitare, educativ-
religioase în rândul tinerelului, de slujiri şi servicii religioase la sărbători sau evenimente
bisericeşti, programe comune ale instituţiilor de învăţământ teologic ale celor două Biserici, alte
acţiuni cu caracter cultural-religios şi ecumenist.
-Adresează Centrelor Eparhiale rugămintea ca despre cele ce se vor rândui pe plan local în
lumina celor de mai sus, să comunice şi Cancelariei Sfântului Sinod, în vederea informării
periodice a Sfântului Sinod.
- în măsura în care unele dintre sugestiile de mai sus se vor concretiza, Eparhiile vor da
publicităţii informaţii pentru încunoştiinţarea opiniei publice despre modul în care Biserica
noastră înţelege să sprijine dialogul dintre cele două Biserici şi prin măsuri practice.
Temei nr. 5074/2002 - Referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu desemnarea unui
ierarh care să elaboreze proiectul Pastoralei Sfântului Sinod la Dumnica Ortodoxiei pe anul 2003
(16 martie).
După cum se cunoaşte, Sfântul Sinod, în prima sa şedinţă de lucru din fiecare an
examinează, definitivează şi aprobă proiectul Pastoralei Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei,
pentru realizarea colectei la Fondul Central Misionar.
În acest scop amintim că în ultimii ani s-a îndătinat obiceiul ca proiectul Pastoralei să fie
încredinţat pentru elaborare unui membru al Sfântului Sinod sau unui cadru didactic din
învăţământul universitar teologic, urmând ca proiectul să fie supus examinării şi aprobării
Sfântului Sinod şi apoi imprimării şi difuzării, prin Centrele Eparhiale, la toate unităţile
bisericeşti.
Având în vedere cele de mai sus, precum şi faptul că la prima şedinţă de lucru a Sfântului
Sinod din anul 2003 urmează a fi înscris pe ordinea de zi proiectul Pastoralei Sfântului Sinod la
Duminca Ortodoxiei (16 martie) din anul 2003, în vederea definitivării, aprobării şi a tipăririi;
Ca urmare a discuţiilor care au avut loc şi la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală
şi misiune socială, Sfântul Sinod hotărăşte: Încredinţează P.S. Petroniu Sălăjanul, Arhiereu-Vicar
al Episcopiei Oradiei, Bi-horului şi Sălajului alcătuirea Proiectului Pastoralei Sfântului Sinod
pentru colecta Fondului Central Misionar din Duminica Ortodoxiei (16 martie) din anul 2003.
Temei nr. 5306/2002 - Darea de seamă a P.S. Episcop Damaschin al Sloboziei şi
Călăraşilor în legătură cu manifestările ocazionate de "Ziua Bibliei", de aniversarea a 10 ani de
la înfiinţarea Societăţii Biblice Interconfesionale din România şi de lansarea Bibliei cu ilustraţii.
Raportul RS. Arhiereu-Vicar Comeliu Bârlădeanul, întregit cu materialul auxiliar al Pr.
Prof. Florin Şerbănescu prezintă o serie de propuneri care s-au desprins din lucrările Conferinţei
la care au participat, şi anume:
1. Componenţa Comisiei ecumenice a Bisericilor din România ce se va stabili ar putea avea
următoarea structură: 5 reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române (câte unul de Mitropolie),
dintre care cel puţin unul să fie membru al Sfântului Sinod; 4 reprezentanţi ai Bisericii Catolice
(2 membri ai Bisericii Romano-Catolice şi 2 membri ai Bisericii greco-catolice); 1 reprezentant al
Bisericii Luterane.
2. Comisia ecumenică a Bisericilor din România urmează a nominaliza persoanele care vor
fi incluse, în urma cercetărilor pe care le va efectua, cunoscut fiind că această includere se va face
în lumina definirii precise a martiriului şi a mărturisitorului din punct de vedere teologic;
3. Se doreşte ca această Comisie Ecumenică să fie împuternicită de Bisericile care-şi trimit
reprezentanţi pe lângă instituţiile abilitate, pentru a avea acces la dosarele celor ce vor fi
nominalizaţi, spre a se constata dacă persoanele respective întrunesc condiţiile pentru a fi incluse
într-un martirologiu.
4. Este de dorit ca, cel puţin reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române să fie cunoscuţi de
partea germană până la sfârşitul acestui an, spre a se putea trece, efectiv, la activitatea propusă.
La invitarea Prea Fericitului Părinte Preşedinte, pe marginea raportului prezentat au luat cuvântul:
I.P.S. Mitropolit Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrală,
PS. Episcop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului,
I.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului, I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, I.P.S.
Mitropolit Teofan al Olteniei şi PS. Arhiereu-Vicar Comeliu Bârlădeanul al Episcopiei Huşilor.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist arată în încheierea discuţiilor că întrucât problema
este insuficient studiată şi că eparhiile trebuie să-i acorde atenţia cuvenită, în conformitate cu mai
vechea hotărâre sinodală prin care s-a hotărât ca fiecare eparhie să întocmească o evidenţă în
acest domeniu, drept pentru care este necesar ca fiecare eparhie să încredinţeze sarcina elaborării
evidenţelor celor care au murit în închisori în perioada ateistă, astfel ca la viitoarea şedinţă
sinodală să se poată da un răspuns adecvat.
în urma discuţiilor care au avut loc şi la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi
misiune socială, Sfântul Sinod hotărăşte:
- Ia act de lucrările Conferinţei organizată la Suceava în zilele de 5-7 noiembrie 2002 de
Fundaţia St. Gerhards-Werk E.V. a Episcopiei Catolice de Rotten- burg - Stuttgart - Germania, în
scopul discutării alcătuirii unui Martirologiu, al celor căzuţi în închisorile comuniste din România
din pricina convingerilor şi credinţei lor la care nu au renunţat, precizându-se că vor fi avuţi în
vedere cei închişi pentru ideile lor politice sau alte activităţi.
- Fiecare eparhie va organiza, în condiţiile locale, cercetarea şi informarea estimativă
asupra celor care au murit în închisori în perioada ateistă, urmând ca pe baza celor ce se vor
comunica la Cancelaria Sfântului Sinod, Sfântul Sinod să
MIERCURI, 27 NOIEMBRIE 2002
10. Reluarea şedinţei în plen. Prezentarea rapoartelor Comisiilor sinodale
La orele 9.00 se reiau lucrările Sfântului Sinod sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Patriarh
Teoctist, în prezenţa membrilor Sfântului Sinod, cu rostirea rugăciunii împărate ceresc.
CONTINUAREA EXAMINĂRII RAPOARTELOR COMISIEI
PENTRU DOCTRINĂ, VIAŢĂ MONAHALĂ ŞI MISIUNE SOCIALĂ.
Prea Fericirea Sa invită pe P.S. Visarion Răşinăreanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
Sibiului, raportorul Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi misiune socială să prezinte în
continuare referatele Comisiei, după cum urmează:
Temei nr. 5270/2002 -Adresa Episcopiei Huşilor nr. 1817/2002 cuprinzând raportul P.S.
Arhiereu-Vicar Corneliu Bârlădeanul în legătură cu necesitatea delegării unor reprezentanţi ai
Bisericii noastre în Comisia Bisericilor din România pentru elaborarea unui Martirologiu al
celor căzuţi în închisorile comuniste din pricina convingerilor religioase şi al credinţei, lucrarea
ce se va elabora şi finaliza cu sprijin german.
In raportul P.S. Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Huşilor se arată că,
având binecuvântarea Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, a participat la conferinţa organizată
de Fundaţia St. Gerhards-Werk E.V. a Episcopiei Catolice de Rottenburg-Stuttgart, Germania,
care s-a desfăşurat la Suceava în perioada 5-7 noiembrie 2002, la care au fost invitaţi şi I.P.S.
Mitropolit Serafim al Germaniei şi Europei Centrale, I.P.S. Arhiepiscop Pimen al Sucevei şi
Rădăuţilor - în calitate de gazdă, P.S. Episcop Visarion Răşinăreanul al Arhiepiscopiei Sibiului,
P.S. Arhiereu-Vicar Corneliu Bârlădeanul al Episcopiei Huşilor şi Pr. Prof. Florin Şerbănescu,
consilier patriarhal, precum şi delegaţi laici şi clerici de la eparhii din Patriarhia Română.
La Conferinţă au mai participat Episcopii Bisericii Catolice de rit bizantin (greco-catolică)
de la Lugoj şi Oradea, Episcopul romano-catolic de la Iaşi şi Dl. Prof. Hermann Pitters din partea
Bisericii Luterane din România. În cadrul lucrărilor s-a dat citire mesajelor Prea Fericitul Părinte
Patriarh Teoctist, precum şi ale celorlalţi şefi ai Bisericilor reprezentate. Un rol deosebit în
desfăşurarea lucrărilor l-a avut prelatul Dr. Helmut Moll din cadrul Episcopiei catolice de Köln,
care a exprimat dorinţa pentru alcătuirea unui Martirologiu al celor căzuţi în închisorile
comuniste din România, din pricina convingerilor şi credinţei lor la care nu au renunţat,
precizându-se că nu vor fi luaţi în consideraţie cei închişi pentru ideile lor politice sau activităţile
lor, precizând că va sprijini financiar o astfel de lucrare.
Pentru exemplificarea caracterului acestei lucrări, Prelatul Moli a prezentat lucrarea la
care s-a ostenit peste trei ani, în care au fost înscrişi numele celor morţi în lagărele naziste pentru
credinţa lor creştină în Germania, menţionând că au fost alcătuite astfel de martirologii pentru
Rusia, Slovacia şi Slovenia. Să beneficieze la nivelurile minime ale fiecărui grad profesional de
contribuţii la salarizare, cel puţin la nivelul salariului minim brut pe economie, care, începând cu
2003 va fi de 2.500.000 de lei lunar şi că este necesar ca într-o altă etapă, statul să asigure
salarizarea integrală de la bugetul de stat a personalului clerical începând cu data de 1 ianuarie
2004, urmând ca pentru materializarea acestui demers să se elaboreze cadrul legislativ adecvat,
cunoscând că, prin tradiţie, personalul clerical a fost asimilat în drepturi cu personalul didactic
din învăţământul de stat.
Ca urmare a discuţiilor din plen, a propunerilor formulate privind componenţa comisiei de
dialog cu autorităţile de stat şi la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi misiune
socială, Sfanţul Sinod hotărăşte :
- Ia act că, urmare hotărârilor anterioare ale Sfântului Sinod şi a intervenţiilor Prea
Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, în Monitorul Oficial nr 821 din 13 noiembrie 2002 a fost
publicată Hotărârea de Guvern nr 1221 din 7 noiembrie 2002 privind indexarea cuantumului
valorii de referinţă sectorială pentru personalul clerical, începând cu luna noiembrie, la suma de
lei 1.270.756.
- Aprobă, începând cu data de 1 noiembrie 2002, încadrarea la salarizare a personalului
clerical înscris în Anexele 1B şi 2 la Legea nr. 142/1999, cu caracter unitar pe întreaga Patriarhie
Română, aşa cum s-a redat în tabelele înmânate membrilor Sfântului Sinod în cadrul prezentei
şedinţe sinodale.
- In vederea asigurării corespunzătoare a creşterilor minimale a completărilor la salarizare
din fondurile proprii ale unităţilor de cult, pe plan local eparhiile şi unităţile de cult subordonate
vor identifica sursele de finanţare.
- Aprobă ca, în cazul aprobării prin Legea bugetului de stat pe anul 2003 a posturilor
clericale de la Anexa nr. 2 de la Legea nr. 142/1999, repartizarea acestora să se facă proporţional
cu solicitările transmise de eparhii Cancelariei Sfântului Sinod la data de l octombrie 2002.
- Aprobă ca în eventualitatea suplimentării prin Legea bugetului de stat pe anul 2003 a
celor 35 de posturi de personal de conducere de la Anexa nr. 1B de la Legea nr. 142/1999,
repartizarea acestora să se facă eparhiilor.
- în acord cu dezbaterile din cadrul şedinţei Consiliului Bisericesc din 24 octombrie 2002 se
recomandă Centrelor Eparhiale luarea de măsuri pentru o mai mare responsabilizare a preoţilor
faţă de modul de colectare şi administrare a veniturilor bisericeşti, prin elaborarea unor norme
precise şi clare pentru limitarea unor fenomene negative în acest domeniu, care aduc prejudicii
imaginii Bisericii şi slujitorilor ei.
- la act de solicitările Arhiepiscopiei Clujului şi ale Episcopiei Covasnei şi Harghitei de a se
interveni la autorităţile de stat în drept pentru asigurarea salarizării integrale a personalului
clerical de la bugetul de stat, în acest scop stabileşte următoarele :
1. Să se intervină imediat la Guvernul României pentru acordarea de sprijin financiar
corespunzător spre a se putea asigura, începând cu 1 ianuarie 2003, salariul minim brut pe
economie de 2.500.000 lei/lunar pentru personalul clerical, la limitele minime ale gradelor
profesionale prevăzute în Anexa nr. 2 la Legea nr. 142/1999.
na şedinţă sinodală către respectiva Fundaţie a urg-Stuttgart - Germania.
’'râtul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu salarizarea personalului clerical ca urmare a
României nr. 1221/2002 privind indexarea valorii i Adresa Arhiepiscopiei Clujului nr. 3570/2002
cu 5 hotărască spre a se interveni la autorităţile în cal să fie salarizat integral de la bugetul de stat.
»ariţia ordonanţei de Urganţă a Guvernului Româ- iantului Sinod luate în şedinţele de lucru din
12-13 >use în demersuri ale Centrului Patriarhal către iul României a emis Hotărârea nr.
1221/2002, prin i sectorială pentru pesonalul clerical a fost majorat, de la 1.181.000 de lei la
1.270.756 de lei.; icarea acestor noi măsuri, o parte din personalul utribuţia la salarizarea din
partea statului sub xmomie actual de 1.750.000 lei/lunar, iar cu l ia- i minim brut pe economie,
care, de la acea data. A propus ca Sfântul Sinod la nineze modalităţile de acordare a indexării de
din fondurile proprii ale unităţilor de cult, astfel ;e de aceeaşi indexare, ca şi personalul didactic
este asimilat la salarizare, lucru statuat prin >002; Episcopia clerical să beneficieze de salarizare
integrală de ia calitatea de funcţionar public în rândul celor- n ţară şi recunoscând, în acest fel,
aportul perie însănătoşire morală a societăţii româneşti; iat la care au luat cuvântul : J.P.S.
Arhiepiscop opolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, P.S. i Teleormanului şi I.P.S. Mitropolit
Teofan al desprins necesitatea înfiinţării unei Comisii cu organele de stat competente problema
»ugetul de stat, începând cu 1 ianuarie 2004; iilor din plen s-a apreciat că existenţa Legii native
anterioare şi ulterioare acestei Legi în salarizarea personalului clerical, au constituit i alocat
fondurile necesare pentru asigurarea ui clerical, dar că actualul mod de regle- ar ca in etapa
imediat următoare personalul numărului de contribuţii de la bugetele locale destinate personalului
neclerical cu data de 1 ianuarie 2003, urmând ca în mod centralizat aceste solicitări pentru
suplimentarea posturilor neclericale să fie transmise Ministerului Culturii şi Cultelor şi
Ministerului Administraţiei Publice în vederea soluţionării în cursul anului 2003.
- Este de acord cu propunerea Consiliului Naţional Bisericesc din 24 octombrie 2002
privind acordarea indexării de 12 % din fondurile proprii ale unităţilor de cult cu data de 1
noiembrie 2002, aplicată la salariul de încadrare a personalului neclerical de la acea dată, urmând
ca unităţile de cult, pe plan local, să identifice sursele de asigurare a acestei indexări.
- în măsura în care se va publica în Monitorul Oficial hotărârea de Guvern pentru aprobarea
Normelor Metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 82/2001, aceasta să fie
comunicată de îndată Centrelor Eparhiale.
Temei nr. 5407/2002 - Solicitarea I.P.S. Arhiepiscop în retragere Adrian Hriţcu de a i se
aproba închinovierea la Mănăstirea Măgura Ocnei, judeţul Bacău din Episcopia Romanului.
Având în vedere că I.P.S. Arhiepiscop în retragere Adrian Hriţcu, cu cererea din 28 septembrie
2002 s-a adresat P.S. Episcop Eftimie al Romanului, solicitând aprobarea închinovierii la
Mănăstirea Măgura Ocnei, cererea fiind înaintată la Cancelaria Sfântului Sinod cu adresa
Episcopiei Romanului nr. 2695 din 10 octombrie 2002.
Constatând că Sfântul Sinod al Bisericii noastre, în şedinţa sa de lucru din 25- 28
septembrie 1990, prin temeiul 10083 a aprobat : cererea de retragere a I.P.S. Arhiepiscop Adrian
Hriţcu de la conducerea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române pentru Europa Centrală şi Occidentală;
venirea în ţară şi stabilirea la o mănăstire din cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor ; acordarea drepturilor
financiare şi pentru întreţinere cuvenite ierarhilor, precum şi cinstirea canonică cuvenită ierarhilor
în retragere cu prilejul participării la slujbele religioase, cele de mai sus fiind reconfirmate prin
hotărârea Sfântului Sinod nr. 8277 luată în şedinţa sa de lucru din 23- 25 ianuarie 1992;
Luând act că, în acord cu hotărârile sinodale mai sus amintite, cu prevederile art.197 din
Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Romane "ierarhiipensionaţi,
retraşi... sunt obligaţi a locui în mănăstirea... ce li se va destina de Sfântul Sinod" şi cu
prevederile art. 80, al. 1 şi 2 din acelaşi Statut este necesar ca în cazul în care "în vreo mănăstire
s-ar afia vreun arhiereu retras sau pensionar... soborul are să-ifacă toate înlesnirile traiului şi să-i
dea toată cinstea cuvenită demnităţii arhiereşti".
Ca urmare a discuţiilor care au avut loc şi la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă
monahală şi misiune socială,
Pe temeiul prevederilor art. 10, lit. h din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii
Ortodoxe Române, Sfântul Sinod hotărăşte următoarele:
- la act de solicitarea I.P.S. Arhiepiscop în retragere ADRIAN HRIŢCU şi, având în vedere
acordul exprimat de P.S. Episcop Eftimie al Romanului aprobă închinovierea înalt Prea Sfinţiei
Sale la Mănăstirea Măgura Ocnei, judeţul Bacău din cuprinsul Episcopiei Romanului.
- înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop în retragere ADRIAN HRIŢCU se va bucura, în
continuare, de cinstea care se acordă unui ierarh potrivit demnităţii
2. Totodată, se va inten>eni la Guvernul României, exprimându-se dorinţa fermă a Sfântului
Sinod pentru ca statul să asigure salarizarea integrală de la bugetul de stat a personalului clerical
începând cu data de 1 ianuarie 2004, prin elaboarea cadrului legislativ adecvat, cunoscând că prin
tradiţie, personalul clerical a fost asimilat în drepturi cu personalul didactic din învăţământul de
stat.
3. In scopul transpunerii către autorităţile de stat în drept a problemei sala- rizăriii integrale
de la bugetul de stat a personalului clerical, aprobă instituirea unei comisii formată din : II.PP.SS.
Arhiepiscopi Teodosie al Tomisului şi Andrei al Alba Iuliei, P.S. Episcop Damaschin al
Sloboziei şi Călăraşilor, P.S. Arhiereu- Vicar Corneliu Bărlădeanul al Episcopiei Huşilor şi P.S.
Arhiereu-Vicar Patriarhal Vincenţiu Ploieşteanu, Secretarul Sfântului Sinod, împreună cu
colaboratorii de la Administraţia Patriarhală.
Temei nr. 4416/2002 -Referatul Cancelariei Sf. Sinod în legătură cu unele aspecte actuale
privind salarizarea personalului neclerical.

Sprijinul statului pentru salarizarea personalului neclerical este reglementat prin

Ordonanţa Guvernului României nr. 82 din 30 august 2001 privind stabilirea unor forme de
sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România,
în baza căreia, la data de 1 octombrie 2002, beneficiau de contribuţii de la bugetul de stat pentru
complementarea salarizării unui număr de 14. 322 persoane existente în schemele unităţilor de
cult ale Bisericii noastre.
 Ţinând seama că în datele centralizate la Cancelaria Sfântului Sinod reiese că pentru data
de 1 ianuarie 2003, centrele eparhiale au prognozat o suplimentare de 5486 contribuţii destinate
personalului neclerical, dar că în lumina prevederilor Ordonanţei nr. 82/2001, suplimentarea
numărului de posturi se poate face numai în mod centralizat, prin Ministerul Culturii şi Cultelor
şi Ministerul Administraţiei Publice, fapt îngreunat de neapariţia la timp a Normelor
Metodologice de aplicare a Ordonanţei nr. 82/2001, care este pe agenda Guvernului, în vederea
aprobării;
Apreciind că între suplimentarea numărului de posturi, pe de o parte şi creşterea
contribuţiei de la bugetul de stat, pe de altă parte, pentru completarea salarizării personalului
neclerical este mai importantă aceasta din urmă, măsură care are ca beneficiu imediat sprijinirea
bugetelor proprii ale unităţilor de cult, urmând ca într-o altă etapă, la viitoarele rectificări ale
bugetului de stat din anul 2003 să se prevadă sumele necesare pentru posturile neclericale ce se
vor solicita suplimentar;
Luând act de hotărârea Consiliului Bisericesc din 24 octombrie 2002 care, pe baza propunerilor
Comisiei speciale instituită de Sfântul Sinod, alcătuită din reprezentanţi ai Administraţiei
Patriarhale, ai centrelor Mitropolitane şi ai Arhiepiscopiei Clujului şi Episcopiei Dunării de Jos a
propus ca Sfântul Sinod să examineze modalităţile de acordare a indexării de 12 % cu data de 1
noiembrie 2002 care să fie suportată din fondurile proprii ale unităţilor de cult, aşa cum s-a
procedat până în prezent.
In urma discuţiilor care au avut loc în plen şi la propunerea Comisiei pentru doctrină,
viaţă monahală şi misiune socială, Sfântul Sinod hotărăşte :
- la act că, Centrele Eparhiale s-au îngrijit şi au intervenit la Consiliile Judeţene şi la Consiliul
General al Municipiului Bucureşti pentru suplimetarea
Ca urmare a discuţiilor care au avut loc în plen, în urma cărora s-a apreciat că actuala
modalitate de transmitere către Patriarhia Română a sumelor colectate pentru Fondul Central
Misionar trebuie menţinută, cu precizarea că protoieriile sunt datoare, în continuare, să înştiinţeze
cu promtitudine Centrele Eparhiale despre sumele colectate pe care le vizează în contul bugetului
Fondului central Misionar;
La propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi misiune socială, Sfântul Sinod
hotărăşte:
- Aprobă Darea de seama a Sectorului II Economic - Financiar al Administraţiei Patriarhale
asupra modului de administrare a Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2002.
- Aduce mulţumiri înalt Prea Sfinţiţilor şi Prea Sfinţiţilor ierarhi şi cucernicilor preoţi din
cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, pentru eforturile depuse în vederea realizării Colectei
Fondului Central Misionar în "Duminica Ortodoxiei" pe anul 2002.
- Menţine în vigoare actuala modalitate de transmitere către Patriarhia Româna a sumelor
colectate la Fondul Central Misionar, cu precizarea că protoieriile sunt datoare, în continuare, să
vireze cu promtitudine sumele colectate către Patriarhia Română, înştiinţând imediat Centrele
Eparhiale despre sumele virate în contul bugetului Fondului Central Misionar.

Temei nr. 4999/2002 - Referatul Sectorului Biserica şi Societatea privind întâlnirea anuală a
coordonatorilor eparhiali ai activităţilor de asistenţă socială (Bucureşti, 14 noiembrie 2002).
Referatul arată că la data de 14 noiembrie 2002, potrivit aprobării Prea Fericitului Părinte
Patriarh Teoctist, Sectorul Biserica si Societatea a organizat, la Palatul Patriarhiei, cea de a şasea
întâlnire anuală a coordonatorilor eparhiali ai activităţilor de asistenţă socială. Conform
programului întâlnirii, fiecare coordonator din cele 23 eparhii a prezentat situaţia din eparhie în
ceea ce priveşte : stadiul de organizare a birourilor de asistenţă socială, activitatea de asistenţă
socială în cadrul aşezămintelor de protecţie socială proprii şi cele de stat, colaborarea cu instituţii
specializate de stat şi particulare, activitatea ONG-urilor care funcţionează sub patronajul
Bisericii, programele sociale derulate şi dificultăţile întâmpinate în derularea acestor acţiuni,
punându-se accent pe programele sociale destinate copilului aflat în dificultate.
Din cele prezentate, a reieşit că în toate eparhiile, activitatea social-caritativă s-a intensificat şi
diversificat, în ciuda greutăţilor cu care s-au confruntat, în prezent fiind în curs de derulare
numeroase programe de asistenţă şi consiliere în sprijinul copiilor aflaţi în dificultate, al
persoanelor vârstnice sărace şi a celor cu probleme de sănătate. În urma discuţiilor purtate, s-au
evidenţiat şi o serie de disfuncţionlităţi în derularea activităţilor de asistenţă socială ce s-au
datorat următoarelor cauze: y - activitatea de asistenţă socială la nivelul unor eparhii, cum este
cazul Arhiepiscopiei Sibiului, Episcopiei Romanului, Episcopia Buzăului s-a asigurat prin
compartimentul administrativ, responsabilitatea organizării şi derulării acestui tip de activităţi
revenindu-i vicarului, consilierului administrativ, respectiv inspectorului bisericesc, aceştia având
deja o multitudine de alte atribuţii, în domenii total diferite de cel socio-caritativ;
- sunt eparhii care încă nu au numit câte un inspector eparhial pe probleme de asistenţă
socială în fiecare eparhie, care să elaboreze şi să coordoneze programele sociale, asa cum
prevedea Regulamentul la art. 6, aşa încât activitatea socio-caritativă nu a răspuns necesităţilor
urgente din cuprinsul tuturor eparhiilor;
- nu s-a deschis la nivelul fiecărei eparhii contul cu destinaţie specială în care să se
colecteze Fondul Filantropia, precum şi alte fonduri provenite din colecte, sponsorizări şi donaţii
pentru activităţile socio-caritative, şi care să fie gestionat de coordonatorul biroului eparhial de
asistenţă socială, fapt ce a provocat întârzieri în soluţionarea unor situaţii de risc şi aplicarea unor
proiecte sociale;
- în majoritatea eparhiilor nu există posturi de asistent social, în altele numărul posturilor
este insuficient, iar în eparhiile unde au existat posturi de asistent social, în prezent sunt vacante
din cauza salariului necorespunzător. Astfel, numărul asistenţilor sociali teologi care îşi
desfăşoară activitatea în cadrul sistemului de asistenţă socială al Bisericii Ortodoxe Române s-a
redus la jumătate în anul 2002 faţă de anii 1999-2001, deoarece salarizarea acestora în
majoritatea eparhiilor, s-a situat sub nivelul salariului minim pe economie, fiihd asigurată din
contribuţia de la bugetul de stat, fără a se completa din Fondul Filantropia, până la cel puţin
salariul minim al unui asistent social din instituţiile specializate ale statului, cum prevedea
Hotărârea Sfanţului Sinod nr. 3997/1999, pct.3, b.
Având în vedere necesitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii organizatorice şi
administrative a activităţii socio-caritative în cadrul fiecărei eparhii, participanţii la întâlnirea
anuală a coordonatorilor eparhiali ai activităţilor de asistenţă socială, în baza experienţei
acumulate în cei şase ani de activitate au subliniat necesitatea angajării de asistenţi sociali care,
datorită pregătirii de specialitate, pot asigura o mai bună derulare a programelor sociale, atât în
ceea ce priveşte identificarea beneficiarilor, cât şi pentru elaborarea corespunzătoare a proiectelor
în scopul obţinerii resurselor financiare necesare. Luând act de necesitatea asigurării în bune
condiţii a programelor social - filantropice ale Bisericii Ortodoxe Române;
Ca urmare a discuţiilor care au avut loc şi la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă
monahală şi misiune socială, Sfântul Sinod hotărăşte:
' - Este de acord cu repartizarea a 12 posturi de inspector eparhial, cu
salarizare integrală de la bugetul de stat, pentru departamentele sociale din cadrul eparhiilor care
desfăşoară activităţi sociale şi în care este absolut necesară înfiinţarea acestui post, începând cu
data de 01 ianuarie 2003, în măsura în care acestea vor fi atribuite prin Legea bugetului de stat.
Temei nr. 4994/2002 - Referatul Sectorului Biserica si Societatea privind încheierea unui
Protocol de colaborare între Patriarhia Română şi Ministerul de Interne în scopul prevenirii şi
combaterii traficului cu persoane umane.
Din analiza referatului privind necesitatea încheierii unui Protocol de colaborare între
Patriarhia Română şi Ministerul de Interne în scopul prevenirii şi combaterii traficului cu
persoane umane a reieşit faptul că societatea românească este confruntată cu problema deosebită
a traficului de fiinţe umane, fenomen degradant îndreptat cu predilecţie către persoanele feminine
de vârstă fragedă şi chiar către copii. Devenită ţară de tranzit, România a iniţiat o serie de acţiuni
pentru prevenirea şi combaterea acestui flagel adoptându-se un nou cadru legislativ care să
permită implicarea tuturor instituţiilor statului în lupta împotriva acestei umilitoare forme de
exploatare umană.
În contextul dorinţei comune de integrare în structurile euro-atlantice, România,
conştientă de importanţa ce se acordă ameninţărilor convenţionale, a adoptat Planul acţiunilor
prioritare pentru pregătirea aderării la NATO, acordând o atenţie deosebită combaterii acestui
flagel. Pentru a avea impact pozitiv şi rezultate benefice şi cunoscută fiind încrederea de care se
bucură Biserica Ortodoxă Română în societatea românească, Guvernul României solicită sprijinul
Bisericii noastre în prevenirea şi combaterea acestui fenomen. În acest sens, la sectorul Biserica
şi Societatea al Administraţiei Patriarhale s-a primit adresa Ministerului de Interne, Direcţia de
Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale (nr. 58638/2002) prin care se solicită încheierea unui
Protocol de colaborare cu Patriarhia Română în scopul prevenirii şi combaterii fenomenului
traficului cu fiinţe umane, flagel ce reprezintă un pericol real pentru societatea românească şi
pentru însăşi fiinţa neamului.
În urma analizei şi a discuţiilor în plen şi la propunerea Comisiei pentru Doctrină, viaţă
monahală şi misiune socială, Sfântul Sinod hotărăşte:
- Aprobarea, încheierea unui Protocol de colaborare între Patriarhia Română şi Ministerul de
Interne în scopul prevenirii şi combaterii traficului de persoane umane.
COMISIA CANONICĂ, JURIDICĂ ŞI PENTRU DISCIPLINĂ
La invitarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, PS. Episcop Calinic al Argeşului şi
Muscelului, raportorul Comisiei Canonică, juridică şi pentru disciplină prezintă referatele asupra
problemelor avute în examinarea comisiei, după cum urmează:
Temei nr. 4382/2002 - Scrisoarea I.P.S. Mitropolit Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române
pentru Germania şi Europa Centrală cu solicitarea de a se revizui prevederile hotărârii Sfântului
Sinod nr. 1961/1994 referitoare la ţările care intră în jurisdicţia canonică a Mitropoliei. La data de
1 octombrie 2002, I.P.S. Mitropolit Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi
Europa Centrală a solicitat eliberarea unui act oficial din paitea Patriarhiei Române din care să
rezulte că parohiile ortodoxe române din Danemarca fac parte din jurisdicţia canonică a acestei
Mitropolii.
În legătură cu această solicitare a I.P.S. Mitropolit Serafim, este necesar să se precizeze ca
în şedinţa sa de lucru din 19-23 ianuarie 1993, Sfanţul Sinod prin hotărârea nr. 436 a aprobat
organizarea şi funcţionarea Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrala,
cu sediul la Berlin, precum şi Statutul de organizare şi funcţionare al Mitropoliei, statut în care nu
se prevăd limitele de activităţi revenindu-i vicarului, consilierului administrativ, respectiv
inspectorului bisericesc, aceştia având deja o multitudine de alte atribuţii, în domenii total diferite
de cel socio-caritativ;
- sunt eparhii care încă nu au numit câte un inspector eparhial pe probleme de asistenţă
socială în fiecare eparhie, care să elaboreze şi să coordoneze programele sociale, asa cum
prevedea Regulamentul la art. 6, aşa încât activitatea socio-caritativă nu a răspuns necesităţilor
urgente din cuprinsul tuturor eparhiilor;
- nu s-a deschis la nivelul fiecărei eparhii contul cu destinaţie specială în care să se
colecteze Fondul Filantropia, precum şi alte fonduri provenite din colecte, sponsorizări şi donaţii
pentru activităţile socio-caritative, şi care să fie gestionat de coordonatorul biroului eparhial de
asistenţă socială, fapt ce a provocat întârzieri în soluţionarea unor situaţii de risc şi aplicarea unor
proiecte sociale;
- în majoritatea eparhiilor nu există posturi de asistent social, în altele numărul posturilor
este insuficient, iar în eparhiile unde au existat posturi de asistent social, în prezent sunt vacante
din cauza salariului necorespunzător. Astfel, numărul asistenţilor sociali teologi care îşi
desfăşoară activitatea în cadrul sistemului de asistenţă socială al Bisericii Ortodoxe Române s-a
redus la jumătate în anul 2002 faţă de anii 1999-2001, deoarece salarizarea acestora în
majoritatea eparhiilor, s-a situat sub nivelul salariului minim pe economie, fiihd asigurată din
contribuţia de la bugetul de stat, fără a se completa din Fondul Filantropia, până la cel puţin
salariul minim al unui asistent social din instituţiile specializate ale statului, cum prevedea
Hotărârea Sfanţului Sinod nr. 3997/1999, pct.3, b.
Având în vedere necesitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii organizatorice şi
administrative a activităţii socio-caritative în cadrul fiecărei eparhii, participanţii la întâlnirea
anuală a coordonatorilor eparhiali ai activităţilor de asistenţă socială, în baza experienţei
acumulate în cei şase ani de activitate au subliniat necesitatea angajării de asistenţi sociali care,
datorită pregătirii de specialitate, pot asigura o mai bună derulare a programelor sociale, atât în
ceea ce priveşte identificarea beneficiarilor, cât şi pentru elaborarea corespunzătoare a proiectelor
în scopul obţinerii resurselor financiare necesare. Luând act de necesitatea asigurării în bune
condiţii a programelor social - filantropice ale Bisericii Ortodoxe Române; Ca urmare a
discuţiilor care au avut loc şi la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţă monahală şi misiune
socială, Sfântul Sinod hotărăşte:
' - Este de acord cu repartizarea a 12 posturi de inspector eparhial, cu
salarizare integrală de la bugetul de stat, pentru departamentele sociale din cadrul eparhiilor care
desfăşoară activităţi sociale şi în care este absolut necesară înfiinţarea acestui post, începând cu
data de 01 ianuarie 2003, în măsura în care acestea vor fi atribuite prin Legea bugetului de stat.
Temei nr. 4994/2002 - Referatul Sectorului Biserica si Societatea privind încheierea unui
Protocol de colaborare între Patriarhia Română şi Ministerul de Interne în scopul prevenirii şi
combaterii traficului cu persoane umane.
Din analiza referatului privind necesitatea încheierii unui Protocol de colaborare între Patriarhia
Română şi Ministerul de Interne în scopul prevenirii şi combaterii traficului cu persoane umane a
reieşit faptul că societatea
Pe temeiul prevederilor art.29 din Statutul de organizare şi funcţionare al Mitropoliei
Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrală, potrivit cărora modificările în statut se
fac de către Adunarea Eparhială, coroborate cu prevederile art.6 din Statutul pentru organizarea şi
funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, potrivit cărora "Asistenţa religioasă şi organizarea
canonică a diasporei ortodoxe române se asigură de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române ", şi ale art. 7, al. 3 din Statut, potrivit cărora Sfântul Sinod reglementează întinderea
teritorială a eparhiilor;
 In urma discuţiilor care au avut loc şi la propunerea Comisiei Canonică, juridică şi pentru
disciplină, Sfântul Sinod hotărăşte:
- Hotărârile Sfântului Sinod nr. 436 din 19-23 ianuarie 1993 şi ni: 1961 din 23-24 martie
1994 referitoare la : aprobarea înfiinţării şi organizării Mitropoliei Ortodoxe Române pentru
Germania şi Europa Centrală, la exercitarea jurisdicţiei canonice şi la sediul acesteia, se modifică
şi se completează cu următoarele precizări actuale:
- începând cu data prezentei şedinţe sinodale, titulatura oficială a Mitropoliei în fiinţată prin
hotărârea Sfântului Sinod nr 436/19-23 ianuarie 1993 este Mitropolia Ortodoxă Romană pentru
Germania, Europa Centrală şi de Nord, cu sediul la Niirnberg - Germania.
-Jurisdicţia canonică şi administrativă a Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania, Europa
Centrală şi de Nord fixată iniţial prin hotărârea Sfântului Sinod nr 1961/1994 şi prin Gramata
Patriarhală din 2 iunie 1994, se exercită în prezent asâpra parohiilor şi filialelor ortodoxe române
din Germania, Austria, Luxemburg, Suedia, Norvegia, Finlanda şi Danemarca.
Articolul 2 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Mitropoliei se va modifica
corespunzător de către Adunarea Eparhială a Mitropoliei, în vederea înscrierii acestei noi
realităţi.
- înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Serafim se va îngriji ca Adunarea Eparhială a Mitropoliei să
înscrie în Statut şi prevederi referitoare la instituţia Episcopului- Vicar, aşa cum s-a recomandat
prin Hotărârea Sfântului Sinod nr.2712/2002.
- Amendamentele şi modificările ce se vor aduce Statutului vor fi înaintate Sf ântului Sinod
pentru ratificare.
Temei nr. 5401/2002 - Referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu decizia înalt Prea
Sfinţitului Mitropolit Iosif nr.202/2001 privind atribuţiile Prea Sfinţitului Siluan Marsilianul în
calitate de Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală şi
Meridională.
Având în vedere că Decizia I.P.S. Mitropolit Iosif a fost elaborată în temeiul prevederilor
hotărârii Sfântului Sinod nr. 987/2001 şi al prevederilor art.24 din statutul pentru organizarea şi
funcţionarea Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Centrale şi Meridionale şi cuprinde
atribuţiile P.S. Episcop-Vicar Siluan Marsilianul în calitate de membru al organelor statutare ale
Mitropoliei, atribuţiile de coordonare a activităţii liturgice şi misionare în cuprinsul Mitropoliei
şi, în special, în Vicariatul Franţei, Elveţiei, Spaniei şi Portugaliei, precum şi de coordonare a
pastoraţici tineretului şi a vieţii monahale în cuprinsul Mitropoliei;
Ulterior, în şedinţa sa de lucru din 22-23 martie 1994, Sfântul Sinod, prin hotărârea nr.
1961 a aprobat că jurisdicţia Mitropoliei Ortodoxe Române din Germania, Austria, Luxemburg,
recomandând parohiilor ortodoxe romane din ţările nordice (Suedia, Norvegia si Finlanda) să
aparţină canonic de această Mitropolie.
Întrucât, după această dată, lucrurile au evoluat în cuprinsul noii, eparhii, în Gramata
Patriarhală de instalare a I.P.S. Mitropolit Serafim, emisă la data de 1 iunie 1994, se precizează că
jurisdicţia canonică a Mitropoliei cuprinde parohiile ortodoxe române din Germania, Austria,
Luxemburg, Suedia, Norvegia şi Finlanda, fără să se facă o referire la Danemarca, unde exista o
filială. Abia în februarie 1997, la solicitarea credincioşilor ortodocşi români din Danemarca,
Consiliul Eparhial al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrala a
aprobat înfiinţarea Parohiei Ortodoxe Române din Copenhaga, Danemarca şi, drept, urmare a
acestei noi realităţi parohiale, se consideră îndreptăţită actuala solicitare a I.P.S. Mitropolit
Serafim de a include şi Danemarca în sfera juris- dicţională a Mitropoliei pe care o păstoreşte.
Referitor la nominalizarea comunităţii ortodoxe române din Finlanda în jurisdicţia
canonică a Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrală, precizăm că în
prezentarea problemei de către Cancelaria Sfântului Sinod se arată că în anul 1995, într-o
scrisoare adresată Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, I.P.S. Arhiepiscop John al Kareliei şi
al intregii Finlande şi-a exprimat acordul cu recomandarea făcută de I.P.S. Mitropolit Serafim ca
un preot român să deservească pe românii din oraşul Turku, însă numai sub administraţia şi
jurisdicţia canonică a Bisericii Finlandei. Biserica Ortodoxă Română a manifestat înţelegere faţă
de pretenţia Bisericii Ortodoxe din Finlanda, dar s-a apreciat că problema să fie prezentată
Sfântului Sinod pentru elaborarea unei poziţii oficiale.
în referatul Cancelariei Sfântului Sinod se arată că este necesar să fie reglementat: problema
sediului Mitropoliei, întrucât deşi în Statutul acesteia la art. 2 se precizează că sediul este la
Berlin, în realitate, sediul Mitropoliei este la Nürnberg; problema jurisdicţia Mitropoliei care se
exercită şi în ţările nordice din Europa: Suedia, Norvegia, Finlanda şi Danemarca şi care trebuie
reflectată în titulatura Mitropoliei.
I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei arată că Biserica Ortodoxă Română nu
poate renunţa la îndatoririle sale canonice de Biserică Mamă faţă de românii ortodocşi din
Finlanda sau din orice altă ţară s-ar afla, astfel că parohia ortodoxă română din Finlanda trebuie
să aparţină canonic Mitropoliei Ortodoxe Române, care are ca jurisdicţie şi în celelalte ţări
nordice : Danemarca, Suedia, Norvegia. Lucrul acesta trebuie lămurit şi cu actualul întâistătător
al Bisericii Ortodoxe a Finlandei şi cu Patriarhia Ecumenica, dacă va fi nevoie, iar titulatura
Mitropoliei să fie: Mitropolia Ortodoxă Româna pentru Germania, Europa Centrala şi de Nord,
cu sediul la Nürnberg.
Având în vedere că în prezent (anul 2002) alta este configuraţia întinderii teritoriale a
Mitropoliei pentru Germania şi Europa Centrala faţă de anul 1993, când s-a fixat iniţial jurisdicţia
canonică a acesteia şi faţă de anul 1994, când s-a emis Gramata Patriarhală de instalare;
voltate şi explicate în Normele Metodologice, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1164/17
octombrie 2002.
În cadrul discuţiilor purtate, membrii Sfanţului Sinod şi Comisia Canonică, juridică şi
pentru disciplină au apreciat că este necesar ca referatul Oficiului Juridic al Administraţiei
Patriarhale, cu precizările făcute în legătură cu aplicarea normelor metodologice referitoare la
retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România să fie trimis
Centrelor Eparhiale spre a fi pus la dispoziţia tuturor unităţilor bisericeşti în subordine. Ca
urmare, potrivit discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Canonică, juridică şi pentru
disciplină, Sfanţul Sinod hotărăşte:
- încunoştinţarea tuturor Centrelor Eparhiale asupra Hotărârii Guvernului României nr.1164
din 17 octombrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de
urgenţă nr.94/2000privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase
clin România, aprobată cu modificări şi completări prin legea nr 50172002, precum şi pentru
stabilirea unor măsuri privind organizarea şi funcţionarea Comisiei speciale de retrocedare
(Monitorul Oficial nr. 805/6 noiembrie 2002) şi trimiterea referatului Oficiului Juridic al
Administraţiei Patriarhale nr.5187, cu precizările şi explicaţiile necesare aplicării normelor
metodologice în toate unităţile bisericeşti.
- Centrelor Eparhiale care sunt implicate în procese cu Biserica Catolică de rit bizantin
(greco-catolică), li se recomandă să invoce, în toate cazurile, prevederile punctului 4 din Normele
Metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă nr. 94/2000, text potrivii căruia bisericile,
mănăstirile, sinagogile, moscheile, templele sau orice alte construcţii care sunt destinate oficierii
de slujbe religioase, nu pot face obiectul cererilor de retrocedare.
- Demersurile făcute până în prezent de Centrele Eparhiale şi unităţile bisericeşti din ţară,
in conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr.94/2000, vor trebui reactualizate până la
31 ianuarie 2003, potrivit noilor reglementări prevăzute în Normele Metodologice date în
aplicarea Ordonanţei de Urgenţă nr.94/2000, astfel cum a fost modificată şi completată prin
Legea nr 501/2002.
- Sfântul Sinod precizează că bunurile imobile pe care unităţile bisericeşti le-au primit în
folosinţa de la stat şi faţă de care şi-au exprimat dorinţa de a intra în proprietatea lor, nu intră sub
incidenţa prevederilor OUG nr. 501/2002. Socoteşte însă că, pentru această categorie de imobile
este bine să se continue demersurile începute anterior, pe cale de bunăvoinţă şi relaţii bisericeşti.
Temei nr. 4766/2002 - Adresa Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului nr.
1188/2002 cu solicitarea de a se aproba proiectul de stemă al eparhiei în forma propusă.
Având în vedere că, pe temeiul hotărârii Sfântului Sinod nr. 2170/2002, Episcopia
Maramureşului şi Sătmarului a elaborai proiectul de stemă al eparhiei, care cuprinde clemente
caracteristice heraldicii bisericeşti în următoarea descriere:
- Scutul, aşezat pe cârja şi crucea episcopală, are formă de blazon voievodal amintind de
străvechiul voievodat românesc al Maramureşului din care au descălecat primii voievozi ai
Moldovei;
Luând act că prin decizia Chiriarhală a înalt Prea Sfinţiei Sale se stabileşte reşedinţa P.S.
Episcop-Vicar Siluan Marsilianul la Mănăstirea "înălţarea Sfintei Cruci" (La Malvialle, 63210,
Rochefort - Montagne din Franţa) ;
L uând în considerare prevederile statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii
Ortodoxe Române, potrivit cărora Episcopii-Vicari şi Arhiereii-Vicari, pe lângă atribuţiile fixate
de chiriarhi, cu aprobarea Sfântului Sinod sunt şi membri de drept ai organelor deliberative şi
executive eparhiale, iar potrivit hotărârii Sfântului Sinod nr. 1681/1969 sunt membri ai organelor
centrale din Patriarhia Română;
în temeiul prevederilor art. 104 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe
Române şi la propunerea Comisiei Canonică, juridică şi pentru disciplină, Sfântul Sinod
hotărăşte:
-Aproba Decizia 202/2001 a înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Iosif cuprinzând atribuţiile Prea
Sfinţitului Episcop-Vicar Siluan Marsilianul în cadrul Mitropoliei Ortodoxe Române pentru
Europa Occidentală şi Meridională, ca Episcop-Vicar şi membru de drept al organelor
deliberative şi executive eparhiale;
- Prea Sfinţitul Episcop-Vicar Siluan Marsilianul va îndeplini, totodată şi atribuţiile care revin
Episcopilor-Vicari şi Arhiereilor-Vicari ca membri ai Sfântului Sinod, prevăzute de hotărârea
Sfântului Sinod nr. 1681/1969;
Temei nr. 5187/2002 - Referatul Oficiului Juridic al Patriarhiei Romane în legătură cu
Hotărârea de Guvern nr. 1164/17 octombrie 2002 pentru aprobarea Normelor Metodologice de
aplicare a Ordonanţei de urgenţă nr. 94/2000, privind retrocedarea unor bunuri imobile care au
aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
501/2002, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea şi funcţionarea Comisiei
speciale de retrocedare.
În Monitorul oficial nr.805/6 noiembrie 2002 a fost publicată Hotărârea de Guvern nr.
1164 din 17 octombrie 2002, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei
de urgenţă nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor
religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin legea nr.5() 1/2002, precum şi
pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea şi funcţionarea Comisiei speciale de
retrocedare.
Normele Metodologice aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1164/2002 au nominalizat
componenţa Comisiei speciale de retrocedare, în persoana reprezentanţilor Ministerului
Administraţiei Publice, Ministerului Justiţiei, Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului
Finanţelor Publice şi Secretariatul General al Guvernului. A fost, de asemenea, elaborat un
Regulament privind organizarea şi funcţionarea Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri
imobile care au aparţinut cultelor religioase din România care stabileşte, în condiţiile legii,
procedurile de retrocedare a imobilelor care au aparţinut cultelor religioase din România şi care
au fost preluate, în mod abuziv, cu sau fără titlu, statul român de organizaţiile cooperatiste sau de
orice alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (art.l, pt. 1 din OUG
nr.94/2000).
Principiile de bază ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, aşa cum a fost
modificată şi completată prin Legea nr.501/2002, se regăsesc dez-
Ternei nr. 4417/2002 - Procesul- Verbal al Comisiei speciale instituită de Sfântul Sinod
pentru elaborarea proiectului Metodologiei de aplicare a condiţiilor de dobândire a gradelor
profesionale de către personalul clerical şi Tematica pentru obţinerea Definitivării şi Gradului II
şi Gradului I de către personalul clerical elaborată în cele 6 centre de perfecţionare aprobate de
Sfântul Sinod. După cum sc cunoaşte, Sfanţul Sinod prin hotărârea nr.677 luată în şedinţa de
lucru din 12-13 martie 2002, a aprobat o seamă de norme privind aplicarea salarizării
personalului clerical prin asimilare cu personalul din învăţământul preuniver- sitar, care au fost
comunicate Centrelor Eparhiale cu adresele Cancelariei Sfântului Sinod nr.677/18 aprilie 2002,
1890 din 18 aprilie 2002 şi 2350 din 15 mai 2002. Tot prin aceeaşi hotărâre a Sfântului Sinod nr.
677 din 12-13 martie 2002 au fost aprobate şi noile condiţii de obţinere a gradelor profesionale de
către personalul clerical cu următoarele precizări:
- Introducerea în Biserică, prin asimilare eu învăţământul de stat, a cursurilor speciale
pentru gradul I, care vor trebui să fie organizate distinct, printr-o metodologie aparte şi numai în
centre universitare abilitate în acest scop (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Cluj, Craiova, Timişoara), pentru
fiecare Mitropolie;
- Echivalarea cursurilor de promovare cu cursurile pentru gradul II şi menţinerea eursurilor
de definitivare pentru gradul definitiv, care vor putea fi organizate ca şi până acum, în cele 12
centre aprobate de Sfântul Sinod;
- Introducerea titularizării pe post prin examenul de capacitate preoţească, a cărui
valabilitate să fie numai în anul susţinerii acestuia;
- Introducerea aceleiaşi tranşe de vechime prin asimilare cu învăţământul de stat, care dau
dreptul la prezentarea la cursurile pentru gradele profesionale;
- Gradul II să se poată obţine numai după o vechime de cel puţin patru ani de la obţinerea
gradului definitiv şi după promovarea examenelor de promovare - gradul II;
- Gradul I să se poată obţine numai după o vechime de cel puţin patru ani de la obţinerea
gradului II şi după promovarea examenelor cursurilor speciale pentru gradul I;
- Personalul clerical care nu susţine examenele de grad la timpul rânduit, să fie menţinut,
prin penalizare, la ultimul grad obţinut şi la grila de salarizare la care au ajuns prin vechime;
- Personalul clerical cu studii incomplete să fie menţinut, prin penalizare, la gradul
definitiv, în grupa de vechime corespunzătoare, mai puţin debutanţii.
Ca urmare a intervenţiei Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist nr. 1890 din 18 martie 2002 şi
temeiul prevederilor art. 2 din Legea nr. 152, 1999 Ministerul Culturii şi Cultelor cu adresa
nr.7145 din 23 septembrie 2002 a comunicat acordul cu noile condiţii de ocupare a gradelor
profesionale de către personalul clerical, în forma şi cu precizările care au fost aprobate de
Sfântul Sinod la 12-13 martie 2002, care după aprobarea de la Ministerul Culturii şi Cultelor
trebuie să aibă aplicabilitate în întreaga Patriarhie, fără nici un fel de modificare, dar care, pentru
aplicare au avut nevoie de elaborarea unei metodologii.
- Pc scutul de culoare lila, în spaţiul central este aşezată catedrala Episcopali» în curs de
construcţie sprijinită pe o eşarfa redând cuvintele Mântuitorului Tu sunt păstorul cel Bun" (Ioan
10,11);
- Catedrala este flancată de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, hramul vestite i Mănăstiri
din Peri, care susţin medalionul reprezentând pc Mântuitorul Iisus Hristos.
Scutul este timbrat cu mitra arhierească de culoare mov.
Ţinând seamă că după aprobarea stemei de către Sfântul Sinod, Episcopia Maramureşului
şi Sătmarului, prin organele eparhiale de resort, este datoare a lua măsurile necesare pentru
punerea în acord a ştampilelor eparhiei, ale sectoareloi administrative eparhiale, ale
protopopiatelor, parohiile şi mănăstirilor cu elementele de conţinut şi dimensiune stabilite prin
hotărârea Sfântului Sinod nr.2170/2001;
Constatând că în forma în care este prezentată stema întruneşte condiţiile pentru a primi
aprobarea Sfântului Sinod;
Pe temeiul prevederilor art.198 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii
Ortodoxe Române şi la propunerea Comisiei Canonică, juridică şi pentru disciplină Sfântul Sinod
hotărăşte:
Aprobă proiectul stemei Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului în
forma înaintată Slântului Sinod;
îndatorează Episcopiei ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului să pună de acord
sigiliile eparhiei, sectoarelor administrative eparhiale, protopopiatelor, parohiilor şi mănăstirilor,
cu elementele de conţinut şi dimensiune redate în hotărârea Sfântului Sinod nr. 2170/2001.
Temei nr. 5385/2002 - Adresa Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului nr. II88/2002 cu
solicitarea de a se aproba proiectul revizuit de stemă al eparhiei.
Constatând, din cercetarea proiectului refăcut al stemei înaintat din nou spre aprobare, că
clementele cuprinse nu sunt întru totul concordante cu cerinţele specifice heraldicii bisericeşti şi
cu recomandările anterioare ale Sfântului Sinod;
 Luând act de recomandarea Comisiei Canonică, juridică şi pentru disciplină privind
înlocuirea albinelor şi a culorii de fond din partea superioară a scutului, urmând ca pe un alt fond,
în această parte, să fie redat chipul Sfântului Ierarh Alexandru, patronul Catedralei Eparhiale şi a
Municipiului Alexandria, oraşul de reşedinţă al Eparhiei;
Insuşindu-şi recomandările Comisiei Canonică, juridică si pentru disciplină şi ca urmare a
discuţiilor care au avut loc în plen, Sfântul Sinod hotărăşte:
Episcopia Alexandriei şi Teleormanului va reflecta la îmbunătăţirea stemei propuse în
concordanţă cu recomandările Comisiei Canonică, juridică si pentru disciplină acceptate în plen.

COMISIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI BISERICESC

La invitarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, P.S. Episcop Casian al Dunării de
Jos, raportorul Comisiei învăţământului pentru pregătirea personalului bisericesc prezintă, în
continuare, referatele Comisiei, după cum urmează:
supuse examinării şi hotărârii Sfanţului Sinod la proxima şedinţă de lucru, în vederea punerii în
aplicare cu data de 1 ianuarie 2003. Actualele cursuri pastorale şi de îndrumare misionară a
clerului (de definitivare şi promovare) care au deja un caracter instituţionalizat să fie menţinute
ca şi cursuri pentru definitivare şi pentru obţinerea gradului II de către personalul clerical, cu
păstrarea actualei tematici, care anual poate fi îmbunătăţită de către Sfanţul Sinod.
Proiectul de metodologic şi precizările elaborate să fie corelate cu exigenţele generate de
perspectiva includerii personalului clerical în legea salarizării bugetarilor care este în lucru la
organele de stat abilitate. Potrivit celor dispuse de Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist,
proiectul de Metodologic dc aplicare a condiţiilor de ocupare a gradelor profesionale şi
precizările adiţionale au fost trimise celor şase centre de perfecţionare din Bucureşti, Iaşi, Sibiu,
Craiova, Timişoara şi Cluj-Napoca în vederea cercetării şi avizării, precum şi pentru elaborarea
tematicii pentru obţinerea definitivatului, a gradului II şi a gradului I de către personalul clerical.
Tematicile întocmite de cele şase centre de perfecţionare şi prevederile lor se deosebesc unele de
altele, astfel că asupra lor trebuie să se întreprindă un studiu special, pentru a se putea stabili o
tematică unitară.
 De aceea, referatul Cancelariei Sfântului Sinod propune, aprobarea unei comisii formată
din decanii Facultăţilor de Teologie din cadrul celor şase centre do perfecţionare, vicarul
administrativ patriarhal,- consilierul de la sectorul de învăţământ, prezidată dc un ierarh din
Comisia învăţământului pentru pregătirea personalului bisericesc să procedeze în cursul lunii
decembrie la definitivarea proiectului Metodologiei de aplicare a condiţiilor de ocupare a
gradelor profesionale şi a Precizărilor adiţionale, ţinându-sc cont de sugestiile Facultăţii do
Teologie din Iaşi şi cele ce se* vor face în cadrul dezbaterilor din Sfântul Sinod, urmând ca
materialul să fie prezentat la proxima şedinţă a Sfanţului Sinod. Această comisie urmează să
procedeze şi la definitivarea tematicii pentru obţinerea definitivatului, a gradului II şi a gradului I,
de către personalul clerical, în acord cu condiţiile de ocupare a gradelor profesionale aprobate de
Sfântul Sinod şi de Ministerul Culturii şi Cultelor.
Tot această comisie va analiza şi oportunitatea utilizării de către fiecare din cele 6 centre
de perfecţionare a tematicii pe care au elaborat-o cu aprobarea Sinodului Mitropolitan, aşa cum se
prevede în Metodologie, în acest caz, fiecare centru având obligaţia de a cuprinde teme pe cele 6
capitole de bază: teologic, pastoral-misionar, social-cultural, administraţiv-economic, liturgic, de
drept bisericesc, administraţie parohială şi legislaţie, precum şi oportunitatea existenţei untri
trunchi comun de teme obligatoriu în toate cele şase centre dc perfecţionare alături de tematicile
elaborate pe plan local, în acest caz fiind necesar ca aceeaşi comisie amintită mai sus la capitolul
Metodologie să procedeze la întocmirea ui şi supunerea spre aprobare la proxima şedinţă a
Sfântului Sinod.
Condiţiile de obţinere a gradelor de către personalul clerical aprobată de Sfântul Sinod şi
de Ministerul Culturii şi Cultelor - adresa nr. 7145 din 23 septembrie 2002 - au fost transmise
tuturor eparhiilor.
în acest scop, potrivit hotărârii Sfântului Sinod nr.677 din 12-13 martie 2002 s-a aprobat
constituirea unei Comisii formată din specialişti de la Centrul patriarhal, Centrele Mitropolitane,
Arhiepiscopia Clujului şi Episcopia Dunării de Jos, sub preşedinţia P.S. Episcop-Vicar patriarhal
Vinccnţiu Ploieşteanu care, după nominalizarea delegaţilor Centrelor Eparhiale amintite, potrivit
celor spuse de Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist s-a reunit la Patriarhia Română în ziua de
10 octombrie 2002, având ca obiectiv prioritar definitivarea Proiectului de Metodologie de
aplicare a noilor condiţii de dobândire a gradelor profesionale, elaborat de cancelaria Sfântului
Sinod pe baza prevederilor Statutare bisericeşti, ale Regulamentului pentru numirea şi transferata
clerului şi ale Metodologici în vigoare în învăţământul de stat pentru acordarea gradelor
didactice.
După examinarea punct cu punct a materialului supus discuţiei, Comisia specială a
formulat următoarele concluzii:
Constată că, proiectul de Metodologie elaborat de Cancelaria Sfântului Sinod a fost
structurat prin asimilare cu metodologia în vigoare în învăţământul preuni- versitar de stat privind
gradele didactice, cu adaptările necesare şi specifice activităţii bisericeşti şi preoţeşti, fără a
diminua cu nimic exigenţele privind perfecţionarea personalului clerical aşa cum sunt redate în
regulamentul pentru numirea şi transferarea clerului;
A adus o seamă de îmbunătăţiri de formă şi de fond la textul iniţial care urmăresc fluenţa
şi eliminarea oricăror neînţelegeri în aplicarea acestei Metodologii;
A elaborat, de asemenea, câteva precizări adiţionale care, împreună cu proiectul de
metodologie propusă explicitcază condiţiile de ocupare a gradelor profesionale stabilite de
Sfântul Sinod prin hotărârea nr. .677/2002 şi aprobate de Ministerul Culturii şi Cultelor (adresa
nr. 7145/2002).
în vederea examinării şi aprobării de către organele centrale bisericeşti abilitate, Comisia a
formulat, de asemenea, şi următoarele propuneri:
Să se aprobe ca proiectul de Metodologie de aplicare a condiţiilor de dobândire a gradelor
profesionale şi precizările adiţionale anexate prezentului pro- ces-verbal să fie supuse examinării
şi hotărârii Sfântului Sinod la proxima şedinţă de lucru, în vederea punerii în aplicare cu data de 1
ianuarie 2003; Sinoadele Mitropolitane să fie îndatorate că în lumina proiectului Metodologiei de
aplicare a condiţiilor de ocupare a gradelor profesionale să procedeze la elaborarea tematicii şi
bibliografiei pentru gradul I, care să se aprobe de Sfântul Sinod la proxima şedinţă. Programa de
administraţie bisericească şi legislaţie propusă de Arhid. Prof. loan Floca şi prof. Dr. Sorin Joanta
să constituie material de perfecţionare şi dobândire a gradelor profesionale. Consiliul Naţional
Bisericesc în şedinţa de lucru din 24 octombrie 2002 a examinat materialele şi propunerile
elaborate de Comisia specială şi a formulat următoarele propuneri:
Proiectul de Metodologie de aplicare a Condiţiilor de dobândire a gradelor profesionale şi
precizările adiţionale anexate prezentului Proces-Verbal să fie
Având în vedere explicaţiile înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului, potrivit
cărora în limbajul nostru bisericesc particula "Prea" care însoţeşte numele unui ierarh sau cleric
prin reportare la rangul său este inclusă în traduceri ale termenilor greceşti Sevasmiotatos,
Panaghiotatos şi Makariotatos, dar că, preluându-se o tradiţie ortografică necontrolată, aceste
apelative se scriu actualmente în două sau trei cuvinte: Prea Sfinţitul, înalt Prea Sfinţitul, Prea
Fericitul;
Discuţiile purtate în plenul Sfanţului Sinod s-a apreciat că propunerea înalt Prea
Sfinţitului Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului este în acord cu normele cuprinse în Dicţionarul
ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Editura Academiei Române, Bucureşti 1992,
p. 481 şi în Dicţionarul enciclopedic ilustrat, Editura Cartier, Bucureşti 1999, p. 780-781, dar că
folosirea lor în forma actuală în Biserica Ortodoxă Română a devenit o tradiţie profund
înrădăcinată şi greu de schimbat. Totodată s-a relevat că adoptarea noii forme propuse va fi greu
de schimbat în situaţia utilizării prescurtărilor acestor apelative bisericeşti.
Având în vedere că faţă de această situaţie înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului
a arătat înţelegere, urmând ca problema pusă în discuţie să fie aprofundată în continuare;
La propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea personalului bisericesc, Sfântul
Sinod hotărăşte:
- Ia act de propunerea înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului în legătură cu
noua normă ortografică oficială pentru scrierea apelativelor bisericeşti, dar, constatând că opinia
publică bisericească este încă nepregătită pentru acceptarea şi utilizarea acestora, se amână
soluţionarea problemei, urmând să fie ţinută în evidenţă pentru aprofundare.
Temei nr. 5309/2002 - Referatul Comisiei învăţământului pentru pregătirea personalului
bisericesc privind necesitatea retipăririi Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii
Ortodoxe Române.
Având în examinarea sa unele probleme care privesc obţinerea gradelor profesionale de către
preoţi, în vederea încadrării acestora la salarizare prin asimilare cu personalul didactic din
învăţământul preuniversitar, Comisia sinodală a învăţământului a considerat că este necesar, ca în
scopul cunoaşterii, de către cler şi de către cei care se pregătesc, pentru preoţie (studenţi teologi şi
elevi seminarişti) a hotărârilor Sfântului Sinod, privind modificările efectuate în Statutul pentru
organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, să se republice acest Statut cu
modificările aduse de Adunarea Naţională Bisericească şi Sfântul Sinod până în prezent.
După cum se cunoaşte, Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe
Române, aprobat şi votat de Sfântul Sinod în şedinţa din 19-20 octombrie 1948 constituie legea
fundamentală a Bisericii noastre, pe baza căreia au fost întocmite, ulterior, toate celelalte
regulamente care reglementează diferitele sectoare ale vieţii noastre bisericeşti în conformitate cu
Sfintele Canoane şi legile societăţii noastre în cadrul căreia Biserica îşi desfăşoară activitatea.
De-a lungul timpului, în Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române
au fost modificate peste 60 de articole, pentru a se înlătura vut în Plenul Sfântului Sinod şi la
propunerea regătirea personalului bisericesc, Sfântul Sinod
i prezidată de P.S. Episcop Casian al Dunării de i celor 6 centre de perfecţionare din Bucureşti,
Huj-Napoca, împreună cu P.S.Ciprian Câmpi- antin Pârvu, Vicar Administrativ şi Diac. Nicu a
studia şi definitiva Metodologia pentru ocu- icilc cursurilor pentru gradul definitiv, gradul II rii
acestor cursuri în lumina condiţiilor pentru obate de Sfântul Sinod şi Ministerul Culturii şi
fântului Sinod privind menţinerea examenului ile de definitivare şi promovare, prevăzute de
malogia cu prevederile de stat, referitoare la
iecembrie 2002. ţine seamă de problemele actuale ale Bisericii, sionarc social-filantropice, în
contextul socie- itul Cancelariei Sf Sinod în legătură cu sta- ?striale din anul 2003. lotărârilor
Sfântului Sinod nr. 348 din 23 fe- primei conferinţe preoţeşti semestriale cu car- omână se
stabileşte de Sfântul Sinod, iar tema :i semestriale se stabileşte de fiecare eparhie, mar-pastorale
locale; să se menţină în vigoare şi pentru anul 2003 de desfăşurare â acestora, aşa cum au fost
sta- 50/1996 şi nr. 7236/1998;
138 din Statutul pentru organizarea şi mâne şi ale art. 40, lit. " 1" din Regulamentul
Lomână şi la propunerea Comisiei învăţămân- bisericesc, Sfântul Sinod Hotărăşte:
’scă semestrială din primăvara anului 2003, i trata tema: " Viaţa şi misiunea parohiei azi;
i preoţească semestrială din toamna anului afundarea temei din prima conferinţă semes- de ce se
vor stabili de către fiecare eparhie, nar-paslorale locale.
'Arhiepiscopiei Clujului nr. 3573/2002 cu- iscop Rartolomeu de a se pune de acord cu a
apelativelor bisericeşti pentru ierarhi şi ticul, Prea Cuviosul etc.).
în urma discuţiilor în plen, Sfântul Sinod hotărăşte:
- Sinoadele Mitropolitane care nu au luat în discuţie raportul Comisiei de Evaluare şi
Acreditare Academică a Bisericii, în concordanţă cu hotărârea Sfântului Sinod, temei nr.
2581/2002, vor analiza acest raport şi vor decide asupra măsurilor pe care le vor comunica, de
urganţă, Sfântului Sinod.
Temei nr. 4952-b/2002 - Hotărârea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dohrogei,
nr. 10325/2002, cu privire la propunerea de derogare de la Hotărârea Sfântului Sinod (temei nr.
2581/2002), în vederea acceptării de studenţi pe locurile cu taxă, la Secţia Teologie Pastorală a
Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justimau" a Universităţii din Bucureşti.
La Sectorul învăţământ al Patriarhiei Române s-a primit Hotărârea Sinodului Mitropolitan
al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, nr. 10325/2002, prin care se solicită derogare de la
Hotărârea Sfântului Sinod (temei nr. 2581/2002), în vederea acceptării de studenţi cu taxă, la
Secţia Teologie Pastorală a Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian" a Universităţii
din Bucureşti.
În Procesul Verbal al şedinţei Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi
Dobrogei, care a avut loc în data de 23 septembrie 2002, se arată că, Sinodul Mitropolitan a luat
"act de decizia Universităţii din Bucureşti, de a se accepta studenţi cu taxă la Facultatea de
Teologie din Bucureşti, Secţia Pastorală şi hotărăşte ca această problemă să fie rediscutată la
proxima şedinţă a Sfântului Sinod, în funcţie de situaţiile studenţilor cu taxă, Secţia Pastorală, de
la Facultăţile de Teologic din Piteşti, Târgovişte şi Constanţa".
Şi în legătură cu acest temei Comisia învăţământului pentru pregătirea personalului
bisericesc nu se pronunţă până nu se vor primi hotărârile de la toate Sinoadele Mitropolitane,
privind raportul Comisiei de Evaluare şi Acreditare Academică a Bisericii, pentru a se lua
hotărârea generală.
în urma discuţiilor în plen, Sfântul Sinod hotărăşte:
- Sinoadele Mitropolitane care nu au luat în discuţie raportul Comisiei de Evaluare şi
Acreditare Academică a Bisericii, în concordanţă cu hotărârea Sfântului Sinod, temei nr.
2581/2002, vor analiza acest, raport şi vor decide asupra măsurilor pe care le vor comunica, de
urgenţă, Sfântului Sinod.
Temei nr. 3366/2002 - Hotărârea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului din 1-2
august 2002 cu privire la Facultăţile de Teologie Ortodoxă din respectiva Mitropolie.
Cu adresa Mitropoliei Banatului nr. 1711 -C/2002, la Sectorul învăţământ al Patriarhiei
Române, s-a primit hotărârea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Banatului din 1-2 August
2002 cu privire la Facultăţile de Teologie Ortodoxă din cuprinsul Mitropoliei, hotărâre luată
conform temeiului Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, nr. 2581/2002.
 În legătură cu acest temei, precum şi cu temeiul nr. 4952 a şi b, Comisia învă-ţământului
pentru pregătirea personalului bisericesc nu se pronunţă până nu se vor primi hotărârile de la
toate Sinoadele Mitropolitane, privind raportul Comisiei de Evaluare şi Acreditare Academică a
Bisericii, pentru a se lua hotărârea generală. 
•, pcioiA-H¿ne şi sociale din
pentru pregătirea personalului bisericesc, Sfanţul Sinod hotăra, :
- Aprobă retipărirea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe
Române cu modificările care i s-au adus de către Sfântul Sinod şi Adunarea Naţională
Bisericească de la tipărire şi până în prezent, în unul din numerele revistei Biserica Ortodoxă
Română aflată sub tipar.
- Textul Statutului se va pregăti prin grija Cancelariei Sfântului Sinod.
- Pentru uzul centrelor eparhiale, parohiilor, mănăstirilor, al studenţilor şi elevilor
seminarişti, Statutul va putea fi publicat şi în extras (broşură separată), în care scop se va cere
eparhiilor necesarul de exemplare.
Temei nr. 4952-a/2002 - Hotărârea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei,
nr. 10124/2002, cu privire la raportul Consiliului de Evaluare şi Acreditare Academică al
Bisericii Ortodoxe Române.
La Sectorul învăţământ al Patriarhiei Române s-a primit Hotărârea Sinodului Mitropolitan
al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, nr. 10124/2002, cu privire la raportul Consiliului de
Evaluare şi Acreditare Academică al Bisericii Ortodoxe Române, raport care a făcut obiectul
hătărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, temei nr. 2581/2002. în Procesul Verbal
al şedinţei Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, care a avut loc în data de
23 septembrie 2002, se arată că, Sinodul Mitropolitan:
- "A luat act de raportul Consiliului de Evaluare şi Acreditare Academică al Bisericii
Ortodoxe Române, în care se arată că Facultăţile de Teologie din Eparhiile Mitropoliei Munteniei
şi Dobrogei funcţionează potrivit normelor elaborate de Comisia Naţională de Acreditare a
învăţământului Academic din România
-A aprobat ca numărul dc locuri la Facultăţile dc Teologie - Secţia Pastorală, din Constanţa,
Piteşti şi Târgovişte să se solicite potrivit nevoilor fiecărei Eparhii în parte, nu mai mult de 30 dc
locuri, conform hotărârii Sfântului Sinod, cu excepţia Facultăţii de Teologie din Bucureşti."
In legătură cu acest temei, precum şi cu temeiul nr. 4952-b şi cu temeiul nr. 3366, Comisia
învăţământului pentru pregătirea personalului bisericesc nu se pronunţă până nu se vor primi
hotărârile de la toate Sinoadele Mitropolitane, privind raportul Comisiei de Evaluare şi Acreditare
Academică a Bisericii, pentru a se lua hotărârea generală. 
Temei nr. 3840/2002 - Referatul Sectorului învăţământ cu privire la Consfătuirea cu inspectorii
de specialitatea Religie (Bucureşti - septembrie 2002).
în ziua dc 10 septembrie 2002, la Palatul Patriarhiei, la convocarea Ministerului Educeţei şi
Cercetării şi cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, s-au desfăşurat lucrările
Consfătuirii cu inspectorii de specialitatea Religie din toată ţara, având pe ordinea de zi probleme
din învăţământ religios în şcolile de stat şi din învăţământul teologic preuniversitar (Seminariile
Teologice), între care:
- Regulamentul Seminariilor Teologice revizuit de către Sfântul Sinod şi înaintat
Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru aprobare;
- Tematica pentru examenele de titularizare, definitivat şi grade, despre care s-a făcut
informarea că a fost propusă de către Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, aprobată dc
către Sfântul Sinod şi înaintată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, la care încă nu s-a primit
răspuns.
- Manualul de "Metodica predării religiei" pentru uzul Seminariilor teologice şi Şcolilor
normale, despre care s-a făcut precizarea că are aprobarea Sfântului Sinod;
- Editurea şi tipărirea manualelor dc religie (pentru clasele a ÎX-a şi a X-a) şi înaintarea
celor pentru clasele I-VIII, Ministerului Educaţiei şi Cercetării (prezentate de către Arhiepiscopia
laşilor), în vederea evaluării şi licitării, pentru a putea fi editate şi tipărite. în cadrul lucrărilor,
manualele pentru clasa a IX-a şi a X-a au şi fost prezentate de către autori;
-Memoriul I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Vadului, Feleacului şi Clujului, care semnalizează
modul deficitar dc alcătuire al unor manuale de istorie ce relativizează fenomenele din istoria
noastră naţională;
- introducerea în cadrul orele dc religie a unor teme privind "Pericolul traficului de
persoane şi prevenirea lui", pentru care există şi un material documentar, ca urmare a protocolului
semnat între Patriarhia Română şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune;
- recomandarea ca inspectorii dc Religie să ţină o legătură mai strânsă cu Centrele
Eparhiale pentru a fi la curent cu hotărârile recente ale Sfântului Sinod şi pentru a nu exista
disfuncţionalităţi în plan didactic şi administrativ;
- planificarea semestrială şi anuală să respecte Programa Şcolară şi s-a propus organizarea
unor cursuri de formare la Casele Corpului Didactic, atât pentru profesori, cât şi pentru
inspectori;
- necesitatea revizuirii programelor analitice de la Facultăţile de teologie la modul psiho-
pcdagogic, iar la corectarea lucrărilor de la concursul de titularizare, conform regulamentului de
organizare, să participe şi profesori din mediul preuniversitar.
în urma discuţiilor în plen şi la propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
- Ia act, cu aprobare, de lucrările Consfătuirii cu inspectorii de specialitatea religie;
în urma discuţiilor în plen, Sfanţul Sinod hotărăşte:
- Sinoadele Mitropolitane care nu au luat în discuţie raportul Comisiei de Evaluare şi
Acreditare Academică a Bisericii în concordanţă cu hotărârea Sfântului Sinod, temei nr.
2581/2002, vor analiza acest raport şi vor decide asupra măsurilor pe care le vor comunica, de
urgenţă, Sfântului Sinod.
Temei nr. 4320/2002 - Referatul Sectorului învăţământ privind Programa de Religie pentru
Seminarii şi Licee Teologice la examenul de Bacalaureat 2003.
La Sectorul învăţământ al Patriarhiei Române s-a primit, din partea Ministerului Educaţiei
şi Cercetării, Programa de Religie pentru Seminarii şi Licee Teologice la examenul de
Bacalaureat 2003, definitivată de specialiştii de la Serviciul Examinare şi Evaluare, întocmită pe
baza propunerilor anterioare ale sectorului învăţământ, aprobate de către Sfântul Sinod.
Potrivit tematicii înaintate, Dogmatica Ortodoxă are statut de disciplină de specialitate pentru
elevii seminariilor teologice şi poate fi alesă la proba E, la alegere cu disciplina Istoria Bisericii
Ortodoxe Române. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic (clasele de
matematică-fizică, fizică- chimie, chimie-biologie, filologie, limbi “moderne, limbi clasice,
istorie-ştiinţe sociale, informatică), pot susţine examenul de bacalaureat din Dogmatica Ortodoxă
la proba F, la alegere cu disciplina Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Proba de examen este o
probă scrisă cu durată de 3 ore.
 În urma discuţiilor în plen şi la propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
- Aprobă noua formă a Programei de Religie pentru Seminariile Teologice şi Liceele cu
clase teologice, la examenul de Bacalaureat 2003 care se redă în anexă la prezentul Proces-
Verbal. (Anexa nr.3)
- Să se comunice noua programă Centrelor Eparhiale, care să o facă cunoscută din vreme
Şcolilor care vor susţine la Bacalaureat disciplinele menţionate.
Temei nr. 4319/2002 - Programa analitică pentru disciplina Administraţie Bisericească
Parohială şi Legislaţie, propusă de către Arhid. Praf. Univ. Dr. loan Floca şi Prof. Dr. Sorin
Joantă.
În conformitate cu Hotărârea Sfântului Sinod nr. 2854/2002, cu privire la propunerea
Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan Floca de includere în planul de învăţământ al Facultăţilor de Teologie
Ortodoxă a disciplinei Administraţie Bisericească Parohială şi Legislaţie şi cu mandatul
încredinţat P.C. Sale de a alcătui o programă adecvată, la Sectorul învăţământ al Patriarhiei
Române s-a primit proiectul de programă, în redactarea Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan Floca şi a
Prof. Dr. Sorin Joantă.
În urma discuţiilor în plen şi la propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
- Aprobă Programa analitică pentru disciplina Administraţie Bisericească Parohială şi
Legislaţie, propusă de către Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan Floca şi Prof. Dr. Sorin Joantă redată în
anexă la prezentul Proces-Verbal (Anexa nr. 4).
-Facultăţile de teologie ortodoxă vor include această programă în Planul de învăţământ. •
- Se va urmări, îndeaproape, procesul de evaluare şi licitare, în vederea tipăririi manualelor
propuse de către Arhiepiscopia Iaşilor şi înaintate la Ministerul Educaţiei şi Cercetării (adresa nr.
4315/21)02, clasa 1, autori: Prof Camelia Muha, clasa a IlI-a, autori: Bogdan Constantin Nicolau,
Iuliana Popescu, clasa a V-a, autori: Pr. Nicolae Dascălu, clasa a Vl-a, autori: Marinela
Porcăraşu, Maria Budeanu, Denisa Mănoiu şi clasa a Vil-a, autori: Prof. Maria Orzetic, Prof.
Elena Mocanii, Prof. Elena Carabelea);
- Aduce mulţumiri I.PS. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei pentru activitatea de
coorodonare şi revizuire a acestor Manuale'
Manualele de Religie pentru clasele a Xl-a şi a Xll-a, elaborate de un colectiv de profesori de la
Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului vor Ji înaintate Ministerului Educaţiei şi Cercetării,
după ce vor fi avizate de către PS. Irineu din punct de vedere al conţinutului dogmatic
- Se va insista ca şi manualele pentru clasele I, a Il-a, a lV-a, a VlII-a să fie elaborate în cel
mai scurt timp, pentru a putea fi tipărite în cursul acestui an şcolar;
- Cele 11 manuale supuse analizei Comisiei (alcătuite pe baza temei nr. 2856/2002), după
încheierea procesului de analizare, vor fi supuse aprobării Sfântului Sinod;
- Se va urmări ca manualele să fie tipărite în condiţii grafice corespunzătoare şi pe hârtie de
bună calitate, iar avizul asupra conţinutului şi a bunului de tipar să fie dat de PS. Irineu
Slătineanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Râmnicului.
Temei nr. 5120/2002 -Adresa Mitropoliei Banatului nr. 2471-C din 29 octombrie 2002
prin care se solicită aprobarea pentru Caietele de Religie, clasele I- IV, autor Prof. Alin Scridon.
La Sectorul învăţământ al Patriarhiei Române s-a primit adresa Mitropoliei Banatului nr.
2471-C/29 octombrie 2002 prin care se solicită aprobarea Sfântului Sinod pentru lucrarea Caiete
de Religie, clasele I-IV, autor Prof. Alin Scridon, precizându-se că "având în vedere utilitatea
acestor caiete, modul în care au fost alcătuite cu respectarea programei de învăţământ şi referatul
favorabil dat de un profesor de la Facultatea de Teologie din Timişoara" lucrarea a fost avizată
favorabil de Mitropolia Banatului pentru utilizare în clasele I-IV în cuprinsul şcolilor din
Arhiepiscopia Timişoarei.
În urma discuţiilor în plen şi propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
-Aprobarea utilizării ca un material didactic auxiliar a Caietelor de Religie pentru clasele I-IV,
autor. Prof. Alin Scridon, se va face după avizarea lor de către Comisia Centrală pentru
Manualele de religie.
Temei nr. 5117/2002 - Modificările propuse la proiectele de lege pentru în-văţământul
preuniversitar elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării a cleborat două proiecte de lege, unul pentru
învăţământul preuni verşi tar şi altul pentru învăţământul universitar.
în legătură cu aceste probleme şi cu propunerile formulate, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctisl
a menţionat că ele trebuie propuse cu un referat juridic
- Pe viitor, să se ţină seamă de propunerile şi sugestiile avansate în cadrul lucrărilor acestor
consfătuiri, care să constituie obiectul unui temei ce va fi supus analizei şi aprobării Sfântului
Sinod;
- Să se urmărească ca, şi pe viitor; ori de câte ori se ivesc probleme deosebite, să fie
analizate tot într-un asemenea cadru.
Temei nr. 4515/2002 - Referatul Sectorului învăţământ privind stadiul în care se află procesul de
elaborare, editare şi tipărire a unor manuale şcolare.
In referatul Sectorului învăţământ teologic şi Educaţie religioasă se fac următoarele menţiuni în
legătură cu manualele de Religie:
- Manualul pentru clasa a IX-a şi a X-a, autori Dorin şi Monica Opriş, au fost lucrate sub
coordonarea Arhiepiscopiei, de Alba-Iulia; au fost editate şi tipărite la Editura Dacia din Cluj;
- Manualele pentru clasa /, autori: Prof. Camelia Muha, clasa a IlI-a (autori: Bogdan
Constantin Nicolau, Iuliana Popescu), clasa a V-a (autori: Pr. Nicolae Dascălu), clasa a Vl-a
(autori: Marinela Porcăraşu, Maria Budeanu, Denisa Mănoiu) şi clasa a Vil-a (autori: Prof. Maria
Orzetic, Prof. Elena Mocanii, Prof. Elena Carabelea), elaborate sub controlul Arhiepiscopiei
Iaşilor au fost înaintate Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru a fi supuse procesului de
evaluare şi licitare, în vederea editării şi tipăririi;
- Manualele pentru clasele a Xl-a şi a Xll-a, elaborate de un colectiv de profesori de la
Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului au fost prezentate Comisiei de învăţământ a
Sfântului Sinod în timpul sesiunii şi, de asemenea, vor fi înaintate Ministerului Educaţiei şi
Cercetării, după ce vor fi avizate de către P.S. Irineu din punct de vedere al conţinutului
dogmatic.
- un număr de 11 manuale de Religie au fost trimise spre analiza unei Comisii speciale
formată din P.S. Prof. Dr. Irineu Slătineanu - Arhiereu Vicar al Episcopiei Râmnicului (care să le
avizeze din punct de vedere al conţinutului teo- logic-doctrinar), Doamna Irina Horga - cercetător
la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (pentru aspecte de ordin metodic şi pedagogic) şi Doamna
Elisabeta Onuţă - redactor de carte (pentru verificarea textelor din punct de vedere gramatical);
- anul acesta a apărut la editura Humanitas şi Manualul de limba elină, clasa a X-a, autor
Maria Luiza Dumitru (cel de clasa a IX-a a apărut în anul 2001 la aceeaşi Editură) pentru uzul
Seminariilor Teologice, alcătuit conform hotărârii Sfântului Sinod, temei nr. 5471/2002, încât
elevii Seminariilor beneficiază de un instrument de lucru alcătuit pe baza unor principii metodice
moderne.
În cadrul discuţiilor în plen au luat cuvântul pentru a aduce lămuriri şi precizări adecvate:
J.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, P.S. Episcop Casian al Dunării de Jos şi I.P.S.
Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei.
În urma discuţiilor în plen şi la propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
- Ia act de apariţia manualelor de religie pentru clasele a IX-a şi a X-a (autori Dorin şi
Monica Opriş) şi a Manualelor de limba elină, clasa a IX-a şi a X-a (autor Maria Luiza Dumitru),
aducăndu-se mulţumiri I.P.S. Andrei care a coordonat activitatea de elaborare a Manualelor de
religie, precum şi autorilor;
2, Pentru învăţământul universitar, să se introducă articolul:
1. "Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului de resort organizarea unui
învăţământ teologic superior, integrat în cel de stat, specific pregătirii personalului de cult şi
activităţii social misionare a cultelor, proporţional cu ponderea numerică a fiecărui cult în
configuraţia religioasă a ţării, potrivit recensământului oficial reactualizat. înfiinţarea şi
funcţionarea acestui învăţământ seJacepotrivit legii".
2. "Cultele recunoscute de stat au dreptul de a înfiinţa şi administra propriile unităţi şi
instituţii de învăţământ particulare, conform legii".
3. "Curiculum-ul specific învăţământului teologic universitar se elaborează de către cultul
respectiv şi se aprobă potrivit legii".
4. Personalul didactic din învăţământul teologic universitar teologic are drepturile şi
îndatoririle ce decurg din prezenta lege şi din reglementările specifice Cultului căruia îi aparţine
- La art. 37, punctul (3), se va adăuga: "Numirea cadrelor didactice şi a celor de conducere
din învăţământul teologic superior se face cu avizul cultului, care poate fi retras pe motive de
moralitate, competenţă şi fidelitate doctrinară".
- La art, 178, se adaugă punctul (12), cu următorul conţinut: "Pentru ocuparea posturilor
didactice din învăţământul superior teologic, la dosarul de înscriere la concurs se va anexa şi
acceptul cultului".
- In legătură cu art. 187, care se referă la baza materială a învăţământului preuniversitar şi
art. 41 care se referă la aceeaşi problemă pentru învăţământul universitar, Sectorul juridic al
Patriarhiei va propune un text pentru o viitoare Hotărâre de Guvern, care să precizeze că:
"Biserica poate da în folosinţă, dar nu în proprietate unele clădiri care îi aparţin şi care sunt
folosite de diferite Instituţii de învăţământ teologic din subordinea Ministerului Educaţiei şi
Cercetării";
- Să se aibă în vedere dreptul Cultelor de a organiza în cadrul reţelei de stat şi învăţământ
teologic universitar;
- Prezentele propuneri vor fi înaintate Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Comisiei
pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, spre a fi avute în vedere la elaborarea şi aprobarea
legilor propuse.
Temei nr. 3836/2002 - Referatul Sectorului învăţământ privind cursul de Teologie Pastorală,
autor Pr. Prof, Gh. Liţiu, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Oradea,
La Sectorul învăţământ al Patriarhiei Române s-a primit adresa Pr. Prof. Gheorghe Liţiu
(înregistrată cu nr. 3836/2002), cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Oradea,
prin care se solicită binecuvântarea pentru editarea unui curs de Pastorală pentru Facultăţile de
Teologie ortodoxă din ţară. La propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc, Sfanţul Sinod hotărăşte;
- Acceptarea Cursului de Teolbgie Pastorală, propus de Pr. Prof. Univ. Gheorghe Liţiu ca
manual oficial se va face după avizarea de către specialişti şi a hotărârii luate în Colegiul
Decanilor.
dc la Cancelaria Sfântului Sinod şi să se intervină la forurile în drept, iar, concret, să se
menţioneze toate clădirile Seminariilor şi Facultăţilor dc Teologie care sunt proprietatea Bisericii
Ortodoxe Române. în acest sens, Eparhiile care au asemenea proprietăţi să prezinte situaţia lor
Sectorului "învăţământ".
l. P.S. Mitropolit Daniel propune să se solicite o Hotărâre de Guvern care să prevadă
susţinerea financiară pentru întreţinerea clădirilor ca unităţi de învăţământ. Nu se poate admite
trecerea lor în domeniul public, decât pe termen limitat.
în urma discuţiilor în plen şi la propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc Sfanţului Sinod hotărăşte:
- Aprobă următoarele amendamente pentru proiectele de lege aflate în discuţie, după cum
urmează:
1. Pentru învăţământul preuniversitar:
- La art. 5, (1), care se referă la obiectivele fundamentale ale învăţământului preuniver sitar,
se adaugă litera f: "conturarea profilului moral-spiritual al elevului în nota valorilor noastre
tradiţionale reprezentate de patrimoniu cultu- ral-spiritual al poporului nostru ".
- La art. 5, (2), care se referă la realizarea obiectivelor fundamentale ale învăţământului
preuniversitar, se adaugă litera g: "formarea deprinderilor morale în viaţa particulară, de familie
şi publică".
- La art. 6, care se referă la principiile după care se va ghida personalul didactic în
activitatea de instruire şi educaţie, partea finală se va completa cu respectarea demnităţii
personale a sănătăţii "fizice şi morale" a fiecărui elev.
- La art. 7, care se referă la abilităţile de care elevii trebuie să dea dovadă la absolvirea
liceului, se adaugă litera j: "posibilitatea de a aprecia superioritatea principiilor moral-spirituale
faţă de manifestările decadente şi de subcultură".
- La art. 11, care se referă la Religie ca disciplină şcolară ce face parte din trunchiul comun,
se adaugă punctul 5: "Planurile de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul teologic
şi religios, precum şi scoaterea posturilor didactice la concurs şi abilitarea personalului care
urinează să predea în acest domeniu se face la propunerea cultelor recunoscute de stat ".
- La art. 25, (3), care se referă la profilurile şi filierele învăţământului pre-universitar, se
completează cu: "şi în funcţie de opţiunile populaţiei şcolare, elevi şi părinţi sau tutori ai
acestora".
- La art. 150, (11), care se referă la conducerea unităţilor învăţământului preuniversitar, se
adaugă "personalul de conducere din unităţile de învăţământ teologic se numeşte numai în baza
recomandării cultelor recunoscute de stat".
- La art. 177, care se referă la ocuparea posturilor didactice prin concurs, se adaugă punctul
5: "candidatul la concursul pentru ocuparea unui post didactic în învăţământul teologic şi religios
va prezenta şi acceptul cultului care poate să-l şi retragă pentru motive morale, de competenţă şi
fidelitate faţă de doctrina cultului".
existenţei actualului număr de 10 facultăţi de teologie şi a celor 5 departamente de specialitate
teologică din cuprinsul Patriarhiei Române, luăndu-se în considerare reducerea numărului de
facultăţi prin desfiinţare sau comasare.
În urma discuţiilor în plen şi la propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
- Sfântul Sinod se va pronunţa asupra oportunităţii înfiinţării Secţiei de Teologie Didactică-
Istorică după hotărârea luată de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului, în spiritul
cerinţelor hotărârii Sfântului Sinod, temei nr. 2581/2002;
- Sinoadele Mitropolitane care nu au luat în discuţie raportul Comisiei de Evaluare şi
Acreditare Academică a Bisericii în concordanţă cu hotărârea Sfântului Sinod, temei nr.
2581/2002, vor analiza acest raport şi vor decide asupra măsurilor pe care le vor comunica, de
urgenţă, Sfântului Sinod.
Temei nr. 4314/2002 - Referatul Sectorului învăţământ privind Consfătuirea Directorilor
Seminariilor Teologice Ortodoxe (Bucureşti, 23-24 octombrie 2002).
Ministerul Educaţiei şi Cercetării a convocat, prin Inspectoratele Şcolare, pentru zilele de
23-24 octombrie a.c., o şedinţă de lucru cu Directorii de Seminarii Teologice Ortodoxe. Lucrările
consfătuirii s-au desfăşurat cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh în Palatul
Patriarhal, iar ordinea de zi a fost următoarea:
1. Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului pentru certificarea competenţelor
profesionale: Seminarii şi Şcoli de cântăreţi (atestatul teologic); fixarea disciplinelor pentru
examen şi stabilirea standardelor pentru pregătirea profesională.
2 Programele şcolare pentru disciplinele teologice prin adaptarea programelor la actualul plan de
învăţământ şi prezentarea acestora potrivit recentelor norme metodico-pedagogicc.
3. Analiză asupra învăţământului teologic preuniversitar privind completarea actelor de
studii (certificat de absolvire, adeverinţă de absolvire, diplomă de bacalaureat).
4. Măsuri privind organizarea Olimpiadei la disciplinele teologice şi Religie în 2003 şi
anume: fixarea tematicii disciplinelor de concurs pentru Seminariile teologice şi Şcolile
pedagogice, alcătuirea comisiilor de corectare pentru faza locală şi finală şi propuneri la
Metodologia examenului de bacalaureat 2003 cu privire la temele şi elaborarea testelor de
examen.
5. Propuneri pe marginea proiectelor Legii învăţământului preuniversitar şi universitar,
elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
în deschiderea lucrărilor, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist s-a adresat celor prezenţi cu un
cuvânt de apreciere pentru munca desfăşurată în Seminariile Teologice şi cu îndemnuri şi
încurajări pentru continuarea acestei activităţi cu competenţă şi dăruire.
în cadrul discuţiilor, la punctele de pe ordina de zi s-au formulat mai multe propuneri care se
regăsesc în hotărârea Sfântului Sinod.
Ca urmare a discuţiilor purtate în plen şi la propunerea Comisiei învăţământului pentru pregătirea
personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:
Arhiepiscopiei Alba Iulia nr. 100-C din 23 octom-
0 nouă programă a susţinerii examenelor de rofesorn de Religie.
Patriarhiei Române s-a primit adresa Arhi- in 23 octombrie 2002 cu privire la propunerea •ii
examenelor de definitivat şi gradul II. ite, programa propusă a fost elaborată de către lin cadrul
Universităţii "1 Decembrie 1918" din
al Bisericii Ortodoxe Române, prin hotărârea.
Disciplinele de concurs rămân Dogmatica şi Istoria Bisericii Ortodoxe Române pentru care există
6 locuri pe Seminar, câte 3 la fiecare disciplină.
Pentru Dogmatică Programa cuprinde temele:
- clasa a XH-a, temele la zi, de la "Crearea lumii"până la "întreita slujire a Mântuitorului",
inclusiv;
- clasa a XlII-a, temele la zi, de la "Persoana şi lucrarea Duhului Sfânt" până la "Sf Treime
în viaţa Bisericii şi a credincioşilor", inclusiv;
Pentru Istoria Bisericii Ortodoxe Române:
- clasa a XH-a, temele la zi, de la "Obiectul, metoda, scopul, şi izvoarele istoriei Bisericii
Ortodoxe Române" lână la "Biserica Ortodoxă Română din Ţara Românească în timpul lui Matei
Basarab. Mitropoliţii Teofil şi Ştefan", inclusiv;
- clasa a XIII-a, temele la zi, de la "Mitropolitul Antim Ivireanul" până la "Preoţintea
ortodoxă română în sec. XIX", inclusiv;
Subiectele vor fi aprobate conform metodologiei şi precizărilor MEC.
-Aprobă ca pe diploma de Bacalaureat sau pe certificatul de absolvire, la rubricile
"specializare"sau "pregătire de bază", să se menţioneze: "personal de cult".
COMISIA PENTRU RELAŢII EXTERNE BISERICEŞTI

În continuare, la invitarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, I.P.S. Arhiepiscop

Nifon al Târgoviştei, raportorul Comisiei pentru Relaţii Externe Bisericeşti, dă citire următoarelor
referate ale acestei Comisii: Temei nr. 3825/2002 - Referat asupra vizitei pe care o delegaţie a
Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, a efectuat-o la
Vatican, la invitaţia Sanctităţii Sale Papa loan Paul al II-lea, precum şi la comunităţile ortodoxe
române din Italia (7-14 octombrie 2002).
La invitaţia Sanctităţii Sale Papa loan Paul al II-lea, o delegaţie a Bisericii Ortodoxe
Române condusă de Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a efectuat o vizită la Vatican şi la
unele comunităţi ortodoxe române din Italia, în perioada 7-14 octombrie 2002.
Aspectele principale ale acestei vizite pot fi rezumate astfel:
1. Vizita delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la Vatican şi în Italia este o continuare a
relaţiilor existente de multă vreme între Biserica Ortodoxă Română şi Vatican, relaţii care au
primit o semnificaţie aparte prin vizitele reciproce efectuate la nivelul întâistătătorilor celor două
Biserici, la Vatican, în ianuarie 1989 şi la Bucureşti, în mai 1999;
2. Această vizită a arătat, prin întregul program desfăşurat în acele zile, deosebita atenţie
acordată de către toţi factorii responsabili implicaţi în organizarea ei. Această grijă a fost
subliniată, într-un mod special, de felul în care solii Bisericii Ortodoxe Române au fost
întâmpinaţi de către Sanctitatea Sa, Papa
loan Paul al II-lea, în faţa a sute de mii de pelerini, aflaţi în Piaţa Sfântul Petru;
3. în acelaşi timp, vizita delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la Roma are un caracter de
unicitate, pentru că, pentru prima dată, vizita unui Patriarh ortodox la Vatican a inclus în program
şi întâlniri cu Preşedintele Italiei, Excelenţa Sa,
- Ia act, cu aprobare de lucrările Consfătuirii Directorilor Seminariilor Teologice Ortodoxe;
- Aprobă propunerile privind competenţele profesionale, ale absolvenţilor Şcolilor
Teologice, după cum urmează:
A. Pentru absolvenţii Seminariilor Teologice, specializarea pastorală:
1. cunoaşterea învăţăturii de credinţă ortodoxă
2. aplicarea cunoştinţelor de credinţă ortodoxă în viaţa practică
3. fundamentarea biblică a cunoaşterii învăţăturii de credinţă ortodoxă
4. interpretarea corectă a muzicii bisericeşti
5. aplicarea corectă a rânduielilor liturgice şi tipiconale (oficierea corectă a cultului divin)
6. utilizarea corectă a discursului religios
7. capacitatea de a predica şi de a învăţa cuvântul lui Dumnezeu
8. organizarea de activităţi filantropice
B. Pentru absolvenţii Seminariilor Teologice-Specializarea patrimoniu, competenţele
profesionale sunt, în punctele 1-4 şi 8 comune cu cele de la specializarea pastorală, la care se
adaugă:
- executarea corectă a icoanei bizantine
- realizarea de obiecte de artă bisericească
C. Pentru Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti competenţele 1, 2, 4, 5 sunt aceleaşi ca la Pastorală,
la care se adaugă:
1. organizarea şi coordonarea cântării în biserică
2. antrenarea credincioşilor la activităţi gospodăreşti
3. sprijinirea activităţilor filantropice
- Aprobă disciplinele pentru examenul de atestat la Seminariile Teologice şi Şcolile de
Cântăreţi, după cum urmează:
- Pentru Seminariile Teologice Pastorale:
1. Dogmatică - scris
2. Studiul Vechiului şi Noului Testament - scris
3. Proba practică orală - muzică bisericească, tipic bisericesc, predică sau cate-heză -
consemnată cu o notă rezultată din media aritmetică a celor trei dioscipline.
Media finală a examenului se calculează prin media aritmetică a celor trei probe.
- Pentru Seminariile Teologice Patrimoniu’.
J. Dogmatică - scris
2. Studiul Vechiului şi Noului Testament - scris
3. Proba practică de specialitate - prezentarea unei lucrări de specialitate.
- Pentru Şcolile de Cântăreţi Bisericeşti'.
Dogmatică - scris
Proba practică orală - muzică bisericească şi tipic bisaericesc - cu o singură notă, rezultatul din
media aritmetică a celor două discipline.
Media finală a examenului se calculează prin media aritmetică a celor două probe.
- Aprobă disciplinele şi temetica pentru faza şcolară şi faza naţională a Olimpiadelor la
Seminariile Teologice, după cum urmează:
intercrcştin şi internaţional, ca promotori ai dialogului şi ai apropierii dintre Biserici şi popoare.
Mai mulţi membri ai Sf. Sinod şi-au exprimat deosebita bucurie şi preţuire pentru felul cum s-a
desfăşurat această istorică vizită, pentru modul cum a fost receptată de clerul şi credincioşii din
România şi din străinătate, ca şi în mass-me- dia română şi internaţională.
în urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti Sfanţul Sinod
hotărăşte:
- Ia act de vizita delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Prea Fericitul Părinte
Patriarh Teoctist, la Vatican şi în Italia (7-14 octombrie 2002), prin care s-a reafirmat rolul şi
mărturia vie a Bisericii Ortodoxe Române, în context panortodox şi intercrcştin.
- Se vor publica, în revistele centrale bisericeşti şi în presa eparhială, toate cuvântările
rostite cu acest prilej, precum şi declaraţia Comună semnată de cei doi întâistătători de Biserici
(Acestea se publică în prezentul număr al revistei).
Temei nr. 4933/2002 -Invitaţia adresată Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, de a lua parte la
întronizarea noului Arhiepiscop de Canterbury, Dr. Ro- mw Douglas Williams, care va avea loc
pe 27 februarie 2003.
În referat se arată că, la Patriarhia Română, s-a primit o scrisoare, prin care Prea Fericitul
Părinte Patriarh Teoctist a fost invitat să fie prezent la ceremoniile prilejuite de întronizarea
noului Arhiepiscop de Canterbury şi Primat al Comuniunii Anglicane din întreaga lume, în
persoana Graţiei Sale, Dr. Rowan Douglas Williams.
În acest sens, referatul menţionează că, de-a lungul ultimelor decenii, Biserica Ortodoxă
Română a mai fost reprezentată la ceremoniile prilejuite de întronizarea noului Arhiepiscop de
Canterbury şi Primat al Comuniunii Anglicane, după cum urmează: la 27 iunie 1961, în Catedrala
de la Canterbury, a fost întronizat Arhiepiscopul Dr. Arthur Michael Ramsey, delegat din partea
Bisericii Ortodoxe Române fiind I.P.S. Iustin, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei; la 21-30
ianuarie 1975, în Catedrala de la Canterbury, a fost întronizat Arhiepiscopul Dr. Donald Coggan,
delegat din partea Bisericii Ortodoxe Române fiind I.P.S. Mitropolit Teoctist al Olteniei; 19
aprilie 1991, în Catedrala de la Canterbury, a fost întronizat Arhiepiscopul Dr. George Leonard
Carey, delegat din partea Bisericii Ortodoxe Române fiind I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi
Bucovinei;
De asemenea, referatul menţionează faptul că, în cadrul relaţiilor bilaterale, dintre
Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Anglicană, au avut loc mai multe schimbări de vizite la
nivel de întâistătători, între care menţionăm: 1965 - vizita Arhiepiscopului Michael Ramsey la
Patriarhia Română; 1966 - vizita Prea Fericitului Părinte Patriarh Justinian la Biserica Anglicană;
1993 - vizita Arhiepiscopului George Carey la Patriarhia Română;
La propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti, Sfanţul Sinod hotărăşte:
- Ia act de invitaţia adresată Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist de a lua parte la
întronizarea noului Arhiepiscop de Canterbury şi primat al Bisericii Anglicane, Dr. Rowan
Douglas Williams care va avea loc la 27 februarie 2003.
Domnul Azeglio Ciampi şi cu Preşedintele Consiliului de Miniştri, Domnul Silvio Derlusconi;
4. Tot un caracter de unicitate îl constituie şi cele două slujbe şi întâlnirile Prea Fericirii Sale
şi a membrilor delegaţiei, cu preoţii şi credincioşii ortodocşi români, din comunităţile aflate la
Roma şi în nordul Italici, relicfându-se astfel importanţa pastorală a acestei vizite. Un alt element
al acestei dimensiuni pastorale a vizitei îl constituie şi oferirea, pentru credincioşii ortodocşi
români din ţară, a unor părticele din moaştele Sfântului Silvestru, Papă al Romei şi ale Sfinţilor
Ambrozie şi Dionisie, Episcopi ai Milanului;
5. Această vizită a constituit şi un prilej de aducere aminte şi de cinstire a tuturor celor care,
în vremuri de dictatură, au dat neclintite mărturii ale credinţei lor, prin consacrarea bisericii Sf.
Bartolomeu din Insula Tiberina memoriei acestor mărturisitori ai credinţei creştine, din veacul
XX;
6. Un moment cu totul deosebit al vizitei a fost constituit de prezenţa delegaţiei Bisericii
noastre în Bazilica Sfântul Petru, la Missa oficiată de Sanctitatea Sa Papa loan Paul al II-lea,
prilej cu care, pentru prima dată, un papă şi întâistă- tător al Bisericii noastre au rostit, împreună,
în limba română, Simbolul dc Credinţă Niceo-Constantinopolitan;
7. Vizita Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist şi a delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române
la Vatican şi în Italia a fost, de asemenea, un prilej de stabilire a unor contacte cu personalităţi
bisericeşti şi civile din Italia, între care membri ai Curiei Romane, reprezentanţi ai Secretariatului
de Stat, Preşedinţi ai Congregaţiilor, Dicasteriilor, Oficiilor şi Institutelor Sfântului Scaun, ca şi
membri ai Ambasadelor diferitelor ţări, acreditate la Vatican ş.a.;
8. întâlnirea celor doi Intâistătători la Palatul Apostolic a subliniat prin conţinutul
cuvântărilor rostite cu acel prilej, disponibilitatea pentru continuarea dialogului dintre cele două
Biserici şi dorinţa de a conlucra pentru realizarea unei mărturii comune în lumea de astăzi. Aceste
idei se regăsesc în Declaraţia Comună, semnată de cei doi Intâistătători de Biserici, document
care, prin bogăţia mesajului transmis, are o semnificaţie aparte, reprezentând un nou imbold la
cooperare şi la o mai mare apropiere între creştini, într-o lume tot mai înstrăinată de Dumnezeu şi
marcată de îndepărtarea omului de semenul său;
9. Vizita delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române condusă de Prea Fericitul Părinte Patriarh
Teoctist, la Vatican şi în Italia a avut un ecou deosebit, atât pentru credincioşii Bisericii noastre,
cât şi în mediile internaţionale.
Ca o concluzie generală, se poate afirma că, în spiritul mandatului încredinţat de Sfântul
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, această vizită, cu adevărat istorică, pe care delegaţia
Bisericii Ortodoxe Române, condusă de întâistătătorul ei, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist
a efectuat-o la Vatican, ca oaspeţi ai Sanctităţii Sale Papa loan Paul II, precum şi la comunităţile
ortodoxe române din Italia, Roma şi Milano, se constituie ca un moment cu totul special în
contextul relaţiilor dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Romano-Catolică. în timpul
acestei vizite, s-a reafirmat dorinţa celor două Biserici de a dezvolta şi adânci, pe mai departe,
relaţiile dintre ele, în spirit ecumenic şi frăţesc, evidenţiindu-se preţuirea de care se bucură
Biserica Ortodoxă Română şi întâistătătorul ei pe plan
- la act de participarea P.S. Episcop Damaschin al Sloboziei şi Călăraşilor la lucrările celui
de al VHl-lea Congres Ştiinţific Internaţional cu tema "Omul în viziunea Apostolului Pavel" şi la
manifestările religioase prilejuite de sărbătorirea Sfântului Apostol Pavel, organizate sub
genericul "Pavlia" de la Mitropolia din Veroia (Grecia, 28-29 iunie 2002).
Temei ttr. 5275/2002 - Participarea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române la
întâlnirea internaţională "Religii şi Culturi între conflict şi dialog", organizată de Comunitatea
SanPEgidio şi Arhiepiscopia de Palermo (Italia, 1-3 septembrie 2002).
Referatul arată că o delegaţie a Bisericii Ortodoxe Române, compusă din:
I. P.S. Mitropolit Serafim al Mitropoliei pentru Germania şi Europa Centrală, P.S. Episcop
Sofronie al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, P.S. Episcop Casian al Dunării de Jos şi
P.S. Episcop Ioan al Covasnei şi Harghitei, a participat la întâlnirea internaţională "Religii şi
Culturi între Conflict şi Dialog", organizată la Palermo-Sicilia, între 1-3 septembrie 2002, de
către Comunitatea Sânt ’Egidio şi Arhiepiscopia de Palermo.
Pe parcursul celor trei zile, s-au desfăşurat ceremoniile îndătinate şi conferinţe,
tradiţionala solemnitate finală încheiată cu semnarea apelului pentru pace. între cele mai
interesante conferinţe s-au numărat următoarele: "După 11 septembrie: o inevitabilă ciocnire a
civilizaţiilor?", "Un nou sufletpentm Europa: creştini în dialog", "Creştini uniţi într-o lume
globalizatoare" "Autocritica credinţelor".
La propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti, Sfântul Sinod hotărăşte:
- Ia act de participarea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române la întâlnirea
internaţională "Religii şi Culturi între Conflict şi Dialog", organizată de către Comunitatea Sânt
Egidio şi Arhiepiscopia de Palermo (Italia, 1-3 septembrie 2002).
- Vor fi continuate legăturile cu Comunitatea Sânt Egidio, precum şi participarea la astfel
de manifestări cu caracter ecumenic şi de promovare a dialogului interreligios.
Temei nr. 5181/2002 - Participarea P.S. Episcop Sofronie al Episcopiei Ortodoxe
Române din Ungaria, la întâlnirea pentru pace organizată de Comunitatea SantEgidio la
Madrid, Barcelona şi Tarragona (29 octombrie -1 noiembrie 2002).
Referatul arată că momentele de vârf ale vizitei le-au constituit rugăciunile ecumenice de
la Madrid, Barcelona şi Tarragona, în cadrul cărora, de fiecare dată, Prea Sfinţia Sa a rostit câte o
meditaţie asupra patrimoniului spiritual comun din primul mileniu, cu prelungiri ulterioare asupra
necesităţii dialogului şi întâlnirii ca mijloace pentru refacerea deplinei unităţi de credinţă, asupra
imperativului mărturiei creştine unice şi a împreună-lucrării într-o lume globalizatoare, în
continuă provocare la adresa creştinismului.
Temei nr. 3830/2002 - Participarea I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, la
Congresul Internaţional cu tema "Biserică şi Bioetică" la Chambessy (Elveţia, 11-15 septembrie
2002).
Organizat din iniţiativa şi sub patronajul Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol,
Congresul cu tema: Biserică şi Bioetică. Cuvântul ştiinţei şi cuvântul religiei, s-a ţinut la Centrul
ortodox de la Chambessy, Geneva, în Elveţia, între 11-15 septembrie 2002, şi a reunit participanţi
din Grecia, România, Rusia, Serbia, Franţa, Elveţia, Belgia, Germania, Italia şi Statele Unite ale
Americii. Din România a fost invitat ca orator I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei,
care a susţinut expunerea cu tema: Coruptibil şi incoruptibil în viaţa umană. Tematica
Congresului s-a axat pe trei direcţii mari: a) începutul vieţii, b) durata vieţii şi c) sfârşitul vieţii.
În prima parte a Congresului, referatele legate de cercetarea ştiinţifică privind începutul
vieţii umane, teologii au susţinut că embrionul uman trebuie considerat de la începutul său ca
fiind om, adică fiinţă umană şi nu altceva, în timp ce unii oameni de ştiinţă pledau pentru
folosirea embrionului uman în vindecarea unor boli. Mai mulţi oratori teologi au fost solicitaţi să
trateze tema: Coruptibil şi incoruptibil în viaţa umană, în sensul de muritor şi nemuritor, pentru a
sublinia transcendenţa sau spiritualitatea persoanei umane, care nu poate fi redusă la biologicul
coruptibil sau stricăcios. Lucrările Congresului au scos în evidenţă unele aspecte importante ale
problematicii bioeticii actuale în dialogul ei cu religia. în dialogul lor cu ştiinţele vieţii, Bisericile
trebuie să apere darul sfânt al vieţii şi demnitatea persoanei umane în comuniune de viaţă cu
Dumnezeu şi cu semenii. În urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe
Bisericeşti, Sfântul Sinod hotărăşte:
- la act de participarea I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, la lucrările
Congresului Internaţional cu tema "Biserică şi Bioetică" (Chambessy, Elveţia, 11-15 septembrie
2002).
- Referatul prezentat de I.P.S. Mitropolit Daniel va fi folosit ca material do-cumentar la
Comisia Naţională de Bioetică.
Temei nr. 4032/2002 - Participarea P.S. Episcop Damaschin al Sloboziei şi Călăraşilor la
lucrările celui de al Vlll-lea Congres ştiinţific internaţional "Pavleia" (Veroia, Grecia, 26-29
iunie 2002).
La invitaţia Mitropolitului Panteleimon de Veria, RS. Episcop Damaschin al Sloboziei şi
Călăraşilor a participat, cu un mesaj patriarhal la Congresul Ştiinţific Internaţional cu tema
"Omul în viziunea Apostolului Pavel", organizat la Veria- Grecia (26-29 iunie 2002) şi la
manifestările religioase prilejuite de sărbătorirea Sfântului Apostol Pavel (28-29 iunie 2002) sub
genericul "Pavlia". Sâmbătă, 29 iunie, cei prezenţi au participat la Utrenia şi Sfânta Liturghie,
alături de ceilalţi arhierei, la sfârşitul căreia, câţiva ierarhi, între care şi P.S. Episcop Damaschin,
au primit distincţia "Crucea de Aur a Apostolului Pavel, clasa întâi". După-amiază, s-a făcut o
procesiune de la Catedrală la Altarul Sfântului Apostol Pavel, unde s-a săvârşit Vecernia Mare
arhierească.
- la act de lucrările Comisiei Internaţionale de Dialog Teologic Anglicano- Ortodox,
desfăşurate la Abergavenny (Ţara Galilor, 26-28 iunie 2002).
- Să se continue şi pe viitor participarea Bisericii Ortodoxe Române in cadrul Comisiei
Internaţionale de Dialog Teologic Anglicano-Ortodox.
Temei nr. 4923/2002 - Referatul Sectorului pentru Relaţii Externe Bisericeşti în legătură cu
întrunirea Comisiei Mixte de Dialog dintre Biserica Ortodoxă şi Federaţia Mondială Luterană
(Oslo, Norvegia, 3-10 octombrie 2002).
 Cea de a Xl-a întrunire a Comisiei Mixte de Dialog dintre Bisericile Ortodoxe şi Federaţia
Mondială Luterană (FLM) s-a desfăşurat între 3-10 octombrie 2002 la Oslo, Norvegia. Cei 12
delegaţi ortodocşi au reprezentat mai multe Biserici, ce au participat consecvent la acest dialog
teologic. Cei 12 delegaţi luterani reprezentau diferite Biserici membre ale FLM. Reprezentantul
Patriarhiri Române la întrunire a fost Pr. Prof. Univ. Dr. Viorel Ioniţă.
Tema întrunirii de la Oslo "Taina Bisericii: Tainele ca mijloace ale mântuirii" a fost mai
întâi discutată la întrunirea comitetului pregătitor, desfăşurată între 20-22 februarie 2002 la Sankt
Petersburg, Rusia. Delegatul Patriarhiei Române a fost prezent şi la întrunirea de la Sankt
Petersburg, unde a fost numit membru în comitetul de redactare a unui proiect de declaraţie, care
a stat la baza discuţiilor de la Oslo. La întrunirea comisiei mixte de la Oslo au fost prezentate şi
apoi discutate cele patru referate de la Sankt Petersburg, la care s-au adăugat încă două referate
speciale cu privire la Sfânta Euharistie. Redactarea declaraţiei comune a fost făcută de un comitet
format din patru persoane: doi ortodocşi şi doi luterani, între care s-a numărat şi delegatul
Patriarhiei Române.
La încheierea lucrărilor sale de la Oslo, Comisia Mixtă pentru dialogul teologic luteran-
ortodox a adoptat o declaraţie comună, care constituie cea de a doua parte a textului teologic al
temei generale "Taina Bisericii” şi care constituie o anexă la acest raport. La aceeaşi întrunire,
Comisia a propus ca la cea de a Xll-a sesiune a sa, care ar urma să se desfăşoare în anul 2004, să
se discute subtema: Taina Bisericii: Botezul şi Mirungerea ca taine ale încorporării în Biserică
(The Mystery of the Church: Baptism and Chrismation as Sacraments of incorporation into the
Church). În textul adoptat la Oslo cu privire la Taine ca mijloace ale mântuirii, a fost mai întâi
precizată credinţa comună a celor două tradiţii teologice, că Tainele îşi au fundamentul în
întruparea, învăţătura, moartea şi învierea Mântuitorului Iisus Hristos, aşa cum dă mărturie Sfânta
Scriptură.
Un alt aspect al temei discutate la Oslo este cel legat de validitatea Tainelor. în acest sens,
luteranii consideră că validitatea acestora depinde de cuvântul şi porunca lui Hristos, pe când
eficacitatea acestora depinde de primirea lor prin credinţă. Tradiţia ortodoxă nu foloseşte această
terminologie, dar respinge împreună cu luteranii atât ideea de dependenţă a validităţii Tainelor de
vrednicia săvârşitorului, cât şi ideea că Tainele mijlocesc harul prin simplul act al săvârşirii lor.
Abordând problema numărului Tainelor, ortodocşii mărturisesc tară echivoc existenţa a şapte
Taine, pe când luteranii numai două, Botezul şi Euharistia.
- Ia act de participarea P.S. Episcop Sofronie al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria la
aniversarea unui an de la întâlnirea pentru pace, organizată de către Comunitatea Sânt Egidio la
Madrid, Barcelona şi Tarragona, în perioada 29 octombrie - 1 noiembrie 2002.
Temei nr. 3700/2002 - Referatul Sectorului pentru Relaţii Externe Bisericeşti în legătură cu
lucrările Comisiei Internaţionale de Dialog Teologic Anglican-Ortodox (Abergavenny, Ţara
Galilor, 26-28 iunie 2002).
La întrunirea acestei Comisii de dialog, din partea ortodoxă au fost prezenţi reprezentanţi
ai Patriarhiei Ecumenice, ai Patriarhiei Alexandriei, Antiohiei, Moscovei şi României, precum şi
ai Bisericilor Ortodoxe din Cipru, Grecia, Polonia, Albania, Filanda şi Estonia. Delegaţii
anglicani au venit din Marea Britanic,
S.U.A., Canada, Australia şi Africa de Sud.
Lucrările dialogului au fost conduse de către I.P.S. Ioan Zizioulas, Mitropolit de Pergam -
din partea Patriarhiei Ecumenice şi Eminenţa Sa, Episcopul Maxwell Thomas din Australia - din
partea Bisericii Anglicane.
în ziua de 26 iunie s-a întrunit doar Comitetul de redactare, care a finalizat discuţia de anul trecut
de la Voios, Grecia, şi a alcătuit documentul intitulat "Preoţia, Hristos şi Biserica",
întrunirea în plenul Comisiei a început la 27 iunie prin prezentarea a două referate pe tema
hirotonirii femeilor.
Arhiepiscopul Rowan Williams, recent ales Arhiepiscop de Canterbury, recunoaşte faptul
că anglicanii şi ortodocşii nu vor putea ajunge curând la un consens pe această temă; totuşi, cel
puţin anumite puncte metodologice comune pot fi identificate pentru continuarea discuţiei. Din
partea ortodocşilor, P.S. Episcop Basil de Sergievo (Patriarhia Moscovei) de la Oxford, a
prezentat referatul intitulat "Hirotonirea femeilor în preoţie", referat care se concentrează asupra
Sfintei Liturghii, ideea de bază a referatului fiind aceea că polaritatea dintre bărbaţi şi femei se
reflectă în structura Liturghiei. P.S. Episcop Basil a vorbit şi despre preoţia conferită doar
bărbaţilor, ca decurgând din limbajul simbolic iudaic şi creştin timpuriu; preotul - rege al
vechiului Israel -- era bărbat, ca şi Marele Preot al templului de la Ierusalim, prototipul lui
Hristos. Acesta în timp ce Biserica, Trupul lui Hristos, este întotdeauna înţeleasă ca Mireasă a lui
Hristos. Hristos aduce toate în unire cu Sine ca anthro- pos şi nu ca parte bărbătească. în
concluzie, referentul a apreciat că deşi nu există motiv teologic clar pentru a nu hirotoni femei şi
că Scriptura nu exclude în mod clar acest luciu, totuşi tradiţia Bisericii - cel puţin a celei de
Răsărit - exclude acest lucru prin felul în care de secole şi-a structurat Liturghia.
În cea de a doua zi a lucrărilor în plen (28 iunie) a fost, mai întâi, prezentat şi discutat
documentul 'Preoţia, Hristos şi Biserica", alcătuit de către Comitetul de redactare pe baza
discuţiilor din anul precedent. Tot în această zi s-a hotărât ca tema hirotonirii femeilor să fie
discutată la întrunirea de anul viitor pe care I.P.S. Mitropolit Petros de Axum din cadrul
Patriarhiei Alexandriei s-a oferit să o găzduiască la Addis Abeba în februarie 2003.
Temei nr. 5364/2002 - Referatul Sectorului Comunităţi Externe în legătură cu vizita Prea
Fericitului Părinte Patriarh Teoctist în Canada cu ocazia hirotonirii şi instalării canonice a
I.P.S. Nicolae Condrea în scaunul de Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în
America şi Canada (11-16 iulie 2002).
În referat se arată că în perioada 11-16 iulie 2002, o delegaţie a Bisericii Ortodoxe
Române condusă de către Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a efectuat o vizită la Montréal,
Canada. Momentul central al vizitei l-a constituit hirotonirea întru arhiereu şi instalarea de către
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, în prezenţa mai multor arhierei ortodocşi români şi
străini, a I.P.S. Nicolae Con- drea, ca nou Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în
America şi Canada. Evenimentul a avut loc în Catedrala Parohiei Ortodoxe Române, "Sfanţul
loan Botezătorul" din Montréal la 14 iulie a.c., în Duminica a treia după Rusalii. Acest eveniment
istoric din viaţa comunităţilor ortodoxe române de peste ocean a fost împlinirea hotărârii luate de
Congresul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi Canada din data de sâmbătă, 9 martie
2002, organizat la biserica ortodoxă română "Sf. Treime" din Troy, Michigan, în cadrul căruia
Părintele Nicolae Condrea a fost ales Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în
America şi Canada, de către cei peste 100 de clerici şi delegaţi laici reprezentând parohii şi
mănăstiri din cadrul Arhiepiscopiei.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa din 13 martie 2002, a confirmat
alegerea sa de către Congresul Electoral ca Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în
America şi Canada.
Din delegaţia Bisericii Ortodoxe Române condusă de către Prea Fericitul Părinte Patriarh
Teoctist au făcut parte următorii arhierei: 1I.PP.SS. Mitropolit Teofan al Olteniei, Mitropolit
Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrală, Mitropolit Iosif al
Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală şi Meridională şi Locţiitor de
Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi Canada până ia hirotonirea şi
instalarea noului arhiepiscop şi P.S. Episcop loan al Covasnei şi Harghitei.
Sâmbătă 13 iulie 2002, a avut loc ceremonia vestirii şi chemării Prea Cuviosului
Arhimandrit Dr. Nicolae Condrea la treapta arhieriei, în biserica "Sf. loan Botezătorul" din
Montréal, după slujba vecerniei, în prezenţa unui sobor de arhierei români şi străini, a peste 50 de
preoţi şi 1000 de credincioşi.
Duminică 14 iulie, a avut loc Sfânta Liturghie în cadrul căreia Prea Fericitul Părinte
Patriarh Teoctist a hirotonit întru arhiereu pe Prea Cuviosul Arhimandrit Nicolae şi l-a investit pe
noul arhiepiscop cu însemnele arhieriei: mantia şi cârja arhierească.
S-a dat citire "Gramatei patriarhale", act "fundamentat pe alegerea făcută de Congresul
Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi Canada a Prea Cuviosului Arhimandrit dr.
Nicolae Condrea şi confirmată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, pentru slujirea ca
Arhiepiscop în această d Dumnezeu binecuvântată eparhie".
După Sf. Liturghie, I.P.S. Mitropolit Iosif şi P.S. Episcop loan al Covasnei şi Harghitei,
înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi au oficiat slujba parastasu-
acelaşi timp, teologii luterani afirmă că în tradiţia lor teologică există indicii că şi Pocăinţa,
dimpreună cu Hirotonia, pot fi socotite Taine. Declaraţia comună de la Oslo face în acest context
referire şi la ierurgiile Biseicii.
In sfârşit, la Oslo a fost discutată, de o manieră preliminară, Sfânta Taină a Euharistiei. în
acest sens este vrednic de subliniat că teologia ortodoxă mărturiseşte, împreună cu teologia
luterană, prezenţa reală a Mântuitorului Iisus Hristos în Euharistie.
în urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti, Sfântul Sinod
hotărăşte:
- Ia act de lucrările Comisiei Mixte de Dialog dintre Biserica Ortodoxă şi Federaţia
Mondială Luterană, Oslo, Norvegia (3-10 octombrie 2002).
~ Să se continue şi pe viitor implicarea Bisericii Ortodoxe Române în dialogul Bisericii Ortodoxe
cu Federaţia Mondială Luterană.
Temei nr. 4935/2002 ~ Referatul Sectorului pentru Relaţii Externe Bisericeşti în legătură
cu lucrările celei de-a X-a Conferinţe de Dialog Islamic- Creştin (Bahrein, Emiratele Arabe
Unite, 28-30 octombrie 2002).
 Iniţiativa pentru organizarea şi desfăşurarea acestei Sesiuni de Dialog a aparţinut
Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic de Constantinopol şi şi-a desfăşurat lucrările
în Bahrein, prin amabilitatea Majestăţii Sale, Regele Bahrainului, Şaik Hamad Bin Isa Al -
Khalifa, care a afirmat că Bahrainul este o ţară a toleranţei, a păcii şi a securităţii pentru toţi
oamenii.
Sanctitatea Sa a fost reprezentat de către P.S. Episcop Emanuel de Reghion, iar Biserica
Ortodoxă Română a fost reprezentată de Pr. Profi Dr. Alexandru Stan de la Facultatea de
Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian" din Bucureşti.
Au fost prezenţi delegaţi din următoarele Biserici: Biserica Ortodoxă, Bisericile Orientale
Ortodoxe, Biserica Romano-Catolică, Biserica Anglicană, Bisericile Protestante, precum şi
reprezentantul Consiliului Bisericilor din Orientul Mijlociu. De asemenea, au fost de faţă
reprezentanţi ai Ligii Mondiale Islamice, ai Organizaţiilor internaţionale (ONU) şi ai
Organizaţiilor Arabe. Din partea Regatului Bahrainului au participat: Ministrul Justiţiei şi al
Afacerilor Islamice, precum şi Ministrul Muncii şi al Afacerilor Sociale.
Tema Conferinţei de dialog Islamo-Creştin a fost: "Rolul Religiei în realizarea
coexistenţei paşnice în societăţile moderne", iar întreaga atmosferă a întrunirii a fost paşnică, fără
incidente şi cu o ţinută de înalt nivel, nefiind semnalate polemici deschise între creştini şi
musulmani pe tot parcursul dezbaterilor.
În urma discuţiilor purtate şi la propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti,
Sfântul Sinod horătăşte:
- Ia act de lucrările celei de-a X-a Conferinţei de Dialog Islamic-Creştin, (Bahrain,
Emiratele Arabe Unite, 28-30 octombrie 2002).
- Să se continue participarea Bisericii Ortodoxe Române la astfel de întruniri, având în
vedere necesitatea statornicirii unei atmosfere de bună înţelegere, coexistenţă paşnică şi respect
reciproc între creştini şi musulmani.
Acest fapt a fost posibil în urma modificărilor în Legea cu privire la culte din 12 iulie
2002, modificări determinate de Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 24
aprilie 2002.
După cum se ştie, din momentul reactivării, Mitropolia Basarabiei a fost permanent
nedreptăţită şi, în această situaţie, nevoită să apeleze la instanţele dc judecată interne şi
internaţionale.
 Începând cu 8 octombrie 1992, Mitropolia Basarabiei a solicitat de nenumărate ori,
recunoaşterea sa de către Guvernul Republicii Moldova. întâmpinând opoziţie, dată fiind poziţia
politică a Guvernului de la Chişinău, iar cererile fiind tratate cu refuz, Mitropolia Basarabiei şi-a
utilizat dreptul legal de apărare în justiţia naţională, atacând deciziile Cabinetului de la Chişinău.
Din păcate, nu toate demersurile au avut un rezultat favorabil. Ultima hotărâre a Curţii Supreme
de Justiţie a Republicii Moldova, care a examinat eauza pe fond, a fost pronunţată la 9 decembrie
1997, ca fiind definitivă şi irevocabilă, prin care a respins cerinţele Mitropoliei Basarabiei sub
pretextul "caracterului neîntemeiat şi nelcgal al plângerii". Dat fiind că Republica Moldova a
aderat la Consiliul Europei şi a ratificat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor
fundamentale şi a acceptat jurisdicţia Curţii Europene de la Strasbourg, Mitropolia Basarabiei s-a
văzut nevoită să apeleze şi la justiţia internaţională. Astfel, Curtea Europeană a înregistrat cu titlu
definitiv petiţia Mitropoliei Basarabiei la 26 ianuarie 1999, deschizând dosarul nr. 45701/99
intitulat "Mitropolia Basarabiei şi Exarhatul Plaiurilor şi alţi 12 contra Republicii Moldova".
La 13 decembrie 2001, Curtea Europeană a dat câştig de cauză Mitropoliei Ba-sarabiei,
Curtea pronunţându-se în unanimitate că a avut loc o încălcare a art. 9 (libertatea religioasă) şi
art. 13 (dreptul la un recurs efectiv) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 11
(libertatea întrunirilor şi asocierilor) din Convenţie. La 27 martie 2002, un colegiu format din
cinci judecători ai CEDO a analizat recursul înaintat de către Guvernul Republicii Moldova la 22
februarie 2002 prin reprezentantul său oficial Ion Morei, Ministrul Justiţiei, şi a decis, în
unanimitate, respingerea cererii autorităţilor de la Chişinău. Această hotărâre a făcut să intre în
vigoare, ca obligatorie, decizia CEDO din 13 decembrie 2001.
La 24 aprilie 2002, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a proclamat o rezoluţie prin
care autorităţile de la Chişinău sunt obligate să recunoască Mitropolia Basarabiei până la data de
31 iulie 2002, în caz contrar Republica Moldova riscând sancţiuni din partea forurilor
internaţionale. Recunoaşterea oficială a Mitropoliei Basarabiei a trebuit însă, precedată de
excluderea din legislaţia naţională a normelor juridice care au făcut posibilă violarea Dreptului
Internaţional, violare sancţionată dc Curtea de la Strasbourg.
La 12 iulie 2002, Parlamentul Republicii Moldova adoptă Legea nr. 1220-XV, care
prevede modificarea şi completarea Legii nr. 979-XII din 24 martie 1992 despre culte şi a
articolului 325 din Codul de procedură civilă.
 Vizita Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist în Canada a reprezentat un eveniment
deosebit în viaţa Bisericii Ortodoxe Române în ceea ce priveşte legăturile dintre Biserica Mamă
şi comunitatea ortodoxă română de pe continentul american.
După ani de frământări şi incertitudini pentru unii dintre preoţii şi credincioşii ortodocşi
români de peste acean, în timpul vizitei delegaţiei Bisericii noastre în Canada se vorbea de un nou
început pentru Arhiepiscopie, de rectitorirea sa şi consolidarea ei din punct de vedere istoric şi al
relaţiei frăţeşti cu Biserica-Mamă.
În cele şase zile petrecute de Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist şi delegaţia Bisericii
noastre au înscris pentru istoria bisericească contemporană unele premiere demne de menţionat:
- pentru prima dată în istoria de aproape un secol a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în
America şi Canada când arhiepiscopul a fost hirotonit şi instalat de către Patriarhul Bisericii -
Mame;
- pentru prima dată în istorie când Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a luat cuvântul în
Congresul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi Canada.
Dacă acestor elemente excepţionale menţionate mai sus mai adăugăm coli- turghisirea
pentru prima oară a clerului celor două eparhii româneşti de peste ocean şi faptul că a fost prima
vizită în Canada a unui Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române după evenimentele din 1989, avem
imaginea completă a mesajului pe care l-a transmis vizita Prea Fericitului Părinte Patriarh
Teoctist atât la nivel naţional, cât şi întemaţional.
Luând cuvântul în plen, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a subliniat că la Sfânta
Liturghie oficiată la Montréal a avut bucuria de a se întâlni clerul şi credincioşii celor două
eparhii româneşti din America, cu I.P.S. Arhiepiscop Nathaniel şi cu I.P.S. Mitropolit Teodosie al
Americii, cu clerul şi credincioşii români, adunaţi toţi în jurul aceluiaşi Sfânt Potir, cu speranţa
unirii celor două eparhii româneşti de pe continentul american.
Luând act de referatul prezentat şi la propunerea Comisiei pentru Relaţii Externe Bisericeşti,
Sfântul Sinod hotărăşte:
- Ia act de vizita Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist în Canada cu ocazia hirotonirii şi
instalării canonice a I.P.S. Nicolae Condrea în scaunul de Arhiepiscop al Arhiepiscopiei
Ortodoxe Române în America şi Canada.
Temei nr. 5363/2002 - Referat al Sectorului Comunităţi Externe în legătură cu
recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei de către autorităţile de stat din Republica Moldova.
În referat se arată că acest eveniment mult aşteptat s-a înscris în cartea de aur a istoriei
Mitropoliei Basarabiei la 30 iulie 2002, când I.P.S. Mitropolit Petru Pă- duraru, Arhiepiscop al
Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, i s-a înmânat certificatul de
înregistrare a Mitropoliei Basarabiei cu numărul 1651, de către Directorul Serviciului de Stat
pentru Culte, Serghei Iaţco, în pre-
- "în repetate rânduri am adresat scrisori Patriarhiei Române, dar nu am primit nici un
răspuns. în timpul acesta litigiul a ajuns deja la CEDO şi nu s-a rezolvat "frăţeşte". Considerăm
că este mare greşeală şi, cu toate acestea, suntem dispuşi şi pe viitor la diferite relaţii cu Patriarhia
Română, pentru a rezolva problema care a apărut la moment în Republica Moldova".
După expunerea referatului în plen, luând cuvântul, Prea Fericitul Părinte Patriarh
Teoctist şi-a exprimat regretul pentru cele declarate de I.P.S. Mitropolit Kiril în legătură cu
recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei şi în privinţa relaţiilor Patriarhiei Ruse cu Patriarhia
Română.
Urmare a celor prezentate şi la propunerea Comisiei pentru Relaţii Externe Bisericeşti,
Sfântul Sinod hotărăşte:
- Ia act cu bucurie de recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei de către autorităţile de stat ale
Republicii Moldova;
- Ia act cu regret de cele declarate de I.P.S. Mitropolit Kiril de Smolensk în legătură cu
recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei.
Temei nr. 5362/2002 - Referat al Sectorului Comunităţi Externe în legătură cu participarea I.P.S.
Arhiepiscop Teodosie al Tomisului şi a unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române la
comemorarea Sfinţilor Martiri Brăn- coveni, Constantin Vodă cu cei patru fii: Constantin, Radu,
Ştefan, Matei şi sfetnicul Ianache, organizată de către Parohia Ortodoxă Română din Istanbul (18
august 2002).
În referat se artă că din încredinţarea şi cu înalta binecuvântare a Prea Fericitul Părinte
Patriarh Teoctist, cu prilejul împlinirii a 228 de ani de la moartea mar- tirică a Sfântului Voievod
Martir Constantin Brâncoveanu, cu fii săi: Constantin, Ştefan Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache,
o delegaţie a Bisericii Ortodoxe Române condusă de către I.P.S. Arhiepiscop Teodosie al
Tomisului s-a deplasat în perioada 16-24 august 2002 la Constantinopol, în Turcia, pentru a
comemora acest eveniment. Din delegaţie au făcut parte Pr. Prof. Univ. Dr. Nicolae Necula,
decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian" a Universităţii din Bucureşti, Pr.
Dr. Mircea Alexă Uţă, Consilier Patriarhal la Sectorul Comunităţi Externe al Patriarhiei Române
şi Pr. Iulian Isbăşoiu, Consilier Cultural al Arhiepiscopiei Tomisului. Delegaţia a fost însoţită şi
de patru diaconi de la catedrala arhiepiscopală din Constanţa, de Corul "Harisma" al tinerilor
teologi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanţa, de preoţi şi preotese, tineri şi tinere
reprezentanţi ai Biroului de presă al Arhiepiscopiei Tomisului, ai Televiziunii Române, care s-au
constituit în adevăraţi pelerini.
Membrii delegaţiei şi pelerinii, care au călătorit cu autocarul, au fost primiţi la Istanbul de
către Pr. Silviu State, Parohul Parohiei Ortodoxe Române "Sfânta Treime" din Istanbul. După
cum se ştie, începând cu 1 ianuarie 2001, la Instanbul funcţionează Parohia Ortodoxă Română
"Sfânta Treime" pentru comunitatea românilor ortodocşi aflaţi temporar sau definitiv în Turcia,
păstorită de către Pr. Silviu State. în prezent părintele State slujeşte într-o biserică armeană de rit
catolic, închiriată temporar şi amenajată în acest scop. De menţionat este faptul că părintele
Silviu State este foarte apreciat şi de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul.
Articolul 14 din Legea Cultelor privitor la recunoaşterea cultelor, în urma modificărilor,
menţionează: "Pentru a putea să se organizeze şi să funcţioneze, cultele prezintă organului de stat
pentru culte o declaraţie de organizare şi funcţionare, la care se anexează statutul (regulamentul)
de organizare şi funcţionare, cuprinzând informaţii asupra sistemului de organizare şi
administrare, însoţit de principiile fundamentale de credinţă. Declaraţia se depune la organul de
stat pentru culte, care, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii acesteia, va
consemna cultul în Registrul cultelor..."
Recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei la 30 iulie 2002 a produs marc satisfacţie în rândul
clericilor şi credincioşilor din cuprinsul Mitropoliei Basarabiei. Duminică 4 august 2002 s-au
oficiat Te Deum-uri în toate bisericile Mitropoliei Basarabiei. "A fost o perioadă foarte
îndelungată până am ajuns la recunoaşterea noastră de către stat. Să sperăm că lucrurile cele rele
ţin de domeniul trecutului" a declarat înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Petru Păduraru, întâistătătorul
Mitropoliei Bsarabiei. Cu toate acestea, I.P.S. Kiril, mitropolit de Smolensk şi Kaliningrad,
Preşedintele Departamentului de Relaţii Externe al Patriarhiei Ruse, a citit la Chişi- nău în ziua
de 18 august 2002, o Declaraţie de presă în legătură cu recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei, din
care se redau câteva pasaje semnificative care umbresc atmosfera de bucurie determinată de acest
eveniment:
- "Patriarhia Rusă caracterizează formarea Mitropoliei Basarabiei pc teritoriul Republicii
Moldova drept o sciziune în sânul Bisericii";
- "Organizarea unei eparhii pe teritoriul altei eparhii este o fărădelege bisericească. Două
eparhii pot exista pe acelaşi teritoriu numai în cazul când Bisericile din care fac parte aceste
eparhii nu se recunosc reciproc şi nu există comuniune între ele... în Republica Moldova nu sunt
factori ecleziastici de a se forma o eparhie paralelă decât cea existentă";
- "Ceea ce s-a întâmplat este o problemă politică şi un precedent foarte periculos. A apărut
o nouă comunitate juridică, bazându-se pe factorul politic şi oamenii care fac parte din această
comunitate au viziuni şi ţeluri concrete. Ideea sciziunii a apărut în România şi a fost exportată
aici";
- "Noi am discutat această problemă cu Patriarhia Română şi înţelegem nostalgia ei, mai
ales că o perioadă de timp acest teritoriu a fost parte componentă a României. Şi am propus să
rezolvăm litigiul din punct de vedere canonic, care nu permite înfiinţarea unei biserici pc
teritoriul altei biserici deja existente. La ultimul dialog le-am propus că pot avea reprezentanţă
aici, partea română a refuzat acest luciu, spunând că o reprezentanţă pentru ei este prea puţin. Dar
noi considerăm că această cale este una legală, prin care putem să ţinem cont de doleanţele lor şi
din punct de vedere canonic. In locul acestei veriante, problema în cauză a ajuns la CEDO şi o
calificăm o încălcare a canoanelor bisericeşti. Sperăm că cetăţenii din Republica Moldova vor
conştientiza acest fapt. Ştim că cetăţenii din Republica Moldova sunt foarte credincioşi şi ne
punem speranţe că vor putea restabili unitatea Bisericii Ortodoxe din Moldova, astfel s-ar putea
ajunge la confruntări grave între credincioşi";
În zilele care au urmat, membrii delegaţiei Bisericii noastre au efectuat o călătorie în
partea asiatică a Turciei, vizitând locurile cu însemnătate religioasă, culturală şi artistică. Pe lângă
marile oraşe ale Turciei, care reflectă înaltul nivel de viaţă şi o ţară în plină dezvoltare şi înflorire,
a fost vizitată localitatea Niceca, cu piaţa în care a avut loc primul Sinod Ecumenic (325) şi cu
bazilica în ruine, unde s-a ţinut cel de al Vll-lca Sinod Ecumenic, alte localităţi şi ruinele unora.
La Efes, pe lângă cetatea cu vestigiile ei renumite, se păstrează ruinele Bazilicii "Sfânta
Maria", unde a avut loc cel de al IlI-lea Sinod Ecumenic, construcţie de proporţii impresionante,
mormântul Sfanţului Ioan Evanghelistul şi locul casei Născătoarei de Dumnezeu, unde a trăit un
timp în grija Sfântului Ioan Evanghelistul, peste care s-a ridicat o biserică, astăzi aparţinând unui
ordin catolic. Aici înconjurat de acelaşi sobor de preoţi şi diaconi şi corul "Harisma", s-a săvârşit
o impresionantă liturghie arhierească, într-un cadru natural, de o rară frumuseţe. A fost prima
liturghie săvârşită de un ierarh român pe aceste ţinuturi şi într-un loc cu atâta semnificaţie
religioasă şi istorică.
La Pergam s-a vizitat şi măreaţa bazilică din secolul al Vl-lea, de dimensiuni uimitoare,
astăzi în ruine. Şirul marilor cetăţi şi bazilici s-a încheiat cu cetatea Troia, impresionantă prin
aşezarea şi vestigiile pe care le păstrează. În urma celor prezentate, a lămuririlor suplimentare
aduse de I.P.S. Arhiepiscop Teodosie în plen şi la propunerea Comisiei pentru Relaţiile Externe
Bisericeşti, Sfântul Sinod hotărăşte:
- Ia act de participarea I.P.S. Arhiepiscop Teodosie al Tomisului şi a unei delegaţii a
Bisericii Ortodoxe Române la comemorarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei
patru fii: Constantin, Radu, Ştefan, Matei şi sfetnicul Ianache, organizată de Parohia Ortodoxă
Română din Istanbul (Turcia, 18 august 2002).
Temei nr. 4988/2002 - Vizita P.S. Episcop Gherasim al Râmnicului în cuprinsul Arhiepiscopiei
Ortodoxe Române în America şi Canada, la invitaţia
I. P.S. Arhiepiscop Nicolae (12-21 octombrie 2002).
Cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist şi la invitaţia
I. P.S. Nicolae, Arhiepiscopul Americii şi Canadei şi a Pr. Simion Nicolae de la parohia
ortodoxă română din Boston, P.S. Episcop Gherasim al Râmnicului a efectuat o călătorie în
America (Boston) şi Canada (Ottawa şi Montreal), prilej cu care a coliturghisit cu I.P.S.
Arhiepiscop Nicolae şi a trimis clericilor şi credincioşilor binecuvântările Prea Fericitului Părinte
Patriarh.
La propunerea Comisiei Relaţiilor Externe Bisericeşti, Sfântul Sinod hotărăşte:
- Ia act de vizita P.S. Episcop Gherasim al Râmnicului în cuprinsul Arhiepis-copiei
Ortodoxe Române în America şi Canada, efectuată la invitaţia Chiriarhu- lui locului, I.P.S.
Arhiepiscop Nicolae (12-21 octombrie 2002).
Temei nr. 5365/2002 - Referat al Sectorului Comunităţi Externe în legătură cu siatuaţia
actuală a sprijinului acordat de statul român pentru salarizarea
Ecumenic al Constantinopolului, fiind invitatul Sanctităţii Sale la toate evenimentele
importante din viaţa Patriarhiei Ecumenice. Părintele State este interesat împreună cu întreaga
comunitate a românilor din Turcia de necesitatea deţinerii unui locaş propriu de cult, de care
depinde eficienţa activităţii pastorale, dar şi de obţinerea calităţii de persoană juridică a parohiei.
Cu o zi înaintea comemorării sfinţilor Brâncoveni, membrii delegaţiei Bisericii noastre au vizitat
"Sfânta Sofia", celebra bazilică creştină, construită în vremea împăratului Justinian, devenită
moschee, iar acum muzeu, şi Biserica "Sfânta Irina", din secolul al IV-lea, refăcută de Justinian,
precum şi muzeul Topkapî, unde, printre altele, se află şi mâna dreaptă a Sfântului Ioan
Botezătorul şi o parte din craniul său, ca şi sabia Sfântului voievod Ştefan cel Mare.
Comemorarea Sfântului voievod martir Constantin Brâncoveanu a avut loc în ziua de
Duminică, 18 august 2002, în Biserica Ortodoxă Greacă "Sfânta Paras- cheva" din Istanbul,
ctitorită în anul 1692 de însuşi Constantin Brâncoveanu şi re- sfinţită de Sanctitatea Sa
Bartolomeu I, Patriarhul ecumenic al Constantinopolului, la 27 septembrie 1998, în prezenţa Prea
Fericitului Părinte Patriarh Tcoctist. înainte de slujba Utreniei şi a Sfintei Liturghii I.P.S.
Arhiepiscop Teodosie a săvârşit un botez în biserica parohiei româneşti din Istanbul, apoi s-a
deplasat la Biserica "Sfânta Parascheva", unde a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească, înconjurat
de soborul de preoţi şi diaconi, membrii şi însoţitori ai delegaţiei. La Sfânta Liturghie au asistat
I.P.S. Mitropolit Ghenadios Sasimenos, ca delegat al Sanctităţii Sale, Bartolomeu I Patriarhul
Ecumenic al Constantinopolului, reprezentanţi ai personalului Consulatului Român dc la Istanbul,
în frunte cu dl Edmond Neagoc, vice-consul, dl Mircea Lucescu cu soţia şi credincioşi români din
Istanbul. Slujba arhierească înălţătoare a impresionat întreaga asistenţă, care umpluse frumoasa
Biserică "Sfânta Parascheva". După cuvântul de învăţătură al I.P.S. Arhiepiscop Teodosie şi
binecuvântările Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist adresate credincioşilor români din
Istanbul, s-a săvârşit parastasul pentru membrii familiei domnitorului Constantin Brâncoveanu şi
ctitorii şi binefăcătorii dc mai târziu ai bisericii.
Membrii delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române împreună cu ceilalţi slujitori români au
fost primiţi în audienţă la Palatul Patriarhal din Fanar de către Sanctitatea Sa, Bartolomeu I
Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, care a oferit în cinstea oaspeţilor Patriarhiei Române
un dineu. În după-amiaza aceleiaşi zile, s-a vizitat oraşul, Biserica Vlahernclor şi Biserica
"Izvorul Tămăduirii", care păstrează frumuseţea şi atmosfera unor locuri cu adevărat sfinte.
Seara a fost organizată o recepţie oferită dc dl Mircea Lucescu. A participat Sanctitatea Sa
Bartolomeu I Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, însoţit de
II. PP.SS. Mitropoliţi Emanuel de Rcgium (Belgia) şi Genadios Sasimonos, ataşaţi pe lângă
Consulatul Român din Istanbul, în frunte cu dl. viceconsul Edmund Ncagoe, membrii delegaţiei
române.
- Să se intervină la autorităţile statului român pentru suplimentarea posturilor de îngrijitori şi
cântăreţi din cadnd comunităţilor ortodoxe româneşti din străinătate.
11. închiderea şedinţei de lucru şi a sesiunii Sfântului Sinod pe unul 2002.
Epuizându-se examinarea lucrărilor repartizate comisiilor sinodale, pentru studiere, Prea Fericitul
Părinte Patriarh Teoctist exprimă frăţeşti mulţumiri membrilor Sfanţului Sinod pentru
contribuţiile aduse în dezbaterea temelor şi la luarea hotărârilor sinodale celor mai potrivite,
despre care îşi exprimă încredinţarea că vor contribui la promovarea vieţii religioase a Bisericii
noastre, la sprijinul credincioşilor şi clerului.
întrucât Prea Fericirea Sa socoteşte că aceasta este ultima şedinţă sinodală a anului, în
conformitate cu prevederile statutare, declară închisă prezenta şedinţă sinodală şi sesiunea anuală
a Sfântului Sinod pe anul 2002.
Aflându-ne în apropierea sărbătorilor Naşterii Domnului, Prea Fericitul Părinte Patriarh Te ictist
adresează urări frăţeşti de sănătate şi bun spor duhovnicesc în lucrările fiecărui membru al
Sfântului Sinod în eparhia pentru care a fost chemat prin chemare să păstorească.
Se rosteşte rugăciunea "Cuvine-se cu adevărat".

PREŞEDINTELE SFÂNTULUI SINOD

f TEOCTIST
ARHIEPISCOPAL BUCUREŞTILOR, MITROPOLIT AL MUNTENIEI
ŞI DOBROGEI ŞI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
SECRETARUL SFÂNTULUI SINOD f VINCENŢIU PLOIEŞTEANU
EPISCOP-VICAR PATRIARHAL
Ca urmare, Sfântul Sinod în şedinţa din 13-14 iunie 2000 luând în discuţie problema salarizării
clerului din străinătate a aprobat constituirea unei comisii speciale, formată din I.P.S. Mitropolit
Serafim al Germaniei, I.P.S. Mitropolit Petru al Basarabiei, I.P.S. Mitropolit Iosif al Europei
Occidentale şi Meridionale, P.S. Episcop Sofronie de Gyula, P.S. Episcop Laurenţiu, pe atunci
Locum-Tenens al Episcopiei Ortodoxe Române din Iugoslavia, P.S. Episcop-Vicar Patriarhal
Teofan Sinaitul şi reprezentanţi ai Sectorului Conunităţi Externe şi ai Serviciilor Juridic,
Contabilitate şi Personal din cadrul Administraţiei Patriarhale, care să analizeze şi să decidă
asupra beneficiarilor Ordonanţei de urgenţă nr. 66/2000 şi modul de distribuire a sumelor virate
de la bugetul de stat pentru sprijinul la salarizare a clerului din afara graniţelor ţării".
Comisia Specială care a decis modul de distribuire a celor 52.000 $ alocaţi lunar de la bugetul de
stat, mai precis sumele alocate fiecărui ’Centru Eparhial din străinătate şi Administraţiei
Patriarhale, iar ierarhii în colaborare cu permanenţa Comisiilor Eparhiale au trimis la Sectorul
Comunităţi Externe listele clericilor şi suma ce o va primi fiecare cleric în parte. Astfel, prin
aceste demersuri făcute, s-a obţinut mărirea numărului celor care beneficiază de sprijin la
salarizare de la 52 la 169 de persoane.
În şedinţa sa din 19-20 februarie 2001, Sfântul Sinod analizând situaţia salarizării
personalului bisericesc de la comunităţile ortodoxe române din străinătate, a hotărât să se
intervină pentru suplimentarea cu 20 de posturi a actualului număr de preoţi din străinătate care
primesc contribuţie de la stat în valută. Ca urmare, la data de 1 noiembrie 2001 a fost publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543, Ordonanţa de urgenţă nr. 82/2001 potrivit căreia
se suplimentează cele 20 de posturi neclericalc cu încă 10 posturi.
Din păcate, cu toate demersurile din ultimii ani, suma de 52.000 USD alocată pentru
personalul clerical al Bisericii noastre din străinătate a rămas însă nemodificată, deşi aceasta ar
trebui modificată, anual, potrivit legii.
În ultimul timp s-a observat o înmulţire constantă a parohiilor noastre din străinătate,
lucru care impune necesitatea suplimentării fondului destinat salarizării preoţilor şi cântăreţilor
din cadrul acestora. Ca urmare, la propunerea Comisiei pentru Relaţiile Externe Bisericeşti,
Sfântul Sinod hotărăşte:
- Să se intervină la autorităţile statului român pentru suplimentarea sumei alocate pentru
personalul clerical al Bisericii Ortodoxe Române din străinătate.
Că Domnul va da bunătate,
iar pământul nostru işi va da rodul;
dreptatea va merge înaintea Lui
şi-I va pune paşii pe cale.
Slavă... Şi acum... Aliluia (de 3 ori); Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Diaconul: Cu pace Domnului să ne rugăm.
Corul: Doamne miluieşte... (şi toate celelalte până la: Pentru cei ce călătoresc...), după care:
Pentru ca milostiv şi îndurat să ne fie nouă, nevrednicilor robilor Săi, şi să ne izbăvească de tot
răul, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca El, Atotputernicul şi Atotţiitoml Dumnezeu, să binecuvintcze cu harul Său acest drapel
naţional şi să-l facă semn de pace, unitate şi bucurie pentru tot poporul românesc, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca acest drapel să fluture pe catarg în văzduhul binecuvântării şi ocrotirii lui Dumnezeu,
Domnului să ne rugăm.
Pentru ca Domnul, Dumnezeul nostru, să ne binecuvinteze poporul şi ţara cu credinţă dreaptă şi
pace statornică, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să ne izbăvim noi...
Preotul: Că Tu eşti binecuvântarea, nădejdea şi tăria poporului Tău, şi Ţie se cuvine toată slava,
cinstea şi închinarea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Corul: Amin. Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi aducem ţie,
Născătoare de Dumnezeu, noi robii tăi. Ci, ca una ce ai stăpânire nebiruită, slobozeşte-ne din
toate nevoile, ca să strigăm ţie: bucură-te, Mireasă, pururea fecioară.
Diaconul: Să luăm aminte.

RUGĂCIUNEA DE SFINŢIRE
Doamne, Dumnezeul nostru, Cel veşnic, atotputernic, drept şi îndurător, Tatăl Domnului
şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, şi împreună cu El Făcătorul a toată lumea văzută şi
nevăzută, caută acum spre rugăciunea noastră, a smeriţilor şi nevrednicilor robilor Tăi, pe care
Ţi-o aducem cu graiul şi cu inima: Iată, arii adus în faţa Ta acest drapel naţional, pe care Te
rugăm să-l binecuvintezi şi să-l sfinţeşti cu binecuvântarea Ta cea cerească, pentru ca să fie el
semn de unitate, libertate şi bunăvoire pentru tot poporul ţării noastre, România. Astfel întărit cu
paza ta, fa-1 să fluture biruitor pe catarg în văzduhul sfinţeniei Tale şi să ne umbrească patria cu
întreitul semn duhovnicesc al celor trei culori: azurul credinţei, soarele nădejdii şi văpaia iubirii.
Iar pe cei ce se vor uita la el cu cinstire, demnitate şi dragoste umple-i de bucurie şi pace. Că Tu
eşti Dumnezeul nostru şi Ţie slavă Iţi înălţăm: .Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,, acum şi
pururea şi în vecii vecilor.

RÂNDUIALA SFINŢIRII
ŞI ARBORĂRII DRAPELULUI NAŢIONAL
în seara zilei de 25 iunie, ora 19, drapelul naţional este coborât de pe catarg, împăturit şi condus
în catedrală (biserică), unde rămâne peste noapte.
în dimineaţa zilei de 26 iunie, ia ora 10, se începe slujba de sfinţire (după caz, pânza poate fi
aceeaşi sau una nouă).
Drapelul este desfăşurat de ostaşii gărzii port-drapel şi ţinut de către aceştia întins, de cele patru
colţuri, în poziţia orizontală.
Diaconul: Binecuvintcază, Părinte! (sau, după caz, potrivit rangului arhieresc sau preoţesc).
Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul Nostru, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Corul: Amin. Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
Rugăciunile începătoare. Apoi:
Psalmul 84
Binevoit-ai, Doamne, ţării Tale,
întors-ai robimea lui Iacob.
Fărădelegile poporului Tău le-ai trecut cu vederea,
păcatele lor le-ai acoperit.
Mânia Ţi-ai potolit-o,
De la iuţimea mâniei Talc Te-ai întors.
întoarce-nc şi pe noi, Dumnezeul mântuirii noastre,
mânia Ta întoarce-Ţi-o dinspre noi.
Oare în veci Te vei mânia pe noi,
sau din neam în neam îţi vei întinde mânia?
Întorcându-Tc Tu, Dumnezeule, pe noi ne vei via
şi poporul Tău se va veseli întru Tine.
Doamne, arată-ne mila Ta
şi dă-ne mântuirea Ta!
Auzi-voi ce va grăi întru mine Domnul Dumnezeu,
că pace va grăi El peste poporul Său
şi peste cei cuvioşi ai Săi
şi peste cei ce-şi întorc inima spre El.
Da, aproape-i mântuirea Lui de cei ce se tem de El,
pentru ca-n ţara noastră să-şi facă slava sălaş.
Mila şi adevărul s-au întâmpinat,
dreptatea şi pacea s-au sărutat;
adevărul din pământ a răsărit
şi dreptatea din cer a privit.
A Vri-A ÎNTÂLNIRE A COMISIEI MIXTE DE DIALOG
ORTODOXO-GRECO-CATOLIC
Episcopia Ortodoxă Română, Arad, 01. octombrie 2002.
în ziua de 01 octombrie 2002, a continuat, la Episcopia Ortodoxă Română din Arad, dialogul
dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Română-Unită cu Roma, Greco-Catolică
Comisia Ortodoxă a fost compusă din:
1.1. RS. Bartolomeu - Arhiepiscop al Vadului Feleacului şi Clujului
2. I.RS. Andrei - Arhiepiscop al Alba Iuliei
3. P.S. Timotei - Episcop al Aradului
4. RS. Ioan - Episcop al Oradiei
5. P.S. Ioan - Episcop al Covasnei şi Harghitei
6. P.S. Visarion Răşinăreanul - Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului
7. P.S. Iustinian Sigheteanul - Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului
Ca delegat al Prea Fericitului Părinte Patriarh a participat Prea Sfinţitul Episcop Vincenţiu
Ploieşteanu, Episcop Vicar Patriarhal şi Secretar al Sfanţului Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române.
în calitate de invitaţi au luat parte la acest dialog I.P.S. Nicolae - Mitropolitul Banatului şi P.S.
Laurenţiu - Episcopul Caransebeşului.
Comisia Greco-Catolică a fost alcătuită din:
1. I.P.S. Mitropolit Lucian - Arhiepiscop de Alba-Iulia şi Făgăraş
2. P.S. Florentin - Episcop de Cluj-Gherla
3. P.S. Ioan - Episcop de Maramureş
4. P.S. Alexandru - Episcop de Lugoj
5. P.S. Virgil - Episcop de Oradea

Din partea Vaticanului a asistat Excelenţa Sa Mons. Francesco Pio Tamburrino.

Această nouă întâlnire a Comisiei mixte de dialog s-a desfăşurat în acelaşi climat de deschidere şi
frăţietate. în prima parte a discuţiilor I.P.S. Bartolomeu, în calitate de preşedinte-delegat al părţii
ortodoxe, invită ierarhii celor două Biserici la stabilirea unui mod de comunicare nu numai în
interiorul dialogului oficial, ci şi pe plan local, deoarece acest lucru este benefic pentru ambele
părţi.
Ierarhii ambelor biserici sunt de acord să facă eforturi pentru îmbunătăţirea climatului
moral dintre ele, făcând apel la preoţi şi credincioşi de a se apropia prin soluţii practice şi
acceptabile.
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică rămâne fidelă recomandărilor
documentelor magisteriului Bisericii Catolice şi consideră că este necesară continuarea dialogului
eu Biserica Ortodoxă Română. Ar vrea însă, ca acest dialog să fie real, deschis, sincer şi bazat pe
dorinţa sinceră de înţelegere reciprocă şi de rezolvare a problemelor interconfesionale. Ierarhii
greco-catolici îşi rezervă însă dreptul de a face apel la forurile legislative în situaţia în care se
constată lipsa dorinţei de dialog.
Se solicită mai multă bunăvoinţă din partea părţii ortodoxe pentru o colaborare reală în
găsirea unor soluţii acceptabile.
Corul: Amin.
Preotul: Pace tuturor!
Diaconul: Capetele noastre, Domnului să le plecăm.
Preotul: Se sfinţeşte acest drapel naţional prin stropire cu această apă sfinţită, în numele Tatălui şi
al Fiului şi al Sfanţului Duh.
Corul: Amin. Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta. Biruinţă
binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu Crucea Ta păzeşte pe poporul
Tău.
în acest timp, ostaşii gărzii port-drapel împăturesc pânza şi i-o înmânează Preotului. Acesta, la
rândul său i-o înmânează prefectului:
Preotul: Primeşte acest drapel sfinţit, pe care-1 vei înmâna gărzii port-drapel spre a fi înălţaţ pe
catarg în semn de unitate, libertate şi demnitate naţională.
La rândul său, prefectul îl înmânează comandantului gărzii port-drapel.
Cu acesta în frunte, se merge în procesiune solemnă până la piciorul catargului, unde oficialităţile
sunt întâmpinate cu intonarea unui marş pe durata aşezării lor în locul rânduit.
Se rostesc alocuţiuni asupra evenimentului.
Garda port-drapel aduce drapelul la catarg, unde îl despătureşte.
Preotul: Hristoase, Dumnezeul nostru, binecuvintează înălţarea pe catarg a acestui drapel
naţional, pentru ca în văzul tuturor să le fie tuturor mândrie. Că Tu eşti binecuvântarea noastră, şi
Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfanţului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Corul: Amin.
Preotul: înţelepciune... şi Otpustul mic.
După ce l-a binecuvântat cu crucea din mână, sărută drapelul, care va fi astfel înălţat pe catarg, în
timp ce se intonează Imnul naţional.
Ceremonia se încheie cu defilarea gărzii de onoare.

PROGRAMA DE RELIGIE
discipline teologice pentru Seminariile Teologice
şi Liceele cu clase teologice la examenul de Bacalaureat 2003
1. DOGMATICA ORTODOXĂ:
I, COMPETENŢE DE EVALUAT:
1. Interpretarea corectă a învăţăturilor de bază, generale, formulate succint în Simbolul
niceo-constantinopolitan;
2. Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice religiei;
3. Argumentarea învăţăturilor de credinţă în diferite contexte de comunicare;
4. Utilizarea adecvată a limbajului religios, a terminologiei cu care operează Teologia
dogmatica;
5. Stimularea interesului pentru cunoaşterea adevărului divin revelat, cuprins în Sfânta
Scriptură şi în Sfânta Tradiţie;
6. Aplicarea în viaţa zilnică a acestor valori divine.
II. CONŢINUTURI:
1. Despre religie (originea religiei, fiinţa religiei, teorii despre originea şi fiinţa religiei).
2. Argumente raţionale pentru dovedirea existenţei lui Dumnezeu; generalităţi:
2.1. argumentul istoric;
2.2. cosmologic: a) argumentul cauzalităţii, b) argumentul mişcării, c) argumentul
contingenţei, d). argumentul antropologic;
2.3. argumentul teleologic;
2.4. argumentul moral;
2.5. argumentul ontologic.
3. Revelaţia dumnezeiască (Revelaţia naturală şi supranaturală).
4. Căile de transmitere a Revelaţiei supranaturale: Sfânta Scriptură (inspiraţia, lectura şi
tâlcuirea), Sfânta Tradiţie (Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, aspectul statornic şi dinamic al
Sfintei Tradiţii, monumente sau documente ale Sfintei Tradiţii, criteriile Sfintei Tradiţii).
Raportul dintre Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie şi Sfânta Biserică (deosebiri confesionale).
5. Cunoaşterea lui Dumnezeu (cunoaşterea naturală, supranaturală, catafatică şi apofatică;
cunoaşterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieţii).
6. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinţa şi lucrările lui Dumnezeu; originea divino-
umană a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale şi morale).
7. Dogma Sfintei Treimi (descoperirea Sfintei Treimi în Sfânta Scriptură; formularea
dogmei Sfintei Treimi şi precizarea terminologiei trinitare; Persoanele
Partea greco-catolică cere restituirea catedralelor din Oradea şi Baia Mare, a bisericii Sfanţul
Vasile cel Marc din Bucureşti, precum şi a unor biserici protopopi ale. De asemenea, se solicită
restituirea bisericilor care nu sunt folosite sau sunt închise, iar în localităţile în care există o
singură biserică, fostă greco-catolică, să se slujească alternativ.
Partea ortodoxă îşi menţine în continuare părerea de a fi respectată voinţa credincioşilor
majoritari, când este vorba de cedarea bisericilor de orice categorie. Slujirea alternativă nu este o
soluţie în rezolvarea amiabilă a conflictelor patrimoniale.
Din discuţie a reieşit că, de la ultima întâlnire, s-au rezolvat un număr de cazuri, dar este
necesară o misiune pastorală mai insistentă pentru a crea condiţiile necesare soluţionării altor
situaţii dificile.
Partea ortodoxă îşi exprimă dorinţa ca dialogul să nu se limiteze la o relaţie strict juridică,
ci să se găsească mijloace pentru o împreună lucrare şi în celelalte domenii ale binelui obştesc,
deoarece poporul aşteaptă mai mult de la noi toţi.
S-a hotărât că următoarea întâlnire să aibă loc pe data de 23 septembrie 2003 la sediul Episcopiei
Greco-Catolice din Baia Mare.
 Îl rugăm pe Dumnezeu să ocrotească preoţii celor două Biserici şi să le dea putere să-i
conducă pe credincioşi la mântuire.
Comisia Ortodoxă Română Comisia Greco-Catolică
INVITAŢI 
2. ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
I. COMPETENŢE DE EVALUAT:
1. Explicarea noţiunilor istorice în contexte de comunicare diferite;
2. Identificarea caracteristicilor globale şi de detaliu ale unui document şi receptarea
adecvată a sensului mesajului transmis;
3. Descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Române, ca factor de formare, îmbogăţire şi păstrare
a limbii, culturii şi identităţii naţionale;
4. Utilizarea variată a metodelor şi tehnicilor specifice ştiinţelor istorice în analiza
schimbărilor sociale trecute şi prezente;
5. Redactarea linei lucrări, folosind termeni şi noţiuni istorice cunoscute.

II. CONŢINUTURI:
1. începuturile vieţii creştine pe teritoriul ţării noastre. Mărturii lingvistice.
2. Mărturii arheologice despre răspândirea creştinismului pe teritoriul ţării noastre.
3. Viaţa creştină în Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor.
4. Viaţa bisericească a românilor în sec. VII-XIV.
5. începuturile Mitropoliei Ungrovlahici. Mitropolia Severinului.
6. Mitropolia Moldovei în sec. XIV-XV.
7. Viaţa bisericească în Transilvania în sec. XIV-XV.
8. Viaţa monahală la români în sec. XIV-XV: Sfântul Nicodim de la Tismana. Mănăstiri mai
importante.
9. Viaţa bisericească în cele trei ţări româneşti în sec. al XVI-lea.
10. Tiparul în Ţara Românească şi Moldova în sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu,
Diaconul Corcsi.
11. Mitropolia Ungrovlahici în prima jumătate a sec. al XVII-lea: Mitropoliţii Tcofil şi
Ştefan.
12. Mitropolia Ungrovlahici în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. Mitropoliţii Varlaam şi
Teodosie. Biblia de la Bucureşti.
13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei.
14. Mitropolitul Petru Movilă şi Sinodul din Iaşi.
15. Mitropoliţii Ilie Iorest şi Simion Ştefan ai Transilvaniei.
16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei.
17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei.
18. Mitropolitul Antim Ivireanul.
19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania în anii 1698-1701.
20. Lupta clerului şi a credincioşilor pentru apărarea Ortodoxiei în Transilvania în sec. al
XVIII-lea.
Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi - perihoreză şi apropriere; învăţătura
despre filoque şi combaterea acesteia).
8. Crearea lumii nevăzute (introducere; originea îngerilor; natura şi funcţia îngerilor;
numărul şi ierarhia îngerilor; starea morală a îngerilor; îngerii cei răi sau diavolii; cinstirea
îngerilor).
9. Crearea lumii văzute (referatul biblic; creaţionism şi evoluţionism).
10. Crearea omului - antropologia creştină (originea omului; natura omului; omul ca
protopărinte; sufletul omenesc - funcţiile şi spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente;
teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului).
11. Starea originară a omului - deosebiri confesionale.
12. Căderea omului în păcat (originea şi fiinţa păcatului strămoşesc; teorii privind
transmiterea păcatului strămoşesc; urmările păcatului strămoşesc şi deosebiri confesionale).
13. Dumnezeu Proniatorul (aspectele şi realitatea providenţei dumnezeieşti; obiecţii şi
combaterea lor).
14. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului,
proorociri despre venirea Mântuitorului; întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatică şi
urmările ei dogmatice; chenoza).
15. Opera de mântuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana şi opera Mântuitorului,
întreita slujire a Mântuitorului; Răscumpărarea şi aspectele ei - deosebiri confesionale; adeverirea
morţii şi învierii Domnului).
16. Dumnezeu Simţitorul (Persoana şi lucrarea Duhului Sfanţ; relaţia dintre Hristos şi Duhul
Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însuşiri; harul, harismele şi darurile Sfanţului
Duh; raportul dintre har şi libertatea omului - interconfesional).
17. Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condiţiile însuşirii mântuirii subiective;
mântuirea subiectivă privită interconfesional).
18. Cinstirea sfinţilor, cinstirea sfintelor moaşte, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea Sfintei
Cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale.
19. Sfânta Biserică (întemeierea; fiinţa, însuşirile şi membrii Bisericii; deosebiri confesionale
cu privire la Biserică).
20. Sfintele Taine (fiinţa, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine şi
ierurgiile în viaţa Bisericii şi a credincioşilor).
21. Eshatologia creştină (învăţătura creştină despre moarte şi judecata particulară; starea
sufletelor după moarte: rai şi iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a
Domnului; semnele Parusiei-texte scripturistice; învierea morţilor şi judecata obştească-judecata
universală; milcnismul sau milenarismul; sfârşitul lumii-cer nou şi pământ nou; viaţa de veci).
Bibliografie:
Pr. Prof. loan Zăgrean, Teologia Dogmatică, manual pentru Seminariile Teologice, EIBMBOR
(reeditat, Cluj-Napoca, 1997).

PROGRAMA ANALITICĂ
Disciplina: Administraţia Bisericească Parohială şi Legislaţie
1. Principiile şi structura organizatorică a Bisericii Ortodoxe Române.
2. Organizarea administrativă a Bisericii Ortodoxe Române şi organele de conducere
(organizarea centrală, locală şi instituţiile anexe).
3. Averea sau patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române.
4. Legile bisericeşti: legi proprii şi legi de stat cu aplicare în Biserica Ortodoxă Română.
5. Noţiunea şi principiile administraţiei bisericeşti.
6. Organele administrative bisericeşti parohiale şi raporturile dintre ele; metode de
conducere.
7. Activitatea organelor de conducere şi a personalului auxiliar la nivel de parohie.
8. Alcătuirea corespondenţei, tehnica redactării actelor, actele cu caracter general.
9. Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor organelor colegiale parohiale.
10. Acte şi lucrări privind activitatea de evidenţă bugetar-contabilă a bunurilor din
patrimoniul parohiei.
11. Evidenţa bugetar-financiară a valorilor băneşti şi cantitativ-valorică, administrativă a
bunurilor materiale ale parohiei.
12. Evidenţa lucrărilor de investiţii; construcţii, reconstrucţii, pictură, reparaţii.
13. Evidenţa administrării instalaţiilor anexe parohiale.
14. Verificarea patrimoniului parohiei (inventarierea); încheierea anuală contabilă şi
administrativă; gestionarea bunurilor parohiei.
15. Lucrările gospodăreşti la nivel de parohie.
16. Supravegherea, îndrumarea legală şi controlul activităţii administrative la parohie.
17. Norme canonice şi legale privind întocmirea şi păstrarea registrelor mitri- cale (botezuri,
cununii/nunţi, înmormântări).
18. Elaborarea unui dosar cuprizând actele de la parohie (temă practică de seminar).
Bibliografie:
Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan Floca şi Prof. Dr. Sorin Joantă, Administraţia Bisericească Parohială
şi Legislaţie.

21. Biserica din Ţara Românească în timpul regimului fanariot. Mitropoliţi şi Episcopi de
Râmnic -îndrumători ai culturii.
22. Biserica din Moldova în timpul regimului fanariot. Mitropoliţi mai însemnaţi.
23. Viaţa monahală în ţările române în sec. al XVIII-lea. Stareţul Paisie şi ucenicii lui.
24. Mitropolitul Vaniamin Costachi.
25. Mitropolitul Andrei Şaguna.
26. Biserica din România între anii 1859-1918. Reformele bisericeşti ale lui Alexandru Ioan
Cuza. Recunoaşterea autocefaliei.
27. Biserica Ortodoxă Română în perioada 1918-1944. Patriarhii Miron Cristea şi Nicodim
Munteanu.
28. Biserica Ortodoxă Română după 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu.
Biserica Ortodoxă Română după 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arăpaşu.
Bibliografie:
Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Manual pentru Seminariile
Teologice, ed. IV, Galaţi, 1997 (se pot folosi, la nevoie, şi ediţiile anterioare).

Constatând că nu sunt modificări în componenţa acestora, la propunerea Prea Fericitului Părinte

Patriarh Teoctist, Sfântul Sinod hotărăşte:
• Aprobă componenţa celor patru Comisii de lucru ale Sfântului Sinod, după cum urmează:
Comisia pentru Doctrină, viaţă monahală şi misiune socială
1. Î.P.S.Mitropolit ANTONII- al Ardealului
2. Î.P.S.Mitropolit PETRU al Basarabiei
3. Î.P.S.Arhiepiscop PIMHN al Sucevei şi Rădăuţilor
4. P.S.Episcop EFTIMIE al Romanului
5. P.S.Episcop IOACHIM al Huşilor
6. P.S.Episcop GALACTION al Alexandriei şi Teleormanului
7. P.S.Episcop-Vicar VISARION RĂŞINĂREANUL
8. P.S.Episcop-Vicar DANUL PARTOŞEANUL
9. P.S.Episcop-Vicar GHERASIM PUTNEANUL
10. P.S.Episcop-Vicar VASILE SOMEŞANIJL
11. P.S.Episcop-Vicar SOFIAN BRAŞOVEANUL
12. P.S.Arhiereu-Vicar IOACHIM BĂCĂUANUL
V
13. P.S.Arhicreu-Vicar PETRONIU SĂLĂJANUL
14. P.S.Arhiereu-Vicar IUSTIN SIGHETEANUL
Comisia Canonică, juridică şi pentru disciplină
1. Î.P.S.Mitropolit TEOFAN al Olteniei
2. Î.P.S.Arhiepiscop ANDREI al Alba Iu 1 iei
3. P.S.Episcop GHERASIM al Râmnicului
4. P.S.Episcop EPIKANIE al Buzăului şi Vrancei
5. P.S.Episcop CALINIC al Argeşului şi Muscelului
6. P.S.Episcop LAURENŢIU al Caransebeşului
7. P.S.Episcop JUSTINIAN al Maramureşului şi Sătmarului
8. P.S.Episcop-Vicar SEBASTIAN ILFOVEANUL
9. P.S.Episcop-Vicar CALINIC BOTOŞĂNEANIJL
10. P.S.Episcop-Vicar NICODIM GORJEANUL
11. P.S.Episcop-Vicar LUCIAN LUGOJANUL
12. P.S.Arhiereu-Vicar CORNELIU BĂRLĂDEANUL
Comisia învăţământului pentru pregătirea personalului bisericesc
1. Î.P.S.Mitropolit DANIEL al Moldovei şi Bucovinei Preşedinte
2. Î.P.S.Arhiepiscop TEODOSIE al Tomisului Membru
3. Î.P.S.Arhiepiscop BARTOLOMEIJ al Clujului Membru
4. P.S.Episcop CASIAN al Dunării de Jos Raportor
5. P.S.Episcop IOAN al Oradiei Membru