4'.

c,-rn
ri .A.
.'4 lit .4"'N C 4.1
,ELLh..,L1 1, I 't," Oil

A,1a
Ati I ri "
!'

111 f t I, 1'1 rev

'Tr
r 1 -7
I

www.dacoromanica.ro
 e-
-.041N_Jfe e-
tfotslu tiftNULI e-

HCTC 38BICIfl Re
BIN TRH notkeasvA
1775 --41781.

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE $1 POLITICE
A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"
Adunarea izvoarelor vechiului drept romanesc scris
IX

ACTC MBICIfl Re
1MM pm mamma
1775 -41781

Editie intocrnita de :
GHEORGHE CRONT ALEXANDRU CONSTANTINESCU
ANICUTA POPESCU THEODORA RADULESCU
CONSTANTIN TEGANEANU

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Bucureoi, 1973

www.dacoromanica.ro
Coperta de AUREL PETRESCU

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

Volumul de docurnente intitulat Acte judiciare din Tara Romaneas-

ca" (1775 1781) face parte din colectia Adunarea izvoarelor vechiului
drept romanesc scris".
Documentele publicate acum pentru prima data acte judiciare din-
tr-o perioada de organizat i intensa activitate judecatoreasca in Tara
Itomaneasca pun la dispozitia juristilor i istoricilor un bogat material
inforrnativ, de interes deosebit, prin aceea c reflecta efortul de coordonare
a obiceiurior juridice si a legii scrise. Neajunsurile rezultind din conflictul
acestor doug izvoare ale justitiei au fost plastic denuntate in hrisovul de
promulgare a Pravilniceptii Condici (1780) : . . . chid cu pravilele strica
obiceiurile, cind jail* cu obiceaiurile s impotriviia pravilelor"1. Ping
la promulgarea acestui codice de legieveniment petrecut in timpul pri-
mei sale domnii (1774 1782) , .Alexandru Ipsilanti a intreprins, in spirit
iluminist, o terneinica opera de organizare a justitiei printr-o serie de acte,
intre care rnentionam Hrisovul cu ponturi n ce chip .96 urmeze dumnealor
boerii judecatori de pe la rinduitele mese 2, referitor la instantele de judecata
centrale divanul domnesc si cele patru departamenturi si Cartea dom-
neascd de 17 ponturi pentru ispravnici, pentru judecati in ce tchip sa
urmeze" (23 oct. 1775), privind organizarea instantei locale ispravnica-
tele de judecata, In compozitia carora intra, pentru prima oar* j un
judecator cu acest titlu, alturi de ispravnic, organ al executivului. Prin
aceleasi acte, erau reglementate de asemenea serviciile auxiliare si se
fixau normele de procedura a judecatii.
Din simpla considerare a directiei acestor eforturi intelegem ca, ele
an reprezentat o reform/ substantiala cu rezultate directe in procedura si
Pravilniceasca Condicd, 1780, Bucureti, 1957, p. 43-44.
2 I bidein p. 163-164.

www.dacoromanica.ro
in motivarea hotaririlor judecatoresti inscrise in condicele de sedinta si
cu deosebire in condica divanului dornnesc, dup5, care s-au transcris do-
cumentele colectiei de fata.

Materialul publicat nu intereseaza numai cercul de specialitate al

juristilor, el poate fi studiat cu rezultate pozitive si de alte categorii de
cercetatori: istorici, economisti, sociologi, geografi, 1ingviti i chiar literati.
Intr-adevar, cunoscund c dinamica evenimentelor reflecta structurile,
societatea romaneasca de la sfirsitul secolului al XVIII-lea ne apare, in
-aceste documente, destul de comp1ex5,. Varietatea activitatii judiciare
exprirna' structura diferentiata a societatii, fiecare document infatisind o
.drama CU prelungite ecouri din viata poporului.
Pentru a pune in lumina principalele probleme ce se pot studia pe
terneiul acestor documente, redam in cele ce urmeaza constatarile generale,
care ni se par de mai mare importanta si care s-au desprins din desfasurarea
muncii noastre in cursul pregatirii acestei editii.
Prin hrisovul de organizare judecatoreasca din 1775, s-au instituit
4 instante : divanul domnesc, instanta cea mai inalta denumit i divanul
velitilor boieri si care se compunea din fosti mari dregatoriboieri de
treapta intii, i trei departamente constituite din boieri cu ranguri mai
mici.
Alexandru Ipsilanti afirmase in hrisovul sau ca in cele patru depar-
tamente a orinduit judecatori alesi dintre boierii care cunosteau atit
pravila cit i obiceiurie parnintului" 3. Din cuprinsul anaforalelor rezult
ca, dad, nu toti, unii dintre acestia erau intr-adevar cunoscatori ai pro-
blernelor dreptului, fiMd priceputi in redactarea motivarilor judiciare.
Dar, in afara de Mihail Fotino, care s-a facut cunoscut prin Manual
de legi, redactat in trei variante, ceilalti judecatori au ramas necu-
noscuti. Editia de fata deschide perspective si pentru cercetarea rolului
acestor oameni in justitia Tani Romanesti din a doua jumatate a
secolului al XVIII-lea.
Ca judecatori, ca anchetatori i ca raportori ai proceselor, marii boieri,
micii boieri, dregatorii man si mici, episcopii i mitropolitul, precum
conducatorii breslelor, nu au putut asigura tarii o justitie omogena.
Anaforalele lor reflecta un continut social contradictoriu, iar rezolutiile
domnesti nu se intemeiaza pe conceptii statornice. Tendinta generala a
fost insa, in sensul progresului juridic, care avea sa destrame vechile prac-
tici ale justitiei feudale.
Instantele profesionale continuau ad functioneze sub privegherea
autoritatii statale, starostii de breasll fiind numiti de catre domn.
0 importanta instanta judiciara care, in conditiile dezvoltarii eco-
nomiei banesti din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, a continuat
vechea justitie a juratorilor tocrnelnici, dar intr-un spirit modern, a fost
instanta arbitrald. Aceasta institutie nu a lost legiferata in Pravilniceasca
3 I bide m.

VI

www.dacoromanica.ro
Condicd din 1780, dar practica o atesta in mod frecvent. Nevoia intensifi-
&aril tranzactiilor impunea justitiei s asigure in primul rind conditiile
dezvoltgrii creditului.
Materia probelor judiciare nu prezina transforma'ri substantiale fa:VA
de trecut. Depozitiile martorilor si juramintul cu sau farl" blestem au
continuat sg, aiba' valoarea dovezilor obtinute pe lIng proba cu acte. Era
veche practica de a se distruge actele de dovadg ale celor care pierdeau pro-
cesele. SustinutA in interesul lor de atre citiga,torii proceselor, practica a
fost folosit i in aceastg, perioad de instantele de judecatg pentru a evita
rejudecarea acelorai cauze.
Cunoscut ca initiator al reformelor, Alexandru Ipsilanti a avut o
remarcabill activitate judecg,toreasa,, necercetatg, Ind, de istorici.
Documentele pe care le editm vor putea fi de real folos si pentru cunoas-
terea activittii de judecg,tor a acestui domn. Dirt. aceste documenterezult5,
ca domnul exercita cele mai largi atributii judiciare, c serviciile adminis-
trative ale t5,rii aveau fat5, de domn rolul de organe judiciare auxiliare,
c insei instantele judeetoreti ii erau efectiv subordonate, fiind competen-
te doar sg, cerceteze continutul i temeiul reclamatiilor pentru a face
propunerile legale, pe care urma sa* se intemeieze hotgrirea domneasc.
In marea lor majoritate, plingerile reclamantilor au fost adresate, nu
instantelor judiciare ci direct domnului, chiar i pentru cauzele cele mai
mgrunte. Cu sernngtura sau cu tirea domnului se deschidea procedura, cu
decizia lui se incheia judecata.
Alexandru Ipsilanti a judecat mune procese in spiritul justitiei con-
servatoare, apArind boierimea si biserica impotriva protestelor sociale
manifestate sub forma proceselor de cgtre tgrAnime. Domnul s-a artat
Irma, i judecg,tor cu conceptii noi in rnulte procese privitoare la operatiile
de credit, la imprumuturi si datorii bAneti.
Autoritatea domneasca' a fost astfel decisivg in practica judicialL
Rolul lui Alexandru Ipsilanti a fost activ, iar in unele cazuri a fost i foarte
personal prin conceptiile noi care inspirau hotAririle sale.
Se reflectA in documente preocuparea persistent5, a instantelor de a-i
motiva judecAtile prin dispozitii cuprinse in pravile i prin normele consue-
tudinare. Se mai invocau poruncile domneti si dreptatea. Se constatg, ca
Alexandru Ipsilanti i instantele sale s-au strAduit s impung principiul
legaliatii in administrarea justitiei. Se concepea legalitatea in conditiile
ordinii sociale ce trebuia conservat.
Figureazg in mune documente mentiunea c s-au cercetat pravilele
i s-au flcut judecAti pe terneiul bor. Foarte rar se aratg insg care anume
pravile au fost folosite. In unele procese de mostenire, se precizeazg s-au
aplicat Pravilele impkgeti", adie Basilicalele, citeodath i Exabiblul lui
Armenopol.
ITtilizarea pravilelor apare mai ales in hotririle privitoare la recla-
matiile boierilor i ale mastirilor, care prezentau litigii mai complicate
sau revendicau averi mai marl. Se cercetau pravilele i in procese de datorii
bgneti sau de mostenire.
Spre a invedera modul curn se cgutau temeiurile de drept pentru
motivarea unor hotgriri ce aveau s aparg, ca exceptionale in practica
judiciar, amintirn cuprinsul actului din 6 iunie 1776. Se constath din
acest document ca", doi oarneni saraci, inchii pentru neplata unei dator ii de

VII

www.dacoromanica.ro
800 de taleri fata de creditorul Mr, s-au plins domnului desaracie i sc--
pataciune", cerind eliberarea Mr spre a putea munci ea sa se hraneasca
s-0 plateasca datoria. Domnul a cerut instantei sa-1 instiinteze ce
porunceseu pravilele asupra unii pricini ea acestiia". Departamentul al
Doi lea, in anaforaua sa, a prezentat dornnului terneiurile legale care puteau
indreptati cererea reclamantilor. Se arata anume ca Vasilicalele" definese
in cartea IX, titlul 3 si in cartea XXIII, titlul 1, atit starea de bogapie,
cit i starea de saracie. Ca oameni Barad, reclamantii puteau fi eliberati
din inchisoare pe temeiul dispozitiei cuprinse in cartea lui Eftasie Antikin-
sor, potrivit careia datornicii sraci care nu pot sa dea nici zalog nici cheza-
sie, nu trebuie s a' fie tinuti la inchisoare mai mult de 30 de zile". Pe acest
temei, domnul a hotarit ca reclamantii sa s sloboada din inchisoare ca sa
umble dupe munca a se hrani i cistigind ca s s plateasca" 4.
Consideram c pentru studiul utffizrii textelor juridice romano-bizan-
tine de catre instantele Tarii Romanesti din ultimul sfert al secolului al
XVIII-lea, actele cuprinse in aceasta culegere constituie un valoros
izvor documentar.
In numeroase judecati, Irnpricinaii cereau s li se faca dreptate pe
baza dispozitiilor dreptului consuetudinar, obiceiurile fiind invocate fie de
reclamanti, fie de piriti i admise in general de instante. Dreptul consuetu-
dinar reglementa intr-o mare masura : probele, hotarniciile, dijmele, pre-
statiile, faptele de comert, chiriile,
Nu se poate cunoaste lesne gradul de generalitate al normelor consue-
tudinare atunci cind documentele prezinta doar judecati dui:4 obicei".
Multe procese s-au judecat pentru respectarea obiceiului pamintului in
materia obligaiilor taranilor fata de stapinii de mosii. Aceste obligatii
erau oarecum bine cunoscute instantelor i prin frecventa Mr in reclamatiie
taranilor. Preocuparea justitiei de a asigura omogenitatea obiceiurilor
juridice se vadeste ea o practica noug, mai ales in judecatile privitoare la
perceperea darilor de vama pentru anumite produse. Se constata inceputul
de codificare a obiceiurilor de varna prin consemnarea lor in registre dorn-
nest speciale.
Apare in docurnente termenul de catalog", cu sensul de registru al
produselor supuse vinufrii, potrivit obiceiurilor confirmate de autoritatea
domneasca. Birsanii transilvaneni, veniti cu turmele la pasunat in Tara
Romaneascal plateau dari vamale stabilite dupa obicei". Pentru a se
evita abuzurile vamesilor fid ale vatafilor de plai, impotriva carora se plin-
geau ungurenii", se intocmise un catalog pecetluit "privitor la obligatiile
pastorilor.
Codificarea obiceiurilor aparuse astfel ca o cerinta a justitiei moderne
impusa de necesitatea unificarii dreptului. Catalogul pecetluit"
reprezinta in acest sens un inceput. In cea de a doua domnie din Tara
Romaneasca, Alexandru Ipsilanti a infiintat logofetia de obiceiuri, ea
institutie de codifieare i conservare a vechior norme consuetudinare.
Dispozitiile dreptului domnesc au constituit, de asemenea, temeiuri
juridice pentru motivarea hotaririlor. Denumite porunci donnefti, sau
earti, domnegi sau i ponturi cind cuprindeau dispozitii mai ample, aceste
acte normative reflecta progresul real al justitiei i eforturile domnului
ale sfetnicilor sai de a adapta cerintelor societatii regulile vechi ale pravi-
4 Anaforaua din doc. nr. 85 este semnat de Mihail Fotino i alti patru membri ai
instantei.

VIII

www.dacoromanica.ro
lelor i obiceiurilor. Persista conceptia c legea era invA4Aturg,"5, ca'
pravilele erau c.a.* de invItAtufa" i c insei poruncile domneti erau
77 inva4aturi". Asemenea povItuiri" cu sensul de dispozitii generale au
format apoi, pe ling/ pravile i obiceiuri, un izvor al codului din 1780, in
care Alexandru Ipsilanti a inclus i propria sa experienta. judicial* pova-
ti .. din jalbile", pe care le-a judecat 6.
Se constatl c dreptul domnesc ale cgrui prime inceputuri dateaa,
de la intemeierea statelor romfineti i care s-a dezvoltat mai ales prin
hrisoavele i poruncile din sec. al XVIII-lea a glsit o larea aplicare judi-
ciarl in instantele organizate de Alexandru Ipsilanti. Cercet/torii acestui
aspect al vechiului drept vor gAsi un pretios material documentar in
culegerea de fat/.
Conceptul de dreptate", prezent in numeroase documente,,, avea
in contiinta judec/torior sensul vag al echiatii ideale, proprii si gmdirii
iluminitilor. Dar reclamantii i piritii concepeau dreptatea ca mijloc
juridic concret pentru citigarea proceselor.
Cind judecata nu folosea temeiuri de drept bazatepe pravile, pe obice-
iuri sau pe porunci domneti, atunci se puteau propune motivki bazate
numai pe dreptate. Domnul cerea, in asemenea situatii, 81 se facg cercetki
If cu draptate" sau constata cg, la instante s-au fAcut, ori nu, judecgti en
dreptate" 7.
In unele anaforale, nu se mentioneaz/ ca temeiuri ale jude-
atilor nici pravila, nici obiceiul, nici vreo poruncg, domneasc i nici drep-
tatea dar se fac aprecieri ing/duitoare, fie in sensul dreptului natural, fie in
sensul etic al tolerantei. Cu semnificatia de ingaduinta deosebitg, echi-
tatea se putea numi iconomie". Acest termen avea, in afara semnificatiei
sale generale de economie, i sensul special de ing/duint/ i de exceptare de
la prevederile legale sau con suetudinai e. Figureaz/ cu acest Bens i in docu-
mentele colectiei de fat.
Documentele cuprind un pretios material pentru studiile de istorie
economic/ i social&
Apar in documente destul de des consecintele rzboiului ruso-turc
purtat in anii 1768-1774 pe teritoriul tgrii noastre. FigureazA in anaforale
0 in rezolutiile domneti peste 130 de referiri la acest rAzboi denumit
rlzmeritg".
Procesele dezvAluie multe sari de lucruri care ar at/ amploarea urmA-
rilorrazmeritei". Exista conceptia ca pentru pagubele cauzate in impre-
jurgri de fort/ major /. cineva nu putea fi facut faspunzator nici pe temeiul
pravilelor, nici potrivit obiceiului p/mintului.
Repercusiunile razmeritei" se oglindesc i in procesele de despAgu-
bire intentate fotilor volintiri 0 mai ales pretinilor volintiri pentru ja-
furile i crimele lor din timpul razboiului.
Documentele reflect/ 0 inceputurile stgrii de prosperitate din anii de
dup./ incheierea pAcii de la Kuciuk-Kainargi (1774). Au crescut rentabili-
tatea economiei agrare i productia manufacturiera, s-au refacut gospo-
d/riile, au sporit averile, s-au infiintat noi tirguri, s-a dezvoltat schimbul de
rn Muni 0 au devenit frecvente operatiile de credit. Inviorarea economic/
apare, sub unele aspecte i in dezvoltarea gospodariilor taraneti.
5 Act din 5 martie 1779 (nr. 697) : dup invattura pravilii".
Pravilniceasca Condicd, p. 44.
7 Acte din aprilie 1776 i 11 mai 1779 (nr. 45 i 697).

IX
www.dacoromanica.ro
 Procesele meteugarilor vadesc noile Mr relatii economico-sociale.
Apar in procese ca reclamanti sau ca pIrIi, ori ca martori : abagii,
argintari, bkbieri, brutari, cojocari, ilicari, lemnari, morari, papugii, pos-
tavari, sticlari, ehri, zidari, zugravi. Pentru procesele cu alt obiect cleat
pricinile lor profesionale, meltequgarii se judecau in fata instantelor co-
inune.
Dezvoltarea comertului se oglindete in actele justitiei prin prezenta
negustorilor (cupetior) de toate categoriile in fata instantelor : bogasieri,
brapveni, circiurnari, lipcani, lurninkari, mkelari, mgmulari, mkgelari,
rachieri, simigii.
Inviorarea pietei interne a agravat reiaiile dintre proprietari i
chiria0. S-a ridicat pretul chiriilor la prgvalii ; multi proprietari urrnkeau
evacuarea negustorilor chiria0, motivind c doresc s foloseasca' ei in00
prvglia, on s-o renoveze.
In marea br majoritate, procesele din aceste docurnente sint de naturl
civi1; pricinile penale figureazg, in anaforale numai sub aspectul Mr civil
i in interesul despgubirii victimelor, infractorii fiind retinuti in inchisoa-
rea preventivl in vederea viitoarei lor sanctionki penale.
Continutul nou al vietii juridice se caracterizeaz prin sporirea liti-
giilor populatiei orlene0i, prin antrenarea multor boieri in activitgtile
comerciale i prin dezvoltarea operatiilor de credit.
Organizatg ca functie a statului, justitia devenise mai accesibil5, im-
pricinatilor. Figureaza, in procese reclamanti apartinind tuturor categori-
ilor sociale. Intre reclamanti, mai stkuitori apar st'apinii de mosii, fie
impotriva taranilor, fie impotriva negustorilor datornici. Erau persistenti
i elka0i in revendicarea p6minturilor lor 0 in reclamatiile impotriva
cererilor abuzive ale feudalilor.
Numeroase au fost procesele dintre tkani i boieri. Se cunomte bine
diferentierea socialA dintre tkanii liberi i cei care deveniserA liberi pnin
eliberarea din rurnanie. Cei care nu clkuiau erau mopeni. ClAce4ii reven-
dicau ocinile lor, sustinind c s-au eliberat nu numai cu capul, ci i cu
phmintul".
In conditiile regimului social pe care se baza ins1i institutia domniei,
Alexandra Ipsilanti a avut in primal rind. grija de a nu supka pe rnarii
boieri, care se gsaseau in serviciul domniei.
Stgpinii de mo0i se plingeau impotriva cracmilor pentru neindeplini-
rea obligatiilor Mr, pentru ramkitele" din timpul rzmeritei". Masura
domneascA privitoare la iertarea fana4itelor nu a fost respectatl de cgtre
boieri i mgnastiri, i nici justitia n-a aplicat-o intocinai. Domnul insu0
cerea agentilor s5,i s, supue" pe tkani, dupg, cum rezulta din dispozitiile
date ispravnicilor d.e a sprijini pe sthpmnii moqiilor i de a obliga pe clka0
sA-0 indeplineascA sarcinile. Justitia domneasel s-a arkat mai Intele-
ekoare numai In cazurile supkAtoare, in care stApinii de mo0i cereau
tgranilor dijme i munci excesive peste obiceiul pamtntului.
C1aca0i se judecau nu numai pentru reducerea numrului zilelor de
muna, pe mo0ile boierilor i ale mn5,stirilor, ci i pentru dreptul la lemne
din pAduri i pentru p4unatu1 vitelor i oilor 8 Se judecau cu stpInii mo0-
ilor i ungurenii" care aveau mez'anainte" mai ware decit cele statorni-
cite, de obiceiul tkii cu privire la obligatiile sltenilor 9. Stapinii de mo0i
urnareau sh-i asimileze pe ungureni cu clAca0i.
8 Vezi actele de sub nr. 14, 116, 158, 188, 260, 294, 463, 642, 663, 688, 741, 895.
9 Actele nr. 70, 75, 79, 120, 199, 562, 847.

www.dacoromanica.ro
 Sint numeroase judectile purtate de moneni cu boierii i rn'angstirile.
Procesele lor apkeau complicate pentru judeatori din cauza numkului
de acte vechi i de hotknicii, prezentind legaturi de rudenie i de motenire
greu de descurcat. Tenacitatea monenilor de a-i apka motenirile pe
calea judecltilor este frecvent atestat ; st/pinirea p/mintului apare ca
principalul atribut al libertatii sociale ".
Boierii apar in procese nu numai ca stapini de moii, reclamanti sau
piriti, dar i ca negustori, creditori ori debitori. Sumele mentionate in pro-
cesele Mr reflect/ mari acumulki de capital bgnesc. Multi s-au ruinat in
timpul r/zmeritei". Dind bani cu imprumut, boierii ii puteau satisface
mai uor din dobinzi nevoile Mr de imbrAcgminte luxoasl i de viat como-
(11. Ei constatarl el judecgtorii se pronuntau pentru intkirea increderii
in operatiile de imprumut bgnesc.
Parcurgind indicele de materii-foarte amAnuntit -al colectiei de
acte judiciare din perioada 1775-1781, istoricul vechilor institutii roma,-
neti va aprecia valoarea documental./ a acestei lucrki. El va retine desi-
gur : complexitatea formelor juridice In care se imbracg viata economicg, ci-
vil/ i administrativg a societ'atii rornaneti ; structura diferentiatg, i. de
clas a acestei societ/ti ; tenacitatea pAturilor rurale i mijlocii, convinse
de dreptatea i contiente de drepturile lor ; dinamica vietii sociale.

Colectia de fat/ cuprinde 930 de documente reprezentind, in majori-

tate, anaforale ale Divanului domnesc i ale instantelor de judecatg, centrale
i locale, cu rezolutiile domneti aferente, precum i unele acte ale execu-
tivului cu caracter judiciar sau administrativ.
Materialul a fost transcris din condicele cancelariilor domneti Os-
trate in Arhivele Statului din Bucureti.
Toate documentele sint in limba 1 onAnA, in care se ggsesc uneori
i citate greceti. Grafia original./ este cea chirilic/.
Normele de transcriere din alfabetul chirilic in caractere latine sint
cele fixate in introducerea la colectia de Documente privind istoria Romd-
niei, vol. I, Bucureti, 1956, cu completkile care figureaz in Documenta
Romaniae Historica, B. Tara Itomneasa, vol. I, Bucureti, 1966.
Conformindu-se principiilor de editare formulate in aceste luerki, am
dat textului o punctuatie modernA, astfel incit ideile s5, poat fi uor urm'a-
rite de cititorul contemporan.
Ordinea de clasare a documentelor s-a fcut dup./ cronologia rezoluti-
ilor domneti, care este urmat/ i la transcrierea in condicg. Putinele cazuri
de datare lacunae/ -lipsa zilei sau lunii- au fost rezolvate prin inserarea
documentului in suita cronologic/, operatic efectuat/ pe baza indicati-
ilor din cota documentului i dup/ ordinea procedural/. De exemplu,
documentul datat octombrie 1775 (f5r/ zi), cu cota ms. nr. 1, f. 4-7 a
prim it numdrul de ordine 8, inaintea documentului din 24 octombrie
1775 avind cota ms. nr. 1, f. 8 v., care a primit numlrul de ordine 9 ; docu-
mentele numerotate 1 -5, ckora le lipsete luna, au fost plasate inaintea
documentului din 16 februarie 1775, ele purtind respectiv cotele: ms. nr. 2,
10 Vezi adele nr. 8, 11, 18, 101, 104, 145, 180, 230, 260, 265, 271, 284, 298, 316, 338,
343, 374, 433, 465, 500, 585, 592, 619, 683, 688, 689, 693, 783, 787, 798, 802, 807, 829,
835, 842, 879, 885, 894, 895, 896.

XI

www.dacoromanica.ro
f. 23 23 v. ; ms. nr. 2, f. 24 ; ms. nr. 2, f. 25v. 26 ; ms. nr. 2, f. 32v. si
ms. nr. 2, f. 36 v.
In situatia mai multor documente cu aceiasi data, ordinea numerota-
rii a fost aceia inclicata de numarul filei din manuscris. De exemplu,
documentele datate 1776, ian. 15, cu cotele ms. nr. 1, f. 55-56 si ms.nr.
1, f. 57-58, au primit numerele de ordine 24 si respectiv 25.
In operatia numerotarii, ne-am orientat i dupa ordinea procedural./
a actelor, hot/rhea de fond trebuind s o preceada pe aceea data in apelsau
in ultima instant/.
Prin aceasta metoda de clasare a documentelor cu datare lacuna*
am evitat trimiterea la sfirsitul lunii sau anului, oferind astfel cercetatorilor
posibiitatea unei orientari rapide i logice in ansamblul materiei.
Numerotarea actelor s-a Meat dupa ordinea lor cronologic/.
Regestele s-au redactat, pe cit a fost posibil, tinindu-se seama de
urmatoarele elernente: instanta de judecata, natura actului, conditia social/
ei pozitia juridica a partilor in proces, obiectul pricinii, solutia.
Indexarea materialului s-a Meat numai pentru institutii i termeni
auxiliari.
In redactarea indicelui, am aplicat principiul simplificarii maxime ; in
schimb, ne-am straduit s oferim cercetatorilor un tabel cit mai complet
al institutiilor i termenilor auxiiari.
Fonda' fiselor de indici se gaseste in depozitul colectivului de vechi
institutii din Institutul de istorie N. Iorga".
Identificarea condicior domnesti i indicatiile pentru depistarea si
transcrierea actelor din aceste condici, precum i pentru formularea reges-
telor au fost efectuate de Gh. Cront.
Selectionarea documentelor i transcrierea lor din alfabetul chirilic
in cel latin s-a efectuat de Anicuta Popescu, Theodora Radulescu, C. Tega-
neanu i Alexandra Popescu-Dolj. Colationarea textelor dupa original s-a
Meat de Theodora Radulescu.
La intocrnirea fiselor pentru indicele de materii au lucrat George
Fotino, Theodora Radulescu, Alexandra Constantinescu, Anicuta Popeseu
si Alexandra Popescu-Dolj.
La redactarea regestelor au contribuit : George Fotino, Alexandra
Constantinescu, Anicuta Popescu, Theodora Radulescu, C. Teganeanu si
Alexandra Popescu-Dolj.
Traducerea textelor grecesti a fost realizata de Gh. Cront.
Glosarul a fost alcatuit de Gh. Croat, si Theodora Radulescu.
Redactarea indicelui, uniformizarea regestelor, numerotarea cro-
nologica a documentelor i punctuatia modern /. a textului au lost efec-
tuate de Alexandra Constantinescu.
Au contribuit la colationarea materialul dactilografiat Alexandra
Popescu-Dolj, C. Bucsan i Teodor Voinea.
Indicele de materii se g/seste la sfirsitul lucrarii i poarta numa'rul
documentelor.
GH. CRONT
ALEX. CONSTANTINESCU

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE
DOCUMENTE

www.dacoromanica.ro
 fti VaTrk,t
*a
tili.N.mf*Wfk, t./1. tyVi

Domnul numeste un staroste al papugiilor din Bucuresti, care sd poarte de grijd breslei i s judece,
tmpreund cu alli mesteri bdtrtni, dupd dreptate i vechiul obicei", pricinile dintre ei.
1
<1775>
Davat gospodstvo mi . . . 1 carele dupa alegerea a toatA breasla papugiilor ...1 de aid din orasu
domnii mele Bucuresti : 1-am Mut staroste de papugii, a fie cu purtare de grija pentru breasla
papugiilor din Bucuresti si la poruncile domnesti, care dupA obiceiu este dator a le savirsi Inpreuna
cu breasla acestui mestesug sa judece pe cei de supt breasla lui, adicA papugiu cu papugiu, care
vor fi avind pricini intre dinsii pentru ale mestesugului i pentru ucenici i earn, i dupA dreptate i
dupe vechiul obiceiu ce s-au purtat la rinduiala mestesugului lor Inpreuna cu alti mai bAtrIni
mesteri ai breslii acestiia, dupd vin sl faca ind.reptare i hotarire, s ia seama totdeauna pentru
buna orinduiala a mestesugului acestuia a sa pazi, si la toate sa urmeze dupe vechiul obiceiu.
Pentru care, porunchn domniia mea tuturor celor ce veti fi la aceasta breasla, sh aveti a
sti de staroste i sa-i dati ascultare i supunere la orInduiala mestesugului vostru, cA celui lnpo- Arh. sr. Bue..
Ms. nr. 2 .
trivitor, are voe sa-i faca certare dupd vina lui. I saam receh gospodstvo mi. f. 23-23 v.
<1775> 2.
1 Loc alb.
2 Datat dupa suita documentelor.

Domnul oriniuieste staroste tuturor celor ce lin legea armeneascd", stabilindu-i atribufille jade-
cdtoresti pentru pricinile mici, iar pentru pricinile man Ii reparlizeazil la vel cdmaras.
2
<1775>
Davaegospodstvo mi. DAm domniia mea aceastA carte ... 1 pe carile.1-am fAcut domniia mea
staroste peste toti armenii, sa aiba a fi staroste i purtator de grija breslii acestiia, sa judece
pricinile ce vor avea Intre dtnii, armean cu armean, i dupA alegirea lor sa-i indrepteze, iar pe cei
cu pricini mai mari si care nu sa vor odihni pe alegirea ce le va face starostea, pe aceia sl-i
trimita la dumnealui vel camaras si la toate, alit pentru breasla, cit si pentru dinsul, sa urmeze
dupa vechiul obiceiu.
Poruncim i voaA tuturor celor ce tineti legea armeneasca, sA awl! a-I sti de staroste, sA-i Arb. St. Burt.
Dfs. nr. 2.
dap supunere i ascultarea ce i se cuvine. Ii. saam receh gospodstvo mi.
<1775> 2.
1 Loc alb.
a Datat dupa suita documentelor.

www.dacoromanica.ro
 Domnul orinduieste vataf purldlor de grijd pe ceatd de ligani. Pricinile mici sd fie judecate de vdtaf,
3 iar pentru pricinile mari sd fie adusi la domnie. T ig an i i venifi din alte fdri se vor Inscrie Zn calastihul
visteriei.
1775

Davat gospodstvo mi 1 Pre carile 1-am fAcut domniia mea vdtaf si purtAtor de grijA la toat
ceata lui, pe tigani ... 1 pentru birul lor cel obicinuit, la vreme si la soroc sA aibA a-i trimite
aici la dunmealui vel armas. Asijderea poruncim domniia mea sh umble in toat tara domnii
mele s sA hrAneascA cu mestesugu lor cum vor putea, pa unde vor umbla i vor sAdea cu sAzA-
mint, suhat sau chirie sA nu li sA ia veri pe ce mosiie ar fi, domneascA, mAndstireascA, boereascA
oH megiesascA, numai, foarte sA sA fereascd dA stricAciune a nu face la livezi de fln, dA poame,
sau la arAturi, nici supt poalile viilor sA sA pue a face stricAciune, afarA numai unde-si vor ara ei
bucate, acela cu mosie sA le ia dijma duph obiceiu, iar mai mult suparare sA nu le facA. Nici
caii lor de olacu sd nu sA ia veri la ce porunci i trebi domnesti ar fi, sA nu sA supere nici dA
<cat> re globnicii domnesti i mAnAstiresti i boeresti, insd ei sA dea dajdiia lor dA nume po ...1
intr-un an o data aici la domniia mea.
Pentru care, poruncim domniia mea dumneavoastrA ispravnicilor du prin judete, cApi-
tanilor de margine i vamesilor du pA la tIrguri i vAtasilor de plaiu i pircalabilor du prin sate
i altor slugi domnesti, mAnAstiresti, boeresti, veH cu ce slujbA yeti umbla Intr-acea parte dA loc,
<rrn > toti sA aveti a va feri, atit de acest vAtaf, eft si de toatA ceata lui, nimeni dA nimic sA nu-i
suparati, Ca SA sA poatA hrAni sA-si agoniseascA banii birului i alti slusbasi streini sA
gru-i judece, fArA numai vAtafu lor la sfAzile ce vor face Intre dinsii, sA-i asaze. Iar and sh vor
ItIhspla niscaiva pricini mai mari hare dins!! cu alti pAmInteni, atunci dumneavoastrA isprav-
radll'or, judetilor i alti dregAtori, ori In ce parte da loc sA va IntImpla ImpreunA cu pfrisii lor,
g AJ.1q4iHitei aid la domniia mea si de aid Isi vor lua hotArlrea. Asijderea, oriunde vor dovedi
AMhPvetrigani haimanale fugiti din tam turceascA sau din Moldova, ori din tam ungureasca,
Arh. St. Buc., 41VoillilleriPpe la cine, pentru unii ca aceia sA aibA numitul vAtaf purtare de grip' ca sA le aducd
Ms. nr. 2,
f. 25v 26. nniti1Ocade14oa91/n scris de la dumnealui vel armas, ca sA sd asaze la catastihu visterii Intre ceilalti
Pentru o po- tigdiiirklbinA4EP.-
runceedoluneas-
ea asenwq,i5.- 1411)A13a1fiRteunii veniti din vAtAsiia altuia, sA-i apuce sA le ia banii birului si sA-i ducA
toa;e0 V doo). la urma lor, dindu-i iialseama vdtafului lor Inpreund cu banii ce-i va fi luat de la dInsii.
(lin 1775. Arh.
St. Buc., Ms. 2. IV(81-0 IntImpla a sA Insura niscariva tigani domnesti luind tigance mAnAstiresti sau
f. 26 V. 27
(Copia sub datzi.boeresti, numitu viltaf s5 nu aibA voe a clasparti cununiile, Med numai prin stirea domnii mele
la Institutul de isi vor lua acei stapini, schimburi. /ntr-alt chip sA nu fie, cd asa iaste porunca domnii mele.
istorie ,.N.
lorga"). I l. saam receh gospodstvo mi.
1775
1 Loc alb.

2
Dornnul orbuluiele in fiecure jade! doi boieri, Un judecdlor si un ispravnic, care linpreuna so
<41> aibu in q4POreburile judelulni pinfi ja o nopd orinduiald : judecOlorul, judecidoric ; isprarnicul,
la isin arnicle.
1775
wat gftpoLlitLyp iuh Siwojjp gipigniiii mik)Onfre,gelelpilite folositoare traminte pentru Licuitorii
Gt. OW; 1.1i PIM dOffhblu ilill.pptqa p qmijiirmiljtts-WIctr, am orinduit la fiestecare judet cite
doi hoer!, unul a fi judecdtor si altul a fi ispravnic, insd judecdtoriul, nu numai a 4 nurni cu
cafa1rcitliOl14,fe1 11P4 dlaiutc; icj 47,sj 1jJJ cptA,, Jpq-kilip) 9 4 Faute dreptatile ldcuitorilor si sd
izbraneascd pricinile ce vorif1N94,4ccupoiNitylel-ur,. ioriadtOrn domniia mea pc dumnealui
inpreund 1,1,41Bnnealui sA cautati adicd, trebile judecdtorii si trebile isprdvnicii cu tot dinadin-
sul si cu toatA silinta.
Deci, de vreme ce aceastA und datA, pind a vrea domniia mea a da nizamul cel desAvirsit
si a bine intocmi starea judetilor si a tarn, face treburntd tIh pTh1cU i judecAtoriul de-a

www.dacoromanica.ro
valma, unde si dumneavoastri vi orinduim ispravnici si judecitori asti unA dati, si sA aibi
a cAuta ispravnicu trebile judecitorii si judecitoriul trebile isprivnicii de-a valma, iar dupi
ce cu ajutoriul lui Dumnezeu vom pune lucrurile la orinduiali cu indreptarea tarn dupe pohta
domnii mele, atunci vom deosebi a fi judecitoriul numai la ale judecitorli si ispravnicu numai la
ale isprivnicii. Poruncim domniia mea si voao tuturor licuitorilor acestui judet, si mazili si bres-
lasi si cipitani si slujitori si licuitori tarani, si fiti cu cizuta supunere la numitii boeri orinduiti Aril. St. Buo..
de domniia mea, ca si poati sivirsi poruncile domnii mele. f.
1775 2.
1 Loc alb.
2 Datat dupi suita documentelor.

Domnul, numind vlitaf peste ldularii figani domnesti, minlistiresti si boieregi din Focsani, araM
atribufiile si autoritatea lui in breasld.
5
1775
Davat gospodstvo mi ... 1 Pre carele 1-am ficut domniia mea vital peste toti liutarii din orasul
Focsani, Insi tigani domnesti, ministiresti si boeresti, ca si fie purtitor di griji la toate trebile
si poruncile ce i si vor da di clitre domniia mea prin dumnealui vel armas si nimini si nu fie
volnic a si tocmi la nunti Medi stirea numitului vital, pini nu va merge vitafu si faci toc-
meali si sill ia adetul di la fiestecare nunti cite taleri unul. Iar pe caril if va dovedi vital" ci
au Mut tocmeali lira di stirea lui, pe acela si-1 aduci la dumnealor ispravnicii judetului ca
si-si ia pedeapsi cu bitae. Asijderea si aibi a lua numitul vital obicinuitul poclon di la fiestecare
liutar po bani 33.
Poruncim domniia mea si voao tuturor liutarilor, atit domnesti, ministiresti, cit si
boeresti, si aveti a vi supune la numitul vital, la toate ce vi va zice dupe porunca domnii mele
prin dumnealui vel armas, ci pentru cei ce nu si va supune, pe unii ca aceia si-i duci la dum- Arh. St. Buc.
nealor ispravnicii judetului ca si-i certe cu bitae. I i. saam receh gospodstvo mi. f. 36 v.
1775.
1 Loc alb.

Domnul stabileste alribufiile de ordin judecitoresc, precum si privilegiile personale ale starostelui
de negustori din Bucuresti.
6
1775
Davat gospodstvo mi, boeriului domnii mele pre carilel-am ficut domniia mea staroste de negu- februarie
16
tatori, ca 0 aibi volnicie printr-aceasti carte a domnii mele, a ciuta trebile si judecitile i alte
socoteli ce vor avea negutitorii intre dinsii cu eretecrite si altele cite cu porunca domnii mele I
de la judecata dumnealor velitilor boeri i si vor orindui, cum si catagrafi cind va fi trebuinti
si si va porunci a face priviliilor si altor avuturi i alte preturi de zestre dupi dreptate. Si pentru
aceste osteneli ce are a face la slujba si poruncile domnii mele, si aibi dupi obiceiu a fi el si casa
lui apirati de toate podvoadile si angarelile, si tie si un logofit scutit, carile iaste inpreuni cu
dinsul ostenitor la scrisul trebilor ce i si va porunci de citre domniia mea, si aibi a tinea si o
pivniti aici in orasu domnii mele Bucuresti, apirati de fumarit, de ciminirit, de vami si de
toate alte angarii ce vor fi pe alte pivnite ; si <si> scuteasci si drepte bucatile lui, de vinirici,
de dijmirit. Asijderea si de la vedrile care si di negutitorilor la vremea chid string mere, infie-
rate cu fieriul domnesc, neavind voe a stringe cu alte vedre, firi di numai cu acele care si ia de
la el, si aibi a lua de toati vadra cite un galben turcesc de taleri doi si bani noozeci. Aseminea
si aibi si mila ce au avut si de la alti frati domni, insi o privilie ce o are ling Hanul lui

2 c. 758 5

www.dacoromanica.ro
 Zanfir i liude doi scutiti, i acei liude doi, dupe ce-1 va gSsi, sd-i duel la dumnealui vel vis-
tier ca sd le dea adeverintd.
Pentru care, sd porunceste de cdtre domniia mea i dumnealui vel agd i altor zapcii
ce yeti fi orinduiti cu slujbe aici In Bucuresti si pe afarA la tall, vdzind porunca domnil mele
Arh. St. Bac.. de toate cele ce sd cuvin spre scuteald care sd coprind mai sus, suparare Intru nimic sd nu
f. 25-25 v. faceti. I 1. saam receh gospodstvo mi.
Februarie 16, 1775 1
t Asa In text.

Domnul holdraste ca boierii caimacami sa cerceleze i sd judece din nou pricina egumenului mdnstirii
7 Jitia (Dolj) cu Maria Baldceanca pentru niste figani ddruifi mandstirii de Constantin Brincoveanu
voievod.
1775
iulie
23 Milostiiu bojiiu Io Alec sandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.
La divan,. Innaintea domnii mele au esit la judecatd cuviosul chir Dionisie egumenu
sfintii mAndstiri Jitiia ot sud Dolj, ptris fiind dumneaei Marii BAlAceancii pentru tiganii ce s
trag din zece sdlasuri care le-au fost dat mAnAstirii Intru stdpinire domniia sa rdposatul Con-
standin vodd Brincoveanu, cu hrisov, pe care dupd vremi lulndu-i BAlAceanca, s-au judecat cu
dumnealui I prin hotArlri dd judecatd iar i-au luat Intru stApInirea mAndstirii. Iar In urmd,
peste toate acele judecAti i Bdracencile cu Insusi zapisul dumnealor care 11 vAzum domniia mea
cu leat . . 1 iscAliti Bind mrturii preasfintiia sa pArintele mitropolitu si dumnealor veIiii
boeri, de invoiald si izbrdnire, i-au dat Mtn' stApInirea mdadstirii, In care zapis scrie i numele
tiganilor, i dupd aceasta zice cd i-ar fi luat BAlAceanca far' de nici o judecatd si-i cerea acum
igumenul lntru stiiptnirea mAndstirii.
Fata fiind la divan si dumneaei Manila BAlAceanca, Intliu au tagaduit zapisul de Invoial
cd nu I-au fAcut dumnealor ve1iii boeri ce slat iscAliti mArturie Intr-Insul, ne adeverim cum ca
Innaintea preasfintii sale si a dumnealor s-au fAcut acea invoiald i asdzAmInt de bundvointd.
Deci, nefiind trebuintd dA alta dovadd unde este mArturii un arhereu al pamIntului si
boeri marl, la tagaduirea BAlAcencii, ramble acel asradmint bine Intemeiat. Mai zice BAlAceanca
cum cd altii sint tiganii care sd trag dintr-acele zece 01[0 ce le au fost dat rdposatul Constantin
vodd Brincoveanu si cum cd zapisul este dres, schimbind numele tiganilor. Pentru care, igu-
menul rdspunse cum el logofatul ce 1-au scris, gresind dd au scris Intl! alt nume, Insusi au Indrep-
tat dd au pus numele ce sd cuvenea. Iar Impotriva bAnuelii ce ardta BAlAceanca, la aceasta ne
ardtd o anaford cu leat ...I a preasfintii sale parintelui mitropolit si a dumnealor ve1iilor boeri,
care este mai In urma acelui zapis, Mtn.' care scrie cum ed. asemenea plri au Mut i atunci
Bdracencile, cum cd slat alti tigani acestiia ce-i cautd acum egumenul dupd zapis. Si au cerut
Insusi dumnealor cd, de vor priimi parintii calugari ai mAndstirii Jitii blestem, cum el acestiia
slat tiganii ce sd trag dintr-acele zece sdlasd, s vor odihni i vor rdmInea iardsi ai mAndstirii.
Dupd care, au si priimit 3 parinti cAlugdri bdtrIni, blestem la arhereu si pninii locului acolo,
de la care au adus egumenul la divan carte dd mArturie, dar Balacencile neodihnindu-sd iardsi
ziclnd ca sd nu fie mArturiia numai prin scrisoare, ci sd fie dd fatd, i-au adus i aici la divan
asemenea au mArturisit i prin blestem au arAtat anume pe Pawn' ce sd trag dintr-acele zece
sAlasd, a cdrora nume slat tot scHse In zapisul Balacencilor. Dupd care mArturii, au judecat
preasfintiia sa ar< himandritul dumnealor, sd stie si sa stApIneascd mAndstirea pe tigani cu
build pace si au Intdrit i domniia sa raposatu fratele Alecsandru Ghica voievod cu hrisov osibit,
dd a-i stapini.
Deci, dupd aceste carp de judecatd de la arhierei, dd la boeri i Intdrire de la domn, ce
slat mai In urma zapisului cu care dovedeste cum cd acestiia slat iganiI ce s trag dintr-acele
sdlasd, am hotArlt domniia mea pe tigani sd-i stapineascd lards! mAndstirea nestrAmutat i sd le

www.dacoromanica.ro
stringA egumenu birul, a nu sA pagubi mAnAstirea de venitul lor, fAr'de numai, dA vreme cd
BAlAceanca ceru soroc de 2 luni a sA mai face o cercetare prin mArturii cari sA vor afla tritind
si vor fi stiind pe tiganii ce sA trag dintr-acele zece sAlasA, i pind a sA face aceastd cercetare,
sA stea iganii In locul lor pe unde sA vor fi aflind cu lAcuinta, dupA cererea sa, sd dete egume-
nului aceastA poruncA, ca sd nu-i rAdice acum du 0 unde sA vor fi aflind cu lAcuinte, pinA a sA Arh. St. Sue.,
Ma. nr. 5,
face si aceastd cercetare, iar stapinirea sA fie a miinAstirii si birul sS sl stringS nestrAmutat. i f. 42 V. 43.
Pentru hotrI-
pentru a lua sfirsit aceastA cercetare, s-au orinduit mumbasir sA ia dA aici inpreund cu egumenu Tea definitivit a
si pe numita BAlAceancA sau pe vechilul sAu, 55 meargA Innaintea dumnealor boerilor caimacani, pricinii, V. doe.
din 25 mai 1770
dumnealor sd-i mai facd o cercetare prin carte de blestem asupra celor ce sA vor afla mArturii Arh. St.Bue..
cu stiinld dA iganii ce sA trag dintr-acele zece sAlasA anume, i In scris dind, adeverind i dum- Me. 5, f. 43 v.
(Copia sub datA
nealor boerii caimacami mArturiile, sA aducA acele In scris mArturii aici, ca sd vazd de cAtre dom- Ia Inetitutul tie
istorie
niia mea. Tolico pisah. N. Iorga").
1775, lune 25.
1 Loc alb.

Boierii, rinduili de domn sd tmparld munfii i mosia din Are!' (jud. Arges) tntre mosnenii satului
Aref pi co-devalmasul br, Gheorghe valaful, fac imparfeala munfilor pe most, nu si a pdduritor,
care rdmtn de-a valina. Gheorghe vdtaful se plinge cd s-a facut nedreplate la Impdrfeald. Boierii 8
jurd cd au urmat dupd dreptate. Domnul tntdreste Imparleald. 1775
octombrie

Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.

Fiind toate celalte pArti din sase mosi, multumite p5 Inparteala, iar numai Gheorghe
cu ceata lui care sint numai dintr-un mos, cerea stApinirea de-a-valma, si Hind de fatA vAzutd
pricina pentru care nu priimeste si el lnpArtealA i cunoscutd iarAsi f i nedreptatea ce au toate
partile celalte cind nu sA vor sti osebit partea fiiestecAruia, i fiind cercetath si de dumnealor
velitii boieri alegerea ce au urmat de au fAcut In fata locului, rinduitii boieri carii i credinta
deterA Innaintea iubitorului de Dumnezeu episcopu BuzAului, cA n-au Mut nedreptate nici
unuia, am IntArit i domniia mea. i pentru ca sA sA urmeze o 1inite intre dinsii. am hotArit 55 lip-
seascA si din vdtAsiie Gheorghe, cit si Iordache, a nu sd asAza nici unul vAta <f> la acel plaiu,
de vreme ce s-au cunoscut cA shit pricina de stingerea tuturor, fAcind cete si pururea scornind
gilcevuri.
Asijderea hotArim i pentru negutatoriia acestor numiti de vor vrea toate pArtile cu toti
a-i da, sS nu fie volnici nici Nan, nici Apostol clucer, nici Iordache vAtafu, nici Gheorghe vAtaful,
a cumpAra, ci cite patru sA fie popriti de acum innainte a mai face negutAtoriia aceasta acolo,
fiind zavistiie unul impotriva altuia, totdeauna cu Indemnari pe mosneni pentru munti, asijderea
si pentru doblnda la banii ce sInt mosnenii datori dupa hotdrirea ce s-au fAcut de opste, sA nu si
incarce mai mult cleat la zece unul si numai cei ce au luat banii aceia, numai, s fie datori a
plAti datoriia kr, iar cei ce nu au luat bani si nu shit datori, poruncim sA nu sA supere a a pune
la vreo cislA de bani ai datorii, nici sA sd pAgubeascA a li sA lua pArtile din munti pentru
ale datorii. Iar de vor mai fi si alti mosneni Instrlinati, acei citi vor vrea a veni In pamIntu
Orli, sl sA asaze cu lacuinta In sat si sd vor dovedi pre sine, ori cu rudeniia, sau cu mostenirea,
sd Intre si ei la Orli dupd dreptate,
1775, octomvrle.
Carte dd alegere.
Dupd jalba si cererea ce au fdcut o seamA de mosneni din satu Arefu sud Arges cdtre preen-
naltatu domnul nostru, Io Alexandru Ipsilant voievod, asupra lui Gheorghe vAtafu si cetasilor lui,
iar din Haref 1, ce este mosnean inpreuna cu ei, cum cd din neunirea ce au cu d1nii totdeauna sA
pornesc cu pin unii Impotriva altora, si unblInd prin judecati, fac multe cheltuieli cu care au
pus muntii si moiile ce le au de la strAmosii lor supt grea datoriie de bani pe la unii altii si ei

www.dacoromanica.ro
-sd pAgubesc de dreptu ce Ii sA cuvine a-1 lua dupd venitu muntilor si-a mosiilor sale, ci pentru ca
sA lipseascA pricinile dintre ei i sd poatA a-si lua fiestecare dreptu ce i sd cuvine a avea, am
cerut ca s sd clAosibeascA pArtile din munti i moiile pe mosi. i dupd aceastd jalbd si cerere a
lor, cercetindu-sli la divan hrisoavele si cArtile ce au avut ei pentru mosiia Harefului s-au vAzut
un hrisov al rAposatului Mircea von ot leat 70502 In care aratd pe 5apte mo0 timpani In tot
hotaru Harefului anume : Oprea, Rdcluichiie Ionicestii, Rdscesti, Popa, DrAgulea i Radu, dupd
care fAcindu-sA hotArire la divan de cAtre mariia sa vodd, am fost trimisi din porunca mArii sale,
noi boieri care mai jos stntem iscaliti, ca sd venim In sat la Haref sA facem cercetare oamenilor
ce sA and acum In viiatd, ca s st dovedeascd fiiestescarele din care dintr-acesti mai sus-numiti
rnosi sd trage si dupd ce sa vor dovedi sA dAosebim toatA mosiia In 7 parti, ca sA dam la fiestecare
neam de oarneni ce sd vor trage dintr-acel mos, cite o parte, ca sd poatA a stApini si a sd folosi.
Deci, viind noi In sat si adunind pe toti oamenii la un kc, le-am citit aceastA porunca
-si hotArlrea ce s-au facut la divan de au auzit-o cu totii i dupa aceasta cerind de la dInsii
ca sA ne arate cu dovadd fiiestescare pe sinesi, din care dintr-acei sapte mosi sA trage, si cerea
-ca s sd deosibeascA numai Iordache, ce a fost vAtaf, cu neamul lui i sit I sA dee parte de
mosie In munti, osebitA, iar ceilalti mosneni sd rAmile a stApIni de-a-valma precum au std-
pinit si pinA acuma. Inpotriva acestor zise ale kr, s-au ales cinci neamuri dAosebiti mosneni
si au rAspuns cuM cA ei nici intr-un chip nu pot fi uniti la aceastd tAgaduire ce face Gheorghe
cu cetasii lui si nu priimesc de a sA lAsa uitatA si pierdutA stiinta neamurilor acelor vechl mos-
neni, cAci cu toate acestea cd au trecut sumA de ani de atunci pind acum si cei din urma kr
au fost cu alte nume si porecle numiti, dar stiinta au fost tinutd si neuitatA de toll cei mai de
nainte mosi strAmosi si de la parintii lor le este stiut si de toti cei care sA aflA acum In viiatA,
de sA stiu fiiestecare neam de oameni din care dintr-acesti vechi mosneni sA trag, precum si
Gheorghe cu neamul JUl ant stiuti cd sd trag din mosul Ruscestilor si fiindcA ei sd and de slat
acum In viiatA, multi dA sA trag dintr-acel mos al Ruscestilor, cunoscind cd alegerea neamurilor
si InpArteala masa pd sapte most, lor le vine ai<lo >a 3 si a luat numai o parte ce sA cuvine
pe mosu kr si pentru aceasta cer sA fiie stApinirea si inpArteala, iar de-a valma precum au fost
pita acum, ca sA poatA a lua totdeauna din partea celor ce slut Inputinati Mtn' mosi deopo-
trivd pArti, ca si ei. Ci, la aceasta, precum Isi sintu folosul, asa cestilalti paguba nu o pot
mai priimi. Ci dar, aceste cinci neamuri de oameni si dupd luminatA porunca si hotdrirea mArii
sale lui vodA, alegIndu-sA cu dAosibitA foaie au dat la noi si au arAtat din cinci mosi dintr-
acei vechi, cum a sd trag adicA din Oprea, familii 16, din Ionesti familii 12, din Popa fa-
milii 19, din Dragulea familii 29 si din Radul familii 19. Osebit de acestea, mai fiind un neam
de oameni care era uniti cu cetasii si neamu lui Gheorghe la tAgAduirea mosiilor si neprii-
mirea InpArtelii, au venit si acestea de au dat foaie de numele lor la noi, ardtindu-sA cd sA
trag din mosul RAdeachie familii 22, iar Gheorghe vAtafu cu cetasii lui, care dupd arAtarea
celorlalte neamuri de oameni rAmlind a fi din neamu Ruscestilor, vAzind cd toti ceilalti s-au
descoperit si si-au mArturisit neamu si mosii kr din care sA trag, au osebit pe oamenii ce-i
aratA lnpotrivnici lui, cA sd trag din mosul Ruscestilor In trei pArti si fdrA a sA numi cd sA
trag din mosu Ruscestior au deosebit foi si pA 55 familiiasi ce shit ei, au arAtat familii 24
cd sint dintr-un mos Milan ce sA numeste Intru o ocolnitd a rAposatului Matei vodA Basarab
ct 7150 si familii 23 din neamu VAtAsAstilor : DrAgusAstilor, iar pA 8 familii i-au arAtat cd
shit mosneni, dar In neamul lor nu priimesc a fi.
Ci noi, vAzind cd Gheorghe cu cetasii lui cu aceste osebiri de neamuri 1 cu numiri de
alte mosii ce nu shit numiti In hrisovu Mircil VodA, face numai ca sd acopere de a nu sd numi
pe dinsii cum cd sA trag numai din mosu Roscestilor, ci din mai multi mosi. Am cerut de la
ceilalti mosneni lnpotrivnici ai lui ca sd ne arate cu ce dovadA aratA ei pe acesti 55 familiiasi
ti cetasi ai lui Gheorghe vAtafu, cd sA trag din mosul Roscestilor, 5i ei altd dovadd Inscris flu
avurd ca sA ne arate, fArd numai arAtard cd Intr-acest neam ce sA trag din Roscesti, sA aflA
acum In viiatA, om trecut In viiatd cu bdtrInetile, un Gherasiie cAlugaru, tatA popii Dumitru,
si acesta sA dea mArturiseniie pentru neamuri, din care mosi stie cif sit trage tatu popil hit
Dumitru I acesta sA dea marturisaniie pentru neamul din care mos stie cA sA trage dintr-acei
vechi. (?) Pre carele aduclndul Innaintea noastrA l cerInd de la dinsul ca sA mArturiseasel

www.dacoromanica.ro
In fricg lui Dumnezeu pentru neamul din care mos stie cg sA trage, el au rgspuns intii pentru
anii sai cum cg este trecut peste 90 de ani si cum cg asa au auzit de la pgrintii lui CA sg
trage din mosu Ruscestilor.
Deci, dupg toate aceste cercetfiri i dovezi ce aratg mai sus, urmind noi poruncii si
hotgririi math sale lui vocla, ce s-au Mut de la divan, am socotit pe top mosnenii familiiai
ce sg aratg mai sus cg sg trag dintru acei mosneni vechi i sg aflg acum In viiatg i afara
din copii br cei neinsurati slut liude 173, din care cercetind s-au aflat In sat sgzAtori, numai
lude 108 si afarg din sat pe la alte locuri fugiti lude 51, iar lude 14 s-au ggsit partile Mr yin-
dute de ei cu zapise, iar la mosnenii ce sg aflg acum In sat si pentru ca sg putem face In-
parteala de toatg mosiia Harefului pe sapte mosii, am cercetat intliu coprinsul ce este in
tot hotaru Harefului i vatra satului cu cAminurile de cask cu grgdinile, cu livezi de pomi
ce sint Inprejuru fiestecare cask precum si afarg din sat locuri din taring si livezi de finete,
slut Inca din vechime de la mosiia strAmosilor osebite cuprinse i thpartite la fiiescare mosnean,
cit i pe unde are, de stApineste. De care, la acestea au zis ca slut top odihniti i nefiind pri-
cing Intre dInsii, nu au fost trebuinta de a sg mai face alta InpArtealg, ci au rAmas sg stapi-
neascg fiestecare dupd cum au gasit de la mosii, pgriintii Mr. Tar pentru pgrtile din rnunti,
fiind de-a valma i neinpartite, pentru ca sg nu mai poatg vgtafu de plaiu a s Insoti iu-
mai cu o seama de mosneni cetasi ai lui precum sg obicinuise ping acum de vindea si zgloja
partile tuturora i lor nu le da nimic, au cerut ca sg sg deosebeascg pe dreptate in sapte parti
pe sapte mosi i sg ii sg dea la fiestecare neam de oameni ce sg trag dintr-un mos cite o
parte ca sa poatg a o stgpini si a sg folosi de dreptu ce i sg cuvine a avea.
Pentru care, cercetindu-sg aeum, s-au gdsit In tot hotarul Harefului ai mosnenilor peste
toti muntli, 17, si intarcaturi sapte, din care un munte ce sg nurneste Robiita, acest munte
fiind mai dinainte dupg vremi vIndut de mosneni la un boer anume Arsenie sluger ot Pitesti,
mai In urmg I-au fost rascumparat numai o seama de mosneni in taleri 100 si de atunci ping
acum niciodatg nu I-au pus cu celalti munti la inpartealg, ci totdeauna I-au avut numai acea
sumg de oameni ce sg trag dintr-acei ce 1-au rAscumpArat de inpArtea Intre ei venitu ce sg
lua du pg pasune, lulnd fiescare parte dupg suma banilor ce au fost dat mosu-sgu la rgs-
cumpArgtoare. Care acesta, asemenea i acum deosebindu-sg de ceilalti munti, 1-au lAsat ca
sg aibg numai acesti oameni care s-au dovedit cg sg trag dintr-acei rgscumpArgtori, anume popa
lane cu fratii lui i cu Gheorghe ce shit din mosu Popa pe parte de taleri 30 i din mosul
Dragulea i Iordache i Costandin Tomoiu pa parte de taleri 28 i din mosul Ridiachie, Gri-
gorie i Diiaconu si Ion po parte de taleri 10 si mosu Oprea popa Radu pa parte de taleri
15 din mosu Roscestilor popa Man po parte de taleri 3 si din alt neam strein MohAilg pa
parte de taleri 7 si au ramas de s-au pus acum la inpArteli munti 16 si Intercatori sapte, care
munti si intercatori, potrivind bun cu prost, s-au fAcut sapte pari pg sapte mosi, care prin
osebite carp iscglite de noi ce s-au facut si s-au dat fiestecgruia neam de oameni la citi sg trag
dintr-un mos cite o parte mai pe larg Intru acele carti, s-au aratat numele oamenilor farniliiai
cIl sg allg In viiatg dintr-un mos i numele muntilor si al Intercgtorilor cu toate semnile Ii
curgerea hotarglor Mr si pentru aceste pArti s-au tocmit si s-au prilmit mosnenii Intre dtnii
oricgriia neam de oameni I sg va parea ca este partea Mr mai proastg ddcit a altui neam,
SA poatg a da partea lor la aceia si ei sg ia partea acelora. Afarg dintr-acesti rnunti i Intgr-
egtori ce s-au Impartit, iaste i padure cu jiru care aceasta, neputindu-sg deosebi, au rgmas
de nu s-au Inp Arta, ci s-au hotgrit ca sg o aibg de-a valma si ce sg va lua du pg vinzarea
jirului, sg sA fact sapte parti pe sapte mosi i sg-si ia fiestecare neam de oameni ce sg trag
dintr-un mos, cite o parte. Am cercetat si pentru banii ce au jAluit mosnenii, cum cg sg ant
luati cu datoriie asupra muntilor i asupra mosnenilor din pricina neunirii Mr si la noi alti
datornici nu s-au arAtat ca sg fie dat bani inprumut asupra satului prin mina lui Gheorghe
vAtatu, ci numai Nan Grecul au dat in scris supt iscglitura lui, cit au dat In mina lui Gheorghe
pentru trebuinta sgtenilor de la toamna trecutg ot leat 1774 ping acum la leat 1775, taleri
1800 In mina lui Gheorghe si abi taleri 116,30 i-au dat osebitl la 7 oameni mosneni ce sint
argtati anume In foaia ce au dat el In scris. Pentru care, nici Gheorghe nu au tAgAduit, fArA
numai dlntliu banit acetia au arAtat la noi cu foaie iscalitA de dInsul pe anume cA au dat la

www.dacoromanica.ro
 o seamA dA mosneni In anul trecut, taleri 700 de s-au plait de o zaherea de care nici acei,
oameni nu au tagAduit, farA numai din toti banii, acestiia au aratat la noi cu foaie iscalita.
marturisind ca sint buni datori, iar pentru taleri 1100, au raspunsu Gheorghe ca are socotealA
cu mosnenii i cetasii lui. Osebit de acesti bani de la Nan, au marturisit Gheorghe ca au luat
si dupa vinzarea muntilor pe vara aceasta de la dumnealui vel spataru Misog lu taleri 750
i alti taleri 400, iar de la dumnealui inprumut de au cheltuit cu cetasii lui in eta vreme au statut.
la Bucuresti de s-au judecat cu Iordache vatafu pina au scos muntii de supt stapinirea lui.
Ci, i pentru acesti bani ce s-au luat du pa vinzarea muntilor, cercetind noi, s-au dovedit
ca numai oamenii cei care au fost la Bucuresti uniti cu Gheorghe Inpotriva lui Iordache, aceia,
s-au inpartasit dintr-acei bani, iar la ceilalti mosneni nici un ban nu s-au dat i toti acei mos-
neni ce nu s-au InpartAsit dintr-acesti bani, ramin a-si cauta dreptul lor ce sa cuvine a-I lua
de la Gheorghe vatafu.
Afara dintr-acesti bani ce s-au aratat mai sus, ca. s-au luat prin mina lui Gheorghe
s-au arAtat ji dumnealui Apostol vel clucer de ariie, ca au dat prin mina <lui> Iordache va-
tafu, atit pentru trebuinta negutatoril de catre ei ce aveau tovArasie cu el, fiindca avea muntii,
cumparati de la mosneni pa 7 ani, eft si la trebuintile ce au avut mosnenii in anii trecuti de
la leat 1773 'Ana la leat 1775 cu opt zapise ale lui Iordache, taleri 7629 pol. bani 20 capete,.
care zapise s-au vazut de si nu fug tagaduite nici de Iordache.
Pentru care, dupa luminatat porunca marii sale lui vodA, ce ne-au adus dumnealui inai
sus-numitu clucer ca sa. cercetam, si fund datoriie build sa inplinim, 1-am infatisat la socoteala
cu mosnenii i pentru citi banii au aratat el ca au dat pe la dinsii socotindu-sa banii cu do-
binda lor la zece doi, s-au ales numai asupra mosnenilor din Haref, bani netagAduiti, taleri 5100 .
si neavind ei bani ca sa plateasca, au cazut cu rugAciune la dumnealui clucer Apostol si au
priimit de la dtnii zapise pe o suma de bani sa aibA dumnealui a tinea pasunea i venitu
muntilor pa anii viitori i pa alte sume de bani sa plateasca cu soroace. Osebit dintr-acesti
bani ce shit asupra mosnenilor Harefeni si la munti intarcatori streine, au aratat Iordache c
au dat de au cumparat pasunea pa vara aceasta taleri 464 si luindu-i-sa negutAtortia casarii
din mina, casul ce era sA-1 ia el pentru acesti bani de la birsani s-au luat de Gheorghe Tigara,
omul dumnealui vel spatar Misoglu. Ci, pentru aceasta ramine a-si cauta dumnealui cluceru
Apostol cu dumnealui vel spatar.
Si iar au mai aratat Iordache si la o seama de oameni din satu Capatineni i Corbeni, bank"
dati inprumut taleri 629, pe care oamenii Infatisindu-i cu Iordache innaintea noastra nu au tag-
duit, ci s-au dat i acestea platnici la dumnealui cluceru Apostol, au ramas i lordache dator
taleri 2162 bani 12, pe care au dat si el zapis ca sd aiba a plati, i s-au Mut toata surna de bani
ce are a lua dumnealui cluceru Apostol, capete i dabinda, taleri 8355 bani 12, si pentru acesti
bani, spre adeverinta s-au dat dumisale din partea noastra si osebita carte asem enea i pentru
toatA datoriia de bani ce s-au aratat la noi asupra mosnenilor din Harefu. Dupa cercetarea ce am
facut, cIi bani s-au dovedit asupra oamenilor i cfli bani au ramas asupra lui Iordache i citi
asupra lui Gheorghe vatafu, iarAsi s-au facut osebita socoteala in scris anume si mai pe larg ea A.
Aril. St. Bun.. sa dea la mariia sa voda, iar cartea aceasta s-au dat la mina mosnenilor din, Haref ca sO. aiba.
Ms. nr. 1.
f. 4-7. spre adeverirea inpartelii ce s-au facut si spre dascoperirea de bani ce stilt datori asupra lor_
leat 1775, septembrie 5.
Anastasie biv vel paharnic ispravnic, Iordache Neculescu biv vel sAtrar ispravnic,
Lupu biv vel clucer za ariie, Radu Buscanescu 3 biv <al> .3 <lea> vistier,
Gheorghe-Vilsanescu comis.
1 Pentru Aref.
2 Corect 7053.
3 Pentru: BucsAnescu.

10

www.dacoromanica.ro
Poruncd a domnului Mire ispravnicii de judef ca sd prindd pe Constandin logofefel care, In judeful
Dimbovila, a fdcut falsuri pi excrocherii si a fugit din tnchisoare.

1775
Davat gospostvo mi. DumneavoastrA ispravnicilor ot sud... 1 sdnAtate I VA facem domniia mea oetombrie
tn stire pentru un Costandin logofetel, carele Intr-aceste zile aflindu-sA In judetu Dimbovita au 24
scris o carte mincinoasA intru care au iscAlit cu mina lui pe dumnealui vel dvornic Nicolae Du-
clescu i pe dumnealui vel spAtar, puind i o pecete In care scriia cd el iaste orinduit sA facA
catagrafi In judet i sA ia de tot numele cite parale patru. Dupe care, au luat de la multi
din lAcuitori acesti bani, pinA au luat ispravnicii Instiintare de 1-au prinsu i, scriind domnii
mele, am trimis ciohodar ca sA-1 aducA In hiarA sA-si ia cAzuta pedeapsA, iar el, scApind de la
inchisoare, au fugit.
Pentru care, vA poruncim i vA arAtAm In scris si chipul lui, supt aceasta sA Instiintati
la toti de obste, i unde sA va luvi acest om, sA-1 prinzA i, adurindu-1 la dumneavoastrA, sii-1
trimiteti cu bunA pazA aid, lar mai virtos sA vA fie In grijA ca nu cumva i acolea In partea
locului viind, sA sA apuce a face iarAsi o faptA ca aceasta.
Tolico pisah gospodstvo mi. Arh. S. Buc.,
M9. nr. 1.
Chipul lui Costandin logofetel : om de mijloc, cam plavos, cam stricat de vArsat, rade barbA. 1. 8. V.
1775, oetombrie 24.
1 Loc alb.

Po runcd a domnului cdtre ispravnicii de jade! sd trilesneascd boiernasului Istrale Pzvoranu Indepli-
n ir ea sarcinei de epitrop al unei copile orfane pentru bunurile miscdloare i nemiscdloare ale acesteia,
din Bucuresti si din afar& 10
1775
noiembrie
Davat gospodstvo mi. DA vreme ce Istrate Izvoranu biv <al> 3 <lea> vistier, pe toate ale casii 2
Zaharii cApitan ce au murit, cAruia i-au ramas o copilA pe care o are intru cAutare mAtusi-sa
Zoita, sora Zaharii, lucruri miscAtoare i nemiscAtoare, atilt cele ce slut aid In Bucuresti, cit si
cele ce sA aflA afarA, cu InvoialA dA la numita ZoitA, sora mortului, au priimit epitropiia, drept
aceia domniia mea i-am dat aceastA carte la minA spre a sA sti cA iaste epitrop pe casa Zaharii
cApitan, carele sA aibA toate cele miscAtoare lucruri ce vor fi aid in Bucuresti i afarA, sA le
vinzA cu pret cum s-ar putea mai bun si banii stringindu-i cu catastih anume, sA-i aibl In bunA
pAstrare. lar pentru cele nemiscAtoare lucruri, adicA mosiia, vii, moarA, sd aibA. a le chivernisi cu
tot felul dA silinta spre a le spori si tot venitul ce sA va agonisi pA fiestecare an du pe dinsile, sA le
stringA cu catastih anume, din care sA lucreze viia i alte ce va fi dA trebuinta, iar prisosul sA-1
aibA cu catastih Intru pAstrare, ca oricind i sA va cere, sA poatA da socotealA curat.
Deci, poruncim domniia mea i dumneavoastrA ispravnicilor dA judet, la cele ce vA va
arAta numitul boerinas epitrop cA are trebuinta i va fi cu cale, sA aveti a da tot felul minA Ikrh. st. Bue
dA ajutor de a putea cAuta dA dinsile. 11.-11 v.
1775, noemvrie 2.

V elifii boieri confirma hotdrtrea boierilor caimacami din Craiova i a episcopului de Minnie In
pricina dintre lordache Pdianu si Sanda Becheanu pentru rdscumpararea mosteiMosna(Mehedinfi),
movie pdrinteascd a reclamantului, vInduld de fratele lui pe cind el era la rarigrad, sofului aceslei 11
Sande, care nu primeste rdscumpdrare. Domnul Intdreste dreptatea lui lordache,
1775
nolembrie
Jo Alesandru Ipsilant voievod bojiiu milostiiu1 4

Neodihnindu-sA Sanda Bechenoala I cu fratii i rudele ei pA aceastA hotArire a boerilor

caimacami de Craiova, cum nici pA a dumnealor veliii boeri, esi i innaintea domnii mele la divan
dA s-au judecat i n-au putut tAgAdui nici insusi ea, cum cl au fost vAtafu Iordache PAlanu

11
www.dacoromanica.ro
lipsit In Ord streind clnd au cumpArat barbati-sdu aceastA mosie dd. la frate-sAu, fdr' dd numai,
zise cd shit mosneni vechi, trAgIndu-se dA la neamul lor aceastA mosie, si cum cA, dupe ce au
venit lordache PAianu din Tarigrad, au mai trAit blrbatt-sAu In urind trei patru ani si tot acolo
la mosie s-au aflat lAcuind, pInd ce 1-au omorlt hotii, i atunci au trecut Oltul dincoace.
Care la aceste zise ale ei, lutnd domniia mea sama, vedem InpotrivA, cd de ar fi fost
si de la neamul lor moiia, dar insusi neamul i pdrintii lor au vindut pAmintul br si au sta-
pinit Intr-atnea ani boerii Pdeni. Asijderea 1 pentru anii ce zice cd ar fi Idsat PAianul dA au
trecut, trAind bArbatt-sAu in viiatd, mAcar cA aceastil zisA a ei nu este doveditd dA dumnea-
tor boerii ce au judecat, dar cu toate acestea iaste stiutd razmirita ce au fost tntr-acesti ant
clnd, dupe cum ne adeveri dumnealor velitii boeri, cea mai multA strAmutare i nestatornide
intre lAcuitori au fost peste Olt, si dupe vremea ce au fost a razmiritii cum s-au zis, poate
acum la pace chid au gAsit pA Bechenoae a face aceastA cerire dA rAscumpArare mad> <vit>rtos
dindu-i i toti banii dAplin, nepricinuindu-i nici o scAdere i pagubd.
Ci dar, fund dreaptA hotArlrea dumnealor velitilor boeri, o IntArim i <cu> domneasca
noastrA pecete, ca sl stAptneascA Iordache PAianu, biv viitaf za copii, mosiia pArinteascA
cu pace i, numArInd banii, sA i sii dea i toate scrisorile dd la mina ei prin rinduitul zapciu
vdtaf za copii.
1775, notemvrie 4.

Noi caimacamii Craiovii.

t Dumnealui Iordache Pdianu, biv vAtaf za copii, au avut judecatA dA fatA Innaintea
noastrA cu Sanda, sotiia lui Stefan Becheanu de la satul Mosna sud Mehedinti, pentru
inoiia Bucoviciorul dintr-acel judet, ce au fost vIndut-o rdposatul Gherghitd PAianul, fratele
numitului lordache Pdianu, la mai susnumitul Stefan Becheanu cu zapis in taleri 216, fiind
scris dd la leat 1766 aprilie 1. i zicea dumnealui Iordache PAianu cd, dupe moartea tatului
dumnealor, rdposatu medelnicer Barbul Pdianu, rfimlind copil mic s-au Instreinat la Tarigrad
gi frate-sAu Gheorghitd au rAmas aicea stApin pA toed casa pArinteascA, nefiind casa InpAr-
titA, si dupe mintea cea proastA ce au avut frate-sAu Gheorghitd, toate dobitoacile t alte
lucruri, unite le-au jAlojit i altele le-au vIndut si le-au prApadit, precum si din tigani, multi
au vIndut si cciAIaii clti au mai rdmas, vAzind cl-i inparte in toate pArtile, au fugit cu totul
peste DunAre, si au vindut i aceastd mosie statornicd la Stefan Becheanu, bArbatul frneii.
Iar la anul 1769, viind numitul Iordache PAianu da la Tarigrad i IntelegInd da vinzarea
acestii mosii Bucuviciorul, au vrut sd dea banii numitului Becheanu sA-si rascumpere mot:in,
dar fiindcA pA dinsul 11 omortse hotii si Sanda femeia lui cu copii au fost fugit peste Olt,
pInli acum n-au avut cu eine tsi cauta judecata salt rAscumpere moiia, iar acum fiinda au
venit Sanda la urma ei, prin judecata cduta PAianu sd-i IntoarcA banii i sd-si ia mosiia supt
stAptnirea sa.
Intrebindu-sd i numita Sanda, sotiia lui Stefan, ce are a rAspunde si de stilt zisele
dumnealui lordache Pdianu adevArate, iar la acestea n-au tAgaduit cd de cind au omorit
pe bdrbati-sau hotii, au fost tot sazdtoare peste Olt, numai zicea ca, fibd trecuti la mij-
loc 9 ani si mai virtos cli acea mosie ar fi fost vInduta cid tata-slu la rAposatul medel-
nicer Barbul Maim, i sA cade a tinea mcsiia supt stApinirea sa. Dar cercetindu-sa cartile
ti zapisile acestii mosii, sit vdzu ca dumnealor boerii Pdieni au avut stdpinire 1ntr-acel ho-
tar Bucovicioru (Id ani 75 dupe o carte a mArii sale rdposatului Costandin voila ot beat
7208 septemvrie 24, Intru care porunceste la 6 boeri ca sit aleaga partea boerilor PAeni ce
au intr-acel hotar i in urmA rAposatu medelnicer PAianu au cumpArat cu multe zapise tot
hotarul acestii mosii de la toti mosnenii ce au avut parte Intr-acest hotar. Care si acei mos-
neni, iardsi au lost cumparAtori de la alti mosneni precum ti ... 1 tatAl Sandii, au avut al
el da cumpArAtoare dintr-acel hotar parte dA tnosie de zloti 15 si la leat 7257 aprilie 20, cu
zapisul lui au fost vtndut acea parte dd mosie tot cu acest pret, rdposatului medelnicer Barbul
PAianu, iar nu dupe cum zicea numita SandA cd toga mosiia iaste vinduta d tatd-sdu si cid
neamul et.

12

www.dacoromanica.ro
 Care, dupe cercetarea judecAtii ce ii s-au fAcut, Hind la divan si preasfintiia sa pArintele
episcopul Rtmnecului, chir Chesarie, s-au cunoscut ea Iordache PAianu are dreptate a-si lua
mosiia intru stApinirea sa fiind mosie pArinteascA, si numitul GheorghitA frate-sAu n-au vIndut
tiganil si moii1e pentru vreo datorie pArinteascA, ci pentru faptele lui cele
necuvioase, pinA Illicit din faptile i urmArile lui cele rele, 1-au ornorit turcii si casa pA rin-
teascA nu le-au fost inpartitA.
Si pentru ca sA nu pAgubeascA Sanda, fameia lui Stefan Becheanu, am hotArit dA s-au
intorsu banii In divan, dAplin, taleri 216, iar pentru cA zicea Sanda Becheanca cA este cumpl-
ratA mosiia clA 9 ani si nu sA cade a i 55 Intoarce band, la aceasta precum mai sus s-au zis,
cA de la anul 1769 Iordache PAianu viind dA la Tarigrad au cAutat pe cumpArAtori sA cearA
judecatA el, 5i Bechianu frind omorit dA hoti i Sanda sottia lui, lipsitA peste Olt, cu aceasta
s-au prelungit pinA acum, neavind cu cine cAuta judecata precum Si pentru protimisis ce zicea
cA Mud mosiia vindutA dA tatA i sA cade a o rAscumpAra. Care la aceasta, nu i s-au dat drep-
tate, pentru el tatA-sAu n-au fost mosnean la acel hotar, ci iar cumpArAtor numai pe o pArticicA,
dA zloti 15 si dA bani 26, au vindut-o medelnicerului Barbului PAianu cu zapisul sAu si aid la
altA mina streinA nu s-au vindut mosiia ca sA ceie protimisis, i GheorghitA PAianu au vindut
lucru pArintescu ce n-au fost InpArtit.
Drept aceia, am dat cartea noastrA dA judecatA la mina dumnealui Iordache Piiianu,
ca sA albA dA acum innainte a stApini aceastA mosie Bucoviciorul cu bund pace dA cAtre Sanda,
sotiia Becheanului, i dA cAtre copiii ei, cA asa am gAsit cu cale i cu dreptate.
1775, iulie 15.
Manolache Romanitis, Fota VIAdAianu paharnic, Hagi Stan Jiianu vel plharnic'
Stefan Bibescu, Barbra Stirbeiu vel sluger.

Cercetindu-sA aceastA judecatA si dA cAtre noi, sA vAzu cA este bunA si hotAritA dupe
dreptate.
Drept aceia, am hotArit cA acea mosie Bucoviciorul sA o stapineascA Iordache Pdianu cu
bunA pace dA cAtre Sanda, sotiia lui Stefan Becheanu, ca un vechiu mostenitor ce este al acei
moll, iar Sanda sA-si priimeascA banii, acei taleri 216, dA la numitul PAianu dA vreme cA sA
cunoaste cum cl au au fost vindut frate-sAu mostenirea parinteascA la bArbatul numitei Sandii.
Ci, sA sA urmeze aceastA stApInire dA mosie intocmai dupe coprinderea acestii cArti dA judecatA
a dumnealor boerilor caimacami ai Craiovii, cit. 5i dupe hotArirea aceasta ce arAtAm mai sus,
cA intr-acestasi chip s-au gasit si cu dreptate, dA am intArit aceastA carte dA judecatA prin isca- Arh. St. Bun.
liturile noastre. Aceasta. Ms. nr. 1.
f. 12 14.
Octonwrie, 19 1775.
Dirnitrache Ghica, Dumi (trasco> RacovitA, Nicolae Dudescu vel vornic, Radu
vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel logofAt.
3 Loc alb.

Velifii boieri aratd prin anafora cd sdlenii din Foiestii-de-Jos (V llcea) se judecd la divan cu egumenul
mdndstirii Horezul pentru mosia Folesti, pe care ei o socotesc a 11 a kr, mostenire de la strdmosi.
Se dovedeste cu zapise, hrisoave vechi ci can't de hotdrnicie i de judecatd, cd mandstirea o avea ca
veche stdptnire. Domnul Ware*.
12
1775
noiembrie
6
Io Alecsandru Ipsilant bojiiu milostiiu gospodar.
FAcindu-sA la m5nAstire bune temeiuri dA scrisori si stiipinire veche de atita sumA dA ani,
care si 1nsui plrisii nu tAgAduirA cA shit patruzeci 5i mai bine <de ani> de and ei n-au stA-
pinitu, si dA vreme cA i acel zapis cu care fac ei pIrA acum, sA vede dA 120 dA ani si mai multu,
care nici dA sA trag ei din neamul acelui ce coprinde In zapis, nu iaste stiutu, nici pomeneste

13

www.dacoromanica.ro
undevavi in vreo carte rid judecatA ori d hotArnicie i hrisoave de ale mAnAstirii (IA cel zapis,
dupa inmultirea vrernii, (IA atlta sun-id da ani ce sint cerirea lor <fiind> Medd nici o dreptate,
am IntArit i domniia mea aceastA anafora, ca sA s urmeze cum scrie mai jos vi sA stApineasca
mAnAstirea cu pace.
1775, noenivrie 6.
PreainnAltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, vatafu cla copii dA visterie aduse la judecatA Innaintea
noastrA pe sAtenii din Folevtii-de-Jos, sud VIlcea, plrli asupra cuviosului arhimAndrit vi egumen
(IA la sfinta mAnAstire Orezul, chir Dionisie, din sud Vilcea, ava zicInd ca stremovii lor au avut
inovie ce sA cheamA Folevtii de Jos, tot intr-acel judet al Vilcii, care movie zicea ei c acei stremovi
ai lor au fost vindut-o la un Oprea Sirinescu si In urmA un MO al lor anume Radu Urdea
au fost rAscumpArat acea ocinA (IA movie de la acel Oprea, care ocinA de movie zicea eh' pinA la
o vreme au stApinit-o, dar, dupd vreme, acel mos al lor au fost fugitu cu acea carte (IA rAscumpa-
rarea moviei vi cum nurnitu egumen, gAsind prilej, ar fi Inpresurat-o zicind ca, in domniia mSrii
sale rAposatul Gligore vodA Ghica, au fost tras egumenu pA pArintii lor la judecatA i n-au avut
cu ce raspunde rAmlindu-i dA judecatA. Dar dupe urma judecAtii, au fost gdsitu acea carte cu
care au fost rAscUmpArat Radu Urdea movu lor vi de atunci phia acum nu vi-au mai cAutat,
ci cere ca dupil acea carte sA Ii sh dea acea movie supt a lor stapinire. l s-au cerut acel zapis
de la Dumitru i Nicolae, ce furA vechili i dAspre partea celorlalti sAteni, cu care cere ei acum acea
movie, i ne artitA numai un zapis cu leat 7110 maiu 10, In care sA coprinde cA un Oprea Siri-
neascu logofat, dinpreund cu fii-sAu Costea, au dat acestu zapis cu care cer ei movie acum la
mina Radului Urudeanu ot Folevti sud Vilcea, cum el tatul unui Stoian Folescu au fost vindut
partea lui de movie la un Stroe postelnic Sirinescu, toatA ocina din Folevti, afara din partea ve-
rilor lui ce s-au fost vindut rumini cu toatA ocina lor, i ea, avind trebuinta de bani i vrind ca
sA vinzA acea ocinA, partea numitului Stoian Folea, tatul Radului Urdeanu, vi-au fost rds-
cumpArat-o, fiind mai nainte vindutd de task' Stroe postelnic l cu acel zapis de rAscum-
pArare cer ei acum stApinire de movie peste ani 173 de cind iaste fAcut acel zapis, cu cuvint
cA acum 1-ar fi gasit acel zapis.
S-au intrebat vi parintele iconomu manAstirii, vechil fiind din partea cuviosului egumen,
ce are a rAspunde la aceastA Ora, vi Intl! ne arAtA o carte de hotArnicie de la vase boeri ho-
tarnici cu leat 7210 septemvrie 30, In carea sA coprinde ca acei boeri fiind orinduiti de rApo-
satul Constandin vodA Bincoveanu, cu <al> 2 <-1ea> portar Constandin, au fost tras acea
movie vi au ales cloaca pArti, InsA, o parte a sfintii mAnAstiri, dui:4 scrisorile ce le-au avut vi
i-au dat mAnAstirii Intru stApinire stinjAni 950, vi altA parte, unii cocoanii Stanchii, iar dupA seri-
sori i-au dat Intru stapinire stinjanii de movie 970, din care parte a cocoanii Stanchii fac acum
numitii plrli anume cerere, ca sA le dea i lor movie, In care carte de hotArnicie nu pomenevte
nimic, nici de Radu Urdea mosul lor, nici de Oprea Sirinescu, de la care hotArnicie slut ani 73.
Al doilea, ne mai arAtA pArintele iconomu al sfintei mAnAstiri, chir Gherasim, o carte
de judecatA a dumnealor raposatilor ve1ii boeri, anume Grigorie Greceanu vel dvornic i Constan-
din Dudescu vel spAtar i Constandin Brincoveanu vel logofAt i Stefan VAcarescu vel clucer
i Pirvul vel pahArnic cu leat 7257 ghenarie 21, In carea sa coprinde ca, avind egumenii sfintii
mAnAstiri judecatA cu pArintii i nearnu acestor jaluitori, anume Tudor i Radu BotoacA i Radu
i Preda sin Gheorghe din satu Folevtii de Jos, vi dumnealor fac hotArire ca sA stApineascd m AnAs-
Urea tot hotaru de movie dinpreunA cu a jupinesii Stand!! cocoana, de la a cAriia neam o
are sfinta mAnAstire de cumpArAtoare $i n-au mai arAtat nici o carte de stApinire acevti plui-
tori, cum nici pArintii lor a avea Intr-acel hotar. Care, sA vede ca vi de la acea carte da jude-
cat!, de chid s-au judecat, sint ani 26, dupA care carte a dumnealor boerilor, sA ve de vi
un hrisov al mArii sale rAposatu Gligorie vodA Chica, intAritA atit cu pecete a, citt si cu iscAli-
tura marii sale, scris eta <la> leat 7257 ghenarie 25, In care hrisov sA vede ca dS Intru stIl-
pinire tot hotaru de movie Folevtii de Jos, sfintii mAnastiri, sA-1 stAptneascA.

14 I

www.dacoromanica.ro
 Deci, dA vreme ca i anul1 173 nu sa mai arata nici un zapis, ci tocmai acum cere
mosie cu acel zapis, care sA vede ca tot sfinta manastire au stapinit acea mosie cu tot hotaru
ei, iar numiii jAluitori sA cunoscura ca fAr' da nici o dreptate cer mosie cu acel zapis de rascum-
parare, care zapis rAmane acheros, pentru ca de s-ar fi stiut, atit ei, cit si neamu acestor jalui-
tori, ca au temeiu (IA cerire, n-ar fi facut tAcere intr-atita suma da ani, ci ar fi pornit pith
la domnii cei mai (IA nainte i, dupa scrisorile 5i zapisile ce le-ar fi avut, ii s-ar fi dat si
vreo carte da judecata ca sA alba si ei stapinire de mosie intr-acestu hotar.
Pentru care, noi asa am gasit cu cale si pa dreptate, sfinta mAnastire sa stapineascA
aceasta mosie Folestii de Jos atit dupa cuprinderea carpi de hotarnicie in care sa vazu ca
nimic nu pomeneste de acestu nem al jaluitorilor, cit si dupa cartea de judecatA a dumnealor
raposatilor frati veiii boeri si dupa hrisovu raposatului Grigore vod Ghica cu buna pace
de catre pir1i si da catre alt neam al lor sA sa ia acel zapis de la mina lor ca sa s
sparga, nefiind de nici o treabA.
Si pentru ca sA sa curme gilceava de la mijloc, ca nu cuinva dupa vremi sa caza
zapisu intr-alta mina din neamul lor si iar sa sA scoale cu judecata a cere mosie Intr-acel
hotar, dupe cum si acum sli cunoscu ca acest zapis, ori cAzut de la cinevasi in mina lor
iaste, ori furat dA vreunul din neamul lor, ca ei s vede ca stremosii lor Insui s-au vindut
rumini cu mosiile lor pentru trebuinta de bani intr-acea vreme si spre folosul sfintii mara-
stiri, dupe cercetarea i alegirea ce o fAcut, sa fie luminata porunca marii tale ca sa sa Inta-
reasca aceasta anafora, pentru ca sa ramie intemeere desAvirsita la sfinta manastire si ca
nu cumvasi iarasi din cursul vremilor sa sa scoale cu alta hirtoaga de carte dupe cum si
.aceasta, ca sa ceara stapinire de mosie. Si hotArirea cea desAvirsita rAmine a sA face de Arh . S. Bun..
Ms. nr.
cAtre manila ta. f. 1 4 v.-16 V.
Oetomvrie 4, 1775.
Dumitrache Ghica vel ban, Dumitrasco Racovita, Nicolae Dudescu vel vornh,
Stef an Pirscoveanu vel logofat.
1 Pentru : ani.

Domnul porunceste vel armasului ca marfa si banii rdmasi de la llagi Nicola, care a fost ucis, sd fie
(late cu calastih tn pdstrarea starostiei de neguldlori, Mud se vor ardta clironomii celui ucis.
13
1775
Durnnealui vel armas. Din marfa si banii ce au mArturisit Ispas si cu Rada ucigasi alor lui no ienthrle
Hagi Nicola, care s-au pretuit de starostea da negutAtori, fiindca sa aratA tovarAsi acelui 13
ucis si Nicola, la negutatoriia ce au avut, sA clati toata acea marfa si bani ale mortului la
starostea da negutatori, din care partea da sermaiaoa mortului osibindu-sa, sa stea pecet-
luita cu catastili pina sa va arata clironomi ai mortului. bar ceilalta marfa si bani ce va ra-
minea in partea Nicolii. din sermaiaoa ce au pus la aceastA toy-an:10e, cu catastih sA sa
dea la Nicola, de carele dumrtealui vel spAtar arAta domnii mete ca iaste om stiut si cu cheza5. Arh. st. 13 lc..
Ms. nr. 1.
Tolico pisah gospodstvo mi. f 16 v .
1775, nolemvrie 13.

Velifii boieri arald prin anafora cd Sandu postelnicel Varzaru cere sdlenilor din Cdzdnesti (Arges)
mosia pe care lateil sdu Gheorghe Vdrzaru o pusese zalog unor preoli fi sdteni, dindu-le zapise.
Se hotdrdste ca Sandul Vdrzaru sd stdptneascd mosia, socotind cd fusese vtnduld sdlenilor cu zapise
mincinoase", iar preolli sd stdpineascd mai deparle 1.52 stinjeni. Domruil tntdreste holdrtrea.
14
1775
nolembrie
lo Alexandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 15
Cercetindu-sa si de domniia mea aceasta pricina cu divan si fiind dreapta si cu cale
hotArirea dumnealor velitilor boeri, o intarim sa sa urmeze cum scrie mai jos. Si afar% dintr-
acei o suta cincizeci si doi stinjani, ceilaltA mosie sa o stapineasca Varzaru cu pace. Care

15
www.dacoromanica.ro
oi insusi oamenii din CAzanesti cunoscindu-si dreptatea br, Ca n-au cuvint a face pit% i jalba
mai mult, zisera ca au lost Indemnat de acel numit mai jos preot a veni la divan cu acel
zapis mincinos ca sa traga la judecata pe Varzaru.
Drept aceia i acel zapis s-au spart de domniia mea in divan.
1775, noemvrie 15.
Preainnaltate doainne,
Din luminata porunca marii talc vatafu de copii de visterie au adus la judecat a. tuna-
intea noastra pe Sandul postelnicel Varzaru din sud Arges, piris asupra Stoicai i Gheorghe sin
Badea I Pirvul sin Tudor i Gheorghe i Eftimie i tefan Inpreuna I cu alti cetasi ai lor din
satu Cazanesti sud Arges, asa zicind cum ca, ramlindu-i o mosie stramosasca ce sa chiamA
Cazanesti In judetu Argesului, iar tata-sau fiind in viiatA, zice ca s-au fost Inpizmit cu fra-
tii lui cei mai marl ai acestui numit VArzaru, adicA cu feciorii aceluia, de au fost pus zalog
dintr-acea mosie Cazanesti stinjeni trei sute, prin zapise la preot i la sAtenii de acolo i in
urmA, nunitii sateni au fost zis atunci cAtre tata-sau ea acele zapise de zalogire au ars si
Gheorghe tatul VArzarilor, in pizma feciorilor lui, zise ca le-au lost dat i zapise de statorniciia
rnosii. Dar auzind copiii lui Gheorghe Varzarius sa vAzu ca i-au fost tras la judecata innaintea
dumnealor velitilor boeri, incA din zilele marii sale rdposatului Scarlat Ghica voievod si dumnea-
lor dupe dreptate le-au fost dat voe ca, la oricine va fi vindut tata-sau mosie din CAzanesti,
sa aiba voe sa Intoarca banii copiii lui Gheorghe Varzaru, fiind movie strAmosasca. La care
atunci, la unii dintr-Insii le-au fost i intorsu banii din divan, iar popii Marin pe stinjeni 100
si popii Tanase pe tinjeni 52, nu le-au tutors banii. Care acesti stinjeni de mosie ai preotilor,
le-au dat atunci judecata ca sa stapineasca dupa cum sa cuprinde In cartea de judecatA ce fu 4
la mina Varzariului i asemenea carte de judecata sa vazu si la mina mosnenilor. Iar In urma,
numitii sateni InpreunA cu cetasii Mr au luat i acei stinjeni de mosie de la acei preoti si le-au
dat bani dupe cum cumparase de la Gheorghe Varza<ru> Innapoi, aratind atunci Innaintea
judecatti cum ca ei shit vechi mosneni, iar preotii aceiia nu sint mosneni vechi, ci slut streini.
Dar numitul Varzaru zise ca, dupA multele judecati ce au avut cu mai sus-numitii sateni cu
alti cetasi ai Mr, cerea acum ca sa le dea bani pe acei 152 stinjeni de mosie, care bani ii Intor-
sese preotilor, i sa ia acei stinjeni de movie de la mosneni Intru a lui stapinire. Mai zicea numi-
tul Sandu Varzaru ea un zapis de stinjeni 300 ce 1-au dat tata-sAu Gheorghe VArzaru la
mina mosnenilor cind, Inpizmit Bind tata-sau cu fratii lui cei mai marl, atunci la judecata,
au aratat numitii mosneni ca au arsu i cerea ca i acel zapis sa sa cerceteze de catre judecatA
0, dovedindu-se de rau, sa sA ia din mina lor, ca nu cumva dupa vremi iarasi sa faca cererea
cu acel zapis i sa mai umble prin judecAti.
Intrebindu-se si numitii mosneni, ce au a raspunde la aceasta pint, [sij rAspunse cum
ca Gheorghe Varzaru cel batrin, tatul numitului Sandu, Inca de and era om <in> viiata le-au
lost pus 300 stinjeni de mosie zalog cu zapis, dar tragindu-i la judecatd Varzarii pa dinsii,
acel zapis, nu tAgaduira cA n-au zis atunci lnaintea judecatii ca au arsu, fart numai atunci zi-
sera ea Ii s-au fost intunecat dreptatea, iar acum 1-au gasit acel zapis i cerea ca, dupa coprin-
derea acelui zapis, sa stapineasca ei, ant acei 152 stinjeni de mosie care i-au luat de la popa
Marin i de la popa Tanase cu Intoarcere de bani, cit sa le dea i numitu Varzaru Inca stinjeni
148 dintr-acea mosie Cazanesti pint a sa Inplini stInjeni 300 dupa zapisul Varzarului celui
bAtrin ce-1 arata ei acum innaintea judecatii, ca tocmai acum 1-au gasit, care zapis fu de sta-
tornicie, iar nu de zalojire.
Sandu Varzaru, Inpotriva acelui zapis de vinzarea 11130i ce au vindut tatt-sau i cer
inosnenii acum movie, ne aratA o carte de judecatd cu leat 1759 noenwrie 9 a dumnealor veli-
tilor boeri, In care sa vede iscalit dumnealui raposatu Constandin Dudescu vel dvornic i dum-
nealui rAposatu Cosandin Cretulescu vel ban i dumnealui rAposatu Constandin vel logo fAt i
dumnealui Dumitrasco Sturzea vel spatar I dumnealui Mihaiu vel vistier, In care a cop rinde
ca fratii cei mai mari ai numitului Sandul, aflind de zalojire cc au Mut tata-sau, n-au f Acut
tacere, ci au fost tras pe mosneni la judecata. Unde fiind i Gheorghe Varzaru cel batrin, tatu

16

www.dacoromanica.ro
kr, NO Innaintea judecAtii i Insusi Gheorghe VArzaru au ardtat la judecatA cum cd au pus.
zAlog la unii din oamenii mosneni, mosie din CAzdne5ti pentru a sa trebuintA, stinjeni 300 drept
taleri 300, zAlog, care zapis au fost arAtat numitii mosneni atunci cd au arsu. Ci dintr-acel zapis,
popii lui Marin pe stinjeni 110 si popii lui TAnase pe stinjeni 52, le-au fost fAcut zapise de stator-
nicie In urma zapisului celui de zdlojire, iar la trei pArti Stoicki i lui Tudor, dA stinjeni 54
si Radului i Badii sin Marin, dA stinjeni 40, 51 Stanciului i Radului sin Predii, dA stlnjeni 27 si
dinnaintea judecAtli le-au dat banii innapoi. Si aratA dumnealor velitii boeri cd. au fost martu-
risit Gheorghe VArzariu, tatu numitului Sandu Vdrzaru, cum cd zapisele de vinzare le-au 1A-
cut acum de curind inpizmit fiind cu copiii lui, si de au si pus la cloud zapise veleat vechiu, dar
Oa de curind. 5i vrind dumnealor a descoperi adevarul la zisele Varzarului, au mersu de au
jurat cu mina pe sfinta evanghelie cum cd acestelalte trei zapise, de VArzaru sint Mute de cu-
rind i cu veleat vechiu, iar suma de stinjeni sbat tot din zapisul cel mare de stinjeni 300 ce au
arAtatu atunci ca au arsu si au gAsit dumnealor cu cale ca a le dea acestora banii innapoi
51 asa TAnase i Alexe VArzarii au dat Radului i Badii banii In divan, taleri 40 pe stinjeni 40,
51 Soicdi i Tudor iardsi le-au dat taleri 54 pe stinjeni 54 si zapisile le-au dat la mina Vdrzarilor
ca sA stApineascA mosiia, iar celorAlalti cti n-au fost dA fatd, hotdrAsc dumnealor sA le dea
banii acolo la Ord. 51 Elsa au dat i VArzariul bani i pe o parte de stinjeni 27 si taleri 27
dupd cum sd vAzu sit zapisul dA cAtre judecatd, acum.
Iar dA ar mai cAuta cinevasi din mosneni a mai II-101a pc acel Glieorghe VArzaru, furls,
cu vreo vinzare de mosie, de nu vor fi copiii VArzariului iscaliti inpreund cu tatul lor, fiinded
era copiii lui de virstA, sA flu sA tie In seamd acea vinzare, fiinda tatd-sdu s-au cunoscut cd
au vindut rAu partea copiilor lui, pentru cd aceastA mosie nu au lost a lui Gheorghe VArzaru,
cl au fost rArnas dA la mai, cid la stremosi si asa sA vede cd, dupa hotArtrea dumnealor veli-
tllor boeri, au intArit i mdriia sa rAposatu Scar lat Ghica voievod cu pecetea mdrii sale ca s
urmeze acea stapinire.
Ne arritA i nuIniii mosneni o carte dA judecatd tot a dumnealor velitilor boieri cu leat
1759 noemvrie 15, iscAlitd tot dA aceiasi boeri, In care sA cuprinde cd popa Marin sA tie stinjeni
100, si 52 popa TAnase, dintr-acea mosie, dar dupd ce au purces pe la casile kr, preotii, au fost
ilit Sandu i Stoica i Badea i Tudor i Stanciul innaintea dumnealor, zicind cum cd ei sA trag
din vechi mosneni, iar acei preoti sint oameni streini si cumpdrAtori noi i atunci au fost cerut
dA la judecati voe ca sA le intoara banii preotilor si sd ia mosiia ei intru a lor stdpinire. 5i
dupa arAtarea lor, au gasit dumnealor cu cale ca st meargA la dumnealor ispravnicii judetului
ca sd cerceteze cu amdruntul si de sA vor dovedi dupa ardtarea lor cd shit vechi mosneni din
cei ce au avut mosie pd vremea rAposatului Mateiu vodd, sA aibA voe a le intoarce banii. Si asa
sit vede cd intr-amindoud cArtile de judecatd sS coprinde numai la 152 stinjeni de mosie ce s-au
fost dat la doi preoti, iar nu pomenege nimic dd moaneni a avea 5i ei vreo parte dA mosie intr-
acel hotar Cazanesti.
ArAtind iardsi Intr-amindoud cartile ale dumnealor velitilor boeri pentru acel zapis ce
ccr acum mosie ei cu dinsul, de stinjeni 300, el au arsu, pentru care cerere judecata nu-i putu
ajuta cunoschidu-sA cd umbld rAu si frith de nici un temeiu dA dreptate, pentru CS de atunci,
de ar fi stiut ei cd este acest zapis de al kr foks, nu 1-ar fi tdinuit, ci 1-ar fi arAtat, ci, sd cunoa-
ate, cAci cdtre judecatA au zis cd au arsu si tocmai acum peste ani 16 fac cerire cu acel zapis.
Deosebit numai, arAtA Sandul postelnicel Vdrzaru o carte dA la sAboru sfintii Mitropolii
cu leat 7271 fevruarie 1, iscAlit Parthenie arhimandritu tismAnean i Floru ierei hartofilacsis i
pArintele episcop Chiesarie ce era atunci arhimandrit, In care aratA cd din porunca mArii sale
Costandin Nicolae voievod, cum cd Stan i Coman i Stanciul i alti cetasi ai lor, mosneni din CAzA-
nesti au fost dat jalbA la mAriia sa pentru TAnasie i Alecse VArzaru, cerind o parte dA mosie din
Cazanesti a unui Manciul stremosu lor, ziclnd atunci cd satul, mo5neni din Cazane5ti, s-au vin-
dut cu xnosie cu tot la Radu armas VArzaru, iar partea dS mosie a Manciului au ramas nevin-
dutd. 5i Inpotriva cererii, scotInd VArzaru un zapis cu leat 7174 a lui MAndild si a frAtini-sau
State, feciori Manciului din CAzdne5ti, ce scrie la mina lui Costandin vel combs sin Radu vel
armas, unde zic cS si ei fiind din satu acela si avind si ei mosie In Cazane5ti si vAzind cd par-

17
www.dacoromanica.ro
 tea lor s-au vIndut pentru dajdie, ar fi vrut sA meargd la judecata. Dar apoi, citind hrisovu
rAposatului Costandin voievod SArban, i vAzInd cum cA sA coprinde si partea lor dA mosie, s-au
fost temut a esi la judecatA i s-au fost rugat de Costandin comisu dA le-au dat pentru pomanA
un loc dA casd Infundat dAspre hotaru Corbilor in Deal, iar ei n-au rAmas cu movie Intr-acel
hotar, pentru cA au stApinit Vrzaru de atita suml (IA ani. Si dupd dreptatea ce au cunoscut cl
au numitii VArzari i dupd cercetarea ce le-au fAcut, gAsesc sAboru cu cale, ca pe niste nemul-
tumitori sa-i lipseascA si dintr-acel loc Infundat si Ii dApArteazd dA stApInirea mosii, care de la
nici o judecatA nici Intr-un chip sA vede cA nu le dA dreptate, pentru cA ei Insusi s-au vIndut
pe acea vreme rumini cu moiile lor pentru bir.
si tot numitii mosneni cu alti cetasi ai lor, au fost mai tras la judecatA pa VArzari la dum-
nealor velitii boeri In vremea marl! sale Stefan voievod, zicind cA le-au luat VArzarit mosiia fArA
de nici o dreptate, In care sA vAzu iscAlitA dA dumnealui Radu VAcArescu vel vornic i Costantin
Chidescu vel logofilt i dumnealui Badea Stirbeiu vel vistier cu leat 1765 iulie 1, si dumnealor
dupA cercetArile ce au facut in douA rinduri foarte cu arnAruntul, nu le dA dreptate, ci Inca Ii
aratA ca pe niste neastImpArAtori sA sA pedepseascA, ca sA fie si spre pilda altora, care anafora
sa vAzu IntArit I cu pecetea mArii sale Stefan voievod, dindu-le dreptate Vdrzarilor dupe car-
tile ce le-au avut: Si tot acesti mosneni, neodihnindu-sA dupA atitea hotdriri d judecatA,
iarAsi au fost mai tras la judecatA pe numitul VArzar la dumnealor boerii judecAtori din vremea
armii rusesti, dupA cum sA vAzu cartea dA judecatd la mina VArzariului datA scrisA cu leat 1772
noemvrie 16, cum cA Stan panturul i Albul i Gheorghe i Stan unchesu si Coman cu cetasii lui
din CAzAnesti, au fost cerut parte dd mosie din CAzAnesti l dumnealor hotArAsc prin carte d A
judecatA ca sA-i lipseascd dintr-acel hotar.
Si iarAsi neodihnindu-sA, tot mosnenii din CAzAnesti cu alti cetasi ai lor au fost tras la
judecata divanului, iarAsi In vremea armii rusesti, cerind iarAsi mosie de la Dumitrul VArzaru,
care sA vAzu scrisA cu leat 1772 dichemvrie 2 si hotArAsc dumnealor vebiii boeri ca, pentru neas-
timpArarea lor, sA sA certe la scara divanului cu cite 50 toege pe talpe i sA-i lipseascA si du pA
mosiia VArzarului.
Pentru care, si acum iarAsi 11 trase la judecati pe VArzarul numitii mosneni si noi iarAsi,
dupA mArunta cercetare ce am fAcut, vedem cA cu zapisul ce cer ei mosie acum rAmine fArA de
nici un temetu, pentru cA acest zapis de stinjeni 300, atunci sA cunoaste cA ei 1-au fost tainuit
si nu 1-au arAtat clad si Gheorghe Varzaru cel bAtrin au fost fata, i ei atuncea au zis cA acest
zapis au fost dd zAlojire j acum sA vede dA statornicie, si la nici o judecatA de atunci pinA acum
nu 1-au aratat pinA au murit Gheorghe VArzariul j acum, dupA moartea lui, iarAsi sA scoalA dupA
atitea judecAti ca sA mai cearA mosie dd la VArzari. Dar ei de atunci sA vede cA s-au odihnit
dupa insusi cartea dA judecata a dumnealor velitilor boeri ce o avurA la mina, in care sA coprinde
cA ei sA-si caute cu preotii cArora ii s-au dat 152 stinjeni, iar nimic de dinsii nu pomenirA a
mai avea mosie Intr-acel hotar, ci incA indepArteazA la toate judecAtile.
Ci, noi dupa dreptate, Intr-acestasi chip am gasit cu cale ca sd stapineascA numitul VArza-
riu mosiia CAzAnesti cu bund pace dA cAtre mosneni, InsA afarA dintr-acei stinjeni 152 ai preo-
tilor, mai virtos cA aceastA pricinA dd judecatA sA vede cercetatd si hotdritA de rAposatii frati
boeri mari si bAtrini si cartile sa vAd IntArite si de domni, i peste atitea hotdriri de judeqatA
tot nu s-au odihnit numitii mosneni, ci cere mosie cu zapis ce nu e de nici o treabA.
Pentru care zapis. noi gAsim cu cale sA fie luminatA porunca mArii tale ca sA sA ia din
mina lor i sA sA spargd ca nu dupA vreme sA cazA iarAsi la mina lor i iarAsi sA sA scoale sA cearA
judecatA, iar VArzaru Sandul sA stApineascd cu bunA pace dA cAtre mosnenii din CAzAnesti cu
Lrh. St. Buc... poprinsul 1 ei, fiindcA acei 152 stinjeni este deosebitA. Noi asa am gasit cu cale, iar ce a
M. nr. 6,
f. 248 251 V. dAsAvIrsitA hotArlre rAmine a sA face de cAtre Innaltimea ta.
1775, noemvrie 4.
Dumilrascu Rac <ovitA> vel vistier, Nicolae Dudescul vel vornic, Radu VAcArescu
vel vornic, PanA Filipescul vel logofAt, B (adea> Stirbei biv vel logofAt.
1 Ma in text.

18

www.dacoromanica.ro
Veliiii boieri aratd cd aga Scarlat Greceanu din Bucuresti se judecd la divan cu Gheorghe ceaus
Floricicd, ispravnicul judefului Dimbovila, certndu-i restituirea banilor tmprumulafi pentru a
cumpdra vindriciul din acest jade!. Datornicul arald cd parte din banii Imprurnutafi au fost
15
achitali la visterie. Se holdrdste sd plateascd restul si sd se facd cercetare pentru banii dali la visterie. 1775
Domnul tntdreste. deeembrie
1

Io Alecsandru Joan Ipsilanti voievod I gospodar zemle Vlahiscoi.

Dupd cercetarea ce am fcutu i domniia mea acestii pricini, gdsind judecata dumnealor
velitilor boeri dreaptd, o intdrim si domniia mea i poruncim zapciu cel orinduitu sd facd
Inplinire de la Gheorghe ceaus si el de va avea cosi auta cu cornisul SlAtineanu cevasi, poate
prin judecatd a-si cduta.
1775, deeeruvrie 1.

Vdtafu de copii dd divan adusd la judecatd Innaintea noasla pa dumnealui aga Scarlat Greceanu
piris lui Gheorghi ceaus Florida, cerind de la dinsul cu zapis taleri 1000, care bani I-au Inpru-
mutat la leat 1769 de a cumpArat vindriciu din sud Dimbovita i i-au dat la visterie. Gheorghe
ceausu Int II au tAgaduitu, ziclnd a el n-au apucat sd ia nici un ban din vindriciu acela, ci dum-
nealui cornisu Rdducan SlAtineanu, fiind tacsildar au luat acci bani. A doua zi aducindu-sd Si
numitu comis SlAtineanul, au arAtat Innaintea judeatii Ca dumnealui n-au strinsu banii vindri-
ciului, fr decit numitu Gheorghi ceausu cu oamenii liii. Ci, fiinda dumnealui era ispravnic
la acel judetu al Dimbovitii i Gheorghi vrind ca sd triimitd banii la Bucuresti, si temindu-sd
de volintiri la drum, i s-au rugat de i-au dat taleri 700 ca sA-i trimitA cu slujitori de judet la
visterie, care bani zice ca i-au i trimis. Mai zicea Gheorghi cd dumnealui aga Scarlat s arate
adeverintd c s-au dat banii In visterie. Dumnealui aga Scarlat arald ca banii i-au dat la vistierie,
dupd cum toti ceialanti slujbasi ce au dual:oar-at vindrici stiu, iar adeverinta de la zaraf nu aratd,
zicind cd, pe acea vreme fiind zaraf Costandin cel mare, au murit, i adeverinta n-are de la cine
aduce. Mai arata i aceasta cl vindriciu s-au vindut la septemvrie 5 si au fost ca sa dea sfertur
dintli banii jumatate pesin la visterie, dupd cum zice c i-au i dat, volintirii au venit la noemvrie
6, cum numai pa dumnealui aga Scarlat 1-au isat visteriia de n-au dat banii. Care la aceasta
dete marturie i dumnealui paharnicu Ionitd Cindescu c dumnealui au avut judetu Rimnicului
cumparat i banii i-au dat pd jumatate la visterie dupd cum si rdvasu lui Costandin zarafu 11
aratd de datu banilor pentru Incredintare care s cunoaste cd dumnealui aga Scarlat Grecianu
au dat banii. Mai arata dumnealui aga Scarlat cd Gheorghi i-au dat din bani taleri 240 si au
mai dat Gheorglii si rusfet taleri 140, InsA cu taleri 70 ce au dat dumnealui ghinarariului Mihai
Cantacuzino, fiind tovards cu aga Scar lat.
Deci, noi asa am gasitu cu cale si am hotrult sd pldteascd Gheorghi ceusu taleri 620 capete
cu doblnda lor dupd zapisul lui, afard din taleri 240 ce i-au dat, cum i taleri 140 rusfetul care
n-ar fi fost cu cale ca sAl sd tie In seamA rusfetu, numai fiinda aratd cA i lui i-au cursu pagubA.
De aceia, am gasitu cu cale sA i sA tie in seaml i Gheorghi, orice socoteala va avea cu
dumnealui cornisul Rdducan Slatineanul, prin judecatd sd-si caute, iar de are vreo bAnuiald
cum cd aga Scarlat n-au dat acei bani la visterie i banii ce au dat la comisul Slatineanul, iar
nu i-au dat la visterie, sd cerceteze Gheorghi i, dovedindu, prin deosebitd judecatd sd-si caute. Arh. St. Bye..
zapciu eel orinduitu sd apuce sa inplineascd. 32 v.-33.
1775, iulie 22.

19

www.dacoromanica.ro
 Domnul judecd In divanul domnesc pricina lui Costandin Clnepescul cu Costandin Stoenescul,
16 care nu i-ar fi predat caprele vtndute. Se holdrdste cercetare de cdtre mumba$ir, cu soroc de doud
sdptdmtni.
1775
decembrie
6 Pisah gospodstvo mi. La judecata ce au avut In divan Costandin Cinipescul cu hagi Costandin
Stoinescul pentru pricina dA capre 600, s-au hotarit de cAtre domniia mea ca sA aduca Costandin
Cinipescul dovadA vrednica Ida credinta la zisa lui, cum cA dupA ce au cumpArat acele capre de la
hagi Costandin Stoenescul, cu zapis, au poruncit hagi Stoienescul pastorilor ce era paznici la
insui acele capre i vAtafului da pAstori, ca sa nu-1 ingAduiascA a radica i a-i lua caprele.
Si fiindcA arAta la divan Costandin Cinipescul ca la aceasta are dovadnici pe Precup vAtafu
de pAstori i pA insusi acei pastor! care au fost la caprele acelea, pentru aceia rinduim domniia
mea pe 1 pAh<arnic> mumbasir ca sA meargA, i pe care Ii ca arata Costandin Cinipescul
cA-i are dA dovadnici, sA le arate trebuinta ce este a da mArturiie i a dovedi innaintea judecAtii
divanului spre dAscoperirea dreptAtii lui Costandin Cinipescul, i oricarele dintr-aceia vor vrea
cla a sa bunA voie sA viie la divan sa dovedeascA pentru aceasta. Jar MrA voia lor sii nu fiie
Arh. St. Rue., volnic mumbairu a rAdica pe cineva0 sA-1 aduca sau a face alt mumbairlic, la care sA pune
Mfs.3Ir.1.
v. Cinipescului i soroc dA 2 sAptAmitni. Tolico pisah gospodstvo mi.
1775, dichemvrle 6.
1 Loc alb.

Velitii boieri aprobd cercelarea si holdrtrea luaM de divanul judecdtoresc In pricina dintre Toma
17 flacotd $i Sandul de la Nicopole, care nu a predat reclamantului socoteala Intreagd privitoare la
marfa ce dusese stolnicului Niculae Btrsescu. Domnul aprobd ca ptrltul sd pldleascd dupd socoteala
fdcutd, aductndu-se dovezi vrednice de credintd".
1775
decembrie
7
Io Alicsandru loan Ipsilant bojiiu milostiiu.
Nefiind Sandu odihnit la hotdrirea dumnealor veliEi boeri, au iitu 0 la divan innaintea
domnii mele unde s-au adus de fatA i stolnicu Birsescu i vechilu casii lui RacotA i facindu-sA
cercetare socotelii i condiilor ce pricinuiau Sandul cA iaste nApAstuitu, pentru cele ce s-au cu-
noscut clA pricini cu trebuinta dA dovadA, am hotArlt adicA, din taleri 754,22 ce 1-au dat judi-
cata dator pe Sandul, stolnicului Birsescu, pentru taleri 125 ce s-au dat la hagi Ibi peste taleri
1000, 55 aducA stolnicul Niculae Birsescu dovadA, fiindcA tAgAduiete Sandul. Iar cellalt bani
fiind netAgAduiti de Sandul ca s-au dat dA Birsescu, hotarim sl-i plateascA i zapciu sA-1 faca
inplinire i ce va avea i el a-i cAuta cu Dumitrache vatafu sa-i caute osibit. Aijderea i
pentru taleri 850,33 ce 1-au dat judecata pe Sandul dator lui Racota, raspunzind Sandu cum crt
RacotA, fiind in viiata i ispravnic, i-au luat pentru aceasta tovarAie marfA cojocArie de taleri
1600, la care arAtind vechilu lui Racota ca n-au fost marfA de atita suma dA bani, ci numai de
taleri 500, i cum ca insuli s-au vindut acea marfa fiind i slujitori ai lui RacotA, s-au hotArit
sA aduca vechilu lui RacotA dovadA pe 111010 slujitorii aceia sau i pe altii de va avea, cum ca
an prinsu numai acei bani, iar nu au fost pe cita zice Sandul i cum insu0 0-au vindut-o, i atunci
sa va face i pentru aceasta hotArire. $i chid va aduce Birsescu i Racota dovezi vrednice, va
rAminea Sandul iarA0 dator.
Dichemvrie 7, 1775.

Din luminatA porunca domnului nostru Jo Alicsandru Joan Ipsilant voievod, dunanealui ceauu
za aprozi, cu rAva dA jalbA dA la 27 ale trecutului martie, au adus la judecatA pe ... 1 adevaratu
vechil, prin scrisoare din partea postelnicului Tomei RacotA cu Sandul da la Nicopole.
Cere Toma Racota dA la Sandu socoteala la 30918 coca sare i 7 1/2 cintare unt, care cu
/nsui banii lui au cumpArat-o, au Incarcat-o i au pornit-o prin mina Sandului ca sA o ducA

20
www.dacoromanica.ro
pi sa o faca teslim in mina dumnealui stolnicului Niculae Birsescu, s o vinza in tovarasie i sft se
dea, la aceste doaoa madele, sermaiaoa si partea ce i se va veni dobinda. Sandul raspunse cum ca
toata aceasta suma da sare i unt au luatu pi cu insusi cartea postelnicului Racota, au dus-o i
au facut-o teslim in mina dumnealui stolnicului Niculae Birsescu i dumnealui sa cadea sa dea
socoteala vinzrii. Niculae Birsescu nu tagadui cum Ca au luatu toata aceasta suma da sare si
unt daplin si le-au vindut, ci mai vlrtos, cum Ca au trimis i socoteala vinzarii si a banilor cu
Sandu, care postelnicul Toma Racota.
Judicata cerind (IA la Racota socoteala ce i-au trimis stolnicu Birseseu, au si aratat-o
care, cu amaruntu cercetindu-sa, s-au si izbranit intr-acest chip.
Socoteala de tovardsiia ce au avut postelnicu Racotd cu stolnicu Btrsescu si cu Sandu.
Taleri bani
1850 100 Sermaiaoa ce au pus la cumparaloare cu taleri 200 ce i-au dat
geremea, insa ;
910 pe 18.000 (mil sare, cite taleri 5, suta, cu chiria pina la marginea
Dunarii.
357 pe 8.500 oca sare cite talcri 4,30 suta
260 pe 5.200 oca sare cite taleri 5 suta
123 100 pe 7, 1/2 cintare unt po taleri 16 cintaru ce s-au dat geremea la un p0l- 1
200 covnic care s-au primiit cid toatti tovarsiia sa-si ia.
1850 100
cit au coprinsu vinzarea la marfa ce arata mai sus dupa foae de so-
coteala care au dat-o dumnealui stolnicului Birsescu, insa :
/1132 30 pa 12580 oca sare, cite taleri 9 suta
1558 81 pa 18338 oca sare cite taleri 8,60 suta
187 60 pa 7, 1/2 cintare unt, cintaru in taleri 27
2878 51
1850 100 cumparatoarea
1027 71 buni da inparteala, cite taleri 342, 63 da om parte.
Socoteala postelnicului Racotd, precum si jos arald.
528 40 ce au platit postelnicu Racota afara din taleri 1122 : 60 ce s-au platit
din marfa 8 i s-au inplinit sermaiaua.
200 ce au dat gerimea polcovnicu
342 63 partea ce-i venea din cistig.
1070 103
220 70 sA scada ce i-au luat, insa
Taleri bani
5200 pentru Mira, nevasta Badii
850 33
1 20 70 pentru tirguielile dumnealui
220 70

Socoleala dumnealui stolnicului Birsescu.

342 63 partea din cistig
411 79 care i-au dat mai mult da la dumnealui peste suma banilor ce i-au intrat
in mina din banii tavarosii.
754 22
sa-i ia dumnealui stolnicu Birsescul.

3 C. 758 21

www.dacoromanica.ro
 Socoteala Sandului.
1122 60 sgt-i ia pentru plata srii cu chiria afara din taleri 52840 ce i-au dat postelnicul
Racota (Id s-au lnplinit suma sermaelii,
342 63 ctstig
1465 3 sa-i ia Sandul.
Clfi bani asupra Sandului.
3069 60 are sa dea dupa condeile ce mai sus arata, Irma :
taleri bani
1098 GO pentru sare i chirii
24 pentru vama
1152 ce i-au dat lui hagi Ibis
250 i pac ce i-au dat lui hagi Ibis
545 ce i-au dat vatafului Dimitrache in 4 condeie dupa cum socoteala
3069 60 stolnicului arata.
Tot banii ce shit asupra Sandului.
1465 3 sa scade ce-i are sA-1 ia dupe cum la socoteala arata :
1604 57 dator bun, sa plateasca, Irma :
taleri bani
850 33 postelnicu Racota
754 22 dumnealui stolnicului B/rsescului care orinduitu
1604 52 mumbasir are sa-i Implineasca de la numitul Sandu.
Dupa aceasta socoteala ce s-au facut cu toata slrguiala i cu alegerea la fiescare condeiu
ce sa ve de, dam platnic pe Sandul (IA la Nicopoli cu suma ce au ramas sa dea, adica taleri una
mie pse sute patru, si bani 57, Irma taleri opt sute cincizeci i bani 33 sa-i dea postelnicului Bacot&
taleri sapte sute cincizeci si patru i bani 22 sa-i dea dumisale stolnicului Nicolae Birsescul
care, buni drepti au ramas sa-i ia da la Sandul i dupa aceasta rmlne i diiaford a acestii socoteli
a Mr, izbranita i savIrsita i totdeauna Intre dInsii neceruta. Iar pentru cite Indreptari si-au ara-
tat numitul Sandul cu vatafu Dimitrache lnpotriva dumnealui stolnicului BIrsescul, dumnealui
prin adevarate marturii ce au adus feta, au 'limas Indreptat i dupil Mina Intelcgere i cunostinta
ce s-au dovedit la lndreptarea acei pricini, am judecat jalba lui sa aiba a si-o face pentru numitu
vataf Dimitrache, iar nu pentru alt i Intr-acestasi chip am hotarlt.
Neculae Stirbei, Nicolaie Brincoveanu, George Canale
Cercetlndu-sa aceasta judecata i lnnaintea noastra, fiind amIndoua partile fao, s-au
citit din condeiu In condeiu toata socoteala si sa vazu Ca socoteala este buna si pa drep tate,
Arh. St. Bun., Drept aceia, si noi de la judecata am hotarit orinduitu zapciu sa fie urmator Intocmai dupa
Ms. nr. 1,
f. 33 v.-36. coprinderea acestii carti a face si Inplinire.
1775, oetomvrle 21.
Radu vel dvornic, Pana vel logofat, Stefan Pirscaveanu v311 logof at.
Loc alb.

Domnul hotardste ca mosnenii Costandin, Ion ci Slaico din Negresti (Gorj), nemalfumili de
18 judecata de la Craiova si de la Bucuresti a velifilor boieri, pentru parte din mosia Cincul, numild
Tunsuleasca, staptnild de Nicolae Calescu, sd se rejudece la divanul domnesc, aductnd marturii
1775 vrednice de credinfd.
deeembrie
8
I gospodar zemle Vlahiscoi. Credincios boerii domnii mele Nicoli biv vel sardar, Ionita Clogoveni
biv vel sluger, sanatate 1 Costandin, Ion si Staico de la Negresti din Gorju nefiind odihniti la

22

www.dacoromanica.ro
hotArlrea de multe judecAti, atit de mai nainte clt si de acum ce s-au Mut la Graiova t aici la
dumnealor ve1iii boeri, pentru o parte de mosie Cincul ce sd numeste Tunsuleasca, care la toate
judecatile aceastd parte din mosie Gincul sA vede data tot la parte, cu care sA pricinuiascu ei
acum adecA, la Nicolai GAlescu. Care de la neamu GAlescului au avut scrisorile Intru zAlogire
boerii Bengesti, zicind numitii mosteni cum cd si mosii lor i pArintii lor i ei au stApinitu Intr-o
stdpinire aceastd parte de mosie intru o sutA de ani de rind pInd la leatu 1786, chid cu o hotArnicie
de boerinasi ii s-au luat de s-au dat la ceialaltA parte.
Deci, pentru aceste cuvinte de stApInire, vend domniia mea a face cercetare de adevAru
si zicind ei cd au si mArturii, iatd am ales si rinduim pe dumneavoastrA de credinciosi i vd
poruncim ca nu din mosneni de ai lor, ci de altii streini inprejureni i vrednice indrturii, de vor
vrea sd-i aduceti innaintea dumneavoastra i build cercetare fAcindu-le, !nth ce oameni sint, al
doilea ce stiintd au, sd luati In scris mArturiia lor supt iscAlituri, care adeverite si de dumneavoas-
trA sA o trimiteti aice la divan cu instiintare cAtre domniia mea ca sA o avem sA li se facd
hotArlre.
Pentru care, intr-adinsu trimisAm acest mumbasir, slugd domnii mele, aprod, iar vechile
scrisori ale lor, luindu-sd de la mind, s-au poprit aice la cantalarie supt pecetea domnii mele pind
sd va face cercetarea stdpinirii ca, de va rAmlnea cerirea lor bunA, sA II sd dea iardsi la mind
precum sint, iar de va fi cerirea lor rd, sd ii sA steargd cuvintul cc iaste de trebuint.d dintr-Insile. Arh. St. Bur..
Ms. nr. 1.
Tolico pisah gospodstvo mi. f. 32.
1775, diehemvrle 8.

Domnul judecd In divan pricina lui Maki Popescu postelnic cu Vlad vdtaful de postdvari, chezas
al popii Rada Deleimon, pentru o datorie de 660 taleri. PIrttul arald cd are si el chews pe cumnatul
sdu lanache cdpitanul. Dupd mai multe soroace, se hotdrdste ca datoria popii s-o pldleascd chezasul
19
principal, Vlad vdtaful. 1775
deeembrle
15

Gospodar zemli Vlahiscoi. Innaintea domnii mele la divan au esit Mateiu postelnic Popescu,
ginerile Tomii Racota postelnicel ce au murit, piris Vladului vdtaf de postdvari, zicind cA socri-
sAu avind sA ia taleri 680 de la un popA Radu Deleimon, pe care apuctndu-1 dd bani, iar numitul
Vlad vdtafu 1-au luat In chezAsie cu zapis si cu soroc pe om, la care soroc neaducindu pe om,
si mai dindu i alte multe soroace, si tot neaducindu, cere dreptate a i sd lnplini de la dinsul.
Fata fiind la di van si Vlad vAtafu, s-au intrebat ce are a rAspunde i n-au tAgAduit insusi
cum si ia si multe soroace ce i-au tot pus, fArd numai aratd cd, popa lipsind In tard si fiind
dat si de dinsul pe chezdsiia unui Enache cumnatu sAu, cere ca de la Ianache cdpitanu sA facA
aceastd Inplinire lui Racotd, de bani, care fiindu si Ianache capitan, mAcar cd nu-si tagadui
chiezAsiia, dar zapisu 11 are Mateiu postelnic de la Vladul vdtafu, iar nu dd la Ienache cdpitan,
dupa care zapis, rdmIne el dator lui Racotd si Enache, cdpitanului.
Ci dar, fiindcd si pentru socru lui au dat Mateiu postelnicel ingAduiald Vladului, multA
vreme, si pe cit sd cuvine, incA si mai mult si-au fAcut datoriia de 1-au tot asteptat, acum hotd-
rim sd plAteascd banii i zapciu cel orinduit sd-1 apuce sd facA Inplinire si dind banii sd ia
zapisul popii de la mina lui Mateiu si pd urrnd cu porunca domnii mele, osibit sd va face si Vladu-
1ui inplinire de la Enache cdpitanu cum, si lui Enache cdpitan asemenea i sA va face ajutoru ce sA Arh. St. Bun..
his. or. 1.
cuvine spre a-si putea si el de la preot a-si lua banii. I i. saam receh gospodstvo mi. 1. 41.
1775, diehemvrle 15.

; 23

www.dacoromanica.ro
 Divanul caimdcdmiei arald prin anafora cd Lepddat $i parlagi lui din Glodeni (jud. Gorj),
20 tntorsi din fart straine, pirdsc pe $dtrarul Radii Crdsnaru din Tg. Jiu, care prin viclesugul tut
Lazdr, ginerele unui mos al Crdsnarilor, stdpinea mosia Ohaba din hotarul Glodeni. Judecala dd
1775 lui Radu (,rdsnaru dreptul de stdptnire asupra moiei. Domnul Insd holdrdsle cd aces! drept 11 air
Lep& lat i parta$ii lui, iar Crdsnaru sd-si caute parlea de mo$ie de la Lazar.
deeembrie
18
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.
Cercetindu-sa de catre domniia mea cu divanu aceasta pricinA, s-au cunoscut ca Lepadat
si cu partasii lui au fost asupriti alit de catre Crasnariu, caci Lazar, avindu mosiia lui, nu cauta
a o stapini pe aceia pentru datorie, ci au luat mosiia jaluitorilor, parinteasca, caci era alaturea
pe linga rnosia Itli si mai cu indemind, cit si de cAtre fratii lui Lazar, ca tainuia partea da masie
a lui Lazar ca sa sa foloseasca ei da dinsa si sa pagubeasca pe jaluitori de pAmintul lor.
Pentru care, dovedindu-sa ficlesugu lor, am hotarit ca Lapadat cu partasii lui sa-si ia
mosiia lor intru stapinire cu venitu inpreund, fard nici o dare da bani, pentru care venit,
poruncim dumitale, sardar Niculi is <pravnice> , sa cercetezi i sa le fact Inplinire de la Gras-
nariu, iar Crasnariu ta-si caute partea (IS rnosie a lui Lazar, pentru care, en osebita sa porun-
cesle dumneavoastra cum sa urmati a face si lui Implinire. 51 pentru a-si putea jaluitorii stapini
mosia lor cu pace, li s-au dat la mina aceasta carte, care insusi fratii lui Lazar au marturisit
ca are Lazar mosie si sta sloboda.
1775, dlehemvrie 18.
Preainaltate doamne,
Din luminata porunca Inaltimii tale, vataful de visterie au adus la judecata pa LapAdat
i Ion, Nicolae i Dumitrasco de la Glodeni sud Gorj, pirisi satrarului Radului CrAsnaru sin
Dumitrasco Crasnariu de la Tirgu Jiiului sud Gorj, zicindu ca un gi < ne> re al mosu <1u> i lor,.
anume Radul, au fost purcar la Dumitrasco Crasnariu, tatu numitului satrar Radului CrAsnariu,
si rAfuindu-1 24 de rirnatori 1-au pus la inchisoare si mosu lor au luat In chezdsie pc acel Laz Sr
gineri-sau, pc om, iar nu pa bani, pe carele om cind II va cere, s 1-1 dea, i cind i 1-au cerut
i 1-au si dat. 51 dupa ce i 1-au dat in mina, au scdpat acel Lazar purcaru, iar numitul Dumi-
trasco Crasnaru au apucat pe acel mos al lor i 1-au pus la inchisoare luindu-i un cal, un bou,
treizeci oi cu capre, 22 ramatori i taleri 10 intr-un rind, si intr-alt rind, taleri 34, 60 si asa
zice ca au scapat de la Inchisoare mosu lor. $1 dupa moartea parintilor lor, s-au instrAinat in
tarA 41 acum sint sapte ani de chid au venit iardsi la pamintul lor i avind o mosie ce sa cheama
Ohaba ot hotariu Glodeni tot In sud Gorj, cind au venit, au gasit mosiia aceia stApinindu-sa
da numitii Crasnari tot pentru acea pricina a rimatorilor acelora ce i-au rapus acel Lazar purcaru,
ginerele mosului lor.
FatS fiind siDumitru paharnicelu, vechil fiind daspre partea satrarului Radului Crasnaru,
ne arata o carte da judecata a sArdarului Nicoll i a slugerului Ionita Glogoveanul, ispravnici
acelui judet al Gorjului, scrisa de la august 22 cu leat 1775, in care scrie cA infatisind atit pe
nurniii jaluitori, cit i pe numitu Radul Crasnaru, au cercetat si au vazut la mina satrarului
Radului Crasnaru zapise si alte carp de stapinirea acei moii, iar la mina numitilor jAluitori n-au
vazut Wei o scrisoare, fSrA (Melt au zis ca are marturii carii stiu de pricina acei mosii, si au adus-
pe acele marturii de fata Innaintea numitilor ispravnici si au dat marturie ca, fiind acel Lazar
pastrator la Dumitrasco, tatu sdtrarului Radu Crasnariu, ar fi rapus 24 de rimatori i, neavInd
cu ce plati, 1-ar fi luat In chezasie socri-sfiu Stroe Capeneanu, mosu numitilor jaluitori, pe om,
iar nu <pe> bani. 51 la soroc i-au dat omul i dupa ce i 1-au dat, ar fi fugit si au apucat pe
Stroe Capeneanu, mosul lor, pentru gineri-sAu Lazar si 1-au pus la inchisoare i i-au luat un cal,.
un bou, 15 oi, 15 capre i taleri 10, cum si dd la Dan, fratele acelui Lazar, 22 rImAtori,
oprindu-i si din simbria lui, taleri 9,60 pentru frate-sau, au mai luat si de la alt frate tot al
lui Lazar, anume Mirea, taleri 25, Acestea toate le-au aratat acele marturli innaintea numitilor
ispravnici, cum ca le-au luat Crdsnaru de la dinsii, tot pentru acei 24 de rimatori In urma ace!
judecati. Au esit marturie Dan Cioaric i cu frate-sau Mirea, fratii acelui Lazar purcariu, ginerile-

24 .

www.dacoromanica.ro
 mosului jaluitorilor, carii au dat marturie in scris cum cl aceIe mai sus-arAtate dA acele mArturii
ai jluitorilor ce k-au dat ei, sint date hi comisu Gheorghita CrAsnariu sin Dumitrasco CrAsnaru
pentru datoriia lor, iar nu le-au dat pentru fratele lor, Lazar, cAci ei n-au fost chezasi pe dinsul,
nici au avut vreo trebuinta sa-1 plateasca de datoria lui. Care la acea scrisoare de mArturie
ce au dat ei, este iscAliti martori citiva din boerii Poenari, cum si altii ce au auzit din gura Mr.
Asemenea au iscalit i Ionita Glogoveanu sluger, ispravnic al acelui judet, cum ca au auzit din
gura lui Dan Cioricul si a Mirii, fratii lui Lazar, cum cA acei bani ii rimatori ce au dat ei,
i-au dat comisului GheorghitA CrAsnar sin Dumitrasco Crasnaru pentru datoriia lor, iar nu
pentru frate-sau Lazar. Care, numitii jaluitori acestea nu le-au mai arAtat la nici o judecata ce
au mai avut mai nainte cu flU1fliIj CrAsnari tot pentru aceast mosie, ci numai la acea judecatA
au aratat acele mArturii, care marturii n-au nici un temei, da vreme ce au mArturisit Insusi
fratii acelui Lazar ce au dat acei bani i dobitoacele, cum cA n-au dat pentru Lazar, ci au dat
pentru ei, find datori numitului Gheorghitd CrAsnaru.
Deci, cercetind i noi acele zapise si scrisori ale satrarului Radu CrAsnaru cu amAruntu,
unde fata fiind i nurnitii jAluitori, sa vazu cA zapisul cel ce 1-au dat Stroe CApAneanu, mosu Mr,
de vinzarea acei mosii, este scris de la leat 1753 avgust 25, carele da acea mosie numitilor
CrAsnari, s o stapineascA cu pace de care tot nearnul lor, drept taleri 68 ce-i mai rAmasese
dator pind la taleri 131, fiindcA ceiIabi bani Ii plAtise, iar acesti taleri 68 neavindu-i, i-au dat
mosiia aceasta, fiindcA si el o avea cumpArata d la boerii Poenari tot Intr-acesti bani.
Carele cind au vindut mosia Crasnarilor Intr-acesti bani, s vede o tidulA a raposatului
banului Geanooglu fiind pa acea vreme medelnicer i ispravnic al acelui judet Gorj, cum ca au
Instiintat pe rudele lui Stroe Capaneanu Ca, ori sA dea acei bani, sau sd iscAleascA zapisul da
vinzare, i nici au dat bani, nici au iscAlit zapisul. Si (IA vreme CA numitu sAtrar stapIneste acea
mosie dA sint ani 22 si la ce judecati s-au judecat cu dinsii i-au rAmas, dupA cum sA vAzu si
carp de judecata la mina lui Dumitru pAharnicelu, vechil Crasnariului, dar ain Intrebat pA jdluitori
de au vreo scrisoare de la vreo judecata sau [de la] vreun zapis da acea mosie, i n-avura, ci
numai cu gura cauta sa ia acea mosie supt stapinirea lor.
Drept aceia, i noi am gasit cu cale sA stapineasca sAtraru Crasnaru acea mosie dupa
zapisele ce are la mina, dupa cum au stapinit pind acum cu buna pace de cAtre Lapadat, Ion,
Nicolae i Dumitrasco jAluitorii. Parerea noastrA este intr-acesta5i chip, iar hotarlrea cea desa- Arh. Bt. Bu 0..
virsita rAmine a sA face de catre Innaltimea ta. f. 39-40 v.
1775, octomvrie 23.

Velifii boieri arald prin anarora cd Stanciul, Maria, Costandin pi Ion din Negoesti (jud. Gorj),
ptrdsc cd Maria Bengescu le-ar fi tmpresurat mosia. Aceasta dovedeste cu cdrti si hrisoaue cd o
staptneste de 50 de ani i i se recunoaste dreptatea. Domnul tntdreste.
1775
deeembrie
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlasca 1 22
Cercetind i domniia mea pricina aceasta i Insusi pIrbii neputInd tAgadui nestApinirea
lor dA cinzeci dA ani, i cererea lor peste atita sumA cid ani fiind i far'dA nici un temeiu cla
scrisori i vrednice dovezi, iar la mina Marii Bengeascai vdzind carp (IA judecatA i stdpInire
vechie, am IntArit i domniia mea hotArirea dumnealor velitilor boeri, ca o dreapta.
1775, dlehemvrie 22.
Din lurninatA porunca manii tale, vAtafu dA pAharnicei au adus la judecatA pe Stanciul
i Mariia i Costandin si Ion de la satul Negoesti sud Gorj, pirisi dumneaei Marii BengeascAL zi-
chid cA mosii lor avInd o mosie ce sA chiamA Negoiestii In hotaru da jos tot Intr-acel judet al
Gorjilor, au stApinit pina la o vreme cu pace, iar apoi le-au lnpresurat numita jupineasa mostia.
S-au Intrebat i dumneaci jupineasa Bengeasca cu ce stApineste acea movie i ne aratA cAri i

25

www.dacoromanica.ro
 hrisoave domnesti, care movie sA vede cA o stApIneste dumneaei dA sint ani 50, si numitii jAluitori
intr-acesti ani n-au stAptnit nicidAcum, dupA cum si insusi ei tAgAduirA, dupA cum sA aratA
In cartea dumnealor ispravnicilor si altor boeri din partea locului dA acolo, dA cercetarea
ce aratA cA au fAcut si cum au staptnit numita juptneasA atitia ani.
Ci, dA vreme ce stApinirea numitii jupinesii sA vede a fi bunA, fiind cu cArti si cu hrisoave
domnesti IntAritA, si, mai In scurt, a numitii jAluitori au fost acolo In partea locului dA atunci
pInA acum, cum dA n-au fAcut ptrA si dA avea dreptate sA o fi luat Intru stApinirea lor, si
peste 50 ani cer sA ia mosiia, la care cerere a lor, n-au nici o dreptate.
Ci, noi asa gAsim cu cale ca, dupA cArtile si hrisoavele ce are numita juptneasA la mina,
dupl cum au stApinit pinA acum, sA stApineascA si de acum Innainte cu bunl pace dA cAtre numitii
Arh. St. Buc., jAluitori, iar cea dAsAvirsitA hotArtre rAmtne a sA face dA cAtre tnnAltimea ta, iar acele cArti
,2 cu care turburA divanu, sA li sA ia de la mina lor.
1775, dlehemvrle 16.
Niculae Dud<escu> vel vornic, 11<adu> vet dvornic, Stefan PIrs<coveanu> vel
logofat, Scarlat <al> 3<-lea> logofAt.
1 Asa In text.

Domnul holdrdste asupra staptnirii inosiilor 011enifa (Nov) oi Rdlunda (Buzdu) cumpdrate de
22 fralii Mihai si Ptrvul Cantacuzino de la neamul Alerenitor, dupd ce un [rate al vtnzdtorilor, Grigore,
tntors din strdindlate, ceruse protimisis fi Ptrvul Cantacuzino ',Incluse mosia Rdlunda mitropolitului.
1776
humane
10 Gospodar zemli Vlahiscoi. Dat-am domniia mea aceastA carte, excelentii sale ghinAral maior MihAilA
Cantacozino, ca sA aibA a tinea si a stApini In hotaru mosii Oltenitii sud Illov, partea ce o are dA
cumpArAtoare de la Costandin CocorAscu, care aceastA parte dA mosie de la CocorAscu InpreunA
cu alte trei pArtt ale Alicsenilor, tot dintr-acel hotar, fostu-le-au cumpirat In tovArAsie frAteste,
exelentiia sa ghinAraru inpreunA cu rdposatul fratile exelentii sale, biv vel spAtar Pirvul Canta-
cozino, InsA pArtile Alicsenilor In bani gata taleri 600 si cu o mosiie RAtunda ot sud Buzau, schimb
drept taleri 400, i partea CocorAscului In taleri 400 care fac piste tot taleri 1400, din care taleri 200,
pe jumAtate, au fost sA-i dea exelentlia sa ghinArariul, cari i-am si dat, InsA taleri 400 CocorAscului
pentru partea cc s-au numit mai sus i taleri 300 Alicsenilor, iar taleri 200, pe jumAtate, au fost
sA-i dea rAposatu Pirvul Cantacuzino, din care au dat si dumnealui gata, taleri 300 Alicsenilor.
Jar pentru taleri 400 au rAscumpArat cid la preasfintiia sa pArintele mitropolitul, mosiia ce s-au
numit mai sus, RAtunda ot sud BuzAu, de au dat-o Alicsenilor si asemenea au luat si zapisul
vInzArii pA numele exelentii sale si pA numele rAposatului spAtar Pirvul, atit de la Alicseni, clt
si dA la CocorAscu, dupe care le-au si stApInit frateste pinA acum la leatu trecut 1775, cind viind
Gligore Alicseanu din striinAtate si pornind jalbA, cum cA fratii lui, anume Costandin si Stefan,
Alicseni, fAr'dA stirea si vrerea lui au vIndut acele trei pArti dfi mosiia Oltenitii si fAcind cerere
dA protimisis a si-o rascumpAra, au dat dreptate a Intoarce Grigorie, atit mosiia RAtunda, schim-
bul, ell si bani taleri 600, si sA ia mosiia Oltenita. DA care schimb, arAtA domnii mele cu anafora
si preasfintiia sa pArintele mitropolitul, cum ca aceastA mosie RAtunda cind au rAscumpArat-o
spAtar Pfrvul dA la preasfintita sa, banii nu i-au dat.
Si fiindcA sA aflA pagubas pinA acum si dA bani si dA mosie, au rAmas ca 55 ia preasfin-
Ilia sa mosiia Innapoi, iar banii, taleri 600 ce didese boierii Cantacozinesti, i-au Intorsu Gligorie
Alicseanu acum prin mina boeriului domnii mete vAtafu dA aprozi Thoma, InsA taleri 300 exelentii
sale ghinarariului, iar talerii 300 fiind ai rAposatului spAtar Pirvul, am poruncit domniia mea
orinduitului zapciu ca sA-i pue Intre celelalte averi a rAposatului ca 55 sA inpartA la datornicii
ce au a lua, si si-au luat Grigorie Alicseanul mosiia Innapoi, cum si parintele mitropolitul mosiia
RAtunda, rAmlind Mina cumpArAtoare a boerilor Cantacozinesti In hotariul Oltenitii numai
partea dA la CocorAscu. Care parte, mAcar cA era a fi si aceasta in tovArAsie, dupa cuprin-
derea zapisilor, dar dA vreme ce raposatu spAtar Pirvul, taleri 400 a pArtii sale din taleri 700 ai
acestit tovArAsii, nu i-au fost dat nici pita acum si pArintele mitropolitu si-au luat mosiia Innapoi

26 1

www.dacoromanica.ro
au rAmas tovarAsiia a sa socoti numai la taleri 600 ci 1 au dat Alicsenilor, care acum si-au luat
casa raposatului, partea sa innapoi, iar aceasta parte da movie de la Cocorascu, fiffid numai
cu banii ghinArariului cumparatA, ramine a sA stApini numai de cAtre exelentiia sa, singur,
fait da a pretenderisi datornicii casii raposatului spAtar Pirvul, cevasi.
Deci, pentru intarirea dreptatii exelentii sale ghinarariului Cantacozino, pentru aceasta
parte de mosie a Cocorascului ca, oricui va vrea sA o dea sau sa o vinzA fAr' da nimic pri-
dna dA zaticnire, am dat domniia mea aceastA carte cu domneasca noastra pecete. I I. saam Mt. Bt. Bun.
Ms. nr. I.
receh gospodstvo mi. f. 62-64 v.
1776, ghenarie 10.
1 Corect : ce

Zapis de chezdsie dat vel banului Ghica de cdtre Stanciu Mdldndroiu, brutarul din Ilucuresti, si
.$1efan Stamatovici, prin care cer libertarea din inchisoare a lui Dumitru buluc-b%a p Mladin 23
cdpitanul din Mehainfi, asigurtnd cd acestia se vor mulct In jud. Muscel sau Prahova si nu vor
mai face fapte rele. 1776
lanuarle
12
AdicA noi card mai jos ne vom iscAli, Incredintam cu zapisul acesta la cinstita mina dumnealui
vel banu Ghica, precum sA sA stie c puindu-sa la inchisoare din porunca mArii sale lui voda, Dumi-
tru buluc-basa i Mladin capitan ot sud Mehedinti pintru niste pricini care sa aflA in bAnuialA ca
ar fi facut peste Olt, pe care vazindu-i ca sAd la inchisoare am cazut noi cu rugaciune ca sa sa.
sloboazA in chezasiia noastrA. Fiindca sA afla in prepunere, s-au luat in chezdsiia noastra, precum
ca sA vor muta dincoace de Olt, ei cu nevestele Inpreuna i cu tot avutu lor i sl vor muta cu
saderea intr-aceste 2 judete, ori In Muscel, sau In Prahova. Care oameni asazindu-se la aceste
judete, nu sa vor afla in nici o fapta rea Wind. Si de a noastrA bunA voe am priimit aceasta
chezAsie pa oameni si deosibit de chezasiia noastra si Insui acesti cazuti in prepunere Dumitru
buluc-basa I Mladen capitan s-au luat i ei in chezasie unul pa altul, ori lipsind vreunul,
ori aflindu-se in fapte rele, sa dea seama unul pentru altu. Arh. St. Boa.,
Si pentru mai adAvAratA credinta am iscalit mai jos puindu-ne i degitile ca sa si creaza. f.
1776, ghenarle 12.
+ Eu Stanciul brutaru Mlarindroiu 1 ot mahalaoa Mihai-Voda din Bucuresti,
chezas pa Dumitru buluc-basa.
+Eu Stefan Stamatovici brat Dumitru buluc-ba,a, chezas pa amindol.
Si am scris eu Petrache logoitt de tain.
1 Asa In text.

Velifii boieri arald prin anafora cd mosnenii din Ilizesti cer sd li se dea plaid mai mare pentru
vadra de pdcurd scoasd din pufuri mai adinci fi propun aprobare de spor. Domnul tntdreste.
24
1776
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. lannarle
15
DupA cum s-au gasit cu cale de cAtre dumnealor velitii boeri, asa sA sa urmeze, ca sa sa
mai dea mosnenilor de catre vamesi Inca cite cinci parale de cAtre vadra de pAcurA.
1776, ghenarle 15.

Preaffinalate doamne,
Dupa al doilea jalba ce au dat marii tale mosnenii de la HijAsti 1, cerind sA li sA pecetlu-
iasca anaforaoa ce s-au fAcut de cAtre noi cAtre innAltimea ta cu trecuta lunA lui dichemvrie,

r 27

www.dacoromanica.ro
 aratind obiceiul ce au avut a lua ei mai nainte de la 'Acura ce ese du pa mosiia lor, care 'Acura
o iau vamesii de la Valeni, aratind si parerea noastra In ce chipu ni s-au parut a fi cu cale
la aceasta vreme. Si aratam Innaltimii tale ca atunci la cercetarea ce s-au facut, fiind fap dumnea-
lui vamesu Stefani i dumnealui nestiind In ce chip este pricina, am facut acea anafora dupa
aratarea mosnenilor i vzInd ca puturile da 'Acura sa sapa cu adincime multa i cu grea chel-
tuial, iar nu este 'Acura In fata cum este la Cimpina, am fost gasit cu cale sapatura puturilor
s fie a mosnenilor, iar scocu apii cu 'Acura ce s scoate an de acolo, sa o Inparta vamesu cu
mosnenii, iar pe-n cloaca.
Deci, acum de iznoava aducindu ceausu da aprozi pe mosnenii de la Hejesti i pe ceausu
Panait Matraca, care au fost vames mai nainte la Valeni i stie ce folos au mosnenii de la pacura
ce ese pe mosiia lor, ne arata Intr-acestasi chip ca acest ort ce este obiceiu de la mosneni, de la
vames, (IA toatii vadra (la /Acura, II ia pentru sapatura puturilor i pentru cheltuiala ce au la
locul pacurii cu apa peste an, iar pentru dijma mosii au obiceiu da iau mosnenii toata pacura ce
ese dintr-acele puturi, da la Vovedinie pina la Sfintu Vasile, adica in 40 da zile, care, la aceasta,
nici mosnenii nu tagadui.
Ci, cla vreme c curgerea pricinii este Intr-acestasi chip, am gasit si noi cu cale ca dupa
cum s-au urmat Irina acum, da au sapat mosnenii puturile cu chieltuiala lor i pacura peste an
au scos-o tot cu chieltuiala lor si au dat-o vamesilor i lua cite un ort (Id vadra si avea si ei
obiceiu (la lua, pentru dijma mosii Intr-aceste 40 rid zile, 'Acura, sa sa urmeze tot asemenea
dupa cum s coprinde i In cartile domnesti cele ce au la mina bor.
Dar fiindca ne-am instiintat ca puturile acum sa sapa mai cu adincime si au mare chiel-
tuiala, dui:a cum am aratat marii tale In anaforaoa cea dintii, i da vreme ca vamesii acum o
vInd cu pre t. mai mare, gasim cu cale, d va fi mila marii tale, ca peste acest ort ce au obiceiu
da-1 irtu da la vamesi da toata vadra cla pacura, sa II sa dea mai mult mosnenilor, cite cinci
parale.
Att. St. But.. Parerea noastri Intr-acestasi chip este, iar hotarirea, desavirsita hotarire, sa va face de
sur. Dr. 1.
f. 55-56. catre Innaltimea ta.
1776, ghenarle 14.
I Corect : Hizesti.

Doinnul Instiinfeazd pe ispraunicii de judel cd Intructt slujbusii uorniciel, cdpitani de plasd si

25 zapcii, nu fac cercetdri cinstite ci abuzuri, li se iau aceste atributiuni, urmtnd ca ispraunicii sd facd
cerceldri si judecdfi j,i sd nu se ma ia gloabd. Se fixeazd colac" plalibil de stdpinut uitelor pierdute
aceluia care le-a gdsit.
1776
lannarie
15
Gospodar zemle Vlahiscoi. Dumneavoastra ispravnicilor ot sud, sanatate I Vrind domniia
mea a sa urma dreptate si buna orinduiali intru toate, nu am lipsitu si nu lipsim, de cind ne-au
invrednieitu domnul Dumnezeu cu domniia tarii acestiia a griji si a cerceta pentru cele bune
neurmate si de folos Indreptare, a le Intari, iar cele rau obisnuite a le radica si a nu mai fi.
Deci, dupa cercetare ce am facutu i pentru slujba vornicii, vazind domniia mea multe
nedreptati urmindu-sa In tara de catre cei rinduiti cu aceasta slujba, capitani ai plasilor, zapcii
mid sit altii prosti ce nu sint vrednici nici a judeca sau a cunoaste vreun drept, sau masura vinii
cuivasi, si de unde nu sa cade, globesc, asijderea si de unde s-ar cadea fira de misuri iau, jifuind
si pradind cu un cuvInt de obiceiu.
Care aceasti voe ce au unii ca aceia rinduiti ori de catre dumnealor vel dvornici, ori de
catre ispravnici a umbla printre licuitori de cauta vini i pricini de a globi si a face de sinesi
hotariri, cunosclndu-o domniia mea fill de cale i numai o pricina de jaf, iar nu alt folos i Indrep-
tare a vreunii buni orindueli, neurmInd acei orinduiti pa cit sa cuvine, cu hotiere am ridicat
domniia mea de tot aceasti slujba a vornicii, ca si nu mai fie, nici sa sa mai numeasci, lipsind

28

www.dacoromanica.ro
luarile ce sA numea gloaba si in locu acestui venit ce era al dumnealor vel dvornici, am rinduitu
domniia mea a avea dumnealor, alt venitu.
Ci dar, oricine va avea jalba de stricaciuni la bucate, fiindca domniia mea avem ispravnici
ft judecatori rinduiti la fiescare judet, sa dea <pl> ingere la ispravnicii judetului si ispravnicii,
dupa orinduiala judecatii cercetind si prin carte de judecata hotrind, pagubasului sa-i factt In-
plinire pagubii i zaciuiala ce iaste obisnuita a o da cel ce ia, jumatate s o dea acela, iar jumatate
s s ia de la acela ce au facutu vitele lui stricaciune piste paguba ce au inplinitu pagubasului, ca
s fie spre Invatatura i cindu dupa aceasta nu va lipsi iarasi a pazi vitele lor i vor mai face
stricaciune, atunci vom hotari a s i pedepsi, iar gloaba sa nu mai fie de acum innainte. in* pen-
tru jumatate zaciuiala ce zicem a o da cel ce are a i sa Inplini, sa nu cumva s sa supere a sa
cere Innainte, ci chid i s va inplini paguba, atunce va da zaciuiala, iar intr-alt chip sa nu i sa ceara,
ca viindu-ne vreo jalb, atunci yeti cadea in villa, asijderea i pentru pripasuri. Care vornicei,
pentru ca sa-si Inmulteasca venitu lor sa cistige, urma a lua vitele oamenilor si du pa unde le
avea stapinii lor lasate la pasuni In cimpu si du pa prejuru-le numindu-le perdute si gasite prin
alte locuri i pina nu lua de la d1nji banii pripasului nu le da, iar altele dosindu-le i nearatIn-
du-le la vederea pagubasilor, le perdea pagubasii de tot, find cfstigul vorniceilor numai spre aceas-
ta pornit a cistiga si a s folosi.
Pentru aceia dar, dupa cum am zis, sa lipseasca de tot vorniceii du prin tara i, chid s va
Intimpla pripas, ins vita cu adevarat perduta, streina, a nemeri linga vreun satu i dupa dinsa
nu va fi pagubasu, atunci satu acela unde va nemeri sa ia vita aceia In paza i, viind stapinu
ei a doa zi ori a triia zi, sau pina intr-o saptamina, sa aib acel pagubas a da la cel ce va gasi
vita lui cea perduta, 30 de bani de vita pentru colac i pentru cautare acei vite i asa s 5i-o ia,
iar pIna la o saptmlna, de nu va veni stapinu ei, atunci mai mult netiindu- o, sa o duca satu la
ispravnicu judetului i sa-si ia de la ispravnic colacu, acei cite bani 30 de vita.
Asijderea sa-i dea ispravnicu i adeverinta acelui oin, de cite si ce fel de vite au adus cutare
om din cutare satu cu parul vitei anume fi ispravnicu luindu-le i rInduindu-le la cautare chid sa va
afla stapinul si va dovedi vita a iaste a lui, s o ia i s dea de cal taleri 1, bani 30, de bivol
bani 80, de vita bani 80, de rimatoriu bani 30 si de oae i de capra bani 6, iar mai mult O. nu
sa supere a li sa face cerere, nici sa ii sa doseasca vitele oamenilor, cd orcind s vor dovedi, atunci
yeti avea a da raspunsu i WI yeti necinsti pentru o fapta ca aceia.
Ci dar, sa puneti sa sa citeasca carte aceasta Intru auzul tuturoru In tot judetu, ca s fie Arh. at. Buc..
hie. nr. 1.
lacuitorii Instiintati de hotarirea ce am facut domniia mea. Tolico pisah gospodstvo mi.
1776, ghenarle 15.
1 Loc alb.

<Divanul judecdtoresc) arald prin anafora cd Coslandin Prund cu cetasii sal din Negoesti (jud.
Gorj), dupd mulle judecedi, se rejudecd cu Nicolae Cdlescu din Comdnesti (Gorj) pentru mosia
Cincu din acelasi judel, pe care acesta o avea danie. Se hotdrdste ca Vicolae Cdlescu s-o stiipineascd.
Domnul intdreste anaforaua divanului, iar 12 boieri sd facd cercetare si holdrnicie.
26
1776
tebruarle
3
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
InfatisIndu-sa i Innaintea domnii mele la divan amindoao partile, dupa hrisoave i carti
cum si dupa urmarea stpinirii, s-au cunoscut ca Bengeasca are dreptate si am hotarit au stapini
partea sa pe cit i sa va cuveni intr-acel hotar. Fara (IA numai, de vreme <ce> jaluitorii zisera
cum ca la hotarniciia, ce scrie mai jos ca s-au facut da doi boerinasi, s-au asuprit si cum ca
ei nici ca stiu. nici au fost fata, s-au orinduit acum a s face hotarnicie cla 12 boeri In fata lo-
cului ca s faca cercetare i, de s va gasi ca au facut acei doi boerinasi vreo nedreptate ori la
suma stinjinilor, ori la deosibirea partilor, nedind fiestecruia locul sari pe unde i s-au cuvenit,
dumnealor sa indrepteze acum i, dupa alegerea ce vor face acum, cu dreptate s stie si s sta-
pineasca.
1776, fevruarle 3.

www.dacoromanica.ro
Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, vatafu de aprozi aduse la judecata pe Constandin
Pruna i Ion i Staico din satul Negoesti sud Gorji, pIrtsi asupra Iui Nicolae Calescul ot satu
Camanestil sud Gorj ziend a, avIndu ei o mosie in hotaru Cincului tot Intr-acel judet, iar mai
sus-numitu Nicolae Calescu au lost mersu la dumnealor boerli caimacami ai Craiovei si cu hrisov
mincinos au fost luat si hotarnici si zicea ca s-au si ajunsu cu durnnealui raposatu Radu Bengescu
de i-au fost Intr-ajutor, zicind cum ca, cttii mosie va lua de la dumneaei, ti va vinde, care
mosie ziserii ca i-au si daruit o jumatate, iar jumatate i-au vindut-o si cu acea vinzare le-au luat
silistile si gradinile, iar cartile si hrisoavele lor la hotarnicie zisera ca nu Ie-au tinut In seama boerii
hotarnici fiind ale lor, mai vechi dactt ale numitului Calescu. $1 zicea pirlsii di le staptriesc mosiia
cu inpresurare si le si ara bataturile casilor lor si le scutura si pometurile si cerura Ca, dupa
scrisorile si hrisoavele ce le au, sa li sa dea acea mosie Intr-a a lor staptnire. Li s-au cerut
de dare judecata ca sa vaza ce carti si ce hrisov au cla li sa Inpresoara acea staptnire da mosie,
si ne arata un zapis cu leat 7141 fevruarie 20, In care sa coprinde ca Vlaico i Patru i Dan Buzdugan,
feciorii Radului Tunsila ot Cincul, si-au vIndut mosiia lor din Cincul la Stan fecioru Radului
ot Scaueni, cu tot hotot2 a treia parte, Insa funiia ce sa chiami Tunsuleasca si da spre rasarit
si sa loveste cu Negoestii si dintr-a acel Stan, zisera ptrtsii ca sa trag ei din neamul acelui Stan
si au staptnit si trei neamuri ale lor acea funie da mosie, iar din trei neamuri Incoace n-au mai
staptnit. Deosebit, ne arata un hrisov al raposatului Matei voievod Basarab cu leat 7160 ghenar
3, In care coprinde ca Roman sin Leontie calugaru, tnpreuna cu alti cetasi ai lor, au fost avut
judecata cu Giura clucer pentru aceastii mosie Ciucu si, ramlind da lege si da judecata Giura
clucer, le-au dat acea mosie Cincu, ca sa o staptneasca acel Roman cu cetasli lor.
Intxeblndu-se si Nicula Calescu la aceasta ptrii a ptrIsilor, ce are sa raspunza si ne arata
lnpotriva acelui hrisov al raposatului Mateiu vodii Basarab, un hrisov al raposatului Radului
voda sin Ion voda cu leat 7175, cu 15 ani mai In urma hrisovului <lui> Mateiu vorla Basarab,
In care sa coprinde ca Joica juptneasa, sotiia Giurii clucer din Iupca, sud Mehedinti, si cu feciorii
ei, sa stapinessca satu Cincu cu tot hotaru si cu tot venitu din ctmp, din padure si din apa. Care
mosie fiind aleasa si hotartta, Inpietrita da 24 clA boeri, fiindca din nearnul acelui Stan ce s-au
numit mai sus si alti dintr-ai lor cetasi, s-au fost vindut da buna voia lor rumini Cu partile lor de
mosie la Giura clucer, Inca de clndu au fost In viiata si dupii moartea Giurii li da Intru stapIni-
rea Zoicai sotiia Giurii clucer, cu acel hrisov ca sa stapIneasca attt pe rumtnii care s-au vtndut,
eft si moslia Cincului. $i dupa moartea jupinesii Zoicai, au ramas o fait a ei, anume Armeanca,
si dintr-acea Armeanca au ramas Dumitrascu si soru-sa Dumitra, soacra acestui Nicolae Calescu,
din care sa trage staptnirea acestii fund de mosii.
SI iariisi, neodihnindu-sa Roman diiaconu I Lupu 1 PAtru si cu alti cetasi ai lor, au mai
fost tras la judecata Innaintea raposatului Costandin voda BrIncoveanu pa Dumitrasco, fra-
tele Dumitrii ce au lost cerut acea funie da mosie din Cincul, si manna sa arata Intr-a acea
carte ca cererea lor au fost numai cu gura, tar nu cu vreo scrisoare. $i vazIndu cd cererea lor
au fost WA dA dreptate, au dat lui Dumitrasco carte ca sa stapIneasca mosiia cu pace si sil
urmeze stapinirea tot dupa hrisovul raposatului Radului voievod, iar pe acei mosneni cu
cetasii lor, li arata sa fie lipsiti dA cererea ce 1-au facut atunci, fara nici un temeiu da dreptate,
care carte sa vazu scrisa cu leat 7206 septemvrie 25. Dar dupa moartea lui Dumitrasco,
ramlind Marica sotiia lui, au stapinit acea mosle jumatate din Cincu, iar jumatate mosie o da
raposatu Costandin $tirbeiu vel ban, Dumitrii, fetil Armeancai, nepoatei Giurii clucer, Intru
a ei staptnire. Deosebit ne arati o carte a Dumitritii, a lui Gligorie Vlaston conteler3 i a
dumnealui Antonache vel ban cu leat 7251, In care carte aratl ca s-au judecatu Dumitra,
fata lui Braina, cu Stanca, fata lui $aitan, pentru niste hrisoave ale acestii mosii, si dupa drep-
tate au hotartt ca sa dea acea Stand( taleri 20 si sa scoata hrisoavele de la boerii Bengesti si
sA 1g dea Dumitrii soacral acestui Calescu, ca si poata si ia ali stapIni mosiia aceasta. $i
nescotindu zapisele atunci dupa acea hotarire, au stapinit Bengescu mosila pIna cind tar nu-
mitu Nicolae Calescu au venit da au jeluit la manila sa Alecsandru voda Ghica si din porunca
marl! sale s-au orInduit boeri hotarnici da au tras toata mosiia Cincu dupa cum sA vazu si

30

www.dacoromanica.ro
cartea dA hotArnicie iscdlitd cid Stefan CrAsnaru i de Costandin CrAsnariu, cu leat 1768 aprilie
17, in care aratd cd shit trei funii dd movie Intr-acel hotar al Cincului adicd, funiia MAneascd,
care o stApinesc unii din mosneni, i o funie Paiceascd, ce o stApInesc mai sus-numitii p1rIsi
cu alti cetasl ai kr, iar funiia Tunsuleasca, dupd ardtarea care au ardtat ei Insusi pirisii la boierii
hotarnici, c acea funie d mosie Tunsuleasca au fost a ruminilor care s-au vindut cu pArtile
kr (IA mosie la Giura clucer, adicd mosu Dumitru, socru lui Niculae CAlescu, iar mai mult
decit aceste trei funii Intr-acel hotar al Cincului n-au fost. Si funiia dd mosie ce s-au ales a
mosului Dumitrul, au stdpinit-o acest numit Nicolae Calescu, din care funie cerea ptrIii
acumu cu zapise<le> cele ardtate Innaintea judecdtii, la care numitii pirIti, ziserd c atunci
la hotArnicie dupd zapisul lor li dupd hrisovu marii sale rdposatului Mateiu vodd Basarab, nu
Ii s-au dat mosie de cdtre boerii hotarnici, dar la aceasta sd vede cd hotarnicii au urmat atit
dupd hrisovu Radului Leon voievod, eft i dupd cartea mdrii sale rAposatului Costandin Brin-
coveanu, care sInt in urma zapisului lor si In urma hrisovului cu care cerea ei mosie, i rA-
posatu Costandin vodd, ii arata neamul plrisilor ca sA fie lipsiti dd cererea lor, fiindcd n-au
arAtat nici scrisoare, nici carte, Mil numai cu gura. Care, sA vede cd, de la zapisul kr cu care
cerea mosie, slut ani 143 si din hrisovu rdposatului Matei vodd Basarab slut ani 123 i de
atunci pind acum cindu s-au hotarlt aceastd mosie, atunci au scos aceastd vechiturd de cArti,
si de la hotarnicie acum iardsi cerea mosie, a cArora cerere este WA nici o rinduiald, iar din
hrisovul Radului Leon vodd, ce-1 are CAlescu, shit ani 108, cum si cartea rAposatului Costandin
vocid Brincoveanu, slut ani 83, si, and s-ar fi cunoscut neamul acestora cd au dreptate dd
cerere cu aceste carp, le-ar fi ardtat la manna sa Costandin vodA BrIncoveanu, cd dd ii s-au
si [s-ar] cerut ca sd arate ce cArti de stApInire au, si ei n-au ardtat nici o scrisoare sau altd
carte, ce<re>rea lor au fost cu gura, pentru cd ei au si stiut cd, in urma hrisovului ce-1 au,
s-au vIndut rumlni cu partile lor de mosie la Giura clucer si nu le da mina a le scoate dA
fatd, ci le tdinuiesc ca sA prelungeascd vremea. Si mai virtos, cd au stiut cA n-au nici un te-
mei dd cerere. Ci, sd cunoaste cd i atunci i acum umbld suparind divanu fArA nici un fel
de temeiu cid dreptate.
Si iardsi neodihnindu-sA pArtile acestor pirtsi dupd atita judecatd, au fost tras pd
Nicolae CAlescu la judecata dumnealui rdposatului Plrvului Cant<acuzino> vel ban, cerIndu iar
ca sd ia intru stApinirea lor acea mosie Cincu, tot dupd hrisovu rdposatului Matei von Ba-
sarab ce-1 au acum la mina kr, zicind cd ei slut vechi mosneni Intr-acel hotar i dupd cArtile
si vechi stdpiniri 11 aratd pd CAlescu cd este vechiu mosnean Intr-acel hotar dA mosie In Cincu.
Dupd care carti, prin carte dA judecatA hotdraste ca sd-si stdpineascd partea de mosie ce i s-au
ales de cdtre boerii hotarnici, cu bund pace de cdtre VlAdut unchiasu Prund i <de> cdtre
Costandin cu ali cetasi ai lor, care carte de judecatA sA vAzu scrisd cu leat 1768 iulie 19. In
urmd, tot acest Vladut Prund cu cetasii lor, iarAsi neodihnindu-sd, au ardtat rAposatului Pirvu
Cantacuzino cum cd funiia Tunsuleascd este pA din jos, iar nu este pe din sus, tot spre
hotaru Negoestilor, pe unde Ii s-au dat de cAtre boerii hotarnici, i cerea ca funiia Paiceascd
sd o ia ei pe din sus, pe unde le este casile i pometurile lor, zicind cuin cd au si un hrisov
la mAndstirea Glavaciog, In care ar fi rdspunzind semnile hotarilor pe unde ardta ei cd sint.
Si asa, dupd tacriru lor, dumnealui rdposatul Pirvu Cant<acuzino> au orinduit pe Costandin
Riiosianu cdpitan i pe Mateiu Pirlianu i pe VlAdut Tutuianu4 cdpitan, ca sd meargA acolo in
fata locului, de iznoavd sd cerceteze. Si mergind acei rInduiti dupd porunca, ei au ardtat o
copie de hrisov, In care ardta semnele pe unde sintu. Dar acei rInduiti boeri nedind crezd-
mint acei copii ai lor, au fost zis atit lui VlAdutd Prund, cit i celorlalti cetasi ai lor, ca sd
aducA hrisovu cel adAvdrat, In care ant coprinse semnele i hotardle pe unde shit si nu li
s-au dat ascultare numai dupd tacrilu5 lor. Si asa, vdzind cd nu li sd ascultd orile zilelor6,
au dat zapis cd pIndo In trei sAptAmlni va aduce din Glavaciog acel hrisov sau carte ce va fi
si ori In ce chip va rdspunde de semnile hotarului, sA va multumi. Si dupd acest za-
pis ce au dat ei atunci, n-au mai adus nici o carte sau hrisov din Glavaciog nici pin acum,
iar acel orinduiti boeri au dat In scris supt ale dumnealor iscAlituri, care carte sd vAzu <lath
la mina lui Nicolae CAlescu cu leat 1768 avgust 24, cum si zapisu kr tot cu acel veleat fu.

31

www.dacoromanica.ro
 Care, s-au cunoscut cd neamul si pdrintii ji a1i cetasi ai pArintilor kr au umblat numai cu
viclesug, iar nu urmAtori dreptAtii, care Ma si de la zapisul kr ani 7 si d ar fi avut sau
carte, sau hrisov, 1-ar fi i adus innainte de la Glavaciog. Cum si carte de judecatd a dum-
nealor boerilor caimacami fu scrisd de la trecutd lund a lui noemvrie 19 clintr-acest urmAtor
an, in care carte pd 010 Ii dApArteazA, iar pe CAlescu Nicolae U ajutoreazd dupd dreptate
scrisorilo r si altor cArti, ce s-au vAzut la mina lui dd stApinirea acei funii de mosie Cincu, si
dA dreptate sd stdpineascd acea funie de mosie cu build pace.
Deci, i noi chip mdruntA cercetare ce am fAcut cArtilor ce vAzum la mina CAlescului,
toate cArtile shit bune si adevArate, dA le aratd bune Nicolae CAlescu, d vechiu mosnean,
cd este, iar zapisu piritilor i hrisovu lor rAmine fArd nici un chiros.
Ci, dupd hrisovu Radului vodd i dupd cartea mArii sale rAposatului Costandin vodd
Brincoveanu i dupd atitea cArti ce sd vAzu la mina CAlescului, sd cunoscu cd cererea plrlilor
iaste mincinoasA, dA vreme ce dupd atitea judecAti pirisii tot neodihniti sint, pentru cd nu s-au
indAstulat numai cu pArtile kr cid mosie ce ii s-au cuvenit dA au luat atunci la hotArnicie, ci
umbid ca, doar cu acest zapis i hrisov, va mai lua i partea CAlescului.
Pentru care, si noi dupd dreptate, am gAsit cu cale ca sA stApineascA Niculae CAlescu
acea funie din Cincul ce o numesc Tunsuleasca, cu blind pace de care Costandin Prund si de
cAtre ceilalti cetasi ai lor, iar hrisovu domnesc, ce-I au acum la mina lor, sd fie luminatd po-
runca mdrii tale ca acca pecete sA sd ocoleascA cu chinovar, fiindcd nu e dA nici o treabd, si
poate tot cu acel hrisov iarAsi sd sd mai scoale a porni plrA dupd vremi i umbla prin ju-
decAti.
Dar pentru neastimpArarea kr ce printr-atitea judecAti tot nu s-au odihnit, cum si
pentru chieltuiald ce zicea piritu ch au f Acut cu venirea la Bucuresti, rAmine dupA cum va lu-
Arh. St. Bun.. mina Dumnezeu pe manila ta a face hotdrirea cea dAsAvirsitil. Noi in tr-aceastasi chip am
Ms. nr. 1. gAsit cu cale, iar hotArirea rAmine la innAltimea ta.
C. at v.-68.
1776, diehemvrle 37
Corect : ComAnesti.
2 Corect : hotaru.
3 Asa in text.
Pentru : Tetoianu.
5 Pen tru : tacrir.
6 Pentru : ascultard zisele lor.
7 Probabil : 1775, dichemvrie 3.

Mitropolitul si boieri arat prin anafora cd Scirban Racoviceanu (jud. Romanaii) se judecd
27 cu cumnala lui Sanda, vdduva fratelui lui, pentru avutul reimas de la acesta. Dupd pravild, ei dau
dreplate Sandei vdcluva, sd ia o treime din avutul sofului ei decedat, o alla treime s-o ia mama acestuia
[1776 si o treime sd rdmind pentru pomenire. Domnut holdrdste sd mosteneascd Sanda udduua tot auutul
februarie so/taut el.
10

Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.

Cunoscindu-sd cum cd cererea RAcoviceancAi de zestre, peste atita sumd dd ani este
ca sA coprinzd toate cele ce sint ale casii, nerdmiind a sd inpArtAsi fii-sdu cel mort din cele
pArintesti, i lingA aceia sd ia si parte dintr-acele fii-sdu, am hotArit domniia mea ca dintr-ale
bArbati-sAu cdutindu-si zestrea, la averea fii-sdu cel mort sd nu sA amestice, ci sA rAmlie la
Botha lui, adicd la fiica dumnealui stolnicului BAlAceanu, toatd, din care sd facd pomenirile,
sd I sd inplineascd ale ei daruri dinaintea nuntii, lipsd dA zestre dd va avea, chieltuiald pina
la moartea copilului, i sd plAteascd i datorii ce va fi fost rAposatu dator, dupd cum Insusi
stolnicu, ce fu vechil fiicii dumnealui, s-au IncArcat. i mumbasiru cel orinduit sd urmeze a
face inplinire dupd aceastd hotArire.
1776, fevruarie 10.

32

www.dacoromanica.ro
Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii sale, vatafu de visterie au adus la judecata pa $arban
Racoviceanu din sud Romanati, plris asupra cumnate-sii Sandii, fiica dumnealui Costandin
Blaceanu, ce au tinut Intru casatorie pe un irate al lui mai mare, anume Costandin, carele
traindu doao luni i s-au Intimplat ucidere da tilhari In anul trecut, dar ramlindu grea i fa-
cIndu un copil, au trait 6 luni si au murit. $i eft au trait copilu In viiata, dumneaei au tri-
mis si au luatu din iconomiia fratini-sau dobitoace 5i altele zicindu ca este stapina pe toata
iconomiia brbatl-sau, iar acum dupa moartea copilului zicea cd sa cade a lua si a treia
parte din casa din partea barbatului su i toate acelea ce le-au coprinsu da le-au luat In
viiata copilului le stapIneste, i cerea ca prin cercetarea judecatii sa-si afle dreptate cererii.
Fata fiindu si dumnealui satraru Costandin Balaceanu, vechil despre partea dumisale
fiicii Sandii, zise ca dumnealui cindu au facut pa raposatu Costandin Racoviceanu, fratele aces-
tui jaluitor, ginere, nu I-au stiut ca este daparte de casa parinteasca, ci au stiut ca este fecior
da boeriu l cu iconomie de casa boereasca. Cindu 1-ar fi stiut ca este sarac, nu ar fi dat pa
fiica dumisale dupd dinsul, ci cindu au facut logodna i nunta au facut-o cu stirea i blagoslo-
viia muma-sii si atunci nu i-au aratat Ca nu are parte din casa parinteasca, si cere dumnealui
satraru ant lipsa zestrii cc va fi, clt si darurile dinaintea nuntii i chieltuiala fiicii dumisale
pIna la moartea copilului i pomenirile pina la un an, cum si al treilea parte din partea bar-
batului fiicai dumisale. Inpotriva caruia raspunse $arban Racoviceanu ca, de vreme cd dum-
nealui satraru Balaceanu le cere aceste toate, ceru ca Intli sa ia zestrea mumi-sii din casa
0th-1i-ski i apoi ce va mai raminea, sa Inparta frateste, i atunci va lua si dumnealui a treia
parte din partea fratini-sau. Deci, cautindu la pravila, Ii da voe mume-sii sa-si caute zestrea
pinA la 30 de ani.
Ci, noi am gasit cu cale dupa aceasta pravila din periusiia casii barbati-sau, carele este
tata copiilor, 1i va lua dumneaei zestrea sa, iar din agonisita mortului, adica ginerile BAlacea-
nului, sa ia dumnealui Balaceanu satraru, darurile dinaintea nuntii i lipsa zestrii ce va avea,
cum si chieltuiala si ce va fi facut pinA la moartea copilului, fiind pina atunci clironoama,
iar da vreme CA copilu n-au trait, toata iconomiia sa sa faca trei parti i sa ia o parte muma
mortului, alta parte sotiia lui, adica fiica dumnealui satrarului Costandin Balaceanu si o par-
te sa fie pentru pomenirea sufletului sau. Iar cea dasavirsita hotarire ramIne a s face de Arh. St. Bud..
Ms. nr.
catre Innaltimea ta. f. 22-23.
1776, fevruarle 6.
Grigorie al Ungrovlahiei, $tefan Pirscoveanu vel logofat, Badea 5tirbeiu logofat

Domnul holdrdste cercetare la fafa locului, cu ispravnicul judefului, in pricina lui Manolache, fiul
stolnicului Scarlat, care se plinge impotriva mosnenilor din Teisani (jud. Sac) cd i-au impresurat
mosia fi un munte, desi veliii boieri Ii recunoscuserei dreptul de stdpinire. 28
1776
februarie
Zemliu Vlahiscoiu. Cinstiti i credinciosi boerii domnii mele, Dumitrache biv vel paharnic i 15
dumnealui Colceac biv vel aga i Radu Golescule biv vel sluger, ispravnicule ot sud Sac, sa-
natate I Jaluindu-sa lomnii mele Manolache sin raposatu Scarlatu stolnic asupra mosnenilor
din Teisani, cum ca Inpresoara muntele Guru Rosu, Zanoaga Ulitii i Tigaile cu Gropusoarile
si mosiia din Teisani ce au ramas di la parintele sAu, afara din muntele Petrosul, daniia sfintei
Mitropolii, s-au orinduit de s-au judecat fata Innainte dumnealor velitilor boeri i prin carte
de judecata ii s-au hotdritu a-si stapini Manolache muntii i sa dea mosnenii i venitu ce 1-au
luat, fiindca Mu a fost lnpresurat. Asijderea i pentru cumparatoarea moii, iar din Teisani,
ce au cumparat mosnenii de la pitaru Necolai Argintoianu, fiind fall de stirea rudeniilor si pro-
tolisindu-sa, dumnealui biv vel logofat Pana Filipescu s-au hotarlt sa le intoarca banii, dupe care
carte de judecata scotIndu-sa. copie, iara sa trimisa la dumneavoastra ca sa va pliroforisiti
de toata curgerea pricinii pa largu. Dar numitii mosneni nefiind odihniti pa hotarirea dumnealor

33

www.dacoromanica.ro
 velitilor boeri, au esit i Innainte domnii nlele la divan, atit cu Manolache sin stolnicul Scarlat
pentru munti, eft 1 cu dumnealui biv vel logoffit Filipescu pentru mosie, unde fu de fata si
pitaru Necolai Argintoianu vinatoriul, i clt pentru movie, cercetind domniia mea pricina si
vdzind zapisu vInzdrii de niminea altu iscAlitu din rude, dupd cum sd cddea dupd obiceiu, fAr
numai vInzAtoriul, i dovedindu-sA c tire n-au avut dumnealui logofdtu Filipescu de acea
vInzare pind acum chid au pornit davaoa, i avind dreptate a rdu cumpAra, au Intorsu banii
mosnenilor si au rdmas intru a dumnealui stApInire. Iar pentru munti, mdcar c dupd zapise
i scrisori sd vAd cd sInt bani ai stolnicului Scar lat, precum zisd fii-sdu cd i-au i stdpinit tot-
deauna acesti munti, atit ceilalti, cit i muntele Zanoaga ce au fost in toi a raposatului Pan-
tazi cluceru si mai pd urmA al raposatului Anastasie paharnic de la care au cdzut la mina
Argintoianului i 1-au vindut stolnicului Scar lat. Dar fiindcd mosnenii, tAgAduind stApInirea
boerilor, ziserd cS nici cluceru Pantazi, nici paharnicu Anastasie, nici Argintoianu n-au stdpinit,
ci ei ar fi stdpinit, si cum cd muntele Petrosu ce iaste danie sfintei Mitropolii, care sd vede
numindu-sd i Zanoaga Bratocii, tot acesta iaste, i cu Rosul, stina logofdtului Oancii care
numeste In zapisele stolnicului Scarlat, si cu schimbare numirilor de munti, le coprinde sk-b
pdgubesc de pdmintu lor. Pentru aceasta dar, au rdmas a sd face cercetare In fata locului de
stdpfnire si de numirea muntilor i de alegerea de mosie, parte dumnealui logofdtului Filipescu,
Arh. St. Bile.. parte mosnenilor si parte lui Manolache sin stolnicului Scarlat, i cu cerirea amindurora pdr-
Ms. nr. 1. tilor vA orinduim pe dumneavoastrd Inpreund cu sluga domnii mele portdrel...1
f. 71 72.
rentru data Deci, sd vA puniti zi de soroc, la care sd mergeti In fata locului, unde fiind i Manolache
hothriri interve-
pita in aceeaei sin Stolnicul cu scrisorile i zapisile i pitaru Argintoianu, au vechilu sdu, L vechilu dumnealui
pricina, v. dec. logofatulul Filipescu i mosnenii teisani si aIi vecini du pA inprejuru, sS faceti cercetare munti-
din 2 noembrie
1777. lor cum s-au zis de stdpinire, cum s-au urmat din vechime i pind acum dupd vremi, asijderea
Arb. St. Bun.. sd dovediti numirile a fiestescare munte i In frica lui Dumnezeu cu cugit curat, fArd de hatir
Ma. nr- 6,
f. 56 v.-57 al si voe vegheatd, urmind sA dap In scris supt iscAliturile dumneavoastrd, ca fiind stapinirea boe-
doe. din 12 mai
1781. Arh. St. rilor adevdratd i numirile muntilor bune, dupe zapisile lui Manolache, sd intdrim domniia mea
Buc.. Ma. 8. f. dreptate, iar la mosie fAcInd alegirea, sd puniti petre, sd dati carti de adeverintA, dupA care
373 (Col:dile sub
data la Ineti- sd tie si sd stdpineascd fiescdruia al sdu cu pace si asa sd avem In stire cu orinduitu mumba-
tutu) de latorie
N. Iona"). sir ca sA hotdrim. Tolico pisah gospodstvo mi.
1776, fevruarie 15.
1 Loc alb.

V elifil boieri arald prin anafora c Costandin postelnicel din Cimpina ( Prahov a) se judecd cit
29 clucerul Pantazi pentru concurenfd la vtnzarea i mdsurdloarea vinului ce-I prod uc ca vecini de.
mosie. Judecata hotrdste ca ocaua 55 f ie dreaptd, iar preful la buna vole a pdrfilor. D omnul Intdreste.
1776
februarie
22 To Alexandru Ipsilant voievod bojiiu miostiiu.
Pentru masura ocalii, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor de judet dupA cum sA co-
prinde mai jos sA urmati ca i o parte vi alta sA facii vinzare cu ocA dreaptA dupe mAsura ce
sA cuvine, iar pentru pretu, dind mina jAluitorului i vrind a vinde mai jos, este volnic. Avij-
derea i pentru zapisul ce i sa cere, de vreme ce jaluitorul 10 are moviia lui, sA fie volnic a
face orice vinzare far' de a da nici un zapis.
1776, fevruarle 22.

Prealnnaltate doamne,
Din luminatA parunca marii tale, vAtafu de pAhArnicei au adus la judecata pe Costandin .
postelnicel, care cu jalbA au jMuit marii tale cum cA are movie la Clinpina sud Prahova, pe
care movie are vi casA deasupra pe pivnitA, i atit parintii lui, cum vi el, ca un stapin ce este
pe moviia lui, au vindut yin i rachiu, dar fiindcA are movie vi dumnealui cluceru Pantazi tot-
acolo, nu 1-ar fi IngAduind sA vinzA vin, zicindu-i de ce sA-1 vinzA mai jos declt 11 vinde dum-

34

www.dacoromanica.ro
nealui vi de ce sA pue oca mai mare, cerindu-i sA-i dea zapis c nu-1 va vinde mai jos, nici
ocaoa nu o va face mai mare, vi ava 11 va lAsa s vinzA. 51 ne arAtA numitu jaluitor pA1 dum-
nealui cluceru Pantazi vinde oca de yin cite parale vase vi el au pus-o oca de yin de sA vinde
iar cite parale vase, numai ocA dreaptA.
Deci, dupA jalba lui Costandin postelnicel, ce au dat mArii tale, ni sA poruncevte de
cAtre mAriia ta sA luom seama cererii lui i pentru ce sA vinzA oca de yin cite parale vase eu
pret mai mare dectt sA vinde aici < ?>. ArAtAm mArii tale cA, acolo la Cimpina fiind drumul
Bravovului, totdeauna clnd s-au vindut vinul aid doao parale, acolo s-au vindut patru vi tot
ava s-au urmat di-nceput pinA acum.
Ci, fiindcA numitu postelnicel ti are moviia lui, volnic este cu al sAu ce va vrea sA facA,
dar pentru ca sA nu sA pricinuiascA paguba nici la o parte, nici la alta la vinzarea vinului,
am gAsit cu cale sA fie luminatA porunca mArii tale cAtre dumnealor ispravnicii judetului ca
sA pue ocA dreaptii de dramuri patru sute i sA o pecetluiascA vi la o parte si la alta i sA
nu aibA voe a o vinde mai mult unul decit altul, ci totopotrivA, iar pentru zapisul ce zice
cA-i cere dumnealui cluceru Pantazi, de vreme cA are vi numitul jaluitor moviia lui, nu este
cu cale a da zapis. 5! sA aibA voe Costandin postelnicel pe moviia lui a-si vinde vinul vi ra-
chiul cu pretul ce va vinde i dumnealui cluceru Pantazi, iar nu mai jos, nici mai mult. Iar Arh. St. Buc..
his. nr. 31,
cea desAvirvitA hotArire rAmine a sA face de cAtre innAltimea ta. f. 123-123 V.
1776, fevruarie 6.
Nicolae Dudescu vel dvornic, Badea 5tirbei logof At.
1 Corect : cA.

Domnul ortnduieste boieri la departamentul al 2-lea, dind fi lista lor, ca s judece la curtea dorn-
neascd dupd trumlfdturile" lui.
30
1776
Boerii ce sint orinduiti judecAtori la 2, al doilea departamenturi. februarle
1776, fevruanle 24. 24
La un departament.
biv vel paharnic Dumitru Cioran,
biv vel sluger Barbul Ciorogirleanu,
Geo rge Canale.
La altu asemene department.
biv vel paharnic BArcAnescu,
biv vel paharnic Miche,
blv vel comis Costandin,
biv vel sArdar Iordache Colfescu,
biv vel medelnicer Evdochim,
blv vel medelnicer Theodorache Tufeanu,
biv vel pitar Nicolae Argintoianu,
Mv vel pitar Radu Iuliiano.
<urmeazi porunca domneascA :>

lo Alecsandru Ipsilant voievod.

DumneavoastrA orinduitilor hoed, adunindu-vA la domneasca noastrA curte, in locul de
partamentului, sA incepeti cu toatA silinta a cAuta pricinlle de judecAti, care cu poruncA in
scrls vi sA va orindul dA cAtre domniia mea i la toate sA urmati dupa ponturile i invataturile
ce shit date dA cAtre domniia mea in scris prin hrisov.

35
www.dacoromanica.ro
 Poruncim l dumitale vel logofdt, dupd condicA sd sA dea la amindoad aceste departa-
.Arh. St. Buc., menturi ponturile In ce chip au a urma orinduitii boeri. Asijderea sA rinduiti i logofeti si din
f. 76-78 v. zapcii, dupd cum este hotdrit i rinduit de domniia mea. Tolico pisah gospodstvo mi.
1776, fevruarie 24.

Poruncd domneascd lui Badea Stirbei vet vornic de lard de jos pen tru cercetarea jalbei sdlenitor din
31 plaiut Sleinic (jud. Bazdu) privind abuzurile veitafului Leul, din pricina cdruia se sparg satele.
Gine se va dovedi vinovat sau mincinos va fi pedepsit.
1776
lebruarle
26 Davat gospodstvo mi. De vreme ce au ardtat domnii mele dumnealui cinstit i credincios
boerul domnii mele Badea Stirbeiu vel dvornic de tara de jos, jalba In scris dA la tot plaiu
S/Anicului ot sud Buzau asupra Leului vAtafu, cum a le face multe nedreptAti i jafuri,
Inca, sperieti i necAjiti foarte fiind, unile din sate s-au i strAmutat i s-au instreinat din
pricina lui si cum cd, i cti oameni striini yin di prin alte parti, el cu voe i fdrA voe ii va
de-i face scutelnici ai lui ; asijderea au luat din sate pre cei mai fruntasi, patru cinci lude
de i-au Mcut ceatd cu dinsul si, unindu-se, fac mincdtorii si-i pune dd Inplineste plaiu plii
toate cheltuielile ce face numitul vAtaf cu venirea pe la Bucuresti i altile ca acestea, care
nemaiputindu-le suferi, cer a li sA orindui altul, dam domniia mea volnicie, sA meargd acolo
In plaiu sA Med prin stirea dumnealor ispravnicilor dreaptA cercetare cu amAnuntul, fata fiind
vdtafu Leul cu pIaiai dd prin toate satile. De va fi jalba aceasta adevArata cu stirea si despre
partea a tot plaiul si de sA va gasi numitul vAtaf vinovat la jalba lor, sA facA orinduitu mum-
basir foae de toate mincAtoriile lui care sA sd adevereze si de cAtre ispravnicii judetului II
asa sd ia pe vdtaf i cu doi trei plaiai vechili i celorlalti tuturor i cu catastihul Inpreuna sA-I
aducA aci la domniia mea. Asijderea i cel ce va fi ales si cerut de tot plaiul ca sd ii sa asaze
vdtaf, sd vie ad InpreunA cu adeverintA dA cererea plaiului i dA alegerea ce vor face cu totii
acolo In fata locului ca sA sd vazA de catre domniia mea. Si fiind cererea lor cu cale i sa
va da cartea domnii mele de vAtAsie i cine va rAmlnea, oH vdtaf, de vinovat, sau
Arb. St. Eno., de mincinosi, sA plateascd treapAdu mumbasirului i sA sd pedepseascA. I i. saam reed] gospod-
Ido. nr. 1,
f. 77 v. 78 v. st.vo Mi.
1776, fevruarie 26.

Vel vornicul i ispravnicul judefului Ialomita arald prin anafora cd au ales hotarele mosiei mdrolstirii
32 V tempi( (Muscel), care revendica 511 sttnjeni din Crelceanca (latomita) unde avea mosie si generatur
Mihai Cantacuzino. Domnul Intdreste mdndstirii aceastd parte de movie.
1776
martie
2 Din luminatd porunca mdrii sale preainnAltatului nostru domn, Jo Alecsandru Joan Ipsilant
voievod, ce ne-au venit cu Stoica portArelul ea sA tragem mosiia CrAceanca du pd baltA din.
sud Ialomitd, ce sd numeste cd este a ecselentii mdrii sale ghindral maior Mihail Cant<acu-
zino>, mergindu In fata locului am strinsu pe toti cei ce au stiut hotardle acestii mosii si pa.
lnprejurasii ce sA hotArdsc cu aceastA mosie din sus i din jos si citindu copiile dA zapise ce
ne-au triads cu Vasile biv <al> 2 <-1ea> vornec, isprAvnicelu, tras-am dupA obiceiu aceste ho-
tard dd mosie pd In trei locuri, Insd : la capul mosii despre band, care merge pind In DunAre,
din mosiia mAndstirii Coflhi ce sd numeste Lichirestii unde este semnu piatra care este hotar
pind In mosiia Trusanca a mdnAstirii Radului VodA, unde nefiind alt semn, s-au fAcut groapd,
au esit stinjdni 1999 si la mijloc iardsi din mosiia Lichirestii unde nefiindu alt semn s-au
fAcut gropi pind in mosiia Trhnsanca. Unde este semnu, piatra hotarului TrAnsanca, au esit
stinjAni 1504, si la cdpAtliu despre apa Ialomitii unde sA loveste in capete cu mosiia Bora

36

www.dacoromanica.ro
a Doicestilor i cu mosiia Cusumbestil, iardsi stringindu-sa din mosiia Lichirestii unde, ne-
fiind alt semn, s-au fAcut groapd pind In mosiia TrAnsanca unde este semn piatra hotarului
TrAnsanca, au esit stinjdni 1592. Care aceste trdsuri fAcindu-sd masd i dupd obiceiu scAztn-
du-sd doao pArti, rdmine buni sttnjeni 1533 1/2, din care insd, o parte este a mAndstirii Radului
Vodd i o parte a ecselentii sale ghindral maior Mihail Cant<acuzino> i rAmtne partea mAnds-
tirii Vierusului stinjdni 511, pentru cd aceastA mosie nu este inpArtitd, ci tot un hotar din
piatra mosii Lichiresti, a sfintii mAndstiri Co ltii, pind in pietrile mosii Transanca a sfintii
mAndstirii Radului Vodd, ce au fost mai nainte a dumnealui vistier Dumitrasco Racovitd
si au fAcut schimbu cu mAndstirea, dindu-i mosiia Fundenii dd peste Colintina. Iar semnile
din lungu este din sus spre mosiia Lichirestii din Dundre, dd umbld morile, unde sA numeste
Pisica, merge pind In band prin gura Iulilor i, trecindu apa Borcii, este un drumisor pardsit
care merge pa la crucea de piatrd a Vladii si de acolo treclndu drumul Olacului nu mai este
alt semn, ci vine mosiia aceasta CrAceanca, Injugata cu mosiia Lichiletii Old la <ca>pul
daspre lalomitd unde sA numeste Potrinchie2, dar din jos spre mosiia TrAnsanca. Iar din
malul Dundrii unde sA numeste Carabani, merge prin band pd la privalu Piperii si, treclndu
apa Borcii dd curmezis pind In capul mosii dAspre Ialomita, iaste drum mare.
Drept aceia, dupd cercetarea ce s-au fAcut atit din copiile zapisilor, cit si din stApt-
nirea ecselentii sale ghindral maior Mihail Cant<acuzino>, precum au dat seama ispravnicii
ft inprejurenii, intr-acestasi chip am adeverit stdpinirea acestii moii, pentru <care> am dat
aceastd carte a noastrd arAtInd citi stinjAni s-au ales buni intr-acest hotar dd mosie, pe.
unde s-au stdpinit cu sumele lor, dupd cum mai sus aratd.
1775, diebeinvrle 22.

Milostiu bojiiu Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.

Sfintii i dumnezeestii mAndstiri Vierusului ot sud Mused i cuviosului chir...3 nas-
tavnicul acestii mAndstiri, ca sA aibd a tinea si a stdpini 515 stinjAni dA mosiie in hotarul
CrAceanca sud Ialomitd, care mai jos pe largu sd numeste, pentru cd In anul trecut, 1775,
fiindu rinduiti dumnealui 4 cinstiti i credinciosi, boeriul domnii mete vel vornec Badea Stir-
beiu i Dumitrache biv vel sAtrar, ispravnicul judetmlui Ialomitii, ca sd aleaga i sd hotdrascA
acest hotar dd mosie, vdzum cartea dumnealor cu leat 1775 dichemvrie 22, Intru care scrie
cd au tras pin trei locuri dupd obiceiu, insd : la capul mosii despre baltd, care merge pInd
In Dundre, din mosiia Lichirestii, a mAndstirii Coltii, unde este semn piatra care este hotar,
pind in mosiia TrAnsanca a mAndstirii Radului VodA, unde nefiindu alt semn s-au fAcut groapA,
au esit stinjdni 1499 si la mijloc iardsi din mosiia Lichiretii, unde nefiind alt semn s-au fd-
cut groapd pind in mosiia TrAnsanca, unde este semn piatra hotarului TrAnsanca, au esit stin-
jAni 1504 si la cApdtliu ddspre apa Ialomitii unde sd loveste in capete cu mosiia Bora a Doi-
cestilor i cu mosia Cosonbestii, iardsi trAgindu-sA din mosiia Lichirestilor unde, nefiindu alt
semn, s-au f Acut gropi pind In mosiia TrAnsanca unde este semn piatra hotarului TrAnsanca,
au esit stinjani 1592. Care trAsuri f Acindu-sd masd dupd obiceiu, au rdmas buni, sttnjAni 1533,
2 ci<rice>, din care aleglndu-sa o parte sfintei mAndstiri Radului Vodd i and parte ecselentii
sale ghindral maior Mihail Cant<acuzino>, au rAmas i sfintei acestii mandstiri Vierosul parte,
stinjani 511. Care aceastd mosie nu este inpartitd, ci tot un hotar, din piatra mosii Lichires-
tii a sfintei mAndstiri Coltii, pind In pietrile mosii TrAnsanca a sfintei mAndstiri Radului Vodd
cc au fost mai nainte a dumnealui vistierului Dumitrasco RacovitA ce au fAcut-o schimbu
cu mAndstirea, dindu-i mosiia Fundeni dA peste Colintina, iar semnile din lung este din sus
despre mosiia Lichirestii din Dundre dd unde umblA morile unde sA numeste Pisica, merge pre
baltA prin gura Iutilor i trecind apa Borcii este un drumusor pardsit care merge pd la crucea
dd piatra a Vladii si de acolo trecindu drumul Olacului nu mai este alt semn, ci vine mosiia
aceasta Craceanca Injugata cu mosiia Lichirestii pd la capul ddspre Ialomita unde sd numeste-
Potirniche.Dar din jos despre mosiia TrAnsanca, iar din malul Dundrii unde sd numeste Ca-
raban, merge pA band pind la privalul Piperii i, trecindu apa Borcii decurmezis pin capul mo-
ii ddspre Ialomitd, este drum mare.

4 C. 758 37-

www.dacoromanica.ro
 Deci, dupA cercetarea ce au fAcut in fata locului dumnealor boerii hotarnici prin scrisori
I dovezi, flind aceastA mosie dreaptA a mAndstirii, am dat i domniia mea aceastA carte de
Arh. St. Buc., IntArire ca, dupa alegerea dumnealor boerilor, sd tie si sii stapineascii acei 511 stinjeni de mo-
bil'. nr. .
sie cu bunt pace. I i saam receh gospodstvo mi.
1776, martie 2.
1 Corect : Coslmbesti.
2 Pentru : Potirniche
3 Loc alb.
4 Pentru : dumnealor.

Carte domneascd poruncind vdtafului de aprozi so vIndd averea lui Theodosie Zotul, care, AO i s-au
33 dat soroace, nu si-a pldlit datoriile.

1776
martle De vreme ce Theodosie Zotul, pentru banii ce este dator dupe hotArirea judecAtii, n-au grijit
8 a sA plati, si mai puindu-i-sli i soroace, iari n-au plAtit, pe urrnA I s-au fAcut si catagrafi
dA averea lui, care dupe acea catagrafi era averea lui ca un amanat1 la datornici, I iarAsi
mai dindu-i-sd si IngAduialA, n-au purtat dA grija a plAti, care dupe pravila s-au sfirsit toate
soroacele i IngAduelile ce s-au cuvenit a i sA da si rAmlne a i s vinde averea lui.
Poruncim dar vAtafului dA aprozi, cu marafetul starostii de negutAtori sA sd vinzA toatd
averea lui Mt de a nu sd mai prelungi I dA suma ce va esi pd vinzarea acelora, cu catastih
Arh. St. Buc.. curat s avem domniia mea In stire Inpreund cu starostea sa fie si alti patru negutAtori dA
nr. 1. cinste streini. Tolico pisah gospodstvo mi.
1776, martle 8.
1 Pentru : amanet.

Velifii boieri aratd prin anafora cd creditorii lui Costandin Micsunescu cer plata datoriitor acestuta
34 de cdtre vdcluva lui. Aceasta cere epitrop. Se aprobd ca datoriile sd fie plotite cu tncetul". Domnut
rtnduieste epitropi.
1776
martle
81 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar.
Fiindu cd aceastA judecata sa prelungeste de slut 9 ani, far de clndu au murit sotul
sdu este un an si jumdtate i Intr-atIta prelungire dd vreme acest raspunsu n-au dat, acum
dar rAmIne ca epitropiia aceasta sd facem, cit cu hotArire, ca l Inplinirea sA sd facti scum,
adicA din averea casii ce este, sii I sA scoata zestrea ce va fi lipsd, sd sd Inplineascd datoriile
si ce va mai prisosi sA rAmlie copillor.
i iatA, rInduim domniia mea epitropi pe dumnealor boerii ce shit si la alte trebi ale
obstii epitropi Ca, dupa aceastA hotdrire urmindu i fficlndu f oi de periusie de lipsa zestrii,
sd arate !nth domnii mele a vor avea porunca a sA Inparti dup. ce vom vedea acele foi.
Iar acum, de va rAminea Micsunescu2 a intra clironomi sd sit incarce cu aceste toate,
are voe num<ita>, acuma sa facA Inplinirea.

PrealnnAltate doamne,
Din luminatli porunca mad! tale, vlitafu de pdharnicei au adus la judecatd Innaintea
noastrd pe Manila, sotiia rAposatului Costandin Micsunescu, ca dupe jalba ce au dat tnnlimiI
tale datornicii cei ce au a lua datorie de bani de la rAposatul Costandin Micsunescu sotul
sAu, sA o IntrebAm de intrd cliro<no>amil pe periusiia rdposatului sotului sAu i sA rAspunzd
si datoriia la datornici si sa chiverniseascA si copilile ce le are fAcute cu rAposatu Costandin
Micsunescu. Dumneaei, numita juptneasa Manila, dete rAspunsu Innaintea judecatii ci dA va

38

www.dacoromanica.ro
fi mila marii tale asupra-i cum i asupra acelor copile sarace ca datornicii sa-i faca sincata-
vasis la dobinda banilor cum i la bani, sa-i plateascA cu incetul, twt va priimi d-a intra cli-
ronoama, iar dA nu, 1i cere zestripara ei 0 cu acele copile cum va lumina Dumnezeu pe ma-
riia ta, caci dumneaei alta putere nu are a le chivernisi i acest ajutor II cere de la mila
marii tale.
Macar ca mai zise dumneaei Manila Micsuneasca cA priime*te i intr-acestasi chip, adica
sa-i orindulascA un epitrop 0 sa i sa <dea> toatA periusiia casii in mina acelui epitrop i acel
epitrop, strIngindu tot venitu casii, sa-i dea dumneaei i acelor copile numai hrana vietii, iar
prisosul ce va prisosi din venitu casii, 04 dea datornicior pina clndu sa va plati datoriia, care
dupa cererea 0 rugaciunea dumneaei sa face, nu lipsim 0 noi a arata marii tale, A. te mi-
lostiveti manila ta asupra acelor copile sarace, cum i asupra dumneaei, i sa binevoiejti ma-
riia ta a porunci datornicior ca, cu soroc i cu Incetul, sa plateasca datoriia cu ceia ce a
va stringe din venitul casii, macar ca datornicii nu priimesc intr-acesta0 chip, fail dA numai
da le va innoi dumneaei zapisele la mina, sa umble cu dobinda, tip vor priimi. La aceasta
ramIne a sa hotari de catre Innaltimea ta, dupa cum Dumnezeu te va lumina.
1776, martie 8. Arh. St. Buc.,
Me. nr. 5.
1 Data anaforalei. f. 8-8v.
2 Pentru Micsuneasca.
Neculai Dudescu vornec, loan luliianu vel logof At, Pana Filipescu.

Departamentul al 2-lea arald prin ana fora cd Mihai Bdrbdtescu cere ca sticlarii domnesti de pe
mosia sa Vticasa (jud. Dtmbovifa) sd-i pldleascd si pentru vremea rdzboiului venitul mosiei. Domnul 35
hotdrdste cd nurnai datoriile de dupd rdzboi trebuiesc pldlite, iar departamentul sd facd cercetare
dupd obiceiul pdmtntului". 1776
martle
13
Io Alecsandru Ipsilant voievod bojiiu milostiiu gospodar.
Pentru cele din vremea razmiritii, dupA hotArirea ce s-au Mut, poruncim sa fie nesu-
parati 0 nici o cercetare pentru acelea nu aveti a face far' de numai, da cind s-au facut pace
incoace, avind dumnealui paharnicu cererea ce are a face, dumneavoastra sa cercetati i dupA
dreptate i obiceiu pamintului urmind, sa hotariti In scris cit va fi cu cale i datori jaluitorii.
1776, martle 13.

Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, aduse la judecata dumnealui vAtafu dA paharnicei
pe dumnealui paharnicu Mihai Barbatescu pirf la lude 3 sticlari domnqti ce sA afla AzAtori
pe mosiia dumisale VI leap ot sud Dimbovita, cerind de la dinlii ca sa le Inplineasca o surna
dA sticle i adetul mo0i dupe zapisul ce au dat la leat 1769 octomvrie 5. Intrebindu-sa 0 Sava i
Costandin i Ion, sticlarii, ne-au arAtat porunca innaltimii tale In care sa poruncete Ca, dupa
hotarirea ce este facuta pentru toti lacuitorii de objte pentru ramAlituri din vremea trecuta a
razmiritii plifla pace, i acest fel de cereri de ale mojii sa fie nesuparati. Noi urmind hotaririi
marii tale, am intrebat pe dumnealui paharnicu Barbatescu ca, dupa pace i pin-acum, de are
a cere vreo dreptate de la acetiia, sa arate, i vom cerceta, dumnealui au raspuns ca nu sa
multumeite i cere de la numitii ca sa-i Inplineasca toate cite sa coprind in zapisul ce I 1-au
dat.
Pentru care, facum tire marii tale, ca sa avem al doilea poruncA a marii tale in ce chip Arh. 13t. Buo..
Si urmam. Ma. nr. 1,
f. 88 v-84.
1776, xnartle 7.
Miche Fotinos paharnic, Dumitru Cioran paharnic, Costandin biv vel comis,
Alecsandru Greceanu, Evdochim biv vel medelnicer.

39

www.dacoromanica.ro
 Velifii boieri arald prin anafora cd Voicild din Topliceni (jud. Slam-Rtmnic) se plinge tmpotriva
36 lui Slate din Negovani (jud. Saac), care slciptneste In sad si fdrd dreplate" via din Negovani.
Judecdfi anterioare au dovedit a Voicild umbld cu viclesug". Ho lrtnd si ei cd este rdu pIrts",
cer sd i se dea pedeapsd spre pilda allora". Domnul intdreste.
1776
martie
19
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostilu gospodar.
S-au cercetat aceasta pricind si dA cAtre domniia mea in divan si am hotdrit ca dupe
hotdrirea dumnealor velitilor boeri sil sa urmeze, adicd sA aiba State a stApini viia aceia.
1776, martle 19.

Din luminatil porunca marii sale prea Innaltatului nostru domn, Io Alecsandru loan
Ipsilant voievod, vAtafu de aprozi aduse la judecatA pe Voicila de la Topliceni sud Slam-Rim-
nic, pirls asupra lui State de la Negovani sud Saac. Zicea Voicild cum cd rAmiindu-i de la strA-
mosu lui, sapte pogoane de vie in dealul Negovanilor sud Saac, iar acest State in sill si far'
de dreptate i le-ar fi stapinind, cum si trei pogoane de vie deosebit iardsi din susul acestor vii,
care vii au fost. cumpArate de Gheorghe tatfil lui State ce si pe acelea iarAsi le stapineste si
zicea caci ca un lucru ce sA trage de la neamul lui, sd ia acele vii intru a lui stapinire.
FatA fiind si State, s-au intrebat ce are a rAspunde si intli pentru acele sapte pogoane de
vie vazum eh in multe rinduri s-ar fi judecat acest VoicilA, dupa cum ne pliroforisim dintr-o
carte a lui Alcse cliucer fiind pe acea vreme ispravnic in sud Saac cu leat 7250, in care sA co-
prinde cum el insusi numitul ispravnic mergind in fata locului, prin carte de blestem au dove-
dit cum cA Nedelco tatAl <lui> VoicilA si-au vindut toata partea lui da vie, inpreuna si live-
zile, rAmlind acliros. Deosebit de numita cercetare ce ar fi fAcut atunci numitul ispravnic, mai
pe larg ne incredintam dintr-o carte a marii sale Mihaiu Racovit.A voievod cu leat 7252, in care
sa cuprinde ca dupe vremi, sculindu-sA acest Nedelco inpreuna cu fii-sdu VoicilA si cu alti mos-
neni si neavind cdrti dd stApinirea numitii vii, umbla cu ficlesug ca sA sA facd stapinitori si
pa Nedelco cu Voicila ii aratd cm rai pirisi si cu numita carte a marii sale Mihaiu voievod Raco-
vita sd vede cA i-au izgonit de la judecata dindu-i-sa cartea mdrii sale de stApinire. Deosebit
de aceasta, sd vAzu si judecata si o anafora a preasfintii sale parintelui mitropolit cu leat 7272
iulie 16 intAritA si de mariia sa Stefan voievod RacovitA, cum cA Voicild pirisul, rAu si fArd de cale
umblA. Dupd pravila cercetindu-sd spitile lui Gheorghe, tatAl lui State, i s-au dat iarasi lui intru
stApinire, acele vii. Asijderea vazum la mina lui State si altA carte a trei boeri judecAtori, Mateiu
Cretulescu stolnic, Ioan medelnicer i Nicolae BrAtAsanu sluger, cu leat 1762 maiu 5, in carea sa
coprinde cd acest Voicild, piris far' de nici un temeiu, cauta sd stApineascA aceste vii numai cu
cuvintu si fiindu-i pira lui fAr' de cale si de la judecatA s-au izgonit.
Deosebit, iardsi neodihnindu-sa Voicila pirisu, au fost datu jalba si la manila sa Alec-
sandru voievod Ghica si prin jalbd orinduindu-sd la rAposatu stolnic Ionita BAlAceanul, fiind
ispravnic la acel judet al Sdcuenilor si judecindu-i, iarAsi au rdmas VoicilA de judecatd. Si dupe
toate aceste judecAti ce au avut, numitul Voicild, iarAsi neodihnindu-sA, au dat si acum jalbA
la mAriia sa Alecsandru voievod Ipsilant, care dupe jalba lui fiind orinduiti la ispravnicii da
judet, sa vede cd tot numitul VoicilA au rdmas de judecatd. Si dupe ce vAzind numitul VoicilA
cA au rAmas de toate judecatile, fAcea cerere pentru alte trei pogoane de vie ce s-au mai numit
si mai sus, cu pricind cA i-au rAmas iarAsi mostenire de la neamul sau. Dar si pentru aceste trei
pogoane dA vie, vazum la mina lui State, piritului, o carte de judecatA a dumnealui Athanasie
setraru ce era ispravnic pe acea vreme la acel judet. al SAcuienilor, dupe care judecata sa vAzu
si cartea mdrii sale Mihai voievod Racovita cu leat 7252 supuindu-1 cA, dreptate neavind, au
dat intru stApinire acele trei pogoane de vie lui Gheorghe, tatAl lui State, si iardsi tot pentru
acele trei pogoane de vie au fost mai tras la judecatd Voicild pe Gheorghe tatAl lui State si inna-
intea rAposatilor frati boeri Iordache Cretulescu vornic, i Grigorie vel ban, i Barbul VAcArescul
logofdt, i Costandin Brincoveanu vel clucer cu leat 7254.

40

www.dacoromanica.ro
 Care dupd mdrunta cercetare ce au fAcut, dovedindu-sii pira lui Voicild far' de cale, s-au
izgonit Voicild de la judecatA, dindu-sd i aceste trei pogoane de vie cu stAptnire lui Gheorghe,
tatl lui State.
Deci, dupd atitea judecdti ce au avut Voicild cu Gheorghe tatAl lui State, iesind acum
i Innaintea noastrA, vdzum la mina lui State, atit cartile de judecatd ale ispravnicilor, cit i
ale boerilor veliti, cum 0 ale domnilor ce s-au numit mai sus, cl, la Ora ce au fAcut, dreptate
n-au avut, precum si noi 11 dovedim de rau piri l neastimparator dupe atitea judecdti.
Ci, de la judecatd hotArim, State sin Gheorghe sd stApineascd toat viia cu bund pace,
ant de cdtre Voicil pirisu eft si de feciorii lui, mdcar cd Voicil plrlu cerea taleri 130 ce zicea
cd i-au cheltuit la lucru acestor vii intr-acest urmAtor an. Dar si pentru acesti bani, am hotdrit
sd-i piarzA, ca unul ce s-au obrAznicit i far' de nici o judecata au intrat cu stApinirea In lucru
vii unde n-au avut nici o treabd, ci In silnicie au lucrat la vie, dupe care, dreptatea niinic nu-1
aj utoreazA.
Ci Inca, noi am gdsit cu cale ca pe un nesupus ce s-au ardtat Inpotrivitor la atitea judecAti
domnesti i boeresti, sd sA i pedepseascA, care pedeapsd sA fie si spre pilda altora intocmai ca Arh. St. Bun..
Voicild, neastimpAratori. M. nr. 1.
f. 87 88 v .
1775 septemyrie 15.
Durnitrasco Racovitd, Niculae dvornic, Radu Vd<cdrescu> vel dvornic, Badea
Stirbeiu logof at.

Milropolilul i velqii boieri aral prin anafora cei prelenfia lui $ieran Micsunescu asupra unei
peirfi mai mari din averea printeascd, rdmasd in mina Mariei, vaduva fratelui sou Coslandin,
este neinlemeiald. Domnul inidresle cu drepi de apel. 37
1776
martie
Io Alcsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 22
Dupe cum au gdsit dumnealor velitii boeri cu cale si preasfintitu mitropolit, intdrim
domniia mea asa sa sA urmeze, iar dd nu este odihniti vreo parte si are a face apelatie, iasA
i la divan.
1776, martie 22.
Preainnaltate doamne,
Dupe jalba ce au dat InnAltimii tale Stefan Micsunescu pentru diiaforaoa ce are cu cum-
natd-sa Madia ce au tinut pe rdposatu frate-sdu Costandin Micsunescu, pd care aducindu-i
vdtafu de pdhArnicei innaintea noastrd, am pof tit si noi pe dumnealui slugeru Costandin Coco-
rdscul i pe dumnealui Iordan gramAticul, unde fat fiind E Iordache sarafu, fiindu rudd spre
partea Micsunestilor i fAcindu-le cercetare In scris de toate ceririle lui Stefan Micsunescu, cum
i (Id rdspunsurile Marii cumnatd-sii, care in scris ne-am Instiintat supt iscAliturile dumnealor
si sd vede c rdmine sd ia Stefan Micsunescu din casa pdrinteascd numai taleri 55 si 3 pol po-
goane dA vie si din nemestiile vii de la Udricani ot ScAeni pe jumAtate, iar alt nimic, cd ce au
fost, au luat mai nainte, iar altele s-au prApAdit din vremea rzmiriij. Pentru cd dumnealor
boerii, sd vede cd au fAcut cercetare la cererea numitului Micsunescu, dar au dascoperit adevAru,
n-au avut dd ce sd-1 priroforiseascd dumnealor, pentru cd rdposatu frate-sdu, pe care 1-au lAsat
rAposatu tatd-sdu epitrop pe toatA casa, este mort l sotiia lui, Manila Micsuneasca, nu stie sa
dea seama la nimic, iar cindu ar fi trait raposatu Costandin Micsunescu, frate-san, putea
judecata a da crezdmint cererii lui Stefan Micsunescu si a ddscoperi adevAru, adicd pentru
venitul casii, cit si pentru cheltuiald. Ce sA cunoaste c dupd cercetarea ce au fAcut dumnealor
numiii boeri, cererea numitului Micsunescu iaste fdrA de dreptate. Ci, dupe coprinderea ce
au Mut dumnealor numiii boeri, sa sd urmeze, macar cd Stefan Micsunescu insusi dd a sa
bund voe au lAsat banii ce-i Idsase raposatu tatd-sdu prin diiatd i banii vitelor ce s-au vindut
cum si banii du pa yin din toamna ce au murit tatd-sdu ce i-au luat raposatu Costandin Micsu-
nescu, frate-sdu, acesti bani Ii lasA copiilor fratini-sdu 0-0 cere namestiile de la Udricani,

41

www.dacoromanica.ro
 de la viile de la ScAeni pe jumAtate, cum si acele 3 pol pogoane dA vie tot de acolo si acei talerf
erh. St. Buc., 55 dupd cum sA aratA mai sus la alegerea ce le-au Mcut dumnealor numitii boeri. Care si noi, la
his. nr. 5,
f7 aceasta am gAsit cu cale, iar cea dAsAvirsitA hotArlre, randne a sA face de cAtre InnAltimea ta.
1776, muffle 3.

Domma holdrdste ca velifii boieri sd facd cercetare cu carte de blestem pentru pltngerea Uzi Radu
38 din Mdlureni (Arges) tmpotriva Saftei Brdlianu si sorei ei Ancufa, care nu i-au tnapoiat pmln tul
la iertarea din rurridnie.
1776
Milostiiu bojiu Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
matte
23 DumneavoastrA boerilor ce sinteti orInduiti prin deosibitA cartea domnii mele, hotarnici
la mosiia MAlureni, sAnAtate I VA facem In stire a In divanu domnii mele esi Radul fecioru lui
Tudor! de la MAlureni sud Arges, cu jalbA asupra Saftii BrAtiiancAi, asupra Ancutii surori-si,
nepoatele LiicAi slugeru tot de acolo, cum cA el este ertat de rumlniie cu pamIntul lui Inpre-
unk de cAtre acel rAposat Leca sluger, iar numitele mai sus li tin si acum partea (IA mosiie
neslobodA.
Rata fiindu la divan feciorii si vechilii numitelor piffle, anume Mateiu GAlAsAscul si
lane BrAtiianu, n-au tagaduit ertAciunea lui, fArA numai zicea a numat capu lui este ertat
de ruminie, iar nu si pdmintul. Dar la aceasta arAtA jAluitoriul zapisul acelui rAposat Leca
sluger, In care scrie cu pAmintul lui, InpreunA", care zapis bAnuind Mateiu si Ene cum cA este
mincinos, s-au cAzut la acest fel dA pricinA a slobozirii din rumnie dupA pravilA, dovadA jfilu-
itorului a aduce, si cercetIndu-sA din cei ce slut iscaliti marturi In zapis, dete seama cA ni<ci>
unul nu trAeste, f ArA numai tatfi-sAu este In viiaM si sA aflA acolea la judet.
Deci, dumneavoastrA sA faceti aceastA cercetare tAtini-sdu si dA va fi carte de blestem, cum
CA zapisul este adevArat al LiicAi slugeru, sA Millie si mosiia lui slobodA si alegindu partea lui
Arh. St. Buc., ce sA cuvine, dumneavoastrA sA o dAosibiti dindu-i carte dA alegere, ca sA-si stApineascA cu pace.
Ms. nr. b. Tolico pisah gospodstvo mi.
f. by.
1776, martle 23.

Velifii boieri aratd prin anafora cd Maria Prejbeanca (jud. Dolj) 4i cere o figancd fugild la stolnicut
39 Costandin Bdldceanu. Dovedindu-se dreptatea ei, divanul judecdtoresc hotdrdste dupd pravild si
obicei" sd se faca schiznb de figani. Domnul holdrdste tnsd o noud cercetare a cdirndthmiei Craiovet
pentru revendicarea aceleiasi figdnci de cdtre mndstirea Morunglav.
1776
made
23
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
Dupe cercetarea preasfintii sale pArintelui mitropolitu si a dumnealor velitilor boeri
ce au Mcut, de jalba Prijbeancli si dA cele ce porunceste pravila la acest fel dA pricini, sl vede
ca are dreptate la cererea ei. Dar fiindcA dete In scris la divan, dumnealui medelniceru Dumitra-
che, epitropul mAnfistirii Stintului Epanteleimon, cum cli egumenu si orn 1 bAtrin cAlugAr de
la mAnAstirea MorInglavu ce este metoh la SfIntu Epanteleimon au arAtat ca pot a dovedi
cum CA tiganca aceasta este ai acei mAnAstiri, face trebuinM a sA cerceta si acea arAtare a lor.
Drept aceia, poruncim dumitali caimacam al Craiovei, sA chiemi pa igumenu de la Mo-
runglav, a cercetezi de fata cu Prijbeanca, si cindu nu va putea, zisa lui rAmine a sA urma dupe
hotAr/rea de mai jos-numitA ca sA dea stolnicu BAlAceanul schinburi Prijbeancdi, iar dovedindu,
sA face hotArlrea ce sit cuvine si oricum sA va alege clA aceastA arAtare a igumenului acolea,
sA avem domniia mea Instiintare spre a face Inplinire. Si mumbasir, copilu din casA dA divan,.
anume.
1776, martle 23.

42

www.dacoromanica.ro
.Prealnniltate doamne,
Din luminati porunca mirii tale, vitafti de copii de divan au adus la judecati pe
Mariia Prijbeanca din sud Do Iji, ptrI dumnealui stolnicului Costandin Biliceanu, zicIndu
eft 15 ani slut de ctndu i-au fugit o tiganci anume Tudora, fata unii Sofiica tiganca, i acum
au aflat-o la dumnealui stolnic stipinind-oao cu 4 fete ale ei, ci le-au ficut cu un tigan al
dumnisale si o cere, si nu va si i-o dea.
Fata fiindu i dumnealul vel stolnec Biliceanu, zise ci aceasti tiganci au luat-o schim-
bu de la dumnealui sitraru Iorga Lipinescul, fiind la leat 1761 epitrop Sfintului Epante-
leimon t miritInd-oao dupe tiganu dumisale, au ficut acele copile, pe carele in vreme di
rizmiriti cum si pia acum le-au hrinit. I s-au cerut de judecati s dovedeasci numita Mariia
Prejbeanca, cu ce dovadi dovedeste ca este acea tiganci a ei, si zise ci pe Sofiica tiganca,
muma acei Tudoril tigance, o stApineste i pina acum i cum ci pe aceasti Sofiica tiganca
Inpreuni cu fii-sa Tudora le-au diruit Mateiu Morunglavu lui Mateiu Prijbeanu, birbatl-siu,
fiindu amindoi veri premari, i a aceasti Tudor% tiganci, de copili au fugit si au tras la
niste tigani, rude ale ei, ci i-au diruit iar Morunglavu, danie la sfinta minastire Pante lei-
mon. I-am cerut s aduci mirturii cum ci nu va fi fost i aceasti Tudora tiganca danie la
ministire i Int/ iu ne-au adus o foae de la medelniceru Dumitrache, epitropul ministirii
Panteleimon, de numele tiganilor ce i-au dat danie Morunglavu la mfinistire, In care foae
arati cutare tigan cu fimeia lui l cu copiii lui, iar nu arati i numele tigancilor. i nepu-
ttndu-si dovedi di este si aceasti. Tudora tiganca danie la ministire, sau nu, i-am cerut
numitii Prijbeancii alte mArturii, si mergindu la Craiova ne aduse In scris, atIt cartea dum-
nealui biv vel paharnic Manolache Romano, caimacamul Craiovei, cum si alte carp de mir-
turie ale preotilor i altor boerinasi din partea locului, care dau mirturie cb. pi Sofiica tiganca cu
f ii-sa Tudora, au dkrult-o Mateiu Murunglavu, virl-siu Mateiu Prijbeanu, sotul Marii Prijbeancii.
Dar, fiindu ci au dat jalbk irmiltimii tale si dumnealui vel stolnic Costandin BAIA-
ceanu tot pentru aceast pnicin, t si porunceste ca si cercetim si la pravili, de poate
cinevasi, tot intr-un pArnint fiindu peste 15 ani, a face pill di tiganci. Si dupi porunca
midi tale am intrebat Intli pA numita jiluitoare, stiut-a intr-acesti ani ci este tiganca la
dumnealui stolnicu si cum di nu si-au cAutat judecati < ?> Si zise cA n-au stiut, ci tocmai
acum au aflat, cici n-au fost sizitoare aici In Bucuresti, ci la sud Dolji, si de acolo cum au
putut afla, ciuttndu si pravila, zice la ...2.
Drept aceia, du/A pravillt i dupi obiceiu pimintului, este ca, oH tiganci, sau dobi-
toc, oricindu 11 va dovedi si-1 va cunoaste cineva5i a este al lui cu drepte mArturii, dupi drep- Arh. Bt. Buc.
tate are vole sit s1-1 ia. Me. nr. 5.
f. 9-10.
Pentru care, si noi gisim cu cale, Mariia Prijbeanca dupi dovezile si mirturlile ce Pentru aceemi
Si vizuri la mina ei, si ia pe acea Tudori tiganci cu fetele ei di la dumnealui stolnicu PricinS. V. doe.
din 17 mai
Biliceanu, dar fiindu cA zise a este cununati dupi un tiganu <al> dumisale, cununiia nu Arb. St. Buc.
1776.

si stricA, ci In locul acei tigance si a copililor ei, si dea dumnealui stolnecu alte schimburi, Me. 5.
f. 29 v.-30
11 dumnealui stolnicu Biliceanu si-si ia schimbu ori de la ministire, sau de la dumnealui (Copia sub da-
itraru Iorga Lipinescul cel ce i-au dat pe acea tiganci. Iar cea dAsAvtritA hotirire rimine ta fa Inatitutul
de istorie
a si face de citre lnniltimea ta. ..N. Iorga").
1776, fevruarie 25.
Vel varnec, Badea Stirbeiu vel vornec, vel logofit, vel logofit.
1 Pentru : un.
2 Loc alb.
Vett/it boieri aratd prin anafora cd Ilinca din Bucurgli cere sd rdscumpere de la Costandin cavaful
prdodlia cumpdratd de acesta de la soful ei rdposat. Judecata nu gdsgte dreaptd aceastd cerere.
.Domnul tntdrote anaforaua, ardttnd cd prdvdlia nu era zestrea ei, ci un bun al solului ft cd olnzarea
fusese fdcutd cu ftirea tuturor.
40
1776
To Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. mantle
Mica'. cd Ilinca nu avea dreptate a riscumpara aceasti privilie, Mudd& priviliia au 23
fost dreapti a Mrbati-siu, iar nu vreo zestre a ei, si au fost volnici cu al sin mice va vrea

43

www.dacoromanica.ro
 sd facd, i aceastd hotArire care o fAcusem sd-si priimeascA cavaful banii, era numai pentru
copil, dar dA vreme ce ni<ci> aceii hotAriri n-au urmat Ilinca dd a da banii, i fiindu cd vinzarea
s-au dovedit cd s-au fAcut cu stirea tutulor dA fatA i nesilitA dA nimeni, rdmine tot a lui
stApinire. Si pentru aceasta, Intdrim aceastd anafora ca dupd cum scrie In jos, sA sA urmeze.
1776, martie 23.
Preainndltate doamne,
Din luminatd porunca mArii tale, vdtafu de vistierie au adus la judecatA innaintea
noastrd pe Ilinca vAduva din Bucuresti, ca sd o intreb<Am> de toate, sA-i dea dupd hotdrirea
mdrii tale taleri 400, si cu taleri 70 ce i-au lAsat bArbati-sAu i cu taleri 50 chiriia prAvAlii,
ce sd fac taleri 520, si asa sd ia prAvAliia ce au vindut-o bArbati-sAu lui Costandin cavaful.
Innaintea judecAtii, rAspunse Ilinca, cd ei bArbati-sAu i-au lAsat taleri 100 In mina lui Mircan
bogasieru si cu taleri 250 ce sint la zapciu i cu taleri 50 ce ai hotdrit mAriia ta pentru chi-
riia prAvAlii, acesti bani Ii cere Ilinca sA-1 prinzA in seamd, care dupd ardtarea ei, sd fac
taleri 400, iar mai mult zise cd putere nu are a da. Si cid nu I sA va tinea acesti bani
In seama pind la taleri 400, Isi cere acei taleri 250 ce shit la zapciu i sii-i plAteascA Cos-
tandin cavaful si. dobindd la acesti bani de cindu sAd la zapciu, Hindu cd ia zice cd-i pear-
td cu dobindd i zice sA-i dea i scrisorile de diiata mortului t fcaia de zestre ce este la
mina zapciului. Cererea Ilincdi este fArd dA cale, i peste luminatA porunca InnAltimii tale,
atit pentru pretul prAvAlii cit i pentru scrisori, cd scrisorile de judecAti i zapisul vinzAril
prAvAlii trebue sA rAmle la cel ce va fi stdpinitor prAvAlii, iar diiata sA i sd dea ei.
Arb. St. Buc., PArerea noastrd intr-acest chip este, iar cea dAsAvirsitd hotArlre rdmine a sA face de
Me. nr. 5,
f. 10 v.-11. cAtre innAltimea ta.
1776, martie 12
Vel vornic, Badea Stirbeiu vel vornec, vel logofdt, Costandin BAlAceanu
vel stoinic.

Domnul poruncesle ispravnicilor judefului Rtmnic sd vegheze ca sldpinii mosiilor sd respecle obiceint
41 pdminlului, perdru ca pldieii sdi nu se mai plingd de asuprire la dijmei si clacd.

1776
martie DA vreme ce la divan Innaintea domnii nide sA jAluird plAiasii din plaiu Rimnicului ot sud
26 Slatr-Rimnic, pentru stApinii mosiilor p e care sA aflA cu lacuinta, cum cd-i apucA de le ia
cite taleri 3,60 pe an de casd, cu nume de clacA, si cum cd in loc de dijmd le ia cite taleri
5 si 6 pe claia dA fin, asemenea i pentru vitele ce le tin pe mosie, i pentru orice nu urmeazd
obiceiului pAmintului, ci la toate ii asupreste si le ia mai mult. Pentru care, nesuferind domniia
mea a sd asupri sAracii lAcuitori mdcar eft de putin, am dat domniia mea aceastA carte la
mina numitilor plAiai cu care sA sA poatd apAra de cAtre acel fel de asupreli a stdpinilor
mosii pe care lAcuesc, ci sd urmeze numai la obiceiu pAmintului dupe coprinderea cArtilor dom-
nii nide de clacA ce sA dau la mina celor ce au mosii, adecd sA aibA a clAcui lAcuitorii tArani
la stdpinul mosii cite 12 zile pe an, insA pe mosiia unde sint sezAtori, iar nu pe alte locuri
dApArtate. Si claca sd o Med rinduri, rinduri, iar nu tot deodatA, adicA : 3 zile primdvara,
3 zile vara, 3 zile toamna si 3 zile iarna, i numai cei ce vor fi casnici i vrednici de muncA,
iar holtei sd nu sA supere. Dar cind stApinii mosii nu vor avea trebuintd de lucru i vor cere
ca sA ia bani, sd aibA a lua de casd numai cite un zlot pe an, iar mai mult, nu. Asijderea Ii
pentru dijma, atit fin, en i alte sAmAnAturi, sA dea numai din zece una dupe obiceiu, iar mai
mult sA nu sA IndrAzneascd nimeni a-i supdra. Si pentru legumile ce vor avea prin grAdini
pentru trebuinta casilor lor, sd nu sd supere lAcuitorii dd dijmd. Vin i rachlu sA sd vinzA
numai al stApinului moii, iar cei ce vor vrea sd vinzA, sAil ia voe de la stApinul mosii i In-
voindu-sd cu dinsul asa sA vinzA, iar fAr' de voia stApinului mosii nimeni sd nu sd indrdz-
neascd a vinde. Asijderea sd aibd a plAti si de caprd cite bani doi pe an si de matca de stupi

44

www.dacoromanica.ro
clte bani 3 pe an, iar pentru vitele ce vor avea pentru trebuinta casilor lor, de suhat sa nu sa
supere lacuitorii.
Poruncim dornniia mea dumneavoastra ispravnicilor, sA dati mina de ajutor numitilor
plaiasi, ca peste obiceiu pamIntului si porunca domnii mele de cAtre nimenea intru nimic su- Arh. St. Bun..
Ms. nr. 1.
parare sa nu li sa faca. I i. saam receh gospodstvo mi. C. 95 v.-96.
1776, mantle 26.

Ispravnicii judefului arald prin anarora cd Ianache cdpitanul, nepltind la limp datoria cdtre
postelnicul Toma Racold, se tnvoieste cu reclamantul, ginerele i clironomul acestuia, postelnicul
Maid Popescul, sd-si pund chezas fi In caz de neplald sd i se Wilda la mezat tot avutul. Domnul
inteireste.
42
1776
martie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 31
DA vrerne ce cererea lui Enache cApitan este dupa pravila, intarim ca dupe cum scrie
mai jos sa sa urmeze si dam volnicie slugii domnii mele...1 copil din casa (la divan, ca sa
mearga cu amindoao partile la judet si innaintea ispravnicilor sa priimeasca datornicul chie-
2a cu acel soroc, ori sa vinza averea lui.
1776, martie 31.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca mar!! tale, dumnealui vatafu de copii au adus la judecata pe Ia-
nache ce au fost capitan, ca sa-i luAm seama dupa pravila de i sa cade soroc cu amanet ori
cu chezasi pentru taleri 685 ce este hotarit sa-i plateasca datoriia postelnicului Tomii Racota.
Dupe luminata porunca mArii tale, cautindu pravilile Inparatesti, am gasit la cartea 23, ti-
flu' unde zice chiar aa ca : cei ce nu-si vor plat! datoriia lor de buna vointa si cu multumire,
ii sa (IA soroc da 4 luni, si la acel soroc (IA nu va plati, sa Ii sa ia zaloage cu puterea judecatii
i sa-si ia banii inprumutatorul". Ci fiindu ca au trecut acele 4 luni dupa soroc, dupa cum
crinduesc pravilile, insa dupa ce s-au hotarit Ianache capitanu sA-i plAteasca datoriia, sa
supune dupa pravilA a-i da inprumutatorului zaloage, si dA nu va purta grija sa sa plateasca
de aceasta datorie pina la doao luni, atunci acele zAloage sa sa vinza dupA hotarirea pravililor.
Cu toate acestea, de va putea sA-si dea chezas, la care chezasie sa fie multumit inprumuta-
toriul, atuncea ramine Ianache slobod da aceasta mai sus-numita osinda. La care si pirisul
sari, Mateiu postelnic Popescul, s-au multumit ca sa dea Ianache bun chezas pentru tort banii
fiindu ca zaloagile nu priimeste.
Deci, numitul Ianache au raspunsu cum cA intr-acestasi chip, chezas pe toti banii nu
are sa dea, iar pe banii jumAtate are cheza, numai nu aici, ci in judetu Vilcii unde sA afla sa-
zator. Care, acel chezas al lui, cu soroc da doao luni sa-i plateasca, adica sa fie izbranit de toata
suma datorii, iar cindu nu va priimi pirisu intr-acestai chip, el insusi sa la pada dA avutu lui
ca sa-1 ia pirisul, sa fie plata i izbranit de toata datoriia ce are a lua, a caruia cerere este
dupa pravili i priimita da judecata, care rAmine a sa face hotarirea cea desavirsita de cdtre
Innaltimea ta.
Drept aceia, sa priimeasca plrisul chezas pe bani, pe jumatate, cu care sa fie Ianache
platit de toata suma datorii, sau sa ia avutu lui pentru toata datoriia. Care acel avut al lui,
cu porunca dornneasca sA sa prelungeasca precum poruncescu pravilile, sau sa sa scoata la
mezat ca, cel ce va da m ai mult, acela sa sa protimiseasca. Iar hotarirea cea dasavirsita ra-
mine la Innaltimea ta. Arh. St. Bun..
Ms. nr. 5.
1776, muffle 26. f. 8-9.
1 Loc alb.

45

www.dacoromanica.ro
 Mitropolitul cu veliii boieri aratd prin anafora cd Maria armdsoaia cere protimisis pentru a rds-
43
1776
cumpara o caul pdrinteascd din mahalaua Vergului, utnduld tnsd cu stirea ei de mdtusa sa g
ajunsd fn stdptnirea vdduuei paharnicului lonif Brdtdsanu, care o revinde. Judecata holdrste
cd aceastd vdcluvd o poate vinde oricui. Domnul tntdreste.
apri
13
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod i gospod ar zemli Vlahiscoiu.
S-au cercetat si de domnila mea aceasta pricina i, macar ca sotiia armasului Vasilache,
fiica dumneaei stolnicesii GreceaneAi, au arAtat dornnii mele i aceasta, cum ca sotul dumnea-
ei, armasu Vasilache, ar fi avut sinfonie cu rAposatu unchi-sAu, paharnic Ion Bratasanu,
Inca din datul sineturilor, cum ca (IA va esi aceastA casii din mina dumnealui cu vInzare, altu
sA nu le ia, frA da nurnai dumneaei, cu pretul ce le-au cumpAratu si dumnealui drept aceasta.
Dar aceasta nefiind In scris i cercetInd-o do.mniia mea, au datu mArturie iubitoriul del
Dumnezeu episcopu Rlmnicului i dumnealui vel stolnic BAlAceanu, cum ca au auzitu pa rA-
posatul paharnic Bratasanu zicind sA meargA la dumnealui numita neapoata-sa Mariia sA i sa_
roage, si-i va da casa. Care aceasta n-au fAcut-o nepoata-sa a merge nicicum Matti au traitu,
In urma un an si 2 luni. 5i nefAcindu-o pinA ce au murit, dui:4 pravilii, au scazutu dintr-acea
fagaduiala a unchi-sau si nu are acum nici o dreptate la cererea ce face, ca una ce este iscAlita.
In zapisu vinzarii. Si poate dumneaei paharniceasa BrAtasanca s vInzA casa cu pretul ce va
gasi musteriu mai bunu, Vara da nu mai are numita armAsoae acest protimisis ca sA dea pre-
tul ce va gasi .mustiriu mai bunu, <sau> lAna dA nu mai are numita armasoae acest proti-
misis ca sA dea' pretul cit vor da alti musterii streini si sA o ia ca o nepoata. lar avind banuiala.
cum cA va fi vreun viclesug la Innaltarea de suma pretului, poate sA dea blestem vinzatorii
cumparatorului. Ci dar, dupa cum scria mai sus ; hotArim sA sa urmeze.
1776, aprille 13.

Prealnnaltate doamne,
Din luminatA porunca marii tale, vatafu de aprozi au adus innaintea noastrA pe dumneaei
Profira pAharniceasa, jupfneasa raposatului Ionita Bratasanu paharnic, zicind cA rAposatu
boieriu dumneaei fiind in viiata, dupA ce au esitu din Brasovu, au fost aflatu de vInzarea unit
case din mahalaoa Vergului ce o vinduse dumneaei stolniceasa Mariia Greceanca, mAtusa dum-
nealui, la Ene logofatul, prin zapis, in care zapis sint iscaliti toate rudele acestii jupinesii
vinzAtoarli, cum si fiica ei Manila armasoaia i armasu Vasilache. Si zice cA dupa moartea
rAposatului boerului dunineaei, acea casA o vinde si au esit si la mezat taleri 1570, iar armasoaim
Marila cerea protimisis ca sA IntoarcA banii acei taleri 800 cu dobinda Mr, dupA cum au
cumparat dintru-ntliu, rAposatu boeriul dumneaei, de la maica-sa Manila Greceanca i sA ia casa
Intru a dumneaei stApinire. i cerea paharniceasa BrAtAsanca sA sA urmeze acea vinzare a casii
dupe cum au esit si la mezat, fiindcA au mai trait Inca un an si doao luni rAposatu boeriu,
dumnealui paharnicu BrAtasanu, i dA ar fi vrut, i-ar fi dat'dumneaci armAsoaie aceastA casA
Inca de cindu trAia In viata rAposatu boeriul dumneaei, iar tocmai acum sA facA cerere ca sa.
rAscumpere casa, cind i dumneaei zice cA au rAmas cu multA datorie si are si multA lipsA de
zestre a lua de la casa rAposatului boerului dumneaei, si nu are acea lipsA dA zestre de unde sA-i
InplineascA, cum si dA la casa aceasta, acel adaos ce au esit la mezat, sA ajutA dumneaei
armasoaia, cu deosebitA jalbA cere de la Innaltimea ta protimisis ea sA IntoarcA banii cu cit.
s-au cumpArat dintr-intliu, adica cu taleri 800 si cu dobinda Mr, si sA ia casa Intru a dumneaei
stApinire.
Deci, cAutIndu-sA zapisul, sA vAzu i dumneaei armasoaia iscalitA In zapis, elt si boa-
riul dumneaei armasu Vasilache, care sA cunoscu cA dA ar fi avut gindu dumneaei ca sA ia casa.
Intru a dumneaei stAptnire, ar fi luat-o dintru-ntliu cindu s-au vIndut la mina striina de au
iscAlit i zapisul vinzArii si In urmA au intrat In mina paharnicului BratAsanu raposatul, prin .
judecata, de la acel lane. Si cu luminatA porunca innAltimii tale s-au luat si zapisul de la mina
armasului Vasilache de atunci i s-au i bAtut acel Iane logof At, de ce sit dea zapisul la mina
jupinesii armasului Vasilache, fiind iscalit, i sA nu-1 dea la mina paharnicului BrAt<asanu>

46
www.dacoromanica.ro
unde i-au dat judecata de au luat casa intru stdpinire < ?>. Ci, dupii dreptate nu sd dA dum-
neaei armAsoaii Mull a lua casa cu protimisis dupd moartea raposatului paharnic BrAt<Asanu>,
pentru cd au trimis soroc dupd intoarcerea banilor acestii case rdposatului BrAtAsanu, un an
si dood luni, si cu toate acestea, a vrea ca sd ia dumneaei armdsoaia casa, zise drept pd-
hdrniceasa BrAtAsanca, cd trebuia sd fi venit la rdposatu boerul dumneaei si ori sd sd fi rugat,
sau sd-si fi cdutat cu judecatd, fiindcd lnsusi dumneaei mArturisi a au auzit din gura rdposa-
tului boerul dumneaei cum cd, cid va vrea dumneaei stolniceasa Mariia Greceanca, mAtusd-sa,
a cui au fost casa, sA intoarcA banii cu dobinda lor, i-ar fi dat casa atunci, cea rdscumpAra-
td de la Ene. Si dupd cuvintul acesta zise cd nici stolniceasa Mariia, nici fii-sa armdsoaia
Manila, care cere acum protimisis cd au mai fAcut cerere, ci volnicd este dumneaei pdhArniceasa
Profira a vinde casa in cit va gAsi. Iar cea desdvIrsitd hotArire rdmine a sd face de cAtre innAl- Aril. St. Buc.,
Ms.. nr. 5.
-timea ta. f. 13 v.-16.
1776, martle 17.
Grigore al Ungrovlahiei, vel vornic, Badea Stirbeiu vel vornic, vel logofdt.

Veliiii boieri arald prin anafora cd aprobd cercelarea fticuld de starostele de negustori asupra tovdrd-
siei de Mcdnie si cojocdrie dintre Gheorghe phrnicel 3i lane, care vor s se desparld lutndu-si
fiecare partea. Judecata hotdrdste ca Iane sti-si pldleascd datoria cu dreptul de a contesta prin
blestem. Domnul tntdreste.
44
1776
aprilie
Io Alecsandru Loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 16
Dupe cum s-au gdsit cu cale de cAtre dumnealor velitii boeri, Intdrim si domniia mea,
fiind bund alegerea dumnealor, si poruncim zapciule ce esti orinduit, sal urmezi a sd face sA-
virsirea hotdrh-ii.
1776, aprille 16.
PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca InnAltimii tale, vAtafu de copii de divan, aducind si 1nnaintea
noastrA pe Gheorghe pdhArnicel i pd Iane tovardsu lui, le-am cercetat socoteala ce le-au fAcut
starostea de negutatori si sA vAzu cd este fAcutd cu dreptate, la care socoteald s-au multumit
si o parte si alta, si hotArlin si noi tot 1ntr-acestasi chip sA sd urmeze. Dar pentru o foaie de
taleri 50 ce aratd Gheorghe cd au chieltuit la mhicarea lui lane si lane tAgAdueste cum si
pentru niste marfd ce zice cd au fost de tovArdsie si s-au furat, si cum cd acea marfA i s-au
furat, iar nu and marfd dAosibitd, pentru care 11 orinduieste judecata pd lane sA priimeascA
blestem. Dar fiindcA acum estel aceste sfinte zile, nu i sA (Id, dar dupd ce va trece Duminica
Tomii, atunci priimind lane blestem, sd aibd pace de cdtre Gheorghe, dar neputind a priimi
blestem, sd-i plateascd. Iar cea ddsrivirsitA hotdrire rAmine a sd face de cAtre InnAltimea ta.
1776, martle 26.
Badea tirbeiu vel vornic, vel logofAt.
Cinstiti dumneavoastrA veliti boeri,
Din porunca dumneavoastrA, prin pitac au adus dumnealui vAtafu dd divan pA Gheorghe
pdhArnicel i pd lane grecu, ca sd le facem socoteald pentru o tovArdsie dd Meanie i de cojo-
ark ce au avut amindoi, ardtindu atit cumpardtoarea cit si vinzarea dupd foile lor ce le-au
arAtat. Dupd cum s-au fAcut, sA vede :
Cumpdrdloarea bdcdniti i a cojocdrii :
taleri bani
259 60 cu mpArAtoarea bdcdnii,
1381 67 cumpArAtoarea cojocArii,
101 72 chieltuiala, insd chide la card pind au adus marfa la Minnie, sim-
brie la feciori dd au lucrat cojocdrie i bas la schimbatu banilor.
1742 79

47

www.dacoromanica.ro
 V inzarea bcdziii i cojocdrii:
taleri banii
1622 65
f 233 65 an coprinsu vinzarea Wed nii
11389 vinzarea cojocdrii
1622 115
120 14 pagubd care vine dd parte, pagubd cite taleri 30,8
ArAtdm socoteala lui Gheorghe de capete ce au avut
c rdmine sA mai dca.
235 60 ce au avul capete la mijloc
Ce au hull:
taleri bani
{218 au luat prin mina lui lane,
218 30 le ajunge paguba tovArdsii.
248
6, 60 rdmine sd ia
3 dupd 3 card lemne
9, 60 sd ia Gheorghe
17 60 are sd dea lui lane un zapis d taleri 100,
7 60 sd dea Gheorghe lui lane si sA-si ia zapisul.
Noi dupd poruncd am fAcut socoteald, unde lap fiind amindoao pdrtile atit de cumpd-
rdtoarea mSrfii, cit si dd vinzare i rdmine Gheorghe s dea lui Iane taleri 7, dupA cum sd vede
din sus, fiindu cd si-au plAtit curamaoa pagubii ce 1-au ajunsu. Asijderea s apuce lane si pe
ceilalti tovardsi ca sa-si plAteascd paguba ce-i ajunge, cite taleri 30 dupd cum sd vede innapoi,
iar pentru o foaie dS taleri 50 ce aratd Gheorghe cd au chieltuit deosibit pentru lane la mincarea
lui, Jane tdgiiduieste zicindu cd nu stie (IA aceastfi chieltuiald. Gheorghe rdspunse sA priimeascd
lane blestem cd nu stie dd aceastd cheltuiald si el s rdmie pagubas. Iar pentru niste marfd
ce s-au furat lui lane, care dupd socoteald face toad marfa aceia, taleri 130,60, ce dupd sartu
neguldtorii, gdsim cu cale 55 inpartd la tot! tovardsii, care vine de parte cite taleri 32,60, pentru
care pagubd arald Iane cd ceilalti tovardsi si-au tras aceastd pagubd la socoteald, iar Gheorghe
nu si-au tras.
Ci, dS va da Jane credinta cum cd cu adevdrat s-au furat acea marfd si cd dintr-acel mijloc
de tovArdsie au fost, iar nu dintr-altA marfd, rdmine a sd inbrdca acea pagubd la tot! tovardsii.
Arb. St. sue.. PArerea noastrA asa este, iar hotArirea rdmine la dumneavoasird. Iar (Id au dat Tdnase mai multA
f. 15 v.-17. sermea, sa-i intoarcd Gheorghe paharnicu.
1776, martie 22.
Iorga starostea, Ion cupet, Dinul cupet.
1 Pentru : shit

Domnul judecci pricina lui Gheorghe Mavrodin, vechilul doclorului Giurgeache, care cere de la Mihai
45 Ion lalerii Imprumulafi cindva fralelui acesluia, Hrislea. Cum pirilul arahl cd nu e clironom al
copiilor lui Ilrislea, se holdreisle ca daloria sei rie pidlild din avulul derunclului, dacd se vor aduce
dovezi la o noud judecald la divan.
1776
aprilie
Milostiiu bojiu Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
La divan innaintea domnii mele s-au judecat Gheorghe Mavrodin, vechil Hindu al dum-
nealui doftorului Giurgeache, care cerea de la Mihaiu Ioan taleri 2163 din taleri 5000 ce zicea
cd au fost inprumutat Giurgeache doftorul cu zapis, pA Hristea fratele lui Mihaiu. frisk taleri

41)

www.dacoromanica.ro
980 rAmasi din capete, neplatiti, I taleri 686 dobinda la acesti bani pe 7 ani, de la leat 1765
noemvrie 20, pina la leat 1775 noemvrie 20, i taleri 400 dobinda la taleri 4020 ce stilt platiti
din capete de la leat 1768 noembrie pina la leat 1769 septemvrie 20, i taleri 95 dupa vinzarea
unor lemne i vinuri, zicindu ca este clironom si are averea fratini-sau la dinsul. Mihaiu loan fiindu
fata la divan, au tagaduit ca, nici clironom este, nici tine lucruri de ale frate-sau, nici sa amesteca,
fiindu ca frate-sau are copii care traesc. S-au cerut lui Gheorghe Mavrodin, ca sA-1 dovedeasca
de s-au amestecat la ale frate-sau i da este clironom, si n-au putut. De care, scottndu-si carte
de blestem asupra celor ce stiu de ale fratelui ski ca sa marturiseasca de aceasta, n-au aratat
nimic asupra lui Mihaiu, cevasi da ale Hristii.
Deci fiindu ca Gheorghe Mavrodin n-au putut dovedi pa Mihaiu Ion, de clironom, i da
vreme cc Hristea are copii care, mAcar ca lipsesc, dar aceia tnAind, stilt clironomi, ramine, de la
aceia ce sa vor arata clironomi i vor lua periusiia numitului Hristii, sa-si caute doftoru Giurgeache.
Mai cerea nurnitul vechil al doftorului, taleri 480 capete din taleri 4500 cc au fost dati dintr-acei
taleri 5000, de la mai sus-numiti, lui Mihaiu Hristea frate-sAu, ca sa-i triiniA dumisale doftorulu
in Tarigrad, Mihaiu Ioan, cum ca pa citi bani i-au dat frate-sau ca sa-i trimita, pe atitea an
facut si el polita de i-au dat dumnealui doftorului, iar alti bani la dinsul n-au mai ramas. S-au
cerut vechilului ca sa arate de fata cu ce cerea acesti bani i sa arata o carte a lui Mihaiu Ioan
cu leat 1769 avgust 29, ce fu netagaduita da el, Intru care scrie catre doftoru Giurgiache, cum
ca din taleri 4500 care i-au lasat frate-sau Hristea sa-i trimita, au Minas asupra lui, taleri 480 ,
si sA faca dumnealui polita ca sa-i dea aici, fiindu ca a-i trimite, iaste cu discolie, din care carte ,
sa dovedi acesti bani, buni asupra lui si am hotarit domniia mea de i-au lnplinit. Iar pentru
dobinda la acesti bani, macar ca o cerea dumnealui doftoru sa o plateasca, zicindu ca i-au linaC
de s-au negutatorit cu dmnii, dar fiindu ca acesti bani n-au fost supt pecete dati la Mihaiu ca
sa-i tie spre vreo pastrare si el sa-i fi daspecetluit ca sa sa vinovateasci, si mai virtos ca si
in cartea lui cu care cere doftoru de la dinsul acei bani, scrie ca este cu discolie a sa trimite,
ci sa faca dumnealui politA aicea, sa-i dea i pentru acea discolie a trimiterii, au ramas la dinsul
da nu i-au trimis, iar nu pentru alt nu s-au gasit cu cale a sa da platnic la aceasta, ci numa i
capetele platindu-le pentru dobinda, am hotarit sa aiba pace.
Mai cerea vechilu doftorului Giurgeache, o pusca i o sable ce au fost lasat doftoru Giur-
geache la plecarca dumnealui de aicea la Tarigrad, la Gheorghe fratele lui Mihaiu, si murindu
Gheorghe au ramas la dinsul. La aceasta, intrebindu-sa Mihaiu, au tagaduit ci nu sint la dinsul
ai cere 0 el de la dumnealui doftoru Giurgeache taleri 240 chiriia la doao sipeturi ce le-au lasat
dumnealui la frate-sau Gheorghe cindu au plecat, in pastrare, si au cheltuit frate-sau acesti bani
In Brasov chirie la bolta unde s-au pastrat si la dus i la adusul lor.
Deci, pentru sabie si pusca tagaduindu Mihaiu ca nu sint la dinsul, asemenea i pentru
chiriia ce cere Mihaiu tagaduindu si Mavrodin da atita wink zicindu ca acele sipeturi nefiindu vreo
povara grea, chiriia i chieltuiala au fost putina si fiindu trebuinti si la una i la alta da dovezi,
am hotarit domniia mea ca i unul i altul si aduca marturii la zisele lor, adica, Mavrodin si
dovedeasca cum sa este la Mihaiu pusca i sabiia, asijderea i Mihaiu sa dovedeasca cu dovada,
cum ca au chieltuit acei bani frate-sau pentru acele sipeturi, sau Mavrodin sa dovedeased prin
negutatorii brasoveni ce sa afla aici in Ora, cum si plateasca chiriia boltii intr-aceiasi vreme la
Brasov pentru acel fel de sipeturi i cheltuiala dusului 5i a adusului, ca dupa acea socoteala sa
tie si lui Mihaiu In seama.
5i poruncim, zapciulc cel orinduit, cu acele dovezi i marturii ce-i vor aduce, sa-i scoti
innaintea dumnealor velitilor boeri ca, dupa dovezile ce vor avea, sa faca hotarirea ce sa cuvine Arh. St. Bun..
pa dreptate. I i. saam receh gospodstvo mi. f. 28
1776, aprille.

49

www.dacoromanica.ro
 Ispravnicii judefului Vlasca arat prin anarora ca au cercelat cererea lui Ion i Musal din satul
46 Cacaleji (Vlasca). Fiind vecini ei cer prolimisis pentru rdscumprarea viei din dealul Carnet
(jud. Muscel). Domnul porunceste co martorii cercetafi de ispravnici sd rie adusi la divan.
1776
spline
18 Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod bojilu milostiiu gospodar zemli Vlahiscoi.
Macar a <In> aceastA anafora a dumnealor ispravnicilor este aratata stiinta i mArturiia
ce au dat marturli jAluitorilor, dar nu este desAvirsit I Indestul judecatii a priimi In scris mArturie ;
ci sA cere lui Ion cu tovarosii Mr st aduct marturii pe tnsusi<ei> la divan si cu aceastA anafora
dA cercetarea ce au fAcut ispravnicii ca, atunci sA li se hotArascA.
Ci dar, pentru aceasta Instiintam pe dumneavoastrA ispravnicilor sA Instiintati pe acei
marturi cum cA, trebuintA este tnsusi a veni la divan si care vor vrea dt voia lor, nesiliti sA vie
ca st mArturiseascA stiinta lor.
1776, aprille 18.

Ion i Musat cu tovarAsii br (IA la satu Cacaletii dintr-acest judet al VIAscii, venirA cu luminatA
cartea mArii tale, Intru care ni sA porunceste pentru o viie din dealul CArnet, sud Muscel, ce sA
vede cumpAratA dA Anghelache vnuc Moisi sluger dA la Stanca, sotiia lui Pavel islicarul, carii
cer acesti de mai sus-numiti a o rAscumpAra cu protimisis cA sint vecini i cA sA trage de la neamul
lor aceastA viie. Si au zis cA este un an de and au mersu cu bani sA dea lui Anghelache si nu
I-au priimit. La care, tagaduind Anghelache i arAtInd jAluitorii marturii care stiu cA au adus
lui Anghelache banii si nu i-au priimit, au rAmas stilt aducA acest fel dA marturi la divan. Ni sA
porunceste de cAtre InnAltimea ta ca, dupe sarbAtorile Pastelui sA InstiintAm pe acei marturi
ce-i va arAta cA au, ca, cine vor vrea de vole, nesiliti, sA viie la divan sA arate stiinta Mr, dar sA
facem i noi cercetare pricinii aid in fata locului ce fel de vecinAtate au jaluitorii si In ce chip
sA trage din neamul br si de au adus ei banii lui Anghelache precum zic i n-au vrut st-i prii-
meascA, cum si de au stiut ei vInzarea acestii vii de atunci ; si care slut podvoadele i nevoile care
zic cA au avut asupra-le i n-au putut de atunci sA-si caute acest protimisis pint la vremea ce
ortndueste pravila. Si de toate acestea SA InstiintAm mtrii tale cu venirea Mr.
Dupe luminatA porunca InnAltimii tale, fAcind stire mArturiilor ce are Ion i Musat, cu
bunt voia lor au venit aici Innain tea noastrA, cinci oameni bAtrini, vrednici de credintA, anume :
PAtru sin Stan ot Cacaleti i Neacsul sin Iriman ot tam i PAtru sin Neacsul ot tam i PAtru sin
Ivan ol Lam i Ion Caletul ot. tam ; care acest Ion Caletul, are tncA si el viie tot acolo alAturea.
Unde, viind aici de fatA si protopopul judetului, chir Popa Ioan i alti patru preoti, i luta
arAtIndu-le acestor mArturii ce va sA zicA marturiia in frica lui Dumnezeu, cu totii au arAtat cum
cA acea vie cu mosiia ei a fost a numitilor jAluitori cu a neamului Mr ; i un mos al Mr avind
fatA, au inzestrat-o cu acea viie, si Pavel islicaru era zestras cu acea vie de la mosul jAluitorului
i viile lor sA rAzoresc cu acea vie fiind mosila Mr d-avalma cu a mosului lor, Oprea Saulea, de la
care st trage viia ; si tot neam de al lor au stAptnit-o pint chid au vindut-o Stanca, sotiia lui
Pavel islicaru, lui Ion Chitescul, bogasierul din Bucuresti si Ion Chitescul au tinut-o 6 luni si
pint a nu apuca jAluitorit sA meargA cu Intoarcere de bani la Ion Chitescul, au apucat Anghelache
mai nainte si au tutors banii si au luat viia de la Ion Chitescul fiindcA mai are Anghelache o vie
de cumpArAtoare ce rAmAsese de la unchiul sAu, slugerul Moisi, care st rAzoreste pe din sus cu
acea vie. $i dupe ce au tutors Anghelache lui Ion Chitescul, banii pe vile au trecut o bunt de
zile si au venit la viie Aflind jAluitorii cA au luat Anghelache viia, au gasit bani si au venit
la Anghelache. Anghelache nu le-au priimit banii, cerindu-le taleri 900. Numitii jAluitori, fiind
sAteni de la satul Cacaletii, Intre ceibabi sAteni fiind ei mai cu putere, avind cart i trAgAtori,
a umblat In trebile satului i n-au putut sA-si caute cu judecatA pint acum. Intr-acestasi chip
au dat mArturiie numitii de mai sus marturi, pe care mArturiie ziserA cA si carte de blestem vor
priimi, a este adevAratA mArturlia lor. Iar Intr-adevAr vreme, la Bucuresti, nu pot vent, fiind
vreme de a sA apuca oamenii de arAturA si de alte trebi pentru hrana lor.
Si dupe arAtarea Mr, tatA cA cu jAluitorii fAcuiu stire mArii tale, mAcar cA si Ion Chitescul
ce au cumpArat Intl!, i Anghelache bi sA cAdea chid lua viia, SA fie fAcut stire acestora ca sA

50

www.dacoromanica.ro
iscaleasca zapisul, fiind razorai cu viia 0 partai pe acea moie, fiind tot un neam cu acela ce
au stapinit viia pina la vinzare, iar da n-ar fi vrut ei sii iscaleasca, ori banii sa dea, de atunci
trebuia sa faca tire judecatii 0 judecata i-ar fi silit de, ori ar fi iscalit zapisul, ori ar fi dat banii.
Ci, sa cunoate ci ei au cautat cu taingt a face aceasta cumparatoare i are greala Arh. St. Buc..
Anghelache la aceasta. Ci, hotarirea cea desavirita, ramtne a sa face de catre mariia ta. f. 100-101.
1776, aprilie 8.
Ianache Mavrodin biv vel paharnic.

V elifii boieri amid prin anafora cd .$teran Calomatis postelnicelut reclamd 3000 taleri de la polcov-
nicul Mdrgdrit invocind datoria acestuia provenitd din asocialia tor. Constallnd cd partite, prin
arbitraj, conveniserd ca datornicul sd plateasca reclamantului numai 900 taleri, judecata hotdrdste 47
sd se respecte arbitrajul. Domnul tntdrefte. 1776
aprille
18
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu gospodar zemle Vlahiscoi.
S-au cercetat i de cgtre domniia mea cu divan, aceasta pricing., si insui Margarit
nu putu tagadui ca nu da vreo silk nici de vreo inchisoare, nici de vreo Meg, ci de buna voie
au facut acest sulf, MA drt numai, pricinuia ca acum au gasit scrisori ca sa raspunza la cererea
lui Stefan postelnicu, care atunci nu le avea la IndAmInd, dar ar fi putut pentru aceasta i
intti a cere din judecata vreun soroc 0 ingaduiala ca sail caute scrisorile ce ar fi avut.
Ci hotarlm ca, dupa acel aezamint sa sa urmeze, i zapciu cel rinduit sa apuce sa inpli-
neasca.
1776, aprille 18.

Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca mar!! tale, vatafu de aprozi au adus la judecata pa Stefan postel-
nicel Calomatis, piri asupra polcovnicului Margarit, zicind ca au o diiafora da tovaraie din
vremea congresului armii ruseti pentru nite sare i miere 0 cervi, care aducindu-i numitu
zapciu innaintea noastra, i-am orinduit la starostele (IA negutatori sa le faca socoteala, iar numitu
Margarit nicidecum n-au dat supunere a merge sa stea la socoteala, iar a doaoi zi au pus m ij-
locitori pe dumnealui Atraru Manolache GrAditeanu I pe vameu Chiriiac i ceauu Panait
Matraca, i pe Alecsandru vame i pe un negutatoru Dumitru sin Popa ca sa intre la paciuire
sa le faca sulf pe banii ce-i cerea numitu postelnicel. Si adunindu-se cu totii la casa dumnealui
Manolache GrAditeanu, prin mijlocirea acestor mai sus-numiti, din taleri 3000 capete, rugin-
du-sa cu totii, au facut sulf po taleri 900 i aa viind 0 Margarit polcovnicu, s-au multumit pe
acest sulf i o parte 0 alta.
Dupa ce au trecut vreo citeva zile, alteptind sa-i duca banii, Margarit polcovnicu nu s-au
tinut dupa acel sulf, ci iarA0 s-au intorsu zicind ca nu este nimic dator.
Deci, adunindu-ne noi dupe porunca marii tale, de al doilea rind, fiind ceruti prin jalba
ce au dat innaltimit tale postelnicelu Stefan, unde fiind fata alit noi, cit 0 presfintiia sa parintele
mitropolitu, s-au adus de fata atit Chiriiac vameu, cit. 0 ceauu Panait Matraca, carti prin carte
de blestem innaintea preasfintii sale parintelui mitropolitului, au dat marturie cum ca insui
Margarit polcovnicu li s-au rugat ca sa stea mijlocitori asupra postelnicelului Stefan i au 0 facut
sulf pe acei taleri 900. Si dupa acest sulf, Margarit polcovnicu, atunci s-au multumit, iar acum
innaintea noastra aruncrt feluri de pricini ca sa pagubeasca pe numitu postelnicel de acei ban! ce-i
are a lua de la dinsul.
Noi dupa dreptate aa gasim cu cale, de vreme ca Intii la socoteala ce s-au orinduit sa-i
faca starostea de negutatori, nu au dat supunere a merge 0 insui singur au cerut sa faca sulf

51

www.dacoromanica.ro
 dupA cum ne pliroforisim din zisele acestor mArturli ce au prilmit blestem, si emu sA intoarce
dA nu sA tine de sulf, sA cunoaste cA umblA rAu si far' dA cale, care Insusi sA vinovateste si
11 supune dreptatea ca sA plAteascA toti banii cit Ii cere tef an postelnicelu.
Arh. St. Bun.. Dar pentru ca sA lipeseascA pricinile dintre dinsii, Margdrit polcovnicu, dupe acel sulf
Me. nr. 1.
f. 109 v.-11o. sA plAteasca acei taleri 900, iar cea desAvirsitA hotArtre rAmine a sit face dA cAtre Innaltimea ta.
1776, martie 4.
Dumitrasco RacovitA, Neculaie Dudescu vornic, Radu VAcArescu vornic, Pan5
Filipescu logorat.

fdrii cu episcopul Buzdului araid prin anafora cd Masa reclamil pe soful ei, Iane
48 posielnicelul din Buzdu, care-i vinde zesirile i lucrurile casei". Cercelind, judecala gdsesie dreapld
reciamalia fi propune ca soful risipilor sd fie pus sub conirolul epilropilor. Domnul Inidreste.
1776
amine
25 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
De vreme ce preasfintiia sa pArintele mitropolit i cu sfintiia sa parintele episcopul Buzau-
lui arAtA, cA cercetindu au dovedit cA cu adevArat iaste rfisipitoriu 5i-1 cunoaste cum cA pinA In
sfirsit va prapadi casa de nu sA va pune din vreme la cale, intArim ca dupA cum au gasit sfintiia
lor cu cale, asa sA sA urmeze, si numitii mai jos epitropi dupA ce va lua supt purtarea lor de
grijA, adicA supt paza lor, toate cu catastih anume, iscAlit i dA sfintiia lor, sA aibA a da dA
stire si a arAta porunca domnii mete la toti, ca sA fie instiintati a nu cumpAra, nici a priimi intru
jAlojire cevasi, nici a-1 indatori cu a tnprumuta.
Dar ca nu care cumvasi vreunul, ori prin nestiintA de hotArirea aceasta, ori cu alte 1'10-
lAciuni sA-I mai Indatoreze cu amanet, poruncim ca numitii epitropi sA ia de la mina lui Jane
postelnicel i toate zapisele dA vii, mosii i alte iconomii cu catastih, ca sA nu poatA nimini a-1
Indatora, si sA le tie la dinsii In pAstrare, dA vreme cA stnt i copii la mijloc.
1776, aprille 25.

Prealnnaltate doamne,
Masa, sotiia post <elnicelului> Jane din sud BuzAu, au jaluit innAltimii tale cA bArbati-
sAu nu numai cA au vindut de ale casii si face cheltuieli la lucruri fAr' de cale, ci IncA este si
casa In grea datorie, vInzindu-i si din zestrile ei si cerea ca dupe pravile sA-1 inbodipseascA a nu
vinde lucruri dA ale casii, nici din zestrile ei. $1 din luminatA porunca innAltimii tale ceausu dA
aprozi au adus innaintea zaserenii noastre pA lane postelnicel cu Barbu AHon biv <al> 3 <-1ea>
vistier, vechil fiindu din partea sorori-sa Masa. Ne arAtA Barbul vechilul o carte a boerilor
ce stnt sAzAtori In partea locului cu leat 1776 fevruarie 1, in care aratA i dau mArturie cA
jalba numitii BAlaii iaste adevArat1 si cA, de nu i sA va face infrinare de cAtre
judecatA, va ajunge mai la rea stare, casa-i. E vAzindu Ene postelnicel mArturii ale
boerilor cl intemeiazA zisele BAlasii, insusi el si-au cunoscut unnArile sale cum si lucrurile ce
le-au vindut ale casii si starea datorii ce au fAcut-o pInA acum, chieltuindu la lucruri
fArA dA orinduialA, si asa, cunoscindu-sA pe sinesi cif curge din neajungere de minte, au dat in
zapis Innaintea smerenii noastre la mina cumnati-sAu Gheorghe iciciohodaru i la mina Barbului
AHon, cumnatt-sAu, pe care <-i> face <m> epitropi peste ale casii, miscAtoare i nemiscA-
toare, In care zapis sA leagA cA, ori datorie dA va mai face, ori dA ale casii dA va mai vinde
tirA dA stirea epitropilor, acea datorie si vinzare la oricine va fi, sA nu sA tie in seamA si nici
sA rAspunzA casa la acea datorie ce sA va Intimpla dA acum Innainte a mai face.
Deci, dA vreme ce i Barbul fu priimit dii alti epitropi InpreunA cu Gheorghe, pe toatA
periusiia casii, i vAzIndu cA si zapisul este fAcut cu orinduialA, nefAcindu epitropi pe altii striini,
ci iarAsi pe rudele lui, am !Mara i noi acel zapis cu iscAliturile noastre.

52
www.dacoromanica.ro
 Dar spre intemeierea atit a epitropilor, cit si pentru risipa economii casii de catre lane
-postelnicel, am gasit cu cale sa fie luminata porunca innaltimei tale la mina epitropilor acestora,
ca sa o arate tutulor sa nu mai cuteze cinevasi a-1 Inprumuta cu bani, nici sa cumpere ceva da
la dinsul dintr-ale casii lui fArA da ;Urea epitropilor, iar oricine Li va mai da bani inprumut, sau
-va cumpara orice lucru de la dinsul si nu va fi prin stirea epitropilor, atunci sa-i piarza banii cu
care II va inprumuta i sa ia epitropii lucrul ce-1 va dovedi ca au vIndut sau au jalojit, innapoi, Arli. st. Bac..
$i a raminea iarasi casii, dupa cum In zapis s-au legat. C. 19-20.
1776, mantle 15.
Ai marii tale catre Dumnezeu fierbinti rugatori si zmeriti parinti sufletesti,
Grigorie al lingrovlahiel, Cozma episcop Buzaului.

Ve lifii boieri arald prin anafora cd Ghecrghifd bdrbierul din Poarta-din-Jos si-a vindut ilegal o
prdvdlie pentru a scdpa de credilori. Ei propun utnzarea la mezat a prdvdliei, cu restiluirea banilor
curnprdlorului, iar restul sd fie tmpdrfil tnire credilcri. Dornnul tnldresle. 49
1776
aprille
lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 25
Dupe cum s-au gasit cu cale de catre dumnealor velitii boeri, intarim i domniia mea si
poruncim zapciule ce esti orinduit, Elsa sa urmezi.
1776, aprille 25.

Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, ceausu da aprozi au adus la judecata pe unii din
datornicil lui Gheorghita bArbieriu ot Poarta din Jos, ca sa facem cercetare pentru pravaliia lui
Gheorghita barbieriul ce au cumparat-o Petre Tirgovisteanu. Acesti datornici ce s-au aratat
dupa vinzarea prava iii, aratatu-s-au mai naintea vinzarii, sau asupra vinzarii, ca sa cearA de la
Gheorghe barbieriul, bani, sau sa zica l sa-1 Instiinteze catre cinevasi, cum ca Gheorghe le este
dator, ori cumparAtoriu, stiut-au atunci cindu au cumparat cum ca Gheorghe le este dator,
< ?> Acesti datornici, dupa cum sa coprinde In anaforaoa ce ni sa porunceste de catre innal-
timea ta ea sA facem cercetare, sa vede ca ei au priimit i juramint cum ca n-au stiut cindu
au vindut Gheorghe b<arbieru> pravaliia lui Petre Tirgovisteanul si cum ea au datorie buna.
Care datornici adusera l marturii anume, pe Tudorache <al> 2 <-1ea> dvornic l Ion<al>
2 <-1ea> vornic, Dumitrache rachieriu, Ion bacanu si pc Gheorghe Ghiurgiu, vecini du pren-
prejuru acestii pravalii, care zisera Innaintea judecatii cii vor priimi l blestem ca nu stiu cindu
au cumparat Petre TIrgovisteanu pravaliia lui Gheorghe si cum ca stiu ca Gheorghe barbieriu
este dator. Ci, dupa arAtarea datornicilor ce au priimit jurAmint, cum si a vecinilor ce adusera
marturii, sa vede ca cumpararea pravAlii ce au cumparat-o Petre nurnai in taleri 210, au
fost prin taina, iar nu da fall, cum este obiceiu sa iscaleasca zapisul, rudele, vecinii i datornieil.
Ci, da vreme ca Petre Tirgovisteanu au cumparat 1ntr-acestasi chip prin taina i fiindu
ca pravaliia este da mai mare pretu, pentru ca sa nu sa pagubeasca mid datornicii cei ce au dato-
rie a lua de la Gheorghe barbieriul, gasim cu cale sa fie luminatA porunca Innaltimii tale sa sa
strige pravaliia la mezat i cit va esi mezatu, da-i va da mina lui Petre TIrgovisteanu, sa dea
el banii si sa ia pravaliia Intru a sa stapinire avindu protimisis, iar nedindu lui Petre mina a
rispunde la banii mezatului i clinch" banii aceia, intii sa sa scoata acei taleri 210, banii lui
Petre ce au dat pa pravalie i prisosul celorlalti bani sa sa inparta datornicilor, to analogon. Arb. St. Suc..
Ms. or. 5.
Iar cea desavirsita hotarire, ramlne a sa face de catre Innaltimea ta. f. 20 v.-21.
1776, aprille 14.
Dumitrasco Racovita vistier, vel vornic, Badea *tirbeiu vel vornic, Iuliianu vel
logofat, vel logofat.

53

www.dacoromanica.ro
 Velifii boieri arald prin anafora th Serban din Brdne$1i (Mwel) se plinge contra lui Costandin
50 cdpitan Moldoveanul de la Cdlingli (Muscel) care i-ar fi luat in sild o mare cantitate de unt f
nifte bani, finindu-I f i la inchisoare, unde a fost bdtut. Constatind cd ispravnicii 1-au nedreptdfit,
judecata propune o noud judecatd cu amindoud prfile de fald. Domnul intdrute.
1776
aprilie
27
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Poruncim domniia mea, zapciule ce ai fost orinduit un vrednic ales mumbasir, sd rindu-
esti pd sluga domnii mele... 1 aprod vdtAsesc, sA meargA si la toate sd urmeze a face cercetare
in tocmai dupe cum sd coprinde mai jos. Si asa, pe amlndoao partite Inpreund cu cercetarea
intdritA cu iscAliturile mai jos-numitilor, sa-i aducd aici la divan, si partea cc va rdminea,
va plAti treapAdu i chelluiala.
1776, aprilie 27.
Preafrindltate doamne,

SArban dd la BrAnesti sud Muscel, cu jalbd au Alia InnAltimii tale pentru Costandin
cApitan M5ldoveanul2 dd la CAlinesti, sud Muscel, zicind cd astd-vard In anul trecut, cu silnicie
i-ar fi luat niste.unt, 5 cantard, tiindu-1 si la Inchisoare cinci zile ; i-au luat i taleri 12, nefiindu-i
nimic dator. i scApInd dd la Inchisoare, au dat jalbd InnAltimii tale si dupe jalba lui, zice cd i
s-au si fAcut luminatd cartea mdrii tale cdtre dumnealor ispravnicii judetului sd-i judece, i n-au
aflat nici o dreptate. Si iardsi mai jAluind InnAltimii tale, i s-au fAcut al doilea poruncd cAtre
ispravnicii judetului, i mergInd cu porunca aceia, zice cd ispravnicii au pus pe un slujitor i 1-au
pus la falangil i 1-au tinut un ceas In fa <la> ngd, dar nu 1-au Mut si I-au trimis dascult pInd
la gros i In urind iar 1-au tutors Innapoi. 5i scdpind, au venit dd au dat iardsi jalbd Innaltimli
tale pentru numitu Costandin cdpitan MAldoveanu, pe care aducindu-1 vdtafu de aprozi Innain-
tea noastrd si nefiind acel Costandin cApitan de MO, judecata n-au intrat In cercetare.
Drept aceia, gAsim cu cale sd fie luminatA porunca Innaltimii tale, sd meargd om domnesc
Inpreund cu jAluitoru si sd ia pe acel Costandin cdpitan sd-1 clued In fata locului unde s-au Intim-
plat acea pricind i sa facd cercetare, atit pentru untu ce zice cA i 1-au luat In sild i pentru taleri
12, ce zice cd i-au dat dd la Inchisoare, cum si pentru nedreptatea ce zice cA i-au Mut dumnealor
ispravnicii, care cercetare sd o iscdleascd protopopul judetului Inpreund cu preotii acelui sat unde
s-au Intimplat pricina.
Si lutnd numitu mumbasir, atit pe Costandin apitanu, cit i pe SArban jAluitorul, Inpreu-
nA l cu acea cercetare, sA-i aducd. la lurninatu divanu InnAltimii tale si atunci cine va rAmtnea
Arh. St. Buc.. de judecatA va plAti treapAdu i cheltuiala.
Me. nr. 1.
f. 103-104. Iar cea desAvirsitd hotdrire, rAmlne a sd face de cAtre innAltimea ta.
1776, aprille 12.

Vel vornic, Badea vel vornic, vel stolnic.

1 Loc alb .
a Pentru : Moldoveanul.

Velifit boieri arald prin anafora cd Maria lui Gheorghe ceauful cere rdscumpdrarea mofiet Cojdfli
51 (jud. Dimbovila) vinduld de mdtwa ei Despa Cojdsca lui Scarlat Greceanu biv vel ago. Divanul,
constatind cd reclamanta a fost de fald la vinzare i cd de atunci sin! 9 ani, respinge reclamafia.
1776
Domnul int arqt e.
aprflie
28
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Fiindu cd Manila lui Gheorghe ceaus, ca clironoamd mAtusi-sii Despa Cojascdi, <au dat>
jalbd asupra dumnealui biv vel agd Scarlat Greceanu In divanu domnii mele pentru acesti 500
stinjeni, cum cd mAtusi-sa n-au vIndut, nici la facerea zapisului n-au fost fatd, ci fii-sdu de

54

www.dacoromanica.ro
sila au dat acel zapis, am cercetat domniia mea acest zapis al ei si din marturiia dumnealor
velitilor boeri ce Ant iscdliti In zapisul vinzarii, cum si dintru a Borului ce au fost atunci zapciu,
iie adeverim cum ca Despa au fost fata i Insusi au zis ca da 'mina voe vinde Inpreuna cu feciorii
ei, si ramase pira Marii, rea, neavindu nici o dreptate la aceasta, cum nici la alegerea clA proti-
misis ce facea a o rAscumpara cu bani pentru rudenie, fiindu ca shit 9 ani trecuti la mijloc de
eindu stapineste dumnealui aga Scarlat aceasta mosie, de fata i prin stirea Marii, si n-au facut
In vremea ce i sa cadea, cererea ei. Ci, hotarim dumnealui aga sa tie aceasta mosie ca dreaptA
a dumnealui.
1776, aprille 28.

Preainnaltate doamne,
Fiinc lea In zapisu (la vinzarea mosii Cojastii, sud Dimbovita, stinjeni 500 ce au vindut
Despa cu fecioru ei. dumisale agai Scarlat Greceanu, In care vazum ca sintem si noi iscaliti
marturii Intr-acel zapis al vinzarii si ni sa porunceste de catre Innaltimea ta prin zapciu vataf
za aprozi, ca sa aratam marii tale dA au fost atunci da fata acea Despa cu fecioru ei, cindu s-au
iscalit zapisul de catre noi, marturii, cit si pentru aceasta, fiindu vreme trecuta la mijloc, noi
nu putem tine minte de atunci pina acum, dar fiindca dumnealui aga Scarlat aduse si marturii
pe dumnealui Manolache Cretulescu biv vel comis ce au fost Intr-acea vreme ceaus dA aprozi,
ne arata c atunci au fost da fata In divan acea Despd cu fecioru ei, carele au fost i zis
Innaintea noastra ca da buna voe a lor, nesiliti da nimeni, au facut acea vinzare, si dupe aratarea
acei Despe si noi am fost iscalit zapisu vInzarii most.
Ci, da vreme c noi, dupa marturlia ce au dat dumnealui Manolache biv vel comis Cretu-
lescu lnnaintea judecatii, sa vede ca iscaliturile noastre slut Intemeiate Intr-acel zapis al vInzArii Arh. St. Bue.,
si randne zapisu bun, iar hotarlrea cea desavIrsita ramIne a sA face de care Innaltimea ta, macar ifds2.17.252:
ca acest obiceiu am pAzit totdeauna chichi cinevasi vinde lucru nemiscator, pind nu s-au Intrebat vezi to doe.
nr. 110 din
amIndoao partile, n-am iscalit zapisu. lEk iunie 1776.

1776, martle 22.

Dumitrasco Racovita vistier, Neculae Dudescu vornic, Pana Filipescu, Mateiu
Cretulescu paharnic, Iordache paharnic.

Domnul judecd pricina lui Ionild Radu Icgorefelul care cere de la vduva lui Iordache Mdrgelaru
daloria pentru care acesta pusese ralog moara de pe Cricov i znofia Mdrgelari (jud. Dtmbovi(a). Se dd
creditorului stpfnire asupra acestora, pe 6 ani, Mud la tmplinirea datoriei. 52
1776
aprilie
La divan Innaintea domnii mele, au esit la judecata Ionitd logofetel RoatA, cerInd de la Mariia 30
sotiia lui Iordache MArgelaru ce au murit, taleri 500, cu zapisu ot leat 1772, si cu dobinda lor,
avind zalog pentru acesti bani, o moard du pe apa Cricovului i mosiia Margelari sud Dimbovita.
Si dupe moartea barbatt-sau, intrInd clironoama pe avutu lui si apucindu-o numitu sa plateasca
banii, si-au pus soroc prin zapis si la numitul soroc neavInd banii sa-i dea, au esit la divan
Innaintea domnii mele, cerind Inplinire i dupa cercetarea judecatii, am hotarit domniia mea ca
sd plAteasca numita Marie aceastA datorie lui IoniA logofetel Roata, Bind bunk netagaduita.
Dar fiindcA iarasi nu au avut numita Marie bani sa-i plateasca si ca sd nu sa lipseascA de moara
si mosiia sa, am orInduit domniia mea pe dumnealui cinsitit si credincios boierul domnii rade
Badea *tirbeiu vel dvornic, ca sa le faca un asezamint si izbrAnire cu venitul din partea so de
mosie i al morii sa-si ia banii jaluitoru. Dupa care, Invoindu-sa amindoA partile, s-au asezat
prin zapisu ce s-au vAzut cla cAtre domrdia mea, Intarit fiind attt de preasfintiia sa parintele
mitropolit, cit si de dumnealor velifii boeri, ca sa tie mai sus-numita moara du pe apa Cricovului
partea ei din mosiia Margelari sud Dimboyita i sA-i ia venitul, ani 6, atilt pentru mai sus-
numita datorie, eft i pentru taleri 75, dobinda acestor bani, i pentru taleri 120 ce era Manila

55

www.dacoromanica.ro
 datoare lui Ene Lazaru. Insd, mosiia fiind nelnpArtitA cu fratii bArbatl-slu, anume Costandin
Apostol, s aibA a stringe tot venitu du pe numita mosie la un Ice si pind la ani 6, soma)
de mai sus-numit, pe tot anul sA sA facA trei parti, din care clod a le ia numitii frati ai mortu-
lui, Costandin i Apostol, i o parte sA o ia acest numit IonitA logofetel Roatk dupd cum au
stApinit mortul cu dinsii de-a valma. Iar pentru moark ce va fi stricAciune, IonitA sA aiM
a drege, f dr' decit numai pietrile de vor lipsi la Inplinirea sorocului, sd. aibit a-i plati Mariia
1 ui Ionita, banii ce va da pe dinsile si dupe ce sit vor Inplini acei 6 ani, sA ia Mariia iardsi
supt stdpinirea sa, atit moiia, cit i moara.
Drept aceia, IntArim I domniia mea asezAmIntu i Invoirea ce au fAcut Intre dinii. dupd
care sA fie volnic numitul logofetel IonitA RoatA a lua veniturile Ora la numitu soroc dupd cum
Arh. St. Buc.. s coprinde mai sus, cu bund pace de cAtre numita Mariie i dA cAtre tot nearnul bArbatului ei.
M. nr. 1.
f.105 V.-106. I i. saam receb gospodslvo mi.
1776, aprilie 30.

Velilii boieri aratd prizl anafora cd neguldtorii, chiriasi ai prdudliilor hanului Serban-Vorld, sta
53 recta:mit de egumenut rndndstirii pentru neplata chiriilor i pentru subinchirieri. Se holeirdste
sd se facd Witte. Domnul Intdreste, dind drept de prolimisis vechilor chiriasi, negustori.
1776
mai
4 Dupe cum au gasit dumnealor velitii boeri cu cale, IntArim i domniia mea, asa sd. sit urmeze.
Si fiinda negutAtorii ce au tinut pIna acum prAvAiiile, nu avurd nici un fel de adeverintd In
scris a stapInirii, hotArlin sA-si ia sfinta mAndstire hanul supt zaptul sat', ca o daniie ce este,
si mai ales CA luind Instiintare cum ed. hanul sa aflA la mare stricAciune, hien vor s cazA si
zidurile, poruncim, in vreme ce i exarhii sA afM aid cu cheltuiala opstii mAndstiresti de iznoavd
ori pe unde va fi stricat, sA sA facA cu toate cele trebuincioase i cu temeiu bun. Si de acum
Innainte sA nu fiie nimini volnic a tinea prAvdlie cu nume de edic, ci sA aibA voie exarhii ce sd
afM aici i epitropii mAnAstirii ce shit, sit sA orInduiascA a da pravaliile la oricine vor gdsi,
cu chirie, dupe cum sA vor putea Invoi, i nici mai sus-numitii exarhi i epitropi sa nu fiie volnici
a le da edicuri. Si neguldtorii ce au tinut prdvaliile pind acum, dind pretul ce vor da altii,
sii sA protimiseascA ei, ca unii ce au fost Chiriiaj pind acum, iar nedlnd, sd le <dea> acelor ce
vor da mai mult.
1776, main 4.
Din luminatA porunca Innaltimii tale, prin pitacu ce ni s-au trimis cu dumnealui vittafu de
aprozi, Intru care ni s porunceste pentru pricina hanului Sarban-Voda, ca stt aducem pe toti
negutAtorii ce tin prAvAlii Intr-acel han, fiind i igumenu fata i sd ardtdm fiescaruia orinduiala
ce este dreapta i sA cuvine a avea hanul acesta, lipsind acatastasiia ce s-au urmat pind acum
si aducIndu-i pe toti fatd de Innaintea noastrk le-am arAtat ceia ce este cu dreptate a sil
urma, sa-si dea chiriia cu tocmeald dupe cum sd vor putea Invoi cu igumenu i sA lipseascA
si acele zise ale lor ce zic cd le au, prAvaliile cu edicuri luate i cumpArate unul de la altul,
cu marfa inpreund. La care zise ale lor, le-am cerut sA ne arate, ori zapisile igumenilor ce au
fost ape vremi, sau alte dovezi In scris cu cArti de hotarlre, si nu avurd nimic la mlna lor,
fart cleat numai cu gura. Si le zisem ca sA facA asAzAmInt 51 tocmeald cu igumenu fiescare
cltA chink sA plAteascA pe an, ceia ce vom gAsi noi cu cale l cu dreptate ca sA fie si ei odih-
nih p mAndstirea sA nu sa nApAstuiascA cum Wild acum, adicA sA nu sA mai pomeneascA nume
de edic, nici sA mai cumpere prAvAlie unul de la altul, CA vdzum Ca unii din negutatori dau
chirie la mAndstire mai putin i ei le vInd la altii de iau chirie Indoit.
Pentru care urmare ce s-au urmat de ei pina acum, Riede a avea nici un fel de adeve-
ring la mlinile lor de la igumen, vitzum cd mAndstirii i s-au fAcut mare nedreptate pina acum.
Deci, noi vAzInd o mare nedreptate ca aceasta, 1-am dat ca s vile In cunostinta i sit
lipseascd aceste nedreptAti ce s-au urmat pind acum, si mai intr-un chip n-au priimit.

56

www.dacoromanica.ro
 Si, mAcar cA ne arAtarA negutAtorii o copie de anafora ce zic cA s-ar fi fAcut de dumnealor
velitii boeri in zilile marl! sale Stefan vodA pentru pricina hanului, dar anafora cu pecete
nu ne-au arAtat, mAcar cA pi va fi acea copie adevaratA dupe anafora, sA vede cA pi atunci au
fAcut igumenul pirA pentru nedreptatea ce avea pi are de la ei, gAsim cu cale, dupe dreptate,
sfinta mAnAstire sA aibA voie a lua hanul supt zaptu pi a sA tocmi cu fiepcarele, ori cu aceptiia,
ori cu altil, ca sA dea chirie pe fiepcare an dupe cum sA va putea Invoi cu igumenu pi sA lip-
seascA de tot, aceastA nedreptate ce s-au urmat de ei pInA acum la acest an. Noi intr-acestapi Arh. St. BUIL.
chip gAsim cu cale, iar hotArIrea cea desAvIrpitd. rAmine a sA face de cAtre innaltimea ta. f. los v.jot.
1776, aprilie 29.
Dumitrapco RacovitA, Badea Stirbei vel dvornic, <Al> 3 <-1ea> logofAt.

Domnul, hnpreund cu mitropolitul Idrii, episcopi pi veliii boieri, judecd si holdrdsc dupd pravile
0 legile Impdrldtefli" ca Sandul pitarul sd-si pidteasca datoria cdtre vet vornicul Badea Stirbei.
54
1776
Siiu poveleniiu gospodstva mi. mal
La divanu domnii mele, fatA fiind pi preasfiintiia sa pArintele mitropolitu tArii, chir 5
Grigoriie si iubitorii de Dumnezeu pArintii episcopi pi dumnealor cinstitil pi credinciopii boiarli
eel marl ai divanului domnii mele, veni cinstit pi credincios boiarul domnii mele dumnealui
vel vornic Badea Stirbeiu, cu jalbA asupra pitarului Sandu, cerind de la dinsul taleri capete
23750 cu patru zapise fnsA, unul de taleri 5750, altul de taleri 500, altul de taleri 7500 1 altul
de taleri 10000, cerind pi dobinda acestor bani dupe apezAmIntu ce sA vede In zapise. De care,
Intrebindu-sA pi numitu Sandu pitaru, au rAspuns cA toatA datoriia lui, dintru Inceput cAtre
dumnealui, au fost numai taleri 6250 cu un zapis de taleri 5750 i altul de taleri 500. Si
socotindu-sA la leat 1769 martie 12 pi Wind tot una capetile cu dobinda, mai luind pi IncA
taleri 200 de la dumnealui pi fAcInd toata suma de taleri 7500, au dat zapisul cel de taleri
7500. Asijderea zice pi pentru zapisul de taleri 10000, cl socotindu-sA iarApi tot la acel leat
dichemvrie 26 pi fAcind iar capetile zapisului de taleri 7500 tot una cu dobinda, mai luind
incA pi taleri 1960 bani gata In mina, fAcindu-sA toatA suma taleri 10.000, au dat zapisul cel
dupA urmA, de taleri 10.000, cu care zise a lui, aratA cA zapisul cel de taleri 5750 i cel de taleri
500 i cel de taleri 7500 s-au plAtit rAmlind dator numai cu taleri 10.000, pi and au dat dumnealui
taleri 10.270, atit pentru capete, cit pi pentru dobindA. Deci, cerea sA sA socoteascA dobInda
zapisul lui de taleri 10.000, de atunci, adia de la leat 1769 dichemvrie 25, &IA acum, pi sl sA
scazA numita sumA de taleri 10.270 ce au dat din capete pi din doblndA pi ce va mai rAmInea
sA plAteascA. Inpotriva a carora zise, intrebindu-se de ce sA nu is acele &A zapise, adicA cel
de taleri 5750 i cel de taleri 500, dupe ce le-au socotit pi am dat zapisul cel nou de taleri
7500, au rAspuns cA le-au cerut, pi dumnealui vornicu i-au zis cA nu le are la lnpirlej. Si iarApi
Intrebindu-se de ce sa nu ia mAcar un rAvap de la dumnealui, Intre care sA arate cA acele
zapise s-au socotit pi nu sint bune. Au raspuns pi la aceasta cA i s-au increzut dumnealui. Si
iarAg intrebat fiind de ce dupe ce au socotit precum zice zapisu cel < de> taleri 7500, pi au
dat cel nou de taleri 10.000 sl nu-I ia, Ott acel zapis plAtit fiind, cit pi cele doA zapise, adicA
cel de taleri 5750 i cel de taleri 500, fiind pi acestea mai dinainte platite, au rAspuns cA cerind
el toate acele zapise, i-au zis dumnealui cA nu le are la inplrlej, find la hanu Stavropoleos,
pentru trecerea ostapilor, ci sA iscAleascA zapisu, cA-i va da rAvap. Si mlnindu-1 cu acum pi
cu mai apoi, cA-i va da rAvap, Increzindu-sA pi el ca la un boer mare, am plecat In vinArici
silit de dumnealui vel postelnicu Neculae Ventura. Si iarApi Intreblndu-sA dA ce dupA ce am
vAzut cl au trecut atita vreme de cind au fost dat zapisul cel de taleri 7500 pi dumnealui nu
i-au dat acele 2 zapise, adicA cel de taleri 5750 1 cel de taleri 500 pi dupe ce au dat zapisul
cel de taleri 10.000 pi vedea cA dumnealui tot asemenea prelungepte, dA ce sA nu stea pi sA

57

www.dacoromanica.ro
ceara toate acele zapise ce zice cA s-au platit si dA ce sa a Increaza pina Intr-atit si sa nu ia
mAcar un rAvas sau sa O. pue vreo marturie, fie fost si om de cask slug sau famee, fie si
nepriimitA de pravili, si da ce sa nu sa plinga catre cinevasi sau sa povesteascA macar tn vorba
ca sA aiba acum sa arate la judecata o dovadA, fie si intunecoasa si nesavirsitd si nepriimita,
cu care a fi dat macar oarescare idea si semnu pricinii. Au raspuns iarasi asemenea, adica,
cA nu au avut nici o banuiala asupra dumnealui si cA s-au Increzut, boer mare fiind, zicind si
aceasta, cum ca au aratat duhovnecului prin taing cA sa ndpastueste de dumnealui, fiindca-i
tine far' de dreptate niste zapise. Care, duhovnicul Intrebat Mild, au rAspuns ca nici odinioara
nu i-au arAtat acest tel de lucru.
Deci, sa vazu si la aceasta mintind i sA Mu si aceasta Intrebaciune, da ce sa. plAteascA
atItea bani mai mult de taleri 10.000, cu nume de dobinda, chid fiind dator numai taleri 10.000
capete, precum zice, nu sA facea atita dobinda sA plateasca, si da. ce sa priimeasca atitea polite
si ravase ce arata cA tot din dobindA la o vreme ce nu sA temea de vreo sila, fiindca dumnealui
era in Brasov si el aici In Bucuresti cu slujba, si rAspunse iarAsi asemenea zicind ca s-au Increzut
dumnealui neavInd nici o banuiala. *i iarasi sa mai intreba da ce mAcar sa nu scrie in Brasov
vreunui prieten pre cInd li trimitea dumnealui vornicu polite ca sA plAtcascA din dobindA si sA
arate pricina, si rAspunse ca. i-au fost frica sA scrie ca sa nu cazA In vreo banuiala si In vreo
pedeapsa, fiinda sA afla slujind rusilor. De care, acest raspuns ne-am incredintat ca necontenit
si MA sfiialA scriia unii la altii din Brasov la cei din Bucuresti boeri si alti lacuitori ai tarii,
pentru trebuintele si interesurile casilor bor.
Deci, fiindca aceste rAspunsuri ale lui sa vazura a fi foarte seci, fara temeiu si MA nici o
putere, sa Intreaba de are macar vreo marturie, fie cum va fi, sa marturiseasca di au auzit
din gura dumnealui vel vornicu Badea Stirbeiu cum a acele zapise, adica cel de taleri 5750
i cel de taleri 500 i cel de taleri 7500, s-au socotit si s-au platit. La care rdspunzind cA nu are
pe nimeni, fiindca-si facea socotelile singuri inchisi In casa, sA ceru de la dumnealui vel vornic
(macar cA este inpotriva poruncilor pravilii fiind ecdiiametru, de vreme ce i-au trecut sorocul
cel dupa pravila al anarghirii) ca sil dovedeasca prin cine au dat si i-au numarat acesti bani,
si aduse pe doi boerinasi ce au fost atunci slugi la dumnealui, pe Serban i pe Dumitru, earn
au marturisit CA In doa rinduri au luat bani de la Nicola Lazar cu pungi pecetluite si puindu-le
In butca la dus, in casa dumnealui, dumnealui le-au trimis la pitaru Sandul pe un logofetel
anume Gheorghe ce au murit. i macar ca aceste marturii shit nepriimite de pravile fiind din
casA si mai virtos slugi si a leapada de tot, cum ca si noi le-am lepgdat si nu le-am priimit,
dar cu toate acestea le-am ascultat, urmInd Invataturii pravililor ce ne invata cA la pricinile
ce shit cu banuialA si intunecoase, sA cerem si semne de afara ca sa putem vina adevarul.
Din care invatatura fiind Indemnati, am Intrebat si pe Necula Lazaru carele au rAspuns cA
adevarat In doa rinduri au trimis duinnealui bani pecetluiti cu carAta, o data pungi 15, iar
altA data pungi 20, dar ce-i va fi facut dumnealui, el nu stie. Dupe care mArturie, iscAlit Lazaru,
sA vAzu si zapisile Sandului pitaru fiind unul de pungi 15 si altul de 20. La cea dupe urmA,
sA Intreba iar Sandu pitaru cu aceastA Intrebaciune, ce ar putea sa sA creaza, zicindu-i-sA
ca negresit chid sA socotea a fi zapisile de fata. Deci, cum dupe ce isi fAcea socoteala si de alte
zapise no* lua intli cele vechi si apoi sA iscaleasca cele noua si raspunse ca nici odinioarA
nu s-au socotit cu zapise, ci cu catastihu cc avea si unul si altul.
Deci, vaztnd domniia mea ca nici Intr-un chip nu putu sa dovedeasca nimeni din clte
au aratat spre apararea lui, nici sa raspunza cu vreun rAspunsu, ci ar putea sA sfi creazA
la vreo intrebaciune din cite i s-au Mut, i-am dat soroc de un an incheiat, ca sA poatA intr-
acest soroc sa gaseasca vreun cuvint de lndreptare sau vreo dovadA noa, dar n-au putut gasi.
Intru care soroc de un an, n-am lipsit si domniia mea de a ne socoti In tot chipul si a face tot
felu de cercetari, atit !mine prin tainA, clt si de obste cu preasfinti<a sa> parintele mitropolit,
cu iubitorii de Dumnezeu episcopi si cu dumnealor toti cinstitii si credinciosii boiarii ai divanu-
lui domnii mele, si a lua seama cu privighere indelungatelor rAspunsuri ce dupe vremi au dat

58

www.dacoromanica.ro
 Sandu pitaru In scris ca, doar vom gAsi vreun raspuns spre ajutoru ziselor lui. Asijderea n-am
lipsit domniia m ea de a lua seama cu amaruntu si socotelilor ce arata Sandul pitaru ca facea
din capete, din dobinda si din alti bani cc lua si da alte zapise noa si le-am gasit foarte nepotri-
vite si netocmite cu zisele lui, pe cum le arata, melt, dupa ce luam seama de o parte mijloci-
rilor cu care zicea ca. schimba zapisile si luam seama de alta pa <rte> banilor ce da cu nume
dobinda, nu sa potriviia nicidecum a fi la suma de taleri 10.000 ce arata cA este dator, numai
fiindca sd vede totdeauna oricind i-au dat, ca suma ce-i da, nu era dobinda de taleri 10.000, ci
de mai mare suma. Si iardsi am lipsit domniia mea Ca, cu amdruntul i cu mare luare de aminte,
sa cercetam toate pravilile ce sa cuvin la aceasta pricind, si nu am gasit nici o pravila ca sa-I
ajute la ceva si din cele ce au aratat, nici am putut gasi vreun epihirima a lui a fi cu cale ca sa-1
facem temeiu spre Intarirea ziselor lui, fiindca nu au putut sa arate nici cu o mai mica macar
dovada sau semn de afarA, dirt care sa ne incredintam citusi de cit c arata intru adevar
vreuna din zisele lui. Vazind Sandu pitaru ca nici intr-un chip nu am putut sa fac vreun
temeiu bun la raspunsurile ce le-au dat, nici sa arate vreo epihirimA dupe pravilA, sau care ar
putea macar sa sa creaza, nici sa-si Intemeeze raspunsurile cu oarescare macar dovada, arata
ca priimeste jurAmInt ca nu este dator cu toata suma aceasta de taleri 23750 cu patru zapise,
ci numai cu taleri 10.000.
De care cercetind pravilele ce porunceste asupra unei pricini ca acestiia, am gasit cea
de<a> 136 <a> neara a marelui Justinian, care hotaraste Intr-acestasi chip, zicind ca la cea
mai virtos, ajutam pe Inprumutator ca, ori catastise de vor arata, Intru care a arate pricinile
pentru care s-au facut acea Inprumutare, iscalite de cei datori, ori vreun zapis isealit de cei
datori, de vor arata trecind sorocu anarghirii, adeca doi ani, sa nu mai aiba voie datoru acela
sa faca Ora asupra Inprumutatorului, zicind ca nu este dator, nici la juramtnt sa nu-1 puie
fiindca cinsitit sa jure, numai slobozind pe cel ce au inprumutat trecind doi ani ai anarghirii,
nici ingreunam cu cerere sA aduca dovada ea au numarat banii. Am gasit i alta pravila la
carlea a doaozeci i trei a inparatilor, titlu 1, zicind intr-acestasi chip ea eel ce va face o data
incepere plati datoriia nu mai poate face pill anarghirii, InsA o anarghirie este aceasta, adeca :
ori ca nu au luat nicidecum banii pe care i-au dat zapisu, ori cA au luat mai putin decit au
fost scris In zapis. Am gasit i alta pravila tot la acea carte si titlu, zicind cd : fiindca dupa ce
vor trece doi ani ai anarghirii, nu au mai poate datoru sa faca pira anarghirii, nici ca sint
priimite rdspunsurile lui, pentru accia Mei juramint sa nu i sa dea, ca nu au luat banii, ce i sa
cer ca este dator.
Dreptu aceia, dupe poruncile pravilii ce mai sus hotarascu pe largu cum sa vede, adeca,
ca dupe ce vor trece doi ani ai anarghirii i datoru nu va face Ora, nu mai poate sa faca In
urma pira i sa ceara dovezi de la cel ce 1-au inprumutat, sau sa-i dea juramint de au nu-
mArat banii ce-i cere sau i Insusi datoru acela O. mai poata zice cum ca va mai priimi jurA-
mint ca nu i-au luat, fiindu-i cererea nepriimita, am hotarlt si domniia mea sa plateasca Sandului
pitaru aceasta datoriie a lui, fiind datoriie buna, a caruia datorii socotindu-sa capetele cu dotandae
la taleri 10 a unul i jumatate si scazindu-sa taleri 10270 ce s-au dat dupa v<r> emi din dobinda,
scotindu-sa i cea nepriimita de pravili dobinda ce mai prisoseste dupe ce sa fac banii la bani,
adeca ajungindu dobinda cu capetile precum sa vede intr-aceasta socoteala scrisa In deosebita
foaie fiindu prisosu accla de taleri 2604 si ramfind cit au ajunsu la suma capetelor, iar nu mai
mult, mai adeogindu i taleri 350 capete i cu dobinda lor, iar taleri 350 ce cu doao ravase
s-au luat, iar, de Sandu pitaru fiind netagaduite, i facindu tot una capetele cu dobinda, sa fac
toti banii, taleri 37930, pe carii prin judecata i hotarlre de fag din divanu domnii mele am
dat platnic pe Sandu pitaru sa plateasca numita sumA de taleri treizeci i apte de mii
noaa sute treizeci, dumnealui Badii Stirbeiu vel vornicu, dupe care hotarire s-au dat i aceasta Arh. Bt. Buc..
carte da judecata a domnii rude la mina dumnealui, I i saam receh gospodstvo mi. E 150 v. 163 v.
1776, main 5.

59

www.dacoromanica.ro
 Dornnul In divan hotardste cd Stotana din Bucuresti nu mai are vreun drept de protimisis tn pri-
55 vinfa casei din tnahalaua Lucaci, a taldlui sdu, ajunsd In stdptnirea lui Avram, pentru cd o
revendicd prea ltrziu, dupd 28 de ani.
1776
mai
6 Milostliu bojiiu Io Alecsandru Than Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiseoiu.
La divan Innaintea domnii mele, Stoiana din Bucuresti, prin vechil, sotul el, Ene
croitoru, fAcu jalbA pentru o casA din mahalaoa Luicaci, care casA zicea c Intl! au fost a
tattni-sAu si cu vinzare esindu din minA-i si cAzIndu la un Gheorghe Argint carele vrindu sA
o vinzA lui Avram, cerea protimisis ca, cu banii ce vor da altii sA o cumpere ia. A
cAriia jalbA si cerere, o ccrcetAm domniia mea dupl pravild i Intii, de sA va trage aceas-
tA casA de la tatA-sAu, dovadA nu avu sA arate, al doilea, ca si de la tatA-sAu sa fi fost, din
cercetarea pricinii vAzum ca la o cumpArAtoare a ei, la esitu cu vinzarea pinA acum, aceasta
casa trecIndu din mInA In mina sInt si 23 ani trecuti de cindu o stApIneste Gheorghe Argint
cum sa dovedeste prin zapisul ce-1 are cu leat 1763 iunie, iar de clndu zice ca au esit de la
tatA-sAu, sA vAzu 28 ani i ia tot Intr-o t arA s-au aflat, nelipsitA.
Deci, nici un tel de dreptate la cererea ei, nu gAsim domniia mea i rAmine bun
slApIn Gheorghe Argint. InsA dA vreme cA i Gheorghe Argintaru nu tAgAdui ca au tocmit-o
cu Avrarn, prin stirea tutulor vecinilor dui:a obiceiu, si au luat i banii tocmelii in mina lui,
de slut 2 luni vInzind-o [ao] mai cu putin pret de buna vointA lui, pentru ca au pAzit-o
in vremea rAzmiritii si au scApat-o de nu s-au rApus sAzIndu Intr-Insa de slut ani 4 pol,
fAcIndu i cheltuialA la Imprejmuire, iar zapisul nu i 1-au dat MIA acum nefiind fost iz-
brAnit cu Stoiana, nu poate nici el a-si Intoarce vinzarea ce au fAcut, Eta vreme ce au tocmit
si n-au luat banii, ci este bine vinduta si dator a intAri lui Avram vinzarea, Inca i cu zapisu
dupA obiceiu.
Arb. St. Bue.. Pentru care hotArim, Avram s5 stApIneascA aceastA casa cu buna pace.I i. saam receh
Ms. nr.
f. 28-23 v. gospodstvo mi.
1776 mai 6.

Velifii boieri arald prin anajora cd popa Neacsu (jud. lalomila) cere, ca protimitar, sd rdscum-
56 pere o vie (jud. Saac) cumpdratd de la unchiul sdu de cake Nicula grecul. Dupd o judecatd a
ispravnicilor, care au respins cererea reclamantutui, acesta se rejudecd la divanul velifilor boieri
care, In prezenfa mitropolitului, recunosc dreptul reclamantului de a rdscumpdra via. Domnul
1776 intdreste.
mai
6
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Cercetindu si domniia mea pricina acestii vii si priimind blestem numitu preot cum
ca n-au stiut (IA vinzarea ei, pina cindu aflindu au pornit judecata, am hotArIt sa intoarca
Nicolae banii si sA o stApineascA urmindu dupa hotArirea dumnealor velitilor boeri ce scrie
mai jos la toate. Asijderea i alte lnprejmuiri i dresuri ce va fi fAcut Nicolae la vie, care
nu vor fi fost cindu an cumpArat-o, acelea pretuindu-sA sau arAtindu cu dovada cheltuiala
ce va fi fost, IncA sa le plAteasca.
1776, mai 6.
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca innaltimii tale, vAtafu de copii de divan au adus la judecatA
pA popa Neacsu din sud IalomitA, pIrI Niculii grecul din Bucuresti de la care cere 4 pogoane
(IA vie, cezvIrte una, din sud Saac, ce zicea a le-au cumpArat Nicula grecul de la unchiu-
sAu popa Mihaiu, cu cuvInt ca n-au stiutu, i pentru aceia cerea protimisis ca o rudA da
aproape ce este, sa IntoarcA banii cumpArAtorii i sa ia viia Intim a sa stapinire. Intrebindu-sA si
Nicula grecul ce are sa rAspunzA pentru aceasta ne arAtA zapisul cumpArAtorii, cu leat 1769

60

www.dacoromanica.ro
avgust 22, In care zapis si vizu si mirturii Inprejurenii vii, carii socotindu de la cumpiri -
toarea vii si Ora acum, sint ani 6, luni 8. Am intrebat pi numitul preot p?ntru c. au lisat
di au trecut atita vreme la mijloc si n-au Intorsu banii, si rispunse ci fiindu departat d i
multi ani, la Pitesti sud Arges, n-au stiut, dar Intimplindu-si la leat 1773 si mearga si vaza
pe unchi-siu, 1-au gisit mort si viia vinduti de unchi-siu Inca de clndu triindu el cu juma-
tate an mai nainte si pe loc zice eg I-au si tras pe numitul Nieula la judecati, la isprav-
nicii judetului In sud Saac si i-au dat si bani ca si riscumpere viia, de atunci, si nu i-au
priimit, dupi cum si numitul Nicola nu tagidui. Si nevrIndu si-si prihneascit banii, s-au Jude-
cat dupi cum si vizu si cartea de judecati a isprav<nicului> cu leat 1773 octomvrie 18,
data la mina Niculii grecul, iar preotul nu si-au aflat dreptatea. In urini neodihnindu-si pe
acea judecati a ispravnicului au esit si Innaintea dumnealui slugerului Constandin Cocoriscul
de s-au judecat, care si dumnealui tot intr-aceiasi carte de judecati, di dreptate numitului
Niculii grecul, dar nu sit potrivi cartea de judecati cu zapisul vInzArii, pentru ci In zapisul
vInzarii zice vlia cu rodul ei, iar In cartea de judecati a ispravnicului arati ci viia
au fost paragini. Dar a vizu la mina preotului o adeverinti data de Inprejurasii acestii
vii, In care arati 0 mirturisesc a viia cindu au cumpirat-o Nieula grecul, au fost lucrati
iar nu paraginit si toamna la culesul vii au ficut si yin, vedre 120. Si iarisi neodihnindu-si
numitul preot, zice ci In anul trecut jAluindu inniltimii tale, au fost esit si la divan Innaintea
InnAltimii tale, I nefiindu zapisul di vinzarea vii MO, au rimas judecata nehotiriti pini acum.
Deci, de fati fiind si preasfintiia sa parintele mitropolitu, s-au Intrebat numitul preot
cum di n-au aflat di vinzarea acestii vii pini cind au tras la judecati pe Nicula grecul si
prin blestemu preasfintli sale ci n-au stiut de vinzarea acestii vii pini cind au mersu atunci
si vazi pi unchi-siu si 1-au gasit mort, cindu si banii i-au dat si la judecati 1-au tras indati
ce au aflat di vInzarea vii. Ci, dupi dreptate, ca o rudi di aproape ce este, am gisit cu cale,
di vreme ce priimi numitul preot blestem, thud fatit si preasfintiia sa parintele mitropolitu, ci
n-au stiut di vinzarea acestii vii pini atunci, si aibi a Intoarce banii cumpirAtorii acestii
vii numitului Neculii grecul si si ia acele 4 pogoane cezvirte una di vie, intru a sa
stipinire. Tar, ce si va dovedi ci au ficut chieltuiali Nicula grecul estempu la vie si
prinprejuru vial, acea chieltuiali si o Intoared numitu preot, iar chieltuiala ce va 11 ficut
In anii trecuti, Mufti au luat rodu viei, si nu si supere. Noi asa am gisit cu cale si pi Arh. Bt. Bee..
dreptate a si urma, iar cea disivirsiti hotirire rAmIne a si face de cAtre InnAltimea ta. M.8. nr 5.
f. 26-27.
1766, aprille 28.
Dumitrasco Racoviti vistier, Neculae vel vornic, Badea Stirbei vel vornic, vel
logof At, Const<antin> Biliceanu vel stolnic.

Carte domneascd prin care sin( ortnduifi boieri pentru ca tmpreund cu caimacamul Craiooei sd
judece pricinile fdrd zdbavd".
57
1776
Judecitorii ce s-au orinduit la Craiova. mai
a
Dumnealui Fota VlAdiianu biv vel paharnic, dumealui Stan Jiianu biv vel paharnic,
dumnealui Stefan Bibescu biv vel stolnic, dumnealui Ioniti BrAiloiul vel sluger, dumnealui
Barbul Stirbeiu biv vel sluger.

Davat gospodstvo mi, credincios boeriul domnii mele ... 1 sinitate I Iti facem domniia mea
In stire, ci judecitile norodului fiind multe si vrInd domniia mea si si caute si si ia sfirsit
toate, nu numai dupi pravili cu toati dreptatea, ci si WA zAbavi ca si nu si cheltuiasci
oamenii zAbovindu-si si trepidlndu-si, mai vIrtos cei din partea locului care sInt dipArtati
0 nu pot ajunge cu lesnire pe aici, iati am orinduit domniia mea la Craiova pe dumnealui...i

61

www.dacoromanica.ro
 i pe ceiIa1i boeri orinduiti prin deosibite cArtile domnii mek, ca lnpreund cu dumnealui cinstit
si eredincios boeriul domnii mele Manolache Romanitis biv paharnic, cairnacamu Craiovei,
sd cAutati judecatile norodului si dupd cum aici care dumnealor boerii cei rInduiti la treaba
judecAtorii, am dat In scrisd luminare si povAtuire cunt sl urmeze, asemertea i acolea la
Craiova, pe larg InvAtAturd cu povtuire in scris s-au fost trimis. Care acele ponturi i invd-
tAturi puindu-le dar dumneavoastrd Innaintevd, pururea sA urmati a cduta treaba judecd-
torii cu temere cld suflet, far'de lenevire, adunindu-vA cu totii pe toate zilile la locul cel
orinduit ca sA cAutati pricinile, nu numai acelor ce vor veni cu poruncile domnii mele de
aici, ci si acelor ce vor nAzul la dumneavoastrd sd-si arate pdsurile lor dd judecAti priimin-
du-i i ascultindu-i cu bund voire fAr' dd a nu-i zAbovi nimic i cu dreptul judecind ori pentru
ce pricind mdcar eft dd mica, sd faceti carte dd judecatd in sects la mina cella ce au dobindit
dreptatea care sd fie iscAlitd de top, iar nu numai de unul, iar la mina celui neodihnit
carile va vrea a face apelatie, sa-i dati adeverinta de sorocu ce ii s-au pus amindurora a sA
afla la divan.
Ci dar, aceasta sA nu o socotiti numai drept mild, pentru cd domniia mea te-am orin-
duit i pentru treabd a sd urma necontenit judecAtile tuturor si a nu rdminea nici unul nein-
dreptat i trebue* sA socotesti cd judecAtile sint cea mai mare treabd silindu-vA a nemeri drep-
tul. Si pe care tl vom cunoaste domniia mea drept, in lucrarea faptil acestiia 1 i cu silintd a in-
phut datoriia lui, II vom cinsti i fl vom milui, iar pe carile 11 vom dovedi pAzind hatiruri si
nu va urma acelor invdtaturi care prin ponturi s-au dat, nu numai cd va fi lipsit din rinduiala
aceasta, ci hied sd va i necinsti. i pentru slujba i osteneala dumneavoastrA yeti lua leaf a
Arb. Bt.
M. nr. 1.
Buc., cea orinduitA de acolea, la fiescare trei luni o datd dupd hotdrirea ce iaste pentru tori. I
.
f. 111 v._112 v 1. saam receh gospodstvo mi.
1776, malu 8.
1 Loc alb.

Domnul ortnduieste la Craiova doi boieri care sd judece, cu cercetare" fi dupdpravile" trebile
58 de cremenalion", stabilindu-le o teafd lunard.

1776
mat Juclecdtorii ce s-au orinduit /a Cralova la trebile cremenalion.
8 Dumnealui Constandin Fotescu biv clucer de arie, dumnealui Barbul Prisiceanu biv
clucer za arie.
CArtile ce s-au dat la mina dumnealor.
Davat gospodstvo mi, credincios boeriul domnii mele ...1 sAndtate I Iatd te-am orin-
duit domniia mea la Craiova, judecAtor la trebile cremenalion Inpreund cu credincios boeriul
domnii mek ... 1.
Ci dar, aceasta sA nu o aibi numai drept mild, pentru cl domniia mea te-am orin-
duit mai mult i pentru treabd, i trebue sd socotiti cd judecAti/e vinovatilor la care sinteti
orinduiti, iaste cea mai mare treabd a cerceta pd fiestecare foarte cu de-amdruntu, dA viata si
faptele kr ce au sAvirsit, cind, si in ce locuri, cercind si alte semne i dovezi du pd afard,
nu numai zisile kr.
Pentru care, iatd i sa dA copie din condica puscArii, cunt iaste trebuintA a intreba
vinovatii, dupd care sd aveti a urma si a face eczamene cu dAplind cercetare si cu capite din
pravild asupra ostndii lor, scriind si dd averile i dd mostenitorii Mr, dd au sau nu, sA le
trimiteti domnii mek.
Si pentru slujbA i osteneala dumneavoastrd, iatd v-am rInduit domniia mea leafA
Ash. St. Bun.. pe lurid cite taleri treizeci fiescAruia, care veti lua-o la fiescare trei luni o data de acolo, dupd
nr. 1.
f. 112 v. 118. hotdrirea ce iaste pentru toll I i saam receh gospodstvo mi.
1776, malt! 8.
1 Loc alb.

62

www.dacoromanica.ro
Velifii boieri aprobd judecala boierilor caimacarni din Craiova asupra pltngerii nedrepte giculd
de Preda Bdbeanu care pretinde cd Mihai lzvoranu f i soacra lui nu 1-ar ldsa sd-si stdpineascd
mosia de la Cernddia (Mehedinfi), pricind ce o judecaserd si ispravnicii de judef. Domnul Intd-
reste judecata, pedepsindu-1 pc Preda cu bdtaie.
59
1776
mat
8
Noi, caimacamii scaunu<lui> Craiovei.
Din luminata porunca preainaltatului nostru domn, Io Alecsandru loan Ipsilant voievod,
Dumitru copilu din casa de divan, au infatisat la judecata innaintea noastra pa Preda Ba-
beanu din sud Mehedinti, phis fiindu lui Mihaiu Izvoranu, ginerile Ilincai Eneascdi, tot
dintr-acel judet, zicindu numitul Babeanu ca are pricina de judecata cu el pentru o parte
da mosiie din hotaru Cernadiia sud Mehedinti, care mosiie o are de zestre si da mult vreme
o stdpineste avindu carti si zapise, iar numitul Mihaiu Izvoranul cu soru-sa Ilinca nu-1 ingadueste
s stapineasca.
Fata fiindu si Mihaiu, 1-am intrebat ce are sa raspunza si cu ce temeiu nu Ingadueste
pa Preda sa stapineasca aceastd parte de mosie < ?>. Au raspunsu ca el nu opreste pa Preda
a stapini partea lui de mosie ce are In Cerna, ci nu-i Ingadueste a stapini partea soacra-si
Ilincai ce au dat-o lui da zestre. Impotriva acestor zise, raspunse Preda Babeanul ca Preda
cdpitan Cernaianul, tatul Ilincai, soacrai lui Mihaiu, au avut Inca doi frati, anume, Vasile
i Necula, socru numitului Predii Babeanu, si acesti cite trei frati avea mosie parinteasca in
munti in Cernaia, si da frail. Dar incdpindu Preda cdpitanu, tatul Ilinciii, la datoriie, au vindut
mosiia Mentii a citetrei fratilor la mandstirea Tismana si cu acest asazamint, ca pentru partile
celorlalti doi frati ce avea In Menti, sa aiba a stdpini ei, partea lui ce avea In Cernadiia si
In Degerati, ardtindu-ne si copiia zapisului Tismenii cid acea vinzare a Mentilor, scris fiind
de la leat 7218 octomvrie 14, care citindu-sa, am vazut ca asa scrie.
La aceasta, raspunse Mihaiu si cu soacra-sa Ilinca, CA macar cd acel zapis este fdcut
dupa cum este zis mai sus, dar banii i-au luat cite trei fratii, aducindu si oameni batrIni mar-
turii, care au mdrturisit CA Inca un Irate dintr-insii Nicola, socru Predii Babeanul, au luat
taleri 3 mai mult din banii ce luase pe rnosiia Mentii si cum CA dupd vinzarea mosii Menti-
lor cit au trait tatul Ilincai, au stapinit celelalte doao mosii, Cernaia si Degeratii, frateste,
cite trei, si mosiia Degeratii ce s-au zis mai sus, iardsi cite 3 au vindut<-o> la raposatu Mateiu
Glogoveanu si dupe moartea lor au stapinit copiii lor partile cele ramase nevindute din Cernaia,
cum si dupd moartea tatului Ilincdi ramlindu muerea lui, muma Ilincdi, partea lui de mosie
din Cernaia, o au vindut jumatate Ilincdi, de zestre, si jumatate unus 1, fii-sau Costandin,
frate al Blued!. i acest Costandin si-au fost vindut partea lui, dumnealui paharnicului Fota
Vladdianu si au stapinit-o si dumnealui 3 ani, apoi prin judecata dumnealor velitilor boeri, cu
protimisii sai, au dat si acea parte a lui Costandin, au dat si acea parte tot supt stapinirea
soacra-si Ilincai si de la vinzarea mos<ieb Mentii pina la leat 1765 ce s-au judecat Ilinca cu
dumnealui paharnicu Vladdianu, au trecut la mijloc ani 50 si mai bine si au stapinit Ilinca tot,
cu pace. Fara declt lntr-acei trei ani ce au stdpinit dumnealui paharnic partea lui, cindu au
fost luat Preda Babeanu 6 boeri hotarnici dupa cum vazuram si cartea de hotarniciie, cu leat
1754 martie 8, si la acea hotarnicie au fost dat acei boeri partea Predii capitan, tatd1 al Ilincdi,
supt stapinirea Predii Babeanu, urmindu dupa copiia zapisului mosii Mentilor.
Dar, Inpotriva aceasta, raspunse llinca, CA la acea hotarnicie ia nicidecum n-au lost,
precum si Insusi Preda nu tagadui. Apoi dupa aceasta au Inceput Preda a chinisi judecata si
Intli s-au judecat la dumnealui postelnicu Iorga Mano, ce au fost ispravnic la sud Mehedinti,
dupa cum vazuram si cartea de judecatd, cu leat 1769 septemvrie 5, care si dumnealui dup5.
cercetarea ce au Mut, iardsi supt stapinirea Ilincdi au dat mosiia, caci fiindca Preda Babeanu
tot cu acea copie de zapis ce s-au zis mai sus, cauta sa lipseasca pe Ilinca din stdpinirea tati-
ni-sau, au fost dat Ilinca carte de blestem PIrvului, feciorului lui Vasile, fratele Predii cdpitan,
si Niculii, ca sa spue adevaru ce stie pentru pricina aceasta si el au aratat cd muma-sa Stanca,

63

www.dacoromanica.ro
 muerea lul Vasile, i-au spus ea mAcar cA zapisul dA vinzarea mosii Mentii este dupd cum s-au
zis si iscAlit numai dd Preda cApitan, dar banii s-au luat pentru trebuinta a cite trei fratilor,
care Pirvu, fiindu i acum innaintea noastrd,asemenea au mArturisit. i fiindu cd si el era to-
yards cu Preda Bdbeanu, dar stiind adevdru i vdzindu cd nu are nici un tel dd. dreptate, au
dat insusi dA a lui bund voe i zapis la mina Ilincdi, soacra lui Mihaiu, ca sli stdpineasca
cu pace acea parte dd mosiie ce este a ei build pdrinteascd l fArA dd nici o pricind, care
zapis sd vAzu i dA noi. Dar, fiincicd Preda BAbeanu zicea cd mosiia Degeratii nu s-au
vindut de cAtre 3 frati, ci s-au vindut numai dA Nicula socri-sAu 1 dA Vasile tatAl Pir-
vului si asAzdmitntul de zapisul mosii Mentilor este bun, iar de vor fi vIndut cite 3, acel
asAzdmint rdmine fAr' de temeiu, fiind in urma vinzdrii Mentilor, am chiemat pd dumnealui
IonitA Glogoveanu fiiul numitului Mateiu Glogoveanu, intimplindu-sd aici dA 1-am intrebat,
dumnealui mosida> Degeratii de la cite 3 fratii au cumpArat-o, sau numai de la doi i dumnea-
lui au rAspunsu cd de la ctte 3 fratii au cumpArat-o cu trei zapise, care zapise sa vor gdsi
mai cu vreme.
Deci, fiindu toatA curgerea pricinii dupd cum scriiem mai sus si dupd stAptnirea dA
atitea ani ce ne-am dovedit din mArturii vrednice de credintd i dupd cartea de blestem ce o
au priimit Pirvu.fecioru lui Vasile, la judecata dumnealui postelnicului Iorgache Mano si au
mArturisit i innaintea noastrA, si mai virtos, cd dupd dovedirea ce ne-am incredintat cd
mosiia Degeratii s-au vindut de care 3 fratii in urma[a] acelui zapis cla vinzarea Mentii,
am gasit cu cale si am hotArlt ca si de acum innainte sA aibA Mihaiu lzvoranu cu scru-sa
Ilinca Ineasca a tiinea si a stdpini acea parte de mosie din Cernaia cu blind pace de cdtre
Preda BAbeanu si mai multA pricind intre dtnii sd nu fie.
1776, fevruarle 24.
Manolache Romaniti paharnic, 5tefan Vldddianu biv vel paharnic, Barbu stir-
be! biv vel sluger.

<Rezolutie :>
lo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
F Acindu i domniia mea cercetare pricinii acestiia, vAzum CA osibit dd la alte dovezi
cu care sd aratA dreptatea ce are Ilinca la stApinirea acestei parti de mosii Cernaia, Preda
Bdbeabu am dat i zapis de bunA vointa lui la mina el, cum cd fAr' de dreptale au stApi-
nit in zece ani partea ei de mosiie si cum cd s-au invoit de i-au dat ca sA stAptneascd i ia
partea lui de mos<ie>, iar intr-atitea ani, pentru venitul ce 1-au luat, care zapis fu de insusi
netAgAduit.
Deci, dupii neastimpArarea lui, care dupd atita judecAti si dupe zapise de invoiald ce
au fAcut intre dinsii au mai cutezat a esi la divan, s-au pedepsit cu bAtale si hotArim,
Ilinca Ineasca cu gineri-sdu Mihaiu Izvoranu sA stapfneascd partea ce are In Cernaia ; asij-
derea i pentru venitu ce s-au luat dupd zapisul ce au dat, sd tie Ineasca partea lui, iardsi
atitea ani.
1766, mal 8.

Neodihnindu-sA Preda BAbeanu pd judecata ce au fAcut dumnealor boerii caimacamii

Craiovei, viindu i innaintea noastrd, am cercetat foarte cu amAruntul, i vAzum cd este
blind i cu dreaptA judecatii si hotArim 5i noi ca intocmai dupd cum scrie intr-aceastd carte
dA judecatA a dumnealor, asa sd sd urmeze si sA stdpineasca Mihaiu Izvoranu si cu soacra-sa
Ark. R. Enc., Ilinca Ineasca acea parte de mosie din Cernaia, cu blind pace de cAtre Preda BAbeanul
f. 23 v._25 v. si de cAtre tot neamul lui. Aceasta scriem.
1776, mai.
Nicolae $tirbeiu vel vornec, Badea Stirbeiu vel vornic, vel logofAt.
Ap in text.
84

www.dacoromanica.ro
Mitropolitul filth arald prin anafora cd Mihai copilul din Bucurevli cere zestrele mamei sale
decedate, de la fostul ei sof, Gheorghe bdrbieru fi, pentru cd exisM datorii de Imp linit, propune
vinzare la mezat a bunurilor defunctei. Domnul holdravle ca velifii boieri sd facd cercelare In fafa
creditorilor pentru a se vedea dacd e vreun viclevug la mijloc.
60
1776
mat
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu. 9
DA vreme ce dupa judecata preasfintii sale pArintelui mitropolitului, iaste ali cere
Mihaiu Int li zestrile dintr-ale tattni-sAu, care nu este alt, far' de numai o prAvAlie ce cu porunca
domnii mete s-au fAcut mezat dupa jalba datornicilor, i dA vreme ce pricina vInzArii 0 hotd-
Orli acei prAvAlii sA prelungete de stilt ctteva luni, cAutIndu-s11 de fata Innaintea dumnealor
velitilor boeri i mai nainte asemenea, i Mihaiu nimic n-au fAcut jalbA, dA au avut a cere
zestrea mume-sii, care sintem domniia mea la bAnuialA a poate sA facd i vreun viclqug
Intre Gheorghe bArbieru i cu acest Mihaiu.
Pentru aceasta dar zapciule ce elti orinduit, pe Gheorghe bArbieriu i pe Mihaiu fii-sAu
cu toti datornicii, sb-i scoti Innaintea dumnealor velitilor boeri, fiindu cA datornicilor li sA
cade acestea a sta la judecatA cu rAspunsu pentru cererea lui Mihaiu, dA este adevAratA
i nu este vreun viclepg fAcut de tatb-sAu ca sb-i pAgubeascA pa dln11i. i aceasta dovedind-o
dumnealor, sA hotArascA In scris, 1 aa banii du pa vInzarea prAvAlii sA stea pinA sA va
bond de zestre.
1776, mai 9.
Preainnaltate doamne,
Dupe jalba ce au dat la manna ta, Mihaiu copilu din Bucurelti, pentru tatb-sAu
cel vitreg, Gheorghe bArbieru, care au tinut lntru cAsAtorie pe mumb-sa ce au fost vAduvA,
cA Intimplindu-sil moarte mumi-sii, cere el zestrile 0 taleri 500 bani, numai gata, ce au avut
mumb-sa de la bArbatt-sAu cel dintliu, cu care este Mut acel copil Mihaiu, cIndu au luat pe
Gheorghe, al doilea.
Care, adu0 fiind Innaintea noastrA cu dumnealui zapciu vAtaf za pAharnicei, am cercetat
pricina, i Gheorghe bArbieriu nu tAgadui a nu au luat acei bani 0 zestre, numai zise cA
n-au luat tocma taleri 500 ci numal taleri 450, I atilt acesti bani, cit 0 allele ce au mai fost
In zestre, au cheltuit ctt au trait amindoi In viiata 0 dui:a moartea ei nerAmtindu-i alt nimic,
numai o prAvAlie, care 0 aceia o ar fi hotArtt divanu sA o ia datornicii pe unde sA mai aflA
el dator 0 sA o vtnzA.
Deci, noi vAzIndu acel fel dA raspunsu al lui Gheorghe, vine dreptatea lui Mihaiu copilu
i dupb porunca pravilii sA cade Inttiu zestrile sA sA protimiseascA, apoi datoriile, i cu cale
este a sA striga la mezat acea prdvAlie i ce va e0 Intl! sl sA scoatA acei bani ai copilului, care
nu slut tAgAduiti dA Gheorghe tatb-sAu, cum i alte zestre ce iar nu vor fi tAgaduite, 0
ce va mai rAmtnea, atunci va lua 11 datornicii.
Ci, dupa hotAntrea pravilii acest fel gdsim cu cale, iar alegerea cea dAsAvArlitA rAmtne Arh. St. Buc.,
a sA face de cAtre mAriia ta. i anii marl! tale de la domnu sA fie multi 0 norociti. M. or. 5.
1. 27-28.
1776, aprIlle 27.
Al marl! tale care Dumnezeu rugAtor fierbinte i smerit parinte sufletesc, Gri-
goHe al Ungrovlahiei.

Judecdtorii de la departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Tudor vi Dumitravco cu cetavii

lor au reclaim( pe frafii Negoila vi Hie care ar stapini pe nedrept 260 stlnjeni de movie la Bob-
devti (VtIcea). Judecata constatd cd reclamanfii nu au dreptate, pentru cd !Argil au ardtat carfi
de staptnire vi de judecatd, dovedindu-vi dreptul. Domnul Intarevte.
61
1776
mai
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 10
Au e0t 0 Innaintea domnii mete la divan amtndoao pArtile de s-ag judecatu pentru
acesti 260 sttnjeni i din cercetarea pricinii ce Mum, vAzum domniia mea cA nici un feliu de

g5

www.dacoromanica.ro
 dreptate n-au numitii pIrIi Tudoru i Dumitrasco cu cetasii loru la cererea ce fac, neavind
vreun temeiu de credinta, far'da numai, mai aratard o adeverinta (IA la unchi-sau popa
Ion carele da marturie pentru o diiata a Ioanii fata lui Goran, ce arata danie aceasta mosie
la parintii lui Negoitd si Ilie, cum ca nu este adevarata acea diiata cu care adeverinta, nu s
potu ajutora la pira loru, fiindca pentru aceasta parte de mosie vazum zapis de vInzare,
iar nu danie. Asijderea si la toate judecatile ce au avut, nu sa vede ca au aratatu Negoit
si Ilie diiata, ci tot zapisu vInzarii, care vinzare este de ani 46, dupa care zic flumiii Negoita
si Ilie si arata spre marturie si carti de judecata cum ca de atunci i pina acum de rind au
stapinit-o parintii Mr i ei nelipsitu, aceasta parte de mosie.
Pentru care, dupa zapis, dupa cartile de judecata si dui:a dreptate, ramin buni lute-
meiati i intarim i domniia mea dreptatea loru ca s stapineasca cu pace.
1776, mai 10.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca marii sale preainaltatului nostru domnu Io Alecsandru loan
Ipsilant voievod, dumnealui vatafu de copii za divan au adus la judecata pa Tudoru i
Dumitrache cu cetasii loru la Bolesti 1 sud Vlicea, pfrisi lui Negoita vatafu i brat ego Ilie,
totu din Bolesti, cerind cla la dlnii o parte din mosiia Bolesti stinjeni 260, ziclnd cum a
numitii ptrIi, rau o stdpineste, fiindca ei nu sa trag din neamul Bodestiloru, ci dintr-alt neamu,
si fort dreptate stapineste acea parte de mosie.
Intrebindu-se l Negoita vatafu, au raspunsu cum a atit el, cltu i frate-sau Ilie, sta-
pIneste acei stinjeni 260 cu buna stapinire, ca unora ce le-au ramas clironomie dai la tatui
loru Vlaico, care si tatul loru au cumparat-o (IA la un Paraschiva ginerile lui Tudoru Goran.
Cerindu-li-se dovada la zisele acestea ale loru, au aratatu o carte cu leat 7228 iunie 11, de
ani 56, a 24 boieri hotarnici, In care carte sa vede Ca un Tudoran Goran au cumparatu cid la
Tudoru Fisnetul partea ce avea In mosiia Bodestii; au aratatu i alta carte cu leat 7233 iarasi
de ani 51, care si Intr-acea carte arata cum a pentru partea ce au avutu acel Tudoru Goran
Intr-acea mosie, au daspartit-o 12 boieri hotarnici si au dat-o cu stapinire acelui Tudoru Goran.
Au aratatu i alta carte cu leat 7238, iarasi d ani 46, In care sa vede cum ca un Paraschiva
ginerile acestui Tudoru Goran au vindutu lui Vlaico nepotl-sau, aceasta parte de mosie a
lui Tudoru, care au fost data de zestre acelui Paraschivii ; au aratat i alt carte a 4 boieri
cu leat 7282 In care sa vede cum Ca au deosebit partea de mosie a acelui Goran ce au avut-D
In Bodesti i s-au gasit stInjeni 260, a caruia parte au dat-o lui Negoita i brat ego Ilie, feciorii
Vlaicului, s o stapineasca dupa cum sa coprinde i In cartea dumnealor boieriloru caimacami
ai Craiovii ot leat 1773 iunie 13. Au mai aratatu i alt carte a dumnealui Ionit Caramanlau
i Ionita Otetelisanu ispravnicii ot sud VlIcea cu leat 1776 aprilie 12, In care hotaraste se.
[s] stapineasca Negoita i brat ego Ilie partea aceasta de mosie din Bodesti ce au cumpa--
rat-o Vlaico, tatul loru, de la Paraschiva ginerile lui Tudoru Goran.
Deci, vazInd toata funiia acestii parti de mosie, care cu bun stapinire au ramas la.
Negoita i brat ego Ilie, adeca cei ptrIi, i s-au cerutu l lui Tudoru i lui Dumitrasco cu
cetasii loru, pIrIi, sA arate cu ce temeiu i cu ce epihirama cauta sa strice stapinirea aceasta,.
care stapinire cu atitea carti i cu atit a hotarnicii este intarita, i cu ce dreptate cauta
s ia parte de mosie da la Negoita i brat ego IIIie< ?>. Care, Tudor cu cetasii lui, ca salt
diafendepseasca plra loru, au aratat o carte cu leat 7174 noemvrie 20, de ani 110,
In care sa vede ca un Ion Arvatu cu fratii lui, are mosie In Budesti, din care nu are nici o
Indreptare si nici un feliu de Intarire, care carte s vede a fi cla nici un temeiu, atlt pentru
mult lndalungata vreme, fiind vreme de ani 110, cIt l ca nu s potriveste nemic la aceasta.
pricina. Au aratatu si alta carte ot leat 7292 2 de ani 55, In care sa vede ca au avutu Tudoru
FIsnetul si el, parte de mosie, aide* care au vindut-o lui Tudoru Goran, precum sa mate
mai sus, care acea carte ajutoreaza insusi plrIsii pa cei ptrIti, de vreme ce partea aceia a Mk
Tudoru FIsnetul este aceia ce au cumparat-o Tudoru Goran, pentru care este plra loru. Au
aratatu si alta carte ot leat 7233, de ani 51, de lmureste partea de mosie a Fusnetului,

66

www.dacoromanica.ro
care si acea carte, iarAsi Negoit i bra t ego Ilie, cei piriti, sA ajutoreazA. Au mai arAtatu
altA carte, cu luatu 7269 de ani 15, in care sA vede cum cl doi boeri au deosebit pal-tile de mosie,
fiind amestecate, si au datu fiestecdruia partea ce i s-au cAzut, In care sS coprinde cum cA
acel Tudoru Goran, care au cumparatu partea Fusnatelului au fost stinjeni 260 si o stApineste
bine, care si acea carte iarAsi NegoitA i brat ego Ilie sA ajutoreazA. Care, sA vede cu adevdratu,
cA aceste cArti ce slut la mina loru, nu este pentru altcevasi, ci numai ca sA-si stie partile
kr de mosie. Pentru care, intrebindu-se, au rOspunsu cA pArtile loru le stapineste
farA de nici o supArare de cAtre nimeni.
Deci dar, vAzind pIrisii cum cO aceastA pira a loru nu este priimitA de judecatA, au
schimbatu vorba si pira aceasta si au Inceputu sA facA altA pIrS zicind cum cO acel Tudoru
Goran bine au stApinitu acei stlnjeni 260, numai, sint in bAnuialA cum cA nu ar fi dat-o
zestre Paraschivii gineri-sAu, fiindcA nu sS vede foaia de zestre, i pentru aceasta cere acum
partea aceasta, numai cu acest cuvint, cum ca acest Negoita i brat ego Ilie nu este din neamul
Bodestilor. Care si aceastA pirA a loru nu sd priimi de judecatA, fiind fSrS cid nici un temeiu
si fSrS cid nici o dreptate, de vreme ce sd adevereazA din toate cartile ce sS aratA mai sus,
cum cA partea aceasta de mosie a lui Tudoru Goran s-au coborit cu bunA stApinire la NegoitA
i frate-sau Ilie care au si stApinit-o pinA acum, cum mai pre larg sA vede la diagrame ce s-au
trecut intr-aceastA carte.
Drept aceia, de la judecata s-au hotAritu NegoitA i brat ego Ilie sA stApineascA acesti
stinjeni 260 cu bunA pace, WA clA nici o suparare i cu dAsAvirsitS stapinire.
AprIlle 28, 1776.

Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Dumitrache Greceanu, Ev<dochim>

biv vel medelnicer.
<Adaus cu alt scris i altA cernealA.>
AceastA hothire de mai sus-numitA, la cartea boierilor judecAtori, s-au dat la mina
lui Ilie i frate-sAu, iar lui Tudor i Dumitrasco pentru tagaduirea lor, cA nu ar fi stApinit
Ilie si frate-sAu aceastA parte de mosie, ii s-au dat o carte InchisA cAtre caimacamu Craiovei,
ca sA mai facA o cercetare de stapinire, ca sd sA vazA dA este cevasi din zisa kr si cum sd Aril. St. Buc.,
M. nr. 5,
va pliroforisi, 55 instiinteze. 1. 32-33 v.
1 Pentru : Bodesti.
2 Pentru : 7229.

Velifii boieri aratd prin anajora cd popa Ivan din Bucuresti revendicd 90 sttnjeni din mosia
mostenitd In Bilciuresti (jud. Dtmbovifa). stdptnifi fdrd dreptate" de Costandin Bilciurescu,
cum si mosia Sdceni (DImbovifa). Judecdfi anterioare au dat lui Bilciurescu dreptut de a staptni
Sdcenii. Pentru mosia Bitciuresti, judecata propune sd se ortnduiascd 12 hotarnici sd tragd
62
1776
holarele. Domnul Intdreste.
mat
10

Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.

DA vreme ce au gasit dumnealor velitii boieri cu cale a sS trage aceastd mosie Cl
au priimit i amindoao partile, poruncim dar, dumneavoastrA ispravnicilor, sS urmati cum
scrie mai jos, a orindui pA cei care vor fi ceruti dA arnindoao pArtile, asupra cAriia trebi
rinduim i pe 1 portArel.
1776, main 10.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mOrii tale, vAtafu de aprozi au adus la judecatA pe popa Ivan
din Bucureti, phl Jul Costandin Bilcirescu, zicindu cA de la rnosi-sAu i-au rhmas 90 stinjeni

67

www.dacoromanica.ro
mosie la Bilciresti sud Dambovita si este cittva vreme de cindu i-o stApineste numitul Bilciu-
rescu In silt si fArt dreptate. Asijderea zice ct avindu mosi-stu alit mosie ce st chiama.
SAceni, tot In sud Dimbovita, dt stinjeni 133, ar fi zalojit-o unchi-stu la o Neacsa Coco-
soaia drept taleri 22,60 si mergindu niste rude ale preotului cu acei bani ca st scoatit
mosiia de supt zAlojire, zice cd Contandin Bilcirescu au plait pa acele rude la niste zapcii
si le-au luat banii.
tn urmt ar fi cumpArat numitul Bilcirescu acea mosie de la acea Cogosoae i numi-
tul preot nefiind aici in tart n-au putut st-si caute judecatt, far astt-vart mai judecIndu-
st la dumnealor boeril judecAtori, s-au dat dreptate, iar lui Costandin Bileirescu, carele
nefiind odihnit acei judecAti, cerea ca de iznoavA st i st fact cercetare judecAtii.
Deci, hitt fiindu i Costandin Bilcirescul, 1-am Intrebat cu ce temeiu stApIneste aceste
moiI, si !nth ne arAtt o carte de hotArnicie a 6 megilasi cu leat 7215 ghenarie 3, In care
zice ct ar fi luati cu porunca mArii sale Costandin voievod de Vlad logoftt, feciorul Radului
vistier Bilcirescul, i dA NAvrap i di StAnimir, mosneni, ca st caute i sA adevereze
pentru mosiia din BiIcireti, fiindu et avea pricint Intre dInsii. i strIngIndu-st cu totil la
un loc, au tras mosiia pe trei locuri si au aflat ct au umblat acei 12 boieri bine si au gAsit
trAsuri drepte precum le-au gAsit si acei 12 boieri si I-au astzat ca st tie fecioru Radului
vistieriu din piatra lui Ilie paharnic din jos despre CojAsti pint In hotaru megiiasilor din
sus si sA aibt a stApini dumnealui mosie cu pace precum au stApinit si mai nainte vre-
me. Iar clt pentru mosiia Steen! ce-i zic Ologii, ne arAtt Costandin Bilciurescu un zapis.
cu leat 7226 ghenarie 6, al lui NAvrap, tatu lui Voico, i al Stancului, In care scrie et au
vIndut stinjAni 90 din mosiia megieseasct, stlnjenu po bani 44, lui Grigore sufaru Bilcirescu,
care mosie este altturea cu hotaru logofatului Vlad Bilciurescu. j iar mai scoase un zapis
cu leat 7261 iulie 1, al Stanciului I Voico i Badea fecioril lui NAvrap ot Bilciresti, In care
scrie ct avIndu tatul lor, NAvrap, 90 stinjeni din mosiia megiiasilor de la BIlciuresti, care
mosie au fost amestecatt cu moslia <mAntstirii> lui Mihaiu-Vodt, au vindut-o lui Gligorie
Bilciurescu. Si rAdicindu mAntstirea Mihai-Vodt boieri hotarnici ca st-si aleagt mosiia de
care megiiasi din Bilciuresti, si trAgIndu moiia, ar fi inpresurat acei 90 stInjeni ce-i vinduse
tatul lor supt stapinirea mAntstirii, iar Radul stolnic, fratele lui Gligorie, vAzIndu cA au rAmas
f Art de mosie, au dat jalbt la mAriia sa Mate! vodt i mAriia sa 1-au orinduit la Gligorasco
vornic za TIrgoviste ca st apuce pA vInzAtori st-i InplineascA acei 90 stInjeni de mosie.
Si strInglndu pe tot! mosnenii din sus si din jos au tras mosiia si au lipit hotaru mAntstirii
lui Mihai-Vodt pe din jos si au intArit si el acel zapis pe acei 90 stinjeni de mosie
la mlna Radului stolnic, ca st ail:a a stapini cu bunt pace de cAtre ei si de cAtre tot neamul
lor. Asijderea ne mai arAtt Costandin Bilciurescu si o carte de judecatt ot leat 1775 mai
25, a dumnealui Nicolae Stirbeiu i a dumnealui Nicolae BrIncoveanu i sinior George Cana le,
care aratt ct, iartsi dInd jalbt mArii tale, popa Ivan, pentru aceastA mosie dt stinjeni
133, cA i-o stapIneste numitul Bilcirescu fArt dreptate, de shit ani 20 si cercetIndu dumnealor
toate zapisele i scrisorile ce au avut Costandin Bilcirescul printr-acea carte de judecatt,
Ii dA dreptatea lui Costandin Bilciurescul, ca st stAptneascA acea mosie dupt zapise, dar ne-
odihnindu-st numitul preot acei judecati, esi Innaintea noastrt i iartsi zise cA nu shit numai
90 stInjeni ce i-au vindut pdrintii lui, ci sint 133 stInjeni, si-i stApIneste numitul Bilciurescu
11 silt.
Deci, pentru Ca st st descopere adevtru i st nu mai aibt pricina Intre dinsii, ana
gasit cu cale st fie luminatt porunca mArii tale, st mearga portarel dupt obiceiu si dum-
nealor ispravnicii judetului Dlmbovita st orInduiascA 12 hotarnici de acolo i Inpreund cu
alti megiiasi din partea locului, bAtrIni, prin carte de blestem st tragt tntli mosiia de la

68

www.dacoromanica.ro
Bilciuresti dupd cartea de hotArnicie a celor 6 megiiasi ce au fost hotdrit mai nainte, insd B5u 0.

din piatra lui Hie paharnicu despre Cojasca pind in hotaru megiiasilor unde este piatrd. 1. 34 v.-36 V.
Si tot acei hotarnici sA tragd i mosiia ce sa chiamd Sucetul i dupd zapise sd-i dea lui Con- cPaetintruaseo tundei:
standin Bilciurescu acei 90 stinjAni dA mosie, iar dd va esi mosie mai multd, sA o dea nu- ctoeeaarew pmrolveilned
mitului preot si atunci sA plAteascA Bilciurescul toatA cheltuiala, jar dA va esi mosie tocmai doe. din Is ma' r-
pe acei 90 stinjAni, sA plAteascA preotu toatd cheltuiala, pentru ca sd invete altd datA sA nu Atithe.usl.uc..
mai porneasca phi mincinoase. Me. 7. f. 205
v. 206 v. (Go-
Care, la aceastd alegere au priimit Innaintea judecAtii, amindoao pArtile sA tragA moiia, pia sub (tat& la
iar hotArirea cea desAvIrsitA rdmine a Sd face de cAtre InnAltimea ta. Inetitutul de
Merle N. for-
int").
1776, mal 4.
Vel vornic, vel vornic, vel logofat, vel logofat, Costandin BAlAceanu, vel stol-
nic.
1 Loc alb.

Boierii judecdtori aratd prin anajora cd pitarul Rdducan lulianu se judecd cu Costandin Stano-
rnirescu, care i-a fost isprdvnicel pe mosiile din jud. Mehedinfi, certndu-i sumele datorate fard
zecivald si cheltuieli. Ptrttul pretinde cd a fost arendas. Judecato nu gdseste Intemeiatd spusa
63
acestuia fi holdrdste cercetare prin ispravnici. Domnul tntdreste. 1776
mai
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostliu. 13
Dupe cum s-au gasit de la judecata cu cale, rinduim pe sluga domnii mete ... 1 aprod
ceausAsc, sA meargA sA ducA la dumnealor ispravnicii de jude l ei sA urmeze dupd cum sA
coprinde mai jos a face cercetare i dupd alegerea ce vor face, sA dea izbrAnire in scris, dupe
care, mumbasiru sA urmeze a face Inplinire.
1776, mai 13.

PreatnnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, dumnealui ceausu za aprozi aduse la judecatA
pA Dobrin logofatu vechilu dumnealui pitaru RAducan Iuliianu cu Costandin Stanomirescu,
sud Mehedintl, ce 1-au avut isprAvnicel in anul trecut 1775, pe 4 movii FiliiasI, Tatomirevti,
Valea Aninilor i Rogova, sud Mehedinti, de la care cerea pitaru Radul, taleri 254, precum
aratA zapisul lui Costandin. Intrehindu pA Costandin Stanomirescul, banii nu-i tAgAdui,
numai, raspunse cA dintr-acevti taleri 254, slnt asupra Filiani1or, ce shit pArtavi de movie,
taleri 136, vi din taleri 118 ce s1nt asupra lui, au cheltuit taleri 52 umblindu de au strinsu
liganii pitarului de la cei ce-i stdpinea si cum cd are si zeciuiald ca sA ia, i dA-1 va scddea pitaru
cu cheltuiald i cu zeciiala, ce bani va mai rAm1nea mergindu la casa sa, Ii va Inplini. Dar
pricinuindu pitaru cd n-au avut asdzAmInt ca sd-i dea i cheltuiald i zeciuiald, Costandin Inca
au Inceput a rAspunde cd el mosiile le-au avut luate In arendA, taleri 200.
Deci, vAzindu cd zapisul ce 1-au dat el acum la trecutA lund lu aprilie cindu si-au dat
socoteala, nu scrie cl mosiile le-au avut In arena, Insui sA dA dator cu taleri 118, cum si
la Filisani aratA cl shit taleri 136 si zapisul este netAgAduit de dinsu. 5i la aceste zise ale lui,
neavIndu nici un apodicsis, dupd cuvintul cel dintli si dupd zapis, judecata 11 dA platnic
la taleri 118, care insusi el singur sA dA bun dator. Iar pentru taleri 136 ce aratA cd Ont. la Fili-
sani, sA fie luminatA porunca mArli tale cu mumbasir sA ia de aid pe Costandin si dim-
preund cu omul dumnealui, pitaru Rada Iulianu, sd-i ducA la dumnealor ispravnicii ot sud
Mehedinti, unde sInt i Fiiianui, acolo sA cerceteze, i asupra cui va rdminea, sA Inplineascd.
Care mumbasir sA ail:4 a cerceta si pentru taleri 59 ce aratA In zapis el ar fi luat el de la
ispravnicii cei mai dinainte si el Ii tAgAduieste. Iar cit pentru taleri 52 ce arata Costandin.
cd au fAcut cheltuiald la trebile pitarului, i sA va tinea In seamd.

69
4 0. 758
www.dacoromanica.ro
Arh. St. Buc.. Pentru zeciuiala care cere Costandin, merglndu acolo dupd catastihu ce 1-au dat la
Ms. nr. 5, f. 36
30 v. Vez1 91
doe. nr. 300 din
mina dumnealui pitarului, iscAlit dd dinsul, pe cit sA va inplini sd-i dea zeciuiala. Jar hotd-
6 lulls 1777. rlrea cea dAsAvIrsitA rdmine la innAltimea ta.
1776, mai 5.
Mateiu Cretulescu paharnic, B<arbu > sluger, Draghici Greceanu clucer, George
Canale.
1 Loc alb.

Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd Mihai Fdlcoianu, lutnd sub ocrotirea sa pe copiii orfani
64 ai cumnatului sdu, cere sd se facd inventarul bunurilor acestuia. Judecata propune ca datoriile
defunclului sd fie pldlite numai din lucrurile miscdtoare". Domnul 1n1dres1e.
1776
mai Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
13 Dupd cum au gdsit preasfintiia sa pdrintele mitropolitu cu cale, intdrim si domniia
mea spre a avea datornicii ingAduiald ca, cu tncetul sd sd plAteascd, fiind copii la mijloc.
1776, mai 131.
PreatnnAltate doarime,
Dupd jalba ce au dat la mdriia ta, Mihai FAlc<oianu>, cd intImplindu-sA moarte Barbului
llifoveanu cumnatt-sAu si rdintindu-i doi cop<ii> mid, nevir<st>neci i dupd multd datorie a
plAti, pentru ca sd nu sd prdpAdeascA mult putin ce ar fi rdmas ale rAposatului, sd sd
facd perigrafi. Dupd a cAruia jalbd ortnduindu manna ta la noi ca sd socotim un boer care
va fi cerut i dd pluitor 1 cu un cliric al mAndstirii Mitropoliei, sd sd scrie toate cele rdmase,
dupd porunca mArii tale am urmat i socotind, din boieri am ortnduit pe dumnealui aga Dumi-
trache Colceac ispravnic din sud Saac i pe dumnealui Mateiu FAlc<oianu> ispravnicu Praho-
vei si din partea bisericeascA pd cucernicul protonotarie, cliricu Mitropoliei, popa Dumitrache,
protopopu Prahovei, carii stringindu-sd cu totii acolo In fata locului au fAcut catagrafi de tot
rAmasu acelui rdposat, de mult, putin ce au gasit lucruri miscAtoare i nemiscAtoare. FAcindu
catastih lAmuril supt iscAliturile dumnealor si a protopopului, 1-au trimis la noi, care sd vede
si dd mdriia ta, i dupd porunca ce am avut, nu lipsim a nu Instiinta pe mdriia ta.
Dar fiindu cd copiii acelui rdposat sint pind acum mici i alt chivernisitori a le purta
grija, mai bun neavind, i-au luat numitu Mihaiu Fdlc<oianu > In casa dumisale ca sA-i creased
si dupe cum arAtdm mdrii tale cd rdposatu este cltdva sumA de bani dator a plAti pd la unii
altii, asa ni sd pare a fi si cu cale de va fi i bund socotinta tnnAltimii tale, sd fie luminatA po-
runca innAltimii tale care acei datornici ce vor fi, ca sd mai aibd adAstare pentru bani, iar
nu sd fie pdgubas, pind va incepe sd sd vinzA din vite i altele ce stilt peritoare, i cu ceia ce
sA va agonisi du pd mosii si de la vii, sA Inceapd a plAti cu lncetu fiestecAruia datornic
banii ce va fi avindu ca sd ia, iar sd nu facd vreun siclet ca sA sA vinzd viile l moeille
51 sd ratline copiii de tot sdraci.
Arh. St. Buc., Apoi cum va fi innaltA Intelepciunea mdrii tale a sd porunci pentru aceasta, asa sA
Ms. cir. 6,
1. 57 v. 38. va urma. Si anii mdrii tale de la domnul Dumnezeu, rugam sA fie multi si norociti.
1776, mai 19.
Al mdrii tale catre Dumnezeu fierbinte rugator si smerit parinte sufletesc, Gri-
gorie al Ungrovlahiei.
1 Asa in text.

Domnul holardste ca medelnicerul Dumitrache Varlaam si medelnicereasa Zoila Fdlcoianu, pentru

65 pricina unor datorii dintre ei, sd jure In rap mitropolitului.

1776 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.

mai Preasfintiia ta pArinte mitropolite, dupd hotarirea ce s-au fdeut in divan la pricina
14 medelnicerului Dumitrache Varlaam cu medelnicereasa Zoita FAlcoianca, ca sA jure medel-

70

www.dacoromanica.ro
niceru Dumitrache cum el au numdrat banii la cdmard de au rddicat pd medelnicereasa
Fdlcoianca pentru acea rdindsit si nu s-au trecut la vreo batalica, nici este and mijlocire,
si cum cd i-au fdgAduit Fdlcoianca cd-i va da acei taleri 750, Insd cu acel cuvint, a rddica
numele Fdlcoianului din catastih.
Numai pentru acei taleri 750 dupd cum aratd, iar nu dupd cum zice FAlcoianu de
toatd ramdsita ce are la cdmard, iatd sd trimite pe amindoao partile Innaintea preasfintii tale
cu rinduitul zapciu, i fAcindu acest fel dd jurdmint, sau neputind face, sd avem instiintare. Arh. St. Buc..
Ms. nr. 5.
Tolico pisah gospodstvo mi. f. 30 v.
1776, mai 14.

Boierii epitropi arald prin anafora cd Maria Migunescu renunhind la succesiunea sofului, hold-
rdsc scoaterea la mezat a acestei averi pentru plata datoriilor derunclului ;i restituirea zestrei
sofiei, restul rdminind copiilor. Domnul holdr4te ca mitroplitul sd facd cercetare dupd pravild. 66
1776
mai
Io Alecsandru Than Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu. 16
Pentru datorii, fiind dovedite dupd zapise, poruncim zapciule ce esti orinduit, on s sd
vinzd periusiia la musteriii ce s-au gasit I cu banii dupd vinzarea acelora sd Ii sd pldteascd,
sau cu dintr-acele ce ant de vinzare, vrindu a le primi lnsusi datornicii cu pretul ce s-au zis,
sd Ii sd dea drept bani, i luind zapisele sd sh izbrdneascd luindu sfirsit cu fiescarele, iar pentru
zestrile i darurile i ex<o>pricaiale Micsuneascd<i> fiind trebuintA a le dovedi, Intii cd este ade-
vdrat<A> lipsd, poruncim orinduitule zapciu sd o InfAtisdri la preasfintiia sa parintele mitropolit
ca sd arate aceastd lipsd pd anume i preasfintiia sa va face cercetarea ce sd cuvine dupd pravild,
ori cu dovadd, sau prin blestem. Intre care, dd va fi si vreunile rdpuse, Intr-aceastd vreme
a rdzmiritii, preasfintiia sa sd facd cercetare si cite din lenevirea si din pricina Micsunescului
vor firdpuse, acelea are a le lua deplin Micsuneasca, iar cite din ecstraordinariia tari intim-
plan! vor fi rdpuse, acelea, dupd pravild, nu sd vinovdteste bdrbatul a le plat. Si asa, fdcfn-
du-sd i Micsuneascd<i> inplinire pd suma ce va hotArt parintele mitropolitul, dupe cercetare,
cIi bani vor rdminea mostenire copiilor, ardtindu domnii mele, vom face poruncd la cine
sd sd dea pentru rinduiala de chiverniseala i purtarea de grijd a copiilor.
1776, aprille 25.
Preainnd ltat e doamne,
Dupd luminatd porunca mdrii tale, dumnealui vdtafu za pabArnicei, Cocordscul, au
adus Innaintea noastrd pe dumneaei Manila, ce au fost sotie rdposatului Costandin Micsu ie.,cul,
de fatd cu unii din datornicii ce au a lua de la raposatu bdrbati-sdu ; i Intl! am Intrebat-o dd
voeste a intra mostenitoare ca sA pldteascd i datornicilor, i s-au Idpadat cerindu sd-si ia lipsa
zestrilor i darurilor ce i sd cuvine. Pentru aceia, i noi luindu In scris casa bArbati-sdu, mis-
cdtoare i nemiscdtoare, s-au fAcut mezat i pd cit s-au gdsit musterii de au dat la mezat,
s-au pus suma ce au dat acei mu<ste>rii, iar pd cit nu s-au gdsit musterii, s-au pus de cdtre
no! si au ajunsu toatd pereusiia, suma taleri 9909. S-au prquit i lipsa zestrilor i darurile
dinnaintea nuntii, i ta exoprica ajungind suma taleri 3903, s-au socotit i datoriia cu dobinda
dupd zapise pInd la moarte-i i s-au fAcut taleri 5166,40.
Deci, din suma periusii scdzindu-sd lipsa zestrii i datoriia, mai rdmin taleri 839,89
mostenire copiilor acelui raposat, precum sA aratd la deosebit comision anume, ci am dat supt
iscAliturile noastre.
De aceasta instiintdm mArii tale si iardsi precum va fi porunca mdrii tale vom urma.
1776, aprille 25.
Preaplecate slugi epitropi
Ianache Leh<liu>, Dumi<trache> ... 1 arie.

71

www.dacoromanica.ro
 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
De vreme ce pinA a nu a vinde si a sa da lucrurile ce Sint cla vinzare pe la musterii,
s-au mai Innaltat mezatu periusii pinA la taleri 10784, precum cu osebitA anafora ne Instiintara
dumnealor boierii epitropi, poruncim ca sa sA adaoge i acest prisos la suma dinnapoi a
Arh. SL Buc., mezatului i asa, dupA aceastA suma cu prisos, sa sA faca vinzarea si socoteala, urmIndu-sa
M. nr. 5.
f. 18-19. dupil hotArirea ce sa vede Intr-aceasta, deosebit.
1776, mal 16.
1 Inclescifrabil.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Drdghici ceausul revendicd de la slugerul Barbu
67 lirbei parte din mosia Popesti (Romanali), In virtutea tnrudirii. Judecata hotdrdste cercetare
de cake cdimdcdmia Craiovei. Domnul intdreste.
1776
ma!
16
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dutra cum s-au gasit cu cale de la judecata, dumneata biv vel paharnice Manolache,
cairnacam Craiovei, sA faci cercetarea ce scrie mai jos.
1776, mal 16.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale dumnealui vatafu za aprozi au adus la judecatA
pa DrAghici ceausu ot sud Rom Anati plris dumnealui Barbului tirb<eiu> sluger, cerIndu de la
dumnealui o mosie, Popestii sud Romanati, adicA partea ce are Intru aceastA mosie a Asprii
runup lui i strAmosului sAu Matei pAharnic.
Intrebindu-sa i numitul sluger Barbu, au dovedit prin multe scrisori, cA stapineste aceas-
tA rnosie din clironomie, fiindu cd au stapinit-o taica-sAu i mosul sari. Ympotriva cArora carti
aratA si Draghici ceausu cArti, ot leat 1775 i 1776 care dau lui, stApinirea acestii mosii. Im-
potriva a carom carti arAta slugeru o carte a dumnealor boerilor caimacamilor Craiovei cu
lent 1775, care dA stapinirea iar dumnealui, InsA nedovedindu pe numitu Draghici ca nu-1
este plra priimita pentru ca nu i-ar fi nepot Asprii i strenepot lui Mateiu paharnic, a cArora
pArti cere acest DrAghici, ca un clironom.
Deci, facInd noi cercetare cu amAruntu de rudeniia acestul Draghici, Ca sa facem te-
mein trebii, am gAsit dupa cum s-au zis, cum cA acest DrAghici ar fi nepot Asprii si stranepot
lui Mateiu paharnicel, adicA al mosnenilor acestii mosii. Care cercetare, vAztndu-o dumnealui
slugeru, au zis cA acest Draghici nu este nepot Asprii, zicind si aceasta, clndu va dovedi ca
ar fi nepot aceiia, sa alba a stapini acea rnosie Popestii.
Care aceastA cercetare neavindu acest Draghici cu ce sA dovedeascA aici In Bucuresti,
nefiind aici nimeni dintru aceiia ce-1 stie, ceru prin luminatA porunca marl! tale sa sA facA
cercetare In fata locului unde poate sA dovedeascA pre sinesi prin carte de blestem
a sfintii sale parintelui episcopu Rlmnicului asupra marturiilor care stiu rudeniia aceasta a lui.
Cum si aceasta priimind-o dumnealui slugeru tirbei, aratAm tnaltimii tale ca sA sA faca
luminatA porunca mAril tale cAtre dumnealor caimacanii Craiovii, ca sa cerceteze
Arh. Bt. Buo., rudeniia acestui DrAghici dupg aceasta adiagrama ce s-au trecut Intr-aceasta carte. Iar
M. nr. 5.
f. 31-32 V. hotarlrea cea dasavIrsitA ramtne la Innaltimea ta.
I 1776, mal 16.
Meche paharnic, Costandin biv vel comis, Evdochim biv vel medelnicer, Du-
m<itrache > 13rez<oianu>.
i

12

www.dacoromanica.ro
Domnul ln divan judecd si holdrste In pricina tat Barbu Cioroglrleanu pentru mosia Prisiceni,
pe care o cumpdrase la mezat de la creditorii ginerelui sdu Petre Urddreanu. Se dovedeste cd
vinzarea a fost rea, mosia ftind ipolecald lui Costandin vistierul, care are dreptul sd-si reia banii. 68
1776
mai
PreainnAltate doamne, 17

JAluiesc marii tale ca rAposatu gineri-meu Petre UrdAreanu avindu o mosie ce sd

chiamA Prisiceni, cu diiatA au lAsat-o la ai lui yeti premari, lui Mateiu cu fratii lui i lui Vasile
cu fratii lui ; i fie-mea ca o epitroapA ce o lAsase sotului ei, le-au dat mosiia i dupA ce au
luat-o supt stApinirea lor au vIndut-o la minA streinA i fii-mea au rdscumparat-o dd acolo
cu bani cu dobindA t i iar prin stirea mai susilor numiti veri, i aceastA mosie esindu pusa zalog
de rAposatu gineri-mieu la Costandin<al> 2<-lea> vistier si apucindu-ne prin judecat, i-am
plAtit banii. Care mai In urmd, nefiind alt tropos, astA-varA In anul trecut s-au scos mosiia
la mezat i scrisorile mosii le-au dat la preasfintiia sa pdrintele mitropolit i ne-au dat preasf in-
tiia sa adeverintA la minA ca, dind banii d la cel ce au dat la mezat, sl dea banii fii-mi
11 scrisorile aceluia, iar dA nu, iar, scrisorile. Si peste 5 luni ni s-au dat bani dintr-Insii
si au mai rdmas sA ne dea taleri 790, care bani, dupa pretul ce au dat la mezat sint prisos
peste capetele ce-au dat fie-mi. Acum la hotdrirea cea dupA urrnA, dupA ce au priimit Mateiu
postelnic i frate-sau Gheorghe, verii raposatului, a intra clironomi, cer sA ia acel prisos ce-1
arAt mai sus, sA-1 pue In periusiia casii rAposatului.
Ci, mA rog sA fie luminatA porunca Inaltimii tale ca, pen pravilA sA cerceteze cui sA
va cAdea acest prisos, fii-mea, a au avut mosiia cumpAratA si au plAtit datoriia raposatului
IndoitA i atita dobinzi ale banilor i zeciuielile zapciilor si de la mosie putin venit ce s-au luat,
iar acolo s-au cheltuit i ne aflAm In grea datorie din pricina aceasta, sau sA va cAdea cliro-
nomilor, care cind au vindut mosiia au luat taleri 2080, dar de la rAposat. Si cum te va
lumina Dumnezeu.
Prea plecata sluga mArii tale, Barbu sluger,
Raspunsul gospod cu hotArire, la prisosul din vinzarea mosii i chieltuiala i dobinda
ce cerea slugeru Ciorogirleanu din Prisicenil.

lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.

S-au judecat innaintea domnii mele la divan slugeru Barbul Ciorogirleanu cu Matei
postelnic i brat ego Gheorghe, Prisiceni, pentru acest prisos din vinzarea moii, i din cer-
etare ce <au> Mut domniia mea pricinii cu amAruntul, vAzum cd i vinzarea Prisice-
nilor au fost rea i cumparatoarea Ciorogirleanului au esit rea, pentru c mosiia au fost ipo-
thichi la <al>2-lea> vistier, drept datorie de bani, i pinA nu si-ar fi platit Intli datoriia sA
sa scoatA de supt zalogire mosiia, nu era a nimurui.
Deci, i dA au platit Ciorogirleanului banii amanetului, de au scos, dar au cerut
IndatA si de atunci de la Prisiceni ca sA-i dea banii ce au datu la <al> 2<-lea> vistier cu cuvint
cA mosiia ce i-au vIndut n-au fost singura i cindu adicA aceastA mosie ar
fi fost dA pret mai putin, s da IndArAt vinzAtorilor ca vinzare, i paguba era a clironomilor,
aceasta fAcindu numitul sluger, l pricind dIndu, au esit mosiia cu
Dec!, dupA cum atunci de nu ar fi esit mosiia dA pret bun, paguba era a clironomilor,
iar slugerul rAmine ca un Imprumutator i banii ce i-au dat la <al> 2<-lea> vistier, are drep-
tate sA-si ia cu doblnda lor i banii cumparatorii sA-si ia capetele, iar pentru dobindA sa fie
-venitu mosiei ce va fi luat fAr' dea pretenderisi alt prisos sau cheltuialA. Si mumbasiru Axh. St. Bun..
Ms. nr. 6.
asa sA urmeze. f. 38v.-39 V.
1776, mai 17.
Procit <al> 2 <lea> logotat, <al> 3 <lea> logofAt.
1 In manuscris rezolutia urmeazA jalbei.

73

www.dacoromanica.ro
 Doi velifi boieri, stdpini a cloud parli din silistea Comarnicului (Prahova), aratd prin anafora,
69 si din parlea celorlalli doi stapini, cd fostii rumdni iertafi de rumdnie revendicd pamtntul pe
care erau asezafi, ca fiind al tor. Domnul dd dreplate stdpInilor de mosie i numeste vechil sd
1776 aibd grija venitului acestei silisti.
mal
17
10 Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiu milostiu.
Fiind cu cale cererea dumnealor cinstitilor boerilor domnii mele, volnicim pe numitul
biv <al> 2<-1ea> logof At Costandin Nenciulescul, ca sd caute obicinuitu venit ce sd cuvine
al pAmIntului, la toate. Pentru care, poruncim i dumneavostrd ispravnicilor, sA dati mind
de ajutor si pa cei Inpotrivitori sd-i supungi la obiceiu pdmintului ea sfi nu a pAgubeasca
stdpinii mosiilor.
1776, mai 17.

Preatnnaltate doamne,
Silistea satului Comarnicul din sud Prahova, din vechime, precum sd dovedeste din
hrisoave i zapise, s-au stapinit tot de 4 stAptni, nu numai pdmintul, ci tried i oamenii toti
era rumini boeresti Wild In zilile rdposatului Costandin voevod Mavrocordat, iar atunci ertin-
du-sA ruminii au rAmas sii stdpIneascA pdmintul. Care stapinire fiind la 4, adica o parte la
mine, biv vel vornic Dudescu, i alta la mine, biv vel logofdt Filipescul, si alta ce o Prim
atunci excelentiia sa ghinfiral maior Cant<acuzino>, i alta la mAndstirea Coltii, niciodata
obiceiu i venitu pdmintului pe deplin nu-1 puteam lua, fiindu stdpini multi, sd ldsa unul
la nAdejdea altuia. Si asa, vdzindu lAcuitorii aceasta, s-au Incepuserd1 sA zicA, necum cd au
fost rumini, ci Inca si pdmintul zicea cd este al lor, iar acum In zilile marl! tale judecindu-ne
cu ei s-au dovedit cd pdmintul este al nostru i s-au hotArlt ca sd stdpitnim iardsi cu totii fiesi
Arh. St. Bue. , tecare partea sa. Dar, pentruca sA nu ajungd treaba iardsi a sd pierde venitu pe cum ma
Me. nr. 6, sus am zis, din pricina a multor stApfni, am socotit a fi cu cale ca din partea a cite 4 sil-
l. 40-40 v.
rentru opricina pini sd sA orinduiascd numai anul 2, vechil, i acela sd aibd purtare de grijA sd caute si sa
asemanateare
privind aceeaei strInga mult, putin, venitu ce sd va face, si cu catastif curat sd ni-1 arate sA-1 inpArtim,
mole, v. doe, care vechil, noi cu totii am gAsit cu cale a fi biv <al> 2 <lea> logofdt Costandin.
din 28 lanuarle
1777. Arh. s Pentru care, ne rugdm mArii tale sd i sd porunceasca a face aceastA slujbd i sd i sfi dea
f. 261v. 262.
volnicie prin luminatA cartea mar!! tale ca, dupd obiceiu sd ia venitu ce va fi, adicd zlotu de
(Copia sub data casd, si vin, rachiu sd nu fie volnic nimini din sAteni a vinde, ci numai vinul i rachiu ce 1
la lnatitutul de
(eterie N. for- va pune el, acela sd sd vinzd. Si clt cistig va esi din cumpArdtoare, sd sd facd venit i sd sa
Ha"). Incarce ca sd sd rdspunzd ; asijderea i alt venit din mon i altele.
1776, mai 14.
Neculae Dudescu, Pand Filipescu.
1 Pentru : au Inceput.
2 Pentru : unul.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd ungurenii strdini din satul Gorbi (Muscel) se
70 judecd cu arhimandritul mandstirii Arges pentru cd nu s-ar fi finut de asezdmintul Mad cu ei
pentru locuirea pe mosia mdndstirii, certnd i 1660 taleri. Vechilit neavInd tmputernicire dectt
pentru prima pricind, domnul porunceste divanului s-o judece pe aceasta, urmtnd ca cealatta
1776 cerere sd fie judecatd ulterior, iar mdndstirea sd pldteascd chelluielile de judecatd.
mai
24
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod I gospodar zemli Vlahiscoe.
Pentru asAzdmintul ldcuintii pe mosiia mAndstirii, poruncim dumneavoastrd boerilor
de mai jos-numiti, sd-i judecati si fArd zdbavd sd facet! hotdrIrea dreptatii In scris, iar pentru
celelalte, dd vreme ce vechili nu slut i dd vreme <ce> niciodatA nu sd sileste vechilii a sd

74

www.dacoromanica.ro
judeca, eindu va zice cd nu este vechil sd rAmle a se cerceta pe urmd, dar am poruncit sd
sd hied osebitA poruncd la ispravnici pentru neurmarea igumenului dd n-au trimis dupd poruncA
vechil pentru toate, sd pldteascd cheltuiala jdluitorilor ce li s-au pricinuit si li sd pricinueste
dd aceastA pricind a sa.
1776, mat 24.

Prealndltate doamne,
Din luminatd porunca mArii tale, dumnealui vdtafu za divan au adus la judecatd
pc ungurenii striini ce sa and SdzAtori la satul Corbii sud Muscel, pIrlsi fiind arhimandritului
chir Damaschin, igumen ot mAndstirea Arges, cum cd numitu arhimandrit nu ar fi pAzind
asAzdmIntul ce are cu dInsii, pentru cd lAcuesc pe mosiia sfintei mAndstiri, si cerea de la sfin-
tiia sa cu doao condee, taleri 1660, zicIndu cd le-ar fi luat MA dreptate Med din zilele stdpi-
nirii rusesti. Dupd a cdrora jalbd, din luminatA porunca mdrii tale, au trimis pd trei calugAri ai
mAndstirii, vechili sfintii sale, care fatd viindu Innaintea judecAtii cu pirlsii, eft pentru aceasta
cd nu ar fi pazind pdrintele argesan asAzdinIntul, pentru cd lAcuinta lor <e> pe mosie, au inceput
a sd judeca si rAspunde ca niste vechili, iar pentru madeaoa banilor, Intrebati fiindu, au rds-
puns cd pentru aceastd madea nu shit vechili. Care, si aceastd madea dupd cum mai sus s-au Arh. St. Buc.,
zis, fiindu scrisd In jalbd, porunca mArii tale dupd jalba lor au Yost ca sd sd trimitd vechili. Me. nr. 5.
f. 41 41 V.
Dar fiindcd rdspunsul lor acesta este, Impotriva poruncii domnesti si fiindu cd nici Pentru o prici-
noi nu putem sd cercetdm aceste cloud condee a numitilor bani, dd vreme ce sd leapAdd nit aseminitoa-
re intre aceleael
cAlugdrii si zic cd pentru aceasta nu grit vechili, ardtAm mArii tale ca sd avem al doilea poruncd nftrti. v. doc.
din 1 lunie 1776.
a mdrii tale ea sd-i vinovAtim pe ei ca sd rdspunza ca niste buni vechili si arhimandritului, Arh. St. Buc..
la toate cum sd coprinde In jalba ungurenilor, care jalbd negresit o au citit sfintiia sa si au Ma. 5, 1. 46 v.
48. (Copia sub
trimis pd acesti vechili, fiindcd dd nu o ar fi citit, nu ar fi stiut cd s-au dat jalbd pentru data la Inetitu-
sfiintia sa, nici cd ar fi stiut cd este poruncd domneascd sA trimita vechili ca sd rAspunzA la tul de istorie
N. forge").
acea jalbd, ori sd cercetdm acele condee pentru care zic cd slut vechili. De aceasta Instiintdm Vezi el doc. nr.
75 din 27 mat
rndrii tale. 1776.
1776, mal 18.
Meche Fotino paharnic, Costandin biv vel comis, Evdochim biv vel medelni-
cer, D<umitrache> Brez<oianu>.

Domnul judeca pricina dintre egumenul mdndslirii Jilia (jud. Dolj) cu Maria Bdldceanca pentru
niste figani ce sa trag din 10 sdla,suri", ddruifi mandstirii de Constantin vodd Brtncoveanu.
Reclamantul tsi sprijina dreptatea pe un zapis de tnvoiald, iscdlit si de velifii boieri tnaintea
71
arldereului; pinta, dupd o prima dovadd cu martori prin carte de blestem, cere o noud mar/uric 1776
In fala divanului, care este admisd. Nemulfumild f i de aceste marturii, pretinde o cercetare la mai
lap locului, tot prin martori, la care nu se prezintd. Domnul tntareste dreptatea sfintei minds- 25
Uri".

Milostiiu bojiiu Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.

La divan Innaintea domnii mele au esit la judecatA cuviosul chir Dionisie, egumenu
sfintii mAndstiri Jitiia ot sud Dolj, plris fiindu dumneaei Mari! Bdidceancii pentru tiganii ce sd
trag din zece sdlasuri, care le-au fost dat mAndstirii Intru stdpinire, domniia sa rdposatu
Costandin vodd BrInco<veanu> cu hrisov, pe care dupd vremi lulndu-i BAlAceanca s-au jude-
cat cu dumnealui si prin hotdriri dd judecatd iar i-au luat Intru stapinirea mAndstirii. Iar
In urmd, peste toate acele judeati si BAlAcencile cu fnsusi zapisul dumnealor, care
11 vAzum domniia mea cu leat ... 1 iscAliti fiindu mArturii preasfintlia sa pdrintele mitro-
polit si dumnealor velitii boeri, de Invoiald si izbrdnire, i-au dat Intru stapinirea mAndstirii,
In care zapis scrie si numele tiganilor, si dupd aceasta zice cd i-ar fi luat BAlAceanca f de de
Mei o judecatA, i-i cerea acum igumenu Intru stAptnirea mAndstirii.

) 75

www.dacoromanica.ro
 Fatii fiindu la divan si dumneaei Manila BAlAceanca, intfiu au tAgAduit zapisul de invo-
ial, CA nu 1-au fAcut dumnealor velitii boeri ce shit iscaliti mArturie Intr-Insul, ne adeve-
rim cum cA lnnaintea preasfintii sale si a dumnealor s-au facut acea invoialA i asAzAmInt
dA bun& vointA.
Dec! nefiindu trebuinta dA altA dovadA unde este mArturie arhereu al pamIntului
II boeri marl la tagaduirea Balacencii, rAmine acel asAzAmfnt bine intemeiat. Mai zice Bala-
ceanca cum cA altii Ant tiganii care sA trag dintr-acele zece sAlasa ce le-au fost dat rApo-
satu Costandin vodA BrIncoveanu si cum a zapisul este dres schimblndu numele tiganilor,
pentru care igumenu raspunse cum cl logonitu ce 1-au scris, gresindu dA au serfs frith alt
nume, Insusi au indreptat dA au pus numele ce sA cuvenea. Iar Impotriva bAnuielli ce aratA
Balaceanca, la aceasta ne arAtA o anafora cu leat ... al preasfintii sale parintelui mitro-
polit si a dumnealor veliilor boeri, care este mai In urma acelui zapis, Intru care scrie cA ase-
menea pirA au Mut i atunci BAlAcencile, cum a shit alti tigani acestiia ce-i cautA acum
igumenu dupA zapis, si au cerut Insusi dumnealor ca, de vor priimi parintii cAlugAri ai ma-
nfistirii Jitii blestem cum cA acestiia sint t,iganil ce sA trag dintr-acele zece sAla, set vor
odihni si vor rAmAnea iarAsi ai mAnAstirii. Dupa care au si priimit 3 parinti calugari bAtrini
blestem la arhereu si parintii locului, acolo, de la care au adus igumnu la divan carte de mAr-
turie. Dar BAlAcencile neodihnindu-sA iarAsi si zicind ca sA nu fie mArturiia numai prin seri-
soare, ci sA fie dA fata, i-au adus l aici la divan si asemenea au mArturisit, si prin blestem
au arAtat anume pe tiganii ce sA trag dintr-acele zece sAlasA, a cArora nume sint tot scrise in
zapisul BAlAcencilor, dupa care mArturii au judecat preasfintiia sa, larAsi dumnealor sA tie
si sA stApfneascA mAnAstirea pe tigani cu bunA pace si au IntArit i domniia sa raposatu fra-
tele Alecsandru Ghica voievod cu hrisov osibit dA a-i stApIni.
Decl, dupA aceste cArti de judecatA de la arherei, dA la boeri, 11 IntArire de la domn,
ce stilt In urma zapisului cu care dovedeste cum cA acestiia shit ce sA trag dintr-acele
sAlasA, am hotArit domniia mea pe tigani sA-i stApfneascA iarAsi mAnAstirea nestrAmutat,
si sA le stringa igumenu birul a nu sA pAgubi mAnAstirea de venitu lor, fAr' de numai di
vreme cA BAlAceanca ceru soroc de 2 luni a sA mai face o cercetare prin mArturii, cari sA
vor afla trAindu i vor fi tiindu pe tiganii ce sA trag dintr-acele zece salasA, i pfnA a sA face
aceastA cercetare sA stea tiganii In locul lor pe unde sit vor fi aflindu cu lacuinta, dupa cererea
sa, sA dete igumenului aceastd poruncA ca sA nu-i rAdice acum du pA unde sA vor fi aflIndu cu
lAcuinta, Ora a sd face si aceastA cercetare, iar stApinirea sA fie a mAnAstirii i birul sA se
stringa nestrAmutat. 1 pentru a lua sfirsit aceastA cercetare, s-au orinduit mumbasir sA ia
dA aici inpreund cu igumenu i pe numita BAlAceancA sau pe vechilul sAu, sA meargA innain-
tea dumnealor boerilor caimacami, i dumnealor sA-i mai facA o cercetare prin carte de bles-
tern asupra celor ce sA vor afla mAndstirii cu stiintA dA -Opal ce sA trag dintr-acele zece
sAlasA anume, i in scris dindu adeverintA i dumnealor boeri caimacani, mArturiile, sA aducA
acele in scris mArturii aid ca sA sA vazA de cAtre domniia mea, Tolico pisah gospodsvo mi.
1775, Iulle 25. .

Intarirea ce au fAcut mAHia sa vodA tot Intr-aceastA carte scrisA acurn pe urmd, igu-
menului Jitiianu.

Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu i gospodar.

La 1776 maiu, veni domnii rude Instiintare dA la dumnealui Manolache Romanitis
paharnic, caimacamu Craiovei, i dA la dumnealor ceilalti boeri ai Craiovei, cum cA nu numai
pinA la sorocu ce au cerut dA 2 luni, cum scrie mai jos, ci nici pInA acum In 9 luni nu s-au
arAtat, nici BAlAceanca acolo, nici vechil nu si-au trimis spre cercetare i asa vAzindu igumenu_
nemergerea dumneaei, ducindu 4 martori Innaintea dumnealor de fatA prin carte de blestem,
a iubitorului dA Durnnezeu episcopu Rfmnic, au mArturisit cum cA acestiia sint tiganii cei
adevArati ai mAnAstirii, a cArora mArturie i aici o au trimis in scris adeverintA i dA dum-
nealor, de s-au vAzut de cAtrA domniia mea.

76

www.dacoromanica.ro
 Deci s-au sfIrsit toata davaoa Baliiceancai si manastirea este desAvIrsit stapInitoare
pe tigani si volnica, ori a-i radica si a-I strInge la manastire, ori, cum va vrea, pentru Arh. St. Buy..
care (IA al doilea Intarim dreptatea sfintei manstiri. f. 42 v. 43 v.
1776, mai 25.
1 Loc alb.
Divanul judecdtoresc amid prin anafora cd Maria, sofia lui Barbul stegarul, cere rdscumpdrarea
mosiei Vdcdrestii-de-Rdstoacd (Dtmbovila) de la Costandin biv vtori logoratul, care o cumpdrase
de la mdtusa ei. Mama Mariei mai ceruse prolimisis, dar nu restituise preful, iar Maria re-
clamd dupd 13 ani; judecata ti respinge cererea. Domnul tntdreste anaforaua judecdtorilor, dInd
72
reclamantei dreptul de apel la divan. 1776
mai
Io Alexandru Man Ipsilant voievod i gospodar. 26
Intarim si domniia mea, iar cla are ceilall parte a face apelatie, iasa si la divan.
1776, malu 26.
Prea 11111M/rate doamne,
Din luminat porunca marii tale, dumnealui ceausu za aprozi au scos la judecata tuna-
intea noastra pe Barbul stegaru, vechil fiindu sotii sale Marii, ce este fata Saftii satraresii
Iorguleascai, cu Costandin biv <al> 2<-1ea> logofat, zicindu numita Mariia prin vechilu
sail, cum ca In vremea chid era ia copila far NT/1.sta, au cumparat numitul Costandin
biv <al> 2<-1ea> logofat de la fratele mumii sale ce-1 chiama, iar Costandin, sin Iordache
<al> 2<-1ea> pitar, o mosie In sud Dlmbovita care sa chiama Vacarestii du pa Rastoaca, in
taleri 600. Care mosie fiind da la neamul Mr, In vremea clndu traia mumd-sa Safta satrareasa,
au Mut cerere In multe rInduri ca sa o ia, dar fiindu ca cererea sa o ia fail Intoarcere
da bant, judecata ascultare nu 1-au dat, iar acum viindu numita Marie la virsta, cere proti-
misis ca s dea banii cumparatorii si sa o ia.
Intreblndu si pa dumnealui biv <al> 2<-1ea> logofat Costandin, ce are a raspunde,
dumnealui lntli scoase o anafora a dumnealor velitilor boeri cu leat 1763 avgust 23, Inn-
rita cu pecetea marii sale raposatului Costandin voda Gehan, In care anafora sa vede
ca s-au judecat cu Safta, muma Marii, si alta dreptate Saftii n-au facut, fax% numai ca soil
ce au fost vInzatorului i sa pune soroc, da 3 zile ca, ori sa dea banii In cite cumparase
Costandin logofdtu, ori sa sa iscaleasca In zapisul vInzarei, marturie. Si iar mai scoase al
dollea anafora de la dumnealor velitii boeri cu leat 1764 iunie 14, Intarita cu pecetea domnii
sale 5tefan voda Racovita, In care zice ca dupa sorocul ce s-au pus Saftii satraresii da trei
zile, au trecut 9 luni si ia nici va sa sa iscaleasca, nici va sa dea banii. 5i manila sa 5tefan
voda supt pecetea II-aril sale, zice cii au trimis a au Intrebat-o da este odihnita
pa acele judecati, au da are a mai raspunde, sa iasa 51 Innaintea marii sale si ia nemaiavIndu
altcevasi sa raspunda, s-au iscalit marturie In zapisul vInzarii pe cum sa vede. 5i iarasi
mai scoase o carte de judecata a marl! sale raposatului Alecsandru voda Ghica cu leat 1767
iunie 15, In care sa vede ca da iznoaNTA au f Acut numita Salta. satrareasa ph% pentru aceasta
Ocilla, ca de sill si de la lnchisoare s-au iscalit zapisul vInzarii.
A cariia zise cercetindu-sa In divan, fata fiindu 5i o parte si alta, au dovedit-o min-
cinoasa, si hotaraste si mariia sa ca, dupa sorocul ce i s-au pus in trei zile si dupa noao
luni ce au trecut si Insasi da voia ei au iscalit marturie neavindu bani sa-i dea mai mult,
nu este volnica a cere judecata si da mosiia supt stapinirea numitului Costandin ca sa o aiba
cu buna pace.
Care aceste 3 apodicsis vazute si Intarite (la 3 domni, una dupa alta si zapisul yin-
zarii dupa obiceiu iscalit da rude si vecini, vazIndu-le noi, parerea noastra asa este, cum Att. Bt. Buc.,
ca Mariia rats 51 fail cale face pia a cere protimisis peste 13 ani 5i ramlne hotarlrea cea f, fda.
45 v. _
clasavirsita a a face de catre Innaltimea ta.
1776, mai 3.
Mateiu Padure paharnic, Theodorache Tufeanu medelnicer, Barbu sluger, Dra-
ghicean sluger, George Cana le.

77

www.dacoromanica.ro
 Divanul judecdtoresc arald prin anafora cd Gheorghe Docusul cere mdndstirii Radul-Vodd un
73 ligan fugit de la el, cdsdloril cu o figancd a mandstirii, luatd hi schimbul allei figdnci a egume-
nului mdndstirii Vdleni (jud. Saac), cumpdrald de acesta cu 40 taleri. Judecala hotdrdste sd se
restiluie egumenului suma tn schimbul figdncii. Domnul tntdreste, cu drept de apel.
1776
mal
27 lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
DA vreme ce pdgubasu, dd unde isi gaseste tiganii, de acolo are a-si cduta, poruncim,
de /a mAndstirea Radului VodA sd-si ia pe tigani. Si dA vreme ce muerea merge dupd bAr-
bat, sd-si ia pe tigancd Inpreund cu copilu, care liganca fiindu fost datd dd igumenu Chiru,
schimbu mAndstirii pe and tiganca i esindu acum dd pricind, schimbul igumenului Chiru,
rdmine a-si lua mAndstirea innapoi de la numitu igumen cel ce au dat pentru aceastd tigancd
si Gheorghe Ducuzul drept banii ce hotArAste judecata sd-i dea, sA aibd a cumpAra Waned
si sd dea igumenului Chirului, pentru cd dd au ardtat igumenu Chiru judecAtii cd au
h

avut-o fnsusi cumpAratd, dar igumen fiindu, iardsi rdmine mAndstirii unde au igurnenit,
si nu este volnic igumenul a lua bani sau a vinde lucru mAndstiresc.
Ci dar, dumneata vel arma, asa sd urmezi a face inplinire, iar vreo parte dd are a
face apelatie, sa iasA la divan.
1776, mai 27.
PreainnAltate doamne,
Gheorghe Docusul, cdtre innAltimea ta au pornit Ord asupra cuviosului igumen si
arhimandrit de la mAndstirea Radului Vodd, chir Ionichie, cd dA 9 ani fugindu-i un Vasile
tiganu, 1-au gasit la numita mAndstire cu tigancA i cu un copil i cerea atit tiganu cu copilu,
eft i munca tiganului, de 5 ani, ce posluseste mAndstirii. Intrebindu-sd Neofit dichiul, vechilu
igumenului, nu tAgAdui tiganu, cit si copilu, fard numai zise cd Musa, tiganca numitului
Vasile tiganu, este a mAndstirii luatd schimbu de la Chiru igumenu ot mAndstirea VAleni sud
Saac i pA lingd tigancd au sAzut i tiganu neposlusindu nimic sfintei mAndstiri fiind nevolnic,
si fiindu cununii la mijloc cerea schimbu pe tigancd. Docozul rdspunse cd nici schimbu are,
nici nu poate sd gdseascd sa cumpere, i cerea numai tiganu i copilu.
Deci, pentru a nu sd strica cununiia, cu amdruntu cercetare a judecAtii sd dovedi de
la Insusi Chiru egumenu VAleanu, cd Musa tiganca nu este mAndstireascd, ci cumpAratd
da sfintiia sa de la dumnealui sdrdaru Costandin ComAneanu, drept taleri 40, si
datd schimbu inAndstirii Radului Vodd, pentru o tigancd bdtrind vdduvd anume Ioana, cu
doao copile anume, Maria <si> Stanca. Ci fiindu cd Chiru igumenu, schimbu 1-au dat md-
ndstirii Radului Vodd, cununatd dupd tigan strein i dupd obiceiul, femeia merge dupd bdr-
bat, iar nu bArbatu dupd femeie, au dat-o rdu, schimbu. Si de la judecatd sd gaseste cu cale
dindu-sd de cdtre Gheorghe Docuzul la Chiru igumenu VAleanu, taleri 40 pA rdscumpdrAtoa-
rea tigAncii, sd ia Docuzul sdlasu deplin, iar mAndstirea Radului Vodd sd ia de la Chiru
Aril. St. Buis.. VAleanu acea tigancd cu doao fete. Iar cea dAsAvIrsitA hotArire famine a sd face de care Inndl-
Ms. nr. 5.
f. 43v. 44v. timea ta.
1776, mal 18.

Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd JON, vdduva lui Costandin Fdlcoianu, cere din moste-
74 nirea solului restituirea zestrei ei si cd, dupd pravild si obicei, vdduva se protimiseste Inaintea
altor creditori. Domnul intdreste.
1776
mal Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
27 Fancied numita medelnicereasd prin jalbd ceru de la domniia mea Intdrire dreptAtii
sale si vdendu domniia mea din cele scrise cd i periusiia bArbatului i lipsa zestrii sale s-au
cAutat dd boeri vrednici dd credintd, i pe lingA acestea i cercetarea preasfintii sale Orin-

78

www.dacoromanica.ro
telui mitropolit urmatA dupa pravilA cum scrie mai jos, IntArim domniia mea asa s urineze
ca sA nu sA supere pentru acestea ce sA \rad date In lipsa zestrii sale dupa pravilA.
1776, mai 27.

Grigorie cu mila lui Dumnezeu.

Dupa jalba ce au dat la divan Joita Falcoianca sotiia rAposatului Costandin Me-
<oianu> pentru zestrea sa ce o cerea ca sd o ia din casa bArbati-sau, pentru care rinduise,
pretuitori la lipsa zestrii, dumnealui slugeru Costandin CocorAscul i dumnealui biv vel
medelnicer Dumitrache au pretuit lipsa zestrii, taleri 7041, darurile dinaintea
nuntii taleri 316, darurile de la nuntA 438, darurile dA luni, taleri 300.
Deci, dumneaei nevrindu sA intre In clironomie, macar CA slut copii la mijloc mosteni-
tori si zicfndu ca va priimi blestem cA aceastA lipsa a zestrii iaste adevArata, dupl porunca
a tutulor pravililor are dreptate ca sA-si ia din casa raposatului mai Strati declt toll datornicii
lipsa zestrii sale. Asijderea si darurile dinnaintea nuntii, dupe voia Armenopolului la list
274, poate sA protimiseascA a, lua aceste daruri, Irma, sa protimiseste de cAtre datornicii
aceia carii vor fi Inprumutat pe raposat, dupA ce s-au luat Intru cAsAtorie, iar nu sA pro-
timisesc si decIt datornicii care 11 va fi Indatorat mai nainte de casAtorie, fiindu cA zice
a noi ajutAm pe fAmee sA nu sA pagubeascA, iar nu le ajutAm ca O. cistige. Iar darurile
dA luni, fiindu cd dupa pravila shit supt stapinirea nevestii, dA sA va dovedi cum CA rAposatu
le-au luat de la dumneaei Joita sau cu voe sau far' de voe, atunci
rAmlne a isi aceste daruri din periusiia rAposatului, iar clndu nu va fi aceasta dovadA, nu
le poate cere sotiia din casa rAposatului, iar darurile de la nuntA, dupA obiceiu, jumAtate
sa sA socoteascA ale bArbatului si jumAtate ale sotiei.
Ci, mAcar cA Joita cu darurile ce au dat ia, le-au cistigat dupa obiceiu, iarAsi
cindu va fi din dAstul periusiia bArbatului, plAteste acele daruri. Dar si cindu nu va fi
din dAstul periusiia, sA sA plateasca acele daruri, iardsi pe jumatate trebuie sA ia Joita si
jumAtate sa ramie In partea bArbatului, Costandin FAlc<oianu>.
Noi dar, dupa pravilA si dupd obiceiu aflindu dreptul, nu lipsim a-1 arata In cartea Arh. St. Buc..
Ms. nr. 5.
aceasta a smerenii noastre, IntArindu-sA si cu iscAlitura smerenii noastre. Aceasta scriem. f. 44 V. 46.

17721, iunie 14.

Grigorie al Ungrovlahiei.
1 Probabil, 1775.

Deparlarnentul al 2-lea raporteazd domnului cd Vasile diaconul, isprdvnicelul mdndstirii Arges,

s-a pltns contra unor ungureni din satul Corbi (Muscel) care 1-au bdtut; judecata propune ca
ispravnicii sd facd cercetare. Domnul tntdreste.
1776
mai
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiu milistiiu. 27
Poruncim dumneavoastrA ispravnicilor dA judet, asa sA urmati a face cercetare.
1776, mai 27.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, dumnealui vAtafu za divan au adus la jude-
catA pA Vasilie diiaconu ot mAnAstirea Arges, pfrls asupra ungurenilor din satul Corbii sud
Muscel, ziclndu cA fiindu isprAvnicel orinduit din partea igumenului pe mosiia mAnastirii
Corbii si unii din ungureni slobozindu-si vitele pen bucate si pen livezi si mergindu sA le
scoal.A vitele sA nu facA stricAciune si paguba manAstirii, s-au sculat cftivasi din ungureni
asupra lui cu ciomagile si 1-au izgonit de acolo cu mare necinste si pentru aceasta cerea prin
judecata dreptate pentru necinstea ce i-au fAcut.

'19

www.dacoromanica.ro
 Deci, fiindu aici In Bucuresti citiva din ungurenii de la acel sat Corbii, s-au intrebat
pentru fapta aceasta i raspunsera cd ei nu au nici o stire dA pira diiaconului fiindu c
nu s-au aflat acolo, cum nici pirtsu nu tagAdui, ci arata pe un Bucur Tesa I cu altii ai
lui ungureni carii sA afM la satu Corbii.
Pentru care, fiind trebuinta dA a sA cerceta aceastA Ora a diiaconului, acolo la sat, s
Arh. St. Boo.. fie luminata porunca marii tale care dumnealor ispravnicii ot sud Mused ca sA sit aduca
Me. nr. 5, acei ce-i va arAta diiaconu ca i-au fAcut necinstea, i puindu-i de fata sA faca cercetare da
r. 46 45 v.
Vezi ol doc. nr. aceasta pricina si care sa vor dovedi da vinovati, cu anafora sa instiinteze marii tale. Iar
70 din 24 mal hotarirea cea clasavirsita ramine la tnnaltimea ta.
1770.
1776, nud 2.
Meche Fotino paharnic, Dumitru Cioran paharnic, Costandin biv vel comis, Ev-
<dochirn> biv vel medelnicer, D<urnitrache> Brez<otanu>,

Velitii boeri arald prin anafora cd Enochentie ieromonahul reclamd pe slugerul Barbul Stirbei
76 care i-ar fi tmpresurat park din mosia Rtiosii-de-Jos, (jud. Gorj) spunind cd o are de la mosul
lui. Se hotdrdste ca ispraunicii sd facd cercetare. Domnul rtnduieste o slugd a sa, care cu
ctle un reprezentant al celor doud pdtli In judecatd, sd cerceteze si set holdrascd.
1776
mai
31
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
DA vreme ce si la divan Innaintea domnii mele, esind Enochentie monahu cu sluge-
rul Barbul, asemenea Intarea zisa lui cu cuvintul cum ca au stapinit nelipsit de suma de
ani Inca si pinA acum de curindu, arAtindu cA i toti lacuitorii partii locului i inprejurenii
stiu, i asemenea i slugeru Barbu tAgaduind, zicea ca singur au stapluit neamestecindu-sa
Ionochentie monahu vreodata, care aceasta numai In fata locului sa poate dovedi.
Pentru care, rinduim domniia mea pe slugeru tefan Crasnaru i pa slugeru Costandin
Poenaru ce i-au cerut Enochentie monahu si tot dintr-acesti doi boeri, pa tefan Grasnaru
slugeru au cerut slugeru Barbul, InpreunA l cu sluga domnii mete ... 1, i cu carte de blestem
sa mearga in fata locului, unde cu frica lui Dumnezeu sa faca cercetare prin vecini, prin
mosneni E prin mArturii vrednice de credinta, pentru stapinire i pentru toate cite coprinde
mai jos si In scris sA le aleaga dupd dreptate, urmIndu-sa dupA cum sA coprinde mai jos ca,
de vor ramtnea amindoao partite odihniti, sa pue i pietre dupa obiceiu pe unde sa vor alege
partite fiescaruia.
1776, mai 31.

Preainnaltate doamne,
Vatafu de visterie au adus la judecata pe Enochentie ieromonahu de la satul RIioii
de Jos sud Gorji, pHs asupra dumnealui slugerului Barbul tirbeiu, zicindu Enochentie
ca-i Inpresoara jumatate de hotar din mosiia RIioii, toata partea lui, i o stAptneste nu-
mitu sluger.
Fata fiind i numitu sluger, s-au Intrebat ce are a rAspunde si ne arata zapisele de
cumparatoare ai acestii mosii, In care zapise arata ea mosiia Rtiosii este 4 parti, Insa,
doao parti a lui Draghici, mosul lui Enochentie, i celelalte doao parti ale verilor lui, l pe
cite 4 le are cumparate mosul dumnealui, rAposatul Costandin Strimbeanu biv vel vistier,
si de cind le-au cumparatu i pina acum, zice ca le-au stapinit pina acum cu bungt pace.
Inpotriva caruia, ne arata Enochentie ca are carp domnesti i Muesli ce zicea ca au staptnit
'Ana s-au inceput razmirita, iar <IA atunci incoace i s-ar fi fnpresurat partea lui dA mosie
dintr-acel hotar, care carti sa vazura si de cAtre noi.
Deci, neputindu-sa a sa descoperi adevArul Intr-alt chip, fiindu ca zic i o parte si
alta ca au stApInit tuft-ace] hotar (IA mosie, am gasit cu cale sa fie luminata porun-

80
www.dacoromanica.ro
 ca tuna !limn tale care dumnealor ispravnicii judetului, ca s aduca pe inprejurenii
acestii moii, atit a unei pri, cit si a alteia, si prin carte de blestem a preasfintii
sale parintelui mitropolit sa cerceteze dA este litiosii-de-Jos si Rtiosii-de-Sus,
sau tot un hotar, sau deosebit, si este cu adevarat Rtiosii-da-Jos cu cei da Sus tot una, sau
Riiosii-de-Jos au fost a unuia i cei da Sus au fost a altuia, si de este tot Intr-un
hotar mosiia Rhioii, sa cerceteze cine au stApinit din vechime i pina acum si de strit
cumparatorile bune i adevarate ale numitului Stirbeiu, cum si partea lui Enochentie ce
zice ca-i Inpresoara, din cc pricina i sa acopera dreptu lui si de cindu n-au stapinit el tntr-
acel hotar de mosie. Si Draghici, mosu lui Enochentie avut-au mosia lui jumatate dupd cum
zice, sau au avut-o amestecata cu ceilalta si au avut numai a patra parte da mosie din Rtiosii
si slapinirea Ora cindu au stapinit Enochentie, stapinit-au i cu raposatul vistier Strtmbeanu
'And la moarte i dupa moarte stapfnit-au pina la vremea razrniritii dupre cum zise, sau
n-au staptnitu <?>. Si de vor putea odihni dumnealor ispravnicii de acolo, sa dea zapise
unul la mina altuia de Irnpacaciune, care zapise sa le iscaleasca i dumnealor ispravnici
pentru Intemeiere, iar cindu nu sa vor odihni de acolo vreo parte dupe cercetarea si ale-
gerea ce vor face dumncalor ispravnicii prin carte de blestem, atunci cu soroc i cu acea cer-
cetare sfi-i trirnita i aici la divanu innaltimii tale si care parte va rminea de judecata va
plati treapadu i cheltuiala. Noi asa am gasit cu cale, iar hotartrea cea dasavirsita ramtne a Arh. St. Bun.
Ms. nr. 5.
sa face de catre innaltimea ta. f. 49 50.
1766, mai 18.
Vel dvornic, Badea 5tirbeiu vel dvornic, Ioan Iuliianu vel logofat.
1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea arata prin anafora cd Maria Istodoroaia (jud. Saac) reclamd de la soful
ei Dumitru Strbul, Insurat pi cu altd femeie In Dirstor, sd-i restituie rodul viei din dealul Orlilei,
pe trei ani, pi cheltuiala faculd pentru ingrijirea sandtdlii lui, ceea ce partite convin. Solid bigam
apeleazd la divanul velifilor boieri care aprobd prima holdrire. Domnul inlarepte, dispuntnd sit
77
fie pi pedepsit. 1776
lunie
1
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Cercetindu-se si de catre domniia mea pricina aceasta, gasim hotarirea dumnealor
velitilor boeri, !mina si pa dreptate, care, dupa pravila nu numai platnicu sa da a inplini
banii acestiia, ci i sa cade i pedeapsa dupa fapta lui, stiindu-sa cu solle i fAcindu aceasta
vita ca sa ia alta muere.
Deci, poruncim zapciule ce esti orinduit, dupa ce vei inplini de la dinsul banii, sa ne
trrstiintezi i vom hotart pentru pedeapsa lui.
1776, Mule 1.
Neodihnindu-sa dupa alegerea ce le-au facut dumnealor boerii judecatori ot <al> 2<-lea>
departament, Ii aduse zapciul l Innaintea noastra din luminata porunca innaltimii tale, si
cercetind attt socoteala ce au fAcut-o starostea de negutatori, eft i alegerca ce au facut-o
dumnealor, sa vazu cd este cu dreptate facuta pentru ca acest Dumitra Sirbu, da vreme
a au Insalat-o li s-au cununat cu ea, nespunIndu-i ca are macre, nu numai ca este dator
a-i plati toata cheltuiala ce au fAcut-o ea si la vii i in cask ce era dator si a o hrani. Si
pentru acestea toate, ramble hotarirea a sa face de catre manila ta.
1776, mai 25.
Vel dvornic, Badea vel dvornic, vel logofat, vel stolnic.

Preatnnaltate doamne,
Dumnealui vAtafu za pahArnicei aduse la judecata pe Manila Istodoroaia ot sud Saac
cu ravas da jalba ce au dat innaltimii tale de la trecutA Irma lui fevruarie 16 supt numaru

81
www.dacoromanica.ro
 83, pentru Dumitru Sirbul, zicindu Mariia cd fiindu Dumitru Insurat la Dirstor peste Du-
nare, In vremea cind era armiia ruseascd aid, au venit i el dincoace In tara dd shit ani 4
i cununIndu-sd cu numita Mariia fArd a dovedi cd are femee peste Dundre, i trdete, In
cad vreme i-au fost bArbat au luat, pe ani 3, tot rodul de la viia ce o are In dealul Or litii,
cheltuindu i cu dinsul taleri 100 de I-au cAutat la boala lui. Acum, viindu nevasta lui cea
dintii, tine iar pe aceia i numita Marna ii cere de la Dumitru rodul viei i acei taleri 100.
La care pird, Dumitru n-au tagaduit c n-au luat el rodul viei, numai i el zice cd au chel-
tuit la lucru rodului viei, iar pentru taleri 100 s-au apdrat.
Deci, cerindu-i-sd Mariei dovadd pentru acesti taleri 100, n-au avut, iar pentru rodul
viei, fAcIndu-ii-sd socoteala de dumnealui starostea za negutirtori cu alti negutAtori pentru
rodul ce au luat Dumitru din vie In ani 3 i pentru cheltuiala ce au ardtat el cd au fdcutu,
au rdmas ca sd Intoarcd Marii taleri 353,117, care bani zice Dumitru cd i-au cheltuit In casa.
Ci, fiindu c Dumitru cu hwIdciune au luat pe MaHia i au tinut-o dd muere cu
Arh.
bts.
St. BUC., cununie, far' dd lege, rdmine Dumitru Inca sd plateascd acesti bani, iar hotdrirea cea de-
f. 60 50 V. sdviritd rdmine la InnAltimea ta.
1776, mirth) 15.
Mkteiu PAdure paharnic, Theodorache Tufeanu medelnicer, B<arbu> sluger,
George Ca<na>le.

Vel vornicul arca prin anafora cd e de acord cu ltotdrtrea ispravnicilor judefului Murel care
78 au respins cererea Despei Burdeasca din Pitesti ca Ispas din Ciocdnesti (Muscel) sd-i restituie
un pogon de vie tmpresural", intructt piritul despddurise acel pogon din mosia mdndstirii Cot-
1776 meana. Domnul intdreste, dind drept de apel la divan.
lunle
1
10 Alexandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu rnilostiiu.
Dupd cum au gilsit dumnealui vel dvornic cu cale, Intdrim i domniia mea, iar ceilaltd
parte dd va vrea a face apelatie, vor veni la divan arnindoao partile. Tolico pisah gospodstvo
mi.
1776, lunie 1.

PreainnAltate doamne,
Despa Burdeasca de la Pitesti sud Argg au fost jAluit Innaltimii tale pentru Ispas
unchiaw de la satul Ciocdneii sud Mused, zicindu numita jupineasd cd are o vie cumpAratd
cu zapis de la unii din liicuitorii de acolo i fiind viia ei pe moiia mdndstirii Cotmenii, iar
numitul Ispas i-ar fi Inpresurat o pdrilsite de loc ca de un pogon dd vie i poalele vii cu
pometuri fr dd nu avea nici o treabd. Si dupd jalba numitii Despii, i-ai orinduit Innal-
tirnea ta la dumnealor ispravnicii judetului Miqcel i dumnealor dupd mdrunta cercetare ce
au fAcut prin carte de blestem, aratd cd Ispas piritul, aldturea cu viia numitei Despii Bur-
dencii, au fost luat voe de la igurnenii cei mai dinainte ai mAndstirii dd au curat padure
si au pus vie pe locul mAndstirii, pe care lucrindu-1 au fdcut vie dupe cum sd cade i o are
intru stdpinire dd 40 dii ani dupd cum mai pe larg sa coprinde In cartea de judecata a
dumnealor ispravnicilor ce sd vAzu data la mina lui Ispas. Si hick arati cd au adus numi-
tul Ispas spre Intemeiere i doao mirturii care au priimit i blestem Innaintea ispravnicilor
cum cd tiu cA Ispas au curatit mArdcini, pal:lure i au pus vie dupd ce au luat voe de la
igumen, care o stdpinete pind acum. Pentru care, sd cunoscu cd fArd dA dreptate au host
cererea Burdencii a-1 scoate dintru stdpinirea viei lui.
Ci, dupa dreptatea ce sd vede cd are Ispas i dupd mfirturiile care au priimit bles-
tem i dupd cartea igumenului ce sd vAzu la mina lui Ispas, Intru care II dd voe ca sA
dAstupe locu i sA pue vie, gasim cu cale, numitul Ispas sa alba cosi stApini acea vie a
lui cu bund pace de cdtre Despa Burdeasca i dupd cartea de judecatd a ispravnicilor judetu-

82

www.dacoromanica.ro
lui sd i sd facA si luminatd porunca innltimii tale de stApinire. Iar neodihnindu-sd mai sus-
numita Burdeascd, dupd hotArirea dumnealor ispravnicilor judetului ce s-au fAcut din lumi-
natd porunca Innaltimii tale si dupd cercetarea ce s-au fAcut acum, va veni si la divan de sd
va judeca. Si atunci, care parte va rAminea de judecatd, va plati treapadu si cheltuiala la
partea ce va avea dreptate, iar cea desdvirsitd hotArlre rdmine a sA face de cAtre Inn Al- Arh. St. Buc..
Ms. nr. 5.
timea ta. f. 51-51 V.
1776, mai 10.
Nicolac Stirbei vel dvornic.

Velifii boieri arald prin anafora cd au respins holdrirea ispravnicilor judefului VIIcea In pricina
fraillor Lazdr si Simion Cazan, ungureni slrdini" cu Pavel Grosu si Sin, ungureni pamln-
leni", peniru pdsunalul pe murdele Scdrisoara, al mdndstirii Cozia, dfnd drepfale frafilor Cazan
care finuserd aces! pdsunat vreme de 18 ani. Domnul Inldresle.
79
1776
Wide
3
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
CercetIndu i domniia mea pricina aceasta, gsim hotdrirea dumnealor velitilor boeri
dreaptA i, (Id vreme ce Lazar Cazan cu frate-sAu au tinut muntii acestiia In 18 ani cu asa-
zamInt dd la igumenu mandstirii si acum sd asazard a fi i cu sAderea aici In tail, Intarim
domniia mea dreptatea lor ca si de acum innainte iarasi ei sA tie muntii aceia dindu la
mnastire ceea ce este dupa tocmeald, iar pentru Pavel i Sin, ungurenii, poruncim sIE sa
facd osibita cartea domnii mele care dumnealor ispravnicii, ca sa-i ajute la alti munti
unde sa vor putea invoi cu stdpinii ca, decit altii streini, sa protimisesc ei.
1776, lunie 3.
Preainnaltate doamne,
Din luminatd porunca innalthnii talc vatafu de copii de divan au adus la judecatil
Innaintea noastra pe LazAr Cazan i brat ego Simion Cazan, ungureni striini din Ora ungu-
reasca, cu Pavel Grosul i Sin, ungureni pAminteni ce slut asezati cu dajdca la visterie, de
la satul Ciofri<n>geni sud Arges, zicindu cd sint 18 ani de clndu tin un munte, anume Sea-
rlsoara al naandstirii Cozii, pentru pasunea vitelor lor cu tocmeald ptna la SintamAriia mica
si inplinindu-sa sorocul sa-1 mai stApineascA Inca ani 6, dupd care tocmeald au luat si zapis
de la igumenu manastiril dindu-i si taleri 170. DAosebit de acesti bani au si dat danie
manastirii 50 oi, iar la trecuta lurid a lui fevruarie 13, Intr-acest urmator an, dindu jalba
Innaltimii tale, Pavel Grosul i Sin, ungurenii pAminteni, zicindu cd ei mai nainte au tinut
niste munti peste Olt pentru pasunea vitelor i acum nu-i mai ingaduesc ispravnicii din
VIlcea fiindu cd nu sad Intru acel judet, ci i-au dat acei munti ungurenilor pAminteni carii
slut sazatori acolo in judet i fiindu ca au gdsit alti 4 munti in judetul Argesului, Irma doi
munti ai mAndstirii Cozii, anume Scdrisoara i CAlugdru i ali doi munti ai mosnenilor de
la Lovistea, anume Negoiu i Stina Mare, care munti sa stdpinesc de catre ungureii streini,
avIndu-i cumparati pentru pasunea erbii pe tot anul. 5i aratindu ei prin jalba cum cd s-au
Invoit atlt cu egumenu mandstirii Cozii ca sa tie ei muntii, dindu i danie 10 vaci cu viteii
lor, cum si cu mosnenii din Loviste, dupd jalba lor i-ai orinduit Innaltimea ta la dumnealor
ispravnicii judetului Arges ca sA cerceteze pricina cu amdruntul. Si fiindu cIE Lazar Cazan
cu frate-sau Simion shit ungureni striini si Pavel Grosul i Sin shit ungureni pdmInteni de
acolo si au ruptoare de dajdie la visterie, au dat dreptate lui Pavel i lui Sin, ca unii ce slut
pamInteni, sa aiba ei protimisis a tinea muntii. Si dupd acea hotdrire a ispravnicilor au si In-
torsu lui Lazar Cazan i fratini-sau Simion acei taleri 170 i 50 oi ce au dat igumenului
pentru muntele Scarisoara si au luat zapis de la mina egumenului cid stdpinire.
Deci, pe acea hotarire neodihnindu-sa Lazar Cazan, au jaluit Innaltimil tale si dupa
jalba lui, zapciu i-au scos pe amindoao partile Innaintea noastra si au ardtat Lazar Cazan

113

www.dacoromanica.ro
 cum cA acest munte 11 stApineste de sint ani 18, pe care munte are fAcute i stine, i dii-1
va scoate din munte, oile Mr nu au unde sA le pasca i poate sit i s prApAdeascA toate vitele.
Si fiinda ei slut ungureni striini, au dat zapis la divan cu chezas cum di la toamnA negre-
sit Isi vor aduce fAmeile cu toatA casa lor si s vor asdza aici in pAmtntul Orli, fficindu-sA
sl el ungureni pAmtnteni lutndu-si si ruptoare de la viesterie dupA puterea Mr.
Ci, (IA vreme CA ei acest munte 11 tine de sumA de ani, mAcar dA n-au fost pAmin-
Arh . St . Buc .,
teni, dar oeritul vAcAritul striinilor 1-au plata, pA mAnAstire tncA, n-au pagubit-o si
Ms. nr. flindu cA acum si-au luat si dajdie la visterie, nu este cu dreptate a li sA lua muntele din
5 f. 48 49.
mina Mr, fiindu cA si zapis au de la igumenu mAnAstirii Cozii, de stApinire.
Pentru o
porunci
durnneascl
CI, noi asa gAsim cu cale, dupA cum au stApinit el acest munte pina acum,
In aceeael sA-1 stApineascA si de acum innainte, iar Pavel Grosul i Sin, flindu cA au stApinit i ei acei
prioi it. v. doe. doi munti de peste Olt din sud Vilcea, anume Cap Attila 1 Balota, de slut cltiva ani, fi
dln 4 ittnle
1778. acum zic cA i-au scos ispravnicii judetului din stapinire i i-au dat la mtna altor ungureni,
Arh. St. Enc.,
Me. 1.f. 193 sA fie luminatA porunca InAltimii tale cAtre ispravnicii din sud Vilcea, ca sA ii sA dea acei
v.124 data la munti iarAsi sA-i stApineascA ei dupl cum zic cl i-au stApinit pita acum, fAcInd i invo-
sub(Copia
Inetitutul de iaM cu stApfnii muntilor sA le dea muntii, iar Mr, av1nd ei protimisis ca unii ce zic cA i-au
letorle
N. 'forge."). tinut de multi ani. Iar cea desAvirsitA hotArtre, rAmtne a sit face de cAtre 1nnAltimea ta.
1776, lunie 1.
Nicolae vel dvornic, Badea vel dvornic, loan Iuliianu vel logofAt, vel logofAt,
vel stolnic.

Deparlamentul al 2-lea arald prin analbra cd rndndslirea Jilia (Doti) se plinge Impotriva cia-
80 cerulul Costandin Fotescul, epitropul mdndstirii Bucovdf, cd !dame o hotdrnicie rea. CerIndu-i-Se
sd pldteascd cheltuiala cu trulreplarea hotarelor ptrttul cere iertare de plaid pe baza unei carli
1776 domnesti pentru scutire. Domnul hotdrdste ca pdrfile sd aibd pace".
mimic
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
3
Pricina acestii chieltuieli, care prin anafora IntAritA dA domniia sa Stefan vodA, s-au
f ost dat platnici boerinasii hotarnici a o inplini pentru gresala ce fAcuse la urmarea hotar-
nAcii, cercetindu-o i domniia mea cu divan, vAzum cA domniia sa Stefan vodA In urmA
le-au ertat gresala lor, apArindu-i dA acea chieltuialA, si au hotArit sA-si caute jitiianu cu
igumenu bucuvicean.
Deci, dA vreme ce boerinasii hotarnici au fost ertati dA atunci pentru aceasta i s-au
fost dat dreptate igumenului jitiianu (Id cduta chieltuiala de la bucovicean, poruncim
ca de la igumenu bucuviceanu sA-si cearl cu judecatA dreptul sAu, iar clucerul Costandin Fo-
tescul, hotArim sA aibA pace, si Intim aparare i s-au dat aceastA carte la mink IntAritA cu
pecetea domnii mele.
1776, iunle 3.

PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca mArii tale, dumnealui vAtafu za divan au adus la judecatA
pe cuviosul Dionisie, igumenu mAnAstirli Jitiia sud Dolj, plrt clucerului Costandin Fotescul
ot Craiova, zicindu cA In domniia dupe urmA a rAposatului Costandin vodd Mavrocordat,
la leat 1762 rAdicindu-se igumenu bucuvicean cu hotArnicie i hotarnic flindu cel mai mare,
numitul clucer, i epitrop acei mAnAstiri, i Inpresurindu mosiia mAnAstirii Jitiia, 1-au fAcut
p5 numitul igumen jitiian de au rAdicat 48 boeri hotarnici i pinA si-au Indreptat mosiia au fAcut
chieltuialA ca la taleri 800. Si cerea acesti bani de la cluceru Fotescul ca unul ce au fost epi-
trop mAnAstiril BucuvAtului si mai mare Intre 24 boeri hotarnici, neurmtndu cu dreptate
la hotArniciia ce fAcuse, arAttndu i o anafora a dumnealor velitilor boeri <IntAritA>1
si de marlin sa Stefan vodA ot leat 1765 fevruarie 14, In care sit porunceste ca sA Oa-

84

www.dacoromanica.ro
teased toatA chieltuiala igumenului jitiianu acei 24 boeri hotarnici ce au urmat rdu la hotdr-
nicie. Asijderea mai ardtd si o carte de poruncA a numitului dumnealui 2 cu leat 1765 ghe-
narie 14, cdtre caimacamii Craiovei, ca sd sd apuce cluceru Fotescul sd inplineascd chieltu-
iala egumenului. Ne mai ardtA i altii carte a rdposatului Scarlat vodd ot leat 1766 martie
11, de poruncd cdtre caimacarnii Craiovei, ca hotarnicii ce au fost pricina acei hotArnicii sd
le ia seama igumenu jitiianu i sA facA izbrdnire pentru acea chieltuiald prin carte de jude-
cath, dupd care cArti rdspunse igumenu cd nu i s-au fAcut nici o Inplinire.
Intrebindu-sa si Costandin cluceru, ce rdspunde la aceastA ptra, ardtd si el o carte
a mdrii sale Stefan vodd cu leat 1765 mai 24, in care porunceste cdtre caimacamii Craio-
vei ca sd fie apArat dd cererea igumenului Jitilanu, fiindu cd au ertat toatd gresala ce au
fAcut la aceastd pricind i sA nu plAteascd nici un ban.
Deci, vdzindu la mina clucerului Costandin cartea numitului domn, mariia sa Stefan
vodd, dd apdrare si dd erthciune, nu am putut intra intr-altd cercetare i theorie. Ci, rdmine Arh. St. Buc..
Ma. nr. 5.
hotarirea a sd face de cdtre innAltimea ta. f. 54 v.-55.
1776, mai 19.
Meche Fotino paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> biv vel medel-
nicer, D<umitrache> Brez<oianu>.
1 Omisiune.
2 Pentru : domn.

Judecdtorit departamentului al 2-lea arald prin anafora cd si ei stnt de acord cu hotdrirea jude-
cdfilor anterioare in pricina dintre Ivan biv treti vistier cu Stana Ciocoiut ci fiul ei Manciu
care Ii stdptnesc de noud ani mosia Copilesti (DImbovita), zestrea lui. I se admile cererea tn
parte, dtndu-i-se numai 160 stinjeni. Domnul tntdreste.
81
1776
lunie
10 Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 3
S-au cercetat si de cdtre domniia mea pricina aceasta In divan si alt temeiu iardsi
nu avu sd arate Ivan biv <al> 3 <-lea> vistier, far' de numai tot aceiasi carte a dumnealor
boerilor ot leat 1754 ce scrie cum cd scrisorile mosnenilor fiindu de cite 100 de ani si
mai mult, vechi foarte, nu s-au priimit de judecatd a sd citi. Care, Intl! la aceasta vedem
gresald acei art.! pentru cartea mdrii sale raposatului domn Costandin vodd Brincoveanu
ce este cu leaL 7221, nu era mai veche declt 40 de ani plat Ia aceiasi judecald. Altd cerce-
tare in fata locului sau alte dovezi, vedem cd n-au mai cercat a face acei boeri, nici vreo
Intarire dd domn nu s-au fdcut far' de numai dupd o mArturie a dumnealui Dimbovicea-
nului i dupd tacrirul ce ar fi dat insusi mosnenii cd n-au stApinit, au dat acei boeri mosiia
toatd, socrului lui Ivan. Dar In putind vreme dupe aceia, mosnenii sd vede cd, cunoscin-
du-sd asupriti la acea carte, n-au Idsat ai porni jalba lor la domn i cu cercetare In fata
locului s-au dovedit cd stdpinire au avut precum si dA atunci incoace, (la shit 21 de ani,
Intdrindu-i-sa stdpinirea i cu cArti domnesti mai In urmd. Care nici Ivan biv <al> 3 <-lea>
vistier nu putu tAgadui stdpinirea nelipsitd dd atunci incoace far' de numai nemalavind alt
ce zice, punea pricind el ar fi rdmas soacrd-sa vAduv i n-au putut sd-si caute.
Deci, dupd aceste dovezi d dreptatea mosnenilor si dupd alte cArti Si scrisori ce le
vazum la mina lor, gasindu judecata dumnealor boerilor de mai jos-numiti, dreaptd, o
Intdrim si domniia mea.
1776, lank 3.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca InnAltimii tale, vdtafu da copii za divan au adus la judecatd
pa Ivan biv <al> 3 <-lea> vistier, pints Stanii sotiia lui Stan Ciocoiul i fii-sdu Manciului,
2icindu c dindu-i-sd numitului piris cu cuvint de zestre o mosie ce sd numeste Copilestii
.ot sud Dimbovita, care mosie de atunci pina acum de sint trecuti ani 9 nu au std.-
pinit-o fiindu cd o stApIneste numiii, pentru care mosie zice plrlul cd au dat i altd jalbd
In domniia mdrii sale Grigorie vodd Ghica certndu i atunci ca s o stapineascA si fiindu
7 738 85

www.dacoromanica.ro
cd s-au Intimplat inperecherea rozbului, au rAmas pricina -nesAvIrsitA dd hotArlre. Mai zicea
numitu vistier cd la leat 1754 iulie 1, s-au judecat socrI-sdu Petre logolAtu cu Stan I Dumitru
pentru aceastd mosie ce au fost luat-o si Petre logofatu iardsi dd zestre de la tefan Pro-
dulescul, arAtIndu i o carte de judecatA a dumnealor veIiiIor boeri dd atunci, Intru care
coprinde cd nici Stan i Dumitru, nici pArintii I strAmosii lor n-au stApinit acea mosie si
cum cd sineturile ce au ardlat ei atunci era neddscoperite pentru vechime dd au fost ale lor,
sau de nu.
Intrebindu-sA i pieta Stana i sin ego Manciu, cu ce temeiu stApIneste acea rnosie
si nu lasii pl numitu Ivan vistier sd o stApIneascd, au arAtat o poruncd a rdposatului Costandin
vodA Gehan ot leat 1755 fevruarie 22, care porunceste care rdposatu aga Costandin Catar-
giu ce au fost atunci ispravnic /a sud Dimbovita, ca sA cerceteze pentru acea mosie. Vdzindu
acea pird priimitd dS numitu domn pentru vechea stdpinirea lor i pentru vechimea sinetu-
rilor lor dupe cum sd coprinde In cartea de judecatA a velitilor boeri, fiindcA zice Stana
cd au arAtat atunci o carte domneascd de soroc a rdposatului Costandin vodd Brincoveanu
ot leat 7221 mai 2, ce sd porunceste lui tefan Produlescul ca sd vie sA sd judece cu dlnii
la divan pentru acea mosie, din care sd cunoscu cd pirltii nu au fAcut niciodatd tdcere dS
a-si porni pIra i pentru aceasta au fost priimitA, au arAtat i rAspunsul numitului agd Catar-
giu cdtre acel domn, scris tot de la leat 1755 mai 4, In care zice cd Mind cercetare dupe
porunca domnului, trimite i o carte de cercetare ce au Mut pe larg scrisl tot de la acelasi
leat i hind, ce sd vAzu si de judecatd, ardtind pe larg cercetarea ce au fAcut prin carte de
Western si mArturiile ce au luat de la bAtrinii Inprejureni, din care mArturii, unii ardtd cum
cd pins la domniia cea dupd wind a raposatului Costandin vodd Mavrocordat, vede cd
stdpInea acea mosie tot numitii mosneni si de la acea domnie pind la o vreme vedea cd o
stdpIneste Produlescul, iar altii an dat mArturie cum ca pind la beat 1745 vedea cd o stdpineseu
toti Inpreund cu Produlescul i Inpartea dijma luInd o parte Produlescul I doao pArti ei, si
cS dupd aceasta vedea cd o stApineste numai singur Produlescul. Dupd care mArturii i dovezi,
s-au cunoscut cd Produlescul nu au stApfnit mosiia toatA, ci numai o parte, iar numitii
Stana i Manciu au ardtat i and carte a trei boerinasi hotarnici ot leat 1764 avgust 18 ce au
holArlt acea mosie, fAclndu i ei asemenea cercetare cu carte de blestem si au ales In mosiia
Copilestii, parte stinjeni 140 Produlescului i stinjeni 352 partea celorlalti trei mosneni,
Stan, Dumitru i mostenitorii, sin Preda CAlugdrita. i inlauntru acestor stinjeni iaste et
stInjeni 70, schimbu ce au fficut la igumenu aninosanu, si raniln curatall stinjeni 282 ai
mosnenilor acestora, pe ale cArora lor parti, iaste mostenitor Manciul, care hotArnicie iaste Intd-
ritd prin cartea mdrii sale tefan vodA ot leat 1765 martie 9. Tot numita Stana i sin ego
llanciul, au arAtat i altA carte de judecata a dumnealor veliibor boeri, ot leat 1769 fe-
vruarie 26, din domniia math sale Grigorie vocIA Ghica, Intim care sd aratd cu amdruntul
toatd pricina aceasta i asa hotArdscu i dumnealor, ca, Ivan vistieru sd stApfneascd numai
stinjeni 140, iar nu mai mult.
Drept aceia s-au cunoscut dintr-aceastd numitd carte a dumnealor velitilor boeri,
cd aceastd pricind au luat sAvIrsire (Id atunci si s-au si hotarlt, iar nu au ramas nesAvIrsita
dupd cum ardta Ivan vistieru In jalba sa.
Deci, cercetindu i noi dupd luminatA porunca mdrii tale cu mind sirguiald 1 cu
amdruntu aceastd pricind, i negAsindu vreo altd mai noao indreptare vistierului Ivan ca
sd facem theorie, ardtdm InnAltimii tale simfonos dupft cartile domnesti I boeresti si hotdr-
niciile ce le are la mina Stana i sin ego Manciul, cd Ivan vistieru are sd stiipineasc5
numai stlnjeni 140, iar Manciul, fecioru numitii Stanii, ca un clironom al acestor trei mos-
nenl, adicd al popii Stoian i al lui Dumitru macelaru I lui StAnica sin Preda CAlugarita, dupa

86

www.dacoromanica.ro
cum se adevereazil aceasta diagramii a neamului lor, care s-au trecut intr-aceastii carte, iaste
sa stapfneasca ceilalti stinjeni 282, dupti cum aratli mai sus, iar hothrlrea cea dasiivirsita rii- Arb. 136. Sue.,
his. nr. 5.
mine la innaltimea ta. f. 56-57 v.
1776, aprille 26.

Meche Fotino paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim, biv vel medelnicer.

Deparlamentul al 2 lea arald prin anafora cd Ilinca bolldsoclia se plinge Impotriva lui Margarit
starostele de negustori pentru neplata unei dotorii. Acesta fiind plecat In Transilvania, ea cere
sd pldteascd fiat lui. Judecdtorii holdrdsc, dupd pravild, sd se dea reciamantei lucrurile miscd-
82
loare ale debitorului, sau sd fie vindule. Domnul tntdreste. 1776
lunie
6
lo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
DA vreme ce dupa porunca pravilii, pina acum nu s-au luat lui Margarit zaloagile,
poruncim domniia mea sa i sa ia !nth din cele ce are aid in tail, adica pravaliia a sa
dea la aI doilea mina ca sii o alba intru zaptul sail si sa sa scrie lui Margarit de catre dum-
nealor ispravnicii Prahovei, dindu-i soroc de acum Ora In 30 da zile ca, ori banii sfi-i
trimita, sau, da are vreo indreptare (IS aceasta datorie, sa-si faca vechil aid, carele da va
raminea da judecata sa aibd a raspunde si la inplinirea da bani, iar la sorocul acela netri-
mitind nici bani, nici vechil, cu stirea domnii mele s va da intru desavirsita stapinire la da-
tornic din cele ce are Margarit aid in lark sau sa va vinde si sa va face inplinire de bani.
Asemenea sa sa scrie la ispravnicii da Prahova.
1776, lunle 6.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, dumnealui vatafu za aprozi au adus la jude-
cata pa Ilinca boltasoaia, zicindu Ilinca a sint acum 10 luni de cindu au Mut ph% asupra
lui Margarit ce au fost staroste za negutatori, cerindu de la dinsul taleri 1000 din taleri 1500
ce ramasese dator a-1 plateasca la raposatu barbatu ei, Gheorghita boltasu. Dupl hotarirea
judecatorilor eretecrete ce sa orinduise atunci sfi cerceteze socotelile ce avusese intre dinsii,
adica numitul starostea Margaritu cu raposatu Gheorghita boltasu, sotul pirisii, care hotarire
a numitilor eretecrete iaste NM-RA si de manila sa Grigorie Ghica voievod cu leat 1769
iulie 11, dar fiindu ca. numitu pirtt sa OM in Transilvaniia, i s-au trimis raspunsu
da multe ori ca, ori sa-si plateasca. datorlia aceasta, ori sa-si faca pe cineva vechil sa
raspunza la aceasta pricina, la carele nici ca au dat vreun raspuns. Si fiindca fiiu-sau
Gheorghe au fost aici in Bucuresti, i s-au poruncit sa scrie la tata-sau, pe carele
aducindu-1 innaintea judecatii, au raspunsu ca au scris la tata-sau de la trecuta toamna
si raspunsu n-au luati, nici pina acum. Deci, numita Ilinca cerea de la judecata hotarire
asupra dreptatii ei nemaiputindu suferi sa fie pagubaa da banii ei.
Deci, socotindu-ne, nu putem sa dam platnic pe numitul Gheorghe fii-sau pentru
acesti bani, fiinda aceasta este oprita da pravila, da vreme ce feciorul nu sa vinovateste la
alisverisurile tatini-sau, cum si parintele la ale fiului sat', am hotarit dupa pravila ca sa sa
vinza ale lui lucruri ce mai are aici in Ora si sa plateasca acesti bani, fiindu ca zice pravila
la cartea 9 a inparatilor, titlu 6 : chid unul ce va fi dator sa va ascunde in vreme indelun-
gata, atunci cei ce vor fi avindu sit ia da la dinsul cu hotarirea judecatii, nu numai 55 ia
supt a lor stapinire lucrurile aceluia, ci sa le si vinza". Si alta pravilii zice tot la acea

87

www.dacoromanica.ro
Arb. St. Buc.. carte si titlu, el : cel c?, va opri pA cei as vor avea sA ia de la cinevasi, dA nu-1 va
Ms. nr. 5,
f. 55-56. lAsa sA stApineascA lucrurile datornicului lor, s sA vinuiascd la toad paguba aceluia". Me-
Pentru o carte
domneascS. menea urmind i pravilii ce sl aflA la cartea 23 a inpdratilor, titlu 3, care zice : cindu da-
prin care se tornicul nu va sd-si plAteascA datoriia sa, sA i sA dea soroc dA 4 luni, dupd care soroc dA
ordont 0.ree-
Uri in aceeasi nu-i va plati sA i sA ia zaloage" si iardsi : la 2 luni dupd ce sA vor lua zAloagele, dA nu
pricinh, v. doe.
din 0 martle va avea purtare de grijA sd-i plAteascA, atunci prin hotArirea judecdtii sA sA vinzA zAloagile",
1776. Arh. St. zicem si noi asemenea, cAci sorocul dA 4 luni au trecut dd mutt, fiinda sint acum 11 hint
Buc., Ms. 1, f.
81-81 V. In de cindu s-au dat jalba aceasta asupra lui, asemenea trecindu sorocul, lucrurile lui sa afla
aceeaqi pri-
dia. V. doe. ca niste zdtoage la numita pIria, dupd pravila. Dupd a cArora pravili porunci, stnt dA a sdi
din 2 august vinde acele lucruri, fiindu cd au trecut toate soroacele, iar Intimplindu-sA sd facA viclesug
1777. Arh. St.
Buc., Ms. 6. f. datornicu acela ca sA opreascd pe cumpArAtori, atunci cel ce are sA ia acei bani, sA sA fad',
6. (Ambele
copii sub datft desdvIrsit stApinitor acelor lucruri cum sA vede la cartea 25, titlul 1. Care aceste pravili
la Institutul asupra acestii pricini, ardtindu-le mArii tale, rAmine hotArirea cea desAvirsitd sA sA faca de
ile istorie
N. lorga"). cdtre inndltimm ta.
1776, lunle 6.
Meche Fotino paharnic, D<umitru> Cior<anu> stolnic1, Costandin biv vel co-
mis, Ev<dochim> biv vel medelnicer.
1 Asa in text.

Mitropolitul fdrii aratd prin anofora cP popa Gheorghe grecul, platind o dalorie a mdndstirif
83 Brincoveni din .Romanali, avea dreptul sd ia venitul mdnastirii 12 ani. Dupd sase ani Ins&
a fost scos din mdndstire nelutnd nimic din datorie. Se holdrdste ca acesta sd repare mdndstirea
si s-o mai find Inca sase ani. Domnul Intdreste.
1776
lunie
6
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
DA vreme ce jalba It fu adevAratA si cererea cu cale, dam dA iznoavA i zapis de tin
asAzAmtnt ca acesta ce sante mai jos, spre tntemeierea mAndstirii. Poruncim ca dupd asAzA-
mint, sA sA urmeze i sA tie mAndstirea Wild la numitu soroc.
1776, funk 6.

PreainnAltate doamne,
Cu smerita noastrA anafora, facem stire mad! tale cd la jalba ce au dat mArii tale
popa Gheorghe Streinul, grecu, cd plAtind o mAndstire ce sA cheamA Brincovenii din sud
Romanati, de datorii, care era la turci pl vremea Tided dinainte, in domniia mArii sale
Stefan von, cu simfonie ca sA tie mAndstirea In 12 ani sd-si scoatA banii ce au dat, taleri
3500, au tinut-o pind In vremea rdzmiritii si dupd rAzmiritA, pind acum. Iar acum fratele
Intru Hristos, episcopu Chesarie al Rtmnicului, 1-ar fi scos dintru acea mAndstire pind a
nu-si Inplini sorocul i ceru la mArtia ta dreptate, atit la aceasta, cit si la 6 ani care n-au
luat nimic din vremea rAzmiritii, ca sA tie mAnAstirea de acum Innainte, cum si pentru alti
bani taleri 1300 care zice ad ar fi plAtit In urmA alte datorii peste banii care dedese, ca sA.
nu fie scos pind a nu-si lnplini acesti bani si anii din rAzmirita, i mAriia ta orindueste la
noi sA cercetAm si cum tinem minte de aceasta, SA Instiintdm mArii tale.
Deci ardtdm mAril tale CA jalba acestui preot ieste adevdratA i sA gAsi la Mitropolie
anaforaoa acestii pricini care iaste IntfiritA de mAriia sa Stefan vodA, lntru care sA coprinde
toatA pricina si IntImplarea acestiia si cum cA din Indemnarea fratelui lntru Hristos, chir
Grigorie ce au fost pe acea vreme episcop, au platit aceastA mAndstire de datorie de sapte
pungi de bani cu soroc ca sA tie mAndstirea In 12 ani pind de a-si scoate acesti bani si
cum cd alt nimului nimic sA nu dea Intru acesti ani. Acestea toate sA coprinde In anafora,
iar cit cl au plait i alti bani datorie In urmA, taleri 1300, si cd n-au luat nimic intru
acesti 6 ani cu rAzmirita, nni de aceasta nu stim a arAta mArii tale, iar vremea acelor 12 ani sA

88

www.dacoromanica.ro
Inplineste acum Intru acest an la luna viitoare, iunie 8 zile. Cu toate acestea, mai ardtAm Indira
tale cd veni Innaintea noastrd durnnealui vel clucer Manolache Brincoveanu, ca unul ce iaste
ctitor acestii mAndstiri, si mai virtos, cd sd and si pe mosiia dumnealui ce sA cheamd Brin-
coveni, si ne arAtd cd cercetInd prin obraze de cinste si prin oamenii dumnealui ce-i are acolo
la mosie purtAtori de grijd pentru mAndstire si pentru lucrurile miscAtoare si nemiscAtoare,
s-au Instiintat cum cd s-ar fi aflind de tot arsA de turd, stricatA, numai zidurile, Inca si
dintr-insile cAzute, si celelalte lucruri ale ei toate prapddite de osti trecAtoare si stAtAtoare
dupd cum iaste stiut, care si preotu tot intr-acestasi chip ne arAtA.
Deci, vAzInd dumnealui vel clucer starea mAndstirii, cum sd afId acum, si ramlind
tot asa dAzvelitd si stricatd, va veni de a sd prApddi de tot, intrind la tocmeald numitul
preot Gheorghe si cu fii-sdu popa Toma, s-au asiizat cu dumnealui prin zapis care sd va vedea
si de cAtre manila ta, f AcIndu-i de au lAsat cererile lor de paguba de care au jAluit mArii tale,
numai sA li sd dea manastirea in 6 ani de acum Innainte cu acest fel de simfonie ca
toate cele care le-au luat Intliu cind au intrat In mAndstire, miscAtoare si nemiscAtoare, acum
sd le Inplineascd la loc, mdnAstirea, casile sd le InveleascA, zidurile sA le dreaga, orinduiala
bisericii sd o pazeascd, mosii, vii ce au rAmas pArAginite, sA le clAstupe, tiganii sd-i stringa
si toate allele sA le chiverniseasca cu vrednicie dind si chezas vrednic asupra acestora 6.
le va pazi nezmintite si dupd inplinirea acestor 6 ani sl lase mAndstirea cu toate, nimic mai
avind cevasi a rdspunde sau a cere.
Ci, noi nu lipsim a ardta mArii tale si cum vei bine socoti si manila ta. Si anii marii Arh. St. Eno..
Ms. nr.
tale de hi Domnul sa fie multi si norociti. f. 58-59.
1776, main 20.
Al mdrii tale rugAtor care Dumnezeu, fierbinte si smerit sufletesc pArinte,
Grigorie al Ungrovlahiei.

.Deparlamentul al 2-lea arald prin anafora cd mosnenii Ion, Stan f i Gheorghe au reclamat pe
popa Matei de la mdndstirea Dintrunlemn, care ar staptni pe nedrept parte din mosia lor din
Ddesti (Vilcea). Judecdtorii resping reclamalia. Domnul tn divan dd dreptate popii Matel,
acesta jurtnd cu blestem.
84
1776
lunia
e
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu, gospodar zemle Vlahiscoe.
Neodihnindu-sd Ion i Stan si Gheorghe la hotdrirea judecAtorilor de mai jos-numiti,
esird si Innaintea domnii mete la divan iarbsi asemenea zicind cum cd au stApInit mosie
acolo cu parintil popii Mateiu, Inca si cu popa Mateiu, de curindu, si cum cd scrisorile
lor au rArnas la popa Radu. La care tagAduind foarte popa Mateiu, e n-au stApinit nicicum,
far' de numai de un an Incoace au Inceput a asupri si a-1 purta prin judecati, cum si de
carp apArindu-se cd altele nu i-au rAmas, far' de acestea ce au ardtat la judecatd, iar
numitii priimird lnsusi si cerurd sa priimeascd preotul blestem de tagaduirea lui, adicA de
nestapfnire si de alte Carp, si de va priimi, a vor lAsa de toatd plla aceasta.
Deci, rInduindu domniia mea zapciu de i-au dus pe toti la sfInta Mitropolie, ne-au
adus adeverinta de la preasfintitul mitropolit cum cl au priimit preotul si blestem si asa au
rdmas numitii de judecatd.
Deci, Intdrim dar dreptatea popii Matei si hotdrim sA stdpineascd mosiia cu pace.
1776, tunic 6.
Preainnaltate doarnne,
Din lurninatd porunca mArii sale preainnaltatului nostru domnu Io Alexandra Ioan
Ipsilant voievod, dumnealui vAtafu za aprozi aduse la judecatA pe Ion i Stan i Gheorghe
ot Ddesti sud VIlcea, pIrlsi popii Matei de la mAndstirea Dintrulemnu sud Vflcea, zicind
cd ar fi avindu si ei parte de mosie in Ddesti de la mosii si pArintii lor si ar fi std-
89

www.dacoromanica.ro
 pinindu pInti acum in vremea rAzmiritii si zapisele de stAptnirea ce au avut cA le-ar fi dat
supt stApInirea popti Radului, unchiul acestui popii Matei, dupit a cArnia moarte
rAmtind aceste zapise la acest popA Mateiu, stAptneste cu dinsele.
Intrebinclu-se popa Matei, sA apArrt cu un rAspunsu vrednic de credintA cu
care dovedi el ei nu ar fi avut acest fel de zapise dupA cum zic, fiindu cA de ar fi avut
ei parte In mosiia DAestli Si ar fi avut acest fel de zapise, le-ar fi arAtat negresit la hotArni-
ciia acestii mosii ot teat 7259 ghenarie 20, de slut acum ani 25, fAcutit de rAposatul Sandul
clucer BucsAnescul si Int Arita de sfintiia sa pArintele episcopul al Rtmnicului, chir Climent,
prin care hotArnicie s-au fAcut aceastA mosie sapte pArti i cinci s-au dat mAnAstirli Dintrun-
lemnu, iar doaA pArti, stlnjeni 861 dupe trAsuri, care fAcIndu-se masA rArnin stinjeni 287, s-au
dat sA stAptneascA popa Radul cu cetasii lui. De care hotArnicie, Incepind plrlsii a zice cA
nu ar fi stiind cInd s-au fAcut, si cum cA s-ar fi fAcut prin tainA, sA Intrebarl de au fost
depArtati de la locul lor chid s-au fAcut aceastA hotArnicie i rAspunserA cA nu au fost nicio-
datA depArtati, ci pururea de fatd.
Deci, Intrebindu-i noi cum ar fi putut sA sA facA prin tainA noaptea o hotArnicie mare
ca aceasta, au rAspunsu cA Intr-o searA mergindu raposatu clucer BucsAnescul la erciuma
popii Radului i vorbind cu popa Radul In tainA s-au fAcut aceastA hotArnicie care nu o prii-
mescu, zielndu cA au stapinit plinA acum, aductnd la aceasta i marturi pe Sirban BIrlog
ot CiorAsti i pe SArban ptrcAlab ot tam i pl Stoica Varlaam ot tam, care toti au mArturisit
de numitii trei pirIi cA ar fi artndu acum de 30 de ani pe acea mosie ca niste mosneni,
nedlndu dijmA. Mai mArturisi SArban plrcAlabu de rAposatu clucer BucsAnescul, cA viindu
Intr-o searA In satul CiorAstii, unde era el ptrcAlab, au mas acolea si a doal zi ducindu-se
mosnenii au tras mosiia si i-au adus trAsurile. De care Intrebindu-se i popa Matei, arAtA o
carte a mArii sale rAposatu Grigore vodA Ghica cu leat 1751 iunie 21, Intru care aratA cA
mosiia DAestii fActridu-se sapte pArti, cinci pArti s-au dat tntru stAptnirea mAnAstirii Dintrun-
lemnu, iar doaA pArti Intru stApInirea popii Radului cu cetasii lui, dupe hotArniciia ce s-au
fAcut. Mai aratA j altA carte de judecatA a dumnealui sArdaru Nicoli leat 1768 iulie 2, Intru
care sA vede cA numitii pirIsi, Ion, Stan i alii, cerea parte dintru aceastA mosie, zicind
cA sA trag dintr-un Cazan i din neamul unui popl Alexandru mosnean vechiu, dar neputind
sA dovedeascA nici prin rnArturii, nici prin scrisori, fiindu cA nu avea, au rAmas de judecatA,
dlndu-i stAptnirea acestui popA Matei. Au arAtat i altA carte a divanului Craiovii ot leat
1773 aprilie 15 In care sA cuprinde cum cA Ion si frate-sAu Stan cu cetasii tut au inceput sA
facA moarA In mosiia DAestii ziclndu cA i ei au parte tntr-aceastA mosie.
Deci popa Matei tragindu-i la judecatA M putlnd Ion i brat ego SA dovedeascA cum
cA au parte la mosiia aceasta, judecata nu au primit pira lor, ci au dat stApInirea aceasta
iarAsi la popa Matei. Au arAtat i altt carte ot leat 17761 septenwric 5 a stolnicului
Stefan Bibescul i a lui SArban Otetelisanul, ispravnici ot sud Vilcea, in care aratA cA
Ion I brat ego Stan cu ai lor, fAcInd ptrA de aceastA mosie si neavindu nici o dovadA, au
dat stAptnirea, popii Matei. Mai arAtA si altA carte tot de la acelasi leat 1776 aprilie 14 a lui
IonitA Caramanlilu i a sAtrarului Ionqa Otetelisanu, ispravnici ot sud Vilcea, Intru care SA
vede cA si duinnealor asemenea au urmat.
Din care, cunoscut i dovedit lucru este cA plra aceasta a numitilor 010 iaste minci-
noasii si far' de temeiu si cum cA ei nu au stAptnit niciodinioarA, nici au parte fiindu cA si
mArturiile ce au adus de au mArturisit cA stie pg numitii pIrIsi arindu pe acea mosie,
nu st priimirA, !nth pentru cA shit tot de ai lor, adicA de ai casii, si a doal, pentru el
mArturisescu o mArturie cu IndoialA, ziclndu cA era, iar nu cA stapinea.
Arh. St. IBuc.. Drept aceia, am hotArIt St s tApineascri popa Matei cu bung pace cum au stApi-
Me. nr. 5.
1. 59v.-61. nit si pinA acum.
1776, mai 24.
Miche paharnic, Dumi<tru> Cior<anu> paharnic, Costandin biv vel comis,
Evdochim biv vel medelnicer, D<umitrache> Brez<oianu>.
1 Corect : 1775.

90
www.dacoromanica.ro
.Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Sin si Lina din Ghergani (jud. Dimbovita) tnchii
pentru neplata unei datorii, fiind sdraci, au cerut eliberarea pentru a munci fi pldli. Dupd
pravild, Ii s-a aprobal. Domnul intdreste. 85
1776
lunle
Io Alexandru Ioan Ipsilant voicvod bojiiu milostiiu. 6
Poruncim domniia mea de au chezasi, milcar pe 011111 cu ch ezas sA s
sloboazA, iar neavind nici chezas, precum nici putintA nu au a plati, iardsi sd sA sloboazd de
la Inchisoare ca sA umble dupe muncd a sd hrAni i cistigind ca sd sA plbteascA. l vAtase
de copii, asa sA urmezi.
1766, iunie 6.
PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca InnAltimii tale, dumnealui vAtafu za divan au adus la judecata
pd Sin i Lina de la satul Gherganii sud Dimbovita dupd jalba ce au dat mdrii tale, fiindu
cd au rdmas datori la multi cu o sumA de bani mai mult declt taleri 800, pentru care s-au si
Inchis ca sd-i plateascA. Si fiindu cd au rdmas la sArAcie si mare scdpAtAciune, neavInd nici
un mijloc de a sA plAti, ceru ca sA sd sloboazd de la Inchisoare sd munceascd i sd sd pla-
teased de datoric cu soroc.
De care, fiindu cd ni sA porunceste de cdtre mdriia ta ca sA Instiintam mdrii tale
ce poroncescu pravilile asupra unii pricini ca acestiia, am cercetat si am gasit cd pentru
cei bogati frror. St& Tok ciinpouc (Insd bogatii slut cei ce au periusie de lucruri
nemiscAtoare prin sinesi miscAtoare, i miscAtoare negutAtorii, sau dregAtorie) poruncescu la
cartea 9 a ImpAratilor, titlul 3, ea cei ce Ant datori i ceru soroc, sA ii sd dea de patru luni
si dupd patru luni de nu vor plati, sd II sd ia zdloage i sA dea Inpru<mu>tatorilor. Si trecind
cloak luni dupd cc li sa vor lua zAloage si nu vor plAti, sA II sA vinzd zaloagile acelea. Iar
pentru cei sAraci ... 1 (Insd sAraci sint cei ce nu au lucruri nemiscAtoare pre sinesi miscAtoare
7i miscAtoare negutAtorii, cum furd i acestiia ce Mew% jalbd) poroncesc la cartea 23 titlu 1
Intr-acestasi chip, cd calor bogati sd dA soroc de 4 luni i calor sdraci mai putin.
Deci, sA vedem ce mai poruncescu pravilile pentru unii sdraci ca acestiia, dupd ce sA
vor Inchide si neavind nicidecum mijloc sA plAteascd ori zAloage sA dea, ori chezasi, cercetindu
cu amdruntul, am gAsit la cartea ltli Efstatie 'AvrIxivatap zicind lntr-acestasi chip, cd :
la pricinile de datorii, cel ce nu va gdsi sd dea chezas, nu este dator a sAdea la Inchi- Arh. St. Buo..
soare mai mult de zile 30". De aceasta InstiintAm marii tale, iar hotArlrea rdmine la mania ta. M. nr. 5.
f. 61-61y.
Mai 20, 1776.
Miche paharnic, D<umitru> Cior<anu> paharnic, C<ostandin> biv vel comis,
Evdochim biv vel medelnicer, D<umitrache> Brez<oianu>.
1 Loc alb.

Veliii boieri amid prin anafora cd Gheorghe biv ceaus de copii fiind dator la Bucuresti fi In
judeful Sacuienilor peste SOO taleri a cerut soroc de un an pentru plaid. Judecala a aprobat cere-
rea. Domnul Intdreste. 86
1776
iunie
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodin.
6
De vreme ce este stiutA de cAtre dumnealor velitii boeri neputinta lui, Intdrim i porun-
cim sA fie nesupdrat pInd la sorocul de un an.
1776, lunie 6.

Gheorghe biv ceaus de copii au jAluit InnAltimii tale cd din Intimplarea vremilor au cazut la
mare scApdtaciune, IncIt nici hrana vietii cea din toate zilele nu o are, avInd i easd grea

91

www.dacoromanica.ro
 cu copii i sd aflA dator mai mult de taleri 500, ant In Bucure5ti, cit 5i la judetul SAcueni-
or si acum 11 apuca datornicii ca sd plateascd banii de mai sus-ardtati i n-are nici o putere,
1
nici altd radejde nu are, far' de numai, cere ca sd i sd facd luminatd porunca Innal-
timii tale ca unde este dator, sd nu-1 inchizA, ci cu pasuiald, cu Incetul sd le pldteascd acelor
datornici. Si din luminatd porunca Innalfimii tale vdtafu de copii de divan au adus Innain-
tea noastrd 1i 1-am cercetat, cerirea i jalba lui, i IntreblIndu-1, datoriile nu 5i le tagadue5te,
fdr numai cere ca cu soroc de un an, 5i sA va plati.
Ci, 5tiindu i noi cd sd afld la mare scdpdtAciune 5i decit sd-<1> puie la Inchisoare,
am gdsit cu cale, ca de va fi luminatd porunca InnAlfimii tale asupra scapdtaciunii lui, sd I
rh. St. 93uc., sd pue acest soroc, ca sd aibd vreme sd s plateasca de datornici, iar hotdrirea cea desd-
Ma. nr. 6
6. 62v. v1r5itd rdmine a sd face de cdtre innalfimea ta.
1776, mal 9.
Vel dvornic, loan G<u>li<ianu> vel logofdt, vel logofdt.

Departarnentul al 2-lea araM prin anafora cd Matei diaconu (jud. Arge.,$) cere Muriel Farcd-
87 fanu plata unei datorii. Vechilul debitoarei spune cd s-a dat creditorului oenitul moth din Ctm-
pul-Mare (jud. Argq), iar acesta araM cd moara a fost dald unor ispraunici. Dioanul propane
aducerea acestora la judecald. Domnul tntdrefte.
1776
lanie
10 Alexandru loan Ipsilant voievod I gospodar.
Dupe cum s-au gdsit cu cale de la judecatd, dam volnicie ... 1 copil din casd de divan,
ea prin 5tirea ispravnicilor sd-i aducd aid i cine va rdminea de judecatd, va plati cheltuiala
5i treapddu.
1776, lunie 6.

PreainnAltate doamne,
Dumnealui vAtafu za copii de divan aduse la judecatA pe Matei diiaconu, fecioru lui
Petre pircdlabu din sud Arge5, cerindu de la dumneaei jupineasa Mariia FArcA5anca taleri
150 cu rdva5u1 rdposatului Stefan FArcd5anu, ce 1-au inprumutat tatd-sdu Petre la leat
1768 5i pind acum nu i-au mai pldtit. Intrebindu-se i dumnealui slugeru Costandin Cocords-
cul, vechilul fetii dumnealui, Marii FArcd5ancdi, dumnealui rdspunse cd gineri-sdu Stefan Fdrci-
sanul pentru ace5ti bani i-au fost dat lui Petre pircAlabul ca sd ia venitul morii ce are la Cimpul-
Mare sud Arge5, 5i nu numai cd au luat venitul morii, ci au ldsat-o de s-au 5i rdpus.
Iar Matei diiaconul rdspunde cd tatd-sdu n-au avut venitul morii pentru bani, ci numai
au fost rinduit ca sd ia seama ce venit sd stringe de la moard 5i dupd 5 sdptdmini au venitu
rdposatul Ionitd FArcd5anul, vdrul rdposatului Stefan FArcd5anul cu scrisoare de la dumnealui
si luind moara deasupra tdtini-sdu, au dat-o asupra lui Tudosie i Preda, isprdvnicei, care 5i
acum stilt falA. I s-au cerut diiaconului Matei ca sd arate acea scrisoare a FArcA5anu1ui si
zise cd nu are. S-au Intrebat Matei diiaconul dupd ce i s-au luat moara, cine au luat venitul,
Si au rdspunsu cd pinA a sd fnneca moara, Tudosie i Preda au luat taleri 140. S-au mai In-
trebat Matei diiaconu, cum de nu 51-au cerut banii de la numitul Fdrcd5anu, de vreme cd moara
i sd luase din mind 5i numitul FArcd5anu au fost In viiata Irina In anul trecut i rdspunse
cd In doad rinduri i-au zis pentru bani 5i au tot prelungit vremea.
Deci, vdendu cd scrisoare nu are cd i s-au luat moara din mind, i s-au cerut mdrturii
ca sA aducd, cd tatd-sdu pentru cd nu au luat venitul morii au cerut banii la FArcd5anu1, si
n-au avut. Ci, pentru ca sd sd ddscopere adevdrul eine au luat venitul morii i ca nici diia-

92

www.dacoromanica.ro
conul sA nu fie pAgubas de bani, nici Manila FArcAsanca de venitul morii si de moarA, sA fie
luminatA porunca mArii tale sl meargA om domnesc sA aducA pe Tudosie I Preda ispravnici Arh. S. Boo..
sA stea fatA cu totii la judecatA, iar hotArlrea cea desAvIrsitA rAmtne la InnAltimea ta. e.
1776, mai 22.
Matei Pldure paharnic, Theodorache Tuf<eanu> medelnicer, Bar<bu> sluger
DrAghicean Grecianu clucer, G<eorge> Cana li.
1 Loc alb.

Mitropolitul fdrii arald prin anafora cd vdduva Profira Bdjasca s-a plIns cd nerdmInInd pri-
sos din avutul solului ei, fost ispravnic In jud. Romanali, nu poate pldti pe creditorii aces-
tuia. Judecata propune sd se respingd cererea reclamanfilor. Domnul Intdreste. 88
1776
10 Alexandru Than Ipsilant voievod I gospodar. funk
De vreme ce aceastA pricina, prin blestemu 1 Ora numitului Diamandi capitan de arnAuti, 6
iaste fAr' de nici o cale, acum IntArim domniia mea dreptatea numitei medelnicerese ca sA
fie apAratA.
1776, lunle 6.
PreatnnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat la mAriia ta durnneaei Profira BAjasca, cA In trecutele vremi cind
raposatul sottil dumneaei trAia fiind ispravnic la sud RomAnati, au luat bani de la negutAtori
de au dat prodosie i neapucindu sA-i ia din judet au rAmas dator si, la venirea mArii sale
Stefan vodA In Bucuresti, i s-au IntImplat moarte cu tAerea ce au fAcut mAriia sa, si In urmA
pecetluindu casa cu porunca, fiindu bAnuialA cA au rAmas bani de la catagrafiia ce s-au fAcut,
vAzInd cA bani nu sA gAsescu, s-au despecetluit casa. Si fiindu in bAnuialA negutAtorii cA ar fi
la stirea dumneaei banii rAmasi de la rAposatu sotul dumneaei, s-ar fi adus si carte de blestem
de la preasfintitul patriiarh, i InpreunA cu datornicii fiindu innaintea noastrA au priimit carte
de blestem cA mai mult n-au rAmas declt cele ce au stiut si au arAtat, si de atunci incoace
au fost nesupdratA de datornici, iar acum o ar fi apucat un Diiamandi cApitan de arnauti,
fratele rAposatului Anastasie iconomu, ca sA-i plAteascA taleri 1700 ce au fost dator rAposatu
sotul dumneaei la acel Anastasie iconomu. Si ni sA porunceste de cAtre mAriia ta, fiindcA
Innaintea noastrA s-au cAutat pricina ace5tii datorii si au rAmas a fi nesupAratA dupe carte
de blestem cc zice cA au priimit, sA InstiintAm mArii tale curgerea acestii pricini dupe cunt
o stim.
Deci, noi am chemat Innaintea noastrA pe un negutAtor, Ilie Gazda, fratele Zotii lip--
canul, care si acest Ilie sumA de bani au avut la rAposatu sotul dumneaei jAluitoarii i lust' 5i
dumnealui au fost i pricinuitor scoaterii acei cArti de blestem, $ i din vorbA ne adusem si noi
aminte cA cu adevArat acest fel au rAmas atunci, si au fost nesupAratA de ei, de datornici
Intru nimic.
Ci, dupe cum au fost atunci sfirsitul acestii pricini, arAtAin mArii tale si anii mArii tale
de la Domnul sA fie multi si fericiti.
Al marl! tale cAtre Dumnezeu rugAtor i pArinte sufletesc smerit, Arh. Bt. Boa..
Me. nr. 5.
Grigorie al Ungrovlahiei P. 63v.-64.
1766, aprille 21.

Veli boieri arald prin anafora cd Stan cdtand (jud. VlIcea) a reclamat pe Vasile armdsetut
pentru furtul unei iepe sdvIrsit In jud. Vlasca. Acesta negind, divanul propune martori. Domnul
hotdrdste sd se ia mdrturie tn scris. 89
1776
lo Alexandru Joan Ipsilant voievod i gospodar. lunle
De vreme ce au scris ispravnicii cum cA slujitorii fiind In slujbA nu 1-au trimis, 0110-
du-sA trebuincios acolo, cum si ceilalti a veni pe aici doi-trei oameni pentru pricinA micA

93

www.dacoromanica.ro
 de o lapa, este far' de rinduiala, poruncim ispravnicilor, innaintea dumneavoastra aduclnd
pe aceia, sa-i puneti ca Intru adevir sa dea marturiia lor In scris l adeverindu si dunmea-
voastra sa o trimiteti aici cum mai far' de zabava, far' de a nu face RIM prelungire.
1776, iunle 6.

Prealnnaltate doamne,
Stan catana din sud Vilcea In trecutele zile ale acestii luni au jaluit InnAlimii tale pentru
Vasile armasalul zicindu ca asta-toamna la trecuta lunti a lui octomvrie, viindu cu niste seri-
sort la Bucuresti, numitul armAsal 1-au ajunsu la drum cu 8 tigani ce vinea inpreuna cu dinsul
conacindu cu totii la satul RascAeti, sud Vla;ca, In gazda la Radu slujitorul, nepotul
popii lui Stan, dinspre zio zice cA I s-au furat iapa i dintr-acei tigani zice ca au ramas numai
7, iar unul, ce s-au facut nu stie, si are banuiala asupra lui Vasile arma;Al i a celorlalti tigani.
Pe care aductndu-i vataful de aprozi la judecata, atit pa Stan catana jaluitorul, cit i pe
rh. St. Buo.. Vasile armAsAl, Vasile armaglu s-au aparat zicindu ca nu este la stirea lui acea iapa, aid
f.h184 nri6.5i4 ca au furat-o tiganii care venea cu dtnii i cum cA el, cu 7 tigani zice ca au venit la drum,
Pag. 66 67 v. iar nu cu 8. Si cerindu-i-se de judecata lui Stan, marturii spre dovada cum ca Vasile au fost
este data Inca o
data anaforaua cu 8 tigani iar nu cu 7, au zis ca are mArturie pe Radul slujitorul, gazda unde au gazduit cu
de mai sus, cu totii I pe Stana preoteasa, muma Radului, ;I pe popa Stan ot satu RAscdetii sud Vlasca. Si
deosebire al ea
1W trimise nefiindu aceste marturii atunci de fata ca sa facet judecata cercetare, am Mut anafora catre
scale rturil
negreslt. cu innaltimea ta ca sa sa porunceasca la ispravnicii judetului sA trimita pe numitele marturii,
data de apr. 11. ;I s-au Intarit acea anafora cu pecetea Innaltimii tale, poruncindu-se ispravnicilor ca sa tri-
Pentru o
hotarlre mita pe numitele marturii, ;i nu le-au trimis, zicind ca Radu slujitoru ce au fost la el In
anterloara
In aceeasi gazda este In slujba si are treaba si nu au trimis pe acele marturii.
ratotok v. doe. Ci, de vreme ca pe marturiile acele, ispravnicii nu le-au trimis, judecata a descoperi
din 11 aprilie
1776. adevarul, n-are de unde, gasim cu cale sa fie luminata porunca InnAltimii tale sa mearga
Aril. St. Buc..
Ms. 5. om domnu 1 sa aduca pe numitele marturii aid la judecata ca sA stea fata cu Vasile armasalu
f 66-67 v i cu Stan jaluitorul si atunci, cine va rAminea de judecata, va plati treapadu mum-
(Cop (s sub data,
la Institutul de basirului, cit si cheltuiala marturiilor. Ian cea desAvirsita hotarire rAmlne a sA face de
Worts
,.N. Iorga"). Ware InnAltimea ta.
1776, aprIlle 28.
Vel vornic, Badea vel vornic, vel logofat, Costandin BalAceanu vel stolnic.
1 Corect : domnesc.

Mitropolitul farii aratd prin anafora cd a caterisit pe popa Dumitru din satul Cdtunu (jud.
90 Prahovaj /Wild dovedit cu furturt i ttlhdrii. Domnut hotdrdfle sd fie judecat ca un mirean pen-
tru faptele lui.
1776
tunis
6 Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodin.
Dumneata vel armas, de este cinevasi davagiu, sa ei pe acel ce au ramas mirean,
si-1 scoti cu davagiul la departamentul judecatii, sA-1 judece.
1776, lunle 6.

Preainnaltate doamne,
Facem ;tire marii tale ca de la judetul Prahova ne instiinteaza dumnealor ispravnicii
InpreunA i cu protopopu nostru al acestui judet, pentru un popa Dumitru din satul Catunu
dintr-acest judet, care I-ar 11 dovedit cum cA In trecuta vreme a razmiritti Bind tovarasit el
cu altii l cu un fecior al lui anume Mares, care acum este Preot si sazator in sud Ialomita,
ar fi mersu In dealul Cernatestilor la viia lui Gligorasco negutatorasul i hoteste 1-ar fi cAznit

94

www.dacoromanica.ro
pit el si pe sotiia lui si i-ar fi luat bani, scule, haine si dintr-acea caznd s-ar fi IntImplat si
moarte sotiei acestui negutAtor. Care acum, din nite haine ce ar fi gdsit la numitul preot din
cele perite, este Intr-aceastd bAnuiald cd si el ar fi fost unul dintr-acei tollhari, si trimitindu-1
aici la Mitropolie au fost la Inchisoare de la luna lui aprilie In 17 pInd acum. Si trimitindu si
la acel fecior al lui popa din sud Ialomita, ca sd-I aducem sd-1 punem fatd cu tatd-sAu, si
prinzlndu-1 protopopu acelui judet, pind a-I porni la Bucuresti, Intr-o noapte puindu-I la
opreala la grosul dumnealor ispravnicilor de judet, Intr-acea noapte au si fugit si unde, nu
s-ar sti. De care, ne-au si Instiintat protopopu acelui judet si fratele intru Hristos parintele
Amidis cd asa este pricina, iar nu Intr-alt chip, zicindu cd poate si din slujitorul ce-au
fost, va fi slobozirea popii.
Deci, facem stire mdrii tale curgerea acestii pricini, cd noi eft pentru numitul preot
ce au fost Inchis aid la Mitropolie dupe aceste Instiintari, i-am luat darul preotii fAcIndu-1
mirean. Si de nu sA va odihni acel negutlitoras, nici pe aceasta, va fi orinduit cu poronca
mdrii tale la Inchisoarea puscArii ca de la un mirean sd I sd ceard rAspunsu la judecatd. Si Arh. St. Boo..
Ms. nr. 5.
anii mArii tale de la Domnul sd fie multi si norociti. f. 08v.
1776, mai 11.
Al mdrii tale catre Dumnezeu rugAtor si pdrinte smerit sufletesc,
Grigorie al Ungrovlahiei.

Velifii boieri aratd prin anafora cd Nicolae Dedulescu biv vel paharnic, vecin cu casa cumpdrald
cu cinci ani mai tnainte de Dobre neamful In mahalaua Sloboziei dirt Bucuresti, cere s-o rds-
cumpere ca protimitar. Divanul ti dd dreptul de rdscumparare dacd va jura cu carte de blestem
cd n-a stiut de vtnzare. Domnul Intdreste.
91
1776
fun le
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar.
S-au cercetat si de care domniia mea aceastA pricind si asemenea gasim cu cale ca,
dupd cum scrie mai jos, sd sa urmeze a priimi dumnealui paharnicu blestem si sd Intoarcd
banii lui Dobre, pretuindu-sd toate cu preturi, si cu zapciu cel rInduit, vdtavu dA aprozi, sA
ia sfIrsit treaba aceasta.
1776, lunle.

PrealnnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, vAtafu dA aprozi au adus la judecatd pe Dobre
Neamtul din Poartd, cu dumnealui Nicolae Dedulescul, biv vel paharnic, ziclndu cd cinci
an! shit de dud au cumpArat o casd aici in Bucuresti In mahalaua Slobozii, de la un Marco
i dd la sord-sa Zamfira, feciorii Stoicdi copil din casd, iar dumnealui paharnicu de un an
si mai bine de clnd Il poartd In judecAti nelngbduindu-1 sA stapIneascA el, casa, cerInd dum-
nealui sd. Intoarcii banii cumpArdtorii casii si sii o ia lntru a dumisale stApinire, avInd pro-
timisis cu vecinAtatea.
Care pentru aceastA pricind au mersu dumnealui vel vornic Badea Stirbeiu acolo In
fain locului si fiind fatd si o parte si alta au cercetat, si fundul gradinii dumnealui paharni-
cului Dedulescului sA loveste cu locul cast! lui Dobre, ce 1-au cumpArat, si are dumnealui pahar-
nicu protimisis. Dar fiindcA au trecut atlta vreme la mijloc, I-am Intrebat pe dumnealui pahar-
nicu Dedulescu, cum dA n-au aflat dd. cumpardtoarea acestii case, fiindu cd au fost tot aid
In %ark si zise cd nicidAcum n-au stiut pind In anul trecut cindu i-au spus popa Mateiu i Marco,
feclorii Stoic Ai copil din cask vInzAtoriul acestii case, si dd atunci cum au aflat au si por-
nit jalbd si au Intrat In judecatii. Dobre, pIrlsul, zise cd dumnealui paharnicu au stiut, dar nu
l-au zis nimic, ci tocmai acum va sli-1 scoatii din casd.
Judecata 11 supune pe dumnealui paharnicu Dedulescu sd priimeascii blestem cum
cd lntr-acei 4 ani n-au stiut dA vinzarea acestil case a lui Dobre, nici cd au auzit de la cine-

95

www.dacoromanica.ro
 vasi pinA In anul trecut and zice cA i-au spus popa Mateiu i cu acel Marco, feciorii Stoi-
cAl, i Intr-acestasi chip dA va priimi blestem, sA sA pretuiascA cele ce va fi fAcut Dobre
pA lmprejuru casii sau la casA, dA clnd au cumpArat-o, i acei bani Intorcindu-i dumnealui
paharnicu lui Dobre, sA ia casa Intim a dumisale stApInire ca unul ce are protimisis cu veci-
are. St. Bun., nAtatea. Noi asa gdsim cu cale, far cea dAsAvIrsitA hotArlre rAmIne a sd face de cAtre tnnA1i-
ML fT. 5.
1. 115v-110. mea ta.
1776, mai 27.
Vel vornic, Badea vel vornic, vel logohlt, vel stolnic.

Carte domneascd clatd lui Isac owe& tn urma reclamaliei cd unii oameni cu stini" i-au
92 ocupat suhaturile din jurul cdfdriei lui de la Gagul (jud. Ilfov). Dornnul ti dd protimisis la
arendarea acelor suhaturi pe care le avusese fi socrul sliu.
1776
lunie
7 DA vreme ce la domniia mea au dat jalbA Isac ovreiul, cum cd In anul acesta asAzind cAsdrie
pe mosiia LipAneicului la Gagul In sud Ilfov unde au avut i socrf-sAu mai nainte In 15 ani,
iar un Peiul si Constandin, sIrbi, prin tainA au luat sohaturile du pe Inprejur, care
pe acelea le-au avut socrf-sdu, i osebit si din oamenii cei cu stini carii In anul trecut
au lost, aducfnd cavil la cAsAriia lui, i-au luat jumAtate, din care lui i sA pricinuieste mare
pagubd, drept aceia, am dat domniia mea aceastA carte numitului Isac ovreiul, ca sA aibA
el protimisis a lua si a tinea acele suhaturi du pe lnprejurul mosii, care o tine el cu pretul
ce vor da aIii, ca unul ce le-au tinut socrl-sAu fntr-atlta vreme dA 15 ani qi I sA cade,
mai mult lui a le tinea dAcit alii. Asijderea i oamenii cei cu stfni carii In anul trecut au
adus casul la cAsAriia lui i estimpu, sA aiM a-si duce casul far la cAsAriia numitului Isac
si sa-si ia plata pA acel cas dupe ruptoare precum [sA] plAtesc i aitora ce duc ca la cAsArii,
iar dA vor sta aceia Inpotrivitori, atunci orice cheltuiald vor putea adeveri cu bunA dovadA cd
au f Acut cAsArie, aceia sA aibA numitul Isac a o Intoarce deplin numitilor sirbi i sa rAmlie
Arh. St. Buc., numal el, iar dA va avea cinevasi a face vreo cerere dA judecatA pentru aceasta, usa diva-
ML nr. 1,
1. 120 V. nului domnii mele, iaste dAschisA.
1776, junk 7.

Mitropolitul Wit aratd prin anafora cd Ilinca fi Maria, surorile decedatului Costandin condo-
93 ragiul, moftenindu-I, dupd pravild urmeazd a plati zestrea vdduvei tut ci o datorie cdtre fra-
tele acesteia. Domnul Intdrqte.
1776
lunie
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod i gospodar.
7
DupA cum au judecat preasfintiia sa pArintele mitropolitul dupA pravilA, IntArim si
domniia mea, asa sA sA urmeze, i zapciul cel rinduit sA facd sAvirsire trebii.
1766, iunie 7.

PreafnnAltate doamne,
Facem stire mArii tale cd dupe jalba ce au dat la mAriia ta, Ilinca i Manila, surorile
rAposatului Costandin condoragiul, pentru Dobrita cumnata lor, cA dupd moartea fratelui
lor, nerAmfindu-le copii, mult puin ce are rAmas le-ar stApfni ea, si ale neam fiindu-i, nu s-ar
amesteca Intru nimic de ale frate-sAu. Care, orinduite fiindu la noi, le-am cercetat pricina,
mdcar cA mai nainte venise la noi cu aceastA jalbA i cercetindu atilt atunci clt i acum, sA
dovedi de adevAratA jalba lor i sA cade a fi clironoame, iar pentru cdci s-au aflat dato-
lie la un cumnat al mortului, anume Ianache, taleri 400, de aciia nu s-au IndrAznit a intra

6
www.dacoromanica.ro
clironoame si a Inplini zestrile cumnatii lor vdendu bani, datorie multd. i cercetIndu de
este adivdratA acea datorie sau de nu, s-au cerut zapis sau mArturii sA ne arate, ele nici
zapis scoase, zicindu cd pA eel cc 1-au avut de taleri 400 1-ar fi dat soru-sii sotiia mortului
1-ar fi spart, nici mArturii, fArd rxumai, una dintr-aceste doad jAluitoare anume Mariia care
cdutd pA mort la boald, dete mArturie In scris cd au auzit din gura rnortului, la moarte, zi-
clndu-i lui Ianache asa : sA meargA sA-si ia banii din casA i sA sd duel la un Ianache
rachieru sA mai ia taleri 101, cd din toti banii numai un leu au cheltuit".
Am cercetat sA vedem si la ispovedanie de s-au pomenit cevasi<de> acesti bani, sau
de nu, si mArturisi Insusi duhovnicul rAposatului cd nu au auzit nicicum de la rAposat cd
este dator cuiva, fdrA rmmai ar fi zis cd cu acest Ianache, cumnatl-sdu, are o socoteald pu-
tina, iar altAceva nu. Si mai virtos, zise duhovnicul cd i fatA au fost atunci Ianache dupd
ispovedanie si nu i-au pomenit nimic a Intreba pe mort de bani, sd fi vAzut ce zice.
Deci, noi dupd. pravild gasim cu cale a fi clironoame aceste numite jAluitoare la avutul
fratelui lor si a Inplini zestrile cumnatii lor pe eft sd va dovedi dreptate. Iar pentru datoriia
acestor bani, taleri 400, ni sd pare a fi dreptul sd priimeascd blestem Ianache pe cum
cd e datoric bund i adevdratA i cd nu au luat nimic din bani, cum si sotiia mortului
iardsi sd Incredinteze cd cu adivArat au spart zapisul cel de taleri 400 si cd e pricina Intr-acest
chip, iar nu altfel, i atunci priimindu, sd cade a sA plati si acesti bani de cei ce vor fi cli-
ronomi. Ci, noao asa ni sA pare, iar hotArirea cea desAvirsitd rdmine la mAriia ta. i anii Arlhis.sti;r.B6uc .
mArii tale de la Domnul sA fie multi si norociti. f. 02.
1776, mai 27.
Al marl! tale cAtre Dumnezeu rugAtor fierbinte i smerit pArinte sufletesc,
Grigorie al Ungrovlahiei.

Boierii epitropi arald prin anafora cd Nectarie egumenul mdndstirii Stelea cere de la moste-
nitorii stolnicului Iordache Micsunescu 500 taleri, lasati de acesta prin diatd mandstirit pi pld-
Libili din creanfa de 2000 !alert a defunctului Nei de logofdlut Brtncoveanu care fnsd a pld-
tit mostenitorilor numai 1000. Domnul hotdrdste ca pirfii sd pldteascd mdndstirii toff cei 500
94
1776
laleri.
lunle
7

Io Alexandru Joan Ipsilant voievod I gospodar.

De vreme ce tot dintr-acea sumA de bani, de la dumnealui logofdtu Brincoveanu, era
rinduitd i daniia aceasta a sd da, i fiindu cd nu cu vreo sild au luat dumnealui logofAtu Ben-
coveanu zapisul Innapoi de la dinsii, dupe cum ne 1nstiintAm, ci cu sulfu sA cAdea lui Stefan
i cumnate-sii Marii ca sA cheme i pe egumen de fata la acel sulfu i sd-1 1ntrebe de prii-
meste sau nu, iar de vreme ce acesta au fAcut f Ar' de stirea egumenului, mAndstirea nu sA
vinovAteste a sd pAgubi de daniia sa, ci din partite amIndurora acestora sA i sd Inplineascd
ban!! mAndstirii.
5! zapciule vdtaf za asa sd urmezi a face Inplinire.
1776, lunle 7.

PreatnnAltate doamne,
La jalba ce au dat radii! tale chir Nictarie, egumenu ot Stelea, a are sd ia danie taleri
500 de la casa rAposatului stolnicului Iordache Micsunescul, dupe luminatA porunca innAbimii
tale, am chemat pe fie-sAu Stefan Micsunescul cu diiata, apucIndu de fata i pe cumnatd-sa
Mariia care au tinut pA frati-sdu Costandin Micsunescul, i asa vAzum la diiati cd rindueste
sd sd dea la Stelea acel taleri 500, InsA zice sA i sA ia din taleri 2000 ce au fostu avut sd ia
de la Brincovanu, iar taleri 1500 dintr-acea sumA, r1ndueste sA-1 mosteneascA doi fii, de om

97

www.dacoromanica.ro
 cite taleri 750. Si raspunsera Stefan i cumata-sa Manila, ca dumnealui biv vel logof at BrInco-
tab. st. Buc.. vanu le-au dat numai taleri 1000, capetile, si le-au luat zapisul, pagubindu si ei din partile
M. nr. 5,
f. 69. lor, taleri 500.
1776, ma! 18.
Preaplecati slugi epitropi, D<umitrache> medelnicer, Stefan Greceanu.
2 Loc alb.

.Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Ghinea cdrulapul se judecd cu polcoonicul Mincu,
95 ambii din ttrgul Buzdu, tntr-o pricind privitoare la o ctrciumd. Judecata boterilor lasd ca dom-
nul sd holdrascd. Acesta poruncepte ca ispraonicii sd facd cercetare.
1776
lunle
8
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod I gospodar.
Dupe cum s-au gsit cu cale de la judecata, poroncim dumneavoastra ispravnicilor de
judet sa faceti cercetare ce scrie mai jos.
1776, lunie 8.
Preainnaltate doamne,
Dumnealui vatafu de aprozi aduse la judecata pit Ghinea carutasul ot sud Buzau cu dum-
nealui polcovnicu Mincul, iar de la Buzau, asa zicindu Ghinea a de astit-toamna si-au Mut
o circiuma in tirgul Buzaului pe locul domnesc, iar la trecuta luna lui mai, Mincul polcovnic
si-au adus vinurile sale de le-au pus In eirciuma si vinul lui 1-au poprit ca sa nu sa vinza.
Intrebindu-se si Mincul polcovnic, dumnealui raspunse ca mai nainte de razmirita, pe
acel loc dumnealui au avut ma si de sila si puterea ostsasca s-au stricat, iar de butea cu vinul
ce 1-au avut Ghinea 1nceput, au tagaduit cri nu I 1-a oprit a sa vinde. Pentru care, gasini
cu cale s fie luminat porunca innaltimil tale catre dumnealor ispravnicii ot sud Buzau 0,
cerceteze pe inprejurasi de au avut Mincul polcovnic case pe acel loc unde si-au Mut Ghinea
circiuma mai nainte de razmirita si au poprit butea cu vinul a Ghinii a nu sa vinde. Si de
va fi avut Mincul polcovnicu cask sit sa pretuiasca pivnita pi cele ce va fi Mut Ghinea si s .
i le plateasca Mincul polcovnicul cu bani, cum si acea bute cu yin de nu va fi Ingaduit Min-
Arb. St. Buc., cul polcovnic a si vinde pfnit a sit sftrsi vinul, iarasi sit i-I plateasca, iar de nu va fi avut
M. nr. 6.Mincul polcovnic case, Ghinea s stapineasca iaritsi far' de suparare de care Mincul pol-
f. 68-63y.
WM 61 doc. covnic. Si dupa cercetarea si alegerea ce vor face, dumnealor ispravnicii sa dea in scris,.
nr. 614 din 19 ca de nu sa vor odihni vreo parte, sit vie la divan. Iar hotarirea cea desavirsita ramtne la
.... septembrie
1778. innaltimea ta.
1776, funk, 6.
Matei Padure, Theodorache Tuf <eanu> medelnicer, Barbu sluger, DrAghiceam
Greceanu clucer, George Cana ii.

Departamentut al 2-lea aratd prin anafora cd Draghici pi fiii sdi din plaiul Numarei (jud.
96 Mupcel) revendicd de la Radul Cabot& ,Cirban pi lane, Brdtiani din Mu,sdlepti (jud. Arge0
parte din munfii Lduta pi Piscul (Mupcel) susfintnd cd stnt rude cu ptryii. Judecata respinge
cererea, care dupd pravild, ar fi prescristi. Domnul trildrepte.
1776
Janie
8 Jo Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodin.
S-au cercetat si de catre domniia mea aceasta pricinit cu divan si nici un fel dovada de
temeiu <nu avu> Draghici cu feciorii MI la cererea lor, far' de numai tot acele adeverinte
de mai jos-numite arata. Care, osebit cli sit cunoscura si de domnlia mea a fi mincinoase, dar
si adivarat sit fie, iar nu sint lor de ajutor, pentru di ii numeste cumparittori de suhat, adicii,

98

www.dacoromanica.ro
de iarba muntelui, tar nu stApIni sau cumpArAtori de pAmInt, i Insupl plrlii ziseri cum cl
mosii i pArintii lor da bani i tinea acel suhat, j apa plra. Si cererea lor thud rea, IntArim
judecata dumnealor boerilor i hotArim, Radul CalotA cu ai lui sA stApineascA cu pace.
1776, lunle 8.

Prea innAltate doamne,

Din luminatA porunca Innaltimil tale, dumnealui vAtafu za divan au adus la judecatA
pA DrAghici cu feciorii lui, Gheorghe i Ion din plaiul Nucpoarii sud Mupcel, pIrlpi Radului
CalotA i lui SArban i Iane, BrAtiiani, i Grigorie brat SArban, de la MupAtepti sud Argep,
cerind stApInire la doi munti, LAuta i Piscul ot sud Muscel, zicIndu cA i ei au parte Intr-acepti
munti, fiindu cA sA trag din neamul ptrtilor i sint rudA cu clInpii.
Intrebindu-se i plrItii Radu CalotA i SArban i Iane, BrAtiiani, i Gligore brat SAr-
ban, au tAgaduit zicindu cA nu-i ptie de rudA cu dm13, ca pe unii ce nici pArintii Ior nu
i-au ptiut.
Deci ptrf 1ii, spre adeverirea neamului lor cA sA trag din neam cu pArintii1 aceptiia, au
ardtat o carte ot leat 7202 iulie 14, adicA de ani 82, In care sA vede cum cA un losif tatul
ucestui Draghici aratA cA sA trage din neamul lui Ca Iota i BrAtiiani si cum cd avindu pi el
parte Intr-acepti munti, LAuta I Piscul, 7i fiindu sAzAtori In tura ungureascA, sA-i dea taleri
4 pe an pentru partea lui. Care acea carte cercetlndu-se, sA vAzu mincinoasd, adicA plasti,
de vreme cA nici vechimea nu sA aratA a fi de ani 82, Mud hotArniciia noaA, nici scrisoare,
care acea slovA sA cunoapte a fi dupA putinA vreme, precum sA pi vede i ca o carte mind-
noasA nu s-au priimit. Au mai arAtat i altA carte cu feat 7236 mai 18, de ani 48, In care sA
cuprinde cum cA, Ca Iota au dat lui Iosif sohatul muntilor LAuta i Piscul, sh stApIneascA
atlt el, citt i copiii lui, cu apAzAmint pe an talerl 10, numai, i aceastA scrisoare este cu bAnu-
laid pi nu are credintA i slova este scrisA tot cu un condeiu i iscAliturile I suma din taleri 10,
pe urmA au f Acut 4 ca sA sA potriveascA suma banilor cu acca mincinoasA carte. Cu toate
acestea, mAcar judecata sA le pi priimeascA acest zapis de bun pi adevArat, dar iarApi nu poate
sA dea stApinire Intr-acei munti pIrluior, fiindu cA nu scrie cA i-au vindut lui Iosif munii, ci
numai suhatul muntilor cu toemealA, care tocmealA nevrind sA o priimeascA stApInii munti-
for, nici judecata nu poate Sd vinovAteascA i sA-I sileascA a da lucrul lor fAr' de voe.
Au arAtat I Writ!! un hrisov al Radului vodA ot leat 7034 de ani 250 pi alt hrisov a
lui Matei vodA Basarab cu feat 7147 de ani 137 pi alt hrisov a lui Gheorghie vodA Ghica cu
feat 7168 de ani 116 pi o carte a 6 megiiapi cu feat 7175 de ani 109, au mai arAtat i altA
carte ot leat 7179 de ani 105, pi In toate aceste hrisoave i cArti ce-au arAtat, sA vede cA nea-
mul lor di-nceput au stApinit pinA acum. Si pentru mai buna pi mai multA dovadA, au arAtat
ki o carte de hotArnicie ot leat 7256 avgust 2 (ce s-au f Acut de rAposatul Costandin NAsturel
ce au stAtut pi vistier mare) i dA sArdaru Ianache, care acepti do! numiti boeri cu 12 boeri
hotarnici au ales partea lor din mopiia MupAteptil pi au dat lui CalotA mopneanul, 18 delnite
pi a treia parte din muntii MupAteptilor pi din alti trei munti sA stdpineascA pe jumAtate, de
la care hotArnicii, plod acum slut trecuti ani 26.
Ci, din cercetArile ce am f Acut, s-au vAzut plra lui DrAghici I a feciorilor lui, fAr' de
nici un temeiu l fAr' de dreptate, de vreme ce se silepte cu o carte mincinoasA, adicA plasti
cu altA carte de bAnuialA i fAr'-de temeiu ca sA stApineascA pi el cu feciorii lui Intr-acei
snunti, care munti sA stapInepte cu bunA i IntemeiatA stApinire de numitii pIrlti, adicA de Radu
CalotA i SArban i Iane BrAtiiani i Gligore brat SArban, care stApInepte acei munti cu Latta
hrisoave i cArti pi mai vIrtos cl numita hotarnicie ce s-au f Acut, <e> de ani 28.
Deci am hotArlt ca numitii 4 pIrIti adicA, Radul CalotA i SArban i Gligorie brat SArban i
Iane BrAtliani <sA> stApIneascA cu bun& pace pe acepti munti, iar DrAghici cu feciorii lui sA
nu aibA nici o stApinire. SI cartea de judecatA a dumnealui stolnic Constandin VAcArescul i
Scarlat DrugAnescul ispravnici ot sud Mupcel cu feat 1776 mai 10, ce sA vAzu la mina lui
Draghici cu feciorii lui, care carte, dA stApInire lui Draghici Intr-acepti doi munti LAuta I
Piscul, ca sA stApIneascA InpreunA cu pirItii i vinovAtepte pe acepti 4 mopneni pentru cA n-au

99

www.dacoromanica.ro
 putut si facA jurAmInt cA nu shit neam cu dInii, acea carte de judecatA este far' de
temeiu si inpotriva pravilii, Intli pentru c Intr-acele doaA mincinoase zapise, lucru ce s-au
dovedit c acest Draghici nu au stAptnit niciodath mun%ii, i curgindu pricina Intr-acestaO
chip, plra lui nu fu priimita de pravilA, care porunceste la cartea 50 a Inparatilor, titlu 1,
cum ca, la o ptrli ca aceasta, nu numai sa facem vreo cercetare, ci nici ascultare sa nu dam,
de vreme ce la asemenea pint hotArasc soroe pina la 10-20 de ani sA sA caute ; si a doaA, pentru
ca razimA Intr-aceasta, cum cA n-au priimit jurAmint cum ca nu slut rude cu pirtsii, care si
aceasta este InpotrIva pravilii."
Ci dar, dA vreme ce fiindu cA plra lui DrAghici este nepriimitA de pravili, care nu slo-
boade a da nici ascultare judecAtorii la o pricina ca aceasta, nu poate judecAtorii sa vinovA-
teascA la jurAmint pa ptrIti, fiindu cA juramtntul ce 1-au hotarit dumnealor ispravnicii sA-1
Ark. Bt. Boo., faca numitii phiti este paralogos i nepriimit de pravili. Care toate acestea aratindu-le, ramtne
Me. nr. 5,
f. 64 55 V. hotArlrea cea desAvIrsita a sa face de dare Inntiltimea ta.
1776, lunle 2.
Miche Fotino paharnic, Dcumitru> Cior<anu> paharnic, Costandin Mv vel comis,
Alecsandru Greceanu, Evdochim biv vel medelnicer, D<umitrache> Brez<oianu>.
1 Pentru.: ptrIti.

Mitropolitut Wit araM prin anafora eli Badea $lirbei, bio vel lofofdt, cere de la Nicolae $tirbet
97 biv vel logofdt plata unei datorii. Cercellnd constatd cd acesta este dator slt pldteascd. Domnul
tntareste.
1776
iunie
8
10 Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Au esit si Innaintea domnii mete amlndoao pArtile dA fatA, si neavind dumnealui vor-
nicu Nicolae tirbeiu pricina cu cale i cuvInt drept pentru apararea dumisale, si deosebit de
zapis vazindu domniia mea 1 aft" scrisoare a dumnealui tot pentru aceastA datorie, si nu
tagadui nici Insusi banii cA i-au luat de la dumnealui vel vornic Badea tirbeiu, hotArtm
dupe zapis sA plateasca.
1776, lunle 8.
Preainnaltate doarnne,
Dupe luminat pitacul marii tale Intru care ni sli porunceste ca sli facem cercetare fa
pricina datorii ce are dumnealui biv vel logofat Badea tirbeiu ca sa ia de la dumnealui biv
vel logofatu Nicolae tirbeiu, facindu-le ;tire i-am adunat pe amIndoi fatii Innaintea noastra
si cercettndu pricina, ne-au arAtat dumnealui logofAtu Badea, un zapis cu feat 1761 dichem-
vrie 1, scris de Insusi mlna dumnealui logofAtului Nicolae *tirbeiu i Intarit cu pecetea i cu
trei boert mari marturi, cu care s-au lnprumutat de la dumnealui logofatu Badea tirbeiu
cu taleri 3150 cu soroc i bani cu dobindA i cu mosii i case zalog. Am lntrebat pe dumnealui
logofatu Nicolae, si nu-si tagAdui zapisul, ci numai rAspunse ca cu acesti bani 1-au lnprumu-
tat dumnealui logofatu Badea, dar Intimplindu-se o pricinA Intre dumnealor, zice cA pentru
acea pricina i-ar fi ertat dumnealui logolatu Badea acesti bani si-i va da i zapisul, arAtIndu
a are i marturie pe un obraz cindu au zis dumnealui aceste vorbe. Asupra cArora zise,
tare A. apara dumnealui logofAtu Badea ca nicidecum aceste cuvinte nu le-au zis dumnea-
lui, nici pe arAtatul obrazu lui nu-1 priimeste a fi mArturie, fiindu cA are si cu el judecata
pentru altele. Ci, dumnealui logofAtu Badea priimi ca, de va face dumnealui logofAtu Nicolae-
jurAmint in sfInta biserica cu mina pe sfinta evanghelie dupa cum este obiceiu, pe ponturile
ce i sA va da, atunci, va fi rAbdAtor da bani i dumnealui logofatu Nicolae, necurat.
Deci, noi dupA zapisul ce-I vAzum di este la mijloc si cu altA scrisoare deosebitA
dumnealui logofatu Nicolae iaste bun dator sa plAteascA banii dumnealui logofatului Badii,
cu dobinda kr, iar pentru vorba ce zice dumnealui logofatu Nicolae ca au avut dumnealui

100

www.dacoromanica.ro
din gull si ceru dumnealui logofAtu Badea tirbeiu ca sA facA juramint dumnealui logofdtu
Nicolae Stirb<eiu>, precum mai sus ardtdm, la aceasta Duhul Obit cum va lumina innaltA
tntelepciunea marii tale, asa sl va hotAri, fiinda dumnealui logofatu Nicolae tirb<eiu>
voe.ste a esi Innaintea mdrii tale la judecatA. 51 anii marii tale de la Dumnezeu sd fie multi Arh. St. Buo..
Mo. nr. 5.
si norociti. 71-71v.
1776, martle 22.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Veliiii boieri Grate' prin anafora cd popa Ion, eclesiarhul Bisericii domnesti din Ttrgoviste, cere
de la Despina Bdleanu plata unei datorii sau amanetul de 300 sttnjeni mosie. Divanul aprobd
dInd reclamantului protimisis dacd plrlta si-ar vinde mosia. Domnul tntdreste. 98
1766
Inn' e
Io Alexandru loan Ipsilant voievod i gospodin.
10
Dupe cum au gAsit dumnealor velitii boeri cu cale printr-aceastA anafora 5i dupe <ce>
si insusi i-au cerut 5i au priimit, intdrim si domniia mea si mai mult sa nu fie prelungire dectt
pind la soroc, ori banii, orl amanetul, sA fie numitului eclisiiarh statatoare.
1776, iunle 10.

Din luminatA porunca preatnnaltatului nostru domnu Io Alexandru loan Ipsilant voievod,
vAtaiu de copii de divan aduse la judecata pe popa Ion eclesiiarhul ot Biserica domneascA ot
Tirgoviste sud Dimbovita, piris asupra Dospinii BAlAceancAi 1, de la care cerea taleri 150 prin
zapis, unde vAzum iscAlit atit barbatt-sau rAposatu BAleanu, cit si numita Dospind, care
zapis sA vlizu scris cu leat 1769. Pentru care, cerea numitu mai sus ca, ori sa-i dea banii
dupe cuprinderea zapisului cu dobtnda lor, <ori> si-i dea ainanetul, 300 stinjent mosie ce
strit pusi in zapis drept acesti bani, pentru care cere sd i sA facA lnplinire.
Fatli fiind si Dospina BAlAceanca1, s-au intrebat ce are a rdspunde 5i nu-si tagAdui
zapisul de datorie, nici asdamintul ce sd coprinde prin zapis, lard numai ardtA cd din
Intimplarea vremii nu si-au putut izbrdni datoriia aceasta si mai vIrtos, rAmtindu sAracA de
bArbat, iar acum, bani zice ca nu are ca sd.-i plateasca, dar nici amanetul nu-1 vinde. In-
potriva cArila rAspunse popa Ion iclisiiarhu, cd in anul trecut la leat 1775 s-au mai judecat
la dumncalor ispravnicii de judetul Dimbovita si prin carte de judecatA li dA dreptatea numi-
tului popii Ion.
Ne mai arAtA un rdvas al insusi Dospinii in urma mortii bArbatt-sdu, in care scrie ca
sA o mai astepte pentru acesti bant si-i va da cu dobtnda lor, pentru care a cunoscu ca. este
datorie intemeiatA, pentru cd ea insusi supt iscAlitura ei sA dA platnicA. Ci, dupe zapisul ei,
judecata o supune, cea dupe dreptate, de la judecatA s-au hotArit acesti bani taleri 150 sA-i
plateascd cu dobinda lor, iar de va da movie drept acesti bani, dobindA sA nu plAteascA, dar
fiindu cd zice Dospina cd si acurn n-are bani sA plAteascd innaintea judecAtii, au priimit ca
sd-si pue soroc de doad luni sit plAteascd banii cu dobtnda lor, iar nedlndu banii la acel soroc,
acesti 300 stinjeni de mosie ce stntu pusi amanet sA rAmte statornic intru stAptnirea popii
lui Ion. Dar de va si vinde la altA parte acest amanet, atunci sA aibd protimisis numitul
popa Ion, ca, eft va da altii, sA aibA a intoarce banii aceluia 5i a lua mosiia intru a sa stApt-
nine, pentru cd din doad lucruri i sA cuvine protimisis, Intli cd sintu aldturea cu acesti
stinjeni ce sint amanet mosiia ce au vindut-o tot dumnealor mai nainte si iaste tot tntr-un
hotar, al doilea si ca un lucru ce este pus amanet la sfiintiia sa prin zapis, pentru aceia it
ajutoreaza dreptatea si a avea protimisis, dacA nu vinde la rudenii, ci la streini. CI, de toate
dupd cum sA coprinde mai sus, asa sd urmeze, cd intr-acestasi chip s-au gAsit cu cale si cu Arh. St. Bum.
dreptate. Me. nr. 5.
f. 69v-70.
1776, lunle.
Vel dvornic, Badea vel vornic, vel clucer, vel paharnic.
1 Corect : BAlAceancdt. In rezumatul din condicA apare, Dospina BAleanului.

1 101
6 o. 758
www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Gheorghe, fost vdtaf tn plaiul Teleajen (jud.
99 Saac) reclamd pe Pdun, tnlocuitorul sdu, care ar fi twit havaetul cuvenit lui. Pdun negtnd, jude-
cdtorii hotdrdsc ca ispravnicii sd facd cercetare. Domnul tntdreste.
1776
lunle
14 10 Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.
Dupti cum s-au gAsit cu cale cla la judecatA, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor,
sA urmatl a face cercetare cum scrie mai jos.

1776, iunie 14.

Preatnnilltate doamne,
Din luminatA porunca mrii tale, vAtafu za divan au adus la judecatA pe Gheorghe
biv ceauq za copii, pies lui PAun ce au fost vAtaf de plaiu In sad Saac, ziclndu Gheorghe
plrlsul, cum cA In domniia marii sale Grigorie vodil Ghica la leat 1769, Bind el vAtaf In pla-
iul Teleajanului ot sud Saac, iar numitu vAtaf, cu mijlocire 1-au scos pe dlnsul din vAt4ie,
filcindu-sil el vAtaf, tot havaetu ce avea sA ia du pA la lAcuitorii din plaiu dupA obiceiul vechiu
si 1-au luat PAun) i cerea de la PAun taleri 360.
FatA fiind i PAun, vAtafu, au arAtat cA el din plaiu au luat numai ploconu vAtAsii
lui, iar dA havaetul ce zicea Gheorghe cA au luat, s-au apArat. Ci spre dovadA, face trebuintA
de a dovedi Gheorghe prin mArturii, adicA prin lnsusi lAcuitorii plaiului, cum cA acesti bani
ce-i cere Gheorghe au fost dreptu lui a lua, iar nu PAun, i dA i-au luat, PAun vAtafu.
Care acei oanleni de a i sA aduce aici In plai, Bind chieltuialA si loc depArtat, am gAsit
cu cale sA fie luminatAporunca marii tale cAtre dumnealor ispravnicii judetului ot sud
Saac, sA cerceteze plra lui Gheorghe acolo In plaiu, fiind fata i PAun vAtafti, si In ce chip
Arb. St. Bun.. vor dovedi, cu anafora sA In5tiinteze mArii tale. Iar hotartrea cea desAvlrsitA rAmine la InnAl-
Ms. nr. 5.
f. 94 94 v. timea ta.
1776, rnal 13.
Aleche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev< dochim> biv vel medelnicer.

Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd Dima neguldtorasul din Poiana (jud. Prahova) reclamd
100 pe sofia sa Stanca, din satul Cornul, care a fugit In mai multe rtnduri cu alt bdrbat. Judecata
propune ca sofia sd fie tnchisd tntr-un schit, iar zestrea ei sd rdmtnd bdrbatului. Domnul laid-
1766 reste.
lunle
15
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupe cum au gasit cu cale pArintele mitropolit, dupA pravilA sA sA urmeze. Si dui:a
cell va lua numitul Dima dreaptA cheltuiala lul, acele zestri, ei sA I sA tae pAru aici
luIndu-o sluga domnil mele zapciu spAtarului, sA o ducA in bunA path la schitu Fiforlta I,
ca acolo sA sA osindeascil dupA faptele ei, i trimisul sA aducA rAspuns cA au fAcut-o teslim acolo
la schitu.
1776, lunle 15.

PrealnnAltate doamne,
Cu smerita noastrA anafora InstiintAm mArii tale cA la satul Poiana din sud Prahova
aflindu-sA Mcuitor un Dima riegutAtorap, din anul trecut 1775 mai 2, s-ar 11 lnsurat lulndu
tntru cAsAtorie, sotie cu cununie, pe o StancA, fata lui Stan Burche din satul Cornul tot
dintr-acel judet, Hindu cu bunA vrerea parintilor fetii. Dui:a ce s-au cununat amindoi, au
fost Stanca la bArbati-sAu Dima numai 4 zile, apoi au fugit ducIndu-sA la un Mincul sin Florea

102

www.dacoromanica.ro
tot dintr-acel sat Cornu, cu care si mai nainte au avut dragoste si au fugit amIndoi dintr-un
sat Intr-altul. Numitu Dima vAzInd asa, au dat In stire vAtafului de plaiu si luind un plAias au
umblat cAutInd-o si dupA ce au aflat-o au pus-o la Inchisoarea vAtafului. Si de la Inchisoare
decaodatA1 au priimit din lndemnarea unora altora si au mers la bArbatl-sAu, dar nu au
sAzut mai nimic, ci iar au fugit la acel Mincu si dupA aceia mai cAutindu-o si iarAsi aflin-
du-o Intr-o pAdure, bAtindu-o au dus-o acasA. Si vAzInd cA acel spurcat gind nu-1 pArAseste
nicicum, o au dat-o si la Inchisoarea protopopului de judet si sAdea acolo. Dui:a ce au
slobozit-o a merge la casa bArbatf-sAu, n-au priimit, ci au fost tot fugarA din Mc In Mc, precum
si din scrisoarea dumnealor ispravnicilor si a protopopului ne-am instiintat cid aceasta.
Dupe care neastImpArare a ei, vAzIndu si numitu Dima cA nu va putea face casA cu
dinsa, dA iznoavA viind acum la noi si <Mid jalbA, am trimis de am dus-o aici la Bucuresti
si fiMd fata Innaintea noastrA, 1nsine noi am Intrebat-o pentru ce nu va sA sazA cu bArbatt-sAu,
ea ne-au rAspuns CA nici Intr-un chip nu-1 pofteste, cA dintru-ntti nu I-au volt pe acesta.
Am Intrebat pA pArintii ei la aceasta, dA le-au spus lor cA-1 voeste atuncea Int li, sau
nu, si s-au apArat si parintii ei, ziclnd cA nicicum nu le-au spus aceastA vorbA, ci ei si acum
voescu pe acest Dima cu care au fAcut cununie. Am dat-o si la Inchisoarea protopopului
de Bucuresti <un> de sA aflA si acum, poruncind protopopului ca sA o sfAtuiascA cu bine si
cu mai cu rAu, IndemnIndu-o sA meargA la bArbatu-si, si luAm stire cA nici intr-un chip cu-
Ant de InvAtatura si plecare cugetului celui spurcat nu face, ci tot dA acea vorbA dintli
sA tine cA nu-1 priimeste nicidecum.
Deci, noi la aceasta intr-acestasi chip gAsim a fi cu cale, ca pe numita StancA, sotiia
acestui DimA, din luminatA porunca mArli tale sA fie orinduitA la un schit de cAlugArite,
spre Inchisoare, hrAnindu-sA cu cite o pitisoarA si apA, iar zestrile ei, ca una ce au umblat
rAu si In faptA curvAsAreascA si nici acum nu si-au fAcut parAsire, cAutindu tot la acesta
merge, dupA pravilA sA pierde si sA cade a le lua Dima bArbatu ei drept cheltuiala ce au
fAcut umblind dupA dinsa, cAutindu-o Intr-o parte si Intr-alta si prin judecati, care pretuin-
du-sA, sA vAzu de taleri 165, mAcar cA numitul Dima zise cA au chieltuit mai mult. Ci, aceasta
nu i sA cade a mai cere decit singure zestrile ei, dupA pravilA.
Ci, noi asa am gasit cu cale, far hotarirea cea dAsAvIrsitA rAmine a sA face de cAtre Arh. 13t. Buc..
Ms. nr. 5, 1.
InnAltimea ta. Si anii mArii tale, de la Domnul sA fie multi si norociti. 72-72v.
1776, Wale 3.
Al mArii tale cAtre Dumnezeu fierbinte rugator si smerit pArinte sufletesc,
Grigorie al Ungrovlahiei.
1 Pentru : Viforita.
2 Pentru : deocamdatA.

Domnul tntdreste zapisul de tnvoiald al mosnenilor din Velleni si Pietrari, dupd multe cerce-
teiri jacute de ispravnicii f i boierinasii ortnduifi la fala locului, In pricina pentru tmpresurarea
holarelor mosiei Vdleni. 1 01
1776
lanle
Milostiiu bojiiu Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar Vlahiscoi. 16
Dupe judecata ce au avut la divan Innaintea domnii mele la luna lui iunie 22 leat
1775, mosnenii de la VAleni cu mosnenii ce sA numescu Pietrari din sud VIlcea, pentru o
parte dA mosie ce s A num este VAlenii tot intr-acel judet, care zicea cA li sA InpresoarA de
mosnenli Pietrari, s-au fost rinduit de cAtre domniia mea la ispravnicil judetulul,
ca sA sA cerceteze M fata locului semnile si numirile locurilor, cum si stApInirea mosii dupe
hrisovu al domnii sale PAtrasco voievod, cu leat 7065 ce-I au pentru aceastA mosiie si deo-
sibit sA cerceteze ca sA dovedeascA si pe cel ce au pus mina dA au dres o carte cu leat ... 1
de hotArnicie, asupra cAriia trebi s-au fost rIndult si mumbasir copil din casA. SI mergindu

103

www.dacoromanica.ro
acolo, au rinduit ispravnicii judetului trei boerinasi Ins, pe Nitul BIrsescul biv logofat za
visterie i pe IonitA MAldArescul biv vdtaf za aprozi si pe polcovnicu VIddut TAtdianu 2,
carii au mersu in fata locului de au fAcut cercetare si dupe cum au dAscoperit adevArul au
dat In scris la ispravnicii judetului, iar mosnenii Pietrari au cerut pe ali doi boerinasi
ca sA le facA de iznoavA cercetare. Dupe a cArora cerere Ii s-au orinduit pe Barbul Otetele-
sanu biv Iogoft za visterie de au mersu in fata locului i iardsi au Mut cercetare, si dupe
cum au adevArat semnile, dupa coprinderea hrisovului domnii sale PAtrasco vodA si du prin
alte mArturii in scris au dat la ispravnicii judetului. Si iardsi ei jAluindu-sd cd nu s-au fAcut
cercetarea dreaptA, au fAcut rugAciune amindod partite si de a lor Mind voe au cerut pe
.SArban Otetelesanu ispravnic, ea sd mearga insu5i in fata locului sA cerceteze, dindu-i
zapis la mind, cd dupe cercetarca si alegerea ce le va face si dupd cum vor cunoaste dreptul,
vor rAmlnea odihniti amindoad pArtile nernaicAutindu altA judecatd. Si asa, mergindu insusi
ispravnicu, 911 mai fAcut cercetare prin mArturii i inprejurasi si au gAsit dreaptA cercetarea
celor dintii boerinasi. Dar ei iardsi nerAmiind odihnii, ispravnicu ca si-i multumeascA pre-
cum au cunoscut dreptul la rercetare le-au ales ca sA stApineascA mosnenii Pietrari mosila pe
jumAtate i mosnenii Vdleni sA stApineascA iardsi pe jumAtate Mil, nu mai mult cu 5 stin-
j eni decit Pietrarii, fiMd mosiia lor mai proastd, dupe care s-au odihnit amindoad pArtile, iar
acum mosnenii Pietrari iardsi au Inceput a porni pird.
Deci, viind aicea Ion Plesa, vechil dAspre partea mosnenilor VAleni, prin jalba ce au dat
cdtre domniia mea, cerindu intdrirea dreptatii lor, au fost rinduit la dumnealui vel logofAt
-de tam de sus ca sA sA cerceteze. i dumnealui dupd cercetarea ce au fAcut, aratA domrii
mele curgerea trebii dupe cum mai sus aratd i vdzurn i domniia mea zapisul ce au dat amtn-
doao pArtile ca, pe ceia ce le vor alege ispravnicu sA ramie odihniti.
Deci, dA vreme ce d Mind voia lor, nesiliti, au priimit a sA multunli pe alegerea ce
vor face ispravnicu si au dat acel zapis, i (IA vreme ce atitea cercetdri, tot dupe cerirea
lor s-au f Acut intr-atita rinduri In fata locului, intArim domniia mea alegerea ce le-au Mut
ispravnicii ca fiestecare sd stdpineascA dupd aceia, cu Mind pace. Si am dat la mina Vale-
nilor aceastd carte, dA vreme ce Insusi ci de Mind voia lor au cerut pd ispravnic ca un
eretocriti fArd dA a nu fi rinduit dd domniia mea i alegerea a eretocritu<lui> nu sd stricd.
Tolico pisah gospodstvo mi.
1776, knife 16.

Zapisul ce au dat la mina ispravnicilor.

AdicA noi care mai jos ne vom iscAli, dat-am acest incredintat zapis al nostru unul
la mina altuia, adicA noi mosnenii de la VAleni la mina mosnenilor de la Pietrari i mosnenii
-de la Pietrari la mina noastrA, precum s sA stie cd cotropindu-ni-sa un Mc de pArnint,
noad mosnenilor de la VAleni, de cAtre mosnenii de la Pietrari, care mergindu la Bucuresti
amindoad pArtile, dind jalbA la mdriia sa vodd, orinduindu-ne i om domnesc, Toma copilu
din casa cu luminatA cartea marl sale lui von cAtre dumnealor ispravnici, ca sd rinduiascA
trei boeri sii meargA in fata locului sA cerceteze sA vaza, iaste acel codru de pAmint incotro-:
pit de care Pietrari, sau nu este < ?>. Dumnealor dupa luminata poruncd au orinduit pe dumnea-
lui IonitA MAldArescul [cu], biv vdtaf za aprozi, i pe dumealui Nitul Birsescul, biv logofat
za viesterie, i pe duinnealui polcovnicu Vladutu Tetoianu, i mergindu acolo in fata locu-
lui, dupa cercetarea ce au fAcut dumnealor, neodihnindu-sA mosnenii din VAleni, au cerut s
orinduiascA alt boer, sA facA de iznoavA cercetare, si dupe cerere au orinduit pe dumnealui
Barbul Otetelesanu biv logofAt za visterie. Mergindu i dumnealui acolo, Mind cercetare
si luind si In scris semnile hotarului dupa hrisovul mArii sale Pdtrascu vodA, dupa cum po-
runceste manila sa vodA i dind In scris dumnealor boerii ispravnici pricina cercetArii si a
semnilor, dar la semnile cu pricind, iardsi neodihnindu-ne noi mosnenii de la Pietrari, era sA
ne ia orinduitu om domnesc, sd ne clued la Bucuresti sA ni sl hotArascd de la luminatu
divanu mArii sale lui vodA.

104 I

www.dacoromanica.ro
 Deci noi, amindoao partite, vAzindu c despre o parte ne stingem cu cheltuiala, de altA
parte Bind vremea lucrului, rAminem de toatd agoniseala, am cAzut cu rugAciune cAtre dum-
nealui pitaru *khan Otetelesanu, ispravnicu judetului, ca sA meargd acolo In fata locului
despre partea noastrA amlndoao pArtilor, sa cerceteze i dumnealui acele semne si de vom fi
incotropit, noi Pietrarii, parte mai mult de a VAlenilor, toatA partea aceia sA o ia dumnea-
lui sA o dea supt stpinirea lor, iar dA va fi stApinirea bunA, pe unde avem pricind, sA rA-
tulle iar la mina noastrd, Pietrarii dind dumnealui si carte de stApinire. La care parte sA
va cAdea i noi sA fim odihniti amindoao pArtile, dui:4 cum va gAsi dumnealui cu cale si
cu dreptate. Iar care parte din noi nu sA va odihni nici dupd cercetarea N hotArirea dumnea-
lui ispravnicului, atunci acea parte ce va fi de pricin, sA aibA a Intoarce toatA cheltuiala celor
ce vor fi odihniti i sA-si piarzA i toatA cererea la orice judecatA vor merge. Si pentru mai
adevratA credintA, ne-am iscAlit mai jos dindu zapis la mina dumnealui ispravnicului pentru
credintA.
1773, lune 16.
Eu popa PAtru ot Pietrari, popa Dumitrasco, eu diiaconu Gheorghe, Drag }Ilion
Croteal.
Si de sA va scula alti mosneni din satu nostru, sA avem noi a rAspunde.
Eu Ion VAleanu ot VAleni, eu Tudor ot tam, eu Andreiu ot tam, eu Gheor-
ghe ot tam, eu Stancu ot tam.
Iar dA sl va scula dintr-ai nostri din ceilalti mosteni cu pricinA inpotriva acestui Arh. St. Buc..
asAzAmint, sa avem a rAspunde noi. Ms. nr. 1. f.
B<arbul> Otetelesanu biv logofat za visterie martor, Radu cApitan. 138v. 140.

1 Loc alb.
2 Pentru : Tetoianu.

Velifii boieri aratd prin anafora cd lordache Neculescu se judecd no mosnenii pentru mosia Chioz-
cleni (Slam-Rtmnic) din care 200 sttnjeni au fost zestrea mamei lui iar alp stinjeni au fost
cumpdrafi de mosneni, fdrd stirea lui, de la un unchi al sdu. Divanul propune reholarnicirea
celor 200 sttnjeni fi dovezi privind vinzarea celorlalfi stinjeni. Domnul Ware*, cerind recta-
102
1776
mantului carte de blestem cd n-a cunoscut vinzarea fdculd de unchiul sdu.
Wide
16
Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
S-au Infatisat si innairtea domnii mete la divan, si intliu pentru 200 stinjeni ce este
zestrea mumii lui Iordache Neculescul, care ceru acum Neculescul a sA sfori dd iznoavA
cu boieri orinduiti si a i s indrepta dupe scrisorile ce are, ca sA i sa dea nedAspArtitA,
precum merge lungu mosii din cap pinA In cap, iar sA nu i-o scurteze, zicind ca la hotAr-
nicila ce s-au f Acut cu 6 boerinasi ot leat 1753 de slut pin acum 23 dd ani, scrisorile nu
i-au fost fatA, avindu-le ascunse Manolache unchi-sAu, i pentru aceia au tras i I-au dat
atunci mosiia farA dA orinduialk nefiind luminare dupe scrisori, care si din suma Ii lip-
seste. Numiii chiozdeni nu tAgaduirA cum cA are Neculescu acesti 200 de stinjeni, numai
zic cA la hotarniciia ce s-au numit mai sus, hotarnicii vrindu sa-i lipeasca acesti stinjeni
lirga alta mosie a Neculescului, bi s-au cAlcat livezile cu pometuri ale lor, si cer dreptate
pentru aceasta a le rAminea livezile sa aibA precum le-Au stApinit si mai nainte, i asa, nici
unul, nici altii nu stint odihniti pe acea hotarnicie.
' Pentru care, domnila mea vAzlnd cA de la hotArnicie i pinA acum slot 23 de ani
si Intr-acesti ani n-au fAcut nici unul, n.ici altii pirA i s-au urmat stApinirea asa, Intr-a atita
suma de vreme fAcind tAcere amIndoao pArtile, nu am fi orinduit acum peste 23 dA ani a sA
face altA hotArnicie, nici am fi dat ascultare numai la unul din amlndoao pArtile, Mx% dectt,
de vreme ce amindoao pArtile priimirA i cerurA Innaintea domnii mele si Neculescul i chioz-
denii, de iznoavA hotarnici, hitt le-am orinduit cu osibita carte boeri sA meargA in fata locu-
lui, care dupe obiceiu si dreptate, sforindu aceasta mosie cu rinduiala ce trebuie a mosiilor,

105

www.dacoromanica.ro
 dupe coprinderea zapiselor i scrisorilor pd uncle anume va numi 1 va ardta, sA o aleagA
cu pietri, atIt aceasta, eft i cele mai jos-numite, Insd orInduitii boeri foarte sd cerceteze
zapisele I scrisorile de MO drepte si adevdrate. Iar pentru livezile de porni i mori ce le
cer chiozdenii, de va fi coprinzindu In zapisele i scrisorile Neculescului livezi i mori anume
atunci sd cerceteze rinduitii boeri, si de va fi vIndut acele livezi i mori de Insusi acesti chioz-
deni sau dd pdrintii i mosii lor i vor fi zapisele adevdrate, rdmine bine vIndute si are drep-
tate Neculescul a le stApini. Iar de va fi vindut alte neamuri care n-au avut treabd cu dInsele
si din cercetare sd va dovedi cd au fost drepte ale acestora nevindute de dInsii, or! nu-i
va fi scriind nicicum in zapis livezi i mori, sau nu-i va fi zapisele drepte i sit va dovedi
cd rdu le-au Inpresurat Neculescul, atunci fiestecarele sd-si ia al sail i sd le stdpineascd nesu-
parati i fArd dd dare de dijmd.
Al doilea, pentru 300 stinjeni ce este zestrea mdtusii Saftii, cerIndu ca sd i sd aleagd
dupd scrisori, iardsi nu tdgdduird chiozdenii cum a are Neculescul si aceastd mosie, fArA dd.
numai, cer cA iardsi pometurile i livezile sd nu li sd calce i amindoao partile voird O. la
aceasta a li sd face hotArn icie.
Deci, orinduitii boeri asemenea sit urmeze a face alegere dreaptd dupd zapise si scrisori,
urmindu pentru livezi sau mori, cum am zis mai sus la pricina dintti, sd cerceteze boerii
hotarnici, i pentru osebite vitrizari cu zapise ce aratii Neculescul cd are de la acestila si
care vor fi bune i drepte, sA i sA dea dupd dinsele movie din partea celuia ce va fi vIndut,
iar care va fi rele, sd nu le tie In seamd nici sd sA supere chiozdenii la mosie, Insdmnindu-ne
boeril CA slut rele.
Al treilea, pentru 150 stInjeni ce zice Neculescul di au rdscumpArat-o de slut doi
ani de la numitul Apostol Baldin1 si el tdgddueste zicindu CA sild i-au fdcut, s-au cerut Necu-
lescului zapis dupe obiceiu, precum sd face la fiestecare vInzare sau rdscumpdrare, i n-au
avut sA ne arate, fdrii dd. numai o scrisoare Intru care este iscAlit unchi-sdu Manolache, numin-
du-sd vInzdtor, la mina lui Apostol, cu leat ...2 de strit Wad acum 26 ani, Intru care asa
zice pentru 150 stlnjeni care am avut bAnuiald, de care am scos si carte de blestem, dar
Apostol au cAzut cu rugdciune, ca sd nu mai intre jurdinInt la mijloc, s-au rugat dd mi-au
dat talerii 22 si i-am dat aceastd mosie.
Deci, din scrisoarea aceasta, altd intelegere nu ese, fArd dd numai ca, dud ar fi fost.
aceastd mosie si mai nainte tot la stdpinirea lui Apostol i unchiul Neculescului avindu o
bAnuiald, ca sA lipseascd juramintu i-au dat Apostol acei bani si au rdmas tot la dinsuI
mosiia. Mai ardtd Neculescul i o carte de judecatd a ispravnicului Topliceanu cu leat.
1774, care fiindu dupe aceastit numitd scrisoare i fiindu cA Intli scrisoarea aceia
dupe care dumnealui au judecat, nu este dd temeiu, rdmine acea carte acheri si, am ho-
tdrit de au Intorsu Neculescului banii, taleri 22, si sd stdpineascd chiozdenii mosiia cu pace..
Al patrulea, pentru 387 de stinjeril care i-au cumpArat numitli chiozdeni de la Mano -
lache, unchiul Neculescului, si face acum cerere Neculescul dd a i rdscumpdra, zicindu cd
vinzarea aceasta au fAcut-o unchi-sdu pe taind cu climb si el n-au stiut pita acum, vdzunt
domniia mea cA aceastd vInzare este dii 32 dii ani, clnd Neculescul fiindu tot de fatd, veci-
nindu-sd i lAcuind neddpartat, i vreo jalbd n-au fAcut, precum insusi nu putu tdgkluI, am
hotdrit sd priimeascd numitu Iordache Neculescul carte de blestem a parintelui mitropolitului
cum cd n-au stiut dii aceastii vInzare Intr-atitea ant. i priimind si aduclndu-ne rdspunsu prea-
sfintii sale in scris di au priirnit, va avea protimisis a intoarce banii ca sd o rdscumpere si eu
osebitd poruncli sii va porunci boerilor hotarnici dd-i va hotiirI si pe aceasta, iar neputInclu
prlimi carte de blestem, sd rdmle bine stiitiitoare la chiozdeni cd sd o stdpIneascd cu bunt
pace. Aceasta am hotdrit.
1776, lunle 16.

106 t

www.dacoromanica.ro
Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca tnnaltimii tale, vatafu de copil dit divan au adus la judecata
pe lordache Neculescu, fiiul lui Iordache Neculescul eel mai mic, cu mosnenii chiozdeni ot
sud Slam-Rtmnic, avindu judecatA pentru mosiia Chiozdeni, zichidu Iordache Neculescul
ca In mosiia mosnenilor ar fi avtridu 200 sttnjeni de mosie, care mosie este data minii-si
d zestre de la tattl-sau Iane Robe capitanu, care aceasta mosie este hotarita si inpietrita chi
6 boeri, de la leat 1753, si Villa acum au stAptnit-o cu lama pace. Asijderea mai cere si 300
stinjeni de mo$ie ai matusi-sa Safta, sora mtnii-sa, iar zestre a ei, iard$I data (la Robe apt-
tanu. Mai cere si 150 stinjeni da mosie din mo$iia mosnenilor care au rascumpArat-o de
shit acum, ani dol, deosebit de aceasta cere sa Intoarca banii pe 387 stInjeni lA mosie ce
au cumparat-o mosnenii de la unchi-sau Manolache, fecioru lui Robe cdpitan.
Intrebindu-sa si mosnenii ce raspund la aceasta, au zis ca pentru 200 stinjeni de mosie
n-au tagaduit, numai zicea ca la hotArnicie clad s-au hotdrit de s-au deosebit acesti 200 sttn-
jeni de mosie, ar fi lipit mosiia pe linga mosiia ce au avut-o mai nainte Neculestii de cum-
parMoare, si li s-ar fi cdlcat livezile de pomi. La aceasta au rAspuns Neculescul ca la acesti
200 stinjeni de mosie nu i-ar fi dat pa cum merge mosiia din cap in cap, neavindu cArtile
Ja fgA, fiind la unchi-sau Manotache, iar acum gasind scrisorile, cere ca sail indrepteze
mosiia dupa scrisorile ce are.
Care la aceasta $i noi gAsim cu cale sa fie luminatA porunca Innaltimit tale sA meargd
boeri hotarnici acolo in fain locului si, dupA scrisorile ce au fiestecare, a le aleaga mosiia,
InsA cei 200 stfnjeni dA mosie ce-i shit dgi da zestre mumii-si Neculescului, sA-i dea iarA$i
unde i-au dat hotarnicii cei dintli, numai mosiia sa i-o dea dupe cum a cuprinde In seri-
sori, iar nu sA i-o scurteze dupa cum s-au Meat atunci la hotArnicie cu gresald, nefiindu scri-
sorile de fata. Iar pentru 300 stinjeni de mosie ce shit de zestre ai matusii-sa Safta i 150 stin-
jeni ce sint rascumpArgi de Necule$ti de la mosneni, pentru acestiia da sa vor putea Invoi
Neculestii cu mosnenii, sa stapineasca d-avalma $i sa inparta venitul pa stInjeni, bine va fi,
iar cindu nu sA vor putea suferi, atunci sa-i aleagA mosiia mosnenilor de o parte $i a Necule$-
cului da alta parte si sit li sa pue pietri ca sA stapineasca fiecare mosiia deosebit. Mai
cere Iordache Neculescul ca sA IntoarcA mosnenilor banii pe 387 stInjeni de mo$ie din Chioz-
deni ce au cumpArat-o mosnenii de la unchi-sAu Manolache, zicind ca el n-au stiut dA accastd
vinzare pina la leat 1774. Care pentru acesti 387 sttnjeni, la leat 1776 dindu Neculescu
jalbA innAllimii tale, i-ai ortnduit InnAltimea ta la dumnealor ispravnicit Marginii i la dum-
nealui stolnicu Mihalcea Topliceanu ca sa faca cercetare, si cu anafora Instiinteaza pe !anal-
timea ta cii facIndu cercetare atit pentru semetiia mosnenilor ce nu 1-au ingAduit pe Neculescul
In mosiia pArinteasca sa o staptneasca, eft si pentru vinzarea mosii, aducindu pe Insusi Mano-
lache unchl-sAu cid fata de au mArturisit ca Anzarea au facut-o pa taind, nespuind Necu-
le$tilor nici vinzAtori, nici cumpArAtoriu. MAcar ca zapisul lui Apostol Baldovin mo$neanu,
ot /eat 1768 ce este dat la mtna Neculestilor, scrie cA oriclndu sa va dovedi di este mosiia
vinduta la dinsii, sa le intoarca Necsulestii banii si sA ia mosiia intru staptnirea lor, dar cu
toate acestea, noi aqa gasim cu cale ca sd-i facA carte de blestem asupra lui Manolache Robe,
vInzAtoru acelor 387 de stinjent, ca sa mArturiseasca adevaru de au vindut pe tainA acesti
387 sttnjeni de mosie mosnenilor, fail da stirea Neculestilor, sau cit i-au vindut de fat.A.
*i da-i va fi vindut pa furi$ si n-au stiut Neculestii, dreptatea da, sA Intoarca Neculestii
banii mosnenilor celor ce au dat zapis cum cd n-au cumparat acesti sttnjent da mo$ie si
sa ia mosiia tntru a lor stapinire, iar de va fl vinduta dA fga si va fi $tiut Neculestii, atunci
O. staptneasca mosnenii cu Mina pace acei 387 stinjeni ce au cumpArat de Ia Manolache Robe.
Care carte de blestem fiind fAcuta dupA cum sa coprinde mai sus, sa fie luminata po-
runca innaltimii tale innaintea dumnealor ispravnicilor judgului, sa o citeasca lui Manolache
Robe si in ce chip va priimi blestemu, sA scrie el cu mina lui In dosul carfii si sa a si isca-
leasca. i dupd ce va priimi-o $i va iscali scriind cu mtna lui, cum scrie mai sus, sa sit isca-
leasca si dumnealor ispravnicii mArturie, adeverind Innalfimii tale cum cd Innaintea dumnealor
au priimit cartea si au scris cu mina lui cele ce au stiut prin blestem, ca sa sa poatA hotAri

107

www.dacoromanica.ro
 accastA judecatt de InnAltimea ta, sd nu tot umble cheltuindu-st i o parte si alta. Iar dart
dintr-acesti 387 sttnjeni, ce au judecatt Intre dtnsii, dupt cum scrie mai sus, ceilaltt movie
sd s hottrascd, macar c ne mai arAtt Neculescul 3 zapise ale mosnenilor, anume Vlaico
i Apostol cum cA si-ar fi vindut pArtile Mr pe mosie la lane Robe cdpitanu.
Ci, si la aceasta st fie luminatt porunca InnAltimii tale la boerii hotarnici cei ce st
vor rtndui st le hotArascA moiia, ca SA cerceteze, si de st vor gasi zapisele cA slut bune si
.Arh. St. Buc.. drepte, ii va da movie, de unde nu, va rAmtnea. Noi asa am gasit cu cale, iar cea dAsAvir-
Ms. nr. 5, f. .
76 78v. WA hotArtre a st face de cart tnnAltimea ta.
1776, lunle 10.
Badea Stirbei vel vornic, Radu dvornic.
1 Pentru : BaldovIn.
2 Loc alb.

Departamentul al 2-lea oratd prin anafora cd Marin si allii din satul Ciungi (Arges) rectamd
103 pe Start Cioroiul cu nepofii si cetasii lui care contestd hotdrnicia mosiei Beresti faculd cu 28
ani mai tnainte, cu 24 si 48 boieri i cer o noud holdrnicie. Fdclndu-se din nou, boieril jade-
cdtori propun menfinerea vechii hotdrnicii. Domnul tnsd decide sd se aplice noun hotdrnicie.
1776
lunle
16 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
MAcar et zic dumnealor boerii judecAtori ot < al> 2<-lea> departament, cum di slut
28 dA ani trecuti dA la hottrniciia dintliu, dar din cartea domnii sale rdposatului domn
Costandin vodA Gehan, din anaforaua dumnealui Manolache Vatate i din hotarniciia ce au
cerut in trecutul an de s-au fAcut, SA vede cA ei n-au tAcut a-si face ptra lor dupt vremt si
pentru aceasta nu se lapAdA jalba Mr. FAr' dt numai, cercettm dupe potrivirea hotArni-
ciilor, care tali au esit sttnjeni 549 si pe urmA au esit stinjeni 755 cu prisos stinjeni 206, ca
st aflAm, din trAsura boerilor hotarnici <cA> va fi vreo gresalt, sau din vr eo mArime sau mic-
sorare a sttnjenilor ce s-au schimbat dupe vremi, dA vreme ce st jAluesc ptrisii cum cA nu
au deplin acel 386 sttnjeni ce ii s-au scos la hotArnicia din urmA si era trebuintA pentru
aceasta a st face tartsi de iznoavA In fata locului cercetare.
Dar intrebtndu pd plrli si aceasta cum cA, ctridu dupe cartea de hotarnicie de an,
vor avea acei 386 stinjeni deplin, mai au altceva a zice sau st multumesc, i rAspunsert cum.
cA n-au a mai zice nimic ; asijderea intrebdm i pt acei ptrIti de aceasta i asemenea zisert
cum cA dupt hotdrniciia de an si ei shit multumiti.
Deci, dt vreme ce ei pA aceastt hotArnicie slut multumiti, cum si ceilalti nu cer
mai mutt dectt suma de cit Ii s-au scos la hotArniciia aceasta, hotArtm st meargt in fata lo-
cului, doi boerinasi anume, TAnase postelnic i Duminict paharnic ce i-au cerut amlndoao
pdrtile tnpreunt cu sluga domnit mele...1 <al>2<-lea> portar, ci cu amlndoao p
fiind si all vecini dupe obicei, nu ca st fact altA judecatt sau cercetare mai mult,
ori hotArnicie, fart dectt acei 326 stinjeni ce are Ion Vlad cu cetasii lor cumpArAtori i
60 stinjeni fAlcile de locuri, care fac peste tot 386, pe eft coprinde cartea hotArnicii de an st
le tnplineascA numitilor din mast pA unde st va cuveni dupd zapise cu dreptul, fart a nu
face nedreptate nici la ceilaltA parte si ceilaltA mosie citt va rAmtne Intr-acel hotar, st
fie a lui Stan Cioroiul cu ceata lui.
1776, funk 16.
PreatnnAltate doamne,
Din luminatt porunca mArii tale, dumnealui vAtafu de visterie au adus la judecati
pe Marin i Ion Vladul i Ion si Stan de la satu Ciungi sud Arges, pirtsi lui Stan Cioroiul i
lui Ion nepott-stu i Marin i Ion VAsilie i Marin Linte si celorlalti cetasi ai lor dintr-acel judet,
zicindu et la leat 7256, de strit acum ani 28, avIndu tntre dinii pliant pentru mosiia
Berestii, s-au fost ortnduit 24 boeri hotarnici, carii mergind in fata locului si trAgInd mosiia
pA 3 pArti s-au gasit toate trAsurile sttnjeni 1647. FAcindu-st mast, rAmtn buni stinjeni

108

www.dacoromanica.ro
549 dupA cum pre larg sA vede Intr-acea hotArnicie In care sA coprinde i Inparteala acestor
stinjeni ce s-au fiicut dupA zapisele, dovezile i mArturiile mosnenilor ce s-au arAtat atunci.
Iar la trecuta lunA lui noemvric In 27, feat 1775, dup jalba acestor pArti, adicA a lui Stan
Cioroiul i nepoti-sAu Marin i Ion si celorlalti si lor, s-au fAcut altA hotArnicie, iar de 24
boeri, tot la aceastA mo$ie, In care hotArnicie aratA acesti hotarnici CA tragindu-sa mosiia s-au
gasit stinjeni 2265 trAsurile, care fAcIndu-sA masA rAmin buni stlnjeni 755. Care va sA zicA,
eA stlnjeni 206 au esit mai mult acum, fAcindu-sA masA, decit masa dintii de stinjeni 549
ce s-au fAcut mai nainte de ani 28 cum mai sus s-au zis, cu care hotArnicie dupA urmA, cerea
sA strice hotArniciia dintli.
Deci, socotindu-ne de aceasta hotArnicie dupA urmA, a este foarte gresita, fiindcA co-
prinde stlnjeni 618 din trAsuri, adicA 206 din masA mai mult decit hotarniciia acelor 24
boeri, care neputind acesti 24 de boeri dupa urmA hotarnici, sA o strice, fiindcA era trebuintd
a sA orindui 48 boeri hotarnici sA traga iarasi moiiia si, ori sA strice acea hotArnicie a 24
boeri, ori sA o IntAreascA, de aceia i noi nu am priimit aceastA hotarnicie, greOtA fiind, i fAcuta.
f ArA de cale.
Deci, am urmat cercetarii noastre dui:a pravilile stApinirii ce orinduesc 10 ori 20 ani la
aceste pricini, insA 10 ani cindu vor fi fatA cei ce au pricini de staptnire, iar 20 cind lipsesc,
iar mai mult nu. S-au intrebat de au fAcut ei pirA Intr-acesti ani 28 ce au trecut, CA nu stnt
multumiti pe hotArniciia a 24 de boeri, au rAspuns a au fAcut pir la leat 1755 In zilele
mArii sale Costandin vodd Gehan i ii s-au dat o carte pecetluitA care ispravnici, care carte
au si arAtat-o.
Deci, am cerut rAspuns sau cartea de cercetarea pricinii ce au fAcut acei ispravnici, au
rAspuns cA nu s-au fAcut nici o carte. Din care, sA cunoaste negresit CA acea carte domneasdi
nu vor fi dat-o ispravnicilor ce au tinut-o si au ascuns-o, fiindcA de ar fi dat-o nu ar fi
avut-o acum In mink *i de le vor fi dat-o lor ispravnicii sA o alba ca un sinet, trebuia Arh. St. Buc..
Ms. nr. 5.
s A le dea i raspunsu cercetArii ce trebuia s facA dupA poruncA, ce vor fi Mut spre aju- f. 74v. 70.
torul dreptatii lor, InsA dA vor fi avut dreptate i Intemeiere. i Intrebindu-i iarAsi dA au altA Pentru pricinl
dovadA mai tare, si au arAtat o anafora a lui Manolache Vatate cAtre domnul ce au stAtut asemanatoare
atunci la feat 1761 de sint ani 15, fiind ispravnic atunci la sud Arges, Intru care privind aceeaci
mocie. v. doe.
anafora aratA de aceastA pricinA a hotArnicii de 12 boeri hotarnici, cA n-au urmat dupe din 20 lunie
1776
dreptate, insa fiindu netntAritA de domn nu sA priimi, fiindu cA negresit sA cunoaste CA Arh, St. Bue..
irn s-au priimit In divanu domnesc i dA aceia nu s-au IntArit, oH cA nu s-au arAtat nicidecum, Ms. 5. f. 87 V.
ci au ascuns-o i aceia rumAni ca sA o aibA drept un sinet procatarseos.
88.
SI doe. din
Deci, vAzindu toate acestea ce au arAtat CA sint foarte netemeinice, pAzind i pravila 8 aprille 1777.
dA stApinire, fiindcA au trecut 10 si 20 ani, IncA si 8 mai mult, care va sA zicA ani 28, Arh. St. Buc.
Ms. 5.
Intru care aceastA vreme au stApInit-o acesti OHO, am hotArtt ca hotArniciia dintli a 24 f. 310-332.
boeri sA aibA chiros si dupe aceastA hotarnicie sA aibA top a stApini partile, iar hotarniciia (CoDlile sub
dal& is
dupe urmA ot feat 1775 a 24 boeri hotarnici, sA rAmAie achiros fiindu gresita i fArA rindu- Institutul
ialA. Iar hotArirea cea dAsArvirsitA rAmtne la InnAltimea ta. de istorie
..N. horn.").
1776, lunle 8.
Meche paharnic, D<umitru> Cior<an> stolnic, Costandin biv vel comis, D <rA-
ghicean> Greceanu, Evdochim biv vel medelnicer.
1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd mosnenii din Genuneni (jud. Vticea), fosti ru-
mdni rdscumparaii din rumdnie, dar nu si cu movie, o revendicd acum de la Despina Drdgo-
iasca. Dovezile aduse de ei sin( socotite feud temei vi li se respinge cererea. Domnul intareste. 104
1776
iunle
Io lecsandru Joan Ipsilant voievod. 16
S-au InfAtisat si la divan Innaintea domnii mele, i osebit cA le vedem i domniia Inca acele
doao cArti de la mina ptriiilor, cu bAnuialA dA mincinoase i rele, neavind temeiu, dar si

, 109
www.dacoromanica.ro
 stApInirea, Insusi plrlii o marturisira c dA 37 dA ani ei n-au stApinit nicicum, tot aici In
tarA flindu nelipsiti. Si da credinta sA le fie cArtile, necautindu-si niciodatk tot In tarA aid
fiindu nelipsiti, nu poate avea vreo dreptate la pfra bor.
Deci, am hotArit Dospina DrAgoiasca sa-si stapineascA mosiia cu bunA pace.
1776, 1un le 16.

PrealnnAltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii talc, au adus la judecata dumnealui vAtafu za divan,
pe toti monenii de /a Genucheni 1 sud Vi/cea, p1r1i fiind asupra dumneaei Despinil Drago-
iascai. Zicea cA avind ei mosie ce sA numeste Genuneni de la stramosii lor i fiind data atit
mosiia, cit i stramosii lor, adicA robi, de multi ani la un Dima chiurgibas, rilscumparin-
du-sa, si-au stApinit mosiia lor aceasta, pina la vremea rdzmiritii cu nemfii, adicA 38 ani
acum, i cA de atunci Incoace o stapineste numita plink scollndu-i pe ei.
FatA fiindu i vechilu numitii jupinese, IonitA postelnic BucsAnescu, sa intrebA cu ce
slapineste numita jupineasa, soacra-sa, i arAtA o carte cu leat 7161 avgust 5, adica dA ani
123, In care sA .vede CA rumAnii ot Genuni cu mosiia lor, Genunenii, s-au vindut la slugeru
Vlad ot Birsesti, i alt zapis cu leat 7167 ghenar 5, adicA da ani 117, In care sa vede cA Dobra
nevasta acelui Vlad logofAtu au vindut acea movie Genuneni inpreuna cu rumAnii la
Dima chiurgiubasa. Mai arAtA i alt zapis cu beat 7175 mai 21, adicA dA ani 109, In care sa
vede ca acei rumAni au rugat pa Dima acesta, de s-au rAscumparat din rumAnie, numai ei,
fart a nu rAscumpara i mosiia, care mosie ramine intru stApinirea Dimii. Iar au mai art-
tat alta carte tot cu acel leat, iunie 1, adicA dA ani 109, intru care sa vede asemenea toc-
meala ce au facut rumAnii cu acel Dima chiurgibas pentru slobozeniia lor, rAscumparindu-sa
numai pre sinesi, dar nu 5i mosiia.
Mai aratd 5i alta carte a dumnealor ispravnici ot sud Vilcea cu leat 1776 mai 17,
in care sa vede pe larg cercetarea ce au fAcut-o, hotarind da mosie, ca bine sa stdpineste
dii numita jupineasa, flindu ca rumanii numai pre sinesi s-au rascumparat, iar nu si mosiia.
Ci dar, intrebindu i pIrlii acestii cu ce cuvint i cu ce temeiu umbla sA strice aceste
carti i stapinirea Dospinii, i sa stApineasca ei, ne aratA o carte cu leat 7175 iunie 1, da ani
109, scrisa tot dintr-o zi cu zapisul ce ne arata IonitA vechilul, cum mai sus sa vede,
in care sa vede ca acel Dima ehiurgibasa au slobozit 5i pe dInii i mosiia lor.
Deci, noi vAzindu doao zapise intr-acestasi chip tot cu un leat, i scris tot dintr-o
zi, cu multa dospatire, am cAzut la mare cercetare i lulnd seama, atlt scrlsorii, cit 5i isca-
liturilor 5i potrivind iscaliturile, am gasit acest zapis al rumanilor, mincinos, adicA plasti,
fiindca numele Dana ce sa vede In zapisul ce-1 are jupineasa Dospina, are si pecetea insusi
a ei si tot acele nume i In zapisul ce-1 arata rumAnii, Inst fAr' de pecete, care nume potri-
vindu-le nu sa asamana, ci au dAosibire.
Asijdcrea i alt nume, Stroe, ce sA vede In zapisul jupinesii, care este 5i In zapisul
rumAnilor, potrivindu-sk sa vede 5i acesta nepotrivit, cum si alt nume iarasi a unui Toader
ceaupi, care este in zapisul jupinesii cu pecetea lui, sA vede i In zapisul rumAnilor fAr'
de pecete i potrivindu-sa i aceste nume, sA vazu cu mare daspArtire. SA mai vede iarasi
la zapisul jupinesii Dospinii i alt nume al unui Nicu cApitan cu pecetea lui, care nume sa
vede In zapisul rumanilor fAr' de pecete, i cercetindu-sa i acest nume, am gasit i acesta,
f oarte schimb at.
Deci, aceasta carte a rumanilor, sA vAzu prea rea, prea mincinoasa i cu totul plasti
precum sit vede.
Mai arAta i alta carte cu leat 7178 iunie 1, adicA dA ani 106, in care sa vede ca nu-
mitu mai sus Dima chiurciubasa i-au slobozit pil ei de rumanie i cu o vie, care si aceasta,
asemenea cercetIndu-o sa vAzu mincinoasa i facuta dinadins, adicit plasti, fiindu-i hirtiia
noao, iar nn da ani 106 dupa cum sA vede. Deci, lapadindu-sA i nepriimindu-sA aceste doao
zapise ce au arAtat rumAnli dupa cum s-au zis, rele fiind 51 mincinoase, am cerut lor alte

110
www.dacoromanica.ro
dovezi, pi ne ardtd o poruncii a mdrii sale raposatului Grigore vodd Ghica cu leat 7175 2
noemvrie 24, adicA cld ani 109, prin care a porunceste ca Dima i Radu sA nu sd supere de
rumAnie fiind slobozi. Ardtard si o poruna a nemtilor cdtre vorniceii judetului ca sd dea pe
chezdsie pa un Gheorghe Dragoescul sa nu treacA Oltul decindea pind cindu nu sd va judeca
cu cei ce avea judecatA cu dinsul, care si aceste carti sd vAzurd WA nici un temeiu, fiincicd
nu sit coprinde nimica acestii pricini, nefiind nici sineturi, nu sA priimirtt la judecatd.
Am cerut alte dovezi, macar cu vreo stApinire, rdspunsera cd shit ani 38 de cindu nu
au stApInit ei <nici>decum, iar un unchias anume lane, zise cd in vremea rAzmiritii cu
neamtul, mergindu boeriu numitii piritii sd ceard dijind de la rumini, nu i-au dat, ci i-au
tras la judecatd, dar zice cd nu i s-au izbrAnit judecata. Care si aceasta sd vAzu fdrd nici un
temeiu, intii cd este numai o mArturie, si a doao ca si mArturiia aceasta este atelis.
Deci, dupd cercetarile acestea ce cu amdruntul am Mut, stt vdzurd a rumanii sint
mincinosi, si Mil nici o drcptate au Mut aceastd Ora asupra jupinesii Dospinii, neavindu
nici o dreptate asupra acestii mosii Genunenii, care mosie are sd o stdpineascd numita jupd-
neasd Dospina de acum innainte lard nici o supdrare, flindu bund mosiia a dumneaei du-
pA cArtile ce ne-au arAtat pi dupd stdpinirea ce au avut-o pind acum. Iar hotArirea cea dAsd- Arh. St. Buc..
Me. nr. 6.
virpitd rAmine a a face de cAtre innAltimea ta. f. 86y. 87y.
1776, lunle 10.
Meche paharnic, Dum<itru> Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Ev-
dochim biv vel medelnicer, Dum<itrache> Brez<oianu>.
1 Asa in text.
3 Corect : Genuneni.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Stan Jitescul pi alfii (jud. Vilcea) revendicd de
la popa Ion si Hrizea parte din mosia Urseasca. Judecdtorii resping cererea deoarece ptrffii std-
ptneau mosia de 47 ani. Se face apel la divanul domnesc care hotaraste cercetare la fala locului, 105
alegindu-se cu martori pdrfile fiecaruia. I 1776
lunle
17
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sd Stan Jitescul i Mirea Gociul cu ai lor pA hotArtrea dumnealor boerilor
judecAtori ot <al> 2<-lea> departament, cu apelatie au esit si innaintea domnii mele la divan,
zicindu cum el popa Ion pi cu Hrizea nu sint mosneni si cum cd n-au stApitnit niciodatA in
hotarul Hurseasca. Pentru care, cerindu domniia mea de la numitii doi pirisi dovadd inpotriva
jAlbii Jidescului, cum sA sint moment, vAzum la mina preotului o carte de hotArnicie a 12
boeri cu leat 7237 iulie 6, de sint 47 de ani, care dau intru stApinirea lui PAtru Voiculescul
o livede din Rupturd. Si fAcindu cercetare dA acest Voiculescul, cine iaste, cum pi livedea
aceasta In ce hotar de mosie iaste, insusi pirisii mArturisird cum cd acest Voiculescu iaste
unchiul popii lui Ion, cum si pentru livede ziserd cd este In hotaru mosii Urseasca. Asijderea
mai arAtA popa Ion si altd carte asernenea dintru aceiasi zi, a 12 boeri hotarnici ce au ho-
tArit mosiia Stroestii i Urseasca, cum cd au ales pi partea Voiculescului i a altor mosi ai lui
ce au avut in Stroesti, cu care cArti dovedindu-sA numitul preot cd nu este strein sau cumpd-
rAtor, nici mosnean, ceru a avea inpArtAsire si el In mosiia Urseasca ce au fost partea unui
mos, care mos perindu pi nefiind dovedit eine sA trage dintr-insul, au rAmas a sd stApini
d-a valma, iar ei cautA sA o stapineascd numai singuri si pre dinsul sA-I instrdineze. La care
cerere, avindu dreptate ca unul cc este mosnean, am hotdrit ca, d-a valma sa stapineasca
si cu preotu inpreund acea parte a mosului perit, Irina sd va arAta eine sd trage dintr-acel
mos, si atunci acela, cu judecatA dovedindu-sA pre sine, Isi va cduta pentru aceastA parte a
mosului sari, dA va lua-o singur, insd aceasta o zicem, cit va fi stapinit preotu si mai
nainte mosie In Urseasca. La care cerindu-sd dovadd de stdpinire, de vreme ce pirisii td-
gaduescu, zise cum cd la faIa locului poate a-si dovedi cu mArturii stAptnirea lui, iar la mina
Hrizii nu vAzum domniia mea nici un fel de carte sau dovadd a sA dovedi pA sinesi cum ci

111
www.dacoromanica.ro
este si el mosnean, ci din cercetarea ce facum, sd dovedi cumpArAtoriu numai cu 19 stinjeni
dA la un TAnasie Intr-acel hotar al Ursestii. Pentru care, mdcar cd zapisul nu-1 avu de fatd
sd-1 vedem, dar fiind fatd mostenitorii acelui vinzAtor TAnasie, insusi nu tAgAduird inpreund
cu top ptrisii cum cd este cumpAratoarea bund.
Deci, pentru acesta fiindu trebuintd a merge in fata locului un boer, ceru pe VIAdut
polcovnic Tetoianul, carele prin stiinta dumnealor ispravnicilor judetului stringindu i pe amin-
doao pArtile la fata locului, cum i pe ali vecini i Inprejurasi, sA facd cercetare de std-
pinirea popii lui Ion, si dovedindu-sd cu bund dovadd cd au stdpinit precum zice, atunci
sd-i dea carte de adeverire la mind si sd stApineascd si el intr-acea parte a mosneanului
peHt de-a valma cu numitii pIrli precum si partea ce are cu cartile ce s-au zis mai sus de
hotArnicie, ca, pe unde Ii scrie semnele acelea, oH in Stroesti, oH In Ursesti, unde va a-
junge i sA va gdsi acele numite semne care scriu In cArtile de mai sus-zise, pe acolo sd fie
sd stdpineascd. Care si aceastA cercetare de aflarea semnelor, tot orinduitul hoer sd o facA
si sA dea carte de cercetare In scris.
Asijderea si Hrizii sA i sd dea i sA I sA aleaga acci 19 stInjeni, cumpAratoarea In Ur-
seasca, dupd zapisul cc zise cd are, iar altA stApinire nu are numitul Hrizea mai mult a i sA
da, dd vreme ce el nu sd putu dovedi de mosnean, ci cumparAtor numai cu acesti 19 still-
jeni.
1776, iunle 17.
PreainnA l tate do amne,
Din lurninatd porunca mdrii tale, dumnealui vdtalu de divan au adus la judecatA pe
Stan Jidescul, Mirea Gogul Sintea Ciolpan, Trandafir Ursescul ot sud Vilcea, pirisi popii
lui Ion si Rizii ot Stroesti tot dintr-acel judet, <care> cerea sd ia de supt stApinirea Mr pAr-
tile ce le au in mosiia Urseasca, zicind cd numitii doi pirlti nu au stApinit niciodatA intr-
acea mosie. Si pentru incredintarea ziselor lor, ardtard o carte a mArii sale Alecsandru voie-
vod cu leat 7135, wiled dA ani 149, In care sd vede cd un Rizea are parte intr-aceastd mosie
Urseasca, cumparatA de la un Marin ot Stroesti, care carte fiind veche nu este priimitd.
Mai ardtard altd carte cu leat 7237 a 12 boeri hotarnici de ani 47, in care se vede cd stApi-
ncste a treia parte acestii 1nosii Urseasca, un Albul cu sora lui Petrica i cu top cetasii
Mr, altd carte a opt boeri hotarnici cu leat 1737 fevruarie 11, de ani 39, in care sA vede
cd un Avram Gogul cu ai lui ar fi stapinind un codru ot Lacul BogdAi intr-aceastd mosie
Urseasca si altA carte a ispravnicilor ot sud Vilcea cu leat 1775 noemvrie 29, in care sA vede
cd au si alti mosneni parte dc mosie In Urseasca i fiind fugiti dS multd vreme s-au dat
partea lor, a acelor fugari, ca 55 o tie supt paza lor.
Intrebindu-sA i numitii OHO, adicd popa Ion i Hrizea, sA arate cu ce stdpinescu
intr-aceastil movie Urseasca, au arAtat o carte de hotArnicie a 12 boeri hotarnici cu leat 7237
avgust 26, de ani 47, in care sA vede cd dd stApinirea unei livezi anume Ruptura, acestui
popd Ion, intr-aceastd mosie Urseasca, fiind mai nainte a lui Pdtru Voiculescul, unchiul popii
lui Ion, altA hotArnicie a 12 boeri cu leat 7284 aprilie 15 dintr-acest urmAtor an In care sd
vede cA dau popii lui Ion, stinjeni 178 intr-aceastA mosie Urseasca. Ardtd i Rizea altd deo-
sebitA hotArnicie tot a acestor boeri cu acel leat i zi, adicd 1776 aprilie 15, prin care dau
Rizii stinjeni 69 Intr-aceastd mosie Urseasca. Mai arAtarA i o carte a mArii talc cu leat 1776
mai 9, care intdreste hotArniciia a 12 boeri hotarnici ce s-au fAcut acum la acest leat, cum
am zis mai sus, si iardsi Intrebindu-se pIrbii acestiia cu ce cuvint cer sd ia de supt stA-
pinirea popii lui Ion si Rizii, partea aceasta ce stdpinescu In mosiia Urseasca, au rdspuns
cd cer sd-i scoatA, fiindu cd niciodatA ei nu au stApinit intr-aceastd mosie. Ci acum, boeri
12 hotarnici, fAcind hotArniciia, le-au dat aceastd parte ce niciodatA n-au stdpinit,
la care fiindcA sA cunoscurd mintind, de vreme ce sd vede la mina pIrisilor acestora hotArniciia
cea dA ani 47, cum mai sus s-au zis, prin care sd di stApinire popii lui Ion Intr-aceastd mosie,
care hotArnicie sA vede cd este fAcutd cu o lund in urmd hotArnicii ce aratd pirisii cum mai
sus sA vede.

112
www.dacoromanica.ro
 Deci, fiincicd sd cunoscurd cd pira lor <ar> fi rnincinoas, de vreme ce de atunci,
adicd cld ani 47 a vede cd stdpinesc nurnitul popa Ion i Rizea Intr-aceastd mosie, am
hotdrit, dupd pravild, ca si de acum Innainte sd stapineasca popa Ion i Rizea partile lor
ce au intr-aceastd mosie Urseasca, dupd hotArnicii i dupd lurninatd cartea mdrii tale, care
pravili poruncesc la cartea 50 a InpAratilo:, titlu 1, cd : cel ce stdpineste necontinit ani
10 si 20, adicA 20 fiind cld fata, aceia ar putea sd-i stea inpotrivd, iar 20 ani nefiind de fatA,
de nu va face nici o pira, sA aibA a stdpIni cu build pace si sd nu sd scoatd dintr-aceastA Arh. St. Bile,.
stdpinire nici intr-un chip, fiindu c dA vor face pill asupra lui, aceia nu este prEmita". Ms or. 5.
f. 73 74.
Si mai virtos, fiindu cd am luat seama cd amdruntu, scrisorilor ce artarA piritii In urma Pentru delta
hotArnicii aceia de ani 47 cu care stdpineseu numitii piriti, adicd popa Ion i Rizea, de aceiia prieini &semi-
natosre. V. doe.
am hotdrift ca sd stdpineasca cu build pace. Numitii pirli fAcurd cerere de o carte de blestern din 9 mai 1770.
asupra vecinilor ca sii rmIrturiseascA tot adevdrul, adicd, cd <nu> au stilpinit pirltii acestiia A.,11. St. Bile..
Ms. 3. f. 107
168 si
niciodatd. De care, noi nu Indrdznim a hotAri, fiind inpotriva pravidi>lor ce poruncescu ca (Ain 3 februari doe.
martorii s nu sd sileascd. 1777.
Deci, de vreine ce cartea de blestern sd copr:nde intr-aceastd sild, de aceiia si noi krh St f.
lis.'5: Bue..
nu am priirnit cererea lor, mai virtos cd popa Ion au dovedit cd este nepot lui Pfitru v.
270. i1712
iRe su
Voiculescul, dupd cum s vede la aceasta hotarnicie dd ani 47. Ci, alit pentru cartea de bles- (iltori: in.
tern ce fAcurd cerere, eft i pentru cercetarea princinii acestia ce am fdcut, rdmine hotdrirea cea Institutul
de istorie
desdvirsitd a sd face de cdtre Innaltimea ta. ,.N. forge").
1776, lunle 8.
Meche Fotino paharnic, Dumitru Cior<anu> stolnic, Costandin biv vel comis,
Dumitrache Greceanu, Evdochim biv vel medelnicer.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Anastasia Perieleanul, mama lui Radu
copilul, se rejudecd cu Odium lui Toma vistierul, vdr tut Radu, pentru averea moVenild
de la unchiul lor Danciul. Judecdfi anterioare dovediserd cd Toma stdpinise tot ce i se
ldsase prin testament. Se holdrdfle ca Radu sd ia din cele rdmase numai lucrurile necuprinse
106
1776
tn testament. Domnul Intdrete.

10 Alecsandru Ioan Ipsilant voievod zemli Vlahiscoiu.

S-au infatisat innaintea domnii mele la divan, Anastasiia, vechild fiind Radului
copilul sin Mihaiu Perliteanul, cu Anstasie Barbulea, vechilul...1 sora Marii, sotiia Tomii
biv <al> 3 <lea> vistier, si cit. pentru averea Danciului, fiindca dupA cercetarea ce am Mut,
vazum a bine au cdzut la stdpinirea Tomii vistieru, (Id au stdpinit in cit au avut viiatd.
pInd la moarte, nu are Anastasiia a face nici o pIra pentru aceasta, fdr' dd numai pentru
rdmasele Tomii vistieru. Citindu-sd in divan diiata lui, vdzum ca scrie, dupd ce sd va inplini
zestrile sotii sale i pomenirile 71 datoriile ce va rdminea sd sd dea rudelor, care rude, fiindu
cA nu sint altii, ltd numai o sora si acest copil Radul si fiindcd vdzum cd soru-sa s-au tras
din clironomiia frAtini-sdu prin scrisoare care sd citi la divan cu leat 1775 dichemvrie 18
intru care scrie cd, socotindu-sA cu cumnatd-sa pentru zestri, pentru pomeniri, si vdzindu cd
nu a ajung, s-au asdzat si i-au dat toate ale casii. La aceasta are protimisis Anastasiia
din partea copilului, ca un nepot, dd. va vrea a sd Incdrca sd rdspunzA zestrile, pomenirile,
datoriile p chieltuiala ce va fi f Acutu sl ia casa Tomii Intru a lui stdpinire. Si intrebin-
du-sd dA intrd, dete rdspuns la divan cum cd, pa cele ce pin blestem sd va dovedi cum ed.
este adevdratA lipsd din zestre sau chieltuiala la pomeniri i datorii, sd va inarca a le
rdspunde.
Drept aceia dar, innaintea preasfintii sale pdrintelui mitropolitului dovedindi-sA toate
acestea si inplinindu-le numita Anastasiia, sd aibd a lua toatii averea casii Tomii vistieru
Intru stdpinirea ei, lucruri miscAtoare si nemiscdtoare.
1776.

113
www.dacoromanica.ro
 PreatnnAltate doamne,
Anastasiia, muma Radului copilul sin Mihaiu Periiteanu, prin jalba ce au pornitu cAtre
Innaltimea ta din partea Radului copilu, au cerut avutul rAposatului Tomii vistier, vAru numi-
tului Radul copilu ce 1-au avut lAsat de la mosul sAu, Danciu logofdt, cu cuvtnt a au murit
acliros si el este var premare cu mortul, care avut, sA stAptneste de OW striini. Dup A care,
orInduinclu-sA de care InnAltimea ta la judecatA cu mumbasir dumnealui vAtafu za divan, s-au
dus i dA fatii Innaintea noastrA i dAspre partea Marii, sotiia rAposatului Tornii vistieru,
vechil fiind Anastasie Barbulea, s-au Intrebat ce are a rAspunde. ArAtA o carte cu leat 1759
dichemvrie 2, iscalita dA sfintiia sa proin episcopul Rtmnicului, chiar Grigorie, i dA rdpo-
satul Costandin Dudescu vel vornic, i dA rAposatul Costandin Cretulescu vel ban, si dd Ianache
sArdaru, In care sA vAzu c Mihaiu, tatul acestui Radu copilu, au fost fecior Danciului logofdt.
Au avut judecatA cu raposatu Toma vistieru, cerindu d.e la dtnsul cele ce i-au fost lAsat
tatA-sAu Danciul logofdt, prin dilatd, cu cuvInt cd el este fecior i Toma nepot de fatd, dar
judecata, gAsindu diiata Danciului dura orinduiala pravilii, o IntAreste ca sd stApineascd
Toma toate cele ce i-au lAsat Danciu, pentru c pa Mihaiu Ii aratA cA s-au purtat cum el nu
sA cade, fAclndu necinste tattni-sdu Danciului i neascultIndu-1 la cele ce-I InvAta, iar Toma
1-au cAutat i cu bani pin la moartea lui. i iar, nu-1 leapAdd pa Mihaiu d toata clirono-
miia parinteasca, ci-i lasA i lui parte : mosie, viie, casA si altele, prin dilatA, In care diiatA
II lasA si pe tiganii ce-i avea fugii, de-i va gdsi, Inca, pe doi tigani pe anume, i osibit cele
ce vor mai rAmtnea ale lui, afarA din ce-i lasd Tomii, sA le stapIneascA tot Mihaiu.
Mai arAtA i o carte cu leat 1767 iunie 17 a MArii sale raposatului Alecsandru Ghica
voievod in care sd coprinde cA tot pentru aceastA pricind au esit si Innaintea mArii sale si
hotdraste mariia sa, sA stAptneasca cele lAsate prin diiatA dA unchi-sAu Danciu logofdt, cu
build pace, iar pentru alte mAruntisuri de ale casii, cele ce mai cerea Anastasiia cu o foae
din partea Radului copilul, zicind cd au Minas la Toma si el tagadueste, de-I va dovedi
cu judecatA, sA-si caute, care foae, cerIndu-i-sd acum dd judecatd, nu avu sA o arate. Mai
arAtA i o anafora cu leat 1775 aprilie 28 a preasfintii sale pdrintelui mitropolitului, chir
Grigorie, cAtre InnAltimea ta, In care a coprinde cA cerInd Anastasiia, muma acestui copil,
Radu, sotiia de a doao a lui Mihaiu capitanu, lipsa zestrilor ei ce i-au prApddit bArbati-sAu
Mihaiu din avutul Danciului logollit, ce au lAsat Tomil, dui:4 cercetarea ce au fAcut
preasfintiia sa, gaseste nedreptate la cererea ei. Au mai ardtatu i o anafora cu leat 1775
mai 13 a dumnealui vel vornicului Nicolae $tirbeiu, i dumnealui biv vel logoatului Nicolae
BrIncoveanu, In care aratA cd nu gAseste dreptate a intra Radu copilul In clironomiia rdpo-
satului Tomii vistierului ce au rAmas de la Danciu logofitu.
Deci, noi vAzIndu hotArlrea ce o face raposatu Alecsandru vodd Ghica dupA cum aratA
mai sus, si dA vreme cc Insusi rdposatu Toma vistieru scrie In diiatd cum cd, dupl ce va
esi lipsa zestrilor sotii sale si pomenirile, i ce va prisosi sA s dea clironomilor, zicem si
noi simfonos, dupd hotArtrea rAposatului Alecsandru vodA Ghica, ca Radu, fecioru lui Mihaiu,
nepotul Danciului, are sA cearA lucrurile mosului sau Danciu ce au rAmas afard din diiata
acestui Danciu, de care am si zis sd cerceteze dupA foaia ce au arAtat la judecata mArii sale
rAposatului Alecsandru vodA, i dovedindu-le, sA le ia supt stAptnire ca un clironom ce este
mosl-siu, Danciului. Iar lucrurile Tomii vistierului, care au rAmas afarA din diiata lui,
are sA le clironomiseascA Zmaragda, sora Tomii vistieru, care lucruri le-au si luat, i s-au
lzbrAnit dupd cum sA vede i cartea dA izbrAnire de la teat 1775 dichemvrie 18, IntAritA ti
.Arh. St. Bile., d preasfiintiia sa pdrintele mitropolitu. Iar hotArtrea cea dAsAvIrsitA ramtne a sA face de
I%M8. nr.
194-195. cdtre Innaltirea ta.
1766, lunle 1.
Meche paharnic, Dumitru Clor<anu>, Costandin biv vel comis, Alexandru Gre-
ceanu, Evdochim medelnicer, Dum<itrache> Brez<oianu>.

114
www.dacoromanica.ro
 Carte domneascd prin care se holdrdfle ca preogi din eparhia mitropolitului sd plateascd, drept
plocon arhieresc, In loc de taleri doi, taleri trei, afa cum pldtesc preolii din celelalte (loud eparhii
ale fdrii. 107
1776
Davat gospodstvo mi. De vreme ce dupe mila si hotarirea ce am Mut domniia mea cu toata Willis
ceata preotilor, de a fi nedajnici, alta suparare si cheltuiala la minic nu au far'de numai mila 18
cea orinduita la cutie I la ;male si obicinuitul plocon arhieresc. Pentru care plocon, facind
domniia mea cercetare, ne instiintam cum ca top cei din amindota eparhiile iubitorilor de
Dumnezeu episcopi, atlt al Rimnicului, cit si al Buzdului, dau de tot numele cite taleri
trei si sl urmeaza acest obiceiu far' de nici o pricina cu multumirea preotilor, iar numai cei
din eparhiia preasfintii sale parintelui mitropolit dau cite taleri doi.
Care la aceasta parindu-ni-sa a fi cu nedreptate, fiindca dupe cum este cunoscut de
toti si cheltuielile i trebuintele arhiereului mitropolit shit mai grele si osteneala i truda la
trebile ce rinduim domniia mea pentru Indreptarea norodblui este mai multa, am hotarit dom-
niia mea ca, dupe cum preotii din eparhiia episcopilor urmeaza de da, asemenea si preotii
din eparhiia Mitropoliei sa dea de nume po taleri trei.
Pentru care, dam aceasta carte de volnicie preasfintii sale, Int Arita cu domneasca noastra Arh. St. Buc.,
Ifs. nr. 1.
pecete. I i saam receh gospodstvo mi. f. 142.
1776, I unie 18.

Velifii boieri aratd prin anafora cd moFnenii din satul Slobozia (jud. Vlaga)s-au judecat la 108
divan cu postelnicul Mihalache Uescul care le-ar fi tmpresurat mofia din Gdligani. Ptrttul
aductnd zapise, divanul ti recunoafte dreptul de a stdpini mofia. Nemulfumifii ptrifi fdclnd
apel la domn, se dovedefle f i cu blestem nedreptatea lor. 1776
Willa
18
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sA Florea cu cetasii lui, iarasi au esit innaintea domnii mac cu Miha-
lache postelnic Uescul, aducindu si citiva martori ce au avut, carora fAcindu-li-sa cercetare,
ce stiinta au, nici un Tel de temeiu nu avura, iar la mina Uescului vAzum si pentru acest
prisos, zapise i scrisori. Dar pentru ca sa esim din toatA banuiala, 1-am rinduit de au priimit
si blestem, cum ca nu stie a fi ei asupriti de dInsul, nici de parintii lui, si dupe aceasta iarAsi
altA cercetare am poruncit la dumnealor ispravnici de au facut In fata locului si pentru sta-
pinire, cum s-au aflat. Si toate aceste cercetari eft trebue faclnd, si multe dovezi cercind, nici
un Tel da dreptate nu putum afla numitilor pirisi, fiindu cererea lor numai cu gura far'
de nici un Tel dA scrisoare sau dovada (IA temeiu, cum ca au si ei mosie Intr-acel hotar. Care
si scrisoare bunA si dovada da ar avea, iarasi dupa nestApinirea care in 60 de ani n-au stapinit,
nici si-au cautat vreodata, pe cum insusi nu puturA tagadui, dreptate nu ar avea.
Ci, hotarim, Mihalache postelnic Uescul sa stapineasca toata mosiia aceasta ca o dreap-
tA a sa, si pentru bunA intemeiere a dreptatii si a stAptnirii lui, i-am intarit si noi cartea a-
ceasta cu domneasca a noastra pecete. I i. saam receh gospodstvo mi.
1776, lunle 18.
Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, vatafu de copii de divan au adus la judecatA pe
postelnicelu Mihalache Uescul, care era piris asupra Florii i Stanciu, i Voico i Preda si
Neculii de la satu Sloboziia sud Vlasca, zicindu cA la luna trecuta a lui iunie 18 leat 1775,
avindu judecata cu (limn la luminatu <divan> al marii tale perttru mosiia Gilceni, tot din
sud Vlasca, facindu-sA numitii pirisi mosneni, zicind cA avindu si ei movie In Galigani, li
s-ar fi inpresurat de numitul Uescu, i numitu Uescu, atunci la judecata ce au avut lnnaintea

115
www.dacoromanica.ro
mdrii tale cu numflhi piriti, dupd pira ce fAcea ei, neavindu toate zapisele de fatd, ci nu-
mai dintr-insele, adicA pd stinjeni 1380, mdriia ta ai orinduit pe dumnealui sArdaru lor-
dache Colfescu, ispravnicu Vl Ascii i pA dumnealui lonitA BAlAceanul biv vel sAtrar, hotar-
nici drept 12 boeri, ca sd le hotdrascd acea mosie si dupe acele zapise sd-i dea partea, iar
prisosul sd-1 dea piritilor. Carei, dupd porunca innAltimil tale, dupe obiceiu mergindu In fata
locului si sforind mosiia pA trei locuri, au ales stinjeni 2620 si dupd scrisorile Uescului ce
au avut atunci, Intl! i-au ales parte stinjeni 1380, dar in urmd mai gAsindu numitu Uescu
altc zapise si brisoave vechi tot pentru aceastA mosie, au venit si iardsi dind jalbA InnAl-
timii tale cum cd au gdsit fl acele scrisori, ii s-au poruncit numitilor boeri hotarnici ca sd
le cerceteze, i fiind adevArate, sA-i dea mosie i pe acele zapise si hrisoave.
Si cercetindu-le dumnealor numitii boeri, au dovedit un zapis al Murgii ot Galigani
cu leat 7169 dichemvrie 16, dat la mina lui Alecse logofAtu, strAmosu numitului Uescu,
intru care scrie cd au vindut partea lui dd mosie din GAligani sttnjeni 250, care zapis sd
vede numit i Intr-un hrisov al mArii sale rAposatului Radului vodA Leon ot leat 7171 1, si
iar au mai arAtat un zapis al lui Costandin comis cu leat 1195 1 martie 12, dat la mina lui
Tudosie logofdtu, In care zice cd. fiindu-i nevoe dd niste bani, au mers la Tudosie logofdtu
dd i-au fAcut bine si i-au dat bani. Si pentru acei bani i-au pus partea lui dA mosie din
GAligani, pind la Sfeti Gheorghe dA nu-i va da banii sd-i fie mosiia stAtAtoare, dar
citi bani, nu aratA intr-acel zapis, iar In hrisovul rdposatului Stefan vodd Cantacuzino
ot leat 7222 iulie 22, zice asa : sA aibd Rizea logofAtu sin Alecse logofat a stdpini
toatA partea de mosie ce au avut Constandin comis VArzariul In hotaru Galiganul sud Vlas-
cat care mosie este tot Intr-un hotar cu ceilaltd mosie ce mai are Rizea logofAtu, dar in
urmd zice cd au fost mai vindut Costandin comis cu frate-sAu Gligore postelnicel, lui Tudosie
logofdt Oldnescul, unchiul lui Rizii cu zapis za taleri 280 acea parte dd mosie. Si luind Cos-
tandin comisu, sotie pe Alecsandra, sora Rizii logofAtu, au fost rdscumpArat Costandin
comisu aceastA parte dA mosie cu bani din zestrile ei de la Tudosie logofdtu, care intr-acel
hrisov aratA numai banii care au rAscumpArat Tudosie logofatu, unchiul Rizii de la Costandin
comisu, iar citi stinjeni, sau cite citi bani stinjenu, nu aratd.
Si socotind numitii boeri hotarnici dupe alte zapise si scrisori ce sA numesc de vin-
zarea stinjenilor dd mosie ce sd vindea pA acea vreme, fac socoteald taleri 280 sttnjeni cite
bani 30, fac stinjeni 1120. Si dupd trAsura ce au fAcut dumnealor si dupe acest tacmin ce fac
pentru acesti bani pe stinjeni 1120, stinjenu cite bani 30, <au> mai scos lipsd mosie Uescului
sttnjeni 130.
Deci, noi dupd porunca innAltimii tale cdutind atit zapisele cele din urmd ale Uescu-
lii, cum si hrisoavele, sd vAzurd cd sint bune i temeinice. Dar fiindcd intr-acel hrisov al rdpo-
satului Stefan vodd Cant<acuzino> nu aratd sttnjenii, ci numai bani, taleri 280 care s-au luat
acea parte dd mosie pentru lipsa zestreilor i dumnealor hotarnicii fac tacmin dupd cum sd
vindea pd acea vrerne si clupil cum au gasit intr-acele zapise cite bani 30, socotindu pd stin-
j,ni 1220, noi stim cd Intr-acea vreme sd vindea pA acea parte dd loc stinjenu cite 8 para-
I e, alteori cite 10 si alteori si cite 12 parale. Si socotind noi si cite parale 12, sd face
stinjeni 990 pd acei bani i cu stinjeni 250 ce au cumpArat Alecse logofAtu, strAmosul Uescu-
ldi de la Murgea, i cu 1380 stinjeni pA carii s-au judecat cu zapise innaintea mArii tale,
fac peste tot stinjeni 2620, care sA cunoaste cd acesta este dovedit cA mosiia s-au tras cu
stinjenu dupe acea vreme.
Am intrebat i pfi numitii piriti dd au niscareva scrisori sau zapise inpotriva hrisoave-
lor i zapiselor Uescului, si nu avurd, fArd decit cerea stdpinire cu gura zicind cd au ink.-
turii oameni de cite 100 dd ani, la care zise ale lor nu avurd nici un temeiu dd dreptate.
1-am intrebat da au stapinit vreodatd dA atunci pind acum, ziserA cd mosii i pdrintii lor au
stipinit, dar (Id la 60 dA ani si mai bine n-au stdpinitu, cd au fost strimutati Intr-acest

116 ,

www.dacoromanica.ro
pamint. Inpotriva cdrora rAspunse si Mihalache postelnicel Uescul, cd mo5ii 5i parintii lor
au murit tot acolo Intr-acel judet si n-au stApinitu niciodatd, dupd cum pd larg sd adeve-
reazd din scrisorile stdpinirii Uescului, In care aratd cd este stdpinire dd 900 1 dd ani si mai
bine.
DUO aceia, gasim cu cale, dupd vechea stdpinire i dupd dresurile dA scrisori ce sd
vAzurd la mina Uescului, cd au stdpinit neamul Uescului, cum si Mihalache Uescul pind
acum aceastd mosie, sd o stdpineascil si de acum Innainte cu bund pace de cAlre nurnitii Arh. St. Bile_
pirisi. Iar cea dAsAvirsitd hotdrire rdmine a sd face de cdtre innAltimea ta. M. nr. 5,
f. 79-80
1776, mai 4.
D<umitra5co) Racovitd, Nicolae Dudescu vornic, Rada Vdcdrescu dvornic,
Pand Filipescu logofdt.
1Asa In text.

.11Iitropolitul Idrii arald prin anafora cd mandstirea Vdcdresti reclamd saint ei, Vadul-Sdicii
(mud. lalomila), care i-a fost Impresurat" de mdndstirea Sdrindar si de paharnicul Dedulescu.
Cercelind holdrnicitle anterioare, nu poate stabili dreplut de stdpinire. Domnul holdrdste sd se
mai facd si alle cerceldri pentru a se slabili acest drept.
109
1776
Male
18
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Preasfintiia ta parinte mitropolite, din cele mai jos scrise, vedem cercetarea Mead
numai pd a cdruia mosie cade acel sat Vadul Sdicii, iar nu pentru i stdpinire.. Care fiind tre-
buintii mai virtos, aceia sd o facd preasfintiia ta, tot intr-aceastd anafora dAddsupt sd ne In-
5tiintezi dii cercetare cum afli staptnirea, ca sd vedem si sd hotdrim.
1776, fur& 18.

PreainnAltale doamne,
Dupd jalba ce au dat cdtre mdriia ta cuviosul arhimandrit chir Ghermano igumenu
mAndstirii VficArestii, cd avindu mAndstirea un sat ce sd numeste Vadul-Wcii In sud Ialo-
mitA cu stdpinire de multi ani, fiind ales si hotdrit drept al mAndstirii, acum s-ar impre-
sura de cdtre mAndstirea SArindar i de care dumnealui paharnicu Nicolache Dodulescu, si ni
sd porunceste de cdtre mdriia ta fiindu amindoao partile, sd cercetdm frith cdrtile igurnenului
vAcdresteanu i mArturiile ce zice a are, si cercetarea ce vine, ce s-au fAcut prin blestein, si
deosebit sd Intrebdin i pe ceilaltd parte cu cc cuvint cere sd stapineascd acel sat si cu anafora
sd Instiintdm pe mAriia ta.
Deci, ardtdm marii tale cd acest fel a<m> urmat : Intli am citit scrisorile mAndstirii
Vdcdrestii i vazum cd are Vdcdrestii mosie in sud Ialomitd de danie i de cumpArat de la boerii
Cantacuzeni i de la boerii Filipesti, ce sti nurnea BArtestii, dar citi stinjeni sint, nu putem
pricepe nefiind hotArnicie, nici pomenind toate zapisele, stinjeni anume, numai, atit socotim
la partea Cantacozinenilor, 5 zapise, adicd cinci frati. i zice Intru un zapis al lui
lordache Cantacozino vel paharnic cu leat 1754 iulie, ea au vindut partea sa de rnosie
din BArtestii stinjeni 500 la mAndstirea Vdcdresti 1 cu aceasta socotim pA pArere, fdr' de
a nu vedea In scris incredintare adeviiratd, cd poate i celelalte pArti <ce > are cartea Cantacozi-
nenilor vor fi tot cite 500 stinjeni partea, care sA fac 2500. Vedem 5i intr-alt zapis al lui
Pantazi biv vel inedelnicer cu leat 7241 mai 29, ce sA trage din neamul stolnicului
Mateiu Filipescul, cu care si-au inchinat partea sa din BArtesti, danie la minds-
tirea VdcArestii 5i zice CA mosiia Bertesti au fost toatd inpArtitd pe din doao, jumdtate s-au
stdpinit de cdtre boerii Cantacozinesti i jumdtate de care boerii Filipeti i fiindu
cd la Cantacozineni, dupd mai sus-numitu zapis, vAzum stinjeni 2 500 in cinci WO, putem zice
5i dintr-acest zapis al neamului Filipestilor cd este <de> 2500 stinjeni <cc> au avut i Filipestii

117
9 C. 758
www.dacoromanica.ro
 si sa fac 5000 stinjeni peste tot in Bertesti, care acurn sa afl supt stapinirea manastirii Vaca-
resti, macar ca la accasta nu putem pune temeiu. Ci, sa aratim marii tale dupe pricepere,
nefiind altS luminare, sA cunoastem adevarul, suma stinjenilor citi sint, vazum i acea martu-
risanie de care porneneste cu leat 1757 iunie 12 si este intarita i cu iscalitura dumnealui vis-
tier Racovita, fiind pc acea vreme vel logofat, Intru care scrie ca cu carte da blestem multi
megiiasi de acolo batrini au adevarat semnile i hotarale mosii acestiia Bartestii pe
unde au calcat si cum s-au stapinit din vechime, aflindu-sa atuncea lnpresurata de catre
durnnealui paharnicu Nicolae Dedulescul, In care senme ce au aritat ar intra i aces!. sat,
Vadul iicii, adica in stapinirea manastirii Vacarestii.
Nazum i o adeverinta a hateful Amidis, chir Paisie, ca fiind acolo in judet, acum ar
fi cercetat prin oameni sa adevereze pentru satu Vadul iicii pe ce mosie cade, i ei toti
ar fi adevarat cA pa mosiia Bartestii-Vacaresti. Cercetat-am si pc ceilalta parte, sa vedem
cu ce cere stapinirea acestui sat Vadu-dicii i ne scoase cuviosul arhimandrit sarindarean 2
zapise i o hotarnicie, pe care citindu-le, vazum ca are mAnastirea Sarindar mosie ce sa numeste
Giormanestii si pomeneste intr-acea hotarnicie ea aceasta mosie Giormanestii au fost 3 parti,
2 pArti le-au fost stapinit un Radu comis, deci care zice dumnealui paharnicu Nicolae Dedules-
cul cii s-ar trage, si o parte megiiasii de acolo, din care sa trage cu stapinirea manastirea Sa-
rindar.
Intrebam i pe dumnealui Nicolae Dedulescu sa ne arate scrisori de partea sa din
Giorrninesti, dumnealui ne arata niste scrisoavel tot de Giormanesti cu mult mai vechi
decit acea hotarnicie, zicind ca altele cc le-a avut mai noaa, din pricina acestii trecute raz-
mirite, le-ar fi rapus.
Deci, noi dupe aceasta cercetare ce facum, nu puLern pricepe, nici gasim scris anume
satu Vadul-Wcii, de care este pricina, pe ce mosie cade, far'de numai acea marturisanie
ce o are manastirea Vacarestii dupe coprinderea semnilor. Ci, da este asa, sau da nu, noi nu
putem sti, nevazind In scris anume nici la o parte nici la alta, vedem i pe ceilaltA parte
Sarindar i dumnealui Nicolae Dedulescul, cu gura zicind ca satu Vadu-SAicii cade pe Giorma-
nesti, iar nu pa Bartesti.
Ci, pentru mai descurcat lucru, sa vede la hotarniciia Giormanestilor ca sA numeste
stinjeni 1200 In trasura daspre balta unde cade satul Vadu-Wcii, ci acolo, cind sfi fie sA sa
cerceteze da ajunge acesti stinjeni pinA in numitu satu Vadu-SAicii, sau (IA nu, (IA vreme
ce nu sA crede de eatre dumnealui Nicolae Dedulescu i de catre manastirea Sarindar mar
.Arh. St. Buc., turisaniia, ce o are manAstirea Vacarestii. Ci, da aceasta Instiintam pe manila ta i anii marii
M. nr. 6, tale de la Domnu sa fie multi si norociti.
f. 89-84.
1776, funie 17.
Al marii tale catre Dumnezeu fierbinte rugator si smerit parinte sufletesc.
Grigorie al Ungrovlahiei.
1 Pentru : scrisori.

JA.1" ietraopeolitaut td eciercefatantd p:iii.rc einaaloArncauffeois' tsivoitnndicuehasaamoioaa CMoja.erieii pCeot:

e inciai rearraetcd1 Pr dincaanparfootriamte.
covnicului Costandin Caramaldu. Domnul holdriste si se cerceteze dupd pravild dadi mai slat
176 si Ole rude mai apropiate.
iunle
18
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Preasfintiia ta parinte mitropolite, In marturiia ce ne-o trimiti In scris de la stol-
niceasa Ancuta, vAzum scriind pentru stiinta Marii Cojascai, cum ca nici facea trebuinta
atunci la vInzarea acestii mosii ca sA stie, fiind alte rude mai de aproape. Aceasta dar,
este mai de trebuinta a cerceta preasfintiia ta dA i s-au cazut Marii CojascAi atunci a sti si
cla au avut protimisis, fiind alte rude mai de aproape. i cum vei afla preasfintiia ta dupe

118

www.dacoromanica.ro
pravilA cu cale la aceastA cerere ce o face ia acum, tot Intr-aceastA anafora sA avem In-
stiintare.
1776, iunle 18.

PreatnnAltate doamne,
Dupe porunca mArii tale ce ni sA porunceste prin luminat pitac ca sA dea juramint
pentru pricina moiiei Cojcstii, stInjeni 300, care au fost ai dumnealui polcovnicului Constan-
din CaramalAu ce-au murit si au cumpArat-o dumnealui biv vel aga Scarlat Greci<anu>, Ancuta,
sora cumnatului CaramanlAul, de sine, i dA Manila varA-sa, precum cA n-au stiut de vin-
zarea numitii mosii.
Deci, arAtAm mArii tale cA am trimis la dumneaei Ancuta pe cuviosul arhimandrit sArin-
dAreanu, Dorothei, si innaintea cuviosii sale si altora, au dat mArturisanie cu sufletu sAu,
In scris, stiinta ei cum sA va vedea si de cAtre mAriia ta, iar jurdmint cu mina pe sfinta evan- Arh. St. Sue..
ghelie sA o punem sA facA, n-am pus-o, numai, dupe cum In scris, dete In frica lui Dum- pas. 41vir._
nezeu mArturisanie, fatA fiind i altii striini. Facem stire mArii tale, si anii mArii tale de la vesi I doe< lir.
51 din 28
Domnu sA fie multi si norociti. aprnie 1778.
1776, iunie 1.
Al mArii tale rugAtor cAtre Dumnezeu fierbinte si smerit pArinte sufletesc,
Grigorie al Ungrovlahiei.

Ispravnicul Nicolae Obedeanu serdarul arald prin anarora CA Radu Pazarghideanul reclamd
pe logoratul Costant in care nu i-ar ft dat talerii tncredinfali acestuia de Dumitrache Saigiu
Domnul tntdreste constatarea fdcutd la cercetare, dInd si drept de apel la divan.
1776
lunie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod. 19
Poruncim domniia mea, sArdar Nicolae Obedene, dupA hotArirea ce ai fAcutu, sA apuci
sA faci i inplinire de bani, sau dA nu sA va odihni vreo parte, avInd a face apelatie, va
veni si la divan.
1776, Wide 19.

PreatnnAltate doamne,
Radul Pazarghideanul au tras Innaintea noastrA pe Costandin logofetelu, zicindu Radul,
c A nefiind 1 orinduiti amindoi de dumnealui, dA Dumitrache samdagiu, pentru cumpArarea
dA oi, adicA el sA dea bani i sA tocmeascA si Costandin sA scrie dA unde, ce oi ia si cu
ce pret, cum au si urmat amindoi pinA la un loc, unde inbrAcindu-sA banii ce le dedese Mill,
au Intors pe Costandin logofetelu la dumnealui Dumitrache Saigiu de i-au mai dat taleri
500, din care bani, Costandin i-au dat lipsA taleri 195,90 si-i cerea acum acesti bani Radu,
de la dinsul, ca sA-i inplineascA porunca stapinl-sAu.
Intrebindu-sA i Costandin logofetelu de luarea banilor, taleri 500, cA i-au dat dum-
nealui Dumitrache Saigiu sa-i dea In mina Radului, n-au tagaduit, numai au zis cA dupA
ce s-au Intilnit amindoi tiind banii tot la dinsu zile ... 2i s-au furat din dAsagi o pungd cu
acei taleri 195, bani 90 si are prepus pA Ion ciobanu care au lipsit atuncea la furarea banilor
si gAsea pricinA Radului Pazarghideanul, fiind priimit ciobanu dA dinsul. Asupra cAriia pri-
cini au rAspuns Radul, cum cA ciobanu 1-au avut prin chezAsiia lui Ilie circiumaru de la
Greci. Aducindu-sA i The clrciumaru ca sA dea seama ciobanului, fiindu cd au fost chezas
pA el, si tAgAduind el cA n-au fost chiezas, Radul Pazarghideanu au adus Innaintea noastri
pA Dima circiumaru de la ...2 cum cA au fost dA fatA la tocmeala ciobanului si au mArturi-
sit cA cu urechile lui au auzit cA Ilie circiumariu sA face chezas pA el.

119

www.dacoromanica.ro
 Deci, dd vreme ce Costandin logofetelu n-au urmat dupd porunca slApini-sAu ca
fie dat toti banii in mina Radului si de la el au perit acei taleri 195,90, rAmine el sl pla-
teased si el sd apuce pe Ilie circiumariu ca pe un chezas, ca, oH sA dea pe hot, sau sd-i
Arh. St. Bue., plAteascd si el, lui. PArerea noastrA intr-acest chip este, iar hotdrirea cea dAsAvirsitA rAmine
M. nr. 5.
f. 80 80 v. la Innaltimea ta.
1776, Mule.
Nicolae Obedeanu sArdar.
1 Corect : fiind.
2 Loc alb.

Velifii boieri arald prin anafora cd Stan cazangiul din Bucuresti cumpdrd de la fiica popii
Lazar o casd pe care mama ei, recdsdlorild, o zdlogise lui Panait Dimitriu. Divanul aprobd
112 holdrirea departamentului al 2-lea care aratd cd, dupd I3azilicale, solia recdsdlorild nu are drcp-
lul sd zdlogeascd casa primului sof. Domnul Intdreste.
1776
lunie
19 lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
AceastA pricing, dupd jalba ce au mai dat Panait, infAtisindu-sd si la divan Innaintea
domnii mele, s-au intrebat Panait ce mai are a rAspunde, si au rAspuns tot cele ce s-au
cercetat, cu care nici o dreptate nu are, pentru cd cercetarea este fAcutd bine si urmatd drep-
tatii si pravililor, cu care sd dovedeste cd aceastA casd ce au cumpArat-o Stan nu au fost
volnicd preoteasa Ecaterina sA o zdlojeascd si Mu au jAlojit-o la Panait. Iar Lambrina au
fost volnicA sA o vinzd si bine au vindut-o lui Stan, cdruia intArim i domniia mea stApi-
nirea de cAtre Panaitu.
1776, iunle 19.

PreainnAltate doamne,
Cu apelatie de la <al> 2<-lea> departament, orinduindu-sd de mAriia La la noi Sian
cazangiul de aici din Bucuresti, II aduse dumnealui vAtafu za aprozi, de fatd cu Panait
Dimitriu innaintea noastrA i citind cartea de judecatA a departamentului vAzum cd scrie cd
o casA ce ar fi fost zdlojitA la Panait drept taleri 200 au fost cumpArat-o Stan In taleri 400,
care casd, dupA pravild o dd judecata lui Panait zdlogasu i pe Stan cazangiu ii ddpAr-
teazA sd-si ia banii de unde i-au dat, fAcindu-i cumpArAtoarea rea, pentru cd nu are zapi-
sele vechi ale casii (fiind la Panait zalog) i pentru cAci o foae de zestre cu care s-au
vindut casa nu are pecete mArturii. Care, toatA aceastd judecatA, cit pentru aceste pri-
cini iaste fAcutA, atita numai cd, precum au cercetat pentru cumpArAtoare de au fdcut-o
rea, nu au cercetat de slut bine si temeiarile care fac cumpArAtoarea rea, cum ar fi intii
datoriia lui Panait, dA este bund. Al doilea, de au avut putere i stApInire asupra acestii
case cel ce au zalogit, si a treia, zapisele ce le are Panait zAlog de slut ale acestii case,
care pricini cercetindu-le noi acum cu denadinsul, le gdsim schimbate de coprinderea jude-
cAtii. Am cerut Intli de la Panait zapisul dA zAlojire cu leat 1762, in care scrie cum cd preo-
teasa Ecaterina, la trebuinta ei, s-au Inprumutat la Panait de taleri 200, puindu-i zAlog
doad perechi de case cu pivnite, cu zapisele cele vechi si cu soroc, la care soroc de nu-i
va da banii, sA-i fie zdlogul stAtAtor, insA zapisul fArA dd pecete. Am intrebat pA Panait
unde este preoteasa Ecaterina i zise cd au fugit de mult dA aid. I-am cerut sA aducA vreo
mArturie din cele iscAlite In zapis, ca sA arate ce stiu dd acesti bani, i zise cl nu sA afld
nimini din mArturii, nici logofAtu care au scris. L-am Intrebat iardsi la sorocul zapisului, cum
dd nu au pornit judecatd ca sd-si fi luat sau zAlogul, sau banii, sau mAcar dupd soroc intr-
atitea ani trecuti, de la leat 1762, cum dA nu si-au cdutat, sau dA si-au cAutat, sd ne arate

120 I

www.dacoromanica.ro
vreo carte de judecata, si nu avu sa arate. L-am mai intrebat ceilalta casa unde iaste,
ca in zapis are doao case zalojite si la maidan este numai una, zise ca ceilalla s-au farimat,
s-au prapadit.
Am citit i zapisele cele zalojite si vazum doao zapise, unul cu leat 7235 ce vinde Necula
cojocaru la capitanu Ion za seimeni, o casa in taleri 50 si altul cu leat 7245 ce vinde Cons-
tandin biv vel capitan la Manole cojocaru, tatul Catrinii, o cas In taleri 80.
Deci, din toate raspunsurile lui Panait, atita intelesem, ca cere de la datornicul fugit
datorie fara marturii, necautati In 14 ani, avIndu zalog doao case, din care una cea ce
s-au prapidit si nu este de fata si al doilea aceasta ce are pricina. Am intrebat si
pe Stan cazangiu cu ce lsi diefenseste cumparatoarea, i ne arAta Intii zapisu vinzarii cu
leat 1774, In care sa vede iscalita vinzatoare, Lambrina, fata popii Lazar, si marturii vecini
igumenu manastirii Radului Vodi, fiind casa pe toe manastiresc. L-am Intrebat
cum di nu au luat zapisele vcchi ale cash cindu au cumparat, dupa obiceiu, si zise ca le-au
cerut i i-ar fi zis i vinzatoarea i vecinii ca accasta casa nu are zapise vechi, pentru ca
ar fi facuta din temeiu de popa Lazar tatul acestii vInzatoare si nu au esit la alta mina
decIt dupa moartea popii Lazar la fii-sa Lambrina, clironomie, i Ecaterina, preoteasa popii
Lazar, In vreme ce s-au maritat fii-sa Lambrina, au inzestrat-o prin foae de zestre cu aceasta
casa, care foae i-au dat-o lui Lambrina inpreuna cu zapisu. I-am cerut marturie ca sa
dovedeasca cum ca accasta ma este facuta da popa Lazar, tatul Lambrinii, si au adus trei
marturii oameni de credinta mahalagii vechi, anume Anghelache stolnic, Iacov armeanu
Petre matisaru, unde fiind de fata i preasfiintia sa parintele mitropolitu si iubitoriul di
Dumnezeu episcopul Buziului le-au dat blestem si marturiseasca adevaru ce stiu pentru
aceasla pricina, i asa, ca o gura, au marturisit cum cd stiu si au vazut ca aceasta casi este
Multi din temeiu de popa Lazar, carele au avut sotie pi preoteasa Ecaterina i fii pe
Lambrina i Inca un copil, dar linga casa aceasta au avut i preoteasa Ecaterina case
vechi ale ei de la tata-sau Manole cojocaru, care acelea au fost de cumparatoare, iar
aceasta nu au intrat In alta mina cu vinzarea, dupa ce s-au facut de popa Lazar. Si preo-
teasa Ecaterina maritindu-sa dupa al done barbat, cu acela au auzit i ei cd ar fi facut
datorie i zalojiri i casele preotesii In vremea razmiritii s-au farimat, iar aceasta, avind-o
Lambrina clironomie dupa tata-sau si data prin foae de zestre si de la mumi-sa, au vindut-o
lui Stan, precum sii vede.
Deci, cu zisele rnarturiilor, sa dovedi ea Lambrina lucru ei au vindut, pe care au
avut puterca si stipinirea, si bine au vindut, nu sa vatama nimic, cid foaia de zestre este
fira (la mirturii, ca nu este obiceiu a sa face foile de zestre cu mirturii. 5i mai virtos, ca
Lambrina in vreme ce are aceasti casi cla clironomie de la tata-sau, ramble foaia de zestre
de la muma-sa numai pentru o adeverinti la mina ei si Stan cazangiu bine au cumparat,
ca au facut toate cite au trebuit sa faca un cumpirator si nu sa vatimi, cid n-au luat
zapise vechi, ca si din marturii sa dovedeste casa cd n-au avut zapise vechi
nici In zapisele ce are Panait nu este vreun zapis ca sa fi cumparat popa Lazar
aceasta casa de la cinevasi. Iar Panait, Warn ca nu a urmat ca un Imprumutilor
datoriia lui, si fi cautat intr-atftea ani, fiind la mijloc si rizmirita i s-au prapidit i alte
temeiuri, necum acest fel da case, dar zalojirea acestii case este rea, pentru ca este facuti
de popa Lazar, canna ramlindu-i copii i preoteasa maritindu-si dupa al doilea barbat, si
opreste cu totu da pravile a zaloji lucruri da ale barbatului dintli, precum zice la tomu al
patrulea a celor Inparatesti, cartea 37, titlu 12, de atacsis porunceste ca sa epitropefseasci
mumele pa fii. Iar da si vor Inpreuna cu al doilea nunta, indata si sa scoati din epi-
tropie sau di supt scrisoare toate la cele ce va lisa a purta griji dupa aceastd pravila, muma
conteneste de a fi epitroapa fiilor i asijderea ramine striinil de mice apucare a parintestii
clironomii a fii-siu, si iarasi la tomu al patrulea, cartea 25, titlu 4, nimeni nu supune lucru
decit cela ce are puterea.
Deci dar, nici sluga, nici chivernisitor, nici procoratul nu poate nevrind si nefiind
stapinu sa zilojasca lucru, cad ramine, dar Panait si alba zalogul bun, casele preotesii

121
www.dacoromanica.ro
 Ecaterinii, cA al ei lucru au fost volnicA si a vinde si a zalogi. Ci, s caute sau casele acelea,
sau pe datornic sA-si ia banii, iar cu casa aceasta ce au cumparat-o Stan, treabd nu are, CA
si pricina i pravila 11 daparteaza.
Noi printr-aceasta plecatA anafora arAtam catre Innaltimea ta cercetarea ce cu dinadinsu
Aril. St. Duo., am facut, dar fiindca este carte de judecatA a departamentului, la mijloc, ramlne a se face
Ms. or. 5.
f. giv._83. hotArlre de cAtre InnAltimea ta.
1776, Wale 10.
D<umitrasco > RacovitA, Badea Stirb<ei> vel vornic, Man Iuliianu vel logofdt,
Ianache VAcarescu vel vistier.

Deparlamentul al 2-lea arald prin anafora cd Ion Traistd si alit rumdni din Btrsesti (jud.
113 Arges) revendicd de la fedora lui Preda Uescul mosia Btrsesti. Se respinge cererea gasindu-se
false dovezile reclamanfilor. Domnul Intdreste ortnduind cercelarea fi pedepsirea falsificatorilor.
1776
lank
20 Io Alexandru Man Ipsilant voievod.
ItniatisIndu-sA i Innaintea domnii mele la divan dd am cercetat pricina, gAsim jude-
cata dumnealor boerilor bund si ca o dreaptd o IntArim dA a stdpini Uestii mosiia cu bund
pace. Iar pentru vina ce au plrtii, dd au fAcut carte domneasca plasti, care si insine dom-
niia mea o vAzum i o cunoscum dA mincinoasa, fiindcd ei tot tAgAduesc, avem a face cerce-
tare ca sA dovedim pe cel vinovat dintr-Insii ca sd-si ia pedeapsa.
1776, lunie 20.

Prealnnatate doamne,
Din luminatd porunca InnAltimii tale dumnealui vatafu za divan au adus la judecatA
pe Ion TraistA i pa tefan Lupul i Enache LAngescul i Stefan din deal, vechili si celorlalti
sAteni de la satul Birsesti sud Arges, plrli asupra postelnicului Mihalache Uescul i brat ego
BAnicA, feciorii Predii Uescul, cerInd mosiia Birsestii ziclnd ca este a Mr i ca sd-si ade-
vereze acea faptd a lor, au aratat o copie fdrd mArturii dupd un hrisov al rAposatului Radu
Leon voievod scris ot leat 7177, adicA da ani 107, In care sA vede cd oamenii din Birsesti
s-ar fi rdscumparat Inpreund cu mosiia aceasta BIrsestii. Au arAtat si altd copie, iar fdrd mar-
turii dupa o carte a rAposatului Ducdi vodA cu leat 7186, adicA dd ani 98, In care sd vede
cd era datori galbeni 58 la un Hrizea vistieriu, pentru care galbeni tinea mosiia aceasta si
cum ca au platit galbenii acestiia i si-au luat mosiia Innapoi. Au ardtat i o carte a rdpo-
satului Costandin vodd Mavrocordat cu leat 1762 ghenarie 22, cu iscAliturd si cu pecete
domneascd, In care sA vede cd dd stapinire mosiia acestor rumani. Dar cercetind scrisorne
acestea dd slut adevdrate, care doao carti ce le-au arAtat sint copii dupe a Radului vodi i
a DucAi vodA, nu s-au priimit, fiindcd trebuia sd aducd cele adevdrate, iar nu
copii far' de mArturii i nedovedite. Iar cartea mdrii sale rdposatului Costandin vodd cer-
cetIndu-o i Infatisindu-o cu alte iscalituri si peceti ale mdrii sale Costandin vodd, s-au gasit
f icleand i mincinoasA adicA plasti, nefiind nici iscdlitura, nici pecetea rdposat numitului
domn, ci slut ficlene, cit i protocoleala acelui <al> 2<-1ea> logofat ce au fost pA acea vrente,
fiinded dumnealui medelniceru Dumitrache au statut pA acea vreme, <al> 2<-lea> logofdt.
S-au Intrebat i dumnealui, atit dA protocAleala dumisale, eft i da iscAlitura si pecetea
raposatului do mn ; au arAtat i dumnealui cd stilt toate ficlene i minclnoase. MAcar ca, precum
am zis mai sus s-au vAzut toate ficlene i mincinoase, trebuia sA nu-i priimim acesti fel dd
plrfsi la judecata i nici ascultare sa nu le dam, Inca sa-i vinovdtim la vina pbastografii,
cu toate acestea, am cerut la numitii plrli Uesti, sA arate cu ce stdpIneste aceasta mosie
< ?> Care, Tie arAtA o carte cu leat 7177 iulie 20, adica da ani 107, In care sA vede cA un,
Nicolae postelnic i un Radu postelnic, frate-sAu, feciorii lui Ivasco medelnicer Ceparu, au

122
www.dacoromanica.ro
vindut la Hrizea vistieru jumdtate mosiia din Birsesti, partea lor inpreunA cu rumAnii. Au
arAtat i altA carte cu leat 7189 septemvrie 15, adicA dA ani 95, In care sA vede cA o jupi-
neasA Neacsa a Badii paharnic VIAdescul au vindut i ceilaltA jumAtate de sat, iarAsi par-
tea lor, mosiia cu rumAnii. Mai aratA vi altA carte a rAposatului Anthim mitropolitu si a veil-
tilor boeri cu leat 7223, adicA dA ani 61, in care sA vede cA s-au judecat cu o calugArita
Filotheiia, nora lui Ivasco medelnicer Ceparu, adicA nora numitului mai sus-vinzAtor, cu
Radu vornic za Tlrgoviste, fecioru Hrizii vistieru, adica cumpArAtor pentru satu Birsestii,
dindu judecata stapinire la acest Radu vornic. AratA i un hrisov al rAposatului marii sale
Grigorie vodA Ghica, cu leat 7256, adicA de ani 28, in care sA vede cd rumanii ot Bir-
sestii, s-au judecat cu Preda Uescul, tatAl pirltilor, i s-au dat stApinire Uestilor, arAtind si
aceasta cA un Costandin VIAdescul cu viclesug au vindut acestor rumAni doao hrisoave ale
Radului vodA si al lui Antonie vodA drept taleri 120, de care nici rumAnii n-au tagaduit,
ci IncA au arAtat si accasta cA hrisovu lui Antonie vodA, Indatd ce 1-au luat, 1-au arsu,
fiindcd era inpotriva lor. Aratfi i o carte a rAposatului Scar lat vodA cu leat 1759 ghe-
nar 2, in care sA vede cA s-au judecat Preda clucer Uescul cu 3 rumAni ot Birsesti, rdint-
indu stApInirea iarAsi asupra Uestilor. AratA i o anafora a dumnealor veliilor boeri intaritA
si de mAriia sa Stefan vodA RacovitA cu leat 1765 martie 16, In care sd vede cA s-au judecat
BAlasa Uiasca, moava piritilor, cu rumAnii ot Birsesti, rAmlind stApinirea iarAsi a acestii
mosii asupra dumneaei.
Drept aceia, CA trebuia vAzindu aceste scrisori sA nu <fi> priimit nicidecum pA rumAni
nici sA le dAm ascultare, dar cu toate acestea i-am intrebat i pentru stapinire, dA au stA-
pinit vreodatd aceastd mosie i cercetind, s-au vAzut cA au stApinit i ei foarte putinA
vreme cu fArA nici un temeiu, Inca i Inpotriva rinduebilor judecAtilor, fiindcA nu au nici o
dreptate de judecatA cu care sd le dea stApinire, ci numai cu o hotArire nedatA in scris, cum
fl da aceasta ne-am adeverit de la Insusi medelniceru Dumitrache. Care acea hotArbre, nefiindu
data in scris, nu are chiros de la pravili, fiindcA zice pravilile la cartea lnpAratilor, titlu 1,
chiar asa ziclnd cA : orice hotArire a judecAtii, sA sA facA in scris dupa pravilA i asa sA
aib5 intArire, iar hotdrirea ce sA face Inpotriva pravililor nedatA in scris, sA nu aibd nici o
IntArire".
Deci, dupe mai sus-numitele cercetAri i theorii ce am fAcut, am hotArit ca sA stapt-
neascA Uestii cu desAvirsitA stApinire i cu bunA pace numita movie, de vreme ce rumAnii nu Arh. St. Buc.,
Ms. ur. 6.
au nici o dreptate. Iar hotArirea cea desAvirsitA rAmine la innAltimea ta. f. 86-86.
1776, iunle 18.
Meche Fotino paharnic, D<umitru> Cior<anu> paharnic, Costandin biv vel co-
mis, Evdochim medelnicer, D<uniitrache> Brez<oianu>.

Velifii boieri arald prin anafora cd Diamandi cdpitanul se rejudecd cu Dumitrache V arlaam
pentru o datorie a acesluia. Divanul, reducind .suma datorald numai la capete, fdra dobinzi,
, 14
hotdrdste plata. Debitorul cere soroc i nu i se dd. Domnul hotdrdste executarea.
1776
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. lunle
DupA arAtarea dumnealor velitilor boeri cA n-au tagaduit dA acei taleri 3750 si au 23
cerut sulf a plAti numai pA acestiia, i asa dupa rugAciunea sa, dumnealor au f Acut si pA
Diiamandi de au priimit, carele, dd vreme ce nu priimeste el dA voia lui a-i aduce zapise
drept bani i 1i cere banii sA-i numere dupe sulf, hotArim sA-i plAteascA medelniceru Dumi-
trache Varlam i zapciu sA facA inplinire.
1776, lunle 23.
PreainnAltate doamne,
Cu apelatie de la <al> 2<-1ea> departament, vAtafu de visterie aduse la judecatA
pe Diiamandi cApitanu, pirI dumnealui medelnicerului Dumitrache Varlam, de la care cere
cu 3 zapise taleri 7860, dupA care zapise de datorie i dupA socotelile ce sA vAzu iscAliti

123

www.dacoromanica.ro
 lntre d1n5ii, ant de rdposatu Anastasie iconomul, fratele lui Diiamandi cdpitanu, eft 5i de
medelniceru Dumitrache Varlam, In care sd vede iscdlit i rdposatu spdtar Plrvu Cantacuzino
mArturie, sd vede cd rdmIne dator medelniceru Varlam ca sd rdspunzd acei bani. Dupd
toate socotelile ce au Intre dln5ii, pre larg sd coprinde In apelatiia departamentului, dar
noi, pentru ca sd nu facem poliloghie, ardtdm pe scurt InnAltimii tale cd taleri 3750, zice
medelniceru Varlam cd i ace5tiia ar fi dobindd, iar nu capate. La care bani, sd ruga ca sd
nu sd Incarce i cu altd doblndd, ci sd rAmlie ca sd plAteascd incai numai capetele, adicd
acei taleri 3750 5i sd r5miie ca un sulf ace5ti bani. .5i a5a, dupd rugAciunea sa, am mi5lo-
cit cdtre Diiamandi cdpitanu 5i a priimit 5i el acest sulf, care zicind noi, medelniceru Dumi-
trache sd dea ace5ti bani dupd cum au zis Insu5i 5i sd sd izbrdneascd cd unul de cdtre
altul, Indatd au Intors vorba Intr-alt fel 5i au zis cd n-are bani, ci sd-i pue soroc un an
de zile ca s trimitd In tara nemteascd sd scoatd zapise de ale raposatului cAmdra5u1ui
Anastasie ce este dator pd la nemti du pd marfd 5i cu acest fel de mijloc sd dea zapise
c/A ale lui Anastasie, frate-sdu Iamandi cdpitanu, In loc de bani ca sd sit plateascd.
La a cdruia cerere a medelnicerului Varlam fiindu far' dA cale 5i Lard dd dreptate, nu
i-am dat ascultare, cd dd este cAmdra5u Anastasie dator la negutAtori nemti, acelora dd le
vor pasa, ll vor cduta clironomii lui Anastasic iconomul, iar medelniceru Varlam sa dea
taleri 3750 lui Diiamandi cdpitanu, dupd cum am zis mai sus, sulfu ce s-au facut, cd a5a
Arh. St. Buc., am gasit cu cale i cu dreptate. Iar hotdrirea cea clasAvIr5itrt rdmine a sa face de cdtre !nnAl-
Ms. nr. 5, .
1. 89-89v. timea ta.
1776, Wide 21.
Dum<itra5co> Racovitd, Nicolae vel dvornic, Badea vel vornic, loan Iuliianu vel
logofdt.

115 Domnul Instiinfeazd pe marele aga cd a desfiinfal vorniciile de judele si cd masura se aplica si
In Bucuresti, judedifile urmind a fi facule de marele vornic.
1776
kink Dtnnitale vel aga. Pentru slujba vornicii, s-au fost scris cArtile domnii mele de In5tiintare
24 pe la toate judetile afard, atilt la isprAvnici, cit 5i la lacuitori, cum cd s-au rddicat de tot
a nu mai fi, lipsind vorniceii ce umbla cu aceasta treabd i gloabele ce sa obicinuise rau,
5i am rinduit mijloc In ce chip sa sa urmeze a sa cauta jitibile Idcuitorilor de stricAciuni la
bucate 5i de vite pierdute. Dar fiind trebuinta ca aceastd poruncd sa sit dea 5i aici In
Bucure5ti, iata cit4i poruncim sd In5tiintezi prin mahalale i prin tirg tuturor de ob5te, ca
sa 5tie fie5care hotarirea, i sa nu IngAdue5ti pe nimeni a umbla cu numele vornicii ca sa
globeasca pe cineva5i, ci oricine va jalbi de stricAciuni la bucate sau vite pierdute sa arate
la dunmealui vel vornic i dumnealui du pe hotarirea ce am facut, care iaste trecutd in
condica divanului, cu acel mijloc sit sit urmeze a judeca 5i a Indrepta pe fie5carele. Insd
5i aceasta poruncd sa dai dumneata ca fie5care, mahalagii 5i tirgoveti, vitele ce vor avea,
Arh. St. Buc., sa 5l le dea la vdcar In pazd, iar nu sa le lase slobode de capul lor. Tolico pisah gospodst-
Ms. nr. 1,
E 144 v. yo Mi.
1776, lunie 24.

Velifii boieri arald prin anafora cd egumenul manastirii Bistrifa (jud. Vi leen) reclama pe satenii
116 din Costesti, care refuza sa facd claca pe mosiile mai departate ale manastirii. Divanul holaraste
sa-i oblige sa lucre:c pe moiile ce nu stilt mai departe de trei ceasuri. Domnul porunceste ca is-
1776 pravnicii sit Ned cercetare, satenii putind plati claca In bunt.
lunie
24 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Dumneavoastra ispravnicilor de judet sa cercetati 5i da yeti dovedi cu adevarat cum
cd s-au obicinuit Old acum 5i urma 5i mai nainte a merge la altd mo5ie ca sA clacu<iased>,

124

www.dacoromanica.ro
sA-i sup<un>eti ca si de acum innainte asemenea sd sd urmeze si sd datio mind de ajutor
igumenului ca sd-i rAdice sd-i ducA, insd nu mai departe declt dupe cum au ardtat igumenu
diiastima, iar dd nu va fi fost si mai nainte, altd data sd aibd a plAti claca cu bani, cite
un zlot de casd pc an, (12. vreme ce nu are igumenu We de lucru pe mosiia ce lAcuese ei.
1776, lunle 24.

PreainnAltate doamne,
Dupa jalba ce au dat Innaltimii tale cuviosul igumen chir Stefan de la sfinta mAndstire
Bistrita din sud Vilcea, cum cd sAtenii ce sint $Azdtori pe mosiia sfintei mAndstiri ce sA nu-
meste Costestii, uncle este $i sfinta mandstire, zice el nu are la ce-i pune sdli Med claca Wr,
zilile cele hotdrite, fiind loc de munte si pietros, si cd nu vor sd <sd> supue sd meargA
peste al doilea si al treilea hotar, unde are sfinta mdndstire mo$ie si este loc ca sd clAcu-
iascd.
Dupd a cAruia jalbd, din luminatd porunca InnAltimii tale, vdtafu za copii de divan au
adus pe numitu igumen Innaintea noastrd $i ni sd porunceste de care InnAltimea ta ca sit
ardtdin cum este obiceiu la acest fel de cereri $i cu anafora sd ardtdm InnAltimii tale.
Pentru care, cid obiceiu, ardtAm InnAltimii tale, a dd la o movie Old la and mo$ie
nu este obiceiu a merge oameni ca sd eldcuiascd de va fi We depArtat, dar dA va fi dupd ail-
tarea igumenului, cd este peste al doilea si al treilea hotar adicA, cale Ca dd. 3 ceasuri, iar
nu mai departe, si (Id vreme ce este la acea movie unde este sfinta mAndstire We de piatrA
si nu are sAmdnAtori ca sd Med obicinuita lor clack la aceasta si noi gasim a fi cu cale sd fie
luminatd porunca Inndltimii tale cAtre dumnealor ispravnici ai acelui judet ca sA cerceteze
si dA va fi IA cum aratA numitu igumen cd este numai ca dd 3 ceasuri, atunci sA flied
pd acei sAteni sd a supue $i sA-i ducA acolo unde are sfinta mAndstire mo$ie, ca sd-si
facd claca lor deplin, pentru ca sd nu sA pagubeased sfinta mAndstire de obicinuita claca Arh. Bt. Buc..
lor. Iar hotArlrea cea dAsAvirsitA rAmine a sd face de cAtre tnndltimea ta. f. 88-88v.
1776, lunle 23.
Dum<itravco> Racovitd vel dvornic, Badea Stirbei vel dvornic, vel logofat, vel
logofat.

Mitropolitut fdrii arald prin anafora cd Sultana f i Spiridon, copiii lui Costandin dascdlul slo-
vonesc qi ai Maruscdi Apelefteria, decedafi, cer mamei vitrege Sanda, mostenirea celor rdmase
de la fratele vitreg Scarlat, fiu bun al Sandei. Domnul hotdrdste, dupd pravild, ca Sanda sd 117
mosteneascd pe fiul ei. 1776
lunle
25
Jo Alecsandru Wan Ipsilant voievod.
Cu aceastA anafora s-au Infatisat si Innaintea domnii mele la divan amindoao pArtile
$i eft pentru bAnuiala ce avea Sultana i Spiridon dA tnparteald, dA vreme ce muma lor fAcu
jurdmint pe ponturile ce i-au dat, n-au mai rAmas cuvint la dinsii a zice pentru aceasta,
fiindcA cu jurdmIntul s-au sfirsit pira lor, fAr' de numai, pentru cererea ce mai fac de par-
tea fratelui lor, am fAcut cercetare pravililor ca sd vedem, singura muma clironomiseste
partea fiului sAu ce au luat din periusiia parinteascA, sau intrd si fratii lui ce shit de un tatd
si din doao mume, precum sint si acesti jAluitori cu numitul fratele Mr ce au murit, si dupd
pravila n-au dreptate la cererea lor, fiindcd partea acelui fiiu rdmine la mumd.
Ci dar, hotArlm toate cele ce s-au venit In partea acelui frate, sd le tie si sd le std-
pineascd muma Wr cu build pace.
1776, lunle 25.

125
www.dacoromanica.ro
 PrealnnAltate doamne,
Dui:a anaforaua ce au fAcut cdtre mdriia ta dumnealor boerii judecAtori pentru pri-
cina jalbii Sultanii, fata Maruscdi Apelefterii, asupra Sandii dascalitii, muma ei cea vitre-
gA, de la care cerea rdmasele de la tatd-sau si de la mumd-sa, cd cercetind dumnealor pricina
au ardtat Costandin dascAlu slovenesc, bArbatu Sandii, de a dooa, o foae de inpArteala
ce s-au f Acut aici la Mitropolie, intdrita i dd noi la leat 1764, si dumnealor vdzind c sd-
vIrsirea judecAtii s-au curmat aici la Mitropolie Cu acea Inpdrteald, nu au intrat mai mult
In cercetare, ci face stire mdrii tale si mariia ta ne poruncesti cum este curgerea pricinii 51
judecata de atunci cdutatd dinnaintea noastrd dupd pravild, sd ardtdm mdrii tale.
Deci, dupd cum stim, nu lipsim a arata marii tale : un Gheorghe cAntAretul au avut
sotie pe o Marusca cu care au fdcut trei copii anume, Sultana, Costache i Spiridon, si
murind Marusa, sotiia lui, s-au casatorit a doao, dupd Sanda ce sd numeste =mid vitregd
jAluitorilor, cu care au si fAcut iar 3 copii anume, Luxandra, Gheorghe i Scarlat. Si murind
si Gheorghe bdrbatul ei, la leat 1763, au Minas Sanda cu toti copiii, adicd 3 vitregi si alti
3 buni ai ei, si dupd moartea lui Gheorghe, pina la anul, au murit i doi copii ai Sandii,
Ruxandra i Gheorghe si au rdmas numai Scarlat, din copiii Sandii. Si sculindu-sd neamul
din neamul copiilor celor dintiiu, au venit la Mitropolie la leat 1764, dupd jalba ce s-au dat,
si s-au linpArtit toad casa lui Gheorghe, intliu scotindu-sa zestrile amindoao ale sotii cei
dinttiu, Marusii si a Sandii cei de a doao, si ce au mai rdmas s-au fAcut cinci parti, 3 part"
la 3 copii cei dinttiu ai lui Gheorghe, si 2 pArti, una Sandii, sotiia lui Gheorghe, i alta copi-
lului ei, Scarlat care trdia, mdcar cd sd cddea sd sA facd 6 parti, la toti copiii cite o parte,
dar dintr-In, doi copii ai Sandii fiind morti, s-au cdzut a intra muma lor, Sanda, a lua par-
tea amindurora drept o parte, si asa, dupd InpArteald fiind intre dinsii pace, s-au Intimplat
moarte i lui Scarlatu, copilu Sandii ce mai rAmAsese la leat ... 1. Si sculindu-sd fratii lui cei
vitregi, adicA cei care sint acum jAluitori, Sultana i Spiridon, au esit la judecatd la dumnea-
lor boerii judecAtori ot departament, la leat 1774 martie 1, cerind ei de la muma lor cea
vitregd, Sanda, partea lui Scarlat, care i sA cuvenise, i sd vAzu la mina Sandii carte de
judecatd a dumnealor boerilor judecAtori cu hotdrire dupa pravild dApartindu-i dA aceastd
cerere. Acum viind si innaintea noastrd, am Intrebat pe numita Sultana i Spiridon ce mai
are a rdspunde inpotriva mumii lor, ei ziserd cd nu sd odihnesc pd inparteala ce au fAcut, de
este adevdratd sau dA nu, si sd priimeascd muma lor jurdmint pe ponturile ce-i va da, cd
au fAcut, far' de napdstuire asupra lor, dreapta Inparteald si cum a le-au ardtat toate, netaga-
duind ceva, si cum cd este adevdratd chieltuiala pomenirilor raposatilor ce au ardtat pind
la Inparteald si cum cd zestrile ce le-au avut dupii foaia de zestre le-au adus pe deplin In
casa lui Gheorghe tatu lor. Si asa, dind iscAliturd si fratele ei Spiridon, cd dupd priirnirea
mumii lor, Sandii, juramint, sd odihnesc, s-au iscAlit si de cliricii Mitropolii, mArturie. Si
bagindu-sd in bisericA Sanda, au priimit jurAmint cu mina pe sfinta evanghelie la toate pon-
turile ce i s-au dat, fatd fiind toate partite, dupd cum sil va vedea si de cdtre mdriia ta
ardtarea cliricilor ce fac cdtre noi, cd nu e nimic vinovatd la toate cele numite ponturi.
Am mai Intrebat pe numitii Sultana i Spiridon de mai are cevasi, ci ziserd cd cautd
si partea fratelui lor Scarlat ce <au> murit cum mai sus aratd. La care, noi vAzum cartea dum-
nealor boerilor ce au judecat, care sd va vedea si de care mAriia ta. Nu intrAm mai mult in
cercetare, ci, cum va fi luminatd porunca mArii tale la hotdrirea cea ddsAvirsitd.
Arh. St. Buc., De aceasta, facem stire mArii tale si anii mArii tale de la Domnul sA fie multi si
Ms. nr. 5,
f. 89v. 90v. norociti.
1776, tunic 4.
Al mArii tale rugAtor cAtre Dunmezeu i smerit suf<letesc> pArinte, Grigorie al
Ungrovlahiei.
1 Loc alb.

126

www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Gheorghe i Voicul din Ddpdrafi (jud. Teleorman)
ptrdsc pe Cdlin cu celasii lui care le-ar tmpresura moia. Ptrtfil arald cd acea parte de moie
o au de cumpardturd i cd a fost holdrnicil. Constattndu-se c reclamanlii umbld cu zapise
mincinoase, se dd dreplate ptrtfilor. Domnul Intdreste.
118
1776
Innis
25
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Dupas ce s-au cercetat dA la judecata ot <al> 2 <lea > departament aceastA pricinA, In
urma vAzum ca p1rlii deterd i zapis dA Invoiala i InpacAciune la mina plritilor, cum ca,
cunoscindu-si i ei cA n-au dreptate, s-au izbrAnit da a lor bund voe ca sd stApineasca
piritii cu buna pace precum sA vede ca i hotdrirea judecAtii, iar.i asemenea este cum mai
jos coprinde Intr-aceastd anaforA, i iarasi celor piriti au gasit dreptate. CArora, le dam dom-
niia mea aceasta intarire ca, dupa cum scrie mai jos si dupa zapisul lor da Invoiald, sd urme-
ze a stapini mosiia lor, nestremutati.
1776, lunle 25.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, dumnealui vatafu za copii de visterie au adus
la judecata pa Gheorghe i Voicul ot satu DapArati, sud Teleorman, pirisi lui Calin i Hris-
tii i Stoical/ i Patru i Iane i Stoian iar de la satu Darapati, tot dintr-acel judet, zicind
piriii pentru mosiia Daparati cd Ii sd inpresoara de mai sus-numitii p1r1i i cum ca au hotar-
nicie la mina kr.
Fat fiind amindouA partile, am cerut de la numitii plrli acea hotarnicie, fiind mai
veche, si ne arata o copie dupd hotarniciia a 12 boeri cu leat 7262 iunie 10, de sint ani 22,
intru care arata hotarile mosii. Si fAcindu-sa masa dupa trasurile ce-au fAcut pa 3 locuri,
dupa obiceiu, au rAmas stinjeni buni 1967, In care sd aratA numele mosnenilor si din
mosneni, cine si la cine ce au vindut.
Intrebindu-sa i pirltii, adica Cabin cu cetasii lui, cu ce temeiu cauta sa le inpresoare
mosiia lor peste acea hotarnicie, i deodata cu un cuvint sa aparara ca ei la stapinirea mosii
lor, nici ca s-au amestecat, nici cA sit amestecd sa le impresoare. Fara numai, fiinda mai
cumparase numitii piriti mosie de la mosneni, cu totii au cerut prin ravas de jalbd la
raposatu mariia sa Alecsandru Scaralat Ghica voievod sa II sa orinduiasca boeri hotarnici si
portarel domnesc, s Ii sd aleaga cumparatorilor mosiia deosebit dupa zapisele ce au, asij-
derea i mosnenilor, pre cit le-au Mums cu stapinire bunk alegindu-le fiestecaruia pe unde
i sA va veni dreptul, sa le pue i pietri. Si dupa cererea lor, ii s-au orinduit bocri hotarnici,
cit i portarel domnesc da le-au hotArit si le-au ales partile fiestecaruia, punindu-le i pietri
dupd obiceiu, care hotarnicie o vazum de la leat 1767 noembrie 17, de slut ani 9, in care
sa vede cu descoperire a fiestecdruia stapinire, cit sa t:e ; i da la acea hotArnicie s-au multu-
mit cu totii.
SA intrebA piriii, adica Gheorghe i Voico, sa ne arate unde ii sa Impresoara mosiia
de cdtre Calin cu tovarasii lui, piritii, 5i cu un cuvint zise Gheorghe cd 200 sau 300 stInjeni
de mosie i sa pare ca au f :hut gresald mosii lor la vinzare si cum cA ar fi fost mosie mai
mina. Care si la aceasta, iarAi ileum o mare cercetare, cad cd copiia da hotarniciia cea
veche, dd ani 22, fu tot in mina lui ; si cum de nu au arAtat atunci zisele acestea < ?>
Si ca sa dascoperim si mai bine, mai Wind i alta cercetare, de infatisam amindoao hotarni-
ciile, adica hotarniciia acestea dupa urma, de slut ani 9, ca sA vedem da este mai mare
suma stinjenilor la hotarniciia cea veche sau la aceasta noad i sa vazu ca la
hotarniciia veche, cunt sd vede mai sus, sA coprinde toata suma moii, stinjeni 1967,
iar la hotarniciia aceasta noao sint stinjeni 1969 si prisosesc numai stinjeni 2. Am mai intrebat
pirisii de mai au vreun temeiu cu care sa arate la judecatA i cu ce mai cere stapi-
nine peste hotArniciia ce Ii s-au facut acum pe urma, cindu Ii s-au inpietrit partile de mo-
sie a fiestecaruia i and cu totii s-au i multumit, i ne aratA Gheorghe unchiasu, phis, un zapis
de la leat 1742 octomvrie 15, de sint ani 34, In care scrie 1111. Neagoe sin Nenciul i cu Voico

127

www.dacoromanica.ro
 i Dumitrasco, feciorii lui, a au vindut 100 stinjeni de mosie din DAparati, Radului i Vla-
dului i Gheorghe <si> cumnatii-sAu Staico, stinjenu po bani 22. Mai arata alt zapis de la
leat 1744 dichemvrie 30, de ani 32, iardsi de la acel Neagoe sin Nenciul,
cA ar fi vindut stinjeni 85, tot din mosiia DAparati, la cumnatt-sdu Staico ia feciorii lui,
iarAsi cite 22 de bani stinjenu, l cu aceste zapise sA silea ca sA-si cistige vreun ajutor.
Deci, luind seama foarte cu amAruntu, vAzum ca aceste doao zapise fu mincinoase,
una, cii sint scrise tot cu o slovA atit zapisele, Cit i iscAliturile, al doilea, c hirtiia sa vAzu
noao, numai cdci au afumat-o ca sa sd arate cd este veche, dar scrisoarea zapiselor sA vede
ca este scrisoare noao i sa cunoscura ca nu slut drepte, i ramaserA mincinoase
adicA plasti. Si mai virtos ca hotArniciia aceasta dupa urma arata. ca Voicu sin Neagoe,
dui:a vinzarea ce au fost vindut tata-sfiu Neagoe sin Nenciu, i-au riunas nuntai 67 de stin-
jeni, intrind In hotarnicie i vinzarea cea buna i netdgaduita.
Ci, de la judecat s-au hotArit, Cann cu toti cetasii lui precum sa arata mai sus anume,
sa stapineasca mosiia lor cea aleasd i impietrita dui:4 hotArnicie, fail de alta suparare de
atm Gheorghe unchiasu, cu ai lui, neavind nici un temeiu, si Inca sit i vinovatesc pirisii
ern. St. Bue.. ca au umblat cu zapise mincinoase. Iar hotArirea cea dasavirsita rarnine a sa face de catre
Ms. lir. 6.
C. 92v. 93v. manila ta.
1776, iunle 24.
Meche paharnic, Dum<itru>Cior<an> paharnic, Costantin biv vel comis, Ev-
dochim biv vel medelnicer, D<urnitrache> Brez<oianu>.

Departamentul at 2-lea arald prin analbra cd Miried pircdlabul din Drajna (jud. Saac) reclamd
119 cd ispravnicul Enache Rahlivanu a cerut sj tncasat darea de 40 de lateri de care &dui fusese
scdzut. Judecdtorii hotdrdsc ca ispravnicii sd cerceleze. Domnul tntdreste.
1776
kink
25 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasit cu cale (IA la judecata, poruncim dumneavoastra ispravnicilor
ai judetului sa urmati a face cercetarea ce scrie mai jos.
1776, hulk 25.

Preainnaltate doamne,
Dumnealui vatafu za aprozi aduse la judecata pc MiricA pircalabu de la Drajna sud
Saac, phis lui Enache Raftivanu 1 zet Costandin biv <al> 2 <-lea> logofat, ca la leat 1774
la rAdicarea rusilor, satul lor, Drajna, fiind incArcat la banii zaherelii taleri 900 si
numitu Enache i cu sArdaru Ionita Slatineanu fiind ispravnici ot sud Saac, la acea vreme,
pentru un om ce 1-au luat din sat si 1-au dat unui boer, au dascarcat satul cu taleri 40, din-
du-le si adeverintA la mind, dar in urma au trimis pe un Gheorghe Ciolacul cu 3 slujitori
si au apucat pc numitu pircAlab i, luind bani de la negutatori cu dobinda, i-au inplinit
Ianache RAftivanu. CA n-au scazut pe sat taleri 40, n-au tagaduit, dar au raspuns ca nici
au trimis sit apuce pa Mirica pircalabu sgt dea acei bani, CA au venit aici la Bucuresti si la
socoteala ce au avut cu Slatineanu, tovarasu sAu, acei bani s-au tinut in seamd, iar MiricA
pircalabu scoase ravasu lui Gheorghe Ciolacul ce fusese zapciu de datul acestor taleri 40, In
care rAvas scrie CA din porunca sArdarului IonitA Slatineanu au apucat pe satu Drajna si au
luat de la Mirea pircalabu taleri 40 ce ii sA Meuse scazamint la banii zaherelii.
Deci, dA vreme ca lanache Rahtivanu zice sa scazamintu satului este bun si la soco-
teala ce au avut cu IonitA Slatineanu, banii s-au tinut in seama de la mijloc si MiricA pirca-
labu Inca are ravasu acelui Gheorghe zapciu de datu acestor bani, gasim cu cale sa fie
luminata porunca marii tale la dumnealui ispravnicii ot sud Saac, unde sa ail! i acel Gheor-
ghe Ciolacul, ca sa-1 aducA sA-1 infatiseze cu Mirica pircalabu i sa cerceteze cu ce adeverinta

128

www.dacoromanica.ro
au luat acei taleri 40 de la Mirka pircalabu. Si (la va avea ravas sardaru Ionita Slatinearm,
sau al lui Ianache Rftivanu, dumnealor ispravnicii sa dea adeverinta la mina Miricai pir-
calabu ca, cu acea adeverinta sa-si caute banii la sardaru Slatineanu, iar (IA nu va avea
ravas de datul acestor taleri 40, nici da la sardaru Ionita Slatineanu, nici cid la Ianache Raf- Arh. SL Buc.,
tivanu, sa-1 apuce sa inplineasca. Iar hotarirea cea clasavirsita ramble la innaltimea ta. M. nr. 5,
f. 99-99v.
1776, iunie 23.
M<atei> Padure paharnic, Theodorache Tufeanu medelnicer, B<arbu> sluger,
George Cana le.
1 Pentru : Rahtivanu.

Domnul judecti in divan pricina lui Damaschin egumenul mdmistirii Arges, care cere sd se facd
un nou asezdmini cu ungurenii ce Ii pasc vilele pe munlii mdmistirii. Se holdrlisle ca ispravnicii
sd cerceleze si sd se facd un asezdmint drept. 120
1776
Cuviosul arhimandrit, chir Damaschin, igumenu sfintei manastiri Arges, esi cu jalba innain- Dude
tea domnii mele la divan, zicind ca la judecata ce au avut in trecutele zile., vechilul sari 26
cu ungurenii ce sint sazatori pc mosiia manstirii pentru pasunea a patru munti, izlaz ai
manastirii, ce-i cer numitii ungurera ca sa-i tie cu tocmeala ce au avut mai nainte pa cind
era ei i vitele kr, mai putine, nefiind insusi dA fata la aceiasi judecata i vechilul nestiind
sa raspunzd si sa arate curgerea pricinii, s-au facut hotarirea dupa zapise vechi i a5Azamintu
ce au aratat ungurenii. Dar cum arata igumenu cum ca in urma acelor zapise ce le-au ara-
tat ungurenii in doa rinduri, cum ca In anul trecut dupe venirea domnii mele au facut ungu-
renii alt asazamint cu igumenu, adica mai cu folosul manastirii, fiindca i ei i vitele kr s-au
mai Inmultit i tocmeala au facut-o numai pa cite un an, dupe cum si hothrirea domnii
mele este prin testamentul ce s-au facut de orinduiala manastirilor ca igumenii sa nu fie vol-
nici a vinde venituri mai mult dacit pa cite un an, si acel zapis dA asazamint din urma
tainuindu-1 ungurenii cla nu s-au vazut la divan, si aratind cele vechi, care cu asazamintu
ce in urma sa facu, era acheri, s-ar fi asuprit manastirea, si au izgonit ungurenii, vitele mAnas-
tirii din munti, neramlindu-le kc da pasune. De care asazamint al anului trecut, intrebin-
du-se acum pe cei ce s-au aflat aici dintre ungureni, anume Oprea Sutul i Sintion i un Vasile
rnorarul, I a% la divan, !nth tagaduia da tot ca nu stie, pa urma zisera CA altii dintr-ai
lor 1-au facut, iar dupe ce zise igurnenu cd are dovada la aceasta insusi iscalitura acestui
ce fu dd. fata aici, anume Sintion ungureanul, care mai frith el este iscAlit in zapisele asaza-
mintului din urma ce le au dA la mina kr, cum si ceilalti asemenea nu mai putura tagadui,
ci arunca pricini ca ar fi facut da sila acel asazamint In urma.
Deci, intr-acestasi chip dovedindu-se pricina, macar cla au si luat ungurenii la mina
lor aceiasi hotarire, dar fiind pricina intr-alt chip dupe cum sa. vede mai sus, care ei n-au
aratat atunci adavarul cid asazamintul cel din urn-a, nici vechilul n-au stiut a raspunde
ceia ce era (IA trebuinth, ramine aceiasi hotarire , jos. Si cid vreme ce asazamintul anului
trecut pita estimp s-au sfirsit, trebue sa sa invoiasca ungurenii acum da iznoava si sa sd
asaze prin tocmeald cu igumenu pentru anul acesta, cum si <in > 1 vremea viitoare, urmindu-se
tocmala numai pa cite un an dupe hotarirea testamentului, insa Did igumenu sa nu le ceara
pret i asazamint peste dreptate, ci numai precum va fi cu cale si Ii va fi clind cu dreptul
altii; iar protimisisu, poruncim domniia mea sa-1 MIA, tot acestiia, cu pretul si cu tocmeala
ce-i vor fi dat altii, care tocmeala sa o dovedeasca cu dovada ca este adevarata, iar nu este
astfel da iconomie i cu acelasi pre i toemeala sa fie ei volnici a Vim.
Ci dar, dumneavoastra ispravnicilor, aceasta sa o cercetati cu dreptul, ce toemeala si
asazamint au alii, i asemenea sa sa asaze i acestiia cu igumenu. Ca ne<fiind> 1 ei inpotriva
dreptalii, sa nu fie suparati mai mult, sau oile kr sa fie pentru pasune, dar nici manAstirea Arh. St. Buc.,
sa nu fie asuprita, sau vitele manastirit sA fie far' cla kc (la pasune. f. 149 v.-150.
1776, Wilk 26.
1 Doc. rupt.

129

www.dacoromanica.ro
 Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd Maria, fiica lui Mihalache bdcanul din Ploesfi, reckr-
121 md cd, murindu-i pdrinfii, creditorii acestora i-au luat bunurile si le-au dus la Mitropolie.
Ea cere zestrea rdmasd de la marnd. Dupd pravild, cererea se gdseste dreaptd. Domnul tntdreste.
1776
lunie
26 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar.
DA vreme ee cu jurdmint s-au cercetatu pricina aceasta si dupd pravilA iaste cerirea
Marii, cu cale, 1ntArim si domniia mea ca sl i sd dea, dar, In lipsa zestrilor ei, acelea ce
sint rmase, prin zapciu ce iaste orinduit vAtaf dA copii za divan.
1776, funk 26.

Preainnaltate doamne,
Dupe jalba ce au dat la manna ta, Manila, fata lui Mihdlache bAcanu ot Ploesti sud
Prahova, Ca murind parintli ei si rarniind datorii, mult putin ce au ramas pereusiia, au
pus datornicii <mina 1> pe togte si le-au luatu intru stapinire, aducindu-le lam pAstrare aici
la Mitropolie, si ia iaste lipsita si (IA zestrea mumA-sii si dA cele parintesti, dupe a cdriia
jalbA ne poruncesti mdriia ta prin zapciu vAtaf dA copii za divan, sA cercetAm.
Deci, ardtAm mdrii tale, dupA pravilA i sA cade acestii jAluitoare sA-si cearA zestrile
mumA-sii osibit dd clironomiia parinteascA, avind de unde, si poruncind dd si-au fAcut foae,
din cele lipsite din zestre, s-au si pret.uitu dA dumnealui starostea dd negutAtori si dA altii 0
necrezindu-le noi de addvdrate, au venitu innaintea noastrd un Ianache negutAtoru, care
ne-au arAtat el stie toatA zestrea mumei acestii jAluitoare, citA si cum. au fost.
Pe care noi, inpreunA fiind fata si top datornicii, 1-am pus in biserica Mitropolii dA au
priimit jurAmint cu mina <pa> preasfinta evanghelie, cd toate cele ce s-au scris 1ntr-acea
foae, dd lipsa zestrii, sint drepte si adevArate, iar nu cu vreo iconomie, si s-au iscAlit mAr-
turii si cliricii Mitropolii ce au fost fata i datornicii, care zestre se cere, prisoseste mai mult
peste periusiie, taleri 412. i pentru ca sA mai rAmlie cevasi din zestre, pereusie, sd sA
inpArtAsascA si datornicii la luatu cu analoghie, dA are de unde, iar zestrile sA cade jdlui-
toarea pd daplin sd si le ia dupd cum sA adeveri prin jurAmtnt, dui:4 pravilA.
Arh. Bt. Buc., DA aceasta facem stire mArii tale si anii mArii tale dd la Domnu sA fie multi 0
Me. nr. 5,
f. 94v. 95. norociti.
1776, lunie 15.
Grigorie al Ungrovlahiei.
1 Omisiune.

Mitropolitul fdrii araid prin anafora cd Rdducan Farcdsanu, orjan nevtrsnic", cere sd i se
122 ortnduiascd epitrop. Propune sd i se satisfacd cererea. Domnul tntdreste.

1776
Janie Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
26 DupA cum s-au gasit cu cale de cAtre preasfintiia sa parintele mitropolit,
poruncim dumneavoastrA boerilor epitropi sA urmati a face alegere si, cAruia yeti socot
dumneavoastrA, sA-i dati treaba asuprd-si, ca sA aibd aceastA cAutare si purtare de grijA.
1776, lunie 26.

PreainnAltate doamne,
Dupa jalba ce au dat la manila ta Rdducanu FArcAsanu cd, rAmlind ei doi frati dupa.
moartea pArintilor lor, au fost pinA acum supt purtarea de grija a dumnealui Mihai Cant-
<acuzino> ghindralu, ca un unchi ce le era, dar acum, lipsind dumnealui ghinaralu dA aici,
au rAmas fAr' de ocirmuire la cele bune urmAri si unul dintr-insii, cel mai mare, priimind cinu

130

www.dacoromanica.ro
cAlugdrii, el au rdmas nevirsnec i neputindu-si chivernisi casa i sd pricinueste scdpdtdciune
la toate, mai virtos fiind i pricini a rdspunde prin judecati si la datornici si face cerere
cdtre mdriia ta a i sd orindui un epitrop spre chiverniseald pind Ii va yeah In sAvirsirea
mintilor si In vIrsta desdvirsitd ca sd poatd singur a chivernisi. Dupd a cdruia jalbA sd orin-
dueste <de> mdriia ta la noi, ca sd ludm In seama jAlbii i cerirli ce face si sd facem instiin-
tare prin anafora, mArii tale.
Deci, arAtdm cd. jalba lui este adevdratd, pre cit au fost dumnealui ghindraru Mihaiu
aid, le-au avut toatd purtarea de grija 5i rdspundea la orice, iar acum nu are pre nimini,
fiindcd frate-sdu cel mai mare cu adevdrat au priimit calugarie i sd afld aici la Mitropolie,
mdcar cd nici acesta nu era desdvirsit In ajungerea mintii ca sd chiverniseascd casa, si tre-
buintd este a avea un purtAtor de grija mai mare ca s chiverniseascd ale casii lucruri si
sd rdspunzd la pricinile ce va fi avind de datorii, sau dice.
Deci, noao ma ni sd pare a fi cu cale, de va fi i cu bundvointa innAltimii tale sd
orinduiascd aceastd treabd asupra dumnealor epitropilor, ca dumnealor sd aleagd un <o>-
braz, oH pd acel Stefan Greci<anu> ce-I aratd cd este rudd, ori pe altu, oricare vor socoti
dumnealor cd este vrednic, cdruia s i sd increazd toate pe seamd si sa aibd aceiasi pur-
tare de grija a iconomisi lucrurile si a povdtui pe cum sa cuvine pe copil si la vreme sd-si
dea socoteala pd dreptate. Iar cea ddsdvirsitd hotdrire rdmine a sd face de cdtre innAlti- Aril.me.St. Buc.,
Dr. 5.
rnea ta i anii mdrii tale de la Domnu rugam sd fie multi si norociti. f. 98v.-99.
1776, lunie 17.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Departamentul al 2-lea arata prin anafora cd Anghel (jud. Gorj) cere, ca prolimitar, sd rdscum-
pere lucrurile cumnatului sdu care s-a turd!, cumpdrate la mezat de $tefan Ticleanu. Trectnd
mulld vreme de la mezat, judecdtorii gasesc bund cumpdrarea. Domnul intdreste.
123
1776
iunie
Io Alicsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoe. 27
Cercetind i domniia Inca cu divan aceastA pricind, vdzum cd bine au judicat dum-
nealor boerii ot <al> 2 <lea> departament si hotdrim ca Stefan ceausu Ticleanu sd intoarcd
lui Anghel banii pentru cite le-au avut el si ceilalti cumpdrAtori, luate cld la mezat, si sa le
stapineasca cu build pace. Dupe care hotdrire i-au si Intorsu banii toti prin zapciu, vdtaf chi
visterie, i zapisele nedindu-le Anghel, au plecat cu dinsile.
Deci, pentru ca sd nu aibd nici o tinere in seamd acele zapise si pentru ca sd.
stdpineascd cele ce au cumparat dd la mezat nebintuiti, atit el, cit i ceilalti du pe cartea
ce o vazum la mina lui, a domnii sale raposatului Scarlat Ghica voievod, i-am dat domniia
rnea aceastd intdrire. Iar pentru cele ce va fi cumparate dA la mezat, cid va mai fi nis-
careva cumparatori, care nu s-au vindut dd la mezat, ci In urind ddosebit dd alte rude ale
kr, la care cere Anghel protimisis, pentru acelea sd-si caute cu judecatd i, da-si va avea
dreptate, 1st va afla-o.
1776, Wilk 27.

PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca Innlirnii tale, dumnealui vdtafu za visterie au adus la judi-
catd pA Anghel zet Mateiu cdpitan ot sud Gorj, vechil din partea sotii sale, Anitii, fata
lui Mateiu cdpitan, piris fiind asupra lui Stefan ceam Ticleanu ot sud Gorj, zicea
cd la leat 1765, In zilele mdrii sale ra.posat Scarlat voievod, fiindcd s-au turcit un cumnat
al lui, fratele Anitii, sotii lui, carile viind cu mumbasir sd vinzd, rdmase<le> lui ce le-au
avut aici In tara, s-au fost fAcut poruncd domneascd care ispravnicii ot sud Gorj, adicd cdtre
dumnealui biv vel cornis Costache, ca sd scoata la mezat acele rAmase i sa le vinzd. Carile

131

www.dacoromanica.ro
 si urmind poruncii, au scos la mezat lucrurile acelea dA le-au cumpArat unii gilt!! ; i cum.
c dovedind Anghel pirisu dupe un an si jumAtate prin judeca<ta> rAposatului biv vel ban
Dumitrache Geanol, ce sA afla atunci ispravnic la sud Gorj, au rAscumpArat din cele vindute
ca nista lucruri pArintesti ale sotii sale.
Deci, cere numitu sa rAscumpere i o vie ce o fuse cumpArat atunci un Petra Giurgiu ;
si dupe altA jalbA ce-au fost mai dat mdrii tale, Inca la leat 1775 iulie 24, fiMd orinduit la
dumnealor ispravnici ot sud Gorj, zice cA prin judicatA i-au dat sA rascumpere acea vie.
Deci cerindu-i-sA sA vedem cartea (IA judicatA, arAtA o anaforA cAtre mAriia ta a dum-
nealui pitar Scarlat Varipatii i a sAtrarului Barbul Poinaru ispravnici ot sud Gorj, cu leat 1776
iunie 6, intru care sA vede cA nu numai cA nu dA sA rAscumpere acea vie, ci Inca i vechil
dAspre partea tutulor calor ce au rascumpArat atunci dA la mezat lucruri dA ale turcitu-
lui dA la care In urmA le-au rAscumpArat acest Anghel, au trimis la divan pA Stefan ceaus
Ticleanu, fiind si el unul din cumpArAtorii aceia, ca sA intoarcA si cele ce au apucat dA au
rAscumparat Anghel precum s-au zis prin judicata rAposatului Geanului. Pe care, Intrebtn-
du-1 cu ce cuvint cere sA IntoarcA cele ce s-au rAscumparat dA Anghel, raspunse cA, dupe
ce au rAscumpArat acest Stefan Ticleanu cu ceiIa1i cumpArAtori lucrurile turcitului, dA la
mezat, sculindu-sA numitu Anghel peste ce au trecut vreme la mijloc cu judicata rAposa-
tului Geanului, neavind ei atunci zapisile i cartea rAposatului Scarlat vodA, le-au dat ca sl
le IntoarcA, cum si au tutors dintr-acele lucruri.
Deci, acum fiindcA au gAsit cartea domneascA, porunca rAposatului Scarlat vodA, cu
care au cumparat, cere ca sA IntoarcA i cele ce au rAscumpArat atunci Anghel, cu nume CA
i s-ar cAdea avind protimisis.
Drept aceia, fiindcA acest mezat s-au fAcut prin porunca domneascA i lucru ce sA va
vinde prin poruncA domneascA iaste bun vindut si vinzarea aceia nu-si stricA, rAmtind cumpA-
rAtoru bun stapinitor dupA cum sA vede la cartea a 23-<a> ImpAratilor titlul 6 ; vAzindu-se
5i <cA> semeturile ale acelui mezat au fost rapuse, dupa cum ne-am Incredintat din mAr-
turiia dumnealui biv vel comis Costache, care neavindu-le, n-au putut atunci numitii cum-
pArAtori sA-si arate dreptatea. De aceea, am socotit cA acel mezat nu sA poate strica, atit
pentru puterea cea din sinesi are, cit si mai vIrtos fiind din poruncl domneascA i, precum
mai sus am zis, cA acea vinzare nu sA stricA dupA pravild, i micar cA slut mai mutt dA aM
10 dA chid s-au strigat acel mezat, atunci numai prin judicata ispravnicului ce au fost.
pl acea vreme, raposatul Geanol, care trebuia iar prin poruncA domneascA sA sA strice,
fiindcd din poruna domneascA sA Meuse, iar nu numai prin judecata unui ispravnic. Cu toate
acestea, cl au trecut atita vreme, nu opreste pre cumpArAtorii acestiia dA a nu stiipini
lucrurile ce au cumpArat, fiind bune ale lor, dA vreme ce fdr' dA dreptate ii s-au luat cla
la mina lor i s-au dat lui Anghel nefiind bune ale lui. De care, zice pravila la cartea 50-
<a> inpAratilor, titlu 1, cA cine va lua lucrul altuia si-1 va stApini fAr'dA fricA si fAr'dA
Arb. St. Buc., sfiialA, nu poate sA-1 tie cu socotealA, cA aceia, adicA, cA-1 stApineste dA multi vreme. Iar
M. nr. 5,
1. 95v.-97v. hotArlrea cea desAvIrsitA rAmine la innaltimea ta.
1776, lunle 25.
Miche pAharnic, Dumitru Cioran, Costandin biv comis, Alicsandru Greceanu,.
Evdochim biv vel medelnicer, Dumitrache Brezoianu.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd popa .4postol cu cetasii lui reclamd pe popa Plitnr
124 cu cetasii sdi din Negreni (jud. Vlicea) care vor sd le ia znunfii. Pirtfii spun cd nu revendicd
decti un codru din Negreni. Dupd judecdfi anterioare, judecdtorii holdrdsc recercetare pe baza hri-
1776 soavelor mai vechi j cu carte de blestem. Domnul tntdreste.
lunle
27 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Cu aceastA anafora esi si Innaintea domnii mete amindoao partite cerind popa Apostot
i diaconu Costandin l Stamate Mircescu izbrAnirea prichilor de aici si intrind domniia mea_
in cercetare fu trebuintA dd a sA afla dA fatA insusi hrisovu rAposatului domn Costandin

132

www.dacoromanica.ro
voievod Brincoveanu i al raposatului dornn Antonie voievod i cartea <a> 48 da boeri hotar-
nici, ca sa sa vaza de catre domniia mea semnele ce sa va fi coprinzind in numitele hri-
soave si dregerea ce scrie raposatu banu Vacarescul, cum ca este intr-acea carte a 48 de
hotarnici pintre rinduri, care cu aceasta pricina s-au anerisit la acel cuvint numai unde sa
vorbeste de acest codru de Mc.
Deci, cuviosiia ta, parinte igumen hurezene, dupa Sintamariia Mare, on Insui, sau
vechil, sa trimii cu toate acele hrisoave i carti aici la divan, facindu-ne si cuviosiia ta Intru
adevAr instiintare cum stii, I i dumneavoastra ispravnici, la acel soroc, sa trimitep pe amin-
doaa partile aici la divan.
1776, lunte 27.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca innAltimii tale, dumnealui vAtafu de copii za divan aduse la
judecata pe popa Apostol i Costandin diiaconu I Stamate Mircescu cu cetasii Mr din sud VIIcea,
pIrti fiind asupra popii Patru i popii Simion i popii Dumitru cu cetasii Mr din satul Negreni
sud VIlcea, zicindu p1rlii pentru pricina unor munti care umblA piritii preotii din Negreni
ea sa-i ia din mina Mr.
Fata fiind amindoao partile, sa Intrebara pirltii cu ce stApinire cauta sa le ia acei
munti i cu un cuvint sa al:1AM de tot ca ei la muntii lor, ai racenilor, nu sa amestecA,
Mr' de numai ce, un codru de loc din mosiia lor, Negreni, ce de la leat 1752 iulie 6, de
skit ani 24, cInd pArintii lor au fost avut judecatA cu mai sus-numitii pirli popa Apostol cu ceta-
sii lui la rAposatu ban Barbu VacArescul, si nefiindu-le cArtile lor atunci fatA, adica hrisovu
raposatului mArii sale Costandin vodA Brincoveanu, i i alte carti, fiindca toate cartile acelea
era la manAstirea Horezu, Ii s-au fAcut dreptate de s-au dat acel codru de loc supt stapl-
nirea ptrlibor popii lui Apostol i Costandin diiaconu i Stemate Mircescul cu cetasii lor.
acum si-I cauta sa-1 ia iarAsi Intru stapinire cu hrisovu raposatulul mArii sale Costandin
vodA Brincoveanu i cu cartea banului Cornii BrAiloiu si a celorlalti veliti boeri dupa acea
yreme, precum i hotArniciia a 48 da boeri, iar (IA atunci, leat 7204 noemvrie 27, de sInt
ani 80, dupA care hrisoave i carp tocmai acum le-au scos copii cuviosul arhimandrit
hurezeanu si le-au dat.
Deci, cautind acele copii de hrisoave i 01.0, le vAzum cli sa arata in hotaru mosii
negrenilor, nu au avut stapinire i neamul pIrlibor, adicA parintii popii Apostol, i ai diiaco-
nului Costandin i Stemate Mircescu din satu Recea, caci ca, tot hotaru Negreni au fost
numai doao pArti adica, jumAtate al manAstirii Hurezu dat de danie de un Vergu pahar-
nic, iar jumAtate este a negrenilor, precum arata hotArniciia acelor 48 dA boeri, de scrie chear
asa, ca popa Manea din care sa trage numitii preoti negreni sA-si stapineasca partea lor
jumatate din hotaru Negreni, precum merge pre hotarAle cele bAtrIne Irina In plaiu mun-
telui.
SA Intrebara plrlii, popa Apostol cu cetasii lui din Recea, cum de au facut Ora cu
pricinA (la munti, i zisera ca tot acolo este pricina intre dlniii asupra plaiului, fiindcA
unde s-au dat lor acel codru de Mc dA rAposatu banu VAcarescu, ar fi cAzut pe partea
II
lor de mosie a Recii ce-i zice Coasta Fometestilor, inpreuna i finttna, dar nu pe hotaru
negrenilor.
Deci, flndu cA jalba pIrIibor, adicA a popii Apostol cu cetasii lui este intr-un chip, si
curgerea pricinii dupa cartea ce au Insusi de la rAposatu banu VAcArescu, este Intr-alt chip,
si mai virtos cA si-au mai cautat ei judecata aceasta i la leat 1776 fevruarie 2, la dumnealui
sAtraru arban Otetelesanu ispravnicu VI lei!, i, i dumnealui au fost urmat tot dupa hotA-
rlrea banului VAcarescul de da dreptate recenilor, adica pIrIiIor, popii Apostol cu cetasii
lui, ceilalta parte, pIritii, preoti din Negreni, neodihnindu-sa pA acea judecata, au venit de
au dat Inpotriva, altA jalba mArii tale si cu luminatA porunca mArii tale s-au orinduit de
iznoava la dumnealor ispravnicii ce shit acum la sud Vilcea, dumnealui Ionita Caramalau
<i> dumnealui sAtraru Ionita Otetelesanu i dumnealor au fost orinduit doi boerinasi de au cer-

10 C. 758 133

www.dacoromanica.ro
 cetat hotarale mosii Negreni si acei boerinasi dau dreptate plrillor preotilor din Negreni.
Si dilosibit ca le-au dat i dumnealor ispravnicii, carte care sa vAzu tot la mina plrisilor de
la luna trecuta lui mai 30, leat 1776, Intre care scrie ca sA sa poatA dascoperi adevaru,
sa II sa dea carte a preasfintii sale parintelui mitropolitu de blestem asupra megiiasilor
batrini i vecinilor dinprejur ca, eine va sti semnile hotardlor acelor 48 da boeri, s arate
in adevar. Si mai scriu tot dumnealor ispravnicii, ca sa mai ceae de la mariia ta o i boeri
hotarnici.
Pentru care, vzindu ca intii, aceste cercetari ce s-au facut acum de curindu nu
au nici un temeiu, nici la o parte, nici la alta, si ca sA a mai orindui de care manila ta
alti boeri hotarnici nu este cererea cu orinduialA, da vreme ce mosiile lor sint hotArite de
48 de hoer!, de shit 80 de ani, i sint hrisoave domnesti i alte cArti cum s-au zis mai sus,
de la judecata s-au hotArlt ca sa fie luminata porunca innaltimii tale cAtre cuviosu arhiman-
drit egumen hurezeanu i catre dumnealor ispravnicii judetului, ca InpreunA sa cerceteze
aceasta pricina pentru acel codru de loc prin carte de blestem a preasfintii sale parintelui
mitropolit. Care aceste amindoao partile au priimit-o innaintea judecatii, fiindcd i hrisoavele
si hotArniciia cea adevaratd da 48 da hoer! sa afla la sfinta manastire Hurezu i i cuviosul
arhimandrit hurezeanu Insa este egurnen prea vechiu la manastirea Hurezu, va fi stiind si
semnele hotaralor de la care cercetare ce o vor face mai susnumitii cui i sa cuvine dreptul
Arh. St. Buc., da a stApIni acel codru de loc dind Inscris supt iscAlituri, iar hotarirea cea dasavIrsita ramlne
Ms. nr. 5,
f. 97 98v. la Innaltimea ta.
1776, lunie 20.
Meche paharnic, Durn<itru> Cior<anu> paharnic, Costandin biv vel comis,
Alecsandru Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer, Dum<itrache> Brez<oia-
nu>.

Departamentul al 2-lea arata prin anafora c Dumitru znocanu din Chnpulung (Mtwel) ptrafte
125 pe Nan din Bucurefli pentru o datorie pe ccq. Judecatorii holdrasc cercelare. Domnul aproba.

1776
Iuiile Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
27 Dupa cum s-au gasit cu cale de la judecata, dam volnicie slugii domnit mele... 1
copil din casa, de divan, sa mearga i prin stirea dumnealor ispravnicilor judetului, sa ia pe
acel Cocea sa-1 aduca la divan, Insa dupd Sintamariia Mare, i cine va ramlnea de judecata
sa plateasca treapadu.
1776, lunle 27.

Prea Innaltate doamne,

Din luminata porunca Innaltimii tale, dumnealui vatafu za divan au adus la jude-
cata pe Dumitru mocanu ot ampulung sud Muscel, phis lui Nan din Bucuresti, de la care
cerea taleri 50 du pa o suma de cascaval ce i-au rAmas din tocmeala lor.
Fala fiind si Nan, nu tagadui, numai raspunse ca acesti bani It popreste pentru venitu
unui munte care I-au tinut plrisul In trecutul an si nu i-au platit venitul. Inpotriva lui Nan,
raspunse pirisu ca acel munte ce sa numeste Stina Mare i-au cumparat venitu de la un
Tudor Cocea ce sh aflA in sud Saac. Gasim cu cale sa fie luminata porunca innaltimii tale,
cu mumbasir sA sa aduca acel Tudor Cocea sa sa Infatisaze la judecata atit cu pirisu, cit
Arh. St. Buc., si cu Nan, si cine va raminea de judecata va plati treapadu i cheltuiala. Iar hotarlrea
Ms. Dr. 5.
f. 99v.-100 cea dasAvirsita ramine la Innaltimea ta.
1776, iunie 27.
Meche paharnic, Dum<itru> Cior<anu> paharnic, Costandin biv vel comis,
Ev<dochim> biv vel medelnicer, Dumi<trache> Brez<oianu>.
1 L oc alb.

134

www.dacoromanica.ro
Domnul lnldrege prin hrisov, la cererea Magdalenei Poiendreasa pi a lui Tudorafco Fdrcdfanul
( jud. Gorj), zapisele de stapinire a unor mofii din judefele Mehedinfi, Dolj f i Vllcea.

Buouret1
DA vreme ce Magdalina monahiia Poienareasa ce au fost sotie lui Costandin Poienariu i gine- <1776>
ri-sdu Tudorasco FArcdsanu din sud Gorji, cu jalba ce au dat cAtre domniia mea, aratind iuile
cum cA au mosii de mostenire i dA cumpArAtoare i zapisile ce le au, fiind slabd hirtiia,
pentru ca nu care cumvasi sA sA sfArame sau sa sA rApuie dintr-Insile i sA ii sA pricinuiascA
lnpresurare la mosii i neodihnd la stApinire, au cerut ca sA ii sA InnoiascA zapisile cu hrisovu
domnii mele.
Deci, dupA jalba i cererea lor, orinduindu-sd la dumnealui vel logofdt de tam de sus
ca sd cerceteze dA le este stApinirea bunA ti cererea cu cale, i dumnealui au Instiintat domnil
mele cum cA, dupA zapisile ti scrisorile ce le au la minA, stApinirea le este bunA i cererea
cu cale, drept aceia le-am dat domniia mea acest hrisov mai sus-numitilor, ca sA aibA a
tine si a stApini mosiile care mai jos anume sA aratA, dupd zapisile i scrisorile ce s-au vAzut
la mlinile lor, adicA trei pArti din hotaru SAlcii sud Mehedinti, ce le-au fost cumpAratu
neamul lor, banu Barbul, de la Amza postelnic si de la Udrea postelnic si de la Stanciul pos-
telnic, feciorii lui Socol postelnic ot Podea sud Dolji, drept ughi 49, prin zapisu lor ot leat
7182 iulie 13. Care mosie au fost rAmasA la doi frati, adicA, jumAtate lui Mateiu Poienaru,
tatu lui Costandin Poienaru, sotul Magdalinii monahii, ai jumAtate lui Vasilie vistierul,
frate-sAu.
Si dupa moartea acestui Vasilii vistieru, au rAmas feciorii lui, adicA Mateiu Poienaru,
Stefan si Dumitrascu, stApini pe acea jumAtate din mosiia Salciia si mai avind i alte doao
pArti de mosie, anume Vrata i Ascunsa, rAmase de-a valma iarAsi de la tatu lor, Mateiu
Poienaru, la trebuinta lui, au luat taleri 130 de la vArl-sAu Costandin Poienaru, sotul Magda-
linii, si au pus zalog prin zapisu lui ot lea t 7250 maiu 3, pArtile lui ce i sA cuvenea din
moiiIe ce aratA mai sus, adicd din mosiia Salciia a patra parte i din Ascunsa a patra parte
si din Vrata a patra parte, cu soroc dA trei ani ca, de nu va plAti banii, sA rAmiie pArtile
lui de mosie stAtAtoare, si neplAtindu-se nici pina acum, dupd cum sd vdzu zapisul, au rA-
mas supt stApInirea lui.
Asijderea si Stefan fratele lui Mateiu Poienaru dupA moartea lui, rAmlind datorie de la
tatA-sAu, dupd analoghiia ce f Acuse ceilalti frati, ca sA plAteascd datoriile tatului lor, 1-au
ajutat i pe dinsul ca sd sA plateasca, nevasta lui fiind clironoamA i neavind cu ce rAspunde
s-au lepAdat din clironomiiie i asa au Intrat clironom Dumitrasco Poienaru, fratele liii Stefan.
Si neavind cu ce rAspunde nici el, au vindut prin zapisu lui ot leat 7255 dichemveie 10
vdri-sAu Costandin Poienaru, sotul Magdalinii monahii, tot dintr-aceste rnoii, pArtile lui
Stefan, adica din hotaru SAlcii a patra parte i din hotaru Ascunsei a patra parte i din Vrata
a patra parte si din Scorila eft sA va veni, drept taleri 100.
Asemenea si Dumitrascu au vindut, tot varl-sAu Costandin Poienaru, a opta parte din
mosiia Vrata, drept taleri 80 cu zapis ot leat 7259.
Si iar sA mai fie Magdalinii monahii toatA partea din mosiia Spinenii sud Dolji, care
mosie este hotArItA i InpietritA cu 24 boeri hotarnici prin carte dA alegere cu leat 7210 iunie
24 si aratd In cartea dA hotArnicie trAsurile mosii cu suma stinjAnilor, InsA din partea (IA sus
stinjAni 820, la mijlocu mosii peste Hamarade dAspre apus stinjAni 760 si la capu mosii dAspre
BrAdeste, 1600, care adunindu-sA sumA, fac stinjani 2640, iar fAcindu-sA masA, rAmine stin-
jAni 880, care mosie este datA cid Zamfira. sotiia lui Dumitrascu cApitan Spineanu gineri-sau,
lui Mateiu Poienaru, socrul Magdalinii, prin zapisu ot beat 7215 dichemvrie 2 si de la Mateiu
Poienaru au rAmas de mostenire fii-sAu Costandin Poienaru, sotul Magdalinii.
Si iar sA mai fie lor, mosiia din Ostroveni, cum trece Oltu, pinA In Rlioasa, cu zdvo-
iul, care este cumpAratA (Id Draghici logofdt, tot Magdalinii, dri la Radu feciorul Simii logo-
fat OlAnescul, prin zapisu ot leat 7216 avgust 10, drept taleri 115.

135

www.dacoromanica.ro
 Si iar sA mai fie lor, 150 stinjeni de mosie din hotaru Slvitesti sud Vilcea, care este
cumpArath tot dh Draghici logotat, tot Magdalinii, drept taleri 55, iar de la Radu fecioru
Sirnii logofat Oldnescul, prin zapisu ot leat 7217 avgust 4.
Si iar sil mai fie lor 320 stinjAni tot din mosiia SlAvitesti sud Vilcea, pentru care stin-
jhni de mosie au dat Draghici logoidt, tatu Magdalinii, altA mosie din Stnceni sud Arges, lui
Tudosie logofhtu, duph cum coprinde zapisu lui ce-1 dh schimbu ot leat 7217 pentru acest
ashziimint.
$i iar sh mai fie lor, 33 stinjni tot din mosiia SlAvitesti, care pentru acesti stinjdni
au dat DrAghici logofhtu, tatu Magdalinii monahii, alti stinjAni de mosie vri-sAu Mihaiu,
fecioru lui Tudosiie paharnic SlAvitescu, dui:oh cum sh coprinde zapisu ot leat 7219 noemvrie
6 pentru acestu ashzmint.
Si iar sa mai fie lor, 210 stinjilni, tot din mosiia Sbvitetii, ce i-au cumphrat DrAghici
logofat, tatu Magdalinii monahii, de la Ivan i de la Stefan si de la Dumitrascu, feciorii
Radului logofht OlAnescu, drept taleri 157, 60 bani, prin zapisu lor ot leat 7232 noemvrie 7.
Si iar sh mai fie lor, 33 stinjni tot din mosiia Slavitesti ce i-au cumpArat Catrina, muma
Magdalinii monahii, drept taleri 16 pol, prin zapisu ot leat 7240 septenwrie 15, de la Neacsa
SlAviteasca sollia lui Mihaiu Sldvitescu i de la feciorii ei, anume Draghici, Toma i Costandin,
tirvitestii.
Si iar sh mai fie lor, mosiia din Pesceana si Poienile sud Vilcea, ce le are dh cumpArA-
toare DrAghici logofatu, tatu Magdalinii, dh la Radu i de la fratii lui, anume Mateiu, Pirvul
si Lamba, feciorii Udrii chpitan, prin zapisu lor ot leat 7218 iunie 21, drept taleri 70, care
mosie sh hothraste din sus cu Hroiestii, din Jos cu Scundul i cu Ionestii-Govorii, alAturea
cu hotaru *Muesli pe muche pinh la locul cu rtichitile i obirsiia locurilor i da ceilalth
parte sh hotaraste cu BArbageri pa semnile i hotarAle cele batrine de padure, din cimpu,
din silistea satului.
Si iar sa mai fie lor, 200 stinjini din mosiia Babeni sud Vilcea, ce le-au cumparat
tot Draghici logofatu de la jupineasa Preda ce au fost sotie Ghiocai SlAvitescu, da la fii-
siiu Shrban, prin zapisu ot leat 7233 aprilie 20, drept taleri 146, bani 80.
$i iar sa mai fie lor, mosiia din Ciorobareni sud Mehedinti cu stinjani 120 ce i-au
rascumparat Costandin Poienaru, sotul Magdalinii monahii, de la Nicola i Orogovan, afarh
din 150 stinjini ce stapineste un Mihaiu $tiuch, care mosie au fost a Ilinchi Ciorobareancal,
matusa Magdalinii, si au rAscumpAral-o sotul Magdalinii rnonahii, duph cum sa vAzu hrisovu
al domnii sale rAposatului Gligorie Ghica voievod cu leatul 7250, care prin judecata domnii
sale au rhscumparat mosiia, fiind ruda cu Ilinca Ciorobareanca.
Si iar sa mai fie lor, mosiia Urzica ot sud Dolji, de peste tot hotaru, partea Bar-
bului, fecioru clucerului Costandin Poienaru si din bAltile Giormanului iar, de peste tot hotaru,
care mosie au cumparat-o Costandin Poienaru, sotul Magdalinii monahii, de la numitu Poie-
naru, drept taleri 60, prin zapisu ot leat 7255 maiu 1.
Si iar sa mai fie lor a patra parte din mosiia Urzica sud Dolji, care au fost cumph-
rat-o Costandin Poienaru, sotul Magdalinii monahii, de la vari-shu Mateiu Poienaru, prin
zapisu lui ot leat 1737 dechemvrie 23, drept taleri 30.
$i iar sh mai fie lor, o parte tot din mosiia Urzica, care au fost Mut schimbu Dumi-
trascu Poienarul, fecioru Magdalinii monahii, cu alta parte din mosiia Floresti, cu Costandin
sin Stefan Poienaru, duph cum coprinde zapisu de acest schimbu cu leat 1774 martie 29.
Si iar sa mai fie lui Tudorascu Farchsanu, mosiia Foisoru ce sA chiiama Belcinul, Blz-
dina, Bratovoiestii din sud Dolj, ce au cumparat-o drept taleri 200 de la Gheorghita medel-
nicer Poienaru prin zapisu ot leat 1769 fevruarie 20, pentru care mosie s-au fost sculat un
Dumitrascu Poienaru, fratele lui Gheorghith Poienarul vinzatoru, cerind protimisis, i duph
judecata ce au avut la divanu Craiovei, dupd cercetarea ce le-au ficut, si-au aflat dreptatea
numitul Tudorascu prin carte de judecata ot leat 1775 martie 28, ca sh stapineasch aceasti
mosie.

136

www.dacoromanica.ro
 Si iar s mai fie lui Tudorasco FArcAsanul, o moarA ce este pe Nut Predestilor sud Do lj,
cc au cumpAra t-o de la frate-sAu Radul FArcAsanu, drept taleri 110 prin zapisu ot leat 1767
avgust 24.
Si iar srt mai fie lui Tudorasco FArcdsanul, a patra parte din mosiia Predestilor sud
Dolj i cu un vad de moaril de la Cuci sud Dolj, ce au cumparat-o Dumitrasco FArcilsa-
nul tot de la frate-sAu Radul, prin zapisu ot leat 1767 septemvrie 18, drept taleri 200.
Si iar sA mai fie lui Tudorasco FArcAsanul, a patra parte tot din mosiia Predestilor sud
Dolji, din chnpu, din pAdure, din livezi, din silistea caselor i cu partea de helesteu i cu
doao vaduri de moarA, care le-au fost cumpAratu Neagoe sin Sofronie LAcusteanu de la
BAlasa FArcAsanca i de la IonitA FArcdsanul <al> 2<-lea> vistier, prin zapisu ot leat 1771
iulie 24, pentru care neingAduind Tudorasco FArcAsanul ca sA stApineascA, s-au Invoitu cu
dinsul si au rdscumpArat aceastA mosie.
Pentru care, am dat domniia mea acest cinstit hrisov, Magdalinii monahii i gineri-
sAu Tudorasco FArcsanul postelnic, ca sA aibA a stApini mosiile ce s arati mai sus.
lar de va avea cinevasi vreo cerere de judecat pentru vreo mosie dintr-acestea, usa
divanului domnii mele este deschisii.
Si am IntArit hrisovul acesta cu Insusi credinta domnii mele, marturi fiind i preaiu-
bitii domnii mele fii 1 si cu tot sfatul cinstitilor si credinciosilor boiarilor cei mari ai diva-
nului domnii mcle, pan Toma Cretulescu vel ban, pan Neculae Stirbei vel vornic de tam
de sus, pan Badea Stirbei vel vornic de tam de jos, pan Ioan Iuliiano vel logofat de tam
de sus, pan Dumitrasco RacovitA vel logofAt de tara de jos, pan Stefan Misoglu vel spAtar,
pan Neculae BrIncoveanul vel vistier, pan Scarlat Caragea vel postelnic, pan Neculae2 Britt-
coveanul vel clucer, pan Scarlat Manu vel comis, pan Neculae Filipescu vel paharnic, pan
Costandin Ghica vel stolnic, pan Cioran vel sluger, pan Alecsandru Farfara vel pitar i isprav-
nic, pan Joan Iuliano vel logofat de Ora de sus i pan Iordache Mavrocordat <al> 2<-lea>
logof At.
Si s-au scris hrisovul acesta In anul al doilea dintru Intiiia domnie a domnii mele, aicea
In orasul scaunului domnii nide Bucuresti, la leatu de la zidirea lunii <7284> 3 iar de la nas-
terea Domnului i rnIntuitorului nostru <1776> 3 in luna liii iulie 3, de Costandin logofatu Arh. SL Buc..
us. lir. 3
za divan . f.182-188.
Loc alb.
2 Corect : Manolache.
3 Loc alb.

Velifii boieri arald prin anafora cd bisericile domnesli din Bucuresli reclamd cd nu li se dd
vindriciul de la Wile lor din Greaca (jud. Vlasca) ldsale pdragind. Se holdrdsle, dupd obicei, sd
fie averlizafi cei ce nu lucreazd vreme de Irei ani yule cd aceslea vor fi date &lora. Domnul
lnldreste. 1776
lune
2
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasit cu cale de care dumnealor velitii boeri, asa sA sA urmeze ca
sA facA preotii foae dA numele stApinilor moii, i poruncint ca cei ce slut stApinii pamIntului
sA dea dA stire fiescAruia, urmindu cum scrie mai jos ca, de nu vor vrea aceia sd mai lucreze,
sA sA dea altora.
1776, Wile 2,

PrealnnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat mArii tale, clirosul de la amindoao bisericile gospod din Bucu-
resti, arAtindu cum cA au mita sfintele biserici prin luminate hrisoave domnesti, de iau vina-
rici de la doao popoara ce slut la Greaca, sud Vlasca, si din Intimplarea acestor vremi trecute,

137

www.dacoromanica.ro
 pArdginindu-sa acele vii, sd pdgubesc de venit si mila ce au a lua, i cerurd ca prin lumi-
natd cartea mail! tale sd fie volnici a sd da acele vii la mina altora ce vor vrea sd le lu-
creze. Dar fiindcd acele vii slut pe mosii striine cu otavtind, numitu clirosu fiind orinduit de
manila ta la noi, ca sd cercetdm obiceiul i vremea pind cindu au ingaduiald cei cu vine,
de nu vor ca sd le lucreze, i dupd luminatd porunca maril tale am cercetat 1 tim si mai
dinainte cd dintru-nceput s-au urmat acest obiceiu pentru cei ce au vii pe movii cu otavtina
5i le pilrdsesc dd nu le lucreazd pind la trei ani, voe are stdpInu mosii ca, Intl! sd dea
In stire acelor care au avut viie, de vor sd mai priimeascd a le lucra, bine, lar nevrind, sd
sal dea la altii.
Ci noi, am gasit cu cale, clirosul bisericilor sd faed foae de numele stdpinilor moii
si dupd foaia ce vor ardta, sal fie luminatd porunca mdrii tale cdtre acei stdpini ai movii,
ca sd dea In v tire acelor care au avut viile, 5i de vor priimi ca si de acum lnnainte iardvi
sd le lucreze, sS sd apuce dA dinsele cu lucru, iar nevrindu, sd sd dea la altii care sd vor
gdsi, pentru ca sd nu sd paIgubeasca nici stdpfnii mosiilor de otavtind, nici clirosul cld venitu
si mila ce Ii sd cuvine a lua.
Arb. Bt. Bun., Pdrerea noastrd intr-acest chip este, iar hotdrirea cea ddsdvIrsitd ramlne a sd face
Ms. nr. 5
f, 114 114 v de cdtre inndltimea ta.
1776, mania 18.
Vel vornic, Badea vel vornic, vel logof At, vel logordt.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd biv vel medelnicerul Dumitrache reclamd pe preolul
128 lanache care i-ar fi tnsusit si vtndut 350 sttnjeni ddruili de el mdndstirii Dintrunlemn. Cerce-
ttndu-se zap isele preotului s-a dovedit cd nu shit bune si se dd dreptul mdmistirii sd stdpineascd
1776 acea mosie. Domnul Intdreste.
tulle
5
Jo Alexandru loan Ipsilant voievod.
Din cercetarea ce fAcum i domniia mea pricinii acestiia, fata fiind Innaintea domnil
mele amindoao pArtile, 5i din cele scrise mai jos, viizum cd f5r nici un fel dd dreptate au
luat preotu aceastd mosie de o au vindut, pentru cd, osibit cd nici un temeiu de scrisoare
vrednicd nu are Inpotriva temeiurilor ce vdzum la mina dumnealui medelnicerului Dumi-
trache, dd zapise iscAlite cu mArturii de credinta i aceste ce le ardtd sd cunoscu dd rele, dar
nici de stApInit n-au stapinit vreodatd. Care Insusi nu tagadui cA dd 44 dal ani o stApinevte
dumnealui i mAndstirea 5i lardsi nu tAgAdui cd intr-aceastd surnd de ani tot aici In lard au
fost, i (Id au vtiut a are vreo movie, nu vi-au cdutat la vremea cea cuviincioasd.
Deci, alegerea dumnealor boerilor judecAtori, gasindu-o bund i dreaptd, o intdrim ft
domniia mea i hotdrim sd stdpineascd mAndstirea cu bund pace acei 350 stinjeni.
1776, lune 5.

PrealnnAltate doamne,
Din luminatd porunca Inndltimii tale, dumnealui vdtafu za aprozi au adus la ju de-
catd pd dumnealui Dumitrache biv vel medelnicer, pfriv popii lui Ianache din satu Gerbil
sud Teleorman, zicindu cd ant ani 17 de cIndu au afierosit dumnealui, la leat 1759, ma-
ndstirii Deunlemn, doao hotard dd movie, stinjdni 350 ot sud Teleorman, Insd stinjdni 150
ce sd chiamd Viesparii-Dincdi, care au fost rumAn boeresc, iar stinjeni 200, hotaru Zdverca
ce au fost al unui Stan din Magura, i cd numitu preot la leat 1767 au pus mina fall a nu
sd judeca nici cu dumnealui, nici cu indndstirea Deunlemn, i, luind acea movie, au vi vin-
dut-o la al treilea obraz, la dumnealui sdrdaru Ionitd SlAtineanu.

138

www.dacoromanica.ro
 Intreblndu-s si popa Ianache, rdspunse cd amindoao mo5iile acestea au fost cumpl-
rate de un strdmo5i-sdu Stanciu ceau i ardtd doao zapise, amindoao cu un veleat 7164,
unul ca din partea acelui Dined pa stinjdni 150, din Viespari, i altul ca din partea acelui
Stan ot Magura pa stinjani 200 din Zdvercd. Mai ardtd 5i alte doao cdrti dintru acela5i
an 5i lurid, 5i tot cu o zi, adicd iulie 13, 7164, 5i intru una sd coprinde cd un Petre I5i vinde
partea sa ce are In hotaru Zaverca, stinjdni 50, la Stanciu ceau5, iar Intr-altd carte, acel
Stanciu de la muierea lui, Lupa, acea mo5ie ce au cumprat-o de la Dinca 5i Petre. Mai
ardtd i alt carte cu leat 7177 iunie 26, adica de ani 107, din care fiind lipsa, nu fu cu putinta
sd s citeascd. Impotriva acestor zapise, ariltd medelniceru alte zapise cu mult osibire In
veleaturi decit ale preotului 5i Intli zicem, pentru Viesparii-Dincdi ne ardtd zapisul cu leat
7175 al Badii Bdldceanu <al> 2<-1ea> vistier, cu boeri man isc1ii mArturii, In care aratd
c acel Dined i-au fost ruman cu partea lui de mo5ie din Viespari i toat mo5iia lui i-au
druit-o Badii cdpitan din Cucueti, iar pe dinsul II apard de rumnie sii fie slobod. Mai
ardtd 5i alt zapis cu leat 7227 al Vilcului sin Badea capitan, cel ce a priirnit daru de la BMA-
ceanu, care au vindut acel hotar Viesparii ai Dinci rumanu, la un Preda slujitor ot BAlaci.
Mai ardtd alt zapis cu leat 7227 al acelui Predd slujitor ot BAlaci, cd 5i-au vindut aceast
mo5te Viesparii-Dincdi la un Petru Ivan negutdtoru ot Si5tov ; mai ardtd dumnealui medel-
niceru i alt zapis cu leat 7238 al unui Ilie Hrisanthu ot Si5tov, socru 5i epitropul acelui
Petru Ivan la mina Vladului logofat, tatul medelnicerului Dumitrache, cd i-au vIndut acea
mo5ie Viesparii-Dincdi rumanu, pentru datoriia ce avea Vladul logofatu a lua de la acel Patru
Ivan ginerile lui Ilie Hrisanthu. A5ijderea i pentru hotaru Zdverca, ardtd medelniceru zapi-
sul lui Stan din Mdgurd cu leat 7203 la mina lui Leontie Montescul, cd i-au vindut stinjani
200, partea lui din Zdverca i iar alt zapis al Monte5ti1or cu leat 7229 cd i-au pus zalog
ace5ti stinjdni 200 pentru clatorie tot la acel din sus-zis negutator, Ilie Hrisanthu, socru 5i
epitropul lui Petru Ivan, i-au dat i pa acei stinjdni 200, Vladului logofdt, tot pentru datoriia
gineri-sdu cu zapisu cel cid leat 7238. Si iar mai ardtd medelniceru alt zapis, cu leat 72-10
care s-au a5dzat ca, de va mai prisosi ceva5i mo5ie sd si-o stapineasca Monte5tii despre hota-
rul mdndstirii Sfintului loan, scrisorile preotului fiind trecute peste ani 120 5i nici hirtiia,
nici slova nu s asamana a fl dupd acele vremi, nu s priimira la judecata.
Ci, s Intrebd preotul popa Ianache de mai are alte dovezi mai noao 5i cu vreun te-
meiu, i ne ardtd o carte cu leat 1767 de ani 9, din care sd vede ca acest pop Ianache cerindu
parte Intr-aceastd mo5ie 5i avind pricind pentru aceast mo5ie cu Negoild Montescul, Ii
s-au fost dat soroc de cdtre ispravnici ca sd vie la divan sa <sil> judece, 5i nu s-au urmat,
fiindu cd nu s-au vazut nici o carte de judecatd. Mai ardtd o carte cu leat 7277 martie 12,
de ani 7, prin care sd vede cd dd mdrturie Negoita Montescul cum cd un Mateiu 5i Radul i
Anghel, nu slut din nearnul lui Ianache popa, acestuia, 5i cd rau cautd sa aibd i ei stapi-
fire In mo5iia Zeverca, 5i cu acea carte sd invita popa Ianache spre stapinire.
Deci, zapisele medelnicerului, cum au coborit vinzdrile din obraz itn obraz, sd vdd cu
marturii iscSIiIi, boeri man i alti oameni de cinste, stapinirea rnedelnicerului Inca iaste de
ani 44 fat% nici un fel de pIrd, cum 5i numitul preot nu o tAgadui, numai zise cd au rfimas
mic de parinti.
Drept aceia, la judecata sa hotird5te, rmindstirea Deunlemn sa-5i stapineasca aceas-
ta danie de stinjeni 350 cu bund pace de catre popa Ianache, iar hotarirea cea clasavIr5ita Arh. St. nue..
rimine la Inndltimea ta. f. 103v-104r.
1776, futile 23.
Meche paharnic, Dum<itru> Cior<anu> paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<do-
chim> biv vel medelnicer, D<umitrache> Brez<oianu>.

139

www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Anton (jud. Olt) reclamd de la sdtrarul Pdtrascu
129 Berindei (jud. Teleorman) mosia Radomiresti ce o are de moslenire. Judecala holdrdste ca Be-
rindei s aducd hrisou de stdptnire. Domnul tntdreste.
1776
Julie
5 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au gdsit cu cale de la judecatd, poruncim dumneavoastrd ispravnicilor
sa urmati a face cercetarea ce scrie mai jos.
1776, tulle 5.

PreainnAltate doamne,
Dumnealui vdtafu za pdhArnicei aduse la judecatd pd Anton ot sud Olt de i-au luat
seama la jalba ce au dat la innAltimea ta pentru dumnealui sAtraru Pdtrasco Berindeiu ce
sA afld aici si pentru nepott-sdu Iordache din sud Teleorman, cu care are Anton mosie de mos-
tenire la Radomiresti sud Olt, si dupd vremi, rdpuindu-li-sd hrisovul cel vechi dd stdpinirea
mosii, eine pA cit au apucat mosie, stApineste. Dar acum dovedind Anton acel hrisov la mai
sus-numitii, in care hrisov ar fi arAtind tot coprinsu moii, Ii cere ca sd sd scoatd dA lath.
Pentru care hrisov, sAtraru Pdtrasco Berindeiu rdspunse cd dacd 11 scoate de feta hrisovul
ce-I are, In care sd coprinde multe moii, dar aici nu-1 are, cd este in sud Olt la casa dum-
nealui, si de va fi scriind i pentru mosiia Radomirestii, dumnealui Ii va da copie la hrisov,
CA dumnealui mosie in Radomiresti nu stdpineste.
Ci, dd vreme cd amindoao pArtile din sud Olt si sAtraru PAtra5co Berindeiu hrisovul
nu-1 are aici, si de nu care cumvasi sd tAinuiascd hrisovu ce-1 cere Anton, gdsim cu cale sd
fie luminatd poronca mArii tale la dumnealor ispravnicii judetului ca sA arate sAtraru Berin-
deiu hrisoavele ce va fi avind, prin carte de blestem i dupd hrisovu ce va gas! pentru moslia
Radomiresti sd sA scoata copie din cuvint In cuvint, sA sd dea la mina lui Anton ca, de
Arh. St. Buc., i si va fi 1npresurat mosiia de cinevasi, sd-si caute, care copie sA sd adevereze cu iscAlitura
ML nr. 6,
f. 106. si cid dumnealor ispravnicii. far hotdrirea cea dAsAvirsitd rAmine la innAltimea ta.
1776, tulle 2.
Alecsandru Greceanu paharnic, Barbu sluger, Manolache clucer, George Cana le.

Mitropolitul lath aratd prin anafora cA Radu treti vistier si Bdnicd Ire li logofat Budisteni se
130 judecd cu vara lor Maria Greceanca pentru o m3stenire. Se dd soroc Mariei s aducli dovezi.
Domnul tntdreste.
1776
lulie
5 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar.
Asa sd si urmeze. i poruncim, la acel soroc, negresit sd sd afle aici cu scrisorile
ce va avea, pentru cd neurmind, sA va aduce cu treapdd, dd vreme cd i in anu trecutu ase-
menea soroc si-au pus si cu prelungire au 'Imes pInd acum.
1776, tulle 5.

P real nnAltate doamne,

Dupd jalba ce au datu cAtre mArlia ta, dumnealui Radul biv <al> 3 <-1ea> vistier
i dumnealui BAnicd biv <al> 3<-1ea> logof At, Budesteani, pentru Ma Hia cumnatal dumnealor,
ce au tinutu pl rdposatu BAnicd Greceanu, \rand dumnealoru, cdutindu-i clironomiia, nerd-
miindu-i copii, I cu zapciu vAtaf za pdhArnicei ne poruncesti mAriia ta sd cercetdm. Care
viind innaintea noastrA amindoaod partile, nu fAcum nici o izbrAnire, neavind dumneaei
Mariia Greceanca scrisori ce ar fi aicea, ziclnd cd le are acasA la tarA. Ci, Intr-alt chip

140

www.dacoromanica.ro
neputind cum cauta pricina, pusem soroc dupa vremea lucrului, la In 1 zi a lui noemvrie, sa
sA afle toti aici la Bucuroti cu scrisori ce vor fi, ca O. [sal cercetam jalba. Si de aceasta facem Arh. St. Bac..
stire mArii tale si anii mArii tale da la Domnul sa fie multi si norociti. f. 106 v.
1776, lulle 3.
Grigorie al Ungrovlahii.
1 Asa In text.

Departamentul al 2-lea aralci prin anafora c Stoian sirbul din Craiova reclama pe lonifa biv
vlort vistier care, fiind ispravnic In jud. Mehedinfi, ar fi eliberat pe un cioban hof care-i furase
oi 1 alle lucruri. Spusele reclamantului nefiind socolite dovediloare, judectitorii propun rejude-
care la cdiznacdmia Craiovei. Domnul lnteireste. 1776
iulie
5
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasitu cu cale da la judecala, dam volnicie slugii domnii mele ... 1
aprod vatasesc, sa-i Infatisaze pa toti Innaintea dumnealor boeriloru ce slut rinduiti la Cra-
iova cu treaba judecAtorii, sa cerceteze cu dinadinsul i da la cine sa cuvine, sa-1 facA pagu-
basului lnplinire.
1776, lune 5.

Preainnallate doamne,
Dumnealui vatafu za aprozi aduse la judecatA pa Stoian slrbul ot Craiova piris dum-
nealui Ionita, biv <al> 2<-1ea> vistier da la sud Dolj, asa zicInd Stoian, ca In anu trecutu
fiind Ionita vistier ispravnic In sud Mehedinti, Intr-acea vreme doi ciobani ce-i avea la oi,
anume Lazdru i LAzan, i-au furatu 120 oi i doi boi i 2 caldari i o pusca i 2 topoara i altele.
$i fugind decindea, au f Acut mare cheltuiala 'Ana au gasitu pa Lazaru si I-au trecutu dincoace
vrind si-1 ducA la Craiova, dar niste capitani ai numitului vistier i-au luatu din mina (Id 1-au
dus la numitu vistier ca sa faca Inplinire i dumnealui 1-au slobozitu pA Lazaru pinA a nu face
lnplinire, lasindu-1 pa dinsul pAgubas, care paguba sbo cere da la numitu vistier.
Intrebindu-se i dumnealul vlstleru Ionita, dumnealui au raspunsu ca nimeni nu au
venitu ca sa-i dea In seamA pa acel Lazdru ce-1 cere Stoian, fArA dA numal, intorcindu-se
din judet de unde era pentru trebile domnesti, au gasitu pa acel Lazaru la Inchisoare. Pentru
care spuindu-i Sarban ce era vechil lui Draghiciu BAbeanu polcovnic, ca acel Lazaru este
Incus cu prepus de hotie, 1-au tinutu 7 saptamini la Inchisoare si nemaiaratindu-se nici un
dovagiu 2 pa urmA, cu stirea dumnealui 1-au datu Sarban, vechilu polcovnecului, pa chezA-
sie. $1 In urma slobozirii lui Lazaru au venitu i Stoian ca s caute dava i Indata au trimis
la chezas (IA 1-au adus. $1 neavInd de uncle sa dea pa Lazaru, au pus pe chezas la Inchi-
soare, dud viind dumnealui Nicoll sArdaru, ispravnec In locu sAu, 1-au datu pe chezas In sea-
ma dumnealui sardarului Nicolii, dar Stoian au rAspunsu ca zabava nu i-au fost 7 saptamini,
si numai 3 saptamIni.
Deci, aflindu-se i acum aid In Bucuroti, Draghici Babeanu polcovnicu, i dovadA
neflind nici la o parte nici la alta, s-au chemat i Draghici polcovnicu de s-au Intrebatu ca
doara sA va dovedi cevasi pentru aceasta pricinA, i asa au datu seama ca pa acel LazAru
I-au datu In seama lui Iacovu buluc-basa de la Cerneti, Marco tatul lui Stoian, iar nu Sto-
ian, si Iacov buluc-basa 1-au adus de i 1-au datu In seama-i. Nefiind In isprAvnicie acolea
si el avind treaba sa vie la Bucuresti, la plecarea sa 1-au datu In seama lui $Arban cc 1-au
lasatu vechil.
Pentru care, din spusa lui Draghici polcovnicu sA dovedeste ca. Marco tatul lui Stoian
1-au datu In mina lui Iacov buluc-basa, cum nici el nu tagAdui, zisele lui IonitA vistieru
shit cu cale de vor fi adevarate, iar zisele lui Stoian slut amestecate si nu sa poate descoperi
aceastA cercetare aici, fiind loc departatu.

141

www.dacoromanica.ro
 Dar fiindcA si Marco tatd1 lui Stoian i 'clrban ce au fost vechil polcovnicului, cum
si lonitd vistieru, Mau totu din partea locului Craiovii, unde poate sA sa ddscopere ade-
vArul i dreptatea fiestecAruia, rmlne judecata a sd cAuta la Craiova, dupd cum s-au facutu
si Iran lurninata porunca marii tale.
Dar pentru ca sA ia sAvirsire aceastd judecat fr d prelungire, s fie luminatfi po-
runca marii tale, sa sd orinduiasca i omu domnesc de aid ca sa adune pe toti In Craiova
Arh. St. Buc., la dumnealor boerii caimacani, sA ii sa sAvirseascA judecata. Iar hotarlrea cea desAvIrsita
Ms. nr. 5,
f, 10Ov. ramine la Innaltimea ta.
1776, lithe 1.
Mateiu paharnic, Barbul singer, Manolache clucer, George Canale.
1 Loc alb.
2 Pentru : davagiu.

n;l/isitrraopreoalizlueslificii.jr.I'miaanzraeliiiepric'neraczellairnodrua-sced p3r1 ii nfta'icsaepaditmariuteluepi iStraonpdudl uepvoiliraoplapidenlutriu icitcclensatia-

132 nistrarea restrit mamei ei. Cereellnda-se priedln epitrop deal cu vont Wand. Acesta
tnvoindu-se; domnul holdrdste ca milropolitul sd numeascd un epitrop.
1776
Julie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
5
Preasfintiia ta pArinte mitropolite, s cercetezi i cele cc slut ale copilii lui, sa le
dAosebesti dintr-ale pitarului Sandului cu foae In scris, pe care sd rinduesti preasfintiia ta
un epitrop s le caute i sd le chiverniseascd, dd care sd avem si domniia mea stire.
1776, Julie 5.
PrealnnAltate doamne,
Dupa jalba ce au datu cdtre mariia ta, Mariia, copila dumnealui pitarului Sandul,
cerind zestrile mume-si, vdzind pa taica-sAu cAzutu In mult datorie, i ni sA porunceste
de cAtre mariia ta sa luam seama dupa pravilA, de poate copilul a-si cauta zestrile mine-sa
trdind tatA-sau, i cu anafora sa Instiintam.
Deci, aratam marii tale aceastd cerire a copilii, cind ar fi fara da voia taica-sAu,
dreptate n-are a cduta, ca i pravila opreste. Iar cind Insusi parintele voeste si Inca cere si
epitrop sd sa orinduiascd spre purtarea de grija a ei si a zestrii cu care vine dreptate a i
sa lnplini cerirea si a dobindi zestrile cum jAlueste Ca sd nu ramie saraca i lipsitA, pricina
toata stA la vointa taica-sdu, de va voi a o rasa a face aceastd cerire, sa poate, iar da nu
va voi, nu sa poate.
Ci, noi IntrebAm pA dumnealui pitaru Sandul i ne aratd dupA cum zicem, cA nu numai
la aceasta o lasa, ci Inca i epitropu cere asupra copiiloru sa sA orInduiascA.
St. RUC..
.Arb. De aceasta facem In stire marii tale, si anii mdrii tale dA la Domnul sA fie multi
MB. nr. b,
f. 107v. 108. i norociti.
1776, lulle 2.
Grigorie al Ungrovlahii.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd popa Dumitru cu celasii sal reclamd pe StanVII-
133 culescu f i pe cetasii acestuia care revendicau mosia Tinteasca (jud. Teleorman). Se recunoaste
dreptul reclamanfitor, care aduc dovezi scrise, hotdrtndu-se ca pentru surplusul de sttnjeni ai aces-
lora sd cerceleze ispravnicii. Domnul tntdreste, dispunInd ca acela care va pierde si tn apel, sd
1776
f ie pedepsit.
lulle

Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.

Neodihnindu-sa Stan VilsAnescul cu cetasii lui, esi si Innaintea domnii mete la divan.
si IntrebIndu-1 pentru stapInire, Insusi nu tAgAdui c dA 32 (IA ani nu stapInescu intr-acesti

142

www.dacoromanica.ro
482 stInjAni ce sa judeca, i iarasi nu tagaclui cA Intr-aceasta sumA da ani, tot fajA au fost
si rdciodata vreo jalba i judecatA nu au cautat. Asijderea nici vreo carte si dovadA dA temeiu,
cum cA sA fi avut parte Intr-acei stinjeni ai plejilor nu avu sa arate. Care si vreun temeiu de
scrisoare sA fi avut iarasi de stApInire dintr-atlta sumA de ani, nu pot a avea nici un fel de
dreptate la plra lor, si hotArlm, popa Dumitru cu cetasii lui sa staptneasca cu Nina pace
dupa alegerea judecAjii departamentului. far pentru adeverinja ce arata Stan Vilcanescu
a unui Neacsu Fotescul, Gherasim monahu i Stanciu erbaru ce au si ei parte de mosie acolo,
Intru care scriu cA la hotArniciia ce s-au facut de 26 de ani clndu s-au ales, copiii lui Du-
mitru, acei stinjeni 482, ei au fost Inpresuratori, adicA, cd. dupA ardtarea si marturiia lor
s-au dat popii lui Dumitru mosie i s-au pagubit Stan Vilcanescu, mAcar ca. In cartea de hotAr-
nicie scrie cA boeriul hotarnic n-au urmat dupa mArturii i dovezi, ci numai dupa hrisoave
si cdrji.
Dar dA vreme ce zic ca ei au fost Inpresuratori, am poruncit dumnealor ispravni-
cilor judejului sA-i aduca faja i Intli sA cerceteze da este acea adeverinjA a lor, i fiindu a
lor, sa dea lui Stan Vilcanescul din partite lor, mosiia ce ii s-au Inpresurat, iar nefiindu aceastA
adeVerinjA a lor, sA trimijA pA acest Writs in path' aici cu Instiinjare, ca sA sA pedepseascA.
1776, tulle.
PrealnnAljate doamne,
Din luminata porunca InnAljimii tale, dumnealui vAtafu za visterie aduse la jude-
catA pa popa Dumitru i pa Stoica Puiul i pA Radul Ciljea cu cetasii lor ot satu Vaja
sud Teleorman, ptr1i lui Stan Vilculescul i celorlalji cetasi ai lui tot din satul Vaja ziclndu
plrIii ca avind movie ce sA numeste Tinteasca sud Teleorman, care mosie au stApInit-o
atit mosii i stramosii lor, cum si ei pina acum, iar acum cel Olt, Stan cu cetasii lui, s-au
sculat ca sA le ia mosiia, zicIndu ca este a bor.
Deci, plriii pentru mai buna Incredinjare de stdpinirea acestii mosii cc au avut
atit ei, cit i mosii lor, precum s-au zis, au aratat o carte a marii sale rAposatu Mihai
vodA Racovija cu feat 72571, adica dA ani 32, Intim care sA vede cA au sA stApIneasca partea
for In mosiia Tinteasca. Au mai arAtat si altA carte a dumnealor velijilor boeri da atunci,
cu feat 7257, adica dd ani 27, Intru care sd vede cA i dumnealor le-au dat aceastA stapt-
fire. Au arAtat i o carte de hotArnicie ce s-au fost fdcut din poruncA domneasca de un comi-
sul Nicolae cu leat 7258, adicA (IA ani 26, Intru care sA vede cA au ales partea lor de mosie,
stInjani 482, de care Intreblndu-sa i plrflii cu ce carp si dovezi umblA sA strice stApinirea
popii lui Dumitru i a cetasilor lui ce dA atita vreme stdpinesc, i sA ia ei mosiia, si au
raspunsu ca nu au nici un sinet sau carte, ci au auzit si s-au Incredinjat din unii din mosneni
cA au si ei mosie, dupa a cArora mArturie cerca sA o ia.
Drept aceia, am cerut ca sa aduca Innaintea judecajii pe acei martori i iarAsi au
rAspuns cA shit acolo pA loc. De care vazindu cA pirIii acestiia sA silia numai cu vorbe,
neavInd nici un sinet, oricum ar fi, sA dovedeascA cererea lor, iar ptrlsii au dovedit cu
bune sineturi stApinirea ce au intr-aceastA mosie dA atijea ani, am hotArit ca si de acum
Innainte sA aibA a stAptni cu fauna pace partea lor dA mosie ce au stapInit In Tinteasca, adica
stinjeni 482.
Dar clft vreme ce si pirijii arata ca ar fi avind In faja locului oameni carii sA martu-
riseasca si de dinsii ca. au parte de mosie In Tinteasca, de care socotindu-ne i noi ca poate
afarA dintr-acestiia stinjeni 482, vor fi avind i ei vreo parte Inpresurata Intr-acel hotar
Tinteasca, pentru ca sA n,u ramie vreo banuialA asupra dreptAjii, sa fie luminata porunca
mArii tale la dumnealor ispravnicii ot sud Teleorman, Ca sa faca cercetare cu amaruntu
de au si pirljii acestiia vreo parte, si cu anafora sA Instiinjeze marii tale. Iar hotArIrea cea Arh. SE. Bac..
dAsAvirsitA rAmIne la InnAljimea ta. f. 108-109.
1776, lunie 29.
Meche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru Greceanu, Ev<dochim>
biv vel medelnicer, Dum<itrache> Brez<oianu>.
1 Asa In text.

143
www.dacoromanica.ro
 Vega boieri aratd prin anafora cd noud cdpitani din breasla vet spdtarului, care pldliserd pen-
134 tru cdpitdnia tor 790 taleri stolnicului .*fan, cer vdduvei acestuia restituirea talerilor, ardlind cd
n-au definut slujba dectt 25 zile. Li se recunoafte dreplatea. Domnul Intdrefte, dind drept de apel
1776 la divan.
Julie
6

lo Alecsandru loan Ipsilant voievod.

Dupd cum s-au gdsit cu cale de la judecatd, hotdrim i domniia mea, zapciule ce
esti orinduit, sd faci lnplinire de la stolniceasa. Iar avind a face apelatie, vor esi 41
la divan.
1776, Wile 6.

Preainndhate doarnne,
Din luminata porunca innAltirnii tale, vdtafu dd aprozi au adus la judecatd Innaintea
noastrd pe liude 9, cdpitani din breasla dumnealui vel spathar, carii cu jalbA au Wilit inndl-
tirnii tale pentru Costin zarafu i pentru Dumitrache Brosteanu ce au fost vdtaf al rdposa-
tului stolnicului Stefan zet Topliceanu cind era purtAtor de grijd spdtdrii in vremea rusi-
lor, zichid cd Old a nu sd inchiia pacea mai nainte, unii cu cite doao trei luni, au luat cdpi-
tanii si au dat bani innainte, prin mina lui Dumitrache Brosteanu. Dar incheindu-sd pacea
la leat 1774 in luna lui iunie 15, pd ei i-au lipsit din cApitanii, si dd banii ce s-au dat sd
Old pdgubasi, care, facindu-sa socoteala de banii ce au dat fiestecarele, sd face suma
taleri 790.
Deci, fatd fiind atit Costin sarafu, cit si Dumitrache Brosteanu, s-au intrebat ce rds-
punde inpotriva aceasta, i zise Dumitrache Brosteanu cum el cu adevdrat acestiia din mina
numitilor cdpilani i-au luat, dar i-au dat si ei in trebile casii stolnicului Stefan incheindu-si
socoteala prin catastif, care catastih sd vdzu si de care noi cu leat 1774, dupd care catastif
dA datu banilor i dupd cartile ce sA vdd la mina cdpitanilor iscAlite de stolnicu Stefan, da
cdpitAnie, sd vAzu cd unii cdpitani au fost numai cite 25 de zile pind la incheerea pAcii si
rdu ii s-au luat acel plocon, care catastif este iscAlit si pusd si pecetea stolnicului Stefan.
Mai zise Dumilrache Brosteanu cd au mai dat galbeni olandezi 2000 tot din venitul spdtdrii,
In mina lui Costin sarafu. Costin sarafu nu tAgadui cum cd n-au luat acesti bard din mina
lui Dumitrache Brosteanu numai zise cA la purce<de>rea stolnicului Stefan din Bucuresti,
puindu-i intr-o pungd i pecetluindu-i, ii i-au dat In mind si au luat rdvas de datul bardlor
iscAlit dd rdposatul stolnic *tefan, care rdvas sd vdzu i dA noi pe numele lui Costin za-
rafu cu leat 1774 septemvrie 7, dat la mina lui Dumitrache Brosteanu. Dar, intimplindu-s1
moarte lui Stefan stolnicu, acei bani cu punga, cum au fost pecetluiti, zice a au rdmas si
s-au adus aici de s-au dat in mina stolnicesii stolnicului Stefan, si cum cd banii aceia ce
s-au luat de la numitii cdpitani sd and la stolniceasa, mdcar cd pentru aceasta pricind unii
din mai sus-numitii cdpitani au mai avut judecatd cu Dumitrache Brosteanu innaintea du m-
nealui biv vel vornic Niculae Dudescu, care cu anafora de la leat 1775 iulie 13, instiinteaza
pe Inndltimea ta, cum gdseste cu cale ca, clironomii stolnicului Stefan sd plAteascd numitilor
cdpitani banii pe jumdtate .
Deci, de iznoavd, [din] dupd luminatA porunca Innaltimil tale, vdtafu de aprozi adu-
cindu-i si innaintea noastrd, am cercetat pricina cu amdruntul i dupd cum sd aratA, mai sus,

144
www.dacoromanica.ro
banii ce s-au luat de la numilii cdpitani jdluitori slut la mina stolnicesii, iar nu cd au
rdmas la Costin sarafu sau la Durnitrache Brosteanu. Dupd cum sd dovedi din insusi ea-
tastifu stoln.cului, ce este la mina Brosteanului, clA a rdrninea numitii cApitani pdgubasi,
nu este cu dreptate, fiincicd unii au fost numai cite 25 de zile.
Noi gdsim cu cale, clA vreme ce Dumitrache Brosteanu i Costin sarafu au dat banii
In mina stolnicului Stefan, care bani, zic cd dupd moartea stolnicului Stefan s-au adus si
s-au dat la mina stolnicesii, ca una ce au luat banii, sd plAteascd acesti taleri 790 acestor
cdpitani, fiindcA i-au luat fr dA dreptate. far cea ddsdvirsitd hotdrire rdmine a sd face de srb. t. B ic.,
Vs. or. a.
cdtre innaltimea ta. f. 103 103v.
1776, iunle 14.

Dum<itrasco> Racovitd vel vornic, Badea Stirbei vel vornic, vel logofdt.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Anastasia (jud. Teleorman) reclamd pe popa Enache
din satul Cerbul care de cinci ani i-ar fi luat venilul mosiei si morii ei de la Zeverca. Se ho-
tdrliste cercelare cu ispravnici. Domnul tuldreste.
135
17711
lune
9
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au glsit cld la judecatd cu cale, poruncim dumneavoastril isprAvnicilor sd
urmati a face cercetare dupd cum scrie mai jos.
1776, tulle 9.

Preainnaltate doamne,
Din luminatd porunca innAltimii tale, durnnealui vdtafu za aprozi au adus la jude-
catd pe Anastasiia fdmeia ot sud Teleorman, pirIsd popii lui Enache ot satul Cerbul tot
dintr-acel judet, zicind Anastasiia cd, avind o mosie ce sd numeste Zeverca ot sud Tele-
orman, pe care mosiie avindu i vad dd moard care s-au stdpinit atit <Id neamul ei, cit si
dd dinsa pind la leat 1768, iar numitul preot s-au fdcut stdpin pe nurnita ei mosie i i-au
luat tot verau, cum si de la moard, dd shit ani 5.
Deci, aceastd judecatd fiind cercetat cu deosebitd carte de judecatd, care s-au fcut
hotarire de cAtre mariia ta In divan cd numitul preot au fost vindut i partea de mosie ce
au fost avut dumnealui medelniceru Dumitrache Intr-acel hotar, Zdverca, ci nu au fost lucru
sdu, care au rdmas osindit din divan. Si numita plrIsA ardtindu la judecatd cd va dovedi In
fata locului, atit venitu ce s-au luat du pd mosiia ei, cit i venitu morii, i fiind amindoao
partile tot din numitu judet, au priimit amindoao pArtile Ca, acolo i sd cerceteze aceastil
pricind, sd fie luminatd porunca mdrii tale cAtre dumnealor ispravnicii judetului Ca sd facii
cercetare i alegere In scris hotarind prin carte de judecatA, iar care parte nu sd va odihni, Arh. St. Bun..
Ms. nr. 5.
vor veni si la divan. far hotdrirea cea desdvirsitd rdmine la InnAltimea ta. f. 109 109v.

1766, Julie 7.

Meche paharnic, D<umitru> Cio<ran> paharnic, Costandin biv vel comis, D<u-
mitrache> Brez<oianu>.

145

www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea aratd prin anarora cd Costandin cere ca prdvdlia din mahalaua Sr. Gheor-
136 ghe-Nou, zestre de la soacra lui, sd fie evacuatd de vechiul ei chirias Grigore 1VIdrgelaru. I se
dd acestuia soroc de patru luni s-o evacueze fi dreptul de protimisis dacd proprielarul n-ar ro-
1776 losi-o pentru el, ci ar retnchiria-o. Domnul tiddreste.
tulle
12
Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod i gospodar.
Au isitu i innaintea domnii mele la divan amindoao partile si alt n-au avut ce sa
mai zica sau ce sa arate spiv ajutor, Grigorie Margelaru, far' da numai tot cele ce au zis la de-
partamente. La care zise, neavind dreptate, da vreme ce stapinu cel ce iaste, arata ca pen-
tru a insusi lui trebuinta va ca sa o ia, hotarim, Zoita, sau Costandin gineri-sau sa o faca
zapt, sa o tie cu pace, iar cind va dovedi Grigorie ca au dat la altu in chirie, la striini,
sa sa protimiseasca a o tinea el, decit altii.
1776, tulle 12.

Dumnealui vatafu za aprozi aduse la judecata pa Zoita i zet ego Costandin, plrii lui Gri-
gorie rnargelaru, zicind ca nu va sa iasa din pravaliea lor ot mahalaoa Sfete Gheorghe-Nou,
ce au avut data In chirie la numitul Grigorie raspunse ca acea pravalie o tine da la numita
Zoita, de sint ani 15, si au platit chiriia far' de nici o zminteala si au facut cheltuiala la
samar si la invelisul pravalii, care acea cueltuiala, zice Zoita ca-i plateste dupa zapis. Iar Inpo-
triva lui Grigorie, raspunse Costandin ginerile Zoitii, cum ca acea pravillie i-au dat-o soa-
cra-sa zestre, t i o cere ca sa o tie pentru 1nsui trebuinta i negutatoriia lui. Mai cerea Gri-
gorie da la Zoita, taleri 150 care i-au platit batalchira. Raspunse Zoita, ca In vremea clad
au fugit Grigorie la Brasov i la Iasi, Mind pi-AN/Ma singura, au gasit pe un nigutator si
i-au dat in trei ani cu chirie si in urma. Viind Grigorie din Brasov s-au asazat cu Zoita si au
priimit Grigorie ca sa plateasca acei bani negatatorului, care bani i-au i dat la acel negu-
tator si au luatu pravaliia iarasi Grigorie si i-au tinut In seama In chlrlia pravalli, cum nici
Grigorie nu tagadui. Cu toate acestea Grigorie raspunse ca el nu iase din pravalie, ci o cere
la Zoita ca sA o tie tot el in chirie.
Deci, (IA vreme ca aceasta pravalie au isit din stapinirea Zoitii si au ramas cu stapt-
nire la gineri-sau Costandin i fiindca Costantin o cere pentru insui tribuinta lui, si mai
virtos, cA lui Grigorie, zice Costandin ca i-au dat soroc inca de trei luni dupa inplinirea a-
nului ca sa-si caute alta pravalie si el nu au umblat sa-si gaseasca, hotarim, Grigorie marge-
laru sa iasa dintr-acea pravalie si sa ramie pa seama lui Costandin, ginerile Zoitii. Dar fiindca
Grigorie raspunse ca acum deodata nu poate sa iasa dintr-acea paravalie avind mina marf A
care nu o are unde sa o pue, judicata i-au mai dat Inca soroc de o hula, care cu alte trei
luni ce i-au fost dat soroc Costandin, fac luni 4. CS (IA nu va ii la inplinirea acestui soroc
de o hula, sa fie volnic Costandin, cu zapciu sa-1 scoata fara de voia lui din pravalie ca un
inpotrivitor.
Arh. S. Buc., Iar cind Costandin va da acea pravalie cu chirie la alta parte, sa MIA Grigorie prote-
M.3.at. 6, misis platind si el ceia ce-i va da altu, ca unu ce au tinut-o el si mai innainte.
f. 109v. 110.
1776, mat 15.

Meche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> biv vel medelnicer, Dum-
<itrache > Brez<oianu>.

146

www.dacoromanica.ro
 Ve DM boieri aratd prin anafora cd Tudori Tomara, epitropul defunclului lanuf, cere de la Nan
vdtaful plata unei datorii penlru care acesta ldsase amanet lui lanuf mai mune obiecte. Depar-
lamentul al 2-lea holdrtse ca Nan sd pldleascd datoria dar divanul, rejudecind, holdrdste sd i se
i
1

Intoarcd lui Nan obiectele amanetate, cite au mai rdmas. Domnul intdreste. 1776
lulle
12
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu gospodar zemle Vlahiscoe.
Aceasta judecata s-au cautat i Innaintea domnii mete la divan, fatd fiind amindoao
partite, cit si State Cerfele asemenea dete miirturiia lui. Si di vrerne cc Nan vdtafu si-au
cerut amaneturile toate, i sa-i plateasca banii cu dobinda, si nu i s-au dat zicind c unile
MIA In Brasov, care datorie avea Ianut, si i sA cadea cind facea vechil pa State a Ina
bani, i si-i dea amaneturile, sd fi dat vechilului i ceasornicul i pinza In mina-i, nu gasim
nici o vina dd paguba lui Nan, MA numai, da vreme ce pa linga acele pusci s-au luat si de
ale lui, multe, si d vreme ce acest amanet nu era dat pentru pastrare san zalog drept bani,
hotarim ca sd sa urmeze cum scrie mai jos.
1776, tunic 12.

Din luminatd porunca marii sale preatnnaltatului nostru domn Io Alecsandru loan Ipsilant
voievod, vatafu da copii (IA divan au adus la judecata inaintea noastrd pe Nan vdtafu
cu Tudori Tomara, epitrop raposatului Ianutului, cerind Tomara de la vatafu Nan, taleri
50 cu dobinda lor, dupa un zapis al lui dd la leat 1768 noemvrie 1. Care pentru aceasla
pricina, au mai avut judicata la <al> 2<-1ea> departament i dumnealor boerii judecatori ot
<al> 2<-1ea> departament 11 hotAraste pe Nan vatafu, ca dupa zapisele lui sd-i plateasca
banii cu dobinda lor.
Deci, neodihnindu-sa vatafu Nan pe acea judecatd, au facut apelatie calre manna
sa voda i mariia sa i-au rinduit la noi ca sa le cercetam judecata, pe care aduc1ndu-i
vatafu d copii, zapciul cel orinduit, Innaintea noastra, am Intrebat pe Nan vatafu, ce ras-
punde Inpotriva zapisului lui, i nu-si tagadui nici zapisu, idci datoriia, numai, zicea cd la
leat 1769 au dat la Ianutul doao sisanele, un ceasornic de aur i un top de pinzd dd olanda
ca sa i le \qua i vinzInd acelea sa-si opreascd Ianut banii datorii, iar ceilalti bani sa-i dea,
si de atunci Ora acum, nici puscile nu i-au dat, nici ceasornic, nici pInza. 5 i cere Nan ca
sa-i dea Tomara aceste amaneturi si sa-1 plateasca banii cu doblnda lor. Tomara zise ca la
ducerea Ianutului In Brasov cind au fugit toti boerii, temindu-sa la drum sd nu i le ia eine-
vasi, le-au lasat In odae, In <manastirea> Sfeti Ion aici In Bucuresti, iar ceasornicu i pinza
le-au luat cu el la Brasov, si dupd ce au mers In Brasov, i-au trimis zapisul de datorie a
lui Nan la State Cerfeli, In vremea cind era Zametin gheneral aici, ca sd-i ceara banii datorii,
acei taleri 50 cu dobinda lor, i apuclnd pe Nan pentru bani, Nan n-au vrut sd-si plateascd
datoriia. Nan nu tAgadui cum ca nu 1-au apucat State Cerfeli da bani i nu i-au dat, numai
zise ca nedlnd amaneturile, pentru aceia nu i-au dat banii.
Deci, aduc1ndu-si si State Cerfeli, celui ce i-au trimis Ia<nu>lul, zapis din Brasov,
ca sa apuce pe Nan pentru banii datorii, Innaintea noastra Ii dete in scris marturiia lui Intru
care arata Ca i-au trim's Ianutul zapisul da datorii al lui Nan si 1-au apucat pentru bani, iar
Nan si-au cerut amaneturile, adica puscile, ceasornicu i pinza. State zice ca i-au zis cd-i
puscile sInt aici in odae, iar ceasornicu si pinza iaste la Brasov la Ianul, dar nu i le dd
pind-i va da toti banii cu doblnda lor. Nan Inca, i-au zis sa-i dea toate zdloagele i sa-i dea

147

www.dacoromanica.ro
 banii cu dobinda lor. State i-au zis ca va scrie la Bra 5ov 5i le va trimite i pa acelea si
[a] intimplindu-sa da au fugit *i State din BucureW, zice ca, mergind la Brasov, i-au dat zapisu
iar in mina Ianutului i n-au mai adus zaloagile din Bra 5ov ca s le fi dat i pa acelea
lui Nan. S-au Intrebat Tomara ce s-au facut acele pu5ci, i zise c dupa ce au fugit mus-
calii din Bucure5ti viind Mehrnet pa5a Rumele-valise 2 cu oaste turceasca i cla5chizind odaila
Ianutului din <manastirea > Sfeti Ion, au luat acele pusci, iar ceasornicu i pinza le are
la el. S-au intrebat Nan vatau, la ducerea Ianutului din Bucure5ti In Bra5ov, cum (la n-au
niers sali ceard amaneturile vazindu-I ca sa duce in tara striina, i zise ca. nici Ianutul nu
1-au chemat, nici el n-au 5tiut cind s-au dus, t tocmai in urma au aflat, i chid au aflat,
Ianutul era In Bra5ov, 5i cum Ca atunci cind i-au trimis zapisul la State Cerfeli, da i-ar
fi trimis i ceasornicul i pinza i sa-i fi dat i pu5cile, i-ar fi dat banii i nu s-ar fi prapadit
puscile. Care la aceasta, n-are Nan nici o vtn, ci vina iaste a Ianutului, caci chid au ple-
cat, da ce n-au chemat pe Nan sa-i fi dat amaneturile, pentru Ca Nan zice ca i le dedese
sa i le vinza, iar nu i le-au dat amanet pentru banii datorii, dupa cum nici In zapisul datorii
nu s vad puse, nici pu5cile, nici ceasornicu, nici pinza, zalog. Dar (IA vreme ca nici Nan,
acea purtare (IA grija n-au avut, vazind ea fug toti in toate partile, sa fi mers la Ianul sA-si
fi cerut amaneturile, Ianul Inca n-au trimis sa-1 cheme cind au plecat d aici s i le dea,
ci le-au lsat in odaia lui din Bra5ov chid au facut vechil pe State, n-au vrut sa-i fi trimis
5i celelalte arnaneturi ca s i le fi dat toate salt fi luat banii.
Drept aceia, ii supune pa Ianutul a plati acele pu5ci, dar fiind grepla i la o parte
.5i la alta, hotarim, da vreme ca acele pu5ci s-au luat (IA osta5i, cum i alte calabalicuri ale
Ianutului ce zice ea au mai avut acolo, Nan s fie paguba5 (IA pu5ci cum i Tornara sa nu
Arh. St. nue.. mai aiba a mai cere acei taleri 50 cu doblnda lor, ci sa dea zapisul lui Nan ca sa sa sparga,
Ms. Dr. 6,
f. 110 v. lily. iar ceasornicul i pinza sa i le dea lui Nan. Aceasta scriim.

1776, lunle 14.

Dumitra5Co Racovitil, Badea vel vornic, vel logofat, vel logofat.

1 Corect : iulie, dupa suita documentelor.

2 Pentru : valesi.

Mitropolitul Nth aratd prin anafora cd Tomifd Cdlinescu cere ca i arhimandritul mdndstirii
138 Arge sd pldleascd parte din paguba vindriciului cumpdrat de ei tn 1ovdr4ie. Fdandu-se cercetare
se propune respingerea cererii. Domnul Intdre#e.
1776
julie
14 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
De vreme ce aceasta pira a Tomii Calinescului s-au cercetat 5i au priimit arhiman-
dritul blestem pc ponturile ce insu5i Calinescul i-au dat, cum ca nu este vinovat, ci ii napas-
tue5te cu gindu ca sa-i opreasca cu pricina aceasta, mila vinariciului mnastirii ce are a lua
de la dinsul, hotarirn sa aiba pace igumenu da catre Calinescu pentru aceast pith da tova-
ra5ie sau parte la slujba, 5i banii ce au luat Calinescul, mila manastirii Arge5, poruncim
vatafe de aprozi, sa-1 apuci cu strinsoare, sa-i Inplineasca.
1776. lune 14.

148

www.dacoromanica.ro
Prealindltate doamne,
Dupd jalba ce au dat ciltre mariia ta dumnealui Tomita CAlinescu pentru cuviosul
arhimandrit chir Damaschin, al mAndstirii Arges, pricind dd vindriciu anului trecut din sud
Arges i Muscel, cd, cu Indemnarea arhimandritului cumpArindu-1, au pagubit si nu ar vrea
si arhimandritu ca sd plateasca dinpreund acea pagubd ; si cu zapciu, dumnealui vdtafu de aprozi,
-orinduiti fiind la noi, am cercetat pricina. Si Intrebind pd Tomita cu ce poate dovedi pd
arhimandrit cd au fost IndemnAtor acestiia, dumnealui ne ardtd o adeverintd In scris a arta-
mandritului, In care scrie cd sii pune tovaros pe a patra parte, iar nu pd din doao, cumpA-
rAtoarea, si Insemnare pind la citi bani sd sue. Rdspunse si arhimandritu din gurd mai pe
urmA, cum cd pentru alt obraz au voit si acea parte, iar nu de sine. Cerum la Tomita
altd dovadd mai credincioasA, zapis sau mArturie sd ne arate, dumnealui n-avu, numai o
adeverintd, iar In scris, a dumnealui paharnicului Meche, in care scrie cd arhimandritu
au fost Inceperca si sfirsitu acestui vindrici si citindu-o, nu o priimi arhimandritu, zise sd fie
enteres la mijloc al dumnealui paharnicului Meche cu Tomita, pentru rudenie. Mai zise
Tomita cd dupe ce au luat, au cumparat vindriciu, au fdcut patru pArti : 1 parte dumnealui,
alta arhimandritu, alta paharnicului Meche si alta unui da<s >c<al> lane si la urmd lipsind
tiumnealui paharnicu Meche din mijloc, partea dumisale o ar fi InpArtit In doao, jumAtate
au luat Tomita si jumdtate s-au dat asupra arhimandritului prin vorba logofdtului Dinu,
mai la urmd, lipsind si arhimandritu si-ar fi vindut 1 pol parte acelui logofdt Dinu, care
au fost de sine. La aceasta, arhimandritu tagAdui. Zise cd numai cu o parte s-au fost IncArcat,
pe care o au si vindut logofatului Dinu, iar acea jumdtate zise cd de loc, chid s-au Impartit
partea paharnicului Meche, s-au dat asupra logofdtului Dinu. Spre 1ncredintarea acestiia,
dete credintA logofdtu Dinu 1nnaintea noastr, cd cu bund seamd o parte au cumpArat de
la arhimandrit, iar nu si jumdtate, si, mai viErtos, si paguba ce 1-au ajuns pe o parte si jumd-
tate, o ar fi Inplinit pe deplin Tomitii. Mai zise Tomita cd viindu-le musteriu sd vinzd
judetu Arges cu pret dd cinci pungi de bani, arhimandritu au oprit a nu-1 vinde, zicindu
cd-1 ia asupra sa drept 6 pungi, si tagadui si la aceasta arhimandritu cum si la alte multe
ardtdri si zise ale Tomitii. Zise si arhimandritu, cd cld era pd din doad tovaros la aceasta,
<sA> scoatA condractul care 1-au f Acut la urmarea slujbii, sd sd vazd dd este iscAlit cuviosiia
sa, sau de nu, si nici Tomita la aceasta nu putu tAgAdui cd este iscAlit ; 11 cerum noi de la
Tomita pe acel condract sA-1 vedem, si zise cd nu ar fi, s-au pierdut.
Si asa la toate tAgAduind arhimandritu, sii gdsi cu cale sA priimeascd blestem pe pon-
turile ce-i va da Tomita cum nu e nimic Intru acelea atins, si astAzi, luni, 1nnaintea bise-
ricii priimi carte de blestem arhimandritu la toate ponturile Tomitii, cd nu e vinovat, ci
nApAstuit. Si de aceasta facem stire mdrii tale si anii mdrii tale de la Domnu sd fie multi Alt. St. Buc. .
si norociti. f. 114 v.-115.
1776, lune 3.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd &LIM Brezoianu se judecd cu egumenul bisericii
Crefulescu pentru holarul mosiei Cioranu si Mileasca (Prahova). Un boier $ i un mumbasir, trimisi
la fala locului, fac hotdrnicire. Nemulfumit, egumenul se adreseazd domnului care trimite doi boieri
139
spre cercetare. 1776
lulie

lo Alecsandru loan Ipsilant voievod.

Neodihnindu-sA egumenu bisericii Cretulestii, care este si vechil din partea sfintel
Mitropolii, pe aceastA alegere a dumnealor boerilor judecAtori, dd a sd cerceta la fata locului,
esi si 1nnaintea domnii mele la divan, ziclnd cd cercetare la fata locului cu boieri rinduiti,
11c. 758
149
www.dacoromanica.ro
 s-au f Acut si ardtd de vAzum cartea de hotArnicie, atit pentru partea sfintii Mitropolii, care
o numeste Mileasca, cit si pentru partea bisericii, care o numeste Pestrea, cu leat 1763, care
hotarnici zic cd au cAutat si au umblat dupd semnile ce scriie In hrisovu rAposatului domn
$Arban vodA si dupd aceastA hotArnicie numai, cere a stApini, iar nu mai mult. Dumitrache
Brezoianu zice cd si el dupd hrisovu rAposatului Sdrban vodd sA multumeste a-si tinea sfinta
Mitropolie partea In Mileasca, fiincicd si hrisovu scria numai pentru Mileasca, Insd pe unde
numeste semnile in hrisov, adicA din piatra Buziianului in sus. Numai, zise cd boerii hotarnici
n-au umblat cum scrie hrisovu, in sus, ci au tras-o in jos, de i-au cAlcat mosiia sa care
au stdpinit-o mula surnA de ani cu numele ei deosibit, iar pentru partea bisericii, zicesd
arate igumenu cu ce cere si unde anume si cit., si pe unde ii va da dreptatea sa, sA staid-
neascA. La care, aratd igumenu o carte de danie cu leat 7251 a dumnealui Mateiu Cretulescu
Intru care scrie cd au dat bisericii mosiia Pestrea, partea jumAtate, pe care mosie aratA si
un hrisov al rAposatului domn Costandin voievod, Mut 1 rAposatului SArban vodd, spre dovadd
cum cii au fost dreaptA a numitului boer, dar citd sumA si pe unde anume semne, nu aratA.
Mai ardtA igumenu si alte zapise, dar fu cu altfel de nume de mosie.
Deci, de trebuintd am gasit domniia mea a merge In fata locului doi boeri carii sd aibl
pracsis si stiinta a cerceta !nth, dA au urmat boerii hotarnici dupd cum scrie in hrisov, din
piatrA in sus, care sd intelege in susu curgerii apii, sau cu al doilea, pentru Pestrea a bisericii,
sA cerceteze dupd dovezi si martori i dupd cArti si scrisori vechi ce sA vor fi aflind la casa
boerilor Cretulesti dA unde sd trage aeeastd danie, cum si dupd stapInire veche, ca sA vazd
unde si cit sd alege aceastd Pestrea pA jumAtate, adicd de este aceia pe unde si cit au ales
boerii hotarnici, sau nu, fiindcA aceasta are bisericd a cAuta, iar nu alta.
Si la aceasta s-au socotit si am orinduit pA Stefan postelnic Greci<anu> i pA Costandin
postelnic Parepa, call! fu ceruti si dd amindoao pArtile, si cum vor ddscoperi sA faed anafora
cAtre domniia mea cu orinduitul acesta mumbasir, sluga domnii mete.

1776, lulle.

PreainnAltate doamne,
Din luminata porunca innAltimii tale, au adus dumnealui vAtafu za divan pd dumneaei
Safta sAtrAreasa Brez<oianca>, de fatA cu igumenu bisericii Cretulescului, fiind si vechil
de partea sfintei Ilitropolii, si am luat seama scrisorilor si diiaforalii ce au intre dinsii,
pentru un hotar dA mosiie ce sA chiamA Ciorani i Mileasca sud Prahova care la leat 1763
ea poruncd domneascA, cu boeri rinduiti, s-au f Acut alegere dindu-sd sfintei Mitropolii si bisericii
Cretulescului, stinjeni 600. Asemenea si dumneaei sAtrAresii Saftii i-au dat stInjeni 600,
din Ciorani, dupd foaia ce are, a scoacrA-sii Voichitii, si altA mosie mai mult, n-au rAmas.
Deci, numita jupineasii Safta Brezoianca are si osibite zapise de stInjeni 880, ce sA numeste
Mileasca, care dupd scrisori si nume sA Intelege ca osibitd mosie, si afard din cea dupd foaia
de zestre, iar cu mAsurAtoarea mosii cea cld atunci, cum s-au zis mai sus, n-au esit stinjenii
ce sd coprinde in zapisele dumneaei. Si mAcar a numitu igumen zise cd tot o mosie este,
adicA ceia ce i sti coprinde In zapise este cea din foaia soacrA-sii, de zestre, fiindcd si zestrea
si acele zapise slut tot de la neamul rAposatului sAtrar Niculii Buziianu, iar cd numita jupineasA
pretenderi cd in vremea and stApinea soacrA-sa mosiia Ciorani, de zestre, stapinea si Buziianu 1
mosiia Mileasca, care sA coprinde In zapise, deci pentru ca sd dovedeascd adevdru, sA cuvine
sA cerceteze mosiile vecinilor din sus si din jos.

150
www.dacoromanica.ro
 Ci, s fie luminatA porunca mArii tale, cu un boer si cu un mumbasir portArel, GA mearga
in fata locului si sa tragA mosiile vecinilor (insA cu stinjenu cel din zilile mArii sale raposa-
tului Costandin vodA Brincoveanu) din hotar pinA In hotar, deplin pe cit stApineste, si pe
citA sumA dA stinjeni va fi a stApineste, sS i sii cearl sineturi spre lnplinire. $1 de sA va
lnplini dupit sineturi, suma fiescAruia, atunci sA va intelege a Safta sA ia mosiia ce i sd
coprinde In zapise, este tot aceia care sA aratA in foaia soacrA-sii de zestre, iar de nu-si va
Implini vecinul, suma stinjenilor cc stApIneste, atunci sii intelege cit este mosiia asupritA
de vecini. Intr-acest chip, f Acindu-sA cAzuta cercetare de Wm acel orinduit boer, sA dea
In scris 51 cu instlintare cdtre innAltimea ta, 5i atunci sA va face de dare judecata izbrAnire,
de cere aceastA jupineasA, ori bine, sau fArA cale. bar hotArlrea cea dAsAvirsitA Nimble a sA face Arh. St. Bun.,
Me. ar. 5,
la InnAltimea ta. f. 116 117 .
1776, lune 2.
Meche paharnic, Dum <itrache > medelnicer.
1 Asa In text.

Drannul tntdreste lui Mihai Anescu fi fratelui Mu Dumitrascu (jud. Mehedinto zapisele cu care
cumpitraserd niste figani si ctfiva sttnjeni de parntnt.
140
1776
DA vreme ce la domniia mea au dat jalbA Mihaiu Anescu sin Pan<A> i frate-sAu Dumitrasco iulle
15
din sud Mehedinti, arAtind cA are tigani dA cumpArAtoare cu zapise 5i pentru <ca> nu care
cumva dupa vreme sA sA rApue acele zapise, sA li sS pricinuiascA de cAtre altii inpresurare
stApinirii lor, au cerut de la domniia mea IntArire acelor zapise.
Deci, dupA jalbA si cererea lor, fiind orinduiti la dumnealui vel logofAtu de tam de sus,
ca sA le cerceteze acele zapise ce au, dumnealui dupA cercetarea ce au fAcut, au Instiintat
domnii mele, cS cercetind 51 vAzindu zapisele lor, jalba le este adevAratii.
Dreptu acciia, am dat domniia mea aceastA carte a domnii mele la mina lui Mihaiu
Anescu i a lui Dumitrasco frate-sAu, ca sS aibA a stApitni pA Radu tiganu 5i pA Mariia
tiganca, nevasta lui 51 cu toti copiii lor ce i-au cumpArat ei dinpreunA cu vArul lor Vasile
de la PAuna sotiia lui Costan RumAnescu i de la feciorii ei, sud Vilcea, prin zapisu ot leat
1769 fevruarie 2, dreptu taleri 80.
Si iar sil mai fie lu Mihaiu Amescu suptu stApInire, Mariia tiganca, fata Nedelii, ce au
cumparat-o de la acestu frate al lui, Dumitrasco Anescu, prin zapisu ot leat 1759 dichem-
vrie 10, drept taleri 30.
Iar sA mai fie lui Dumitrasco Izvoranu, fratele lui Mihaiu Anescu, Nedelea tiganca,
fata NicAi, ce au cumpArat-o de la soacrA-sa Costandina prioteasa i de la feciorii ei, prin
zapisu ot leat 1761 avgust 15, drept taleri 30. $1 iar sA mai fie lui Dumitrasco brat Mihaiu
Anescu, stinjdni 21, 1/2 de mosie din Izvoru Anestilor sau Mehedinti, InsA din siliste, din apA ,
din pAdure, din cimpu 51 de peste totu hotaru, ce au cumpAratu de la Vasile fecioru lui Matei
Puricel, prin zapisu ot leat 1775 septemvrie 8, drept taleri 32, bani 30.
Pentru care, cerindu mai sus-numitii, tritArirea acelor zapise, le-au dat domniia mea
Arh. St. Bac.
aceastA carte a domnii mele, ca 55 aibA a tine 5i a stapini cele ce aratA mai sus. bar da Me. ar. 3.
C. 181-181v.
va avea cinevasi vreo cerere cid judecatA pentru acesti tigani si mosie, usa divanului domnii Veal et doe.
nr. 146 din
mele este deschisA. Tolico pisah gospodstvo mi. 22 tulle 1776.
1776, lune 15.

151

www.dacoromanica.ro
 Departarnentul al 2-lea arald prin anafora c Stamate portarul se judecd cu Dumitrache vtori armaf
141 (Slam-Rtmnic) certndu-i sumele de bard luate de acesta cu prilejul trecerii lui Halil pafa la Fogani.
Se propune cercetare. Domnul tntdrefte.
1776
lulie
17
Io Alecsandru Loan Ipsilant voievod.
Poruncirn dumitali biv vel sArdar Neculi, In ce chip este curgerea pricinii i asupra cui
au Minas banii acestiia, s ne 'Instiintezi Intru adevAr.
1776, lune 17.
PreainnAltate doamne,
Dumnealui vAtafu za pdhArnicei au scos la judecatd pa dumnealui Satamate porl.r.ru
cu Dumitrache biv <al> 2 <lea> armas ot sud Slarn-RImnic, zicindu portaru Stamate cd
la leat 1769, In domniia mdrii sale Grigore vocIA Ghica, fiindu orinduit conacciu la trecerea
math sale Halil pasa, ca sA nu facA chieltuiald la conacu de la Rimnic i sd treacA la Focsr ni,
au mijlocit cdtre oamenii mArii sale pasa si au dat de la dumnealui taleri 80, cum si Ahmed
aga besleaga Inca au dat taleri 70 si cu Indemnarea oamenilor marii sale s-au sculat si au
trecut de ceia parte la Focsani. Dar venindu Dumitrache armasu, vechilu dumnealui sArdarului
Niculii ispravnic, cu catastif dd chieltuiald ca sA iscAleascd portaru, s-au pus si aceste doao
condee cu fAgAduiala armasului, luind de la ispravnic bani <cd> Ii va da i dumnealui, care
bani armasu i-au luat, i nedindu-i, In multe rinduri i-au zis de bani, i totdeauna Ii fagAduia
ca-i va da i nu i-au dat, de la care Ii cere. Dumitrache armasu zice, catastifu nu 1-au fAcut
nurnai singur, ci cu totii 1-au fAcut, i iar cu totii 1-au iscAlit, i adevArat cd taleri 80 ai porta-
rului si taleri 70 ai besleagdi shit trecuti la catastih, din Care au dat sArdaru besleagdi,
taleri 80 si cu cale era sA-si ceard si portaru acei taleri 80 de la sArdaru Niculii ispravnicu,
iar portaru au rdspuns cd n-au avut vreme sd ceard banii la ispravnic, cd venise la Bucuresti
si ispravnicu au dat toti banii la Dumitrache armasu, vechilu dumnealui. Si fiindcd i-au frigd-
duit in multe rinduri cd-i va da, cere 1 acum de la armas.
Inpotriva cdruia, Dumitrache armasu rdspunde cd din taleri 626 ce este sum catasti-
fului, si-au luat numai taleri 196 cc au chieltuit dumnealui, iar portarului i-au spus cd n-au
luat, iar dacd Ii va lua, Ii va da. S-au Intrebat portaru de are vreo dovadd la acestea cum
CA au luat armasu bani de la sArdaru Neculii, sau cindu i-au cerut, <a> fAgAduit cd-i va da,
si au raspuns cum cd dovadd nu are, numai Dumitrache armasu sd priimeascaluramint.
Deci, armasu Dumitrache nepriimind jurmlnt i dumnealui sArdaru Niculi s afld
in sud Mehedinti si de la judecatd tried s-au cunoscut cd dA vreme ce besleaga, partea si-au
luat de la domnie si au platit banii taleri 150, fiind trecuti la catastif ci, gasim cu cale sa fie
Arh. St. Bic.. luminatd porunca marl! tale cAtre dumnealui sArdaru Niculii ca sd rAspunzd la a cui suprd
Ile. lir. 5,
f. 119 120. sd af IA banii acestiia. Iar hotArlrea cea dAsAvIrsitd rAmlne la innaltimea ta.
1776, tulle 14.
Meche paharnic, Theodorache Tuf<eanu) medethicer, B<orbu> sluger, George
Canale.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Hagi Costandin din Craioua plrlifte pe Costandin
142 Ctnipescul care fdrd drept ti cere restituirea talerilor pldlifi de el pentru nile capre cumpdrate
de la acesta, dar nepredate Ctnipescului. Se douedefte cd hagiul e neuinouat. Domnul, dind acestuia
1776 i jurdmtnt cu blestem, tntdrete anaforaoa judecdtorilor.
lulle
18
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Cercetindu i domniia mea cu divanu aceastA pricind foarte cu de-amdruntu, vAzum cd
Costandin Clnipescul, In urmd dupd ce 1 s-au luat caprele dd ostasi i s-au lApAdat chiezasii

152
www.dacoromanica.ro
Jut de chezAsie, au mersu de s-au rugat si au dat all chezas prin zapis ca sA plateascA banii
hagiului, si el isi va cduta cu acei ce le luase, si atunci pa urmA i-au pltit i ceilalti bani
de s-au ecsofilisit. Care aceasta, o dovedi nurnitul hagiu cu marturie in scris cercetatA dA
ispravnicii judetului, i nici insusi nu o putu tAgAdui.
Deci, cu aceasta simfonie ce in urma luarii caprelor au priimit de au fAcut, luind asupra
lui, ori dobinda sau paguba, singur au scazut din cererea lui i s-au vazut ca rAu umbla
acum cu plra. Dar cu toate acestea, ea sA isim din toatA banuiala, am zis sA priimeasca hagiu
blestem cum cA nu sA stie cu nimic vinovat la nici una din zisele Ctnipescului, i cum CA
nu este el pricina pagubii lui, si au priimit la toate acestea blestem la sfInta Mitropolie, cum
el este drept dA pira Cinipescului, si nu numai pricinA da paguba lui n-au fost, ci Inca i ajutor
i-au dat la ceastA pricinA a caprelor, i nevoe pentru dinsul au patimit.
Pentru care dar, sfirsindu-sd cu aceasta toatA davao a Cinipescului, am hotArit eu divan,
hagiu sA aiba bunA pace si 1ntru apararea lui am dat domniia mea aceastA intArire la mina.
1776, lulie 18.

PreatnnAltate doamne,
Din luminata porunca math tale, dumnealui vAtafu za paharnicei aduse la judecatA p e
Hagi Costandin ot Craiova piris lui Costandin Cinipescul, zicind CA acest Cinipescu in trecutele
zile facindu pirA asupra hagiului Ii cerea taleri 1200, bani ce-i dedese pe capre, care capre cumpl-
rindu-le si fiindcA nu-i dedese toti banii, trecind citAva vreme i-au luat caprele iar innapoi. De
care aflind ca i s-au luat acele capre, s-au dus la Tirgu Jiiului ca prin judecata sA si le ia iarAsi
de la Hagi Costandin, si 'MIA a sA duce la Tirgu Jiiului i 'Ana a sA judeca cu numitu hagiu,
muscaliii i-ar fi luat acele capre, si el nestiind rapunirea caprelor, au dat chezas pentru banii
ce mai rAmAsese dator acestui hagiu, si mergind ca sA-si ia iarAsi caprele supt a sa staptnire dupA
cum le avusese, nu le-au gAsit, fiindu cA le luase cnezu Cantimir.
Deci, aflindu-se pAgubas atit dA capre, eft i da taleri 1200 ce dedese hagiului,
11i cerea banii cu acest cuvint, adica fiindu caprele luate de la dinsul supt stApinirea
lui Hagi Costandin, de la Hagi Costandin le-au luat, iar nu dA la dinsul. De care intrebtndu-sa
acum Hagi Costandin, zicea ca, caprele nu le-au luat supt stapinirea sa, i dA au stiut pa urma
ca s-au luat de muscali, era bucuros sa si le tie nedindu-i bani, Incredintat fiind, cl el si le-ar fi
scos de la muscali fiind ale lui drepte bucate. Care, aceasta nepriimind Cinipescul nicidecum,
zicea sa nu sA mai amestece nicidecum la acele capre cd nu mai are treaba, mai virtos cA i-au
dat si chezas pa bani, mAcar fiind luate i da muscali, cli paguba i dolAnda, a lui este. De
care, zisele acestea ale hagiului, fiindcA tagAduia Clnipescul, i zicea tot inpotrivA dupA cum
mai sus s-au zis adica, ca fiind vitele supt stApinirea hagiului, s-au luat de muscali, si cum ea
dui:a ce si le-au luat hagiul el nu s-au mai amestecat, fu trebuintA dA a sa cerceta pricina
acolo la Tirgu Jiiului, care s-au i cercetat dA ispravnici din porunca 'tarn tale. De care cerce-
tare ce ii s-au fAcut, Intrebindu-sa Cinipescul, aratA o carte a dumnealui sArdarului Niculii
ot leat 1776 martie 7, intru care sA vdd mArturtile ce au dat la leat 1776 fevruarie 28, Radul cupe-
tul, Dobre capitan, Strbu, Gheorghe Rovinaru, Costandin Verdes capitan, Preda abagiu, Latco
Raicul, Gherghina Tama's, Procopie vAtafu, care prin deosebitA carte sA vede cu acest numb.,
unul, dar nu aratA de s-au dat marturiile Innaintea piritului Hagi Costandin, dupl cum si
insusi Cinipescul marturisi.
Care aceste marturii ce sa fac, nefiindu fata pirltul, nu sint primite de pravile, care
pravile poruncesc ca marturiile i cercetarea marturiilor. sA fie fata cu pirttul, cum sa vede la
eartea 21 a imparatilor, titlu 1, de care zice Hagi Costandin, cum ca auzind ca sA asculth martu-
riile riefiind el fata, pe loc au dat el jalbA la dumnealor boierii caimacami i dumnealor au scris
cAtre dumnealor ispravnicii ot sud Gorj ca sA aduca innaintea dumnealor pe amindoao partite,
aducind i pe martori ca sA mArturiseasca fata cu ei de cite stiu de pricina aceasta. La care urmlndu,
au adus mArturiile, din care mArturii citi au fost mArturisit mai nainte spre ajutoru Cinipescului,
acum au mArturisit, nu intocmai dupa mArturiia cea dintli i cei mai multi dintr-insii mArtu-
risesc din auzire. Care aceste mArturii nu slut priimite nicidecum dA pravili, cum sa vede si la

153

www.dacoromanica.ro
cartea 21 a InpAratilor, titlu 1, Si alto dintr-Insil mArturisesc spre ajutoru lui Hagi Costandin
dupa cum sA vede scris pe larg In cartea dumnealui slugerului Varepate Scar lat, ispravnic ot
sud Gorj ot leat 1776 aprilie 28, cu numAru 2.
Deci, tncepind a face cercetare pricinii di nceput, am hitrebat pe Hagi Costandin ca
s ne arate In ce chip au curs pricina aceasta si zise CA la leat 1773 avIndu el o turmA dA capre
dA vInzare, le-au tocmit cu acest Costandin Cinipescu drept taleri 1060 cu bani gata, si isprA-
vind tocmeala 1-au orinduit s ia bani de la Alecsandru logofetel ot mAnAstirea Tismana, la
care ductndu-sA au luat numai taleri 560, Clnipescul Mud tot In tam ungureasca. Si viind de
acolo dupA 3 luni, apuclndu-1 i dA ceilalti bani chip zapis, au arAtat Clnipescul cum cA are
sA ia de la un negutAtor, Radul Files, unde dupA ce au mers, au gAsit numai taleri 300 la acel
negutAtor, i zicindu-i ca sA-i ia i pentru ceilalti bani ce mai rAmine sA mai adas-
te, n-au priimit hagiu, ziclndu cA nu-I mai crede, flindu cA au trecut attta vreme de
chid i-au vindut caprele i unde le era tocmeala ca sA-i dea toti banii pesin, au trecut
attta vreme purtIndu-1 cu vorbe. Ci, ori sA-i dea toti banii, ori de nu are bani, sA-1 ia caprele
Innapoi i sA-i IntoarcA banii ce-i luase.
Deci, rugIndu-sa acest Costandin Clnipescul la negutAtorii de acolo ca sA nul sA facl
acest lucrti, au intrat ei mijlocitori i s-au fAcut chezasi, dupA cum aceasta sA dovedeste din
cartea negutAtorilor ce ne-au arAtat Hagi Costandin cu leat 1773 noemvrie 15, supt numAru 3,
si din cartea dumnealui slugerului Stefan CrAsnaru ce au fost atunci ispravnic la sud Gorj Intru
care asemenea sA coprinde dupA numita carte a negutatorlior, puindu-sA chiezas si platnici,
Gheorghe I Iachim Rovinarii, cu zapis i cu soroc, care carte sA vede supt numAru 4, In care
zapis zice Hagi Costandin cA ar fi toatA pricina scrisA pe larg t s-ar fi cunoscind toatA dreptatea,
care zapis II tAinuieste Cinipescu nevrInd nici la nol sA-1 arate zicInd cA 1-au rApus, si din negutA-
torii aceia ce au fost mijlocitori dupA cum mai sus s-au zis, s-au fAcut unit t chezasi pentru ban!
la Hagi Costandin, fAcIndu-sA zapis, dar In urmA auzindu cA s-au luat caprele de muscali,
s-au lApAdat dA chezAsie. Si mergindu Hagi Costandin la judecata numitului ispravnic, slugeru
Stefan CrAsnaru, si cerind, oH caprele, oH banii ce mai rAmAsese, au dat pe mai sus-numitii
chezasi Gheorghe <i> Achim Rovinarii ca, cu soroc sA plAteascA banii care i-au si plata, dupa
cum chiezasu Achim Rovinaru la mArturiia ce da, aratA cA dupA luarea caprelor 1-au rugat
anipescul de s-au fAcut chezas pe bani, care 1-au 5i dat lui Hagi Costandin, i st Ctnipescul i-au
plAtit tut Achim, precum si aceasta sA vede In numita carte a slugerului Stefan CrAsnaru.
La care acestea, zice Costandin CInipescul cl, auzindu-1 Hagi Costandin cA s-au luat
caprele dA muscat!, pentru aceia i le-au lAsat iarAsi asupra lui, iar nu cA s-au rugat el si au pus
mijlocitori pe negutAtori. /npotriva cAruia raspunse Hagi Costandin, cA dupA ce stiia CA auzise
cA sA luase caprele dA muscali, dar tot priimise ca sA si le ia, fiindcA el le-ar fi scos de la muscali,
si Clnipescu nu au vrut, zicInd cA bani are sA-i cearA, iar la capre nu are sA sA amestece.
Deci, fiindcA la aceastA pricinA au rAmas tot temeiul dA a sA dovedi aceasta adicA, cA au
priimit Hagi Costandin ca sA-si ia caprele Innapoi, cu toate cA auzise cA ar fi luate dA muscali,
si Costandin Clnipescul nepriimind aceasta, s-au fAcut desAvirsit stApIn caprelor, am cerut dovezi
si martori de la Hagiul i ne arAtA numita carte a lui Stefan CrAsnaru sluger supt numAru al
4<-Iea> ce mai sus sA vede, Intru care scrie pricina pe larg, scriind si aceasta adicA, cum cA ar
fi priimit Hagi Costandin sA-si ia caprele cu toate cA auzise cA s-ar fi luat de muscali, i Ctni-
pescul nepriimind, nu I-au lAsat. Ne mai arAtA si o carte a dumnealor velitilor boeri cu leat
1775 noemvrie 23 supt numAru 5 Intru care aratA cunt cA acest Costandin Clnipescul arAtindu-1
la cnezu Cantemir cA este cersit si umblA cu bani turcesti de sA negutAtoreste, i s-au luat acele
capre de cneazu Cantemir i s-au trimis supt caraula mArii sale feltma<re>sal, si au sAzut la
lnchisoare pina la pace dui:A cum au Incredintat dumnealui biv vel logofAtu Stefan Plr<r>sc
<oveanu>, Mud intr-acea vreme judecAtor la Craiova. Aduse Innaintea judecAtii i pe Nicolae
tAlmaciu divanului Craiovel dA atunci, pentru ca sA dovedeascA si mai bine, cum Clnipescu
au fost stApin acelor capre, carele au si mArturisit dA acest Costandin Ctnipescul, cA ar fi venit
atunci cu o carte particular!! de la cneazu Cantemir cAtre grafu Podgoriceanu, scriindu-i ca sA-i
dea talerii 500 acestui Costandin Ctnipescul pentru aceste capre, si cum cA Podgoriceanu i-au

154
www.dacoromanica.ro
dat taleri 300, care nevrind sa-i ia Ctnipescu, 1-au Inchis cu nume <IA cersit. Au adus si alta
marturie, pa Scorpaon ce au fost tIlmaci la grafu Salticov carele au marturisit da acest Ctnipescu,
ca ar fi venit si 1-ar fi rugat pe dinsul ca sa-i scoata o porunca de la grafu Salticov catre cnezu
Cantemir ce era atunci comandir Craiovei ca sa-i plateasca aceste capre, la care duclndu-si cu
scrisoare 1-au trimis la Podgoriceanu, si nepriimind sa ia banii ce-i da, au venit iarsi Innapoi
la grafu Salticov facindu si a doua pill, pe care nu 1-au priimit. Zice numitu Paul si aceasta
de Costandin Ctnipescu, ca n-ar fi pomenit nicidecum de numele lui Hagi Costandin, nici Int li,
nici LA urma.
Deci, dupl numitele marturii si dovezi ce au aratat Hagi Costandin Innaintea judecatii,
s vazu ca, Ctnipescul nu are nici o dreptate a cere acesti bani de la Hagi Costandin, ci are sa-si
ceara toata paguba <Id la cel ce 1-au aratatu da cersit, si ca aceste le-ar fi cumparat cu bani tur-
cesti, care acel prododis este Piciul capitan, care acest Piciul au aratat pa anipescul di cersit
la cnezu Cantemir si cum Ca aceste capre le-au cumparat cu bani turcesti, cum au marturisit
Innaintea judecatii Dumitru Chitoiul, si cum ca dupa prodosiia Piciului au trimis cnezu Cante-
mir pa Ctrstea praporgicu si pa el, da au luat aceste capre, ca niste olafiras, cum si aceasta
s-au dovedit prin marturiia lui Mateiu Popovici negutatoru si a lui Procopie de la Cranita.
Deci, din toate marturille ce s-au zis mai sus pre larg, sa dovedi si sa vazu ca Hagi
Costandin este drept si nevinovat da pira ce au facut asupra lui Costandin Ctnipescu, si nu sa
vinueste nici da a-i Intoarce Ctnipescului banii du pa caprele ce au vIndut, nici la alta paguba.
ce i s-au pricinuit Cinipescului dintr-aceasta pricina, da vreme ce el are sa-si caute toata paguba Arb. St. Bue.,
Me. nr. 5,
lui de la Piciu capitan, cel ce 1-au prodosit. Iar hotarlrea cea dasAvIrsita ramtne la Innaltimea ta. f. 117-119.
1776, martie 30.
Meche paharnic, D<umitru > Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Alec-
sandru Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer, Dum<itrache> Brez<oianu>.

Departamentul al 2-lea judecd pricina lui Tudor, fost vdtaf In plaiul Nucsoarei (jud. Muscel)
cu Neculescu, actualul valaf, pentru neexecutarea unui arbitraj semnat de amindoud partite. Intructt
plrltul se apdrd ardttnd cd ptrtsul nu f i-a tndeplinit obligatiile din Invoiald, se holdraste dovada
143
1776
prin jurdmtnt cu carte de blestem de la mitropolit. Domnul tntdreste. Wile
19

lo Alexandru Joan Ipsilant voievod.

Dam volnicie slugii domriii mele... 1 aprod vatasasc, sa mearga si cum scrie mai jos, la
toate sa urmeze si sa Inplineasca.
1776, lulie 19.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui vatafu za aprozi aduse la judecata pa Tudor,
ce au fost vataf In plaiul Nucsoarii, sud Muscel, phis asupra Neculescului, ce este acum vataf
la acel plai, zicindu CA, la anul 1774, avIndu pricina Intre dInsii, au ales pa doi negutatori,
anume, bas Jane .0-Wu si bas Docsache, ca a le cerceteze socotelile, care le-au si cercetat si
le-au lanturit cu amaruntu, dupa cunt sa vede Inscris supt iscaliturile acestor eretecrete, care
socoteala primita Bind de amtndoao partite, au si Intarit-o cu iscaliturile lor, ramtind sa dea
Tudor vatafu, Neculcii, taleri 509, iar Neculcea si Intoarca lui Tudor vitele ce-i tinea dupi cum
sa vede tot Intr-acea socotealli. In urma, la leat 1775 septemvrie 22, caindu-sti da acea soco-
tealii, au Mut ph% la ispravnicii ce sa afla acum, carii, nelutnd seama di acea eretecrete nu
sa strica, dupa pravila, fiind facuta prin alegerea amindoao partilor, si cli socotelile acelea nu
sa stria, mai vIrtos fiindu iscalitii de amlndoao partite, au cercetat de iznoava singuri Intr-un

155

www.dacoromanica.ro
 chip, ci nu s-au odihnit acest Tudor cerIndu dupa pravila, dreapta judecata. Deci, am hotarit
dupa pravila ca socoteala dintli ce s-au cercetat si s-au facut la leat 1774 iulie 5 da acei doi
eritecrete ce singuri cei cu pricina, nesilii da nimeni, i-au ales iscalindu-sa i ei 1nsui, sa fie
buna, adica sa aiba chiros, i dupa acea socoteala sa ia savIrsire pricina lor. Si fiindca Tudor
arata ca acei taleri 509 i-au platit Neculcii vatafu i Neculcea nu va sa-i intoarca vitele dupa
acea numita hotarire, s-au lntrebat Ghcorghe, vechilu acelui Neculcea, da aceasta, si raspunse
ca nu i-au luat acei bani. La care, neavind Tudor marturii ca sa dovedeasca, au ramas sa prii-
measca Neculcea blestem ca nu i-au luat, i asa sa-i plateasca Tudor, la care hotarlre s-au
odihnit Tudor, deci s-au i facut carte de biestem de la preasfintul parintele mitropolit.
Drept aceia, ramine Neculcea sa intoarca vitele lui Tudor de va fi luat acei taleri 509,
oH luindu-i acum, de nu-i va fi luat atunci, i asa sa le ia pricina savirsire dupa hotarirea acelor
eritocrite, la care si ei s-au fost odihnit i s-au iscalit.
Dar da vreme ce toate acestea ramine a lua savIrsire iarAi acolo In judet, fiind Necul-
cea acolo, carele va sa priimeasca carte de blestem, trebuinta este a sa trimite mumbasir om
Arh. St. Buc., domnesc, ca sa faca savIrsire trebii dupa hotarirea celor eritecrete, iar hotarirea cea dasavIrsita
C. 121-121v. ramine a sa face da catre tnnallimea ta.
1776, lulie 16.
Loc alb.
Meche paharnic, D<umitru> Cioranu stolnic, Costandin biv vel comis, Alexandru
Grecianu. Ev < dochim > biv vel me d elnicer, Dum < itrache > Brez <oianu >.

Velifii boieri arald prin anafora cd Nedelco (jud. Teleorman) reclamd de la Tudor Dirstoreanu
144 521 taleri. Judecdfi si tnvoieli anterioare au redus datoria la 300 taleri. neclamantul contestd
tnvoiala ca fiind scrisd In greceste, deci netnteleasd de el, Fi cere rejudecare. Divanul respinge acfiu-
1776 nea dovedindu-se cu marlori cd stia tnvoiala. Domnul tntdreste.
lulie
19
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Esindu i innaintea donuiii mele la divan, Nedelcu au tagaduit lmpacaciunea zicindu cum
ca vorba lor le-au fost, peste taleri 100 ce i-au dat, sA-i mai dea si ceilaIi taleri 200 in bani
gata, si au socotit ca In zapisul ce i-au dat, scHe soroc, iar nu cS s-au ecsoflisit si nu are a mai
lua. Care zapis fiind grecesc, el n-au stiut a-1 citi da atunci, si cum ca n-au fost dator cu acel
zapis ce arata Tudor ca 1-au primit el, drept bani. Dar viind Innaintea domnii mele Stamate
Capiolan i Hagi Dumitrache Papazoglu, negulatori de buna credinta, detera marturie cum ca
Insusi Nedelco nu si-au tagaduit acel zapis ca este bun, si asa au facut sulf pa taleri 100 bani
gata, i pa taleri 200, zapisul care 1-au spart, hotarlm sa aiba pace, Tudor.
1776, iulie 19.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca marii sale Innaltatului nostru domn Io Alecsandru Ioan Ipsilant
voievod, vatafu de aprozi au adus la judecata Innaintea noastra pe Nedelco din sud Teleorman
plrI lui Tudor Dirstoreanu, zicind ca au avut judecata cu dinsul la departamentu judecatii
pentru taleri 521,60 ce au avut sa ia de la dInsul, i tagaduind Tudor, de la judecata s-au orin-
duit cu pitac catre preasfintiia sa parintele mitropolit, sA-1 pue sa jure, si intrind mijlocitori
Intre dInii s-au Invoit amindoi ca sa-i dea Tudor lui Nedelco taleri 300 i zeciuiala zapciului
si chieltuiala, i sa lipseasca pricinile dintre d1nii. Si zice Nedelco ca dintr-acesti bani i-au dat
taleri 100 i un zapis de taleri 225 ce era dator, care zapis zice ca 1-au spart, iar Tudor si-au
dat i zeciuiala zapciului i i-au dat Tudor un zapis grecesc dS taleri 300, nedindu-i toata chiel-
tuiala, i Intr-acel zapis arata ca s-au ecsoflisit unul de catre altu.

158
www.dacoromanica.ro
 La acest zapis de ecsoflisit ce i 1-au dat Tudor, fiind grecesc, ca sA odihne5te Nedelco,
zicindu ca nu 5tie ce au scris intr-Insul atunci, 5i cere sA-si strice legAtura ce au fAcut prin zapis,
s-au intrebat 5i Tudor Dirstoreanu ce raspunde inpotriva aceasta, 51 zice ca el avind socoteala
cu Nedelco la starostea dA negutatori la trecuta luna a lu aprilie, 20, intr-acest an, din toata
socoteala au ramas dator sa-i dea lui Nedelco taleri 20 5i bani 90, dupA cum sA vAzu acea soco-
teala 5i da noi. Si neodihnindu-sa Nedelco, s-au judecat i la departamentu judecatii, 5i prepu-
indu-1 Nedelco cu suma mai multa dA bani 5i Tudor zice ca neWindu-sa dator, fiindu tagaduiall
la mijloc, dumnealor boieri ot departament, cu pitac au orinduit pa Tudor la sfInta Mitropolie
ca sa priimeascA juramint, dar intrind mijlocitori Intre d1nii s-au Invoit pA taleri 300 5i sa
plateascA i zeciuiala zapciului, 5i au dat taleri 100 bani gata i un zapis ce-i era dator Nedelco,
(IA taleri 215, 5i s-au Invoit plAtind el si zeciuiala, dlnd zapis unul la mina altuia cum cA s-au
ecsofisit unul de cAtre altul multumindu-sa 5i o parte 5i alta care zapis sa vazu 5i de citre noi,
cu leat 1776 mai 15, mArturii Hagi Dimitrache Papazoglu i Stamate Capiolan 5i Theodor Costan-
din care au scris zapisele. Care zapise, adevArat cA sint grece5ti, dar 1nsui aceste mArturii martu-
risirA innaintea noastrA zicindu cl ei sint adiiafori dar s-au intimplat cind s-au Invoit Tudor cu
Nedelco Intre dIn5ii, 5i multumindu-sa 51 o parte 5i alta, s-au iscalit 5i ei marturiie. Care zapise
zisera cA, nehitimplindu vreun logofat sa le scriie romangte, le-au scris grece5te, i dupA ce
le-au scris i le-au citit lui Nedelco rumane5te 5i au priimit de buna voe 5i s-au iscalit.
Deci, da vreme ca Nedelco s-au Invoit cu Tudor prin zapise 51 cu marturii, care marturii
sint vrednice cla credintA, (IA a sA strica acest a5Azam1nt nu este cu cale, 5i hotarlm, Tudor Arh. St. Bun..
Dirstoreanu sa alba pace de catre Nedelco si dupa zapise sa se urmeze. me. nr. 6v.
.
f. 122-122 V.
1776, Wile 1.
Badea 5tirbei vel vornic, vel logof At.

Domnul tntdreste prin hrisov, la cererea lui Mihai, riul lui Pand Anescu si Mihai, fiul lui Dumi-
trascu, zapisele vechi de stdpinire asupra mosiilor Cotoroia, Voloiac allele din jud. Mehedinfi. 145
Bucuretiti
DA vreme ce Mihai sin Pana Ancscu i Mihai cumnatA-sau sin Dumitra5co din sud Mehedinti, 1776
Julie
cu jalba ce au dat catre domnii mea, aratind cum ca au mo5ii de cumpAratoare i (IA zestre 5i
22
acele zapise ce le au, fiind slat:a hirtiia, 5i pentru nu care cumva sA sa sfarame, sau sa sA rapue
dintr-Insile, sa Ii sa pricinuiascA Inpresurare la mo5ii 5i neodihna la stApinire, au cerut ca sa ii
sa Innoiasca zapisile cu hrisovu domnii mele.
Deci, dupA jalba 5i cererea lor, orinduindu-sa la dumnealui vel logofat de tara de sus ca
sli cerceteze, dumnealui, cercetind 5i vAzind zapisile i scrisorile lor, au tn5tiintat domnii mele,
cum ca jalba le este adAvArata, pentru care am dat domniia mea acest hrisov mai sus-numitilor,
ca sa aibA a tine 5i a stapini partile Mr de mo5ie tot hotaru Cotoroia i Voloiac, care le este rAmas
de la mop lor, Ene, ce Ii s-au ales prin carte dA hotarnicie ot leat 1758 iunie 20, dA Ivan ZA-
treanu i <la Barbu BA1a5<a1> 2 <lea> clucer, ce au fost rinduiti hotarnici cu porunca dumnealor
caimacamilor ai Craiovii. Care dupa ce au mersu In fata locului, au tras mo5iia pin trei locuri
dupe obiceiu 5i s-au gasit Intr-amIndoao mo5iile la cap pe din jos stinjani 840, la mijloc stinjani
990, la capu mo5ii din sus stinjani 690, care facindu-sa masa fac stInjAni 830. Si tragindu-sa
In lungu s-au gasit stinjAni 1888 i semnile hotarului Cotoroia i Voloiac shit pinprejur pe culme
daspre hotaru cernAienilor pe Piscul Teascului pe din jos pe la Capu Rachitilor in fatA pe Piscul
Pietrisului, pe culme daspre Valea Bunk culmea In sus pina in FIntina Berbeciului, apoi Piscu
Leului daspre miaza-noapte, muchea In sus pinA In viile rupturenilor pe oga5 In vale drept In
Culmea Lacului, in jos daspre amiaza-1 zi pinii in Obir5ita Ciochiutului pe piscul pe din jos de
Valea Teascului pinA In Rachita. Care hotarnicie este IntAritA i dA dumnealui vel vornic Badea

157
www.dacoromanica.ro
 Stirbei ce era pe acea vreme vel stolnic si clA dumnealui Gheorghe RAmAdah fiind caimacami
Craiovii.
Si deosebitA cercetare O. sA facA In fata locului pentru o Mime anume Ancuta Papuca,
care prin judecatA cerea al treilea parte dintr-acele mosil. Si la cercetarea ce au fAcut numitii
boieri dupe mArturiia unui Leontie monah ot Lacu, care le-au zis cA au auzit pe tin Preda Enescu
pomenind, ca sii nu mai zicA Ancuta Papuca cA are si ia parte clA mosie Intr-acel hotar si-i va
da o vacA si asa durd acea mArturie i s-au dat si Ancutii PapucAi parte dintr-aceste mosii sttn-
WI 75, Insemnindu-sA si cu pietri pina undc sii stapineascA.
Asijderea si un popil Radu cu cetasii lui jivoreni, cum si un Dumitru BAcles i Draghiciu
FrAtilolu si cu cetasii lui Pegulesti din sud Mehedinti iarAsi cerea si el parte <IA mosie dintr-
acest hotar care dui:oil multa cercetare ce au fAcut cu amAruntul, numitii boieri le-au gasit Intr-
acele scrisori unile cu mestesug fAcute si altele foarte vechi, poprite Hind de neamul lor chid au
vIndut aceste mosii la neamul Enestilor si asa i-au del:di-tat dreptatea si nu le-au dat stApl-
fire. Pentru care, la leat 1775 dichemvrie 13, un Pala logo, fecioru popii Radului din Jivor-
lui 1, vechil si despre partea celorlalti mosneni de la satu Jirovu sud Mehedinti, prin jalba ce
au dat domnii mele pentru mai sus-numitii Enesti cerInd parte dintr-acesta mosii, s-au fost
judecat la divan Innaintea dumnealor velitilor boeri si dupA cercetarea ce au fAcut dumnealor
au vazut si un zapis ce s-au InpAcat Intre clinsii, scris dA la leat 1766, iscAlit dA popa Radu tatul
acestui Palalogu i <IA cetasii lor, In care scrie cA In multe rinduri au avut judecatA cu neamul
Enestilor si ar fi priimit Enestii carte dA blestem cum cA toatA mosiia este cumparatA dA strA-
mosii lor si zapisile ce au avut pentru aceste mosii le-au prapadit la vremea rzmiritii cei dintli
si le-au dat Enestilor acest fel dA zapis la mInA, cum a nu mai are ei treabil cu acea movie, ci
sA o stApineascA, si oricine s-ar mai scula din neamul lor sA fie supt gloabh. Si fiindcA Palaloga
tagaduindu-i-se acel zapis, ziclnd cA este iscAlit numai (IA tatA-sAu iar nu si clA cetasii lui, i-au
cerut si zapise sau vreo carte dA stApInire si n-au avut, ci numai cu gura au cerut movie.
L-au Intrebat si dA stapInire fiindcA dA la vinzarea mosii shit 80 de ani si mai bine, stapt-
nit-au si el vreodatA, si au zis CA n-au stApinit, si la cererea lui nu 1 s-au dat dreptate, ci au
gAsit dumnealor cu cale ca sA sA orinduiascA la caimacamii Craiovii a sA mai facA cercetare
pentru acel zapis de InpAcAciune si clA au primit Enestii carte clA blestem si orinduindu-set cu
porunca domnii mele la caimacami, vAzum domniia mea cartea dumnealui Manolache Romanitis
paharnic, caimacam si a dumnealor Stefan Bibescu bivel stolnic i Barbul Stirbei biv vel sluger
scrisA dA la leat 1776 ghenarie 13 In care scrie cA<s>-au cercetat de cetasii popii Radului ce au
fost iscAliti In zapis. Din 2 Insusi ei cu graiul lor au mArturisitu cA iscaliturile ce sInt In zapisu
de ImpAcAciune shit ale lor netAgAduite cum si pentru cartea dA blestem iarAsi au dat mArturie
Innaintea dumnealor caimacamilor un preot anume popa Ivan de la satu Corcova sud Mehe-
dinti, cum CA neamul Enestilor au priimit carte cid blestem Innaintea sa, pentru aceste mosii
si au rAmas numitu Palaloga de judecatA la leat 1775 octomvrie 1.
S-au sculat un Neculae Pagulescu zicind cA are si el mosie Intr-acel hotar Voloiacu si
judecindu-sa cu numitii Enesti Innaintea dumnealui Nicolache Lambrino vel sluger, fiind isprav-
nic la sud Mehedinti, si dupA cercetarea ce au f Acut prin cartea dumnealui de judecatA, au dat
dreptate sA stApitneascA numilli Enesti la leat 1775 avgust 29.
S-au sculat un Rizea i Fota i Nicolae cu cetasii lor Cernaeni din satu Cernaia sud Mehe-
dinti, ziclnd cA le-ar fi cotropit Enestii hotarul lor de mosie ce-1 au despre RAchitA carei jude-
clndu-sA la slugeru Nicolae Lambrino i la IonitA Filisan <al> 2<lea> vistier, fiind ispravnici la
sud Mehedinti, dupa cercetarea ce au fAcut dumnealor prin carte dA judecatA, au dat stApinire
numitilor Enesti si neodihnindu-sA Cernaenii, au venit, amIndoaA pArtile aicea si prin jalba
ce-au dat domnii mele, au fost rinduiti clA s-au judecat la divan innaintea dumnealor velitilor
boeri. Si dupA cercetarea ce au fAcut dumnealor au gasit cld trebuintA sA mearga hotarnicii In
fata locului care si ei Insusi au priimit amlndoaA pArtile si si-au ales, InsA CernAenii pe slugeru
Costandin Poenaru drept 6 si pe Hagi Costandin Stoenescu drept unul, iar Enestii si-au cerut

158
www.dacoromanica.ro
pe Ionitd Argintoianu slugeru, drept 6 i pe Ionita Filisan <al> 2<lea> vistier drept 3, carii a
tragli mosiia de iznoavd. $i gasindu-sd cu cale si da care domniia mea, s-au lost rindult acesti
boeri lnpreund si cu portdrel si dupd ce au mersu in fata locului la cercetarea ce au fAcut, au gasit
stInjeni 165 prisositi peste suma stinjdnilor ce-i alesese loan Zdtreanu i Barbul BAlas <al> 2<-1ea>
clucer si s-au invoit Intre dinsii prin zapis dd InpricAciune ot leat 1776 ghenarie 22, ce este dat
cld dinsii la mina Enestilor ca sd stapineascd mosiia cu bund pace si Enestii le-au dat lor stinjdni
55 dintr-acel prisos, iar stinjdni 110 au rAmas Enestilor care s-au si Inpietritu dA numitii boieri
cum sd vAzu si acel zapis dd Inpdaciune intdrit si (IA dumnealor orinduitii boieri.
Si iar sd fie lor, a patra parte dd mosiia Lacul ce au cumpArat-o mosul lor Ene cid la
Clrstea Draghiia drept galbeni 12 prin zapisu lui ot leat 1795 fevruarie 2. Asijderea mai ardtard
domnii mele cum cd alAturea cu mosiia lor Cotoroia i Voloiac mai au Inca 400 stInjdni de mosie
ce i-au cumpArat mosul lui Ene de la un DrAghicel din BAcles si cum cd au avut zapis pe acesti
stinjdni de mosie si s-au pill:IA(1a pe vremea rdzmiritii cei dintli chid li s-au rapus si alte zapise
i scrisori ale altor mosii ce au mai avut, si aratd cd stdpinescu acesti stinjni de mosie de la cumpd-
rdtoare si pIna acum de shit la 80 de ani si mai bine.
Deci, clA va fi aceastd ardtare a lor addvdratd, sA aibd a stdpini si acesti 400 stinjdni
de mosie, iar dd sd va scula cinevasi sd caute Judecatd pentru acesti patru sute cld stInjdni,
usa divanului domnii mele este ddschisd.
$i tar sd mai fie lui Mihai sin Dumitrasco Anescu partea <Id mosie si dd vie si dd pruni
ce au cumpArat-o drept taleri 46 cid la Ion LAceanu feciorul lui Rafaild calugdrul prin zapisu
ot leat 1762 avgust 14.
Si iar sd mai fie lui Mihaiu sin Dumitrasco stinjdni 75 din mosiia Lacul sud Mehedinti
si partea de moard din pruni din Valea Pietrii ce o are cumpAratd prin zapisu ot leat 1775 avgust
11, cid la DrAghici FrAtiloiu drept taleri 70.
Si iar sd mai fie lui Mihai Anescu stinjAni 60, tot din mosiia Lacul ce au cumparat-o Dumi-
trasco Enescul tatd-sdu In taleri 7 pol dd la Dumitru Bides prin zapisu ot leat 7259 martie 17.
$i iar sd mai fie lui o vie cu tot coprinsul ei si cu padina de pruni ce au cumpArat-o tatd-
ski Dumitras Enescu In sloti 3 16 cld la Dumitru Backs prin zapisu of leat 1736 martie 6.
Si iar sd mai fie lui, partea dd mosie din Cotoroia i Voloiac ce i-au cumpArat-o dA la Mihai
Vlddisdscu prin zapisu ot leat 1735 manic 1.
Si iar sd mai fie lui, stInjdni 80 den Cotoroia de sus ce au cumpArat-o tatd-sdu Dumi-
trasco Enescul in taleri 12 dd la Preda Bedilan prin zapisu ot leat 1735 dichemvrie 10, care
parte cid mosie este aleasd pintre hotaru Prepusestilor i pintre al Vlddisescului.
$i iar sd mai fie lui, partea de mosiei tot din Cotoroia ce au cumparat-o dd la Cornea
in zloti 19 prin zapisu ot leat 7253.
Si iar sii mai fie lui Mihai Enescu partea dA mosie tot din Cotoroia ce au fAcut-o Scurtu
cu Gruia Cirlan prin zapisu ot leat 1773. ghenarie 11.
Pentru care, am dat domniia mea acest cinstit hrisov ca sd aibd a stApIni mosiile ce sd
aratd mai sus, iar dd va avea cinevasi vreo cerere de judecatd pentru vreo mosiie dintr-acestea,
usa divanului domnii mele este ddschisd.
Si am Intdrit hrisovu acesta cu lnsusi credint,a domnii mete, Io Alecsandru Ion Ipsilant
voievod, marturi fiind si preaiubilli domnii mele fii, Costandin voievod, Dumitrasco voievod si
cu tot sfatul cinstitilor si credinciosilor boerilor celor mari ai divanului domnii mele : pan Toma
Cretulescu vel ban, pan Nicolae Stirbei vel vornic de tara de sus, pan Badea Stirbei vel vornic
de tura de jos, pan loan Ulino 4 vel logofdt de lara de sus, pan Dumitrasco Racovitd vel logo-
fat de tura de jos, pan Stefan Aliso& vel spdtar, pan Nicolae Brincoveanu vel vistier, pan Scar-
lat Caragea vel postelnic, pan Manolache Brincoveanu vel clucer, pan Scarlat Manul vel coitus,
pan Nicolae Filipescul vel paharnic, pan Costandin Ghica vel stolnic, pan Stefan Cioran vel

1
159

www.dacoromanica.ro
 sluger, pan Alicsandru Farfara vel pitar si ispravnic, pan loan Ulino 5 vel logofAt de tam de sus
i pan Jordache Mavrocordat <al> 2dea> logofat.
Arh. St. Buc., Si s-au scris hrisovul acesta Intru al doilea an dintru Intlia domnie a domnii mele, aicea
ms nr 2.
f. 189-1 91 v.
in orasu scaunului domnii mele,Bucuresti, la leatu dA la zidirea lumii 7284, iar dA la nasterea
Veal el doe. nr. Domnului si mintuitorului nostru Isus Hristos, 1776, In luna lui iulie 22, de Constandin logofat
140 din
16 iulle 1778. za divan.
1 Pentru : Jirovu.
2 Pentru : Deci.
3 Pentru : ZlOti.
4 Corect : Iuliano.
5 Loc alb.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Hera Buodnescu plr41e pe Maria Berindeasca
146 (jud. Arges) care i-a luat doi cai Fi Mettle. Se holdrdfle cercetarea prin ispravnici. Doznnul tntdreste.
1776
Julie Jo Alecsandru Joan Ipsilant voiveod.
25 Dupd cum s-au gasit cu cale dA la judecatA, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor sA
urmati a face cercetarea ce scrie mai jos, si mumbasir, sluga domnii mele... 1 aprod vAtAsesc.
1776, tulle 25.
Pr eainnAltate doamne,
Din luminatd porunca mArii tale, dumnealui vdtafu za aprozi au adus la judecatA pe
Hera postelnicel BucsAnescu, pirls Marii BerindeascA ot sud Arges de la care cerea un armAsar
si un jugan, ce zicea cum cd fArA de judecata i s-au luat de Berindeasca. Asijderea mai cerea
13 chile dA bucate, adicd porumb si rndlaiu, care zicea CA i s-au fAcut stricAciune cu vitele numitii
BerindeascAi, care bucate zice cd s-au si ispAsit i au rAmas bune 55-i plAteascA.
Fats fiind si Manila Berindeasca, pentru armAsar n-au tAgAduit CA nu este la dinsa, si
Innaintea judecatii au raspuns cA i-1 va da, avIndu-1 aicea In Bucuresti, iar pentru jugan s-au
apArat, cum si pentru bucatele ce-i cerea, raspunse cA numai cinci chile este datoare, care i
le-au si dat si n-au priimit BucsAnescu, ardtind si Mariia Berindeasca, cum a tiganii numitului
BuclAnescu i-au tura 4 cai, carii li liiinueste si-i va dovedi acolo In fata locului.
Deci, la pricina lor fiind a sA cerceta Innaintea dumnealor ispravnicilor, fiind amindoao
partile tot dintr-un judet, 55 fie luminatA porunca mArii tale cu mumbasir, ca sA-i (Ilia pe
amlndoao partile Innaintea dumnealor ispravnicilor, ca, ce va fi de lnplinit, hotdrInd prin carte
de judecatA sd si InplineascA, iar clndu vreo parte nu 55 va odihni, sd-i aducd mumbasiru si la
Arh. St. Buc. divan, si care va rAmInea de judecatd sA plateascA treapAdu si cheltuiala. Iar hotArirea cea desA-
lts.. nr.
f. 122v.-123. vIrsitA, rAmIne a sA face dA cAtre innAltimea ta.
1776, lull e 19.
Meche paharnic, D<umitru> Cior<an > paharnic, Costandin biv vel comis, Alec-
sandru Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer.
1 Loc alb.

Vel vornici aratd prin anafora cd Dumitra Provodoaia cere sd rdscumpere de la paharnicul Stan
147 Jianu din Craiova mofia Drdgoefti, cumparatd de acesta tn lipsa ei de la creditorii sofului ei dece-
dat. Dupd cercetdri anterioare se judecd la divan reclamanta cu vechilul lui Jianu. Se hotdrdfle
1776 sd se aducd scrisori de dovadd urmind ca cel care va pierde sd pldteascd treapddul. Domnul Intdrgte.
tulle
26 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Dupe cum s-au gasit cu cale de cdtre dumnealor vel vornici, rinduim pe sluga domnii
mek... 1 aprod vAtAsAsc, sA, meargA si, luInd vechil din partea paharnicului Stan Jiianul cu

160 i

www.dacoromanica.ro
scrisorile inpreund, sd-1 aducii la judecatd i cine va rAmtnea de judecatA va plAti treapAdu si
chieltuiala.
1776, lune 26.

PreatnnAltate doamne,
Dumitra Provodoaia au fost pluit tnnAltimii tale, Inca din anul trecut de la leat 1775
octomvrie 4, pentru paharnicu Stan Jiianu cc sd afld la Craiova, zictnd cd 10 ani slut de cind
trAia bArbatt-sdu si era dator unui turc taleri 60, care bani zicea cA i-au tinut bArbatu ei ani 3
si dupd ani 3 1-au apucat acel turc i i-au luat taleri 300, dar, neavind bArbatt-sdu bani, au dat
o mosie ce sA numeste DrAgoestii drept acei taleri 300, care mosie zise cd au fost de stinjdni
1400. $i lulnd acel turc mosiia, au dat-o unui logofetel al lui, anume DrAgan, i nefiind ea acolo
cInd au dat bArbatt-sdu moiia, ci aici la Bucuresti, au vindut-o i acel Dragan mai sus-numi-
tului paharnic drept taleri 340, la care vtnzdri zise cd n-au fost avut dd !tire i cerea sd-i Intoarcd
banii tnnapoi i sd ia mosiia supt a sa staptnire, ca uniia ce zicea cd i-au rdmas cu bArbatt-sAu
doi copii i pentru aceia cere acum sd-i tntoarcd banii i atunci au rAmas judecata nehotArltd,
zictnd cd zapisele de cumpdrAtoarea rnosii nu stnt la paharnic, ci stnt In Sibii, puindu-si i soroc
de o lund cd le va aduce. La care soroc, aducind zapisele mosii atunci, numita Provodoaia n-au
fost aici. $i In urmd viind Provodoaia, s-au trimis sd sA ia la judecatA paharnicu cu zapisele,
care paharnic Jiianu fiind bolnav, au rdmas. Acum, aduclndu-i vAtafu za aprozi i tunaintea
noastrd, atit pe Dumitrana ProvAdoaia, citt i pe ginerele paharnicului Stan Jiianu, s-au Intre-
bat de cAtre noi, ce are a rdspunde la aceasta i zise Pdianu, gineri-sdu, cd atunci au fost vechil,
iar acum nu este. Ci, dd vreme cd sd leapAdd de vechilic, sd fie luminatd porunca Inndltimii tale
sd meargd om domnesc la paharnicu Stan Jiianu ca, on Iusui, sau vechil sd-si trimitd Inpreund
cu scrisorile ce va avea, ca sd sd judece, i atunci care parte va rAmtnea de judecatd, va plati Arh. SL Buc..
treapAdu i cheltuiala. Noi asa gAsim a fi cu cale, iar cea clAsAvirsitd hotArtre rdmine a sd face f.311823:.r. 152.4.
de cdtre Indltimea ta.
1776, iulie 26.
Vel vornic, Badea vel vornic.
1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Tudor, fost vdtaf tn plaiul Nucsoara (jud. Muscel)
.se judecd cu Neculcea Neculescul, vdtaf din acelasi plai, cdruia dupd holdrirea unui arbitraj i-a 148
dat .509 taleri. Neculescul negind primirea acelei sume, se hotdrdste sd i se dea carte de blestem spre
dovadd. Domnul tntdreste. 1776
iulie
29
lo Alexandru Joan Ipsilant voievod.
Dam volnicie slugii domnii mele,... 1 aprod vdtAsesc, sA meargd si cum scrie mai jos,
la toate sd urmeze i sd lnplineascd.
1776, Wile 29.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumnealui vAtafu za aprozi aduse la judecatA pA Tudor
ce au lost vAtaf in plaiul Nucsoarii sud Muscel, phis asupra Neculescului ce este acum vAtaf
la acel plaiu, zicindu cA la anul 1774 avindu pricinA intre dinsii, au ales pA doi neg<utAto>ri,
anume has Jane vAtafu i bas Docsache, ca sA le cerceteze socotelile, care le-au si cercetat ti
le-au lAmurit cu amAruntu dupA cum sd vede in scris supt iscAliturile acestor eretecrete. Care
socotealA, priimitA fiind de amindoao pArtile, au si intarit-o cu iscAliturile lor, rAmlind sA dea
Tudor, vAtafului Neculcii, taleri 509, iar Neculcea sO IntoarcA lui Tudor vitele ce-i tinea, dupA

161

www.dacoromanica.ro
 cum sA vede tot Intr-acea socoteald. In urmA, la leat 1775 septemvrie 22, cAindu-sd dA acea
socoteald, au fAcut Ord la ispravnicii ce sd af IA acum, caril neluind seama cd acea eretecrete
nu sd stricA, dupd pravild, fiindu fAcutd prin alegerea a amlndoao pArtilor, i CA socotelile acelea
nu sa stricd, mai virtos fiindu iscAlitd de amlndoao pArtile, au cercetat de iznoavA singuri
lintr-un chip, ci, nu s-au odihnit acest Tudor cerindu dupd pravild, dreaptd judecatA.
Deci, am hotArlt dupd pravila ca, socoteala dintli ce s-au cercetat i s-au fAcut la feat
1774 iulie 5, dd acei doi eritecrete ce singuri cei cu pricina, nesiliti dA nimeni i-au ales, iscAlin-
du-sd i ei lnsui, sA fie bund, adicA sd aibA chiros, i dupd acea socoteald sA ia sAvIrsire pricina
lor.
SI fiindcA Tudor arAtd cd acei taleri 509 i-au plAtit Neculcii vAtafu, i Neculcea nu va
s-i Intoarcd vitele dupd acea numitd hotarlre, s-au intrebat Gheorghe, vechilu acelui Neculcea,
dA aceasta, i rAspunse cd nu i-au luat acei bani. La care, neavind Tudor mArturii ca sti dove-
deascA, au rAmas sA priimeascA Neculcea blestem cd nu i-au luat, i asa sd-i plAteascd Tudor,
la care hotArlre s-au i odihnit Tudor. Deci, s-au i fAcut carte de blestem de la preasfintul pArin-
tele mitropolit.
Drept aceia, rdmine Neculcea sA Intoarcd vitele lui Tudor de va fi luat acei taleri 509,
ori lulndu-4 acum, de nu-i va fi luat atunci, i asa a le ia pricina sAvIrsire dupd hotArirea acelor
eritocrite, la care si el s-au fost odihnit j s-au iscAlit.
Dar dA vreme ce toate acestea rAmIne a lua sAvIrsire iardsi acolo, In judet, fiind Neculcea.
acolo, carele va sA priimeascA carte de blestem, trebuintA este a sA trimite mumbasir om dom-
Arh. St. Bun.. nesc, ca sd facA sAvIrsire trebii dupd hotArlrea celor eritecrete. Iar hotArlrea cea dAsAvIrsitii
M. nr. 5.
1. 121 121v. rAmlne a sA face de cAtre InnAltimea ta.
1776, lune 20.
Meche paharnic, D<umitru> Cioran stolnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru
Greceauu, Ev<dochim> biv vel medelnicer, Dum<itrache> Brez<oianu>.
1 Loc alb.

Mitropolitul fdrii araM prin anafora cd Bdlasa, tdduva lui Tudoran, ptrdste pe rudele soacrei
149
1776
ei care cer mostenire din averea defunctului. Se dovedeste, la cercetare, cd averea nu acoperd zestrea
Bdlasei fi se propune sd fie stdpinild de aceasta. Domnul tntdreste.
Julie
29
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
Dupe cum s-au gasit cu cale de cAtre preasfintiia sa pArintele mitropolitu, IntArim 0
domniia mea, asa sd sA urmeze. Iar vreo parte, dA nu este odihnitd si are a face apelatie, iasA i.
la divan.
1776, lune 29.

Prealnnaltate doamne,
Dupe jalba ce au dat cAtre mAriia ta, BAlasa, sotiia rdposatului Tudoran, cd dupd moartea
soacrA-sii rAmlind bArbati-sAu In viiatA, la urmA au murit i bArbatl-sAu, acum s-ar scula rudele
soacrA-sii de i-ar cere zestrea, datA fiind dA 60 de ani. Si cu zapciu vAtaf de copii za divan, orin-
duit fiind la noi, am cercetat pricina l veni Innaintea noastrd niste veH premari ai bArbatului
jAluitoarei si la cererea lor, zestrea mAtusii lor, gdsim a nu fi cu cale, dd vreme cd nu sit mai
pomeneste zestrea aceia chid este copii dA virstA cum au fost i acest Tudoran sotul jAluitoarei
In toatA vIrsta clnd au murit mumA-sa, ci sA chiamd mostenire pArinteascA, atita dreptate are
acesti de care sA jAlueste, a cere i ei parte de mostenire. Si cu aceasta ortnduindu-i la dumnealui
starostea za negutAtori au pretuit, atit periusiia numitului rdposat Tudoran, clt i zestrea
jAluitoarei i pretuind toate, sA vAzu lipsA de zestre trecutA peste periusie, taleri 640,28. Zise
jAluitoarea cd ar fi i datorii fAcute dA rdposat, neplAtite. Aceasta vAzInd verii rAposatului, sa_
traserd Innapoi.

162

www.dacoromanica.ro
 Deci, dupd pravild, rdmine jAluitoarea nesupdratd de care nimeni, iar cind datornicii
vor cere 1 vor avea bAnuiald c n-au ardtat drept, la periusie si la lipsa zestrii, jAluitoarea,
atuncea pot ei a da blestem ca sd incredinteze de adevdr. Noi acest fel aflind, intr-acest chip
ni sd pare a fi cu cale, jar hotArtrea cea ddsdvIrsitd rdmine a sd face de cdtre mdriia ta. i anii Arh. S. Biro..
Mg. lir. 5.
mArii tale de la Domnu sd fie multi si norociti. f. 128-123v.
1776, mune.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Mitropolitut fdrii si velifii boieri arald prin anafora cd mdndstirea Jilia (jud. Dolj) cere ca egumenul
nidndstirii Bucoval sd restituie venitul mosiei Cfrna lual fdrd drept vreme de patru ani. Judecala
propune ca egumenul sd pldleascd acea datorie pe care a recunoscut-o fn parte. Domnul Intdreste
150
dInd dreptul reclamantei de a dovedi loaM suma ce i se datoreste. 1776
iulie
29
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sd egumenu jitiianu, esi la divan Innaintea domnii mete, cerInd i chel-
tuiala ce i s-au pricinuit pind au luat moiia. Pentru care, cercetind In ce chip au fost pornirea
igumenului bucuviceanu asupra hrdpirii acestii mosii a mAndstirii Jitii dd au pricinuit jitiia-
nului chieltuiald, cunoscum ca, un igumen socotind cd este a mAndstirii, mosiia aceasta, dupd
carp i scrisori ce vedea cd slut, au cdutat sd stapineascd i sd tragd judecatii, la care si el au
chieltuit precum aratd, i jitiianu cd au chieltuit, i nu-1 gssim vinovat cdci au cdutat mosiia
aceasta a o tinea dupd cArtile i scrisori ce are ; fArd numai, jitiianu sd-si ia venitul, care venit
sd sd Inplineascd de la proigumen cite taleri 30 pe an, ce fac taleri 120. Iar de va putea dovedi
jitiianu cd o vindea bucoviceanu In mai mare prat arenda acei moii, iardsi are dreptate a i
sd inplini, iar igumenu ce sd afM acum la mAndstirea BucovAtul i mAndstirea, sd aibtt bund
pace pentru aceastd cheltuiald.
1776, tulle 29.

PreainnAltate doamne,
Dupd jalba ce au dat Inndltimii tale cuviosul igumen al sfIntii mAndstiri Jitii din sud
Dolj, chir Dionisie, cerindu de la sfinta mAndstire BucovAtul venitul mosii mAndstirii, Cirnii.
dd 4 ani, i chieltuiala hotArnicii ce s-au Mcut la Rua molie la leat 1765, care dupe jalba cuviosii
sale s-au adus atit Amvrosie, vechilu igumenului mAndstirii Bucuvetul, chir Ghermano, cit si
igumenu de la sfinta mndstire Ungurelu, chir llarion, carele intr-aceiasi vreme s-au aflat igu-
men la mAndstirea Bucovetul, pe carii din luminatd porunca innAltimii tale aduse vdtafu de
copii <de> divan Innaintea noastrd alit pa igumenu sfintii mAndstiri Jitii, eft l pe ceilalti mai
sus-numiti igumeni i s-au dovedit cd acea mosie Cirna, este movie a mAndstirii Jitii i rdu au
luat numitul igumen venitul Intr-acei 4 ani. DupA cum sd vAzu i o anafora cu leat 1765 intru
care este iscAlit preasfintiia sa parintele mitropolit i sfintiia sa pArintele episcopu chir Cozma
i dumnealui Radu Vdcdrescu biv vel vornic i rdposatu Costandin Cindescu biv vel logofat i
dumnealui Toma Rafail biv vel postelnic; care acea anafora sd vdzu Intdritd i cu pecetea mdrii
sale t.efan Racovita voievod, Intru care arata cd acea mosie eirna este build i dreaptd mosie
a mAndstirii Jitii, si gasesc cu cale, cit venit sd va dovedi cd va fi luat igumenu mAndstirii Bucu-
vdtul du pd acea mosie, sd-1 plateascd mandstirli Jitii. Acum innaintea noastrA ne ardtd numitu
egumen Ilarion ce este la mndstirea Ungurelu, cum cd intr-acea vreme cindu sd afla cuviosiia
sa, igumen la mandstirea Bucuvetul, fiindcd atunci turcii fAcea sill i zulumuri Mcuitorilor, in
Idea lui Dumnezeu au ardtat cd venitul acei mosii Clrna, fiindcd nu putea sd-1 strIngd, Ilvindea
iar la turd si mai mult nu, ci numai pind la taleri 30 pe an. Care socotindu-s venitu mosii
Intr-acei 4 ani, dd an cite taleri 30, dupd ardtarea igumenului sti fac taleri 120, si gasim cu cale

163

www.dacoromanica.ro
 ca igumenul Darion ce au fost igumen atunci la mAnAstiiea Bucuvetul, sA plAteasca acum acei
taleri 120 igumenului mAnAstirii Jitii si fiindcA nu-i plAteste cu dobindA, sA plAteascd si zeciuiala
zapciului, mAcar cA zise numitu igumen Ilarion cA cuviosiia sa cind si-au dat socoteala la sfinta
mAnAstire Bucuvetul, prin catastif zice cA au intrat, i acel venit ce 1-au luat intr-acei 4 ani
du pA mosiia Cirna si cum cA mAnAstirea Bucuvetul este datoare sd plAteascA, iar <nu> cuviosiia
sa. La care zise ale sale, raspunse i Amvrosie, vechilu igumenului Ghermano, ce este acum.
igurnen la mAnAstirea Bucuvetul cum cA, catstih de socoteald au dat ctiviosila sa, dar nu stie
sA fi intrat acei bani du pA venitu mosii Cirnii dintr-acei 4 ani ci, la aceasta rAmine sA dove-
deascA igumenu Ilarion prin catsstihu cel iscAlit dA datu socoteli, i dA sA va dovedi cA au intrat
atunci la socotealA i acei bani, dupA cum zise, 1i va plati mAndstirea Bucuvetul, iar chid va fi
arAtat acesti bani In catastih, va avea sfinta mAnAstire Bucuvetul bunA pace si Anion igumenu
ce este la sfinta mAnAstire Ungurelul sA plAteascA i trepedile mumbasirilor, de vreme cA, cuvio-
iia sa au fAcut acea nedreptate dA au luat venitu mosii mAnAstirii Jitii. Dar fiindcA zicea igu-
menu jitiianul cA nu iaste numai atita venit pe cit aratA igumenu Ilarion cA au luat du pA mosiia
Cirnii a mAnAstirii, ci mai mult, unde fatA fiind i preasfhillia sa pArintele mitropolitu, zise Ila-
rion igumenu cA va priimi blestemu preasfintii sale cA numai pinA la taleri 30 au luat pe an
intr-acea vreme, iar nu mai mult. Deosebit cerea igumenu jitiianu si cheltuiala boerilor
hotarnici ce s-au fAcut atunci la hotArnicie.
Ci, dA vreme cA si Anion igumenu au avut cheltuialA, cum si cuviosiia sa, gAsim cu cale
sA aibA pace, iar taleri 120 ce aratA in frica lui Dumnezeu cA i-au luat du pA venitu acei mosii,
Arb. St. Buc., sA-i plAteascA acum. Noi asa gAsim cu cale, iar hotdrirea cea dAsAvirsitA rAmine a sA face de cAtre
M. nr. 5,
f. 124 v.-125. innAltimea ta.
1776, iuHe 28.
Grigorie al Ungrovlahiei, vel vornic, Badea vel vornic.

Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd epitropul defunctului Anastase lanuf, cu flit lui reclamd
151 de la debitorul acestuia, Sandul pitarul, plata unei datorii. Acesta neglnd sub jurdmtnt se holdrdge
cd nu e dator. Domnul tntdrefle.
1776
lune
29
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
DA vreme ce au fAcut jurAmint Sandu pitaru cA nu este dator nimic, hotArim sA aibA
pace, si n-au rAmas a lua epitropu lui Ianut nimic. Carii pentru ca sA alba credinta la aceasta
numitii epitropi, le-au dat domniia mea la mina IntArire cu domneasca noastrA pecete.
1776, lulle 29.

PreainnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat cAtre mAriia ta, epitropul rAposat<ului> Anastasie Ianut pentru
dumnealui pitaru Sandul de la care cere taleri 5000, bani ai rAtposatului Ianut, si dumnealui
pitaru sA apAra cA nu sA sti<e> nimic dator, dupA porunca mArii tale pe ponturile cele date de
jAluitorii Theodor si Ion, fiiul lui Ianut, s-au bagat In bisericA pitaru Sandu si au priimit jurA-
mint cu mina pe sfinta evanghelie. FatA fiind orinduitu zapciu vAtaf za pAhArnicei si jAluitorii,
<zise> cA nu sA stie nimic dator lui Ianut, citusi de cit, si ce au fost, i-au inplinit 'MIA la una si
Arb. St. Bub., la toate alte ponturi au incredintat cA flU e vinovat. Ci, dA aceasta facem stire marl! tale, si
Me. lir. 5, anii mArii tale de la Domnu, sA fie multi si norociti.
f. 125v.
1776, iulie 4.
Grigorie al Ungrovlahiei.

164

www.dacoromanica.ro
Mitropolitul fdrii arald prih anafora cd Pdtrascu Berindei cere fostei lui logodnice Zmaragda
Ciorogtrleanu sd-i restituie darurite pi chelluielite de logodnd. Cercettnd pravilele, aratd cd darurile
de logodnd stnt pierdute, celelalle cheltuieli urmtnd sd-i fie restituite fostului logodnic. Domnul
152
1776
intdreste. lulie
29

lo Alecsandru loan Ipsilant voievod.

Luind domniia mea seama celor mai jos serise intr-aceastd anafora, vedem cd build si
cu cale este hotArirea preasfintii sale pArintelui mitropolit la toate, adicA, cd nu are pdtraru a
cere banii de la Mitropolie, ci dA la ZmAragda fiica slugerului Barbu de unde i-au dat. Ci dar,
vAtalu za... ce este rinduit mumbasir, sA apuce pe numita sA inplineascA banii urmindu-sA
i pentru celelalte, cum scrie mai jos.
1776, iulie 29.

PreatnnAltate doamne,
Dupe jalba ce au dat cAtre mAriia ta dumnealui pdtraru Pdtrasco Berindeiu. de dumneaei
ZmAragda, fiica dumnealui slugerului Barbu Ciorogirleanu, care au tinut bArbat pe un Petre
Urdoreanu, a cAriia mostenire au luat-o cu porunca mArii tale intru stApinire Prisicenii, CA avInd
sA ia de la aceastA ZmAragdA, bani cu zapise, taleri 1025 i cu deosebitA foae, 343, si cd are si
ZmAragda bani sA ia de la Prisiceni, mostenitorii Urdoreanului, lipsd de zestre, zice in jalba cea
cAtre manila ta, dumnealui sAtraru Berindeiu, el banii ce slut la noi, ai casii Urdoreanului,
cu porunca mArii tale sl-1 dAm dumnealui ca sA nu intre in mina ZmAragdii drept lipsa de zestre,
sd-i prApAdeasca i sA rAmtie dumnealui pagubas. i sA poruncepte de cAtre mAriia ta sA cerce-
t Am, atit pentru cererea de bani, cit i pentru logodna ce au fAcut-o amindoi, pi cum vom gAsi
cu cale sA urmAm.
VAzum i alta jalbA a numitii ZmArandii, tot cAtre manila ta, in care zice CA au fAcut
dumnealui sAtraru Berindeiu logodnA de la leat 1774 la luna lui noemvrie cu tocmeald sA o ia
sotie, dindu-i la logodnA daru, o buta de taleri 200, si n-au fost numai cu logodna, ci InCA pi
la un loc, dumnealui cu fii dumisale fdcuti dA altA juptneasA au fost pAzind, si rinduri i-ar fi dat
taleri 420 cu fAgAduiall CA, cununindu-se amindoi, Ii va ddrui. Acum neavindu voe logodnica
sA sAvirpeascA cununie, i s-ar cere acei bani taleri 420 si avind i dumneaei ali bani chieltuiti
la trebile dumnealui, taleri 466,60, nu s-ar tinea in seamA i ni sA porunceste i intr-a aceasta
sA cercetAm jalbA, de care nu lipsim. Itntii am cercetat pentru pricina banilor, pi din banii ce
cere sdtraru PAtrapco taleri 600, nu-ItagAduepte dumneaei Zmaragda, zice CA sA ptie bund d itoare
dupd zapis, iar de taleri 425, zice CA ar fi zis cind i-au dat, cd cununindu-sA, Ii va ddrul. Iar
el este la noi banii ei casii Urdoreanului pi cere dumnealui sdtraru Berindeiu pentru aceastA dato-
rie drept lipsa dA zestre a dumneaei Zmdragdii, arAtAm mArii tale cd asa iaste, avem citiva bani
ai casii Undoreanului pusi la pAstrare aici In Mitropolie, dar a-i da fdrA porunca mArii tale, nu
IndrAznim. Dreptatea vine Prisicenilor a-i luat dA aici, ca nipte clironomi ai Urdoreanului si
ei va inplini Iipsd dA zestre i datorie pe unde va fi si cu toate acestea unde ni sA va porunci de
cAtre mAriia ta, acolo Ii vom da. Cercetat-am i pentru logodna, i sA dovedi cd cu adevdrat au
fAcut, InsA numai schimburi, nu cu irologhie, i intelesem de la dumneaei Mariia CAlineasca cl
ar fi dat atuncea la logodna dumnealui pAtraru Berindeiu, Zmaragdii, galbeni unguresti treizeci,
pe care iar i-ar fi luat innapoi, vrind sd-i facA haine, i dumneaei ZmAragda nevoind hainele,
au cerut butcA I asa au cumpArat dumnealui sAtraru, butca ce sl numeste, mai puind bani
peste galbeni 30, care ii ddruise.
Deci, dupd dreptate, Cit pentru banii aceia care nu slut tagAduiti, taleri 600, sA Cade
sd-i plAteascA dumneaei Zmaragda, dumnealui sAtraru<lui> Berindei, cum si Ceilali taleri 425

12 03. 752 165

www.dacoromanica.ro
 lac sA-I inplineascA sAtrarului, ci vreme cA zice cA s-ar fi vorbit cIndu 1-ar fi dat CA, cununin-
du-sA II va fi daruiti. Ci, fiinda nu s-au cununat, nu sA cade dar a-i pagubi dumnealui sAtraru.
Jar pentru darurlle cele date de dumnealui sAtraru Berindeiu la logodna, n-are sA le mai ceard
Innapoi cu fuel un fel clA dreptate de la dumneaei Zmaragda, pierendu-le dupa pravilA, cela
care este stricare logodnii, neslobozitA fiMd du<mneael> cu voe de la bisericA a sA cAsAtori, iar
pentru chieltuelile ce au fAcut si o parte sl alta dupa cum le arAtAm in deosebite foi, parerea
noastrA dA, cA nici unile sA nu sit tie in seamS fAcindu-le fAr' de cale, cA nu sA cAdea a le face
pins a nu sA isprAvi cununiia, mai virtos stiindu-se cd nu e slobodA cAsAtoriia dum<neael> pe
Arh. St. Buc., acea vreme. Noao asa ni sS pare si gAsim cu cale, iar hotArirea cea dAsAvirsitA rAmtne a sS face
Ks. nr. 5.
f. 126v.-125v. de cStre mAriia ta. i anil mArii tale de la Domnu sA fie multi si norociti.
1776, tulle 28.
Grigorie al Ungrovlahiei.

1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Matei Crefulescu bit) vel paharnic cere de la Iordache
153 Caragea plata unei datorii pe care acesta n-o tdgdduieste dar n-are cu ce o plait. Judecata lasd sd
hotdrascd domnul, care ti dd soroc de plaid.
1776
tulle
29
Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod i gospodar.
DA vreme ce dupA arAtarea mai jos-numitilor boeri, paharnicu Iordache datoriia nu o
tAgAdueste, rAmIne dator a-i plati, si poruncim vAtafului clA divan sA facA inplinire, clA nu are
acum cu vreun soroc.
1776, tulle 29.

Preainnaltate doamne,
Dumnealui vAtafu de copii dA divan scoase la judecatA pi dumnealui Mateiu Cretulescu
biv vel paharnic cu dumnealui Iordache Caragea biv vel paharnic, dA li s-au luat seama pentru
taleri 100 ce cere paharnicu Cretulescu de la paharnicu Caragea cu un zapis cAtre medelniceru
Tufeanu. i zice paharnicu Cretulescu cA rAposata vistiereasa Stanca au lAsat danie fiicii dum-
neaei taleri 100 si clironomii rAposatii au orinduit din datorii ca sA ia de la paharnicu Iordache
Caragea. Dumnealui paharnicu Caragea rAspunde cA medelnicereasa Zoita, nepoata rAposatii
vistieresii Stanca, ce este clironoamA si jupineasA medelnicerului Theodorache Tufeanu, in
anul trecut, leat 1775 iunie 17, cind au fAcut zapisul pe numele medelnicerului Theodorache
Tufeanu, pe taleri 250, i-au zis cum cA rAposata vistiereasa Stanca au lAsat ca dintr-acei <bani> 1
sA sA cumpere o sculA fiicei dumneaei si care ca sS sA scazA din datorie. S-au chiemat medelni-
ceru Theodorache Tufeanu, care la acestea raspunde cd ce au fost dA lAsat si dA ertat i s-au
Inplinit din anul trecut cum aratA zapisul, care zapis scrie CA taleri 250 dobinda, i s-au ertat,
iar paharnicu Iordache zice cA dacA nu i a iartS acesti bani, iaste bun dator,.numai n-are cu
ce plAti. Dar sit cunoaste cA vistiereasa Stanca, darul ce i 1-au dAruit cu cuvintu, i s-au %Mut In
Arh. St Elm, dobinda banilor si paharnicu Caragea s-au multumit cum a vede a au dat zapis. Ci, pentru
f. 125v.-127. aceasta ce zice cA n-are cu ce plAti, judecata nu poate sA-1 ajute, ci rAmine la innAltimea ta.
1776, tulle 20.

1 Omisiune.

466

www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Marica logofeteasa reclamd prin yechil pe Costandin
cdpitanul din Bucuresti, care fdctnd un sanf a abdlut apa Argesului fi i-a micsorat mosia Novaci
(jud. Vlasca). Se holdrdste ca ptrttul sd astupe sanful fi sd redea Argesului matca lui. Domnul
154
tntdreste. 1776
lulle
29
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au gAsit cu cale dA la judecatd, poruncim dumneavoastrd ispravnicilor sd
urmati cum scrie mai jos.

1776, iulie 29.

PreainnAltate doamne ,
Dumnealui vdtafu za copii dd visterie aduse la judecata pd Radu vechilu Maricdi logo-
feteasa, piris lui Costandin cdpitanu din Bucuresti, asa zicind Radu, cd in judetu Ilfovului are
Costandin cdpitanu un petec de mosie si merge pind in apa Argesului inpotriva mosii sale Novacii
ot sud Vlasca, dincolo peste apa Argesului. Si Mind numitu Costandin santu, au venit apa mare
si s-au abdtut apa Argesului pe acel santu dd si-au largit mosiia lui si dumneaei i-au Mu pagubd.
La care pird, nici Costandin nu tagadui, numai zice cd avindu ce cere pentru acel pdmint cu
niste zapise dd clironomie, pentru aceia au fAcut santu si cine au avut stdpinirea acelui pAmint,
el au rdspuns, santul 1-au fAcut de sinesi, cdci cd avea cerere de acel pamint, iar stapinirea
au avut Marica logofeteasa.
Deci, lui Costandin i sd cuvenea intli sd-si caute judecatA si dA i sA cddea sA ia pamintu
acela supt stapinire, atuncea putea sd facd santul cu stirea stapinului tdrii, dar pentru cd santul
1-au fAcut de sinesi si stdpinirea acelui pamint au avut Marica logofeteasa, Costandin iaste
vrednic dA certare.
Ci, gdsim cu cale sd fie luminatd porunca mdrii tale la dumnealor ispravnicii ot sud Ilfov,
sd supue pe Costandin cdpitanu, santul sd-1 astupe, ca sd dea Argesu iar la matca sa, si strica- Ash.his.
St.nr.Buct.,
5.
ciunea ce va fi fdcut, sA inplineascd. Iar hotdrirea cea dAsAvirsitd rdmine la Innaltimea ta. f. 127-127v.
1776, iulie 11.
M<atei> PAdure paharnic, Theodorache Stierbei, B<arbu> sluger, Manolache clucer,
George Canale.

Velilii boieri aratd prin anafora cd mdndstirea Dealu reclamd cd, fdrd tnvoire, un cdpitan a Mad
ctrciumd pe mosia ei, Dridul (Ilfov). Se propune dupd obiceiul pamtntului desflinfarea ctrciumii.
Domnul hotdrdste ca pdritul sd nu mai vtndd yin, iar pentru cel vindut sd dea mdndstirii o parte
din suma Incasald, dacd mdndstirea a revendical-o. 1776
tulle
29
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod i gospodar.
Dupd alegerea ce fac mai jos dumnealor velitii boeri, intdrim si domniia mea asa sA sA
urmeze si acel capitan sd nu fie volnic a mai face vinzare pe mosiia mAndstirii de acum innainte.
Asijderea pentru vinzarea pind acum, sA sA invoiascd cu egumenu si sd pldteascd mAndstirii,
si dumneavoastrd ispravnicilor sd-1 apucati sd facd inplinire, insd, da-i va <fi> zis egumenu
vreodatA si va fi cdutat a-1 embodisi, sA nu vinzA, pentru cd poate acel cdpitan, nestiind obiceiul,
au pus de au vindut, iar dd nu au mai zis altA data pind acum igumenu nimic, si au tdcut prii-
mind dd au fAcut vinzare, cdpitanu sA aibA pace pentru vinzarea <de> pind acum.
1776, lune 29.

167

www.dacoromanica.ro
 PreainnAltate doamne,
Dupe jalba ce s-au dat cAtre innltimea ta, cuviosul igumen al sfintei mAnAstiri Dealu-
lui, chir Grigorie, ce sA aflA acum cu menzilul pe mosiia sfintei mAnAstiri, Dridul, sud Ilfov,
cum cd in sill si fArA dA voia igumenului au f Acut circiumA si vinde yin pe mosiia mAnAstirii,
a cAruia jalbA fiind orinduitA de cAtre innAltimea ta cu vAtaf de pAhArnicei ca sA cercetAm obi-
call, prin anafora sA arAtAm innAltimii tale dA are capitanu voe a vinde vinu lui pe mosiia mAnAs-
tirii, sau nu. Pentru aceasta, arAtAm innAltimii tale cum cl nicidecum, nici cApitanu, nici altci-
nevasi din slujbasi, nici alt niminea n-are voe pe mosie striinA a face circiumA si a vinde yin
sau rachiu cu nici un fel dA pricinA, fArA numai cu tocmeala ce sA va invoi cu stapinu mosii.
Deci, si acest cApitan, rAu au fAcut circiumA pe mosiia mAnAstirii si in silnicie au vindut
pinA acuma vinu lui, cu care vinzare fibula s-au pricinuit pagubA mAnAstirii, trebueste pentru
cite buti va dovedi igumenu a au vindut OA acum fArd voe, sA sA invoiascd cu igumenu sfin-
tei mAnAstiri pentru cistigu ce va fi cistigat din vinu si din rachiu ce au vindut, si de acum
innainte sA nu fie volnic a mai vinde nici yin, nici rachiu pe mosiia mAnAstirii fArA voia igume-
Arh. S. Buc.. nului. Noi arAtAm innAltimii tale cum iaste obiceiu, iar cea dAsAvirsitA hotArire rAmine a sd
f. 127 v.-128. face de cAtre innAltimea ta.
1776, lulie 16.
D<umitrasco> RacovitA vel vornic, Nicolae Dudescu vornic, Badea
vel vornic, vel logofat. .

Velifii boieri arald prin anafora cd Mihul cdmeirasul reclamd de la Folie dascdlul plata unei
156 dalorii. Aces la spune cd a pleiiii dind lui Mihul park din mosia Sdcsoara. Se hotdrdsle s se
Ned cercelare. Domnul In hire*.
1776
lulie
29 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Au esit si la divan innaintea domnii mele Mihu grAmAticul, iarAsi aceastA cerere fAcind
pentru datoriia ce au avut la Fote ca sA i sA inplineascA de la casa lui. La care luind domniia
mea seama, vedem cA cererea lui este fArA orinduialA de la Fote, cAci cu asAzdmintu ce au fAcut
cu dumnealui vornicu Dudescu, casa lui Fote au rAmas platitA dA atunci, si dA au esit lipsA,
sau dA pricinA mosiia, are a-si cduta cu dumnealui vornicu, cum si in zapis scrie cA, dA va esi
lipsA, lipsa sA i-o inplineascA cu bani dumnealui vornicu, iar nu scrie sA sA strice acel asAzA-
mint. Ci, Mihul grAmAticul are dreptate [0] a cere de la dumealui vel vornic, iar casa lui Fote,
hotArim sA aibd pace. FArA numai, pentru cusuru ce zice Mihul cum cA au rAmas asupra lui
Fote, fihidcA datoriia ce au avtu-o la dumnealui vornic, au fost mai putinA, iar datoriia lui Fote
au fost mai multA, pentru accasta, sA-si caute socoteala intre dinsii si cu ce mai rAmine casa lui
Fote datoare, sA aibA a plAti Mihului, si zapciu cel orinduit sA inplineasca acel cusur sA ia
zapisul lui Fote de la mina Mihului.
1776, lulle 29.

PreainnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat mArii tale, Mihul cAmArasu cerind de la Fotie dascAlu cu zapis
taleri 1000, din luminatA poruncA, dumnealui vAtafu de aprozi i-au InfAtisat innaintea noastrA
si intrebuindu pe Fotie ce are a rAspunde, nu si-au tAgAduit zapisul, numai, zise cA dator nu este
nimic, pentru cA toll banii ce se coprinde in zapis i-au luat Mihul de la dumnealui biv vel
vornic Dudescu intr-acest chip, cA numitu Fotie avea sA ia de la dumnealui vornicu Dudescu
bani, iar cu zapis. Mai arAtA cum cA Mihul cAmArasti Ina avindu sA ia de la dumnealui o sutra
de bani, au fost rugat pe numitu Fotie dA au stAtut mijlocitor ca sd-i dea o parte din mosiia
SAcsoarii care au si dat-o dumnealui vornicu drept stInjeni 466, cu tocmeald, stinjenu pe taleri 5,
prin zapisul dumnealui vornicului, care sA vAzu de noi, scris de la feat 1772 fevruarie, 3 intArit

168

www.dacoromanica.ro
dA preasfintitu mitropolit, unde sA vede martor si dumnealui Mihaiu Cantacozino. AratA intr-
acel zapis a acea parte de movie i-au fost dumnealui vornic, danie dA raposatu tefan Nona
prin diiata lui cea Int Arita clA preasfintitu mitropolit. Coprinderea acelui zapis intr-acest chip
este ca, dupl ce sA va trage mosiia, de vor esi stinjeni mai multi peste suma ce aratA mai sus,
sA aiM Mihul a mai da bani tot dupA pretul ce aratA, iar esind mai putini decit s-au dat, sA
intoarcA dumnealui vornicu banii pe lipsa ce va esi din sumA.
Deci, acea movie de chid s-au dat Mihului, avut-au dascAlu Fotie pace pina acum in
anul trecut, in care dupd jalba cc au mai fost dat Mihul atunci, din porunca marii tale s-au inf A-
tisat amindoao pArtile la judecatA vi tot asupra Mihului au rfimas moviia dupd coprinderea zapi-
sului cel dat de dumnealui vornicu. Dar acum, intr-acest urmAtor an, din luminatd porunca
trAgindu-se tot hotaru mosii SAcsoarilor, s-au gasit aceastA parte dA movie numai stinjeni
287 1/2, iar nu dupA coprinderea zapisului. Am intrebat pe dumnealui vornicu ce are sA rAs-
punza, atit pentru lipsa acelor stinjeni, eft vi pentru pricina zapiselor de datorie ce aratA mai
sus, rAspunsul dumnealui vornicului, acesta este, cA fiind dator atit lui Foti dascAlu eft vi
Mihului, o sumA de bani cu zapise, au dat acea mosie si s-au plAtit de banii ce era sA dea la
Mihul, en si pe Fotie 1-au platit dA acest zapis cu care cere acum Mihul taleri 1000 si cA aceste
doao datorii socotindu-sA atunci, s-au f Acut sumA si s-ar fi insemnat in dosul zapisului ce-1
tinea Fotie pentru banii ce avea sA ia de la dumnealui vornicu. Acel zapis spargindu-sA atunci,
au rAmas la mina Mihului cu o socotealA, adicA pina sA va trage mosiia, cum si acest zapis dA
taleri 1000 tot la el au rAmas, dar nu s-au spart, pentru ca nu 1-ar fi avut aici, fiind pus la pas-
trare din pricina vremilor. De la judecata sl ceru Mihului acel zapis spart, sa vedem citA sumA
de bani au platit dumnealui vornicu Mihului cu datul acei mosii si sa ne pliroforisim vazInd ce
coprindere este, atit in fata cit vi In dosul acelui zapis. Dupa arAtarea dumnealui vornicului
Mihul zice ca acel zapis nu este la el, ci ar fi ramas la dumnealui sinior George Canale de cindu
s-au judecat In anul trecut. i pentru cA acel zapis, macar da este spartu, dar nefiind fata, nu
putem face vreun fel (IA izbranire, (IA vreme cA dumnealui vornicu arata ca alti bani n-au mai
luat de la Mihul, in zapisul (IA vInzarea acei parti dA mosie Inca nu arata cita suma de bani,
fail numai ca, da vor esi stinjeni mai multi, sa aiba a-i plan Mihul tot cu pretul acei tocmeli,
iar esind mai putini, nu zice sa inplineasca dumnealui vornicu stinjenii dui:a zapis, sau sA nu sa
protimeasca de Mihul mosiia pe cit sa va gas!, ci zice ca, tot sA stapineasca Mihul oriciti stin-
jeni vor esi vi de va fi bani dati mai multi, sA-i Intoarca dumnealui vornicului.
De aceasta gasim a fi cu cale, a fi luminata porunca marl! tale ca, Mihul sa dea acel zapis
spart (IA fata, ca sa sa poata face izbranire judecatii. Iar hotarirea cea dasavIrsita rAmine a sa Arh. St. B09..
Me. nr. 5.
face de catre mar iia ta. f. 129-130.
1776, mat 19.
D<umitra$co> Racovita vel vornic, B<adea> vel vornic, vel logofat.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd 12 negufdlori reclamd pe Vasile Vlad si pe Costea
Mihai care au luat ln slid de la Nicolae Mdrgelaru niste zdloage pentru o datorie a acestuia. Recta-
manfii, fid si ei creditori ai lui Mdrgetaru, cer ca aceste zdtoage sd fie puse sub pecete. Judecata
propune ca avutul plrltului sd fie tmpdrfit tntre tofi creditorii sau, dacd acestia sint de acord, so
157
1776
fie hisat a-si duce znai departe neguldloria pentru a se Indrepta" fi pldti treptat datoriile. Domnul
tntareste. lulie
29

To Alecsandru Joan Ipsilant voievod.

Macar ca s-au zis de cAtre domniia mea in trecutele zile la jalba ce au dat Vasile Vladu
i Costea Mihaiu cli nu are a Intoarce cele ce au luat dupa aratarea lor, (IA va fi adavarata, dar
dintr-aceasta anafora priroforisindu-ne (IA curgerea pricinii, poruncim intr-acest chip sa urmeze,
adicA, da n-au luat acesti doi numiti marfa aceia cu bunA voia lui Nicolae, ci silit vi MI% jude-
cata dli sines!, au luat zaloage sa pue la mijloc tot ce au luat $i impreunindu-sa cu ceilaltA periu-

' 169

www.dacoromanica.ro
sie, de vor priimi cei mai multi datornici, cunt cd stt-1 lase pd Nicolae cu incetul a-si putea veni
In starea lui i sd-si indrepteze negutAtoriia sA biruiascd vrerea celor mai multi datornici, iar
cerind cu totii Inplinire acum, sA face inpArtire la toti i vor lua numai analogonu ce-i va veni
fiestecdruia. Ci dar, zapciule ce esti orinduit, asa sd urmezi.
1776, tulle 29.

PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca mdrii tale, vdtafu za pAhdrnicei au adus la judecatd 12 negutd-
tori plrli lui Vasile Vladul i Cost Ai Mihail negutAtori, zicind cd avind sA ia de la Nicolae mArge-
laru toti de obste din marfa ce i sd Incredea, nu stie din ce pricina s-au indemnat acestia doi, cu
citeva zile mai nainte i silindu-1 fArA judecatA civ&Fere xaL vap1 81 au luat de la dinsul
aloage pentru datoriia lor cu care aceste porniri s-au fAcut pricinuitori pierzarii dA ipolipsis
si dO credinta ce avea. i ca sd pagubeascA acestiia alti datornici ai lui dd ce avea sA ia, care
si cerea ajutorul pravililor, arAtInd ca, oH sA Intre toatA a lui marfA la mijloc i sd inpartd dupd
analoghie, ori sd rdmie iardsi la el ca sA sd indrepteze starea lui cu acea marfA i sd nu iasd
mofluz.
Deci, dupd luminatd porunca mdrii tale, indatA urmind sAvirsirea acestii pricini dupd
pravili, intii fArA zabavA, am socotit ca sA pAzim frrot v npopuAgcup.cv rI 6yeaciliviivl
paguba tutulor acelor datornici cu un mijloc ca sA nu sd pdgubeascA nimini dintr-acesti negu-
tAtori si au fAcut stire indatA starostii si celor mai mari ai cumpanii lor, ca sA ia in scris toatd
marfa aceia anume, atit ceia ce am luat acesti doi negutatori datornici drept zdloage, cit Ii
ceia ce au rdmas in pravAlie i supt pecete sd rdmie acolo unde este, adicd la cei doi, cele ce au
luat, si la dinsul cite s-au gasit In pravalie ca sA nu sA rdsipeascA, fiind slobode ori sA sd yin-
zd... pind la acea ddsAvirsitA hotArire dupd pravili urmind dupd datoriia dregAtorii noasi re,
fiindcA zice pravila la cartea 7 titlu 3... 3
Al doilea, am cercetat pravilile ca sd vedem ce poruncesc asupra unii pricini ca acestiia
si sA instiintAm mArii tale cu amAruntu. i cercetind cu perierghie i silinta, am gasit la cartea
24 a Imparatilor, titlu 3, o pravild ce zice intr-acest chip, cd : unul ce ar avea pricind i cu
insusi miinile sale ar vrea s4 si-o sAvirseascd, pierde dreplalea sa, ca unul ce au fAcut sild",
adicA 3 si altA pravild la cartea 23, titlu 4, cd : cel ce au inprumutat, nu poate fArd hotA-
Area judecatii sd tragd in slid zdloage de la datornicu sdu, fiindcd sA vinovAteste ca un hot
Ii rdpitor."
Deci, dar, acesti doi datornici ai lui Nicolae mArgelaru, dA vreme ce s-au purtat rdu,
in sild i cu anarhie i insusi fArd porunca domneascd sau a judecatii, au indrAznit a lua zAloage,
pentru aceasta nu numai sA pedepsesc ca niste rApitori, ci pierd i dreptul Mr.
Deci, dupd porunca pravilii sA vinovAtesc a intoarce zAloagele cite au luat Vasile Vlad
i Cirstea MihAild i cercetind ghenegos ce trebue a sd face unii pricini ca acestiia, al vreme
<ce> cei mai multi datornici ai lui sA aratd cu milostivire asuprd-i, zicem dupd pravild cd acesti
mai multi, pot mai mult, fiindcd zice pravila la cartea 9 a inparatilor, titlu 5, cind cinevasi
va lAsa lucrurile sale la cei ce I-au Inprumutat si sd sd arate mofluz i cei mai multi datornici
ii dau soroc ca sA clstige i sd plAteascd datoriia, sgt i sd dea acel soroc neluindu-i-sd lucrurile,
fiindcd aceasta este vrere mai cu milostivire. Iar chid acei doi datornici ai lui vor ardta spre
ajutoru lor, pravila ce zice cd oricine din datornici vdzind pre cel ce este dator cd mai este
dator i la altii multi si fiind dAstept si cu priveghere va apuca dd va lua zAloage, sd nu poatA
ceilalti datornici sA ia acele zdloage din mina lui, zicem i noi, insA dupd invatAtura pravilii,
cd cuvintu acestii pravili este pentru cel ce va avea purtare de grijA i va lua zdloage cu hotd-
rirea judecAtii, iar nu cu anarhiie.
Drept aceia, sd cuvine dupd poruncile pravililor, ca mai sus-numitii doi datornici, adia
Vasilie Vlad i Costea Mihail, sA pue la mijloc toate lucrurile ce au luat, i inpreund cu ceilaltA

1 70

www.dacoromanica.ro
periusie a lui Nicolae ce este dator, sd a facd una dintru acestea, ori sd sti Inpartd prin om
domnesc si sii ia fiestecare dupd analoghiia acelor bani ce are sd ia, ori sd lase iar la dtnsul dupd
vrerea celor mai multi datornici, ca sii sil lndrepteze starea si datoriile negutAtorilor de <mai> Arh. Bt. Buc..
Ms. nr. 5.
sus. Iar hotdrirea cea ddsdvirsitd rAmtne la Innaltimea ta. C. 130 131.
1776, mai 5.
Meche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru Grecianu, Ev<dochim>
biv vel medelnicer, D<umitrache> Brez<olanu>.

1 Adicd : suspendat si lipsit".

2 Adici : adicd sd pAzim ceea ce se datoreazd :" (sii respectdm datoria).
3 Loc alb.

Velifii boieri arald prin anafora cd Maid logofdlul reclamd cei pe mosia sa Bora (jud. Ialomifa),
unde avea ctrciumd, si-a asezat menzil si ctrciumd cdpilanul Stoica. Ei holdrdsc, dupd obicei, ca
Stoica sd desfiinfeze noua ctrciumd. Domnul porunceste ispravnicilor judefului sd tmplineascd
hotdrtrea. 1776
lulle
30
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Dupe cum s-au gdsit cu cale de cdtre dumnealor velitii boeri prin obiceiul pdmIntului,
poruncim dumneavoastrd ispravnicilor, sd urmati cum scrie mai jos.
1776, iulle 30.

Preatnnaltate doamne,
Mateiu logofdt din sud Ialomitd, cu jalbd au Alta tnnAltimii tale, zicind cd are putin-
ticd mosie ce sd chiamd Bora In sud Ialomitd, pe care mosie Isi are si ctrciuma lui deli vinde
vinu, iar aldturea cu aceastd mosie a lui, peste Ialomita, dincoace, este mosiia sfintei mAndstiri
Slobozia, pe care mosie a mdndstirii, din vechime au fost tot cdpitanie cid mizil, iar acum un
Stoica cdpitan ce sd and cdpitan la acel mizil, au trecut dincoace dd apd pe mosiia lui si au
asdzat mizilu. Si deosebit a zice cd-i face stricAciune mosii cu call mizilului, acel cdpitan si-au
fAcut si ctrciumd pe mosiia jdluitorului si ctrciuma lui este Inchisd dd nu poate sd-si vInzd nici
vinu, nici rachiu, ca un stdpin al mosii, ce este.
Deci, dupd jalba lui ce au dat la Innaltimea ta, ni sd porunceste sd cercetdm cum este
obiceiu, pe care aducIndu-1 vdtafu dd visterie Innaintea noastrd, am citit jalba ce au dat-o
numitul jAluitor Innaltimii tale. 5i ardtdm InnAltimii tale cd, ori pe mosie mdndstireascd sau
boereascd, dd va fi cdpitanie, acel cdpitan, voe nu are sd-si facd clrciumd MA dd stirea stdpl-
nului mosii, nici sd vInzd yin, nici rachiu, iar postasii ce stnt sAzdtori, a cui va fi, dupd obiceiu
Isi fac claca la stdpinu mosii si Isi dau dijma.
Dar fiindcd mai sus-numitul cdpitan au trecut dincoace peste apa Ialomitii, pe mosiia
numitului jAluitor de si-au fdcut cIrciumd, unde altd datd zice cd n-au fost nici mizil, nici cir-
ciumd cdpitAneascd, gdsim cu cale sd fie luminatd porunca tnnaltimii tale cAtre dumnealor isprav-
nicii judetului, ca sd dea poruncd acelui cdpitan sd-si rddice ctrciuma du pd. mosiia jAluitorului
si ce yin va fi vindut pind acum Intr-acea circiumi pe mosiia jAluitorului, sd-1 apuce sd-si dea Arh. St. Sue..
adedul1 mosii dupd obiceiu. Iar cea ddsdvirsitd hotArtre rdmtne a sd face de cdtre Innaltimea ta. Ks. ur. 5.
f. 128v. 129.
1776, lune 26.
Vel vornic, Badea vel vornic.
1 Corect : adetul.

171

www.dacoromanica.ro
 gDheii;darclaeamzulluliallo2 gleaa sairaaroldsteprdi na engauf taorcid rmesoirtfueniriel aoria4 vsl000ri lay ii ritieriuml ri uPmausicaallicae esclieorlaa pGehne

5 plata vindriciului din jud. Dtmbovifa. lorga aratd cd Gheorghifd a strins vindriciul. Judecdtorit
a

1776
lath ca domnul sd hotdrascd dupd pravild. Acesta hotrte sa plateascd amindoi clIndu-le drept
de apel.
lulle
30
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod.
DA vreme ce In zapisul datorii strit amindoi platnicii iscliti cA au luat acei bani In tovA-
rAsie pentru vinAriciu D1mboviei, iaste dator Iorga starostea ca, Inpreuna cu Gheorghe ceausu,
amIndoi sA-1 plAteascA si p0 urmA dA are starostea a zice pentru tovArAsiia slujbii cA nu au
urmat Gheorghe, sinfoniilor, poate sA-si caute Intre dlnii, iar dA nu este odihnitA ceilaltA parte
si are a face apelatie, lasA si la divan. Ci dar, zapciule ce esti orinduit, asa sO urmezi.
1776, lulie 30.

PreatnnAltate doanine,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, dumnealui vAtafu de copii de divan au adus la
judecatA pe copiii rAposatului Pascal biv <al> 2<-1ea> vistier WHO asupra lui GheorghitA ceausu
I IorgAi starostii za negutAtori cerindu de la dins!! taleri 500 cu dobinda Mr prin zapisu ce scrie
cO s-ar fi Inprumutat cu acesti bani pentru vinAriciu ot sud Dimbovita le leat 1769.
FatA fiind i OHO, nu au tAgAduit zapisul Mr, ci au Inceput starostea Iorga a sO Indrepta
zicind cO adevArat intr-acea vreme au fost tovarAs pe vindriciu ot sud Dlmbovita si s-au Inpru-
mutat cu acesti bani, dar numitul Gheorghe ceausu mergindu In judet sO caute slujba, au strInsu
el toil banii vinAriciului i, Intimplindu-se Intr-acea vreme de s-au cAlcat tara de volintiri, au
luat toi banii el, care si pina acum nu stie ce-i va fi fAcut, fiindcA nu i-au dat nici o socotealA,
nici cO 1-au mai amestecat pe dInsul la aceastA slujbA a vinAriciului dintr-acel ceas ce au cumpA-
rat, cA nici i-au zis mOcar un cuvint, ci s-au Mut singur stApin pA acea slujbA. Deci, zicea cum
cA acest GheorghitA ceausu are sA plAteascA i toti banii acestiia ca unul ce au luat el toti
banii vinAriciului.
De care, Intrebindu-sA 1i GheorghitA, au arAtat cu ca<ta>stif cA au stens taleri 2949
din care s-au dat la visterie prin mina dumnealui biv vel comis RAducanu SlAtineanu, taleri 770,
au dat si la mAnAstirea Dealului talerl 721, care acesti bani shit cu bAnuialA de s-au dat toti
deplin, dA vreme ce rAvasu ce aratA al igumenului deleanului, sA vede cA nu scrie aceastA sutra
de bani, ci iaste fAr' de sumA, cu bAnuialA nu cumva sO nu fie dati toti deplin dupA cum aratA,
dar noi cu toate acestea 1-am scAzut. Au dat i dumnealui biv vel agA Scarlat Greceanu taleri
440, rAmtind asupra lui taleri 1018, care i-au dat la unii altii Ca un stApin, neintrebIndu nici-
decum i pc tovarAsu lui acesta, adicO pe starostea Iorga.
Deci, noi vAzIndu zapisul de datorie al numitului IorgAi, prin care este dator a plait
jumAtate banii din dobindd si din capete, vAzind si rAspunsurile lui cO nu sint cu dreptate,
lulnd seama i ficlesugului ce au fAcut GheorghitA ceausu de au instriinatu, scotind dA tot din
tovArAsie pe numitul Iorga starostea, de atunci pInA acum si numai acum II elifiamA ca pe
un tovarAs la plata banilor ce shit datori du pA acel vinAriciu, si mai vIrtos cl si top banii
acelui vinAriciu au esit cu dobindA, iar nu cu pagubA, nu am IndrAznit sO hotArtm ca sfi p1A-
teascA Iorga starostea, analogonu ce i s-ar cAdea dupA zapis pentru drepturile rAspunsuri ce
aratA.
Ci, urmind InvAtAturii pravilii, InstiintAm mArii tale ca sA sA facA hotArtrea de care
mAriia ta, fiindcA zice InvAtatura pravilii ce e data la judecAtori,, ca, aflindu-sA judecAtor la
Arb. St. 13: c., amfivolie asupra unii pricini, sA Instiinteze pe domn i blind In scris In ce chip sO izbrAneascA,
M. nr. 5,
1. 131v. 1: 2. asa sA hotArascd.
1776, iulie 20.
Meche paharnic, D<umitru> Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Alec-
sandru Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer.

172
www.dacoromanica.ro
_Departmental al 2-lea arata prin anafora c Dinul brularul din Focsani (jud. Slam-Rtmnic)
se judecd cu Mnciild pentru un cazan cunlpdrat de la raft si revendicat de armeanul Caraivan.
Se holdr4te cercetare cu ispravnici. DomnIII Intre0e. 160
1776
august
lo Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodin.
Dupe cum s-au gdsit la judecatil cu cale, poruncim dumneavoastra ispravnicilor ai jude-
tului sd urmati cum coprinde mai jos.
1776, august.

Dumnealui vdtafu de copii za divan au adus la judecatd pa Dinul brutaru de la Focsani din sud
Slam-Rlmnic plrIs lui MAndild, iar de acolo, de le-am luat seama pentru un cazan ce 1-au fost
cumpArat Dinul in vremea rdzmiritii de la niste ru$i in taleri 24. Si Hindu cd un Caraivan armea-
nu, lAsase un cazan la MAndild si el 11 dedese la un vier a numitului armean de la care 1-ar fi
luat rusii, au venit cu armeanu la casa lui i pretinzIndu MAndild cd, cazanu este cel de la
Dinul armeanul, cum au vAzut cazanul, de locu. au zis cd nu este cazanul lui, dar mai la urmd,
viindu Mandi Id cu slujitor de la ispravnicul ot Focsani, au luta' cazanut de la Dinul $i 1-au dat
numitului armean. Pentru care cazan, MAndild s-au aparat c nici 1-au cunoscut ca sd fi fost
cazanul armeanului, ci de la Wilt IA, nici s-au luat de la casa lui !AMU.
Deci, IntrebIndu-se MAndild unde sd afla acel vier al armeanului ca sd dea seama pentru
acel cazan, cine 1-au luat de la dInsul i dd este razanul armeanului cel care 1-au cumpArat
DAIWA de la rusi, el au rdspunsu cum cd au murit.
Dar Hindu cd si acel armean sd afld in partea locului j ca sd sd descopere adevdru de
s-au luat cazanul de la casa lui DAnild $1 de este acel cazan al armeanului, sd fie luminatd porun-
ca InnAltimii tale la dumnealor ispravnicii ot sud Slam-Rimnic, sA aducd pd acel Caraivan
armeanul, sd-1 cerceteze si de nu va fi cazanul cel de la DAni Id al lui, i sd va fi luat de la
DAnild, sd sd ia de unde va fi, sd sd dea lui DAnild, iar de nu sd va fi luat de la DAnild, nici
va fi cazanul armeanului, sd izbrdneascd prin carte de judecatd, ca sd fie DAnild nesupdrat. Arh. St. Buc..
Iar hotArlrea cea desAvIrsitd rdmIne la innaltimea ta. f. 70-70v.
1776, lunle.
Matei Pbdure, Tudorache Tuf<eanu>, B<arbu> sluger, D<umitrasco> clucer.

Departmental al 2-lea aratd prin anafora Ca vilduva lui .Flefan Feircsanu, Maria, se judecd cu
fiul pircdlabului Peke din Cimpu Mare (Arges) pentru o moar rtipus6", pe care sofa( ei o pusese
zdlog pentru un Imprumut. Defi fiul neaga, judeccitorii dovedind cd Petre stricase moara, &Weise
sci pldleascil daunele fiat acestuia. .Domnul tntiire$le, dind drept de apel.
161
1776
august
3
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au gAsit cu cale dd la judecatd, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor sb
urmati i dd va fi inplinit, sd inpliniti ; iar cielaltd parte dd nu este odihnitd si are a face apela-
tie, dupd vremea lucrului sd-i trimiti la divan.
1776, avgust 3.

PreainnAltate doamne,
Dupd jalba ce au dat la Innaltimea ta Mariia FArcdsanca ce au fost jupaneasa rdposa-
tului Stefan FArc<Asanu>, pentru Mateiu diiaconu sin Petre pIrcAlabu de la CImpu-Mare sud
Arge$, cum cd avind bdrbatt-sdu, moard In vase pe apa Oltului la satu Cimpu-Mare sud Arges,
la teat 1768 s-au inprumutat la numitul pircAlab de taleri 150 dindu-i moara ca sd-i ia venitu
$i din nepurtarea lui de grijd, dupd 2 ani s-au rdpus moara.

153

www.dacoromanica.ro
 Pe carele aducindu-i la judecata dumnealui vatafu za paharnicei, s-au Intrebat Mateiu
diiaconu si el au tagaduit, zicindu c $tefan Farc<Asanu>, moara o au avut data In seama lui
Tudosie ispravnicelu si ca tata-sau numai 5 saptamlni au tinut-o, inca, i atunci cu porunca
raposatului tefan Farc<asanu>, ca sa ia seama ce venit sA stringe de la moara.
Deci, fiind trebuinta a sa aduce acel Tudosie ispravnicelu, atit pentru innecatura morii,
eft ci pentru venitul in ani... 1 s-au facut anafora cltre tnnaltimea ta la trecuta luna lu mai
si intarindu-sa de catre innaltimea ta, s-au trimis Ilie copilu din cask de 1-au adus pe Tudosie,
pe carele infatisindu-1 cu nurnitu diiacon la judecata, Tudosie au raspuns ca in vadul acela au
lost trei moH pc vase, una a lui Petre pircalabu, alta a Predii Antonescul, si a treia a Farcasa-
nului. Dar moara Farcasanului, fiind din jos la adapost, nu umbla, si el au luat-o si au mutat-o
si mai jos, de au legat-o da o salcie, iar Petre pIrcalabu au luat moara Farc<Asanului> de supt
zaptu liii i au mutat-o si mai jos, si In locul acela si-au pus moara lui si tot Petre pircalabu
au luat oemul de la Rusalii pina la Vinerea mare. Care marturie a lui Tudosie, nu o tagaduieste
nici Matei diiaconu.
Deci, judecata au Intrebat pe Mateiu diiaconu de unde au scos moara Farcasanului si
si-au pus moara lui, venirea apei, cindu au stricat moara Farc<Asanului>, stricat-au 1 moara
Jul, si au raspuns ca nu s-au stricat. Dintru aceasta sa cunoaste cum ca da ramlnea moara
Farcasanului la locul acela, nu s-ar fi stricat. Ci dar, Petre pircalabul, (la vreme ce au scos moara
Farcasanului, din capul lui, de la locul cel bun, ca sA pue moara lui, dupd cum au si pus-o,
Petre pircalabu iaste pricinuitor pagubii morii Farcasanului si cu toata dreptatea sa cade sA
raspunza paguba, atit pretul morii, eft si alta paguba dA venitu ce s-au Intimplat din strica-
Arh. St. Buy.. ciunea morii. i fiindca Petre pircalabu iaste mort, aceasta datorie merge la clironomi. Iar hota-
Ms. nr. 5.
r. 133 v.-134. rlrea cea desavirsita ramine la Innaltimea ta.
1776, tulle 25.
Mateiu paharnic, Theodorache medelnicer, Manolache clucer, George Cana le.
1 Loc alb.

Milropolilul si velilii boieri arald prin anafora cd au lnpeirlit bunurile Mame de la ceilugdrila
162 Ana, lnlre Sofia Oldneasca, nord-sa, i cumnalii ei Colfesli, fiii rdposalei cdlugarile. Domnu
lnldresle Imp Arleala *WA, cu drepl de apel.
1776
august
3 fo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupe cum s-au gash cu cale si ii s-au Mut Imparteala de catre preasfintiia sa parintele
mItropolit si de care dumnealor velitii boieri, intarim i domniia mea la toate asa sa urmeze
sa le fie stapfnirea dupa foi si dupa cum sa coprinde mai jos, poruncim dumneavoastra isprav-
nicilor sfi urmati a face cercetare si pentru sat, iar da nu este odihnita vreo parte, iasa si la
divan. i vatafu za aprozi, zapciu.
1776, avgust 3.

PreainnAltate doamne,
Safta ce au tinut pe rAposatu Costandin OlAnescu fiiu rAposatii Anii monahii ce au fost
sotie raposatului paharnic Iordache Colfescu, cu jalba au jAluit innAltimii tale cerind sA inpartA
frAteste cele rAmase dupA moartea rAposatii Anii monahii, soacrii dumneaei, cu cumnati-sAu
IonitA I Filactache, Corfestii1, j innaltimea ta, dupA jalba ce au dat Safta, i-ai orinduit la noi
ca sA le facem inpartealA, atit pentru stinjenii mosii lor i pentru vii, cit si pentru tigani i pentru
mosiia din GAesti i moara si helesteu ot tam. Care, fAcindu-sA trei foi, arAtind fiestecAruia
partea ce i sA cuvine. Din care mosie a GAestilor din sud Vlasca i s-au ales parte Saftii OlAneas-
cAl dincoace de helesteu, dAspre Bucuresti, fiindcA acolo zice cA are cArAmida i var shins pentru

114

www.dacoromanica.ro
a-si face case, dupd cum sil coprinde in fo<a>ia dd InpArteald ce I s-au cuvenit. Iar clt pentru
scule, argint, cositor, ardmuri si altele, ce la moartea Anil au lAsat epitropi pe dumnealui biv
vel logofdt, Stefan Pl<r>scoveanu fratele rAposatii si pe Mariia sora dumnealui logofdtului,
Stefan Pirscoveanu, ca toate acele scule, arAmuri, sd fie supt pdstrarea dumnealor Old vor veni
copiii in virstd, pentru acestea au rAmas pind va veni logofAtu Pirscoveanu. si atunci sd vor
InpArti si acestea, iar moara sd o stApineasca cite trei. Si sl Intoarcd Safta Oldneasca cheltuiala
a treia parte dd va putea, iar nedindu-i mina, sA nu sA amestece, iar hdlesteu sA-1 stdpineascA
cite trei. Iar pentru oamenii din sat, din Gfiesti, sA fie luminatd porunca MnAltimii tale cdtre
dumnealor ispravnicii judetului ca sd-i Inparta Intre ci ca sA stie cine cui sd lucreze si sa le facA
foi dA numele oamenilor pe la mlinele fiescAruia. Noi asa gdsim cu cale, iar hotdrirea cea cldsd- Arh. St. Bun..
Me. 11Z. 5.
vIrsitil rdmine a sd face de cdtre innAltimea ta. f. 134-114...
1776, Mlle 22.
Grigorie al Ungrovlahici, D<umitrasco> Racovita vel vornic, vel logofdt.
1 Pentru : Colfesti.

Velifii boieri arald prin anafora czi moslenilorii lui Ianos Bacos din Transilvania revendicd de la
mdndstirea Cozia znosia Brdtivoesti f i niste munfi. Ei propun ca ispravnicii de judef sd facd cerce-
e3
111,
fare cu carte de bleslem a milropolilului, lost egumen al mdnslirii. Domnul aprobd.
1776
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod. august
3
DAm volnicie ... 1 sd meargd la dumnealor ispravnicii judetmlui, care sA aibd a urma
dupd cum scrie mai jos, a face cercetare in fata locului prin carte dd blestem si sd aducd domnii
Inele instiintare. Scriem si sfintii tale, pArinte Grigore arhimandrite, In ce chip stii adevAru
acestii pricini dA stdpinire, sA ne pliroforisesti cu dreptate.

1776, avgust 3.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale ce cu pitac ni sA porunceste prin zapciu vAtaf de aprozi,
ca sd ne adundin cu totii la un Mc sd cercetAm judecata ce are Ioachim Berios si Ioan Andreiu
Chizlic, clironomii casii [0] lui Bacos din Transilvania, pentru pricina mosii, anume Brativoesti
i muntii ce-i are casa lui Bacos de la sfinta mAndstire Coziia.
Deci, dupd luminatA porunca indltimii tale adunindu-ne cu totii la un Mc, am intrebat
pd clironomii casii lui Bacos cu ce cer aceastd mosie Brativoesti si muntii de la sfinta mAnds-
tire Cozia, si ne ardtd numitii clironomi un zapis cu leat 7130 al Stanciului logofdt ot Cepari,
ce dd slugii lui, anume Neagoe, fecioru lui Bote, cu feciorii lui, anume Martin, si iar cu feciorii
lui citi Dumnezeu le va ddrui, sau feciori, sau fete, ca sd le fie Mr, ocind In BrAtivoesti preste
tot hotaru, din cimp, din pAdure si din apd, Mat anume cu 35 pdminturi, si opreald sit nu aibd
nici dA cdlugari, nici <IA sAteni. Pentru cd cine au dat mild mAndstirii Cotmenii, aceiasi mosi
au dat si au miluit pe acesti feciori si slugile [ale] lui, i un hrisov al mArii sale rAposatului Ale-
xandru voievod, feciorul Radului voievod, cu leat 7133 intru care scrie cd au dat mAriia sa
acea poruncd a mArii sale lui Neagoe fecioru Butii de la BrAtivoseti cu feciorii lui citi Dumnezeu
ti,va ddrui, ca sd le fie Mr mosie la BrAtivoesti sud Arges, In Loviste. InsA din partea Stanciului
!opt-Au din Cepari, 35 de pAminturi, din cimp, din pddure si din apA si din munte si du peste
tot hotaru, oricit sA va alege du pretutindinea, pentru cd aceastA mai sus-zisA mosie au fost dA
bastind a Stanciului logofdt din Cepari si o cid Neagului i feciorului lui a sA hrdni cu aceastd
rnosie cu bund pace de cAtre cAlugdrii ot sfinta mAndstire Cotmeana si de care alti sAteni de la
satu BrAtivoesti, pentru cd ei satu BrAtivoesti, el au fost dat si inchinat de cepari la sfInta
mAndstire, iar aceste 35 dd. pdminturi le-au fost dat si au miluit pe Butd, tatu lui Neagoe,
pentru slujba lui, care hrisov intdreste zapisu Stanciului logofatu dd mai sus-arAtat.

175

www.dacoromanica.ro
 Asijderea ne mai arata un zapis al Neagului sin Neagoe Botescu ot BrAtivoesti i Cirstea,
Stoica i Lazar sin Martin Butescu cu leat 7194, care zapis 11 dau la mina lui Bucus 2 Iano
din cetatea Sibiului, zicind ca i-au vIndut partea lor cla mosie din Brativoesti preste tot hotaru,
din cimp, din Of:lure, din aria, din munte si da preste tot hotarul, ce este partea Mr, care
mosie arata ca au vindut-o drept bani gata taleri 40 cu 41 locuri de hrana i siliste de casa cu
pomet cu tot, i alt zapis cu leat 1701 al Stoical si iar Stoica si cu Tudor din Brativoesti ce-1 cla
la mina pircalabului Iacov Sacsu din Hatornic, 1ntru care zice ca i-au pus zalog niste livezi ce
sa chiamii Glodul In taleri 10, si pina chid va da banii, pina atunci sa le stapIneasca, iar sorocu
In zapis, nu scrie. Ne mai arata si o carte a raposatului marii sale Costandin voda Brincoveanu
cu leat 7214, Intru care scrie prietenului marii sale Iacov Sascu 3, ca sa fie volnic cu aceasta
carte a marii sale sa stapineasca a lui dreaptil mosie ce o are la Brativoesti sud Arges si sa-si
ia venitu dupA obiceiu si da catre nimeni opreala sa n-aiba.
Am Intrebat l pc Ananiia eromonahu, vechilul lui Sofronie igumenu de la sfinta manas-
tire Coziia, cu ce stapineste sfinta manastire aceasta rnosie Brativoestii, ca aceasta mosie au
fost a sfintei manastiri Cotmeana, si fiind sfinta manastire Codmeana metoh la sfinta miiniis-
tire Coziia, au luat-o cu schimb dindu-i alta mosie In locul aceia, si ne arata hrisov al raposa-
tului Basarb voievod cu leat 7020 care il da la mina boerului marii sale boerului jupinului
Dragomir si cu alte mosii, fiind drepte ale lui, atlt de la mosiia lui, cit si da zestre, i alt hrisov
al raposatului marii sale Alecsandru voievod, feciorul Mihnii voievod cu leat 7021 4 ce-1 da
sfintei rnAnastiri Codmeana, ca sA fie satul anume Brativoesti si cu moara, toata partea oricita
sa va alege, a jupinesii Caplii si fratilor lui, anume Albu, Durnitru si Dragomir si a surorii ei,
Tudorii, pentru ca au venit mosnenii Mr, jupin Dragomir dvornic si cu jupineasa lui, Marga,
si s-au scris la sfintul pomelnic, iar Martin din sat sa nu aiba nici un amestec, ci sa fie cu alii
rumini, pentru ca au dat acest sat pentru sufletele lor si s-au ingropat la sfinta manastire ce
este mai sus-zisa, iar din trupul lor au venit numai o fata, anume Neacsa, ce s-au numit Licto-
diia monahia, care si aceia, la moartea ei, au lasat avutu ei, danie la sfinta manastire si s-au
1ngropat si ea acolo.
Deci dupa marunta cercetare ce facum, sa vede ca de la hrisovu raposatului Basarab
voievod ce este cu leat 7020 care II da mariia sa boerului marii sale jupin Dragomir vel sluger
i feciorilor lui si fie-sii Neacsii, ca sa le fie lor mosiia Brativoestii toti cu munti si alte mosii,
fiind drepte ale lui, atft da la mosii lui eft si da zestre, pina la hrisovul marii sale raposatului
Alexandru voievod, ficioru Mihnii voievod, sint ani 110, iar de la hrisovu dui> Alecsandru voda
fecioru Mihnii voda, ce-1 are sfInta rnanastire danie pentru mosiia Brativoesti i moara si muntii
si altelc, ce este cu leat 7081, 1ntru care hrisov zice ca Martin sa nu aiba nici un amestic, ci
sa fie cu alti rumini, iar zapisul cel da danie, Stanciu logofat ot Cepari, carele 11 da slugerului,
anume Neagoe, fecioru lui Bute cu feciorii lui, anume Martin, mosiia Brativoesti cu 35 da
paminturi, iaste de la leat 7130, care este In urmahrisovului <lui> Alexandru voda, cu 49 da
ani. Iar hrisovu marii sale Alexandru voda fecioru lui Io Radu voievod, ce este cu leat 7133,
adica In urma Stanciului logofat, da danie, cu ani 3, care Intareste acel zapis (IA zice ca au dat
Stanciu logofat din Cepari, din partea lui, 35 pamInturi lui Neagoe, feciorul Botii de la Brati-
voesti, iar zapisu lui Neagoe sin Neagoe Butescu ot Brativoesti i Cirstea si Stoica i Lazar sin
Martin Butescu cari au vindut partea lor da mosie din Brativoesti, 41 locuri de hranA i silistea
da casa cu tot pometu In taleri 40 lui Bascov 5 Ianos, este cu leat 7194, care este In urma hriso-
vului manastirii, cu ani 113, si In daniia lor ce 1-au dat Stanciu logofatu, zice 35 paminturi,
iar alt nimic, si vfnzarea lor ce vfnd lui Bacas Ianos este cu 41 locuri i cu silistea da casa cu
pomet cu tot. Care, sa cunoaste ca locuri au avut mai putine i silite n-au avut, si au vindut
si silistea ce n-au avut si 6 locuri la munte. Din care, sa cunoaste cA hrisovul raposatului Alec-
sandru voda, sin Mihnea voievod, ce-1 are sfinta manastire, este cu suma da ani mai nainte
pina a nu da danie acel Stanciu logofat $ i pina a nu vinde acei mai sus-numiti din neamul lui
Martin la acel Bacos Ianos, mai vfrtos ca In hrisovul manastirii apara pa Martin da zice :
iar Martin din sat, sa nu aibA nici un amestec," Care, sA cunoaste cA acele zapise n-au nici
un temeiu, fiindca !nth, zapisul Stanciului logofatu, de danie, iscalituri n-are, ci numai doao
peceti, cum si zapisul da vinzare al lui Bacos Ianos, iarAsi nu este Intarit cu niscareva iscitlituri

176
www.dacoromanica.ro
de boeri ca sa Incredinteze judecata. Ci, i da ar fi fost cu temeiu, d vreme ce mAnAstirea are
hrisov dA stapinire (IA toatA mosiia BrAtivoesti, cum si el are acele zapise, dd nu ingAduia manas-
Urea sau (IA nu ingaduia el pa mAnAstire sa stapineascA, ar fi avut vreo judecata ori la domni,
sau la boeri, ci, ei niciodatA pira sau judecata n-au avut, dd care s arate vreo carte sau hrisov
dA judecata. Dar de are acea carte domneascA a rAposatului Costandin voda Brincoveanu, sa
cunoaste cA dupa jalba lui, arAtind ca are mosie i s-au dat carte sd aibil a lua venitu dupA
obiceiu, iar dd au luat sau dA n-au luat, n-are nici o adeverintA.
Am Intrebat pc Ioachim Berideos 7 i pe Andreiu Chizlic, ce zic ca sint clironomi lui Bacos,
dupa ce au cumparat aceasta mosie ce sa chiamh Brativoestii da la acel Martin Butescu i de
la cetasii i fratii lui, stapinit-au vreodatd, i ziserd cd au stApinit pinA acurn la rAzmaritA, iar
cid 4 ani Incoace n-au stapinit, ci au stapinit manAstirea. Li s-au cerut sd arate vreo dovadA in
scris sau vreo marturie, si nu avura, fr dacit avuserA pe un popa Oprea i pe popa Oancea,
cari sint tot din neamul acelor vinzAtori, CA au vindut lui Bacos Ianos, i fiind rudenii nu le
date judecata crezamint la zisa lor. S-au intrebat i Ananiia eromonahu, vcchilu igumenului
sfintei mAnastiri Cozii, stApinit-au mAnAstirea aceastfi mosie BrAtivoesli i cu munti, si zise
ca sfinta mAnAstire au stapinit dintru nceput pinA la rAzmirita cea dintii cind luase nemtii
cele cinci judete du paste Olt si sa Meuse Oltul otar. Atunci, neputind mAnastirea Cozii a cauta
aceasta mosie, o cAuta manastirea Codmeana i fiind parintii calugari slabi, dA iconomie primea
cine ce le da i intr-acea vreme au stapinit si acel Bacos. Iar dupa ce s-au luat acele 5 judete,
iar de dincoace, da stapinire, au luat acea mosie Brativoesti mandstirea Cozii, iarasi supt stapi-
nire si au stapinit pina acum.I s-au cerut 'vechilului mAnastirii marturii cum ca au stapinit-si
stdpineste, i zise ca aici n-are.
Deci nefiind martori sau alte dovezi aid, ca au stapinit ori o parte sau alla, pentru Ca sA
dascopere adevAru, gasim cu cale sa fie luminata porunca innaltimii tale sa mearga cm dorn-
nese lnpreund cu cartea preasfintii sale pArintelui mitropolit, de blestem, la dumnealor isprav-
nicii judetului i dumnealor sa mearga acolo In fata locului unde este aceasta mosie Brativoestii
si fiind fata atit mai sus-numitii ce zic cli sint clironomi ai lui Bacos, cit i igumenul mAndstirii
Cozii i strigind pe toti inprejurasii acestii iuoii, printr-aceasta carte de blestem sli arate fies-
tecare adevaru, sfinta manastire au stapinit, sau acel Bacos, i ce fel au stapinit < ?>. Yu care
carte de blestem, fitstecare, dupA cum va sti adevaru, sa dea in scris i sA sa iscaleascd In dosul
carpi de blestem.
Asijderea sa fie luminata porunca Innaltimii tale care preasfintiia sa proin mitropolitu
chir Grigorie, fiindca preasfintiia sa au statut igumen la aceasta sfinta manastire Coziia in
2-3 rinduri, sa Instiinteze pe innaltimea ta cu anafora in ce chip stie pricina acestii mosii
Brativoesti, acel Bacos Ianos au stapinit, sau sfinta manastire < ?> i dupa ce vor priimi acei
imprejurasi carte de blestem si vor iscali In dosul carpi fiescare cum stie pricina, sa iscaleasci
dumnealor ispravnicii marturie, cum ca au priimit fiescare acea carte da blestem, si deose-
bit sa facd i dumnealor ispravnicii judetului anafora, ca sa instiinteze pe innaltimea ta, da
cercetarea ce au facut i sa dea In mina mumbasirului, atit anaforaoa preasfintii sale proin
mitropolitului, eft i cartea de blestem <si> anaforaoa dumnealor ispravnicilor luind ori pe Arh. St. Buc..
Me. nr. 5.
igumenul manastirii Cozii, sau pe vechilu igumen i pe mai sus-numitii ce zic cd sint clironomii f. 135-137.
casii Bacos, sa-i aducA aici la luminat divanul innaltimii tale. ca sli Ii sA hotarasci judecata. Vezi el doe. nr.
Noi asa gasim cu cale, iar hotArirea cea desavirsita ramine a sa face de catre innaltimea ta. 314. din
20 mai 1777.
1776, Me 30.
Dum<itrasco> Racovita vel vornic, Badea vel vornic, loan Iuliano vel logofat,
vel logofdt.
Loc alb.
2 Corect : Bacos.
3 Pentru : Sacsu.
4 Asa in text.
5 Corect : Bacos.
6 Corect: Bacos.
7 Asa In text.

177
www.dacoromanica.ro
 Carle de judecatd a domnului In pricina dintre sofii despdrfifi, Theodosie Zotul si Maria, pentru
164 restituirea zestrei si lucrurilor acesteia de cdtre sof. Se hotdrdste, dupd pravild, restituirea.

1776
august Dupe ce au luat sfIrsit acea dupe pravilii cercetare de prepunerea ce avea Theodosie Zotul asupra
3 sotii lui, Mariia, si au rSmas nevinovatA de acea nApAstuire, dInd preasfintiia sa parintele mitro-
politul la mina ei osebitA carte de clAspArtenie si rAmlind Theodosie dator cu cele ce pravila
II osIndeste a da sotii lui, care prin carte de judecatA Ina de la leat 1774 ghenarie 4 sInt hotA-
rite anume. i nesupunindu-sd Theodosie a le plAti am poruncit de au mai esit Innaintea dom-
nii mele la divan fatA cu Neculae, fratele si vechilul sotii lui, si am Intrebat pe Theodosie Zotul
ce are a rAspunde de nu plAteste, si nici un cuvInt de temei nu avu a zice, fArA numai pentru
condeiul de taleri 2118, bani gata din zestre ce este hotArtt de la judecatA a-i plAti, au rAs-
punsu cA n-au luat mai mult dectt taleri 2000 tocma, si sA asupreste cu taleri 118, pentru care,
de vreme ce Theodosie tAgAdueste, s-au cAzut a aducA Neculae dovadA pentru acesti taleri 118.
Al doilea, pentru taleri 874, pretul sculilor si al hainilor Marti, de zestre, care iarAsi iaste hotArit
de la aceiasi judecata a le plAti, fiMd rapuse din vremea rAzmiritii, am rAspunsu cum cA nu
le-au avut Mariia acestea, chid au luat-o Intru cAsAtorie si rAu 11 asupreste, pentru care, si la
aceasta s-au cAzut a aduce Neculae dovadA.
Care, atit pentru aceste scule i haine de zestre, clt si pentru taleri 118 de mai sus-numiti
ce au rAmas a le dovedi Nicolae, i-am rinduitu la preasfintiia sa parintele mitropolitul si de la
preasfintlia sa luAm Instiintare prin anafora cum cA, vrind Marna si Neculae a priimi blestem
cum cA au avut aceastA zestre de scule i hai<ne>le, si cum cA sint cu adevArat rApuse din pricina
vremii rAzmiritii, iar Theodosie s-au dat de sinesi platnic si au priimit de voia lui a le Inplini
dupe foaia ce au dat Nicolae la pArintele mitropolitul, care foae coprinde taleri 505, afarA dintr-un
inel al ei ce 1-au luat Theodosie. Al treilea, pentru taleri 904 sataralile ce zice cA au plAtit la
CernavodA pentru numile bArbatl-sAu, care iarAsi iaste hotArit de la aceiasi judecatA a-i plati,
rAspunse Theodosie Zotul cA el nici casa la CernavodA n-au avut, nici numile lui n-au fost scris,
ci de va fi plata pentru insusi, acum cautA sA-si intoarcA de la Theodosle. La care, nefiind
Indestul mArturiile In scris ce aratA Neculae de la alti cernAvodallni de acolo, au 'limas ca sA sA
cerceteze de la zabitii de acolo ca sA sA vazA In caiduri de au fost si numile lui Theodosie si cu
ce sumA. Al patrulea, pentru taleri 997, dar pentru nuntA, care iaste hotArit iar de la aceiasi
judecatA a da Marii, adicA pe eft s-au socotit a treia parte din zestrile ei, drept care, tine Mariia
un harhal si un inel cu diamant ce i le-au dat a doao zi dd. nuntA. Au rAspuns Theodosie, cum
cA el cunoaste drept dar, numai ceia ce i-au dat la logodnA, adica un inel si ce i-au mai fAgA-
duitu, iar acestea shit ale lui.
Dar fiindcA dupe pravild este dator bArbatul a da precit vine a treia parte din zestri,
dar, sotii lui, care ori mai naintea nuntii de le-au dat, ori de n-au putut la vreme mai nainte
si le-au dat dupe nuntA, iarAsi dar sA numeste pentru nuntA, dupe pravilA hotArim sA fie bine
tinute de Manila, fAr' de numai sA sA pretuiascA harhalul si inelul cu diiamant si de va prisosi
peste taleri 997, acel prisos iaste al lui Theodosie, iar lipsind, are sA InplineascA Theodosie
pinA la taleri 997. Iar pentru taleri 2000 ce nu-i tAgAdui Theodosie cA i-au luat bani gata din
zestri i pentru taleri 332 pe cit sA face a treia parte din darul de nuntS al Marii, care 11 hotA-
rAste pravila sA dea din averea lui pentru sinofandie ce sA numeste ipovolon, pentru taleri 2000
cheltuiala ei i a copilii ei si o slugs pe opt ani de la leat 1765 pinA la leat 1773 ce n-au tAgAduitu
el, cA nu i-au trimis si au rAmas sA-i plAteascA, cAci sotie fiindu-i, nedespartitA cu pravilA, dator
era sA-1 poarte grija. I pentru banii hainilor si sculilor de zestre ce s-au zis mai sus cA shit rApus e
si era Theodosie dator a purta grija mai nainte si a le pAstra ca sA nu sA rApue, care s-au dat
si singur dator, hotArtm sA i le plAteascA si sA ia sfirsit lnplinirea fArA a nu 55 mai prelungi
nimic. Iar pentru doao giubele i trei rochii ce le-au dat InpreunA cu harhalul i alte haine si
scule ce zice CA le-au dus In casa Marii, care Neculae rAspunde cA s-au rApus toate pe[ntru]
vremea rAzmiritii, Inpreuns cu cele de zestre ale ei, am hotArlt cA dupe cum s-au zis si la jude-
cata ot leat 1774 ghenarie 4, clte dintr-acestea vor fi cu adevArat perite pentru rAzmiritA, paguba

178

www.dacoromanica.ro
iaste a lui Theodosie pentru ca du/A cum s-au zis si mai sub, a lui datoriie era ca un barbat
si stiipin casii, sa le aibb grija i sa si le pastreze, iar cite nu vor fi perite, acelea slut ale
lui a si le lua, afarg numai din cele ce sa va fi purtat i sa va fi spartu In casb. I 1. saan Arh. St. Buc
receh gospodstvo mi.
f. 162-163.
1776, avgust 3.

Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd Barba diaconul, Andrei si Maria preoleasa din Petresti
(Murel) reclamd cd la hotdrnicia nwiei Petresti, fdculd de medelnicereasa Bdjescu au fost
pdgubifi tmpreund cu mandstirea Aninoasa. Cercettnd zapisele s-a constatat cd unul nu e
bun. Domnul hotdrdste sd fie aduse pdrfile la divan.
165
1776
atm ust
Io Alccsandru loan Ipsilant voievod. 6
Poruncim domneavostra ispravnici ai judetului, dupg cc va trece vremea a tot lucru
ldcuitorilor tarani, sa aveti a trimite aici la divan pe Irimiia i Neagu ce sb numesc slujitori
ot Petresti cu cartile ce <s->au dat lor cla aici dg la divan i cu zapise vechi cla rds<cum>-
paratoare ce au, i pa igurnenu sau vechilu igumenului ot Aninoasa i pa medelniceru Bajascu,
ori pa vechilu sau, iarbsi cu cartile ce are, si pe acesti jaluitori pe top inpreung, sg-i trimiteti
cu instiintare cum zicem, catre domniia mea inpreuna i cu anaforaoa aceasta.
1776, avgust 6.

Preainnaltate doamne,
Dupg jalba cc au dat la manila ta Barbu diiaconu i Andreiu slujitoru i Mariia preoteasa
din satu Petresti sud Muscel, ca la hotarniciia mosii acestiia, Petrestii, ce s-au facut cla 24
dA boeri la leat 1774, nefiind i zapisele dumneaei medelniceresii Bajasca atuncea (lb MO,
Ii s-au facut napastuire la trasura mosii (lb Ii s-au dat parte mai puting, iar nu dupd cum le
scrie hrisoavele i zapisele, luindu-sa atit din partea da mosie a lor, cit si din partea de mosie
WI din partea manastirii Aninoasii i s-au dat unui Irimie i Neagu cu cetasii lor,
intbrindu-sg aceasta prin hotarirea marii tale. Acum, dupa multele jalbi cc face marii tale
acestiia, cum si mangstirea Aninoasa, si tare sa prind ca au dreptate la jalba, ne porunceste
mariia ta, mgcar ca hotbrirea ce s-au Mut este buna i aceia are a sa urma si a sgt pgzi,
dar pentru ca 55 esi din toata banuiala mariia ta si sd sa vaza (lb este cevasi dintr-aceasta
ce zic ei, sa cercetam noi, care Mut zisele i dreptatile lor i da au cuvint drept i temeiu
atit la vorbe, eft si la scrisori si cum ni sii va pgrea i vom pricepe, Mg a face vreo hotbrire,
sa instiintam pe manila ta
Deci, aratam marl! tale ca am cercetat pricina aceasta, faV fiind Innaintea noastra
atit din numitii jaluitori, Mariia preoteasa cit i partea de care sg jalueste Irimiia 1 Neagu
si a treia parte, fiiul dumneaei medelniceresii Bajascai i Intli am vrut sa vedem de la cine
sa trage curgerea acestii mosii, si am citit un zapis cu leat 7140 care este la mina Bajasciii
intru care scrie ca acest sat Petresti tot au fost cumparat al Lupului logofbt, cumparindu-1
de la megiiaii ot Petresti, atit mosiia, cit si pa insusi ei, i 1-au stapinit in pace cit au
trait. Dutra moartea acelui Lupu logoilt, au ramas la f Gheorghe paharnic, si de la acel
Gheorghe s-au rascumparat rumbnii jumatate dintr-acest sat anume, Visan i Stan I Mdinea, i
Neagoe Ureche cu feciorii lor, drept 35 000 da aspri, insgt ei i cu mosiia lor, din care sa trap
Manila preoteasa cu cetasii ei, care rascumparatoare sa intareste i cu hrisovu raposatului lo
Gavril Moghila voievod ot leat 7127 ce sgt afla acum la mina preotesit Marii, iar ceilaltb
jumatate din Petresti sift vazu vinduta tot (lb Gheorghe, la Necula logofgt din Dgrmanesti
drept aspri 12.000. Si sa numeste intr-acel zapis numai mosiia fbrb rumbni, pentru ca s-au
fost Intrebat rumbnii de pot a sa Tbscumpara ei cu movie cu tot, ii neputind, si-au rascumparat
numai capetele lor cu galbeni 60. Si (lb la acel Nicula au ramas la sotiia lui, Neaga, care Neagg
au vindut dintr-aceasta jumatate dgt sat pA jumatate la Manole comis ot Topoloveni, drept
galbenl 45 cu zapis ot leat 7156 iulie 24 si numeste i intr-acesta, eb Intr-aceastii parte (lb
mosie au avut Neacsa din Petresti o delnita din care sd trage acestiia, Irimiia i Neagu, si

179
www.dacoromanica.ro
 pentru aceastA delniP au fost dat schimb a cincea parte din care tinea megiaii. $i di la
acest Manole comis sA vdzu dad dA zestre Dimii spdtaru sin Goran logofat ot Oldnesti,
care Dima spAtaru au vindut-o unui Mares vistieru drept galbeni 45 cu zapis ot leat 7169
iulic 21, si asa de la Mares au venit la stApinirea 135jAsti1or, iar ceilaltA jumdtate, jumdtate
din jumdtate dd sat, care au mai rdmas la Neaga dA la bArbati-sdu Necula logofiltu, s-au
vindut lui Duminicd postelnic Lipiianu cu zapis ot leat 7153 iulie 15, din care sd trage [cu]
slipinirea mAndstirii Aninoasit.
Deci, dupd coprinderea acestor zapise, sA cunoaste cd acesti oameni, Irimiia i Neagu cu
cetasii lor, are numai a cincea parte dA movie in Petresti din partea megiia<si>lor, adicA
a Marii preotesii cu cetasii ei, dupd cum si hrisovul care il are la mind sd numeste, iar nu
mai mult, vinziri i alte zapise cu leat 7170 martie 22, la mina Irimii i Neagu, intru care
iar Dima spdtaru cu nevasta lui, Tudora, scrie cd avind dd zestre dd la socri-sdu Manole
comis, niste romdni din Petresti anume Necula, RAdoslav, Sarban, Radu, Dumitru, Ion i
Aril. St. Buc., Manea, s-au rdscumpArat drept ughi 100 cu mosiile lor, hotaru jumAtate i zice ca au incdput
Ms. nr. 6,
f. 137-138. intr-acesti bani si partea dd mosie a lui Mogos fratele Neacsului, strAmosul Irimii i al Neagului.
$i toate aceste zapise cetindu-le noi, cunoscum oaresceva gresald intr-aceste doao zapise ale
Pentru o hot/-
rim anterlonrii Dimii spAtru cd acest Dima spAtaru au avut numai a patra parte de sat fail ruungni, si
In aceea,,I pricl-
sd vede datd in doad pArti adicd si la Wenn ot Petresti; rAscumpiratd, si zice, sAtenii cu
nS, v. doc. din 6
Willa 1776. mosiile lor, hotaru jumAtate, i sd vede si la Mares vistieru, vindutd.
Aril. St. Moe.,
Ms. 5, Ci, ori unul, ori altu, sd cunoaste a fi cu gresald fdcut, cd nu sd poate dupd cum s
f. 59-59v.
<('opia sub data vede, ca sd fie amindoao bune, i adevArat, cercetdm i slovele zapiselor i vAzum la zapisul
la Inst Itutul Irimii i Neagului oaresce putin dres cu alt condeiu care sd va vedea si de mdriia ta. Ci noi,
de Istorle
,N. Iorgn"). acest fel pricepind aceastd pricing. dd judecatd, ardtdm mArii tale.
1776, avgust 3.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Hrisovul domnului de Intdrire a slaptnirii schilului Recea (Slam Rtmnic) de Mire episcopia
166 Vela din eparhia lanina, dupa cercelarea mitropolitului i velifilor boieri.

1776
august Sfinta episcopie Vela din eparhiia Ianenii, avind pricind cu sfinta episcopie dd aid, Buzdu,
9 pentru schitu Recea din sud Slam-Rimnic, care schitu fost-au din inceput fAcut si zidit dA
un MAnAild clucer, boeru pAmintean ce sd afla cu sAderea si cu casa lui in sud Buziu, 9i pentru
pomenirea sa au fost ficut acest schit si 1-au inchinat la mai sus-numita episcopiia Vela cu
carte ot leat 7230, dA intArire cu mArturii iscAlite, alit fiul ski Sirban polcovnic, eft i rdpo-
satu Stefan episcopu Buz <Aului > ce era intr-acea vreme.
Si dupd acel asizAmint ce Meuse numitul clucer, au asAzat i igumenu pe un Parthenie
ce era trimis cld la episcopiia Vela pentru purtarea dd grijA a acestui schitu dupd cum vizum
domniia mea t hrisovu raposat<ului> domnii sale Nicolac voievod, tot cu acest leat, tntru
care aratd cA s-au asdzat acest Parthenie egumen si purtitor dd grijd acestui schitu i asa
au stApinit episcopiia Vela, ani 19.
Iar chid au fost la leat 7249, dupd moartea numitului clucer MAndild, feciorii anume,
$Arban polcovnic i $tefan, stricind acest asizAmint ce cu blestem lasase si legase tatil br
asupra neamului lui, vericine va strica asAzdmintu acestui schitu, si asa I-au inchinat la
sfinta episcopie Buzdu iardsi cu carte iscAliti dd amindoi fratt, dar nu aratA in zapis nici
un fel dA pricind inpotrivitoare, nici vreun logos eclisiacticos ca sA embodiseasci acea afieromd
dintiiu a pdrintilor lor i asa au stdpinit i episcopiia Buzdu, ani 35, Iar acum in zilele domnii
meM viind Ioanichie arhimandritu, vechil, fiind trimis dd episcopiia Vela pentru ca sd caute
si sd cerceteze aceastA pricind a schitului, domniia mea, dupd jalba ce au dat, 1-am orinduit
la presfintiia sa pgrintele mitropolitu i la dumnealor velitii boeri, ca dupg pravild i cu amdruntul

180
www.dacoromanica.ro
sa ia seama acestii pricini, cercetind scrisorile ce vor avea amindoaa pArtile, adecA atit Ionichie
arhimandritu, vechilul sfintei episcopii Velii, cit si sfintiia sa lubitorul <IA Dumnezeu, episcopu
BuzAu<lui>, chir Cozma.
Si asa cercetind pricina, cu anafora in5tiintara donmii mele, arAtind cum cd fAr' d cale
-s-au facut acea d al doilea afieroma, adecA a feciorilor lui Man ARA cluceru, ce-au inchinat
acest schitu episcopii Buzdului, si vazind domniia <mea> ca cu cale si dupa pravild s-au facut
i alegerea preasfintii sale parintelui mitropolitului si a dumnealor velitilor boeri, si cu dreptate
hotArind <IA a sd tine iardsi afieroma cea dintliu, sd fie schitul tot al episcopiei Velii, dupe care
ceru numitul arhimandrit Int Afire si de la domniia mea.
Deci, d vreme ce dupd pravild n-au avut volnicie feciorii lui Mantilla cluceru a strica
askamintu pArintelui lor, i rAu au urmat, cum si pentru trecerea vremii, el nu sA opre5te
episcopiia Vela cla a-si cauta si acum, am dat acest cinstitu i bineinchipuit hrisov al domnii
mete, sfintei episcopii Velii din eparhiia Iancnii, ca sA aibd schitul Recea din sud Slain-Rimnic
iarA5i metoh cu toate ale lui, moii. vii, tigani, dobitoace, orice lucruri miscAtoare i nemi5cd-
toare va avea, sA orinduiascd igumenu si purtatoru cid grija In toata vremea si intru nimic la
ale schitului sA nu sA amestice episcopiia Buziludui> clA acum innainte, Intarind hrisovu acesta
cu insusi credinta domnii mele, Io Alecsandru Ipsilant voievod, martori fiind si preaiubitii domnii
mele fii, Costandin voievod, Dumitrasco voievod 5i dumnealor cinstitii credinciosi boerii
cei mari ai divanului domnii mete : pan Toma Cretulescu vel ban, pan Nicolae Stirbeiu vel vornic
<Id tam dA sus, pan Badea Stirbeiu vel vornic da tam de jos, pan Ioan Iuliano vel logofat <IA
tara <la sus, pan Dumitrasco Racovita vel logofat cid tara dA jos, pan Stefan Misoglu vel spdtar,
pan Nicolae Brincoveanu vel vistier, pan Scarlat Caragea vel postelnic, pan Manolache Brinco-
veanul vel clucer, pan Scarlat Manu vel comisu, pan Nicolaie Filipescu vel paharnic, pan Costan-
din Ghica vel stolnic, pan Ionita BrAiloiu vel sluger, pan Costandin Giurgiu vel pitar si isprav-
nic, pan Dumitrasco Racovita vel logofat i Costandin RacovitA <al> 2<-1ea> logofat.
Si s-au scris hrisovu acesta intru al doilea an al intliei domnie a domniei mele aici in
Tara RumAneascA, in ora5u scaunului domnii mele, Bucuresti, la anul spasitor 1776 avgust 9,
da Costandin dascalul slov<enesc> dli la Scoala gospod cea slov<eneascii> ot Sfete Gheorghe- Arh. St. Buc.,
Yechiu. M. nr. 3,
f. 191,7.-193.

Starostele si alfi negustori aratd prin anafora cdtre velifii boieri cd dupa cercelarea fdculd s-a dove-
dit fdrd temei cererea Zmaragdei Greceanca prin care reclama de la Cirstea Ghelencea plata unei
datorii. Domnul Intdreste holdrtrea. 167
1776
augu41,
lo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 9
DA vreme ce i dupA cercetarea socotelii ce sa vede mai jos ca au fAcut starostea dA negu-
tAtori, cum si dupa prelungirea ce In cinci sAptAmini numita Greceanca dA n-au venit sli sa izbrA-
neascd, aruncindu pricini, cind ca este bolnava, cind are alte judecAti, sa cunoa5te cd nu are
nici o dreptate la pira ei si sada jAluitoru acesta da piere aici chi atita vreme, intarim si porun-
cim numitu Ghelencea sa alba pace.
1776, avgust 9.

Cinstiti dumneavoastr veliti boeri,

Din porunca dumneavoastra, cu al doilea pitac cc ne-au adus dumnealui vdtafu de divan,
ca di nceput sa cautam socoteala Ctrstii Gheluncii ce are cu dumneaei Zmaragda Greceanca,
fata fiindu amindoao partile si de iznoava cercetind socoteala ce au avut medelnicereasa Zmd-
ragda Inca de la 1774, care socoteala infatisindu-o cu o foae ce ne arata Cirstea Ghelencea cu
leat 1774 avgust 15, iscilita di un Gheorghe logofit ce 1-au avut sames si si vede ci Cirstea
Ghelencea n-au ramas nici un ban dator, ci thati socoteala si-au dat-o, a plasii lui, dar mai

13 c. 758 181

www.dacoromanica.ro
 cercetind toile medelniceresii ZmAragdii de socotealA, am gasit o foitA, iar iscAlitA de acel Gheor-
ghe sames cu leat 1775 ghenarie 18, in care foae aratd toate pArtile tovArAsii lor i aratil pa
arstea cu parte numai de taleri 350 51 da dobindA taleri 210, iar In foaia ce s-au zis mai sus
11 aratA cu parte de taleri 600 5i scoate dobindA taleri 364, dupA cum vAzum i zapisul rAposa-
tului medelnicer Greceanu ce-1 are dat la mina Cirstii, cA-1 aratA cu parte de taleri 600, dind
taleri 520 dA foe i cu banii lui ce au dat cifertu la vistierie chid au luat slujba dijmAritului.
Si sA cunoscu cA cu viclesug au fAcut acel rAva5 de taleri 150 pentru<cA> de la foaia ce este
fAcutA dA sames, ce aratA pA Cirstea cu parte de taleri 600, pinA la foitA ce o gAsim la medelni-
cereasa ZmAragda, ce este fAcuta i iscAlitA iar dA same5u acela, ce-1 scade cu parte de taleri
350, shit trecute 5 luni, mai ph' urmd vAzind cA este dobindA multA, Ii face aceastA parte cu
taleri 350, iar n-au urmat zapisul rAposatului ce-1 are Cirstea la mind, de taleri 600, dind ss
taleri 520, care la taleri 250 ce-i opresc ci, capete din taleri 600, face dobinda acesti taleri 150.
Dar fAcindu-i parte Cirstii numai de taleri 350, acesti taleri 250 sA vAd cA-i opreste rAposatu
medelnicer Greceanu 5i cu postelnicu Hrizea Milcoveanu, 1npArtindu-le dumnealor i cere acei
bani, dobinda, taleri 150 ce cade la taleri 250 de la Cirstea, cu rAvasu cel mincinos.
Dar noi urmindu zapisului rAposatului ce-1 are CIrstea la mina i foii de socotealA ce
este fAcutA dA la leat 1775 avgust 15, iscAlitA cu iscAlitura samesului, si-1 aratA pa Cirstea cu parte
de taleri 500, dind i taleri 520 lath la cifert, iar ceilalti tovarAsi n-au dat nici un ban, ci s-au
ajutat din slujbA de au dat cif ertu lor, dupa dreptate a5a gasim cu cale sA ia Cirstea Ghelencea
toatA dobinda la taleri 600, partea lui, ca unii ce sint buni ai luni, carii sA face dobinda taleri
364 5i ii dd dobindd numai taleri 210, pentru cA singur samesu 11 aratA i zapisul II adevereazA
cu parte de taleri 600 5i ei lilac parte numai de taleri 350 peste cinci luni. Si sA cunoa5te cA acei
taleri 150 ce-i cere ei cu rAvasu cel mincinos, sint bani ai Cirstii, dobinda ce-i vine la taleri 250,
capete cc-1 opresc tovarAsii din taleri 600 dupA zapis, iar pentru de a sA dAscoperi adevAru
ti va fi porunca dumneavoastrA, bine ar fi sA sd aducA i acel Gheorghe same5, pentru cA el
aratd pA Cirstea intr-o foae cu parte de taleri 600, 5i intr-altd foae iar 11 aratti cu parte de taleri
Arh. St. Buc., 350. PArerea noastrA aceasta este, iar cea mai bunA judecatA 5i hotArire, rAmine a sA face de
M. nr. 5.
f. 138 v.-139v. cAtre intelep <ciu >nea dumneavoastrA.
1776, avgust 4.
Iorga starostea, Radu cupet, Stama cupet, Theodosie cupet.

Velifii boieri arald prin anafora cd frafii Prisiceni, veri ai lui Pelre Urddreanu, reclamd pe sluge-
168 rul Barbul Caliche i pe fiica acestuia, vdduva Urddreanului, care nu ar fi declarat pe tofi figanii
rdmasi de la acesta. Divanul propune ca ptrtfii sd mosteneascd numai figanii declarafi i sd Ii sd
dea p pedepse bisericesti. .Domnul hotdrdste sd nu li sd dea aceste pedepse, iar Prisicenii sd-fi
1776 caute cu dovezi dreptul lor.
august
9
Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Esind i Innaintea domnii mele la divan, nu sA putu indrepta numitu singer de ..'a
cAlcArii de jurAmInt, fAr'dA numai tot cu acel cuvint cAuta sA sA ajute, cum cA doi copii de
tigan i-au socotit ca o prAsilA a lui, cum 5i cea vindutd au stiut-o cA este din legAturile fii-sii,
dar tot era dator sA-1 arate la jurAmint ca niste suflete prAsite tot din tiganii Urdoreanului, si
rAmase tot In vinA. Pentru care vinA, mAcar cd dumnealor boerii scrie pentru aceasta anafora
a-si pierde i lipsa zestrli i sA rAmlie osebit a sA i pedepsi cu doaA pedepse bisericesti dupA pravilA,
dar domniia mea judecind mai cu milostivire, zicem a nu sA pedepsi cu doaA pedepse, ci lipsa
zestrii fii-sii sA si-o ia, InsA dupA ce va dovedi Intliu cu mArturii i dovezi, iar nu cu blestem,
pentru cA, ca un cAlcAtor dA jurAmint la blestem nu i sA dA credintA, i pentru tigani sA sA

182
www.dacoromanica.ro
urmeze dupd cum prin osebitd anafora s-au zis, iar pedeapsa pentru vina lui este sA o hotdrim
osebit dupd pravild. Si asa, cite vor mai putea dovedi Prisicenii in urmA, cu dovadd asemenea,
toate au sA si le caute.
1776, avgust 9.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, vfitafu dA copii za divan, aduse la judecata innain-
tea noastrA pe Mateiu postelnic i brat ego Gheorghe Prisiceni, carii prin jalba ce au dat InnAl-
timii tale, fac pird asupra slugerului Barbul Catiche i a fii-sale Zindragdii ce au tinut Mtn' cds-
torie pe rAposatu Petre clucer Urdoreanul, vArul numitilor Prisiceni, cum CA gall din opt suflete
dA tigani ce au ardtat numitul sluger cu fii-sa la jurAmintul ce au fAcut, cd numai atitea shit
rAmasi de la raposatu Petre clucer Urdoreanul, vArul lor, carii, piste acestiia ardtd numitii
Prisiceni cd au mai dovedit Inca trei suflete si nu i-au arAtat slugeru i fii-sa la jurAmint, din
care doi copii de tigani sint la ei si cu o tigancA ce au vindut-o la slugeru Costandin Cocorilscu,
si ni sd porunceste cid cdtre innaltimea ta ca sd cercetAm dd aceastA pricind.
Pentru care, cercetind cu amdruntul aceastA pricind, am Intrebat pa numitul sluger dd
ce nu i-au ardtat pa aceste suflete dd tigani ce au fost mai multi piste ceia ce au arAtat la jurd-
mint, si el nu tagadui, numai zise cd acei doi copii dd tigani fiind prdsiti dupd moartea rdposa-
tului Urdoreanul, pentru aceia nu i-au ardtat, precum si pentru tiganca cea vindutd, iardsi
zise cd au fost din legaturile Zmaragdi, fiie-sa, ci pentru aceia nu i-au ardtat la jurdmint cd
este Vindutd. Care la aceasta, rAmine cid epiorchi, cAci la jurdmintu ce au fAcut, avea datorie
sd arate atit pe acea tiganca, cum a este vindutd de ei dupe moartea Urdoreanului, clt si pe
acele cloud suflete, thud prdsiti tot din tiganii rdposatului Urdoreanului, iar de s-ar fi prAsit
dupe jurdmintu, nu ar avea nici o vind. Ci, dd vreme cd rAmin in vind dd epiorchi, nu le dd
dreptate a cere nici lipsd dd zestre ce o cere dA la numitii Prisiceni, intliu, ca niste epiorchi ce
s-au dovedit, al doilea a in copiia dd diiatA ce este scria cu slova slugerului Catiche, insusi
mortul nu aratA cd are srt ia sotiia lui, ZmAragda, lipsd dA zestre, iar altile ce-i mai lasd dupd
cum sd cuprinde in copiia dd dilatA, sA si le ia, Insd gall din tigani.
Pentru care, fiindcA Prisicenii nu priimesc bani, orinduitul zapciu dupe luminatA hotii-
rirea innaltimii tale urmind, va face Inplinire dupe foaia cea iscAlitA dA noi,si cite altile va mai
dovedi prin mArturii cu juramint la slugcru Caliche i la fii-sa ZmAragda de ale cluccrului Urdo
reanul, ca niste clironomi ce shit, au dreptate sA si le ia. Noi intr-acestasi chip gasim cu cale, Ath. St. Buo..
Ms. ur. 5,
iar hotArlrea cea dAsAvirsitd rAmtne a sA face dA cAtre innAltimea ta. f. 201-202.
1776, tulle 4.
Dumitrasco Rac<ovitd> vistier, vel vornic, Badea vel vornic, Dumitrascu vel
logof At.

Mitropolitul lath f i velifii boieri aratd prin anafora cd egumenul Sava al mdndstirii Clocociov
se judecd cu mai multi boieri certnd zeciuiala balfilor de pe mosiile acestora. Cercelindu-se hrisoa-
vele hotdrdsc ca mdndstirea sd ia dijma din balla Suhaia, iar boierit sd aiM a stdptni celelalte mosii
f i bdlfi. Domnul tntdreste. 1776
august
10
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sA cuviosul igumen, esi si innaintea domnii mele la divan, si cercetind
pricina cu amAruntu din hrisovu domnii sale raposatului Nicolae voievod, dovedim cd numai
pentru vama dd la numitele bAlti poate a cere igumenu cercetare la judecatA. Pentru care, am
si hotdrit domniia mea Ca, dd va putea dovedi cd au stapinit si au luat aceastA vamA, mdcar si dd
la 40 dd ani incoace, atunci din intreiala ce ia mAndstirea Sfintului Panteleimon a sd dea mAnds-
tirii Glogociov zeciuiala, iar pentru dijma, adicA zeciuiala, nu are igumenu a face nici un fel

183
www.dacoromanica.ro
de pirA, da vreme ce nici hrisoavele ii scriu, nici stapinire au avut, dovedindu-sa aceste 4 mosii
cu baltile lor, ca shit drepte ale dumnealor numitilor bocri, carora le si dam domniia mea aceasta.
Intarire ca sa aiba a le stapini si a-si lua dijma din zece una pa daplin dupa obicciu.
Pentru care, poruncim i dumneavoastra ispravnicilor, de va fi trebuinta sA dati si mina
de ajutor. Asijderea si cu numita mAnastire Glogociov sa-si ia dijrna din balta Suhaii dupd
obicciu.
1776, a% gust 10.

Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca innAltimii tale cc ni sd porunceste prin pitac ca s facem cei cc-
tare pentru pricina de judecata ce are cuviosul igumen Sava de la sfinta manAstire Clocociov
ce este meloh la sfinta indnAslire Cotlomuzul ot Sfent-Agora, cu durnnealui Manolache Cretu-
lescu biv vel comis i cu dumncalui Radu Slatineanul biv vel comis i cu dumnealui Zamfirache
biv vel stolnic i cu Radu Iuliianu biv vel pitar i cu Grigore Hasan, pentru zeciuiala unor Witt
ce zicea ca sint numite In hrisoavele cc lc are sfinta manastire, dupa luminata porunca Innaltimii
tale adunindu-ne cu totii la un loc, au adus vdtafu de aprozi fata Innaintea noastra, atit
pe numitu igumen, cit si pc numitii boeri, si am Intrebat pe numitul igurnen cu ce cere de a
bua zeciuiala baltilor cc sint pe moii1e numitilor bocri, si ne arata un hrisov al marl! sa<le>
raposatului Mihaiu Racovita voievod, cu leat 72401, Intru care vazum, ca dupa ce da sfintei
manastiri dA a stapini mosiia Suhaia din sud Teleorman cu balta ei, care e chiar mosiia sa,
Ii mai da dA o mai lua i zeciuiala dA peste din baltile mosiilor numitilor boeri, ce sa chiaml
Romoletul, Fintinelile, Viisoara i Cacanau, care mosii in vremile (IA acum sint supt stapi-
nirea celor rnai sus-zisi boeri.
Pentru care zeciuiala, neputindu-sa a sa dascoperi din nurnitul hrisov, de este zeciuiala
cc sa obicinueste din vechime, de sa ia da catre stapinu mosii pentru dijrnA, sau da este
zeciuiala, ci iarasi din vechime obicinuia da sa lua de catre domnic zeciuiala cu nume de vama,
am citit i hrisovul marl! sale raposatului Neculae Alecsandru voievod, cu leat 7224 In care s
coprinde ea sA aiba a Ma vama din baltile numitelor mosii ale numitilor boeri, din zece pesti
un peste ; de la care sa cunoscu ca aceasta mila este data da domnu la manastirea Clocociov,
vama cea domneasca, iar nu dijma mosiilor ce sa obicinueste dA sa ia de catre stApinii
Ci, pentru aceasta am gasit cu cale ca numitii boeri sa aiba a-si lua dijma din baltile
mosiilor dumnealor din zece pesti un peste dupA cum au luat i pina acum, iar numitul igUmen
clococioveanu sa aibd a stapini mosiia Sohaiia venitul moii, cit si din baltA din zece
pesti un peste precum iau si alti stapini ai mosiilor din zece pesti un peste, pentru ca sA cunoscu
din hrisovul mArii sale raposatului Nicolae voda cA rAu cere numitul igumen dijma din baltile
mosiilor ce s-au numit mai sus (Romeleti, FAntinelile, Viisoara, CAnanau) i far' dA nici un
temeiu (IA dreptate, iar vama pestelui ce i sa da numitului igumen prin hrisovul marl! sale rapo-
satului Neculae voicvod da a lua din baltile ce shit pe mosiile numitilor boeri, fiindca acea vamd
este domneasca, care aceastd vama domnii cei mai dupre urmd au facut-o Intreiala, adica
sa ia din trei pesti, un peste ; i au dat-o mild manila sa raposatul Scarlat voda Ghica, prin hrisov
la manastirea Sfintului Pandeleimon. Ci i pentru aceasta am gAsitu cu cale ca numitul igumen,
dA va putea dovedi cu marturii vrednice da credinta cum ca da la 40 da ani Incoace va fi luat
sfinta manAstire Clocociov vama, ce acum este afierositA la sfintul Pandeleimon, atunci din
surna banilor ce sA va vinde pe an de cAtre manastirea Sfintului Pandeleimon, intreiala aces-
tor balti, sa aibA a lua sfinta manAstire Clocociov, din 10 bani un ban, iar neputind dovedi
dupa cum s-au zis mai sus, atuncea manastirea Clocociov sa fie lipsita dal aceasta mila,
precurn rinduescu pravilile de zice,
Ne mai aratA numitul igumen o copie dA hrisovul al mar!! sale raposatului Mihai voda, fecioru
raposatului Patrasco vodA, cu leat 7102, In care sa coprinde cA mosiia Romuletu ce este acum
Intru stapinirea dumnealui Manolache Cretulescul biv vel comis, fiind<ca> pe acea vreme [cA]
Radul vistier cumparase satu Rumuleti, i cautind sa aibd stapinire In baltA, domnul cu jude-

184
www.dacoromanica.ro
cata 1-au aparat sa nu aiba treaba cu balta, ci sa stapineasca manastirea Cotlomuzul, balta,
precum au fostu data danie de mariia sa raposatu Basarab voievod, ctitoru manastirii.
Pentru care, fiindca pa acele vremi nu sa poate sti ce pronomiuri vor fi avut moiile ce
sint pa dinsile cu balti, am cerut de la dumnealui comisu Manolache Cretulescu, stapin al acci
mosii, sa ne arate cu ce stapineste balta ce este pe mo$iia dumnealui, i ne arata hrisovul marii
sale raposatului Costandin voda Basarab cu leat 7201, i alt hrisov tot al marii sale Costandin
voda Basarab cu leat 7212, care In amindoaa s coprinde stapinirea mosii acestiia cu balta i cu
tot venitul ei. Cc, si dintr-aceasta sa cunoscu ca fAr' (IA nici o dreptate cere igumenu de a lua
dijma din bAltile mosiilor numitilor boeri, pentru ca da la facerea hrisoavelor acestora i pina
acum, shit atitea ani trecuti la mijloc si au tot stapinit cu buna pace si far' da mci 0 pricina,
cum si stolnicu Zamfirache pentru mo$iia Fintinelile, sd tine tot din scrisorile casii raposatului
Istrate Florescul, care sa coprinde In hrisoavele ce slut la dumnealui comisu Manolache Cretu-
lescu. I sa ceru i dumnealui Radului Slatineanu biv vel comisu, sinet pentru mo$iia CAcAnau
si lui Grigorie Hasan pentru mosiia Viisoara, $i aratara o copie de catastih scoasa dupA diiata
doamnii Ilenii fata rAposatului Sarban voda Basarab, care au fostu jupineasa raposatului
Costandin postelnicu Cant<acozino>, care copie sA vazu adeverita cu iscAlitura exelentii sale
ghinAraru maior Mihaiu Cantacozino, i In copie sa rAspunde acea mo$ie Cacanau, cit 1i Viisoara,
cu vine $i cu balta, care le da intru stapinire fiilor sAi, anume Costandin i Iordache, la inpar-
teala ce le-au fAcut, cum $i la pitaru Radul Iuliiano iarAsi cu catastih daosibit, totu al doamnii
Ilenii Cantacozini, in care sa coprinde stapinirea mosii Vii$oara cu balta ei, partea lui Iordache
Cantacuzino, in care catastise arata cA au dat aceste mosii intru stapinire la acesti doi frati
Costandin si Iordache, la care, din Costandin stolnicu sa trage dumnealui Radul Slat<ineanu>
comisu $i din Iordache spiltaru sa trage numitu Radul Iuliiano.
Deci, dupa scrisorile i hrisoavele ce sA vazura la mina mai sus-numitilor boeri i dupA
obiceiul ce sa urmeaza din vechi trecutii ani, sa cuvine acea zeciuiala din peste sa o ia mai sus-
numitii boeri fiestescarele de la balta lui precum au luat i ptna acum, ca dupa drepte moste-
nirile lor, iar numita manastire Clocociov sa-si ia dijma din balta Sohaii care acum $i-o stapi-
nc$te, iar vama acestor 5 bAlti cu a manastirii Clocociov, cindu va dovedi dupa cum s-au zis
mai sus, de 40 de ani incoace a au luat, atunci din suma intreelii ce ia manastirea Sfintului
Pandeleimon, va lua din zece bani, un ban. Noi a$a am gasit cu cale i pe dreptate de a sA Arh. m. Buc..
urma, iar hotarirea cea desavIrita ramine de a sA face de catre innaltimea ta. mg. nr. 5.
f. 141 7,-143.
1776, avgust 2.
Grig ore al lingrovlahiei, Dum<ltrasco>Racovitii vel vornic, Badea vel vornic,
Ionita Iul<ianu> ve 1 logof At, Dum<itrache> medelnicer.
1 <Septembrie sau octombrie 1731 >.

Mitropolitul icirii aratei prin anafora cd Tudorache morarul se judecd cu egumenul mdnstirii 170
Radu-Vodd, tdgdduind o datorie, Intructt a$e:timtntul dintre ei ar fi fost anulat de comun aeord.
Judecala constatd cd reclamantul nu are dreptate. Domnul Inlarefte.
1776
august
Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu gospodar zemli Vlahiscoiu. 10
Neodihnindu-sa Tudorache moraru pe hotarirea judecatii ce au fost hotarit dumncalor
boerii judecatori ot <al> 2<-1ea> depertament prin carte de la iulie in 15, a plati igumenului
taleri 209 dupe zapisul lui ce 1-am vazut domniia mea, i esind Innaintea domniei mele la divan,
arata cum ca wzamintul ce au Mut prin zapis In urma s-au stricat lepadindu-se innaintea
igumenului si cum ca i igumenul au priimit da s-au stricat si nu este dator nimic. La care,
macar ca (IA ar fi stricatu a$Azamintul i ar fi luat i zapisul Innapoi da la mina igumenului, dar
cu toate acestea domniia mea am zis sa sd aduca marturi sau alta dovada la zisa lui, iar neavind
el marturi, sA priimeasca igumenu blestem la tagaduirea lui.

185
www.dacoromanica.ro
 Dupd care hotdrire, instiintindu-ne preasfintiia sa pdrintele mitropolitu printr-aceasti
anafora, cum cd nu are nici stire cld zisele lui cum scrie mai jos, nici 1-au scos igumenul din
stdpinire, poruncim ca dupd hotdrirea judecAtii depertamentului sd a urmeze a plAti si zapciu
sA facd inplinire.
1776, avgust 10.

PreainnAltate doamne,
Aduse innaintea noastrd zapciu vAt<af> dA visterie pe Tudorache moraru, cu cuviosu
arhimandritu chir Athanasie proin igumen Radului Vodd, si dupd porunca mdrii tale cerum lui
Tudorache mArturii sd ne arate temeiul zapisului cum cd s-au dus la igumen si s-au lepddat
dd acea tocmeald ce Meuse, si cd au priimit si numitul igumen clift s-au stricat asezdmintul, sau
cd neavindu el mArturii, sd sd dea credintA prin blestem egumenului la tAgAcluirea sa, dupd
cum au fost judecata innaintea mdrii tale si Tudorache n-avu mArturii sd ne arate dupd hotd-
lire, iar arhimandritu radvolitis priimi blestem innaintea noastrd cd nicicum nu stie dd vorbele
cele zise dd numitul Tudorache, nici cd e vinovat cu nimic la aceasta cu vreo napdstuire asupra
Arh. St. BUM. lui Tudorache moraru. Ci, dii aceasta facem stire mdrii tale, si anii mArii tale de la Dumnezeu
Ms. nr. 5,
1. 143v. sd fie multi si norociti.
1776, tulle 31.
Al mdril tale rugAtor cdtre Dumnezeu si pdrinte sufletesc smerit, Grigorie al
Ungrovlahiei.

Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd Glteorghe brasoveanul si sora sa Zamfira se judecd pentru
171 Imparfirea mostenirii pdrintesti. Dupd judecatd si la divanul dornnesc, domnul aprobd imparfeala
stabilitd de starostele de negustori.
1776
august
10 fo Alecsandru loan lpsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.
Neodihnindu-sli Zamfira pd suma de taleri 2551 ce ardtd pdrintele mitropolit ci rAmin
de InpArteald, mai esi si la divan innaintea domnii mele, cerind partea dupd socoteala ce au
fAcut starostea za negutAtori, de taleri 2978, a cdruia socoteald. cercetindu-o domniia mea la
celelalte toate, o gdsim build, fAr' de numai taleri 327 bani 30, cheltuiala lui Gheorghe ce aratd
mai jos pdrintele mitropolit cd au cheltuit Gheorghe fiind soru-sa la dinsul, s-au clzut a-I scAdea
si au rdmas de inpArtit taleri 2551. Care, mAcar cd pricinuia Gheorghe cum cd acestu citsig
nu s-au agonisit din sirmaia<oa> parinteascd. a prAvAlii, Iiincicd sarmoiaoa pArinteascd au lost
putina, ci el au luat bani striini de s-au negutAtorit, dar de vreme ce n-au vrut sd sd desfacA
cu soru-sa de chid i s-au luat socoteala de cele pArintesti si i-au hotArit judecata, ce au mai
avut la leat 1768, ca sd-i fi dat al ei, mult putin ce-i vinea parte atuncea, ci au rAmas si partea
ei intr-aceiasi sArmaia a prAvAlii de s-au negutAtorit pin' acum, al doilea, cd la toate pagubile
ce s-au intimplat prAvAlii si la toate cheltuielile cite au ardtat, la acelea o amestecl si pA dinsa
si o scade, care, dupd cum la pagubd, asa si la dobindd i sd cuvine a intra, al treilea, cd dupd
toate acestea, au fAcut invoiald dind zapis la mina lui de inplcdciune la leat... 1 si nici dupi
aceea invoiald n-au urmat a-i da cele f AgAduite, hotdrim ca sd sd facd InpArteald pe aceastA
sumA de taleri 2551, lulnd Zamfira partea ei pe jumdtate, asijderea si prAvAliile sA le tie frAteste
1776, avgust 10.

PreainnAltate doamne,
DupA luminatA porunca marl! tale, au adus Innaintea noastrA, zapciu vAtaf de copii
za divan, pe Gheorghe brasoveanul cu soru-sa Zamfira, care era pricini a sA inpartA intre ei,
frati, de toate cele parintesti, dupl cea cAtre mArlia ta, jalbA a Zamfirii.

186
www.dacoromanica.ro
 Deci, si noi orinduindu-i la dumnealui starostea za negutatori cu /Avast' nostru ca st-i
socoteasca de la catastihu ce s-au vazut de noi pecetluitu ot feat 1768 Incoace i pfnit acum,
dumnealui au cercetat si au socotit, si vedem ca au scos pe Gheorghita dator sa Mspunza la
bani 6: s Inparta cu soru-sa pe din doao frateste taleri 2978 si bani 56. Care aceasta socoteala
n-au facut-o de la catastih Incoace de cind si-au fost dat Gheorghitd socoteala de cele parintesti,
ci au facut-o Inca cu doi ani i jumatate Innaintea catastihului, de cind au murit parintii lui
Gheorghe i ai Zamfirii. La acesti bani, atit vazum si noi, Incarcat Gheorghe cu taleri 327 bani
30, care i s cuvine a-1 scadea cu acestiia, cheltuiala ce au Mcut-o In cask eft au tinut pc soru-sa
la sine de la moartea parintilor lor i pina la acea de atunci socoteala. Cu ardtatu catastihului
sa mai scade Gheorghe Inca cu taleri 100, care i-au dat sorii-si mai nainte osebit de zestre s:
nu sint tagaduiti ; si scotind acesti bani din suma din sus, ramln buni taleri 2551 bani 36
asupra lui Gheorghe, sa raspunza, dupa aceasta socoteala care i s-au luat, n-are Gheorghe
nimic a mai zice Inpotriva si este bun dator acestor bani sa-i Inparta cu sora-sa pa din doao,
frateste. Cercetam si noi pe Tema ce au fost calM tovaras cu Gheorghe pin In anul trecut
si acum s-au desfacut, care poate sa stim toata puterea de sarmaia a lui Gheorghe, si vedem,
este putere la Gheorghe ca sa raspunza acoti bani ce-i ramlne pe jumatate soru-sii, sau de
nu, si ne spuse cum ca mai mult declt taleri aproape de o mie marfa In doao pravalii n-ar
mai fi dreapta sermaia a lui Gheorghe. 5i iar mai cercetam ca sa aflam, cu banii parintesti
s-au chivernisit casa si pill/Aline, de s-au sporit acoti bani pina acum, sau cu striini < ?>.
Si ne spuse iarasi Toma, cum ca toata chiverniseala lor pin' acum tot din bani neguttoresti
cu amindurora credinta i osteneala au fest, ca. cu banii parintoti ce au fost, taleri 690, n-au
putut a sa chivernisi si mai virtos, ca Intr-un rind spargindu-li-s pravaliia, zic ca 11 s-ar fi
rapus marfa ce au avut, ci tot ei, cum au putut s-au sporit si au agonisit.
Noi, la aceasta, dupa cum vedem lucru, alta aratare n-avem a face far' decit Intr-
acestasi chip ni sa pare o indreptare, chid sa fie si lama socoteala marl! tale, Gheorghe, dupe
a lui proasta pricepere socolindu-sa cu zestrea ce au dat sora-si platit, cu toate ce au 0 avut
chiverniseald i cistig, dar au si cheltuitu In trebile casii, cum si Toma de unii timpi ne spuse
ca au fost trecind cheltuiala peste venit ; i cind va rmlnea Gheorghe s rspunza banii ce
sa numescu pe jumatate sora-si, atunci va ramlnea si el cu total de chiverniseala stinsu, dar
dupe dreptate, nici sord-sa nu sa cade, asa dupa cum au fost, de cele parintesti lipsita.
Ci, pentru sa sa faca o iconomie ca nici ia sa ramie numai cu zestrile si cu nimic la
cele parintesti inpartasita, nici el sit fie de tot stinsu, noi asa zicem cu parere, fiindca, clti
bani au fost parintesti Minas! asupra lui Gheorghe la luarea socotelii, atunci, shit acei acum
In pravalie, sarmaia, Inca mai sporiti, sa sa inparta marfa ce este acum sarmaia a lui dreapta
cu aratarea Tomii, pa din doao cu sora-sa, osebit din zestrea ce au dat, dindu-i o pravalie
din doao ce sint, ca si-si vinza marfa, macar ca acele pravalii shit bolti In hanul manastirii Arh. St. Bile..
MB. nr 5.
Sfintului Gheorghe-Nou, si acum prin chirie. Dar la aceasta, cum va fi bun socoteala f. 147 v.-148v.
porunca marl! tale. Pentru acee 8e1
Noi de aceasta Instiintam marii tale, iar hotarlrea cea desavIrsita rmlne la Innaltimea 4rdieacit ador
ta. Si anii marii tale s fie multi si norociti. f. alu7g8. dril 28
Mg. 17711.
1776, Julie 14.
Grigorie al Ungrovlahici.
1 Loc alb.

Mitropolilul fdrii arald prin anafora cd Coslandin fiul thtrarului Gheorghe litmniceanu a ceru
prin mama sa reimpdrfirea mostenirii, apoi prin unchiul thu. Dupd pravild ;i obiceiul pdmIntului,
se propun compensafii Intre mostenitori. Domnul infreste.
1776
august
Io Alexandra Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu i gospodar zemli Vlahiscoiu. 11
De vreme ce dupa cercetarea preasfintii sale parintelui mitropolitului vedem cererea copi-
falai ca este cu cale, dupa dreptate si dupa hrisovul domnii mele Intarim i domniia mea in

187

www.dacoromanica.ro
 poruncim dumitale biv vel paharnice Manolache Romaniti, dupd aceastd hotdrire sd urmezi
a face Inplinirea ce sd cuvine la cererea jAluitorului. Tolico pisah gospodstvo mi.
1776, avgust 11.

PreainnAltate doamne,
Dupd jalba ce au dat cAtre manila ta Costandin, fiiul sAtrarului Gheorghe Rimniceanu
si nepot stolnicului Radul Socoteanu, cd avindu intru casatorie rdposatul unchi-sdu Grigorasco
Socoteanu ce au fostu fiiu numitului Radul Socoteanu, pe Ilinca, fiica dumnealui paharnic
Fotii VIAddianu, cu care au Mut 2 copile, mici fiind nevirsnece, In anul trecut au fost dat
jalbd la mAriia ta muma numitului copil jAluitor i mAriia ta-1 orindui la noi. Am cercetat
s-au fAcut dui:a pravild i dupd obiceiul pamintului, rdspunsul In anafora dare mAriia ta
ca sd sd urmeze trimeriei cu dreptate acolo In fata locului, nefiind lucrurile aicea, care anafora,
dupd cum vedem jalba, s-ar fi i intdrit cid cAtre mariia ta, poruncindu-sd la dumnealui
caimacamu Craiovii ca sd fie la mijloc, Intr-acestasi chip dupd pravild sA facd InpIrteala si
hick nehotArindu-se judecata, ar fi murit i muma copilului jAluitor. La urmd, mosul copilului
au fAcut cu. dumnealui paharnicu VIAddlanu acea trimeriie cu foi dd inparteald i partea ce
s-au venit fiicii dumnealui paharnicului Fotii din trimerie au fostu mosii i tigani si pentru
aceasta cere jAluitoru la mdriia ta sd aibd dreptate a nu fi lucrurile mosi-sdu cAzute la altd
mind streind cu trimeriia, si el sA fie rAbdAtor, ci sd plAteased cu bani acea parte at va
cere la mosie i tigani, dupd cum s-au pus pretu fiestescAruia. Si incd mai zice jAluitorul cA nedin-
du-i-sd moiile, Inc'ai sd i sd dea tiganii ca sa nu sd rdspindeascd cu fuga, fulnd Imp:11.00 ;
pentru tigani va da mosii sau vii, iar nu pret. i ni sd porunceste dd cAtre mdriia ta ca sd vedem
jalba si sd citim hrisovul mdrii tale ce este fAcutu pentru acestu fel dA trimerie si cu anafora
sA instiintAm.
Deci, ardtAm mdrii tale, hrisovul care este dA aceasta, 1-am cititn, si atit dupd hrisovul
<si> obiceiu al pdmintului, cit i dupd dreptate, blind i cu cale este cererea jAluitorului, mdcar
cd dupd Intelegerea hrisovului nu prea dd pd acestu copil bun la cerere. Dar iar din hrisov[ulj
sA IndrepteazA, fiindcd mumd-sa Incepuse aceastA judecatd cAriia i sA cAdea cu toatA calea a
cere si a cAuta aceasta, i neapuchidu ca sd sA hotArascd, au murit, are dreptate copilul ei,
nepotul rdposatului Grigorasco Socoteanu, fratele maichi-sii, a dobindi ceia care jAluieste.
Cu toate acestea, noi nu vAzum nici pd jAluitor, nici pd. cel dd. care sd jAlueste, nici acele foi dd
Inparteald, ea sd vedem cum s-au fAcutu si cum e pricina ; atit numai Intelesem, cum cd printr-
Arh. S. Buo., un vechil al jAluitoriului s-au datu aceastd jalbd. Ci, de aceasta facem stire mdrii tale si anii
M. nr. 5,
f. 143v. 144. mdrii tale dd la Domnul, sd fie multi si norociti.
1770, iulie 27.
Al mArii tale rugAtor cdtre Dumnezeu, herbinte, si pdrinte sufletescu s merit
Grigorie al Ungrovlahiei.

Domnul numeste pe hahamul din Moldova, Isaac, bas-haham si pentru neamul evreesc din Tara
173 Romdneasc. Prin vechil, in Bucuresti, sci fie Indreptfitor legii ovreesti" si sei poarle si grija veni-
turilor bas-hahamiei.
1776
august
12
tn, stiintA facem cu aceastd carte a domnii mete, voao starostii dA ovrei din orasul domnii mele
Bucuresti i du prin alte tirguri i altor cdpetenii ce sd af15.1ntre norodul ovreesc i tuturor
ovreilor din Tara RomAneascA, pentru Isaac hahamul feciorul lui Bitel hahamul, carele dupe
hrisoavele altor frati domni ce shit date la mina lui, sA adevereacd cd de multd. vreme sd afld
haham-bas, atit peste ovreii din Moldova, cit si cei dd aici, precum pentru aceasta ne adeverim
din hrisovul rdposatului domnii sale Alexandru Scarlat Ghica voievod, ce-1 vAzum domniia
mea ot feat 1766 dichemvrie 3.

188
www.dacoromanica.ro
 Drept aceia, invrednicindu-ne donntul Dumnezeu si pre noi cu domniia acestii Tarn
Rumanesti, in-am milostivit domniia mea asupra-i, si 1-am fAcut bas-haham peste tot norodul
ovreesc ce A afld in Tara RumAneascA, ca sa fie el indreptator legii ovreesti prim vechilul sAu
ce-1 va alege si il va orindui in Bucuresti, precum iaste obiceiul di mai nainte da au avut vechil
aici, ca sA poarte grija pentru toate trebile dupe orinduiala legii voastre si veniturile basi-ha-
hamii, dA cununii, dA logodne si dA daspartiri, sa aiba a le cerca si a le lua dupe obiceiul Mr.
Iar pentru obiceiul ce au fost intre ovrei, care s-au chemat curunca, adica, cite vite si taia
pe an caser 1, le lua bas-hahamul dA toata vita mare cite bani 40 si da vita mica cite bani 30,
acel obiceiu s-au radicat sA nu mai ia bas-hahamul dA vita, numai s-au asazat a ia simbriia
ostenelii lui da la top ovreii, atit ce a vor afla pe afara in toatil tara, cit si aid in Bucuresti,
da tot omul ce va fi casnic, cite un leu pa an. 5i acesti bani si aiba a-i stringe vechilul si sA-i
dea haham-basii, si nimini din breasla ovreilor sa nu fie volnic a radica alt haham nicAiri far'
da stirea bas-hahamului sau a vechilului sail.
Poruncim dar domniia mea tuturor, starostii dA ovrei si tuturor ovreilor, sa-i dati supu-
nere si ascultare la toate poruncile ce va da bas-hahamul prin vechilul sat', dindu-i si cinstea ce
i sa. cade in sinagoga voastra si aiurea, dupe obiceiul legii voastre si nimini la veniturile lui sa
nu sa amestece, nici sA sa indrAzneascA vreunul a si arata cu neascultare, pentru ca oricare Alt. St. 13m3.
MR. nr. 8.
sA va arfita cu nesupunere, unul ca acela sA stie ca sa va cerceta da cAtre domniia mea. f. 193-193v.
1776, avgust 12.
1 Pentru : cuser.

Velifii boteri aratd prin anafora ca Nicolae $tirbei vel vornic cere prolimisis pentru reiscumpdrarea
viei ;i moOei Ceilinqli (jud. Illwel) vinduld fard >tirea lui de Dumitrana $tirboaica. Ei aprobd.
Domnul tritcirqte dind drept parfii nemullumile sd Pal apel la divan.
1776
august
I o Alexandra Man Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi. 19
Dupl cum s-au gasit cu cale de catre dumnealor velitii boeri, intarim si domniia mea,
asa sa si urmeze si pentru rnosie sA dovedeasca dumnealui vel dvornic Innaintea dumnealor
veliiilor hoer! cu dovadA ca n-au stiut, si sa aibA a intoarce banii si sa o stapineasci avind
protimisis. Asijderea si viia, dupa zapis sA o stapineascA, iar ceialalta parte da nu este odihnita
la aceasta hotArire a dumnealor boerilor si are a face apelatie, iasa la divan.
1776, avgust 19.

PreainnAltate doamne,
Dumnealui Nicolae 5tirbei vel vornic de tara de sus, au aratat prin jalbA, Innaltinaii
tale, cum ca un unchi al tatalui dumnealui, Matei 5tirbei, murind acliros, datornicii ce au avut
a lua de la dinsul, dind jalba la rAposatu mAriia sa Costandin voievod Mavrocordat, au fost
orinduitu mAriia sa la dumnealor velitii bperi ca sA caute acea datorie de la cine sa sa ia
si dumnealor prin anafora de la leatu 7249 maiu 10, arata cAtre mariia sa, cum ca vistereasa
Despa 5tirboaica, care au tinut pe raposatu vistier Ilie 5tirbei carele au fost nepot de frate
mai sus-numitului Matei 5tirbei, tatAl dumisale vel vornic Neculae 5tirbei, ca niste rude tre-
bueste sa intre clironomi si sfi plateasca toatil datoriia si sA tie orice va gas! de ale lui Matei
5tirbei, unchiul si boeriului dumneaei, si raposatu manila sa Costandin voievod Mavrocordat
Intareste acea anafora cu pecetea si cu iscAlitura marii sale dA la leat 7249 mai 29. 5! intre
altele, zice dumnealui vel vornic ca au avut si o vie a rAposatului Mateiu 5tirbei, de cumpArA-
toare, din dealul CAlinestilor sud Muscel, care vie zise dumnealui vel vornic ca au stapinit-o
pina la leat 1763 iulie 17, iar atunci, viind dumneaei stolniceasa Dumitrana 5tirboaica aici la
Bucuresti, au fost cerut de la dumnealui zapisile mosii Calinestilor ce au fost parinteasca si la
inparteald au cazut la vArul dumisale Costandin 5tirbei boerul dumneaei Dumitranil 5tirboaicai.
5! cerind sA-i dea zapisile acei most!, ca i si inpresoara hotarAle mosii de cAtre alti inprejureni,

, 189
www.dacoromanica.ro
 dumnealui vel vornicu zise c i-au cerut adeverintd de la mina dumneael stolnicesii Dumi-
tranli Stirboaicai pentru acele vii si i-au dat adeverintd din acea vreme de cind i-au dat zapisile
cid la leat 1763 iunie 17, cum cd toate zapisile mosii CAlinesti i le-au dat, iar viia rdposatu<Iui>
Matei tirbei a aibi dumnealui a o stApini cu bund pace. Care adeverintA sd vAzu si de cdtre
noi iscAlitA de dumneaei stolniceasa *tirboaica, si de atunci pind acum, zise dunmealui vel
vernic cd au tot stdpfnit acea vie cu pace dupe rdvasu ce este la mina dumnealui. Iar asta-
toamnii zise dumnealui vel vornic cd, nefiind aici dumneaei stolniceasa Dumitrana tirboaica,
au vindut atlt viia eft si mosiia, dumneaei sArdaresii StancAi CAlineascii si cerea protimisis
a lua mosiia 5i viia intru a dumnealui stAptnire cu intoarcere de bani.
Deci, dupe luminatd porunca innaltimii tale, vdtafu de aprozi au adus fatA innaintea
noastrd 51 pe dumnealui vel vornic Neculae Stirbei Si pe Ianache cdpitanu, vechil din partea
dumneaei sArdaresii Stancdi CalineascAi 5i intrebindu-sd vechilu ce are a rdspunde pentru
aceastA pricind 5i ne arAtA zapisu de vinzare al dumneaei stolnicesii Dumitranii tirboaicki
ca leat 1775 octomvrie, la care zice cd i-au vindut mosiia CAlinesti, sArddresii Stanedi cu acea
vie cu totul, in care zapis nu sd vdzu iscAlit dumnealui vel vornic. *i zise dumnealui cd n-au
avut 5tiint4 de vinzare and s-au Mut, cd de ar fi stiut, ori ar fi dat bani ca o rudd mai
de aproape ce este, ori ar fi iscAlit zapisu vinzdrii.
Ci, pentru mosiia CAlinesti, de vreme cd dumnealui vel vornic sa protimiseste ca o rudd
mai de aproape ce este, de va dovedi dumnealui cu blind adeverintd, cum a n-au stiut de
vinzarea mosii, nici au auzit 5i dovedind, i sA cade dumnealui a intoarce banii ca o rudd mai
de aproape ce este, iar pentru vie vdzindu-sd zapisu stolnicesii Dumitranii Stirboaicii la mina
Arh. st. Bac.. dumnealui ca sd o stApineascd, la aceasta nu este nici o pricind. Ci, dupd cum curge pricina,
Me. ar. 6.
C. 146-147. ardtAm innAltimii tale, iar hotdrirea cea ddsAvirsitA, este a sd face de care innAltimea ta.
1776, Wile 17.
Dumitra<s>co Racovitd, Badea vel vornic, vel logofdt.

Velifii boieri arald prin anafora cd Maria din Gdesti (Vlasca) se judecd cu meindstirea Cotroceni
175 pentru via de la Vifichesti (Muscel) care la o hotdrnicie a fost cuprinsd In hotarul mdndstirii. Dupd
o cercetare fdculd In lipsa omului mdndstirii, se holdrdste recercelarea cu ispravnicii judefului.
Domnul aprobd.
1776
august
19 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
CercetAm 5i domniia mea cu divan aceastd pricind, 5i din anaforaua ispravnicilor, dd.
cercetarea ce au fdcut cei rinduiti boerinasi la fata locului, nefiind pliroforie indAstul pA Intele-
gere, da trebuintd gAsim a merge de iznoavd insusi unul din ispravnici la fata locului, sd urmeze
cum scrie mai jos a cerceta, fiind fatd si vechilul igumenului 5i jAluitorul, 5i sd 1nstiinteze domnii
mele cu anafora.
1776, avgust 19.

PrealnnAltate doamne,
Mariia preoteasa de la Gdesti sud Vlasca, cu jalbA au jAluit innAltimii tale zicind cd
la leat 1775 au avut judecatd innaintea dumnealor velitilor boeri cu cuviosul igumen al sfintei
mAndstiri CotrAceni, chir Ignatie, pentru o vie a ei ce zice cd o are cu pAmint cu tot la
Vitichesti sud Muscel, care vie zice cd la hotArniciie chid s-au hotArit mosiia mAndstirii Cotrd-
ceni au intrat 5i viia 5i in mosiia mAndstirii 51 atunci chid s-au judecat, dumnealor velitii boeri,
dupli cum au gdsit cu cale, cu anafora au histiintat hindltimii tale 5i innAltimea ta ai poruncit
dumnealor ispravnicilor de judet dA au orinduit pe un Tudorcea postelnicel i pe un Matei
postelnicel Topoloveanu inpreund cu alti inprejurasi du pd Inprejuru acei mosii Vitichesti. $i
mergind acolo In fata locului, cu anafora instiinteazA dumnealor ispravnicii, frinAltimii tale, a
ace5ti mai sus-ardtati dA dumnealor, au cercetat prin prejurenii acestii vii 5i au dovedit prin

190
www.dacoromanica.ro
mosneni batrIni arAtlud cum ca ei asa au pomenit de la parintii lor i tiu i ei ca aceasta
vie cu pamffitul lor este a unor preoti ce le-au zis Raceni, care vie infra In cadru da mosie
al mosnenilor vitichesti, i atunci la hotAnacie nefiind nimini din neamul Racenilor tap, ca sa
arate eft au stapinit Racenii si pa uncle, cu aceasta pricina zice cA au luat viia supt stapt-
nirea sfintei manAstiri Cotroceni.
Ne arath i numitu igumen, condica manastirii !atm care este trecuta acea carte a mosii
Vitichestilor In care aratA la un loc dA zice iar (IA la drum In sus fiffid deal cu vii, au lasat
nernasurat OA In codru mosnenilor". 5i la acest cuvint fiind banuialA, pentru aceia s5 orinduise
la ispravnici de cAtre innaltimea ta ca sa. facA cercetare, in care cercetare ce au Mut nu aratA
pe larg unde este aceastA vie, ori In codru mosnenilor, ori In dealul cu viile, sau pe mosiia mAnas-
tirii < ?>. Mai zise igumenul ca. la cercetarea ce au fAcut-o acei mai sus-numiti orinduiti cla
ispravnici, n-au fost fata C i omul manAstirii ca sa le arate pricina in ce chip este. Ash. Bt. Bile..
Pentru care, gasim cu cale sa fie luminata. porunca innaltimii tale care dumnealor isprav- f. 16949;7 2154.
nicii judetului ca sa meargA unul din dumnealor acolo in fata locului unde este mosiia Viti- Pentru o Jude-
Cheti i hind fata atit vechilul igumenului, eft i Nenciul, ginerile Marii preotesii, ce 1-au Mut oath anterloari
vechil, stringind i pe toti mosnenii inprejureni acelui loc i prin carte de Western sA cerceteze inoinana4.1d0091.i-
aceasta vie unde sa cade, in codru mosnenilor, ori In dealul cu vine, sau In mosiia manastirii din afebruarle
1776.
si dA este adevaratA aceasta vie a ei i dupA cercetarea ce vor face cu anafora a dumnealor Arh. St.6Bne..
ispravnicilor, acum dA iznoavA sa instinteze innAltimii tale ca sA sa fad., de care judecatA, f. ea (601:la sub
izbranire. Noi asa gasim cu cale, iar hotarlrea cea dasavirsitA ramine a sa face de catre innAl- datS. Ia l'ratu"
timea ta.
1776, lune 25.
Vel dvornic, Badea St<irbei> vel dvornic, vel logofat.

Velifii boieri judecd pricina birsanilor strdini din Brasov si Ardeal, care se pling domrtului contra
vamesilor din sal Saac si Prah9va si cantra vdtarului de plai din Sdcuieni (Prahova) pentru cd
le iau vanui mai mare dectl dupd obicei. Judecala propune ca ispravnicii sd cerceleze pe acmes i
vataf. Domnul intdreste.
176
1776
august
20
Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
DupA cum s-au gasit cu cale de &are dumnealor velitii boeri, dam volnicie slugii domnii
mete .6.1 copil din casa de divan si dumneavoastra. ispravnicilor, sa aveti a urma la toate dupa
cum scrie mai jos, spre a-si afla acestiia dreptatea si eine va rAmtnea de judecata va plAti
treapad mumbasirului.
1776, avausi 20.

Preaffinaltate doamne,
Birsanii striini de la Brasov si de la Ardeal au Alia Innaltimii tale pentru vamesu
de la VAleni sud Saac i pentru vamesu de la Cimpina sud Prahova, zicindu ca mai nainte
au avut obiceiu (IA da cIA odae vama cite bani 20, iar acum le-au luat clA odae cite taleri
1,60. Le-au luat i pentru brinza ce zic ca o fac dA trebuinta caselor si a ciobanilor lor, vamA
cIA stina cite taleri 3, de la altii taleri 4 si taleri 5, care acest obiceiu zic ca nu 1-au mai avut.
Asijderea zic ca pentru lina care o cumpAra au avut obiceiu da da mai nainte vama dA suta
cla oca da lira tigae cite bani 90 si da suta da oca linA turcanA cite bani 45, iar acum zic cA
le-au luat vamesii de suta de oca cite taleri 1. Asemenea jaluesc si pentru vatasii de plaiu
SAcueni i Prahova, zic ca mai nainte au avut obiceiu cind suia oile la munte, da da cioban
cite bani 3 pentru iduIA, iar alt nimic, iar astA-primAvara, zic ca le-au luat cla odae cite parale
70 ; le-au luat 1 cIA stinA cite doi cast i cite o oae stearpA. Mai zisera i aceasta ca, dupa ce

/ 191

www.dacoromanica.ro
 si-au plAtit vama la vames pentru. lina ce o au de cumpArat, care o tree prin scheld in tara
ungureascd dd negutAtoriia kr, le-au luat i vdtasii de plaiu SAcuenilor, atit cel din anul trecut
cite taleri 1 d car, cum si cel ce s and vAtaf acum, le-au luat la 115 card cld lind cite taleri
unul. Si zic cd. In anul trecut, mai jAluind InnAlpmii tale pentru aceste jafuri si nedreptdti
ce le fac vamesii i vAtasii de plaiu, dupd jalba kr ii s-au i Mut luminatA porunca inndl-
timii tale ca mai mult peste obiceiu, sd nu-i supere, nici vamesii, nici vdtasii de plaiu L zic
ca n-au urmat poruncii, ci cu obrAznicie le-au luat cele dA mai sus-arAtate.
Deci, dupd jalba kr, ni s porunceste de cdtre innAltimea ta, ca sd ardtdm cum este
obiceiu i cu anafora sd instiintAm InnAltimii tale, pe carii aducindu-i vdtafu de copii de divan
innaintea noastrA, ardtard o carte a mdrii sale rdposatului Costandin vodA Mavrocordat cu
leat 1756 aprilie 26, Intru care porunceste manila sa pentru casu ce-1 fac la munte, sA aib
a-1 vinde ori la ce casdrie vor vrea cu tocmeald i vdtasii de plaiu sA nu-i bintuiascd nimic si
nimic a nu le ia peste obiceiu, iar dd s-ar supdra mai mult, i dind jalbd mdrii sale, unii ca
aceia s vor pedepsi. Ne mai aratd i luminatd porunca innAltimii tale din anul trecut 1775
aprilie 22, Intru care porunceste vAtasilor de plaiu, eft i vamesilor, ca sd nu sd intinzd a le
face obiceiu mai mult decit iaste porunca InnAlthnii tale, nici dd odae sA nu Ii ia nimic, 110 dA
pieile ce voi fi moarte dd la oile lor, nici da brinza ce o fac pentru trebuinta caselor kr, nici
da cai da olac sa nu sa supere i casu sa Ii sA ia cu pre i cu tocmeall dupd cum ii iau i alti
negutatori si sA-1 ia cu cantar drept ca sd nu le curga pagubd. i poruncesti innaltimea ta si
dumnealor ispravnicilor judetelor i vdtasilor de plaiu b vamesilor du pd la vatni, ca nimeni
mai mult sa nu sA intinzd a le face supdrare peste porunca innAltimii tale, cd vericare sA
va intinde, unii ca aceia sa va pedepsi, i zic cd nu s-au urmat poruncii innAltimii tale, ci
In anul trecut, cum si estemp, s-ar fi suparat si le-au luat mai mult.
Pentru care, gAsim a fi cu cale sa meargd om domnesc cu luminatd porunca innaltimii
tale la dumnealor ispravnicii judetului i aducindu atit pe vames, cit i pe yaw de plaiu,
cum si pe cei ce-i vor fi suparat peste luminata porunca innAltimii tale, si dumnealor isprav-
nicii sa cerceteze la catalogu cel pecetluit de care innAltimea ta i dd le va fi luat mai mult
peste ceia ce scrie in catalog, sA-i apuce mumbasiru sd le intoarcd. innapoi. Asemenea sa cerce-
teze i pA vAtasii de plaiu E (Id le va fi luat mai mult peste obiceiu i peste luminatd porunca
Innaltimii tale ce au fiestecare vdtaf la mind, (IA le va fi luat mai mult, oricine peste obiceiu
peste luminata porunca Innaltimii tale ce au jAluitorii la mind, sa le intoarcd innapoi i cid
sa vor dovcdi unii ca aceia cli n-au urmat luminatii poruncii a innaltimii tale si le-au luat mai
mult peste porunch i peste catalog, sa-i ia mumbasiru sa-i aduci aici la luminat divanu innAl-
Arh. St. Buc. , timii tale sa sd pedepseascA, sa fie spre pildA si altora. Noi asa gdshn cu cale, iar hotdrirea ddsd-
Ms. nr. 6, virsitd rdmine a sa face dd. cdtre Inndltimea ta.
f. 150 v.-161.
1776, avgust 18.
Vel dvornic, vel logofdt, vel logofdt.
1 Loc alb.

Hrisou domnesc care dupd jalba breslei meicelarilor din Bucuresti si dupd cercetarea faille( de
177 boerii epitropi ortnduieste normele de funclionare a acestei bresle, dind veltarului dreptul de a judeca
pricinile dintre membrii brestasi.
1776
august
23 Lauda, cinstea i mArirea domnilor si a oblAduitorilor, cArora de la domnul Dumnezeu bE s-au
Incredintat stAptnirea dd tan i dli noroade, de-a pururea au datorie netagAduita a privi si a
sit uita ca dintru o naltd priveliste din scaunul cel domnesc i stdpinitor asupra supusului sAu
norod, inclt cu a sa iscusintd E istetime indreptind pe toti cei ce sint supt stapinirea sa, sli
poatd a aduce cele strimbe i cele glodoroase, spre cdi netede.
Deci dar, dli vreme ce dumnezeiasca pronie din darul cel da sus ni s-au incredintat
noao scaunul acestii pravoslavnice tan crestinesti, intre altele ce ne nevoim a le aduce la stare
51 orinduiald bunk socotit-am domniia mea si pentru breasla mAcelarilor din Bucuresti, care

192

www.dacoromanica.ro
dupe jalba ce au dat domnii mele cum ca pina la o vreme foarte bine si cu buna orInduiala
s-au pazit tagma acestii bresli In locul kr cel stramosdsc unde sint scaunile da came cele vechi
ce iaste Intr-adinsu pentru vinzarea da came, iar da la o vreme Incoace stricindu-li-sa orinduiala
kr cea din vechime, multi din oameni au Inceput da sinesi a daschide scaune d vindu came,
care pa unde le iaste voia, dintru a carora pricina nu pot pazi nici poruncile ce ii sa dau pentru
Indastularea obstii orasului acestuia, cerind ca iarasi sA Ii sa faca asazamint sa urmeze dupt,
vechiul obiceiu, i-am orInduit domniia mea la dumnealor bocrii epitropi ai trebilor obstii
dumnealor au Instiintat domnii mele cum ca jalba le iaste adevarata i cerirea cu cale.
Drept aceia, dat-am domniia mea acest hrisov al domnii mele, lui Dumitru vataf Inpreuna
cu lude 32 macelari anume, Stan ce au fost vataf, Nastase, Petre, Ion Surdu, Tanase, Costan-
din, Leca, Nica, Stoian sin DrAgoiu, Stan sin Marin, Stoica brat Apostu, Marin Cole, Stoian
Brotdcel, Petre Rosul, Radu Dirzeanu, Cirstea, Stan Ginsac, Stoica, Leonte, Dobre Verte,
Dobrin, Stancu, Patrasco, Radu sin Samfir, Nicolae Ganea, Stefan Gramas, Bircd sin Stan,
Duca, Radul cel Mare, Ianache Felendres, Radul Coconea, Sandu, carii acum s-au ales, si s-au
asazat a fi rufet la aceasta breasla si hotartm ca sa aiba a O. tinea si a sa pazi precurn mai
jos arata :
1) Locul pa care shit scaunile da carne cele vechi, fiind al kr stramosasc, Intr-adinsu
pentru vinzarea dA carne, sa fie si dA acum Innainte ne stramutati (IA la acel zis loc.
2) Dobitoacele sa nu le Injunghe si sa le jupoae In locul da mai sus-zis, a sa face scir-
biciune i putoare, ci sit aiba a tinea pentru taerea dobitoacelor doao sau trei chearhanale
aiurea, la apit curgatoare, Insa afard din Bucuresti i da acolo sa aduca carnea curata gata,
la scaune, ca sa o vinza.
3) Vatasiia acestui rufet, dupe vechiul obiceiu sa aiba a sa pazi i dA acum
Innainte, adica toti cei din susnumitii macelari carii acum s-au ales a fi rufet la aceasta. breasla
sa fie supusi vatafului lor la toate cele ce-i va povatui si le va da porunca pentru a obstii ludas-
tulare si pentru orinduiala rufetului lor.
4) Lunea, sa aiba a sa face vinzare da came numai vatasasca, dupe vechiul obiceiu care
s-au urmat pina acum, asemenea si cla acum Innainte sa sa tie.
5) La pricinile da judecati i socoteli ce vor avea macelar cu macelar nitre dInii pentru
ale nigotului acestui rufet, nimini altcinevasi sa nu sa amestece far' (la numai vatafu Inpreuna
cu proesti ai breslii sa-i judece si sA-i socoteasca, i asupra dreptatii urmind far' (la a face hatir
sau voe-vegbiata nici la o parte, nici la alta, sa le hotarasca in scris. Tar cind vre o parte nu
sa va odihni pa alegerea rufetului, avind banuiala ca s-au napastuit, va face apelatie si la
divan.
6) Breasla aceasta sa fie datoare a griji din vreme sit aiba dobitoace din dastul pentru
clta suma da came sa cheltuiaste pa an, ca sa fie orasul In toata vremea far' da lipsa, si
Insa sa fie datoare a vinde came buna, grasa. claopotriva sa manince i bogatul si saracul,
iar pentru pretul carnii dupe vremi, cum va fi cumparatoarea dobitoacelor, asa cu Chfl sa
va face nart i dupa acela sa vinza, iar u Intr-alt chip.
7) Afard dintr-acesti liude 33, macelarii da mai susnumiti, nimini altul sa nu fie volnic
a daschide scaun sa vinza came, far' da stirea si voia vatafului si a rufetului.
Si pentru ca sit sa pazeasca aceasta orinduiala In toata vremea nestramutat, am intarit
hrisovul acesta cu Insusi credinta domnii mele, To Alexandru loan Ipsilant voievod i cu cre-
dinta preaiubitilor fii i beizadelile domnii mek Costandin voievod, Dumitrasco voievod i cu-
tot sfatul cinstitilor i credinciosi boerilor cei mari ai divanului domnii mele, pan Toma Cratu-
lescu vel ban, pan Nicolae Stirbeiu vel vornic da tara de sus, pan Badea Stirbeiu vel vornic da
ara da jos, pan Ioan IuIiiao vel logofat de tara de sus, pan Dumitrasco Racovitit vel logofat
de tara cla jos, pan Stefan Misoglu vel spatar, pan Nicolae BrIncoveanu vel vistier, pan Scarlat
Caragea vel postelnic, pan Manolache Brincoveanul vel clucer, pan Scarlat Manu vel coatis ,
pan Nicolae Filipescu vel paharnic, pan Costandin Ghica vel stolnic, pan Stefan Cioranu vel

193

www.dacoromanica.ro
 sluger pan Costandin vel pitar i ispravnic pan loan Iuliiano vel logofdt i pan Gheorgache
Mavrocordat <al> 2 <-1ea> logoMt.
Si s-au scris hrisovul acesta Intim al doilea an al domnii mele, aici In orasul <de> scaunul
Arb. Bt. Bus., domnii mele, Bucuresti, la leatu de la zidirea lumii 7284, iar (IA la mintuirea ei, 1776 la luna
f. 194-195 v lui avgust 23, dA Dumitrache logofdt za taind.

Episcopul Buzdului si velifii boieri aratd prin anafora cd Zamfira se judecd cu fratele ei Glieorghe
178 brasoveanu pentru parlea ei din mostenirea pdrinteascd. Cu marion i blestem se dovedeste cd moste-
nirea rainasd e mai mica, deci se reduce parka reclamantei. .Domnul tntdreste.
1776
august
23 Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscolu.
DA vreme ce marturisesc dumnealor velitii boeri halul lui, cum scrie mai jos, hotdrIm
dupA cuvintul iconomii i poruncim i domniia mea, asa sd sa urmeze i acesti bani dlndu-i
Gheorghe,. O. ramie exoflisit i nesupArat dAspre toate cererile Zamfirii, i mumbasir, vAtafu
de divan.
1776, avgust 23.

Preainnaltate doamne,
Pentru partea ce iaste hotdrit Gheorghe brasoveanu a da surorii lui, Zamfira, adevarat
dupd socoteald rAminea de Inpartit taleri 2551 si dreaptd iaste hotarirea mArii tale. Dar vei
ti luminate doamne cA acei bani nu shit esiti din marfA luat cu bani parintesti i ai lui, pentru
cd sermaiaoa pArinteasc s-au vazut si de cAtre manila ta, ca numai dA taleri 600 au fost, 51
si aceia, IntImplindu-sa de s-au spart prAvaliia de ostasi In vremea razmiritii. s-au luat mai
toatA si el cu bani streini cu dobindd au rAdicat marM d s-au negutatorit si au plata i datoriile
pArintesti. Care, acei bani streini cu dobinda lor, cunoscut iaste math tale, cd trebuinta era
a-i plati de unde i-au rAdicat i plAtindu-i aceia, iatA nu ramble la dinsul sermaia de a putea
lnpiini suma pe clt iaste hotArtt, precum i Toma ce au fost calf A, aducindu-sA Innaintea prea-
sfintii sale parintelui mitropolit, au ardtat a mai mult dA taleri 1000 nu iaste sermaiaoa lui
Gheorghe In pravalie, si Inca si dintr-aceia zise Gheorghe ca are a plAti simbrii la feciori ca la
taleri 200. Aceastd arAtare ce o facem mArii tale, nu numai dov<ed>itA prin Toma ce au fost
calfd si tovarAs la aceasta si are toad stiinta de sermaiaoa lui Gheorghe, iaste, ci i <cu> bles-
tem zise Gheorghe cA poate sA o dovedeascA de adevaratA. Socotind i alta, cd a sd da acum
In public dator surori-si cu atita sumd dA bani pe eft s-au hotarit si au zis negutatorii du pA la
care are aceiasi marfA luatA pa credintd, negresit sa vor porni cu totii a-i lua marfa, i osebit
cA ese cu nume dA mofluz, dar rAmIne i sorA-sa In pagubA neavInd de unde sd. ia nimic, rAmIne
si el stins de tot.
Acestea i altele socotindu-le noi, luminate doamne, cd. au slujit prav<alia>, acestiia,
In 25 dd. ani, cu trudA i ostenealA si au lnzestrat-o i pe dinsa dupA putinta lui, care dupe acea
inzestrare s-au stiut i plAtit i poate sA fi cheltuit In trebile casii far' dd sfiialA, stiindu-sA izbrA-
Ail]. St. Rue..
MB. nr. 5. nit, gdsim dA trebuintd a nu !Asa un om la periciune desavIrsit, dar nici sorA-sa sd rAmfe numai
1. 154-154 v. cu zestrea ce-au luat, ci peste aceia sA-i mai dea acum taleri go<to>vo, Insd nu marfA, care nu
l'entru aceeasi poate Zamfira a o trece si a o vinde, fiind cap clA f Ameie, ci bani gata. 5i asa, socotim cA sa
nricini, a se
vedea M doe. nr. cade i sord-sa a sA mult.umi si a sA exoflisi rAmlind In pace de cAtre dinsa de-acum Innainte.
171, din 10 aug.
1776. De aceasta InstiintAm milostivirii tale si dupd cum milostivu Dumnezeu te va lumina pa mAriia to,
1776, avgust 20.
Cozma episcop Buzau, Dumitrasco Racovitd, Nicolae Stirbei vel vornic : Loan
Iuliiano vel logofat, vel logofat.

194

www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea arald prin anafora c Costandin Bdlceanu biv vel stolnic cere Zmarandei,
vduva lui Costandin Greceanu, plata unei datorii a acestuia facut cu zapis si zdlog. Vdduva
pretinde cd averea defunclului o fine soacrd-sa. Socotindu-se cd ea umbld cu ficlesug", se holdraste
ca reclamantul so stdpineascd via zOlogild, pind la plaid. Domnul intdreste.
1776
august
Io Alexandru loan Ipsilant voievod. 24
Au esit i Innaintea domnii mele la divan amindoao pArtile si din cercetare cu amA-
runtul dovedindu-sA dreaptA datoriia dumnealui stolnicului, s-au Intrebat Zmaragda CA dA
intrA clironoamA sA dee banii stolnicului, iar neavind a intra si a sA IncArca, s dea rAspunsu
ca sA sA InplineascA din averea bArbatl-sAu i sA rAmle In pace.
DA vreme ce tAgAduia pecetea ei din zapis, cu InsAlAciune ar fi fAcutu bArbatl-sAu mij-
loc de i-au luat-o din mini si au numit-o i pA dinsa far' de vorba ei la zapis, i fiindcA ia
nu priimi a sA Inc Arca ca sl plateased, aruncIndu pricini c5. are a sA judeca Intli cu soacrl-sa,
5i da vreme ce ne adiverim de la dumnealor velitii boeri cum cA este periusie dA a sd Inplini si
datoriile si a sa Inplini i zestrile sotii lui, poruncim ca din cele ce sA vor gAsi dA ale lui
Costandin Greceanu sA sA InplineascA acesti bani ai stolnicului.
Drept aceia, scriem dumneavoastrA ispravnicilor judetului, ca, prin marafetu dumnea-
voastrA i cu mumbasir sluga domnii mele, pAlarnicel, sA faceti lnplinire dintr-ale lui.
1776, avgust 24.

Prealnnaltate doamne,
Dumnealui vAtafu za pahArnicei au adus la judecatA pA dumnealui Costandin BAlAceanu
biv vel stolnic, plrls Zmarandii, sotiia rAposatului Costandin Greceanu, cerindu dir periusiia
rilposatului talerii 200 ce cu zapis 1-au fost lnprumutat Ina de la leat 1773 aprilie 20, cu soroc
de luni sapte, fiind In zapis i pecetea numitii plrltii 5i zAlAg cinci pogoane de vie cu fAgAduin-
du-sA ca. nedlnd banii la soroc cu doblnda lor, sA stApineascA dumnealui viia.
Fata fiind i Oita, nu tAgAdui datoriia, ci arAtA cA nu stgpineste rAmasele rAposatului
boerului dumneaei, fiindcA soacra dumneaei tine toata acea periusiie, mAcar cA are 5i copilA
clironoamA rAposatului, i Intr-acesta5i chip sA silea sA !mune dreptatea, dumnealui stolnicu
fAT1 nici un cuvint, fiindcA dumneaei ca o mum& 5i ca una ce s-au maritat de a doo <oa >rA,
este epitroapA copilului ei dupA pravilA i dupA cuviinta tArii si de and au murit rAposatu
pinA acum iaste un an 5i noao luni, au avut vrcme sA in supt stApinirea dumneaei periusia
copilii ca sA-si ia i datornicii rAposatului, dreptu lor, 5i sA nu fie lipsiti dA a lor Intr-atita
vreme cu aceastA pricinA fArA socotealA ce aratA cA nu are supt stApinire dumneaei rAmasele
rAposatului.
Deci, nepriimind noi acest ficlesug i aceastA priOnA ce arata dumneaei spre str'cA-
ciunea i paguba datornicilor, am hotArlt ca sA plAteascA dumneaei acesti taleri 200, capetele
i taleri 65 dobinda acestor bani, la zece unul, dA ani 3 si 3 luni, iar neplAtind, sA aibl dumnealui
biv vel stolnic a stApini<ia> viia dA pogoane cinci, cu desAvIrsitA stapinire dupA zapisul ce-I Arh. St. Bun..
61e. nr. 5.
are la minA. Iar hotArtrea cea dAsAvIrsitA rAmine la InnAltimea ta. f. 151 v.-162.
1776, lune 26.
Meche paharnic, Dum<itru> Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Ale-
xandru Greceanu.

Ispravnicul judefului Buzdu aratii prin anafora Ca Dumitru cu feciorii sdi din salul Cdtina s-au
r
judecat cu Cirstea i tovar4ii sdi din satul BOtrini pentru muntele Vidal lui igart s i mosia
Adtncii. Dupd recercetarea pricinii, domnul holdr4te ca Dumitru i cu feciorii sdi sd stdpineascd
acel munte $i partea lor de mosie. 1776
august
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 29
DA vreme ce nici la fata locului n-au avut Cirstea i Vasile cu tovarAsii lor nici o dovadA
vrednicA dA scrisoare, cum nici la divan Innaintea domnii mele, nici la judecAtile ce au avut

193

www.dacoromanica.ro
 Innainle, ci numai cu gura, poruncim sA aibA Dumitru cu feciorii lui, a stApfni muntele VIrful
Jul Tigan, cu bunA pace, cum si mosiia Adincii, partea lui, cum scric mai jos. Si dA au cutezat
In urma judecAtii numitu Cirstea cu tovarAsii lui, a lua acum du pc munte i du pe mosie, du.
pe partea lui Dumitru, vreun venit sau altcevasi, dumneavoastrA ispravnicilor sA-i apucati s
IntoarcA i sd dap minA dA ajutor Jul Dumitru a putea stApini fAr' dA supArare.
1776, august 29.

PreainnAltate doamne,
Dupe luminatA porunca marii tale au venit Innaintea mea Durnitru cu feciorii lui dk
la satu CAtina dintr-acest judet i Cirstea I Vasile i Neagul cu tovarAsii lor, mosneni dA. la BAtrini,
tot dintr-acest judet, care dupA judecata ce au avut amlndoao partile la luminatul divan
innaintea mArii tale In trecuta lunA lui iunie, pentru Un munte ce se chiamA Virful lui tigan
i pentru mosiia AdIncii, ar fi arAtat numitul Cirstea i Vasile, bgtrini, ca afarA din scrisorile
ce au arAtat la divan, care nu Ii s-au linut In seamA, ar fi mai avind aici la ceilalti partasi
ai lor i alte scrisori dA temeiu cu coprindere dA stApfnire acelui munte, Virful lui Tigan, I
dA mosiia Adincii, dd care scrisori nu le-au arAtat nici aici la judecata ce au avut, ca sa
ia Indreptare. i orInduindu-sA (IA care mariia ta Ca, cu scrisorile ce vor avea, sA vie Innain-
tea mea sA-i cercetez, ci, dA vor fi bune pe numele lor sau ale parintilor lor, sau a mosilor lor,
numitilor bAtrIni numind In scrisori muntele Virful lui Tigan i mosiia AdIncii, sA mergu In fata
locului ca dupe scrisori sA le alegu fiestecAriia ce parte are a stApIni.
Deci, dupe luminatg porunca marii tale, am cerut bAtrInilor sA-mi arate acele scrisori
ce au arAtat la divan cA mai au pentru acel munte, VIrful lui Tigan, ci cu top Bind fati
au zis cA alte scrisori nu mai au, afarA din cele ce au arAtat, atlt aici la judecatA c e au avut
eft si la luminatu divanu mArii tale, si dA a lor bunA vole s-au lisat dA toatA judecata si cere-
rea ce fAcea a intra i ei cu stApInire Intr-acel munte, Virful lui Tigan, dind I zapis la mina
lui Dumitru, ca sA stApineascA numai el acel munte, InsA numai acel \digit eft va tinea cu ocolul
lui, iar nu mai mult. Tar eft pentru mosiia AdIncii, fiindcA este dAosebitA dA Virful lui Tigan,
are Dumitru a stApitni a treia parte din partea lui Cazan ot Ziletin ce sA numeste In mosiia
[an] BAtrIni, ce au fost cumparatA dA Vlad i Dumitru, stramosu numitului Dumitru, pe cum
aratA hrisovu rAsposatului mArii sale Mihnii vodA, ce-1 are la mlna lui, care mosie sA chiamk
acum Adincii, dupe cum s-au dat i dA la judecata ce au avut aici, iar afarA din acea a
treia parte a lui Cazan, sA stApineascA numiii mosneni bAlrineni, mAcar cA nici ei scrisori
pentru stApinirea mosii AdIncii nu ne arAtarg. Dar dupe cercetarea ce am fAcut, asa am dove-
Arb. St. Buc., dit, cA din vechime Intr-acestasi chip s-au urmat stApinirea, iar hotArlrea cea dgsAvIrsitA rAmtne
Ms. nr. 5,
f. 152,. 135 v. a sA face de care InnAltimea ta.
1776, lulie 24.
RAducan Golescu biv vel sluger.

elifii boieri aratd prin anafora c Nicolae Dedulescu biv vel paharnic reclamd cd pierzindu-se
181 cdrfile de stdpinire asupra mosiilor i morii lui din jud. Slam-Rtmnic i Buzou acestea au lost Incdl-
cafe de Imprejurent si cere cdrfi de hotdrnicie. Se holdrdste cercektre cu carte de blestem si martori..
1776 Domnul numeste boieri spre cercelare.
septembrie
8
Io Alexandru loan Ipsilant voievod.
DA vreme ce aratA dumnealor velitii boeri, cum cA este trebuintd, a merge boierii
la fiestecare mosie In fata locului, orinduim pe dumnealui biv vel stolnic Costandin BAIA-
ce<anu > pe dumnealui biv vel medelnicer Dumitrache Varlam, sA facA cercetarea ce scrie-
mai jos, adicA la cele ce zic dumnealor boerii cA slut hotArfte i Inpietrite i slat rdpuse cartile,
sA caute ca sA gAseascA i sA dAscopere hotarAle i pietrile vechi pe unde sInt ipe acele hotark
sA dea dumnealor carp de hotArlre de a stApfni, iar la cele nelnpietrite, de vor althea odih-
niti i pArtile cu care sA pricinueste, dupa alegerea ce vor face ortnduitii boeri, sA pue si pietri.

196

www.dacoromanica.ro
sd dea ji cArti de stdpinire. Iar nerAmlindu odihniti, cu cartea de alegere cc vor face orinduitli
beer!, vor veni la divan asijderea s cerceteze i pricina ce are cu AHon pentru scrisori, cum
mai virtos si pricina ce are cu Neculescul pentru sApAtura &Hi si cum vor gdsi cu cale sd.
facd hotdrIre In scris. Rinduim i mumbasir pe sluga domnii mele.
1776, septembrie 8.
PreaInnaltate doamne,
Din luminatd porunca innAltimii tale, fiind orinduiti ca sd cercetAm pricina a fieste-
cdriia jAlbi ce au dat InnAltimii tale, dumnealui Nicolae Dedulescu biv vel paharnic, carele
ardtd In scris <cu> iscAlitura dumnealui, toate cererile jAlbilor i citindu-le cu amdruntul, ara-
tam InnAltimii tale : la Intlia cerere a jAlbii aratd ca are mosie In sud Slam-Rimnic si In sud
Buzau hotArlte si inpietrite si la unile are carti de hotArnicie, iar la altele n-are fiindu c
s-au rApus din vremea rfizmiritii. Cere a i sd orindui de cdtre InnAlVimea ta doi boeri mari
ca sA mearg in fata locului la acele mosii i adunInd si pa lnprejurenii vecini, prin carte de
blestem sd dovedeascd pa unde au fost stApInirea dumisale i iar acolo sh-i dea stApInire
prin caili de hotarnicie. Asijderea i pe cele ce au carp de hotArnicie, iardsi dupa cArtile
dumisale sd i le aleagd i ori pe care vor dovedi c au cAlcat acele mosii si au luat venitul,
orInduitii boeri prin anafora sd Instiinteze mdrii tale. A doao cerere a dumisale, aratA In jalba
pentru Toma Arlon biv <al> 3<-lea> vistier, ca acum la vremea razmiritii, puindu-si zapisele
scrisorile la mAndstirea BAbeni supt pAstrare, unde era si zapisele mandstirii Rimnicului,
ale stolnicului Mihaiu Topliceanu si ale vistierului Tomii Arlon, iar la Intoarcerea dintli a
muscalilor dd. aici, din Ord, au dat pa la mAndstirea BAbeni niste ostasi volintiri i Intr-alte
jafuri ce au f Acid au gdsit i ascunzAtoarea unde era scrisorile dumisale si ale acelorlalti, si
scotIndule pe toate In mijlocul cAmArii, le-au lAsat acolo. Si IntImplindu-sd d au trecut on
Dumitrache Gagiul biv logofat za visterie, atunci In grabd dupd purce<de>rea ostasilor i gAsin-
du-le, le-au shins pe toate Intr-o ladd si le-au lAsat In cAmara unde au fost ascunzAtoarea.
Mai pe urm mergind stolnicu Mihalcea i cu Toma biv <al> 3<-lea> vistier ca sd-si ia scriso-
rile, iar Toma Arion n-au luat numai pe ale lui, ci au luatu i scrisorile dumisale paharni-
cului Dedulescului, care scrisori acum le tAinueste, ci i o carte dd hotArnicie a mosii DrAghies-
tii unde este starea dumisale, ar fi citit-o Innaintea dumisale stolnicului Mihalcii Topliceanu,
Care, Intr-acea vreme chid au citit-o, s-au IntImplat dd. fata i un Ionith Chiritoiu ce au murit,
0 dup ce au citit-o Toma Innaintea stolnicului Mihalcii, i-au zis acel lonita sA nu prApAdeascd_
cartea, ci sa o dea dumnealui paharnicului Dedulescului i paharnicu numaidcat s au sculat
Inpreund cu Chiritoiu si au mersu la Toma. i cerindu-si cartea inpreund cu alte scrisori ale
altor mosii, el au rdspuns cd acea carte au lAsat-o la stolnicu Mihalcea si mai pe urma Ii
va da-o, iar dupa ce au trecut doao sAptAmlni, Toma i-au trimis pe un Frangulea tiganu lui,
altA carte de hotarnicie i un zapis dd. mosiia Cimpu-Giungeni din sud Buzau i foaia de toate
zapisele moiilor, iar acea carte dd Draghiesti i scrisorile dA 15 mosii nu i le-au dat, ci le
face e stint ale BAlestilor. Care din pricina Tomii, din nedatul scrisorilor, zice cd. i s-au Inpre-
surat toate mosiile cid aIii. Ci, pentru acestea, cere ca orinduitii boeri prin dovezile ce arat
dumnealui paharnicu i prin blestem, sa I sd izbrAneascA si aceastA cerere.
Asijderea mai jAlueste tot pentru acest Toma Anion, cd avInd dumnealui paharnicu o
cramA la viia de la Rusi din sud Slam-Rlinnic cu multe vase, care numai crama zice cd o
f Acuse cu round cheltuiald dd taleri 1000 si acest Toma Arion ar fi pus pe un tigan al lui anume
Sandu, de au dat foc crAmii si au arsu Inpreund cu toate vasele si este pagubas, dd shit acunt
ani 3. A treia jalba aratd CltA Neculescu cd au fAcut o moard pe mosiia Radacestii unde alta
data n-au mai fost si au sdpat girla peste trei mosii ale dumisale si au abdtut apa Rlmnicului
d merge pe supt malul casii dumisale da-i mAnincd mosiia i va sd i sA surpe, atlt casele, eft
si biserica, cum si matca helesteului i-au astupat-o cu locul, striclndu si o And da apd ce
curgea din malu care sd numea Ciuciur. Pentru aceasta, zice cd mai jAluind si la mariia sa
Grigore vodd Ghica, au fost orinduit pe loan Cindescu i pa slugeru Vergu d au mersu si aa
vAzut, dat n-au putut sA dea carte de judecat fiindcd au venit volintirii In tall pd acea
vreme, care cu aceastA glrld, nu numai stricAciunea ce aratA au facut, ci i-au stricat un vad
de moard. Mai jAlueste tot pentru acest cita, cd din vremea razmititii s-au pus In sild dd-i

14 cs. 768. 19T

www.dacoromanica.ro
 stApineste mosiia DrAgAestii i nu-i lasA oamenii dumisale sA sA odihneascA, si tine drumul
dA-i bate feciorii i iganii, care cu pusca i cu pistolu, care si acum zice cA sa aflA niste petece
la acela cla care au dAzbrAcat pe un fecior al dumnealui paharnicului Dedulescu. Si pentru
aceasta, cere a i stt izbrani d orinduitii boeri si cum clA celelalte pricini ce aratA.
Drept aceia, i noi am gAsit cu cale sA fie luminatA porunca mdrii tale a meargA dum-
nealor 1 acolo in fata locului unde stilt acele mosii i stringindu vecinii du pinprejur inpreunA
cu un portArel, prin carte cIA blestem adeverindu-i stApinirea cea veche, sA-i dea carp d hotAr-
nicie la mina dumnealui paharnicului Dedulescului, ca sA stie pe unde stt stApineascA moiile
si care nu vor fi avindu pietri sA i le inpietreascA. Iar cit pentru alte pricini ce va mai fi,
fAcindu cercetare cu amAruntu, cu anafora s instiinteze marii tale toate pre larg ca stt-si
afle numitul paharnic dreptatea de la mariia ta. Cum i pe acel Sandu, tiganu vistierului
Anion, ce zice cA au dat foc crAmii, dA s-au pAgubit numitu boer dA atita sumA de bani,
iarAsi sA fie luminatA porunca mArii tale dA a sA aduce aici la Bucuresti sA sA facA cercetare.
Arb. St. Buc., PArerea noastrA intr-acest chip este, iar hotArirea cea dAsAvirsitA rAmine a sA face de cAtre
Ms. nr. 5.
C. 155 156. InnAltimea ta.
1776, septernvrie.
Dum<itrasco > Racovitd, Ni<culae> Dud<escu> dvornic.
1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora ca Serban selarul din Bucurgli, chiriaf al unor prdvdlii
182 din Selari, ajunse ulterior In stdpinirea bisericii grecilor, reclamd pe episcopul Pogoniani care
I-ar fi scos din acele prdvdlii. Se holdr4te ca biserica sd-ei reia prdvdtiile Intrucit reclamantul
1776 subtnchiriase. Domnul tntdre0e.
septembrie
8
lo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Esindu i innaintea domniei mele la divan SArban sAlaru cu vechilu pArintelui pogo-
niani anume, Anastase Barbul, i vAzindu cA nici in zapisul ce i-au dat popa Nicola nu scrie
dupA ce le va drege sA aibA voe a le da la alii, nici scrie cA i le-au dat in toatA vremea sA le
tie, ci cu soroc dA patru ani i intr-acei patru ani, dA-i va fi trebuincioase sA aibA a esi fArd
nici o pricinA. Care, acea trebuintA intimplindu-sA a fi intr-acest chip, adicA daniia ce le au
dat la numitele biserici cu care au volnicit si au dat stApinirea la pArintele pogo<n >iani,
hotarim sA ramie prAvAliile a le stApini sfintiia sa, lipsind SArban sAlaru dintr-insele, farA
numai acei taleri 68 sA-i dea pArintele pogo<n>i ani, lui SArban.
1776, septemvrie 8.

Din luminatA porunca mArii sale preinnAltatului nostru domn Io Alexandru Joan Ipsilant
voievod, dumnealui vAtafu za aprozi aduse la judecatA pA SArban sAlaru din Bucuresti pies
pArintelui vlAdicAi pogoniani, zicindu cA au luat 2 prAvAlii din SAlari, in chine de la un popa
Nicolai ce era iconom Bisericii grecilor, cu zapis ot leat 1774 avgust 1, care zapis citindu-sff,
asa scrie, ca sA tie acele prAvAlii in 4 ani i sA plAteascA chiriia pe an cite taleri 140, dupA
care zapis au si urmat si au si plAtit chiriia pe doi ani si au si dres numitele prAvAlii precum
sA cade cheltuind taleri 128 si acum parintele pogoniani nu urmeazA acelui zapis, ci 1-au scos
dintr-acele prAvAlii.
Intrebindu-sA i pArintele Pogoniani, rAspunse cum cA acele 2 prAvAlii pre case le-au fost
dat in chirie popa Nicolai, le-au lAsat afieroma, adicA prAvAliile Bisericii grecilor i o prAvAlie
la sco<a>la unde este eparhiia pArintelui pogoniiani, adicA tot supt stApinirea bisericii, dupA
cum sA vazu i cartea de danie iscAlitA dA popa Nicola si alte mArturii boeri ot leat 1775 septem-
vrie 14 si cum cA intr-acele doao prAvAlii au gAsit sAzind niste armeni cu chink date de SArban,
pe an cite taleri 170, care sA intelege el plAtind taleri 140 bisericii, sA dobindea SArban cu taleri
30, f Acind negutAtorie cu lucru bisericii, care acestea sa. cunoaste catahrisis inpotriva pravilii
si inpotriva hrisovului domnesc, care hrisov aneriseste acest catahrisis.

198

www.dacoromanica.ro
 Deci, s-au cerut pirisului, de are vreun temeiu In scris de la parintele pogoniani pentru
acele pravlii, i raspunse ca nici un sinet nu are, fara. numai sa tine da zapisul popii Niculii,
care acum sA afla la patriia lui.
Drept aceia, dA vreme ce stapinirea acestor pravAlii au esit de la popa Nicula si au
intrat in mina pogonianis, adicA supt stapinirea bisericii i coa1ii i parintele pogonianis nu
priimeste ca sa tie SArban acele pravAlii, mai virtos ca insusi el le-au dat la alta parte, am
hotkrit dupa pravila, pentru schimbarea stapinirii, sa iasa SArban dintru acele pravalii si sa
ramie pe seama bisericii, i dA vreme ce Sarban salaru cerea cheltuiala ce au f Acut la acele
prdvalii i macar cl in zapisu lui scrie ca, acea cheltuiala sa fie de la dinsul, dar cu toate aces-
tea lulndu-sa seama de banii chirii ce lua SArban de la acei armeni, adica taleri 170 si bisericii
pldtea numai taleri 140, care pe doi ani au luat taleri 60, cu care era sa sA dobindeasca bise-
rica, i fiindcA au mai ramas din cheltuiala taleri 68, care acesti bani atunci i-au plait pArin-
tele pogoniani i s-au manumit, iar da vreme ce acum 1-au tras pe la judecati, dupa pravila Arh. St. Buc.,
Ms. nr. 6.
am hotarit ca unul ce s-au aratat nemultumitor, sA plAteasca acei taleri 68. f. 157 v.-155.
1776, lune 16.
Miche paharnic, Dumitru Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Alexandra
Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnecer, Dum<itrache> Brez<oianu>.

Velifii boieri aratd prin anafora cd Grigorascu Bdleanu paharnicul se judecd cu clucereasa Stanca
Poendreasa care-i cerea 400 taleri pentru niste scutelnici luafi de reclamant. Se holdrdste ca pahar-
nicul sd pldteasol cluceresei acea sumd, iar scutelnicii sd-si reia banii de la clucereasd. Domnul
tntdreste.
183
1776
septembrie
17
Io Alexandra Ion Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Amindoaa hotaririle domniei mele, prin cart! ce arata dumnealor velitii boeri cd s-au
dat i la mina scutelnicilor si la mina numitei jupinesii, shit drepte i cu cale, pentru ca scutel-
nicii, da n-au fost scutiti, ci si-au purtat podvoadele lor, rau ii s-au luat banii de paharnicul
BAlaceanu, si au dreptate a li sa intoarce Innapoi. Poienareasa Inca, are dreptate de a nu sA
pagubi de mila ce au avut orinduita, pentru ca i da nu vor fi fost scutiti, sau scutelnici, era
dator paharnicu a-1 diiafendipsi si a sA sill pentru apararea lor, precum au fost i altii aparati
ai altora, ca-n anii ce s-au incarcat i i-au luat asupra-si. Care, de nu i-ar fi luat dumnealui,
i-ar fi putut numita jupineasca a-i da la alt obraz ; si, asa, nu este vinovata Poienareasa a
pagubi mila sa.
Ci, zapciule sA-1 apuci sA InplineascA, jar paharnicu, da va dovedi cum ca scutelnicii
au fost scutiti si au jaluit minciuni, va fi aparat de catre dumneai.
1776, septeruvrie 17.

PreainnAltate doamne,
Dumnealui Grigorasco Baleanu biv vel paharnic cu jalba au jAluit innaltimii tale pen-
tru dumneai clucereasa Stanca Poinareasa, ziclnd cA-1 apuca sa plateasca taleri 400 pentru
20 scultenici al dumneaei ce i-au fost rinduiti de la divan la leat 1773 in sud Muscel, pe care
scutelnici i-au luat dumnealui de la dumneaei cu simfonie sA-i dea de om cite taleri 20, care
bani, dupA tocmealA, zice ca i-au luat i sA aflA la dumneaei. Dar fiindca acei scutelnici In
trecutele zile zice el au dat jalba Innaltimi tale cum ca ei n-au fost apArati da nimic si au
dat i acesti bani, i innAltImea ta dupa. jalba lor ai poruncit prin luminatA cartea InnAltimii
tale ca sA Ii sA dea acelor scuteln'ci banii Innapoi, dumneaei clucereasa Stanca Poienareasa
Inca are anafora Intarita cu pecetea Innaltimii tale Intim care sa porunceste vatafului de aprozi
ca sA facA inplinire de banii dumneaei cluceresii de la dumnealui paharnicu BAlaceanu, dumnea-
lui paharnicu cere ca sA fie luminatA porunca Innaltimii tale, fiindca este carte domneasca la
mina jupinesii sa-i plateasca banii. Cui sA plateasca acesti bani, noi gasim cu cale, dumnealui
*IA
199

www.dacoromanica.ro
 paharnic sa plateasca acesti bani dumneaei cluceresii, fiindca toti boerii intr-acea vreme au
avut scutelnici si toti si-au luat banii de la dinsii nepagubindu-sa nimeni de nimic. Si acei
scutelnici viind aid si dovedindu-sa cii ran ii s-au luat acei bani i cum nu s-au scutit pa acea
vreme dA angarii i da alte podvoade ce au fost, dupa cum s-au scutit si alti scutelnici, Ii va
lua acei bani Innapoi de la clucereasa Poinareasa, iar dumnealui paharnicu BAlaceanu acum sa
Arh. St. Bac.. dea banii fiindca-i tine de sint ani trei. Iar hotarirea cea dasavirsita ramine a sa face de care
Dfs. nr. 6.
f. 161 v.-102. Innaltimea ta.
1776, Mlle 4.
Vel vornic, Badea vel vornic.

184 Velifii boieri arald prin anafora ed egumenul mdneistirii Vdcdresti se judecet cu Gligorasco Asan
care cere 500 stinjent din mosia Bertesti. Cu zapise, egumenul aratd cd de 40 de ani ti stdpineste
randstirea cu titlul de zdlog. Dupd obicei si pravile divanal judecind dd drept de stdpinire mdnds-
1776 tirii. Domnul intdreste.
ceptembrie
18
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar.
Dupe cum s-au gasit cu cale de catre dumnealor velitii boeri, fiindu ca i Innaintea
domnii mele mai nainte de aceasta esindu, asemenea s-au fost cunoscut dreapta marturie si
au Minas ca sa stapineasca mosiia aceasta a minastirii, iar Gligorie Asan sa stapineasca locul,
intarim, a$a sa sa urmeze i pentru zapise sa sa urmeze dupe cum am zis mai sus la divan ca
sa sa Insemneze In jos si pentru ca sa tie manastirea cu buna pace mosiia, s-au dat la mina
cuviosului igumen, aceasta intarire.
1776, septenivrie 18.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, esi la judecata Innaintea noastra sfintiia sa parin-
tele arhimandrit si igumen al sfintei manastiri Vacarestii, chir Ghermano, cu Gligorasco postel-
nic Asan ginerile raposatului Stefanache stolnic, cerindu Gligorasco Asan, 500 stinjani de mosie
din Bertesti cu zapis de la leat 1758 noemvrie 1, iscalit de raposatu stolnic Draghiceanu Gre-
ceanu i da Scalart Greceanu i de Alexandru Grecreanu i Sarban Greceanu si Costandin Fili-
pescul marturie, Intim care zapis scrie ca le-au facut bine medelniceru Stefanache cu taleri 900
cu osteneala lor, la suta po taleri 2, si i-au pus zalog un loc aici In Bucuresti cu pivnita de
piatra care au lost jicnita domneasca i i-au mai pus zalog 500 stinjeni din mosiia Barba-
testil 1 dindu-1 i hrisoavele. Ne mai anal Gliogorasco i alt zapis de la leat 1762 dichemvrie
12, In care zapis Insui sa vede scris : adica eu Scarlat biv <al> 2<-1ea> logofat i Alecsandru
biv vel clucer za arie i Sarban biv <al> 3<-1ea> vistier i Gligorasco postelnicel, feciorii raposa-
tu<lui> DrAghicean biv vel stolnic, dat iar la mina lui Stefanache, iar la iscalituri din jos sa
vede iscAlit numai Alexandru Greceanu sardar, tar ceilalti frati nu au vrut sa iscaleasca. In
care zapis, scrie ca puindu raposatu stolnic Greceanu zalog la stolnicu 5tefAnache aceasta
mosie Bertestii i local din Bucuresti ce sa cheama Jicnita domneasca, drept taleri 900, si
neputindu a le mai scoata, s-au facut cu dobinda lor taleri 1800 si-i da acest loc ce sa cheama
Jicnita domneascit i cu 500 stinjani din mosiia Bertestii, sa le stapineasca drept acei taleri
1800 capete cu dobinda, in care acest zapis este iscalit numai sardaru Alicsandru Greceanu,
iar nu si ceilalti frati. Inpotriva acestor zapise, ne arata sfint<iia sa> parintele arhimandritu
si igumen al sfintei manastiri Vacarestii Un zapis de la leat 7244 aprilie 14, iscalit de Zoita
Greceanca si este Iscalit si de Draghiceanu biv <al> 3<-1ea> vistier, boerul jupinesii Zoitii,
In care zapis scrie raposata jupineasa ca-1 da la mina Mixt parintelui Vihleam vacaresteanu,
zicindu cA inprumutindu-se cu taleri 150, li pune acesti 500 stinjani den mosiia Bertestii, zalog,
care mosie este de zestre, i o da supt stapinire ca sa-i ia venitul pina Ii va inplini banii cu

200

www.dacoromanica.ro
dobinda Mr. Care de la acel zapis al numitii jupinese pinA acum, slut ani 40 si jumdtate,
macar ea au dat-o supt stapinirea stolnicului StefAnache, atit DrAghicean Greceanu, eft si
Alexandru Greceanu fit-sau, cu zapisile ce scrie mai jos, dar mosiia au fost tot supt stapinirea
sfintei mAnAstiri VAcArestii, iar stolnicu StefAnache sau gineri-sdu Gligorasco nicidecum n-au
stApinit acea mosie, ci numai locul jicnitii. SA vazu cA zapisu ce-1 dO stolnicu DrAghicean
Greceanu de zAlojirea acestui loc, InpreunA i cu mosiia Bertotii la mina lui StefAnache, este
cu ani 13 mai pe urma cleat zapisul Zoitii GreceancAi jupinesii sale ce au fost FilipeascA, care
o dA, mosiia Bertestii, supt zAlojirea mAnAstirii, care mosie ce au fost a rAposatii, de zestre,
iar zapisu ce este iscAlit numai de Alecsandru Greceanu, fitul rAposatului Draghicean, sA vede
c este cu ani 25 mai pe urma fdcut, decit a rAposatei numitA JoitA. Si mAcar cA sint aceste
doal zapise la mina lui Gligorasco Asan, dar nici socrl-sau, nici el, n-au stdpinit mosiia BAr-
testii nicidecum, ci numai acest Mc al jicnitii, si tot sfInta mAnAstire au stApinit pina acum de
stilt ani 40 si jumAtate. Ne mai arAta pArintele igumen si alt zapis cu leat 1750 septemvrie
24, iscAlit de rAposatu stoMic DrAghicean, fiindu sardar, care este de ani 26, Mtn' care aratA
cA s-au mai inprumutat dA la arhimandritu si igumenu sfintei mAnAstiri VAcAresti cu alti taleri
150, si-I pune zdlog casele de aici din Bucuroti, care acesti bani cu dobinda s-au indoit taleri
300, si sA incarcA iarAsi la pretul mosii Bertotii, de vreme cA sfinta mAnAstire n-are de unde
lua acesti bani, fiindu cA fiiul rAposatu<lui> stolnic DrAghiceanu au vindut acele case ce era
amanet, la rAposatu Scarlat vodA. Ne mai arAtA pdrintele igumen i alt rAvAsel cu leat 7259
octombrie 24, iscAlit de Iordache Greceanu, de ani 25, cu un an mai pe urma zapisului, ce
s-au Inprumutat cu taleri 150, In care aratA cA au mai luat i alti taleri 20 inprumut de la
rAposatu Iona arhimandritu ce au fost pe acea vreme igumen la sfinta mAnAstire VAcArestii,
care si aeon bani neav/nd sfinta mAnAstire de unde-i lua, sA incarcA iar la pretul mosii Bertotii.
Deci dar, dupe zapisu de zAlojire a rAposatii Zoitii Filipeascdi ce au fost sotie rAposa-
tului stolnic DrAghicean Greceanu ce este dat la sfinta mAnAstire i o pune zAlog, aceastA mosie
Bertestii fiindu a dumneaei de zestre, iar nu a stolnicului DrAghicean, rAu i fAr' de cale au
pus-o stolnicu DrAghicean zAlog si la stolnicu StefAnache, ca. n-au fost mosiia sa si nu avea
nici o putere a o pune, si acel zapis nu are nici un chiros. Asijderea i pentru zapisu sArdarului
Alicsandru, fiiul rAposatului stolnic DrAghicean, ce este dat la mina lui StefAnache, in care zapis
scrie desupra cd-1 dau toti de frati si jos este iscalit de el, si acest zapis iar nu are nici un
temeiu, cA trebuia Intl! sA sA judece atunci cu sfinta mAnAstire VAcArestii, si dA i-ar fi dat
dreptatea ca srt intoarcA tort banii cu dobinda lor, sfintei mAnAstiri cit scrie mai sus, si de i-ar
fi dat judecata mosiia Bartestii supt stapinire, volnic era sA dea, ori lui StefAnache, ori cui ar
fi vrut, ca un lucru al sAu. Dar fiindu cA nu si-au cAutat judecata de atunci, rAu i fAr' de cale
au dat zapisu si n-are nici un temeiu de dreptate, iar sfinta mAnAstire VAcArestii are dreptate
sA stApineascA acesti 500 stInjent de mosie din Bertoti, Hindu pus zAlog de insusi stapina
mosii, rAposata Zoita, care i-au fost de zestre dumneaei, i o stApineste sfinta mAnAstire de
atunci ptnA acum de sint ani 40 si jumdtate i nici rAposatu stolnic DrAghicean, nici fii rApo-
satei Zoitii stolnicesii n-au f Acut dava de atunci pInA acum, ca sA fie intorsu banii cit scrie
mai sus, sfintei manAstiri. Si cu toate cA au luat stolnicu Stefanache acele zapise, atit de la
rAposatu stolnic DrAghicean, cit si de la sArdaru Alecsandru, fii-sAu ce i-au dat mosiia Ber-
testii supt stApinire fAr' de nu a avea nici o treabl cu ia, dar nici mosiia au stApinit StefA-
nache, nici dava au fAcut vreodatA cu igumenu de la sfinta mAnAstire ca sA cearA aceastA mosie,
ci au tinut aceste zapise ca sA sA InvecheascA vremea cu<r>gindu, fAr' de dreptate, care si dupe
abiceiul pAmintului i dupl pravilA, stApinire de ani 40 si jumAtate nu este cu putintA a sA
mai strica.
Ci, gdsim cu cale, sfinta mitnAstire VAcArestii sA stApineascA acei stinjent 500 de mosie
din Bertesti, partea rAposatei Zoitii stoMicesii GreceancAi ce au fost Filipeasca, care i-au fost
de zestre, cu lama pace de cAtre fiii rAposatii Zoitii stolnicesii, dumnealui aga Scarlat, Alec-
sandru sArdar, Gligore postelnicel, BAnicA biv cApitan za dorobanti, eft si de cAtre Gligorasco
Asan, ginerile rAposatului stolnic StefAnache i de cAtre nepotul lui StefAnache, Neculae, i sa-i
ia acele doaA zapise ale rAposatului stolnic DrAghiceanu, cit si a sArdarului Alicsandru, fii-sdu,
de la mina lui Gligorasco Asan, cum si un hrisov ce este tot la mina lui Gligorasco Asan, tot

201

www.dacoromanica.ro
 de mosiia Bertestii. Pentru care hrisov, au mdrturisit dumnealui aga Scarlat Innaintea noastrd,
cd i 1-au dat rdposatu taicul sdu, stolnicu DrAghicean lui Stefdnache, mai pe urind ddruindu-i
taleri 50, si stt-i dea la sfinta mdnAstire Vdcdrestii, si Gligore Asan Ali stApineascA locu Jicnitii
domnesti ce i s-au hotArlt acum, din luminatd porunca innaltimii tale.
Arb. St. Bun., Noi asa am gdsit cu cale, iar hotArlrea cea desdvirsitii rAm1ne a sd face de cdtre InnAl-
f. 159-150 y. timea ta.
1776, avgust 29.
D<umitrasco> Racovita, vistier, Badea Stirbei vel dvornic, Ioan Iuliiano vel
logofdt, vel logofdt.
1 Corect : Bertesti.

Mitropolitul fdrii arald prin anafora ca. Anita, vdduva comisului A.tanase V inefeanu, se judecd
185 cu Ionifd logofdlul, vdrul decedatului, f i cu ruda de aproape, Mdrgdrit din Brasov, pentru moste-
nire. Se holt-it-41e ca o treime sd rdmind pentru pomenirea sufletului, iar cloud treimi sd se tmparld
1776 tnire Or/He care s-au judecat. Domnut Intdreste.
septembrie
18
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar.
Dupd cum s-au gdsit cu cale de cdtre preasfint pdrintele mitropolitu, dupe pravil
odihnindu-sd si pdrtile cele ce sd judecd, intdrim si domniia mea, asa sA sd urmeze. Si dumnea-
voastrd velitilor boeri sd-i lnpliniti din cele ce shit, cum va fi cu cale, iar prin foae iscAlitd, de
a stApini fiestecare cele ce i sd vor da, sau de sd vor putea invoi cu bani la vreun lucru cc nu
va fi putintd a sd InpArti, ori de-a valma sd va Invoi a stdpIni, iardsi dumneavoastrd, cum va
fi cu dreptul sA izbrdniti, iar partea mortului sd sd dea la cutie. Si orinduitul zapciu asa sd
urmeze, ant la Inplinirea de celelalte ce va fi trebuintd, cit si pentru partea mortului sd o dea
la dumnealor boerii epitropi ca sd sd pue In cutie.
1776, septemvrie 18.

Preainnaltate doamne,
Dupe jalba ce au dat la manna ta, Anita ce au fost sotie lui Atanasie comisu Vine-
teanu, pentru Ionitd logofatu, cd de shit ani 6, murind acel Aftanasie comisu, bAjeniti fiindu
la munte, au pus mina numitul Ionitd logofdtu pe tot avutul casii raposatului, fAcIndu-se ruda
si au luat banii dupe chiriile prAvAliilor i altele si au cheltuit In trebile sale si ia este pAgubasd
de zestrile ei si de... 1 si sufletul raposatului std necAutat si datorii ce este pA la unii altii,
neplAtitA. Care, adusi fiindu de zapciu vdtaf de copii za vist<ierie> Innaintea noastrd cu vechil
dinspre partea jAluitoarei, dumnealui Ianache postelnic Steriian, intli am cercetat spita rudenil
acestui Ionita logofdtu cu rdposatu Athanasie comisu si vAzum cd sint amindoi veri al doilea,
dar mai de aproape rudd este un Margarit staroste care se and In Brasov, fiind rdposatu
comis, acestui MArgdrit, nepot de yard primare, mdcar cd si IonitA logofAtu, ca un vechil
mumii-si, care intocmai cum si Margarit vine ruclA rdposatului, cere epitropie acestii clironomii
trAind mumA-sa atuncea cind au murit comisu Anathanasie, cd toate acestea, de la MArgarit
starostea zice Ionita logolatu cd are scrisoare la mind, In care 11 dd a cAuta aceastd judecatd
si a lua supt zapt ce i sd va orindui. $i dupd curgerea judecAtii, intli am orInduit de s-au
fAcut catagrafie de toatd periusiia mortului, mult putin ce au fost pind la una, care pretuin-
du-sd dd dumnealui starostea za negutAtori, au esit taleri 4610, 89, din care s-au scos lipsa
zestrii cu datoriile dinaintea nuntii, taleri 961,81. S-au scos si datoriile care s-au dovedit
cd sint bune cu zapise si WA zapise pd la unii altii, taleri 508, s-au mai scos si cheltuiala
jAluitoarei, sotiia mortului ce au fAcut-o In anul jalii prin bAjenii i prin Brasov cu 2 slugi,
i chiriia casii pe zi cite taleri 1, i cernelile taleri 402,52 si au rdmas bani buni de inpAr-
tealg, taleri 2738,71. $i acestiia fddridu-sd pe 3 parti, dupd hotArlrea pravilii sd vine de

202

www.dacoromanica.ro
parte cite taleri 912,104, fast o parte sA o tie rgposatu, cAci au fAcut amindoi copii, o parte
sufletului raposatului f i alta rudelor rAposatului.
Deci, cit pentru partea care vine a mortului pentru suflet de pomminat, hrisovu mArii
sale ni sl pare a fi cu cale dg. a a da la dumnealor epitropii cutii dA a-i cAuta sufletul, iar cele-
lalte doao pArti cu dreptate sA le ia cei la care s-au orinduit, dupA cum mai sus sl numesd
sotiia i rudele mortului. 5i asa dupA aceastA lnpArtealA odihnindu-s1 toate partile, lAmurin-
du-sd folk anume, s-au intgrit si de noi spre adevrat. Acum, fiindc aceastA periusie nu este
bani gata Ca, cu lesnire sA <a> invoiascg. la InpArtealA, ci sint vii, mosii, prAvalii si altele, la
aceasta dinaintea noastrA nu puturA da a s5. tocmi cu pace, pentru cl un lucru care 11 cere
o parte, pe acelail cere i ceilaltA parte si cu aceastA pricinA nu pot ei Intre dinsii dg a sA asza.
DA unite ca acestea sA fie porunca mArii tale la dumnealor velitii boeri, sau unde sA va
socoti ca sA sA Intrebe i sa sA uneasca cu inpartirea, c partea a fiestecAruia sA stie tit tae
dupg foile ce s-au fAcut, iar la bAnuialA, de va avea IonitA logofAtu asupra sotii rAposatului,
cum cl zestrile nu vor fi toate cit au arAtat i a au tAinuit cevasi din periusie, la aceasta are
dreptate IonitA logofAtu dA a da blestem sA arate dreptul, cl nd nu sA va odihni pe acestea ce AthBt. Buc.,
.

s-au arAtat. Gi, dA aceasta faeem *tire mArii tale si anii de la Dumnezeu sA fie multi si norociti. f. 160 v.-161 v.
1776. avgust 25.
Grigorie al Ungrovlahiei.
1 Loc alb.

Carte domneascd In pricina dintre Nan Dimitriu si Hera Bucsenescu postelnicel cdruia Nan ti
cerea plata unei datorii. Dupd rejudecare la divan se holdrdste ca reclamantul sd aducd dovezi i
martori, iar pirilului sd i se dea carte de bleslem. 186
1776
septenibrie
Innaintea domnii male la divan s-au judecat Nan Dimitriu cu HerutA postelnicel Bucsenescu 20
pentru toate cererile i pricinile cite au avut a arAta numitul Nan, cum cA are la Bucsenescu
si la muma lui ce au murit. 5i Intliu zise Nan cum cA au inprumutat pe muma lui Herutit postel-
nicel cum si pe HerutA, cu bani rinduri rinduri prin condee osebite care sA adunA taleri 532,
112, pentru care i s-au cerut zapis sA Ii arate dupe obiceiu de datorii, si zise cA nu are.
Deci Intrebindu-s1 HerutA Bucsenescul, au rAspuns cum cA adevArat au avut pricinA
mumA-sa cu dlnsul, de dat i luat, dar la leat 1767 stind la socotealA, de toate s-au izbrAnit
cu dinsul i s-au incheiat toate cererile lui Nan intru Un zapis de taleri 400, cu care s-au dat
platnicA muma lui la dinsul ; pentru care zapis are a sA socoti, fiindca sint pricini ce va sA o
scazA i cu ce-i va raminea dator, voeste a-i plAti si sA sA izbrArteascA. La aceasta au raspuns
Nan, cum cA altA socotealA de bani este a zapisului aceluia de taleri 400 si alti bani slut con-
deile de taleri 532,112, care In urma acelui zapis s-au cheltuit si s-au f Acut acea datorie, si
cere Nan a-i plAti si cei cu zapis taleri 400 si cei taleri 532,112, condeile. Am cerut lui Nan sd
ne arate zapisul de taleri 400, ca sA vedem ce coprindere de izbrAnire au fAcut cu muma lui
HerutA i zise cA 1-au pierdut.
Deci de vreme ce Bucsenescu nu tAgAdueste de acel zapis de taleri 400 f gr' de numai
zice cA are socotealA pentru condeile ce zice cl slat sA sA scazA, i fiind trebuinta de a li sA
cAuta acea socotealA Intli de boeri, cu amAruntul, cu pitac i-am rinduit la dumnealor velitii
boeri ca sA ii sA caute socoteala, adicA de cele ce zice Bucsenescul cA are a sA scAdea. 5i ne
Instiintam de la dumnealor velitii boeri, cum el vrind zapciu cel orinduit ca sA-i Infatiseze
tnnaintea dumnealor, iar Nan, intliu zicInd cA este bolnav, pe urmA au fugit afarA si au rAmas
neizbrAnit condeiul zapisului de taleri 400. Pentru care, fiindcA Nan de la judecatA au dosit si
Hera postelnicul au rgmas de sade aid pi vremea lucrului, am dat la mina Herii Bucsenescul
aceastA carte cu care sA aibA a sA apAra si a avea voe sA sA ducA ca sA-si caute si el de trebile
casii, fiind Intr-aceastA vreme toatA trebuinta lucrului si a culesului i sA nu sA supere pinA
dud va sAvIrsi tot lucrul casii lui 51 atunci va veni ca sA ii sA izbrarteascA, iar pInA nu sA

203

www.dacoromanica.ro
 vor infAtisa aid innaintea dumnealor velitilor boeri dupd porunca ce am dat domniia mea
prin pitac, supArare sd nu aibA de cdtre Nan Dimitriu. Iar pentru condeile de taleri 532,112
fi ind fost Intrebat de cdtre domniia mea, Nan Dimitriu, ca sd le arate toate pe anume si
cu ce dovadd cere, le-am cercetat Insine cu divan, dupe dreptate la toate am hotdrit cunt
scrie mai jos sd sd urmeze ; unile sd sA izbrdneascii prin blestem, altele prin dovezi. Care cu
aceste dovezi si juramint sA aibA a dovedi i vremea cind s-au dat acei bani, pentru a de
vor fi In urma zapisului de taleri 400, sd vAd cd slut deosebite datorii iar de vor fi mai nainte,
sd cunoaste cgt sInt intrate in zapisul izbrdnirii de taleri 400, asijderea si cite fu netAgAduite
dintr-aceste condee de Herutd Bucsenescu i priimi a le plAti, iardsi mai jos s-au insemnat.
Iar afard dintr-aceste condee si pricini ce sint numite intr-aceastA carte, nimic ti-au mai rAmas
acum a mai cere Nan de la Bucsenescu, pentru cd pe insusi Intrebindu-1 domniia mea de
mai are alte pricini, sA sd izbrAneascd de toate, zise la divan di alte pricini sau cereri, nu
are a face. Taleri 94 cere Nan, datorie a Herii Bucsenescu, care bard i-au priimit Hera sA
plAteascA fiind netAgAduiti si am hotkrit sd-i plAteascd. Taleri 67 cere Nan, ce au dat la
lucru vii, care fiind tAgAduiti de Fiera, cd nu stie, am hotdrit, Nan sd aducA mArturii cd au
lucrat viia in urma zapisului de taleri 400 si cd au cheltuit acei bani Nan. Taleri 60 cere
Nan, ce zice cd i-au plait unor mocani datoriia tatu<lui> lui Fierua1, pentru care au adus
si mArturii Innaintea ispravrticilor ot sud Mused i iar Hera Ii tAgAdui pentru care, am hotdrit
sd aducd Nan pe Insui mocanii ce au mArturie la ispravnicii judetului ca sd mArturiseascri la
divan. Taleri 10, ce zice cd i-au dat Nan mumii-si pentru muntele Nigoiu, au tAgAduit Hera,
cd nu stie. S-au hotArit sd aducl Nan martori la divan. Taleri 80 ce zice cd i-au dat Nan
mumi-si in Buc<uresti> cu zapis la leat 1768, dar zapisul I-au pierdut, tAgAduind Fiera, s-au
hotdrit sA dovedeascA Nan cu dovadd iardsi aici la divan. Taleri 11 pentru birul lui Herutd
ce i-au dat la acest leat, i-au priimit Hera sA-i plateascd fiind a lui datorie, si am hotArit
sA-i plAteascd. Taleri 101 si 80 bani ce zice Nan cd i-au dat la nunta lui Hierutd cu sluga
sa, tagaduind Hera, am hotArit sA aducA Nan pc acea slugA la divan si jurind, au priimit
Herra sA-i plAteascd, fiind a lui datorie. Taleri 6,60 zice Nan cd au dat iar Herd, la acelasi
leat, dar nu are marturi. S-au hotdrit sd nirimeascA 2 Hiera blestem cd nu i-au dat. Taleri 50
cu rAvas, Hierii, i-au dat la Anghelache gineri-sdu In acelasi leat i rdvasul i 1-au dat innapoi,
care 1-au si ardtat la judecata ot departament. Pentru care tAgaduind Hera si dA bani i dd.
rdvas, poruncim sa vie unul din judecAtori ca sd marturiseascd pentru acest rAvas dA 1-au ardtat
la judecatd, sau nu. Taleri 2, iar lui, i-au dat la acelasi leat. TAgliduind Hera, s-au hotdrit sd
rdmie la blestemul ce este sd sd facA si pentru taleri 6,60. Taleri 5 i-au dat mumii-si in (toed
rinduri la acelasi leat. TagAduind Hera, s-au hotdritu sA aducd Nan dovadd aici la divan. Taleri
10, iar mumii-si clad au plecat la Pitesti. TAgaduind Hera, s-au hotArit sA aducA Nan mArturii
aici la divan. Taleri 4,12, cu cuvintul Herii la leat 1772 dud au scos cartea de judecatA a
MAgureanului, pentru care, altA mArturie zice cd nu are. HotArim sA priimeascA sipentru aces-
tea blestem, Hera. Taleri 7 cu cuvintul mumii-si, au dat la Grigorie sluga ei.
TagAduind Hera, hotArit sA dovedeascA Nan, taleri 7 ce i-au plAtit lui Ion Buzii pentru
niste lind ce au luat-o el la leat 1768. TAgaduind Hera, s-au hotdrit sd-i dovedeascd Nan. Taleri
5 la isprAvnicelul lor de la Ionesti cu cuvintul lor, i altA mArturie zice cd nu are. S-au hotArit
sd priimeascA i pentru acestea blestem, cd nu i-au zis el sd-i dea la isprAvnicel. Taleri 4,60
la Gligore, sluga lor, cu cuvintu lor la leat 1769. TAgaduind Hera, s-au hotArit sA aducA Nan
dovada. Taleri 2,60 i-au dat cu insusi aceastA slugfi la acelasi leat. TAgaduind Hera, s-au bai-
rn sA aducA Nan dovadd. Taleri 7 i-au dat pentru un zapis de mosie ce era pierdut i I-au luat
de la Costandin Tigara, dar dovadd nu are ; sd priimeascA i pentru aceasta Hera blestem.
Arta. St Bur.. Drept aceia pe hotArirea ce s-au f Acut din divan, i-am dat la mina Buesdnescului aceastA
Ma. ar.
f. 168 v. 105. carte. I i. saam receh gospodstvo mi.
1776, septemvrie 20.

1 Corect : Herutd.
2 Corect : priimeascd.

204

www.dacoromanica.ro
Mpe itropolilul fdrii si velifit boieri arald prin anafora cd stolniceasa Catrina BdIdceanu reclamd
pe Maria Bdleiceanu care a vindut venitul mosiilor din Teleorman stdpinite de neamul ei. Pirtta
aratd cd are i ea drept de stdpinire. Se hotdrdste sd se facd prin carte de blestem cercetare en vecinii
pi tmprejurenii moii1or. Domnul Intareste. 1776
septembrie
20
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasit cu cale de catre preasfinjiia sa pdrintele mitropolitul si de catre
dumnealor velijii boeri, rinduim pe sluga domnii nide_ 1 copil din cask de visterie, sa meargd
cu cartea de blestem la dumnealor ispravnicii judejului si dumneavoastra ispravnicilor sa orin-
duiji un bocrinas vrednic sa urmeze a face cercetare in fala locului cum scrie mai jos.

PreainnAljate doamne,
Din luminata porunca innaljimii tale, vatafu de copii za visterie aduse la judecatd Innain-
tea noastra pe Catrina stolniceasa BalAceanca, plrlA asupra Marii Balaceancai, zicindu ca 94
ani shit de cindu stapIneste doao mosii ce le numesc Gaguleasca si Zimbreasca dir sud Teleor-
man, ant tatul raposatului boerului durnneaei, cit si raposatu boeru dumneaci, stolnicu Ionija
Balaceanu cit an fost In viia, iar dA an si da estimp, In silnicie zice ca s-ar fi pus din sinesi
;i ar fi vindut numita Manila BalAceanca venitul acestor 2 mosii fr nici o judecata, zicindu
ca aceste mosii slut ale mosului dumneaei. Aratindu-ne stolniceasa Balaceanca i o foae iscalita
de Barbu BalAceanu i da Draghici Balaceanu, mosu boerilor, cu leat 7200, i un zapis de cumpa-
ratoarea acestor mosii cu leat 7194, in care foae citindu-sA, sa coprind aceste moii, cindu
si-au inpartit Balacenii frajii, Intre ei, i le cla aceste doao mosii In partea rdposatului vittaf
Mateiu BalAceanu, mosu raposatului stolnic Ionija BAlaceanu, boeru dumneaei stolnicesii Catri-
nii Balaccancai, i cu acea foae i cu zapisul acela au stapinit pina acuma, de sint ani 91. Am
intrebat si pa dumneaei Manila BAlaceanca de cindu Ii s-au dat moiile Intru stapfnire da InpAr-
tire dupa ce s-au facut pace din ceilalta razmirila, stapinit-au cid atunci pina acum, sau nu,
adica da 37 dA ani Incoace, i zise insusi ca n-au stapinit neavind scrisorile acestor mosii sA-si
caute, iar acum are scrisori i pentru aceia cere ca sa ia aceste mosii intru a sa stapinire. I-am
cerut sa ne arate catastifu pecetluit ce ii s-au dat la mina clad le-au dat manna sa rAposatu
Costandin voda Mavrocordat, moiile Intru stapinire dupa ce s-au ertat de Inparajle, atunci
dupd pace, ca sd vedem da slut puse i aceste doao moii, si nu le-au aratat.
Deci, toata curgerea acestii pricini de judecata, razima la stapinire. Ci, da vreme cd
stolniceasa Balaceanca, zise ca tot dumneaei au stapinit aceste mosii pina acum, si da an incoace,
Madia Balaceanca fara da judecata s-au Mut stapina de sinesi da au luat venitu acestor doao
mosii Intim staptnire, si mai virtos cAci cindu s-ar fi cunoscut Mariia Balaceanca, ca are temeiu
dA cerere, macar i da n-au fost dumneaei aici In tarA, dar soru-sa Zmaragda din ceilalta razmi-
rilii au fost aid nelipsita si au stapinit celelalte mosii toate, si cum putea cla facea tacere pentru
aceste doao moii, da ar fi stiut ca slut ale dumnealor <9> Care, dintr-acesta sa cunoscu ca
rau cere Mariia Balaceanca stapinirea acestor mosii i rail au luat i venitul da an du pa mosid
lAnA judecata.
Dar pentru ca sa dascoperim adevaru stapinirii, noi asa am gasit a fi cu cale, sa fie
luminatA porunca Innaljimii tale, sd mearga un om domnesc acolo la acele mosii din sud
Teleorman i prin carte de blestem sa cerceteze pe vecini i Inprejurenii acestor doao mosii :
eine au stapinit cla 37 da ani Incoace, adica dupa ce s-au f Acut pace din ceilalta rdzmirija si
pinA acum ; de chid slut numitele Balacence tot aici in jara, mosul si tatul rdposatului stolnic
Ionija Balaceanu sau mosul i parinjii Balacencelor i, pAri s-au stapinit aceste moii, si [au]
mosiile intregi s-au stapinit de care raposatu stolnic Ionija BAlaceanu ; i avut-au stApinire
si BillAcencile Mariia i Zmaragda Intr-aceste doao moii, sau n-au avut <9> i asa, In frica

205

www.dacoromanica.ro
 lui Dumnezeu citindu-sd cartea <da> blestem, ori In ce chip vor marturisi acei inprejureni si
vecini da stapinirea acestor doao mosii, sa scrie fiestecarele in dosul cartii de blestem i sa
Arb. St. Bun.. sa iscaleasca, i aducindu-i orinduitul mumbasir la divan, ca sa sa hotarasca judecata. Noi
Ms. nr. 5.
f. 165 166. asa am gsit a fi cu cale, iar hotarirea cea dasavirsit rmlne a sa face de catre Innaltimea ta.
1776, septemvrie 17.
Grigorie al Ungrovlahiei.
Vel vornic, Badea tirbei vel vornic, vel logofat, vel logofat.
1 Loc alb.

Domnul In divan judecd pricina, anterior cercetald si de velifii boieri, dintre sdlenii Ciortesti (VII-
188 cea) cu Ionifd Bdnescu, pentru diferite abuzuri si stricticiuni pe mosie. Se holdrciste ca reciproc
sd-si compenseze pagubele, fixindu-se pentru viitor obligafiile sdtenilor pia de stdpfnul mosiei.
1776
septembrie
22 Io Alecsandru Man fpsilant voievod i gospodar zemlii Vlahiscoiu.
Badea Ciortescu vechil i celorlalti sateni ot satul Ciortestii sud Vilcea, nefiind odihniti
pe aceasta hotbrire a dumnealor velitilor boeri, au esit si la divan innaintea domnii mele cu
jalba asupra lui Ionita Banescu, cum caci sa pasc vitele Mr pe mosiia Banescului, i-au supb-
rat cu zile de claca mai mult peste dreptate, le-au luat dijma de fin peste obiceiu, cite
taleri 5 de clae, Ii apuca i pentru padure de copaci cite un tult si le cere sa plateascb li
copacii ce i-au taiat altii, necdjindu-i foarte.
Fata fiind la divan si Ionita Banescu, au tagaduit plra lor.
Deci, dupb cercetarea ce am facut, fiindu ca ramble si Ionitb Banescu dator a le Intoarce
din zile de claca, asijderea ramine i ei datori Banescului a plati copacii ce i-au Mat din
padurea lui de si-au facut trebuintile Mr, care copaci fiind trebuinta a sa cerceta la fata
locului, citi shit tbieti de dInsii, da vreme ca au fost 5i alt sat anume Valenii la taerea acei
paduri, cit i zilile de claca a sa dovedi iarbsi db Oran! cu dovada clte eft au lucrat fieste-
care si in ce vreme, fiindu ca Banescul tagaduia. i vazindu-se prelungirea i treapadu ce
este tribuinta a face cu mergirea la fata locului de acum innainte pina sa va dovedi bine
acestea i cazindu cu greu cu cheltuialb la amlndoab panne, domniia mea cautIndu la peri-
ciunea si trecirea de vreme a lor, ca sa nu O. mai cheltuiascd i sa sa trepide mai virtos
acum In vremea a toata munca, cindu i unul si altul are tribuinta, si mai vIrtos ca nici
unul, nici altul in doi ani n-au facut jalba. de au avut paguba sau nedreptate unul de care
altul, am hotbrit de au ramas aceste trecute, jos, co nici ei sa nu cearb de la Banescul nimic
pentru zilile ce i-au cldcuit, nici Banescul sa nu ceara de la ei nimic pentru copacii ce i-au
Mat. Fara de numai, de acum Innainte socotindu-se numai ce este drepte i obicinuite, am
hotbrit ca pentru pasunea vitelor ce sA vor hrdni pe mosiia Banescului, sa MIA a da ne an
clte parale patru de vita mare, sau de nu, sa-i clacuiasca tot casnicul cite doaa zile pe an.
Dat fiindu ca zise Bbnescul cum cit nu are lucru a-i pune sa lucreze, mai virtos ca sa lipseasca
toate pricinile, am hotbrit sa-i dea cite patru parale de vita mare si cei ce vor avea vite
de vor paste pe mosiia lui, aceia numai sb dea, iar cei ce nu vor avea vite, aceia sa fie nesu-
parati. Asijderea si de oae i de capra sa-i dea cite bani doi pe an si de matca de stupi cite
bani trei, sa-i dea si de rimator cite bani vase pe an. Asijderea 5i dijmb din bucatele ce vor
face pe mosiia lui i din fin, sa aibb a-i da din toate dupb obiceiu din zece una, cum si
pentru padure de copaci mare cite un ort, iar pentru alte maruntisuri de lemne mici, pentru
foc, sa nu fie suparati. Care acestea, sa sa inceapa din timpul de estimp innainte, far de mai
nainte sa nu sa supere pentru doi ani trecuti cum am zis. Insa pentru toate acestea ce au
trebuinta de hrana lor si a vitelor lor, Intl! sa dea de stire i sa ia voe de la stapinul mosii
si cu voia stapinului mosii sa sa urmeze ale hranii Mr, iar nu de sinesi cu semetie si sa
pue in movie si In padure sa faca striciciune, el vor cadea In villa de pedeapsa, cit si Banes-
cul sa va pedepsi cindu ii va supara mai mult peste ceia ce rInduim printr-aceasta carte.

206

www.dacoromanica.ro
Asijderea i pentru adapatul vitelor, sa aiba voe acolo unde au addpat si mai nainte i ei i ArhicSnrt.. M5.ua.
parintii Mr nesupfirati, iar sa nu fact acum mutari spre stricaciune i calcarea mosii pe unde 1. 106-167.
nu au Post obiceiu a trece si a calca vita. Pentru care, poruncim 5i dumneavoastra. ispravni- v . dem"!
ieCnitaSru
cilor ai judetmlui, asa sa urm din 18 iulie 1770.
1776, septemvrie 22. Arh. St. Sue..
Ms. 5.
Asemenea carte s-au dat i la mina Badii Ciortescu de la satul Ciortesti sud Teleor- 1. 120-121.
man 1, pirls la lui Ionita Babeseu 2. WOW& sub data
la Inetitutul de
1 Pentru Vilcea. istorie
2 Pentru : Banescu. Rim/.

Velifii boieri arald prin anafora cd negufdlorii cu cdsorii In jud. Ilrov, lasca fi Teleorman, cer
so se scadd preful casului adus de la silnile din pdduri, fafd de al casului de la silnile dirt yes. Dupd
cerceiarea siarosielui se aprobd. Domnul intdresle. 189
1776
septembrie
Io Alexandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli, Vlahiscoiu. 25
Dupa cercetarea dumnealor ve1ii1or boeri, dovedindu-si cererea Mr cu cale, intarim
ca sa sa urmeze cum scrie mai jos si dumneavoastra ispravnicilor judetului, <cei> cc au a
lua bani pa cas, asa sa le aratati pretul.
1776, septemvrie 25.
Preainniltate doamne,
0 seamil cla negutatori ce tin casarii la partea paclurii In sud Ilfov, Vlasca i Teleor-
man, au jluit marii tale cum ca, casul ce sa aduce du pa la stini la casarlile lor, totdeauna
are mai jos pret decit casul ce sa duce la casariile din partea cimpului, pentru cad la casa.-
riile de la cimp obicinuesc cei cu stinile de due casul numai o data pa zi, si fiind scursu de
zer, dupa ce sa lucreaz la miia de oca, casu verde rAmine casu valat, lucrat, oca 700 si necur-
gindu-le paguba negutatorilor, cla mina <IA platesc mai mult pret, iar casariile din partea paclurii,
fiindca obicinuesc cei cu stinile <IA due casul <IA trei ori pa zi, dimineata, la prInz i seara, si
cu zerul nestors, dupti ce lucreaza de la miia de oca cas verde, ramine numai ocfi 500 cascaval
si pricinuindu-li-sa scadere multa, da aceia platesc casu cu mai jos pret decit sO plateste la chnp.
ti asa urmind i ei estemp di a plati celor ce le-au adus casu la casarii, iar acei cu stinile,
fiindca la cimpu s-au ruptu pretul casului ocao cite parale patru, cer ca dupa. acel pret
sa plateascd si Mr. Pentru care, negutatorilor nedindu-le mina cu acel pre i Wind paguba,
cer de la mila marii tale, dreptate a plati cum s-au rupt i la altii, pretu la oca cite parale trei.
Dupa care jalba, ne poruncesti miriia ta prin epistasiia dumnealui vatafului de divan,
sa luim seama cererii ce fac cu anafora sa Instiintam marii tale.
Deci, cit pentru scadere, ca are osibire casu ce sa aduce la cisarii din partea padurii,
aceasta este stiuta. Pentru care, cereetind de au avut si la pret osibire si cum s-au rupt pretu
estempu de s-au vindut la alte casarii asemenea de la partea pOdurli, ne-am priloforisit atit de
la starostea da negutatori prin cercetarea ce I-am orinduit da au facut, cum si de la vistieru
Istrate Izvoranul ce are casarii la partea padurii In sud Oltu si de la a1ii, cum ca. pentru prici-
nile scaderii ce am aratat mai sus, totdeauna s-au urmat pretu mai jos declt al casului din
partea cimpului, cum si estenipu clte trei parale s-au plant la toti cei cu stinile i asa s-au rupt
pretu la casariile din partea padurii.
Deci, dui:A cercetarea ce am facut, gasind cererea numitilor negutatori dreapta i cu cale,
si fie luminata porunca marii tale ca, asemenea sit plateasca i ei celor ce le-au dat casu la cod.- Arh. St. Bite..
rile Mr, adica ocao parale trei, cum s-au rupt pretu la top aiii, sa nu li stt pricinuiasca i lor Ms. nr. 6.
C. 107-167 V.
stingere, ci sa fie dreptate la amindoao partile. Iar hotarirea cea dasavirsita 'Amine la mila
marii tale.
1776, septemvrie 20.
Badea tirbei vel vornic, loan vel logofat, Pana Fili<pescu> logofat.

20?

www.dacoromanica.ro
 Mitropolitul fdrii arald prin anajora cd Stoiana din Bucuresti a reclamat pe sofa( care a pdrdsit-o
190 tnsurindu-se la Lichiresti (Ialomila) si cd a poruncit preofilor de acolo sd-I pund la Inchisoare,
de unde I-a scos cdpitanul Apostolache. Domnul porunceste ca acesta sd-I caute pe sof si sd-1 aducd
la judecald.
1776
septembrle
26
To Alexandru Joan Ipsilant voievod, bojiiu milostiiu.
DAm volnicie slugii domnii mele 0 sA meargA i oriunde va gAsi pe Apostolache

capichehaiao, sd-i apuce cu mare strhisoare ca el sA gdseascd pe bArbatul jAluitoarii i sd-1,

dea in mina mumba5irului i sA-1 aducA aici la domniia mea.
1776, septemvrle 26.

Preainndltate doamne,
Dupd jalba ce au dat cAtre mAriia ta, Stoiana fAmeia din Bucuroti, cA pArdsindu-o
bdrbati-sdu cu copil mic de 9 ani i Insurindu-sd cu altA nevastA In satu Lichirotii sud Ta lo-
mita, au fost dat jalbA i la noi, i noi poruncind protopopului de judet ca sA trimitA aici pe
bArbati-sAu Inpreund cu acea nevastA, protopopu au orinduit pA preotii acelui sat ca sA-1 prinzA
i sa-1 trimitA. Si aa, prinzlndu-1 preotii i puindu-1 la popreald, s-au sculat nevasta cea luatA
a doo i au dat veste cApitanului Apostolache de la Lichiroti care scultndu-sA, au mersu i au
scos pe bdrbati-sdu din mline<le> preotilor i sA aflA preotii aid la Mitropolie pui la popreald.
Si cu aceastA jalbA a acotii neveste ne poruncoti mAriia ta sA intiintAm cu anafora de curgerea
acotii pricini In ce chip este.
Deci, arAtAin mdrii tale cA aa iaste pricina : fAcind noi poruncA sA sA aducd aici acel
om cAlcAtor dA lege, bArbat al acotii neveste, i protopopu orinduind preotii acelui satu
sA-1 prinzA, ei au f Acut cum au putut i au pus mina pe dinsul, i puindu-1 la popreald ar fi
mersu f Ameia cea dA a doo luatA, dupd cum zic preotii, i ar fi spus la acel cdpitan Aposto-
lache, care, mergind la preoti cu mare zor i Incepind a-i bate, ar fi scos pe acel om i pA
Joe au imtiintat mArii tale pentru preoti, cum cd shit rdi i zurbagii. Si au fost porunca marii
tale sA sA aducd preotii, i aducindu-sA, au fost aici aproape de o lund de zile i vAzind noi
cA nu mai vine Apostolache sA stea fatA dupd cum am Inteles cd s-au trimis poruncA ca Sd
vie, ni s-au jAluit preotii cd le piere toatA vremea lucrului casii lor i sA pdgubote cu totu,
pe care i-am slobozit de au mersu la casele kr. Si facem tire mArii tale dA aceastA pricind
cum iaste curgerea. Tar, n-am adus pA preoti aici, pentru cAci 1-au prins pe acel om, bArbat
Aril. St. Buc., al acotii jAluitoare, ci, cAci au fost porunca mArii tale. Si anii mArii tale de la Domnu sa
f.109-180 v. fie multi i norociti.
1776, septemvrle 15.
Grigorie al Ungrovlahii.
1 Loc alb.

Carte de ierlaciune data de domn lui Gheorghe liganul liberal din robie de clucerul Pantazi Clmpi-
191 neanut care iar l-a inrobil.
1776
septembrie DA vreme ce la domniia mea au dat jalbA Gheorghe tiganul, cum cd mai nainte au fo;t
30 tigan al dumnealui Pantazi Cirnpineanul biv vel clucer i apoi 1-au ertatu dindu-i i carte la
mind a fi slobod, iar acum II trage ca iardi sd-i fie rob ca mai nainte, am orinduit la dum-
nealui vel logofAt dA au cercetat i ne-au adus dumnealui dd am vazut i cartea dumnealui
clucerului Pantazi Cimpineanul ce i-au dat-o la mind pentru ertAciunea ot leat 7260 septem-
vrie 1, iscAlitA i cid jupineasa dumnealui i dA alte rudenii ale dumnealor, Intru care scrie
CA acest Gheorghe au fost fecior MeicAi tiganul i pentru slujba tAtIni-sAu cc au fost cu silintA
la toate trebile dumnealor, dA bund voe i nesilit dA nimini, s-au milostivit dA I-au ertat a
nu mai fi rob, nici dumnealui, nici copiii kr, nici nemului din neamul dumnealui, puind IncA
si blestem asupra celor ce s-ar scula sA-1 ia rob.

208
www.dacoromanica.ro
 Deci, dupe aceastA carte dA ertAciune ce o vAzum, si mai virtos, cA nu numai prin seri-
soare, ci i prin cuvint, dA va erta un stApin pre tiganul sAu, acela iaste slobod ptnA in sfirsit,
drept aceia, i-am dat si domniia mea aceastA carte la mink ca sA fie slobod clA robie si s Arhbt. Bue.
trAiascA in odihntl, nesupArat d ctre nimini din neamul dumnealui, cum si d cAtre dumnealui. f. :.01 V. 202.
1776, septemvrie 30.

Ve lifii boieri arald prin anafora cd Marin (jud. 011) se rejudecd, de (Ufa cu rnilropolitul si episco-
put Buzdului, cu Neacsul Pitisteanu, vechil de isprvnicie. care 1-ar fi impiedical sh ridice niste
fin pentru sdrdcireasa Stanca Cdlinescu in 1774. Cu carte de blestem se dovedesle in divan nedrep- 192
talea lui Marin. Dortmul intdreste. 1776
oetombrle
1
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Neodihnindu-sA Marin, iar5si mai ii innaintea domnii mele la divan si nici un temeiu
(FA dovadA la pira lui nu putum afla. Iar logofatu Neacsul Pitisteanul priinzi blestem cum cA
finu i-au rinduitu si el n-au vrut s ia, si cum cA nici au vindutu, nici este vinovalu la bAnuiala
lui. Pentru care, am hotArit sd aibA bunA pace.
1776, oetoruvrie 1.

Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca mArii sale preainnAltatului nostru Io Alecsandru loan Ipsilant
voievod, vAtafu de aprozi au adus la judecatA innaintea noastrA pe Marin din sud Olt piris
dumnealui Neacsului Pitisteanul biv logont za vistierie, zicind a la trecuta hind a lui iulic
intr-acestu an 1776 au avut judecat amindoi pentru 200 call fin ce I s Meuse orinduiald
sArdAresii StancAi CAlirteascAi in sud Olt la leat 1774. Care intr-acea vreme fiind Neacsul Pitis-
teanul vechil dA ispravnecu Oltului, Marin, sluga numi<tii> sArdAresii, zice cii au mersu cu car-
tea dA orinduialA la numitu Pitisteanu ca sA-i dea acel fin si nu i 1-au dat i dind jalbii mArii
sale lui vodA, 1-au orinduitu la dumnealui Ianache VacArescu biv vel vistier dA le-au Meta
cercetare i cu anafora arAta alegerea ce le-au facut. Marin jiluitoriul neodibnindu-sA pe acea
cercelare, iarAsi au jAluil marii sale lui vodA si manila sa i-au orindultu si la noi dA le-am facut
al doilea cercetare. $i aratind Pitisteanul innaintea judecatii cum cA are marturii cA i-au facut
lui Marin orinduiala sa ia acel fin si el nu 1-au luat, s-au fost gasit cu cale dA care judecatA dii
s-au fAcut luminatA porunca mArit sale lui voda care ispravnicii judetului ca sti cheme pe
acele marturii si prin carte <IA blestem sa arate fistecare cum va sli adev5rul, i numai Scarlat
Hiotu pitaru, ispravnecu Oltului, cu anafora instiinteaza marii sale lui voclA cum cil au priimit
acele mArturii carte de blestem. Care, si 1nsui un Mateiu Milcoveanu postelnicel i Gheorghe
logofat, dau marturie in scris prin blestem, zicind ca viind Marin sluga sArdaresii, cu cartea
divanului pentru acele 200 card <la fin (IA ortnduiala la Neacsul Pitisteanu, fiind vechil da
ispravnecu Oltului, i-au dat pe Dumitru breslasu sin Draghici i pe Radu Popa, slujitorul, sa
mearga sa-i arate claile dA fin domnesc ce are p5. cimpul Marginenilor, i cla i-au aritat sau nu
i-au aratat, zic ca nu stiu, ca Marin s-au 1ntorsu innapoi si au zis Pitisteanului cum ca finu
este vindutu satelor, ca unde au mersu sa la fin, au isit satile si au zis cA este al lor. Pitisteanul
1-au trimis iar innapoi zicindu-i ca fin este mult i nedat satelor, sa mearga sd ia, certindu-1
Inca si din guri, i <la au mersu Marin al doilea sa ia fin, sau n-au mersu, zicc c5 nu stiu. Care,
sa cunoaste ea Pitisteanul i-au fAcut lui Marlin orinduiala sA ia acel fin si el n-au mersu sa-1
ia, cu socoteala ca i-lva plati Pitisteanul cu vreme, cu bani, i cu acel gind rAu al lui, au pagubit
si pa stapint-sa dA acel fin i poarta i pl numitu Pitisteanu prin judecati dA slut doi ani,
cu cheltuiala i cu trepede.
Deci, fata fiind i preasfintiia sa parintele mitropolitul, cum si sfintiia sa parintele epis-
copu Buzaului, chir Cozma, ca sa lipseasca toate banuelile din mijloc, i-am zis Pitisteanului,
putea-va priimi blestem ca acel fin cu adevArat i 1-au orinduitu ca sA-1 ia dupg poruncA, cs

209

www.dacoromanica.ro
Art'. St. Buc- dumnealui nu este amestecat, nici I-au vindutu, Mei este atinsu macar la un paiu de fin c ?>.
f. 173 v.-174. i asa, innaintea preasfintii sale parintelui mitropolitului si a sfintii sale episcopului au priimit
Pentru o Judeca- groaznec blestem ca au urmat dupa porunca divanului si au orinduitu lui Marin fin, si el n-au
ta anterloarit In
aceeas prieln/i, avut purtare dii grija sA-1 ia.
v. doe. din 15 Drept aceia hotarlm, dumnealui Neacsul Pitisteanul sa aiba pace dA catre Marin, ca
lune 1776.
Arh. St. Buc.. s-au cunoscut la judecata ca intr-atItea rinduri au umblat rAti si fail da cale.
Me. 5,
f. 111v.-112 v. 1776, avgust 29.
(Conic sub du( & D<umitra ><cu> Rac<ovita>vistier, vel vornic, Badea vel vornic, vet logofat,
Ia Inetitutul de
letorie N. vel lofogat.
Iorot-).

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd, In urma socotelii fdcule la isprumicatul judefului
193 Prahova, In pricina neguldloriei cu rImdlorii tovard$ilor Petcuf brasoveanul si Anghel Merisanu
propune ca Pelcuf sd pldleascd singur paguba Wild fdrd sd ri luat parte $ i Anghel. Domnul Intdreste.
1776
octombrie
3 Io Alexandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Am cercetat si domniia mea cu divan aceastA pricina de Amami, si insusi Petcu t. nu
tAgadui ca i-au scris Anghel cum cA shit musterii lesi dA i-au dat pa pereche cite taleri 19,60
si cum ca el i-au trimis raspuns sa nu-i dea, ca cu pretul acesta ce au dat lesii, ii ia el, si sa
rAmlie asupra lui, fara numai zise, cA dui:a aceia trimitindu om sa-i radice, Anghel n-au vrut
sa-i dea, dar cerindu-i-sa la aceasta, dovada. zise ca nu are.
Deci, dA vreme ce dupil insusi graiul lui sa dovedi da cumparAtor, sa cade ca dupa
cum la dobinda ar fi fost singur, asa si la paguba. .5i hotarim ca, cu acel pretu ce i-au priimit
asuprA-si, sa plAteascA Petcut partea lui Anghel pa suma r1matorilor, ce nu fu pricina intre
dinsii da numar, si zapciu cel orinduit asa a urmeze a face inplinire, iar alte socoteli ce vor
avea Petcut cu Anghel, dA tovArasie, sA-si caute cu judecatA.
1776, octomvrte 3.

PreainnAltate doanine,
Dumnealui vatafu za visterie au adus la judecata pA Petcut ce i sa zice si Atraru i pe
Anghel Merisanu, cu o socotealA si anafora ce s-au fAcut da dumnealui cluceru Mateiu Fat-
coianu ispravnicu ot sud Prahova, cu porunca mArii tale, cerindu cA sa sA cerceteze cu ce
cuvint si la ce parte dintr-aceasta socoteala face Petcu t. plingere, clA nu priimeste.
De care, noi cercetind din condeiu in condeiu aceasta socotealk a lui Petcut, 1-am intre-
bat sA arate pira lui, Petcut au raspuns a suma cumparAtorii tali, si chieltuiala rimatorilor
aid In tarA, 14.324,60, buna este i priimita, iar toate celelalte nu le priimeste, zicind ca soco-
teala toatA de negutAtoriia ce s-au fAcut da tovardsie cu Anghel, s-au facut In anii trecuti la
Brasov, cum sA vede iscalita da cumpanie, si ce au ramas ca sa ia, au luat zapis de la Anghel.
Anghel au zis ca mergindu la lazaret ca sa-si ceara banii ce au pus capete, cit si dobinda
pentru vinzarea rlinAtorilor cc au fAcut la Petcut, ei 1-au pus la poprealA si 1-au ;Mut inchis
luni 8, trimitindu-i ponturi ca, dii-i va priimi socoteala 11 va slobozi. Care socoteala, este fAcuta
dupa voia lui Petcut, iscalita de socrl-sAu i de cumnatt-sau i da vAri-sau si dA alti datornici
ai lui, cum sa dovedeste din insusi acea socoteala, intru care rimatorii ce Petcut au cumparat
de la tovarosli lui si ca ale lui bucate le-au vindut la Beci cu multa paguba, aceastA paguba
IncarcA pl tovarAsie si cu aceasta unde era dator la tovArAsie, 1-au fAcut a lua <parte> la atita
sumA (IA mii dA lei.
Deci, judecata vAzind ci de aceasta. nApAstuire povirneste la Anghel a bo 1 tis peri vias
che dinastias 2 la pricina socotelii ce s-au fAcut la Brasov, s-au cercetat Anghel cu ce dovadA
dovedeste pA Petcut, cumparAtor dA rimAtori, si el au zis, cA la 1773 au fAcut tovarasie cu Pet-

210
www.dacoromanica.ro
cut clii negutAtorie, cumprind i vinzindu in tarA, CA cu jumAtate bani capete dA la dinsul si
jumAtate cla la Petcut, au cumpArat 2055 rImAtori, la care au gasit mustard pe un negutator
leah si au toemit cite taleri 19,60 perechea, lidnd i arvuna galbeni olandezi 200, cu acest
cuvint insA, pinA va scrie tovarAsu<lui> sail la Brasov, la Petcut, sA-si ia seama. Si acea scri-
soare au trimis-o cu om intr-adins, anume Dumitru, i Petcut, iari cu acest om au dat rAspun-
sul prin scrisoare, cum cA aceastA tocmealA ce au dat negutatoru leah, priimeste si el, rimA-
torii cIi vor fi, i s rAndie asupra luL Si Anghel au Intorsu arvuna leahului innapoi si au oprit
rimAtorii asupra lui Petcut, puindu-i si la hranA cu porumb dui:4 obiceiu si au fAcut cheltuiala
acea trebuincioasA pinA au mersu cla i-au dat la Bran inpreunA cu omul lui Petcut ce-1 trimi-
sese ca sA-i ia In scris. La toate acestea Petcut n-au tagaduit, precum Inca iarAsi n-au tagAduit
cum c au scris si au priimit asupra lui toata suma rimAtorilor ce i-au avut Anghel tocmiti
ca negutAtoru leah 1 cu acel pr4 ce i-au dat leahu.
S-au Intrebat Petcut clA este asa, pentru ce In socoteala ce s-au fAcut In Brasov nu s-au
dat dator si sA-i ia la tovAr<Apie cu acest mijloc, ci s-au Incarcat cu chieltuielile ce au facutu
la vinzarea de la Beci. 5i au raspuns a nu i-au trimis Anghel rimAtorii, chid i-au cerut.
La aceasta Anghel nu tAgAdui cA nicicum nu i-au cerut, mai virtos au zis cA Interesu lui
au lost ca sA-i dea cu un ceas mai nainte sA sd mintuiascA si cid ostenealA i dA chieltuiala si de
primejdie si si de paguba, cum i s-au intimplat. Ci, intr-acea vreme, 185 rimatori au slabit
si i-au scos uzmetu si i-au ramas din socotealA precum sS vede in vremea ce i-au dat.
Am cerut dovadA lui Petcut la cele ce au zis, si au raspuns cum cA nu are, cA numai o
marturie au avut, pe o slugA P lui, ce si acela au murit.
Pentru aciea, si noi am cerut si am stabilit cu negutatorii d cinste si cu pracsis, si am
gasit cu cale cA i sa cade lui Anghel sA facA jurAmint cum cA Petcut nu au cerut nicicum rimA-
torii, i cu aceasta este dreptul ca suma rimAtorilor ce i-au vindut la negutAtorii lesi cu acel
pret ce Meuse, sA sA treacA la datoriia i la socoteala lui Petcut. Atita numai, cA nu are nicl
o dovadA la acele ce au arAtat inpotriva lui Anghel ca sA <sA> mintuiasca dA fAgAduiala lui,
cit i pentru ce sA curioaste cA rimAtorii, ca ai lui i-au priimit i ca ai lui i-au trimis la loc
dapartat, acolo unde au vrutu. CAci, dA ar fi <sA> socoteascA ale tovarasii, nu avea voe ca
sA o facA acesta fArA stirea celorlalti tovarasi precum Anghel a urmat clndu Ii tocmise cu lesii.
Si socotindu noi, cum cA Petcut mai nainte de pagubA 11 avea ca ai sal, iar dupA pagubd
i-au IncArcat la tovarasie pentru socoteala de la Brasov, In care Petcut sA razimA inpotriva lui
Anghel, noi vizindu la aceasta socotealA cA nici o vorbd nu pomeneste pentru acest fel dd madea
ce nu este adiiaforos, pentru cA de la dobindA pina la pagubA tovarAsii este diiafora, scazIndu-1
de taleri 17000, 67-coOztovivcav 3 doao lucruri, cea dintli, una, cum cA Anghel n-au arAtat
aceastA madea, lucru necrezut, dA n-au fost silitu clA fricA, i cu aceasta sa mintueste, cere
ipolipsis a socotelii, 'AAAic4 sA IntemeiazA Intr-aceastA vreme ecycayil 5 a lui Anghel, peri
vias che 8eLvaaTiccc6 cu care sA face acheri socoteala al doilea, cum cA Anghel au arAtat,
si socotitorii tAcInd, nealegind, nejudectrid, ci IncArcindu-1 numaidecit cu doao condee ca
30.000 taleri ai tovArAsii, acesti socotitori sA aratA pe dins!! judecAtori cumpromisari dupA
cum sA numesc ala sinerghi i ajutor, o arAtare, insalaciune si cAlcAtor dreptAtii lui Anghel,
pre carii urmeazA aceasta ecycoyil 86Xcu xcd cbscinle, care singuri Ii aneriseste socoteala.
Aceste doao ni sA pare a fi dindAstul ca sA sA dea de o parte acea socoteala cu adevArat
temeiu, pre care afarA dintr-acestea priimeste rIXXov gAcntov 8, adecA sA vede interisat si
cu fatarie la toate folosintile lui Petcut, luaturi si daturi, Ii condeile, nu curate, cum sA cade
la socotealA cu orinduialA, cu toate el sA vede cA cel ce au scris au Itiut orinduiala de InpAr-
tealA i methodul ce au fAcut numai pentru o arAtare si spre acoperirea vederii, iar ceilaltA
socotealA a dumnealui FAlcoianu ispravnic ot sud Prahova sA vede intaritA asupra dreptAtii
si fAcutA cu toatA cercetarea si curatA, precum 11 insusi Petcut n-au mai gasit alt nimic inpo-
trivA, fArA numai tot socoteala lui cea dA la Brasov ce o socoteste drept exoflisis cu Anghel.

211

www.dacoromanica.ro
Arh. St. Bac., Toate acestea dup ce le-am cercetat cu amdruntu, dupd datorie i dupA porunca innAl-
Ms. nr. 5,
f. 174v. 175 v. -Omit tale, aratdin Intru adevar spre ajutoru dreptatii, iar hotArlrea ramine la innAltimea ta.
Pentro o hot6,- 1776, septemvrie 22.
nre ulterio0r6
In aceenal oriel. Mic<he> pozirut 9 Georgeache Canale.
nu, V. doe. din
12 mal 1777.
Arh. St. Bite., 1 Corect : po.
Ye. 6. 2 Adicd : prin silnicie i violenka".
f. 363 V. 304 3 Adica: presupunem.
(Copia sub ;lath 4 AdicA : Dar.
la InatItutul (le
Istorle N. 5 Adicd : plingere.
forge"). 6 Adicii : silnicia.
7 Adicd : plingere cu privire la dol i Inselaciune.
8 Adica : alt control.
9 Gresit citit de copist, probabil era iscalit Miche paharnic ; prim ele litere par a fi grecesti.

Deparlarnenlul al 2-lea arald prin anafora cd Dumilru cupelul din Bucuresli se judecd cu egu-

194 nrnii mfindslirilor Colroceni si Sf. Ion, de la care cumpdrase venilul morilor de la Grozdvesli (Ilrov)
fdrd a fi tncasal ceva din pricina rdzbolului si Irecerii oslilor slrdine. Din lipsd de dovezi divanul
respinge reclamalia. Domnul inldresle.
1770
)etombrle
Io Alexandru loan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sa Dumitru, esi i Innaintea domnil mele la divan cu arhimandritu, igu-
menu rndnastirii Sfintului Ioan, i nici o dovadA si dreptate la zisa i la plra lui nu gAsim,
pentru ca din cercetare sA vazu cum ca razmirita si schimbarea vremilor da li<nbste era Ince-
putA chid au luat morile si Inca zaherea cu poruncA domneasca sa m<Ac>ina, i acestea era
vazute da dinsul i intr-un noroc au cumpArat, care dupa cum la dobindA, asa si la pagubA
ramine a fi, mai vlrtos ca nici vreun zapis da asazamint, altu nu avu sA arate fArd numai cu
gura. Ci, judecata nu poate a da pa igumen dator a Intoarce.
1776. octomvrie 3.

Preainnilltate doanine,
Dumnealui viltafu za aprozi aduse la judecatA pe Dumitru cupetu din Bucuresti cu
pArintli arhimandriti i igumeni de la minastirea Cotracenilor i de la rnAndstirea Sfintului Ioan
din Bucuresti si la plra ce fact' Dumitru cupetu, cum ca sint 8 ani, pind a nu sA Incepe razmi-
mirita, la leat 1769 au cumparat venitul morilor de la Grozdvesti sud Ilhov, partea mindstirii
CotrAceni In taleri 550 si a manastirii Sfintului Ioan In taleri 650, intr-un an. Dar cum au
trecut o saptandind, au Inceput a fi trecerea ostilor turcesti si au venit zaherea Inparateasca de
s-au macinat pin& toamna. Dupd aceia, au venit ostile rusesti in tara si tot zaherelile Inpara-
testi s-au macinat si el s-au pagubit dii bani da-i poarta si acum cu dobinda, i radicindu-sA
ostile rusesti de aid din tard de s-au intors innapoi, el s-au dus vara in Brasov 5i el da la acele
mori n-au mai luat nici un venit, iar parintii arhimandriti rispunde ca la vremea cind au vIndut
venitu morilor au fost vreme da rizmiritA ; pasi i steaguri turcesti treceau, zaharea cu porunca
domneascd sa mAcina i ce sA platea i ce nu sa platea la mori, era cunoscut (IA Dumitru,
de acestea nu s-au pomenit nici un exerisis i da nu era acest fel cla pricini, pretu morilor era
mai mare. I s-au cerut lui Dumitru ca sA arate zapisul da cumparAtoare i n-au avut nici o
parte, nici alta. S-au Intrebat Dumitru dupa ce au vAzut cd-i vine pagubA, fost-au la pArintii
arhimandriti sa sA lepede de arenda sa-si ceara banii, 5i el raspunse ca n-au mers, numai ajutor
au cerut de i-au dat o zaloagd. Dar mai zicindu Dumitru ca au chieltuit (IA au fAcut unile
din cele trebuincioase ale morii, i s-au cerut dovada i nici la aceasta n-au avut, mei vlrtos
c a lnsusi spuse ca In vremile ce au luat morile sa macina zaerea. Din care spuse ale lui, s-au
cunoscut ca morile au fost cu toate trebuincioase find a nu avea nici unile lipsa. Ci, da toate
acestea, cererca lui ramIne fard dovadA i fin temeiu, cum si la eumparatul morilor s-au

212
www.dacoromanica.ro
 dovedit cd Dumitru au cumpdrat cu stiinta vremilor fIrd a nu pune exuerisis si
paguba lui au fost din nenorocirea lui. Ci, Durnitru vrednic este de mild, iar nu cid judecat. 5,rh.Ms.
St.nr. Bac.
5.
Dar hotArlrea cea ddsdvirsitd rdmine la Inndltimea ta. 1. 176-175 V.

1776, septemvrle 23.

Mate lu paharnic, Theodorache Stirbeiu medelnicer, B<arbu> sluger, George
Cana le.

Vel vornicul Nicolae Dudescu aral prin anafora c hofii i-au sparl cOsdria din jud. Prahova 195
4arenda1d lui Andrei Turnavilul. Aces la reclamase pe mocanii Sloica Nepercea si Vasile Fa 1ga cd
nu-i pldliserd pdsunalul. Domnul poruncesle ispravnicilor so gseasca holii si sO cerceleze si recla- 1776
maga lui Turnavilu. octombrie
8

Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod i gospodar.

Poruncim dumneavoastr ispravnici ai judet.ului, sA faceti strinsoare vatafului d plaiu
i potecasilor ca, negresit s gAseascA pa hoti. Asijderea i pentru Nepercea, railcar cd i s-au fost
dat dreptate a tinea el si pasunea muntelui, dar insfi nu cu paguba c.riilor. Ci, dumneavoastra
sd cercetati i sA faceti Inplinirea ce s cuvine, cum si pentru acel Fulga, cu judecat s lndrep-
tati i sd Inpliniti ceia ce va fi cu cale i obicinuit.
1776, oetomvrie 8.

PrealnnAltate doamne,
Prin preaplecata-mi anafora Instiintezu mdrii tale cd la sud Prahova avInd niste munti,
i-am dat asupra lui Andreiu Turnavitul ca sA. chiverniseascd toatd treaba acestor munti, cu
cAsdrii si cu altile dup orinduiald, de la carile md Instiintaiu CA s-au spart o cAsdrie, rid hoti,
noaptea 5i au luat mind sumd ocA de cascavale 5i nicicum n-au putut dovedi pe acei hoti.
De care, md rog marii tale a a face luminata porunca care dumnealor ispravnicii judet.ului
ca sa apuce cu strinsoare pe vatafu de plaiu i pe potecasi sd dovedeasca pe acei hoti, de vreme
ce vdtafu cu potecasi au datorie sa dea seama de orice pricini s-ar IntImpla In plaiu.
Osebit de acestea, mai jalueste Andreiu Turnavitul pentru un Stoica Nepercea carile
astd-primavara viind cu jalb catre mAriia ta pentru mai sus-numitul Turnavitu de pricina
unui munte, i dupd hotdrirea mann tale prin luminata porunca au rAmas pdsunea muntelui
iar la acel Stoica Nepercea dupd. cum 5i In trecutii ani au fost tinut el acel munte, dar Intr-
acea jalbli a lui, au fost aratat cd are 2400 de oi sd pue la pasune Intr-acel munte 5i acum dupa
suma oilor, nici a treia parte n-au adus la cdsdrie obicinuitul cas.
De care, iardsi md rog mart tale a s face luminata poruncd i pentru aceste, Care dum-
nealor ispravnici ca s cerceteze pricina i dupd dreptate sd. Inplineascd dA la acel Nepercea
pretul muntelui dupd cum au dat i alti mocani 5i au avut pasunea altor munti. Osebit de
aceasta mai jalueste pentru alt mocan anume Vasile Fulga ce au tinut alt munte 5i In semetie
tiindu-se n-au adus nici urt dram da ca5 la casArie.
Si pentru ca sA nu s lungeasca i altii cu obrAznicie ca aceia, spre paguba muntilor,
iardsi md rog a sa face luminata poruncd i pentru aceasta cdtre dumnealor ispravnici ca sa-1
apuce i sa Inplineasca tot casul dupd cum va fi avind asazamInt cu numitu Andreiu Turna- Arh. st. Bac..
v11111. Si anii vigil InnAltimii tale, sa-i Inmulteascd Dumnezeu. ma. nr. 5,
f. 176 177
1776, septemvrie 23.
Preaplecatul sluga mdrii tale Neculae Dudescu vornic.
15 c. 758 213

www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Ionild logofdlul se judecd cu Gheorghe Cardtaf din
196 Podul Mogofoaei pentru o datorie cu zdlog (caul). I se dei soroc de doud luni. Din cerceldri, consta-
ttndu-se cd reclamantul nu facuse jalbd limp de noud ani, domnul holdr4te, dupd pravild, vtnzarea
casei zdlog i plata cu doblndei numai pe trei ani.
1776
octombrle
8
lo Alecsandru Joan Ipsilant voicvod I gospodar zemli Vlahiscoiu.
DA vrerne ce sint 9 ani trecuti, cum dd nu si-au mai cAutat acest dator nic, avind ama-
net in mind. < ?> SA cunoaste cd intr-adinsu au tdcut dd n-au fAcut jalbd dd atunci, dii la
inplinirea sorocului, ca sd sd inmulteascd dobinda precum s-au si inmultit.
Pentru care, domniia mea am hotdrit, d nu si-au cdutat cu jalba si nu s-au mai judccat
intr-acesti ani, sd nu i sa plAteasca dobindA mai mult (Mit pd trei ani cite taleri 10, taleri 30,
adicA dobinda i capete taleri 130, si acesti bani dd nu-i are a-i plAti, sA sA vinzA amanetul
dupd cum au gdsit judecata cu cale dupd pravild, dA cAtre zapciu cel rinduitu. Insd fAr' de
mezat i prin stirea judecAtii sA sA facd inplinire.
1776, oetomvrle 8.

Preainnaltate doamne,
Din luminatd porunca innAltirnii tale, dumnealui vAtafu za pahdrnicei aduse la jude-
catA pd Ionita logofatu sin Stan cdpitan Roatd, piris lui Gheorghe Cardtas ot Podu-Mogosoaii,
de la care cerea taleri 100 cu dobinda lor, cu zapis ot leat 1767 iunie 18, pentru care bani I-au
pus zdlog o casa cu soroc pind la un an. Intrebindu-se i Gheorghe, datoriia nu tAgadul, cerind
ca sd mai aiM asteptare. Deci, judecata i-au mai pus soroc dd o hind, care, trecind i acel
soroc, iardsi s-au arAtat neurmAtor a-si plAti datoriia.
Pentru care, luindu-sA seama zapisului sdu de datorie, sA vede cd sirt tract* ani 9,
socotindu-sfi dobinda acestor bani la zece unul, au trecut piste capete, ci ant hotdrit s pld-
teased taleri 200. i cid vreme cc pirisu are amanct o casil peste acesti bani, am urmat pravi-
lelor care poruncesc ca datornicul avind zalog, de nu va plAti datoriia sa la soroc, sA sd mai
pue i alt soroc de 2 luni cind dupe acele 2 luni iardsi nu va pldti, sd sd vinzd acel zdlog.
Drept aceia, vAzind cA acestu datornic nu numai c au trecut soroacele cele orinduite
Arb. St. sae.. dupd pravili ci Inca sd vede ani la mijloc tramp, care acestea toate ardtindu-le mdrii tale,
hic
1. 177 L-178. rdmine hotdrirea cea ddsdvirsitd a sA face dd cdtre innAltimea ta.
1776, septenwrie 25.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru Greceanu, Ev<dochim> biv
vel medelnicer.

.Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Hristodor Mehtupciu cere, prin vechil, de la Safta
197 vdduva lui Daniil plata unui tmprumut pentru care acesta pusese zdlog viia de la Orlifa (Saac)
i pe care vduva a vindut-o. Dupd pravild i legile Impdrdtefli se arald cd vdtluva nu avea dreptul
sd vfndd via, ci creditorul s-o ia zdlog. Domnul lidtdr4le ca clacd nu i se va plli datoria set' i-o
1776
oetambrie ia din vtnzarea viei, pe care s-o facd ispravnicii.
10

Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.

Dupe cum s-au gasit cu cale de la judecatA, dupe pravild ddm volnicie slugii domnii
male... 1 copil din casd dA divan, sA meargA i prin stirea dumnealor ispravnicilor dA judet,
sA apuce ori pA vinzAtoare ori pA cumpArAtor ce sA inplineasca banii jAluitoriului, dA vreme cd
sorocul s-au inplinit si au si trecut. Iar dti nu va plAti both nici unul, nici altul, dumneavoastra
ispravnicilor, sA sA vinzA viia aceasta si din vinzarea vii sA sA inplineascd banii jAluitoriul ui.
1776, oetomvele 10.

214

www.dacoromanica.ro
 PreatnnAltate doamne,
Din luminat porunca mArii tale, dumealui vatafu dd copii za divan aduse la judecatA
pA Anton vdtafu, vechil fiind lui Hristodor Mehtupciu pIrtsu Saftii, sotila rAposatului Daniil
bogasieriul ot sud Saac, zicind cA la leat 1767 iunie 1 au Inprumutat pA bArbatul ei cu taleri
160 Wind si zalog o vie a lui, ot Or lila, pogoane 6 ot sud Saac, dindu-i rAposatul toate zapisele
numitei vii, care vie, in urma bArbatului el, Daniil, o au si vindut-o ptrita cu cuvint adicA, cA
ar fi avind lipsA dA zestre. Care pricinA, mAcar cA s-au cercetat de dumnealor ispravnicii ot sud
Saac dui:4 pravila si cu toatA dreptatea dupA cum pre largu sA vede Intr-aceastA carte a dum-
nealor di judecatA, a cArora hotArlre iaste cu toatA dreptatea, cu toate acestea, am Intrebat
pA Safta de are altcevasi a rAspunde afarA dintr-acestea ce au arAtat innaintea judecatii dum-
nealor ispravnicilor, si zise cA nu are alt rAspunsu, fArA numai acesta, adecA, cA au vIndut
viia pentru lipsa dA zestre. Care acestu raspunsu al ei si epihirima iaste foarte LAI% de temeiu
si inpotriva pravililor, de vreme ce nearaoa dA 110 a preainteleptului Leon, porunceste ca fieste--
care muere sA alba datorie dupA moartea bArbatului ei, In soroc dA luni trei sA facA catagrafie
dA zestrea ei Si dA periusiia barbatului ei, ca de va fi avind lipsA d zestre, sA o arate si asa
sA si-o ia, iar nefAcind aceastA catagrafie, sA nu mai alba voie sA ceie lipsA dA zestre, sA vAzu
numita Salta a fi In vinA, cAci au vIndut vita bArbatului ei, nefAcind aceastA catagrafie si Intr-alt
chip iarAsi sA vAzu in vind, fiindcA sA cAdea sA ;nate la judecatA catagrafiile acestea ca, prin
hotArtrea judecAtii sA sit vInzA viia, iar nu cu anarhie, care anarhie pra<vi>lile o vinuesc cu
aceste pedepse ca, si dreptate dA va avea aceastA Seta, sA o piarza.
De care, cercettnd pravilile ce poruncesc asupra zAlogilor, am gasit la cartea 25 a Inpa-
ratilor, titlu 4, ce zice intr-acestasi chip cA, de sd va vinde zAlog, nestiind inprumutatoriul, are
voe inprumutAtorul acela sA aleaga cerIndu-si banii ori dA la insusi datornecul acela pe carile
I-au inprumutat, ori dA la cel ce au cumpArat zAlogul, fiindcA zAloprea nu sA stricA, ci tot sd
tine fArit dA nici o stricAciune sau pagubA a inprumutAtorului.
Deci, dupA poruncile pravililor, am hotArit ca Hristodor sh aibd viia zalojitA pind and
numita Satfa ti va plat numitii bard, taleri 160, care neplAtindu-i pink la doao luni, sit aibd voe
Hristodor sA vinzA acea vie dupA poruncile pravilii si sail ia banii. InsA dA nu va vrea cumpA-
rAtoriul vii sa.-i plAteasca banii, fiindcd precum mai sus s-au zis, numitul Hristodor are voe
sA aleaga da a-si cere banii lui, ori dA la acela pe care 1-au Inprumutat, ori dA la acel ce au Arh. St. Buc..
cumpArat zAlogu. Iar hotArlrea cea ddsAvIrsitA ramtne la innAltimea ta. ifs. ar. 6.
f. 17S-179.
1776, mune 22.
Miche paharnic, Dumitru Cioran, Costandin biv vel comis, Alecsandru Greceanu,
Ev<dochim> biv vel medelnicer.
1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd surorile Stanca f i Bdlasa din Bucurestt cer de la
Manea cojocartzl restituirea talerilor Imprumutalt de ele rdposatulut Vlad, cumnatul lui Manea,
care aratd cd nu este mostenitor ct epitrop al copitlor minori at acestuta. Se hotdrdste plata din 198
avutul defunctulut. Domnul tnsdrcineazd pe mttropolit sd facd catastihul bunurilor acestuia, 1776
puntndu-se de o parte bunurile necesare copitlor, iar din rest sd se pldteascd Imprumutul.
oetombrle
10
Io Alecsandru Ipsilant voievod i godpodar zemli Vlahiscoiu.
Minded sInt copii nevirsneci rAmasi fAr' de pArinti, care pentru copiii ce rAmtn far' de
pdrinti, nevirsneci, iaste hrisovu domnii mete la sfinta Mitropooplie cu hotArlre ce urmare sA
aibA, preasfintiia ta parintre mitropolite sA cercetezi ce epitrop iaste acesta si dA este vrednec
a i sA incredinta rAmasile mortului si pA copli asuprA-i, sA poruncesti a i sA face catastih
de toate lucrurile, sl iscalit sA i sd dea in pAstrare ca, din venitu lor sit chiverniseascA pA copii,
pe care sA aibA a-i da si la mestesug sau InvitAturd. *i Lisa, dintr-acele rAmase sA sti fact( yin-
zare pentru aceastA datorie dA bant fAr' de mezat si sA sA Implineascii dupd hotArtrea judecAtii.
1776, oetomvrie 10.

215

www.dacoromanica.ro
 Prealnnaltate doainne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealuj vatafu za paharnicei aduse la judecata
pa Stanca i pA sorA-sa Masa din Bucuresti, Wise Manii Cojocariul de la care cerea taleri 100
cu zapis ot leat 1775 martie 6, cu care bani au fost inprumutat pa Vlad, cumnatul acestui Ma-
ne, ce au murit, si fiindca clironomiseste numitul Manea Cojocaru ramasile cumnatului sAu,
cere implinire.
Pap fiind i Manea Cojocaru, nu tagadui ca nu este cumnata-sau dator accsti bani,
numai zicea ea el nu iaste clironom, ci un epitrop a doi copii ce au ramas nevlrsneci.
Drept aceia, fiind datorie netagaduita, am hotarlt ca, copiii nevirsneci s inplineasca din
Arh. St. Bun.. periusiia tatului lor, acesti taleri 100 la numitele pirie, ferindu-s epitropu de a nu intra in
Me, nr. 5, zestrile mumil acelor copii nevirsneci, da vreme ce porunceste pravilile ca cpitropii sa nu ia-
I. 179 179 V.
Vezi l doe. drazneasca a vindc cevasi ai saracilor i nevlrsnecilor copii Lira de porunca domneasca.
nr. 600 din
13 Julie 1778. Deci, aratam InnalOmii tale ca sa sa faca hotarirea cea dasavIrsita de catre Innaltimea ta.
1776, septemvrie 20.
Iliac paharnic, Dumi<tru> Cioran paharnic, Costaridin-biv veI cornis, Alecsandru
Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer.

199Velifii boicri arald prin anafora cd mai milli ungureni care ii pasc vitae in jud.Ialomila
199 ,i ierneazd in judefe cu bath reclamd ed stdpinii mosiilor le iau ddri mai mari decit este obiceiul.
Se holdraste ca ispravnicii sd facd cercelare. Domnul porunceste sd se urmeze dupd obicei.
1776
octombrie Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiu.
11 Dupa cum sa-dovedit din cercetarea dumnealor velitilor bocri, obicein care din
vechime la cei ce obicinuesc da-si duc oile i alte vite iarna in balt spre ernatic, intarirn si
domniia mea ca asemenea sa sa urmeze i da acum innainte nestramutat iporuncim mai mult
sa nu sd supere da catre cei cu mosiile. Asijderea porunchn domniia mea sa sa faca porunci
catre ispravnicii judetelor pentru gropile da bucate du pe coprinderea ce mai jos arata, cum si
pentru trecatoare sa nu li sa ia nimic, da vreme ce nici o stricaciune nu fac.
1776, oetomvrie 11.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale ce prin ravas da jalba ce au dat Simion I Coman
Negru i Ion Parsoi si Stan Ciopraz, ungureni, vechili fiind i daspre partea celorlalti ungureni
din tam ungureasca, cu vatafu da copii da divan sa porunceste ca sa cercetam jalba kr, zi-
cind ei cd-si pasc vitele In sud Ialomita i la alte judete i iarna chid este vremea inpotriva,
da nu pot sadea la amp cu dobitoacele, baga oile, caii, vacile, prin balti unde shit stufuri si
paduri da salcii i sIt adapostesc ant ei, cit si dobitoacele lor. Si zic ea au avut obieeu
dA da da odaie cite o oaie, iar acum zic cIt stapinii cei cu mosiile pe care slut battik acelea,
pe cite mosii da ale acelora calca cu dobitoacele iarna In balta, le ia (IA fiescare mosie cite o oaie
neurmind vechiului obiceiu. Asijderea zic ca primavara oH pe ce mosie sa afla, la fatilciunea
oilor au avut obiceiu da da da perdea cite un miel albu i o hirsie neagra, iar acum zic ca le
ia cei cu mosiile cite taleri 5 si cite taleri 6, cum si cei ce au bucate prin gropi la cimpu, zic
ca da la o vrerne incoace dupe ce ti scot bucatele dintr-acele gropi, nu le astupa. Nici le astupa,
nici le surpA si din pricina acelor cu gropile lAsindu-le dAstupate, dau oile in gropi si alte dobi-
toace i ii sa intimpla paguba.
Deci, dupd luminata porunca InnAltimii tale, am cercetat aceste jalbi ale Mr si am in-
trebat atit pe unii din cei ce au mosii cu balti, cum si pe altii rid stiu obiceiu, si am dovedit
si rid la dumnealui medelniceru Dumitrache zicind cd In zilele raposatului Costandin voda Ma-
vrocordat aflindu-se logofat al doilea, zice ca pentru aceste toate cum si pentru alte pricini
ale ungurenilor, Ii s-au fost facut carte domneasca cum sa sa urmeze obiceiu. Zise ca tine
minte ca obiceiu era, iarna chid erna oile in balta si tAia salcie i stuf (IA darima pentru hrana
dobitoacelor oH pe a cui mosie erna, da cid turma cite o oaie, iar alt nimic, cum si primavara

216

www.dacoromanica.ro
cind fatd oile i ii pun vitele la fAtAciune la perdea, obiceiu este dd dau dd perdea cite un
miel albu i o hIrsie neagrd, iar alt nimic. I-am Intrebat pe mai sus numitii ungureni, sd
ne arate acea carte domneascd i ziserd CA au avut, dar au pierdut-o. Care pentru ernatul
vitelor in bAlti, cum si pentru perdeaoa cind fatd oile primdvara, stim i noi cd este obiceiu
dd dau pentru ernatic cite o oaie dA turmA, in band, pe a cui mosie ierneazA, si primdvara
iar, pe a cui mosie ii pune perdeaua dA fdtAciunea oilor, dau dd perdea cite un miel albu
si o hirsie neagrd, iar alt nimic ; i cind sue oile la munte sau le coboard dd la munte la vale,
pentru cd nu fac stricAciune la bucate, ori pe a cui mosie trec, nu dau nimic.
Iar eft pentru gropile cid bucate, obiceiu este el dupd ce ddsartA groapa cel cu bucatele,
ori sd o astupe dd-i mai este trebuincioasd, sau dd nu are trebuintd da dinsa, sd o astupe ;
iar nici astupindu-o, nici surpindu-o, dd sd va Intimpla sd dea intr-Insa orice dobitoc,
11 plAtesle cel cu groapa.
Ci noi, dupe cum am adeverit i stim obiceiu, ardtAin innAllimii tale. Si pentru ca sA Ii sd
pdzeasca acest obicei, gAsim cu cale sd fie luminatd porunca InnAltimii tale cdtre dumnealor
ispravnicii judetelor unde sint bli, ca sA dea poruncil atit celor cu gropile, ca dupe ce Igi
scot bucatele din gropi, dA le mai este dd trebuintd, sd le astupe, iar nefiindu-i dA treabd,
sl le surpe, cdci dd sd va intimpla sd cazd in vreuna, veri cal, un bou sau orice dobitoc, acel
cu groapa sA-1 plateascd. Cum si pentru cele dd mai sus-ardtate madele, asa sh sd urmeze ;
iar s nu sd Indrazneascd nimeni a le lua bani dupe cum aratd nuiniii jAluitori cd au Inceput
a le lua dd la o vreme incoace, afard din cele ce sA coprind mai sus. Noi asa gdsim cu cale, Arh. St. Bac..
Ms. nr. 5. f.
jar hotArirea cea ddsAvirsitd rAmine a sd face dd cdtre inndltimea ta. 179 v.-180 V.
1776, oetomvrie 8.
Badea $tirbeiu vel vornic, vel logofdt.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Ion dascdlul din Cernavodd pirdste pe Sterie biv
cdmdras de ocne din Brasov cd ii trimisese un copil la fnudfdlurd, cu intretinere, pentru care nu 200
platise nim;c. Se holardite ca Sterie sd pldleas-d si sd-yi recup2reze suntz de la pdrinfit copilului.
Domnul intdreste. 1776
oetombrie
Io Alecasandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu gospodar 12
Cercetind i domniia mea aceastd pricind cu divan si vdzind hotarirea dumnealor boerilor
judeditori, bunk intArim i domniia mea ca asa sd s urmeze. Si Sterie clindrasu platind drep-
tu lui Ion dascAlu dupd socoteala boerilor, In urmA, ce va avea, lsi va cluta cu Mihaiu croi-
toriul.
1776, oetonwrie 12.

Din luminatA porunca preainaltatului nostru domnu Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod, dum-
nealui ceausu za aprozi aduse la judecatA pd Ioan dascAlul ot Cernavodd phis asupra dumnealui
Sterie biv vel cAmdras za ocne, asa zicind, cd la leat 1766 martie 5, i-au trimis un copil la Cer-
navodd ca sd-I invete carte, sd-1 ie cu chieltuiala mincdrii dd la dinsul i cu toate cele tre-
buincioase ale copilului i sd-i plateasca pd an cite taleri 50 ; pe care copil 1-au priimit cu acestu
asdzAmint si 1-au tinut pind la leat 1772 septemvrie 3, cind la aceastd vreme i-au l paradosit
copilul in mina numitului Sterie adicd dd la Cernavodd in Brasov, gi-gi cere Ioan dasalul drep-
tul sdu dupd asAzdmintu ce au avut cu Sterie precum sd aratd socoteala dd bani ce are sd ia
Intr-aceastd carte. Intrebindu-sd i Sterie cdmdrasu, flu tAgAdui pentru copil, cd nu i 1-au
trimis dumnealui ca sd-I priimeascd Ioan dascAlul cu acestu asAzdmint, adecd pd an cite taleri
50, numai, zicea cd acel copil fiind streinu, pentru o facere dd bine au fdcut-o aceasta, de 1-au
dat la InvdtAturd, si are sd-si caute Ioan dascAlul dreptul lui. Care la acestu cuvInt, nu avu
Sterie cdmdrasu nici un temeiu, dA vreme ce copilul acela, 1w:in dascAlul, dd la numitu cdmdras
1-au luat, cu dumnealui au fAcut asAzdmint i in cea dupd urmA, Ioan dascAlul iar In mina
dumisale 1-au paradosit, adecA dd la Cernavodd In Brasov.

217

www.dacoromanica.ro
 Drept aceia, a la judecatA, s-au hotArlt ca Sterie cAmArasu sl plAteascii lui Ioan dascAlul
Arh.
bfe.St.
nr. Sue..
5, dreptul lui dupA cum s-au Insemnat banii ce-i are sA-i ia Intr-aceastA carte si dumnealui Sterie
f. 180 v. - Dn. cAmArap ce va avea, Isi va cAuta cu muma copilului.
Miche paharnic, Dumitru Cioran paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru
Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer, D <umitrache > Brez<oianu>.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Lupul logofefel cdruia generalul Mihai Cantacuzino
201 11 ddruise muntele Cazacul (jud. Prahova) reclamd pe Andrei Turnavitul cd-i stdptneste uenitul"
farit vreun drept. Acesta Meuse un asezdmInt cu cumnafit tut, Cdplestii, din Cocordstii-Caplii.
Domnul dd dreplate reclamantului.
1776
oetombrle
17 10 Alecsandru Ioan Ipsilant volevod, bojiiu milostiiu i gospodar.
DA vreme ce Lupul logofetelul are danie data dit ghinAraru Cantacozino i acea danie
este IntArit dA domniia mea, el dupe zapisul dA danie are a stApIni si a lua venitul muntelui
dA dud i 17au dAruit Incoace, i poruncim zapciule ce eti orInduit, sA apuci pA Andreiu Tur-
navitul sa fad Inplinire Lupului dA venitul care i sA cuvine de cind i s-au dat danie pfni acum
Andreiu Turnavitul fi va cAuta cu numiii CAplesti. Asijderea si numitii CAplesti, di va
avea dreptate cevasi pentru acest munte, ii va cluta cu Lupul logofetelu.
1776, oetomvrle 17.
Prealnnaltate doamne,
Din luminatii porunca InnAltimii tale, dumnealui vAtafu dA aprozi aduse la judecatA pa
Lupul logofetel dA divan, plrls lui Andreiu Turnavitul, zicind asa, crt fara dreptate fi stApInWe
venitul unui munte ce sA chiamA cazacul din sud Prahova, care munte 11 si dovedi numitul
logofetel cA-i este dat dA exelentiia sa ghinAraru Mihaiu Cantacozino, care danie sA vAzu In-
tAritA i dA cAtre Innaltimea ta.
FatA fiind si Andreiu Turnavitul, rAspunse cA acelui munte li are venitul cumpArat drept
taleri 24 pe an dA la cumnatii lui, Barbul i Chirita, CAplesti, ce sA afM sazAtori la Cocor4tii
Caplii sud Prahova, arAtInd i zapisul numitilor CAplesti de vinzarea venitului al acelui munte,
fntru care sA cuprinde ca sA stapineasca numitul Turnavitu venitul muntelui In ani 7. Care za-
pis, arAtA Lupul logofetel cd nici un temeiu nu are, caci acei cumnati ai lui, Barbul i Chirita,
n-au nici o treabA Intr-acel munte si cum cA Andreiu Turnavitul rim au cumparat dA la cum-
natul lui.
Deci, fiind dA trebuintA de acei vinzAtori, sA fie luminatA porunca InnAltimii tale, cu
mumbasir sluga InnAltimii tale, sA aducA pa acel Barbul i ChiritA, CAplesti, ca sA sA InfAtisaze
Arh. St. Buc., la judecatA cu Lupul logofetel si cu Andreiu Turnavitul si care va rAmlnea dA judecatA, va
MB. nr. 5.
E iss _ 184. plAti treapAdu i chieltuiala.
1776, oetomvrie 8.
Miche paharnic, Dumitru Cioranu paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru
Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer, D<umitrache> Brez<oianu>.

Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd Maria, vdduva preotului Cdlin din Bucuresti, cu copiii,
202 revendicd de la drban, fiul cumnatului ei, protopopul Andronie, parte din averea rdmasd de la
socrul salt. La cercetare se dovedeste cd reclamafia e ttrzie. Domnul respinge rectamalia.
1776
oetombrle Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu i gozpodar zemli Vlahiscoiu.
23 Esind Innaintea domnii mele la divan si cercetlnd pricina-i, asemenea dovedim cererea
Marii priotesii, tlrzie i fAr' dA nici un temeiu. La care neavInd vreun tel dA dreptate, IntArim
ca dupii cum preasfintiia sa pArintele mitropolitu au hotArIt, sA sA urmeze.
1776, oetomvrle 23.

218

www.dacoromanica.ro
PrealnnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat la mAriia ta, Mariia prioteasa sotiia rAposatului popii CAlin, cu
2 copii de aicea, din Bucuresti. pentru un $Arban logofAt sin raposatului protopop Androne,
de la care cerea parte din periusiia socri-sAu rAposatu popA MAnAilA, zicInd cA murind numi-
tul poi:A MAnAilA si avInd trei feciori, pe protopopu Androne si pe popa CAlin bArbAti-sAu
si pe un popa Costandin, multe lucruri periusii ar fi rAmas si pe toate au pus mina protopopu
Androne, i dupA moartea protopopului Androne le-ar stApini numal numitul $Arban logofAtu
si ei parte nimic nu-i face. Care, adusi fiind Innaintea noastrA <de> zapciu, vAtaf dA paharni-
cei, le-au cercetat pricina, si Int liu am Intrebat pA acest logof At $Arban, de stie cevasi sA rAs-
punz A, cl zise cA acestea care i sA cere, nimic nu este, nici stApineste, fiind dA atita vreme
aceastk pricinA, cind el au fost nevIrsnec. Ne spuse si aceasta, cA moartea acelui popA MAnAllA
rAposatu, ar fi dA slut acum 18 ani si In urmA au mai trAit popa CAlin ani 5 si murind si el,
dui:a aceia au mai trAit si protopopu Androne In urina popii CAlin, ani 6. Ne mirAm si noi,
cum atuncea nu sA scula, ori popa CAlin sA-si caute cu frati-sAu pops Androne, dupA moartea
tatului lor, popa MAnAilA, ori dupA moartea popii CAlinu, insusi ea, aceastA jAluitoare, eft trAia
protopopu Androne, ci tocmai acum cind nimenea din feciorii protopopului Androne nu stie celea
care sint arAtate, nici sint de fatd lucrurile. Iar pentru niste case cid aici din Bucuresti i niste
vie la Scdeni, pogoane 8 si o pivnitA dA aici din Bucuresti, care sint lucruri vAzute de ale so-
crului jAluitoarii si le cerea acum aceastA prioteasA, pentru acestea arAtA $Arban logof Atu nisi e
zapise si scrisori ale MR's! popa CAlin, date la mina protopopului Androne ca sA le stApIneascA
In pace si sA caute sufletul rAposatului poi:a MAnAilA, tatAl lor, neputind el a intra In cheltuialA,
cum si pentru acea pivnitA, o carte dA judecatA si zapis pA numele protopopului Androne, cum-
paratoare si cunoscum cum cA acestea care slut lucruri vAzute, n-are nimenea treabA cu ele,
numai singuri copiii rAposatului protopop Androne. Mai cerea Mariia prioteasa unile, altile, lu-
cruri si bani, cu o foae de la $Arban logofAt, tot dA ale socrl-sAu, care ar fi land In casa pro-
topopului Androne. l intrebind noi pA $Arban logofat sA rAspunzA, el cu totul sA apArA cA nu
stie, nici au vAzut dintr-acelea, si IncA zise cum cA si voe sA aibA preoteasa, jAluitoarea, sA caute
In casa lor i orice lucru-1 va gas! dA ale socrl-sAu ;i prin dovadA sA le cunoascA cA sint adevA-
rate, pe acelea fArA dA nici o Intrebare sA le ia supt a ei stApinire.
Ci noi, dA aceasta facem stire mArii tale, cum zicem, vedem Intirziere la cerirea jAlui-
toarii ; iar hotArlrea cea dAsAvIrsitA rAmine a sA face dA care innaltimea ta. $i anii mArii tale ArhisSnt.r.B500..
dA la Domnul sA fie multi si norociti. f. 188-187.
1776, oetomvirle 12.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Donmul In divan Intdreste cercelarea facutil de negustori privitoare la o datorie baneascil dintre
el clucerul Manolache Brincoveanu si Theodosie Zotul holdrind ca acesta sd pldleascd.

1776
Esind Innaintea domnii mele la divan Theodosie Zotul, f atA cu dumnealui vel clucer Manolachee oetombrle
Brincoveanul, s-au cercetat alegerea ce au fAcut frith orInduitii negutAtori si la toate celelalte 25
am gAsit-o dupA dreptate, cum si pentru cheltuiala ce zice Theodosie cA au f Acut, nearAtIndu
anume, nici vreun fel dA dovadA avind, au rAmas dator a plAti. FAr' dA numai, pentru moneda
banilor zicind Theodosie cum cA poate sA dovedeascA zisele lui cu marturi, dA iznoavA am rIn-
duit domniia mea din divan dA si-au adus Theodosie mArturii la negutAtoril socotitori i precum
am gAsit cu cale, fAcInd alegerea aceasta pi vazindu-o pi domniia mea cA este cu dreptate, o
IntArim. $i dA vreme ce dumnealui vel clucer plAteste dobtridA la banii lui Theodosie, asa si
Theodosie sA plAteascA dobindA la banii dumnealui vel clucer, InsA la zece unul. $i asa, scAzin-
du-sA taleri 600 din banii cu dobIndA ce are dumnealui vel clucer a lua, ceilalti sA aibA a-i
plAti Theodosie, iar pentru taleri 5595, datoriia comisului Teodorache, dA vreme ce Theodosie

219

www.dacoromanica.ro
 Zotul nici zapisu 1-au dat, dumnealui cluceru zicind cA-1 are In Brasov, nici alt apodicsis a co-
misului, i dA vreme ce dumnealui cluceru au plAtit si s-au ecsoflisit, Ii dAm domniia mea api-
rare printr-aceastA Int Afire Ca sA fie In pace pentru aceastA datorie a comisului Teodorache.
Arh. St. Bun.,
Deci, dupA aceastA hotddre, zapciule ce esti orinduit, sA urmezi a face inplinire, iar dupd
f. 192 V. alegerea negutAtorilor, fiind greceascA, s-au oprit copiie.
1776, ocIonn rie 25.

Velilii boieri arald prin anafora ell Tudor st 13arbul din Seiscioara (jud. Irilcect) si Dima din
204 jud. Mehedinti cer Maricdi, vdcluva postelnicelului Costandin Rusul, ucis de ei, restituirea ba-
nilor (lag ca despdgubire acesteia. Dupd constatarea cdimdcdmiei Craiovei si a divanului, dove-
1776 dindu-i ucigasi si fiindu-le iertatd viala, se hotdrdste cd n-au dreptul la restituirea banilor.
Domnul Intdreste.
octombrie
28

Jo Ak I (ru Icfn 1r i1r r.t citl d cjiiu rnilcstiiu i gosrcc'ar remli Vlahiscoiu.
InfAtisindu-sA i Innaintea domnii mete la divan amindoal pArtile si cercetind din lnsus i
tacrirul lor, s-au dovedit CA nu In rAzboiu au Mut moarte acelui Costandin Rusul, ci la viia
casii lui, nici In vreo slujbA ostAsascA s-au aflat, ci slujbas vinAriceriu. Care, si dA nu ar fi
fost hoti numitii Tudor i Barbul, cu Luca, ci volintiri ostasi precurn zic ei, iarAsi era vinovati
pentru moartea ce au f Acut lui Costandin, cAci datori era dupd ce 1-au prins, sd-1 ducA la za-
bitii loru, dupA cum si Insusi nu tAgaduirA cii asa le-au fost i porunca da la comandiri. $i,
si atunci cla ar fi cautat Marica davA, era vrednici da moarte. Ci dar, nu numai dreptate n-au
a cere da la Manila cevasi Innapoi, ci sA fie multumiti ca ii s-au ertat viiata, si MaHia sit
aiba pace.
1776. octonwrie 28.

Prealnniltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, vdtafu dA aprozi au adus Innaintea noastri pe Tudor
i Barbul ot SasciorAlel sud Vilcea i pe Luca ce au fost cApitan, din sud Mehedinti, carii
cu jalbA jAluise InnAltimii tale In trecutile zile, pentru Marica sotiia postelnicelului Costandin
Rusul, ziend In jalba lor cum cA ei au fost volintiri Ir slujba ostasascA in vremea rizmiritii
Intr-aceiasi vreme In razboiu, fiind asupra lui Costandin ce zic ei ca au fost cApitan, bar-
batul numitii MaricAi, care au fost postelnicel, iar nu capitan dupA cum zic ei, da la satul
Lacusteni, pe carile 1-au omorlt ei i ar fi luat cla la dinsul taleri 110 bani gata si un cal,
si i-ar fi dat (IA atunci la zabitii lor, iar acurn dupA pace, Marica sotiia acelui Costandin postel-
nicel Rusul, au apucat pA Luca cApitan pentru acei bani i I-au Inchis la Craiova la dumnealui
camiacamu si au sAzut Inchis 6 luni si au dat taleri 90, claosebit da ce i-au mai luat Marica
si alti taleri 211, iar cu hotirirea dumnealui caimacarnului si a boerilor judecatori ai Craiovii si
Isi ceru acesti bani da la numita MaricA. $i Innaltiinea ta, dupd jalba lor ai poruncit cu lu-
minata cartea Innaltimii tale (IA la zi Mtn a acestii luni, durnnealui cairnacamului Craiovii i
dumnealor boerilor judecAtori ai Craiovii cu murnbasir aprod vatAsasc ca, dii va fi luat numita
Marica cla la dtnii banii ce s-au nuinit mai sus, taleri 90 i taleri 211 fira cla hotirirea dumnea-
lor, i va fi aceea pricinA din vremea rizboiului, sA o apuce cu strinsoare, sa-i Intoarca. Iar
da va fi luat cu vreo hotarlre di judecata a durnnealor, i da la dinsa nu va avea da unde a-i
Inplini, Insusi dumnealor sa-i dea, ca unii ce Inpotriva hotAririi Innilthnii tale au ficut da
i-au dat platneci. $i durnnealui paharnicu Manolache Romanet cairnacamu Craiovii i dumnealui
paharnicu Hagi Stan Jiianul i durnnealui slugeru Ionita BrAiloiu, tot dintr-aceasta luni din 17
zile, cu anafora InstiinteazA InnAltimii tale, cum ca pA mai sus-numitul Luca cipitan i pe Tudor
si pe Barbul, ca pe niste hoti ce au fost, dupi fapta lor i-au dat platnici de au plait Maricii
acei bani, ca au purtat nurne da volintiri, dar n-au fost volintiri, ci hoti homorItori, arzatori

220

www.dacoromanica.ro
si jAfuitori dA oameni, care pc largu le arAtA pricina Intr-o anafora ce au trimis-o InnAltimii tale
dA la trecuta lunA a lui avgust 18.
Deci, acum aducindu-i vAtafu dA aprozi Innaintea noastrA, atit pe Luca ce au fost
cApitan i pe Barbul si pe Tudor, InpreunA i pe Marica soiia lui Costandin postelnicel Rusul,
lnsusi Luca cu graiu lui, spuse cA fiind el vahmistru, 1-au orinduit zapciii lui Inpreuna cu
mai sus-numitii Tudor i Barbul si cu alti tovarasi ai lor, ca oriunde va gasi slugi turcesti sau
slujbasi domnesti, sA-i prinzA, i da nu sA vor da da voe, sA-i omoare. Si fiindca acel Costandin
postelnicel Rusul, bArbatul numitii Marie Ai, ar fi fost cu slujba dijmaritului i ar fi rAmas la
dinsul bani domnesti, umblind dupA dinsul, 1-au gAsit la casa lui, la vie, intr-o pivnita bind
si mIncind cu cItiva oameni da ai lui i dupA ce 1-au gAsit, pe loc 1-au si legat atit pe el, eft
si pe oamenii lui si au Inceput sa-1 Intrebe sa spue ce au facut banii i zice ca i-au spus ca
el banii i-au dat la Craiova la oamenii lui Manoile voda si nedindu-i crezamInt, iar 1-au batut
cerInd bani da la dinsul. Si asa zice ca i-ar fi zis Costandin, sA lase pc unul din oamenii lui sA
meargA Ora acasA la dinsul, ca are taleri 110 sA le aducA si lAsInd pe un om dA ai lui Cos-
tandin Rusul, au mers si le-au adus acei taleri 110, dupa ce, zice ca au venit acel trimis, cu
banii, Luca, zice ca au plecat la cai si au rAmas acest Barbul i cu Tudor i cu alti hoti, oa-
meni ai Lucai inpreuna cu Costandin Rusul si cu oamenii lui, fiind legati. Si asa dodata, zice
ca au dat oamenii Luc Ai In Costandin Rusul cu pusca, si au omorit att. pA Costandin, clt si
pe doaA slugi ale lui si i-au Mat fAcIndu-i pa cite trei, gramadA mori, si zice ca
au plecat Luca cu oamenii lui la drum. lin Dumitrul Vulpe tovaras iar al Luchi, au
dat in Luca cu pusca, dar nu 1-au lovit si atunci, zice Luca, ca ardicind si el pusca au dat
si au lovit pA acel Vulpe In frunte si au murit. i mAcar cA In jalba Luc Ai i a Barbului si a
lui Tudor, ce au dat InnAltimii tale, arata cA ei au fost volintiri si acel Costandin postelnicel
Rusul au fost si el capitan si sluga domneasca, si batindu-sa cu el 1-au omorlt atit pe el,
cit 1 pe slugile lui, dar dumnealui paharnicu Manolache caimacarnu si dumnealor ceilalti
toti boerii da acolo, arata cu buna dovadA cum ca acest Luca i Barbul i Tudor cu alti tovarasi ai
lor, n-au fost volintiri da rAzboiu, ci au fost volintiri da prada si cAznea si omora oamenii numai
pentru chiarul lor ; si aratA i pe acest Costandin postelnicel Rusul ca n-au fost cipitan dA vo-
lintiri, si cu nici un rAzboiu nu I-au omorit, ci gAsindu-1 la viia lui In sud VIlcea, 1-au omorit alit
pe el, cit si pe doaA slugi ale lui i i-au luat banii lui, iar nu domnesti, care si din haine i altile ce
au luat dA la dinsul cind 1-au omorit, s-au gasit la acestea si la Uidila. Si pentru acei taleri 110 si
pentru cal, iarAsi nu tAgAdui nici Luca, nici Barbul, nici Tudor, ca nu i-au luat, numai zic cA
au fost bani domnesti, iar Marica fameia lui Costandin Rusul, care au ramas cu 5 fete sa-
race In spinarea ei, arata ca au fost bani ai bArbatt-sau. Arh. St. Bee..
Deci, dupa scrisul dumnealui cairnacamului si a celoralalti tuturor boerilor ce scriu Innal- his. nr. 5,
timii tale, ca cu adevarat au dovedit, dui:a cum arAtArn mai sus, ramIne Luca i Barbul i Tudor pie nit8rro laTtrit ITO
vinovati si nu intrA in ertAciunea volintirilor ce au fost ostasi i sint ertati da InnAltimea ta, ptarrictiin redsor.
ci rArninu volintiri hoti prAdatori si omoritori dA oameni. Si acesti bani ce-i cere ei sa-i ia din 28 octom-
brie 1776. Arh.
Innapoi de la Marica sAraca, ce zic ei cA au fost domnesti, si domnesti sa' fi fost, (IA vreme ea St Buc., Ms. 5,
ei n-au fost volintiri ostAsesti, ci acest fel (IA volintiri, plrerea noastrA este cum ca n-au nici
o dreptate a-i cere Innapoi. Iar hotarlrea cea desavirsita Amine a sa face da cAtre 1nnAlti- Inentutul de
mea ta. istorie N.
Ionsa").
Badea Stirbeiu vel vornic, vel logofat, vel logofat.
1776: oetomvrie 27.
1 Pentru : SAscioara.

Dornnul in divan judecd pricina dintre Nicolae Brincoveantz vel vistier si Ttzeodosie Zolul pentru
plata unei sume de taleri potrivit unei eretocrisii" facule dupd pravild i obiceiul pdmintului.
Theodosie cere reducerea datoriei, pretinzind cd a ferut o cheltuiald. Se hotdrdste ca Theodoste
sd pldteascd toald suma cu dobindd.
205
1776
octombrie
S-au InfAtisat si innaintea domnii mele la divan, amindoao partile cerind dumnealui cinstital 29
si credincios boerul domnii mele vel vistier Nicolae Brincoveanul da la Theodosie Zotul, in-

221
www.dacoromanica.ro
 plinire banilor dA mai jos aratati ce au ramas sa-i dea dupa socoteala, care socoteala vazIndu-o
domniia mea ca este facuta cla eritecrite precum si Insusi Theodosie nu putu tAgadui ca tn-
susi au cerut si au dat zapis, ea pa ceia ce vor gAsi cu cale qi vor hotArl sd rAmle amlndoao par-
tile odihniti. 5ifiindu ca hotarlrea eretocrisii are si dupa pravila i dupa obiceiu pamintului toata
tarifa, n-au ramas alta cercetare a O. mai face, mai virtos ca sit vede cum ca cu dreptate au
urmat i pe largu au cautatu pricina 1 cererile toate ale amindurora partilor. 5i am Intarit
0 domniia mea aceasti alegere la toate far' da numai pentru condeiu da taleri 6000 care arata
Theodosie ca au cheltuit, Hindu di si In alegerea aceasta a eretocrisii zice, clndu fi va dovedi,
atunci sa si-i ia, lasindu pontul acesta daschisu. 51 fiindu ca-i ceru acum Theodosie, 1 dumnea-
lui vel vistieru aratA ca flU stie dA aceasta cheltuiald, am cerut lui Theodosie sa ne arate dupe
ce plirexusiotita au cheltuit acei bani si arata o carte a dumnealui vel vistierului care citindu-sA
la divan o vazum carte <IA epitropie dupa obiceiu, ca sa rAdice toti banii, capetile cu do-
binda br, dar flu fi scrie sa cheltufasca <IA va fi trebuinta, r1ci 11 <IA voie Ca si cu dare di
bath sa mijloceasca cevasi la treaba aceasta, far' cla numai sa sa sileasca sa faca ce va face,
care carte nefiind temeiu clasavIrsit la zisa 1 cererea lui, o lasam netrebnica. I-am cerut sa
dea foaie anume la ce au cheltuit acesti bani si cu ce dovadi, i nici aceasta n-au aratat.
Deci, nici plirexusiotita clasavIrsit ca sa cheltuiasca avindu, nici dovadA ca au cheltuit
acesti bani aratindu, au ramas cazut cu totul din cererea aceasta si 11 dam i domniia mea
dator a plati top banii ce I-au hotarlt eretocrisiia. La care bani, dupa cum eretocrisiia au gAsit
cu cale da 1-au hotarit spre a plati doblndA fiindu cA rAu i-au avut opriti <IA i-au tinut la
dinsul si nu i-au dat toti unde dumnealui vel vistieru 1-au fost orInduit, si dupe cum si dum-
nealui vel vistieru plateste lui Theodosie, dobinda, asa Si Theodosie sa aiba a plati dumisale
vel vistierului dobinda, InsA numai pina In zioa ce au luat sfirsit socoteala eretocrisii, iar cla
atunci Incoace sa nu sa supere, caci s-au cazut dunfisale vel vistieru<lui> a-si cauta 1nplinirea
Arh. St. Bue.. da atunci, si <IA nu ar fi vrut Theodosie cla voie, cu puterea judecatii, sa-1 fi Inchisu. I i. sawn
5' receh gospodstvo mi.
E. 187 187 v
1776, ocionwrie 29.
Iar dupa socoteala a eretecritei. s-au oprit copii.

Divanul judecdtoresc arald prin anafora cd Tdnase ciohodarul cere Cernei, vdduva preotului Ior-
206 dache din Bucureftl, casa ce a cumpdrat-o de la ferneia lui In urmd cu 22 ani, el ftind la Ta-
rtgrad. Se dovedote cd acesta a stat 15 ani necontenit In lard, Dupd pravild Cerna rdmine sd
pastreze casa. Domnul intdrege,
1776
nolembrle
4
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Infatistndu-sa si Innaintea domnii mele la divan amIndoaa partile, am 1ntrebat pa TA-
ease ciohodarul, pentru Intfrzierea vremii si Insusi nu putu tagadui ca Intr-acesti 22 da ani
n-au lipsit a fi mai mult In Bucuresti l niciodata ph% si jalba da aceasta n-au Mut. Pentru
care, dupA pravill, cerirea lui acum piste atttea ani fiind rea, Intarim alegerea da mai jos-
numitA, ca sa staptneasca boeriul domnii mele MAnaila logofdt za visterie, cu bunA pace.
1776, noemvrle 4.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, dumnealui vatafu za paharnicel aduse la judecatA
pa Tanase ciohodaru, pIrts Cernii preotesii a raposatudui> popii lui Iordache din Bucnresti,
zicInd ca InstriinIndu-se la Tarigrad cu manna sa rAposatu Costandin vocla Mavrocordat, si A-
zind mina vreme, avInd o casa aid In Bucuresti, end au venit au gasit acea casa vInduta
<IA fAmela lui, stApinindu-o numita prioteasA i cerea acurn ca Sd strice acea vfnzare ce au
fAcut-o fiimeia lui si sA ia casa Intru stapInirea lui.

222
www.dacoromanica.ro
 ItntrebIndu-sd i dumnealui MAndild logofAt za visterie vechil din partea mumi-si fiind,
rAspunse cum cd este mai mult dA ani 22 dd cInd au cumpArat rAposatu tatd-sdu, preotu popa
Iordache, aceastd casd, i acest ciohodar nu au lipsit niciddcum, mergInd i viind iardsi In
Ord, mai vIrtos cd, necontenit au sAzut aid 15 ani fArd de a lipsi nicidAcum dd aici din loc
Itntr-acesti an!, i vedea cd lntr-acesti ani 22, casa este vIndutd odd nevasta lui, stApInindu-o
pdrintli numitului logofdt, nu numai cd nu au pornit vreo pird pentru aceastd casA, ci nici
mdcar vreo vorbd n-au dAschis.
S-au Intrebat phisu : au raspunsu cum cd adevdrat sAdea aici in Bucuresti clnd sd afla
In slujbd domneascA, iar dupd maziliia domnilor mergea i la Tarigrad, dar iardsi venida In
Bucuresti, tAgAduind cd nu au sAzut Intr-acesti ani 15, In Bucuresti. Inpotriva zisilor lui,
au adus MAndilA logofdtu mdrturii In scris dA la popa Dumitrache, dd la popa Ion i dd la
Costea pdharrdc I Avram Cazacu, care asa mArturisesc, cum cd numitul cihodar au sdzut In
Bucuresti ani 15, necontenit. I s-au zis pIrIului ciohodar cum Intr-astA diia<s >timd de atItea
ani nu au pornit nici o Ord, au rAspunsu cd fiindu-i mild de preoteasa, de aceia nu au dat jalba.
S-au mai Intrebat pirlsu, pentru ce au fdcut tAcere Intr-acesti ani 22 vAzInd cd casa este Yin-
dutA dA nevasta lui, au rAspunsu cd acum au gAsit vreme sd facd aceastd Ord i cerea ca nu-
mita preoteasd sA arate sineturile cele vechi ale casii si zapisul dd cumpArdtoare cu care au
cumpArat.
Pentru care sineturi, Intrebindu-sd MAndild logofAtu, rdspunse cd s-au rdpus In vremea
rdzmiritii Inpreund si cu alte scrisori ce au mai avut.
Deci, cercetIndu-sA In pravilile ce poroncesc la o pricind ca aceasta, am gasit la cartea
2 a Inparatilor, titlu 3, zicInd ca : vdend cinevasi cd i sA vinde lucrul sdu de altii i va
face tdcere, de nu va sta cu Impotrivire a-si diiafendepsi lucrul lui, nu numai cA perde acel
lucrul, ci sd i pedepse0e", pentru care, dupd poruncile acestii pravili, numitul pies este In vind.
Mai cercetindu-sA pravilile i pentru stdpinire, am gdsit la cartea 50 a Inpdratilor, titlul 1,
zicind chear asa, cum cd : vdzindu-si lucrul sAu cd sA stdpineste clA cinevasi i va trece ani
10 si nu va face Ord ca sd-si ia acel lucru Intru stdpinire, II perde, iar pentru cei Instriinati
la altd parte ce nu vor fi de fatd, acelora Ii sd dd soroc de ani 20 a-si cAuta".
Ci, dA vreme ce acest pIrls au fost nelipsit Intr-aceastA diiastimd, dupd poruncile pra-
vilii am hotdrit ca numita preoteasd sA stApineascd casa fAr' dd nici o supArare cum au std-
pInit i pind acum in anii 22, fAr' dA nici o pirA dA cdtre nimeni. Iar hotdrirea cea dAsAvIrsitd, Arh. St. Bac..
hfs. ra% 6.
ramine la Innaltimea ta. f. 196 v.-196 V.
1776, noemvrie 7.

Velifii boicri aratd prin anafora ca Costandin din Rosii ( jud, V itcea) reclamd ca a fost pe nedrept
implicat de Catrina Rosiianu in uciderea sotului ei. Dioanul holdrdste sa cerceteze cdimdcdrnia
Craiovei. Domnul tntdreste. 207
1776
nolembrle
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu. 8
Dupd cum s-au gdsit cu cale dd cAtre dumnealor velitii boeri, porumcim dumneavoastrA
boerilor ce sInteti rInduiti cu treaba judecdtorii la Craiova, sd faceti cercetarea ce scriem mai
jos.
1776, noemvrie 8.
PrealnnAltate doamne,
Din luminatd porunca InnAltimii tale, vAtafu dA aprozi au adus Innaintea noastrd pe Cos-
tandin de la Rosii sud VIlcea, carile cu jalbd au jAluit InnAltimii tale pentru Catrina Rosiianca,
zicind cd un an este dd dud au dat ia jalbA la dumnealui caimacamu Craiovii, cum cd fra-
ti-sdu Ion cld la Rosii fiind volintiru Inpreund cu Huidild, care au omorlt pd bArbatul numitii
Rosienci, i pentru acea pricind ziclnd numitul Costandin cd au trimis dumnealui caimacamu,

223

www.dacoromanica.ro
 armAsAi si 1-au luat pa dinsul, si cum ca acei armasai 1-au taiat si la mina cu sabiia. i ducin-
du-1 la Craiova 1-au luat armasaii taleri 27 treapad si armasu RAducanul Babeanul taleri 90
i un cal cu tot tachnul si alte lucruri din casa, care cu foae le arata ; i-au luat si acea Catrina
Rosiianca taleri 76, nefiind vinovat la acea pricina, nici volintiru zice ca n-au fost.
Deci, cercetInd noi, atlt la eczamenul lui Huidila ce este trecut la condica puscarii, sa
vede un Costandin volintiru da la AmArasti sud Romanati, iar numele acestui Costandin da
la Rosii Mcidacum nu sa pomeneste. Asemenea am cautat si la anaforaoa ce au trimis-o dum-
nealui Manolache Romano biv vel paharnic, caimacamu Craiovii, ce au trimis-o Innaltimii tale
la trecuta luna a lui avgust, cum si la alta anafora ce au trimis-o dumnealor boerii Craiovii
de la octomvrie 17, si nicidacum numele acestui Costandin da la Rosii sud Vilcea nu sa arata,
nici ca 1-au aratat acel Huidila ea ar fi fost si el volintiru, sau sA fi fost la vreo jafuire sau
ucidere cu dinsul, ci numai pa Ion frati-sau, care si Insusi Costandin 11 aratA ca au fost volintir.
Ci, da vreme ca el volintir n-au fost, da i sa va fi luat dii catre mai sus-numitii banii da
mai sus-aratati i calu, cum si celelalte lucruri ce cu foae le arata, cu nedreptate i s-au luat.
Dar pentru ca sd sa dascopere adavarul, gashn cu cale sa fie luminata porunca innalthnii
tale catre dumnealui caimacamu Craiovii i catre dumnealor hoer!! divanului Craiovii, ca sa
trimita sa ailuca atit pa acel Huidila i pA Ion fratile numitului jaluitor, cum si pe altii, sA
cerceteze da au fost si acest Costandin volintir, si da au fost si el cu Huidili sau cu frati-sau
Ion la uciderea acelui Rosiianu, barbatul Catrinii Rosiencii, sau vor fi dintr-acelea ce le arata
el cd i s-au luat lucruri striine ale unora, altora, si le va cunoaste acei pagubasi, da va fi
lucruri striine si le va cunoaste nescareva pagubasi, sa le clea, iar fiind lucruri ale lui, iar nu
jafuite da la unii altii si necunoscute da pagubasi, cine Ii va fi luat, ori bani, ori cal sau acele
lucruri, sa i le Inplineasca dumnealor da la aceia cine Ii va fi luat, da vreme ce sa va dovedi
ca nu este vinovat.
Ca, da au fost frati-sAu volintir sau jafuitor, el la vina fratini-sau nu sa vinovateste si
ori In ce chip va dovedi dumnealui caimacamu si dumnealor boerii divanului Craiovii adavarul,
Arh. st. nue.. cu anafora sa Instiinteze Innaltimii tale pe largu toatA pricina. Noi asa gasim cu cale, iar ho-
me.
f. 193-104. tarlrea cea dasavIrsita rimine a sil face da catre Inniltimea ta.
1776, noemvrie 7.
Badea $tirbeiu vel vornic, Ion vel logoilt, Dumitrasco vel logofat.

Velifii boieri arald prin anafora ca Barbul cu frafii sdi, nepofi de yard primard ai decedatului
208 Gheorghe bolkqu, cer Despei, nepoatd de yard primard a acestuia, sa stdpineascd impreund cu ea
a tract park din averea rdmasd. Divanul cercetind diata rdposatului constald ea acesta ldsase a
treia parte din avutul lui tutulor rudelor" pentru pomenire. Domnul hotdrdste respectarea diatei.
1776
nolembrle
12
Jo Alexandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Au esit 1nnaintea domnii mele la divan atit Barbul i fratii lui, eft si Gheorghe i Vasi-
lache cu Despa logofeteasa, cerindu a sa inpartasi si ei la aceastA a treia parte. Pentru care,
macar di la judecatA Ilincai boltasoaii, and s-au hotarlt pentru aceasta a treia parte, nu s-au
pomenit nimic da alte rude, dar nu s-au fost aratat altii, ci numai Despa factndu jalba si
nemaiaratind ca mai cer si alte rude, s-au fost facut hotarIrea numai pe numele ei. Iar dl
vreme ce acum sa dovedi cum ca si ei slat nepoti da vara Intliu boltasului, si fiindca diiata
care scrie cu un cuvInt, a treia parte la rudenii, s-au dovedit adevarat, hotarlm ca dui:a
coprinderea dietii sA sA InpartAsasca si jaluitorii acestiia.
Care aceasta parte ce au luat Despa, vazum ea au fost numai taleri 1845, drept care
i s-au dat una pravalie pretuita In taleri 2500 si ceilalti bani ce trecea peste taleri 1845, o
seama i-au Inplinit Despa, iar o seama scrie boltasoaia ca i-au daruit Despii din partea ei,
din care dar, n-au cestelalte rude a cere nimic, fiindca este gall din suma partii a treia si

221

www.dacoromanica.ro
 dumnealor au fost pentru dinsa adicA prosopicos. Mai ziser numiii pirIi cA acea prdv;ilie au
vindut-o Despa in taleri 3500 si ceru ca i din prisosul ce au esit, sA sa inpArtriseascA.
Pentru care, lulnd domniia mea seama, c aceastA prrivAlie, Despa au luat-o pretuitA
drept suma ce s-au numit mai sus si au dat banii de la dinsa pe swim pArtii, de au inplinit
pretul, deci, putea pa urmA a nu sa gAsi musterii dA acel pret si sA fie pagaba ei, sau putea
sA sA tntimple sl arzA (IA foc, dar fiindcA norocul au fost al ei si fiindcd judecAtile le-au pur-
tat numai singurA ia pina au scos aceasta a treia parte, iar ei, carele sA cAdea a umbla mai
virtos, parte bArbAteascA fiind, au tAcut i tocmai am-a la lucru gata isprAvesc, prin osteneala
ei cauta. Pentru aceste pricini sa cade a rAminea ia mai folositA, si poruncim ca dintr-aceastA
parte sa sl dea la acestelalte rude taleri una mie, carii sA sl inpartA intr-acestasi chip adicA,
Gheorghe Carabulea care este dintr-o varA a boltasului, taleri 200, Vasilache Moscu care este
din altii varA a boltasului, taleri 200 ; Barba cu fratii lui i surorile lui, care este din altA varA
a boltasului, taleri 600, din care fratii sa sA protimiseasca a lua cea mai mult parte decit
surorile,iar nu deopotrivA, iar zeciuiala la acesti taleri 1000, sA-i dea iarAsi Despa logofeteasa.
lar pentru un prisos peste a treia parte ce mai aratara numitii jAluitori asupra Despii, adicA
tin loc la Tirgoviste, prisosul la o vie, o ladA cu vivlie si o icoana cu argint, insusi Despa au
raspuns cA nu stA In pricinA dS acelea si au rAmas ca sA le caute i sA si le ia ei i asa, orin-
duitul zapciu vAtafu za aprozi urmind, sa faca Implinire.
1776, noemvrie 12.
Preainnaltate doamne,
Dupil luminata porunca marii tale am luat seama Alba ce au dat la manna ta, Barbu
cu doi frati ai lui ce slut nepoti de sort Despii logofetesii si nepotii de varA premare rAposatului
Gheorghe boltasu i lui Gheorghe Carabulea i lui Vasilache Moscu ce slut iarasi ruda raposa-
tului Gheorghe boltasu, carii toti sint nepoti de veri primari, cerind de la Despa ce au fost
Tart premare acelui numit raposat Gheorghe boltasu, ca sa inparta a treia parte ce au luat
din casa boltasului precum au Msat mortu prin diiata, iar Despa an sA sufera, ci cauta ca s5
mosteneasca a treia parte numai ia singurA.
Pentru care, luind noi seama dupl diiata mortului, toti trebuie st sa inpartasasca acei Arh. St. Buc.,
trimirii, caci i Despa nu este din aniotar sau din catiodar, ci este si ia din rudele cele dA fl,E199nr.0056.
alaturi si mai virtos, et dintru-nceput s-au tinut diiata tot temeinicri. i da vrerne ca asupra Pentru o prim&
asernanatoare
Despii logofetesii sA vede tot luatul a treia parte dupa cum arata foaia cea iscAlita (IA Ilinca Intro nioeteni-
boltasoaia, sotiia rAposatului, ca a ruda ce este Despa logofAteasa inpreuna cu mai sus-numitii dteocruinl crevludiaeoci.
*i toti rude rAposatului Gheorghe boltasu, dupa diiata mortului, gasim cu cale Ca sA sa dinst171 Arh.
inpArtasascA en totii la aceastA parte a treia ce au luat Despa logofeteasa sit intre toate aceste Ms. 5. f. 4" 5.
rude si st st inparta cata-analoghiia, (la vrerne cA l tn diiata mortului a treia parte nu o las5 (Ciaoptansetuithudtuattii
ritos Despii, ci o last, pentru pomenire, tutulor rudelor lui. Parerea noastra intr-acest chip de Istorte
Iorga.").
este, iar cea dAsAvirsitt hotArire riimine la innAltimea ta.
1775, lulie 16.
Nicalae D_Rinca vI v.rai, Badaa Stirbeii logolat.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora Ca preofii Ion si Gheorghe dirt Siiscioara (jud. V ileea),
protimitari, revendied de la popa Maid mosia cumpdratd de acesta de la niste boieri" rude ale
lor. Judeedlorii,dupd pravild, iartd" vinzarea fiind fdculd de boieri". Le dd insd dreptul dupd
.obicei" sd rdscumpere, ca vecini" partea de mosie vindutd de popa Maid unor strdini". Domnul
209
Mare ste . 1776
noiembrie
15
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupt cum s-au gAsit de la judecata cu cale, dAm volnicie slugii domnii mele...1 pAhar-
nicel...1 sa mear ga si, prin stirea dumnealor ispravnicilor judetului, sa urmeze dupt cum sa
.coprinde mai jos.
1776, noemvrle 15.

225

www.dacoromanica.ro
 Preainndltate doamne,
Dumnealui vAtafu za pdharnicei aduse la judecatd pa popa Ioni i Gheorghe cu cetasif
lor de la SAscioara sud Vilcea, pills! popii Mateiu si tovardsilor sdi iar de la SAscioard sud
Vilcea, cerindu popa Ion cu cetasii lui protimisis la o parte de mosie tot din SAscioara. Care
mosie, zice popa Ion cu cetasii lui ci mosii lor au vindut-o la Preda Zatr[An]eanul, carile au
dat-o zestre Barbului Otetelesanu, ce si el au dat-o iar zestre lui Ilie Oldnescu, de la care au
rdscumpArat-o numitul popa Mateiu cu tovardsii sAi, de sint ani 7, fArd stirea popii lui Ion
si a cetasilor lui. Intreblndu-sd si popa Mateiu, el arda o carte de judecatA a dumnealor boe-
rilor caimacarni ot Craiova de la leat 1775 mai 6, in care scrie cd la cercetarea ce le-au Mut
neputind popa Ion sA dovedeascd, cd de cum s-au instiintat au Intors banii popii Mateiu pa acea
parte dA mosie ce o rascumparase de la Ilie Oldnescu, dumnealor cid acea mosie supt stdpinirea
mosnenilor din SAscioard.
Deci, vazind noi cum cd fAcindu-sd pace, lard dA nici o zabavd au fAcut pith popa Ion
cu cetasii lui, cum sd dovedeste din jalba lui ot 1774, si vinzarea iaste fAcutd la vremea raz-
miritii, nu sA tine in seamA la paragrafi dd vreme, care orindueste pravilile la agughe protimi-
seos1, ci, d atunci pind astAzi urmind pira lui, cum cd tagdcluird si piritii, pentru care 1 sd
priimeste pira lui dd cdtre judecatA.
Drept aceia, intrind la cercetarea acestii piri, gkillt cd pira popii lui Ion si a cetasilor
lui, care o face ca niste rude acelor vechi vinzAtori dd mosie, nu este dupd pravild, cad aceasta
poate sl sd erte numai la neamul boeresc ca sA nu capete familiia boereascd, la care este de
folos sit sd presare la WO deopotrivd. Pentru aceasta, zicem cd pira aceasta, neamul Oldnescu-
lui o au avut, iar popa Ion numai ca un mosnean si vecin are protimisis dupe obiceiu. Si dd
vreme cd cere numai o parte dd mosie, am gdsit cu cale ca acea parte care au cumpArat-o strii-
nii anume Sandul Buzescul stinjdni 80 i Vasile Bd luta din 'Men! stinjdni 100 i Barbu Panduru
stinjdni 70, sd aibd popa Ion cu cetasii lui a rdscumpara dd la acei striini partea ce cere, la
care s-au multumit popa Ion cu cetasii lui, cit si popa Mateiu.
Dar fiindcd acei streini mai sus-numiti nu sd and aici, sd fie luminatd porunca mdrii tale
s meargd om domnesc si prin stirea dumnealor ispravnicilor judetului, ori sd-si priimeascd Sandu
Buzescu i Vasile BalutA i Barbu Panduru, banii ce au dat pa stinjAnii ce sd numesc in zapisul
Arh. St. Buc., Oldnescului, cum sA arata mai sus, de la popa Ion cu cetasii lui, sau dacd au cevasi a rdspunde,
Ms. cr. 5.
f. 197-197 V. sd vie la judecatd. Iar hotArirea rdmine la Innaltimea ta.
1776, noemvrle 12.
Ianache Mavrodin paharnic, Theodorache Stirbei medelnicer, George Cana le,
Nicolae biv vel sluger,...3 comis.
1 Loc alb.
2 Adica : cerere de protimisis.
2 Indescifrabil.

Dmeipraver alamdiennt Culrvailvv2a-lepalvalarauldner dinatvarniatfodrina iiiciv.1 aRroammanvadlii arepclladmitd-vdpe ill

2 1 0 Mireen din Crainva plata unel &limit din araM ad i-a prin
aremeiallarld zdmineriivetcap(irj
Mincul Uriianu(jud. Olt). Se holdrafte ca acesia sd fie adus la judecaid. Domnul intdrete.
1776
noiembrle
14 Io Alexandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupd cum s-au gasit de la judecatfi cu cale, dam volnicie slugii domnii mele...1 pdhdr-
Mcel, sA meargA si prin stirea dumnealor ispravnicilor judetului, sd ia pit acel numit Uriianu
ca sA stea fatA la judecatd, si cine va rdminea, va plAti treapAd si cheltuiala la partea ce va
avea dreptate.
1776, noemvrle 14.

226

www.dacoromanica.ro
Preainniltate doamne,
Dumnealui vatafu za paharnicei aduse la judecata pa Mihaiu de la Resca sud Romanati,
pill* Mircii da la Craiova, de la care cerea taleri 70 ce i-au dat In vremea razmiritii pe patru
boi, *i nici banii nu i-au clat, nici boii. Pentru care pricina, Mircea arata o anafora a dumnealor
boerilor caimacami ot Craiova de la trecuta luna lui avgust in care scrie cum ca s-au judecat,
*i dupa dovada unui Mincul Uriianu ot sud Olt, cum ca banii i-au dat Mihaiu pe ni*te bivoli
la ni*te sirbi, le-au fAcut lzbranire prin carte de judecata, care carte cerIndu-i-sa Mircii, n-au
avut-o.
Deci, facindu-le judecata de iznoava cercetare, insu*i din gura Mircii s-au dovedit cd el
au luat de la Mihaiu taleri 63 *i riedIndu-i boii, au dat banii In mina Mincului Uriianu
ca sa dea el lui Mihaiu 4 boi, care boi nicicum cA i-au clat lui Mihaiu.
Ci, da vreme ca Mircea zice ca banii ce i-au luat de la Mihaiu i-au dat Mincului Uriianu,
sA fie luminata porunca marii tale, O. mearga om domnesc sa aduca pe Mincul Uriianu din
sud Olt, sa<sa> infati*eze la judecata cu Mircea ot Craiova, ca sali afle Mihaiu dreptatea,
*i cel ce va ramlnea de judecata va da treapaclu *i chieltuiala. Iar hotArirea cea clasavir*ita Arh.. St. BUC.,
Ms. nr. 6.
ramine la Innaltimea ta. f. 197 V. 198.
1776, noemvrie 7.
lanache Mavrodin paharnic, Theodorache Stirbei medelnicer, Niculae biv vet
sluger, George Cana<le>.
1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Cirstina(jud. Dimbovt(a) cere comisulut Rdducanu
Sldtineanu, fost ispravnic, plata a 1000 ocale de unt luate de acesta de la solul et. Domnul nu-
socotqte dator pe pirit, paguba fiind pricinuild in vremea rdzbolului.
1776
nolembrie
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 18
S-au infati*at *1 innaintea domnii mele la divan uncle arata dumnealui comisul Slatinea-
nu *i o marturie In scris de la aga Colceac, cd cu adevarat acel unt s-au luat clA osta*i in-
preuna *i cu alt unt du pe unde s-au mai gasit din Bucure*ti, tot, s-au radicat pentru tainuri
MA de a nu fi comisul nimic atinsu, Inca nici in Bucure*ti nu s-au aflat.
Deci, macar cla au si luat dumnealui de la barbatul jaluitoarii acest unt, dar fiindca
din porunca au facut-o aceasta 5i 1-au trimis pa insu5i barbati-sau ca sa-1 dea aici sail ia
banii pa dinsul *I. flindca din intImplarea vremii razboiului i s-au pricinuit acea pagubli, care
toata ob*tiia da rind au pagubit *i au patimit intr-acea vreme, nu ramlne comisul nimic dator
pentru aceasta *i darn la mina dumnealui aceasta intarire cu domneasca noastra pecete, ho-
tArind ca sa alba pace.
1776, noemvrle 18.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, dumnealui vatafu za aprozi au adus la judecata
pa Cirstina ot sud Dimbovita, piri*A dumnealui comisului Raducanu Slatineanu cerind da. la
dumnealui unt oca 1000 ce zice ca ar fi luat de la barbatul ei in zilile marii sale Grigore voda
Ghica.
Fata fiind *i comisul, raspunse ca intr-acea vreme luInd porunca mArii sale Grigore
voda, Hind 5i dumnealui ispravnec la sud Dimbovita, sa stringa tot untul ce s-ar gasi in judet.
*i sa-1 trimita la domnie pentru tainurile osta*ilor inparate*ti, precum sit adeveri aceasta din
rnarturiia lui Ianache ciubucciu marii sale, mumba*Ir fiind atuncea asupra dumnealui comisu-
lui, pentru unt, *i urmind poruncii domne*ti, au gasit unt la barbatul ace*tii fame!, pirip, *i
InarcIndu-1 1-au trimis aicea in Bucure*ti Inpreuni 51 cu barbatul ei, al caruia era untul,
ca sa-1 cintareasca dindu-1 in mina orinduitului dd. la domnie om, si sali ia banii, la carile
au *i platit untul *1 au venit in Bucure*ti. Dar pina a nu apuca sa-1 dascarce 5i sa-1 fad{ tes-

227

www.dacoromanica.ro
 lim la domnie, Intimplindu-sa dA s-au calcat Bucurestii da volintiri, 1-au dascarcat In pivnita
dumnealui comisului unde au si fost pazit Ora la fuga rusilor. Dula& aceia viind i caimacarnii
lui Manole vodd, aga Colceac i arrnasu Bogdatcliu cu un tufecci-basa ce au conacit I casa
dumnealui comisului, carile aflind c este unt In pivnita 1-au luat si cu alte multe lucruri ale
dumnealui, precum zice cd stie si dumnealui aga Colceac i arrnasu Bagdatcliu I altii ce sA.
afla atuncea In Bucuresti. Zice si aceasta, ca pina a nu sa radica atunci din tail ostasii rusi,
brbatul numitel pirIs al ca'ruia era untu/, 1-au fost tocmit cu tm Mean ca ua stapin ce era,
si neputindu-sa ajunge la tocmeala au ramas, iar untul i 1-au luat numitul tufecci-basa, pe cum
zice cd stie multi cari vedea pe tiganii manastirii Sarindariului cind II scotea din pivuita si-1
punea in car. AMU i aceasta durnnealui comisu, ca s-au judecat da aceasta pricina In zilile
muscalilor, i s-au indreptat.
Deci, rmine pricina s sA gaseasca acea carte da judecata, s sa gaseasca bacanul cu
care tocmea untu barbatul acestii pirisa, sa sa' Intrebe i acei doi boeri, adeca aga Colceac
si armasul Bagdatclitu, i intr-acestasi chip cu amaruntul cercetindu-s pricina, sa hotaxIm.
Fiindca pint acum nu putum sa alegem cine are dreptate, numita pirls au adus marturi care au
rnarturisit a dumnealui comisu au luat untu da la barbatul ei, da care nici c tagaduieste
dumnealui comisu, i cerea ca dupa marturiile acelea sa dam platnec pa pirIsl. Care, nu putem
sa o facem, una, ca marturiile nu sa potrivesc unul cu altul, dupa cum O. vede tacrirul lor
Arb. St. Buc.. deosebit, si alta, fiindca nu sa cuvine precum sA vede pricina mai sus, sa hotrim, fiind Inca
t. 241-242. cercetarea pricinii, nesavIrsit.
1776, tulle 18.
Miche paharnic, Dumitru Cioran paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru
Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer.
1 Pentru : pirlt.

212 Velif ii boieri arald prin anafora cd popa Apostol si alfli din satul Recea (jud. liticect) se judeca
de mull limp cu popii i cetasii acestora din Negreni care au pus stdpinire pe munfii bor. Pirtfif
negind se holdrsle cercetare cu boieri hotarnici fi carte de blestem. Domnul tntdreste.
1776
nolembrie
23
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscou.
Cercetind si domniia mea agile ce s-au adus la divan de catre vichilul egumenuluig
fiind i amindoal partile I a%, vazum ca la judecata ce s-au Mut da care banul Barbul VA-
carescu cind s-au dat Intru stapinire racenilor acel codru da loc si au sters din cartea hotar-
nicii a 48 cla boeri acel cuvint (IA fintlna, nu s-au vazut da catre numitu boer hrisovu domnii
sale raposatului domn Costandin voda Basarab, precum sa dovedeste aceasta din insusi car-
tea dumnealui, ca nu pomeneste nimic de acel hrisov, care hrisov intareste hotarniciia acelor
48 da boeri i arata anume partea da mosie si a racenilor i negrenilor cu semnile lor anume
$i cu hotarale cele vechi &la in plaiu muntelui la o finttna.

Pentru care, trebuinta este sa sa caute acele semne i hotara dupa hrisovu domnii sale.
raposatului Costandin vocla Basarab ce scrie pIna Iii fIntina, la fata locului, i intr-a cui parte
da mosie va cadea acel codru (IA loc ce s pricinuesc, la acela ramine a-1 stapini, macar ca slut
24 da ani la mijloc da cind slut lipsiti negrenii da stapinirea acelui codru. Dar fiindca hrisovut
nu 1-au avut la mina lor, cu care sa-si poata cauta, cum si alte carti ce au mai avut, ii s-au
fost luat ela banul Barbul da ii s-au spartu, nu sint popriti a-si face pira lor.
Drept aceia, orinduim pe...1 mumbasir, s ia pe dumnealor boerii ce sa arata mai jos
si mergind In fata locului cu carte cla blestem, s faca cercetarea ce zicem mai sus, si cine va
rrninea din amindoa partile da judecata si sa va vedea ca au napastuit pa ceilalta parte, va
plti treapadu i toata cheltuiala.
1776, noemvrie 23.

228

www.dacoromanica.ro
PreainnAltate doamne,
Intr-acest an, leat 1776,1a trecuta lund a lui iunie au fost Alta innaltirnii tale, popa Apos-
tol i diiaconu Costandin i Stamate Mircescu cu cetasii lor ot satul RAceni sud Vilcea, p1rli fiind
asupra popii Pdtru i popii Simion i popii Dumitrul cu cetasii lor dd la satul Negreni dintr-acel
judet, zicind plrisii pentru pricina unor munti care umbld piritii preoti din Negreni ca sd-i
ia din mina lor. Dupd a Mr jalbd, s-au fost ortnduit d care tnnAltimea ta la dumnealor boeril
judecAtori ot <al> 2<-1ea> depertament $i cu anafora arata cAtre inndltimea ta Inca dd la tre-
cuta lund a lui iunie 20 leat 1776, In care sd cuprinde cd, infdtiOndu-sd amindoad partile
Innaintea dumnealor, au lost Intrebat pd plriti cu ce cauta stApinire ca sd le ia acei munti,
si cu un clvint s-au apdrat dA tot, zicind cd ei la muntii lor, ai rAcenilor, nu sd amestecd, fAr
dd numai ce un codru dd Mc din moiia Negreni ce dd la leat 1752 iulie 6, d sint ani 24,
cind parintii lor au lost avut judecatA cu mai sus-numitii plrli, popa Apostul cu cetasii lui,
la rdposat banul Barbul Vdcdrescu, i nefiindu-le atunci cdrtile fard, adicd hrisovul marii sale
Costandin vodd Basarab si alte cArti, fiindcd toate cArtile acelea era la mAndstirea Hurezul,
si pentru aceia atunci Ii s-au fAcut nedreptate cld s-au dat acel codru dd bc supt stapinirea
pIrlibor popii Apostul i Costandin diiaconu i lui Stamate Mircescul cu cetasii lor, si cerea
ca sd-1 ia acel codru de loc iardsi intru stdpinirea lor, dupd hrisovu marii sale raposatu Antonie
vodd i dupd hrisovu mdrii sale rdposatului Costandin vodd Basarab i dupd cartea eld hotAr-
nicie a 48 dA boeri hotarnici i dupe cartea dd judecatA a rdposatului banului Cornii BrAiloiu i
dupe cartea dd judecatd a rdposatului banului Antonache.
Dar nefiind atunci la judecatd cArtile i hrisoavile i hotArniciia a 48 dd boeri hotar-
nici fatd, ci numai copii scoase dupd acele cA4i i hrisoave, gdsesc dumnealor boerii judecAtori
cu cale, ca sd fie luminatd porunca innAltimii tale cdtre cuviosul arhimandrit egumen hure-
zeanul i cAtre dumnealor ispravnicii judetului, ca sd cerceteze aceastA pricind pentru acel codru
dd Mc. Care anafora, sd vdzu intdritd i cu luminatd pecetea InnAltimii tale, In care sA cuprinde
cd, isind cu acea anafora i Innaintea InnAltimii tale amindoad partile, cerind popa Apostol i
diiaconu Costandin i Stamate Mircescul cari tin Intru stdpinirea Mr acel codru dd loc, izbrA-
fire pricinii Mr dd aici, $i intrind inndltimea ta In cercetare, au fost trebuintd de a sA afla
dA latd Insusi hrisovu mdrii sale rdposatului domnu Costandin vodd Basarab i hrisovu mArii
sale raposatului domnu Antonie vodd i cartea a 48 dd boeri hotarnici, ca sd sd vazd dA cdtre
InnAltimea ta semnile ce sd va fi cuprinzind In numitile hrisoave i dregerea ce scrie raposatu
banul Barbul Vdcdrescu, cum a este intr-acea carte a 48 dd hotarnici 'Mitre rinduri, care cu
aceastd pricind o au anerisit la acel cuvint, numai unde sd vorbote de acel codru dd Mc, si
poruncote innaltimea ta i pdrintelui egumen hurizeanului, sau insusi sd sd scoale, sau vichil
sA-si trimild cu toate hrisoavile i cfirtile aici la divanu Innaltimil tale, cum si dumnealor is-
pravnicii judetului sd-i trimitd la sorocu ce Ii s-au pus dd cltre innAltimea ta pe amIndoad
pArtile la divan.
Deci, acum viind amindoad pArtile, atit pIrLii, cit i piritii inpreund cu vichilul egu-
menului hurizeanul, anume Rafail ermonahu, inpreund cu hrisoavile i cu alte carti, orinduitu
zapciu vdtafu dA copii za divan din luminatd porunca Innaltimii tale Ii aduse pe arntridoaA
pArtile i innaintea noastrd i intrebind noi pe piriti, adecd pe popa Ion i pe popa Dumitrul
cu cetasii Mr din satul Negreni, cu ce cer ei acel codru dd loc de la popa Apostol I de la
Stamate i dA la Pdtru i dA la Dumitrul i dd la alti cetasi ai lor, i ziserti cA acel codru de
loc iaste al lor din mosiia Negreni, ce sd numote Coasta Fometeestilor si merge pind In fln-
Una, $i 1-au fost luat ei de atunci de cind s-au judecat la rdposatu banul Barbul Vdcdrescu fiind
Intr-acea vreme vel ban In Craiova, cu pricina acei fintlni ce au gAsit-o scrisA printre rinduri
In hotArniciia a 48 dd. boeri. Si neavind hrisoavile lor, acestea dd acum fatd, ci fiMd la igumenu
hurizeanul ca sd le arate atuncea la judecatd, s-au napastuit cu acel codru dA Mc de 1-au luat
popa Apostul i Stamate i Pdtrul i Dumitrul i cu alti cetasi ai lor intru a lor stdpunire prin
carte dd judecatd, i stdpineste ei $i pind acum. Pentru care codru dd. Mc, ne aratd vichilul
egumenului hurizeanul, hrisovu mdrii sale rdposatului Antonie vodd cu leat 1670 iulie 8, de
sint ani 106, In care sd coprinde cA-1 dd la mina Vladului paharnic i Diicului postelnic i lui

16 - C. 7:8 229

www.dacoromanica.ro
Mateiu paharnic s1 feciorilor lor clti Dumnezeu le va da, ca sti le fie lor satul Fometesti, tot
satu si cu toti rumAnii i cu tot venitul, din cimp, din pAdure, din apA, din sAderea satului
du pretutindenea si du preste tot hotaru din hotar pinA In hotar pre hotarAle cele bAtrtne si
pre semne. 51 hotarAle i semnile a ocinii acestui sat Fometesti, dintre care semne bAtrIne aratA
di zice : iar dealul k sus pre muche pia in Virful GrAdistii i In sus pinA k Copaciul Lu-
chinii tot In sus, !Ana In Prihodistea de sus unde se hotArAste cu Negreanul si cu Receanul si
pre coasta in sus preste phiu Grumazului in sus pre coastA pinA In Paricei si pre Piscul Recilor
In sus si pre Stisul Recilor ptnA In Stolul Brazilor preste Vadu Recil ptnA In Fintina Supii < 7>,
Piatra Zavideanului", Intre care semne intrA si acel codru dA Mc. Si aceastA flattnA este
toatA gliceava acestii pricini de s-au stersu din hotArniciia acelor 48 dA boeri hotarnici fiind
scrisA, fInttna", pktre rInduri. Care ftntInA, Stamate unchiasu zise cA cade pe mosiia Receni,
iar popa Ion i popa Dumitrul ziserA cA cade acea ft/1MA la capul mosii Negreni, i acolo zic
ei cA skit asupriti cu acel codru dA Mc. $i tot Intr-acel hrisov zice cA dupA aceste semne au
stAptnit mai sus-zisii boeri, carora le-au dat hrisovu acesta dupA semnile bAtrtne sA stApIneascA,
si au stApkit pinA t zilele math sale rAposatului Radului Leon vodA. lar and au fost atunci,
sculatus-au cu ptrA megiasii din Recea pentru acest codru dA mosie din hotaru acestui sat
Fometestii, zictnd rAcenii CA este al Mr si au fost mersu megiesii din Recea la divan la mAriia
sa Radul vodA de si-au luat 6 megiiasi pentru acest codru dA Mc prin rAvasA domnesti si ne-
fikd acei boeri dA fatA, au fost dat acei 6 megiiasi acel codru dA Mc sA fie al megiasilor din
Recea. Iar chid au fost In zilile mArii sale rAposatului Antonie vodA, iar boerii mArii sale, Vlad
paharnicu 1 Diicul postelnic i Mateiu paharnicu, nu s-au putut suferi, ci au venit dA fatA cu
megiiasii din Recea Innaintea mArii sale la divanul cel mare de s-au Writ dA fatA. iktr-aceia,
mAriia sa au at:tat si au judecat pre dreptate si pre lege dinpreunA cu toti cinstitii dregAtorii
mArii sale si le-au dat alti 6 megiiasi prin rAvasa. domnesti ca sA caute acei 6 megiiasi i sA
adevereze pentru acest codru dA Mc, fost-au 1n satul Fometestilor, au fost-au dk hotarul re-
cenilor, si cine 1-au tinut pinA atunci < 7>. Carii acei 6 megiiasi ii aratA cA s-au strInsu la zi
si la soroc, fiind si boerii si megiiasii din Receni toti dA fatA si au adeverit acei 6 megiiasi cu
sufletile Mr, cum cA au fost acel codru dA Mc din hotaru Fometestii si 1-au fost tinut tot acei
boeri i cu pArtasii lor dA mosie, iar rAcenii acestiia, n-au fost avut nici o treabA. 51 dupA ce
au ispravit acei orInduiti megiiai, aratA cA au mersu dA fatA In divan, rAcenii si cu boerii,
zicind rAcenii cA le pare cu strlmbul, iar marlia sa Antonie vodA le-au zis ca sA jure pentru
acest codru dA Mc dA pAmInt, tar ei nicicum n-au putut a da lege, ci au mArturisit singuri In
divanul mArii tale, cum cA flu vor putea Jura si au rAmas dA lege si de judecata.
Deosebit vAzum si o carte dA judecatA a rAposatului Cornii vel ban In care slut iscaliti
si alti rAposati osebiti boeri ce era pA acea vreme cu leat 7204 dichemvrie 12, In care aratA
cA au avut judecatA Vergu vel paharnic, ginerile acestor mai sus-numiti boeri. CI, le dA manila
sa Antonie vodA, acel codru dA Mc Intru stAptnire pentru multe pin i gtIcevuri ce au avut
cu popa Ion si cu popa Avram si cu popa BucsA si cu ceata lor din satu Reci pentru mosiia
Fometestii i Zvinjoiu sud VIIcea si lulnd ei mai nainte 6 boeri adeveritori prin rAvasti domnesti,
nu le-au fost a lua mosiia pe dreptate. $i neputlnd ei tocmi, au fost luat din divan 12 boerl si
le-au fost alesu si le-au fost hotArit fireste cAruia partea dA movie dupA cArti si dupe zapise
cine ce au avut, puind pietre i semne dupA obiceiu, iar popa Ion i popa Avram 1 popa Bucsa.
cu ceata lor, ei nu s-au lAsat, ci au venit iar cu ptrA la divan arAtInd cum cA acei 12 boeri nu
le-au ales bine mosiile.
Pentru aceia, II s-au dat din divan 24 oil boeri hotarnici care nu le-au fost luat seama
cu amAruntul si sA le citeascA fiestescaruia cartile i scrisorile ce le-au avut, ci au fost amestecat
mosiia Fometestilor cu mosiia ZvInjoilor si cu Negreni dA le-au fAcut tot un hotar. $i nApAs-
tuindu-sA Vergu paharnic dA cAtre acei 24 dA boeri hotarnici, au mersu 48 dA boeri hotarnici
din porunca mArit sale rAposatului Costandin vodA Basarab, care hotArnicie sA. vazu scrisA de
la leat 7204 noemvrie 27, si sA vede la acea carte dA hotArnicie pintre rInduri stearsA din
acea judecatA ce au fAcut rAposatu banul Barbul VAcarescu, uncle sA numeste ftntIna".
Dar fiind fAcutA hotArniciia dupe orInduialk, o aratA In cartea dft judecatft a rAposatilor
velitilor boeri cA este fAcutA Mira 5i pe dreptate i IntemeiazA hotarniciia, iar rAposatu banul

230

www.dacoromanica.ro
Barbul VdcArescu, hotArniciia o face cd este rea, fiind acel cuvInt unde sd numeste, f1ntina,
scrisd pIntre rinduri si n-ar fi avind nici un terneiu. Dar lulnd noi seama la acele cuvinte sterse
de raposatu banul Barbul Vdedrescu, sd vazu cl deli este scrisd pintre r1nduri, dar este tot cu
o slovd si tot cu o cerneald. Si dupd hotArniciia acelor 48 dd boeri hotarnici s-au judecat la
rdposatu banul Cornea si la alti rdposati boeri si pIrisi si cei piriti de fatd si n-au pomenit
rdcenii atunci, cum cd este dreasd cartea dA hotdrnicie la acel cuvInt unde au stersu rdposatu
banul VdcArescu. Si dupd acea judecatd li s-au dat si hrisovu mdrii sale rdposatului Costandin
vodd Basarab, de Intdreste cu acel hrisov si cartea dd hotArnicie acestor 48 dd boeri hotarnici,
clt si acea carte dd judecatd a rdposatului banului Cornii, In care hrisov intrd acel codru dd
loc ce scrie pInd in fintina, dind supt stdpInirea lui Vergul paharnic cu pdrtasii Mr, iar nu Intru
stApInirea rAcenilor, dupe cum vazum si hrisovu mdrii sale rdposatului Costandin vodd Basarab
cu leat 7204 dichemvrie 20, In care apArd pe popa Ion, din care sd trage Stamate unchiasu
i popa Apostol, rAceni, si lipseste dd stApInirea acestui hotar al negrenilor. Si zice In hrisov cd
un popa Manea i Radul Surdul i Stoica cel bdtrin din care nume sd trage acum popa Pdtru
i popa Dumitrul din Negreni cu cetasii Mr, stiind hotardle mosii negrenilor, care, pe unde slut,
au priimit carte dd blestem asupra Mr, carii au marturisit cd hotardle negrenilor este jumdtate
al boeriului mdrii sale, Vergul paharnic, si jumAtate al popii Manii cu feciorii lui, precum s-au
dovedit si dintr-un zapis al popii Manii de rdscumpArarea de rumAnie, cd aceastd mosie care
s-au rascumparat de la Vlad paharnic Rudeanu, socrul Vergului paharnic si dupd aceia au
mersu de au ardtat hotardle din semnu In semnu si din piatrd In piatrd pind In ObIrsiia Cornilor
unde s-au aflat o piatrd dd hotar scoasd si sd hotdrdste cu mosiia fumetestilor i cu a negreni-
lor si cu a rAcenilor, precum mergu hotardle cele bdtrIne pita In plaiul muntelui pind la o fin-
tind, si dupd adeverinte au judecat acei 48 de boeri cu sufletile Mr pentru aceastd mosie a ne-
grenilor. Si iar dd, printr-acestu hrisov, ca sd aibd a tinea Vergul vel paharnic de preste tot
hotaru jumdtate si popa Manea cu feciorii lui, iar jumdtate, iar popa Ion din care sd trage
rAcenii, au rAmas dd judecatd.
Deci, sa. lute lege cd rdposatul banul Barbul VdcArescul, rail au stersu numele fintlnii,
pentru cd aceastd fIntind nu numai In hotdrniciia a 48 dd. boeri o numeste, ci o numeste 1ntliu
In hrisovul marl! sale rdposatului Antonie vodA si apoi In hotArnicie si In urmA Intdreste ho-
tArniciia si hrisovul mdrii sale rdposatului Costandin vodd Basarab, cum si cartea de judecatd
a rdposatului banului Cornii.
Pentru aceia dar, a vAd napdstuiti popa Pdtru i popa Dumitru din Negreni pentru acel
codru dd loc Incd din judecata rAposatului banului Barbul Vdedrescu, cdci fintlna zic ei cd, cade
la capu mosii negrenilor, iar riu pe Fometesti, nici pe RAceni, nici pd ZvInjoi. Pentru cd, cu-
noscut este a popa Dumitru i popa Pdtru la judecata rdposatului Vdcdrescului n-au avut scri-
sori si hrisoave la mIinile Mr ca sd li sd dAscopere semnile acestor mosii, cum si acel codru dd
loc, si pentru aceia de atunci si pInd acum slut ndpastuiti cu acest codru dd loc pentru care
le este toatd pricina si gilceava bor.
Deci, noi dupd multa cercetare ce am fAcut si dupe hrisovul mArii sale rdposatului An-
tonie vodd unde aratd fIntina, si dupd cartea de hotArnicie a 48 de boeri ce Intr-aceastd carte
iardsi aratd flotilla si Incd hrisovul math sale raposatului Costandin vodd Basarab aratd pre
largu toate semnile si hotarAle acestor mosii care Intdreste hotArniciia a 48 dd. boeri, 1ntru care
semne numeste tot pInd In <fin>tInd, i dupe cartea dd judecatA a rdposatului banului Condi,
unde sd vdd iscAliti si alti raposati veliti boeri si dupe cartea raposatului banului Antonache
si sa vAzu cd si dumnealui tot dupd acele cart! si hrisoave au urmat si au hotdrit. Care sd
cunoscu, cd popa Dumitru i popa Pdtru au fost nApdstuiti dd dreptatea Mr cu acel codru de
loc ce-1 nurnescu pind In fIntInd si s-au stersu, dupe cum sd vazu si o carte a dumnealor is-
pravnicilor din sud VIlcea scrisd din acest urmAtor an, leat 1776 maiu 30, In care aratd cd
dupd cercetarea ce au fAcut pentru acel codru dd loc au si trimis acolo In fata locului pe Avram
vdtafu de plaiu i pe Stanciul MAIddrescul, care slut mosneni din partea locului, ce shit oameni
bdtrIni si de credinta si stiu hotardle, si merglndu din semnu In semnu, au adeverit cd acer
codru de Mc tine de hotaru negrenilor si rdu 11 stdpIneste rAcenii. Iar o carte dA judecata ce

231

www.dacoromanica.ro
 sA vzu la mina rdcenilor, a dumnealor ispravnicilor acelui judet, scrisA dA la fevruarie 2 leat
1776, sA vede cA n-are nici un chiros, pentru cA n-au Mcut nici o cercetare acolo In fata locu-
lui pentru acel codru de loc.
Ci, dupA dreptate, Intr-acestasi chip am gAsit a fi cu cale, sA fie luminatA porunca InnAl-
tirnii tale sA orinduiascA dumnealui paharnicu Stan Jiianu i dumnealui slugeru IonitA Glogo-
veanu, fiind boeri din partea locului i stiind la pricini ca acestea de mosii si a putea dAscoperi
adevAru i cu mumbasir ceaus dA copii i cu carte dA blestem a preasfintii sale pArintelui mi-
tropolitului, unde fiind si sfintiia sa pArintele episcopu Filmnecului isciit, ca s meargA acolo
In fata locului s. cerceteze prin ve<ci>nii ce vor fi razasi cu mosiia Negrent, ca sa cerceteze
acel codru de loc ce merge plat In firttinA, de au gilceavA acum Intre dinsii, pe a cui mosie
cade, pe a sfintii mAnAstiri Hurezu, sau pe RAceni, sau pA mosiia Negreni. < ? > Si In ce chip
sA vor adeveri numitii boeri de la rAzasii acestor hotare dA mosie si la ce parte dA mosie va
cAdea acel codru de loc ce se numeste i Coasta Fometestilor ping. In fintinA, ori pe a cui parte
dA mosie va cAdea, sA o dea aceluia cu mosiia, ca sA stApineascA acel codru dA loc, adica pinA
In fintinA. Care boeri sA citeascA acolo In fata locului i hrisovul mArii sale rAposatului Antonie
vodA i hrisovul mArii sale rAposatului Costandin vodA Basarab i cartea dA hotArnicie a 48 de
boeri hotarniei i cartea rAposatului banului Cornii i asa sA faca urmare Ca, In ce chip vor
dAscoperi adevAru, sA urmeze din cartea de judecatA asupra stApinirii acelui codru dd loc si
fiescAruia sA dea pArtile lor dupil hrisoave si cArtile ce vor avea. Iar dA vor vrea In urmA
mosnenii sA facA schimbu cu sfinta mAnAstire, atunci sA vie aici la luminat divan InnAltimii tale
oi aci Innaintea InnAltimii tale si Innaintea preasfintii sale pArintelui mitropolitului i Innaintea
sfintii sale pArintelui episcopului, sA fact schimbu de sA va gas! cu cale, pentru cA nu e volnic
igumenu, sau vrednic, de a face schimbu, moiile mAnAstiresti Mr' dA stirea i voia doinnului
si a arhiereu<lut> locului.
Dupe care alegere a noastrA, fu priimiti amindoal pArtile, arAtindu-ne cA este atita vre-
me de cind tot umbld prin judecAti pentru acestu codru de loc i s-au stinsu cu atita cheltuia-
1A. /n<sA> dumnealor mai sus-numitli boeri, asa sA urmeze dupA cum sA coprinde mai sus, dind
partea dA mosie fiestecAruia dupA acele doaA hrisoave i hotArnicie a 48 de boeri i dupA acea
carte de judecatA a rAposatului banului Tornii2 i a dumnealui Antonache.
Si acel codru dA loc ce sA numeste Coasta-Fometestilor si merge pinA in fintinA, pe a cui
parte dA mosie va cadea, aceluia sd-1 dea, numind la toate cArtile ce vor da la mina tuturor
pArtilor, iar neodihnindu-se nici pe acea alegere ce vor face acei doi boeri cu cArtile dumnealor
vornicilor, aci la luminat divanu InnAltimii tale, si atunci cine va rAminea de judecatA sA p1A-
teascA toatA cheltuiala ceilalte pArti de cind sa judeca pina la izb<r>Anire.
Arh. S. Buc., Nol Intr-acestasi chip grtsim cu cale a fi si a sa urma, dupa cum s-au zis mai sus, iar
Ms. nr. 5.
f. 203 207 V. hotartrea cea dAsAvirsitA rAmine de a sa face de cAtre InnAltimea ta.
1776, noenwrie 22.
Vel dvornic B<adea> Stirbeiu vel vornic, loan fuliano vel logofat.
1 Loc alb.
2 Corect : Cornii.

Mitropolitul fart! arald prin anafora ca Maria, vdduva din Bucuregi, vinde vornicelului Niful
213 casa din mahalaua Bdldceanului rdmasd de la soful ei pentru care se judecd cu State logofdlui, care
ar fi vrut s-o cumpere. Se dovede$te cit vinzarea e bund, Niful fiind protiznitar ca fost vinzdtor al
casei, iar vdduva avind copii nevirstnici si nefiind remdritatd, Domnul intdrole.
1776
nolembrie
23
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
DupA aceastA alegere a preasfintii sale pArintelui mitropolitului, rAmlind volnica Mariia
a face vInzarea, esi cu jalba State logofAtu la divan asupra Nitului vornicelul, zicind ca el fiind
mustiriu au dat Nitului dA stire Intliu, i nevrind, acum dui:a ce au fAcut tocmeala sa scoali
da nu-1 IngAdueste, i spre dovada aduce la divan pa preotu popa Preda mArturie, care preot

232

www.dacoromanica.ro
Insusi mArturisi cd Int Hu si Int liu au fost Nitul mustiriu si n-au Ingaduit nici pa altii de a
cumpAra si cum c aceastd casd iardsi a lui au fost intiiu si el au fost vindut-o la bdrbatul Marii,
carile avind mai mult protimisis i fiincicil au dat pretul ce au dat altii, hotirim sd o stipit-
neascd Nitul.
1776, noenivrie 23.

Preainniltate doamne,
Dupd jalba ce au dat cdtre manila ta, Manila vAduva din Bucuresti, pentru c avind o
cash' in mahalaoa BdIdceanului riimasa (Id la bArbati-sdu i fiindu-i d vInzare, un State logofiltu
pe toti mustirii i-au oprit i nu-i lasa d a cumpAra i ca sa facd tocmeald pentru ca sA nu
sue pretu, avind el gind s o cumpere. Cum si un Nitu vornicelul asemenea ar face clA alta
parte, oprire, atit altora eft i Insusi lui State, avind protimisis dA a o cumpilra, cad iar el
ar fi vindut-o la bArbatul jiluitoarei i cu acel Ilya orinduiti fiind prin zapciu vdtaf dd pa-
larnicei la judecatA si ciutinind pricina cui s cade protimisis a cumpAra aceastd cask face
judecati. tot In jalbA alegere cum c amine jos cercetarea d protimisis si sd cade casa a o
avea copii jluitoarii carii shit sdrmani cld tati, al cdrora este, muma lor, dA nu sA va mArita,
dup hrisovu mArii tale. i tot intr-aceastd jallad ni s. porunceste si noad d catre manila ta
sd cercetdm dA este cu cale a sa vinde acest lucrul al copiilor sArmani dA la pdrinti, sau nu,
si cu anafora sa facem Instiintare.
Deci, aradm mArii tale cd fiind Innaintea noastrA numita Marie, am intrebat-o pentru
ce pricind au vIndut aceasti cask ia ne-au ardtat CA rAmlindu-i trei copii d la bilrbatl-sdu,
doi, parte barbateased i o copilk si vAduvind 12 ani nemdritatd au venit In virstd aceastA copild
si lipsindu-i chiverniseald dal a o Inzestra, au vindut casile vornecului Nitul si au dat dii s-au
plAtit, iar n-au vindut-o pentru alte netrebnice lucruri ca sa prApddeasca banii, iar pe copiii
amindoi i-ar fi avind, unul la mestesug si altul la scoala, carii si Innaintea noastrd au fost cid
i-am vazut, i sint nevirsneci. Noi asa socotim a fi cu cale, ea' de vreme ce vinzarea au facut-o
pentru pdsu cid lipsd di zestre a fii-sii i ia este epitroapa pa copii, cAci s-au purtat In cinstea
birbati-sau cu vaduvie di. 12 ani i zice cd si de acum Innainte Old la moarte nu sd va mai
marita, dupd pravilk bunk este aceasta vinzare de case care au facut-o, si nu si cade a fi
popritd, iar pentru protimisis la cumpAriltoare, vornicul Nitul cu State logofdtu, aceasta ri mine
cercetare Innaintea mina tale. Noo asa ni si pare, iar hotarirea cea desdvirsitil rimine a si face Alt. St. Bun..
da MIT Inniltimea ta. *11 anii mirii tale de la domnul Dumnezeu sa fie multi si norociti. 1. 207 v.-208 V.
1776, noemvrie 13.
Grigorie al Ungrovlavii.

Velifii boieri arald prin anafora cd Tdnase mazitut (jud. Vlasca) pirdste pe paharnicul lanache
Mavrodin care i-ar fi luat niste ritruitori. Se hotrdste ca ispravnicii sd facd cercelarea. Domnul
Inttireste. 214
1776
nolembrie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu i gospodar. 28
Dupe cum au gisit dumnealor velitii vornici cu cale, dim volnicie slugii domnii mele...1
aprod ceausisc, sd meargd i dupd cum si cuprinde mai jos, si urmeze.
1776, noenivrle 28.

Prealnniltate doamne,
Din luminati porunca Innaltimii tale ceausu di aprozi au adus la judecati Innaintea
noastra pe Tinase mazilul din sud Vlasca phis dumnealui paharnicului Ianache Mavrodin, zi-
clnd ci In anul trecut, leat 1775, pini a nu si hotiini di citre innaltimea ta ca si nu fie vor-

233

www.dacoromanica.ro
 niciile In tail nicidacum, dumnealui biv vel vornic Niculae Dudescu au vindut vorniciia ju-
detului Vlcii lui 'Mime Colfescu, cu luminatA cartea Innaltimii tale si la luna lui avgust
16, 1775 au vindut 'Masa Colfescu acea vornicie lui Mime mazilul, fiind zapciu <In> plasa
OgrAzdnilor din sud Vlasca, In taleri 30. Si In ravasul vinzArii ce este scris d la leat 1775, scrie
ca s-au asazat cu TAnase cApitan mazilul ca sa caute slujba vornicii (la la luna lui avgust pina
la luna lui fevruarie i sa-i dea taleri 30, si ce va esi din venitul vornicii sa fie a lui 'Mime,
numai sA nu sA tinza mai mult dAcit ceia ce se cuprinde In cartea domneascii. In care rAva
scrie ca i-au dat i copie scoasa dupA luminatA cartea Innaltimii tale, care copie sA vazu si
da noi scrisA, iar clA la avgust 16 leat 1775, Intru care sA porunceste da catre innaltimea ta ca
sA s caute acea slujba dupa obiceiu vechiu. Asijderea ne mai aratA Tanase mazilul i o carte
da volnicie a dumnealui sardarului Iordache Colfescu fiind ispravnic al Vlcii, scrisA tot (IA
la avgust 16, 1775, Intru care volniceste pa 'Mime mazilul sA caute slujba vornicii din plasa
Ograzenilor sud Vlasca, de la avgust pIna la fevruarie, i sa urmeze dupl copiia crii domnesti,
jar sa nu ia mai mult i zise Mime mazilul jaluitoriul, ca asa au si urmat dupA acele carp.
Dar Intr-acea vreme, pina a nu sa popri dA cAtre Innaltimea ta slujba vornicii, avind el pripA-
siti 35 da rlmatori, zice cA i-au tinut la casa lui cu a lui chieltuialA i cu pastor pIna va veni
stapinii sA si-i ia, i neviind stApInii acelor rlmatori, i-au tinut tot la casa lui, dar dupA ce au
poruncit Innaltimea ta ca sa nu mai fie vornicii i viind ispravnec judetului, paharnicu Ianache
Mavrodin, au trimis la casa lui, pe Stan Umbas i pe Ilie Coltan i i-au luat nu numai acei
rimAtori ce-i gasise dd pripas, ci Inca i pe ai lui cu toatA prasila lor, capete 94 cu mic, cu
mare, si i-au adus la paharnicu Ianache Mavrodin i In multe rinduri cerindu-i, zice c n-au
vrut sa-i dea.
Deci, dupa jalba lui Tanase mazilul ce au dat Innaltimii tale, orinduindu-se la noi ca sa
facem cercetare acestii pricini, i aducind numitu zapciu pa amlndoao partile Innaintea noastrA,
am Intrebat pA pahArnicu Ianache Mavrodin si de tot s-au aparat zicind cA nicidacum nu stie
da aceastA pricina i nicidAcum nu i-au luat nici un rimator, nici ca shit la stirea dumnealui.
Impotriva zisului paharnic, zise Mime mazilul ca el stie ca rimAtorii lui slut la Mateiu pur-
caru ot RoatA i la DrAgoiu ot <tam> si la Stan vAtafu ot Merei, dati da paharnicu Ianache
Mavrodin. Dumnealui paharnicu Ianache Mavrodin au tAgAduit, zicInd ca nici i-au dat, nici
cA stie.
Ci, da vrerne cA dumnealui paharnicu Ianache Mavrodin n-au avut nici o treabA cu acei
rimAtori, nici cu vorniciia, fiind vInduta vorniciia acestui 'Mime mazilul din anu trecut, si
dA atunci pripAsiti dA el acei rImAtori, iar nu dA cum din ispravniciia paharnicului Mavrodin de
chid s-au stricat vorniciile cla Innaltimea ta, macar cA zise paharnicu Mavrodin pA urma, cum
cA shit dA pripas acum din ispravniciia dumisale si i-au adus altii, far nu i-au luat dA la casa
lui, dar TAnase mazilul zise cA are mArturii cinci-sase oameni cum cA i-au prip4it el an, la
luna lui noemvrie, iar nu acum.
Gasim cu cale sA fie luminatA porunca Innaltimii tale sA meargA mumbasir la d-lui is-
pravnicu judetului sA aduca pa acei ce au dat rImatorii da pripas paharnicului, zicind cum ca
shit pripAsiti din isprAvniciia paharnicului da acum, far nu din anul trecut i sA aducl i numitu
Tanasie mazilul pe acele marturii ce zice cl are, dA stiu cA i-au pripasit el da an i i-au
avut la casa lui, iar nu clA estimp. Si dupA cercetarea ce vor face dumnealor ispravnicii, do-
vedindu-sa ca slut pripAsiti cla acest TAnase din anul trecut i i-au luat paharnicu astA-varl
da la casa lui InpreunA I cu ali rimatori ai lui, sA dea dumnealui ispravnecu carte dA Jude-
catA la mina lui TAnase i mumbasiru cu acea carte O. meargA si oriunde va gasi acei rImAtori,,
Arh. St. Bun.. sA-i ia si sa-i dea lui TAnase, iar fiind pricina Intr-alt chip, sa Instiinteze Innaltimii tale. Noi
Ms. nr. 5.
f. 208 v.-210. asa gasim cu cale, iar hotartrea cea desavIrsitA ramlne a sA face dA catre innAltimea ta.
1776, noemvrie 19.
Vel vornic, Badea vel vornic.
1 Loc alb.

234

www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Vlad din Brdldfant (Teleorman) se judecd cu
nepotul sdu nevirstnic Durnitrucopilul, cdruia nu i-a dat decit o parte din banii Idsafi de tatdI
sdu pentru cd acesta ii facuse o pagubd cu rimdtorii. Judecdtorit sint de pdrere cd nu trebuta sd-i
215
ta nit-We acesta fuind minor. Domnul holdrafte ca epitropii sd reia tof it banii fi sd Ingrtjeascd 1776
de copil $i de surorile Iiii, nolembrie
29

Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu gospodar zemli Vlahiscoiu.

Esind si Innaintea domnii mele Dumitrul copilul cu Vlad unchi-sAu, nu tagadui Vladul ca
au fost lasati da tatul lui Dumitrul, acesti taleri 285 la dinsul, far' cla numai iarasi acum ne
zicca ca taleri 103 sInt opriti la dinsul pentru stricAciunea ce ar fi facut rfinAtorii tatini-sAu la
bucatile satului. A caruia zisA, din cercetare si din cartea ispravnicilor, sa vede far' de nici un
temeiu, pentru ca satul radicindu-sA de au fugit cu totii si cu tata-sau InpreunA In vreme dA
razmirita, nu numai ca stricAciunea au fAcut-o vitile a tot satul Inpreuna iarasi la ale lor bucate
si nu este vinovat tatul lui Dumitrul, ci Inca si rlinatorii aceia ai tatului<lui> Dumitrul s-au
prApAdit cu totii, ramlind far' <IA stapin si i-au pagubit, dar macar cA si banii ce au dat Vladu
dintr-Insii, sA cadea acum sa-i pAgubeasca ca unul cc avindu-i amanet nu era volnic a strica
dintr-Insii, mai vlrtos vAzInd pi Dumitrul nevIrsnic.
Dar da vreme ce nu-i tagAdui Dumitrul ca i-au luat, pe cit numai marturisi Dumitrul
ca i-au dat, adica taleri 158,78 peste tot, hotArlm sii-i tie In seama, iar ceilalti taleri 126,42
zapciul cel rinduit Inplinindu-i, sa-i faca teslim la mlna dumnealor boerilor epitropi, Inpreuna
si pe copil, ca dumnealor 55. urmeze dupA porunca ce au pentru copiii sarmani, InpAr-
tAsind si pe surorile lui la acesti bani.
1776, noemvrle 29.

Din luminatA porunca marii sale preaInnaltatului nostru domnu Jo Alecsandru Joan Ipsilant
voievod, dumnealui ceausu za aprozi aduse la judecata pa Vlad de la Bratasani sud Teleorman,
plrls lui Dumitrul nepotl-sau, feciorul lui Dobre ot Teleorman, zicind ca Dobre , tatul lui Dumi-
trill eel Ott, i-au fost lasat In pastrare taleri 285, si IntImplindu-i-sA moarte au ramas banii la
dinsul, din care bani au dat lui Dumitrul copilul taleri 147 i taleri 35 surorii lui, iar taleri 103
sint la dInsul, care bani i-au poprit avInd datorie la tata-sau.
Fata fiind si Dumitrul copilul, sa vazu cd este fArA dA virsta, si intreblndu-sa Vlad plrlsul
cum au Indraznitu di au stricat banii ce-i avea lasati amanet de acel mort, adeca paracatathichi
si au dat lui Dumitrul copilul taleri 147, vAendu-IfArA O. vIrsta, cum si acei taleri 35 surorilor
lui Dumitrul, raspunse ca cerindu-le copiii acei bani pentru a lor trebuinta, i-au dat.
Deci, acest Vladu plrisu, fiinda acesti bani i-au avut de acel mort dati Intru pastrare
amanet, rAti au oprit acei taleri 103 cu cuvint ca are a lua <IA la mort ; rail au dat acei bani lui
Dumitrul copilul vazIndu-1 fail da vIrsta, asijderea si acei taleri 35 ce i-au dat p5 la surorile lui
Dumitrul, iarasi rail i-au dat, si acest Vlad dupl pravili ramine si In vinS, fiindca amaneturile
ce sa iau Intru pastrare, adeca paracatathichi, niciodata nu sa strica, nici cu cuvint cla datorii
sau de alte socoteli, ci am hotarlt ca Vladu, acesti taleri 285 sint pa<ra>catathichi nestricat
si bani buni sa-1 stie asupra lui, avindu-i Intru pastrare ping va vent copilul (La virsta si atunc i
sA-i dea copilului toti banii daplin dupe cum i-au si luat dd. la mortu Dobre, adeca taleri 285
*i el (IA va avea cevasi a lua, ori cla la tata-sau, sau cla la dinsul, atunci si el, cu judecata isi Arh. St. Buc..
Ms. nr. 5.
va cAuta. f. 210 -210 v.
1776, noemvrle 24.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> biv vel medelnicer,
D <umitrache > Brez <oianu >,

235
www.dacoromanica.ro
 Mitropolitul jarii arald prin anafora cd Ilinca cere ginerelui ei Nicolae cojocarul zestrea fiicei
216 rdposate. Judecind dupd pravild se dd otreime lui Nicolae. Domnul intdrege poruncind ca via,
pe care Nicolae o ldsase in pdragind, sd fie inapoiald soacrei in stare bund.
1776
Doi embrie
29 Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod i gospodar.
Aceastd alegere i imprteald ce au gdsit printele mitropolitu cu cale, vzindu-o i domniia
mea at este dreaptA dupa pravild, o intrim si domniia mea. Dar pentru unile condee ce cerea
Necola sd sA scazA la chieltuiald i pentru o vie, nefiind odihnitd Ilinca i isind Innaintea domnii
mele la divan amindoad partile prin vichilu fii-sdu Gheorghe logofiitu, din cercetare vazum
cd cererea Nicolii este far' da cale a sd scddea cu chieltuia la ce au fAcut pentru sotiia lui mai
nainte pind a muri, cAci bArbatul este dator a-8i cluta sotiia lui pind Ii va da sfirsitul i a-i
purta chieltuiala la orice tribuintA a boalii ei.
Pentru care, am hotarit ca, numai chieltuiala ce aratd fAcut dupd moarle sd o dovedeascd
intiiu cu dovadA vrednicd si pe cit va dove di, pe atit sk sd scaz. Asijderea i pentru viia dd
zestre care au rAmas sd o Intoarcd Ilincki si este acum pArtiginit de tot, macar cd Nicola MO-
duia zicind cd n-au fost lucratoare cind i-au dat-o, dar la aceasta, osebit dd miirturii In scris ce
ardtd Gheorghe cum cd au fost vie lucrath cumsecade si cum cd el au lsat-o d s-au pustiit si
Lau i cerut-o Mit vecinii, cit i thsni cumnati-sau zise cd i-au cerut-o cu zapis sd o lucreze
si el n-au vrut, dar si din Insusi tacrirul Nicolii ce au zis cum cd au luat rod dintr-Insa, sd dovedi
cd au fost lucrAtoare si mai nainte pInd a nu s incepe razmirita au Idsal-o da s-au
pArkginit.
Drept aceia hotaritn, ori sa o lucreze Nicola pink sa o aduca la starea ei, ori sa inpli-
neascd acum pretul cu cit trebue a sd chieltui pind a sd. intemeia viia.
Ci dar, orinduitule zapciu, innaintea dumnealor boerilor luind sfirsit, citi bani rAmin
asupra Nicolii pentru vie si pentru zestre, sd aibi a face inplinire.
1776, noemvrle 29.

Preainnltate doamne,
Dupd jalba ce au dat la manila ta Ilinca ce au fost sotie rAposatu<lui> Predii logofat za
visterie pentru gineri-sAu Nicolii cojocariul, cerind dd la dinsul zestrile rAposatii Marii, fii-sii, ce
au tinut-o intru cAsdtorie numitul Necola I orinduiti fiind d manila sa la noi, cu zapciu vdtaf
d aprozi, au adus pa amindoad partile fatk i cercetind pricina, vAzum cerirea numitii jdlui-
toarii, dupA foaia de zestre ce au fost dat Nicolii. Care foae pretuindu-sa dd starostea dd negu-
%Mori i cu alti negutkori, tae taleri 1751, 60 afar din neste daruri, pretu de taleri 334 ce sint
la Nicola si sd le dea Innapoi soacri-sii ; sau de sd vor fi rdpus cumvasi, sd le plAteascd cu bani
dupre cum sint pretuite de negutatori i sint arAtate in foaia cea iscAlitd de clirici si protopopi.
Deci, fiindcd Nicola au fAcut cu rAposata i copii care au rdmas In urma mumii lor trAind,
si piste putind vreme au murit i copiii, dupd pravild are dreptate sd-si ia si el a treia parte.
Care, facIndu-sk numita zestre pa trei prti I sk cuvine a lua i Necola o parte, taleri 583,100,
iar taleri 583,100 altd parte, sA o dea soacrd-si. Asijderea i pentru taleri 583,100 a treia parte
a raposatii, mai intiiu sd-si dea socoteala de citi bani va fi cheltuit Nicola la pomeniri, cu bunk
dovadd, si ce va mai rAminea sd-i dea iardsi in mina numitii Ilincdi soacrd-sii ca, ia sa facd 81
Arh. St. tee.. sa inplineascA toate potnenirile dupd datoriia cea parinteased. D e aceasta instiintatn pa mariia.
M. ur. 5.
f. 212-213. ta i anii marii tale de la domnul Dumnezeu, rugam sd fie multi cu fericire.
1776, avgust 18.
Grigorie al Ungrovlahii.

236
www.dacoromanica.ro
Departmental al 2-lea arald prin anafora cd Tudor din Colorca (jud. lalomita) reclamd de la
Vlad pirceilabul plata unei datorii. Piritul recunoaste numai o parte din datorie. Se holdrOste ca
ispravnicii sd cerceteze. Domnul intdreste.
1776
noiembrio
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 30
Dupe cum s-au gasit cu cale de la judecata, porunclin dumneavoastra ispravnicilor ai
judetului sa urmati a face cercetarea ce scriem mai jos.
1776, nornwrie 30.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, dumnealui vatafu cla copii za divan aduse la judecata
pa. Tudor din satul Cotorca slut Ialomita pirl Vladului pIrcalabu ot tam, de la care cerea taleri
39 din taleri 100 ce 1-au fost Inprumutat da este un an.
Pap fiind i Vladu pircalabu, raspunse ca asupra lui, numai taleri 13 sa stie a fi dator,
care bani acum prin mina zapciului i-au si inplinit prelrulai, iar pentru ceilalti taleri, 26 au aratat
Vladu pircalabu, ca sInt asupra lui Tudor ot satul Urziceni sud Ialomita i a lui Iordache de la
satul Ratunda sud Buzau.
Deci, cerindu-i-sa pirlsu<lui> sa arate zapisul da banii ce zice ca au Inprumutat pa Vladu
pircalabu si nu avu, sa fie luminata porunca marii tale catre dumnealor ispravnicii din numitele
judete, sa trimita sa- i aduca si, puindu-i fata cu Tudor pircalabu, sa cerceteze si, prin carte
da judecata hotarind, sa faca i lnplinire. Iar care parte nu sa va odihni cu alegerea In scris si cu Arh. S. Bac..
Ma. ar. 5. f.
sorocu, sa sa trimita si la divan si care va raminea dii judecata va plati chieltuiala. Iar hotarirea 211 v. 212.
cea desavirsita ramlne la Innaltirnea ta.
1776, noemvrie 10.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> biv vel medelnicer, Dum-
<i trache> Brez <oianu >.

Divanul judcceitoresc arald prin anafora cd Irei liude din satul Gdrdesti (jud. Teleorman) se ju-
deed cu meindstirea Sr. Pantelimon, care ar stelpini parte din mosia for din Cdzdnesti. Se do-
vedeste dreptul mdndstirii, urmind ca pentru parte din mosie sd se facd cercetare. Domnul fold- 218
reste. 1776
decernbrie
3
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospod, bojiiu milostiiu.
Dupa cum s-au gasit cu cale <IA la judecata, rinduim pe sluga domnii mele 1 copilul
da divan, sa mearga i aduclnd pe acel logofetel cu foaia, eine va ramlnea da judecata Ii va plati
cheltuiala lui i treapadu mumbasirului.
1776, dlehenwrie 3.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, dumnealui vatafu za copii da divan, au adus la
judecata pa lude trei anume : Iane, Cilia si lane dii la satul Gardesti sud Teleorman, plrIsi dum-
nealui medelnicerului Dumitrache, epitropu manastirii Sfintului Pandeleimon, ca le stapineste
manastirea o parte <IA mosie a lor din Cazanesti.
Fata fiind dumnealui medelniceru Dumitrache, arata condica manastirii pecetluiti cu
pecetea gospod In care sa vede hrisovu raposatului marii sale Scarlat voda, cu leat 1753 2 fevrua-
rie 1, da slut ani 23, pentru stinjeni 400 den mosiia Cazaneasca, ca este cumparata da raposatul
mariia sa Grigorie voda Ghica da la un Costandin comis Craioveanul, fiind i zapisu acelui
vinzator trecut In condica supt pecete gospod, care mosie s-au stapinit cla manastire far' dA nici

237
www.dacoromanica.ro
 o supdrare pin-acum. Li s-au cerut p1r1iIor sd arate zapise sau alte sineturi cid stdpinirea
mosii, i rdspunserd cd nu au nici o carte.
Deci, vdzindu-sd cd acesti stinjeni 400 (IA mosie din CAzdnesti este bun al mandstirii,
care s-au i stdpinit pin-acum, jar numiii plr1i necum el au stdpinit dd cind s-au dat minds-
tirii, ci nici mdcar vreun sinet la mind nu avurd, a cdrora pird fiind fdr' dd ici un temeiu, am
hotArit ca sfinta mAndstire sd stdpineascd acei stlnjeni 400 din CAzdnesti, dupd cum au stdpinit-o
vi mai nainte pin-acurn, 5i dd vreme ce in zapisu acelui Costandin comis, cu care s-au vindut
acesti stinjeni dd. mosie la mAndstire, aratd cum cA i s-au fost dat i lui acea parte rid mosie cu
foale dA zestre dA rAposatu vornic Grigorie Greceanu, la care foaie au pus pfrisii tot temeiu zicind
cd toatd dreptatea lor la pira ce fac, li sd va ddscoperi dintr-acea foaie, Muriel aceastd mosie
Cdzdnestii nu este numai stinjeni 400, ci este mai multd movie.
Care foaie, Mudd. este la mina lui Ionitd logofetel, feciorul acelui Costantin comis, si
acel Ionitd logoat sd and la sud Ilfov, sd fie luminatd porunca mdrii tale, cu mumbasir sd-1
aducd cu acea foaie dd zestre si cu alte sineturi ce va avea pentru acea parte dd mosie ce este
Arb.St. Buc.. vindutd dd tatd-sdu, sA arate la judecatd ca sd sd aleagd pricina aceasta cu toatd dreptatea.
1. 213-213 v. Iar hotArirea cea ddsdvirsitd, ramble la innaltimea ta.
1776, diehem%rie 1.
1 Loc alb.
2 Asa In text.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cO Costandin Sdulescu reclamd pe pitarul Antonache,
219 ginerele stolnicesei Maria Bengescu, care stdpfneste ford a auea dreptul parte din mosia Drogo-
esti (jud, Gorj), Dupd cercelarea ispraunicilor si judecata cdinulcdmiet Craiouei, se douedeste
1776 netemeinicia reclamantulut. Dornnul intdreste hotdrind sa i se aplice pedeapsd cu Mate fi plata
treapadului
deeembrie
7

PreainnAltate doainne,
InstiintAm mdrii tale pentru Costandin Sdulescu ce au dat jalbA la lurninat divanu
fnnAltimii tale pentru dumnealui pitaru Antonache ginerile dumneaei stolnicesii Marli Bengeasai,
zicind numitul SAulescu, cd avind o movie ce-i zic DrAgoestii la sud Gorj, unde avind movie si
rAposatu IonitA Bengescu, cd i-ar fl inpresurat hotaru jumdtate. Pentru care, zicea cd au fost
mai dat jalbA la manila sa Costandin vodd Gehan i i-ar fi fdcut carte cdtre ispravnicii judetului
ca sd le aleagd mosiia prin dovezi sau prin carte dA blestem, dar pind a merge SAulescu cu cartea
acolo, sAtraru Ionita Bengescu s-ar fi Mut ispravnec la acel judet si piste putinicA vreme i s-au
Intimplat moarte ai dupd moartea sAtrarului Ionitd, rAmtind stdpin pd toate ale sale, rdposatu
frate-sdu, stolnicu Radu Bengescu, boeriul dumneaei stolnicesii Marii, carele cdsatorind pe fiica
dumisale au dat aceastA movie ce este aldturea cu a Sdulescului, dd zestre, l i-au rdmas moviia
jumdtate inpresuratd, dd sint acum 21 dA ani. Si dui:id aceastd jalbA a lui, sd porunceste dd care
innAltimea ta la dumnealor ispravnicii ot sud Gorj, ca puind pe amindoad pArtile fatd, sd judece
aceastA pricinA si In scris hotArind, sd-si afle jAluitoru dreptatea, iar neodihnindu-sA vreo parte
cu carte dA judecatd, sd-i trimitd la luminat divanu mdrii tale. Iar acest Costandin Sdulescu,
dupd ce au venit cu luminatd porunca innaltimii tale, n-au mersu la dumnealor ispravnici s-o
fi ardtat si dumnealor sA urmeze, ci au tinut-o la dinsul, zicind cdtre unii alii, cA au luat carte
domneascd sd-si stAptneascA mosiia dd cdtre pitaru Antonache. Si dumneaei stolniceasa Ben-
geasca, ca una ce are datorie a rAspunde la zestrile fii-sa, Intelegind cld aceasta, si vazind cd
Sdulescu nici cartea n-o aratd, nici la judecatd nu va sA iasd, au dat jalbd. la noi i fiind chiemat
la judecatd, infAtistndu-sd dunmeaei stolniceasa, ne-au arAtat luminatd porunca mArii tale ce
s-au fost fAcut cAtre dumnealor ispravnicii rid la Gorj, dupd jalba lui ce s-au zis mai sus, flind
scrisd dd la dichemvrie 3, adecA rid anul trecut.
Deci, noi vdzind cd acest Sdulescu n-au urmat poruncii ca sA fi mersu dAloc la dumnealor
ispravnici stt sti judece, ci au tinut porunca la casa lui, patru luni si jumlitate, 1-am Intrebat
cu ce temeiu cautd sA ia aceastd mo5ie, el ne-au arAtat cartea ce s-au zis mai sus a mArii sale

238
www.dacoromanica.ro
Costandin Gehan voda ce este scrisa da la leat 1754 octomvrie 23, In care poruncise manila
sa, sAtrarului Costache 5i dumnealui Evdochim <al> 2 <-1ea> vistier, ce au lost ispravnici pe
acea vreme la sud Gorj, ca s trimita sa aduca pe satraru Ionita Bengescu si puindu-1 fatA
cu Saulescu sA-i facA dreptate dupA scrisorile ce le va fi avInd, iar, neputind descoperi drepta-
tea Intr-alt chip, sa aduca 6 oameni megiia0 du pinprejurul acei mo5ii 51 prin carte da blestem,
precum vor marturisi acei oameni, sa-i dascopere mosiia 5i sa hotarascA prin carte dii judecata.
Am Intrebat pA SAulescu, mers-au cu cartea marl! sale la dumnealor ispravnici, 5i dA
le-au fAcut vreo carte dA hotarire, sA ne arate. El au rAspunsu ca nicidAcum nu au mersu, fiindcA
s-au Intimplat moarte satrarului IonitA Bengescu. Am cerut sA ne arate vreun zapis sau vreo
carte dA judecatA sau de hotarnicie pentru stApinirea acei mosii, el nici un zapis sau vreo
carte nu au avut ; dar Inpotriva lui, dumneaei stolniceasa Mariia Bengeasca ne-au arAtat o
carte dA hotArnicie a 2 boeri anume Dumitra5cu CrAsnaru i Dumitra5cu Bibescul ce au fost
orinduiti din porunca dumnealui banului Ianache Hrisoscoleu scrisa dA la leat 7259 martie
12, ce aratA cA au fost luati dA Barbul SAulescu (tatAl acestui Costandin) cu surorile lui Costandin
Albeanul, ca a le aleaga nista mosii vitite < ? > 5i altile ce au fost rAmas da la moartea lui Cos-
tandin Albeanul. De care, mergind si la mosiia DrAgoesti, tragind mosiia dupa. obiceiu la mar-
ginea mo5ii dAspre Prigorie, ar fi avut multe pricini Barbul SAulescu cu surorile lui Costandin
Albeanul si cu rAposatu satrar lonita Bengescu pentru semnile hotariului, ca. nefiind ocolnicA
sit arate semnile, 0 neputlnd acei boeri a afla adevArul, au cerut ca sA le aducd oameni batrini
lnprejureni care vor putea 0i stapinirea si semnile hotariului cu adevArat, satraru Ionita
Bengescu au adus 5 oameni batrini anume Costandin Dologan de ani 90, Preda Dolegan de ani
61, Ilie Dolegan de ani 70, Patra5co Molan de ani 77, Ion sin Voinea de ani 65, 0 asa martu-
risind cu sufletile lor Innaintea acelor boeri hotarnici, cum au 0iut 5i cum au pomenit de la
parintii lor ca au lost hotariul Dragoestilor dA cAtre Prigorie, si dupd aratarea batrInilor au
pus si semne intre hotarA si au dat hotaru Prigoriia sA-1 stapineasca raposatu satrar Ionita
Bengescu 5i de atuncea pinA acum au stapinit dupa acele semne tot cu pace, atit rAposatu
sAtrar Ionita, dt 0 cei urmAtori ai sAi. Ne mai arAta dumneaei stolniceasa Manila Bengeasca,
ca In urma hotArnicii acelor 2 boeri, au mai cumpArat In hotaru Dragoestilor cu zapise s-au
citit in divan, unul dA la leat 7262 mai 24, Intru care scrie cA au vindut Manila Orezeanca, silt-
rarului Ionita Bengescu din hotaru Dragoestilor stinjeni 187 i 1 zapis da la leat 7263 aprilie
17, al unui Radu Duca ce au vindut 5i acela, iar rAposatului Ionita, tot In hotaru DrAgoe0ilor,
stinjeni 137, dar fiind mo5iia la cApatliu mai IngustA, i-au plAtit numai pA stinjeni 100 ; alt
zapis dA la 1762 avgust 1, ce au lost mai vIndut un Patru Sirbul calAra5 ot DrAgoesti, rapo-
satului stolnic Radu Bengescu, tot In DrAgoesti, stinjeni 50. Mn mai Intrebat pe Costandin
SAulescu Inpotriva acei cart" di hotarnicie 0 acelor zapise, mai are ceva sti rAspunda, sau de
mai are nescai cArti sA arate, el nici o carte nu ne-au mai arAtat, zicInd cA alte carp nu are si
cerea sA aduca zece oameni batrini sA mai mArturiseasca pentru acele semne ale hotarului.
Ci, dA vreme ce Costandin Saulescu vreun zapis sau vreo carte dii hotarnicie nu ne-au
arAtat, Intr-atita ani trecuti eft au staphiit boerii Bengesti cu vreo judecata, nu si-au cAutat
5 oameni batrini, la arAtarea semnilor dnd s-au facut hotArniciia, au mArturisit, dA la hotarni-
clia acelor doi boeri pinA acum shit 25 dA ani, nu si-au mai cAutat, ci tocmai acum peste atltea
ani poruncile domnesti le-au thud tainuite, jalba i sa vede neadevaratA, ca rAti au jaluit pentru
pitaru Antonache. CA pitarului Antonache i s-au dat mo5iia Prigoriia dA zestre, iar nu Dra-
goesti sA cunoaste ca fAr' da cale li este cererea.
Drept aceia, unde fiind fata si preasfintiia sa pArintele chir Chesarie episcopu Rimnicului,
a5a am gasit a fi cu cale sA stapineasca pitaru Antonache mosiia Prigoria dupa foaia dA zestre
ce i s-au dat dA socru dumisale rAposatu stolnic Radu Bengescu cu Nina pace, cum 0 dum-
neaei stolniceasa Madia Bengeasca, mosiia Dragoesti dupA zapisile ce le are, dA dare Costandin
Saulescu si di cAtre alte rude ale lui 0 pentru un turburatori divanului ca aceste 0 IndemnAtori
altora spre acest fel da jAlbi neadevarate, de nu conteneste supArind divanu, cu cale ar fi mi-
lostive doamne, sA i A. faca pedeapsa dA cAtre Innaltimea ta, ca sa fie spre pilda si astimpa-
rarii altor urmatori asemenea lui ce cautA lucruri fAr' dA cale si far' dA orInduiala. Care, celor

239
www.dacoromanica.ro
 piriti dd dinsii Ii sd IntimplA mare chieltuia1 i pagubd purtindu-i din judecatd In judecatd
In vremi dd muncd si de agoniseald, rdinlind lipsiti si de hrana vietii din pricina unor oameni
rai i netemdtori dA Dumnezeu ca acestiia ce sd in nurnai dd judecdti si de jurdmint. Iar hotd-
rhea cca desdvirsitA ramine a sd face dd cdtre InnAltimea ta.
Ai mdrii tale preaplecati slugi,
Manolache Romanite biv vel paharnic, Fota VlAddianu, Stefan Bibescu.
Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu i gospodar.
Costandin Sdulescu nefiind odihnit pe aceastd judecatd a depertarnentului, esi Innaintea
domnii mele la divan si cerindu-i vreun temeiu dA scrisori, nu avu sd arate, Meal numai o ade-
verinta in scris a unor mArturii, care citindu-sa, osebit c spun tot cid mai naintea cercetArii
si a hoLdrnicii ce s-au fAcut i slnt nepotriviti, si spun dupd auziri, dar unii mArturisesc si In-
potriva Sdulescului si nu fu nici un temeiu la aceste mArturii.
Asijderea Intreblndu-sd dA stdpinire si cum d nu si-au cdutat, insusi nu tAgildui std.-
pinirea Bengescului si a mostenitorilor sai dA 25 dA ani nelipsit si cum cd nici o judecatd. sin
si-au mai cdutat sau vreo hotArnicie cevasi, mai virtos cd in casa Bengescului au fost cInd s-au
dat aceastd mosie zestre numitului pitar si el vdzind, nici o plr n-au fAcut.
Deci, dupd nedreptatea ce au cunoscut [de] dd la doad judeedti, ca nu are, si far' da
nici un temciu la mind au cutezat a mai ii i la divan neastimpArindu-sA, fiind vrednic d
pedeapsd, am pus dA s-au cercetat 2 cu bdtae pentru pilda altor neastimpArAtori si sA plateasca
si cheltuiala i treapAdu. Iar stdpinirea mosii, am dat-o domniia mea la cel ce au stdpinit si are
dreptate a stdpini, adicd pitaru Antonache, facindu-i IntArirea aceasta cu donmeasca noastrii
pecete.
1776, diehemvrie 7.

Preainnaltate doamne,
Dupd luminatA porunca Innaltimii tale, dumnealui vdtafu dA copii za divan i-au Inf A-
tisat la judecatA i Innaintea noastrA, i citindu-sd toate cartile i sineturile, Intli ale plrisului
Costandin Saulescu, cit si ale plritului pitar Antonache, ginerile dumneaei stolnicesii Marii
Bengeascai i cercetindu-sd cu multd perierghie toate sincturile, cum si cartea aceasta dA jude-
catd a dumnealor boierilor caimacani ai Craiovei ce au avut la leat 1776 aprilie 25, cartea dd
judecatA a dumnealor boerilor ispravnici ot sud Gorj, tot cu acelasi leat 1776 octomvrie 25 si
vdzindu-sd cd cu toatd dreptatea au hotdrit ca sd stapineasca dumneaei Anita Bengeasca sotiia
pitarului Antonache, mosiia aceasta, ca o zestre ce i s-au dat de maicA-sa, stolniceasa Bengeasca
sotiia raposatului stolnic Bengescul, am Intrebat pd Costandin Sdulescu de mai are alte cdrt.i
afard din cele ce sa vzu, sa arate, si zise cii alte sineturi nu mai are, care sineturi, judecata nu
le-au priimit fiind far' da nici un temeiu. L-am Intrebat i pentru stdpinire, si au marturisit cum
ca de clnd s-au Malt hotArniclia ce sd cuprinde la cartile (Id judecata si s-au ales mosiia aceasta,
la care holdrnicie au fost de fatA i tatd-sau, slat pina acum ani 25, In care ani nu au stapinit
nicidiicum nici tata-sau, nici el, ci necontenit au stapInit riposatu stolnic Bengescu si
mostenitorii sal Ord acum fArd da nici o suparare.
Arb. St. B ac.,
Ma. nr. 5, Deci, dupd atita cercetare cc am f Acut i noi, acum numitu Costandin SAulescu nu are
I. 214-217. nici o dreptate asupra mosii acestiia, nici dupa pravilile vInzarii, fiindca Sdulescul punea
Pentru o Jude- tot temeiu la o carte da vInzarea mosii, cum cd din taleri 500 ce au fost mosiia vIndutd, s-au
ma &Merit:oar&
ID aneenai pri_ dat numai taleri 200, iar ceilalti taleri 300 au rdmas neluati, ramtind vInzarea nesAvIrsitA, nici
MIA, v. doe.
din 23 mai 1776. dui:4 pravilile stapinirii, fiinded au trecut ani 63 da cind stdpIneste neamul boerilor Bengesti,
care pravili nu sloboade nici ascultare sa Min k o pin ca aceasta.
Arb. St.Bue.,
Ms. 5, f. 42 Pentru care, am hotarlt i noi, ca numita Anita Bengeasca sotiia dumnealui pitarului
(Copia sub datii
la Institutul de Antonache sA stdpineasca mosiia aceasta far'dd nici o suparare da catre Costandin Sdulescu,
Marie iar hotdrirea cea dasAvirsitd ramIne a sa face dd catre Innaltimea ta.
N.Iorsa").
1776, dichenwrie 5.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> biv vel medelnicer.
1 Hotdrirea domnului figureazA Intre cele cloud judecdti.
2 Asa In text.

210
www.dacoromanica.ro
Velifii boieri arald prin anafora cum cifiva sleni, avind vii in Valea Vdlenilor (jucl. Mizscel)
reclamd cd mdndslirea Radu-Vodd le cue clacd impolriva obicciului. Cercetindu-se s-a conslalal
c dupd vechiul obicei nu au de facul clacd ci numai sd dea olalin. Domnul inldresle. 220
1776
deeembrie
Io Aleesandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 9
Dupe aratarea dumnealor vel dvornici, c um ea asa sa urrneze, si este obiceiu la toate
alte rnanastiri i boeri i dupa cum i intarirea da la domniia sa fratile raposatu domn
Costandin voda, au la mina lor spre dovada da acest obicei, intarirn i domniia nwa si porun-
cim ca, dupa emu scric mai jos, sa sa urmeze a nu fi suparati piste obiceiu da claca.
1776, diche iir rie 9.

Preainanate doam nc,

Gheorghe Chircioaga i Costandin Vasilache i Ion Gruia i Stanciul Corcodel i Stoica
Brinza au jaluit Innaltinni tale cum cit au vii in dealul Pitestilor pc mosiia sfintii manastiri
Radului Voda ce sa chiama Valea-Valenilor sud Muscel si in poalile viilor au crami si case
da sad fiescarile la viia lui. Si pentru acele <c>ratni ce au In poalile viilor nu sa supara mai
nainte da claca pentru acele crami, iar acum zic ca-i apuca oarneniii sfintii manastiri ca sa
faca claca pentru acele crami ce au in poalile viilor, care acest obiceiu, zic ca nu 1-au mai
avut. Si zisera ca au si cartea marii sale raposatului intru fericire Costandin voda Mavrocordar,
In care zic ca-i apart de acea clact, fara numai sa-si dea otaslina din vinul ce-1 fac dintr-acele
vii. $i cer da la Innaltirnea ta ca sa ii sa innoiasca acele carli a nu fi suparati da claca,
ci sa-si dea numai otastina la stapinul mosii din cit vor face la viile lor ce le au pa acea mosic
manastireasca, ca araturile cc au ale lor si fin si lemne dit foc. Zisera ca pe alte mosii
sa hranesc, iar acolea pa pamintu rnanastirii isi au numai vine si cramile cu casile lor.
Dupe a carora jalba ni sa porunceste da catre innaltimea ta ca sa luam In seama
acestii jalbi si cum va fi obiceiu cu anafora sa aratam innaltimii tale.
Deci, aducindu-i ceausu da aprozi innaintea noastra pc numitii jaluitori, si cercetind
jalba lor, ne-au aratat o jalba ce au dat la manna sa raposatu Costandin voda Mavrocordat
pentru egumenu cotmaneanul, carile are si cuviosiia sa alaturea cu mosiia manastirii Radului
Vocla, movie cu vii tot In judetu Muscelului si atunci au fost apucat egumenul cotmaneanul
ca sa-i fact clack pentru caci au vii si cra<me> cu casile lor, i In dosul jalbii porunceste
mariia sa Costandin voda Mavrocordat catre egumen, sa-i apere pentru clacd daspre amindoua
manastirile, da vreme ca din rodul viilor lor Isi dau dijma, adeca otastina, In care intareste
si cu pecetea marii sale da la leat 1758 iunie 25. Si tot intr-aceiasi jalba, mai jos, iarasi
intareste cu alta daosebita pecete ca pentru claca nicicum sa nu sa supere, pentru ea din
vii Ii iau egumenii otastina pamintului. Care si acea intarire sa vazu iarasi cu leat 1758
iunie 13.
Deci, dupa cercetarea ce am facut, stim ca cei ce au vii pc mosiile manastiresti sau
boeresti, ti dau otastina la stapinu mosii din 20 vedre da yin, una vadra, iar pentru caci
Isi au cramile lor sau case pe la viile lor, nu este obiceiu a face claca nimarui, dupa cum zic
acestea ca le cer anurne oamenii sfintii manastiri, fara decit, din pometurile care au, I.i dau
numai dijma din zece banite una, cum si din livezile da fin ce au la vii, Psi dau dijma
da finu ce fac, din zece cart unul si din mice semanaturi ar avea, isi dau dijma, iarasi din
zece una, iar da claca nicicum nu sa supAra nimenea de acei care au vii i crami cu case pe
mosii manastiresti sau boeresti.
Ci noi, dupa cum stim vechiul obiceiu, aratain innallimii tale mai sus, iar cea dasavirsita Ar . St. Btu:-
hottrire ramine a sa face cla catre innaltimea ta. M. nr. 5.
f. 217 218.
1776, deeenixrle 4.
Badea vel vornic, Ion vel logofat.

241
www.dacoromanica.ro
 Vel vornicul arald prin anafora cd trei sdlent din Sturzeni (jud. Dlmbovila) se judecd cuGrigore-
221 Bdleanu care curnpdrase aceastd mo$te cerind s-o rdscumpere ca protimitari. Se propune judecatd
In divan, urmind ca acela care va pierde sd pldteascd treapdd. Domnul hotdrdge judecata la di-
1776 vanul domnesc.
deeembrie
9
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Cu aceasta anafora esira si innaintea domnii mele la divan, Ion da la Sturzeni cu
vechilul dumnealui paharnicului Baleanul, anume Dimitrie Corbeanul.
Fata fiind si Sanda Lazureanca si din cercetarea ce facum si domniia mea princinii
cu de-amaruntul, vazum cd face trebuinta da dovada la doaa zise ale lui Ion ; cea dintiiu,
cum ca au fost aceasta mosie Intliu a lor si are cuvint a cere protimisis, cea de-a cloak cum
a au dus banii paharnicului Baleanul de atunci, si nu i-au priimit.
Fiindca Baleanul tagadueste si fiindai zise Ion, cum ca are dovada pentru mosie insusi
zapisile si scrisorile ce stilt la Bujoreanul, iar pentru ducerea banilor, alti marturi, si ceru
porunca nevrind aceia a veni da sinesi, scriem dumitale biv vel bane Hriso scoleule, sa trimgi
la divan atit pa Bujoreanul cu toate zapisile i scrisori, cit si pe acei marturi ai lui Ion.
1776, diehenlvrie 9.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, vatafu da aprozi aduse Innaintea noastra pe Ion
i Tnase i Neagul da la satu Sturzeni sud Dimbovita, pentru judecata ce au avut cu dumnea-
lui paharnicu Grigore Baleanul la trecuta lun octomvrie 18 intr-acest an, pentru mosiia
Sturzeni ce o stapineste dumnealui mai sus-numitul paharnic Baleanu, care din porunca innal-
timii tale, judeetndu-i precum ni s-au poruncit a fi cu cale, am aratat innltimii tale prin
anafora, dar nefiind Sanda Lazureanca fata atunci, ceia ce au vindut mosiia aceasta, dumisale
paharnicului Baleanul. Si Intr-aceiasi anafora poruncesti Innaltimea ta dumnealui banului
Ianache Hrisoscoleu, ispravnic ot sud Dimbovita, ca sa trimita sa aduca pe mai sus-numita
Sanda, cit si pe acei ce are marturii dunmealui paharnicului Baleanul, cum si pe acei ce
are rnarturii acolo numitii jaluitori, Ion si cu cetasii lui, pe care si InfatisIndu-i a cerceteze
pricina cu amruntul si cu anafora sa arate Innaltimii tale, care acea anafora o aduse orin-
duitu zapciu vataf da aprozi si innaintea noastra si o citim, care anafora apara pa Ion cu
cetasii lui cu totul de a avea dreptate a intoarce banii dumnealui mai sus-numitului paharnic
Baleanu. Ei zisera ca un fel au fost vorba si marturisaniia acolo si intr-alt fel arata dumnealui
banu Hrisoscoleu printr-acea anafora ce zisera ea vor da zapis la luminat divanu Innaltimii
tale, cum ca, de vor ramtnea ei da judecata, sa sa. plateasca treapadu si toata chieltuiala,
numai Innaltimea ta sa poruncesti ca sa aduca atit postelnicu Dumitrascu Bujoreanul cu
toate hrisoavile si zapisile cele vechi ale mosii Sturzenilor, si sa aduca atit pe marturiile ce
ce au marturisit dumisale paharnicului Baleanu, en si pe marturiile lor ce le au, si atunci
isi vor afla dreptu.
Preatnnaltate doamne, oaresce intrInd in cercetare, si ei singuri zisera cum ca aceasta
mosie au fost la trei insi, de parte, cite stInjeni 400, sa vede acum, ca o parte o stapIneste
sfinta Mitropolie, doati parti, dumnealui paharnicu Baleanu, de cumparatoare. Arata dumnealui
banu Hrisoscoleu in anaforaoa dumisale, cum ca pe acea parte ce este a sfintii Mitropolii
sint pometuri, care pometuri zise ca shit pusi da mosii 5i parintii ai acestor mai sus-numiti jalui-
tori, flind mosiia lor, 5i vinendu-se de dinsii cind s-au rascumparat, In urrna s-au rascumparat
numal capetile lor, acum ca unii ce au fost pusi da dinsii, sa protimisesc ei decit altii si at
dau altii In fiestecare an, dau ei 5i stapinesc ei. Din care, sa vede ca aceasta mosie este a lor,
care o tine sfinta Mitropolie, iar nu celelalte doo parti ce sint vindute da mai sus-numita
Lazureanca, dumnealui paharnic.

242
www.dacoromanica.ro
 Cu toate acestea, da vreme cc ei zic ca vor da zapis la luminat divanu innAltimii tale, Arlt.Me.
St.nr,
Eno.,
5.
am gAsit a fi cu cale ca, dind zapis precum mai sus aratA, sA fie luminatA porunca Innaltimii f. 218-219.
Pentru o hot5-
tale, ca sA sA orinduiascA un mumba5ir ca sa mearga sA aducA pc ace5ti dA mai sus-arAtati rlre anterlon a
In seeeasI pri
51 atunci, care parte va rAminea dA judecatA, va plan treapAdu 51 chieltuiala. Noi a 5a am gAsit chic v. doe. dln
a fi cu cale, iar cea dAsAvir5itA hotArire rAmine a sA face de care innaltimea ta. 18 octombrle
1776
1776. Arb. St. Bull,
MN. 5.
Niculae Stirbeiu vel vornic. f. 181 v. 182
I 'op la sub data
le I ustitutta de
I(1 torte
..N . lorga").

Vet uornicul arald prin anafora cd Barbul si Marco din Drajna (jud. Saac) se piing contra lu,
Tom si Nicolae Mireful din Prejnier <Transiluania> care le-au luat niste cat t i-au dus pest,
munfi. Pentru cd acestia neagd zicind cd i-au cumpdrat se holdrdste sd se facd cercelare. Domnut
Intdreste.
222
1776
deeenibrie
10
lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupa curn s-au gAsit cu cale dA cAtre dumnealui vel dvornic, poruncim dunineavoastrA
ispravnicilor ai judetului sA urmati cum scrie mai jos, dar sA faceti 51 5tire riumitilor Mireti
arAtindu-le cA vitile le shit poprite, ca sA vie sAli izbrAneascA cu jAluitorii dd paguba aceasta.
1776, diehenivrie 10.

PreainnAltate doamne,
BarburI 5i Marco dA la Drajna din Sud de Sac, cu jalbA au jaluit innalthnii tale pen-
tru un Toma Miretul i pentru frati-sAu Nicolae Miretul de la satul Prejmari din tara ungureasca,
zicind cA doi ani sint cid cind ii s-au furat 4 epe i doi armAsari dA aici din tarl, din muntile
Drajna din sud Sac, 5i luindu-sA dupA acei cai zic ca. le-au dus urma pina in tara ungureascA
5i umblind acolo 5 saptAmini, zic cA i-au gasit hergheliia mai sus-nunlitilor Mireti i mergind
la ei ca sA-i dea caii, n-au vrut sA-i dea, zicind el i-au cumpArat. /n urmd zic cA au dus ii
marturii lit trei rinduri 5i tot n-au vrut sii-i dea, zicindu-le cA dintr-acei 6 cai slut numai 3
la din5ii lar pe ceiiaii trei cai i-au tagAduit. Si pentru acei 3 cai ce au arAtat cA sint la
zic cA le-au cerut taleri 105 pentru ernatec i pentru gloabA i, nedindu-le mina ca sA dea
ace5ti bani riumai pcntru acei 3, s-au intorsu Innapoi aid In tara. Ci, fiindcA acel Tom i cu
frati-sAu Niculae, Mirctii, au dobitoacile lor aici in tarA, numitii jAluitori au cerut prin jalbA
ca sA fie luminatA porunca innAltimii tale cAtre dumnealor ispravnici ca, ori in ce judet sA
vor afla acele dobitoace, sA le opreasca, i vAzind pastorii cd le opresc vitile, vor In5tiinta pA
stapinii lor i vor vent aici in tail (Id sA vor judeca. Si dupA jalba lor ne porunce5te innAl-
timea ta Ca, dupA cum vom gasi cu cale la aceasti jalbA 5i cerire a lor, cu anafora sA in-
Itiintam innAltimii tale.
Deci, aducind vAtafu dA vistierie pe nuiniii jdluitori innaintea noastrA i cercetind noi
aceastA jalM a lor, gAsim cu cale sA fie luminatA porunca innaltimil tale cAtre dumnealor is-
pravnicii judetelor, uncle sA vor afla acele dobitoace ale acelor dA mai sus-numiti pirit.i i sA
dea porunca acelor pAstori ca sA nu treacA nicidAcum cu acele vite in tara ungureascA ca sA 55
pAgubeascA nurnitii jAluitori dA acei cat al lor, dindu-i 51 pa chiezatie, iar dA vor fi acei pirii
acolea (IA fatA, sa facA dumnealor cercetare pentru aceastA pricina, iar cind nu vor fi ei dA
fata, sA cerceteze pe acei pastor!, cA trebuie sl 5tie ei dA acea pricinA. 51 dupA cum vor dovedi
pricina, cu anafora sA in5tiinteze innaltimii tale 5i dupA cum te va lumina Dumnezeu pA Innal- Arb. St. BOIL.
timea ta, a5a vei hotArl. Noi a5a gasim a fi cu cale, iar hotarirea cea dasavir5itA rAmine a sA Me. nr. 5,
f. 222 228.
face dA cAtre Innaltimea ta.
1776, dleheinvrie 7.
Vel vornic.
I Pentru : Barbul.

243

www.dacoromanica.ro
 Mitropolitul Nth arald prin anarora cd BdIa$a Thirlivdnoae din Bucurestt cere ca rrafit ei sez-i
223 pldleascd din periusia petrinfilor lor lipsa zestrei. I se recunoaste dreptul. Domnul intdrege ard-
tind cd de va ri nevoie sd i se dea BdIaei Un epitrop,
1776
&ambric
1(1
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiitt milostiiu.
Dupa cercetarea ce s-au Mut da catre preasfiintiia sa parintele mitropolitu, d vreme
ce s-au dovedit ca numita &Masa are a lua lipsa da zestre de la fratii ei, Alecsandru postelnicel
si Manolache iamac-samdagi, netagaduita si de dinsii, care zestre f finder' este dreptu ei si
fiindca prin jalba ce dete ia cdtre domniia mea, ceru a i sa da in mina acel drept al el ca
sa sa hraneasca dintr-aceia, sau de nu, sa sa dea la striinu obraz, nevrind a intra la unchiu,
preasfintiia ta parinte mitropolite, ori in mina ei s hotarasti a i sa da acea lipsa d zestre,
sau da cunosti presfintiia ta ch nu va putea chivernisi al sari, sa rinduesti la striinu epitrop
ca, rid va fi avind i vreun copil, s sa hraneasca dintr-aceia ia si copilul sari.
Ci dar, pe cit are a lua lipsa, hotarind In scris anume, sa apuce vatafu de paharnicei pa
frati sa inplineasca si din vinul da estimp si din eel din anul trecut.
1776, dichemvrie 10.

Prealnnaltate doamne,
Dupa jalba ce au dat catre manila ta Masa Raftivnoae din Bucuresti, pentru fratii
ei, Alecsandru postelnicel i Manolache <al>2 <lea> samdagiu, ca avind sa ia lipsa da zestre
din periusiia parinteasca i prin hotarirea marii tale f find sa ia vedre de yin 3500 de la dum-
nealui vel vistieru Nicolae Brincoveanul drept datoriia care este la durnnealui, i dintr-acesLiia
an fost sa i sa faca si ci parte, si atit din anul trecut, cit si da estimp, nimic parte nu i
s-ar fi facut si ci, si ne poruncesti manila ta prin zapciu vataf da paharnicei ca, ce sa va
dovedi adevarata lipsa (la zestre a ei, sa sii inplineasca da la frati. Care, fiind innaintea noas-
tra amindoaa partile, am cercetat intli lipsa zestrii, si toate care fuse lipsa sa dete platnici
amindoi fratii, cum ca va Inplini fara da nirnic inpotrivire, osebit da o pereche d cercei care
au fosL zalojiti de muma lor la tin obraz, i murind acela nu ar afla cap1 la cine s-ar afla cer-
ceii acestiia. Iar ca sii-i faca parte din vinurile de la dumnealui vistieru Brincoveanu, la aceasta
iar nu sa puse inpotrivire fratii, numai zisera ca st-i vie rindul dupa cum iaste simfoniia pusa
ca, cu soroc da 4 ani, sa sa ia acest yin si la anul viitor if va face parte sa ia. Insa iar zi-
sera fratii, ca de va fi porunca marii tale sa sa dea, si i dintr-acesti ani, adica din anul tre-
cut si dt estimp, cerum ca sit nu sa dea In mina ei, fiind cap da femee si far' da sotie, ca
sa-i prapadeasca, ci sa-i dea In mina unui unchiu al lor. Ci noi, da aceasta facem stire marii
A rh. St. Rue.. tale, si cum va fi bunt socoteala marii tale cu dlnii. i anii marii tale sa fie multi si noro-
Ms. nr. 5,
f. 2'23 223 v. eiti.
1776. noemvrie 10.
Grigorie al Ungrovlahici,
1 Pentru : chip,

Velifii boieri aratd prin anarora cd Costandin Pilefteanu reclamd pe lumindrarul Ilristea Ertimiu
224 care $i-a ram! cloud pravdlit pc un loc al reclamantului. Dupd evaludri racule de departamentul
al 2-lea $i starostele de neguslori se dd soroc reclamantului sd restituie chelluiala rdculd cu prdvd-
1776 (tile $i sd le stdpineascd el, sau de nu le pldleste rdmin lui Eflimiu. Doznnul intireste,
decembrie
11
fo Alecsandru Ipsilant voievod, bojiiu milostiiu i gospodar zemli Vlahiscoi.
Dupt aratarea dunmealor velitilor boeri ca nici Costandin n-arl dat banii la soroc, ci
s-au sculat da s-au dus afara, nici frate-sau Nicolae la doao soroace ce i s-au pus, iarasi nu

244
www.dacoromanica.ro
 1-au dat, rAmlind dupe dreptate prAvAliia a o tinea si a o stpfni numitul Hristea, IntArim
si domniia mea ca sl aib bunA<pace> de cAtre Costandin i frate-sAu, plAtindu-si chiriia dupe
simfonie i asa sd-si tie prAvAliia cu locul, nesupArat.
1776, cliehem% r'e 10.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca innAltimii tale, vAtafu d vistierie au adus la judecatA Innaintea
noastrA pe Costandin Pitisteanu plris Hristii lumlnAraru Efthimiu zicind CA In trecutile zile,
fiind dus afarl la judetul Dimbovita i avind un loc rAmas de la tatA-sAu In mahalaua Scan-
adlor, fAr'de stirea lui 1-au dat frate-sAu cu chirie numitului Hristii, cid si-au fAcut doao prh-
vAlii pa dinsul ; i in trecutile zile zice cA mai dindu jalbO. Innaltimii tale s-au orinduitu la
dumnealor boerii judecAtori ot <al> 2 <-1ea> departament i dumnealor Intli 1-au orinduitu la
sfinta Mitropolie <II au dat credintA Impreuna cu frate-sdu cum cA n-au stire dA acel asAzA-
mint ce au fAcut Hristea cu frate-sAu Neculae pentru acel loc i dupA ce zice cd au dat
credintA dumnealor boerii judecatorii prin pitac au orinduitu pA vAtatu dA lemnari i un <al>
2 <-1ea> vornic si cu alti lemnari mesteri, dA au fAcut pretuire acelor doao prdvAlii ce le-au
fAcut Hristea pe acel kc al numitului jAluitor i sa vazu pretuirea taleri 896, 32, pe care
pretuire neodihnindu-sA Costandin Pitisteanu, cu al doilea jalbA au cerut sl sd orinduiascii
boeri sA pretuiasca dint) retina cu alti mesteri, dA al doilea. Si dupA jalba lui, innaltimea ta ai
orInduitu la noi ca sA facem cercetare pricinii i, dA va fi trebuintA dA a sA pretui dA al doi-
lea, s orinduim pe lnsusi starostea de negutAtori ca sA meargA acolo In fata locului sA pre-
tuiascA. Si aducind rtumitul zapciu innaintea noastrA, atlt. pe Costandin jAluitoru, eft i pA Hris-
tea luminAraru, am citit Intti zapisul dA asAzAmInt ce 1-au dat Marica comisoaia, muma lui
Costandin jAluitorui cu Neculae, fratele lui Costandin, la mina Hristii Eftimiu CigArgioglu,
care zapis sA vede scris de la 1776 iunie 9, intru care scrie cA avind un loc sterp lInga tigAniia
domneascA In mahalaoa Bisericii Scaunilor s-au Invoitu cu numitul Hristea i 1-au dat cu chirie
cu tocmeald pe an cite taleri 30 si sA-si facA orice namestii va vrea pe dinsul i sA le stApt-
neascA In veci cu bunA pace dA cAtre dInii i dA cAtre tot neamul lor.
Deci, Costandin jAluitoru cerind Innaintea noastrA, dd. iznoavA sA sA pretuiascA acele
prAvAlii, cu pitac am rinduitu dA au mersu Insusi starostea dA negutAtori ImpreunA cu alti
negutAtori i cu vAtatu dA lemnari i cu ali mesteri i dA iznoavA au pretuitu acele prAvAlii
si s-au fAcut suma pretuirii al doilea, taleri 949, 63, cheltuiala acelor prAvAlii ce au f Acut-n
Hristea Eftimiu dupd ce i-au dat-o Marica comisoaia, muma lui Costandin, acel zapis la mind,
dupA cum scrie mai sus.
Pentru care, fatii fiind, atit Costandin Pitesteanu, cit. i Hristea Eftimiu, 1-am Intre
bat IA Costaridin, poate sA rAspunzA acesti bani Hristii i asa sd. ia prAvAliile < ?>. Care si
!must Hristea au priimit ca sl-i dea bani citi sd. aratA mai sus, care i-au cheltuitu la facerea
acelor prAvAlii cum si osteneala lui i sl-i dea prAvAliile si au priimit Costandin ca sA-i dea
acesti bani puindu-i-sa si soroc dA la judecatA (IA 15 zile dA la trecuta lunA lui octomvrie
ca sA dea acesti bani. Si nedindu-i nici la acel soroc, Costandin jAluitoru s-au dus la tard si
rAmlind Niculae frate-sAu vechil in locul lui, In doao rinduri i s-au pus si lui soroc ca sA
dea acesti bani dA mai sus-aratati numitului Hristii si sa-si ia prAvAliile. si tot nu i au dat
nici pinA acum acesti bani.
Drept aceia, am gAsit cu cale, Hristea Efthimiu sA stApineasca acele prAvAlii cu bunA
pace dA cAtre Costandin jAluitoru, plAtindu-si chiriia dupd legAtura zapisului ce-1 are la mind
pe tot anul. Noi asa am gAsit cu cale, iar hotArlrea cea dAsAvirsitd. amine a sA face de cAtre Arh. S. Buc..
innAltimea ta. M. nr. 5.
f. 225 v.-226.
1776, noemvrle 29.
Badea vel vornic, Ion vel logofat, vel logofAt.

t 7 c. 758 245

www.dacoromanica.ro
 Velifii boieri araid prin anafora cd Velcea Giurgiuveanul din Ploe$ti reclamd pe fratele
225 sdu Draghici care $i-a insui1 avutul taldlui i fratelui lor, decedafi. Se hotdrafte ca ispravnicii
i prolopoput s facd cercetare. Domnul intdrege,
1776
deee nibrie
11 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
DupA cum s-au gAsit cu cale de cAtre dumnealor velitii boeri, porunchn dumneavoastrA
ispravnicilor de judet, sA urmati a face cercetarea ce scriem mai jos.
1776, diebenivrie 11.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca innAltimii tale, ceausu dA aprozi au adus la judecatA innaintea
noastrA pA Velcea Giurgiuveanul de la Ploesti sud Prahova, piris frAtine-sAu DrAghici tot de
la Ploesti, zicind cA murind tatA-sAu, cum si un f rate al lor in vremea razmiritii, tot avutul
acelora 1-au cuprinsu mai sus-numitul Draghici i lui nu-i d nimic, i In trecutile zile zice c6
dind jalba innAltimii tale pentru aceastd pricinA, li s-au orinduit acea jalbA la dumnealor is-
pravnicii judetului Prahovei ca sA cerceteze acea pricind. Si zice el mergind amindoaA par-
tile Innaintea ispravnicilor, ar fi ardtat DrAghici carte dri judecat dA la <al> 2 <-1ea> de-
pertament, i vazind ispravnicii acea carte, n-au Intrat in judecatA ki i-au trimis pe amindoad
partile aici la divan. 5i din luminatA porunca InnAltimii tale, numitul zapciu aducind pe amin-
doad prtile innaintea noastrA, au raspunsu numitul Draghici, zicind cA el cu a lui chieltuial
au umblat prin tarA pin au dovedit uciderea fratelui lor, anume Dima, care s-au ucis dA
tilhari la leat 1773 si cu adevArat au luat de ale friitini-sAu Dimii, niste marfA i niste bani.
Mai zicind Draghici cA deosebit dA acestu Velcea, frate-sAu, mai are incA doi frati anume Chi-
rita si Patin i dA vor intra cu totii la curama sA-i plAteascA chieltuiala In cit au umblat pin&
au dovedit uciderea fratini-sau si au scos dA la unii altii acea marfA si bani, va inpArti
el cu ei marfa i bani ce au gasit da ai fratini-sAu, dupl. cum cu foae le aratA. DAosebit ne
arAtd DrAghici i o carte dd judecatA iscAlitd dA dumnealor boerii judecAtori ot depertamentu
cremenalion cu leat 1776 septeinvrie 12, intru care apara pa. DrAghici dA numitu Velcea fra-
ti-sAu pind cind sA vor infAtisa toti fratii lor la judecatA, sau insusi ei, sau prin vechili ade-
veriti dA drAgAtori, i atunci, dA vor intra toti la chieltuiala ce va dovedi iarAsi prin judecatA,
cA au fAcut-o Draghici, singur el, pentru descoperirea uciderii Dimii, fratelui lor, vor intra
la clironomiia cea rAmasA de la mort.
S-au Intrebat numitul Velcea, cum dA nu s-au sculat i ceilalti frati ai lui ca sA cearA
acea clironomie, atit a Dimii fratelui lor cel mort, cit si a tatului lor, dA vrerne cA zice Velcea
el tot DrAghici au luat clironorniia amindurora si poate sA dovedeascA ce clironomie au lost,
si el zise cA are marturi oameni dA cinste negutAtori sinpatrioti dA ai lor, care zice cA sa
aflA acum cu sAderea la Ploesti sud Prahova i dAspre clironomiia ce zice cA, au rAmas dA la
tatA-sAu, are pe Nedelea bogasieriul i pentru cele rAmase da la frati-sAu Dima cel mort, are pe
Ghilencea mocanu i pe TAnase bogosieriul, carii sA af IA la Ploesti sud Prahova, iar ceilalti doi
frati ai lui, zice cA nu s-au sculat, cAd nu sint aici in tarA, ci dusi In Moldova. L-am Intre-
bat, are (IA la dinsii vreo carte dA vechilic ca sA ceark i partea lor, i zise ca nu are. DrA-
ghici, frati-sAu, zise cA tatul lor au murit dA sint 14 ani i dA atunci zice ca s-au Inpagit cu
fratii lui.
Deci, pentru ca sA-1 dAscopere adevArul, ce clironomie au rAmas a tatA-sAu, eft si a
fratini-sau Dimii cel mort, printr-acele mArturii ce zice ca are Velcea, gasim cu cale sa fie
luminatA porunca innAltimii tale care dumnealor ispravnicii din sud Prahova, ca InpreunA cu
protopopu judetului, unde fiind fata i DrAghici plritu, aducind numitul Velcea jAluitoru pe
mai sus-numitile mArturii prin carte (IA blestem ce este la mina Velcii, sa mArturiseasca adevA-
rul, atitt pentru cele rAmase ale tatului lor, cum si pentru avutul fratelui lor, Dimii, i ori
cum vor sti adevArul sA dea in scris In dosul acei carp dA blestem i sa sA iscAleasca, iscdlind

246
www.dacoromanica.ro
si dumnealor ispravnicii i protopopu, arattnd cum c au priimit acele marturii, acea carte di
blestem. i dup a. cum vor dascoperi adevarul, daosebit si dumnealor cu anafora sa Instiinteze
111141011th tale, ca s ii sa faca di catre judecata, izbranire. Noi asa am gasit cu cale, iar ho- Arh. St. Buc..
trirea cea desavirsita rmine a sa face da catre Innaltimea ta. f.219v 220v.

1776, dichemvrie 2.
Vel vornic, Badea vel vorinc, vel logofat.

Departamentul al 2-lea aratd prin anarora cd Stan unchiagd dirt satul Pope$ti (jud. V ilcea) se
pllnge contra meindstirii Dintrunlemn care, i-a lmpresurat mofia Negroaia. Se hotdrdvle cercetare
cu ispravnici. Domnul lntdmte. 226
1776
decembrie
lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 16
Dup a. cum s-au gasit da la judecata cu cale, poruncim dumneavoastra ispravnicilor sa
wimp a face cercetare, precum scrie mai jos.
1776, diehemvrie 16.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui viitafu (IA copii za divan, aduse la jude-
cata pa Stan unchiasu de la satu Popesti sud Vilcea, pills Sof ii stareta ot manastirea Din-
trunlemn, zicind ca are o mosie ce sa numeste Negroia, ramasa di la parinti, care mosie au
stapinit-o nesuparat, iar da slut ani doi, i s-au Inpresurat mosiia da catre manastire si nu-I
Ingadueste stareta ca sa o stapineasca, aratind pirlsul la judecata ca are si carti precum le
M vazum In mina-i. tntrebindu-sa si numita stareta, raspunse ca n-au avut stiinta de aceasta
-Ora, ca si-ar fi adus cartile ce are miinaitirea.
Deci, de vreme ce stareta nu are nici un sinet la mina ca sa intre judecata In cercetare,
sa. fie luminata porunca mad! tale calre dumnealor ispravnicii judetului ca, aducindu-si stareta
cartile ce va avea manastirea pentru mosiia aceasta, sa stea de fata la judecata cu pirisul
Arh. St. Buc..
Innaintea dumnealor ispravnicilor, ca sa cerceteze si sa faca izbranire. Iar hotartrea cea dasa- nr. 5.
f. 224.
virsita ramine la Innaltimea ta.
1776, diehemvrie 13.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> biv vel medelnicer, D<umi-
trache> Brez<oianu>.

Departamentul al 2-lea aratd prin anarora cd ,*fan cu cetafit sal din Frincegi (jud, V ilcea),
fogi rumdni ai mdndstirii Dintrunlemn reclamd pe starefa de acolo care li Incarcd la dijmd $i
clacd, Se hotdr4te sd se urmeze dupd obiceiul pamintului. Domnul tntdrefte, 227
1776
decembrie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 16
Dupa cum s-au ales da la judecata, Intarim la toate asa sa. sa urmeze dupe obiceiu,
Insa pentru capre dupa cum coprinde cartile domnii mele ce s-au dat la top da obste dupa
condica, asa sa sa urmeze si la aceasta, adeca cite bani doi pa an.
1776, diehemvrie 16.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui viltafu za paharnicei aduse la judecata pa
tefan i Dumitrul si Barbul cu cetasii lor (IA la satul Frincesti sud VIlcea, ptrti Sofii staretii
ot marastirea Dintrunlemnu, zicind ca ei fiind rumani ai manastirii cu toata mosiia lor, iar

247

www.dacoromanica.ro
 rAposatu manila sa Costandin von i-au fost rAscumpArat din rumAnie numai pA dinii, iar
mosiia au rAmas mAnAstirii, invoindu-sA rAposatu domnu cu mAnAstirea ca sd-si tie rumAnii
vadurile de moarA i ogrAzile i livezile cu toate namestine lor i dijmA sA nu dea la mAnAstire,
avind deosebire din ceilalti lAcuitori. Si asa s-au urmat pIna la o vreme, iar dA sint ani 15
de chid s-au asAzat numita stareta la mAnAstire, au inceput a le lua dijrnA si-i pune dA cla-
cuesc, le ia i suhat de caprA cite bani 12, dijmA la fin nu au dat niciodatA i cere sA nu dea.
Intrebindu-sA i stareta, rAspunse a nu le cere nimic mai mult cleat obiceiul pAmIntului.
Le-ain cerut sA e arate asazAmintul ce au avut cu mAnAstirea si nu avurA nimic In scris sit
ne arate.
Deci, noi cercetind condica (IA obiceiu, am gasit cum cA stareta <cere > tocmai obiceiului
pamintului, atit pentru clack cit i pentru altile, numai (IA la capre sA vazu ca lua mai mult
cite parale 2, dA vreme cc le lua cite parale patru, i obiceiu este sa la cite bani doi cid
caprA vara si bani patru, iarna.
Pentru care, am hotarit ca de acum innainte sa dea cite doao parale da capra, iar nu
cite patru, urmindu-sa i pentru celelalte obiceiuri dupe cum s-au urmat i pina acum, la
care acestea toate s-au multumit i pirisii. Numai, la dijma finului care este obiceiul sa dea
la zece care doua, au cerut piriii sa nu dea, zicind ca nici au mai dat vreodata, ci numai acuin
li sup:11.A stareta. A carora cerere adeca, sa nu dea dijma pentru fin, nu am prihnit-o, fiind
Arh. St. Buc.. far' da dreptate i inpotriva obicciului pamintului, ci am hotarit acea dijma sA o dea dui:a
Me. er. 5. cum este obiceiul pamintului. Iar hotArirea cea desavirsita ramine la innaltimea ta.
f. 225 v. 227.
1776, diehemvrie 13.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> biv vel medelnicer, D <umi-
trache> Brez<olanu>.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Dragulin(jvd. Saac) se plinge impotriva tut Neculae,
228 fiul lui Dumitrache din Bucure$ti, care nu-1 lath sit stapineasca un pogon de vie $i altul de
padure in Valea Nucetului (jud. Saac) cumparate de la un unchi al piritului. Se dd ciftig de
cauza pirilului. Domnul intarefte.
1776
deeembrie
16
Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
DupA cum s-au gasit cu cale da la judecata, poruncim dumneavoastra ispravnicilor
sa urmati a face cercetarea ce scrie mai jos, izbranindu-le in scris.
1776, diehemvrie 16.
PreainnAltate doamne,
Din luminata porunca mArii tale, dumnealui vatafu za paharnicei aduse la judecata pA
Dragulin ot sud Sac pills lui Neculae sin Dumitrache din Bucuresti, zicind ca tatA-sau au
cumparat pogoane 1 pol vie paragina i 1 pol pogoane Facture in Valea Nucetului ot sud
Sac de la un var al lui, anume Jane logofat sin Sal-ban pircalab, arAtind i zapisu cu leat 7250
iulie 4, adicA da shit ani 34. Asijderea au mai mum:drat i pirisu alt pogon de loc pAdure,
de la un Preda ot tam, de slut ani 10, care pogoane cla vie nu-1 ingAdueste pirisu sa le slit-
pineasca.
Fata fiind i pIriu1, raspunde ca viia cea batrIna, adeca pogoane trei, cumplrAtoarea
tatini-sau, nu-i face nici o suparare, iar pentru acel pogon paragina ce 1-au cumparat pIrisu
da la Preda unchiul piritului, nu-1 Ingadueste a stapini, fiindca de cum 1-au cumpArat i-au
dat raspunsu ca rAu 1-au cumpArat i sit nu sA apuce sa-1 lucreze fihid de la neamul lui
0 intre insusi rAzorile vii ce le are ptrItu Nicolae, care, zise piritu ca are si marturil In fata
locului clnd 1-au embodisit sa nu lucreze acel pogon numitul Draghici, ale carora pogoane,
cum merge funiia lor, s-au Insemnat intr-aceasta carte.

248
www.dacoromanica.ro
 Deci, (IA vreme ce plritu Nicolae arAta cA mArturiile lui le are In partea locului, sA
fie luminatA porunca marii tale care dumnealor ispravnicii judetului, ca sl le aducA acolo
de fatA Innaintea dumnealor ispravnicilor, fiind si p1r1u, i cercetind, sA facA izbritnire. Asij-
derea mai zise pirltu, cum cA numitul DrAghici s-au pus dA i-au mai luat o jumAtate clA po-
gon dA pAdure si 1-au curatit neavind nici o volnicie dA la dinsul, de care nici pirtsu, numi-
tul DrAghici nu tAgAdui, ci Insusi cu graiu lui rAspunse cA cu gresalA s-au pus Intr-acel loc de
1-au curatit.
Pentru care, clA vreme ce nu au avut nici o volnicie de la stApInul locului, am ho-
tArit ca acel pogon, pe jumAtate, ce 1-au curAtit, sA-1 stApIneascA Nicolae, ca a sa mosie, iar Aril. St. Bun..
hotArirea cea dAsAvirsitA rAmine la Innaltimea ta. Ms. nr. 6.
1. 247 v.-248.
1776, diehenivrle 15.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> biv vel rnedelnicer, D <umi-
trache > Brez <oianu >.
1 Pentru : piritu.

lspravnicii judejului Arges arald prin anafora cd Costandin Bdldceanul bit' vet stolnic reclarnd 229
cd via sa de pe deatul Pitestitor, pe Valea Izooranitor, a fost impresurald de vecird. Dupd cer-
ceiare i se recunoaste dreptut de a stdpini acea vie. Domnul tntdreste. 1776
deoembrie
19
Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupe cercetarea ce s-au fAcut la fata locului prin carte clA blestem, IntArim i domniia
mea ca 55 stApineascA dumnealui stolnicul BAlAceanul viia, dupA semnile ce s-au pus.
1776, dicheinvrie 19.

Preainnalt ate doamne,

Dupe jalba ce au dat Innaltimii tale dumnealui Costandin BAlAceanul biv vel stolnic
pentru o vie a dumnealui ce o are In dealul Pitestilor pe Valea Izvoranilor, cA fiind Ora-
ginit au inceput a i sS Inpresura <IS cAtre vecini i rAzorasi du pe lnprejur, de care ni sA
porunceste <IA cAtre Innaltimea ta ca sA cercetAm pentru acea vie de este InpresuratA ell cAtre
vecinii Inprejurasi. DupA luminatA porunca marii tale am mersu Insusi noi acolo In fata locu-
lui unde este acea vie a dumnealui stolnicului BAlAceanul ce o are dAruitA clA fratile
dumnealui slugerului Scarlat DrugAnescu, i Intli InfatisInd Innaintea noastrA pe acei ce
Inpresurase aceastA vie cu vechilul dumnealui stolnicului BAlAceanu i cercetlnd pricina prin
oameni bAtrini Inprejurasi care au stiut hotaru acei vii din vremea stApInirii dumnealu i
rAposatului vornic Predii DrugAnescu, prin cartea dA blestem ce au prIlmit-o acei oamen I
bAtrIni Inprejurasi ce au stiut hotaru acei vii, i pe unde au arAtat cA au stipinit din
vechime dumnealul vornicu Preda DrugAnescu, am pus semne dovedindu-sA cl viia aceasta
fiind paraginA au fost InpresuratA dA vecinii rAzorasi.
Deci, dupA jurAmIntul ce au prilmit acei oameni bAtrIni Inprejurasi prin cartea dS bles-
tern, grtsim cu cale ca dumnealui stolnicu Costandin BAlAceanu sA-si stApIneascit vita aceasta Arb. St. Rue..
dupA semnile ce s-au pus vii, iar hotArirea cea dAsAvirsitA rAmine la Innaltimea ta. Ms. nr. 6,
1. 228 V.
1776, octomvrie 30.
Costandin VAcArescu biv vel stolnic, Scarlat DrugAnescu biv vel sluger.

249

www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Sandul vi alfii din Predevti (jud,Dimbovifa)
230 reclamd pe Maria Poendreasa care le-a impresurat partea Mr de movie. Dupd cercetarea fdcutd
de catmacamii Craiovei se holdrdvte ca pirita sd stdpineascd 278 stinjeni iar pirivii 75. .Domnul
tntdrevte.
1776
decembrle
19
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sA Poendreasa pe aceastd alegere a judecAtii, esi la divan innaintea domnii
mete cu pirisii, zicindu cd totdauna au stApinit ia toatA mosiia aceasta si ei niciodatA n-au
fAcut Ord cd au mosie, ci si-au dat dijma In toti anii. La ale cdriia zisuri, rdspunse Inpotrivd
phrisii, cd numai dd. 3 ani vinzindu Poendreasa venitul mosii ei la streini, acei striin,i In sild
le-au luat dijmd, iar mai nainte si-au stapinit mosiia lor cu pace, iar cum cd nu ar fi fAcut
pird niciodatA cd au mosie, la aceasta aratd spre dovadd Insusi cartea dumnealor velitilor boeri
caimacami, ce o are Poendreasa la mind cd s-au mai judecat, si zisa lor sA dovedeste adevd-
rata.
Deci, dd vreme ce la hotArnicie ce s-au fAcut la fata locului, s-au vAzut cd au mosie
stinjeni 75, precum si ei atita cerurd, am hotdrit domniia mea ca, cei saptezeci si cinci stln-
jeni, sd-i stdpIneascd cu pace pe unde li s-au ales la hotArnicie, iar ceilaltd sd si-o tie Poe-
nareasa. si dumneavoastrA ispravnicilor, asa sA urmati, dupd cum scrie mai jos.
1776. diebentvrie 19.

PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca Inn Altimii tale, dumnealui vdtafu za aprozi aduse la judecatA .
p e Sandul i Dragomir i Tatomir si Licsandru de la Predesti sud Dimbovita, pirisi Marii Poe-
naresii, zicindu CA avindu numita piritA mosie aldturea cu ei, cumpAratd Inca de la mosii lor,
le-ar fi Inpresurindu si partea lor ce mai au.
Fatd fiind si With, rAspunse cd acea mosie o are de zestre de la tatd-sdu Apostol ce
au fost pircAlab de curte gospod, cu zapise de cumpArAtoare, adicA un zapis cu leat 7231 noem-
vrie 11, dil shit ani 53, In care scrie la mina lui Apostol pircAlabul cd un Pdtru sluj<itor> ot
TAriceni, i-au vIndut 31 stinjeni dA mosie, asijderea si Radul cu fratii lui, stinjeni 55, care
fac stinjeni 86. Mai arAtA si alt zapis eu leat 7232 avgust 10, de slut ani 52, iar la mina Or-
cAlabului Apostol, cd au cumpArat de la un Vasile sin Voicul Mirzescu, stinjeni 30. Mai arAtd
alt zapis al popii Procopie cu leat 7233 septemvrie 14, de shit ani 51, cd au vindut stinjeni
12, iar pircAlabu Apostol mai arAtA un zapis cu leat 7236 septemvrie 1 de slut ani 48, al
Vladului i Dumitru Predescu, cd au luat bani pd vin pA vedre 180 de la Apostol pircAlabul,
pentru care vin, nedindu-1 la soroc, le-au luat intru stdpinire Apostol pircAlabul, 70 stinjeni
de mosie. Mai arAtd alt zapis cu leat 7239 aprilie 10, dd shit ani 45, al Florii sin Dimiian,
cd au vindut si el pIrcAlabului Apostol stinjeni 80. Mai ardtd si un rAvas scris dA acum, al
dumnealui medelnicerului Radul Balasache, si dd. credintd ca. numita Win are tntru stApinire
toata mosiia Predestii si cd pirIsii nu au nici un stinjen dd mosie.
Intrebindu-sA si ptrIsii cu ce temeiu cautd si ei stApinire in Predesti, [0] arAtil un zapis
cu leat 7239 martie 10, de shit ani 46, al lui Stan puscasu i cu fii-sdu Tatul, la mina vdri-sdu
Orstii cd i-au vindut 15 stinjeni de mosie In Predesti. Mai arAtA alt zapis cu leat 7241 fulie 1,
de slit ani 43, al Mull BAdencAi, fata lui Neagoe BAdescul, in care scrie iardsi la mina Orstii,
crt i-au vindut 50 stinjeni dd mosie In Predesti. Ardtard si o diiatA cu leat 7237 noemvrie 15,
de slit ani 48, a Manii ot Predesti, in care scrie de incredintare la mina fii-sAu Dobromir,
cd au vIndut si ei parte dd mosie In Predesti, nu si-au vIndut-o precum au Andut altii, ci
sd-i stdpineascA partea sa de mosie.
Deci, cercetIndu cu amdruntul, vdzum o carte a dumnealor velitilor boeri caimacami
Tarn Rumanesti cu leat 1761 tunic 20, de shit ani 15, care carte era la Insusi numita Manila
Willa, In care scriu si poruncesc dumnealor boerii caimacami cAtre dumnealui Radul Balasache
i cdtre dumnealui slugeru Costandin Cocordscul, sA le cerceteze si sd le indrepteze stApinirile si

250
www.dacoromanica.ro
a le pue i semne, In care carte da poruna este fcuta insemnare da cercetarea i coprinderea
stinjAnilor a toata mosiia Predestii, ca este stinjeni 403, din care scad 328 stinjeni ai Marii
pirita. Arat ca. au si mosnenii mosie stinjeni 75 si macar ca. nu este cu iscAlituri Insemnarea
trasurilor mosii, care si aratd, are pirita si cit0 ptrisii, mosie, dar sA vede scris din dosul po-
runcii dumnealor boerilor caimacamii. t fiindu ca s-au gasit cartea aceasta In mina numitii
Marii, pirltii, precum am zis mai sus, de aceia au ramas mArturiia dumnealui medelnice-
rului Balasache farl nici un temeiu, una, cA dintr-aceasta s-au cunoscut ca i pirisii au movie
stinjeni 75, mai virtos ca pirita tinea aceasta ca un sinet tare, al doilea, fiind marturiia numai
a unuia, nu este priimita da pravila macar fie si sfetnic, si rAmine ca Mariia 'Arita sa stapi-
neasca stinjeni 278 dupA zapisele cele adevarate ce sa coprinde mai sus, si ceilalta mosie ra-
mine sa o stapIneasca mosnenii cei ce nu si-au vindut mosiia lor la Apostol pircAlabul. La
care vAzind numita 'Arita ca nu i sA Inplineste suma stinjenilor, adicA 328 dupa insemnarea
ce o avea In scris In dosul poruncii, Incepu a mai arata un zapis cu leat 7120 fevruarie 20,
de sint ani 164, al Stoical, fecioru Radului Mehedintu, [In care] la mina izbasii Dimiian,
<in care scrie> cA i-au vindut ocina In Traceni, dar sumA de stinjeni nu sa scrie, care zapis
nu s-au priimit de judecatA, caci dupA cercetarea ce am facut, sA vAzu scris tot cu o slova
hirtiia sa arata ca nu este de ani 164 cum sA vede. Mai arata alt zapis cu leat 7171 martie
15, de sint ani 113, al lui Tudor sin Baicul la mina lui Dimiian iuzbasa, ca i-au vindut 30
stinjeni da mosie, care si aceasta dupa vechimea lui, neavind inpotrivA alt zapis al lui Di-
miian ca si-au vindut mosiia aceasta la Apostol pIrcalabu sau la alte rude mai bAtrine decit
Apostol pIrcalabul, care sa sa pogoare la Apostol cu clironomie, nu sA tine In seamA. Mai arAta.
si o insemnare a unor mosteni, ca au vindut stinjeni 44 la iuzbasa, cu leat 7238 fevruarie 4,
de sint ani 46 si hirtiia este prea noao cum sa. vede, iar nu da 46 ani.
Pentru care, am hotarit numita Marie Poenareasa, pirlta, sa stapineascA numai stiii-
jeni 278 dupA zapisele cele bune si adevarate, iar ceilaltA mosie sl o stapineascA mostenii. Si
pentru alegerea i inpArteala mosii acestiia, sa fie luminata porunca mArii tale, la dumnealor Arh. St. Bile..
ispravnicii judetului, ca sa le aleaga 5i dA le hotarascA dupa cum mai sus sA coprinde. Iar ho- f. 214308" 72i34.
larirea cea dasavirsita rAmine a sA face de cAtre innaltimea ta. Pentru dank hi-
deati ulterloare
1776, diehenivrie 2. in mesas( pri-
dna v. doe. din
23 ianuarie 1779
S-au intrebat acum In urmA idurnnealui slugeru Costandin Cocorascu, ca sa ne adevereze 81 doe. din 22.
iulie 1781.
precum va ti, avindu stiintA clA pricina hotArnicii acestii mosii i insusi dumnealui au dat in Arh.
St. Boo..
scris, cum CA au mersu acolo in fata locului inpreunA cu dumnealui medelniceru Balasache Nts. 7. r. 95 v.
i au tras mosiia dupA cum a vAd trasurile cA stilt cu Insusi slova dumnealui si au si fAcut 9640814:(9.4L
carte de hotarnicie, dar dumnealui medelniceru Balasache n-au vrut sa sa iscaleascA. (Cosine
sub data la
Din care, sA cunoscu cu cA adevarat mosnenii au acea mosie build a kr far' de pri- Institutul de
cina, precum sA aratA mai sus. Istorie
N. lama").
Meche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> biv vel medelnicer, D<umi-
trache> Brez<oianu>.
1 Corect : cit au si.

Mitropolitut fdrii aratd prin anafora cd Nicolae Dedulescu paharnic cere ca protimitar sd rds-
cumpere o casd cumpdratd de Dobre fard ;Urea lui, I se cere dovadd cu blestem cd nu a ftiut
de acea vinzare. Intructt dovedeste aceasta, domnul ti dd dreptul de rdscumpdrare, urmtnd a 231
Medi lui Dobre chelluielile focute cu trnbundtdfirile casei, 1776
decembrie
19
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
DA vreme ce dumealui s-au lndreptat de blestem, avind aceastA mArturie, are proti-
misis a rascumpara casa precum s-au hotArit, dar fiindcA Dobre sa jAlueste ca nu este odih-
nit pa pretuirea ce s-au fAcut celor facute dA dinsul si are mare pagubA, orinduim ca sa mear-

251
www.dacoromanica.ro
 gt dumnealui vel vornic de tara de jos la fata locului st fact tan cercetare cite locuri au
f Acut Dobre mai nainte pint la vremea ce i-au zis paharnicu ia banii, i acele locuri SA
st pretuiascA dui:4 cum era pretul atunci cindu le-au fAcut, iar cite au fAcut in urmA dui:4
cc i-au spus paharnicu cA va st-i dea banii, n-are dreptate a le cere. Ci dar, asa st ia sfirsit
prin vAtafu za aprozi, mumbasir.
1776, dlehemvrie 19.

Preainntltate doamne,
La jalba ce au dat mArii tale dumnealui paharnicu Nicolae Dedulescu, cA dui:a hottrIrea
cc s-au fAcut de cAtre mArila ta, ca st priimeasct blestem dumnealui, cA n-au stiut dA vinzarea
casii care au cumptrat-o Dobre i avea dumnealui protimisis a o cumptra, cum cA i-au spus
Dobre cumpArarea ca st-i Intoarct banii, zice Intr-acea jalbt cum cd a priirni blestem pentru
atIt lucru, va fi dumnealui cu necinste, fiind drept la ce au arAtat, i ne poruncesti mAriia
ta ca st Instiinttm cu anafora de st cade blestem, sau de nu.
Deci, arAtAm mtrii tale, cA dupt coprinderea hrisovului mArii talc, care este Mut pen-
tru acest fel de pricini, la cel care cere protimisis, dt nu va putea dovedi vInzarea unui
lucru pe cit va fi aflat cu mArturii, st Incredinteze judecata prin blestem i dui:A aceasta st
cade i dumnealui paharnicu a priimi blestem cA n-au stiut vinzarea acestii case cind au fost.
Dar fiindcA aduse Innaintea noastrA dunmealui paharnicu pe un calugAr anume Mateiu, care
1nnaintea noastrA cu blestem arAtt cum et va fi un an si mai bine de cind 1-am chiemat
dumnealui paharnicu si i-au zis pentru aceste case cine le stApIneste i i-ar fi spus cum cA
le-ar fi cumpArat Dobre care st numeste, dumnealui i-ar fi zis et st-i zict lui Dobre st vie
st-si ia banii de la dumnealui si el singur nu i-ar fi zis, dar ar fi pus pA gintri-stu st-i zict.
*i de i-au zis sau de nu, el zise cA flu stie, dupt cum In mtrturisaniia lui care au dat In
scris aratt, care st va vedea si de cAtre mAriia ta. i dupt aceastA mArturisanie st cunoaste
cd n-au stiut dumnealui paharnicu vInzarea, cad cA i-au spus Dobre cumpArarea, i aceasta
Indrepteazt pe dumnealui a nu priimi blestem avInd mArturiia aceasta, iar dupt hrisovul mtrii
Arb. Bt. Rue., tale, de nu va fi avut mArturie, i st cAdea dumnealui a primi blestem. i de aceasta facein
Me. nr. 5.
I. 235 v.-234. stire mArii tale.
Grigorie al Ungrovlahii.
1776, avgust 10.

ep
IDipscaarnlaumceanrteulnaul L2.-aleadaatraptadrtperaindiannaocorapicreitluolna(jrautdd.cdVtra:nca)nurecilaamfdospielotvoavratr:cuil vsaiduarPiaan oa iit

2 lipscanu care nu i-a dal partea din oi. Plritul arald cd Ion nu 1-a fost loom* ci vCdaf la oi.
Se hotdr4te cercetare de cdtre ispravnicit din V1aFca. Domnul intdrefte.
1776
decembrie
19 Jo Alecsandru loan Ipsilant voicvod.
Dupt cum s-au gAsit cu cale dA la judecatt, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor st
urmati a face Inplinire <la> cercetarea ce scrie mai jos.
1776, dichemvrle 19.

PrealnnAltate doamne,
Dupt luminatt porunca InnAltimii tale, dumnealui ceausu za aprozi aduse la judecatt
pl Ion din sud Vlasca cu rAvas de jalbt ce au dat cAtre InnAltimea ta pentru Panait lipt-
canu, cum cA o jumAtate de an au fost la oile lui Panait liptcanul si un an au fost tovarts
cu el pA oi, si la socotealt esindu cistig taleri 140, Panait au luat banii toti i pe dinsul
1-au apucat ciobanii dA le-au dat simbriia, oi 54, si i-au mai luat Panait, brInzt oct 120.
pentru cA n-au vrut st mai fie vAtaf la oi, i-au luat Panait, oi 66 oprindu-le in oile lui.

252
www.dacoromanica.ro
 FatA fund E Panait liptcanu, de tovArAsie au tAgaduit cA nicicum pe Ion tovaro
nu 1-au avut, iar cA au fost vAtaf la oi, n-au tagAduit, zicind cA fAcindu-i multA pagubA la
oi, i-au dat zapis cA i-au rAmas dator si dA aceia i-au luat oile. Dar, fiindcift ins* Ion In
jalba lui scrie cum cl si-au cAutat judecata in dornniia rAposatului Scarlat vodA Ghica si drep-
tatea nu si-au dobindit-o si zise cA are mArturii In sud Vlasca, cum cA zapisul 1-au dat dA
silA si cA fiind scApAtat, zise cA nu poate sA aducA aici mArturiile. Ci, mAcar cA este vreme
trecutA la mijloc, dar ca sA sA dAscopere dreptatea, de va fi luminatA porunca mArii tale la
dumnealor ispravnicii ot sud Vlasca ca sA cerceteze pricina aceasta prin mArturiile ce zice Ion
a are, fiind amindoao pArtile fatA, si dupl alegerea ce va dovedi, prin mArturii si dupA drep-
tate sA le izbrAneascA prin carte de judecatA, iar neodihnindu-sA vreo parte, cu soroc si cu Arh SI*nr. Btu'''.
carte de judecatA sA-i trimitA la divan. Iar hotArirea rAmine la innAltimea ta. f. 284 V.
1776, diehenivrie 17.
Ianache Mavrodin paharnic, Nicolae Stirbei medelnicer, Nicolae Com<Aneanu>
sluger, George Cana le.

Vel vornicil arald prin anafora cd reelillii sdlenilor din Opr Isor (jud. Mehedinli) reclamd pe va.
mesii care le iau vamd la carele cu lemne of nclule. Cercelind dupd obicei se holdrdsle ca sdlenii
sd an pldleascd vamd. Domnul intdresle.
233
1776
decembrie
20
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod.
DupA cum s-au gAsit de cAtre dumnealor velitii vornici cu cale, porunchn do mniia mea
asa sA sA urin eze si sA fie nesuparati jAluitorii.
1776, diehenivrie 20.

PreainnAltate doamne,
CrAciun pircAlabu, Gheorghe brinzarul si Nicolae unchiasu, ce sint vechili i dAspre par-
tea celorlalti sAteni de la satu Oprisor, sud Mehedinti, cu jalbA au jAluit InnAltimii tale zicindu
cA ei afliclu-sA sazAtori aproape dA DunAre, dA un conac, pentru ca chiverniseascA viiata
si sA-si hrAneascA casele lor, duc pA la vaduri unde Sint sAici, cite un car de lemne pentru
foc, de \rind cite zece parale sau cite cinsprezece, i zic cA-i apnea vamesii ce shit acolo pe
margine dA le ia vamA, dA car cite doaA parale, tar care nu le clA paralilc le ia cite zece lemne
dA car, care obiceiu, zic cA n-au avut mai nainte.
Deci, dupA jalba lor, ni sA porunceste de cAtre InnAltimea ta ca sA cercetAm obiceiu
si cu anafora sA instiintAm Innaltimil tale. Pe carii, aducindu-i vAtafu de pAhArnicei Innain-
tea noastrA si cAutind si la catalog, sA vede cA scrie ca sA ia vamesii vamA de la caru dA
lemne de la zece bani un ban, dar flu pomeneste nici du pi la tirguri sA ia acea vamA sau
du prin sate cind \rind tAranii la tArani. Noi stim cA obiceiu este, cind vind lAcuitorii, oricine
pe la tirguri, ori lemne, sau alte bucate, plAtesc vamA, iar cind vind lemne sau alte bucate
prin sate, unii la altii pentru trebuinta lor, nu plAtesc vamA.
Ci, dA vreme cA numiii jAluitori zic cA din poruncA au adus lemne pA la said pentru
ca sA nu fie lipsiti nici cei du pA margine, dA dincolo, nu este cu dreptate sA plAteascA vamA. Arh. St. Moe..
Noi asa gAsim cu cale, iar hotArlrea cea dAsAvirsitA rAmine a sA face de cAtre InnAltimea ta. ML nr. 6.
f. 296.
177C, ciao' %lie 12.
Vel vornic, vel vornic.

253

www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd vdduva lui lordache Mavrodin cere de la Coman
234 banit daft acestuia de solid ei pentru a face comerl Impreund. Plritul pretinde cd a restituit banii.
Cercettndu-se dupd dreptate si pravile se hotdrdste ca ptritul sd restitute banii cu dolfindd. Domnul
1776 hotdrdste ca vdduva sd-st reia banit iar marfa sd rdmlnd lut Coman.
decembrie
20
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sd Coman, esi i Innaintea domnii mele la divan cu dumneaei vistiereasa
Manila, zicindu cd banii sint asupra lui Nicolae brAsoveanu cdruia au dat marfd, i murind,
are tovaros pd Petcut brasoveanu. Dar Intrebindu-1 pA ce temeiu s-au incredintat de i-au dat
marfA, Insusi arAtd cd nici vreun zapis, nici vreo adeverintd n-au luat, nici In mina lui Nicolae
n-au fAcut-o teslim, ci printr-alt trimis al lui. Care cu aceasta, rArnine cAzut dupd pravild
la osinda pagubilor ce sd fac din lenivire i nechiverniseala unui tovarAs spre Ingreuerea lui,
iar nu a tovarosului lui, cdci n-au fost intimplare vremii rAzmiritii sau altA hrfipire, ci numai
a lui nepazd si nechiverniseald, neluind nici o adeverintA, mdcar pentru a lui credinta cA au
dat marfl. VAzum si chiverniseala ce au ardtat cAtre negutAtori, si la aceasta sA gAsi ficlean
si insAl4tor, atit din seu vitelor negutAtorii, aratA cum cd, cite sapte pinA la patru ocd de
vitd, iar el aratd numai cite trei, eft si din nepotrivirea foilor de socoteald ce aratd ameste-
cate, carii dupd orinduiala tovArAsii era dator a tinea catastih curat. Asijderea si din suma
sermaelii ce aratA mai 'mink cA tocmeala ce-au fost numai banii rdposatului boer si a lui oste-
'walk i dA va fi pus alti bani precum aratA, sau marfd dod foi dA unt, rdu au amestecat
intr-aceastd tovArAsie, vrind sA incurce socoteala.
Deci, pentru acestea toate, am hothrit, dumneai vistiereasa sd-si ia banii cu dobinda lor
la zece unul, i marfa i negutAtoriia aceasta sd rAmie asupra lui, mai virtos cd dupA ardtarea
socotelii lui, nu sd vede pagubA, i unde au dat marfa sd-si caute cu judecatA. Pentru care,
orinduitu mumbasir urmindu, sA facA inplinire.
1776, dichemvrie 20.

PreainnAltate doamne,
Dumnealui vdtafu de copii za visterie au adus la judecatd pe Coman capitan i pA <al>
3 <-1ea> postelnic, Mihalache Pendicaru, nepot si vechil vistieresii Marii Mavrodineasa, jupi-
neasa rAposatului Iordache Mavrodin biv vel vistier, cerindu de la Coman socotealA dd taleri
2377, care bani i-au dat mai sus-numitului Coman la leat 1773 ca sd facd negutAtorie aici in
larA orice ar gAsi, Insd numitul boer cu banii si Coman cu osteneala.
Intrebindu-sd Coman, n-au tagaduit cum cd n-au luat banii, numai zicea cd si-au dat
socoteala la chir Iamandi Panaioti, unde 1-au orinduit numita jupineasA, cdruia i-au dat si
taleri 481, de saftiene lucrate ca sA le vinzA si banii sA-i dea la jupineasa, care inpreunA cu
taleri 908 ce-i are dap, si cu taleri 1228, marfd ce au dat-o fArd dA bani, rdposatului Nicolae
brasoveanu, care bani au rdmas sA-i plAteascd Petcut brasoveanu, isi inchie socoteala si incd
poate are sA mai ia, iar Mihalache postelnic, vechilu juphiesii, au rAspunsu cd nici datoriia
de la Petcut, nici saftienile nu le-au priimit si incA nici socoteala ce au dat la chir Diiamandi.
Atit pentru aceste pricini ce coprind, eft si pentru ficlesuguri, au cercetat judecata pe Coman,
de au dat si de au arAtat, fricA trAind numitu vistier, pe aceastd datorie, si de au pus la
aceastd negutAtorie i bani dd ai sdi, el au rAspunsu cA nici mdcar un ban n-au pus de ai
lui si cum cd la datorie au dat-o la primdvara acelui trecut an 1774.
Deci, noi cercetind, am aflat cum cA la 6 zile ale lui fevruarie au murit rdposatu vis-
tier Mavrodin, pentru care dupd pravill am judecat cum cd tovArAsiia acestii negutAtorii au
Incetat dupd moartea unui tovarAs. Am intrebat pA Coman dA au venit dupd moartea rApo-
satului sd cunoascA pa clironomii tovarosului si sA dovedeascA si sd arate, lucru ce au fAcut,
cu voia clironomului sd vinzA si Lind dd bard, el au rdspuns cum cd n-au venit, cAci cd
au avut volnicie sA facA orice va vrea. Judecata au orinduit la starostea dA negutAtori ca,
InpreunA cu alti negutAtori sA facA socoteala ce va ardta Coman cu mijloc drept si cu anaforaoa

254

www.dacoromanica.ro
starostii, la 24 zile ale lui noemvrie. Am vhzut cum ch adevArat foaia ce au dat-o la Diia-
mandi, au fost gresith si au fost trebuinth Ca sh-si aduch catastisele ca sA iasA cu acelea cea
adevArath socotealh chruia i s-au dat soroc ca sh le aduch de la Filipestii de Prahova de
unde le avea, cu anaforaoa starostii, la zece zile ale lui dichemvrie sh vede cum ch Coman
n-au adus catastisile, ci numai trei foi nepotrivindu-sh una cu alta, pe care le-au arAtat eh
acestea If sint catastisile I cu acestea au dat socoteala ce este intr-aceasth anafora, pe care
numitu starostea Inpreurth cu negutatorii ce au vhzut-o, o fac rea t i numai far' de orindu-
iallt i cu bAnuialh, fl nicidAcum dupd orinduiala negutatoreasch, ci Inch dh fatA. Incarcath
si neadevArath, dind numitu staroste cuvintu pentru cc. Cad duph ce 1-au Intrebat dh au
pus si el bani dh ai sal la aceastA negutAtorie, sau dh nu, el au zis ch nici un ban n-au pus,
duph cum au fost zis si mai riainte care noi, si sh vhd eh la suma cumparArii si cu toatA
chieltuiala, sA adunh taleri 3855,63, acolo unde este suma sermaelii, au pus numai taleri 2377
data dh rhposatu vistier Mavrodin, si sh vede eh este mai mult peste suma sermaelii taleri
1476,63, si duph aceasta sh cunoaste eh fncarch cumpArAtoarea. Macar cA, Intrebindu-1 cum
di ese mai mult, dd. vreme ce el zice ch bani n-au pus, el au raspuns eh au Yost luat bani
arvun de la Nicolae brasoveanu taleri 800 si i-au pus si pe aceia la cumprAtoarea mArfii,
peste care bani, tot sh vede eh este mai multi bani dati la cumpArAtoare taleri 678 si au
rAmas Coman far' de rhspuns.
Pentru care dat, cu socoteala, starostea si neguthtorii, ch da vreme ce nu s-au purtat
Coman duph cum era dator chtre tovarosul shit ce-i dedese sermaiaoa netiind catastish curate
duph cum este obiceiu negutatorii, ci au fAcut de capul lui neumblIndu drept si dind minci-
noasA socoteala, la until ca acesta nu sh cade, nici trebuie sh-i sh mai dea credinta, ci dupA
obiceiul negutatorilor sh ostndeste sh tntoarch banii ce au luat cu dobinda lor si sh ramie
negutatoriia asupra lui de o va priimi aceasta, clironomii tovarosului sAu.
FAcInd aceasth anafora, am adus si ph Coman Innaintea judecAtii i o am citit,si
Intrebindu-1 de mai are vreo lndreptare de a rAspunde Inpotriva acestor zise, sh o arate pinh
a nu sh iscAli anaforaoa, si el din cite au zis, nici un cuvInt vrednic d ascultat n-au rhspuns,
ci numai cuvinte clA pricinuiri si nepotrivite una cu alta.
Pentru aceasta judechm cel mai sus-zis al negutAtorii i gadindu-I tocmit cu cel drept
cuvint, cu dreptate si cu cuvintu pravilii care osindeste pagubele cc sh fac din lenivirea unui
tovaros spre frigreuerea lui, iar nu a tovarosului sau, zicem cu eft mai virtos cere credinth 51
<nu> hotie.
Pentru care, fiindcA au priimit clironomii dupa cum ne-au spus vechilul dumneaei ca
sh-si ia banii cu dobinda lor, iii sa pare si noao aceasta a fi cu cale, schzind numa taleri
908 ce au dat el cu dobinda lor, de chid i-au dat si dupA ce au dat. Iar hothrirea cea da_ Arh. St. Buo
savirsith ramble la innaltimea ta. 236 237 Y.
1776, diehtinvrie 19.
Ianache paharnic, Teodorache Stirbei medelnicer, Nicolae comis, George Canale .

Mitropolitul (aril arald prin anafora cd Stanca, sofia lui Radul brasoveanut (jud. Muscel) reclamd
pe pitarul Costandin Rdtescu care i-a flutist( tot avutul rdmas de de la tatdl ei adoptiv Costandin
Vlddescu. Dupd o judecatd anulabild la ispravnici, se recunoaste dreptul Stancdi de a mostent 235
pe tat& ei sufletesc". Domnul intdreste, 1776
decembrie
20
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Esind Innaintea domnii mele, Costandin RAtescu pitaru cu Stoical sotiia Radului bra-
soveanu ;I cercetind pricina, vazum ch acest mort, Costandin VIAdescu, mai naintea mortii lui
au fAcut parte acestii Stanch ce au avut-o fati d suflet, prin foae, care foae o vedem isch-
IRA 5i Intemeiath cu atIta mArturii. Duph aceasta, in urmh duph putina vreme viindu-i sffrsi-

\ 255

www.dacoromanica.ro
 tul sl-au fAcut diiatA In care nu pomeneste a sA strica foala partil ce au dat fetii, ramie.
Citim si cartea ce au fAcut-o ispravnicii Muscelului la leat 1772, care au fAcut diiata rea, si
nu vAzum scriind vreo pricinA pentru care au stricat diiata, fArA numai cu un cuvint cA au
gAsit-o rea si o au si spart, iar dA foaia ce s-au zis mai sus, pentru partea fetii nu pomeneste
ramie.
Deci, fiindeA rAu au urmat ispravnicii, am spart domniia mea cartea lor in divan si am
hotArit ca partea numitii StancA, fata dA suflet a acelui mort, dupA foaia ce este intemeiatA
cu atita mArturii, sA sA dea deplin, si pentru celelalte averile mortului, preasfintiia sa pArintele
mitropolitu cercetincl diiata oricum va gAsi dupA. pravilA, va face izbrAnire cine are a lua
acelea.
1776, dlehernvrie 20.
PrealnnAltate doamne,
Dui:4 jalba ce au dat cktre mania ta, Stanca sotlia Radului brapveanu din sud Mus-
cel, pentru pitaru Costandin RAtescu, cA fiind la fatA dA suflet rAposatului postelnic Costandin
VIAdescu si la moarte-i fAcindu-i si ei parte din casA, acum s-ar fi sculat numitul RAtescu si
i-ar fi coprins multe dA ale ei, tigani, dobitoace si altele, $1 nu va dA a i le da. 5i zapciu
vAtaf dA pAUrnicei aducindu-i Innaintea noastrA pe amindoao pArtile, am fAcut cercetare pri-
cinii si Intli am Intrebat pe dumnealui Costandin RAtescu pentru ce face tinere acelor lucruri
ale jAluitoarel, dumnealui ne scoase o carte de judecatA fAcutA cid dumnealui paharnicu Miche
si dA dumnealui Dumitru Brez<oianu>, cit au fost ispravnici In sud Muscel la leat 1772, de
ni-o arAtd, in care vedem cl au avut judecatA pentru aceastA pricinA Innaintea dumnealor si
diiata acestui rAposat VlAdut o face rea si nu dupA pravill fAcutd, si tot avutu VIddescului 1-au
fAcut pArti $i face $i acestii f Amei jAluitoare parte numai taleri 240, iar celelalte le dA cu
orinduialA pe la unii altii. Scoase $1 Aluitoarea un catastih in care vAzum lucruri ce-i lasA acest
Vladut IntArit si <IA alte mArturii cu insusi voia sa, IncA si cu blestem, ca nimini din rude sau
din striini sd nu sA amestece dupA moartea lui a le lua sau a le schimba, dupA cum s-au
indurat dA au lAsat, arAtind-o fatA da suflet si de insusi botezatA si cu acesta are Indraz-
nealA jAluitoarea dA rAspunde lnpotriva acestii cArti de judecatA care o are pitaru RAtescu
la minA.
Noi de aceasta facem stire marl! tale, si clt pentru jalba femeii, jAluitoarei, dupA catas-
tihu tatului ei cel sufletesc, cu dreptate ni sA pare a fi, iar dupl cartea dA judecatA care o
are pitaru RAtescu, n-are mai multA stApInire in casa VIAdescului, decit acesti numiti bani ca-
re-i lasA (mAcar cA In jalba cea cAtre mAriia ta, nu pomeneste dA acea judecatA a dumnealor
numitilor ispravnici). Cu toate acestea, spre a sA cerceta acea judecatA si sA sA vazA dA este
cu cale cererea acestii jAluitoare, sau de nu, rAmine la porunca mArii tale, unde sA va socoti.
Arb. St. Buc.,
Ms. nr. 5, 5i anii mAril tale, sA fie multi si norociti.
1 235 v.-239. 1776, diehemvrle 20.
Grigorie al Ungrovlahiei.
1 Pentru : Stanca.

Deparlaznentul al 2-lea arald prin anifora cd sdleni din Muiereasca de Jos (jud, V ilcea) se re-
236 judecd la departamentut al 2-lea eu episcopia Rimnicului, revendictnd partea lor de ocind f i
dreptul de a nu ft ruautni". Se douedeste cd strdmoW lor se vinduserd rumdni, afard de Std-
1776
nild, $l se holdrdge ca episcopia sd stdpineascd mcuia, iar partea acestuia s-o stdpineascd urmaM,
sat. Domnul intdrege,
deeembrie
20
Io Alexandru Ioan Ipsilantu voievod bojiiu milostiiu gospodar zemli Vlahiscoi.
Neodihnindu-sA pirisii, esirA si Innaintea domnii mele la divan cu vechilul sfintii sale
pArintelui episcopul al Rimnecului ziclnd cA numai cinci rumini ar fi fostu cei ce s-au vindut
cu mosiia inpreunA, si cum cl aceasta mosie MuiereascA, ar fi alor, celor ce ilu s-au vindut,

256

www.dacoromanica.ro
si cum ca au fostu nesupArati la rindul stAphiirii. Dar cerindu-li-sA la aceastil zisA a lor, vreun
fel de dovadA cu care sA stea inpotrivA la atitea dresuri si vrednice temeiuri ce vAzum la sfinta
episcopie, care au toatii tAriia, adicA zapis al Insusi rumnilor ce s-au vindut, hrisov domnescu
al raposatului Matei voievod, catastih pecetluit de numele Mr, care acestea dovedescu O. au
fost 64 de ani, dA ruminii cei vinduti cu mosiia Mr, si cum cA numai un StAnilA au rAmas ne-
vIndut, i alte carti dupe vremi mai nouA, a domnii sale rAposatul Alexandru Ghica voievod,
si osebite hotArnicii i cercetAri la feta locului, care acestea dovedescu stapinirea episcopii, ei
nu avuserA sA arate nimic far' de numai cu gura, Wad in miinile kr si niste proaste vechi-
turi de carti, care cercetindu-le domniia mea, vAzum cA sintu toate tot mai denaintea hriso-
vului dub Mateiu voievod si nu au nici un temeiu, pentru cAci in urmA s-au vindut cu
tott, rumini inpreuna cu mosiia.
Deci din cercetarea pricinii ce fAcum cu amAruntul, vAzind cA Ora lor ieste rea si dupe
atitea judecAti neastimpArAtori, am intdrit stApinirea i dreptatea sfintei episcopii pe hotarul a
toatii mosii acestiia, luind de la mina plrlilor i acele proaste vechituri, ca niste rele, sA nu
mai aibA pricinA d neastimparare altA datA, iar numai cei ce sA trag dintr-acel StAnilA ne-
vindut, dupA cartea de hotarire a domnii sale Alexandru Ghica voievod si dupe zapisul de asA-
zdinintu ce-1 vAzum cu leat 1773 cA au dat insusi i ei la episcopie, sA tie si sA stapineasca acei
stinjAni pe wide s-au fost invoit de le-au dat pArintele episcopul la cAminul lor, cum scrie
intr-acel zapis, fAr' de a nu pretenderisi altcevasi neavind dreptate mai multu. Iar de nu li
s-au dat acea parte pin5 acum, hotArim sA ii sA dea i sA ii sA aleagA pe unde scrie zapisul.
1776, dlehemvrie 20.
Preainnaltate doamne,
Din luminatii porunca innAltimei tale dumnealui ceausu za aprozi aduse la judecatA pe
Ion, Bercea i Sarban armAsAlul i Radii i Trandafir i Costandin tobosariul cu cetasii lor ot sud
Vilcea, pirli sfintii sale pArintelui episcopu Rimnicudub, chir Chesarie, zicind cA au mosie
de la mosii, strAmosii lor ce sA numeste Muiereasca de Jos cu hrisoave domnesti i cu sine-
turi.
Feta fiind si Gheorghe logofetel, vechil al sfintii sale pArintelui episcopu, arAtA un zapis
cu leat 7144 mai 10, de sintu ani 140, In care scriu mosnenii din Muiereasca cA s-au vindut
de a lor bunA voie sA fie rumtni l cu toatA mosiia lor la rAposatu mAriia sa Matei vodA Ba-
sarab si manila sa i-au afierosit la sfinta episcopie a Rimnecului. Mai arAtA catastih pecetluit
c u pecetea gospod i cu iscAlitura [a] rAposatului manila sa Matei vodA cu numele oamenilor
carii s-au vindut cu leat 7145 iunie 12, de strati ani 139 ; mai arAtA o carte de hotArnicie a
24 boieri cu leat 1766 mai 28, de sintu ani 10, in care scrie pentru o parte de mosie ce-i zic
Muiereasca de Jos, cA dupe cercetarea ce au fAcut atit hrisoavelor 5i sineturilor ce au si pi-
risii la mina lor, s-au dovedit cA numai un SWIM cu feciorii lui nu s-au vindut nici el, nici
partea lui de mosie i dau boierii hotarnici sfintei episcopii stApinire toatA ceilaltA mosie, fArA
numai dupa al seized si cinci de parte cit s-au socotit a fi i partea lui StAni1A, sA o stapineascA
neamul lui. Mai arAtA o carte cu leat 1766 octomvrie 28, de shit ani 10, tot a celor 24 de
boieri, clrora In. urmA 11 s-au fost poruncit ca sA aleagA si partea acelui StAnill a saizeci si
cinci de parti i sA-i deosebeascA de cAtre episcopie, care asa au si urmat dindu-le pe supt
plaiu, stinjeni 25 si o palmA si prin mijloc stinjeni 28 pol si palme trei i pe la capul mo-
sii dAspre Bogdanesti stinjeni 39 pol i acesti stinjAni ii s-au dat de o parte pe lIngA hotariul
CAlimAnestilor puindu-sA si semne de cAtre mosiia sfintei episcopii. Mai arAtA i o carte de
judecatA a rAposatului mArii sale Alexandru Ghica voievod cu leat 1767 martie 16, de sintu
ani 9, In care scrie cA In divan judecindu-sA mai sus WWI cu vechilul sfintei episcopii,
zicea cA nu sin,tu multamiti de cAtre 24 boieri hotarnici, fiindcA moiia, partea mosului lor
StAni1A, Ii s-ar fi dat pe loc sterpu i pAdure, unde nu le ieste de nici un foks, i cerea ca sA
le fie partea pe unde le ieste licuinta si asa, mAriia sa au socotitu ca sA 11 sA dea unde prii-
mese lei, insA in lungul mosii cum va fi starea hotarului, iar pentru silite sA sA tragA cum va
veni la 65 de parte, ca un cAmin al mosului lor, StAni1A. Mai arAtA si cartea arhimandritului
Sofronie igumenu ot Coziia si a unui Chera cupetul, cu leat 1767 noemvrie 1, de sintu ani

257

www.dacoromanica.ro
 nook In care scriu cA dupA porunca mArii sale Alexandru voievod Ghica au mers In fata lo-
cului si dupe cererea ptrliior pe unde au cerut iei, pe acolo ii s-au dat partea lui StAnilk
InsA la capul mosii dAspre Bogdanesti din hotaru Oldnestilor, din fagul inhierat pina la piatra
cc s-au pus, stinjeni 39 pol, si la mijlocul hotarului din muchea dealului, din cruce In jos spre
scursura \rail pinA In piatra ce s-au pus, stinjeni 28 pol si pe suptu plaiu iarAsi din muche,
din gorunul inhierat pe unde s-au pus piatra, stinjeni 25 si o palmA. Ajisderea mAsurindu-sa
si silistea pe trei locuri dupe obiceiu, cit au venit partea lui StAnilk a seized si cinci de parte,
iarAsi Ii s-au dat uncle ieste acum aminul lui Arbari care sA trage dentr-acel StAnilk dupe
cum le-au venit parte doAo Mei, care mergu pin apl, puindu-sA si pietrii, intrebindu-sa. 51
ptrIsii de mai au alte sineturi cu nume de Muiereasca de Jos, cA ieste osebitA a lor afarA din
partea lui StAnilk si ziserA cA numai acele hrisoave vechi ce sintu arAtate la judecAtile si ho-
tArniciile ce-au avut, iar altele nu mai au.
Deci, sA vazu c pirtii s silea numai cu cuvintul cl Muiereasca de Jos ieste a kr, dar
xiu a episcopii, care alte sineturi sA arate inpotrivA nu au avut, c de ar fi avut le-ar fi ar-
tat acum la judecatk Din care, s-au cunoscut cA pira ce au mai pornit-o Si acum peste atitea
judecAti, <ieste> fAr' de nici o dreptate.
Pent ru care, am hotArit ca sfinta episcopie sA-si stApineascA toatA mosiia dupe coprin-
Arh. St. Buc., derea hotArniciilor si a cArtilor de judecatA, precum au stApinit i pinA acum, iar hotArirea
Me. nr. 5,
f. 256 257. cea dAsAvirsitA rAmine a sA face de innAltimea ta.
1776, dleheinvrle 4.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Evdochim biv vel medelnicer, Dumitra.-
che Brez<oianu>.

Departamenlul al 2-lea arat prin analora cd Neagul cojocarul care se judecase la ispraunici
237 cu Tudor fold de care nu si-a finut invoiala de a-i plait o datorie din toydrasie la casdpia de la
Brdila, rejudecindu-se judecala hotdraste sd plaleascd. Domnul tntdreste.
1776
deeembrie
22 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Esi i lnnaintea domnii mele la divan amindouA pA4ile. Am cercetat prIcIna 1 nici un.
cuvint vrednic sau vreun fel dA dovadi nu avu Neagul spre ajutoru 5i spre apArarea lui, fArk
numai pricinuiri, care si acele pricinuiri, toate cercetindu-le domniia mea, nu au esit nimic
ci rAmine dator bun.
Pentru care, hotArim sA plAteasck InsA dupA sulfu ce au fAcut.
1776, diehenwrle 22.

Cercetindu-sA aceastA judecatA de care noi, sA vizu cA este hotAritA dup dreptate, dar nep-
dihnindu-sA Neagul cojocaru dup A. aceasta hotArire si dind jalbA mArii sale lui vodA, din lu-
minatA porunca marl! sale, vAtafu za aprozi aduse pe amindouA pArtile i Innaintea noastri.
si cercetindu-sA atit zisele Neagului cojocaru, cit si ale lui Tudor, sA cunoscu c Neagul umb16._
fArA nici un temei dA dreptate, pentru cA i dA i-au ertat Tudor, Neagului cojocaru, taleri 115,
cind s-au invoit amindoi dinaintea ispravnicului clla1ii, de au fAcut sulf, dar sulful sA face
cu bani naht, iar nu cu vorbe si cu zapise. Ci, dA vreme cA n-au dat banii atunci, nici cind
s-au fAcut sulf, sau mAcar si dupA. sorocu ce si 1-au pus in zapis nu este urmAtor, cu dreptate
judecata hotAraste acei taleri 115, banii ce i-au ertat atunci cind s-au Invoit, sA-i plateasc
toi deplin, adicA taleri 250, Neagul cojocaru lui Tudor, dA vreme ce poartA pa Tudor prin jil
dect%i si prin cheltuialA dd atita vreme pinA acum.
Aceasta scriem.
1776, octonwrie 7.
Badea vel vornic.

258

www.dacoromanica.ro
Neodihnindu-sa Neagul pa aceasta judecata ce au Mut -o dumnealor ispravnicii judetului dupa
jalba ce au dat Tudor, din luminata porunca marii sale preainnAltatului nostru dome, Io Alec-
sandru loan Ipsilant voievod, dumnealui vatafu za aprozi, de iznoava pe amlndoao partile
i-au adus i innaintea noastra, i intli s-au intrebat ptrisu la ce nu sa odihneste, i raspunse ca
numai au fost de fata la acea judecata, dar noi facInd cercetare cu mult perierghion, sa vazu
cA Neagul au si fost dat zapis pa taleri 135 ca sa-i plateasca lui Tudor band cu soroc pina la
viitoarea luna lui octomvrie 1776 care zapis nici Innaintea noastra nu-I tagadui.
Deci, vazindu-sa aceasta judecata a dumnealor ispravnicilor c este bun si pa drep-
tate facuta, i cunoscindu-sa zisele Neagului ca sint fara nici un temei, si noi am hotdrit
ca dupa alegerea i cercetarea dumnealor ispravnicilor, asemenea sa sa urmeze.
1776, septemvrie 30.
Meche paharnic, Dum<itru> Cior<an> paharnic, Costandin biv vel clucer, Alec-
sandru Greceanu, Dum<itrache> Brez<oianu>.

Viind i Innaintea noastra la judecata Tudor sin Nan cu Neagul cojocaru, zicind Tudor ca la
leat 1775 iulie 15 ar fi dat Neagului bani gata, taleri 250, la care intreblnd pe numitul Neagul,
nu tagAdui, ci zise ca au avut vorbA Intre dlnii ca s faca tovaras si pa un turc ce este cu
sadere la Braila, anume Amet Baraitar i cumparind ei amindoi o surna d miei au fAcut la
Braila casapie i tAinuindu-i amindoi, adica Amet Bairactaru, cu numit u Neagul si dupa is-
prAvenie socotindu-sA, unde fiind cite trei fata dimpreunA i cu alti negutatori, zisera amlndoao
partile ca au aratat numitul Bairactar si la acea suma de bani i cttig, taleri 33, care acesti
bani Inpartindu-i ei intre clinsii au luat fiestecare cite taleri 11. La care, uncle Iliad cu totii
fata, intrebind Tudor si pentru capete, ar fi raspuns riumitul Bairactar, tovarosu lor, cum ca
afara din pei 470 si taleri 150, care acesti bani i-au aratat numitu Bairactar ca sint capete
bune ale ilumitului Tudor, care nici el nu i-au tagaduit, ci, dindu-sa platnic lnnaintea tutulor,
i-au priimit ca sa-i dea. Care cu venirea lor aicea lnnaintea noastra, aducind Tudor la judecata
pa numitul Neagul, cerind acea mai sus-numit suma da bani aratata, nu tagadui, ci raspunse
ca ar mai avea socoteala cu acest turc. i asa vazInd aumitul Tudor, apucaturile i incurcaturile
numitului Neagul, attt cu acel numit turc dintr-acei taleri 250 taleri 115, care Invoindu-sa
ei Satre dinii, unde fiind si altii !Atrial, s-au Invoit dind Neagul cojocarul si zapis, i asa viind Arh. St. Buc..
Ms. nr. 5,
gi Inna intea noastra, i s-au dat ac easta carte dA judecatA. Aceasta. f. 237 v.-238v
1776, iunle 19.
Theodor...1.
1 In descifrabil.

Velifii boieri aratd prin anafora cdGheorghe mazilul din Ceras (jud. Saac), reintors din lard strdind
unde plecase de copil, este apucat de creditorii mama hzi decedate sd pldteascd datoriile f acute
de ea si bdrbatul at doilea, care prapadise si avutul rdmas de la laid! sau. Se hotdrdste cercetare
cu ispravnicii. Domnul tntdreste clind drept de apel la divan.
238
1777
deeembrie
23
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiu mislotiiu.
Dupl cum s-au gasit cu cale da care dumnealor velitii boeri, poruncim dumneavoastra
ispravnicilor sa faceti cercetare ce scrie mai jos si alegere In scris, iar care nu va ramlnea odih-
nit cu alegerea dunmeavoastra In scris, dupa sarlAtori sa-i trirniteti la divan.
1776, dlebemvrie 23.

Preainnaltate doamne,
Gheorghe mazilul de la Ceras sud Sac au jAluit binaltimii tale zicind, cA intimplindu-sa
dA au murit tata-sau i ramiind copil mic, s-au Instriinat In tara nemteasca si fiind muma-sa
vAduva s-au casatorit si au luat al doilea bArbat, cu care barbat de al doilea au prapadit atit
zestrile, cit i clironomiia tatului lui i s-au i lndatorit pe la unii altii da taleri 1000. Si zice

259

www.dacoromanica.ro
 ci, viind si el din tail striini, au gasit pe mumi-sa moarti i acei datornici, ce au ficut
inumi-sa acea datorie cu birbati-sdu cel de al doilea, 11 apuci pc dinsul sit le pliteasci acea
datorie. Din care datorie, zice Gheorghe jiluitoru cd au si dat dintr-Insa, iar pentru cejiali
bani care nu i-au putut Inplini datornicilor, zice ci-1 apuci acei datornici i Ii cere cu doblnda
lui. Si cere Gheorghe jaluitoru prin jalba lui ca, cu Incetul si-i pliteasci firi d dobIndi.
Deci, dupi jalba lui, ni s porunceste d citre Innltimea ta, ca s facem cercetare
cu anafora s instiintim Innaltimii tale. Si aducind vitafu de pihirnicei pi Gheorghe jilui-
toru Innaintea noastri, I-am Intrebat, mumi-sa, acea datorie pentru eine au fAcut-o, plitit-au
niscareva datorii di ale tatului lui, au ficut-au niscareva pomeniri, sau au miritat vreo fati,
sora lui carile si fie ficuti cu tatul lui, si dA i-au rimas ceva di al mumi-si ca s le cliro-
nomiseascA el < ?>. Si zise ci mumi-sa acea datorie au ficut-o dupi ce s-au miritat cu al
doilea birbat i n-au plitit nici datorie di a tati-siu, nici pomeniri au ficut, nici au miritat
vreo fati, sot% a lui, ci Inca rimlindu-i o sori a lui bun, facuti cu tatil lui, au luat-o un
unchi al lui si au miritat-o cu cele rimase din iconomiia tatului lui, iar nu din zestrile mumi-si.
Intrebindu-si Gheorghe mazilu jiluitoru, acei datornici ai mumi-si, ce-I apuci pe dinsul pentru
acea datorie, unde si afli AzAtorj, i zise cA sid unii In sud Sac, si altii In sud Buziu.
Ci, dA vreme a el zice c di ale mumi-si nu stipineste nimic, flici mumi-sa n-au ficut
acea datorie, ori ca si fl plitit niscareva datorii ale tatilui lui, au la niscareva pomeniri, sau
sA fi miritat vreo soil a lui, ci au ficut-o mumi-sa cu al doilea bArbat ce I-au luat In urma
mortii tatului lui, care el di acea datorie nu si vinoviteste nimic, i cu nedreptate 1i este ca
si-1 apuce acei datornici pe dinsul, ce i di au apucat di au plitit din datoriia mumi-si acelor
datornici dui:a cum zice el, riu au dat, fiindci, zice nu clironomiseste nimic dentr-ale mume-si,
ci hick zice cA mumi-sa au pripidit cu birbatul sAu cel de al doilea, si din periusiia ta-
tului lui.
Dar pentru ca s sA descopere adevirul, si de este jalba lui adevirati, gisim cu care
si fie luminati porunca Inniltimii tale care dumnealor ispravnicii judetelor, ca sA cerceteze
de au plitit muma numitului jiluitor vreo datorie de ale tatului lui, sau au ficut niscareva
pomeniri, sau a miritat vreo soli{ a lui Gheorghe jiluitoru, care si fie ficuti cu tatul lui, dar
nu cu birbatul cel de al doilea, si di vor dovedi dumnealor ispravnicii c acea datorie au fit-
cut-o mumi-sa, pentru aceste mai sus-numite pricini, rimine Gheorghe jaluitoru a le pliti din
cele rimase ale tatului lui ; Insi bani firi dobIndi, de chid au murit tati-siu. Iar clad va
fi fAcut mumi-sa acea datorie cu birbatul ei cel de al dollea pentru treburile ei, acel datornici
si aibd lua datorlia din cele ce vor gisi rimase de ale mume-si prin judecati, ori di la
eine le va fi stipInit, i Gheorghe jeluitoru stApIneasci cele rimase de la tatul lui cu bunk
Arh. Bt. Bue.. pace di citre acei datornici. Noi asa am gasit cu cale, iar hotirirea cea dAsAvIritA rimine a
Ida. 67, 6,
f. 242 v 248. a face di citre Inniltimea ta.
1776, dIchemvirle 22.
Badea vel vornic, vel logofit.

Velifti boiert aratd prin anafora cd Dumitru Cascamba cere scoaterea la mezat a unor oil puse
239 amanet de Petcul brasoveanul, care nepldtind datoria cdtre reclamant mat cere alt soroc. Di-
vanul judecdtoresc cerceteazd ft propune un soroc de patru turd. Domnul Midi-este.
1777
lanuarie
9 10 Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupe cum s-au gisit cu cale di citri dumnealor veiiii boeri, Intirim l domniia mea,
asa sA si urmeze.
1777, ghenarie 9.
PreaInniltate doamne,
Dumitru Cascamba, ttrnoveanu, au Alta Inniltimii tale, cum ci are datorie Ia Petcut
brasoveanu o sumi de ban! l, neavInd banii si i-i dea, i-au pus amanet niste vil ale lui ce

260
www.dacoromanica.ro
e are aici in pamintul Ora cu soroc Ca, nedindu-i banii la soroc, sa i sa vinzA viile i sa-si
ia banii. i dA vreme c peste soroc au trecut alte doaA, trei luni, cere ca s te milostivesti
Innaltimea ta a i sa face o luminatA porunca a InnAltimei tale, ca dupa zapisile numitului
Petcut, sa sa vInzA viile i sa-si ia banii. Cu a cariia jalba veni dumnealui vel spAtaru i ne
zise ca Innaltimea ta ai poruncit ca sl a cerceteze de noi aceasta cerere a numitului neguta-
toriu i noi din luminata porunca Innaltimei tale, !nth am Intrebat pe Dumitru Cascamba
sa ne arate cu ce cere da la Petcut acea datorie i ne arAta un zapis cu leat 1774 iulie 1,
isclit Petco sAtrarelul platnic si Theodor Turchin platnic, Intarit l cu pecetile lor, In care
zapis zice cum cA au luat de la chir Dumitru Cascamba taleri 10 000 pentru trebuinta negu-
tatorii lor, cu soroc de un an fail dobindA, iar trecind peste soroc, sa umble banii cu doblndA,
la suta po taleri 1 pe lunA. Iarasi ne mai arAta Dumitrul Cascamba, alte zapise cu leat 1776
iunie 27, ha care este iscAlit numai Petcut sAtrArelu si Intarit si cu pecetea lui, In care zapis
s leaga cum ca hind datoriu cu taleri 10 000 cu zapis si trecind sorocu, un an da zile si nea-
vind ca sA plAteasca banii cu doblnda lor, si-au pus alt soroc pin In trei luni sa plAteasca
banii jumatate si peste alte trei lui, banii toti cu dobinda lor, puntndu-si Wog viile lui de
aici din tara anume, trei vii din Valea Popei i doaa din Valea Zidului si una din Valea
Ursului, iar trecind la soroc si neplAtindu banii, sA leaga In zapis ca sa-1 vInza acele vii de
catre numitu Dumitrul Cascamba la mezat si si-si InplineascA banii, iar nelmplinindu-i-sa ba-
nii cu acel mal al lui, a aibil ei a-i luplini cu ce-i va mai raminea.
Fata fiind si Petcut brasoveanu, s-au Intrebat ca, de are a raspunza Inpotriva acestil
datorii, sa rse arate. i el amindoaa zapisile nu le tagadui, cum nici datoriia nu si-o tagadueste,
f ArA numai, zise cum cA are sa scoata si el datorie de aici din tara si scotind, zise cA sA va
plAti i cere ca sA-1 mai astepte 6 luni, si scotInd dupe unde are si el a ia, sa dea, sA sa
plAteascA, iar acum zise ca nu are de unde sa plati de aceasta datoriie.
Deci, mAcar ca dupe zapisu cel dintli, Isi pune numitul Petcut soroc de un an si la anul
sA vede ca bani nu i-au dat si peste soroc Ii dA alt deosebit zapis, si iarAsi Isi pune alt soroc
ca, nedInd banii nici la acel soroc, sa i A vIrazA viile, dupe care soroace, Dumitru Cascamba
are dreptate a-si urma zapisilor lui Petcut fiindca nici banii acestiia zise numitu Cascamba
ci flu slut ai lui, ce, shit luati si de el dintr-altA parte si nu-1 asteapta nici pe dInsul dater-
nicii.
Ce, fiindca Petcut fAcu rugAciune Innaintea noastrA ca sA-1 mai astepte Inca cu un so- Arh. SL Bee.-
roc de sase luni ca, pina va scoate si el din datoriile du pe unde arc a lua si atunci sA va
f 2M488.var.54.4 V.
plAti, cAruia de cAtre judecata i s-au mai pus soroc de luni patru, si clnd laid atunci la acest Pentru
&aim; o cored-
soroc nu-si va plAti datoriia, adica banil ce scriem mai sus, lui Dumitru Cascamba, gasim cu re deTenci:Ve
cale sa fie luminatA porunca Innaltimii tale ca sA sA strige acele vii la mezat dupa cum sli tcoehottirni r ill V.
Insusi Petcut sa leagA In zapisul lui, si da sA vor Inplinii banal lui Cascamba cu dobInda lor brtiarle 1779.
dupa cum scrie zapisile lui Petcut din vInzarea acelor vii, bine, iar de nu va isi suma datorii, Arh.hiSit 8Bue..
si aibil a rAspunde Petcut banii ce va mai rAmInea pInfi a sA Inplini suma banilor ai acestii ,Cf.089-8a8b9 dv..
datorii, dupa coprinderea zapiselor lui. Noi asa am gasit cu cale, iar hotarlrea cea dasavIrsita Illija Ina tltutul
'Amine a sA face da cAtre Innaltimea ta. de later le
..N. Ionia").
1776, dieheinvrle 21.
Vel vornic, Badea vel vornic, vel logofat.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Hagi Costandin din Cralooa, dupd judecdft la cdt-
mdcdmia Cratovei, cu Pdtrascu l Mihdild, Nistorani, pentru mosia Ctrlesti (Mehedinfi) asupra
cdrela I s-a recunoscut dreptul de stdpinire, rejudecirdu-se i se confirmd hotdrtrea, urmlnd ca Nis- 240
toranii sd restitute veniturile moiel. Eemnul tntdreae, 1777
fanuarla
Io Alecsandru Joan Ipsilant voevod bojiiu milostiiu. 10
AceastA pricinA da mosie a arlestil dupA ce s-au cautat din porunca domnii mele dirt
ispravnici i da caimacami i aid di judecata In multe rinduri, osebit d udecatile ce sa vad
di mai nainte, Nistoranii tot nefiind odihniti, au fost lit i innaintea domnii mele de o am

28 C. 758 261

www.dacoromanica.ro
 cercetat cu divan i n-au avut la mina lor nici o dovada in scris la pira lor, far' da numai cu
gura zictud ca au stapinit, domniia mea am orinduit ca sA sa facA cercetare de fata loculu,
si pentru acest cuvint da stapinire. Care cercetare i dovezi (IA la mArturii in scris ce au veniti
citindu-sa duph cum scrie mai jos, la judecata departamentului, sA vede cA adevereazA, tot
a hagiului Costandin, stapinirea, asijderea i dresurile da carti si scrisori dovedesc. Si iarAsi
mai dindu-li-sa vreme dupa cercetare, aproape da un an, ca da vor mai avea ceva a zice sa
arate ei, nici n-au mai arAtat.
Deci dar, dupa arAtarea dumnealor boerilor judecatori ce zic mai jos ca si stapinirea au
fost tot a hagiului, dupa mArturiile din fata locului, ramiind Nistoranii cazuti cu totu din pira
lor, sfirsindu-li-sa toate zisele i pricinuirile, am intarit domniia mea dreptatea hagiului si
hotarim sh stapineascA mosiia cu pace ca o dreapta a sa, iar dA alte ceriri ale trecutelor vre-
mi, pentru venit sa nu sa mai supere.
1777, ghenarie 10.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale dumnealui vAtafu da copii za divan, aduse innaintea
noastrA pe [a] Hagi Costandin cla la Craiova ca sA luam seama cu amAruntul cartilor si do-
vezilor ce are la mina pentru mosiia Girlesti din sud Mehedinti, pentru care au avut judecata
In trecutul an la luminat divanu marii tale cu PAtrascu i Mihaila, Nistorani, tot dintr-acel ju-
des, ce s-au fost rinduit cla care mariia ta, Moscu, copilul din casa, cu luminata porunca mArii
tale la dumnealui slugeru Ionita Glogoveanu. Care dupa cercetarea ce a facut, au fAcut stire
marii tale cu o anafora, si acum dupa jalba ce dete marii tale numitul hagiu, ni sa porunceste
ca sa luam seama jalbii si cum vom vedea prin anafora sA instiintam marii tale. Si dupa po-
runca math tale, am fdcut cercetare foarte cu amaruntul citind toate scrisorile i sineturile
ce avu, i ne arata ocolnica a mosii cu leat 7205 aprilie 12, boeri hotarnici de ani 79, in
care arata cA au ales partea Giurcai i a fratilor lui si a nepotilor daspre ceilalti mosneni,
funii 11, funila pa stinjeni 25, care fac stinjani 275 si s-au Inpietrit. Mai arata un hrisov cu
leat 7212, de slut ani 72, al raposatului marii sale Costandin vocla Brincoveanu, in care arata
ca s-au mai judecat mosul acestora cu Radu CiovirnApnu cu Giurca Dorobantul si au rAmas
Radu cu ceata lui, dA judecatA. Si dupd aceia au vindut Giurca, mosiia aceasta, Micu1ui, In
taleri 55. Mai arata un zapis cu leat 7226, da. slut ani 58, al jupinesii Marii a lu postelnicu
Mincul i a lui Mihaiu paharnic la mina fratelui lor, Gheorghe paharnicu, dA inpartirea mosilor,
ca sa stapineasca Gheorghe paharnic mosiia Miri, Ercea i Cirlesti. Mai arAta si alt zapis
cu leat 7226 al postelnicului Mincul catre nepoti-sAu Mihaiu paharnic, tot dintr-acel an, In
care asemenea arata. Mai arata o diiatA cu leat 7249, de ani 35, a lui Sarban Merisanu, In
care arata ca lasa danie partea lui da mosie din Cirlesti, finului sat' Costandin, pentru pome-
nire, dupa cum arata si foaie cla chieltuiala ce au Mut la moartea lui, 52 <si> 90, iscAlita
(la MihailA egumenu I cla MihAibA Dobrosloveanu ot Baia dA Arama. Mai arata o carte cu
leat 7260, de ani 24, a raposatului Barbul Vacarescul ce au fost vel ban la Craiova, intru
care cla stapinire lui Hagi Costandin din mosila Cirlesti. Mai arata o carte cu leat 1768, de
ani 8, a raposatului Alecsandru vocla Ghica, catre sfiintiia sa parintele episcop Parthenie cu
Vilcul paharnic, ca sa judece pa Hagi Costandin cu mai sus-numitii Nistorani, care nevrind
sA vie cu totii la judecata, au venit numai Patrascu care au prelungit cA nu-s cartile la el,
si da caimacami s-au pus la inchisoare ca sa aduca scrisorile ce au si nu le-au adus, la care
au dat i zapis la mina lui Hagi Costandin, cu leat 1768, cu soroc dA zile 15 cA vor aduce
scrisorile ce au la judecata, iar neaducind scrisorile, sA aiba a stApini Hagi Costandin mosiia
Cirlesti cu pace, intru care O. ved iscalit si dumnealui sardaru Stefan Topliceanul ce era cai-
macam Craiovii i alte mArturii. Mai aratd i o carte de ani 7 a dumnealui biv vel postelnicul

262

www.dacoromanica.ro
Iordache Manul ce au fost ispravnic la sud Mehedinti, intru carele porunceste Nistoranilor ca,
dupl zapisul si legatura ce au dat si n-au urmat ca sA meargA la divanu Craiovii cu scrisorile
la sorocu ce si-au pus, sA-si ia toate scrisorile ce vor avea, (IA stApinirea mosii, si sA meargA
la Cerneti, fiind dumnealui ispravnic, si iarAsi sd vede ca n-au urmat acei porunci. Mai arata
si alta carte dA judecata cu leat 1774 de ani 2, da la dumnealor caimacamii Craiovii, Intim
care aratA ea Nistoranii nici o scrisoare n-au adus puind pricind ca s-au arsu In vremea razmi-
ritii si numai cu gura au rAspunsu cA aceasta mosie le-au dat Semen paharnicu pentru ispa-
sAniia da bucate. Mai arata si o luminatA carte o marii tale, cu leat 1775 martie 1, In care sa
porunceste dumnealor ispravnicilor din sud Mehedinti ca, dupit hotArirea judecAtii caimaca-
milor Craiovii, urmind sa-i aduca fata si sa facA inplinire venitului mosii, dupd dreptate sA
le porunceascA ca sa-si traga mlinile du pa mosii. Mai arAta si alta carte cu leat 1775, tot Intr-
acel an a protopopului Joan i Gheorghe capitan AvrAmescu, care au mers din porunca isprav-
nicilor de au dAscoperit pietrile hotariului si au pretuit venitu mosii, mai arata si alta, carte
dA judecata cu leat 1775 mai 10, a dumnealui Manolache Lambrino biv vel sluger i a dumnea-
lui Stefan Crasaru biv vel sluger ispravnicii din sud Mehedinti, Intim care aratA ca au ales
pe acesti doi oameni vrednici dA credintA si i-au trimis de au pretuit venitul mosii si au gAsit
pe an cite taleri 66, venitul mosiei, care, socotindu-sa numai pe 20 da ani, s-au facut taleri
1320. Dar dumnealor ispravnicii au mijlocit (IA au scAzut acel venit si au rAmas numai pe ta-
leri 400, dind pA numitii Nistorani ca sa inplineascA acei bani hagiului, rAmiind si mosiia ell
acum Innainte a dumisale, pentru ca si la cercetarea ce le-au fAcut dumnealor ispravnicii, nici
o carte O. stapinirea acestiia mosii n-au arAtat, f ark numai din gunk zicea ca o au supt stApi-
nire da la un Simen i Gheorghe paharnic, pentru niste meiu ce 1-au mincat acei boieri cu do-
bitoacile lor. Mai arata si alta carte cu leat 1775 a marl! tale catre dumnealui slugeru Ionita
Glogoveanu, Intru care arAtA ch la luminat divanu mArii talc, Nistoranii au zis ca aceasta
mosie fiind mostenire a lor, au stApinit-o da 80 dA ani cu viiata fiind si acel Merisan ce au
dat-o danie lui Hagi Costandin si rau au dat-o danie, pentru care mosie au avut si cArti si
Intr-aceastd rAzmiritA le-au rApus si sa porunceste cla cAtre manila ta, ca sa facd cu amaruntul
cercetare prin dovezi si mArturii vrednice dA credintA.
Ne mai arata si anaforaoa slugerului Ionita Glogoveanu cu leat 1775 Intru care aratA
ca Nistoranii nici innaintea dumnealui n-au avut nici o scrisoare, numai, au adus doaA mAr-
turii oameni batrIni care au mArturisit cit aceastA mosie Cirlesti au stapinit-o tot Nistoranii
sl el n-au pomenit nici pa numitu Mincul PAianu, nici pA feciorii lui, nici pa nepotii lui, stA-
pinind aceastA mosie, care mArturie <a> acestor, oameni, sa vAzu fAr'dA Ilia un temeiu, cA In-
potriva acestora Hagi Costandin au adus mArturii iarAsi la slugeru Glogoveanu, de au desco-
petit adevArul stApinirii a hagiului.
Deci, luind seama cArtilor, sA vede stApinirea ca au fost tot a lu Hagi Costandin si cu
neamul lui, cA !anti hrisovu rAposatul mArii sale Costandin Brincoveanu sA vede da ani 73
In care arata adevArul (IA stApinire si deosebit cl zapisul fratilor, feciori lui Milcu baiasu,
cind s-au ddspArtit Intre dinsii, este da ant 58 si tot ei au staptnit, iar zisa Nistoranilor si cu
acele mArturii care numai cu cuvIntul ca au fost stApInire a Nistoranilor, s-au cunoscut dA cAtre
toate judecAtile ca cu nici tin temeiu au suparat divanurile si hrapirea ceia ce au fAcut-o
Nistoranii clA au luat dijma dA la aceia mosie, Inpotriva hotAririlor judecAtilor au fAcut. Unde
si sa vinovAtesc, da vreme ce Insusi cartea rAposatului banului Barbu VAcArescului dA sint
ani 24, hotAraste sA fie bunA stApinirea a lui Hagi Costandin, precum si celelalte judecati mai
dupa urmA asemenea li (IA stapinire, fiindcA Hagi Costandin, avInd toatA dreptatea dupa cAr-
tile si sineturile ce shit numite mai sus, dreptatea li da sa-i lnplineasca Nistoranii tot ve- Arh. St. Bum,
Ms. Tu. 5.
nitu mosii si sA-si stapineascA si mosiia cu bunA pace dA cAtre dInsii. Iar hotArlrea cea da- f. 244 v.-247.
.sAvirsitA rAmine a sA face dA cAtre innAltimea ta.
1776, lune 26.
Miche paharnic, Dumitrul Cioran paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru
Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer.

262

www.dacoromanica.ro
 ,,,iie:laierzlact;npe enntutrl ualo2d- aletaoraieracildlupirilnaacon maf iosrualccdoCsfeastasnodi pnlaPleaansacial cere peraopGulnieeorcgalieuLnazmairitm'u bl adveibrit
2 implineascd plata de la Gheorghe La:ariul. Domnul lnldreste. p'pana mloolatlr
ad

1777
lanuarle
11 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupa cum s-au gasit cu cale da la judecata, dam volnicie slugii domnii mete..? paharnicel,
sa mearga i prin stirea dumnealor ispravnicibr sd apuce sa Inplineasca acesti bani da la nu-
mitul Lazar, iar zicInd ca are a raspunde, sa.-1 aduca la judecata i eine va rAminea, sa pla-
teasel treapd.
1777, ghenarle 11.

Prealnnaltate doamne,
Din luminat porunca Innaltimii tale, dumnealui vatafu za paharnicei aduse la judecata
pa Costandin Panait Segiianul caruia citindu-i-sa jalba lui ce au dat la Innaltimea ta, arata
ca din Intimplarea vremilor au cazut la grea datorie. Si fiindca Intre alti datornici, este unul
si Costea comis, carile are a lua taleri 680, pentru care bani este chiezasul lui, un Gheorghe
Lazarlul ce sa afl la sud Olt, de la care zice numitul ca are si el a lua taleri 600, au cerut
ca s i sa Inplineasca acesti bani da la acel Gheorghe Lazariul, s sa plateasca si el da nu-
mitul Costea comisul. A caruia cerere nu O. cadea sa o priimim, fiindca dreptu este sa-si
plateasca el Intliu, datoriia ce este la comisul, dupa hotarirea ce am si facut, si el da are a cere
(II la acel Gheorghe Lazariul, sa dea jalba, i cu judecata sa-si caute.
Dar, <la vreme ce acest Costandin aflindu-s la multa scapataciune si In multa datorie,
pentru aceasta, mesincatavasis, a nu priimi cerirea lui, de care, aratam Innltimii tale ca
prin luminata porunca marii tale sa sa orinduiasca mumbasir ca sa Inplineasca O. la acel
Gheorghe Lazar, banii ce zice numitul Costandin ca are a lua, iar da va zice ca are a ras-
Arh. SL BUC.. punde, sa-1 aduca
f. 280 -280 v. Jar hotrlrea cea dasAvIrsit, ramine la Innaltimea ta.
1776, diehemvrie 20.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru Greceanu, D<umitrache>
Brez<oianu>.
1 Loc alb.

Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd Ilinca din Craiova dd jalbd la domnte pling1ndu-se cd
242 soful ei a pdrdsit-o de multi ani fard carte de despdrfire, pentru altd femeie. La cercetare 11 gd-
seste vinovat. Domnul holdrdge ca piritul sd-si relit sofia legitimd, dar sd aibd In grijd fi pe
; 1777 copilul ndscut din a doua legdturd.
lanuarle
15
Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Esind si Innaintea domnii mete la divan amindoaa partile, s-au Intrebat Dragan pentru
ce pricina si-au lasat nevasta cea cu cununie luat, i cla are carte <IA daspartire da la arhie-
reu si nici un fel di dovada si carte In scris nu avu sa arate, nici da daspartire, nici da vreo
villa a ei.
Deci, am hotarlt sa-si ia sotiia iari Intim casatorie sa o caute i sit o chiverniseasca
cum s cade ca pe o sotie a lui, iar cu ceilalta muere, macar ca nu este dovedit sa fi avut
cununie, dar si de ar fi fost, nu iaste dupa lege si este vinovat da pedeapsa pentru fapta
ce au facut. Dar ca sa traiasca bine cu sotiia lui, 1-am ertat, i sit aiba Intru cautarea lui
pe copilu ce au facut cu alta muere.
1777, ghenarle 15.

264

www.dacoromanica.ro
PreaInnAltate doamne,
DupA jalbA ce au dat cAtre mArlia ta, Ilinca din Craiova pentru bArbatt-sAu Dragan,
care dA sapte ani ar fi fugit de dinsa si s-ar fi Inctrdosit cu altA nevastA din satu NemAnesti1
sud Mused, dupe a cAriia jalbA cu porunca mArii tale s-au adus aici el, dA s-au InfAtisat cu
jAluitoarea, nevasta lui, care Intrebat fiind de noi pentru ce si-au pArAsit nevasta si s-au In-
ctrdosit cu alta de au fAcut cAlcare dA lege si necuviintA, el ne aratA cA de aceastA nevastA
s-au despArtit dupA lege, cu vial, di cAtre rAposatu episcopu Rtinnic, Parthenie, i pentru
aceia s-au Indrdosit cu altA nevasti cu care s-ar fi i cununat.
Deci, noi trimitInd de au adus aid pe acea nevastA, asemenea am aflat dui:a a lor
spunere c5. cu adevArat s-au cununat zictnd i aceasta, ci popa ce le-au cetit cununiia au
murit. I-am cerut lui, cartea dA dAspArtire, sA ne arate de va fi avind, si zise cA nu are.
I-am cerut mArturii, si iar zise cA n-au. SA cunoscu dintr-aceasta, cA nu va fi lucrul adevArat.
Am larebat <pe> nevastA de priimeste pe bArbati-sAu, sau de nu, ia rAspunse cA-1
priimeste. SA IntrebA si el, si cu totu sA apkrA cA nu o primeste. Aceasta vAzindu-o noi, am
poruncit sA sA pretariascA cererea numiti jAluitoare de zestrea ei i ne arAtA cA s-au Invoit
cu taleri 140, adicA 70 lipsa zestrii ei, i taleri 70 cheltuiala ce ar fi fAcut ia prin judecAti
pentru pricina lui. Care viind Innaintea noastrA amIndoaA pdrtile, i-am Intrebat dA slat odih-
niti, ia raspunse cA s-au odihnit, numai sA o caute i cu alte chiverniseli pinA cit va avea
viiaA mAcar, i sA nu sazA cu dinsa.
De aceasta facem stire mArii tale dupA faptele ce au f Acut i dupA nedovedirea Indrep-
tArit ce aratA si cad nu-si priimeste sotiia cea cu lege, a o avea nevastA, nearAtIndu-i vreo
vinA de care sA sA poatA dAspArti de la bisericA, noaA ni sA pare a fi el In villa. Si cum Du-
hul sfintu va lumina pe mAriia ta asupra acestiia. Si anii mArii tale de la donmu Dumnezeu Axh. st. Buo.
sa fie multi si norociti. f. 253 v.-254 v.
1776, dlehemyrie 14.
Grigorie arhdepiscop>.
1 Pentru : NAmAesti.

Vel vornicii arald prin anafora cd Costandin Robescu, whit al unor mazili din Slobozia-Bunoiu
(jud. Rtmnicul Sdrat), reclamd pe postelnicelul Grigorie (jud. Buzdu) cd a vindut un loc pe care
mazilii tdiau carne. Postelnicelul spunInd cd a urmat dupd obicei, iar mazilii negind, se hold-
rdste cercetare de cdtre ispraunici. Domnul tntdreste.
243
1777
ianuarie
18
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
DupA cum s-au gAsit cu cale di cAtre dumrtealor vel dvornici, poruncim dumneavoastrA
ispravnicilor sA urmati a face cercetare ce scrie mai jos si In scris sA alegeti.
1777, ghenarle 18.

PreatnnAltate doamne,
Din luminatA porunca Innaltimii tale, vAtafu dA visterie au adus la judecata Innaintea
noastrA pA Costandin Robescu vechil fiind si dAspre partea celorlalti mazili <ot> Slobozia
Bunoiu din sub Slam-Rtmnic, phis postelnicelului Grigorie sin stolnicu Scarlat, sud Buzau,
zicInd ci la satul ce sA numeste Slobozita-Bunoiului, nu sAd alti rumini cu lAcuinta, ci numai
d in mazili, 10-15 familii. Care loc, zk cA fiind afarA din popoarale cu viile, niciodatA zic cA
.n-au intrat In vInzarea scaunelor, ce fiestecare era slobod dA-si tAia came pe acel loc, dA tre-
buinta casilor lor nesupArati, iar asti-toamni mai sus-numitul boer fiind cu slujba vinAriciu-
lui la acel judet, au vindut si acel sat drept scaun dA came, oprindu-i a nu tAia came pentru
rtrebuinta lor, luindu-le i zAloage de la carei zic ctl au Indraznit dA au tAiat carne si ceru sA
11.si IntoarcA zAloagile i sA nu li sA strice obiceiu.

265

www.dacoromanica.ro
 Feta fiind si Grigore postelnicelu sin Scarlet stolnicu, n-au tAgAduit cum cd n-au vindut
si acel loc d scaun, numai zise cd obiceiu era dd a vindea dri cdtre vindriceri In toti anii
si pentru aceia 1-au vindut si dumnealui. Costandin Robescu, vechilul si celorlalti mazili, zise
cd niciddcum nu s-au vindut acel loc, ci tot mazilii aceia au Mat came pentru trebuinta ca-
silor lor.
Deci neputlndu-sd Intr-alt chip a sd dovedi adevdrul, dd s-au mai vindut acel loc altd
data dd cdtre vindriceri, dupe cum zice Grigore postelnicelu, sau de 1111 s-au vindut niciodatd
si Ma mazilii came pentru treaba lor dupd cum zice CostandM Robescu vechilu, am gasit
cu cale sd fie luminatd porunca innaltimii tale cAtre dumnealor ispravnicii din sud Slam-Rim-
nic, ca sd cerceteze prin prejurenii locului de acolo si dd sa va dovedi cd acel loc s-au vIndut
cld cdtre vindriceri, an si antArtu, si mai nainte vreme, sd dea bani si sa ia acei mazili zd-
loagile innapoi. Iar and nu sa va fi mai vindut acel loc niciodatd dA cdtre vindriceri, dupd
cercetarea ce vor face dumnealor ispravnicii, atunci sd le dea acele zdloage post<elnicul> Grigore,
Arh. St. Buc., numitilor mazili, WA de intoarcere de bani, dind si carte cid judecatd la mina cui sA va cadea.
Ma. nr. 5,
f. 262-262 V. Noi asa am gAsit cu calc, iar hotdrirea cea dasAvIrsitd rdmine a sd face dd cAtre innaltimea ta.
1777, ghenarle 14.
Vel vornic, Badea vel vornic.

Vel vornicii arald prin anafora cd Stefan Dimbul din Craiova cere soroc pentru plata unei datorit
244 cdtre nifte neguldtori. Se holdr4te sd judece cdimdcdmia Craiovei faid fund fi starostele de negu-
ldlori. Domnul intdrege dind drept de apel la divan.
1777
lanuarle
21 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Cinstit si credincios boeriul domnii mele, dumneata vel clucere Theodorache, caimacani
Craiovii, InfatisIndu-i, sd faci cercetarea si alegerea ce scrie mai jos,iar neodihnindu-sA vreo
parte cu cartea dumitale cld alegere, sl-i trimiti la divan.
1777, ghcnarie 21.

Preainnaltate doamne,
Stefan Dimbul de la Craiova au jAluit Inndltimii tale zicind cd in vremea rdzmiritii,
fiind negutAtor cu bond, au luat mead scumpa de la unii altii din negutatori si dupd Incheerea
pdcii scAzindu-sd mArfurile, zice cd au pagubit si negutatorii cei cu acele mArfuri vdzindu-1
cd au pagubit, unii dintr-insii i-au luat marfd cit au gasit, tar vreo citiva dintr-acei negutd-
tori, neavind ce sd ia, zice cd le-au rdmas dator taleri 1000 si 11 apnea sd le plAteasca banii.
Si zice a nu are cu ce le plAti, fiindcd nici o iconomie nu are ca sd vinzd si sd le pldteascd,
si cere soroc dA dol, trei ani ca, cu Incetul sd plateascd acelor negutAtori aceastd datorie ce
zice cd le este dator, ca si el sd-i plAteascd de datorie si acei negutatori sA nu ramie pAgu-
basi.
Deci, dupd jalba lui, cu vdtaf dd pdharnicei ni sd porunceste ca sA cercetAm aceastd
cerere a lui si dupd cum vom gAsi cu cale cu ariafora sd instiintam Innaltimii tale. Pe carele
aducindu-1 numitul zapciu Innaintea noastrd, 1-am Intrebat unde shit acei datornici ce cere
nceastd datorie de la dinsul si zise cd nu sint aici, ci shit la Craiova.
Ci, dd vreme a acei datornici nu full aici dd feta ca sd-i intrebAm din ce pricind au
rAmas numitul jaluitor acesti bani dator, 0 de are vreo iconomie ca sa poata a le raspunde
aceastA datorie i pina clnd, gAsim cu cale sd fie luminata porunca Innaltimii tale care dum-
nealui caimacamu Craiovii, ca sa trimita a chieme pe acei datornici hulaintea dumnealui,
unde fiind fata i starostea da negutAtori de la Craiova, i sa cerceteze pa fie0ecare clta da-
torie are a lua da la dinsul dupa cum jaluqte, sau dintr-alte fapte necuvioase 0 de are vreo
iconomie sau vreo putere sa plateasca acesti bani, i pinA clod. i asa, Hind fata 0 datornicii

266

www.dacoromanica.ro
dupA cum va gasi dumnealui caimacamu cu cale l cu dreptate, sA-i pue soroc 1 cu incetul
sA sA plAteascA dA aceastA datorie, dA fiestecare datornic. Iar neodihnindu-sA vreunii din da-
tornici dupa hotArirea ce le va face dumnealui caimacamu, cu carte dA judecatA si cu soroc
sl-i trimitA i aici la luminat divanu InnAltimii tale.
Noi asa am gAsit cu cale, iar hotdrirea cea dAsAvirsita rAmIne a sA face dA cAtre Inn Al- A rh. S. Buc..
timea ta. Ms. nr. 5.
1. 254 V. 255
1777, ghenarle 14.
Vel vornic, Badea vel vornic.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Pc fun din Bucuroti cere de la Maid logofefelul
din Bucov (jud. Saac) plata unei datorii. Piritul spune cd a pldtit-o mamei reclamantului. Se
holdrste cercetare de Mae isprcumici, Domnul intdreste. 245
1777
laminae
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 21
Dupa cum s-au gAsit cu cale dA la judecatA, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor ai
judetului sA urmati a face cercetarea i izbrAnirea ce scrie mai jos.
1777, ghenarie 21.

PrealnnAltate doamne,
Din lurninatA porunca mArii tale, dumnealui vAtafu de copii za divan, aduse la jude-
catA pe Patin din Bucuresti, 'Arts lui Mateiu logofetelu de la Bucov sud Saac, cerind de la
dinsul taleri 14, dura diiata tAtini-sAu.
Fao fiind i pirisu, raspunse cA acesti bani i-au plAtit mumii plrlsului, avind si ecsof-
<1>isis, care ecsoflisis 11 are la casa sa, la Bucov, cAci n-au 5tiut dA pIra aceasta, cA 1-ar
fi luat.
Deci, dA vreme ce Mateiu logofetelu zice cA nu-i este plrlsului nici un ban dator, fiindcA
au plAtit la mumA-sa, avind i ecsoflisisu de la dinsa, sA fie luminatA porunca mArii tale cAtre
dumnealor ispravnicii judetului, sA le cerceteze pricina acolo, aducfndu-si Mateiu logofetelu
acel ecsoflisis ce zice cA are, si sA facA izbrAnire prin carte dA judecatA. Iar hotArtrea cea da- Arh. St. Enc..
Ms.
sAvIrsitA rAmlne la InnAltimea ta. f. 254 v.-255.
1777, ghenarie 16.
Miche paharnic, Dumitru Cioran paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru
Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer, Hagi Dumi<trache> sluger
Pociov <olisteanu>, D <umitrache > Brez<oianu>.

Vel vornicul arald prin anafora cd popa Costandin, vechil cetasilor sal din Bdrbdtesti (V ilcea),
scitenilor din sCostesti care le-ar fi luat o parte din mosia lor la o hotdrnicie,
e plfnge contra
flincicd n-au ardtat ocolnica. Se hotdreiste ca ispravnicii sd facd o noud cercelare. Domnul mid-
rete.
246
1777
innuarie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 23
DupA cum s-au gasit cu cale dA la judecatd, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor, sA
urmati a face cercetarea ce scrie mai jos.
1777, ghenarie 23.
PreainnAltate doamne,
Popa Costandin vechil si din partea altor cetasi ai lui de la satul BArbAtesti sud Vilcea,
cu jalbA au jAluit InnAltimii tale pentru sAtenii de la Costesti sud Vilcea, zicind cA In vrernile

267

www.dacoromanica.ro
 trecutc facind acei oameni hotarnicie, la acea hotarnicie neavInd ei ocolnica mosii lor, Barba-
testi, fiind la egumenu bistricean ce au fost pe acea vreme si nevrInd sa o arate, le-au luat
din mosiia lor cltva pamint s1-1 stapinesc pina acum si cer da la Innaltimea ta ca sa fie lu-
minata porunca innaltimii tale catre dumnealor ispravnicii din judetu Vilcea si catre cuviosul
egumen bistriceanul ca sa scoata acea ocolnict sa sa vaza si mergind in fata locului sa le
cerceteze pricina ca sa li sa dascopere dreptatca a nu ramlnea pagubasi da mosie. Dupa a
carora jalba, ni sa porunceste da catre innltimea ta prin zapciu vataf <IA paharnicei, fiindca
sa afla si egumenu bistriceanul aid, sa cercetam aceasta pricina, si numitul zapciu aduclndu-i pe
amindoati partite la judecata innaintea noastra, am Intrebat pa arhimandritu si egumenu bistri-
ceanul, ce are a raspunde pentru acel loc al mosii lor da pamtntul ce zic ei ca li s-au Inpresurat,
si da este acel loc al mosii lor in ocolnica manstirii, s ne arate, si zise cii nu stie a fi
in ocolnica sfintii mandstiri, ca sa sa coprinza acel loc da pamint ce zic ei ca li s-au inpre-
surat, si nici cd in alte carti ale mandstirii zice ca nu a coprinde acel painhit ce-1 aratii ei
ca li s-au asuprit la acea hotarnicie, fara da numai, arata in cartile manastirii si fn ocolnic,
alte hotara de mosiia Costesti, iar nu de acel loc de pamtnt ce zic jaluitorii, si cum ca toate
cartile si ocolnica ale mosiilor sfintei manastiri slat tot la sfinta mantistire, iar nu le
are aici.
Pentru care, spre a sa dascoperi acel loc da pamint ce zic jaluitorii ca shit asupriti,
am gasit cu cale sa fie luminat porunca Innaltimii tale More dumnealor ispravnicii din sud
Vilcea, ca sa aduca pa arhimandritu si egumenu bistricean inpreuna cu ocolnica si cu alte
carp ale sfintei manastiri si si aduca si pe acei oameni din Costesti ce zic ei a le-au asuprit
acel loc, si fata fiind cu totii innaintea dumnealor ispravnicilor, sa cerceteze Intr-acea ocolnica
si In cartile sfintei manastiri si In alte scriscri ce vor fi mai avind si acei oameni din Costesti,
sa a vaza Intru acel loc de pamInt al numitilor jaluitori care arata a slut asupriti de la acea
hotarnicie si le staptnesc, sau nu intra, si intr-ale cui carp hark intr-ale sfintii manastiri, sau
Intr-ale Costestilor < ?> i de sa va dovedi a sint inpresurati cu acel loc dupa cum zic ei,
ori <IA Costesti, sau da sfInta manastire si vor avea dreptate, s-1 dea intru stapinirea lor, acel
loc, dindu-le dumnealor ispravnicii si carti pe la mtinile lor, ca sa stie fiescarile pe unde sa.
stapineasca si cit. Lir fiind pricina intr-alt chip si nu sa vor odihni vreo parte dupa cerceta-
rea ce le va face dumnealor ispravnicii, cu soroc si cu carte cla alegere ce le va face, sa-i
trimita la luminat divanu tnnaltimii tale, ca sii li sa faca cea dasavIrsit hotarire.
Ar h. St. Buc., Noi asa am gasit cu cale, iar hotarirea cea dasavirsita ramble a sa face da catre innal-
Ms. ur. 5,
1. 259-260. timea ta.
1777, ghenarle 22.
Badea *tirbeiu vel vornic.

Velifii boieri aratd prin anafora cd Gheorghe, fost cdpitan agesc din Bucuresti, se judecd cu Gheor-
24'7 ghe arndutul cdruia ti ddduse cu chirie un loc ln mahalaua Tirgulut de Mara pentru a-si face
prdvdlte. Se dovedeste cd acel loc fusese dat de domn mandstirit Sf. Panteliznon si se holdrdste
1777 ca Gheorghe arndutul sd dea chiria lui Gheorghe cdpttanul iar acesta sd pldteascd mandstiril chiria
iannarle pc care o primtse. Domnul tntdreste.
24

Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.

Cercettnd si domniia mea cu divan pricina aceasta, Bind fata amlndoaa partite si gasind
dreaptii si cu cale hotartrea dumnealor veliplor boieri,o intarim la toate sa, sa urmeze cum sa.
coprinde mai jos si zapciul cel rinduit asa si urmeze.
1777, ghenarie 24.

268

www.dacoromanica.ro
Din luminatd porunca marl! sale preatnnahatului nostru domnu Io Alecsandru Ioan Ipsilant
voievod, ceausu dA aprozi au adus la judecatd innaintea noastrA pa Gheorghe ce au fost cd-
pitan agesc, pdmintean din Bucuresti, cu Gheorghe Sirbul arndutul, zicind Gheorghe cdpitanu
cd, rAmtindu-i de la pArintii lui o casd in mahalaoa Tirgului d-Afard, care casA cu locul ei,
zice cd au stApInit-o atit mosi-sdu I tatd-sdu, cum si el pind In zilele rAposatului Grigore vodA
Ghica, cind au fAcut mariia sa pa sfinta mAndstire Pandeleimon, si atunci Inpreund cu alte
mosii au afierosit la sfinta mAndstire i mahalalile ce sint d josul Tirgului d-Afard pe mosiia
domneascd In Bucuresti, mild, In care mahala a Tirgului d-Afard este si casa lui Gheorghe
cdpitanu, cu hotdrire prin hrisovu mdrii sale, ca sA dea tot omul ce va avea casA Intr-acele
mahalalele pentru coprinsul locului casii lui, chirie pe an cite bani patruzeci i cinci si d bu-
tea d yin ce sa va vinde pa la casile lor, cite bani noadzeci, si nici sd-i mai innalte chiriia,
nici sd-i mai scazd fiind date acele mahalale spre ajutoru sfintii mAndstiri, mild. Si zice cd
pe tot anul, chiriia pAmintului, cea obicinuitd pentru coprinsul casii lui, au dat-o la sfinta
mandstire, iar dA la leat 1773 avgust 8, s-au invoit prin zapis cu numitu Gheorghe arnAutul,
si din cuprinsul locului casii lui ce au avut dd la mosii i stremosii lui, i-au dat doi stinjeni
(IA loc dd si-au facut prdvalie pa dinsul ca sa s hrdneased, cu tocmeall sd-i dea pe an
cite taleri 20, Insd sd-i socoteascA aceastd chirie pe tot anul Old cind sA va inplini chieltuiala
ce va fi fAcut numitul arnAutu la acea prAvAlie si dupd Inplinirea chieltuielii sA-i ramie pray:A-
lba lui Gheorghe cdpitanu, drept chiriia ce are tocmeald pa fiestecare an. Si vdAnd Gheorghe
arnAutul cd i sd inplineste sorocu dA sA plAteste chiriia cu taleri 60 ce au chieltuit cu chiriia
ce sd face pd trei ani, pentru ca sA nu ia numitul Gheorghe cApitan, jAluitoru, pravAliia supt
zaptul lui, au jAluit arndutul, marl! sale lui vodA. Si fiind orinduiti la <al> 2 <-1ea> deperta-
ment, pe judecata ce ii s-au fAcut dA cdtre dumnealor boerii judecAtori, nu s-au odihnit Gheor-
ghe cdpitanu i dind altA jalbA marl! sale lui vodA, din huninatA porunca mArii sale, s-au orin-
duit si la noi ca sd facem cercetare acestii judeati. Pe care aducindu-i numitul zapciu i innain-
tea noastrd, am citit Intiiu zapisul dA asAzdmint ce 1-au dat Gheorghe cdpitanu lui Gheorghe
arnAutul, care zapis este scris de la leat 1773 avgust 8, intru care scrie cd avind Gheorghe
cApitanu o limbA dA loc in coastile Oborului d-Afard, 1-au dat lui Gheorghe sirbul arndutul,
cu chirie i cu tocmeald, pe an cite taleri 20, si sd chieltuiascd Gheorghe arnAutul sd-si facd
o prAvAlioard. i acea chieltuiald ce o va face sa o ie in seama chirii prAvAlii i sA aibA
Gheorghe strbul arnAutul a stApini prAvAliia cit Ii va fi voia, iar nevrind el ca sd o mai std-
pineascd, atuncea sA rAmie prAvAliia, lui Gheorghe cdpitan, iar, n-au arAtat Gheorghe cApitanu
cd mosiia nu este a lui, ci este a sfintii mAndstiri Pandeleimon, si pentru locu lui plAteste chirie.
Care aceasta, sa cunoaste cd Gheorghe cApitanu, din prostimea lui n-au arAtat in za-
pis, ci au scris cd este mosiia lui, mAcar cd dupd dovada ce sd dovedi, locu coprinsului casii
lui Gheorghe cApitanu, s-au stApinit dd mosi-sdu si dA pdrintli lui i numai d and au af ie-
rosit raposatu Grigore vodA Ghica mahalalile din josul Tirgului d-Afard la sfinta mAndstire
Panteleimom, fiind loc domnesc, au dat chirie, iar mai nainte n-au plAtit la nimeni chirie, acest
Gheorghe cdpitan, ici pArintii lui, nici mosii lui. S-au citit i anaforaoa dumnealor boerilor
judecAtori ot <al> 2 <-1ea> depertament intru care il vinovAteste pA Gheorghe cdpitanu dupa
zapisul lui, fiindcd n-au scris cd este mosiia sfintii mAndstiri a Sfintului Pandeleimon i pia-
teste chirie, ci s-au fAcut dd sinesi stApin, zicind cd este mosiia lui, mdcar dA este chiriia acelor
mahalale inchinate la sfinta mAndstire Pandeleimon, iar acel loc s-au stdpinit tot dfi dinsul si
dA mosii i parintii lui Gheorghe cApitanu.
Pentru care, fag fiind i dumnealui medelniceru Dumitrache, epitropu sfintii mAndstiri
Pandeleimon, s-au intrebat ce cere dd la Gheorghe cdpitan jAluitoru, i zise cd dumnealui nu
cere alt nimic, fArA cleat chiriia locului pA cit stApineste el si ce au dat arndutului i sd dea
dA butea dA yin cite bani noadzeci. Iar dA au dat din Men lui cu chide lui Gheorghe arndu-
tul dA si-au fAcut prdvalie, nu sA amestecd, nici cere dumnealui altd chirie mai multA pen-
tru acel loc ce 1-au dat lui Gheorghe arndutul dA si-au fAcut prAvAlie, fdedAcit Ii cere
si dA la Gheorghe arnAutul numai obiceiu de toatA butea dA vin ce va vinde, iar chiriia sA
dea Gheorghe arniutul lui Gheorghe cdpitanu, dupa tocmeala zapisului ce au, in trei ani.

269

www.dacoromanica.ro
 Dar fiindca ne mai arata dumnealui medelniceru Dumitrache, ca daosebit da locu ce au dat
Gheorghe capitanu din locu lui, lui Gheorghe arnautul, da si-au facut prAvAlie, a mai coprinsu
Gheorghe arnAutul inca citva din locu sfintei mAnastiri si pentru acel loc cere daosebita chirie
de la Gheorghe arnautul, sau da la eine va rAminea stdpin acei prAvalii sA o stApineasca cu
locu ce au mai coprinsu arnautul al sfintii manIstiri Pandeleimon. Care la aceastA cerere, are
dreptate dumnealui medelniceru a cere ddosebita chirie pentru locu ce 1-au mai coprinsu
arnautul, afard din cel ce 1-au luat da la Gheorghe cApitanu, dupa cum sa va putea Invoi
sl dea chirie pc an.
Drept accia, hotarlin, Gheorghe arnautul dupa legatura zapisului lui, ce-1 are la mina,
s dea pe tot anul chirie lui Gheorghe capitanu, cite taleri 20 si Gheorghe capitanu sa-si
raspunzA chiriia locului dupA cum au dat pina acum la sfinta manastire Pandeleimon, iar pen-
tru vinul ce va vinde, ori Gheorghe capitanu la casa lui ori Gheorghe arndutul, dA toata bu-
tea sa dea la sfinta manastire cite bani notazeci dupA hotarirea hrisovului raposatului Grigore
voda Ghica. Asijderea i pentru locu ce I-au mai coprinsu Gheorghe arnautul din locu sfintii
manastiri Pandeleirnon, da vreme ca acest loc I-au coprinsu far' (II stirea epitropului, ori Gheor-
Arh. St. Bun.. ghe arnautul, ori Gheorghe cdpitanu, da va rAminea a stap ini el, sa s invoiasca cu epitropu
Ms. nr. 5.
f. 260 261 v. sfintii manastiri cite cit sa dea chirie pe an. Aceasta scriem.
1776, noemvrie 8.
Badea *tirbeiu vel vornic, vel logofat.

Velifii boieri arald prin anafora cd Anastase neguldlorul care cumpdrase via din Valea Crtngului
248 (jud, Saac) se rejudecd cu vinzdtorul Grigore ceaprazarul, care it cerea o sumd ln plus pentru mun-
cile de primavard Mane la vie. Dupd ce se judecase si la departamentul al 2-lea, se respinge pre
1777 tenfia vinzdtorului. Domnul inidreste.
lanuarie
24
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Au esit Innaintea domnii mele la divan Grigore ceprazariul, cerind da la Anastase sa-i
dea chieltuiala lucrului vii, pentru care chieltuiala faclnd domniia mea cercetare In ce chip
au fost tocmeala lor chid I-au vindut viia, osebit da marluriile ce au venit innainlea duinnealor
velitilor bocri si au dat marturiia ce sa arata mai jos, insusi Grigore marturisi cu graiul lui
la divan, ca tocmcala le-au fost po taleri 560 si pentru lucrul ce cerea s-au asazat da i-au
mai dat taleri 40, si au ramas atunci izbranire intre d1nii. Osebit da aceasta, Anastasie si
acum priimi sd-i dea acei taleri 600 si sa-si ia viia, i raspunse Grigore ca nu o poate lua.
Deci, cunoscindu-sa ca umblA rdu si n-are nici o dreptate, hotarim, Anastase sa sta-
pine asca viia cu buna pace.
1777, ghenarle 24.

Din luminata porunca marii sale preainnaltatului nostru domnu Io Alecsandru Ioan Ipsilant
voievod, vAtafu da visterie au adus la judecata Innaintea noastra pa Anastase cupetul phis
lui Grigore ceprazariul re este vichil sotii lui Ancutii, fata lui Daniil, zicInd Anastase jalui-
toru ca estimpu, la trecuta luna a lui iulie 8, au cumparat da la dinsa sase pogoane da vie,
lucrate, cu toate namestiile lor In sud Saac, cu zapis i cu mArturii da credinta, pogonul clte
taleri 100. Si zice cA dupA ce le-au cumparat, i-au dat i toti banii cIi s-au facut si le-au
plivit si le-au sapat cu un stapIn ce au ramas pa acele vii. Acum sculindu-sa Grigore cepra-
zariul, cerind chieltuiala (IA primavara ce ar fi lucrat el acea vie pina a nu o vinde lui Anas-
tase, sau sa-i ia apa, i dind jalba marii sale lui voda, s-au orInduit da catre mariia sa la
dumnealor boerii judecatori ot <al> 2 <-lea> departament i judecindu-sa ca numitu Anastase,
pe acea judecata nu s-au odihnit i dind jalba marii sale lui voda, s-au orinduit la noi ca sa
faccm cercetare acestii judecati. Pe carii aducIndu-i numitul zapciu Irmaintea noastra, am citit

270

www.dacoromanica.ro
Intiiu, zapisul ce este la mina lui Anastase, de cumpdrarea acei vii, care zapis s vede scris
<IA la leat 1776 iunie In 8, si iscAlit intr-insul, Ancuta cu fii-sdu Toma i Grigore ceprdzariul
mArturie i alte mArturii, intru care zapis scrie cd i-au vindut sase pogoane da vie lucrAtoare
In Va lea CrIngului cu pAmIntul lor l cu obratiia ei si cu livede si din sus si din jos, dupd
cum zic cd au stApinit i ei pind atunci i cu pivinta i cu sopron si cu cask care vie zice
cd-i este dA zestre data dd la pdrintii ei. Si fAcindu-o vinzAtoare, au vindut-o mai sus-nu-
mitului, pogonul cite taleri 100, care fac aceste pogoane, taleri 600, si au luat acesti bani
toti dAplin In mina ei dindu-i i vasile ce s-au aflat la vie. S-au citit i cartea de judecata
a dumnealor boerilor judecAtori ot <al> 2 <-1ea> depertamentului, ce este scrisA cu leat 1776
octomvrie 3, in care scrie cd la iulie 8 leat 1774 au luat Grigore ceprdzariul de la Anastase,
taleri 250 bani dd araml cu asdzArnint sa-i dea yin, iar nedindu-i yin, sA-i dea bani dA argint.
Si fiindcd i-au bdtut viia piatra, apucindu-1 Anastase pentru bani si neavindu-i sA-i plAteascA,
i-au vindut 6 pogoane dA vie, pogonu cite taleri 100, insd viia Wad, hArAcitd, cercuitii
sdpatd i Anastase au lucrat acea vie dupd ce au luat-o numai dd 2 lueruri sapa i plevila.
Si au chieltuit Anastase la aceste doo lucruri, taleri 22, iar Grigore au chieltuit la lucrurile
cele mai dA sus-arAtate, la vie, taleri 42, 108 bani. Si hotdrind dumnealor, Anastase sA pld-
teased lui Grigore acei taleri 42,108 bani, chieltuiala ce au fAcut Grigore la acele lucrdri ale
vii i sA ia Anastase rodu vii, ori Grigore sA plateasca lui Anastase acei taleri 22 chieltuiala
ce au lucrat acele doad lucruri, si sa ia Grigore rodu vii pe seama lui, dA vreme ce in locu
banilor dA arama au luat Anastase dA la Grigore bani dA argint.
S-au intrebat numitul Anastase, and au eumpArat acea vie (Id la nevasta numitului
Grigore, in ce chip le-au fost asAzdmintu pentru lucru vii, i zise Anastase cd el Intfiu tocrnise
aceastd vie cu dinsii In taleri 560, si fiind pricind pentru lucrul vii ce luerase Grigore, i-au
dat taleri 40 si au fAcut zapis pd taleri 600, luind viia lucratA gata, si sA-i dea numai la cule-
sul vii lui Grigore o putind dA struguri. Grigore au tagaduit zicind cd i-au vindut viia intr-a-
cesti taleri 600, afard din rodu vii, zicind cd are si mArturii care s-au intimplat atunci la f a-
cerea zapisului chid au tocmit viia cu Anastase. I s-au zis lui Grigore sA aducd pe acele mArturii
Innaintea noastrA, i Grigore ceprAzariul, nu numai el n-au adus pe acele mArturii, ci au si
dosit dd. judecatk iar Anastase jeluitoru au adus marturie Innaintea noastrA pe popa Sarban
ot Biserica gospod i pe Grigorie andriianopolitul i pe lonitA cupetul cel ce au scris zapisul,
care au dat mArturie cd au fost la tocmeala lor si au avut simfonie pd taleri 560. Si i-au mai
dat lui Grigore ceprazariul Inca taleri 40 pentru lucrul vii si au fAcut zapis pd taleri 600.
Deci, dd vreme cd In zapisul vinzdrii acestii vii ce 1-au dat Antutal cu fii-sAu Toma i
cu Grigore ceprAzariul la mina lui Anastase, nu pomeneste nimic pentru lucrul vii, fArA dAcit
zice cd i-au vindut viia lucrAtoare i fiindcd acei bani dd. aramA ce i-au dat Anastase lui Gri-
gore, zise el i-au trecut neavind nici o pagubd de la dinsii, cum si dupd mArturiia ce au
dat numitele mArturii innaintea noastra, cum cd pentru acel lucrul dA vie ce lucrase mai nainte
Grigore, i-au dat Anastase taleri 40 si au fAcut zapisul pd taleri 600, hotArim, Anastase sd-si
stApineascd acea vie dupd coprinderea zapisului i sd aibA pace dA cAtre Grigore ceprdzariul Arh. St. Bun..
pentru acei taleri 42 ce-i cerea pentru acel lucrul dA vie. Aceasta scriem. Ifs. nr. 5.
f. 279-280.
1776, dlebemvrie 3.
Vel vornic, Badea vel vornic, vel logofAt.
1- Asa In text,

Vel vornicit arald prin anafora cd lefana, sofia lui Anton grecu din Craiova, protimitard pentru
vecindlate, rectamd cd fdrd stirea ei sofia lui Necula cojocaru a vindut lui Mdinea boltasu via
din Vticdnesti (jud. Dolj). Cdirndedmia Craiouei hotdrdste sd se consulte intii rudele vinzdloarei
pi apoi sd-si caute dreptul de protimitara. Judecind ft domnul holdrdle ca ,$tefana sd intoarcd
249
banii fi sd rdmind via pe seama ei. 1777
lanuarie
Io Alecsandru loan IpFilant voievod bojiiu milostiiu. 25
Esind si innaintea domnii mele la divan amindoad partile, alte indreptdri si rdspunsuri
asupra acestor pricini sau dovezi, nu avurd nici unul nici altul, fAr' dd numai tot cele ce sd

1:71

www.dacoromanica.ro
arata mai jos. Pentru care judecind i domniia mea, Intr-acestasi chip am hotarit pentru viia
ce au cumparat-o Mainea boltasu linga 5tefana, (la vreme ce insusi ea zise i la divan cum
ca sint rude d ale vinzatoarii, care 1i caut protimisis a o lua, amine ca sa vaza intliu ru-
dele vinzatoarii ce izbranire ia, i chid acele rude nu va rascumpara-o, atuncea poate ea a-si
cauta Ca un vecin. Iar pentru chieltuiala ce s-au facut la telina, avind ea protimisis ca un
vecin i priimit fiind i vechilul Mainii, am hotarit sa o intoarca 5tefana i sa ramie vita pa
seama ei.
Asijderea i pentru parnintul telinii, fiindca aici nu avura dovezi ca s s vaza, al Ste-
fanii este, sau al Hrizii, scrim dumitale cinstit i credincios boieriul domnii mele, Theodo-
rache vel clucer, caimacarn Craiovii, s faci cercetarea ce scrie mai jos si lzbranirea, dupa cum
sa va dovedi, iar pentru jalba ce (IA atunci sotul 5tefanii, di I-au tinut inchis si au avut bani
gata dar flu i-au priimit, foarte sa cercetezi si de va fi adevaratii, toat cheltuiala lor sa o
Inplinesti da la Mainea pina la un ban si s ne instiintezi da fapta acelui polcovnic.
1777, ghenarie 25.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, vatafu da visterie au adus la judecata Innaintea
noastra pa 5tefana sotiia lui Antone grecu de la Craiova, zicInd ca fr da tirea ei au cum-
parat o vie alaturea ce este cu viia ei, de la Mariia nevasta lui Neculae cojocaru, In dealul
Vilcdnestilor sud Do lj, i zice ca nici au venit ca sa iscaleasca zapisul i ca una ce sa proti-
miseste, fiind veche vecina, zice ca au mersu da i-au dat i bani In multe rinduri ca sa-I
dea viia supt stapinirea ei i n-au vrut. 5i dind jalbrt innaltimii tale si fiind orinduiti la
dumnealui cairnacamul Craiovii ca sa-i judece, i numitul Mainea boltasu fiind bohlav, zice
ca n-au putut sd-si afle dreptatea. Daosebit, zice ca au tinut pe barbatI-sau la inchisoarea
Craiovii trei luni, tot pentru aceast pricina, cu bani Insa fiind, si au dat dunmealui caima-
camu si carte (IA judecata acelui Mainea. 5i acel Mainea, in sila zice cA i-au coprinsu i toata
telina din capu vii ei, ce zice ca i acea telina este tot a ei puind el vita noaa i cere drcp-
tate. Dupa jalba ei aducind numitul zapciu Innaintea noastra, atit pe 5tefana jaluitoarea, cit
si pe Anton barbati-sau inpreuna i cu Costandin Tirnoveanu ce este vechil daspre partea
gineri-sau, Mainii boltasu ot Craiova, Insusi 5tefana jaluitoarea Inpreuna cu barbati-sau Anton
grecu, zisera ca ei nu cer acum daocamdata protimsis pentru acea vie ce au cumparat-o
acel Mainea boltasu de la acea Marie, nevasta lui Neculae cojocaru ce este alturea cu viia
lor, fiindca s-au judecat alte rude daspre partea acei vinzatoare, da cer protimisis. 5i chid aceia
nu-si vor dobtridi judecata, atuncea ca niste vecini vor cere ei protimisis, far' (Melt acum ce-
rura judecata numai pentru acea tent* ce zic Ca le-au coprins-o acel Mainea, care telina
zic ca este in capul viilor si este a lor.
Intrebindu-sa i Costandin Tirnoveanul vechilul gineri-sau Mainii, zise ca atit viia 5 te-
fanii, nevestii lui Anton grecu, eft si acea telina, este pe locu Hrizii ce au fost judet si de la
acel Hrizea, stapinul acei mosii, au cumparat-o acea telina gineri-sau Mainea, In taleri cinci
si au pus vita noaa pe dinsa si cum ca pentru aceasta pricind zise vechilul Mainii ca au mai
avut judecata innaintea dumnealui caimacamului Craiovii hotarind ca sa-i intoarca Anton gre-
cu barbatul 5tefanii banii ce au chieltuit pe acea vita noaa si nu i-au intorsu acea chieltuiala
si pentru aceia i-au si dat Mainea carte da stapinirea acei teline da vie, pentru care au pus
el vita noaa. Care vechil i acum Innaintea noastra priimi sa-i dea Anton i 5tefana banii
cheltuelii du pa acci butasi da vita noaa ce au pus Mainea gineri-sau Intr-acea telina ce acum
zice ca s-au prinsu i taleri 5 pretu cumparatoarii telinii ce au cumparat acea telina de la
acel Hrizea, iar 5tefana i cu Anton barbatt-sau, nu priimira cautind sa ia acea telina da
vie far' (IA Intoarcere da bani, puind pricina c ei au dat acei bani Minn i daocamdata i-au
luat, apoi zice ca i-au intorsu iar innapoi vrInd sa-1 si bata prin judecata polcovnicului Craiovii
si dintr-acea pricina zice ca umblind prin judecata au chieltuit indoitu pretu acei teline da
vie. I s-au cerut 5tefanii i lui Anton barbati-sau, sa dovedeasca aceast pricina, si a adus o
marturib pe un Dumitrache ce este cumnat al acelui Mainea, carele marturiia ce o dete ne-
stiind ce sa marturiseasca, nu fu priimit.

272

www.dacoromanica.ro
 Pentru care, am gasit cu cale s fie luminata porunca innaltimii tale care dumnealui
caimacamu Craiovii, ca s aduca pe acel Hrizea cum si pe alti vecini dupe inprejuru acei vii
prin carte cla blestem dovedindu-sa Ca acea telina este in capu vii Stefanii si este telina
acel loc tot din viia Stelanii jaluitoarii, s Intoarca ea Mainii, taleri 10, 108 bani, plata pentru
2726 butasi da vita noafi ce s-au prinsu intr-acea elln, Insfi miia po taleri 4, iar pentru
taleri 5 ce au cumprat acel loc Mainea da la Hrizea, dovedindu-sa ca este tot din viia Ste-
fanii, s Intoarca Hrizea banii aceia Innapoi Mainii, iar priimind blestem atit Hrizea, cum si
alti lnprejureni da pa 1nprejuru acei vii, cum ca nu este acea telind a Stefanii, atuncea sa
Intoarca Stefana i acei taleri 5, Mainii, cumparatoarea acei teline si sa ramie iarfisi ia star:it-
nitoare atit pa vita, cit i pe acel loc, ca una ce este vecina viia ei cu acea telina cc au
pus vita noaa Mainea boltasu i sa cade ei. i Inca, cu dreptate este, da sa va dovedi ca i-au
dat banii da atunci cu judecata i n-au vrut sa-i ia cita cheltuiala au facut acest Anton gre-
en i fameia lui pentru aceasta pricina, tot acel Mainea sa i-o plateasca, cad n-au vrut sa si
supue dreptatii sa-si ia banii, ci Inca I-au pus si la 1nchisoare trei luni.
Care pentru aceasta inchisoare ramine i polcovnicu vinovat, (IA cc sa Inchiza om care
11 da judecata a intoarce banii si el cu banii in sin, sa-1 tie inchis.
Noi asa am gasit cu cale, iar hotarirea clsvirsita ramine a sa face (IA care innalti- Arh.St,. Buy..
mea ta. Ms. n-. 5.
f. 257 V. :.52.
1777, ghenarie 17.
Vel dvornic, Badca vel dvornic.

Starostele de negustori arald prin anafora cd a feinit socoleala datoritior decedalului Costandin
Mic,sunescu. Domnut porunceste sd se vindd bunurile acestuia, scolindu-se zeslrea sotiet, mitropo-
Will sb facd cercetare, apoi, pltindu-se datortile, restul sit fie mostenire copiilor.
1777
Innuarie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojifu milostiiu. 26
Poruncim zapciule ce esti orinduitu, dui:A hotarirea ce este facuta spre a sa vinde
aceste mai jos-aratate, pentru inplinirea banilor ce au mai Minas neplatiti la datornici, sa cauti
sa urmezi, i lutnd banii si-i dai fiescaruia datornic, ca sd ia sfirsit pentru toti, i celor ce a u
cumparat acestea ce s-au vindutu, poruncim s li sa dea i carp da build stapinire. Iar pen-
tru zestrea ce s-au scos din periusie, sa sa faca intii cercetare da catre preasfintiia sa Orin-
tele mitropolitul, dup cum prin osebita anasora s-au poruncit ca Intli sa o dovedeasca sotiia
Micsunescului i asa sa ia. Ci, dupa ce sa va face si cercetarea zestrii, pentru cele ce va
rmlnea mostenire copiilor, sa avem Instiintare, ca s orinduim i pentru acea mostenirc,
curn sa sa chiverniseasc pentru copii.
1777, ghenarie 26.

Preahmaltate doamne,
Din luminat porunca 1nnaltimii tale ce mi sa porunceste prin vatafu d paharnicei ca
s arat pe tori datornicii cei ce au a lua da la casa raposatului Costandin Micsunescu, care
dupa luminata porunca arat Innaltimil tale, socotind dobinda banilor, la zece unul, cit i
ce s-au platit ph% acum i ce rmlne mostenire
Taleri bani
10784 toata periusiia casii,
3903 lipsa zestrilor i darul din naintea nuntii da la socrii.
6881
1004 s-au platit mai nainte da jupineasa raposatului iar nu din periusie
5877 Ramine periusie

273

www.dacoromanica.ro
 Cei ce au sd mai ia
700 Ecaterina BAlAceanca, lnsA.
500 capete,
200 dobIndA, In patru ani, la zece unul.
700
200 Pascale, rAmAsitA din dobIndA,
200 vorniceasa Ecaterina VdcAreasca, asemenea,
1230 dumnealui stolnicu BAlAceanu, Ina :
1000 capete,
230 dobindA In ani doi, luni 3, zile opt.
2330 suma dinnapoi a datornicilor ce este a a plateasca dumnealui
1215 slugerului, Dumitrache, Ina taleri :
900 capete,
315 dobinclA In ani trei si jumAtate, la zece unul
1215
3545 ToatA datoriia ce este a a plAteascA.
Ariltdm eine ell au lual din datoriia sa, si ce rdmine sd ia.
1230 capete i dobInda dumnealui stolnicu BAlAceanu
847,30
382 90 au luat
847 30 a ia
1215 capete i doblndA dumnealui slugeru Dumitrache
1200 au luat, Ina :
15
o pereche cercei, taleri 900, i viile din Bucuresti, drept taleri 300.
I 15 a ia :
700 Ecaterina BAlAceanca, capete i dobinda,
200 vorniceasa Ecaterina VAcArescu din dobIndd,
200 Pashale asemenea,
500 Stefan Micsunescu pentru partea din case dA la viie pA jumAtate,
210 Stefan Micsunescu pentru trei si jumAtate pogoane viie ce-i vine partea.
580 dumnealui pitaru Ghiurgiu dupe dresul casilor din Bucuresti,
250 igumenu dA la biserica Stelii, ce au lAsat danie dupA anaforaoa ce este IntAritA
dA mAriia ta.
3502 30
3502 30 sumA dinapoi ce este sA sA plAteascA.
Cu ce sd pldleste.
Taleri
1600, viile dA la sud Saac,
1300, mosiia Pisculestii sud Ialomita
3520 620, pavAlila din Bucuresti
3520
17, 90 prisosesc,
daosebit casele a treia parte, din Bucuresti si mosiia Micsunesti pA jumAtate, si tigani, afarA
Arts. St. sue.. din lipsa zestrilor ce s-au scAzut din periusie. Acestea rAmin mostenire copiilor. Si, Instiint.dm
Ms. or. 5,
1. 262 263 V. InnAltimii tale.
Iorga starostea.

274
www.dacoromanica.ro
 Mitropolitul fdrii arald prin anafora cd Lupul logofdt, a cdrui sofie fi copil au murit, cere soa-
terei sale o treime din zestrea soliei. Dupd cercetarea starostelui de negustori se holdrdste imparfirea
zestrei : o treime pentru sufletul moartei, alta pentru bdrbatul ei, pentru cd a avut copil, iar a
reia parte soacrei. Domnul intdreste dind soacrei amanet o mosie pind ce ginerele ii va plOti par-
251
1777
tea ei.
lanunrie

Io Alecasandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar bojiiu milostiiu.

Au esit i innaintea domnii mele la divan amindoaa partile si iarasi numai pentru pre-
tul mosii sa pricinuia, zicind Manila c i-o da incarcata. Pentru care intrebindu-sh Lupul,
in cea dupd urmA zise cum ca o priimeste el cu pretul acesta, numai, neavind bani acum,
cerea sa aib Ingaduiala dA soroc, la care fu prihnitoare i Manila.
Deci, macar ca. hotarirea domnii mele era aceasta, adica da nu s vor frivol a o priim i
nici o parte, nici alta cu acest pret, sa o inparta In doaa, jumAtate i jumAtate, sa o tie, dar
da vreme ce Lupul o priimi singur i voi i .Mariia, am hotArit ca pina Ii va numara Lupu 1
banii, mosiia sa stea ca un amanet la Mariia i sa poarte grija el a face [da] bani, sa-i dea
Marii, ca sa ia mosiia dupd cum s-au invoit.
1777, ghenarie 26.

Preainnaltate doamne,
DupAjalba ce au dat ciltre mariia ta Lupul logofetel da aici, pentru Mariia, soacra-sa, sotiia
medelnicerului Dumitru Moraitu, ca tiindu intru casatorie o fata a acestiia cu care fAcindu
5i copil, la urma s-au intimplat moarte atit sotii lui i peste patru ani i copilului, i prin
jalba cdtre manila ta cerea a treia parte din zestre j alte cheltuieli ce au mai fAcut. Care
cu zapciu vataf da paharnicei, adusi fiind innaintea noastra le-am cercetat pricina i fiind
trebuinta a sa pretui toata zestrea i altele, i-am orinduit la dumnealui starostea d negutd-
tori i dupa aceia viind innaintea noastrA i vazindu-sh a tuturora pretul, dupa pravila acea
zestre s-au facut pa trei parti, o parte sufletului moartei, o parte barbatului moartei caci au
facut copil, si alta parte rudelor moartei, adica mine-sa, i pentru toate cite s-au facut, s-a
odihnit arnindoaa partile. Numai la o mosie ce au fost din zestre, care s-au prquit pe taleri
doi stinjenu, zice Mariia soacra Lupului logofatul, ca nu sa odihneste, aratind c cumpararea
au fost cite bani 40 i 50.
Pentru aceasta, zicem noi Lupului logofatul sl o priimeaca el Intr-acest pret, fiind si
soacra-sa bucuroash a o da, si el nu priirni zichid cd nu are bani sa intoarca. Ci, cit pentru
celelalte ale lor invoiri, sa va vedea foile ce s-au fAcut doao, la milnile lor iscalite de clirici i
protopopi. Iar pentru aceasta mosie ramine la buna hotArirea marii tale. 5i anii marii tale da Arh. St. Ban..
MR. nr. 5.
la Domnu sa fie multi si norociti. f. 269 200 V.
1776, diehenivrie 14.
Grigorie al Ungrovlahiel

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Stoian din Buzdu pirdste pc Grigore Hrisoscoleu
si Ionild Cirlova, fosti ispravnici, care l-ar fi pradat cu o sumd de bard. Acestia pretind cd luarea
talerilor reprezintd o globire pentru flirt. Dar pentru cd Stoian aratd cd alfii au fost holii, acum
prinsi, se holdrdge cercetare. Domnul intdreste.
252
1777
n ua ri
26
Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupa cum s-au gasit cu cale da la judecata, poruncim dumneavoastra ispravnicilor sa
urmati a face cercetarea si alegerea ce scrie mai jos, iar neodihnindu-sa vreo part; sa-i so-
cotiti la divan cu carte &A judecata.
1777, ghenarie 26.

275

www.dacoromanica.ro
 Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui vatafu d aprozi aduse la judecata pa Stoian
a la Buzau plrls dumnealui Grigore Hrisoscoleu I Ionita Clrlova, zicind ca In vremea rz-
iniriii mai sus-numitii phip fiind ispravnici la sud Buzau, 1-au pradat cu taleri 97,60.
Fata fiind Grigore Hrisoscoleu, raspunse ca la leat 1773, tiind ispravniciia judetului
Buzau si la pIrlsu acesta gasindu-sa niste lucruri da furat, ca o gazd da hop 1-au globtt 7
tovarsul sAu, Ionita Cirlova, dar cIti bani va fi dat, nu stie. La ale caruia zise, tare sa apara
pirisu ca ru s-au aflat Intru aceasta vina, fr da numai, cumparInd el niste borfe i gasin-
du-sa pagubasii, i le-au luat fr de a nu-i plti nici un ban, Prinzindu-sa i hopi In urma,
care hop i acum sint <IA fat la casile lor In judetu Buzaului, care aceasta zise phisul ca o
va si dovedi-o cu marturii d partea locului, sa fie luminata porunca marii tale catre dumnea-
lor ispravnicii judetului, ca s sa aduca acei oameni ce au statut Intr-acea vreme In hotie,
hmaintea dumnealor, i cu marturiile ce va avea pIrtu, InftiOndu-sa hind fata i Hrisoscoleu
Arh. St. Bac.. Grigore cum si Ionita arlova, sa cerceteze i sa faca dumnealor izbranire prin carte cla Jude-
mg. nr. 5,
f. 270. cata, iar hotarirea cea dasavirsita 'Amine a sa face da catre Innalpmea ta.
1777, ghenarle 26.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru Greceanu, Ev<dochim> biv
vel medelnicer.

Vel vornicii aratd prin anarora cd Marin, vadat' de ciocdnasi de la Ocnele Mari (jud, Vflcea),
253 cere soroc pentru plata datorillor riind sdrdcil in vremea rdzmerilei, Se holdrdste ca ispravnicii
sd feted cercelare, Domnul Intdreste,
1777
la nuarie
29 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojdu milostiiu.
Dupa cum s-au gasit cu cale de atre dumnealor vel vornici, poruncim dumneavoastra
ispravnicilor sa urmati a face cercetarea i alegerea ce scrie rnai jos, iar nefiind odihniti vreo
parte, sa vie la divan.
1777, ghenarle 29.
Preatnnaltate doamne,
Marin vatafu da ciocilnasi da la Ocnile Mari sud Vilcea, au jaluit Innltimii tale zicind
ca din avutul lui ce au avut, s-au jafuit In vremea razmiritii si ramtind dator la trei neguP-
tori ce shit sazAtori Intr-acel judet al Vilcii, taleri 250, acesti datornici cerindu-i i acesti bani
si nemaiingaduindu-1, zice c, cauta sa-i mai vinz ce va mai avea i sa-si Inplineasca dato-
riia lor. Si fiindca putere de o data zice ca nu are sa le plateasca, cere ca, cu Incetul sa le
plateascg acea datorie, si dupa jalba lui, Innaltirnea ta ai orinduit la noi ca s cercetam
aceasta pricina si cu anafora s Insti1nt5m Innaltimii tale. Pe carile aducIndu-1 A/tau da pa-
harnicei Innaintea noastra, ne arat numitul jaluitor cum c cu adevarat este jafuit din
pricina razmiripi i cum c este dator acesti bard la acei negutatori, i putere de o data nu
are ca sa plateasca, cerind cu Incetul l cu soroc sa-i plateasca.
Ci, dA vreme ca alta dovada aici nu avu ca sA dovedim din ce pricira au scapiltat, ori
din vremea razmiritii, dupa cum zice el, sau dintr-alte fapte necuvioase, cum nici acei dator-
nici nu fura <IA fata ca sa-i cercetam cita datorie este el dator la acei negutatori, gasim cu
cale sa fie luminata porunca Innaltimii tale catre dumnealor ispravnicii din sud VIlcea, ca sa-i
chieme pe acei datornici, (IA vreme ca zice ca ant i aceia tot Intr-acel judet, si sa cerceteze
Intliu aceasta datorie, clta este, al doilea, ce iconomie are numitu jaluitor i pina clnd poate

276
www.dacoromanica.ro
Inplini el aceastd datorie acelor datornici si cum vor gAsi cu cale, unde flind i datornicii fa-
tA, cu so roc si cu Incetul sd le pldteasca aceastA datorie.
Noi asa am gAsit cu cale, iar hothrirea cea ddsdvirsitd rdmine a a face da cdtre Intl- Arh. S. Su
timea ta. Ms. nr. 5.
f. 264 v.-285
1777, glienarie 26.
Vel dvornic, Badea vel vornic.

Mitropolitul fdrii arald prin anafora ea egumenul mandstirii Bistri fa revendicd de la Mirica Trep-
teanca (jud. Arges) pe coplit nascuft din cdsdloria unei rumnce cu un figan al nidndstiri i. Se 254
holdrdste ca episcopul RImnicuIul sd cerceteze impreund eu ispravnicii judefului Vilcea. Domnul
Intdreste.
1777
lanuarle
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 29
Dupl cum s-au gdsit cu cale d cdtre preasfintiia sa pdrintele mitropolitul, scriem sfintii
tale iubitoriule dd Dumnezeu, pdrinte episcoape, i dumneavoastrA ispravnicilor, sd faceti cer-
cetare i alegerea ce sA cuvine In scris.
1777, ghenarle 2.
Preahmaltate doamne,
Dupe jalba ce au dat dare mariia ta cuviosul arhimandrit Stefan, egumenu mAndstirii
Bistritil, pentru Mirica Trepteanca din sud Argis, cum cd un tigan al acestlia lulnd o rumbled
au fAcut cu dinsa o fatd, pc care mAritindu-o dupd rumin i murincl rumInul au rdmas ia
cu doad copile fete, care iar s-au mdritat dupd un tigan al mAndstirii Bistrjii i sd afld ii
acum trAind, numita jupineasd prin vichilu gineri-slu Banica Miriciou ar cAuta aceast ru-
mbled ca sd o ia supt stdpinire de roan. Care prin zapciu, dumnealui vatafu d copii za divan,
adusi fiind Innaintea noastrA, am Intrebat Inttiu pd arhimandrit, cum poate stdpini rumined
ca un rob, si cu totul sd apard zicind cd necum In robie o tine cu alti tigani inpreund, ci st
toatd voia o are sloboda ca o rumincd. Intrebat-am si pe numitul }Nulled, cum poate cere
rumin sA-1 aibA cld tigan si rdspunse cd pe aceastA rumincd o are data In zestre dd la soacrl-sa
Mirica, ca o tigancd, i cu aceia face cerire.
Deci, fiinda dupd aceste aritAri nu sd poate Indrepta pricina pind nu va fi singurd
jupineasa Mirica, soacra lui Bnicd, fatA, si mai vlrtos cd BAnicd sA lepAdd dintr-aceastA
vichilie a nu fi la judecata rdspunzd<to>ri, rAmtne acolo In fata locului sA sa facd cercetare.
Ci, noi asa socotim a fi cu cale ca, cu porunca mdrii tale, sA. sA orInduiascA la fratile
Intru I-Iristos, episcopul Rlmnecului, chir Chesarie, i la dumnealor ispravnicii din sud Vilcea,
fiindcA s afld amindoad "agile in partea locului si dupd cuviint sd facA cercetare i alegerc
pricinii, iar hotArirea cea clAsAvirsitA rAmine a sA face a cdtre InnAltimea ta. Si anii mArii Arh. St. Buc..
tale de la Dumnezeu sA fie multi si norociti. f. 266 v.-267.
1777, ghenarie 29.
Grigorie al Ungrovlahii.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Grigorascu Asan reclamd pe postelnicelul Sandul
Vdrzaru (Arges), care it turburd stdpinirea asupra morii, mosiet si circiumel de la Cdzdnesti.
In parte i se dd dreptate. Pentru restul plingerilor se propune ca ispravnicii sd facd cercetare.
Domnul Intdreste.
1777
lanuarie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 30
Duca cum s-au gasit cu cale dd la judecatd, intdrim si poruncim dumneavoastrd is-
pravnicilor ai judetului, s urmati a face cercetare 5i alegere cum scrie mai jos, iar cld nu este

217
13 C. 758

www.dacoromanica.ro
 odihnit vreo parte, ori pa hotarirea da aici a dumnealor boerilor judecatori, ori pa alegerea
da la ispravnici, are voe sa vie ca s iasa si la divan, si mumbasir, sluga domnii mele aproduP
ceausasc, anume.
1777, ghenarle 30.

Preainnaltate doarnne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, dumnealui ceausu za aprozi aduse la judecata p.
dunmealui Grigorascu Hasan phis Sandului Varzaru postelnicel, sud Arges, asa zicind Grigo-
rasco Asan, ca are un vad da moara Infundat In mosiia Cazanesti, care mosie o stapineste
Sandul Varzaru, i intr-acel vad are si moara si cum ca nu lasa Sandul Varzaru sa s vinza
yin intr-acel coprinsu de vad Infundat, pe cei ce cumpara venitul morii da la Grigorasco.
Asan. Mai zise Grigorasco Asan ca din macinisu ce macina Sandul i oamenii Sandului, nu vor
s dea oemu morii. Si iar mai zice Grigorasco Asan cum ca la trecuta luna a lui dichemvrie,.
Sandul au Mut o pio din josu morii, din care pricina a piuei, i s-o 1nnecat roata cea din jos
a morii. Osebit d aceasta, mai zise ca i venitul unii mosii ce are Grigorasco tot acolo, care
venit 11 are vindut tot acelor ce au cumparat venitul morii, pe acei cumparatori nu i-au Ingduit
Sandul sa-si string venitul du pa mosie.
Am Intrebat si pa Sandul Vrzaru ce are a raspunde inpotriva acestora, raspunse Intliu
pentru circiuma, cum a el avInd circiuma pa mosiia sa, la drum, si fiind moara aproape da
circiuma sa, nu-i Ingadueste s4 vinza yin acei cumparatori ai venitului morii i mosii lui Gri-
gorasco.
A cloak pentru own, raspunse c au avut obiceiu sa mi dea oem, cci ca, dobitoacile-
celor ce aduc mcinis la moara s pascu pe mosiia lui, la care cerIndu-i-sa vreo dovada la
acest raspunsu, de au avut vrcun asazam1nt, <si> zise ca nu are.
Al treilea, pentru di au facut piva din josu morii lui Grigorasco Asan, n-au tagaduit,
numai zise cii acea Innecatura ce au 1nnecat roata lui Grigorasco, s-au pricinuit dintr-o zapada,.
ca, viind apa cu sloi, s-au zatonit apa cu sloi si au 1nnecat roata cea din jos a morii si cum ca
Sandul vazind ca Inneaca, de atunci au volnicit pe acei ce tin moara In arena de au stricat
zagazul de la piva si nu va mai aduce Innecaciune morii.
A patralca, 1-am Intrebat pe Sandul pentru ce n-au 1ngaduit sa ia venitul mosii pe acei
ce au cumparat da la Grigorasco, i raspuns Sandul c nicicum nu s-au amestecat la acel ve-
nit (IA mosie si mai virtos zise Sandul ca mosiia lui Grigorasco este daspartit da a lui.
Am gasit cu cale, intiiu pentru circiuma, ca sa fie volnica intr-acel coprinsu da vad in-
fundat, Grigorasco Asan sa-si vinza vinu, iar pentru celelalte trei pricini, de vreme ce acei
cumparatori de venitul morii i a mosii sa afla la sud Arges unde este si Sandul sazator, sa
fie luminata porunca marii tale si cu aprod mumbasir ca sa ia, atit pa Sandul Varzaru, cit
si pe cumparatorii morii i moii, sa-i duca la dumnealor ispravnicii judetului ca sa-i cerceteze
pentru cite trele pricinile, atit pentru oem, da ce nu-1 da Sandul fi oamenii lui, cit i pentru
piva ce au Mut Sandul i Inneaca roata lui Grigorasco i ce paguba i s-au facut, cum si pen-
tru venitul dd la mosie, la care cercetare ce vor face, s fie amindoa partile de fata.
Dug care cercetare, sa dea dumnealor t scris la mina cumparatorilor, da venitu morii
i mosii si de va fi da Inplinit s faca i Inplinire, iar de nu sa va odihni vreo parte, mai sus-
numitul mumbasir s ia pe amindoa partile cu cercetarea dumnealor ispravnicilor sa-i aduca la
Arh. SL. Buo.. divan, si care va ramlnea de judecata, va plati treapadu i cheltuiala. Iar hotarirea cea dasa-
Ms. nr 6.
f. 203v.-264v. virsit amine la irmaltimea ta.
1777, ghenarie 11.
Ian<ache> Mav<rodin> paharnic, B<arbu> sluger, Niculae sluger, George Canale.

278

www.dacoromanica.ro
Mitropolitul Wit arald prin anafora cd Dumitra din Bucuresti cere de la Ionird bdrbierul, fostul
sof al fiicei ei, ajuns la ocnd pentru holie, restituirea zestrei acesteia. Dupd pravild, se hotdrdste
restiluirea inaintea allot creditori. Domnul intdreste, dind drept de apel la divan. 256
1777
lanuarie
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 30
Dupd curn s-au gasit cu cale cid cdtre preasfintiia sa pdrintele mitropolitul, poruncim
orinduitule zapciu, cu marifetul starostii dfi negutdtori sa s pretuiascd acele amaneturi,
lntliu zestrea sd o lnplineti, iar neodihnindu-sd vreo parte pa hotarlrea preasfintii sale si va
avea a face apelatie, sa-i scoti la divan.
1777, glienarle 30.

PrealinnAltate doamne,
Dupd jalba ce au jdluit marii tale, Durnitra d aici din Bucuresti, pentru Ionitd bar-
bieriul ce i-au fost ginere cum cd, aflindu-sii el du<pd> fapte d hope, s-au ddsprtit d fii-sa,
si dupd faptile lui s-au trimis si la ocnd, i acum li cere lipsa d zestre a fii-sii, ardlind cum
c numitul gincri-sdu ar fi avind nista haine puse amanet la un cdpitan Nicolae, tot de aici.
Am cercetat pentru aceast pricind, lipsa d zestre a fii-si ; s-au aflat adevdratd, de taleri 52,30.
Am cercetat l pentru acele amaneturi ale gineri-sdu i numitul Nicolae cdpitanu nu au td-
gAduit, ci au spus cum cd stilt la dinsul oarescare lucruri de ale lui Ionitd puse amanet pentru
taleri 60. Mai zise cum cd el, numitului Ionitd, la pasurile ce au avut, cdzind Intr-aceste fapte
cid hope, i-ar fi dat mai mult ddcit taleri 200.
Pentru care, Instiintam mdrii tale, cum a numita jilluitoare dupd pravila sa protimi-
seste lua lipsa zestrii, mai Intliu de datornici, numai sa s pretuiascd acele lucruri de shit
amanet, si d vor prisosi mai mult (Mit taleri 52,30, atuncea, ce va mai prisosi, sd aib a
lua datornicul ce are amaneturile pentru datorie. Noi, dupd alegere si dupd pravild, asa am
gasit a fi cu cale, iar hotArlrea cea ddsvIrsitA ramlne a sd face da cdtre InnAltimea ta. i anii Arh. St. Buc..
mArii tale de la domnul Dumnezeu, rugam ca sd fie multi si norociti. f. 2135v.-206.
1776, dlehenwrie 21.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Mitropolitul Wit aratd prin anafora cd Patina Ostroveanca (jud. Arges) a Waal Mitropoliei, prin
diatd, magi, mori fi figani, Un nepot al ei insd a rdscumpdrat bunurile ddruite. Se holdrdste
ca dupd cercetarea ispravnicilor sd se dea ajutor unei nepoate conform dialei din banii Incasafi
257
de Mitropolie. Domnul lntdreste. 1777
lanuarle
30
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Cinstit iubitoriule de Dumnezeu printe episcoape al Rimnecului, sd faci cercetare si
alegere tn scris. Asijderea poruncim si dumneavoastrd ispravnicilor ai judetului s urmati a
trimite pa fiestecare innaintea sfintii sale si a lnplini cu ce vor rdminea datori, iar care nu
sd vor odihni cu carte dd alegere a sfintii sale, sd-i trimeteti la divan.
1777, ghenarie 30.

PrealnuAltate doamne,
Facem stire mdrii tale CA o Pduna Ostroveanca din sud Arges, Inca din trecuta vreme
a pdcii, Wind danie la Mitropolie prin diiatd, moii, mon i tigani si mai pd urind sculindu-si
un nepott-s, anume Latco, ca s rdscumpere aceste drmii, am fdcut socoteald i pretuindu-sd
s-au fAcut o sumd cid bani, care neavind bani sd-i dea, au dat zapis la Mitropolie cu chiezas,
unu, Nitul Mariian, i altii din sud Argis, i dintr-acei bani, dintr-lnsii am luat, iar
stilt ramasitd.

279

www.dacoromanica.ro
 Ci, fiindcA aceastd rdposat Paula Ostroveanca, intr-acea diiatA ne-au lAsat si dam
si noi oarescare ajutor unii nepoate a ei i acum fiindcd ne cere si nu sA stie citi bani am luat
dupd rdscumpArarea acelor dAnii i citi au rAmas, rugarn pd mArlia ta ca sA sA facd porunc
care dumnealor ispravnicii din sud Argis, si carte care fratile intru Hrislos, episcopu Rlinne-
cului, chir Chiesarie, dd vreme ce unul dintr-acestiia sd aflA in sud Argi i altii in Vilcea, ca
sh-i supue dumnealor ispravnicii sd meargA la fratiia sa, la Rimnec, sa facA socoteald di citi
bani s-au luat dA cdtre Mitropolie i sd sA vazA citi sint rdindsitA, pentru Ca, cu porunca mArii
Arb. St. Buc., tale, scotindu-sA acci bani, sd dAm i noi acolo unde sintern orinduiti de aceastd raposatd. $11
Ms. nr. 5.
1. 206 266v. anii mArii tale de la domnul Dumnezeu sA fie multi si norociti.
1777, ph rnarie 2.
Grigore al Ungrovlahii.

Departamentul al 2-lea amid prin anafora cd Milialcea din Badeoi (pd. Vilcca) se plinge contra
258 mndstirii Bistrifa care i-ar fi Impresurat mosia Geilbezea. Cum egumenul meindstirit ardld cd
aceasta o stdpineste de 25 de ani, se cer dovezi, holdrindu-se sd cerceteze si set decidd cdimdcd-
1777 mia Craiovei. Domnul intdreste dind drept de apel la divan.
februarie
1
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
DA vreme ce si Innaintea domnii mele la divan, aducind zapciu pe amindoad pArtile
arAtA egumenu cd nu are aid cu ce sA rAspunzd fiindu-i scrisorile la mAndstire, ci dA vreme ce
jAluitoriul ceru ca la ispravnicii judetului sA le cerceteze uncle este, si egumenu neputind a-si
duce marturi la Craiova, poruncim dar, dumneavoastrA ispravnicilor, sA urmati a face cerce-
tarea ce scrie mai jos, insA drept i Intru adevAr ca sA nu sA nApAstuiascd nici sdracul acesta, nici
mAndstirea. i In scris alegind, de nu sA va odihni vreo parte, sd-i sorociti In scris cu zi orin-
duitA, ca sd vie la divan. Ci, zabavd sd nu faceti a-i infAtisa si a cerceta cu dreptul.
1777, fevruarie 1.
PreahmAltate doamne,
Din lurninatA porunca mArii tale, dumnealui vdtafu de copii za divan aduse la judecatA
pA Mihalcea dA la BAdesti sud Vilcea, pfris cuviosului egumen ot manAstirea Bistrita, zicind c
avind el mosie ce sA numeste GAlbezea, rdmasd dA la neamul lui, au stApinit-o pind la inceperea
acestii trecute rdzmiriti, iar dd atunci Incoace i s-au Inpresurat mosiia dd cdtre mAndstire.
Fatd fiind i numitul egumen, rdspunse cA n-au avut In tire dd Ora aceasta, ca sd-si
fi adus cArtile ce are mAndstirea pentru aceastA mosie, arAtind egumenul cd shit ani 25 de clnd
stdpineste mAndstirea mosiia aceasta, necontenit.
Deci, am Intrebat pd phis de citA vreme nu stdpineste moiia, i zise cd slut 15,
si macar cd nu au stdpinit Intr-acesti ani, din intimplarea vremii, iar cd-i iaste acea mosie rd-
masd dA la neamul lui i ca au stApinit-o el pina la o vreme afar% din cArtile ce are la mind,
dar o va dovedi i cu mArturii din partea locului, prin carte dA blestem.
Ci, fiindcA numitul egumen zise cl, cArtile pentru aceastA movie nu le are aici In Bucurevti,
ca sA fim putut intra in cercetarea judecAtii, vi dA vreme ce i plriu1 arAtA cA cu mArturiile
prin carte de blestem In fata locului Ii va dovedi stApInirea moii, pentru aceasta am socotit
ca, cu luminatA porunca mArii tale sA sA cerceteze aceastA pricinA de dumnealui cAimacamu
Craiovii, unde aducinduli numitul egumen cArtile ce va avea mAnAstirea pentru aceastA movie,.
Arb. St. Bum, arAtIndu-vi i p1rtu scrisorile lui, aducindu-vi 5i marturiile ce va avea, i ava dupA dovezile ce
Ms. nr. 5,
f. 268 v.-269. va avea, sA i sA hotArascA pricina. far hotArirea cea dAsAvir5itA rAmine la InnAltimea ta.
1777, ghenarle 15.
Miche paharnic, D <umitru> Cioran paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandrir
Greceanu, Ev<dochim> medelnicer, Hagi Dumitrache sluger, D<umitrache>
Eirez<oianu>.

280

www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd 14 liude din jud. Buzdu pirdsc pe Leul, vdtaful
plaiului Sldnic, care, in memea rdzmerifei, le-ar fi luat mai mune dart decit trebuiau platite unui
zapciu al ispravnicului lonifd Cirlova. Se hotdrdste ca acesta sd fie adus spre cercetare. Domnul
intdreste.
"
1777
februarie
3
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
DupA alegerea ce s-au Mut da la judecata, poruncim dumneavoastra ispravnicilor ai
judetului, sa urmati a face cercetarea ce scrie mai jos.
1777, fevruarle 3.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca mArii tale, dumnealui vatafu (IA visterie aduse la judecata pa
liude 14 ot sud Buzau, pirt0 Leului vatafu, zicind ca In vremea razmiritii, fiind \Tate da plaiu
In plaiu Slanicului ot sud Buzau, i-au apucat da au platit taleri 200 pentru lude 14, zaherea,
0 In urma cercettnd visteriia, s-au gasit aratati In catastihu visterii numai lude 10. Cerind da
la numitu Leu vataf, taleri 70 pentru lude 4 ce nu i-au dat In visterie, fata fiind Leu vatafu,
de tot s-au aparat, zicind ca hi mina lui nici mx ban n-au dat. Am cerut pIr1iIor ca sa arate
rava0le lui Leu vatafu dA datul banilor, i raspunserA ca n-au nici un rAva fiindcA banii i-au
dat prin mina unui Tudor Ranga poteca, fiind rinduit zapciu de Ionita Cir lova ce au fost
intr-acea vreme ispravnic intr-acel judet, iar nu la acest Leu vatafu.
Deci, vazind ca insu0i p1rIii acqtiia cu graiu lor aratara ca banii i-au dat la acel Tudor
Ranga, zapciu cel rInduit da IonitA Cirlova, i da vreme ce acel zapciu Tudor Ranga sa. afla
Intr-acel judet, cum 0 Ionita Cirlova, sa fie luminata porunca marl! tale care dumnealor is-
pravnicii judetului, ca sa-i Infatileze innaintea dumnealor, i intliu sA sa ceara da la acel
zapciu ecstractul acelui Ionita Cirlova ce au fost ispravnec, cu carele au strhisu acea zaherea
si and sa va gasi In ecstractu, lude 10, sa cunoaste cA zapciu au luat bani mai multi pentru
acei lude 4 WA de tirea ispravnicilor, ramiind supt villa de a-i plati. Iar cind sa va gasi In
ecstractul acelui ispravnec Or lova, liude 14, atunci zapciu va raminea nesupArat, i sa plateasca
Cirlova banii pentru acei liude 4, fiindca sA cunoate cA i-au oprit el, aratind la visterie numai
liude 10. Care Intr-acestali chip fachidu-sa cercetare, prin cartea dumnealor (IA judecata, sa fut. St. BIM.
facA izbranirea. Iar hotarirea cea dasav1r0ta ramine la Innaltimea ta. f 287 v.-268.
1777, ghenarie 29.
Miche paharnic, D<umitru> Cioran paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru
Greceanu, Ev<dochim> medelnicer, Hagi Dumitrache sluger, D<umitrache>
Brez <o ianu >.

V el vornicii arald prin anafora cd sdtenii din Bdtesani, Mdrgineni si Mdfulesti( jud. V ilcea) pirdsc
pe sdtrarul S erban Otelelisanu care le Incalcd pdmintul si le cere multd clacd. Judecata faculd
de caimacamul Craiovei nu gdsise intemeiald plingerea. Domnul hotdrdste sd se orinduiascd boieri
hotarnici penlru cercetare fi trimitere la divan.
260
1777
febroarle
3
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
E0nd i innaintea domnii mete la divan amindoaa partite, arAtind numitii mai jos
vechilii satelor, jalba pentru cele ce sa coprinde mai jos, au tagaduit Otetelisanu da toate. Deci,
tagaduind cel pirit, am cerut jaluitorilor dovada de pira lor dupe orinduiala judecatii 0 nu avura
aici sa arate nici in scris, nici prin marturi. Pentru care, dA trebuinta fu, dupa cum i dumnea-
lor vel dvornici au ales, a sa cerceta la fata locului unde pot i ei sA EWA. dovezi, cum si
Otetelisanu, j ii s-au zis sa-si aleaga doi boerina0 drept ase. Dar zicind ei cum ca aici fiind,
nu tiu pa cine sA ceara, pentru aceia am scris domniia mea osebitA carte catre dumnealui cai-

281

www.dacoromanica.ro
macamu Craiovii ca de acolea sA orinduiascA, cari, mergtnd la fata locului sti urmeze la toate
cum scrie mai jos si clnd nu sA vor odihni, sA-i aducl la divan mumbasir, sluga domnii mele.
1777, fevruarie 3.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale vAtafu dA aprozi au adus la judecatA Innaintea noastrA
pe Radu i Costandin i VlAdut, vechili si din partea celorAlalti s5.teni din trei sate anume Be-
tesani i MArgineni i MAtulesti din sud Vilcea, plrli etrarului Sarban Otetelisanu, zicind cA
In mijlocu mosii Mr are siitraru mosie curnparatA tot da la mosii Mr, intr-un rind stInjeni 284
si al doilea, mai la urmA, stinjeni 52. $i zic cA avind setrarti acesti stinjeni d cumpArkoare
le ucid dobitoacile 5i fiind ei sAzAtori pc mosiia lor Ii apuca dA clAcuesc carii zic cA i foae au
de citA clacA i-au fAcut, deosebit i alte multe rAutAti zic cA le face sAtraru, asijderea zic cA
deosebit dA acestea, s-au sculat l cu hotarnici sA le mai ia din mosie. i In trecutile zile mai
jeluind InnAltimii tale 5i fiind orinduiti la dumnealor boerii Craiovii, zic cA numitul Otetelisanu
ar fi aruncat pricind asupra Mr cum cd i-ar fi -Mat copaci In vremea razmiritii 5i cum cA
i-au mincat cu dobitoacile lor mosiia si ghinda i cu acel fel dA mijloc la jalba Mr zic cA nici
o ascultare nu ii s-au dat la Craiova. i orinduindu-sA dA acolo cercetAtori ca sA cerceteze aceste
pricini, zic cA nici acela n-au mersu, prelungindu-s4 pita acum i ceru ca sA ii sA cerceteze
zilile ce au clAcuit i dobitoacile ce zic cA ii s-au 'Wheat, cerind i pentru acei 52 stinjeni dA
movie sA-i intoarcA banii i sA lipseascA sAtraru Otetelisanu din mijlocu mosii lor, fiindcA nu
pot trAi cu dinsul.
Fat Hind i Atraru Arban Otetelisanu, ne arAtA o carte dA judecatA a dumnealui
Manolache Romano ce au fost caimacam la Craiova, iscAlitA i dA tefan Bibescu i dA slugeru
IonitA BrAiloiu i dA Barbul St<irbei> slugeru cu leat 1776 dichemvrie 22, intru care scrie cA
pentru pira ce fAcuse jAluitorii din numitile sate, au cercetat dumnealor fiind fatA i o parte
5i alta i lnttiu pentru zilile dA clacA aratA cA Intreblndu-i pg. cite unul dA cite zile au cldcuit,
aratA cA au dovedit cA au clAcuit 5Atrarului Arban Otetelisanu In doi ani, satul BAtisani zile
21, i MArginenii cu MAtAlestii, iar pe doi ani zile 29, ce s-au fAcut peste tot, zile 50. Care pen-
tru aceastA clacA ce i-au clAcuit, au zis sAtraru Sarban Otetelisanu cA au avut asAzAmint cu ei
sA-i facA aceastA clacA pentru suhatul vitilor ce-si pascu numitii jAluitori pe mosiia sa, iar pen-
tru dobitoacile ce zic jAluitorii c5 le ucide i pentru alte rAutAti ce jAluiesc ei, cA le face Otete-
lisanu. i pentru aceasta scrie intr-acea carte cum cA au cercetat dumnealor 5i urdle dobitoace
care aratA cA au zis jAluitorii cA le-au ucis tatAl sAtrarului Otetelisanu, de atunci pinA acum
zic cA sint 40 dd ani i nu si-au cAutat, cA numai dA and au murit Radul Otetelisanul, tatAl
sAtrarului, sint trecuti ani 23 5i ei tot nu si-au cAutat, iar pentru alte vite ce zic c le-au ucis
oamenii sAtrarului in trecuta razmiritA, fiindcA sAtraru au tagAduit zicind cA nu stie, jAluitorii
IncA n-au putut sA dovedeascA pA cel ce le-au ucis vitile, nici acolo la Craiova, nici aici. A-
trarul $Arban Otetelisanu, Inca arAtA ca numitii jiluitori i-au tAiat copaci da doi ani Incoace
5! cu vitile lor i-au mincat mosiia i ghinda 5i alte bucate, care acestea le cere (IA la dinsii.
JAluitorii zic ca acei copaci s-au tAiat In vremea rizmiriii di unii altii pentru trebuinta muscali-
lor, cum si dii acele bucate si ghinda au tAgAduit jAluitorii. Mai zise sAtraru cA un Sarban
VIAdescu tot dintr-acesti jAluitori, ar fi pus vie pe mosiia sa, fAra de a nu lua voe, cum 5i cei-
lalti sAteni Ii Inpresoari mosiia 5i are 5i zapise pe citi stinjeni dA movie sA stApineascA, iar
pentru 52 stinjeni da mosie ce aratA jAluitorii In jalbA cA i-au vindut, mai la urma cerind ei
sA-i intoarcA banii pA acei stiEnjeni i sA ia ei acea mosie, la aceasta nu avurA nici o dreptate
pentru ca sA vede zapis (IA vluzarea acestor stinjeni dii mosie (la 35 da and vinduti la tatal nu-
mitului 51trar, in care zapis sA vede isciuit i acel Radu Piele jAluitoru, fecior Nicolii Piele,
vinzAtori.
Deci, di vreme cA nici o parte, nici alta n-avu dovada mArturii ca sA poatA dovedi ade-
varul plrelor lor 5i la cererile br ce fac unul asupra altuia sA ii sA poata hotarl judecata da
aici, am gAsit cu cale sA fie luminatA porunca innAltimii tale sA sA orinduiasca 6 boeri hotar-
nici pe care Ii va cere si o parte si alta, InsA trei daspre o parte si trei daspre alta cu por-

282

www.dacoromanica.ro
tdrel, si sd mearga acolo in fata locului si s string pe toti mosnenii, cum si pe alti inpreju-
reni ce vor avea mosie pe lingd aceastd mosie si prin carte dA blestem a preasintii sale pa-
rintelui mitropolitului, sd traga acea mosie toatd dupd obiceiu prin trei locuri si dupd scriso-
rile i zapisile ce va avea sdtraru Sirban Otetelisanu si sd vor dovedi di bune, sa-i dea mosie
ca unui cumpArdtor d o parte, iar ceilaltd mosie sA rdmiie a mosnenilor. Insd la aceasta, nu-
mitii hotarnici sd nu ndpAstuiascA nici pa jAluitori, nici pe sAtrar, ci tot mosie daopotrivA sA
le dea fiestecdruia, zicind cd sa vor odihni toate pArtile pe acea alegere s pue boeri hotarnici
si pietre ca sd 'tie fiestecare pe unde sA stapineasca ; iar neodihnindu-sA vreo parte, sd. MU pue
pietre, ci sd facA numai semne si cu alegerea ce vor face, in scris, sd-i trimita si aici la lu-
minat divanu innAltimii tale ca sd li a izbrAneasc judecata si toatA chieltuiala acelor boeri
hotarnici, cum si a portArelului, sd o poarte sAtraru Sdrban Otetelisanu dupd cum Insusi su
priimit innaintea iloastrd. Si tot acei hotarnici sd cerceteze si pentru tdiatul acelor copaci cum
si pentru cele dd mai sus-arAtate pricini, insd di vor dovedi ci acei copaci s-au Mat pentru
niscareva chiristele in vremea rdzmiritii cid trebuinta ostirii sau acurn dupd pace Incoace, dA tre-
buinta domneascd sau pentru trebuinta sdtrarului dupd cum zic ei, sA aibA pace jdluitorii
pentru tdiatul acelor copaci, iar dovedindu-sA el au tAiat pentru trebuinta casilor lor, pe citi
copaci sd va dovedi prin carte dA blestem cd i-au Mat ei, sd-i plAteascd, copacu mare cite
bani 30 dupd obiceiu. Asemenea cercetind boerii hotarnici si pentru acea ghindA i bucate cum
si pentru alte pricini ce au ei intre dinsii pentru aceastA judecatA ce sa arata mai sus si dupd
dreptate sd dea si carte d judecati la mina cui sd va cddea. Asijderea si pentru clacA, dd
vreme ce zic ei cA au clAcuit 639 zile si dumnealui caimacamu inpreund cu ceilalti boeri, arat
cii numai 50 zile au clAcuit, si pentru aceasta iardsi prin blestem sd cerceteze acei boieri ho-
tarnici cite zile au clAcuit top, i cite zile sd. va dovedi cA au clAcuit mai mult peste cite va
fi avut asdzAmint pentru suhatul vitelor, sa le plAteasca sAtraru zioa cite citi bani sit va do-
vedi cd platesc si altii pe acolo. Iar cind nu sd vor odihni nici dupd aceastd cercetare ce vor
face acei boeri hotarnici dA tot, prin carte dd blestem cu alegere a toate In scris, sd-i trimitd
si aici la luminat divanu Innaltimii tale si cine va rAminea, va plati toatd chieltuiala. Noi asa irk St. Buc..
Ms. nr.
am gAsit cu cale, iar hotarirea cea ddsdvirsitA rdmine a sA face dd. cdtre InnAltimea ta. f. 272v.-275.
1777, ghenarle 24.
Vel vornic, Badea vel vornic.

Vel vornicii aratd prin anafora cd Stan, porldrelul din satul Leu (Romanafi), se judecd cu V la-
duf Tetoianu din jud. Vilcea cerind ca protimitar sd rdscumpere mosia parinfilor lut ajunsd In
stdpinirea acestuia. Dupd judecata cdimdcdmiei Craiovei, piritut neaducind zapise, se propune
judecatd la divanul domnesc. Domnul intdreste.
261
1777
februarie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 5
Dupe cum s-au gsit cu cale d care dumnealor velitii boeri, volnicim pe sluga domnii
mele...1 pdhArnicel, sii meargA si prin stirea dumnealui caimacamului sd-1 ia sd-1 aducd la
divan si cine va rArninea, sd plateasca treapAdu si cheltuiala.
1777, levruarle 5.
PreaInnAltate doamne,
Din luminata porunca innAltimii tale, vtafu za pdhilrnicei au adus la judecatd Innaintea
noastrA pe Stan portdrelu cid la satul Leu sud Romanati, piris polcovnicului VlAdut. Tetoianu
din sud Vilcea, zicind cd pArintii lui vdzind2 o mosie a lor de la Leu-dd-Sus sud Romanati,
unor boerinasi Rusdnesti, acei boerinasi Rusdnesti au fdcut acea movie vInzAtoare si au cumpd-
rat-o numitu polcovnic, si pluitoru zice cd dupd ce au aflat dA vinzarea acestii mosii, fiinda
este dd la pdrintii lui, au mersu la numitu polcovnic de i-au dat banii si sd-i dea mosiia, Ca
unul ce sd protimiseste fiind dii la pArintii lui a o lua iarisi el si numitu polcovnic n-au priimit
banii ca sd-i ia. i zice cA in trecuta vreme, Innaintea razmiritii, dind jalbd la domni si fiind

283

www.dacoromanica.ro
 orinduit la dumnealor boerii judecAtori ai Craiovii ce era pe acea vreme si chiemlndu-1 la
judecata numitu polcovnic, ar fi aratat la judecata cum a n-au cumpgrat acea mosie, ci
au cumparat numai venitu <pe> trei ani. Si zice jiiluitoru cA intimplindu-sa vremea razmiritii
n-au putut sii-si mai caute judecata, si in trecutele zile jaluind innaltimii tale pentru aceasta
pricina, dupii jalba lui au fost orinduit la dumnealui caimacamu Craiovii ca sa-i judece, si
judecindu-i dumnealui caimacamu inpreuna cu ceilalti boeri ai Craiovii i-au facut anafora
cgtre innaltimea ta si cere cu acea anafora sA iasa si la luminatu divan a innaltimii tale
cu polcovnicu Vladutu Tetoianu, ziclnd ca da cind umbla in judecatg cu dinsul pentru aceasta
pricing, au chieltuit taleri 130 si cere dreptate. Dupa jalba lui, ni sa porunceste ca O. cerce-
tam aceasta pricing pe carele aducin<d pe> numitul zapciu dimpreuna cu polcovnicu VlAdutu
Tetoianu innaintea noastra, am cercetat intliu anaforaoa dumnealui Manolache Romano biv
vel paharnic ce au fost caimacam la Craiova i Fota VlAdaianu paharnic i stolnicu Stefan Bibescu
i IonitA BrAiloiu sluger, ce scriu catre innaltimea ta, care este da la leat 1777 ghenarie 10,
intru care scriu cu dupA jalba ce au dat innaltimii tale Stan portarelu cu cetasii lui da la
Leu din sud Romanati, infatisind innaintea dumnealor atit pe jaluitor, cit si pe polcovnicu
Vladutu Tetoianu, ar fi raspunsu polcovnicu VlAdutu, ca zapisile acei mosii 1111 le are ling
dinsul, ci le are puse intru pastrare la sfinta manastire Govora si arata ca i-au pus soroc ca,
dupa sfintele sarbAtori ce au trecut, sii-si aducA amtndoaa partite, scrisorile ce vor avea, ca sa
li sit izbraneasca judecata, si polcovnicu nu si-au dus acele scrisori la acel soroc, ci au plecat
da au venit aici la Bucuresti.
FatA fiind si polcovnicu Vladutu Tetoianu innaintea noastra, 1-am intrebat unde slut
acele zapise Si scrisori si cum (la n-au mersu atunci la sorocu ce i-au pus dumnealor boerii
divanului Craiovii, ca sg fi luat judecata savirsire dupa luminata porunca innaltimii tale, ci
s-au sculat di au venit aid, si zise ca n-au putut merge. I-am zis a ne arate acele zapise
innaintea noastra, si zise ca tot nu le-au luat de la sfinta manastire Govora si shit acolo puse
lntr-o bona, care fiindca si egumenu dA la sfinta manastire Govora sg afla in Bucuresti, 1-am
chemat da fata si i-am cerut cheia de la acea odae unde zice Tetoianu ca-si are acele zapise
si am dat-o in mina Tetoianului ca sa trimita sA aduca acele zapise si scrisori ce va avea pen-
tru aceasta pricing, puindu-sa si soroc da zece zile. Numitul polcovnic, nici au sazut pinit la
acest soroc, nici au adus zapisile ca sa fi luat judecata savirsire, ci au plecat la Craiova si
nu stim s-au cerut voe da la innaltimea ta da au plecat, sau fand de voe, ea jaluitoru sade aici
In cheltuiala.
Ci fiindca aceasta pricina da judecata sit prelungeste da multA vreme, gasim cu cale
sa fie luminata porunca innaltimii tale, sa meargg om domnesc sa ia pe polcovnicu Tetoianu
cu scrisorile 1 zapisile ce va avea pentru aceasta mosie ce-i zic Leu-dA-Sus si sa-1 aduca aici
la luminat divanu innaltimii tale, ca sg ia judecata savirsire si eine va raminea da judecata,
va plat! treapadu si chieltuiala.
Noi asa gasim cu cale, iar hotarirea cea dasavIrsita ramine a sa face da catre innalti-
Arh. 1:11. Buo.. mea ta, (IA vreme ce jaluitoru cere sa i sa faca hotarire aici, iar acolo nu va ca sa mai mearga,
M. nr. 5. fiindcA-1 poarta da atita vreme cu multi prelungire.
1. 276-278.
1777, ghenarle 28.
Vel vornic, Badea vel vornic.
1 Loc alb.
2 Pentru : vinzind.

Mihalache vet camdraf de ocne aratd prin anafora cd a cumparat la mezat mosia Pisculefti (la-
262 lomila) a decedatului Costandin Miounescu. Domnul Intareste cumpdrarea f i staptnirea mo#ei.

1777
lebruarie Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
6 Intarim si domniia mea, si sa stapineasca cu buna pace.
1777, fevruarie 5.

www.dacoromanica.ro
PreatnnAltate doamne,
DupA luminatA hotArirea InnAltimii tale ce este fAcutA pentru cele ce s-au vIndut din-
tr-ale casii rAposatului Costandin Micsunescu spre lnplinirea datornicilor ca, cu pretul ce vor
esi la mezatul ce iarasi s-au fAcut in urmA prin stirea sotii si a fratelui raposatului si a tuturor,
sA s i dea mustiriilor si sa vor da acelor mustiril IntArire dA la marlia ta pentru buna stk.
pinire.
FiindcA au cumpArat i dumnealui Mihalache vel cAmAras za ocne, dA la mezat, o movie
Pisculesti din sud Ialomita, In taleri una mie trei sute cin<ci>zeci, si au numArat i toti banii,
a fie luminatA porunca Innaltimii tale a i sA da intArire la mina dupa. hotArirea 1 stApinirea Arh. gt. Boo..
acestii moii. Ma. nr. 6.

(sia Dal-
f. 276 271v.
1777, fevruarie 5.

Departamentut al 2-lea arald prin anafora cd Stan Besliu st Dobre Minzald din satul Milnesti
jud. Buzau) se judecd cu Avram Mdnescu i nepolul sdu, care le-ar ft impresurat mo
balti. Neaductnd dovezi nict unit, Mei &lit se hotdrdste ca ispravnicit sd cerceleze si sd judece, 263
cu drept de apel la divan. Domnul Intdreste. 1777
februarie
5
Io A lecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupe cum s-au gasit cu cale dA la judecatA, voind i amIndoA partile, poruncim dum-
neavoastrA ispravnicilor sa urmati a face cercetarea ce scrie mai jos.
1777, fevruarie 5.

P reaInnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat la niriia ta Stan Besliu i Dobre MinzalA de la satul MAnesti sud
Buzau, 010 lui Avram MAnescu i a lui loan nepoti-sAu, dumnealui vAtafu za aprozi i-au adus
la judecatA. Zice Stan Besliu I Dobre MinzalA cA, avind mosie stremosascA ce sA numeste Dal-
balii ce este In inijlocu unii moii, iarasi a lor, MAnesti, pe care mosie In trecutii ani le-au
fost Inpresurat-o mai sus-numitii pirlti, care In zilile marii sale Gligore vodA Ghica, avind
judecata la dumnealor ispravnicii judetului pentru aceastA mosie, zisera ca prin carte dA jude-
catA Ii s-au fost hotArit ca sA-si stdpineasch mosiia cu pace dA care mai sus-numitii ptrIti,
care pita acum au stapinit-o cu pace, acum iarasi s scoalA cu judecatd asupra lor, nevrInd
sl le dea venitul mosii.
Intrebindu-sa si piritii ce au a raspunde, arAtarA ca au zapise da stApinirea mosii. Li
sl ceru sA arate acele zapise de stapinire, raspunserd ca nu le au aici, ci acolo la Buzau. S-au
cerut cartea de la judecata a dumnealor ispravnicilor la numitii jluitori, ce zic cA o au, ase-
menea au rAspunsu cA nu o au aici, ci la Buzau.
Deci, noi vAzInd cA zapisile ce le aratA cA au o parte si alta, nu le au aici dA fatA,
aici nu sa poate cAuta judecata ca sA sA descopere adevArul. Ci fiindcA Innaintea judecAtii s-au
asazat amlndoA partile ca sA meargA la dumnealor ispravnicii judetului sA le cerceteze pricina
prin cArti I alte scrisori ce vor fi avind, sA fie luminatA porunca mArii tale la dumnealor is-
pravnicii judetului ca, dupa scrisorile I alte dovezi ce vor fi avInd o parte si alta i prin carte
dA judecatA, sA le facA izbrAnire si Inplinire, iar cind vreo parte nu sA va odihni cu carte dA
judecatA, sA-i trimitA la divan si atunci partea care va rAmlnea va plAti toatA chieltuiala. Iar Arh. Bt. Brio..
cea desAvirsita hotArire rAmIne la InnAltimea ta. 26s. nr. 6.
C. 278-278v.
1777, fevroarle 4.
Ian<ache> Mav<rodin> paharnic, Barbul sluger, George Canale.

283
www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Anastasia cdlugdri fa de la schitul Bascov (jud. Arges)
264 reclamd pe vistierul Rdducan Bucsdnescu, care i-a cuprins parte din mosia ei Pdusesti. Se ho-
tdrdste ca doi boierinast sd cerceteze. Domnul tntdreste.
1777
februarle
13 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupa cum s-au gasit cu cale da la judecata, poruncim dumneavoastra ispravnicilor da.
judet, sa urmati precum scrie mai jos.
1777, fevruarle 13.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca mar!! tale, dumnealui vdtafu za paharnicei aduse la judecata
pa Anastasiia calugArita da la schitu Bascov sud Arges pirlsa vistierului Raducan Bucsanescu
ot sud Arges, zicind a din mosiia plrlii ce sa numeste Pausasti, i-au vindut pirisuluil stinjeni
30 si cu acei stinjeni i-au coprinsu a1i stlnjeni 70 dintr-acea mosie.
Fata fiind pirisuP, de tot s-au al:drat ziclnd ca mai mult dacit ii este zapisul de cum-
paratoare nu sa intinde nici macar o palma pa mosiia ptrl*ii.
Pentru care, vazindu-sa pira calugAritii ea i s-au inpresurat mosiia i cel pirit aparindu-sa,
a fie luminata porunca marii tale care dumnealor ispravnicii judetului ca sa orinduiasca doi
boerinasi sa aleaga cumpAratoarea ptrt*uluil *i deosebit si partea de mosie a numitii caluga-
Arh. St. Buc.. ritii, sA li sa dea si carti pa a-mina ca sa stie fiestecare stApini rea sa. Iar hotarirea cea dAsa-
me. lir. 6.
f. 280v. 281. virsitA amine la innAltimea ta.
1777, fevruarle 10.
Miche paharnic, D<umitru> Cioran paharnic, Costandin biv vel comis, Hag
D umitrache sluger.
Corect : piritului.

Vel vornicii arald prin anafora cd Costandin si Papa Popescu se judecd cu Ion Gheban si cetasii
265 tut, care le Impresoard mosia Pobordstt (Gorj). Dupd judecdfi la episcopul Rlmnicului si cdimdcd-
rnia Craiovei, care au dat dreplate ptrisilor, se recunoaste acum plat ilor dreptul de stdpinire. Po-
pestii nemulfumtfi dau jalbd la divanul domnesc. Domnul hotdrdste ca amindoud pdrfile sd sM-
1777
ptneascd pe jumdtate mosia.
februarle

Io Alecsandru loan Ipsilant volevod bojiiu milostiiu.

Nefiind odihniti Popestii pe aeeasta alegere a dumnealor vel vornici, a sa mai face
cercetare la ispravnicii judetului, au isit innaintea domnii mele la noemvrie 22 leat 1776 fatA
cu Ghebani, i alte cart! i dovezi dA scrisori mai noaa, n-au avut Popestii, cu care sa dove-
deasca zisa lor ca numai ei sA tragu din Dragu Timea, de la care este mosiia aceasta i ca
numai lor Ii sa cade stapinirea precum o cerea, far' dA numai, tot acea copie cu hrisovul
raposatului Alecsandru Iliia voievod cu leat 7126, care fiind foarte vechi de 150 de ani
zicind *i Ghibanesti, ca i ei sa tragu dintr-acel Dragu Tibea i ca au stapinit d-avalma cu
Popestii totdauna ei i parintii lor, si au avut i hrisov dar 1-au pierdut si au marturi sl
unii l altii, trebuinta au fost a sa aduce aici de fata la divan, marturii ce vor avea
fiescarele, din streini i vecini inprejureni i batrini, si a sa Intreba si dumnealui paharnicu
VlAdAianu ca un vecin ce este, cine au stapinit intr-aceasta mosie di-nceput i pe fiescarile
din ce neam stiu ca sa trag < ?>. i asa, cu porunca domnii mele, mai Wind cercetare *i
ispravnicii acolo, s-au adus la divan marturii de la amindoao pAri1e cu instiintare da la
ispravnici si da la paharnicu Vladaianu, cu care acum la fevruarie 10 leat 1777, mai isind
iarasi de iznoava innaintea domnii mele, zise Papa Popescu el Ghebanii numai doaa li-
vezi de eumpAratoare au acolo, iar nu mai mult.

286
www.dacoromanica.ro
 Deci, citindu-sA cartea dA cercetare ispravnicilor i marturiia in scris de la 25 marturi
ai GhebAnestilor, cum si mArturiia de la 6 marturi ai Popestilor, ce au dat-o acum mai pe
urmA in scris acolo la ispravnici, s-au infAtisat i pe insusi marturii innaintea domnii mele si
Int Hu, Intrebind domniia mea pe patru din marturii lui Gheban, deosebiti pe cite unul, dete
mArturie fiescarele lntr-un chip ca dintr-nceput au pomenit pa Ghebnesti stapinind din tot
hotaru acesta si au luat i dijmA din putinu ce au agonisit, si cum cA au avut i hrisov care
1-au vAzut la mina Ghebanestilor scriind cd sA trag din Tibea, care s-au rapus in vremea dom-
nii sale Stefan vodA. Dupa aceasta s-au adus clA fatA si pA trei din marturii Popestilor i iarAsi
asemenea daosebiti intrebindu-sA, insusi mArturisirA doi dintr-Insii cl au stAptnit i GhebA-
nestii de 50 dA ani nelipsit mosiia aceasta Inpreund cu Popestii pinA acum. Pentru care, mAcar
cl Popestii auzind aceastd marturie, din marturii lor nemaiavInd ce raspunde alt, zise cA in
silA au stApInit. Dar IntrebIndu-sA dA ce 1-au ingaduit si cum dd nu si-au cdutat Intr-atita sumA
dA ani, el rAspunse cA o datA numai, au dat jalbA la domniia sa Stefan vodd i arAtA o
porunca a domnii sale care ispravnici ca sA le cerceteze pricina, dar dA au mersu dupA acea
poruncd i ce judecatA le-au fAcut, nu arAtA nici un fel dA carte, atita numai vAzum dintr-ace-
iasi porunca, cA Insusi ei prin jalba Mr ce au dat atunci, numeste pa Ghebani mosneni.
Deci, dA vreme <ce> din cercetare sA dovedi cA au stApinit i unii i altii Intr-atita su-
mA dA ani i cea mai multA parte mArturiseste dA Ghebani, i mArturiia lor fu potrivita,
asijderea si din Insusi marturii Popestilor sA dovedi stApinirea Mr, am hotArit domniia mca
ca si de acum hinainte sA stdpineascA 0 din doaA, Popestii jumAtate i GhebAnestii iarAsi
jumAtate, InsA cu livezile ce au dA cumpArAtoare inpreunA cu ceilalti cetasi ai Mr.
1777, februarie.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca innAltimii tale, vatafu dA pahArnicei au adus la judecatA innaintea
noastrA pe Popescu Papa i pe Costandin Popescu din sud Gorj, ptrIii vAtafului Ion Gheban
i cetasilor lui ce sA af IA in Bucuresti, zicind cA le stApineste partea lor dA mosie In silk care
rnosie o au In PoborAsti sud Gorj i acea mosie zic cA le-au rAmas i lor dA la pArintii Mr, si
GhebAnestii n-au nici o treabd intr-acel hotar. Si pentru aceastA pricind s-au mai judecat Innain-
tea sfintii sale pArintelui episcopului Rimnecului chir Chesarie, i a dumnealui caimacamului
Craiovii, cum si a unora din boerii judecAtori ai Craiovii i lor le-au dat dreptate a stApini
acea mosie dupA hrisoavile domnesti cc zic cA le-au rAmas dA la neamu lor i ii s-au fAcut
si carte s5 stApineasca acea mosie, iar numitii GhebAnesti nu s-au odihnit pe acea judecatA
si au venit i aici dA au dat jalbA InnAltimii tale. Si dupA jalba lor ce au dat InnAltimii tale,
s-au orinduit dA cAtre innAltimea ta la noi ca sA facem cercetare acestii judecAti si aduclndu-i
numitul zapciu Innaintea noastrA i pe o parte si pe alta, am citit Intiiu cartea dA judecatA
ce este datd la mina Popestilor (15 la trecuta lund a lui avgust 16 dintr-acest an, leat 1776,
iscAlitA dA sfintiia sa pArintele episcopu Rimnecului i dA dumnealui caimacamu Craiovii i dA.
doi boeri judecAtori ai Craiovii, intru care arata cA dupd cercetarea ce au filcut sfintiia sa pA-
rintele episcop i dupA hrisovu rAposatului Alecsandru Iliias voievod cc este dA la leat 7136
mai ln 25, dau dreptate Popestilor a stApini mosiia PdborAsti. DupA care judecatA, neodih-
nindu-ski numitii GhebAnesti si dind altA jalbA InnAltimii tale, la trecuta lunA a lui octomvrie
27, cu anafora instiinteazA innAltimii tale, caimacamu, cum cA GhebAnestii dupa ce s-au fAcut
acea judecatA, au adus 12 oameni marturi si a fiescAruia mArturie ce mArturii au dat pentru
GhebAnesti, In dAosebitA carte dA la octomvrie 10, le aratA in scris. Carii mArturii, zic cA
stiu cA tot Ghebdnestii au stApinit mosiia din PoborAsti pinA an, leat 1775, si cum cA au
vAzut si hrisovu rAposatului Mateiu voievod Basaraba la mina lui Ion Gheban, unchiul vAta-
fului Ion Gheban i a cetasilor Mr, In care hrisov zic cA le da mosiia PoborAsti supt stdpinirea
GhebAnestilor iar nu lui Costandin Popescu cu cetasii lui, care hrisov, dA va fi fost al rApo-
satului Mateiu vodA Basarab, sA vede cA este fAcut mai pe urmA dAcit hrisovu rdposatului Alec-
sandru Ibiia voievod ce este la mina Popestilor. S-au intrebat Ion vAtafu Gheban, unde este

287
www.dacoromanica.ro
 acel hrisov al rAposatului Mateiu vodA Basarab i zise c la vremea rAzmiripi fiind unchiu-sau
Ion Gheban aid irk Bucuresti cu alte trebi, 1-au pierdut aici in Bucuresti.
Iar numitii Popesti ziserA a n-au avut GhebAnestii nici Un hrisov, nici cA au avut ei
stApinire intr-acel hotar din mosiia PoborAsti, ci tot el au stApinit pinA In vremea razmiritii;
iar dA la vremea rAzmiritii zic el au intrat i GhebAnestii cu stApinire, fiind Ion Gheban vA-
taf dA plaiu. hipotriva cArora ziserA GhebAnestii cA dAosebit dA acele 12 mArturii ce i-au dus
Innaintea caimacamului, mai are si alte mArturii, 6 sate, cu totu dupA inprejurul acei most,
care zic cA marturisesc prin carte dA blestem cA tot ei au stApinit acea mosie di-nceput pind an,
iar Costandin Popescu cu cetasii lui, nicidacum, ci ei cu hrisovu rAposatului Mateiu voievod
Basarab si cum el dupA ce au aflat Popestii cA au rApus Ghebanestii acel hrisov, s-au sculat
ei cu hrisovu raposatului Alecsandru I1iia voievod, dA an incoace si ceru acea mosie PoborAsti
supt stApinirea lor, iar mai nainte nicidAcum n-au mai cerut stApinire pinA an, cind au aflat
cA au pierdut hrisovu lui Mateiu vodA Basarab. DAosebit, mai ziserA GliebAnestii cA alAturea
cu aceastA mosie PoborAsti laste i mosiia Novacilor i acea mosie a Novacilor sA hotaraste
cu mosiia PoborAstilor i dA o parte si dA alta, iardAspr e rAsarit sA hotAraste cu mosiia CernA-
diia si din mosiia Novacilor zic cA stapineste dumnealui paharnicu Fota VlAdAianu ca dA douAzeci
dA ani, avind-o cumpAratA dA la rAposatu sluger BA lutA Ohedeanu si cum ca aceasta mosie
Novaci s-au si hotarit da raposatu Costandin Obedeanul biv vel paharnic dA cAtre alp mosneni
ce au mosie in Novaci i acea carte <IA hotarnicie poate va fi la mina paharnicului Fotii VIA-
daianu ori la mina acelor mosneni ce au mosie In Novaci. Si zise vAtafu Ion Gheban, ca pa-
harnicu Fota VlAclaianu cind au cumparat mosiia Novaci de la Obedearkul pa ei i-au gAsit
stapinind mosila PoborAsti i <la atunci pinA acurn an, tot ei au stApinit, cum si mai nainte,
dA-nceput, iar nu Popestii, carii sA prinsera innaintea judecAtii, ca da vor dovedi prin marturiile
ce au, 6 sate prin blestem, care sate zic ca sint prinprejurul mosii Poborastii, cum si dii la
paharnicu Fota Vladaianul, ca au stApinit tot ei pinA an, iar nu Popestii, vor plAti ei toati
chieltuiala i treapadul ornului domnesc si Inca, sA sA i pedepseascA, da vor riminea minci-
nosi da cAtre innalpmea ta.
Pentru care, ca sA sa dascopere adevArul la cerirea lor, zicind ca sint napAstuiti, gAsim
cu cale sa fie luminatA porunca innAltimii tale sA mearga om domnesc cu carte da blestem a
preasfintii sale parintelui mitropolitul, intru care sA iscAleasca si sfintiia sa pArintele episcopu
Rimnecului ca un eparhiotis, la dumnealui paharnic Fota Vladaianu, Ca prin carte cla blestem
sA mArturiseascA adevArul cum stiu pricina i cine au stApInit pind an, da and au cumpArat
dumnealui mosiia Novaci, GhebAnestii, ori Popestii, i pA eine au gasit stApinind acea mosie
PoborAsti clad au cumparat dumnealui mosiia Novaci, pA Ghebinesti ori pA Popesti si dupa
cum va ti, adevArul sA dea hi scris in dosul carpi da blestem i sa sa iscAleascA. 51 da va fi
acea carte cla hotArnicie la dumnealui ori la mosnenii din Novaci, sA scoatA i copie dupA dinsa,
care copie sA o dea In mina mumbasirului iscAlitA ori (IA dumnealui caimacamu, <IA va fi la
paharnicu Fota, sau (IA va fi la mina mosnenilor sA o iscAleasca dumnealor ispravnicii jude-
tului din sud Gorj. Si da acolea sA mearga mumbasiru la dumnealor ispravnicii cla sud Gorj
si dumnealor ispravnicii sA trimita sa aduca atit pA marturiile cele dintiiu ale GhebAnestilor,
cit i pe alte mArturii ce zic ca mai au dintr-acele 6 sate dup inprejurul mosii Poborasti si
citindu-le cartea dA blestem innaintea dumnealor, sA arate fiestecare cum va sti adevarul,
GhebAnestii au stapinit acea mosie pinA an, ori Popestii, i fiestecare dupa cum va sti dreptul
sa dea In scris tot in dosul carpi (IA blestem i sA sA iscileasca. Si dupa ce vor iscAli top intr-acea
carte dA blestemu, tot In ce chip vor sti adevarul, stapinirea a cui au fost pinA an, intr-acea
carte da blestem supt IscAliturile tuturor sA iscaleasca i dumnealor ispravnicii, ca sa te in-
credintezi Innaltimea ta. Si daosebit sa scrie i ispravnicii, innalpmii tale da adevArul ce au
dovedit prin blestem pentru aceastA judecata i toate aceste cercetari sA le dea dumnealor
ispravnicii In mina numitului mumbasir sa le aduca la Innaltimea ta, ca sA ii sa facA hotarirea
cea dasavirsitA cla catre innaltimea ta. Pentru cA dupa cartea da judecata a sfintli sale pArin-
telui episcopului, a caimacamului si a celorlalti boeri, ce este la mina Popestilor unde le da
mosiia Popestilor si noi ne embodiseam a mai intra intr-alta cercetare, dar (IA vreme ce din
insult jalba lui Costandin Popescu i a cetasilor lor, unde aratA insusi ei, ca slut 12 <ani> si

288,
www.dacoromanica.ro
mai bine dA. cind stpinesc GhebAnestii acea mosie pinii an, si dupd prinsoarea ce sA prinserA
GliebAnestii innaintea noastrA, cum cA nu numai dA 12 ani, ci ei di pArintii lor i mosii for
au stApinit aceastA mosie PoborAsti pinA an, iar Popestii n-au stApinit, din lnsusi acea jalbA
a P opestilor ce aratA si din prinsoarea GhebAnestilor si din mArturiile ce zic cA au si vor do-
vedi cA au stApinit tot ei pinA an, prin blestem, ne sili dreptatea lor a arAta innAltimii tale,
cum cd este cu cale a sA mai face aceastA cercetare dupA cum arAtAm mai sus si cine va rA-
minea dA judecatA, va plAti treapAdu i chieltuiala. Noi asa gAsim cu cale, iar hotArirea cea Arh. St. Buc..
dAsAvirsitA rAmine a sA face dA cAtre innaltimea ta. M. er. 5,
f. 281-283v.
1776, noemvrle 17.
Vel vornic, Badea vel vornic.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Ion i Barbu cu cetasii din Socoleni (jud. Dolj)
reclarnd de la lonild Zdtreanu mosia ce le-a fost mostenire si cumpdrdturd. Dupd cercetdri i
dupti pravild se del dreplate plrltului care o stdpinea de 60 de ani. Domnul intdreste. 266
1777
februarie
Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
13
S-au infAtisat i innaintea dornnii mele la divan, si Irisuli pirisii au arAtat cA dA 60 dA
ani n-au stApinit, pricinuind cA le-au fost cartile rApuse, dar nici vreo jalba ziserA cA n-au dat
lintr-atita sumA de ani ca sit arate la vreo judecatA cum cl au mosie i cartile le sint r5puse
si totdauna au stApinit numitii boeri, fata fiind i ei nelipsiti.
Deci, cu toate cA sineturile lui Ionita ZAtreanu nu le-avu ca sA le arate, din care sA
ia judecata si mai multA descoperire, dar inclAstul este stApinirea veche de atita sumA da ani
netAgaduit5 dA fnsusi pirisii i hotArim sA aibA bunA pace de aceastA pirA a lor ce o facu peste
atita sumA dA ani, care nu este priimitA dA pravilA i s5. stApineascA mosiia cu pace nesupri-
rat, pentru care era sA sA ia dA la mina lor i aceste vechi cart!. Dar coprinzind intr-Insile si
din alte mosii care ziserA jAluitorii cA mai au dA le stApin,esc fAr' dA pricinA, s-au ocolit cu chi-
navar numele acestii mosii Socoteni dintr-insele i s-au lAsat la mina lor.
1777, fevruarle 13.

PreainnAltate doamne,
Din luminatil porunca mArii tale, dumnealui vAtafu za pAhArnicei aduse la judecatA pa
Ion i Barbul diiacon i pe Barbul cu cetasii for dA la Socoteni sud Dolj plrli fiind lui Ionitd
ZAtreanu, zicind cum cA, avind ei mosie de la un stremos al lor anume Lupul logofat, ce s5 nu-
meste hotaru Socoteni, atit dA mostenire, cit si dA cumpArAtoare si cum cA sculindu-sA un
Dona nepotul Banului VodA cu vAri-sAu stolnicu Preda Poenariul, avind judecatA si mai di-
nainte acest Dona cu numitul Lupu logofatu, zicind cum cA ar fi avind si el mosie cumpAratA
de unchiu-sAu i mergind cu jalbA asupra mosilor for i cAznindu-i, le-au luat toate cartile
asa luindu-le cartile au fost fAcut mosiia vinzAtoare 5i au vindut-o unui ChiritA cAmArasu.
Care acel Chirita, lulnd 24 dA boeri hotarnici cu mare cheltuialA, la care neputind ei sA rAspunzA
fiindu-le i cArtile luate, au coprinsu mosiia cu totul, care carti fiindcA acum le-au gAsit, cer
mosiia i stapinirea mosiilor lor, arAtind i o carte a unui Radu portaru, cu leat 7117 aprilie
12, de sint ani 168, in care aratA cA multi megiiasi au mArturisit c Lupu logofat stremosu
pirisilor nu au fost vindut mosiia Banului VodA. ArAtarA i o carte domneascA a Radului vodA,
cu feat 7121 septemvrie 14, de shit ani 164, prin care sA dA stApinire Lupului logof At, arAtlnd
c5. numai ruminii s-au vindut Banului Voda, iar nu 5i mosiia 5i cum el avin,d totdauna vorbA
furniSh cu nepotii acelui Banu VodA, anume Donea, Milea i Dima, s-au fost asAzat ca sl
nu mai aibA ei pricinA cu Lupul logofAt pentru mosie, care mosie s-au 5i dat-o fetelor lui de
zestre. ArAtarA i alta carte, cu leat 7135 iulie 5, de sint ani 150, in care sA vede cA un Asian
dvornic i ispravnic banatului Craiovii, dA stApinirea acestii mosii fetelor Lupului logof At, ce
mai sus am zis. ArAtar5 i altA carte a Radului vodA, fecioru Mihnii vodA ot feat 7121, de

289
www.dacoromanica.ro
 grit ani 164 in care sa vede cd iari dA stApinirea mosii la rumini, ca sa fie nesupdrati de cdtre
nepotii Banului Voda, carii rail au fost stApinit. ArtarA i altA carte a lui Costandin Stirbeiu
vel ban cu leat 7215, de ani 70, poruncind unui Costandin paharnic i Barbului Poenariul ca
sa le dea niste cart! ale rumnilor ce s-ar fi dovedit la dinsii, adecA sineturi de ale mosii So-
coteni. Intrebindu-sA si pfritul, raspunse cd nu are nici tin sinet acum sA arate, fiindca toate
cArtile i sineturile acestii mosii au fost ramas la dumnealui paharnicu Fota Vladdianu dupd
moartea socrului sau Mateiu Socoteanu, care carp fiindcA nu vrea sA le dea, i s-au fAcut po-
runca mArii tale ca sa le dea, care nici pina acum xiu i le-au dat ca sd le arate si el innaintea
judecatii, zise i accasta, ca este diiata lui Ionita Socoteanu i sa afla la mandstirea Co ltii.
Care diiatA aducindu-sA dA epitropu mAnAstirii Coltii, sa vazu scrisA cu leat 1776 avgust 9,
in care ziee acest IoniA cA mosiia Socoteni cu viile din hotar In hotar cu vadul (IA moard
dupd zapise i cu trei helesteie le lasa danie mAnAstirii Coltii a cAruia cArtile i sirketurile slut
la vAri-sAu Ionita, care aceasta este mosiia ce sa cere acum de numitii p1rIi. Pentru care,
Intrebindu-i dA stdpinire ca sA ne pliroforisim, de au stapinit vreodatA aceasta mosie sau nu,
si raspunsera ca de ani 60 nu au stapinit nicidAcum fiindu-le cArtile rapuse, care de ani 12
le-au gAsitSi iarAsi intrebindu-sa, cum dupA ce au gasit sineturile de slut acum ani 12, nu
si-au cAutat, rAspunserA ca nu au fost avut vreme din pricina razmiritii.
Deci, vazind cd Insusi ei au arAtat cd de stilt ani 60 nu au stApinit, i cartile ce au slut
mult trecute <IA ani 100, care dupd pravild nu stilt priimite, afara numai din cartea dupA urmA a
banului Costandin Stirbeiu, fiind da ani 70, am intArit stApinirea acestii mosii a o avea Ma-
teiu Socoteanu Hind cu ani 60 mai dinainte, cum Insusi ptrtsii n-au tAgAduit. Dar spre mai build.
incredintare i Intarire a hotAririi, fiindcA pirItul nu aratA nici un sinct afarA din numita diiata
a lui Ionita Socoteanu, fiiul raposatului Mateiu, zicind ca toate cArtile i sineturile slit la pa-
harMcu Fota Vladdianu, sa fie luminatA porunca marii tale cAtre dumnealui caimacamu Craiovii,
ca sA aducA irmaintea dumnealui pe amindoud pArtile sA sA vazA toate sineturile ce shit la
paharnicu Vladaianu pentru aceasta mosie arAtindu-le si dumnealui prin cartea dumisale da
Aril. St. Rue.. judecatA pre largu, ce sA cuprinde in cartile si sineturile acelea i asa sa sa facA izbrAnirea
Ms. nr. 5.
f. 284 285. judecatii. Iar hotarirea cea dasAvirsita rAmlne la InnAltimea ta.
1777, februarle 9.
Miche paharnic, D<umitru> Cioran paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<do-
chim> bivvel medelnicer, Hagi Dumitrache sluger.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd lonifd Munteanu (jud. Slam-Rfmnic) se judecd cur
267 fiii rdposatului stolnic Mihalcea Topliceanu care 11 Imprumutase cu 700 taleri punind zalog
13 pogoane de vie. Vrind sd-st rdscumpere via, nu-i Ingaduie Toplicenii. Se hotdrdte ca lonifd
Munteanu salt aducd martori cu carte de blestem, Domnu Intdrqte.
1777
lebruarie
13
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Esind i Innaintea domnii mele la divan amindoaa pArtile, arAtind Ionita Munteanu
si mArturie In scris da la o seama din megiiasii inprejureni de acolo, spre dovadd la jalba lui,
dar fiindca Toplicenii tot tAgaduind dA zisile lui, aratara ca acesti marturi fiind sazAtori pd.
mosiia lor i avind pricina pentru ale mosii, dau mArturie cu pizmA, pentru aceasta rl nduim
ca dupe cum s-au gAsit si de la judecata cu cale, sA sa. facA carte da blestem asupra
mart urilor celor ce au stiinta, iar mai virtos, asupra Tomii Anion biv <al> 3 <-lea> vistier
si asupra preotului ce au fost fata.
Si poruncim dumneavoastrA ispravnicilor ai judetului, sA intrebati pa fiescare, iar mai
mult, pe Toma Anion si pe preot, ca sA dea marturie prin blestem i sa ne instiintati ca,
fiind zisele lui Joan adevarate, sd facem hotArire, atit pentru vie, eft i pentru rodu ei. Si
pentru cheltuiala i pentru dobinda banilor, dupa dreptate.
1777, fevruarle 13.

290
www.dacoromanica.ro
Prealnnaltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumnealui vAtafu dA visterie aduse la judecatA pa Io -
nita Munteanu ot sud Slam-Rimnic, plrt fiilor rdposatului stolnic Mihalcii Topliceanu, Nicolae
i Dimitrasco, zicInd c sInt ani trei de chid s-au fost inprumutat phisul cu taleri 700 la rAposatu
stolnic Topliceanul, zalojIndu-si pogoane 13, vie din dealul ZAplaza dindu si zapis ca, cu soroc
sa-i plAteascA banii cu dobinda bor. 8i silindu-I rAposatu pentru inplinirea bardlor, neasteptin-
4u-1 pina la sorocu cel orinduit adecA, ca sA-i coprinzA viile, i-au adus bardi si rAposatu nu i-au
priimit i asa, fArA dA dreptate ii stpineste acea vie.
Cerind pirtu ca sA intoara banii si sA ia viia Intru stApinirea lui, Intrebindu-sA si ptritii,
copiii rAposatului stolnic Mihalcii Topliceanu, rdspunserA cA phisu s-au fost Inprumutat de,
taleri 500 la rAposatu taicA-sAu cu zapis ot leat 1772 noemvrie 18, cu doblnda zecea In doi si
cu soroc pina la lima lui octomvrie sa-i plateasca, puind i zAlog opt pogoane dA vie cu casile
si cu livedea, cu tocmeald ca dA nu-i va plAti banii la numitul soroc, sA aibA a stapini viia,
care zapis 1-am si vAzut. Mai rdspunserA ca, viind sorocu, nu numai cA <nu> au plata banii,
ci IncA s-au si mai Inprumutat de taleri 200 tot de la rAposat, iar cu zapisu, ot leat 1773 apri-
lie 23, mai puind zalog t alte Chid pogoane dA vie cu soroc pinA la sfirsitu lui octomvrie ca,
de nu va da banii la soroc, sA aibA a stApini raposatul viia, care si acest zapis 1-am vdzut.
Mai zicea i la aceasta, CA dupA ce au trecut sorocu, au cerut rAposatu band, fiindca nu vrea
sA stApineasca viia fiind paraginA si asa judecindu-sA la leat 1773 octomvrie 26, Innaintea
dumnealor boierilor divanului, au fost dat judecata soroc phisului, de zile 22, la care soroc
neplAtind banii, sA aibA a stapini rAposatu viia, adecd pogoane 13, care si aceastA carte dA
judecatA am vAzut-o. 8i Intrebind pA IonitA ptrlu, raspunse zicind, c5. cu zece zile mai nainte,
pinA a nu veni sorocu judecAtii, au fost mersu la raposatul stolnic cu top banii ce fusese da-
tor din capete si din dolAndA, adecA cu taleri 734,60 bani de argint i taleri 100 bani dA ararnA
si n-au vrut sA-i priimeascA, cu pricinA cl nu priimeste nicidAcum bani dA aramA i asa, Intor-
cIndu-sA fark nici o ispravA, au schimbat dentr-acei taleri 100 de aramA, taleri 60 si iarAsi
au mersu la rAposat, avind numai taleri 40 bani de aramA si tot nu i-au priimit zicind cA-i
-va <pe> toti, dA argint.
8i iarAsi IntorcIndu-sA, i-au schimbat si acei taleri fAcindu-i dA argint si au mersu cu
toti banii dA argint, 40 si rAposatu nu numai a nu i-au priimit, ci IncA 1-au si gonit gAsind
pricinA cA nu are vreme. Dar Intimplindu-sa acolo, <al> 3 <lea> vistier Toma Orosanul, cum-
natul rAposatului stolnic, i-au zis acestui Tomii vistier ca sA ia band, fiind sclrbit asupra pi-
rIului, nici in, ochi sA-1 vazA rAposatu. Carile si mergind a doao zi la numitul Toma vistieru,
ca sA-i dea band, nici acela nu au vrut sA-i priimeascA, zicind cA In urmA i-au poruncit rA-
posatu ca sa nu-i priimeascA, cAruia zicindu-i Intr-acestasi chip, el iarAsi au mersu la rdpo-
satu stolnic i 1-au gonit zicindu-i In urmA cl Intr-alt chip nu priimeste band, fdrA de a nu
priimi jurAmInt, trei vecini Inprejurani, cum cA banii Mint ai lui IonitA p1r1u1 i nu s-au in-
prumutat la altul carii si nu au priimit acest jurAmInt. La toate acestea, pir1ii nu rAspun-
serA alt nimicu, fArA numai ca stApineste viia dupd mai sus-numitele sineturi si cum cd rtu stiu
nimic dd cite zice piritu.
Deci, lulnd seama cu amAruntul pricinii acestiia, vedem din insusi zapisul lui Ioiii if
pirIsul, de datorie, cum si din cartea dA judecat a dumnealor boerilor ai divanului de atunci,
cA nu au trecut rdmic peste soroacile ce si-au lost pus acel pIrIs ca sA sA vazA cA ar fi pricina
dintr-lnsul, ci rAposatu stolnic Indat5 au stApinit viia, dA vreme ce zapisul dupl urmA al
piriului sA vede cu leat 1773 aprilie 23, cu soroc pina la sfirsitu lui octomvrie i cartea dA
judecatA ca sA stApineascA rAposatu stolnic este cu leat 1773 octombrie 26, deci, sl vede de
fatA dintr-acea carte, cA ar fi fAcutA Innaintea sorocului.
Ci dar, rAmtne ca numitul IonitA sA dovedeascA prin numitul Toma vistier Orosanu,
de slat adevArate cite au zis Innaintea judecAtii, precum mai sus pre larg scrie, si de va mAr-
turisi Toma vistieru de IonitA pirtsul, cum a i-ar fi dus banii dupA cuvIntul rAposatului
stolnic si el nu i-au priimit, zicInd cA iarAsi rAposatu i-ar fi zis sA nu-i priimeascA, atunci ne-
gresit sA cuvine ca sA dea ptrisu band, datoriia lui, Si sd-si ia viia, neputtnd ptriii sA zicA si

291

www.dacoromanica.ro
 acum cele fArd de cale cuvinte cc au fost zis rAposatu stolnic, ca sA priimeasca jurAmInt vs-
cinii dimprejuriul vii, de sint banii lui sau ai altuia, de vreme ce InprumutAtoru are sl-si
ia banii, iar sA nu cerceteze dA unde i-au gAsit datornicu lui.
Dar fiindcA Toma vistieru Ormanu sA aflA la casa sa, si nu poate sA sA aducA aici ca
sA sl tntrebe la judecata. de vreme ce la pricinile dA bani mArturiile nu s silesc, sA fie luminatit.
porunca 'nazi! tale, ca prin carte dA blestem, fArA nume, asupra tuturor celor ce vor fl stiind
Arb. St. BIM. adevdrul ziselor lui Ioni% plrluI, sl s Intrebe si Toma vistieru, i ma sA ia pricina aceasta,
Me. nr. 5,
C. 286 288v. sAvirsire. Iar hotirfrea cea dasavirsita rAmlne la InnAltimea ta.
1777, ghenarle 30.
Miche paharnic, D<umitru> Cioran paharnic, Costandin biv vel com is, Alecsandru
Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer.

Carte JoInneasca data in divan in pricina dintre vet vornicul Nicolaie Stirbei f i sardareasa
268 Stanca Calinescu pe de o parte f l sdrdareasa Balasa Rtescu, popa Ion fl cetasii lor pe de alta
pentru mosia Vranesti (jud. Muscel). Se orinduiesc 24 boieri hotarnici care sd aleaga parfile de
1777 rnosie ale fiecaruia.
lebruarie
14
Davat gospodstva mi. La feat 1775 iulie, s-au judecat Innaintea domnii mele la divan, dumnealui
vel vornic Nicolae Stirbeiu, prin vechilu fiiul dumnealui, slugeru Rduca 1 dumneaei sArdAreasa
Stanca CAlineasca, iarAsi prin vechilu, Ianache capitan VIIceanu, cu dumnaei sArdAreasa BAlma
RAteasca i cu popa Toma si cetasii lui, mmneni, pentru mmiia VrAnesti sud Muscel, cerindu
dumnealui vornicu i srdAreasa Stanca, stApInire dupe coprinderea zapiselor ce au (IA cumpArAtoa-
re si dupe o carte dA hotArnicie cu leat 1764 a dumnealui paharnicului Grigorie BAleanul, care
scrie cA In zapisele dA cumpArAtoarele dumnealor intrA tot hotaru mosii acestiia.
Pentru care, numita sArdareasA si cu mosnenii au fost rAspunsu cum cA Intr-acest hotar air
inosie care o stApInesc mai mult dA o sutA ani, fiindu i InpietritA din vechime, pe care si case
bisericA i alte namestii dA multA vreme au intemeiat-o, stapinind dA fatA cu dumnealui vornicu
Stirbeiu, i numai la acea hotArnicie ce au f Acut paharnicu BAleanu, nefiindu dumneaei dA fatk
ca sA rAspunzA, i zapisele ce aratA dumnealui vel vornic si sArdAreasa nefiind bune, le-au luat
mosiia cu totu. Au mai zis dumnealui vornicu prin vechilu dumisale, cA dintru <n> ceput au
stApinit-o tot socrul dumnealui, spAtaru Radu Golescu, dar dupe vreme intimplindu-sA dA au
pribegit din tarA, au rAmas mmiia la necAutare, si ma, (IA atunci dA dud au lipsit spAtaru
Golescu, s-au coprinsu dA cAtre unii altii. Impotriva ziselor acestora, iarAsi au rdspunstt
RAteasca i mmnenii, cA si in lard fiind Golescu, au stApinit nelipsit ca si dA atunci Incoace,
dupA hotarele i pietrile vechi, pita la hotArniclia BAleanului. Pentru care, am fost rinduit
domniia mea boeri intr-adinsu dA au mersu la fata locului pentru cercetarea stApInirii, atit pinA
a nu pribegi spAtaru Golescu din tail, cum s-au urmatu, cum si dA la pribegirea sa In urmA,
pind la hotArniciia BAleanului, fiind fost i cu voia amindurora partilor dA a sA cerceta acolo.
pentru rindul stApinirii.
Deci, acum infAtisindu-sA dA iznoavA Innaintea domnii mele la divan toate partite, ant
cetit anaforaoa [a] orInduitului boer ce au fost nlnduit, dumnealui vel paharnic Dimitrie Varlam,
cu leat 1776 octomvrie 5, Intru carafe scrie cA, stringindu-sA toti vecinii inprejurasi unde au
fost dA fata i dumnealui vel vornic Nicolae Stirbeiu p Ianache Vilceanu, vechilu sArdAresit
StancAi CAlineascAl, clt i sAtrAreasa RAteasca i mosnenii toti, prin carte dA blestem a preasfintii
sale pArintelui mitropolitului, au mArturisit fiestescare Inprejureni cum cA boerii Rtesti I
mmnenii stApinese din vechime acea mosie, atit mai dinnaintea pribegirii spAtarului Golescu
cum si chip pribegire Incoace, nestrAmutat, si cum cA shit si alte vrednice dovezi ce sA vdd dA fatA :
case da piatrA ale boerilor RAtesti Mute pe aceastA mosie dA multa vreme, bisericA, iarasi a
RAtcstilor i a megiiasilor vranesti, mai mult da 50 (IA ani, i helesteu i moara stricati, iarasi
a RAtestilor, ei s-au dovedit boerii RAtesti i mosnenii, buni stiipini pe aceasta mosie VrAnestii.

292

www.dacoromanica.ro
Asijderea Si pentru dumnealui vornicu i pentru dumneaei sardAreasa Stanca Calineasca, larasi
au marturlsit cA parintii dumnealor i dumnealor au stapinit la cimpu infundat, delniile ce au,
din care sa vede ca rail au urmat paharnicu Baleanu hotarniciia ce au facut, da au scos pietrele
hotarului vechlu cla suma dA ani, i ca o nedreapta ramine acea hotarnicie, jos, fAr' de nici o
tinere In searnii. Dar flindca dumnealui vel vornicu arata cA n-au fost fata la cercetarea ce au
Mut orinduitul boer In fata locului, cum nici sardareasa Stanca Calineasca, la care sArddreasa
Rateasca i mosnenii, cum si vel paharnicu Varlam, Inpotriva raspunzlnd, zisera cum ca au Yost
toate pArile fata si fiind trebuinta a sa pune i pietre pentru aceste doal pricini, iatA orInduim sa
meargA la fata loculul, hotarnici 24, pe carii si-au ales fiescarii din partea sa, boeri, find : Ora-
reasa Masa cu mosnenii, pe arhimandritu argesan i pe State Bucsanescu biv clucer da arie,
drept 12, asij derea si dumnealui vel vornic cu sardareasa Calineasca, pa vel satraru Stefan Gre-
ceanu i pa biv cluceru <IA arie, Apostol, iarasi drept 12. Si daosebit, trimitem domniia mea intr-a-
dinsu pe boeriu domnii mele Nicolae..1 postelnicel, carele Inpreuna cu boerii, mergind la fata
locului, unde stringindu pe toate partile fata, cum si pe streinii inprejurasi vecini si marturil ce
au fost Intli, sa cerceteze Intru adevar, Intliu da au fost si dumnealui vornicu i sarddreasa Cali-
neasca, fatA acolo la alegerea paharnicului Dumitrache, cu cartile i scrisorile ce au, al doilea
dil au priimit blestem acei Inprejurasi, dupa cum scrle paharnicu Varlam. 51 da va fi fost si dum-
nealor fata cu scrisorile ce au, si da vor fi priirnit vecinii blestem i vor marturisi si acum tot
acelea ce au mArturisit intli boerii hotarnici, sa aibA a pune pietre pe hotarale vechi, alegindu si del- Art. St. Buc
Ms. nr. 5.
nitele dumnealui vornicului si ale sardaresii, unde au stapinit fiescarele din vechime,si cu aceasta f. 286 V. 288
sA ia treaba savIrsit, cla acolo din fata locului, i sa dea boerii hotarnici carti da alegere la Pentru o Jude-
eath anterloarS
mina fiescaruia, aducind domnii mele orinduitu trimis, raspuns da savirsirea trebii. RInduim eini, In weasel pri-
v. doe. din
dupa obiceiu si portarel, pe sluga domnii mele...2 I i. saam receh gospodstvo mi. 25 lunie 1770.
1777, fevruarie 14. dub. St. Buc..
Ms. 5.
C. 100 100 V.
Aceasta carte scriindu-sil Intr-acestasi chip dupA hotarirea gospod si InsemnIndu-sa da <al> 3 (Copia sub dati
<-lea> logofat i treclndu-se si In condica dupa ce au cetit-o i marlia sa voda, s-au dat la dumnea- la istorie
Institutui de
N.
lui vel logofat Ca sa sa pecetluiasca cu cea mare pecete, dupa obiceiu. Iorge).
2 Loc alb.
2 Loc alb.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Grigorie egumenul mdndstirii Vintild-Vodd (jud.
Buzdu) reclamd pc paharnicul Nicolae Dedulescu din Bucurosti care ar fi Medical mosia
Cimpulungeana a mdndstririi, Se hotdrdste cercetare prin ispravnicii judejului. Domnul tntd-
restc.
269
1777
februarle
17
Io Alecsandru loan Ipsilant, voievod bojiiu milostiiu.
Dupa cum s-au gAsit cu cale cla la judecata, poruncim dumneavoastra ispravnicilor sa
urmati a face cercetarea dupa cum sa coprinde mai jos.
1777, fevruarie 17.

Prealnnaltate doarnne,
Dupa jalba ce au dat la mina ta cuviosul Grigorie egumenu sfintii manastirii Vintila-Voda
ot sud Buzau, phis dumnealui paharnicului Nicolae Dedulescu de aici din Bucuresti, asa zictnd,
ca avind sfInta manastire mosie alaturea cu a dumnealui, ce sd numeste Ginpulungeana si au
stapinit-o sfInta manAstire cu pace 67 ani si nici o supArare pina acum da la nimeni
n-au avut, iar asta-toamna, trimitlnd dumnealui numitu boeriu tiganii dumnealui, cu
silnicie au luat toata dijma acei mosil. SA Intrebd si pa dumnealui paharnicu ce are a rdspunde,
dumnealui raspunde cum ca mosiia e hotArita si cerea soroc ca sA aduca cartea da hotarni-
cie $i cea cla cumparatoare. Cuviosul egumen, jaluitoriul, au raspunsu ca, cartea da cumparatoare

20 - C. 758 293

www.dacoromanica.ro
 nu trebuie, cA si el aratA el e mosiia a durnnealui, iar cartea dA hotArnicie sA gAseste aici, care o
i scoase numitul, ce s-au cetit la judecatA si au marturisit si dumnealui paharnicu cl e buni.
Numai, pricina este Intr-acestasi chip, cd egumenu aratA cum cA phiA astAzi dumnealui paharnicu
au trecut peste hotar si au cAlcat mosiia mArastirii. Inpotriva zisii egumenului jAluitor, dumnealui
paharnicu tAgAdueste, l zice cA egumenu, nu numai cii i-au calcat mosiia dummealui, ci II i-au
luat si venitul, i-au arsu si finul, i-au ificut si alte multe pagube. Noi vAzitnd ca dumnealui paharnicu
cere soroc ca si-si aduca carte dA hotarnicie i alte scrisori ce are pentru acea mosie, acea carte da
hotarnicie ce zicea dumnealui, ca, cu soroc sd o aduca, sa vazu la numitul egumen jaluitoru, care
Arh. St. Buc..
Ms. nr. 5. nici dumnealui paharnicu nu o tAgadui ca nu e aceia, cartea da hotarnicie.
1. 290-290 V. Ci, fiindca pricina hare durnnealui paharnicu si Intre cuviosul egumen, este intrare peste
Pentru o carte
domneascii data hotar, unul la altul, aici nu li sA putuizbrAni judecata, sA fie luminati porunca mArli tale la dumnea-
In aceeasi pri- lor ispravnicii judetului, ca sA le cerceteze pricina in fata locului dupe cartea da hotArnicie sa
Anna. V. doc. din
14 lunie 1781. Indrepteze toate semnele dupA cum sa coprinde t cartea da hotarnicie, sa cerceteze cu amAruntul,
Arh. St. Buc..
Ms. 8. f. 381 V. ce zic de pagubile ce zic amIndoa pArtile cl au unul de citre altul si in scris prin carte da judecata
382 (Copi.1
sa le faca izbranire prin marturii i scrisori ce le vor fi avind, iar neodihnindu-sA vreo parte dupa
sub data Ia
Institutulalegerea dumnealor ispravnicilor, cu carte (IA judecata sa-i trimiteti la divan si atunci ce parte va
de istorie
N. Iorga"). riminea, va plAti toatA chieltuiala. far cea dasavirsita hotArire, rAmine la InnAltimea ta.
1777, fevruarle 4.
Ian<ache> Mav<rodin> paharnic, B <arbu > sluger, Niculae sluger, George Canale.

Velifii boieri aratd prin anafora cd Nistor, fost ostas, din Ldzureni (Gorj), se plinge Impotriva
270 Marie! care II nedreptdleste Ca i-ar fi omorit soful si ar fi jefuit-o In tiznpul rdzmerifei. Maria,
neaolnd martori, i se dd jurdmint. Pdrfile se Impacd, Maria prirnind 150 taleri de la Nistor.
1777 Cdimdcdmia Craiouei hotdrdste cercetarea altor pfrifi jefuitori. Domnul holdrdste ca Nistor sd
lebruanie plateascd cheltuielile de judecatd.
18
lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Cinstit i credincios boeriul domnii mele, dumneata Theodorache biv vel clucer, caimacam
Craiovii, de vreme cii acest Nistor sA vdzu ca au jAluit niiu dupa asezamintul i Inpacaciunea ce
au facut-o i, dui:a jalba lui, s-au adus muerea pa aici, si dupa ce s-au judecat, iarasi s-au sculat
dA au fugit da aici, dupa poruncile i hotArtrile ce slut la toate pricinile judecAtilor (IA obste ca
eel ce ramine (IA judecata sA plateasca treapadu i chieltuiala, iata scriem dumitale sii cercetezi
ti cltA chieltuialA vet dovedi cu dreptate ea au facut aceasta muere din pricina j Albii lui cu venitul
;i cu Intorsul de aici, cum si treapadu mumbasirului, sa pui pA acel Nistor sa InplineascA
Ora la una, iar cererea ce face Nistor a i sa Inplini si lui da la ceilalti tovarAsi ai lui, este
fir' da cale, <IA vreme ce la pricinile di hotii judecata nu are a sti tovArasiia hotilor i pe
care 11 prinde, di la acela si Inplineste.
1777, fevruarie 18.
Prealnnaltate doamne,
Nistor ce-i zic ca au fost ostas (IA la satul Lizureni, sud Gorj, au jiluit Innaltimii tale
ziclnd cA el au fost volintir si are si luminata cartea hmAltimii tale si ail:A pace da cele din vre-
mea razmiritii, iar o Manila ce-i zice ci i s-au omorlt birbatul, atunci in vremea niizmiriii, zice
cA 1-ar fi apucat peste luminati porunca Innaltimii tale si 1-au itnchis la Craiova si au dat taleri
100 si zapis pi taleri 70, nefiind nimic vinovat. i zice ca mai mergInd cu alti luminata porunci
a innAltimii tale la dumnealui caimacamu Craiovii ca, ori sa-1 asaze, sau si-i trimita aici i zice
ca n-au aflat nici o dreptate si femeia lui zice ca-i piere acolo la inchisoare, zicInd ca alti ostasi
shit aceia care au fost la acea ucidere i jafu ce au ficut birbatului mai sus-numitii hiiinei, pe cari
zic ci i-au aritat Intre celelalte jAlbi ce au dat mai nainte Inniltimii tale, iar nu este el. $i innAl-
timea ta, dupa j alba lui, ai orinduit mumbasir pi Dumitrache paharnicelu, poruncind Inniltimea

294

www.dacoromanica.ro
 ta dumnealui biv vel paharnic Manolache ce au fost caimacam, dA vreme ce n-au scris nici un
rdspunsu la jalba acestui jAluitor si el tot sA jAlueste cd este asuprit, ca sd te pliroforisesti innl-
timea ta, de are dreptate la jalba lui, sau dd umbld rAu, dupd cum s-au cunoscut si altii asemenea
lui, dumnealui In ce chip va fi stiind curgerea pricinilor 5i ce hotArire va fi fAcut de acolo, in
scris, sd aducd mumbasiriul Inpreund i pd amindoad partile aid, 5i eine va rdminea dA judecatd,
va plati treapAdu 5i chieltuiala.
Deci, dupd luminatd porunca innAltimii tale, vdtafu dA pdhArnicei au adus innaintea
noastrA, atit pA Nistor jAluitoru, cit 5i pd Mariia fAmeia celui ucis, si ne aratd mumbasiru o
anafora a dumnealui paharnicului Manolache, scrisd dd la leat 1777 ghenarie 15, Intru care
instiinteaza Innaltimii tale cd mai In trecutele zile, dupd luminatd porunca InnAltimii tale, ce
i-au dus acea Marie, au infatisat pd amIndod partite innaintea dumisale i dupd cum au gasit
cu cale, au dat carte dA judecatd la mina fAmeii.
Am vAzut si cartea dd judecatd ce este la mlna f Amen, care este scrisA dd la leat 1776
avgust 4, *i isadit dumnealui Manolache Romanite biv vel paharnic I dumnealui Stefan Bibescu
i Ionita sluger i Barbul St<irbei> sluger, Intru care scrie cd dupd luminatd porunca lnnaltimii
tale 5i dupd jalba ce au dat la innAltimea ta, Manila, pentru Nistor LAzurescu din sud Mehedinti,
zicind cd In vremea razmiritii aflindu-sd bAjdnare numitul Nistor au morn pA bArbatl-sdu,
luindu-i i ei tot ce au avut 51 ardtd cd InfAtisindu-i pe amindoad pArtile, ar fi raspunsu Nistor cum
cd Intr-aceiasi vreme fiMd volintiri, alti tovardsi ai lui, avind pizmd pd bArbatul Marii, 1-au omorit,
si cum cd tot aceia au si prAdat-o.
Inpotriva lui, ardtA cd au rAsp unsu Manila, cd niciddcum din vreo pornire ostAsascA n-au
mersu la dInii, ci hoteste, numindu-sA mai mare al hotilor au venit la casa lor si dupd ce fAcin-
du-i tot felul da caznd au pus si foc pd dinsa si i-au dat banii ce i-au avut, cit si alte lucruri
din cask In mina lui, iar pA bArbati-sAu 1-au luat 5i, ducindu-1 citdva cale, acolo 1-au omorlt.
Si neavInd Mariia mArturii la aceste zise ale iei i neputind ddscoperi adevdrul intr-alt chip, au
gAsit cu cale ca sd priimeascA Mariia jurdmint cum cd Nistor au ucis pe bArbati-au si au pradat-o,
si trimitind-o la protopopu de la Craiova, protopopu ar fi dat In scris cd dupd ce au mersu Mariia
pind la usa sfintei biserici, vAzind Nistor cd va sd mArturiseascd dA a lui bund voe, zice cd au priimit
ca sd-i dea Marii taleri 150 si sd nu facd jurAmint, si Intr-acestasi chip priimind i Mariia, au fAcut
asAzAmint CA sA nu mai aibA nimic a mai cduta unul la altul. Dupd care Invoiald a lor, au dat
si dumnealor carte dd judecatA la mina Marii, ca sd-i InplineascA Nistor acei taleri 150, sl si
el ce va avea cu acei tovardsi ai lui, isi va cAuta cu deosebitil judecatd. S-au vazut si !Wan-
tarea ce au fAcut protopopu Preda, cum cd dupd porunca mergind Mariia sd facd juramint
pina la usa sfintei biserici, Nistor n-au IngAduit-o, ci au cdzut la rugAciune 5i au facut
pace intre dinsii pe taleri 150. VAzum si zapisul lui Nistor ce 1-au dat la mina Marii,
Intim care Insusi el arAtA printr-acel zapis cd in vremea razmiritii au mersu cu alti tovardsi ai
lui la casa Marii si i-au dat jaf casii 5i au luat tot ce au avut in casA si au commit si pe bArbatul
ei ce-1 chiamd EMMA cdpitan, 5i Mariia, ardtindu-si toate jafurile cu foae, taleri 142 pol 30, si
wind Mariia sA priimeascd jurAmint, s-au dat platnic sA-i dea taleri 150 cu soroc pInd In 3 sdpta-
mini, care bani taleri 150, In dosul zapisului sA aratA cd 1-au luat de la Nistor prin mina armasului
si sA vede acel zapis spart. Care, dupA cercetarea dumnealui caimacamului si dupd Invoiala ce au
fAcut Nistor printr-acel zapis, dA au dat Marii acei taleri 150 si au spart zapisu, cum nici Mariia
n-au tAgAduit cum cA n-au f Acut inpacAciune si cum cd n-au luat acesti bani izlusindu-sd unul dA
cdtre altul, rdu j fAr'dd cale au dat Nistor acea jalbd a lui, mincinoasd, dA s-au adus numita
fAmeie pA aici pA vreme dd iarnd de <la > atita cale dApArtatA, care dupd dreptate este sd-i plateascd
Nistor jdluitoriul toatd chieltuiala i treapAdu mumbasirului. Pentru aceste jafuri i ucideri ce
au fAcut bArbatului Marii, acest Nistor nu intrd In jafurlle volintirilor ostAsesti, ci shit jafuri dA
aiduciel si dd ucigasi dd oameni .
Mai zice Nistor, cd atunci la acea prada i ucidere a bArbatului Marii, au mai fost cu el 5i
ali tovardsi cu cari au fost inpreund cu dinsul si aceia au ucis pA bArbati-sdu si ei au jefuit-o,
jar nu el singur. La aceastd zisd a lui, dli va fi adevdratd, gasim cu cale sA fie luminata porunca

295

www.dacoromanica.ro
 Innaltimii tale care dumnealui biv vel clucer, caimacamu Craiovii, ca sa trimita sd-i aducl main-
tea dumnealui, pe mai sus numitii plrlti, i InfatisIndu-i cu jaluitoru sA cerceteze si cid sa vor
dovedi ca au fost i ei la acea ucidere si la acea prada si dintr-acel jaf s-au Ifni:art:4R si ei, atunci
dumnealui caimacamu sa-i apuce si pe aceia ca sd Intoarcl i aceia partea lor cit 11 sa va cuveni
Arh. St. Buc., la banii ce au dat Nistor, Marii, femeii acelui ucis. Noi asa gasim cu cale, iar hotdrirea cea (Usa-
ble.
f. 291 "92 v. virsita ramine a sd face cid care innaltimea ta.
1777, fevruarie 8.
Scarlat Caragea vel ban, vel vornic, Badea vel vornic, vel clucer, vel paharnic
1 Pentru : haiducie.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd mandstirea Vintild-Vodd pirdste pe mosnrnii

271 Minzdlesti care au impresurat mosia Aldeni a mdndstirii. Cerceteazd ispravnicit judefului
Buzau. Mosnenii invocind.un hrisov tdinuit cer recercetare. Domnul dispune ca ispravnicii cu
boierinas1 sd cerceleze i sd aleagd lzotarele.
1777
februarie
20
Jo Alecsandru loan Ipsilant voicvod bojiiu milostiiu.
Din cele scrise mai jos, vazindu-sa ca este trebuinta a sd face cercetare la fata locului,
cum si amindoad partile priirnira, poruncim Ca, facindu-sa cla aici carte cla blestem a preasfintii
sale parintelui mitropolitul, sa mearga unul din dumneavoastrd, ispravnicii judetmlui, cu acesti
trei-patru boerinasi ceruti din partea Minzalestilor si din partea egumenului si stringindu-i la
fata locului marturi ce are si egumenu i Minzialestii p e marturii ce zisera ca au, cit i pe
alti vecini inprejurasi, oameni adiiafori care vor fi avind stiinta cla stapinirea i da dreptile
hotard, sd faca cercetare prin blestem, atit pentru hrisov i carti a sd arAta (la fatd, eft si pentru
hotardle drepte a sa dovedi. i faclnd alegere in scris prin carte da cercetare sa fad. numai
semne ca, de vor ramlnea amlndoad pArtile odihnite, sd orinduim pa urma hotarnici cu portarel
dupa obiceiu a pune i pietre, iar nerimlind odihniti cu alegerea ce vor face, sa vie la divan a li
sa face hotarlrea dil aici.
1777, fevruarie 20.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui vatafu da copii da divan aduse la judecata
pa cuviosul chir Grigorie egumen ot manastirea Vintila-Voda, pir1 mosnenilor Minzalesti ot
sud Buzau, zicind cii mosiia Aldeni a sfintei manastiri, inpresurIndu-sa da mai sus-numitii Min-
zalesti, cu porunca domneasca s-au orInduit indreptatori pentru hotaru acestii mosii, aratind
o carte da judecata a dumnealor ispravnicilor ot sud Buzau, cu leat 1776 avgust 10, In care sa
vede ca dumnealor facind cercetare cu amdruntul In fata locului s-au pliroforisit prin marturii 6
oameni batrini ce acolo s-au pomenit, cum ca manastirea au stapinit pia in apa BisAucii si cum ca
hotaru cel vechiu al acestii mosii al mandstirii, Aldeni, s-au gasit la Scropul Rosul inpre-
surat da Minzalesti, de unde coboard pina in Rimnicelu Duke unde este capul mosii.
afil
Care, sculindu-sA numitii Minzalesti i luind o parte da mosie, au mutat hotarale puindu-le
In gura Viii Ursului si in malul apii Slanicului daspre padure, pe care hotar iardsi
zice cuviosul egumen ca nu sa odihnesc. Mai cerind iardsi sa mai ia dintr-aceasta mosie
In vreme chid i egumenu cere toata acea parte ce s-au inpresurat de catre Minzalesti, de care
osebit da acele 6 marturii ce au marturisit In fata locului pe cum am zis, au adus si aici tuna-
intea judecatii aIi lude 9 mArturii, oameni batrIni, din care patru shit mosneni i unul anume
Toma Bercea au marturisit ca mosiia Aldeni au fost hotarltA cu apa Bisaucii<ce o >stapinea minds-
Urea, altul, Stanild RAcica au marturisit ca aceastA mosie sa hotaraste cu apa Bisaocii si merge
Old in Valea Bradului i iese la fintina cu viermii si merge la Singa Alba si in Sarea lui Epure
t i la Scropul Rosu uncle au fost hotaru vechiu i sa coboara In apa Rimnicelul Dulce. Avram
Iehimescu au marturisit ca aceastd mosie a manastirii sa hotaraste cu apa Bisaocai, uncheasu

296

www.dacoromanica.ro
Stnila au marturisit ca hotaru s incepe din Valea Ursului ce sa coboara In Slanic dA unde sa
Incepe apa BisAoicai i Valea Bradului, iar ceilalti 5 marturi batrini ce s-au pomenit de la mosii
lor cu lacuinta pa acea mosie, unul anurne Neacsul Foltica marturiseste ca aceasta mosie Aldeni au
fost stapinind-o un Ionita pinA In apa Bisdoicdi, pa cum si manastirea stapineste, iar In urma
Minzalestii s-au Intinsu si au trecut peste hotaru manastirii i lua dijma amindoaa partile, adeca si
manastirea i MInzletii. Lupul sirbul au marturisit c mosiia Aldeni sa hotaraste cu apa Bisaocai,
Anghel sirbul au marturis it asernenea, Petre Davidescu iarasi asemenea au marturisit, Grigorie
Juribescu iarasi asemenea au marturisit. Intrebindu-sA i Minzalestii sa arate cu ce sineturi
cu ce dovezi au calcat hotarale mosii manastirii si s-au intinsu pa mosiia manastirii, aratara o
carte a raposatului episcop Buzau, chir Methodie, cu leat 7251 avgust 11, de slat ani 34, in care sA
vede cA dd stApinirea mosii Manestii, unui Dobre Minzala cu fratii lui, care aceasta carte nu este
da nici o trebuinta la aceasta pricina, fiindca nu pomeneste nimic da hotara, da vreme ce numita
manastire nu cere sA ia mosiia Manesti, ci cere mosiia sa, Aldeni, ce s-au Inpresurat da Minzalesti.
Aratara i altd carte cu leat 7251 iunie 14, de slut ani 34, in care sa vede ca megiasii da la
Slanic inprejurul mosii Dobresti, au dat lui Dobre MInzalescu cu fratii lui, aceasta marturie, ca,
mosiia Manesti sa hotaraste In sus cu Aldeni, si din jos cu mosiia Dumitranii si hotaru este de la
Moara i Crucea lui Ion i Dobre de la Moara Fundul si In sus pina la Izvoru Plasoi la hotaru
Dumitranilor. AratarA i o carte a lui Ion vinatoru cu leat 7229 iunie 29, de sint ani 56, care vinde
stInjeni 250 din mosiia Manesti, lui Dumitrasco Bagdat cu vadul de moara si cu vadul da pioa in
apa Slanicului, din marginea Biscaocilor pina In apa Slanicului cu Socetul si munte da oi si din
padure cu poeni da fin i cu pamintul da aratu si din apa si din silistea satului si Inca cu stinjeni
250 ce le-au daruit, care acesti stinjeni 500, se hotarasc din sus cu mosiia Dumitrana pina la izvoru
Plasoii si din jos cu mosiia Aldeni pina la Biserica batrinilor.
Drept aceia, intrebindu-i ca sa ne adeverina de stapinesc ei pina acum pina la aceste hotara
ce sa vede intr-acesta carte, raspunse ca ei cer sa stapineasca pina la hotaru unii biserici pustie, din
jos da apa Bisaoica, zicind ca toti batrinii, atlt din partea manastirii, cit si din partea Minzales-
tilor marturisesc ca hotaru este da la sfintul holtarl pina In raza dealului si in Dealul Fundatii au
pus semne i alt semnu cu Piatra Catalinii i alt semnu la Poiana Scurtului si cum ca hotaru minas-
tirii este la Tintea, cu care sa hotaraste mosiia Manzalestii, care aceasta, egumenu nu o prihneste,
cerind dreptu manastirii, dupa atitea marturii ce au marturisit atitea oameni batrini, precum s-au
zis mai sus, atlt mosnenii, cit i striinii cc nu au nici un amestec sazind pe acea mosie da la
mosii stremosii lor.
Deci, vazInd i noi atltea marturii de oameni batrini, am hotarit dupa acele mArturii ca
sa stapineasca manastirea, din Valea Ursului ce sa coboara in Slanic, de unde si incepe apa Bisoai-
ca si din Valea Bradului ce merge In virfu muntelui dintli i sa coboara la Fintina cu viermi si
merge pina I Singa Alba si In Sarea lui Epure si merge pina la Scropul Rosu unde au fost hotaru
cal vechiu i sa coboara in apa Rimnicelului Dulce. Dar da vreme ce Mlnzalestii stau cu inpotrivire
zicind ca este un hrisov ce arata toate semnile din care s-ar dovedi tot adevarul si cum ca acel
hrisov II tainuieste egumenu, zicind i aceasta, ca sa fie orinduiti din partea lor patru hotarnici :
Stiriian monahu, Leu vatafu, Dumitrache vatafu i Iane Margarit, ca sa cerceteze i sa aleaga
hotarele prin carte da blestem, atit asupra celor ce tainuesc acel hrisov, cit si asupra calor ce stie
adevarul pentru hotara, da care sa fie luminata porunca mann tale catre dumnealor ispravnici, ca
luind pe mai sus-numitii hotarnici si pe alti patru oameni adiiafori care sa fi stiind hotarale, sa
mearga M fata locului i facind cercetare cu amaruntul sa dea carte di alegerea ce vor face, cerind
si egumenu un boer dA aici ca sa meargA la fata locului i sa aleaga hotarale puind i pietre ca Arh. SL Bum..
Si si izbraneasca aceasta pricina. Iar hotartrea cea dasavirsita ramlne la Innaltimea ta. M. ar. 5.
f. 288 290.
1777, februarle 10.
Miche paharnic, D <umitru> Cioran paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<do-
chim> biv vel medelnicer, Hagi Dumitrache sluger PociovAdisteanu>.
I Pentru altar"
297

www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Durnitrul Cinipescu cu nepofii din jud. Gorj
272 reclamd pe Ion Gheban i Mihdild Ulubeanu cu cetasii lor care le-ar fi luat muntele Lunca
Oborului. Plrifii aratd cd pot aduce carp de stilptnire. Se hotardste cercetarea de Mae ispravnici.
Domnul Intdreste.
1777
februarie
21
Io Alecsandru Ion Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupd cum au gasit cu cale (Id la judecatd, poruncim dumneavoastrd ispravnicilor dA judet.
61 faceti cercetare i alegere In scris.
1777, fevruarie 21.

Prealnnaltate doamne,
Din luminatd porunca InnAltirnii tale dumnealui vAtafu za aprozi au adus la judecatd tuna-
intea nostrA pd Dumitrul anipescu cu nepotii lui din sud Gorj, plrti lui Ion Gheban, i lui
Mihdild Ulubeanu cu cetasii lui tot dintr-acest judet, asa zicInd cd ei au stApinit un munte ce s5.
numeste Lunca Oborului, din izvorul Tochii, pfna in izvorul Cinbanului si din Buhta Mavii pind
In hotaru Hatagului i pind In obIrsiia Jiiului l Ginogita si cu muntii toti, dd la mosi strAmosil
lor, cu pace pind la o vreme, iar dd la cltdva vreme s-au sculat mai sus-numitii pfrIti si le-au
luat acest munte.
Intrebindu-sA si pa pfriti ce au a rdspunde, ei ziserd c pentru aceastA pricina s-au mai j ude-
cat la ispravnicii judetului l cArtile cele vechi i nod le au acasa, nestiind cd vor sa porneasca jAlui-
torii plrA asuprd-le fiindcd ei n-au venit pentru aceastd judecatd. Noi vAzInd cd piritii n-au scrisorile
lor aid si jAluitorii nu le-au fdcut stire ca sd-si ia scrisorile si fiindcd Insusi jAluitorii ceru ca sd
meargA la dumnealor ispravnicii, sd fie luminatd porunca Innaltimil tale la dumnealor ispravnicii
j udetului ca sd le cerceteze pricina acolo In fata locului dupd scrisori i stdpiniri vechi ce vor fi
avfnd amlndod partile, sd le aleagd pArtile fiestecdruia i prin carte dd judecatd vor face izbrdnire
Arh. St. Buc., si Inplinire. Iar cind vreo parte nu sa vor odihni, cu carte dd judecatd, sd-i trimitd la divan i.
f. 292v.-293 partea ce va rdmInea va plati toatd chieltuiala. Iar cea dAsAvIrsitd hotdrlre rAmtne la InnAltimea ta
1777, fevruarie 15.
Ian<ache> Mav<rodin> paharnic, Barb u sluger, Niculae sluger, George Canale

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora c Radu Vilcdnescu din Craiova reclamd pe paharni o
273 cul Stan Jianu care-i stdpineste mosia parinteasca Preajba. Piritul afirma cd are sineturi de
cumpdrare a rnosiei. Se hotdrdste sd cerceteze caimacamul Craiovei. Domnul intdreste.
1777
!chromic
23 Io Alexandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Cinstit si crecincios boeriul domnii mele, dumneata Theodorache biv vel cliucer, caima-
camul Craiovii, InfAtisind pd amIndod pArtile, sd cercetezi dumneata pricina cu amdruntul
asupra dreptAtii urmind, sA hotardsti in scris prin cartea de judecatd.
1777, few uarle 23.
PreaInnAltate doamne,
Din luminatd porunca mdrii tale, dumnealui vdtafu za aprozi aduse la judecatd pd Radu
VlicAnescu ot Craiova, pies dumnealui paharnicului Stan Jiianu, zicInd ea Medd dreptate i-au
coprinsu si-i stdpineste o mosie parinteasca ce sd numeste Preajba, rAmlind pinlu mic dA pdrinti
si Instreinat in alte pArti de locuri, cerInd acum cd sA-si ia mosiia pdrinteascA.
FatA fiind dumnealui paharnicu, rAspunse cd mosiia aceasta ce o cautd plruI, o are ea
bund stdpInire de la tatAl pIrluIui, dd slut ani 25, cu zapise dd vinzare l cu arti dd judecatd,
care sineturi le are la casa dumisale la Craiova, nestiind pd plrIu1 acesta cd are judecatd.
aid cu dumnealui ca sd-si fi adus acele cArti.

298

www.dacoromanica.ro
 DA care, neputind judecata a intra In cercetare, neavInd dumnealui paharnicu nici un sinet
sa arate la judecata, pentru aceia sA fie luminata poronca marii tale care dumnealui caimacamul
Craiovei ca, aducladu-si dumnealui paharnicu cartile i sineturile ce va avea, s cerceteze Innain-
tea dumnealui aceastA judecata i sa sa faca izbranire (IA dumnealui. Care aceasta, lnsusi plrisul
au priimit a sa cerceta judecata la divanul Craiovii. Iar hotarirea cea dasavirsita ramlne a SA Arh. St. Sue.,
face dA catre Innaltimea ta. Ms. ar. 5.
f. 297 v. 298.
1777, fevruarle 19.
Miche paharnic, D<umitru> Cioran paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim>
biv vel medelnicer, Hagi Dumi <trache> sluger, D<umitrache> Brez<oianu>.

Mitropolitul farii cere prin anarora sd se feted holdrnicia parfilor din rnosia Laceni din hotarul
judefelor Teleorman i Vlasca stapinitd de Mitropolie, paharnicul Rdducan Bdrcdnescu i cluce-
rul Cornifd Britiloiu. Domnul porunceste ispraunicilor judefului sd aleagd hotarele.
1777
fevruarie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 23
Dupit arAtarea preasfintii sale parintelui mitropolitul, nefiind a sA face alta hotArnicie
sau Inparteala cu cinevasi,:far'da numai a sa vedea citi stInjeni este hotarul acesta, poruncim
dumnevoastrA ispravnicilor judetului sa urmati a orindui doi boernasi Inpreuna cu sluga domnii
mele 1 la fata locului si cum scrie mai jos sa urmeze, fiind si too vecinii Inprejureni fata si
In scris sA aleaga.
1777, fevruarle 23.

Prealnnaltate doamne,
Cu smerita noastra anafora facem stire marii tale pentru cA o mosie ce sA numeste LAceni
care calcA si In judetu Teleorman si In Vlasca i sa stapineste da trei partasi : da Mitropolie,
da dumnealui paharnicu RAducanu Barcanescu si de dumnealui cluceru Cornita BrAilolu, si din
scrisorile ce shit pentru aceste mosii nu sa poate afla semnile si suma stinjenilor nefiind nici o
carte cla hotArnicie la vreo parte.
Ci, pentru Ca sa sit aleaga aceasta mosie citi stinjeni iaste, rugam pa mAriia ta sa fie lumi-
na-IA porunca marii tale catre dumnealor ispravnicii din sud Vlasca, ca sa orinduiascA doi boeri-
nasi dintr-acel jude i Inpreuna cu un portarel, fiind fata si oameni vechili dA la fiestecare parte
i razasi dup Inprejur sa traga cu stinjeni toatA mosiia dupa vechi stapiniri, i dupa alegerea
ce vor face acesti boerinasi ;i dupa semnile ce vor pune, sa dea In scris ca sa sa stie suma stIn- ArtSt. Sue.,
jenilor ce va veni la fiestecare parte. i anii math tale dA la domnul Dumnezeu sA fie multi i f. 298 298 v.
norociti.
1777, fevruarie 16.
Grigorie al Ungrovlahii.
1 Loc alb.

Velifii boieri aratd prin anarora cd Costandin Popescu si alit tovardsi ai sal din Irisasti (Gorj)
reclamd pe Ion Gheban cd i-a cuprins parte din mosia 1W pe care si-a facut casd. Se hotardste
ca ispraunicii judefului sd tnimilit megiasi hotarnici spre cercetare. Domnul tntdreste.
1777
martie
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 5
Dupa cum s-au gasit cu cale da cAtre dumnealor velitii boeri poruncim dumnevoastra
iswavnicilor sa urmati a face cercetarea ce scrie mai jos.
1777, martie 5.

299

www.dacoromanica.ro
 Preainnaltate doamne,
Costandin Popescu dinpreuna cu alti tovarasi ai lui de la satul Irisasti sud Gorj, au
Alta innaltimil tale pentru vAtafu Ion Gheban tot da la satul Irisasti sud Gorj, zicind ca, intr-
aceasta mosie ce sa chiami Irisasti, la hotarniciia ce zic ca Ii s-au Mut in trecuta vreme da 12
boeri, Ii s-au ales intr-acest hotar da mosie, stinjeni 300, si i-au inpartit pa din doaa dind juma-
tate lor si j umatate Ghebanescului si le-au inpietrit-o i zic ca au stapinit in pace OA la o vreme.
Si fugind jaluitoril intr-alta parte, cind au venit din fuga lor, zic ca au gasit casa acestui vataf
Ion Gheban i altor doi nepoti ai lui, puse pe partea lor da mosie i zic ca este un an da cind
au luat patru megiiasi orinduiti da ispravnici si au cercetat si au dovedit ca aceste trei case cu
gradinile lor cad pe partea da mosie a jaluitorilor, adeca casa lui Ion vatafu Gheban i doi a
nepotilor lui i zic ca nici vor sa le dea obiceiu pamintului, nici ca-si ridicA casile du pa mosiia
lor si sit le mute pa partea lor da mosie ce zic ca in sila le-au coprinsu, i un codru da pamint.
Si cerea prin jalba lor ca, din luminata porunca innAlimii marii tale, sit fie orinduiti la dumnea-
lor ispravnicii judetului ca sa le cerceteze acea carte da hotarnicie ce zic cA au, si sa-i Mice
pa Ghebanesti du pa moslia lor. Si innaltimea marii tale dupa jalba lor prin zapciu vataf da.
paharnicei otinduesti la noi ca sa cercetam da este aceasta pricinA osebita, afara din judecata
ce au avut-o innaintea innaltimii marl! tale pentru mosiia Poborasti. 5i aducind numitul zapciu
pa amtndoa partile innaintea noastra am intrebat pi vatafu Ion Gheben, aceasta pricina dd
judecata, deosebita este da judecata ce au avut-o pentru mosiia Poborasti, i zise ca este nose-
bita. I-am zis, da vreme ce este daosebita la aceasta cerere ce face Constantin Popescu i cu
cetasii lui, prin jalba, zicind ca, casile i pometurile Ghebanestilor shit pa mosiia Popescului'i a
cetasilor lui, ce raspunde i zise Ion vatafu Gheban, ca nu este pa partea da mosie a Popes-
cului, ci pe partea lor. Inpotriva aceasta ne arata Constantin Popescu i ceiIali tovarasi ai lui,
o carte a 41 megiiasi cu leat 1776 martie 10, intru care sa vede iscalit popa Dumitrul ot Hir-
sasti i Costantin Popescu vataf da plaiu Novacilor si Ion Man ot Pociovaliste tutu care
scrie ca orinduindu-sa dA sardaru Nicoli i da slugeru Ionita Glogoveanu, fiind ispravnici. la
sud Gorj, da au mersu la hotaru Irisastilor i Poborastii i dupa scrisorile ce zic ca au avut ales
partea Popestilor din hotaru Irisastilor stinjeni 149,60 i Ghebanestilor tot dintr-acest hotar,
stinjeni 159,60, afara din mosiia Poborasti, i zic Popestii ca pe partea lor ce ii s-au ales, cade
acele trei case ale Ghebanestilor, dar fiindca vatafu Ion Gheban tagadueste zicind ca nu cade
pA partea Popestilor, care nici in cartea acelor patru megiiasi ce le-au inpartit mosiia nu pome-
neste pentru acele trei case nimic. La aceste zise ale lor, nefiind alta dovada sau marturie ca
sa dovedim, am gasit cu cale a fie luminata porunca innAbimii marii tale care dumnealor isprav-
nicii din sud Gorj ca sa orinduiasca tot pa acei trei, patru megiiasi ce au fost la trasu mosii
Irisasti dintiiu, ca da iznoava sa meargd la acea mosie sA cerceteze cla acele trei case, pe ce mosie
cadu, i da vor cadea acele case ale Ghebanestilor pa partea da mosie a Popestilor, sa-si Mice
Ghebanestii acele case si sa le mute pa mosiia lor, iar pomii sa si-i stapineasca cit tine coprinsu
gradinii, cu dijma. Iar necazind acele trei case pa rnosiia Popestilor, sa le stApineasca Gheba-
Arb. St. Bun., nestii cu buna pace acele case da care Popesti. Noi asa gAsim cu cale, iar hotarirea cea desa-
me. nr. 5
f. virsita rAmine a sa face da catre innAltimea marii tale.
1777, fevruarie 24.
Vel dvornic, Badea Stirbeiu vel dvornic, vel logofat, Raducan vel clucer.
1 Corect: 3.

D.partammtut al 2-lea arald prin anafora ed egumenul mandstirii Poiana reclamd mandstirea.
276 Prooita, mstohul mdndstirti Sf. Gheorghe-Nou, care i-ar fi tmdlcat mosia. Egumenul mdastirif
Sf. Gheorghe a adus dovezi scrise pentru dreptut de stdpinire. Se recun'aste dreptatea mdnds-
1777 tirii Sf. Gheorghs-Nou, holdrIndu-se ca ispravnicti sd realeaga hotarele. Domnul tntdreste.
martie
5 10 Alecsandru loan Ipsilant volevod bojiiu milostliu.
Dupe cum s-au gisit cu cale de la judecatA, poruncim dumneavoastrA ispravnieilor sat
urmati a face cercetarea ce scrie mal jos.
1777, mirth) 5.

300
www.dacoromanica.ro
 PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca marii tale, dumnealui vAtafu dA copii za divan aduse la judecatA
pe cuviosul chir Acachie, egumenu ot mAnAstirea Poiana, piris asupra mAnAstirii Pravitiil cc
este metoh al sfintei mAnAstiri Sfete Gheorghe-Nou, zicind cA mAnAstirea Poiana are o movie
Inprejurul mAnAstirii, care sint ani 10 dA chid s-au inpresurat dA cAtre mAnAstirea Pravitii si
cerea dreptate.
FatA fiind si cuviosul chir Iosaf arhimandritu i egumenu ot mAnAstirea Sfete Gheorghe-Nou,
adecA stApinitoriu mAnAstirii Pravitu, rAspunse cA nu i-au cAlcat nicidlcum hotaru mosii Poenii,
ci stApineste dupA cartile si hrisoavele ce are, arAtInd o carte cu leat 7154 septemvrie 8, de sint
ani 131, In care sA vede cA un MiritA dA la CAlinesti cu copiii lui, dA danie mAnAstirii Pravitii,
moslia dA la Chiia in sus pA slemne pinA la MAgurA si iar In sus pA slemne pinA la Lutul Albu
In RAspintii, j iar In sus pA slemne la Fete le Griului i pA slemne in jos pina In capul pAdurii
VAii Ograzii. ArAtA i un hrisov al mArii sale Serban vodA cu leat 7189 noemvrie 28, de sint ani
96, prin care IntAreste daniia Miritii ; arAtA si alt hrisov al mArii sale Mateiu vodA Basarab cu
leat 7160 dechemvrie 8, de stnt ani 125, prin care iarAsi IntAreste aceastA danie a lui MiritA,
ce-i fusese i lui de curnpArfitoare dA la Oprea logofAtu ot BAltati si dA la copiii lui. ArAtind
ai cArtile cu care au lost cumpArat acel MiritA cu leat 7144 de sint ani 141 de la acel Oprea
logofAtu care zice cA i-au vindut numitului MiritA partea lui dA mosie ce au fost avut In MAgu-
reni, arAtind pe larg toate hotarAle i semnile, arAtA i o hotarnicie a 12 boeri cu leat 1761
martie 25, In care sA vede cA acei boeri hotarnici citind zapisile de cumpArAtoare ale acelui MiritA
dA la Oprea logof At, asemenca si hrisovu mArii sale SArban vodA, cercetind i pe megiiaii bAtrini
de acolo pentru hotarAle ce sA vAd in zapis i In hrisov, de shit adevArate sau nu, citindu-le si
cartea dA blAstem a preasfintii sale mitropolitului ce fusese atunci, pentru ca sA mArturiseascA
Intim adevAr dA hotarul acei moii, i au marturisit acei megiiasi cA shit adevArate dupA cum
scrie in zapise si In hrisoave si au ales hotarAle ale acestii mosii Pravitii dA cAtre mosiia mAnAs-
tirii Poenii, dind ca sA aibA a stApIni mAnAstirea Pravita, dupe zapisele i hrisoavele i dupa
mArturiia numitilor ArAtA si carte dA judecatA a dumnealor velitilor hoer!, leat 1768
aprilie 12, care dau mAnAstirii Pravitii sA stApIneascA acea mosie dupA coprinderea zapisului dA da-
nie si dupA hrisoavele domnesti si dupA coprinderea cArtii dA hotArnicie. De care acestea, Intrebin-
du-sA egumenumAndstirii Poenii ca sA arate drept ce loc sA InpresoarA mosiia mAnAstiril Poenii art
cAtre mAnAstirea Pravita, arAtd o poruncd domneascA a mArii sale rAposatului Scarlat voevod cu leat
1761 mai 14, cAtre sArdaru Gheorghe ispravnic ot sud Prahova prin care i sA porunceste ca, de
vreme ce egumenu ot Poiana nu a odihneste pA numita hotArnicie, dA nu-i va putea Invoi, sA
trimitA pA arnindoad pArtile la divan, care pfnA cind nu vor veni sA sA judece, sA nu sa tie In
seamA hotArniciia, i sA aibA a stApini fiestecare pA eft au fost stApinit Innaintea numitii hotAr-
nicii dA la leat 1761. Si cercetInd noi cA In urmA peste ani sapte, dupe acea poruncA domneascA,
au cAutat dumnealor velitii boeri judecata la leat 1768 si au urmat dupd. hotArniciia ce s-au fAcut
la leat 1761 si dupA hrisoavele mAnAstirii Pravitii precum mai sus am zis, arAtA si o mArturie a
trei megiiasi care mArturisesc cA mAnAstirea Poiana au fost stApInit de la mAnAstire spre apus
pinA In capul Feta Griului. Din capul Fetii Grfului dA la Lutul Albu tot spre apus ese la
vale si merge pia In Lacul lui Ban si dA in Izvoru SArat i dA la Izvoru SArat pin slemne in
os merge pin'in casile Herii si din casile Herii merge pInA la ulmu si dA la ulmu merge pA
Pravilita In jos la Chieie la frasin, la fIntinA si de acolea dA la fintInA sA Intoarce spre rAsdrit
si merge pinA la piatrd pinA in Fintina Tiganului si de la Fintlna Tiganului apucA pA izvor
l a vale pinA In mosiia MAgureanului la Valea SArii la Glod, care mArturie este IntAritA si de
rApOsatu Costandin Dude scu vel ban dA la leat 1761. ArAtA si o carte a lui Gheorghe Mihalache
cu leat 1763 in care arAtA pentru aceastA mosie cA nu au stApinit niciodatA mAnAstirea Pravitii.
Deci, sA ceru egumenului ot Poiana vreun alt sinet mai cu putere decit acestea ce ne-au
arAtat, i rAspunse a nu mai are alte sineturi, ci numai arAtA stApinirea ce mai nainte au stApinit
cu 14 ani, iar dA slut ani 14, stApineste mAnAstirea Praviii, Intre care vreme, zice cA iar au stA-

301

www.dacoromanica.ro
 pinit manastirea Poiana [ci] doi ani si iar Juindu-i-sA stapinirea de manastirea Pravita, stapi-
neste pina acum.
Pentru care, vazind attta hrisove, hotarnicii, zapise i sineturi bune ce arAta egumemz
Sfintului Gheorghe pentru mosiia manastirii Pravita, am hotarit ca manastirea sa stapIneasca
dupa zapisile cid vinzare i da cumpAratoare i dupa hrisoavele i cartea (la hotarnicie. Dar, d
vreme ce egumenu ot manastirea Poiana zice ca numindu-sa amIndoad hotardle mosiilor tot cu
un nume si nu s poate cu lesnire a sa alege numai prin sineturi, ci este trebuinta si d marturiile
megiiesilor, sa fie luminata porunca marii tale catre dumnealor ispravnicii judetului ca, dupa
numitele carti, zapise i hrisoave i hotarnicie ale manastirii Pravitii i dupd marturiile ce le va
Arli. St. Buc..
Mg. nr. 5 aduce acolo In fata locului, egumenu ot Poiana, sa aleaga hotarale iar hotarirea cea desavIrsita
I. 302 303v. ramine la Innaltimea ta.
1777, fevruarie 11.
Miche paharnic, Du<mitru> Cioran paharnic, Costandin biv vel comis, Alccsan-
dru Greceanu, Ev<dochim > biv vel medelnicer.
1 Corect Provita.

27g Velifii boieri arald prin anafora cd Stanca, s9fia [IV Grigore, se rejudecdcu fratele ei lonifd al lui
lorga setrarul din jud. Mused, cerindu-si partea din bunurile pdrintesti. Se hotdrdste sd i se decr
mosia Stoenesti, dar pcntru cd venitul acestei m9sii fusese vindut de fratele ei, divanul hotd-
1777 rdste ca acesta sd-i cl-ct :Wog m)sia Vorov-ni pind la imolinirca sorocului vinzarii. Domnul intdreste
fevruarie
17
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Neodihnindu-sa Ionita sin Iorga satraru, au esit la divan innaintea domnii mele, zicInd
ca aceasta mosie ce holarise dumnealor veliii boeri a o da surori-si drept taleri 410, nu este In
zestrea mIne-si luata, ci din partea parinteasca s-au venit lui, care este si drept prat mare,
taleri 1000 si cerea ca, cu bani sa-i plateasca aceastA parte. Dar avind i sorA-sa dreptate ca, In
zestrea mine-sii de au fost mosii, sa sa Inpartasasca i ia din mosii, si aratind Ionita ca este
mosiia Contesti luatd drept taleri 1100 in zestrea mume-sii, am hotdrit ca pretul mosii aces-
tiia, suma drept cit s-au luat, sa sd inparta pa stinjeni cite clti bani va cadea i citi
stinjeni va veni drept taleri 410, sa-i dea surori-sii Intru stqpinire, iar pentru cele ce
nu le-au dat nici pina acum din foae dumneavoastra ispravnicilor, sa urmati coin scrie mai
jos, a face Inplinire negresit, urmindu-si dup zapis si dapi foae. Asijderea sa le
facet" si alegerea din numita mosie, cum scrie mai sus.
1777, martie 17.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, vatafu (IA visterie au adus la judecatA innaintea
noastra, pc Stanca sotiia lui Grigorie, fata raposatului Iorgai satraru, plrI fratini-sau Ionita
sin Iorga satraru din sud Muscel, zicind ca dupa moartea tatului br maritindu-sa ia, si in urma,
cazind casa tatului lor In datorie, cu porunca domneasca zice cl toata casa cea pArinteasca a
lor, s-au scos la mezat, S i fiinda amindoi shit frati buni si da tata si da muma, si-au pus toata
zestrea ei da fata, facindu-o tot una cu casa cea parinteasca a lor, si cu mezat i s-au vindut toatd
zestrea ei, iar din mosiile cele parintesti ale casii, zice ca nu s-au vindut da tot, ca zestrea ei, ci
numai venitul in cinci ani. Si dupa ce au esit acele moll! da supt zalojire, zice ca si-au cerut
zestrea ei dA la frati-sau Ionita si n-au vrut ca s i-o dea dupa foata ce avea ca sA iasa din casA,
ci au facut-o partasi ca pe un frate, iar nu sora cu zestre, si ca mai fiind si alti doi frati vitregi
inpreuna cu muma Mr cea vitrega, toata casa cea pdrinteasca a Mr, s-au inpartit facindu-sa
cinci pr%i, Insa Intliu s-au scos zestrile mumii lor cei bune, al doilea, zestrile mumii lor cei vitrege
si periusiia tatului lor s-au inpartit si cu ceilali frati vitregi i ei i-au Mut parte numai din
cele rAmase da la tatul Mr, iar nu si din zestrile mumii lor cei bone. Si da Inparteala ce i-au
facut si i-au dat parte ei, i-au dat o foae, care si din cele ce sa aratA Intr-acea foae, multe dintr-

302

www.dacoromanica.ro
Insele aratet cA nu stApIneste. Si pentru acestea ce nu stApineste, zice a mai jAluind luminatilor
trecutilor domni, osebit dA alte porunci ce zice cA i sA fAcuse care ispravnicii ce era pA acele
vremi ca sA-i InplineascA acea lipsA dA foae, zice cA au si fost adus IonitA frati-sAu aici, si cu
treapAd si vrind ca sA lasA la judecatA sA sd judece, ar fi cAzut IonitA frati-sAu cu rugAciune ca
sA nu mai iasA la judecata si i-au dat zapis cu vrednici mArturii cd va Inp Arti toate ale casii
amlndoi frAteste si dA atunci pina acum zice cA sInt 11 ani si nu-i dd nimic, iar frate-sAu IonitA
stApineste toate, si cere dreptate. Dupe jalba ei, aducind numitul zapciu pe amindoaA pArtile
Innaintea noastrA, ne ardtA Stanca jAluitoarea, Intiiu un zapis cu leat 1765 dichemvrie 14, iscAlit
Intr-Insul IonitA sin Iorga sAtraru, dumnealui medelniceru Dumitrache mArturie, si alti marturi,
care zapis 11 dA IonitA frati-sAu la mina sorA-si Stancili jAluitoarii i a cumnatA-sAu Grigore, sotul
ei, scriind Intr-acel zapis, a dupA ce s-au pill:1MR cele mai multe din clironomiia pArintilor lor,
fAcIndu-sA alegere si hotArlre din divan, dA preasfintiia sa pArintele mitropolitul si dA dumnealor
velitii boeri Ca, cele ce au rAmas s-au fAcut cinci pArti si s-au lnpArtit, si dintr-acestea, o parte
s-au dat maicii lor cei vitrege, Saftii sAtrAresii, a doaA parte, Marii copilii, a treia parte, lui
Anghelache copilul, fiu sAtrAresii Saftei si vitregii fratii lor, care aceste trei pArti aratA a le-au
dat supt stApinirea maicii lor cei vitrege, iar celelalte doart pArti au rAmas sA le inpartA cu
Stanca sorA-sa pA din doaA. Si nedlndu-i atunci si partea ei, aratA cA tot purtIndu-i cu vorba
dA azi, dA miine, le-au stApinit toate acele rAmase, numai el, si vrind ca sA iasA la judecatA atunci
innaintea dumnealor velitilor boeri, s-au rugat si au fAcut pace Intre dinsii si n-au esit la judecatA,
zicind cA-1 va da partea StancAi fAr' dA altA prelungire si IndatA ce va merge la Cimpulungu
prin stirea dumnealor ispravnicilor si a egumenului Cimpulungeanului, chir Dosithie i a clu-
rerului Apostol fiind pe acea vreme judet, acele doaA pArti scrie sh le pue la mijloc si bun si
au pInA la orice, si sA le inpartA pl din doaA amlndoi frAteste, fAcInd pArti tot o potrivA, iar
pentru tigani, zic cA dA nu sA va Indura a-i despartI, sA-i dea StancAi mosie statornicA In pretul
tiganilor. Si asa trecind la mijloc doaA luni, s-au Inp Arta amindoi prin foi iscAlite dA egumenu
Dositheu dAlgopol i dA Dumitrache biv vel paharnic ce au fost ispravnec Intr-acea vreme In
sud Muscel, care foae sA vAzu si dA noi scrisA dA sint ani 11 si aratA Stanca, cA dintr-acestea ce
scrie Intr-acea foae, 9 condee ce cu deosebitA foae sA aratA neluate, care nici IonitA frate-sAu
nu le tAgAdui.
Ci, pentru acestea ce aratA Stanca, cA Ma lipsA nelua te, dupA pravilA si dupA dreptate,
am gAsit cu cale sA fie luminatA porunca InnAltimii mArii tale, cAtre dumnealor ispravnicii din
sud Muscel ca, acolo in fata locului unde isi au amindoaA partile casa, sA apuce pe IonitA ca, ori
mosii<le> ce sA aratA Intr-acea foae neluate, sA le scoatA dA unde Sint, sA le dea sorA-si StancAi,
sau sA-i dea mosie dA potriva mosiilor si munti dA potriva muntilor, odihnindu-s1 dumnealor
dA acolo ca sA nu mai vie cu jalbA. Iar cit pentru zestrea mumii StancAi i a lui IonitA frati-sAu,
cei bune, care zice Stanca, de vreme a ei amlndoi s-au fAcut frail dA si-au pus toatA zestrea ei
dA fatA, cere Stanca si acea zestre sA o InpartA cu IonitA frati-sAu. Si vAzindu-sA cl cererea
ei fu cu cale, am socotit eft i sA cuvine StancAi, pe jumAtate partea mume-si, taleri 350 i taleri
60 partea du pA mosiia PoenArei ce au fost dA zestre a mumii lor si au vindut-o IonitA la un
arnAut strein In taleri 120, care 1 sd face parte StancAi, si dA acolo sA ia taleri 60, si sA face
peste tot sA ia Stanca, taleri 410. Pentru acesti bani, zice Stanca, dA vreme cA IonitA frate-sAu
n-au luat bani din zestrea mume-si, ci mosii, nici ia nu priimeste sA ia bani, ci iar mosii, fiinda
si ia zice cA are coplIA, fatA, ca sA-i dea dd zestre.
Ci, dA vreme a Insusi Stanca priimi tnnaintea noastrA ca, pentru acesti taleri 410 sA-i
dea numai mosiia Stoenesti ce este cumpAratA drept taleri 150, [ci] pentru ca sA lipseascA gilceava
dintre dinsi1 si fiindcA si Stanca priimeste aceastA mosie, gasim a fi cu cale ca sA i sA dea aceastA
mosie Stoenesti supt stApinirea ei. Dar fiindcA aceastA mosie zice IonitA cA este vindut venitul
la unchi-sAu Hagi Ivan, i s-au pus soroc lui IonitA, dA acum pinA In trei luni, dIndu-i-sA Stancili
cu zAlojire mosiia Voroveni ca, ori pinA la acest soroc ce scrie mai sus, sA scoatA IonitA aceastA
mosie Stoenesti de la acel Hagi Ivan, ori, nescotind aceastA mosie la acest soroc, sA-i dea dumnea-
lor ispravnicii mosiia Voroveni cu tot hotaru ei, sA-i ia venitul, Stanca, pInii cind va scoate
Ionita acea mosie Stoenesti de la Hagi Ivan, si atunci dindu-i IonitA mosiia Stoenesti, StancAi,

303

www.dacoromanica.ro
 isi va lua IoniA mosiia Voroveni Innapoi, insa numai pina la sorocu ce este vindut venitul acei
mosii Stoenesti la Hagi Ivan, iar dA la soroc sa nu mai aiba voe IonitA sa o mai zalojeasca la
nimeni ci sa ramie mosiia Stoenesti ai StancAi, cd oricine sa va indrazni a o mai priimi zalog,
Arh. St. Buc., sa piarzA banii, si mosiia Stoenestii sa ramie Stancai. Noi asa am gasit cu cale, iar hotArirea
Ms. nr. 5, cea desAvirsitA ramine a sa face da catre innaltimea ta.
1. 312-313 V.
1777, fevruarle 20.
Vel vornic, Badea Stir<bei> vel vornic, vel logolAt. Radu vel clucer, Dumitrache
ye! paharnic.

17 ,Duedpeacarllaandieinvlaunl caul s2-lloelacua Lrauldugpurlinciacn Lai cPdolBectarbcualceLpi si casneurdl, cpuld ph idur incte'cepl eduinicjouad. cuArig,ie

2 Pirifii recunosc, dar arald cd hotdrnicia anterioard nu fusese dreaptd. Se propane cercetare st o
1777 noud alegere a hotarelor de ccitre ispraunici. Domnul aprobd.
marlie

Io Alicsandru loan Ipsilantu voievodu bojiiu milostiiu.

DA vreme ce asupra acestii pricini este cartea domnii mele a sa face hotarnicie la f4a
locului, care arata ca nu s-au facut pina acum, si da vreme ce cu totii cerura a sA urma si
a face aceiasi cercetare si alegere, poruncim dar, orinduitului portarel ca sa stringa pa orinduitii
boeri i aducind pa toti la mosie, sd urmeze boerii a cerceta si a le face alegere dupa cum
sa porunceste si prin osebita cartea domnii mele.
1777, mirth.
PreainnAl tate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, durnnealui vatafu di visterie aduse la judecata pa
Barbul paharnicel Lipiianul din sud Arges, phis Stoicai Lungul i Cirstii Folea dA acolo, zicind,
ca judecindu-sa la ispravnici pentru mosiia Lipiia i neodihnindu-sa cu anaforaoa, i-au sorocit
la divan. Care anafora sA van' cu leat 1777 ghenarie 9, In care arata ca au avut judecata cu
un popa Nicola i Cirstea i alti cetasi pentru acea mosie ce este hotArita cu 24 cla boeri cla
sint ani 9 si din razmiritd acei piriti au intrat cu stapinirea In partea lui, la care nici piritii
n-au fost tAgaduit, farA cit, au fost zis ca acea hotarnicie n-au fost facuta pa dreptate 51 II
s-au inpresurat partile lor avind 3 parti ce sa zice Rosceasca i Pravalilasca i Lipieneasca ii
lor numai din doaa parti 11 s-au dat parti, iar din Rosceasca nu li s-au dat nimic. $i dupa
cercetarea ispravnicilor sa vede ca acei 24 da boeri numai doao parti au avut poronca sa hotaras-
iar partea (IA mosie Rosceasca fiind daosebita, a numitului Lipiianu, nu au hotarit-o. Mai
arata ispravnicii ca un Dragomir pIrcAlabul i lacob, au fost zis ca altii au Intrat cu stapinire
in mosiia Lipiianului iar nu ei, facind viclesug un Stoica Lungul i tefan uncheasul cid au
stricat veleatul unui hrisov i asa au intrat cu stapinirea intr-acea mosie Inca mai danainte,
care Insalindu pa hotarnici, le-au dat si lor movie neavind, fiind vinduta partea lor la Lipiianul.
La care zise ale lor, nici ceialalti cetasi n-au fost tagaduit, fara cit au zis ca au auzit si ei,
iar cu ochii n-au vazut cind s-au dres ace/ hrisov si au cerut pace Ali stapineasca partile
fiestecare, dupA cum li s-au dat dA acei hotarnici i Lipiianul nefiind odihnit pentru acea parte
ce i s-ar mai cddea a lua, care s-au Inpresurat da ptrIi cu acel hrisov, n-au priimit pacea. $i
nefiind fata acei ce au dres hrisovul ca sa raspunzA, nici hrisovul sa vaza, i-au orinduit sa-si
caute la divan si zice ispravnicii ca pentru acea parte ce Ii s-ar mai cAdea a o lua Lipiianul
iar cu hotarnicii sa si-o caute, iar pentru partea Rosceasca ce este daosebita a lui, sA o stapi-
neasca Lipiianul cum si pin-acurn, dupa scrisori. Intrebindu-sa i Cirstea piritul, zise
ca din poronca marii tale fiind orinduit un Ion <al>2<lea> portar ca sa hotarasca acea
mosie Inca din anul trecut, care mergind, n-au fost hotarita i cArtile lor Inpreuna cu acel
hrisov grit pecetluite dA port<Arel> i Mate la un dascAl da la Pitesti si de anaf oraoa ispravni-
eilor, sii vede ca shit multumiti i o parte si alta. $i pentru ceia ce zice ispravnicii ca n-au putut

304

www.dacoromanica.ro
sA cerceteze, nefiind hrisovul, fatA, este trebuintA sl meargA acel portarel, sl ducd scrisorile
innaintea ispravnicilor, sA le cerceteze, unde sA fie fatA i ceilalti cetasi, cum si pentru venitui
ce zice Lipiianul c i 1-ar fi luat Willi din partea lui, Inca, sA cerceteze, i dovedindu-sA cA i
1-au luat, sA i sd InplineascA, i dupA cercetarea ce va face, dA nu sA vor odihni vreo parte, atunci
cu carte dd alegere vor veni cu totii si la divan. Noi intr-acestasi chip am gAsit cu cale, iar hart- Arh. St. Buc..
rhea cea mai desAvirsitA rAmine la Innaltimea ta. Ms. nr. 5.
327 327v.
C.
1777, martie 10.
Theodorache 1irbei medelnicer, Barbul singer, Mih<ai> Popescu, George Cana li.

Ve lifii boicri arald prin anafora cdclucerul Costandin Fotescul din Craiova reclamd de laMagda-
lena monahia Implinirea zcstrei fiicei tut, fostd nord a ei. Divanut dupd cerceldri respingc
reclamafia. Domnului intdreste.
1777
Io Alecsaintru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. marde
17
DA vreine ce toate cererile clucerului Costandin s-au inplinit si n-au mai rAmas a cere
nimic, dam domniia mea aceastA IntArire la mina Magdalenii, ca sl fie in bund pace a nu o mai
supara Intru nimic.
1777, marlie 171.
PreainnAltate doamne,
Pentru cele ce cerea cluceru Costantin Fotescul ot Craiova de la Magdalina monahiia,
adecA lipsa zestrilor fiicii sale, a treia parte, si datoriile, am fost arAtat Innltimii tale cu anafora
la leat 1776 iunie 20, cum 61 s-au invoit prin zapise unul la mina altuia si prin foi dinnaintea
noastrA, cu care toate le-au Inplinit ; mergind mumbasirul cel orinduit dA cAtre innAltimea marii
talc la Craiova, toate le-au inplinitu Magdalina. Dupe care inplinire, nevrind cluceru Fotescu
a da zapisu Magdalinii Innapoi i osebit ecsoflicsis cum c i s-au inplinit toate, cu al doilea poruncd
a innAltimii marii tale au fost trimis murnba5ir prin marafetul dumnealui caimacamului spre a
sA cere (IA la cluceru Fotescu acesta, i si-au trimis Fotescu vechil aici Innaintea noastrA. Mai A rh. St. Buc.,
cerind dA la Magdalina niste stupi si doad fete dA tigani, a caruia cerere cercetindu-o noi si vAzind C. 327 v.-328.
a este far' d cale, fiindcA toate cererile lui au intrat In a5AzAmintu ce au fost facut Innaintea Pentru o Jude-
noastra prin zapise i prin foi iscalite, care le-au inplinit Magdalina, si esind innaintea noastrA eat& anterioar6
ta aceens1 prl-
vechilul Fotescului cu Magdalina calugarita, vAzind si hisusi vechilul ca nu mai are Fotescu a mai chit, v. do^. Un
20 iunle 1770.
lua nimic, au dat zapisu ce-1 aduse dA la Fotescu la mina Magdalinii, In care scrie cum cA nu rh. St, Buc..
mai are a mai lua nimic. MA. 6,
f. 81.
Deci, fiindcA toate cererile Fotescului s-au Inplinit si n-au mai rAmas a mai cere nici dA la roma Sub ilati
Magdalina da la el nimic, sA fie mila Innaltimii tale a is sA da luminatA cartea itnnAltimii marii Is InstItutul ile
N.IRitoorrgi
tale acestii Magdalini monahii, ca sA nu sA mai supere dA cAtre Fotescu i dd cAtre fii-sa BA1a5a.
1777, martie 25.
Vel vornic, B<adea> tir<bei> vel vornic, vel logofat, Radu vel clucer, Dumi-
trache vel paharnic, Theodosie vel sluger
'Asa In text.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Costandin logofdlul din jud. Vlasca, pe temeiul
unut testament al fratelui situ, cere plata unei datorii de la Negoifd Fusea care spune cd a
achitat-o i cd are adeverinfd la Tirgoviste. Se hotdrdste ca ispravnicit din jud. Dimbovi fa sd cerce-
teze. Domnul intdrefte.
280
1777
martie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 19
Poruncim dumneavoastrA ispravnicilor ai judetului, infAtisindu-i, sA cercetati, i cu drcp-
tate urmind, sa faceti hotrire si Implinire.
1777, monk 19.

305

www.dacoromanica.ro
 Prealnnaltate doamne,
Dumnealui vatafu za copii de divan aduse la judecata pa Costandin logofat ot sud Vlasca,
phis lui Negoita Fusea, cerind da la dinsul taleri 108, 60 cu diiata fratini-sau ot leat 1770 iulie 1,
care bani Ii arata mortul , fratele plrtsului, ca are a lua <IA la numitul Negoita Fusea. Pre care la
trecuta hind a lui fevruarie 11, 1777 Infatisindu-sa la judecata cu Negoita Fusea, au aratat
pirltul Fusea, cum cd nu sa stie nici un ban a fi dator, fiindcd s-au exoflisit cu mortul, avInd si
adeverinta de la mina lui. Care adeverinta, zicind ca le 1 are la casa lui la Tirgoviste, si-au pus
soroc de zile 30, cd va aduce Indreptarile asupra dietii. Care soroc trecind, si numitul Writ ple-
clnd la casa lui la Tirgoviste, si pIrlsu Costandin logofetelu neputlnd sa mai sazd cu chieltuiala,
pisusi au priimit ca sa ii sa cerceteze judecata de dumnealor ispravnicii ot sud Dimbovita.
De care, sa fie luminata porunca marii tale catre dumnealor ispravnicii judetului ca sa
trimita sa aducd Negoita Fusea, fiind sazator Intr-acel jude i cercetIndu-sa pira lui Costandin
Arh. St. Buc.,
Ms. nr. 5. ce are asupra Fusii, sa faca alegere i izbranire prin cartea dumnealor (IA judecata. Iar hotarirea
C. 314.
cea desiivirsit ramine la innaltitnea ta.
1777, mantle 15.
Miche paharnic, D <umitru > Cioran paharnic, Costandin biv vel comis,
Ev<dochim> biv vel medelnicer, Hagi Dum<itrache> sluger Pociov<olisteanu>,
D<umitrache>, Brez<oianu>.

1 Pentru : o.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Vasile fi Mihai cer desfacerea tovdrdsiei lor de ne-
2811777
gustorie. Se dispune ca starostele sa socoleascd imprumutul de taleri fdcut de et de la fdlrarul
Tudorache Colceac. Neinfelegindu-se asupra acestei socotelt, se hotdrdste cercetare de cdtre is-
pravnicii judefului Ialornifa. Domnul tntdreite dind drept de apel la divan.
waffle
20
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupd cum s-au gasit cu cale <Id la judecata, dam volnicie slugii domnii mete ... 1 sa
mearga si prIn stirea dumnealor ispravnicilor, sa urineze dupa cum scrie mai jos. Iar neodih-
nindu-sa vreo parte si avind a face apelatie, sa vie la divan.
1777, martie 20.

Prealnnaltate doamne,
Din luminatil porunca marii tale, dumnealui vataf a za aprozi aduse la judecata pa Vasile i
Mihaiu, mind ca sa sil desfaca !titre dinsii de tovardsiia ce au avut, de o sumd da bani, cu care
s-au fost Inprumutat de la dumnealui satraru Tudorache Colceac. Pe carei orIndu-i la dumnealui
starostea za negutatori ca sa le faca socoteald, cu care socoteala aducIndu-i zapciu cel orinduit
de fata Innaintea noastrd, ii s-au lamurit socoteala, ramlind asupra lor sa dea taleri 756 la
satraru Colceac fiind netagaduiti, care bani i-am i hotdrit sil-i pldteascd amlndoi, adeca Mihai
sa dea taleri 378 i Vasile, taleri 378 si marfa ce au ramas care este la Mihaiu, de taleri 771,
sa o Imparta pe din doad.
Dar da vremc ce Vasile cere ca acum sa i sa dea marfa, partea lui, ca sa sd exoflicseasca,
fiindca nu mai priimeste a fi Incurcat cu tovardsu lui Mihaiu, SA fie luminatd porunca marl tale
ca sa sa orinduiascd om domnesc sa mearga la sud Ialomita unde arata Mihaiu ca este acea
marfa si prin marafetul dumnealor ispravnicilor judetului, sa dea marfa numitului Vasile pe
Jurnatate, iar cind nu va ii marfa daplin, de taleri 771, pe eft va lipsi, acea lipsd sa o Inplineascd.
numai Mihaiu, iar nu i Vasile, de vreme ce Insusi innaintea judecatii au aratat Mihaiu cA

306

www.dacoromanica.ro
 marfa este la dinsul. Si da sa vor mai arata i alti datornici afara dintr-aceast datorie a satra-
rului Colceac, acei datornici isi va cauta datoriia di la cel ce-1 va fi inpruinutat. Iar hotarirea Arh. St. Buc..
cea desavirsita ramine la innltimea ta. 1. 318 aisv.
1777, martle 18.
Miche paharnic, Dumi<tru> Cioran paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim >
biv vel medelnicer, Hagi Dumi<trache> sluger, D<umitrache> Brez<oianu>.
1 Loc alb.

Un divan judecdtoresc aratd prin anafora cd Stamate, vechil unor negustori din Craiova, reclamd
abuzul de la bilciurt al ispravnicilor i cdpitanilor care le iau dart mari impotriva obiceiului.
Se hotdrdste sd se ia dart mid dupd obicei. Domnul poruncesle sci nu li se ia nici o dare. 282
1777
ma rile
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 21
Da vreme ce ispravnicii prin judge, pentru aceasta sint orinduiti, ca sa apere pe toti
a-li avea dreptatile si a-si face alisverisul i hrana fiestecare cu pace, cum si capitenii asemenea,
pentru aceasta sint, spre a fi dd paza si odihna judetului si pentru aceasta isi au si ispravnici si
capitani orinduiala lor, unii leafa si altii scuteall da la visteriia domnii mele, si da s-au si urmat
mai nainte a sa lua cevasi da la dinsii, rau si fr da cale sa facea, poruncim domniia mea s fie
aparati si nimeni da nimic pentru acest fel da' luari sa nu-i supere si asemenea sa sa faca si la
toate judetele cu tirguri, poruncile domnii mele care ispravnici.
1777, martle 21.

Preainnaltate doamne,
Stamate, vechil fiind si celoralalti negutatori din Craiova, au jiluit Inniiiniii marii tale,
zicind ca la bilciurile ce sa fac peste an, afari M judete, mergu pentru oaresce vinzare a mirfii
lor i uniori si Intimpla di si folosesc si ei cite cevasi cu vinzarea ce ficu, iar alteori zic ca si
aleg numai cu osteneala si cu chieltuiali, i ispravnicii le ia de la fiestecare privilie mare, cite
taleri 2, si din mimularii care nu vind mai mult decit taleri 5,6 marfi, le ia cite taleri unul si
cipitanii le ia iarisi de toati priviliia cite bani 30. Si zic ci din vechime au avut obiceiu de d a
ispravnicilor cite bard 30 si cipitanului cite bani 15 da fiestecare privilie pentru paza facitorilor
di rele, iar acum zic ca le ia mai multu, i cerurd ca mai mult peste obiceiu, si nu si super e
si dupd jalba Mr, inniltimea mann tale cu vitaf di aprozi i-a orinduit la noi ca si cercetirn d e
obiceiu, si cu anafora si aritim iniiiimii marii tale.
Vei sti innaltimea milli tale, ca noi slim ca mai nainte obiceiu n-au fost a lua ispravnici i
nimic, fira decit besleaga care si afla dupa vremi la fiestecare judet, fiindca era turci prin toate
satele de ficea multe jafuri si si rautiti si Meuse beslegii obiceiu de capul lor pe la bilciurile ce
si ficea, ca Si nu Mei turcii rautati, ii apara di care ficatorii di rele si le lua cite taleri 2, i
cite taleri unul dupe cum scriu jiluitorii mai sus, fail de a nu fi obiceiu vechiu si fira de a nu
avea de la nici un, domnu voe, iar ispravnicii nu stim si fi avut obiceiu a le lua cevasi.
Ci, fiindci acum de acele rautati ce Ii si ficea mai nainte de citre turci, au lipsit, beslegi
Inca nu sint, ispravnicii iarisi nu este cu cale ea si-i supere a le lua cevasi. Dar fiindci Ifisuli
vechilul priimi ca si dea di praviliia mare cite bani 60 si di pravilie mica cite bani 30, ori
ispravnicilor, de vor fi la acel bilciu cum au fost mai nainte pentru paza lor, sau vechilului 10 r
pe care ii vor pune, sau la cipitani de vor fi pentru paza lor, aritim innaltimii mann tale intiiu,
obiceiu cum au fost mai nainte, si zisele acestui vechil. Iar hotirirea cea desivirsiti rimine Arh. St. Buc..
a si face di citre inniltimea midi tale. . 320-321.
1777, martle 18.

307

www.dacoromanica.ro
 Velifit boteri arald prIn anafora cd vamesit din Orasu (Focsani), Urzicent i Bertesti reciamd
283 pe cei din Ploesti, Urlaft st Gdgent care iau vamd mai mare dectl este obiceiul pentru mdrfu-
rile aduse din lam turceascd. Divanut holdraste sd cerceleze vat aful de pdhdrnicei urmtndu-se
dupd obicei. Domnul Int dreste.
1777
martle
27
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscolu.
Dupd cum sA aratd de catre dumnealor velitii boeri c s-au urmat obiceiu, intdrim si
domnila mea, asa sd sd urmeze i poruncim voad vamesilor du pd la numitele tirguri, sA paziti
aceasta, cit i dumneavoastrA ispravnicilor ai judetelor sd nu IngAduiti pd vamesi a sd Intinde
sau a supdra pd cineva mai mult peste obiceiu.
1777, martie 27.

PreainnAlt ate doamne,

Dupe jalba ce au dat la inuAltimea marii tale vamesii ce tin pe anu acesta vama de la
Orasu i Urziceni si Bertesti pentru vamesii de la Ploesti i Urlati i Gdgeni, cum a marfa ce
trece din tara turceascd, peste i altele, i pestele care,sd ridicd din baltile tarn si vine de sA deschi-
de tirgu Urziceni i sA vinde, vAinueste dupe catalogu 1nlimii mdrii tale, si dd cArtulie de plata
vdmil dupe obiceiu. Din care mArfuri i peste, mai rdmiind nevindut i ducIndu-sd negutAtorii
si la tirgu Ploesti i Urlati si la Ggeni, iar vamesil de la acele tirguri nu le tin cartuliile In seamd,
ci luind negutatorilor si alta van* le Intoarce ciirtuliile ca sa dea vama Innapoi, din care, nu
numai pagubd zic cd le curge, ci si lipsd ii sd pricinueste prin tirguri, neviind altii ca sA vinzA
Ii cerind ca sd Ii sd tie cartuliile in seamA la alte tIrguri. i sd porunceste de cdtre innaltimea
mdrii tale prin zapciu vdtaf de pdharnicei, ca sd cercetdm la aceasta, cum este obiceiu si sd
instiintdm innaltimii mArii tale cu anafora.
Deci, dupe porunca Innaltimii marl! tale, facind cercetare prin cel ce stiu cum era obiceiu
Intr-acestasi chip de sA valmuia mai nainte, am dovedit cd sd urmeazA obiceiu intr-acestasi chip,
adicd, pestele si orice alte mArfuri ce trec din tara turceascd sd vAmuieste la scheld, i luind cdr-
tulie de platA, ori la ce tlrg va merge acea cartulie sA tine in seamA, iar viind In Bucuresti sA vAmu-
este de carvasara. Care, aceasta sA coprinde si In ponturile de vinzare vAmilor, cum si pestele ce
sA 'idled din baltile tArii, ori la ce tirg va merge si sd va deschide, dA va vinde, acolo sA vdmueste.
SI luind cArtulie de plata vdmii, pe cit peste va rAminea, ori la care tirg va vinde, sA tie cartuliia
In seamd, iar neddschizind si va intilni vreun scAunas si-1 va vAmui, acea cArtulie a scdunasului
flu sa tine In seamd, fiind afard din tirgu. Ci, pe cum dovedim obiceiul la aceasta, dupd porunca
Arh. St. BlIC.. InstiintAm innAltimii tale. far hotArlrea cca desdvirsitd Himine a sA face de cAtre innAltimea
Ms. nr. 5,
1. 319 319v, mAH1 tale.
1777, mantle 24.
Badea vel vornic, vel logofdt, Radu vel cluccr, Du<mitrache> Varlam vel pa-
harnic, Ionita vel stolnic, Costandin vel sluger.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Gheorghe, fiul lut Lupul Surdul, reciamd pe Giurge
284 fi Martin care nu-1 lasd sd stdpineascd o parte din mosia lzverna (jud. Illehedinfi). Cercetindu-se
dupd pravild se da drept de stdpinire reclamantului. Domnul intdreste.
1777
innate
27 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Neodihnindu-sd Giurge si Martin, esird si Innaintea domnii mete la divan si citind cartea
rAposatului domnii sale Costandin vodd Gihan, ce este la mina lui Gheorghe sin Lupul, dd.
stApinire, vAzum cd la cercetarea ce s-au f Acut la fata locului chid s-au ales aceasta a patra parte
a Lupului, au fost fatil i toti mosnenii i ptr1ii acestiia i cu totii au priimit i au fost multumiti
iscAlindu-sA i insusi la acea alegere si nici o pIrA, ori atunci dupd alegere, ori mai In urmd, pinA

300

www.dacoromanica.ro
la razmirita, cum si dupa razmirita, In pace, pina acum n-au mai facut, care acestea si
Insusi ei nu le tagadui. Deci, pira lor fiind rea, am intrit dreptatea lui Gheorghe sin
Lupul ca sa-si stapineasc partea cu buna pace da catre dinsii.
1777, marile 27.

Preainnltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui vatafu za paharnicei aduse la judecata pa
Gheorghe sin Lupul SulduP ot sud Gorj, piris lui Giorge i Martin de la Izverna sud Mehedinti,
zicind pirisul ca are mosie la lzverna inpreuna cu piritii, care au si stapinit-o nesuparat, iar acum
nu-I Ingaduesc a o stapini. Aratind ptrisul o carte de judecata a durnnealor boerilor caimacami ai
Craiovii cu leat 1761 iulie 11, de slut ani 16, intru care da stapinire Lupului Surdul, tatul pirisu-
lui, ca sa tie a patra parte din mosiia Izverna, mai arata i o carte a marii sale rposatului Costan-
din voda Gihan cu leat 1763 iulie 19, care si mariia sa dupa cartea boierilor caimacami ai Craiovii
ce s-au zis mai sus, au dat asemenea stapinire.
Fata fiind i plritii Giurge si Martin raspunsera ca acel Lupul Suldul 5, tatul
pirisului, n-au avut nicidacurn mosie In Izverna si nici ca sa trage din neamul lor,
care zic ca o va i dovedi-o innaintea dumneaLr ispravnicilor judetului cu oameni batrini
si cu adeverintile din zilele nemtilor, dud s-au mai facut cercetare pentru aceasta mo-
sie, al carora raspunsu nu s-au priimit da judecata.
De vreme ce sa vazu la mina pitrlului carte domneasca de stapinirea acestii mosii, Arh. St. Buc..
nu am putut a mai Intra In alta cercetare, Intliu ca este hotarire domneasca da stiipl- Ms. nr. 5.
nire, al doilea ca au trecut la mijloc ani 16, stapinind pIrtu1 Gheorghe Surdul, cu pace. f.Pentruo 319v.-320 V.
()Heim%
asemanatoare
De care, poruncesc pravilile, la o pricina ca aceasta, ca cei ce vor fi da fata, are a-si privind aceeael
cauta pina In 10 ani. iar cei ce vor lipsi la alte parti streine, sa-si mute pina la ani 20. 5i da =BM, v. doc.
din 17 mnrtie
vreme ce de cind s-au facut hotarirea domneasca pentru stapinirea mosii acestiia care s-au dat 1777.
Lupului Surdul, tatal piClfinlni, shit ani 14 si cei pitriti n-au facut nici o pira fiind tot da fata de Arh. St Buc.,
Ms, 5, f.311v-
atunci i pinii acum, pentru aceia am hotarit ca Gheorghe sin Lupul Surdul sa aiba a stapini a 312. (Copia sub
data Is Institu-
patra parte din mosiia Izverna, dupa cum au stapinit i pina acum. Iar hotarirea cea dasavirsita tul de istorle
ramine la innaltimea ta. N. forgo" .
1777. mania 23.
Miche paharnic, Dum<ilru> Ci<oran> paharnic, Costandin biv vel comis, Ev-
<dochim > biv vel medelnicer, Hagi Dumi<trache> sluger.
Pentru: Surdul.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Zmaragda Greceanca se judecd cu stolnicul Costan-
din Bdidceanul pentru o datorie a solutui el decedat. Se hotdrdste dupd pravild sd I se pldleascd
stolnicului datoria in Irani sau figani. Domnul intdreste. 285
1777
martie
Io Alecsandru Than Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 31
Dupa cum s-au gasit cu cale de la judecata, poruncim orinduitule zapciu sa apuci pe numi-
ta Greceanca, ca, ori bani sa inplineasca, sau tigani sa sa dea dumnealui stolnicului. Tolico pisah
gospodstvami.
1777, martie 31.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui vatafu za paharnicei aduse la judecata pa
Zmaragda Greceanca, pIrIA dumnealui stolnicului Costandin Baliceanul, zicind ca pentru taleri
250 ce are sa ia dumnealui stolnicu de la riposatu sotul ei, care bani s-au si hotarit da catre lanai-

21 C. 758 309

www.dacoromanica.ro
 timea ta sA-i plateascA, iar dumnealui stolnicu, mai nainte dh hotherea innAltimii tale au
fAcut Inceperc, lulnd 14 cap cte de vite mari cu mici si altele, cerind pirlsa ca, pretuindu-se
aceste vite ce au luat, ce va mai rAminea peste pretul vitelor, sA-i plAtescA i ceilalti bani.
DupA a ciirlia jalba ni sA porunceste dA care innaltimea ta ca, Infatisindu-sh la judecatA dumnea-
lui stolnicu cu numita ZmaragdA, sA cercetAm pretul vitelor i, fAcind alegere In scris de clti ba-
ni mai rAmine plrIsa sA InplineascA orinduitul<ui> zapciu, ca dupe hotAnrea mArii tale ce s-au
facut prin anafora, sA ia sfirsit pricina acestii hotdriri a dumnealui stolnicului BAlAceanul, fard
a nu intra In numArul altor datornici ai casii Greceanului, dumnealui stolnicu Innaintea ju-
decatii rAspunse cA vitele acestea nu le priimeste, cere ori banii, on iganii, carli cu porun-
ca marii tale, i-au luat si in urmil au fugit la casa pirlsii.
Care aceasta a dumisale cerere, fiind cu dreptate, s-au priimit dA judecata, (IA vreme ce
si pravilile asa porunceste la cartea 23 a Inparatilor, titlu 1, ca judecata a nu sileasca pe Inprumu-
tator a lua clA la datornicul sAu pentru datoriia lui, lucruri de la care sA pagubeste.Pentru aceea,
Arh. St. Sue.. am hotAnt ca numita Zmaragda Greceanca, on sA plAteascA banii dumisale stolnicului, ori SA
f. 1618' nr. 5'
321 321 v. dea tigani. far hotarlrea cea dasavirsita rAmlne la InnAltimea ta.
1777, mantle 22.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim > biv vel medelnicer,
Hagi Dumi<trache> sluger.

Velifii boteri aratd prin anafora cii .5tefan Crdsnaru, dupd judecdfi anterioare la departamentul
286 al 2-lea cu Preda Plrlianu pentru mosia Cornetu, se rejudecd la divan care-i recunoaste dreptalea
propunind ca piritul sd fic pedepsit pentru dovezile false. Domnul intdreste.
1777
martie
31 Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
Neodihnindu-sA Preda Piriianul, esi i innaintea domnii mele la divan cu slugeru tefan
CrAsnaru i alt temeiu deosebit mai mult a arAta si a zice, nu avu la pira aceasta ce face, far'
dA numai, tot cu acel zapis a lui Gheorghe, facut de acum, care insusi mArturisi i innaintea domnii
mele ca acum i 1-au scris, cerea a rAscumpAra numita movie fAr'de a nu sA vedea ca au mai arA-
tat la nici o judecatA mai nainte vreun asiizAmInt Ca acesla.
Deci, rAscumpArarea i stapinirea slugerului tefari dintr-atitea ani fiind bunA i rAmlind
Intemeiata, dupA dreptate o IntArim i domniia mea cu domneasca noastrA pecete, hotArInd sa
stapIneascA si de acum Innainte cu bunA pace, Jar pA numitul PIrlianu ce au cutezat cu acest fel
de mincinoase zapise a esi la divan innaintea domnii mele, neastimpArIndu-sa nici dupe legAtura
cc au facut Innaintea dumnealor velitilor boeri, fAcind iarisi el Insusi apelatie, am poruncit
domniia mea si 1-au ridicat din divan la Inchisoare pita sA sA aducA si acel Gheorghe de la Cra-
iova ca, amlndoi sd sA pedepseascA dupa vinA, pentru pilda altora.
1777, mantic 31.

PreainnAltate doamne,
tefan CrAsnaru biv vel sluger au jiluit Innaltimii mArii tale ca dupA judecata ce au avut
la dumnealor boeriijudecAtori ot<al >2<-1ea> departament cu Preda Piriianu ce tine pe cumnatA-sa
Mania Cornisanca, vechil ei fiind, pentru mosiia Cornetu ce au fost vindut-o ia la dumnealui biv
vel logofatu Pirscoveanu cu iconomie, pentru Gheorghe doftorul, care movie i s-au fost dat cumna-
td-si Marii Cornisancai, sotii Predii, ce au tinut pe frate-sau GheorghitA la a treia parte clad s-au
fAcut comision de pe toatA averea lui Gheorghita CrAsnaru, frate-sau. Pe care judecata, neodihnin-
du-sA slugeru i dind jalbA innAltimii marii tale, cu vAtafu (IA visterie s-au ofinduit da Innaltimea
maril tale si la noi, ca sh le cercetAm pricina. i aducind numitul zapciu, Mit pd slugeru *tef an
Crasnaru i pA acest Preda ce este vechil sotii lui, Marii CornisancAi, ce au fost mai nainte sotie
lui Gheorghita Crasnaru, <al>2<-1ea> comis, fratele slugerului, am Intrebat ph slugeru Crasnaru.

310

www.dacoromanica.ro
pentru ce nu sA odihneste pe judecata departamentului, si zise CA la acesta judecata ce au avut
acum la departament, nu i s-au cercetat scrisorile cu de-amAruntul si pentru aceia zice cA nu 51-au
aflat dreptatea. Pentru cA Preda Pirlianu, vechilul Marii, acum la aceasta judecatA, au aratat un
zapis al lui Gheorghe doftorul, In care zapis scrie ca, oricind va da banii Mariia, sA aibA voe a-si
lua mosiia si la acest zapis zice a au pus judecata ot<al>2<-1ea> departament terneiu si s-au
Inchis dreptatea.
Deci, noi am citit Intliu cartea dA judecata ce au avut la dumnealui Ianache Hrisoscoleu biv
vel ban, care carte sA vazu scrisa cu leat 1767 iunie 30, de sint ani 9 si luni 8, fiind atunci vel ban
la Craiova, IMru care scrie ca comisionarii ce au fAcut Inparteala casii a lui Gheorghit Cras-
naru ce au tinut pe MaHia Cornisanca i a tatAlui lor, i s-au venit Marii, a treia parte, taleri 918,47
si pentru acesti bani i-au dat mosiia din Cornet cu o roatA de moara i tigani, care mosie au fost
cumparatA de tata al CrAsnarilor i dA Ghcorghita CrAsnaru barbatul Marii, iar din neamul Corni-
sanilor scriind In comisionu ce s-au fAcut dA acei comisionari, ca sA nu fie volnicA Mariia a o vinde
la altA mina streinA, ci iar la cumnatii ci. Si dupa cc au luat Mariia accast mosie intru a ci sta-
pinire[4], pe tainA au vindut la dumnealui biv vel logofatu Pirscovcanu, cu iconomic pentru
Hagi Gheorghe doftorul, si dupa ce au prinsu veste Crasnarii da aceastA vinzare, prin cartea da
judecatA a dumnealui banului, arata cA au gAsit cu cale si cu dreptate ca, de va putea da Mariia
atunci banii doftorului, sA ia acea mosie si moara intru stApinirea ei, iar neputind ca sa dea banii,
sa alba voe CrAsnarii a-i Intoarce toti banii doftorului ce au dat pe 300 stinjeni chi mosie si roata
de moara taleri 340, ca unora ce li O. cade, si sA stapineasca. Am vazut si zapistul Marii Corni-
sancai de vinzarea acestor 300 stinjeni din mosiia Cornetul i roata de moarA, ce au vindut dunmea-
lui biv vel logofatului Stefan Pirscoveanu ce iaste cu leat 1766 maiu 8, da ani 11, in care zapis sa
vede iscAlit ij Preda postelnicel martor, barbatu Marii, si In dosul zapisului acesta sA vede alt
zapis a lui Hagi Gheorghe doftorul cu leat 1767 noemvrie 4, dA ani 10, cel de la mina lui IonitA
paharnic i slugeru Stefan Crasnaru, intru care scrie : fiindcA stapinca el aceastA parte da mosie ce
scrie Intr-acel zapis i roata de moara cu zapisul acesta ce iaste scris pa numele dumnealui logof a-
tului Pirscoveanu si la judecata ce au avut Innaintea dumnealui banului Ianache Hrisoscoleu, au
hotArit ca sA-i dea Cornisanca banii ce scrie Intr-acel zapis, fiind ia vinzAtoarc acestii mosii,
iar neputind ia sa dea banii, sa-i dea cumnatii el, CrAsnarii, ca unora ce li sa cadea, si:neputind
Mariia ca sA dea banii, au dat voe cumnatilor ei de au dat banii. Si tot Intr-acest zapis, mai jos,
s vede alt zapis scris al accstii Prcdii Plrlianu i Marii CornisancAi, sotii lui, tot de la leat 1767
noemvrie 4, iar da. ani 10, Intru care scrie cA dupA hotarfrea dumnealui vel ban ce-i didese voe
ca-sA IntoarcA banii doftorului, iar da nu va putea ia sa dea banii, sA intoarcA cumnatii ei,
CrAsnarii, ca unora ce li sA cade, si ia neavind putinta sA dea banii i-au dat pAharnicu Ionila i
Stefan, cumnatii ei, si sa aibA a stapini In veci. Si pentru credintA au iscAlit si ia si acest Preda
barbatit-sAu,Ititru care s vede scris stolnicu Radu Socoteanu i Costandin Cotofeneanu< al> 2<-1ea>
armas. Am citit si cartea dA judecata ce iaste la mina slugerului, a dumnealui paharnicului Mano-
lache ce au fost caimacam la Craiova i a celorlalti boeri judecatori de acolo, ce iaste scrisA cu
leat 1776 iulie 2, Intru care hotArAsc dumnealor ca, dupa cercetarea ce au fAcut la cererea ce
facea Mariia Cornisanca, ca sA IntoarcA banii CrAsnarilor peste ani 9 si luni 8, n-au
gAsit cu dreptate, fiindcA au fost sAzAtoare tot la un loc si vedea pe 3 1 u ger stApinind totdea-
una aceastA mosie Cornetu si roata de moarA si au fAcut tacere dind intliu, ia, zapis la mina sluge-
rului, banii acelui doftor, si dA dreptate slugerului ca sA stapineascA aceasta mosie cu roata de
moarA cu bunA pace de catre acest Preda i Mariia, sotiia lui, Cornisanca. Am vAzut si anaforaua
dumnealor boerilor judecatori ot<al>2<-1ea> departament ce iaste scrisa cu leat 1777 fevruarie 22,
Intru care hotArasc dumnealor dupe acest zapis ce 1-au arAtat acum Intliu la aceastA judecata,
iar pinA acum nu 1-au aratat, fiindcA rui-1 avea acest Preda Piriianul bArbatul si vechilu Marii
CornisancAi, al doftorului Gheorghe Si dupA acel zapis mincinos hotArAsc boerii accst Preda sa
Intoarca banii numitului sluger si sa ia mosiia si moara intru stApinirea nevestii lui. Am vAzut si

311

www.dacoromanica.ro
 acest zapis a lui Hagii Gheorghe doftorul ce iaste scris de la leat 1768 ghenarie 25, de shit 9 ani
51 o luna, fntru care scrie cA fini-si Marii Corni5ancAi, venindu-i-sa pentru a trcia parte din casa
lui GheorghitA CrAsnaru, sotul ei, mosiia din Cornet si o roatA dA moarA, i avind ea ca sA mai
Intoarcd bani cumnatilor ei, CrAsnarilor, neavind find-sa Marna bani, i-au vindut lui, 300 stinjeni
de mosie in taleri 300 i roata dA moard in taleri 40, dindu-i 51 zapis dA stapinire i aratA cA le-au
fost vorba ca, oricind Ii va da f inA-sa Mariia bani, sa-5i ia mo5iia i roata de moarA Innapoi.
Si stApinind el doi ani aceastA mo5ie i roata de moarA, s-au sculat Stefan CrAsnaru intr-acea vreme
5i 1-au tras la divan innaintea dumnealui postelnicului Iordache Manul ce era cairnacam la Craiova
si cu sila zice cA i-au lepadat banii i i-au luat zapisu dit stApinire.
Deci, cercetind noi aceastA judecatA cu amAruntul 8i acest zapis mincinos si cilind 51

scrisorile ached, cartea dA judecatd a dumnealui banului Ianache Hrisoscoleu, cum 51 zapisul ce sA
arald mai sus, atit col ce scrie pe numele dumnealui logofAtului Pir5coveanu i zapisul lui Gheorghe
doftorul ce I-au dat la mina CrAsnarilor, cum siIntArirea zapisului ce au intArit Mariia Comi5anca
i cu bArbati-sAu Preda Pirfianul, tot Intr-acel zapis, stApinirea la mina CrAsnarilor, atunci la
kat 1767 cind au intorsu CrAsnarii bairn, de sint ani 10, cum si cartea dA judecatA a dumnealui
paharnicului Manolache ce au fost caimacam la Craiova 5i nicidAcum acest zapis a lui Gheorghe
doftorul ce-1 aratA Preda vechilu, acum, nu 1-au arAtat, nici sA pomene5te nici intr-o carte dintr-
acelea.
Am intrebat pe acest Preda, dA vreme ce avea acest zapis de la Gheorghe doftorul, Intru
care scric ca oricind va putea Mariia sA intoarcA banii, pentru ce n-au aratat atuncea la acele
judecAti cu care putea sA-51 afle dreptatea i sA nu intoarca. Criisnarii banii de atunci, ci tocmai
acuina 11 aratA, zise si Preda cA atunci s-au temut sd-larate, pentru CA sA nu 1-1 ia judecata. Noi
inlrind In bAnuialA i vrind ca sA descoperim de ieste adevarat sau mincinos, pentru ca sa aflam
adevArul, am gasit cu cale ca sa facem anafora cAtre innaltimea maid! tale Ca, cu luminata porunca
innAlthnii mArii tale, sA sa aducA accl Gheorghe doftorul i un Radul logofetel ce zisc acest Preda,
ce au scris zapisul. Dar vazind Preda ca voim sA scriem noi anafora intr-acesta5i chip, Insusi el
da bund voia lui spuse innaintea noastrA ca zapisul acesta 1-au scris acum chid au plecat de la
Craiova 51 i-au pus veleatu de atunci, de slut 9 ani 51 o lunA da zile, i sA rugd ca sA nu sA mai
aducA cerindu-si ertAciune de la nol pentru acest viclesug ce au fAcut i zise ca va da zapis la mina
slugerului Crisnaru ca sA-si stApfneasca ace5ti 300 stinjeni 51 cu roata de moara cu buna pace de
cAtre el si de cAtre sotiia lui, Mariia Corni5anca, i dupa rugaciunea lui n-am fAcut anafora sa
arAtAm innaltimii mAril tale, acum, iarA51 s-au Intorsu nevrind sA dea zapisul slugerului Crisnae
riului dupil cunt s-au legat innaintea noastrA.
Deci, dA vreme ce Sint ani 10 de chid slugcru Crisnaru In divanul Craiovei, cu judecatd
dumnealui biv vel ban Ianacache Hrisoscoleu i cu zapisul acelui Gheorghe doftorul I cuzapisul
acestui PredA Pirlianul a sotii lui, Marii Cornisanciii, au Intorsu banii, fiind toti iscAliti, dupA cum
sA vAd In zapise i stApineste de atunci pita acum, cu dreptate iaste a stApini slugeru Crasnaru 51
de acum Innainte aceasta mo5ie 51 math de moard, cu buna pace de dare Manila Corni5anca i de
cAtre Preda Pirlianu, barbati-sau. Iar pentru cAci au fAcut acest zapis mincinos, acel Gheorghe
doftorul, dupa cererea acestui PredA Pirlianu, ca sA napAstuiasca pA slugeru CrAsnaru, dupa care
zapise boerii judecAtori ot<al>2<-Iea> department necercetind, au 51 dat cartea da judecata
acestui Preda ca sA Intoarca banii slugerului CrAsnariului, rimln vinovati i doftorul Gheorghe
51 acest Preda Pirlianu i cel ce au scris zapisu, ca sA-51 ia cazuta pedeaps1 de Care Innaltimea
Ail. St. Buc., milli tale. Noi asa gAsim cu cale, iar hotirirea cea desAvIrsith rimine a sA face de cAtre innaltimea
Ids. nr. b. tale.
f. 332 324. m Arli
1777, ntarile 18.
Vel ban, Badea Stirbeiu vel vornic, Dumitra5co Racovita vel logofat, Radu Sla-
t<ineanu> vel clucer, Dumitrache Varlaam vel pahamic, lonita vel stolnic, Costan-
din vel sluger.

312

www.dacoromanica.ro
Velifii boieri aratd prin anafora cd Mihai i Nicolae Sdvoiu din Mehedinli se judecd cu Maria t i
Stanca, cumnatele lor, cerindu-le parte din mosiile Lupoaia si Floresti, la cumpdrarea cdrora au
contribuit i ei cu bani. 0 prima judecatd nu le recunoaste dreptatea i cer rejudecare. Divanul 287
hotdrdste ca ispravnicii sd facd cercelare, iar piritele sd fie aduse sd jure la cdimdcdmia Craiovei 1777
ed n-au stiut cd reclamanfii au contribuit la cumpdrarea moslilor. Domnul intdreste .
mantle
31
Io Alexandru Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Esird i innaintea domnii mele la divan amindoad pdrtile i alt n-au avut a zice nici unii
nici alii, far' de numai cerea ca prin jurAmint sl dovedeascd de acesti bani, ori SAvoaicile s
jure, ori marturii ce au dat mai jos-ardtatd marturie la ispravnici si cum vor priimi jurdmintul,
sint odihniti.
Deci, dumneata biv vel clucer Theodorache, caimacamul Craiovei, aducin d pe toti de
fatd, s orinduesti ca s jure ori SAvoaicile, on nurniii marturi i Inscris dind, de va rAminea
de Inplinit, negresit sA inplinesti.
1777, martle 31.
Preainndltate doamne,
Mihaiu SAvoiu i Nicolae zet Pand SAvoiu din sud Mehedinti, la leat 1776 maiu 31, au avut
judecatA la divan Innaintea innlimii mann tale cu Manila i Stanca SAvoalcile, pentru mosiia
Lupoia I Florestii, zicind ei cd la cumpArAtoarea acestor doa hotard au dat i ei a treia parte dd
bani, taleri 210, iar doad pArti, adicA taleri 420, au dat bArbatii numitelor SAvoaice i zic ca,
dind ei acesti bani partea lor In mina barbatilor SAvoaicilor, sd-i dea la vinzAtorii acestor hotarA
si sd ia zapis j zic cd. bArbatii SAvoaicilor au pus In zapise numai numele lor, iar nu si pe dinsii.
Care zapise, citindu-sd irmaintea innalimii mArii tale, s-au vAzut unul cu leat 7256 maiu 3, pe
mosiia Lupoaia cu suma dA taleri 400, I altul peste 8 luni mai in urmd, cu leat 7256 pe mosiia
Florestii, cu sumd d taleri 230. Si la zisa lor, au fost nepotrivitd de datul banilor pentru cd Insui
ei au ardtat cd au dat partea lor, taleri 210, care la taleri 400 cit s-au dat Intiiu partea lor, al trei-
lea, banii sd cddea sA dea numai taleri 133, iar nu taleri 210 pe cit ardt ei. 51 fiindcd Mariia i
Stanca, SAvoaicile, au tAgAduit, zicind cd iele nu stie s fi dat acesti jAluitori vreun ban In mina
bArbatilor lor la cumpArAtoarea acestor 2 hotard d mosii, care, adusi fiind i acei vinzAtori de
fat innaintea InniIimii mArii tale, au rnArturisit cum c barbatilor acestor SAvoaice au vindut
ei, iar nu acestor jdluitori, i hotArdste innaltimea marl tale ca Mariia i Stanca, SAvoaicile, s
stdpineascd mosiile acestea cu bund pace, iar jAluitorii nici un fel amestec sd. nu aibA de acum
Innainte la aceste mosii, fAr numai pentru bani de vor avea dovad vrednicA dd credintA cum
ca sa fi dat ei acesti bani la bArbatii SAvoaicilor precum zic ei, aceia iaste, ca o datorie de bani,
a si-o cauta osebit prin judecatd, iar nu stApinire de mosie.
Dupd aceastd judecatd, Mihai SAvoiu i Nicolae zet Pand SAvoiu, jAluitorii, tot la leat 1776
iunie 10, mai dind jalbd innAltimii marl! tale, arAtind cum cd au martori carii au vazut cu ochii lor
cind au dat si ei bani la cumparatoarea acelor mosii i dupd jalba lor, Innaltimea marii tale ai
orinduit la dumnealor ispravnicii ot sud Mehedinti ca, de va fi avind jAluitorii marturii i vrednici
dovezi, cum cd au vdzut cu ochii lor c au dat ei bArbatilor Savoaicilor banii cu adevArat, si d
nu-i va putea dovedi Savoaicile cum cd Ii s-au plAtit, ai dat innAltimea marl tale jaluitorilor drep-
tate a-si cauta prin judecata d a li sa face inplinire ca unor Inprumutatori de bani, iar nu ca cum-
pArdtori de mosie. $i dupd acea hotarire urmind sa infatiseze dumnealor ispravnicii pe amindod
partile Innaintea dumnealor inpreund cu marturii si dovezile ce vor fi avInd si In scris sa hotd-
rasa. Si de la trecuta lund lui ghenarie 5, leat 177, dumnealui sardaru Istrate Cretulescu i sArdaru
Nicoli, ispravnici ot sud Mehedinti, cu anafora instiinteazd Innaltimii tale cum cd au adus Mihaiu
i Nicolae SAvoiu, martori pe doi frati ai barbatilor SAvoaicilor anume, Ion Savoiul i Vasile brat
ego si pc un var al lor anume Barbul i prin carte (Id judecatA au dat mArturie cite trei. Care
dintr-acestiia, Ion SAvoiu arata cd au vazut cu ochii lui pe Pana Savoiu socru lui Nicolae numarind
banii i i-au dat In mina frAtine-sAu Costandin, bArbatul Marii Savoaicii, iar Vasile frate-sdu si
cu vari-sau Barbul au dat marturie cum cd au auzit din gura barbatilor Savoaicilor, cd au luat
taleri 233,40 sA cumpere mosie.

313

www.dacoromanica.ro
 Si mai arAtA cl acesti trei marturi si astA-varA mai avind judecatd jAluitorii cu SAvoaicile
innaintea dumnealui sArdarului Nicolii, iar asemenea au narturisit prin blestem. 5i scrie CA dui:a
luminatA porunca innAltimii marii tale au fost trebuinta a li sA inplini acesti bani, fiind marturi
dA credinth, fratii barbatilor SAvoalcilor, dar SAvoaicile ar fi zis cA nu vor da banii. Cerind iar la
divan innaintea innaltimii mArii tale si puindu-le soroc, i-au trimis aici la divan si dupA altA jalla ce
ce au mai dat acum Mihaiu SAvoiu I Nicolae zet Pang. SAvoiu, cerInd ca sA li sA inplineascA acesti
bani de la Savoaice, cA zic cA iaste un an si jumAtate de chid umblA in judecAti pentru aceastA
pricira, d s-au stinsu cu cheltuiala, inraltimea mArii tale, dupa jalba lor, ai orinduit la noi ca
a facem cercetare, inttiu hotArirea ce s-au f Acut de cAtre innaltimea marii tale asupra acestii
pricini si, dupA aceiasi hotarire urmind, sa facem alegere In scris.
Fag fiind amindoao pArtile i aducind vAtafu dA divan Innaintea noastrA atit pa Mihaiu
Svoiu i pe Nicolae zet Para SAvoiu i pe Mariia, soacra lui Nicolae j Aluito riul, cum si pe Costan
din i Dumitrasco brat ego SAvoiu, vechili fiind mumii kr, Marii SAvoaicii, pe Mateiu Popovici
vechil fiind soacra-si Stancli SAvoaicii, zicInd ei cA acele mArturii ce au adus numitii jaluitori
innaintea ispravnicilor, n-au priimit carte de blestem, inpotriva lor rAspunserA numitii jAluitorii
sA priimeascA Marlia i Stanca, Savoaicile, jurAmint, cA nu stiu ele sA fi dat acesti bani jAluitorii in
mina barbatilor kr pentru cumpararea acestor moii, nici cA au auzit din gura bArbatilor kr pome-
nind nimic pentru aceasta cit au trait, si priimind intr-acestasi chip jurAmint, vor rAminea pagu-
bast si dA bani.
Arh . St . Bile ..
Drept aceia, si noi am gasit cu cale sA fie luminatA porunca Innaltimii marl! tale cAtre
nr. 5. dumnealui Theodorache biv vel clucer, caimacamu Craiovii, sl trimita sA aducA pA numitele
f. 324 v-325v.
Pentru o Jude- SAvoaice i sA le orinduiascA sA priimeascA juramint pe cererea lor ce sA aratA mai sus a numitilori
catit anterloarit jAluitori si dA vor priimi jurAmInt, Intr-acestasi chip vor fi apArate. Iar neputiud priimi jurdmintu,
aeeeasi pri-
cinft v. doc. din sA plAteasca acesti bani cu dobinda lor ce sA arata mai sus, cum si cheltuiala lor, si ori In ce chip
3 1 mai 1778.
Arh. St. Bun.. sA va dAscoperi adevArul innaintea dumnealui caimacamului, sA dea cartea dumnealui la partea
ins. 5.f.51-54 care ti va avea dreptate ca, dupe cartea dumisale sA sA facA i luminatA cartea innAlimii mArii
(Copia sub data
la Inatitutul de tale dA hotarire. Noi asa am gAsit cu cale, iar hotArirea cea dAsAvirsitA rAmine a sA face dA cAtre
letorie ..N.
iorga") InnAltimea mArii tale.
1777, martie 21.
Badea Stirbeiu vel dvornic, Radu SlAt<ineanu> vel clucer, Dumktrache> Var-
<laam > vel paharnic.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd lane diaconul din jud. Arges cere sd i se restituic
288 talerit luafi de varnesii de la vama Clineni pentru trecerea unor rinuitori. Se holdrd)ste restituirea
par fiald, iar pentru rest cercetare de cdtre ispravnici . Domnul intdreste.
1777
aprille
2 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
DupA cum s-au gAsit cu cale dk la judecatA, volnicim prt sluga domnii mele ...1 copil
din casA, de divan, sA meargA i dumneavoastrA ispravnicilor sA urmati a face cercetare cum
scrie mai jos, iar neodihnindu-se vreo parte, a vie si la divan si eine va rAminea, sA plAteasca
treapAdu.
1777, aprilie 2.

PreainnAltate doamne,
Din luminata porunca mArii tale, dumnealui vAtafu za copii dA divan aduse la judecatA
pa Iane diiaconu ot sud Arges, pies dumnealui clucerului State BucsAnescu I lui BAnicA
Budisteanu i lui Gheorghe vAtafu i Nicoli capitan din breasla dumnealui velspatar, cerind de
la numitii Witt taleri 292 ce fArA dreptate I-au fost pArdat, de shit ani trei. Din care pirlti,

314

www.dacoromanica.ro
InfAtisindu-sA la judecata pirisu cu Necola cApitanu, cere taleri 115 ce 1-au apucat dA au plant
al doilea vamA pa o sumA dA rimatori ce era sA-i treacA la tara ungureascA Intr-acea vreme.
Pentru care, rAspunse Necola cApitanu, cum cA el Intr-acea vreme fiind rinduit de iprav-
nicii judetului ca sd caute vama ainenilor i gAsind pe numitul diiacon cu rimAtori 97, neplatind
vama, 1-au apucat i i-au luat taleri 46, care barii i-au i dat dA atunci la un Costandin logofat,
fiind orinduit a stringe vama Ciinenilor, apArindu-se piritu, el mai multu decit acei bani, nu au
luat de la p1rfu1 acesta, orpindu-si el cite parale trei dA rimAtor pentru a sa ostenealA.
Deci, cerindu-i-sa plrisului <thvase> ca s arate vamesilor dintru acea vreme pa vitelc ce au
plAtit vama, raspunse ca nu dau rAvasA la pAmIntenii cei stiuti care vor sl treacA marfa pin
vama Ciinenilor, precum aceasta o dovedim si dA la vamesii ce au fost tinut vama Clinenilor,
cA adevArat sint zisele ; iar cum cA au plait pirisul vamA pa vitele ce au trecut pin
vama Ciinenilor, aduse mArturii, cum cA pa rimAtorii ce au avut pirisu care i-au trecut pA la
vama Clinenilor, au platit vama dAplin la vamesul ce au fost atunci, din care mArturii sA dovedi
cA Necola cApitanu, rAu i-au luat acei taleri 46 pirisului, cu pricinA cA n-au plAtit vama. i dA
vreme ce pirisul cerea taleri 115 de la numitul cApitan Necola, de care dovada neavind, i piritul
tAgAduind cA numai taleri 46 au luat acesti bani, am hotArit sA-i plateascA p1riuIui, iar pentru
ceilalti taleri 69, s priimeascA Necula cApitanu jurdmint cA nu i-au luat.
Si fiindcA piriul cere i dA la ceilalti piriti, taleri 177, adicA taleri 70 dA la cluceru State
Bucsdnescu i taleri 83 dd la BAnicA Budisteanul, taleri 24 dA la Gheorghe vAtafu, care piriti
aflindu-sA cu sAderea lor In sud Arges, sA fie lurninatA porunca mArii tale sA sA orinduiascA om
dornnesc ca, pe toti piritii acestiia aducindu-i fata innaintea dumnealor ispravnicilor judetului,
sA facA cercetare i izbrAnire prin cartea dumnealor, dA judecatA, dupA cum si insusi plrlsul au
priimit a li sA cerceta judecata aceasta in fata locului, avindu-si mArturiile i dovezile cu care va Arh. St. Buc.,
Ms. nr. 5.
putea dovedi pira lui, de adevAratA. Iar hotArirea cea desAvirsitA rAmlne la innAltimea ta. f. 335 335 v.
1777, manic 16.
Miche paharnic, Dum<itru> Cioran paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim >
biv vel medelnicer, Hagii Durnitru sluger, D<umitrache> Brez<oianu>.

1 Loc alb

Mitropolitul fdrii aratei prin anafora pricina dintre seirdeireasa Stanca COlinescu cu Grigore si
lordactie, podeni, pentru 160 stinjeni din mosia Podenii Noi (jud. Saac). Pentru CO sOrddreasa
nu primeste blestem ca sO-si cistige cererea", propune cercetare cu impre jurasi". Domnul tntdreste. 289
1777
aprilie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 3

DumneavoastrA ispravnicilor ai judetului, sA faceti aceastA cercetare la fata locului prin

lAcuitorii de acolo i prin inprejurasi cu carte dA blestem pentru aceste doaA ponturi ce sA cere
dovadA la judecata care sA aratA mai jos, si Intru adevAr cum yeti afla, sA Instiintati domnii
mele si dupe sArbAtorile Pastelui viind amindoaA partile cu acea cercetare aici la divan, vom face
hotArire, InsA la fata locului cind veti cerceta, sA fie si amindoaA pArtile.
1777, aprille 3.

Preainnilltate doamne,
La pricina cea hot Arita in divan, dA stinjeni 160 mosie in sud Sac ce s numeste Podenii-
Noi, dumneaei sArdAreasa Stanca CAlineasca cu Grigore i Iordache, podeni, aducindu-i zapciu,
dumnealui vAtafu dA copii za visterie innaintea noastrA cu luminat pitacu marii tale ca sA mArtu-
riseascA dumneaei sArdAreasa Stanca CAlineasca adevArul pentru aceastA mosie asupra tiinii
sale, la eine au rAmas dupA judecata cea din zilile rAposatului domnului Costandin vodA Mavro-
cordat i cine au stApinit-o cid atunci si Old la moartea rAposatului sotului sAu, facem stire
mArii tale ca atit singurA dumneaei sArdAreasa, cit i prin vechil, acest fel dA rAspunsu ne dete,
cA nicicum nu poate priimi blestem ca sA-si clstige cererea i Ina de la sinesi sA treacA i sA

315

www.dacoromanica.ro
 fie nevatAmata la suflet, iar acolo In fata locului la inprejurasi ceru a sa face carte da blestem
sA mArturiseascA cum vor fi stiind pricina si sa odihneste pc aceasta si dumneaei.
AM. St. Buc., Ci noi, facem stire mrii tale, si anii marii tale dA la domunl Dumnezeu sa fie multi si
Ms. nr 5.
f. 328v. norociti.
1777, marlie 21.
Grigore ul Ungrovlabii.

Velifii boieri arald prin anafora cd Radu Cojocdreanu se judecd cu popa Dragomir, Radu diaco-
290 nul ft Vlad din Cdcdrezeni (jud. Teleorman) care i-ar fi Impresurat mosia Bdleni. Deparla-
mental al 2-lea respinsese reclamalia. Rejudecald la divan, se recunoasle dreptul pirifilor de a
1777 sldpini znosia. Domnul inldresle
aprille
4
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Neodihnindu-sa. Radu Cojocareanul, au esit i Innaintea domnii mele la divan si din cer-
cetare vazum cererea lui fr nici o dreptate, pentru ca numitii piriti, osebit dA protimisisu ce au
avut, fiind da la ileamul Mr mosiia aceasta i fiind i vecini si osebit ca la cumparAtoarea Mr au
iscalit si lnsusi Zmaragda Cojocareanca si au cumparat bine, dar i stapinirea lor d cind au
cumpArat-o, slat 35 ani, macar ca zise Radu CojocAreanu cum ca s-au judecat si In domniia
fratelui domnu Grigore Ghica voievod la leat 1769 si nu au avut nici la aceasta vreo carte sa
arate, dar tot nu sa ajuta la cererea lui, pentru ca si pina la domniia fratelui Grigore voievod chid
zise cib s-ar fi judecat, sa \Tad trecuti 27 da ani la mijloc si nu si-au mai cautat. Ci, hotarim sa
stapIneasca numitii piriti mosiia cu buna pace, iar Radu Cojocareanu sA-si caute pentru acei
bani cu clironomii casii Bratasanului.
1777, aprilie 4.

Preainadtate doamne,
Radu Cojocarearm au Alta Innaltimii math tale pentru popa Dragomir I Radu diiaconu
i Chirita si Vlad (la la Cacarezeni sud Teleorman, zicind ca avind el o mosie ce sa cheama Baleni
In sud Teleorman, care mosie zice ca o stApineste mai sus-numitii piriti, pentru care judecindu-sa
cu dlnii la dumnealor boerii judecatori ot<al >2 <lea> depertament, zice ca nu si-au aflat drep-
tatea, neavind carti i zapise pentru aceasta mosie, care carp zice ca s-au prapadit and 1-au
robit turcii acum, la aceasta razmirita.
Intrebindu-sa si popa Dragomir i ceilalti cetasi ai lui, ziserA ca aceasta mosie ce sa chiama
Baleanca, le este ramasa da la mosii Mr si au stapinit-o pina acum cu pace. Ne arata si un zapis
al lui Neculae Bratasanu cu leat 7250 septemvrie 30, de sint ani 35, iscalit Intr-insul si alte
marturii, ce-1 da la mina Radului Corbul, socrul acestui diiacon Radului i a Vladului i a lui
Petre, piritii, intru care scrie ca avind o mosie ce sA chiama Baleanca In sud Teleorman, care
mosie zice ca-i este ramasa dA la tata-sau Radu Bratasanu biv vel armas, Insa stinjeni 475, si
aceastA mosie o are si tatul lui, luata dA la Apostul Veriotis pentru o pereche da cercei, si au
vindut-o Radului Corbul, stinjenu po bani 40, ce fac taleri 156, 60 si sib stapineasca cu pace.
Si spre Intarirea acestii stapiniri, ne aratara si o carte <IA judecata a raposatilor velitilor boeri
cu leat 7258 martie 16 , de slat ani 27, intru care sa coprinde ca dupa judecata ce au avut Radu
Corbul i Radul Mirlova i Stan Lungul cu filu raposatului armas Radu Bratasanu, pentru aceasta
movie Baleanca, le-au dat-o supt stapinirea mosnerdlor, fiindca cu buna vointa Zmaragdii Cojo-
careancai au fost cumparat-o ei aceasta mosie, fiind si vecini cu altu hotar (la mosie si al doilea
fiind i mosiia da la neamul lor si si-au fAcut biserica i case si livezi da pomi pe dinsa, pentru
aceia, <IA drept mosnenilor a stapini aceasta mosie. Dar pentru ca sa nu ramile nici Zmaragda
Cojocareanca pagubasa, hotarasc dumnealor ca, ori sa-i dea Bratasanu acei taleri 156,60 ce au
luat ei dA la mosneni pentru aceasta mosie, sau sa-i dea alta movie da pretul acestor bard.

316

www.dacoromanica.ro
 Deci, cercetind i noi aceste carti, sa vede ca Radu Cojocareanu jaluitoru nu are nici o
dreptate a cere aceasta mosie, ca mosnenii bine au cumpArat (IA la Bratasanu, fiindcA, atunci chid
au cumpArat, le-au dat voe Zmaranda CojocAreanca si au avut i altu protimisis, fiind aceasta
mosie dA la neamul lor, iar Radu CojocAreanu are dreptate s cearA dA la casa BratAsanilor, ori
sA-i dea acesti taleri 156, 60, ori sa-i dea altA mosie d pretu acestor bani, dupa cum sa coprinde
si Intr-acea carte de judecatA a raposatilor velitilor boeri.
Am citit i anaforaoa dumnealor boerilor judecatori ot<al>2<-Iea> depertament ce este
cu leat 1777 martie 17, Intim care hotarAsc dumnealor sa stapineascA numitii mosneni aceasta
mosie cu bunA pace dA cAtre Radu CojocAreanu, dui:4 cum au stapinit pinA acum; fiindca da la
cumpArAtoarea lor slut ani 35, si de la judecata ce au avut cu Hristea comisu, ginerile ZmAragdil
CojocAreanai, tatul jaluitorului, slat ani 27, si de atunci 'Ana acum n-au mai facut alta pIrA, ci
tocmai acumu peste atftea ani.
Drept aceia, am gAsit i noi cu cale si cu dreptate, popa Dragomir i Radu diiaconu I
Chirita i Vlad, pIr1ii, sA stapIneasca aceasta mosie Baleanca, sttnjeni 475 ce au cumpArat da la
Niculae BrAtasanu, fecioru Radului BrAtAsanu biv vel armas cu buna pace da cAtre acest Radu
CojocAreanu i da cAtre tot neamul lui, dupa cum au stapinit Wn acum, iar Radu Cojocareanu,
ori bani, ori mosie sh-si caute la ciloronomii casii BrAtAsanului. Iar hotarlrea cea dasAvIrsita An St. B"..
rAmIne a sA face da catre Innaltimea marii tale. f. 329-830.
1777, martle 24.
Badea Stirbei vel vornic, Radu vel clucer, Dum<itrache> Varlaam vel paharnic,
Ionita vel stolnic, Radu vel sardar.

Velitii boieri arald prin anafora ca Costanlie, arhinuniritul de la Mari:nut, dupd ojudecald la
departamentul al 2-lea se re judecd la divan cu Starnate pentru o datorie bdneascd a acestuia. Jude-
clad dupd pravild si dreptate" i cu carte dc blestem divanul (la dreptate piritului care pldtise
datoria. Domnul Intdreste. 1777
aprIlle
4
Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Neodihnindu-sA Costandie leromonahu, au esit si la divan si din cercelarea ce facum
domniia mea, dovedindu-se ca acesti bani au fost mAnAstiresti si bine i-au luat epitropu Nathanail
ca niste bani strinsi cu numele mAnAstirii, Bind fost trimis numitul ieromonah cu carti si cu
sfinte moaste pentru milostenie, ramine a fi nesuparat Stamate Joan, macar ca mai banuia
numitul ieromonah pentru dobIndA, cum ca nu au dat-o Stamate 1 cerea a-I pune supt blestem.
Dar sA dovedi la divan cum ca clAosebit au plAtit-o la Zahariia epitropu, carile l 1nsui, Infati-
sindu-sa la divan, arata ca toata dobinda au luat-o i n-au rAmas asupra lui Stamate nici un cusur
dintr-acesti bani.
Deci, pentru ca sa fie In pace si nesuparat Stamate Ioan de aceasta cerere a lui Costandic,
i-am dat domniia mea de la divan aceasta intarire la mina.
1777, aprille 4.

Prealnnaltate doamne,
Neodihnindu-se Costandie arhimandritu i egumenu de la Mcsineni pe judecata dumnea-
lor boerilor judecatori ot<al>2<-lea> depertament i dind jalbA tnivIt,imii marii tale, vatafu dA
copii da divan i-am adus si Innaintea noastrA, unde fiind fata aLit prea sf<int > parintele mitro-
polit, eft i sfintiia sa pArintele Mireu, i citindu-s cartea dA judecatd, sa vazu ca este hotArit
judecata aceasta dupa pray!!! si dupa dreptate i rmlne acest Stamate nesuparat da catre
arhimandritu Costandie.
DA vreme ca Stamate, acei taleri 200 cu dobinda lor, ce-i cerea arhimandritu Costandie
de la dinsul dupe zapisul lui, vede ca i-au i dat acesti bani, taleri 200, In mina epitropului
Nathanail, pre carile ii orIndueste manastirea Cotlomuzu a fi epitrop si a lua acesti bani da la

117
www.dacoromanica.ro
 Stamate, cu dobinda kr, si i-au si luat Nathanail taleri 200, capetile, si taleri 80, dobindfi, i-au
luat Zaharlia ce este epitrop ddspre partea a tuturor mAndstirilor de la Sfetagora acum, cum si
Zahariia epitropu ne spuse cd cu adevdrat au luat acesti bani dd la Stamate, dar avind bAnuiald
numitu Costandie arhimandritu cd dobinda n-au dat-o la epitrop, ii cerea ca sd-i dea lui si insusi
Stamate priimi blestemul preasfint parintelui mitropolit a au dat atit acei taleri 200, capetele,
cit si taleri 80, dobinda, ce dupd dreptate si dupd coprinderea acestii carp de judecatd ce este
fAcutil dupd pravild, si noi am hotdrit ca Stamate s fie in pace si nesupdrat dd cdtre acest Cos-
tandie arhimandritu, fiindcd bine i-au luat mAndstirea acei taleri 200 cu dobinda kr, taleri 80,
dupd cum mai sus s-au zis.
Arh. St. Brio.. Noi asa am gdsit cu cale, iar hotdrirea cea dAsAvirsitd rdmine a sd face d cdtre innalti-
f. assssev. mea marl! tale.
1777, 'aurae 24.
Badea vel vornic, vel logofdt, Radu SlAt<ineanu> vel clucer, Dumi<trache> Var-
<lam> vel paharnic, Radu vel sArdar.

Velifii boieri arald prin anafora cd Zmaranda Brinceanu se judecd la divan cu seitrarul Pdtrasco
292 Berindei cerindu-i restituirea banilor daft acestuia pentru achilarea unei datorit cdtre vistierul
Costandin. Se hotdreiste restituirea banilor. Domnul intdreste, urmind ca f dtrarul sd se despd-
gubeascd de la samesul Costandin, prin mina cetruia s-au trimis banit.
1777
aprille
10
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Cu aceasta anafora au esit (Id iznoavd innaintea domnii mete la divan, sAtraru Patrascu
Berindeiu cu dumnealui vel paharnic Dumitrache Varlam, vechilul dumneaei ZmAragdii Brin-
ceancdi, pc carile tntrebindu-1 de au luat acesti bani d la acei scutelnici, nu tAgd.dui insusi a
i-au luat. Iar cum cd i-au dat, ori in mina lui Grigorasco Brinceanu ca sd-i trimita la vistieru
Costandin, sau in mina lui Costandin samesu sd-i aducd, nu avu nici un fel id dovadd sau
adeverintd in scris, Ueda numai cu gura zicea c i-au trimis prin mina lui Constantin samesu.
Pentru care, citind adeverinta de md.rturiia ce au dat acel Costandin samesu pentru
acesti bani, vazum cd scrie cum cd nu i-au dat sAtraru Berindeiu nici un ban s aducd la
vistieru Costandin, ci vistieru Costandin si-au luat banii din banii ce-i adusese si altor boeri.
Deci, sAtrarul PdtraSco, dator era chid trimitea banii , sd poarte grija ca sd-i vie adeve-
rintd. de la mina celui ce i-au priimit, cum cd s-au adus banii, sau mdcar pentru sigurantiia lui
O. ia dd la mina lui Costandin samesu un rdvdsdl cum cd i-au dat sd sd aducd, cu care sd aibd.
apdrare atit acum, eft si chid s-ar fi intimplat ca sd. sd opreascd acel sames, cad putea sd-i
mAnince el, sd nu-i aducd la stdpinii scutelnicilor, si iardsi pd insusi sAtraru putea sd-1 apuce acela
cu scutelnici, da bani.
Dar dd vreme ce vreun fel cld. dovadd ca aceasta cum cd. i-au dat, nu are, si dd luat nu
tAgAduieste O. i-au luat dd. rod la scutelnici, si fiindcd Brinceanu, acesti bani ai scutelnicilor, este
dovedit cd. i-au dat la visterie, Costandin, hotdrim ca sAtraru Berindeiu sd plAteascd la dumneaei
ZmAragda Brinceanca acesti bani, si in urmd. el sd-si caute cu Costandin samesu intr-a cdriia
mind zice cd i-au dat, si deosebit sd sA judece intre dinsii. Iar zapciu ce este orinduit, vatafu de
aprozi, urmind dupd. aceasta. hotdrire, a apuce pa Berindeiu a inplineascd.
1777, aprille 10.

PreainnAltate doamne,
Pentru judecata ce au avut dumneaei Zindragcla Brinceanca cu sAtraru Pdtrasco Berin-
deiu, la divan innaintea inndltimii mar!! tale, pentru taleri 325, banii unor scutelnici dd. la
leat 1773, ai vistieriei, Costandin ce i sd orinduise intr-acea vreme dd la divan in sud Teleorman,
In vremea chid era rdposatu Grigorasco Brinceanu, fiul dumneaei ZmAragdii BrinceancAi, isprav-

318
www.dacoromanica.ro
nic la acest judet, i-ar fi dat acevti bani rdposatul Grigoravco Brinceanu In mina vatrarului
Berindeiu ca sA-i trimitA vistierului Costandin, i nu i-au trimis. Sdtraru PAtravco, pentru
acevti bani, n-au fost tagaduit atunci la divan Innaintea Innaltimii marii talc ca nu i-au dat,
numai, zicea c i-au dat lui Grigoravco i s-au hotarit d. cAtre innAltimea marii tale ca sl p1A-
teascA vAtraru Berindeiu acevti bani. Dar fiindcA au zis atunci vAtraru PAtravco, Innaltimii marii
tale, cA are marturie pe un Costandin logofetel din sud Buzau i neputind vAdea, ca vtie cA i-ar
fi dat acevti bard Grigoravco sd-i duca la vistieru Costandin vi aducindu-sd. acel Costandin
aici i nefiind vreme ca sA iasa la divan Innaintea lnn.1imii marii tale, vi fiindca acest Costandin
sa afla logofetel pa. lInga ispravnicii dA sud Buzau, vi neputInd vAdea, 1-am orinduit la
preasf<intiia sa> parintele mitropolitul de au dat mArturie in scris prin blestem, care marturie
a lui s-au adeverit cu pecetea preaskintii sale> vi dupa marturiia ce au dat acest Costandin
logofetelu, rAmine vAtraru PAtravco dator a plati acevti taleri 325, dumneaei Zmaragdii Brin- Arh. St. Buc..
oeancAi. Iar hotArirea cea dAsAvirvitA rAmtne a sA face da catre Innaltimea mdrii tale. f. 336 v-337v.
1777, martle 13.
Badea vel vornic, vel logofat, vel clucer, Dum<itrache> Var<laam> vel paharnic.

Velif ii boieri aratd prin anafora cd Mihai loan lipscanul, care imprumutase 5 300 taleri lut Costan-
din Voitineanu cu amanet, cere de la sora acestuta si so ful ei lonitd cdpitanul, beneficiari ai
avert! rdposatului, plata datoriet. Ionifd fugind la Focsani, divanul hotdrdste sd-I aducd ispravnicii
la judecald. Domnul tntdreste.
293
1777
aprffie
24
Jo Alecsandru Than Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Poruncim dumneavoastra ispravnicilor ot sud Slam Minnie, viind jAluitorul acolea, sA
Invtiintati pa Ionita Voitineanul ca, ori banii sA-i plateasca. i sA sA avaze cu jAluitoru, sau, de
are a raspunde, sa vie la judecata cu soroc dA doaA luni, cA neviind, nici bani plAtind, sA vtie
ch cele ce are aici in tara sA vor vinde i sA va inplini banii ce este dator. Si sA avem Invtiintare
de la dumneavoastra.
1777, aprilie 24.
PreainnAltate doamne,
Mihaiu loan lipscanu au jaluit InnAltimii marii tale zicind cA la leat 1768 au Inprumutat
pe Costandin Voitineanul cu taleri 5300 cu zapis i pentru acesti bani zice cA i-au pus amanet o
movie ce sA chiamA Voitineni i o vie vi un vad da moara, care movie ce zice cA i-au pus-o lui
amanet tot acel Costandin Voitineanul, ar fi pus-o amanet i la vatraru Iordache Neculescu
pentru alti bani. Si Intimplindu-se de au murit acel Costandin Voitineanul, cum vi Dumitrache
frate-sau, pe carele Ii avea chezavi pe acei bani, au rAmas o sord a lor vaduvd, anume Gherghina,
carile maritlndu-se dupA un Ionita biv cApitan za lefecii, au fAcut zapt toatd periusiia acelor
morti, haine, scrisori i venituri, cum vi dietile lor, la care dieti, zice cd o adevereazA mAtuva
lor, cum ca aceastA movie o lasa la acevti doi frati morti, iar nu surorii lor ce o tine acel IonitA
Voitineanul. Iar numita sora lor, Gherghina, dupa. ce zice cd au f Acut zapt toata periusiia acelor
more!, zice cum ca ar fi zicind cA are vi ia parte vi ca shit 6 ani da cind mAninca. ia venitul movii
vi al vii vi In anul trecut, mai dind jalbA InnAltimii marii tale vi orinduindu-se din luminatA
porunca mann tale, facindu-se porunca ca sa sa judece la divan vi zice cA vAzind Ionita capitanu
ca. i sA cere venitu dd 6 ani i hainele mortilor i scrisorile, au trecut dincolo In Moldova vi peste
6 luni zice cd ar fi venit da ceia parte de Focsani vi au trimis vi au luat veniturile dA la acele
vii ce shit puse amanet acestui Mihaiu i nu va sA treaca dincoace ca sA sA judece vi este pdgubav
Mihaiu, atlt dA capetele banilor i platevte dobindA grea la acei bani, i cere ca, ori sA i sa dea
moviia i celelalte, sau sA sA Infativeze cu dinsul la judecatA, sau sA sA vInzA i sA-vi ia fievte-
care to analogon datori<e>i lui. DupA jalba lui, InnAltimea marii tale, cu vAtaf de aprozi ne
poruncevti ca sA cercetAm pricina acevtii jAlbi i cu anafora sA Invtiintam Innaltimii math tale

, 319

www.dacoromanica.ro
 i numitul zapciu aducind pe jAluitor Innaintea noastrA si cercetind aceastA pricinA, dA vreme cl
aceastA datorie este adevAratA, i puse amanet cele ce scrie mai sus, am gAsit cu cale sA fie lumi-
natA porunca Innaltimii mArii tale cAtre dumnealor ispravnicii ot Focsani ca sA instiinteze pe
acel IonitA cApitan Ca, ori sA plAteascA aceastA datorie, sau dA are cevasi a rAspunde, sA vie ca
sA sA infAtisaze cu jAluitorii la judecatA. CA neplAtind nici bani, nici viind la judecatA de acum
pinA In doaA luni, cu luminatA porunca Innlirnii marl! tale, sA sA vinzA acele amaneturi la
Arh. St. Bun., mezat ca sA-si ia fiestecare datoriia lui. Noi asa gAsim cu cale, iar hotArirea cea desdvirsitl
f. an-361v. rAmine a sA face dA cAtre innAltimea mArii tale.
1777, martle 18.
Badca $tir<bei>vel vornic, vel cluccr, Dumi<trache> Var<laam> vel paharnic

Mitropolitul jArii, episcopul Rfmnicului si velifii boieri aratd prin anafora cd oamenii din Fundeni
294 reclamd pe vornicul Badea Stirbei care le impune deiri si sarcini mai mari decit e fn obicei st
decit dau cei de pe mosia mdndstirii Sf inlului Pantelimon. Se hotdrdste set se urmeze ca pe celelalte
mosit. Domnul Intdreste.
1777
aprille
30
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Neodihnindu-se mahalagii pe aceastA alegere d'A mai jos-arAtatA, au pita domnii mele
zicind cA niciodatA clacA n-au avut obiceiu a face, nici vadrA dA vin au dat, nici altA supilrare
au avut mai mult, far' dA numai dupre cum urmeazA mahalagii din alAturea kr ce sAd pA
mosiia mAnAstirii Sfintului Pandeleimon, asemenea li s-au pAzit i lor obiceiu din vechime,
care obiceiu vechiu Ii unneazA i acum si nu stau cu inpotrivire a pAgubi pA stApinul mosii.
Deci, cercetind domniia mea cu dinadinsul prin stApinii care au avut mai dinainte mosiia
aceasta lntru stApinire, cu ce orinduialA au avut pre mahalagii ce lAcuia pe dinsa, ne adeverim
de la dumnealui cinstitu i credinciosu boeriul domnii mele, vel ban Nicolae Dudescu, cum cA,
atilt pArintele dumisale, cit i cei mai dinainte stApini ce au avut mosiia aceasta intru stApinire
d-inceput, acest obiceiu au pAzit, adecA lua de la toatA casa pe an bani patruzeci h cinci si dij ma
din toate semAnAturile cirnpului din zece una afarA numai din legumilc grAdinilor, care pentru a
lor trebuintA dA mincare fac, iar nu de negutAtorie, asijderea i pentru vinul ce vindea lua de
bute cite taleri doi si era nepopriti a-si vinde vinul Mr.
Deci, fiindcA hotArirea cea cu 12 zile clacA iaste pentru lAcuitoril cei du pe afarA, iar
mahalagii i orosanii shit cu deosebitA orinduialA, i fiindcA la acestiia acest obiceiu s-au urmat
d-inceputul la toti cei dupe vremi stApini ai mosii, poruncini ca asemenea sA sl urmeze si mai
mult sA nu fie supArall.
1777, aprIlie 30.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca innAltimii tale, vAtafu de aprozi au adus la judecatA innaintea
noastrA pl citiva oameni din trei mahalale du pe marginea Bucurestilor, ce sAd pe mosiia Fun-
deni a dumnealui vel vornic Badea $tirbeiu, pints dumisale, zicind cA ei sint sAzAtori pe mosiia
dumisale, pe care mosie cade si oborul Tirgului de AfarA, i zic cA dumnealui vel vornic Ii apucl
sA plAteascA cite 12 zile de casA si sA le dea dumnealui si cite o vadrA dA yin de casA ca sA o
bea ei, cu sila, si sl-i plAteascA vadra cite parale 70 si ar fi avut obiceiu mai nainte dI da numai
cite parale 15 si cel ce vindea vin pe acea mosie da dA bute ci<te> taleri 1, iar acuma zice cl
dumnealui le-au pus peceti pe la pirnnitile lor si le-au Inghetat vinurile i cer dreptate.
Deci, dupA jalba lor ni sA porunceste ca fiind si dumnealui vel vornic Badea Stirbeiu fata,
sA cercetAm de obiceiu, si cum vom gAsi cu cale cu anafora sA InstiintAm InnAltimii tale.

320

www.dacoromanica.ro
 Deosebit mai zisera jaluitorii Ca alaturea cu aceasta mosie este si mosiia Sfintului Pan-
deleimon i i mahalagii ce sad pe acea mosie dau cla casa cite parale 15 si da butea de vin cite
taleri 1, dupa cum si ei zic ca au avut obiceiu, iar claca sau altu ajutor n-au facut stapInului

Tntrebindu-se i dumnealui vel vornic, zise cum c pina la vrernea razmiritii i-au clacuit
toti cIti sadea pe mosiia dumnealui, urdi cu plugurile la aratura, altii la secere i altii la coasa
cum si an, unii dintr-Insii i-au facut aratura cu plugurile lor si cind avea yin al dumnealui,
nu avea voe altul sa vinza vinul lui, iar cind nu avea dumnealui, atuncea cel ce avea sa vinza
yin, Isi lua voe de la dumnealui si cite buti vindea, da da bute cite taleri 1 si 1 vadra yin.
Fata fiind si preasfintiia sa parintele mitropolitul i sfintiia lor parintii episcopi, Insusi
preasfintiia sa parintele mitropolit ne arata cum ca i sfinta Mitropolie arc mosie aici In orasu
Bucurestilor in tirg si cei <ce> sad pa mosiia sfintii Mitropolii clacuesc de casa Intr-un an cite
zile 6 i aduc si cite 2 cara de lemne la sfinta Mitropolie. i cind nu are sfinta Mitropolie yin sa
vinza pe acea movie, le da voe i vind ei, si dau da bute cite taleri 1 i o vadra da yin, iar
cind are sfinta Mitropolie yin sa vinza, iau toti aceia cite o bute da yin a sfintei Mitropolii da
o vind i apoi au si ei voe da vind i ei vinul lor.
Preainnaltate doarnrie, noi vazind luminata hotarirea Innaltimii tale, ca este pentru cei
cc 5ad pe moii1e boeresti sa clacuiasca cite 12 zile Intr-un a i cei ce sad pe mosie cum este
a sfintii Mitropolii si a altor sfinte minastiri, iarii shit hotariti cu luminate cartile innaltimii
tale cit sa clacuiasca, dar acesti ce sad pe mosiia Fundeni a dumnealui vel vornic Badii Stirbein,
fiindca este mosie cumparata cu bani, iar nu este danie de domnu i hotarit cite cit sa clacuiasca
dupa cum este hotarlt la sfinta Mitropolie si la alta sfinta manastire, gashn cu cale ca E la
aceasta mosie a dumnealui, asemenea sa sa urmeze dupa cum este luminata hotarirea Innaltimii Arh. St. Bac..
148. ar. G.
tale si la alte mosii boeresti. Iar hotarirea cea desavirsifa amine a sa face de catre Innaltimea ta. f. 362v. 363 V.
1777, ghenarle 16.
Grigore al Ungrovlahiei, Chiesarie episcop Rbmnic, vel vornic, vel logofat, Cos-
tandin Balaceanu stolnic.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd starela schitulut Hagi-Dima din Bucuresti se judecd
cu Maria din jud. Saac pentru o vie vindutd. Se dd drept de protirnisis Mariei salt rdscumpere
via, care fusese a nearnului ei, fi se respinge cererea mdndstirii, cad mandstirile sint poprite"
sd ampere lucruri nemiscdtoare. Domnul Intdrefte. 1777
aprilie
30
lo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Cu aceasta anafora esira si Innaintea domnii mele la divan si din cercetarea ce facum cu
amaruntul, gasind cererea staretii far'de temeiu neavind dreptate, am Intarit sa tie si sa stapt-
neasca Mariia cu buna pace, aceasta vie.
1777, aprIlle 30.

PreainnAltate doamne,
Din luminata porunca mirii tale, dumnealui vatafu za aprozi aduse la judecata pi Theo-
lana stareta ot schitul Hagi Dimii din Bucuresti plr4e Marii, fameii ot sud Saac, ziclnd ca un
tigan al schitului tlind pe o vara a ei, anume Stanca, care acea romanca ce o tinea tiganu au
vIndut o vie rimasa de la parintii ei In dealul Viii lui Seman, jud. Saac, i ficIndu-o vInzatoare
au cumparat-o tiganu acela cu banii schitului. i acum vinzIndu-o tiganul acea vie la un preot,
popa Stanciul, cerea numita stareta, fiindca tiganul este rob al schitului, i cu banii schitului au

321
www.dacoromanica.ro
.Arh. St. Bun., cumpArat acea vie, sd aibA protimisis la acea vie. Pentru care pricind, acum la trecuta lima a lui
f. 372 372v. noemvrie 24 lcat 1776, Inf Atisindu-se la judecatA Manila Oita cu acel preot popa Stanciul 5i
Pentru hothrirl
anterioare date neIngAduind ca sA stApineascd preotul viia, fiind de la neamul ei, prin cercetarea judecAtii avind
In aceeaei nri-
club, v. doe. (Iln Manila toatA dreptatea, i s-au dat acea vie intru stApInirea ei si au Intorsu banii cumpArdtoarii
10 decembrie
1770 preotului, In cit o vinduse tiganul, care acea hotdrire a judecatii, s-au intdrit i dA cdtre
Arh. St. Buc., manila ta.
ktB. b.
f. 221 222, Drept aceia, vdzindu-se pira staretii fdrA de nici un temeiu, am hotdrit ca sd rAmlie Manila
el doc. din 30
aprilie 1777 (3 nesupdrata dd cdtre staret i stareta, ce bani va fi dat ai schitului In mina tiganului, si-i va
febr. 1777).
Arh. St. Buc.. cduta de la tigan, de vreme ce schitul nu are nici un protimisis la acea vinzare a vii, Muck&
I. 371 371v. Mariia au avut protimisis fiind de la neamul ei si mai vIrtos cd. mandstirile slut poprite cu
dabCopille sub
la Institu. poruncd domneascd, ca nicidecum de acum innainte sd nu cumpere lucruri nemiscAtoare adecA
till de istorie
l Vii, 111.05II 5i altele nemiscAtoare. Iar hotArirea cea dAsAvirsita rdmine la fnnaltimea ta.
1777, ghenarie 15.
Miche paharnic, Dumi<tru> Cior<anu> paharnic, Costandin biv vel comis, Alec-
sandru Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer, Hagi Dumitrache sluger,
Dumi<trache> Brez<oianu>.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Lambriia Tirnoveanu reclamd pe Costandin Bole-
296 zatul care vinzindu-i o casd in Bucuresti a inchiriat-o tut Petre saras-basa. Se hotdrdste sd fie adus
la judecatd Costandin Botezatul. Bomnul Intdreste.
1777
mai
1 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupd cum s-au gasit cu cale dA la judecatd, ddm volnicie 1 aprod ceausAsc sA meargk
5i, prin stirea dumnealor ispravnicilor, sA ia pe acel Costandin sd-1 aducd aid si cine va rdminea
dA judecatA sd plAteascA treapAdu mumbasirului.
1777, maiu 1.
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, ceausu dd aprozi aduse la judecatA pe Lambriia
Tirnoveanca, plrlA lui Petre saras-basa din Bucuresti, zicind cd, cumpArind la o cash' aici
In Bucuresti de la un Costandin Botezatul cu zapis i, peste doad luni mergind ia la tail, dupd.
ce au venit au gdsit In casA pd numitul sarat-basa, care zapis sA vAzu cu leat 1775 martie 20
iscAlit cu multe mArturii.
Intrebindu-se i saras-basa, rdspunse cd au luat-o cu chirie In trei ani cu zapis de la acel
Costandin, de an, taleri 25, si ne ardtA acel zapis cu leat 1776 maiu 4, care scrie sA ie casa
cu chirie, iar dd-1 va trage Lambriniia la judecatd si-I va rAminea ca sA-i ia casa Lambrinii, Ii
va intoarce Costandin banil. Mai intreblndu-se Aluitoarea pentru cc au Mat dA au dat casa ca
chirie, ia zise ca. mai rdmiind lui Costandin datoare din banii casii, s-au Invoit prin deosebit
zapis tot dintr-aceiasi zi fAcut cu zapisul lui Petre saras-basa, In care zapis scrie cd lnnaintea
judecAtii s-au Invoit amlndoi ca sl-i dea Costandin Lambrinii taleri 35 pinA In patru luni, iar
nedindu-i banii la soroc, sd fie blind stapinirea pd. cask i zise cd, fugind Costandin de aici,.
pinA acum IncA nu i s-au dat nici un ban si este pAgubase dA casd si de bani.
Noi vdzind zapisu de asAzdmintu cel dupd urmd, care zice cA s-au f Acut Innainteajude
cdtii <care> stricd vinzarea denainte i sA lndatoreste Costandin Botezatu ca sA Intoarcl
taleri 55 ce au luat pretul casii cu soroc dA patru luni, i neplAtind la acel soroc, atunci sA ait4
putere vinzarea cea dintliu i casa sd fie a Lambrinii, judecam cd tocmeala dA chirie ce au fAcut-o.
Costandin Botezatu cu Petre sarack-basa> tot la acea vreme, este bunk a era stricatA vinza-

322
www.dacoromanica.ro
rea dintliu si acum jAluitoarea vine la judecatd si cere casa, zicind cl n-au luat acei taleri 55,
pe cum arat al doilea zapis, are dreptate d va fi asa, sd ia casa pldtind cusurul ce au mai
rdmas, taleri 45.
Ci, negdsindu-se Costandin Botezatu aici ca sd. lie adeverim cum cd. n-au plAtit acei
taleri 55, ne-am Indoit sd dam izbrAnire pina nu va fi acesta dd fata.
Pentru aceasta, am gAsit cu cale sd. fie luminat porunca mann tale, sA meargA un mumbasir
sA-1 aducd, zicind cd s afld. la Ploesti sud Prahova, ca sd. stea fata la judecatA sd. li sd. izbrd- Arh. St. Buie..
neascA judecata. his. 6.
f. 350 350 v.
1777.
Ianache Mav<rodin> paharnic, Niculae sluger, George Cana le, Theodorache
$tirbeiu medelnicer.
1 Loc alb.

Vel vornicul arald prin anafora ed Barbul Chivut din Bulbuceni (jud. Do lj) rectamd pentru chel-
luieli de judecatd pe - din Bengesti (jud. Gorj) care II inoinuia de prddarea unor vile"
si care, desi pierduse in judecdfile anterioare, il tot purta prin judecdfi". Se holdrdfte sd cerce-
leze cdimdcdmia Craiovei. Domnul intdreste. 1777
mai
1
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar.
Dupd cum s-au gdsit cu cale dd cAtre dumnealor velitii boeri, scriem dumitale biv vel
clucere, caimacam Craiovii, sA-1 aduci Wt si s faci cercetarea si Inplinirea ce scrie mai jos.
1777, mak' 1.
PreainnAltate doamne,
Barbul Chivul de la satul Bulbuceni sud Dolj, au jAluit, Innltimii marii tale pentru
lordache clA la Bengesti sud Gorj zicind cd mai nainte d rAzmiritd s tot judecd cu dinsul pentru
ca-i aruncA pricin cum cd 1-au prAdat cu 12 capete a vita a vaci si cu taleri 40. Care, pentru
aceastA pricind s-au mai judecat cu dinsul la sArdaru Nicolii clad au fost caimacam la Craiova si
zice cd dupd cercetarea ce le-au f Acut au rAmas acel lordache dl judecat dlndu-i si carte da
judecatA la mina jAluitorului. Carele iardsi, nici pe acea judecatd neodihnindu-sa, zice c acum
un an 1-a tras la judecatA si la dumnealui caimacamu Craiovii si judecindu-sd. iardsi, 1-au rAmas
<Id judecata fAcindu-i si caimacamu carte d judecatd, si zice cd Inca au rAmas sd-i plateasca si
cheltuiala dd. cind 11 poarta prin judecAti, si acel Iordache nici pe aceastA judecatd nu s-au odih-
nit. $i viind acel Iordache de au dat jalb innaltimii mdrii tale, dup jalba lui, s-au fost orinduitu
cu luminatA cartea innltimii mArii tale la dumnealor ispavnicii judetului din sud Dolj si zice
cd cercetIndu-le judecata, iardsi 1-au rAmas dA judecatd si la ispravnici, fAcindu-i *i ispravnicii
anafora catre innAltimea marl! tale da toat pricina judeatii si neodihnindu-s acel Iordache
nici pe aceste judecAti, au cerut s vie aid la luminat divanu Inalltimii marl! tale. $i plecind
sl vie amlndoi aici la Bucuresti, zice ca au venit pita la un We si dupla drum, noaptea au fugit
Iordache si s-au Intorsu innapoi iar la casa lui. $i cere acest Barbul jAluitoru, dreptate, dd vreme
c au dosit dA judecatd, dupd cartile dA judecatA ce are a i sA facA porunca dd. cdtre InnAltimea
mann tale catre dumnealui caimacam, sd apuce pe acel Iordache sd-i plateascd cheltuiala dd
clnd 11 poart prin judecAti si InnAltimea mArii tale cu ceaus dA aprozi ai orinduitu la noi ca
sA-i cercetAm aceastA jalbd a lui. Pe carele, aduclndu-1 numitul zapciu Innaintea noastrA, ne
arAtA Barbul Chivul jAluitoru, Intli acea carte old judecatd a skrdArarului Nicolii, cu leat 1768
iunie 25, fiind pe acea vreme caimacam la Craiova, cu care carte 11 apArd pe acest Barbul jAlui-
toru ca sA fie In pace si nesupArat dA cAtre acel Iordache, cd dupd. cercetarea ce zice cd au fAcutu,
au cunoscutu ed rAu si fdr' de cale au umblat Iordache. $1 tot Intr-acea carte sd vede cd la leat

323

www.dacoromanica.ro
 1775 aprilie 21, intAreste acea judecatA i dumnealui paharnicul Manolache ce au fost caimacam
la Craiova si a1i boeri, zicind cA s-au cunoscut cl rAu i fAr' de cale au umblat acel Iordache, am
vAzut si anaforaoa ispravnicilor din sud Dolj ce este scrisA cu leat 1776 ghenarie 31, Intru care
aratA cA dupA cercetarea ce au f Acut, neodihnindu-sA acel Iordache nici pe acea cercetare, i-au
trimis la luminat divanu InnAltimii tale.
Deci, dA vreme cA acel Iordache dupA arAtarea jAluitorului au dosit din judecatA si dupA
cArtile dA judecatA ce sA vazu la mina Barbului jAluitorului, sa cunoaste cA acel Iordache, la nici
o judecatA dreptate n-au avut la cererea lui i rAu au purtat pe numitul jAluitor prin judecAti si
cu dreptate este a plAti cheltuiala jAluitorului.
Ci, dA vreme cA insusi jAluitoru prin jalba lui cere ca sA i sA inplineascA acea cheltuialA,
drept aceia si noi am gAsit cu cale, sA fie luminatA porunca innAltimii mArii tale cAtre dumnealui
Theodorache biv vel clucer, caimacamu Craiovii, ca sA trimita sA aducA pe acel Iordache, st
InfAtisindu-1 cu jAluitoru, sA cerceteze pricina i dupA dreptate, ceia ce va cunoaste cA este cu
cale a intoarce cheltuiala In citA vreme 1-au purtat pe la atitea judecAti i pe aicea pe In Bucuresti,
Arh. St. Buc.. sA-I apuce sA inplineascA i sA dea acestui jAluitor. Noi asa gAsim cu cale, far hotArirea cea dAsA-
M. er. 5.
f. 376 976v. virsitA rAmIne a sd face dA cAtre InnAltimea mArii tale.
1777, martie 7.
Badea vel vornic.

Velifii boieri arald prin anafora cd movnenii din &WWI (jud. Dimbovija) se judecd cu urmavil
298 lul Radul logofdi i ai ginerelui acesluia, Dumilru Cocov din Tlrgoulvte, care au cuprins movia
Dupd cerceidri pe bazd de zapise se holdrvte sd se facd alegerea pdrfilor de movie ale celor
<1777> care se judecau. Domnul lntdrevle.
mai
2
10 Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
DupA aceastA alegere a dumnealor velitilor boeri, dA slut amIndoao pArtile odihnite,
poruncim sA sA urmeze cum scrie mai jos si orinduim pe 1 carele stringindu pA boeri si roS

amIndoaA pArtile la fata locului, sA facli alegerea ce scrie mai jos, iar dA are vreo parte a face
apelatie, iasA la divan.
1774, malu 22.

PrealanAltate doamne,
Mosnenii (IA la SAbiesti sud Dimbovita au jAluit InnAltimii tale pentru rAposatu Rada
logofAt i ginerile lui, Dumitru Cocos ot Tirgoviste, zicindu cA au mosie de la mosi strAmosii lor,
si zic cA au stapinit fiestecare cAminu i pArtile lor dA mosie cu bunA pace pink la o vreme, iar
In trecuta vreme, din neputinta lor, s-au rAsipit care pe unde au putut. Si zic cA, rAmlindu doi
mosneni bAtrIni, au fost luat taleri 32 de la acel Dumitru Cocos puindu-i o parte dA mosie zAlog
si pentru dobinda banilor zic cA i-au dat loc sA-si facA circiumA sA vinzA via pinA sA vor plAti
dA acei taleri 32, si zic cd mai In urmA s-au pomenit cu toatA mosiia coprinsa dA acest numit.
Radul logofat si dupA ce au murit Dumitru Cocos si feciorli lui, zic cA nu i-au mai IngAduit
acest Radul logofAt ca sA-si stApineasca mosiia lor. i iar mai zic, cA dupA ce s-au strInsu citiva
mosneni, sAd pe altA mosie si nu-i IngAduesc a lua mAcar o palmA din livezile ce zic el le-au
avut f Acute de la mosi strAmosii lor si altA datorie zic cA nu mai stiu, fAr' decit numai acei
taleri 32 si ceru ca sA-i dea acei bani innapoi i sA-si ia mosiia Innapoi.
Deci, dupA jalba lor, de cAtre InnAltimea mArii tale s-au orinduit la noi i aducIndu-i
vAtafu de copii de visterie fat.A innaintea noastrA, ant pe jAluitori, eft si pe sAtraru Stefan vechilu
oi ginerile acelui Radu logofdt si 1-am intrebat ce are a rAspunde si cu ce stApineste aceastA mosie
SAbiesti cc o cer numitii jAluitori, i ne aratA o carte dd judecatA, iscAlit<A de> rAposatu Costan-
din Florescu [si] biv vel ban i dumnealui Toma Cretulescu biv vel ban i rAposatu Costandin.
Cindescu vel logofat i rAposatu Costandin Florescul vel clucer i Mateiu Cretulescu vel paharnic

324

www.dacoromanica.ro
cu leat 1764 ghenerie 21, In care sa coprinde (IA zice cum ca Stanimir i cu cetasii lui din Sabiesti
au avut pira cla judecata la divan cu acest Radu logofat, ginerile lui Durnitru Cocos, cerIndu acel
StAnimir atunci, ca sA-i dea numai dA acei taleri 32 mosie, hsa. stinjeni po bani 20, care mosie
au fost vinduta da tatu lui Stnimir Inca din zilile mrii sale raposatului loan vodA Mavrocordat,
5i peste acea cumparatoare dA mosie, Inca au mai cumparat un Lazar logofat, tatul socrului
Radul logof at, mosie tot In Sabiesti cu trei zapisc, unul dA la leat 7165 dichemvrie 2, al lui
Vlaico, pentru o jumAtate cla funie, drept bani 665, i alt zapis clA la leat 7169 dichemvrie 7,
al lui Toader, pentru o jumatate funie, drept bani 390, i alt zapis al Stoicai diiaconu cu leat
7170 lunie 1, pentru o funie de mosie drept bani 660, ce fac bani 1660, care zapise le vazum si
noi acum i hotArAsc dumnealor boerii atunci ca, dupa zapise s ia acel Radu logofat mosiia
Sabiestii supt stapinirea lui.
Deci, fiindca aceasta mosie SAbiesti, s cunoscu cA nici o data n-au fost trasA cu stinjenu,
sa sA stie cIti stinjeni este tot hotariul al tuturor mosnenilor, ci sA vazu cd funie, vinzarea acelor
trei zapise, precum i In zapisele lor dA vinzare, sA numeste vinzarea, iar cu funii, iar nu cu stln-
jenu, si nu a stie ce sa stapineascA, nici cumparatoriu, nici cei <ce> au vindut mosie ce le-au
ramas s stApineascd, pentru care, socotindu noi acei taleri 32 ce au vindut mosnenii mai nainte,
sA fac bani 3840, dupa suma banilor ce sa vede la acele doad i jumatate funii intr-acele trei
zapise ce au vindut mosnenii atunci si la acele trei zapise sa fac bani 1660, care socotindu-sA
peste tot, sA fac bani 5500 si la acesti bani sa cuvine cumparatorului stinjeni 275, adicA cite
bani 20 stinjenu, dupa cum vazum ca sa coprinde ei in cartea di judecata a dumnealor velitilor
boieri cu leat 1764, din care vinzatorii cei ce au vindut mosie da taleri 32 care zic ei a este
Wog, sA trag acesti numiti jaluitori carii ceru acum ca s intoarcA acei taleri 32 si sa-si ia mosiia
innapoi.
Pentru care, noi am gasit cu cale, fiindca mosiia aceasta atit acea da taleri 32 ce zic jalui-
torii ca este zalog, eft l cea cu trei zapise da funii doaa jumatate, da vreme ce sa vAzu ca
este vInzare veche a mosnenilor Ii stapinirea acelui Dumitru Cocos, cum si acelui Radu logofat
pina acum, de shit ant 60, si macar di in cartea de judecatA dA la leat 1764, ce s-au judecat
la dumn ealor velitii boieri, sa vede ca intru stapinirea acelui Radu logofat, socru sAtrarului
5tefan, mosie in Sabiesti si pa mosneni nu-i arata ca le-au rAmas mci un stinjen <IA mosie, dar
noi lulndu seama foarte cu amAruntul, vazum i cunoscum cA dreptatea nu da a stapini acel
Radul logont, sotul lui 5tefan satraru, mosie In Sabiesti mai mult decit stinjeni 275 dupA cum
sl coprinde mai sus, iar citi stinjeni sa vor gasi mai mult Intr-acest hotar dA mosie Sabiesti,
pentru 3 acesti 275 de stInjeni, rAmIn buni a-i stapini mosnenii. Pentru ca. in cartea dumnealor
velitilor boeri dA la leat 1764, cindu s-au judecat acel Radul logof at l cu mosnenii, sa vede cd
scriu ca au aratat atunci o foae da InpartealA ce s-au f Acut acestii mosii cu Dumitru Cocos cu
mosnenii innaintea rAposatului Malthodie episcopul Buzaului, fiindu atuncea dichiu mitro, ode!
Tirgovistii i innaintea raposatului Andronache Palade biv vel clucer fiindu vel vornic la Tir-
goviste In care acea foae, negresit trebuia sA fie aratat i suma stinjenilor ctti sa cAdea sa stapi-
neasca. mosnenii, care foae cerindu-o noi, zise satraru 5tefan ca s-au pierdut si nu iaste.
Ci, O. fie luminatA porunca innaltimii marii tale, ca sA sA orinduiasca dumnealui stolnicu
Zamfirache i Mihaiu Greceanu i Costandin Bilciurescu, fiind fata i sAtraru Andreiu StAnescu
cu scrisorile 1i alte zapise ce va avea d mosiia lui, carei strIngindu-sa acolo In fata locului acesti
mai sus-numiti boieri, sa traga mosiia aceasta SAbiesti, insA din hotaru satrarului Andreiu
Stanescu, din jos, pina iar In hotaru satrarului Andreiu, din sus, fiindu cA zisera jaluitorii c
mosiia Sabiestilor i cu a Radului logofat, iaste pentre mopile sAtrarului Andreiu Stanescu si
tragindu-sA tot hotaru SAbiestilor, a mosnenilor, dupa obiceiu pin trei locuri, insa pa unde sa va
dovedi ca le-au fost stapinirea din vechime, pe acolo sa traga mosiia fail a nu sa calca hotaru
lor de care satraru Andreiu, nici din sus, nici din jos, si sA dea !nth acesti stinjeni 275 sotiei
Radului logof At, soacrii lui 5tefan satraru, cA atita sumA da stinjeni i sa cuvine a stApini intr-
acest hotar, iar nu mai mult. 5i ce va mai prisosi peste acesti stinjeni in tot hotaru, sa ramlie ai
mosnenilor i sA-i daosebeasca puind pietri ca sa sat stie fiestecare pe unde sA stapineasca. InsA, sa
certeteze dumnealui stolnicu I cu ceilalti i pe unde sa va dovedi ca au avut mosie cei ce au vindui

325
22 - C. 758
www.dacoromanica.ro
 acelui Lazar, mosu lui Dumitru Cocos, pa acolo s dea si acum acesti stinjeni 275, partea Sandi
sotiia Radului logofat, iar s nu dea din caminurile si din livezile da porni acelor ce nu vor fi
Arh. fit. Buc.. vindut. Noi asa am gasit cu cale, iar hotarlrea cea dasvirsit ramlne a sa face da catre Innltimea
Mg. nr. 6,
1. 347 348. marii tale.
1777, martie 29.
Badea vel vornic, vel logofat, Raducanu vel clucer, Dum <itrache > Var<laarn >
vel paharnic, Radu vel sardar, Radu Fili<pescu> vel medelnicer, Theodosie vel
sluger.
1 Loc alb.
3 Cerect ; 1777.
3 Corect : peste.

Veli fii boieri aratd prin anafora cd Stoica Burdild din Cirstieni (jud. Muscel) se judecd cu cumnatul
299 sdu PandOrosanul fi cu Arsenie, fiul acestuia, care revendica via data zestre solid lui, confirmat a si
prin diata tatdlut ei. Se hotaraste cercetare prin ispravnici. Domnul thtdreste, poruncind ca Stoica
1777 Burdild sa arate foaia de zestre,
mal
6 Io Alecsandru Than Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Neodihnindu-se Arsenic cazacul, au lesit si Innaintea domnii mele la divan cu Stoica
Burdila si aceasti Ora facu, cum ca mosi-sau Savul au Inpartit aceasta vie In trei, lsInd pentru
dInsul o parte i pentru o soil mai mare anume Rada o parte si pentru Anghelina aceas-
ta o parte, si numai a treia parte are a stapini Stoica. Dar la aceasta, altu temeiu si dovada
mosi-sau nu avu sa arate, fall numai o diiata a tatMesau Pand ce au murit, care pina In viiata
fiind, era davagiu d sa judeca cu Stoica. Si scrie cum ca. tata-sau Savul, aceasta Inpartire ar fi
facut, dar fiind zis a lui, si nu vreo dovada <IA la Savul, nu are nici un temeiu. Vazum
si foaia da zestre a Stoicai Burdila si nu scrie acel Savul nimic da acestea, fara numai cu un
cuvint zicea ca au Inzestrat pa Anghelina si cu viia da la Gorganu care sa afla, in care foae,
nu numai Savul, ci si Pala este iscalit si a vad trecuti 13 ani da clad o stapineste.
Deci, Stoica Burdila sa. dovedeasca acolo la ispravnici cu marturii, cum ca foaia da
zestre este adevarata si dovedind sa stapineasca, viia cu pace. Asijderea s faca si cercetarea
rusfetului cum scrie mai jos, si rInduim mumbasir pa sluga domnii mele.
1777, maiu 6.
Prealnnaltate doamne,
Stoica cla la Cirstient sud Muscel, au jaluit Innaltimii marii tale, zicind ca 13 ani sint
da cind au luat Mtn' casatorie pa Anghelina, fata Savului de la Cimpulungu sud Muscel, si
Intre altele ce zice el i-au dat zestre prig foae, i-au dat si o vie in dealul Pitestilor sud Muscel
si au stpfnit-o da atunci Oa acum, iar la leat 1775 noemvrie 16, zice Ca 1-au tras la judecata
dumnealor ispravnicilor din, sud Muscel cumnatt-sau Paul Orosanul da la Cimpulungu i cu
Arsenie fii-sau, aratIndu-ne Stoica jaluitoriul si cartea de judecata ce este iscalit dumnealui
Costandin Vdcarescu biv vel stolnic i dumnealui slugeru Scarlat Drugnescu, ispravnici ce
era in sud Muscel, Intru care scrie cd, cercetind dumnealor judecata, au dovedit ca aceasta
vie au fost a Savului, socrul acestui Stoica, si prin foae da zestre au dat-o fii-sii Anghelinii
ce o tine acest Stoica, care foae arata c este iscalita si da. Pala Orosanu, fratele acestii Anghe-
IMil, sotii Stoicai. Si deosebit ca aceasta vie o are Stoica in foaia da zestre, arata ca In diiata
Savului, socrului Stoical, II las& pe Stoica sa-i faca dupa moartea lui un sarindar, s-1 pomeneascfi
pa el si pa tot neamul lui si sa-i faca si pomenirile 'Ana la anul, si au marturisit Stoica cu
nevasta lui Innaintea ispravnicilor, CA i le-au facut toate dupa moartea lui. Si hotarasc dum-
nealor ea Anghelina si cu Stoica slujitoru, barbatl-sau, sa stApIneasca viia aceasta cu pace cla
catre Para Orosanu, frate-sau, si da cdtre Arsenie sin <e>go, nepotul ei, dupa foaia cla zestre
ce au la mina lor. Dupa moartea acestui Pani Orosanu, fratele acestii Anghelinii, cumnatul
numitului Stoicdi jaluitoru, Arsenic fecioru lui Pana, nepotul acotii Anghelinii, s-au sculat sa ia

326

www.dacoromanica.ro
aceastA vie din mina mAtusi-si Anghelinii, zicind cA este dA la mosi-sAu Savul, tatul lui PanA
Orosanul, tatul acestui Arscnie i al Anghelinii mAtusi-si si so. strice foaiadd zestre, zicind ca
foaia este mincinoasA, si dui:id jalba ce au dat Stoica Innaltimii mArii tale, cu ceausu da aprozi,
ai orinduit Innaltimea ta la noi, ca sa cercetAm aceasta judecata. Si citind noi foaia dA zestre
Intru care sa vede iscAlit si acest Pax* tatul acestui Arsenie, i diiata socri-sAu, Savul, cum si
cartea de judecata a dumnealor numitilor boeri, fiind ispravnici In sud Muscel, sa vAzu cA
acest Arsenie nu are nici o dreptate a cere aceastA vie de la matusi-sa Anghelina, avind-o data
dil zstre prin foae, iscAlit fiind si tatA-sAu Para Orosanu, si cum poate tin nepot sa strice
foaia a. zstre a mosi-sAu, mai vIrtos ca tatA-sAu Pana au mai avut judecata pentru aceasta
vie, dupA cum sa arata In cartea de judecata a ispravnicilor ; si fiind viia data (IA zestre si iscAlit
si el In foaia da zestre, judecatA nu i-au dat nici o dreptate.
Drept aceia, si noi am gasit cu cale, Anghelina, fata Savului, si cu Stoica bArbatt-sAu
sa stApIneasca aceasta vie cu buna pace da cAtre Arsenic i de cdtre tot neamul lui, dar
fiindca zise acest Arsenic Innaintea noastra ca Stoica bArbatul Anghelinii au dat taleri 50
si 2 znopi da in mita ispravnicilor, dA i-au fAcut lui dreptate, si pe tata-sau Pana si pg. el i-au
napAstuit, cum si foaia (IA zestre zice ca este prefAcutA, si diiata este mincinoasA, am
gasit cu cale sa fie luminata porunca InnAltimii tale sa mearga om domnesc si sa ia de aici si pa
Arsenie, cum si pe Stoica, si sA-i ducA la dumnealor ispravnicii ce sint acum la sud Muscel si
dumnealor sa cerceteze prin ceausu da slujitori i alti zapcii ce shit ai isprvnicii de au dat
Stoica acesti taleri 50 si 2 znopi (IA in ispravnicilor celor dintii, dupa cum zice acest Arsenie.
Si (IA vor dovedi dumnealor cA cu adevArat au dat Stoica acesti bani ispravnicilor, mita,
sA instiinteze InnAltimii mArii tale prin anafora ca sa raspunza ispravnicii ce au fost, Innaintea
innaltimii tale pentru vina lor (macar cii judecata sa vede a fi dupa dreptate), iar dovedindu-
se mincinos Arsenic, sA-1 ia numitul mumbasir sA-1 aduca aici la luminat divanu Innaltimii
tale ca sA-si ia cAzuta pedeapsa, sa fie spre pilda si altora a mai napastui boieri si judecatori,
altA datA. Asijderea sa cerceteze dumnealor ispravnicii pentru foaia (IA zestre, cum si pentru
diiata, prin preotul cel ce au scris diiata, cum si prin cel ce au scris foaia da zestre i prin
alti vecini din partea locului de acolo, si de toate acestea cercetind dumnealor ispravnicii cu
amAruntul, cu anafora sa sA Instiinteze InnAltimii mArii tale. Noi asa am gasit cu cale, iar hota- Arh. St. Buc..
rirea cea dAsAvIrsitA rAmtne a sA face cid cAtre frinAltimea marl! tale. f. 351-352v.
1777, aprille 26.
Neculae Dud<escu> vel ban, Pana vel vornic, Badea vel vornic, vel logofAt,
RAd<ucanu> vel clucer, Ion vel stolnic, Radu Filipescu vel medelnicer.

Deparlameniul al 2-lea arab. prin anafora cd Zarnfira, sofia lui Petre abagiul din Bucuresii, reveno
died uia pdrinleascd din Valea Sdpald (jud. Saac) stdpinitd de mulfi ani de cdire cifiva oameni din 300
Drgdnesti (jud. Prahova). Dupd obicei" se recunoasle pirifilor dreplul de a sidpini. Domnul
intdresie. 1777
mai
6
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sa Zanfira, au esit si Innaintea domnii mele la divan prin vechilu bArbatl-
sau Petre abagiu, si alt cuvint nu avu a zice, fAra cit tot cele mai jos aratate, cum cA are pro-
timisis. Dar fiindca insusi pArintii ei au lAsat-o la pArAsire si dupa obiceiu pAmIntului care
zice ca cel ce nu lucreaza viia pina in 3 ani o pierde, s-au stins acel protimisis al lor (IA atunci,
(IA si nu are nici o dreptate la cererea ei. Pentru care, am Whit ca sa stApineasca GavrilA,
Bunea, Dinu si Toader viia cu buna pace.
1777, mai 6.
Din luminata porunca mArii sale preatnnAltatului nostru domn Io Alecsandru Ioan Ipsilant
voievod, dumnealui vatafu dA copii da divan aduse la judecata pe Zanfira sotiia lui Pere abagiu
din Bucuresti, plrIsA lui Gavrila i Bunii i Dinului si lui Toader de la DrAgAnesti sud Prahova,

327

www.dacoromanica.ro
 zicindu cA rAmlindu-i o vie pArinteasca In dealul Valea-Sapata, sud Saac, i fiind copil mica
fr dA vIrsta, mai sus-numitii s-au pus da au cuprins viia i fAcindu-sa stapini i-au i luat
tot rodul, cerindu ca acum sA o ia intru stapinirea ei, avIndu protimisis.
FatA fiind GavrilA i Dinul vechili i celorlalti partasi al lor, aratara o carte de jude-
call a dumnealor velitilor boieri cii leat 1767 martie 30, In care sa coprinde ca clupa judecata ce
au fost avut Petre i Dumitrasco, parintii celor VIAL cu igumenu plataresc, chir Athanasie, pentru
cinci pogoane vie paragina du pa mosiia Branesti a sfintei manastiri, care vie fusese lucrata.
<da> Dfla, muma numitii pirlse, i fiindcA le parAsise cu voia igumenului, le-au lucrat dA shit
ani 9 si acel igumen cAutind sa-i scoatA dintr-acea vie, au dat dreptate pIritilor ca sA stApineascA
viia, fiind lucrata da dInii, dindu numai otastina pamintului dupa obiceiu. Mai aratara si
alt carte dA judecata a boerilor divanului ot leat 1773 aprilie 30, In care sa. coprinde cA. dupa
judecata ce au fost avut cu un Costandin, nepotu lui Nicolae logofatu, fiind viia lucratA d
neamul pfritilor, clA slat an 15, iarasi lor ii s-au dat intru stapinire.
Deci, noi vAzindu la mina pIritilor cArti de judecatA, care intliu pe stapInu pamintului,
adicA pa igumenu plataresc 1-au supus judecata la cererea acei vii, am intrebat pa Petre,
Esi] vechilu i bArbatul numitii Zamfirii, pIr1ii, cu ce cuvint cere ca sa scoatA pa plrltii aces-
tiia dintru aCea vie, si alt raspuns nu avu, faril da nurnai zise ca. (la parintii ei au fost acea
vie pusa, vi, i pentru aceia cautil ca sa o tie.
Deci, <IA vreme ce numai dupa cArtile d judecata sA vede ca aceasta vie o stapineste
de sint ani 10, care vie Iliad pc loc striin, i Insusi parintii pIriii acestiia au fost lasat-o, la
Arh, St. Buc., cererea Zamfirii da protirnisis, nu avu nici o dreptate, ci au hotarit ca sa tie si dA acum tuna-
Ms. nr. 5,
1. 352 v. 353. inte acea vie platindu otastina pamintului dupa obiceiu.
1777, aprIlle 29.
Meche paharnic, Dum<itru> Cior<anu> paharnic, Costandin biv vel comis, Evdo-
chim biv vel medelnicer, Hagi Dumitrache sluger, Andonie Fotinos.

Velifii boieri aratd prin anafora cd Bdnicd Greceanu cere sd rdscumpere casa din rnahalaua Biserica
301 cu Brad vindutd fdrd stirea lui de ruda sa $1efan Greceanu. Dupd judecdfi anterioare la depar-
tamentul al 2-lea divanul rejudecd dind pdrfilor jurdmint. Dovedindu-se cd $tefan Greceanu n-a
1777 urmat obiceiul" si a vindut fard stirea rudei sale, se dd acestuia dreptul de rdscumpdrare. Domnul
intdreste.
mal
6
Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod, bojiiu milostiiu.
Neodihnindu-se Stan capitanu, au esit i irmaintea domnii mele la divan, fata cu BanicA
Greceanu, zicund cA Intr-acesti ani de cind el au cumparat casa, tot de fga au fost Gre-
ceanu i Inca alaturea, vecini, sinimic nu i-au zis. Pentru care, tagadui Bank& cA n-au stiut
cum ca di la ruda sa au cumpArat, phuli. acum, la trecutele sarbAtori ale CrAciunului, clnd viind
Stefan Greceanu la dInsul, atunci i-au spus zieindu-i cli (IA nu sa va scula el sa o rAscumpere,
va spune celorlalte rude, dA o va lua. Am poruncit dA au adus fata la divan pa Stefan Greceanu
si Intrebindu-1 de au aratat rudelor da vinzarea acestii casii la vremea aceia, dupA obiceiu pamin-
lulu:, sau nu, si Insusi mArturisi ca nu i-au spus pina atunci la sarbAtorile Craciunului, peste 11
ani ce au trecut.
Deci am hotarlt, Intliu BanicA Greceanu sa faci juramint cum ca n-au stiut In acesti
ani de vInzarea casii cA este dA la ruda lui i dupa ce va face Intliu jurAmint, apoi pe urmA
sa sa pretuiascA cele ce au mai lucrat, atilt la casA, cit si la Inprejmuiri i gradina, Stan, dupli
ce au cumparat, i sl tnplineasca Banica acea chieltuiala l cu banii cumparatoril In clt au cum-
parat-o. far sAtraru Stefan, fiindca n-au urmat obiceiului a da (IA stire lui Banica si au insalat
pe cumpArAtor, hotArim sa plateasca de la dinsul doblnda la banii cumparatorii lui Stan cApi-
tanu lntr-acesti 11 ani, taleri 100. Si zapciule ce esti orinduit, sa faci Inplinire i asa sIt ia Blinicli
casa intru stapInire.
1777, main 6.

328

www.dacoromanica.ro
Preainnaltate doamne,
Am luat seama jalbii ce au dat Banica Greceanu biv capitan za dorobanti la Innaltimea
marl tale, pentru Oprea i brat ego Stan capitan, zicind cum cA o casa din mahalaoa Bisericii
cu Brad, care sade acum Intr-Insa i o tine cu chirie Hind vIndutd da Stefan Greceanu, varf-sau,
nestiind de vinzarea acei case, ca o ruda ce este cu Stefan Greceanu sAtraru si nu stie chid s-au
vIndut acea casA, cere protimisis sl Intoarcl banii i sA ia casa fntru stapfnirea sa.
Pentru care pricina , fiind orinduiti da catre Innaltimea marl tale, la dumnealor boerii
judecatori ot <al> 2<-1ea> departament si jAluind i piritii tuna ltimii marl tale, dupa jalba lor
s-au orinduit si la noi. Pe carile aducindu-i vAtafu de aprozi i fnnaintea noastra, vazum ca
da la dumnealor boerii judecAtori shit trei anaforale pentru aceasta judecatA, insa doad ana-
forale fi arata pa 010 dii nesupusi, iar Itrt alta anafora mai dupii urmA, le da dreptate phitilor
ca sii stapineasca casa, puind temeiu la trecerea vremii da 11 ani far lui Banica Greceanu nu-i
da dreptate. Dar vedem ca zice 11 ani, si zapisu da cumparatoarea casii nu este de fata i numai
ca sA sa vazh <ca> de 11 ani este cumparitoarea sau de mai putin si numai cu tocmitu arata
dumnealor boierii judecatori, adeca dupa zisa satrarului Stefan ce au zis Innaintea judecatii,
pentru care si noi am cerut zapisul de la Stan capitanu, i zise ca s-au ripus acum in razmirita.
Am Intrebat pa Banica Greceanu cum Intr-atita vreme (la nu si-au cautat, i zise ca n-au slut
pfna acum la luna lui ghenarie cind au venit satraru Stefan Greceanu la casa aceia unde sh and
Banica acum sazator si atuncea zise cii i-au zis satraru Stefan : f rate, ce cauti In casa mea?"
Iar Banica zice ca i-au zis : nu stiu aceasta casa sa fie a dumitale, ci este a lui Stan capitanu".
Si iar i-au zis satraru Stefan cum ca aceasta casa au. fost a lui si au vindut-o la cel mai sus-
numitu Oprea brat Satan', la ale car uia zise ale lui Binicii Greceanu, tot asemenea date mar-
turie si Stefan Greceanu satraru, iar cele ce sa coprind in anaforaoa dumnealor boerilor judeca
tori, cum ch ar fi zis satraru Stefan, toate le tagadui ch n-au zis nicidacum, ci numai acestea
ce le-au zis acum Insusi Innaintea noastra dupa cum aritam mai In sus. Si asa, indata ce au
auzit Mulch. Greceanu da la Stefan Greceanu, varil-sau, cum ca au fost casa a lui, au si dat
jalb ii Inualtimii marl tale si au cerut protimisis.
Dcci, macar cii hotarasc dumnealor boerii judecatori ca ptrItii sa stapineasca casa, dar
da vreme ca Balla zise ca n-au slut si Inciizise cii va priimi i blestem, dar lui Balla Greceanu
nu i sa cade a priimi blestem, iar lui Stefan satraru Greceanu sa-i scoata numitii plriti, o carte dii
blestem cum ea i-au spus lui Banica Greceanu de atunci, cind s-au vIndut casa sau clnd au facut
zapisul, au mersu si la Banica ca la o ruda sa iscaleasca zapisul si n-au vrut sa sa iscaleasca
Banica, i atuncea ramIne Banica da judecata la cererea sa. Iar priimind satraru Stefan blestem,
cum ca nu au spus lui BanicA, nici cind au vindut casa, i de atunci pina asta-iarna dud au venit
da 1-au heretisit pi Banica, nu i-au mai spus i nici au mai stiut, pina atunci Banica de la Stefan
Greceanu satraru, priimind intr-acestasi chip blestem Stefan satraru, are Banica Greceanu drep-
tate a Intoarce banii In ca au cumparat Oprea acea casa, si de va fi mai lucrat cevasi la acea
casA, sa sA pretniasca i acelea si sa ia casa fntru stapfnirea dumisale, macar ca si Banica
Greceanu zise fnnaintea noastra ea va priimi i dumnealui blestem ca n-au slut ptna asta-iarna
cfnd I-au spus satraru Stefan si dupa priimirea dumnealui am facut si ravas catre preasfIntila sa
pArintele mitropolitul. Noi Intr-acestasi chip gasim a fi cu cale, dupa cum sA coprinde mai In Arh. S. Bun..
sus, iar hotartrea cea desavirsita ramtne a sii face da care Innaltimea marii tale. f. 353 354v.
1777, aprille 27.
Nicolae Dud<escu> vel ban, Pan& Fili<pescu> vel vornic, Badea vel vornic, vel
logofat, Radu vel clucer, Di<mitrache> vel paharnic, Ion vel stolnic, Radu Fili-
<pescu> vel medelnicer.
1 Pentru : Stan.

329

www.dacoromanica.ro
 Mitropolitul Wit aratd prin anafora cd Zamfira, sofia lut Petre abagiul din Bucuresti, reclamd
302 de la mdlusa ei Ilinca zestrea Insusild de aceasta abuziv. Acum certndu-o, dupd pravild, se cid
dreplate Zamfirei dacd mdlusa ei nu primote sd Pica rndrturisire cu carte de blestem. Domnul Int&
rote.
1777
mai
6
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu nailostiiu.
Neodihnindu-se Ilinca, esi si Innaintea donmii mele la divan cu Zanfira care au avut
vechil pa bArbatl-sdu Petre abagiu, si nici o dovadA sau mArturie nu avu la Ora ce f Acea asupra
Zanfirii dA zestrea ce zice cA au fost lAsat de la pArintii ei, fAr' de numai cu gura, iar cum
cA slut asupra ei scule<le> dA mai jos-arAtate nu tAgAdui. Cu care, de cercetarea ce Ileum, gAsind
dreaptA si cu cale hotArtrea pdrintelui mitropolitul, o IntArim ca sA sA urmeze la toate cum
scrie mai jos, si zapciu sA InplineascA.
1777, main 6.
PrealnnAltate doamne,
Dupa jalba ce au dat care mAriia ta, Zanfira sotiia lui Petre abagiu de aici din Bucuresti
pentru mAtusi-sa Ilinca tot de aicea, cA, dupa. moartea tatA-sau Nicolae si a mume-si Ioana,
rAmlind copilA mica, a luat-o rudele ddspre tatii-sAu de au crescut-o si numita Ilincd matusa
Zanfirii ce au fost soil cu Ioana muma Zanfirii i-ar fi luat zestrea mume-si si o stapIneste, dupa
luminata porunca mArii tale, dumnealui vAtafu de copii za divan, aduclnd pe amlndoaa pArtile
innaintea noastrA, le-am cercetat pricina cu judecatA si Intrebind pa Ilinca, matusa jAluitoarii,
ce rAspunde pentru acea zestre, Ilinca 1111 tAgAdui, ci din cele ce le aratA jAluitoarea In rAvasul
dA jalbA, zise cA sint la dinsa in pAr acestea adecA, un inel de aur cu zanfir i un inel cu zmArandu
i cu doaa robinuri i un inel de aur cu piatrA turcheazA i sase sire de margAritar, iar pentru un
asternut greu cu fir i ase ii cu mAtAsuri i doaA perechi cercei de aur i o pereche paftale de
argint si pentru vie, aratd Ilinca cA nu le are supt stApinirea ei, nici le stie la eine sA aflA. 5/
iarAsi mai IntrebAm pA Ilinca de ce tine acele scule din zestrea surori-sii la dInsa si nu va ca
sA le dea Zanfirii, rAspunde cA numitul Nicolae, tatul Zanfirii, cind trAia In viiatA, ar fi
luat o ladA cu uncle lucruri si scule zestre ale altii sori, fatA mare, anume Ancula (care au lost
sorA dA mijloc IlincAi si loan ei) si ce le-au f Acut Nicolae acele lucruri nu sA stie. 5i
fiindcA acea AncutA au murit, Isi cautd Ilinca zestrea ce i-au fost lAsatd de la parintii ei, si
In locu acelora le tine pe aceste scule care sil arath mai sus.
Noi la aceasta, dupA pravilA gAsim cu cale ca Zanfira, ca o fatA sA clironomiseascA
zestrea mume-si Ioanii, iar cit pentru acea zestre ce au luat-o Nicolae, a Ancutii fata, de
va fi cu adevArat, sA cerceteze Ilinca ca sA dovedeascA cevasi din avutul lui Nicolae si dove-
dind cu bunA dovadA si cu mArturii vrednice de credintA, sA ia In locu acei zestre a soru-si. Si
dupA aceastA cercetare, dind si Ilinca jalbA la noi, al doilea, arAtAm cum cA stie aceasta, ca
avInd Nicolae, tatAl Zanfirii, o mosie In sud Vlasca ce sA numeste Ograzeni si f Aclndu-o vinzd-
toare, ar fi si vIndut-o ghinArarului Mihaiu Cantacozino In taleri 800 bani gata si dintr-
acesti bani ar fi luat Nicolae taleri 500, iar pentru taleri 300 au lAsat la ghinArar sA-1 pAs-
treze Zanfirii.
Pentru care, cerInd noi mArturii la amIndoaA pArtile, adecA la Zanfira si la Ilinca, pentru
acesti taleri 300, de shit lAsati de Nicolae, sau de i-au dat ghinAraru de pomand, Ilinca nu aduse
pA nimenea ca sd arate adevArul, ci numai din gura ei arAtA, jar Zanfira aduse pe Mariia mAtusi-sa
sora lui Nicolae i pa Dragne, fratile lui Petre, bArbatul jAluitoarii, si puindu-i supt blestem au
dat mArturisanie In frica lui Dumnezeu Innaintea noastrA, cum cA au auzit din gura ghinArarului
Mihaiu cA sA milostiveste, din bunA voia sa, dA dA milostenie Zanfirii taleri 200, iar nu trei
sute dupa cum zice Ilinca.
Ci, parerea noastrA Intr-acest chip este ; fiindcA Ilinca nu putu ca sA aducA mArturii pentru
acei taleri 300 de au fost din avutul lui Nicolae, nici altceva afarA dintr-acesti bani n-au mai
dovedit lucruri bune ale lui, cu cale iaste sA dea Ilinca Zanfirii acele lucruri din zestrea mume-sii,
iar pentru cele tAgAduite, de va primi Ilinca blestem cum el nu shit la dInsa, nici n-au avut

330

www.dacoromanica.ro
subt stApfnire nimic din zestrele sorA-sii Ioanii, bine, iar dA nu va priimi blestem, s cunoaste
cA umblA cu viclesug ca s mAnince zestrea nepoati-sii ce i-au rAmas de la Ioana mumd-sa.
Noi dupa luminata porunca math tale am fAcut cerce tare si facem stire mArii tale, iar
hotArfrea cea desavirsitA rAmfne a sd face da care mAriia ta. i anii mArii tale dA la domnul Arh. St. Bun..
Ms. nr. 5.
Dumnezeu sa fie multi si norociti. C. 356 356.
1777, martle 11.
Grigore al Ungrovlahiei.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Parthenie, monahul din Cerndlegi (jud. Saac), re-
clamd pe lonif A, cojocarul din Bucuresti, care nu-1 lath sd stdpineascd unloc, fost pdragind,
tirii Glavacioc unde el a sddit o vie. Piritul spune cA e faith cartea de stdpinire ardtald de rnonah.
Se holdrdfte sA fie adus egumenul mdndstirii pentru cercetare. Domnul intdreste.
303
1777
mai
7
Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
DupA cum s-au gAsit cu cale dA la judecatA, poruncim igumene dA la mAnAstirea GlAva-
clog, priimind porunca domniei mele, sA te scoli sA vii la judecata, cA neurmind, fti va veni mum-
basiru da te va aduce cu treapAd.
1777, maiu 7.

PreafnnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumnealui vAtafu za pAharnicei aduse la judecata pd.
Parthenie monahu ot Cernatesti sud Saac, pf rfs lui Ionitd cojocaru din Bucuresti, zicfnd cA slut
ani sase dA cInd 1-au dat voe igumenu mAndstirii Glavaciog dd au curAtit un loc paragina ce
era alAturea cu viia pfrfsului, care acel loc, dupA ce au pus vita pd dfnsul si 1-au f Acut roditor
cu munca i cheltuiala lui, iar cel pirit Ionita nu-1 IngAdueste ca sA-si stApineascA, arAtind pfrisul
o carte cu leat 1773 noembrie 16 a lui Daniil igumenul ot mAnAstirea Glavaciog, fn care sA
coprinde ca sA aihA voe Parthenie monahu pentru acel loc paraginA sA-1 lucreze i sA puie vita,
fiind mosiia sfintei mAndstiri.
FatA fiind si Ionita cojocaru, arata si el o carte cu leat 1775 octomvrie 22, iarAsi a lui
Daniil igumenul, cu care aniriseste cartea lui Parthenie da ficleanA, nefiind iscAlitura sa. DupA
cercetarea ce au f Acut i dumnealor boerii ispravnici ot sud Saac la leat 1777 martie 18
asupra acei iscAlituri, inpotriva acei cArti, arAta numitul monah altA carte, tot a numitului
igumen, scrisA da acum, aprilie 24, 1777, adicA da slut zile 10, cAtre preasfintiia sa
pArintele mitropolit, cum cA acel Tonitd cojocaru rAu stA Inpotriva monahului pentru
paragina aceia dA loc, fiind lucratA dA dinsul dA atita vreme si cum cd. adeverinta ce au
arAtat IonitA pfrItul, iscAlitA, cu InsAlAciune au luat-o.
Deci, vdzind ca. nici iscAlitura carpi cei diutii ce au fost aflat-o dA mincinoasA dumnealor
ispravnicii, am intrat la mare mirare, cum sA poatA acest cAlugar sa IndrAzneasca pfra lEntr-atit
acum sa faca iscAliturA mineinoasA i sA o aducA Inca la preasfintiia sa pArintele mitropolit.
DA care, pentru ca sa iasa. adevAru cu cea trebuincioasd. luare dA seama si mare cercetare
ce trebuie sA sa facA, este trebuinta dA a veni aici dA fag i igumenu acesta Daniil ot mAnAs-
tirea Glavaciog, pentru ca sA sS. descopere adavArul. DA. care, histiintam mArii tale, ca sa sA
facA luminatA porunca marii tale ca sa vie numitu Daniil igumenu ca sA stea de fat.5. cu acestiia Arh. St. Buc..
ce sA pfrasc. Dar hotArirea cea dAsavirsita rAmfne la InnAltimea mArii tale. M. nr. 5.
C. 356v-357.
1777, martle 5.
Miche paharnic, Dumi<tru> paharnic Cioran, Costandin biv vel comis, Hagi
Dumi<trache>, sluger, Dumit<rache> Brez<oianu>, Andonie Fotino.

331

www.dacoromanica.ro
 Velifii boieri arat prin anafora c Costandin Fifinlea din jud. Da!j, sedpdtal fiu de boier, cere
304 soroc pentru plata unel datorii. Divanul ho!drd)le c,rcetare de calm cdimicdmfa Craiovei. Domnul
intareste, holdrind plata cu inlesnire.
1777
mai
9 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar.
Cinstitu i credincios boerul domnii mele Theodorache biv vel clucer, caimacam Craiovii,
Mind cercetare stdrii lui, i aflindu-1 neputincios a plAti, sd sd pue sorocu ce vei cunoaste dum-
neata, dupd starea lui, ca sd aibd IngAduiald de cdtre datornici a le plan cu Incetu.
1777, malu 9.

Costandin Fitintea din sud Dolji au jAluit InnAlpmei mdrii tale, zicInd cd fiind fecioru de boeriu
si rdmiind la mare scApdtdciune i cd vite, scule ce au avut i s-au luat de cdtre unii, alP In
vremea razmiritii si, neavind cu ce Isi hrAni viiata, zice cd au luat nite grIu ca sit facd neguti-
toile, care grlu 1-au tinutu pind la Intoarcerea armii lnnapoi i atunci 1-au vindut si au luat tot
bani de aramd si din pricina aceloru bani, au rdmas la grea datorie i acei datornici 11 apucd
sd pldteascd si nu are cu ce, ci cere ca sd-i pue soroc pind In doi, trei ani i cu Incetu sd plateascd.
Deci, dupd jalba lui,<la> Innaltimea mArii tale, vdtafu de pAhArnicei 1-au adus la noi ca
sd-i ludm seamA, sd Instiintdm InnAltimii mdrii tale, pre care aducindu-1 numitu zapciu innaintea
noastrd i fiindcd acei datornici nu sd af IA aici de fatd, ci si af IA la Craiova, am gdsit cu cale
sd fie luminatA porunca Innaltimil milli tale care dumnealui Theodorache biv vel clucer, caima-
camu Craiovii, ca sd cheme pe acei datornici In fatA i cu jAluitorul sd cerceteze aceastd datorie,
si de va fi jalba jAluitorului adevdratd, i va fi scdpAtat dupa cum jAluieste, sd i sti pue soroc
clt sd va socoti de cdtre InnAltimea mdrii tale ca, cu Incetu sd plAteascd. Ian fiind pricina Intr-alt
chip, sd Instiinteze InnAlPmii mdrii tale, si cum Dumnezeu te va lumina pe manila ta, asa vei
Alt. S. Sim, hotArl, cd asa gdsim cu cale. Iar hotdrirea cea desAvIrsitd rdmine a sd face de care innaltimea
Ms. ur. 6,
f. 395. math tale.
1777, aprIlle 25.
Niculae Dud<escu> vel ban, Pand vel dvornic, Ion vel stolnic, Radu vel sArdar.

Departamentul al 2-lea amid prin anafora cd P3lcuf brapv3anu1 cere d3 la T dnase Zano dirt
305 Vdleni (Saac) plata unei datoril a fiului acestu'a, rdposalut bolasier Gheoca. Dupd jurdmintul
reclamantului se holdrdge ca plritul sd plateasca datoria. Domnul untdrefte.
1777
mal
11 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sd TAnase din VAleni, sud Saac, au esit si Innaintea do mnii mele la
divan, cu Petcut brasoveanu, zicindu cd feciorii lui, socotindu-sh cu Nicolae, i-au plAtit
cite trele politile cu bani i cu marfd i s-au ecsoflisit, nerAmlind nimic dator. Pentru
care, I s-au cerut la aceasta, dovadd i aduse doad mArturii, pe carii IntrebIndu-i cu
amdruntul, nu avuserd nici un temeiu, pentru cd unul amestecind foarte vorba lui, zicea cum cd
dupd ce s-au socotit feciorii lui name cu Nicolae, Intli litre diiilii, unde era si el fatA la Ploesti
si auzea de la dinsii cum cd are a mai plAti numai taleri 70, In cea dupd urmd au rAmas ca sd
meargd Innaintea altor negutAtori striini sd <sA> socoteascA, i atuncea de va rAminea Nicolae
a lua, sd-i plAteascd, iar dA le va rAmlnea el dator, le va plAti. Iar alte zise, cum cd la marfa
ce stringea feciorii lui TAnase cu acesti bani, era si el tovaros, mai ardtd i o adeverintd a egu-
menului din VAleni si a altora, care nici aceasta nu fu priimitd, pentru cd <nu> dupd stiinta lor
dau mArturie, ci dupd mArturiia [a] altora scriu o adeverintA la mina lui TAnase.

'332

www.dacoromanica.ro
 Deci, fiindca nici dintr-aceste marturii, nici din alte cercetari ce facum domniia mea cu
amaluntu, nu putem gAsi nici un fel da dovada spre ajutoru lui Tanase, i fiindca politile sa vad
la mlna lui Petcut, ramIne a sA da un juramint, pentru cAci sint amindoaa obrazele celor cc au
fost in pricina, morti, care juramint, fiindca 1-au si facut Petcut, cum sa arata mai jos si n-au
mai Minas nici o banuiala, am hotarit s plateasca Tanase, banii, clupa holarirea fiscu5<ului>,
si mumbasiru cel orinduit sa urmeze a face inplinire.
1777, main 11.

PreainnAltate doamne.
Din luminata porunca innaltimii tale, dumnealui vatafu de copii za divan aduse la jude-
cata pe Petcut brasoveanu, phis lui Tanase Zano, de la care cerea taleri 3261, din taleri 5570,
dupa 3 polite ce 1-au orinduit sa ia de la Gheoca bogasieru, fecioru numitului Tanasie, din
care bani au luat numai taleri 2009.
Fata fiind i Tanasie Zano, raspunse ca banii s-au plata toti pe cite 3 politile de fii-sau
Ghioca, adica o suma de bani limp de Insusi Petcut i dintr-Insii de tovarosul sau Nicolae, si
<IA vreme ce fii-sau Ghioca au murit, am cerut sa ne dovedeasca datul acelor bani, i ne arata o
foita in chip de catastih, neiscalita, cu leat 1773, de taleri 1788, cu care si cerea sa tie in seama
in suma banilor acestor polite, aratind i un ravasal al unui Theodor, sluga lui Nicoli, ce i acela
este mort, de socoteala acelui Nicolae, care si acest ravas este tot cu <a> acelui Niculi, tovaros
fiindu-i, cu leat 1774 aprilie 9, adica peste luni 5, In urma numitelor mai sus ravasa ce au aratat
Tanasie, In care scrie ca au luat in cele doaa polite din taleri 5000 taleri 1800 du pa unt
i cascaval, si cum ca banii ce mai rAmin stau balta si cum ca au luat i dupa polita aceilalta
da taleri 570 taleri 300 bani de anima.
Mai arata i alta carte, tot a acelui Tanasie, cu leat 1774 octomvrie 9, care si acea carte
este peste luni 11 in urma ravasului ce arata al acelui Tanasie sluga si a foitei cei neiscalite
ce am zis mai sus ca au aratat la judecata spre dovada ca au ecsoflisit banii, in care scrie lui
Petcut pentru marfa ce i-au dat i arata ca au mai ramas socoteala, care va sa zica, ca nu au
ecsoflisit, care aceasta carte a lui Tanasie, fiind cel mai tare razem al lui Petcut, o am facut
SI noi temeiu pricinii, numitu Petcut arata ca afara din marfa da taleri 1800 ce au luat Necula
tovarosu lui si taleri 300 bani de amnia, au fost luat i Petcut unt ; din cei taleri 5570, suma cite
t reilea politilor, au mai riimas sa mai ia de la acest Tanasie IncA taleri 3261, cum si socoteala
s tarostii si a cclorlalti negutatori ce au facut-o prin pitacul nostru 11 arata.
macar cit dupa sineturile i cartile ce au aratat Petcut, fiind in urma foitii cei neiscalite
c e ne-au aratat Tanasie i lit urma ravasului acelui Tudor, sa vazu i sa dovedi ca Tanasie
au 'limas bun dator, ca acei taleri 3261 din taleri 5570, dar cu toate acestea, fiindca obrazile
sint moarte, adica atit datornicul Ghioca, ficioru lui Tanasie, eft si Nicola, tovarasul lui Petcut,
cum si acel Tudor ce le-au fost slug, pentru ca sa nu ramiie vreo anfivolie, am hotarlt sa priimeasca
Petcut juramint cu mina pe sfinta evanghelie ca nu au luat nici el, nici tovarosu lui, Necula, de
la Ghioca mortul, mai mult decit taleri 2309, si cum ca cu adevarat au rAmas sa mai ia
Inca taleri 3261, si a5a sa plateasca Tanasie acei taleri 3261 ce au ramas, care jurAmint I-au si
priimit Petcut.
Drept aceia, am hotarit ca numitul Tanasie Zano sa plateasca lui Petcut numitii mai sus
bani, taleri 3261, si sa ia de la dinsul cite 3 politile ecsoflisite. Iar hotarirea cea dasavirsita Arh. St. Bun..
ramlne la frutaltimea ta. Ms. nr. 5.
1. 369v.-370.
1776, dlehenn de 18.
Meche paharnic, Costandin biv vel, comis, Alecsandru Greceanu, Ev<dochim>
biv vel medelnicer, Dum<itrache> l3rez<oianu>.

333

www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Gheorghe mdrgelarul din Bucuresti cere s pldteasca
306 lunar datoria cdtre paharnicul Stan Jianu, In rate mai mici decit pretinde acesta. Se holdrdste, dupd
pravild, sd pldteased lunar punindu-si si chezas. Domnul Midi-este, iar pentru ceilalli creditori ai
1777 lui Gheorghe se va face o noud holdrire.
null
13
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
La maiu 3 leat 1777, esira la divan Innaintea domnii nide Costea liptcanu cu alti 9 liude,
c-au a lua de la Gheorghe margelaru, zicind ca judecindu-sa cu Gheorghe ii s-au fost hotarlt ca
sa ia fiescare datornicu din averea lui cu analoghie, iar in urma paharnicu printr-ascunsu au
facutu asazmint cu Gheorghe si au luat marfa de taleri 600 si pentru alti taleri 600 au luat
zalog casile lui, i cerea ca s pue la mijloc ce au luat paharnicu si s Inparta cu totii.
Fata fiind vechilu paharnicu lui la divan, n-au tagaduit da acel asazamint, numai au
raspunsu cd dumnealui, aceasta dava si-au cautat singur mai nainte, Oa a nu sa arata numitii
datornici cu jalba cum ca au si ei a lua, i dup ce multe rinduri de soroace i s-au tot pus de la
judecata, i s-au dat dreptate cum scrie mai jos si dupa aceasta au facut Gheorghe asazmint cu
dumnealui, pa marfa i cu zalog.
Deci, cercetind de acest asezdmint In ce vreme s-au facutu, ne adeverim de la insusi
boerii ce au judecatu, cum ca asazamintu paharnicului au fost la martie 15, mai nainte pina a sa.
arata acesti datornici la judecata, chid numai amindoi sA judeca, iar jalba si judecata Costii
i a celorlalti datornici au fost In urma, la martie 30.
Deci, de vreme cc au fost mai nainte asazamintu acesta, dupa pravila, nu poate Costea
a-I strica i hotarim, paharnicu sA aiba pace, de aceasta pill a loru si sa-si caute dreptu sau,
ca unul cc dastept fiind si-au cautat datoriia mai de vreme, iar pentru Costea cu ceilalti, ddosebit
sa va face hotarirea domnii mele a nu sa pagubi nici ei, fiindcd din cercetare sa vazu cA poate
Gheorghe sa-i odihneasca si pa dinsii.
1777, main 11.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca mdrii tale, dumnealui vatafu za visterie aduse la judecata pa
Gheorghe margelaru din Bucuresti piris dumnealui biv vel paharnic Stan Jiianu, zicind ca. au
juatu de la dumnealui marfa de o sumd de bani, din care i-au ramas datoru taleri 1562, care
bani, cere Wrist' sd-i plateasca pa luta cite taleri 100, pfna sa va exoflisi, ori sa-i dea marfa de
toti banii si dumnealui paharnicu u priimeste a lua cite taleri 100, nici marfa pentru datorie.
Intrebindu-sa dumnealui paharnicu cu ce cere aceasta datorie i da ce nu primeste zisele
dumnealui au aratat zapisu pirisului Gheorghie margelaru, da la trecutu an 1776 martie
3, In care sa leaga ca-i va plat! banii pina la 6 luni, care s-au inplinit acel soroc la luna lui
septemvrie. Inca si alte trei soroace de atunci 'Ana acum i-au mai pus, si banii tot nu i-au mai
plAtit i Marfa ce au luat de la dumnealui au vindut-o i cere plr1u alta marfa marda sa-i dea
pentru bani. i fiindca dupa jalba piniului ni sa porunceste ca prin anafora sa Instiintam mdrii
tale ce poruncesc pravilile, de care, instiintam marl! tale ca pravilile la cartea 23 a inparatilor,
titlul 1, poruncesc chid datornicu nu va plat! datoriia la numitul soroc, Intl! sa-i dea judecata
soroc de luni 4 ca sal! plateasca datoriia lui, iar cind nici la acel soroc nu-si va plati datoriia sa,
atuncea sa i sa ia zaloagile cu hotarirea judecatii l dui:a ce sa va lua zaloagile, trecind 2 luni,
ti iar nu va sili de a-si plati datoriia, atuncea sa i sA vInza zaloagile cu hotarlrea judecatii si
ia inprumutatoru datoriia sa". Dumnealui paharnicu cere, da vreme ce peste sorocu ce i-au
fost pus pirisu prin zapis, au trecut Inca 6 luni pind acum, i si-au pus 3 soroace si tot n-au
platit banii, sa-i dea pa luna cite taleri 250, care pfna la acele 6 luni ce hotardsc pravilile, i sa
inplineste datoriia ; cere i chezas pa bani, zicind ca nu i sa mai Increde fArA chezas, dA vreme
ce 1-au Insalat pirisu de multe ori.

334

www.dacoromanica.ro
 Deci, socotind cA cerirea paharnicului este cu cale si pirtului Ii este cu lesnire dind din
lunA in lunA cite taleri 250, asa am gAsit cu cale ca sA-i dea chezas pA bani, dA vreme ce la
sorocu ce si-au fost pus Insusi el prin zapis, si au mai trecutu Inca 6 luni tot puind soroace peste h. gt. Rue..
m580. nvr.
soroace neplAtindu-si datoriia sa. Iar hotArirea cea dAsAvirsitA rAmine a sA face dA cAtre innal-
timea ta.
1777, mantle G.
Miche paharnic, Dumi<tru> Cior<an> paharnic, Costandin biv comis, Alecsandru
Greceanu, Ev<dochim> medelnicer.

Dupd hotdrirea velifilor boieri, ispravnicii Jude fului Arges aratd prin anafora cd Costandin
Gdldsescu pdlOrnicelul se judecd cu udduva serdarului Toma Rdtescu, care facuse moard in apa
Argesului vdldmindu-i mosia. Pinta neagd spunind cd mosia a fost vdtdmald de uenirea apelor".
Cercetindu-se la rata locului se constald dreptatea pirtsului si se hotdrdste sd i se implineascd cere-
307
1777
rea. Domnul 1ntdreste. m al
13

Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.

Dupe aceasta cercetare ce aratA ispravnicii cA s-au fAcut la fata locului cu carte dA blestem
prin marturi i prin mesteri morari, intArim i domniia mea ca sA urmeze la toate cum scrie
mai jos si orinduim pA. sluga domnii mele ...1 pahArnicel sA meargA ca sA facA mumbasirlic si
Inplinirea ce sA cuvine, iar dA nu va H odihnitA sArAdAreasa pe aceastA cercetare i alegere si
va avea a mai face apelatie, vie la divan ... 1 sud Arges.
1777, ma 13.

PreainnAltate doamne,
La luminat divanu mArii tale innaintea dumnealor velitilor boieri, avind judecatA Cos-
tandin pAhArnicel GAlesAscu dintr-acest judet cu vechilul dumneaei sArdAresii BAIaii RAteascAi,
Tudorache cApitan, zicind Costandin pAhArnicelu, cA trdind rAposatu Toma RAtescu boeriul
dumneaei, f Acind o moarA cu doaa roate in apa Argesului pe mosiia dumnealui, dar zagasul
morii 1-au fAcut pA rnosiia lui, avind asAzAmint prin zapis oricind trimitea la moarA, ii mAcina
f Ara oem, iar apoi cu vreme, fArA vointa lui, au rAdicat acea moarA pe apA mai in sus Mein-
du-o cu patru roate si mai naltA. Care, inmultindu-se apa a birui patru roate, neavInd purtare
dA grijA a intdri zagasul si a-1 face mai innaltu pA potriva morii, i-au mincat apa mosiia ce o
avea dA hranA, toatA, pinA s-au apropiiat apa i dA casS. DA sapte, opt ani este pAgubas da hrana
acei mosii, cum si dApArtat a nu-i mai mAcina fArA oem. La care zisele ale lui, numitul vechil
al sArdAresii puind inpotrivA cuvinte, cum cA mosiia nu este stricatA din pricina morii si a
zAgasului, ci din pricina venirii apelor ce s-au Intimplat mai In top anii, numitul pAhArnicel
au fost arAtat fata la judecatAtreimArturii, pc dumnealui Radu Bucsknescu<al> 3 <-1ea> vistier,
cumnatul numitii sArdAresii i pe Radu Buditeanul <al> 3<lea> vistier, ginerile dum-
neaei i pA Mateiu GAlesAscu. Care dind mArturie citesi trei Innaintea judecAtii cum
cA, adevAratA mosiia pAhArnicelului Costandin s-au mincat din pricina zAgasului i cAci au fAcut
patru roate mai In sus si mai Innalt, iar nu In locu unde le-au fost asezAmintu cu doaA roate,
vechilul sArdAresii iarAsi au fost zis cA aceste trei mArturii dau mArturie cu pizmA avInd judecatii
cu sArdAreasa.
Pentru care pricinA, dumnealor velitii boieri au gAsit cu cale a fi luminatA porunca mArii
tale cAtre noi ca, In fata locului unde este moara, sA aducem atit aceste trei mArturii, cit si
alti inprejurasi si morari streini, oameni mesteri cu pracsis, sA cercetAm prin carte dA blestem ce
s-au fAcut asupra lor i, Hind cu adevArat stricAciunea mosii din pricina zAgasului si a morii si
far' dA voia dumneaiei, sA o facem Ca, tntiiu moara cu soroc pinA la trei luni sA o mute tot
la locul unde au fost Inttiu si numai cu doaA roate, ca sA nu mai facA stricAciune i ceilalte mosii,
pazindu-si intru sine si asazAmintu ce 1-au avut prin zapis a nu da Gdlesescu oem oricind va

335

www.dacoromanica.ro
mAcina bucatele lui. Si pentru mosiia ce i s-au mincat din pricina zAgasului acei mori, sA-i dea
sArdAreasa alt mosie alAturea cu mosiia lui din mosiia dumneaei, ce o are cumpAratk tot de la
acest GAlcsAscu pe cit va fi mincat din mosiia lui, mosie clA hranA, precum au fost a lui i prim-
dul ce rAmlne stricat sA rAmlie al sArdAresii.
Care, InfAtisindu-se i Innaintea mArii tale, sArdAreasa BAlasa prin vechilu Costandin
postelnicel Strimbeanu cu Costandin pAhArnicel GAlesAscu, ni sA porunceste dA cAtre mania ta,
sA mergem In fata locului i sA stringem pA mArturii acestiia ce au dat mArturie i alti vecini, eft
mai virtos morari care sA stie lucrul morilor i priimind carte a blestem, cA stricAciunea mosii
este din pricina morii i nu adichisesc nici o parte, a urmAm cum au gAsit dumnealor velitii boeri
cu cale, dupe poruncA am mersu In fata locului aducind atit aceste trei mArturii ce sA arat.A. mai
sus, clip si alti vecini i morari streiM, i intiiu le-am citit cartea dA blestem, apoi i-am pus de au
mAsurat locu de unde au fost moara cea cu doaA roate Intliu pInA In cea d5. este acum, cu patru
roate, i s-au gAsit stinjeni 9 fArA 2 palme, i mAsurInd morarii moara, s-au gAsit mai innaltA dACit
cea veche, o pa1m i un pumnu. De acii am mersu la zAgasul morii i, arAtindu-ne morarii cA
din pricina morii fiMd cu 4 roate si mai InnaltA, trebuind apd multA, i nefAcind zAgasul mai
innaltu dupA cumpana morii i cu copil la ureche cum si malurile sA sA dreagA, cu aceia s-au
pricinuit stricAciuni mosii. Le-am dat cartea dh blestem si au priimit-o cite unul, unul, iscAlind
in dosul carpi i puind degetul fiestecare precum cA va vedea cele ce au mArturisit, atit ei eft
si acele trei mArturii ce s-au iscAlit cu mina lor Innaintea noastrA i duph aceastA mArturie ce au
dat atit pentru mosie cA este stricatA din pricina morii si a zAgasului, cit i pentru mosiia ce s-au
stricat, cA au fost toatA dA hranA, am pus de au tras Prundul, mosiia cea stricatA pe unde
acum umblA apa, cu stinjenu drept pin trei locuri. Si fAcindu-o masA, s-au gAsit pe lungul apii
stinjeni 275 si in latu stlnjeni 130, care scAzind pA GAlesAscu cu stinjeni 30, ca sA nu mai bAnuiascA
siirdAreasa a fi pricinA intre ei, au rArnas stinjeni 100 buni sA-i InplineascA dumncaei sArdA-
reasa pe alaturi cu mosiia p1r1ului precum sA porunceste dA cAtre mdriia ta, i pe acesti stinjeni,
sardAreasa au zis Innaintea noastrA cA-i va Inplini, cum si pentru moarA, cA va aduce apa prin
mosiia dumneaei a nu mai face stricAciune mosii pirisului. Numai, avind pirisul bAnuiald cum
cd, si pre unde zice sArdAreasa a aduce apa la moarA, este mosiia lui, iarAsi Innaintea rwastrA
s-au invoit ca sA arate pirita, ptrIu1ui, cartea dA hotArnicie ce coprinde stApinirea acei mosii.
Si cind va fi mosiia dumncaei, sh aducA apa pe acolo, a nu-si muta moara, dregind i zagasul
cel vechiu, a nu le mai face stricAciune moii, i sA vor odihni, i prin aceasta au rAmas pirita a
face inplinire. Iar apoi iarAsi au venit pfrIsul a ni sA jAlui cum cA nici cartea cea de hotArnicie
iscAlitA (IA hotarnici nu va sA o arate ca sa vaza dA este mosiia lui, sau dd nu este pA unde zice
pirlta a aduce apa la moarA, nici mosiia a o inplini, sA-si facA semanAturi, a nu-i rAmInea si estemp
de hrana lui.
Pentru care, trimipnd om al nostru la dumneaei, de i-au zis cA sA facA Inplinire precurn
mai sus aratA, ne-au dat rAspunsul cA mosiia pe cit este stricatd o va Inplini, dar nu sA ajungA
cu capul la apA precum au fost a pirlsului, ce oaresice cu patruzeci, cinzeci de stinjeni mai
depArtatA dA apA. Care, pirisul nici Intr-un chip nu priimeste a nu i sd da mosie pinA In apA,
zicind ea toatA mosiia Ii rAmine fAr' da apA, cAci pinh In hotaru unde au fost zAgasul rAmine
de coprinde apa, Prundul cel stricat, ce rAmine al shrdAresii. Acei stinjeni iarisi sA nu-i dea pine
in apA, <ea> le ramine mosiia de tot fArA de apA. Precum i noi am vAzut pentru moara, ianii nimic
miscare nu face a o muta, zicind cA are a-si mai face pirii, cAci un Mateiu GilesAscu ce au dat
mArturie la divan, cum si Innaintea noastrA in fata locului au priimit cartea da blestem si au si
iscAlit In dos ca stricAciunea mosii este din pricina zAgasului, i-ar fi arAtat ca la Bucuresti fiMd
i-au arAtat tin rAvas ziclnd cA-I are de la rAposatu Toma RAtescu boeriul dumneaei, de
asazAmint, sA facA 4 roate de moarA. De care noi, i pentru aceasta pricinh am pus tap. pe acest
numit Mateiu cu numitul pin1, si I-am Intrebat (IA au citit el acel rAvas, el ne-au rAspunsu cA nu
I-au citit, ci numai i 1-au aratat. Inpotriva ziselor lui Mateiu, piniu1 ne arAtA un nava al rAposa-
tului Toni! RAtescu de la leat 1762 ghenarie 10, Mtn' care scrie pentru mosiia ce o cumpArase
de la piri cii neodihnindu-se pe mAsurAtoarea ce s-au mAsurat la hotArnicie, mergind acasA sA 0
mAsoare si azind zAgasul morii pc mosiia pin1ubui, sA aiM a mAsura la moarA fara oem precum
le-au fost asazAmintul. Priimind pirisul i cartea dA blestem Innaintea noastrA, cum cA acest

336

www.dacoromanica.ro
rilvas 1-au ardtat lui Mateiu la Bucuresti, iar nu altul, si cum cd nici vorbd n-au avut cu dinsul Ar1.1.1-iti.r. B5:c.
cd au avut asazdmint dd patru roatc, de care acestea toate, sd cunoaste cd dumneaei sArddreasa f. 304 366.
RAteasca le pune Inpotrivd, a sd prelungi i plr1u1 sd-si rdmiie far' dd lirana lui. Pentru o mud -
c tti anterioar t
Ci, dupe porunca marl! tale si dupe cum si dumnealor velitii boieri au gasit cu calc cer- in aceeaki nr -
cetind In fata locului, am cunoscut cd are pirisul dreptate a i sd face inplinire precum scrie mai I lir '1.3 V. e n'ita"ret.

SUS si gasim i noi cu cale ca sd fie de iznoavd luminatd porunca innaltimii mdrii talc cu mum- 177. trh. ht.
M3q0.
basir om domnesc, a i sd face inplinire p1rlului. far hotdrirea cea desdvirsitd ramine la inaltimea
mdrii tale. opt t s th It t
(
I Mitt t it tle
1

1777, aprille 29. 1,t ni . \

ire I
Anastase paharnic, Mateiu CocArdscu vornic. '

Loc alb.

Deparlamentul al 2-lea arald prin artafora ct clucerul Rada Shilineartu isi ccre o datorie de
1000 taleri, bani Imprumulafi lui Valintin ceasornicarul, pentru care daduse amanet Pcinait lipsca-
nul dirt Bucuresli. Judecata lottirdsle sd i se restituie cu dobindd. Domnul intdreste.
308
1777
mai
lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu gospodar zemle Vlahiscoi. 13

S-au InfAtisat innaintea domnii mele la divan amindoad pArtile, si alt osebit rdspunsu n-au
avut a zice Panait, fArd de numai tot acestea ce au cuvintat la departamentu judecatii, cum cd
chezasii lui 1-ar H asdzat si cu acel Fran% Fizon la Liptca i ii asteaptA sd vie cu izbrAnire de la
dinsul, al cdruia raspunsu fu nepriimit judecatii, pentru cd el nu era datoru aceluia dupd polita
ce i-au tras, ci era datoru lui Valintin. Si, si Frantu dd. 1-au apucat, rau 1-au apucat, fiindcd nu
mai putea pe urmd, i, i Panait de au platit cevasi, rdu au fdcut, cd nu era a pliti la dinsul,
mdcar cd i pentru aceasta ce zice, vdzum trecuti sapte ani, si de ar fi fost vreun adevdru, ar
avea acum vreo dovadd sA arate.
Deci, cea mai de trebuintd la aceasta pricind fu ca sd. alum cu drept<ate> de au fost
datoriu Panait acelui Frantu si de au fost blind polita lui Valintin a sd pliti dc Panait. Care
aceasta, din cartile velitilor boieri ce are dumnealui vel clucer, care scrie cii Insasi Panail si-au
mArturisit datoriia, cum si din ardtarea ce. ne ardtard dumnealor boerii veliti acum, domnii mele,
cd n-au tAgaduit Panait datoriia aceasta, sd dovedi cu drept<ate>, bun datoriu, si-I hotdrim sd
pliteascd precum scrie mai jos. Pentru care, orinduitu zapciu sd urmeze a face Inplinirea.
1777, maiu 13.1-
Din luminatd porunca preainndltatului nostru domnu, Alccsandru Ioan Ipsilant voievod,
dumncalui vAtalu de divan au adus la judecata pe dumnealui Radu Slitineanu vel clucer, piris
lui Panait liptcanu din Bucuresti, ardtind dumnealui cluceru cum ea pentru taleri 1000 care au
inprumutat pe un Valintin ceasornicaru au luat amanet o carte de judecatd si un zapis cu care
Panait liptcanu era datoru unui ricamtu de la Liptca anumc Frant Fizon, galbeni olandezi 250,
cu politA, sd sd dea acestiia la numitu Valintin Inpreund i cu dobinda lor, fiindca-i luase de la
acel Valintin ceasornicaru, cum cd, ducindu-se Valintin de aicca, dumnealui cluceru au cerut
plata acestii datorii de la numitu Panait i, neputind sa-i ia, au dat jalbA i s-au orinduit Miha-
lache vAtafu de copii ca sA-1 inplineascd dupd cartea de judecatd i atunci, dind Panait blanc si
scule, dumnealui n-au vrut sd le priimeascd i, vAzInd Panait cd sd pierduse zapisul de la mina
vdtafului de copii, au cerut al doilea judecatd. Mdriia sa Alecsandru vodh Ghica au poruncit ca,
dupd hotdrirea judecAtii, sa plateascA Panait banii, iar zapisu de va fi pierdut, sA dea dumnealui
cluceru exoflisticon la mina lui Panait, cum cd awl din taleri 1000, au plAtit i taleri 460 la un
datornic al lui Valentin. Din porunca domneascA, din pricina aceloru bani ce era sA-i ia de la
Panait, ne-au arAtat un zapis al lui Valintin cu leat 1768 ghenarie 30, care aratd cd au luat acei
taleri 1000 si au lasat amanet zapisu lui Panait lipt.canu. Ne-au mai arAtat si o carte a dumnealor
velitilor boeri cu leat 1767 aprilie 20, In care arata cum cd judecindu-se Valintin cu Panait pentru

537

www.dacoromanica.ro
 galbeni 370, insA galbeni 250 capete i o suta douAzeci galbeni dobinda, pe opt ani cite 6 la sutA
dupa cum coprinde zapisu lui Panait ot leat 1758 la Fruit Fizon de la Liptca, orinduit fiind s5.-i
plateascA lui Valintin i netAgAduind Panait, 11 dA platnic sd plAteasca lui Valintin taleri 1357,80
care, atita s-au socotit acei galbeni. Si iarasi ne-au mai arAtat o adeverintA cu leat 1768 iscalita
de Mihalache vAtafu de copii care arata cA fiind orinduit sA inplineasca galbeni unguresti, 250
capete i cu dobinda lor, cite 6 la sutA, de la Panait liptcanu, dupa zapisul lui ce 1-au dat la
mina dumnealui clucerului Slatineanu, Panait au vrut sA dea 2 blane, scule i bani. Dumnealui
cluceru nu i-au priimit i apoi pierzindu-se zapisul din mina vatafului de copii i dind dumnealui
cluceru jalbA, s-au dat poruncA domneascA, banii sA-i ImplineascA ce este datoru Panait, i sa
ia exoflisticon, Ne-au aratat i acea jalbA cu acea porunca cu kat 1768 iulie 21 i iarAsi ne mai
arata i o adeverinta cu leat 1769 aprilie 29, iarAsi a acelor dumnealor ve1ii boeri cu care martu-
risesc ch s-au judecat Valintin cu Panait, au vazut acel zapis de datorie al numitului Panait,
d galbeni olandezi 250 cu dobinda lor, cite 6 la suta cAtre Frant Fizon, In care zapis din doA,
avea polita scrisa i iscalita de Frant Fizon sa-i plateasca lui Valintin, fiind datoru lui Valintin
aceastA sumA de bani si cA acest zapis s-au pierdut din mina vatafului Mihalache, care sA-i ia
dumnealui cluceru SlAtineanu dupa cum arat i adeverinta vhtafului. Din toate aceste cart",
care Panait nu le-au tagAduit, au ramas dovedit cum ca Panait liptcanu era datoru lui Fruit Fizon
de la Liptca, galbeni olandezi 250 cu dobinda lor, la sutA 6, care luindu-i de la Valintin, i-au
dat zapis lui Panait cu politA, din dosul zapisului sa-i ia numitu Valintin i cu aceasta atunci au
ramas Panait datoru lui Valintin si nu lui Fran; Fizon. Si trAgindu-1 Valintin la judecata cu
hotarirea dumnealor velitilor boeri, s-au IntArit numita datorie a lui Panait la Valintin ca, dind
Valintin zapisu si cartea de judecata la dumnealui cluceru SlAtineanu pentru acei taleri 1000 ce
s-au inprumutat, au Minas sA ia dumnealui cluceru datoriia lui Panait, si nu este nici o strica-
ciune de s-au pierdut zapisu, caci rAmine datoriia cu adevarat doveditA i nctagaduita. d da-
toriul Panait.
Pentru care, intrebind pe Panait ce raspunde la acestea, n-au aratat nici un cuvInt
priimit la judecatA, numai au dat In scris cu mina lui, cu care zice ca la leat 1770 mergind el la
lAzaret, la Bran, epitropu datornicilor lui Panait, de la Liptca, 1-au inchis si au dat chezas pe
Zota liptcanu pina sA sa ducA numitu Zota la Liptca, sa-1 alaze, i asa s-au intirnplat si s-au dus
Zota i acum Ii scrie c 1-au diorthosit si este sa vie si el Old la iunie 30 si sa-i aduca toate zapisile.
Acesta este tot rAspunsul lui Panait ce au dat la judecata, care zice un lucru de nemica pentru [ce]
ca de la leat 1770 ce zice cA 1-au inchis, pinA acum slut 7 ani, si n-are nici o adeverinta cA s-au
asazat, nici vreo carte a Zotii care sa arate ca s-au asazat pentru celelalte datorii ce are Panait
sA dea la Liptca si nu da aceia a lui Frant Fizon, cAruia s-au sfirsit a mai fi dator dupA ce
acela i-au tras polita sA-i plateascfi lui Valintin.
Deci, judecAm pa Panait liptcanu, ca au ramas necuvin<tA>tor 1npotriva dreptii cereri
a dumnealui vel clucerului Radu Slatineanu i dator este sa plateasch dupa cartea de judecata
a dumnealor velitilor boeri da la leat 1767, taleri 1356 si bani 80, pentru cAci era dator de
atunci sa dea lui Valintin si au rAmas sa-i ia dumnealui cluceru, pentru aceia, CA dumnealui au
lnprumutat si au plait pentru Valintin i afara de acestea este cu cale sA plateasca si dobinda
loru din vremea acestii carti de judecatA pina astazi, fiindcA era datoru de atunci sA-i plateasca
si flu i-au plata, pricinuind afar din dreptate.
Pentru care, sau i pierderea zapisului de la mina vAtafului, i asa dupA buna cercetare
cu amAruntu i alegerea pricinii, hotarlm, Panait liptcanu sa plateasca numita surna de taleri
1356 si bani 80 la dumnealui cluceru SlAtineanu inpreuna cu dobindA la 10, 1, numai capetele
Alia. St. Buc.. celor 250 galbeni, 1i sh ia exoflisticon de la dumnealui cluceru Slatineanu pentru zapisu cel
MR. nr. 5.
f. 387v-389. pierdutu, ca sA nu sA tie in searnd and sa va gasi. Aceasta scriem.
1777, mai 14.
Ian<ache> Mavrod<in> paharnic, Theodorache Stirbeiu medelnicer, B<arbu>
sluger, George Canale.

I Asa In text.

338

www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd movnenii din Tdtdravti (jud. Teleorman) reclamd
cd vdtrarul lonifd Bindceanu a cumpdrat de la Radul Bdddlan movia lor Tdtdranca pe care ei
o puseserd doar zdlog pentru o datorie. Cu carte de blestem 'Malan recunoavle cd el avea movia
numai zdlog. Dupd cercetdri, constattndu-se cd lonifd Bdldceanu luase cu sila acea movie domnul
309
1777
hotdrdvte s-o stdpineascd movnenii.
mal
15
10 Alecsandru Than Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sd mosnenii a mai merge iarasi pa la ispravnici, esira innaintea domnii mele
la divan cerind izbranire pricinii lor dl aici, a cArora cerere fu cu calc, da vreme ce cunoscum ca
Balaceanu umbld numai cu prelungire silind a muta judecata da la un loc la altul si a sa zAbovi
hotArirea.
Pentru care, intrindu domniia mea in cercetarea pricinii i intrebindu pd Bddalan fata la
divan, cu ce mijloc au avut el mosiia si cum au dat-o la BAlAceanu, el dete marturie cum ca
zalog au avut-o de la mosneni, iar nu cumparata, si cum cd, sill fcindu-i Hrizea BAlaceanu,
i-au aruncat banii zalojirii i i-au luat-o, dar zapis bun dA vinzare, statornic, nu i-au dat, fard
numai cele vechi, sl ceru de la vechilu BalAceanului acele zapise din care am afla vreun adevar,
si zise cd nu are, fiincled In vremea razmiritii s-ar fi rapus. Care aceasta nu poate fi adevArat,
pentru ca, cum numai acelea s-au pierdut i acesta ce-1 aratA da vinzare al lui Balan, nu s-au
pierdut < ?>.
Deci, dd vreme ce Insusi cel dd. la care au luat adlAceanu mosiia, stA fata i mArturiseste
cum ca nu i-au vindut-o si cum cd zillog au avut-o el cid la mosneni, iar nu cumpAratA, am hotArit
sA facA juramint numitul Man la aceste doaa ponturi, cum cd au avut-o, zAlog iar nu cumpdratd,
si cum ca sild i-au facut Hrizea Baliaceanu dd i-au luat-o, si jurind, sa ramiie mosiia intru stdpi-
nirea mosnenilor i BAlAceanului sd-i intoarcA jAluitorii banii, pentru care le-au 1 dat aceasta
intdrire la mina. Si zapciu ce este orinduit asa sa urmeze a face savirsirea hotdririi.
1777, main 15.
PrealnnAltate doamne,
Din luminata porunca InnAltimii tale, Inca de la trecuta lund lu martie in 1 I, dumnealui
vdtafu za aprozi au adus la judecatA pA Vasile i Nicolae i Pirvul si Radu cu alti mosneni de la
satul TAtArAstii sud Teleorman pIr1i dumnealui sdtrarului Ionita BalAceanu, zicindu numitii
mosneni cd avind ei mosia ce sA numeste TAlaranca, tot Intr-aeel judet, hied da 24 dd ani au
lost pus-o zalog pentru taleri 42 la Radul BAddlan de la satul Rica sud Teleorman i pentru
dobinda banilor au fost avut simfonie sA ia Radul Balana 2 venitul mosi<e>i pind cind le va da
mina sa-i dea banii i sa si-o ia iar intru a lor stapinire, i asa au tinut-o Radul Balan2 mosiia
In 5 ani, luind venitul dupa asazAmintul ce au avut, iar raposatul pitar Hrizea BAlAceanu, tatul
numitului sAtrar, avInd mosie alaturea cu a fdluitorilor, ri-au ingAduit pa Radu Balan2 ca sa o
tie, ci i-au Idpadat banii cu sila, zicind cd sA protimiseste avind mosie alAturea, i asa au luat
mosiia de la mina lui Badalan. Numitii jAluitori, mai in urmd auzind, au mers In cloud rinduri
la pitaru Hrizea dd i-au dat bani ca sA le dea mosiia i nicicum n-au vrut sl-1 priimeasca, zicind
cd cu zapis au cumpArat-o de la BAdulan.
Fatl fiind atit dunmealui satraru, cum si Radu Malan, s-au intrebat Intli pe Radul,
cum (IA au vindut mosiia, amanet fiind, i dd tot tagaduia zicind cd el n-au avut-o amanet, ci
au avut-o cumpdratA de la mosneni. I s-au cerut sA arate zapisul dA cumpArdtoare i zise cA
n-au avut-o cu zapis, ci numai cu zapisele mosnenilor cele vechi.
Deci, judecata nedindu-i crezAmint, I pentru ca sa sa dascopere adevdru, au hotarit sd
priimeascA Radul blestem cd au avut-o cumparata de la mosneni, si flu amanet, iar el vAzindu el
va sA i sA dea jurAmint, s-au intors l cu insusi graiul lui au mArturisit ca au avut-o zAlog pentru
acesti bani i dd sild au dat-o pitarului BalAceanului, dindu-i i zapisele cele vechi ce le avea de la
mosneni.
S-au Intrebat i pe dumnealui sdtraru ce raspunde Inpotriva ziselor Radului BAdalanu,
scoase un zapis dA cumpArAtoare cu leat 1758 septemvrie 24, intru care sA vld iscaliti Radu

339

www.dacoromanica.ro
 BcIAlan 5i miltu5i-sa Sanda cApitAneasa i Serban cApitan Bo5oagA, vInzAtorii, Introit zapisul
cu doaA peceti 5i cu alte marturii anume, Costandin pircAlabu i Nedelco 5i Stefan 5i <IA toate
pArtile clA mo5ie din TAtArA5ti rAposatului Hrizii pitar. Au rAspuns iarA51 InpotrivA Radu BAcia-
Ian, cA acest zapis ce-1 aratA dumnealui 5Atraru, nu este al lui, 5i cA el nici cA au vindut, nici i-au
dat vreun zapis, la care zicea CA va priimi 5i blesterne c nici pecetea lui nu este, 5i mai virtos
cA aceste mArturii ce sA vAd iscAliti in zapis ti 5tie morti mai dinnaintea acestui vAleat. Dupfi
cum asemenea mArturisirA Insu5i mo5nenii, au[a] rAspuns iarAsi dumnealui 5Atraru, c cel care
au scris zapisul trAe5te 5i este preot, Inca 5i Sarban cApitanu Bo5oagA vInzAtoru.
Deci, de la judecatd s-au dat soroc dumnealui 5Atrarului, dA 21 dA zile, sl aducA pe acel
popA ce au scris zapisul i pe SArban cApitanu Bo5oagA, inpreunA 5i cu zapisele cele vechi sA aducA
ji alte dovezi bune cA au fost vIndutA mo5iia dA mo5neni la BAdAlan, iar nu pusa zalog, i a5a sa ii
sA izbrAneascl. Si mergind dumnealui 5Atraru afarA, 5i mai trecind peste soroc Inca 34 dA zile,
acum ne trimise vechil pe Mateiu, logofatu dumnealui, ca sA stea fatA cu jAluitorii la judecatA,
iar pe acel popA Mateiu care au scris zapisul i pe acel SArban cApitan Bopaga nu i-au trimis,
zicind ca n-au putut veni, fiind vremea a tot lucru. A5ijderea 51 zapisele cele vechi, nu numai
ca nu le-au trimis, ci nici pomene5te <IA dinsele in scrisoarea de vechilic ce au trimis-o, ci numai
face tacere ca sa meargA mumba5ir in fata locului sA-i string sa-i judece la dumnealor isprav-
nici, cu care cerere sa vede cA cautA sA tot prelungeascA vreme. Iar mopenii au adus pe Dinu
sin Manea din satul TAtarA5ti 5i dete mArturie cum cA mo5nenii au pus-o amanet pentru taleri
42 la Radu Bacillan 5i cum ca, cu 5 ani mai In urmA au dat Hrizea pitaru banii lui BAdAlan
51 au luat i scrisorile cele vechi ale mo5ii i cA zapisul ce-1 aratA dumnealui 5Atraru nu este
al lui Badalan, pentru cl martorii ce s vAd isciliti In zapis, Costandin pircalabu, au fost mort
cu trei ani mai nainte pita a nu lua mo5iia Hrizea pitaru dA la BAdalan, a5ijderea 5i .5tefan au
fost mort cu 4 ani mai nainte, lar Nedelco nu era in sat pA acea vreme i Mateiu care sA vede
cA au scris zapisu era logofetel la Mateiu BAlAceanu 5i trAe5te 5i sa afla preot la satul Balaci
tntr-acel judet, i poate SA mArturiseascA.
Deci, noi vazindu ca jAluitorii n-au alta mArturie, fArA numai pe acest Dinu sin Manea,
nici priimindu-sA de judecata mArturiia lui BalAdan, Mudc n-au mArturisit dintr-unceput
Intr-un fel 5i nu sa stringe dovadll dintr-un plin dui:a pravili, cA n-au vindut-o mo5nenii i Bala-
ceanu avind stApinirea mo5ii <la ani 19 , i zice cA are 5i mArturii cA bine au cumpArat, care
martori n-au putut sA-i aduca fiind vremea lucrului, gAsim cu cale aceasta pricinA sa sA cerce-
teze tn fata locului acolo uncle stint 5i BAlAceanu i marturiile 5i mo5nenii, 5i din luminath porunca
mArii tale, cu mumba5ir, dumnealui ispravnicu, din sud Teleorman, s fad. cercetare cu ama-
runtu t cind Balaceanu va putea dovedi cA mo5nenii au vindut-o lui BAdAlan i BAdAlan la tatul
dumnealui, cu bune dovezi, aturici cererea jAluitorilor va rAminea jos, iar neputtnd dovedi, sa-si
priimeascA banii 5i sd-i Intoarci mo5iia care au tinut-o ca un lucru strein i zalog, pentru care nu
Ar i. t. Bur., coprinde pravila dA la paragrafu prelungirii vremilor d 20 ani. PArerea noastrA Intr-acest chip
11r4. Rt. 5,
f. 36Iiv. 307 v. este, iar hotdrirea cea desAvir5itA rAmine a sA face de cAtre Innaltimea marl! tale.
1777, mai 8.
Ian<ache> Mav<rodin> paharnic, Theodorache, Stirb<eiu> medelnicer, Barbu
sluger, George Ganale.
1 Corect : le-am dat.
2 Pentru BAdAlan.

310 Vet vornicul arald prin anajora cd Lazdr zaporojanu din Ploiesti se plInge Impotriva lui Gheorghe
Carabulea din Bucuresti cd I-a apucat pe nedrept sd pldleascd vamd pentru rachiul adus din
fara lesascd. Vetifii boieri, cercettnd cu ispravnicul judefului Prahova, hotdrdsc ca vamesut sd
1777 restituie banii reclamantului. Domnul intdreste.
mai
16 lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
InfatiOndu-sA innaintea domnii mek la divan Gheorghe Carabulea, vechil 51 din partea
celorlalti tovaro5i ai lui, cu Lazar, am cercetat 5i tn5ine pricina aceasta i hitt! pentru paguba ce

340

www.dacoromanica.ro
cere din arama care zice cA i s-au vindut far' de pret, fiindcA Gheorghe tAgadui eh n-au vIndut-o
ei, i in cartea ispravnicilor iarAsi nu arata ca marifetul lor s-au vindut, sau Gheorghe de sinesi,
am hotArlt domniia mea sa sa cerceteze hall, cu ce pret sa vindea banii de aramd Intr-aceiasi
vreme, ca sii sa vaza. cita pagubA este din pretul cu care s-au dat pinA la pretu cu care sa vindea,
si pentru aceastA pagub5. rInduhn pe sluga domnii mele ... 1 aprod, sa meargA la Ploesti unde
s-au vindut aceasta arama, ca sa faca cercetare prin cel ce au cumpArat t i prin altii. Si da sA va
dovedi cum cA cu porunca ispravnicilor s-au vindut, fiindcd ispravnicii dupA poruncile cele ce le
shit date, nu are a urma mai mult la pricinile de judecAti, fArA dA numai a hotAri i cind nu
este odihnita vreo parte, sA-i trimita aici i vinzare sa sA fad. numai cu porunca domnii mele sii
InplineascA acea paguba de la ispravnici, iar dA n-au vindut-o ispravnicii si va dovedi cA Gheorghe
au vindut-o dA sinesi fAr' de porunca, sA sa inplineasca de la Gheorghe.
Al doilea, pentru cit rachiu era a sa vAmui, fiindca Lazar zice ca numai 180 vedre au lost
Gheorghe tAgaduieste cA n-au fost numai atit, ci au fost 337 vedre, i (IA vreme ce Insusi Lazar
ceru ca sa dea Ghcorghe credintA prin blestem cum ca n-au gasit numai vedre 180, ci 337 vedre
tocmai, i sa fie bine luati, a cAruia cerere fiind cu cale, am hotArit sA primeascA Gheorghe blestem
la acest pont, iar nepriimind si rAmiind pa vedre, ceilalti bani de vama sa-i intoarcg. Innapoi
Gheorghe cu tovarosii lui si, la banii ce va raminea, zeciuiala sA o ia iarAsi de la vamesi, fiindca.
obiceiu este cel ce i sa Inplineste, acela cla zeciuialA.
Al treilea, pentru plata vAmii la doaa parti, fiinda aceasta marfa dupA obiceiu i dupa
catalog este a sa vAmui ori la Focsani pe unde intra, sau aid la carvasara, i Mudd. nici cartulie
n-au fost dat Gheorghe la mina lui, hotArim ca acesti bani ce au plAtit aici carvasara, sa-i Intoarca
Gheorghe lui Lazar, da vreme ce din cercetare sa cunoscu cA n-au avut Lazar vreme a aduce alt
rachiu prin care sA plateasca osibitA vama si intr-acestasi chip orinduitul mumbasir sa urmeze a
face Inplinire.
1777, main 16.

PreainnAltate doamne,
Din luminata porunca InnAltimii tale, ceausu cla aprozi aduse la judecata innaintea noastra
pe Lazar zaporojanu ce sa afra acum sazator la Ploiesti sud Prahova, pirI lui Gheorghe Cara-
bulea din Bucuresti zicindu<ca>, fiind negutAtori armii rusesti, la leat 1774, au Incarcat din
tara leseasca o suma rachiu holercA, pornindu-lsa-1 aduca aici In tarA la Gura Ialomitii, la arme,
fiind acolo 2000 zaporojani pentru paza DunArii, carele are si pasaport de la Cosovoiu, comandiru
zaporojanilor, ca sA nu-1 supere nimeni da nimic. E zice cA mergind cu acel rachiu la Gura
Ialomitii au vindut dintr-nsul, iar celAlalt cit au mai rimas, vedre 180 rachiu spiritos dupl. ce
s-au Mut pace, vAzind el ca. n-are unde II trece, zice ca 1-au adus, la luna lui avgu,st 27,
la Ploesti sud Prahova, si cum au sosit la Ploesti, numitul Gheorghe Carabulea,
Intr-acea vreme fiind vames la Ploesti, pA loc zice ca 1-au apucat pentru vamA. Si fiindcA Intr-acea
vreme sa afla un maior ce era comandir judetului Prahova, au mers la acel maior si arAtindu-i
acel pasaport, au poruncit Carabulii vamesului, ca sa nu-1 supere pentru vama si au zis i Gheorghe
Carabulea vamesu cA nu-1 va supara. Iar dupg. ce au plecat muscalii da aici din tail, 1-au apucat
acest mai sus-numit vames Carabulea pentru vama si 1-au dus la ispravnicii judetului. Si Intre-
bindu-1 ispravnicii ca sa arate dreptul cita marf A are rachiu nestins, zice ca au aratat cA are 180
vedre rachiu nestins i ar fi poruncit ispravnicii vamesului ca sA arate catalogul i cAtind la
catalog i s-au fAcut vama ca sa plateascA pe aceste vedere rachiu, taleri 60, si neavindu bani de
argint, i-au dat zapis la mina cu soroc pinA in 10 zile, sa-i plAteascA banii \Tamil. Si zice Lazar
ca avindu si el sa ia bani de la un tovaros al lui, fiind dus dupa ordie la tara lesascd, au mers gi
el dupa dinsul. Si vrIndu sA sd Intoarca Innapoi i viind pina la Roma2, s-au bolnavit patru
luni i jumAtate, iar numitul Carabulea vamesu n-au asteptat pina a veni el, ci au apucat pe
sluga lui anume Petre, i puindu-1 la Inchisoare, neavindu acel sluga nici un rAspuns de la Lazar
stApint-sau, nici bani de argint ca sA-i plateasca, (Lazar jAluitoru zice ca avea lasati in mina
acelui sluga a lui, 900 ocA bani de amnia) i acel sluga vAzindu cA Intr-alt chip nu poate scApa
de la Inchisoare, au pus amanet dintr-acei bani de arama, oca 377, la un Gheorghe negu<tA>tor,

23 C. 758 341

www.dacoromanica.ro
 pinA va veni stapinI-sau. Si Gheorghe Carabulea au apucat pe acel negutator si au vindut banii
de aramA ocaoa cite parale 13 si n-au luat numai taleri 60 ce i sa facea vama ci au luat
taleri 100, si n-au dat nici cArtulia dupa obiceiu pentru plata vamii. Si chid au venit Lazar jalui-
toru, au gasit acei bani vinduti la acel negu<tA>tor, Inca fr dA stirea slugii lui, si au dat acel
negutAtor i lui, peste taleri 100, ce zice ca-i luase Gheorghe Carabulea taleri 26, 90. Si dui:A ce
au venit Lazar, vazIndu cd rachiu la Ploesti nu avea cdutare, cu cit rachiu mai rAmasese nevindut,
au venit cu el aici la Bucuresti i fiindca nu-i dedese cArtulie dA vama, dumnealui vamesu Stefani,
fiind vel vames, 1-au apucat la carvasara si au plAtit vama taleri 29 dupA catalog, tot acelui
rachiu ce-i plAtise varna la Corabulea i nu-i dedese cartulie. Deosebit zice Lazar jaluitoru, cii
ceilalti bani de arama ce mai ramasese pinA la 900 oca, i-au vindut el oca cite parale 25, iar alti
negutatori i-au vIndut cite parale 20. Si fiindca Carabulea 1-au pagubit de toata ocaoa cite parale
7, dupa cum au vindut alti negutatori ce face la aceste 377 oca, paguba lor, taleri 65,117, !pi
cere acea paguba de la Gheorghe Carabulea, cum si chieltuiala cc zice ca au chieltuit umblind
prin judet cu Gheorghe In cinci saptamini, taleri 30.
Deci, dupd jalba lui, cu numitu zapciu ni sa porunceste de catre innaltimea ta ca sa faceni
cercetare acestii pricinii si pe arnindoad partile aducindu-i zapciu Innaintea noastra am chemat
si pa vamesu Stefani, i Insusi ne-au arAtat child si in scris, aratind ca obiceiu este, orice marfa
cit i holerca ce vine din tam lesasca In Bucuresti sa vamueste la carvasara, iar da va merge
pa la tlrgurile din tank sa vamuieste pe la schelA pe uncle trece, iar cltava raminea nevinduta In
tarA i va aduce-o la Bucuresti sa o vInza, plateste vama la carvasara. Si daosibit, zice vamesul
Stefani, cA da ar fi avut Lazar cartulie de la Carabulea ca au plAtit vama la Ploesti, pe dinsul
nu 1-ar fi supArat pentru vama, ci ar fi apucat pe Carabulea vamesu da ar fi dat acei bani,
pentru ca zice ca nu este obiceiu sa vamuiascA el la Ploesti, sau pe la alte tirguri, fin dicit la
schela pe uncle trece si la carvasara aici in Bucuresti. Ne arata Lazar jaluitoru i pasaportu
cc are la mini, care zice cA-1 are dat de la acel comandir pentru ca sa nu plateasca vamA, fiindca
ducea acea holerca dupa ordiia muschiceasca, care pasaport fiind rusesc, nu avu eine 11 citi.
Ci, fiindca Gheorghe Carabulea, dupa aratarea vamesului Stefani este in vina, una, ci obiceiu
acolo la Ploesti n-au avut ca sa ia vama, al doilea, ca n-au luat vama numai pe cit i sd venea,
taleri 60, ci an luat mai mult taleri 100, al treilea, ca dupA ce au luat vama, dupA obiceiu era
sa-i dea cartulie, al patrelea, ca Lazar zice ca era vecin cu Gheorghe Carabulea la Ploesti, avIndu
pravalie si case si era si marfa pe loc i n-avea i zapis dat la mina lui sa-i plAteasca vama si
nu i si cuvenea lui Gheorghe Carabulea sa-i pue pe sluga lui la inchisoare i, i da 1-au pus la
Inchisoare, trebuia sd nu-i vinza acei bani da aramA fan da pret, ca sA pagubeasca.
Care, noi dupd cercetarea ce facum si dupa zisa vamesului Stefanii, dupa dreptate gasirn
a fi cu cale, da vreme ce Lazar au plAtit acea vama In doaa parti, neavind de la Gheorghe Cara-
bulea cartulie cla plata vamii, banii ce au dat pentru vamd Lazar jaluitoru la carvasara, aici In
Bucuresti pentru acel rachiu, sA fie buni dati, iar ce bani i-au luat mai mult Gheorghe Carabulea,
vama, sa-i dea Innapoi lui Lazar, iar pentru chieltuiala i pentru acei bani da arama, ramlne a sa
Arb. St. Bub.. face hotarlre de catre innaltimea ta.
Ms. nr. 5.
f. 307 v. 309. Noi asa gasim cu cale, iar hotArIrea cea desavirsita ramine a sa face da catre Innaltimea ta
1776, diehemvrie 11.
Vel vornic
1 Loc alb.
2 Corect : Roman.

Vel vornicii aratd prin anafora c Costandin dascdlul i Vasile cojocarul din Bucuresti se judecd
311 cu Costandin Rimniceanu pentru o vie din Valea Poenii (jud. Saac), cumpdrald de jdluitor,
dar pe care nu-i lath s-o stdptneascd spuntnd cd o cumpdrase si el. Dupd judecald la departa-
1777 mentul al 2-lea divanul hotdrdste cd Rtmniceanu are dreptate, dar II obligd sd despdgubeascd pe
mai jdluitori pentru via plantatti. Domnul tntdreste.
18
10 Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
InfatisIndu-se i Innaintea domnii mele la divan Costandin i Vasile cu Joan postelnicelu,
vechilul tatine-sAu Costandin Rtmniceanu, cercetind i domniia mea pricina cu amaruntu,
342

www.dacoromanica.ro
vAzum cd drept au judecatu dumnealor boerii, pentru ca viia aceasta toatd, 8 pogoane, au fost
Intti la Radu logofdtul pusd. amanet 5i Inca cu scrisorile vechi Inpreund, care sA protimiia Radu
mai mult declt alti datornici, avindu-o !nth elu amanet 5i cu scrisorile vechi, 5i rdu au vindut
Rifoveanu la ace5ti jAluitori. Am cercetat 5i jalba ce fAcea ei, cum cd slut 3 ani trecuti dd cind
au cumparat, 5i Ion postelniculu nemic nu le-au zis i vAzum cd el pira 5i-au pornit-o din vreme
pa la ispravnici, cum aratd 51 cArtile d judecatd $i s-au fost i dat viia lntru stapinire, dar ei
nu 1-au ingaduit.
Pentru care, am hotdrlt ca dupd cum scrie mai jos sa sA cerceteze d ispravnici cad chel-
tuiald au cheltuit la lucru ace5tii vii i acea cheltuiald sd le-o Inplineascd loan postelnicelu, 51
a5a sd tie 5i sd stApineascd cu pace toate pogoanile, dupa cum a5a le arc cumparate prin zapisu
ce 1-am vazutu, iar banii cumpArAtorii s aibA a 5i-i lua dA la clironomii Rtfoveanului 51 cu
dobinda loru, fiindcd le-au vindutu rdu.
1777, malu 18.

Prealnnaltate doamne.
Din luminatA porunca InnAltimii tale, vdtafu de divan au adus la judecatd innaintea
noastrA pe Costandin DdscAlici i pd Vasile Cojocaru din Bucure5ti pIrI5 lui Costandin Rimni-
ceanu, zicind c avind ei 4 pogoane de vie pe Valea Poenii vindute de mo5u lor 51 de tatul lor hi
un Tudoru Marghiulul i acel Tudoru Marghiulul mai avind 5i el Inca 4 pogoane dd vie tot acolea
cumpArate, strIngindu-le la un loc le-au f Acut 8 pogoane. Si murind acel Tudoru Marghiolu au
rAmas feciorii lui clironomi pe tot avutul lui 5i fiind acel Tudoru datoru 5i neavind acei feciori
ai lui cu ce plAti datoriia, ar fi zAlojit acea vie toatA la rAposatu Dumitru Rifoveanu, drept taleri
300 cu toate namestiile vii. In urmd tot aceia zic cd ar fi zAlojit acea vie 0 la un Radu logofAtu
dindu-i la mina Radului i scrisorile vii i IntimplIndu-se de au murit i acei feciori ai acelui
Tudoru, zic ca au rAmas viia pe mina acelor datornici. Si zic jAluitorii cd acel Radu logofAtu i cu
Dumitru RIfoveanu ar fi inpartit acea vie 0 au luat unul 4 pogoane dd vie 5i altu 4 pogoane
tragind 5i gardu prin mijlocu vii, iar la leat 1773 zic cd. au rAscumpArat numitii jAluitori acele
4 pogoane dA vie ale lui Dumitru Rifoveanu cu zapis 5i chid au cumparat ei viia, zic cd au fost
paragina dA 32 d ani i lucrind ei, zic cd au fAcutu 5i o sumA dA gropi. dA au pus buta5i i dd
toamnd. ce vine zic cd este sd Intre cu hIrdAu Intr-insa, 5i cum cd. dupd ce au vAzut numitu Cos-
tandin Rlinniceanu cd au lucrat ei acea vie, nu-i ing5due5le pd. dln.5ii ca sA stApineascd viia,
zicindu-le CA el au cumpArat acea vie dd. la o soru a acelui Radu logofat, i judecindu-se la
dumnealoru boerii judecAtori ot<al> 2 <-1ea> departament, zic cd nu 51-au aflatu dreptatea $i
nefiind odihniti pA acea judecatA au dat jalbA tnnaltimei tale 5i innaltimea ta i-ai orinduit 5i
la noi ca sA facem cercetare ace5tii judecAti.
Si aduclnd numitu zapciu Innaintea noastra atit Pe numitii jAluitori clt 5i pa Ionita pos-
telnicelu ce este vechil daspre partea tatd-sdu, Costandin Rlmniceanu, $i ne ardtard filth o
anafora cu leat 1776 ghenarie 16 iscAlitA da dumnealui Nicolae Dudescu biv vel vornic, IntAritA
5i cu pecetea Innaltimei tale, !atm care scrie cd dA vreme cd la mina lui Ionita postelnicel, vechilu,
sd vede zapise de stapinire, dumnealoru ispravnicii din sud Saac sd Intrebe pA 5Atraru Barbul
Rifoveanu cu ce temeiu au vIndut acea vie numitilor jAluitori, si dA-1 va putea, de acolo sA-i
Inpace, iar neputindu-sA Invoi vreo parte cu carte de judecatA sA-i trimita 5i la divanu Innaltimei
tale. A5ijderea ne aratd Ionita postelnicel $i anaforaoa ispravniciloru din sud Saac ce este scrisd
dd la leat 1776 martie 15, iscAlit aga Dumitrache Colceacu i dumnealui sluger Radu Golescu
ispravnici din sud Saac, Intru care scrie cd poruncindu-li-s1 dA cAtre InnAltimea ta ca sA cerce-
teze pentru vinzarea ce au vIndutu 5Atraru Barbul Rifoveanu, cu ce temeiu au vIndut acea vie
numitilor jAluitori, i aratA cd fiind<cd> Otraru Barbul Rifoveanu murise, au chemat pd. cliro-
nomii casii 5At<rarului> Barbului Rtfoveanu $i Intrebindu-i cu ce temeiu au vindut 5Atraru
Barbul acea vie, ar fi arAtat numai un zapis cu leat 7257 aprilie 1, al lui Ianache fecioru acelui
Marghiul, tot dd zAlojirea acelor 8 pogoane dA vie, scriind cd le pune zAlog 5i la r posatu 5dtrar
Dumitru, tatul rAposatului 5Atrar Barbul Rifoveanu, care zapis II aratA ed. este dat In urma
zAlogirii ce au zdlojit tot acel Ianache 5i la Radu logofat, cu 5 ani mai In urmA $i fiindcd alte

343

www.dacoromanica.ro
 temeiuri da scrisori, n-au fost pus la Rifoveanu, atunci la zalojire, fiindca toate acelelalte scrisori
le avea puse mai nainte cind zalojise acea vie la Radu logofat, i dupa cercetarea ce au Mut,
gasesc dumnealor dreptatea lui Costandin RImniceanu, care tot Intr-acea anafora a dumnealor
sa vede si cartea de judecata a dumnealor boierilor judecatori ot<al> 2 <-lea> departarnent, cu
leat 1776 avgust 2, cu care intAre5te judecata dumnealoru ispravnicilor.
Deci, cercetind i noi aceasta judecata cu amaruntu i vazindu-sa ca dupA cercetarea
dumnealor ispravnicilor, fiindca toate zapisile au fost la raposalu Radu logofat zAlojite, rau au
vindut raposatu satrar Barbul Rifoveanu acea vie numitilor jaluitori, neavind nici un temeiu
la mina da acea zalojire.
Drept aceia, am gasit cu cale, Costandin Rhnniceanu, dupa dovezile ce are la mina,
fiindca aceasla vie este pusa zalog mai dinainte cu 5 ani la raposatu Radu logoffit si el au cum-
parat-o de la sora Radului, sa 5i-o stapineasca aceasta vie cu buna pace da dare numitii jaluitori.
Dar fiindca zise Costandin Dascaliciu i Vasile Cojocaru jaluitorii, cum ca ci dupa ce au
luau acca vie, fiind paragina au lucrat-o, i da toamna ce vine este numai sa Intre cu hirdau
inlr-insa sa o culeaga, peritru aceasta sa fie luminata porunca innaltimei tale catre dunmealor
ispravnicii din sud Saac, ca sa trimita omu da credinla sa cerceteze acolo In fata locului unde este
acca vie, dA cc stare este, 5i prin carte de blestem dovedind citi butasi au pus numitii jaluitori,
dupa cc au luat-o ei si citi bani au cheltuit la lucru acci vii, i dupa dovada ce vor dovedi,
cfli bani sa face acea cheltuiala, sa-i Inplineasca Costandin Rimniceanu. Iar cit pentru banii
ce au dat Costandin Dascaleciul i Vasile Cojocaru jaluitorii, raposatului Rifoveanu pentru aceas-
ta vie, taleri 103, da vreme ce sa vede dupA cercetarea ce au facut, I noi vedem ca zalojirea
cea mai cu temeiu au fost pusa acea vie la Radu logofatu, avind i toate zapisile cele vechi ale
Arh. ht. Enc.. acestii vii amanetu, acesti bani sa aiba jaluitorii a gi-i cauta la clironomii casii raposatului Rif--
Ms. nr. 5.
f. 448v. 449 v. veanu. Noi asa gashn cu cale, iar hotArirea cea dasavirsita ramine a sa face da catre Innaltimea ta.
1776, dicheinvrle 18.
Vel dvornic, Badea Stirbei vel dvornic, vel logof At.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Ion fi Palm reclamd pe clucerut Gheorghifd Zatreanu
312 care le-ar ri cuprins partea de mosie din Gdnesti (V ilcea). Cercelindu-se dupd pravila fi obiceiul
JoSmintului se da dreptul de stetpinire lui Zotreanu. Domnul intareste.
1177
mai
19 Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Infatisindu-se i Innaintea domnii mele la divan Ion i Patru cu vechilul Zatrcanului
si intrebind pa numitii pirlsi de rindul stapinirii, Insusi aratara ca da 60 de ani n-au stapinit,
01 nelipsip fiind acolo sazatori pe aceasta mosie, nn si-au cautat niciodata SA s-au stiut cu mosie.
Care dupd aceasta prelungire da vremi si movie, dreptate de ar fi avut, nici pravila, nici obiceiu
pamintului nu le da dreptate a cere. Mai zisera ca, pina au trait ZAtreanu cel batrin, <IA dijma
n-au fost suparati, care, macar ca aceasta nu este dovedita, dar iarasi de chid zic ca da dijma,
sint 20 de ani trecuti i n-au priimit de au dat dijmA far' cla nici o pricina.
Deci, cerirea lor blind rea, am intarit dreptatea Zatreanului ca sa stpineasca cu bunk pace,
si da vreme cit acele vechituri <IA carti ce era la mina lor, era pricina a cererii lor, ca a nu sa
mai cheltuiascA si alta data cercind divanurile far' da a avea dreptate, s-au luat de la mina lor.
1777, maiu 19.
IRMILSEEr-.711....."

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca mar!! tale, dumnealui vAtafu za paharnicei aduse la judecatA pa
Ion i Patru din satul Ganesti sud Vilcea pirii clucerului Gheorghit.a Zatreanu, zicind cA ar fi
avInd si ei mosie in Ganesti, ramasa de la niste stramosi ai lor, i le-ar fi cuprhis-o 5i partea lor
neavind hrisoavele la dtnii, iar acum fiindca si-au gasit sineturile, cer ca dupa acele sineturi
sa 11 sa dea stapinire.

344

www.dacoromanica.ro
 Fatl fiind Radu Modrescul, vechilul clucerului ZAtreanu, rdspunse cA aceastd mosie
GAnesti s stApinqte d boerii Zdtreni, mai bine (IA sint ani 150, si ardtA numitul vechil o carte
a mArii sale Mircii vodA cu leat 7067 iulie 7, de sint ani 218, In care scrie di au cumpArat Zamona
de la PAdure patru locuri din GAnesti. Mai arAt un hrisov al rdposatului mArii sale Radului
vodA, fecioru lui Mihnii vodg, cu leat 7121 noemvrie 20, de shit ani 164, In care d lui PAtru din
GAnesti i feciorilor lui, anume Lupul i StAnilA I Cirstea i ZAmonl, ca s le fie lor mosiia la
GAnesti, InsA ale lor cite pArti sA vor alege du peste tot hotarul. Mai arAta si o carte a raposa-
tului mArii sale Mateiu Basarab voievod, cu leat 7154 aprilie 26, de slut ani 131, In care dA stA-
pinire Stauciului postelnic ZAtreanu ca sA tie niste rno5ii de la GAnesti si cu toate cumpArAtorile
lui Calotin armasu de la FAuresti. Mai arAtA un zapis cu leat 7191 iulie 3, de slut ani 94, In care
scrie cA un ChircA sin Ivan ot GAnesti au vindut Danciului postelnic I Predii postelnicel, ocina
din GAnesti, partea Micului, ce s-au cumpArat de la Calotin armasu. Mai aratO i o carte cu leat
7206 maiu 27, de slut ani 79, a lui Mateiu i a Danciului i a lu VI Mu t. si a Radului si a Predii
feciorii Danciului postelnic Zdtreanu, in care scrie c, dupA ce si-au lap Agit Intre clinsii frati
mosiile, au dat lui PAtru <al> 2 <-1ea> armas, fratelui lor, tot hotaru GAnestilor unde este si casa,
din hotar pinA hi hotar pA hotarAle i semnele bOtrine, ca s tie numai PAtru armasu acea mosie
GAnestii. Mai ardt i o adeverinta a dumnealor boerilor divauului Craiovii, cu leat 1777 aprilie
6, In care scrie cA au dat mArturie slugeru Ionit BrAiloiu i cluceru Costandin, CA acum in
vremea rAzmiritii, unde au avut boerii ZAtreni niste lAzi lutr-o bona a <u>nui NicAi cupetu, s-au
spart de oaste i acea boltd, i spArgind i lazile au luat lucrurile ce au 0:UR Intr-hisele i numai
aceste cdrti au rAmas, care sint aratate mai sus, iar alte hrisoave si cArti s-au rApus.
S-au intrebat i pIrlii acestiia, sA arate cu cc cer stApinire In GAnesti i aratare i o carte
a mArii sale Alecsandru vodh, feciorului Mihnii vod cu leat 70301 dechemvrie 13, de sint <ani>
255, In care scrie c un Ion au cumpArat din GAnesti de la Moga o falcie, insA llng apd, In bani
40 si au cumpdrat i un DragotA mosie, iar In GAnesti, toatA partea lui Toader, drept bani
350 si asa, acum cu aceastA carte care sint trecuti ani 255, caut ca sA intre i ei
cu stApinire I mosiia Gdnesti. S-au mai intrebat numitii pirisi de au mai stApinit i ei vreodatA
intr-accastA mosie In GAnesti i ziserd c stremosii lor ar fi stapinit pinA chid au luat nemtii
acele cinci judete ot prez Olt supt stapinirea lor, iar de atuncea incoace n-au mai stApinit, fiindca
n-au avut cArti la mink iar acum, dA vreme ce si-au gasit aceast carte ce s-au zis mai sus,
cautA sd. Intre i ei cu stApinire in Gdnesti. Care la aceasta carte In care razima ei, s vazu a fi
fr clA nici un temeiu, de vreme ce le std inpotrivA cartile Zdtrenilor ce arat mai sus.
Cu toate acestea, macar cd. boerii ZAtreni nu avurA s arate alte carti mai noo asupra
acestii mosii, dar sA vAzu c stapinirea lor au fost necontenita pinA Acum, I pliroforisindu-ne
si din graiul pirisilor, care insusi ei arAtar la judecatA c de la stdpinirea nemtilor ce au avut-o
la 5 judete ot prez Olt, nu au mai stApinit nicidacum, care este vreme trecuta la mijloc ani 60,
sl cunoscu cd cererea lor fu fail de nici un temeiu si nu s-au priimit de judecata dui:A pravild.,
ci am hotArit ca boerii Zdtreni sA stapineascd. mosiia GAnestii cu pace dupA cum au stApinit-o Arh. St. Buc..
3i mai nainte si Old acum. Iar hotArirea cea desvirsitA rAmine la innAltimea mArii tale. f. 372 v.-374.
1777, malt' 15.
Miche paharnic, Dum<itru> Ci<oran> paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsan-
dru Greccanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer, Andonie Fotino.
1 Asa In text.

Velifii boieri arald prin anafora cd lane postelnicel din jud. Buzliu reclarnd pe medelnicerul Cos-
tandin care vrea sd-i ia vadul de moard de la mosia Ddcindesti (jud. Buzdu). Dupd judecala la 313
ispravnici fi la departamentul al 2-lea divanul dd dreptate reclarnantului holdrind ca medgnicerul
Costandin sd pldleascd cheltuiala i treapddul. Domnul tntdreste. 1777
mai
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 19
DA vreme ce i dup aceasta dupi urmA cercetare, care dupl cererea medelnicerului
Costandin s-au mai facut da iznoava la fata locului, s-au gasit vadul tot la mosiia lui lane pos-

345

www.dacoromanica.ro
telnicel, precum si mai nainte la atitea judecAti l <cu> divan s-au fost cunoscut dreptatea lui,
am Intarit ca, dup 5. cum sd coprinde mai jos, sd sd urmeze atilt pentru vad a-I tinea si a-1 stdpini
Jane postelnic cu pace, cit si pentru treapAdul mumbasirului i cheltuiala lui Ene ce i s-au prici-
nuit purtindu-1 Intr-atita vreme far' de cale prin judecati, cum au gdsit dumnealor velitii boeri
cu cale Intr-aceastd anafora.
Pentru care, am dat la mina lui Iane postelnic aceastA Intdrire cu domneasca noastrA
pecete spre a-si stdpini vadul, tiind si lemnile morii pentru cheltuiald.
1777, maiu 19.

Preainnaltate doamne,
lane postelnicelu din sud Buzdu, la leat 1776 iulie 22, au avut judecatd Innaintea isprav-
nicilor ot sud Buzdu cu medelniceru Costandin sin stolnicului Scarlat pentru vadul de moard
a lui Jane postelnicelu ce-1 are In mosiia DAcindestii din sud Buzau, care mosie o are Inpietritd
si hotdritd dd cdtre mosiia Putintei, a medelnicerului Constandin ce o are cumpAratd de la Mateiu
Nona postelnicelu, i cluta medelniceru ca sd ia acest vad, zicind cd este In mosiia dumisale, iar
nu pe pe mosiia lui Iane postelnicelu. Si prin carte de judecatd aratd ispravnicii cd au orinduit
patru boerinasi din partea locului de acolo de au tras mosiia lui Iane postelnicelu si au dovedit cd
acest vad de moard ce-e cerea medelniceru cade In mosiia DAcindestii, a lui Iane postelnicelu, iar
nu In mosiia Putintei a medelnicerului. Si deosebit mai ardtd ispravnicii cd si Insusi ei au mersu
de au cercetat In fata locului si au dovedit acest vad de moard cd, cade tot pe mosiia lui lane
postelnicelu. Dupa care cercetare a ispravnicilor eft si a megiiasilor boerinasi hotarnici, neodih-
nIndu-se medelniceru la trecuta lund a lui ghenarie, leat 1777, s-au judecat la dumnealor boerii
judecAtori ot<al> 2 <-1ea> depertament, i dupd cercetarea ce au Mut i dumnealor prin carte
de judecatd, au dat acest vad de moard tot supt stApinirea lui lane postelnicelu.
Medelniceru nici pe aceastA judecatd odihnindu-se, din luminatA porunca tnnlirnii
mdrii tale s-au judecat innaintea noastrA si la trecuta lun a lui fevruarie 22, tot Intr-acest an,
prin anaforaoa ce am fAcut cdtre InnAltimea mdrii tale, am gasit cu cale sd mearga dumnealui
medelniceru Mincul i dumnealui slugeru Stefan Cioran, acolo In fata locului si sd facd de iznoavd
cercetare i judectridu-se si la luminatul divan innaintea innaltimii math tale, la trecuta lurid a
lui aprilie 6, tot la leat 1777, s-au orinduit de Care Inndltimea mArii tale, mumbasir, Jane proin
cafegiu, ca sd meargd la sud Buzau sA cerceteze atit prin ispravnici I prin boerinasii cei ce au
fost orinduiti dd ispravnici d au cercetat si au tras mosiia Ddcindesti i CdpAtinesti a lui lane-
postelnicelu, cum si prin vecinii i megiiasii de acolo, a au fost medelniceru fatii la acea cerce-
tare si ddosebit sd facA cercetare i acesti mai sus-numiti doi boerinasi ce slut ceruti dd amin-
doad pArtile. Si dupd luminatA porunca Innaltimii mdrii tale, fAcindu-se aceastA cercetare dA
iznoavd dd acesti doi boerinasi i dd cdtre Innaltimea mArii tale, dupd jalba lui, Innaltimea
mArii tale cu vdtafu de aprozi ne poruncesti ca sA vedem cercetdrile ce s-au fAcut acolo In fata
locului 1i cu anafora sA Instiintdm InnAltimii mdrii tale anaforaoa dd cercetarea ce au Mut
dumnealui medelniceru Mincul i dumnealui slugerul Stefan, intru care s5 vede iscAlit si Elef-
terie protopopu, ce este cu leat 1777 aprilie 30, Intru care aratA cd au cercetat si au dovedit vadul
de moard ce-lcerea medelniceru Costandin, <cd> este In mosiia DAcindestii a lui Iane postelnicelu
si cum a medelniceru Costandin, rAu cduta sfi ia acel vadu de moard i sd fdcea stapin pd.
dInsul. CA, aratd acesti mai sus-numiti boeri, cd au pus de au tras cu stinjenul domnesc si au
gAsit din hotaru Putintei al medelnicerului pind unde este acest vad de moard In mosiia DAcin-
destii a lui Iane postelnicelu, stinjeni 27 tot din mosiia DAcindesti a lui lane postenicelu Inpre-
surati dd Costandin medelniceru pentru ca sA rdmiie vadu pc mosiia medelnicerului, care vad de
moard, dupd zapisile ce are Iane postenicelu la mina lui, sd vede cd este a lui Iane postelnicelu
iar nu a medelnicerului, nici nu ajunge acel vad pe mosiia Putintei a medelnicerului, ci In mosiia
DAcindestii a lui lane postelnicelu, ce o are luatA cu schimbu de la rdposatu Daniil ce au fost
egumen la sfInta mAndstire Cotroceni. Asijderea sd vdzu i cartea acelor patru boerinasi ce au
tras mosiia aceasta a lui Jane postelnicelu, Intru care sd vede iscaliti i alti vecini i Inprejureni
de aceste moiI, carei aratd cA acest vad de moard este a lui Iane postelnicelu in mosiia lui, DAcin-
destii, iar nu cade In mosiia Putintei a medelnicerului Costandin, si cum cd medelniceru i cu

346
www.dacoromanica.ro
 Iane postelnicelu i-au cerut pe acesti boerinasi de au tras mosiia si au fost i ispravnici la fata
locului si au fAcut cercetare si au dovedit cA medelniceru Costandin cu 27 dA sthrjeni Intra in
mosiia DAcindestii a lui Iane postelnicelu si cum cA au tras mosiia pA dreptate si In frica lui
Dumnezeu, avind mosiia pietre, atit pe din jos, cit i pe din sus dAspre mosiia Putintei a medel-
nicerului Costandin.
Deci, vAzindu-se i dA noi aceste cercetAri ce au fAcut acum dA iznoavA dumnealui medel-
niceru Mincul i dumnealui slugeru Stefan Cioran clinpreunA cu numitul mumbasir, fatA fiind si
boerinasii cei ce au tras moiia, alti vecini i Inprejurerd dA aceste hotarA dA movie, cum si medel-
niceru Costandin, sA vede cA medelniceru Costandin, rAu i fAr' dA cale umbla i cAuta sA ia acest
vad de moard nefiind al dumnealui, am gasit cu cale, Iane postelnicelu sA-si stApIneascA acest
vad de moarA din mosiia lui, DAcindestii, cu bunA pace dA cAtre Costandin medelniceru si medel-
niceru Costandin sA-si rAdice lemnile dA acolea dintr-acel vad. Si pentru CA sA vAzu cA rAu si
fArA de cale au umblat medelniceru, cAutInd sA ia acest vad de moarA, nefiind al lui, si au prici-
nuit numitului postelnicel atita cheltuialA lipsindu-se i dA hrana casii lui Intr-atIta vreme dA
chid umblA in judecatA, cu cale este ceia ce va arAta Ene postelnicelu In frica lui Dumnezeu
cA au cheltuit (Id chid umblA Intr-aceastA judecatA, sA-i plAteascA medelniceru acea cheltuialA,
cum si treapAdu mumbasirului, dA vreme cA medelniceru I-au cerut si au rdmas de jude-
catA. Noi asa am gAsit cu cale, iar hotArirea cea desdvIrsitA rAmlne a sA face dA cAtre InnAl-
timea math tale.
1777, main 18.
InsA pentru cheltuiala lui Ene postelnicelu, priimi Insusi dA hunI voia lui Innaintea noastra
ca, parii ce vor fi bAtuti i ursii ce vor fi inchieti la acel vad de moarA, sA rAmlie ai lui Ene Arb. St. Bun..
postelnicel pentru cheltuiala ce au fAcut. f 374 375 V.
Nicolae Dud<escu > vel ban, Pan<A> Fil<ipescu> vel vornic, Badea Stir<bei> vel
vornic, Dumitrascu RacovitA vel logof At, Radul vel clucer, Di<mitrache> Var-
<laam > vel paharnic, Ioan vel stolnic, Radu Iul<ianu> vel sArdar, Radu
Fili<pescu> vel medelnicer, Theodosie vel sluger.

Velifii boieri arat prin anafora th Pdun postelnicel aductnd la judecata ispravnicilor pe clironomii
casei lui Bacos din Transilvania, care ceruserd mdndstirii Cozia ;I Ilincdi Balotescu mosia Bra-
tovoesti, Mumbuesli ui munfi din jud. Arges,pretinde sd i se pldleascd treapdclul i cheltuiala. Diva-
nul, recunoscind mndstirii si Ilinci dreptul de a steiptni acele moii, hold:Age ca acestea sd pia-
314
1777
teased. Dornnul tntdreste. mai
20

Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu i gospodar.

DupA cum s-au gasit cu cale clA cAtre dumnealor ve1iii boieri, rinduim pe ...I carele sA
meargA sA inplineasca de la acesti mai jos-numiti, treapAdu ce mai jos aratd.
1777, main 20.
PreainnAltate doarnne,
Faun postelnicel ce sA aflA slujind, au jAluit IwiA1imii mArii tale zicind cA la leat 1776
30 au avut judecatA Ioachim Bedeos l loan Andrei Cozlinic, clironomi casii lui Bacos din Tran-
silvaniia pentru mosiia Bratovoesti 1 muntii din plaiul Lovistii sud Arges, ce-i cerea casa lui Bacos
de la sfinta mAnAstire Cozia, cum si pentru mosiia Mumbuesti ce o cerea tot acesti de mai sus-
numiti de la dumneaei clucereasa Ilinca Baloteasca, care mosie zicea cA. iaste allturea cu Brato-
voestii din sud Arges. 5i pentru aceastA pricinA fiind orInduitu numitul postelnicel cu luminat5
porunca InnAltimii mArii tale de au mersu la dumnealor ispravnicii judetului si au cercetat ai,
dupA cum au gAsit dumnealor cu cale, cu anafora au instiintat InAIimii mArii tale cA acesti mai

347

www.dacoromanica.ro
 sus-numiti Ioachim Bedeos 1 Ioan Andreiu Cozlinic, ce zic ca slut clironomi acelui Bacos din

Transilvaniia, la cererea ce au facut pentru aceste inoii da mai sus-numite, n-au avut nici o
dreptate. Si sa roaga numitul postelnicel Innaltimii midi tale, zicInd cA au cheltuit umblind pe
acolo cu call lui si nu i-au dat nimeni nici cheltuiala, nici treapadu, de la eine sA i sa plateasca
acest treapad i cheltuiala. Dupe jalba lui, innaltimea marl! tale cu vatafu d visterie ai
orInduitu la noi ca sa cercetAm jalba lui l cu anafora sa instiintam InnAltimii marii tale.
Dupa luminata porunca innAltimii mArii tale, am cercetat i dupA dreptate era ca sl sA
plateascii treapadu postelnicelului, numiiii clironomi ai lui Bacos, fiindca. au Minas dA judecatA.
Dar fiindca ei nu 1-au platit postelnicelului, cu nedreptate este a rAmIne pagubas, mai virtos
cd sa aflA i slujind, noi gasim cu cale, da vreme ca sfinta mandstire Coziia si clucereasa Ilinca
Ark St. Buc.,
Ms. nr. 5, Baloteasca si-au aflat dreptatea, sa-i dea sfinta manAstire pentru treapadu i osteneala lui, taleri
f. 403-403 V. 30 si clucereasa Ilinca taleri 20. Noi asa gAsim cu cale, iar hotdrirea cea dAsAvIrsitA, ra-
Veal si doe. nr.
103 din 3 august mble a sa face da catre lnaltimea mArii tale.
1776. 1777, main 10.
Neculae Dudescu vel ban, PanA Filipescu vel vornic, Badea Stirb<eiu> vel vornic,
vel logofM, vel clucer, Dumitrache Varlaam vel paharnic, Ion vel stolnic, Radu
Filipescu vel medelnicer.
1 Loc alb.

315 <Boierit judecdtori> arald prin anafora cd Theodorache Stirbei reclamd pe Nicolae din Frujunesti
(jud. Ilfbv) care nu fi-a finut tnvoiala de a-i zidi casd la Fundeni. Ispravnicii holdrdsc ca acesta
sd aducd chezas. Se holdrdsle sd fie adus Nicolae la Fundeni pentru a termina zidirea. Domnul
1777 Inldreste.
mai
23
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu i gospodar.
De vreme ca dupd atitea soroace ce si-au pus, n-au urmat tocmelii, dam volnicie slugii
domnii mele .... 1 copil din casa da visterie, sa mearga i oriunde va gasi pe numitul Neculae,
sa-1 la si sa-1 duel la Fundeni stindu-i mumbasiru asuprA, pinA va isprAvi casele dupA tocmealA.
1777, mai 23.
Prealnnaltate doamne,
Dumnealui medelniceru Theodorache Stirbei la leat 1776 martie 28, prin zapis i prin
marturii au tocmit cu un Neculae de la Frujunesti sud Ilfov, sa-i facA nite case pe mosiia dumi-
sale la Fundeni, tot In sud Ilfov, In taleri 60, din care bani aratA In zapis cA 1-au dat atunci
Innainte taleri 31 pol In doaA rinduri, iar ceilalti bani pinA la taleri 60, iarAsi sa-i dea rinduri si
cu soroc, casele sA fie gata pina la Simpietru, dind i chezas pe un Gheorghe copil din casA. Carele,
netiindu-sa de acestu asazamint i nefacind casele dupa cum s-au legat In zapisu lui, la leat 1776
septemvrie, medelniceru Theodorache Stirbei, dind jalba Innaltimii marii tale si prin zapciu
vataf de visterie s-au orinduitu la noi ca sa cercetAm, i fiind fata atit medelniceru, cum si
acest Neculae, n-au tAgAduitu dA acest asAzamInt, numai au zis ca atunci fiind lucru scumpu,
n-au gasit oameni ca sa plateascd cu bani sa tae lemnile cerindu-si soroc dd 20 dA zile, ca le
va face. Si dupa cererea lui, prin carte da judecata s-au hotarit ca, pInA la acest soroc sA le facd,
fI nici la acest soroc nefacindu-le Neculae acele case, medelniceru Theodorache !ails! jaluind
Innaltimii mArii tale, dupa jalba dumisale s-au orinduit la dumnealor ispravnicii judetului ot
sud Ilfov ca sA cerceteze i dupa tocmeala ce au avut i dupa hotArirea ce s-au facut (Id catre noi,
prin carte da judecatA sA-1 facd sa sa supue a Incepe si a savirsi lucru, la leat 1776 noemvrie 5,
au dat zapis un Simion vnuc polcovnicului Ispir, puindu-1 chezas pe acestu Neculae cu soroc
(IA doaA luni, cA va ispravi aceste case si au dat medelniceru bani In mina acestui chezas,
inplinindu-sA taleri 60 dupa tocmeala ce au avut prin zapisul cel dintii, care zapis s-au adeverit
si cu iscaliturile noastre. Si tot acest Simion chezas, printr-alt zapis clA la leat 1777 martie 28,

348
www.dacoromanica.ro
sg leagg cg ping In doag sgptAmtni sg-i gAteascg casele dumisale medelnicerului dupg cmn scrie
zapisu cel vechiu. i iargsi mai jgluind dumnealui medelniceru, tnnlimii mgrii tale, cg nici
dupg acest zapis nu s-au tinut ca sg-i fi isprgvit casele, ci dg vreme ce s-au fgcut luminatg porunca
innaltimii mgrii tale Wore dumnealor ispravnicii judetului ca sg-1 facg fgr' de voia lui, sg isprg-
veascg casele i cu atita zapise si cu atita soroace i cu chezas s-au legat si tot nu s-au tinut dg
zapisile lui, ggsim cu cale sg fie luminatA porunca innaltimii mgrii tale, sA sg orinduiascA un
aprod si sg-1 ia pe acel Neculae fAr' de voia lui, sg-1 ducg acolo la Fundeni, sg stea mumbasiru
asupra lui ping va isprgvi casele, dg vreme cg au luat toti banii In cit au tocmit. Noi asa am Arh. Bt. Buo.,
gdsit cu cale, iar hotArirea cea desAvirsitg rgmine a sg face dA cgtre InnAltimea mgrii tale. I. 385-385v.
1777, aprille 7.
Loc alb.
Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Mircea si Voico din jud. Teleorman reclamd pe
Anghelache clucer, care le Impresoard o parte din mosia Rtisoreasca (Teleorman). Se lotdrste
cercetare de cdtre ispravnici. Domnul tntdreste. 316
1777
Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar. mai
FAcind apelatie Mircea i Voico, esiri la divan innaintea domnii mele i alt nu avurg osebit 25
a zice cevasi, fArg dg numai patru sute stinjeni are cumpgrati clucerul Catacal i pg lingg acestiia
au inpresuratu si mosiia loru si le ia venitul de atitea ani, cerind atit moiia, cit i venitul.
Deci, fiind trebuintg ca !nth la fata locului sg facd alegere, poruncim dumneavoastrg
ispravnicilor sd orinduiti boerinasi Ca, dupg zapisele de cumpArgtoare ce vor fi bune, sg sA dea
moiiia numitului cumpArgtoriu, iar ceilalti sg se aleagg pentru mosneni i atunci, dg sA va ggsi
cA au avutu Inpresuratd i altg mosie mai mult si au stgpinit rgu, luindu-i venitul ping acum,
pentru acel venitu vom hotArl. Ci darg, la alegerea ce sg va face, sg fie si alti mosneni i vecini fatg .
1777, multi 25.
PreatnnAltate doamne,
Din luminatg porunca mgrii tale, durnnealui vAtafu za aprozi aduse la judecatd pg Mircea
i Voico ot sud Teleorman, p1rI dumnealui biv vel clucer za arie Anghelache, zicind cg rgposatu
Catacal cluceru, fratele numitului clucer Anghelache, cumpgrind de la fratii ptrlilor o parte a
loru de mosie, ce sg numeste Rtisoreasca ot sud Telelorman, nu ar fi stgpinind numai partea
acelora ce si-au vindut, ci ar fi inpresurind si pgrtile loru de mosie ce le-au rgmas Intr-acel hotar
nevindute.
Fatg fiind i cluceru Anghelache, rgspunse cg mai mult decit dupg zapisile de cumpg-
rAtoare nu sg Intinde mai mult cu stApinirea intr-acea movie. Inpotriva piritului rgspunserg
plrlii ca sg Ii sg aleagg pgrtile loru de mosie ca, scotindu-se cumpArgturile clucerului Catacalu, sd
sA deosebeascg mosiia lor. De care, sA fie luminatd porunca mgrii tale cdtre dumnealor ispravnicii
judetului, ca sg orinduiascg boerinasi hotarnici sg aleagd cumpgratoarea clucerului Catacal si,
deosebind pgrtile de mosie ce sg va alege bung a pirisilor care nu este vindutg, sg le aleagd in Arh. St. Buc.,
scris ca sh lipseascd pricinile de la mijloc. Iar hotgrirea cea desgvirsitg rAmine la innAltimea ta. Ms. nr. 5,
f. 888.
1777, mai 24.
Miche paharnic, Dumitru Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Evdochim
biv vel medelnicer, Hagi biv sluger.

Boierii judecdtori arald prin anafora cd H ristea, fost cdpitan la Ploiesti, reclamd pe ispravnicii
M incul si lanache din jud. Prahova care nu i-au pldlit cheltuielile pentru conacele flicute la Ire-
cerea ostilor rusesti. Dupd cercetdri, domnul constattnd cd o parte din cheltuieli i s-au pldlit lui
Hristea hotdrdste sd i se pldteascd si restul. 1777
mai
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoi. 25
La maiu 23 leat 1777, s-au infAtisat Innaintea domnii mele Hristea cApitan cu paharnicu
Ianache I cu vechilul Mincului medelnicer, Manolache postelnicel, si din cercetare sA vede cA

49

www.dacoromanica.ro
 Hristea capitan au fost de insusi ispravnicel orinduit ca sa scrie tot si a pMti conacile 1 i-an
dat si catastih la mina iscalit cum ca taleri 430 shit cu adevarat cheltuiti de ditnsul, dui:4 care
shit si datori a plat'. Dar fiindca Ianache paharnicu arata cum ca intr-aceast suma shit i chel-
tuiti de dumnealui i fiindca aceasta sa dovedi si din cartea ce tinea Hristea la mina lui, a isprav-
nicilor, intru care scrie cii este si a ispravnicilor cheltuiala Mak s-au scazut acesti bani i ramin
taleri 343, s-au mai scazut si taleri 123 ce nu tagadui insusi Hristea ca au luat da la lacuitori, si
rarnin taleri 220. Mai zise paharnicu ca taleri 100 au luat Hristea de la ofiteri pentru aceasta
cheltuiala, dar fiindca Hristea tagadui, au ramas sa dovedeasca paharnicu cu marturii, iar taleri
120, hotarim sa-i plateasca acum amindoi ispravnicii Hristii capitariu.
Pentru care, macar ca vechilul Mincului medelniceru arata ca la socoteala ce au avut cu
paharnicu pentru tovarasiia ispravnicilor, aceste cheltuieli au ramas asupra paharnicului sa
plateasca, dar Mufti paharnicu tagadui, isi cauta Intre dInii, osebit. Ci dar, zapciu sa faca
inplinire.
1777, maiu 23.
Preatnnltate doamne,
Diimnealui -Mau de copii za visterie aduse la judecata innaintea noastra pa Hristea,
ce au fost capitan, cu dumnealui Mincul medelniceru, zicind ca in anu trecut, fiind numitu
Mincul medelnicer inpreun cu dumnealui Ianache medelniceru ispravnici la sud Prahova si el
fiind capitan orinduit de dumnealor in ttrgu Ploestilor, i-au poruncit amindoi ca sA f aca conace
la trecatoarea ostasilor rusesti si sa faca catastih de cheltuiala si Ii vor da bani si asa, dupa zisul
dumnealor, au facut cheltuiala la trecerea ghenararilor i a of iterilor si a tuturor ostasilor, de
taleri 430, cu catastih anume, care catastih s vazu si la judecata intarit cu insusi iscaliturile
dumnealor numitilor ispravnici.
Fata fiind i dumnealui medelniceru Mincul, nu tagadui, numai zicea ca vorba au avut cu
tovarasu dumisale, medelniceru Ianache, ca sa cisluiasca acesti bani pe jude i s plateasca
Hristii capitanu, dar fiindca porunca de la divan n-au avut, au Intrebat pe dumnealui spataru
Topliceanu si nu i-au volnicit, i dindu-si socoteala in mina tovrasului dumisale, au 'limas sa
plateasca medelniceru Ianache acesti bani Hristii, si de au plata, nu stie.
Ci, noi ne rugam marii tale, pentru ca s i sa descopere adevarul, sa fie luminata porunca
main tale sa mearga omu domnesc inpreuna cu Mincul medelniceru i cu Hristea capitanu la
Ianache medelniceru In sud Prahova I sa-i Infatiseze si, de va fi dat Mincul medelniceru socoteala
lui Ianache medelniceru si au fost ca sa-i plateasca i n-au platit, sa apuce rnumbasiru pe
Ianache medelniceru sa Inplineasca acei taleri 430 si sa-i dea Hristii, iar (IA nu va fi dat soco-
Arh. St .Bun ., teala, mumbasiru sa-i apuce pe amindoi at Inplineasca acesti bani. Parerea noastra intr-acestasi
M. nr. 5. chip este, iar hotarirea cea desavirsita ramine a sa face de catre madia ta.
1. 396 v.-396.
1775, martle 12.

Velifii boieri arald prin anafora cd mosnenii din Cimpulung (Muscel) revendicd niste munfi
318 stelpinifi fclrd drept de Oancea Buzea din tetra ungureascd. Se hotdrdste ca ispravnicii judefului
sd facd cercetare. Domnul tntdreste.
1777
mat
26 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoi.
Dupa cum s-au gasit cu cale de catre dumnealor velitii boeri, poruncim dumneavoastra
ispravnicilor sa urmati a face cercetare ce scrie mai jos.
1777, maiu 26.
Preatnnaltate doamne,
Orosanii de la orasu CImpului Lung, sud Muscel, au jaluitu innaltimii tale, zicind ca ei
au munti ai loru de bastina intr-acest judet, pentru care munti zic ca au si hrisoave domnesti,

350

www.dacoromanica.ro
In care hrisoave zic cd nu numesc munii anume, ci numai plaiurile i semnile de unde i pind
unde, i dupd vremi, din dregAtorii judetului lor, le-ar fi Inpresuratu un munte dintr-aceia L cu
meteug 1-ar fi stdpinitu cu un Oancea Buzea din tam ungureascA. Si zic cd, jAluind ei rdposatului
mArii sale, Alecsandru Ghica vodA, le-ar fi fAcut poruncd care ispravecu judetului ca sd cerce-
teze i sd dAscopere acel munte i pe acea vreme, fiind ispravnec Mucelului pitaru Sandul, zic
cd ar fi cercetatu 0 au gasitu stApinindu-1 acel munte un Gheoca, nepotu unui Costandin judetu.
5i intrebIndu-1 pe acel Gheoca, cu ce 11 stApInqte, nu ar fi ardtatu nici un temeiu, fArd ddclt
ar fi zis cd-1 are 0 el rAmas dA clironomie de la unchi-sAu Costandin judetu i aa, prin dovezi
ce zic cd au avut, i dupd hrisoavele ce au, In care aratd semnile de stApInire, 8, au gAsit acel
munte intr-acele semne 0 le-au dat carte de judecatA ca sd stdpineascA dupd coprinderea hrisoa-
velor, iar astA-toamnd ar fi venit acel Oancea Buzea 0 au dat jalbd innAltimii tale, zicInd cd-i
stApInesc ei acel munte in sild. Si jalba lui, InnAltimea ta ai orinduitu la dumnealoru ispravnicii
judetului, ca sA cerceteze acolo In fata locului, i fiind zapadd pe munte, nu au putut sA facd Die
o cercetare dupd semnile ce scrie I hrisoave i zic cd acest Oancea Buzea sA aflA In Ora ungureas-
cd, si alt temeiu de scrisori, zic numiii jAluitori cd nu are acel Oancea fArd dAcit numai 11fi zapis
de zAlojire de la un Pastiia i cum cd acel zapis ce 11 are acel Oancea Buzea dd zAlojire, nu este
scris de oamenii de aici, de Ord, sau sd fie niscaiva mArturii Intr-insul, ci este scris de un preotu din
Tohani din tara ungureascd. 51 ceru numitii jAluitori prin jalba loru, ca sd fie luminatA porunca
InnAltimii tale care dumnealoru ispravnicii judetului Ca, oricind va veni acel Oancea Buzea din
tam ungureascd, sA-0 caute judecata cu el pentru acel munte ce zice Oancea cA-1 are cu zdlojire
luat de la acel Pastiia. Dupd jalba loru, innAltimea ta, cu vatafu de visterie ne porunceti ca sd
cercetAm jalba lor, i cu anafora sA IntiintAm innAltimii tale. Pe care, aducindu-i numitul zapciu
Innaintea noastrA i cercetindu-le jalba dupd cererea lor, am gdsit i noi cu cale sd fie luminatA
porunca innAltimii tale cdtre dumnealor ispravnicii ot sud MuKel ca, oricind va veni acel Oancea
Buzea de la tam ungureascA, dupd scrisorile ce ori avea i o parte i alta, sd cerceteze judecata, i
de va putea de acolo <a sA > agza, sA dea carte de judecatA la mina cui sA va cAdea, iar neodihnin-
du-se vreo parte pe alegerea dumnealor ispravnicilor judetului, cu soroc sd-i trimitA aici la luminat
divanu InnAltimii tale, i eine va rAminea de judecatA va plAti treapAdu i cheltuiala. Noi aa amArtiRSL.re..
gAsit cu cale, iar hotArIrea cca desAvir0td rAmine la InnAltimea ta. f. 388 v.-987.
1777, mai 23.
Neculae Dudescu vel ban, Pand vel dvornic, Badea vel dvornic, Dum<itr wo>
vel logofat, Di<mitrache> Varlaam vel paharnic,Ion vel stolnic.

Departamentul al 2-lea arati; prin anafora cd isprvnicelul Tudorache din Urziceni (jud. lalomila)
reclamd pe paharnicul Varlaam care I-a pus la tnchisoare pentru o datorie a stdpinului, decedatul
medelnicer Fdlcoianu. Se cons/aid cd paharnicul n-are vind ?i sc h)liirdste ca vilduva lui
Fdlcotanu sd pldteascd isprtivnicelului paguba suferild cu Inchisoarea. Domnul fntdrege cu drept 1777
de apel la divan.
mai
26

Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod i gospodar.

Numai pentru cercetarea ce sd orinduWe mai jos a sA face cu medeleniceru, intArim i
poruncim dumneavoastrd, ispravnici ai judetului, InfAtiOnd pe amindoal pArtile, sA judecati
i in scris hotArind, de nu sd va odihni vreunul, sA-i sorocetil la divan.

1777, malu 26.

PrealnnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, dumnealui vAtafu za aprozi aduse la judecatA pe
Tudorache de la Urziceni sud Ialomita, phis dumnealui vel pAharnicului Dumitrache Varlaam

351

www.dacoromanica.ro
 zicitnd ca, In vremea rusilor, aducindu-sa cu cartea divanului, 1-au pus la 1nchisoare pentru taleri
750 ce avea sa ia de la raposatul medelnicer Dimi<trie> FAlc<oianu>, din care pricina inttmplin-
du-i-se multa paguba, cere acea paguba de la dumnealui.
Fata fiind i dumnealui vel paharnic, raspunse cA avind s ia de la acel raposat, banii ce
mai sus arata pIrIu, i trimitind cu porunca divanului la dumneaei medelnicereasa Zoita, sotiia
raposatului, ca s fnplineasca banii, dumneaei au trimis pe mai sus-numitu pirls, ca unul ce era
si ispravnicel al raposatului, avind asupra lui vinuri si alte venituri ale casii mortului, i asa,
ca pe unul ce avea In mtna de ale casii mortului, fiind i trimis de dumneaei medelnicereasa ca
sa raspunza, judecata 1-au inchis, de care acestea, nici pirisu nu tagadui.
Deci, vazind cd la aceasta pill nu sa vinueste nicidecum dumnealui vel paharnic, ca unul
ce avea sa ia ce este dumneaei medelnicereasa datoare, orice pagubd i cheltuiala de i s va fi
IntImplat pirlsului, am hotarit ca dumnealui vel paharnic sa ramie nesuparat de Care numitu
pirts si el, orice va fi avind sa ceara, s MIA a cere de la dumneai medelnicereasa. Care aceasta,
si tnsusi ptrtsu, dupa hotarirea noastra, au cunoscutu Ca adevaratu dreptu sail are sa-1 ceara de la
dumneaei, si de vreme ce dumneaei sa afla cu saderea la sud Jalomita, sa fie luminatd porunca
Innaltimii tale catre dumnealor ispravnicii acelui judet., ca sa infaliseze pe amlndoaa partite
Innaintea dumnealor, sa-si afle plrIii dreptatea. Care, de nu sa va odihni, rarasi dumnealoru sa
Arh. S. But.. pue soroc dumneaei cu cartea dumnealor, ca sa vie aici sa ii sa izbritneasca pricina. Iar hotarirea
A4s. nr. 5.
c. 389_389 v. cea desavirsita ramine la Innaltimea ta.
1777, main 17.
Miche paharnic, Dumitru Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Evdochim
biv vel medelnicer, Hagi Dumi<trache> sluger.

1 Pentru : sorociti.

Illitropolitul Wit aratd prin anafora cd preotul Irimia din Cimpulung (jud. Muscel) se plinge
320 la domnie cd a fost pe nedrept lipsit de darul preolesc pentru un pretins pdcat al sofiei sa le. Se
fac cercetdri. Dornnul porunceste ca ispravnicii sd aducd pe Invinuifi si pe acuzatori la mitropolit
spre cercetare.
1777
mai
16
Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar.
Poruncim dumneavoastra ispravniciloru pa numitul jude t. sa-1 trimiteti numaidecit
cu fnstiintare aici la preasfintiia sa parintele rnitropolitu.
1777, maiu 26.

Preatnnaltate doamne,
L a jalba ce au dat catre manila ta preotu popa Irimiia ot Cimpulung sud Muscel pentru
un judet. Nicolae de acolo, care din pricina fameii acestuia scornindu-se un ponos ca numitu
Jude% ar fi avut a face cu preoteasa preotului i 1ntelegindu-se de noi, s-au oprit preotul de daru
preotesc Irina sa sa 1ndrepteze pricina ponosului, ori de adevarat, ori de mincinoas. Scriind si
protopopului judetului i arhimandritului cimpulungean Inca i dumnealui cluceru Apostol de
acolo ca sa s cerceteze acest jude t. de este cu adevarat In vin cu preoteasa preotului, sau de nu,
si sa ne 1nstiinteze ca, fiind adevarat lucru, sa hotarim a nu mai fi intru ale preotii acest preotu,
iar, fiind din vreo pizma ponosu, atunci sa sa certe sotiia judetului care au scos Intli vorba pono-
sului. Pentru aceasta, am luat instiintare de la arhimandritu Cimpulungului Ca nici cu un chip nu
s supune acest jude t. cercetarii i sa-si aleaga la un feliu preotu. Si cu jalba preotului, cea catre
manila ta, ni sa porunceste Ca, fiind trebuinta, sa instiintam si marii tale cu anafora. Noi aratam
math tale pricina cum o stim i cu cuviinta este pentru dascurcarea acestui ponos al bietului
preotu sit sa afle adevarat cum va fi, ca sa fie luminatd porunca innaltimii tale la acel numitu
NicoIae judetu sa vie innaintea noastra s cercetam dohovniceste pricina, sa cunoastem curgerea

bh2
www.dacoromanica.ro
ponosului ca, ori cu totu sa fie preotu lipsit de ale preotii, ori sa sa indrepteze. Si de accasta Arh. St. Buc..
M9. nr. 5.
f ace in stire marii tale si anii marii tale de la domnul Dumnezeu sa fie multi si norociti. f. 390.
1777, malu 25.
Al marii tale rugator catre Dumnezeu fierbinte, si smerit parinte sufletesc,
mitropolitu.

Mitropolitul Wit aratd prin anafora cd Maria Copcioaia se judecd cu soful ei Stoianinvinuindu-1
de cazne, ocdri i de luarea bunurilor sofului dintii. Stoian o Invinuieste de Mutate. Se hotrdste
desparfirea, copiii fiind Wag pdrinfilor, dupd sex. Domnul constatind cd solia a fost femeie rea
o condarnnd la surghiun In mdndstire, iar averea coptilor sd fie pusd sub epitropie.
321
1777
mai
26
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu.
Da nu este anaforaoa preasfintii tale dupa pravila bisericeasca, dar de vreme ce noi dupa
pravila politiceasca trebue pre unii ca acestiia sa-i pedepsim, mai virtos pentru pilda i ritu narav
al altora asemenea carii farit da pricina vrednica vor sa sa dasparta si da vreme ce aceasta. Marie
este dovedita de muere rea nesupuindu-se barbatului ei, hotarim sa sa faca surghiun la o minas-
tire unde sa va socoti de preasfintiia ta. Ci, sa orinduesti a o duce cu buna paza, ca acolo sit sa
osindeasca pind Isi va veni In simtire. i copila fiind nevirsnica, sugara, sa nu sa dasparta da sinu-
rile mume-sii, iar cele rainase ale copiilor de la acel Pctre, preasfintiia ta dovedindu-le toate ,
sa pui sa le treaca In condica ce s-au hotarit a sa tinea pentru averile copiiloru sarmani ce sa dau
supt epitropie si ori la acel unchiu al lor, da este omu stiut, cla credinta, sau la alt epitrop, sa
sa dea spre chiverniseala cu catastih pina vor vent copiii in virsta. Care, pentru acest fel de pricini
a copiilor nevirsnici s-au fost facut hrisovu domnii mete cu hotarire In ce chip sa sa urmeze i s-au
dat la sfinta Mitropolie, dar energhie nu vedem. Ci, preasfintiia ta sa pui aceiasi hotarire in faptA,
la pricini ca acestea fiind lucru cuviincios si cu datorie.
1777, malu 26.
Preainnaltate doamne,
DupA j alba ce au dat la mariia ta, Mariia Copcioaia pentru sotul ei Stoian capitan Robescu,
de la Slimnic sud Slamnec Rimnec, ca in vremea razmiritii, fiind vaduva cu 3 copii nevirsnici
si neputind ca sa-si petreaca ramasita vietii singura, au luat barbat de al doilea cununie pe numitu
Stoian avind si el 3 copii iarasi nevirsnici si 2 fete de virsta i i-au dat zestre bani gata taleri 800
si vii pogoane 18 cu crama i cu nemestii pinprejuru i haine i altele, dupa cum sa arata In foaia
de zestre a jaluitoarii. 5i pin' la 3 ani, ar fi trait bine si cu pace amindoi, iar de la trei ani Incoa-
ce au inceput a o bate si a o cazni si a o goni din casa, Incit au venit vremea de n-au mai
putut rabda caznile.
Dupa a cariia j alba orinduind mariia ta la noi ca sa ham seama i sA indreptam, aratam marii
tale ca, viind amindoaa partite fata Innaintea noastra, am intrat In cercetare si am Intrebatu pc
numitu Stoian capitan pentru ce nu traeste bine cu sotiia lui. Au rAspunsu ca este famee rea si
nesupusa si mai frith aratindu-ne o carte de despartenie a fratelui episcopu Buzaului, chir Coma,
ot leat 1776 octomvrie 8, intarita cu iscalitura, tntru care sa coprinde ca. viind Innaintea frAtii sale
nurnita jaluitoare au aratat pira asupra lui Stoian, sotului ei, cA de clad s-au luat amlndoi cu al
doilea cununie, viata buna n-au avut intre dInii, asa arAtind ca are traiu rAu si nu mai poate
suferi caznile si ocarile. Si Intrebind pe numitu Stoian, s-au Indreptat prin marturii i atit el,
cit i marturiile pe numita Mariia au aratat de fAmeie rea. Si aratind Mariia ca tot avutul sotului
ei cel dinttiu al raposatului Petre Copcea au Intrat in mina numitului Stoian, adica, vii, moii, bani
gata, si nu sa iconomisesc, ci dintr-insele s-au si prapaditu, si la aceasta s-au Indreptat Stoian
zicind cite le-au luat dupa foaia de zestre, toate slat pe deplin si oHce va fi lipsa va implini. Si
In tot chipu pArinteste sfatuind pe numita MaHia ca sa vietuiasca cu numitu barbatl-sau, si
ia nici Intr-un chip n-au priimitu a mai vietui amindoi zicind de fata innaintea fratii sale ca sa

353

www.dacoromanica.ro
 va omori lnsusi pe ia sau pe el. Si Intr-acesta fiind inima ei intdritA, vazind frAtiia sa i acest
fel de cuvint auzind, au socotit cd poate sd sd intimple !titre dinii i moarte, mdcar cd numitu
Stoian cu toate acestea carele auzise din gura ei o priimea, dar Manila nicidecum n-au priimit
sd mai trdiascd amindoi. 5i pentru ca sd nu sd intimple Intre dinsii moarte, sd-si rdpue sufletul au
gdsit cu cale de a fi ddspArtiti de acum innainte unul de cdtre altu, neavind voe nici unul nici
altu de a sd mai cAsAtori. Dar fiindcd au f Acut amindoi 3 copii de care 2 trdesc, un fecior si o fatd, au
cerut cdpitanului Stoian ca sd-si ia copiii amindoi, numai fiind copila de o jumdtate de an si
sugind la Insusi mumd-sa, au gasit frAtiia sa cu cale ca copilu sd ramie la mumd-sa l insusi ia au
priimit dintr-ale sale a o chivernisi pita 1i va veni la virstd, iar copilul sd ramie la tatd-sdu
avIndu-i toatd purtarea de grijd. Iar pentru cele rdmase de la rdposatu Petre Copcea ale copii-
loru, sd sd dea toate pe deplin la mina unchiulor lor Panait Copcea si la mina numitii MArii,
muma lor, ca sd le iconomiseascd.
Si dupd accasta orinduind frAtiia sa pA numitu Stoian i pd Mariia jAluitoarea la dumnealui
Asanache Neculescu i la dumnealui Dumitrache Topliceanu ca sd ia seama atit de ale ei, clt si de
ale bArbatului ei cel dintii, Petre Copcea, adecd de cind au Intrat In casa sotului ei de al doilea,
si cercetindu-se cu amdruntu, toate s-au adevdrat i s-au gdsit deplin dupa cum le-au si luat
numitu cdpitan Stoian, care s-au fAcut tot avutu Marii i al rAposatului Petre Copcea, taleri 908,60,
socotindu-se i foaia cdpitanului Stoian ce au avut-o de cheltuiala ce s-au fficut Intr-acel an
si cu ce au plAtit datoriile, s-au fAcut taleri 1299 bani 40, din care au mai rAmas sd intoarcd Mariia
lui Stoian cdpitanu, taleri 390 si bani 100, si neavind bani sd dea, i-au dat vin vedre 521, vadra
po bani 90 si s-au plait si fAcindu-sd i altA foae asemenea de mai sus-numitii boeri si s-au dat
la mina unuia si altuia spre a nu mai cere unul de la altu nemic. Dar numita Marie, dupd acest
asAzdmint n-au fAcut zdbavd, ci iardsi dupd cum vAzum la trecuta kind lui martie au venit aici la
Bucuresti de au supdrat la manilla ta cu jalbA i dupd jalba ce au dat, s-au f Acut luminatd porunca
mArii tale cdtre dumnealor boerii ispravnici ai Marginii ca sd le cerceteze pricina i aducind pe
amindoao pArtile fatd, le-au cercetat pricina de iznoavd si mai cerind Mariia de la Stoian dupd.
niste lucruri ce-i mai rAmdsese, taleri 77, si incd si Stoian, iardsi cerea de la Mariia taleri 100 dupd
o bland de cacom ce o fAcuse in anu despArtirii si mai rAmtind Mariia sd intoarcd lui Stoian taleri
23 i-au ertat 0 au dat Manila znis la mina lui Stoian cdpitanu innaintea multoru obraze de cinste
care slut iscaliti, ca sd aibd pace unul de cdtre altu, adicd nici Stoian sA nu aibd a mai cere
nemic de la Mariia, nici Mariia de la Stoian, care zapis sd vazu si de noi iscAlit i intdrit cu pece-
tea Marii jAluitoarii, asijderea iscAlit si de un frate al ei, anume Iordache spre adeverire i iscaliti
ai dumnealor ispravnicii Marginii, Panaiotache pitaru i Grigorie Hrisosculeu, si s-au fAcut exo-
flisis. Dar acum fiind i innaintea noastrA amindoad pArtile, am sfAtuit pe Stoian cApitanu si in.
tot chipu 1-a silit ca sd-si ia nevasta sd trAiascd cu dinsa i nici intr-un chip n-au priimit-o a-I
mai fi sotie temindu-sd de acel cuvint ce au auzit din gura ei, fiind muere rea, mdcar cd.
alte pricini de fapte rele nu i sA dovedi lAnA numai nesupusd bArbatului ei i rea, si mai mult.
avind temere pentru acel cuvInt care au zis cd o sd-1 omoare.
Noi vdzind pind intr-atita cd are temere numitul Stoian si nu va ca sA o mai priimeascd.
pArerea noastrk este dupd cum au gasit fratele episcopu cu cale, sA fie ddspArtip. Mali
zice Mariia si aceasta, cd socotelile ce s-au f Acut acolo In f ata locului, nu shit bune, dar
noi vdzind atitea mArturii iscAliti n-am mai intrat In cercetare, mai virtos cd am cerut si mArturii
numitii Marii ca sd arate pentru aceste prepuneri si zise cA n-are nici o mArturie. Itntr-acestasi
drh. St. Buc.. chip fAcind cercetare, facem stlre mArii tale, hotdrirea cea desdvirsita. rdmine a sd face de care
M. nr. 5.
.390 v 392. mdriia ta. Si anii mdrii tale, rugdm de la domnul Dumnezeu sd fie multi si norociti.
1777, maiu 26.
Al mdrii tale cdtre Dumnezeu a pururea fierbinte rugAtoru Si smerit pdrinte sufle-
tesc, Grigorie al Un rovlahii.

334

www.dacoromanica.ro
<Divanul judecdtoresc> aratd prin anafora ca serdarul Ionifd Sldtineanu cumpdrind la mezat
mosia din Clmpu Mare (jud. Arges) a decedatului stolnic $tefdnache, pentru o datorie
a acestuia, se judecd cu Maria Cocoreasca al caret sof decedat, $tefan Fdrcdsanu polcovnic, ar fi
fost stdpinul mosiei. Acesta nerevendicind-o vreme de trei ani dupd yin:area la mezat divanul,
322
dupd pravild, respinge cererea Cocorascdi. Domnul Intdreste. 1777
mai
30
10 Alecsandru loan Ipsilant voievod bojieiu milostieiu.
Inftisindu-sA i innaintea domnii mete la divan amindooA phrtile, nu putu tAgadui insusi
slugerul CocorAscu, vechilu i phrinte al Marii polc<ovniceasa >, cum CA gineri-shu au stiut CA sl
vinde aceast mosie la mezat si au fAcut thcere. Osebit de aceasta, sArdaru aduse si martori ch,
trind t.ef an polcovnicu, au zis cum a Ii va da, pentru aceasti mosie, bani sau altceva, de sA vor
Invoi care dintr-aceasta sA dovedeste c Insusi tefan polcovnicu au stiut ch mosiia au fost bun
a lui Stefanache stolnicu.
Deci, de vreme ce *tefan polcovnicu au stiut vinzarea ce sA f Acea cu mezat Intr-atIta pre-
lungire de vreme si n-au stAtut cu nimic inpotrivire, duph aceia au zis s facA i Invoial cum
arAtAm mai sus cu sArdaru, dupA pravila cum scrie mai jos, nu are polcovniceasa nici o dreptate
a face ph% pentru aceastA mosie i hotArim ca sArdaru Slatineanu sau cumpArtoru de la dumnea-
lui sA aib bunA pace a tinea si a stapini aceasta mosie, pentru care, Ii dam aceastA IntArire la
mina.
1777, mai 30.

PrealnnAltate doamne,
Dumnealui vAtafu za aprozi aduse la judecata pe dumnealui sArdaru IonitA SlAtineanu
piris asupra dumneaei polcovnicesii Marii CocorascAi, zicind sArdaru cd, avind sh ia de la rAposatu
*tefanache stolnicu taleri 2000, 1-au fost f Acut sulf cu taleri 777 duph moartea lui s ia din
periusiia mortului, insA analogon cite i s-au venit, fiind si alp multi datornici. A cAruia periusie,
fiindcA i sA vindea la mezat din porunca domneascA, au luat si numitu sArdar de la acel mezat
etteva lucruri de ale rAposatului, miscAtoare, drept taleri 445, lulnd si o mosie, stinjeni 500,
la Cimpu-Mare sud Arges, drept taleri 330, care mosie cu toatA ceilaltA periusie a raposatului
s-au strigat trei ani inchegati la mezat fAcindu-sh si carte de vinzare duph obiceiu, la starostea
MArgarit i Iorga, la leat 1768 aprilie 26. Care mosie, fiincicA o au vindut piri5u acum sfintii sale
episcopului Rtmnic, numita plritA nu va sl iscAleascd zapisu de vinzare.
Fata fiind si dumnealui slugeru Costandin CocorAscu, parintele i epitropu dumneaei
polcovnicesii Marii CocorascAi, rAspunse zicind Ca aceastA mosie nu au lost a rAposatului tefa-
nache, ci este a gineri-sau rAposatu tefanica FArchsanu de la parinti si c o stApineste copilu
raposatului gineri-shu, ce este fAcut cu numita fiica dumnealui. La care cerIndu-sA dumnealui
srdarului sA arate cu ce sineturi au cumpArat, aratA un zapis al rAposatului Dumitrascu Obe-
deanu i al juptnesii sale BAlasii, adicA surorii raposatului *tefan FArchsanu,cu leat 1763
octomvrie 1, Intru care sh vede cA acesti doi numitl rAposati, Dumitrasco Obedeanu I sotiia lui,
Masa, au fost zAlojit aceastA mosie drept taleri 250 la rAposatu stolnic tefanache dindu-i si
foaia de zestre a numitei Masi!, drept sinet, arAtind el aceasta mosie este de zestre i cu
asAzAmintu ca, nedind banii la soroc, sA vinzd mosiia si sa-i plAteasch banii cu dobinda
bor. bar fiindu-i de trebuintA rAposatului stolnicului tefanache, sh aibA a o stApini rAmlind
datori numitii de a-i da si zapis de vinzare, iar neapucind sa-i dea zapis de vinzare, sl
aibA a stapini mosiia cu acest zapis. Ardth i alt zapis cu leat 1764 martie 30, tot al numi-
tilor Dumitrasco i Masa, cu care IntAresc zapisul dint!! arttnd i aceasta, c fAcInd zapi-
su de Anzarea mosii i dindu-1 raposatului $tefan FArcAsanu ca sA-1 iscAleascA, nu 1-au is-
calit, ci i-au pus soroc cu deosebit zapis al shu ca sA dea bani pA la Pastile de atunci,
InsA iarAsi, cu simfoniia numitilor datornici Dumitrasco i Balasa i cu fAgAduinta lor
catre raposatu $tefanache, ca esind vreo pricinA In loc de bani, sh-i dea tigani i sA nu fie
pAgubas pentru mosie. La care toate acestea, dumnealui slugeru Costandin CocorAscu raspun-
se cenicos, ch de va arAta dumnealui sardaru foaia de zestre a BAlasii, atunci are sh stapt-

355

www.dacoromanica.ro
 neascd aceastA mosie, iar pInd cind nu o va ardta, fiica dumnealui nu-1 IngAdueste sd std-
pineascd, fiind a rAposatului boerului dumneaei,Stefan FArcAsanu, de la pArintii lui (adicd
de la mop copilului dumneaei ce-1 are cu numitul Stefan). Raspunse dumnealui sfirdaru,
zicind cd starostea atunci cind i-au vindut aceastA mosie nu i-au dat foaia de zestre a
nurnitei Masa, ci numai aceste zapise ce mai sus ardtdm, zicind i aceasta cd lucrurile
rAposatului stolnic Stefanache cum si aceastA mosie sd vindea la mezat In trei ani Incheiati
si raposatu FArcAsanu auzea Intr-acei trei ani cd sd vindea aceastd mosie, cum de nu
filcea cerere sd o ia atunci ca un lucru pArintesc, ci au tdcut si au lAsat de s-au vindut < ?>. La
care rAspunse dumnealui slugeru cd adevdrat au zis gineri-sdu Stefan cd sA vinde aceastA
rnosie, dar au tAcut zicind cd fiind lucru pdrintesc este totdeauna a lui, cu aceastA
socoteald nu au stAtut nimic InpotrivA la vinzare.
Deci, noi vAzInd cd aceastA mosie s-au vIndut de la mezat Indelungat de ani trei si
mezatu fiind cu poruncd domneascA, i fiindcA zice pravilile la cartea 19 a InpAratilor, titlu
6 i 7, ca cel ce va cumpAra din poruncA domneascd, este bun stApinitor pd ce au cumpArat,
vdzind i tAcerea ce au fAcut rdposatu Stefan FArcdsanu, cd lucrul sari sA vindea si nu au
stAtut cu lnpotrivire sA o ia, ci au lAsat de s-au vindut, de care zice pravilile la cartea 2-a
lnpAratilor, titlul 3, cd vdzind cinevasi lucru sdu cd sd vinde si nu va sta cu Inpotrivire sA nu lase
si va tAcea, nu numai pierde acel lucru al sari nemaiputind sA-1 intoarcd, ci sd i pedepses-
te. De aceia nu am putut sii stricAm cumpAratoarea dumnealui sdrdarului Ionitd SlAtineanu
cu acest temeiu numai, cdci nu are foae de zestre ce sd cere de cdtre dumnealui slugeru
sA arate, din care acest temeiu sd vede cd ori nu au fost nicidecum datA zestre aceastA
mosie la numita BAlasA, ori si de au fost datd de zestre, ca un lucru de zestre nu sA poate a sA
vinde, mdcar cd slut zapisile iscAlite si de Masa, care, ori silitA, ori din minglerea bdr-
batului sAu,o au iscAlit, care iscAlituri slut achiros dupd pravild, nici cd am Intdrit acea cum-
pArAtoare a sArdarului IonitA, dupd numitele mai sus pravile ale mezatului, de atita vreme,
ci din poruncd domneascA, s-au fost f Acut fiind trei ani inchieti. Si cu pravilile, tAceri ce au
f Acut numitul Stefan FArcdsanu, carele, vdzind cd sA vinde lucrul sdu, tAcea si au lAsat sA
sd vinzd pentru ca sd pAgubeascd pe cumpArAtor, care tAcere o vinuesc pravilile, precum mai
sus sA vede, fiindcA tAcerea lui aratd i aceasta, cum cd au priimit acea vinzare, de vreme
Arb. St. Inc.. ce dupd Invdtdtura pravilii tdcerea este priimire. Iar hotdrirea cea desdvIrsitd rdmine la
Me. nr. 5.
397v. 398 . InnAltimea ta.
1776, avgust 4.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd popa Stan (jud. Buthu) i sora sa Nedelea revendicd
3231777
=Oa Beceni ajunsd in stdptnirea Mdrgdriteftilor, apoi In aceea a lui Socol. Cererea reclamanfilor
nu e admisd fiind ttrzie, prescrith. Se face tmpdrfeala mo#ei pentru neamul lui Socol. Domnut
InMrefle.

Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoe

S-au infatisat i Innaintea domnii mele la divanu popa Stanu i sord-sa Nedelea i
C

popa Neacsul cu Iordache i frate-sdu Moscu, MdrgAritii, si din cercetare vdzum cd aceastd.
movie Becenii, toatd au fost rdmasd la cloud surori anume, Mihaica, mumd popii lui Stanu
si a Nedelii, i la Neaga, moasd popii Neacsului i MArgAritestilor.
Deci, jumdtatea de mosie a Mihaicdi, care o cerea acum popa Stanu i sord-sa Ne-
delea, mdcar cd zicea popa Stanu cum cd dA sild au fAcut acel zapis cu leat 1759 iunie 2,
dd stdpinire la mina MArgAritestilor, cum si sord-sa zicea cd n-au fost dA fatd, dar fiindcd nu
putu tAgAdui Insusi a au priimit In miinile lor cele ce scrie In zapis cd i-au dat la acea
Invoiald i zapisul incd sA vede iscAlit de multi boeri maH mArturii si sintu si 18 ani trecuti
de nu si-au mai cAutat cererea lui si a sord-si, este fAr'de cale i hotdrim numitil MArgAri-
testi sA-si stApineascd acea jumdtate de mosie dupd zapis. Iar pentru jumatatea de mosie a

356

www.dacoromanica.ro
Neagai, care o inparte judecata de la departamentu in patru, nefiind alti copii parte barba-
teasca din Neaga, ramine singur Socol, tatul popii Neacsului, mostenitor pe toata partea
mumii-sii pin cindu va dovedi Margaritestii cu dovada ca au avut si muma lor, adica
Tudora, sora lui Socol, zestre dintr-aceasta mosie si pina sa va arata clironomii dintr-acel
Gligorie vi din Ioana, iarasi cu dovada cum ca au avut zestre tntr-aceasta mosie, pe carii
popa Neacsul cu totul Ii tagaduieste ca nu sintu.
Si asa am hotarit ca jumatate mosiia sa o stapineasca Margaritetii, partea Mihaicai,
cum s-au zis dupa zapis, iar jumatatea, partea Neagai, sa o stapineasca popa NeacsuLtoatd,
ca unul ce el este mostenitor singur tatint-sdu .Si dumneavoastra ispravnici ai judetului, aa
at urmati a face alegere la fata locului, iar pentru venitu acevtii jut/la-tate de mosie a popii
Neacsului, care 1-au fost luat Margaritestii pina acum, sa cercetati eft au fostu pe fiitecare anu
si sa ne Instiintati Intru adavar.
1777

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui vatatu za paharnicei au adus la judecata pe
papa Stanu din sudu Buzau plriv lui Iordache si Moscu frate-sau, Margaritii, tot dintr-acel judet,
sl tot la o vreme dumnealui ceausu za aprozi au adus alta jalba tot a acestui jaluitor, care,
cu sora-sa Nedelea si cu nepoti-sau popa Neacvul sa jaluesc de parintii Margariti pentru o movie
anume Becenii din hotaru Lupoianca, asa zicindu cum ca aceasta movie s-au dat jumatate
zestre de la tatal lor la Mihaica, muma jaluitorilor, si ceelalta jumatate la Neaga, matusa
celuilaltu jaluitor, popa Neacsul. Si capitanu Margarit, tatul parintilor insurindu-sa, au luat
pe Tudora fata numitei matusii lor, Neaga, si cu un cuvIntu de zestre au coprinsu toata
mosiia, ant partea soacra-si Neagai, eft si aceia a sora-si MihaicAL Si apoi, peste atltea ani, In
zilile raposatului Costandin voda Mavrocordat, tatul jaluitorului popii Neacsul, anume So-
col, cu judecata boerilor, a soborului si porunca domneasca, au luat aceasta mosie de la
mina Margaritilor si au tinut-o un anu vi jumatate. Apoi viind raposatu Scarlat voda, Margari-
Ili au luat mosiia Innapol, si cerindu si venitu de un anu si jumdtate, au Inchis pe popa Stanu
si au facut o carte de avazamintu si 1-au pus cu sila de au iscalit si de atunci tine mosiia far'da
dreptate. Raspunsera Iordache vi Moscu, Margaritii, ca tatAl lor clndu s-au insuratu cu murna
lor, au luat zestre partea ce avusese la aceasta mosie soacra-sa Neaga si fiindu Inpresurat
aceastit movie de la altii, au ostenit, au cheltuit, au curitit-o, au Mut moara, case vi altele.
Care, vazIndu Mihaica sora numitii soacra-si, au vrut de buna voia ei de au daruit si partea
ei la nepotl-sau ca a o scoata si pe aceia din miiM streini ce sa afla, facindu si zapis cu
marturi iscaliti si de atunci tatal lor cit au trait au staptnit toata mosiia pe jumatate cu cuvintu
de zestre, i pe jumatate cu cuvintu de danie. far dupa moartea lui, In zilile raposatului Costan-
din voda Mavrocordat, Socol fratele mumii lor, s-au sculat si au luat toata mosiia lulndu-vi de
la dinvii toate cartile ale acevtii mosii, Intre care carti au fos ti zapisu de danie de la Mihaica
si apoi dupe un anu si jumatate viindu Scarlat voda, tragindu-i la judecata boerilor, iar au
luat Margaritii mosia, Intru stapinire, adeverindu daniia cu cercetarea ce s-au fost facut a
marturilor care au fost de fata si iscaliti In zapis cum arata cartea de marturie ce da ra-
posatu episcopu Buzandui>, chir Rafail. Cu toate acestea, la leat 1759, ca sa lipseasca de-
savirsit pricinile de judecati dintre dinsii ce da atitea ani au suferit cu jaluitorii, s-au multu-
mit sa le lase venitu de un anu si jumatate si sa sa Invoiasca cu alt avazamlnt. Au dat
matusa lor, Mihaica, si la copiii ei, popa Stanu si Nedelea,o andidorie dupa cum coprindu
scrisorile de avazamintu ce ne-au aratatu, care noi am socotit ca este de 18 ani fAcut<A >. Si
vazindu cum ca popa Stan nu tagadueste, MA numai, zice ca da sila au f Acut, 1-am intre-
bat de au luat cei doi boi si sfinta evanghelie si rochiia care aratii andidoriia In zapis, si mar-
turisi el le-au luat, cu aceasta au ramas jalba lui da silk care da ar fi fost, trebuia de
atunci sa sa jahriasca si sa nu lase atttea domni sa treaca cu tacere. Si Nedelea, sora lui,
care zice ca atunci cind s-au Mut zapisu acesta, au fost la Moldova, afari ca nu are la
aceasta nici o adeverinta, noi judecam ca aceasta nu avea nici o cerere traind Mihalca

357

www.dacoromanica.ro
 mumd-sa care au (lama, apoi, judeca<ta > 51 pe urma, desavIrsit s-au Invoit. Cu toate acestea,
am vrut sA cercetAm 5i pentru adevArul dA dAruiala, 5i am vAzut un izvod al zapisului
Mihaicdi cu leat 7250 care cel adevArat li s-au luat de judecata rAposatului Costandin vodA,
5i cu toate cd acesta nu este de credinta, dar vAzIndu ca numele celor iscAliti marturi, el
slut aceia tnsusi care i-au cercetat cu juramintu raposatul episcop Buz<aului> la leat 1759,
ne-am Indemnat a-i crede, mai virtos vAzindu 5i un zapis cu leat 1757 care tnsusi popa
Neacsul ni 1-au ardtat 5i cu care Insusi Socol unchi-au adevereaza ca feciorii lui Margarit
au staptnit dupA un zapis de danie al mAtusi-si MihaicAi, numita mosie.
Deci, partea de mosie ce au fost a MihaicAi muma jAluitorilor, o vedem dAruita de
atttea multi ani 5i macari c dAruiala avindu copii, este afarA din cuvintu, dar cu toate
acestea au fost IntAritA cu carte de judecatA ot leat 1755 iscalitA de dumnealor velitii boeri
Costandin vel vornic, Costandin vel ban, Dumitrasco vel logofat, care judecatA au fost
dreapta 5i dupA pravilA, 5i nu au fost stricatA de judecata ce au fAcut, pA urma dupa doi
ani rAposatu Costandin voda, pentru cA vedem cd numai pentru partea Neagli s-au fost
facut judecatA 5i hotArlrea dIndu-o lui Socol, dupA cum aratA adeverinta iscalitA de dumnea-
lui medelniceru Dumitrache. Pentru aceasta noi In urmA dupe atttea ani la lucru ce s-au judecat
de dumnealor velitii boeri, mai vtrtos lucrul ce s-au Mut asazAmintu, nu sA priimeste cererea
popii Stanu, ce acum far' dd vreme o face, care dupe pravilA sA goneste de judecatA. i
luindu In cercetare numai cielaltA jalbA a popii Neacsului, care Mtn' ajutorul lui, are jude-
cata lui Costandin vodA si nu s pagubeste cu nici un asAzamint, am vAzut cum ca numitul
popa Neacsul iaste fecior lui Socol 5i Socol iaste fecior Neagli, Neaga au mai avut 5i alti
trei copii, pe Tudora, muma MArgAritilor, pe Gligorie 5i pe Ioana, care 5i acestiia au as-
Uzi copii 5i clironomi.
Deci, jumAtatea de mosie a NeagAi, sA Inparte dupe moartea ei la patru pArti 5i nu numai
la al patrulea parte a lui Socol are dreptu popa Neacsul sA cearA, dupe cum 5i Margarita la al
patrulea parte a mumii lor, Tudora, iar celelalte doaa pArti shift' la clironomii lui Gligorie
5i ai Ioanei, care 5i acestiia era feciori NeagAi si Inca Margarita, sA zicd cl Ioana sA fi dAruit
partea ei, arAtIndu-ne 5i zapisu ce Inpotriva popii Stanu sA zice cd este epitropu si al ace-
lor clironomi, numai nevAzind carte 5i mArturii de epitropi, ni sA pare el pentru aceste doa
parti sA sA judece stdpinii Mr. i acum jAluitoru popa Neacsul, sA ia partea lui, adicA a pa-
tra parte din jumatatea de movie ce au fost a Neal& mAtusii-si, asijderea 5i la clironomi,
partite Mr, atIt lui Gligorie, eft 5i Ioanii, 5i fiindcA Margarita au poprit fAr' dA cale, sA Intoarca
51 venitu In clta vreme o au tinut-o.
Pentru care, a sA facA luminatd porunca mdrii tale cAtre dumnealor ispravnicii
judetului sA meargA In fata locului sA le-o Inparta dindu popii Neacsului a patra parte ce i
sa cuvine din jumatatea de mosie ce au fost a Neagli, asemenea 5i la clironomii lui Gligorie,
ceialaltd parte a lor, i la clironomii Ioanii, partea ei, cercetind, da nu va fi daruit mumA-sa
lui MArgarit cApitanu si acestea, sA sA dea din partea acei mosii, care nu au Margarita
cheltuitj, moarA, casA 5i altele, asdzindu-i ca sA li sA izbrAneascA pricinile de judecAti.
Arh. St. Buc., PArerea noastra Intr-acesta5i chip iaste, iar hotArirea cea desAvIrsita rAmIne a sA face de care
M. nr. 5,
1. 399 401. no driia ta.
1777, malu 27.

Veliiii boieri aratd prin anafora cd rejudeclnd pricina Antimiei din mahalaua Gorgani (Bucurefli)
324 care cere ca protimitard sd rdscumpere casa pdrinteascd, vtriduld de fratele ei lui Ptrafcu brutarul,
aproba holdrtrea departamentului al 2-lea unde, dupd pravild fi obiceiul pdmtntului, se respinsese
1777 cererea fiind felculd prea ttrziu. Domnul tntdrqte.
mai
30 Io Alexandru Man Ipsilant voievod bojieiu milostieiu.
S-au infAtisat 5i tnnaintea domnii mete la divan amlndoA pArtile 5i, din cercetare vAzInd
51 domniia mea cd cererea Antimii iaste far' de nici o dreptate, pentru Inttrzierea vremii care sa

358

www.dacoromanica.ro
opreste de pravili i pentru Inzestrarea i chiverniseala cu care sa vede ca de la frate-sau s-au
lnzestrat i s-au casAtorit, am intarit dreptatea lui Patrasco brutaru ca sa stapineasca casa cu
buna pace, fiindca bine au cumpArat.
1777, mai 30.

Din luminata porunca maxi! sale preaInnaltatului nostru domn, Io Alexandru Ion Ipsilant voievod,
dumnealui ceausu de aprozi aduse la judecata. pe Antimiia, faneia ot mahalaoa Gorganului
din Buc<uresti>, pIrIa lui Patrasco brutaru, cerInd protimisis la o casa ce au vIndut-o frate-sau
Costantin, thud parinteasca.
Fata fiind numitul PAtrasco, arata zapisul de cumparare cu leat 1771 ghenarie 19, In
care sa vede ca frate-sau Costandin, inpreuna cu soacra-sal Antimiia i cu matusa lor, Arghira,
au fost vindut acea casA la un Chirita brutaru In taleri 33, care acel Chirita, neputind tinea
asa, au vindut-o numitului Patrasco in taleri 40, aratind i zapisul de cumparatoare cu leat
1771 avgust 30, de slut ani 6. Inpotriva piritului, rAspunse Manole barbatul Antimii, cum ca
fAmeia lui, atunci au fost far'de vIrsta si nu priimeste acea vInzare ce s-au facut de Costandin,
cumnati-sau.
Deci, cu cercetarea judecatii , dupa marturiile ce aduse pIrltul, patru preoti ai mahalalii
si eine! mahalagii, aratind cum ca Costandin fratele Antimii, neputind tinea acea cask cu bunfi-
vointa lui au vIndut casa lui Chirita brutaru si cum ca frate-sau au Inzestrat pa sora-sa Antimiia
dindu-o la casa ei, nici ca am pus vreun temeiu la iscalitura Antimii, sora lui Costandin, fiind
atunci nevIrsnica, fail de numai am urmat obiceiului pamIntului, adica, de vreme ce Costandin
au inzestrat pe sora-sa Antimiia dintr-a lui chiverniseala, sfi lute lege ca el, ca unul ce au ramas
stApfnitor pa lucrurile parintesti, i pA sora-sa au Inzestrat-o dintr-a lui chiverniseala dIndu-o la
casa ei, bine au vIntut acea cask a careia vinzare fiind bunk nu poate a o strica sora-sa, dar cu
toate acestea, numita Antimiia avea protimisis clnd esise casa cu vinzare de la Chirita brutaru
la Patrasco piritul, adica, da pornea de atunci pia de protimisis.
Dar (IA vreme ce de la vInzarea lui Chirita brutaru cumpardtoriul au trecut ani 6 de clnd
au cumparat Patrasco plritul casa, nici la aceasta nu are Antimiia nici un protimisis, fiindca drip&
pravila au trecut sorocul protimisis<ului> care rIndueste numai zile 30 la cei ce sInt de fata.
da vreme ce acum Antimiia, tocmai acum cautA protimisis, nu s-au prihnit cererea ei, ci am
hotarit ca Patrasco sa stapineasca acea casa cu buna pace de care Antimiia pirlsa.
1777, murk 14.

Miche paharnic, Dumitru stolnic 2 Cioran, Costandin biv vel comis, Alecsandru
Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer , Hagi Dumitrache sluger Pociov
<olisteanu>, Dumi<trache> Brez<oianu>, Hurm< uz > gramatic.

Neodihnindu-sa Antimiia femeia ot mahalaoa Gorganului pe judecata ce au Mut la

dumnealor boerii judecatori ot<al> 2 <-lea> departament cu Patrasco brutaru pentru o casa
ce au vindu-o frate-sau Costandin, fiMd parinteasca a lor, cerInd Antimiia protimisis j Mud
Antimiia jalba marii sale prealnnAltatului nostru domn, Io Alexandru loan Ipsilant voievod,
1nnaltimea mar!! sale au orinduit si la noi ca sa cercetarn aceasta judecati i ceausu de aprozi,
zapciu cel orinduit da mariia sa voda, aduclnd pe amindoaa partile i Innaintea noastra, arms
Intrebat pe PAtrasco brutaru, cu ce stapIneste aceasta casa si zise ca aceasta cask Costandin
fratele Antimii jaluitoarea i cu matusa lor, Arghira, la leat 1771 ghenarie 19, au vindut-o la un
Chirita brutaru In taleri 33, de slut ani 6 5i mai bine, cu zapis, iscalindu-sa l alte mArturii In.
zapis. Care, 5i acel Chirita brutaru, nedindu-i mina ca sa stapineasca aceasta cask tot la leat
1771 avgust 30, adeca peste sapte luni, au vIdut-o acestui Patrasco brutaru, In taleri 40. Care,
de la cumparatoarea lui Patrasco si pina acum, slut ani 6, 5i au stapinit cu pace, fiind amindoi
cu jaluitoarea tot intr-o mahala, iar acum peste 6 ani, numita jaluitoare cere protimisis s
intoarca banii cumparatorii lui Patrasco i sa ia casa lntru a ei stapinire. Care cerere a ei fu
far' da Mei un temeiu, fiinda nici pravila nu da, nici obiceiul pamintului nu iaste, peste atItea

35%

www.dacoromanica.ro
 ani trecuti sd ceard protimisis cu Intoarcere d bani, fiind sAzdtori amindoi Intr-o mahala, si
lntr-acesti ani vdzInd pe Pdtrasco brutaru cd stdpineste acea cask niciodatd n-au mai fAcut
pill la nici o judecatd, ci tocmai acum peste 6 ani. Am citit si cartea cld judecatd a dumnealor
boerilor judecatori ot<al> 2 <-1ea > departament ce iaste scrisd cu leat 1777 martie 14, si sd vAzu
cd iaste fAcutd dupd dreptate.
Drept aceea, i noi am botdrit, PAtrasco brutaru sd stdpineascd aceastd casd cu bund
Arh. St. Buc., pace de cdtre Antimiia jAluitoarea i de cdtre neamul ei dupd cum au stilpinit i pind acum, cd
M. nr. 5,
1. 401 v. 903. asa iaste cu cale 1 cu dreptate. Aceasta scriem.
1777, martIe 20.
Badea tirb<eiu> vel vornic, Radu SlAt<ineanu> vel clucer, Dumitrache Varlaam
vel paharnic, Ion vel stolnic, Radu vel sArdar, Costandin vel sluger.
1 Pentru : sord-sa.
2 Pentru paharnic.
<Divanul judecdtoresc> aratd prin anafora cd State Halepliu, chews pentru o datorie a slugerului
325 lord/6 Brdiloiu din Craiova, a slugerului $teran Crdsnaru si a sdtrarului $erban Otetelesanu,
ti reclamd cd nu pleilesc datoria. Se hoteirdste ca pirtlii sd pldleascd datoria si treapadul. Domnul
tntdreste dind soroc de plaid 40 de zile.
1777
mai
Io Alicsandru Man Ipsilantu voievod i gospodar zemle Vlahisco.
InfAtisindu-sh cu totii la divanu, Innaintea domnii mele, n-au tilgAduit Crdsnaru i Otete-
lesanu datoriia de aceastd suma de bani, numai cerea Ca sd meargd la Craiova cu mumbasir sd sd
Infdtiseze cu slugeru Brdiloiu si cindu va tAgAdui CI nu i-au dat la dinsul, atunci sd-i plateascd ei.
Pentru care, ItntrebIndu-sd pa numitu Iordache zarafu cld priimeste havaleaoa aceasta,
rdspunse cd nu sd amnestied cu Briiiloiu mai multu declt partea lui.
Deci, <Id vreme ce de la Iordache zarafu n-au vrut 11,111111t1i mai sus vreun cuvintu de a da
bani la BrAiloiu i dupd zapis sintu buni datori, hotrlm cd aceste pArti ale Mr a le Inplineascd
aici lui Iordache sarafu si zeciuiala, atit la capete, cit si la dobindd, dupd obiceiu sd o dea cel ce
i sl face Inplinire. Dar fiincicd cerurd IngAduiald CrAsnaru i Otetelesanu, neputindu acum a-i
Inplini, bi s-au dat cld cdtre domniia mea soroc de 40 de zile, Insd incredintind pd numitu zaraf cu
chiezas, care chiezas la soroc sd plAteascd banii, de nu-i va trimite ei, iar pentru banii ce zic cd au
dat CrAsnaru i cu Otetelesanu la BrAiloiu, osebit II s-au fAcut i lor carte cu murnbasir, ca sa
apuce pe BrAilolu i Intre dinii sd-si caute.
1777, malu.
Prealnnaltate doamne,
State Halepliu, la trecuta kind a lui dechemvrie In 12 leat 1776, au jAluit InnAltimei
mdrii tale pentru slugeru IonitA BrAiloiu i pentru slugeru $tefan CrAsnaru i pentru sAtraru Arban
Otetelesanu, ziandu cd, la leat 1775, avindu mai sus-numitii trebuinta de bani, s-au rugat de
le-au gdsit la un negullitor, cu zapis, taleri 1985, si necrezindu-i acel negutAtor cu zapisu lor,
zice cd s-au pus chiezas el ca, de nu va da mai sus-numitli bani, orMe bani le va lipsi
la 1nplinirea sorocului, sa alba State a rAspunde dd toti banii. i in multe rinduri, zice cd apucin-
du-i pentru bani, tot si-au pus soroace dupd soroace si s-au 1nplinit un an si zece luni de chid
zice cd savdiseste pe negutAtori i bardi nu-i dau i acel negutator, vdzindu cd nu poate lua banii
de la mai sus-numitii boieri, 11 apucd pe dinsul ca pe un chezas s plAteascd i cere ca cu mum-
hasir sd i sA Inplineasca acesti bani.
Dupd jalba lui State, Inndltimea marii tale ai orinduind pe Gligore copil din cask de
divan, ca sA-i apuce, ori banii sd-i 1nplineascA, sau avind ceva a raspunde sd-i ia, ori pe
sau vechil sd-i aduca la divanu prin stirea dumnealor ispravnicilor judetului i eine va rdmInea
de judecata, va plati treapAdu i chieltuiala. i aduandu numitu mumbasir pe slugeru tefari
CrAsnaru i pe sAtraru *Art:owl Otetelisanu, din lgminatil porunca inndltimii mdrii tale, vdtafu cid
divan aducindu-i Innaintea noastrd, unde fiindu fata si State Halepliu, jaluitoru, 'else State cd,

360

www.dacoromanica.ro
la leat 1775, mai sus-numitii boeri au cumparat vamile ot prez Oltu si, neavind pe altu omu
aici ca sa le poarte grij a, sit le plateascA ciferturile la visterie, s-au rugat de State de 1-au fAcut
gazda dindu-i zapis la mina, care zapis ni 1-au arAtat State scris dA la leat 1775 fevruarie 12,
iscalit intr-insul Stefanu sluger Crasnaru, IonitA BrAiloiu pitar si Sarban sAtrar Otetelesanu, ce-1
da la mina lui State, intru care scrie ca, cumparind ei vama de la cinci judete ot prez Olt in
taleri 16 100, au facut pe acest State gazda, ca sa inplineasca banii la visterie dupa ponturi si
dupa ciferturile ce sA vor pune, iar de nu sA va intimpla vreun cifert a nu proftacsi banii, State
sA ridice banii cu dobinda, crestineste, cum va gAsi la alta parte bani cu doblInda in frica lui
Dumnezeu i cit vor sadea acei bani, plat a-i trimite ei dobinda ce sa va face, sa aibA a o inplini,
ji orice pricini de judecata sa va intimpla pentru vain!, State sa aiba a le cauta cu judecata si,
pentru osteneala lui, sa-i dea taleri 250. Tot intr-acest zapis din dos, sA vede altu zapis iscalit
dA State, cu leat 1775 fevruarie 19, intru care scrie State, fiindca s-au orinduit cu isprAvnicia
Vlascii, in locu sau au lasat vechil pe vari-sAu Iordache sarafu, ca, dui:a zapisu acesta, sA ras-
punza la visterie si s-au incredintat cu zapisu Iui, ca, orice bani va fi trebuinta, sA radice bani cu
dobindA, dA tuna po taleri 5, insA numai pina in 2 luni cu acest fel de dobindA,
iar mai trecindu peste soroc, sa aibl a-si trage dobinda dupA cum sa vor rAdica
banii, iar dA sA va intimpla vreo suma de bani netrimisi de ei la soroace, sd aiba State a rAspunde.
Vazum i zapisu slugerului Stefan CrAsnaru i Ionita Brailoiu pitaru i satraru SArban Oteteli-
sanu, scris cu leat 1775 fevruarie 21, si dasupra zapisului scrie cAtre Iordache sarafu intru care
scrie ca pentru prodosiia vamii da peste Oltu pe 2 luni, ghenarie si fevruarie, care fac
taleri 2683 bani 40, acesti bani zic sA-i rAdice Iordache sarafu de unde va gasi sa-i dea la camara
sA ia ravas ca unul ce este vechilu dumnealor si dobinda va lua-o dupa cum le scrie zapisu ce
It s-au dat. $i tot intr-acest zapis, mai jos, tot dA la acest vAleat i tuna i zi sa vede iscAliti
iarasi cite trei, scrie sa mai dea Iordache sarafu si taleri 132, havaet dumnealui vel logof At, si
iarasi va trimite. Si in dosul acestui zapis, tot la leat 1775 maiu 28, sa vede cA au dat dintr-
acesti bani, taleri 1500 cu polita de la Radu logofAt, omul cAmArasului Mihalache, si au rArnas
bani buni, capete taleri 1315, 88, i, socotindu-sa dobinda la acesti taleri 1315,88 zece ani, unul
de doi ani, de la fevruarie 21 leat 1775 pina la fevruarie 21 teat 1777, fac taleri 263. S-au socotit
dobinda la taleri 1500 cc sa vAdu dati si trecuti in dosu zapisului tot zece, an unul, pe 3 luni
si o saptamina, de la fevruarie 21 leat 1775, pina la maiu 28 cindu i-au dat, fac taleri 40 si
puindu i taleri 250 simbriia gazdii, dupA coprinderea zapisului lor mai raminu numitii boeri
dalori, lateri 1869, 43.
Intrebindu pA slugeru Stefanu Crasnaru i pe satraru SArban Otetelesanu ce raspunde la
aceasta datorie, nu tagaduira cum ca flu sintu acesti bani datori, numai ziserA ca ei socotindu-sA
cu slugeru Ionita Brailoiu, tovarasul lor de la Craiova, partite lor ce au fost datori dintr-acesti
bani, zic cA ar fi dat bard pArtilor lor in mina slugerului Brailotului ca la o gazda ce zic ca
1-au avut datorrdcu. Inca, zise cA dintr-acesti bani, taleri 1869, 43, n-au luat nici un banu nici
da la slugeru Brailoiu, nici da la ei, fAra dacit mergindu numitu mumbasir din luminata porunca
a lnnaltimii marii tale, ca sa apuce pe mai sus-numitii boeri pentru acesti bani, slugeru Jonita
BrAiloiu ar fi trimis o carte catre un obrazu ca sa-1 inprumute cu taleri 2000 si acel obrazu n-au
dat nici Un banu, i is! cere numitu jaluitoru acesti bard de la mai sus-numitii. Noi dupa dreptate
am gasit cu cale, da vreme ca dumnealor au fost cite trei tovarAsi la luarea acestor bani i iscA-
liti in zapis, sA plateasca cite trei acesti bani, i la taleri 1315,88 ce sintu capete, sa dea zecivala
zapciului fiestescarele pe cite iaste dator, iar zecivala la dobinda banilor sa sa ia din dobinda
banilor, iar nu de la datornici.
Deci, fiindca slugeru Stefan Crasnaru i sAtraru Sarban Otetelesanu sa afla aici, sa-si
plateasca partite lor la acesti taleri 1869, 43 ce ii sa cuvine, dA orn cite taleri 623,14, iar pentru
taleri 623, bani 14, partea slugerului Brailoiu, nefiindu aici, sit fie luminata porunca innaltimii
mArii tale sa mearga om domnescu. i fiindca zisera mai sus-numitii, slugeru Stefan Crasnaru i
atraru Sarban Otetelesanu, ca au dat i partea lor tot in mina slugerului Ionita Brailoiu cai
unul ce 1-au avut gazda ca sa-i trimita la Iordache sarafu si nu i-au trimis, sa apuce pe slugeru
Brailoiu pentru top banii, sa-i inplineasca, iar dA va zice ca are ceva a raspande, sa-lia sa-1 aduca

361

www.dacoromanica.ro
 aici la luminat divanu InnAltimii milrii tale ca sd sA Inf Atiseze cu slugeru Stefan CrAsnaru i cu
sAtraru 8Arban Otetelesanu la judecatk i cine va rAmlnea de judecatii va plati treapAdu
AM. St, Buc., cheltuiala. Noi asa gasim cu cale, iar hotArirea cea deskvirsitA rAmIne a sk face de cktre InnAltimea
M. nr. 5,
f. 404-406. mrii tale.
1777, fevruarle 24.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd So f ica preoteasa reclamd pe unchiul ei Con
326 epitrop al reclamantei pentru plata unor datorii ale tatdlui
standin care i-a vindut casa pdrinteascd de pe Podul Calicilor. Constallndu-se cd o vinduse c a
ei cdt re visterie i cd, dupd
pravild, vistieria are protimisis asupra zestrei se respinge reclamaita. Domnul aprobd tntdrind
1777
otnzarea .
mai
30
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojieiu milostieiu.
InfAtisindu-se i hmaintea domnii mele la divan Sofiica i unchi-sAu Constandin i Velcea
logofatu, si din cercetare vazum domniia mea c vInzarea casii s-au f Acut din porurick cu
hotArlre de judecatk, precum din cartea dumnealoru velitilor boeri de atunci ne adeviirm,
si Apostol au fost bun datoriu visterii cu acei bani, precum sA dovedi din foaia socotelii
ce au fost cAutatA de orinduitii socotitori, i dupA pravili n-are Sofiica iici o dreptate la
pira ei, protimisindu-se mai mult banii visterii, am hotkrlt, Velcea logofatu s stApIneasc
cu bunA pace aceastA cask. Care, fiind p. locu sfiintii Mitropolii i vAzind i domniia mea,
cit si preasfiintlia sa parintele mitropolitu care este stApInu locului au iscAlitu si are toati
triia cumparatorului, i-am dat i domniia mea aceast IntArire la mlnA cu domneasca noastrk
pecete.
1777, mai 30.
PrealnnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumnealui vAtafu de copii za divan aduse la jude-
catA pk Sofiica preoteasa phisA unchiului ei Costandin, copilului din cask, Bolinteanu,
zicind ca, ramlindu-i o casA printeasca la Podu Calicilor i dupA moartea pArintIlor ei,
numitu, unchiul ei, au vIndutu acea casA, cerind acum ca sk o ia Intru stApInire.
Intreblndu-se si plrltu Costandin, rAspunse c In zilile mkrii sale rAposatului Costan-
din vodA Ghehan, fiind un Gheorghe zapciu orinduitu pentru lnplinirea dAjdii preotilor ot
sud Arges, au fost fAcut istov, apuclndu-1 visteriia pinA a nu Inplini banii de la preoti si
cum ck In urmk viind cu domniia, mariia sa Costandin vodA Mavrocordatu, numitu Gheor-
ghe au fost trimis pe Apostol copilul din cask tatAl ptrIii acestiia, cu cartea cahnacamiloru,.
ca sa meargA la sud Arges sA Inplineasck ramAsita de la preoti i sA dea banii unui proto-
pop, din care s-au fost Inprumutat acel Gheorghe de au istovit la visterie, care acel Apostol,.
lnplinind banii, taleri 140, i-au mIncatu. Dui:a a cAruia moarte, cerind Gheorghe banii de la_
Costandin pirltu, ca de la un epitrop al copiilor mortului, i judecindu-se Innaintea dumnea-
loru velitiloru boeri, s-au fost hotArlt ca s vInzA periusiia acelui Apostol, s sl plAteasck_
banii numltului Gheorghe, la care judecatA 1-au fost dat pe numitu Costandin ca
un epitrop al copiilor lui Apostol, sA vinzA casa aceasta cu mezat i sk plAteasck
datoriia, care cask s-au vindutu de numitu Costandin i de Mihaiu fratele ptrIii, fecior ar
acelui Apostol, la sfintiia sa parintele episcopu Buthului, chir Cozma, fiind pe acea vreme egu-
men la mAnstirea Dealului, la leat 7269 ghenarie 12, de stilt ani 16, drept taleri 80, si sfintiia
sa au vindut-o Velcii logofatului la leat 1775 fevruarie 7, fiind aceasta vinzare IntAritk si de.
preasfintiia sa pdrintele mitropolit.
Am tntrebat pe Costandin plrltu de ce si sk iscileasci In zapisul vInzArii, rfispunse,
c silit fiind i la lnchisoare, 8 zile, de aceia au iscalit. Inpotriva cruia raspunse Sofiica,.
c ru s-au fAcut acea vinzare, fiindat ptrIsii cere casa pentru lipsa zestrii mume-si ce cu,
totu au fost mIncat-o tat-sAu nemic, far'de numai aceast cas, i Mack&

362

www.dacoromanica.ro
pirka era foarte micA, ici n-au putut sA caute zestrile mume-si i el nici stiia de acest
Costandin, epitropu ei, ce face.
Deci, noi vAzind hotdrirea dumnealoru velitilor boeri de atunci ca sA vinz a. periu-
siia lui Apostol ce au fost murit, tatul acestii Sofic Ai, pentru care sd plAtescA datoriia lui
Gheorghe, zicem dar, mAcar cd sA vede cum cd casa s-au vindutu pentru datoriia lui Apos-
tol ce au murit, ce rAmAsese datoriu lui Gheorghe, dar fiind lucru dovedit cd acei bani nu
au fost ai lui Gheorghe, ci ai visteriei, pentru aceia, bine s-au vIndut casa, de vreme cc
visteriia are acest protimisis asupra zestrii la aceastA pricind, fiindcd-i fusese muml-sa moartA,
dupa pravili ce zice la cartea 9 a InpAratilor, titlu 9, cd pronomionu ce are muerea asupra
cererii zestrilor ei, protimisindu-sA adicA mai mult decit visteriia, nu sd vine si la clironomii
ei, adicd sA aibA protimisis mai mult deck visteriia dupd cum au protimisis de cAtre
alti datornici.
Drept aceia, au hotArit ca Velcea sd stApineascA casa aceasta cu blind pace, fiind
bunA vindutA pentru datoriia visterii, iar hotArirea cea desAvirsitd rdmIne a sA face de cd- Arh. St. Buc.,
MB. Dr. 6.
tre inndliimea mArii tale. f. 426-427.
1777, fevruarie 10.
Miche paharnic, D<umitru> Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<do-
chim> biv vel medelnicer, Hagi Di<mitrache>

Departamentul al 2-lea aratd prin awl/bra cd Niful logofefel din Bucuresti se judecd cu fiii dece-
datului Manciu vdtaful, care nu-1 lasd sd stdpineascd parte din rnovia Mostiste (jud. Ilfov). Cer-
cettndu-se pravila se dd dreptate filor care de 39 de ani stdpineau acea movie. Reclamantul se
rejudecd la divanul domnesc. Domnul Itotrdvle s cerceteze ispravnicii.
327
1777
mal
31
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoe.
Neodihnindu-se Nitul logofetel, esi la divan innaintea domnii mek zicind ca. si Orin-
tii lui si elu, nelipsitu au stdpinitu aceastA mosie ca o dreaptA a loru, Mil de a nu sA ames-
teca Manciul sau feciorii lui Intim nemicA niciodatd. Pentru care, Intrebindu-se feciorii
Manciului, au raspunsu cd tatd-sAu au avutu pd tatul Nitului purtAtor de grijA la venitul
acei mosii i o cduta numai ca un vechil al tAtine-sdu, iar nu ca a lui mosie, iar de clad
au muritu tatd-sdu, au luat-o insusi de o cautA i o stAptneste Wad acurn. Dar fiindcd Nitul
totu tAgAdui, gdsim de trebuint sd sd facd cercetare la fata locului, pentru care, poruncim
dumneavoastrd ispravnicilor, pe Inprejurasii vecini si pe lAcuitorii de acolo, oameni cu stiintd,
sd faceti cercetare cu amAruntu, eine au stApinit aceastA mosie, din ce vreme i pind cind,
si de va fi stdpinitu pArintii Nitului, sA cercetati In ce chip au stApinitu, adecA, ca a loru
mosie, ori rinduitu purtAtor de grija dAspre Manciul pentru strinsul venitului< ?>. Si sd ne
trimeteti In scris imstiintare, ca sA ii sA hotdrascA.
1777, malu 31.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumnealui ceausu za aprozi aduse la judecatd pe
Nitul logofetel din Bucuresti, pIrk lui Iane i brat ego Nitul, feciori Manciului vAtafu ce au
muritu, zicitnd cd rAmiindu-i de la tatd-sdu stinjeni 60, mosie la Mostiste sud Ilhov, au stA-
pinit-o fdrA de nici o supArare, iar acum numitii nu-1 IngAdueste ca sd o stdpineascd.
Intrebindu-se Jane brat Nitul, rAspunse cd stApineste aceastA mosie clironomie de la
tatd-sAu, carele le-au fost cumpAratA o parte dintr-aceastd mosie, stlnjeni 30, de la NegoitA
logofAtu sin Vintild cApitan, inpreund cu un vAru al lui, Para sin Mateiu, stinjenu po bani
160 cu zapis ot 7245 fevruarie 24, adecd de ani 39. Aral si alt zapis cu leat 7246 ghe-
narie 15, adecA de ani 38, in care sA vede CA totu acel Pand au fost vindutu la Manciul
vdtafu, stinjeni 5, asemenea au cumpAratu de la acel Pand toatA partea lui ce au fost

363

www.dacoromanica.ro
 avutu Intr-acea mo$ie la leat 7246 martie 14, adect de ani 38, stifnjenu po bani 180. Ar Att
si alt zapis al lui Negoitt tatul pIri$ului, cu leat 7245 fevruarie 27, adect de ani 39, In care
st vede cA acel Negoita ar <fi> fost vindutu stInjeni 10 dintr-aceastA mo$ie <a> Manciului,
stinjenu po bani 180, mai arAtt i alt zapis de datorie tot a acelui Negoitd, de taleri 10,
cu dobinda loru, de la leat 7245 martie 6, adec t. de ani 39, arAtt $i un rAva$ tot al acelui
Negoitt cu leat 7245 aprilie 18, adect de ani 39, In care sA vede cA s-au mai fost Inprurhu-
tatu de taleri 11, puind zalog zapis de toatt mo$iia de stinjeni 118, mai ardtA i alt
zapis de datoriia lui Negoita cu leat 7249 martie 11, adect de ani 35, pentru taleri 43, In
care bani intrA l cei mai sus-numiti taleri 11, pentru care au fost pus Wog zapisu de toa-
tA muslin.
Deci, osebind stInjeni 59, parta lui Pant brat Negoitt, unchiul p1r4ului, de la care
au fost cumpAratu Manciul, rAmln filet stInjeni 59, partea lui Negoitt, tatAl ptrIplui, In care
sA vede cA iart$i au fost cumpAratu Manciul precum am zis mai sus, stInjeni 40 $i au rAmas
stInjeni 19 $i i-au fost pus zAlog cum st vede cartea de hotArnicie.
Drept aceia, vAzInd cA au trecutu ani 39 la mijloc, nu am priimitu pira lui, aceasta,
dupt poruncile tuturor pravililor care pravili simfonos orInduesc $i la InvAtAtura pravililoru
cu porunct $i cu InvAtAturt prosopichis, sA sA sAvIr$ascA pint la ani 30, adect dupt ce
vor trece ani 30, numai mArturiilor i bisericiloru, le dAruesc ani 40 cu deosebit procoloon,
dar plrI$u acesta, la aceasta fAcea cerere ca sA jure pIrltu acesta, lane, pentru tatt-stu
Manciul ce au muritu, el nu au luatu vin sau bani de la tatt-stu Negoitt, din datoriia ce
avea st ia. Care, aceastA cercetare a lui, nu am priimit-o urmlnd Tevtxhv 8:Sccaxcaiccv t $i
poruncii pravilii ce mai sus am zis, cA ne porunce$te st nu priimim pIrt care au trecut de
ani 30, de vreme ce la aceastA pricint st vede cA au trecutu de ani 39. Iart$i numitu pIrl$
incepu sA ceart protimisis ca sA rascumpere mo$iia aceasta a tatine-stu Negoita, cit i a
unchiului sau Pant, care, nici aceasta nu am priimit-o, fiindcA au trecut de ani 39 $i nu
mai Incape nici o pint la aceastA pricint dupt porunca i invAtttura ce s-au zis mai sus, mai
virtos ea $i popa Dumitru, fratele pirlsului, au mArturisitu Innaintea judecatii de aceasta
vInzare, cum ea an, ar fi fost vindutt sl $tiutt, iar nu ascunst precum zice frate-sau Nitul,
adect cum cA nu au $tiutu pint astazi.
Drept aceia, am hottritu ca numitu Iane sin Manciul vatafu sA aibt a stApIni cu
Arb. St. Bur.. bunt pace mosiia aceasta precum au stApinit-o t tatt-silu $i el pint acum $i st fie nesupt-
ML nr. 8.
f. 423-424. ratu dc cAtre Nitul logofetel pir4u. bar hottrirea cea desavir$itii ramine la InnAltimea ta.
1776, oetomvrie 24.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Dumitru Greceanu, Evdochim biv vel
medelnicer, Di<mitrache> Brez<oianu>.
1 Adict : InvatAtura generalt".

Velifii boieri amid prin anafora cci BAnice se judecti cu Dinul Ceallc certndu-i plata unei datorii
3 28 rdmase de la taldl acestuia pentru niste oi. Divanul, cercellnd zapisele Fi adeverinfele, hotdrdste
plata. Domnul intetreste, reducind suma fixatd de divan.
1777
lunle
1
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar.
Neodihnindu-st Costandin sin Petco Cealic, au e$it Innaintea domnii mete la divan
si, spre apararea lui, la cererea lui BanicA, aratt un zapis al Marii, sotiia lui Mateiu, Intru
care scrie ea au dat lui Petco Ceallc, numai oi 284, fAr'dA a nu arAta Intr-Insul ca au fost si
alti miei. t zicea Costandin ea, ne$tiind acest zapis, s-au InVilat de s-au dat dator pa ta-
leri 810, dar din cercetare st dovedi ea slut osebite cele ce cere BAnica luate de Petco Cea-
llcul. Numai, fiindcA sa vAzu cA au fost t miei t fiindct mieii nu putea fi dtopotrivii la pret,
cu oile mari precum i le cere BAnica i fiindca el, la luarea acelor oi, n-au fast, nici $tie
ce au facut tatii-stu, pentru aceasta am hottrit de s-au mai scAzut din suma ce arata mai

364

www.dacoromanica.ro
jos si precit s-au gasit cu cale a nu sa pagubi nici unul din dreptu. ce i s cuvine, nici
altul a sa asupri, facIndu-11-sa un sulf pa taleri 500, au ramas si o parte si alta multumiti,
Insa dintr-acqii bani taleri 460, sa-1 dea Costandin sin Petco Cealic, iar taleri 40 sa-i piarza
Mariia vInzatoarea, fiind i ia In villa la aceasta pricina si asa sa-i exofliseasca de tot. Ci
dar, orinduitul mumbasir Intr-acestasi chip sa urmeze a face Inplinire.
1777, Ionic I.

Din luminata porunca marii sale preainna4atului nostru domn, Io Alexandru loan Ipsilant
voievod, vataful de paharnicei au adus la judecata innaintea noastra pe Banica, pirls Dinului
sin Petco Cealic, cerind de la dinsul taleri 810, dupa o foaie de socoteala, da cele ramase
ale lui Matei, unchiul Dinului si a lui Banica jaluitoru. Care le, deosebit de aceasta foaie,
prin zapisu lui ce este scris de la trecuta lima a lui ghenarie 22 leat 1777, sd da platnic
sa-i plateasca lui Banica acesti bard taleri 810, cu doaa soroace adica, la Paste ce au trecut
sa-i dea taleri 400, iar taleri 410 sa-i dea la Simpietru ce vine.
Deci, faia fiind Dinul sin Petco Cealic, zise ca tata-sau, Iii viia fiind, au cumparat
la leat 1771 mai 15, cu zapis de la Manila, soliia lui Mateiu capitanu, oi 284 In taleri 410,90
si la foaia de socoteala ce au dat el lui Banica, s-au pus 200 oi cu gresal dintr-acestea si
cu Inslaciune ca el nu cere aceste oi ce le-au cumparat tata-sau, Petco, ci cere prisosul
acestor oi, ziclnd c toata suma acestor vite cu mare, cu mica, au fost 01 480. Care, si
Dumitru calauza, vatafu de la aceste oi, au dat adeverinta. In scris lui BAnicA ca au fost oi
450 si 30 capre, ce fac peste tot 480 d vite cu mic, cu mare, si cum ca lnsusi Dinul sin
Petco Cealic prin deosebita foaie arata. ca sa da platnic sA plateasca lui Banica taleri 600
pentru oi 200 ce arata ca s-au vIndut oaia po taleri 3. Ci, fiindca Dinul sa aparA de aceste
oi, zicind ca sint cumparate de tata-sau si cu Insalaciune le-au pus Intr-aceasta foaie, aduclnd
marturie tot pe acest Dumitru vatafu de oi i pe un Preda, iar vataf, cari detera marturiie
cd au fost oi mari 280 si 30 capre i ceilalli, miei, care si dupa marturiia acestor vatasi
de Qi ce i-au dus Dinul sin Petco spre lndreptarea lui, s vazu c. acei miei ce zisera martu-
riile lui Banica ca. au ramas atunci nevInduti, de la leat 1771 mai 15, da cind arata zapisul
Marii ca au vindut numai oi mari 284, pina la zapisu i foaia de socoteala, ce au dat nu-
mitul Dinul sin Petco, lui Banica la leat 1777 ghenarie 22, sint ani 6 si acei miei Intr-acesti
ani s-au facut oi mari i sa vede ca aceste oi ce shit aratate In foaia Dinului da socoteala, sa
vede c sint deosebite da oile ce sint cumparate de Petco Cealic, tata al acestui Dinul, de la
Mariia sotiia lui Mateiu, fiind cumparate de 6 ani mai nainte. Macar cA fiind si Stan, bar-
hatu al treilea acestii Marii, zise ca acest zapis 1-au dat nevasta lui, lui Petco Ceallc, pentru
vinzarea acestor oi 284, in taleri 410,90, din care bald zice ca au luat numai taleri 120,90,
iar taleri 290 Inca nici pina acum zice c nu i-au mai dat acel Petco Cealic -WM acestui
Dinul, aceste oi 200, ce este Dinul dator sA plateasca lui Banica, sint alte oi, afara din
cele ce le-au vindut Manila nevasta lui, da slnt 6 ani.
Ci, noi dupa foaia de socoteala si dupa zapisu Dinului sin Petco Ceallc si dupa dovezile
ce sa vede prin marturiia acestor mai sus-numiti, In carele Insusi Dinul sA leaga ca de a
lui buna voe au dat acest zapis sa platesca lui Bartica taleri 810, care zapis i foaie de so-
coteala sa vede adeverita cu marturii oameni de credinta, am hotarft, Dinul sin Petco Cea-
lic, dupa zapisul lui, sa plateasca acesti taleri 810 lui Banich varl-sau zapciu cel orinduit Arh. St. Buc..
da manila sa voda, sil faca Inplinire. Aceasta scriem. ma. nr. 5.
1. 400-407.

1777, aprille 29.

Pana Fili<pescu> vel vornic, Badca $tir<bei> velvornic, vel logorat, D<imitrache>
Varlaam vel paharnic, Ion vel stolnic.

365

www.dacoromanica.ro
 Velifii boieri arald prin anafora cd Stoica din Cirstieni (jud. Muscel) se judecd cu Arsenie
329 cazacul, care II reclamase cd stdpinea o vie dupd o diatd mincinoasd.Divanul,cercetind,constatir
cd diala e adevdrald, cd Arsenie a reclamat nedrept si aprobd ca Stoica sd stdpineased acea vie
In continuare. Domnul intdreste.
1777
Male
4
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod bojieiu milostieiu.
Pentru vie, intarim dornniia mea ca sa o stapineasca Stoica, cu buna pace.
1777, Janie 4.

Preatnnaltate doamne,
Stoica de la arstieni, sud Mused, la trecuta Irma a lui aprilie 26 leat 1777, au avut
judecata innaintea noastra a Arsenie Cazacu, fecioru curnnati-sau Pana Orosanu din orasu
Chnpulungului, pentru o vie din dealul Pitestilor, sud Muscel, ce au fost a Savului socruf
Stoical, care vie o are Stoica, data de socrl-sau Sava, data da zestre prin foaie dd. zestre
si Inca si la moartea Savului si prin diiata lui, o lasa Stoicai i nevestii lui. Dar la judecata
ce au avut ei Innaintea noastra, numitul Arsenie Cazacul au zis ca, atit foaia de zestre,
eft si diiata, iaste mincinoasa, si curn ca ar fi dat Stoica taleri 50 si doi znopi cla in mita.
ispravnicilor celor dintiiu care i-au judecat si au facut dreptate Stoicai, iar pa el I-au
napastuit.
Pentru care, judecindu-sa la numitul divan innaintea lnnaltirnii marii tale, s-au luta,
rit anafoaraoa ce am facut-o noi, cu luminata pecetea innltimil tale, poruncind dumnea-
lor ispravnicilor ce sa afla acum ca Stoica sa dovedeasca cu marturit cum ca taste foaia
si diiata adevarata i, dovedind c iaste adevarata, sa-si staptneasca Stoica viia cu pace, si
sa cerceteze si pentru rusfetul ce au aratat Arsenie ca au dat Stoica ispravnicilor dintliu.
Si de la 22 ale acestii luni a lui maiu, cu anafora Instiinteaza innaltimii marii tale, Du-
mitrache Papoz< ?>1 i Istrate Izvoranu ispravnici ot sud Muscel, cum ea fiMd fata,
atit Arsenic Cazacu, cit si Stoica, au adus pe Nicolae barbieru din Cimpulung, cel ce au
scris foaia cid zestre, i pa Ion uncheasul Cotofand ot tam, cel ce au scris diiata socrului
Stoicai, si au marturisit cu sufletile lor cum ca iaste bun i adevarata, atit fo-
aia (la zestre, Cit i dilata, si slut serise eu iniinile lor dupa invatatura acelui mort.
Asijderea arata ca au chemat i pe zapcii i slujitorii ispravnicii i cu arnaruntul au Lica
cercetare si n-au putut sa dovedeasca nicidecum ca sa fie luat ispravnicii acea mita, dupa
cum au aratat acest Arsenie Innaintea judecatii. Arata ca au apucat i pe Arsenie cu strin-
soare ca sa arate dintr-a cui gull au auzit cuvintul acesta de luarea acelui rusfet, ca s
arate pe acel om, i, cunosclnd Arsenie ca au ramas mincinos, au cazut Innaintea ispravni-
cilor cu rugaciune ca sa s roage innaltimii marii talc sa i sa erte acea gresala. Care dupl
cercetarea cc vazum ca au facut ispravnicii, sa vede ca ru i fara de cale au umblat Arsenie
de au purtat pe acest Stoica printr-atitea judecati cu cheltuiala, neavind nici o dreptate la
cererea lui.
Ci, gsim cu cale dupa cercetarea ca s-au facut de la doilea, s-au dovedit c i foaia
da zestre i diiat iaste bung, s i sa intareasca stapinirea vii cu lumMata hotarlrea Inl-
iinii marii tale, iar pentru cad au pirit minciuni pa ispravnici, ca au luat taleri 10 si doi
znopi da in, si n-au putut dovedi, Amine vinovat a i sa hotari pedepasa de catre innltimea
Arh. St. Boo.. mrii tale. Noi asa am gasit cu cale, iar hotarirea cea desavIrsit amine a sa face de citre
Ms. nr. 5,
f. 401-401v. Innaltimea marii tale.
1777, mai 27.
Nic<olae> Dud<escu> vel ban, Parra Fili<pescu> vel vornic, Badea Stirb <ei>
vel vornic, Dumitras<cu> vel logofat, Radu vel clucer, Dum<itrache> Var<laa m>
vel paharnic, Radu vel stolnic
1Poate fi: Papaz<oglu>.

366

www.dacoromanica.ro
Ispravnicul judefului Saac area prin anafora cd Neaga din Nelezesti (jud. Ilfov) revendicd de la
vdduva lui Frangulea via din Dealul Slrbenilor (jud. Saac), zdlogild lui Frangulea de cdire laldlei
decedal. Judecindu-se i la divanul domnesc, dupd cerceldri, se constald cd via a fost sldpinild de
Frangulea numai cu lillul de zdlog. Domnul holdrdsie s-o sldpineascd Neaga, restituind vdduvei
lui Frangulea banii zdlogirii. 1777
iunie
6
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojieiu milostieiu.
Citindu-se la divan Innaintea domnii mele aceasta anafora da cercetarea ce cu porun-
ca domnii mele au facut ispravnicii dupa zisele Marii ce au zis intiiu la judecata aici ca
are marturi la partea locului cu care va putea dovedi cumparatoarea ei, vazum ca ceia
ce au zis, n-au putut-o dovedi.
Deci, de vreme ce Manila, zapis (la cumparatoare nu are, marturii vrednice Inca nu
are, far' da numai o marturie, care si acela nu este di temeiu i ajutorul ei, iar la mina
Neagai vazum si zapisele vechi ale vii si i o marturie care marturiseste cum scrie mai jos,
am hothrit domniia mea ca numita Neaga sa-si ia viia parinteasca intru stapinire, macar
c sint 24 de ani trecuti, dar zalojire fiind, iar nu vinzare i i aceia far' da zapis, flU sa
opreste a-si face 'Ara ei.
Pentru aceia, acum s dea Neaga banii ce sa arata mai jos ai zlojirii, s inplineasca
Marii i toata cheltuiala de lucrul vii, a timpului d estimp pre cit numai cu dovada va
arata ca sa ia viia cu rodul ei, iar Mari! i s-au pus soroc de o luna sa aduca dovada da va
avea, cum ca. au cumpArat barbati-sau aceasta vie si atuncea cu dovada aceia li va cauta,
iar neaducind pin' la acel soroc, sa ramiie bine stattoare la stapinirea Neagai.
1777, lunie 6.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale avura judecata de fata innaintea mea, Neaga de la
satul Netezesti sud Ilfov prin vechiul Gavrila barbati-sau, cu Manila ce au fost sotie Frangulii
mazilu ce au murit, zicind numita Neaga ca a. 24 de ani sint, de and tata-sau Stoica
inprumutindu-se de la acel Frangulea cu taleri 30, i-ar fi pus amanet 6 pogoane da vie cu
crama lor in Dealu Sirbenilor aici la sud Saac i cit au trait tata-sau n-au putut a da banii
sa-si scoat4 viia (la supt zalojire, si intimplindu-i-sa moarte, au ramas Frangulea stpin
vii pina acum, i ceru ca sa dea banii zalojirii sa-si ia viia intru stapinirea sa, ca o clirono-
mie parinteasca.
Fata fiind innaintea mea i Manila sotiia Frangulii, i s-au cerut zapisu da stapinire
sau da zalojirea acci vii, i zise ca nu are, Mild prapadite din vremea razmiritii, iar o mar-
turie aduse pa Ion de la Gradiste, care marturisi ca 24 de ani sint de cind stie ca au tocmit
Staico tatul piniii cu Frangulea acele vii, pogonul cite taleri 10, fiind paragini, i i-au dat
innainte taleri 30, facindu-i Stoico i ravas la mina Frangulii logofat pentru acei bard, si
era vorba ca sa-i aduca i zapisile cele vechi sa-i dea i ceilalti bani, i dupa aceasta toc-
meala au mai traitu numitul Staico Inca doi ani ; tin an au fost fugit la sud Buzau, iar in
al doilea an, au venit iar la lima si au murit, in vecindtate find cu Frangulea. Dar dA i-au
mai dat Frangulea i ceilalti bani si da au facut Staico zapis (IA stapinire Frangulii, zise
ca nu stie Gavrila vechilul Neagai, sotii sale. Ne arata 2 zapise vechi ale neamului ei, da
cumparatoarea acelor vii i ne aduse i o marturie, pa Neagul pircalabul de la Pucheni
sud Prahova, care marturisi cA tata-sau Dima, vecin fiind cu aceste vii, ar fi avut prigo-
nire cu Frangulea ca sa-1 scoata din vii cu protimisis da vecinatate, dar nu I-au scos, si
asa i-ar fi spus tata-sau ca Frangulea stapineste acele vii far' da zapis si cum ca sint zalog
drept taleri 30.
Deci, atit din zisele pirisilor, cum si din marturiseniia acestor doal marturii, nu fu
1ndestul judecatii a pune temeiu da hotarire nici la o parte, fiindca daspre o parte vedem
stapinirea Frangulii de ani 24, despre alta parte, iarasi vedem ca zapisile cele vechi ale

367
www.dacoromanica.ro
 vlilor sh aflA la mina pirisii si nu la mina Frangulii, dui:oh cum mArturisi numitul Ion, eh
Aril. at. Bile., le-au fost tocmeala. Numai aceastg. cercetare fcurn i trimisem pe amindoah pArtile cu soroc
f.MB.
412nr.v.-413
6,
. pinA la iunie in 4 zile sA sl afle la luminat divanu mhrii tale, sh ii sg faca hothrlre.
1777, main 26.
Radu G<olescu> biv vel sluger, is<pravnic>.

3 31 Velilii boieri arald prin anafora NI vamesii reclamd pe mocanii ungureni care nu vor sd pldleascd
vamd pentru lina, znifele fi brinza trecule peste multi. Divanul propune ca ispravnicil sd cerceteze
ft sd se urmeze dupd vechiul obicei. Domnul frddreste.
1777
lunie
7 Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoe.
Poruncim domniia mea ispravnicilor judetului sh urmati a face cercetarea ce scrie mai
jos, insh zhbavA sa nu faceti ca sh nu a pricinuiasch si celor cu oile cevasi lips i nevoe,
cu oprirea In prelungith vreme ci, cit mai far' de zhbavA, sh trimiteti dornnii mele intiin-
tare, si cid aici avern a face domniia mea hothrirea.
1777, lunle 7.

PreainnAltate doainne,
Vamesii din partea muntelui au jAluit innaltimii mArii tale, zicind cA, apucind pe mo-
canii ungureni, cei ce au oi, sg-si plateasch vama lor pentru ling, mite, brinzA, unt i pentru
mieii cei ce zic ch-i au d vinzare i ei nu ar fi vrind sh plAteascA zicind cA au luminatA
cartea Innaltimii tale Ca, pentru lina i mitele i brinza ce o fac pentru casa lor, vamd sh
nu plAteascd si cei mai multi zic cg au cite doag. i trei mii dh oca dh link mite si brinza,
si le f ac cd sint pentru casa lor cu pricind ca sh nu plAteasch vainA. i cer numitii vamesi
prin jalba lor, sg fie luminatA porunca innAltimii mArii tale care preasfiintiia sa pgrintele
mitropolitu, ca s5 facA carte de blestem asupra tuturor acelor ungureni si, prin mijlocirea
vAtasilor de plaiu, sg le dea carte de blestem, ce sd arate fiestescare adevArul, citth ulna,
mite si brinza le este trebuinta pentru casa lor, iar pentru ceilalti sl plAteasch vamA. Dupa
jalba lor, innaltimea marl! tale cu vAtafu de pAhArnicei ne poruncesti ca sA cercetAm dh
obiceiu, l cu anafora sA Instiintam Innaltimii mArii tale. ArAtAm innaltimii mArii tale a
noi stim cri mai nainte sh stiia cith it i mite si cith brinza lua un mocan de la oile lui
si trecea dincolo in tara ungureasch pentru trebuinta casilor lor, iar pentru ceilaltA ce o vin-
dea, plAtea vamA.
Dar nefiind aici vamesi vechi cari au fost asupra muntelui dA au tinut vArni i vAtasii de
plaiu, Cum i alti oameni bAtrini care sh stie sg ne arate cite cith sumh de ling i de mite
si de bring' lua um mocan de la oile lor pentru trebuinta casilor lor, am gAsit cu cale sh fie
luminath porunca Innaltimii mArii tale cAtre dumnealor ispravnicii judetului, ca dumnealor
sh cerceteze prin potecasi bAtrini i prin vAtasii de plaiu, vamesii cei vechi ce au fost mai
nainte de vremea rAzmiritii i prin altii care vor fi stiind la o mie de oi i la cinci sute si la
mai putintele, cite cit au avut obiceiu dh oprea acei cu oile pentru trebuinta casilor lor,
atit !Ina, mite, eft i brInzA, si ph eft vor dovedi cu adevArul cA au avut vechiul obicei, cu
anafora sd instiinteze innaltimii mArii tale si pinA nu sA va hotari de innaltimea mArii tale
cith Una i mite si brfnzA, sA aibd voe sA-si treacA un mocan dupg suma oilor lui In tara
ungureasch pentru casa lui, sd nu fie slobod a duce, si atunci, dupl luminath hothrirea mgrii
AM. at. Buc., tale, vor avea voe pA cith sumh sh va hotAri de chtre InnAltimea mArii tale. Noi asa am gAsit
MB. nr. 6,
1. 407-408. cu cale iar hotArirea cea deshvirsith rhmine a sA face de cAtre innaltimea mArii tale.
1777, maiu 17.
Nic<olae> Dudescu vel ban, Parra vel vornic, I3adea vel dvornic, Dumi<trasco>
vel logofAt, Radu vel clucer, vel paharnic, Ion vel stolnic, Radu vel sardar, Radu
Filipescu vel medelnicer.

368
www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea arata prin anafora c Constantin Moldoveanu din Pitesti reclamei vama
cuvenitit tatalui su, fost mimes in Arges fi Muscel, fi nepleitit de camrasul Chirc. Dovezile
aduse de Orli nefiind concludente, se propune jur(unint. Domnul aprobd cu junlmintul piritului
si drept de apel la divan.
332
1777
iunle
Jo Alexandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoe. 7
Celui ce face WA, i sa cade sa aduca marturii la cererea lui, iar cind el nu va avea
dovezi, s primeasca piritu blestem asupra tagaduirii lui. Intr-acestasi chip s urmeze jude-
cata a le face izbranire si de va raminea de inplinit, mumbasiru sh inplineasca, iar cind vreo
parte va avea a face apelatie, vor esi la divan.
1777, I wile 7.

<Scris ulterior de altil mina, cu alta cerneahl :> Al doilea Intilrire s-au facut la pricina accasta,
cind au esit la divan, innainte.
Preainnanate doamne,
Din lumMata porunca innaltimii tale, dumnealui vatafu de copii za divan aduse la
judecata pe Costandin Moldoveanu de la Pitesti slut Arges, piris dumnealui Chircai cma-
rasu, zicind ca la leat 1767 fiind tata-sau vames la Arge E Mused, numitul Chirca cama-
rasu au avut rimatori strinsi i facindu-sa vama acelor rimatori taleri 513,30, i-au cerut In
multe rinduri si nu au vrut sa-i dea. De care, zice c s-au si judecat atunci tata-sau hmaintea
durnnealor velitilor boeri i s-au fost hotarit ca sa-i plateasca si tot nu i-au platit, ci au
plecat i s-au dus In Tarigrad, aratindu-ne de aceasta i un ravas de jalba ce 1-au fost dat
tata-sau, marii sale raposatului Alexandru vocla Ghica cu leat 1767, In care arata ca, dind
jalba pentru Chirca camdrasu In zilile marii sale raposatului Scarlat voda si fiind orinduit
vatafu de copii ca sa-i Inplineasca acesti taleri 513,90, pina a nu-i Inplini, piritu au plecat
la Tarigrad, 1 asa cerea voe s mearga dupa dinsul la Tarigrad ca sa-si ia banii. AMA si
diiata tatine-sau cu leat 1771 fevruarie 2, In care scrie ea are s la de la pirilu taleri 513,40,
vama dupa 3080 rimatori.
Fata fiMd i dumnealui Chirca camarasu, tagadui de tot, zicind c el de la leat 1767
pe cum jalueste pirisu, el nu au fost aid i ca, la leat 1764 si 1765, au fost vames mare
si au avut rImatori cumparati de la balta unde au si plait vama oborului si i-au vindut
pMtind i vama trecatorii la Focsani, macar ea, ca un varnes mare ce era, putea i insusi sa
dea cartulie i sa treaca pe unde ar fi vrut, vitele, zicind si aceasta c tatu plrt-
sului pe acea vreme Ii pltea ciferturi si de avea sa ia, putea sa opreasca din ciferturile ce
platea pe toata luna.
Deci, vazind ca aceast pricina este foarte Intunecata si In bAnuiala, de vreme ce nici
pirisu nu are vreo dovada vrednica de credinth, neputind noi a razima numai in mai sus-
numitul ravas de jalba ce au fost dat tata-sau, nearatindu-ne nici o adeverinta de urmarea
ce sa va fi facut si I diiata tatine-sau ce scrie pentru al situ folos, de care nu voeste pra-
vila ca sa dam credinta la cite scrie cel ce lasa diiata pentru al salt folos, [voeste pra-
vila] ci ne porunceste ca sa cerem dovezi, vazind ca si dumnealui Chirca carnarasu nu avu
nici o dovada spre Incredintarea ziselor lui, i socotind ca la aceasta pricina fiind foarte
Intunecoasa si In banuiala pe cum am zis spre a s descoperi adevarul, este trebuinta de
juramint, pentru care jurmint ne Invata invtatura pravilii, de la cartea 22, titlu 5, ca jude-
catorul are voe sa-1 dea la eine va socoti din cei ce sint cu pricina...
i)TOL SUvavroci 6 8Lxcarrilq ed. OiXet. iracpipew 'thy 6pzov &v dercoptc,c Caco8eiZeo4
Drept aceia, instiintam maril tale, ca sa sd faca hotarirea juramintului de care Innal- Arh. St. Bue..
res. nr. 5,
timea marii tale. 1. 908 908.
1777, Mlle 5.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alexandru Greceanu, Ev<dochim>
vel medelnicer.
adica judecatorul poate sa defere jurmintul oricui voieste el In lips de dovada.

369

www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Ilinca din Bucuresti cere vorniceset Anita .5'lirbei
333 restituirea unor lucruri af late in pastrarea vornicesei si Wale ei prin diat de cdtre o mdlusd. D!va-
nul respinge cererea, Ilinca nerevendicindu-le vreme de patru ani. Domnul intdreste.
1777
lunie Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojieiu milostieiu.
8
Infatisindu-se i innaintea domnii mele la divan, Ilinca cu vechilul dumneaei vornicesii,
vazum ca cele ce cere Ilinca nu slut rinduite pentru dinsa a lua nimic, ci numai la pomeni-
rile moartii sa sa dea, care aceasta facindu-o si dumneaei vorniceasa si dind acel putin
ramas la milostenie dupa cum scrie diiata, 1111 ramine la Ilinca nici o cerere a mai face.
Vazum si tacerea Ilincai de patru ani, ca n-au mersu nicidacum la dumneaei vorniceasa sa le
ceara, ca prin mina ei sa s dea, si nemergind nimeni ca sa le ceard, dumneaei vorniceasa
bine au urmat dindu-le iarasi la loc cum moarta rindueste. Pentru care hotrim, dumneaei
vorniceasa sa aiba buna pace pentru aceasta pira a Ilincai.
1777, iunie 8.
Din luminat porunca marii sale preainnaltatului nostril domnu Io Alecsandru kart
Ipsilant voievod, dumnealui vatafu da visterie au adus la judecata pa Ilinca din Bucuresti, pirise
dumneaei vornicesii Anitii, Stirboalcai, zicind Ilinca c, avind ia o matusa, sor cu muma-sa,
40 da ani au slujit tot in curtea dumneaei, iar la vremea razmiritii au dat la dumneaei vor-
niceasa 80 da coti da pinz si talei 20 ca sA-i pastreze. 5i intrind dumneaei in Brasov, ma-
tusi-sa au ramas aici, pe care luind-o Ilinca, au purtat-o cu cheltuiala, umblind pina <la sfirsitu>
bjanii, i viind aici la Bucuresti, au mai trait matusi-sa 2 luni si au murit si au lsat pa
numita Ilinca epitroapa prin diiata, s ia acei taleri 20 si pinza da la dumneaei vorniceasa
ca sa-i faca soroacile, care diiata sa vazu si d catre noi, cu leat 1771, mergind la dumneaei
si cerindu-le, nu va sa i le dea.
Fata fiind Iordache, vechilul dumneaei, s-au intrebat ce raspunde si nu t6gadui, nu-
mai zise ca, trecind atitea ani da cind au murit matusi-sa i nearatindu-se nimenea cliro-
maul- s ceara acei bani si pinza, dumneaei au socotit sa nu ramie la dumneaei si le-au
dat pentru sufletul moartii, adeca cei taleri 20,2 sarindare, au vindut si pinza da taleri 10
si i-au mai dat un sarindar, iar cit au mai ramas, au inpartit-o la saraci. Am cercetat pa Ilinca,
da s-au dus vreodata sa le ceara de la dumneaei si de au fost aicea In Bucuresti, i n-au
raspuns ca aicea au fost, numai n-au stiut ca este si dumneaei vorniceasa In Bucuresti.
Deci, socotind noi ca dupa facerea dietii pina acum, shit 6 ani, i dumneaei vornicea-
sa au venit din Brasov cid sint mai bine (IA 4 ani, am cunoscut c jaluitoarea care au fost
si ia aici, sa cade sa le ceara s le ia si O. le dea pentru sufletul moartii, dupa diiata. Care
nefacindu-o dumneaei vorniceasa, dindu-le dupa cum zice, milostenie, iar s-au inplinit porunca
dieii si nu rilmine alta dreptate la Ilinca, fara numai sa cerceteze de s-au dat si alta datorie
la dumnaei vorniceasa s dea, sa dovedeasca ca s-au dat, dupa cum zice, pentru sufletul
Arh. St. Buc., moartii, Ca asa am gasit cu cale i hotarim.
Ms. nr.
f. 410-410 v. 1777, mai 21.
Ian< ache > Mav<rodin> paharnic, B <a >r<bu> sluger, Niculae sluger, Ge3rge
Canale.
1. clironom

Mitropolitul tdrii araid prin anafora Ca Costandin Panaiut reclamit pe popa Dumitru, care i-ar fi
334 luat niste scule si argintarii. Piritul aratd cd avea de primit o datorie de la piris si c acele lucruri
au fost incredintate unui protopop. Dupd cercetarea velitilor boieri, se propune sd se restituie re-
clamantului obiectele. Domnul intdreste.
1777
iunie
8 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojieiu milostieiu.
Da vreme ce acel preot Dimitrie este In vin pentru doaa pricini, una, ca de au avut a
lua cevasi de la Costandin Panaiut i sa cadea sa dea In stire la judecata i sa-si caute dreptul

370
www.dacoromanica.ro
 cu judecatd, iar sA nu facd dA sinesi aceastA pornire si-i spargd sipetul i sd ia lucruri ; alta, cd.
n-au sdzut sA-si caute davaoa, ci au fugit, poruncim dar, lucrurile acelea ce s-au dovedit cd slut
drepte ale lui Costandin, la protopopu, sd sA dea toate dAplin lui Costandin Panaiut.
1777, lunle 8.

PreainnAltate doamne,
Dupe jalba ce au dat cAtre manna ta Costandin Panaiut grecu pentru popa Dumitru grecu,
cd fiind el dus afard, ar fi mersu numitul popd Dumitru i spArgindu-i un sipet al lui ce au avut
lAsat aici la o gazdA din Bucuresti, i-ar fi luat niste scule i argintdrii, care anume le-au numit lit
jalbd i CA, de la popa intrind cu porunca noastrA In mina unui protopop al nostru anume Gri-
gorie, zice ca nu i sd dd i sA and pdgubas. Ni sd porunceste dd care mariia ta ca de-i este cu
dreptate cerirea, sA poruncim de a i sA da acele lucruri, iar fiind pricina intr-alt chip, cu anafora
sA 1nstiintam marl! tale.
Deci, arAtAm mdrii tale c5. pentru aceastA pricind, Inca am mai fAcut anafora mdrii tale
la and jalbd ce au dat acest Costandin, unde arAtdm curgerea pricinii, ci neintArindu-se dA cAtre
manila ta acea anafora, arAtAin pricina i cu aceasta.
In trecutile zile, dd. va fi acum vreo 2-3 luni de zile si mai bine, viind la noi numitul
Costandin, ne-au ardtat jalb5 pentru numitul preot, i aducindu-1 i-am pus fatd la cercetare
la jalba lui Costandin n-au agaduitu preotul, numai, aratd cd avind datorie la Costandin, taleri
200 cu zapis, si luind stire cd au fugit Costandin, pentru aceia au mersu si au luat din sipetul lui
Costandin acele lucruri, drept ca un amanet. Si poruncind noi protopopului Grigorie de Buc<u-
resti> ca sd ia In scris acele lucruri toate de la preot si sd le dea la o mind dA negutAtor
streinu unde vor priimi amindoi, adecd i preotul i negutAtoru pind sd sA facd stire mdrii tale,
la urmA ludm rdspunsu c s-au invoitu amindoi sd dea lucrurile lui Costandin innapoi i sd fie
inpAcati. Si rAmiind lucrurile la protopop, a doa zi cind era sd sd facA teslim toate la Costandin
din mina protopopului cu preotul fatA, noaptea au fugit numitu preot i toate lucrurile au rdmas
In mina protopopului.
Acum, fiindcd negutAtoru Costandin le cere dupd vorba preotului i fiindcA preotu n-au
dat rAvas protopopului pentru aceasta, ca sd dea lucrurile lui Costandin, ci numai cu gura au zis
si au fugit, i lucrurile le-au fost luat din mina preotului, sa teme protopopu de a le da Medd
a nu avea la mind vreo adeverinta sau porunca mdrii tale, ca sd nu fie In gresald mime, poimline,
sd vie preotul acesta i sd le ceard dd la protopop ca un lucru ce i-au dat In mind si negutAtoru
sA nu fie aici. Ci, la anaforaoa ce zicem cd am mai fAcut, ludm stire cA au fost porunca mdrii
tale prin dumnealui vdtafu de aprozi ca sd cerceteze dumnealor velitii boeri pricina, unde au si
cercetat, si au gdsit cu cale ca, ori chezas pamintean, om vrednic, sd-si dea Costandin ca sA
rdspunzA oricind sA va intimpla a veni numitul popa Dumitru, ori acei taleri 200 ce au zis popa
Dumitru cd are la Costandin datorie, pentru care au si luat acele lucruri sd-i pue la o mind de om,
iar pAmintean, sau la Mitropolie ca sd stea o seamA dd vreme i dud nu va veni numitu popA,
iarAsi el si-i va lua innapoi, vedem cd dupe aceastd bund alegere a dumnealor velitilor boeri,
nici chezas aduce, nici banii, acei taleri 200, zicind cd chezas nu gaseste i bani nu are.
Ci, acest fel fiind i intr-acest chip neputindu-se indrepta aceasta, ardtdm mdrii tale CA
parerea noastrA este sd i sd dea lucrurile fiind drepte ale lui, cum sd cunoaste, numai sd fie poruncd
mArii tale ca sA facA dumnealor velitii boieri, o adeverintA de mArturisanie a pricinii In scris ca sd
o alba protopopu la mina clad va da lucrurile sd nu sd intimple miine, poimline cum zicem,
niscai amestecAturi, viind popa, i negutAtoru sd nu fie aici. Iar hotArirea cea deshvirsitd ramine Aril. St. Buc..
nr.
la innAltimea ta, si anii mdrii tale de la Domnu, sd fie multi si norociti. f. 414-415.

1777, lunie 3.
Grigorie al Ungrovlahiei.

371

www.dacoromanica.ro
 Mitropolitul Wit arald prin anajora Ca loan, f iul decedatului Anastase Ioanuf, cere de la epitropul
335 acestuia, Theodor Tomara, avutul taldlui sau si socotelile. Ptrttul aratd scrisoarea rthduvet lui loanuf
care-1 numise epitrop. Gdsindu-se gresitd reclamafia tut loan, se lasd la hotdrtrea domnului. Acesta
in divan constatd cd Ioan nu-1 poate scoale pe Tomara din epitropie, dar poate sd-si caute socoteala
1777 cu ceilal fi mostenitori ai lui Imam?,
Male
8
Io Alecsanclru loan Ipsilant voievod bojieiu milostieiu.
Infitisindu-se i innaintea domnii mele la divan amindoai pArtile, asemenea vizum din
cercetare, a nu poate Ioanut numai cu gura, neavind nici o volnicie la mini a scoate pc Tomara
dintr-aceasti epitropie, care este Intemeiati cu atitea dovezi de la clironomii mortului, i rea ii
este cererea. Far'da numai pentru partea lui, de vreme ce i mortul prin diiati 11 orinduieste
si o ceru ca sA sA diosebeasci, am hotirit domniia mea ca, dupe ce sA va alege dupe diiati di
citre orinduitii socotitori ce prin osebit pitac s-au orinduit, aceiasi parte si si dea la preasfintiia
sa pArintele mitropolit, ca si stea ca Un amanet. Si mergind Tomara ca si caute socoteala cu
clironomii ceilalti la Ioanina, de va esi datorii pe cit va cidea t i partea lui Ioanutu, sd si Mph--
neasci dintr-aceasti parte de la sfinta Mitropolie, iar de va da aid chezas di credinta, anume
cum ca rispunde la datorii a Mplini, partea ce va ajunge pe numitu Ioanutu, si i Sd Mai tislim
in mini-i toati partea ce i sii va alege.
1777, lunie 8.

Prealnniltate doamne,
La jalba ce au dat midi tale loan fecioru riposatului Anastasie Ioanut, pentru Theodor
Tomara epitropu lui loanut, tati-sau, cerind avutul tati-siu cel intrat In mina lui Tomara
Inpreuni si socoteala dii cele ce au facut pini acum, cu orinduitul zapciu, dumnealui vitafu
da copii za visterie. Adusi fiind 1nnaintea noastra, am cerut intiiu lui Tomara Si ne arate epitro-
piia cu ce este intrat intr-aceasta si lie arata atit scrisorile a mumii lui Than jiluitorul, sotiia lui
Ioanut, cit si a surorii lui, iscilite di multe mirturii si de arhiereu eparhii, de uncle sint, In care
I/ face epitrop pe ale lui Ioanut Inpreuni i cu ali negutitori In toate, si si volniceste Si ia, sii
dea i si lucreze cele cuviincioase pini la una. Viz= si 2 zapise ale insusi numitului loan AIM-
toru la mina lui Tomara cu care asemenea 11 adevereazi de epitrop si Ii intireste slujba epitropii
a o cauta cum sit cade, mai vizum i alta scrisoare a mumii jaluitorului la mina lui Tomara,
scrisa di la trecuta luna a lui martie 14, in care scrie auzire da fil-sau, ci s-au sculat asupra lui
Tomara epitropu i ca Ii cere partea sa din casa pirinteascd. Si Intre altele care 11 (Maim:A pi
fii-siu la aceasta zice oi aceasta. cii de-si cere fii-sdu partea cea cazuth lui din casi, dar ping a
nu si plati toate datoriile lui Ioanut, nu sd poate face impirtire, i scrie lui Tomara sd nu-i dea
cevasi de aici, ci si meargi acolo Ioan sit si nevoiasci cu totii inpreuni a pliti datoriile i ce va
mai raminea periusiie, atuncea o va faci-o pirti si va lua si el partea ce i si va cidea. Cerem
si lui Ioan sii ne arate de are vreo scrisoarc oH de la mumi-sa, ori de la surorile lui, In care
si fie volnic a cere socoteali lui Tomara, si ne arati ci nici scrisoare are, nici volnicit di cinevasi
este, far' di numai zise cii vede pe Tomara risipind lucrurile tatului lui I cu aceasta indemnat
de sinesi este a-si deosebi partea sa i cere socoteali lui Tomara.
Deci, acest fel vizlnd noi pricina, mai mult nu putum intra In cercetare avind Tomara
la mini atitea scrisori si volnicie i Ioan sin Ioanut, fir' di nici o scrisoare la mini, numai cu
gura. Ci, facem stire milli tale si ni si pare gresali In jalba lui loan, pentru cid, nu e de la
nimeni ai lui, volnicit a face aceasta, ci mai virtos oprit dupi scrisorile ce le arati Tomara. Iar
Arh. Str. Buc.. hotirirea cea desivirsiti Himine la inuiltimea ta i anii mini/ tale de la Domnu si fie multi si
AIR. 5.
f. 415 416. norodti.
1777, malu 10.
Grigorie al Ungrovlahiei.

.172

www.dacoromanica.ro
Mitropolitul Wit arald prin anafora ca Maria, sofia lui Neculae si nord lui Musat, reclanul mo-
stenirea unchiului lor Costandin logofatul care infiase pe Sofia, copila lui Musal, moarld ne-
virstnicti, a carei avere fusese imparfit de !alai trupesc copiilor lui Necula si Ilinca. Murind
Neculae, mitropolitul arat c dupd pravila se del dreptul de mostenire pentru parlea lui Mariei.
336
Domnul Inteireste. 1777
hullo
9
Io Alecsandru Joan Ipsilaa voievod bojiiu milostiiu.
Infaisindu-se i innaintea domnii mele la divan amindoaa partile, si vzind domniia mea
ca alegerea ce face preasfiniiia sa parintele mitropolitu, iaste dupa pravila cum arata mai jos,
o intarim si hothrim ca sa ia numita sotie a lui Neculae, ca un nepot ce este lui Costandin logo-
fau, acea parte a Saftii. Jar pentru alta lipsa da zestre a Ilincai i cerire ce mai facea Mateiu
sarafu, epitropului Steriian, osebit de aceasta, cariile cercetarea si judecata preasfintii sale
parintelui mitropolit n-au aratat, nici s-au cercetat fiind osebita pricina, i-am rinduit domniia
mea iarasi la preasfintiia sa parintele mitropolit, fiind pricinh ca sa s caute dupa pravila, si
sfintiia sa va face osebit, iarasi hotaire in scris.
1777, lunle 9.
Yeainnaltate doamne,
Dupa luminat pitacu mall tale cu care ni sa porunceste sii cercetam pricina sculelor ce
sint ia Manaila logofau za visterie, date de judecata supt pastrare, care le cerea Mariia ce au
fost sotie lui Necolae sin Musat logofatu, ca niste drepte ale ei, aratan man tale ca pricina
cererii acestii jluitoare dupa cercetare asa fu : un Costandin logofau unchiul barbatului acestii
jaluitoare, neavind copii din trupul lui, au luat o copila da suflet, anume Safta, a cumnati-sau
Musa logofatu, socrul jaluitoarii, care au fost facuta nu cu sora numitului Costandin logofau, ci
cu alta sotie a lui Musat de a doua i acest Costandin logofatu la moartea sa lasind prin diiata
din avutul sal parte acei copile de suflet, taleri 1000 bani gata i nite brari da aur si altele,
facind epitrop pe singur tatul copilii, cel trupesc, Musat logofau. Care copila, Safta, murind
nevirsneca, partea ce avea de la tata-sau cel sufletesc, Costandin logoftu, au ramas asupra
tata-sau cel trupesc, Musat logofau, i peste putina vreme murind si Musat logofatu, in diiata
ce si-au facut, din lucrurile acei copile, unile le-au orinduit lui Neculae fii-sau, sotul jaluitoarii,
si altile, taleri 1000 i niste bratari le-au lsat la alta copilh a sa, anume Ilinca, care si acum traeste.
Si toate intrind in mina lui Necolae, banii i bratarile, le-ar fi rapus, iar alte lucruri ale path
lui Neculae sint supt pastrare la numitul Manaila, logofatu za visterie, ca un amanet drept aceste
lucruri, braarii i miia de taleri rapuse.
Ci, pentru ca sa aflam cui sa cade mostenirea, unui copil luat da suflet, ori rudelor daspre
partea tata-sau cel trupesc, si am cautat la pravila, Sinopsis Vasilicon 45, titliu 1, unde zice : 1
Deci, dintru aceste toate zise ponturi din pravila s da cu socoteala ca lucrurile ale fecio-
rului de suflet chid va muri far' ad virsta, sa s intoarca la acei mai d aproape, cu spiti rude
ale tata-sau cel sufletesc ca facerea feciorului cla suflet urrneaza firea. Ci, de aceasta facem stire
marii tale, iar hotarirea cea desavirsita amine a sa face de care manna ta. Si anii mall tale de Arh. S. B
la domnul Dumnezeu sa fie multi si norociti. Ms. Dr. 5.
f. 413 v.-414.
1777, ghenarle 28.
Grigorie al Ungrovlahiei.
1 Spatiu mare, alb.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Patru (jud. Saac) se judec cu Ion Voicilas din Eu-
curesti pentru steiptnirea unei vii. Se holrste ca ispravnicii de judef sa faca cercelare cu carte de
hlestem fi marturii. Domnul Intareste.
1777
Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. lunle
9
S-au infatisat i innaintea domnii mele la divan amindoaa partile, i neputindu-se face
mai multa cercetare aid, neavind mdrturii i dovezi ce trebuiesc, orinduim i poruncim dumnea-

25 0. 758 373
www.dacoromanica.ro
 voastrA ispravnicilor, aducfndu-si loan Voicila rnArturii ce shit iscAliti In zapis, sl le faceti cerce-
tare prin carte dA blestem, si dovedind cA au fost bunA vinzarea, sA dati hotArire In scris pentru
dreptatea numitului Voicilas spre a avea pace de aceastA pirA a lui PAtru.
1777, lunie 9.
PreainnAltate doamne,
Din luminath porunca InnAltirnii tale, dumnealui vAtafu za pAhArnicei aduse la judecata
pa PAtru unchiasu din sud Saac, pirl lui Ion Voicilas ce sA aflA aici In Bucuresti, ea de sint
acum 5 ani, fAcindu-i bine cu taleri 150, cu o vie zAlog cA sA-i dea yin drept bani, dupe cum sA
va rupe In deal, lasindu-i 4 parale si i-au dat vedre dA yin 72 si 6 vedre rachiu, cite taleri 3 si
taleri 46, dAosebit dA 2 culesuri ce au mai cules pa urmA in silnicie luInd tarn an, vedre 500 si
Intr-alt an, vedre 400 si pinA la cea dupA urmA i-au vindut i viia.
FatA fiind si Ion Voicilas plritu, de eft aratA, pentru ca i-au luat din vie, nu trig-
dui, numai zicea ca, ca un staptnitor al vii, fiind cumparata iar nu zalojita, au luat, si
arata un zapis al pirisului cu leat 1772 iunie 20 si cu multe marturii ce scrie la mina lui
Ion, ca de a lui buna voie i cu stirea tuturor rudelor si a vecinilor au vindut 2 pogoane
da vie cu obratiia In dealul GorAnet1 si au luat top banii In mina lui si arAtA si alt zapis,
tot cu acel leat 1772, fail luna, iar al pirlsului ce scrie la mina lui Ion, cA mai avind un
pogon di vie in dealul GorAnet1, IntrInd cu acele 2 pogoane ce au fost vindut mai dinainte
11vinde drept taleri 66, scriind si aceasta Intr-acel zapis al lui Patru, ca mai ramlind<dator>
lui Ion cu taleri 42 si nemaiavind ce sa-i ia, au cazut cu rugAciune la Ion de au Intrat i acesti
bani Intr-acel pogon (IA vie. Inpotriva carora zapise, raspunse Patru pirIu, ca 1111 ar fi bune
si nu ar fi ale lui, zicind si aceasta ca s-ar fi judecat i Innaintea ispravnicilor, dar flu avu
sA ne arate nici o adeverinta de aceasta.
Deci, vAzind ca aceasta pricina ramine de a sa cerceta prin mArturiile ce sa vad
iscaliti Intr-acest zapis, si fiindca toate aceste marturii sa afla acolo In deal, de vreme ce
si amindoaa pArtile au priimit ca sa ii sa cerceteze pricina acolo uncle shit si marturiile prin
carte dA blestem, a fie luminata porunca frinaltimii tale catre dumnealor ispravnicii din
sud Saac ca, prin carte da blestem, aducind toate acele marturii dA fall Innaintea dumnea-
Arh. St. Bun., lor, sa cerceteze dA aceastA vinzare i In ce chip vor gasi en cale, prin cartea dA judecata
M. nr. 5.
1. 416-416 V. sA ibrAneasca. Iar hotarirea cea desavIrsita ramtne la Innaltimea marii tale.
1777, Junk 6.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru Greceanu, Ev<dochim> biv
vel medelnicer, Hagi Durni<trache> biv vel singer, pi<mitrache> Brez <oianu > An-
donie Fotinos.
1 Corect : Gornet.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd mosnenii din Davidesti (jud. Dimbovila) reclamd pe
338 Stan si nepotul sdu care le-au finpresurat mosia din Davidesti i lacovesti. Ardtindu-se de piriji
acte de stdpinire din vechime, divanul le dd acestora dreptate dupd pravild. Domnul intdreste.
1777
lunle
9 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
S-au infatisat i Innaintea domnii mele la divan amindoua pArtile si Insu0 pIrlsi
marturisira cA stApinesc piritii de 50 de ani mosiia aceasta de care fficea cerere, a carora
cerere fiind rea peste atita suma de ani si neavind nici ei vreun temeiu bun la mIna loru,
am IntAritu domniia rnea dreptatea piriilor ca, dupA cum sA copripde mai jos, sa urmeze
sa stapineasca cu bunA pace.
1777, 1unle 9.

374
www.dacoromanica.ro
Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumnealui ceausu za aprozi aduse la judecatA pe
Ftadul i Ion i Nitul cu cetasii lor din neamul St Anil, mosneni din Davidesti ot sud Dimbo-
vita, p1rii lui Stan uncheasu i vnuc ego Eftemie tot dintr-acel judet, zicind cd, avind ei
mosie de stApinire ce s numeste Davidesti i Iacovesti, au fost cumpArat Mihaiu stolnicel,
din care a trag piritii, o parte dintr-acea mosie a St Ann i dupd vremi piritii le-au fost
inpresurat i partea lor de rnosie.
Fatd fiind i pIritii Stan uncheasu i cu nepoti-sAu, rdspunserd cd ei de sint ani 53 de
cind s-au hotdrit acea mosie de doi boieri cu porunca mArii sale raposatului Nicolae vodd,
pe cit ii s-au ales pArtile mosiilor lor, atita stdpinesc, iar nu sA intindu mai mult, si ar-
tar o copie dupd hrisovu rAposatului marl sale Duc Ai vodA cu leat 7186 maiu 14, de shit
ani 99, In care dA stApinire lui Mihaiu Stanciu mosie in Davidesti si In RAstoacii, dui:4
cumpArdtorile ce au avut. Mai arAtard si o carte de judecatA cu leat 7204 fevruarie 4, de
stilt ani 81, a lui Pascale vornecu de Tirgoviste, in care scrie cd, pentru mosiia din Davi-
desti ce au fost cumpArat-o Mihaiu stolnicelu de la un Cirstea din Davidesti, feciorul lui
Neagul Gotan, au cAutat cu judecatA un Tudoru. nepotu Cirstii, ca sd Intoarcd lui Mihaiu
stolnicel s ia mosiia si nu i s-au datu ascultare. Mai ardtara o carte de hotarnicie, cu beat
7232 iunie 17, a sase boeri hotarnici care au hotirit mosiia Davidesti si Iacovesti, care au
aratat cd au ales stinjeni 5013 a rdposatului Barbului Greaceanu stolnic de cumpAratoare
de la mosnenii din Davidesti I Iacovesti, au ales si la mosneni stinjeni 3933, care stinjeni
s-au inpArtit pe mosii, din care mosi s-au datu si lui Dragomiru vnuc Mihai stolnicel, din care
sA trag pIritii acestiia, stinjeni 142, afard din stinjeni 175 ce au fost vindut la stolnicu
Barbul Greceanu, asijderea si la mosi St Anil, adicA la neamul p1riilor, s-au datu stinjeni
17. Mai ardtard i altd carte a 12 boeri hotarnici cu leat 7251 iulie 5, de slut ani 34, in care,
alegind partea de mosie din Davidesti a neamuluidui> Mihaiu stolnicel Davidescu, le-au
dat stApinire. Mai arAtard o carte a mdrii sale rAposatului Mihaiu vodA Racovita cu leat
7252 septemvrie 8, de slat ani 33, In care dd stdpinire lui Mihaiu stolnicel pentru mosiia
loru Davidesti. S-au intrebatu Oita cu ce temeiu cautA sd strice atitea carti domnesti si
hotArnicii cd sd vAzu la mina pIritilor i arAtard i ei numai o carte a dumnealoru boeriloru
ispravnici ot sud Dlmbovita cu leat 1777 aprilie 6, in care scrie cd, dupd cercetarea ce au
fdcut, ar fi avind si plrIii acestiia, ce sd trag din neamul StAnii, mosie In Davidesti si
arAtA cu pricind cd din vreme lipsind mosii i parintii loru Ii s-au rdpus cArtile si cum cd
din zapisele de cumpArdtoare ce au fost cumpArat Mihaiu stolnicel de la un Cirstea din
Davidesti ce sd trage neamul St Anil, nu si-ar fi vindut acel Cirstea toatd partea lui din Davi-
desti.
Deci, fAcind cercetare cu amAruntu cArtilor domnesti i hotArniciilor, vAzum cd aceastd
mosie Davidesti si Iacovesti cind s-au hotArit de 6 boeri, de shit ani 53, arAtA cd strAmosii
pdrintilor acestora, Tudor sin StAnescu, au fost de fata la hotArnicie i aratA i mosii cei
ce lipsea atunci, alegind acestu Tudor sin StAnescu numai stinjeni 17, de uncle s-au cunoscut cd
atita au avut parte intr-acea mosie. i iardsi zice cd, dA nu ar fi fost de fata la hotArnicie,
ce ar fi fost lipsit la altA parte, putem zice acum cd s-ar fi inpresurat mosiia de cAtre neamul
piritilor, dar de vreme ce au fost de fatA precum Ii aratd hotArniciia, nu putem ca sA le dam
stdpinire mai mult decit acei stinjeni 17, ce s-au ales de hotarnici, care sint trecuti ani 53,
ci pIriii acestiia ce s trag din neamul lui Mihaiu stolnicel au stdpinit pind acum necon-
tenit, dupd cum si pirlsii nu tAgAduird, s vdzu cd pira loru fu fdrA nici un temeiu i inpo-
triva pravilii.
Pentru care, am hotArlt cd piritii acestiia, Stan uncheasu cu nepotl-sdu, sA stdpineasca
mosiia dupA cum au stApinit mai nainte pind acum, iar hotArirea cea desAvirsitA rdmine a Arh. St. Sue..
sd lace de cdtre inndltimea mAril tale. Ms. nr. S.
f. 425 426.
1777, maiu 29.
Miche pahanic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> biv vel medelnicer, Di<mi-
trache> Brez<oianu>, Andonie FAlc<oianu>.

375
www.dacoromanica.ro
 Diep;arrtbaamne (niuu dl al 172 ale: aa)raptedniprruinpalantaafour na ecidcaBnainficai lull !lie' Dsaa tne(inucdr.edTienl en)psreijn* luidie nedegcuuldiRoorudluu II

3 if
negulaloruhu
Voico din Teleorman, spre vinzare. Acesta arald cd a pldlit Banciului # lui Dan preful sdrii cerind
1777 sd fie adus la cercelare f i cumpardlorul acesteia, ceea ce se aproba. Domnul intdre$te poruncind
ca ispravnicii sd urmeze dupd holarlre.
lunie
9
Io Alccsandru Joan Ipsilant voievod.
S-au infAtisat i Innaintea domnii mele la divan amindol pArtile si din cercetare vA-
zurn cA Banciul i Dan, datori sint a plAti banii, ca unii cc au luat sarea In miinile loru
stapinii sarii au sA-si caute banii de la dinsii neavind a face cu Voico sau cu Enciul, pentru
care am si hotArit sA-i inplineascA. Si dA vreme cA acel cumpArAtoriu de sare trAeste, dupA
cum s-au gAsit cu cale dA la judecatA, orinduim pa sluga domnii mele aprod ceausAsc, ca
sA ia pA Banciul i Dan si pd Voico sA-i clued la dumnealor ispravnicii<din> Teleorman i d umnea-
voastrA sA urmati dupd cum scrie mai jos.
1777, iunie, 9.

Prcainnaltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumnealui ceausu za aprozi aduse la judecatA pa
Banciul i IA Dan din sud Teleorman ptrisi Radului i SArban de la satu Baciul, sud Vlasca,
zicind pir1ii cA 6 ani slut acum de chid, avind acesti mai sus-numiti o sumA de ocA
de sare i neavind cui sa o vinzA, s-au rugat de dinsii ca sa le gaseascA un negutAtoriu,
dupa a carora rugaciune le-au si gasit pA un Voico din sud Teleorman, cu care, fAcind
pirltii tocinealA, le-au dat acel Voico Innainte arvuna, taleri 256, iar ei le-au zis sA nu le
dea sarca pina nu le va numara toti banii, i ei au dat-o fArA a le inplini banii. Acum Ii
apuca pit dinsii de bani, luindu-le i oi 90 si tot umblA prin judecAti pa la dumnealor isprav-
nici i nu-si poate afla dreptatea.
FatA fiind atit pirftii eft si acel Voico, s-au Intrebat Intl! pA piriti ce rAspunde, si
scoasera o carte de judecata iscalita de dumnealor boerii judecatori ot departament cu leat
1772 martie 31, In care arata cA Radul i SArban din satu Baciul sud Vlasca au tras la
judecata pa Banciul de la satu Calo<m>firesti sud Teleorman, cerind de la dInsul taleri
349 din taleri 612, 105, pretul dui:4 sare ocA 9730, care o vinduse Banciului, suta de ocA po
taleri 6 bani 36, In care nici Banciul n-au tAgAduit-o, numai au zis ca si el au vindut-o lui
Voico sirbul si banii nu i-au luat.
Deci, judecata vAzind ca Insusi cu gura lui au zis ea au cumparat sarea si au facut 0
incepere de a da banii, 1-au dat platnic sa rAspunzA toatA suma si el sA-si caute cu cel ce
au luat sarea de la dinsul. Ne mai arAtA i altA carte de judecata tot de la acel departament,
cu leat 1772 iunie 14, In care arata ca un Ion Aibinit i Stan si Sarban cu tovarAsii lor
s-au judecat cu Banciul i cu Dan, tot pentru acea sare i cu acea sumA i s-au dovedit ca
au fost asupra Banciului si a lui Dan si hotarAsc sa sa vinza ale lor ce va avea i sA Inpli-
neasca banii.
Nni vAzind dintr-aceste doaa judecAti cum ca Banciul si Dan sint aceia <ce> au cum-
pArat sarea i asupra acestora s-au fost facut hotartrea de aLita vreme ca sA plateascs,
i-am Intrebat da ce au dat jalba minicinoasA ascunzind adevaru dreptAtii, si nu tAgAduirA,
numai zisarA ca au si ei sA ia de la Voico sirbul ot satu Brinceni sud Teleorman, cAruia
inpreuna cu altui negutator anume Enciul de la Sfistov, i-au dat aceasta sare, i baiii nu
i-au luat. La aceasta scoase si Sandu cdpitanu altA carte de judecata a dumnealor ispravni-
cilor ot sud Teleorman cu leat 1777 maiu 15, In care sA coprinde ca Sandu cApitanu cerInd
de la acestiia plata numitei sAri ce rAmAsese sA mai ia, i acestiia pricinuind cit sarea au luat-o
Inpreuna cu Voico si au vindut-o la Enciul strbul (IA la Sfistov si de la acel Enciul au luat
Voico banii, dumnealor ispravnicii ce au fost In anu trecut la sud Teleorman, i-au fost
trimis dacindea dA s-au hifAtisat cu acel Enciul cumpAratoriul i dupa mArturiia cc au dat
s-au dovedit cum ea tot! banii i-au dat Banciului pe care si dumnealor ispravnicii 11 dau sa

376
www.dacoromanica.ro
plAteasca la Sandu capitanu, aratindu-ne si acea marturie a Enciului in care a vad negu-
Mori martorii iscaliti, zic1nd asa, ca banii s-au dat la Banciul si nu la Voico, pc care fara da
dreptate 11 tine la Inchisoare.
Deci, noi vazind trei carp de judecata cu care hotardsc pa Banciul si Dan buni datori
la Sandu capitan pentru acea sare gasim cu cale ca acestiia sa plateasca bani taleri 462,
care si marturisesc cA au ramas sa mai ia Sandu capitan dupa socoteala ce s-au facut si Inna-
intea noastra scazIndu-sa din toata suma ce coprinde sarea, adicA din taleri 612,105 ce au
luat, si la aceasta plata de acum lnnainte Banciul si Dan sa nu mai pricinuiasca cu numele
lui Voico, care pina acum au prelungind 1, pentru ca noi am vazut ca farA da nici un temeiu
cere pa acest Voico care n-au cumparat el acea alma de sare, fara numai i-au adus cumpa-
ratoriu pa acel Enciul strbul da la Sfistov. Care cumparatoru, cum sa vede mai sus, au
platit top band la Banciul si la Dan si ei nu i-au plait la Sandu cApitanu si la tovarasii lui
care era stapinii sari! dupa hotarirea judecatii, ci s-au dus si au jafuit pa acest Voico ce le-au
lost numai un mijlocitoru, lulndu-i In sila bard si dobitoace si zapis si nu dupa cum iarAsi
mai zicu acuma, ca Voico ca un cumparatoriu, cu buna voia lui au dat-o.
Deci, vedem cA pentru aceasta pricina tot cu acest cuvint s-au fost judecat atunci la
departament cu Voico, care judecata hotaraste sa i le 1ntoarcA si te-au si dat dupa cum
sa vede din adeverintile lui Voico ce sA af IA la mina mezilgiilor pentru cele ce-i luase,
si asemenca judecata vedem ca au facut si dumnealoru ispravnicii acum pa urma i nu sa
cade a li sa mai da ascultare, ca din toate acestea sa cunoaste ca nici o dreptate n-au
cu Voico, nici vreun cuvint mai mult au acurn, decit cele care au avut atunci and s-au
j udecat.
Cu toate acestea, Voico iarasi pentru mai buna descoperire a adevarului, cere ca de iz-
noavA sA sa trimita si el si ei acolo la Sfistov sa stea fata cu cumparatoriul sari! si cine
va raminea, sa plateasca atit datoriia cum si toata cheltuiala, iar de sa va Indrepta Voico
sA-si ia Innapoi si acelea care el le-au dAruit cu asazamIntu ce au fost facut, attt banii cit
si vitele cu venitul loru dupa cum si noi am gasit cu cale, si cu luminata porunca marii
tale sA fie trimisi la dumnealor ispravnicii ot sud Teleorman si dumnealor sa-i trimita acolo
la Sfistov ca sa sA 1nfatiseze cu acel Enciul dind chezas si o parte si alta ca, eine va ramtnea,
sa plateascA toata cheltuiala dupa cum scrie mai sus. Parerea noastra Intr-acestasi chip Arh. St. Buc..
M. nr. 8.
este, iar hotarirea cea dasAvirsita ramine a sa face de catre tnnaltimea mar!! tale. f. 97 v.-98 V.
1777 lunle 3.
Ianache Mav<rodin> paharnic, Theodorache Stirb<eiu> medelnicer, Nicolae
sluger, Nicolae postelnic, George Canale.
1 Corect : prelungit.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Zoi fa, f iica rdposatului Hagi Costandin din Rimnicul
ilcea, avind de plcitit datorii cere epitropilor o situafie a averii tatalut s6u si un soroc ca chezaF
pentru plata datornicilor. Dup6 pravilA se aprobd. Domnul intdreste. 340
1777
munle
I() Alecsandru Joan Ipsilant voievod. 10
Dupa cum s-au gasit cu cale de la judecata, a avea Ingaduiala de catre acei dator-
nici ce o apuca, dupa ce s-au despartit de barbati-sau, pina a-si lua si ia dreptul ei dintr-ale
tattni-sau, poruncim ca, dindu-si chezas de credinta, sa fie aparata, insa cu soroc pint ...1
1777, lunle, 10.
PreainnAlfate doamne,
Din lumhmtA poruncA a mArii tale, dumnealui vAtafu za pAhArnicei aduse la judeca-
tA pe Zoita, fata lui Hagi Costandin ot Rimnic sud Vilcea, cu jalba ce au dat cAtre mAniia
ta, la care sA jAlueste cA, dupA moartea tAtlni-sAu, au intrat la datorie si, dupA ce s-au des-

377
www.dacoromanica.ro
 partit de bArbatt-sAu, o apucA acei datornici silindu-o ca A le plAteascA. Si fiinda si ia are a
lua dreptul sAu din periusiia tatlne-sAu, pe care periusie Ma epitropi, Dumitrache si Gheorghe,care
a aflA la Sibii, sii roagA mArii tale sA fie nesupArata dA cAtre acei datornici pinA vor
veni epitropii. Si de vre<me> ce rd sA porunceste de cAtre mAriia ta, la jalba ei, ca sA cer-
cetAm cererea ei si cu anafora sA InstiintAm mArii tale de este cu cale, pentru care, cer-
cetIndu-se pravilile ce porunceste la o cerere ca aceasta, am gAsit la cartea 2-<-a> a In-
pAratilor, titlul 5, care zice chiar asa : cindu cinevasi din datornici va da jalbA cer1ndu
soroc, sA i sA dea soroc cu chezas ca sA sA plAteascA datoriia la sorocu".
Deci, dupA poruncile prAvilii zicem, de vreme ce nu cere orinduitul sorocu al pra-
vilii, adicA de luni 4, ci iatA cererea cu soroc mai mult, nedind rAspuns pinA ce vor veni
epitropii dietii tAtini-sAu la care sA aflA si avutul pArintesc si atunci luindu de la dinsii drep-
tul ei pentru aceastA trebuintA, iaste sA dea chezas cat cind va lua si ia de la numitii
Arh, S. Buc., epitropi, sA fie chezasu dator a rAspunde si a ecsoflisi pe acei 1nprumutAtori ai ei. Iar hotA-
Ms. cr. 5
1. 420 v.-421. Area cea desAvirsitA rAmine la Innaltimea mArii tale.
1777, iunie 8.

Miche paharnic, Costandin vel comis, Andreiu1 Greceanu, Evdoche 2 biv vel
medelnicer, Hagi biv vel sluger.
1 Loc alb.
2 Asa In text.

Departameniul al 2-lea araid prin anafora a egumenul zntindstirii Vdcdrefli reclamd pe Mare?
341 cdpilanul care-i impresoard o parte din moga Gageni (jud. Saac). Pirltul spunind cd o are de la
socrul sdu se holdrdfle cercelare prin ispravnicii judefului. Domnul inldre;te.
1777
funk
12 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Dupl cum s-au gAsit cu cale de la judecatA, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor
judetului sA faceti alegerea aceasta, asijderea 0 zapciu cel orInduitu sA urmeze cum scrie mai
jos pentru acel zapis.
1777, lunle 121.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumnealui vAtafu za aprozi aduse la judecatA pa
vechilu chir Ermano 2 arhimandritu, egumenul ot sfinta mAnAstire VAcAresti, pirls lui Mares
cApitanu ot sud Saac, zicind cA, avind afinta mAnAstire stinjeni 400 mosie ce sA numeste
GAgeni ot sud Saac, care mosie au fost 1nchinatA sfiintii mAnAstiri <de > un Stefan cApitan
za cazaci si s-au si stApirdt de mAnAstire, iar acum mai sus-numitu Mares cApitan ar fi In-
tratu 1ntr-acea mosie si nu-1 1ngAdueste ca sA stAptneascA. Si spre intemeierea1 stApinirii
acei mosii aratA arhimandritu egumen o carte cu leat 7228 fevruarie 17, de shit ani 57, a lui
Stefan vel cApitan za cazaci, cu care afieroseste stinjeni 400 din mosiia GAgeni sud Saac la
slinta mAnAstire VAcAresti, care danie sA vAzu adeviratA si de dumnealoru velitii boeri. Mai
arAtA altA carte de judecatA cu leat 1759 septemvrie 20, de sint ani 18, a dumnealor veil-
%nor boeri, intru care scrie cA Parthenie cAlugArul, al mAndstirii VAcArestii, au avutu judecatA
de fa/A cu Stefan postelnicu Cioran i cu Steriian, mereu, pentru acesti stinjeni 400, de mosie,
care mosie numita mAnAstire dupl daniia lui Stefan cApitan o stApinea, si acesti mai sus-
numiti fiind nepoti lui Stefan cApitanu, cu pricinA cA unchiul loru Stefan, au murit fArA de a
nu-i rAminea copii, cAuta clironomiia unchiuloru3 lor, ca sA strice acea danie, si hotArAsc
dumnealor velitii boeri, dupA cartea de danie, care Ina de ani 40 s-au dat mAnAstirii sA stAp1-
neascA acea mosie. Mai arAtA arhimandritu si altA carte cu leat 1768 avgust 1, a rAposatului stol-
nicului Ionita BAlAceanu, care din poruncA domneascA au orinduitu boerinasi de judel . si au cer-

378
www.dacoromanica.ro
cetat pentru moiia aceasta, ca sa arate de eine sa napAstuete i acei boerinaii dau in scris
catre stolnicu Balaceanu ca dupa cercetarea ce au facut prin marturii, scriu chiar asa ca,
Intre scrisorile ce au avutu Stefan capitanu, s-au gash i un zapis de stInjent 400, de aceas-
ta moie, care zapis 1-au fost luat Dobrin Lipiianu socru lui Mare capitanu phltu, zicInd
a el va duce zapisu de 11 va da egumenului manastirii Vacaretilor, care Inca pa acum
nu 1-au dat.
Fata fiind i Mare capitanu, s-au lntrebatu cu ce temeiu au intrat cu staptnirea In
moiiia accasta a manastirii, i cu ur cuvint s-au aparat, zictnd ca moiia Gageni este multa
i el ceia ce i s-au dat de socrt-sau stapinete, iar In moiia manastirii nu sa Intinde.
Dcci, dupa sineturile ce vazum ca are sfinta manastire Vacareti asupra acestoru
sttnjeni 400 moie din Gageni, este buna mina mfinastirii, care i hotarim sa stapineasca.
Si pentru acel zapis ce s-au dovedit de acei boeriai ca 1-au fost luatu Dobrin Lipiianu, socru
plrltului, din scrisorile lui Stefan capitanu, cu cuvint ca-1 va da la manastire i ell-au tainuitu,
sa apuce pa Mare capitan, pirltu, ca sa dea zapisu acolo la sfinta manastire.
5i fiindca arhimandritu vacaretean arAta ca Mare capitanu, Hu% da dreptate i cu
sihticie au calcat moiia mandstirii i Mare capitanu sa apara ca el nu O. intinde pe moiiia
manastirii, pentru aceia sa fie luminata porunca mArii tale la dumnealoru ispravnicii ot sud
Saac, sA mearga in fata locului sa daosebeasca aceti stinjeni 400 de molie ai lui Stefan capi-
tanu ce i-au dat danie la slinta manastire Vacareiti, i sa dea carte de hotarnicie. Iar Arh. St. Bue..
Ifs. nr. 5.
hotarirea cea desavtrita ramlne la Innaltimea ta. f. 441-442.
1777, funk 14.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> medelnicer, Di<mitrache>
Brez<oianu>, Hurmuz gram< Atic >.
1 Asa In text.
2 Corect : Ghermano.
3 Pentru unchiului.

Mitropolitul Iarii aratd prin anafora cd Stoica din Bueuregi ream() pe nepoata sa Maria care i-ar
face farmece i lueruri drdcesti" imbolndoindu-1 pe el i pe solie. Pirita arald cd a Inudlat-o
mdtusa ei Zamfira din tIrgul Vdleni. Se propune ea ispravniell din jud. Saac sd adued pe aceasta 342
la judecatd. Dornnul intdreste. 1777
lank
14
Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod.
DupA cum s-au gash cu cale da la preasfintiia sa parintele mitropolitu, poruncim du m-
neavoastra ispravnicilor sa urmati i sa aveti a trimite pa acea Zamfira aici la judecata.
1777, lunie 14.

DupA jalba ce au dat catre manila ta, Stoica ce sa afla acum aid in Bucureti, la Sfinta
Vineri, pentru o nepoata a lui de sora anume Manila, tot de aici, ca slut doi ani de clnd au
dovedit-o facindu-i farmece i alte lucruri dracelti, lui i nevestii lui, din care i s-au Intimpla-
tu grea boala trupului Inch i mintile l le-au pierdut, Intru a caruia jalba poruncelti manna
ta sa initiintam curgerea acetii pricini, vei sti mAriia ta ca, dInd numitu Stoica jalba i la
noi, iarai asemenea ne-au aratatu. Si aductnd pe acea numita Manila nepoatii-sa, unde fata
fiind amlndoi Innaintea noastra, i-am f Acut cercetare da ce pricina si cum s-au amagit de
au facut acele lucruri rAle i netrevrace, 1i singurA ia flu tagadui, ci mArturisi In frica lui
Dumnezeu ca, fiind ia fata mare i AzInd tot intr-o casi cu numitu Stoica, i-ar fi Mut capul
multa vreme o matula a ei anume Zamfira ce c.a aflA maritata in ttrgu Valeni sud Saac, ce este
nevasta lui Iovalco, fratelui Stoicai jaluitorul, invatindu-o pa ascunsu in ce chip sit faci si
cum sa se atinga acele farmece i rele unsori pe amlndoi, adica de Stoica i de nevasta lui,
i scottndu-o din fire, zise ca i-ar fi dat Zamfira dintr-acele rele lucruri li cauttnd plrlej

379
www.dacoromanica.ro
 i-au unsu atit pa haine cit i pi la locuri pa uncle le era umbletele si de atunci numaidelte
bolnavindu-se dintr-acele lucruri, Inca pinA acum tot patimesc.
Deci, la aceasta, fiindcA nurnita Mariia, singur nu tagadui i acea ZamfirA nu sa afla
aicea ca sA stea fata amlndoa sA sA dAscopere adevArul, cu cale ar fi sA fie luminatA porun-
ca mArii tale Care dumnealor ispravnicii ot sud Saac, ca sa o trimila, aicca sA fie amindoil
fata i sA li sA facil cercetare pA larg, mAcar ca ne arita Manila cum ca acca Zamfira foar-
te sa aparA i tigadueste ca n-au fost la stiinta ei acest feli de lucruri i fapte, dar pina nu
vor sta amindoa fati, nici Intr-un chip nu sA va putea afla adevarul, ca, la aceasta fapti,
prin mArturii nu sA poate dovedi, ci numai de ele amindoi. Si pArerea noastra Intr-acel chip
Arh. St. Buc.. iaste, iar hotirtrea cea desivirsiti rimine a si face da citre manila ta. Si anii mArii tale
r. 438 v.-439, rugim de la domnul Duninezeu, SA fie multi si noriciti.
1777, aprilie 4.
Grigorie al Ungrovlahiei.

343 si celaiiDeparlamenlul al 2-lea arald prin anarora cd slenii din Lopdlari (jud. Buzau) se judecii cu Radu
lui pentru mosia Lopdlari. Judecala ispravnicilor nu diduse dreplale lui Radul i neamu-
lui selu, juribesli. Deparlamenlul al 2-lea pronunfd aceiasi holdrire. Domnul fi divanul cercetlnd
1777 dau dreplul juribeslifor sei sleipineascd mosia Fi holt-a-disc pedepsirea lopldrenilor.
funk,
15
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Ynfatisindu-se si innaintea domnii mele la divan amindoaa partile E ziclnd Radu cu cetasii
lui, ce sa numesc juribesti, ca au stapinitu totdeauna mosie in cImpu i munti, nelipsitu, fail de
numai chid au jilojitu lopatarenii mosiia loru la cei ce era datori atuncea, <nu> numai coprinsese
si partea loru, dar n-au lasatu a nu-si cauta Indati, i cu judecata pArintelui cpiscou BuzAului
si au luat-o iarisi intru a loru stapinire, aritind spre dovada la aceasta cartea de judecata a
pArintelui episcop cu leat 1763, pentru care au zis ea voru putea dovedi slapinirea loru si cu
marturi la NO locului. 51 fiindcA si lopatirenii in urmi au zis until dintr-Insii cum ca au stipinitu
si juribestii, Insa numai cAminul casii loru, Ulna a nu sa amesteca la mosiia din cimp i la munti,
i-am trimis domniia mea cu mumbasiru i cu porunca citre ispravnicii judetului ca sA facA cerce-
tare atit marturiloru cc va avca juribestii, eft si la fata locului prin Inprcjureni, unde mergind,
s-au Invoitu amindoii partite ca sa priimeasca lopittarenii carte de blestem asupra tigiduirii loru
si voru raminea odihniti. Si au priimitu popa Ion Catichiu ii altii blestem cum ca nici au avutu
parte , nici au stipinitu vreodatA juribestii mosie la chnpu sau In munti, fin numai cAminul
casii loru si ficiu, iar In urma, acel papa Ion, mergind Innaintea ispravniciloru judetului, Insusi
au mArturisitu ca rau au priimit blestem.
Deci, de iznoavi Infatisindu-se Innaintea domnii mcle cu Instiintare de la ispravnici,
pe acel preot ce au priimitu blestem rau, 1-amu orinduit la parintele episcopu Buziului ca sa-1
pedepseascA dupa pravila, iar pentru mosie mai cercetind cu amiruntu pricina, am vdzutu ca
lopAtArenii umbla cu viclesug acoperind adevAru, pentru ci intii la departament au tigaduitu de
totu ca n-au avut stapinire juribestii nicicum Intru nemic, cum arati mai jos intru aceastA ana-
fora, iar pe urma au zis la divan ca au stapinitu caminul cu casile i ficau. Al doilea, ca dupa
ce au cutezatu de au priimit blestem, In urmil, stiind adeviru i nedreptatea ce au fAcutu, au
mersu singuru la ispravnici de au arAtat ca au priimit eau, al treilea, ca la judecata ce au avutu la
leat 1763, Innaintea pArintelui episcopu Buzaului, flici o pira ca aceasta nu au facut cum ca n-au
mosie jurubestii i insusi i-au priimit de mosneni cu parte de mosie, cum aceasta sA dovedeste
din cartea parintelui episcop, asijderea i cartea ce aritara a riposatului episcop Misail, dupa
care s-au Mut i cartea domnii sale Grigorie vodi Ghica, nu scrie ca juribestii n-au mosie, ci
numai pentru o parte cc au fost riscumparat-o lopdtarenii de la acel Anton capitan, si nu arata
cum sA fi fost Intra-aceiasi parte a juribestiloru. Cu toate acestea, juribestii au cerut ca sA
mArturiseasca Insusi razasii lopatireni loru, cei dinprejuru, la fata locului, cum voru sti adevaru
si sA multumesc i ei. A carora cerere fiind cu cale i fibula si unti din lopatareni cu carii au

380
www.dacoromanica.ro
avut judecata la parintele episcop, de i-au priimit de partasi, s afla in viiata, am trimis mum-
basiru cu carte de blestem de i-au cercetatu pe toti si, i unii i altii, cu totii au marturisitu cum
ca au pomenit pa juribesti cu casile loru zhnd pe aceasta mosie, avInd i pometuri, stapinind
si din cimp si din moara, iar din munti nu au luatu parte.
Dupa care marturii si dovezi, ramlind lopatrenii Vara alt raspunsu a mai putea zice
Inpotriva, ci Inca si vinovaji, caci in 2 rinduri la divanu au tagaduitu innaintea domnia mele
adevarul, prinzindu-se tare, ca de voru esi mincinosi, sa pedepseasca, am poruncitu domnii mea
de i-au radicatu la Inchisoare, iar juribestiloru le-am datu domnia mea aceasta Intarire la mina,
ca sa tie si sa stapineasca partea loru de mosiia de cImp, din moat* cu pometul i locu casiloru,
afara numai din munti, cum s-au dovedit ca au stapinitu si mai nainte, asijderea si de acum
innainte cu buna pace.
1777, lunie 15.

Prcainnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui vatafu de copii za vislerie aduse la judecata
pe sateuii de la satu Lopatari sud Buzau ptrti unui Radu iar de acolo, din Lopatari, pentru
mosiia loru, Lopatari, zicind pirlii ca aceasta mosie le-au ramas de la mosii si stramosii lor, care
au stapinit-o pina acum cu pace, iar acum de shit 5 saptamini, tragIndu-i acest Radu plrItu
la judecata dumnealoru ispravniciloru Buzaului, nu si-au aflatu dreptatea.
Fata fiind i Radu piritu cu ai alui, 1-am intrebatu cu ce temeiu cere stapinire in mosiia
Lopatari, i ne arata o carte cu leat 7236 octomvrie 18 , de slit ani 49 a unui Dragomir, fecior
iar al lui Dragornir Mardanie din Jurubesti, In care scrie la mlna gineri-sau Savii, ca avind el
numai o fata anume Arica, au casatorit-o dupa acest Sava si avind mosie in lopatari Ii da cu
acea carte sa stapineasca cita parte de mosie i sa va alege i i-au mai datu i cumparaloarea
care au avut-o de la un Bija. Mai arata Radul pirltu si o carte de judecata asfin tii sale parin-
telui episcopu Buzdului, chir Gozma si Stefan sardaru ce au fost ispravnic ot leat 1767 de sint
ani 10, In care scrie ea au avutu judecata Grigorie i frate-sau Radu, acest pirltu ot Lopatari,
feciorul Savii, ginerile lui Dragorniru Mardanie din Jurubesti, cu ceilalti mosneni din Lopatari
dau stapinire lui Grigorie i Radului brat ego ca sa -si stapineasca partea loru de mosie. Mai arata
plritu o carte a dumncaloru ispravnicilor de acum, cu leat 1776 dichemvrie 15, In care scrie ca au
juratu acest Radu cu Grigorie frate-sau, inpreuna en alti 2 oamnei streini anume Lupu i Petco,
ca au stapinitu si ei acea parte de mosie. SA intrebara i plrIii, adeca satenii lopatareni, cu ce
temeiu departeaza pit pirlti ca nu au avutu parte de mosie, si aratara o carte a raposatului Misail,
episcopu Buzaului, i alti boieri iscaliti cu leat 7248 iulie 17, de slut ani 37, in care scrie ca dupa
porunca marii sale raposatul Grigorie voda Ghica au cautat judecata mosnenilor din Lopatari
anume : Petre capitan i Voinea Diiaconu i Sarban Labe, i Pavel Girligescu, i Barbul cu un Anton
capitan ot Buzau, pentru o parte de mosie ce au fost cu rnparat-o si el de la unii din inosneni,
pe care mosie i-au Intorsu mai sus-numitii mosneni, banii lui Anton capitanu si au ramas i acea
mosie tot a loru. Mai aratara i cartea marii sale raposatului Grigorie Ghica voda cu leat 7248
iulie, de sint ani 37, In care si manila sa da stapinire tot acestoru mosneni ce sa coprinde In
cartea raposatului episcop Misail si a celorlalti boieri, mai aratara si un ravas cu leat 7249 maiu
10, a unoru megiiasi care ii arata pa scrisoarea plrisilor juribesti ca este iconomicoasa, mai art-
tart un ravas al dumnealui armasului Ianache Bagdotlin ispravnic ot sud Buzau, cu lea 1776
noemvrie 20, In care scrie ca fiind de fall mosnenii lopatari i cu juribesti, le-au hotarit ca sa
aduca jurubestii 6 oameni batrini Inprejureni ca sa jure cum ca au mosie stramoseasca de moste-
nire si au stapinitu tot dinpreuna cu ei si asa, aducind acest temeiu de marturii, voru ramInea ei
ei stapini, pe carii nu i-au adus.
Deci, am Inceputu la cercetarea stapiniril acestii mosii de au slapinitu vreodata i neamul
juribestiloru, au, numai lopatarenii, si vazum ca stapinirea mosii Lopatari au fost Inca mai din-
nainte tot a numitilor, mai sus-numitilor mosneni lopatari ce sa vad numele loru scriind in
eartea raposatului Misail episcOpu Buzaului clnd au scos i pa Anton capitan cumparatoru, lar
din Ino0ia ce cumparase de la unii din mosneni cu intoarcere de bani ai loru i numele acelui

gsi
www.dacoromanica.ro
 Dragomir i al Savii I al lui Grigorie si al Radului, jurubesti, nicidecum nu slat arAtati, nici In
cartea rAposatului episcop, nici In cartea rAposatului mArii sale Grigorie vodA Ghica. Si de la
acea judecatA de arhiereu si IntAritA de domnu cu carte domneascA, au trecut la mijloc ani 27
pinA chid au Inceputu a face pill si de cind au Inceputu a face plrA, slut ani 10 i tot pIrlsii
au stApInitu nezAtigniti de shit ani 37 pini acum la trecuta lunA a lui dichemvrie. Am Intrebatu
pe Radu pIrltu, de au lipsitu el cu frate-sAu Grigorie, la alt A. parte streinA, si lnsusi zise cA tot
aid In tarA au fost toti cu toti si c nu au stAptriitu ; fiind mosnenii lopAtAreni multi si rAi, n-au
putut sA le stea InpotrivA. Le-am zis aceasta plrlsilor, cum de nu au adus acei 6 megiiasi bAtrIni
vecini de ai lor Innaintea dumnealor ispravnicilor, carii sa. adevereze de au stApinitu si mosul
loru Dragomiru si Sava tatul lor, mosie In LopAtari, cum si ei inpreunA cu plrlsii lopAtAreni, si
ziserA ca nu au adus.
Drept aceia, dup. cartea mArii sale rAposatului Grigorie vodA Ghica si dupA cartea rApo-
Art. St. Buc.. satului Misail episcopu si dupA stApinirea ce au stApInit pina acum necontenit, fArA de a nu sA
MIL Dr' 5.
f . 428v.-430 r
stApini niciodatA de neamul jurubestilor, am hotArit ca neamul lopAtArenilor ce sA coprinde mai
Veal el doe. nr. sus, sA stApIneascA de acum Innainte cu bunA pace, dupA cum au stApinit si pinA acum. Iar hotA-
SO din 18 iulie
1777. rtrea cea desAvIrsitA rAmlne la InnAltimea ta.
1777, ghenarle 27.
Miche paharnic, D<umitru> Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Alec-
<sandru > Greceanu, Ev<dochim> biv medelnicer, Hagi Di<mitrache> sluger,
Di<mitrache> Brez<oianu>.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora Ca Panait biv polcovnic, nepotul lui Mtsail monahul,
344 cere sd rascumpere mosia Rogoazele (jud. lalomita) vindula In taind de unchiul sau tut Mihalache
cafegiu. Divanul da dreptul lui Panait, ca protimitar, sa rdscumpere =sta. Domnul Intdreste.
1777
Innle
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
15
S-au Infatisat si Innainte domnii mete la divan amlndoA pArtile si din cercetare vAzum crt
hotArlrea de judecata departamentului este cu cale, pentru cA cererea de protimisis, ori a rudii,
ori a vecinAtAtii, sA cAdea a o face numitele fete atunci chid vindea Mariia lui Misail, sau de
era ele nevIrsnice, precum zise Nicolae si Mihalache era datoru epitropiloru care avea pe fete.
Osebit de aceasta, vAzum cA, si clnd s-au mAritatu ele, Insusi ei ziserA a slut 6 ani la una
si 3 la alta, si nici de atunci n-au cAutat acele protimisis.
Deci, pentru vinzarea ce s-au facutu atunci de cAtr Mariia lui Misail monahu, care sA
vede cA au fost drept taleri 344, vrind a da fetele acei bani deplin, le-am dat si domniia mea
protimisis a lua mosiia, dar fiindcA Nicolae si Mihalache, vechilii si bArbatii loru, rAspunserit
ca acei bani nu dau, am hotArlt ca Panait polcovnicu, ca un nepot ce este al lui Misail, Intorcind
loru banii cumpArAtorii, sA aibA a tinea si a stApIni mosiia cu pace. Pentru care i-am datu si dom-
niia mea aceastA IntArire la mina.
177, lunie 15.

PrealnnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumnealui vAtafu za visterie aduse la judecatA pe dum-
nealui Panait, biv polcovnic za cioclii, phis lui Mihalache caivegiu 1, zicind cA, la trecuta lunA
lui martie, au cumparat ptrItu de la unchi-sau, Misail monahu, o mosie In sud Ialomita ce sA
numeste Rogoazile, care vinzare fiind prin tainA si peste 2 sAptAmlni dovedind prin jalba ce au
dat <di > cere protimisis ca, cu Intoarcere de bani, s4 ia acea mosie Intru a sa stApInire, fiind
nepotu lui Misail monahu. Fata fiind si plrltu, s-au Intrebat ce rAspunde, si au zis cum cA n-au
cumpArat mosiia, ci au rAscumpArat-o ca un zAlog ce au fost pusA de Zota abagiu, ruda lui.
JAluitoriul de tot au tAgAduitu cA nici au fost mosiia zAlog la unchi-sAu, nici plrltul este rudA
Zotii. Am cerut sA ne arate zapisile si, neavIndu-le aici, i s-au datu de la judecatA soroc ca sA le

382.

www.dacoromanica.ro
aduci dupi sirbitorile Pastelor, cAruia soroc n-au urmat, ci le-au adus tocmai dupi Ispas 51
ne-au aritat un zapis cu leat 1768 in care zice cA, Bind Zota abagiu datoru lui Misail monahu
taleri 344, i s-au dat zalog aceasti mosie 51 murind Zota far' di clironomi, sori-si Maria 5i cliro-
noama, neavind cit si rispunzi datoriia, au vindut mosiia desivIrsit la Misail monahu. Am vizut
si zapisu lui Misail cu leat 1777 martie 10, in care arati ci au vindutu mosiia care o avusese
zilog de la Zota abagiu la Mihalache cafegiu i la cumnati-siu Neculae si nu numeste ci au avutu
pi urmi cumpirati de la Manila sora Zotii. La care jiluitorul, zice cum ci zapisu 1-au ficut
cumparitorii si n-au pus pricina deplin dupi cum era 5i dupi cum s-au vizutu numitu zapis.
Deci, noi pentru mai buna descoperire a adevirului, am cerut tracriru2 lui Misail, carele
Bind foarte bitrIn si de multi ani zicut la pat, au mersu unul din doi de i-au luatu mirtu-
riia in scris, fati si cu piritul, cu care mArturie zice ci, avind si ia taleri 344 cu zapis de la
Zota abagiu, luase pentru acesti bani amanetu numita mosie si, intimplindu-se Zotii moarte,
au apucat pe sori-sa Manila, clironoama, Mariia neavind cu ce si rispunzi datoriia frAtine-siu,
i-au vindutu lui Misail aceasti rnosie de stingeni 140 drept acei bani cu stirea tuturor rudelor
ei si au stipinit-o de la vInzare pini acum, la leat 1777 martie.
8i vizind ci de la numita mosie nu are nici un folos neputind si o caute, aflindu-se la
multi slibiciune si avind trebuinti de bani ca si caute la a lui adinci bitrinete, au vindut-o lui
Mihaiu cafegiu i lui Neculae logofetelu, numai in taleri 150, iar nu In taleri 250 dupi cum au
ficut el zapis iconomicos, la care insusi zice a n-au dat stire nepotilor sii. Noi vizInd atlta dintr-
aceasta, clt si din zapisu de vinzare al Marii, cum ci mosiia au fost intli zilog si apoi s-au vindut
la Misail monahu, si cunoaste ci zapisu, care 1-au ficutu numitu Misail la Mihaiu si la Neculae,
este de vinzare si nu di riscumpArare. Am cercetat si neamul cumpiritoriloru si s-au gisitu
<ci> acestia tin neveste pe fetele Mantii, pre care le-au ficut cu nevasta cea dintli si nu cu
Manila cea de a doa, care au fost sora Zotii, de la care s-au cunoscut ci feciorii cei vitregi ai Marii
n-au rudenie cu Manila, ca si li di dea protimisis a riscumpAra cele vindute de dinsa. Au ris-
punsu iarisi piritu cum ci, de vreme ce nu si protimiseste cu rudenie, si si protimiseasci cu
vecinitatea. JAluitoarea au zis ci acest protimisis i si cade chid au vIndutu Manila si nu acum
end vinde unchi-siu Misail, iar dumnealui, nepot fiind, are mai mult protimisis declt vecinul.
Au rispunsu iarisi plritu cd, atunci clad avea protimisis fetele, era nevirstnice si acum ficIndu-se
de virsti, o cer pentru atunci.
Deci, cu toate acestea, a cererea de protimisis nu si vede ci si cade si si pizeascii
pina 151 vor veni in virsti nevirsnicii, gasim cu cale ci pentru vinzarea de atunci a mosii, care
este de taleri 344, si aibi protimisis numitele fete si vecine, si ia mosia de la Misail monahu
cu acei bani, dupi cum 51 jAluitoru si multumeste, iar nedlnd acei taleri 344 si cu aceasta si
voru lisa de dreptatea loru, si intireste cumpiritoarea lui Misail si, la vinzarea ce o face de al
doilea, si aibi protimisis rudeniile lui si cu vecinii. PArerea noastri Intr-acestasi chip este, iar Arb. St. Boo,
hotirlrea cea desivIrsiti rimine a si face de citre InnAltimea mirii tale. f. 434 v.-435v.
1777, iunle 3.
Ianche Mav<rodin> paharnic, Theodorache *tirbeiu medelnicer,B<arbu > sluger,
Andreiu sitrar, Giurge Canale.
2 Pentru : cafegiu .
2 Pentru : tacrir.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Iona teromonahul cere de la Hagi Chiriac, chezas
al teromonahului Iosif, plata unei datorit a acestuia. Chiriac propune vinzarea lucrurtlor lui
Iosif 0, de va mai rdmine vreo sumd de pldlit o va plait el fiind cheza$. Se aproba. Domnul Intdreple.
34
1777
lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod. Innis
Hagi Chiriiac ca un chezas si aibi a pliti banii si lucrurile acelui Iosif, ori si le tie el, 16
ori si le Arai el, avind Insusi a face cu cele ce lipseste dupi ce va veni. i zapciu cel orinduit,
asa si urmeze.
1777, funk 18.

I 383

www.dacoromanica.ro
 Preainnaltate doamne,
Din luminat porunca marii tale, vatafu de copii za divan aduse la judecata pa Iona
ieromonahu phis lui Hagi Chiriiac giuvaergiu, zicind ca, avind s ia numitu ieromonah taleri
41,60 (IA la Iosif ieromonahu, pe care punindu-1 numitu hagi cheza i platnic, i-au dat 5i zapis
ca, cu soroc da luni 6, sa-i plateasca, care zapis sa vazu scris da la leat 1776 octomvrie 28, si
nu i-au mai platit.
Fata fiind i piritu Hagi Chiriiac, nu-si tagadui chiezasiia ci numai zicea ca acel Iosif nu
s afla aici si cum di i-ar fi ramas niste lucruri, care lucruri nu sa coprinde datoriia ce este a
plati i ceru ca sa sa vinza sa-si ia Inprumuda >toru banii.
Ci, fiindca cererea lui este cu cale, de vreme ce Iosif lipseste de aici, instiintam mar!!
tale Ca, cu porunca Innaltimei tale, sa sA vinza acele lucruri ale lui Iosif, si da nu sa va Inplini
Arb. St. Bun.. toti banii dintr-acele lucruri, pa ce va raminea, sA MU a inplini Hagi Chiriiac, ca un chezas.
Ms. nr. 5
f. 450-460.v. Iar hotarirea cea desavirsita ramhte la Innaltimea maril tale.
1777, !link 16.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> biv medelnicer, Hagi
biv vel sluger, Di<mitrache> Brez<oianu>.

Vett/it boieri aratd prin anafora cd Tudosca, vdduva ceausului Dinul (jud. Teleorman), reclarnd pe
346 f rafii acestuia care i-ar fi luat avutul Idsat de soful ei prin diald. Divanul hotdrdste sd judece mitropo-
litul dupd pravitd. Acesta ardlind cd Impotriva diatei se pot ridica numai pdrinfii fi urmasii testato-
rului, nu fi Idturalnicii, se dd Tudoscdi dreptul de mostenire. Domnul tntdreste.
1777
lunie
19
Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod.
S-au infatisat i Innaintea domnii mele la divan si Intrebind pe cei pirisi pentru diiata, de
este a fratelui loru, ei nu putura tagadui, zicind ca este adevarata.
Deci, de vreme ce dui:a pravila ei nu pot a o strica, i fiindca Tudosca s-au aflatu urma-
toare dietii, a face biserica, podu 5i fintina i altele tocmai dupa cum au rinduit mortu, precum
nici ei nu putura tagadui, si din pricina loru n-au apucatu a le savirsi, hotarim ca sa fie nesu-
parata de aceasta pira a loru i orinduim pe sluga domnii mele ....1 aprod vatasasc sa mearga,
si atit de la acesti 0110 sa Inplineasca innapoi tot ce sa vor fi amestecat de au luatu, cit si de la
ispravnici sa-i implineasca Innapoi zaciuiala ce zice ca i-au luatu sa rAmlie Tudosca Iowa cliro-
noama pe ale barbatului ei, savirsind i toate cele savirsite de barbati-sau, dupa coprinderea
dietii.
1777, Wide 19.

Preainnaltate doamne,
Tudosca viduva, ce au tinutu pe Dinul ceausu ce au murit, din sud Teleorman, au jaluitu
innaltimii tale, zicind cit avind ia barbatu pa mai sus-numitu Dinu ceausu, au traitu amindoi
ani 35 si 1ntr-acesti ani au facut i copii si au murit mai Innaintea barbati-sau, si cum ca,
cind s-au luatu amindoi intru casatorie, amindoi au fost saraci si asa muncind unul de o parte
5! altu de alta parte, prin munca loru, le-au dat Dumnezeu. Si la moartea barbati-sau, prin dilata
zice ca au lasatu asupra ei tot ce au avut, sa-i faca pomenirisi sa-i faca i o sfinta biserica, un pod
o fIntina. Dupit moartea barbati-sau, un Stan i Cirstea, cumnatii ei ce slut frati ou barbatl-sau
Dinu eeaum zice ca i-au luatu tot din casa prin judecata ispravnicilor, luindu-i i diiata din
mina ei si au dat-o numitilor curnnati ai ei, dlndu-i si ei numai niste vite si alte maruntisuri, Ii
pentru acestea zice ca i-au luatu ispravnicii zeciuiala. Dupa jalba ei, innaltimea ta ai orInduitu
mumbasiru aprod vittasasc de au adus pe mai sus-numitii cumnati ai ei dinpreuna cu diiata ce au
facut-o Dinul, barbati-sau, i o lasa pe aceasta Tudosca clironoama, ca sa-i faca toate cele tre-
buincioase ale mortului, si noi i-am trimis la preasfintiia sa parintele mitropolitu cg, dui:4 pra:-
viM, sit cerceteze de este diiata buna si de i sa cuvine numitei Tudoscai O. fie clironoama pe cele

384

www.dacoromanica.ro
rAmase ale bArbati-sdu i ce i sd cuvine partea ei, i preasfintiia sa in scris ne instiinteazd cum
cd diiata au dovedit-o cd este adevAratd fiind iscAlitA cu rnArturii, cum si de protopopu judetului.
Dar cid i sd cade ei a fi clironoamA aratA preasfinntiia sa cd dupd pravild, inpotriva dietii, nimeni
nu poate da cuvint puternic de a strica, fArd numai moii, pArintii, fedora, nepotii de feciori
strAnepoti, iar nu si de lAturi, fratii, surorile i nepotii de frate. Si cu aceastd a pravilii porunci
sA lapAdA cumnatii, jAluitorli acestiia, din cererile ce fac ca sd strice diiata, iar dreptate au fratii
dupil pravild a strica diiata altui frate chid va fi cel Idsatu clironom, omu de necinste, cum am
zice mAscArici sau posatnicu acestuia, si mai virtos, cd dupd ardtarea Tudoscdi jAluitoarii, bArbati-
sAu u-au fost insurat cu vreo clironomie pArinteascd, sd aibA cumnatii ei, fratii bdrbati-sAu,
cuvint de a cere acele lucruri pdrintesti din diiatA fratelui loru, ci amindoi chid s-au luatu cd, cu
totu au fost lipsiti si prin munca loru le-au dat Dumnezeu.
Drept aceia, dupd diiatd i dupd porunca pravilii, gAsim cu cale, Tudosca sA rAmlie cliro-
noamA dupd cum au lAsat-o Dinul ceausu, bArbatl-sAu, prin adiiatA i dupd diiatA sA-i facA cele
ce au lAsatu mortu, atit pomenirile si altele ce sA coprinde In diiatd, iar mai sus-numitii, cumnatii
ci, Stan si Cirstea, sA nu aibd treabd nemic a sA mesteca, i cele ce va fi luat de la dinsa sA le
dea Innapoi, cum si dumnealoru ispravnicii de va fi luatu vreo zAciuialA dupd cum jAlueste ia,
iardsi sd fie luminatA porunca innAltimei tale ca sd-i dea Innapoi. Noi asa am gdsit cu cale, iar Arh. St. Boc..
hotfirirea cea desdvirsitA rAmine a sd face de care innAltimea mArii tale. f. 430v. -431r.
1777, lunle 15.
Costandin2 Dudescu vel ban, Badea Stirbeiu vel dvornic, Di<mitrasco> vel logofAt,
Radu vel clucer, Di<mitrache> Varlaam vel paharnic.
1 Loc alb.
2 Corect : Nicolae.

Vett fii boieri arald prin anafora c menfin holdrirea departamentulut al 2-lea In pricina lui Pirvul,
streinul pentru o datorie pe yin si rachiu cdtre Costandin, fost stegar spdtdresc i hotdrdsc ca Pirvu
sd i-o achite. Domnul tuff:re*.
347
1777
luntie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod. 19
S-au InfAtisat i innaintea domnii mele la divan amindoad partite i, vdzind din cerce-
tarea judecAtorilor ot<al>2-<lea > departament cd socoteala ii s-au f Acut de aceia pe care ei singuri
i-au cerut i i-au priimit socotitori, am intrebatu pA PIrvul ce are a mai zice, i mdcard cd el
tAgAduia ca. au cerut la alp negutAtori sA meargd a sA socoti, dar ne arAtarli dumnealor velitii
boeri, cum cd, la cercetarea dumnealor, au adus de fatd i pe doi dintr-acei iscAliti in foaia de
socoteald de s-au intrebat si au dat rdspunsu cd de amIndoi au fost pohtiti sA le facA socoteala
si au rAmas bun dator Pirvul, acei bani.
Deci, am hotdrit sd-i plAteascA i vAtafu de aprozi sd-I apuce sA inplineascA.
1777, hulk 19.

Neodihnindu-se Pirvul streinul pe judecata ce au avut la dumnealor boerii judecAtori ot<al >
2-<lea> departament, cu Costantin ce au fost stegar spAtAresc, pentru taleri 120 ce i-au
rAmas dator du pd niste yin i rachiu si vutcd, pentru care rachiu si vutcA i yin s-au socotit la
vAtafu de clrciumari i deosebit de la trecutA luna lui martie 17 leat 1777, prin zapis sA
dA Pirvul datoru lui Costantin stegaru, taleri 123, 74, care zapis sd vede adeverit cu multe
mArturii. Dupa care socoteald i zapisul dumnealor boeriloru judecAtori, prin carte de judecatA
de la maiu 20 leat 1777, hoArdsc duinnealor, sA plAteasci Pirvul lui Costandin, taleri 120. Cart
dupd jalba ce au dat Pirvul mdrii sale preninnAltatului nostru domnu, IoAlecsandru Joan Ipsilant
voievod, innAltimea mArii sale cu vAtafu de pdharnicei au orinduit ca sA zercetAm aceastd Jude-
catA, care judecatd. cercetindu-se si de noi cu amAruntu, sA vAzu cd este fAcutd dupd dreptatv.

385

www.dacoromanica.ro
 Dar fiindcA mai zicea Ptrvul jAluitoru cA la tocmeala ce au avut Innaintea vAtafului de
cfrciumari MI i s-ar fi tinut In seamA niste vutcA, ci s-ar fi nApAstuit, care si aceastA vutcA va
vede scAzutA la acea foae de socotealA si nu-1 IncarcA cu dinsa, drept aceia, am hotArtt, PIrvul sA
plateascA lui Costandin stegaru, acei taleri 120 dupA thaia de socotealA si dupA zapisul ce au dat,
si zapciu cel orinduit sA apuce pA Pirvul sA facA lnplinire. Aceasta scriem.
1777, mal 27.
PanA vel vornic, Badea vel vornic, Dumitr<asco > vel logofat, Radu vel clucer.

Din luminatA porunca mArii sale preatnnAltatului nostru domnu, Io Alecsandru than Ipsilant
voievod, dumnealui vAtafu za pAharnicei aduse la judecatA pA Pirvul streinul din Bucuresti
ptrIs lui Costandin ce au fost stegar spAtAresc, zicind cA avIndu-1 pii el circiumaru cu simbrie,
de i-au vIndut yin, rachiu si vutcl, la socoteala ce i-am fAcut, avInd un rAv<ap cu sumA mare,
I-au spart si ii tine th seamA numai taleri 20 si 11 Incarci IncA cu 16 ocA vutcA, cu care acestea,
il nApAstueste cu taleri 120.
FatA fiind si pirltu Constandin stegaru, ne aratA un zapis cu leat 1777 martie 17, adeverit
cu multe mArturii, in care zice cA, socotindu-se cu pIrtsu, din toatA socotealA ce au avut, au rAmas
datoru cu acesti bani. Ne arAtA si o foae de socotealA ce au fAcut alti oameni streini pe care
ei i-au fost chemat ca sA le facA socoteala, prin care socotealA sA vede cA rAmtne <dator>, acest
PIrvul lui Constandin, cu taleri 123, 74.
Deci, dupA mai sus-numita foae de socotealA, fiind fAcutA de socotitori pe care amindoaA
pArtile de buna thr voe i-au chemat ca sA-i socoteascA, care socotealA, dupA pravili, nu sA poate
strica Bind voluntarie, adicA fAcutA de a thr bunA voe si de aceia pA carii ei singuri i-au priimit ca
sA le cate socoteala pe cum au zis, si dupe mai sus-numitu zapisu ce sA vAzu cu multe mArturii
Arh. St. Buc.. adeverit, am hotArlt ca numitu PIrvul clrciumaru, pIrtsu, sA plAteascA lui Constandin stegaru
Ms. nr. 6.
1. 6v. 7. acesti taleri 120, fiind datorie bunA.
1777, mai 20.
Costandin biv vel comis, Miche paharnic, Ev<dochim> biv medelnicer,

Mitropolitul jarit arald prin anafora al Ancula, ca rudd prin mama a decedatulut Gheorghe bol-
348 tofu, cere parte din moftenirea acestula ardlind g o diata a lui. Dupd cercetdri domnul holdrdfle
cd are dreptul la o parte din moftenire.
1777
Jun 10
21 Io Alecsandru than Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
De vreme ce dupA arAtarea loru cA numai ei slut rude, nespuind cA mai shit altii, s-au
hotArtt de s-au dat numai la dinsii acei taleri 1000, iar acum, dA vreme ce s-au doveditu si
aceastA Ancuta rudenie, si are dreptate a sA InpArtAsi, poruncim vAtase za aprozi ce esti muba-
siru ca, din taleri 1000, partea ce sA va veni si ei, sA Inplinesti de la fiescarele dupA analog.
1777, Mule 21.

PreatnnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat a tre mAriia ta, Ancuta ce au fost sotie lui Mihaiu vamesu, cA la
judecata ce au avut innaintea mArii tale Gheorghie i Vasilache si Barbul logof At cu Despa logo-
feteasa pentru cele luate din avutul rAposatului Gheorghie boltasu, cA nefiind ia aicea ca a
fie la judecatA cu dInsii, ei n-au mai arAtat cA mai au si altA rudenie, ci s-au hotArit dA cAtre
mArlia ta ca sA ia numai ei taleri 1000 de la Despa. Si, dupA ce au venit Ancuta de afarA si au
atlatu de aceastA hotArlre, prin jalbA aratA mArii tale cA si ia ar fi rudA cu numitu rAposat si ei
au nApAstuit-o. DupA a cAriia jalbA, cu zapciu, dumnealui vAtafu de aprozi cel orInduitu pentru
aceastA pricinA, aduclnd pe Ancuta dinpreunA cu mai sus-numitii, fatA Innaintea noastrA, am
cercetat ce rudenia au fost Ancuta cm boltasu si ne arAtA cA mumA-sa Sanda, au fost varA bun&

386

www.dacoromanica.ro
cu Costandin boltasu, tatul lui Gheorghe bolt asu, si cu Gheorghie, varl al doilea, Ancuta, dupA
cum o adevereazA si In diiata lui Gheorghie, fratele lui Costandin Bo ltasu. La aceasta, parerea
noastrA este, dupA pravilA, cu cale ar fi sA Intre si Ancuta la partea ce au luat Gheorghe i Vasi-
fache si Barbul logofAt, din avutul boltasului, fiindcA si ia are cale, dupA cum si ei. Dar ei ziclnd
cum cA la aceastA hotArtre ce s-au fAcut Innaintea mArii tale, n-au fost si Ancuta amestecatA
nicicum, si nu vor ca sA o InpArtAsascA si pl dinsa la acei taleri 1000, ci numai ei cautA sA ia
parti, fiindcA numai pentru dinsii te-ai milostivit mAriia ta dA li s-au dat acea parte, iar nu si
pentru (lima, noi dupA luminatA porunca mArii tale am fAcut cercetare si facem stire mArii tale.
Iar hotArirea cea desAvIrsitA rAmIne a sd face de cAtre manila ta. Si anii mArii tale, rugAm de la Arh. St. Sue..
milostivul Dumnezeu sA fie multi si norociti. f. 435 v.-498.
Al mArii tale cAtre Dumnezeu fierbinte rugator si smerit pArinte sufletesc.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Mitropolits ut Nth arata prin anafora ca lonifd logofal de divan se judecd eu Anita, vaduva vdrului
au, pentru bunurile rdmase de la acesta. Dupd cercelari se propune ca o treime din avutul mortului
sd ramina vaduvei lui, o treime rudelor lui fi o treime pentru sufletul lui. lonitd fund sdrac
avind cloud copile de marital domnul holartiste sd-i fie data lui fi aceasta Wilma treime.
ft 349
1777
iunie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod. 21
DA vreme ce este sArac si are fete de mAritat, poruncim domniia mea, partea mortului ce
era rinduitA la cutie, sA sA dea lui IonitA logofetelu ca sail mArite fetele . Ci darA, prin orinduitu
zapciu sA sA facA Inplinire.
1777, lunle 21.
PrealnnAltate doamne,
DupA jalba ce au datu cAtre manila ta IonitA logofat za divanu pentru pricina rAposatului
vArl-sAu TAnase comisul, care au murit de 6 ani si au avut sotie pe Anita, sora lui Ianache pos-
telnicel Steriian, la care rAmlind el clironom si avInd judecatA cu numita Anita, sotiia rAposa-
tului TAnase comis, dintr-al cAruia venit mai !nth scotIndu-sA lipsa zestrii sotii mortului acestuia
1 altele ce au mai rAmas, dupA pravilA am fAcut stire mArii tale ca sA sA Inparta pe 3 pArti, o
parte sotii mortului, alta sufletului mortului si alta rudelor mortului. Numitu IonitA logofAtu,
In jalba cea cAtre mAriia ta, cere ca partea mortului sA nu sA dea la cutie dupA hotArfrea mArii
tale, ci sA o ia el avind si copile de vIrstA si fiind scApAtatu. MArlia ta ne poruncesti ca pentru
starea lui sA cercetAm si sA InstiintAm, si fiind scapatat, va fi de la cutie ajutatu, iar partea mor-
tului tot sA meargA la cutie.
Deci dupA porunca mArii tale, am trimis pl potropopu Grigorie de Bu <curesti > si au cercetat
si ne aduse rAspunsu cA prost sA afl In partea lui si ar avea si 2 copile, din care una peste
tin an de zile este de mAritatu. Si de aceasta, nu lipsim mArii tale dA rAspunsu, si anii mArii Arh. Bt. Buo..
tale de la Domnul sA fie multi si norociti. Mo. nr. 5.
f. 438 438 v.
1776, noemvrle 24.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Mitropolitul fdrii arata prin anafora ca Mitropolia este pagubila pe mosia sa Orevita (jud. Mehedinti)
din cauza :writ slugerului Bdrbucean $tirbei si cere sd cerceteze cdimdcdmia Cralovel pentru a
nu fi pagubitd nici o parte. Domnul intdreste.
1777
hulls
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod. 26
FiMd cerirea preasfiintii sale cu cale, scriem dumitale biv vel clucere, caimacam Craiovii,
sA orIndueti a sA face cercetare si alegere dupA cerirea preasfintii sale, la fata locului.
1777, lunle 26.

387

www.dacoromanica.ro
 PreainnAltate doamne,
Cu smerita noastra anafora instiintAm mart! tale cA sfinta Mitropolie are mosie peste Olt
in judetu Mehedirgului, ce sl numeste Orevita i Bolbosani, la care mosie sA alAturA in vecinAtate
cu mosiia [si] dumnealui slugerului BArbucean Stirbeiu. Si fiindcA pa aceastA [pa] movie a
Orevitii curge o arta care dl, atit In mosiia durnisale, cit si pin alte mosii si curge In Dun Are si
la capu mosii dumnealui, acum luAm Instiintare dA la isprAvnicelu, ce 11 avem orinduit acolo, cA
dumnealui Incd din anu trecut au fAcut o moarA uncle n-au mai fost altA datA moarA si, Wind
zagas ca sA umble moara, s-au oprit apa si fAcindu-se baltA au Innecat atita sumA de loc din mosiia
sfintei Mitropolii InsA, livezi de fin i locuri de arAturi, i sA pricinuieste mare pagubA sfiintei
Mitropolii.
Pentru care, rugam sA fie luminatA porunca mArii tale, cAtre dumnealui Theodorache
biv vel clucer cairnacamu Craiovii, ca sA orInduiascA un boerinas dAspre partea dumisale, s
meargA In fata locului dinpreunA si cu dumnealui slugeru BArbucean Stirbeiu, sau cu vechilu
dAspre partea dumnealui si cu vechilu noltru sA vazA si de sA va fi fAcInd InnecAturA a mosiilor
sfintei Mitropolii, dupA cum arAlAm marl! tale din pricina acei mori, ori s tae moara nemaifiind
altA datA moarA, sau cu alt mijloc oricare, sA se sloboazA apa la vale ca sd nu mai pricinuiascA
paguba la mosiia Mitropolii. Si cind din fata locului va fi odihnite arnindoaA pArtile dupA asAzA-
mintu ce-1 va face dumnealui acolo, spre a nu sd pAgubi nici o parte, nici alta, bine, iar cind nu
sA va odihni dumnealui slugeru BArbucean dupA Indreptarea ce sA va face In fata locului, sA
instiinteze mArii tale si ori insusi dumnealui va veni aci dinpreuna cu vechilu nostru, de va sta
Arh. St. Buc., dA fatA la luminat divanu mArii tale, ori vechilu sA-si trimita. $i anii mArii tale, de la domnul
1. 444 v.-445. Dumnezeu, rugAm sA fie multi si norociti.
1777, lunie 20.
Grigorie al Ungrovlahii.

Velifii boieri aratei prin anafora cd Miheilache Conduratu se judecd cu cumnatul sau Manolache
351 pentru parte din mosia Magureni (Saac), zestrea soitei lui. Se holdreiste alegerea pdrfilor cu boierii
hotarnici, iar pentru neajunsurile facute de figanii ft slugile cumnatului acestia vor fi indepartali.
1777 Domnul fntdreste.
lunie
26
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
DupA cum s-au gAsitu cu cale de cAtre dumnealoru veliii boeri, poruncim domniia mea la
toate asa sA sA urmeze si sd sA facd carte cu portarel dupA obiceiu.
1777, iunie 26.

PreainnAltate doamne,
Dumnealui Mihalache Conduratu biv vel sluger, la trecuta tuna a lui maiu 27, au jAluitu
innAltimii tale pentru cumnati-sau Manolache sin rAposatu stolnic Scar lat ot sud Buz Au, zicind
cd raposatu socri-sAu stolnicu Scarlatu i-au dat prin foaie de zestre mosiia MAgureni din sud
Saac, In care mosie, mai la margine acestii mosii, zice cA, avind parte o Manila Miricioaica,
urma cAsAtorii dumnealui, au vIndut acea Mania partea ei frA dA a [nu]-1 intreba, la rAposatu
socri-sAu. 5i zice slugeru cA i-au si zis socri-sAu, dupd ce au aflat, CA sA-1 dea aceastA mosie
dumnealui, dA vreme cA este tot o mosie cu mosiia MAgureni care o are dd zestre, ol nevrInd
ca sA i-o dea, nu si-au cAutat judecatA cu socrl-sAu, avIndu-1 ca pe un pArInte.
Deosebit, zice cd are si hrisovu acestii mosii, cum si un zapis dA stInjeni 200, care acestea
zice cA sA aflA la mina mai sus-numitului Manolache cumnati-sAu i zice sA i sA dea atft hrisovu,
cit i acel zapis (Id stinjeni 200 si sA i sA aleagd si mosiia citA are dd zestre, care mosie , In foaia
dA zestre nu aratA citi stInjeni, fArA dAcit zice, toatA partea lui din mosiia MAgureni. Dar dAosebit,
ne arAtA slugeru un rAvas al rAposatului socrl-sAu stolnicu Scarlatu cu leat 1767 iulie 3, mai In
urma foii dA zestre, cu ani 7 , intru care rAvas aratA cd slugeru are parte intr-aceastd mosie,

.38S

www.dacoromanica.ro
stinjeni 800, si dumneaei stolniceasa Ancuta, slinjeni 500, si aratA ca stinjeni 300 ce i-au cumparat
mai In urmA dA la Miricesti Ii stapineste raposatul stolnic Scar lat.
Deci, fatA fiind si Manolache sin rAposatului stolnic Scarlat, zise cA nu sA atinge nemic
da stApinirea mosii slugerului, ce-i este data dA zestre, si cum a acel hrisov i alte scrisori, zice
el slut la frate-su Grigorie i cAutind In scrisori i le va da. Dar pentru ca sA-si stie fiestecare
stapinirea, priimira amindoi inaintea noastra ca sA meargA boeri hotarnici sA le aleaga stApinirea
fiestecaruia, alegindu-si dumnealui slugeru, dAspre partea dumnealui, pe dumnealui sardaru
Iordache Colfescu ispravnic, 8 i Manolache daspre partea lui, pe dumnealui biv vel paharnic
Grigorascu BAleanu ispravnic, care boeri s meargA drept 12 boeri.
Drept aceia, i noi am gasit cu cale sa fie luminata porunca innAltimii tale dare acesti
mai sus-numitii ceruti boeri hotarnici, sl meargA acolo in fata locului i trAgind mosiia dupa
obiceiu, sA aleagA intii acei stinjeni 800 ce-i are slugeru dA zestre pa unde va fi stapinit raposatu
stolnic ScArlatu pinA a nu-i da (Id zestre slugeru, al doilea, sA aleagA stinjeni 500, partea stolni-
cesii Ancutii, iarAsi pA unde va fi stapfnit mai nainte ll ce-va mai ramlnea, sA rAmiie a lui Mano-
lache, sA i sa dea ca sA o stApineascA pa uncle au stapinit mai innainte Miriceasca si acolo, pe
partea Miricesai, ce-i va rAmlnea, sl-si tie Manolache tigani i oHce iconomie va avea a lui. Si
dupA inpArteala mosii ce vor face acei boeri hotarnici, dui:4 cum sa coprinde mai sus, sA le dea
fiestecAruia si carp <IA stApinire, iar livezile de fin si de pometuri si ale tarinii ce vor fi avInd
si le va fi avut fiestecare din vechime, cum si vadurile dA moarA, sA si le stApineascA dupA cum
le-au stApinit si mai nainte pArtile loru.
Asemenea sA mai jAlui slugeru, cum cA mare suparare are dA tiganii lui Manolache, fiindca
sAd aproape (la grAdina dumnealui i fi face multe stricAciuni. Ci, dumnealor boerii hotarnici sA
rAdice pe acei tigani du pA acolea , du pA inprejuru grAdinii slugerului i sA-i mute la Manolache
pe mosiia ce i sA va alege partea acei Miriceascdi. Asijderea ne mai arAtA dumneaei stolniceasa
Ancuta i dumnealui slugeru Mihalache, cum ca. Manolache de-a pururea le bate slugile dumnea-
lor, cum si pe tigani, dA-i trimite sa ia cevasi du pl mosie, sare cu gilceavd asupra oamenilor
dumnealor. Care si pentru aceastA pricinA gAsim cu cale ca de acum innainte de sA va mai IndrAzni
Manolache, ori oamenii lui a mai sAri cu gilceavA, sau a mai zice cevasi, ori dumneaei stolnicesii
Ancutii, ori dumnealui slugerului, ori oamenilor dumnealoru, atunci cercetindu-sA i dovedin-
du-s1 una ca aceasta, dupA pravilA si dupA obiceiu pAmintului, ca unui vecin rAu, sA-i intoarcA
banii cumpArAtorii mosii si sA-1 dea afarA din mosie.
Noi asa am gAsit cu cale, iar hotarirea cea dAsavirsitA ramlne a sA face dd cAtre innalti- Arh. II. Bouc..

mea ta. 1. 445 v.-446v.

1777, tunic 9.
Badea Stirbeiu vel vornic, D<umitrasco > RacovitA vel logof At, Ion vel stolnic,
Radu ye! sArdar, Radu Fili<pescu > vel medelnicer.

Velilii boieri arald prin anafora eel Vinefeanca, vdcluva vornicului Radu Vdcdrescu, se judecd cu
urmasii lui Gheorghe Anagulea pentru o datorie parlial restituttd. Se holdrdste sd se aducd zapisele
la judecatd. Domnul intdreste.
1777
lunie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 26
Asa sa sA urmeze, si dA vreme ce acesti bani sint cusur din dobinzi, poruncim sA prii-
meascA vin dupA pretu ce scrie mai jos, si zapciu cel rinduit asa sA urmeze.
1777, Wale 26.

PreainnAltate doamne,
Dumneaei vorniceasa Vineteanca, jupineasa dumnealui rAposat vornicului Radului VAcA-
rescu, au jAluit innAltimei tale, zicind cA rAposatu boeru dumisale, dumnealui vornicu Radu
VAeArescu, s-au inprumutat dA la raposatu Gheorghe cAmArasu Anagulea cu taleri 500, cu zapis

389
26 c. 758

www.dacoromanica.ro
 si cu dobinda lor s-au indoit, si in viatA fiind rAposatu vornic Radu VAcArescu, au dat pentru
acesti bani, 800 vedre dA vin, insA vadra cite taleri unul, dupA cum sl vindea pe acea vreme In
circiumA, rmlindu-i dator ca sA-i mai dea numai taleri 200, dind dobindA. Si intimplindu-s1 (IA
au murit cAmArasu Gheorghe Anagulea, au rAmas zapisu acestii datorii in mina lui Mihali Ana-
gulea, frate-sAu, fiind el epitrop pe cele rAmase ale frate-sAu, i cerindu-i zapis i sA-i dea acesti
taleri 200 ce au mai rAmas, nu va sA i-1 dea, puind pricinA cA nu este la dinsul.
Care acesti taleri 200 ce au mai rAmas rAposatului vornic Radu VAcArescu, Anagulii, din
taleri 500 ce sA Meuse cu dobinda loru, taleri 1000, Ii aratA si in diiatA cA rAmlne numai acesti
taleri 200 sA-i dea yin dupA cum sA vinde acum, vadra cite taleri 1 pol i sA-i dea zapisu datorii,
dupA jalba dumisale, innaltimea ta cu vAtafu de divan ne poruncesti ca sA cercetAm aceastA
pricinA si In scris sA izbrAnim.
Deci, aducind numitu zapciu innaintea noastrA pe Mihai Anagulea, epitropu i fratele
amArasului Gheorghe Anagulea, zice cA zapisul nu-1 are aici, ci la Tara lui, ci sA-i dea bani, cA-i
va da alt zapis al lui ca, oricind sit va gasi acest zapis al rAposatului vornic Radu VAcArescu
sA nu sA tie in seamA, iar vin txu priimeste.
Drept aceia, i noi am gAsit cu cale, dA vreme ce vinu aici acum are pretu de sA vinde
vadra acum cite taleri 2 in circiumA si durnneaei vorniceasa 1-1 dA vadra numai cite taleri 1 pol
si sl-i dea zapisu acela de taleri 500 al rAposatului vornic Radului VicArescu, dar fiindcA zise
Mihai cA zapisu iln-1 are aici, ci la tara lui, pinA va aduce zapisul sA-i dea alt zapis al lui, dupA
.Arb. St. Buc., cum insusi Mihaiu au zis Innaintea noastrA. Noi asa am gasit cu cale, iar hotArirea cea desAvir-
Ms. ur. 5.
1. 450 450 V. sal rAmine a sA face dA cAtre innAltimea ta.
1777, iunle 22.
Costandin D <udescu > vel ban, Badea vel vornic, D<umitrasco> RacovitA vel
logofat, Radu vel clucer, D<imitrache> Varlaam vel paharnic, Ion vel stolnic.

Velifii boieri aratd prin anafora cd paharnicul Dumitrache Varlaam reclamd de la fug clucerului
353 Pantazi Cimpineanu plata unei datorii a acestula, pe care fiul aratd cd fatal sdu o pldlise
prin paharnicul Preda Prcjbeanu. Divanul cercetind se hotdrciste ca Preda Pre jbeanu sd pldteascd
1777 datorta. Domnul Intdrefle.
lunle
26
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Chad au fAcut cluceru banii acestiia havalea la paharnicu Prijbeanu, da au priimit hava-
leaua, paharnicul Varlaam, trebue a-1 cearA acum dA la paharnicul Prijbeanu, dA va fi
priimit i insui atunci ca sA-i plateascA, i asa sA sA facA porunca domnii mele la paharnicul
Prijbeanu, iar dA nu, sA-i plAteasca stolnicu ca o mArturisitA datorie pArinteascA, i dA are
a cere dA la paharnicu Prijbeanu, facA jalbA.
Ci dar, intr-acestasi chip sA sA facA cercetarea dA dumnealoru velitii boeri, i in scris
alegind, mumbasiru sA urmeze a face inplinire dA la cine va rAminea dA inplinit.
1777, iunle 26.

PreainnAltate doamne,
Dumnealui vel paharnicu Dumitrache Varlaam au jAluit innAltimei tale, zicind el are sA
ia dA la rAposatul dumnealui clucer Pantazi Cimpineanu, taleri 455, si dupA jalba dumisale,
orinduindu-sA dA cAtre innAltimea ta, zapciu ceaus dA aprozi, au apucat pA dumnealui biv vel
stolnic Scarlatu fiul rAposatului clucerului Pantazi Cimpineanu ca, ori sA plAteascA banii, sau,
avind cevasi a rAspunde, sA-i scogA la judecatA innaintea noastrA si asa, aducind numitul zapciu
innaintea noastrA pA amindoaA 'Agile, au raspuns dumnealui stolnicu Scarlatu, cA i-au spus
raposatu taicA-sAu, cluceru Pantazi, el acesti bani i-ar fi dat In mina dumnealui biv vel
paharnicu Preda Prejbeanu ca sA-i dea dumisale paharnicului, i asa s-au stiut plAtit dA
aceastA datorie. Si, nefiind dumnealui paharnicu Preda Prijbeanu aici, 1-arn instiintat dAspre

390

www.dacoromanica.ro
partea noastra, cla sInt acesti bani dap cla raposatu clucer Pantazi la dumnealui, sA-1 dea
dumisale paharnicului Dumitrache 51 nu i-au dat, sa caute sA-1 trimita, iar (IA are cevasi a
raspunde, sa-51 trimita vechil ca s stea fata la judecati cu stolnicu Scarlat Cimpineanu, 5i
ne Instiinteaza cum ci dumnealui nu stie ca sa fie niscareva bani (IA ai raposatului clucer Pantazi
la dumnealui, zicind ca noi sa hotarlm judecata ce are dumnealui paharnicu cu stolnicu Scarlat,
5i dumnealui stolnicu Scar lat, orice judecata va avea, Isi<va>cauta cu dumnealui.
La acest raspunsu al paharnicului Predii Prejbeanu, raspunse dumnealui vel vornic Paula
Filipescu, di in vremea armii rusesti, fiind raposatul clucer Pantazi orinduit asupra visterii
si cumparIndu-s o suma da rachiu pentru treaba ostirii rusesi, paharnicu Preda Prijbeanu Inca
fiind ca un ispravnic da curte, stie ca 1-au orinduit pa paharnicu Prijbeanu ca sa dea acesti
bani dumnealui paharnicului Dumitrache Varlaam si Inca Intr-acea vreme apuclnd paharnicu
Dumitrache pa paharnicu Prijbeanu pentru acesti bani, 1-au pus si la inchisoare. Care, la
aceste zise ale dumnealui vel vornic, thci dumnealui vel paharnicu nu tagadui.
Drept aceia, noi am gasit cu cale, dumnealui paharnicul Preda Prijbeanu si plAteas-
ca acesti bani dumisale vel paharnicului Dumitrache Varlaam, cla vreme ca dupl aratarea
dumnealui vel vornicului Filipescu 1-au orinduit raposatul clucer Pantazi pa Prijbeanu sa. dea
acesti bani dumisale paharnicului Dumitrache dintr-acel rachiu si nu i-au dat, mai virtos cii.
stim si noi ca, dupa ce au veldt dumnealui paharnicu Preda Prijbeanu di la Necopol dupa
pace, 1-au 5i apucat dumnealui paharnicu Dumitrache pentru acesti bani si I-au 5i lnchis
fiind Inca muscalii aici 5i atunci nu i-au tagaduit, iar acum li tagadueste. Ci, am gasit cu cale
si plateasca dumnealui paharnicu Preda Prijbeanu acesti taleri 455, dumisale paharnicului
Dumitrache 5i, da va avea paharnicu Preda vreo judecata cu dumnealui stolnicu Scar lat
CImpineanu, Isi va cauta 51 sa fie porunca Innaltimii tale care paharnicu Preda sa
plateasca acesti bani si da va avea vreo judecata cu stolnicu Scarlat Cimpineanu ori
Insusi, sau vechil facIndu-si, sa vie sa-si caute judecata. Noi asa am gasit cu cale, iar Arh. St. Buc..
hotarlrea cea desavirsita amine a a face da catre Innaltimea ta. t. 450 v.-451v.
1777, lunle 7.
Neculae Dud<escu > vel ban, vornic, Radu vel sardar, Radu Filipescu vel medel-
nicer, Di<mitrasco > Racovija vel sluger, vel clucer, Ionita vel stolthc.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Pascal Ion reclanul de la Nicolae Agescu plata
unei datorii. Fiind scdpdtat acesta cere soroc de patru luni. Reclamantul fiind ;i el dator f t sdrac
se propune ca amindot sd rdmInd liberi sau amlndoi In Inchisoare. Domnul dd piritulut soroc 354
pentru plata datoriei iar piriful sd ceard la rindu-t soroc pentru datortile mut. 1777
lunle
26
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Poruncim domniia mea si aibl soroc de 4 luni dupa pravilfi si si fie slobod si nesupa-
rat ptna atunci, iar pIrtsu, da este si el sarac, sa. ceara soroc si sa va da dupa pravila.
1777, 1unle 26.
Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui vatafu de visterie aduse la judecati pa
Pashal loan, phis lui Nicolae biv polcovnic Agescu, de la care cerea taleri 200 cu zapis di
la leat 1763 septemvrie 12.
Intreblndu-se si ptrItu, datoriia nu o tigadui, numai zicea ca acesti bani au ramas din
doblnda. Care, noi socotind datu bathlor ce au dat numitu polcovnic rInduri, rinduri, s-au
ficut doblnda la 10-1, taleri 168, care bath am hotarit sa-i plateasca, dar piritul Nico-
lae polcovnic arida ca sa afla la mare scipataciune 51 nu are cu ce plati, cerInd soroc,caruia
i-am Si orinduit sorocu pravililor de luni 4.
Pentru care, raspunse pIrIsu Pascal, ca dupa cum arata Nicolae polcovnicu ci este
scipatat, lntru acelasi hal sa af IA i el, mai vIrtos, patimeste 5i la Inchisoare de datornicii

391

www.dacoromanica.ro
 cei ce au sA ia dA la dinsul. Pentru care, a fi Nicolae polcovnic slobod i Pascal litchis, nu este
Arh. st. Bur., cu dreptate, ci, ori si Pascal sA sA sloboazA, ori amindoi s stea la Inchisoare. De care, Insti-
me. nr. 5,
f. 452 v. input mArii tale ca sA sA facA hotArirea de cAtre innAltimea ta.
1777, aprille 3.
Miche paharnic, Dumktru> Cior<anu> paharnic, Costandin biv vel comis, Evdo-
chim biv medelnicer.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Nicolae mdrgelarul cere soroc pentru plata unei datorii
355 cdtre Panait polcovnicul, care prelinde s i se dea amanet saa chezco. Se face asezamint," lntre
ei penlru pldfi lunare. Domnul Intdreste.
1777
lunle
26 Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Porunchn domniia mea dup asrizamintu ce au fAcut sA urrneze a-i plti pa toatA
luna taleri 50 si mai mult sil nu fie supArat.
1777, lunle 26.
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimei tale, dumnealui vAtafu za visterie aduse la judecati
pA Nicolae MArgelaru, plris polcovnicului Panait, ziclnd cA, fiind dator sumA dA bani pA la
unii altii, cum si la numitu polcovnic, taleri 500, din care bani i-au mai dat, rAmlindu-i dator
cu taleri 330, si cere acum soroc pinA la toamn5 ca, cu Incetu, sA-i plAteascA.
FatA fiind i Panait polcovnicu, rAspunse cA nu dupa cererea lui pinA la toamnA, ci sA-i dea
soroc de un an, numai sA-1 Incredinteze cu vreun amanetu sau sA-i dea chezas. Inpo-
triva cAruia rdspunse pirisu cA el nici amanet nu are, nici chezas, ci fiindcA are carte dA
judecatA, Int Arita i dA Innaltimea mArii tale, ca cu pAsuialA rinduri, rinduri sA sA plateascA
dA toi datornicii, i fiindcA piritu au fAcut deosebit asAzAmint In urma numitii cArti ca sd-i
dea pe lunA cite taleri 50 si acum cere ca sA alba tot asAzAmintu cel dintli nesiguripsind
Arh. Bt. Buc.. Aid Intr-un chip pA pint, pentru care InstiintAm mArii tale ca sA sA facA hotArirea cea dAsA-
Ars. nr. 5,
f. 453. virsitA dA cAtre Innaltimea mArii tale.
1777, lunle 11.
Miche paharnic, Costandin comisul, Dumi<tru> Greceanu, Ev<dochim> medel-
nicer.

Mitropolitul fart! si velifii boieri arald prin anafora cd Eleni Tigara din Ianina reclamd pe fratele ei
356 Theodosie Tigara care nu I-a dat toald partea ce i se cuvenea din avutul fratelui decedat Ionuf
Tigara. Dindu-se carte de blestem piritului se constatd cd acesta i-a pldlit Elinei toald partea. Dornnul
Intdreste.
1777
lunle
26 Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
S-au Infatisat i Innaintea domnii mele la divan amindoA pdrtile si, cu toate cA este
acel ecsoflisis la mina slugerului Tigara, care are tot temeiu, dar zicind ia cA are martori
pentru averea mortului cum cA au fost mai multA si este insAlatA, i s-au zis sA aducA martori
pre carii sA-i cercetAm In divan ce feli de martori ant, i s-au dat si vreme dA IngAduialA
phil a cAuta si gasi martori. Si, dupA ce au trecut atitta vreme <si s-au> arAtat cA nimeni
neavind nici un feli de martori, asijderea i pentrtt zAcivalA; osebit cA ia n-are nici o dovadA,
dar cu toate acestea slugeru au priimit si jurAmtnt el nti i-au fagAduitu. .
Deci, pentru amlndoA pricinile, pira ei fiind rea, am hotArit ca slugeru sA aibA buni
pace si s-au dat la minl aceastA IntArire pentru aphare.
; 1777; iunie 26.

392
www.dacoromanica.ro
PreahmAltate doamne,
t Din luminata porunca InnAltimei tale vAtafu de copii za divan aduse la judecatA Innain-
tea noastrA pe Eleni Tigara dA la Ioanina, pIrIsA lui chir Theodosie Tigara, fratele ei, asa
zicind cA, dupA moartea fratelui ei, Ianut Tigara, dud au murit la leat 1761, i-ar fi arAtat
Theodosie tot avutul fratelui ei, c ar fi rAmas numai taleri 8 500, marfa i datorii. 8i dind
credinta lui chir Theodosie, frAine-sAu, efiid ia aici, ci la tura ei la Ioanina, i Mind
Inparteala dintr-aceastA sumA, zice cA i-au dat numai taleri 1 500 parte, care si acesti bani nu
i-au dat atunci, tntr-acel an, si peste 6 ani. 8i cu nAdejdea ce avea s ia, numita Eleni zice cA
s-au indatorat la tara ei de au luatu bani cu dobIndA ORA chid au luatu aceastA parte de
taleri 1 500. Mai cere i alti taleri 150, iar dA la Theodosie frate-au, zicind cl i-ar fi fAgAduitu
ca.pA fiestecare arj sA-i dea pentru chiverniseala ei acesti bani i cum cA i-ar fi fAgAduit ca sA
mArite i pA fii-sa tot dA la Theodosie i zice cA, neincredintindu-se dupA arAtarea lui Theo-
dosie cum cA n-ar fi rAmas numai atlta periuisie a frAtine-sAu Ianutul Tigara, care au art-
tatu atunci numitu Theoclosie. ci ar fi rAmas mai multA sumA dA bani dupA cum Innaintea
noastrA ne arAtA numita Eleni Tigara cA s-au Instiintatu de la alti streini, cum cA avutul
fratelui loru, Ianut, ar fi fost mai mult si de mai mare sumA de bani si pentru aceasta cerea
acum ca sA-i arate frate-sAu Theodosie, sau diiatA sau catastih de avutul mortului, ca sa
vazA i ia ce sA coprinde E cltA sumA de bani au rAmas, zicind cA este nApAstuitA de cAtre
frate-sAu Theodosie.
. FatA fiind i Theodosie Tigara, s-au Intrebatu ce are a rAspunde la aceastA plrA si
rrispunse cA diiatA n-au fAcut raposatu Ianutu frate-sAu, fiindcA au murit de boala ciumii,
IW catastih zise cA are de tot avutul fratine-sAu In care aratA marfA i datorii si de tot avu-
tul lui, iar baui, paharnicului n-au rAmas. Si zise Theodosie cA pentru ca sA fact un bine
sorA-si si pentru ca sA o ajute, nefiind bani naht la mijloc, s-au IncArcatu singuru Insusi cu
marf a si cu datoriile ce au rAmas de la frate-sAu, si de a sa bunA voe i-au dat taleri 2100,
mai.mult decit partea ei ce i sA cuvenea a lua din avutul frAtine-sAu, iar nu taleri 1500 dupa
cum zice numita Eleni Tigara cA atita au luatu din avutul raposatului fratele ei. Deosebit
ne arAta Theodosie o carte de exoflisis cu leat 1766 iulie 15 In care sA vAzu iscAlitA Insusi
Eleni Tigara i cliricii bisericii de acolo iscAliti mArturii i iscAlitu si arhiereu din partea lo-
cului de acolo, de la Ioanina, chir Grigorie, In care sA coprinde cA au fAcut desAvirsitA iz-
hanire miscAtoare i nemiscAtoare si In loc de datorie si de marfA i-au dat Theodosie bani
naht, suma de mai sus-arAtatA si nu are a mai cere nemic. Iar pcntru talcri 150 cc zice
munita Eleni Tigara cA i-ar fi fAgAduitu ca sA-i dea din an In an i pentru cA i-au fagaduit
sA-i marite i pA fii-sa, pentru acestea s-au apArat Theodosie zicInd cd acum aude de aceastA
cerere. I s-au cerut numitei Eleni ca, de are vreo dovadA spre Incredintarea judecAtii, sA
ne arate. DA vreme cA Theodosie tAgAdueste i zise cA nu are nici o dovadA, s-au intrebat
Eleni Tigara de are Inpotriva zapisului de exoflisis a rAspunde, sA ie arate, i zise cA nu-si
thgAdueste zapisul i iscAlitura, fArA numai zise cA atunci la InpArtealA ar fi InsAlat-o, n-ar
fi arAtat adevAru Theodosie de tot avutul fratelui ei, ci cerea ca, sau diiatA, sau catastih de
avutul mortului sA-1 arate ca sA vazA, E asa sA va pliroforisi. Theodosie zise cA pentru
bAnuiala ce are asuprA-i, Insusi Eleni au adus si carte de blestem a preasfintitului patriiarh
si pentru cA. acea bAnuiall ce are, zise ci o va si priimi acea carte de blestem, cum cA n-au
nApAstuit-o, ci din ce I sA venea partea ei zice cA i-au dat mai mult i nici au rAmas mai mult
a.vutu, nici bani, nici alt nemic dA la frate-sAu Enutu, afarA din ce au arAtatu atunci la
InpArtealA, iar pentru catastihu mortului, Insusi Theodosie priimi de zise ca sA mearga Eleni
serA-sa sA-i arate, dar fiindcA ia este fAmeie, Ii dA el voe ca sA mai ia Ina 2 negutAtori pe
carg va vrea ia, i dinpreunA cu aceia sA meargA la casa fratine-sAu sl-i arate acel catastih
11 vAzindu-1 sA sA Incredinteze cA mai mult i-au. dat declt ceia ce i sa cAdea a lua.
Deci, dA vreme cA. este exoflisis la mijloc iscAlit de Insusi Eleni Tigara, data la mina
lui Theodosie frAtine-sAu, in care este iscAlit arhiereu de la Ioanina, cit i cliricii bisericii tot
dc.acolo de la Ioanina, iscAlitti mArturii cum cA au priimit Eleni Tigara de a ei bunA voe,
de au dat exoflisis, care acea carte de exoflisis nu sA poate strica de cAtre judecatA, pentru

393

www.dacoromanica.ro
 cA sA vAzu acea carte de exoflisis cA este bunk dA vreme c priimeste si blestem Theo-
dosie i IncA dA va vrea Theodosie sA arate sorA-si acel catastif de avutul mortului care are
bAnuialA, iar nevrInd ca sA-1 arate, judecata nu poate sA-1 sileascA, pentru cA Theodosie Ii
stA Inpotriva sorA-si cu cartea de exoflisis si cu cartea de blestem, ce zise cA va priimi si
n-are datorie de a-i mai arAta sorA-si acel catas<tih> de acum Innainte, fArA numai priimind
cartea de blestem a preasfintitului patriiarh, cum cA n-au rAmas mai mult decit taleri 8 500
pe care i-au InpArtit si au luatu exoflisis de la mina sorA-si, atunci dupA cartea de exoflisis si
dupA priimirea cArtii dA blestem, rAmine Theodosie ca sA fie in pace si nesupArat di cAtre
sorA-sa Eleni Tigara de acum Innainte pentru cA SA cunoscu cA toate cererile numitii Eleni
Tigara <shit> fArA dA nici o dovadA Si Intru nemic <bune>.
Arb. at. nue.. Noi dupA cum am gAsitu cu cale de a urma, arAtAm innAltimei tale la toate dupl cum
Me. nr. 6.
f. 461 463. s-au zis mai sus, iar cea dAsAvIrsitA hotArIre rAmIne a sA face dA cAtre innAltimea ta.
1776, oetomvrle 20.
Grigorie al Ungrovlahiei, Badea vel vornic, vel logofAt, vel logofat.
1 Loc rupt.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Elena, odduua lui Costandin cojocarul (sud Vticea)
357 cere de la debitorit acestuia, ardtaii in diata lui, plata datortilor. Pentru cd pirliti neagd, se hold-
rdste dupd prauild ca reclarnanta sd aducd i alte douezi sau sd jure cu carte de blestem. Domnu
holdrdfle blestem.
1777
iunle
26
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
DA vreme ce pIrla nu are martori, poruncim sA sA dea carte de blestem asupra celor
piriti si prin blestem sA sA izbrAneascA.
1777, Mule 26.
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mdrii tale, vAtafu de copii za divan, aduse la judecatA pe
Elena, sotiia lui Constandin cojocaru din sud Vilcea, ptrisA dumnealui paharnicului Ianache
Mavrodin i feciorilor rAposatului stolnicului Scarlat i dumneaei logofetesii CindeascAi i pahar-
nicului BAlearm, de la care cerea taleri 500 cu diiata bArbatt-sAu, care sA vAzu si de noi, Bind
scrisA cu leat 1776 fevruarie 19, in care sA vede cA aratA acel Constandin bArbatu ptrisii
cA are sA ia acesti bani de la mai sus-numitii boeri, din care, Hind si dumnealui paharnicu
Ianache i dumnealui paharnicu Grigorascu BAleanu, tAgAduirA de tot de acesti bani, zi-
chid cA nu ar fi dator nicidecum. De care fiind trebuing de a sA dovedi prin alte dovezi 5i
mArturii, neputtnd da crezAmint nu mai asupra acei dieti, dupA porunca pravilii ce ne porunceste,
cA la cite scrie cel ce lasA diiata spre al sAu folos, sA flu dAm crezAmInt fArA a nu fi alte
dovezi, am cerut pIrIui ca sA dovedeascl sau prin alte dovezi in scris, sau prin mArturii, 5i
raspunse cA nu are altA vreo dovadA sau mArturii, afarA din mai sus-numita diiatA.
Deci, de vreme cc asupra dieii numai, nu putum rAzAma dupa mai sus-numita porunci
a pravilii si fiindcA alte dovezi sau mArturii pirisa nu avu ca sd. dovedeascA Innaintea ju-
decAtii, de aceastA datorie, si fiindcA pravilile poruncesc ca, uncle nu voru fi alte dovezi,
sA sA dea blestem, sA fie luminatA porunca InnAltimel tale, ca sA i sA facA pirIii o carte de
blestem dAschisA asupra tuturor acelor ce vor fi datori barbati-sAu si tAgAduesc, ca, cu acel
Arb. St. Bue.. nlij10C sA-si afle dreptatea. Iar hotArlrea cea desAvIrsitA rAmine a sA face dA cAtre innAltimea
me. nr. 6.
1. 16 v. ta.
1777, lunle 18.
Miche paharnic, Constandin biv comis, Costandin Com<Aneanu> sArdar,
Ev<dochim> medelnicer, Hagi sluger.

394

www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd &mate portarul revendicd un loc de lIngd rands-
tirea Radu-Vorld pe care LI stdpinesc de 12 ani copiii vistierului Pascal, vecini cu acest loc. Judecata
le recunoaste copiilor dreptul de a-I stpini. Domnul lntdreste. 358
1777
lunie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 30
S-au Infatisatu si Innaintea domnii mele la divan amindol partite, si din cercetare, vazum
ca la aceasta nu are Stamate portaru dreptate a face nici un feli de Ora, pentru ca, numai
chiriasi de ar fi fost copiii lui Pascal, iarasi nu poate a-i scoate, de vreme ce slut vechi de 12
ani si plateste chiriia la manastire dup 5. cum aratA, da vazum si ravasele oameniloru ma-
nastiresti, cu cltu mai vIrtosu ca au fost si cumparatoru caseloru de la mezatu din poruncA
domneasc si shit si pagubasi de casele ce s-au rapus in vremea razmiritii, osebit de paguba
datorii care ne adeverim<cA sl->au tras, neavind de uncle a sa lap lini toata suma ce au
priimitu de nevoe aceste case, drept datoriia loru.
Deci, am hotArltu sa aiba buna pace de catre Stamate portariul si sA tie locu ne-
supArat, dind si chiriia la manastire.
1777, lunle 30.
Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimei talc, dumnealui vAtafu za aprozi aduse la judecat pa
dumnealui portaru Stamate, phis copiilor raposatului vistierului Pascal, zicind ca, aproape de
casele dumnealui ce slut pa mosiia sfintei manastiri Radului Voda, este un loc iarasi al mAnAs-
tirii, pa care loc au fost mai nainte casele raposatului Mihai Strimbeanu, care dupa moartea
StrImbeanului le-au luatu pirlsu pentru datorie, Si fiinda casele acelea s-au stricatu In vremea
razmiritii s'i vrind pirisu ca sa le Mel iarasi case pe acel loc pe care au fost si mai nainte,
zicInd ca au pronomion la aceasta, intli pentru ca. au fost avutu si mai nainte case, si al doi-
lea, pentru ca au plAtit chiriia locului pina acum, si ca nu-i Ingadueste acum numitu ptrls,
fiind locu acela aldturea cu locu caseloru sale si ca un vecin vechiu cere cu protimisis 55-1
tie dumnealui, dind chiriia ce vor da altii.
Fata fiMd si dumnealui ceausu Alecse, vechil din partea copiiloru, raspunse ca acel loc II
tine de ani 12, fiindca luase casele de la mezatu, aratindu-ne si o poruncA a mdrii sale Ste-
fan voda cu leat 1765 iulie 17, prin care sa da ramasele raposatului Strimbeanu supt sta-
phlirea parintilor, pentru datoriia ce avea 55 ia cla la dinsul, Intre care ramase, au fost
si aceste case. Ne mai arAta si 2 rAvase, unul cu leat 1775 septemvrie 15, si altu cu leat 1770
ghenarie 9, de plata chirii locului, Inpotriva cAruia raspunse pirlsu ca elu de atlta vreme
vazInd locu sterp, au socotit ca este slobod, dar acum vaztnd ca phltii ivor 55 facA case si
nepriimind el ca un vecin vechiu ce sA protimiseste, au priimit ca sa Intoarca atlt chiriia
anilor trecuti de and este locu sterpu, eft si de acum Innainte dupa cum or da altii, ca
unul ce are protimisis ca un vecin, afara numai a. va vrea sa-1 tie acel loc egumenu, Arh. St. Buc..
his.
pentru trebuinta manastirii. Iar hotarlrea cea dasavirsita !Amine la InnAltimea ta. E 459-469 v.
1777, main 22.
Miche paharnic, Costandin comis, Ev<dochim> biv medelnicer, Hagi Di<mitrache>
slum 2.
I Doc. rupt.
2 Pentru : sluger.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Dumitru dascdlul reclamd de la Sanda, vdduva lut
Radu logofdtul, plata unet vii (jud. Saac) vinduld acestuta dar nepldlitd din pricina rdzmertfei. 359
Judecata holdrdste sd i se pldleascd. Dornnul 1'10i-este.
1777
Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod. Wile
DA vreme ce au aratat domnii mele orinduitu zapciu cum ca. acea phitA Sanda nici 5
bani au platit dupa aceastA hotarlre a judecatii, nici de au avutu a face apelatie, n-au dat

395

www.dacoromanica.ro
 jalba si cerire dal divan, ci s-au sculatu da au dosit afar, nici stire dind zapciului, si s
prclungeste 'Ana astazi. Care cu aceasta dosire a ei, fiindca au cazutu din judecata si au rainas
hotarirea aceasta bunk dam volnicie slugii domnii mele, copil din casa da divan, sa mearga
s o apuce cu strinsoare sa Inplineasca toti banii dupa cum sa coprinde mai jos.
1777, lune 5.
Din luminat5 porunca preainnaltatului nostru domnu, Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod,
dumnealui vatafu de copii za divan aduse la judecata pe Dumitru dascalul piris Sandii, sotii
Radului logofat de aici, zicind ca innaintea raziniritii avind o vie in sud Saac, au vindut-o
nurnitului Radului logofat in taleri 120, cu tocmeala ca sa-i dea innainte taleri 10, care i-au
si luatu, i ceilalti sa-i dea dupa culesul viiloru, dupa ce vor trage i viia. Si dind rzmirita,
dup5 ce au esit din tara ungureasca, cerind in multe rinduri banii, I-au tot prelungit pin
cind s-au intimplatu de au murit acel Radu logofat. Dcci, isi cere banii acum de la numita
pirita sotiia aceluia, i pentru care lie arata l zapisu mai sus-numitului cu leat 1769 septem-
vrie 22, adeverit cu vrednici de credinta marturii, in care sa vede ca ramine acel Radul logo-
fill datum dascalului Dumitru, cu taleri 110, care bani sa-i dea dupd mai sus-numitu sorbc.
Fata fund i numita pirita de zapis, cum ca este al barbati-sau, si de vie, cum Ca au
luat-o atunci, nu tagadui, ci numai zicea c ei acea vie nu au lucrat-o nicidecum, lsind-o
de atunci si au vrut ca s o ia pirisu. Care, aceste zise ale ei, fiind fara nici un temeiu,
de vreme cc ei trebuia sa o lucreze ca unii ce cumparase, iar nu sa o lase vinzatorului, a el
au esit din grija vii dupa ce au vindut-o, am hotdrit ca iiurnita Sanda, dupa zapisu bar-
Aril. St,. Buc.. bati-su sa plateasca acei taleri 110 si sa stapineasca viia, insa frA dobinda, fiindca i In
Ms. nr. 5, zapisu mortului nu sa vazu nici un asazamint de dobinda.
t 450 v. 457.
1777, nial 16.
Miche paharnic, Durni<tru> Cior<an> pabarnic, Costandin biv comis, Ev<dochim>
biv medelnicer, i altii.
1 Pentru : la.

Velilii boieri aratd prin anafora cd Rada Iuliano reclamd pe boierii Filisani care au luat tot oenitul
360 mosiilor Filiasi, Tatomiresti si Valea Anilor (jud. Mehedinfi) unde era si el stdpin. Se hotdrdste
cercetare la caimacamul Cratooei cu carte de blestem i megiasi. Domnul intdrdste.
1777
lune
6 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Dam volnicie slugii domnii mele, aprod vatasesc, sa mearga i, dupa cum scrie mai
jos, a urmeze.
1777, tulle 6.

Preainnaltate doamne,
Dumnealui vel sardaru Radu Iuliano au jaluit inraltimei tale pentru bocrii Filiani
anurne, Sarban i Mateiu polcovnicu i Grigorie, curn si pentru tatul lor cel vitreg, Ionita <al>
2 <-lea> vistier, zicind ca are mosii peste Olt in sud Mehedinti ce sa cheama Filiiai i Tato-
miresti i Valea Aniloru, care mosii le stapineste d-a valma cu numitii Filiani i acum, ca
numitii Filisani, da 3 ani, zice ca i-ar fi luatu venitul, partea ce i s cuvenea dupa aceste
mosii si nu i-au dat nemica, adeca pe anu 1773 i pa anu 1774 i pe anu 1775, care pehtru
acest venitu, la leat 1776 iulie 8, au avut judecata la dumnealor boerii juiteCa-
tori ot <al> 2<-lea> departament cu Sarban Filisanu 1 cu Ionita al> 2 <-lea> vistier, tatul
Filianilor cel vitreg. Si arata dumnealor boerii judecatori I anafora ca pentru cele ce n-au
tagaduit Filianii cu Ionita <al> 2 <-lea> vistier ca au luatu din partea dumnealui s5rdaru-
lui, Ii da platnici s plateasca, iar pentru cele tagduite, gasesc dumneator cu cale sa rneargi
omu domnesc i Infatisindu-i innaintea dumnealor ispravnicilor, atit pa Filisani, cit i "pa is-

96

www.dacoromanica.ro
prdvniceii dumnealui sardarului, si ori d eine sd va dovedi ca s-au luatu acel venitu, cu
pretu ce sa va fi vindut bucatele intr-acel an, sa inplineasca, Si tot la feat 1776 fevruarie
25, au avutu judecata i Innaintea noastrd, vechil fiind daspre partea Filianiloru, dumnea-
lui Ionita Iu Man biv vel...1 daspre partea sardarului, vechil fiind Dobrin logofetelu du-
misale, si am gasit cu cake >1, de vreme ce Filisaniiiiu era de fata, nici ispravnicieii, nici alta
mArturie, sd mearga omu domnesc i sa aducti Innaintea dumnealui caimacamului,
atit pa Filisani, cit si pa isprdvniceii dumnealui sardarului, cum si pe alti inprejureni de
acolo, si s cerceteze cu amaruntu. i d va fi luatu cevasi Fiilieanii, sa-i apuce mumba0ru
sa inplineasca. Si de la luna lui septemvrie In 20 la leat 1776, prin anafora 1n5tiinteazd
innAltimii tale dumnealui sardaru Nicoli i slugeru Ionita Argitoianu, ispravnicii ce era in sud
Mehedinti, cum ca prin carte da blestem ceia cc au dovedit ca au luat boerii Fiiieani peste
ceia ce au ardtat netagaduitu, arMa prin deosebite foi cu iscAliturile isprAvniceiloru, au aratatu
ce au luatu Fililanii si acele foi le-au adeverit i dumnealor numitii ispravnici cu iscaliturile
dumnealoru.
Deci, dupa luminata porunca Innaltimii tale, vechilul de vataf de aprozi aduse innain-
tea noastra, atit pe dumnealui sardaru Radu luiliano i pe Mateiu polcovnic Filiesanu. La toate
au tagaduit Filisanii, zicInd ca dintr-acestea ce arata acei ispravnicei printr-aceste foi, nu este
amestecatu nici la unite, nici ca au luatu cevasi, iar da vor fi luatu fratii lui, ori tata-sau cel
vitreg, sint acolo la Craiova si dovedindu-sa ca au luatu cevasi, vor plati.
Deci, da vreme ca Mateiu polcovnic Filisanu sa apara zicind ca n-au luatu nernic dintr-
acest venitu, am gasitu cu cale sa fie luminata porunca Innaltimei tale, de iznoava sa rnearga
omu domnesc la dumnealui caimacamu, si durnnealui sa trimita sa aduca pa Filiewni, cit
si pa isprAvniceii ce au fost pe aceste mosii, cum si pa alti inprejureni de acolo, si prin
carte de blestem sa cercetcze si ori asupra cui va dovedi ca au luatu cevasi dintr-acel venitu ArhMeSt. . B ,

din partea sardarului, sa apuce mumba0ru sa faca lnplinire, iar fiind pricina intr-alt chip, f. 463-463 V.

cu anafora sa imtiinteze Innaltimei tale ca sa ii sa hotilrasca judecata. Noi aw am gasit cu Vezi oi doc. nr.
03 dir7710 3 mai
cale, iar hotarirea cea clasavir0ta ramine a sa face da care innaltimea ta. 1770.
1777, Wide 28.
Neculae Dud<escu> vel ban, Badea Stirb<ei> vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel
logofat, vel logofat, Dumi<trache> Varlaam vel paharnic.
1 Doc. rupt.

Velifii boieri arald prin anafora cd Maria, vdduva cdpilanului Gizeorghe Plesoianu, se judecd c u
Ion Pripici penlru o dalorie a acestula achilald cu nisle rimdlori. Pentru cd Pripici nu e mulfumil
cu prefuirea rimdlorilor se hoicirdste sd-si ia rimdlorii inapoi $i salt pldleascd daloria. Domnul
inidreste. 1777
iulie
7
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-se Ion Pripiciu, au esit i innaintea domnii rude la divan cu Mariia Plewi-
anca, si macar ca Ion cauta !nth pricini de aparare pentru aceasta datoric, drept care i s-au
luatu vitele, dara din cartile da judecati ale dumnealor boeriloru ot Craiova, cum si din cele
mai jos scrise, vazind domniia mea cii pentru acesti bani au fost i zapis de buna datorie al
lui, care nu 1-au fost tagaduitu la judecata, fara dd numai au fost zis c rimatorii i s-au luatu
cu pret putin.
Care aceasta jalba facind-o i acum in urma innaintea domnii mele, da pretu rimAtorilor,
arAtind Mariia Plewianca ca rimatorii ii pastreaza Ti acum fnsusi pe aceia, s-au Mut ho-
tarirea domnii mele ca, ori banii sa-i Inplineasca i sa si-i ia lnnapoi sau, de nu are bani lb
zise ca shit pretuiti putin, sd rinduim sa sa vinza cu mezatu, ori sa ramie la stapinirea
Plesoiancai, si nici ia sa nu mai ceara da la el acei taleri 78.

397

www.dacoromanica.ro
 Pentru care, i-am orinduitu la dumnealui vel ban, ca dupa aceasta hotarire, sa-i asa-
ze Intr-un chip, si Innaintea dumnealui i s-au pus soroc cla zace zile, dupa ce vor merge la
Craiova, ca prin marafetu dumnealui caimacamului si cu mumbasir, sluga domnii mele ...1
copil din casa da divan, la soroc, ori Inplinirea banilor sa faca ia rlinatorii, sau sa
rmlie la stapIrdrea Plesoiancai, nemaifacInd cerere nici ia de acei taleri 78. Ci, Intr-acestasi
chip am Intaritu ca sa s urmeze savirsirea acestii pricini.
1777, mulle 7.

Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, viitafu de divan au adus la judecata Innaintea
noastra pe Manila, sotiia raposatului capitan Gheorghe Plooianu, ptrIsa lui Ion Pripici,
zicind ca barbatu ei, Gheorghe capitan Plesoianu 1-au Inprumutat pe acest Ion la leat
1769 cu taleri 600 prin zapis, i nedindu-i banii la soroc, ar fi jluit divanului Craiovii.
Si zice ca i s-au dat voe de i-au luatu niste rlmatori drept taleri 522 si I-au mai
ramas ca sa-i mai dea taleri 78 din datoriia da la dinsul din capete, iar la leat 1775 ar
fi jluitu numitu Ion Pripici catre Innaltimea ta, aratind ca Gheorghie Pleisoianu,
barbatu acestii Marii Plesoiancai, fr da nici o poruncd i-ar fi luatu acei rimatori si,
dupa jalba lui, s-au orinduitu de catre Irmaltimea ta la judecata divanului Craiovii. Si dupa
cercetarea ce le-au facut dumnealui biv vel paharnic Manolache Romanitis, Inpreuna
cu ceilalti boeri de acolo, nu si-ar fi tagaduitu Ion Pripici datoriia lui, ci numai
zice ca ar fi pus pricini cum ca acele vite s-ar fi pretuitu eftene, si cum c dumnealor boerii
Craiovii, vazind acea foae db.* pretuiala vitelor, au hotarit ca, ori sa-si ia Ion Pripici acei
rimatori cu prasila loru Innapoi i sa plateasca acei taleri 600 fara dobinda, cat i chel-
tuiala rimatorilor ce au facut cu clInsii de cind i-au luatu, ori nepriimind Intr-acestasi chip, sa
fie rimatorit supt stapinirea sotului ei. Dupd foaia pretuelii ce i-au luatu i dupa acea judecata
trecind 2 ani, s-au Intimplatu de au muritu barball-sau i Intr-acei ani numitu Ion Pripici
n-au chinisit nici o pira asupra barbatl-sau, iar acum tragind-o la judecata Craiovei, zice
ca, uncle era sa mai ia acesti taleri 78, judecata au dat-o platnica si mai dea taleri 162.
Pentru care, aducindu-i numitu zapciu Innaintea noastra, ne arata Mariia Plesoianca
o carte de judecata cu leat 1775 septernvrie 12 iscalita de dumnealui biv vel paharnic Mano-
lache Romanitis ce au fost calmacam la Craiova, Inpreuna cu alti boeri de acolo, Intru care
hotarasc dumnealor, cla vreme ca Ion Pripici nu s odihneste pa pretuiala ce s-au prquitu acei
rlmatori, Intli sa-i dea la Gheorghie Plesoianu barbatu acestii Marii Plesoiancai, banii datorii
lui i cheltuiala rlmatorilor, i sa-i dea Plesoianu rImatorii cu prasila Mr. Ne arata si Ion Pripici
alta carte de judecata cu leat 1777 martie 23, Intim care sa vede iscalitu dumnealui Theo-
dorache biv vel clucer, cairnacamu Craiovii, i Inpreuna. cu dumnealoru boerii cei ce shit
iscalti In cartea Marii Plesoiancai ce sa numeste mai sus si dupa adeverinta ce arata ca
au trimis Hagi Ivan i altor martori ce scrie ca ar fi fost rImatorii tot de un pret, cu care i-au
fost cumparatu Hagi Ivan, hotarasc dumnealoru ca, Mariia Plesoianca peste acei rlmtori
sa mai dea lui Ion, taleri 150 si o iapa.
Deci, cercetindu-se i d noi aceste carti, sa vede c In cartea de judecata cea din-
tli, dau dumnealoru boerii dreptate lui Gheorghe Plesoianu barbatu acestii Marii, iar In
cartca cea dupa urma In care este iscalitu i dumnealui Theodorache biv vel clucer, caima-
camu Craiovii, cum si dumnealoru boerii ce shit iscaliti In cartea cea dintli, dau dreptate lui
Ion Pripici, i Inca mai dau datoare pe Maria Plesoianca, ca sa dea lui Ion Pripici dupa
adeverinta ce au dat acel Hagi Ivan, cum ca au fost acei rImatori cu pret mai mare.
Ci, d vreme ca acel Hagi Ivan, au aratat ca s-au pretuitu cu pretu mic atunci rfm-
toni si el luase pe altii tot de potriva acestoru rimatori cu pret mai mare, pentru ce n-au
dat elu banii datorii acestui Ion Pripici, sa fi luatu de atunci el rImatorii. < '1> Care la aceas-
ta, sa cunoaste c acest Ion Pripici umbla cu Insalaciuni pentru ca s !male pe mai sus-
numita jluitoare, pentru ca la judecata dintli nu si-au tagaduitu datoriia si au si hotarlt
dumnealui paharnicu Romanitis ca sa dea banii i sa-si ia rlmtorii, i n-au vrutu, ci au la-

398
www.dacoromanica.ro
satu dA s-au prelungit vremea pinA acum, dA slut ani 2, si dupA ce au murit bArbatt-sAu cel ce
stila sA rAspunzA <la> toate zisele acestui Ion Pripici, au tras-o pe dinsa la judecatA, mAcar
cA Manila Plesoianca jAluitoarea, zise Innaintea rtoastrd cA dA atunci dA la hotArtrea judecAtii
ti tine rlmAtorii si nu i-au prApAdit. Ci noi, dupA cercetarea ce fAcum, asa am gdsit cu cale,
a vreme cA Ion Pripici zice cA s-au luat acesti rImAtori cu pret mai mic, si mai virtos, cA
Mariia Plesoianca li tine rtmAtorii dupA cartea cea dintti de judecatA, care ni sA pare a fi
fAcutA dupA dreptate, s5. plateascA acest Ion Pripici acesti taleri 600 cu dobtrida Mr, 10
unul, cum si cheltuiala rimAtorilor PlesoiancAL si sA-si ia rimAtorii cu prAsilA loru de la PIA-
soianca. Noi asa am gasit a fi cu cale, iar hotArtrea cea dAsAvIrsitA rAmine a sA face dA cAtre Mb. Bt. Buo.,
InnAltimea ta. Ms. nr. 5.
f. 457 v.-458v.
1777, lunle 16.
Neculae Dud<escu> vel ban, Badea tirb<ei> vel vornic, Stefan PIrsc<oveanu> vel
logofat, Di<mitrasco> Rac<ovita > vel logofat, Radu Slatin<neanu> vel clucer.
1 Loc alb.

Velifii boieri arald prin anafora cd egumenul mdndslirii Vieros (jud. Muscel) se judecd cu slarefa
schilului Valea-Mare (Mused) penlru mosia Valea-Mare. Dupd cercelarea ispravnicilor
starefa nemulfumitd se judecd din nou. Se hotdrdsle ca dupd stringerea recollei sd se judece In
apel la divanul domnesc. Domnul trildreste.
362
1777
Iulie
11
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod.
IntArim si domniia mea si sA-si stapIneascA egumcnu dupl cartea de judecatA ce are, iar
starita, nefiind odihnitA si avind a face apelatie, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor ai
judetului sA-i sorociti ca, dupA vremea lucrului, sA vie la divan amIndoA pArtile.
1777, tulle 11.

PrealnnAltate doamne,
Cuviosul egumen de la sfinta mAnAstire Vierosu din sud Muscel, chir Parthenie, au jAluit
InnAltimei tale pentru starita, Efpracsaial dA la schitu Valea Mare tot din sud Muscel, zicInd
cA astA-iarnA, dtnd jalbA MnAltimii tale, li s-au fAcut porunca innAltimei tale cAtre dumnea-
lor ispravnicii judetului ca sA-i judece avInd pricinA de judecatA pentru mosiia ce-i zic Valea
Mare, pe care mosie zice cA este si sfInta mAnAstire Vierosul si sfintu schitu unde sA aflA IA-
cuitoare numita starita. 5i zice cA, dupA luminatA porunca InnAltimii tale, mergind ispravnicii
In fata locului unde este aceastA mosie si citindu-le cArtile si de la o parte si de la alta,
zice cA numita starita, neodihnindu-se pe judecata ispravnicilor, au venit la Bucuresti. 5i vAzind
egumenii cA au venit starita aici, si-au lAsatu si cuviosiia sa, intr-aceastA vreme, tot lucru
si au venit aici dupA numita staritA ca sA sA judece la luminatu divanu InnAltimei tale. DupA
jalba cuviiosii sale, cu vAtafu de aprozi ne poruncesti InnAltimea ta ca sA cercetAm aceastA
pricinA si dupA luminatA porunca Innaltimii tale, aduclnd zapciu Innaintea noastrA pA numitu
egumen, ne arAtA cum cA numita staritd au lost aid In Bucuresti si, vazlnd <cA> egumenu va
sA sA judece cu dinsa, au fugit afarA si s-au dus la schitu, neasteptInd pinA chid sA sA
judece.
Deci, de vreme cA starita au dositu dA la judecatA neasteptind ptnA sA le ia judecata
sAvIrsire, gAsim cu cale numitul egumen dupA cartea dA judecatA a dumnealoru ispravnicilor
judetului ce o are la mMA, sA stApIrteascA partea de mosie ce i s-au ales, iar ziclnd starita
cA nu sA odihneste pe judecata ispravnicilor si va sA sA judece si la divan, sA fie luminatA porun-
ca InnAltimei tale cAtre dumnealor ispravnicii judetului ca sA le pue soroc si dupA ce Isi va
strInge bucatele dA peste cimpu, cum este si luminatA hotArlrea InnAltimii tale, sA vie amlndoaA

3911

www.dacoromanica.ro
 pArtile ca sA stea fatA la judecatA, i cine va rAminea de judecatA va plAti cheltuiala la partea
Arti. St. Mtn., ce va avea dreptate. Noi asa gAsim cu cale, iar hotArirea cea dAsfivirsitA rAmine a sA face de cAtre
Mm. nr. 5,
f. 467 467 v. inaltimea ta.
1777, lulie 8.
Neculae Dud<escu > vet ban, Badea vel vornic, Di<mitrasco> vel logofat, Radu
SlAti<neanu> vet clucer, Stefan Pirsc<oveanu> vel logofat.
Pentru : Efpracsia.

Veil boieri arald prin anafora cd Stale clucer Bucsdnescu si lonifd Bucsenescu se judecd cu popa
363 Gheorghe fi cu alit vechili ai celasilor din satul Corbeni (jud. Arges) care incalcd holdrnicia acestei
mosii fi a unor munfi din plaiul Argesului, Nelda de 24 boeri hotarnici. Dupd cerceldri se dd
Bucsenestifor dreptul de stdpinire. Domnul intdreste.
1777
Julie
14
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod.
De vreme ce uie instiintam dA la zapciu cel ortnduitu cum c pIrlii, IndatA ce au ant
hotArirea aceasta, s-au sculat si au fugit afarA i n-au fAcutu nici un feli de jalbA care domiiiia
mea de au avut a face apelatie, ci fiindrA aceastA pricinA s-au cAutatu intr-atttea rindurt si
tot ei nefiind odihniti au f Acutu piri i dup a loru pirA s-au adusu BucsAnestii aid i in
sfirsitu s-au sculatu de au fugit, intArim domniia mea hotArtrea dumnealoru velitiloru boeri,
ca dupA cum mai jos sA coprinde, s sA urmeze fi sA slApineascd BucsAnestii cu bunk pace.
1777, iulie 14.

Preainaltate doamne,
State clucer Buesiinescu i Ionit BucsAnescu din sud Arges au jAlitu inaltimei tale
pentru popa Gheorghie i Stanciu i Mincul i Iordache ce sint vechili i celorAlalti cetasi ai loru
dA la satu Corbeni sud Arges, zicind cA la leat 1775, au avutu judecatd la divan innaintea
inaltimei tale pentru mosiia Corbeni i pentru 1111111,tii din plaiu Argesului, care, dupA jude-
cat, ii s-au orinduitu d c5tre inaltimea ta, 24 de boeri hotarnici clA au mersu dA le-au
hotAritu mosiia si au fAcut si cercetare pentru munti. Pe care hotArnicie si
cercetare cc au Mut acei boeri hotarnici, numitu popa Gheorghe i cu ceilalti
cetasi ai lui, neodihnindu-se, au venit aici de au datu jalbA Inaltimei tale,
care dup5 jalba loru la trecuta lua lui iunie in 9 zile, leat 1777, din luminatA
porunca inaltimei tale au mersu mumbasir, un Mateiu pahArnicel, si au adus pA mai
sus-numitii BucsAnesti i, din luminatA porunca inaltimei tale, vAtafu de pAh5rnicei au
adus innaintea noastrA atit pA cluceru State BucsAnescu i pA Ionita BucsAnescu, cum si pA
popa Gheorghe dinpreund cu ceilalti cetasi ai loru de la satul Corbeni. Si am Intrebatu
pe popa Gheorghe i pA ceilalti cetasi ai lui, pentru ce nu sA odihneste pe hotArniciia ce le-au
fAcutu acei 24 de boeri hotarnici si ziserA a la hotArnicie n-au fost de fatA i niste hrisoave
i carp ce le-au gAsit mai <in>1 urm5 si cu aceia ii s-au acoperit dreptatea. Care hrisoave
ce zic ei cA le-au <gAs>1it mai in urmA, sA vAzurA si de noi foarte vechi, de cite 150 de ani
si mai bine, iar la mina BucsAnestilor sA azurA cArti si zapise mai nod, de cite 70 de ani
si mai incoace, i stApinire neclintitA de atunci pia acum. Mai virtos, ne arAtA nurnitii
BucsAnesti un zapis dA la leat 7255 martie 17, de ani 30, al Barbului sin Stanciu cApitan
ot Corbeni i Gheorghie brat ego i GavrilA sin Radul HanA i Tudoru sin Argesan, adeverit
cu alte mArturii obraze de cinste i acel zapis Ii dau ei la mina Sandului BucsAnescu biv
logofat za visterie intre care scrie cA. cu rugAciune s-au rugatu de numitu BucsAnescu si le-au
f Acut zapise ca sA-si stApineasa numai locu ctt le coprinde casele cu grAdinile loru,- iar
ceilaltA mosie dui:a zapisele ce au vIndut ei, sA stApineasa BucsAnescu cu bunA pace.'Ne
mai arAtA BucsAnestii i o carte de judecatA a doi boeri, anume Costandin Lambrino biv spfitar si

400
www.dacoromanica.ro
Ianache vel sArdar cu leat 7255 martie 23 cu sase zile mai in urma zapisului de mai sus-arAtat,
cu care intdresc numitii hoer! aceste zapise de asdzmint. Vazum si cartea de hotArnicie ce s-au f-
cut la leat 1776 dichemvrie 20, intru carele sd vede iscAlitu dumnealui Anastasie biv vel pahar-
nic ispravnic<In > Arges i Damaschin arhimandritu argesan i Gheorghie Vilsdnescu biv <al> 2<-1ea
comis i Iordache cdpitanu, cari au fost drept 24 de boeri hotarnici, I aceastd carte de ho-
tArnicie citindu-se si de noi, sd vAzu cd este fAcutA dupd dreptate.
Deci, dupd cercetarea ce am fdcut, sd vede cd mai sus-numitii mosneni nu au sd std-
pineascii mai mult decit coprinsul caselor 1 cu grAdinile inprejuru dupd zapisu loru de asd-
zdmind ce sd numcste mai sus si stinjeni 93 si o cezvIrte ce le-au alesu boerii hotarnici du pit
un mos ce 1-au scos cu analoghie dupd vinzarea unui Mircii, i eau umbld dit cer mai multd
stdpinire cu accle hrisoave vechi cu care n-au stdpinit niciodata, mai virtos cd popa aces-
ta, Gheorghie, carele este indemndtor mosncnilor da-i pune la cdi ca acestea dd sil sdracesc umblind
prin judecdti, nu este nici mosnean si nu are nici un amestec cu mai sus-numitii mosneni In
stapinire, fitrit dacit are sa stapineasca numai Ire! locuri cc le-au dat mosnenii de pomand unui
popa Radul, mosu accstui popd Gheorghie.
Drept aceia, au gasit cu cale numitii Bucsdnesti dupd zapisile si cArtile ce au la mind
si dupd cartea de hotdrnicie acestor 21 boeri hotarnici si dupd stdpinirea ce au stdpinitu
pind acum, sa stdpineasca <de>1 acum innainte cu build pace de catre mai sus-numitii
mosneni, iar mosnenii sa-si stapineascd numai locurile caseloru cu curtile i cu grddinile loru
si stinjenii ce Ii s-au ales in cartea de hotarnicie de acci 21 de boeri holarnici. Noi asa am Arh. St. Bun..
gasitu cu cale, iar hotarirea cea desdvirsitd ramlne a sa face de calm innaltimea ta. Ms. nr. 5.
f. 464 V. 465v.
1777, lulie 3.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Badea Stirb<ei> vel vornic, tefan Pirscov<eanu >
vel logofdt, Di<mitrasco> vet logofdt, Radu Sldtin <eanu > vel clucer, Di< mitrache >
Varlaam vel paharnic, loan vel stolnic.
1 Loc rupt.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Cali fa Plesoianu (jud. Vilcea) reclarnd pe Male(
Neculescu l pe odrul acestuia (jud. Argo) care stapinesc si parlea ei de moie din Mihdesti (jud. 364
Vilcca). Dupd judecata anterioard a episcopului Rininicului se holdrdste ca mosia sd fie stdpinild
pe din doud, de reclamantd i de reclamaft. Domnul intdreste.
1777
lune
14
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
DA vreme ce ne Instiintam de la zapciu cel orinduit, cum cd cei piriti dupd cc s-au facut
aceastd hotarlre s-au sculat dit. s-au dus si (IA au avut a face vreo apelatie n-au dat nici un
feli de jalbA ca sit ceard divan, i cu aceastd dosire a loru au cazut din judecatd, mai virtos ea
hotdrirea judecatii sa vede fAcutd cu cercetare pd ddplin, intarim domniia mea ca, dupd cum
scrie mai jos, asa sa sd urmeze i intr-acestasi chip sd le fie stapinire.
1777, Wile 14.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca mdrii tale, dumncalui vatalu za pahdrnicei aduse la judecald pe
Calita, sotiia lui Ilie Plesoianu din sud VIlcea, pirisd lui Mateiu i vdri-sdu Mateiu, Meculesti, din
sud Arges, asa zicind cum CA, fiind ei cu totii tot dintr-un mos, au avut mosie de mostenire in
sud Yucca ce sa numeste Mihdesti i dupd vremi, instrAinindu-se parintii ci Intr-alte parti, s-au
lost stApinit toad mosiia numai de pArintii Meculestilor, mai pit urma viind i pdrintii din strei-
natate si-au luat mosiia iardsi Intru stapinire. Mdritind pd numita jAluitoare dupd Ilie Plesoianu,
au dat partea loru de mosie din Mihdesti, ei i altei surori a ei, pd jumatate, iar jumdtate au
rdmas sa o stdpineascd piritii Meculesti. Pentru care mosie, la leat 1768, din porunca domneascd

401
www.dacoromanica.ro
au avut judecatA cu piritli Innaintea rAposatului pArintele episcopu RImnicului, chir Parthenie,
1 la dumnealui ispravnicu judetului ce era pe acea vreme, unde, judecindu-se, s-au dat numitii
Calitii carte de judecatA ca sA-si stapineasca partea de movie din MihAesti, dupl care carte au
si stApinit pia acurn cu pace, iar acum s-au sculat piritii cu niste zapise, zicind ca partea ei de
movie le este vIndutA loru de mosu ei Hrizea si n-o IngAdueste sA-si stApineascA mosiia, din
care zapise zice jAluitoarea cA nici unul n-au avut Meculestii sA arate atunci la judecatA.
Fao fiind si unul din pirlti, Mateiu Meculescu, s-au Intrebat ce rAspunde, si zise cum a
Ignat pAhAr<nicel>, strAmosu loru, au cumpArat de la nepotu lui de Irate, anume Hrizea, partea
lui de mosie din MihAesti, ce au fostu <15 la tatA-sAu Isfan pAhAr<nicel>, cum aratA zapisul ce
1-am vAzut cu leat 7210. Tnspre aceasta, ne-au mai arAtat si alt zapis cu leat 7214 maiu 3, in care
sA vede cA Insusi Ignatu au cumpArat dA la un strAnepot al lui, anume Gheorghe fecioru Predii
sin Isf an pAhArnicel, partea lui dintr-aceastA mosie. Ne-au mai arAtat si o carte de hotArnicie
cu leat 7214 mai 18, tot dintr-acel an si lunA mai 18, 7214, fAcutA de 12 boeri hotarnici, In care
sA vede cA, dupA cererea rAposatului episcopu Rimnicului si dupA cerirea lui Ignat pahArnicel,
le-au Imp Artit mosiia MihAesti si au dat lui Ignat cu nepotii lui parte de mosie In Mitilesti si
Hriseni, InsA parte mare, o cirtvirte. Ne-au mai arAtat si alt zapis cu leat 7249 avgust 21,
iscAlit<de> SArban sin Hrizea, In care zice cA, avind judecatA cu vArl-sAu Dumitru sin Mecul
Innaintea stolnicului Andronache pentru aceastA mosie din MihAesti si rAmlind de judecatA
cum cA nu are parte de mosie Intr-acel hotar al MihAestiloru si vAzind si zapisul tatA-sAu de
vinzare, Ii dA zapisu ca sA stApineascA toatA mosiia cu pace. La toate acestea au raspunsu Ca lita,
cum ca, cite trele acestea sint neadevArate si sA si cunoaste a cele 2 care shit cu leat dinaintea
hotArnicii, In care zice cum ca Ignatu au cumpArat de la nepotii lui pArtile lor de mosie, nu le
pomeneste Intr-aceastA hotArnicie, ca fiind fost Mutli dui:4 insusi cererea lui Ignatu, trebuia,
avind aceste zapise, sa le arate sa sa vaza la hotarnicie si si le pue pA numele lui, iar nu pi
numele nepotilor cum arata hotarniciia. Si al treilea zapis ce sa vede dupa hotArnicie, nu-1 pome-
neste In cartea de judecata a episcopului Rimnicului, In care aratA cum ca s-au Intrebatu Mecu-
lestii de au vreun zapis dui:a hotArnicie, si au zis cum ea n-au. Deci, noi vedem ca tot temeiu
cererii Meculestilor sint numitele zapise de cumpArAtoare. Am luat In cercetare catigoriia
ce face jAluitoarea pentru aceste zapise, si ni sA pare cum ca cu drept cuvint trebue sa nu fi
fost acele 2 dintliu zapise la vremea cInd s-au fAcut hotarniciia, pentru ca hotArniciia s-au facut
dupa cerirea lui Ignatu si, de avea Ignatu cumpArate partile nepotilor lui, nu priimea sit dea la
nepoti partile care le avea de cumpArAtoare. Mai virtos, vedem ca cel de al doilea zapis de cum-
parAtoare este tot dintr-acel an si lunA chid s-au facut hotarniciia si nu ramine banuiala cum cd
atunci sa fi fost pierdute zapisile si pl urmA sa le fi gAsit, flindca vedem ci atunci cind s-au
judecat din porunca domneasca la raposatu episcopu Rlmnicului, cum arata cartea de judecata
cu leat 1768, Meculestii nu numai ca n-au arAtat nici un zapis dintr-acestea, ci Inca, intrebindu-se
de judecata de au vreun zapis sA arate, ei au zis ca n-au, iar nu cA au avut si le-au pierdut,
ca sd poata acum zice ca le-au gAsit, si vedem c5 piritii arata un al treilea zapis al lui SArban
cu leatu In urma hotArnicii si Innaintea carpi de judecata a rAposatului episcop. Care, nici
aceasta nu sa potriveste, pentru cA vedem si la acesta cum c5 Sarban zice ca au vAzut si zapisu
tatine-sAu Hrizii de vinzare si-1 IntAreste bun, In vreme and noi vedem ca iscAlitura acestui
zapis nicidecum nu sa potriveste cu acea adevkratA iscAlitura a Hrizii ce sa vede In diiata lui,
IncredintatA cu multe mArturii, care diiatA este cu leat 7222, adecA cu 12 ani pA urma numitului
zapis, si la sfirsitu vietii lui zice cA lasa aceasta mosie din MihAesti fii-sAu, lui SArban.
Deci, Sarban nu sA poate sA-1 fi cunoscut de adevArat acel zapis si dui:a cum sa vede acesta
mincinos, ase trebue sa fie mincinos si celAlalt ce O. vede iscAlit de SArban. Mai virtos, vedem ca
aceti Meculesti, atunci clnd s-au judecat la rAposatu episcopu Rimnicului, tAgAduia rudeniia
Calitii si n-au Pkaratat aceastA carte ce acum vedem de hotArnicie, si s-au Indemnat episcopu sA-1
judece cu alt asemenea ce avea episcopiia si s-ar fi cunoscut rudeniia Hrizii, mosu Calitii, de
cAtre Ignat dintr-un zapis al acelui Ignat, de danie ce au f Acut la episcopie cum sa coprinde
insusi in cartea de judecatA.

402
www.dacoromanica.ro
 Deci, noi zicern cum cd, de vreme ce atunci clnd acesti Meculesti s-au judecat, n-au
cunoscut rudeniia Ca litii, au zis cd n-au nici un zapis, au ascunsu cartea de hotArniciia ce avea,
pentru cd coprinde mosila lui Ignatu si la nepotii lui, cu ce cuvint acum aratA zapise, unul de 75
de ani, altu de 71 si cel dupd urmd de 36, pe care nu le-au energhisit nici in vremea hotArnicii,
nici cind s-au judecat la Rimnic si acum cu acest fel de zapise cer turburare judecAtii unui episcop
judecdtoru, rinduit din poruncd domneascA, care In fata locului au cercetat, au ales si au judecat
aceastd pricind la leat 1768, de la care vreme pind acum, Meculestii nu s-au mai jAluit si Ca lita
au stdpinit cu pace.
Pentru aceasta, noi judecdm cum cd hotdrirea aceasta a rdposatului episcopului Rimnicu-
lui este build, fAcutd cu toad orinduiala de dreptate si cite trei acele vechi i dd necredinta zapise
care nu au nici un sewn de a fi adevArate, sd rdmie achere Inpotriva acestii judecAti i sd aibd
a stdpini pe din (Joel, adecd, Ca lita pe jumdtate i Mcculestii pc jumfitate, dupd cum sd coprinde
si In cartea de judecat5 a rdposatului episcopului Rimnicului, iar cea ddsdvirsitd hotArire <ramble> Arh. St. Bun..
la Innaltimea mdrii tale. f. 465 v. 4(7
1777, iulle 12.
Ianache Mav<rodin> biv paharnic, Theodorache tirb<ci> medelnicer, B <arbu >
sluger, George Canale.

Starostele de negustori aratd prin anafora cd datornicii" lui Gheorghe mdrgelaru cer sd se oindd
aoutul acestuia pentru a li se pldti datoriile. Adunlndu-i pe reclamanfi $i pe Sofia piritului se face
inuoiald Mire pdrli si se holdrdfte plata datoriilor cu soroc. Domnul Intdrefte.
1777
lulie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod. 15
De vreme ce cu totii s-au asdzatu i s-au odihnit la aceastA alegere, fiestecare de voia lorui
poruncim dard sA sd urmeze dupd asazdmintu ce au f Acutu, i zapciule ce esti orinduit, astdzi,
sA i sd ddschizA prdvdliia.
1777, Wile 15.

PreaInnAltate doamne,
Din luminatd porunca InnAltimii tale ce ni sd porunceste prin zapciu, vdtaf de copii za
visterie, ca sd string pe toti datornicii cei ce au sd ia dA la Gheorghe margelaru, i cld sd vor
putea asdza ca sdo astepte, 5l cu soroc, cu Incetu sA le plAteascd, sd rAmlie numitu Gheorghc
iardsi In stare si cu marfa in mind, iar, neputIndu-se asAza, cu mezat sd s5 vinzd tot avutul lui
si sd le plAteased datoriia.
Care, dupa luminatd porunca mdrii tale, stringind pe toti, s-au asAzat dupd cum mai jos
ardtdm, insd intliu, sollia lui Gheorghe, dupd adeverinta ce ne-au adus In scris dd la preasf in-
iia sa pdrintele mitropolitu, cum cd au dat credintd sotiia lui Gheorghe, cum si soacrA-sa, cii
are lipsd dd. zestre taleri 1200 si 31 galbeni unguresti.
Pentru care, dovedindu-se cd shit buni acesti bani zestre, i-am dat 2 prAvAlii supt stdpi-
nire-i si s-au odihnit, l Costii Mihai, pentru taleri 900 ce are sA ia, i s-au f5cut sulfu cu taleri
770, priimind de voia lui i i-am dat deosebit altd pravAlie drept taleri 650 supt stapinire, iar
ceilalti bani ce mai ramble s-au Invoit dupd ce va ddschide Gheorghe prAvAliia, peste o lund,
sd-i numere. Costandin Barbul, pentru taleri 900, singurd sotiia lui Gheorghe i-au pus amanetu
acele 2 prAvAlii ce le-au luat pentru lipsa zestrei ei, cu soroc pInS in ani 6, sd aibd a-si lua
Costandin chiriia prAvAliilor, pd an cite taleri 150, InsA dd la prAvAlii cite taleri 100, iar taleri
50 sA-i dea deosebit Gheorghe i la 6 ani, pldtind toti banii, sd-si ia amanetu iardsi supt stdpinire.
Iane logofetelu, pentru taleri 880, au priimit toate zapisile de datoriia lui Gheorghe ce are sd ia
du pd la unii, alii, taleri 1950, ca, scotind din datorie, sA-si Inplineascd banii ; Ion bogasieru,
pentru taleri 340, iardsi s-au asdzatu cu amanetu, scule, i cu soroc sd-i pldteascd, asijderea
Costandin Grigore i Neacsul liptcanu, iardsi s-au asdzat pentru taleri 400 ce au sd ia pind la 3 ani,

403
www.dacoromanica.ro
 incetu sA le plAteasca, sau s le dam marM, i priimi sa astepte. Acestiia toti, cu voia lor au facut
acest fel de askamint Innaintea nostrA i s-au odihnit, i Instiintam Innaltimei tale. Si sa fie
Arh. St. BlIC.. luminata porunca InnAltimei tale, sA i sA daschizA pravaliia, ca sl poata rdspunde la datornici,
Ms. nr. 5,
f. 468 468 v. dupa cum s-au asazat.
1777, iulie 15.
Torgu starostea.

Veli fii boieri arald prin anafora Ca Safta Mdineasca cere de la Costandin Alcazi, soful sorit el decee-
366 date, mosiile de zestre ale acesteta. Dupd o judecatd la mitropolit care potrivit pravilet holdrdste
reslituirea zestret, rejudecindu-se se propune ca Safta Mdineasca sd reia moiile sorii ei, Costandin
Alcazi urmind a le rdscumpdra de la cei cdrora le vinduse. Domnul Intdreste.
1777
lune
15
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Intarirn i domMia mea ca sa-si stApineascA numita, moiile cu pace, urmindu-se cum
scrie rnai jos.
1777, luHe 15.
Preainnallate &mune,
Safta Maineasca au jAluit Innaltimii mArii tale pentru Costandin biv (al) 2 (lea) vistier
sin Ionita Alcazi biv vel arms, zicind cA tiind Intru cAsAtorie pA o soru a ei i intimplIndu-i-sA
moarte sorA-sii, copii nu i-au rilmas cu dinsa , dar rnai sus-numitu Costandin Alcazi, Inca in
viiaA fiind sora nurnitei jAluitoare, i-au prApAdit toatA zestrea vinzindu-i si 2 mosii pArintesti
ce zice cA au fost ale sord-si (IA zestre, anume Teisani i Stefestii din sud Saac. Si zice cA In anu
trecut mai dind jalbA Innaltimei tale, au fost orinduitA la preasfintlia sa pArintele mitropolit,
$i dupA pravild judeclndu-i, prin anafora au Instiintat preasfintiia sa pdrintele mitropolitu,
Innaltimei mdrii tale, gAsind cu cale, inoiiIe pArintesti sa si le ia numita jaluitoare i Costandin
Alcazi piritul sA intoarcA banii acelor ce au luat
Costandin Alcazi dind jalbA mArii tale, au cerut soroc, care dupa cererea lui, orinduit
fiind de catre innAltimea mArli tale, prin zapciu ceaus de aprozi ca sA-i scoat.a. la judecata. Innain-
tea noastrA, pe carele dupa. luminata porunca Innaltimei mdrii tale, aduclndu-i numitu zapciu
Innaintea noastrA, am gasit cu cale si am fAcut anafora care InnAltimea mArii tale puindu-i
soroc lui Costandin Alcazi de 6 luni, ca sA plateascA banii i sA ia <numbta jAluitoare acele
mosii supt a ei stapinire, care soroc ce s-au pus dA la leat <1776 >1 mai 6, si de atunci pina acum
este un an, si tot n-au mai avut purtare de grijA <sA fi>1 plAlit banii la acei ce au vindut el
!upside si sA le fi scos i sA le fi dat numitei jAluitoare. Acum numita Safta Maineasca, dind alta.
jalba Innaltimei marii tale, aratA In jalba sa cum ca sorocu ce i s-au pus lui Costandin Alcazi au
trecut i mosiile tot nu i le-au scos. Si ni sa porunceste d catre InnAltimea mArii tale cu vAtafu
dd divan. ca sa luAm seama jAlbii si cererii acestiia, si cum vom gAsi cu cale, cu anafora sa instiin-
Mm innAltimii mArii tale.
Deci, de vreme cA aceste mosii au fost ale sorA-si, acestii Saftei jAluitorii, de zestre, II
le-au vindut numitu Costandin Alcazi, i preasfintiia sa pArintele mitropolitu prin anaforaoa
preasfintii sale au gasit cu cale ca sA-si ia numita jaluitoare mosiile, care dupa dreptate am gAsit
cu cale i noi, asemenea Safta MAineasca jAluitoarea sA-si ia supt stApinirea ei aceste mosii ca un
lucru ce este mostenire dA la pArintii ei, iar acei cumparAtori ce au cumparat aceste mosii sa-si
Arh. St. Bl C.,
caute banii dA la numitu Costandin Alcazi, cel ce le-au vindut si au luat banii. Noi asa am
Ms. nr. 5, gAsit cu cale, iar hotarlrea cea dAsAvIrsita rAmine a sA face dA cAtre InnAltimea mArii tale.
I. 470 470 V.
1777, mai 15.
Neculae Dud<escu> vel ban, Pana Fili<pescu> vel vornic, B<adea> Stirb<ei> vel
vornic, vel logofAt, vel clucer, Dumitrache Varlaam vel paharnic.
I Doc. rupt.

404

www.dacoromanica.ro
 Veliiii boieri araid prin anafora di Maria Greceanca jefuild de illhari in jud. Romanafi pe vremea
rdzmerifei vi despagubild cu pdrfile de movie ale Illharilor, care fuseserd spinzurafi, neavind cdrli
de sidpinire a aceslor Orli de movie, dovedevle cu marlori. Se hotdrdvle sd se aleagd acesie pdrfi 367
de cdlre cdimdcamia Craiovei. Domnul fnidrevle. 1777
tulle
17
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Fiindca la aceasta face trebuinta a sa Intreba si pa feciorii aceloru hoti, cu cc pricina
Inpresoara mosiile jaluitorii, ca s sa fac hitarirea cu savirsirea ce s cuvine a trebii, scriem
dumitale biv velclucere, caimacam Craiovii, sa-i aduci si pa dtnsii sa-i cercetezi i sa avem lnstiin-
Ore cu anafora <IA toata pricina.
1777, lune 17.

PreainnAltate doamne,
Manila Greceanca au jaluit lnnii1imii tale ca, Innaintea razmiritii cu cltiva ani, aflindu-se
cu saderea la sud Romanati, ar fi calcat casa ei 9 hoti, noaptea, cant, caznindu-o i arzlnd, au
jafuit-o de bani i de alte scule pret ca la taleri 1500. Care dintr-acei ttlhari arzatori, dupA multele
loru raotati i morti ce Meuse mai nainte multora, prinzlndu-se, 7 s-au spinzurat, dar spre Inpli-
nirea pagubii ce au fost Mut Marti Greceascail neavind alte cu ce Inplini dil la casele acelor
ttlhari, prin porunca domneasca s-ar fi dat Intru a ei striptnire pArtile de mosie ce au avut acei
tIlhari, din care parti zice Mariia Greceanca ca 2 le-au rascumparat de la dinsa, mai In urma,
Dragu i Costandin, feciorii Neculii si a lui Ion, hoti ce sa spinzurase.
Deci, dupa luminata porunca marii tale, am cercetat aceasta pricina la care sa \Tad si sa
cunoscu arsurile pa aceasta GreceascA, foarte groaznice, hien, mirare este cum au scapat cu viiata,
dar pentru acele parti da mosie cc zice ca i s-au dat Intru stapinire, i-am cerut ca sa arate
carti, si nu avu, ci zise ca fiind tot bolnava, mai mult de 10 ani, din caznile i arsurile acelor
hoti, dupa ce s-au mai lndreptat ia, de frica au fugit de acolo si, In vremea trecutei rzmerite,
cu stramutarile de la un loc la altu, au pierdut cartile de staptnire i feciorii hotilor au coprinsu
cu staptnirea pArtile de mosie.
Am Intrebat-o mai stie cinevasi cla aceasta pricina ca sa mArturiseascA, si din Impreju-
renii de acolo aflindu-se aici 2 mazili, Ilie Pelesoianu i Mihai Buzea, au venit Innaintea noastra
si detera mArturie ca tin minte de caznele acestii Marii Greceancai i cu ochii lor au vazut chid
s-au spinzurat acei hoti, mai ales Mihai Buzea ara<ta> .. 2 cd tata-sau fiind ceaus de slujitori
si el Inca, slujitor f<iin>d, au vAzut cu ochii lui carti de stApinirea mosiilor hotilor la mina Marii
Greceancai s<i el pIna >2 acum pa dinsa au stiut-o a fi staptna pa acele parti de mosie, iar nu pc
alt<cin>2eva.
Deci, dupa aceste marturit i dupa arsurile ei ce sa \rad i acum, dovedim cA au avut date
acele parti de mosie Intru a ei staptnire In locu jafului ce i sit Meuse i gasim cu cale a i sa da
acum staptnirea da catre Innaltimea ta, Insa pit partile a'5 hoti, <IA vreme ce 2 parti a doi
hop, Insusi Manila arata ca le-au rascumparat feciorii lor da la dinsa cu bani. i pentru alegerea
acelor 5 parti, sa fie luminata porunca marii tale catre dumnealui caimacamu Craiovii, ca sa
orInduiasca boerii de acolo din partea locului sa le aleaga din partile altor mosneni, ca sa stie
c e sa staptneasca. Parerea noastra Intr-acestasi chip este, iar cea dasavIrsita hotartre ramine Arh. S. Bun.,
a sa face da care Innaltimea ta. M. nr. 5.
1. 471-471 V.
1777, iulie 13.
Neculae Dud<escu> vel ban, B<adea> vel vornic, Stefan vel logofat, Di<mi-
trasco> vel logofat, Di<mitrache> VarTham vel paharnic, Radu Fili<pescu> vel
medelnicer.
1 Pentru : Greceancai.
2 Doc. rupt.

2 7-0, 758 405

www.dacoromanica.ro
 Mitropolitul farti arald prin anafora cd Fotina din Bucuresti reclamd pe socrul ei sdtrarul Andrei
368 Stanescu care a pus stdpinire pe cele rdmase de la soful ei Gheorghija postelnicel. Socrul araM diata
fiului din care se vede cd ocinele si lucrurile acestuia i-au rdmas de la prima solie. Se propune ca
reclamanta sd arate cu blestem lipsa zestrei ei. Domnul intikeste.
1777
lune
17
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasit cu cale de catre preasfintiia sa parintle mitropolitu, Intarim si dom-
niia mea, asa sa sa urmeze i porunciin zapciule ce esti orinduit La fad rnumbasirlIcu si savIr-
sirea ce sa cuvine.
1777, iulic 17.

Preainnaltate doamne,
Dupa jalba ce au dat la mariia ta Fotini de aid din Bucuresti pentru dumnealui Andrciu
satraru Stnescu, socri-sau, cum ca, tiind Intru casatorie pa un Gheorghita postenicelu, feciorul
dumncalui, acum sint 8 ani de zile de dud au murit i fcInd i un copil amindoi, care si acum
traeste , toata periusiia mice au ramas de la sotul ei, moii, vii, i tigani, le stapIneste numitul
socrf-sau, i s afla lipsita atit de cele ramase de la barbatt-sau cit i de zestrea ei.
Dupa a cariia jalba, din luminat porunca marii tale, dumnealui vatafu za aprozi, aducind
pe dumnealui Andreiu satraru Innaintea noastra, fata fiind si Costache capitanu, vechilu numitii
Fotinii, am Mut cercetare i, Intrebind pa dumnealui satraru de au ramas asupra dumnealui
periusiia fii-sau raposatului Gheorghita postelnicel si de le stapineste toate cite vor fi ramas,
ne arata In frica lui Dumnezeu ca. raposatul Gheorghita postelnicel, fiul dumnealui, fiind vaduv
chid s-au castorit al doilea rind si au luat sotic pe aceasta numita Fotini, au avut ramase de
la sopia cea dintiiu, care anume le arata in diiata ca, dupa moartea ei sa le stapIneasca cu buna.
pace, adica mosii, vii i igani i dupa moartea fiului dumnealui fiindca n-au avut cine
sa le caute fail de Indoire ne arata ca le-au luat cu adevarat supt staphlire ca si le poarte grija
fiind copil la mijloc.
Si intrebind si pa Costache capitanu, vechilu numitii Fotinii, cu ce cere de la dumnealui
Andreiu satraru lipsa de zestre, ne arata o foaie de fiesce lucruri ce sint lipsa adeverit i co
iscalitura dumnealui paharnicului Miche intru care O. coprinde toata lipsa de zestre, taleri 1045.
Si fiindca dupa cercetarea ce am facut, alt nimic nu mai puturam dovedi de ale raposatului
ramase, am cerut de la dumnealui Andreiu straru, atit zapisile mosiilor i ale viilor de sta-
pinire , eft i tiganii. 51 dindu-ne zapisile, mai intliu dupd aratarea dumnealui i dupa cercetarea
noastra, sa gasi acestea bune ale raposatului Gheorghita postelnicel, adica 234 stinjeni de mosie
la Perieti sud Ialomita i stinjeni 200 mosie la Cornatel sud DImbovita i pogoane 7 de vie cu
pamintul lor paragina la Mein sud Saac, i pogoane 5 de viie paragina la Tintea sud Prahova,
pa locul manastirii Margineni i suflete 11 de tigani. La care nestiind noi pretul acestora In ce
chip va fi cu ce pre% sa vor putea pretui fiestecare, am instiintat cu pitac pa dumnealui Costandin
Cocorascu biv vel sluger i pa dumnealui Hagi Dumitrache biv vel sluger ca sa le pretuiasca aces-
tea ce s numesc mai sus fiescare cu pretul lor, dup cum sa MIA (fiindc i dumnealor au mosii
in partea locului si tigani). Si stringindu-se la un loc, fat fiind atit dumnealui Andreiu satraru,
cit i numitul Costache vechilu, le-au pretuit dumnealor dupa cum am gasit cu cale, amindoaa
moiile taleri 434 i amindoa yule taleri 205, i unsprezece suflete de tigani mari cu mici, taleri
340, care s face toata periusiia casii raposatului postelnicel Gheorghita, taleri 979.
Dar fiindca pina la Inplinirca lipsii de zestre mai trebuiesc Inca taleri 66, sa ceru la
dumnealui Andreiu satraru ca sa-i dea, si zise ca n-are de unde, nemaiavInd asupra dumnealui
dintr-ale raposatului macar pre% de un ban, macar ca este si copilu care 1-au facut amindoi si
dupa pravila are cale sa ceara parte din casa parinteasca, numai fiindca nici zestrea nu O. implini
dupa cum s-au dat, pentru aceia !Amine i copilu lipsit de parte.
Deci, la accasta lipsa de zestre, fiinda este vreme mult trecuta la mijloc, parerea noastra
este sa priimeasca numita jluitoare blestem pa cum a aceasta lipsa de zstre, toata s-au pra-

406
www.dacoromanica.ro
pAdit In vilatA clnd &Ala sotul el Gheorghit5 postelnicel, iar nu si dupA moarte l asa s I sA dea
crezAmint.
Noi dupN luminatd porunca marii tale am fAcut aceastA cercetare 1 facem stire marii Ark. S. Buc..
Me nr. 6.
tale, lar hotArirea cea desAvirsitA ramine a sA face de cAtre mAriia ta. f. 474-474 v.
1777, tunic 22.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Veli lit boteri aratd prin anafora cd Radul din Lopdtari (jud. Buzdu) reclamd pe Voinea cu celasii
lui care i-ar ft distrus moara i 1-au pdgubil. Pentru cd pirifii neagei se holdrdste ca tspravnicii sd
facd cercetare. .Domnul intdreste.
1777
lune
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 18
DupA cum s-au gasit cu cale dA care dumnealor velitii boeri, poruncim dumneavoastrA
ispravnicilor judetului a face cercetare dupA cum scrie mai jos.
1777, tulle 18.

PrealnnAltate doamne,
Radul, dA la satu LapAtari sud Buzau, au jAluit innaltimii tale pentru uncheasu Voinea
i diiaconu Pavel i Paraschiva diiaconu i Gheorghe Bera diiacon i pentru ceilalti cetasi ai loru dA
la satu LopAtari sud Buzau, zicind cA au avut judecatA la divan innaintea innaltimii tale cu mai
sus-numitii piriti pentru mosiia LopAtari i dupA stApinirea ce zice cl au avut mai nainte si-au
aflat dreptatea dA la innalt(mea ta. Si zice el mai sus-numitii piriti farA dA nici o judecatA i-au
t Aiatu moara du pA aceastA mosie i zice cA au sdzut acea moarl tliatA 6 luni i intr-acea vreme
clt au sAzut moara tAiatA zice cA este pAgubas de venitul morii, de la care moarA zice cA lua
oem pl lunA cite 3 chile de bucate. Deosebit zice cA i-au dat si foc la 3 odAi dA vite ce le-au
avut pA aceastA mosie I s-au intimplat pagubA, cA iarna zice cA i-au murit vitele neavind unde le
adAposti. Mai cere Radu jAluitoru dA la numitii pirlti i taleri 150, cheltuiala ce zice a au f Acut
de cind umblA In judecatA cu dtnsii pentru aceastA mosie Lopatari, care bani zice ca neavindu-i,
s-au inprumutat pA la negutAtori si au luat acesti bani cu dobindA de i-au cheltuit. DupA jalba
lui, InnAltimea ta cu vAtafu de visterie ne poruncesti ca sA cercetAm pentru aceastA pricina.
Deci, dupd luminatA porunca innaltimii tale, aducind zapciu innaintea noastrA, atit
pA Radul jAluitoru, cum si pA mai sus-numitii pIrlti, am intrebat pA piriti ce rAspund inpotriva
jAlbii jAluitorului, ei sA apararA zicind cl nicidecum nu i-au tAiat moara, nici au dat foc la acele
odAi ce jAlueste jAluitoru, nici cA este prin stirea loru, fArA decit ziserA cl mai sus-numitu jAluitoru
nefAcindu-si moara tot in vadu unde au avut-o mai nainte si mai mutind (IA la acel loc, au cAzut
pe mosiia altuia streinu, i acel cu mosiia au pus de au -Mau moara, iar flu ei.
Dar spre a sA dAscoperi adevAru, nefiind vreo mArturie sau altA dovadA aici, am gAsitu cu
cale, sA fie luminatA porunca innAltimei tale cAtre dumnealor ispravnicii judetului, ca sA cerce-
teze atit pentru moarb, cine au tAiat-o i cu ce poruncl au tiliat-o i pentru acele oclAi ce zice
jAluitoru cA i le-au arsu, cum si pentru cheltuiala ce zice jAluitoru cA au cheltuit de chid umblA
prin judecatA si dupA cercetarea ce vor face ispravnicii, dA4 va putea odihni dA acolo sA facA si
lnplinire. Iar cind vreo parte nu sA va odihni pA alegerea ce le va face ispravnicii, cu soroc sA-i Arh. St. Buc.,
trimitA aici la luminat divanu innaltimel tale, si eine va rAminea de judecatA, va plAti cheltuiala Ms. nr. 6,
f. 468 v.-469.
la partea ce va avea dreptate. Noi asa am gAsit cu cale , iar hotArirea cea desAvirsitA rAmine a Vezi et doc. nr.
843 din 16 iunle
sA face dA cAtre innAltimea ta. 1777.
1777, tulle 2.
Neculae Dud<escu > vel biv, Badea vel dvornic, Stefan Pirscoveanu vel logofAt,
Di<mi trasco> vel logof At, Radu SlAtKneanu) vel clucer, Ion vel stolnic.

407

www.dacoromanica.ro
 P7 ac r(eVpflocpe rain, dcuer-le ca
eVpeiltirjoiptibioll'earsta'fairapirdinprieisniaamneanftoradcodi Jneo gifuas,lofrailadilnui sHihaiugi Costandin din

3 epitropit lasafi prin testament, doi negustori din Sibiu, sd fie adupt la cercelare poprindu-le si
marfurile pentru a sti care este avutul ei. Se aproba. Domnul intdreste.
1777
Julie
18 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Dupd ardtarea dumnealor velii1or boeri, cum este obiceiu, 1 tatea, Intdrim si domniia
mea 5i poruncirn dumneavoastra ispravnicilor s5 urmati cum scrie mai jos si cid nu este marfd
care s <s > strice sazind, sd o faceti zapt sd stea poprit i s scrieti la acei epitropi Ca, ori
sau epitropii 2 sa trimit cu diiata aici I cu putcre a rdspunde.
1777, tulle 18.

Prealimilltate doamne,
Dupd jalba ce au fost dat la Innaltimea ta Joita, fata lui Hagi Costandin dd la Rimnic,
sud Vilcea, Inca cid la trecuta hind maiu al acestui urmtor an aratind Inndltimei tale cd Hagi
Costandin tatd-sdu, la moarte si-au lsat epitropi pe tot avutul sdu doi neguptori din Sibiu si
pintr-acea jalbd au cerut sd vie epitropii aici cu acel avutu i cu diiata. i pentru aceastd cerere
a ei, veclem I o anafora a preasfintii sale phrIntelui mitropolitului tot de la trecutu maiu catre
innltima ta si nu s-au Intdrit pina acum. Acum, prin deosebit jalbd ce au mai datu ia Inndltimei
tale, arat cd. un Gheorghild de la Sibiiu, unul dintr-acei doi epitropi, are maril de 6 pungi de
bani la un Strie, negutdtoru din Rlinnic, sud Vilcea, i cere ca s fie luminat porunca Innaltimei
tale la dumnealor ispravnicii s popreasca acea mar15 si cu vtafu de pdharnicei s-au orinduit de
cdtre Innaltirnea ta, jalba ei la noi, i ne poruncesti Innltimea ta ca s cercetm obiceiu la
aceastd cerire a ei, i sd. Instiintam Innaltimei talc.
Vei sti 1nulimea ta el, la cererea ce face, are dreptate a sa ajuta, i gsim cu cale ca s5.
fie luminat porunca innltimei tale cdtre dumnealor ispravnicii Vilcii, sd popreasc acea marfa
cc aratd eh' este la acel Streie negutAtoru, f iind a acelui numit epitrop i ia sd facd stire epitro-
pilor s vie aici In Ord cu tot avutul tatdlui ei. i Oa a veni, ori epitropii, sau vechilu lor,
Arb. St. Enc.. marfa si stea oprith si pecetluita cid ispravnici, pind sa va izbrdni judecata. Iar hotdrirea cea
M. nr. 5.
f. 469 v. 470. desavirsitA rdmine a sS face (Id cdtre innaltimea ta.
1777, Julie 10.
Neculae Dud<escu> vel ban, Bad <ea > vel vornic, $tefan PIrsc<oveanu> vel logofdt,
Dumi<trasco> vel logof St.
1 Doc. rupt.
a Corect : vechilul.

iVigealinfitf* ugboilie irni rldapyrzo'nmadnnaeafoscradc;li cmdesddelolnrii:cte cr uul oGhlie.goargnhcae CaosvloarnndicaecsheeldvininMelcoaldnoavavrdecvdernesdci ucd

3 hotdrdste ca vorniceasa sd despdgubeascd pe reclamant si sci pdstreze pe figan fi copii lui. Domnut
1777 intdreste.
Wile
18 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Intdrim i domniia mea ca s sd urmeze dupd cum scrie mar jos, si zapciu cel orinduit s
facd savIrsire trebii.
1777, lune 18.
Prealnnaltate doamne,
Dumnealui Gherglie Costandache medelniceru de la Moldova, carele viind aici au dat
jalbd hualtimei tale, aratind cum cd are tigard de ai dumisale fugiti de la Moldova aici In
pdmIntu tart si, dupd jalba dumisale ce au dat cdtre Innaltimea ta, i s-au Mut luminata cartea
Innaltimei tale care dumnealui vel armas ca, oriunde va gdsi tigani de ai dumisale, fugiti, sd

408
www.dacoromanica.ro
si-i ia cu schimbu, iar cununii a nu dasparta, din care tigani au gasitu pa un Ionita tiganu duml-
sale<ce>tine pa Dospina, tiganca dumisale vornicesii Vineteancai, jupineasa dumnealui raposa-
tului vornic Radului VAcArescu. $i cerea numitu medelnicer ca sa ia pe acest IonitA tiganu cu
copii lui, fiind al sat', iar pentru tiganca lui, Dospina ce este tiganca a dumneaei vornicesii, sl-
dea schimbu.
Deci, luind noi scama, den luminata porunca innaltimei tale si fata fiind i dumneaei
vorniceasa Vineteanca, ne arata ca un Preda, tiganu dumneaei, cu tiganca lui, Floarea, tatul
acestii Dospinii tigancii ce o tine acest Ion tiganu, al medelnicerului Gheorghe Costandache,
fugind da aici din tara cu tiganca lui si cu fii-sa Dospina, in Moldova, au mersu In tiganiia dum-
nealui Ianache Costandache tatul numitului moldovean i asa, multa vreme au sazut acolo In
tiganie, slujind dumnealoru. $i RUA d a nu instiinta pa raposatu vornic Radul VAcarescu, boeru
dumneaei, au maritat pa aceasta Dospina, fata acelui Predii tiganu, dupa acest Ion tiganu dum-
nealui, iar In zilile raposatului mArii sale Scarlat voievod Ghica i domMia dintii, zice ca fiMd
rAposatul vornic Radul VacArescu, boeru dumisale, ispravnic la Focsani, prin mijlocirea starostii
de la Moldova au trimis si au Mat pa Preda tiganu cu tiganca lui, Floarea, si i-au adus aici, iar
aceastA Dospina fata Predii, fiind maritata dupa Ion, tiganu dumnealui, si nefiind la un loc cu
tata-shu, au ramas acolo si zice ca shit 10 ani de cind au venit Dospina tiganca de la Moldova
cu copiii ei aid la tata-sau si la muma-sa, si peste un an au venit si Ion tiganu bArbati-sau si de
atunci sa afla aici la dumneaei si are 4 fete si 3 fcciori, din care fete, una este mritata dup
tiganu dumisale vornicesii 5i zice dumneaei vorniceasa ca da va da pa Dospina tiganca sa
mearga dupa barbati-sau Ion, la Moldova, dupa dinsa merge toate rudeniile ei si sa pAgube,te
de mai multe suflete de tigani.
Pentru care, dupa luminata porunca innaltimei tale, cercetind la cererea ce facea dumnea-
lui medelniceru Gheorghe Costandache, are dreptate ca sa dca schimbu pentru tigancA, si asa
este ca. rnuerea merge dupa barbatu cind s-ar fi cununat acest tigan cu voia stapird-sau, raposatu
Radului Vdcarescu. Si da vreme ca dumnealui medelniceru ori parintii dumisale au cununat pa
aceasta Dospina tiganca dumneaei vornicesii, MI% da a nu lua voe da la stapinii tigancii, cu drep-
tate este sa piarza dumnealui, atlt pa tlgan cit i pa copIll tiganului, mai virtos, ca Preda tiganu,
tatal acestii Dospini, cu tiganca lui, multa vreme le-au slujit cit au fost in Moldova si dumneaei
vorniceasa este pagubasa de munca tiganului i a tigancii lui.
Dar pentru ca sa nu sa pagubeascA medelniceru Gheorghe de tigani, cum si dumneaei
vorniceasa, da i sa va da tiganca sa mearga dupa tigan, sa pAgubeste dind mai multe suflete de
tigani, fiindca vor sa sa traga sA mearga dupa dinsa, am gasit cu cale, <dumneae>i1 vorniceasa
sA plateasca pe acest Ion tiganu i pa copiii lui, dumisale medelnicerului Gheorghe, cu bani,
tiganu cal mare cu taleri 50, si copiii lui cite taleri 30, care fac peste tot, taleri 140.
Pentru care, dumnealui sa &este vinovat dupa pravila di au maritat tiganca streina
dupa tiganu dumisale fara dA a nu lua voe da la raposatu vornic Radul Vacarescu si pentru acea
vina II supune dreptatea ca sa nu-i dea schimburi, ci Inca dupa dreptate era sa piarza si tiganu si
copiii, dar judecata i-au facut singatavasis2 a nu pierde tiganii, ci sa-i plAteasca cu bani dupa
pretu ce scrie mai sus. Noi asa am gasit cu cale, iar hotarirea cea dasavirsita ramble a sA face da Arh. St. Bun..
catre Innaltimea ta. M. nr. 5.
f. 471v-472v.
1777, lunle 3.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Di<mitrache> spAtar, Badea $tirb<ei> vel vornic
Di<mitrasco> vel logofat, Radu SlAti<neanu> vel clucer, Di<mitrache> Varlaam
vel paharnic, Ion vel stolnic.
1 Doc. rupt.
2 Pentru : sincatavasis.

409

www.dacoromanica.ro
 Velifti boieri arald prin anafora cd egumenul mndstiril Rimnic, Irimia si fostul pitar Asanache
372 Neculescu dau jalbd la domnie ardtlnd cd trebuie sd fie refacute morile de pe glrla din tirgul Rimnic,
distruse In uremea rdzmeri lei . Divanul holdrdste dupd obicei, ca acei care au avut mosii lingd
acea gIrld sd refacd morile. Domnul 1ntdreste.
1777
tulle
18
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Dupa obicei, cum arata dumnealor velitii boeri, intarim si poruncim dumneavoastra
ispravnicilor judetului, sa. facet! pa fiestecare a intra la cheltuiala ce trebuie, si s faceti inplinire
da la fiestecare.
1777, tulle 18.

Preainnltate doamne,
Cuviosu egumen de la sfinta manastire Minnie, chir Irimiia, si cu Asanache Neculescu
biv pitar au jaluit InnaItimei tale, cum ca la tirgu Rimnic au fost o girla de care venea pin
tirg. Pe acea girla, zic a au fost 9 mori pina In vremea razmiritii, si Intr-acea vreme da
razmirita s-au prapAdit toate aceste mori, iar da cind s-au facut pace, de 3 ani Incoace, zic c
de-a pururea indemneaz pa cei ce au avut mai nainte mori pe aceasta gtrla, ca sa sa aju-
toreze cu tot!i la cheltuiala si sa faca zagasul si altile ce sint trebuincioase la abata<tuna acei
ape, Mild trebuincioasa orasului si mai virtos, celor ce au avut mai nainte mori pe acea apa,
si nimini dintr-acei ce au avut aceste moH ce sa numesc mai sus pe aceasta RN!, nu vor ca
s Intre la cheltuiala, asteptind numai sa vaz lucru gata, si Ma de a nu face nici o cheltu-
iala sa-si facii moara iar la loc, dupa cum au avut mai iulinte.
Dup jalba cuviosii sale i a pitarului Asanache Neculescu, cu vatafu de paharnicei, ne
poruncesti innaltimea ta ca sa cercetam aceasta jalba si de va fi cererea cu cale, cu anafora sa
Instiintam innaltimii tale.
Aratam innaltimii tale, ca obiceiu este, cei ce au mori pe abataturi de girle ca acestea
fiind, chid sa intimpla de sa strica zagasul la abatatura apii, cu totii citi au mori, sa indemneaza
si intra la orice cheltuiala si face zagasul si abate iar apa, si cu vreme chid ii (la mina, iarasi
< > face moara iar nu numai unit sa cheltuiasca si altii nu, si d-a gata fart de cheltuiala
sa-si fad. moaril.
Arh. St. Buo., Ci rloi, dup5 cum stim obiceiu, aratam innaltimii tale, iar cea desavirsita hottrire amine
r.
f. 472v-473 a sa face de catre Innaltimea ta.
1777, tulle 3.
Nic<ulae > Dud<escu> vel ban, B<adea > $tirb <ei> vel vornic, $tefan vel logof at,
Dumi<trasco > Rac<ovita > vel logofat, Radu Slati<neanu > vel clucer, Di<mitrache>
Varlaam vel paharnic.

Velifii boieri arata prin anafora cd Radu Poenaru (jud. Muscel) cere carte domneascd pentru a se
373 frildri dupd obicei drepturile cuvenite de la cei ce pescuiesc in Wile lui din mosia Giormani (Dol)).
Dtvanul hotardste sd i se plateasca zeciuiala f i taxa pentru colef.Domnul tntdreste.
1777
tulle
25 Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Dupa cercetarea si alegerea ce au facut dumncaloru velitii boeri, intarim si domniia mea,
asemenea sa sa urmeze si sit-0 ia acel venitu.
1777, tulle 25.

Preainnaltate doamne,
Radul Poenarul din sud Muscel au jaluit innaltimii tale cum ca are o mosioara ce sit cheama
Giormanii sud Dolj, pa care mosie are si balti, si zice ca mai !Write au avut obiceiu prin carti

410

www.dacoromanica.ro
domnelti de a lua la toti care vineaza peste, pa an cite parale 20 de un cotet si din 10 pesti un
peste, sau cauta singuru cotetile de doo ori pa saptamind i paralile 10 ca le lua de 2 ori ph
an, adica la Sfete Gheorghe parale 10, si la Sfete Dumitre parale 10.
Si fiindcA zice cA i s-au pierdut agile din vremea rAzmiriii, sa roaga innaltimii tale sA i
sa faca luminata cartea innAltimii tale ca sa nu i sa strice acest obiceiu ce zice ca 1-au avut din
vechime, pentru ca eei ce vineaza acum paste dintr-acele balti nu sa supun a-si da obiceiu de
mai sus-arAtat, neavind carp domnesti la mina, fiind rapuse din vremea razmiritii, si cei ce
vineazA acum peste dintr-acele balti fiind scutelnici manastiresti si boeresti, cu pestile ce prind de
acolo, sa scutesc de birul lor si nu-i d nemic. Care dupa jalba sa, innaltimea ta cu vatafu de
visterie, orinduiesti la noi ca sa cercetam de obiceiu si cu anafora sa instiintam innAltimii tale.
Preainnaltate doamne, noi stim cA i noi avem mosii, pa care mosii shit si balti i obiceiu
este (IA <IA cei cei ce vineaza peste dintr-acele balti din 10 pest! un peste si cite taleri 4 pa an
dA un cotet, macar cA va fi fost si dincolo de Olt tot acest obiceiu, dar, cu silniciile celor streini
ce au fost peste Olt mai nainte pina la razmirita, s-au stricat mult din veniturile cele obicinuite
ale rnosiilor.
Dar da vreme ce acest Radul Poenaru zice ca acest obiceiu 1-au avut <IA lua numai cite
parale 20 pe an de un cotet si zaciuiala din 10 pesti un peste, am gasit si noi cu cale sa-i faca
luminata cartea innaltimii tale, dupa aceasta cerire a lui, sa sa urmeze a-si lua acest obiceiu ce
zice c 1-au avut, si de acum innainte. Noi ass am gasit cu cale, iar hotarirea ramine la innaltimea Arh. St. Sue.
Me. nr. 6.
ta. f. 182 v.
1777, lunie 11.
Nec<ulae> Dud<escu > vel ban, Badea Stirb<ei> vel vornic, Stefan Priscov<eanu >
vel logofat, Radu vel clucer, Di<mitrache> Var<laam> vel paharnic, Radu
Iuliiano vel sardar.

Ispravnicii judefului Arges arald prin anafora cd mosnenii din Aref reclamd pe arendasul, c1uc3rul
Apostol din Cimpulung, care i-a amdgit" pldlind mai mult deal datorau pentru oenitul munfilor.
Dupdcercetdri se holdrdsle ca clucerul sd restituie sumele pldtite in plus. Pdrfile s-au Invoil. Domnut
holdrdste sd find in continuare munfit clucerul Apostol.
374
1777
lulie
30
Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Aducind catre domniia mea si de la toti mosnenii adeverinta in scris, in care scriu cum
ca s-au odihnit cu totii si slut multumiti pa socoteala dumnealor mai jos-numitilor boeri si n-au
a mai zice nimeni nemic, fiindca socoteala 11 s-au cAutat drept, am intdrit si domniia mea. 5i
pentru ca sa sa urmeze nestramutat si sa tie cluceru Apostol muntii nestramutat, i-am dat la
mina aceastA intArire, da vreme ca nici mosnenii dupA aceasta nu s-au mai ardtat cu jalba.
1777, Julie 30.

Preainnal tate doamne,

Dupa luminata porunca lInnaltimii tale, am facut cazuta cercetare la jalba ce s-au dat
innaltimil tale de Costandin / Nicola Cojoacd, i Nitul popii, i Gheorghe Gobej i Dragorniru
Diieconu, mosneni din Aref sud Arges, care s-au aratat ca shit vechili si tuturoru celoralalti
mosneni din Aref , cu pira inpotriva celorAlalti vechili dintii ce s-au aratat la divanu tnnlimii
tale in anu trecutu 1776 la lima lui martie, care atunci am priimit suma datorii a tuturor mos-
nenilor de taleri 7000 si cu aceasta au dat venitul muntilor la cluceru Apostol ot Cimpulung,
ca a le aiba pentru aceasta suma de bani in 14 ani, pa an cite taleri 500. La care, acesti de
acum mai sus-numiti pirisi, au ardtat innaltimii tale cum ca ei nu a stiu cu aceasta suma da
bani datori, ci numai cu taleri 1000, adica taleri 500 ce au ramas la Iordache vatafu din datorie
veche si taleri 500 la Apostol cluceru, ce le-au dat in vara trecutA, dupA ce au luat venitul mun-
tilor intru stapinire si cum ca i-au amagit cluceru Apostol dupd ce au venitu in satu lor, de au

411

www.dacoromanica.ro
iscAlit zapisul de venitul muntilor de taleri 7000, fAgAduindu-le cd in urmA sA va socoti cu dlnii
citi bani sd va face ptna la inplinirea sumii, le va da, si apoi nu le-au dat nimic.
Deci, noi dupd coprinderea poruncii InnAltimii tale am adus fa innaintea noastr pa
toti mosnenii citi au parte In muntii Arefului, fiind fa i Apostol cluceru, i intli am cercetat
pa fiescare mosnean, deosebit de banii ce au luat fistescare In mina sa, s-au luat In scris si
socotindu-i pd toti aceia s-au Mut sumA taleri 6989, bani 86. Al doilea, am cercetat i pentru
banii ce au rAmas sd dea la Iordache vAtafu du pd venitul muntilor chid 1-au scos din negutd-
toriia cAsArii si din taleri 670 cu dobinda lor pa doi ani cc au stAtut band la dinsii pita la anu
1775 la iunie, clad 1-au scos din negutAtorie, dupd cArtile de judecata ce are el la mina sa, atit de
la divan, eft si de la boerii hotarnici ce le-au inpArtit muntii, i-au dat platnici pd mosneni cu
aceastA sumA de bani ce ei dintr-acesti bani au priimit acum numai taleri 343, bani 108 asupra
cetasilor ce au lost cu Iordache din 5 mosi. Dupd cisla ce este fAcutd i iscAlitd de atunci, ii s-au
pus datoriia asupra fiescAruia din cap In cap pe taleri 4, bani 63, iar taleri 325 ce Mint asupra
oamenilor din doi mosi adicA din RAddechi si din Roscesti ce au fost cetasi cu Gheorghe vAtafu
Jidea, mAcar cd dupd credinta blestemului ce n-au putut ei atunci sA priimeascd i dupd ana-
foraoa noastrd inpreund cu ceilalti boeri hotarnici de atunci ce este data la mina lui Iordache,
sint dati platnici i cu acesti bani, dar cu toate acestea fiindcA ei acum itu au priimit a sA
incArca, ru s-au pus asupra lor ci au rdmas a-i cere Iordache cu deosebitd hotarire dA la divanu
innAltimii tale. Al treilea, s-au mai incArcat datoriia la unii din rnosneni i taleri 320, bani 40
din banii lu Nan grecu ce au fost luatu inprumutu prin mina vAtafului Gheorghe Jitea pa cum
au mArturisit si au priimit fistecarele cA. au luat i s-au IncArcat cluceru Apostol i cu acestiia
de i-au plAtit la Nan. Osebit de aceste condee s-au mai IncArcat i taleri 549, bani 100, ce au
mArturisit si au priimit fistecare cd au luat in mina sa de la Apostol cluceru pA venitul muntilor.
Dupd aceasta, am cAutat si socoteala de citi bani s-au luat inprumutu de vechilii amindurora
cetilor, de au cheltuit in citd vreme au umblat pA la judecAti pentru treaba tuturor mosnenilor
de obste, i s-au gAsit luati de vechilii cetii lui Iordache vatafu, taleri 4259, bald 90, adicA taleri
3319, bard 90, din banii lui Apostol cluceru ce au fost asupra lui Iordache i taleri 940 de la altii.
Care si acei bani i-au plAtit iardsi Apostol cluceru la acei de la carii luase ei inprumutu. i alegind
osebit pA oamenii cei ce au fost uniti la aceastA ceatA, i-au pus de si-au cAutat socoteala cu
vechiliilor si au vAzut citi bani s-au cheltuit la mincarea lor si a cailor, cum si la alte trebuinte de
obste ai cetiilor, care dupd ce i-au socotit, au adus ei toti foae iscAlith innaintea noastrA si au
priimit a sd. cislui pd toti de obste ca sA-i plateasca. Asijderea si la vcchilii call vAtafului Iordache
Jitea s-au gdsit osebiti bani luati inprumutu, iarAsi pentru trebuinta de obste a cetii lor, taleri
2483, adicd din taleri 1600 ce au fost luat Gheorghe vAtafu cu zapisile sale de la Nan grecul,
scAzindu-se cei mai sus-aratati taleri 320, bani 40, carii i-au luat numai urdi din mosneni pentru
a lor trebuintA, si alti taleri 714 ce au rAmas asupra lui Gheorghie vAtafu Ca sd -I rAspunzA la
Nan, neputindu-le gasi cap, ca sd-i arate la cheltuiald, au mai priimit ei cheltuiti la trebuintA
de obste, taleri 566 ca sA-i plAteascA Apostol cluceru la Nan, pentru dinsii, i taleri 1917 ce au
fost luat de la dumnealui spAtaru Misooglu pa venitul muntilor pA anul 1775,,cum i inprumutu
atit de la dumnealui spAtaru, cit si de la cluceru Apostol i de la altii, care, fiMd cheltuiti la tre-
buintile de obste, au priimit a sd pune i acestiia la cheltuiala trebuintii cetii loru. Care inpre-
unind amindod sumele cheltuelii de la amindod cetile, s-au fAcut suma, taleri 6743, bani 90,
apoi dintr-aceastd sumA s-au scAzut taleri 690, bani ce au fost luat Gheorghe vAtafu pA venitul
muntilor de la dumnealui spAtaru Misoglu, de anul 1775, fiindcA nu i-au fost inpartit pA la Taos-
neni, ci i-au arAtat cheltuiti, i asa au rAmas suma cheltuelii cu priiminta tuturor de obste a sA
pune pd toti mosnenii taleri 6053, bani 56.
pentru ca sA nu cazd strimbdtate la cei care sint multi intr-un mo i partea din
venitul muntilor le este tot deopotrivii cu cei ce sint mai putini, s-au gasit cu dreptate
de s-au f Acut aceastd sumA de cheltuiald, sapte parti pd sapte mosi deopotrivA si au cAzut
de mos po taleri 864, bani 90, de s-au inarcat deopotrivd la cIti sint intr-un mosu Mil nu-
mai la doi mosi RAdicesti i Roscesti. Aceastd sumA s-au mai adaos po taleri 25 pentru ose-
bitA cheltuiald a lor ce au ardtat cd au dat cind ii s-au f Acut ImpArtealA, si intr-acestasi chip
priimind cu totii s-au multumit si au rdmas odihniti. Toate sumele datorii de mai sus-ardtate

412

www.dacoromanica.ro
sA facu peste tot talei 14307, bani 33, din care scalndu-se taleri 7000 pa venitul muntilor de
14 ani, mai rAmine datorie asupra mosnenilor taleri 7307, bani 33, este sA dea i cluceru Apostol
celor care li sA mai face a lua, la liude 51, taleri 128, bani 112 si cu acesti bani sA inplineste
suma datorii de taleri 7436, bani 31, ce sA arath in catastihu de socotealA asupra mosnenilor.
Iar pentru pira acestor de mai in urma jAluitori ce au fAcut Inpotriva celor de mai
nainte care s-au arAtat vechili din partea tuturor cind au priimit suma datorii de taleri 7000
si cu aceasta s-au dat venitul muntilor la cluceru Apostol pA 14 ani, dupA luminath porunca
innAltimii tale, vrInd noi ca sA facem cercetare ca s sa dascopere adevArul i sA putem arAta
vinovati, sau pA cei dintii, sau pa acesti din urmA, ei toti au cAzut cu rugAciune unii pentru
altii si au fAcut aceastA jalbd In scris cAtre Innaltimea ta, rugindu-sA ca sA ii sA treacA cu
milostevire vedere a InnAltimii tale, gresala lor, arAtind cA la aceastA socotealA care cu ama-
runtul s-au fAcut fiestecAruia cu izbrAnire, de s-au vAzut osebit chic ce rAmine dator i chic
ce rAmfne a lua, au Minas cu totii odihniti i multumiti InnAltimii tale. Si noi, toatA soco-
teala aceasta fn ce chip am cAutat-o o am pus In scris, i fAcfnd trei catastise,unul trimitem
InnAltimii tale ca sa sA vazA, altu asemenea am dat In sat la mosneni ca sA-1 aib, i altu iarAsi
la ispravnicii judetului ca sA sA afle. Osebit de aceasta, iarAsi dupA luminatA porunca InnAltimii
tale, am cercetat i pentru venitul muntilor. Ci, mosnenii, pa cite unul, unul Intrebind, aceasth
pliroforie ne-au dat, cum cA pAsunea fiestecAruia munte sA vinde dA cel ce tine venitul muntilor,
la bIrsanii cei cu oile In pret de bani, hotArft dupA cum este pAsunea timpului i starea
fiestecAruia munte, asa II este si pretu. Atit numai este obiceiu, In loc de bani, dau cas numai
la cAsAriia arendasului, iar nu la altA parte, socotindu-1 cu pretu ce a pot tnvoi intre din5ii Arh. St. Bile.,
pfna sA Inplineste pretu muntelui, dupA tocmeala ce are Intr-acel an. Si de mai prisoseste suma f. Ms. nr. 8.
128 v.-130.
casului peste pretu pAsunei, i sA plAteste cu bani gata dA cel ce tine cAsAriia, asemenea si Pentru prcni
birsanul ce tine muntele, de nu are cas sa InplineascA pretul phsunii, fntoarce la cel cu asemfmitoare
Intre aceleaei
cAsAriia banii ce mai ramble din pretu si asa sA rAfueste unul de cAtre altu, far pentru din Muth V. doe.
4 lebruarle
pretu pAsunii a fiestecAruia munte cit s-au vIndut, atit In anu trecut, eft i acum pA acest 1779. Arh.
St., Buc, Ms. 8,
urmAtor, au rAspunsu cA ei nu stiu, ci aceasta o stie cluceru Apostol si birsanii cei ce au fost f . 81v 82
cu oile la pAsunea fiestecaruia munte. 61 doe. din 17.
martle. 1779.
Deci, birsanii cei ce au fost in anu trecut cu oile in muntii Arefului, estimp lipsind Arh. St, Buc.,
cu oile Intr-alti munti la alte judete, nu s-au gasit aici ca sd luAm de la dinsii pliroforie, Ms. 8f, 112v.
(Conlile sub
ci am cerut de la cluccru Apostol de ne-au dat In scris supt iscAlitura sa, pretu pAsunii a data Ia Insti-
tutul de bitorM
fiestecAruia munte, In cbti bani au fost vindut i anume la ce birsani. Care cu aceasta, trimi- "N. Ierga".
tem InnAltimii tale sA sA vazA.
1777, iunie 15.
Ale <cu > VAc<Arescu > biv vel paharnic, Lupu clucer.
1 Indescifrabil.

Velifit boieri aratd prin anafora cd Vasile, ginerele lui Asanache economul, se judecd cu mdnds-
tirea Radu-Vodd din Bucuresti pentru o casd cu prdvdlie zidite si inchiriate de el pe locul mdMs-
tirii. Cere sd le rezideascd el dar sd rdmind chirias. Divanul aprobd. Domnul intdreste.
1777
august
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 10
S-au infAtisat i fnnaintea domnii mele la divan amindoA pArtile si din cele mai jos
scHse, vAzind domniia mea cum cA acel loc s-au tinutu din neamul lui Vasile Intr-atftea
ani si este vechiu chiriia, avfnd casA si prAvAlie de piatrh, care 5i acum shit temeiurile
zidului de fatA, platindu-si chiriia la mAnAstire dupe tocmealA, pfna la razmirita cfnd i s-au
fArIrnat acele namestii, i zicind Vasile i aceasta cum el nu pagubeste mAnAstirea a-i p1A-
ti si ph anii trecuti pinA acum, dupA simfoniia ce au avut, cum 5i de acum innainte prilme5-
te a o mai Innalta, Inca cu atft mai mult spre a o da chirlia indoitA, i-am dat domniia
mea dreptate ca unuia ce i sA cade a tinea acest loc si de acum innainte. Si mAcar cA iconomu

413
www.dacoromanica.ro
 cerea Ca, dupA cum plAteste alti chiriiasi mai noi dimprejuru, cite taleri 24, sA plAteascA si
Vasile, dar, fiindcA Vasile este vechiu chiriia i asazAmintu lui cu egumenu au fost numai
taleri 4, si acum priimeste de sinesi a plAti indoit, destul s-au socotit a fi adaosu ce au fA-
cut pinA la taleri 8 si asa am hotArit i domniia mea ca, cu aceastA chirie de taleri 8 sau zAce
pA an, sA tie locul cu Mina pace, fAcindu-si cask sau prAvAlie, ce va vrea, sl s5 plateas-
cA la mAnkstire l chiriia anilor trecuti dupA asklmintu ce au avut, pa an cite taleri 4.
Pentru care orinduitu zapciu 1ntr-acestasi chip sA urmeze a face 1nplinire, iar la mina
lui Vasile zet Asanache i s-au dat de la divan aceastA intArire cu domneasca noastrA pecete.
1777, avgust 10.
Dichemvrie 16, 1775
Din luminatA porunca marl sale preainnAltatului nostru domnu Io Alecsandru
loan Ipsilant voievod, vAtafu de aprozi aduse la judecatA pe Vasile zet Asanache iconomu,
phis asupra arhimandritului i igumenului de la sfinta mAnAstire Radului VodA, asa zicind
cA, avind pe locu mAnAstiresc in mahalaoa Sfintului Gheorghe-Vechiu la ulita, o pereche de
case cu pivnitA de zid l cu doA pravalii si dupA asAzAmtntu ce au avut mai innainte vreme cu
aIi igumeni, da chirie pe an cite taleri 4, urmindu-se i chiriia pina in vremea trecutA a
rAzmiritii, iar atunci strAmutindu-sA intr-altA parte si viind ostasi rusi in tara s-au frimat
atit casa, cit i prAvliile, rAmiind numai pivnita de peatrA. Si cerea targsi ca sA facA pe acel
zid, casA i pravalie dupA cum au avut si mai innainte si sA dea chiriia indoitA dupe cum da
mai innainte vreme, cite taleri 4 pe an.
IntrebIndu-sA si popa Neof it, vechil din partea igumenului, raspunse cA pe acel zidu care
au rAmas nefArimat, va sA facA casA i prAvAlie spre venitu i folosu sfintei manastiri i, al
doilea, zicea a nu iaste de la neamu lui, dupA cum piritii zice cA iaste acel zid facut de neamul
lui, ci de altii iaste fAcut mai denahite vreme.
Inpotriva cAruia, raspunse Vasile rachieru, vechil lui Asanache iconomu, cum cA aceastA
pivnita si case ce au fost, le are cumpArate cu zapis de la Anastase ZiAtarin tatu soacrAi lui
Vasile, de la Ilie i Ioana soacra lui Dumitrasco vAtafu de cAldArari, dupA cum sl vAzu si
zapisu cu leat 7249 iunie 22, care sint ani, 34, si dupA zapis au stApinit atit casa ce au
fost pe acel zid, cit si prAvAliile pinA la venirea rusilor to Bucuresti cind si el s-au strA-
mutat din Bucuresti.
Deci, pentru ca sA sA incredlnteze judecata, s-au orinduit 2 <al>2 <-1ea> vornicl ca sA
facil cercetare de iaste acel zid fAcut de neamu lui Vasile dui:a cum zice, sau nu, si prin carte
de blestem au mersu de au cercetat pin mahalagii i alti vecini du pl inprejurn acelui zid si au
dovedit cA cu adevArat acel zid care iaste pe acel Mc rAmas, iaste pe locu sfiintii mAnAstiri
de la neamu lui Vasile, dind to scris atit mahalagii cit i amindoi <al> 2 <-1ea> vornici, supt
iscAliturile Mr.
Pentru care, de vreme ce sA trage de la neamu lui Vasile, iar Vasile are voe a-si face
casA sau pravAlii pa acel Mc al mAnAstirii, ci dupA dreptate de la judecatA am hotArtt, Vasile
zet Asanache iconomu, sA-si facA narnestii pe acel loc dupA cum au avut si mai innainte
vreme, i ca on lucru ce-1 are si de cumpArAtoare, fArA numai a alba a-si da chiriia la sfinta
manastire dup5 cum va da si altii ce slut inprejuru acestui Mc de au prAvAlii si case, iar pen-
tru caci cerea Neofit vechilu egumenului, chiriia de anii trecuti, la aceasta dreaptatea nu-1 aju-
toreazA, pentru cA el n-au sAzut ca sA sA chiverniseascA intr-acea prAvAlie, ci Inca s-au pa-
gubit si de casa ce au avut pe acel Mc. Dar si chid s-ar intimpla de a vinde acea casA
sau pravAlie ce va face rtumitu Vasile pe locu sfintei mAnAstiri si nu va fi prin stirea igumenului
acea vinzare, atunci are protimisis egumenu a da banii si a lua, sau casa, sau prAvaliia ce
va face, intru stapinirea mAnAstirii. Iar lanA tirea i fAr5 voia igumenului mAnAstirii, sA flu
fie volrdc a vinde. Ci, pentru toate cite am zis mai sus, sA sA urmeze intocmai dupa co-
Arh. Bt. Buc.. prinderea hotAririi acestiia, ca intr-acestasi chip s-au gasit <de> cAtre judecata dupA dreptate a
bte., nr. 6.
C. 7v.-8 sA urma.1
Nec<ulae > Dudescu vel vornic, Radu VAcArescu vel vornic, Stefan Pirscoveanu
vel logof At.
1 FArA data.

414
www.dacoromanica.ro
Velifii botert arald prin anafora cd Mihalache vel cdmdras de ocne cere, prin vechilul sdu, de la
Costandin Hiotul plata unet datorii a acestula cdtre camara domneascd. Dupd judecatd la Depar-
tamentul al 2-lea rejudecindu-se se hotardste sd pldteascd yet cdmdrasul, vinouat de a ft numit om
sdrac" In slujbd. Domnul intdreste.
1777
august
17
Io Alecsandru Joan Ipsilanti voievod.
Burta este pdrerea dumnealor velitilor boeri, pentru cd Mihalache vel cdmdras de ocne,
ca unul ce ocnile 11 slut In credintd, era dator a. ddschide ochii sA vazA ce oameni rIndueste
la slujbd. Ci, poruncim zapciului ce este orinduit, dd la Mihalache cAmdrasu sd Inplineasca banii
cdmdrii, fiind pus de Insusi.
1777, avgust 17.

Preatnndltate doamne,
Anastasie Barbulea, vechil fiind cdmitrasului Mihalache, la trecuta luna lui iunie In 13
zile leat 1777, au avut judecatd la dumnealor boerii judecatori ot <al> 2 < lea > departamertt,
cu Constandin Lazachis Fiotu1, cerind Anastasie de la Constandin Fiotu1, taleri 604 si bard
115 ce au rdmas dator la cAmara domneasca du pa sarea ce au vindut-o la schela Brdilii,
(IA la iulie intli, leat 76, pind la sfIrsitu lui septemvrie.
Pentru care vinzare de sare socotindu-sd, au rdmas numitu Constandin Hiotul bun datoru
acesti <bani> i Inca si cu iscalitura lui s-au dat dator. Dar fiincica Constandin Hiotu este
omu sAracu, neavind cu cc plAti acestii bani ai datorii lui, au pus pricind cd nu este odihnit pe
judecata dumnealor boerilor judecdtori, zicind cd. este nApdstuit la socotala ce i s-au fdcutu
si cum cd dumnealor boeril judecdtori dupd acea socoteald 1-au dat platnic ca sa pldteascd acesti
bard. Dupd luminatA porunca InnAltimei tale, vdtafu de aprozi 1-au adus 1nnaintea noastrd
atit pa Anastasie Barbulea, vechil cArndrasului Mihalache cum si pe Constandin Lazachis
Hiotul, i cercetind noi atlt socoteala pentru sarea ce au vindut-o numitu Constandin Hiotu,
cum si anaforaoa dumnealor boerilor judeatori, sA vede cd Constandin Hiotu, dd vreme cA el
acea socoteald au iscdlit este bun dator sd 1nplineascd taleri 604, bani 115 la cdmard. Dar flind
omu sdrac dupd cum insusi cdmdrasu Mihalache aratd cd, putere de a pldti acesti bani,
n-are de unde, i dupd cercetarea ce cercetdm si noi, dovedind cd este foarte, omu sdrac,
Inca este vrednic si dd mild, macar cd el tdgAdueste zicind cd nu este dator si cum cd la
socoteald 1-ar fi napastuit.
Ci, noi gAsim cu cale, dd vreme cd acesti bard dupA ardtarea cdmdrasului Mihalache
slut ai cAmdrii, i cAmara nu este cu cale sd sd pdgubeascd, ci dupd dreptate este, ori cdmd-
rasu Mihalache sd-i plAteascd, dd ce sd pue omu sdrac ca acesta, la acest fel de slujbd
sd-i Intre sumd de bani in infra sd-i mAnInce, sau de va fi fdcut vreun boer sau din alii eine-
vast vreo relea pentru dinsul, acela sd-i plateascA. Ci, la aceasta, cum te va lumina pl In- Arb. St. Boo..
ndlIimea ta Dumnezeu, asupra lui. MEe. nr. 6.
f. 8 v.
1777, avgust 7.
Nec<ulae> Dud <escu > vel ban, Badea vel vornic, tefan Pirsc<oveanu > vel logo-
fdt, vel logofdt, Dumitrache Varlam vel paharnic.
1 Corect: Hiotul.

Velifii boieri arald prin anafora cd Istrate Diachis din lanina cere sd se scoatd la mezat mositle,
moara i utile Saftei, vdduua clucerului Corldlescu, pentru achilarea unui Imprumul facut de ea.
Divanul propune soroc pentrujudecaid. Domnul intdreste.
1777
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod. august
17
Acum Intr-aceste zile, fiind vremea a tot lucru si a strIngerii bucatelor, hotdrIre este pen-
tru toll de opste sd nu sd supere a sd aduce pA nimerti du pd afard, iar peste citeva zile

415

www.dacoromanica.ro
 sli meargd sluga domnii mele pdhdrnicelul la numita clucereasd ca, ori Insusi, sau vechilu
sA vie la divan si cine va rdmInea de judecatd sA plAteascli treariddu.
1777, avgust 17.

PrealnnAltate doamne,
Istrate Diiachis de la Ianina au jdluit innAltimei tale pentru clucereasa Safta ce au
fost sotie rdposatului clucer Iariache Corldtescu, zichid cd 9 ani shit de chid prin zapis zice a
au lnprumutat-o cu taleri 4700, pentru care bani zice cd numita jupineasd i-au pus amanet
scrisorile mosii Corldtesti i altei mosii dd la baltd i o moard si 2 vii cu soroc pind In 5 luni
ca, da nu-i va da banii, sd vInzd toate aceste mosii la mezat si sd-si ia banii cu dobinda lor.
Si zice Istrate jAluitoru cd, dupd acel zapis, nici bani nu i-au dat, nici mosiile nu le scoate la
mezat ca sd-si fi luat banii, si de atunci pind acum sd afld pdgubas si cere prin jalba lui
ca, cu mumbasir dupd zapisu dumneaei, ori sd Inplineascd dumneaei banii cu dobinda lor,
sau sd 1 sd \Thud mosiile cu mezat si sA i sd Inplineascd banii. Dupd jalba lui, hindltimea ta
cu vdtaf de pdhArnicei s-au orinduit la noi ca sd cercetAm rid au mai dat altA jalbd pentru aceas-
td pricind, sau Int lia jalbd este aceasta, si rid n-au mai dat si acum cid jallid, sd. i sd dea un so-
roc dupd pravild. Dupd luminatd porunca Innaltimii tale, aduclnd zapciu pa numitu jAluitor
Innaintea noastrd, 1-am Intrebat de au mai dat altA jail:a pentru aceastd pricind si zise cd n-au
dat pentru cd n-au fost aici, ci au fost la Moldova si acum au venit ardtindu-ne si zapisu
zdlojirii acelor mosii de mai sus-ardtate, care zapisu sd vede scris rid la leat 1768 avgust 25
dd slat ani 9, iscAlitd Safta Rtfovearica clucereasa si adeverit si cu alte mArturii, obraze de
cinste, si acest zapis sd vede pus amanetu rid Iane cAmdrasul fratele numitului jAluitor cu zapis
peste un an la cluceru State Halepliu i la sord-sa ce au tinut-o rdposatu Copcea dinpreund
si cu scrisorile mai sus-numitelor mosii.
Deci, fiihdcd numita clucereasd Safta nu este aci de fao i, mai virtos, cd aceste mosii
sd vede cd este zestrea dumisale si fiind si pricind la mijloc, d vreme cd acele amane-
turi au esit de la o mind la altd mind, am gdsitu cu cale sd fie luminatd porunca InnAltimei tale
sA meargd om domnesc la mai sus-nurnita Safta Filfoveanca ca, ori Insusi dumneaei, sau
vechil fAcIndu-si, sd vie aici ca sd sd InfAtiseze cu immitu jdluitor la judecatd si atunci, ori
Arh. St. Buc.. In ce chip omu dovedi pricina, cu anafora vom instiinta innaltimei tale. Noi asa gdsim cu cale,
Ms. nr. 0. iar hotArlrea cea dAsAvIrsitA rAmlne a sd face de cdtre InnAltimea ta.
f. 9-9 V.
1777, avgust 1.
Badea vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel logofdt, Du<mitrasco> Rac<ovitd>
vel logofdt.

Mitropolitul WU arald prin anafora c'd a cercelat zestrea solid pitarului Sandul si propune, dupd
378 prauila, sd se scoatd o treime la mezat, pentru plata datoriei fiului lor Nicolae cdtre generalul
Mihai Cantacuzino de la care Imprumulase banii la Petresburg. Domnul tntdreste poruncind
1777 ca starostele de neguldtori sa dea urmare hotdrfrii.
august
17
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Dupd cum au gdsit preasfiinitia sa pArintele mitropolitu cu cele dupa pravild, asa si sa
urmeze si s sd facA prounca domnii mele cdtre starostea de negutAtori, cum s coprinde
mai jos.
1777, avgust 17.

PrealnnAltate doamne,
Dupd porunca mdrii tale ca sA cercetAm cu amdruntu pentru zestrea sotii dumnealui pi-
tarului Sandului, cItd este adevdratd, si sd deosebim pa trei Orli, 2 parti sd rAmtie pentru
copila ce o are supt mind de epitrop si una sit a bdscAluiascd pentru Nicolae copilul, fiiul

416

www.dacoromanica.ro
dumnealui, din care sA sa plateascA banii ce I-au inprumutat ecselentiia sa ghenAralu Mihai
Cantacuzino in Peterburh, f i ce va mai rAminea iar supt epitropie sa sA orinduiasca la pAstrare.
Aratdm marii tale ca mai Intli, cercetind foaie de zestre a sotii dumnealui pitarului Sandu,
care sd cunoscu de adevArata, vazum ca, osebit de alte lucruri mipcatoare man i mdrunte ce
cu pretu lor anume sint arAtate, fuse pi nemipcatoare lucruri, acestea : o pivnita de piatra cu
casile i cu We aici In Bucurepti In mahalaoa SfIntului Gheorghe-Vechiu i o pravalie din Zarafi,
iar de aici, i viile ot Sirbeni, sud Saac, cu casile i cu pivnita i alte nemestii, 1000 stinjeni mopie
cu o roata de moari In sud Teleorman i un pogon de vie aici In Bucurepti, i 224 stinjeni
mopie ot Babeni sud Prahova cu un vad de moara i 4 suflete de tigani, acestea shit fdra de pret
aratate In foaia de zestre. Au mai luat pi bani gata dupa cum vazum ot cartea cu leat 1754
fevruarie 27, unde fusera i alti boeri marl iscaliti mArturii la Inparteala ce au facut,
sotiia pitarului cu alti frati ai durnneai de ramasurile parintepti, taleri 4683 i taleri 333, 40,
dobinda dupd un timin In ani, a treia parte, in taleri 341, 80 capetele timinului, iar a treia
parte care sa face acepti bani gata luati, taleri 5358. Ne mai arata ca ar fi mai luat Inca pi alta
dobinda la numitele capete, pina s-ar fi dasfacut de acel timin, taleri 444,20, dar adeverinta A rh. St. Buc.
In scris sau de fata aratare cu marturii, nu vazum. Zise dumnealui pitaru ca sInt camarapi f.ms. 10-10nr 6.
v.
dupa acea vreme ai ocnilor i sa vor cerceta, cu care bani ne aratA dumnealui pitaru ca ar fi Pentru aceeasi
prdieinatoviundocie.
cumpArat de la cumnatii sai lucruri statornice i mipcatoare, drept taleri 2605, acestea insa : o
mopie de stinjeni 2000 cu vad de moara W sud Teleorman, 2 pogoane de vie, in dealul Bucurep- ;MT .a..ieci=
tilor pii pamInt streinu i 2 privalii, iar aici In Bucurepti cu lemnile pi cu locu lor i 3 suflete de tropu voe et da-
tigani de la alti streini ar fi mai cumpArat suflete de tigani 11 pi locu caselor pe care ar fi ztoztlereaevii:dceaudat
facut casele cu locul lor dupa cum sa vede. Si aceste lucruri i zestre faclndu-le parti, dupa pebuicepa la tre-
nte 81 nu ad
porunca marii tale, am deosebit dintr-a treia parte, partea lui Nicolae copilul unde sd vine o opreste a nu
mo pie de stinjeni 3000 cu 11 11 vad de moara In apa Vezii sud Teleorman i cu altele Inpreuna, 81
Tlldeme4:
aceasti mopie fiind lucru mai mare, cu voia dumnealui pitarului Sandu ramase a SA vinde i SA niseali a cult-
loru. cel ce este
pliteasca banii datorii exelentii sale, gheneral Cantacuzino. epitrop".
Arh. St. &lc..
Ci, de va fi buna socoteala milli tale, ca cu banii aceptii mopii sa si plateasca datoriia ma. 5,
lui Nicolae copilul, sa fie porunca mArii tale la dumnealui starostea za negutatori ca SA strige f.((4,05pliavs.252..
la mezat mopiia, i pe Cita sumi mai blind va ei, va fi vinduta i lulndu-se banii, si va tS. Ia Iinitititiutul
pliti numita datorie. Ci, noi dupa porunca midi tale acest fel OW, facem ptire milli tale. ..N. Iorga").
1777, avgust 5.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Mitropolitul farii arald prin anafora cd starostele Margaril fi Ionita logofitul cer sa se faca soco -
leor
ala coznisul Vine
averii rudei l feanu, decedat, pi a zestrei solid acestuta Anita. Scofindu-se la
mezat bunurlle comisului Athanasie Vinefeanu s-a implinit zestrea soliel, iar cumparatorul cere
intdr!re domneasca. Domnul tntarqte cumpararea. 1777
august
18
Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Intirim ca si si vinzi, si cel ce va cumpira privillia si o stipineasci cu pace.
1777, avgust 18.

Prealnniltate doamne,
Dupi porunca mirii tale, ca de iznoavi si si cerceteze pricina ce are proM staroste Mir-
garit 1 IoniA logofitu cu postelnicu fanachie Steriian vechilu sorl.si Anitii, sotiia lui Athana-
sie comisu Vinetiianu, neamul uumitilor starostea Mirgirit i IoniA logofitu, aritim mirii
tale ci dispre partea noastri, orinduindu-i la dumnealui lorgu starostea za negutitori ca si
cerceteze pretuirile ce s-au fost ficut In anu trecut de lipsa zestrii Anitii si de periusiia lui Atha-
nasie comisul i, luind in stire de la dumnealui starostea ci al doilea au pus di s-au strigat la
znezat toate lucrurile i ar fi mai esit Inca o sumi de bani din toate peste cei ce au fost esiti

417

www.dacoromanica.ro
 si au cdzut fiestecare la invoiald, si fAclndu-sd pArti, mai intli scotlndu-se zestrea i datorii si
pomeniri, si-au luat fiestecare partea ce i s-au cazut. Dar pentru a sit inplini banii inpartelii,
neajunglndu-sA suma, au scos o prAvAlie de o au vIndut si, suindu-sd pia la taleri 1400,
s-au ales mustiriu de a o cumpAra.
Pentru care prAvAlie, nefiind scrisori si zapise vechi, nu voeste acel cumpArdtoru a nu-
mdra banii OA nu va fi si cu stirea si porunca mArii tale. Ci, pentru a lipsi pricina dintr-
acesti numiti si a sd curma la un fel gilceava, ajungind pind la aceastd invoiald, si noi trttiintArrl
Arb. St. Sue.. marii tale si a fie luminatA porunca mdrii tale cu o adeverire, a nu sd opri vinzarea aces-
f. 9 v.-10. tii prAvAlii.
1777, avgust 17.
Grigore al Ungrovlahiei.

Velifii boieri arald prin anafora cd lonifd bogasierul din Ttrgoviste cere soroc pentru plata datoriilor
380 deoarece razmerila treculd ti distrusese avutul. Se hotdrdste ca ispravnicii sd cerceteze. Domnul
aprobd.
1777
august
21 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au gasit dd cdtre dumnealor velitii boeri cu cale, poruncim dumneavoas-
trA ispravnicilor al judetului sd faceti cercetare dupd cum sA coprinde mai jos si, de va fi nepu-
tincios a plAti dupd cum jAlueste, sd 1 sd pue un soroc sd plAteascA cu incetu, de care sd avem
si domniia mea instiintare.
1777, avgust 21.

PrealnAltate doamne,
Ionitd bogasieru ot Tirgoviste sud Dimbovita, au jAluit Inndltimei tale zicind a au fost
fecior de negutator si au avut chiverniseala negutAtorii, dar in vremea rAzmiritii i s-au spart
prAvaliia de muscali. 5i zice cd i-au si apucat pd acei muscali si ducind<u-i> la ghenerar i-au
pus la Mae si ei in pizma bataii au venit fntr-o zi la dinsul si zice cd au dat cu sablia si
1-au Mat la cap de au zdcut 18 sAptdmIni si zice a au cheltuit taleri 300. 5i intr-aceste sap-
tAmlni clt au zdcut el, au lAsat pd o sluga a lui sd-i pazeasca pravaliia si zice cd si aceea
sluga a lui i-au fAcut pagubd la prAvAlie de taleri 300. 51 sculindu-sd dupd boala lui, zice cd
i-au mai luat acea slugd taleri 130 bani gata si au fugit la Moldova, si dintr-aceste pricini
zice cd au rdmas datoru pa la negutatori taleri 610 ce cu foae li aratd, deosibit de taleri 680
ce este dator lui Petcut, care bani zice cd s-au hotdritt de InnAltimea ta si s-au pus soroc pink
in 4 ani sA-i plAteascd. 5i prin jalba lui cere ca sA i sd pue soroc de cdtre InnAltimea ta pentru
taleri 610 ce mai este dator pd la ceilalti negutAtori ca, cu incetu si din an in an sit le pld-
teascd cite taleri 50, fiindcd zice cd este omu sdrac si cu casd grea cu copii si de peirea
datornicilor au fugit de si-au pardsit casa si copiii.
InnAltimea ta, dupd jalba lui eu vdtafu de divan, ne poruncesti ca sd cercetdm aceastd
pricind si cum vom gasi eu cale cu anafora sit instiintdm InnAltimii tale. Dupe luminatd porunca
innaltimei tale, aduclndu-i numitu zapciu innaintea noastrd si dintr-acei datornici ce-i aratA
el In foae, nefiind nici unul de fao, noi Inca puterea lui nu o stim de are vreo iconomie sau
nu, ci am gdsit cu cale sd fie luminatd porunca innAltimii tale cdtre dumnealor ispravnicii
Dimbovitii ca sd cheme pA acei datornici, si InfAtisindu-i cu jAluitoru sd cerceteze, si de
nu va fi avind numitu jAluitor nici o iconomie si va fi sdrac dupd cum jAlueste elu, si va fi
pAgubit. Dintr-aceste pricini ce mai sus aratA, dumnealor ispravnicii sA-i pue soroc si cu
Art). St. Buc.. Incetu fiestecdruia datornec sd-i plAteascd dupd suma banilor ce are a lua. Noi asa gasim
sis. nr. 6.
f. 11-11v. cu cale, iar hotdrirea cea desdvirsitA rAmtne a sA face de cAtre Inndltimea ta.
Badea vel vornic, 5tefan Pirscoveanu vel logofdt, Di<mitrasco> vel logofdt,
Radu SlAtineanu> vel clucer, Di<mitrache> Varlam vel paharnic.

418

www.dacoromanica.ro
_Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Stama mdrgelarul din Bucuresti rectaind pe stolni-
cease lui Gheorghe Cioctrlan pentru neplata unei datorii. Debitoarea cere soroc si judecata nu
i-I dd. Domnul ti acordd soroc pind dupd culesul viilor. 381
1777
august
lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod. 23
DA vreme ce sd apropie si culesul viilor li dam domniia mea soroc, iar atunci sd aibd
a plbti si, zapciule, sA inplinesti.
1777, avgust 23.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca inndltimei tale, dumnealui vAtafu za visterie aduse la judecatd
pe Stama mdrgelaru din Bucuresti, piris dumneaei stolnicesii a dumnealui rAposatului stolnic
Gheorghe Ciocirlan de la care cere taleri 100 ce cu zapis are sA ia de la dumneaei. ArAtindu-
ne si zapisul cu leat 1775 mai 23 de taleri 200 cu soroc pita la octomvrie 20, din care bani
shit trecuti In dosul zapisului taleri 100 cd i-au dat, fatA fiind si Mateiu, fiiu si vechilu
dumneaei, de aceastA datorie nu tAgadui, numai ceru soroc pinA dupd culesul viilor, care soroc
noi nu putum sa-I dam, vAzind cd din sorocu ce este In zapis au mai trecut un an si 9 luni. Arh. St. Buc..
Deci instiintind, rAmine a sA face hotarirea cea desAvirsitA dA cdtre Innltimea ta.
1777, lune 31.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Dumi<trache> Greceanu, Ev<dochim>
biv vel medelnicer, Hagi biv sluger.

lie lifii boieri arald prin anafora cd Istrate din Caracal Invinuit de furtul unor vile de la Danciul
.si Neacsu din Corldtesti (Romanali) si de minciuni, fiind judecat se holdrdste sd restituie vitele
furate pi sd plateascd cheltuiala judecdfii, iar caimacamul Craiovei sd execute holdrtrea. Domnul 382
In Id reste. 1777
august
lo Alexandru loan Ipsilant v oievod. 26
Dam volnicie slugii domnii mele ... 1 aprod vAtAsesc, sd urmeze cum scrie mai jos si
dumneata, cinstit si credincios boieriul domnii mele, caimacan Craiovii, sA faci aceasta cer-
cetare.
1777, avgust 26.

Prealnnaltate doamne,
Istrate de la Caracal sud Romanati la trecutA luna lui maiu au avut judecatA la dum-
nealor boerii judecAtori de la judecata cremenalion cu un Nicolae Obogeanu si cu Ion Injun-
gheatu de la DrAgAnesti sud Olt, pA care li nApAstuise Ion Taliianu, hotul, zicind cd au fost
pi ei tovardsi cu el la niste cai ce furase, ai numitului Istrate. Si Innaintea acei judecAti Indrep-
thidu-sA Nicola Obogeanu si Ion Injungheatu el n-au fost nicidecum tovardsi cu acel Ion
Taliianu, hotul, insusi acel Ion Taliianu au arAtat judecAtii cd acest Istrate I-au lndemnat
de au arAtat si pe (limn dA tovardsi. Dupd ardtarea lui, s-au lost prAdat acel Nicolae Obo-
geanu si cu Ion Injungheatu cu niste vite dA vaci i dA boi si cu niste capre i altele, si isin-
du-le dreptatea, judecata au gasit cu cale, si toate ce li sA luase li s-au Intorsu Innapoi cu
luminatA porunca InnAltimii tale, fiind orinduit asupra acestii Inpliniri Ilie armAselu BAstii
< 7>. Dar fiindcA au fost arAtat judecAtii si numitu Istrate, cd si el este in prepunere cu fur-
tisag de doi boi a doi oameni anume Danciul si Neacsul de la satu CorlAtesti sud Roma-
nati, si cum cd pind a nu esi la judecatA au plAtit un bou Danciului si pentru acea
pricind au Alta InnAltimei tale cd I-au prAdat ispravnicii din sud Romanati de tot avutu Iui
si dui:a acea anafora a dumnealor boerior judecAtori ai judecAtii cremenalion ai poruncit
InnAltimea ta dumnealui caimacanului Craiovii ca, pentru toate cite scriu dumnealor in

419

www.dacoromanica.ro
anafora, sd facA cercelare si Inplinire si au si inplinit vitele lui Niculae Obogeanu st ale lui
Ion Injungheatu ce sa napAstuise cu prepunere de hope.
Iar pentru cd au fost arAtat acest Istrate ca si el este napastuit cu doi boi, unul,
acelui Danciul i altu al Neacsului, prin carte de judecata arAtA dumnealui Theodorache biv
vel clucer caimacamu Craiovii si cu ceilalti bocri de acolo de la trecutA luna a lui iunie in 3
leat 1777, cd furindu-sa doi boi totdeodata, unul al Danciului i altu al Neacsului cu doi
ani mai nainte, arAta ca insusi numitu Istrate de a lui bunA voie s-au dat platnic ca va da
bou Danciului, rugindu-sa de dinsul ca sa nu-I mai spue i Neac5ului pentru celalalt bou al
lui. i asa hotarasc dumnealor, dA vreme ce Insusi Istrate de bunA voia lui, nesilit de nimeni,
s-au dat platnec ca va da bou Danciului, care 1-au i dat, mumbasiru sa inplineasca i bou
Neacsului, care bou aratA ca 1-au inplinit si 1-au dat Neacsului la trecuta lima a lui iunie in 30.
Iardsi au jAluit Istrate innalthnei tale pentru acest Danciul i pentru numitul Neacsul,
cum ca pa bunA dreptate 1-ar fi nApastuit ei cA le-ar fi furat el doi boi, i arAtindu-1
ispravnicior, dupe aratarea lor zice ca 1-au bAtut ispravnicii eft le-au fost voia i 1-au
pus si la inchisoare de 1-au tinut inchis multa vreme l zice ca au luat ispravncil
doi boi ai lui i i-au dat Danciului i Neacsului, deosebit zice ca i-au luat i taleri
27 gloaba. i arata In jalba lui cd nu este nernic vinovat si cum ca are si marturii, si
innaltimea ta dupA jalba lui poruncesti ispravnicilor din sud Romanati In dosu jAlbii lui,
ca ispravnicii n-au voe a pnea lnchi.i pe acei ce slut In bAnuiala de hope mai mult decit
3 zile, pia le va face cercetare, i apoi sA-i trimeatA aici cu cercetarea In scris, iar sA-i
globeasca nu slut volnici. Si sa orindueste Gheorghe aprodu vatAsesc ca sA Inplineasca de la
ispravnici acei bani ce au arAtat Istrate ca i-au luat gloaba, cum i acei doi boi ce sA Inpli-
nise Danciului i Neacsului, care boi, luindu-i numitu mmbasir aprod vatasesc de la Danciul
i de la Neacsul, i-au dat lui Istrate In urma aceia de la iulie 29.
Cu anafora instiinteazA dumnealui biv vel clucer Theodorache caimacamu i cu ceilalP
boeri ot Craiova, innAlpmei tale, cum ca numitul aprod, dupA luminata porunca innaltimei
tale au Inplinit acei boi da la Danciul i de la Neacsul i i-au dat lui Istrate, iar dupa cum
au jAluit acest Istrate ca i-ar fi luat i ispravnicii de Romdnati gloabA taleri 27, arata cA
au cercetat si au dovedit cd ispravnicii n-au luat nemic, fArA dacIt acei doi boi ce s-au
Inplinit cu judecata Craiovii i s-au dat Danciului i Neacsului, iar acei bani ce au arAtat
Istrate cA s-au globit, aratA ca Insui Istrate au arAtat ca ispravnicilor nu le-au dat nemic,
ci taleri 7 au dat lui Ilie armasal gloaba, I taleri 2 pentru usa puscarii ot Bucuresti i taleri
6 i pac lui Ilie armasalu, treapAdu lui, iar taleri 12 au arAtat ca au cheltuit cu mergerea
cu intoarcerea la Bucuresti i in cita vreme au sAzut inchisi in puscArie.
Care, sA cunoscu cA plra ce au f Acut-o Istrate pentru taleri 27 ce au zis ca 1-au
globit ispravnicii, au fost mincinoasA, de vreme ce Insusi au arAtat adevAru ca nimic n-au
dat in mina ispravnicilor, macar ca i Alecsandru Farfara biv vel pitar i Ionita BratAsanu
biv vel clucer, ispravnici ot sud Romanati, de la 9 zile ale acestii luni, cu anafora instiin-
teazA Innaltimei tale cA dumnealor nici gloabA au luat de la Istrate, nici au fAcut vreo
lnplinire de boi, ci dumnealui caimacamu i cu ceilalP boeri de la Craiova 1-au judecat si
au poruncit mumbasirului dA au fAcut lnplinire mumbasiru acei doi boi, dindu-le si carte
da judecatA la mina.
Deci, acum de iznoava, din luminata porunca Innaltimei tale, vatafu de aprozi au adus
Innaintea noastra atit pa acel Istrate ce au jAluit Innaltimei tale, jalbA mincinoasa asupra
ispravnicilor, eft i Danciul i pa Neacsul, celor ce ii s-au furat acei boi, i zise Danciul
acest Neacsul, furindu-li-sa doi boi deodatA de slut doi ani, au gasit Danciul pa numitu
Istrate intr-o pAdure cu frlu In mina si spuindu-i cA umblA sa cumpere boi, zice ca ar ft
zis Istrate sa nu cumpere de la alta parte, ci 11 va duce el la Stan hotul i va cumpara de
la acela boi mai efteni. Si asa, intrind Banciul 2 In bAnuiala, zice ca 1-au apucat pa numita
Istrate sa-1 duca la ispravnicii judetului si el vazind ca va sA-1 duca la judecatA, de Mina
voia Jul s-au dat Istrate platnic ca-i va da boll lui, numai sa nu mai spue si Neacsului, ca
sA-1 apuce si el pentru boul lui i numitu armasAl dupa hotArfrea judecapi Craiovii au inplinit

420

www.dacoromanica.ro
de la Istrate atlt boul lui, clt si al Neacsului. Si In urmA, jAluind Istrate hindltimii tale dupd
cum sd aratd mai sus, Gheorghe aprodu vdtdsesc, dupd luminatd porunca Inndltimii tale,
iardsi au luat boil de la dinsii i i-au dat acestui Istrate. Inpotriva aceasta, rdspunse si Is-
trate cd el n-au furat nici un bou nici al Danciului, nici al Neacsului si cum cl pd blind
dreptate s-au prAdat cu acei boi dA ii s-au dat lor, zicind cd are si marturii acolo cd nu
este vinovat.
Deci, fiind pricina Intr-acest chip si nefiind acele mArturii aici de fatA ca sd dovedim
adevdru, am gdsit cu cale sd fie luminatd porunca InnAltimei tale cdtre dumnealui Theodorache
biv vel clucer caimacamu Craiovii, i numitu mumbasir aprod vAtAsdsc sd-i ia de aici, attt
pe acest Istrate I pd Danciul, clt i pd Neacsul, sA-i ducd innaintea dumnealui caimacamului
si dumnealui caimacamu sd trimitA sd aducd mArturiile ce zice Istrate cd are, si de iznoavd
sA cerceteze, si de sd va dovedi cd acei boi i-au furat Istrate, sd-1 apuce mumbasiru sd
Inplineascd boii i sd-i dea Danciului i Neacsului i sd le plAteascd i cheltuiala de chid II
poartd Istrate prin judecAti, pe clt vor dovedi ei cd au cheltuit. Iar pentru cd au jAluit
aid Istrate minciuni Indltimei tale, cum cd 1-au globit, i s-au dovedit jalba lui mincinoasA,
rdmIne vinovat i dovedindu-sd acest Istrate vinovat pentru acesti boi, dupd ce va Inplini
dumnealui cahnacam acesti doi boi, Danciului i Neacsului, i cheltuiala acestor doi sAraci
cu anaforaua dumnealui, sd-1 dea pA Istrate In mina mumbasirului sd-1 aducd aici la luminat
divanu InnAltimei tale, ca sd-si ia cdzuta pedeapsd dupd. vina lui. Noi asa am gAsit cu cale, Arh.Ms-nr.
St. Bun.
6.
iar hotArlrea cea dAsAvIrsild rdmIne a sA face dd cdtre InnAltimea ta. f. 11 v.-13.
1777, avgust 18.
Neculae Dud<escu> vel ban, Badea vel vornic, Stefan Pirsc<oveanu> vel logo-
fAt, Dumi<trasco> Rac<ovitd> vel logofdt.
1 Loc alb.
2 Pentru : Danciul.

Mitropolitul idrii arald prin anafora cd dascdlul Barbul de la goala domneascd din orapl Ploiegi
cere domniei /eard egald cu a dascdlului din orwl T1rgovi0e. Dupd cercetdri se gdsgte dreaptd
cererea. Domnul aproba sd fie orinduit cu leap.
1777
augus t
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod. 26
Dupd cum au gasit cu cale si de trebuintA preasfintiia sa pdrintele mitropolitu, asa
sd sd urmeze I rInduim iardsi la preasfiintia ta ca sA-1 asdzi cu orinduita leafA.
1777, avgust 26 .

PreatnnAltate doamne,
Dupd jalba ce au dat mdrii tale Barbul dascAlul din orasu Ploestior la leat 1776
noemvrie 4, pentru cd, fiind luminatd porunca mdrii tale de a sA orIndui a fi scoald dom-
neascd la acel oras Ploesti spre InvAtAturd copiilor i asdzIndu-s1 numitul jdluitor dascAl,
cu jalba s-au rugat mdrii tale, fiind omu scdpdtat si cu copii, sA i sd orInduiascd i lui din
mila mdrii tale oarescare ajutoru pentru chiverniseala vietii si mdriia ta ne poruncesti ca sA
ludm seama jAlbii.
Vei sti mdriia ta cd, dupd cercetarea ce Mum, asa ne Incredintam cd de atuncea
Incoace sd energhiseste aceasta, adecA In tot chipu sd sileste spre Invatatura copilor si
n-am fost 1nstlintat mdrii tale de atuncea, socotind cd Ii va cApAta hrana vietii de la pdrintii
copiiloru ce-i Invat.d. Dar acum viind iardsi Innaintea noastrA, ne ardtrt cum cl de la pA-
rintii acelor copii nici o cdutare nu are si este cu greu, neavInd de nicAiri nici o chiverni-
scald, mai virtos aflindu-se in scApAtAciune l lipsd, cere mild mArii tale dupd stredaniia ce
face cu InviltAtura copiior.

23 0. 768 421

www.dacoromanica.ro
 Deci, arAtAm marii tale cum la Tirgoviste este oras si din luminatA porunca marii
tale se aflA dascAl asezat pentru InvAtAtura copiilor care ia leafA pA lunA cite taleri 5, asa
si Ploestiu este oras, si de va socoti nalta intelepciunea mArii tale ca sA sA asaze si acolea
la Ploesti desAvirsit dascAl sA invete copiii i sa-si aibA si elu tot aceiasi leafA cum are
dascAlul de la Tirgoviste, vom avea porunca mArii tale, iar de nu, cum va lumina Duhul
Arh. St. Buc., stint pA Innaltimea ta, asa va fi. $i anii mArii tale de la domnul Dumnezeu, rugAm sA fie
Ms. nr. B.
f. 14. multi si norociti.
1777, avgust 11.
Grigorie al Ungroulahiet.

Velifit boieri arald prin anafora cd ceausul Anton, fost mimes In tirgut Rtmnic (jud. Rtmnic-Sdrat),
384 pirdste pe Dumitru Galanton, fost vames de Focsani, pentru o vamd pe peste vindut in ttrgut tut.
Dumitru neaga la inceput dar pus sd jure recunosate. Se holdrdste
intdreste.
pldteascd datoria. Domnut
1777
august
28 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Dui:4 cercetarea ce au mai f Acut dumnealoru velitii boeri, rAmtind Galantom bun
dator cu acesti mai jos numiti bani, poruncim, zapciule ce esti orinduit, sA apucl sA Inpli-
nesti.
1777, avgust 28.

PrealnnAltate doamne,
Anton ceausu ce au fost vames In anu trecutu la tirgu Filmnecului, la trecutA luna
lui maiu au avut judecatA innaintea noastrA cu Dumitru ce-i zic Galantom, carele au fost
vames tot In anu trecut la Focsani, tot In sud Slam-litinnec, de la care cere Anton va-
mesu taleri 98 du pd vama ce zice ca s-ar fi intinsu numitu Galantom de au luat din tinutu
tirgului Ftimnecului du pA niste peste sArat i proaspAtu ce s-au vIndut in tirgu Rimnecului,
prinzindu-i cartuliile, i du pa niste pastramA ce zice ca s-au rAdicat de la zalhanaoa de la
Rimnec si au trecut la Moldova si numitu Galanton nu i-ar fi %halt cArtulille In seamA, ci
i-au apucat pe aceia i i-au luat al doilea vamA.
DupA mArturiile ce au adus Anton vamesu dA au arAtat In ce chip este obiceiu,
cunoscind noi ca rAu au luat Galanton acea vamA care sA cuvenea a o lua vamesu de la
tirgu Rimnicului, prin carte de judecatA I-am dat pe Galanton platnec, sa plateascA lui Anton
ceausu acei taleri 98 ce-i luase elu vamA, care sa cuvenea a o lua Anton vamesu.
Pe care judecatA neodihnindu-sA Galanton, au esit si la luminatu divan Innaintea innAl-
timei tale si arAtind Galanton cum cA este nApAstuit la socoteala teschererilor, cA nu i-au
dat Anton tescherele de atitea bani ce sA arata mai sus, adica de taleri 98, ci mai de putina
sumA, Innaltimea ta i-ai orinduit iarAsi la noi cA sA mai cercetAm i aducindu-i vAtafu de divan
iarAsi de iznoavA Innaintea noastrA, ne-au aratat Anton vamesu cA de cite tescherele au
dat lui Galanton, i-au dat si foae, care foae au tagAduit-o Galanton zicind ca nu o stie ce
s-au fAcut.
$i asa fiind pricina intre dinii, fiindca Galanton tAgAduia zicind ca au luat tidule
mai putine decit arata Anton vamesu si cum cA foaia ce i-au dat-o Anton de suma tiduli-
loru si a banilor, nu stie ce s-au fAcut pe acea tAgAduialA a lui, 1-am orinduit pa Galanton
la preasfintiia sa pArintele mitropolit ca sA priimeascA juramint ca nu stie ce s-au f Acut
acea foae i ca i-au dat tidule de sumA de bani mai putine, iar nu de citi arata Anton
cA i-au dat i in scris ne-au Instintatu popa Joan hartofilacsu I popa loan protopopu,
cum ca dupA ce au intrat Galanton in sfinta biserica i dupa ce i-au arAtat ce va sA zic A
jurAmintu, au spus Galanton cum cA foaia ce i-au dat Anton ceausu vamesu, este, si asa
s-au odihnit Anton ceausu si nu 1-au mai lasat pA Galanton sa jure.

422
www.dacoromanica.ro
 E5ind iara innaintea noastra 5i vazIndu-se acea foae 51 de noi, Intru care sa vede
ca insu5i Galanton cu condeiu lui scrie in dosul foil 51 face suma banilor dupa acele tidule
si In 2 condee, taleri 87,60 care sa cunoa5te ca bine cere Anton ceaup acei bani de la
Galanton 51 am gasit 51 noi cu cale dupa acea foae sa plateasca Galanton acei taleri 87,60.
Noi a5a am gasit cu cale, iar hotArirea cea desavIr5ita ramine a sa face de dare innalt.i- Arh. St. Bur..
M. nr. 6,
mea ta. 1. 14 v 16.
1777, avgust 1.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Badea vel vornic, Stefan P1r5c<oveanu> vel
logofat, Dumi<tra5co> vel logofat, Di<mitrache> Varlam vel paharnic, Man vel
stolnic.

Veliiii boieri aratd prin anafora cd postelnicul Mihalache Perdecaru, dupd altd judecatd la depar-
tamentul al 2-lea, se rejudecd cu vataful Masco care nu-i platise o datorie. Acesta fiind scdpalat"
se propune soroc f i plata tn rate din leaf& Domnul tntdrefte. 385
1777
august
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod. 31
Intarim 51 domniia mea 51 poruncim, din leafa ce are vatafu Iliia5co rinduita a i sa
da de la visterie, sa sa dea Perdecarului pe toata luna cite taleri 50 fiind netagaduita da-
toriia.
1777, avgust 31.

Preainnaltate doamne,
Mihalache Perdecaru biv<al> 3<-1ea> postelnic au phut Innaltimei tale, zicind ca, la
trecuta luna a lui lulie 4, leat 1777, au avut judecata cu vatafu Iliia5co la dumnealor boerii
judecatori ot <al> 2 <-1ea> departament pentru ni5te bani ce-i este datoru cu zapis. Pe care
judecata zice Mihalache postelnic ca ar fi zicind numitu vataf ca nu este odihnitu 5i cu
aceasta pricina il prelunge5te 5i. nu-i plate5te banii datorii ce are a lua. Si cere prin jalba
sa, ca a iasd cu numitu Illia5co la divan innaintea InnAltimii tale sa-51 afle dreptatea, 51
Innaltimea ta cu vatafu de visterie ne porunce5ti ca sa cercetam aceasta judecata 51 cind
vreo parte nu sa va odihni pe alegerea ce le vom face 5i noi, voru e5i 5i la divan Innaintea
innaltimei tale.
Aduclndu-1 numitu zapciu Innaintea noastra, atit pa Mihalache Perdecaru postelnic,
jaluitoru, cit 5i pa Iliia5co vatafu, am Intrebatu pe Mihalache, cu ce cere ace5ti bani de
la Iliia5co vatafu, ne arata un zapis cu leat 1768 dichemvrie 1, de shit ani 9, al lui I1iia5co
vatafu ce-1 (la la mina lui Dumitrache Perdecaru biv<al> 3<-1ea> postelnic, fratele numi-
tului Mihalache postelnic, Intru care scrie ca 1-au Inprumutat cu taleri 811, facere de bine,
cu soroc pina In 6 luni, iar neimplinindu-1 banii pina la acest soroc, sa umble cu dobinda
la zace 1. Din care bani, sa vede ca, la leat 1769 septemvrie 2, au dat vAtafu I1iia5co dintr-
ace5ti bani taleri 200 In mina lui Mihalache Perdecaru postelnic, fratele lui Dumitrache pos-
telnic Perdecaru, 5i dupa zapis au ramas ca sa mai dea I1iia5co vatafu taleri 611 51 Ii cere
Mihalache ace5ti bani cu dobinda Mr de la sorocul ce au trecut pina acum, de Oa ani 8,
luni 3.
Intrebindu-sa 5i Iliia5co vatafu ce raspunde pentru ace5ti bani, zapisul nu 5i-1 tagadui,
numai zise ca ace5ti bani n-au fost capete, ci dobtnda la taleri 1000 ce sa Inprumutase mai
nainte tot de la Dumitrache postelnicu brat Mihalache postelnic 5i cerea ca sa-i plateascA
cu soroace 51 MA dobinda. Inpotriva aceasta raspunse Mihalache postelnic Perdecaru, zicind
ca dastula a5teptare In 9 ani de chid 11 a5teapta, ci sa-i plateasca banii ca nu poate sA-1
mai a5tepte. Iliia5co vatafu Inca zise ca acum sa-i plateasca banii, nu are, 5i ceru ca, cu soroc
51 cu incetu sa-i plateasca.

423

www.dacoromanica.ro
 Deci, dupA cercetarea ce am fAcut dupa zapis, este bun dator sA-i plAteascA vAtafu
Iliia5co aceti bani cu dobInda lor, dar fiindcA este scdpAtat i putere a plti acqti bani
acum, tiut este de top cA nu are, am gAsit cu cale i i-am mai pus soroc lui Iiiiaco vAtafu
de acum pina Intr-un an sA dea pa fietecare lund cit va putea ca, pind la acest soroc sA
plAteascA acqti bani cu dobinda la zAce unul, iar nehiplinind banii nici pinA la acest soroc,
numitu zapciu sA-1 apuce i sa-i vInzd orice va gAsi i sA InplineascA banii cu dobinda lor,
iar pentru taleri 540,99 ce cerea Mihalache postelnic, insA taleri 20,33 doblnda la taleri 811
pe luni 3 de la lnplinitu sorocului pInA cind au dat acei taleri 200 0 taleri 520,66 dobindA
la taleri 611 pe ani 8, luni 3.
Ci, dA vreme cA 1liiaco vAtafu zise cA acqti bani n-au fost capete, ci dobInda, 5i
fiindcA Dumitrache postelnic Perdecaru nu fu aici de fatA ca sA sA Intrebe de este dobindA
cum zice 11iiaco, pentru aceast dobindA nu s-au hotArit de judecatA pInA va veni Dumi-
trache Perdecaru, i atunci dovedind Masco cu vrednice mArturii a au fost dobInd, iar
nu capete, nu va plati aceastA dobindA, iar neputind dovedi de la sorocu zapisului i pind
acum la judecatA, sA-i plAteascA i acesti taleri 540,99 ce sA face doblnda la 10,1, pe acWi
ani 8, luni 3, macar cA dupA zapis fikd trecuti ani 9 la mijloc i, mai virtos, cl In zapis
nu scrie CA au fost dobindA, ci scrie ca i-au fAcut facere de bine cu aceti bani i au i dat
dintr-In0i taleri 200 dupa cum sa vAd trecuti In dosu zapisului, care dup. dreptate este,
nici sA fi mai Intrat Intr-aceastA cercetare, ci sa fi plAtit fliiaco vAtafu acesti bani cu dobinda
lor. Ci, fiind, scApAtat, pentru aceasta dobitndA cum arAtAin mai sus, nu am hotrlt jude-
cata, pina va veni i postelnicu Dumitrache Perdecaru i atunci sa va hotArt i pentru acWi
bani ai dobinzii, iar taleri 611, pina la numitul soroc, sa aka a-i plati Iliiasco vAtafu cu
Arh. St. Buc.. dobinda kr dupA cum sA arata mai sus. Noi aa gasim cu cale, iar hotArirea cea dAsAvir-
Ms. nr. 0.
f. 15v 10. 0tA rAmine a sA face de catre Innaltimea ta.
1777, avgust 11.
Badea vel vornic, Stefan PirK<oveanu> vel logoft, Radu SlAti<neanu> vel
clucer, Dumi<trache> Varlam vel paharnic.

Vel:1ii boteri arald prin anafora cd Maria din Bucuresti revendicd via din dealul Dobrotenilor
386 (jud. Saac) pe care o cumpdraserd de la o mdtusd a ei vecinii Cernica si .tefan. Dupd pravild
fi obiceiul pdmintului" respinge cererea pentru cd Maria 41 revendicd aceastd vie prea tirziu.
Domnul tntdreste.
1777
septembrle
4 Io Alecsandru Man Ipsilant voievod.
Neodihnindu-se Mariia, au esit i Innaintea domnii mele la divan, zicind ca, da vreme
ce aceste pogoane ce le-au cumparat pirltii, slut de la matusi-sa, sa cade a le rascumpara.
Dar zicind, da ce nu si-au cautat intr-atita vreme, ia raspunse cum cat si-au cautat si are
II dovada un ravas a citiva megiiasi de acolo, care ravas artindu-1 de s-au i citit la divan,
nu fu de nici un temeiu sau ajutor la zisa ei, pentru ca Intr-insul nu arata cum ca au dat
vreodata jalba ori s-au judecatu undevasi, asijderea mai arata intr-acel ravas cum ca de 5
ani au venit Mariia de unde au fost.
Deci, fiindca nici in 5 ani de cind, singura zice ca au venit, nu si-au cautat ci au facut
tacere vazind piritii lucrind acele pogoane, cererea ei este fara da nici o dreptate si am intarit
domniia mea alegerea velitilor boeri ca dupa cum scrie mai jos sit sa urmeze i sa stapineasca
Cernica i tefan cu pace, fart da numai, pentru cite gropi au facut MaHia pa pogoanile
Mr, sa fie datori Ca, asemenea atitea gropi sa faca i ei pa paragina Marii.
1777, septembrie 4.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, vechilu de vataf de aprozi aduse la judecata
Innaintea noastra pa Mariia de aici din Bucuresti, pirisa lui uncheasu Cernicai i lui $tefan,

424

www.dacoromanica.ro
gineri-sAu din sud Saac, ziclnd cum cA aceastA Marie, avind ia 10 pogoAne de vie para-
gina In dealu Dobrotenilor sud Saac, rAmase de la printii ei si murindu-i bArbatu cel dintti
si streinIndu-sA Intr-altA Ora streinA, s-au cAsAtorit de al doilea luind bArbat pA un Radu.
DupA ce au venit In pAmIntu tArii, zice cA mergInd la viia de mai sus-amintitA, iar acest
uncheas Cernica i cu gineri-sAu Stefan Mild vecini alAturea cu acea viie a ei, nu ar fi MO-
duit-o nicicum a stAptni, ci zice cA au gonit-o de la acea vie de stint acum 4 ani, fiindcA ei
li lnpresurase viia aceasta, iar acum In postu Pastelui ce au trecut, zice cA mai rAmtindu-i
un loc dintr-aceastA vie netnpresurat de dlnsii au pus ia vita pl dinsul si cA vrInd sa-si traga
pAmIntu vii si sA-si sape sadurile, mai sus-numitii ptrIti au tras-o la judecata ispravnicului
si dumnealui ispravnecu au rinduit pA zapciu plAsii ca sA cerceteze prin vecinii si mosnenii
dupa acolo du pA Inprejuru unde este aceastA vie. Si trAgind viia, zice cA s-au gasit numai
8 pogoane, iar 2 pogoane de vie au rAmas Inpresurate de mai sus-numitii pIriti. Si mergind
iar a do orA la ispravnicu judetului, zice cA fArA a nu mai cerceta nemic, au dat-o afarA de
la judecatA. Dupa aceia, zice cA mergind ia sA-si sape viia care zice cA au pusu mai pA
urmA ia vita pA locu ce nu 1-1 lnpresurase acest uncheas Gernica i cu gineri-sAu Stefan,
au sArit uncheasu Cernica si cu gineri-sAu Stefan si au bAtut pA bArbati-sAu Radul pina 1-au
lAAt mai mort si asa zice cA zace de va sA moarl. Care dupA aceastA jalbA a numitei
jAluitoare, dA cAtre InnAltimea ta s-au orinduit mumbasiru Gheorghe aprod vAtAsesc de
au mersu la ispravnicii judetului si, de la trecutA lunA a lui maiu 3 In leat 1777, cu anafora
Instiinteaza Innaltimei tale, dumnealui Radu Golescu biv vel sluger, ce au fost ispravnic In
sud Saac, cum cd prin cartea de blestem aratd cA au pus (IA s-au cetit asupra vecinilor
i a mosnenilor du pA Inprejuru acestii vii si au dovedit cA aceastA vie mai nainte s-au stA-
ptnitu de doi frati, adecA de popa Radu i (IA Preda frate-sAu si acest Preda au tinutu Intru
cAsAtorie pA Zmaranda muma nurnitei Marii jAluitoarii, iar popa Radu au tinut Intru cAsA-
torie pA Stana preoteasa si dupA moartea popii Radului, Stana preoteasa cu 2 zapise, unul
de ani 10 si altu de ani 9, au vindut acestui uncheas CernicAi i lui Stefan ginerile acestui
CernicAi 4 pogoane si 3 prAjini de vie pAragina, partea bArbati-sAu, popii Radului, iar nu
partea Marii jAluitoarii ce au avut-o de la tatA-sAu Preda, care acum zice cA sA aflA nevindutd
i cum cA numitul Stefan dupA ce au cumpArat de la Stana preoteasa dintr-aceste 4 pogoane
si 3 prAjini dA vie dA paragina, 2 pogoane si 3 prajini le-au lucrat si le-au fAcut vie rodi-
toare si o stAptneste de stnt ani zAce, iar 2 pogoane ce le-au cumpArat uncheasu Cernica
socru acestui Stefan, iar paraginA, nu le-au dAstupatu de dud le-au cumpArat, si zice cA astA-
primAvarA s-au apucat de au curAtit mArAcinii du pA acel Mc si au fAcut gropi sA-si facA vie.
Mai vIrtos, aratA dumnealui slugeru Radu Golescu ispravnicu In anafora, cA au dovedit cA
aceastA vie mai nainte au fost de la neamul pIrttilor si fAcind aceastA Stana preoteasa
partea ei de vie vinzAtoare si numitii ptrIti protimisindu-se, au cumpArat-o ei dindu-le Stana
preoteasa si zapisele vii cele vechi. AratA cA au pus de au tras si viia toatA si au esit peste
tot pogoane 9 pol, din care, scofind cumpAratoarea plrltilor, pogoane 4 si 3 prAjini, au rAmas
'Math jAluitoarii sA stAptneascA 5 pogoane si o cizVirte dA vie paraginA. Mai aratA si aceasta,
cA Manila jAluitoarea de dud au venit din streinAtate, zice cA slut 8 ani si n-au fAcut nici
-o ptrA la nici o judecatA pentru aceastA vie ca sA scoata pA numitii pIrtti, ci tocmai acum,
-care la aceastA cerere a ei, nu are nici o dreptate. Iar pentru cA jAlueste aceastA Marie prin
jalba ei Innaltimei tale cA ispravnicii nu i-au fAcut nici o dreptate si fArA dd a nu mai
cerceta judecata au dat-o afarA, si pentru aceasta InstiinteazA ispravnicu cum cA, atunci la
judecatA ar fi arAtat Mar Ha jAluitoarea cum cA mai are niste scrisori la Bucuresti, si nefiind
-si acele scrisori de fatA, pentru aceia zice cA nu au fAcut hotArlre atunci In grabA, cum si
pentru bAtaia ce au arAtatu aceastA Marie cA au bAtut plrltii pA Radul bArbatt-sAu pInA la
-rnoarte. Si pentru aceasta InstiinteazA ispravnicu cA iarAsi prin carte de blestem au cercetat
si au dovedit prin mArturii, oameni care s-au IntImplat acolo la pricina Mr, cum cA Gheorghe
feciorul acestui uncheas CernicAi si cu Radul bArbatu jAluitoarei certindu-sA amlndoi In fata
iocului si-au dat brInci unul altuia si asa au cAzut Radul lntr-o groapA de cele ce leagA buti,
lar altA bAtaie aratA cA nu s-au fAcut, (prin blestem aratA cA au mArturisit acei oameni).

425

www.dacoromanica.ro
 Deci, fata fiind amindod pArtile innaintea noastrA, dupl cercetarea ce fAcum 1 noi,
sd dovedi cii pIra ce au fAcut-o aceastd Marie este mincinoasA si la pIra ce face ca sa
scoatd pd numitii pirii pdste zece ani din stdpfnire dintr-acea vie, dupd pravild l dupd
obiceiu pAmIntului nu are nici o dreptate, de vreme a in 8 ani de dud au venitu de unde
au fost fugitd, aici In pdmintu Orli, vdzind pA numitii pirIi stApinInd, n-au fAcutu nici o
Ord la nici o judecatd si tocmai acum dupd ce au vAzut viia IntemeiatA.
Drept aceia, am gAsit cu cale, uncheasu Cernica i cu gineri-sAu Stefan sl-si stAptneascA
aceste 4 pogoane si 3 prdjini de vie dupd zapisile cumpArAtorii ce le au la mind, cu care
au cumpArat de la Stana preoteasa aceastd vie cu Mind pace de cAtre Mariia jAluitoarea i
dA ditre Radu bArbati-sdu si Manila sA-si stdpineascd 5 pogoane i o ciozvIrtd de vie ce este
de la tatd-sdu, paragind, nevindutd, si de va fi luat Manila niscaiva gropi du pd locu Cer-
nicdi i a lui Stefan, de care le-au f Acut ei ca sd pue vitA pA locu Mr, sd si le ia iardsi ei
Arh. St. Buc., Innapoi. Noi asa am gasit cu cale, iar hotArlrea cea desdvIrsitd rAmIne a sA face de cAtre
me. nr. 6,
C. 17v-113y. Innaltimea ta.
1777, lunie 28.
Neculae Dud<escu> vel ban, Badea Stirbeiu vel vornic, Stefan Pirsc<oveanu>
vel logof At, Dumitrasco vel logofdt, Radu SlAti<neanu> vel clucer, Di<mitra-
che> Varlam vel paharnic.

P7 Dtimepisalr.sta dmeenItaul cadpl i2ta-lneaul a aotsdi apnrdi a raaf lcodc izIlo nctu' f mA pBArrdalld sdaen ua de si tna .134ucc luaresulni renadlic :

3 Nerevendictndu-1 In termen legal se respinge cererea. Domnul tntdrefte.

1777
septembrIe
4 Jo Alecsandru Man Ipsilant voievod.
S-au cercetat de care domniia mea la divan aceastd pricind, fatd fiind amindoa
pArtile, i Insusi BrAtAsanu nu tAgAdui cd un an au trecut la mijloc de and au vAzutu locu.
Ingradit i casd fAcindu-sd pd dinsul, si nu si-au cdutat nicidecum aflindu-sd tot aid In Bucu-
resti de fatd, nelipsit. FArd dd numai, zicea cd, vdzind pA mumA-sa tAcind In cit au trAit,
de aceia nu si-au cAutat.
Deci cu aceasta ce Insusi au mArturisit la divan di Intr-un an au vAzutu si nu si-au
cdutat, fiind tot de NO nelipsit, neavind nici o dreptate la cererea lui, am hotArit ca sl
tie si sA stdpineasca Costandin cdpitanu locu cu casa in bund pace si i-am dat domniia mea
aceastd IntArire la mind, cu domneasca noastrA pecete.
1777, septemvrle 4.

Prealnnaltate doamne,
Din luminatd porunca mdrii sale preainnAltatului nostru domnu, Io Alecsandru bars
Ipsilant voievod, dumnealui vdtafu za pdhArnicei aduse la judecatd pd lonitd BrAtAsann
sin Nicolae BrAtAsanu, piris lui Costandin cdpitanu Grasul, zicind plrisu cA un vdru al lui
din BrAtAsani ar fi vindut un Mc de casA din Bucuresti, pA care loc si-ar fi fAcut piritu case
si cerea ca sd Intoarcd banii, alit pA casA, cit i pd loc, avind protimisis, fiind de la nea-
mul lui.
Fata fiind i plritu Costandin cdpitanu, arAtd zapisul lui Costandin i a lui Nicola&
BrAtAsanu cu leat 1775 martie 17, de vinzarea acelui loc si In dosul acelui zapis IntelegInd
rdposatu paharnic Ionitd BrAtAsanu, unchiul copiilor vinzAtori, la leat 1775 septemvrie 17
au intArit stApinirea lui Costandin cApitanu luind i taleri 40. S-au intrebat pirisu, cum de aa
fAcut tAcere sd porneascA pird i sA ceard protimisis, vdzind cd Costandin cdpitanu fAcindu-sil
casd pd acel loc, i rdspunse cd n-au stiut de vInzarea acelui Mc, si tocmai acum de shit.
3 sAptAmini au aflat. S-au intrebat unde au lipsit, i rdspunse cd au fost la Ploesti. l cer-
cetindu-1 cu amdruntu, cum zice cd acum de shit 3 sAptdmIni au aflat in vreme ce vedea

426

www.dacoromanica.ro
case si nAmestii fcute de Costandin pa acel loc, i asa dscurcindu-1 judecata, au arlitat
adevAru cum ca este un an de cind au venit de la Ploesti la Bucuresti <si> au gasit case
Mute. L-am intrebat, atunci cind au venit de la Ploesti in Bucuresti si au gsit case fAcute,
cum de nu au pornit plrA de protimisis, si zise cS n-au stiut cine Meuse casele i cine
cumpArase locu i pentru cine s dea jalb.
Deci, fiindc6 pravilile pentru protimisis rinduese soroc la cei ce ant de fatd, zile 30,
pentru cei ce lipsesc, soroc de luni 4, si de vreme ce pirisu au fost tot aici In Ora j Arpis.Sti;rBr..
In Bucuresti, am hotArit Ca Costandin cdpitan Grasul sl stApineasca acel loc cu buna pace. f. 2.6v 27.
1777, rnartle 3.
Miche paharnic, Du<mitru> Cior<an> paharnic, Costandin comis, Ev<dochim>
medelnicer.

Velifit boieri arald prin anajora cd Badea Iirbei eel vornic pird4e pe Voico valajul care incasase
o sumd de la scutelnicii din Prahova. Piritul pretinde cd a "tutors banii scutelnicilor. Se hold-
rdfte sd pldleascd vornicului. Domnul Intdrqte. 388
1777
septembrie
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod. 6
Dupa cum au gAsit dumnealor velitii boeri cu cale, poruncim orinduite zapciu, s
apuci s inplinesti.
1777, septemvrle 6.

Preainnltate doamne,
Dumnealui vel vornic Badea Stirbeiu au instiintatu innaltimei tale cum c avind scu-
telnici In sud Prahova cu tocmeal ph bani in anul trecut, din care tocmeall a lor arat ca
au si dat taleri 333 in mina unui Voico vdtafu, dup6 cum arat i rav<asu> numitului Voico
46 luatul acestoru bani ce s-au luat du pa la cei scutelnici, din care bani zice dumnealui
vet vornic cA nu i-au dat acest Voico vAtafu nici un ban dintr-acestea. Si din luminat po-
runca innaltimei tale aducind vAtafu de divan innaintea noastra pa numitul Voico vAtafu,
1-am Intrebat ce raspunde Inpotriva aceasta, el nu tAgAdui cum cd nu i-au luat acesti bani
<WO la scutelnicii dumisale, numai zise cS, in urm dupa ce s-au fcut luminat porunca
Inaltimei tale, ca s6 nu mai fie scultelnici cu bani, zice c 1-au apucat acei scutelnici si le-au
Intorsu Innapoi dintr-acesti bani taleri 135 si au si luat rav<ase> de la mina lor cum a
le-au Intorsu acesti bani. I-am cerut sA ne arate acele r6v<ase>, el zise a nu le are aici, ci
le are In sud Prahova la casa lui. Care, s cunoaste c i dupa zisa lui, cl vreme a el zice
ca acesti taleri 333 i-au luat du pa la scutelnici si au Intorsu dintr-lnsii scutelnicilor numai
taleri 135, tot mai rmine dator<ie> asupra lui taleri 198, care si acesti bani ce zice c
i-au intorsu scutelnicilor, rav<ase>le ce zice Ca au luat de la dinsii cl plata acelor bani, nu le
avu de fatA ca s ne Incredintm cl au intorsu acesti bani innapoi, macar c si vAzu o
carte a dumnealor ispravnicior ot sud Prahova ce scrie cAtre dumnealui vel vornic, cum c
n-au intorsu nici un ban dentr-acesti taleri 333 la acei scutelnici. DA unde, s vzu c umbl
cu minciuni acest Voico vtaf, ca s nu plateasca banii.
Drept aceia, noi g6sim cu cale, Voico vtafu s plateasca acesti taleri 333, dumnea-
lui vel vornic. In urmA, aducind acest Voico vataf rav<asele> acestor scutelnici, de banii ce
zice ca le-au Intorsu innapoi i adeverintA de la dumnealor ispravnicii judetului ca au intorsu
banii innapoi scutelnicilor, citi bani vor scrie acele rdv<ase> a au intorsu Voico innapoi
.acelor scutelnici, sa-i dea dumnealui vel vornicului fdrA dA pricin. Noi asa am gasit cu cale, Arb. St. Bue..
jar hotkirea cea dAsAvirsit ramine a sa face <IA ctre innltimea ta. Me. nr. 6
f. 17.
1777, avgust 24.
Neculae Dud<escu> vel ban, Di<mitrasco> vel logofat, Radu SlAtin<neanu>
vel clucer, Joan vel stolnic.

427

www.dacoromanica.ro
 Veli tit boieri aratd prin anafora cd stolnicul Zamfirache, fiul paharnicului Nicolache, cere fiu-
389 lui logo fdlului Costandin Brincoveanu restituirea unei sume imprumutate de acesta de la Nico-
(ache. Dupd judecatd domnul constatind cd pirlsul nu-si revendicase dreptul ureme de 21 ant
hotrdste ca vornicul Nicolae Brincoveanu sd rdmind nesupdrat".
1777
septembrle
10
Io Alecsandru Than Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Neodihnindu-se dumnealui vel dvornic BrIncoveanu pa alegerea ce s coprinde mai
jos, au facutu apelape Innaintea domnii mele la divan unde, InfatisIndu-sa In 2 rinduri cu
stolnicul Zamfirache, fiu raposatului paharnicu Nicolache, au zis acestea, cum ca 2 zapise
de taleri 2100 slut bune si nu tagadueste datoriia, iar pentru zapisul de taleri 4000,raspunde
ca Intr-aceia vreme, fiind parintele dumisale naziru visterii si esind Inprumutd pa boeri, au
fost pus si paharnicu Nicolache de au dat acei bani la visterie, dar parintele dumnealui, pentru
multul prietesug ce avea cu paharnicu Nicolache, i-au fagaduit cum ca va sta dumnealui de
nu sa va pagubi de acei bani, si pentru ca sa-1 incredinteze, i-au dat zapisul acesta la mina
si In urrna i-au facut orInduiala prin carte domneasca acolo unde Insusi paharnicu au cerut la
judetu DImbovitii unde era si gineri-sau Florescu ispravnic. Care bani, dui:4 orinduiala cartii,
i-au si luatu din judet, iar de nu i-au luat cere dumnealui sa dea Innapoi cartea de orinduiala
si va plati banii dupa zapis.
La acea:ta au raspunsu stolnicu Zamfirache cum ca orinduiala poate sa fie fcutu
precum zice dumnealui vel vornic, dar bani nu s-au luatu din judet, fiindcd Indat s-au Intim-
platu maziliia domnului si vreme nu au fost. Asijderea si pentru cartea de orinduial raspunse
ca nu o are. Inpotriva acestoru zise ale stolnicului, arata dumnealui vel vornic o foae de soco-
teala a Chircai zarafu ce era atuncea la visterie, Intru care scrie ca taleri 4000, orinduiala medel-
nicerului Nicolache ce au fost dat la vemagip, i-au luatu din ajutorinta din judetu Dimbo-
vitii. Asijderea au mai aratat si o scrisoare a dumnealui Constandin Florescu ot leat ... 1 ce
au fost atunci ispravnic ; au mai aratat si marturiia dumisale paharnicului 13arbatescu, care
au fost ispravnic Inpreuna cu Florescu, ce o da In scris acum, Intru care asemenea scrie ca
au luat paharnicu, au luat acei bani dupa cum coprinde foaia. Acestea vazIndu-le stolnicu
Zamfiru, zise cum ca banii ce sa numesc In foaia zarafului, cd au luat parintele dumnealui,.
poate s fie fost alp bani, care sa fie avut a lua paharnicu, parintele dumnealui, osebit de-
la visterie. Dar cerindu-i-se s dovedeasca la aceasta, cu dovada, de au avut a lua Orin-
tele dumnealui alti bani osebip de la visterie, nu putu a o dovedi. Vazum si trecerea vremii
ca stilt 21 ani de la zapis pIna acum, pentru care, intrebind pa stolnicu Zamfiru, pentru
ce nu si-au cautat Intr-atlta vreme, raspunse ca totdeauna au cerut parintele dumnealui de
la boerii Brincoveni, dar nu i-au dat si cum ca Intr-o vreme cazuse la sulf. La aceasta au
raspunsu dumnealui vornicu, cum ca alti bani i-au cerut cu osebite zapise si pentru aceia
au fost sulf. Iar acesti bani de cite ori li cerea, i-au dat raspunsu cft banii slut platip si rau
tine zapisu si cu aceasta sa tragea, si la nici o judecata nu 1-au cerut vreodata, cum la
aceasta nici insusi stolnicu nu tagadui ca niciodata vreo jalbd n-au pornit.
Deci, cu aceasta tacere ce au facut si paharnicu eft au trait si fiii paharnicului pink
acum in 21 de ani si n-au tras pa boerii Brincoveni la nici o judecata In vreme ce-i da
rspunsul ca zapisul este rau, Intarindu-se, multe zile dumnealor boerilor BrIncoveni, cum
scrie pravila Inparateasca la cartea 3, titlu 1, unde zice : s6 attortly rave-rat viv 6,rt 86-
61.1.oXoyi), Siv &pvEssou. fip.o.tc xcti, ef atconii eIvcct my auyxt;cri0ea tc xcci 31 auyxotTd0thtq.
eIvat dp.oXoyfccs 2.
*I osebit arlitInd la divan si acele mai sus-numite dovezi cu care arata ca banii acestiia
sInt platiti, ramtne a fi nesuparat dumnealui vornicu de aceasta cerere si hotarim O. alba
pace luIndu-se zapisul de la mina stolnicului Zamfiru cu zapciu cel orInduit.
1777, septemvrle 10.

428
www.dacoromanica.ro
Preainnaltate doamne,
Dumnealoru fiii rAposatului paharnic Nicolache, prin rAv<as> jAluindu cAtre InnAlti-
tnea ta, cum cA au sA ia de la dumnealor boerii Brincoveni taleri 6100 capete cu 3 zapise,
din luminatA porunca InnAltimei tale, vechilu de vAtaf de aprozi au adus fata la judecatA
Innaintea noastrA pA dumnealui Zamfirache biv vel stolnic, i pA dumnealui IonitA vel stol-
nic, fii rAposatului paharnic Nicolache, vechili fiind i fratelui dumnealor, Zahariia biv vel
cAmaras, cit si pe dumnealui Nicolae BrIncoveanu biv vel visticr. i Intreblndu-se fiii pa-
harnicului Nicolache cu ce dreptate ceru acesti <bani> de la dumnealor boerii BrIncoveni,
ne arAtA un zapis al dumnealui rAposatului Costandin Brincoveanu biv vel logofAt, pArin-
tele dumnealui vistierului Nicolae Brincoveanu i al dumnealui clucerului Manolache Brin-
coveanu cu leat 1756 ghenarie 14, Intru care zapis sA vazu scris cA s-au lnprumutat
pentru trebuinta dumisale de la rAposatu paharnic Nicolache taleri 4000 capete, i un zapis
tot al rAposatului Costandin Brincoveanu de la leat 1760 iulie 20, Intru care sd vazu scris ca
s-au inprumutatu rAposatu Brincoveanu iarAsi pentru trebuinta dumnealui de la raposatu
Iordache biv vel clucer za arie, fiiu paharnicului Nicolache, taleri 1000 capete, i alt zapis
iar al rdposatului Costandin BrIncoveanu de la leat 1760 septemvrie 20, Intru care sA vAzu
scris ca s-au Inprumutatu larAsi pentru trebuinta dumnealui tot de la raposatu clucer lor-
dache, taleri 1100 capete. S-au Intrebat dumnealui Nicolae Brincoveanu, biv vel vistier, de
are cevasi a zice Inpotriva acestor zapise. Au rAspunsu cum cA 2 zapise ce arata cA s-au
lnprumutatu rAposatu taicA-sAu de la rAposatu Iordache clucer, fiiu paharnicului Nicolache,
taleri 2100 la leat 1760, este datorie bunA netagAduita, iar zapisu de taleri 4000 ce aratA cA
s-au inprumutat raposatu Costantin BrIncoveanu, pArintele dumnealor boerior Brincoveni, de
la rapoastu paharnic Nicolache la leat 1756, zise dumnealui Nicolae Brincoveanu biv vel
vistier, cum cA acest zapis nu este bun fiinndcA cu iconomie 1-au dat rdposatu taicA-sAu la
mina rAposatului paharnic Nicolache, iar banii nu 1-au luat. Pentru care iconomie, s-au intre-
bath dumnealui Nicolae BrIncoveanu de are vreo dovadA In scris de la paharnicu Nicolache,
Intru care sA arate cum cA drept iconomie s-au dat acest zapis la mind i si au rAspunsu
ea nu are. S-au mai Intrebat de cAtre noi, dumnealui vistieru BrIncoveanu, de are marturii
care sA fi auzit din gura paharnicului Nicolache cum ca drept iconomie s-au priimit acest
zapis de la rAposatu Costandin BrIncoveanu i ne-au arAtat cum cd are numai o mArturie, pA
dumnealui Theodosie Tigara, biv vel sluger, care, aducindu-sA fata Innaintea noastrA, s-au
intrebatu ce mArturiseste pentru acest zapis si au rAspunsu cum cA, trAind atit rdposatu BrIn-
coveanu, eft i rAposatu paharnic Nicolache, In multe rinduri pohtindu-1 paharnicu Nicolache
ca sA zicA dumisale logofdtului Brincoveanu sA plAteascA acesti bani, i-au zis, si dumnealui
rAposatu l3rIncoveanu au zis cAtre slugeru Tigara ea sA nu sd amestece la aceastA treahA,
fiindcA cu amAgealA au adat acest zapis la mina paharnicului Nicolache. S-au mai Intrebat
fiii paharnicului Nicolache de mai au vreo dovadA sau mArturii afarA din zapis, i ne arA-
tard un rAv<as> al dumnealui Manolache Brincoveanu biv vel clucer, ce da rAspunsu cdtre
paharnicu Nicolache, Intru care rAv<as> nu sA vAzu vreo tAgAduire acestii datorii fArA dA
numai aratA CA pricina da nu i sA plAtesc banii, este art <la> fratele dumisale Nicolae BrIn-
coveanu biv vel vistier. Mai ziserA fiii paharnicului Nieolache spre incredintarea acestui
zapis, cum cA In zilele riposatului Intru fericire Alecsandru Ghica voda, Inpartind dumnea-
loru boerii Brincoveni, atit cele rimase ale riposatului pArintelui dumnealor, cit si datoriile
ce au rAmas dator rAposatu Costandin Brincoveanu pe la unii altii, ar fi fAcut catastih iscAlit
atit <de> dumnealui Nicolae BrIncoveanu i da dumnealui Manolache Brincoveanu, eft si
(IA preasfintiia sa pArintele initropolitu si de alti multi boeri, Intru care catastih zise fiii
paharnicului Nicolache, cum ca ar fi trecutu i aceste 3 zapise ce slut la dumnealor pe deplin
cu doblnda lor ce sA fAcea pInA la facerea catastihului si cum ca toate cu suma acestor zapise
este scris asupra dumnealui Manolache Brincoveanu biv vel clucer. Mai ziserA i aceasta fiii
paharnicului Nicolache, cum cA i in domniia mArii sale Grigorie vodA Ghica, pricinA avind
Intre dumnealoru fratii Brincoveni pentru savIrsirea Inpartirii casii dumnealoru, au fost tre-
buintil de s-au fAcut I un zapis iscAlit de dumnealor i IntArit de mAriia sa Grigorie vodA

429

www.dacoromanica.ro
 Ghica, care acum sd aflA la mina dumnealui Manolache BrIncoveanu biv vel clucer, Intru
care zapis zise fiii paharnicului Nicolache, cA iarsi sA vede toatA suma acestor zapise si cu
dobinda lor, arAtInd dumnealor boerii Brincoveni drept bunA datorie.
Deci, noi vAzind zapisu iscAlit si pecetluit dA rAposatu Costandin Brincoveanu ray-
<asul > dumnealui clucer Brincoveanului ce sA numeste mai sus, auzind si ardtbrile catasti-
Arh. St. Buc., hului si zapisu cel IntArit de mAriia sa Grigorie vodA Ghica, ce s-au numit mai sus, nu ne-au
Ms. 111% 6. pArut fndestulA mArturie ce au dat dumnealui slugeru Theodosie Tigara cid a hotArl cA este
f. 20-21.
Pentru o pricina
zapisu acesta de taleri 4000 dat la mina paharnicului Nicolache drept iconomie, dupA
similara Intre cum dumnealui Nicolae Brincoveanu biv vel vistier zice. mai virtos. a dup pravill martu-
aceleasi narti
v. doe. din 10 riia numai unui om, nu sA crede. Dar, dA am fi si dat crezAmInt dumnealui slugerului Tigara,
sentembrle iarbsi zapisu nu sA arAta dat cu iconomie, pentru cA nu mArturiseste niscareva zise ale pahar-
1777.
Arh. St. Buc., nicului Nicolache cu care sd sA aneriseascA zapisu, ci mArturiseste zisele dumnealui rAposa-
Ms. 2, f. 00
(Copia sub data
tului Brincoveanu care nu este de indAstul a sA crede de cele ce au zis insusi pentru
la Institutul de folosu dumisale cAtre dumnealui slugeru Tigara.
istorle N.
lorgai-. Drept aceia dar, hotArirea cea dAsAvIrsitA rAmine a s face dA eAtre innAltimea ta
1777, lunie 9.
Nicolae Dudescu vel ban, Pan& vel vornic, vel logofat, Radu vel clucer, Du-
mi< trache> Varlam vel paharnic.
1 Loc alb.
a AdicA : Cel ce tace pare cA nu mArturiseste, dar nici nu tAgAduieste, iar tdcerea este
consimtAmlnt si consimtamintul este mrturisire".

Veliiii boieri aratd prin anafora cd Nicolae Brincoueanu bio yet logoral face danie lui Grigorascu
390 Razu biu yet portar un loc de casd in mahalaua Prundului din Bucuresti. Se face holdrnicia
acestui loc. Domnul intdresle.
1777
septembrie
10 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
IntArim si domniia mea ea, dupal alegerea mai jos-numitilor bocri, sA stApineascA cu
pace dumnealui portaru Grigore Razul.
1777, septemvrie 10.

Din luminatii porunca mArii sale preainnaltatului nostru domnu, Io Alecsandru Ipsilant
voievod, am mersu In mahalaua Prundului de am tras un loc de casA, care 1-au datu danie
dumnealui biv vel logofatu Nicolae BrIncoveanu dumisale Grigorascu Razu biv vel portar,
precum vAzum si cartea de danie dintr-acest urmAtoru an 1775 fevruarie 23. Care loc,
dupA vechile scrisori, ad vAzu cA de la 2 stApiniri au pogorlt daniia dumisale, cea dintli,
fiind acel loc al dumnealui Costandin Costin, biv vel paharnic, 11 lasA dumnealui biv vel
comisului Iosif Calnochi si dumnealui 11 vinduse dumisale rAposatului Costandin BrIncoveanu,
biv vel logofat, si fiu dumisale, Nicolae Brincoveanu, biv vel logofAt, 11 elA danie dumisale
mai sus-numitului Grigorascu Razu, biv vel portar. Care loc, mai dinanite din vechime au
fost al lui Rali Poenariu, cumpArat de mai sus-numitu Costin, InsA cu 16 stinjeni, care i-au
fost dat mai nainte mai sus-numitu Costin paharnic dumnealui comisului Iosif, apoi cu totu
1-au vindutu dumnealui mai sus-numitului rAposatului Costandin BrIncoveanu, Inca si cu
casile si cu locu doftorului Feratie, care loc au fost dAruit doftorului Feratie dA mArlia sa
rAposata doamna Marica Brincoveanca. Toate aceste 3 locuri le-au fost vindut dumnealui
rAposatului Costandin Brincoveanu, si dintr-aceste 3 locuri ale doftorului Feratie, dumnealui
logofAtu rAposatu Costandin Brincoveanu au fostu fAcutu schimbu cu manna sa rAposatu Gri-
gorie vodA Ghica cu locul ce-1 stapineste dumnealor acum, si, In urmA mariia sa rAposatu
Costandin vodA Mavrocordatu 1-au ddruit dumnealui biv vel logofAtului Badea tirbeiu.

430
www.dacoromanica.ro
 Ded, am tras acest loc ce au dat danie dumisale portarului Razu, Insa din Podu
Calicilor, de lInga locu dumnealui clucerului Manolache, ginerile Bujoreanului, i pina in casa
Miricai stinjeni 28 ; din casa Miricai pa linga locu dumneaei vistieresii Zmarandii pina in
abAtatura Dimbovitii unde au fost bolovanu pus, stinjenii 32 ; si din locu dumneaei vistieresii
Zmarandii pa linga Dimbovicioara pina in locu dumnealui biv vel logofatului Badea Stir-
beiu unde au fost un bolovan pus in apa Dimbovicioarii, Hnga un maru, stinjeni 41 pol palme
2 si din girlita pA linga locu dumnealui mai sus-numitului logofatului Badea Stirbeiu pina
In Podul Calicilor, stinjeni 31, si pa linga Podu Calicilm ar pina in locu dumnealui clucerului
Manolache ginerile Bujoreanului, stinjeni 29 pol. Care ilcest loc I-am tras dupa zisa unui
Mateiu ce au fost grAdinaru atit la dumnealui raposatu Costandin Brincoveanu, cit si la
fiiu dumisale, Nicolae Brincoveanu, biv vel logofat, umblind si pa radacinile bulamacilor pa
unde au fost ulucile gradinii dumnealui si din gura lui Samfirache Manescu logofetelu, care
au fost sluga la dumnealui mai sus-numitului logofat Badea Stirbeiu clnd sadea In casile
dumisale, ne-au arAtat ca tot pa acolea au fost daspartirea locului si cum ca sa suia pa
uluce de lua mere din maru dumnealui logofatului Brincoveanu, care 5i Insusi dumnealui
Nicolae Brincoveanu au fost fata, pina am tras locu de juru inprejuru.
Drept aceia, am dat aceasta carte a noastra dumisale Grigorascu Razu biv vel por- Arh. S. Buc..
Ms. nr. 6.
tar, ca sa tie sa stapineasca acest loc de juru inprejuru dupa trasu ce sa coprinde mai sus. F. 22 22v.
Aceasta.
1777, mai.
Radu Vacarescu vel dvornic, Neculae Stirbeiu.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora Ca Manciul sin popa lane din Bucuresti pirdste
pe Pelcul brasoveanul care i-ar fi coprins" via din Valea Zidului (jud. Saac). Pelcul cerind
termen pentru dovezi, judecata aprobd. Domnul Intdreste.
1777
septembrie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 11
Poruncim dumneavoastra ispravniciloru sA urmati cum scrie mai jos.
1777, septemvrle 11.
Preainnaltate doamne,

Din luminata porunca innaltimei mArii tale, dumnealui vatafu za visterie aduse la
judecata pa Manciul sin popa Iane din Bucuresti, pies lui Petcutu brasoveanu, zicind ca,
fall de dreptate, i-ar fi coprinsu 6 pogoane de vie din dealul ot Valea Zidului sud Saac,
care vie i-au ramas i lui de mostenire.
FatA fiind i Petcut, de tot s-au aparat zicind ca elu nu are nici un amestecu la acea
vie, fara numai zise ca viia aceasta ar fi avindu-o zestre o cumnata a lui, pa care o tine un
Hristea Hleabul ce sa OM in Brasov, avind 5i toate sineturile acei vii de cumparatoare,
zicind Petcutu i aceasta ca sa aka soroc de 2 luni sa scrie la cumnati-sau ca, ori a vie
cumnata-sa. ori acel Hristea Hleabul barbatu ei sa sa infatiseze la judecata.
Deci vazindu-sa viia aceasta cA este cu pricina i nefiind de fata cumnata lui Petcutu,
care zice ca a ei este aceasta vie, nu am putut face alta hotarire, ci sa fie luminata porunca
marii tale catre dumnealor ispravnicii judetului ca, dupa ce sa va culege acele vii 5i masu-
rindu-sa, sa stea In pastrare supt pecetea dumnealor ispravnicilor pina ce va veni cu sine-
turile, oH barbatu ei, ori vechilu ei sa sA infatiseze la judecata cu ptrIu 5i atunci dupa Arh. Bt. Buc.
nr. G.
hotarirea judecatii la cine va raminea viia, va lua 5i rodu. Iar hotarirea cea dasavirsita ramine t 21. v.
a sA face de cAtre innaltimea ta.
1777, septemvrie 9.
Miche paharnic, Ckstandiu biv vel comis, Constandin Coc<arascu> sardar, Dumi-
<trache> Greceanu, Hagi biv vel sluger, Dumi<trache> Brez<oianu>.

431
www.dacoromanica.ro
 Deparlamentul al 2-ka arald prin anafora cd Stamate biv polcovnic si all! creditor! pirdsc pe
392 Ilagt Dumitru ceausul, epitrop al averit rdposalulut Alexe bdcanul, pentru o datorie a acestuia.
Se holdrdste scoaterea la mezat a bunurilor defunctului. Domnul intdreste.
1777
septembrie
12 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievo d.
Porunchn zapciule ce este orinduit cu marafetul starostii de negutatori s sA facA
mezatu averii mortului i, fAcindu-sA int!! catastih de toti datornicii, sA sA Inparta la fie--
care cum cit ii sA va veni.
1777, septemvrie 12.

PrealnnAltate doatnne,
Din lurninatA porunca rnArii tale dumnealui vAtafu za visterie aduse la judecatd pA
Stamale biv polcovnic, pirls lui Dimitre hagi ceausu, cerInd de la dinsul taleri 750, care
bani are sa-i ia de la un Alecse bAcanul ce au murit. Si fiincicd numitul hagiu au ramas epi-
trop pd avutul mortului, cerea Inplinire.
Fatd fiind si hagi ceausu, rAspunse cd mortu mai este datoru i la alte parti care cu
periusiisa ce au ramas nu sd inplineste banii datornicilor si aratd catastih anume de toatA
periusiia mortului si de toatA datoriia.
Ci, de vreme cd clironomu lui Alecse, adicA Dumitrache Diiamandi, nepotu mortului
Alecse, Innaintea judecdtii s-au lepAdatu de clironomiia unchiului sau, dind i adeverintA
supt iscdliturd la judecatd i fiindca datornicii lai cautd datoriia de la epitrop, care epitrop
cere ca s sd vinzd riimasele mortului, pentru aceasta sd fie luminatd porunca marii tale
ca sh sA scoata lucrurile mortului Alecse la mezatu si, vInzindu-se, sA-si ia fiestescare to
analogon, urmind si nurnitu polcovnic norocirii celorlalti datornici a intra la curama, Insd nu-
mai la taleri 250, fiindcd pentru ceilalhi taleri 500 ce avea s ia, s-au hotArit prin deosebitA
Ar b. St. Bac., judecatd sA-i ia deplin cu dovada lor, pind la moartea lui Alecse avind zdlog in mind." De
M. nr. n. care instiintfim marii tale ca s sA facA hotfirire de care InnAltimea marii tale.
F. 23.
1777, avgust, 25.
Miche paharnic, Costanclin co misu, Constandin Coc<ordscu> sardar, Ev<do-
chim> medelnicer.

Velifii boieri arald prin anafora c Dumitrache pdhdrnicel pe rnosia ceiruia s-a deschis ()end
393 ((a ()mete Mari), fostd mai tnainte pe mosia mdndstirii Sft. Pantelimon, cere anual aceiasi
sumd de (alert pe care o Incasase mandstirea de la vend. Se holdrdsie sd i se dea numai o
parte din suma ceruld. Domnul Intareste.
1777
septembrie
12
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
InfAtisindu-se i Innaintea domnii mele la divan i, dupd cercetarea ce Mum, vdzind
alegerea dumnealoru velitiloru boeri cd este build, am hotArft sd sd dea numitului Dumi-
trache paharnicelu de la cdmArasu de ocne taleri 50 si de la mdnAstirea Sfintului Pante-
limon iar taleri 50, din taleri 500 ce are cid ia cu hrisov, care sA facd taleri una sutd, pe
care au ramas numitul pAhArnicel multumitu i odihnit, i asa sa rAmtie numita mAndstire
nesupAratd mai mult de cAtre cererea lui Dumitrache pAhArnicelu. De vreme ce acei taleri
500 ce are mAndstirea dd ia cu hrisov pA an, sd cunoaste c, dupd cum au si alte mauls-
tiri cu hrisoave de iau de la ocnd pa an mili obicinuite, care nu au mosii cu ocne pd dinsile,
asa s-au Mut si la ceast mandstire, mild, iar nu numai caci era ocnile pA mosiia mAndstIrli
atunci, fiindcA ocna nu poate fi statornicd In tot veacul la un loc, i, dupd vremi, sa mutA
sA dAschide i aiurea, i pentru aceasta, mAndstirea nu are a sA pAgubi mai mult sau a-si

432
www.dacoromanica.ro
pierde mila ce are ca alte mAnAstiri, iar acei taleri o sutA sA aibA a lua Dumitrache pAhAr-
nicelu pA tot anu nelipsitu In citA vreme va lucra ocna pA mosiia lui de acum Innainte.
1777, septemvrie 12.
Prealnaltate doamne
Dumitrache pAhArnicelu au jAluit InnAltimei tale cum cA are o mosioarA In sud Vilcea
la Ocnile Mari, pA care mosie a lui, zice cA sint acum 2 ani de and s-au dAschis ocnA pA
dinsa i sA scoate sare, pentru eh ocna ce au fost mai nainte i s-au surpatu, fiind pA mosiia
sfintei mAnAstiri Panteleimon zice cA pl tot anu lua durnnealui medelniceru Dumitrache
epitropu sfintei mAnAstiri, cite taleri 500 de la cAmArasu de la ocnA, iar acurn de dud s-au
spart acea ocnA ce era pA mosiia mAnAstirii i fiindca s-au dAschis pA mosiia lui, acei taleri
500, si acum, zice ca-i ia dumnealui medelniceru Dumitrache epitropu si lui nu-i dA nemic,
zicindu-i ca nu are mosie acolo, cerIndu-i sA-i aduca adeverintA de la ispravnici si de la oro-
sanii de acolo cum ea este acum ocna pl mosiia lui, iar nu este pd mosiia sfintei mAmAs-
tin Pantelimon, necrezindu-i zapisu ce zice ca are la mind pentru acea mosie. i asa, zice
cA mergind cu cheltuiall In sud Vilcea au adus carte de la ispravnicii de acolo cum si ade-
verintA de la mosneni, ca ocna ce este acuin, este pA mosia lui D um itrache pAhArnicela
jAluitorul i cere ca sa i sa dea venitul mosii fiind omu saracu si cu 2 fete de virstA ca sA-si
poata chivernisi copiii. Dupa jalba lui, innaltimea ta cu vAtaf de aprozi ne poruncesti ca
sA cercetam aceastA pricinA i cu anafora sA instiintAm Innaltimii tale.
Deci aduclnd numitul zapciu pA Dumitrache pAhArnicel jAluitoru cit l pA dumnealui
medelniceru Dumitrache, ne arata Dumitrache pAhArnicclu acea carte a ispravnicilor din
sud Vilcea, cum si adeverinta mosnenilor de acolo, intru care scrie ca ocna ce este dAschisa
acum, este pa mosiia lui Dumitrache pahArnicel jaluitoru. Care aceasta i insusi dumnealui
medelniceru Dumitrache zise cA asa este ; mai nainte era ocna pd mosiia sfintei mAndstiri
Pantelimon, iar acum zice ca s-au adeverit cu instiintare ce are dumnealui, cum ea' este
ocna pA mosiia lui Dumitrache pahArnicelu. Numai zice dunmealui medelniceru ca sfinta
mAnAstire Pantelimon are hrisov domnesc ca sA ia de la ocna de peste Olt pA tot anu cite
taleri 500, si (IA vreme cA ocna acum este pA mosiia lui, sa-i dea dintr-acesti taleri 500 si
lui, pentru venitul mosii taleri 40, dupA cum zice cA lua i un Necula Bero cc avea livede
linga mosiia manAstirii, pa care era mai nainte ocna. j pentru cA i sa calca livada <de>
catre carale cele ce Incarca sare de la cella, ii da taleri 40 pd tot anu, adeca mAnastirea Ii
da taleri 20 din venitul mAnAstirii i camArasu fiindca avea ocnile cumparate, iar taleri 20,
0 asa priimeste sA dea i lui Dumitrache pAhArnicelu acei taleri 40. Dumitrache nicicum nu
priimeste ca sa ia numai taleri 40, zicind ca el sA pAgubeste de mosiia toatA, Mudcli i sa
calca cu carAle, i zice Dumitrache pAhArnicelu ca mai nainte era ocna pA mosiia mAnds-
tirii j pentru aceia lua sfinta minAstire pA tot arm cite taleri 500, iar acum nu este pA
mosia mAnAstirii, ci pa mosiia lui si nu priimeste ca sa la acei talcri 40 ce zice dumnealui
medelniceru sA-i dea.
Deci, dupa cercetarea ce facum l noi, dovedim ea cu adeviirat ocna acum este pA
mosiia lui Dumitrache pahArnicelu. Dar fiindcd zice dumnealui medelniceru ca are hrisov sA
ia mAnAstirea de la ocnA cite taleri 500 pd an, acea mila sli cunoaste ca domnii au fAcut-o
pentru chiverniseala mAnastirii ca sA ia acesti bani pa tot anu, iar nu pentru mosie, si
bine priimeste dumnealui medelniceru ca sa-i dea lui Dumitrache pA an cite taleri 40 din
mila mAnastirii pentru acea mosie a lui ce i sli calcA. Dar si noi am gasit cu cale, fiindca
acest sarac sA pagubeste de mosiia toatd, sA i sa facA l lui deosebita milA ca sA ia de la
cAmarasu de ocna ceia ce va hotArl bunAvointa InnAltimii tale, caci i sA mica molia, pentru
cA dumnealui medelniceru Dumitrache nu este volnic, mila ce o au facut-o un domnu pentru Arh St. Hue
chiverniseala mAnAstirii, sA o dea altuia. Ci rAmine aceasta, dupA cum va lumina Dumnezeu Ms. nr. n
f. 24 25.
pA InnAltimea ta.
1777, acgu.st 1.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Badea vel vornic, vel logofAt, Di<mitrache>
Varlaam vel paharnic, Ion vel stolnic.

433

www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea arca prin anafora cd Dumitrana reclamd pe Iordache vdtaful din Cini
394 pina care i-a cuprins" via de pe dealul rintea (Prahova) si niste lucruri miscdtoare pentru o
datorie a sofultzi decedat. Se propune ca datoria cdtre lordache sd fie pidtild din bunurile miscd-
toare, iar via sd rdmind Dumitranel. Domnul intdreste.
1777
septembrle
15
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
S-au Infdtisat si Innaintea domnii mele la divan amindod pArtile i numai taleri 400
zise Dumitrana cd au fost soca-slit datoru lui Iordache vAtafu, carii Ii gdseste scrisi In catas-
tise, iar de alti bani nu stie mai multu. Pentru care, cerindu-se lui Iordache dovadd pentru
ceilalti bani ce-i cere, el arAtd cd taleri 213 ar fi fost socrl-sAu datoru la un turcu cu zapis
si i-au plait el dupd moartea soca-ski. Dar Intrebindu-sA de au fost el clironom soca-sdu, ori
cid au fost chezas, ori vechil, de a plAti acesti bani, rdspunse cd nici clironom, nici chezas,
nici vechil au fost, fArd de numai, avInd el prieind de socoteald cu turcu si nevand a izbrAni
socoteala lui pind nu i sd va plAti acesti bani de la socrl-sdu, cerind de la dinsul, de aciia
Innaintea ispravnicilor, cu Indemlnarea i cu hotdarea judecAtii ispravnicilor, i-au plAtit el.
I s-au cerut sA arate vreo hotdrire si carte de judecatd a ispravnicilor, sau macar
zapisul socrl-sdu ce era la mina turcului de aceastd datorie i nici carte de judecatd, nici
zapis de la mina turcului, nici mdcar altfel de dovadd cevasi, nu avu sd arate nemic.
Deci, de vreme ce el nici chezas, nici clironom, nici vechil au fost, si de vreme ce
socri-sdu avea fecioru clironom, care acel clironom trdia clnd zice cd au pldtit acesti ban i
si nu i sd cdclea lui a infra la plata de datorie, fiind clironom la mijloc, si, dupd toate aces-
tea, nici vreo dovadd cum a au plAtit acei bani turcului si cum cd au fost pentru a soca-
sAu datorie, iar nu pentru a lui datorie, nu avu sd arate, cererea lui este rea si hotdrim sd
aibd pace Dumitrana de acesti bani.
Mai zice Iordache vdtafu, cS trdind socri-sdu, i-au dat 'Acura de taleri 133, clnd
era vames la Cimpina , si nu i-au mai plait banii, dar nici un fel de dovadd nu avu sft
arate, nici pentru aceia ce zise cd are mArturii la judet afard, iar Dumitrana, rdspunzlnd,
zise cd soca-sAu au fost tovards cu Iordache vAtafu pd vama Clinpinii, i osebit cd nu sae
cd ar fi luat de la dinsul vreo Oscura, dar si de va fi luat, poate sd fi intrat la izbrdnirea
socotelii lor.
Deci, pentru aceasta am hotArit ca sS aducd Iordache Innaintea do mnii mele mar-
tori vrednici cd au dat socri-sAu pAcurd de acesti bani, care martori sd fi fost fatd acolo
sd vazd Insusi cu ochii lor cind au fAcut 'Acura teslim la socrl-sdu, E dupd ce va aduce
acest fel de martori, atunci sa facii si el jurdmint cum cd nu au intrat acei bani In vreo
socoteald a tovArdsii lor, nici i-au mai plAtit, fiincicA omul este mort, si asa vo m hotari
atunci de i sa va plAti.
Ci dar, alegindu-se acum numai acei taleri 400 bani buni, datorie MA de pricind,
si vAz/ndu-sa ca Iordache n-are nici vreun zapis de VInzarea acestoru vii, cum nici de zAlo-
lire, far' de numai are datoriia a si-o cere, s-au Intrebat Dumitrana de va ca sd rdspunza ia
acei bani si ia au rdspunsu ca sii Incarca a-i plati rinduri, rinduri E sa ramlie viia a ei,
avind copii, fete sarmane.
Deci, fiind cererea ei cu dreptate, am hotdrIt ca cele ce shit la Iordache, adica un
rAdvan, hamurile si lada cu cele ce sint intr-insa, sd sa facd mezat de care dumnealor isprav-
nicii judetului, asijderea sd rinduiascd ispravnicii si la culesul viilor omu de credinta ca si ia
In scris cit yin va stringe vatqfu Iordache estimp din rodu viilor, unde sd fie si Dumitrana
fata la cules, i pretuindu-sd si vinul de estimp pd bani dupd pretul ce sd va vinde In deal,
sA Instiinteze dumnealcw ispravnicii domnii mele cii bani coprinde pretul vinurilor i pretul
lucrurilor ce s-au zis a sa face mezat i pentru citi bani va mai raminea cusur pind la taleri
400, vom hotdri vrun soroc de a-i plAti Dumitrana i acelui lordache, iar viia sa ramie supt
stapinirea Dumitranii. Mai zise Iordache vdtafu cd au cheltuit la vie taleri 400 de clnd au
luat-o, pentru care Dumitrana riispunzind, zise ca viia au avut si rod si cum cd nu va fi
cheltuit atita sun* ci, si pentru aceasta, dumnealor ispravnicii sa facd cercetare acolo cu

434
www.dacoromanica.ro
bune dovezi de citi bani au cheltuit si eft yin au luat si de va trece cheltuiala peste venit
istiintindu-ne, iarAsi vom hotArl domniia mea. Asupra criia trebi, am rInduit domniia mea
5i mumbasiru pe sluga domnii mele ... aprod vAtAsesc, ea dupl culesul viilor sa aducA pa
amindoA pArtile la divan cu instiintarile ce s-au zis mai sus de la dumnealor ispravnici, ca
sA ia hotArirea de la divan.
1777, septemvrie 15.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca marii tale, dumnealui vAtafu za aprozi aduse la judecatl pA
Dumitrana ce au fost sotie lui Dumitrache Alecsiu ce au murit, pirisa cumnatului ei, lui
Iordache ot Cimpina, zicfn d pirlsa cA, fAr' de dreptate, de sint ani doi, de cind i-au co-
prinsu 12 pogoane de vie d in dealu Tintea sud Prahova ce rAmAsese de la bArbatu-sAu, i
o ladA cu niste scule ale socrului ei, Ianache Alecsiu, ce au murit i un rAdvan cu hamuri de
4 cai.
FatA fiind piritu Iordachi, raspunse cA viia aceia i-au vindut-o bArbatl-sAu in taleri
500 avind sA ia de la socrl-sAu taleri 1015 si cum cA 1 lada aceia iarAsi el o tine pentru
acei bani, amanet, arAtind Iordaehe o foae anume de banii ce are a lua de la socri-sAu, de
care zise pirisa cA nu stie sA fi rAmas dator socri-sAu cu acei bani. Deci, Iordache dovedi la
judecatA din numita foae taleri 750 bani buni a-i lua, i Insusi pIrlsa i-au priimit de datorie
bunA a socri-sau i pinA la suma de taleri 1015 mai rAmin taleri 165 2. S-au cerut ca sA dove-
deascA pirltu Iordache i acesti bani, i rAspunse cA dovezile lui ce are la judet, pirIsa nu
priimeste ca sA stApIneascA vine. Iordache zicind cA acele vii nu sint vindute de bArbati-sAu
precum zice, ci le-au dat sA le lucreze sA ia rodu pinA Il va Inplini datoriia ce are a lua de
la socri-sAu, si in urmA sA rAmfe supt stApfnirea ei. I-am cerut lui Iordache sd arate zapisu
de cumpArAtoarea vii, rAspunse cA intli i-au dat cumnati-sAu sineturile cele vechi, rAmlind in
urmA sA facA zapisul de vinzare, i, IntImplindu-i-se moarte, n-au apucat sA facA zapis de
vinzare, iar cum el i-au vindut viia In taleri 500 cumnati-sAu, o va dovedi-o prin mArturii,
care mArturii slut la judet.
Deci, pentru taleri 500, din taleri 750 ce sA dovedi cA are a lua piritu lordache, sA
scade cumpArAtoarea vii eind sA va dovedi In taleri 500, cA au cumpArat, iar pentru taleri
250 ce rAmin din taleri 750, pentru care piritu tine acea ladA cu niste lucruri, rAmIne sA sA
scoatA acele lucruri din ladA la mezat. Ci, la cuvIntu ce zice pIrisa cA viia nu este vindutA,
dupA mArturiile ce va aduce Iordache pfritu Innaintea dumnealor ispravnicilor judetmlui si
sA va dovedi acea vinzare bunA, sA o IntAreascA dumnealor ispravnicii prin carte de judecatA,
iar neputind dovedi vInzarea, cA au fost In taleri 500, sA scoatA i viia la mezat InpreunA
si cu lucrurile dintr-acea ladA, ca sA sA inplineascA datoriia cea doveditA, adicA de taleri 750
ce are piritu a lua de la mortu socri-sAu. Mijderea i pentru taleri 265 care au rAmas sA-i
dovedeascA Iordache In judet, larAsi sA sA cerceteze de dumnealor ispravnici i, pA cit sA
va dovedi datorie bunA, li va lua Iordache iarAsi din periusiia socri-sAu.
Care acestea toate, sA fie luminatA porunca mArii tale la dumnealor ispravnicii Jude-
tului sA le cerceteze i prin carte de judecatA sA facA izbrAnire, iar hotArirea cea desAvIrsitA
rAmine la mdriia ta.
Mai zicea pirisa cA are lipsA de zestre ce i-au rapus bArbati-sAu, cerind sA i sA inplis
neascA. Deci, acea lipsa ce <o va> dovedi-o, are sA 5i-o cearA din rAmasele bArbatului ei, iar Arh, Mt C..
Ms.St.
nr. 0.
nu din periusiia socri-sAu. Care si pentru aceasta rAmine a sA face hotArirea cea desavIrsitA f. 25 26.
de cAtre mAriia ta.
1777, septemvrie 4.
Miche paharnic, Constandin comis,Ev<dochim> medelnicer, Hagi sluger, Du<mi-
trache> Brez<oianu>.

1 Loc alb.
Ma in text.
435
www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea arald prin anafora Ca Calofiru streinul pirdste pe Oprea din lid lent
395 (Dimbovifa) care pentru o datorie a fratelui sdu Sava, mort la .5 iftoo, a oprit ntste rimdlori ai
acestuia allah In judef. In urma judecdfit ispravnicului judefului si cea de acuma se propune
ca rImatorii sd fie vinduft la mezat iar Calofiru si pldleascd datoria fratelui sdu, cu precddere
1777
septembrle plrUului Oprea. Domnul intdreste.
15

Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.

S-au infatisat i Innaintea domnii mele la divan si din cercetare vizum ci nu au avut
amanet Oprea acei rimitori dati de mortu, cum nici de Calofiru, spre a sa protimisi mai
mult decit alti datornici. Ci, judecata ispravnicilor i-au dat rau, Oprii, neavInd nici zapis
de amanetu, nici alta dovadi, iar datoriia lui fu numai cu zapis iscilit de mortu i di frate-siu
Calofiru, MIA di amanet ca E alti datornici. Lick zise si aceasta Calofiru, ca nu este cu
stirea lui iscilitura, numele lui In zapis.
Deci, fiindci Inpreuni cu acest Oprea, zise Calofiru ci mai sint i alti datornici, care
au luat de la frate-sau, i fiindci el rispunde la divan ca nu sa bagi a intra clironom sa
stipineasca ale fritine-siu si sa pliteasci datoriile, ce ceru ca sa sa vilnza toate, cu porunca
sa si pliteasci la datornici ca sa nu-1 supere pa el, am hotirlt ca acei rImitori de la Oprea,
toti Inpreuna cu cai i alte, ce vor fi la Calofiru, ale mortului, sd sa vInza cu mezat si,
dindu-sa In stire si la altii citi voru avea a lua, sa sa facd foae de citi bani i la cine este
datoru mortu i sa si Inparta cu analoghie fiestecaruia datornec, intend i Oprea la cu-
rama ca ceilalti datornici. 5i pentru clti bani ii va lipsi Oprii phil a i sa Inplini datoriia lui,
de va dovedi Oprea cum ca zapisu si iscilitura lui Calofiru este cu stirea lui si au fost si el
datoru inpreuni cu frate-sau , mortu, acea lipsa sa sti 1nplineasci de la Calofiru ; iar nedo-
vedindu-1, va avea Calofiru pace. Ci Intr-acestasi chip sa urmati dumneavosatri ispravni-
cilor a face catastih de toti datornicii, a face mezat dupd cum poruncim si a sa lnplini prin
sluga domnii mele 1 aprod vatisesc carele <va> aduce [de] aici pe amindoi partile 1nnain-
tea dumneavostri si acolea va aduce numitu Oprea i marturii de va avea ca sa dovedeasca
iscalitura hii Calofiru din zapis.
1777, septemvrle 15.

Prealnnaltate doamne.
Din luminati porunca marl' tale, dumnealui vitafu za aprozi aduse la judecata pa
Calofiru streinul, phis Oprii de la Vileni sud DImbovita, zicind ca, avind phisu un frate,
anume Sava, ciruia Intimplindu-i-se moarte la Sistov, au avut rlinitori rimasi 63 In judetu
Dimbovita, i piritu, aflind de moartea fritine-siu, au luat acei rimitori cu pricind ca are
a lua datorie de la mortu fara de a nu avea nici o dovadi.
Fati fiind si cel pirit, arita un zapis cu leat 1776 octornvrie 31, iscalit atit Sava
mortu, fratele pir1uIui, cit i pirIsu Calofiru, In care sa coprinde ca la trebuinta lor au
luat talon 60 de la Radul plrealabu, puindu-si chezas spre Inplinirea banilor piritu Oprea,
afara din zapis mai are a lua taleri 17 de la Sava mortu du pa niste unt, care bani, nici
pfrisu nu-i tigidui, numai arata ca frate-siu mai este datoru si la alta. parte, adica taleri
73 la un Tanasie luminirar din Bucuresti i taleri 40 la un Stefan ot Costesti sud Dimbo-
vita i cerea ca, vInzindu-sa acei rimatori sa Intre la curama si piritu Oprea inpreuna cu dator-
nicii. A ciruia cerere nu s-au primit de judecata dupi pravili, de vreme ce piritu Oprea acei
rimitori i-au fost avut dati asupra lui pentru datoriia Savii, mortului, cu judecata, carele
pi arita o carte de judecata a dumnealui biv vel ban Ianache Hrisosculeu ispravnic ot sud
Dimbovita, cu leat 1777 fevruarie 9, In care si coprinde ci pirisu Calofiru si-au fost pus soroc
pini In 3 saptamini si plateasca banii plrltului i Si ia rimatorii si nu au urmat hotirlrii
aceia, micar cd zice piritu Oprea ci pentru taleri 73 ce arata pirIsu ca este datoru frate-siu
la Tanase lumindranu, cum ca zapisul ce-1 tine acel Tanase este iconomicos, dar aceste
zise ale lui nu avu nici un temeiu, de vreme ce el are a-si cere numai datoriia lui, i pentru
datorila lui Tanase rimine a o cerceta pirlsu Calofiru ca un clironom al frittne-sau.

436
www.dacoromanica.ro
 Deci, fiindc phitu Opea tine lucrurile mortului, care cu judecata i s-au dat pentru
datorla ce avea a lua el, are pronomion de a-si sigorifsi Intl datoriia lui ce nu este tagaduita
de Calofiru i fiinda mortu Sava, alta periusie nu i-au mai ramas i numai acei rtmatori, care
rtmatori stnt In judetu Dimbovita, sa fie luminata porunca marl tale la dumnealor isprav-
nicii judetului sa scoata acei rimatori la mezat i s sa vInza i sa sa inplineasca intli datoriia
numitului Oprii, i ce va mai prisosi, atunci voru lua si aiti datornici ce s voru dovedi ca au Arh 8t. Buc..
a lua datorie bunii de la mortu Sava. Iar hotarlrea cea desAvIrsita ramtne la innaltimea marl Aff.`3.24` 4
tale.
1777, iulie 30.
Miche paharnic, Costandin comis, Ev<dochim> medelnicer, Hagi biv sluger,
Di<mitrache> Brez<oianu>.

1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd postelnicelul Hera Bucsdnescu reclamd de la lonild
Drdgoescu din jud. Arges plata unei datorii a acestuia cdtre laid! si unchiul sau. Pirttul susli-
itind cd are carte de judecald pentru plata datoriei se propune cercetare de cdtre ispraunici. Dom-
Mil tntdre,cie. 1777
septembrie
15
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
RInduim pe sluga domnii mete ... 1 aprod ceausasc, carele, luind pa amindoa partite
de aid, sa-i duca la dumnealor ispravnicii judetului i dumnealor ispravnicii sa urmeze a
face cercetarea ce scrie mai jos.
1777, septemvrle 15.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca marl tale, dumnealui ceausu za aprozi aduse la judecata pa
Hera postelnicelu sin Mincul clucer Bucsdnescu, ptrts postelnicului Ionita Dragoescu ot sud
Arges, de la care cerea taleri 386 cu zapis ot leat 7256 octomvrie 5, care bani s-au fost tnpru-
mutat de la tata-sau si de la unchi-sau Sandu Bucsnescu.
Fata Hind si pirltu, raspunse ca pentru acesti bani s-au fost judecatu cu acei lnprumu-
Mori, avind si carte de judecata de aparare, care carte cerIndu-sa sa sa vaza g de noi, zicInd
ca nestiind c va jalui ptrisu de aceasta pricind, nu si-au luat acea carte de judecata. Deci,
vazIndu-sa zapisul la mina pirtsului ca este intreg, vazind i raspunsul plittului cum ca za-
pisul este platit si cum ca are si carte de judecata, nu am intrat In cercetare, ci am hotarlt
ca, prin luminata porunca Innalimei tale, a sa ortnduiasca om domnesc sa ia pa amtndol
patine sa-i aduca tnnaintea dumnealor ispravnicilor din sud Arges, fund amindoa partite
lacuitori Intr-acel judet, i sa cerceteze Intli zapisu ce-1 vazum la mtna plrlsului de datorie,
cum si cartea de judecata ce zice numitul Ionita postelnicel ca are, si dupa alegerea ce voru
face, sa izbraneasca prin cartea dumnealoru de judecata, iar, neodihnindu-sa vreo parte, erh. Bt. Bac..
sa-i ia numitul mumbasir pa amtndort partite si sa-i aduca aid. Iar hotarlrea cea dilsavtr- hif8: 2n9r.v 6,
sita ramtne la Innaltimea marl tale.
1777, avgust 18.
Miche paharnic, Costandin comis, Alecs<andru> Greceanu, Hagi sluger, Di<mi-
trache> Brez <oianu >.

1 Loc alb.

29c. 758 437

www.dacoromanica.ro
 j/lirliintroralliStul idarrzi'le' iarsaotrdaperiin daenasofolrual cTdomSactflaDFomunnduallehaoniclurdliree cimapjelilnu7loeaarzeeast sr 5el f.ei sisicluulieeloAr gssZe

3 1777
I siei epitroapa minorului Radu, fiul lui Toma, sculele cu foal() averea defunclului iar Anastasia,
s54 predea 1500 laleri.
septembrle
15
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Infatisindu-sA cu aceastA anafora i Innaintea domnii mele la divan, au rAspunsu
FundAteanu, vechilu sotii lui, CA sA multumeste a Inplini Anastasiia, epitroapa Radului Perie
teanu, taleri 1500, dupA hotArirea ce s-au fost fAcutu, i sA-i dea i sculile aces tea toate-
Am Intrebatu i pA Anastasiia, de vreme ce-i dA i sculile acestea pentru care sa prici-
nuia, dA ce nu-i Inplineste banii care au priimit Innaintea domnii mele i Insusi ia, si ia 1

raspunse cA, dupA hotArire, banii Ii dA, numai cere sA-i dea InpreunA cu sculile acestea
toatA averea Tomii pInA la mice.
Deci, fiindcA cu aceasta ce au priimit i o parte si alta, pricina este sAvIrsitA, am hotA-
nt domniia mea ca Inplinind Anastasiia acei taleri 1500, sA-i dea FundAtean<ului> i scu-
lile Inpreuna cu toatA averea Tomii, i asa, prin mlna zapciului sA sA facA Inplinirea datului
si la o parte si la alta, iar pentru taleri 600 ce mai aratA FundAteanu, cum cA au cheltuit
sotiia Tomii vistieru, dupA moarte, la de-mincarea ei In doi ani, vinzlnd din lucrurile mor-
tului, la aceasta nu are nici o dreptate, pentru cA Toma vistieru nu era datoru i dupl moar-
tea lui a o hrAni, ci dintr-al ei are a sA hrAni.
Pentru aceia dar, am hotArlt ca acele lucruri ce va fi vIndut ia dintr-ale mortului
si au luat bani, sA sA scazA din suma ce s-au zis mai sus si zapciu cel orinduit, asa sA urmeze.
1777, septemvrle 15.

PreainnAltate doamne,
La jalba ce au dat cAtre manila ta, Safta, soiia lui Andreiu FundAteanu, pentru niste
scule, daruri dinnaintea nuntii, care s-au fost dat de Toma vistieru, sotii sale Marii, sora
jAluitoaril, anume, un ghiurdan cu diiamantele i un leftu iar cu diiamantele si 9 sire mar-
gAritaru i din theoritra o pareche cercei cu bAlasuri, numai cerindu-le acestea ca niste drepte
ale ei dup5 pravilA i dupa diiata Tomii, ca o clironoamA a sorA-si, cu zapciu dumnealui
vAtafu de divan orinduindu-se la noi ca sA luAm seama i cu anafora sA instiintAm de au
intrat In suma ce s-au hotArlt pentru zestrile surori-si i aceste giuvaeruri sau nu, si dA n-au
Intrat, cum vom gAsi cu cale sA arAtAm cu anafora mArii tale.
Vei sti mArila ta, cA cercetInd pricina, am vAzut cA n-au fost intrat i acestea In zes-
trile surori-si, pentru cA nici s-au pomenit bune a le lua, vAzindu-se scrise In diiata Tomii,
si de aceasta nici noi n-am pomenit In anaforaoa ce am fost fAcut cAtre mAriia ta cu Anas-
tasiia vechila Radului copilul, clironomul Tomii, si mai vIrtos, nici cA au fAcut cerere cA am
fi pomenit. Iar cA de sA cade jAluitoarii a cere aceste scule, arAtAm mArii tale cA pArerea
noastrA este, dupA diiata Tomii, sotul surorii acestii jAluitoare are cale a-si cAuta. Dar dupA
cercetare, am aflat cA darurile dinnaintea nuntii nu s-au fost dat Innaintea nuntii de Toma, ci
numai In dilatd le-au numit Toma, drept ca niste daruri dinnaintea nuntii, care nici jalui-
toarea cu altii ai ei, nu o tagadui aceasta. Ci, aicea sA cunoaste lucru cam iconomicos al rApo-
satului Tomii, de vreme cA Innaintea nuntii nu le-au fost dat, ci numai la moarte le-au
pomenit In diiatA, date sotii sale, ca niste daruri dinaintea nuntii. Ci, la aceasta, cum va fi
hotArirea mArii tale, cA jAluitoarea cu cuvintu (Heim cere, iar pentru theoritra, acea pAreche
de cercei cu bAlasuri dati a doua zi, de vreme cA cu adevArat fArA dA pricina s-au dat la
podoaba dAzgovelii, de Toma, surorii jAluitoarii, si la aceasta are nezmintitA dreptate a-si
Arh. St. Bun.. cAuta jAluitoarea dupA pravilA. NooA asa ni 55 pare, iar hotArlrea cea dAsAvlrsitA rAmlne la
Me. nr. 6.
1. 30 v.-31. Innaltimea ta.
1777, Julie 7.
Grigorie al Ungrovlahiei.

438
www.dacoromanica.ro
Velifii boieri arata prin anarora ca Stefan Vulturescu se judecd cu Costandin, fiul lui Barba
Vulturescu, pentru mosia Vulturesti (011). Pirilul spune Ca lall lui .$teran o vinduse lui Barbul.
Sc hotardste ca martorii sa mrturiseasca cu carte de blestem. Domnul intreste. 398
1777
septembrie
Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 15
Dupa cum s-au gAsit cu cale clA cdtre dumnealor velitii boeri, poruncim dumnea-
voastrd ispravnicilor ai judetului sd urmati a face alegerea ce scrie mai jos si mumbasir, sluga
domnii mele ... 0 pAhArnicel.
1777, sep'ennrle 15.
Preainnaltate doamne,
Stefan sin Costandin Vulturescu, la trecuta luna a lui iulie 6 leat 1777, din luminal A
porunca Innaltimei tale, au avut judecata la dumnealor boerii judecAtori ot <al> 2<-1ea >
departament cu vari-sau Costandin Vulturescu sin Barbul Vulturescu, zicind ca 13 ani sint
de dud au murit tatd-sAu i rArniindu-i i lui mosie In hotaru Vulturestilor, sud Olt, fail da
dreptate zice cA au stApinit-o tatul numitului Costandin, cum si el pind acum. Inpotriva
jalbii lui Stefan Vulturescu, aratA ca au raspunsu Costandin Vulturescu, vAri-sAu, ca ei au
rdrnas trei copii dupa moartea tatului lor, nevirsneci, si pe toata periusiia casii pdrintelui lor,
este orinduit arhimandritu egumen argesan si are si toate sineturile In mina sfintii sale. Si
prin anaforaua ce au fAcut-o boerii judecatori catre Innaltimea ta, gasesc cu cale ca sl sa
porunceascA de cdtre Inndltimea ta egumcnului argesanului, ca unui epitrop ce este asupra casii
copiilor Vulturescului, ca, on Insui, sau sA-si trimita vechil cu sineturile ce va avea pentru
acea mosie ce o cere Stefan sin Costandin Vulturescu jaluitoru, i Innaltimea ta ai intArit
acea anafora, poruncind numitului arhimandrit ca negresit sa trimitA acele sineturi ce zice
ca are, aid la judecata i numitul arhimandrit argesan, prin vechilu sau, cluceru State
Bucsanescu, Instiinteaza InnAltimii tale cum CA dupA luminatA porunca InnAltimei tale, au
cautat In toate scrisorile rAposatului Barbului Vulturescu, tatul lui Costandin Vulturescu,
cel ptrlt, i arata cd au gasitu zapise de vinzarea acei mosii ale lui Grigorie i ale lui lana-
che, fratii Barbului Vulturescu, iar zapisu lui Costandin Vulturescu, tatul lui Stefan jalui-
toru, aratd cA nu sa gaseste nici d vinzare, nici da zAlojire. Si scrie arhimandritu In car-
tea cuviosii sale, cum cA stic eh accastd mosie ce o cere Stefan Vulturescu, partea tata-sau,
este bunA vindutA Barbului Vulturescu tatul lui Costandin Vulturescu, celui pirit, iar nu
zalojire. Care vinzare a acestii rnoii, zice ca este stiutA si de to11 Idcuitorii de acolo din par-
tea locului, aratind i aceasta Ca, Costandin Vulturescu tatul lui Stefan, mai tali si-au vin-
dut partea lui de mosie la Barbul Greceanu i aducind zapisu de mosie la frate-sAu Barbul
Vulturescu ca sd-1 iscaleascd, n-au vrut sA iscaleasca, ci i-au dat el banii si au luat mosiia
zicind ca are si marturii oameni barini de cite 80 de ani vrednici de credinta, un iero-
monah i un monah carii au fost lAcuitori la acea vreme acolo si cum cA scrisorile Barbului
Vulturescului si alte scule ce au avut, zice cA au fost tot In mina clucerului Apostol ce zice
cA este cumnatu acestui Stefan, jAluitorului, i cluceru Apostol va fi stiind pricina acestor
sineturi de aceastA mosie ce o cere acest Stefan. Am vAzut i marturlia ce o da in scris
Mihail ieromonahu egumenu de la sfinta manastire Bradet ce este scrisa de la 7 zile ale accstii
luni, Intru care scrie ca Costandin Vulturescu tatul numitului Stefan, vrind s sa lnsoare si
neavind bani, si-au vindut partea lui de mosie Barbului Greceanu dindu-i i taleri 15 innainte,
arvunA, pina va iscAli zapisu vinzarii i frate-sAu Barbul, i viind cu zapisu sA-1 iscAleasca,
Barbul frate-sau, n-au vrut sA iscdleasca, ci au dat el banii toti du pa vinzarea mold
rinduri i zice cA i-au trecut i In dosu zapisului, intre care bani, arata cA i-au dat si doi
boi. Am citit i mArturiia ce o d iar in scris Ioanichie monahu, care si el asemenea martu-
riseste cA este mosiia vindutA iar nu zAlojita. Inpotriva aceasta ne aratA Stefan jAluitoru mar-
turiia ce o dA unchiu-sAu Tudor Vulturescu, iar In scris, care sA vede adevAratA si de dum-
nealor ispravnicii din sud Olt, Intru care stie cA frate-sAu Costandin Vulturescu, ajungind la
shade si lipsd, au facut mosiia vinzAtoare si nu 1-au IngAduit frate-sau Barbul Vulturescu sd

439

www.dacoromanica.ro
 o vInzA, ci i-au dat el o sumA da bani ca la taleri 80, rinduri, cu vorbA da vinzarea most,
si dupa moartea lui arAta a au mai luat i cumnata-sa Ilinca, ca la taleri 10, tot cu nume <IA
vinzarea moii, dar da au facut zapis da stapinire pentru rnosie, zice ca nu stie.
Deci, dupa luminata porunca Innaltimei tale, aducind vatafu de paharnicei Innaintea
noastra, atit pa Stefan Vulturescu jaluitoru, cit. 0 pa State Bucsanescu cluceru, vechil arhi-
mandritului argesanului, i citind toate scrisorile cum sA aratA mai sus si nefiind aid clA
fata nici cluceru Apostol la cela ce zicea ca au fost toate scrisorile Barbului Vulturescu, ca
sa-I intrebam ce s-au facut acel zapis, nici aceasta marturie ce au dat Inscris, cum si alte
mArturii ce scrie arhimandritu ca mai Out i tiu cA mosiia au fost vinduta, iar nu zalojitA,
am gasitu cu cale, a fie luminatA porunca Innaltimei tale sa mearga mumbasir la dumnealor
ispravnicii judetului, i dumnealor ispravnicii sA aduca acele marturii ce arata arhimandritu
argesan ca are si prin carte de blestem sa marturiseasca fiestecare cum va sti adevaru pentru
pricina moil! de este vindutA sau zAlojita i fiestecare, marturiia cc o va da, sa scrie In dosu
cartli de blestem si sa sA iscaleasca. Care carte de blestem sa sa facA i asupra lui Tudoru
Vulturescu, unchiul lui Stefan jaluitoru, ca si el In ce chip va sti pricina, sA de marturie
Arh. St. Bile.. tot In dosu carpi de blestem. Si sa sa faca acea carte de bestem i asupra Ilincai mumii
f . 35 36. lui Stefan jaluitoru, ca sA arate i ia Intru adevAru In ce chip stie pricina moil, vinduta este,
Pentru o Jude-
sau zalojita < 7> Si zapisu, ori al vinzArii de va fi fost, sau al zalojirii ce s-au fAcutu, cum
esti anterioari i asupra clucerului Apostol, de vreme cA toate scrisorile i alte scule ale Barbului Vulturescu
In aceeasl Pri-
dui, v. doe. din au fost In mina lui, sA marturiseasca si el ce s-au facut acel zapis In ce chip stie pricina.
12 iulie 1777. Si dupa cum voru sti adevaru, sa dea i ei marturiia lor iar In dosu carpi de blestem, i sA sA
Arh. St. Flue.,
Ms. 5, iscaleascA i dumnealor ispravnicii mArturii cA au priimit fiestecare acea carte de blestem
f. 473 474v.
Wopia sub data 1 S au aratat adevarul. Si deosebit sa faca i dumnealor ispravnicii anafora cAtre Innaltimea
la Institutul ta, de cercetarea ce au facut, ca sA le faca judecata izbranire. Noi asa am gasit cu cafe, iar
de istorie .N.
lama"). notArirea cea dasavirsita ramine la innaltirnea ta.
1777, avgust 19.
Neculae Dud<escu> vel ban, Badea Stirbeiu vel vornic, vel logofat, vel clucer,
Joan vel stolnic, vel sardar.
1 Loc alb.

Mitropolitul farii arald prin anafora cei Neorii ieromonalzul se judecei cu egumenul mandstirii
3 99 Bistrila cerindu-i restituirea a 200 (alert inprumutati acesteia. Se propune resttluirea, dar fard
dobindd. Domnul intdreste.
1777
septembrIe
15 Io Alexandru loan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasit cu cale de cAtre preasfintiia sa parintele mitropolit, intarim dorn-
niia mea asa sA sA urmeze.
1777, septemvrie 15.

PreatnnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat cAtre manila ta, Neof it ieromonahu, pentru egumenu bistricean
chir Grigorie ca, Inprumutind pa manastire, In zilile rAposatului egumen Mihail, cu taleri
200 prin zapisu Intarit cu pecetea mAnastirii i iscAlit de rAposatu Parthenie episcopu Rim-
nicului i acum cerindu-i de la numitu egumen al acestii manastiri, n-ar fi vrind a 1-1 da,
care cu zapciu vAtaf dA divan adusi fiind Innaintea noastra, Intl! vazum hotArlrea marii
tale cea din ravasu jAlbii jaluitorului, ca fiind zapisul acesta de datorie iscalit de rAposatu
episcop Parthenie i fiind cum sa jalueste, sit apuce orInduitul zapciu pa egumen sit Inpli-
neasca banii.
De vreme ce asazamtntu ce s-au Mut, orinduiala pentru InprumutAri baste acum
din urma i aceastA Inprumutare iaste acum mai dinnainte, vazum i InOne noi zapisul, si

440
www.dacoromanica.ro
cu adevarat sA cunoscu bun si adevarat, i dreptate are jaluitorul a cere banii lui de la ma-
nastirea Bistrita, macar CA au fost datoriia mai mare, dar sa vazu In dosul zapisului cA s-au
platit ceilali bani, top dati cu dobinda lor pina la feat 1767, Intrebam si pa egumen ea are
sa raspunza i clt pentru taleri 200 ce sa numesc bani drepti capete, nemic nu avu sa zica.
VAzInd hotartrea marii tale si zapisul cu pecetea manastirii cc pesin, pa daplin, i-au platit
jaluitorului, iar pentru dobinda la acesti taleri 200, arata pricina cd, IntimplIndu-sa numi-
tului egumen, cel cu Inprumutarea, moarte naprasnica cu ucidere de ttlhari, nu numai ci
aeon bani au ramas neplatiti, ci i alte lucruri multe ale manastirii s-au prapadit.
Deci, de aceasta facem stire marii tale si ni sa pare ca n-ar fi cu dreptu a sa plat!
aceasta doblnda, intli pentru pricina cea aratata de egumen pentru cel mort, ca i s-au In-
tImplat moarte groaznica i multe ale manastirii lucruri s-au prapadit, necum numai acoti
bani, a doao, ca In zilile marii sale, raposatului Alexandru vodd Ghica, asemenea sii Meuse
ortnduiala pentru Inprumutarea de bani, cum si acum In zilile mar!! tale, si ca cadea atun-
cea, and de opste sa zvonise acea porunca, sa fi venit acest jaluitor ca sa-i adeverim i noi
zapisul, dupa cum era hotarfrea hrisovului, de vreme ca priimea dobinda de la egumen la Arh. 86. Hun..
banii Inprumutarii pa an, pa an. far hotarirea ramtne la Innaltimea ta. f. 65
1777, inertia 31
Grigorie al Ungrovlahiei .

Veli fit boieri arca prin anafora cd Costandin cdpitanul fi Trandafir Condrea varneful de la
Ur s-au plins pentru purtarea incorectd a ispravnicilor din jud. Saac In cazul mdcelarului
Oancea. Acesta, refuzind sd pldleascd vamd, s-a bdtut cu fiul mazilulut Stan Urldteanu pe care,
pentru cd a luat apdrarea fiului sem, l-a trimis la inchisoare. Divanul holdrdste pentru mdcelar
400
1777
pedeapsd cu bdtaie in tirg i amendd. Domnul intdrege, dojenind pe isprcumic pentru ofensa septembrie
adusd unui mazil.
19

Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu rnilostiiu.

Sardare Iordache Colfescule ispravnice, pentru aceasta urmare i pornire ce ai facut
asupra numitului mazil fat% da a nu cerceta pricina cum sa cade, esti vinovatu i cele ce
ai scris care domniia mea stnt dasartari, socotind ca cu acelea sa te Indreptezi de vina
aceasta. Care erai datoru, and vamesul ar fi urmat Inpotriva catalogului i ar fi suparat
in vreun chip cevasi, ori au facut vreo obraznicie, sa Instiintezi domnii mete ca sA sa pedep-
seasca nu numai pentru aceasta, ci i pentru toti vamesii dupl poruncile ce aveti a nu-i
Ingadui si a ne fustiinta, iar nu sa faci acest fel de pornire, fiind mazil, fara cla a nu ceceta.
Ci iata, de aceasta data dupa anaforaoa dumnealor velitilor boeri, Iti ertam vina aceas-
ta i fti poruncim sa-ti daschizi ochii a cerceta pricinile cu amaruntu a nu face porniri ca ces-
tea. Poruncim si dumitale vel vistiere sA faci poruncile dornnii mete si la toti ispravnicii
judetelor pentru a pazi orinduiala mazililor, iar pa acel macelar, poruncim sa-1 batit acolo
In ttrg, si lnplinind acei taleri 10, sa dea i treapad mumbasirului cum scrie mai jos.
1777, septemvrie 19.

Preatnnaltate doamne,
Dupa jalba ce au dat tuna ltirnii tale Costandin capitanu i cu Trandafiru Condrea,
vamesu de la Ur lap sud Saac, pentru ispravnicii din sud Saac, cum ca un Oancea mace-
laru, nevrfnd ca sa-si plateasca vama dupd obiceiu i dupa catalog pentru o piele de vaca
ce o vInduse, i sarind cu gilceava i cu nesupunere asupra lui Anastase, fecioru lui Stan
Urlateanu mazilu, fiind si el tovaras la acea vamd, si Stan Urldteanu, Intelegind cum ca

441
www.dacoromanica.ro
 acel macelaru au Mut pa fii-sau, au apucat pa numitul macelar si i-au dat vreo 2 palme si
in urma s-au Inpacat Intre dinsii. Dar mai sus-numitu ispravnic au trimis i luind pa Stan
Urlateanu i-au Mut mare necinste puindu-1 la inchisoare In puscarie Inpreuna cu hotii Ii
1-au pus la falanga sa-1 bath, si luindu-i taleri 10, i-au dat macelarului sa-i inpace. Si Innal-
timea ta dupa jalba loru, cu mumbasiru copil din casa da divan poruncesti ispravnicului ca
sa dea acesti taleri 10 si deosebit sa-i ia mumbasiru pa acel macelar Inpreuna si ph acel ce au
fost la aceasta pricina si sa-i aduca aici la luminat divanu Innaltimii tale si eine va ramlnea
de judecatA va plati treaphdu mumbasirului l i cheltuiala. Si dumnealui fordache biv vel
sardar ispravnic din sud Saac, spre Indreptarea vinii ce au Mut, cu anafora Instiinteaza
Innaltimii tale aratind cum ca Stan UrlAteanu este vinovat, iar nu acel macelar. Si deose-
bit au trimis si jalba unoru neguthtorasi streini de acolo carii In jalba lor diiafendefsesc pa
acel macelaru si vinovAtesc pa Stan Urlateanu, fiindca si ei au fost inpreuna and au Mut mace-
laru pa fecioru lui Stan Urlateanu. Iar Stan UrlAteanu spre Indreptarea lui, au adus marturii
innaintea noastrA vrednice de credinth, pa un popa Stoica ot schitu Maruncis i pa popa Ioan
de la Ur lati I pa Patrasco ot tam si iar pA Patrasco sin popa Sarban ot tam si ph Mihai
ot satu Adunati, carii au dat mArturie prin blestem Innaintea preasfintit pArintelui mitro-
politului, cum ca acest Anastase fecioru lui Stan UrlAteanu dupa ce au mersu sa ceara
vama de la acel Oancea macelaru pentru o piele de vaca ce o vinduse el, n-au vrut sa-i
plateasca vama deplin, dIndu-i numai trei parale, iar acel Anastase au pus pa mortasipu
ce era cu el si au luat caciula din capu macelarului, zalog pentru vamd. Macelaru, cu mare
obraznicie au Ora de au Mut pa vames lovindu-1 cu pumnul In obraz si 1-au umplut de
singe si inpreuna cu acel macelaru au sarit ll unii din negutatorii streini de acolo din tirg de
au Mut iar pa acel Anastase vamesu, avind pizma. Si asap auzind si Stan Urlateanu tatul
lui Anastasie, au sArit de la gazda de unde era si vazind pa fii-sau plin de singe si Mut,
au luat si el pa acel macelaru de paru si i-au dat 3, 4 palme si ducitndu-1 la zapciu piAii
si vrInd sa-1 trimita la ispravnic, au cazut cu rugaciune la Stan Urlateanu si 1-au ertat. In
urma, macelaru cu indemnarea celoralalti neguthtori streini, fiind si ei vinovati pentru eh nu
voru sa-si plateasca vama dupa catalog pa la celelalte bilciuri, si avInd si pizmA, au mersu
de au plrit pa Stan Urldteanu la ispravnic si dupa Ora lui au trimis ispravnicu de au luat ph
Stan UrlAteanu si I-au pus la inchisoare puindu-1 si In falanga sA-1 bath MIA dd a nu cer-
ceta pricina cu amaruntu fiindca, ce pricinA mare Meuse ca sA-1 bath. < ?>
Care la aceasta este vinovat acel macelaru, pentru ce sa nu-si plAteasca vama, ci
sa bath pa vames si deosebit sa faca i pill mincinoasA catre ispravnic, mhcar eh si ispravnicu
este vinovat pentru cc sa nu cerceteze pricina cu amAruntu si pentru ce sh pue pa mazil
sA-1 bath, macar ca zice ca nu 1-au batut, dar tocmai ca si cind 1-ar fi si batut. Ci ispravnicii
da la o vreme Incoace tot de acestea facu, puind pa mazili sa-i bath pentru fistece pri-
cinA. Care, shit si porunci date de domnu ch ispravnicu nu poate sh bath pa un breslas, dar
pa un mazil, pina nu InstiinteazA domnului, si domnul dupa vina lui II pedepseste.
Pentru care, noi asa gasim cu cale, dA vreme ca unii din ispravnici de-apururea sA
obicinuiesc de fac pricini ca acestea, sa fie luminath porunca innAltimii tale ca nimeni din
ispravnicii de acum innainte sa nu mai Indrazneasca a mai pune pa mazili sa-i bath MA de
porunch domneasca de va fi vinovat.
Fiindca numitul ispravnic au fficut aceasta gresalA, ne rughm Innaltimii tale ca sa i
sa erte gresala aceasta, iar alta data sa nu mai IndrAzneasca sa mai faca alta acest fel de
pricinh. Dar macelaru fiind vinovat pentru vina lui cc au facut, ghsim cu cale sa fie luminath
porunca innaltimei tale sa-1 bath acolo In tirgu In Urlati spre pilda si altora i sA plateasca
Att. St. Buc.. si acei taleri 10 lui Stan UrlAteanu i treapadu mumbasirului. Noi asa gasim cu cale, iar
Ms. nr. 6,
1. 31 v.-32 v. hotarlrea cea desavirsith ramine la Innaltimea ta.
1777, septemvrie 11.
Neculae Dud<escu> vel ban, vel spatar, vel vornic, vel logofat.

142
www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea aratd prin anarora cd Stefan si Andrei din Bucuresti reclamd pe
Dobre postdvarul, unchiul lor, care fiindu-le epitrop si et Rind minori ii silise sd-i oindd o 401
casd a bor. Se holdrdste ca Dare, oprindu-si chelluielite pentru reparatul casei, s-o redea copit-
lor. Domnul intdreste, condamnindu-1 pe epitrop f i la bdtaie. 1777
septembrie
9
Io Alecsandru Ioan Tpsilant voievod.
Cu aceastA alegere de la <al> 2<lea> departament, s-au InfAtisat si Innaintea domnii
mele la divan amindoaA pArtile si din cercetare vAzum cA numitul Dobre postAvaru au
metaharisit viclesug la pricina aceasta, insAlind pa nepotii lui de le-au luat cask cumpArind
de la un nevirsnec, care nu poate face vinzare. Care, macar cA el muncea a sA Indrepta,
zicind cA vrea sA o vinzA copiii la alt streinu, dar avea datorie, ca un epitrop ce era acestor
copii si unchiu, sA nu-i Ingaduiasca. Si precum acum poate, <IA (IA jalbA and Ii cere casa
Innapoi, asa si atunci cind ar fi umblat ei sA o vInzA la altu, putea sA dea Instiintare Jude-
catii ca un epitrop si, cu puterea judecAtii, putea sA opreascA vinzarea. Mai zicea cA nu era
epitrop and au cumpArat, dar si la aceasta a dovedi mincinos, cA nici copiii, nici vreo
judecatA nu 1-au scos de supt epitropie. Ci, pentru viclesugu ce au fAcut, am poruncit de
s-au pedepsit cu Mae si au hotArlt ca, dupA cum se coprinde mai jos, sA sA urmeze sA rAmlie
casa Intru a lor stApinire. Insk sA nu o vinzA nici sA cuteze cinevasi a o cumpAra, ci sA
o tie sA sA chiverniseascA din chiriia ei pinA chid va veni si cel mai mic In virsta ce sA cade,
si atunci sA sA inpartA Intre dinsii.
1777, septennvrie 19.
Din luminatA porunca mArii sale prea InnAltatului nostru domn To Alecsandru loan Ipsilant
voievod, dumnealui vAtaful de pAhArnicei aduse la judecatA pA Stefan i pa Andrei, feciorii
lui Mihai basmagiu din Bucuresti, OHO unchiului loru, Dobre postAvaru, iar din Bucuresti,
zicind cA, dupA moartea parintilor loru i-au dat supt epitropiia lui ca sA le poarte grija si
Intr-altA periusia ce au avut rAminindu-le si o casA cu brutArie, cu Meanie i cu pivnitA in
mahalaoa Sirbilor, pe care acareturi, au fost gAsit numitii copii si negutAtori ca sA le d ea
In chine si Dobre unchiul si epitropu lor, nu au priimit pA acei chiriiasi, ci silindu-i au fAcut
de au vindut acele case insusi lui, si nu priimeste vInzarea aceia, de vreme ce i-au InsA-
latu.
Intrebindu-se si cel pint, nu tAgAdui cA nu au fost epitrop acestor copii, numai zise
cA vinzarea aceasta au fAcut-o Insusi cu bunAvointa lor, pA care le-au dat taleri 240, arA-
tindu-ne si copie de zapis cu leat 1775 aprilie 23 de vInzarea ce au fAcut copiii acestiia la
unchiul lor pentru aceste case.
Inpotriva acestii vInzAri, rAspunsera copiii cA i-au Insalat unchiul lor de au f Acut acea
vinzare, fiindcA ei putea sA sA chiverniseascA numai cu chiriia ce gasise, care chirii au luat-o
unchiul lor Dobre, de la acele case, arAtindu-ne si o foae de citi bani au luat chine pA acele
case atit mai nainte &IA a nu le cumpAra unchiul lor, et si de ani doi de clnd le stapl-
neste elu, si le-au dat cu chine. Care, acei chirilasi au arAtatu In scris la judecata, ce banii
au dat chine lui Dobre pentru aceste case, In vreme cit au sAzut Intr-acele case, coprinzind
taleri 315, zicea cA Dobre au fAcut si el cheltuialA la acele case, arAtInd o foae de acea
cheltuialA. PA care, neodihnindu-se copiii de a fi adevAratA, din porunca judecAtii s-au orin-
duit vAtafu de zidari si de lemnari InpreunA si cu alti mahalagii de acolo ca sA cerceteze ce
meremet au fAcut Dobre pirIsu la acele case si au dat In scris cu foae iscAlitA pA anume co-
prinzind taleri 90,96.
Deci, de vreme ce aceastA vinzare a caselor, rAu au mersu la acest Dobre, fiindcA el era
epitrop copiilor si nu avea acea voe sA cumpere nici sA vinzA la altu, lucru ce era supt epitro-
piia lui, dupA poruncile pravilii ce sA vAd mai jos, mai virtos cA unul dintr-acesti copii anume,
tefan fiind nevIrsnicu, dupA pravilA stricA vinzarea aceasta, iarAsi dupA poruncile pravilii.
De care, si urmlnd praviilor, am hotdrit ca numitii copii sA facA andelogon dupA poruncile
pravilii, adicA din taleri 315 care au luat Dobre chine de la acele case, cum sA vede prin deo-

443

www.dacoromanica.ro
 sebiti foae, sii scaza taleri 240 pentru cumparatoarea casii, din care ramlne taleri 75 asupra
lui Dobre, ce ant sli-i opreasca pentru cheltuiala ce au facut la dresul caselor, adecii taleri
Arh. St. Buo.. 90,96 si !Amin sti dea copii lui Dobre, taleri 12,112 si s exoflisesc ramlind casele Intru stapt-
f.M8* v. nlrea copiilor.
pl.' 6.
83-83
1777, septemvrle 11.
Miche paharnic, Costandin comis, Constandin Cocorliscu sardar, Ev<dochim>
medelnicer ; Di<mitrache> Brez<oianu >.

Velifii boieri arald prin anafora cd Lafco Ostroveanu reclamd pe Battu diaconul de la Ursi
402 care i-ar fi Impresurat parte din =ski de la Ciorani (jud. Arges). Divanul hotdrdste cercetare
de cdtre ispravnici, iar eel ce va rdmine de judecald sd pldteascd treapddul" f i avaetul" cum
este obiceiul pdmIntului". Domnul intdreste.
1777
septembrie
20
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod, bojiiu milostiiu gospodar.
Asa s a urmeze si poruncim sa sa faca dupa obiceiu porunca prin carte de hotarnicie
catre cerutii boeri si cu portarel, carii sa urmeze cum scrie mai jos.
1777, septemvrle 20.

Prealnnaltate doamne,
Latco Ostroveanu au jaluit Innaltimii tale cum ca, In trecuta vreme a razmiriVii, au
vindut 600 stinjani din mosiia-si, Ciorani i Teiu din sud Arges, diiaconului Barbul da la Ursi
tot dintr-acel judet si cum ca numitul diiacon, fiind vremea razmiritii, i-au Inpresurat locu
mai mult decit ceia ce-i vinduse cu zapise. Si vazind ca. i a inpresoarli mosiia, au venit aici
de au jaluit innaltimei tale si dupa jalba lui s-au orinduit chi catre Innaltimea ta la dumnea-
lor ispravnicii judetului ca sa orInduiasca boerinasi hotarnici sa le traga acele mosii si, dupa
zapisile vinzarii lui ce au vindut, sa Inplineasca suma stinjenilor numitului diiacon. Si dum-
nealor ispravnicii, orinduind boerinasi hotarnici, dupa luminatd porunca Innaltimei tale,
Inpreuna cu vecinii si megiiasii de acolo cei ce stiu semnile aceloru mosii, strInglndu-sd in
fata locului si chemlnd pa numitul diiacon ca sii fie MO la trasu mosii, zice cd nicidecum n-au
vrut sa vie. Si vazInd acei boeri hotarnici cum cd numitu diiacon nu va sa vie, au tras mashie
dupd obiceiu si dui:4 zapisile vInzarii lui, zice ca au si Inplinit suma stinjiniloru diiaconului
si lui zice ca i-au Minas caminul parintese unde are sfinta biserica. Si zice cd dumnealor
ispravnicii, vazind ca numitul diiacon nu sa odihneste, nu se-au dat carte de judecata de
stapinire. In urma, viind diiaconu si jaluind Innaltimii tale, dui:4 jalba lui s-au poruncit
de catre Innaltimea ta, tot la dumnealoru ispravnicii judetului ca de al doilea sa sa traga
aceste mosii. Si Hind dumnealui Mateiu Cocordscu, biv vornic za Tirgoviste, ispravnicul Ar-
gesului, dus In judet, zice ca ar fi trimis pa un Draghicean logofetel inpreund si cu alti oameni,
si nefiind el de fald, au tras mosiile nu dupa obiceiu, prin trei locuri. Si zice cd au tras mosiia
pa unde au fost mai Ingusta si nu numai CA zice cd i-au calcat mosiia, ci Inca zice cd-1 da
si datoru dumnealui vornicu Cocorascu ca sa mai dea numitului diiacon Inca stInjeni 80,
dind si carte de judecata la mina diiaconului. Si cere prin jalba lui ca de iznoava sa sa orin-
duiasca alti boerinasi hotarnici si, Inpreund cu portarelu si cu stinjenu domnesc de aici, sa
le traga acele mosii si dupa zapise sa-i Inplineasca diiaconului stinjenii ce i-au vindut. Si
deosabit, au dat jalbd Innaltimei tale si numitu diiacon Barbul [i diiaconu) Si cu ceilalti cetasi
ai lor din sud Arges pentru numitul Latco, ardtind cum cd doi ani slut de and s-au judecatu
cu dinsul din luminata porunca innaltimei tale Innaintea noastra pentru mosiia Ciorani i
Teiu-Sinesti si, orinduindu-sa boerinasi hotarnici, acei boerinasi zice cd nu le-ar fi dat mosie
dupli zapise, ci le-au mai inpresurat din mosie. Si orinduindu-sa d catre innaltimea ta ca de
iznoava sii li sa traga mosiia, acest Latco n-au mersu sa fie de fata la trasul mosiei. Ci,
numitul ispravnic tragInd mosiile de mai sus-numite, acest Latco iardsi nici elu nu s-au

444

www.dacoromanica.ro
 odihnit pa trasura ispravnicului, ci au venit aici la Bucuresti, i, dupa jalba loru, Innallimea
ta cu vatafu cla divan s-au orinduit la noi ca sa le cercetam jalba i Innaintea noastra fiind
amIndoa 'Agile au priirnit ca de iznoava sa sa traga aceste moii, cerInd Latco daspre partea
lui pa cluceru State Bucsanescu i pa vistieru Radu Budisteanu i pa postelnicu Ionita BucA-
nescu, i diiaconu Barbul i cu ceilalti cetasi ai lui, pa postelnicelu Costin Tigveanu I pa
postelnicelu Tanase Balacescu i pa dohovnecu popa Dumitru si pa fordache vatafu din
Aref.
Care, si noi dupa cererea loru, fiindcd in 2 rInduri s-au tras aceste mosii si clndu unii
au fost, altii n-au fost, am gasit cu cale sa fie luminata porunca Innaltimei tale catre acesti
mai sus-numiti boeri hotarnici i, orinduindu-sa de aid si un portarel j cu stinjenu domnesc
dupa vremea dud s-au tras !nth aceste mosii, mergInd In fata locului la numitele mosii
si strInglnd pa toti vecinii i Inprejurenii cei ce au mosii alaturea cu aceste rnosii si prin
carte de blestem, alit asupra hotamicilor ca sa nu faca hotarnicii nici la o parte, nici la
alta vreun hatlru, cum si asupra aceloru du pa Inprejur ca sa arate adevaru unde slut hota-
rale acestoru mosii si de iznoava sa traga mosille de mai sus-numite dupa obiceiu prin trei
locuri cu stinjenu domnesc ce s-au trimis de aici pecetluit i dupa zapisile cumparatorilor
ce are numitul diiacon i cu ceilalti cetasi ai lui, sa-i dea mosie pa unde-i va scrie zapisile.
Si cla va mai prisosi mosie peste ceia ce au vindut diiaconului i celorlalti cetasi ai lui, aceia
sa o deosebeasca l sa o dea lui Latco, iar esind lipsa din suma ce au vindut ma i sus-numi-
Vloru, iarasi sa arate prin cartea loru de hotarnicie, Insa acei boeri hotarnici foarte sa cerce-
teze cu amaruntu, ca sa nu cumva sa-i Inpresoare i niscareva mosie a altora streini, fiindcd
ei acum, fata fiind Innaintea noastra, un Stan Baescu zise cri i s-ar fi Inpresurat si mosiia lui
de catre acest Latco I da catre diiaconu Barbul i da care ceilalti cetasi ai lui, i dupa ce
voru trage acei boeri hotarnici aceste mosii i va da stapinire diiaconului Barbului i cetasilor Arh. St. Buc..
lui, dupa zapisele loru ce au de cumparatoare, urmInd dreptatil, prin carte de blestem sa Ms. nr. e.
pue ri pietre, fiindca este al treilea hotarnicie, ca sa stie fiestecare pa unde sa stapineasca. Pe0 f. 2 BO.
ntru o
$1 dovedind boerii hotarnici ca, ori Latco n-au umblat bine si din pricina lui s-au cheltuit dna &sultana-
toare privInd
diiaconu Barbul cu cetasii lui prin judecati, sau diiaconu Barbul ce cetoii lui au umblat rAu aeseasi meoe.
i au facut pa Latco da au cheltuitu, oricare parte va raminea de judecata sa plateasca atit Liudire'34:.13
cheltuiala ce s-au facut Ora acurn, cum si cheltuiala ce sa va face acum cu boerii hotarnici Arh. St. Bue..
Ms. 7.
si la aceasta hotarnicie, i sa plateasca si treapadu portarelului i avaetu dumnealui vel por- f. 29-20 v.
(('opia
tar, dupa cum este vechiul obicelu al tarn sl dupa cum au priimit amindoaa partite Innain- La Institutul sub data
de
tea noastra. Noi asa am gasit cu cale, iar hotartrea cea dasavIrsita ramlne la Innaltimea ta. istorle ..N.
lorga")
1777, septemvrie 13.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Badea $tirb<ei> vel vornic, Di<mitrasco> vel
logofat, Radu Slati<neanu> vel clucer, Di<mitrache> Varlam vel paharnic, Man
vel stolnic.

Ispravnicul judelulut Saac arald prin anafora cd egurnenul mdndstirii Vdleni (Saac) reclamd
pe mosnenii care fac ttrg pe mosia mandstirii, ford folos pentru aceasta. Dupd cercelare se gdseste
intemetald reclamatia. Domnul va judeca pricina.
1777
septembrie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod. 20
Poruncim domniia mea dumneavoastra ispravnicilor judetului, dupa vremea culesului
sri trimiteti pa doi trei dintr-lnsii, vechili i celoralalti mosneni, Inpreuna si cu egumenu, aici,
ca sa sa Rica hotArlrea de aici.
1777, septemvrle 2 0.
Prealnnaltate doamne,
Cuviosul sfintiia sa pArintele Chiril, igumenu valean de aici dintr-acest judet Saac, facu
ptra asupra mosnenilor ce le zic Dorobantil ot tirgu Valeni, iar de aici, i zicea cri tIrgu Valeni

445
www.dacoromanica.ro
 ce sii face dumineca, este pd mosiia mAndstiril hotdrItd si Inpietritit arAtIndu-ne si carte de
hotArnicie a 2 boeri hotarnici ce sd vAzu cu leat 1773, iar numitii mosneni sii pun In sild si
lac prAvAlii In tlrg pli mosiia mAndstirii si le dau pe la negutAtori cu chirie si mAndstirea nici
un lobos n-are si sii pAgubeste de venitul mosii, pd Care este tlrg.
Fatd fiind lnnaintea mea si mosnenii, s-au Intrebat ce au sd rAspunzd < ?>. Ziserd cum
cii mai nainte vreme chid era mosiia lor si cu a mAndstirii d-a valma amestecatii, au avut
obiceiu de fAcea si ei prAvAlii In ttrg si le da cu chirie pit la negutAtori si tot de acel
obiceiu sA tin si pInA acum. Am mai cerut mosnenilor sA ne arate de au vreo adeverintli a
vreunui egumen ce au fost la mAndstire In urma hotArnicii, In care sA le dea voe a face
prAvAlii, si ziserd cd nu au.
La aceasta, luminate doamne, mi sA pdru cd nici o dreptate nu are mosnenii la zise-
le lor, cd si de au avut acest obiceiu mai nainte vreme, o oarescare dreptate avea Mid mosiia
amestecatd, iar de la hotArnicie Incoace alegindu-li-sA deosebit partea lor de mosie si deosebit
Arh.St. Bus_ a mAndstirii, n-ar fi fost cu cale a sA amesteca ei la mosiia mAndstirii. Ci, rAmine hotdrIrea
Ms. Dr. 6,
f. 38. cea dAsAvirsitd a sA face precum Dumnezeu va lumina pd innAltimea ta.
1777, mai 30.
RAd<ucan> G<o>l<escu> biv sluger is<pravnic>.

4()4Ispravnicul judefulul Saac arald prin anarora cd Ignalie egumenul nuindslirii Colroceni reclamd
cd la holdrnicirea mosiei melohului ei (mdndslirea Vdleni) nu s-au cuprins doi mosi. Se propune
4(14 cercelarea marlorilor holdrniciei. Domnul holdrdsle cercelare cu mosneni vecini, la fala locului.
1777
septembrie
20 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Poruncim domniia mea dumneavoastrA, ispravnicilor, de iznoava sd Infatisati pA egu-
men cu mosneni si pd care vor cere amindod pArtile supt iscAliturile lor, pd acela sd-I rtnduiti
a merge la fata locului. Pentru care, iatd rinduim si mumbasir, sluga domnii mele.
1777, septemvrie 20.

PrealnnAltate doamne,
Dupd jalba ce au dat InnAltimei tale pArintele Ignatie egumenul cotrocean, cum cd
la hotArniciia ce s-au fAcutu mosii VAleni a mAndstirii VAlenilor ce este metoh Cotrocenilor,
2 zapise pA doi most anume Totos i Montea ce, unul au vIndut sfintei mAndstiri si altu
au fierosit, n-ar fi intrat In hotdrnicie, sd sd aleagd partea mAndstirii. i poruncindu-ni-sa
dA cAtre InnAltimea ta ca sA facem cercetare, dupd luminatA porunca Innaltimii tale viind
Innaintea mea atit parintele Chiril, egumenu vAlean, cum si mosnenii de la VAleni, am citit
acele 2 zapise Innaintea mosnenilor, ziserd CA sint bune si adevdrati mosi sint cei ce au
vindut si au fierosit la mAndstire si cerurd ca, cu luminatA porunca InnAltimel tale, sd sit orin-
duiascA numai postelnicu Costandin Parepa, cel ce au fost si la !little hotArnicie, si InpreunA
cu un portdrel sA vie In fata locului si unde s-au hotArlt mosiia frith pA 4 mosi, acum sA sd
hotArascA pA 6 mosi, intrInd si acesti 2 mosi ce aratA mai sus, din care sA SA deosebeascA
ant partea mAndstirii dupd zapise si scrisori, cum si partea mosnenilor.
Intr-acestasi chip fiind cerirea mosnenilor, au si dat In scris supt iscAlitura lor cd ar
Arh. St. Buo. fi odihniti, iar n-au priimit a sA orindui hotarnici mai multi, temlndu-sd de cheltuiald. i dupd
Ms. Dr. 6, a lor cerire Instiintez, iar hotArlrea rAmIne la InnAltimea ta.
1. 98 V.
- 1777, mai 9.
RAducan Golescu biv vel sluger is<pravnic>.

446

www.dacoromanica.ro
Vel banal aratd prin anafora cd croitorii pdminteni din Craiotta se pling cd negufdlori strdlni
aduc marfuri turcesti lucrate, pentru trnbrdcdminte, st cd el nu se mai poi chivernisi. Se hold-
raste ca mdrfurile aduse sci fie uindule, iar allele sd nu se mai aducd. Domnul intdreste.
1777
septembrie
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod. 23
Asa sa sa urmeze. Pentru care scriem si dumktale> cinstit si credincios boeriul domnii
mele Theodorache biv vel clucer, caimacam Craiovii, luind In scris sh-i slobozi a o vinde,
iar alt sa nu fie volnici a aduce.
1777, septemvrle 23.
Preatnnhltate doamne,
Negutatorasii ce au venit din streinatate si s-au odzatu cu sAderea lor In Craiova,
luindu-si deosebitii ruptoare de la visterie, au venit acum de au AMR Inhltimei tale ca ei,
aducind din tara turceasca marfuri lucrate gata, anterie de alagea de manita, salvari, min-
teanuri, giubele, binisuri si hasale de postav, ca sa le vinza acolo In Craiova la prAvAliile
lor, clt si pa afara la bllciurile acelor judete, s-ar fi sculat croitori phmtnteni de au mersu
la dumnealui caimacamu aratind jalbh ca acestea aduc acest fel de marfuri lucrate gata
de le And acolo In Craiova si pa afard cu pret mai eften, din a carom pricina numitii croitorl
paminteni nu sa pot chivernisi 0 dupa aceia jalbA, dumnealui caimacamu au poruncit de
s-au pecetluit marfurile acestoru streini.
Pentru care pricina, poruncindu-mi-se de catre Innaltimea ta, am cercetat aici In Bucu-
resti si asa, marfuri lucrate gata spre indastularea tarii nu sa aduc din tara turceascd, Ma
numai marfa nelucratd, si o lucreaza fiestocare dupa al lui mestesug aici, si Intr-acestasi
chip sd chivernisesc si cei cu motesugurile si cei ce aduc mArfurile nelucrate. Asemenea am
gAsit cu cale 5i pentru acesti jaluitori ca, de acum Innainte Lisa mArfuri lucrate gata sti nu
mai aducd, ci nelucrate, si aducind, sd fie volnici a lucra In pravhliile lor pa eft vor putea,
de vor sti mestesugu, iar pd eft nu voru putea lucra cu mtinile lor, sd o vinza si nelucratii
In pa-yarn si afard pe la bilciuri, ca Intr-acest chip sa vor putea <chivernisi> 5i ei si croi-
torii paminteni. Iar pentru marfurile lucrate gata ce au apucat de le-au adus, fiindca au
plata chirie si vaind domneascd, sa fie mila mArii tale a porunci catre dumnealui caima-
camu ca, toatA sa sa ia In scris si sd fie acesti jaluitori Intr-aceasta datA slobozi a o vinde
In pravalii si pa gall cu pretul ce va da mina. Iar alta data sa nu fie slobozi a mai aduce,
ci oricarele sd va Indrazni a aduce, sd sd pedepseascd, sh-si dea gloaba la cutiia refetului 1
Aril. Eit. ..
taleri 100. Asa am gasit cu cale, iar hothrirea rAmine la innaltimea ta. ms. n r. 6. f. 9
1777, septemvrie 20.
Neculae Dud<escu vel ban.
1 Pentru: rusfetu'ui.

Veli fit boieri aratd prin anafora cd nepoatele lui Radu Motroc din Tirsor (Prahova) revendicd
jumdtate din mosia Cosoveni (jud. Vlasca) mostenire de la pdrinfi, vinduld de vdduva acestuia,
fdrd stirea lor, serdarului Obedeanu. Dupd able judecdfi, divanul admile cererea reclamantelor
406
pentru jumdtatea lor; respinge cererea de rdscumpdrare a celeilalte jumdldfi, fiind lardivd. Dom- 1777
nub intdreste. septembrle
24
Io Alexandru Man Ipsilant voievod.
pupa cum s-au gasit cu cale de catre dumnealor velitii boeri, poruncim dumnea-
vaastra ispravnicilor sa urmati a face cercetare si alegere precum scrie mai jos.
1777, septemy rie 24.
Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca Innaltimei tale, vatafu da copii da divan au adus la judecata
lnnaintea noastrA p e Manda fameia i pi Evthoda i pa Ilinca si pa Mihala, nepoatele lui Radu

447
www.dacoromanica.ro
 Motroc ot Tirsor sud Prahova, i zicind ea, ramtindu-le de la parintii lor mosie In sud Vlasca
ce sii chiamA Cosoveni, Podu-Diiului, care mosie zic c jurnAtate sA stapinea[sca1 de tatal
lor i jumAtate de unchiul lor, Radu Mitroc, dar acest Radu Mitroc Inca In viiatii Iiind el,
din jumatate partea lui, zise ele c o au vindut, o parte [a] lui Nedelco cAlArasu i dui:4
moartea lui, ramlind f Ameia lui cea dA a doao, anume Dobra, au vIndut-o toata, sardarului
Niculae Obedeanu far' de stirea lor, i ele Hind bAjanite In vremea razmiritii, zicind e n-au
putut sA-si caute, i dupa ce s-au Mut pace, merglnd sa-si caute de mosie, nu le-au Ingaduit
numitul sArdar. Pentru care pricinA, ne arAtA i o carte de judecatii a slugerului Costin,
Inca dA la leat 1767 mai 17, Mtn.' care scrie c aceste mai sus-numite jAluitoare au mai
avut judecatA Innaintea dumisale, Hind ispravnic, cu Dobra fAmeia cea de a doa a unchiu-
lui lor, Radu Motroc, tot pentru aceasta mosie, fiinda acea DobrA, dupa moartea bArbatului
sari, au vIndut toatA moi1a, atit partea bArbatt-sAu, cit i partea numitelor jAluitoare, rApo-
satului sArdar Nicolae Obedeanu i dupa cercetarea ce au Mcut, dovedind c jumAtate au
fost partea lor i jumatate au fost a acelui Radu Motroc, dA dreptate numitelor jAluitoare
sA-si stapineasca partea kr si rAposatu sardar Obedeanu sA-si caute banii ce au dat la
acea Dobra, fiindcA au vindut lucru ce n-au fost al ei. Iar pentru ceilaltA parte ce ramine
Radului Motroc i pentru acea parte, Inca zice cA de va da aceste jAluitoare banii sArdarului,
sA o ia iar ele, ca unora ce ii sA cade, Hind tot o mosie de la pArintii kr.
Ci, fiindcA dind judecata partea acelui Radu Motrocu, zice aceste fAmei cA este yin-
dutA i numitului Nedelco cAlArasu i rAposatului sArdar Obedeanu, i fiindcA Nedelco cAlA-
rasu nu fu aid de lap ca sA vedem, cumpArAtoarea lui este mai dinnainte, sau a sArdarului,
cum nici acea DobrA, fameia <a> acelui Radu Motroc, iarAsi nu fu de fatA ca sA o Intre-
barn cu ce temeiu au vIndut partea acestor Mmei jAluitoare, am gAsit cu cale sA fie lurni-
nata porunca mArii tale cAtre is<pravnicii> din sud Vlasca, ca sA aducA pA acea DobrA
fAmeia acelui Radu Motroc i pl Nedelco caldrasu, aductnd i pA vechilu sArdAresii Obeden-
cal, fata Hind i aceste jAluitoare. Si de vreme ca raposatu sArdar Obedeanu sA vede cA
aceastA mosie o are cumparata cu zapisu dA la acea DobrA dA la leat 1766 iulie 29, de
stilt ani 11, sA cerceteze dumnealor, mai nainte au cumpArat acel Nedelco cAlArasu acea
parte de mosie de la acel Radu Motroc, ori mai In urma cumpardrii sArdarului Nicolae
Obedeanu < ?>.
Ci, de vor dovedi dumnealor din zapisul ce va fi la mina acelui Nedelco cAlArasu
cum cA, cumpArAtoarea lui este mai veche deett a Obedeanului pA eft Ii va scrie In zapis
sA-i dea mosie si carte de stApInire din partea acelui Motroc, iar fiind cumparatoarea Obe-
deanului mai dinnainte decit cumpAratoarea acelui Nedelco cAlarasu, iarAsi sA-i dea is<prav-
nicii> mosie sArdarului Obedeanului dupA zapisu ce are la mtnA, dovedindu-sA cA este bunA
din partea Radului Motroc, iar jumAtate de mosie dintr-acest hotaru CosAveni Podu-Diiu-
lui ce sA vazu i sA dovedi ca este bunA partea acestor Mmei jAluitoare, sA o deosebeascA
sA o inpietreasca is<pravnicii> ca sA stie sAracile pl unde sA-si stapineascA partea lor fArA
dA a nu sA mai nApastui nici dA Obedeanca, nici dA nimeni. $i fiindca jAluirA aceste sArace
cum cA sArdaru Obedeanu le-au mincat tot venitul mosii si du pa partea kr pinA acurn,
dumnealor is<pravnicii> iarAsi sA cerceteze i pentru aceasta, foarte cu dreptate, i cit venitu
vor dovedi cA au luat Obedeanu In trei ani de clnd s-au fAcut pace pinA acum du pA aceastA
jumAtate din mosiia lor, sA dea deosebita carte la mina acestor jAluitoare, ca sA vie aici la
luminat divanu Innaltimii tale ca sA apuce casa Obedeanului sa le Inplineasca venitul, par-
tea lor, acea mosie jumAtate, cu semnile lor si pA unde s-au pus pietre ca sA sA stie cii
stinjeni sA stApineascA i pA unde i pInA unde, cu toate semnile lor.
Iar pentru cererea ce f Acura numitele jAluitoare sA ia i partea ce au cumpArat-o sAr-
darn Obedeanu de la nurnita Dobra, fiind trecuta vreme la mijloc dupA cum sA aratA mai
Arh. S. Buc. sus, ani 11, la aceastA cerere ce o fAcurA ele pentru Intoarcerea mosii peste 11 ani, n-am gAsit
hie. nr. O.
C. 72v.-73. a fi cu dreptate. Noi asa am gAsit cu cale, iar hotArirea rArnine la Innaltirnea ta.
1777, septemvrie 20.
Badea $tirbei vel vornic, Di<mitrasco vel logofat, Radu SlAtineanu vel clucer,
Ion vel stolnic, Costandia $tirbeiu vel sArdar.

448

www.dacoromanica.ro
Mitropolitul Nth aratd prin anafora cd Chiril egumenul mdndstirti Vd lent (jud. Saac) reuendicd
de la Hristea uamesul casa pe care acesta o cumpdrase de la un exarh al mdndstirii. Dupd cer-
celdri se hotdrdste ca egumenul, care o vinduse, sd restituie banii cumpdrdlorului,iar casasd ramInd
mdndstirii pentru cd o auea de danie. Domnul Intdreste. 1777
septembrie
10 Alecsandru loan Ipsilant voievod. 25
Aa st se urmeze, i poruncim zapciule ce esti orinduit st pui st inplinesti si banil
st-i dai acelui cumpArAtoru, iar casa st ramie supt stApinirea mAndstirii ca un lucru dovedit
al mAndstirii.
1777, septemwrie 25.
PreahmAltate doamne,
Dupd jalba ce au dat cAtre mariia ta Chiril, egumenu mdnAstirii VAleni ot sud Saac
pentru Hristea vamesu de acolo, care au cumpArat o cast de la un ecsarh ce au fost ludtoru
de seamd mAndstirii, si aceastd cast avind mAndstirea de danie, dupa ce au inteles, apucind
pa numitul vame cu strinsoare ca sal! ia banii de la ecsarh si sd lase casa tot pd seama
mAntstirii, fiind lucru mAndstiresc, el nici banii umblA a si-i lua, nici casa o last In stApi-
nirea mAndstirii si cu zapciu, dumnealui vAtafu de aprozi, ni sA porunceste st cercetdm si cu
anafora sA instiintAm.
Deci, arAtAm mArii tale cd am dovedit de la Dionisie ecsarhu ce este venit ot mAnds-
Urea Megalimesii, care au fost tovards cu Stefan ecsarhu ce au vindut aceastA cast si acum
au murit, fiind si el iscAlit In zapisu vinzArii mArturie, i Intrebindu-1 ne arAtA cd, Intim-
plindu-sA moarte lui Amvrosie, care au fost mai Innainte egumen la mAndstirea VAleni i-au
fficut acel ecsarh lucrurile lui zapt, pentru banii ce au fost dator din embatic la mAnds-
Urea Cotroceni, unde este metoh aceastA mAndstire VAleni, si atuncea Intelegindu-sA cd si
casa aceasta au fost a rdposatului egumen, iar nu de danie, pentru aceia au vindut-o. Si
zice cd stie cd dupd ce au socotit si si-au Inplinit banii embatichiului eft au mai prisosit
bani i niste mAruntisuri, le-ar fi dat acel rAposat ecsarh pA toate in mina Zaharii ecsarhu ce
sd afld acum la mAndstirea Radu-Vodd, fiind cu metaniia de la mAndstirea Evirul de unde
au fost si acel rAposat Amvrosie egumen ot VAleni, cu cuvint pentru ca sA le duct la meta-
niia lui.
Chemind noi Innaintea noastrA si pil (Led Zahariia, dupd intrebare nu tAgAdui cele
luate de la rdposatu Stefan ecsarhu, ale lui Amvrosie, numai zise cd, citi bani au luatu, nu
stilt deplin taleri 190, in cit s-au vindut casa, ca sd IntoarcA innapoi, si fiindcd au luat si alte
lucruri osebi de bani, zise cd cu aceia poate cd sA inplineascA banii si avind poruncd li
va da, la care, noi mai mult alt, nu zisem. Si fiind lucru dovedit cd adevArat casa au fost
de danie mAndstirii VAleni, iar nu a egumenului Amvrosie, dupd cum au aflat atunci, sA
sd porunceascA Zaharii ecsarhu sA inplineascd acesti bani dintr-ale lui Amvrosie, taleri 190,
*i sA dea acelui ce au cumpArat casa, ca sA rAndie casa tot pA seama mAndstirii, fiind lucru Arh St. Bun.
Ms. nr. 6.
mAndstiresc. Si pentru aceasta facem stire mArii tale. 1. 36 36 v.
1777, septemvrle 23.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Velitii botert arald prin anafora cd postelnicelul Rdducan Zdtreanu se judecd cu Fola Vldddianu
care is! Insusise doud case din Craioua, fosta zestre a tatalui sdu Hie. Pin nut pretinde cd le are 4 8
zestre de la socrul sdu. Se recunoaste dreptul reclamantulut de a le stdpini. Domnul tntdreste.
177 7
septembrie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 27
Dupd cum s-au gAsitu cu cale dA cdtre dumnealoru velitii boeri prin cercetarea cu de-
amAruntu ce au fAcut, intdrim si domniia mea si scriem dumitale cinstit si credincios boie-

449

www.dacoromanica.ro
 riul domnii mele, Theodorache biv vel clucer, caimacam Craiovii, asa sA urmezi spre a da
acea casA numitului Zetreanu, Maud 0 Inplinire la partea ce sA cuvine dA banii ce scrie
mai jos, iar clA nu va fi odihniti partea ceilaltA la hotArirea aceasta si voru avea a face
apelatie, sA-i trimiti dumneata negresit dupa vremea culesului aid la divan ca sA ia pricina
izbrAnire desAvirsit, a nu sa mai prelungi.
1777, septemvrie 27.

Preainnaltate doamne,
RAducan Zetreanu postelnicel au jAluit InnAltimei tale, zicind CA tatA-sAu Ilie Zet-
reanu sAtraru au avut o pAreche de case la Craiova in Valea VlAicii cu locu lor inprejuru,
date de zestre de la socru tAtine-sAu, Radu OlAnescu, si stApinindu-le citAva vreme, In urmk
le-ar fi coprinsu dumnealui, paharnicu Fota VlAdAianu, si arAt ca are si cartea mArii sale
rAposatului Costandin vodA Gihan pentru acele case dA i le dA supt stApinire si dumnea-
lui paharnicu nedind supunere acei hotArfri, zice cA tatA-sAu iarAsi au mai dat jalbA si la
mArlia sa rAposatu Costandin voclA Mavrocordatu. Si orinduiti fiind la judecatA dumnealor
velitilor boeri ce era pA acea vreme, prin anafora instiinteazA mArii sale rAposatului Costan-
din vocIA Mavrocordatu dInd acele case tot supt stApinirea tatA-sAu, lui Ilie sAtrar Zet-
reanu. Si intr-acea vreme Intimplindu-i-se tatA-sAu moartea aid In Bucuresti zice cli n-au
putut sit iasA innaintea mArii sale ca sA intAreascA si acea anafora si asa s-au prelungit jude-
cata pfnA acum, nefiind jAluitoru de vArstA, si clA mic dA virstA dus In Tarigrad. Iar astA-
varli zice di dind jalbA innaltimei tale, din luminatA porunca InnAltimei tale s-au rinduit la
dumnealui paharnicu Manolache ce era caimacam, si judecind, cu anafora Instiinteaza dum-
nealui paharnicu Manolache innAltimei tale, prt care judecatA neodihnindu-sA dum-
nealuui paharnicu Fota VlAdAianu si fiinda ale casei le are date de zestre cumnatii-sii Ancutii,
sotiia sAtrarului Andreiu StAnescu si in trecutele zice iarAsi din luminatA porunca InnAltimei
tale s-au judecatu cu sAtraru Andreiu la dumnealor boerii judecAtori ot <al> 2<-lea> depar-
tament, pA care judecatA neodihnindu-sA numitul jaluitor 0 dind altA jalbA InnAltimei tale,
cu vAtafu de divan s-au orinduit 0 la noi, ca sA facem cercetarea acestii pricini. $i aducind
numitul zapciu innaintea noastrA atit pA Radu Zetreanu postelnicel, jAluitoru, cit si pa Radu
Cojocdreanu vechil si ginerile sAtrarului Andreiu StAnescu si ne arAtA Zetreanu jAluitoru, intli
o anafora a dumnealor rAposatilor boeri clA la leat 1755, care anafora sA vede IntAritA si cu
pecetea mArii sale rAposatului Costandin vodA Gehan intru care scrie cii rAposatu Ilie sAtrar
Zetreanu dupA jalba ce didese mArii sale arAtind a rAposatu Radul OlAnescu au avut fA-
cute o pAreche de case la Craiova in Valea VIAlcii, iar la leat 1734 ghenarie 9 le-au fost dat
de zestre fii-si Cheratii, mumii acestui Radu Zetreanu postelnicel, ce au fost sotie sAtrarului
Ilie Zetreanu, si In vremea pA cit au tinut nemtii acele cinci judete de peste Olt, rAposatu
Ilie ZAtreanu sAtraru, fiind si logofat al dimistratiei 1, au sAzut intr-acele case avIndu-le
de zestre. Tar dupA aceea nesAzind in Craiova sAtraru Zetreanu, fiindcA au fost esit cu isprAv-
nicila la sud Vilcea cind au fost la anul 1737 la anul ce s-au fost fnceput razmirita, au
fost bagat un neamtu de au sAzut intr-insile, iar in urma rAzmiritii, dupA ce s-au fAcut pace,
peste citAva vreme s-au fost sculat Radu BrAiloiu socru dumnealui paharnicului Fo-
tii VIAdAianu, flind In zilile mAnii sale rAposatului Costandin vodA Mavrocordat, vAtafu de
aprozi au cerut acele case cu nume cA sint f Acute de nemti, dit i le-au dAruit prin cartea
mArii sale si murind Radu BrAiloiu, aratA a le-au luat Fota VlAdAianu supt stApinirea lui.
Si arAtind sAtraru Zetreanu foaia de zestre a socri-sAu Radu OlAnescu si aducind atunci si
2 mArturii de credinta anume, sfitnaru Radul Socoteanu si pA sfintiia sa pArintele Grigorie
ermonahu, proegumen ot Tirnovita, care au adeverit cA acele case sint f Acute din temelie
clA Radul OlAnescu socru rAposatului sAtrar Ilie Zetreanu si le are date de zestre lui Me
sAtrar ZAtreanu si gAsesc dumnealoru cu cale si cu dreptate sA le stApineascA acele case sa-
traru Ilie ZAtreanu ginerile OlAnescului, avIndu-le de zestre, si scrie cA cu porunca mArii sale
sA le ia, si acea carte domneascA din mina paharnicului Fotii, fiind cu gresalli datA si ase-
menea hotArAste 0 raposatu Costandin vodA Gehan. Ne mai arAtA altA anafora, iar a &un-

453

www.dacoromanica.ro
nealor raposatilor veliti boeri Mateiu Ruset biv vel vistler, rAposatu Radu VAcArescu
vel clucer, cu leat 1757 ghenarie 25 neintAritii cu pecete dA domnu, intru care scrie care
mariia sa raposatu Costandin vodi Mavrocordat, arAtind pricina c in ceialaltA domniia
niarii sale, fiind vAtaf de aprozi Radul BrAiloiu socru paharnicului Fotii VlAdAianu, au cerut
<le la manila sa acele case, numindu-le cA slut Mute nemtesti si prin cartea mAril sale i
s-au fost dAruit acele case. ArAtind dumnealor, cA dupl cercetarea ce au fAcut au dovedit
si dumnealor cA acele case sint fAcute din temelie dA Radul OlAnescu si date de zestre sA-
trarului Ilie Zetreanu, vAzind dumnealor 51 acea foae de zestre, 5i deosebit au mai adus
atunci sAtraru Ilie si alte mArturii, pA cluceru Preda VlAdescu i pa Barbul ZAtreanu si pi
.altii care au adeverit cA acele case din temelie sint f Acute dA Radu Olnescu socru sitra-
rului Ilie ZAtreanu si mosu acestui jAluitoru, i gAsesc 51 dumnealoru cu cale 1 cu dreptate
sA le stapineasca sAtraru Ilie ZAtreanu, fiindu-i date de zestre, fiindcA paharnicu Fota n-are
nici o treabA. VAzum i anaforaoa ce au fAcut-o cAtre innaltimea ta dumnealui paharnicu
Manolache ce au fost caimacam, ce este cu leat 1776 dicemvrie 1, intru care scrie cA din
luminatA porunca InnAltimei tale cercetind din Insusi graiu paharnicului Fotii VIAdAianu ce
zice a au dat in scris, zicind cA stie chid stApinea nemtii acele 5 judete dA peste Olt In
Valea VlAicii, au fost sAzut un auditorat neamtu In niste case ce le-au fost cumpAratu cA-
anara cu bani InpArAtesti dA la Costandin BrAiloiu i aldturea aproape fiind niste cAscioare
<IA nuek, proaste, ale Radului OlAnescu, mosul acestui Radu postelnicel, asAzate pA pA-
mint, numai 2 cAsciaore i o cdmarA. Si Hind di trebuinta acelui auditorat pentru cantilarie,
au gAsit acel auditorat acele case, si este dres cuvintu deasupra, care va sA zicA altele, si
le-au cumpArat dA la un NegoitA Croveanu sluger, tot acolo In Craiova, si au f Acutu schimbu
cu Radu OlAnescu i vreo satpte, opt ani mai naintea razmiritii lipsind nemtii, au stApinit
tot acel auditorat. Si dupA razmiritA viind acolo la Craiova rAposatu mAriia sa Costandin
vodA, fiinda rAmAsese multe case nemtesti, i dintre paminteni fiind multi lipsiti de case,
acele case nemtesti le-au dAruit tuturor, intre care case zice ci au dat si socrului sAu, Radului
BrAiloiu, acele cAscioare ce le luase acel auditorat dA la Radul Oldnescu cu schimbu, si au
sAzut 5i socri-sAu intr-acele cAscioare, ani 22. Deosebit, zice cA au cercetat i pentru acele
case ce au zis paharnicu Fota cA le-au cumparat acel auditorat de la slugeru Croveanu si
au fAcut schimbu cu Radul OlAnescu orinduind i pA starostea dA negutAtori de la Craiova
dinpreunA si cu alti negutAtori, (Id au fAcut cercetare acelor case si zice cA au dovedit prin
oameni bAtrini dind aceia in scris, cum cA niste case ce au fost ale Croveanului pA alt loc,
care case stricindu-sA de tot, pA acel loc zice cA sade acum un Nicola zidaru si au pomenit
pA Radu OlAnescu sAzind Intr-acele case si acele case aratA cA le-au fost fAcut auditoratu
cantilaristru, dar dA le-au f Acut vreun schimbu cu Radu OlAnescu, nu stie. SA vAzu 5i ana-
foraoa dumnealor boerilor judecAtori ot <al> 2<-1ea> departament, scrisA dA la leat 1777
ghenarie 27, Intim care zice cl bine s-au venit aceste case sAtrAresti Ancutii, sotiia sAtra-
rului StAnescului, i dumneaei bine le-au vindut si bine le stApineste dA cumpArAtoare Anita
Otetelesanca, mAtusa sAtrAresii Ancutii StAneascAl, si hotArasc numita Anita Otetelesanca sA
aibA a le stApini acele case cu dAsAvirsitA stApinire. Iar Radului postelnicel Zetreanu Ii dA
sA stApineascA locu acela ce zice paharnicu Fota VIAdAianu cA mosi-sAu Radul OlAnescu 1-au
fost luat cu schimbu dA la acel auditoru, pa care loc fusese atunci si casele ce s-au stricatu
si asemenea zice sA stApIneascA si cAscioarile ce zice cA au fAcut acel Nicola zidaru, fiindcA
zice cA le-au fAcut fArA dA stirea stApinului si nu are acel zidar nici un sinet sau dovadA cu
care sA-i fi dat voe OlAnescu a face acele cAsciaoare.
Deci, dupa cercetarea ce fAcum i noi, din luminatA porunca innaltimei <tale>, dupa
anaforalile ce vAzum la mina Radului ZAtreanu jAluitoru, ale dumnealoru rAposatilor veil-
tiler boeri, una din zilele mArii sale rAposatului Costandin vodA Gehan, i alta din zilile
mArii sale rAposatului Costandin vodA Mavrocordat, intru care aratA dumnealor cA prin
mArturiia a 4 mArturii adicd 3 boeri i un egumen ce sA aratA intr-acele anaforale, au do-
vedit dumnealor cA acele case nu sint nemtesti dupA "cum au arAtatu Radu BrAiloiu socru
paharnicului Fotii VIAdAianu, rAposatului mArii sale Costandin vodA Mavrocordat dA i le-au

451

www.dacoromanica.ro
 dAruit lui cu acel cuvint da case nemtesti, ci au fost ale Radului Olanescu si cu Insala-
ciune le-au fost cerut de la manila sa rAposatu Costandin voda Mavrocordatu, prin cartea
marii sale si gaseste cu cale atit dumnealor velitii boeri ce era pa acea vreme, sa sa ia
acea carte de la mina paharnicului Fotii, ginerile BrAiloiului, fiind data cu gresala, In
care anafora hotaraste $i manila sa Costandin voda Gehan iar in anaforaua cea
dupa urma ce o scrie raposati velitil boeri catre mAriia sa raposatu Costandin voda
Mavrocordat, atunci intr-acea vreme intimplindu-sa In graba moarte raposatului satrar
Ilie Zatreanu, tatAl acestui jAluitoru, aici In Bucuresti, dupA cum stiu toti, au rAmas
judecata jos, neavind cine cauta si nu s-au IntArit acea anafora. Pentru ca sa cunoaste
lucru cA, da ar fi esit acea anafora innaintea mArii sale rAposatului Costandin vodA Mavro-
cordatu, ori trebuia sa o intareasca, ori trebuia sA o sparga, fiind date acele case de Insusi
mariia sa, acelui Radu Brailoiu, si fiindca nici acest jAluitoru pa acea vreme, nu era da virsta
si In urma s-au instreinatu In tari streine i asa, neavInd cine cauta judecata, s-au prelungit
pinA acum, i acele case s-au dat da zestre Ancutii sAtrAresii StaneascAi, fetii Radului Brailo-
iu, ce este cumnata paharnicului Fotii VIAdAianu, i ia le-au vindut In taleri 40, rAposat stol-
nicului Stirbeiu i stolnicu Stirbeiu le-au vindut clucerului Andreiu Vrusin i acum sede
Intr-Iniile Anita Otetelesanca, soacra clucerului Vrusin.
Deci, da vreme ca aceste case s-au dovedit dintr-acele anforale ce s-au cercetat de
dumnealor raposatii veliti boeri cu mArturii vrednice da credinta, ca au fost ale Radului
OlAnescu si Radu Olanescu le-au dat de zestre satrarului Ilie Zatreanu si satraru Ilie nici
le-au vindut, nici le-au dat altui cuivasi danie, ci au ramas da a sa stApini dA acest Radu
Zatreanu postelnicel, fecioru sAtrarului Ilie Zatreanu, drept aceia am gAsit i noi cu cale,
Radu postelnicel Zatreanu sa stapineasca acele case du pa Valea-VlAicii din Craiova, cu buna
pace, atit dA catre paharnicu Fota Vladaianu i da cAtre sAtrAreasa Ancuta Otetelesanca i banii
ce va fi dat cluceru Vrusin satraresii Ancutii Staneasca pa acele case, sa alba a-gi cere Innapoi
de la cel ce au vindut, i AtrAreasa Ancuta StAneasca, (IA vreme cA le-au avut date zestre,
fiind lucru strein sA-si caute pretul acelor case da la paharnicu Fota VlAdaianu. Noi asa am
gasit cu cale, iar hotArirea rAmlne la Innaltimea ta.
1777, fevruarle 10.
Caragea vel ban, Radu vel vornic, Badea Stirbei vel vornic, D<umitrasco> Raco-
vita vel logofat, Radu vel clucer, D<umitrache> Varlaam vel paharnic.

Radul CAjocareanu, vechil sAtrAresii Ancutii Staneasca, ma i viind i acum innaintea

noastrA, au primit, fiindca s-au gasit cu cale dA judecata, ca sA ramlie casa acestui
Radului postelnicel ZAtreanu numai sa i sA Inplineasca satraresii acei taleri 90, pretul
vinzarii casii ce au vIndut-o lui Andreiu cluceru Vrusin de la paharnicu Fota Vladaianu
ca tin lucrn ce i-au dat satrAresii Ancutii, rAu, zestre, aceasta ca sa i acesti bani,
sA sa dea In mina lui Andreiu clucer Vrusin ce au cumparat acea cask si casa sa ramie
supt stapinirea Radului postelnicel Zatreanu.
Arh. St. Bun.. Ci, sa fie luminata porunca lnaltimei tale, ca sl i sA Intareasca aceastA anafora cu
Ms. nr. 6.
f. 42 44. luminat A pecetea InAltimii tale.
1777, fevruarle 24.
Caragea vel ban, vel vornic, vel vornic, vel logofat, vel clucer, vel paharnic.
1 Pentru : administratiei.

Mitropolitul Nth arald prin anafora cd Mitropolia avind de danie mofia Pogor4u (jud. Dim-
409 bovi(a) nu-si poate lua drepturile de la oamenii sezdtori pe ea sub pretext cd au f i ei parte acolo
i propune cercetare cu ispravnici f i alegerea hotarelor. Domnul intdrege.
1797
septembrie Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
30 Poruncim dumneavoastrA boerilor ispravnici ai judetului, sA faceti cercetarea cu ama-
runtu si In scris sa alegeti.
1777, septemvrie 30.

452

www.dacoromanica.ro
PreaInnAltate doamne,
Cu smerita noastrA anafora instiintam mArii tale cA sfinta Mitropolie, avind data
danie de la rAposatu sluger Iordache VAcArescu o mosie ce sA numeste Pogorisu In sud
Dimbovita, care macar cA este danie, dar fiind datorie multA la mijloc a rposatului si
n eajungindu-sA cu acele rAmase a sA plAti, si pentru ca sA nu sA strice daniia, am priimit
de am mai dat de la noi si bani In mina dumnealor boeriloru epitropi ce sint ai casii rApo-
satului si asa ne-au dat scrisorile de stApinirea acestii mosii. Dupfi care, orinduind vechilu
nostru pA cuviosul arhimandritu, deleanu 1 chir Grigorie, ca sA meargA acolo, una ca sA
vazA si mosiia, a doao, ca sA facA zapt si venitului ce ar fi dintr-aceastA varA, si, dupA ce
au mersu In fata locului, vedem cA ne InstiinteazA printr-o scrisoare Instiintindu-ne cA niste
oameni ce sA aflA sAzAtori pA numita mosie PogArIsu sA Impotrivesc a nu-si da dijma mosii
dupa obiceiu, cu pricinA cA ar fi avInd si ei parte de mosie Intr-aceastA mosie Pogorisu,
IncA dAspre partea unde este mosiia mai bunA, fArA a nu arAta vreo scrisoare, ci num ai cu
gura zic cA sint mosneni.
Deci, rugam sA fie luminatA porunca mArii tale cAtre dumnealor boerii ispravnici din
sud Dimbovita, ca sa cheme pA acei oameni Innaintea dumnealor, fatA fiind si vechilu nos-
tru, si sa cerceteze pricina cu amAruntu, si dupA cum voru dovedi adevAru, sA facA alegere
in scris. Care alegere ce va face, sA o dea la partea ce va avea dreptate, ori la Mitropolie,
sau la mina acelor oameni. Si dud vreo parte dupa alegerea dumnealor ispravniciloru nu Arh. St. Bi c..
BA va odihni, atuncea va veni si la luminatu divanu mArii tale. Ms. nr. 6,
1. 45 45v.
1777, septemvrie 30.
Grigorie al Ungrovlahiei.
1 Probabil : dumnealui.

Mitropolitul W it $ i velifii boieri aratd prin anarora cd Costandin Rdlescu N u vtori pitar, stind
dsti, cere
e multd urgentarea
vreme In Bucure judectifii cu rudele din judelele Arges f i Muscel
penlru mostenirea easel unchiului sdu Constandin Vlddescu. Divanul holdrdste ca parfile litigi-
oase sd vind la jullecald dupd culesul recollei. Domnul intdreste.
1777
octombrie
8
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Poruncim domniia mea dumneavoastrA, ispravniciloru ai judetului, dupA cum sA coprinde
mai jos sA urmati si dupA culesul viiloru pA amIndoaA pArtile sd-1 trimiteti la divan.
1777, oetomvrie 8.

Pi ealnnAltate doamne,
Costandin RAtescu biv <al> 2<-lea> pitar au jAluitu InnAltimii tale cum cA unsprA-
zAce luni de chid sade aid In Bucuresti pentru pricina judecAtii ce are cu proegumenul Mi-
hail aninosanu ce sA aflA sAzAtoru la mAnAstirea Aninoasa sud Muscel i cu Anca CAtAnoaica
si cu Stanca ce-i zice ca-i este acestii AncAi nepoatA de fecioru vitreg, pentru clironomiia
casii unchi-sAu Constandin VlAdescu, ce au muritu, cum si cu Radu BucsAnescu biv <al>
3t lea > vistier, care cere de la casa VlAdescului lipsa zestrii surori-sii.
Care, pentru aceastA clironomie, au avut judecatA cu mai sus-nundtii Innaintea prea-
sfintii sale pArintelui mitropolitului si zice cA dreptate nu si-au aflatu si din pricina aceasta
si-au vindutu totu ce au avutu si i-au murit si sotiia, neputlndu-o cAuta, si sade de piere
aici fIrsind totu ce au avutu de cheltuialb, rAmInindu-i si o copilA de vIrstA pe care zice CA
nu are nici cu ce o chivernisi, cA nici hrana vietii nu are, si cere prin jalba ce au datu
InnAltimei tale, dreptate.
Deci, dupA jalba sa, cu vAtafu de divan ni sA porunceste dA InnAltimea ta, fiind fatA
si preasfintiia sa pArintele mitropolitu, sA cercetAm pricina acestii jAlbi foarte cu amAruntu,

80 C. 758 453

www.dacoromanica.ro
 ca sit I sa vaza ce este jalba lui si la ce zice ca nu poate sa-si afle dreptatea si cu anafora,
sit instiintam in naltimii tale.
Dupit luminatit porunca innaltimei tale, aducIndu-i numitu zapciu Innaintea noastra,
1-am intrebatu un de sint acesti mai sus-numiti cu carii are judecata, i zise c nu shit aici,
el In sud Mused i In sud Arges si, nefiind aici toate patine ca sA cercetam pricina, n-am pu-
tut intra in judecata. Acum iarAi, Bind vremea strinsului bucateloru, nu este cu cale de a
sit aduce mai sus-numitii ca sa stea fata la judecata. Ci, am gsitu cu cale sit fie luminat
porunca innaltimei tale catre dumnealor ispravnicii mai sus-numitelor judge, ca sA dea
stire atit egumenului aninosanului I numitelor fame!, cum si Radului Bucsitnescului, ca dupa
culesul viilor, negresit sa-i trimita dumnealor ispravnicii pe toi aid, adeca pa Mihail proi-
gurnenul I pa vistieru Radu Bucsanescu i pa Anca Catanoica si pa nepoata-sa Stanca, si
Arh. sc. Buc..fiind fata toate partile, de cercetare ce vom face, cu deosebita anafora ce vom face, vom In-
..
r. 44v 45. innaltimei tale. Noi asa am gasitu cu cale, iar hotarirea ramine la innaltimea ta.
1777, septemvrie 26.
Grigorie al Ungrovlahiei,
Neculae Dud<escu> vel ban, vel spatar, vel vornic, vel logofat, vel clucer,
vel paharnic, vel stolnic.

Departamentut al 2-lea arald prin anafora cd Costandin din Bucuregi pirdste pe vara sa care
411 vinduse o casd vecind lui. Se dovedefte cd oinzarea se Meuse cu $tirea taldlui piriului i cd
acesta, desi prezent in Bucuresti, nu $i-a revendicat timp de 30 de zile protimisisul. Judecata
gdseste valabild vinzarea. Domnul intdrege.
1777
oetombrie
8
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-se Costandin, au esit i innaintea domnii mele la divan cu Ioana si
alt cuvint de ajutoru si indreptare lui, pentru tacerea ce au facutu Intr-atita vreme si nu si-au
cautat, nu avu a zice nimic, lard numai tot cele scrise mai jos.
Deci, rid vreme ce si la divan Insusi marturisi crt peste dod luni ar fi aflatu si de
atunci pina acum au stiut si nu si-au cautat, Bind tot de fata aici In Bucuresti nelipsit, ce-
rerea Ii este rea i, dupa pravila, dreptate nu are. Pentru care am hotarit, loana sa stapt-
neasca cu pace si i-am dat domniia mea aceasta intarire la mina.
1777, oetomvrie 8.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui vataf u za paharnicei aduse la judecata
pa Costandin sin Stoica margelaru, phis Ioanii sotiia Dimii Tabacu, ziclnd pirisu ca, ramlind
de la unchi-sau Stan Margelaru o casa lingA dinsul, au fost vindut-o acea casa o yard a lui,
anume Lita, MIA stirea lui, la Dima Tabacu, barbatu numitei 'Arne.
Fata Bind i pirlta Ioana, arata zapisul de cumparatoarea acei case cu leat 1776
ghenarie 28, In care sa coprinde cum a acea Lila au vindut o casa In mahalaoa Popescului
pa mosiia sfintei mandstiri Radu-Voda la Dima Tabacu in taleri 200, fiind iscalit intr-acel
zapis si Stan margelaru, tatu Litii, cu preoti mahalagii marturie. Care la judecatd, raspunse
Stan, tatu Litii, cum ca adevarat vinzarea casii s-au facut prin stirea i voia lui, dar de
voe s-au iscalit, fiind scapatat, nu i-au dat mina atunci ca sA cumpere el casa, iar acum
cere sa ia acea casa cu banii nepotilor lui i sa ramlie casa la dinsii, Am intrebat pa Costandin
pirIsu,. nepotu acestui Stan margelaru, unde au fost intr-atita vreme de clnd s-au facut
vinzarea acestoru case, adica da este un an si luni 7, si rasp unse ca au fost aici In Bucuresti
supus pa la stapini si de 2 luni In urma vinzarii au aflat, care va sa zica, ca au trecut un an
si jumatate de clnd stie vinzarea casii. L-am intrebat de au fost fata la vinzare si tatd-sau
si rAspunse marturiile ce shit In zapisu, ca au fost fata si au iscalit i zapisul. Aducindu-si.

454

www.dacoromanica.ro
de fatA si Stoica mArgelaru, tatu pirisului, rAspunse cA adevArat la vinzarea casii nu au fost,
iar pA urmA viind Insusi Lita i-au spus cA au vindut casa la Dima Tabacu In taleri 190
si au si iscAlit zapisu, iar un an este de and i-au zis Dimii sA-i dea banii Inapoi si sA rAs-
cumpere casa. Care va sA zicA, a dupl ce au trecut 9 luni dupA vinzare, au f Acut acea cere-
re. Care la aceasta, tAgAdueste pieta cA numai o sAptAmInA este de and i-au pomenit de
aceasta, dar cu toate acestea mAcar si adevArat sA fie zisele lui, iarAsi nu este prlimit de
poruncile praviii, de vreme ce au trecut sorocu.
Deci, fiindcA aceastA casA s-au vindut de Lita cu stirea tatAlui, ei, unchiului pInsului,
si acest Costandin pIrIsu au fost nelipsit din Bucuresti si nu si-au mai cAutat, nu s-au prii-
mit cerirea lui de pravili, fiindcA au trecut sorocu tis protimiseos, care orinduesc adecA ace-
Mr ce slut de fat.A sA-si caute pinA In zile 30 si la cei ce lipsesc, luni 4, am hotArIt ca numita
Ioana, sotiia Dimii Tabacu, sA stApIneascA casa cu pace dupA cum au stApInit-o pIna acuma. Arh. St. Buc..
Ms. nr. 6.
Iar hotArirea rAmIne la InnAltimea mArii tale. f. 45v. 46,
1777, septemvrie 13.
Miche paharnic, Costandin comisu, Costandin Cocor<descu> sArdar, Ev<dochim >
medelnicer, Hagi sluger, Di<mitrache> Brez<oianu>.
1 Probabil : nevoie.

Mitropolitul fdrit arald prin anafora cd Stanca si Ilinca din Bucuresti s-au judecat la Depar-
tamentul al 2-lea cu fratele lor Tudorascu Zdpunaru cerindu-i Stanca parte din cheltuielile fdcute
de ea pentru Intrefinerea inamei lor, iar I linca cerindu-i s-o Inzestreze. In judecata de la Milro-
polie, se constatd a nu fusese asezdmInt" !titre Stanca fi fratele ei si cd Ilinca fusese Inzes-
412
&aid de mama. Domnul hotdrdste sd aibd pace Tudorascu", dacd n-au fost oreun asezdmint", 1777
oetombrie
12
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod.,
Am cercetatu si domniia mea cu divan pricinile acestea si Intli pentru cererea ce face
Ilinca sora mai micA spre a o Inzestra si pA dinsa Tudorascu deopotrivA ca pA sorA-sa cea
mare, zicem cA, dA ar fi InzestratA Ilinca In urma mortii mumA-sii, am fi hotArit pA Tudorascu
ca sA-i InplineascA deopotrivA zestrea ca si sorA-sii cei mai mari, dupl cum pravilile si obiceiu
pAmintului orinduiesc. Dar de vreme ce si Ilinca tot de mumA-sa este inzestratA si mAri-
tatA trAind, iar nu dupa moarte I, rAmIne Tudorascu a fi nesupArat si hotArlm sA aibi pace
de aceastA cerere. FArA dA numai, vreo rAmAsitA de lipsA de zestre de ar fi avind numita
IlincA, adicA dintr-acea foae de zestre ce i-au f Acut mumA-sa trAind, pentru aceia Intli sA dove-
deascA orice dovadA vrednicA, ori prin jurAmIntu si putInd dovedi acea lipsA numai, sA o Inpli-
neascA Tudorascu.
Asijderea si pentru cheltuiala ce cere hrana mumA-sii, dupA cum au gasit si preasfintii a
sa pArintele mitropolitu cu cale, hotArim sA aibA pace Tudorascu, fArA dA numai dA va
dovedi oH prin mArturii vrednice, ori prin jurAmint cil au avut Intre dInsii asAzAmInt, Ii va
plAti Tudorascu cum scrie mai jos, iar cheltuiala IngropArii si a pomenirilor mumii lor, aceia
sA cade sA sA InplineascA din cele rAmase de la muma Mr. itnsA sA dovedeascA intli Stanca cu
dovadA vrednicA on prin jurAmInt, ce cheltuialA dreaptA au f Acut si sA o plAteascA Tudo-
rascu si asa prAvAliia sA o stApineascA Tudorascu singuru cu pace, ca un clironom al mumi-sii,
fiindcA surorile lui au esit cu zestrea lor, mAcar cA mai zicea surorile lui cA prAvAliia au
lost a unui unchi. Dar fiindcA acel unchiu murind, au rAmas ca o clironomie supt stApInirea
mumii lor, precum au si stApinit-o pinA la moarte, si fiindcA mumii lor iaste cironom Tudo-
rascu, de aceia am hotlet sA o stApIneascA elu. Ci dar, pentru cele ce zice mai sus a le dovedi
pArIsile, ori cu dovezi vrednice, ori prin jurAmint iarAsi Innaintea preasfintii sale pArinte-
lui mitropolitului, sA ia sfirsit, si zapciu, vAtafu de pAhArnicei, sA urmeze.
1777, oetomvrie 12.

455

www.dacoromanica.ro
 Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui vatafu de paharnicei aduse inniantea
smerenii noastre pa Stanca si pa Ilinca da aici din Bucurgti cu jalba ce au dat marii tale
pentru Tudorgcu Zapunaru, fratele lor tot de aici, dupa care jalba sa ceru ca sa Ii sa cer-
ceteze pricinile ce au 1ntre dinsii. De<ci> noi, fiindca numitul fratele lor nu sa odihngte,
dupii a carora cerere sa porunceste da catre mariia ta ca sa cercetam noi i pentru acele
pricini ce mai au intre dinsii, s-au judecatu la dumnealor boerii ot <al> 2<-lea> departa-
ment i cu anafora catre mariia ta 11 s-au facut alegere. Care anafora citindu-o i noi, vazum
ca este dupa pravila facuta si este buna, fArA nurnai pentru acea cerere ce face Stanca jilui-
toarea (IA cere da la Tudorgcu frate-sau cheltuiala ce au facut In 20 de ani cu muma lor si
cu acest Tudorgcu frate-sau i cu Ilinca sora-sa pina s-au facut da virsta, tiind cu hrana
si cu inbracaminte.
Pentru aceasta, aratam marii tale CA jaluitoarea la aceasta cerere nu poate sa aiba
dreptate ca sa ia, macar CA dumnealor boerii ot <al> 2<-lea> departament i pentru aceasta
dau pa Tudorgcu ca sa plateasca cu sincatavasis, dar fiindca nici un asazamtnt cu muma
lor i cu dinsii, ca sa aiba a cere cevasi, nu au avut, ci numai da buna voia ei dui:a cum
sa vede, la care si pa alt strein tiindu-1 Intr-acestasi chip, iar nu poate sa-1 apuce pentru
aceasta ca 55 plateascd. Iar dovedind numita jaluitoare, ori cu adeverinta in scris, ori prin
marturii, sau prin blestem cum ca au avut intre dlnii acest gazamtnt ca sa ail:4 a cere
acea cheltuiala, atuncea poate sa-1 apuce ca sa-i plateasca i aceasta, dupa cum si dumnea-
lor boerii au gasitu cu cale, iar pentru taleri 104 ce arata numita Stancl ca au cheltuit la
moartea mumii lor si la pomenirile ce au Mut pina la trei ani, ga gasim cu cale ca, dintru
cele ramase da la muma lor, sa MIA Tudorgcu frate-sau a-i lnplini I asemenea i Ilincai
sora-sii cei mici, sa aiba a-i inplini taleri 51,90 ce lipsesc din zestrea ce au pus in foae si
nu i-au dat, i taleri 159 si bani 111 ce-i mai face pina 55 sa potriveasca i zestrea ei cu
zestrea sora-sii Stancai, care face peste tot Ilincai, taleri 211 i bani 81. Si ga, acestea
toate inplinindu-le Tudorgcu la amindoaa surorile, alte oarece va mai raminea de la mu ma
Arh. St. Due.. lor, sa aiba a le stapini el ca un clironom ce rAmine al mumii lor. Noi asa am gasit a fi
M. nr. 0,
f. 46v. 47v. cu cale, iar hotArtrea cea dasavirsita ramIne la manila ta.
1777, septemyrie 29.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Velifii boieri arald prin anafora Ca portdrelul Apostol care stdpinise, cti titlu de amanet, un
413 loc In Bucuresti limp de 18 ani si-I cumpdrase de un an se judecd cu dildrasul Nica, acesta
invocind dreptul de prolimisis ca vecin. Dupd cerceldri cu martori se recunoaste blind cumpdrarea
lui A postol .
I 777
octombrie
16 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sa Nica caMrasu, au esit i innaintea domnii mele la divan cu Apostol
portarelu i alt n-au avut a zice si a arata cevasi mai mult din cele ce au aratat la judecata
dumnealor veliibor boeri, fAnS da numai cerea ca sa priimeasca mahalagii i martorii bles-
tem ca stiu ei ca au cumparatu Apostol aceasta casa de un an, precum au zis. A caruia
cerere spre a sa pune atitea oameni si preoti mahalagii la blastem, nu s-au priimit in vre-
me ce zapisul de cumparatoarea lui Apostol s-au vazut iscalit de alti martori i, mai virtos,
cA stapineste aceasta casa de optsprazece ani i Nica n-au mai facut alta ph% i acesti
preoti i mahalagii au dat i innaintea preasfintii <sale> parintelui mitropolit, marturiia
lor. Si alta dovada mai vrednica de la acel Dumitru nu are Nica, fAnS da numai un nava
cu o iscAliturA i acelea nu coprinde alt, ci iargi ca sa sa vinza, iar zapisul lui Apostol, ade-
verit i cu abi martori. Deci, am hotarit sa stapineasca Apostol, cu pace.
1777, oetonmie 16.

456

www.dacoromanica.ro
PrealnnAltate doamne,
Din luminatA porunca innAltimii tale, vAtafu de aprozi au adus la judecatA tnnain-
tea noastrA pl Apostol portArelu piris NicAi cAlArasu, zicind cl un Dumitru casapu, fiind
datoru la un turc, taleri 280, In zilele rAposatului mArii sale Costandin vodA Mavrocordat
apucind turcu pA acel Dumitru pentru datoriia lui, 1-au pus la inchisoare si numitul Apostol
zice cA s-au pus diem* si platnic pA bani pentru dinsul si 1-au scos de la Inchisoare. Acel
Dumitru casapu dupA ce au esit de la Inchisoare, zice cA cu copii cu tot, au fugit la Mol-
dova si avind o casA cu locu ei aici in 13ucuresti in mahalaoa Popii-Rusului, zice Apostol cA
au rAmas acea casA cu locul ei amanetu la dinsul si au stApinit casa pAnA In vremea rAzmi-
rip, si atunci in razmiritA s-au stricat casa aceia de cAtre ostasii muscali, rAmtind numai
locu casii si, In anu trecut, leat 1776 mai 1, au mersu Insusi Apostol la Moldova si, apu-
chid pA Dumitru, i-au vindut acel locu cu zapis drept taleri 60, care zapisu sA vAzu si de
noi adeverit cu mArturii, Intru care aratA si semnile locului pA unde sA stApineascA. Deo-
sebit, zise Apostol cA acest zapis fiind grecesc, adicA su slovA greceascA, dupA ce 1-au luat
de la mina acelui Dumitru, vinzAtoru acelui loc, si viind cu dinsul la preotii mahalalii i la
mahalagii ca sA sA iscAleascA In zapisu, mArturii, n-au vrut sA-1 iscAleascA, fiind scris gre-
ceste. Ci, al doilea rind zice cA au mersu la Moldova la acel Dumitru si au adus altA ade-
verintA deosebit la preotii mahalalii, Intru care ii pohteste ca sA iscAleascA zapisu acela,
fiindcA el au vindut acel loc lui Apostol portArelu si asa zice cA au iscAlit preotii 1 maha-
lagii acel zapisu si dupA ce s-au f Acut Apostol stapin acelui Wc, zice cA 1-au si dat fii-sii
dA zestre. Mai zice Apostol cA acest loc cu casa ce au fost pA dinsul si s-au stricat, 11 stApi-
neste de sint ani 18, InsA pinA la leat 1776 1-au avut amanetu, iar de la leat 1776 incoace
I-au cumpArat cu zapis. f-am cerut sA ne arate zapisu de amanetu ce zice cA au avut acel
We si zise cA 1-au pierdut In vremea rAzmiritii. Ne aratA tot Apostol portArelu si adeverinta
popii lui Costandin i popii Tudoru iscAlitA si de alti mahalagii ot mahalaoa Popii-Rusului,
ce au dat Innaintea parintilor clirici ai soborului sfiintei Mitropolii, cum cA 18 ani sint de
end stiu ei cA Apostol portArelu au avut supt zapisul lui case 1 cu locul ei, a lui Dumitru
casapu, si au stApinit el pind la vremea rAzmiritii, cind s-au stricat, si IncA zice cA slit' cA
o dat Apostol $ i cu chirie, dupA care adeverinta a numitiloru preoti i a mahalagiilor au fAcut
pArintii clirici anafora cAtre preasfintiia <sa> pArintele mitropolit, intru care aratA prea-
sfintiia <sa> cA si innaintea preasfintii sale au dat mArturie acele mArturii dupA cum sA aratA
mai sus cA au mArturisit Innaintea soborului sfintei Mitropolii.
Deci, Intrebindu-sA Nica cAlArasu cel pirit, ce rAspunde InpotrivA, aceasta el zise cA
cu acest Wc sA vecineste si ca un vecin ce este, cere protimisis a-1 lua el, arAtindu-ne si
ire! rAvase, InsA 2 cu slovA greceascA iscAlite dA Dumitru, unul dA la luna lui iunie 23, si
altu de la avgust In 25, amindoA cu leat 1776, ce scrie cAtre acest Nica cAlArasu ca sA-i
vinzA acel loc, dar mai jos dectt taleri 50 sA nu-1 dea, i alt rAvas scris cu slovA rumAneascA
de la luna lui aprilie 20, leat 1777, iscAlit iar <de> Dumitru bAcanu cu slovA rumAneascA,
ce scrie cAtre Radu stegaru de lipscani, InlAuntru, il volniceste si pl dinsul ca sA-i vinzA
locu In taleri 50 si sA-i trimitA bani. Dar acest rAvas fiind numai cu iscAlitura si nemaifiind si
alti mArturii iscaliti Intr-Insile, nu i-au dat judecata crezAmint ca sA fie trimise de acel Du-
mitru casapu stapinu acelui loc, de vreme cA la mina lui Apostol portArelu sA vede zapisu
adeverit cu mArturii dat de acel Dumitru casapu, si mai virtos, dupA arAtarea mArturiilor ce
au dat mArturie innaintea soborului sfintei Mitropolii si innaintea preasfintii <sale> pAiintelui
mitropolit, cum cA Apostol portArelu, sint 18 ani de chid tine acest loc supt zapisu lui, insA
pinA la leat 1776, amanet, iar de atunci incoace 1-au si cump Arat de la acel Dumitru cu zapisu,
care zapis zic ei dupA adeverinta ce le-au adus Apostol de la acel Dumitru, 1-au iscAlit si
ei. L-am Intrebat pA Nica cAlArasu, de vreme ce el sA vecineste cu acest loc, vAzind pA Apos-
tol cA-1 stApineste dA slut ani 18, cum de 1-au Ingdduit si sA fi pornit pill la vreo Jude-
,catA, si zise cA n-au stiut, ci tocmai acum au aflat de este o lunA doA de zile. Inpotriva
acestor 2 ziseale lui, au adus Apostol mArturii innaintea noastrA, iar pA popa Constandin i
pA popa Tudoru si pl Radu cibucciu ot mahalaoa Po pii Rusului, care au mArturisit si

457

www.dacoromanica.ro
 Innaintea noastrA a Nica cAlArasu au stiut cA Apostol au cumpArat acel Mc de casA de la
acel Dumitru casapu, mai virtos, ziserA cA au vAzut Nica calArasu pA Apostol cl au stApt-
nit acest Mc si mai nainte.
Ci, de vreme cA dupA arAtarea mArturiilor, Apostol stApineste acest Mc, de slut ani
18, insA OA la o vreme amanet, iar de la leat 1776 I-au cumpArat cu zapisu precum s
aratA mai sus, am gAsit cu cale sA-1 stApineascd si de acum innainte de cAtre acest Nica cA1A-
Arb. St. BUC., rapt. Noi asa am gasit cu cale, iar hotArirea cea dAsAvirsitA rAmine a sit face de cAtre
1. 47v-49 . innAltimea ta.
1777, oetomvrie 1.
Dumi<trache> spAtar, Dumi<trasco> vel logof At, Radu vel clucer, loan vel
stolnic.
1 Pentru : casA.
2 Pen tru : acestor

Velilit boieri arata prin anafora cd mdndstirea Radu-Vodd cere Borcii cazacul, rumdin slobod,
414 copiii promist robi, rezultati din cdsdloria lui cu o figanca a mandstlrii. Dupd praoild, fedora-
au slobozenie", dar el urea sd-si rdscumpere sl fiicele. Se propune sd se dea mdndstirii preful
rdscumpardril. Domnul tnMreste holdrind sd pldleascd visteria o parte din acest pret, cdci Borcca
1777
e saran.
oetombrie
16
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sA Borcea cazacu, au esit si innaintea domnii mete la divan si, mAcar
cA el cerea si pentru fetele lui a fi slobode, zicind cA el este rumAn slobod, dar dupA obi-
cein pamintului cum scriu si mai jos dumnealor velitii boeri, slobozeniia este numai la fe-
don, InsA dA vreme ce este hotArlre fAcutA IncA din zilile domnii sale Grigorie vodA Ghica,
Ca sA nu priimeascA stApinu tigancilor a lua rumAni slobozi tigance intim cAsAtorie, iar cel
ce va primi sd piarzA acel robu, sA cAdea hotArirea pA egumen ca sA pAgubeascA de la sinesi
de tot aceste fete, cAci n-au pAzit aceastA hotArire. Dar, zicind vechilul sAu cum cA aceasta
s-au fAcutu In vreme cind nu era egumenu aici, pentru aceia nu am lAsatu mAnAstirea a
pAgubi de tot, ci am hotArit ca sA sA dea pcntru acele 2 fete cite taleri 10, adicA taleri 20,
care bani, Rind Borcea sAracu, am fAcut domniia mea mita ca sA sA dea de la visterie cu
pecetluit, iar taleri 30 sA-i dea Borcea, cum lust's! au priimit. Care acesti bani top cum
scrie mai jos, sA sA dea la preasfintiia sa pArintele mitropolit si asa sA fie numita sotiia
Borcii InpreunA cu fetele si cu copilul lui, slobozi si nesuparati.
1777, oetomvrle 16.
PreainnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat InnAltimii mArii tale cuviosu arhimandrit, chir Ionichie egumenu
sfintei mAnAstiri Radu-VodA, asupra Borcii cazacu din breasla dumnealui vel agA, zice c
tiind mai sus-numitul intru cAsAtorie pA o tigancA anume Pita, fata lui Anghel vAtafu a
sfiintei mAnAstiri, si fiindcA au fost fAcut acest Borcea asAzAmint cu sfinta mAnAstire cu
zapisu lui ca sA fie copiii lui ce-i va face cu tiganca, robi sfintei mAnAstiri, acum nu sA
line de asitzAmintu ce au datu prin zapisu lui.
Pentru care, din luminatA porunca innAltimii tale, scolindu-i vAtafu de aprozi la
dumnealor boerii judecAtori ot <al> 2 <-lea> departament si neodihnindu-sA cuviosul arhi-
mandrit, de iznoavA acum orinduitul zapciu cu carte de judecatA de la <al> 2 <-lea> depar-
tament i-au adus cu acea carte si innaintea noastrA si mAcar cA judecata dupA pravilk
aratA cA ar fi dreptate ca numitu Borcea sA rAscumpere numai pA tigancA si copiii sA fle
slobozi, urmind eleftheria tati-sAu, iar fAmeia sA fie roabA ca si muma Mr, gAsim cu cale
cA Borcea cazacu sA dea taleri 30 pA tigancA ce o tine si taleri 40 sA dea pentru fetele cc s-att
!Ault cu acea tigancA, iar pentru un copil ce mai are, sA nu dea nimicA.

458
www.dacoromanica.ro
 Care bani Inplinindu-i orinduitu zapciu, sA-i dea la preasfint pArintele mitropolit pinA
chid va gdsi egumenu sfintei mAnAstiri vreo tigancA cu 2 fete ca s sl cumpere tigance la
mAnAstire In locu acestora i atunci sA ia bani i sA cumpere acele suflete de tigani ca sA
nu ramie sfinta mAnAstire pAgubasA. Noi asa am gAsitu cu cale, iar hotArirea cea desAvirsiti Arh. St. %IC..
Amine la InnAltimea mArii tale. me. nr. B.
f. 52 52v.
1777, septemvrie 24.
Dimi<trache> spAtar, Radu SlAtkneanu> vel clucer, Dumi<trache> Varlaam
vel paharnic.

Velifii boieri arald prin anafora cd lancul arndutul se rejudecd la divan cu Nan cdruia 415
trebuia sd-i pldteascd o datorie rezultatd din tovdrdsia lor tn comerf, Se constatd cd lancul
rdmtne dat,,r cu bani f: cu dobtnzi, Se holdrdste ca ispravnicii din jud. Arges sd facd cerce-
tare si lancul sd pldleascd lui Nan datoria. Domnul intareste. 1777
oetembrie
16
To Alecsandru loan Ipsilant voievod.
S-au mai InfAtisat si la divan innaintea domnii mele, zicind Iancul cum ci st nA-
pastugte la socotealA cu taleri 2000 si el nu Vie sa fi fost cistig mai multu declt taleri
650, i cum ca i-ar fi scris Nanu ca, osebit de banii ce i-au dat, sa caute sa stringA marfA
eft de multa i va trimite banii. Dupa care scrisoare, au luat marfa i, netrimitindu-i banii
la vreme, au rAdicat banii cu dobinda si au plata acelora cu marfa si acum nu-i tine In
seama acele dobinzi, adica taleri 1400, la banii streini ce au radicat. La care au raspunsu
Nan, Intli pentru incarcatura ce zice Iancul, cum cd socoteala au dat-o Iancul singuru
de voia lui Innaintea starostii si a negutatorilor iscalita cu mina sa i precum au vrut au art-
tat si luck din cit au aratat Tancul pretul untului cite taleri 30 cintarul, 1-au mai scdzut cu
taleri 4 la cintaru, arAtind acea socoteald de sa vazu la divan. Tar pentru dobinzile ce cere
Iancul, raspunde Nan cd el totodeauna i-au trimis bani si cum ca el nu i-au scris niciodatA
sa ia bani cu dobinda, ci poate va fi ridicat banii pentru altA tovArAsie ce au avut osebit
cu frate-sau, la care elu nu sA amestect.
Deci, cit pentru dobinzi ce zice ca au plata, orinduim doniniia mea pit staroslea I
pi negutatorii ce i-au socotit tnttiu ca, inpreuna i cu trei negutatori ai cumpanii, sa le
cerceteze de iznoava socoteala si de sa va gAsi marfa strinsa de Iancul mai multu decit
suma sarmaeld ce i-au trimis Nan, insa marfa de care au avut tovArAsie, sa vAdu atunci
zisele Iancului adevArate i vom hotarl domniia mea de dobinzi, iar, negasindu-sA marfa
strinsa mai multu decit suma sArmaelii lui Nan, atunci cerirea Iancului este rea de dobinzi.
Tar pentru jalba ce face, ca s-au Incarcatu, la aceasta nu are nici o dreptate, fiindcA Insusi
au aratat socoteala, ci este bun datoriu dui:4 socoteala lui Nan. Asijderea i pentru taleri
640 ce zice ca avea sA ia de la un Gheorghe vAtafu, cAruia Ii luase niste cal amanetu si
i-au scris Nan sA nu vinza caii ca-i va plati el banii si dupa acel rava nevinzIndu-i i-au
dat la stAvariu, fiindca rAvasu lui Nan scrie sa tie caii iar sa nu-i dea i Iancul n-au urmat,
nu are a cere de la Nan nemicA.
Ci dar, precum scrie mai jos, Intarim domniia mea sA sa urmeze Inplinirea si mum-
baiir, vatafu za visterie la toate pina a lua treaba sfirsit, urmind i ispravnicii judetului
cum scrie mai jos.
1777, oetomvrie 16.

PreainnAltate doamne,
Din luminata porunca innit1imii mai-1i tale, vatafu de visterie au adus la judecata
innaintea noastra pA Iancul arnautu i pA Nan, ca de iznoava sa le cercetam noi jude-
E

cata ce au avut la dumnealor boerii judecAtori ot. <al> 2<-1ea> departament pentru socoteala

159

www.dacoromanica.ro
 tovrasii ce au avut amlndoi cu untu, miere, cascaval i altele, nefiind odihnit Iancul dui:4
judecata departamentului.
Deci noi, dupa luminata porunca innallimii marii tale, fa/a fiind amindoa partite,
de iznoava am cercetat atit socotelile ce ii s-au facut de starostea de neguptorl, ctt
socoteala i judecata ce le-au facut dumnealor boerli judecatori, dupa care ramine Iancul
datoriu lui Nan, taleri 5217 si 85 de bani i sa vede ca dupa dreptate i-au socotit i i-au
judecatu. Asemenea i pentru alte 5 condee, care gasind Iancul pricina ca n-au intrat in soco-
teald, nu a odihneste. Din care condee cercetindu-sa trei de starostea za negu/tori, n-au
dat dreptate la cerirea Iancului, adica un condeiu de taleri 22,60, chiriia unii circiume,
altu condeiu de taleri 12,60, chiriia unui cazan, la care fiinda Iancul catastih de cheltueli
cu amAruntu anume nicicum n-au aratat, fAr numai din gull, este banuiala ca shit intrate
si aceste 2 condeie in suma cheltuielii ce i s-au prinsu In seama i pentru aceia n-au gasit
cu cale a i sa linea In seama, fAra dacit de va priimi blestem, i altu de taleri 52,60 partea
acestui Iancul din taleri 105, pagube ce s-au venit dupa niste cascaval ce 1-au vindut Ian-
cul furls de Nan cu pre/ mai putin decit Ii avea tovarasiia, tocmit la alta parte. Care
fiindca pa ascunsu de Nan, si cu viciesug I-au vindut, nu i s-au Iinut In seama, far celelalte
doa condeie s-au cercetat atit de dumnealor boerii judecatori cit 5i de noi i s vede ca
nici la acestea nu are Iancul dreptate. Insa un condeiu de taleri 640, ce cere fancul de la
Nan du pa niste cai, care 1-au fost luat de la un Gheorghe vatafu, flindu-i datoriu, 5i
scriia Nan ca sa nu vinza acei cai i ce va fi dator Gheorghe vatafu va raspunde Nan,
la care fiinda Iancul n-au vrut sa urmeze dup cum i-au scris Nan 5i n-au linut caii la
dinsul 5i s-au pus de i-au dat la al/i datornici ai lui Gheorghe fr da stirea lui Nan 5i a
lui Gheorghe, nu sa vinova/este Nan de a-i plati Iancului, fiindca nu i-au dat caii in mina
lui. Cum 5i la celalalt condeiu de al cincilea, de taleri 1400 ce cere Iancul de la Nan, dobtrizi
la banii care zice Iancul ca au radicat pentru tovarasie, care 5i pentru aceasta innaintea jude-
ca/ii n-au putut sa dovedeasca de unde s-au indatorat cu bani i and, i cii bani.
La care intrebind 5i pa Nan, au raspunsu ca Iancul dobtnzi la bani pentru aceasta
neguptorie a lor, n-au platit, cA oricti bard 1-au trebuit la aceasta tovardsie, au raspunsu
Nan, ci, pentru alta negutatorie i tovarasie ce daosebit au avut cu Iancul in tar% turceasca
cu Dumitru frate-sau, au plait dobinzi, i spre mai buna dovada arata Nan 5i o scrisoare
a acestui Iancul Intru care scrie ca banii ce-i are trimisi in Ora turceasca nu sint din tovA-
ra5iia lui Nan, ci s nu-I mai vorbeasca de rail la Iume i ce i-au dat in mina Ii va raspunde,
si nici la acest condeiu nu are Iancul dreptate.
Deci, i dupa cercetarea cu amruntu ce am facut noi, sa vede ca ramble Iancul datoria
Jul Nan taleri 5217 bani 85, fara en am gasit cu cale In plata acestor taleri 5217 bani 85,
sa priimeasca in loc de bani zapisile cele vechi de datorie taleri 548 bani 39, care zice
Iancul ca Nan i-au dat acele zapise fn loc de srmaia 5i pina acum n-au putut sa ia banii
de la acei datornici. Osebit de acestea, sa mai priimeasca Nan in loc de bani taleri 873
bani 20, partea ce i s cuvine din datoriile ce arata Iancul cd are in lar din banii acestii
tovarsii. Asemenea s mai priimeasca Nan in loc de bard si taleri 325 partea lui din ta-
leri 650, cumpratoarea mun/ilor ce-i /in in tovrasie, care mun/i sa-i aiba amindoi a-i sta-
pini In tovarasie pina la Inplinirea sorocului cumpratorii i orice cttig sau pagub va esi
de la acesti mun/i, amlndoi sgt-i inparta. Care pentru aceste trei madele i intre Musa Iancul
5i Nan, prin iscalita foaia lor ce au dat unul la mina altuia, s-au Invoit 5i au Inpar/it atit
datoriile si cumpararea i vinzarea mun/ilor, pa cum mai sus aratam.
Deci, din taleri 5217 bani 85 ce au rAmas Iancul dator lui Nan, scazindu-s cu aceste
mai sus-numite trei condee, ramtn taleri 3417 bani 26 MA nici o pricina sa plateasca Iancul
lui Nan. i fiindca zapisile de datorie ce au ramas sa sa dea lui Nan, zice Iancul ci nu
le are aici, ci le are /a Sud Arges, sa afla Nan In banuiala ca cele mai multe de datoril le
va fi luat Iancul 5i cu viclesug le arata ca sint datorii pa la oameni. Ci la aceaster cerire e a
fur Nan, gasim cu cale, dupa ce va plati Iancul aid datoriia ce au ramas lui Nan, talerl
3417 bani 26, sa fie luminata porunca tnnaltimii marii tale sA ia pa Iancul un copil dirt

460
www.dacoromanica.ro
casA i InpreunA cu Nan sA-1 ducA la dumnealor ispravnicii ot sud Arges sA facA cercetare
dupA foaia de datoriile ce au dat Iancul In partea lui Nan si c1t1 bani vor fi fArA pricinA,
sA apuce numitul mumbasir pA cei ce vor fi datori prin marafetu dumnealor ispravnicilor
sA InplineascA sA-i dea lui Nan, iar clti bani vor esi rAi dintr-acele zapise i datorii i sA va
dovedi cA i-au mai luat Iancul bani, sA apuce mumbasiru pl Iancul i sA InplineascA de la
dInsul acei bani, dui:a foile ce au dat Iancul In partea lui Nan si sA-i dea iarAsi lui Nan. Arh. S. Buc..
fds. nr. 6.
Noi asa am gAsit cu cale, iar hotArirea cea dAsAvIrsitA rAmine a sA face de manila ta. f. 138v-139v
1777, oelomvrle 9.
Badea Stirbeiu vel vornic, Scarlat Greceanu vel logoffit.
1 Pentru: din

Velifit boteri arata prin anafora cd Gheorghe din Pilefli ptreiste pe Ghiuca in legalura cu exe-
cutarea unui mandat. Se hotdrdge cercetare de cdtre ispravnici. Dornnul IntdreFte.
416
1777
lo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. oetombrie
21
DupA cum s-au gasit cu cale dA cAtre dumnealor veliii boeri, rInduim pA ... 1 aprod
vAtAsAsc, sA-1 InfAtiseze la dumnealor ispravnici. Si dumneavoastrA ispravnicilor sA urmati
cum scrie mai jos.
1777, oetomvrle 21.

PreatnnAltate doamne,
Din luminatA porunca innAltimii mArii tale, vAtafu de aprozi aduse Innaintea noastrA
pA un Gheorghe ot Pitesti sud Arges, carele au jAluit innaltimei mArii tale pentru un Ghiuca
sluga dumnealui paharnicului Anastasie, ispravnic ot sud Arges, cum CA, avInd el CAM-
torie la Focsani sA gAseascA pA un Dumitru ce-1 luase In chezAsie dA la un Nicola vamesu,
1-au pohtit i acel Ghiuca ca sA scoatl i lui taleri 150 tot de la acel Dumitru, fiind da-
toru. PA care gAsindu-1 la Focsanil din Moldova, prin marafetu dumnealui starostii de acolo,
au lnplinit acea datorie, InsA taleri 50, bani gata, i pentru taleri 100 zice cA i s-au dat
nista amaneturi, dupA cum sA vede Intr-o foith ce este iscAlitA i dA bas-buluc-basa dA la
Focsanii Moldovei. Care bani i amaneturile, aduclndu-le la mai sus-numitu Ghiuca, banii
i-au priimit, nevrInd sA prinzA In seamit zAcluelile ce au dat, iar amaneturile zice cA n-au
vrut sA le priimeascA, ci 1-au apucat dA i-au luat zapisu lui pentru acei bani, din care bani
puindu-1 la Inchisoare au plAtit taleri 77, si taleri 33 ce au mai rAmas, zice cA Ii cere tot
de la el si cum cA este lipsit i dA taleri 30 ce au cheltuit din pricina lui, nefiind chezas, St
dA munca lui dintr-acest an. DupA a cilruia jalbA, ni sA porunceste dA cAtre InnAltimea
mArii tale, ca sA cercetAm, i dA n-au fost chezas nicicum, fArA dA numai 1-au pohtit sA
ia acei bani, sA-i plAteascA toatA cheltuiala ce i s-au Intimplat din pricina aceasta, i iin-
du-sA In seamA i zAciuiala ce zice cA au dat i cele ce au putut de au gAsit si au luat de
la acel datornicu, acelea sA i sA dea acelui GhiucA.
DupA porunca mArii tale am urmat ea sA cercetam, dar nefiind acel GhlucA aici
fatA, ci In sud Arges nu sA putu cAuta aceastA judecatA aici, ci gasim cu cale sA fie luminatA
porunca 1nnA1jmii mAril tale sA meargA omu domnesc In sud Arges dinpreunA cu acest jAlui-
tor j, duclnd pA amIndoA pArtile Innaintea dumnealor ispravnicilor judetului, sA cerceteze
dumnealor i dupA alegerea ce vor face dtimnealor, sA urmeze mumbasiru dupA cum sA
porunceste de cAtre InnAltimea mArii tale In dosu jAlbii jAluitorului i putlndu-i Invoi de
acolo sA aducA mumbasiru carte cAtre innAltimea marl! tale de la dumnealor ispravnici cum
cA si-au aflat acest jAluitoru dreptatea i s-au odihnit. Iar dud nu sA va odihni vreo parte,

461
www.dacoromanica.ro
 ori and, dupa cercetarea dumnealor ispravnicilor, atunci cu anaforaoa dumnealor, mumba-
Arh. St. Hue., 5iru sA-i aducA aici. Noi asa am gasit cu cale, iar hotartrea cea desAvIrsitA ramtne a sA face (la
mt. nr. 6,
catre InnAltimea mArii tale.
1777, octomvrie 20.
Badea vel dvornic, vel logofAt, vel sardar, Di<rnitrache> Brez<oianu> vel slu-
ger.
1 Loc alb.

Velilit &alert aratd prin anafora cd Gheorglte rumeliolul si fratele sdu Durnilru reclamd averea
417 fi testamental taldlui lor, rdmase in mina unor rude de la Craiova, pe care acestea le neugd.
Divanul holdraste sd se cerceleze si cdimdcdmia sd judece. Domnul intdreste fi, de va trebui,
va judeca fi divanul domnesc in apel.
1777
oetombrie 7
25
Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Rinduirn pa sluga domnii mele ... copil din casa cla divan, a mearga ca, prin
marafetu dumnealui caimacamului Craiovii, sA sa urmeze cele ce scrie mai jos, iar eind,
dupA aceasta, voru avea a face apelatfe, Insa pentru lucruri care voru fi.afara din judecata
ce ii s-au cAutat si Ii s-au hotartt la Craiova ce le Intaresc si dumnealoru velitii boeri dA
bune si cu cale hotarite atunci, pentru acel fel de pricini, vor veni la divan.
1777, octomvrie 23.
PrealnnAltate doamne,
Din luminata porunca 1nnAlimii marii tale, vatafu dA divan au adus Innaintea noastra
pa Gheorghe rumeliotu, ca sa cercetAm jalba ce au dat el inpreund cu frate-sAu Dumitru,
la Innaltimea marii tale pentru periusiia tatului loru, ce zic cA au ramas in casile unchilor
lor, Tanase si Costandin ce au murit In Craiova. Care periusie si dietile acelor doi unchi ai
loru, cerindu-le de la epitropii ce au ramas dupl rhoartea kr, cit pentru periusie le-au zis
el n-au ramas nemic de la tatu loru, iar pentru dieti jAluiesc cA nu le-au arAtat pA cele ade-
varate si cum cA, orInduindu-sA dA cAtre InnAltimea mArii tale In 2 rInduri la Craiova ca sa-I
judece pentru aceastA pricinA, nu si-au putut afla dreptatea.
Deci, noi dupA cum ni sA porunceste dA cAtre Innaltimea marii tale pentru aceastA
pricinA, am cercetat atit jalba loru, cit si cercetarea i hotarlrea ce ii s-au fAcutu prin carte
dA judecatA de la Craiova, dupA care carte de judecatA, dumnealui Theodorache biv vel
clucer, cimacamu Craiovii, au trimis copie asemenea scrisA la Innaltimea marii tale, neputind
veni acei epitropi aci la judecata, fiindca sA aflA orinduiti In trebi domnesti, dupA cum cu deo-
sebitA carte Instiinteaza dumnealui caimacamu, Innaltimii mArii tale. Si sA vede Intr-acea
carte de judecata, ca acelor doi unchi ai acestor jaluitori, dupA moartea lor rAmlindu-le
mostenitori, adicA lui TAnase un copil si lui Costandin o fata, dupa pravild i dupa dietile kr,
au mostenit acei doi copii prin epitropi toata periusiia parintilor loru, iar pentru acesti doi
nepoti ai lor cu deosebite condee anume, au lAsatu intr-acele dieti sA Ii sft dea si loru,
unuia 2 buti de yin i taleri 50, si aceluilalt, asemenea 2 buti de yin i taleri 50. Care aces-
tea, le-au dat epitropii daplin la clinsii si au luat si ravas de izbrAnire de la mina lor, cA nu
mai au nimic a mai cAuta.
Ci dar, sA vede ca dupA pravila si dupA dietile acelor doi morti au urmatu dumnea-
lor boerii judecAtorii Craiovii, si Intr-acestasi chip fiind, bine i-au judecatu, farA numai
fiindcA acesti jaluitori jaluesc cum cd dietile, care le-au aratat epitropii Nica si Panaitu, nu
sint cele adevArate, ci altele mincinoase si cum ca din periusiia tatAlui loru ce au ramas In
casile unchilor lor, zic ca nu le-au datu nimeni nimic, si acea periusie o cere ei.
Si ca sit sa dAscopere adevAru la al loru, gasim cu cale sA fie luminatA porunca in nal-
timii marii tale sa mearga omu domnesc la Craiova i dA nu voru vrea acei epitropi prin

462
www.dacoromanica.ro
marafetu dumnealui caimacamului Craiovii ca sd arate de blind voia Mr dietile cele adevd-
rate si periusiia tutulor acestor jAluitori, sd priimeascd carte de blestem epitropii cei dintii,
insd : Nica starostea dd neguldtori i Panaitu Vrana, cum cd nu stiu ei sd fi mai fost alte
diep, ci numai acelea ce le-au ardtatu ei la judecata Craiovii.
$i clad voru esi de fatA alte dieti, sd aibd a sd urma i s facd inplinire dupd coprin-
derea acelor dieti, si din periusiia ce sd jAluesc cd au rAmas <IA la tatd1 Mr, la unchi-lor, orice
voru putea dovedi cu bund dovadd sau prin mArturii sau prin blestem, cum el sint de la
tatul loru, sd aibd volnicie omul domnesc sd inplineascd toate acelea care sd vor dovedi
c sint de la tatal Mr, de la oricine le va gdsi, insd prin cercetarea i hotdrirea dumnealui
clucerului caimacamului Craiovii, i sd le dea la acesti doi jdluitori ca nista mostenitori ai Arh. St. Buc..
M nr. G
tatului Mr. Noi asa am gdsit cu cale, iar hotdrirea cea desdvirsitd rAmine la innaltimea mdrii. t-.8'siv 52.
1777, oetomvrie 19.
Badea Stir<bei> vel vornic, vel logofdt, Scarlat vel sArdar, Dumi<trache>
Brez<oianu> yel sluger.
1 Loc alb.

Mitropolitul ((hit si velilii boieri arald prin analora cd lordache Cantacuzino stolnic in Moldova
reclamd de la vet clucerul Manolache Brincoveanu mosia Betejani (jud. Romanali) zestre de
la mama. Ardlind hrisoave fi dovedind cd numai jumdlate din mosie a lost a Brincovenilor i
se recunoaste dreptul de stapinire asupra unei jumdtali. Domnul intdreste. 1777
oetombrie
25
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojliu milostiiu.
Neodihnindu-se Costandin StAncescu vechilul dumnealui stolnicului Cantacozino de
la Moldova, au esit i innaintea domnii mele la divan cu vechilul dumnealui biv vel cluce-
rului Manolache Brincoveanu si din cercetare vazum cA dintr-aceastd movie Betejani, jumd-
tate numai, ce s-au aflat tiindu-se de dumneaei clucereasa Despa Floreasca, iaste a stolni-
cului Iordache Cantacozino, care i s-au dat intru stdpinire dupd aceste cArti i scrisori de
mai jos-numite i dupd stdpinirea ce s-au dovedit ci au avut pe acea jumdtate, neavind
dumneaei clucereasa Despa nici un sinet la mind. Iar jumdtate mosiia Betejanii, dupd hriso-
vul domnii sale raposatului domnu Mihaiu Radu voievod i dupd stdpinirea ce aratd dumnea-
lor boerii Brincoveni cd au stApinit-o aceastd jumdtate de mosie totdeauna pind acum, de
ani 119, iaste a dumnealui clucerului Manolache Brincoveanu, mdcar c Costandin StAncescu
vechilul, rdspunzind, zise cd au stdpinit-o stolnicu Cantacuzino, i ardta spre dovadd o carte
a rdposatului domn Costandin voievod Racovita, cu leat 1753, de judecata ce au avut cu
episcopu Rimnecului pentru trei moii, Betejanii i alte (load, ce le luase rdposatu Climent
episcopu i le d domniia sa cu hotarire supt stdpinirea stolnicului Cantacozino, dar nu
scrie tot hotaru Betejanii, nici suma dd stinjdni nu aratd, care aceasta, sd vede cd este partea
ce s-au luat de la clucereasa Floreasca acum, i s-au dat stolnicului.
Ci, dupe cercetarea ce s-au f Acut cu amaruntu de care preasfintiia sa pdrintele mitro-
polit i dumnealor veIiii boeri cit i innaintea domnii meM la divan, cunoscindu-se din
hrisov si din stdpinire de atitea ani, cd jumdtate mosiia Betejanii baste a dumnealor boeri-
lor Brincoveni, am dat domniia mea la mina dumnealui clucerului Brincoveanu aceastd MLA-
rire ca sd stdpineascd si de acum innainte cu pace.
1777, oetom rie 25.
Preainnaltate doamne,
Din luminatd porunca innAltimii tale, vdtafu cld copii dd divan aduse i innaintea
noastrA pe Costandin StAncescu vechilul dumnealui stolnicului Iordache Cantacozino care
cere de la dunmealui biv vel cluceru Manolache Brincoveanu jumdtate mosiia ce sd numeste
Betejanii din sud Romdnati, zicind cd aceastd mosie e a dumnealui stolnicului, cld stdpi-

463
www.dacoromanica.ro
nire de la maica dumnealui anume Mafiia, findu-i si dumneaei datA dA zestre de la moasa
dumnealui, domnita BAlasa, fiica rAposatului Intru fericire, SArban voievod, pentru care mo-
sie ne arAtA zapisul cu leat 7167 aprilie 24, de slut ani 118, intru care sA vede cA sAtenii
din Betejani au pus aceastA mosie zAlog pentru o mie de galbeni la Gheorghe paharnicu ca
sl-i ia dijma. Care acest zapis 11 intAreste mAriia sa Gheorghe voievod la leat 7168, avgust
in 16, de sint ani 117, in care scrie cl au dat-o numitului Gheorghe paharnic mosiia Betejanii
cu rumAnii, cit au tinut si ei mai nainte vreme. Ne mai arAtA si cartea mArii sale rAposatu-
lui intru fericire Grigore Ghica voievod, cu leat 7171, septemvrie 30, de ani 115, In care
sA vede cA mosiia Betejanii s-au dat dA zestre lui SArban Cantacozino fiind <al> 2<-1ea>
logofAt, care in urmA s-au fAcut domnu, si dupe aceste cArti IntAresc si ceilalti domni dA mai
in urmA, dupe cum vAzum, toate hrisoavele si scrisorile acelor domni.
Deosebit ne arAtA si o carte a mdrii sale Intru fericire rAposatu Scarlat Grigore Ghica
voievod, cu leat 1758, avgust 30, de sint an! 19, prin care sA volniceste omul dumnealui,
paharnicu Costandin PAscanu, ca sA stringA venitu mosiilor dA zestre ale rAposatii sotii dum-
nealui, Mari!, nepoata mArii sale rAposatului SArban voievod, ce este mumA dumnealui stol-
nicului Iordache Cantacozino, si aceste carti ce le arAtA numitu vechil, sint tot izvoade,
iar nu cArti adevArate. Inpotriva tuturor acestor carti, arAtA dumnealui biv vel cluceru
Manolache Brincoveanu un hrisov al mArii sale rAposatului intru fericire Mihaiu Radu voie-
vod, cu leat 7166, iunie 30, dA sint ani 119, cu un an mai nainte decit zapisul ce I-au dat
rumanii la mina paharnicului Gheorghe, in care sA vede cA dA Predii Brincoveanu vel ban,
jumAtate mosiia Betejanii, cu jumAtate rumAnii din sat. ArAtA si un catastih al mArii sale
rAposatului Costandin voievod Brincoveanu, iscAlit dA mAriia sa, cu leat 7216, dA slut ani
69, In care inparte toate mosiile la patru fii ai mArii sale si moiia Betejanii cu rumAnii jumA-
tate, fu 1 cu viia jumAtate o dA fiului mArii sale Costandin beizadea si jumAtate, tar fiului
mArii sale rAposatului Radului beizadea. Care la aceasta rAspunse dumnealui, cluceru Mano-
lache cA dumnealor n-au stApinit mosiia Betejanii toatA, ci numai jumAtate.
Deci, dupe cercetarea ce fAcum din toate aceste cArti, sA vede cA hrisovu mArii sale
lui Mihaiu Radu voievod iaste cu un an mai nainte cleat zapisul mai sus-numitilor rumAni
ce 1-au dat la mina paharnicului Gheorghe si Intr-acest hrisov aratA pe larg cA atit acest sat
Betejanii cu rumAnii, cum si alte sate ce le-au vindut Mateiu vodA, n-au fost toate ale
mArii sale, ci au fost numai pe jumAtate, iar jumAtate arAtA cA au fost ale banului Pre-
dii Brincoveanu dA mostenire, dA bastinA, si i-1 dA mAriia sa acest sat, jumAtate Betejanii
cu rumAnii citi sA vor afla dintr-acea jumAtate dA sat, banului Predii Brincoveanu, nu ca
o danie, ci ca o mostenire a sa veche, mAcar cA si mAriia sa Gheorghe Ghica voievod, In
hrisovu mArii sale, arAtA cA acest sat Betejanii au fost sat domnesc al mArii sale rAposa-
tului Mateiu vodA dA mai nainte vreme, iar dupe petrecerea mArii sale au rdmas supt stA-
pinirea mArii sale Constandin vodA BrIncoveanu, iar In zilile mArii sale Mihnii
voievod arAtA cA au mersu sAtenii din Betejani ca sA-i rAscumpere din rumAnie
si arAtA cA au luat taleri 3000 de la Gheorghe cluceru dA s-au rAscumpArat
capul lor. Si mAcar cA zice cA si cu toatA mosiia lor, dar iar mAriia sa Mihaiu Radu voie-
vod arAtA in hrisovu mArii sale cA jumAtate mosiia Betejanii iaste dA mostenire a banului
Predii Brincoveanu si noi la acest hrisov ce-1 au Brincovenii la mInA punem temeiu cA
mosiia jumAtate din Betejani este a dumnealor Brincovenilor, mai virtos cA si dA atunci pinA
acum, zice dumnealor BrIncovenii cA au stApinit aceastA mosie jumAtate din Betejani ne-
clintit, dA slut ani 119, mAcar cA in catastihu cel iscAlit al mArii sale Costandin vodA Brin-
coveanu aratA cA inparte aceastA mosie la doi fii ai mArii sale. Dar la aceasta nu putem sA
stim, ori cA aceastA jumAtate dA movie a banului Predii Bfincoveanu o inparte la acesti fii
ai mArii sale, ori ca un domnu ce au fost, au luat toatA mosiia supt zaptu mArii sale si o
inparte fiilor mArii sale, mAcar cA dumnealui cluceru Manolache Brincoveanu zise cA n-au
stApinit aceastA mosie toatA, ci numai jumAtate, si nici o cere pe ceilaltA jumAtate.
Din care, sA cunoaste cA dumnealui stolnicu Iordache Cantacozino, dA va fi avind
vreo parte intr-aceastA mosie rAmasA de la neamul dumnealui, va fi de la partea lui Mateiu
vodA ce au vfndut-o, care s-au luat cu judecatA de la Floreasca si s-au dat supt stApInirea

464

www.dacoromanica.ro
dumnealui, iar dumnealor Brincovenii au jumAtate din mosiia Betejanii, a stApIneascA
partea Predii banului Brincoveanu. Ci noi, dupA cercetarea ce am Mut, arAtAm Inn Al- Arh. St. Buc.
Ms. nr. 5.
timii tale, iar hotArirea cea desAvIrsitA rAmine a sA face dA cAtre InnAltimea ta. r. 54 55.
1777, septemvrie 30.
Grigorie al Ungrovlahiei.
Dumitrache vel spAtar, Badea vel vornic, Dumi<trasco> RacovitA vel logorAt,
Radu SlAtineanu vel clucer, Loan vel stolnic.
1 Pentru : si.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd feta Anccii, loana din Vlasca, se judecd cu Ion,
fiul lui Costandin Pdturicd, pentru via ei zestre de la OHO. Se &Waste ca ispravnicii sd cer-
ceteze Domnul intdreste. 419
1777
oetombrie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu gospodar. 28
DupA cum s-au gAsit cu cale de la judecatA, poruncim dumneavoastrA, ispravni-
cilor ai judetului, sA urmati a face cercetare precum scrie mai jos.
1777, oetomyrie 28.
PreainnAltate doamne,
SA InfAtisA la judecatA Ioana fAmeia, fata AncAi ot sud Vlasca, cu Ion sin Costandin
PAturicA tot dintr-acel judet, trimisi fiind la noi cu pitacu dumnealoru velitilor boeri prin
<al> 2<-lea> vornic Costandin, ca sA cercetAm pricina ce au Intre dinsii si asa, Intrebindu-sA
loana fAmeia, rAspunse cum a inzestrIndu-o pArintii cu 15 rinduri de vie, si sA aflA pAgu-
bask stApinindu-sA dA un Dumitrasco Ghiata.
Pala fiind si Ion piritu, feciorul lui Costandin Beldie, zice cum CA adevArat Ioana
f Ameia are cele 15 rInduri de vie pa din josu dealului, iar nu pA din sus dupA cum le
cere, precum si Dumitrascu GhiatA rAspunse cA nimeni nu sA amestecA la viia pirlsii, fiindcA
el stApIneste numai ceia ce au cumpAratu de la un Ion PAturicA, care si acel PAturicd au
cumpArat de la Costandin Eddie. Dupa sineturile ce au arAtat la judecatA, asemenea si
Ion piritu rAspunde cA si el nu stApIneste mai multA vie din ceia ce i-au rAmas clironornie
de la tatA-sAu Costandin Beldie.
Ci, fiindcA Ioana plrlsa cere ca sA stApineascA acele 15 rinduri dA vie pA deal si de
vreme ce nu are nicidecum vreun Millet la mlnA sA arate pA unde i-au fost stApinirea aceloru
rinduri dA vie, pentru aceasta sA fie luminatA porunca mArii tale cAtre dumnealor isprav-
nicii judetului, ca sA sA cerceteze pricina aceasta acolo In fata locului prin Inprejurenii ye-
cini, ca sA mArturiseascA pA unde au fost stApinirea pArintilor Ioanii la aceste 15 rInduri
de vie si asa sA sA mAsoare toatA viia lui Costandin Beldie ca sA dAosebeascA aceste 15
rInduri ale Joan!! precum sA va dovedi cA au stApinit di-nceputu. Asemenea sA deosebeascA
si viia ce au cumpAratu si Dumitrascu Ghiata si asa sA stApineascA fiescarele partile lor Arh. St. Buc .
dupA cum va fi stApInit di-nceput. Iar hotdrirea cea dAsAvirsitA rAmIne la mAriia ta. M. nr. O.
I. 53v 54.
1777, oetonwrIe 24.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> biv vel medelncre.

VOW boieri arca prin anafora di Stan Sdraru biv ceaus reclamd pe preolii de la bise-ica
domneascd din Bucuresti care nu 1-ar Idsa sd ia vindriciul din jud. Ilfov.Dupd cercetdri se recu- 420
noaste preofilor dreptul de a lua vindriciul din dealul Bucurestilor, iar Sdraru e obligat sd resit-
tuie preofilor vindriciul pe care il luase el. Domnul tntdreste. I ; 1777 --...
nolembrle
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 1
DupA cum s-au gAsit cu cale dA cAtre dumnealor velitii boeri pA cercetarea ce au
fAcut cu amAruntu, IntArim spre a Isi lua vingriciu numitii preoti cu pace du pA la cei cu

465

www.dacoromanica.ro
vine, cum scrie mai jos, dA vreme cA Stan vinAriceru n-au Azut sA lasA la divan, ci s-au
dus. Iar chid va veni, va e$i $i la divan, dA nu va fi odihnit.
1777, noemvrie I.
Prealnnaltate doamne,
Stan SAraru biv ceau$ au jAluit innAltimii tale pentru preotii dA la Biserica domneascA
din Bucure$ti, zicind cA el au cumpArat vinAriciu din sud Ilhov In anu acesta dA la dum-
nealui vel vornic Badea tirbeiu, care vinArici zice c 1-au tinut $i In vremea trecutilor
domni $i stie pA unde sA lua vinAriciu domnesc, iar acum zice cA numitii preoti nu-1 Ingadueste
sA ia vinAriciu ci-1 ia numai preotii.
Deci, dupa jalba lui, cu vAtafu de divan ni sA porunceste dA InnAltimea ta ca sA
luArn seama cu dA-amAruntu aduclnd dA fata i luminatu hrisovu innAltimii tale ce-1 au
numitii preoti la minA $i de cercetarea ce vom face cu anafora, sA In$tiintAm InnAltimii
tale. Din luminatd porunca InnAltimii tale, aducind numitul zapciu Innaintea noastrA atit pA
numitul Stan, cum si pA popa Toma eclisiiarhu Bisericii domne$ti, inpreuna i cu ceilalti preoti
ai sfintii Biserici domne$ti, j ne arAtA eclisiiarhu hrisovu rAposatului mArii sale Duca vodA,
en leat 7186 mai 31, de ani 100, Intru care scrie cA sfinta bisericA, avInd o moarA cu 2
roate ce au fost din sus de Curtea domneascA Inpotriva bAii cei vechi, miluitA fund sfinta
bisericA de alti pravoslavnici domni ctitori, i mArlia sa, vAzind cz1 cea moarA face stricA-
-dune grAdinii domngti, fiindcA sA Innoroila cu venirea apei, si deosebit dA gradinA, cA au
topit-o de tot, aratA cA f Acea apa i stricAciune sfintei Mitropolii cu surparea malului h pentru
aceia au pus mAriia sa de au stricat acele mori, de tot.
Deci, pentru venitul acelor mori ce avea preotii domne$ti i grAmAticii, le-au dat hri-
sovu mArii sale ca sA ia din an In an vinAricilu Bucurestilor drept 200 de ugli 1, adicA gal-
beni de tail, galbenu po bani 200. Deosebit ne arAtA $i alt hrisov al rAposatului mArii
sale Costandin vodA Brincoveanu, cu leat 7201, iunie 18, de ani 85, care IntAreste mita
dupe hrisovu mdrii sale Duca vodA, mai arAtind $i aceasta, cA mAriia sa rAposatu 'Arban
vodA, au fost dat dintr-acest vinArici al dealului Bucurgtilor, milA $i la mAnAstirea Cotro-
ceni, dar, dupA moartea mArii sale, au dat la mAnia sa jalbA, clirosu Bisericii domne$ti si
mAHia sa, vAzind hrisovu Ducdi vodA, Intrucare aratA cA pentru moara ce au stricat, au dat
aceastA milA, adicA vinAriciu din dealul Bucurestilor, dA In divan, aratA cA au hotArlt mAriia
sa sA ia clirosu Bisericii domne$ti toatA mila vinAriciului, asemenea i ceilalti rAposati domni
toti IntAresc mila aceasta. Mai virtos, din toate aceste hrisoave, deosebit sa intAre$te aceasta
milA, tot asemenea si cu luminatu hrisov al innAltimii tale ce este dat la mina numitilor preoti
dA la leat 1775, care iarAsi asemenea aratA pricina dupA cum mai sus aratA celelalte hri-
soave domne$ti. Dar mai zise numitul Stan cA pinA la vremea rAzmiritii stie cA sA lua vinA-
riciu dA cdtre cei ce cumpAra, lua de la unii altii ce avea vii in dealu Bucurestilor, zicind cA
are $i catastih pA numele oamenilor celor ce au plAtit $i are $i oameni dintr-aceia, mArturie,
iar Biserica domneascA zice cA nu au luat nici un vinArici dA la aceia. Inpotriva acestui zis
al lui, au rAspunsu eclisiiarhu popa Toma, cum cA uniori chid sA lua mile domne$ti, atunci
punea domnul acela dA stringea tot vinAriciu cu oamenii domnesti $i preotilor Ii sA plAtea
cu bani din visterie, mai virtos, zice cA rAposatu Costandin vodA Mavrocordat de-a pururea
obicinuia dA-1 da tot vinAriciu dA-1 cAuta oamenii domne$ti h preotilor le plAtea cu bani
din visterie i poate cA dA acest fel de catastih va fi avind.
Deci, dupA cercetal ea ce au fAcutu, unde fiind fatA i preasfiintlia sa parintele mitro-
politu, am dovedit cA tot vinAriciu din dealul Bucurestiloru $i du pin grAdinile din Bucu-
reIti dupA mai sus-numitele hrisoave, este sA-Lia preotii Bisericii domnesti afarA din ceia
ce scutesc mAnAstirile care au vii Intr-acest deal i dumnealor boerii i cei ce au cArtile dom-
niloru de apArare care vor seri sA nu plAteascd vinArici, mai virtos cA acest vinArici, dupe
cum sA aratA mai sus In hrisoave, preotii Bisericii domnesti dA a pururea 1-au luat. Care,
$i In anu trecut arAtarA numitii preoti, cA vinAriciu Ilh<ovului> 1-au avut cumparat dumnealui
N I vistier $i mergind preolii si arAtind luminatu hrisov al innAltimii tale cum $i celelalte

466

www.dacoromanica.ro
hrisoave, nici dumnealui, vinariciu din dealul Bucurestilor, n-au luat. Asemenea ne arata
si dumnealui Radu Slatineanu vel clucer cum ca in zilile marii sale raposatului Costandin
voclA Gehan au avut vinariciu Ilfovului cumparat si la vinariciu din dealu Bucurestilor iarasi
nimic nu s-au amestecat, ci tot preotii au luat vinariciu. Daosebit sA vede i ponturile vinzarii
vinariciului, ca s-au vindut Ilh<ovu> iar nu dealu Bucurestilor si ru cere acest Stan sa ia
vinariciu din dealu Bucurestilor. Pricinuind numitul Stan si aceasta, cum ca in hrisov zice
dealu Bucurestilor, dar mai jos zice adicate Prundu i Curmatura i Copaceni i GrAdinile
din Bucuresti si el la acest cuvint de adica, zice ca preotii are sa ia vinarici numai din gra-
dinile din Bucuresti, iar nu si din dealul Bucurestilor, care la aceasta zisa a lui n-are nici
un- temeiu. Pentru aceasta, este numai un sinthesis al scrisorii, iar curgerea pricinii este dupa
cum mai sus aratam innaltimii tale din hrisoavele cele vech i.
Ci noi dupe aceste aratari, gasim cu cale si cu dreptate, da vreme ca preotii dom-
nesti da a pururea au luat acest vinarici dupd hrisoavele domnilor ce le au la mina, sa aiba
a lua si de acum innainte acest vindrici din dealu Bucurestilor, si Stan Sararu de va fi luat
cevasi de la oricine dintr-acest vinarici al preotilor, sa fie luminatA porunca innaltimii tale
catre mai sus-numitul zapciu sa-1 apuce sa inplineasca banii ce va fi luat i sa-i dea preo-
tilor, si el sa-si caute vinariciu din sud Ilh<ov> ce 1-au cumparat, dupa cum Ii scrie pontu- Arh. St. BIM.
rile. Noi asa am gasit cu cale, iar hotarirea cea dasavirsita ramine la innaltimea ta. f. 57v 58v.
1777, septemwrie 29.
Grigorie al Ungrovlahiei,
Dumitrache vel spatar, Di<mitrasco> Racovita vel logofat, Radu Slati<neanu>
vel clucer, loan vel stolnic.
1 Pentru : ughi.

Velifii boieri arald prin anarora cd Hrislea capitanul nemulfurnit cu judecata departanwntului
al 2-lea se rejudecd cu popa Nicola din Budinesti (Buzau) si cu egumenul mandslirii Tiroor pentru 421
o dalorie dupd o vinzare necinstild de mosie. Se holdraste ca Hristea sd-si plateasca datoria. Dom-
nul intareste. 1777
nolembrie
1
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
S-au infatisat i innaintea domnii mele la divan in 2 rinduri, atit Hristea i popa
Necula, cit i egumenul tirsorean i, din cercetare vazum ca numitul Hristea tot pentru
acea a patra parte au luat cla la 2 parti bani. I fiindca nici insusi nu tagadui escoflisisu ce
au Mut cu egumenu priimind pretu vinzarii pa cit au fost vindut egumenului pArtile
manastirii i partea lui, hotarim sa intoarca preotului banii ce scrie mai jos si zapciu sa
inplineasca.
1777, noenwrie 1.

Neodihnindu-sa Hristea capitanu pa judecata dumnealor boerilor judeditori ot <al> 2<-1ea>

departament, din luminatA porunca marii sale preainnaltatului nostru domnu, Io Alecsandru
loan Ipsilant voievod, vatafu de visterie aducindu-i innaintea noastra atit pa Hristea capi-
tan j pa popa Nicula da la Budinesti sud Buzau, cum si pa proin egumenu al sfintei mnAs-
tin Timor, am cercetat judecata ce s-au Mut cla care dumnealor boerii judecatori ot
<al> 2<-1ea> departament i sa vazu ca este facuta dupa dreptate i dupa zapisu Hristii
de ecsoflisisu ce 1-au dat la mina egumenului. De vreme ce s-au dovedit ca au vindut partea
venitului din mosiia RAtunda si la popa Nicola in taleri 370 si au luat tot pa aceasta parte
taleri 190 de la numitul egumen mai mult peste ce i s cuvenea a lua tot pentru acest
venit ce vinduse numitul egumen i partea sfintei manastiri, tot acestui preotu, in taleri 570
care zapis da ecsoflisis sa vazu si da noi, si bine hotdrasc dumnealor boerii judecatori ca sa
plateasca Hristea popii Neculii taleri 180.

467

www.dacoromanica.ro
 D ar fiindcA zise Hristea cApitanu cA au mai vindut popii si niste linte i altele du pit
Arh. St. Bue.. venitul mosii In taleri 10, scAzindu-sA acesti taleri 10, mai rAmtne Hristea dator taleri 170,
Ms. nr. 6.
f. 55v. popii Nicolii, hotArlm zapciu cel orinduit dA mAriia sa vodA, sA facA inplinire. Aceasta scriem.
1777, mai 27.
Badea vel vornic, D<umitrasco> vel logofAt, Radu vel clucer, Di<mitrache>
vel paharnic, Tudosie Tigara vel sluger.

Ioirgalslaroslielde ededinegullsior.i Icerde dompnuluiul i nididrire .sidpinirii unei case din Bucuregi cumpd-
422 raid la mezal de cdlre Hagi lordan. Domnul inidresie.

1777
nolembrie Io Alecsandiu loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
3
IntArin sit stApineascA cu pace ca un lucrul cumpArat de la mezat.
1777, noernvrie 3.

PreatnnAltate doamne,
DupA luminatA hotArirea InnAltimii tale, ce este fAcutA pentru cele ce s-au vindut
dintr-ale casii lui Alecse bAcanu ce au murit, pentru Implinirea datornicilor ca, cu pretul
ce va esi la mezatul ce s-au fAcut prin stirea sotii si a rudelor lui Alecse mortul, sA sA si dea
mustiriilor. FiindcA au cumpArat si <h> agi Iordan o casA ce este in mahalaoa Popescului
pA Podul lui Arban-VodA In taleri 685, insA numai lemnile, iar locul iaste cu chirie, pe an
cite taleri cincisprezece, si au numArat si toti banii, sA fie luminatA porunca mArii tale a
Arh. St. Buc.. i sA da intArire la mina pentru buna stApinire a acestii case.
Me. nr. 5. f. 59.
1777, oetomvrie 31.
Iorga starostea.

Deparlamenlul al 2-lea amid prin anafora cd Grigore logofefelul (jud. Prahova) reclamd pe
423 ispravnicii judefului caret-au nedreptdiii inchi:indu-i sofia, in urma plingerli lot Dragomir din
Cerndlesti, pentru o dalorie. Se holdrdsie liberarea solid si plata chelluielilor de judecaid de cdiee
ispravnici. Domnu inidresie.
1777
nolembrie
6
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar.
DupA cum s-au gAsit cu cale dA la judecatA, poruncim dumneavostrA ispravnicilor ai
judetului sA aveti a urma si IncA sA ne Instiintati cu ce pricinA i-ati inchis nevasta < ?>. In
vreme ce aveti poruncile domnii mele cu hotArire ch muerea pentru bArbat nu sA vinovAtelte,
apoi cum ati lndrAznit la o faptA ca aceasta ce este Inpotriva poruncii domnii mele. < ?>
Ci dar, de va fi pA cum sA jAlueste, nu numai nevasta sA i sA sloboazA, ci sA-i Intoar-
ceti si toatA cheltuiala si sA ne dati si raspunsu in scris precum vA poruncim mai sus.
1777, noienwrie 6.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca Innaltimii tale, dumnealui vAtafu za pAhArnicei aduse la jude-
catA pA Grigorie din sud Prahova, piris cuviosii sale proigumenuIui Alecsei, zicind cA, in
trecutu an, trimitind sfint<ia sa> 2 ma ca sA cumpere 2 buti de yin si mergind si el cu tre-
buintA sii-si cumpere o bute de yin, au cumpArat de la un Dragomir de unde au cumpArat
si trimisu egumenului 2 buti. *i trimisu egumenului, neavind bani deplin ca sA plateasca
numitului vinzAtoru pA acele 2 buti de yin, au dat zapis cu soroc cA va plAti, si asa au
IncArcatu butile si le-au dus la mAnAstire, si la soroc, viind vinzAtoru ca sA-si cearA banii

468

www.dacoromanica.ro
di la trimisu egumenului sau de la egumen, nu au gasit nici pa unul, ci 1-au apucat pa dinsul
cer1ndu-1 taleri 80 du pa acele 2 buti ale egumenului zicindu-i a au fost si el Inpreuna cu
acel trimis al egumenului la tocmeala si, duclndu-1 Innaintea dumnealor ispravnicilor ai Jude-
tului, 1-au dat platnicu puindu-i nevasta la Inchisoare.
Fata fiind si ptritu Alecsie proegumenu, raspunse ca adevarat au trimis ca sa cumpere
vinuri de la Cerntesti, dar nu numai pentru 2 buti, ci pentru mai mult, trimilind si pe logo-
fetelu sfintii sale dinpreuna cu cardle ca sa cumpere si sa dea bani. Cu care logofetel adu-
tInd butile la manastire la Brebul, unde atunci sa afla sfint<iia sa> egumenu, si vInzlndu-sa
butile si-au luat socoteala alit cu clrciumarii, clt si cu logofetelu, aratInd la socoteal Ca
au platit banii numitului vInzatoriu Dragomiru pa acele 2 buti cu yin.
Arattnd dupa aceasta si o carte a acelui logofetel ce s afl acum la Necopoe si-1
Instiinteaza pa sfiintiia sa toata pricina, cum ca la tocmeala au ramas sa dea acelui Dra-
gomiru taleri 40, randind datoru numai la un preotu cla la Tintea sud Prahova taleri 40,
scriind si da Grigorie pilisu cum ca el, atunci la cumparatoarea acelor 2 buti cu yin ce au
cumparat de la acel Dragomiru, nu s-au amestecat nemica, numai cad s-au IntImplat si
el fao, cumpArIndu-si si el yin pentru a sa trebuinta, ziclnd si aceasta numitul egumen, ca
de va avea acel Dragomiru sa Ceara cevasi sau de la sfintiia sa, sau de la manastire, sa vie
aici si sa ceara de la sfintiia sa, fiindca Grigore acesta nu are nici un amestecu. VAzInd dar,
c A Grigorie acesta nu este datoru nemica acelui Dragomiru pentru acel yin ce au cumparat
acel logofetel al numitului egumen, nici chezas n-au fost, mai virtos ca egumenu este fata
-si priimeste ca da va avea acel Dragomiru cevasi pentru acel yin sa ceara, sa ceara de la
.sfintiia sa, am hotarlt dupa poruncile pravililor cum mai jos sa vede, sa ramlie phisu Grigorie
nesuparat de catre Dragomiru si Dragomiru ce va avea, sa-si caute cu egumenu.
$i de vreme ce nu vedem vreo carte de judecata a dumnealor ispravnicilor sau vreo
marturie ca sa ne adeverim cum ca pentru aceasta pricina i-au Inchis nevasta acolo, pentru
aceasta am socotit ca sa fie luminata porunca marii tale catre dumnealor ispravnicii ot sud
Prahova, ca de va fi nevasta lui Inchisa dupa cum jalueste pentru aceasta pricina, sa o slo-
boaza, ca unul ce nu sa vinovateste nemica dupa pravili, si sa i sa lnplineasca si toata chel-
tuiala ce sa va dovedi ca au cheltuit la aceasta napasta ce i-au f Acutu acel Dragomiru. Iar Arh. St. Buc.,
hotalirea cea dasAvIrsita rAmine la Innaltimea ta. f. 6 60v.
1777, oetonwrie 31.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Constandin Coc<orascu> sardar, Hagi
biv vel sluger.

Departamentul al 2-lea aratd prin ancifora cd Maria Giurgiuveanca din Bucuresti reclamd o dato-
rie de la Anton cizmarul din mahalaua Popa Rusu. Acesta cere soroc si i se aprobd, tar ne-
pldtind i se va scoate casa la mezat. Domnul intdreste. 424
1777
nolembrie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 3
Jaluindu-se domnii mele Manila, ca nici pina acum la noemvrie 8, n-au platit Anton
datoriia si ceru dreptu ei a i sa Inplini, poruncim zapciule ce esti orinduit, sa-1 radici la
Inchisoare, si de nu va plati banii de acum pina In zece, 15 zile, sa vinzi casa, ca un amanetu
ce este, prin stirea starostii, si sa Inplinesti banii.
1777, nolemvrie 8.

Din luminata porunca marii sale preatnnaltatului nostru domnu, Io Alecsandru Joan Ipsilant
voievod, dumnealui vatafu za paharnicei au adus la judecata pa Mariia Giurgiuveanca din
Bucuresti, plrisa lui Anton cizmaru ot mahalaoa Popii Rusului, de la care cerea taleri 43
cu zapis ot leat 1774 mai 20. IntrebIndu-se si cel pllit, datoriia nu o tagadui, numai zise
ca acum nu are cu ce plati si ceru da la judecata ca sa i sa pue soroc pfna /a 15 zile, adica

469
31 C. 758
www.dacoromanica.ro
 la SIntamriia cea mare, pina 1i va vinde o casa ce o are aici In Bucuresti In mahalaoa
Popii Rusului.
Deci, judecata i-au dat acest soroc, i da vreme ce nu-si tagadui datoriia, am hota-
rift ca sd-si plateascii banii, adica taleri 43 capete i taleri 19 doblnda In ani oi i Juni 3,
zace ani 1. Iar cInd la acest soroc nu va plati banii, s sa stie zalog casa drept datoriia
Arb. St. Buc.,
MEL Hr. U. C. 61. sa <la> Manila Giurgiuveanca.
1776, avgust I.
Miche paharnic, D<umitru> Cior<anu> paharnic, Costandin biv vel comis, Alec-
s< andru > Greceanu, Ev<dochim> medelnicer.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd, judecind pricina Marie( FdrCdfantl f i a cumna-
425 tului et lanache Fdrcd$anu cu Barbu Oteteli$anu propune sd se pldteascd acestula o datorie
pentru mosiile Zanoaga, Zldtdrei fi Sdvent $i casele de pe =Oa Cimpu-Mare, iar pentru mosiile
Sdotesti f t Sdpunari, Incdlcale de rumini, sd facd cercelare caimacamul Craiovei. Domnul intd-
1777
noiembrie re$te.
20

Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod.

Poruncim domniia mea, zapciule ce esti orinduit, dupd hotarirea judecatii, s urmezi
a face inplinire dupt cum scrie mai jos, spre a nu mai face prelungire. kr de nu este ceilaltd
parte odihnitd la hotarlrea judecatii si are a face apelatie, sa sa scrie la partea ce are a
lua acesti bani, ca sii vie aici sa iasa la divan si atunci, cine va raminea de la divan, a
plateasca i toata cheltuiala ceilalte parti.
1777, noenivrle 20.
Preainnilltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui vatafu za paharnicei aduse la judecata
pa Barbul Otetelesanu biv <al> 3<-lea> logof at ot prez Olt, phis dumneaei Marii Farcasancai
ce au fost tinut-o Intru casatorie raposatu Stefan polcovnic Farcasanu, de la care cerea a treia
parte de mosie din Cimpu-Mare sud Arges, drept trei hotara de mosie din 8 hotara, ce au
fost dat raposatului sardar Mateiu i raposatu Costandin satraru Farcasanu, maica-si, Marii
Otetelesancai, chid au tras zestrea surori-si Mariia, pa care au fost tinut-o Intru casatorie
raposatu Stefan Farcasanu, fratele kr, si a treia parte din casile Fdrcasanilor, ce au fost
pa acea mosie, care nu s-au fost pus la pretuirea periusii lui Stefan, and s-au scos numita
zestre, fiind nestiute acele case atuncea de dinsii. Zicind cd, pentru toate acestea, s-au judecat
In multe rinduri dupa vremi.
Dupa care a lui cerire, fata fiind si dumnealui slugeru Costandin Cocorascu, vechir
fiicai dumnealui, plritii, i Janache Farcasanu sin Costandin satraru Farcasanu, sa ceru Intli
ca sii ne arate ia cartile de judecata ce prin jalba sa arata cd are, si arata o foae cu leat
7255 mai 25 de pretuirea lipsii de zestre ce au fost avut matusi-sa Palma dupa moartea squid.
ei Stefan Farcasanu, fiind de taleri 2169, bani 15, si de pretuirea mosiilor sqului ei, ce sa
(la drept acea lIpsa de zestre, adica. a treia parte din 12 hotara de mosii fiind de taleri
1386, bani 40 Inpreuna i cu alta periusie, Intre care mosii este si pretul a trei Orli din
mosiia Clinpu-Mare, dar de casele acestea ce sint pa acea mosie nu pomeneste nemic, care
acea foae este intarita si de caimacamii scaunului Craiovii ce au fost pa acea vreme. ArAta
alta carte de judecata cu leat 1764 iunie 9, a dumnealor velitiloru boeri, Intarita si de manila
sa Stefan Mihai Racovita voievod, prin care sa vede ca au fost judecata Mariia Otetelesanca
cu Mateiu i Costandin, Farcasanii, pentru a treia parte ce s-au fost dat prin numita foae
din mosiia Vardstii, fiindca au fost gasit-o vinduta de dumnealor i asupra acestii judecati
sa vede cal s-au invoit amIndoaa pantile din divan prin zapisu, care sfi vazu si de noi fikd
tot cu acel leat i hind, iscalit de Costandin satraru si de sotul piritei i Intarit de velitii

470

www.dacoromanica.ro
boeri ca, pentru a treia parte a lui Stefan, fratelui loru din Cimpu-Mare, VArdsti, Farcasi
Taraceni, ce s-au pretuit drept taleri 436 bani 80, sa stapineasca Manila Otetelesanca 2
-Orli ale lor din 8 hotara de mosii dad peste Oltu, iarAi cu pretu lor afard din a treia parte
clintr-acele 8 hotara fiindu-i date Inca mai dinainte dupa numita foae de pretuire. Ardtd
si altd carte de judecatd a raposatului Pirvului Cantacuzino, fiind vel ban, cu leat 1768 maiu
in 30, In care scrie ca judecindu-sa innaintea dumnealui, Manila Otetelesanca cu Grigorasco
sin Costandin satraru Farcasanu si cu un vechil din partea raposatului Stefan polcovnic Fdr-
casanu sotul piritii, pentru 2 parti ale dumnealor de mosiia Zltarei i Zanoaga ce i-au fost
date dupd numitul asazamint, si a treia parte tot dintr-acele hotara ce i s-au fost dat Inca
mai dinainte, din care una au gasit-o vinduta de Mateiu i Costandin, Farcasani, i alta, data
de zestre unii surori ai lor, neputind tagadui atuncea piritii lnaintea acei judecati, s-au dat
ca sa plateasca atuncea pretu acestor 2 mosii dupa coprinderea numitului zapis de Invoiald
taleri 90 cu dobtnda lor de la beat 1764 iunie 9, adica de cind s-au Invoit, Incoace, din care
bani zice ptriii cd au luat numai taleri 45, adicd partea unuia. Asijderea tot Intr-acea carte,
sd vede Ca Mariia Otetelesanca mai cerea de la numitii Farcasani taleri 140 pret.0 pa 2 parti
ale dumnealor din mosiia Slaveni, Sotestii, i SApunari, zicind ca ar fi calcate aceste parti,
de rumanl, din care sa hotaraste printr-acea carte, ca s sa vinza acele mosii i chid vor
prinde banii ce s-au zis afara din a treia parte ce au fost inca mai dinnainte data, sti fie
In pace, iar chid nu vor prinde banii, cit va lipsi, sa aiba a-i plati numitii Farcasani. Dupe
care aceste hotartri, neurmlndu-se dupa cum sa cunoaste lucru si mai dovedind i aceste case
ce shit In mosiia Chnpu-Mare, iarasi au dat jalbd si cu hotarire sa porunceste In dosu acei
jalbi de manila sa rdposatu Intru fericire Alecsandru Ghica voda, dumnealui vel logofat, ca
sa sd facd poruncd catre ispravnicu de la sud Arges, i Inpreuna cu alti boerinasi sd pretu-
iasca atlt mosiia CImpu-Mare cit si casele du pa acea mosie precum vor fi fost la Inparteala
boerilor Farcasani, hotarind i pentru dobinda banilor, zace ani unul, dind i soroc cliro-
nomilor de trei luni, 'And chid vor vinde mosiile de care zicea Oita cd sint calcate. Dupd
care aceasta porunca domneasca, cu hotarlre, vazum i raspunsul ispravnicului cu leat 1768
avgust 16, prin care sd vede ca, casele din Clmpu-Mare s-au pretuit drept taleri 450 si mosiia
Cimpu-Mare cu alte 2 hotara drept taleri 465, bani 30.
Ci darA, dupa mai sus-numitele carti, arata. plrlsii, dovedit lucru fiind, cum ca are
dreptate de a cere atit acele 8 he tall de mosii, ori pretul lor dup zapisul de Invoiala. ce
au lost dat maicA-si din divan, cit si a treia parte din casele ce shit pa mosiia Cimpu-Mare,
adeverindu-sa. dupa raspunsul ispravnicului ce le-au fost pretuit, ca. i acele case le-au fost
de mostenire. Am Intrebat si pa piriti ca sd rdspunza de vor fi avind a raspunde Inpotriva
acestor cereri ce face pirtsu, si raspunserd cA pentru hotarale de mosie ce au esit cu pricind,
ce pricinA au, sa arate, si le vor plati cu pretul ce slut puse In zapisul de Invoiald. far
pentru a treia parte ce cere plrIsu du pA casele ce au fost pd mosiia CImpu-Mare, zise dumnea-
lui slugeru, ca de vreme ce acele case nu sint In zapisul de Invoiald, n-are ce-i plati, mai
virtos acuzn dupd ce au murit si dumnealui ginerile dumneabui , Stefan polcovnic FarcAsanu,
care stiia si putea sa rAspunzA la toate. Care acest raspunsu al dumnealui, este fail da nici
o 'Lade, lath cA phisu are dreptate dupd pravili ca orice va mai dovedi de ale lui Stefan
si de acum Innainte, O. le ia clad Isi va Inplini toad' lipsa de zestre a matusii lui si pentru
cA acel zapis nu scrie ca s-au Invoit si s-au odihnit pirisu pa ce au gasit de ale lui Stefan,
ci pentru mosii, care, uncle sa stapineasca, si al doilea, fiindcd sa vede ca pirisu necon-
tenit si-au cautatu si pa chid era In viiata Stefan polcovnic, de clnd au dovedit ca dintr-
acele case nu s-au dat lui 5tefan, sotului matusii lui, pd unii 1, a treia parte.
Am Intrebat pa Barbul Otetelesanu si pentru mosii ce pricina. au, si aratA ca o mosie
ce sA numeste Zanoaga este data de zestre unii surori ai Farcasanilor si alta ce sa numeste Zlatarei
este vindutd la episcopiia Rtmnicului i alta ce sa numeste Shaven! este data danie la schitu
Bodesti, tot de Mateiu i Costandin, Farcasani. De care, raspunse pirltii ca sa sa, vaza. za-
pisele si de nu va fi i Stefan iscalit, atunci sa fie dumnealor buni platnici, dar noi zicem
ca.* si de va fi Stefan iscalit, este numai pd partea lui, iar nu si pa 2 parti ale fratilor lui
ce s-au dat In urma pirIsului, dreptu lui Stefan, ce le-au oprit Mateiu i Costandin. Si de va

471
www.dacoromanica.ro
 fi iscalit Stefan, ar fi acum dumnealor a-i plati numai pretul acelor 2 parti, iar fiindc
dupa cartea dumnealui raposatului Pirvului Cantacuzino, ce mai sus aratam, s vede ca Stefan
nu este !scant, dui:a netagaduirea piritilor de atunci, nu slut acum p1rlii datori numai pa.
acele 2 parti, ci Inca si pa a treia parte a lui Stefan fratele lor, cunoscut i dovedit lucru
fiind, din netagaduirea lui Grigorasco Farcasanu i vechilu lui Stefan Farcasanu sottil piritii,
de atunci, de cInd s-au judecat Innaintea raposatului vel ban Cantacuzino, cum cA dumnealor
au vindut si au dat acele moii, pa unde s-au zis, fara stirea lui Stefan.
Deci, pentru aceste trei rnoii, adicA ZAnoaga, ZlAtArei i Slaveni, cum t i pentru a
treia parte din casele ce slut pa mosiia ampu-Mare, dupA mai sus-numitele carti de jude-
cata i dupa judecata ce i noi cu amaruntu am Mut, i fiindca raspunsul plritilor ce au dat
pentru case nu are nici o tarie, da vreme ce dupA foaia de pretuirea lipsii cla zestre si a
periusii lui Stefan, sa vede ca pirisu este pagubas Inca de o sumA de bani, care are voe dupa
pravili de oricind va mai putea dovedi de ale lui Stefan a le ia Oita and sa va Inp lini
acea lipsa de zestre si de vreme ce sA vazu ca plrisil nu au contenit nicidecum de a nu-si
cere dreptu, am hotarit, ca dumneaei Mariia Farcasanca, fiica dumnealui slugerului Costandin,
inpreuna l cu cumnatul dumnaei Ianache FarcAsanu dupa pretul ce slut acele mosii In zapisul
de invoialA, sA plateasca Barbului Otetelesanu banii, dindu-i si a treia parte din casele ce
mai sus au zis, dupA pretuirea carpi ce s-au fAcut din porunca rnarii sale raposatului Intru
fericire, Alecsandru voda. Care faclndu-le socoteala ce mai jos sa vede dupa zapisul de
Invoiala pa 2 parti, adica a lui Mateiu i Costandin, Farcasani, ce au dat drept a treia parte
a fratelui lor, Stefan, ce au oprit ei dintr-alte mosii i pa al treilea parte ce i-au fost de
mai nainte date pirisului, In lipsa zestrii matusi-si, fiind date si vindute Vara da stirea lui
Stefan, si scazind taleri 45 ce arate pirisu ca i-au luat, ramin taleri 330. Iar pentru cerirea
ce face pirisu, ca pentru mai susnumitele mosii i pentru a treia parte din numitele case, sa
i sa dea parte din rnosiia Cimpu-Mare, nefiindu-i cerirea dupA dreptate, de vreme ce el nu
este mostenitor, ci este zestras dupa pravili, am hotarlt ca plrflii, de aceasta. cerire sa ramie
nesupdrati, dar ca si ei nu au urmat hotaririlor ce dupa vremi s-au facut, dupa ce au cult mo-
side cu pricina, hotarim, asemenea dupa hotarirea marii sale raposatului Intru fericire, Alec-
sandru voda, sa plateasca la mai sus-numitii, banii doblnda ace ani unul, de la leat 1764
iunie 9, adica de la invoiala Incoace. Care dobindA socotindu-sa, fiindca trece suma numitilor
bani, dupa pravili ce poruncesc ca mai mult dobinda sa nu a plAteasca cleat este suma
capetelor, am hotarlt ca sA plAteasca dobinda numai taleri 330, iar nu mai multu, facindu-sa
peste tot taleri 660, care si am hotarit ca sd-i plateasca Barbului, dumneaei Mariia Fara-
sanca cu cumnati-sau Ianache FArcasanu. Iar pentru 2 hotara ce mai arata pirlsu ca. shit
cu pricina, anume Sautesti i Sapunari, zicind ca dintr-acestea stapineste numai a treia parte,
adica partea lui Stefan, iar 2 parti adica a lui Mateiu si a lui Costandin, cei ce au dat In
urma la Invoiala, nu le stapineste fiind calcate de rumAni, de care hotaraste dumnealui
raposatu PIrvul Cantacuzino pin cartea dumnealui de judecata ce mai sus aratam, ca sa
le vinza pIrlii i sA dea banii p1rIului, fiind acea hotarlre Intarita si de mania sa raposatu
Alecsandru voda, in dosu unii jalbi ce mai sus s-au zis, raspunsera ptrlii cA sa. sA judece
pirisu cu acei rumAni i cInd 11 vor raminea, atuncea sa-si caute cu dumnealor. Dup a care
acest raspunsu al phitilor, mai virtos, nefiind nici dupa dreptate, nu putum da pa OHO
ca sa sa judece cu acei rumAni, UA vreme ce el la inpart.eala au dat lucru curat, MA de
nici o pricina, dar pentru ca sa sa izbraneascA si de aceasta mai cu lesnire, sa fie luminata.
porunca Innaltimii tale catre dumnealui caimacamu Craiovii, ca sa Infatiseze Innaintea dum-
nealui pi acei rumani cu Ianache FArcasanu si de sa va dovedi ca acele 2 Orli sint yin-
dute sau date oareseum de Mateiu i Costandin, sa fie datori plritii de a le plati
Ar h. St. Buc.. cu pret.0 ce vor fi <dat> pdrisului, iar esind intr-alt chip, prin cartea dumnealor de Jude-
Ids. nr. 6.
f. 141-142v. cata, sa izbraneasca dupa dreptate. Iar hotarlrea cea desavIrsita, ramine la innaltimea ta.
1777, tulle 6.
Miche paharnic, Costandin biv comis, Costandin Cocorascu sardar, Ev<dochim>
medelnicer, Hagi sluger, Di<mitrache> Brez<oianu>.
1 Probabil : "%lull.

472
www.dacoromanica.ro
Velifii boieri, Nicolae si Manolache BrIncoveanu, arald prin anafora cd vecinii le Inpresoard
=Oa Tdtdrdi (jud. lalomila) si cer alegerea holarelor. Domnul aprobd i dispune ca ispravnicii
sd facii cercetare.
426
1777
nolembrie
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod. 22
Poruncim dumneavostra ispravnicilor ai judetului, Intii sa faceti cercetare prin jude-
cata acelor ce calca semnile i hotarale moii, si Maud alegere in scris, da va fi trebuinta da a
s orindui hotarnici la fata locului, atuncea yeti instiinta domnii mele si sa va orindui cu
portArel dupa obiceiu, iar da nu va ramtnea trebuinta, da a O. face hotarnicie, ne veti In-
stiinta de savarsire.
1777, neemvrie 22.
Preainnaliate doamne,
Avind noi o mosie ce sa numeste Tatgrai in sud Ialomia, stinjeni 563, dupa coprin-
derea sineturilor ce avem, s-au inpresurat de vecini si de altli de acolo i acum sa stapineste
d dfnii, ne rugrim Innaltimii tale, sa fie luminata porunca marii tale la dumnealor isprav-
nicii ot sud Ialomita, ca, dupa cartea da hotarnicie i sineturile ce avem, sA sa traga aceasta
mosie si sa o dascopere puind dumnealoru i semne, ca sa putem stapini nesupAralt (IA ca-
tre dinsii, si dupa alegerea ce vor face dumnealoru ispravnicii In scris, sa fie orinduit atunci
si un <al> 2<-lea> portar ca sa o si Inpietreasca. Si cum va fi luminata porunca marii tale. Arh. St. Euc..
Ai innaltimii tale, preaplecate slugi.
Nicolae Brincoveanu, Manolache Brincoveanu.

Velifii boieri arald prin anafora cd Matei Tamas din Colibast (jud. Muscel) se judecd cu Iovifd
brasoveanul pentru o datorie a acestuia. Divanul cerceteend. Domnul hotdrdste ca piritul sd pld-
teased i sd fie pedepsit dupd pravild. 427
177 7
noiembrie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod. 23
S-au mai infatisat si Innaintea domnii mele la divan cu aceasta anafora da martu-
risaniia marturiilor lui Mateiu, care citindu-sa la divan, vazum pa numitul Iovita cazut
In vina calcarii da juramInt si au cutezat a esi si la divan.
Deci am hotarit sA plateasca banii acestia lui Minas, citi sa facu pa rimatorii ce i-au
dat, dupe pretul tocmelii, deplin, pe toate capetele ce i-au adus i pa urma sa aduca zapciu
cel rinduit Instiintare domnii mele, ca s poruncim a i sa face pedeapsa ce va orindui pra-
vilile.
1777, noemvrle 23.
Preainnaltate doamne,

Mateiu Minas ungureanu ot Colibasi sud Muscel, au dat jalba la Innaltimea ta cum
c, esind la luminat divanu marii tale cu Iovi brasoveanu pentru taleri 127 i bani 60,
ce-i este datoriu du pa niste rimatori, si nefiind marturiile aid, zice ca nu i-au luat judecata
sfIrsit. Acum, fiindca au venit marturiile, jAlueste si cere s a aduca marturiile la luminat
divanu innaltimii tale ca s sa intrebe cum a In trei saptamini ce 1-au Omit Iovita sa-i
dea banii, de au zis Iovita a nu priimeste rimatorii, c, nu-i shit dupa placere, si cum ca,
din pricina lui sade de sint trei saptamini aicea de s-au indatorit, de au eheltuit mai mult
de taleri 30, dupa care aceasta. jalba a lui, ni sa porunceste de care hinaltimea ta, ca sa
cercetam noi i In scris s hotarIm.
Dupa luminata porunca innaltimii tale, au adus vataf a de visterie 4 marturii care
I-au adus acel Mateiu jAluitoru, pa care cercetindu-i, Intii au dat in scris cele ce au stiut

473

www.dacoromanica.ro
 fistecare deosebit, si iarAsi mai aducind Innaintea noastra unde au fost i preasfintiia sa
pArintele mitropolitu, i-am mai cercetat ardtindu-le, si de pot priimi blestemu preasfintii sale
cum a cele ce au mArturisit ei, slnt adevdrate, i fat fiind la acestea si Iovi brasoveanu,
au zis marturiile cA i jurAmInt voru priimi, c Intru adevar au marturisit cele ce au dat In
scris. lns mArturiile, Stoica Moldoveanu ce sa allA acum casatorit In Bucuresti In mahalaoa
la Podu lui Sarban Voda, zise ca aflIndu-sa el pazitor cailor chirigiilor giurgiuveni In lunca
Brostenilor, s-au Intimplat si un fulAu al lui Mateiu ungurcanu ciA pAstea rlrnatori ai acestui
Mateiu si au pohtit Mateiu ungureanu pd acest Stoica ca sa-i ajute sa duca rImatorii pind
la negutatoru care au gAsit sa-i vinzd si au mersu Inpreun cu dinsul pina i-au bAgat In obor
la povarna lui IovitA. Si neplatindu-i atunci Mateiu ostencala, au mersu si a doail zi iar,
la povarna lui Iovita, ca sa gaseascA pa acest Mateiu ungureanu sa-i plateasca osteneala ce
vorbiser i mergind au gasit pa Mateiu Inpreuna cu Iovita de alegea rimatori i numAra
si au auzit din gura lui Iovita aceste vorbe ce zicea lui Mateiu : mos MAteiu, acum banii
n-am sa ti-i dau, ci sa ma astepti o zi, clod, pina Imi va veni banii i salt dau banti s ma
lAmuresc cu fat curatA". NAstase slujitoru ce sade In mahalaoa Apostolului zice cd, aflindu-
st vecini lInga povarna lui Iovita, vedea vreo 2 saptArnini de zile pa acest Mateiu ungureanu
afIndu-sa la acea povarna si sd jaluia catre acest Anastase cum ca II poarta JovitA negutatoru
cu vorbe si nu-i dA banii du pa niste rimAtori ce i-au vInclut, iar din gura lui Iovitd zice ca
n-au auzit nemica. Oana portArelu ce lade In mahalaoa Apostolului, zice cd lucrInd el duighe-
rie la povarna lui Iovita, au vazut pa uncheasu Mateiu ungureanu aducInd niste rImAtori, si
i-au ajutat si el clA i-au Inchis In oboru linga povarna, iar pentru povarna ce au avut, zice
e nu stie nemic. Costandin cersatoru ce lade In mahalaoa Apostolului, zice ca au vazut
el pa Mateiu ungureanu cu rimatori sazInd 2 saptamtni, Insa o saptandna i-au pascut pa
Arh. St. Buc., lunca Brostenilor si o saptamind i-au tinutu In cocina de ling povarna lui IovitA i zice ca
Ms. nr. 0,
1. 03. v. 64v. au auzit din gura lui Iovitd zicind lui Mateiu, and Ii cerea bani ca merge sa faca <rost>
Pentru o ho-
Wire anteri-
de bani si cum ca asteapta sa-i vie niste bani, iar cum ca nu-i placu rlmatorii i shit dupa
oar& in aceeasi tocmealA, nu au auzit. Care acestea zice ca le-au auzit intimplindu-sa si el lucrind la po-
pricina, v. doc.
din 23 octom- varna lui Iovita. Acestea shit marturisirile marturillor lui Mateiu jaluitoru si le aratam Innal-
br ie 1777.
Aril. St. Buc.,
timii tale dupa cum mai sus s-au aratat. Si fiindca au zis Innaintea preasfintii sale parin-
Ms. 6, telui mitropolitului ca priimesc blestem, pa acest cuvint sa cunoaste ca Iovita au priimit ri-
f. 49 50
(Copia sub datit matorii (la atuncea, numai bani n-au vrut sa-i dea, si ramble datoriu a plati banii ai acestui
is Institutul de Mateiu dupa tocmeala ce au avut, i Inca ramine epiorcos. Noi asa am gasit cu cale, iar
istorie ,.N.
hotartrea ramIne la Innaltimea ta.
1777, noemvrie 16.
Badea vel vornic, Stefan vel togofat, Scarlat vel logofat, Radu Slatineanu vel
clucer, vel stolnic, Scarlat Druganescu vel sardar.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cci Pascale, put lui Gheorghe croitorul, reclamd pe
428 Toma brasoveanul, care nu i-a pldlit simbria pe timpul eft i-a slujit si i-a pus la inchisoare
laid( pentru neplata unui tinprumut luindu-i si o cdrutd cu doi cai. Dupd propunerea judecdtii,
domnul holdrdste plata simbriei lui Pascale si slobozirea taldlui, precum si pedepsirea lui Toma
1777
brasoveanul.
nolembrie
23
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
S-au infatisat si Innaintea domnii mele la divan si, Iran pentru fapta ce au facut Toma
de au luat de sinesi amaneturile lui Pascale, intrind domniia mea in cercetare, tagadui Toma
ea n-au fAcut-o aceasta de sinesi. Pentru care, am poruncit zapciului celui orinduit, sd
Intrebe pa dumnealui vel aga si da va fi Toma In vina aceasta, sa-1 hotartm a sA pedepsi, iar
pentru simbriia copilului i pentru slobozenila lui, cum si pentru bani, dupd cum orInduesc
pravilile ce sa arata mai jos, asa sA sA urmeze.
1777, noemvrie 23.

4'74

www.dacoromanica.ro
PreainnAltate doamne,
Din 1uminat5 porunca mdrii tale, dumnealui vdtafu de copti za divan aduse la Jude-
cat5 pd Pascale sin Gheorghe croitoru, piris Tornii brasoveanu, zicind cd un an este la tre-
cuta lund lui martie ce i-au slujit filth dd simbrie, iar pl anu acesta au zis pirttu sd-i dea
taleri 20 0 inbracaminte, ii i-au slujit luni 6 si nu i-au dat nici simbriia, nici petice, i 1-au
gonit. i pa tata-sau inprumutindu-1 piritu Toma cu taleri 60, prin zapis cu soroc, nu <a>
asteptat pini la inplinirea sorocului, ci luindu-i o cdrutd cu doi cai, I r judecatd 1-au si
inchis la dumnealui vel agd.
Intrebindu-se pirltu, raspunse cd ptrisu acesta 1-au luat ca un copil de suflet si pd
anu dintli i-au fAcut petece cum sd cade de potriva lui, lar pa anu al doilea 1-au tocmit cu
taleri 20 si au skut numai 4 luni 0 au fugit. Pirtsu rAspunse cd el n-au fugit, ci ptrttu Toma
1-au gonit 011 cere dreptu lui sd-i plAteascd simbriia si petecile ce i-au luat, fiindcA nu mai
priimeste stt-i slujascl.
Deci, vdzind cd plrisu nu priimeste sd mai fie la pldt i pirttu Toma nu poate a tinea
slug fArd d voila sa, am socotit pd ceia ce i-au slujit, adicA pA anu dintliu, taleri 12, si
pd anu al doilea in luni 4, taleri 6,60 s-au fAcut taleri 18 si bani 60, care bani am hotdrit
sii-i p1Ateasc5 pirtsului, dindu-i i petecile ce i le luase pa anul ce i le Muse intii. Dupd
aceasta, sd infAtis5 si Gheorghie Croitoru la judecatA, tatul pfrIsului, cu Ord asupra Tomii,
zicind cd la leat 1777 martie 15 1-au inprumutat cu taleri 60 cu soroc ping. la un an, iar
ptritu n-au urmat zapisului s5-1 astepte pind la inplinirea sorocului, ci i-au luat lard dd
judecatd o cdrutd cu doi cat si 1-au pus si la inchisoarea dumnealui vel agd de au sazut
o lund, cerind ca sd-i inplineasc5 atit hrana cailor, cit i zAce card de fin i 2 card de pae,
cum si un pogon de pepeni cc au avut in clinp i s-au prApAdit.
Intrebindu-sd i Toma, nu tagadui pentru cdruta cu cai, a nu au luat-o el, intii
fdrd dA judecat5, numai, zicea c ar fi urmat zapisului de banii ce 1-au inprumutat, a nu-1
supdra pind la soroc cind nu i-ar fi luat copilul ce-1 didese sd-1 alba de suflet, flinda pd
credinta lui inprumutase pA pirtsi fArd dA chezas. Dar dd vreme ce i-au luat copilul i acestu
ptrts fiind omu strein, ca sd nu fuga, sd r5mlie pAgubas de bani, de aceia Ii luase cdruta
cu cai certnd cheza pA omu. i nevrtnd sA dea chezas, au mersu la dumnealui vel agd si
arAtind curgerea pricinii i-au cerut i dumnealui chezas si nevrInd s5 dea, 1-au pus la inchi-
scare si au rAmas cdruta cu cat la ptrit. Ardtindu-ne ptritu i o carte de a dumnealui vel
agd cu leat 1777 septemvrie 3, in care hotiraste ca Gheorghie plrisu sa-si dea chezas pd omu,
de banii ce este dator, t piritu sd nu-1 supere pita la sorocu ce-i scrie zapisul, dlndu-i
cdruta cu caii, i nedtndu-si chezas, 1-au pus la inchisoare.
Deci, noi luind seama cu amAruntu, vazum cd acest Toma pentru obraznicia i anarhiia
ce i-au fAcut de i-au luat pirtsului cdruta cu cai i ping a nu veni sorocu zapisului, 1-au
apucat de 1-au inchis, s5 vinovdteste dupd pravili la pedeapsd, dupd cum sd vede poruncile
pravililor mai jos. Dar cu toate acestea, am hotArit cu sincatavasis care sd dea pirisu cArga
cu cai innapoi i pentru bani sa nu-i ceard dobindA pind la soroc, nici sd ceard chezas pd bani, AI L. St. Luc.,
care acestea, nu le-au priimit ptritu. De care, instiintAin ca sA sA facd hotArtrea de cAtre mArtia f.Ms.
133v
nr. 6.
134.
ta.
1777, septemvrie 5.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru Greceanu, Ev<dochim >
biv vel medelnicer, Hagi biv vel sluger.
OE vktof, St.& r& ivixeepct 6,to 7rpc. rLptc xptaw Aiyouatv oLwoc mak:
Bt6Aiov 24, TET)toc 3 -r6iv Bccaarx&v: 6 ivecyow 6txtct: xecpfi xpnaciizevoc rcp6; ix6t-
6ocapi5v LX7ClinTEG -c-hq ayoyi); 6 &ay 7soLlacillevog xoct 11XXoc v6" Ana; o&roc.
.15

Etc 6L6Atov 7 rcliv Bocaaocclv, drAoc 6-o; : 6 saveLar71; 0 AttPiTML ivixetpcc x Tot)"
xpeoaToi3 &veil; invrp67cic cipxovrec. "H Si v6izot, 6=5 chem. St.ck Tina 117TOGLTkFLV TOG xpi014
np6; T-hV StopEccv Aiyet oiSToc:
Etc 61,f3Xtov 7 -rcliv Bocaat.x&v, ,r1TXog 5-ov. Hicc TEA, tvccy6wccov, che rIppivec iTvcct.
ywcaxcc Tcpeyr-ic 7rp0Oialaccc, Tcliv xpErav ivipovco xca xccric 'SAITO Ta1 ivccy6p.evow OviTrrov

475

www.dacoromanica.ro
 TGAO &XXCO1/ T06015TMO 7Ceptimokrotnev xpdvov p.18iv dcracov iv 1151.Licrto Xot(1.6civowreg xcei ro
XP6vou Tarrou nocpcerpixov-ros ph) &XXo ivckyvro; 5 (IT) Tec 8c7rcevqictscc & )7* 'Its
vieoalacg crup.6vol,prcc Tra Seciv.rtxcp xccue6c'enoat.v 1.

1 Adici : Legile cu privire la ziloagele ce se iau firi judecati statornicesc limpede ast-
fel :
Cartea XXIV-a a Basilicalelor, titlul 3 : Reclamantul care foloseste propria sa forti
pentru a constringe (pe plrlt) decade din dreptul de a-I actiona In justitie. Cu privire la silni-
cie alti lege stabileste clar aaa.
i
In Cartea a VII a Basilicalelor, titlu 2 ; Creditorul nu va lua zaloage de la datornicul
firi epitropie. Iar legile referitoare la cererea datoriei statornicesc astfel cu privire
Ia soroc. In cartea a VII-a a Basilicalelor, titlul 5 se prevede ci mice reclamant fie birbat,
fie femeie, are ca prim termen al datoriilor un an, iar cel pirlt si fie asteptat un an firi
s i se ia dobIndi In acest timp ; i dupi ce a trecut acest an reclamantul si nu ceari alt-
ceva mai mult cleat cheltuielile ficute pentru urmirirea celui care a refuzat plata.

Vel vislierul araid prin anafora cd Badea sirdinul din Bucuresti pirdsle pe stenii 4in Cosdreni
429 (Ialornif a) care nu s-au finul de asezdmintul cu el in privinfa ddrilor. Sdienii neagd asezamlniul.
Domnul hoidrsie ca ispraunicii sd cerceleze.
1777
noiembrle
27 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Dim volnicie slugii domnii mete ... 1, copil din casi d visterie, si-i ia i si-i Infiti-
seze Innaintea ispravnicilor de jude t. ca si faci alegere i sA urmeze dupi cum scrie mai jos.
1777, noemvrie 27.
PrealnnAltate doamne,
Dupi luminati porunca mirii tale, au adus dumnealui vitafu de visterie innaintea
mea la judecati, pi Badea din Bucuresti cu sitenii di la Cosirani din sud Ialomita, pentru
cari au jiluit midi tale numitul Badea, ci el fiind omu strein au mersu In anu trecut d s-au
asizat cu ei si le dea taleri 20 intr-un an, ajutor, iar alti supirare 54 nu-i faci a-i mai cere
sau a-i mai lua cevasi mai mult. Pi care asizimtnt i-au dat i zapis numitii siteni, iar ei,
neurmInd azAmintului, i-au luat i taleri 10 mai mult i o cru, d taleri 15, si un cal,
dd taleri 40, si cere prin jalba lui, ca 54 i si Inplineasci aceste luate mai mult, di la numitii
siteni.
S-au Intrebat i sitenii ce au a rispunde, i ei ziseri c n-au avut cu ei acest aa-
zAmint ci, sitean fiind al satului ca i ei, 1-au pus In cisla satului la orinduelile ce le venea.
La care ziceri, ne ariti numitul Badea i zapisu sitenilor, care adevereazi c au avut asi-
zimIntu ce s4 arati mai sus, cu dinii, iar sitenii tigiduirk ci n-ar fi zapisu lor. I-am cerut
sA ne arate cine este cel ce au scris zapisu, ca s s Intrebe acela, di este adevirat, i ne
arAti ci acela si afli sizitor In sat acolo.
Ci, iati pentru aceasta, cit i pentru c4 tiu i dumnealor ispravnicii pricina aceasta,
pentru c4 au mai jiluit numitul Badea i la dumnealor si au 5i orInduit la zapciu plisii si-i
faci lnplinire si nu i-au ficut, precum jilueste, de aceia gasim cu cale ci si si faci lurni-
nati porunca Inniltimii tale cu mumbasir care dumnealor ispravnici, care mumbasir 54 ia
pi amIndoi pirtile dd aici si-i duel la dumnealor ispravnicii judetului si dumnealor 54
aduci fati si p4 cel ce au scris zapisu, 54 cerceteze di este adivirat 5i de au avut acel asi-
zimtnt sau nu. Si dud va fi jalba lui adivirati, si-i faci Inplinire dd cele ce i-au luat mai mult
peste asezamtnt, iar rind nu vor fi avut asizAmlnt, atunci dui:a dreptate lb va socoti dum-
nealor ca pe un cislas al satului i, dd va riminea a-i fi luat satu mai mult peste ceia ce va
Arh. St. Bun.. fi dreptu lui, si-i Intoarci Wenn prin marafetul dumnealor ispravnicilor 5i al orinduitului
Ms. nr. 6.
C. 62v. 63. mumbasir. Iar hotArlrea cea desivIrsiti rimlne la miriia ta.
1777, noemvrie 24.
Vel vistier.
1 Loc alb.

476

www.dacoromanica.ro
Velifii boieri aratd prin anafora cd Manciul din Gdvdnesti (Teleorman) reclamd pe Radu pircd-
labul si pe &ft sdleni din Baciu (Vlasca) care i-ar fi luat oif 1-au trimis la trichisoare pentru
o sumd nedatoratd. Se holdrdste ca ispravnicii s cerceleze, iar Manciul sd dea chezas ca sd fie
liberal. Domnul aprobd.
430
1777
nolembrie
27
Io Alecsandru Joan Ips;lant voievod.
DupA cum s-au gasit cu cale dA cAtre dumnealor velitii boeri, rinduim pA sluga domnii
mele aprod ceausAscu sA urmeze cum scrie mai jos.
1777, noemvrie 27.
PreatnnAltate doamne,
Manciul dA la satu GilvAnesti sud Teleorman, au dat jalbA la InnAltimea ta pentru
Radu pfralabu i pentru alti 5 liude ai lui din satu Baciu sud Vlasca i zice cA In vremea
rAzmiritii, aducind mai sus-numitii sare, 1-au rugat pa el ca s le gaseasca musterii sA vInzA
sarea si din musterii ce le-au gAsit dA au cumpArat sarea, unii au dat bani, iar altii si-au
pus soroc cu ei ca sA le aducA bani si nici pint acum nu le-au adus banii, ci au trecut In Ora
turceascA, si mai sus-numitii au apucat pa acest jAluitor i i-au luat 95 de oi i 1-au pus si
la Inchisoare la ceausu de aprozi, de sint 8 luni, i n-au mai venit la el. Si sA maga de
mila InnAltimii tale sa- sl sloboazA de la Inchisoare.
DupA a cAruia jalbA, ni sl porunceste de cAtre Inaltimea ta, ca sl cercetAm de sta-
rea i pirjelu lui i, au sA-1 facem sulf, sau un soroc sa-i pue.
Dupl luminatA porunca innAltimii tale, ceausu d aprozi au adus Innaintea noastra
pa acest Manciu jluitoru i pA popa chir Joan protopopu Vlc1i, vechil fiind dAspre partca
pirltilor, si intend noi In cercetare dupa cum ni SA porunceste, zise numitu vechil a nu sa
amestecA nici la sulf, nici a sA pune soroc. Si fiind<cA> atlt jAluitoru eft i pIrItii, slut de
afarA din judet, gasim cu cale sA s facA porunca InnAltimii tale cu om domnese aprod
ceaugsc, sA ia dA aicea pa acest Manciul jAluitoriu si din sud Vlasca pa numitii pfrtti prin
marafetu dumnealor ispravnicilor judetului, si sA-i ducA la dumnealor ispravnicii ot sud Te-
leorman. Si fiind jaluitoru lAcuitor dintr-acel jude t. si fiindcA i acele 95 de oi ce i s-au luat,
s-au luat prin marafetu ispravnicilor <ot> Teleorman, sA cerceteze dumnealor attt clA starea
si plrloju lui, eft si ca sA-i facA sulf dupa cum porunceste InnAltimea ta i pentru acele 95
oi ce jAlucste el cd i le-au luat, sA le socoteascA dumnealor cu dreplate i dupA pretu ce
vor fi fost oile pA vremea care i le-au luat, si clti bani vor coprinde acele oi, sA-i scazA din
datoriia lui, si pentru cit1j bani va mai rAminea datoriu, dA nu va avea cu ce sA sA plAteascA,
0 i sA ia chezas pA om si sA fie slobod ca sA poatA munci, i cu pAsuiall Incet, Incet, sA
sA plAteascA. Si pentru datoriia ce va mai rAminea dator dupl socoteala ce vor face isprav-
nicii, sA dea dumnealor, cArti de adeverintA si la o parte si la alta, ca s5 sA stie ce datorie Arh. St. Buo..
au mai rAmas. Noi asa am ggsit a fi cu cale, iar hotArirea rAmine la InnAltimea ta. 1. 65-65v.
1777, noembrie 24.
Badea vel vornic, Stefan vel logofat, Scarlat vel logofAt,-vel clucer, vel pahar-
nic, vel stolnic.

Mitropolitul fdrii f i elif ii boieri arald prin anafora cd Mihai Anagulea reclamd pe cumnata sa
Anastasia care a vindut o casd la Arvanitohori drept fosta zestre a ei. Dupd cerceldri, se dove-
dote c acea casd era a Anastasiei de la parinil f 1 se hotdrdste ca datoriile somului Gheorghe Ana-
gulea sd se pldteascd de fratele acestuia Mihai. Domnul intdreste.
431
1777
nolembrie
28
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
DA vreme ce casa au fost Intr-acest chip 'pricing, poruncim ca zapciu cel orInduit
sA apuce pA Anagulea sA InplineascA banii negresit fArA d altA prelungire.
1777, noemvrie 28.

477
www.dacoromanica.ro
 Preatnnaltate doamne,
Din luminat porunca innaltimil tale di la 17 zile ale acestii luni, ni sa porunceste
(IAcatre Innaltimea ta pentru o cask la Arvanitohori ce au jaluit Innaltimil tale Mihai
Anagulea ca au vIndut-o Anastasiia Ghizoae, cumnati-sa, ca sa cercetiim cu amaruntu de
este intrata aceasta casa in lipsa zestrilor ei, sau da este data lntr-alt daru <la> riscareva
rudenii.
Dupa care aceast luminata porunca Innaltimii tale, aducind innaintea noastra zapciu
cel orinduit, vatafu de copii za divan, pa Mihaiu Anagulea, jaluitoru, si pa Anastasiia Ghi-
zoaia, cumnata-sa, am cercetat atIt raspunsurile amlndurora acestora, cIt i zapisu ce au dat
unul la mina altuia pentru aceast pricinit i socoteala i, neputindu-sa alege adevIrul din ras-
punsurile loru si din zapis, trebuinta au fost (IA a s cerceta marturiile care slut iscaliti
Intr-acel zapis al loru, fiindca tot aceia au fost si eritecrite la acele pricini i socotelile loru.
Dintre care unul fiind i preasfiintia sa parintele Pogoniini, am trimis cu vatafu de au venit
si preasfiintiia sa unde eram noi dupa porunca adunati. i tap. fiind I Mihaiu Anagulea
jaluitoru, s-au Intrebatu preasfintiia sa pentru acea casa, dupa cum ni sa porunceste in
luminat pitacu Innaltimii tale, si au dat marturie preasfintiia sa ca la critocrisiia aceasta a
loru, fiind l preasfintiia sa, stie ca acea casA <la la Arvanitohori n-au intrat In lipsa zestri-
lor ce cerea Anastasiia de la Mihaiu Anagulea, ci au 'limas Anastasii, fiind a ei da la parinti,
si era vorba atunci Intre dinsii i pentru datoriia ce era dator raposatu Gheorghe Anagulea la
orosanii arvanitohoreni pentru clajdiile acei case ca s le plateasca frate-sau Mihaiu Anagulea,
ca un clironom al fratine-sau, si Inca i acea datorie au lbsat-o Anastasiia jos. Ci, Intr-a
Arh. S. Buc., cestasi chip dind marturie pentru acea cas preasfiintiia sa parintele pogoniiani, aratam Innal-
Ms. nr. 6. timii tale, iar hotartrea ramine la mariia ta.
f. 63 63v.
1777, noemvrie 24.
Grigorie al Ungrovlahiei,
Neculae Dud<cscu> vel ban, Durni<trache> vel sptar.

432 < Divanul judecdtoresc> arald prin anafora cd slugerul Scarlat Varipate se judecd cu Petre mocanu
de la mdndstirea BeresIdvesti (Arges) pentru niste cat. Domnul holeirdste ca ispravnicii sd facd
cercetare.
1777
deeembrie
0 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Poruncim domniia mea, vel apitan za rnenziluri, acum sA trimita negresit ca sA aduci
aceti cai, i de s vor potrivi semnile ce aratA jaluitoru si s vor vedea cA acestiia slut
call lui, negresit s si-i ia jAluitoru si In urmA sl caute mumbasiru sA apuce, si ori dA la slu-
geru Varipate, sau de la sardaru Nicoli, pe loc s InplineascA, pentru c domniia mea pA
ispravnici Ii stim asupra poruncilor si trebilor judetului iar nu pA zapcii, si pentru aceia isprav-
nicii sA4 pue in loc.
1777, dichemyrle 2.
PreaInnaltate doamne,
Din luminati porunca marii tale, dumnealui vatafu de divan aduse la judecatit pa
dumnealui slugeru Scarlat Varipate pInl lui Petre mocanu ot mAnAstirea BereslAvesti sud Arges,
zicind cum cA acest mocan viind aici la mArastirea Cotroceni, au pierdut trei cai, care cai
glisindu-i la menzilu ot Daia sud Vlasca i cerindu-i de la vel capitan za menzili, au ras-
punsu nurnitul vel capitan cum c4 acesti cal ii are trirnisi de mai sus-numitul sluger, fiind
ispravnic la sud Gorj, si asa au ramas din porunca marii tale ca sa arate dumnealui slugeru
pii cel ce au cumpiirat cai l acela ce-i va fi cram:drat, sa-i plateasca mocanului s nu rmlie
pagubas. Yntrebindu-sa durnnealui slugeru ca sa arate dui:a porunca inarti tale da la cine
i-au cumparat lath, raspunse cum ci fiind ispravnic la sud Gorj, dumnealul sardaru Nicoli

478

www.dacoromanica.ro
au cumpArat 50 de cai pentru poste si In urind la leat 1775 la luna lui martie mergind slu-
gem ispravnic la acel judet, i-au fAcut teslim acesti cal, al doilea, rAspunse slugeru cum ca.
acei 50 de cai au fost inherati cu herul judetului Gorjilor. S-au Intrebat i vel cdpitanu Za
menziluri, rAspunse cum cd acesti cai i-au trimis dd. la judetz Gorjilor i ei au fost lithe-
ratE cu herul judetului aeeluia, iar altii neinherati, si cum el viind acei cai $i nef iind toti buni,
i-au dus la dumealui spAtaru Misooglu i dumnealui i-au priimit i i-au dat voe ca sA-i inpartd pA
la menziluri, din care unii i-au trimis la menzilul de la Daia i altii la menzilul ot CopAceni, tare
care au fost i acesti trei cai ce-i cere mocanu acesta. S-au Intrebatu i mocanu sA aratc semnile cailor,
si a/1U cum cd doi cai au fost murgi, unul putin InvAtat, iar altul de tot nelnvAtat, flind ca de 7-8
ani, iar celllalt au fost negru, de tot neinvAtatu, $i $i acesta ca de 8 9 ani, inherati cu herul
lui, care cai i-au gasit la rnenzilul de la Daia. Pentru care au si adus adeverintd de la
dumnealor ispravnicii ot sud Arge$ cum cd sint caii lui, zicind i acestea cum cd i-au pier-
dut din cimpul Cotrocenilor In trecuta yard dud au adus boelile si pe zugravi.
Deci, am gdsit cu cale sA fie luminata porunca mArii tale ca sA sA aducA acesti trei
cai aici, si de vor fi Infierati cu herul mocanului pA cum aratA mocanu, $i sA va arAta si
semnile precum aratA dumnealor ispravnicii ot sud Arges, atunci st-gi ia mocanu, ca al sAu
lucru, iar dA vreme ce acesti cai trebuie s sA pue la loc sA nu fie lipsd la poste, pentru aceasta,
sA fie luminatA porunca mArii tale sA s. aduci aid acel Gheorghe Rovinarul, omul dumnealui
sArdarului Nicoli, care au dat acesti cai In mina dumnealui slugerului Varipate, sA rAspunzA Arh. St. Buc..
pentru acei cai. Iar hotdrirea cea desAvirsitd amine la mAriia ta. Ms. nr. 6.
f. CC 66v.
1777, noeinvrie 25.

Marele ban arald prin anafora cd vechilul mosnenilor din Prisaca (jud. Dolj) Cosiandin Pddi-
nescu reclamd pe clucerul Barbul Fotescu, care le-ar sidpird fdrd drepi mosia Prisaca. Dupd mai
mulle judecdji se propune recercelare. Domnul inidreste holdrind caboierinasi ai ambelor parli sd
facd holdrnicia dupd obicei.
433
1777
deeembrie
2
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Ddm volnicie slugii domnii mete . I porthrel, sd meargA la dumncalui caimacamu
Craiovii. Si dumneata caimacamule, s4 urmezi cum scrie mai jos, a rindui boerin:sii ceruti
de amindoo pArtile la fata locului ca sA facA cercetare prin carte de blestem si de nu sA vor
odihni de acolo pA cercetarea ce s va face, sA nu pue semne, ci sd-i ia pA amln 2 pArtile
cu cartea de alegere a boerinasilor sA-i aducA aici, ca de la divan sA Ii sA hotArascA spre a
sA face hotArnicie dupl. obiceiu.
1777, dlehenn rie 2.

PreennAltate doamne,
Un Costandin PAdinescu, vechil i dAspre partea altor mosneni din sud Dolj, au jA-
luit mArii tale pentru dumnealui cluceru Barbul Fotescu, cd le stApineste niste pArti de
mosie ale lor, din hotaru ce sA cheamA Priseanca 3, neavind nici un fel de temeiu sau cArti,
Intru care jalbA aratd el din luminatA porunca mdrii tale s-ar fi Infdtisat d cu numitu clucer
la divanu Craiovii. Ci, acesti jAluitori neodihnindu-si de acolo, facu cerere Ca, cu mumbasir
sA sA aducA aici cluceru Barbul ca $i Innaintea luminatului divanu mdrii tale sA stea fatA la
judecatA asupra acestii jAlbi. Ni sA porunceste dA cAtre InnAltimea ta ca sA cercetez in con-
dicile judecAtilor ce sA trimit de la Craiova. Dupd luminatA poruncA, am cercetat i sA vede
cd la trecutd lund lui maiu s-au cAutat judecata de rindu acestor pArti de mosie si dumnealor
boerii judecAtori dau stApinire clucerului Barbul cu cuvInt cd 14 ani sint de cInd le-au rds-
cumpArat cu bani de la un Milco Stoenescu, care si acest Milco le cumpArase (II la mosnenii
din Priseaca i le-ar fi avut hotdrite cu boeri hotarnici. La aceasta judecatA, cluceru Barbul,
cArti de hotarnicie, zapise sau alte scrisori, n-au arAtat, zicind ci le-au prApAdit In vremea

479

www.dacoromanica.ro
 ritzmtritii, ci i-au cistigat judecata cu nume cAci stApineste de ani 14 cu bunt pace tot ho-
taru acesta, din drumul cel mare de la finttna de piatrt in sus. JAluitoru aratt ct acel Milco
au avut Intr-acest hotar cumpArAtoare numai trei pArti ale unora din momeni, iar patru
pArti ale lora nicicum n-au fost vindute, ci i le stApinea cu bunt pace, cum i Milco tuft-
acea vreme 1l stApInea cumpArAtorile lui, dar innaintea rtzmiritii cu 2 ani, acesti jAluitori,
de pAsurile ce vor fi avut strAmutindu-se de la moiia loru, i cu intimplarea rtzmiritii zice
ca n-<a>u mai putut vent st-si caute de mosie, iar cum s-au fAcut pace, viindu au gAsit ptr-
tile lor vIndute de cluceru Barbul la un postelnic Costandin. Mai zise jAluitoru ct, vrtnd ca
st porneascA jalbt, ar fi priimit cluceru Barbul de la dinii taleri 280 si in cinci luni de zile
cit au tinut cluceru banii, iar ei au fost stAptnindu atit partite lor, cit si cele trei parti,
rascumparatoarea clucerului de la Milco.
Deci, dupt aceste cinci luni, ar fi Intorsu banii tar la moment i s-au apucat de Jude-
catA. Intre acesti patru mosneni ce st zic PAdinesti, este i un Mateiu Fotie calarasu, jAlui-
toru, ct i s-ar fi Inpresurat tot intr-aceste hotara 64 stinjeni de mosie. Ci judecata, atit aceasta
eft 5i pe *ceilalti toti molnenii, lndaparteaza cu stApinirea din locurile lor i le dA a stApini
din drumul cel mare de la fintlna de piatrt in jos unde zic jAluitorii cA nu slut multumiti
lAsa pAmintu care I-au stapinit ei i strAmosii lor.
Care aceasta, a st aduce aici cluceru Barbul, cererea lor este bunt, dar spre a st
dovedi adAvAru i a st hotArt judecata mai cu bunt lesnire, gAsesc cu cale ca din luminatt
porunct st st ortnduiascA sase boeri hotarnici de acolo, lust trei din partea jAluitorilor M
alti trei din partea clucerului cant, u mumbair porttrel mergtnd in fata locului s string
pA toti tnprejurasii moment i prin carte de blestem st arate fiestescare In frica lui Dumnezeu,
stApinit-au acesti momeni ptrtile lor pint cind au fugit, ori ct mai nainte de fuga lor le
qise stAptnirea din mina i Intrase Intru stAptnirea Mincului Stoenescu de la care zice cluceru
cA au rAscumpArat cu bani i asupra judecAtii dumnealui clucerului Barbul de au praptdit
cArtile si zapisile ce au luat de la Milco, cind au rAscumpArat toate partite acestea ce i le
(IA judecata Craiovii, sA arate dovezi mArturie de oameni credincioi care ori fi fost fait
la acca rAscumpArare. CA, i dA ori fi murit dintr-insii, iar tot va fi rtmas cineva, sau din
inprejureni care nu vor fi fost fait vor fi auzit pA citt mosie au fAcut cluceru Barbul rts-
cumpArare de la Milco. Care, toti acestiia marturiia lor tot prin carte de blestem st o dea, st
a mai cerceteze i aceasta iartsi prin blestem de au priimit cluceru Barbul In 5 luni dA
la acesti jAluitori banii ce aratt mai sus pentru ce i-au priimit i apoi iar i-au intorsu
Innapoi i dupA toate cercettrile, st tragt aceastA mosie Priseaca, attt din drum In sus unde
st dA clucerului Barbului stAptnirea dupt cartea de judecatA ce scrie in condicA, cit i din
drum in jos unde sA dA tuturor mosnenilor. Si dovedindu-st cA cluceru cu rApire au impre-
surat partite acestor j Aluitori i le stApIneste de attta vreme, atunci numitul mumbair st ia
pA clucer st-I aduct aici ca st st hottrascA cid innAltimea ta i pA acesti jAluitori inct st-i
aduct, ca asupra jAlbii ce au arttat numitul Costandin vechil mosnenilor, de vor ei mind-
noi, iar st Ii st hottrasct cum va lumina Dumnezeu pt mAriia ta, ca unora ce ar supAra
Arh. St. Bun..
divanurile fArt dA cale. PArerea mea tntr-acestasi chip este, iar hottrirea rAmtne a a face
Ms. nr. 6. de cAtre Innaltimea ta.
L, 66v. 67v.
1777, noemvrie 22.
Neculae Dud<escu> vel ban.

1 Loc alb.
2 Asa in text.
3 Pentru : Prisaca.

480

www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Dochila (jud. Saac) reclamd pe Dumitru Ghi:davei
penlru o datorie. El spune cd a pldtit-o, parte ei, parte nepolului ei Pirvul. Se holardste ca nepo-
MI sd fie adus la judecald. Domnul intdreste. 434
1777
deeembrie
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu gospodar. 2
Dup a. cum s-au gasit cu cale de la judecata, rinduim pa ...1 paharnicel, sa ia pa acel
Pirvul pin stirea ispravnicilor sa-1 aduca aici, si cine va ramtnea, sa plateasca treapadu
.si cheltuiala ceilalte parti.
1777, diehennrie 2.

Preatnnaltate doamne,
Din luminat porunca marii tale, dumnealui vatafu za paharnicei aduse la judecata
pa Dochita fameia ot sud Saac, pirisa lui Dumitru Ghizdavet, cerind de la dinsul taleri
434 du pa o bute de vin ce i-au vindut-o, vadra po taleri 1 pol.
Fata fiind si piritu, rasunse ca adevarat au luat acea bute de yin de la un nepot al
ei, Pirvul logofat ot sud Prahova, si intii au dat pirisii taleri 70, i taleri 20 pin mina numi-
tului Pirvul chid au si masurat butea si s-au exoflisit, iar de cit suma de vedre au fost si cum
au avut tocmeala, raspunse ca. nu tine minte, fiind trecuti ani 6 la mijloc. Am cerut pirisii
sa arate de are vreo adeverint de la Ghizdavet de suma vedriloru si de tocmeala, si nu avu.
Deci neputind judecata a face alt theorie, vazind ca pirisa nu are nici o adeverint
de la mina piritului si piritul A. apara ca nu s stie a fi datoru vreun ban, fiindca s-au exo-
flisit cu acel Pirvul logofat, care acel Pirvul nefiind de ;rata la judecata, aflindu-sa in sud
Prahova, sa fie luminata porunca marii tale cu omu domnesc sa sa aduca acel Pirvul ca
sa s infatiseze la judecat cu Dumitru Ghizdavet cu care zice ca s-au exoflisit, si asa s ia Arh. St. Bue..
Ms. ar. 6,
judecata savirsire. Iar hotartrea amine la innaltimea marii tale. f. 68.
1777, diehemvrie I.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> biv vel medelnicer.
1 Loc alb.

lie lifii boieri aratd prin anafora cd arndulii Mihale si Dumitra se judecd cu fatrarul Paraschiva
Cdplescu pentru o rdmdsitd din socoleala cheltuielilor facute cu moara din jud. Prahova. Sd-
trarul dovedind cu martori cd a phi/it se respinge reclamalia. Domnul tntdreste.
1777
deeembrie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 4
Mai infatisindu-sa si innaintea domnii mele la divan amindoa partile, vazum din
eele mai jos scrise, a numitii pirisi Mihali si Dumitru, rau poarta prin judecati pa satraru
Chivul Caplescu, (End jalbi mincinoase de s-au mai adus si acum de afara cu mumbasir nu-
mitu saran Pentru care, am hotarit sa MU buna pace da catre dinsii, si intru aprarea sa
i-am dat domniia mea aceasta intarire la mini cu domneasca noastra pecete.
1777, diehemvrie 4.

Din luminat porunca preainnaltatului nostru domnu, Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod,
Nitafu de divan au adus innaintea noastra pa Mihale i pi Dumitru, arnauti, care au avut
judecata la divan innaintea marii sale lui voda cu satrarta Paraschiva Caplescu, pentru ta-
leri 135 ce cerea numitii arnduti de la satraru Caplescu, ramasite dintr-o socoteald ce au
avut intre ei pentru cheltuiala unei mori din sud Prahova. Si fiinda satraru Paraschiva, zice
ed. acesti bani, taleri 135, i-au dat numitilor arnauti luind si exoflisis de la mina lor, arniu-
tii au tagaduit zicind ca. nu i-ar fi luat. La aceasti tagaduiala au lamas ca sa dovedeasca
satraru Paraschiva Caplescu cu marturii. Care, innaintea noastra au adus marturie pa me-

481

www.dacoromanica.ro
 delniceru Costandin Movill i pa Vasilache Andreiu, faA fiind i Mihale I Dumitru arnautiir
ptrlii, $i au dat mArturie atit din gull, cum $i ln scris ca, cu ochii dumnealor au vzut
chid s-au socotit Mihale i Dumitru arnautii cu satraru Paraschiva CAplescu pentru cheltuiala
acei mori de sud Prahova, $i mai ramtindu-le ace$ti taleri 135, le-au dat $i ace$ti bani i s-au
exoflisit unul de catre altul. Deosebit dete inarturie $i Pascu, ce au lost tovara$ cu mai sus
numitii arnauti, attt din gura, cum $i in scris, zicind a tovara$ii lui II pusese i pa el la jalba
ce au facut numitii arnauti la mariia sa voievod ca, de iznoava, sA faca cerere da la numitul
satrar CAplescu pentru banii de mai sus-aratati, dar zise cA rea le este cererea, pentru ca i
el fiind tovara$ cu cItnii, i socotindu-sa cu dtmii pentru acea cheltuialA a morii $i mai IA-
miind i acesti taleri 135 sa-i mai ia de la satraru Caplescu, i-au luat i pe acesti bani si
s-au exoflisit unii do catre attn. Deci, dupA mArturiia ce dete mai sus-numitele mArtu-
rii innaintea noastrA, sa dovedi cA la ccrerea rea <a> lui Mihale i lui Dumitru, arnautii,
ce facea, n-au nici o dreptate, i hotrtm : sAtraru Paraschiva Caplescu sA aiba pace de catre
Arh. St. Buc., Mihale i Dumitru, arnAutii. Aceasta scriem. Inca acesti arnauti este cu dreptate a plati si
Ms. nr. 6. cheltuiala $ALarului CAplescului.
f. 69v.
1777, levruarle 24.
Badea vel vornic, Dumi<trasco> vel logofat, Radu SMtineanu vet clucer
Dumi<trache> Varlaam vel paharnic.

<Judecdtorii divanului Craiovei> aratd prin anafora cd lonifd Poroineanu i Andrei Vrusie
436 nemultumifi cu socoteala facula de lonifd Brdiloiu si starostele de negustori pentru banii pldlifi
la trecerea rimlorilor la Rosiori si pentru Idzdret, judecindu-se, se cerceleazd fiecare parte ce a
dal si ce a luat. Domnul intdreste holdrInd pedeapsa inchisorii pentru cei neplatnici.
1777
deeembrle
4
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
S-au Infatisat $i tnnaintea domnii mete la divan amindoo partite $1 cit pentru ceilalti
bani, dupa cum s-au ales de socotitori, n-au aratat nici o parte nici alta a fi nemultumiti,
fgra numai iardsi pentru aceste condee de mai jos-aratate sa pricinuia. Care, si cercettndu-le
domniia mea cu divan, zicem cu botartre, Intli pentru condeiu de taleri 410 ca, dA vrerne
ce Mateiu tovar4u lui avea a prim!! rimatori la hotaru, du$i d Porcineanu, stnt datore
numai acele cite taleri 1 a da peste cumparateare i peste cheltuia/a mtncarii si a simbrii
Ion, iar dA alte dad au are a a mesteca, drept aceia, Poroineanu sA-si caute cu Vrusenii
pentru acei bani; al doilea, pentru taleri 185,60, dupA cum scrie mai jos, a$a sa sA urmeze
a-i plati Savoii pa jumatate, adica taleri 92,90, iar pentru taleri 494,60 i taleri 46,60, condeiu
de al treilea, care zice Poroineanu ca au priimit Savoii $i i-au hicarcat, fiinda SAvoli taga-
dui foarte de aceasta i Poroineanu nu avu nici un zapisu, care $i zapis de ar avea, fiindca.
SAvoi tAgadueste, I s-ar cere mArturii, cu clt mai virtos cA nici zapis n-are, am hotArit si
aducA Poroineanu mArturii spre dovada ca au priimit t s-au Incarcat Savoii a plan.
Deci pentru tnplinirea banilor ce au a da Savoii, attt la ace$tita carii, au Inca $i
cartea domnii mete a lua tnnaintea altor datornici, cit i la alii, de vreme ce s-au cunoscut
cA umblA cu 1n$AlAciuni i n-au grijit in vremea sorocului ce tnsusi au cerut a le plati, am
hotArtt domniia mea ca de nu le va plAti acum de sine$i, nici vor face intre dtn$ii nici un.
fel de asazAmtnt, sA li sa vinza acum toata averea cu mezat, sa sa inpartA la tori datornicii
$i apoi, pentru cIti bani vor mai ramtnea, sa sA pue la pedeapsa Inchisorii pfna le va pMti,
sau sa-i dovedeasca datornicii la judecata, cA au $i avere de bani.
1777, dichemvrie 5.

Dupti aceastA socotealA ce s-au fAcut dA catre dumnealui slugeru IonitA BrAiloiu inpreun cu
starostea $i cu ceilalti negutAtori, neodihnindu-sa Ion Poroineanu, i dumnealui cluceru
Andrei Vrusie pentru taleri 410 ce zice cii au dat cluceru Andreiu la comendiru <ot> Rusk

482

www.dacoromanica.ro
pentru trecerea rimAtorilor InlAuntru, cit i pentru taleri 185,60 ce au cheltuit Poroineanu
la lAzaret In clt vreme au sazut pentru asteptarea banilor si pentru taleri 494,60 du pa
rimAtori 88 ce i-au luat luni fiscalii, au esit Innaintea noastra la divan amindoal partile si
cercetInd l noi Intli pentru taleri 410, pentru ce i-au dat numitul clucer comandirilor, dum-
nealui ne aratA cA i-au dat ca sn-i sloboazg sa treaca acei rImiitori Inlauntru, iar nu pentru
aka trebuinta. Dar de nu a va crede, cerea ca se. priimeascA Mateiu Popovici jurAmInt
cum ca nu s-au Instiintat Inca dA atunci ca au dat bani numai pentru trecatoare I sl fie
plgubas, l Mateiu s apara de a priimi jurAmint. Si macar ca dumnealui slugeru Inpreu-
na cu negutatorli n-au gasit cu cale ca s plateascA SAvoli acesti bani, ziclnd el, ca un is-
pravnic ce au fost, s nu fi IndrAznit a lua marfa care stiia ca este opritA, dar noi nu 1-am
judecat ca pa un ispravnic, ci ca pa un negutator, i da vreme ca acesti bani sa cunoaste
cA i-au dat numai pentru marfA, am gAsit cu cale ca Mateiu cu tovarAsii lui sA-i plAteascA,
iar pentru taleri 185,60 ce au cheltuit Poroineanu la hotar, zicea Mateiu cA dupa. ce au
priimit tovarAsii lui acele vite, el au trecut In tara i dA nu-i era fHca. de muscali sg. fi esit
dupa dInsul sA-si caute banii, iar flu sA fi sazut la lAzAret sA faca. cheltuialA. Care la aceasta
si Poroineanu rAspunse Innaintea noastrA, el saderea lui au lost i pentru frica muscalilor, dar
zicea, da ce nu da banii tovarAsilor sAi ce-i avea aici < ?>
Deci, fiindcg sA cunoscu lucru, cum c nu au sa.zut numai pentru asteptarea banilor si
Mateiu Inca avea vina, dg ce nu da banii tovarAsilor sgi, am gasit cu cale ca sA plAteasca Sgvoii
acesti bani pa jumAtate, adica taleri 92,90, iar cla jumatate sA fie Poroineanu cu tovarasii
lui, pAgubasi. Deosebit, mai arAta Poroineanu cA taleri 494,60 du pg rimtori 88, ce i s-au
luat de fiscalos si taleri 46,60 cheltuiala lor end au dat rimtori 616 lui Gheorghita Buda,
i-au al-Rat cA i-au IncArcat peste acele vite ce i le-au dat, cum au IncArcat si banii ce i-au
dat pentru trecatoare si alte cheltueli, si Gheorghita Buda tovarAsu SAvoilor i-au priimit cu
acea incarcaturA, numai, au cerut de i-au dat Poroineanu rAvas la mina ca, de sg vor scoate
acele vita, sA fie ale lor, iar Poroineanu cu tovarAsii lui sA nu aibA treaba. Care ravas elfin-
du-sg. i innaintea noastrg la divan, sa vAzu ca scrie ca sA aibA GheorghitA Buda si Mateiu
a-si trage numai cheltuiala ce sA va face pinA a sA scoate, i sl fie vitele lor, iar Poroineanu
cu tovarAsii lui, treabA cu dinsile sA n-aibA.
Dar fiindcA acele vite n-au fost lnpreunate cu celelalte si nu s-au luat da acel fis-
cal.), la hotar, ci de aici din trarA, i cluceru Andreiu au lost dat acei taleri 410 comendi-
rilor pentru trecAtoarea vitelor, si mai virtos ca acel PAtru BAloiu ot Cot<o>roia au priimit
carte de blestem. Dind si in scris cA acei rImatori i-au vIndut Sandului si lui Ion Mijaica.
iar nu Poroineanului nefiind zapis la nici o parte ca sg. sA Incredinteze la judecata ce asg-
zAmint au avut Intre dlnii, gasind dumnealui slugeru i ceilalti negutAtori cu cale a nu
plati lucru ce n-au luat In mink i noi hotarlm ca sa aibA Mateiu Popovici cu tovarAsii lui,
bunl pace de cAtre Poroineanu pentru acei bani, iar taleri 2384,90, ce sl coprinde mai
sus, sa. aiba Mateiu Popovici si Gheorghe Buda cu tovargsii lui, SAvoi, a-i plAti logofAtului
Ion Poroineanu cu tovarAsii lui, fArg. dA nici o pricinl, osebit din taleri 2064 ce are Arh. St. Buc..
a lua dumnealui satraru SArban Otetelesanu, ca asa am ggsit a fi cu cale i cu dreptate. f.Ms.71v.
Dr. 6.
72.
1777, mai 27.
Theodorache clucer, Radu VlAdaianu clucer, Hagi Stan Jiianu paharnic, B <adea>
Stirbei sluger.

Velitii boieri arald prin anarora cd Zlate se rejudecd cu comisul Ianache Hiolu care i-ar ft
luat oterit pentru ntste capre proprietate strdind. Constattndu-se Insd cd reclamantul primise acele
vile turcesti contra poruncii domnesti, divanul respinge reclamafta. Domnul tntdreste. 437
1777
decembrie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
5
Neodihnindu-sA Zlate nici pA alegerea dumnealor velitilor boeri, au esit Innaintea
domnii male la divan i nu avu nici un fel de Indreptare pentru priimirea viteloru acelora

483

www.dacoromanica.ro
 streine la dinsul, ci numai cu gura muncea sA sA apere, de care era a sA pedepsi pentru fapta
lui. Dar, zicind c n-au stiut poruncile si cum cA au fost mai nainte, s-au ertatu i pira
lui fiind rea, s-au izgonitu dA divan. 5i am dat la mina comisului aceastS intArire de buna
pace.
1777, diehemvre 5 .

Neodihnindu-sA Zlate p5 judecata ce au avut la dumnelor boerii judecAtori ot <al>

2 <-lea> departament cu <al> 2<-lea> comisu Ianache Hiotu pentru oeritu ce zice cA i-au
lust la leat 1774 pentru niste capre, care capre zice cA nu au fost ale lui ci ale unor negutAtori
streini, i pl buna dreptate zice Zlate cS I-au prAdatu numitul comisu cu talert 57,60,
lulndu-i i dumnealui biv vel stolnic Costandin VAcArescu, fiind ispravnic in sud Mused,
taleri 12. Care, dupA jalba ce au dat numitul Zlate mArll sale lui vodA, din luminath porunca
mArii sale, aducInd vAtafu de aprozi Innaintea noastrA, atit pA Zlate jAluitoru, cit si pA Iana-
che coatis Hiotul i citind cartea de judecatA a dumnealoru boerilor judecAtoru ot al <al> 2
<-lea> departament, sA vAzu cS comisul Ianache i-au luat lui Zlate oerit numai taleri 39,60
p5 capre 280, iar nu mai mult, si bine i-au luat acesti bani oeritu, dA vreme cA aceste capre
au fost turcesti si le-au gAsit la numitul Zlate farA c/a rAvas da plata oeritului. Care dupit
dreptate, ar fi cu cale unul ca acesta sl sa i pedepseascA dA atre mAriia sa voda dA ce s
priimeascA vite turcesti la dinsul, mai virtos cA i strasnice porunci au fost date de manna
sa vodA, ca 55 nu priimeascA nimeni vite turcesti i acestu Zlate s-au lndraznit de au priimit
vite turcesti. Dar cercetind noi cu amAruntu de au priimit numitu Zlate aceste vite turcesti
mai In urma nizamului poruncilor marii sale lui vodA, sA dovedi cA mai nainte le-au fost
priimitu acele vite ping, a nu sti porunca i pentru aceia n-am fAcutu anafora care mariia sa
vodA ca sA-si fi luatu Zlate cAzutA pedeapst dA cAtre manila sa vodA dupA vina lui.
Drept aceia, am hotArit Ianache Hiotul sA aibA bunS pace dA cAtre Zlate jaluitoru,
iar pentru taleri 12 ce aratS acestu Zlate jAluttoru cS i-au luat dumnealui stolnicu Costandin
VAcArescu, IntrebIndu-sA t dumnealui stolnicu, sS apArA zicind cA nu i-au luat nici un ban,
macar cS cu dreptate ar fi fost s6-1 globeascA, dA vreme cA au dovedit la dinsul vite tur-
cesti, dar cu toate acestea zise a nu i-au luat nici un ban. Care, st lust's! Zlate zise Innain-
tea noastrA cA in mina stolnicului acesti bani un i-au dat, ci i-au dat In mina lui Manolache
ce zice cA-I avea stolnicu, vAtaf de curte, pentru acei bani taleri 12, sA aibA Zlate a st-i
Arb. St. Bub., cere de la cine i-au datu, iar dumnealui sto/nicu VAcArescu, dA vreme cA. zise cS n-au luat
Ms. nr. 6,
f. 94 94v. nici un ban, 55 aibA bunA pace dA cAtre Zlate. Aceasta scriem.
1777, iunle 23.
Nicolae Dud<escu> vel ban, Nicolae Brincoveanu vel vornic, Stefan Pirscoveanu
vel logof At, Di<mitrasco> vel logofat, Radu SlAtineanu vel clucer.

Velifii boieri aratd prin anafora cd MihSild si Ion Prundea cu cetasii lor din satul Colful (jud.
438 Saac) se rejudecd cu alfi sdteni, cetasii Mehedinfii, pentru mosia Colfii de Sus f i de Jos. Se
propun boieri hotarnici spre cercetare. Domnul tntdreste.
1777
deeembrie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
7
DupA cum s-au gAsit cu cale de care dumnealor veliii boeri, asa St sA urmeze. Si
poruncim sS, meargt portirelu ce au fost orinduit, cu amindoat pArtile, fAcindu-sA i osebiti
carte de hotArnicie cu poruncA care numiIii boeri, Ca sA urmeze dupt aceastA anafora.
1777, dichemvrie 7.
PreatnnAltate doamne,
DupA luminatA porunca lung/Omit tale, ceausu de aprozi au adus la judecatA Innaintea
noastrA pA MihAilA i pl Ion Prundea cu cetasii lor de la satu Col%uI, sud Saac, pIr1i StoicAi

434
www.dacoromanica.ro
diiaconului i lui FrAtilg si lui Dragomiru scutaru cu cetasii lor ce le zic Mehedintrii, cu care
zic cg avind judecatet in anu trecutu la dumnealor boerii judecgtori ot <al> 2<-Iea> departa-
ment pentru mosiia ce-i zic Coltii de Sus i Coltii de Jos din sud Saac, care mosie fiind nehotg-
rita, s-au orinduit de cMre InnAltimea ta, aga Dumitrache Colceac i postelnicelu Costandin
Parepa i popa Mihaiu protopepa buzoianu i Mateiu logefAtu ot Bucov si altii ce au fost orin-
duiti drept 12 boieri ca, lnpreung cu Radu portgrelu sg le tragg si a le hotgrascA aceastg mosie.
$1 argtg cA dupg ce au mersu acolo la mai sus-numita mosie, dupg obiceiu trAgind atit Coltul
din Sus, cit si Coltul din Jos, pentru Coltul din Sus sg vede cA s-au invoit Intre dlnii prin zapis,
care zapis sg vgzu si de noi scris de la leat 1776 iunie 30, iscgliti Intr-acel zapis toti acesti mos-
neni din Colt", clA Invoiala ce de a lor bung voe s-au Invoit Intre dInsii, unde sg arath fiste-
care mos cit sg ie i sA stgpineascg la mosiia Coltul de Sus, In care zapis sA vede iscriliti
st cinci boerinasi mazili mgrturie, si este deosebit adeverit dg aga Dumitrache Colceac i de
alti boeri hotarnici. Care Invoialg i asgzAmtnt, citindu-sg si de noi, sA vgzu Ca Insusi
ei sA leagg dg zic cg oricine sg va mai scula peste aceastg invoialg ce au fgcut-o innaintea
boerilor hotarnici de a lor bung voe, sg fie vinovat supt pedeapsa domnii, ca niste oameni
rgi si supgrAtori de divanu. In urmg, numitul Stoica diiacen i FrAtilg si cu Dragomir scu-
tariu, cerind sg strice asgzAmintul acestui zapisu, au venit acum la trecuta lung a lui
noemvrie si au jgluit InnAltimii tale, si dupg jalba lor s-au orinduit dg InnAltimea ta, de
s-au cercetat si dg dumnealor boerii judecgtori ot <al> 2 <lea> departament i dumnealor
boerii judecgtori vazind acest zapis de Invoialg de la mina kr, prin anafora gAsesc cu cale
ca, dupg zapisu ce sg numeste mai sus de Invoialg si dupg tidulile ce le-au dat hotarnicii la ming,
sg-si stApineascg fistecare mos pgrtile lor.
$i neodihnindu-sg numitul diiaconu i FrMilg t cu numitul Dragomir, Mci pe aceasth
judecatg, din luminatg porunca InnAltimii tale, i-au adus numitul zapciu si Innaintea noastrg
pe amindoag partite si cu totii ne spuserg cg atit mosiia Coltul dg Sus cit. si Coltul dg Jos, s-au
tras de cgtre boeri hotarnici, dar numai Coltul de Sus au luat sgvirsite i s-au inpArtit, iar
Coltul de Jos, nu, fiindcg zice diiaconu Stoica i cu ceilalti cetasi ai lui ca, cascle ce le au
ei de sgd intr-insele, slut In Coltul de Jos, iar nu In Coltul de Sus, si cu trei zapise minci-
noase ce zic cg nu le-au avut atunci de fatg cInd au fAcut asazgmlint prin zapis, ceru mosie
in Coltul de Jos.
$i fiindcg nu fuserg toti mosnenii de fag aici, am gAsit cu cale sA fie luminatA porunca
InnAltimii tale, de vreme cA aga Dumilrache Colceac este ispravnic la sud Buzgu i altg
mosie este la sud Saac, sA sg orInduiascA Dumitrache sluger Falcoianu Inpreung cu postelni-
celu Costandin Parepa si cu protopopu Mihaiu sa meargg in fata locului si strIngind pg toti
mosnenii attta, pe cei vechi, cit i cumpgrAtorii i sg cerceteze si pentru mosiia Coltul de
Jos. $i citg mosie sg va dovedi cg au stApinit din vechime, atit popa Oprea i diiaconul
Stoica cu cetasii lor In Coltul de Jos, atlt sd Ii sg dea. Cum si lui MihAill i lui Tudor i
Neagului Turcii cu cetasii kr i Costin sin lane grecu, iar4si pe cit sA va dovedi cg au avut
din vechime, cum si cumpArgtorile ce vor fi cumpgrat unii de la altii, si acestora sa ii sa
aleagg pgrtile fistecgruia puind si semne si pietre dindu-le si cgrti la ming fistecgruia, ca sg stie
pe unde sd stApAneascg i cIti stinjeni, si Intr-acest hotar de mosie din Coltul de Jos. Iar pentru
mosiia Coltii de Sus sA stApineascg fistecare partea lui dupg cum sg coprinde in zapisu ce 1-au
dat de a lor bung voe unde slut iscgliti cu totii.
5t pentru <ca> sA ia aceastg treabg sfirsit, sg fie luminatg porunca innAltimii tale,
ca iargsi acest Radu portar sg ia de aici pe amindoao pArtile sg-i ducg la mai sus-numitii boeri
hotarnici sg le Inpartg si acea mosie Coltii de Jos dupg cum sg coprinde mai sus, si eine va
rArntnea de judecatA i sh va dovedi dacA au umblat rAu, sA plAteascA cheltuiala ceilalte pArt.i.
Mijderea ni sg jAlui si Neagul Torcea cum cg unu, Dumitru Mglicico i Zota uncheasul,
ar fi zicind cg sg trag si ei din mosu Stoica. Ci, i pentru aceasta sg cerceteze boierii hotarnici
si dA sg va socoti cg si acesti numiti sg trag dintr-acesti mosi, sA le dea i lor parte pe cit

6 :8 485

www.dacoromanica.ro
 li sii Va cuveni. lila dovedindu-sa ca nu sit trag dintr-acesti mosi i n-au parti Intr-acest hotar,
Arh. St. Buc., sal le apere pe mai sus-numitul jaluitor de dinsii, prin carte de judecata. Noi asa am gasit cu
f. 68v. 69. cale, iar hotarlrea amine la Innaltimea ta.
1777, diehemvrie 3.
Neculae Dud<escu> vel ban, vel spdtar, Neculae BrIncoveanu vel vornic, Badea
vel vornic, Scar lat vel logofat, Radu Slati<neanu> vel clucer.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Istrate din Ploiesti se judecd cu vdduva lui Sterian
439 logofatul cerIndu-i achitarea unet datorii a sofului decedat, deoarece zapisu pus zdlog nu fusese
achitat de debitorii acestula. Se hotdrdste ca vdduva sd achite datoria. Domnul tntdreste.
1777
decembrie
7 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasit cu cale de la judecata, peruncim dumneavoastra ispravnicilor ai
judetului, sa urmati a face cercetare dupl cum scrie mai jos.
1777, dIchemvrle 7.

Prealnnaltate doamne, -
Din luminata porunca marl tale, dumnealui vatafu za visterie aduse la judecata pa
Istrate de la Ploesti sud Prahova, phis lui Sterlan logofatu ce au murit, ziclnd ea, In viiata
fiind, i-au dat un zapis de taleri 50 ce avea a km de la Tudor i Mihai din sud Teleorman,
din care bani au scos taleri 23 si nu i-au platit i intimplindu-i-sa moarte, au ramas banii la
dinsul si zapisu.
Fata fiind Ianache postelnicu, vechil fiind din partea sotii lui Steriian, au rhspunsu
pentru taleri 23, cum ca Ii plateste cu soroc de zile 20, iar eft pentru zapis zise ea nu stie ce
s-au Mut, ci sa-1 caute In scrisorile sotiei, ca doar II va gasi. Si fiindca acei datornici, adica
Tudor si Mihai din sud Teleorman, traesc, pa care sint chezasi un Manea porcariu al Sftntului
Panteleimon, Inpreuna cu fii-sau Dumitru din sud de Teleorman, care si acestiia traesc, pentru
aceasta am socotit ca sa fie luminata porunca marl tale catre dumnealor ispravnicii din sud
Teleorman ca sh aduca latH pa Tudor i pa Mihaiu datornicii, sa Inplineasca acesti taleri 27, de
vor sa dovedi1 ca nu i-au platit la Steriian, iar cind acesti datornici ar ft de tot saraci si nu
vor avea nicidecum mijloc de a plat, atunci s sd dea platnici chezasii lor ea sa Inplineasca.
Numai dar, and datornicii oH chezasii lor vor arata, ori zapisu cu care s-au lnprumutat, ori
ravas al mortului Steriian, cum ea au platit acesti taleri 50, oH vor esi marturii ca. i-au plata
lui Steriian, atuncea vor rmlnea nesuparati, atlt cei datornici, clt i chezasii lor, t cu anafora
sa Instiinteze marl tale dumnealor ispravnicii, ca sa sa inplineasca banii da la casa mortului
Arh. St. Buc.,
Ms. nr. 0, 1.70. Steriian. Iar hotarirea cea dasavirsita ramIne la mariia ta.
1777, dichemvrle 3.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru Greceanu, iEv<dochim>
medelnicer, Hagi biv vel sluger.
1 Corect: de sa vor dovedi.

Maria, vdduva lui Sirna odobasul, cere prin jalbd la domnie soroc pentru plata unor datorit
440 ale solului ei, urmind sd inchirieze o camera din cdscioara acestuia, sd vindd lucrurile ce i-au
rdmas i sd incaseze banii datorafi sofului ei pentru o cherestea. Domnul hotdrdste ca boierii epi-
tropt sd cerceteze.
1777
decembrie
10 Preatnnaltate doamne,
Cu lacrami jaluiesc marl tale ca barbatl-mieu sa aflA datoriu pin la taleri 700 si cevasi
nemica n-au Minas de la dInsul fAr da numai pa loc manastiresc o pravalicara In fata la pod si

488

www.dacoromanica.ro
o cdscioard mica In dos si 3 copii mici nevIrsneci. Are 0 ia si el ca la taleri 215 du pA niste
cherestea ce i s-au luat de cdtre boerii cu carii md tot judecu, de este ani 1 pol, si nu poci
folosi nemic. Am jdluit mdrii tale cd md trag datornicii bArbatl-mieu si am fost Anduitd la depar-
tamentu judeatii ca sd cerceteze de au rmas cevasi de la bdrbatA-mieu, sau nu. Si vdzind
judecata 0 nu i-au rdmas nemic, fdrA numai acea prdvdlioard In care sad sdrmanii copiii lui,
au f Acut anafora cdtre mdriia ta ca sd am pace de datornici si manila ta te-ai milostivit si ni
s-au dat soroc de ani 1 pol, de care shit rugAtcare cu copiii mid dinpreund pururea, pentru
sdnAtatea mArii tale.
Dar vdz luminate doamne cd sorocu sd apropie si eu de nicAiri nAdejde nu am a plAti
datornicilor, cA nici dupa cheresteaoa, dupd cum arAt mai sus, nu am luat de la nimeni
nemic, si sliu, luminate doamne, cd Inplinindu-sd sorocu datornicilor, vor sA caute a lua prA-
vAliia si pd mine vor sd md Inchizd 0 pieiu pA la grosuri. Si pentru ticAlosii de copii, 0 faci
mariia ta o mild a hotArt un mijloc pentru datornici ea, de sfi va putea una din 2 cascioare
ce shit, sA sA dea In chirie ori la unul din datornici de vor priimi-o, sau la altu streinu si ce
sd va lua de la dinsa din an In an sd Inpartd la datornici. Asijderea si din cherestea ce va esi,
cum si din ale barbati-mieu, vreo haind 2 ce shit vinzindu-sA iardsi, sA sd dea la datornici
ca, Intr-o cAscioarA 0 sAz eu cu cupiii si alta cum zic, sA fie pentru datornici, iar sA nu
0 vinzd de tot, luminate doamne, crt grit copii sArmani la mijloc. 51 cum va fi mila mdrii tale.
Roaba mArii tale,
MaHia ce am fost sotiie Simii odabas.

DumneavoastrA boeriloru epitropi, dA vreme ce jalba si cererea Ii este cu cale, sA luati

seama si sA puneti treaba la orInduiald ca aceasta, cercetind si datorille ce are a lua Urban--
0u, atit cele ce s-au hotArit astazi de la divanu domnii mele spre a sA plAti, eft si altele ce
vor esi asemenea, ca toate sA sd Inparta si acelea la datornici.
1777, noemvrle 27.

10 Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.

Poruncim vAtase za visterie ce esti orinduit mumbasiru, atit pentru ceia ce s-au hotArIt
de la divan, eft si pentru ceia ce s-au poruncit la dumnealui vel vistier, ca sd cerceteze, 0
porti grija a i sa Inplini ceia ce este de lnplinit, cum si de la altii de va avea prin jude-
catd a lua, si sA-i fad teslim la boerii epitropi fiind zapciu trebii acestiia, pInA va lua sfirsit
dupd porunca ce am dat la dumnealor.
1777, dlehemvrle 10.

PrealnnAltate doamne,
Am ascultat jalba acestii fAmei si dupd porunca Innd Muth tale, cercetInd dii datornici,
ce au a lua dd la rAposatu bArbatl-sAu, asa ne-am pliroforisit si am fi lntrat In treabd a pun e
la o cale cu acei datornici prin sulf, dar n-avum cu ce. Ci, mai Int li sd fie porunca Inndltimii
tale cu un zapciu sA i sl InplineascA si ei du pd unde are a lua, alit de la cei cu care s-au
si judecat Innaintea InnAltimii tale, eft si cu cei ce n-au intrat pind acum In judecata. Tot
acelasi mumbasir sd stea <n> aprestan spre a lua svIrsit judecata si lnplinirea, si apci cu acei
bani si cu din lucrurile barbati-sAu, vom sili si cu sulf si cu soroace eld-i vom intocmi ca doar Arb. Bt. Buc...
va rAmInea ia si copiii ei cu o cascioara pentru addpostirea vietii. DA aceasta histiintAm Innal- fme7,.77.:i.
timil tale.
1777, noemvrle 28.
Dumi<trache> medelnicer.

48'7

www.dacoromanica.ro
 Veliiii boieri arald prin anafora cd Mares fi Coman, cdpitani din jud. Saac, cer ca Hristea
441 ginerele rdposatulut Nicolae Dumitrascu brasoveanul sd le pldleascd datoria acestuia.
Departamentul al 2-lea holdrtse sd-si trnplineascd datoria de la casa mortului, urmind ca uinurile
fi vine acestula sd fie vindute la mezat; velifii boieri menfin. Domnul intdreste dispunind opri-
1777 rea" ptritului ca pe un amanet".
decembrie
10
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-se Hristea, au esit t i Inaintea domnii mele la divan zicind a el clironom
nu e, nici au luat acele lucruri ale socrl-sgu pentru sinei, ci pentru soacrg-sa, ca un vechil
al ei, in lipsa zestriloru care are ia a lua. Dar cerindu-i-sg dovad cum cg are a lua soacrg-sa
lipsg de zestre cercetatg si hotAriti de vreo judecatg, nu avu ca sg arate, ziclnd cg. este la soacrg-
sa In Brasov. Am zis lui Mares i lui Coman ca sA-1 dovedeascg p Hristea cu vreo dovadg
cum a s-au fAcut clironom i pentru dinsul au luat acele lucruri, iar nu pentru soacrg-sa, Ii
nu avurg sg arate acum, ci am hotgrIt ca, viile i vinurile ce are mortu aici In targ, on i altele
rgmase, sg se facg toate zapt orInduitul zapciu prin marafetu ispravnicilor pg seama datorni-
cilor i pg numitul Hristea sg-1 tie zapciu aicea oprit, nu ca pg un clironom, ci ca pe un ama-
net pentru lucrurile ce au pus mina de au luat, cu soroc de zile 30, sg aducg dovadg ce zice
cg are pentru lipsa zestrii soacrg-si, cercetatg si doveditg i hotAritg de vreo judecatg, care
dovadg sg fie vrednicg dg credintg. atit pentru acele lucruri, cum cg au avut dreptate soacrg-sa
a le lua si le-au luat bine, clt i pentru dinsul cA au fost vechil al soacrg-si. i vInzlndu-se viile
i vinurile i ce sg va mai putea afla ale mortului, aici In targ, dA care zapciu cel orinduit,
cu mezat prin marafetu starostii de negulgtori, de sg vor Inplini datoriile i zestrea, bine,
iar de nu, atunci pentru ce va mai rAminea lipsg, f iindcg aratg Hristea cum cg socrl-sAu mai
are case In Brasov, sau poate i altele, 1i vor face datornicii vechili, de vor trimite acolo In
Brasov la casa mortului i sA vor judeca, fiindcg totdeauna pIrlsu merge la cel pint. Ci dar,
asa sg urmeze zapciu a face Inplinire.
1777, dlehenwrle 10.

PreatnnAltate doamne,
Dupg jalba ce au dat la InnAltimea ta Mares si Coman cApitani din sud Saac, cg avInd
ei sg la mai mult cleat taleri 3000 de la un Nicolae Dumitrasco brasoveanu ce au murit,
al flindcg glneri-sgu Hristea Lebul brasoveanu, cele ce au rgmas aici In targ dg ale mortului,
le-au fAcut zapt, lucru ca de taleri 4000, si cerind ca sg li sg Inplineascg datoriia de la clInsul.
Care aflindu-sg In sud Saac, din lurninatg porunca InnAltimii tale s-au rInduit la dumnealor
ispravnicii judetului ca sg-i cerceteze, pg carii i-au cercetat dumnealor t dupg cum au ggsit
cu cale au dat In scris prin carte de judecatg si au hotgrit sg plAteasca numitul Hristea Hle-
bul, taleri 3221 si bani 3, jAluitorilor Mares si Coman cgpitani, dupg care carte de judecatg
nu s-au supus sg plateascg.
Deci, viind numitii Mare i Coman cApitani, au dat acum iargsi jalbg la InnAltimea
ta ca sg-si afle dreptatea, sg le plAteascg numitu Hristea Lebul banii, pg care din luminatg
porunca InnAltimii tale i-au adus la judecatg atit pg Mare i Coman cApitani, cit si pg Hristea
Lebulu, i Intli am citit cartea de judecatg ce li s-au fgcut de dumnealor ispravnicii ot sud
Saac, dupg. aceia am Intrebat rig Hristea Lebul ca sg rgspunzg pentru acea datorie, si, au
rgspunsu cg datoriia este bung a socrl -sgu, fiindcg este scrisA si In catastihu mortului cu mina
lui, dar zice cg nu este sg o rAspunzg el, ci un Petcut brasoveanu, fiindcg acel Petcut
avInd sg ia de la socrl-sgu sumg de bani, s-au IncArcat sA scoatg din datorii i sg ia si el si sl
dea i acestor datornici, si cum cg el nu este clironom al socrl-sgu, ci este soacrg-sa Zamfira
ce sg aflg In Brasov. Ci, cit pentru ca sg plgteascg Petcut, dupg cercetarea ce am fgcut, sg
vede cg la judecatA ce s-au fgcut pentru aceastA pricing la dumnealor boerii ot <al> 2 <-1ea>
departament, pg Petcutu 11 apArg judecata, fiindcg Mares si Coman cApitani n-au dat nemic
In mina lui Petcutu si hotgraste ca Mares si Coman cApitanii sg-si caute datoriia la casa mor-
tului, fiindcg la el au dat marfg i asa este si cu drept<ate> . Iar eft pentru cg zice elu O. nu

488

www.dacoromanica.ro
este clironom al socri-sau, vedem In cartea de judecatA ce s-au facut la ispravnicii ot sud Saac,
iiindcA 1-au dovedit cl el au luat cele ce au rAmas aici In Ora, ale socrl-sAu, lucrul ca de
taleri 4000, dupa cum si in foaia lui sit vede, au hotarlt dumnealor ca sA plateascA acestu
Hristea Lebul, ginerile mortului, banii ce au sA ia mai sus-numitii de la mort.
Deci, fiindca i innaintea noastrA, datoriia ce este a acelui Niculae socri-sAu, nu o tagAclui
nici insusi Hristea, i fiindca acestu Hristea cu Insusi iscalitura lui aratA printr-o foae cit
au luat supt zaptu lui lucruri de ale socrt-sAu, pre% ca de taleri 3500, care foae este iscalita si de
dumnealor ispravnicii judetului, sA vede ca bine au judecat dumnealor, i gasim noi cu cale sl
fie luminata porunca innAltimii tale la zapciu cel orinduit, sa apuce cu strinsoare pA acestu
Hristea Lebul, sa inplineasca de la dinsul taleri 3221 si bani 3 datoriia socri-sau, fiindca si
insusi el adevereaza cu iscalitura lui cum ca au luat acele lucruri ce au riimas aici In tat% ale
socrl-sau vinzindu-se atit de ale mortului, cit si de ale lui, cite sa vor gasi aici in tara Ora sa
vor lnplini banii. Si (IA zice el ca i-au dat la soacra-sA in Brasov, dupa ce va plAti banii acestor
p5mInteni care au dreptate sa meargA sA-si caute la cine le-au dat, i aceti bani sa-i dea zapciu,
InsA lui Mares cApitanu, taleri 2021 si bani 18, i lui Coman cApitanu taleri 1199 bani 115. Arh. St. Bun..
Noi asa am gasit cu cale, iar hotarirea cea clasAvIrsita rAmine a sa face dA cAtre InnAltimea ta. M. nr. 6.1. 79v.-80v.
1777, dichemvrle 2.
Nic<olae> Dud<escu> vel ban, Nicolae Brincoveanu vel vornic, Badea Stirbeiu
vel vornic, 5te1an vel logofat, Scarlat Greceanu vel logof At, RAducan SlAti-
<neanu> vel clucer, vel stolnic, Scarlat vel sArdar.

Depariamentul al 2-lea arald prin anafora cd Ilinca Falcoianu reclamd de la mandsiirea Snagov
parte din mo$ia ei de zestre Cunefli (jud. lalomila). Parfile in judecald aduc dovezi. Se recu-
noa4e dreplul reclamanlei. Domnul inidrevie. 442
1 777
decembrie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod. 10
DA vreme ce schimbul ce au dat cluceru Chitoran au esit rAu si insusi zice cA (IA va esi
rau cu pricina, sa aiba manAstirea a-si cauta cu dinsul, i da vreme ca i egumenu mitnAstirii
Snagov, prin adeverinia ce dete, care o vAzum acum la mina numitii FAlcoianai, scrie cA
dupa alegerea ce au facut printr-aceastA anafora, departamentu judecatii nu are a mai Ms-
punde nemic si mosiia este dreapta a FalcoiancAi, am intarit domniia mea ca sa-51 staid-
neasca Ilinca Falcoianca mosiia aceasta, Ina precum FAlcoianca Isi ia mosiia sa de la mAna-
stire, asa i mAnastirea sA-si ia schimbul Innapoi de la casa clucerului Chitoran, spre a nu sa
pagubi sau a sA mai prelungi cu alta cAutare de judecatA. i asA, dumnealor ispravnicii BA
urmeze cum scrie mai jos a face alegere la fata locului cla partea aceasta.
1777, dlehemvrie 10.

PrealnnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, dumnealui vatafu za pAhArnicei aduse la jude-
cata pa dumneaei Ilinca Falcoianca plriA cuviosului egumen al sfintei manAstirii Znagov,
chir Parthenie, zicInd cA avInd o parte de mosie data de zestre In hotarul Cunesti din sud
Ialomita, o stapineste mai sus-numita mAnAstire i arata o foaie de InpArteala Brailoilor,
unchilor ei, fratii tAtIne-sau, cu leat 7213 iunie 24, adecA de ani 72, In care ii dau fratii lui
Costandin, fratelui lor, tatul piriii, pol mosiia Cunesti. Mai arata o carte cu leat 1738 dichemvrie
18, de ani 39, a raposatului Dosotheiu BrAiloiu, In care scrie cAtre slugeru Costandin
Corbeanu cumnatu ptriii, i aratA in scris cu ce o inzestreazA pA nepoata-sa aceasta, Ilinca,
in care carte sA vazu ca i slujeru Corbeanu adevareaza, Inca de la leat 7253 maiu 26, de
slut ani 32 ca, pentru lucrurile care le-au clAruit Dositheiu BrAiloiu In scris, de nu le va
putea scoate, sA le Inplineasca din casa lui. Mai arAtA i foae de zestre cu care o inzestreaza
fratii dumneaei 1 sit vede cA i sA clA mosiia din Cunesti de taleri 200, dar nu arath suma

489
www.dacoromanica.ro
 stinjenilor. Mai arata o carte cu leat 1763 iunie 2, de sint ani 14, a Tomii Brailoilui feciorul
lui Dosotheiu Brailoiu, ce scrie la mina pirlsii, a pentru lucrurile ce mai sus am zis a i le-au
lost dat tatii-sau de zestre, fiindca tata-sau nu i le-au fost dat, si lui Inca, nedindu-i mina
a le inplini, pentru acele lucruri i-au dat stinjeni 250 de mosie din hotaru Cunesti, partea lui.
Mai arata si o carte a marl sale Alecsandru Scarlet Ghica voda cu Icat 1768 iunie 18, de ani 9,
Intru care sa porunceste ispravnicilor din sud lalomita ca sa-i aleaga partea de mosie din
Cunesti de catre ceilalti mosneni.
Fata fiind si cuviosul egumen, chir Parthenie, raspunse ca mnastirea, aceasta mosie
au luat-o schimbu de la cluceru Ianache Chitoran si arata un zapis cu leat 1758, dichemvrie 4,
al Stancai Obedeancai iscalit si de preasfintiia sa parintele mitropolit, fiind mirean, si de dum-
nealor velitii boeri, In care scrie ea au vindut la dumnealui Mateiu Ruset biv vel vistier, mosiia
Cunesti i Rizeanca, stinjeni 1100. Mai arata si un zapis cu leat 1760 iunie 1, de slut ani 17,
al clucerului Ianache Chitoran, prin care cla aceasta mosie schimbu mnastirii, si alt zapis
iarasi al clucerului Chitoran tot cu acel leat si tuna, In care scrie ca, da va esi mosiia cu vreo
pricina, sa alba a raspunde, adica sa cumpere alta mosie de potriva aceiia, sa dea manastirii.
Deci, cercetind cu amaruntu cartile amindurora, sa vazu ca si dumneaei Ilinca Falcoianca are
parte in Cunesti, dar s-au intrebatu cum de au Mut tacere In 17 ani si zise ca In vreme
cind stdpinea vistieru Mateiu Ruset partea ce i sa cuvenea, Ii da dumnealui venitu, iar nu dupi
ce au aflat ca au cumparat cluceru Ianache Chitoran si au facut-o schimbu cu manastirea.
I-au 7.is Insusi Chitoran sa dea jail:4 st sa i sa aleaga mosiia si asa au dat jalba marii sale
Alecsandru voda si s-au fost Mut porunca care mai sus sa. vede, de slut ani 9, si neputind
atunci In graba a-si cauta, Intimplindu-sa de au dat si razmirita, au ramas treaba nesavIrsita.
Pentru care, dupa sineturile ce ne arata, vazind ca si cerirea ei nu este fara de cale,
vazind ca si sorocu pravililor de stapinire, ce orinduiesc ani 10 la cei ce slut de fata, ani 20
la cei ce lipsesc, nu au trecut dupa mai sus-numita carte domneasca, din care sa cunoaste
ca nu au tacutu, ci tot au facut cerere, am hotarlt ca dumneaei Ilinca Falcoianca dupa foals
de zestre sa stapineasca partea de mosie din Cunesti, de taleri 200, care fac stinjeni 400, adica
cite bani 60 stinjenu, dupa cum au vindut-o Stanca Obedeanca, vistierului Ruset. Iar maniis-
Urea dupa zapisu lui Chitoran ce scrie ca, esind mosiia cu pricing &Ili caute cu clironomii lui
Chitoran (din care zapis sa cunoaste de fata cum ca Chitoran stand ca este mosiia cu pricina,
au sigurifsit-o mandstirii) pa cita suma de stinjeni li va lipsi din stinjeni 1100 ce-i scrie zapisu,
ca sa sa dascopere aceasta parte, de vreme ce si manastirea Radului Voda are mosie In Cunesti,
sa fie luminata porunca marii tale la dumnealor ispravnicii ot sud Ialomita ca sa mearga In
fata locului, unde fiind fatA si egumenu manastirii Radului Vocla si alti vecini de mosie,
Arb. St. Bun.. prin cercetarea ce vor face, A aleaga aceasta parte de mosie, a dumneaei, dind si cartea
Ms. nr. 8.
f. 130v. 90. dumnealor. Iar hotarlrea cea dasavirsita ramine la Inaltimea ta.
1777, lunIe 3.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Coc<orascu> sArdar, Alec-
sandru > Greceanu, Ev<dochim> medelnicer.

Velifii boiert arata prin anafora cd surorile Masa, Ilinca f i Ilduna (jud. Romanali) cer prin
443 prolimists sd rdscumpere de la neamul lui Draglzici logofat mosia Tamburesti (jud. Dolj) yin-
dolt acestuia de fratele lor. Dupd and judecatd la caimacamia Craiovei divanul respinge cererea,
vinzarea fiind facutd cu 11 ani mat fnainte si pentru plata unor datorii cdtre turci. Domnul
1777 Midi-este.
deeembrie
11

Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.

S-au InfAtisat si Innaintea domnii mete la divan, si din cercetare vAzInd cA de la vInzare
pin& acum shit 11 ani trecuti de nu 0-au mM cautat, si vInzarea s-au Mut din porunca stras-

490

www.dacoromanica.ro
nic5 ce era a sA plAti datorille turcesti i datoriia au fost a Insusi tatului lor, care nici ei nu
puturli tAgAdui, am hotArIt ca sA stAptneascA clironomii lui Draghici logof5tu cu bunit pace,
neavind numitele pirise nici o dreptate la cererea ce fac.
1777, diehemvrIe 11.
preainnAltate doamne,
BAlasa cu surorile el, Ilinca i PAuna, din sud RomAnati, au dat jalbA InnAltimil tale cA
de la pArintii lor le-au rAmas numai o movie ce sA numeste TAmburesti In sud Do lj i, fiind tatul
lor datoriu la niste turci dienil, au vindut fratele lor, Mateiu Apeleviianu,la un Draghici logo-
fAtu za visterie i acum cer prothnisis cu Intoarcere de bani sA rAscumpere acea mosie. DupA
a cgror jalbA, din luminatA porunca InnAltimii tale, s-au rinduit la Craiova sA le cerceteze a-
ceastA jalbA, pentru care, dupa cercetarea ce Ii s-au fAcut, InstiinteazA InnAltimii tale, dumnealui
Theodorache biv vel clucer, caimacamu Craiovii, cum cA, dupA strAsniciia ce era pA acele vremi
spre a sA Inplini datoriile turcesti i fiind snip atlt vInzAtorii ca sA vinzA moiia, cit si cumpArA-
torii de a o cumpAra, fiindcA si mai nainte mai avea cumpAratA mosie tot lntr-acel hotar, din
divanu Craiovii i s-au vindut si are zapisu de cumpArAtoare vAzIndu-1 dumnealui adeverit si
de dumnealor boerii caimacamii ce au fost pA acele vremi. Si fiind trecut la mijloc ani 11, n-au
gAsit cu cale dumnealui cluceru Theodorache ca sA rascumpere moiia, tocmai acum peste
atitea ani, mai ales cl una dintr-aceste surori, BAlasa, au fost mAritatA cu zestrea ei, iar cele-
lalte 2 surori era nevirsnice pe acele vremi. Si vAzind dum <nealor> cA nu s-au odihnit numitele
jAluitoare pA acea cercetare de acolo, le-au pus soroc de au venit si aici si aducIndu-i Innaintea
noastrA pA amln 2 pArtile i aflindu-s5 vInzAtoriu mosii i fratele jAluitoarelor, Mateiu Apelevii-
anu, la VAlenii de Munte sud Saac i fiind trebuintA de a sA cerceta si el, prin plecata anafo-
raoa noastrA s-au poruncit dA cAtre InnAltimea ta de s-au adus si el.
Deci, fatA fiind toti acestia Innaintea noastrA la judecata, i-am cercetat si au rAspuns
Mateiu Apelevianu, ca fiind acea datorie pArinteascA i mosiia iar pArinteasca, si pA acele
vremi, poruncA tare ca sA vinzA toate ce sA vor gAsi de ale celor datori de a sA Inplini da-
toriile turcesti, au sAzut la Inchisoarea puscArii acel Mateiu 2-3 luni pentru aces mosie, fiindcA
aflase turcii cA este parinteascA i silea sA o vinzA si sA-si ia banii. i flindcA Intr-acele hotare
de amosie mai avea parte si Mania Apeleviianca, ce este varA cu dInsii, i cumpArAtorii nu
vrea sA numere banii pInA a sA iscAli si a vinde i numita Marie partea ei, au adus judecata
pA bArbatu acestii Marii si puindu-1 la puscArie unde era si Mateiu Apeleviianu, asa de nevoe
au vindut tot hotaru acestii moii, cu totu stinjeni 1390, drept taleri 521, bani 30, la acel
DrAghici logofAtu za visterie i s-au iscAlit si In zapisu vInzArii, iar banii du pA partea acei
Marii Apelevienii, verii lor, i-au dat acel Mateiu Apeleviianu peste doi ani, de unde au putut,
fiindcA ia nu era datoare la acei turci. Ci, cit pentru acea parte de mosie a Marii Apeleviiancli,
fiindcA au vnit i ia acum la judecatA cu fiu ei Stefan diiaconu, si cere protimisis sA dea acei
bAni i sA-si rAscumpere partea ei, fiindcA insusi ia i cu fiu-sAu nu tAgAduirA dA luarea acelor
bani, ci ziserA cA au priimit bani la acea vreme si este si iscAlitA cu bArbatl-sAu In zapis, sa
vede cA dreptate la cererea ei peste atItea ani nu are, mai ales cA si-au priimit banii. Iar eft
pentru cererea celorAlalte jAluitoare, cerum zapisile de cumpArAtoarea mosii i vAzum 2 zapise,
unul de la beat 1764, prin care adevereazI acest Mateiu Apeleviianu cA au vIndut din mosiia
lui stinjeni 800, care zapis al acestor 800 de stInjeni, la vInzarea ce au fAcut mai In urmA In
divanu Craiovii pentru datoriia turceascA, spArgindu-1, au fAcut alt zapis de hotaru acei modi,
de stinjeni 1390 care zapis este de la leat 1766 iscAlit de acest Mateiu Apeleviianu cu sotiia lui,
MaHia, vinzAtori I cu alte mArturii si In dosul zapisului adevereazA i dumnealor boerii ce au
lost caimacami pA acea vreme cu iscAliturile dumnealor, insA : dumnealui Iordache Manul biv
vel postelnic I dumnealui Stefan Plrscoveanu biv vel paharnic i dumnealui Costandin Argin-
toianu biv vel stolnic cum cA au dat acel zapis de a lor bunA voe In divan Innaintea dumnealoru
pi sA stApineascA cu bunA pace DrAghici logofAtu de cAtre Mateiu i Dumitrasco Apeleviiani si
de cAtre tot neamul lor. Am mai intrebat pA numitele jAluitoare de au fost acea datorie a tatului

491

www.dacoromanica.ro
 lor si de au dat acest irate al lor top acei bani la acea datorie turceasca i da i-au mai ramas lui
altcevasi din periusiia tatului loru si au zis insusi ele, surorile, c orice au ramas au dat la
datoriile turcesti ce era datoru tatul lor i zisera ca nu i-au ramas nemic i sa aratara In scris
prin foae cele ce au ramas de la tatul ler, movie, tigani si altele, care s-au vazut toate prin stirea
judecatii divanului Craiovii i s-au plait datoriia tatului lor, i sa vede el acelea toate pa anume
si-au coprinsu taleri 1701, iar datoriia tatului lor, care s-au platit cu acelea, au fost datorie de
taleri 2000, datorie parinteascA la turci.
Arb. St. Bue.. Deci, fiindca aceastA mosie cum si celelalte, au fost parintesti t iar pentru datoriile
Me. nr. 6.
f. 74v.-75v. parintesti s-au vindut de judecata Craiovii, iar nu din vointa lui Mateiu Apeleviianu i fiind
Pentru o Jude-
cat& anterloara trecuti la mijloc 11 ani i nici o ptra n-au facut pita acum i fiindca i cumparatoru silit au
In aceeael prl- fost de judecata pentru datorie turceasca de au cumparat dupA cum s-au scris mai sus, sa.
einl, v. doe. din
17 nolembrie cunoscu ca nu au dreptate a rascumpara acea movie tocmai acum la atitea ani, dupa cum
1777.
Arb. St. Bun., *i dumnealui Theodorache biv vel clucer, caimacamu Craiovii aratA, ci sA stapineasca cliro-
M.nr.6.f.61 v. nomii lui DrAghici logofatu cu bunA pace decit2 Mateiu i Balasa i Ilinca i Pauna Apelevieni,
(Copia sub datA
la Inetitutul de dupa cum au stapinit pIna acum, si de acum Innainte. Noi asa am gasit cu cale, iar hotarlrea
istorie
Iorga"). cea dasavirsita ramIne a sa face de care Innaltimea ta.
1777, diehemvrle 9.
Neculae Dud<escu> vel ban, B<adea> vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel logo-
fat, Scarlat vel logofat, Radu Slatineanu vel clucer, Scarlat Druganescu vel sar-
dar.
1 Adica : din Dii.
2 Pentru : de catre.

Velitii boieri arca prin anafora cd Sterie islicarul din Bucuresti reclamd pe mosnenii din Ser-
444 bdnesti (Dimbovita) care i-ar fi impresurat mosia Sdrdfoaia, dar dovezile scrise fiind distruse In
vremea rdzmeritei, se hotdrdste ca ispravnicii sd cerceteze la fata locului cu carte de blestem. Domnul
intdreste poruncind sd se facd carte de hotdrnicie.
1777
deeembrie
12
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasit cu cale da. catre dumnealor velitii boeri, Invoindu-se amin 2 1 par-
tile, Intarim i domniia mea i poruncim sA sa urmeze cum scrie mai jos si sA sa faca dup
obiceiu, carte de hotarnicie cu portarel i cu porunca catre orinduitii boeri ca, mergInd la
fata locului sa urmeze cum scrie Intr-aceasta anafora.
1777, diehemvrie 12.

PreaInnaltate doamne,
Sterie islicaru de aid din Bucuresti, dupa jalba ce au dat la Innaltimea ta pentru
mosnenii sarbanesti din sud DImbovitii, ca i-au Inpresurat o parte de mosie ce sa numeste
Sarafoaia, s-au fost orInduit la dumnealor ispravnicii judetului i fiindca de la dumnealor nu
Ii s-au izbranit judecata, neavind scrisori nicicum numitul Sterie, ii s-au pus soroc ca s
vie amlndoaa parple aici la luminat divanu Innaltimii tale pe carii din luminata porunca Innal-
%Emit tale ceausu de aprozi i-au adus Innaintea noastra pa amlndooa partile la judecata.
SI IntrebInd pa Sterie jaluitoru, raspunse ca scrisorile ce au avut pentru acea mosie
Sarafoaia i s-au rapus In vremea rAzmiritii, iar stapinire, zice ca au avut la acea mosie Si
pentru aceia, prin marturii cu carte de blesteme cere acea parte de mosie. Si arata de sit
citi anafora ce scrie care Innaltimea ta de la dumnealor ispravnicii ot sud Dtmbovita cu
leat 1777 iunie 18, Intru care aratA dumnealor ca megiiaii ce i-au orinduit dumnealor ca sA
sa cerceteze aceasta pricinA In fata locului, In scris au aratat catre dumnealoru, cum ca,.
mergind In fata locului, au gasit pa un uncheas Vasile, omu ca de 100 de ani, i cu 3 fe
ciori ai lui anume, Dobre i Vasile i Nicolae, si au priimit acestiia carte de blestem si au
aratat toate hotarale mosii SArafoaii zidnd ca mai nainte vreme acest uncheas Vasile au

492

www.dacoromanica.ro
lost ispravnicel pa acea mosie SArAfottia de o dijmuia. *i la acestea, neodihnindu-sa mos-
nenii sArbanesti, au aratat i ei ca la leat 7269, avInd pricina cu uncheasu Costandin, vechi-
lul acestui Sterie, au scos carte de blestem asupra sarbanestilor ca sA arate semnile hotarAlor
si au priimit acea carte de blestem un Radul uncheasu din *arbanesti si au aratat tot hotaru
taind mosiia Sarafoaia du pa la jumatate In jos, zicind cum ca In sus ar fi hotaru sArbanes-
tilor, i cu acest fel de stApinire de atuncea Incoace s-au stapinit mosiia Sarafoaii, macar
ca au esit un Costandin pircalab ot plduri si au aratat ca Insusi acel uncheas Radul am zis
mai pre urmi cum ca ran au priimit el acel blestem. Acestea aratA dumnealor ispravnicii
in anaforaoa dumnelor, nehotArInd nici Intr-un chip.
S-au Intrebat i numiii mosneni irtrbAneti la judecatA aici i rAspunserA CA, In hotaru
loru SarbAneti, tiu sA fie o parte de mosie a unui Gheorghie logofAtu cu fratii lui ot TIr-
goviste, iar nu a acestui Sterie, E scoasera da sa citi innaintea judecatii un hrisov vechiu al
marii sale raposatului Gavril Moghila voda, de stapInirea acestii mosii a mosnenilor sarba-
nesti cu leat 7127, de shit acum, ani 159. Mai scoasera i un zapis al soborului mAnastirii
Margineni de la leat 7240, de shit acum, ani 46, prin care sa vede ci, fiind jalojita. aceasta
mosie a kr la manastire de dumnealui rAposatu Mihai spataru Cantacozino, au rascumparat-o
acesti mosneni i nici Intr-aceste scrisori pentru mosiia SArAfoaia, nemic nu pomeneste iar,
semnile si hotarale mosii sarbanestilor sa arata toate lamurite Intr-acel hrisov.
Deci, neputind Intr-alt chip sa sa dascopere adevarul pentru mosiia SArAfoaia ce cere
Sterie, fiindca scrisori zice cA nu are, gasim cu cale sa fie luminata porunca Innaltimii tale sa
mearga acolo In fata locului, om domnesc, portarel, cu hotarnicii ce s-au cerut de multi 21
partile, Insa Radu vatafu din plaiu Ialomitii i Gavrila logofat i Grigorascu logof At ot Tirgo-
viste daspre partea sarbAnestilor i Cirstica Voinescu si Stan polcovnic daspre partea lui Sterie.
Si sa mai mearga de iznoava i megiiasii care au mai fost orinduiti la aceasta pricina da catre
dumnealor ispravnici si sA aducA portarel i pa toti mosnenii ce sa razoreste cu acele most,
atit din sus, daspre *ArbAnesti i din jos dAspre Glodeni, clt si du IA Muffle acestor 0100.
fata fiind i jaluitorii i mosnenii sarbanesti, cum si glodenii, sA sa citeasca Intti carte de
blestem Intr-auzul tuturor si mai In urma sa sA citeasca i scrisorile ce au sarbanestii de la
manna sa raposatul Movila vodA i alte scrisori ce vor avea inprejurasii mosneni glodeni si Arh. St.. Bin..
altii. l masurInclu-sa mosiia sArbanestilor du pa acele semne ce sa arata In cartea marl! 1.Ms. nr. 6
73 v.-74.
sale MovilA voda, prin blestem, pa unde vor priimi vecinii dup-Inprejur, ca slut acele semne, Pentru hottri-
rea clef !nit Iv&
asemenea sA sa dea i movie glodenilor dupa semnile ce vor scrie In scrisorile lor i 55 vor In aceeaei
dovedi prin blestem ca au staptnit, i ceilaltA mosie ce va mai ramlnea pintre glodeni i pIntre Pricials. v. doc.
din 19 august
sarbanesti, aceia sA sa dea lui Sterie, care sa o masoare i sa o hotarasca numiii hotarnici 1778.
Arh. St. Buc.
si sa dea In scris adeverinta atit la mina lui Sterie, citi stinjeni i cu semnile kr, pa unde Me. nr. 8,
sA stApIneascA, cum si la acelelalte pAri, ca sa stie fiescarele pa unde sal! stapineasca mo- (Copia f. 26 v.
sub data
sie. Care aceasta alegere a noastra ce am facut, au priimit-o amindoa partite. Noi asa am la Institutul de
istorie
gasit cu cale, iar hotarirea Minnie la mAriia ta. N. lorga").
1777, diehemvrie 10.
Badea *tirb<eiu> vel vornic, tefan vel logolAt, Scarlat vel logof At, Radu SIA-
ti<neanu> vel clucer, Scarlat Drug<Anescu> vel sArdar.
1 Asa In text.

Anaforaa boierului epitrop, medelnicerul Dumitru, prin care cere dornnului sd orinduiascd un
zapciu spre implinirea mai Zuni a datoriilor dupd unde are de luat soful vdduvei, apoi sd se facd
socoteald si sa se vadd ce se poate MAU datornicilor, finind seamd cd sint copii de crescut. Dom-
nul intdreste. 1777
decembrie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod. 10
Poruncim yaw za visterie, ce esti orinduit mumbasiru, atit pentru ceia ce s-au hotarlt
de la divan, cit i pentru ceia ce s-au poruncit la dumnealui vel vistier, ca sa cerceteze,

493

www.dacoromanica.ro
 sA porti grija a i sd inplini ceia ce este de inplinit, cum si de la altii de va avea prin ju-
decatd a lua, si sd-i fad teslim la boerii epitropi, fiind zapciu trebii acestiia pina va lua sfir-
sit dupd porunca ce am dat la dumnealor.
1777, dlehemvrie 10.

PreainnAltate doamne,
Am ascultat jalba acestii fdmei i, dupd porunca innaltimil tale, cercetind cld dator-
nicii ce au a lua (IA la rdposatu bdrbati-sAu, asa ne-am pliroforisit si am fi intrat In tredbd
a pune la o cale cu acei datornici prin sulf, dar n-avum cu ce, ci mai fall sd fie porunca
innAltimii tale cu un zapciu sd I sA inplineascA i ei du pl unde are a lua, atilt de la cei cu
care s-au i judecat innaintea innaltimii tale, eft i cu cei ce n-au intrat pind acum in jude-
catd. Tot acelasi mumbasir sA stea naprestan spre a lua sAvirsit judecata i inplinirea i apoi,
cu acei bani i cu din lucrurile bdrbati-sdu, vom sili, i cu sulf l cu soroace, dd-i vom intocmi
ca, doar va rdminea ia i co iii ei cu o cAscioard pentru adApostirea vietii. DA aceasta
Arh. St. Bac..
188. 8, I. 78. instiintdm innAltimii tale.
1777, noemyrie 28.
Dumitru medelnicer.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Preda din Crivina (jud. Dimbovilaj se ju-
446 deed cu Aught din Bucuresti care 1-ar fi pdgubit cu o cantitate de yin. Se hotdrdste ca
ispravnicii sd facd cercefare. Domnul Intdreste.
1777
deeembrie
13 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au gdsit cu cale dA la judecatd, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor ai
judetului sd urmati a face cercetare dupd cum scrie mai jos.
1777, dlehemvrle 13.

PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca mdrii tale, dumnealui vdtafu za pdhdrnicei aduse la judecata
pa Preda uncheasu dd la Crivina sud Dimbovita, piris lui Anghel din Bucuresti, zicind cd,
luind de la dinsul o bute cu yin, nu 1-au ldsat pinA sA va vinde tot vinul si 1-au ddsdrtat
pin alte vase stricindu-se vinu, vedre 40 i la mdsurAtoarea butii 1-a incdrcat cu oca mai mare
iar nu cu care au vorbit.
Fatd fiind si acel pint% rdspunse Strait pentru yin, cum cd insusi pIriu cu bund vointa
lui 1-au ddsartat pin vase, iar nu a 1-au silit piritu. Cum si pentru oca ce zice cd 1-au incdr-
catu cu oca mai mare, iarisi sA apArA zicind cd socoteala acestii buti au fdcut-o Costandin
cdpitanu ot Podu VAleni si au rdmas pirltu datoru taleri 20.
Pentru care, fiindcd pInIu rdspunse cunt cd elu la mdsurAtoarea butii n-au fost de
f d si cum cd vinu 1-au ddsdrtat plrlu cu sila, cum si pentru incdratura ocalii, care mArturii
cerindu-i-sd, zise cl le are in judet, sd fie luminatd porunca mdrii tale care dumnealor is-
pravnicii judetului, ca sd cerceteze mArturiile ce va avea pirisu, de fata fiind amin 2 1 pAr-
.Arh. St. Buc., tile si sa facd izbrAnire si hotdrire prin cartea dumnealor de judecatA. Iar hotdrirea cea dAsA-
M. nr. 6,
f. 75v-75. virsitd rdmine la mariia ta.
1777, diehemyrie 9.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costantin Coc(ordscu) sardar,
Alecs(andru) Grece(anu), Hagi biv vel sluger.
1 Asa In text.

494

www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea arald prin anafora c Nicolae (jud. Mehednli) reclamd de la Ma lei
Popovici plata unei datorii rezultate din vinzarea unor vile. Pirilul neagd cumpdrarea si datoria)
Se holdrdste ca ispravnicii sd cerceleze. Domnul intdreste. 447
1777
deeembrie
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod. 15
Dupal cum s-au gasit cu cale dal la judecata, poruncim dumneavoastr ispravnicilor
.ai judetului sa urmati a face alegerea Intocmai dupd cum sa coprinde mai jos.
1777, dichemt rie 15.

Preainnltate doamne,
Din luminatd porunca marii tale, dumnealui vatafu de divan aduse la judecata pa Nico-
lae ot sud Mebedinti, phis lui Mateiu Popovici dintr-acel judet, cerind de la dinsul taleri
40 du pa doi cai i taleri 14 du pa o vaca, care vite zice pIrtu ca i le-au vindut cu tocmeala
si banii nu i-au mai platit.
Fata fiind i cel pirit, de tot sa apara ca de la pirisu acesta n-au luat, nici au cumparat
vite, iar cu un frate al plrlsului, anume Dumitru, zice Ca au avut tovarasie la multe vite
de cai, cu care s-au si dasfacut de socoteala ce au avut Intre dinsii. Inpotriva caruia raspunse
pirisu cum el are marturii and i-au vindut vitele cu buna tocmeala si le-au si luat, care
marturii, cerindu-i-s, zise Ca sint In judet.
Pentru care, sa fie luminata porunca mann tale catre dumnealor ispravnicii judetului
ca, aducindu-si pirisu marturiile ce zice ca are, sa le cerceteze fiind de fata amtn 21 partile
si cum voru gasi cu cale, vor face izbranire i hotarlre prin carte de judecata. Iar hotarirea
Arh. St. Buc.,
rarnlne la mariia ta. Ms. nr.0. f. 70.
1777, deeheruvrie 9.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Constandin Coc<orascu> sardar, Alec-
sandru Greceanu, Hagi biv vel sluger.
1 Asa in text.

Deparlamenlul al 2-lea aratd prin anafora cd Maria Beildceanca se judecd cu vataful de ligani
domnesti din intesli, care i-a luat niste (iganci. Reclamanta dovedind cd acestea nu erau domnesti
ci ale ei, se holdrdste sd-i fie restiluite sau sd i se dea allele in schimb. Domnul inldreste. 448
1777
decembrie
Io Alecsandru Ivan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu i gospodar zemle Vlahiscoi. 15
Da vreme ce s-au dovedit cd slut tigancile dumneaei, poruncim dumitale vel armas
sa urmezi cum scrie mai jos.
1777, dichennrie 15.

Preainnaltate doamne,
Dupa jalba ce au dat marii tale, dunmeaei Mariia Balaceanca pentru Stanciul rudaru,
yd.-Wu de tigani domnesti, cum Ca sint 3 ani de chid i-au luat numitul Nataf din satu sin-
teti pa o Anca tiganca cu fii-sa Joana i ca pa numita Ioana au si maritat-o dupa un fecior
al lui si dumneaei sb afl pagubasa alit de tigance, cit si de munca loru, dupa a cariia jalba,
din porunca Innaltimei tale, s-au Infatisat amIndoaa partile la judecat i Intrebindu-se Stan-
ciu vatafu, nu tagadui luarca tigancilor, cum si cununiia ce au facut-o cu fii-sau dupa Ioana,
fata Ancai, numai pricinuia ziclnd c Anca i fii-sa loana sint tigance domnesti. La aceasta,
i s-au cerut numitului vataf dovada, i aduse pa Dcbrir curuetu, vataf de t. gani domnesti
faeti, i numai ce zise cd Anca tiganca, muma Ioanei, Ii este matusa si ca, fiind el tigan
domnesc, i ia trebuie sa fie tiganca domneasca. Care la aceasta, judecata n-au pus nici

495

www.dacoromanica.ro
 un razim, pentru cA tiganii domnesti cu cei boeresti apururea sA rudesc, ci i s-au cerut nu-
mitului vAtaf alte mArturii de va avea sA aduck ca sA dovedeascA pArintii i neamul tigancii
din cine sA trage, si iarAsi mai aduse trei tigani din vAtAsiia lui, care nici unul n-au putut
da seama asa bine si curat (IA neamul %igancii, nici cA s-au potrivit In vorbA la mArturiia
lor, si de judecatA nu s-au priimit.
Deci, numitul vAtaf nemaiavind alte mArturii sau dovezi, s-au cerut numitei jupfnese
mArturii i aduse 4 oameni anume : Ion pIrcAlabu i Radul plrcAlabu i Stoica i $tef an, care
mArturisirA c ei shut nAscuti, crescuti in satu 5intWii ce este mosiia BAlAceancAi i tiu cl
pa Anca tiganca au pomenit-o In curtea 13AlAceancrti, lath fiind Sandii tiganca, iar a dumneai,
si ca de multe ori, ca pre o roab5 a durnneaei, fiind nesupusl o bAtea, o Inchidea In lantu
cu o sAptAmlnA, cu doA, si iarAsi o lasA clA poslusa<nia> casii si c doi bArbati au tinut Anca
tiganca, Intl! fugind de la numita jupIneasA s-au cununat cu un Voinea tiganu al mAnAstirii
Bistritii, cu care bArbat au Mut pa Ioana fii-sa, iar la urmA, dovedind stapina-sa, si-au
I uat tiganca i dup dinsa viind si barbatl-sau, au murit In curtea dumneaei. Anca rmlind
vAduvA i cu fii-sa copila ca de ani 9, s-au IndrAgit cu alt tigan al dumneaei BAlAceancAi,
anume Ivasco cobzarul, i acolea In sat s-au cununat, citindu-le cununiile preotu ce sA afla
dupl vremi Intr-acel satu, anume popa Dumitru. $i trAind cu dInsul cltAva vreme, au mu-
rit i acela si Anca rAmlind iarAsi vAduvA, au venit Stanciu vAtafu cu sAlasile de au ernat
In satu $intestii si primAvara chid s-au rAdicat, fulls au luat i pa Anca tiganca cu fii-sa.
Care mArturie rinduindu-s5 din partea judecatii cu pitacu la soborul sfintei Mitropolii si au
adus orinduitu mumbasiru rAspunsu In scris a au f Acut jurAmint pa mArturiia lor a este
adevAratA. DupA aceasta, vrInd judecata a sA pliroforisi mai bine de la popa Dumitru cel ce
au citit cununiile lui Ivascu cobzarul bArbatu Anai cel dup urmA, i cu cercetare dovedin-
du-se sAderea preotului la Ponoval, s-au adus dA fata, si In frica lui Dumnezeu dete aceastA
mrturie : ca 12 slut ani de ctrid s-au Insurat In satu $intesti, mosiia BAlAceancAi, si acolo
s-au diiconit i s-au preotit si chid au mersu Intr-acel sat, au gAsit pa numita Anca tiganca,
vAduvA, cu fii-sa Ioana, copilA mica ca de ani 12, si auzea ca mai nainte au tinut bArbat
pa un Voinea tiganu, iar dupa trei ani IndrAgindu-sA cu un Ivasco cobzarul, tiganu numitei
jupinese, Insusi le-au citit cununiile. Dar dupA datoriia preoteascA, mai Intl! de cununii au
cercetat Intli pa tigan, apoi pa tigancl, deosebi ai cui tigani stilt si de le este cu voe sA. sa
inpreune si i-au rAspunsu atit iganu cit si tiganca, cum cA sInt buni tiganii ai dumneaei
Marii BAlAceanciii i cA le este cu voe sa sA lnpreune si asa i-au cununat, a cAruia mArturie
si au Inplinit-o Innaintea judecAtii pA darul preotii sale.
Deci, dupA atlta dovezi i mArturii ce au adus numita BAlAceancA, sa cunoscu cA Anca
tiganca i Ioana fii-sa sint tigance bune ale dumneaei si de la judecatA sA gAseste cu cale
ca sa fie luminatA porunca marl! tale cAtre dumnealui vel armas pentru numitele tiganc
sa le dea, iar de vor fi cu adevArat amln 2 maritate pA lege dupA tigani domnesti, atunci
Arh. St. Buc.,
Mo. ca sa nu sA strice cununiile, sA i sa dea schimbu dintre tigancile domnesti de starea mai
f. 76v. 77. sus-numitelor tigance. Iar cea desAvIriitA hotArIre rAmIne a sa face cla cAtre InnAltimea ta.
1776, octomvrie 15.
Costandin Coc<orAscu>, Mihai Popescu medelnicer, Jordan grAmAtic.
1 Probabil. Potcoava.

Departamentul al 2-lea aratd prin anajora cd Niful bogasierul, creditor al decedatulut .5lefan
449 Fartmild, cere de la cumnalii acestuia, loaner capitan i Matei, care preluaserd avutul deceda-
tului, plata datoriei. Dupd pravila Impdrafilor se hotArdste ca pirilti sd pldteascd. Domnul
1777 Intdreste.
decembrie
15 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
S-au Inf Atisat si Innaintea domnii mule la divan amlndoo partite i, mAcar cA IonitA
si Mateiu muncea sa si apere cu cuvint cA nu shit clironomi, dar osebit cA s-au amestecat

496

www.dacoromanica.ro
 la ale mortului ca clironomi, vedern cA s-au prinsu si cu asAzAmIntu ce au fAcutu Intre dInsii
pentru clironomie pintr-ascunsu, care acel asazmInt sA cAdea OA facA Innainte de jude-
catA. Asijderea si vreo zestre de ar fi avut a cere, a surorilor, precum au arAtat la judecatA
dA la leat 1772, care n-au putut-o dovedi, iarAsi li sA cAdea sA dea jalbA si sA-si caute cu
judecatA tar sA nu sA amestece dA sinesi, ci ca pa niste clironomi ii hotArlm sA plAteascA
amIndoi datoriia aceasta numitului Nitul, apucindu-i zapciu cel orInduit s InplineascA, si
pl urmA ce vor avea, ori ei Intre dinsii pentru asAzAmIntu cc au fAcut, ori cu altii la care
vor fi rAmase de ale mortului, sA-si caute a le lua toate Intru a loru stApinire, ca niste cli-
ronomi.
1777, dlehemvrie 15.

Din luminata porunca marii sale preainnAltalului nostru domnu, lo Alecsandru loan Ipsilant
voievod, dumnealui vAtafu za visterie aduse la judecath pA Nitul bogosieru, phis lui Ionith
capitan i frAtine-sAu Mateiu, zicind cA, avind sA ia de la un Stefan FArimith taleri 360 cu
dobindA po taleri 2 la sutA pl lunA, dupl moartea lui, toate cele rAmase le-au luat cumnatti
lui, acestiia, si arAtA un zapis al lui Stefan cu leat 1764 octornvrie I, cu suma ce mai sus
am zis, de care stilt trecuti dati In dosul zapisului, taleri 172, bani 84 si mai rAmIne plAtiti
taleri 187 bani 36 din capete. Mai arAtA si alte zapise ale acestui Mateiu plritu cu leat 1773
septemvrie 1, In care scrie cA s-au Inprumutat de la dinsul taleri 190 cu doblndA 10, unul
si jumAtate.
FatA third si pIrItii Ionith cApitan i Mateiu frate-sAu, rAspunserA cA ei, clironomi lui
5tefan nu sint, si pentru zapisu dupA urmA rAspunse Mateiu, cum cA zapisu este al lui, dar
bani pA acel zapis nu au luatu, numai I-au dat Nitului bogasieru ca sA-i dea bani si nu i-au
dat. Inpotriva ciiriia rAspunse Nitul cA adevArat, bani pA acel zapis nu au dat deosebiti,dar
fiincicA s-au judecat cu dinsii mai dinnainte si dupA ce i-au dat judecata platnici pA datoriia
lui Stefan, au fAcut socoteala zapisului de taleri 360 si scAzInd datorile ce slut In des, mai
ertind si taleri 100, adicA dobinda ce sA Meuse pinA atunci, i-au dat acel zapis de al doi-
lea, de taleri 190. Mateiu zicind si aceasta cA ei au intrat atunci clironomi si cu aceia au dat
si acel zapis, si arAtA o carte de judecatA cu leat 1772 maiu 27, In care sA vede cA pirItii
au intrat clironomi desAvIrsit ai lui Stefan cu stApinirea mostenirii lui si sA dA platnici de la
judecatil pA toate datoriile lui Stefan, cAriia carp urmind si noi, Hind cu toatA dreptatea
si dupg pravili hotArInd ca sA plAteascA piritii acesti bani ce au mai rAmas din zapisu lui
5tefan neplAtiti, Incepu Ionith cApitanu sA zicA, cum el el Invoindu-sA atunci cu frate-sAu
Mateiu, au esit din clironomiia lui Stefan si au rAmas numai Mateiu, arAtIndu-ne si un zapis
de-a gata al lui Mateiu cu leat 1773 iunie 7, ce-I dA frAline-sAu lui Ionith cApitanu In care
scrie cA Invoindu-sA ei Intre dInsii si lulnd Mateiu toate thmasele lui Stefan, sA plateasca si
toate datorille. Care acestu zapisu nefiind priimit de pravili, dupA cum sA vede la cartea
treia a InpAratilor, titlu unul, ce zice el asAzAmIntu ce sA face osebit Intre clinsii nu poate
opri dreptul cel dA obste dupA pravili : fro!, Tic E8Lo-ri.x& crtit.tcpcova Siv etvepoUal .rd xonobv
vtai/ovi- care aceasta, ei au f Acut-o numai spre a pAgubi pA datornic.
Deci, de vreme ce la aceastA pricinA au priimit si s-au cunoscut pIrItii de clironomi ai
acelui Stefan si nefiind priimit de pravili ce mai sus arAtAm a-i anerisi hotArIrea acei judecAti
si a urma asAzAmintului ce ei au fAcut Intre dInsii, si fiindcA au priimit dinnaintea judecAtii
clironomiia si nu sA mai poate lAsa In urmA de a esi dintr-acea clironomie, dupA cum si aceasta
sA vede la cartea 41 a InpAratilor, titlu 4, am hotArlt ca phitii acestea amlndoi, IonitA i
Mateiu, dupA cum au si intrat amlndoi clironomi dinnaintea acei judecAti, dupA zapisu lu i
Stefan cApitan, sA plAteascA banii Nitului bogasieru. A cAruia zapis fAcindu-sA socoteala
dupA cum In jos sA vede si scAzIndu-sA datoriile dup5 vremi, rAmln ca peste taleri 187 i
dobindA zAcea, limit, iar nu dupl coprinderea zapisului taleri 179, care si fActs peste tot
taleri 366, care am hotArit ca sA-i plateasca phitii, Nitului bogasieru. Si ce va fi avind IonitA

487
www.dacoromanica.ro
Arh. St. Buc.. cu Mateiu frate-sau, !titre dinsii, isi vor cauta cu dinsul, dupd asazamintu ce au, care asdza-
ms. nr. 0,
f. 79v. 79 mint reazm numai spre paguba datornicilor pa cum am zis.
1777, lune 3.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Coc<ordscu> sardar, Alec-
sandru> Greceanu Ev<dochim> biv vel medelnicer, Dumi<trache> Brez<oianu>.
1 Adied : Invoielile particulare nu Inlaturd dreptul obstesc.

Velilii boieri arald prin anarora cd Sterie reclamd de la Ilie cojocarul plata one! datorii. Dupd
450 mat mulle judecdli se holdrdste plata. Domnul tntdrege.

1777
decembrie Io Alecsandru Joan Ipsilant vcievod.
17 Nefiind Ilie odihnit, au esit Innaintea domnii mele la divan si nici un cuvint de teme-
iu nu avii s zic fSrA numai amesteca vorbele lui. Iar datoriia o marturisi i Insusi el, at
este dreapta a o plati lui Sterie i nu putu tgadui nici zapisu asazmIntului din urml.
Dupd care zapis, hotarilm domniia mea, ori banii sa-i plateasca, sau neplatind, s s urmeze
dupd cum sa coprinde mai jos Intr-aceasta anafora. i zapciule ce esti orinduit, sa faci svtr-
irc hotaririi, iar, da sa vor putea invoi cu vreun soroc, aceia rmlne Intre dinsii a o face.
1777, dichemyrie 17.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, viltafu de aprozi au adus Innaintea noastra la
judecat pa Sterie i pa Ilie, cojocari, avind Sterie ca sa ia taleri 210 cu zapis de la acest
Ilie si nu va sa-i dea. Carii pentru aceast pricina au mai statut la socoteald, din porunca,
nu numai la chiurciubasa i la alti cojocari, fiind pricina de cojocarie, <ci> si la starostea
de negut6tori, si la judecata au esit la dumnealor boerii judecatori ot <al> 2<-1ea> depar-
tament i au ramas Ilie sa dea lui Sterie taleri 230 fara nici o pricina. La care neodihnindu-sa
acest Ilie, au facut apelatie si la luminat divanu innaltimii tale, jaluindu-sa ca este Incarcat
la socotcah i innaltimea ta i-ai orinduit la noi ca sa-i socotim. Au priimit amindoil prtile
Intre Musa i s-au Invoit fcind sulf pa taleri 160 sd-i dea Ilia lui Sterie i peste acesti ta-
leH 160 ai sulfului s-au mai rugat Ilie de i-au mai dat Sterie Inca taleri 50 ca sa-i fie de
cheltuiala actun la culesu viilor i s-au facut taleri 210. Pentru care toti acesti bani, au
facut simfonie prin zapis sa-i dea Intr-aceasta toamnd yin, vedre 400, puindu i piste zapise
de viile lui, zalog, dupil cum prin zapisu lui aratil, ce 1-au dat la trecuta luna lui septemvrie
isclit de acest Ilie cojocaru si de Mariia sotiia lui si de alte marturii. Dupd care zapis al
lui, nevrInd sa dea nici un chip banii si dind Sterie jalba, s-au trimis mumbasiru Gheorghie
aprodu vatsasc cu luminata porunca marii tale ca, ori s Inplineasca dupa zapisu lui, sau
avind cevasi a raspunde, sa-i scoata si la divan si n-au dat nemica. $i Intrebindu-1 noi la jude-
catd cla ce nu pldteste, au rasunsu cum Ca neplatind acest Sterie vinariciu, au vindut vin
la alt negutltoriu, si, mai citindu-sa zapisu lui, vadem ca pentru vindrici n-au avut simfonie
sS plateasca Sterie.
Drept aceia, noi am gasit cu cale sa apuce ortnduitu zapciu sa implineasca taleri 210 de
la Hie dupa zapisu lui, iar cind nici acum nu va da banii, sh fie luminatd porunca marii tale,
fart da voia lui dupt zapisu ce au dat, sa i sa vinzt vinu ce va U ftcut, i neinplinindu-sd
datoriia numai cu yin, sa i st vinza i viia care o are !oust zalog, oH si ce alta iconomie
va avea, ca sa sa inplineasca aceasta datorie dupd zapisu lui, fiindca Steric nu numai ca 1-an
mai scazut din datorie la sulfu ce 1-au facut, ci Inca 1-au si mai inprumutat cu taleri 50, dupa
cum s-au zis mai sus si el ca un omu inclaratnicu i Insaldtoriu s-au pus de au vIndut si yin

498
www.dacoromanica.ro
 la alt negutatoriu care tocmise sA-1 dea lui Sterie. Noi asa am gAsit cu cale, iar hotarirea Arh. St. Buc..
cea dasavirsit4 ramine a sa face da catre innaltimea ta. f. 00v.- 91.
1777, noemvrle 10.
Badea vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel logofat, Scarlat vel logofAt, Dumi-
<trache> Brez<oianu> vel sluger.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora ca V intild uncheopil din Stolnici (jud. Teleorman),
vataf la rimatori, reclamd pe stolnicul Costontin Bdlaccanu care a oprit simbria porcarilor trwi-
nuindu-i de pierderea unor rlmdlori. Se hotarafte ca ispravnicii sa cerceleze dacd rimdloril au 451_
murit sau au fost mincafi. Domnul intarege. 1777
deeembrie
18
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Esind si innaintea domnii mele la divan NintilA uncheasu cu dumnealui stolnicu BAla-
ceanu, n-au avut altu a zice far'de numai ca acei zAce rimatori priimeste sa-i plateasca si
cum c porcarii ceilalti pot priimi juramint pentru acei 16 rimatori, ca au murit.
Deci, aceasta fiind si cererea stolnicului si hotArirea judecatii departamentului ase-
menea fiind Muth., n-au rAmas a sa face alta cercetare, ci poruncim dumneavoastra isprav-
nicilor ai judetului ca, dupa cum scrie mai jos, infatisindu-i sa priimeasca juramint i sA
faceti alegere in scris.
1777, dlehemvrle 18.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, dumnealui ceausu za aprozi aduse la judecata
pa Vintila uncheasu de la Stolnici sud Teleorman, piris fiMd dumnealui biv vel stolnic
Costantin Balaceanu, zicind cA, fiind el vataf tocmit la niste rimAtori ai durn-
nealui, asta-iarnA, fiind rhnatorii in baltA, eeiIali porcari MI% dA a lui stire s-au pus
de au ucis un mascur i 1-au mincat, si din iarna mai intimplindu-sA de au murit 17 mascuri
si el ca un vataf luind semnile de la cite 17 au venit la mai sus-numitul boer ca la un stapin,
i-au aratat semnile i dumnealui n-au vrut ca sa i le tie in seama, zicind ca si pa acesti 17
i-au mincat ca 1 i pa cel dintii, i le-au oprit simbriile. Si acei porcarl au venit i i-au luat
ce au avut pentru simbriile lor, carora le-au dat i zapis ca le va plati puindu-si soroc pina
sa va judeca cu stapini-sAu.
Fata fiMd i dumnealui stolnicu, raspunse ca asta-iarna viind pirtsu la dumnealui,
1-au tocmit vataf la rimAtori rAmiind dator 9 mascuri, care nu stiia sa le dea seama nici-
cum Ong din 17 mascuri ce arata ca au murit. S-au intrebat pirtu, i raspunse ca pentru
9 mascuri priimeste sa-i plateasca, fiindcb nu le are semnile, asemenea si pe unu ce 1-au
ucis porcarii i 1-au mincat, iar pentru 16, care slut cu semne, zise cA adevArat au murit.
Ci, de vreme ce dumnealui stolnicu are banuiala Ca nu ar fi murit acei 16 mascuri, ci
i-ar fi mincat t pe acestiia ca si pa acel dintli, unul, [si] cere ca cu jurAmint sA-1 Incredin-
teze toti porcarii, care porcari sA aflA la sud Teleorman. Pentru care, sa fie luminata po-
runca marii tale cbtre dumnealor ispravnicii ot sud Teleorman ca sa aduca innaintea dum-
nealor pa toti porcarii, unde fata fiind i isprAvniceii dumnealui, Stefan i Barbul i cerce-
tind pricina pentru acesti 16 mascuri, sa pue pa vataf dinpreuna cu porcarii sa jure cum c
adevarat acesti 16 au murit, iar nu i-au mincat ei. Asemenea s jure vatafu ca acesti ban
ce-i cere acum de la numitul stolnic, sint bani Duni pentru simbriia feciorilor si U. au fost
porcari tocmiti cite taleri 3 pa luna, iar nu mai putin, si de au slujit lunile deplin si cum
din acei 16 mascuri nici unul nu stie ca sag fi vindut pa bani, i asa Mind juramint pa

499

www.dacoromanica.ro
 aceia ce va rAmInea, st mai ia pIrlsu st le fact socoteala cu ispravnicii dumnealui stolnicului
Arh. St. Buc.. si st le inplineascA, la care socoteala trebuie sii lntre si acei 10 mascuri, pentru care au
ms. nr. 6.
f. gsr.-84. priimit vatafu st-i plAteascA dupt cum mai sus aratA. Iar hotArlrea rAmIne la InnAltimea ta.
1777, diehemvrle 13.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alec<sandru> Greceanu.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Dumitru Cdrdcdleanu, Stoica si Dumitru, foste
452 slugi ale decedatulut stolnic Birsescu, cer de la mostenitorul acestuia Bristea bit) yel medelnicer
plata a 880 taleri. Reclamanfit doyedindu-si dreptul dupd pravile, care opresc jurdmlntul cind
1777 sint doyezi" se holdrdste sd pldleascd mostenitorul, nedindu-i dreptul de a contesta cu jurdmint".
Domnul intdreste.
d ecemb rie
19
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Dula jalba ce au dat Dumitru CArActleanu, cerind apelatie la divan pentru acesti
bani ce cere Hristea medelniceru, am poruncit de le-au scos Innaintea domnii mele. Pe carele
cercetindu-o si vAzindu-o din jalba lui crt st face pre sinesi si martor si davagiu fart de
a nu cere de la dinsul nimerea nici un ban si lua asuprt si davaoa, s-au izgonit de la divan
rAmlind a da judecttorii rAspunsu domnii mele pentru ce au priimit si au metahirisit pe nfuni-
tu martur In locu de davagiu. Si Intrebind pt Hristea medelniceru de la cine face Ora sa,
arAtA cA cererea sa o face de la casa stolnicului Birsescu. Inpotriva cAriia cereri, esi ceausu
spAttresc Gligorie MAinescu, cumnatu BIrsescului, carele au fost si epitrop si are si el a lua
de la casa Blrsescului lipst de zestre a sorl-sl, si rAspunse ct Hristea medelniceru n-au dat aceas-
tt zaherea pA cum zice.
Deci, dupa orinduiala judecttii and cel pirlt tAgAdueste, st cade a st cere pirlsuIui,
adict medelnicerului Hristii, marturi si dovadt cum cA au dat acea zaherea, si zicind medel-
niceru la divan cA are mArturii, au zis cA le va aduce si In trei luni de zile dlndu-i-se ingA-
duiall, nici o mArturie si dovadA vrednict n-au adus.
Pentru care, fiindct mArturie si dovada nu are si neputind dovedi cererea sa, am
hottrit sa aibt casa Birsescului pace de cAtre aceastA cerere a medelnicerului Hristii.
1777, dlehemvrie 19.
Preatnnaltate doainne,
Din luminatt porunca mArii tale, dumnealui vAtafu de copii za divan aduse la jude-
catt pA Dumitru CArActleanu i Stoica i Dumitru ce au fost slugi ale rAposatului stolnicului
Neculae Birsescu, cu jalba asupra dumnealui Hristii biv vel medelnicer, zicind ct piere cu
sAderea de atita vreme aici pentru taleri 880 ce cere dumnealui din rAmasele raposatului
stolnicului Blrsescu du pa niste zaherea din zilele rririi sale Manoil vcdA, ce au fost dum-
nealui la visterie pentru judetu Oltului unde s-au aflat pt acea vreme ispravnic raposatu, ziclnd
unu din jAluitori anume Dumitru CArActleanu, cA ar fi stiind i toatt pricinia acestii zahereli,
ca unul ce au fost orinduit de rAposatu, asupra acestii trebi. Deci, fiinda numitu jMuitor
este numai o rnArturie ai acestii pricini, s-au adus Innaintea judecttii dumnealui ceausu
spatAresc, Grigorie Mtinescu, ce este epitrop rAmasului rAposatului, stolnicului BIrsescu, si
Intrebindu-se ce are a rAspunde Inpotriva acestii cereri a dumnealui medelnicerului, rAspunse
cA dumnealui cercetind de toatt periusiia mortului, cum si de toate datoriile, au aflat ct dum-
nealui medelniceru, nu ar fi avind SA ceart nimic. Am Intrebat si pA dumnealui
medelniceru ca st ne arate dupt ce, si cu ce temeiu cere acesti bani, rAspunse a In
zilile marii sale Manoil vodA fiind zaherea orinduitt la toate judetele cum si la judetu Oltului,
au fost tocmit cu acest Duinitru CtrActleanu prin scrisorile rAposatului cu o sumt de zaherea,
adict, chile de orzu o mitt i chile de grit' 30 po taleri 8, care fac taleri 880, care au si
dat-o, si le-au dat si teschereaoa visterii de istovu acestii zahareli. ArAtindu-se de acestea

500

www.dacoromanica.ro
4i o carte a raposatului stolnicului Birsescu cu leat 1770 noemvrie 4, In care li scrie daosebit
din 15 cara d orzu ce i-au fostu trimis un Costandin, Ii mai trimite Inca, cara 52, iar pentru
rtunasita ce va mai fi, scrie c i-au poruncit numitului Dumitru ca sA facA cu dumnealui
zapisl pa bani. ArSt i un zapis a lui Dumitru cu leat 1770 noemvrie 11, In care scrie Ca,
viind cu carAle cu zahareaoa pentru rAmasita ce le mai lipsea, gasind zahareaoa gata la
umnealui medelniceru, au tocmit suma ce mai sus arata, dind fAgaduintA cA IndatA ce
va merge la judet sa trimita dumnealui banii, fiind toti banii luati din judet de rapesatu.
Am Intrebat pi pa acest Dumitru ca sa arate cum tie de aceasta pricina pi de zapis
de este bun, si raspunse cS zapisu cu adavarat este al lui, dar zice cA zahereaoa dumnealui
medelnicerului n-au apucat ca sa o dea, unde era orinduitA, fiindca au ajunsu chid au fost
sa dea i armiia rusilor, dupA care aceastA mArturie numitu Gligorie Mainescu cere ca sA
priimeasca medelniceru juramint cum a au dat zahereaoaa. La care juramInt, judecata nu
putu sA pue pe numitu medelnicer, fiind lucru dovedit, dupA cum si Insusi nu tAgAcluirA a le-au
dat tescherea de la visterie de istovu acestii zahereli i pravilile opresc juramtntu u nde
este dovada, dar zice ca. nu au dat zahareaoa medelnicerului, ci au facut iconomie cu visteriia
si au luat teschirea. Care pi de va fi apa, cu adevarat iarasi sa vinueste periusiia mortului
de a plAti aceasta ce au fost, mumbasiru, pe aceasta zaherea, ca acest judet nu au ramas cu
vo rAmAsita i sa sa supere de rusi dupa ce au plecat mariia sa Manoil voda precum s-au
suparat celelalte judete ce ramAsese cu ramasita. Care aceasta, adecA CS acest judet n-au
platit In urma vreo ramAsita de zaherea de la mariia sa Manoil voda, au cerut dumnealui
medelniceru ca din porunca domneaEcA sS cerceteze judetu pentru o mai buna Incredintare
si dreptate ce are. Dar da vreme ce s-au dovedit la judecata, ant de cAtre Dumitru ce au
fost mumbasiru acestii zahereli pe cum s-au zis, cit si de altii, pentru aceiasi am socotit
cA de aceastA cercetare nu este trebuinta a sa face la judet, ci am hotArit dupa pravilile ce
mai jos sa Arad ca acesti taleri 880 sa-i plateascA din periusiia mortului, urmlnd i medelni-
ceru norocirii tuturor celorlalti datornici ai rAposatului stolnicului Birsescu. Iar hotartrea cea Arh. Bt. Buc.
mai dupA. urma, ramine la mAriia ta. Ms. nr. 6,
f. 81 82.
1777 septemvrie, 12.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Coc<orAscu> sardar, Alecs-
<andru> Greceanu : Ev<dochim> medelnicer, Di<mitrache> Brez<oianu>.

BL6X(ov 24 Tay Bccat)occ7A0, TETAo; 5: T6 xci-rce6ca6lievov cthEcc exaiian

cinoTaecrizot civcaccUveg kr5a-t) 8i cRix devaXaciAcive.roct..
Bt.6XEov 24, TETXog 1 : T 8t.86p.evx &7d aup.cpvca TavE crevocai8o-re trij rckiptive-re TOu
Mccrog 7r X7)p00 &TO; 8i 063C IlivOCACCi.L6d4VETOCL 2.
1 Omisiune.
2 Cartea a XX1V-a a Basilicalelor, tabelul 5. Ceea ce s-a dat pentru o cauza justA nu
mai poate fi cerut Inapoi. Cartea a XX1V-a a Basilicalelor, titlul 1 : Cele date tn Intelegerea
de a fi scAzut din ceea ce trebuie platit, nu se restituie.

Ispravnicul judefului Ilfov arald prin anafora c Sian pi fiul situ reclamd pe egumenul bisericii 453
Crefulescu din Bucuresii care ar sidpini parka din mosia lot din Ciocnari (jud. Ilfov). Dupd
cercelare cu vecini se face invoiald intre p&p. Domnul inlaresie.
1777
deee mbrle
10 Alecsandru loan Ipsilant voievod. 19
DA vreme ce s-au Invoit si nu este alta pricina Intre mosneni cu egumenu sau cu alti
vecini da vreo Inpresurare, Intarim si domniia mea ca sA urmeze in voia lor.
1777, dlehemvrle 19.
Preatnnaltate doamne,
Cu preaplecatA noastra anafora InstiintArn marii tale cA, viind Barbul copilul din casA
dA visterie cu luminatA cartea Innaltimii tale, intru care ni sa porunceste ca la divan Innaintea

33 O 758
501

www.dacoromanica.ro
 Innaltimii tale au esit cu jalba Stan uncheasu i fii-sau Chirit slrmaci asupra Zaharii, egu-
menu de la biserica Cretulescu din Bucuresti, zicind ca are mosie In hotaru Ciocanari sud Iii
de mostenire, in care hotaru are si numita biserica de stApinire, partea lui Apostol pircalabul,
unchiul Ancutii ce au fost sotie lui Nicolae gramaticu, de la care au luat-o cu schimbu bise-
rica pa o cas cu locu ei din Bucuresti.
Si ni sa porunceste da catre Innaltimea ta ca sa mergem unul din noi, ispravnic acolo,
In fata locului, sa facem cercetare prin Inprejurasi batrini i prin altii ce vor fi avind stiinta,
cit i prin ceia ce au avut intru stapinire aceasta parte, ca sa alegem dupa cartea de hot5r-
nicie cita parte au avut da stapinire Apostol pIrcalabu si pa unde anume, pa care sa o osebim
cu semne. Innaintea noastra, au priimit amindoo partile, cerind ca sa Ii sa orinduiasca doi
boerinasi s mearga In fata locului s cerceteze, i asa II s-au orinduit Panait polcovnic zet
Mdinescu i $tefan paharnic sin sluger I i mergind In fata locului lnpreuna cu Ionichie,
vechilu Zaharii egumenu, s-au cerut intii cartea de hotarnicie ca sa sa citeasca i s sa vaz
cita parte de mosie au avut Apostol pircalabu si pa unde anume.
$i nefiind carte de hotarnicie, s-au facut cercetare cu amaruntu prin oameni batrIni
fi inprejurasi i s-au dovedit ca au si mosnenii a 4<a> parte, stinjeni 173 pol din stinjeni
694, care ii s-au i deosebit mosnenilor daspre mosiia Poenari, i asa, ramiind odihniti, s-au
Ark St. Bun.,
Ms. nr. 6. invoit Intre d1nii ca sa o vinz bisericii, stInjenu po bani 50. De aceasta facum stire Innal-
f. 92 92v. timii tale, si anii marii tale sa fie indelungati.
1777, dlehemvrie 9.
Grigorie Raz<u> ispravnic.
1 Omisiune.

Velitii boieri arald prin anafora ca Ancufa Buzescu (jud. Arges) se judecd cu laid( ei recdsdlorit,
454 Nicolae Buzescu, cerindu-i zestrea mamei rdposate, Mire care si un figan. Divanul holdrdste set
i se restituie figanul, iar ispravnicii sd cerceteze zestrea pentru a fi data reclarnantei. Domnul
tntdreste.
1777
deeembrie
19
Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Fiinda arata domnii mele zapciu cel orinduit cum ca i amin 2 1 partile ce s-au jude-
catu s-au multumit i s-au odihnit la aceasta hotarire a dumnealor velitilor boeri si nu au
vreunul a face vreo apelatie, Intarim dar i domniia mea s s urmeze cum scrie mai jos si
dumneavoastra ispravnicilor sa faceti cercetare cum s-au gasit cu cale de dumnealor boerii.
1777, dlehenavrie 19.
Pealnnltate doamne,
Ancuta Buzeasca din sud Arges au dat jalba la innaltimea ta pentru Neculae Buzescu,
tata-sau, ca dupd ce au murit muma sa cea bun, insurindu-s tata-s5u al doilea rind,
zicind ca-i prapadeste zestrea mumii ei, au facut judecata epitrop pe un Grigorie postelnicel
Vilsanescu, unchiul ei, ca sfi ia zestrile mumii ei da la tata-sau. Si fiindca vedea ca le rasi-
peste, i numitul Nicolae Buzescu tata-sau dintr-acele zestre, intre altele ce i-au <tat, i-au
dat i 11 suflete de tigani i acum Mariia Rusaneasca, muma ei cea vitrega, s scoala si cere
sa ia pa un Marin tiganu dintr-acei 11 suflete de tigani ce-i slut dati din zestrile muma-si, fi
cere dreptate jaluitoarea ca sa nu i sa ia acel tigan fiind al ei de la muma-sa i sa i sa Inpli-
neasca si celelalte zestre care nu i le-au mai inplinit pina acum, de sint 11 ani de cind au murit
rnuma-sa. Dupa a cariia jai)* din luminata porunca innaltimii tale, vatafu de visterie
aduse innaintea noastra la judecata pe Ancuta jaluitoarea i pa Iancul capitanu, vechil d'aspre
partea Marii Rusaneascai, i intrebind pa numitul vechil cu ce temeiu cere s ia pa acel tigan,
arta de sa citi Innaintea noastra un zapis al acelui Nicolae Buzescu, tatal jaluitoarii, ce scrie
la mina Marii Rusaneascai, sotii lui cei dupa urma, c Intre altele ce i-au dat i ei pentru

502

www.dacoromanica.ro
zestrile ei, i-au vindut i pd acest Marin tiganu ce este intr-acele 11 suflete de tigani, care
sint dati in zestrile sotii lui cei dintii, si este zapis scris dA la leat 1776 mai 25 si cu acest
zapis cere pa acest tigan.
Am intrebat i pA Ancuta jAluitoarea, i zise cd acest tigan este din 11 suflete de tigani
ce-i are din zestrile mumA-sii i ne arAtA spre dovadd i copie scoasd din foaia de zestre a mu-
md-si Catrinii, iscAlitA de Moise postelnicel ce au fost ispravnic in sud Olt, judet pd acea
vreme, 1 cu alte mArturii, care foae este dA la leat 1766 septemvrie 28, din care sd dove-
deste cd acel tigan este bun al numitii Ancutii jAluitoarii, din zestrile mumA-si. i mAcar cd
zapisu ce sd zise mai sus, sd vede cd nu este adevArat, dA vreme cd 5i o mArturie ce au fost
iscAlitd mai in urmd 51 acela, nu stim din ce pricind sA vede cd Insusi si-au stersu iscAli-
tura sa i sA cunoscu cd este mincinos acel zapis si din veleat i lunA cd este scris de la maiu
25, 1766, iar foaia de zestre prin care sint date acele 11 suflete de tigani este cu 4 luni mai
In urma acelui zapis, in care zapis scrie Nicolae Buzescul cd pentru lipsa zestrii sotii lui cei de
a doao, vAzind el cd copiii lui cei dintii au scos-o din casA fArd nimica, intre altele Ii dA 51
pA acest tigan anume Marin, si in zapisu lui aratA pentru acea foae de zestre cum cd copiii
au luat pl tigan pentru zestrile mumii lor i acel zapis este fAcut mai naintea foii, pentru cd
oricind, va esi copiii lui cei dintii la judecatA sd arate cu acel zapis cd au vindut pA acel
tigan sotii lui cei dupd urmA. Dar, desi e veleatu pus cu 4 luni mai nainte, sA cunoscu cd
este mincinos acel zapis, pentru cd aratA Insusi Buzescu Intr-acel zapis cd dupd ce au luat
copiii pA acele 11 suflete de tigani, au dat el iconomicos acel zapis la mina sotii lui cei
de a doa si deosebit de aceasta mai arAtA Ancuta Buzeasca si o adeverintA iscAlitA de Ion
Buzescu biv logofdt, fratele vinzAtoriului, cu leat 1777 noernvrie 1, Intim care adevereazA
cd pentru un Marin tiganu ce zise Stefan Rusdnescu cd au mum:drat de la frate-sdu Nicolae
Buzescul, sint minciuni zisele lui cd nici o cumpArAtoare n-au fAcut, i sd-si stApineascA acel
tigan Ancuta, cu pace. Dar de ar fi 51 fost acel zapis adevArat, n-ar fi avut nici o tdrie,
fiindcd acel tigan este al Ancutii din zestrile muml-si 5i rdu au cumparat Mariia Rusdneasca
de la bArbati-sAu Nicolae Buzescul, nefiind tiganii lui.
Ci, cit pentru acest tigan, gasim cu cale sA-si caute Mariia RusAneasca cu bArbati-sAu
Nicolae Buzescul, ce 1-au vindut rdu, iar Ancuta jAluitoarea sd-si stdpineascA pA acel tigan
Marin, cu blind pace dA cAtre mai sus-numita Manila i frate-sAu Stefan, Rusdnesti, i dA cAtre
Nicolae Buzescul tatd-sAu. Iar cit pentru cite sA mai jAlueste Ancuta Buzeasca cd mai are
sA mai ia dA la Nicolae Buzescul tatd-sdu din zestrile mumii ei, sotii lui cei dintii, sA fie
luminatA porunca innAltimii tale la ispravnicii judetului, ca prin cercetare i judecatA innain-
tea dumnealor, sl-i inplineascd de la acel Nicolae Buzescu tatd-sAu, cele ce va dovedi Ancuta
cd mai sint nedate. Iar cind pd judecata dumnealor nu sA va odihni vreo parte cu InscrisA
anaforaoa dumnealor, sA-i soroceascA si la luminat divanu mArii tale si cine va rAminea de
judecatd sA plAteascA la ceilaltd parte cheltuia<la> adicA, la care va avea dreptate. Noi asa Arh. Bt. Buc..
14 6. nr. 6,
am gAsit cu cale, iar hotArirea rAmine a sA face de cdtre innaltimea ta. f. 103 103v.
1777, dlehemerie 17.
Nicolae Dud<escu> vel ban, Badea Stirbeiu vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel
logofAt, Scarlat vel logofAt.
1 Asa In text.

Velilii boieri arald prin anafora c mosnenii din Teisani (jud. Saac) nemulfumifi cujudecala
ispraunicilor se rejudecd cu Mitropolia care le stdpineste lard drept un munte de mostenire. Dom- 455
nul holdrdste sd se faca cercetare.
1777
deeembrie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 20
Nefiind mosnenii Teisani odihniti, au esit Inaintea domnii mele la divan, zicind cd,
du pd alegerea ce au fAcut acum In urmA ispravnicu, sint asupriti, cAci muntele Bratocea ce

503
www.dacoromanica.ro
 s-au dat sfintii mitropolii ar fi al loru de mostenire. Dar arAtInd vechilu sfintei Mitropolii zapisu
de vinzare ce au flicut mosii acestor mosneni la spAtaru Bujoreanu, care In urmd s-au dat
danie sfintei Mitropolii, vAzum cd scrie i Bratocea i Ina aratd i semnile cu numiile kr,
anume pd unde ajunge. Care pentru acest zapis, mdcar cd au bAnuit ei cum scrie mai jos,
cd ar fi schimbat si au adaos numele Bratocii, dar fiind cunoscutd iscAlitura rdposatului Strim-
beanu de dumnealor boerii ce au petrecut cu acel rAposat Inpreund, precum mArturisird si
Innaintea domnii mele la divan, si nefiind intr-Insul nici un fel de adaos, sau vreun dres
undevasi, au rAmas cu gresald bAnuiala lor i zapisu s-au dovedit de adevArat. Dupd care,
arAtA vechilu sfiintei Mitropolii i dovezi cd au stApinit, dind mArturie iubitorul de Dum-
nezeu episcopu BuzAului la divan cd, fried trAind rdposatul mitropolit Neofit, and sfiintia
sa era iconom, vindea iarbA in toti anii la stolnicu Scarlat, iar pentru cd nu s-au ardtat ca
sA sA vazd la hotArniciia ce s-au fAcut In anu trecut, la aceastd dete mArturie In divan 5i
sfiintiia sa episcopu, cum cd insusi cdtre sfintiia sa au spus Intliu, rAposatul vistier Racovitd
IncA trAind, cum cd Intre scrisorile dumnealui au gAsit acel zapis al pdrintelui rnitropolitului.
fi fiinded In urmA au esit zapisu acesta, rAmine dar hotArnicia din anu trecut, la care rezema
mosnenii jos, si este de temeiu cea din urmA cercetare i alegere ce s-au fAcut, dupd care nu
era trebuintd a mai orindui i altA alegere la fats. locului. Numai, fiindcd ziserd in urmd mos-
nenii Teisani cum cd ei sA multumesc i sd odihnesc pA semnile ce sA coprinde in zapisu
acesta, avInd bAnuiald cd ispravnicii n-au urmat drept i cerurd de iznoavd a sd orindui de
aici boeriu credincios numai cu a lor cheltuiald ca sA meargA la fata locului fAcind prinsoare
innaintea domnii mele fatA la divan cd In urma n-au a mai cAuta altd judecatA, iatd dupd a
lor prinsoare si ca sA nu mai rdmiie nici un cuvint de bAnuiald, am priimit i aceastA cerere
a kr si am hotArlt sA meargA de primiivard un boeriu credincios de aici, carele sd va orindui cu
deosebitd carte sA caute drept la fata locului semnile ce sA coprinde in zapisu i dupd acelea sa
facA alegere, si sA pue hotard. far pind atunci, stApinirea sA sd urmeze dupd cum sd coprinde
mai jos Intr-aceastd anafora, ca sd nu facd mosnenii vreo vInzare muntilor acestora dupd cum
sint obicinuiti de vind iarba mai Inainte de vreme gi atunci dupd alegerea boeriului, de li s5
va cAdea lor, Ii sd va da.
1777, deehemvrie 20.

PreainnAltate doamne,
Mosnenii Teisani din sud Saac nefiind odihniti pd alegerea i judecata ce Ii s-au fAcut
din luminatd porunca InnAltimii tale la ispravnicii ot sud Prahova si la ispravnicii ot sud Saac,
avInd pricind de judecatd cu Manolache sin stolnic Scarlat i cu Ene logofdtu vechil dAspre
partea sfiintii Mitropolii pentru niste munti anume Pietrosu I Bratocea, zicind mosnenii cd
mosii lor au vindut numai muntele Pietrosu iar nu si muntele Bratocea, au dat de iznoava
jalbA la InnAltimea ta, ca sA-si afle dreptatea. Dupd a cdrora jalbd, i1i sd porunceste de cdtre
innAltimea ta, ca sA vedem In ce chip li s-au fAcut alegerea In fata locului i cu InscrisA anafo-
raoa noastrA sii iasd si la luminatu divanu InnAltimii tale.
Deci, orinduitu zapciu vdtaf de copii de divan, i-au adus pA top Inaintea noastrA si
mai Intl i s-au citit scrisorile, zapisile i cArtile de judecatd ce slut pentru acesti munti si
dupd aceasta am si cercetat cu amAruntu i vedem cd alegerea i judecata ce ii s-au fAcut prin
carte de judecatA a dumnealor ispravnicilor ce s-au numit mai sus, de la leat 1777 noemvrie
20, este fAcutA cu cale i cu dreptate i cu toatA urmarea ce s-au cuvenit. Intii, cd top acestiia
au fost fatd i acolo, a doua, cd toatd aceastA cercetare s-au fAcut In fata locului prin hotar-
nicii ce au fost orInduiti i dupd semnile i hotarAle ce s-au vAzut In fata locului care sd co-
prinde In zapise, a treia, cd semnile i hotarAle acestor rnunti s-au arAtat prin cartea de Ales-
tern si de megiiasii inprejurasi, care stiu toate semnile i hotarAle acestor munti. Si deosebit
de acestea, sA vede cd din ceia ce sA coprinde In scrisori i in zapise, n-au esit dumnealor
ispravnicii, ci dupA semnile ce sd coprinde In zapise au hotdrit de stApfnirile rnuntllor.
Drept aceia, i noi am gasit cu cale sd stapineascd sfinta Mitropolie muntele Pietrosu
i cu pdmIntu stinil Zdnoagd i Bratogea 1 pInd In semnile i hotarAle ce sd coprind dupd zapisu
a sapte rnosneni Teisani ce sA vede cd au vindut ei la feat 7218 iunie 20, rAposatului Barbului

504

www.dacoromanica.ro
 spAtar Bujoreanu si mai in urmA s-au dat danie la sfinta Mitropolie acest munte de rAposata
Ancuta Filipescu, avindu-i luati pentru lipsa zestrilor ei de la numitul spAtar Barbul Bujoreanu,
care I-au fost ei sotie hitt!, mAcar cA numitii mosneni, pentru acest zapis al mosilor lor de
la leat 7218, prin care au vindut spAtarului Bujoreanului, au bAnuialA cA 1-ar fi schimbat
M 1-ar fi prefAcut feciorii rAposatului stolnicului Scarlat i zic cA ar fi mai adAogat In zapis
muntele Bratocii1. Dar la aceasta zise Manolache sin stolnic Scarlat innaintea preasfintii sale
pArintelui mitropolitului, cA priimeste blestem cA nu stie sA fi prefAcut acest zapis, zicInd
si aceasta, cA acel zapis n-au fost la mina lor, ci la mina rAposatului vistier Racovita pinA
la moartea numitului rAposat l sA dovedeste acest zapis cl este bun, si din iscAlitura rapo-
satului vistier Costandin Strimbeanu ce este Intr-acel zapis iscAlit mArturie, fiindcA este cunos-
cutA si de unii din noi. Asemenea si Manolache sin stolnic Scarlat sA stApineascA muntli ce-i
are cumpArati de rAposatul stolnic Scarlat, tatA-sdu, dupA cum sA coprinde si Intr-o carte de
judecatA iscA<Ii>tA de dumnealor velitii boeri cu leat 1776, ghenarie 31, clnd au avut jude-
catA cu acesti Teisani tot pentru acestI munti cum si dupA coprinderea cartii de judecata
ce s-au zis mai sus de Ispravnicii ot sud Prahova i ot sud Saac, InsA muntele Curul Rosu
i Tigaile cu Gropisoarile i ZAnoaga Ulitii cu hotarAle i semnile lor de cumpArAtoare,cA Arh. St. Bus..
MEL nr. O.
asa am gAsit cu cale. Iar hotArirea rAmIne la innAltimea ta. f. 92v 03 v.
1777, deehemvfle 18.
Neculae Dud<escu> vel ban, Nicolae Brincoveanu vel vornic, Badea *tirbeiu
vel vornic, *tefan Pirscoveanu vel logolat.
1 Pentru : Bratocea.

Velifii boteri aratd prin anafora cd Istrate din Ploiesti (Prahova) cere, pentru plata datorttlor
rdmase de la mdlusa lui decedald, sd fie vindutd la mezat prdvdlia acestela din Bucuresti (He-
rdstrdu). Constatindu-se temeinicia cererii se aprobd. Domnul intdreste.
1777
deeembrie
Jo Alexandru loan Ipsilant voievod. 21
Poruncim prin marafetu starostii sA sA vinzA de cAtre zapciu cel rinduitu, de vreme
ce este a lui i shit si datorii.
1777, dlehemvrle 21.
Preainialtate doamne,
Istrate de la Ploesti sud Prahova au dat jalbA mArii tale, cA avind o mAtusA, sorA
mumi-sa, anume Aspra, au murit de ciumA la leat 1770, si, neintinplindu-sti elu la moartea
ei, s-au rApus si zapisile unii prAvAlii ce are mAtusi-sa aici in Bucuresti la Her<AstrAu>.
fiindcA acea prAvAlie, acest jAluitor va acum sA o vInzA sA plateascA datoriile mAtusi-si sii-i
caute Si de suflet, ca sA nu aibA vreo supdrare de stApinii locului, fiindcA este prAvAliia pA
locu Sfintului loan ot Focsani, cere prin jalbA ca din poruncA sA sA vinzA la mezat prAvAllia.
DupA a cArula jalbA, ni sA porunceste de cAtre innAltimea ta ca SA cercetAm si, de este dupA
cum sA jAlueste si nu mai este alt davagiu pentru prAvAlie, si de shit si datorii, sA instiintAm
prin anafora ca sA sA orinduiascA de a sA striga la mezat.
Deci, dupA luminatA porunca Innaltimii tale, s-au trimis dinnaintea noastrA Nitul <al>
2<-1ea> vornic i Radul, ceausu de copii za visterie, de au mersu In fata locului si au cercetat
pentru rudeniia lui i stApinirea acei prAvAliI si in ce chip au dovedit adevArul au adus in
scris adeverintA Intru care este iscAlit atit Simeon monahu ce este epitrop pentru chirii dAspre
partea mAnAstirii Focsanilor, cit i preotii mahalalii bisericii Sfintului Nicolae din $Alarli
opt mahalagii Inprejurasi ai acei prAvAlii, care toll mArturisesc cA acest Istrate jAluitorul este
nepot bun de sorA al numitii Asprii ce au murit, i In dosu acei adeverinte adevereazA cu iscA-
Ruffle lor i Nitul <al> 2<1-ea> vornic i Radul ceausu za visterie, cum cA auzind din gurile
acelor iscaliti preoti i mahalagii, zicind toti cA adevArat este nepot acei Asprii, acest Istrate,

505
www.dacoromanica.ro
 si <nu> numai aceasta cercetare ce prin scris am facut, ci am adus i fata innaintea noastra
pe numitul Simeon monahu ce este iscalit in adeverinta epitropului de la manastirea Focsa-
nilor i intrebindu-1, asemenea ca i eeilalti ne-au adeverit ea este nepotu numitii Asprii si
cum ca manastirea numai chiriia locului are a lua de la acea pravalie. Si ne-au mai spus si
aceasta ea, In clt vreme au trait nurnita matusi-sa Aspra, au luat chiriia locului de la dinsa
el dupa moartea ei au luat chiriia de la acest Istrate jaluitoru, iar pentru datoriile matusi-si
ne arata nepott-sau ea este datoare taleri 250, insa taleri 150 la Costea bacanu ot Ploesti, i
taleri 100 la Anastasie vamesu ot 1. Care acesti datornici fiindea sa aflA la Ploesti, nu pu-
tern sa ne adeverirn, Intii ca este cu adevarat datorie i apoi, ea este cu adevarat datoriia ma-
tusii lui, sau a lui. Mai zise i aceasta Istrate, ca au mai cheltuit de la dinsul, mai bine de
taleri 150 la pomeniri pentru sufletul ei.
Pentru care, fiindca ni sa porunceste de care Innaltimea ta ca sa facem anafora in ce
chip vom dovedi adevaru, spre a sa porunci de care Innaltimea ta ca sa sa strige la mezat
Arh. St. Buc.. In ce chip ne-am adeverit pentru aceasta pravalie, instiintam i noi Innaltimii tale, iar hota-
Ms. pr. 6.
1. 83 83 v. Area ramine a sa face de catre Innaltimea ta.
1777, dichemvrie 20.
B<adea> $tirbei vel vornic, Stefan Pirscoveanu ye! logofat, Scarlat Greceanu
vel logofat, Radu Slati<neanu> vel clucer.
1 Omisiune.

Velifii boieri arald prin anafora cd Ilinca se rejudecd cu ginerele ei Barbu Gdldsescul pentru
4571777
casele din mahalaua Stelii din Bucuresti date lui de zestre si deteriorate in vremea rdzmerifei.
Divanul hotdrdste sd le stdpineascd Gdldsescul, intorcind chelluielile fdcute de soacrd cu repara-
Domnul tntdreste.
decembrie
28
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Nefiind Ilinca odilmita, au esit innaintea domnii mele la divan si vazum ca foaia da
zestre scrie 2 case din casa ce are, care sint tot supt un aeoperamint, iar nu scrie din patru
dupa cum arata cercetarea judeeatii mai jos. Si inca scrie In foae de zice pentru case 1,
dupa cum sa afla, de care zice Ilina ea, supt acel acoperemint avind 6 case si fiind ia fugita
la rnunte pentru vremea razmiritii, acolo au lnzestrat pa sotiia Galasascului cu 2 case dintr-
acele 6 ce era supt un aeoperemint, iar nu au avut osebite case. Si pentru ca era easele In Bueu-
resti si ia la munte, pentru aceia au scris In foae dupa cum a afla, nestiind cum stau. Care
viind aid la Bucuresti si gasindu-le stricate foarte rau din vremea razmiritii pa cite 6, pa
celelalte au apucat de le-au dres, iar pentru acele 2 ale Galesascului i-au scris lui nava la
munte, sa vie sa le vaza ca, ori sa le dreaga, oH sA le vinza. Care aceasta sa dovedeste
din lnsusi ravasul ce-1 arata Galesaseul, ca au fost casile lui stricate, si dupa acel ravas zise
Ihinii ca, neviind Galesaseul la vreme sa le dreaga i ramiind numai un perete de gardu in
4 stilpi de sa elatea sa caza, ca sa nu fure oamenii streini i acele putine lemne noaptea,
fiind Una de curte, zise ca insusi au surpat acel gardu de au luat stilpil tine acum
spre pastrare.
Deci, fiind pricina intr-acestasi chip, nu sA vinovateste Dina mai mult decit, ceia ce au
stricat fii-sau dintr-acele 2 case, sa pue la loe cum au gasit, iar casile ce le are ia drese,
sa si le tie cu pace, iar Galesascul, de are trebuinta de casa, sa si le dreagi si el pa ale
lui.
1777 dichemyrie 28
Neodihnindu-sa Bina vaduva pa aceasta judecata a dumnealor boerilor judecatori ot
<al> 2<-1ea> departament i dind jalba iar, Barbul Galesaseul, marii sale preainnaltatului
nostru domnu, Io Alecsandru Ipsilant voievod, pentru nesupunerea soacra-si lImO ce face,

508

www.dacoromanica.ro
 de nu va ca sa-i dea casile dupd hotarirea judecatii, Ii aduse ceausu de aprozi i innaintea noas-
tra. Care, cercetindu-sa aceast judecata si de noi, s vazu ca este facuta buna si pa drep-
tate. Pentru care cerere a Galesascului, sa vede ca aceste 2 case ce-i shit puse In foaia (IA
zestre de soacra-sa Ilina, dupa foaia de zestre cc sa vazu la mina G1escului, sint bune
ale Barbului Glesascul, fiindca sint din casele ce are ia acum, iar n-au fost deosebite dupa
cum zise, si s-au farimat de tot de muscali, dui:A cum 5i dintr-un ravas al ei, care sa vazu
la mina Glesascului scris da la leat 1775 septemvrie 17, In care Ii scrie mai In urma foii da
zestre cu un an 5i 3 luni, ca s sa scoale s vie aici In Bucuresti ca sa-si caute de aceasta casa
M sa le dreaga. Din care rvas al ei, 5i mai bine s dovedi ca Ant acele case ce i le-au dat
de zestre tot din invalisu caselor ce le are Ilina acum, pentru Ca, de ar fi fost deosebite
dupa cum zice, i le-ar fi farimat muscalii de tot, nu trebuia sa-i scrie gineri-sau acest fel de
ravas, mai virtos ca, In vremea and Ii scriia ravasu, muscalii sa dusese din Bucuresti cu
11 luni mai nainte.
Ci, dupa dreptate 5i dupa coprinderea carpi acestiia de judecata, 5i mai virtos i dupa
foaia de zestre, 5i noi am hotarit, acele 2 case din mahalaoa Stelii s le stapineasca numitul
Barbul Glesascul, ginerile Ilinii, cu buna pace de catra Ilina soacra-sa i da catre cumnatii
lui, dupa cum Ii sint puse In foae de zestre, iar Barbul Glesascul atita are datorie, ce sa va
dovedi cu bun dovada ca au cheltuit soacra-sa la acele case dupd ce i le-au pus In foaia de
zestre, Incoace, acea cheltuial sa-i plateasca soacra-si 5i el sa ramie stapin pa acele 2 case Arh. St. Bun..
Ms. nr. 6,
pliitind i chiriia locului ce i sa va veni pa acele 2 case ale lui, pa an. 1. 91v.-92.

1777, martle 8.
Vel vornic, Badea Stirbeiu vel vornic, vel logofat, Radu Slati<neanu> vel clu-
cer, Dumi<trache> Varlaam vel paharnic.

Mitropolitul fdrii arald prin anafora cd Sandu Vdrzaru reclamd c soacra lui, Catrina Deleanca,
si-a [must( lucrurile casei si zestred sofiei decedate. Cercettnd dupd pravild fi dreptate se constald
cd sofia a Waal sofului tot avutul, de aceea se recunoaste dreptul acestuia. Domnut intdreste (Lind
i soacrei drept de apel.
458
1777
(deeembrie)
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Dupa alegerea preasfintii sale parintelui mitropolit, cum au gasit cu cale, Intarim sa
si urmeze i sa aiba numitul postelnicel cele ce sint da ale acestii mosteniri, iar ceilalta parte
de va avea a face apelatie, iasa si la divan.
1777, (deeembrie).

Preainnaltate doamne,
Dupa jalba ce au dat care mariia ta postelnicelu Sandu Vrzaru pentru soacra-sa Ca-
trina Deleanca, c Intimplindu-sa moarte BIaii, sotii sale, din facere, i neaflindu-sa el acasa,
cind s-ar fi Intorsu ar fi gasit alit pa sotie moarta i Ingropata, eft i toate lucrurile casii
lui, luate de tiganii numitii soacra-si cu invatatura sa, si nu numai ale casii lucruri, ci 5i ale
sotii sale ce le-au avut de zestre, 5i de toate s afla pagubas. Care prin zapciu dumnealui,
ceausu de aprozi, fiind inaintea noastra, ni sa porunceste de catre manna ta sa cercetam si
cu anafora sa instiintam.
Deci, aratarn marii tale ca pentru pricina lucrurilor ce au lipsit din casa jaluitorului,
Intrebind pa soacra-sa Catrina sa ne arate cum stie, i Intii, macar ca tagaduia ca nu e dup
cum jalueste gineri-sau i sa apara In tigani, ca fAr da stirea sa au facut aceasta fapta, dar
cerind noi pa tigani sa-i aduca aici Ca sa dea raspunsul, si mai virtos, In urma orinduind-o la
blestem ca sa arate adevaru cum stie, In urma sa dete platnica lnnaintea noastra CA toate
le va Intoarce Innapoi gineri-sau, lucru pentru lucru. Iar pentru 2 lazi care tot atuncea la
venirea tiganilor s-ar fi spart si nu sa stie ce i ce au fost Intr-insele ca pa anume sa le ceara,

507
www.dacoromanica.ro
 iardsi sd dete platnica, pentru cite va fi fost intr-acele 2 lAzi sA dea taleri 20, care au si
priimit postelnicu Sandu. Si asa, pentru aceasta, cu foi ce au dat unul la mina altuia intdrite
si de noi, inpAciuindu-sd au rdmas vorba curmatA. Iar pentru pricina zestrilor ce tot soacrA-sa
le-ar fi luat, iardsi cercetAm pd Catrina Deleanca sd ne arate, i rAspunse cd unile lucruri
din zestre sd afld la dumneaei netAgAduite, iar altele nu.
De care nefiind aid dovadA, rdmase In fata locului sA sA cerceteze i pd cite sd va do-
vedi cd shit bune lucruri la dumneaei, este datoare a le Intoarce innapoi celuia ce i sA cade
mostenirea acestii zestre. Noi, dupd pravild si dupd dreptate, arAtAm mdrii tale cd clironom
zestrii acestii rAposate, dupd 1nsui cuvintu rdposatii, vedem a fi lAsat sotului sAu, Sandu
postelnic, care cuvint al rdposatii este adevArit atit de sora i cumnatu rdposatii, cit si de o
jupineasd Marica S Liineasca ce cu totii s-au intImplat In casA atuncea la moartea acestii
raposate i adevereazA mArturisaniia lora i fratele episcopu Rimnicului chir Chesarie i dum-
nealui paharnicul Anastasie ispravnicu din sud Arges, Inca i protopopu ot Pitesti, fiind
prin blestem datA a fiestecAruia zisA, care mArturisanie le este asa, cd ar fi auzit pd rdposata
Masa la moarte zicind cA sufletul ei II lasd in mina sotului ei i de-i va aduce haine de la
Bucuresti i islic, sd o ingroape cu acelea si murind sd o Ingroape la biserica din VArzari sl,
pd sotul ei sd nu-1 supere nimeni, nici mumA-sd cea vitregd. Si cu aceastd mArturisanie, dupd
pArerea noastrd, are cale postelnicu Sandu VArzaru a mosteni toatA zestrea [a] sotii sale si
sd caute de sufletul acestii moarte. Iar soacrd-sa Catrina Deleanca, fiind vitregA, nu i sA cade
a lua cevasi dintr-aceastA zestre, mAcar cd are si copil fAcut cu tatul rdposatii, dar fiind
vitregd cu rAposata, adicA de un tatA si de 2 mume i fiind altd sord cu rdposata, anume
Zoita, ce este bunt si de tatA si de mumA, care trdeste i o tine Latco Ostroveanu, aceia are
dreptate a cere. InsA cind nu sd va tinea in seamA zisa i orinduiala acestii moarte si Inca
atuncea, tot nu sd deosebeste <cti totu?> 2 postelnicu Sandu VArzaru de zestrele sotii sale,
fAcind amindoi i copii din care s-au intimplat moarte.
A rh. St. Bun.. Ci, noi dupt dreptate i pArere Instiintau mArii tale, iar cea dAstvirsitd hotArire rAmine
Me. nr. 6.
C. 109v. 110. la innaltimea ta.
1777, diehemvrie 21.
Grigorie al Ungrovlahii.
1 Indescifrabil.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Nicolae Vasiliu cojocar din Bucuresti reclamd
459 pe Tdnase cojocarul care la negustoria faculd In toudrdsie nu i-a pldtit parlea ce t se cuvine.
Piritul recunoaste, dar cere scutire de dobindd. Dupd pravild trebuie sd pldteascd toald suma
cu dobindd. Domnul Intdreste.
1778
ianuarle
9
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
S-au infAtisat si la divan innaintea domnii mele amindood pArtile i, din cercetare,
vAzum cd datoriia este bund si drept au judecat boerii departamentului. De care, NAstase
neavind ce sd mai rdspunzA, zicea cum cd s-au insAlat dA i-au dat acel zapis, cu care cuvint
nu sit poate ajuta nimic, pentru cd el este omu In toatA virsta i aceasta nu s-au fAcut numai
intre dInsii amIndoi, el cu alti mijlocitori de fatA, earn sint iscAliti in zapis. Asijderea mai
zicea si pentru amaneturi, cum cd are ale sotii lui, dar vedem cd In zapisu datorii este si sopa
lui iscAlitd si Insusi ia le-au pus amanetu. Deosebit zice Nicolae cd aceste amaneturi slut
fAcute de insusi TAnase, iar nu shit ale sotii lui, care poate aceasta St o si dovedeascA.
Deci, am hotdrit dupd zapis sd plAteascd acum banii ce scrie mai jos si zapciu cel rIn-
duit, vAtafu de aprozi, st-i fact strinsoare ea sA-i InplineascA, sau, neplAtind de voe, sd sA
vinzA amaneturile ca sA sA inplineascA, iar sotia lui, dd va avea a face vreun davagillc cind
va da ia jalbA, sA va cerceta dd cdtre pressfintiia sa pArintele mitropolitu.
1778, ghenarle 9.

508
www.dacoromanica.ro
Din luminatA porunca preainnAltatului nostru domnu, Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod,
dumnealui vdtafu de aprozi aduse la judecatA pd Nicolae Vasiliu cojocaru de aici din Bucu-
resti, phis lui ThAnase cojocarul, zicind a au Mut negutAtorie cu cojocdrie In tovArdsie, puind
el taleri 1000 si piritu osteneala, i, la an fAcindu-si socoteala lntre dinsii, au esitu marfd ce
era In prAvAlie de taleri 700, iar taleri 300 pind la taleri 1000 capete ce au fost pusi, lip-
sesc.
S-au intrebat piritu, ce s-au fAcut acesti taleri 300, si rAspunse cum cd au cumpArat
vinuri i gdu pentru osebitd negutAtoriia lui i asa vrindu sA ia de la dinsul marfa ce rAmd-
sese de taleri 700, au pus acest TAnase, mijlocitorl negutAtori oameni de treabd i 1-au rugat
pentru sd-i erte gresala i sd-i lase marfa aceia de taleri 700 la mina lui, fArd dd a nu sd
amesteca el nici la acea madd, nici la yin, nici la griu ce 1-au cumpArat i dupd un an sd-i
plAteascd acei taleri 1000 deplin, plAtindu-i in patru sferturi. Si dupd rugAciunea acelor
mijlocitori au priimitu i pirtu, dindu-i i zapis de datorie puind i amanetu, casile lui de
aici din Bucuresti i Wile, care zapis sA vazu si de judecatd, fiind cu leat 1776 iunie 13, si
trecind acum un an, Ii cere bani si el va sA-i plateasca prelungindu-1 cu azi cu mline, zidnd
si aceasta piritu, cd cu banii lui si-au f Acutu vie si pravAlie.
Intrebindu-sd numitul ThAnasie, nu si-au tAgAduit datoriia, numai zicea cd de la marfa
aceia au pdgubitu. Si mAcar CA rAspunsul lui este fdrA de temeiu, fancied, de cistiga plrltu
eft de mult de la acea marfd, nu putea pirisu acesta, Nicolae, sd ceard nimic, dar cu toate
acestea, vAzind noi cA datoriia aceasta are temeiu ei de marfA, iar nu dupd datorie de bani,
si socotind ca nu cumva sA fie marfa IncArcatA, pentru aceasta am vrut ca sd orinduim negu-
tAtorii cojocari ca, iard0 de iznoavd sd pretuiascA marfa si socoteala loru, dar numitul TAnase
nu au priimit, zicInd cum cd marfa nu au luat-o IncArcatA numai dupd cum sd vindea atunci,
si au vindut-o toatd nemairdmiindu-le nemic, i In cea dupd urmA si-au mArturisit datoriia
lui, cum cd este bund i priimeste ca sff-i plAteascA, numai cerea ca sd nu plAteasca nemic
dobindA, dupd simfoniia ce are In zapis, cerind i soroc ca sA plAteascd. Pentru care Intliu,
cererea lui ca sA nu plateascA dobindd, nu s-au priimitu de judecatA, de vreme ce singuru au
mArturisit cum cd marfa nu era IncArcatd, numai au luat-o dupd cum sd vindea si cum cd
au rinduit-o toatA, si am hotArit ca sd plAteascd dobinda orrept -61% xpilaro.)4 xat aut.tcpoviagl,
dupd porunca pravilii i sd plateascA zAcea unul, iar nu dupd coprinderea zapisului. Asijderea
nu au priimit judecata, sorocu ce-1 cere, dA vreme ce au trecut 7 luni dupd sorocul ce sd vede
cd si-au pus In zapis, cd va pldti banii, care va sd zicA, cd nu numai cele patru luni, (('rilS
&Tao"); StopEoc;)>2, ci i cloud luni, care orinduesc pravilile, au trecut pentru amanet, cum sA vede
mai jos.
Decl, am hoLdrit ca sA pliteascd pirisu 3 Atharmie lui Nicoli Vasiliu, taleri 1000 cape- Att. Bt. Buc..
tele cu dobinda lor, zAcea unul, ce fac taleri 1150, dupd cum sA vede socoteala In jos. me. nr. 6.
f. 95-96.
1777, dlehenivrie 16.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Hagi biv vel sluger.
6 Bt6Xtov 6-ov TiLv BaatXtxCav, t-rAog y': sijg xpcoaTaic SttoTat npoecavEct
Tvrpetmva, Tay Si etyvoi.trovo; Unip Tteeilivov xcet etvixetpa Aap.6tivovla xat et kv.rbg 86o
ii.77v6iv IL-7] 8airxr7), wcpciaxvTat seed C1TOL rrevt-rre15cret ixt% Ttiri]c civccXap.6&vouatv.

1000 xecptiAatov &Tv!, 1776 louvlou 13

150 SLiccpopov oardliv 'sec 8kxcg. Mexcc, eorb 1776 louvEou 13 vbcp, Toi; 1777 871xep.6pLou,
roL xp6ot Ivoq xcet ii3iv >4

AdicA : e pentru folosinIA i tocmeald *

2 AdicA : ale sorocului stabilit
3 Pentru : pirltu.
4 Cartea a IX-a a Basilicalelor, titlul 3 : Datornicilor li se dA soroc patru luni, iar
celor care refuzA cu toate cd au dat amanet, dacA In termen de (loud luni nu platesc, sd li se
vindd zdloagele 1i sd se ia despagubire din pret
1000 (taleri) capete de la 13 iunie 1776.
150 (taleri) dobinda lor de unu din zece, de la 13 iunie 1776 pind la decembrie 1777,
adicd un an si sase luni".

509

www.dacoromanica.ro
 Valli! boieri araid prin anafora cd Radu Sidlineanu ye! clucer cere ca prolimitar sd rdscumpere
460 un loc de vie din Valea Larga (jud. Saac) fiind vecin cu aces( loc cumpdrat de logofdtul luliano.
Dupd cercelare cu carte de blestem si martori se hoidrdste ca reclamaniul sit ia acel loc resii-
Mind prelul si chelluielile. Domnul intdreste.
1778
innuarle
10
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
FiindcA Mei pInA acum mArturil n-au adus dumnealui logofAtu, Intririm domniia mea
hotArirea dumnealoru velitiloru boeri, fiind dreaptA si cu cale si zapciu cel rinduit sl facA
urmare spre sAvIrsirea hotArlrii. Si macar cA, dupA prelungirea vremii ce au trecut si n-au
adus marturii, nu rAminea a sA mai da alt soroc, dar dA vreme ce zise fratele dumneaei
logofetesii cum cA are martori, i s-au mai dat dA cAtre domniia mea soroc dA zece zile sA-i
aducA la divan, Ina nu In scris, ci pa Insusi.
1778, ghenarle 10.

Preainnaltate doamne,
La trecutA luna lui maiu intr-acest urmAtor an au fost jAluit innAltimii tale dumnealui
vel clucer Radul SlAtineanu pentru un Mc de vie din gura VAii Largi sud Saac, care loc este
alAturea cu viia dumnealui. Si cumpArindu-1 dumnealui logofAtu IonitA Iuliiano acel Mc de
la Anita preoteasa de la leat 1776 iunie 13 si mai cAzindu-i-sA dumnealui clucerului, au cerut
protimisis de atunci, ca sA IntoarcA banii dumnealui raposatului logofAt Iuliiano, ca unul ce
sA protimiseste fiind rAzas cu acel Mc.
Deci, dupA cercetarea ce am fAcut atunci, cu anafora am arAtat innaltimii tale, care
anafora s-au gasit si de cAtre mAriia ta cu cale ca, dumnealor ispravnicii sA facd cercetare
acolo In fata locului si sa Instiinteze mArii tale. Si dupA cercetarea ce au fAcut, mergind Insusi
unul din dumnealor acolo in fata locului si prin carte de blestem a preasfintii sale pArintelui
mitropolitului, aratd cAtre mAriia ta, cu anafora, In care sA coprinde cA, citind atilt anafo-
raoa ce s-au IntArit cu luminatA pecetea innAltimii tale, eft si cartea de blestem Intru auzul
tuturor vecinilor si lnprejurenilor, aratA cA au dat mArturie un popd Duca, i popa Dumitru
din Valea Larga, i un Sandu vieru, i unchiasu Stoica i Manea vieru i Gheorghe cApitanu, care
mArturii sA vAzurA iscaliti In dosu carpi de blestem, unde fiind fata si Costandin medelnicer
MovilA vechil dAspre partea rAposatului logofat IonitA Iuliiano, cum cA dumnealui logofAtul
Juliano si dumnealui cluceru SlAtineanu slut cumpArAtori iar nu mosneni si cum cA acel loc
ce 1-au cumpArat dumnealui rAposatu logof At Iuliiano este alAturea cu viia dumnealui cluce-
rului SlAtineanu, iar de viia dumnealui rAposatului logofat Iuliiano este daspartit, fiindcA
dAsparte un drum vechi ce-i zic Drumul Brezoianului si sA cade dumnealui clucerului. Si mai
arAtA dumnealui ispravnicu judetului, cA mergind Insusi cu mai sus-numitii Inprejureni si
la acel loc ce 1-au cumpArat de 1-au vAzut, aratA cA viia dumnealui clucerului SlAtineanului
InpreunA cu acel Mc, slut alAturate si sint Intre patru drumuri si pA la capu vii, dumnealui
clucerului SlAti<neanu> si pA la capu acelui Me cumpArat, este acel loc al Brezoianului, care
drum vine din Valea LargA si merge de curmezi pinA In alt drum ce merge pin slemne si
dintr-acel drum In sus sA Incepe obratiile vii dumnealui rAposatului logofAt Iuliiano si iar
tot dintr-acest drum la vale sA Incepe si viia dumnealui clucerului SlAtineanul cu acel loc
cumparat, iar viia cu obratiile ei, a dumnealui rAposatului logofat Iuliiano, nu este alAturea
cu acel loc cumpArat de rAposatu logofAt Iuliiano, fiindcA dAsparte Drumul Brezoianului intre
viia dumnealui rAposatului logofAt si Intre viia dumnealui clucerului SlAtineanu si intre acel
loc cumpArat. Care si pentru acel Drum al Brezoianului aratA dumnealui ispravnicu cA au
cercetat si arata cA Insusi dumnealui raposatu logofat Iuliiano au astupat acel drum de este
un an dupA mArturiia ce au dat Ionita cApitanu isprAvnicelu dumnealui rAposatului logofat
Iuliiano si cu adevArat 1-au gAsit astupatu si dumnealui ispravnicu, pentru care drumu facu
si vecinii lnprejureni pirA ca sA sA dAstupe acel drum, fiindu-le unibletele pA acolo, a cArora
cerere sA vede el este cu cale si dreapta.

510

www.dacoromanica.ro
 Pentru care, si noi gasim cu cale sd fie luminatA porunca InnAltimii tale cAtre dum-
nealor ispravnici, sA meargA unul din dumnealor ca sA dAschizA acel drum. AceastA cerce-
tare fAcindu-sA dA cAtre Insusi ispravnicu, dupA cum sA cuprinde mai sus, prin carte de bles-
tern, vedem cA dA intru stApinirea dumnealui clucerului acel loc, din dovezile ce sA aratA mai
sus, si de iznoavA poruncindu-ni-sa dA cAtre Innaltimea ta prin zapciu vdtafu de copii za
divan ca sk facem cercetare acestii pricini. Si aduclnd orinduitu zapciu i pA Petre cApitanu,
vechilu durnneaei logofetesii, fatA fiind i dumnealui cluceru SlAtineanu, Innaintea noastrA
am cercetat, i alt rAspunsu nu dete Petre cApitanu vechilul logofetesii, fArA numai ne arAtA
o ihnografie fAcutA de la dumneaei logofeteasa i aratA la arAtArile ispravnicului, lnpotrivire,
zicind cA i pe dumnealui cluceru 11 dAsparte un drum de acel loc de pdmint, asemenea ca
si pl dumneaei. Pentru care, rAspunse cluceru cA acest drum n-au fost, numai dumnealui
rAposatu logofAt Iuliiano 1-au fAcut de curind si cum cA acest loc ce-I cere cluceru de la logo-
fAt, care zice cA dasparte drumu, este tot un pAmint si tot de la un mosnean cu viia dumnealui
clucerului SlAtineanu si drum vechiu nicidecum n-au fost. La care, dumneaei logofeteasa Iulie-
neasa cere prin vechilul durnneaei soroc 15 zile ca sA aducl mArturii ca sd mArturiseascA cum
cA este drumu acela vechiu, acel ce dAsparte pA cluceru SlAtineanu de acel Mc, cum si Drumul
Brezoianului i aducind rnArturiile pinA la numitul sorocu, sA mArturiseascA cum cA sint zisele
dumneaei logofetesii adevArate, cum cA este drum vechiu, atunci va rAminea acel loc intru
stApinirea durnneaei, fiindcA au priirnit i dumnealui cluceru, iar neaducind mArturii pinA la
numitul soroc, cunoscut lucru este cA slut numai prelungiri cA d-atita vreme de cind sA tot
judecA, 0 i dumneaei n-au mai adus nici o dovadA de a sA Incredinta judecata.
Ci, gAsim cu cale, durnnealui cluceru SlAtineanu, la numitul soroc sA dea taleri 42 la mina
zapciului, dupA cum sd coprinde in zapisu de cumpArAtoarea acelui Mc si de va mai arAta
dumneaei cA au mai cheltuit cevasi la acel loc, cu cale si cu dreptate este si-i IntoarcA si
acea cheltuialA i sA sA dea intru stApinirea dumnealui clucerului acel loc. Noi asa am gasit Arh. St. Buc..
M. nr. 6.
cu cale, iar hotArirea cea dAsAvirsitA rAmine a sA face de cAtre InnAltimea ta. 1. 96 97.
1777, noemvrie 25.
Nicolae Dud<escu > vel ban, vel spatar, Nicolae Brincoveanu vel vornic, Ste-
fan Firscoveanu vel logofAt, Scarlat vel logofAt.

Mitropolitul Wit si veil Iii boieri arald prin anafora cd Jolla Ostroveanu, fiica raposalului Gri-
gore Vilsdnescu, se judecd cu a doua solie a taldlui ei care revendicd mostenirea intregulut avut
rdmas de la sof pentru fiul kr l frate vitreg al reclamantei. Se holdrdste ca dupd obiceiul pdmin-
lului care depdrtea:d porunca pravilii" sa mosteneascd numai fiul, fetele mostenind numai prin
461
1778
&cad sau prin zestre. Domnul intdreste. lanuarie
26

Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod.

S-au infAtisat si la divan, Innaintea domnii mele, amindoaA pArtile i, dA vreme ce
acest obiceiu s-au urmat totdauna la obstea toatA, aici In tarA, precum adeverirA la Divan,
de fatA i dumnealor velitii boeri, IntArim ca, dupA cum scrie mai jos, sA sA urmeze si zapciu
cel rinduit sA facA inplinire dupA aceastd anafora de ramAsita zestrii, vdtafu de divan.
1778, ghenarie 10.

PreainnAltate doamne,
La jalba ce au dat cAtre mAriia ta Catrina postelniceasa Deleanca cA, fiind In viiatA
cu rAposatu sotul sAu, postelnicu Grigorie VilsAnescu, si mAritind 2 fete ce au fost fAcute cu
sotiia cea dintliu a numitului VilsAnescu, din care una, anume Zoita sA aflA trAind i o tine
intru cAsAtorie Latco Ostroveanu, iar alta, anume BAlasa, care mai In urmA au tinut-o un
postelnic Sandul VArzaru, au murit, i dupA moartea tatului lor cautA aceste dooA numite
fete a sA InpArtAsi avutului pArintesc cu un copil, irate vitreg al lor ce este rAmas fAcut de

511
www.dacoromanica.ro
 muma kr cea vitrega, aceasta care jalueste, cum asemenea Inpotriva jalbi au dat numita Joita
sotila lui Latco, tot pentru aceasta pricina de murna ei cea vitregl si neodihnindu-sa pa jude-
cata dumnealoru ispravnicilor din sud Arges unde au fost orinduiti, acum cu cea de iznoava
catre manila ta jalba, prin zapciu, clumnealui viitafu de copii za divan, ortnduiti bind la
noi ca, cercetind pricina, cu anafora sA Instiintam, aratam marii tale ca, dui:a pravilA, macar
di au dreptate fetele a cere mostenire din <ca>sa tatului kr Inpreuna cu a1i frati ce ar
mai fi, dar obiceiu pamintului, care sit tine aici in Tara, departeaza porunca pravilii i !Inutile
fata ce sa maritti de un parinte numai cu hotarirea zestrii ei ce sA Indult tata-sau a-I da, iar
mai mult intr-alta mostenire nu intra, osebi numai clnd sa Indult tatul kr, cIA-i lasa cevasi
parte /a moarte prin diiata. Care asemenea filnd i aceasta pricinti, nu da dreptatea dupa obi-
ceiu pamtntului a dobindi Joita cerirea Alba ei, ci ramtne a cere numai zestrile mumiiei
cei bune care sa OM In casa tat/I-sat'.
Deci, dupil foia de zestre a mumii el, alegindu-sa fiestece lucru ce s-au dat zestre
fetelor, adica Joitii i raposatei Mash, osebi de altele ce au mai pus tatu kr de la sinesi,
si lamurind foi, s-au deosebit anume lucrurile ce ramine buna datoare Catrina Deleancaa
le raspunde din casa, fii-sai Joitii, la care nu Incape nimeni alticinevasilea In stapinire declt
singura Joita, nici macar fratele ei cel vitreg, pentru di, cum nu are cale Joita a cere din
zestrile mumii ei celei vitrege, Catrina, eft de mic lucru parte, fiind copil din Catrina, traind,
asa nici copilul Catrinii nu poate intra cu Inpartasire In zestrile mumii Joitii, mai virtos, fiind
si diiata a tatului Joitii, care intareste clironomiia copilului, fratele
Ci noi, dui:4 obiceiu pamtntului cum ni sa paru dreptatea dupa cum la multe locuri
Arh. St. Duo..
M. nr. 6. vedem aceste feliuri de intimplari, aratam marii talp, iar hotarirea cea desAvIrsita Famine
f. 109-101. la Innaltimea ta.
1777, dlehemvrle 21.
Grigorie al Ungrovlahiei,
Nicolae Dud<escu> vel ban, Badea Stirbeiu vel vornic, Stefan vel logofat, Scar-
lat vel logofat.

GDieupragrituavmeae nnutulcdarlu2ia-lesaiaanra ntdupina'nrafniapf italdla adioi rniaBesleelic(eir'n md.arlyozni nju* lidiene iddreetiveT duldnodr

4 drept de apel la divan.

1778
ianuarie
23 Io Alecsandru ban Ipsilant voievod.
Dam volnicie slugii domnii mete ... 1 pdharnicel, sa mearga cu amindoi ispravnicii ca
sa faca cercetarea ce scrie mai jos si de nu sa vor odihni acestiia de acolo, atunci, aducin-
du-i aici, cine va ramtnea, sa plateasca treapadu mumbasirului i cheltuiala ceilalte parti.
1778, ghenarie 23.

Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca mart! tale, dumnealui vatafu za paharnicei aduse la judecata
pa Stan de la BAlAtile a sud Muscel, phis lui Tudor Giurgiuveanu, zicind ca. au luat de la
mai sus-numitul, inpreuna cu tovarasu sat' Costandin, taleri 500, care bani zice ca. de atunci
i-au plata cu dobinda lor, adica taleri 652, si acum ii mai cere taleri 123, ce nu sa stie nid
un ban datoriu.
FaA fiind i pirttu, arata zapisul pIr1ubui, cu leat 1760 aprilie 26, si in dosu acestui
zapis este scris cum ca la leat 1762 maiu 28 unii din negutatorii din Cimpulung i-au socotit
pentru aceasta datorie si au ramas sA plateasca Stan pirIsu cu Costandin tovarasu lui, taleri
246, 24 lui Tudoru ptritu, din care bani au dat Costandin, taleri 123,12, partea lui, si au ramas
asupra lui Stan pirtsu taleri 123,12, care scrisoare este neiscalitil i nemarturisita det nimenea,

512'

www.dacoromanica.ro
ci nu are nici un temeiu. Si flincici intr-acea scrisoare nu sl vede de fatii end sumil au fost
esit socoteala lor si cit au luat piritul, au rAmas acesti taleri 246,24 si ca sd ddscopere
adevAru, am Intrebat pd pidt sA ne arate clti bani au luat si asa sd-i socotim, $i riispunse
cd nu tine minte clt au luat. Am cerut sA ne arate foala de socoteala acelor negutiitori ce
sA vede scrisA Intr-acea carte, ca sA vedem clip bani au luat si cit au rtimas, si rAspunse cd
s-au rdpusu.
Decl, vdzind cd acest Tudoru piritu nu aratA citi bani au luat, nid foaia de socotealli,
care aceste 2 sint trebuincioase spre a sA dAscoperi adevAru, fac trebuintd a sA Intreba un
Paraschiva untaru Giurgiuveanu ce sg afld acum la Podlogi sud DimbovitA si un Chiran
croitoru, ginerile acestui Paraschivii ce sA aflA la \Went sud Muscel, fiindcA prin mina lor
s-au dat banii.
Pentru aceasta, sli fie luminatd porunca mArii tale sA sA orinduiascA omu domnesc,
ori sA-i aducA aici ca sA-i cerceteze judecata, ori pd acestiia amindoi ce sA pirdsc, sA meargd
amindoi inpreund cu mumbasiru la sud Dimbovita i la sud Muscel ca si-i infAtiseze cu acel
Paraschiva untaru i cu acel Chiran croitorul, pA care dumnealor ispravnicii intrebtndu-i
citi bani au dat lui Tudor pirltu pentru datoriia lui Stan si a tovardsului lui, Costandin, a Mb. St. Buc.,
Melt dumnealor anafora, cu care anafora aduclndu-i mumbasiru aid, sA Med judecata izbrA- f.M. nr. 6.
101-101v.
nire. Iar hotArirea cea clAsAvirsitA rAmine la mArila ta.
1778, ghenarle 18.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Coc<ordscu> sArdar, Hagi
biv vel sluger, Andonie Fotino.
1 Loc alb.
2 Poate : Beletile, de la Beleti.

Velifit boieri aratd prin anafora cd znosnenii din hoorani (Muscel) pirdsc pe arhimandritul
mdndstirit Cimpulung, Dosotheu, care le-ar fi ocupat pane din oii. Se hotdrdste ca ispraunicul
judefului sd faca cercelare la fala locului cu vecini fi carte de blestem. Domnul intdreste.
1778
lanuarie
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod. 26
Dupd cum s-au glisit cu cale de ditre dumnealoru velitii boeri, poruncim dumitale
sAtrar tefane Grecene, ispravnice, sA urmezi a face cercetarea ce scrie mai jos pentru adevAr.
1778, ghenarle 26.
PreainnAltate doamne,
Mosnenii din satu Izvorani sud Muscat dind jalbA la InnAltimea ta pentru arhiman-
dritu Dosotheu, egumenu mAngstirii Ctmpulung, cum cd, avind ei un petic de Mc ce sA nu-
meste Hotaru Izvoranilor, zic cd atit mosii si pArintii lor 1-ar fi stApinit, cum si ei ptnA acum,
iar estimp numitul egumen le-ar fi luat du pd acel loc si otastind din viile loru si-i apucd
sA si clAculascA.
Din luminatd porunca innAltimii tale, vAtafu de pAhArnicei au adus innaintea noastrd
atit pg numitul arhimandrit cimpulungean, cum si pA numitii jAluitori, si rAspunse arhiman-
dritu cd oHce scrisori si dovezi are pentru aceastA pricind, cum si cartea de hotArnicie ce s-au
fAcut acum, nu shit IMO cuviosiia sa, fiindcA nu i-au spus acesti jAluitori di au sA caute
judecatA cu cuviosiia sa chid au plecat de la mAndstire. Mai zicind si aceasta, cd slut doi
ani acum cid and, send cu inpotrivire numitii jAluitori dA a-si da otastina de vinuri, dupd jalba
te au dat la innAltimea ta In anu trecut, s-au orinduit boeri hotarnici ; zice cuviosiia sa cd.
Ina nu i s-au dat pind acum acea carte de hotArnicie. Am zis si numitilor jAluitori ca sd
arate niscareva cArti si dovezi pentru aceastA cerere a lor Si ziserg cd ei scrisori n-au, fiindcA
s-au rApus dupd vremi, iar o carte ce zic cd. le-au fost fAcut-o dumnealui paharnicu Mateiu
Cretulescu, intru care zic ei cd sA arAta si stApinirea lor, acea carte ziserd cd in vremea
rdzmiritil le-ar fi luat-o proigumenu argesan si zic cd vor dovedi cu mArturii cd, de la mosii
si pArintii Mr, le-au rAmas acest petic de Mc si nici ei, nici pArintii loru n-au dat pinA acum,

513
www.dacoromanica.ro
 nici otastina, nici clacuire au fAcut, iar intr-acest an i-au apucat cu hotarirea boerilor hotar-
nici cc au fost orinduit de au dat otastind din viile lor batIndu-i si caznindu-i. Si mai cerura
jAluitorii ca sl scoata de fata mAnAstirile o foae de hotarniciia mosii Izvoranilor ce este
facuta de Brezoianul in zilile marii sale Costandin vodA Mavrocordat si, cercetlnd noi si
dupa aceastA cerere a lor, s-au gasit la sfinta mAnAstire Radu-VodA o foae iscalitA de rapo-
satu Costandin Brezoianul biv vel armas si , citindu-sa innaintea noastra, vazum ca sa co-
prinde cinul delnitelor Izvoranilor, peste tot delnite 150, pa la mAnAstiri i pA la unii boeri,
anume cite cite delnite sa tie fiestecine cu 40 pol delnite ce scrie la alti boeri i la pitesteni,
Ora de a nu-i numi pa anume si sa insemnara Intr-aceasta anafora mai in jos ca sa sa vaza.
In ce chip sA coprinde Intr-acea foae, si nici Intr-acea foae neamul acestor izvorani nu sa
vede pus cu nici o delnita, fArA numai de vor avea si ei intre cele 40 pol delnite ce sA numesc
ale Pitestilor, iar osebit alte delnite anume, dupa cum au ceilalti partasi, sa vede CA ei nu
au Intr-acea foae anume pa neamul loru.
Deci, de vreme ce alte scrisori sau dovezi nu avuserA aici nici o parte, nici alta si nici
intr-aceastA foae a Brezoianului nu arata anume pentru acesti izvorani de a avea si ei del-
nite intr-acel hotar, si da vreme ce nici hotArniciia boeriloru hotarnici ce s-au fost orinduit
de catre innaltimea ta In anu trecut nu fu de fata ca sa vedem cu ce pricina li scoate pa ei
ca n-au mosie la nici o parte, si fiindca ziserA CA au mArturii satele du prinprejurul mosii
Izvoranilor, cunt ca stiu ca au stapinitu si ei si mosii si pArintii lor acele vii cu cAminurile
lor Infundate fall de a nu le lua otastina din vii si dijma din pometuri nici un egumen
din cei ce au fost mai nainte la manastirea Cimpulungului, si Ca a sa dovedeasca tot
adevarul, gasim cu cale sa fie luminata porunca Innaltimii tale la satraru Stefan Greceanu
ispravnicu Muscelului, sa mearga acolo In fata locului si sa string pa oameni inprejurasi
vecini, la aceasta mosie a izvoranilor du pa la alte sate si sa le citeasca carte de blestem si,
de sl va dovedi ca au avut acesti jAluitori caminurile lor si cu viile Infundate i cu livezi
de pomi si le-au stapinit p ei i parintii si mosii lor si n-au dat otastinA din vii, nici dijma
din pometuri, acei ce vor marturisi oricum sa sa iscAleasca In dosu cArtii de blestem si sa-
traru sa faca anafora catre Innaltimea ta, aratInd adevarul in ce chip va dovedi. Si de at
va odihni pa alegerea ce le va face satraru acolo, bine, iar de nu sa va odihni vreo parte,
sA le pue soroc si cu anaforaoa sAtrarului sa vie la divanu innaltimii tale, doi trei jAluitori
si cu egumenu cimpulungean sau cu vechilu sau.
Noi asa am gsit cu calc, iar hotArtrea cea desavIrsita ramine a sa face de catre Innal-
Arh. St. Buc., timea ta si sa cerceteze satraru Greceanu si foaia Brezoianului ce sa scrie mai jos si jaluitorii,
hfs. nr. 8.
f. 98v. 99v. cum si vechilu egumenului sa-si aduca aid orice scrisori vor fi avind pentru aceasta mosie.
1778, ghenarle 23.
Neculae Dud<escu> vel ban, Badea Stirb<ei> vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel
logofat, Scarlat Greceanu vel logofat, vel clucer, Scarlat Druganescu vel sar-
dar, Dum<itrache> Brez<oianu> vel sluger.

Veliiii boieri aratd prin anafora di Gosav din Vlddesti(jud. Muscel) reclamd pe Stanca al cdrut
464 fiu acum decedat facuse un furl. Se holdrdste ca tspravnicii sd cerceteze si sd judece, cu drept
de rejudecatd la divanul domnesc. Domnul tntdreste.
1778
ianuarle
Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod.
26
Dupa cum s-au gasit cu cale de cAtre dumnealor velitii boeri, rinduim pa sluga domnii
mele copil din casa da visterie ...I sa mearg, urmind cum scrie mai jos.
1778, ghenarle 26.
Preainnaltate doamne,
Gosav de la satu Vladestii sud Muscel au jaluit InnAltimii tale ziclnd ca, in trecuta
vreme a razmiritii, i-au dat Anca CAtAnoaica niste haine si alte scule drept taleri 800 sa le

514

www.dacoromanica.ro
pastreze, si peste trei zile zice nutnitul Gosav cd i le-ar fi furat de unde le-au pus si dintr-
acele petece zice cA au aflat numita Anca la o jupineasa Stanca Vlgdeasca i la fii-sau
Nicolae. Si Wild jalba innaltimii tale, dupa jalba ei, cu luminata porunca innaltimii tale
au tras pa numita Stanca Vladeasca la judecatA innaintea dumnealor ispravnicilor judetului
si zice ca nu s-au supus sa mearga la judecata si cere prin jalba lui cu murnbasiru sa o aduca
aici la luminat divanu Innaltimii tale sa-si afle dreptatea, si innaltimea ta dupd jalba lui cu
vAtafu de visterie ne poruncesti ca intii sa facem cercetare pricinii si fiindu-i cerirea cu cale,
cu anafora sA innstiintam innaltimii tale. PA care, aducindu-1 numitul zapciu innaintea
noastra, ne aratA intii o foae iscAlita da Nicolae Vladescu, feciorul acei Stancai Vladeascai,
Intim care face Insemnare si zice ca au gasit la Anca CAtanoaica niste cirpeturi si le aratA pa
nume ce si ce. Deosebit ne aratA si Anca CAtanoaica o adeverinta a dumnealor ispravnicilor din
sud Muscel, scrisd de la trecuta luna lui noemvrie 19, leat 1777, Intru care scriu dumnealor
ca. Anca CAtAnoaica, jAluind innaltimii tale pentru mai sus-numitul Gosav, cum ca i-au dat
niste haine in vremea razmiritii supt pastrare si acum nu i le-ar fi dInd, cu pricina cA i
le-au furat dA unde le-au pus el. La intrebaciunea ce i-au fAcut lui Gosav, zic dumnealor
cd ar fi aratat Gosav cg are banuialA CA acele haine le-au luat un Stefan VIddescu ce au
murit, fecioru acci StancAi VlAdeascai. Care, dupA moartea acelui Stefan tot avutul lui au
ramas in mina mumii lui, Stancai Vladeasc Ai i a fratine-sau Nicolae, si au si cunoscut Anca
Catanoaica la dinsii nista pinza de care i s-au furat, Ina niste minici fAmeesti si un bazgru
cu firu, dupa cum scrie in foaia cea iscAlita de Nicolae fecioru acestii StancAi Vladeascai. Si
aducindu-le carte de blestem au chemat pg numita Stanca VIAdeasca i pa fii-sau Nicolae la
judecata innaintea dumnealor si scriu ispravnicii ca. nu s-au supus ca sa vie. Care, sa cu-
noaste ca. Nicolae i cu muma-sa Stanca VIddeasca CA shit vinovati, din Insusi foaia ce au dat-o
acel Nicolae VIddescu la mina Ancai CatAnoaicai, cd in loc sa zica intr-acea foae ca Anca
Catanoaica au cunoscut la dinsii acele cirpeturi, el scrie cA el au gasit la numita Ancg acele
cirpeturi, care era ale Stancai, furate de acel Stefan, fratele acestui Nicolae, feciorul acestii
Stancai Vladeascai, de la numitu Gosav ce i le didese Intru pastrare.
Si fiindca acestea ce cere Stanca 2 Cgtanoiaca de la Gosav, care s-au dovedit furate
de acel Stefan Vladescu, nu sint luate In vremea razmiritii de ostasi, ci sint furate de acel
Stefan Vladescu, feciorul Stancai Vladeascdi si fratele lui Nicolae ce au dat acea foae iscalita
de el pA cite s-au gasit la el (IA Anca CatAnoiaca, dar fiindca nu sint de fata aici nici acel
Nicolae, nici mumA-sa Stanca ca sa cercetam judecata, am ggsit cu cale sa fie luminata
porunca innaltimii tale, sg mearga mumbasiru si sa ia atit pa Stanca VIAdeasca i pa fii-sAu
Nicolae si impreuna cu numitul jAluitoru i cu Anca CAtgnoaica sa-i duca la dumnealor isprav-
nicii judetului si dumnealor sA cerceteze foarte cu amaruntu si, pa cite lucruri va dovedi
Anca Catanoaica cd au dat in mina lui Gosav la pastrare cu mArturii, din care lucruri s-au
gasit cap de bucate la aceasta Stanca VIddeasca i la fii-sau Nicolae, sa-i apuce mumbasiru pa
Vladeasca i pa fii-sAu Nicolae cu strinsoare si sa le InplineascA de la dinsa i dg la fii-sau
Nicolae [cu strinsoare] si sa le dea Ancai pagubasa Ca sa scape si Gosav jaluitoru (IA acea
datorie.
Jar cind vreo parte nu sA va odihni pa alegerea ispravnicilor, cu carte de judecata
dupa alegerea ce vor face, sa-i dea in mina mumbasirului si sa-i aduca la luminat divanul
Innaltimii tale si eine va raminea de judecata va plati treapgdu mumbasirului si cheltuiala
partii ce va avea dreptate. Noi asa am gasit cu cale, iar hotarirea cea dasavirsitA rAmtne a sa
Arh. St. But..
lace de catre innaltimea ta. Ms. er. 6.
1.101v. 102Y.
1778, ghenarle 13.
Nicolae Dud<escu > vel ban, Badea vel vornic, Stefan vel logofat, Scarlat Gre-
ceanu vel logofat, Radu Slati<neanu> vel clucer, Scarlat Drug<anescu> vel sat.-
dar, Dum<itrache> Brez<oianu> vel sluger.

1 Loc alb.
2 Pentru : Arica.

515
www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Nicolae, Radu i Dumttru din satul Romdnl (VII-
465 cea) pirdsc pe Jon i Petru Guttman din Rimesti care le-ar fi Medical hotarele. Se holdrdste car
ispraunicii sd cerceleze si sd aleagd partea fiecdruia. Domnul tntdreste.
1778
lanuarie
29 Io Mecsandru loan Ipsilant voievod.
Fiind cu cerirea amtndurora pArtilor, IntArirn i scriem dumitale cinstit si credincios
boeriul domnii mele Theodorache biv vel clucer, caimacam Craiovii, s rinduesti pa mai jos-
numitii boeri a merge la fata locului.

Preainnltate doamne,
Din luminatA porunca inraltimii tale, dumnealui ceausu za aprozi, aduse la judecatA
pa Nicola i Radu i Dumitru cu cetasii lui din satu Romani, sud Vilcea, 010 lui Ion i PAtru,
Gulimani, cu cetasii lor din satu Rlinesti tot dintr-acel judet, zicind CA, avInd ei niste
munti, ce dupA multe judecAti ce au avut s-au hotArlt la cea dupA urmA judecatA, fiind
fAcutA de raposatu dumnealui Barbul VdcArescu vel ban, ca sA stApIneascA pa din cloak din
care munti zic CA mai nainte acestii judecAti, un munte, anurne Cocora, 1-au vindut numitii
rimesti nevrind ca sA-i pue la mijloc, si nu stApinesc eft li a vine partea, ci sA Intind cu stA-
pinirea de le InpresoarA i partea lor, i cer ca sA Ii sA orIndulascA boeri hotarnici, Ca, dupA
cArtile si zapisele ce au la fata locului, sA Ii sA hotArascA pricina.
FatA fiind i pIriii sAteni rImesti, i-am Intrebat de shit odihniti pa aceasta, 1i raspun-
serA cA II ei priimesc de a li sA cerceta pricina acolo la fata locului, mai virtos, fiinda nu-si
au cArtile lor aici.
Deci, vazind cd cerirea amindurora pArtilor este ca sA Ii sA hotArascA pricina acolo in
fata locului i vAzInd cA nici n-au cArtile, pirtsii, aici, ca sA le facem noi cercetare, am prii-
mit cerirea lor i i-am Intrebat ca sA ne arate pl care boeri cer sA le cerceteze pricina
sA le hotArascA muntii, care pa unde sl stApineasca, i cerurA amindoaA pdrtile pA dumnealor
ispravnicii judetului, pA dumnealui Arban Otetelesanu biv vel sAtrar i pA VIAdut polcovnic
Tctoianu, pA Preda Bujoreanu, I pA un Avram vAtafu, pA care sA fie luminatA porunca mA-
rii tale cAtre dumnealui caimacamu Craiovii,ca sA-i orindulascA sA meargA la fata locului,
unde fata thud i amindoaA partile dupt zapisile vechi i alte scrisori ce vor fi avInd, sA
Arh. St. Buc., le cerceteze pricina i sA le aleaga dreptu fiestecAruia prin cartea dumnealor. Iar hotArirea
Ms. nr. 6, cea dAsAvirsitA rAmine a sA face de cAtre mAriia ta.
f. 106 106v.
1778, ghenarle 29.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin CocorAscu sdrdar, Ev<do-
chim> biv vel medelnicer, Hagi biv vel sluger.

Starostele cu alit negustori aratd prin anafora cd lancul negufdlorul reclamd de la Nan Dimttriu
466 plata unet sume, datorie rezultald din toudrdsia lor. Dupd cerceldri se douedeste netemeinicla
reclamaliei. Domnul lntdreste.
1778
lebruarie
2 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
DA vreme ce si la divan Innaintea domnii mele, cercetindu-sA in trecutele zile pricina
aceasta, s-au cunoscutu di este dator Iancul i numai pentru o bAnuialA dupA jalba lui s-au
mai rInduitu de s-au mai f Acutu de acesti negutAtori aceastA cercetare, i iardsi nici un temeiu.
si adevaru la zisele lui n-au esit si au rAmas bun datoriu, hotArtm sA plateasca, i zapciu
cel rinduit, vAtafu de visterie, sii-1 apuce sA InplineascA.
1778, fevruarle 2.
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale ce ni sA porunceste prin pitacu cu zapciu, dum-
nealui vAtafu de copii za visterie, ca sA cercetAm pentru taleri 1400 c cere Iancul negulAto-

516
www.dacoromanica.ro
riul de la Nan Dimitriu, doblnda la banii ce zice Iancul cii neproftacsindu-1 Nan cu ban i
pentru negutatoriia de tovarasie ce au avut, luind bani streini, ar fi dat acesti bani dobinda.
Fata fiind amin 21 partile, am cercetat catastisele loru da tovarasie in care slut isc-
liti ei si n-am gasit bani streini trecuti intr-acea tovrasie, dupa cum si in socoteala ce este
facuta de starostea ce au murit, sa arata ca este incheiata numai pa sarmaiaoa ce au avut
Nan, iar nu intr-insii alp bani streini. Ne-au mai aratat Iancul o foaie Wu-a de insusi,
Ma iscalitur, care foae vazind noi c n-are nici un chiros fiind neiscalita da nimeni, n-am in-
trat in cercetarea acei foi. Inca O. al:tail an cu 2 scrisori ale Iancului ce-i da raspunsul la
scrisoarea ce-i scrie Nan, ca auzind ca s-au facutu Iancul tovaras cu altii, el nu are amesticu
cu aceia si Ili raspunde Iancul inpotriva aceloru scrisori, ca ce are Nan a cluta cu altii WA eft
cu dinsul, si el li va raspunde top banii ce i-au dat in mina inpreuna si cu dobinda ce i sa
va veni.
Ne mai arata Nan si un zapis al Iancului ce scrie a s-au inprumutat cu frate-sau de la
un Toma la leat 1772 octomvrie 26 de taleri 4000 cu soroc de 6 luni MA doblnda, si sa cu-
noaste ca Iancul de au si radicat bani streini si de va fi si dat vreo doblnda, i-au luat pentru
tovarasiia ce au avut cu frate-sau, iar nu pentru tovarasiia lui Nan. Ci noi, dupd cum am do-
vedit dui:a scrisorile lor ce slut iscalite da dlnsii aratam, iar cea dasavirsita hotarire ramine Arh. St. Buc.,
a sa face da catre innaltimea ta. f. 103v.-104.
1777, dIehemvrle 20.
Pana starostea, Gheorghe cupet, loan cupet, Costandin Hristu, Hristea cupet.
1 Asa In text.

Velifii boieri arald prin anafora cd .1efan Micsunescu se judecd cu cdmdrasul Chircd reven-
dictnd un figan pe care acesta Il cumpdrase de la Maria Popeasca. Dupd mai multe judecdfi
constatindu-se cd figanul aparfinuse tatdlui vinzdtoarei se holdrdste sd-I stdpineascd piritul. Dom-
nut Intdreste.
467
1778
februarle
Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 2
....__
Mariia Popeasca neodihnindu-sa, au esit cu jalbft innaintea domnii mele ziclnd ca
taleri 50 capetele i le-au dat, dar da vreme cd o supara Micsunescu si pentru dobinda, ceru
la aceasta, dreptate.
Deci, cercetind pricina, vazum ca dintru-ntitu rau s-au dat acelui Toma dohtorul intru
stapinire acest tigan, pentru ca nici pravila, nici obiceiu este a sii. da tigan intru stapinire
pentru hope, ci pa hot judecata 11 pedepseste sau 11 omoara dupa vina. i rau au vindut Toma
doftorul lucrul strein ce nu putea vinde. Care, de ar trai acum acel doftoru, sau de ar avea
periusie si clironom, am fi hotarit pa Micsunescu sal! caute si acei taleri 50 de la caNa lui,
dupa cum si insult Micsunescu la judecata ce au avut mai nainte pentru aceastA pricing, cunos-
clnd ca au cumparat lucrul rail, au priimit sa-si caute banii la Toma dohtorul, lapadindu-sa
Insult de Tudoru tiganu. Numai, de vreme ce Popeasca au priimit singura de i-au dat acesti
taleri 50, mai nainte pina a nu esi la divan, hotarim sa sa ia de la mina Micsunescului car-
tile si zapisele pentru acest tigan, fiindu-i rea cererea de doblnda, si Marlia Popeasca, ca una
ce s-au cunoscutu ca are bunii staptnire asupra acestui tigan fiindu-i parintesc, si ca o vol-
nica ce au fost cu al sail a vinde, a fie bine vindut si Chirca camarasu sa-1 stapineasca cu
buna pace atit pa tigan, aft si cu prasila dintr-insul. Pentru care, i-am dat domniia mea aceasta
1ntarire la mina cu domneasca noastra pecete.
1778, fevruarie 2.

Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, vatatu de paharnicei au adus la judecata Innain-
tea noastr pa *tetan Micsunescu, phis camarasului Chircai, zicInd ca ii stAp1neste pa un
Tudor, tigan al lui, care tigan zice ca-1 are cumparat raposatu taica-sau de la Toma doftorul.

34 c. 758 517

www.dacoromanica.ro
 Intrebindu-sa si camarasu Chirca cu ce stapineste pa acestu Tudor tiganu, zice ca-1
are cumparat cu zapis de la Mariia Popeasca i de la fii-sa Sultana. Aratindu-ne camarasu
Chirca i zapisul cumparatorii acelui tigan, care zapis sa vazu scris cu feat 1776 dichemvrie,
si iscAlit intr-insul Mariia Popeasca i cu fii-sa Sultana, ce-1 da camarasului Chircai, intru care
scrie ca, avind trebuinta de bani, i-am vindut pa un Tudor triganu bucatariu inpreunfi cu
fii-sau Manole in taleri 160, care tiganu zice ca-1 are si ea Minas de la parintii ei i sa-1 stA-
pineasca cu pace, iar de sa va scula cineva cu vreo pricina asupra acestui tigan, sa aibA a
raspunde ea.
Fata fUnd i Mariia Popeasca, zise ca acest Tudor tiganu au fost al parintilor ei, dar
Intovarasindu-sa cu aii hoti, au spart casa doftorului Tomii Wind unile, altele si le-au pra-
padit, i judecata pentru acea hotie ce au f Acut-o acel ligan 1-au dat pa tigan doftorului
Tomii intru a lui stapinire i doftorul Toma 1-au vindut raposatului stolnicului Iordache Micsu-
nescu, tatul lui *tefan Micsunescu jaluitorul, in taleri 50, de slut ani 17. Si iar prin judecata
zise Mariia cA au luat pa acest tigan intru stApinirea ei, aratindu-ne Mariia Popeasca o carte
de judecatd iscalita <de> dumnealui Toma Cretulescu biv vel ban i raposatu Radu Vacarescu
vel vornic l alti boeri cu leat 1764 ghenarie 20, de sint ani 13, intru care scrie cd avind jude-
catA innaintea dumnealor, DrAghici <al>2 <-1ea> comisu, barbatul acestii Mariii, ginerile
raposatului Mihalache Nona cu raposatu Costandin Micsunescu fratele acestui Stefan Micsu-
nescu jaluitoru pentru Tudor tiganu, intru care scrie ca da vreme ce acest Tudor tiganu prin
judecata s-au dat supt stapinirea doftorului Tomii, hotarasc dumnealor ca sa dea Costandin
Micsunescu pentru Tudor tiganu, acelui Draghici comisul, un copil da tigan. Dar Costandin
Micsunescu innaintea dumnealor arata ca s-au lepadat de Tudor tiganu si cum ca Ii va
cauta banii la Toma doftorul, si dau cartea dumnealor la mina lui Draghici comisul ca sA
stapineasca pa Tudor tiganu cu buna pace da catre Costandin Micsunescu.
Intrebindu-sa si Stefan Micsunescu jaluitorul, ce raspunde inpotriva aceasta, zise ca
nu stie cla aceasta judecata, fArA cit stie cA acest Tudor tiganu 1-au cumparat raposatu taica-
sail de la doftorul Toma cu zapis. Aratindu-ne i zapisu cumparatorii acelui tigan, care zapis
sa vazu scris cu leat 1760 fevruarie 24, de sint ani 17, iscalit intr-nsul Toma doftorul vinza-
toru i alti boeri marturi, intru care zapis scrie ca Tudor tiganu bucAtaru intovarAsindu-sa
cu alti hoti, i-au furat ce au gasit la casa lui i prin judecata dumnealor veIiiIor boeri i s-au
dat intru a lui stapinire ca, orice va vrea sa faca cu dinsul. Si nedindu-i mina ca sa-1 tie, 1-au
vindut raposatului stolnicului Iordache Micsunescu In taleri 50 si sa-1 stapineasca cu pace
ca un tigan i robul dumisale. Asijderea ne arata Stefan Micsunescu i o carte de judecata a
dumnealor velitilor boeri cu feat 1766 ghenarie 14, de slut ani 11 In urma cartii de judecata
a celorlalti veliti boeri iscalit intr-insa dumnealui raposatu Dumitrasco Racovita vel vornic,
i dumnealui Badea Stirbeiu vistier, i dumnealui raposatu Iordache vistier, i dumnealui Para
Filipescu fiind vel clucer, i dumnealui Iordache vel spatar, intru care hotarasc dumnealor ca,
Costandin Micsunescu fiul raposatului Iordache Micsunescu sa stapineasca pa Tudor tiganu
cu pace da catre Manila sotlia comisului Draghici, iar dA va vrea Mariia ca sa dea acei taleri
50 Micsuneseului, sa-si stapineasca ea tiganu cu pace, fiind de la tata-sau.
Deci, cercetindu-sa aceasta judecata si de noi cu amAruntu dupa cum arfitfim mai
sus, am gasit cu cale sa dea acei taleri 50 cu dobinda lor, zace unul, de clad stapineste
tiganu, insa banii ce au cumparat rAposatu taica-sau pa acel Tudor tiganu de la doftorul
'roma, fiind de la parintii ei, i sA cade Marii a intoarce banii Micsunescului. i dind Mariia
banii cu dobinda lor, Micsunescului, sa ramlie stapina pa tigan i sa fie buna vinzarea acelui
tigan la Chirca camarasu. Ian nedind banii cu dobinda lor, sa-si ia Micsunescu tiganu cu copii
lui i Chirca camarasu sa-si caute banii ce au dat pa acel tigan de la Mariia Popeasca. Noi
.Arti. St. Buc.. asa am gasit cu cale, dupa cum sa coprinde mai sus, iar hotarirea cea desavirsita ramble a
Ms. nr. 5. sa face de catre innaltimea marii tale.
1. 104-105.
1777, mantle 17.
Badea vel vornic, vel logofat, Radu vel clucer, Dumi<trache> Varlaam vel
paharnic, Ioan vel stolnic, Radu vel sardar, Radu Fili<pescu> medelnicer.

518

www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea arald prin anarora cd dascdlul Ion din Bucuresti cere de la Nicola arna-
utul plata unei datorii. Acesta recunoaste jumdtate din datorie, cealalid jumdtale trebuind s-o
plateascd vdduva fratelui sdu Adam. Dupd cercelarea ispraunicilor se aprobd propunerea lui
Nicole. Domnul intdreste.
468
1778
februarie
2
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasit cu cale de la judecata, rinduim pa sluga domnii mele 1 pahar-
nicel, sa mearga s o apuce sa Inplineasca, iar, zicind ca are a raspunde, sa o aduca la divan
si cine va raminea va plati treapadu.
1778, fevruarle 2.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, dumnealui vatafu za paharnicei aduse la jude-
cata pa dascalul Ion de aici din Bucuresti, piris Nicolii arnautu, de la care cerea taleri 326,
care i-au ramas datoriu cu zapis.
Fata fiind i numitul Nicola arnautul, raspunse cum ca atit elu, cit i frate-sau Adam
ce au murit, avind tovarasie cu dascglul Ion acesta, i socotindu-sa, au ramas acesti bani
taleri 326 datoriu dupa zapis i dupa cartea de judecata a dumnealor ispravnicilor ot sud Muscel,
ramlind datori la acesti bani amindoi fratii, iar nu numai elu. Care aceasta, nici dascalul
Ion nu o tagadui si asa cerea sa plateasca numai partea lui, taleri 163 si ceilalti bani taleri
163 ce mai ramin, adica partea fratine-sau, sa-i plateasca nevasta lui Adam, cumnata-sa, ca
o clironoamA a fratine-sau, de vreme ce el nu este, nici clironom, nici epitrop fratine-sau.
Ci, de vreme ce zice ca din partea lui au platit o suma de bani la numitul dascal, s-au
socotit citi bani au dat din taleri 163 partea lui si, scazindu-sa datu, mai rdmine datoriu sA
mai dea numitului dascalu taleri 37, bani 60, care bath am hotarlt sa-i plateasca, iar pentru cei-
lalti taleri 163 , adica partea fratine-sau, am hotgrit sa-i plateasca nevasta lui Adam, ca o
clironoama a barbatd-sau. i fiinda ia sa afla la sud Muscel, sa fie luminata porunca marii
tale cu omu domnesc ca s mearga i sa apuce pa numita Marica, nevasta lui Adam, cumnata Arh. St. Sue
Ms. nr. 0,
Neculii arnautu, sa inplineasca acesti bani. Pentru care, Instiintam marii tale. f. 10ev. 107.
1778, glienarle 26.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Cocordscu sardar, Alecsandru
Greceanu, Ev<dochim> medelnicer, Hagi biv vel sluger.
1 Loc alb.

Starostele i alfi negustori aratd prin anarora cd, din porunca domneascd, au facut cercetare asupra
datoriei lui Tdnase cdtre Necula, cojocari, pldlibild in vedre de yin 0 i cd au evaluat vadra la un
pref mai mare pentru a se pldti i chiria casei lui Tdnase, In care a locuit Necula. Domnul
Intdreste.
469
1778
februarie
2
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Vatase de aprozi, ce esti orinduit mumbasiru, cite 28 de parale vadra sa socotesti pretu
vinului cu pivnita 6 i asa sgt-1 priimeasca si Necula, fiindca este ca de la un datornecu mofluz,
cum si Tanase iarasi sa sa multumeasca pa acest pret, fiindca In tirg este pret cu mult mai
putin si indastul ajutor i s-au facutu.
1778, fevruarle 2.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, am mersu Inpreuna cu zapciu cel orinduit, dum-
nealui vatafu de aprozi, si am masurat vinurile lui Tanase cojocaru ce shit sa sa dea Nicolii

519

www.dacoromanica.ro
 cojocaru pentru datorie, si au esit vedre 790. Si am chemat pa trei negutatori, anume: Stavtu
i Dumitru Miciu l Dumitru Cojocaru, eel ce au fost mijlocitori cind era sa priimeasca Nicola
acele vinuri drept datorlia sa i asa, au riispunsu catre ei cu tm cuvint, zicind Ca innaintea
lor au priimit Nicola sa ia yin cite bani 96 vadra cu pivnita Ora si va vinde acel yin, dar
cerea dobind la banii ce are a lua. Numitul Tanase au zis ca dobinda nu-i va da, fiindat
au luat marfa, iar nu i-au numarat bani. Deosebit isi cerea i chiriia casii de la Nicola, cit
au sazut ani 1 pol.
Si fiinda era pricina pentru dobinda ce o cerea Nicola, au ramas acel asazamtnt ce
era sa sA faca, noi am gasit cu cale sa priimeasca Nicola vinurile cu pivnita, cite bani 75
Arh. S. Buc., pina sa va vinde, macar ca aici in tirg s politifseste vinu, vadra po bani 51 si 54 WA piv-
Mb. nr. 0.
f. 110v. nit.a. La aceasta, cum va fi mila marii tale.
1778, ghenarie 30.
Pana starostea, Gheorghe cupet, loan cupet, Diicul cupet.

Departamentul al 2-lea arald prin anarora cd Costandin cdpitanul reclamd venilul mosiei aren-
470 dale la 011enifa de la sdlrarul Grigore Alexeanu l Diamandi biv buluc-basa care nu si-au res-
pedal invoiala. Dupd praulla se recunoasle dreplalea pirlsului. Domnul inldresie dInd drept par-
lilor sd facd apel la divan.
1778
februarle
3
10 Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasit cu cale de la judecata, poruncim sa sa urmeze, si zapciule ce
esti orinduit, sA faci inplinirea ce sA cuvine dupa hotarirea judecatii cum sa coprinde mai jos
intr-aceasta anafora, iar cla va avea a face vreo parte apelatie, sa-i scoti la divan. Asijde-
r ea si pentru acel capitan i sateni ce au fAcut vinzare cla atitea buti cu yin peste poruncd,
rinduim pa sluga domnii mele, aprod vatasesc, ca prin stirea i marafetu dumnealui vel spa-
tarului, sa mearga i sa ia pa capitan inpreuna cu unul, doi din sateni, sa-i aduca aici,
i cine va raminea, va plati treapadu.
1778, fevruarle 3.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca mar!! tale, dumnealui vatafu de aprozi aduse la judecata pa
Costandin capitanu, phis asupra dumnealui satrarului Grigorascu Alecseanul i asupra lui
Diiamandi biv buluc-basa, zicind a au dat taleri 335, cu care bani au cumparat de la dum-
nealor, venitul mosii ot Oltenita intr-acest an, leat 1777 martie 25, dupe care mosie sit 1a
dijma i bani, i sa vinza numai plrisu yin i rachiu, iar altu nimeni sa nu vinza, si cum di
din dijma nu au luat nimic, fiindca toate samanaturile le-au mincat lacustile ; cum si vinsau
rachiu nu au vindut nicidecum, da vreme ce vinde yin capitanu de acolo inpreuna si cu
ceilalti sateni care au si vindut pina acum bull cu yin 21. Si macar cA s-au i %cut porunca
domneasca ca sa nu vinza aceia nici yin, nici rachiu, si nu s-au supus poruncii domnesti,
si asa au ramas pagubas pirisu de toti banii ce au dat, care bani Ii poarta cu dobinda, si
Ii cere banii de la pIrii fiinda nu s-au pazit asazamintu zapisului, aratindu-ne numai un
zapis al satrarului Grigorasco Alecseanu de taleri 250 cu leat 1777 martie 25, in care sa
coprinde cA i-au vindut trei parti venitul din mosie ce are la Oltenita luind dijma dupft
obiceiu si din toate samanaturile i sgt vinza. yi i rachiu, iar satenii sa nu aiba voe a vinde.
Fata fiind i dumnealui Grigorascu satraru Alecseanu, raspunse ca toate zisele numi-
tului piris sint adevarate si are dreptate, de vreme ce nici dijma nu au luat, nici vin sau
rachiu au vindut i ne arAtN o hotarire a mail! tale cu leat 1776 dichemvrie 13, care s-au
facut dupli jalba ce Au dat satraru asupra capitanului ot Oltenita ce este acum, in care
hotarire sa porunceste cum ca de vreme ce stAninu mosii arata cum ca venitul mosii cit

520

www.dacoromanica.ro
vintarea vinului 1npreunA, 11 are dat cu tocmeall la altu de mai nainte si sA-si rAdlce capi-
tanu ce este acolo, vinul situ, I sl sA vInzA numai bucatele acelui cumpArAtor ce au cumpArat
venitul moii, ziclnd sAtraru i aceasta, cum cA au arAtat i dumnealor ispravnicilor ot sud
Ilfov acea hotArtre si au fAcut i dumnealor volnicie, dupA hotArirea mArii tale asupra acelui
cApitan si a sAtenilor de acolo si nu s-au supus.
Ci darA, dupA arAtarea numitului sAtrar, vedem cA plrisu acesta este de tot pAgubas.
Ci, pentru dijml ce nu au luat, fiindcA au mincat bucatele lAcustele, am hotArit ca stApinul
mosii sA usureze paguba lui ce socotea cA are de la dijmii dupA poruncile pravililor ce sA vAd
mai jos, iar pentru vin.zarea vinului si a rachiului care zice cA s-au zAticnit de acel cApitan sl
de sAteni, nu am fAcut nici o hotArire, de vreme ce nu fu de fatA acel cApitan i sAtenii, ca
sA vedem ce rAspunde, cAci de sA va dovedi cum cA acel cApitan vinde yin si rachiu, nu
numai este vinovat a plAti ptriu1ui toatA dobinda vinului i a rachiului ce 1-au vindut, ci IncA
rAmine i supt pedeapsA, ca un nesupus poruncii domnesti.
Pentru care, sA fie luminatA porunca mArii tale cu oinu domnesc ca sA-1 aducA pA Arh. SL Buc .
acel cApitan ot OitenitA, sA sA Infatiseze la judecatA cu pirlsu Costandin cApitanu, iar hotA- fril05nr. 1066.
rirea cea desAvirsitA rAmine la mAriia ta.
1777, diehemvrle 20.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin CocorAscu sArdar, Hagi
biv vel sluger. Iordan grAmAtic.
BL6ALoNI vl-ov TiaV BaatXt.xLiv, rkXo 0 apxov r ircotpxtac, trot, fiyellaiv
&cep &xn ii.t.a0Waccog Xpcoa6vc v UrcspOito4 xce-cce(3Avcra 6pialq inserrIN.Livcou tot
xectpoil ixsivou ix ei -7K 1c8t9rZyco -rely eocpi8an 6AeOpiii ,r6 Tijc cipoplag 0Xerrrop.cc
bre6-7) 1.
1 AdicA : Cartea a V1II-a a Basilicalelor, titlul 1 : ConducAtorul tinutului, adicA domnul
decide cu privire la ceea ce se datoreazA din arendA pentru timpul in care prapAdul rnuncilor,
al lAcustelor lacome, a pricinuit scAderea rodului.

Vel banul Craiouei arald prin anafora cd Costandin, fratele unui hot, care ucisese pe Radu
cdpitan Ro sianu fi pldtise vdcluvei acestuia niste bani prin armasul Bdbeanu se plinge eel acesta
i-a luat mai multi taleri dectt trebuia. Reclamantul cere rejudecare la divanul domnesc.Domnul
tnldreste. 1778
februarie
3
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
IntArim i rinduim pA sluga domnii mule ... 1 sA mearga la dumnealui caimacamu Cra-
tovii i dumneata biv vel clucere, caimacam Craiovii, dA nu va avea BAbeanu la minA-i si de
aici de la divan vreo intArire domneascA pentru pricina aceasta, sA-1 dai in mina mumbasi-
rului negresit sA-1 aducA. InsA, cel ce va rAminea, sA aibA a plAti nu numai treapAdu mum-
basirului, ci si toatA cheltuiala ceilalte pArti.
1778, fevruarle 3.
PreainnAltate doamne,
In vremea trecutei rAzmirite, 5 hoti au omorit pA un Radul cApitan Rosianu, iar
dtipA ce s-au fAcut pace, sotiia mortului, ptrind pith la divan, mai tali s-au prinsu unul
din ei, anume Huidila, carele au arAtat i pA ceilalti hoti : Preda sin popa CalotA si Ion sin
diiaeon Dumitrascu, carii mai la urmA s-au prinsu, iar un Gheorghie Ibis si un altu Gheor-
ghie sin CalotA nu s-au mai putut prinde.
Deci, trimittndu-sI armAsAi intr-un rind la Preda si Ion, n-au putut sA-i prinzA, cl
le-au fost dat veste Costandin, fratele lui Ion, unuia din hoti, 5i cu aceia numitul Costandin
vinbvAtindu-se I-au adus la puscArie in locu hotilor si au plAtit din paguba jAluitoarii, taleri
50 Orin min a armasului Radului BAbeanu, taleri 40 gloaba numitului BAbeanu armas cu tre-
bedile arm Asii lor, osebit din taleri 96 ce au mai dat tot numitel jAluitoarii cu soroc dupi

521

www.dacoromanica.ro
 InpAciuirea ce au fost Mut prin zapis. Numitul Costandin dupA ce au scApat din pusdirie,
dind ja1bA o data si de doo ori care InnAltimea ta pentru armasu BAbeanu, ca 1-au prAdat
cu taleri 90, s-au fost poruncit de care InnAltimea ta la dumnealui caimacamu ca, asupra
dreptAtii judecind, sA facA i cAzuta Inplinire. Au judecat dumnealui, dar jluitorul nu s-au
odihnit, ci prin al treilea jalbA a lui, cere ca sA sA aducA armasu BAbeanul aid cu mumbasiru
sA-si afle dreptatea.
CAtre aceasta, mi sA porunceste clA cAtre innaltimea ta, sA cercetez In condica judecA-
tilor Craiovii, la care porunci urmind, am scris la dumnealui caimacamul de mi-au trimis
copie de judecatile ce au fAcut pentru aceasta, cA aici In condici nu s-au aflat, fiind pricinA
cAutatA tocmai de la trecutA luna lui martie. Am cercetat foarte cu amruntu i dupA car-
tile de judecatA ce Ii s-au fAcut dA armas, BAbeanului, dreptate. Dar, dA vreme ce jAlui-
torul dupd cea dintii si a dooa jalbA nu s-au odihnit pa judecAtile de acolo, gAsesc cu cale
dupl a lui cerere, prin luminata poruncA, cu mumbasir sA sA aducA aici armasu BAbeanu,
ca din luminat divanu mArii tale, sA sd facA cea dAsAvIrsitA izbrAnire a dreptAtii i cine va
Arh. St. Buc., rAmlnea de judecatA, va plati treapAdu i cheltuiala. Iar hotArlrea rAmIne a sA face de cAtre
Ms. nr. 6,
f. 111v. 112. InnAltimea ta.
1778, ghenarle 15.
Nic<olae> Dud<escu> vel ban.
1 Loc alb.

Velifii boieri arald prin anafora cd Ion Mailat din Berivoesti (Jud. Muscel) se judecd cu ceata
472 Cdpidnestilor care nu-i recunosteau dreptul de a stdpfni jumdtate din muntele Zdrna. 0 judecatel
mai veche nu-i &Muse dreptale. Rejudecindu-se, divanul fi recunoaste dreptul. Domnul int&
reste.
1778
februarle
Io Alecsandru Than Ipsilant voievod.
MAcar cA ceata CAplAnestilor, nepriimind pA Mailat nici Intr-un chip dA pArtas, etdrA
la divan Innaintea domnii mele, fAcInd cerire a sA da blestem mArturiilor lui, dar
dovezile lui Mailat temeinice de bunA credintA i ncfiind trebuintA dA blestem, nu s-au pri'mit
Ora lor, ci am hotArit ca Ion Mailat cu tovarAsii lui MAilAtesti sA fie buni pArtasi la
stApinirea muntelui, InsA numai acestiia care shit aici In tarA cu sAderea i cu dajdie la
visterie citi cu adevArat slut neamu sA tie parte fiestecarele numai drept cite un omu pre-
cum le va veni Intr-acest munte ca i unuia din CAplAnesti, iar altii de vor mai fi In strei-
nAtate, chid vor veni cu lAcuinta aici si-si vor lua dajdie In tarA, atuncea va intra i aceia
pArtasi de va stApIni asemenea frateste, fiindcA sA afla cu lacuinta intr-alte tAri streine gi
a avea stApInire aici In pAmintul %Aril, aceasta nu este nici obiceiu, nici slobozenie.
1778, levruarle.
PreatnnAltate doamne,
Din luminatA porunca innAltimii tale au adus innaintea noastrA vAtafu de aprozi pi
Ion Mailat din satul Berivoesti sud Muscel i pA CAplAnesti, tot dintr-acel sat, pentru jude-
cata ce au Intre dinsii de un munte anume ZArna, zicind Ion Mailat cA nu-1 IngAduesc
pA el CAplAnestii sA alba stApinire pA din doad cu dinii Intr-acel munte dupA cum au avut
si mai nainte. Pe carii, din luminatA porunca InnAltimii tale, cercetindu-i fata fiind amin-
doaA pArtile, mai intli sA citi o Instiintare ce face In scris dumnealui Ionita Cindescu biv
vel paharnecu cAtre dumnealor velitii boeri pentru aceastA cercetare cu leat 1775 iulie 16,
intAritA cu luminatA pecetea InnAltimii tale, Intru care sA vede cA, esind mai sus-numitii
si la luminat divanu InnAltimii tale si cercetlnd cu amAruntu, ai hotArlt innAltimea ta ca
sA sA stApineasca acel munte ZArna de trei parti : dA Dumitru CAplan cu cetasii lui i dA
Manea Aldea cu cetasii lui, si de popa Mihai cu cetasii lui, iar pentru acest Ion Mailatu,
fiindcA n-au avut nici scrisori, nici altA dovadA ca sA-1 fi dovedit cA este si el din neamul
celor ce au avut stApinirea acestui munte, fArA numai prin mArturisaniia unui Radu Vlad
ce au fost jurat pentru acest Ion Mailatu, In doaA feliuri, Intli cum cA nu este din neamul

522

www.dacoromanica.ro
Ciiplanestilor, iar mai In urma iarasi acest Radul Vlad mergind innaintea preasfintii sale
parintelui mitropolit si-au marturisit pacatu cum cd este si acest Ion Mailat din neamul
calor ce au parte Intr-acest munte pa din doai cu Cap<M>nestii l cu ceilalti cetasi, i rat' au
jurat !nth i pentru aceia ai hotarlt Innaltimea ta pentru acest Ion Mailat ca sa n-aiba sta-
pinire intr-acest munte nicidecum cu ceilalti trei partasi pina cind va aduce vreo bung
dovadfi cum ca este si el neamu i atunci dupa dovada ce va aduce Ii va cduta. Mai In
urma, acest Ion Mailat, dup coprinderea luminatii hotrlri a innltimii tale, dind in 2, 3
rinduri jalbi la Innaltimea ta, dupg jalba lui s-au orinduit de care milostivirea tnnlimii
tale, cuviosu arhimandrit Dositheu, egurnenu manastirii Cimpulung, i cluceru Apostol, ca sa
cerceteze i sa Instiinteze ceia ce vor sti i vor dovedi pentru stapinirea acestui munte, In ce
chip vor dovedi ca s-au stapinit numai da Caplanesti sau si de Mailatesti, fiindca dupa vremi
au fost acest munte supt stapinirea manastirii Cimpulung.
Carii cu anaforaoa lor de la noemvrie 21, leat 1775, arata Innaltimii tale Ca s-au ade-
verit atit din scrisori vechi ce sa OM la manastire, cum si din trei frati marturii, oameni
batrini ce sA OM In partea locului anume : Radul Visoi ca de ani 75 i Stoica ca de 65 i
Oprea ca de 60 de ani, care au marturisit cum ca mai nainte de stapinirea ce au stapinit
si mandstirea Cimpulung, acesti munti, In 2 rinduri pina la leat 1756, stiu Ca era 2 stine
Intr-acest munte i mergea acesti mai sus-numiti cu Radul Visoiu tatul lor i cumpara
pasunea erbii unii stine de la Radu Mailat, tatul acestui Ion Mailat, i de la Barbul Mailat
fratele tatine-sau, iar ceilaltd stina o stapinea Radu Vlad i Dumitru Sterga Caplan. Ase-
menea au mai marturisit Inca 2 marturii anume, Ion Cucul ot Tejani i Simion Znopea ot
tam, oameni batrIni ca de 65 de ani, carii au venit din tam ungureasca spre lacuinta aici
In tail, din carii Ion Cucul au mai zis cA i el au cumparat pasunea unii stlni dintr-acest
munte In 7 veri de la Radul Mailat i de la Barbul brat ego, iar ceilaltg stIna au marturisit
ca o stapinea Radu Vlad i Dumitru Sterga Caplan. Si au mai marturisit acesti doi oameni ca
alti doi munti, Iz<vor>u i Priseaca i alte mosii ce le au in tara ungureasca, le stapinesc tot
din dook cei ce sint acolo din neamul acestor Cap <la >nesti si acestor Mailatesti. Dupa aceasta,
mai vedem i o scrisoare ce au venit de la Fagaras din tam nemteascd, raspunsu catre Innal-
timea ta pentru aceasta pricind de la 14 zile ale lui ghenarie, leat 1777, Intl.]] care shit isca-
liti : conte Ion Zerbeldi i Stefan ...1 tares Fagarasului si ceilalti ai judecatoarii Fagarasului
velitii sazatori, Intru care scrie innaltimii tale cd atit din scrisorile ce s-au aratat acolo de
fata, CIt i din aratarile juratilor martori, s-au dovedit cu adevarat ca acest munte Zama
s-au stapinit din vechime pa din doaa, adica jumatate parte tot au stapinit-o Caplanestii
jumatate MAElAletii, Insa cu stapinirea rodului si a venitului dupd cum si alti munti ce
sint In Transilvaniia I slut dati lor tot pa din dooa Ii stapInesc Mailatestii i Caplanestii.
Drept aceia, cA dupd luminata hotarlrea innaltimii tale ce s-au dat la leat 1775 prin
anaforaoa ce s-au zis mai sus ca, oriclnd va aduce acest jaluitor Ion Mailat dovezi bune
pentru stapinirea acestui munte, cum ca au avut si el stapinire Intr-acest munte, atunci
/si va cauta, fiindca acum au adus dovezi i mfirturii prin adeverintile ce s-au zis mai sus ale Arh. St. Bur..
Me. nr. 6.
parintelui arhimandritului Dositheu cimpulungeanului i a clucerului Apostol i ale dregato- f. 113 114v.
rilor de la Fagaras din tara nemteasca, ce scriu catre Innaltimea ta, sa vede ca i neamul Pentru o jude-
cat& anterloarl
lui Ion Mailat, jaluitorului, au stapinit din vechime muntele Zama pg din doaa frateste cu nft. v. doe.prici-
In aceeard
din
neamul Caplanestilor. 16 Wile 1776.
Ci, gasim cu cale si de acum Innainte, neamul Caplanestilor i neamul lui Radu Vlad Arh. St. Sue..
Me. 5,
cu cetasii lor, sa stapineasca muntele Zarna pA jumatate i acest Ion Mailat lnpreuna cu (Copiaf. 169v. 171.
sub dati
neamul lui i cu cetasii lui ce vor fi stApInit din vechime, sa stApIneasca dintr-acest munte la Inetitutul
de istorie
Zama iarasi pa jumatate, dupa dovezile ce scrie mai sus. Noi asa am gasit cu cale, iar hotd- .,N. Iorga").
rlrea ramlne la Innaltimea ta.
1778, ghenarle 20.
Badea Stir<bei> vel vornic, Stefan PIrscoveanu vel logofat, Scarlat Greceanu
vel logofat, Scarlat Druganescu vel sardar, Dumi<trache> Brez<oianu> vel
sluger.
1 Ilizibil.

523

www.dacoromanica.ro
 Departamentut al 2-lea arald prin anafora cd Manolache Hrisoscoleu pird$te pe Grigora$co Mit-
473 nescu care i-ar ft cuprins mosiile Teisani $i .5tefdnesti (jud. Saac) pi dot munfi care fuseserd
cumparaft de laid! reclamantului. Se holdrdge cercelare cu vinzdtorul $i cu zapise. Domnul Mid-
re$te.
1778
februarie
6
lo Alecsandru than Ipsilant voievod.
Dam volnicie slugii domnii mele ... 1 aprod ceausasc, sa mearga si, prin marafetu isprav-
nicilor de judet, sa-1 ia sa-1 aduca aici.
1778, fevruarle 6.
PreaInnaltate doamne,
Dui:a luminata porunca marii tale, dumnealui ceausu za aprozl aduse la judecata pa
Manolache Hrisosculeu, pies lui Grigorasco Mainescu ceausu spatar<esc>, zicind ca fail drep-
tate 1-au coprinsu 2 mosii anume Teisani i 8tefasti 2 din sud Saacu, care Inpreuna cu alti doi
rnunti, Valea Berii i altu munte Guru Ros, au fost cumparat raposatu Scarlat medelniceru,
tatul plrisului, de la Costandin Alcazi postelnic Inpreuna cu sotiia lui, Sanda, artlnd si
zapisul cu leat 1758 martie 17.
Intrebindu-sa si dumnealui Grigoras, ceausu spath<aresc>, vechilu sotii sale Saftii,
sora acei Sande ce au vindut acele mosii i munti, arata carte dumnealoru velitiloru boeri
cu leat 1776 mai 15, IntaritN si da manila ta cu carte da stapthire acestii Safte, sotii lui
Grigorasco, ca sa stapineasca mosiia 8telanesti2 i Teisani. 8i vazInd aceasta hotarlre, nu
am intrat intr-altd cercetare pentru aceste mosii, fiindcd Safta are a stapineasca aceste mosii,
dar fiindca In cartea de judecata a dumnealoru velitilor boeri, care e lntarita si (IA manila
ta, nemic nu sa coprinde pentru acesti doi munti ce-i cere Manolache pirisu ca sa-i stapt-
neascA dupa cum i-au stapinit si Ora acum dupa zapisul da vinzare ce arata mai sus.
Inpotriva cererii acestiia a pirisului, arata numita Safta sotiia lui Grigorasco, foaia
de zestre fail de veleat a lui Costandin mosul acestii Safte, carele Inzestreaza pa Ilinca fii-sa,
<InsA>1 pa muma acestii Safte cu aceste doo mosii si cu acesti doi munti, pentru care fiind.
trebuinta ca sa vie Costandin vistieru Alcazi cu foaia da zestre a sotii sale Sandii, ca nu
numai sa. vedem acesti munti de slut In foaia Sandii de zestre, Inpreuna cu mosiile, ci Inca
sa si raspunza (la <vinz>3 area acelor munti.
De care, sa fie luminata porunca marii tale, sa sa orinduiasca omu domnesc a mearga
Arb. St. Buc. . la sud Vlasca sa aduca pa vistieru Costandin Alcazi Inpreuna cu foaia de zestre a Sandii
M. nr. 6. sotii sale, ca sa sa izbraneasca si pentru pricina acestor munti. Iar hotarlrea ramlne la ma-
t. 118v-119.
rile ta.
1778, ghenarle 22.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Coc<orascu> sardar, Alecs
<andru> Greceanu, Hagi biv vel sluger.
1 Loc alb.
2 Pentru : 8tefesti.
3 Ilizibil.

Velifii boieri arald prin anafora cd telalit din Bucuresti reclamd cd mo$tenttorit comisulut Atha-
474 nasie ntz le-a platit telalicul dupd obicei. S-au judecat la departamentul al 2-lea f t acum se
holdrdste plata telalicului, vinzindu-se la mezat bunurile defunclului. Domnul intdre$te.
1778
februarle
8
10 Alecsandru than Ipsilant voievod.
Fiindca zaciuiala este dreptu zapclilor divanului, care nu o ia de la mezat, ci de /a.
cela ce i sii face lnplinirea clnd 11 1nplineste si pa cltu 11 Inplineste, n-an a face telalii cu
zaciuiala zapciului Divanului fiind osebita treaba, ci plata telalilor este cu cale set 0 dea.

121

www.dacoromanica.ro
acela care cere de sA face mezat i stApinii lucrurilor din pretul mezatului, adicA pa cit s-ar
socoti acea cite o para de leu cind ar fi luat-o din suma zAciuelii. Care, aceasta o i hotArtm
domniia mea sA sA urmeze atit la pricina de mai sus-arAtatA, cit si la alte asemenea meza-
turi i poruncim vAtafului de visterie sA inplineascA de la clironomii lui Athanasie comisul,
carii au cerut de s-au fAcut mezatu, dreptu telaliloru. Tusk oprirea mezatului Uri de porunca
domnii mele, este numai la lucruri nemiscAtoare, cum : vii, mosii, namestii, iar de la alt fel
de haine i lucruri i dobitoace, acelea nu sint embodisite de care domniia mea urmindu-se
dupti cartea care s-au fAcutu Inca din anu trecutu, pentru mezaturi i asemenea sl va urma
si la cele neembodisite, ca stApinii lucrului s plateascA telalicu.
1778, fevruarle 8.

PreainnAltate doamne,
Telalii de aid din Bucuresti, dind jalbA la InnAltimea ta pentru clironomii lui Atha-
nasie comisul ce au murit, zidnd cA toatA periusiia numitului mortu, strigindu-sA la mezat
un an si jumAtate, dupA ce au luat sfirsit mezatu, nu vor acei clironomi sg le plateasca si
lor telalicu dupA obiceiu ce zic ei a au sA ia la leu o para. Pentru care, aceastA jalbA a
lor s-au orinduit cu luminatA poruncA innaltimii tale la dumnealor boerii judecAtori ot <al>
2<-1ea> departament ca sA-i cerceteze si dumnealor dupA cercetarea ce au fAcutu prin anafora
instiinteaza innAltimii tale cA acest obiceiu negAsindu-1 dumnealor In scris intre alte obiceiuri
ale Orli, au intrat la anfilovie pentru cererea lor i dupA cum pravilile invatA c de sA va
intimpla judecAtorului amfisvitisis asupra vreunii hotAriri, sA aibA in stiintA care sal:II/lire
si dupA InvAtatura ce scrie a priimi sA urmeze judecata pentru care cu vAtafu de visterie
ni sA porunceste ca s cercetm de acel obiceiu ce cer telalii. DupA luminatl porunca innAl-
timii tale cercetind ne-am pliroforisit de la dumnealui Dumitrache medelniceru si de la alti
boeri vechi ai divanului, si stiind noi cA mai nainte, de avea cinevasi sA vinzA cevasi,
vindea prin fAmei teleleice prin tainA si dupA cum le era invoiala platea osteneala acei tele-
leice, nu ca cu vreo hotilrfre, ci cum vrea, iar cu acest fel de mezat nu sA fAcea vinzAri, si
pentru aceia nefiind nici telali, n-au fost nici obiceiu stiut i arAtat, farA cit., chid vreodatA
sl intimpla de cAdea cinevasi sau In vreo urgie domneascg, sau In vreo muflujie, pricini
mari, atunci cu vreo poruncA domneascA i cu zapciu al divanului sA striga la mezat acele
lucruri de oricine sA putea sii le strige i pentru osteneala strigAtorului 11 multumea zapciul
din zAciuiala lui si nu sA fAcea mezaturi pentru mice si fArA poruncg domneascA. Si cit pentru
paraoa care zic telalii cA este obiceiu de ia i starostea, starostea nicicum para nu lua, nici s
amesteca pA acele vremi la mezaturi.
Iar acum, fiindcA de la judecAti sA IntimplA adesea mezaturi si s-au fAcut i telalbasi
cu luminatA cartea innaltimii tale ca sA sA stie de el ce telali sint i sa dea seama clnd sA
va intimpla vreo pagubA din pricina lor, i fiindcA ne mai arAtA dumnealui Dumitrache medel-
niceru cA orinduit fiind dumnealui cu luminatg porunca InnAltimii tale de s-au vindut cu
mezat cele rAmase ale Lupului clucer ce au murit, au dat si dintr-acelea telalic la leu cite
o para, gasim cu cale sA fie luminatA porunca InnAltimii tale la zapciu cel orinduit sA Inpli-
neascA telalicu jAluitorilor telali, la leu cite o para, de la clironomii numitului mort TAnasie
comisul, dupA cite lucruri s-au vindut ale acelui mort la mezat, care para sA fie din zA-
ciniala zapciului si de acum Innainte cind vor face mezatu, asemenea sA aiM a lua tela-
lieu lor la leu o para, si trei parale zapciu cel orinduit de la divan. InsA mezatu, cu lumi-
natA porunca InnAltimii tale dupii hotArlrea innAltimii tale ce s-au fAcutu prin pitacu InnAl-
timii tale, ca sA nu sA mai vinzA la mezat fArA porunca innaltimii tale si fArA hotArirea
innAltimii tale si fArA hotArlrea judecAtii si din bani, paralile telalicului sA ain a lua de la
telali, telal-basa al lor, din zgce bani unul pentru purtarea de grijA ce are asupra telalilor. Noi asa Arb. S. Bun..
am gAsit cu cale, iar hotArirea cea dasavIrsitA rAmlne a sA face de cAtre InnAltimea ta. f. 107_108.
1777, dlehemvrie.
Nicolae Dud<escu> vel ban, Dumitrache, spAtar Badea vel vornic, Stefan vel
logofat, Scarlat vel logofat, Radii SlAti<neanu> vel clucer.

523
www.dacoromanica.ro
 Anaforaua mitropolitulut privind plingerea ieromonahului Rafail din sud yilcea care, pe tim-
475
1778
put cind era prolopop in sud Gorj, s-a imprumulat de la negufatori spre a plat! la vistierie o
dajdie de ajulorinl rdmasii la preofi. Cum s-a facut in repetale rinduri cisld" asupra preofilor
I nu s-a pldlil Iolui intreaga datorie, domnul hotarciste set fie cendafi tofi datornicii i chiar

februarie clironomil lor spre a se plan ieromonahului restul daloriei.

8
jo Alecsandru than Ipsilant voievod.
Iubitorule de Dumnezeu sfintiia ta pdrinte, episcoape al sfintei episcopii Rimnec, sit
faci cercetare acelor ce vor fi trAind de mArturisesc datoriia de au dat cevasi din bani si
ce au rAmas neplatiti i sA ne instiintezi citi bani sint rdmAsitd si la citi i vei avea rdspunsu,
iar de-i vei putea asdza cu cei ce vor mArturisi insusi datoriia lor i sd vor invoi, iardsi sa
avem instiintare, iar pentru cei rnorti de vor fi clironomi carii sA stie pricina, iardsi ase-
menea cercetIndu-i sil ne instinnezi.
1778, fevruarie 8.

PreainnAltate doainne,
Dupd jalba ce au dat dare manila ta Rafail iermonah din sud Vilcea cl mai nainte
vreme in domniia rdposatului Costandin \Todd Gihan 1, fiind el protopop la sud Gorj si lip-
sind din protopopie, numai dintr-o dajdie de ajutorintA au rdmas rAmdsitd la preoti taleri
520 capete, care bani neavind cu ce-i plAti s-ar fi inprumutat la negutdtori de i-au inplinit
la visterie. Si fAcindu-sA zAbavd i nesocotindu-sd banii, s-ar fi IncArcatu dobinda cu cape-
tele de s-au fdcutu taleri 1270, si cum cd dintr-acesti bani cu porunca mArii sale Stefan
vodA Gihan ar fi cisluit rAposatu episcop Parthenie al Rfmnicului in eparhiia fratii sale si
luindu-sd numai taleri 400, pentru ceilalti taleri 870 sd aflA i pind acum pAgubas. Dupd
a cdruia jalbA ne poruncesti manila ta sA cercetam In ce chip este curgerea pricinii i cii bani
au luat, citi au sA mai ia si dela eine anume si de trAesc acei datornici.
Deci, arAtAin mdrii tale, cd intrind in cercetare, vAzum la mina jAluitorului o anafora
a rdposatului intru Hristos fratelui episcop Grigorie, fiind pd acea vreme episcop la Rimnic,
cu beat 1763 iulie 4, uncle face Instiintare mArii sale rAposatului Costandin \Todd Ghihan 1
pentru aceastA cerere a jAluitorului dupa jalbe ce sA didese, intru care sdo coprinde cd adevA-
rata fiind jalba gAseste cu calc cc stt i sd cisluiascd acei bani rinduri, rinduri pA preoti in
eparhiia Rfmnec pind sd vor inplini. $i manna sa, dupd acea instiintare, hotAraste ca intra-
cestasi chip sA sA urmeze qi cu mijlocirea fratii sale sA sA facd fnpArteaM i cisla cu catastih
iscAlitu pind va scoate ph Aluitor de supt datorie. $i dupd aceastA poruncA hotArltd nee-
nerghisindu-sA i intimplindu-sA mdrii sale Costandin vodd Ghihan 1 scurtarea vieii i fA-
cind i rAposatu episcop Grigorie parepisis asupra rdposatu<lui> Parthenie episcop, au rdmas
treaba neisprAvitA. i dupd aceia, viind domnu mAriia sa Stefan vodd Gehan 1 si iardsi dind
jalbA i s-au dat poruncA cAtre rdposatu episcop Parthenie sA cerceteze jatha cu amdruntu
si cercetind au flcut instiintare lards intr-acestasi chip cd este jalba adevAratd si manila
sa tncrezindu-sd acei instiintAri de iznoavA au fAcut poruncd ca sA presare acei bani pd preo-
tii eparhii i fAcind cisld ar fi i scos taleri 400 si i-au dat jAluitorului, care poruncA o vAzum
Insine noi cu feat 1764 dichemvrie 21, si nici cu aceastA poruncA exoflisindu-sd datoriia, s-au
f Acut schimbare i mArii sale Stefan vodA i, viind raposatu Scarlat vodA Ghica i nefiind banii
Inpbinii dupd porunca luminatilor domni, al treilea au jAluit numitii jAluitorii, fAcfnd aces-
tasl cerere, i mariia sa, orinduind la noi sa cercetAm pricina, am fAcut cercetare i dupd
cartile domnilor i adeverintele rdposatilor episcopi am vaut i noi eft este jatha adevAratd
si am arAtat mdrii sale cu anafora, care anafora sd aflA i acum la mina jAluitorului. Si
dupd acea anafora vedem o poruncA cu feat 1765 noemvrie 29 a mdrii sale Scarlat vodl ce
scrie cdtre rAposatu episcop Parthenie ca sd pue i cu incet incet presdrati sA cisluiascd acesti
bani pA acea eparhie la preoli cu nume ca o milostenie, ca nici preotilor sd le pae cu greu,
nici jAluitoru sd rAmfie Indatorat, Wind i catastih de cisla acestor bani, ardtind cite cit
va ajunge pA fiestecare preotu dupd putinta lui i acel catastih iscAlindu-1 fratiia sa sd-1 tri-

526
www.dacoromanica.ro
mild la manila sa ca sa-1 vaza i dupa aceia va da porunc si pentru savIrsirea trebii. Dupa
care porunca de s-au cisluit si au luat niscai bani de catre episcopi i sd-i fi dat jluitorului
sau de nu, nu putem ti, ca alta porunca dupa aceasta nu mai vazum, mai vIrtos i fratii
episcopi amIndoi sa afla mortl, iar ca sa cercetam pentru da traesc acei datori sau de nu
vei 0i mariia ta ca macar ca nu sa afla aid aproape aceia de a cerceta, dar dupa o socoteala
zicem a de atunci i pina acum dintr-acei datornici putini sa vor fi aflind traind, poate cei
mai multi vor fi murit ca, dupa vederea cartilor i dupa aratarea jaluitorului ca aceasta
datorie s-au facutu tocmai decind s-au facut schimbarea mann sale Costandin voda Gihan 1
la Moldova, dupa stiinta vor fi ca la 20 de ani si mai bine. Am 1ntrebat si pa fratele episcopu
chir Chesarie af1ndu-sa aici de stie de aceasta pricina i ne arata ca i fratiia sa ar fi stiind
nu dintr-alta parte ci din aratarea acestui ieromonah, care pururea i s-ar fi jaluit cum ca
tot acest fel, dupa cum jdlueste marl! tale jaluitor, ar fi lute les si fratiia sa ca este pri-
cina. Ci dupa cercetare acest fel aflind si cunoscute fiind de adevarate cartile luminatilor Arh. S.nr.Bun.,
O.
donini, aratam marii tale si cum duhu sfint va lumina pa mariia ta asupra acestui jaluitor. f. 105 109.
1778, fevruarle 8.
Grigorie al Ungrovlahii.
1 Cehan Racovita.

Deparlamentul al 2-lea amid prin anaforu cd Maria Popescu cere ca Serban logofefelul,epiirop
al averii fratelui ei Costae lie, sd-i dea figanii de zesire ddruifi de fralele ei Oprea. Serban arald
cd nu e epilrop ci chezas si nu urea sd mai fie, acel frale nedindu-i ascullare. Se holdrdsle sd
476
i se dea figanii. Domnul inidresie. 1778
februarie
8
Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au ales de la judecata, vazIndu-se la mina Popeascai si carte de judecata
pentru acesti tigani, rinduim pa ... 1 carele sa aiba volnicie de unde va gasi tigani sa ia
12 suflete, pa carii sa-i aduca sa-i faca teslim la mina jaluitoarii.
1778, fevruarie 8.

Preainnaltate doamne,
Am vazut jalba aceasta si am ascultat porunca mar!! tale. Numai, Sarban logofetelu
sit apar6 cli nu este epitrop, ci chezas de la judecata, al Oprii, spre a nu strica mostenirea
cea de hut!, de care chezasie ceru sa sa lepede, ca acel numit Costache Popescu nu numai
ca nu da ascultare la cele ce-1 sfatueste pentru 1nsusi folosu lui, ci Inca inpotrivd 11 necins-
teste cu sudalmi. Si la aceasta cerere a jaluitoarii, Sarban logofetelu nu-1 zaticneste de a nu
implini zestrea surorii-si Marii, ci el fiind Indaratnicu, umbla i dosind.
Ci, sa fie luminata porunca mar!! tale cu mumbasir dupa cartea de judecata ce are
jaluitoarea, sa i sa inplineasca, si el In urma de va avea judecata, va face apelatie la divanu
marl! tale. Iar hotarlrea ramine la Innaltimea ta.
1778, fevruarle 3.

Preainnaltate doamne,
Luminate doamne, cu hotarire de judecata am a iau de la frate-mieu Costache
Popescu 12 suflete de tigani ce-rni slut zestre de la tata-mieu i acum slut trei ani 5i cinci luni
de cind tot prelungindu-ma nu mi-i mai da. Luminate doamne, pa periusiia fratine-mieu este
epitrop Sarban logofetel de puscarie. Ma rog sa i sa porunceasca ca, ori tigani sa-i Inplineasca,
or i sa mi sa faca luminata porunca marii tale cu mumbasir armasal ca, oriunde Ii vor gasi
pa acei tigani sA mi-i iau, fiindca am copila dli virsta i toata nadejdea mea la acei tigani
e ste ca, cu aceia sa-i facu cele trebuincioase si sa o dau la casa ei.

527

www.dacoromanica.ro
 MA rog mArii tale ca sit te milostivesti manila ta asupra copilii mele ca sA mi za.
tnplineascA acei tigani ca sA-i facu cele trebuincioase sA o dau la casa ei, cA IndAstul va fi
luminate doamne Intr-atita vreme de clnd mA tot prelungeste. i cum va fi mila mann
tale. Roaba mArii tale, Mania Popeasca <Rezolutie :>
Arh. ht. Buc.. Dumneata vel armas, sA apuci pl epitrop sA dea tiganii, iar avind a rAspunde, sl-i
7". nr.109v.
f. 109
6. SCOti la judecata.
1778, ghenarle 12.
Mih<ai> BArbAtescu paharnic, Iordache paharnic, Costandin CocorAscu, Dumi-
<trache > medelnicer, Iordan gramaticu.
1 Loc alb.

Velilit boieri arald prin anafora cd mdndstirea Dintrunlemn (jud. Vilcea) pirdste pe popa
477 Durnitru cu cetasii lui, mosneni din Pausesti-Oldsdu, care ar fi impresurat hotarul mosiei mdnds-
tirii si cere o noud hotdrnicie care se aprobd. Domnul vdzind cd hotdrnicia veche invocatd de mos-
nrni e de 3.8 ani o socoleste bund, iar pentru pagube hotdrdste sd cereeteze episcopul Rimnicutui.
1778
lebroarle
8
lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sA popa Dumitru cu cetasii lui, au esit la divan Innaintea domnii mele
aratA de au citit un zapis cu leat ... 1 iunie, al boerilortr ctitori ce au dat danie si au
vIndutu la mAnAstire cum si al Insup staretii ce era intr-acea vreme la aceastA mAnAstire.
Asijderea arAtA de s-au citit i o carte de hotArnicie tot cu acelasi veleat i dintr-aceiasi lunA,
numai cu o zi mai In unna zapisului. Care acestea, amindooA scriu cA, avInd pricinA boerii
ctitori cu moprenii pentru aceste mosii i Intr-alt chip neputindu-se Invoi, au cerut amindooA
partile hotarnici, carii le-au hotArit a stApIni jumAtate i jumAtate si le-au fAcut alegere cu
semne pA unde anume sA tie mosnenii i cit i pi unde sA tie mAnAstirea cu boerI, i citu.
DupA care zapis de InvoialA i dupA cartea de hotArnicie, ziserA mosnenii cA s-au urmatu
si au stApinit pInA acum In 38 ani cu pace, fAcIndu-si i cAminuri vechi fiestecarele i nicio-
datA vreo pirA n-au mai avut de cAtre mAnAstire intr-acesti ani.
Care la aceastA stApInire dintr-atlta sumA de ani i tAcerea mAnAstirii, cA n-au fAcut
niciodatA vreo pIrA, nici Insusi starita nu le putu tAgAdui fArA de numai zicea cA acei hotar-
nici de atunci au fAcutu nedreptate mAnAstirii la InpArtealA, dind mosnenilor partea cea mai
bunA, prin mijlocu, i mAnAstirii i-au dat in doo pArtl pA dA lAturi, din care nimic nu sl
foloseste mAnAstirea, fiind cAlcatA in toatA vremea de vitele mosnenilor si de ei, i pentru
aceia cerea acum a sA indrepta i sA sA strice acea hotArnicie. A cArlia cerere este fArA sIA
nici o orinduialA i dreptate acum peste atita sumA de aid si nu poate a sA ajuta la aceastA
cerere cu cuvIntu ce zice cA mAnAstirile au voe pInA la 40 de ani, pentru cA acea voe este
la mAnAstiri clnd au mosie pierdutA, nestiutA, oH cartile prApAdite, iar la aceasta care au
fost de fatA In vedere si au priimit in 38 de ani, nu poate avea nici un fel de dreptate.
Ci, dar, hotArniciia i zapisul mosnenilor au toatA tAriia si nu sA pot strica, fArA dA
numai pentru paguba ce zice cA i sA pricinueste mAnAstirii de cAtre mosneni In toad. vremea,
rinduim pA iubitoru dA Dumnezeu episcopu Rimnecului, ca mergInd in f ata locului sA vazA
stricAciunea i nefolosul ce are mAnAstirea i sA-i asaze pentru aceia a nu sA pAgubi mAnAs-
tirea de folosul i venitul ce I s-ar cAdea sA aibA. Asijderea si de va fi tiind mosnenii mai multu
de ceia ce le scrie cartea de hotArnicii In vreun chip, sfintlia sa sA cerceteze de aceasta a:
sA indrepteze.
1778, fevruarle 8.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, vAtafu de visterie au adus la judecatA Innaintea
noastrA pA Sofia starita de la sfinta mAnAstire Dintrunlemnu sud Vilcea, plrlsA popii .lui

528
www.dacoromanica.ro
 Dumitru i cetasii lui de la satu PAuldstii dA OtAsdu sud VIlcea, zichid numita staritA cA
rAposatu vornec Costandin Poenarul i Tudor paharnic Greceanu l cu feciorii lui anume Barbu
biv vel pitar i Sarban Greceanu frate-sAu, partea loru de mosie ce au avut-o Intr-aceastA
mosie ce-i zic PAusdsti, dintr-Insa, au Inchinat-o danie, iar ceilaltd ce au mai avut-o, au yin-
dut-o tot la aceastA sfIntd mAndstire. Si zice numita staritA cd la hotArniciia cc s-au fAcutu,
s-au nApAstuit sfInta mAndstire cd nu i-au dat mosie pd unde au avut stApInire acei boeri ce
au dat danie si au vindutu mAndstirii, ci i-au dat mosie proastd i stearpd.
Ci, fiindcd mAndstirile au voe dupd pravild sA-si caute stApInirea pind la 40 de ani,
sl roagA numita starita Inpreund cu celelalte calugarite, InnAltimii tale, sA te milostivesti
InnAltimea ta asupra lor i asupra sfintei mAndstiri, ca a nu sA nApAstulascd de mai sus-
numitii mosneni, ci la divan Innaintea InnAltimii tale sA-si afle dreptatea i pA unde va scrie
zapisile cele de danie si de cumpArAtoare de la mai sus-numitli rdposati boeri, cd au avut stdpi-
nire, pA acolo cerc sd i sd dea i mosie dupd coprinderea zapisilor. Ci, la aceasta a nod ni sd
pare a fi cu cale, pentru cd am citit zapisile, atit cele de danie, cum si cele de cumpard-
toare, starita zice cd nicidecum nu stApineste pA unde scrie zapisile, ci prin altA parte pod
unde au dat acei boeri hotarnici dA atunci. Si numita starita de acum, nu sA odihneste vd-
zind mosiia sfintei mAndstiri InpresuratA i calcatd de cdtre mosneni, ci cere ca sA fie mila
mArii tale ca sA i sA orInduiascA boeri hotarnici de iznoavd ca sA meargA acolo In fata locu-
lui sA traga toatA mosiia i dupd zapisile lor, dupd cum sd vede cd este stApInirea jumdtate
mAndstirii i jumdtate a mosnenilor, sA-1 dea mosie sfintei mAndstiri de o parte.
La care, si noi gdsim cu cale cd cerirea staritii este bunk pentru cd acum, cum sA
aflA hotArniciia aceasta, totdeauna poate <sA> sd calce mosiia sfintei mAndstiri de cAtre mos-
neni, pentru cd nu i-au dat de o parte ; partea mAndstirii au inpArtit-o In 2 pArti, iar mos-
nenilor le-au dat la un loc prin mijlocu acelor 2 pArti (asa arAtA starita) i pentru aceia nu
este odihnitA.
Ci, ne rugAm Innaltimii tale, dupd cerirea ei, sA i sd orInduiascd 12 boeri hotarnic
sA i sA Indrepteze moiia, ca sA nu sd nApAstuiascA sfinta mAndstire. i fiinda sfInta epis-
copie este In judetu Well, sA ia osteneald si sfintiia sa pArintele episcopu Rlmnicului sA
meargd la vremea chid va fi de hotArnicie, ca sd vazd acea hotArnicie de atunci, build este,
sau rea < ?>. Si de-i va putea tnvoi pA amlndoad pArtile, sd le facd i izbrAnire de acolo prin
carte de judecatA, iar de nu va putea sA-1 aseze parintele episcop, acei 12 boeri hotarnici
alegInd partea jumdtate a sfintei mAndstiri, sA i-o dea de o parte, ori pA din sus, ori pA din
j os.
Noi asa am gAsit cu cale, iar hotArlrea cea dAsAvirsitA rAmine a sA face de cdtre InnAl- Atli. St. Bi c.,
timea ta. Ms. nr. 6,
f. 112 111.
1778, ghenarle 23.
Neculae Dud<escu> vel ban, Dumktrache> spdtar, Nicolae BrIncoveanu vel
vornic, Stefan Pirscoveanu vel logof At, Radu SlAtkneanu> vel clucer, Scarlat
DrugAnescu vel sArdar.
1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Ovanes armeanul pirdste pe Nicolae mdrgelarul
din Bucuresti care nu i-a plait! o datorie. Acesta recunoscind se holdriiste ca amaneturile sd rdmind
pirisului, scofindu-sd acelea care au fost zestrea sofiei lui Nicolae. Domnul intdreste. 478
1778
februarle
10 Alecsandru loan Ipsilant voievod. 8
FiindcA i sotiia numitului Nicolae are sA ia lipsd dA zestre cum sA aratA prin osebitA
anafora a preasfintii sale parintelui mitropolitu, Intru care scrie cd niste vie ce este pusd
zalog de bkrbatl-sdu, este zestrea ei, poruncim orInduitule zapciu ca, dintr-aceste mai jos-
aratate amaneturi, ceia ce va fi zestre a ei, sd nu sA supere de datornici, iar ce va fi al lui

529

www.dacoromanica.ro
 Nicolae Intr-aceste amaneturi, la aceia, fiindcA dupA zestre sA protimiseste Inprumuttoru
acesta mai mult declt alti datornici, ca unu ce au avut amanetu, sA cauti sau sA vinzi ama-
netu prin marafetu starostii i sA lnplinesti banii, sau sA-i rAmlie stAtAtoriu.
1778, fevruarle 8.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca marii tale, dumnealui vAtafu za pAhArnicei aduse la judecatA
pA Ovanes armeanu tovarAs lui Nicolae mArgelaru din Bucuresti, de la care cerea taleri 500
cu zapisu ot leat 1777 ...1 17, cu dobinda la o lunA po taleri 7,60 si cu soroc de o lunA puindu-si
amanetu 9 pogoane de vie lucrAtoare din dealul Bozienilor si alte 4 pogoane de vie iarAsi
lucrAtoare din dealul Urlatiloru, puindu-i amanet i zapisile caselor ce le are In Bucuresti
In mahalaoa Biserica Ianii, scriind In zapis chear asa, ea de nu va plAti banii la soroc, sA
fie amanetu ...1 acestea toate, stAtAtoare.
FatA fiind Nicolae mArgelaru, zapisul i datoriia nu o tAgAdui, numai rAspunse cA el,
fiind datoriu la un Costea liptcanu o sumA dA bani, sA aflA la Inchisoare si cu hotArire
domneascd i s-au pecetluit prAvAliia cu marfa ce au avut <si> 1 casile, spre inplinirea banilor
acelui InprumutAtor si acum nu are cu ce plAti banii plrIsului.
Pentru care, vAzindu-sA la mina plrluiui amaneturi pA acesti bani, am urmat porun-
cilor pravi<li>lor, precum mai jos sA vede, si am hotArit ca aceste amaneturi sa fie bune
pA seama plrlsului si din amaneturile acelea sA-si ia atit banii, capetele, eft i dobinda
Arh. St. Buc.,
Ms. ur. 6, lor, dA vreme ce aceste amaneturi nu intrA la vinzarea altii periusii, care este sA sA vinzA
f. 114v. 115.
pentru datoriia Costii. Iar hotArlrea cea dAsAvirsitA rAmine la mAriia ta.
1778, ghenarle 15.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Coc <orAscu> sArdar, Alec
<sandru > Greceanu, Hagi biv vel sluger, loan Fdlcoianu.
1 Ilizibil.

Velifii boieri aral6 prin anafora cd Dumilrasco Pirlianul care se judecase la aimeic6mia Cra-
479 loud cu Hagi Ivan din Craiova se rejudecif acum si i se respinge reclamalia facula dup6 14
ani de la prima judecalii. Domnul In16reste ardlind c6 reclamanialui, hof f i gazdd de hofi"
i se cuvine pedeapsa la ocn6.
1778
februarle
8 Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
TnfAtisindu-sA si Innaintea domnii mele la divan amlndoaA pArtile, vAzum din cele
mai jos scrise cA numitul Plrlianu au fost bine dovedit de hot si de gazdA hotilor si peste
patrusprezece ani, acum iarna cAutind judecata moii, pA carele intrebindu-I cum au cutezat
a mai esi la divan, el muncea sA sA ajute cA n-ar fi fost vinovat.
Deci, unuia ca acestuia dovedit de hot, de va mai umbla cu jAlbi si nu sA va astimpara,
i sA cade pedeapsd si la ocnii, iar lui Hagi Ivan i-am dat domniia mea aceastA IntArire ca
dupA cum scrie mai jos sA sA urmeze si sA stApineasca cu pace.
1778, fevruarie 8.

PreaInnAltate doamne,
Acest Dumitrasco Pirlianul, neodihnindu-sA pA aceastA cercetare i hotArire ce In
scris sil vede cA Ii s-au fAcut la judecata Craiovii la iulie in 20, leat 1777, au dat jalbA la
Innaltimea ta, ca sA fie adusi dinpreunA cu piritu Hagi Ivan de la Craiova ca, din luminat
divanu InnAltimii tale, sA-si afle dreptatea. DupA a cAruia jalbA, din luminatA porunca mArii
tale, mergind Stroe pAhArnicel la Craiova, au adus pA Costandin Popa vechil daspre partea
lui Hagi Ivan si scotind vAtafu de pAhArnicei pA amlndoaA pArtile innaintea noastrA la jude-

530
www.dacoromanica.ro
 catA, am cetit atit aceasta anafora de la Craiova, cit si o carte de judecatA tot pentru
aceastA pricinA de la leat 1763, intre care este iscAlit preasfintiia sa pArintele proin mitro-
politu chir Grigorie, fiind atunci episcop al Rimnicului, i alti boeri parninteni de la Craiova
InpreunA i cu Manolache aga Hagicutii, fiind caimacam, cum si o anafora iscAlitA de dumnealoru
velitii boeri i IntAritA cu pecetea mArii sale tefan vodA Racovita, leat 1764. i mAcar cA
vAzind noi aceste carp pentru aceastA judecatA, nu ni sA cade a mai intra intr-aceastA jude-
catA fiind hotAritA de arhireu cu atitea boeri i IntAritA si de mAriia sa tefan vodA Raco-
vita, dar cu toate acestea, fiindcA ni sA porunceste de innaltimea ta ca sA-i cercetAm, i-am
mai cercetat 5! noi pa amIndocoa pArtile si, fiind trecuti la mijloc si 14 ani de atuncea, sA
vede i Intr-aceste carti de judecata sA aratA cA Dumitrasco jAluitorul nu are nici o dreptate
la cererea lui. Dar de vreme ce nu este odihnit pa aceste judecati ce s-au zis mai sus, carele
grit i hotArite de arhiereu si de domnu i de atitea boeri Intr-atita vreme, 51 cere sd iasti Arh, St. Hue..
Ms. nr.
si la luminat divanu Innaltimii tale, rAmine a sd face cea dAsAvIrsitA hotArire de cAtre InnAl- I. 115 115v.
timea ta.
1777, diehemvrie 19.
Necolae Dud<escu> vel ban, Badea Stirbei vel vornic, 5tefan Pirscoveanu
vel logofat, Scarlat Greceanu vel logof at, Radu SlAti<neanu> ye! clucer.

Velifii boieri arald prin anafora Ca nemullumild de judecata departamentului de criminalion

care a recunoscut lui lanache Maurodin dreptul asupra figanutui revendical de ea, Catrina Bald-
ceanca se rejudecd; dupd cerceldri se dd aceia# holdrire. Domnul Intdrege.
1778
februarie
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod. 8
IntArim si domniia mea hotAririle de mai jos-arAtate, ca sA stApineascA dumnealui
paharnic, acel tigan, cu pace. Tolico pisah gospodstvo mi.
1778, fevruarie 8.
Dumneaei Catrina stolniceasa BAlAceanca, neodihnindu-sA pa judecata ce sA aratA
printr-aceasta anafora a dumnealor boerilor judecAtori de la departamentu de cremenalion,
zicind cA la acea judecatA numai zisele dumnealui Ianache Mavrorodui paharnic, s-au tinut
In seamA pentru acest Radul tiganu, iar mArturlile dumneaei, care zice cA mArturisesc pentru
acest tigan cA este fAcut dintr-un tigan al dumneaei, zice cA nu i s-au tinut In seamA, din
luminatA porunca mArii sale prealnnAltatului nostru domnu, Io Alecsandru Ion Ipsilant voie-
vod, au adus Innaintea noastrA la judecatA, dumnealui vel armas, atit pA Mihaiu BAlAceanu,
fiu i vechil dumneaei fiind, i pA dumnealui Ianache Mavrod a paharnic i pa Radu tiganu
ce este de pricina cum si pA Loiz uncheasu de la satu Rica i pa Bunea ot tam ; pA Manea
tiganu, mArturiile dumneaei Catrinii BAlAce<anchii> dupA cerirea dumneaei i deterA In
scris innaintea noastrA cele ce au stiut pentru acest tigan. PA carii, pentru mai bunA dAsco-
perirea adevArului, i-am trimis dA la judecatA si s-au cercetat si de preasfintiia sa pArintele
mitropolit si dupa cum ne-am Instiintat de la preasfintiia sa mArturii<lor> lui Loiz uncheasu
i Bunii, nu s-au dat crezAmint, fiindcA era oameni din satu dumneaei BAlAce<anchii> cum sl
Manii tiganului, fiind tigan al dumneaei si mai virtos, cA nici mArturiilor acestora nu sA
potrivea cu mArturiile Tomii cApitanu, iar acest TomA capitan au mArturisit innaintea preas-
fintii sale cA in trei rinduri au furat Stanco, tiganu rAposatului Mateiu BAlAce<anu> <o ti-
gancA> si au trAit acel Stanco tiganu cu dinsa un an de zile i dupA ce au murit tiganu,
zice cA au rAmas tiganca grea cu acest tigan. Au adus si dumnealui Ianache Mavrodin pahar-
nic pa preotu popa Voico si au mArturisit innaintea preasfintii sale pArintelui mitropolit, cA
stie cA, furind tiganu BAlAceancAi pA Stanca, tiganca boerului Mavrodin, ar fi auzit pA
jupineasa BAlasa, muma dumnealui paharnicului Mavrod<in>, zicind ca au fugit tiganca
grea i dupA ce au gAsit-o si au adus-o acasA la dumnealor, au dat-o iar dupA bArbatul ei,

531

www.dacoromanica.ro
 Ion tiganu, si dupa aceia au nAscut pA acest Radu tiganu, iar dupA Coman tiganu ce zice,
CA au dat-o peste 4 ani. ksA fArA blestem slut aceste mArturisanii.
Deci, pentru cA Stanca tiganca este bunA a dumnealui paharnicului Mavrodin, ne Incre-
dintaram si dintr-o adeverinta iscAlitit de dumnealui rAposatu Costandin BrIncoveanu vel
logof at, prin care scrie vAtasilor dumnealui, de tigani, ca sA dea pA acea Stanca tiganca
la dumnealui Costandin Mavrodin slugeru, tatul dumnealui paharnicului Mavrodin, dupA un
zapisu ce au fost vdzut rAposatu, iscAlit de egumenu mAnAstirii BrIncovenilor, asemenea ci
pentru CA au furat pA aceastA tigancA tiganii BAlAceanului i, dupA ce au gAsit-o, cum cA au
dat-o tot dupg bArbatu ei cu care era cununatA dupl lege, ne Incredintardm din mArturiia mai
sus-numitului preot.
Ci, dupA orInduiala pravililor i dupa obiceiu tArii, mAcar i sA fie acest Radul tiganu,
fAcut din tiganu BAlAceanului i mAcar dA sA va fi fost i cununat tiganu BAlAceancAi cu
aceastA tigancd, dA vreme ce fArA stirea stApiniloru lor, au fost acest fel de cununie si nu
rApire i cu nedaspartire bisericeascA de bArbatu ei cel dintfi, un lucru Ca acesta este parano-
mie i preacurvie i orice sA va fi nAscut dintr-acest fel de faptA de curvie i paranomie,
rAmine a fi tiganu si a bArbatului ei cel cununat dupg lege. Osebit de acestea, sA vede cA,
dA clnd s-au nAscut acest Radul tiganu, slut 18, 19 ani i intr-atItea ani nici rAposatu Mateiu
BAlAceanu, nici rAposatu stolnic IonitA BAlAceanu n-au cerut pA acest tigan, ci s-au stA-
pfnit cu bung pace de dumnealui paharnicu Mavro<din>.
Pentru aceia, dupA cum si dumnealor boerii judecAtori au gAsit cu cale, ai depar-
tamentului dA cremenalion, asemenea hotArIm i noi sA stApIneascA dumnealui Ianache pahar-
nicu Mavrodin si de acum Innainte pd acest Radu tiganu cu bunA pace dA cAtre dumneaei
Ar h. St. 1316..
Ms. nr. 6. stolniceasa Catrina BAlAceanca i dA cAtre Mihai BAlAceanu fiiul ei i (IA cAtre tot neamul
f. 116 117. dumnealor boerilor BAlAceni. Aceasta scriem.
1778, ghenarie.
Nec<ulae > Dud<escu> vel ban, Nic<olae> BrIncoNeanu vel vornic, Badea Stirbei
vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel logofat, Scarlat Greceanu vel logofat, Radu
SlAtineanu vel clucer, vel paharnic, vel stolnic, vel sArdar, vel sluger.
1 Corect : Mavrodin.

Velifii boieri arald prin anafora cd Agnita Sasca dupd judecare la departamentul al 2-lea se reju-
481 deed cu basa Diamandi, epitrop al bunurilor ei, cerindu-i sd-i redea casa Inchiriald de acesta lui
Anastaste care Meuse chelluieli pentru repararea casei. Nerestiluind Agnita Sasca aceste cheltu-
1778 jell, divanul holdrdste ca epitropul sd continue sd dispund de casd. Domnul Intdreste, cu apel.
februarle
8
lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Dupg cum au gAsit i dumnealor velitii beer cu cale aja sA sA urmeze i sA stApl-
neascA Diiamandi epitropu cu pace, dA vreme cA n-au dat Agnita banii nici pinA acum.
Iar avind a face apelatie, iasA si la divan.
1778, fevruarie 8.
PreatnnAltate doamne,
Neodihnindu-sA Agnita Sasca dupA aceastA anafora a dumnealor boerilor judecAtori ot
<al> 2-<lea> dcpaitrment, au jAluit InnAltimii mAril tale si dupA jalba ei s-au orinduit dA cAtre
InnAltimea mArii tale la noi. PA care-i aducIndu-i vAtafu de copii dA divan la judecatA si
Innaintea noastrA, atit pA Agnita, eft si pg basa Diiamandi ce este orfnduit epitrop cu lumi-
natA cartea mArii tale asupra acestui han, am citit aceastA anafora a dumnealor boerilor
judecAtori i sA vAzu cA este fAcutg dupA dreptate, mai vIrtos, cA lnsusi Diiamand epitropu
au priimit cA de va da Agnita cheltuiala ce s-au fAcut la dresu acei case cu pivnitA, curn
si chiriia, precum dA i cel ce sade acum Intr-Insa, i ce cheltuialA va fi fAcut acel chi-

532
www.dacoromanica.ro
riias la acea casA si pivnita pina acum sa alba a-I intoarce banii si sa-si ia Intru stApInirea
ei acea casA cu pivnita, avind protimisis, de vreme ce au sazut mai nainte.
Care la aceste zise ale epitropului, drept asa este, iar nelntorcind cheltuiala si chiriia
dupA cum s-au zis mai sus si dupd priimirea epitropului, si noi am gasit cu cale, Diiamandi
epitropu sA fie apArat de cererea numitei Agnitei SascAi si sA stapineasca acea casA cu piv-
nita Anastase cel ce 1-au pus epitropu ca sa sazA cu chirie. Noi intr-acestasi chip am gasit
Arh. St. Buc..
cu cale, iar hotarirea cea desAvirsitA rAmine a sa face dA cAtre innaltimea ta. nr. 5. f. 120
1777, mantle 23.
Badea vel vornic, vel logofat, Dumitrache Varlaam ye! paharnic, Radu vel
sArdar, Radu Filipescu vel medelnicer.

Veli lii boieri arald prin anafora cei negulotorti Dumitru, Dima si &lit reclamd pe boierii oiert
care le cer plata oieritulut la Mete lnscrise pentru abator. Se holdrciste dupd vechiul ()Neel sri se
plateascd oieritul numai pentru vitele vit. Domnul 111(61-este. 482
1778
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod. februarle
Neodihnindu-sa Dumitru i Dima dinpreunA cu ceilalti negutAtori, au esit la divan 8
innaintea domnii mele fata cu dumnealui biv vel aga Ianache Muruzi, zicind cA n-au avut
obiceiu a plAti niciodata oieritu si pentru aceia ceru sA fie si acum nesupArati. Pentru care,
macar cA cu nici un tel de cuvint nu pot avea acestiia dreptate mai multu decit neguta-
torii capanlii, care facu strinsura oilor pentru treaba InparateascA dA le ducu la Tarigrad
si iardsi plAtesc oeritu vitelor loru, ca toti de obste, dar cu toate acestea le-am cerut sA arate
vreun preveleghiu si carte domneascA la zisa lor, ca a vedem care este cuvintu a nu plAti
oeritu ca toti de obste si nici un tel de temeiu sau vreo carte nu avusarA sA arate nimica,
ci numai cu gura zicea ca n-au platit. Iar la mina boeriloru oeri, vazum aceste 2 anafo-
rale si hotAriri de domni care dovedesc ca si mai nainte, cind s-au intimplat a avea boerii
oeri cu negutatorii asemenea pricini, tot au plAtit dupa obiceiu, asijderea si an si antartu
au plata.
Deci, intArim si domniia mea hotArirea dumnealor velitilor boeri, dupa cum sA coprinde
mai jos sA sa urmeze a plti oieritu pa cite vite s-au gasit vii la vremea scrisului, adicA,
caprile de strinsura pentru zalhana, iar pentru cele moarte sa nu sa supere. Cum si erbarii
sA fie aparati de banii erbaritului fiind bine plata, dupe vechiu obiceiu, care si de insusi fu
netAgaduit.
1778, tevruarle 8.
Preainnaltate doamne,
DInd jalba la Innaltimea ta negutAtorii, care au avut capre de strinsurA pentru zalhana, zicind
cA-i apucg boerii oeri sA plateascA oeritu, si cerind ca sa le Intoarca innapoi slujbasii erbari,
erbaritu ce 1-au plAtit pentru acele capre, de va rAminea sa plateascA oeritu, i-au adus fata
inaintea noastra vAtafu de aprozi din luminatA porunca InnAltimii tale ca sit cercetam de au
fost obiceiu vechiu a sA plAti oeritu pentru caprele dA strinsurA si intrebind pa logofatu
Ionita, vechil fiind dAspre partea boerilor oeri, ca sa raspunzA, ne arAta da a citird 2 anafo-
rale iscAlite de dumnealor velitii boeri, una de la leat 1762 ghenarie, intArita cu pecetea marii
sale Costandin vodA Mavrocordatu, si alta cu leat 1764 iulie, Intarita cu pecetea mArii sale
*tefan RacovitA vodA, intru care sA aratA ca. asemenea nevrInd sA plAteasca oeritu negutAtorii
pentru caprele de zalhana cu pricinA ca plAtesc si erbArit si gasindu-sa prin cercetare O. Jude-
cata Inca de atunci, ca au fost vechiu obiceiu a sA plAti oeritu, fiindcA erbAritu si vama n-au
a face cu oeritu, i-au dat platnici de a plAti oeritu. DupA acestea, vedem si luminatA cartea
innaltimii tale de acum de la dichemvrie 4, la mina boerilor oeri ca, dupl vechiul obi-
ceiu ce s-au vazut printr-aceste anaforale si hotariri domnesti di este a sA plAti oeritu
caprelor da strInsurA da zalhana, sA aibA si acum a lnplini oeritu pa vitele ce vor fi fost
vii la scrisul oeritului.

35 C. 758 533

www.dacoromanica.ro
 Deci, fiindca asa au fost vechiul obiceiu, dupA cum mai sus aratA prin anaforale
intarite i <IA domni i Hind. asemenea hotArtre i prin luminatA cartea innAltimii tale,
gasim i noi cu cale sA plAteascA acesti negutAtori banii oeritului la boerii slujbasi, insa
numai pa cite vite au fost vii la scrisu oeritului si au fost prin vederea slujbasilor oeri scrise
jar 1111 dupA suma rAvaselor erbarilor ce au fost la mina negutAtorilor, fiindcA din suma
viteloru ce sA coprinde in rivasele erbariloru, unii din negulAtori au fost apucat de au Mat
dintr-insile la zalhana i acelea nefiind vii la scrisu oeritului nu este cu cale a sA plAti de
oerit. Asemenea i pentru erbari, fiindca este obiceiul vechiu, ca vitele ce sA tae la zalhana
sA le plAteascA <IA erbArit i fiindcA i aceste vite ce sA jiluesc acesti negutAtori s-au Mal
la zalhanale, sa rAmlie nesupArati siujbasii ierbari ce au luat erbAritul de la acesti negu-
A r h. ht. Buc.. tAtori pentru acesle capre de strinsurA ce le-au tAiat la zalhana. Noi asa am gasit cu cale,
Ms. nr. 6,
t. 121 1'..1v. iar hotArirea ramine la innAltimea ta.
1777, diehemy rie.

Velitii boieri arald prin anafora cd lane logofdlul se plinge contra tut Pirvan si Aldea care
483 nu-I lasd sd stdpineascd parka de mosie din Ornesti (jud. llfov) cumpdruld de el. Divanul
cercelind zapisul de cumpdrare si foaia de holdrnicie admile cererea rcclamantului. Domnul inid-
reste.
1778
februarie
8
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
DA vreme ce aceastA cercetare si alegere s-au facia aici, fatA fiind amindoA pArtile
dupA care alegere i hotArire in urmA nu s-au aritat vreunu cu jalbA dA nemultumire nici
pina acum, si de vreme ce dumnealor velitii boeri sA vede ea au judecat cu dreptate dupA
scrisori ii dovezi si face trebuinp de a merge iarAsi cei dintii rinduiti hotarnici la fata locu-
lui, intArim i domniia mea alegerea aceasta ce scrie mai jos, fiind cu cale, si poruncim orindui-
tilor boeri i aceluiasi portArel sA mergeti la numita mosie ca sA dati si sA alegeti partea
jAluitorului dupa scrisorile ce are, cum aratA mai jos intr-aceasta anafora.
1778, le% ruarie.

PreainnAltate doamne,
Iane logofat brat Timase <al> 2<-lea> vistier au dat jalbA la innaltimea ta, zicind cA.
5 ani sint de cind au cumparat de la mosnenii ornesti 447 stinjeni de mosie in hotarul
Ornesti sud Ilhov i acum Pirvan i Aldea sin Oprea de acolo nu vor sA-i dea acea mosie
care au cumpArat-o dupa scrisori, ci zic ei sa dea altA mosie proasta unde n-au curnparat.
DupA a cAruia jalbA, s-au fAcut luminatA porunca innAltimii tale la Mateiu FundAteanu biv
<al> 3<-lea> vistier si la Ion biv <al> 2<-lea> comisu, ce au fost atunci hotarnici in partea
locului la altA mosie a Florestiloru, ca sA mearga si la aceastA mosie Ornestii i sA facA
alegere si de partea de mosie acestui jAluitor pA unde i sA cuvine dreptu dupA zapise i
scrisori i, mergind cu acea luminata poruncA la numitii hotarnici, zice ca au fost isprAvit
hotarniciia la mosii Florestilor si s-au fost ridicatu de acolo si nu s-au ficut urmare dupit
cum s-au poruncit la acea mosie a jAluitorului de a sA face alegere.
Deci, prin zapciu cel orinduit vdtav de divan, au esit innaintea noastra la judecatA
acest Iane logofat jiluitorul, cu Pirvan i Aldea, ce nu vor sA lase sA-si stapineasca mosiia
pA unde au cumpArat i aritA lane logofatu de si citi la judecati zapisul de cumpiratoarea
mosii si foaie da dAspArtirea partilor mosii cine ce are si stipineasci, care amindoo aces-
tea sint di la leat 1772 octomvrie 19 si iscAlite de toti mosnenii vinzitori i mirturii, intre
care sint iscaliti mirturii i acestiia, Oprea si tatul Aldei, i adevereaza toti si vinzatorii
mosneni i rnArturiile mosneni, i botaraste aratat si stipineasci Tanase vistieru stinjeni
447, mosiia Ornesti, insi in silistea satului stinjeni 140, i din jos de funiia bisericii, stin-
jeni 193, si la hotaru din vale, stinjeni 110. Am intrebat pA Pirvan i Aldea cu ce pricini nu-1

534

www.dacoromanica.ro
lasa sa stapineasca mosiia, dupa zapisul si dupa foaia de alegere ce sint iscalite de Insusi
ei si de toti ceilalti mosneni, si raspunsera ca acea mosie ce au cumparat-o vistieru Mime
calca pita in silistea satului i cer sa ramie a loru si sa dea lui Iane logofatu pa clod
laturi alta mosie. La care, mai facind cercetare, vedem In zapisu vinzarii si In foaia daspar-
phi prtilor mosii, ca sa hotaraste foarte artat sa stapineasca vistieru Tanase hotarul care
au stapinit acei mosneni vinzatori in silistea satului, stinjeni atitea i pin cutare si cutare
loc, dupa cum s-au zis mai sus, In care zapis i foae sint iscIii toti mosnenii Inpreuna si
cu acestiia.
Drept aceia, dreptate este sa stapineasca acest Iane logofatu mosiia pa unde au sta-
pinit acei mosneni vinzatori ce au vindut lui Tanase vistieru dupa zapisu i dupa foaia ce s-au
zis mai sus, iar cererea mai sus-numitilor Pirvan si Aldea este fait de temeiu si (Ira da nici
o dreptate. Ci, gasim cu cale, clupa cum si prin ceilalta luminala porunca de la septenivrie
4, 1777 s-au poruncit dA catre innaltimea ta la hotarnici pentru aceasta alegere ce s-au zis
mai sus, sa fie si acum luminata porunca innaltirnii tale tot la acei hotarnici, sa mearga
cu orinduitu portarel la Ornesti in fata locului si sa stringa pa ceilalti mosneni si pa satenii
de acolo, sa dea lui lane jaluitorul moiia, sa o stapineascd p unde au stapInit acei vinza-
tori mosneni, dupa cum scrie zapisul de cumparatoare si foaia ce este de alegerea partilor
isciilit d toti mosnenii vinzatori si marturii, si sa pue si pietre hotard. Dind si carp da
hotarnicie nurnitii hotarnici la mina lui Iane logofatu, cum si la mina tuturor celorlalti mos- Arh. St. Bfluc.
M.
neni, ca sa stie fiestecarele pa unde sa stapineasca. Noi asa am gasit cu cale, iar hotrirea .12i
ramine la innaltimea ta.
1777, diehemIrle 1.

Nic<olae> Brincoveanu vel vornic, Badea Stirbei, vel vornic, Stefan Pirscoveanu
vet logofat, Scar lat vel logofat.

Mitropolitul Wit arald prin anctfora cd ieromonahul Rafail (jud. Vilcea) plinge cd fund
484
se
protopop in jud. Gorj si trebuind, din poruncd domneascd, sd acopere dajdia ajutorintei de la preo-
tii din protopopie n-a puha s-o implineascd si s-a imprumulat la negustori care ii cer dobindd
mare. Dupd cercetdri domnut porunceste ca episcopul Rimnicului sd cisluiascd pe preotii din 1778
eparhia sa pentru acoperirea daloriel lui Rafail. februarie
9

lo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.

Iubitorule de Duinnezeu, sfintiia ta parinte episcoape al sfintei episcopii Rimnic, sa
faci cercetare acelor ce vor fi traind, de marturisasc datoriia, de au dat cevasi din bani
5i ce au ramas neplatiti, si sa ne Instiintezi clti bani sint ramdsita si la citi, i vei avea
raspunsu. lar de-i vei putea asaza cu cei ce vor marturisi lnsusi datoriia lor i sa vor Invoi,
iarasi s avem Instiintare, iar pentru cei morti, de vor fi clironomi carii sa stie pricina,
iarasi asemenea cercetIndu-i, s ne Instiintezi.
1778, feruarle 9.

Prealnnltate doamne,
Diva jalba ce au dat catre manila ta Rafail, ieromonahu din sud Vilcea, ca mai
nainte vreme In domniia raposatului Costandin vocla Geban, fiind el protopop la sud Gorj
si lipsind din protopopie, numai dintr-o dajdie de ajutorinta au ramas ramasita la preoti,
taleri 520 capete, care bani neavInd cu ce-i plati, s-ar fi imprumutat la negutatori de i-au
lnplinit la visterie i facindu-sa zabava si nescotindu-sa banii, s-ar fi Incdrcatu dobinda cu
capetele de s-au facut taleri 1270 si cum a dintr-acesti bani, cu porunca marii sale Stefan
voda. Gehan, ar fi cisluit raposatu episcop Parthenie al Rlmnicului In eparhiia fratii sale
si luindu-sd numai taleri 900, pentru ceilalji taleri 870, s afla si pina acum pagubas. Dupa

53;

www.dacoromanica.ro
 a aruia jalbA ne poruncesti mAriia ta, sA cercetAm In ce chip este curgerea pricinii i clti
bani au luat, citi are sA mai ia, si de la cine anume, si de trAesc acei datornici.
Deci, arAtAm mArii tale cA, intend In cercetare, vAzum la mina jAluitorului o anafora
a rAposatului Intel Hristos fratelui episcop Grigorie, fiind pA acea vreme episcop la Rim-
nic, cu leat 1763 iulie 4, unde face Instiintare mArii sale rAposatului Costandin vodA Gehan
pentru aceastA cerere a jAluitorului dupA jalba ce sA didese, Inter care sA coprinde cA, adevA-
rata fiind jalba, gdseste cu cale ca sA i s cisluiascA acei bani, endue endue pA preoti
in eparhiia 111mnic<ului> pinA sA vor Inp lini. Si mAriia sa dupA acea Instiintare hotArAste ca
Intr-acestasi chip sA sA urmeze si cu mijlocirea fratii sale sA sA facA InpArtealA i cisla cu
catastih iscAlitu pinA va scoate pA jAluitor dA supt datorie i dupA aceastA poruncA holt-
Ott, neenerghisindu-sa, si intimplindu-sA mArii sale Costandin vodA Gehan scurtarea vietit
si fAcind ft rAposatu episcop Grigorie paretisis asupra rAposat<ului> Parthenie episcop, au rAmas
treaba neisprAvitA. Si dupA aceia viind domn mAriia sa Stefan vodA Gehan, i iarAsi dind
jalba, i s-au dat porunca cAtre rAposatu episcop Parthenie sA cerceteze jalba cu amAruntu
i cercettnd, au fAcut injtiintare iarAsi Intr-acestasi chip, cl-i este jalba adevAratA i mArlia
sa Increzindu-sA acei InstiintAri, de iznoavA au fAcut porunca ca sA presare acei bani pA
preotii eparhii i fAcind cislA ar fi i nos taleri 400 si i-au dat jAluitorului, care poruncl
o vdzum l Insine noi cu leat 1764 dichemvrie 21 si nici cu aceasta porunca exoflisindu-sA
datoriia, s-au fAcut schimbare i mArii sale Stefan vodA.
$i viind rAposatu Scar lat voda Ghica i nefiind banii Inpliniti dupA porunca lumina-
tilor domni, al treilea au jAluit numitii jAluitori fAcInd acestasi cerere i mAriia sa oenduind
la noi sA cercetAm pricina, am fAcut cercetare i dupA cArtile domnilor i adeverintile rApo-
satilor episcopi, am vAzut i noi cA este jalbA adevAratA si am arAtat mArii sale cu anafora,
care anafora sA afla i acum la mina jAluitorului.
*i dupa acea anafora, vedem o poruncA cu leat 1765 noemvrie 29 a mArii sale Scarlat
vodA cc scrie cAtre rAposatu episcop Parthenie ca sA pue, ft cu Incet incet presarati, sA cisluiascA
acesti bani pA acea eparhie la preoti, cu nume ca o milostenie ca, nici preotilor sA le pael cu
greu, nici jAluitoru sA rAmie Indatorat, fActnd si catastih de cisla acestor bani, arAtind cite
clt va ajunge pA fiestecare preotu dup5 putinta lui. Si acel catastih iscAlindu-1 frAtiia sa, sA-1
trimita la mAriia sa ca 5A-1 va.zA, i dupA aceia va da poruncA i pentru sAvirsirea trebii.
DupA care porunca, de s-au cisluit si au luat niscai bani de cAtre episcopi ft sA sa fI
dat jAluitorului, sau de nu, nu putem ti, CA alta poruncA dupA aceasta nu mai vAzum, mai
virtos CA al fratii episcopi amindoi sA aflA morti.
Iar ca sA cercetAm pentru dA trAesc acei datori, sau de nu, vei sti mArila ta cA mA-
car ca nu sA aflA aid aproape aceia, de a cerceta, dar dupA o socotealA, zicem cA de atunci
si pia acum dintr-acei datornici, putini sA vor fi aflind trAind, poate cei mai multi vor fi
murit, cA dupa vederea cartilor at durd arAtarea jAluitorului, ca aceastA datorie s-au fAcutu
tocrnai de cind s-au f Acut schimbarea mArii sale Costandin vodA Gehan la Moldova, dupA
stiintA, vor fi ca la 20 de ani si mai bine.
Am Intrebat i pA fratele. episcop chir Chesarie, aflindu-sA aici, de stie de aceasta
pricinA i ne arAta cA i frAtilA sa ar fi stiind nu dintr-altA parte, ci din ardtarea acestui
ieromonah, care pururea i s-ar fi jAluit cum cA tot acest fel dupa cum jAlueste mArii tale,
jaluitoru, ar fi Inteles i frAtiia sa ca este pricina.
Arh. St. Buc., Ci, dui:a cercetare, acest fel aflind i cunoscute fiind de adevArate cArtile luminatilor
Ms. nr. 0.
f. 108-109. domni, arAtAm mArii tale, si cum Duhul stint va lumina pA mAriia ta asupra acestui jAluitor.
1778, 1evruarle 3.
Grigorie al Ungrovlahii.
1 Pentru : parA

536

www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Nicolae lipscanul din Bucuresti reclamd de la Borcea
inifcelarul plata unui fmprumut al fratelui &la pentru care acesta s-a pus chews pa om". Borcea
cere, dupd pravild, soroc de o lurid pentru aducerea la judecald a debitorului ajldtor fn jud. falom(ja ; 485
judecala aprobd. Domnul Intdreste. 1778
februarle
9
To Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gdsit cu cale cla la judecatd, dam volnicie slugii domnii mele... 1
pdharnicel, s mearga sa-1 apuce sA implineasca banii, iar zicind cgt are a raspunde, sa-1 ia
sa-1 aduca aid I cine va raminea de judecata sa plateasca treapadu i cheltuiala ceilalte part".
1778, fevruarle 9.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca 1nna1timii tale, dunmealui vAtatu za paharnicei aduse la jude-
cata pa Nicolae lipscanul de aici din Bucuresti phis Borcii macelarul iarasi de aici, Ziclnd
ci acum este un an de cind, fiind datoriu un frate al lui, anume Toma, taleri 200, 1-au
luat el In chezasie lu1nd In zapisu de la mina Tomii, care zapis sa vgzu si de judecata fiind
scris cu leat 1777 fevruarie 25. Si mai In urmA, pricepind pa numitu Toma ca va sA fuga,
1-au dus la 1nchisoare la dumnealui vel aga cerindu-i ca, ori banii sgt-i dea, sau sa-si dea alt
chezas acolo unde este dator. Si unde la inchisoare sd afla, au venit mai sus-numitul trate-
sAu Borcea i 1-au luat pa seama lui i acum, ca de la un chezas ce este pa frate-sau, Ii cere
sau bani sA-i dea, sau sa-i aducd pa Toma i sA i-1 dea In mina. <Aux>ind ca si pa dinsul
11 apuca aceia unde s-au pus el chezas, s-au intrebat numitul Borcea de au luat frate-sau
pa seama dupa cum aratA pirlsu si de traeste frate-sau i uncle a afla, i raspunse ca adeva-
rat au luat pa frate-sau pd seama lui, dar frate-sau trAeste i sh afla la. .. 2 ci si el este
chezas pa om, iar nu pa bani.
Deci, dupa poruncile pravilii dupa cum mai jos <sa> vede, nu putem sgt le dam plata,
de vreme ce frate-sau trAeste i sa afla aici In tara. Ceru soroc de o lung si cu om domnesc
ca sa mearga i sa gaseascA pa frate-sau i sh-1 aduca <sa-1> 2 dea In mina pirlsului, care de
la judecata i s-au dat acest soroc.
Ci, sa fie luminatA porunca marii tale cu om domnesc, ca sd mearga la sud falomita
si unde va gasi pa numitul Toma, sA-1 apuce <sd-i> 2 implineasca banii, iar de va avea cevasi Arh. St. Burt.
M. nr. 8.
a raspunde, sA-1 ia i sA-I aduca la divan. Tar hotarirea cea dAsavirsita ramlne la InnAltimea ta. f. 115v 118.
1778, ghenarle 23.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Coc<orascu> sardar, Alecs<andru >
Greceanu, Hagi biv vel sluger.

BLPALCIO XITT-01? Ti.jv Baaaoci5v, Ti-rXoc 6-ov, '0 Sexceal-hg 81.86 Tip xep6v T(.7) iyynovroi
6ouXotsivq) Tiv 7rpo,r15 rL7tOV ayorijv itzficr) ixelvov 6rcop.ipat 7rp6repov sliG iv evroii5v. I 81
6 =1 TOUTOU Tax0iN xp6voc iQxst rtpobcovta 6 iyynoirgc ciyovt.d.ro.) xcd xpkoc Ex.rt.v6wro.).3
1 Loc alb.
2 Ilizibil.
3 Adica : Cartea a XXVI-a a Basilicalelor, titlul 2 : Judecatorul sit dea ragazul cuvenit
chezasului care cere ca urmarirea sa porneasca mai Intli 1mpotriva datornicului, acesta fiind
prirnul raspunzAtor pentru datoria sa ; dar dupa ce a trecut termenul ce i s-a acordat pentru
aducerea datornicului, chezasul sa fie urmArit ca sa plateasca datoria.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Hera Bucsdnescu a cdrui figancd s-a cdsdlorit cu
un figan al lui Ndstase Gdrdescu biv logofdt de visterie cere acestuia sd primeascd schimb o alM
figancd, cea ce dupd pravild se aprobd. Domnul intdreste. 486
1778
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod. februarle
Dupa cum s-au gasit cu cale de la judecata, poruncim domniia mea, asa sii sa urmeze. 9
1778, fevruarie 9.

537

www.dacoromanica.ro
 Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, prin zapcilicu dumnealui vel armas, sa adusera la
judecata Nastasie Gardescu biv logofat za visterie cu dumnealui postelnic Hera Bucsaneseu,
asa zictnd Gardescu, ca are un tigan anurne lane pe care arnagindu-1 o Neaga tiganca din-
preun cu Stanca muma ei, ca slut tigance domnesti, au savirsit cununie dupa lege cu stirea
Arh. St. BIM. biseridi i ptn a da Anastasie Gardescu schimbul la domnie, au esit Hera Bucsanescu pos-
Pentru o pd. telnie plrlsu i cu dovezi tnnaintea judecatii au ramas tigancile ale lui i tiind Bucsanescu
c Ina Reenacts-
to m . v. d oc. pa acea Neaga la casa sa, Gardescu nu sa poate folosi de munca tiganului fiind &Isparta de
11111 1 5 febrile.- fameia lui. Intrebtndu-sfi si Hera Bucsnescu, ceru sa dea Grdescului schimbu pa iganu
r ie 1778.
Arh. St. BUC., cu pecina, ca este din partea sotii sale si ca are rude in tiganiia sa.
Me. 6 f. 114 v.
(Copia Rub da- Deci, fiindca dupa pravila, fameia rneaza dupa barbatu, de la judecata s gaseste cu
(ailela istorle,
Inetitutul cale Anastase Gardescu sa dea Herii Bucsanescu, schinibu tiganca depotriva ca sa nu s
,N. forgo"). pricinuiasca scadere zestrilor jup<inesii> sale. Tar hotarirea ramine la manna ta.
1778, ferruarle 6.
Mihai Barbatescu paharnic, lordache paharnic, Mihai Popescu medelnicer, Costan-
din Cocorascu, Dum<itrache> medelnicer.

Velifil boieri aral prin anafora cd Vlduf Teloianu polcovnic fi Grigore Ldcusleanu pahornicel
pe seilenii din Leu de Jos (jud. Romanafi) ale cetror vile lrecind pe mosia lor
4 8 '7 din Craiova reclamd
le-au pricinuil pagube. Se holdrdsle judecalli Ia thimcdmia Craiovei. Domnul tnldresle.
1778
februarie
9 Io Alccsandru loan Ipsilant voievod.
Cinstit i credincios boeriul domnii mele, Theodorache biv vet clucer caimacam Craiovii,
sa urmezi a face cercetare si alegere dupS cum scrie mai jos si sa Indreptezi, ce va fi de
tnplinit sa i Inplinesti.
1778. fey ruarie 9.

Preatnnaltate doamne,
Vlaclutu Tetoianu polcovnic i Grigorie paharnicel Lacusteanu de la Craiova, au dat
jalba tnnaltimii tale pentru satenii ot satu Leu-da-Jos sud Romanati c, sazind ei pa mosiia
lora, lsi trecu dobitoacile loru vaci, oi, cai, rimatori, pa mosiia acestoru jaluitori ce este
alaturea cu a lor i maninc totu venitul mosii si au laiatu si copaci 180 padure oprita ce
este la cinip. Si in anu acesta, acesti jaluitori puindu rinitori negutatoresti la ghinda pa
acea mosie a lora, numitii mosneni si-au lasat vitele loru napuste si au mincatu toata ghinda
si acum negutatorul, stapinul rimatoriloru, apuca pa acesti jaluitori ca sa tie rimatori pa
porumbu In locu da ghinda. Pentru care acestea, cer prin jabla sa ii sa faca luminata cartea
Innaltimii tale la dumnealui caimacamu Craiovii sa-si afle dreptatea, sit nu ramie pagubasi,
pentru care, ni sa porunceste da catre tnnaltimea ta. ca sa cercetam noi si cu anafora sa
tristiintam cum este obiceiul.
Dupa luminata porunca innaltimii tale, cu plecata aceasta anafora Instiintam, ca obi-
ceiu la mosii este ca, cine face stricaciune i pagula (u vile sau intr-alt fel fara asazamint
pa mosiia altuia, plateste acca paguba prin judecata.
Ci, sa fie mila Innaltimii tale, dupa jalba boni. sa Ii Fa faca luminata cartea tnnaltimii
tale la dumnealui caimacamu Ciaiovii (a, aducif d fata la judecata Craiovii pa amindoaa
Arh. St. Buc., DArsile,
s dupa dreplate sa le faca izbianire ce va gasi cu (ale dunmealui, sa-si afle dreptatea
1. 381 v.-382. jaluitorii a nu 'amine pagubasi.
1778, fevruarle 8.
Nic<olae> Dud<escu> vet ban, B<adea> vet vornic, Stefan Pirscov<eanu> vel
logofat, Scarlat vel logofat, Badu Slatineanu vel clucer.

538

www.dacoromanica.ro
 Mitropolitul !ark aratd prin anafora cd Nicola din Cirsteasca (Dimbovila) soful Dobrei, figancd
dupd laid si rumdncd dupd mama, reclama pe Gheorghe Marchitan care o vinduse pe sofia sa lui
Marin trek pitar, fiindu-i data de zestre. Dovedindu-se dupd cercetdri cu marlori cd Dobra este 488
rumducti se recomandd cumparatorului sd se Infeleaga cu vinzatorul, iar ea sa aibd pace". Domnut 1778
hitdreste. februarie
9
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
DupA curn s-au gdsit cu cale da care preasfintiia sa parintele mitropolitu, asa s sa
urmeze i rinduim si zapciu pentru inplinire, pd dumnealui vel armas.
1778, ferruarie 9.

PreahmAltate doamne,
Dupa jalba ce au &it catre mariia la Nicolae ot salu Cirsteasca sud Dirnbovita cd,
Insurindu-sd de doi ani, au luat sotie pa o nevastA anurne Dobra din casa unii jupinese,
anurne Manila siIrddreasa, care mai In urmd s-ar fi dovedit c tatd-sAu au fost tigan ul
mumA-sa rumAncA si stdpinii ei ar fi vindut-o roabA la un Marin biv <al> 3 <lea> pitar, care
Intelegind de a ei mdritare au luat-o din casa lui si ca pe o roaba au si pedepsit-o. 5i mer-
gind jciluitorul la satu Filipesti sud Prahova, i s-au fAcut carte de la preoti i alti sAteni de
acolo catre noi, ardtind ca tata-sdu au fost tigan si mumd-sa runtAncA, dupa a caruia jalbd
ni sA porunceste de catre mariia ta sa instiintdm cu anafora alegerea ce arata In jalbA, cd
s-au Mut de cdtre noi.
Deci, ardtam marii tale cd, in trecutele zile, aducindu-ne numitul jAluitor o marturi-
sanie in scris de la opt oameni din satu Filipeti, anunte : popa Pdtru i Ilie logofat, i Batas
mdcelarul i Dragomiru i Stoian i Nenciul i Coman cdpitanu i Stoica daspalul i o nevast
anume Mariia sotia Stanciului, care sA facu 9 marturii, da marturisanie cd stiu pa talul nevestii
Dobra, sotiia jiuitorului, cd au fost tigan, iar inuml-sa au fost rumAncd. Dupa a cArora mdrtu-
risanie am si scris la ecsarhu popa Grigorie protopopu din sud Dimbovita, sa cerceteze pentru
un Gheorghie Marchitan, care vinduse sotiia acestui jdluitoru la acest <al> 3 <lea> pitar
Marin si sA afla In partea locului, sd vazd cu ce temei o au vindut < ?>. Si avem rAspunsul
numitului ec<sarh> in care ne scrie cd, intrebind pd acel Gheorghe Marchetan, i-ar fi raspunsu
cd-1 are si el in foaia de zestre a sotii sale Chireata, fata unui raposat Hristodoru vamesu,
si ca un lucru de zestre o au vindutu.
Mai jAlueste acest Nicola inpotriva cumpAratorului ca in 2 rinduri ar fi luat de acasa
sotiia i i-ar fi caznit-o. La care intrebind noi pd cumpArdtoru, cA au luat-o intru rind si au
si pedepsit-o, nu tagAdui, numai rdspunse ca dupa zapisu unde o are cumpratA ca o roabi
si dupd porunca mgrii tale, prin jalba ce didese, care o vzum si noi ca sd si-o caute, de aceia
au indrAznit si au luat-o, iar de al doilea rind, rdspunse lnnaintea noastra cAL nu o au luat,
si minciuna este, a jAluitorului.
Si dupd cum sl vazu, fiind zapisul adevArat si dovedita fiind Dobra sotlia jaluitorului,
de ruin:luck iar nu tigancd cum s-au numit, pdrerea noastrA (IA ca, cumpdratorii sd-si caut e
banii la numitul Gheorghie Marchetan si cu porunca mArii tale sd sa orInduiascA murnbasiru
a sa. face Inplinirea, iar nevasta Dobra, sotiia jluitorului, ca o rurnanca ce este addvArata,
s fie In pace nesuparatd cla catre nimeni la acea numire de tiganca si cel ce o are in foaia
de Zestre pasindu-i i increzindu-sa cA este tigancd, numita DobrA va urnbla cercetind jude-
catA cu cel ce i-au dat-o In zestre, de va fi asa. far liotdrirea cea desAvirsitA rAmIne a sd face Arh. SI,. But.
MB. nr. 6.
da dare InnAltimea ta. f. 126-126 V.
1778, fevruarie .
Grigorie al Ungrovlahiei.

539

www.dacoromanica.ro
 V eliiii boieri aratit prin anafora cd Dobra din jud. Mupcel care se judecase la departamentul
489 al 2-lea cu egumenul mandstirit Argef cere via sdditd de soffit ei fi simbria acestuta. Judecala
hotdr4te ca ispravnicii sd facd cercelare cu carte de blestem. Domnul tntdrefte.
1778
februarla
15 To Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-s Dobra, au esit Innaintea domnii mele la divan fag cu argesanu, cerind
hotarlrea ceririlor ei a i sa face de aici de la divan, zicind a nu poate a mai merge pa
acolo. Dar cerIndu-i-s dovad, intli pentru tocmeala simbrii ce zice ca au avut, ca sa arate
vreun Zapis de asazmInt, dupi care s poata judecata face hotartre, nu avu ca sa arate.
Deci, atilt pentru aceasta fiind trebuinta a sil cerceta acolo prin marturii, clt 5i pentru
pricina vii, fiind iar trebuinta a sa vedea la fata locului, d ce stare este 5i call, 5i a sa
cerceta prin prejureni, insa oameni Mira da interes si fail de pizma, spre a marturisi adevaru
In ce chip au sildit barbatl-sau acea vie, poruncim dumneavoastra ispravnicilor ai judetului
s urmati a face cercetare 5i alegere acolo la fata locului cu dreptul adevaru dui:4 cum scrie
mai jos.
1778, fevruarle 15.

PreaInnaltate doamne,
Dobra de la sud Muscel, neodihnindu-sa pa judecata dumnealor boerilor judecatori ot
<al> 2 <-1ea> departament ce au avut cu parintele arhimandrit proin argesan pentru o vie ce
O. jalueste ca au sadit-o barbatt-sau si acum o stapineste acea vie manastirea, 5i pentru
taleri 30, simbriia barbatului el ce cere de la numitul egumen, au jaluit Innaltimii tale cu
al doilea jalba. Pe carii, din luminata porunca Innaltimii tale, ceausu de aprozi au adus Innain-
tea noastra pe amlndoah pArtile 5i mai Intli citindu-sa o anafora de la numitii boeri ot <al>
2<-1ea> departament, vedem ca bine au judecat dumnealor aratInd Innaltimii tale ca sa sa
orindulasca aceasta pricina la dumnealoru ispravnicii ot sud Muscel, ca a sa cerceteZe In
fata locului.
Dar mai cercetInd 5i nol aceasta pricina, fata fiind arnIndoo partile, aduse numita
jaluitoare Innaintea noastra 9 marturii din satu 5tefAneti dintr-acel judet anume : popa Tudor
i Ion i Stanciul i Ion diiaconi, i Dumitru plrcalabu cu alti 4 liudi sateni dintr-acel satu carii
detera marturie ca barbatu numitei Dobra au Mat crIngu 5i au scos raclacini 5i au pus vie
de sInt acum 10 ani si si-au facut si casa In poalile vii de au sazut 4 ani, iar de clnd s-au
luat acea vie supt stapinirea manastirii, sInt 5 ani si atunci au pus numitul arhimandrit pa
Insusi barbatul acestii Dobrii de si-au spart casa de frica-i.
Tnpotriva acestor marturii, zice numitul proigumen cum ca-i Ont. 010 avind acum o
judecata cu cuvio5iia sa pentru o mosie. Care, de nu i-ar fi fost plrisi, s-ar fi crezut marturiia
ce scrie mai sus CA au dat ei pentru acea vie, dar fiindca-i sInt 0110, nu sa crezu la judecata.
Deci, fiindca alte dovezi sau marturii nu avu nici numita Dobra jaluitoarea, dupa cum
5i dumnealor boerii judecatori ot <al> 2<-1ea> departament, gasim 5i noi cu cale sa fie luminata
porunca Innaltimii tale la dumnealor ispravnicii ot sud Muscel, ca sa cerceteze In fata locului
prin alte marturii ce va avea jaluitoarea pentru acea vie, In ce chip au fost pricina 5i In cc
chip s-au sildit 5i clta vie, fiindca numitu proegumen au zis Innaintea noastra ca este aceasta
vie In ograda si poalile vii manastirii, iar nu au taiat cling si padure ca sa pue acea vie, ci
In ograda vii manastirii au pus acea vita si cum ca au fost numai vreo 50 de vite si le-au
5i pltit cu talerl 20 cind trala barbatul jaluitoarii, care ia toate acestea le tagaclui. Asemenea
sa cerceteze 5i pentru taleri 30 ce cere jaluitoarea simbriia barbatului ci de la numitul proin
egumen argesan, ziclnd ca au fost vier al manastirii tocmit cu simbrie, fiinda proin egumenu
tagaclui di n-au fost cu simbrie, ci pa scuteala si pa zaciuiala bucatelor ce va stringe du pa
mosii, fiindca era 5i ispravnicel al acei mosii, al sfintei manastiri. Si dui:4 cum va dovedi adeva-
rul prin carte de blestem pentru aceste 2 pricini, Intli sa sa sileasca dumnealor ispravnicii ca
doar de va putea sh-i Involasca de acolo pentru amlndoo ceririle jaluitoarii dInd si carte de

540

www.dacoromanica.ro
judecatA la cine s va cuveni, iar de nu a va odihni vreo parte cu acea carte de judecatA
a dumnealor ispravnicilor, a le pue soroc si sA vie $ i aici la luminat divanu InnAltimii tale
cu numitul arhimandrit proin argesan sau cu vechil, ca, de aicea, sA ii sA izbrAneascA aceastA Att. St. Sue..
judecatA. Noi asa am gAsit cu cale, iar hotArirea rAmlne la Innaltimea ta. M. nr. 6.
C. 121 v.-122.
1778, glienarie 18.
Nic<olae> Dud<escu> vel ban, Badea vel vornic, Stefan PIrscoveanu vel logolAt,
Scarlat Greccanu vel logofat, Radu Slati<neanu> vel clucer, Scarlat Drug<inescu >
vel sArdar, Dumitrache Brez<oianu> vel sluger.

Scarlat vel logofeit cere Domnului prin anafora sd oblige pe pdhdrniceasea Profira la restiluirea,
contra prel, a trei suflete de ligani vtriduli de un vdr al pirlsului. Cererea de rdscumparare Mud
motivatd pe rudenia plrtsului cu vinzatorul (drept de prolimisis) domnul dispune tmplinirea
liganilor" sau, In caz de refuz, scoaterea la judecald a parfilor.
490
1778
februarle
16
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Poruncim domniia rnea dumitale, vel armas, sA-i duci banii si s Inplinesti tiganii, iar
avind a rAspunde, cu vechil sA-i scoti la judecatA.
1778, fevruarie 16.

PreatnnAltate doamne,
Cu preaplecata mea anafora, Instiintez pl manna ta pentru cA eu, avInd un vAru al
doilea, anume Neculae BrAtAsanu, s-au pus de au vindut trei suflete de tigani, anume MAinea
tiganul sin DrAghici bucAtarul cu Neaga tiganca lui i o Stana fata Neagului tiganul, In taleri
45 unui Radul CojocAreanu. Iii urind s-au sculat un clucer Draghicean sin stolnic IonitA
Greceanu si au dat acei taleri 45 si au luat acele suflete de tigani supt stApinirea dumisale
zicind ca-i este rudA. Mai la urmA, aflind raposatu paharnic roni,a BrAtAsanu, unchiul aces-
tui Neculae BrAtAsanu, clA vInzarea acestor tigani, au dat banii lui DrAghicean si au luat
figanii supt stApInire. In anu trecut, IntImplindu-sA moarte aeelui Neculae BrAtAsanu si
aflind eu cd au vIndut si au zAlojit partea lui de movie si de tigani ce au rAmas cu clironomie
de la tatA-sAu ci 1 zestrea mumi-si, si mai azIndu-mi-sA mie a le rscumpAra si a le lua de
supt zAlojire la zestrea md-51, fiind muma sa varA premare cu tatA-rnieu, am trimis de am
arlus pA cei care cumpArase i luase supt zAlojire si cunoscInd Insusi aceia ca am dreptate si
mi sA mai cade nue a le lua Supt stApinire, au priimit banii de la mine si am luat acele moSii
A tigani de supt stApinirea acelora. Si aflind si de acesti tigani cA slut la dumneaei pAhArni-
ceasa Profira, sotiia dumnealui paharnicului IonitA BrAtAsanu, i-am trimis bani, acei taleri
45, pa un Mares capitan, pohtind-o ca sA priimeascA banii i sA-mi dca tiganii. Mai protimi-
sindu-mA, fiind de la neamu mieu si dumneaei n-au vrut a priimi bani i sA-mi dea tiganii,
In urmA, rn-am rugat si de alti boeri de i-au zis ca sl priimeascA bani i sa-mi dea tiganii,
InsA pA dumnealui logofAtu RacovitA i pa dumnealui Manolache Cretulescu comisul, fiindu-i
rudA i nepot, am pus pA dumnealui slugeru Dumitrache Brezoianul si pA dumnealui logofatu
PIrscoveanu i pA sfintiia sa pArintele episcopu BuzAului i pd dumnealui vornicu Badea Stirbeiu,
care cAtre unii au zis cA are llpsa zestriloru si nu-i dA, iar cAtre unii au zis c ni-i va da, mai
virtos, catre sfintiia sa pArintele episcop, au zis cA mi-i va da si cAtre slugeru Dumitrache
Brezoianu si vAz milostive doamne, cA mA tot prelungeste si nu va sA priimeascA banii, sA-mi
dea tiganii.
MA rog mArii tale, sd fie luminatA porunca mArii tale la un zapciu sA-i ducA banii si
sA-mi InplineascA tiganii, iar de va avea cevasi a rdspunde, sA vie la judecatA pentru cA eu
nu-i cer tigani ai neamului dumneaei sau ai rAposatu boerului dumneaei, ci cer, dupl cum

541

www.dacoromanica.ro
Arh. S. Buc.. am mai rscumpgrat alti doi frati ai acestui tigan, sa-1 rascumparu si pa acesta, ca unuia ce
ar. 6 .
f. 1E3 v. mi sa cade si shit de la neamul mieu. Si cum va lumina Dumnezeu pa mariia ta.
1778, Ievruarle 13.
Scarlat vel logolat.
Pentru : din.

JD. l
491
cn al el aa ul 2p-ulesas ladrpallndirperip* neamnaalioar sa 1 al\r' lia'tderazavr di rdzain
It? eCBerdcdeti ihnadldacrteeclei serecPue (it:1i se tren ((Ili pi
rilor care skipineau mosia de 36 de ani. Domnul !Mamie.
1778
tebruarie
16 To Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Din cele mai jos scrise, vgalndu-sa ca jalba si cerirea pirlsiloru este fr chi nici o
dreptate, ca, mai virtos, Ca s-au si dus In urma acestii hotariri de la judecata si n-au saZut
ca sa iasi la divan de au avut a face apelatie, Intarim domniia mea hotarlrea judecgtii ca,
dupa cum scHe mai jos, sa s urmeze.
1778, Ievruarie 16.

Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca marl tale, dumnealui vatafu za visterie aduse la judecata pg
Neagoe Bdihala phis boerinasilor Varzari din sud Arges, Gheorghie i Sandu postelnicel,
Varzari, zicind ca, avInd si el parte de mosie in Borlesti, dupa vrenii, au Inpresurat-o numitil
boerinasi aratIndu-ne i cartile loru. InsA, o copie de hrisov a raposatului marl sale Patrascu
voda cu leat 7064 de shit ani 222 neadeverita (IA nimeni, In care scrie ca sa tie Lal, din
care zice pirtsu ca si trage, i cu frate-sau Stoica, mosie In Borlesti si Paocesti, i o martu-
risanie a unui popa Visan adevarata si de alp oameni cu leat 1775 avgust 21, prin care martu-
riseste ca, fiind preot la biserica acestoru boerinasi, au pomenit pa Stoica Badihala, taint
pfrfsului, stapinitor de mosie In Barlesti pIna In zilile mArii sale raposatului Costandin voda
si de atunci i s-au luat mosiia de la mInA, i o adeverinta cu leat 1778 fevruarie 5 intarit
cu pecetea preasfintii sale parintelui mitropolitului In care sa vild marturiile ce au dat In
scris unii din mosneni, carii aducindu-s i Innaintea noastra, asemenea deterg marturie. Irma
Intr-acestasi chip : uncheasu Ianache, uncheasu Neacsul ot Paucesti sud Arges, c tie pa
Stoica Badihala stapinind mosiia Brlesti In sud Arges partea lu;, din zilile marl sale raposa-
tului Neculae voda OA In zilile raposatului marl sale Mihai voda, uncheasu Marin, uncheasu
Simion, uncheasu Gheorghe si the din sud Arges, ca, de cind s-au pomenit pg acele locuri,
;tie ca, din vremea raposatului marl sale Nicolae voda si pina in rgzmirita lui Colonel 1 cu
4 ani In urn* au stapinit Stoica Bgdihala aceasta mosie, partea lui din Borlesti, uncheasu
Toader din Merisani sud Teleorman, ca din zilile raposatului mgrii sale Costandin voda BrIn-
coveanu pomenindu-si pa acele locuri s-au hranit cu plugu pa partea mosii Stoical, ani 6,
si c dijma bucatelor lui, el singuru o baga In pamIntu Stoical, si o luminata porunca a mgrii
tale cAtre ispravnici cu leat 1777 fevruarie 3 i o carte de blestem tot de atunci si alte citeva
jalbi ce au fost dat mai dinainte.
Din care, fata fiind numiii Varzari, pirisii raspunsera c shit acum 121 de ani de
cInd stramosii lor au cumparat aceasta mosie si la 25 de ani sculindu-sa Stoica Badihala cu
niste hrisoave ce mai ramlisese la dtnii nedate, au intrat in mosie facfndu-si case si alte
namestii, pa care nesuferindu-1 parintii loru, cu judecata I-au scos lulndu-i si acele hrisoave,
de Ant acum ani 36. Si aratara scrisorile lor, un zapisu al mosnenilor din Borlesti cu leat
7165 maiu 30, de shit ani 121, In care A. vede ci Inca mai dinainte Bind vinduti rumlni cu
Unita mosiia lor la tatul stramos al parintilor, i Intimplindu-sa de 1-au omorlt hotii, d;u
acest al doilea zapisu de a lor buni voe la Costandin stramosu parintilor, stiindu-sa mai

542
www.dacoromanica.ro
dinnainte vinduti, fiind iscalit intr-acest zapis si acelalalt din care zice Neagul plrisu ca sa
trage, o carte de judecata a dumnealor velitiloru boeri, cu leat 7250 de Ma ani 36, in
care sA vede cA, avind judecatil VArzarii cu Stoica Badihala Innaintea dumnealor, au scos
pa Stoica din mosie luindu-i-sA de la mina i acele hrisoave cu care intrase In silnicie In
numita mosie i stapinis intr-acea mosie, cunt a vede din cartea de judecata numai Intr-acel
an de la leat 7149 pinA la leat 7150 cind s-au judecat, si alta carte de judecata iarasi a
dumnealoru ispravnicilor ot sud Arges, cu leat 1777 iunie 10, cind au mersu pirisii cu lumi-
nata porunca marii tale si cu cartea de blestem asupra marturii loru prin care iarAsi, dupA
multi" cercetare ce le-au fAcutu si dumnealor, dau stapinirea mosii, numitiloru Varzari. Cum
si noi acum de iznoava, dupa cercetarea ce am fAcut amindurora partiloru cu amaruntu,
cunoscindu-sh din mai sus-numitele carti vechimea stApinirii Varzariloru de mai nainte si CA
Stoica numai un an au stapinit in silnicie cu hrisoavele ce s-au zis, si vazind cA si de la
acea stapinire a Stoical sint pinA acum ani 36 de cind necontenit staptnesc Varzarii, dupA cum
si lnsusi pirisii nu tAgAdui, nu putum sA-i dam dreptate pirlsului, si mai virtos cu acest tel de
sineturi ce aratA, fiindcA acea copie de hrisov, dupA ce este neadeveritA de nimeni, este si Arh. St. Bue.
Ms. nr. 6.
veche foarte, trecutA de ani 200 si nepriimita dupl porunca pravilii ce zice cA sineturile ce vor 1. 124-125.
Pentru o prima
fi trecut de ani 100 sa nu fie priimite la nici o judeeata Ii cu marturisaniia mosnenilor ce ludecata stoma
hotaririi Dom-
mai sus arAtAm, cum cA au stapinit si Stoica BadihalA, din care nici pirisii nu tagaduesc, nului.v. doe. din
dar numai un an dupa cum sA cunoaste din cartea dumnealor velitilor ce s-au zis, Insa In 3 februare 1777.
Arh. St. Hue..
silnicie, si acel an ce am hotarit ca numitii VArzari, Gheorghe i Sandu, dupa pravilile de sta- Ms. S.
f. 267 267 v.
pinire, fiind ani 36 de cind necontenit stapinesc, sA-si stapineasca mosiia cu pace dA cAtre (Copia milli data
Neagu Badihala, dupa cArtile ce au si dupa cum au stapinit-o si pina acum. far hotArirea la I istitutui do
istorie
rAmine la mAnia ta. N. Iorga").
1778, fevruarle 10.
Miche paharnic, Costandin biv v.l comis, Alec<sandru> Greceanu, Ev<dochim>
medelnicer, Hagi biv vel slug-r.
1 Asa In text.

Mitropolitul farii si velifii boieri aratd prin analora cd vdduva stolnicului lonifd Bdidceartu, Catrina,
reclumd pe Maria Bcildceanu, cumnala ei, care a Wilda( venitul mosiilor sofului ei, Drdguleasca
si Zimbreasca din jud. Teleormand se recunoasle dreptalea si Maria va Intoarce banii cerufi de
reciamantd. Domnul inhireste, cu drept de ape!.
492
1778
februarie
16
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Din cele mai jos scrise, vazindu-se cA aceste mosii shit bune ale dunineaei slolni-
cesii Ecaterinii, Intarim si dornniia mea cu domneasca noastrA pecete ca sd le stapineascA cu
pace, fAcIndu-i-sa si inplinire prin orinduitul zapciu de venitul ce sole inai jos, far ceilalta
parte de mai are cevasi a raspunde si va vrea a face apelatie, iasa si la divan.
1778, fetruarie 16.

Preainnaltate doamne,
Dumneaei stolniceasa Catrina Balficeanca, jupineasa rAposatului stolnicului Ionita Bala-
ceanu, In anu trecut, leat 1776 septemvrie 20, au avut judecata innaintea noastra cu Manila
Balaceanca pentru 2 mosii din sud Teleorman anume, mosiia GAguleasa i mosiia Zimbreasa
zicind ca aceste 2 mosii stilt de la pArintii rAposatului boerului dumneaei, stolnicu lonitd
BilAceanu si le-au stapinit alit In viiata rAposatului dumneaei, cit si dupA moarle-i plat
acum, iar In anu trecut zice ca s-au pus in silnicie si fAra de judecata numita mai sus, Mariia
BAlAceanca, cumnatA-sa, si au vindut venitul acestor 2 mosii zicind ca sint ale mosi-sau.

543

www.dacoromanica.ro
 Deci noi atunci, fatA fiind amindol partile, dupa cercetarea ce am Mut, cu preaple-
cata noastra anafora de atunci din anul trecutu, am Instiintat Innagimii tale ca rau si fall
cale s-au pus de au vIndut numita Maria BA<M>ceanca venitul acestor mosii, fiindca n-au avut
sh arate la judecata nici scrisori, nici alte dovezi pentru stapinirea acestoru mosii, iar stalk.
nirea dumneaei Catrinii Balaceancai stolnicesii, cum ca este buna asupra acestor 2 mosii, s-au
cunoscut la judecatg, atit dintr-un zapisu de cumparatoare ce-1 are de la leat 7194, de shit
ani 92, cit si dintr-o foae de Inparteala cu leat 7200, de shit acum, ani 86, iscalita de Barbul
i da Draghici Balgceanu, mosii acestor Balaceni, prin care foae aratit si pentru aceste mai
sus-numite 2 mosii ca s-au dat in partea si stapinirea lui Mateiu Balaceanu, carele au fost
mos raposatului Ionita BAlAceanu.
Dar peste toate aceste adeverinte, ca sa sa pliroforiseasca judecata mai adevarat pentru
stapinirea acestoru mosii, prin plecata noastra anafora am fost Instiintat Innaltimii tale ca sa
mearga omu domnesc In partea locului cu carte de blestem ca sa-i cerceteze prin vecinii
inprejureni, care anafora intarindu-sa cu luminatg pecetea innaltimii tale, dupa coprinderea
acei luminate porunci s-au urmat mergInd omul domnesc, Toma, copilul din casa de visterie, la
ispravnicii judetului si dumnealor orinduind un boerinas, pa Badea capitanu, de au urmat
dupa acea carte de blestem, dupa coprinderea poruncii Innaltimii tale, acurn dui:4 urmarea
poruncii a innaltimii tale, mai aducind la judecata Innaintea noastra vatafu de visterie, pa
mai sus-numitele Balacence, vazum intli, cartea de la ispravnicii judetului prin care scrie
raspunsu catre Innaltimea ta, la martie 8, 1777, cii dupa luminata porunca innaltimii tale
pentru cercetarea de mosiile Draguleasa i Zimbreasca, au orinduit si dumnealor pa Badea capi-
tanu boerinas, si Inpreuna cu orinduitu copilul din cask au mersu In fata locului si cercetInd
prin vecinil Inprejurasi de au citit tuturoru si cartea de blestem si fiestecarele, dupa cum au
tiut, au marturisit In frica lui Dumnezeu si s-au iscalit In dosul cartii de blestem. i dupa
aceia am vgzut si marturisaniile marturiilor, care dupa cum shit scrise in dosul arta de
blestem, le aratam si noi innltimii tale, insa mArturiile anume : diiaconu PAtrascu ot Siliste,
Stanciu stuparul ot Mirosi, popa Iorga ot Catelesti, popa Mateiu ot Siliste, popa Ion ot
Merisani, Dragusin uncheasu, Radu Sasucea, Gheorghe pircalab ot Gagulesti, Stanciul Negres,
unchea<sul> Toader Negres ot Gagulesti, Ion Belineanul, Badea uncheasu.
Acesti liude 12 marturii, fiestecare de ei, cu deosebita iscalitura si marturisanie, martu-
risasc si adevereaza cum CA unii shit de cite 52 i 50 i 40 de ani, altii stilt de 37, 36 si 34
de ani si agii de 28 i 22 de ani de chid s-au pomenit si de cind au venit pa acele painfn-
turi si n-au pomenit pa Manila Balaceanca i pa sora-sa Zmaranda, stapine pa mosiile Gagu-
leasa i Zhnbreasa, fara numai au pomenit stapin pa Tonga stolnicu Balaceanu i cu fratii lui.
Asemenea tot in dosu cartii de blestem s-au iscalit si mai sus-numitul orinduit Badea capi-
tanu, cum ca au cercetat In frica lui Dumnezeu In fata locului si au marturisit cum ca aceste
2 mosii, Gaguleasa si Zhnbreasa, Intregi le-au stapinit raposatu Tonga Balaceanu si osebit
de foaia de inparteala si zapisul ce s-au aratat mai sus, cum si de mArturiile ce au priimit
blestem, mai arata acum dumneaei stolniceasa si 2 carti ale raposatului Costandin voievod
BrIncoveanu, una de la leat 7211 martie 3, de sint acum, ani 75, si ceilalta carte de la leat
7215 noemvrie 15, de sitnt acum, ani 71, In care carti orindueste manila sa, boeri hotarnici,
ca sa hotarasca aceste mosii, Gaguleasa i Zimbrestii de la 1, catre Drgghicean Balgceanu,
fratele lui Mateiu vatafu Balaceanu si le arata rAposatu Costandin voievod BrIncoveanu ca
slut aceste 2 mosii ale lui Mateiu vatafu Balaceanu ce au fost mosu raposatului Ionita Bala-
ceanu, boeru stolnicesii Catrinii Balaceanu. Care aceste 2 carti de hotarnicie ce shit Mute
cu ani 15 mai In urma foii de inpArteala, Intemeiaza acea foae de lnparteala ce au Mut
fratii Intre dinsii, Mateiu vatafu si Draghici Balaceanu si sg dovedeste a shit bune aceste
mosii ale lui Mateiu vatafu Balaceanu, mosu raposatului stolnic Ionita Balaceanu.
Deci, s-au mai Intrebatu la judecata, Mariia BAMceanca, ca sa rAspunza lnpotriva aces-
tor dovezi ce s-au xis mai sus, si au raspunsu ea va aduce cu soroc Ora in 20 de zile mar-
turii pa niste arnauti gelepi si vor marturisi di venitul acestor mosii 1-au cumparat oareclnd

544
www.dacoromanica.ro
ei si de la dinsa i de la sora-sa ZmAranda Bdldceanca, si vedem ca acest soroc si 1-au pus
ln trei rinduri si au trecut peste soroace Inca 6 luni si tot n-au adus nici o mArturie.
Ci dar, fiindca aceasta Marie BAlAceancA, nici scrisori mai no, nici alte dovezi nu
are ca sd poata arAta cu ce cere stiipinire acestor mai sus-numite mosii, n-are dreptate nici
Intr-un chip, nici amestecu la acele mosii ci, de vreme ce f Ara de judecatA au vindut venitul
acestor 2 mosii In anii trecuti, sa IntoarcA Innapoi la dumneaei Catrina Billaceanca, pretu
ce va fi luat si dumneaei stolniceasa Catrina BalAceanca i cu fii-sAu Mihaiu Balaceanu, dupa
cum au stApinit pina acum aceste mosii, sA le stApIneascd cu buna pace si de acum Innainte
de catre Mariia i sora-sa Zmaranda, Balacencile. Noi asa am gasit cu cale, iar hotarlrea rAmtne Arh. St. Bun.,
la Innaltimea ta. Ms. nr. 6.
f. 125 126.
1777.
Grigorie al Ungrovlahiei,
Nic<olae> Dud<escu> vel ban, vel spAtar, Dadea Stierbei vel vornic, Stefan Pir-
scoveanu vel logofat, Scarlat Greceanu vel logofat.
1 Omisiune.

<Divanul Craiovei> aratd prin anafora cd egumenul meindstirii Motru reclamd pe fralii Costandin
qsti,
i Ioncare au tricdlcat holarul mosiei Buicesti din jud. Meltedinfi. La cercetare !AM U
Butoie
se gdsesc vinovaji si se hotdrdste ca acestia sd pldteascd chelluielile de judecald. Domnul Intdreste
poruncind caimacamului Craiovei sd-i pedepseasth, iar mdruistirea sd-si stdpineascd mosia.
1778
februarle
16
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Cinstit si credincios boeriul domnii mele, dumneata Theodorache biv vel clucer, caima-
cam Craiovii, cit pentru pedeapsa numitilor Butoesti ce li sA cade dupA neastimpararea si
urmarea lor, de care atepti dumneata rAspunsu, sa cercetezi petrecerea lor mai nainte cum
au fost de au urmat si altA data la alte judecati, acest fel de urmari dA s-au aflat In vreo
pricina dA vinA si cum s-au purtat In viiata kr. De care, sd ne Initiintezi si, pina vei lua
rdspunsu al doilea, sa-i aibi tot la Inchisoare tinuti.
kr pentru pricina mosii, dA vreme ce si la fata locului s-au cercetat si dumneavoastrA
ati judecat a amAruntu si ati cunoscut dreptatea manAstir'1, si acei Butoesti cu Inpresurare
cauta sa calce in hotaru mosii mAnastirii, Intarim [si stAlpim] ca sd-si stapIneasca 'lianas-
tirea mosiia dupa semnile ce-i scriu in hrisoave si In carp, care s-au dovedit de bune si ade-
varate.
1778, fevruarle 16.

PreainnAltate doamne,
InstiintAm mdrii tale ca la anu trecut 1776 mai 29, au avut pricinA da judecatA cuviosu
egumen da la sfInta mAnAstire Motru, chir Pimen, cu Costandin Butoiu ce au fost cApitan i
cu frate-sau Ion de la StingAceaoa din FatA, sud Mehedinti, zicind numqul egumen ca, Mild
hotarnicu cu clinsii cu mosiia sfintei manAstiri ce sa cheama Buicestii, ar fi calcind hotarul
mosii mAnastirii, unde sA numeste Trestiia i Vilceaoa cu Fintlna Cerbului si iase. In deal in
Sleme la cornul mosii unde sA hotaraste cu altu hotardl de mosie al mAnastirii Tismenii, anume
Iliestli, dupa cum aceste semne a coprinde In hrisovu mArii sale raposatului Mateiu vodd
Basarab da la leat 7258 1 ce este dat mAnAstirii pentru stApthirea mo0i. Intreblnd pa Costandin
i pa frate-sau Ion, Butoiestii, au raspunsu cA nicidacum, dupa cum scrie semnile mosii intr-acel
hrisov, nu sa Intind, ci-si stApinesc partea loru de mosie ce au deosebit, si cum ca egumenu s-ar
fi Intinzind cu stApinirea In mosie, numindu-o FintIna ce s-au facutu de un Patru ce i-au zis
Cerbu, ca ar fi Fintlna-Cerbului ce sh numeste in hrisov, si cu aceia ar fi zicind cA sA calca
mosiia manastirii cla catre dinsii.

545

www.dacoromanica.ro
 Pentru care, vAzind noi ca este trebuinta de a sA cerceta la fata locului s sa dAscopere
adavarul, am orinduit doi boeri anume lonit, biv <al> 2<-1ea> vistier i Barbul Otetelesanu biv
vel clucer za arie cc au fost pa acea vreme biv <al> 3<-lea> logofat, de au mersu la numita
mosie 5i alta cercetare sau hotArnicie sa nu facA, fr decit prin oameni bAtrini inprejureni
marturii ce-i vor aduce 5i o parte 5i alta, i prin alte dovezi ce vor mai fi sA dascopere
adavaru semnilor. DupA coprinderea hrisovului de stApinirea mosii ce are manaslirea i Butoes-
tii din divan au priimit ca vor merge spre a fi la cercetare, iar dupA ce au mersu orinduitii
boeri In fata locului, nicidAcum n-au vrut a sa supune poruncii sA mearga sl fie la cercetarea
boerilor dupa cum sir' hotArise. Care, mAcar ca n-au i lost Butoestii de MO, si Mufti boerii
mersese la numita mosie 5i pentru ca sa nu sa intoarca innapoi cu far' dA nici un fel de izbrA-
fire, prin marturii oameni bAtrini Inprejureni asupra sufletelor loru In frica lui Dumnezeu au
cercetat. Unde fiind de fats muma i nevasta lui Costantin Butoiu, au dovedit semnele mosii
mAnastirii, tot dupa coprinderea hrisovului cc au arAtat egumenul, dInd numitii boeri si In scris
dA cercetarea cc au facut, In care pa larg toatA pricina arata. Cu care cercetare viind
numitul egumen aici la divan, am trimis da au adus 5i pa Butoesti, i eu totii fiind de fatA,
am fAcut 5i noi cercetare 5i am Wart c boerii cei ce au mersu, cu buna orinduiala au urmat.
Dar fiindca Butoestii Intaria cu zapisile cA II s-au Mut nedreptate, nefiind de fata cind aLt
fost boerii In cercetare, pentru ca sA lipseascA toatA pricing de la mijloc i ca sA nu mai poata
gasi Butoestii la urmA cuvint de indreptare ca n-au fost de MO, de iznoava al doilea rind
am trimis tot pA acei boeri de au mersu cu egumenu l cu mumbasiru asupra Butoe5tilor ca sa-i
duca la numita mosie i prin cartea preasfintii sale parintelui episcop, de blestem, ampra acelor
marturii <ale> lor ce au aratat semnile la cercetarea dintiiu, care carte dA blestem Insusi Butoes-
tii au priimit de au luat dA la pArintele, zicind cA de vor priimi-o, acele marturii, vor fi odihniti si
de vor raminea semnile tot dupa aratarea dintiiu a mArturtilor, vor plati i toata cheltuiala.
Care dupA ce au mersu orinduitii boeri si de al doilea in fata locului unde fiind atit egu-
menu eft i Butoestii, adunind pA toate mArturiile ce au fost la cercetarea dintiiu, au cerut
boerii la Butoe5ti sA le dea cartea de blestem sA sa citeascA sA arate adevAru tot, dupa cum
intliu, sau umblA cu vreun meste5ug, Butoestii. VAzind pe marturii ca nu-5i schimba vorba,
iarAsi s-au aratat cu ir potrivire, i nicidecum n-au vrut sA dea cartea de blestem sA sA
citeasca Intru auzul tuturor, ci au zis ca ei cautA sa meargA mArturiile mAnAstirii cu pamint
In trAisti i cu carte de blestem sa dea ocol mosii 5i aa poate sA vor odihni. Si numitii boeri
iarAi vazind pfi Butoesti cu nesupunere roruncii, s-au Intorsu innapoi, cu nici un fel de
izbrAnire i pentru a lor nesupunere, prin scrisoare ne face Instiintare. De ( are, fatA fiind
In divan dumnealui cluceru Otetelesanu, asemene arAtA ca Butoestii nicidecum n-au vrut sh
dea carte de blestem.
Deci, larAsi viind egumenu, pentru ca sA ia treaba sAvirsire, am trimis 5i aducind pa.
Butoesti, de fata i-am Intrebat pentru ce nu s-au supus poruncii divanului,a tit intliu sA
fi mersu, eft 5i pa urmA, sa fi dat cartea de blestem, sA sd citeascri sA auzA mArturiile, de vreme
ca Insusi ei pentru a lor Indreptare au scos cartea de blestem, i nemic alt nu mai avurA a
raspunde, fArA <Melt ne-au arAtat luminath porunca InnAltimii tale de la septemvrie 20, 1777.
Dupa jalba ce au fost dat, cum cA avind ei mosie ce sA cheama StingAceaoa din Fao, Ii s-ar
fi Inpresurind da catre numitul egumen 5i au cecut a li sa orIndui hotarnici. Si porunce5ti manila
ta dumnealor ispravnicilor din Mehedinti ca, intliu prin judecata dupA scrisori I dupA stapi-
niri vechi sa cerceteze, aleglnd partea fiestecaruia 5i de vor ramlnea toate pArtile pA hotarirea
judecatii sA dea zapisu iscAlit de toti ca sint odihniti 5i sA orinduiascA sa pue semne. Tar fiind
trebuinta de a li sa orIndui hotarnici, dupa Instiintarea ce vor face Innaltimii tale cu numele
boerilor ce-i vor cere cu totii de obste, sa va orindui cu portArel dupa obiceiu.
Pentru care, acum de iznoava fAcind i noi cercetare cu amaruntu, am citit cartea
orinduitilor boeri cu buna Intelegere, i da vreme ce marturiile ce au fost atunci aduse i sint
anumite In cartea boeriloru, au zis cA vor priimi i cartea de blestem cA toate semnile le-au
adevarat dupa coprinderea hrisovului mAnAstirii ce-i este de stApinirea mosii, am vazut ca.
bine si cu dreptate au urmat, i Butoestii rau i farA da cale cautA sa Intre cu stapinirea hi

546

www.dacoromanica.ro
botaru sfintii mAnstiri. Si pentru cA umbla cu acest fel de pricini neadevarate i plrind diva;
nuiile si cheltuind manastirea prin judecati si mai virtos, ca i dupa a lor nesupunere ce Intr-
atitea rinduri s-au trimis cu boeri In fata locului i nicidecum nu s-au supus a fi urrnatori
poruncii, vinovati stilt Butoestii sa plateasca i toata cheltuiala ce sa va fi facut si sl sa
si pedepseasca <IA catre innaltimea ta, ca sa fie spre pilda si altor asemenea urinAtori ca dinsii,
pa care i-am pus aici la opreala asteptind pina vom lua luminata porunca, In ce chip sa urrnam Artt. St. Rim..
Ms. Dr. 6.
pentru unii ca acestiia. f. 127-125.
1777, noemvrie 28.
Theodorache clucer, Stefan Bibescul, loan sardar, Badea Stirb<eiu> sluger.
1 Asa In text.

<Divanul Craiovei> arald prin anafora cd lanache bdcanul din Craiova reclamd de la Costandin
i Toncea talerii Ingropafi la un Mc cu banii acestora si restiluirea chelluielilor de judecald. Desco-
perindu-se cd banii fuseserd furafi de hog, dupd mai mulle judecdfi, se holdriiste vinzarea bunurilor
holilor, iar chelluielite de judecald sd fie dovedite cu blestem. Domnul Intdreste.
494
1778
februarie
10 Alecsandru loan Ipsilant voievod. 16
S-au Infatisat si la divan innaintea domnii mele i cit pentru dobinda la acei taleri 1250
c e au apucat Costandin i Toncea pa Ianache bdcanul de le-au inplinit numai dupa ban uiala
judecatii, iar nu dupa vreo dovedita villa a lui, fiindca altii au fost care au furat banii lor si
fiindca pa urina s-au Indreptat si s-au cunoscut cA n-au fost vinovat la luoarea baniloru si
s-au pi-Mat rau, nu este cu dreptate a trage si paguba aceasta a doblnzii banilor ce s-au pr
dat rau, ci am hotarlt ca zapciul cel orinduit sa-i Inplineasca lui Ianache de la mai sus-numitii,
doblnda, insa numai la taleri 1250 ce au fost luat bani gata, precum Ii va fi dat rinduri,
iar pentru alte ceriri de cheltuiala i colacu ce zice el, neavind hotii avere de a prisosi peste
inplinirea capetilor, ramin a fi si unii i altii rabdatori, fara da numai lipsa din capete ce are
a lua, atit Ianache, clt si Costandin i Toncea.
Scriem dumitale, cinstiit i credincios boeriul domnti mele, Theodorache biv vel clucer,
caimacam Craiovii, fiindca hotii sa jaluira cum ca cele ce ii s-au luat spre Inplinirea paguba-
siloru, s-au vindut fara da prett, da este dupa cum sa jaluesc si strit musterii cu pret mai
mare, a pui dumneata sa faca de iznoava mezat de toata averea loru si clnd nu sa va Inplini
capetile fiescaruia deplin, atunci la lipsa ce va fi, sa Intre i Ianache bacanu cu analogon,
Insa la taleri 500 pa clt au dus ca sa Ingroape dinpreuna cu banii celorlalp tovarasi, iar nu
numai la taleri 100, asupra cariia trebi este orinduit mumbasiru... 1 aprod ceausasc.
1778, tevruarle 16.

Preainnaltate doamne,
Ceausu de aprozi au adus la judecata Innaintea noastra pA Ianache bacanu de la
Craiova, carele au Alta Innaltimii tale pentru Costandin sin popa Draghiia i Toncea papugiu,
cerInd de la dinsii ca sa-i Inplineasca taleri 100 ce i-au avut Ingropati cu banii loru la un loc,
i colacu ce au dat pina cind au dovedit pa hotii eel ce au furat banii de unde i-au avut Ingropati
cu totii, i dobinda baniloru la taleri 1250 ce au dat el bani gata lui Costandin i Toncii clnd I-au
apucat cu judecata pina nu sa dovedise hotii, zicindu-i ca el au furat banii, cum si cheltuiala
de cind umbla in judecata.
Care pentru acesti bani ce<-i> cere lanache jaluitorul de la mai sus-numitul Costandin
i Toncea, s-au judecat la Craiova Innaintea dumnealui clucerului Theodorache, caimacamu
Craiovii, si cu anafora pre largu le arata toata pricina lor si arata Intru acea anafora clti bani
are dreptate sa ia acest Ianache de la hoti si tip bani are dreptate sa ia acest Costandin cu
tovarasii lui.
Care anafora citindu-sa si de noi, sa vede ca dumnealui cluceru, bine si dupa drep-
tate au judecat. Si da vreme ca banii ce au fost Ingropati ai lui Ianache bAcanu i ai lui Cos-

547
www.dacoromanica.ro
 tandin sin popa Draghiia si a tovardsilor lui, s-au dovedit furati de rdspopa Preda I dd fli-sdu
Iordache, carii acum sd af l aici de fao, gdsim cu cale sd fie luminatA porunca innAltimii
tale ca toate ale loru, orice va fi avInd, miscAtoare i nemiscAtoare, sd sd vinzd cu mezat
si sd i sit inplineascd Intli banii, capetele ce lipsesc ai lui Ianache i ai lui Costandin sin popa
Draghiia si a tovardsilor lui, si apoi sd-i inplineascd zAciuialile ce au dat Costandin cu tova-
rAsii lui i colacu ce au dat Ianache pind au gdsit pA mai sus-numitii hoti.
Dar, fiindcd mai cere acest Ianache i Costandin cu tovardsii lui, cheltuiala ce au fAcut,
de cind umbld pentru aceastd pricind prin judecatd, cum si dobinda banilor pentru dobtridd,
am gdsit cu cale sd nu ceard nici o parte, nici alta. Iar pentru cheltuiald, dupd ce sd va lnplini
/nth banii, capetele ce au luat i colacu ce au dat i zAciuelile, mai prisosind bani din ceia ce
sd va vinde ale hotilor, atunci pa ceia ce vor priimi blestem s t o parte si alta, eft au cheltuit,
Arh. St. Buc., sd li s tnplineascd iar din avutul hotilor. Noi asa am gAsit cu cale, iar hotdrirea cea ddsdvir-
Ms. nr. 6, .
1. 131 v. 13 2. ItA rAmine a sd face dd cdtre innAltimea ta.
1778, fevruarle 5.
1 Loc a/b.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Gheorghe din Bucurgti vrea eg-gi ulna casa pentru
495 plata unei datorii. Pentru cd solia se Impotrive#e se hotdrdfte vtnzarea, solia lalnduli zestrea ca
protimitard. Domnul tntdmte.
1778
februarle
Io Alecsandru /Loan Ipsilant voievod.
16
Asa sd sd urmeze. Si poruncim zapciule ce esti orinduit cu marafetu starostii, sd sd
scoatd casa la mezat si sd urmezi dupd hotArtrea judecAtii cum scrie mai jos.
1778, fevruarle 16.

PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca math tale, dumnealui vdtafu za pAhArnicei aduse la judecatd pa
Gheorghe de aici din Bucuresti zicind cd fiind supt datorie de taleri 100 si neavind altu mij-
Inc ca s sd plAteascd de acea datorie i vrind ca sd-si vinzd o casd ce o are ca sd-si plateased
datoriia i nevasta lui nu-1 ingAdueste, de care aductndu-sa i nevasta lui, Neacsa, tnnaintea
judecAtii, am intrebat-o ca sd ne arate de care pricind nu ingadueste pd bArbati-sdu ca sd vinzd
casa, i rdspunse cd, dd vreme ce are copil cu eL un fecior i o fatd dd virstd, ca sd nu ramie
copii sAraci, si mai virtos, cd are si lipsd dd zestre, pentru aceia nu va sd sd iscAleascA la vinza-
rea casii bArbatului acestuia. Care cerire a ei, fiind priimitA dd pravili, protimisindu-sA de a-si
trage zestrea ei, am cerut foae de lipsa ce aratd, fiindu-ne tAgAduitd si de bArbatt-sdu Gheorghe,
si am trimis-o la starostea de negutatori ca sd o pretuiascd, care aft i pretuit-o drept taleri
72, 30.
Deci, pentru ca i fdineia sd-si ia lipsa zestrilor ei, si sA-si ia i datornicii bArbatului ei,
banii, sd fie luminatd porunca mdrii tale ca sA sd scoata casa la mezat i drept citi bani va esi,
sd aibd voe numita famee cu acel pret sd ia casa supt a ei stapinire i, scazindu-sa lipsa zes-
trilor ei, taleri 72, 30 ce mai sus ardtdm, i citi bani vor rAminea, sd sd dea la mtna bArbatului
ei, pentru ca sd sd pldteascd de datornicii lui, protimisindu-sd ia dupd poruncile pravilii ce mai
jos sd aratd. Iar hotdrirea cea ddsdvirsitd rmlne a sd face de cAtre manila ta.
1778, fevruarle 9.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alec<sandru> Grecianu, Ev<dochim>
medelnicer, Hagi biv vel sluger.

BL6XEov x0 ulv BccaLX., TE1-Xoq Eri-wk. c11 yvok XCEL OUVECSTOC11.6V7jc trOL Tb yckp.cov
lay drropov Ccp& T6v tiv8poc lwataL 4)7rip nplx6; xcct rrpoycquatotg 8copkcc xcci, g6nplxoq
StaxparEal Tip octrrOii an:day clg &7r voOxc, o1 BENET= 12 V T6G ix7COLE1.0i3 iv T6

548

www.dacoromanica.ro
p.e.r4h U.ivrog ro dvSpoc 8 oaiv y cipov Xx1.1,6civet. r rpol :TOG7rpckyrutra oi
div8poc. OE phi p.c7wov el vec xcepTcooct xcd &orptp urjv xcd T6v 642 xcd Tok
-nceLaLcct; Otht11 1.
AdicA : Cartea a XXIX-a a Basilicalelor, titlul 1. In timpul casatoriei, dacA bArbatul
devine sArac, femeia are asupra averii lui un drept de ipotecA pentru au garanta zestrea, daru-
rile dinaintea nuntii i bunurile parafernale ; nu poate InsA sA le vinda In acest timp. Cita vreme
trAieste barbatul adicA, femeia nu ia nimic din bunurile lui, In afard de produsele necesare
pentru intretinerea ei InsAsi, a sotului si a copiilor Mr".

Starostele tmpreund cu alli negustori arald prin anafora c Zamfir de la Moldova cere Zamfirei,
fata starostelui Mdrgrit, sabia Imprumutald de el sofului et decedat. Vdduva afirm cd o cumprase
soful ei. Fdclndu-se cercetare cu catastih pi martori, domnul holrdple ca Zamfira sd redea sabia
reclamantului.
496
1778
februarle
24
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod.
Macar cd si la dumnealor velitii boeri i la divan innaintea domnii mele cind au esit
Gheorghie $i cu Zamfiru pentru aceastA sabie, nearAtind cA sot.ul Zamfirii n-au avut nici un
fel de tovArAsie i amestecu la prAvAlie, de aceia s-au zis ca sA facA Zamfiru jurAmint cum c
nu o are cumpAratA cu sermaia din pravillie si de altA parte s-au rinduit a arAta Intii stApinii
prviUii socoteala, ca s aflAin vreun adevAru ca, cind ar fi fost sotul Zamfirii tovarAs la ale
pravalii i putea atunci a cere la jurAmint pA calfa lui Zamfiru pentru bAnuiala cum cA nu au
.tras din sermaiaoa .prAvAlii cevasi fdrA stirea stApinului si au cumpArat cu dintr-acel furtisag
aceastA sabie. Dar de vreme ce acum pd urmA s-au arAtat ca acel mortu n-au fost nici tovards,
nici vreun amestecu n-are, poruncim zapciule ce esti orinduit, sA apuci pA sotiia mortului
ca sa dea sabiia lui Zamfiru, nefiind trebuintA a sA pune la juramint, i stApinii privAlii de va
avea cu acest Zamfiru, calfa loru, cevasi, Psi va cAuta.
1778, fevruarie 24.

Preainniltate doamne,
DupA jalba ce au dat innAltimii tale, Zamfiru de la Moldova, asupra Zamfirii, fain lui
MargArit proin staroste, de la care cerea o sabie ce zice ca au dat-o barbatului sdu In viemea
razmiritii sA meargd la satu Pietrosita sud DimboVita, i intimplindu-sA barbati-sau moarte,
au mersu de au cerut la mai susa-numitA sotiia mortului, sabiia, i n-au vrut sa i-o dea zicind
ea este cumparata cu bani din prilviliia tatd-sau de cind era slugA la pravilie. i dupa jalba
lui, dumnealiii ceausu de aprozi au adus innaintea noastri pA numitul jAluitoriu fata fi nd si
Ivan Chirul stdpinul siiu, tovaris lui MargArit, ca sA cercetAm In foile de bani ce au luat Zam-
firu din simbriia hii, de este si sabiia trecutil in socoteali i ne aritA catastih de toatd suma
ce au luat din simbrie pA 5 ani, In care aratA ca au luat bani rinduri, taleri 478, bani 14,
iar nu ca au luat marfA sau altcevasi cu nume.
Am intrebatu pa Ivan stipini-siu, dupA ce s-au daspirtit Zamfiru din pravilie clnd
Sl-au dat socoteala, au rimas niscareva bani asupra lui < ?> Si zise cum ca n-au rimas, fArA clt
Ni numai ce au avut si au luat si s-au izbrinit. Zise Zamfiru i aceasta, In 7 ani ce au fost
slugi mai Innainte de acei 5 ani, la inplinirea acelor 7 ani, socotindu-si, si-au luat simbriia toatA
Ueodata cit i s-au ficut si cu acei bani isi ficea negutAtorie singuru Insii cu stirea stipinilor
lui. Care, si Ivan stipini-sau zice ca au avut el deosibiti sirmaia de sA negut.itorea cu stirea
bor. Mai ziseZamfiru jiluitoru, ea In trecutele zile chid era MArgirit statostea aici In tail, au
cerut sabiia socotind ca va fi luat-o la dinsul cind au esit din Brasov si au raspuns ca nu este
. la dinsul, ci este la fii-sa unde au dat-o, si meargi sd o ceari ca el nu este clironom gineri-sAu.
La care, aduse si 2 mirturii, pA Florea liptcanu i pa Nicolae Sfistovliu care au fost fatA clnd
au cerut sabiia lui Margarit, statorstii, si el au zis ca este la fii-sa. Mdcar cl dui:a cercetarea

549
36 C. 758

www.dacoromanica.ro
 ce am facutu vedem c Zamfira nu are treaba cu pravaliia, ci acest Ivan Chirul Inpreuna cu
starostca Margarit slut tovarasi i stapini pravalii lui Zamfiru care da marturie acest Ivan ca
n-au ramas nici un ban din socoteala pravalii asupra liti. Ci noi, dupa cercetarea ce am facut
Arh. S. flue., i dupa cum am dovedit, prin marturii aratam, iar cea desavIrsita hotarlte ramine a sa face
Ms. ur. 0,
r. 131 in v. d e c atre mariia ta.
1778, Ievruarle 13.
Panait starostea, Gheorghe cupet, Ionita cupetul, Neculae cupet.

Departamentul al 2-lea arald prin anajora cd Mina din Bucuresti se judecci cu Moscu cerindu-i
497 pravliite pe care le stdpineste tn mahalaua Serban-Vodd, :tame de la un unchi al ei. Acesta aratei
un zapis de stdpinire primit de la Nicolae vrul reclamantei, care se dovedeste cd n-are valoare dupd
pravild fund dal de un nevirstnic. Se aprobd cererea reclamantei. Domnul tntdreste.
1778
Iebrunrle
24
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Ori da va fi traind, ori (la va fi murit acel Nicolae, fiindca el s-au mutat din tara aceasta ;
amlndoao pravaliile le druim domniia mea acestii Mini.
Pentru care, poruncim dumneavoastra boieriloru epitropi s vedeti virsta acestii fete
si, de va fi de maritat, sa o Inzestrati cu aceste pravalii, facindu-i-sa i cartea domnii mele de
bun stapinire, iar, nefiind In vIrsta de maritat, sa le faceti dumneavoastra zapt dindu-le asupra
unui epitrop ca sa stringa chiriia loru, din care, platind chiriia locului si dregind cele ce sa va
strica, ceilalti bani, prisosul, sh-i aib la pastrare pina va veni fata In vIrsta de manila si
atunci s s urmeze cum poruncim mai sus a i sa da ei zestre dimpreuna cu prisosu chirii ce
sa va strInge. Ci dar, zapciule ce esti orinduit sa duci pa fath cu aceast hotarire a domnii
mele la dumnealor boerii epitropi.
1778, fey ruarle 24.

Prealnnaltate doamne,
Din luminat porunca Innaltimii tale dumnealui vatafu za visterie aduse la judecata pa
Mina copila de aici din Bucuresti pirl lui Moscu, copilul din cask iarasi de aici din Bucuresti,
zicind -ca, ramlindu-i de la un unchiu al ei, Radul croitoru, niste pravalii In mahalaoa lui
Sarban-Voda si fiind ia copila mica, le stapineste acele pravalii mai sus-numitul, nefiind nici o
ruda cu unchi-sau si nu va sa-i arate nici zapisu de stapinire, numai de Insusi s face stapin.
S-au Intrebat Moscu, copilu din cask sa arate cu ce stapIneste acele prvlii si art un zapis
cu leat 1771 aprilie 14 al lui Nicolae ce este vru primare cu pirrisa Mina, fecioru Radului croi-
toru, unchiul Minii acestiia, In care scrie ca, ramiindu-i lui doo pravalii de la parintii lui, le-au
dat amIndoi supt stapinirea unchi-sau acestuia, Moscu, ca sa saza Intr-insele si sa le dreaga
la cele ce va strica, platind si chiriia locului la sfInta manastire Arhimandritu, cite taleri 8 pa
an, dupe asazamintu ce are, fiindca Intr-una si mai nainte sadea unchi-sau, iar Intr-alta sadea
un Anton cizmaru cu chirie, care dintr-acea chink, lui nu i-au dat nemic. Si fiindca parintii
lui slut neslujiti si fSrS da sarindara, pa amindoaa pravaliile le-au dat supt stapinirea unchi-sau
Moscu ca, din chiriia ce sa va face a lua el, sa faca pomenire parintilor lui, dund si sarindara si
sa plateasca si chiriia locului la numita manastire, facind foae de cele ce va cheltui. Si cind
va veni el, ce va mai trece cheltuiti de unchi-sau, sa-i intoarca si sa-si ia pravaliile supt a lui
stapinire, iar de va muri acolo, sa le stapineasca unchi-sau Moscu cu buna pace. Cercetind
si pentru virsta lui Nicolae, ca de citi ani era cInd au facutu acest zapisu, au marturisit popa
Theodosie ot mahalaoa Sarban-Voda (IS la biserica Mgureanului cum a au fost de 8 ani,
asemenea marturii si Anton cizmarul carele au sazut cu chirie intr-acele prfivalii, cum ca au
lost de ani 8. Au adus si Moscu copilul din casa o marturie, pa popa Dumitrascu ot Biserica
Alba, carele au marturisit cum ca Nicolae copilul and au facut zapisul au fost de 14 ani.
Pentrit care, vazind cA marturiile nu sa potrivesc, am adus pa Antiohie logolltu carele au scris

550

www.dacoromanica.ro
zapisul si intrebindu-1 de virsta copilului de citi ani au fost cind 1-au invdtatu de au scris zapisul
acesta, au rdspunsu emu a face soco teald ca sd fi fost de ani 11.
Pentru care, dupe toate aceste mArturii, macar ca shit nepotrivite una cu alta, cu toate
acestea ne-am adeverit cum cd copilul Neculae au fost nevirsnec atunci, si pentru aceasta zapi-
sul lui, acesta, nu are putere, dd vreme ce este de pravili nepriimit si achiros. Dar, de vreme ce
Neculae acesta, de atunci de cind s-au fAcut zapisul, adicd de la leat 1771, s-au dus cu muscalii
si nu s tie, trAeste sau au murit, si numita Mind, vara preinare a lui Nicolae, cere prAvAliile
acestea ori ca clironomie de va fi murit Nicolae, de vreme ce ia rdmine clironoamd, dupd
Insemnarea ce mai jos sd vede, ori sA le aibA supt a loru stapinire ca una de este ma mai de
aproape decit toate rudele lui Nicolae, si de va trAi Nicolae i va veni, sd i le dea, iar sA nu fie
supt stpinirea lui Moscu, carele este foarte de daparte rudd, judecata au priimit cerirea ei,
fiind cu dreptate dupd pravili cum mai jos sA vede. Dar ca sA nu sA Intimple lui Nicolae de va
fi trAind, vreo pagubd sau stricAciune pentru aceasta, trebuirild este sd sd orinduiascd de la
domnie epitrop neimpArtAsit ca sA ia prdvAliile acestea supt stapinirea lui si sA le dea cu chirie,
din care chirie sd plateascd pa fiestecare an chiriia locului dregind i cele ce sA va strica i chi
bani vor prisosi, sd-i aibd la pastrare pind cind va veni Neculae acesta i sA si-i ia. Iar de sA
va dovedi cd au murit, atunci pirisa Mind, ca o singurd clironoamd a lui Nicolae, sA ia nu numai
banii ce vor prisosi din chirie, ci prAvaliile dupd cum mai sus s-au zis cd zapisul lui Nicolae
este achiros dupd nevirsta lui. Pentru care, arAtAm mArii tale ca sd sA facA cea dAsAvIrsitA Arh. St. Buc.
hotArire de cAtre mdriia ta. Ms. nr. 6.
f. 132 133.
1777, dlehemvrie 22
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Coc<ordscu> sArdar, Alec-
s <andru > Grecianu, Hagi biv vel sluger.

Yell!!! boieri arald prin anafora cd Ionild Poroineanu cere dela frail! Sdvoi plata unei dalorii pentru
niste rtmdtori. PirfI ii cer soroc de un an pentru plaid puntnd zdlog moille Lupoaia si Floresti,
iar In caz de neplald acestea vor 'Amine lui Poroineanu. Divanul aprobd. Domnul tntdreste.
1778
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. februarle
IntArim i domniia mea, ca dupd cum scrie mai jos, sa sA urmeze. 25
1778, fevruarle 25.
PreainnAltate doamne,
Prin preaplecata noastrA anafora, instiintAm mdrii tale de pricina judecatii ce au avut
Ionitd Poroineanu cu SAvoii pentru niste rirnAtori cA, cu taleri 757, bani ce s-au hotdrit dA
InnAltimea ta a plAti numitii SAvoi Poroineanului i cu alti taleri 243, osebitA datorie netaga-
duitA, s-au f Acut sumA de taleri 1000 afard din datoriia sAtra<rului> SArban Otetelesanu i a
clucer<ului> Andreiu Vrusin. Si neavind SAvoii bani ca sd sA plAteascd, nici altA Indemnare,
aflindu-sA ei tot aici la Bucuresti, au cdzut cu rugAciune unul din SAvoi anume Costandin cAtre
Ionitd Poroineanul, de i-au dat pA toti tovardsii SAvoi asuprA i s-au IncArcatu 1nsusi atit cu
partea de datorie a lui, eft i cu pdrtile celoralalti l prin zapisu s-au asAzat ca sA-i plAteascd
toti banii pind la un an, rinduri, rinduri, puind numitul Costandin SAvoiu partea lui si a frati-
ne-sAu Dumitrascu zdlog din mosiia Lupoaia i Florestii, ca un desAvirsit vechil ce este si pentru
frate-sAu, dA vreme cd i acela sd af IA pArtas intr-aceastd datorie, dar neImplinind pind la an
banii, dupd coprinderea zapisului, sa fie pArtile acelea de mosie lui Ionitd Poroineanul stAtd-
toare a le stApini in pace de cAtre ci si de cAtre tot neamul loru, cd asa le este asazAmintu
loru, care zapisu, dupd rugAciunta ce ne-au dat numitul Costandin SAvoiul, s-au IntArit i cu
iscAliturae noastre. Si iardsi prin jalba lui ce au mai dat cAtre noi, ca prin anafora sli instiintdm
InnAltimii tale ca, acest asazAmint al loru spre a sA pdzi cu temeiu si nestrAmutat, sa te milos-

551

www.dacoromanica.ro
 tivepti manila ta a Intari aceasta preaplecata anafora, i fiindca acepti Savoi sa aflA datori Ii
la alte parti, s-au fost Mut luminata porunca marii tale da ia kat 1775, ca sa sa protimiseascit
Arh. St. Bile.,
me. nr. 0, mai Int liu datoriia acestui Poroineanu. Si iarapi din luminata porunca In trecutul an, dumnealui
f. 130 v. caimacamu Craiovii strigInd pa toti datornicii acestor Savoi, au priimit ceilalti lua bani
Pentru 0 Jude.
cat& anterioar a. mai cu zabava, iar acest Poroineanu nu au putut aptepta fiind pi el datoriu [si el] la OW, care
in aceeai pri- dupa aceasta au Inptiintat i marii tale, dumnealui caimacamu.
cin, v. doe.
din 23 seinen'. Ci, gasim pi noi cu cale, ca pina la Inplinitul anului, prin luminata porunca marii tale,
brle 1777.
Art]. St. Bile.. de alti datornici sa fie numitii Savoi nesuparati, ca sa sa poata plan de Ionita Poroineanu,
Ms- 6'sub
(('opia, data iar de la Inplinitul anului sa Inceapa a pMti i celorAlali datornici dupa cum s-au Mcut i lumi-
1' 37
la Instiretul de nata hotarire. Ci, apd<za>mintu acesta al loru, aratam mann tale, iar hotarlrea cea dasavIr-
istorle
..N lorga..) . itA ramine a sa face de catre innaltimea ta.
1778, fevruarle 17.
Neculae Dud<escu> vel ban, vel spatar, Nicola BrIncoveanu vel vornic, Badea
vel vornic, Scarlat vel logofat, Radul Slatineanu vel clucer.

Departarnentul al 2-lea arald prin analbra cd fon si $erban cu cetasii lor din 13dlosani (jud. Dolj )
499 se judecd cu Nicola, Dumitrascu si Ion cu celasii tor pentru o parM din mosi a rdmasd de la strd-
mosul acestora. Dupd cercetdri anterioare cu cdrfi de hotrnicie, zapise si martori la divan pi cdimd-
cdmia Craiovei rejudecindu-se se dd dreptul de stripinire lui Nicola si ai lui care o stdpineau
1778 de 23 de ani. Domnul tntdreste.
februarle
26
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Infatipindu-sa i Innaintea domnii rnele la divan amlndoa partile, vazum din cercetare
ca jalba plrIpilor este Mil da cale neavInd nici o dreptate la cerirea Mr, fiindu-le stapinirea
In 23 de ani dupa cartea de hotarnicie a Socoteanului, cu pace pina acum, fara da a nu avea
nici o pith Intr-aceasta sumS de anii trecuti. Pentru care, am dat domniia mea aceasta Intarire
la mina piritilor ca, asemenea sa le fie stilpinirea pi de acum Innainte. Si am poruncit domniia
mea de s-au luat de la mina lui Ion i Sarban pi a cetapilor lui, cartea ce tinea, ca sa nu le mai
pricinuiasca i altA data lndemnare da neastImparare a cerca judecati pi a sa trepada a cheltui
In zadar, necunostinduli de sinepi nedreptatea Mr.
1778, fevruarle 26.
Preainnaltatc doamne,
Din luminata porunca marii tale dumnealui ceaupu de aprozi aduse la judecata pa Ion
Sarban cu cetapii Mr din satu Balopani sud Dolj, pIrIi Neculii i Dumitrapeu i Ion, cu cetapii
kr tot de acolo, zicind ca mai supii-numiti nu i-ar fi Ingaduind sa stapineasca toata partea de
mopie a stramopului kr, Balea. Dupa coprinderea zapisilor ce au, aratindu-ne i scrisorile lor
Insa, o adeverinta de la preoti i negulatori din Cerveni-Vocla cu <leat> 1650, de stilt ani 128,
prin care sa vede ca un Ghica sin Dima iarta din rumanie pa rumAnii lui cu partea lor de mopie
din Bolopani, i un zapisu <cu> leat 7165, de Milt ani 121, prin care sa vede ca un Gheoca
sin Dumitrascu, la moartea lui, iarta pa Balea cu feciorii lui 1 cu partea lor de mopie din Bolo-
panii de Jos pi altu zapisu cu leat 7166 de stilt ani 120, prin care sa vede ea un Gherghe i cu
Anda i Mihai, sa rascumpara cu partea Mr de mopie de la un Dima armapu, pi o poruncd a rapo-
satului marii sale Grigore voda Ghica cu leat 7153, de shit ani 133, catre unii din megiiapi,
ca sa caute pricinile balopanilor, dupa care porunca nu sa vede nici o urmare, i o carte de
hotarnicie a doi boeri anume Radul Socoteanu i Costandin Poenarul cu leat 7258, de shit ani
28, prin care a vede ca acei boeri dupa mai sus-numitele cart" au pi facut alegere, dlnd
pilor sa staptneasca stinjeni 368 din partea lui Gherghe Bujor, pa Hamarazue In jos OA In capu
BatrInii din jos, pi de aciia drept pa cimp la deal, pIna In Chitora cea Nalta pa deal pa
la vane cele batrIne drept In Vilcioara pi de acolea In Toiaga In fagul cel Inherat, trasura pa
la capu mopii (Wpm rasarit In partea lui Gherghe, din girnita cea lnherata pa matca Toegii In
jos pIna In fagul cel lnherat, stinjeni 450. Si sa mai stapIneasca In hotarul da peste Hamarada
daspre apus din partea Panii spre ameazazi la cap daspre Hamarad unde s-au pus semnu In
par, stInjeni 25, pin mijloc stinjeni 26 pa la capu mopii, daspre Apus stInjeni 30.

552

www.dacoromanica.ro
 FatA fiind si Necula, Dumitrascu si Ion ptritii, sA IntrebarA de stApinesc pirtsii partea
aceasta ce li sA dA prin numita carte de hotArnicie si rAspunserA cA stApinesc Intocmai dupA
coprinderea acei cArti, cum si ei iar stpinesc numai partea kr, neintinzindu-sA nici intr-un chip
in partea pIrtsilor.
ArAtindu-ne si cArtile kr, adicA un zapisu cu leat 7167 de sint ani 119 prin carele sA
vede cA a rAscumpara de la Dima armasu, rumAni din care sA trag ptritii, i o poruna a dum-
nealui, banului Ianache Hrisosculeu, cu leat 1754 de shit ani 24, ca sA meargd si sA aleagA pAr-
tile amtndurora partilor 4 boeri hotarnici, insA cu hotArtre ca sA urmeze dupA cartea de hotAr-
nicie ce mai sus arAtAm a doi boeri, iar nu dupA altA carte de hotArnicie a 4 boeri ce sA vede
ca s-ar ft mai gasit la mina pirisilor facuta in urma hotArnicii dintli, cunoscindu-sA din divan
a fi fost f ArA dA nici o rinduialA si fArA dA nici un temeiu, i o carte de judecatA a divanului
Craiovii, cu leat 1777 martie 21, prin care sA vede cA, fAcind cercetare cu amAruntu, amin-
durora cArtilor de hotArnicie ce le tinea pirisii tAinuite. Si gAsind a fi bunA cartea de hotArnicie
a Socoteanului, hotArAsc ca dupA acea carte sA-si stApineascA pirtsii stinjenii ce li sA da, cum si
pirttii sA-si stapineasca partea kr, dupa cum au stapinit si pinA acum, si o anafora iar a diva-
nului Craiovii, cu leat 1777 noemvrie 28, prin care InstiinteazA mArii tale de urmarea ce au f Acut
asupra acestii pricini, dupA cum pA largu sA coprinde in numita carte de judecatA.
Din care toate aceste cArti ale amindurora partilor, dupA cercetarea ce si noi am fAcut
cu amAruntu, vAzind cA cerirea pirisilor este fdrA dA nici o orinduialA si fAr' dA nici o dreptate,
dA vreme ce sA cunoaste cA dupA toate zapisile kr de rAscumpArare si de iertAciune, li sA dA
mosiia prin numita carte de hotArnicie a rAposatului Radul Socoteanu, i-am intrebat ca sA ne
arate si de stApinirea acestii mosii in ce chip au fost si pinA acum si rAspunserA amindoaA pAr-
tile cl de la acea hotArnicie si pinA acum, de slut ani 28, ptrisii stApinesc numai stinjenii ce mai
sus arAtAm cA li s-au dat.
Deci dar, de vreme ce nici dupA cartile ce ne arAtarA, nu sA cunoaste a fi nici intr-un
chip nApAstuiti, fiindcA li sA dA parte dupA toate zapisile kr, prin numita carte a numitului
Radu Socoteanu nici dupA pravilile dA stApinire nu li sA dA vreo dreptate de a mai cere sa
strice acea hotArnicie, fiindcA au trecut amindoaA soroacile pravililor de stapinire de ani 10 la
cei ce slut de fatA si ani 20 la cei ce lipsesc, si ei au fost tot cu totii la un loc, si nu numai cA
nu si-au strAmutat stApinirea vreodatA, ci nici pirA nu sA vede a fi mai f Acut de la cartea dum-
nealui banului Ianache I-Irisosculeu ce este cu leat 1754 pinA la leat 1777 chid s-au judecat in
anu trecut la divanu Craiovii, care sa vede ca shit trecuti la mijloc ani 23, am hotArit ca numi-
tul Nicola i Dumitrascu si Ion cu cetasii kr, piritii, sa stApineasca mosiia dupA cum au stapinit-o
si pind acum cu buna pace de cAtre Ion i SArban cu cetasii kr 0110, care au sa stAptneascA si
ei stinjenii ce mai sus arAtdin ca li sa dA prin numita carte de hotArnicie a raposatului Radul Aril. St. Buc..
$ocoteanu. Iar hotArirea cea dAsavirsitA ramine la mAriia ta. f. 134 135.
1778, fevrunrie 16.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru Greceanu, Hagi biv vel
sluger.

Velifit boieri arald prin anafora cd Gheorghe mazilu si ceilalli mosneni din Tarculesti (jud. Saac)
stnt nemullumili de hotdrnicia din 1775 a mosiei Mr Musila Intrucit s-a fdcut lard a fi chemafi
loft mosnenii ce au parte pd aceastd movie" si &II Imprejureni. Domnul hotdrdste ca ispravnicii 500
sd cerceleze. 1778
martin
Io Alecsandru Than Ipsilant voievod. 1

Orinduim pA sluga domnii mele ... 1 portArel, sA meargA la ispravnicii judetului, si

atit dumneavoastra ispravnicilor ai judetului, eft si boerinasii ce vor merge la fata locului, sA
urmeze dui:a cum sa coprinde mai jos.
1778, martie I.

553

www.dacoromanica.ro
 Preainnaltate doamne,
Gheorghe mazilu Tarculescu, vechil fiind i celoralalti mosneni de la Tarculesti sud Saac,
au jaluit innaltimii tale, cum ca au mosie cc sa chearna Musita in sud Saac, dar alAturea cu
aceasta mosie are mosie i un Simache Caldarosanu i cu unchi-sAu Frincul CaldArosanu. Si
vrind Simache si unchi-sau Frincul sa-si hotarascA rnosiia unul de atm altul la leat 1775, dupa
jalba cc au dat ei Innaltirnii tale, li s-au orinduit hotarnici, un Mihai protopop i postelnicu
Parepa i BircA Buzoianul i altii dinpreuna cu un Toma portarel, carii dupa luminata porunca
innaltiniii tale mergind In fata locului, au tras mosiia Frincului si a lui Sirnache, aleglindu-le
patine 1 or prin carte de blestem. Dar la trasu acestii mosii dupa obiceiu, n-au chemat acei
boerinasi hotarnici pa toti mosnenii ce au parte intr-aceasta mosie, cum si pA alti inprejureni
ce vor fi avind mosie pa linga aceasta mosie, i facind aceasta hotarnicie cla partea mosii ce
are Simache i cu unchi-sau Frincul, nestiind acei boerinasi hotarnici pa unde au avut acestea
stapinire mai nainte, fiindca scrisorile acestii mosii le-au pierdut din vremea razrniritii, zice
ca s-ar fi lnpresurat cltava mosie din partea mai sus-numitilor jaluitori mosneni i dupa jalba
cc au dat mosnenii In trecutele zile innaltimii tale, li s-au facut luminata porunca innaltimii
tale cAtre dumnealor ispravnicii din sud Saac ca sA cerceteze, si dumnealor cu anafora de la
7 zile ale acestii luni ale lui fevruarie, instiinteaza innaltimii tale, cum ca dupa luminata porunca
innAltimii tale, poruncindu-li-sa ca sa cerceteze acea hotarnicie dintli, au orinduit atlt pa boeri-
nasii ce au fost intli hotarnici la hotarniciia lui Simache i a unchi-sau Frincul, cum si pa alti
boerinasi, da au mersu cu aceia dinpreuna acolo in fata locului unde este aceasta mosic si
cercetlnd toate hotarale acesti mosii, au gasit hotarniciia dintii, gresita. Si nefiind Simache
cu cartea cea dintii de hotarnicie acolo, sa-i lndrepteze gresala, au venit acestu mai sus-numit
Gheorghe jaluitor cu al doilea jalbA da au dat innaltimii tale si innallimea ta cu vataf de aprozi
s-au orinduit la noi ca sa le cercetam aceasta pricina i fata fiind amindoaa partile dupa cerce-
tarca ce am facut atit Gheorghe mazilu Tarculescu ce este vechil si celorAlalti mosneni din Tar-
culesti ce au mosie alAturea cu aceasta mosie ce-i zic Musita cum i Simache, au cerut ca de
iznoava sa Ii sa hotarasca
Pentru care, si noi gasim cu cale sa fie luminata porunca marii tale catre dumneolor
ispravnicii judetului, ca sa orinduiasca atit pa boerinasii hotarnici ce au fost intii la hoar-
niciia lui Simache, cum si pa alti boerinasi, i inpreuna cu portarelu ce au fost Intii, sa mearga
acolo In fata locului unde este aceasta mosie i dupa obiceiu sa stringa pA toti mosnenii i Inpre-
jurasii ce vor avca mosie pa ling aceastA mosie, de iznoava sa traga mosiia i prin carte de
blestem, ceia ce va dovedi cA are parte fiestecare, atlt dupa zapise i carti ce vor avea, clt si
dupa vechea stApinire, sa-i dea partea fiestecaruia pa cit sA va dovedi, i dA sA vor putea
de acolo invoi toate panne, sa le si inpietreasca stapinirea fiestecAruia ca sa stie pa unde sA
stApineasca, dindu-le i carti pA a-mlna cu suma stinjinilor ce i sli va alege parte. Care cerce-
tare si alegere a boerinasilcr hotarnici ce vor face, sa fie cercetata i adeverith si de dumrealor
is<pravnicii> judetului, iar cind nu sa vor putea invoi de acolo, sa-i trimita la luminat divanu
marii tale cu carte de alegere de hotarirea ce vor face si cine sa va dovedi ca au umblat rau,
va plMi toata cheltuiala i treapadu portarelului.
Deosebit, mai zise Gheorghe jaluitoru, ca mai au pricina mosnean cu mosnean /rare
dinsii tot pentru aceasta mosie, i acei boerinasi hotarnici sa le cerceteze toate pricinile oriclte
vor avea intre dinsii pentru aceasta movie i de-i va putea sa-i awe de acolo, bine, iar nepu-
tindu-i frivol i pentru acele pricini, cii anafora sa Imtiinteze dumnealor ispravnicii judetului,
marii tale, si Ii sa va face cea dAsAvirsita hotArlre a judecatii aid de la luminat divanu Innal-
Mb. bt. Bite.. limn tale.
I. 136v. 137 v .
Noi a saam gasit cu cale, iar hotarirea ranitne la manna ta.
1778, fevruarle 18.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, 13ad<ea> vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel logo-
fat, Scarlat vel logofAt, Radu Slati<neanu> vel clucer, Scarlat Druganescu vel
sardar.
Loc alb.

554

www.dacoromanica.ro
 Velifii boieri arald prin anafora cd Matei pi Drdghici din Sdndlesli (jud. Gorj) nemulfumifi de
judecata reiculd la cdimcilmie $ i departamentul al 2-lea cu sdlenii dirt Arcani pentru o parte din 5-01
mosia Sdndlesti cer rejudecare la divan, care holdrdste ca ispravnicii judefului sd cerceleze la fala
locului. Domnul lnlreste.
1778
inartie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod. I

Poruncim dumneavoastrA ispravnicilor ai judetului, dupA cum scrie mai jos, sfi urmati
a face cercetare si alegere cum scrie mai jos, la fata locului.
1778, wank I.
Preainnaltate doamne,
Mateiu i DrAghici SiinAtestii din sud Gorj au Alta Innaltimii mrii tale pentru popa
Ion i Alecsandru i uncheasu Nicola, ce zic cA sint vechili si celorlalti sAteni ai loru de la Arcani
sud Gorj, ziicind cA mai in trecutele zile au avut judecatA cu dinsii pentru rnosiia SAndtesti
din sud Gorj la dumnealui caicamamu de la Craiova si zic CA si-ar fi aflat dreptatea, dar numitii
sAteni de la Arcani, neodihnindu-sA pa acea judecat si jfiluind innAltimii marii tale, dupA
jalba kr s-au orinduit la dumnealoru boerii judecatori ot <al> 2<-lea> departament si, jude-
cindu-sA iarasi, zic cA i-au rAmas de judecatA si li s-au fAcut si carte de judecatA, si iarasi nu
s-au odihnit siitenii de la Arcani nici pa acea judecatA.
DupA jalba lui Mateiu i a lui DrAghici Saila testa, cu ceausu de aprozi porunceste lnnal-
timea marii tale ca sA le cercetrim si noi aceastA judecatA ce au Intre dinsii si pa amlndooa
partite aducindu-i numitul zapciu Innaintea noastrA, am Intrebat pA popa Ion si ceilalti cetasi
ai loru, sAteni de la Arcani, pentru ce nu sA odihnesc pA aceste judecAti, si ziserA cA pArintii
kr au vIndut lui Costandin SAnAtescu, tatul lui Mateiu SAnAtescu 6 capete de pAmint din hota-
rul mosii kr, Arcani, i niste siliste si livezi cu zapise, si pinA trAia Costandin SAnAtescu, tatul
lui Mateiu SAnAtescu, si-au rAscumpArat acele vinzAri, si cA le-ar fi dat atunci numai livezile
i niste siliste, iar stinjeni pA acele 6 capete nu le-ar fi dat, ci le-ar fi stApinind SAnAtestii. Care
acci stInjeni zic cA, dupA ce au vindut parintii kr acele vase capete de pAmint din hotarul lor,
Arcani, la acel Costandin SAndtescu, tatul lui Matei, si stApinind Costandin multA vreme, la
hotArnicia ce zic cA s-au fAcut de trei boeri ce au fost orinduiti, drept 12 boeri, de dumnealui
rAposatul Barbu VAcArescu, fiind la Craiova vel ban, atunci zic cA au intrat si acei stkjeni
ce-i vinduse ei pA 6 capete (IA rnosie acelui Costandin SAnAtescu, tot in hotarul SAnAtestilor
si, la rAscumpArarea ce au rAscumpArat ei acele 6 capete tot de la acel Costandin SAnAtescu,
zic cA le-au dat numai livezile si acele siliste, iar stinjenii pA acele 6 capete de mosneni fiind
intrati In hotarul mosii SAnAtestilor, atunci la hotArnicie, zic cd nu i-au dat, ci-i stApIneste *i
acum SAnAtestii.
Intreblndu-sA Mateiu i DrAghici, SAnAtestii, ce rAspunde inpotriva aceasta, zise Mateiu
SAnAtescu cA acei stinjeni, ce i-au avut tatA-sAu cumparati pA acele 6 capete de rnosneni, n-au
fost In hotarul SAnAtestilor, ci au fost in hotarul kr, Arcani, si deosebiti, si rAscumpArAtoarea,
chid si-au rAscumpArat arcanii acele 6 capete, le-au dat si zapisele kr ce stapinea tatA-sAu
acele 6 capete pA acei stlnjeni. Arcanii tAgAduira, zicind cA nu le-au dat, puind temeiu la
43 hotArnicie ce s-au fAcut de slugeru Varipate, fiind ispravnic In sud Gorj, i de alti boeri ce
s-au numit drept 24 de boeri hotarnici, zicind Intr-insa cA si sAtenii sAnAtesti lua pamInt In poalA
sA jure, arAtInd pina unde le cala rnosiia kr, SAtAnesti, cum si sAtenii din Arcani iarAsi lua
si ei pAmint In poala sA jure, intrind in hotarul SAtAnestilor, zicind cA acei stinjeni de 6 capete
s-au Impresurat de au intrat la hotArniciia acelor 12 boeri In hotarul SAnAtestilor, si asa aratA
cA i-au invoit si i-au Inpacat dA au dat SAnAtestii din mosiia kr 100 stlnjeni SAtenilor ot Arcani
si au pus pietre. Mateiu i Draghici, SAnAtestii, ziserA cA n-au fAcut ei nici o invoialA atunci,
ca sA dea sAtenilor din Arcani, acei 100 stlnjeni din mosiia kr, cA de ar fi f Acut vreo InvoialA
nu ar fi mai cAutat judecatA, ci ziserA cA atunci in sild li s-au luat acei stlnjeni de mosiia kr
si s-au dat sAtenilor ot Arcani si in urmA, dupA acea hotArnicie, s-au judecat la dumnealui
caimacamu Craiovii si au rAmas pA sAtenii din Arcani de judecatd, arAtIndu-ne si cartea de

555

www.dacoromanica.ro
 judecata ce au avut la Craiova, ce sA \Yam' cu leat 1776 noemvrie 2, iscalita de dumnealui
Manolache biv vel paharnic ce au fost caimacam la Craiova i dumnealui Hagi Stan Jiianu
biv vel paharnic i tefan Bibescu i IonitA BrAiloiu sluger i Barbul Stirbeiu sluger, Intru care
scrie ca, dupa cercetarea ce au facut i dupa scrisorile ce au vazut la mina Sanatestilor i dupA
marturtile ce au adus, au dovedit ca acei 24 de boeri hotarnici au umblat rAu si au scos pietrile
mosii SanAtestilor si au dat din mosila SAnAtestilor, mosnenilor din Arcani, care mosie le-au
fost inpietritA, si au avut SAnAtestii staptnire veche. Si hotarasc, Mateiu i Grigorie i DrAghici
si cu top cetasii lor Sanatesti ca de acum innainte sa aibA a-si tinea i a-si staptni tot hotaru
lor Sinatesti dupa hrisovu raposatului Grigorie voda Ghica i dupa coprinderea semnelor ce
stnt in cartea de hotarnicie a celor trei boeri anume, pitaru Radu Brailoiu i pitaru Radu Ben-
gescu i cluceru Costandin Balacescu ce au fost rInduiti de raposatu banul Barbul VAcarescu,
care este la mina satenilor, cu buna pace de catre popa Ion Cilibiia i dii catre Nicola i uncheasu
Alecsandru i da catre toti cetasii lor din Arcani, dupa cum zic ca le-au stapinit atit mai naintea
hotarniciilor, eft si de atunci incoace, fiindca zic ca s-au dovedit din zapise ca acele cumparatori
ce le-au fost cumparat acel Costandin Sanatescu, au fost dinnauntru mosii Arcanilor, iar nu in
hotaru Sanatestilor, i asa arata ca i Costandin Sanatescu le-au staptnit cu arcanii locureste,
adica danite, pina chid si-au priimit banii si le-au dat iarasi arcanilor. Am vazut i cartea de
judecata a dumnealor boerilor judecatori ot <al> 2<-lea> departament cu leat 1777 fevruarie
16, intru care hotarasc dumnealor ca acele 6 pamtnturi ce fusese vindute, frith arcanii la Sada-
testi si In urma ianiii ei le-au riscumparat, sA stapineasca arcanii cu buna pace dupa zapisul
ce au de la mina lui Costandin Sinatescu i sa nu sa Indrazneasca arcanii a calca in hotaru
mosil Sanatestilor dupa hrisoave i carti i hotarnicii ce zic ca au Sinatestii la mina. SA vazu
o anafora a dumnealor boerilor judecatori ot <al> 2<-lea> departament, tot cu leat 1777,
fevruarie 18, cu 2 zile mai In urma dectt cartea Sanatescului, de judecata, Intru care scrie
dumnealor ca, deosebit de cartea de judecata ce au dat, hotArtnd ca sa aiba a-i stapini fie--
tecare partea lui cu buna pace si cum cA au cerut mosnenii de la Arcani ca sa le aleaga acele
6 capete de mosie cerind boeri hotarnici, pa care boeri ce i-au cerut arcanii, SanAtcstii nu s-au
multumit.
Deci, fata fiind amIndoa pii4ile innaintea noastra, am gasit cu cale, priimind i insusi
ei amindoa partile ca prin carte de blestem sa ii sa dascopere acele 6 paminturi ce zice arcanii
ca le stapinesc Sanatestii. Ci, sa fie luminata porunca marii tale catre dumncalor ispravnicii
din sud Gorj, dA vreme ca zisera numitii jaluitori ca este aproape aceasta mosie da saderea
ispravnicilor unde au ei aceasta pricina, sa mearga cmindoi ispravnicii acolo in fala locului
stringind pa toti mosnenii i vecinii dupa Inprejuru acelor mosii, prin carte de blestcm, pa
unde scrie acele zapise ce shit la mina arcanilor de rascumpararea acelor 6 capete de pr.:mint,
ce au fost vIndute la Costandin Sanatescu, si pa unde va scrie acele zapise i va dovcdi cA
au stapinit acele 6 locuri Costandin Sanatescu, sa le deosebeasca cla catre mosiia Sar Lies-
tilor si pa unde sa va dovedi ca au stapinit aceste 6 pamtnturi Costandin Sinatescu, sA pue
semne ca sa le stapineasca arcanii, fiindca lc-au rascumparat ei, asazindu-i de acolo ca sa
Aril. St. Bile.. nu mai vie cu jalba. Noi asa gasim cu cele, iar hotarirea 'Inutile a sa face de catre innaltimea
his. Dr. 6.
f. 137 v.-139. marii tale.
1777, fevruarie 25.
Vel vornic, Badea Stirbei vel vornic, vel logofat, Radu Slatineanu vel clucer.

9 mIliolvrotroelcitluaml feii vpeelifbioiiebroiiierFi laorraqt1diperairnealenaforfaicimd pPrtersvuaenalcumcoe;iaasitj' lelultu' idite'nriGi in'uelaettlin' sjOnrinerst ei ripoArcli:

5 4" nici meirturii suficiente, domnul In divan menfine hotOrtrea mitropolitului pi dispune sti staptneascd
i

1778
boierii Floresti si so se dea carte de holOrnicie dupd obicei".
martie
1
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Mai infatisindu-sa la divan innaintea domnit mete amindoo partile, alte marturii mai
vrednice i dovezi nu avura mosnenit sa arate, fail de numai tot la acei 4 razama, carii au

536
www.dacoromanica.ro
mArturisit lucru acoperit adicA, numai cA au stApinit. Care aceastA stApinire vedem cA si
acum o au numitii mosneni, iar martorii Florescului, carii slut mai vrednici, vedem cA pre-
cum trebue au arAtat si au dovedit cu sernne vazute, care mArturii au priimit si blestem.
Deci, de vreme ce si la fata locului si aid, In 2, 3 rInduri, atit la dumnealor velitii
boeri, clt si Innaintea domnii mele, cercetIndu-sA In doo rinduri Ora mosnenilor, s-au vAzut
cA ei cautA a tinea parte mai multA declt ceia ce au avut, am hotArlt domniia mea ca, dupd
semnile ce au mArturisit cei ce stiu adevAru prin blestem, sA tie si sa stApineascA si de acum
lnnainte cu bunA pace.
Pentru care, i-am dat domniia mea aceast Intdrire la mlnA cu domneasca noastrA
pecete, cu care sA sA apere de cAtre mosneni, si poruncim sA meargd orinduitii boerinasi ca sA
pue si pietre.
1778, martle 1.
PrealnnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat InnAltimii tale IncA din anu trecut, Plrvan i Aldea de la Giulesti
si cu cetasii lor din Ornesti sud Ilhov ,zicInd cA, avInd ei mosie, StrImbeni In sud Ilhov, le-ar
fi Inpresurat dumnealor boerii Floresti, li s-au orInduit cu luminatA cartea InnAltimii tale boeri
hotarnici, Matei FundAteanu biv <al> 3<-1ea > vistier si IonitA biv <al> 2<-1ea> comis, carii,
mergtnd In fata locului cu orinduitul Chirca portarel, au adus fatA si pA mai sus-numitii
jAluitori cum si pa Ionita Florescu biv <al> 3<-1ea > vistier si, de cercetarea ce au fAcut acolo
orinduitii hotarnici, InstiinteazA Innaltimii tale cu anafora de la avgust 27 leat 1777, In care
anafora scrie numitii hotarnici cA boerii Floresti, scrisorile acestii mosii nu le au, zicind numitul
vistier IonitA Florescu cA s-au rapus In vremea rAzmiritii, ci prin mArturii cu carte de blestem
pA unde vor mArturisi mArturiile cA au avut stApInire mai dinainte, pA acolo priimeste de a
stApini si acum. Iar numitii OHO, Aldea si Pirvan, mAcar cA au scos o copie de hrisov de
ani 160 de la leat <71 >125 de la manila sa Alecandru vodA, fiul mArii sale Inas vodA, dar nepu-
tInd hotarnicii alege nimic dintr-acea copie si nemaiavind plrlsii zapise sau alte scrisori, am
fost trebuintA de a cerceta prin mArturii de stapinirea mosii cu carte de blestem dupA cum
li sA poruncea prin luminatd cartea InnAltimii tale.
Deci, cerind mArturii de la amlndooA pArtile, au adus IonitA Florescu mArturii pA un
Stanciul uncheasu ot Trestieni, ce au fost vezitiu la rAposatul Costandin Brincoveanu i pfi
un PanA ot satul Icoana, om ca de 60 de ani, carii au mArturisit prin carte de blestem cA stiu
din vechime cA aceastA parte de movie s-au stApinit de boerii Floresti pInA In hotarul ce este
o tuf A de jugastru In drumul cel mare. Au mai adus si pa lane logofatu brat TAnase <al>
2<-1ea > vistier de au arAtat si el cA In vremea rAzmiritii, la leat 1773, cumpArInd frate-sAu
TAnase o mosie de la acesti jAluitori ornesti, au venit Oprea uncheasu ce au murit, tatul
acestui Aldii, ce face acum pitrA, i un Gheorghe, ce este si el cetas InpreunA cu acesti plrisi,
si au arAtat lui lane logofAtu hotarul mosii tot printr-acele semne ce au arAtat mai sus-numi-
tele mArturii, iar numitii jAluitori ornesti au zis cAtre boerii hotarnici cA n-au mArturii, ci
au cerut de la acesti hotarnici sA le traga mosiia lor care o stApinesc, ca sA sA aleagd de cAtre
mosiia boerilor Floresti.
Deci, boerii hotarnici au tras-o de unde au arAtat mosnenii, InsA din piatra mosii Soco-
leascAi ce este tot a boerilor Floresti pA din jos pinA au dat In alte semne ale mosii dumnealor
boerilor Floresti, ce slut pe din sus si dovedite, <s-au> 2 gAsit stinjeni 230 mosiia numitilor
jAluitori prin semnile ce sA aratA mai pA larg In anaforaoa numitilor hotarnici, si Intr-acesti
stinjAni 230 intrA si stitnjAni 33 ai dumnealor boerilor Floresti, ce au mArturisit tot mai sus-
numitul PanA cA i-au cumpArat rAposatul clucer Florescu de la Tomesti. AceastA alegere Ins-
tiinteazA InnAltimii tale ortnduitii boeri hotarnici prin anafora, cA au fAcut la aceastA hotArnicie,
pA care alegere, neodihnindu-sA numitii jAluitori, au esit fatA amindooA pArtile si In luminatu
divan Innaintea InnAltimii tale.
Si dupA ce s-au citit anaforaoa hotarnicilor ce s-au zis mai sus, ziclnd jAluitoriul Aldea
si PIrvan cA vor aduce si ei mArturii de vor mArturisi cA au avut si ei supt stApinire acea mosie

557

www.dacoromanica.ro
ce este de pricing, ni s-au poruncit de catre Innaltimea ta ca, tnpreuna cu preasfintiia sa Orin-
tele mitropolit, sa cercetam noi de aceasta pricinA prin marturiile ce vor aduce acesti jaluitori
i prin marturiia lui lane logofatul, ce are si el mosie cumparata de la mosneni pa linga acea
mosie ce este de pricina.
Deci, dupa luminata porunca tuna ltirnii tale, vataful de copii za divan au adus innaintea
noastra pa Pirvan si Aldea jaluitori i pa tonna Florescu biv <al> 3<-1ea> vistier, de la care,
cerind noi marturii dupa cum s-au hotarit din divan innaintea Innaltimii tale, au raspus Aldea
i Pirvan ca n-au putut sa-si aduca marturiile pina Intr-acea zi, ci si-au pus some pina in 6
zile ca-si vor aduce marturii, iar numitul tonna Florescu vistier, osebit din celelalte 3 marturii
care au marturisit prin carte de blestern In fala locului, dupa cum mai sus sa arata, mai aduse
Inca trei marturii, anume popa Iordache ot Floresti i Gheorghe i Albul ce au fost slugi rapo-
satului clucer Florescu, care marturisira innaintea preasfintii sale parintelui mitropolit, curn ea,
de cind s-au pomenit ei, au gasit tot boerii Flores sthpinind, iar pa Pirvan si pa Aldea cu
cetasii lor marturisira ca nicidecum nu i-au pomenit stapinind pa unde cer acunia jaluitorii
sa stapineasca. i trecind si sorocu cel de 6 zile ce si-au pus numitii jaluitori, si nemaiaducin-
du-si marturiile, Ii s-au scris daspre partea noastra ca, ori sa-si aduca mArturii, ori sa vie sa
raspunza la judecata. i viind i dupa acea instiintare ce le-am facut, iarasi fara marturii, Ii
s-au pus al treilea soroc dind In scris Innaintea noastra ca a treia zi dupd Boboteaza Ii vor
aduce marturii pa Mihalache Bosoreanu i pa Gheorghe Nicolescu i pa Radu sin uncheasu Ion
i pa Andrei Neculescu si dintr-aceste marturii ce au dat In scris la sorocu ce si-au pus, au adus
numai pa Gheorghe Neculescu i pa Radu sin uncheasu Ion, iar pa Mihalache i pa Andrei
nu i-au adus si in locu acestora au adus pa Dumitru sin Nastase. Care acestiia si-au dat martu-
riile Innaintea preasfintii sale parintelui mitropolit, ca stiu pa Pirvan i Aldea <ca> au stapinit
in mosiia Ornesti innaintea razmiritii cla-a valma, iar cita mosie i pa unde, nu stie ca sa spue,
atit zic ca au auzit i ei ca stapinesc ornestii mosie mai putina, iar nu cit zic acum mosnenii
cA au, mai zicind i aceasta ca pina traia raposatul clucer Florescu nu avea nici o pricina cu
mosnenii pentru stapinirea acestii Inoii, iar dupa moartea clucerului Florescu au inceput a
sa pricinui cu fii-sau tonna Floresci vistieru, zicind ca le inpresoara mosiia. Au mai adus Inca
o marturie, anume Dinu siimeanu din Bucuresti, orn ca de 28 de ani, i zise ca sint 12 ani
acum, de cind au lipsit du pa acele locuri i cind sa afla pa acolo, era la virsta lui ca de 16 ani
A stie ca, cita aratura facea Inpreuna cu tata-sau la Cringul Putului pa drumul cel mare, de
dijmuia mosnenii ornesti pa acea vreme. Dupa aceasta, mai aduse tonna vistierul si pa Iane
logofatu, dupa hotarlrea ce este de la Innaltimea ta, ca sa-1 aduca i pa el sa-1 cercetam, si
marturisi i acest Iane logofatu Innaintea preasfintii sale parintelui mitropolit, prin blestem, cum
ca la leat 1773 mergind la acesti mosneni ornesti ca sa le arate hotarul mosii ce o curnparase
frate-sau Tanase <al> 2<-1ea> vistier, au mers uncheasul Oprea, tatul acestui Albul plrisu,
zicind ca pA din sus stapinesc boerii Flores, iar pa din jos i-au aratat sa stapineasca acest
lane logofiltu, mosiia ce au cumparat-o frate-sau de la dinsii i semnile care i-au fost aratat,
zise ca sint aceslea, insa : un par ce 1-au pus atunci acei mosneni intre hotara si mergind in
lungul mosii, este un uhn varuit cu senmul cruce si la drumul cel mare o tufa de jugastru si
la rastoaca un stejar varuit facut cruce, iar in curmezisu mosii un ulm varuit si de acolo iarasi
in lungu mosii este hotaru piatra pusil de boerii Flores. Mai zise acest lane logofatu si aceasta,
ca la masuratoarea mosii ce au masurat-o numitii orinduiti hotarnici puind sfoare din piatra
hotarului boerilor Floresti, fiindca au fost si el fata, ca un razoras pina la paru care 1-au pus
mosnenii intre hotaru si neinplinindu-sa suma stinjanilor mosnenilor, au luat-o din mosiia boe-
rilor Floresti 4,5 stinjeni i i-au dat In partea mosnenilor ca sa lipseasca pricina ce avea mos-
nenii cu boerii Flores.
Deci, vedem cA cele 4 marturii cc s-au adus de catre mosnenii ornesti, dupa cum s-au
zis mai sus, au dat marturie, lucru acoperit, zicind ca au stapinit i ornestii de-a valma si n-au
stiut sii spur lucru dascoperit pa unde i cita mosie au stapInit ornestii, i pentru aceia sA
cunoaste ca n-au avut ornestii stApinire tntr-aceastA mosie ce s-au zis mai sus. Iar acele 6

558

www.dacoromanica.ro
marturii ce s-au adus de Ionit Florescu vistieru, cum si Iane logofatu, au aratat semnile bola-
ralor pa unde stiu ca au stapinit tot boerii Floresti si "Ana acum, care semne shit asemenea si
potrivite si cu semnile si hotarale ce le-au varuit si le-au Insemnat orinduitii boeri hotarnici
la alegerea hotarnicii ce s-au facut, fata fiind amlndoo partile In fata locului.
Drept aceia, fiindca jaluitorii ornesti nici scrisori avura, nici marturii ca sa fi dovedit
ca au avut i ei stapinire Intr-acea mosie pa unde cer sa stapineasca, fara numai o copie dupa
un hrisov de atita suma de ani i nici acea copie nu este pa numele lor scrisa, ci pa numele Druga-
nestilor, gasim cu cale sa fie luminata porunca Innaltimii tale, tot la acei boeri hotarnici ce
au fost orinduiti la alegerea acestii mosii. sa mearga In fata locului si fatA fiind si o parte si
alta, s pue pietre hotaru pa semnile ce au aratat aceste 7 marturii prin blestem si shit aril-
tate tot acelea i prin anaforaoa hotarnicilor, ca sa stie pina unde sa stapineasca ornestii si
de unde s stapIneasca boerii Floresti, dind i carti de hotarnicii dupa obicei si la o parte si Arh. St. row ,
Mr. hr. 0.
la alta. Noi asa am gasit a fi cu cale, iar hotfirlrea ramtne la Innaltimea ta. 1. 149 11.0.
1778, ghenarle.
Grigorie al Ungrovlahiei,
Neculae Dud<escu> vel ban, Necu<lae> Brincoveanu vel dvornic, Badea Stirbei
vel vornic, $tefan Pirscoveanu vel logoffit, Scar lat Greceanu vel logofat, Radu
Slati<neanu> vel clucer, Istrate Gret<ulescu> vel paharnic, Scarlat Drug<anescu >
vel sardar, Dum<itrache> Brez<oianu> vel sluger.
1 llizibil.
2 Loc rupt.

Departamentul al 2-lea a judecal reclamalia lui Ianache Mardagiu contra unchiului sdu Vasile
3Iardagiu pentru niste prdvdlii din Bucuresti construite de laid! reclamantului pe un loc al mosu-
lui comun. Dupd recunoasterea plritului, Inteirild de martori, judecala holdrdste impdrfirea prdvd-
liilor Intre cei doi
503
Impotriva acestei holdriri se plinge la divanul domnesc Mihai Paciurea, ginerele pirttului. 1778
Domnut pe baza mdrturiei, luald sub blestem, a mamei reclamantului, menfine holdrtrea primei marlie
instanle. :1

10 Alecsandru loan Ipsilant voievod.

Dupa aceasta anafora nefiind odihnit Mihai Paciurea zet Vasilie Mardagiu, la feat 1777
septemvrie 6 au esit si la divan Innaintea domnii mete cu Ianache Mardagiu, facind jalba pentru
aceste pravalii ce zice Ca le are lui date zestre da numitul socrl-sau Vasilie Mardagiu ce au murit,
cum ca, nici tatul lui Ianache, nici muma lui Ianache, cum nici Ianache pina la vremea ce
s-au judecat cu socrl-sau traind, la departament, n-au facut pira pentru aceste pravalii, ci s-ar
fi stapinit numai de socrl-sau si cum cA tatul lui Ianache ar fi fost esit cu parte din casa parin-
teasca i ar fi Minas numai socrl-sau a fi clironom dupa moartea tatului lor, dar nici o dovada
n-au aratat la divan pentru aceasta.
Deci, fiindca muma lui Ianache Mardagiu traeste cu viati pina acum si Inca au priimit
cinul calugarii, am poruncit domniia mea s s scrie carte la parintele episcopu
aflindu-sa la mandstirea Dintrunlenin, ca sa o pile sa marturiseasca cum stie da pricina prava-
Iiilor acestora si la aceasta au cerut Iceal Paciurea prin jabl ca sfi dea i blestem numitei
Anii monahiia, dupd care viind Ana monahiia aici, s-au orInduit la preafiintiia sa parintele
mitropolit si prin anafora Instiinteaza domnii mete de marturiia ei, cum ca Ian aceste pravalii
s-a u facut numai de sot.ul ei cu voia soacra-si si le-au inpartit precum arata mai In jos, din care
2 prvalii ce si-au oprit sotul ei, le-au stdpinit barbatl-sau clt au trait, iar dupa moartea lui,
Ins usi ia de voia ei au daruit chiriia s o ia soacra-sa Ilinca si dupa moartea soacra-si ruglndu-sa
Vasile Mardagiu sa-i lase si lui chiriia pentru ajutoru scapataciunii lui cum au lasat soacra-si
si stiindu-1 saracu i cu fata d vIrsta, i-au lasat chiriia pina i sa va face copilu ei de vIrstii,
pa care marturisanie au priimit Ana monahiia si blestem.

559

www.dacoromanica.ro
 Deci, dupA aceastA cercetare ce sA vede mai jos cA au fAcut-o dupA pravill boerii jude-
cAtori si dupl anaforaoa pArintelui mitropolitului dA cercetarea mumA-si, care si Paciurea au
fost cerut-o la blestem, am Int Arit i domniia mea ca sA le fie stApInirea dupA cum scrie mai jos.
1778, martle 5.

PreatnnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimil tale, dumnealui vAtafu za aprozi aduse la judecatA pa
Ianache Mardagiu, pirtsu unchiului sAu Vasile Mardagiu, zicind ptrisu cA rAmtind de la mosu
br Alecse Mardagiu, un Mc de prAvAlie i alt loc de casA aicea In Bucuresti, pA care loc de prAvA-
lie au fAcut tatA-sAu Ianache Mardagiu 5 prAvAlii, i isprAvindu-le le-au Inpartit dind o prAvA-
lie la mAtusa lui, Ilinca, adicA muma tAtIne-sAu i a unchiu-sAu Vasile plrltu i altA prAvAlie
altui Irate al tattne-sAu, anume Matei, care au murit necAsAtorit, i alta lui Vasile unchi-sAu
ptrItul, iar 2 prAvAlii le-au oprit tatul lui Ianache ptrIsu, fiindcA el cheltuisA de le fAcuse i ctt
au trait tatA-sAu le-au stAptnit, iar acum pirttul, unchi-sAu Vasile, au pus mina si le stAptneste
singur el, lulndu-le i chiriia i lui nu-i dA nemica.
rata fiind i ptritu unchi-sAu Vasile Mardagiu, thin zise cA nu le-ar fi fAcut frate-sAu
Iordache Mardagiu, tatul plrlului, ci le-ar fi fAcut el InpreunA cu mumA-sa Ilinca. CAruia
cerindu-i-sA dovadA sA aducA de slut f Acute de tnsusi el si de murnA-sa, au adus o mArturie pA
Tudor cizmaru, carele au dat seama cA nu-s f Acute nici de Vasile, nici de rnA-sa Ilinca, ci de
Mateiu fratele Mr, carele au murit necAsAtorit, de care nici pirltu nu tAgAdui, ci numai zice cA
In urmA s-au stricat si le-au fAcut el toate. Inpotriva cAruia rAspunse ptrtsu cA, pentru cA le-a
f Acut, dA aceia au si luat chiriia intr-atttea ani, de care iarAsi nu tAgAdui ptritu cA nu au luat
chiriia.
Drept aceia, vAzind cA insusi 'Anti nu tAgAdul de acele prAvAlii, cA le-au fAcut Matei
mortu i cA In urmA, prefAcindu-le, el au luat chiriia pinA acum, cu care chine s-au exoflisit
Indoit i Intreit cheltuiala prefacerii, si au mai arAtat numitul phis o carte cu feat 1777 fevruaric
20 a mumA-si Ana monahii ce sA aflA acum cAlugAritA la mAnAstirea Dintrunlemn, care este
IntAritA i cu iscAlituri, oameni vrednici de credinta, In care scrie cA dintru-ntid acele prAvAlii
sint fAcute de sotul ei Ianache Mardagiu si le-au InpArtit precum mai sus s-au zis, care 2 prAvAlii
ce au 'limas asupra lor le-au stApinit pinA la moartea sotului ei i dupA moartea lui, Insusi ia
au dAruit nurnai chiriia acelor 2 prAvAlii sA o ia soacrA-sa Ilinca pentru chiverniseala ei cit
va trAi.
Deci, vazind cA piritu Vasile Mardagiu Intti au rAmazat 1 cA slut prAvAliile fAcute de el
si de mumA-sa, al doilea, cum cA numai el le-au luat chiriia, iar de la mArturiia ce au adus spre
indreptarea sa, fu mai mult de ajutor ptrtsului, cAci dA vreme ce prAvAliile aclea au fost fAcute
de fratele lor, Mateiu, care au murit necAsAtorit, rAmtind aceste prAvAlii sA sA Inpartl pA doi
frati, adicA din 5 prAvAlii ce slut, fiindcA o prAvAlie s-au dat danie la mAnAstirea Sfintulu i
Gheorghe Nou, rAmtn bune 4 prAvAlii de a sA tnpArti pA doi frati, numitu pint mai razAmA
asupra stAptnirii, zicind cA dA atttea ani stAptneste, cu care cuvInt de stApinire umblA sA lepede
pA Ianache ptrIsu.
Deci, cercetind si de aceasta, am gasit cA pirtsu acesta Ianache, dupA moartea tAttne-
sAu, au rAmas de ani 1.
Ci dar, acum fiindcA au venit In virstA, cere clironomiia parinteascA, de vreme ce dau
prAvAliile ce mai sus hotArim, sA le stApIneascA Ianache, este partea tAttne-sAu si nu sA opreste
fiindcA au trecut vreme multA, de vreme ce au rAmas foarte micu, precum mai sus am zis, fArA
dA vIrstA, adicA de un an, si pravilile orinduesc ca clironomii sA aibA a face Ord si a cere clirono-
rniia ce sA cade 'And la 30 de ani, dupl vIrsta ce sd numeste ivi, care ivi sA firsaste dui:A ce
sA face copilul de ani 14. Ci dar, lanache acesta, fiind acum de ani 23 si scottnd ani 14 ai numi-
lei vIrste ivi, mai are IncA ani 23 de a face aceastA ptrA i a-si cAuta clironomiia.

560

www.dacoromanica.ro
 Pentru aceia, am hotArlt dod sd stApineascA Vasile Mardagiu unchiul pirlsului si 2 sA
le stApineascA Ianache ptrlsu, fecioru lui Ianache Mardagiu, cu locu lor de casA. Iar hotArirea Arh. St. Buc..
Ms. hr. 6.
cea dAsAvirsitA, rAmIne a sd face de cAtre innAltimea ta. f. 140 140v.
1777, martie 17.
Miche paharnic, D<umitru> Cior<anu> paharnic, Costandin biv vel comis, Alec-
sandru Grecianu, Ev<dochim> medelnicer, Hagi biv vel sluger, Dum<itru>
Brez<oianu >.
1 Pentru : rAzemat.

Veliiii boieri arald prin anafora cd Dumitrascu din Craiova s-a plIns contra stdpinului sdu Dinu
mdllisarul, care 1-ar fi Invinuit cd i-a furat marfd si 1-a trimis la Inchisoare. Constaltndu-se cd
reclamantul a adus dovezi false, pldsmuite si iscdlite de el, fi cd dupd pravild, merild pedeapsd
cu ocna si tderea mlinilor, se cere domnului clemenfa. Domnul porunceste caimacamului Craiovei
504
sd-1 bald pe vinovat In tIrg cu 100 de toege. 1778
ma rtle
7
In Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Macar cA toatA datoriia sA cAdea a o plati, dar da vreme ce dumnealor velitii boeri
au gAsit cu cale a lnplini sulful ce au fAcut, Intarim si domniia mea si poruncim zapciule ce
esti orinduit ca, dupA cum scrie mai jos, urmInd, a facA inplinire, iar pentru vina lui, orinduim
pa... 1 sA-1 ia de aici sd-1 duca. la Craiova. i dumneata cinstit si credincios boeriul domnii mele
Theodorache biv vel clucer, caimacam Craiovii, sft pui sA-1 bath In tlrgu acolo cu o 100 2 de
toege, asijderea sA plateasca si treapadu mumbasirului si cheltuiala ceilalte pArti, dupd cum sA
coprinde mai jos.
1778, martie 7.

Preainnaltate doamne,
Dumitrascu de la Craiova, Inca din anul trecut la luna lui septemvrie, au fost dat jalbd
innAltimii tale, cum cA Dinul matAsaru de la Craiova, avind un Mc tocmit la prAvAlie cu sim-
brie, pd an cite taleri 60, si trimitindu-1 prin sate pentru datorii, au pus pa altu In prAvalie
Irina va veni el si, acela furind marfa si fugind, au apucat pl acel Dumitrascu mai In urmA ca
sfi plAteascA acea pagubA a prfivAlii cu taleri 500 si MA nici o judecatA cAznindu-1, zice cA 1-au
pus In heara in pivnita lui si i-au luat zapisul de la mina lui de taleri 300, ski fie dator, mai
luindu-i si niste marfA de taleri 100.
Pentru care, s-au fost fAcut luminatd porunca Inndltimii tale cAtre dumnealui caimacamu
Craiovii ca sA cerceteze si, de va fi jalba lui adevAratA, sA instiinteze innilltimii tale ca sA sd
facA si pedeapsA acelui Dinul mAtAsarul. DupA luminatd porunca InnAltimii tale, instiinteazd
dumnealui Theodorache clucer, caimacamul Craiovii, cu anafora de la octomvrie 20 leat 1777,
cum cd, cAutIndu-sA aceastA socotealA a lor, de starostea de negutAtori <al> Craiovii, au fost
rAmas acest Dumitrasco taleri 821 sd dea la acest Dinul mdtAsaru. Dar vAzind acei negutAtori
si starostea scApatAciunea lui Dumitrasco, au mijlocit cAtre Dinul mAtAsaru si i-au fAcut sinca-
tavasis de au ramas numai taleri 300 sfi-i dea, dupd care sincatavasis si sulf au dat si
zapis acest Dumitrascu la numitul Dinu. Iar pentru ca au mai jaluit cd 1-au batut Dinul si
1-au bAgat In heard in pivnita lui Instiinteaza dumnealui caimacamul cA ceausul cumpdnii negu-
tAtorilor, dupd obiceiu negutAtoresc, fiindcA 1-au gdsit in vinA de hotiia pravalii, 1-au tinut In
hearA, tnsA la prAvalie, 2-3 zile, iar nu in pivnitd la casa Dinului dupA cum au jAluit Dumi-
trascu mai In urmd, nevrInd Dumitrascu sA stea dupd legAtura zapisului lui, cum si pa cerce-
tarea ce le-au fAcut starostea si negutatorii de la Craiova. Si pA judecata dumnealui caima-
camului neodihnindu-sA, viind si aici la Bucuresti si dind jalbd InnAltimii tale, s-au orinduit
de cdtre innaltimea ta si la noi sA cercetAm, si noi Intli i-am orinduit la starostea za negutAtori
de aici ca sA le mai cerceteze si aicea socoteala ce li s-au fAcut de starostea si negutAtorii Craiovii,

561

www.dacoromanica.ro
 sat vedem de este facuta dupa dreptate si dupa orinduiala negutatoreasca si vedem ca In scris
ne Instiinteaza starostea de aicea i en ceilalti negutatori, cum ca fata fiind amin 2 2 partite,
le-au cercetat atit socoteala ce au facut starostea i ceilalti negutatori ai Craiovii, cum si catas-
tisale pravalii, atit cel vechi, cum si cele noa, si asemenea arata i starostea de aici ca ramlne
acest Dumitrascu sa plateasca Dinului taleri 795. De care mai aducind noi fata Inaintea noastra
pa amln 2 2 partite, i-am mai cercetat i noi, atit din zisele lor i din socotelite ce s-au aratat
mai sus, ale Craiovii, si cele de aicea, cum si din zapisul ce Insusi Dumitrascu l-au dat la mina
Dinului la sulfu ce au facut la Craiova de taleri 300, si vedem c din blestematiile lui au mersu
aeea paguba la pravaliia Dinului i dator este a plati cu taleri 300, dupa sulfu ce au [Scut
prin zapis.
Ci, cu dreptate a fi sa plateasca taleri 795 ce arata starostii amindoi la socotelile ce au
facut, de vreme ca n-au statut dupa zapisul lui si dupa sulfu ce au facut, ci au mai tras pa
Dinut la judecata si pa aici cu atitea cheltueli thud i jalba la Innallimea ta, si mai ales ca nu
numai acestea ce s-au zis mai sus au facut, ci Inca dupa ce an venit aicea la judecata au indraz-
nit de au facut si 2 adeverinte viclene si mincinoase iscalind el pA niste negutatori ai Craiovii
fara stirea Mr, In care adeverinte scrie despre partea unuia din negutatorii Craiovii curn ca
starostea si ceilalti negutatori de la Craiova, cu gresala au napastuit pa Dumitrascu la socoteala
ce au avut. La care, aceste mincinoase adeverinte, intrind noi In banuiala, le-am fost trimis
la Craiova ca sa le cerceteze, i acolo aducind dumnealui caimacamul pa acei negutatori ce
i-au iscalit el, vedem cal au dat Incredintare acei negutatori innaintea dumnealui caimacamului,
cum a nici iscaliturile tor shit, nici stiu de acele adeverinte, si stnt mincinoase, facute fara
stirea Mr. Si pa acest fel de marturisanie fistescare din ei s-au iscalit dinnaintea dumnealui
caimacamului si intarindu-le si iscalitura dumnealui, le-au trimis iarSi aicea la noi de ne-am
pliroforisit da viclesugu ce au facut Dumitrascu cu acele adeverinte mincinoase.
Drept aceia, cit pentru datorita ce s-au zis mai sus, ca au ramas Dumitrascu, Dinului,
cu drept a fi sa o plateasca deplin taleri 795, dupa socotelile starostilor i ale negutatorilor,
fiindca nemultumitorului i sa ia darul innapoi, dar stiind noi, nenaarginita milcstivirea Innal-
timii tale. am facut si noi sincatavasis ca sa plateasca numai acei taleri 300 dupa sulfu cc s-au
fost facut la Craiova prin zapisul lui, si treapadu mumbasirului i cheltuiala ce va dovedi Dinul
Ca au facut de clnd s-au invoit intre dinsii i 1-au mai tras si pa aicea la judecata, care bani
sa aiba a-i plati prin mumbasir de acum pina In 30 de zile. lar pentru Indrazneala ce au facut
de au iscalit pa atitea negutatori fara stirea bor. 'navar ea pravila pa unii ca acestiia hotaraste
sa sa pedepseasca cu ocna si sa 11 sa tae si miinile, dar si pentru atesitta villa a lui, iarasi dupd
milostivirea innaltimii tale, in loc de ocna si de taerea miinilor, ramine a sa pedepsi cu alta
Aril. M. atm.. Pedeapsa dupa cum va lumina Dumnezeu pa innalthnea ta. Noi asa am gasit cu cale, iar hota-
f. 142v. 193 v. rirea ramine la innaltimea ta.
vm. "r.

1778, fevruarie 12.

Neculae Dud<escu> vet ban, Badea vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel logolat,
Scarlat vet logoffit. Radu slati<neanu> vet clucer, vel stolnic, Scarlat Drug<anescu >
vel sArdar.
1 Loc alb.
2 Asa In text.

,Vienlififirbooqietrii (ajrialdld creilleiorammalfroir; csde .fileidsel codrucl umeag'nudrnselin.ruiildmi an.nld' sail terifij cuadr.eilil auslcueal /, fRa r
5 ei vile drepl despdgubire penlru pierderea unor porci ai mdndslirii. Divanul conslallnd nevinoodfia
1778 pdslorului hotiirdsle sii i se resliluie vilele, iar penlru pagubd sd facd cercelare ispravnicii. Doninul
lnloresle.
martle
9
lo Alecsandru Man Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasit cu cale de catre dumnealor velitii boeri. poruncim dumneavoastra
ispravnicilor sa urmati dupa cum scrie mai jos.
1778, martie 9.

562
www.dacoromanica.ro
Preainnaltate doamne,
Roman Ungureanu din satu Hirscsti sud Teleorman au dat jalba innaltimii tale ca
slut doi ani de cind era pastor la manastirea Din Vale, la rimatorii manastirii, Intre care rimatori
fiind si purcei, au perit 30 purcei din slabiciunea lor si din vremi rele. Pentru care zice ca i-au
luat Timothee calugarul ce sa afla la satu Hirsesti, ce au fost vechil de egumen atuncea la
acea mnstire Din Vale, i-au luat 2 vaci cu lapte i doi gonitori, fr judecata, cerind acei 30
de purcei ca sa plateasca cite taleri 2.
Dupit a caruia jalba, din luminata porunca innaltimii tale, au adus innaintea noasti
la judecata pa amindoao partile vatafu de aprozi, i intrebindu-sa de Care noi numitul Timo-
theiu calugarul, n-au tagaduit de luarea vitelor ce sa numira mai sus, fail numai, zise ca
avind banniala c va fugi Roman din sat, pentru aceia i le-au luat, ca sa-i plateasca purceii.
Deci, fiindca luarea vitelor de la Roman, este netagaduita de Timothee calugarul si
fiindca au indraznit d le-au luat fr nici o judecata, gasim cu cale s fie luminata porunca
innaltimii tale la dumnealor ispravnicii din sud Teleorman, ca intii sii inplineasca acele vite
de la Timotheiu calugarul cu venitul lor de unt i lapte pa anti trecut de cind le-au luat, si sa
le dea la numitul Roman jaluitoru, si pentru 30 de purcei ce zice numitul Timotheiu calugarul
ea i-au rapus Roman jaluitorul, de are a face vreo cerire, s aibA a-si cauta cu judecata
innaintea numitilor boeri ispravnici si de va avea dreptate la cerirea lui, isi va afla-o prin
isbranirea ispravnicilor. far cind, sau o parte, sau alta, nu sal va odihni pa judecata ispravni-
cilor pentru acei 30 de purcei, eu carte de judecatas vor veni $i aiei la lurninat divanu innAItimii Arh. St. Hue..
tale si cine va raminea de judecata, va plati treapadu si cheltuiala la ceilalta parte ce va avea M.
dreptate. bar hotarirea ramine la innalthnea ta.
1778, martie 6.
Vel vornic. Stefan vel vornic, Manolache Brincoveanu vel logofa t, 1 vel logo-
fat,1... vel clucer.
1 Loc alb.

Deparlamentul al 2-lea arald prin anafora cd Anifa, sopa rdposatului comis Alhanasie, cere proin
vdtafului de visterie Costache Gruia banii ce i-a oprit la mezat pentru plata telalilor care au vindut
acareturile solului ei. Cum pdritul mdrturiseste cd a dal Iorgdi, starostelui de negustori, banii pentru
telali, se holdrdste ca zapciul sd ia banii de la epitropii casei rdposatului Iorga, iar plrlsa sd fie
506
1778
apdrald de aceasta plaid. Domnul intilreste.
mirth.
9
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Da vremeces-au dovedit asupra lorgai starostii, poruncim ca, din epitropiia casii lui,
sa sA inplineasca prin orinduitul zapciu.
1778, marlie 9.

Preainnaltate doamne,
Dupa jalba ce au dat marii tale, Anita sollia raposatului Athanasie comisul asupra lui
Costache Gruia, proin vatafu za visterie, zicind ca din banii ce i-au inplinit din casa raposa-
tului sotului ei, pentru lipsa de zestre i altele ce au lost avut sa ia, i-ar fi oprit taleri 55 sa sa
dea telalilor, care au facut mezal acareturile acelui raposat si nu i-au dat si pentru telali, acum
ceru de la dumneaei telalicu lor.
Din luminata porunca marii tale, orinduitu zapciu, dumnealui vatafu za visterie aducind
pa amindoa partite innaintea judecatii, am intrebat pa Costache proin Mg, de au oprit acesti
bani cu adevaratu, i cit de bani, cum ca i-au oprit, nu tagadui, numai zise cat i-au dat in mina
raposatului lorgai starostii de negutatori ca sa-i dea numitilor telali, aratindu-ne de aceasta si

563

www.dacoromanica.ro
 un ravas al raposatului starostii cu leat 1777 septemvrie 28, di scrie ca are intr-acestasi chip,
ca taleri 55 telalic telalilor pa partea Anitli i-au luat de la Costache vatafu.
Deci, fiindca dupd acest ravas sa dovedeste de fata cum ca acesti bani ce sA cer de la
plrisi au intrat In mlna starostii Iorgai, s fie luminata porunca marii tale ca de la epitropii
Arh. St. Buc.. casii raposatului Iorgai starostii, orinduitul zapciu sa faca inplinire de acesti taleri 55, talalicu
Ms. nr. 6.
1. 194. ce sa cere de la pirlsa. Iar hotarlrea cea desavirsit ramlne a sa face ill catre manila ta.
1778, martie 7.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru Grecianu, Ev<dochim>
medelnicer.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Ene logofdlul, fratele lui Tdnase vtori vistier, cere tut
507 Incite, Conlescu din Conjesti (Dlmbouila) banii Imprumutali de peste cinci ani de la Tdnase si
pentru care dalorie 1st pusese amanet mosia. Neputtnd pldti nici acurn datoria, ptrItul propune ca
1778 (Milt creditori sd ia uenitul mostei ptnd la achilare. Judecala Insd obligd pe ptrtt sd achite tntreagd
sumd cu doblnd fdrd all soroc. Domnul tntdreste.
mantle
11

lo Alecsandru loan Ipsilant voievod.

Dupa cum s-au gasit cu cale <la la judecata, Intarim i domniia mea asa s sa urmeze
si poruncim, zapciule ce esti orInduit, s fad Inplinire cum scrie mai jos. Iar (IA nu s odih-
neste vreo parte si va avea a face apelatie, sa-i scoti la divan Innaintea domnii nide.
1778, martie 11.

Prealnnaltate doamne,
Din luminat porunca innaltimii tale, dumnealui vatafu za divan aduse la judecata pa
Ene logofatu brat Tanase <al> 2<-1ea> vistier, phis lui Ionila Contescu cla la Contesti sud Dim-
bovita, dd la care cerea cu 2 zapise taleri 300, aratindu-ne i zapisele, fiind scris unul cu leat
1772 avgust 22 si altu tot asemenea leat, da la luna lui octomvrie 27, prin care zapisu cu luna
lui avgust scrie ca Int s-au inprumutat (IA la fratele ptrtului, Tanase vistieru, cu taleri 150,
si cu soroc da luni 6, si al doilea, iari scrie ca s-au Inprumutat cu taleri 150 prin numitul
zapisu, luna lui octomvrie, tot da la numitul Tanase vistieru, fratele ptrtutui, iari cu soroc
<la luni 6 si cu dobinda zace unul, pentru a sa negutatori, puind printr-amin 21 zapisile amanet,
o mosie a lui ce sa numeste Contesti sud Dimbovita.
Fata fiind i pirltu Contescu, aminda zapisele i datoriia nu-si tgadui, numai zise, cInd
din capete (la taleri 100 acum, iar ceilalli bani acum daodata nu are ca sa-i plateasca i ceru
sa i sa dea soroc pina la toamn sa-i plateasca banii, sau sa priimeasca sa ia venitul mosii pin
sa vor plti banii, ale caruia cereri nu le-au priimit Wrist).
Deci, judecata neputind sa sileasca pa plesu lane logofatu s priimeasca ceririle pint-
tului, fiindca una din cercri ce cere pIrltu Ionita a priimi, adica lane logofatu, venitul mohii,
aceasta este la voia lui i alta, pentru ca au trecut peste sorocu ce-si pune In numitele zapise,
ani 5 si luni 4, nu mai putu judecata a da altu soroc, ci am horrlt ca sa plateasca too banii
Arh. St. Buc..
taleri 300 cu dobinda lor, zece unul, dui-A cum a coprinde i In zapise. De care, Instiintam
Me. nr. 7. marii tale.
1. 8 V.
1778, martle 5.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Hagi biv sluger, Andonio Fotino.
1 Asa In text.

564
www.dacoromanica.ro
Ve lifii boieri arald prin anafora cd Sava egumenul miindstirii Clocociou (jud. Olt) se plInge Impo-
irMa hotdrniciei mosiei mdmIstirii cu mosia din Vale (Muscel), socotild nedreaptd. Dovedindu-se
a a fost dreaptd, domnul tntdreste iar lui Sava i se iartd gresala fiind nou venit la mdndstire". 508
1778
mantle
lo Alecsandru Ivan Ipsilant voievod.
12
DupA arAtarea dumnealor velitilor boeri ce face cAtre domniia mea pintr-aceastA anafora
care s-au citit innaintea domnii mele, fiindcA nici un temeiu de dreptate nu are egumenul cloco-
ciovean si au rAmas a fi bunA hotArniciia din anu trecutu, IntArim si domniia mea hotArtrea
dumnealor velitilor boeri ca, dupA cum scriu mai jos, sA sA urmeze si poruncim domr.iia mea
ca sA meargA la fata locului hotarnicii ce au fost orinduiti sA pue pietrile pA la locul lor de unde
le-au scos numitu egumen clococioveanul, cAruia i sA cAdea cu adevArat, pentru aceastA fapt5,
cercetare, cum scrie mai jos a i sA face de cAtre preasfintiia sa pArintele mitropolit. Numai, de
vreme ce ne instiintAm pentru dinsul cum cA nu este dintre cei vechi egumeni cu stiintA de
obiceiurile pAmIntului, ci fiind nou venit in tarA la aceastA mAnAstire de curtnd, de aceia i
s-au ertat gresala aceasta si asa sA aibA numita mAnAstire Valea stApinirea sa dupii hotArniciia
din anu trecutu cu bunA pace. Pentru care, i-am dat domniia mea aceastA intArire.
1778, martle 12.

PreatnnAltate doamne,
Cuviosu Sava, egumenul mAnAstirii Clocociovului din sud Oltu, neodihnindu-sA pA hotAr-
niciia ce au f Acutu 24 de boeri hotarnici In anu trecutu, care au fost ceruti de cuviosu Parthe-
nie egumenu mAnAstirii din Vale din sud Muscel, de si-au hotArit mosiile mAnAstirii anume,
MihAestii, RAtestii, de cAtre toti rAzArasii inprejurasi si fiindcA si acest jAluitor Sava egumen
clogociovean este rAzoras pentru numitele mosii cu mosiia mAnAstirii Clogociovului, anume
HIrtestii, au dat jalbA innAltimii tale zicind cA la acea hotArnicie dAspre o parte de loc ce sA
numeste Valea Ulubii i s-ar fi lnpresurat mosiia si cere sA sA dea hotar acea Valea Ulubii la
nAnAstirea Clocociovul. PA carii, vAtafu de pAhArnicei din luminatA porunca InnAltimii tale,
i-au adus la judecatA fatA amindoaA pArtile innaintea noastrA si intii am citit cartea de hotAr-
nicie ce sA zise mai sus a 24 boeri cu leat 1777 In care vedem cA scrie toate semnile si hotarAle
ce s-au pus Intre toate mosiile cite sA rAzoresc si sA vecinesc cu mosiile mAnAstiril din Vale.
Dar fiindcA pricina ce sA cerceteazA acum este numai pentru hotaru mosii Hirtesti a
mAnAstirii Clocociovului, din toatA acea carte de hotArnicie numai acele semne si hotarA ce stnt
de pricinA, le arAtAm InnAltimii tale, pentru care aratA acei boeri hotarnici cA dupA ce au dAs-
pArtit hotaru, mosiia DrAghiciului, suind la vitt la movilA, unde sA cheamA la sttlp, au pus
piatrA.si tot pA muche in sus prin copaci varuiti mergind, pInA in scursura VAlii Ulubli au pus
piatrA. Si la acest loc au fAcut cerire si pirA numitu Sava egumenul clococioveanul, ziclnd cA i
sA inpresoarA mosila si cerea sA intre in vale si sA treacA peste apa Ulubii, arAtInd o carte dom-
neascA cu leat 7257 de la mAriia sa rAposat intru fericire Grigorie vodA Ghica (care si noi o
vAzum acum) si scrie semnile mosii Hirtesti a mAnAstirii Clocociovului, tot pre semne In dreapta,
trece doaA cAi si dAsparte hotarul MihAestii si trece Rtpa Boldii.
Pentru care, aceste semne fiind pricinA si neputindu-sA alege hotarAle, au adus numitul
egumen clogociovean, mArturii oameni din satu lui, htrtesti, care mArturii, dupA cum aratA,
acele semne dupA acea carte domneascA, intra In mosiia mAnAstirii Din Vale. Asemenea au adus
mArturii si egumenul mAnAstirii Valea pA oamenii din satu DrAghici de au arAtat cA muchea
ce sA numeste In partea domneascA, este dAspre ArgesAl, arAtind si pA acolo semne de doaA
cAi si hotar in capu mosii MihAestiloru. Si au cunoscut hotarnicii cA mArturiile amindurora egu-
menilor pentru hair n-au arAtat adevArul, si de ar fi pus hotarul precum au arAtat mArturlile
clococioveanului ar fi Intrat in mijlocu mAnAstirii Din Vale, cum si, dupA semnile ce au arAtat
mArturiile egumenului vAleanului de ar fi pus, hotaru ar fi intrat in mosiia Clocociovului.
Ci, ca sA lipseascA pricinile, au f Acut in doaA locul cel dA pricinA si au pus hotar slemnul
VAii Ulubii dAspre rAsArit si asa au cazut slemnul In dreapta dupA cum sA coprinde in cartea
mArii sale Grigorie vodA ce este datA la mAnAstirea Clogociovului. Si acest hotar cunoscindu-sA

37 o. 758 565

www.dacoromanica.ro
 cA este dupA dreptate, aratA boerii hotarnici cA n-au mai gAsit pricinA numilii egumeni, fiirA
numai egumenu clocociovean au fost fAcut cerire ca sA aibA voc vitele mosii Hirtestii sA sA adape
la apA In Valea Ulubii i ca sA lipseascA pricinile au priimit i egumenul vAlean aceastA cerire.
5! intr-acest chip au inpietrit boerii hotarnici hotarul ce au zis mai sus, slemnul VAii Ulubii.
DupA aceasta, am intrebatu pd jAluitoru Sava, egumenul jAluitor clogociovean, cu ce
pricinA nu sA odihneste dupA acea hotArnicie si de are alte scrisori ca sA dovedeascA cu ce
temeire sa Intre In hotaru mosii in Valea Ulubii si de au mai stApinit mAnAstirea Clocociovul
acel loc cc zice el CA este de pricinA, i zise cA el alte cArti nu are, fArA numai cartea domneascA
ce s-au zis mai sus a rAposatului Grigorie Ghica vodA, care mai citind-o i noi, vedem cA semnul,
de hotarul Valea Ulubii nu pomeneste, ci pomeneste anume alte semne care s-au zis mai sus,
prin care semne am pus hotarA si mai sus-numitii boeri hotarnici.
IncA, mai luind un petic din mosiia mAnAstirii Valea i dindu-1 mAnAstirii Clocociovului,
ca sA lipseascA pricinile am Intrebat i pA egumenu mAnAstirii Din Vale, Parthenie, ca sA arate
si el scrisori i dovezi pentru stApinirea acelui locu i rAspunse cA alte scrisori nu are, fiindcA
InpreunA cu alte scule i odoarA ale mAnAstirii le-au rApit fAcAtorii de rele In vremea razmiritii,
pentru care rapire zice cA are si mArturii vrednice de credintA si nu i-au rAmas alte scrisori,
fArA numai in altA parte i-au rAmas o carte de hotArnicie scrisA de la leat 7222, iscAlitA de rApo-
satu Alecsandru sufarul ce au fost pA acea vreme ispravnic judetului Argesului i judetu Muscel,
de la alti boeri multi, care carte o vAzum si noi si scrie cA avInd pricinA si intrebAciune mos-
nenii Vulturesti pentru mosiia Uluba si citindu-sA Innaintea acelor boeri 5i hrisovu domnesc
ce 1-au arAtat atunci egumenu mAnAstirii din Vale, Parthenie, au hotArit ca sA stApIneascA mAnAs-
tirea Din Vale, acea mosie Uluba. 5! dupA acea carte de hotArnicie asemenea zapisu au dat si
mosnenii Vulturesti pentru stApInirea acei mosii la mina egumenului mAnAstirii, Perthenie,si
vAzum i acel zapisu tot cu acel veleat. Ne mai arAtA si alte zapise cu leat 7245 tot al mosne-
nilor vulturesti, prin care aratA cA, mincind vitele acelor mosneni, ghinda du pA mosiia mAnAs-
tirii Valea din dosul Ulubii, s-au luat trAsuri, 5 vite de capre, din care s-au rugat ei i le-au
dat 2 capre, iar celelalte trei au rAmas ale mAnAstirii pentru stricAciunea ghindii.
Deci, dintr-aceastA veche carte de hotArnicie i dintr-aceste 2 zapise ale vulturestilor
mosneni, sA cunoaste adevArat cA acea parte de loc ce sA numeste Valea Ulubii sA coprinde In
hotarul mosiilor mAnAstirii Din Vale, iar cartea domneascA a rAposatului Grigorie Ghica vodA.
ce o are mAnAstirea Clocociovul spre stApfnirea mosii Hirtestii, i cu aceastA carte munceste
egumenu clococioveanu sA Intre in valea Ulubii, vedem cA nu pomeneste nimicA de Valea
Ulubii, ci pomeneste alte semne dupA cum s-au zis mai sus, prin care si numitii boeri hotarnici
tot printr-acele semne aratA cA au Inpietrit hotarAle i sA vede cA dupA dreptate si dupA cartea
rAposatului Grigorie vodA GhicAi au fAcut boerii hotarnici aceastA hotArnicie i n-are nici un
temeiu, nici dreptate egumenu clocociovean la cererea lui.
Dar cu toate acestea, fiindcA au cerut sA srt orinduiascA de iznoavA boeri hotarnici, i
s-au zis de la judecatA cA de va rAminea de judecatA la hotArniciia ce cere, sA dea zapisu innain-
te a judecAtii ca, toatA cheltuiala sA o poarte numai cuviosiia sa la 48 boeri hotarnici dupA obi-
ceiu %Aril, intre care boeri hotarnici sA fie nelipsiti i ceilalti 24 boeri ce au fost la hotArniciia cea
dintli i n-au vrut sA dea acest fel de f AgAduialA i zapisu.
Deci, dupA cele ce s-au arAtat mai sus, rAmine a fi bunA hotArniciia ce sA vede cA s-au
f Acut pentru aceastA mosie in anu trecutu, leat 1777 aprilie 15, 5i, fiinda zise Parthenie egu-
menu vAlean cA acest Sava egumenul clogocioveanul din tAriia capului lui s-au pus de au scos
vreo citeva hotarA ce le inpietrise numitii boeri hotarnici, sA fie luminatA porunca InnAltimii
tale tot la acei boeri hotarnici ca sA meargA si de iznoavA sA pue pietrele de hotarA pA unde
le-au pus dumnealor la hotArniciia din anu trecut, iar pentru IndrAznirea ce au f Acut Sava,
egumenu clocociovean, de s-au scos acele pietre de hotarA din locu loru, rAmine a sA hotArl

566

www.dacoromanica.ro
de InnAltimea ta pentru cercetarea ce i sd cade. Noi asa am gasit cu cale, iar hotArirea rAmtne Arh. St. Buc..
a sd face de cdtre InnAltimea ta. f. 144-145 v.
1777, fevruarle 20.
Neculae Dud<escu> vel ban, ye! spdtar, Nicolae vel vornic, $tefan vel logofdt,
Scarlat vel logofAt.

Ve lifii boieri aratd prin anafora cd stolnicul Constantin 13dldceanu fi Gheorghe logofefelul se judecd
pentru o figancd a lui, Anastasia, mdritatd cu un figan al logo fefelului. Dux, o judecatd la crimina-
lion" care hotdrtse sd i se dea In schimb and figancd acum se holdrdste sd i se dea stolnicului o
despagubire de 100 tateH. Domnul Intdreste.
509
1778
martie
12
Io Alecsandru Roan Ipsilant voievod.
Int him i domniia mea ca, dupd cum scrie mai jos sd sit urmeze i poruncim dumitale
-vel armas, la vreme sd faci inplinire cum sd hotAraste mai jos.
1778, martle 12.
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca innaltimii tale, dumnealui vel armas au adus innaintea noastrd
pa dumnealui Costandin BAlAceanu biv vel stolnic ce au jAluit InnAltiinii tale pentru Gheorghe
logofetel, cum cd un Vlad, tigan al Aspricdi, sotii acestui Gheorghe logofetel, s-au fost cununat
cu Anastasiia tiganca dumnealui stolnicului Balaceanului, pentru care dupd judecata ce au avut
la dumnealor boerii judecAtori de cremenalion, nu va Gheorghe logofetel sd-i dea schimbu
pentru aceastd Anastasiia tiganca i pentru o fatd de tigan a ei.
Fatd fiind amindoad partile, citindu-sd anafoaroa dumnealor boerilor judecdtori de creme-
nalion, sd vede cd dumnealor dupd dreptate au gdsit cu cale ca, pentru Anastasiia tiganca i
pentru fata de tigan a ei, sA dea Gheorghe logofetel, schimbu, dumnealui stolnicului BAlAcea-
nului dd potriva acelor tigance i sd-si stdpineascd Gheorghe sdlasu deplin, cd dup pravild
merge f Ameia dupd barbatu, iar pentru munca tiganului ce cerea Gheorghe logofetel de la
duinnealui stolnic si pentru vina cununii, au lost gdsit dumnealor boerii judecdtori cu cale ca,
dupd ce sA aduce mArturii la judecatd, atuncea sd va face izbrAnire.
Deci, am intrebat pd Gheorghe logofetel, pentru ce nu dA schimburile dumnealui stol-
nicului BAlAceanului dupd judecata ce au avut la departamentu de cremenalion si rdspunse cd
nu poate gasi tigance s dea schimbu dumnealui stolnicului, iar cu bani zice cd le va plAtLinsd
cu munca tiganului in 12 ani ce zice cd au muncit dumnealui stolnicului BAlAceanu. La aceasta,
dumnealui stolnicu sd apard zicind cd In vremea rAzmirilii in lAzAret fiind, dupd ce au zis c
s-au cununat numitul Vlad tiganu cu tiganca dumnealui, fr tirea dumnealui, In tard, au
neut indatd instiintare Asprii ZdrAfoaii, mAtusa AspricAi, sotiia lui Gheorghe logofetel cc era
atuncea epitroapd i stdpind pd casa AspricAi i zice cd i-ar fi trimis Aspra ZArdfoaia rds-
punsu innapoi, c nici schimbu are ca sd-i dea pentru tiganca, nici mdlaiu sd-i hrdneascA. Iar
pentru schimburi, dd vreme ce zice Gheorghe logofetel cd nu sA gAseste tigance sA-1 dea schimbu,
zice dumnealui stolnicu BAlAceanu cd va priimi in locu tigancilor taleri 100, ori sd dea
dumnealui taleri 120 lui Gheorghe logofetel pentru Vlad tiganul, tiganul lui, i pentru un copil
al acestui Vlad tiganul.
Ci dar, pentru schimburi s mai puse i acum de la judecatd soroc lui Gheorghe logo-
letel ca pin In 15 zile sA le &eased j sd le dea dumnealui stolnicului Bbldceanului, iar dd
nu va putea Os! schimb sA alba a da bani taleri 100, si asa sA stApIneascA el desdvIrsit acel
sdlas de tigani. Iar and nici la numitul soroc nu va da nici schimburi, nici bani taleri 100 In
locu tigancilor, atunci sA aibd a da dumnealui stolnicu BAlAceanul, taleri 120 lui Gehorghe logo-
tetel pentru Vlad tiganul i cu copilul lui i sd stApineascd dumnealui desAvirsit pA Vlad tiganu

567

www.dacoromanica.ro
 cu fii-sau. Iar pentru munca tiganilor ce cere Gheorghe logofetel de la dumnealui stolnicu Bala-
ceanu ca sa i-o plateasca in 12 ani, zicind ca au slujit dumnealui, la aceasta fiind tagaduiala la
mijloc, sa EWA a aduce Gheorghe logofetelu marturii i dupa marturiile ce va aduce sa va face
Arh. St. Buc., atuncea izbranire de la judecata pentru munca tiganului. Noi asa am gasit cu cale iar hotari-
Ms. nr. 6,
t. 145 v. 140. rea cea dasavirsita ramine a a face de catre innaltimea ta.
1778, martie 3.
Badea vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel logoMt, Scarlat Greceanu vel logofat,
Radu Slati<neanu> vel clucer.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Zmaranda Urddreanu cere lui Constantin Cealic
510 tmplinirea zapisului de datorie pe ftnul ce i l-a tmprumulat. Judecata hotdrdfte sd se Ned Implin ire
din vtnzarea unor lucruri ale plrltului. Domnul IntdreFte.
1778
martle Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
12 Dui:A cum s-au gasit cu cale de la judecata, dupa pravila, intarim i domniia mea si
poruncim zapciul cc este orinduit, sa faca inplinire precum scrie mai jos prin marafetu isprav-
nicilor;
1778, martle 12.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca marl! tale, dumnealui vatafu za visterie aduse la judecata pa Zina-
randa Urdoreanca pirisfi lui Costandin Cealic de la care cerea taleri 60 cu zapisu ce sa vazu
si de noi, fiind scris cu leat 1777 noemvrie 25 du pa niste fin ce i-au dat Inca din anu trecutu
din luna lui iulie, de sint acum 8 luni, din care bani, taleri 20 s-au dat, iar taleri 40 au ramas,
ardtindu-ne i o carte de judecata cu leat 1777 octomvrie 8, ce iardi aici s-au cercetat cu hotd-
rire i soroc de zile 15 ca, ori bani sa dea, ori sa dried ftnul cu candle lui de unde le-au fost radi-
cat, in urma cariia hotariri sa vede ca au dat mai sus-numitul zapisu.
Fata fiind i Costandin Cealic, sa intreba ce are sa rdspunza inpotriva ceririi p1r1ui si
rdspunse ca zapisul este bun al lui, netagaduit, cum si datoriia, dar bani nu are ca sa-i plateascii,
ci sa-si ia finul, fiindca i acum sta pa loc.
Deci, cla vreme ce acest raspunsu al lui nu este priimit, fiindca finul trebuia sa-1 dea de
atunci de dud s-au judecat, iar nu acum cind nu are nici pIrIa ce sa facd cu dinsul i da
vreme ce pravilile poruncesc ca datornecului sa sa dea soroc de 4 luni i chid nu a va pliiti
sa i sa ia zaloagile cu soroc de 2 luni, i cind nu sa va plati nici atunci, sii sa vinza acel Wog,
fiindca la aceasta pricind au trecut amindoa soroacile acestea dupa cum mai sus aratam, ca
slut 8 luni de dud s-au luat acel fin, si fiinded acest Costandin nicidecum n-au avut purtare
de grija ca sa sii plateascd, sii fie luminata porunca marl! tale catre orinduitu zapciu Ca, ori din
vitele ce arata ptrIa ca are nurnitul Costandin acolo la hodaia lui unde i-au fost dus finul,
care vite zice ca au si mincat finul, ori din alte lucruri ale lui sa sA vinza i sa sa plateasca
Att. St. Buc., aceasta datorie a pirisii, de taleri 40, ce au mai ramas din mai sus-numitul zapis nedati. Iar
Ms. nr. 6,
f. 146-146 V. hotarirea cea desavirsita ramine a sa face (IA catre innaltimea marii tale.
1778, fevruarte 28.
Miche paharnic, Costandin comis, Alecs<andru> Grecianu, Hagi biv sluger.

Departamentul al 2-lea araM prin anafora cd Stan Urldleanu, clitor fi epitrop al bisericii din Urlaii,
511 reclamd de la Zlata, nepoata cdtugdrului Liica, patru pogoane de vie din dealul Strbeni (jud. Saac )
pe care aceasta le-ar sMptni fdrif drept, Intructt fuseserd Msate de cdlugdr bisericii. Constattndu-se
cd alte 2 pogoane fuseserd Msate bisericii i c Zlata e clironoama cdlugdrului, i se recunocqte ptritei
1778
stdptnirea asupra celor patru pogoane. Domnul Intdrepe.
martle
12
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupii aceasta hotarire a judecatii departamentului cerind prin jalba Stoica logofetel ,
intarire stapinirii lui, dupa dreptatea ce s-au dat numitei Zlatii de la judecata cum coprinde

568

www.dacoromanica.ro
mai jos si fiindcA Stan UrlAteanu, nici vechilul ski nu s-au arAtat a esi la divan, de avea a face
apelatie, insA lipsind In urma acestii hotAriri afarA la tarA nevrind a sAdea ca sA iasii la divan,
dupA cum pentru aceasta ne adeverim de la zapciu cel orinduit, am intArit domniia mea both-
Area judecAtii departamentului, ca dupA cum scrie mai jos sA sA urmeze.
1778, mantic 12.
Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumnealui vAtafu za pahArnicei aduse la judecatA pa
fiiu lui Stan UrlAteanu, vechil din partea tAtine-sAu, phis Zlatii filmeii de aicea, de la care
cerea 4 pogoane de vie din dealul Sirbeni sud Saac, zicind cA un Liica calugarul, ce i-au lost
lui cumnatu, avind 6 pogoane de vie, la moartea lui murind de boala ciumii au lAsat 2 pogoane
de vie danie bisericii din Urlati, ca sA sA Ingroape In bisericA i ca a fie pomenit, iar 4 pogoane
le-au Mat unii fete ai lui anume Sanda, dindu-le iar supt purtarea de grijA lui Stan ca sl o
cAsAtoreascA. Si murind i fata peste putinA vreme, prin diatA lasA i partea ei acele 4 pogoane,
tot numitei biserici, care aceste 4 pogoane fiindcA le-au luat de atunci aceastA ZlatA, nepoatA
fiind LiicAi cAlugdrul si au rAmas biserica pAgubasA, ant de vie, cit si de cheltuialA ce au f Acut
preotu la lucrul acei vii, rAmlind si el pAgubas de cheltuiala pomenirilor ce au Mut acelor morti.
Fiind Mat de acel Liica calugArul, clironom, cere ca sA aibA dreptate aratindu-ne i diiata acei
fete cu leat 1771 ghenar 5, neiscAlitA de acea fatA i neadeveria de mArturii vrednice, ci numai
scrisA de preotu acei biserici i iscAlitA i adeveritA de un vier. Aratil i o adeverintA de marturie
iscAlitA de doi clirici, popa Toma schevofilax, i Ion hortofilax, prin care aratA acesti
cliricicl au auzit din gura protopopului Ladr pentru aceste 6 pogoane de vie
ce au fost ale LiicAi, a la moartea lui, doaA pogoane le-au Mat danie bisericii din
Urlati, iar 4 pogoane fii-sii Sandii care murind si ia, lash cele 4 pogoane iar bisericii,
lAstnd si pa Stan Urlateanu epitrop. ArAtA si altA mArturie in scris a unui DrAghicean
zugravu, ce zice ca Liica la moartea lui au chemat pa Stan Urlateanu si i-au zis
ca 2 pogoane de vie le lasa danie bisericii ca sa sa ingroape in launtru in biserica, iar 4
le lasa fii-sii si pa Stan epitropu ca sa o chiverniseasca si ca pomenindu-i Stan de aceasta Zlata,
ar fi zis Liica cA Zlata nu are treaba, fiind<ca> si-au luat partea ei. Arata si alta mArturie iarasi
in scris a unui Iordache Jovcaru, de zice cii Liica au lasat 2 pogoane bisericii si au zis lui Stan
cA, de va trai fii-sa sA-i fie epitrop sii o chiverniseasca si sA o marite, care dintr-aceste marturii
iiindca cea dintii, a popii Lazar, prin numitii clirici este din auzire si nu sA tine in seama
si urmind InvAtaturile pravilii ce In jos sa vede asupra mArturiilor, aflindu-sa acele mArturii
aici, am cerut ca sA sa aduca de fata si inaintea judecatii si asa, viind popa Lazar, mArturisi
ca doo pogoane Liica le-au lasat bisericii danie, Mind si pa Stan epitrop fii-sii Sandii, iar
Sanda cInd au murit si ce fel de diiatA au facut si de au lAsat bisericii aceste 4 pogoane sau nu,
nu stie nemica. Din care aceastA marturie ce cu Insui graiul lui au dat de fata Innaintea jude-
catii, sA cunoaste ca mArturiia ce mai sus arAtam a cliricilor, este gresita, apoi f kind cercetare
asemenea Si lui Draghici zugravul si lui Iordache cojocariu, marturisira ca stie numai daniia
acelor doaa pogoane ce au fAcut Liica, iar de aceste 4, stie cA le-au lAsat fii-si Sandii. SA intreba
si pirlta Zlata la aceastA cerire a lui Stan si rAspunse ea din sase pogoane si jumAtate ce au fost
ale unchiului ei, LiicAi cAlugarul, rAmtind 4 pol pogoane de vie varA-si Sandii, fetii acelui Liicai,
dupA moartea ei prin judecata ca o clironoama de aproape le-au luat l dui:4 ce le-au stapinit
trei ani, le-au vIndut StoicAi logofetel, arAtindu-ne o adeverintA a dumnealui vel ban Nicolae
Dudescu cu leat 1777 iunie 14, prin care sA vede ca cerirea lui Stan, cum di ar fi aceasta vie
danie, nu este buna si cu judecata au dat-o supt stApinirea acestii Zlate, arAtA i o carte de
judecata cu leat 1777 iunie 21, ce iarAsi aid s-au cercetat, In care sA aneriseste diiata numitei
fete ce o arata Stan si sa dii viia mai sus-numitului cumparAtoru Stoica logofAt.
DupA care, toate aceste cArti ale amlndurora partilor si dupA mArturiile ce da fall au
mArturisit Innaintea judecatii si dupA mArturiile ce In scris au aratat, cercetindu-sA iarAsi de
iznoava pricina cu amAruntu, de vreme ce sA cunoaste ca Liica calugArul din toatA viia ce au avut,
doo pogoane, cu adevArat le-au lAsat danie acei biserici de la Urlati si Stan Urlateanu ca un
epitrop al bisericii si ctitor, are datorie a le cauta, iar ceilalta vie le-au lAsat fii-sii Sandii si de

569

www.dacoromanica.ro
 la acea Sancta ca la o clironoamli de aproape au ramas la aceastA ZlatA. Netiindu-sa In seamA acea
diiata a Sandii ce o arata Stan, fiind Muth numai de preotu bisericii si fiind acheros dupA
poruncile pravilii ce In jos sA vAd, am hotarit ca numita ZlatA a ramte nesuparata de cAtre Stan
lirlateanu pIrIsu, pentru aceasta vie ce au fost ramas Sandii fctii Liicai cAlugArul, care vie are
sit o stApIneasca numitul Stoica logofetel dupA zapisul de cumpArAtoare ce sA vAzu si de noi,
fiind scris cu leat 1774 noemvrie 15, iar Stan Urlateanu pentru acele doo pogoane ce prin mArturii
Aril. St. Bur.. adeveri Innaintea judecatii cA le-au lAsat Liica danie bisericii precum si mai sus am zis, are
M. Dr. 0.
f. 147-148. ca sa si le caute. Jar hotarlrea cea clAsavirsita rAmlne a sA face de catre Innaltimea mArii tale.
1778, martle 1.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alec<sandru> Greceanu, Ev<dochie>
inedclnicer, Hagi biv vel sluger. Andonache Foti<no >.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Iordache Brdlescu vtori pitar revendicd niste ligdnci
512 aflate la mosia &molt (Ilfov ) a mdniistirit Sf. Ioan din Bucuresti tntructt i-au fost Msate prin
diald de juptnesifa" Chija Rudeanca. Dupd cercetdri domnul holdrdste sa-si ia figdncile de la
indndstire.
1778
martie
12
Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
In urma hotarlrii acestiia, Intimplindu-sA moarte sardarul Obedeanului si dind jalba
dare domniia mea numitu Bratescu, aratind cA tigancile lui sa afla tiindu-le mAnastirea San-
tului Ioan, la Stroesti, si cum ca, mergind la sardAreasa Obedeanca, ca a o ceara la divan, au
dat raspunsu cA nici o judecatA n-are, si sa mearga sail ia tigancile de unde sa afla, si vazind
domniia mea din cele mai jos scrisA, cercetarea si alegerea judecatii, am orinduit pA sluga
domnii mele,... 1 armAsel, sft mearga unde va fi aceste tigance sa le rAdice si sa le dee jAlui-
torului, iar egumenii manAstirii SfIntului Ioan de va avea a rAspunde cevasi, ori sArdareasa
va avea a face apelatie, sa vie la divan.
1778, martle 12.
Prealnnaltate doamne,
instiintAm marii tale ca prin zapcilicu dumnealui vel armas, sa aduse la judecatii,
Ianache BrAtescu biv <al> 2<-lea> pitar, phis dumisale Nicolae Obedeanu biv vel sArdar si
cere de la dumnealui pa o Mira tiganca cu 4 fete anume Ancuta, Neaga i Mariia si Safta, care
slut date BrAtescului legaton de cAtre o jupinesita anume Chita Rudeanca, dupa diiata ce sa
vAzu cu leat 1771, zicInd BrAtescu ca acea Mira tiganca au avut-o Chita Rudeanca data de un
unchi al dumnealui sArdarului Obedeanu, anume Sarban Izvoranu, In locu altei tigance anume
Stanca, pa care acea Stanca o tocmise cu vinzare Izvoranu la Rudeanca In taleri 20 cu zapisu
ot leat 7257. IntrebIndu-sli si dumnealui sardaru Obedeanu, rAspunse ca rAti le-au facut legaton,
pentru cA unchi-sau $arban Izvoranu ar fi tutors banii Chitii Rudencii pa acea Stanca.
Deci,citindu-sA zapisul Izvoranului, sA vAzu scris In dosu, aceasta zicind : taleri 20
s-au lntorsu cu Ion aprodu". Tocmai acum vazind numitul legatar Britescu, sa mira cu ciudA,
mai ales stind zapisul In pastrarea lui, ani 5, afarA de citti ani va fi mai fost si la mina acei
Chita RudeancAL $i larAsi arAtA BrAtescu Inpotriva sardarului, o carte de judecata cu leat
1759 a raposatului Climent Dudescu, clnd atuncea Insusi Chita Rudeanca au Mut pira asupra
sArdarului Obedeanu chiar pentru aceasta Mira tiganca, pa care i-au fost luat-o din casa ei si
au fost si maritat-o dupa un tigan al dumisale, and la acea judecatii sA vede cA sardaru au
cerut numai protimisis ca sA IntoarcA Chitii bani, si fiind trecuti la mijloc ani 10, judecAtorii
nu i-au dat ascultare, ci cu hotArIre au dat pa Mira tiganca supt stapinirea Chitii, precum si
mArturii aduse BrAtescu pentru stapinire, pa Barbu Caplescu si pa Ion din Bucuresti, carii
marturisirA a In urma trecutei razmerite li era aceste tigance slujit<oare> Chitii In bAjanii.
Vinzatorul $Arban Izvoranu, precum ne adevfiram, au fost mort mai naintea acei judeciti,

510 i

www.dacoromanica.ro
cu citivasi ani, si-ntr-aceastA carte de judecatA a rAposatului Climent Dudescu vornic, de acest
zapisu nu sA pomeneste, zapisul iarAsi, acolo unde scrie pentru Intorsul banilor, n-are veleat.
Acel Ion aprod cine au fost, nu sit stie, ci acest scris fiind cu bAnuialA, mai ales cA taleri 30 ii
era vinzarea, iar taleri 20 scrie cA s-au Intorsu si nu era de a mai rAminea zapisul la cumpArii-
toriu, cu toate acestea cerIndu-sA acum sArdarului dovada pentru darea acelor bani, fAgAdui
judecAtii cA va da credinta cA s-au dat banii de unchiu-sAu Izvoranu si cum cA dumnealui nu este
atinsu cu nici un fel de stiintA de vreun ficlesug, iar BrAtescu nu priimi, cerind sA facA apelatie Arh. Bt. Buc..
la divanu innAltimii tale. HotArtrea cea cidsAvIrsita rAmIne a sA face de tnnaltimea ta. M. Tu. 0.
f. 150-150 v.
1777, fevruarle 3.
Mihai BArbAtescu paharnic, Iordache paharnic, Costandin CocorAs cu, Mihai
Popescu medelnicer, Dum<itrache> medelnicer.
1 Omisiunea numelui.

Velifii boieri arald prin anafora cd egumenut mdndstirii Poiana (Prahova) revendicd o pivnifd
din Bucuresti, dania ctitorului Toma Cantacuzino spdtarul, staptnild acum prin cumpdrare de
mdridstirea Colfea. Nefolosindu-se cei 40 de ani in care meindstirile pot face rdscumpdrdri, piunifa 513
rdmine in staptnirea mdndstirii Colfea. Domnul tntdreste. 1778
'male
12
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
De vreme ce egumenul de la mAnAstirea Poiana, dupA pronomionu ce au mAnAstirile
spre putea cAuta pinA la 40 de ani, mai are vreme i voe incA 8 ani de acum innainte, porun-
cim domniia mea ca tntr-acesti 8 ani, pinA la tnplinirea de 40, neaduclnd egumenul Poenii carte
de hotArtrea domneascA si dovadA dA stApinire, sA rAmie mAnAstirii Coltii cu desAvirsitA stApt-
nire asupra acestii pivnite, dupA cum scrie mai jos.
1778, martle 12.
Preainnilltate doamne,
Acachie ioronomahu i egumenu de la mAnAstirea Poiana din sud Prahova au jAluit
InnAltimii mArii tale pentru Panaiot biv ceaus de aprozi, epitropu mAnAstirii Coltii, ziclnd cA,
avInd mfinAslirea Poiana o pivnitil de piatrA unde s fringe fier In Bucuresli, datA danie de
rAposatul spAtar Toma Cantacuzino, ctitoru acei mAnAstiri, care pivnitA, rAposatu vlAdica
Dionisie proin teroloi ce era la Poiana, atunci, zice cA o au fost vindut-o la rAposatul medel-
nicer Pantazi, iar un Gherasim egumenu ce au fost In urma acelui proin teroloiu, prin judecata
ce au avut Innaintea mArii sale raposatului Costandin vodA Mavrocordat, zice cA i s-au fost
dat acea pivnitA a fi iarAsi a sfintii mAnAstiri Poianii, care acum o stApIneste mAnAstirea Coltea,
si din luminatA porunca Innaltimii tale vAtafu de aprozi i-au InfAtisat pA amtndoaA pArtile
si innaintea noastrA si am Intrebat pA Panait ceausu, epitropu mAnAstirii Coltii, ce are a rAs-
punde i zise cA Intre alte multe sineturi ale mAnAstirii Coltii, ce s-au rApus, s-au pierdut 01
sineturile acei pivnite, dar stie cA mAnAstirea Coltii stApineste acea pivnitA de grit 30 de ani
si mai bine.
Am Intrebat pA nurnitul egumen ot Poiana, cu ce cere sA stApIneascA acea pivnitA ?>.
Ne arAtA o copie a unii cant de judecatA a dumnealor rAposatilor velitilor boeri ce era pA acea
vreme cu feat 7253 fevruarie 2, de ani 32, In care scrie cA ar fi avut egumenu chir Gherasie
ot Poiana, IntrebAciune cu rAposatul sArdar Athanasie, clironomu rAposatului Pantazi, pentru
aceastA pivnita, zicind acel egumen, cum cA acea pivnitA au fost datA danie la minAstire de
Toma spAtaru Cantacuzino si cum cA rAposatul vlAdica Dionisie proin teroloiu au fost vindut-o
rAposatului medelnicer Pantazi, unchiul numitului sArdar Athanasie dupA cum si zapisul acei
vInzAri s-au fost vAzut atunci cA s-au spart In divan, si dA acea pivnitA iarAsi Intru stApinirea
manAstirii Poiana, cu cuvint cd nici egumenu, nici alt nimeni nu este volnicu sA vinzA lucru

i 571

www.dacoromanica.ro
mAnAstiresc. Care copie, zise egumenu c o are trimisA de la Tarigrad de la preasfintitul patriar-
hu Ioanichie, In care copie s viizu cA este neadeveritA nici de preasfintitu patriarhu, nici de alt
nimenea. La care judecatti nu s-au Incredintat numai pe aceastA copie ca sA faci izbrAnire
judecAtii, pentru ca osibit cA nu este aceastA copie adeveritA cu nici o iscAliturd, mArturii, cum
aerie mai sus, dar nici putu dovedi Arcachie egumenu cum cA dupA acea judecatA ce s-au
flcut In zilele mArii sale Costandin vodA Mavrocorda', ar fi stApinit mAnAstirea Poiana aceasti.
pivnitA, fArA numai, in dosu acei copii dA acum, mArturie dumnealui medelniceru Dumitrache,
cum s-au judecat atunci In zilele mArii sale Costandin vodA Mavrocordat prin egumenul Ghe-
rasie cu rAposatul Athanasie sArdaru, nepotu medelnicerului Pantazi pentru aceastA pivnitA
la divan si pe acea hotArtre ce sA coprinde intr-acea copie, 1nsu1 cu mina dumisale au scris
cartea de judecatA, iar In urmA, la mAriia sa rAposatul Grigore vodA Ghica, zice medelniceru
cA au auzit cA acea judecatA s-au strAmutat, dar In ce chip, nu stie.
Pentru care, vAzum si anaforaoa dumnealor boerilor judecAtori ot <al> 2<-lea> departa-
ment, In care li dA dreptate egumenului ca sA stApIneascA mAnAstirea Poiana, acea pivnitA, dupit
acea copie i dupA mArturlia medelnicerului Dumitrache. Dar si numitu epitropu Coltii, osibit
de stApInirea ce zice cA stApIneste mAnAstirea Coltea aceastA pivnitA de ant 30 de ani, ne arAtA
o adeVerintA streinA scrisA dintr-acest an, leat 1777 februarie 23, iscAlit Iorga starostea, In care
sA coprinde dA zice cA pentru aceastA pivnitA a spAtarului Tomii, care este alAturea de hanul
Coltii de cind au venit In virsta cunostintii, n-au pomenit sA stAptneascA mAnAstirea Poiana
acea pimnita ce stie cA o tinea rAposatu medelnicer Pantazi si dupA moartea sa au stAptnit-o
nepotu rAposatului Pantazi, Athanasie paharnicu, ani la mijloc, i avInd trebuintA de bani au
vIndut-o lui Anghelache zarafu Halepliu si tiind-o Anghelache iarAi citAva vreme, au vindut-o
rAposatului vistierului RacovitA. Ca un ctitor al Coltii, n-au Ingaduit pA Anghelache, ci au
pus de au Intorsu mAnAstirea Coltii, banii lui Anghelache, ca un ctitor ce era, zicInd cA mai
bine va stAptni mAnAstirea Coltea aceastA pimnitA, fiind afieromanA de fratele ctitorului Toma
spAtaru cA, eft strein 1 si asa s-au luat supt stApinirea mAnAstirii Coltii, de strit ani 30, asa stie
mArturiseste in frica lui Dumnezeu, om de 60 de ani, cA n-au pomenit mAnAstirea Poenii
sA fie stApinit acea pivnitA, ci tot mAnAstirea Coltea, iar mai nainte de Coltea zice cA au stApt-
nit-o medelniceru Pantazi i sArdaru Athanasie nepotl-sAu. $i tot Intr-acea adeverintA, dA mAr-
turie si Ion dascalu slavonesc ot mAnAsitrea Coltii, cum cA stie si mArturiseste In frica lui Dum-
nezeu filnd om de 65 de ani la virsta ce sA aflA, cA aceastA pimnitA care o stAptneste sftnta
mAnAstire Coltea, n-au pomenit sA stAptneascA mAnAstirea Poiana, ci tot mAnAstirea Coltea.
DA marturie si Iordache postelnic Mehulet, cum cA stnt 30 de ani de chid au luat pivnita aceastA
mAnAstire <a Coltii cu chirie neavind mAnAstirea vinuri sA sA vInzA. DA mArturie i preotii
sfintei mAnAstiri Coltii, adicA : popa Grigorie eclesiarhu al sfintii mAnAstiri, i popa loan ot
tam, popa Musat ot tam, cfi aceastA pivnita de linga Hanul Coltii, stie din zilele rAposatului
Trandafir epitropu sfintei mAnAstiri Coltii, fiind ei cu virsta copilArii, o au stAptnit sfinta mAnAs-
tire Coltea, iar mAnAstirea Poiana nu stie nicicum sA o fi [o] stAptnit, asa stiu 1 mArturiseseu.
Deci, dupA mArturiile ce sA vede mai sus, sA cunoscu cA mAnAstirea Coltea au stApinit
cu adevArat necontenit acea pimnitA, dar dA vreme cA mAnAstirile au dupA pravila a face
cerere pInA la 40 de ani lucru nemiscAtor i fiindcA mai are egumenu vreme IncA opt ani a-gi
cAuta lucru mAnAstirii, putea a-si afla dreptatea cind ar fi fost tnsusi cartea a rAposatului mArii
sale Costandin vodA, dar tot mai are egumenu vreme pina la sorocu pravilii. IncA, pinA atunci
sA aibA a-si cluta numitul egumen ca sA aducA acea carte de judecatA ce s-au fAcut In zilile
mArii sale rAposatului Costandin vodA Mavrocordat, dar si epitropul mAnAstirii Co1ii, iarAsi
sA scoatA carte de blestem ca, dor dA va gAsi cartea de judecatA a mArii sale rAposatului Grigo-
rie vodA Ghica ce s-au fAcut In urma judecAtii de raposatii veliti boeri din domniia mArii sale
rAposatului Costandin vodA Mavrocordat, iar neaductnd egumenu mAnAstirii Poenii, carte de
judecatA, cea adevAratA, pinA la sorocu pravilii, rAmtne mAnAstirea Colii nesupArata de cAtre

572

www.dacoromanica.ro
mAnAstirea Poiana. Iar cind s va aduce de cAtre numitu egumen al Poenii acea carte de jude-
catil, dupA cum s-a zis mai sus, si epitropu nu va putea gad cartea de judecatA a marii sale
rAposatului Grigorie vodA Ghica, de anerisu judecAtli dentliu, atunci, va face judecata hotA-
rire cul sa va cAdea a stApini acea pivnitA.
Ci, noi Intr-acestasi chip am gAsit cu cale, dupA cum sit coprinde mai sus, lar hotAdrea Arb. St. Bun..
cea dAsAvIrsitA ramble de care InnAltimea mArii tale. M. nr. 6.
f. 150v.-161v.
1777, martial 29.
Badea Stirbeiu vel vornic, Dimktrasco> RacovitA vel logofAt, Radu SlAtkneanu>
vel clucer, Dum<itrache> Var<laam> vel paharnic, Than vel stolnic, vel sArdar.
1 Asa In text.

Vdifii boieri ara( d prin anafora cif Sefteri grecul din Ttrnova cere soroc de plata a milrfurilor cum-
Orate de la clucerul Apostol din Ctmpulung tntructt i-au fost arse gi furate la Rugciuc. Judecata
propune sd se facd cercetare de ispravnici. Domnul tntdre,ste. 514
1778
martie
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod. 13
DupA cum s-au gAsit cu cale de la dumnealor veiiii boeri, poruncim dumneavoastrA
ispravnicilor judetului sA urmati a face cercetare 1 alegere cum scrie mai jos.
1778, martle 13.

Preainnilltate doamne,
Sefteri grecu de la Tirnova ce sA afla cAsatorit i sfizAtor la Cimpulung sud Muscel,
au jAluit InnAltimii tale cum cA la leat 1777 in luna lul fevruarie, au luat cu tocmealA i cu
zapis znarfA de bAcAnie de taleri 870 de la cluceru Apostol ot sud Muscel cu soroc de doi ani,
pentru care bani s-au asAzat prin zapisul lui ca, pinA la acest soroc, sa-1 dea dobindA pentru
acesti bani, taleri 300, fAcind zapisu pA taleri 1170 si acesti bani sA dea cu 2 soroace, adica
jumatate la an si jumAtate la acelAlalt an, din care bani zice cA 1-au dat taleri 150. SI mergInd
el cu marfA In Tara turceascA, 1 avind In hanul lui Celibe aga la Rusciuc, s-au Intimplat de
i-au ars marfA, deosebit zice cA i-au luat i chesagii 300 de pielcele, care din pricina aceasta
zice cA sA aflA la scApAtAciune. Si fiindcA sorocul sA apropie ca sA plAteascA banii clucerului
Apostol, prin jalba ce au dat Innaltimei tale sA roagA ca sA i sA pue soroc de 4 ani si cu 1ncet
sl-i plAteascA, fhndcA deosebit de acesti bani al clucerului Apostol, mai este dator taleri 403
la altii care si acestea sA aflA sAzAtori tot in sud Mused.
Iar de nu I sA va pune acest soroc, zice cA el altA putere n-are fArA declt are marfA de
taleri 800 in care marfA are si taleri 250, bani ai zestrii sotii lui. Si dA nu vor primi acesti dator-
nici cu Incetu ca sA le plAteasca scatindu-sA taleri 250 zestrea fame!! lui, dintr-acea marfA, cei-
laltA marfA ce va mai rAminea, st-ti ia fiestecarele to analogon pa banii datorli ce-1 va ajunge
partea.
Deci, dupA jalba lui cu vAtaful de pahArnicei nI sA porunceste ca sA cercetam aceastA
pricinit si din luminata poruncA, aduclnd zapciu pA numitul jAluitor innaintea noastrA i neflind
acesti datornici de fatA, am gAsit cu cale sA fie luminatA porunca tnnAltimii tale la dumnealor
ispravnicii judetului ca sA cerceteze pentru aceastA pricinA, unde aduclnd fatli l pA acei dator-
nici, l de-1 va putea 1nvoi de acolo, bine, lar cind nu-1 va putea 1nvol de alegerea si de pricina
lor, cu anafora sii Instiinteze innAltimii tale. Mb. Bt. Bee.
Ms. nr. 6.
Noi asa am gAsit cu cale, iar hotArirea rAmIne a sA face de cAtre InnAJtmea ta. f. 140v. in.
1778, mirth, 10.
PanA vel vornic, Manolache BrIncoveanu vel logofAt, Scarlat vel logofAt.

, 513
www.dacoromanica.ro
 Vel vistier aratd prin anafora cd doi Ateni reclamd pe plredlabul din Bdlilefti pentru mincdtorii
515 la ddjdii". Din confruntarea daturilor" cu estracturile" vistieriei se constatd nevinovOfia !Arc&
labului. Pentru vina zapciului de a fi Mat mtncdtorie" se propune certare cu Mae de 50 toege
In sat". Domnul Intdrefte.
1778
martie
18
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Precum s-au &it cu cale de cAtre dumnealui vel vistier, poruncim la toate asa a sb
urmeze si rInduim mumbasir pa... 1 pAharnic.
1778, martie 18.

PreatnnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumealui vAtafu za pAhArnicei aduse Innaintea mea
pa sAtenii de la satu BAlilesti sud Muscel cu plrcAlabul Mr, de care jAluesc cii le-au fAcut mina-
torii la dAjdii si dupa luminatA porunca mArii tale le-am cercetat pricina si, cit pentru rIndu
dAjdiilor, InfAtistndu-li-sA daturile cu sumele ce shit la ecstracturile visterii, sA vAzu a Sint
bune date si nu rAmine pfralabu dator cu nici o pricinA de mincAtorie asuprA-i. far pentru o
cerire de taleri 60, In care sA coprinde multe condee, fiinda dupA cum rAmtne sA dea pIrcA-
labu, asemenea si el are a-i lua de la alti sAteni tot dintr-acel satu, nu este cu lesnire a sl izbrAni
aici, cAci urmeazA a sA cere la toate dovezi, si sA pricinueste cheltuialA lAcuitorilor a sti aduce
aici, unde sa fie luminatA porunca marl! tale ca, prin cercetarea dumnealor ispravnicilor, sA sA
facA inplinire acolo de cAtre mumbasiru de la cei ce vor avea a da si sA-i dea celor ce vor
avea a lua, rAmine numai pentru taleri 10 ce aratA cA li s-au luat de un IonitA zapciu plAsii,
mIncAtorie, cu nume de orz domnesc" la octomvrie trecut, peste ceia ce au dat dupa orInduialA.
Pentru aceia, mi sA pare a fi cu cale, ca mumbasiru, prin marafetul dumnealor isprav-
nicilor, fAcInd Inplinirea acestor bani de la acel Ionita, de va fi adevAratA arAtarea plrcAlabului,
sA-i facA si certare cu bAtae de 50 toege In sat, pentru ca sA sA veghe printr-aceastA pildA si
alti zapcii a mai face mIncAtorii ticAlosilor lacuitori si jafuri.
De toate acestea, sA adevereazA, pIrcAlabul nu are nici o vinA si fArA dA nici o cale au
pornit OM acesti 2 sAteni, ce nici trimisi de la tot satu nu sA vAd a fi. DupA cercetarea ce
Arh. St. Buc.. Mcuiu, Intr-acestasi chip putuin dovedi. Ci, hotArlrea cea dAsAvIrsitA pentru toate, rAmIne a sA
Ms. nr. 8. face de cAtre InnAltimea ta.
. 148.
1778, martle 15.
Vel vistier.
1 Loc alb.

Boierii epitropi ai succesiunii lui Lupu clucer arcald prin anafora cd au fdcut catagrafia avutului
516 rdmas ;i au dispus sd se vIndd la mezat casa, iar din sumele realizate sd se Implineascd zestrea so/lei
dintli, apoi a celei de a doua, plata creditorilor ;i a simbriilor ; ce va mai prisosi iard;i se va face
Impdrfeald" hare cele cloud mame dupd numdrul copillor". Domnut .Intdre;te.
1778
martle
20 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Asa sA 55 urmeze, cum sA coprinde mai jos.
1778, martle 20.
PreahinAltate doamne,
ThstlintAm mAril tale pentru o casA ce au rAmas a copiilor rAposatului Lupu clucer, care
shit nascuti din 2 mume. Dupl porunca mArii tale, fAcInd catagrafi pA tot avutul,s-au ales
zestrile amindurora pArtilor si cele ce s-au gAsit In pAru li s-au dat, iar pentru lipsA, s-au vindut
cu mezat din lucrurile tatului loru si s-au Inplinit mai Intli zestrea dintli, iar din zestrea de a

574 I

www.dacoromanica.ro
dooa, peste cele ce au fost in pant 0 peste cele ce s-au dat din lucrurile tatului loru, mai lipsesc
taleri 388 bani 40, ant si datornici carii au sd ia de la Lupu clucer, i slugi carii 10 ceru hacu.
Ci, alt nu au mai rAmas, fdrA numai acea casd, InsA numai namestiia, cAci pdmintul este al sfintei
Mitropolii.
De care, socotim cd fiind copiii mici 0 pfnA 10 vor veni In vIrstii poate sA MI pArAcluiascii,
0 spre aceasta sfAtuindu-ne cu preasfintiia sa pdrintele mitropolit 0 cu iubitoriul de Dumnezeu
episcopu BuzAului, chir Cozma (care au prihnit de la epitropie In pdstrarea sfint<ii sale> lucru-
rile celor nevirsneci), au gAsit cu cale sA vinzA, sA sA facA Inplinire zestrii de a dooa si sd sA
plateascd datoriia i simbriile, ce va mai prisosi iardsi sA va face InpArteald dupd numdrul copii-
lor. Ci, de aceasta instiintdm, ca sd fie 0 cu stirea mArii tale. Iar hotdrirea cea dAsAvIrsitd Arh. St. But..
Ms. nr. 6.
rAmlne a sd face de cdtre innAltimea ta. f. 152.
1778, martie 8.
loan Vilara, Dumi<tru> medelnicer.

Mitropolitul II ngrovlahiei cere domnului sd ortnduiascd vornicei care sd prefuiascd f i sd repare

casa decedatului Barbul dascdlul, fdculd pe un foe al Mitropoliei de pe Podut Calicilor pi nereven-
dicald de nici un mostenitor timp de 20 ant; tn privinfa chiriei de la aceastd casd propune s6 fie 517
pdstrald la Mitropolie pentru cd s-ar putea iv! ureun mostenitor al rdposatului dascOl. Domnul 1778
tntdreste.
martie
20
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Poruncim ca sA meargd 2 <al> 2<-lea> vornici de la dumnealui vel vornic de tam de jos
cu vAtasi de lemnari i zidari sA le pretuiascd cu dreptu si cu stirea dumnealor velitilor logofeti
sd sA dea la sfinta Mitropolie ca sA sd pAstreze, urmIndu-sA cum sA coprhide mai jos.
1778, martie 20.

PreainnAltate doarnne,
Cu smerita noastrA anafora, Instiintdm mdrii tale cd pe locu sfintei Mitropolii In maha-
laoa ce sA numeste a VlAdicdi, pti Podul Calicilor, este o casA care mai nainte au avut un Bar-
bul dascAlul, tipografu Mitropolii, 0 de clnd au murit acest dascAlu, de shit aproape de 20 de
ani, stApInul nu li sa stie care este, ci slut <c1nd> unii, dud altii, vedem cd ski Intr-Insile fArd
dA a nu fi de nimenea pusi si mai multu pustii, si cu acest tel fiind, nu are Mitropoliia de la
cine cere chiriia pAmIntului. Ci pentru ca sA nu sA pdgubeascA nici Mitropoliia de chiriia care
este, de sA ia pA ocd 3 ceard In tot anu de la acele case, cum si de la altele asemenea
ce slut pA locu Mitropolii, si mai virtos, ca sd nu sA ddrapene casile cu totu sd
si cazA jos la pAmInt, mAcar cd putin de va fi tot asa, sint ajunse Intr-acea stare, 1nstiintdm
mArii tale cd, dd va fi si cu bund socoteala mArii tale, ni sA pare a fi cu cale dupd
dreptatea ce are Mitropoliia, cu luminatA perunca mArii tale sA E A orinduiascA vornicei cu vAtaf
de lemnari i dA zidari sfi sA pretuiascA cafile la starea care sA allA 0 din citi bani va esi pretul
lor, oprindu-se chiriia pAmintului de cAtre Mitropolie, de chid nu s-au luat pind acum ceilalti
bani citi sA mai face, sd-i numere Mitropoliia si, cu stirea unui boer, doi, din dumnealor yenta
boeri, sA sA orinduiascA in pAstrare la Mitropolie ca, oriclnd va esi stApInul ce va fi al caselor,
sA vie ca sA-si in banil si de acum Innainte sA li sd orinduiascd de cAtre Mitropolie stApin ca sA
sd urmeze chiriia locului pA tot anul.
Cdci tot acest fel fiind, fArd dd pricind vor cAdea, si atilt cela ce le va fi stdpin, cu totu
sA va pAgubi, eft si Mitropoliia de chiriia locului ce este a lua de chid nu s-au luat pfnA acum si Arh. st. Bun..
1114. nr. 6.
de acum innainte. Noo asa ni sA pare dreptate si rAmlne la buna hotArlrea mArii tale. f. 153v.-154.
1778, fevruarle 26.
Grigorie al Ungrovlahiei.

1 575
www.dacoromanica.ro
 Velijii boieri aratd prin anafora cd Zamf ir Mdnescu din jud. Dlmbovtla reclamd de la Rdducan
518 Lipoveanu un vad pe care acesta tsi fdcuse moard pretinzlnd cd-1 moglenise prin testament de la
lanache Marghilul, proprietar al vadului prin cumpdrare de la tatd1 reclamantului. Judecata dove-
&fie nevalabil testamentul gi, cum pe urma defunctului lanache nu au rdmas moftenitori, propune
1778 ca vadul sd se dea cutiei milosteniei de la care Zamfir poate sd-1 rdscumpere ca protimitar. C11 despre
martle moara construitd de pint se va prefui cheltuiala fdcutd f i Zamfir va rdspunde pidtind-o lui Rdducan
20 ca sd-gi stdpineascd acel vad cu rnoard cu tot. Domnul tntdregle.

Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.

IntArim si domniia mea ca dupd cum scrie mai jos, la toate sd sli urtneze. Asijderea
poruncim si dumneavoastrA ispravnici ai judetului, sd facet! pretuire dreaptd la fata locului
si zapciul cel orinduit luind acei bani, sA-i dea la dumnealor boeri epitropi ca a intre la cutie
la milostenie, iar vadul si cu moara a stAptneascA numitul MAnescu.
1778, martie 20.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca innAltimii <tale vdtafu de>1 pdhArnicei, au adus innaintea noastrA
la judecatd pA Zamfir MAnescu din sud Dimbovita care au jAluit InnAltimii tale cum cd RAdu-
can Lipoveanu s-au pus in sill dA au fAcut moard pA un vad al lui ce zice cd-i este rAmas cid
la pArinti. Pentru care, intrebindu-sA Rliducanu Lipoveanu, rAspunse cd acest vad de moard
este vindut dA Costandin MAnescu, tatul acestui Zamfir jAluitoru, la un Tudor logofetel, dupli
a cdruia moarte au rAmas filu-sAu Ianache Marghiulul si acestui Ianache Marghiulul nerAmlindu-i
dupd moartea lui, clironom, zice RAducanul Lipoveanu cd 1-au llisat pd el clironom si ca un lucru
ce este bun acest vad de moard al lui Ianache Marghiulul, zice RAducanu Lipoveanu cA-1 stApf-
neste el. Ci, cit cl este vindut dd Costandin MAnescu, tatul lui Zamfir jAluitoru, acest vad dd
moard, ne ardtA RAducanu Lipoveanu un rdvas iscAlit dA Costandin MAnescu ce scrie la mina
acestui Tudor logofetel, cum cd i-au vindut acest vad de moard drept taleri 30, iar pentru ca sA
arate RAducanu Lipoveanu cum cd, ca un clironom al lui Ianache sin Tudor MarghiuIul,
stApineste acest vad de moard, scoase 1nnaintea noastrA dA sA citi la judecatA o scrisoare
cam In chip dA diiatd a acelui Ianache sin Tudor Marghiulul si mAcar a nu sA crezu a fi
adAvAratA, nefiind mAcar o mArturie iscAlit 1ntr-insa, dar si addvdrald dd ar fi fost, tot nu
are temei RAducanu Lipoveanu a sA face stAp1n pA acel vad de moard, cd nu scrie In diiatA
cd-1 lasA Lipoveanului ori altui cuivasi, si scrie lucru acoperit si nehotArit.
Deci, fiind aceastA pricind dupd cum mai sus aratA si fiindcA acel Ianache Marghiulul
ce au murit, n-are nici un tel dA rudd ca sA-1 mosteneascA si nici dator nimAnui sd cunoaste
cd n-au rAmas, si nici RAd.ucanu Lipoveanu nu este nicidecum ruclA cu el, dupd orinduiala
pravililor rAmine acel vad de moard a fi al stApinirii tarn.
*i f Ruda 1nnAltimea ta, stdpinul %Aril, din nemArginitA naltA intelepciune ai orinduit
cutiia milostenii spre inpArtAsirea si mingierea celor lipsiti si spre sAvirsirea multor faceri dA
bine, gdsim cu cale acel vad de moard sA-1 rAscumpere Zamfir MAnescu jAluitoru, cu taleri 30,
fiind vindut intr-acesti taleri 30, de Costandin MAnescu tatd-sAu, protimisindu-sA el dA a-1
rAscumpAra ca un fiu al vinzAtorului si acei taleri 30 sA-i dea la cutiia milostenii dupd
cum s-au zis mai sus si sA-1 stApineascA el ca o mostenire pArinteascd, dd vreme ce dintr-
acel Ianache Marghiulul n-au rAmas clironom nimeni, mai virtos cd si diiata ce a vAzu la
RAducanu Lipoveanu rAmtne acherinos, fiind dupd orinduiald f Acutd.
Iar pentru moara ce au f Acut-o RAducanu Lipoveanu pA acel vad cu cheltuiala lui, sA
fie luminatA porunca mart! tale la dumnealor ispravnicii judetului sud Dimbovita, ce slut ceruti
dA amindoao pArttle, ca sA meargA in fatal locului la acea moard si in frica lui Dumnezeu si cu
dreptate, sd pretuiascA acea cheltuiald ce au fAcut-o RAducanu Lipoveanu la acea moarA,
care cheltuiald sA aibA a o rAspunde Zarnfir MAnescu, RAducanului Lipoveanului si asa sA stApt-
neascA acel vad cu moard cu tot. La care, s-au Invoit amindoad pArtile dinnaintea noastrA pd

576
www.dacoromanica.ro
aceasta alegere ce am gsit cu cale si orice scrisori ori zapise vor fi la Raducanu Lipoveanu Arh. S. Buc..
616. ar. 6.
pentru acest vad, sa a dea toate la mina lui Zamfir. Iar hotartrea rmine la innaltimea ta. f. 199 199 V.
1778, mantle 30. s
Vel ban, Pana vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel vornic, Manolache BrIncoveanu
vel logofat, Scarlat Grecianu vel logofat, vel clucer, vel stolnic.
1 Doc. rupt.
a Asa In text, probabil pentru 3.

Velifii boieri araM prin anafora c6 Radul Lipoveanu reclamd pe cumnata sa M6riula care orea
st6pinire asupra ctrci u.mei de pe mosia M6nestii de Jos (judeful Dtmbooifa) spuntnd c6 e !Weida
de soful ei decedat. Cum reclamantul susfine c6 este ctrcium6 pdrinteasc6 dioanul hol6r6ste s6 fie
adus Dionisie, monahul mn6stirii Ctmpulung, s6 arate adev6rul. Domnul Int6reste. 1778
martie
21
10 Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dui:a cum s-au gasit cu cale, dam volnicie slugii domnii mete... 1 paharnicel, sd mearga
si luind pa acel monah, sa-1 aduca aid.
1778, martle 21.
Preatnnaltate doamne.
Radul Lipoveanu au dat jalba innaltimii tale pentru cumnata-sa Mariuta ce au tinut-o
frate-sau Nicolae polcovnic Lipoveanu, zicind di o circiuma de piatra, care circiuma este pa o
mosie ce au cazut in partea lui, Manestii de Jos, la poarta caselor celoru parintesti, si cit au trait
numitul frate-sau, polcovnicu Nicolae, zice ca au avut-o de frati, iar acum sa scoala numita
cumnata-sa Mariuta zictnd CA nu este parinteasca, ci este facuta de Nicolae si este pa 80 stin-
Ali de mosie ce i-au cumpArat-o Nicolae de la un Dumitru capitan. Si dupa jalba lui, din lumi-
nata porunca innaltimii tale, vatatu de paharnicei au adus innaintea noastra atit pa numitul
jaluitor Radu Lipoveanu cum si pa Nicolae Marghilomanul, vechil si sotul numitei Mariutii,
si la cercetarea ce am facut de aceasta pricina scoase Nicolae Marghilomanul un zapisu al
acelui Dumitru capitan de vinzarea a 80 de sttnjeni de mosie in hotarul mosii Manesti, ce au
vindut-o la numitul polcovnic Nicolae Lipoveanu, asupra carora 80 sttnjeni de mosie, zice Nico-
lae Marghilomanul, ca este si acea circiuma ce este de pricina, tar Radu Lipoveanu jaluitoru,
zice ca acea circiuma nu este pa acei 80 de stinjeni de mosie ce i-au cumparat frate-sau, ci este
pa locu mosii parintesti. De care circiuma, macar ca nici in zapisul numitului vinzator nemic
nu sa numeste, dar fiindca este la banuiala atit numitul jaluitor Radu Lipoveanu, cum si jude-
cata, cd s-ar fi prefacut zapisul ce sa zise mai sus al vinzatorului si nu este cel adevarat, si ca sa
sa dascopere adevarul de au vindut acel vtnzator acei 80 stinjani de mosie pa unde este circiuma,
aceasta de pricina, s-au scris carte daspre partea noastra la acel Dumitru capitan ce sii afla acum
calugaru la manastirea Cimpulungului si sa numeste acum Deonisie monahu, ca sa vie aici
sa ne arate adevarul atilt pentru banuiala ce este asupra zapisului, cum si pentru aceasta circiumd,
de este pa locu acelor 80 sttnjeni de mosie ce au vindut el. Carele neputInd sa vie insusi, au
trimis In scris adeverinta supt iscalitura lui, adeverinta si cu iscaliturile cuviosului Dositheu
arhimandritu Ctmpulungului si ale dumnealor ispravnicilor judetului Muscelului, in care adeve-
rinta scrie ca au vindut 80 de sttnjeni lui Nicolae Lipoveanu, dar hotartta mosie pa unde au
lost, nu stie, Hind d-a valma cu ceilaltd mosie a Lipovenilor si pentru locu de circiuma scrie
ca i-au vindut in Calinesti sud Prahova, iar nu in Manesti sud Dimbovita. Dar fiindcii Inpo-
triva acestii adeverinte scoase si Nicolae Marghilomanul alta adeverinta tot de acel Dionisie
monahu, scrisa si iscalita cu un an mai nainte a ceilalte adeverinte, prin care scrie intr-alt tel
la mina unii matusi ai lui, anume Ilincai, cum ca au vIndut lui Nicolae Lipoveanu 80 stinjani
in Manestii de Jos unde slut casile i biserica pa linga apa Cricovului si merge pa din jos pa la
Baldita, care aceste 2 adeverinte, fiindcii nu sa aseamiina una cu alta, attt pentru pricina

577
www.dacoromanica.ro
 circiumii, clt si pentru mosiia Manesti 'Ana in ce loc shit acesti 80 de stInjeni. si fiindca pentru
zapisul ce s-au zis mai sus sA vede Intr-aceste doo adeverinte ca este schimbat, iar nu cel ado-
varat, care 1-au scris vInzatorul, gasim cu cale sa fie luminatA porunca Innaltimii tale sa meargl
mumbasiru... 1 paharnicel la manAstirea Cimpulung si sit ia de acolo pa numitul Dionisie
monahu si sA-I aduca aici ca sa spue innaintea judecAtii adevarul ce stie pentru acea cIrciuma
i pentru acei 80 stinjeni ce i-au vindut, sa arate pa unde stie cA slut, a dea si seama pentru
neasemanarea ce Insusi da-si scrie printr-acele doo adeverinte ale lui si dupa aratarea ce va
arata Innaintea noastra, sA va face izbranire pricinii si judecatii ce are Radul Lipoveanu cu
Ark Bt. Buc.. Mariuta cumnata-sa, pentru aceasta pricina. Noi asa am gasit a fi cu cale, iar hotarlrea amine
f. 159. 153 v
/ a Innaltimea ta.
1778, martie 10.
Nic<olae> Dud<escu> vel ban, vel vornic, vel vornic, Scarlat vel logofat, Mano-
lache Cretulescu vel clucer.
1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Constantin Heraru (jud. Slam Rtmnic ) care a vtndut
520 o mosie logofdtului Alexie Neculescu reclamd pe ruda sa Fotin pentru cd refuza sd iscdleascd zapisut
vtnzdrii ca vecin si rudd. Cum ptrttul 41 motiveazd refuzul pe faptul cd nu s-a trecut In zapis numele
mosiei, judecata hotdraste sd se cornpleteze actul tn sensul cerut de el dupd care acesta isaleste. Domnut
1778 tntdreste.
martie
22
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dind jalba Fotin, cerind Intarire dreptatii lui pa aceastA hotarlre ce s-au citit Innaintea
domnii mele a judecatii departamentului si adeverindu-ne de la dumnealui vel logoilt de tam
de jos, cum ca s-au si multumit si s-au Invoit amIndooA partile innaintea dumnealui, la acestea
ce au hotarit departamentul, am Intarit dar si domniia mea ca la toate sA se urmeze cum scrie
mai jos si am dat la mina lui acesta, spre Intarire si aparare de catre phisi.
1778, martie 22.

Din luminata porunca marii sale prealnnaltatului nostru domnu, Io Alecsandru loan Ipsilant
voievod, dumnealui vAtafu de copii za divan aduse la judecat pa Costandin Heraru din sud
Slam Rimnic, phis lui Fotin de acolo, ce tine pa o nepoatA a lui, zicind cA, avind el o mosie de
vinzare, au tocmit-o cu logofatul Alecsie Neculescu, stinjenu po taleri 2, facind si zapisu, care
zapisu ducindu-1 la numitul Fotin ca sA-1 iscaleascA, ca un vecin de mosie si ca o ruda, el n-au
vrut sA-1 iscaleascA. *i fiindca logofatu Alecsie tinea bani gata si numitul Fotin nu vrea sa iscd-
leasca zapisul, s-au facut dobinda la acei bani, taleri 100, care acum numitul phis ii cere de la
Fotin, mai cerind Inca si alte doblnzi de bani ce au fost luat mai innainte si paguba ce i s-au
pricinuit din prelungirea neiscalirii zapisului, zicind ca au tot prelungit <Fo >tin luni 6 si nu
si-au putut cauta de lucru casii lui.
Deci, fata fiind si nepott-sAu Fotin, piritu rAspunse cum cA dupA ce si-au facut numitut
Heraru mosiia vInzatoare, fiind si lui de trebuintA stinjeni 100, au cumparat stInjenu po taleri
doi, Inca Ora a nu tocmi cu logofatu Alecsie, iar dupa ce au tocmit cu logofAtu Alecsie ceilalti
400 stinjeni ce-i mai ramasese <si> i-au adus si lui zapisul vinzarii ca sA iscaleasca, n-au vrut
sA-1 iscaleascA fiind zapisul scris cu ficlesug, ca nu numea numele mosii lui, ci numeste Scutasi,
Putintei i Golesti, ci punea in zapisu numele mosii lui Fotin pe care vine vadu de moara si sa.
numeste Moara lui Carbune. ArAt1ndu-ne spre Incredintarea ziselor lui si o carte de judecati
a dumnealor ispravnici ot sud Slam Minnie cu leat 1777 aprilie 30, pentru aceasta cerere a
pirisului prin care 0 vede ca, cercetind dumnealor acolo pricina de numele moslilor prin zapi-
sele cele vechi amindurura partiloru si cunoscind cum ca au avut dreptate Fotin de a nu iscAli

578
www.dacoromanica.ro
acest f el de zapisu ficlean cu care putea acel cumparatoriu dupa vremi sa-i tnpresoare vadul
lui de moara, nu dau nici o dreptate pirisului, hotarind ca sa nu aiba a cere nemic de la Fotin
din cite mai sus aratam. Inpotriva cariia carp, arata pirisul un ravas al raposatului sluger Vergu
cu leat 1776 noemvrie 23 ce-i scrie lui Fotin ca sa iscaleasca zapisul, fiind acum facut dupA
cerirea lui, din care ravas, in loc sa se ajutoreze, mai multu sd vinueste, fiindca sa cunoaste
ca atunci au facut zapisul bun cu numele ce trebuia, si aceasta dobbida si paguba ce
i s-au pricinuit n-au fost din Inttrzierea neiscaliturii zapisului de Fotin, ci din Inttrzierea facerii
zapisului, dupa cum a cadea de dtnsul, fiindca n-au mai intirziat Fotin la iscalirea zapisului,
dupa ce i-au dus numitul ravas si au vazut zapisul ca este bun. $i dupa cum si tnsusi pIrltu
nu putu tagadui, numai, zicea a n-au iscalit zapisul ce era pe numele logof Atului Alexie, ci au
iscalit alt zapisu pa numele unui Ghica ce este varu cu Heraru, cu carele zice ca au avut toc-
meala apucindu-1 cu multe vorbe ca o ruda, ca peste taleri 2 ce i-au dat logofatu Alecse pa
stinjen, sa rAspunza si la mai sus-numitele dobinzi si alte datorii ale lui ce i s-au pricinuit, ptna
atunci, fiindca logofatu Alecse tinea banii gata. La care iarasi raspunse plritul, ca lui, ce zapisu
i-au dat, acel zapisu au iscalit, iar de orice deosebita simfonie va fi facut cu Gheoca, el nu stie,
nici ca sa amesteca, nici ca este partas cu dInsul la acea mosie fiindca, cita i-au fost da trebuinta,
au cumparat de mai nainte pina a nu Incepe sa intre phisii la tocmeala cu dumnealui Alecse
logofatu, sau cu Gheoca.
Deci, at pentru aceasta cerire a pirisului, vazind ca nu are nici o dreptate asupra lui
Fotin, de vreme ce si dupa Insusi ravasu ce-1 arata spre ajutorul lui, sa cunoaste ca Fotin clnd
i-au dus zapisul cu numele mosii, cel adevarat, atunci au si iscalit, iar mai nainte au avut drep-
tate de a nu iscali, cd putea negresit sa-si piarza si mosiia lui cu numele ce punea Heraru In
zapisu, am hotaritt ca sa ramie nesuparat de catre Costandin Heraru pentru ceririle ce face de
dobinzi si da alte pagubi ce i s-ar fi pricinuit din prelungirea neiscalirii zapisului, cum si pentru
alta cerire ce mai face numitul Heraru zicind ca s-au gasit altii de dau mai mult pa mosie si
cere ca sail Intoarca vinzarea, am cerut zapisul lui Fotin de cumparatoare acelor 100 stinjeni
ce au cumparat de la Heraru, si-1 arata fiind scris cu leat 1776 mai 5, de sa apropie acum, doi
ani, iscalit cu multe marturii. Din care zapisu, cunoscindu-sa ca Fotin au cumpArat acesti 100 Arh. St. Sue..
de stinjeni Inca pina a nu intra mosiia intr-aceste gilcevi si cu pre t. de care nu poate pirisu sa Me. nr. 8.
f. 154 154 v.
gaseasca vreo pricina ca 1-ar fi insalat, fiindca si Gheoca, care au cumparat ceilalti stinjeni de Pentru &cam:8
mosie, iar cite taleri doi, au luat-o si logofatu Alecsie, iar cu acest pre% au fost tocmit-o, si mai 1=121211...,t
virtos, a cu Fotin n-au fost avut nici o simfonie deosebita, iarasi am hotartt ca numitul Fotin 1778 (14 febru-
aria 1778).
SA-8i stapIneascA acesti 100 stinjeni ce i-au cumparat de la Heraru cu hula pace dupa zapisul Arh. St. Buc.,
ce-1 are la mina, iar numitul Heraru, fiindca in jalba lui aratA ca ar fi avut simfonie deosebita f. M1:5.. n(roop6;a
cu Gheoca and i-au vindut mosiia ca, peste banii cumparatorii, sA-1 usureze, si de greotatea Rib data, la
dobinzii banilor, logofAtu Alecsie Isi va cauta cu judecata cu acel Gheoca \Tart-sail. Int:
N.
lot ) a 0
ierg..7
1778, fevruarle.
Miche paharnic, Costandin comisul, Alecs<andru> Grecianu, Hagi bivIvel sluger.

Departarnentul al 2-lea aratd prin anajora cd Tudor Condoragiu reclamd pe Radul din jud. Wm)
cdruia tat& ptrtsului ti dase sd-i lucreze via de la Greaca (jud. Vlasca) iar el a vindut-o. 0 rudd
a acestui Radu cere, ca protimitara s6 r6scumpere via de la cumpardlor ; dar ptrtsul Tudor reven- 521
died aceastd vie mostenit6 de la tat& sdu. Departamentul recunoaste lui Tudor, dup6 pravild, drep- 1778
tul de revendicare vreme de 30 de ani. Domnul tntdreste dtnd drept de apel la divan. martle
22

Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod.

Dupa cum s-au gasit cu cale de la judecata, IntArim i domniia mea, asa sa se urmeze.
far vreo parte, de va avea a face apelatie, iasa si la divan.
1778, martle 22.

579

www.dacoromanica.ro
 Preaknaltate doamne,
Din luminata porunca mann tale, dumnealui vatafu za paharnicei, aduse la judecata pa
Tudor Condoragiu, phis Radului din sud Ilhov, zicind di, in vremea cind traia tatli-sau, avInd
o vie, rInduri 19 la Greaca, sud Vlasca, pa mosiia manastirii Sarindar, au fost dat-o mai sus-
numitului ca sA o lucreze si sa-i la venitul si el dupa ce au flicut multa vreme de s-au hranit
cu dInsa, pA urma au si vindut-o la un Tudor de acolo si de la acel Tudor scultndu-sa un Stan
cu sotiia lui, Ilinca, prin judecata dumnealor ispravnicilor ot sud Vlasca, cu cuvint CA acea Ilinca
ar fi rucla cu Radu vInzatorul, au luat viia cu protimisis, Intorcind banii lui Tudor si ptrIii
de acestea nu stiia nimic, fiind Instreinat In alte parti, ptna acum, cind viind au aflat de pricina
vii dupa cum mai sus arata.
Deci, vlind toti acesti mai sus-numiti Innaintea judecatii, am Intrebat Intik pa phisu
Tudor ca sa ne arate cu ce dovada arata ci acea vie au fost a tatIne-sau si arata un zapisu al
Radului pirltu cu leat 1778 fevruarie 16, prin care sa adevereaza ca vila au fost a tatului ptrIsu-
lul si au fost data la dInsul ca sa o lucreze 1 sa-i ia rodul si el au vindut-o. Dupa. care acest
zapis, si Insusi Radu acela, isi marturisi gresala ce au Mut de au vindut viia, nefiind a lui.
Apoi am intrebat i pa Tudor cumparatoriu cu ce temeiu au cumpfirat si de au stiut CA viia
nu este a Radului, si el zise cA n-au stiut ca viia au fost a tatului si au cumplirat-o
de la Radu, ziclnd ca-i este ramasa de la parinti cu zapisu, drept taleri 30, care zapisu este la
mina lui Stan.
Am Intrebat si pa Stan, cu ce stApIneste acum aceasta vie, si arata zapisul ce mai sus
aratam, cu leat 7270 aprilie 1, de shit ani 16 la mina lui Tudor, de vinzarea ce au fAcut Radu,
in dosul a caruia zapisu sA vazu si o carte de judecata a dumnealor ispravnicilor ot sud Vlasca
cu leat 1776 iunie 30, de rascumpararea lui Stan cu Ilina, lui, protimisindu-sa Ilina ca o
rucla a Radului dupli barbatu ei cel dintliu, anume Marin.
Ci dar, I iindcA dupa lnsusi marturila Radului vInzatoriu, sA dovedeste cA aceste 19
rinduri de vie ce mai sus aratam, au fost ale tatalui plrlsului Tudor, fiindcA 0.101 Tudor are
voe dupa pravili ca Ora la 30 de ani sa-si caute de mostenirea Mine-situ, am hotarlt ca sa-si
staptneasca aceste mai sus-numite rinduri de vie cu buna pace de catre toti cumparatorii
acestiia i farA de nici o Intoarcere de bani, iar Radu, ca unul ce rail au vindut lucru strein,
Aril. 6t. Buc., sa Intoarca banii cumpArAtorli lui Tudor si Tudor sa Intoarcii banii cu care au rascumparat
MB. nr. 6. Stan de la dinsul dupa zapisile kr. Iar hotarlrea ramble la tnnaltimea ta.
f. 165-155v.
1778, martle 15.
Miche paharnic, Costandin blv vel comis. Costandin Coc<ordscu> sardar, Ev<do-
chim> medelnicer.

Boierii epitropi aratd prin anafora cd Dumitrache, orfan neutrstnic, cere prin mdtwi sa avutut
522 rdmas de la tatdl lui : o casd In maltataua Sf. Nicolae din BucureFti fl lucrurile easel. Casa o olnduse
ta mezat Alecse Diamandi epitropul copilului. Cumpdrdtorul fiind de Mind credinid judecata hot&-
1778 rdfte 3-0 stdptneascd el, iar sumele pe care debitorii lui Alecse, acum decedat, le datorau acestuia
martle sd fie pldlite cu doblndd copilului. Pentru celelalte lucruri se sea face cercetare. Domnul Intdrefte..
82

Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.

Intfirim l poruncim orIndultule zapciu, sA urmezi cum scrie mai jos a face Inplinim
de la fiescare prin judecatA.
1778, martle 22.

580

www.dacoromanica.ro
Prealnnaltate doamne,
Dupa jalba ce au dat marii tale un Dumitrache copilul (carele este sarac de pArinti 1
nevirsnec, fiind ca ani 7, fiu lui Costandin capitanu si al Catrinii, fata unii Vol* care aceasta
Voica au tinut al doilea barbat pa un Alecse bacanu ce au murit In anu trecut 1777 0 cu dinsul
copii n-au Mut, sa aduse Innaintea noastra (cu zapciu aprod ceausasc) numitul nevirsnec
inpreuna cu Voica moasa-sa, de fata cu epitropu (mortului Alecse), anume Hagi ceau Dumitru,
i pa un Dumitrache Diiamandi, nepot de irate acelui mort, carele macar ca el este mortului
cel mai de aproape ruda, dar, dei este lapadat de mostenirea unchi-sau, fail numai are si el a
lua datorie cum sa vede la diiata mortului si dupii porunca mor<tului> am cercetat de toate
cite predenderi nevirsnecul dupa Ilya si prin osebit tracrir1 ce au dat innaltimii tale cu cereri
pentru sinei 0 pentru mai sus-numita moaa-sa, <zi>clnd pentru moaa-sa de va avea vro
lipsa din zestre sau altcevai a cere din casa barbatl-sau Alecse, ia insusi va cauta cu osebita
judecata. Iar pentru motenirea nevIrsnecului, precum ne pliroforism, intiintam maril tale ca,
dupii moartea parintilor lui, care s-au savIrsit de slut ca dol ani, au pus mina acel Alecse bacanu
0 au facut zapt avutul ce-i ramasese de la tata-sau Costandin capitanu, din care filnd o casa
cu o pravalie In tirg In mahalaoa Siete Nicolae, pa loc cu chirie, au vindut-o de este un an 0
jumatate, drept taleri 500. Aijderea i din lucrurile casii au vindut cu mezat pret de taleri
100, care si acetea, macar ca nu slut scrii la dliata, dar iar sa marturisira ant de numitul
epitrop, clt si de insusi Dumitrache nepotul lui Alecse.
Deci, pentru aceasta lamurita mostenire de taleri 600 ai saracului, cautind noi la diiata,
In loc sa-i vedem pusi la o mai buna stare, vazum inpotriva scriind chear aa : shit datorlu
taleri 300 lui Dumitrache fiiu, tis proconizmu I Catrinii 0 drept aceti bani rInduete copilului
sa tie dintr-o casa (facuta da Insusi Alecse) i din aternuturile si di<re>sile acel case pi jumatate.
Care si acea cask dupa anaforaoa departamentului Intarita de catre Innaltimea ta din anu trecut,
s-au vindut cu mezat si banii i-au inpartit datornicii prin curama, ajungind si pa saracu acesta,
caleri 270, care slut In pastrare la numitul epitrop fara tagaduiala, macar di spre aceasta Jude-
eata nu a dasfaima, pentru caci nici navirsnecul, nici moaa-sa nu s-au aratat cu aceasta pirA
de acum.
Drept aceia, datornicii au sa-si urmeze norocirii Mr, ca unii ce au fost lnprumutat cu
folosul lor, iar banii saracului, ca o motenire parinteasca, dupa dreptate este sa sa protimi-
seascii, ca sa-si ia deplin, macar ca nevIrsnecul cu Indemnarea moaa-si, cere sa tie casa lul
Alecse, dar acel cumparator cumparIndu-o cu buna credinta (mai ales razimind la Intarirea
anaforalii cu luminata pecetea marii tale), mi sa pare di este cerirea copilului fara da cale si
socotim di mai bun fobs va putea avea copilul cu dobinda banilor plat ce-si va veni In virsta
cea deplina. SI fiindca dupli dila* mai slut bani de inplinit du pa unde au avut cel mort Alecse
sa ia, a Inplinete suma copilului, Inca mai tree, a fie porunca marii tale catre acelasi zapciu,
dumnealui ceauu de aprozi, ca, inpreuna cu numitul epitrop, sa stea napristan sa faca du pa
la aceia inplinire, iar clnd vor mai lipsi cevai pina la Inplinirea de taleri 600, atunci du pa la
datornicii ce au apucat .de au luat cu analogon, vor Intoarce pa cli va ajunge pa fiestecarele.
Peste acestea toate, vazum la tacrirul copilului, cA mai pretenderi 0 alte lucruri de ale Mine-
sau, care pentru acelea, nefiind pina acum dovedite, dupa deosebita cercetare ce vom face,
iaral vom Intlinta marii tale. Noi intr-acest chip gasim cu dreptate, iar hotarirea cea dasa- Arh. St. Bun..
vIrsita !Amine a sa face de catre Innaltimea ta. Ms. nr. 6.
r. 168-168 v.
1778, martle 17.
loan Vilara, Dumi<trache> medelnicer.
1 Pentru : tacrir.
1 Adica : din Inzestrarea.

581

www.dacoromanica.ro
 Veliiii boieri aratd prin anafora c6 Manciul si Pduna, copiii popii lane, reclamd de la Hristea
523 Brasoveanul 8 pogoane de vie din Valea Cdlugdreasc6 pentru care se mai fdcuse o judecatd.
Judecala hotrdste ca reclamanfii sd reintre In stdpinirea viei, iar plrttul sd primeasc6, dupd
pravild, cheltuielile f6cule cu aceastd vie si sti se judece cu acei care fdrd a avea drept i-o vinduserd.
1778 Domnul Intdreste.
martle
22
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dui:4 cum s-au gsit cu cale de la judecata, intbrim i domniia mea, asa sa si urmeze.
Iar vreo parte de va avea a face apelatie, iasa si la divan.
1778, martie 22.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, vatafu de copii za divan, aduse la judecat pa Man-
ciul i Patina, copiii popii Iane, p1n1i Hristii brasoveanu, zitind ca, de 6 ani acum, le stap1neste
8 pogoane de vie du pa Valea Calugareasca sud Saac, fail de dreptate, aratindu-ne i o carte
de judecata a dcpartamentului, din zilele rusilor cu leat 1773 ghenarie 10, prin care a vede ca
mai sus-numitii au fost avut judecata cu o Tudora preoteasa, a cariia barbat, anume popa
Dobre, au fost vIndut dintr-aceasta vie, 6 pogoane popii Tatului, de la care, cu protimisis
le-au rdscumparat popa Iane, tatu plasilor. Care dupa cercetarea ce Ii s-au fost facut, dove-
dindu-sa acea rascumparare de bunk s-au dat viia supt stapInirea ptrIsilor, ins acele 6 pogoane,
iar pentru 2 pogoane ce mai prisosesc, sa hotaraste printr-acea carte, ca dind preoteasa Tudora
taleri 13, datoriia barbatt-sau, popii lui Dobre, la Tatu ptntilor, popa Iane, s si le stapineasca
ia. Ara-tar-A i alta carte a divanului de atunci, tot cu acel leat dechemvrie 20, prin care iarasi,
dupa multa cercetare ce le-au facut cu ambruntu, sa da staptnirea mai sus-numitilor copii cu
tot rodu in cita vreme le-au staptnit preoteasa, fr da nici o dreptate, iar pentru 2 pogoane
ce slut afar dintr-acestea, sa hotaraste ca sa le staptneasca preoteasa, dar sa dea taleri 30
plrisilor, datoriia ce prin diiata barbatului ei, popa Dobre, s-au vazut.
Fata fiind i Hristea brasoveanu, 1-am Intrebat ce are sa raspunza Inpotriva acestii
ceriri si Cu ce staptneste viile. Raspunse c viile ii slut date si lui de zestre de socri-sau Ne-
culae Dumitrascu din Brasov si arata zapisu cu leat 1772 septemvrie 25, adeca cu trei luni
1nnaintea numitelor carp de judecata prin care sift judeca. Acea preoteasa Tudora, dupa moar-
tea barbatului ei, vinde via mai sus-numitului Nicolae, socrul piritului. Fiind ramas si datorie
de la acel popa Dobre la numitul Nicolae, arata si o adeverinta a unui protopop Dumitrascu
prin care adevereaza ca la dInsul nu este nici un zapis de cumpararea acestii vii i pog< oane>,
(fiindca au fost zis Sarban logofatu, vechilu ptnti1or, atunci chid s-au judecat cu preoteasa Tudora
cum eft zapisul ar fi zblojit).
Dui:a care acest zapis si adeverintfi neputtndu-sa ajutora pirttu nici 1ntr-un chip, fiindca
sit dovedeste din mai sus-numitele cart! de judecata ce au plrisii ce au esit viia aceasta cu
vinzare de mai nainte la popa Tatul, de la care le-au rascumparat-o popa lane, at caruia
clironomi slut p1rIii. Si vazind ca rau au Andut preoteasa lucru ce 1-au fost vindut barba-
tl-sau [In] fiind In viata, dui:4 cum si insusi ea nu tagadueste dar nu zice cu vorbe, iar nu
cu vreo dovada ca acea rdscumpArare a popii Ene au fost cu iconomie s le ia iarbsi barba-
tt-sau, am hotarit ca pIrtui Manciul i Patina, ca niste clironomi ai popii Jane, sa stapineasca
aceste 6 pogoane de vie dupa cartile ce au, cu rodu lor de estimp ce cu deosebita hotarire
prin luminatA porunca mar!! tale, de la leat 1777 septemvrie 11 catre dumnealor ispravnicii
ot sud Saac, este pecetluita, fiind cu pricina, iar Hristea brasoveanu piritul, cheltuiala ce
va fi facut la rodu de estimp sa o ia de la ptrIsi dupa pravili, fiindca el au stapfnit viia cu
buna stapinire, cum si pentru datoriia ce are la popa Dobre, sotul preotesii Tudorii.
Drept care datorie, au fost luat viia, pa cum sa vede si In zapisul .de cumparatoare,
sa apuce pa clironomii acelui poi:4 Dobre si sa o ia luind si de la preoteasa Tudora cIti bani

sii
www.dacoromanica.ro
 II va fi mai dat peste acea datorie cu dobinda lor, zAcea unul, ca de la una ce rdu i-au vInd- Arh. St. Sue..
Ma. nr. 6.
dut. Iar hotArlrea cea clAsAvirsitd rdmine a sd face de cdtre mariia ta. C. 159 159 v.
1778, fevruarle 2.
Miche paharnic, Costandin comis, Costandin Coc<ordscu> sArdar, .Ev<dochim>
medelnicer, Hagi biv vel sluger.

Btflxiov K-ov 'ray Bttaat.xiBv, TETA(); a-ov : 6 xccx-1) niaTer. vop.ck *dorm o Xafle
y.aprrok earoxirrckaTacm, 6 Si xakij TricrreL p.6v0v Twig croop.ivoK. 1
1 Adicd :.Cartea a XVI-a a Basilicalelor, titlul I : posesorul de rea credintd restituie toate
fructele pe care k-a luat, iar posesorul de build credintd numai pe cele ce s-au pastrat.

Velilii boieri aratd prin anajora cd rejudecind cererea domnului pricina lui Vlad falvaragiul
din Bucuresti cu Stana pentru o datorie menfin holdrtrea primei instanfe, departamentul al 2-lea,
i condamnd pe ptrttd la plata sumelor reclamate. Domnul tntdre$te cu drept de apel la divan. 524
1778
mottle
It) Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 25
Dupd cum au judecat dumnealor velitii boeri cu cale, cum si boerli judecdtori de la
departament, intdrim si domniia mea i poruncim zapciule ce esti orinduit, asa sd urmezi
cum scrie mai jos, sau vrind de a mai face apelatie ceialalta parte, iasd si la divan.
1778, martle 25.

PreainnAltate doamne,
Vladul salvaragiu din Bucuresti au jdluit innAltimii tale cd In trecutele zile s-au judecat
la dumnealor boerii judecdtori ot< al> 2<-lea> departament cu Stana, soacra polcovnicului
Neculii, pentru niste bani ce-i este datoare cu zapise i fArd <Id zapise. Care dupd cercetarea
si socoteala ce zice cd le-au facut dumnealor boerii judecAtori, i-au Minas numita Stand
datoare taleri 726 bani 10 cu dobinda lor, i deosebit sd stdpIneascd Vlad salvaragiu i prd-
vAliia ce o are numitd Stand aici in Bucuresti In ani sapte, fiindcd, deosebit de acesti bani,
i-au plAtit Vlad chiriia innainte pd acesti 7 ani, taleri 326, de an cite taleri 52, dupd care
judecatd, Vladul jAluitorul zice cd este odihnit, iar numita Stand, cu pricind ca sd-1 prelun-
geasca sd nu-si plAteascd banii datorii ei, ar fi zicind cd nu este odihnitd pd acea judecatA
si cere numitul jAluitoru prin jalba lui sd I sd facd Inplinire.
Dupd jalba lui, innAltimea ta cu vdtafu de divan poruncesti ca sd cercetdm si no accas-
ta judecata si aducind numitul zapciu Innaintea noastra pe amIndod pArtile i cercetind ju-
decata ce au fAcut-o dumnealor boerii judecAtori ot <al> 2<-lea> departament cu amdruntu,
sd vede c este fAcutA dupd dreptate.
Deci dupd cartea de judecatd a boerilor judeatori i dupd zapisele ce am vazut i noi
la mina Vladului jAluitorul, ce le are de la mina Stanii pirltei, am gasit i noi cu cale sA pld-
teased Stana acei taleri 726 bani 10, ce au socotit boerii judecdtori dupd zapisele Stanii, ce
i-au socotit cu dobinda lor, l sd stApineascd Vladul jAluitoru si acea prAvAlie a Stanii in
ani 7, dupd zapisele ei ce le are Vlad la mind, fiindcA i-au plAtit chiriia mai inainte. Asij-
derea sd i sd Inplineascd Vladului si taleri 30 ce are sd ia de la polcovniceasa polcovnicu-
lui Neculii, fata numitei Stanii, fiind trecuti i acestiia Intr-acea carte de judecata a departa-
mentului. Iar vend Stana sd vInzd pravallia pInd nu sd va inplini acesti 7 ani ce are Vlad
sd stapineascd, dd vreme cd au plait chiriia innainte, sd nu fie volnicd a o vinde. Noi asa Arh. St. Bun.,
M. nr. 6.
gasim cu cale, iar hotArlrea cea ddsdvIrsitd rdmine la innAltimea ta. 1. 152 v.
1777, august '2.
Badea *tirbei vel] vornic, Dumitrache Varlaam vel paharnic, vel stolnic, Radu
vel medelnicer.

583
www.dacoromanica.ro
 Vetilii boieri arca prin anafora cd cercettnd plIngerea comisoaei Stanca VIddeasca din judejul
525 Muscel Impotriva Ancdi Cdtdnoaica ce a tnvinuit-o, Impreund cu fiut ei de furtul unor lucruri tn
valoare de 800 taleri au constatat cd pinta tnsdsi fdcuse furtul si cd a Invinuit pe nedrept. Domnul
hotdrdste ca vinovala sd suporte cheltuiala judealii sau sd fie pedepsita cu bdtaie.
1778
martie
26
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
S-au Infatisat si la divan Innaintea domnii mete i, din cercetarea ce s-au Mut, ra-
mtind Vladeasca Indreptata l nevinovata la plra si prepunerea ce-i facea Anca far' de temei
ei dovada vrednica, i-am dat domniia mea aceasta Intarire de Indreptarea ei la mtna, iar Anca,
pentru cad au calcat casa Vladeascai cu trimiterea nepoata-si si au numit-o cu acest nume si
au adus-o cu treapad pa aici purtlnd-o si pa la ispravnici, ori sA plateasca cheltuiala, od sa
se certe cu Mae.
1778, martie 26.
Prea Innaltate doamne,
Stanca comisoae Vladeasca din sud Muscel, au Alta Innaltimii tale pentru Anca MA-
noaica, c ar fi prepus pa un fecior al ei, anume Stefan ce au murit, zicInd ca In vremea raz-
rniritti i-ar fi spart o groapA cu niste haine i scule, pret ca de taleri 800 ce le-au fost dat la
un Gosaf da le-au fost pus Intr-acea groapa i furIndu-le le-au dus la casa ei. Si dupA jalba
ce au dat numita Catanoaica, tnnaltimii tale In trecutele zile, aratInd cA dintr-acelea ce i s-au
furat au gasit la mai sus-numita Vladeasca niste drpeturi, 1 orInduita fiind de Innaltimea ta
prin zapciu vataf de visterie, de au adus pe Catanoaica lnnaintea noastra cu acel Gosaf ce-i
didese acele haine i scule la pastrarea lui, si dupa aratarea lor, cum ca acele haine i scule le-ar
fi furat acel Stefan fecioru acestii Vladeascai, am facut anafora catre Innaltimea ta, gasind cu
cale, de s-au facut luminata porunca Innaltimii tale catre dumnealor ispravnicii din sud Muscel
de au cercetat, pa care cercetare, neodihnindu-sa Anca Catanoaica, au venit aici la Bucuresti.
Si din luminata porunca Innaltimii tale aducIndu-i numitul zapciu Innaintea noastra, atilt pa
Anca Catanoaica, cit si pa Stanca Vladeasca, i, fata fiind amtndooa partite, am citit Intli car-
tea da cercetarea ce au facut dumnealor ispravnicii ot sud Muscel ce este scrisa de la trecuta
tuna a lui fevruar 28, leat 1778, Intru care scrie ca dupa cercetarea ce au facut dumnealor,
n-au dovedit nemic asupra Stancai Vladeascai, nici asupra fii-sau Stefan dintr-acelea ce au
aratat Stancail Catanoaica ca i s-au f urat In vremea razmiritii de la acel Gosaf, iar pentru
acel War 1 mtnici ce au zis Anca Catanoaica a au gasit la casa Vladeascai si le-au cunoscut
a slut de ale ei, arata dumnealor ispravnicii ca la cercetarea ce au facut, au dovedit ca tot
atunci In vremea rAzmiritii and i s-au spart lada Stancail Catanoaicai, da i s-au furat acele
ce arata ia, au gasit vreme clnd nu era Vladeasca acasa si fiind numai o copila a VlAdeascai
In cask au trimis Anca Catanoaica pa o Voica nepoata-sa l intrInd In casa la Vladeasca au
furat acele mlnici si bazar si tot atunci cu judecata dumnealor ispravnicilor ce era pa acea
vreme i s-au dat Vladeascai acele carpeturt Innapoi ce i le furase acea Voica nepoata Catanoai-
cai dovedindu-se a este din pinza ei i cusute i tesute de fetele ei. Si dupa ce au luat VIA-
deasca acele mtnici i bazar de la Catanoaica, au dat Neculae fecioru Vladeascai, adeverinta
cum ca si-au priimit lucrurile ce I le furase Voica din cask ca sa nu sa mai apuce altA data, iar
nu este cu vreun mestesug data acea adeverinta.
Care si acum fiind fata aceasta Voica Innaintea noastra, ne spuse ca matusa-sa Anca
CatAnoaica au Invatat-o de au mers la casa Vladeascai de au furat acele mined si betzaru.
Deci, dupA cercetarea ce facum i noi, fiind fata amlndooa partite, n-am gasit nici o
viral da f urtisag asupra Vladeascai, nici a feciorilor ei, i rau au jaluit aceasta Catanoaica Innal-
timii tale prepuind de hotie fArA nici o dovada.
Drept aceia, noi asa am gasit cu cale i cu dreptate, de vreme ca jalba Catanoaicai
au esit mincinoasa i s-au adus numita jupinesita VlAdeasca pa aici la aceasta vreme de lucru,
sa-i plAteasca Anca Catanoaica toatit cheltuiala i treapadu mumbasirului i ia ce va avea,
salt caute cu acel Gosaf unde au dat acele petece. Si pentru caci au Indraznit aceasta Voica,
584
www.dacoromanica.ro
nepoata CAtAnoaicAi, de au mers de au cAlcat casa VlAdeasc Ai cu zisa mAtusA-si, AncAi CA-
tAnoaicAi, de au furat acele cirpeturi, cu ceia ce va lumina Dumnezeu pe innaltimea ta, sA-si Arh. St. Buc..
ia cAzuta pedeapsA. Noi asa am gAsit cu cale, iar hotArirea rAmIne la InnAltimea ta. Ms. nr. 6.
f. 158 -- 156 v.
1778, martle 19.
Nec<ulae> Dud <escu> vel ban, PanA Fili<pescu> vel vornic, Stefan Plrscoveanu
vel vornic, Manolache Brincoveanu vel logofat, Scar lat Grecianu vel logofat.
1 Pentru : Anca.

Velifii boieri aratd prin anafora cd Stan unchesu1 din jud. Musce1 netintnd seamd de tnvoiala
fdculd cu cumnatul sdu Gheorghe Rumdnescu 1-a Indemnat pe fiul sdu Mihai s deosebeascd zapisul
de Invoiald si sd nu-1 execute, iar pe de alM parte a dat pi jalbd mincinoasd. Pentru aceasta, judecata
propune pedepsirea ptrtsului. Domnul 11 iartd pentru bdIrtneje si Intdreste tnvoiala dintre cumnati.
526
1778
martie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 28
Am cercetat i domniia mea cu divan pricina aceasta i vAzum pA acest Stan, intend
In pricinA de sinesi fArA a nu avea nici un cuvInt i temei dA dreptate, nicicum cA este vechil
al acelor ce ii sA cade judecata aceasta, n-au avut dovadA vrednicA sA arate, pentru care i
s A cAdea i certare cu bAtae, dar pentru bAtrtnetile lui s-au ertat, si am intArit domnia mea
lnvoiala aceasta ce au fAcut Intre dinsii ca sA sA urmeze cum scrie mai jos.
1778, martle 28.

PreatnnAltate doamne,
Acest Stan uncheasu ot sud Muscel, nevrind sA lase pe fii-sAu Mihai a sA tinea dupA
lnvoiala ce au fAcut cu Gheorghe RumAnescu, cumnitt-sAu ot tam, prin zapisul lor pentru
cele rAmase de la NegoitA, socrul lor, care zapisu de InvoialA s-au fost adeverit Innaintea jude-
cAtii si cu iscAliturile dumnealor boerilor judecAtori ot <al> 2 <-1ea> departament si acest zapis
1-au dosit Mihai. Si dind jalbA InnAltimii tale, s-au orinduit la noi i fiindcA zicea cA de la
lnchisoare au fAcut acea invoialA la judecata ot <al> 2 <-1ea> departament, cum si pentru
zapisu zicea cA este pierdut, i-am orinduit iarbsi la acea judccatA ot <al> 2 <-1ca> departa-
ment unde acest Stan uncheasu sA vede cA au dat drumul hil Mihai fii-sAu si au rAmas el
In locu fii-sAu ca sA poatA mai invAlui si prelungi judecata. Esind dar la judecatA i, gdsin-
du-sA la condicA scris acel zapisu de invoiala loru ce 1-au fost dosit Mihai si fatA fiind attt
Stan uncheasu cIt. si Gheorghe RomAnescu, mai cercetindu-sA judecata de al doilea rind, iarAsi
la < al> 2 <-1ea> departament, au rAmas primitori tot dupA acea InvoialA dupA cum sA vede
printr-aceastA carte de judecatA a dumnealor boerilor judecAtori ot <al> 2 <-1ea> departament,
dupA care InvoialA i judecatA !ails! nevrind sA sA tie Stan uncheasu au mai metahlrisit si
alt tropos ca sA sA prelungeascii judecata si au dat acum o jalbA InnAltimii tale, in care
jalbA nu si-au iscAlit numele lui nici al lui Mihai fii-sAu, ci au iscAlit 2 nume al unor fete,
nepoate ale lui, anume ZmAranda i Costandina din sud Muscel, carele nici aicea sA aflA, nici
stire de acest fel de jalbA sA vede cA n-au, i sA jAluesc tot pentru aceastd pricinA zicind cA
acest Gheorghe RomAnescu le-au luat zestrile mumii lor i ele au rAmas fArA nemicA.
Deci, dupA jalba acelor ZmAranda si Costandinii ce au dat-o el fArA stirea lor, au esit
la judecatA innaintea noastrA prin ceausu de aprozi, iarAsi Stan uncheasu cu Gheorghe Romb-
nescu, carora dupl cercetarea ce le-am mai fAcut i noi, cit i pentru cerirea ce mai face Stan
uncheasu, neodihnindu-sA dupA Invoiala ce au fAcut al doilea rind la judecatI ot <al> 2 <-1ea>
departament, gasim cu cale cu dreptate sA rAmte dupA acea InvoialA ce au f Acut prin za-
L

pisul ce sA vede adeverit si de judecatA i sA sA urmeze dupA aceastA carte de judecatA a dum-
nealor boerilor judecAtori ot <al> 2 <-1ea> departament, iar ctt pentru prelungirile ce umblA
fAcind la aceastA judecatA acest Stan uncheasu neavInd nici un amestec peste dool invoeli ale
fii-sAu, adeverite si de judecatA, fiindcA pricinuieste grele cheltueli de attta vreme pA la judecAti

585

www.dacoromanica.ro
 si la o parte si alta, cum si pentru jalba ce au dat mincinoasd, nefiind el vechil dAspre par-
tea Zmarandii si a Costandiii, rdmIne la dreapta hotdrirea innAltimii tale a i sA face pedeap-
Arb. St. Buc., sd. Iar pentru aceastd invoiald i judecatd ce au avut fii-sAu Mihai cu Gheorghe RomAnescu,
51s. nr. 6.
1%155 v.-150. sA fie mila innAltimii tale a sd Intdri i cu luminatA pecetea InnAltimii tale.
1778, martle 14.
Nic<olae> Du ><escu> vel ban, Pand vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel vornic,
Man<olache> BrIncoveanu vel logofdt, Scarlat vel logofdt, vel clucer.

Velifii boieri arat prin anafora ca vel vornicul .$1efan Ptrscoveanu reclamd de la sdtrarul Mano-
527 lache Gradisteanu 1000 taleri din slujba vindriciului. Ptrttul susfine c i-a tncredinlat lui Panail
Vrana din Craiova care trebuia sd-i predea vamesului Vasile, omul reclamantului. Ve1if.i boiert
hotrdsc ca PIrscoveanu s-i restituie lui Grddisteanu zapisul si sa-si caute acei taleri la vamesur
1778
Vasile care, clacd va refuza sd-i dea, scl fie adus la divan. Domnul lnlreste.
martle

Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.

Dupd cum au gAsit dumnealor ve1iii boeri cu cale intdrim i domniia mea si zapciu eel
orinduit sd urmeze i sd aibA volnicie sluga domnii mele sd meargA sd apuce pA vamesu
Vasilie sd inplineascd, ori sd-1 ia sd-1 aducd aici pd vamesu Vasile, atit pentru aceastd pricin
ca sd rAspunzd de va avea a rdspunde, cit i pentru altele de care i s-au mai poruncit a veni,
n-au urmat.

PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca InnAltimii tale, ce prin pitacu sA porunceste de cAtre innAltimea
ta, vAtafului de aprozi, ca, dupd zapisul ce este dator dumnealui sAtraru Manolache Grildis-
teanu, taleri 1000 la dumnealui vel vornic Stefan Pirscoveanu din slujba vindriciului ot prez
Oltu, sA-1 apuce sd inplineascA acesti bani negresit, iar zicind cd are a rdspunde, sA-1 scoatA la
judecatA innaintea noastrA si in scris sA alegem dupd luminat pitacu innAltimii tale, apucind.
vAtafu de aprozi pA sAtraru Manolache sA InplineascA acesti bani. i nevrind sA-i dea, 1-au adus
innaintea noastrd i intrebindu-1 noi de ce nu dd banii, ne ardtd cd nu este datoriu fiindcd la
purcederea dumnealui vornicului Pirscoveanu, and au purees de la Craiova, au lAsat gazd
pd un Panait Vrana ca sd priimeascd bani de la sAtraru GrAdisteanu, care i-au i dat toti
deplin taleri 23 de mii trei sute patruzAci i cinci suma ce coprinde in zapisul lui de datorie.
L-am intrebat dacd au plAtit banii, de ce nu si-au luat zapisul sd-1 spargA i Atraru ne arAtd
cd 1-au luat si I-au spart, dar din ce pricind nu stie, cd s-au pomenit unde 1-au chemat dumnealui
biv vel clucer Theodorache Negrea, caimacamu Craiovii, i 1-au pus fArd de voia lui de au
f Acut alt zapis asemenea dupd zapisul lui de I-au spart. Aducind i pe Panait Vrana Innain-
tea noastrd, 1-am intrebat de au priimit acesti taleri 23 de mii 345 dupd cum zice sAtraru,
cum cd i-au dat, i Vrana rAspunse cd toti banii i-au luat din mina GrAdisteanului, dar fiindcd-I
lAsase dumnealui vornicu Pirscoveanu sA-i dea vamesului Vasilie, i-au i dat. L-am mai in-
trebat pd Vrana de are vreo dovadd de la vamesu Vasile cd au priimit acesti bani de la
dumnealui i ne ardtd o foae de socoteall a vamesului Vasilie, cu leat 1777 octomvrie 30, de
priimirea acestii sume de bani, taleri 23 de mie 345, cd i-au priimit toti deplin i aratA mai
jos Intr-acea foae de socoteald a lui, insusi vamesul Vasilie, cd taleri 1000 ce skit opriti de dum-
nealui stolnicu Bibescu, stilt din banii ce au luat vamesu Vasilie.
Deci, de cercetarea ce am f Acut i dupd foaia de socoteald a vamesului Vasilie ce are
datd la mina lui Vrana de priimirea banilor, sA vede cA Manolache sAtraru nu este dator
nici un ban, fiindcd s-au plAtit de top banii. Ci, gAsim cu cale, zapisul ce-1 tine dumnealui
vornicul Pirscoveanu al lui Manolache GrAdisteanu, sd-1 dea sAtrarului Manolache i sA-1 spar-
gd, de vreme cd rdmine acheros, fiindcA banii i-au plAtit i taleri 1000 ce rAmn ca sA-i ia

588

www.dacoromanica.ro
dumnealui vornicul Plrscoveanu, care bani i dumnealui are sa-i dea dumnealui clucerului
SlAtineanu i altor boeri tovardsi ce au avut la aceastA slujbA a vindriciului, de vreme cA rd-
min limp de vamesu Vasile, sA fie luminatA porunca InnAltimii tale sd mearga omu domnesc
la Craiova ca sA InplineascA de la vamesu Vasilie si Vasile vamesu de-i va fi dat stolnicu Bi-
bescu sd-si <ia>2 Innapoi, iar stolnicu Bibescu de va avea vreo judecatA, ori cu dumnealui vor-
nicul Pirscoveanu, sau cu altcinevasi, 2i va cduta, si lnplinind mumbasiru banii, sd-1 aducd la
dumnealui vornicul Plrscoveanu ca sd dea i dumnealui boerilor tovardsi ce au avut pArti la
aceastd slujbd a vindriciului, care pInd acum nu si-au luat, iar neinplinind banii, sA-I ia mum-
basiru pA vamesu Vasile sA-1 aducA aici. Noi asa gAsim cu cale, iar hotArtrea cea dAsAvirsitA Arh. St. Bun..
rArnine la InnAltimea ta. M. nr. 6.
f. 161 101 V.
1778, martle.

Neculae Dud<escu> vel ban, Para vel vornic, Manolache Brincoveanu vel logofdt,
Scarlat vel logof At, Manolache Cretulescu vel clucer, vel stolnic.
2 L oc alb.
2 L oc ilizibil.

Veliii boieri arald prin anafora cd Gheorghe Mdinea din Craiova reclamd de la Nicola arndulul,
fast vames, nisle ceard pe care acesla i-o luase In conlul unei dalorii de la Ghild abagiul din Pitesli.
Reclamardul dovedeste cu zapis cd arvunise ceara mai Inainte la Ghifd. Judecaia holdrdsle ca Nicola
sd resliluie annum lui Gheorghe Mdinea. Do:mu( InIdresle.
528
1778
martie
28
Io Alecsandru Than Ipsilant voievcd.
Dupd cum s-au gasit cu cale de cAtre dumnealor velitii boeri, intArim i poruncim zap-
ciului ce este orinduit, sd urmeze a face lnplinire, iar ceilaltA parte de are a face apelatie, iasd
si la divan.
1778, martie 28.

Prelnnd ltate doamne,

Gheorghie MAinea de la Craiova au dat jalbA InnAltimii tale cl, dind el taleri 300 ar-
vund la un Ghitd abagiu ot Pitesti pA nista cearA ce o avea ace] Ghip, i lulnd zapisu, si-au
pus soroc cu Ghitd, ca, peste 2 sAptdmitni, sd vie cu cAntarul domnesc sA tragA ceara i sA o
redice, chid au mers la soroc, n-au gAsit pd acel GhitA abagiu, ci au gAsit ceara luatA dA un
Nicola arnAutu, ce au fost vames la Pitesti, cu pricind di are si el datorie la acest Ghitd du
pA nista unt ce au avut tovardsie cu el.
Pentru care, judectridu-sd la dumnealor ispravnicii ot sud Arge i neodihnindu-sd acest
Gheorghie MAinea pA judecata ispravnicilor, viind aici dupd jalba ce au dat la InnAltimea ta,
s-au trimis copil din casd za divan cu luminatA volniciia InnAltimii tale de au adus aici pA
Mihai feciorul i vechilul acelui Nicolii arndutu ce au luat ceara, pA carei, fatA aductndu-i
Innaintea noastrA, vdtafu zd divan, la cercetarea ce le fAcum, mAcar cd vazum cd prin cartea
de judecatA a dumnealor boerilor ce au fost ispravnici la sud Arges cu leat 1777 dechemvrie
22, au dat dumnealor dreptate acelui Nicoli arnAutu pentru acea ceard ce au luat-o, puind
dumnealor temeiu pentru zapisul lui Ghitd, ziclnd cd l-au dres acest Gheorghie MAinea la 2
vorbe si cum cd banii ce au dat lui GhitA i-au dat mai nainte Nicola ca sd stringd unt i miere
si mai In urmA au dat acest Gheorghie acesti taleri 300 pentru ceard.
Dar mai cercetInd ti noi cu amAruntu, vedem cd fArd dreptate au luat-o Nicola arndutu
acea ceard, Intli pentru acele slove ce zice cd shit drese In zapisu, vedem cd tot o slovd este
slova zapisului cu slovele cele drese, mAcar si de este zapisul dres, dupd cum gAseste pricind
Nicola, dar mai jos, tot Intr-acel zapis al lui GhitA, scrie acest cuvInt, sA avem a gAti ceara
pinii In 2 sAptAmini, la care sA vede pd acea ceard ce au fost la casa Ghitii, vinzIndu-o au

587

www.dacoromanica.ro
 dat acesti taleri 300 ; a dooa, sA vede cA Nicola arnAutu, nici zapisu n-au avut de datorle der
la mina acelui GhitA ; a treia, cA Intli s-au pus de au luat ceara f ArA stirea judecAtii; a patra
cA vAzum 1 o foae de socotealA iscAlitA de 3 negutAtori de acolo I de acel GhitA abagiu IA-
cutA acum de la martie 8, dupA ce au vazut Nicola cA au venit mumbasirul sA-1 aducA aicir
care foae o adevereazA 1 dumnealui paharnicu Dumitrache Varlaam ispravnicul, cum cA acea
socotealA este priimitA de acel Nicola arnAutu si de GhitA abagiu. Dar sA vede cl socoteala
au fAcut-o acel Nicola arnAutu acum ln urmA dupA ce au mers omul domnesc cu iconomie ca
sA poatA a sA indrepta la judecatA, cA intre daturile de banii ce au dat GhitA Nicolii, aratA
Intr-acea foae numai banii dupA niste unt I banii dupA aceastA cearA ce este de pricinA si.
taleri 130, paguba lui Ghita, pA jumAtate, i taleri 260 ce le-au luat hotii de la Ghitul, um-
blind prin sate sA cumpere marf A, iar banii mierli ce au strIns-o, nu-i aratA nicicum Intr-acea
foae, care aceastA socotealA au fAcut-o cu mestesug.
Deci, acestea vAzInd noi, i fiindcA Gheorghie MAinea au dat acei bani cu zapisul lui
GhitA pentru ceara ce era gAtitA, iar acel Nicola arnAutu au luat-o fArA de cale i fArA de ju-
decatA, neavInd amestec i treabA, gAsim cu cale ca acest Mihai ce este vechil l fecior Nicolit
arnAutu, sA plAteascA acei taleri 300 lui Gheorghe MAinea, de vreme ce acel Nicola au luat
Arh. St. Bun., acea cearA cu iconomii la ce s-au zis mai sus si <a> plAtit banii ce va avea, ii va cAuta cu
Mo. nr. 6,
1. 169 169 V. acel GhitA abagiu. far hotArlrea rAmine la Innaltimea ta.
1778, martle 23.
Nic<olae> Dud<escu> vel ban, PanA vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel vornic,.
Scarlat vel logofAt.

529 Starostele de negustori aratd prin anafora cd pdtrarul Stamale cere vinzarea amanetelor ce i s-aft
dat pentru 400 taleri tmprumutaii lui Theodor pi Gheorghe Cazachi care nu-pi pot pldli datoria.
Domnul aprobd recomandind ca vtnzarea sd se pal de laid cu negustori care cunosc valoarea obiec-
1778 telor amanetate.
aprille
15

Io Alccsandru Ioan Ipsilant voievod .

Iti poruncim staroste dA negutAtori sA vinzi cu mezat aceste amaneturi spre a sA Inplini
datoriia dupA zapisu, InsA inpreunA cu starostea sA fie si alti negutAtori blAnari, care au cu-
nostintA de acest fel de marfA, ca sA sA vInzA Intocmai cu pretu cel fAr' dA nici o pagubA la
mezat 1 ce va prisosi din banii pretului peste datorie, sA stea la mina starostii pInA vor veni
eel datori de afarA sA 11 sA dea.
1778, aprIlle 15.

PreatnnAltate doamne,
Dumnealui sAtraru Stamate, are sA ia datorie cu zapis de la un Theodor si Gheorghe
Cazacliu, taleri 400, cu soroc de zile 91, puindu-i l amanet 11 soroace de cacom i tanele
10 si 100 pArechi gusi de vulpe si 600 singepi negri 1 trei sube, iar sIngeap negru. Si Hind&
peste soroc au trecut luni 4 si numitli datori nicicum nu au gind de a plAti ban!! i IncA lip-
sind de aid nu-i scrie nici un rAspuns 1 cA in zapis sale dA nu vor pIAti la soroc sA fie vol-
nic InprumutAtoru a vinde amanetu sAlt InplineascA datorlia, mai sus-numitul slitrar Stamate
Arb. St. Bun.. cere l sA roagA sA fie luminatA porunca mArli tale, ca, prin marafetu nostru, sA sA vInzi acel
Ms. nr. 6. amanet cu mezat sA-si InplineascA ban!! ce are sA ia.
1. 362 v.
1778, aprifie 13.
Panait starostea.

588

www.dacoromanica.ro
 Velijii boieri aratd prin anafora cd Ion Mtrzac cu cetasii tui din Cernadia (God) reclamd pe Ion
diaconul Bafachia qi cetasii sdi pentru cd i-au scos din stapinirea muntelui Paraginosul. Intructt
zeclamanfii nu au nici cdrfi nici mdrturii, iar ptrtfii au ardlat cdrfi de judecatd anterioare, divanut
lasd sd holdrascd domnul care dd plrtfilor dreptul de stdpinire.
530
1778
aprilie
18

Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.

DA vreme ce, clupA aceastA hotArtre a dumnealor velitilor boeri, ceilaltA parte nu s-au
mai arAtat ca sA facA vreo jalbA de nu au fost odihnitA, ci ne arAtA zapciu cel orinduit cum
dumnealor velitii boeri, cum cA de atunci s-au sculat de s-au dus, cunoscindu-si 7 i ei ne-
dreptatea, intArim dar, cum scrie mai jos sA sA urmeze i sA stApineascA numiii Buicesti cu
bunA pace.
1778, aprille 16.
PreainnAltate doamne,
Ion MArzac, vechil fiind si celorAlalti cetasi ai lui dA la GernAdiia sud Gorj, au jAluit
innAltimii tale pentru Ion diiaconu Batachiia i pentru aceilalti cetasi ai lui de la GernAdiia
din sud Gorj, zicind cA avind ei un mare munte dinpreuna cu mai sus-numitii pirtst ce sA
numeste PArAginosul, care acest munte zic cA 1-au stApinit tot de-a valma atit ei, cit l ph-
rintii i strAmosii lor, iar de la o vreme incoace, fiind partea pirii1or zAlojitit la un Stefan
sin protopopu Radu tot din satu loru, in domniia mArii sale Stefan vodA, judectndu-sA cu
dinsii, zicu cA dupA o carte ce cu insAlAciune ar fi silit ei pA 6 oameni din satu lor cum cA
-n-au parte intr-acest munte, au dat mAriia sa stApinire numitului diiacon I cetasilor lui si de
atunci pinA acum, fiind oameni sAraci, n-au mai putut sA-si caute. $i In trecutele zile iarAsi
mai jAluind innaltimil tale si duph jalba lor fiind orinduiti la dumnealor ispravnicii judetului
ea sA cerceteze pentru acea parte de munte a lor, dreptate zic cA nu si-au aflat.
Deci, clupA jalba lor, cu vAtaf de aprozi ne poruncesti innAltimea ta ca sA cercetAm
5i noi aceastA pricinA i, aducind numitul zapciu pA amlndooA partite innaintea noastrA, am
Intrebat ph Ion MArzacu jAluitoru, cu ce cere si el stApinire intr-acest munte ce-1 zic PArA-
ginosul, si zise cA au avut atit el, cit I ceilalti cetasi ai lui, stApinire intr-acest munte pinA
in domniia mArii sale lui Stefan vodA, iar atunci cu judecatA, dumnealor velitii boerii ce erau
atuncea i-au scos din stApinire. I-am cerut, de vreme ce zic cA mai nainte au avut stAptnire
lntr-acest munte, sa ne arate ori niscareva zapise sau cArti de stApinire, sau rnArturii, si nu
avu nici carp, nici mArturii. Iar la mina diiaconului Ion Batachiia sA vAzu carti de judecatA,
cum si anaforaoa dumnealor velitilor boeri ce este intAritA i cu pecetea mArii sale lui Stefan
voievod, care este scrisA de la leat 1765 aprilie 28, de slut ani 13, intru care gAsesc dumnealor
cu cale ca Ion dilaconu i Nicolae i Ion sin Udrea, Buicestil, sA stApineascA acest munte ce-i zic
PArAginosul, dupA cArtile ce aratA cA au vAzut la mina lor de cAtre Dumitrache I Mihut, MAr-
zacii, ce sA trag dintr-acest neam al acestui Ion Mtrzac jaluitoru, i intAreste i mArita sa Stefan
-vodA aceastA stApinire cu pecetea mArii sale.
Deci, aceastA judecath fiind intAritA de domnu, noi nu am putut face hotArlre, ci rAmine Mh. St. Bac..
M. nr. 6.
a sa face cea desAvirsitA hotArire de cAtre innAltimea ta. f. 161 v.-162.
1778, martle 30.
Nicolae Dud<escu> vel ban, Pana Fili<pescu> vel vornic, Stefan Pirscoveanu
vel vornic, vel logofat, Scar lat vel logofat, vel clucer, Ion vel stolnic.

589
www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea arald prin anafora c Costandin negulatorul reclamd de la Colcio Boma
5311778
plata cu dobtridd a unei datorii pentru care acesta Psi pusese zalog casele. Judecala holrste vinderea
caselor la mezat pentru plata datoriilor plritului. Domnul Intreste, clind plritului drept de aper
la divan.
aprille
18

Io Alecsandru Man Ipsilant voievod,

Dupd hotdrirea judecdtii care urmeazd pravililor, intdrim si poruncim starosti de negutd-
tori s urmezi cum scrie mai jos, sau, de nu este vreo parte odihniti si au a face apelatie ,
iasd si la divan. $i zapciu spre sAvirsire, cel ce este orinduit.
1778, aprilie 18.
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mdrii tale, dumnealui vAtafu za visterie aduse la judecatd pa
Costandin negutAtoru, pirisu lui Calcio Boico, de la care cerea taleri 705 cu dobinda lor cite
taleri trei la pungd pA lund prin zapisu ce sd vazu si de noi, fiind scris cu leat 1775 dichemvrie
1 si cu soroc de 11 luni, puindu-i acel Calcio si casile lui Wog, dindu-i i zapisile casii Ii
scriind In zapisu ca, la numitul soroc, de nu va da banii, sA alba voe ptrtu Costandin a std-
pini casele, ori, dindu-i altcinevasi banii, sd fie volnic a da casile.
FatA fiind si piritul Calcio, sA intrebd ce are sd rdspunza inpotriva acestii datorii i rds-
punse cd zapisul este bun al lui i datoriia este fArd cid nici o pricind, de vreme ce sd af IA si
supt altd datoric, sd i s \dna casele i sa ia toti datornicii dupd analoghie ce i sd va veni
intrind i pirisu la acea analoghie. A cdruia rAspuns i cerire, nu sa priimi de judecatA.
Ci, urmind pravilii ce in jos O. vede, dupd pronomionu ce are Costandin pirisu, de a nu
intra la corama 1 cu ceilalti datornici ai piritului, de vreme ce are amanet la mind, am hotdrit
ca, ori casa sd s \Thud la mezat i sd ia pIrfu tot! banii cu dobinda lor dupd coprinderea zapi-
sului, cite taleri 3 la pungd, fiind dobinda foarte usure 71 dupd ce sd vor inplini toti banii pint-
solid, atunci cc va mai prisosi s ia ceilalti datornici dupd analoghie, ori datornici ceilalti
sd plateasca banii pIniului, toti cu dobinda lor i sd ia casa supt a Mr stapinire.
Deci, spre sAvirsirea acestii hotAriri, sd fie luminatd porunca mdrii tale catre starostea
de negutAtori ca sA chenae i pd cielalti datornici ai Calciului ca, ori sd dea ei bani si sa tie casele,
ori sd vinzd casele i sd inplineascd banii fiincla este si peste sorocu ce sd coprinde in
Ath. St. Buc., zapisu, Inca ani 1 pol trecut si nu putu judecata de a-i mai da alt soroc. Iar hotdrirea cca dcsd-
M. nr. 0,
f, 104 v. virsitd ill:lithe la InnAltimea marl! tale.
1778, martie 30.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Coc<Ardscu> sArdar.
Bt6Xlov c Tail; Bcon)axi5v, ..rEq-Xoq 8-ov: clxs ri i& !Sod:n.1 ivexcipon rrponwire.
xca cdrroii roi5 84.1.oatou. 2
1 Corect : curama.
2 Cartea a XXV-a a Basilicalelor, titlul al 4-lea : Cel care a primit amanet special se
protimiseste si faa de fisc".

Veliiii boieri arald prin anafora cd Alexandru logogit de visterie reclamd de la Stanca din Bucu-
532 resit restituirea surnei tmprumutatd de el Mitului argintaru, ginerile ei, pentru care Stanca s-a
pus chezase. Divanul scoate din cauzd pe pirttd i holdrste ca un om domnesc sd meargd la Craiova,
unde se gdseste debitorul, spre a lua de la el plata datoriei. Domnul tntdreste.
1778
aprilie
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au gdsit cu cale de catre dumnealor velitii boeri, dam volnicie slugii domnil
mele, aprod vtAsesc, s meargA s-1 apuce s inplineasca banii, ori s-1 ia s-1 aducA la divan
si eine va rminea va plati treapad mumbasirului, ins prin stirea dumnealui caimacamului
Craiovii.
1778, aprille.

590

www.dacoromanica.ro
PreainnAltate doamne,
Alecsandru logoVatu de visterie au pluit Innltimii tale pentru Stanca de aici din Bucu-
Testi, arAtInd cum a 5 ani sint de cind prin zapis i cu a ci chezAsie au inprumutat pA Mitul
argintaru, ginerile acestii StancAi, cu taleri 100, din care bani aratA cA i-au dat taleri 60 peste
o jumAtate de an si taleri 15 acum la trecuta lunA a lui fevruarie prin mina logofAtului Marin
ot dumnealui vel ban Dudescu, iar taleri 25, capete i dobinda lor de atunci pinA acurn ce i-au
inai rAmas dator, nu va sA-i plAteascA si cere ca, ori sA i sA inplineascA banii de la Stanca ce
s-au dat chezasA i platnicA prin zapisu pentru gineri-sAu, sau s i sA dea o pravAlie ce o are
acest Mitul aid In Bucuresti, ce o are cumpAratil cu acesti bani ai lui. Si mai virtos, fiindu-i
pusA si zAlog In zapis ca sA o dea cu chirie, pint-si va scoate acesti bani cu osteneala lor de 5
ani i dupA jalba lui, din luminatA porunca InnAltimii tale, vAtaf Li de aprozi au adus Innaintea
rioastrA atit pA numitul jAluitor, cit si pa aceastA StancA soacra Mitului argintarul si chezAsiia
nu si-o tagAdui, fArA numai zice cA gineri-sau, cel ce s-au Inprumutat de acesti bani, trAeste
0 sA aflA aici In tail la Craiova, sA-1 apuce sA plAteasca i acesti bani ce au rAmas, third cum
au pltit i ceilalti, fiindcA este chezasA pusA In zapis, dar bani nu are sA plAteascl.
Deci, dupA cercetarea ce le-am fAcut, fiind datorie bunA a Mitului argintaru i fiindcA
acest Mitul sA aflA la Craiova, gAsim cu cale sA fie luminatA porunca innAltimii tale, sd mearga
om domnesc i, prin marafetul dumnealui caimacamului, sl apuce pl acel Mitul argintaru sl
InplineascA banii de la el, iar neinplinindu-i sA-1 ia pa numitul argintar mumba5irul i sA-1 aduca Arh. St. Bun..
aici. Iar hotArlrea rAmine la InnAltimea ta. f . 165.
1788, aprllie 9.
PanA vel dvornic, Stefan Pirscoveanu vel vornic, Manolache Brincoveanu vet
logofat, Scarlat vel logofat.

Mitropolitul (aril arald prin anafora cd popa Nicola de la Biserica domneascd din Bucuresti cere
locul Mitropoliei pe care pdrinfii lui au avut casd tnaintea rdzmerifii pi care acum este stdpinit
de Anita Cioranca. Se arald Ca preotul are prolimisis. Domnul It tntdreste stapinirea.
1778
aprilie
18
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod.
De vreme ce are preotul protimisis, poruncim ca dupA anaforaoa preasfintii sale sA-si
stiipineasca preotu dar locul, i acest fel vei urma i preasfintiia ta L zapciu pentru sAvirsire,
ceausu de aprozi.
1778, aprille 18.
PreainnAltate doamne,
Dui:4 jalba ce au dat cAtre manila ta popa Nicola de la Biserica Gospod pentru dumneaei
Anita Cioranca, ea un loc al Mitropolii, care au avut case atita pArintli sAi, cit i molitva sa,
fArlmindu-sA casele din trecuta vreme a razmiritii, s-au pus numita juptneascA si In silA i 1-ar
fi luat, si ni sA porunceste de cAtre mAHia ta cu zapciu dumnealui, ceausu de aprozi, sA cerce-
tam i sA instiintAm.
Deci, arAtAm mArii tale CA acest loc, fiind in mahalaoa ce sA numeste a Golescului Infra
locurile Mitropolii, cu adevA<rat> 1-au avut acest preot jAluitor In chirie i, prapAdindu-i-sd
casele din rAzmiritA, au rAmas locul dAsArt. Si cerindu-ni-1 numita jupineasd ca sA i-1 dam dum-
neaei sA-si lArgeascA curtea, i 1-am i dat cu pecetluitul nostru ea sA-1 tie In chirie, nefiind atunci
pA aici acest preot ca sA-1 cearA. Ca mAcar cA 1-am i dat dumneaei cum numim, dar nici o chirie
n-am luat de la dumneaei, nu 1-am dat sA-si facA vreo zidire pA dinsul, numai pentru largimea
curtii sau a grAdinii, cu toate acestea, viind Insui numita jupineasA innaintea noastrA, ni sd
ruga ca sA nu i sA ia din minA locul i va multumi pA preot cu 10, 15 lei, mult pinA In taleri 20.
Care spuindu-sA preotului, nicicum priimi a lua bani, ci cerea locul sA-si facA casA dupA cum au
avut si mai nainte, el si ai lui.

591
www.dacoromanica.ro
 Ci macar cd este loc al Mitropolii, dar dupd dreptate, prothnisis sd cunoaste la numitul
Arb. St. Buc., preot a avea acest loc si InstiintAin mArii tale, iar dupd cea desAvirsitd tntdrire a marii tale,
Afe. nr. 0 .
f. 165 v. vom fi $ i noi urmAtori ca niste stdpini ai locului, a schimba pentru asAzAmintu chirii, pecetluit.
1778, martle 19
Grigorie al Ungrovlahiei.

534 Velilii boieri arald prin anarora cd Nan Dimitriu reclamd de la arndutul Sterie (jud. Arges), at
cdrui chews s-a pus pentru o datorie la satrarul Toma lidtescu, banii platili acestuia. PtrItul susfine
cd parte din datorie a psi platitd de fratele su Peke, dar reclamantul dovedeste cd acest Petre nu
1778 are nici un amestec In pricina lor. Se holdrdste ca Sterie sd-si plateasca datoria cu dobindd. Domnut
aprille Intdreste.
19

Iro Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.

Dhpd cum s-au gAsit cu cale de care dumnealor vebiii boeri, poruncim zapciule ce esti
orinduit sd urmezi a face lnplinire, sau, avind vreo parte a face apelatie, iasd si la divan .
1778, aprilie 19.

PreaInnAltate doamne,
Dupd jalba ce au dat InnAltimii tale Nan Dimitriu, pentru un Sterie arnAutu din sud
Arges, cum cd, dA la leat 1769, puindu-sd chezas pentru dinsul la sAtrarul Toma RAtescu pentr u
aleri 200 i neviind acest Sterie sA plAteascd banii, 1-au apucat pA dinsul la cinci ani si au plAtit
taleri 400 cu dobindA cu tot, pentru taleri 200, si zice cd au dat si treapdd mumbasirului ta leri
12 si osebit de acesti bani 1-au mai 1nprumutat IncA cu taleri 120. i cerind prin jalba lui sA-1
aducA aici ca sd-i Inplineascd banii, s-au trimis cu luminatd volniciia innAltimii tale aprod vAtA -
sesc ca, unde 11 va gAsi, sA-1 apuce sA Inplineascd banii, ori de are a rAspunde, sA-1 ia sd-1 aducd.
aici. Dupd luminatd porunca hinAltimii tale, aduclndu-i vAtafu de aprozi, fatd Innaintea noastrA
pA amtndoo pArtile, i-am cercetat si am citit 2 zapise ale acestui Sterie, unul de la leat 1769,
mai 3, de taleri 200 cu doblnda 10 ani 2, la mina sAtrarului RAtescu, pentru care bani au dat
chezas pd acest Nan jAluitoru, si celdlalt zapis, iar de la leat 1769 mai 9, de taleri 120 cu dobinda,
10 ani 1 pol, ce scrie la mtna acestui Nan, care zapise nu si le tAgAdui Sterie arnAutu, ci zise
cd dator este acei bani, fArd numai, gAseste pricind cd dintr-acesti bani ar fi luat Nan taleri
146 de la frate-sdu Petre du pd niste rachiu, la care rAspunse Nan cd acel rachiu au fost bun
al lui du pd o movie ce au avut-o In tovArAsie cu acel Petre, fratele lui Sterie, si n-are amestec
nici Sterie la acesti bani ce zice Sterie cd i-au dat frate-sAu du pA rachiu .
Drept aceia, fiindcd zapisele de datorie nu si le tAgAdui Sterie, gdsim cu cale sd. fie lumi
natd porunca tnnAltimii tale la zapciu cel orinduit, ca sd InplineascA de la Sterie, 1nsd taleri 350
ce au plAtit Nan ca un chezas al lui Sterie la sAtraru Toma RAtescul, capete si dobindd dupd.
zapisul ce-1 vAzum al acestui Sterie, dupd adeverintd si exoflisisu ce-1 vd.zum iscAlit de BAlasa
sArdAreasa, sotiia numitului Tomii RAtescu, Intre care scrie cd au luat taleri 350 de la Nan ,
capete i dobindA In 5 ani, pentru taleri 200 capete ce-i era dator numitul Sterie arnAutu, si
de la leat 1774 de chid au plAtit Nan acesti taleri 350 pind acpm, sd-i plAteascd si dobindd 10,
ani unul la acesti bani. Asemenea sA plAteascA acest Sterie arnautu si ceilalti taleri 120 ce este.
dator lui Nan cu alt zapis al lui, ce sd zice mai sus de la leat 1769 mai, cu dobinda lor 10 an'i
unul pInd acum, si plAtind acesti bani sd-si ia zapisile sA si le spargA, iar pentru rachiul ce 71ce
Sterie cd au dat frate-sdu lui Nan, fiindcA vreo adeverintd de la mtna lui Nan, nu are, 1 fiindc

592

www.dacoromanica.ro
Nan zice cA acel rachiu au fost al lui, rAmine a-si auta acel Petre cu Nan prin judecatA pentru Arh. St. Buc.
Ma. nr. 6,
rachiu, c asa am gAsit cu cale. Iar hotArirea rAmine la innAltimea ta. f. 164.
1778, aprIlle 201.
Nec<ulae> Du><escu> vel ban, PanA Filipescu vel vornic, Stefan Pirscoveanu
vel vornic, Scarlat vel logofat, Manolache Cret<ulescu> vel clueer.
Asa In text, probabil pentru 10.

Veliiii boieri (until prin anafora cd negustorul Theodori din Movildu cere o daLric de la doctoral
Gheorghe Artinos. Acesta, In lipsa banilor, propane chezo pe Stale gromaticul. Reclamantul nu
sd Increde pa chezaga lui" Slate fi cere all chezo vrednic de credinfa". Divanul aproba, iar domnul
Intdrote.
535
1778
amine
20
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
DupA cum s-au gAsit cu cale de cAtre dumnealor veliii boeri, inthrim i domniia mea
ti poruncim zapciule ce esti orinduit asa sA urmezi, iar ceilaltA parte, de nu este odihnitA, iasA
si la divan.
1778, aprIlle 20.1
PreainnAltate doamne,
Gheorghe doftorul Artinos, neplAtind taleri 150 ce au rAmss dator lui Tudor ot Movi-
lAu, prin judecata ce au avut la <al> 2<-lea> departament, dupA cum aratA aceastA carte
de judecatA a boerilor judecAtori, iarlsi au mai jAluit innaltimii tale, Theodori ot MovilAu cu al
doilea jalbA pentru acesti taleri 150, fiindcA este cAlAtor a merge cu negutAtorie la tara lui, la
MovilAu, si cere ori sA sA facA inplinire de acesti bani, ori sA-i dea numitul Gheorghe doftoru
un chezas vrednicu de credintA.
PA care, din luminatA porunca innaltimii tale zapciu cel orinduit vAtafu za copii de
divan i-au adus innaintea noastrA i Gheorghe doftorul nu-si tAgAdui datoriia, fdr numai zise
cA nu are cu ce o plAti, iar chezas dupA cum i-au cerut Tudor, i-au dat pa un State grAmAtic
de aid. Dar fiindcA pa chezAsiia lui State nu sA Increde numitul Tudor Movildu i neputind de
a rAminea din cAlAtoriia lui, cere, ori sA-i dea alt chezas vrednic de credintA, ori sd-i plAteascA
banii.
Deci, noi gAsim cu cale, de vreme ce acest chezas ce au dat Gheorghe dof torul, nu
este priimit de Tudor, sl aibA Gheorghe doftorul sA-si gaseasca alt chezas de credintA priimit
de Tudor 'Ana in 30 de zile, care chezas sA rAspunza banii la sorocu ce este pus prin cartea
de judecatA a dumnealor boerilor judecAtori ot <al> 2<-lea> departament. Iar hotArirea Famine Arh. St. line.
Ms. nr. 6.
a sit face de cAtre innAltimea ta. f. 173.
1778, martie.
Vel ban, Pena vel vornic, Stefan vel vornic, Manolache Brincoveanu vel logoUdt,
Scarlat Grecianu vel logofat, vel clucer.

Veliiii boieri arala prin anafora ca manastirea Cotroceni se judeca cu mantistirea Doamna Bdloa
pentru moiile Furduoli (jud. Moo ) fi Ciurnernicul, foste ale mandstirii Cotroceni, schimbate
cindva cu moia Zgtrcilii (jud. Vloca). Intructt actele doveditoare fiind la stolnicul Costandin
Vacarescul ispravnic al jud. Gorj, divanul da soroc de 40 zile spre a fi aduse la judecata. Domnul
536
1778
Intarefte. aprille
25

Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoi.

Poruncim domnila mea, stolnice VAcArescule, pinA la numitul soroc, sA cauti sA-ti trimiti
vechil cu scrisorile ce ai de pricina aceasta. Asijderea i cuviosiia ta, igumene cotrAcene, sA te
afli atunci la soroc cu scrisorile inpreunA.
1778, aprIlle 25.

593

www.dacoromanica.ro
 Preainnaltate doamne,
Din liiminata porunca innaltimii tale, vatafu de divan au adus la judecata Innaintea
noastra pe Egnatie, egumenul de la sftnta manastire Cotraceni, carele, avind judecata la dum-
nealor boerii judecatori ot <al> 2<-lea> departament cu Albu lofofetel, epitropul sfintii manas-
tiri Doamnii BIaii, pentru mosiia Furduesti din sud Ilfov, stinjeni 777 si 600 sttnjeni d mosie
din Ciumernicu, care mosii fiind ale sfintii manastiri Cotraceni, 46 da ani shit (IA and prin stire
<la domn au facut schimb Daniil ce au fost igumen la sfinta manastire Cotraceni cu raposatu
banu Manolache Lambrino, (Lind raposatu banu Manolache Lambrino sfintii mnastiri alta
mosie ce sa numeste Zgirciti din sud Vlasca, da stinjent 989. Si daosibit au cumparat banul
Manolache Lambrino tot atunci de la numitul igumen al sfintii manstiri Cotraceni 840 stinjni,
tot din mosiia Ciumernicu, si le-au stapinit aceste mosii raposatu banul Manolache si raposata
doamna Masa pina in zilele raposatului marii sale Costandin voda Gehan, In domniia cea dupd
urma, iar sfinta mgnastire Cotraceni au stapinit i stapineste mosiia Zgircip din sud Vlasca si
pina acum. i atunci in zilele raposatului mrii sale Costandin von Gehan, fiind epitrop la
sfinta manastire Doannnii BAlaii, pitarul Sandu, s-au sculat raposatul vornic Radu Vdcarescu
intr-acea vreme i cu judecata au luat de la sfinta manastire Doamnii BAlaii aceasta mosie
Ciumernicul, attt stinjeni 600 ce au intrat In schimb, cum si stinjent 840 ce i-au cumparat
cu banii raposatului banului Manolache de la sfinta mnastire Cotraceni, cu ce pricina, nu stim,
fiindca nu sint scrisorile acei judecati, ale raposatului vornicului Vacdresului, ca sa vedem ce
coprindere au intr-Insele, ci sint la dumnealui stolnicu Costandin Vacarescul, fiul raposatului
vornicului Radului Vacarescului, ispravnic din sud Gorj.
Si fiindca sfinta manastire a Doamnii BIaii li cere schimbul innapoi si taleri 420 vechi
ce i-au dat raposatul ban Manolache la sfinta manastire Cotraceni pentru acei 840 stinjeni din
mosiia Ciumernicu, ce i s-au luat cid raposatu vornic Vacarescul, care la aceasta, sfinta mns-
tire Doamna Masa are toata dreptatea a-si cere, ori sa-i dea sfinta mnastire Cotraceni stin-
jeni 840 ce i-au cumparat din mosia Ciumernicu, sau sa-i dea schimbu innapoi i banii.
Ci, d vreme ca acele carp ale raposatului vornicului Vacarescului cu care au luat
aceast mosie Ciumernicu, nu sint de fata aici ca sa s vaza da judecatii, am gasit cu cale sa
fie luminata porunca innaltimii tale la dumnealui stolnicu Costandin Vacarescu, ca pina la
patruzeci da zile, ori sa-si trimita dumnealui vechil cu acele carti ca s sa va.za da judecata cu
ce temei da d.reptate au luat raposatul vornicu Vacarescul aceast mosie Ciumernicu da la
sfinta manstire Doamna Balasa, sau, neavind dumnealui vechil, s s scoale insusi sa vie cu
scrisorile aici ca s sa izbraneasca judecata i daosebit, sa fie luminata porunca innaltimii
tale catre igumenu sfintii manastiri Cotracenilor ca, orice scrisori va mai avea sfinta manstire
pentru aceasta pricina da judecata la numitul soroc cc s-au zis mai sus, chid va aduce stolnicu
Vacarescul cartile de judecata, sa sa afle si cuviosiia sa cu toate scrisorile, ca sa nu le mai
Arh. St. Buc.. prelungeasca judecata. Noi asa am gasit cu cale,iar hotarirea cea desavirsita ramine a sa face
f. 167 167 v.
de care innaltimea ta.
1778, aprille 20.
Nic<olae> Dudescu vel ban, Para vel vornic, Stefan vel vornic, Manolache Ben-
coveanu vel logofat, Scarlat vel logofat, Manolache vel clucer, Ion vel stolnic.

Veliiii boieri arald prin anafora Ca recercelind pricina lui Constandin Comdnescu cu stolniceasa
537
1778
Mariia Bengeasca pentru un codru de loc Ia Birceni (jud. Gorj ), dupd o prima judecata a divanului
Craiovei care gdsise netntemeiald !lira reclamantului, propune sd se Intdreascd holdrtrea divanului
craiovean pe baza lwtdrniciei efectuate. Domnul tntdreste.
aprille
28
Io Alecsandru Than Ipsilant voievod i gospod zemle Vlahiscoiu.
Intarim si domniia mea ca sa stapineasca dumneaei stolniceasa cu buna pace si dumneata
caimacame sa urmezi cum scrie mai jos.
1778, aprilie 28.

594

www.dacoromanica.ro
 Preainnaltate doamne,
Dumneaei stolniceasa Mariia Bengeasca au jAluit innAltimii tale cum cd in treculele zile,
avind judecatA la divan Innaintea marl! tale cu un Costandin ComAnescul pentru un codru de
loc de la Birceni sud Gorj, ce zice ca este alAturea cu mosiia-i Bengesti, i orinduindu-sA dA innAl-
timea ta boeri hotarnici de au niers in fata locului WI au cercetat prin vecinii i megiasii dA
acolo, s-au dovedit cA pira acestui Costandin ComAnescul au esit rea si mincinoasA, fiind acest
codru de loc al mai sus-numitii jupinesii, iar nu al acelui Costandin, i cunoscindu-si Costandin
gresala lui, au si dat zapis la mina stolnicesii BengeascAi cA, de acum innainte, nu sA va mai
scula la nici o judecata pentru acel codru de loc. Si cere mai sus-numita stolniceasa, prin jalba
ce au dat innAltimii tale, ca sA intAreascA acea cercetare ce s-au facut dA acei boeri hotarnici
i dA catre dumnealui caimacamu Craiovii i dA cAtre ceilalti beeri ai divanului Craiovii i cu
luminatA pecetea mArii tale.
Deci, dupA jalba dumneaei stolnicesii Marii Bengeascai, cu vataf dA divan ni sA porun-
ceste dA cAtre InnAltimea ta ca sA vedem cercetai ea si alegerea ce au facut orinduitii boeri
la fata locului i zapisul ce zice ca au dat de invoiala si cu anafora sa instiintAin innAltimii tale.
Si din luminatA porunca innaltimii tale, aducind zapciu in<naintea > 1 noastrA pe Alecsandru
logofat Balocciu, vechil fiind despre partea dumneaei stolnicesii Marii Bengeascai, ne arald
atit zapisul de Invoiald al acelui Costandin Comanescul ce este scris de la trecutA luna lui fevrua-
rie 3 zile, leat 1778, care zapis sA vede adeverit i da dumnealor boerii hotarnici si acest zapis
11 dA Costandin ComAnescul la mina dumneaei stolnicesii Marti Bengeascai, intru care scrie cA,
pornind e judecata asupra dumneaei pentru un codru dA loc ce au avut banuialA cA sA inpre-
surase la hotArniciile ce sA fAcuse mai nainte si dupa cererea lui orinduindu-sa alti hotarnici
dA innaltimea ta i facind cercetare in fata locului cu amAruntul In frica lui Dumnezeu, au
gasit toate zapisele lui i alte scrisori ce au avut, neadevarate i mincinoase. Care si
insusi si-au cunoscut gresala lui i, cAzind cu rugAciune, au ertat gresala si au dat
acest zapis ca, cIA-i va mai face numitii jupinesi i vreo suparare pentru acest co dru
ela loc, sA plAteascA toatA cheltuiala si sA sA i pedepseasca si, la orice judecatA
va mai esi, sA nu i sA creazA nici o scrisoare de ale lui pentru acest codru (Id loc. DAo-
sebit, am vazut i alegerea ce au fAcut dumnealor boerii hotarnici, Intru care scrie ca acest codru
dA loc au dovedit ca este drept al dumneaei stolnicesii Marii Bengeascai, iar nu al acelui Costan-
din ComAnescu, care cercetare a boerilor hotarnici sa vede adeverita i dA dumnealui Theodo-
rache biv vel clucer caimacamu Craiovii.
Ci, da vreme ca acest zapis al acelui Costandin Comanescu, da Invoiala, sa vede adeverit
ci da dumnealor boerii hotarnici, cum ca Innaintea dumnealor 1-au dat da a lui bunA voe, cum
ci cercetarea ce s-au fAcut da boerii hotarnici In fata locului este adeverita cla dumnealui caima-
camu Craiovii i dA catre ceilalti boeri ai divanului Craiovii, gAsim si noi cu cale sa fie luminatA
porunca InnAlimii tale, ca sA i sa intAreasca stolnicesii stapinirea acestui codru da loc, i cu lumi-
nata pecetea Innallimii tale si dAosibit sa fie luminaid porunca InnAltimii tale cAtre dumnealui
caicamamul Craiovii, ca sA aduca pA acel Costandin ComAnescu Innaintea dumisale si scrisorile
caimacamul Craiovii, ca sa aduca pA acel Costandin ComAnescu innaintea dumisale i scrisorile
cc va fi la mina lui i va scrie pentru acest codru da loc, dA vreme cA Insusi acest Costandin In
zapisul lui le face ca shit rele, sa le ia de la mina lui i sA le sparga i sA le dea la mina stolni-
cesii BengeascAi, iar de va fi coprinzind intr-Insele i alte mosii, acolea unde va scrie pentru
acest codru de loc, sa sa ocoleascA ca sA nu sa mai scoale i alta data la vreo judecata, fiindcA
insusi el de a lui build voe au dat acest zapis de pace. Noi asa am gasit cu cale, iar hotarirea
Mb. St. Buc..
cea desAvirsita ramine a sa face dA catre innaltimea ta. nr. 6,
C. 166 v. 167.
1778, aprIlie 21.
Nicolae Dudescul vel ban, Pana Filipescu vel vornic, Stefan Pirscoveanu ve 1
vornic, Manolache Brincoveanu vel logofAt, Scarlat Grecianu vel logofat, Ion ve 1
stolnie.
1 Omisiune.

595

www.dacoromanica.ro
 Ve Wit boieri arald prin anafora cd Alexandra, fiul stolnicului gcarlat, a vindat la rnezat an loc
538
1778
din mahalaua .Ferban Vodd (Bucuroti ) paharnicului Nicolae Filipescu. Zoila Fdlcoianu, soacra
lui Alexandra, se opune vtnzdrii vrtnd sd cumpere ea local. Judecata constatd Ca vtnzarea s-a facut
.,dupd obiceiul mezatului" si holdrafte ca N. Filipescu "sd stdptneascd In pace". Domnul Intdrefte
mat vInzarea.
1

Io Alecsandru Than Ipsilant voievod.

DupA hotarirea acestii anaforale, IntArim si domniia mea sA stApineascA dumnealui
paharnic locu cu pace si poruncim staroste za negutatori sa dai acei bani ce-i tii pecetluiti,
aceluia, precum sa coprinde mai jos.
1778, malu 1.

Preainnaltate doamne,
Cu plecata noastra anafora instiintAm Innaltimii tale cA, avind Alicsandri sin stolnic
Scarlat un loc de case aici in Bucuresti In mahalaoa lui Sarban Voda, cumparat de dinsul, 1-a u
scos la mezat ca sA-1 vinza, dindu-1 la starostea de negutatori dupA obiceiu i strigindu-1 la
mezat la cea mai dupa urmii dare, au rAmas asupra dumnealui biv vel paharnic Nicolae Fili-
pescu cu taleri 1350, la care sumA au rAmas multumit vinzatorul Alecsandri sin stolnicu Scar-
lat, zicind starostii ca sA-1 dea cu acesti bani. Si mergind dupa obiceiu, Panait Matraca, starostea
de negutAtori, de au Intrebat atit pa soacra acestui Alicsandri, cit i pa dumnealui paharnic
Ianache Lehliu, fiindu-le ruda de aproape, s vinza acest loc cu mezat, sau sa nu-1 vinzA, si au
dat voe starostii sA-1 strige la mezat si, dind dumnealui paharnic Filipescu acesti taleri 1350, au
ramas acest loc asupra dumisale si au si dat bani daplin, acesti taleri 1350 in mina starostii.
Si vend dumnealui paharnicu Filipescu ca sA iscaleasca zapisul i soacra lui Aiecsandri i mergind
starostea cu zapisul hii Alicsandru ca sa-1 iscaleasca Zoita medelnicereasa, soacra-sa, s-au pus
si au luat zapisul din mina starostii zicind cA va sA-1 ia ea acel loc.
La care, aducind si pa starostea za negutatori naintea noastrA, i intrebindu-1, ne-au
dat acleverinta In scris chear asa (avind un loc de vinzare Alecsandru sin stolnic Scarlat i Mind
vechil pa frate-sau BanicA ca sA-1 vInza i dindu-mi-1 mie ca st1-1 vinzu cu mezat, eu am intre-
bat alit pa medelnicereasa soacra-sa, Joita FAlcolanca, clt si pa dumnealui paharnicul Ianache
Lehliu, unchi-sau, cA Banica Imi da locu lui Alecsandru sA-1 strig la mezat, striga-l-oi, au ba
ii mi-au zis sA-1 strig, i strigind mezat trei sAptamini, au dat dumnealui paharnicul Nicolae Fili-
pescu taleri 1350 si au ramas asupra dumisale. Dar intr-o zi, Intimplindu-mA In casa dumneaei
medelniceresil Joitii i fiind si dumneaei fata, au venit telalu i mi-au spus cum ca mai mult nu
ese mezat, decit taleri 1350, nu dA nimeni i intrebindu-1 eu inpreunA cu Alecsandru, cine au da
aceasta sumA de bani, mi-au spus ca au dat dumnealui paharnicu Nicolae Filipescu, fiul dum-
nealui vel vornic Pand Filipescu si 1-am trimis pa telal sa-1 faca teslim in mina dumisale. Si
s-au dus telalu si 1-au facut teslim in mina dumisale paharnicului sA-i fie de bine si sa-1 stapt-
neasca sAnatos. Care acestea le-au auzit dumneaei medelnicereasa Zoita si nu mi-au zis nimic.)
Acestea sA coprind in adeverinta starostii. Si deosebit mai zice starostea ca dupa ce au rams
locu asupra dumnealui paharnic<ului> Filipescului, au luat de la dumnealui i toti acesti bani
de mai sus-numiti.
Ci, da vreme ca medelnicereasa Zoita, soacra lui Alecsandru, da vrea ca sa cumpere dum-
neaei acest loc, trebuia chid au venit telalu si au spus cA au esit locu taleri 1350 si au rAmas
asupra dumnealui paharnic<ului> Filipescului, sa fi mai dat i dumneaei cevasi peste dumnea-
lui l sa fi ramas asupra dumneaei, iar nu tocmai dupa ce au luat mezatu sAvirsire, au poprit
zap isu 1.

596
www.dacoromanica.ro
 Ci dupd dreptate, gdsim cu cale, dumnealui biv vel paharnicu Nicolae Filipescu sd stApt-
neascd acest loc cu build pace de catre soacra lui Alecsandru, de vreme cit alicineva5i peste dum-
nealui nu au dat mai mult la mezat 5i au rArnas build stdpinire a dumisale dupd obiceiul meza-
tului, sd fie luminatd porunca innAltimii tale ca sA dea banii starostea, ce-i tine pecetluiti, lui
Alecsandru Si sd sd IntdreascA aceasta stAptnire 5i cu luminatA pecetea innAltimii tale. Noi Arh. St. Bun..
a5a am gAsit cu cale, iar hotArtrea rAmtne la innAltimea ta. f. 168 168 v.
1778, aprIlle 24.
Nic<olae> Dud<escu> vel ban, Stefan Plr5coveanu vel vornic, Manolache Brin-
coveanu vel logofat, Scarlat vel logofat, vel clucer, vel stolnic, vel sluger.

Mitropolitul Nth arald prin anafora cd Grigorie arhimandritul mandstirii Dealu revendicd averea
fostului arhimandrit Ignatie, stdpInild acum de rudele lui In pulerea unei diate. Pfrtsul dovedeste
cd arhimandritul Idsase mandstirii prin asezdmtnt tntreaga avere. Dupd cerceldri, judecata dd
drept de staptnire mtrzstirii. Dornnul Intdreste.
539
1778
mai
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoi. 1
Poruncim domniia mea, ceau5e de aprozi, ca din rdmasile acelui raposat proigumen,
care s va fi luat de clironomi, sA 1npline5ti acestea ce mai jos sA coprinde intr-aceastA anafora
dupd alegerea 5i hotArirea preasfintii sale pdrintelui mitropolitului.
1778, mai 1.

Preainnaltate doamne,
Dupd jalba ce au dat la mdriia ta arhimandritu Grigorie, ea rAposatu arhimandrit Igna-
tie proin deleanu, peste noao ani ai igumenii sale, la leat 1772, 5i-au fAcut a5Azdintnt in scris supt
iscAliturd-i, cum cd s-au inchinat ca sA fie cu metania lui la mAndstirea Dealului 5i cum cd, dupd
moarte-i, mult-putin ce va rdminea sA fie al mAnfistirii, ardtind tntr-acel a5dzAmint cd toate le
are cl5tigate de la mAndstire, iar In trecuta lunA lui noemvrie dud 5i-au dat sfir5itu, mult-putin
ce au avut, au rams pe mina lui Stefan nepott-sdu 5! pa mina 5Atraresii Marii ce au tinut tntru
cdsAtorie pa alt nepot al rdposatului 5i cum-necum, cd mdnAstirea dupd moarte-i n-au avut nici
un apolafsis din avutn-i, ci IncA au ramas i pAguba5d, atit de lucrurile mAndstirii ce s-au dArd-
pAnat in egumenii, cit 5i de bucatele ce i-au dat numitul jAluitor de cite ori au cerut dupd ce
au f Acut paretesis pind la moarte, socotind cd ti dA ca unui cAlugAr al mAndstirii.
Dupd a cdruia jalbd, poruncindu-ne mAriia ta ca sd luArn seama 5! sA vedem cArtile de
a5AzAmintu acelui rAposat egumen 5i cu anafora sd in5tiintam marii tale, arAtdm dar, mfirii
tale, cA au cercetat acele cArti de a5AzAmtnt 5i sA vede cd jalba ce au dat la mAriia ta arhiman-
dritul delean, este adevAratd, acel raposat numai la leat 1772 au f Acut asazamint In scris supt
iscAliturd-i cum cd coprinde in sus, ci IncA 5i la leat 1775 and, de bund voia lui, asupra nurni-
tului arhimandrit ce era iconom Mitropolii, au fAcut paretesis in scris cdtre mdriia ta, au ardtat
51 in deosebitA scrisoare ce au scris cAtre smereniia noastrd tot asemenea fAgAduialii spre intd-
rirea a5AzAmintului celui dintli, cum cd mult-putin, agoniseald ce au dat Dumnezeu, este ca
sA ramie la mAndstire unde 5i-au pus metaniia. Care, la sflr5itu vietii lui, la putind invAtAturd
ce au dat in scris, vedem cd nicicum de acele a5Azdmtnturi nu 5i-au adus aminte, nepomenind
de mAndstirea Dealului nimic, ci cu un cuvint, pA tot avutul lui au f Acut clironomi pd mai
sus-numitii Stefan si Mariia i acea tnvdtAturd numai de mArturiile ce s-au Intimplat fatA,
este adeveritd, iar rAposatul n-au apucat sd le iscAleascd. A5ijderea am cercetat 5i pentru ceia
ce jalue5te arhimandritu delean cd in egumeniia rAposatului multe lucruri s-au stricat si s-au
derepAnat de ale mAndstirii 5! cum cd dupd ce au f Acut paretesis, mice au cerut rdposatul de
la mAndstire, i s-au dat 51 cit pentru lipsa I dArdpAnarea mdnAstirii, am potrivit catastih de
perilavis 5i vAzum si noi cd, dintr-ale mAndstirii lucruri, unile shit lipsd 5! altele derApAnate,
dar ni sd pdru cd nu sd vinovAte5te rdposatul de aceasta pind intr-atit, dindu-i-se oare5care

597
89 0. 758
www.dacoromanica.ro
 Aril. St. Bum.. dreptate pentru inpotrivirea [a] trecutei rzmirie. Iar pentru cele ce i-au dat de la mAndstire,
Ms. nr. 6.
r, 169 V. 170. care le aratd arhimandritul delean, anume 400 cezvirti grit], 100 cez<vIrt.i> orz, 100 vedre vim
Pentru o Jude-
catl anterioara i taleri 130 pentru ernatu vitelor dintr-o iarnA, bivoli, vaci, cai cu fin si rimAtori cu porumb
In aceeasi
dna. V. (loc. tot de la mAndstire, fiindcA nu s-au folosit mAndstirea din avutul sdu dupd moarte-i, cu pret
din 14 marlls mdcar d-un ban, ni sd pare a avea dreptate mAndstirea ca o datorie, a le cere de la clironomii
1778.
Arb. St. sue., rdposatului. Noi de cercetarea ce am fAcut, instiintdm mdrii tale.
Ms. 6. f. 148 v.
(Copia sub 1778, aprilie I.
data la Institu-
tui de istorie Grigorie al Ungrovlahici.
N. Iorga").
Velifii boieri aratd prin anarora cd Lalco si 'Wino le din Cozia reclamd de la Pantazt
5401778
loanul, in calitate de chezas, plata unui Imprumut al rratelui ci unchiului pirllului. Do-
vedindu-se cd nu a rost chezas judecata holdrdste dupd pravild ca reclamanfii sdia amanet
o prdvalie a datornicilor, Domnul tntdreste.
mal Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
2
De vreme ce datoriia lui Latco i Manole este cercetatd cum s vede mai jos si clironomi
de ai acelui mort nu sd aratd nilneni, si de vreme ce sd aratd mai jos Intr-aceastd anafora cum
6'1 ar fi i alto datorii, poruncim domniia mea ca numitii acestiia datornici, care s-au ardtat
acum si este cercetat datoriia lor, sd facd zapt prAvAliia acelui Costea i ori Insusi de vor vrea
sd o tie, sau tot la numitul chiriias a va Idsa In chirie luind chiriia In miinile lor pentru datorie,
insd sd-si dea chezdsie Innaintea judecAtii, care chezdsie sd sd treacd si la divan In condicd, cum
el, esind pa urmd alti datornici, sd aibd acestiia carii vor sd ia acurn prAvAliia a sta de tap cu
sd rdspunzd la judecatd i zapciu ce este orinduit, asa sd urmeze.
1778, main 2.
PreainnAltate doamne,
Din luminatd poruncd <a> rndrii tale de la leat 1776 octomvrie 12, dumnealui vdtafu za
copii de divan au fost adus la judecatd pa Latco i Manole de la Coziia, pirIi lui Pantazi Ioanul,
de la care cerea taleri 846 bani 10, cu care bani au fost inprumutat ei Inca de la leat 1773 pa
un frate al lui, anume Costea i pa un unchiu al lui, Hristodor, fiind si el iscAlit intr-acel zapisu,
de la care, ca de la unul ce si el este iscAlit In zapisu, fiindcd frate-sdu Costea lipseste din tard
si unchi-sdu Hristodor Inca au murit, cerea de la dinsul banii ce mai sus ardtdm.
Dupd care a lor jalbd, fAcindu-sd atunci cercetare cu amdruntu prin mArturii vrednice
de credintd, fiindcd s-au dovedit de mai sus-numitul Panta.zi cA n-au fost tovardsi cu frate-sdu
Ii cu unchi-sdu, datornicii pirtibor, ce au fost slugd la dinii cu simbrie si nici iscAlitura n-au
fost prin stirea lui nicidecum, dupd dreptate 1-am fost apdrat de tot de aceastd cerire a phi-
silor, cum prin deosebita carte noastrd de judecatd sd vede, si am inceput sd facem cercetare
de sint aici in Ord niscareva rdmase de ale acelor datornici.
Si fiindcd s-au dovedit prin insusi ardtarea lui Pantazi cum cd unchi-sdu, lui Hristodor,
i-au rdmas aici o prdvdlie de simigirie ce este si pind acum data cu chink la un Costea simigiu,
s-au dat atunci prin judecatd ca un amanet dupd pravila ce In jos sd vede, sd fie asupra pint-
silor ca s o tie pind cind vor veni clironomii acelui Hristodor, fiindcd este si bAnuiald cum cd
acei clironomi nu vor veni la clironomiia lui Hristodor, tatMui lor, fiind rdmasd grea datorie
dupd moartea lui, hotdrindu-sd ca i Costea simigiu ce sade cu chirie intr-acea prAvAlie a lui
Hristodor, chiniia prAvAlii sd o dea in mina piriibor pentru banii ce mai sus ardtdm cd au sd ia
de la acel Hristodor. De care chirie, fiindcd atunci au fost dovedit Costea simigiu, cum ch an
dat-o pd anu trecut pind acum la Sfete Gheorghe in mina unui Manto, rudd din partea clirono-
milor lui Hristodor, s-au fost hotdrit ca pd acel an trecut sd nu sd supere acel chiriia, Costea
simigiu, iar pentru anu viitor, adecd de la Sfete Gheorghe incoace, sd aibd a cere piniii chirila
de la Costea ce sade intr-acea prAvAlie.
Ci dar, fiindcd acum acel soroc s-au inplinit Inca de la 23 ale acestii luni a lui aprilie
si nici numitii clironomi ai lui Hristodor n-au mai venit i p1rlii fac cerire de chiriia prAvAlii
de la numitul Costea simigiu, si de vreme ce i Costea simigiu chiriiasu, iardsi s-au InfAtisat cu
dInsii Innaintea judecAtii, zicind cd sd sfieste de a le da lor chiriia prAvAlii, ca nu cumvasi

598

www.dacoromanica.ro
viind clironomii acelui Hristodor sd nu-i tie in seamd i sd-1 apuce iar pd dinsul dd chiriia prii- Arh. Bt. Buo..
Mo. nr.
vain, instiintdm mdrii tale, ca sA sA facd hotdrirea cea desdvirsitd de cdtre innAltimea mArti tale. f. 170 170 v.
1778, aprille 30.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Ion FAlcoianu.

Velijii boieri aratd prin anafora cd Gheorghe Zigu (jud. Buzdu) reclamd pe popa David care ar ft
pus stdptnire pe via so din dealul Sapocii. Cum ambele pdrfi au ardlat adeverinfe de danie de la
cdtugdrul Leonte se hotdrdste o noud cercelare de cdtre ispravnici. Domnul inidreste.
1778
mai
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod. 7
Dupd cum s-au glsit cu cak de critre dumnealor veliii boeri, poruncim dumneavoastrfi
ispravnicilor sd urmati a face cercetarea ce scrie mai jos.
1778, maiu 7.

PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca innaltimii tale, vdtafu de aprozi au adus la judecata innaintea
noastrA pd Gheorghe Zigu din sud BuzAu, piris preotului, popii lui David din sud Buzdu, zicind
cd 60 de ani sint de cind i s-au pArdsit viia pArinteascd ce o avea, care loc de vie pdrintesc al
lui, zice cd, fiind nelucrat, au crescut pAdure, iar dA 12 ani incoace s-au apucat de au tAiat
pAdure i 0-all pus vie. Si munitul preot popa David, prin judecata ispravnicilor judetului,
zice cd i-au luat viia fArd a nu-i intoarce cheltuiala i deosebit zice cd i-au luat preotu astd-
toamnd i vinu ce s-au fAcut intr-aceastd vie.
Fatd fiind i preotu, popa David, zice cd aceastA vie ce o cere acest Gheorghe Zigu
sA o stApineascd, n-au fost a lui, nici a neamului lui, ci au fost a unchi-sdu, cAlugArului Leonte
si cu 2 zapise i-au dat unchi-sdu cAlugArul danie pogoane 2 pol intr-aceastA vie ca sd-1 pome-
neascd si, fiindcA acest Zigu stdpinea aceste pogoane 2 pol dA vie, prin judecata is<pravnicului>
le-au luat supt stApinirea molitfii sale.
Deci, fatd fiind innaintea noastra i Leonte cAlugdru, unchiul popii lui David, zice cb
aceastd vie fiind a lui i pArAginindu-sd de multd vreme, au volnicit pA Zigu jAluitoru, fiindu-i
fin, ca sA o lucreze i cind sd va cere, sd i-o dea lucratA. Si asa, zice cd au lucrat Zigu aceastft
vie mai mult dA 15 ani i, fiindcd au dat-o danie nepoti-sdu popii lui David, nu-I mai Ingd-
dueste pd Zigu jaluitoru ca sA o mai stdpineascA.
Inpotriva aceasta, ne arAtd Gheorghe Zigu jAluitoru, o adeverintA a calugarului Leonte
dA la leat 1775 fevruarie 27, Intru care scrie chear asa : aicea veni finu Gheorghe Zigu,
dd &dad niste zapise cld vie din dealu Sdpunciil. Au fost zapise mai multe, dar s-au prdpAdit
cu rAzmiritile, fArA dAcit s-au gdsit 2 zapise care rdspund intr-insile 2 pogoane si jumAtate
si accle pogoane 2 pol, le-am dat danie nepotl-mieu popii lui David sA nod pomeneascd, iar un
zapisu dA trei pogoane i jumdtate de chid rAzmirita s-au prApAdit, pentru aceasta, am dat
aceastd adeverinta la mina finului Gheorghie Zigu" (Acestea sA coprind in adeverinta cAlugArului
Leonte). Care, sd cunoaste cd dupd aceastd adeverintd este loc cld 6 poagoane de vie, iar nu
pogoane 2 pol ce le-au dat danie popii lui David. Si dupd zisa Zigului ce zice cd au avut si
tatd-sAu jumdtate, aceastA vie cumpAratd, i zapisile au fost la mina cAlugArului Leonte, sd
vede cd insult Leonte cAlugdru, printr-aceastA adeverintd, dovedeste cd au fost vie mai round,
tar nu numai acele pogoane 2 pol ce le-am dat danie nepoti-sdu, popii lui David. Leonte cAlu-
gdrul, adeverinta nu o tAgAdui, numai, zice cd cu insdlAciune i-au dat acea adeverintd dd 6 po-
goane, cd el numai acele pogoane 2 pol le are, care le-au dat danie nepott-sdu popii si cum cA
este loc de telind aldturea cu aceste pogoane 2 pol, dar nu stie ale cui sta. L-am intrebat, fost-
au vreodatA vie pA acest loc ce zice cd nu stie ale cui este < ?>. Si zise cd au mai fost, dar s-au
parAginit si pA une locuri au crescut si pAdure, dar ale cui vii au fost, nu stie, mAcar ca ne arata

599

www.dacoromanica.ro
 popa David si Leonte cAlugdrul o adeverintA cid la niste mazili de acolo din sud Buzdu, cum si
o carte de judecatA a rdposat armasului Ianache Bagdatliu i a sAtrarului Iordache Popescu ce
au fost jspravnici la leat 1777, dar nici o intelegere nu are.
Ci, pentru ca sd sA ddscopere adevArul, de au avut si tatul acestui Gheorghe Zigu vie
acolo, s-au <IA n-au avut;gAsim cu cale sd fie luminat porunca Innaltimii tale cdtre dumnealor
ispravnicii judetului ce s and acum, ca dA iznoavd sA orindutascd dumnealor, doi boerinasi
mazili sA rneargd acolca In fats locului unde este aceastA vie si stringlnd pd toti vecinii si Inpre-
jurenii de acolo, sA pue sA traga Int ii tot locu acela dd vie intrind In suma trdsurii si acele vii
lucrAtoare, i dA va fi i aceste 2 pogoane de vie ce sA aratA in adeverinta cAlugArului, prin
carte dd blestem sd dovedeascA dd au avut tatul acestui Gheorghe Zigu stApinirea intr-aceastd
vie cc zice ea au fost cumpAratA dA tatd-sAu si de au stApInit tatd-sAu vreodatA si el de cind o
slApineste, sau acele trei pogoane i jumAtate dupd cum zice cAlugArul Leonte este loc strein.
Si de sA va dovedi cd au avut i tatul Zigului stApinire tntr-aceste 6 pogoane de vie, bine au
stdpinit si au lucrat Zigu aceste pogoane de vie, si rdu le-au dat ispravnicii de atunci supt stdpi-
nirea preotului popii lui David, fiindcA dA i-au dat unchi-sdu cAlugdrul acele pogoane 2 pol
de vie, danie, sA fi dAstupat el din viia cea pAragind dA atitea ani, iar nu sA dea viia acestui
jAluitor,lucratA, de o lucreazA de slut 12 ani. Si chear dreaptA sA fie viia lui, iar nu este cu
cale peste 12 ani sA-1 scoatA din vie, ci dupd dreptate este sd-i dea otastind, sau sA-i lucreze ii
el altd pAragind In locu acestii vii ce au lutrat-o el. Si f Acind vie roditoare, asa poate sA-i
<dea> 2 aceste pogoane 2 pol din mind, dA vreme cd insusi Leonte cAlugArul aratA cd au fost
paraginA i i-au dat vie de au dAstupat si au lucrat aceastA vie tntr-acesti 12 ani. Si de va putea
dumnealor ispravnicii sA-i asaze, de acolo sA dea carte de judecatd la mina cui sA va cAdea,
iar cind vreo parte nu sA va odihni pd alegerea dumnealor, cu alegerea ce vor face In scris sA-i
trimitd si aici la luminat div<anu> innAltimii tale si cine va rAmlnea de judecatA, va plAti toatd
Arh. St. Buc.. cheltuiala pArtii ce va avea dreptate. Noi asa am gAsit cu cale, iar hotArirea rAmine la tnnAl-
Ms. in. 6, timea ta.
1. 171 v.-172.
1778, mai 1.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Pand vel vornic, Stefan PIrscov<eanu> vel vornic,
Manolache Brincov<eanu> vel logofdt, Scarlat <Grecianu> vel logofat, Manola-
che Cret<ulescu> vel clucer, Ioan vel stolnic.
1 Corect : Sdpocii.
2 Omisiune.

5 Dniecpul Bl
e ettaulpaeal t2r-ale eadariaatiimpari;nma:aarfaordae pcde op AMmateai dMiael Cinuemscupirtjtutadl. sDeoaliddrraecelaumeidiapae dstoeld-

moara i-ar fi pricinuit pagube la livezi prin tnfundarea apei, judecata recomanda cercetare la fala
1778 locului cu boieri ortnduifi de cdimdcdmia Craiovei. Domnul tntdreiste.
mai
8
Io Alecsandru Than Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au gAsit cu cale de la judecatd, scriem dumitale, caimacamu Craiovii, sd
orinduesti din partea amindurora pArtilor boeri, sA meargA la fata locului.
1778, mala 8.

Preatnndltate doamne,
Din luminatd porunca mArii tale, dumnealui ceusu de aprozi aduse la judecatA pA popa
Mateiu Melinescu din sud Dolj, aide dumnealui biv stolnic Bibescu, zicind cd unde are molitfa
sa mosie i moard pd apa Amardzii, avind i dumnealui stolnicu mosie de cumpArAtoare peste
acea apd, inpotriva morii pirtsului, cu pricind cl din infundarea apii la moard s-ar fi innectnd
livezile dumnealui, i-au tAiat moara acum la Sfete Vasilie ce au trecut.

600
www.dacoromanica.ro
 Fata fiind si dumnealui stolnic, piritu raspunse cum cii dumnealui, vazind di din pri-
cina morii pirisului i sa pricinueste mare paguba si stricaciune la livezi si la mosii, prin jalbii la
divanu Craiovii au luat boeri de au mers in fata locului si au msurat apa si au vazut strica-
ciunea ce i sa pricinueste din pricina morii phisului. Dar fiindca mai sus-numitul preot nu s-au
fost odihnit, nici acei boeri nu i-au taiat moara, fat% numai prin anafora au instiintat divanului
Craiovii ca sa faca hotrtre, care atit cartea acelor boeri, cit si alte carti ce are, fiindca nu stiia
de numitul preot ca va sa vie sa dea jalba, nu le-au luat si slut acolo la casa dumnealui. Dar
ne arata numai o copie dupa acea carte a boerilor ce au fost mers in fata locului de au facut
cercetare pricinii, prin care pre larg sa coprinde toata cercetarea ce au facut si sa vede Ca
din pricina morii pirisului s pricinueste mare pagulaa si stricaciune piritului. Dupfi care carte
am fi putut hotari de ar fi fost iscalita de acei boeri sau adeverit, cum ca este copia adeva-
rata, dar de vreme ce Ini este iscalita de nimeni sau adeverita pa cum s-au zis, nu o am priimit.
Si fiindca numitul preot arata cum cd acei boeri ar fi fost luati numai din partea dum-
nealui stolnicului, si pentru aceia nu sa odihneste, si de vreme ce amindoa partite sa afla cu
saderea la un loc si cartile cu care are sa raspunza piritu nu le are aiei, ci shit acolo, sa fie lumi-
nata porunca marl! tale catre dumnealui caimacamul divamului Craiovii Ca, de iznoava sa orin-
duiasca boeri la fata locului, Insa doi boieri din partea pirisului, pa care ii va cere, si ceilalti
doi ce au fost si mai nainte orinduiti, ca intr-acestasi chip sa nu sa napastuiasca nici o parte,
nici alta, ci pa dreptate sa li sa faca hotarire, macar ca numitul preot zicea cum ca primeste in
doi ani sa-i stea moara, ca sa sa cunoasca pricina stricaciunii, de este adica din infundatu apii
la moara, sau din venirea apelor, dar cu toate acestea, iarasi ramine si aceasta la alegerea Arh. St. Bac..
M. nr. 6.
boerilor ce sa vor orindui la fata locului. Iar hotarirea ramine la innaltimea marii tale. 1. 172 v.
1778, mai 1.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecs<andru> Grecian u.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Constantin Doicescu revendicd de la proegumenul

nulndstirii Stobozia (jud. falomila) chir Laurentie mosia Bdjasca. Cum plrltul pretinde cd mos ta
e fdculd dante neindstirii de cdtre unchiul reclamantului se holdrdste cercetarecu ispravnici. Domnul
Intdreste.
543
1778
mai
8
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar.
Dupa cum s-au gasit cu cale da la judecata, orinduim pa sluga domnii mele... 1 aprod
ceausasc sa mearga si dumneavoastra ispravnicilor ai judetului, sa urmati cum scrie mai jos.
1778, maiu 8.

Preainnaltate doamne,
Din luminatt porunca innaltimii tale, ceausu de aprozi aduse la judecata pa Costandin
Daicescu din sud Ialo-nita, phis cuviosii sale proigum3nului da la manastirea Sloboziia, chir
Lavrentie, zicind ca, avind tata-sdu si ulchi-sau, fratele tatine-sau, o mosie ce a chearna
Bajasca la sud Ialomita, care ITMie o au fost stapinit ei pina la maartea lor pa din dook apoi
intimplindu-sa unchi-sau mlarte, numitu egumen au luat-o supt a sa stapinire partea unchi-sau
aceluia, cu pricina ca la moartea lui ar fi lasat-o danie la manastire, si nu numai ca stapineste
acea parte a unchi-sau, ci inpresoara si partea lui ce au fost a tatine-sau.
Fatd fiind si piritul, sa intreba ca sa arate cu ce stapineste si de are vreo carte de danie
si raspunse el carte nu are, f Ira numai ca fiind aceasta masie de mai nainte a manastirii cu
ani 90, de citava vrema s-au fost sculat unchiul plrisului si au luat o parte dintr-aceasta mosie,
apoi la m3artea lui, cunoscind nedreptatea ce au facut manastirii luind acea parte far% cla a nu
avea dreptate, 1-au ch-mat pa mli sus-numla eguman d- fata cu satiia si en copiii lui, de si-au
cerut ertaciune dlndu-i si toate zapisile ac5i parti de mosie, care acum, toate acele carti, atit

601

www.dacoromanica.ro
 cite au luat dA la unchiul pirtului, at i altele ce zice cA au avut mai nainte, sint la egumenu
ce iaste acum la acea mAnAstire, chir Simeon.
Ci dar, fiindat amindoaA pArtile sA aflA cu 5Aderea tot la judetul Ialomita, 5i de vreme
ce la aceastA pricina iaste trebuinta cIA a se InfAti5a Innaintea judecAtii 5i Anita sotiia unchiului
pirt5ului, pentru cA zise numitu egumen a au fost ia de fatA and s-au fAcut aceastA danie,
dupA cum mai sus arAtAm, cum 5i alte mArturii cc aratA piri5u cl are, care 5tie cA acea danie
au fAcut-o unchi-sAu numai ph partea lui, iar nu 5i pA partea pirt5ului, sA fie luminatA porunca
mArii tale cAtre dumnealor ispravnicii din sud Ialomita cu mumba5iru de aici, ca sd aducA innain-
tea dumnealor, cu pIriu dA fatA ,atit pd egumenu ce sA aflA acum la acea mAnAstire Sloboziia,
cu toate sineturile cc va fi avind asupra ace5tii pricini, cit i pA Anita sotiia unchiului plrisultd,
drh. St. Buo., ca prin mArturiile 5i dovezile j cArtile ce vor fi avind amindoaA partile, sA li sA facA izbranire.
Ms. nr. 7.
C. 01 01 V. Iar hotArirea rAmine la innAltimea ta.
1778, mai 3.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecs<andru> Grecianu, Ev<dochim>
medelnicer, Andonios Fotino.
1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd lefan cdpitan Rumdnescu (sud. Mu.scel ) reclamd
544
1778
pe Vasile Ogorul cdpitan de poterd care I-a jefuit pe fiu-sdu de 40 taleri pentru cd acesta ar fi pradat
bostanul de pepeni ai preolului Sandu. PIrttul ,prin vechilul popa Sandu, cere martori; judecata
admite i propune trimiterea pricinii la ispravnici. Domnul tntdreste.
mai
11
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupa alegerea judecAtii, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor sA urmati a face cerce-
tare 5i hotArire cum scrie mai jos.
1778, maiu 11.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, dumnealui vAtafu za divan, aduse la judecatA pA
Stefan cApitan RumAnescu din sud Mu5cel, piri5 lui Vasile Ogarul ce este cApitan de poterA
la acel judet, zicind cA Indemnindu-sA un fecior al lui cu alti holtei, au mersu la un bostan de
pepeni al unui popA Sandul de la Ulube5ti sud Dimbovita 5i au luat 24 de pepeni. Si aflind acel
popA Sandul, au mersu la numitul cApitan de poterA 5i el au trimis catane de au prinsu pA
fii sAu i 1-au prAdat cu taleri 40 pentru acea pagubA a numitului preot.
Fatil fiind i popa Sandul, fiind vechil 5i din partea acelui cdpitan, rAspunse cum ch
molitvii sale facindu-i-sA pagubA la acel bostan, mai mult de taleri 100 5i fiindcA-i bAtuse 5i
pindaru pinA la moarte fecioru p1r1ului cu ceilalti tovarA5i ai lui, au facut 5tire cApit<anului>
Vasile i cApit<anul>, prinend pA feciorul piriu1ui, i-au luat taleri 40, cu adevArat, din care
taleri 23 i-au dat molitvii sale pentru paguba ce i s-au fAcut, iar ceilalti i-au poprit el pentru
gloaba lui. Inpotriva cAruia, rAspunse 5tefan, cA numai 24 de pepeni i-au stricat, dupA cum sint
multi oameni marturii carii au vAzut 5i 5tiu, Intimplindu-sA a fi acolo.
Deci, mAcar cA sA cuvine preotului sA facA jurAmint cum cA i s-au fAcut cu adevArat
pagubA de atitea bani clti au luat, taleri 23, ph cum zice, dar de vreme ce acestea poate sA sA
dovedeascA acolo prin mArturii 5i prin oameni lnprejureni ce sA va fi Intimplat a fi acolo la
aceastA faptA i prin pindaru ce au fost la acest bostan, 5i de vreme ce i Vasile cApitan de potera
sA aflA acolo, fiind de trebuintA a rdspunde si el pentru gloaba cc au luat, sA fie luminatA porunca
mArii tale cAtre dumnealor ispravnicii ot sud Mu5cel ca sA-i infAti5eze innaintea dumnealor,
drh. St. Buc., atilt pA numitul cApitan Vasile, cit i pA popa Sandul cu ptr15u Stefan RumAnescu 5i, prin cerce-
Ms. nr. 13. tare cu amAruntu, sA facA hotArire dupA dreptate. Iar hotarirea rAmine la tnnAltimea ta.
L 173-173 V.
1778, maiu 3.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecs<andru> Grecianu, Ev<dochim>
medelnicer.

602
www.dacoromanica.ro
Mitropolitul, dupd holdrtrea divanului, dd cumnatului lui Nicolae Mdrgelaru jurdmInl cd i s-a
predat acestuia toate lucrurile cuprinse in foaia de zestre a sofiei lui. El a jurat In bisericd. Domnul
holdrdste ca bunurile lui Nicolae Mdrgelaru sd se vInd pentru Implinirea lipsurtlor zestrei sofiei. 5451778
mai
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod. 11
Dupd hotdririle pravilii, poruncim domniia mea ca tot ce are Nicolae mArgclaru afard
din casele ce sint amanct, sd sd vinzd pind la una de cAtre orinduitul zapciu prin marafetu
starostii, cum s-au poruncit si mai nainte spre Inplinirea lipsii zestrii sotii lui, si, clnd cu acclea
nu i sd va inplini si va mai lipsi, atunci acea lipsd sd i sd inplineascd din banii amanetului lui
Ovanes. Si citi bani va rdminea din vinzarea amanetului, acei bani sd-i ia singur Ovanes, avind
protimisis dupd hotAririle pravililor decit top datornicii. 5i de va mai prisosi din banii amane-
tului peste inplinirea datorii lui Ovanes, acel prisos s va inpArti la ceila1i datornici cu curama,
la care curama va intra si Ovanes cu altd datorie de va mai fi avind afard din ceia ce are cu
amanetu, cum s-au zis mai sus.
1778, mal 11.
Preainnaltate doamne,
Cu smerita noastrd anafora, instiintAm mArii tale cd, dupd luminat pitacu innlimii
tale ce ni s-au trimis, ca dupd hothrirea ce s-au fAcut la divan sd facd jurdmint Nicolae, cum-
natul lui Nicolae mdrgelaru, cum cd foaia de zestrea surorii-sii ce o aratA, este cea adevdratd
dintti, iar n-au schimbat-o cevasi, nici au fdcut nici un fel de mestesug cu vreun adaos i cum
CA toate cite sd coprind in foae le-au fost inplinit si au intrat toate in casa lui Nicolae marge-
laru. i dupd hotArita porunca Inndltimii tale, dind noi pd Nicolae la clirici sd-I duel in sfinta
bisericd sd facd juramint, unde, fall fiind i Costea i zapciul cel orinduit, Nicolae dupd a sa
stiintd a sufletului lui, au fAcut jurdmint cu mina pd sfinta evanghelie, cum cd foaia de zestrea
sord-si, ce au ardtat-o, este cea adevdratd dintii i n-au schimbat-o, nici au fAcut nici un fel
de mestesug cu vreun adaos i toate cite sd coprind In foae le-au fost inplinit si au intrat toate
in casa lui Nicolae mArgelaru, bard dA numai au adeverit cd dintr-acea foae de zestre au rdmas
nedate numai un ibric i cu lighean i un sfesnic de alamd si 2 tingiri de aramd. De aceasta Arh. St. Buc..
insti ini Am . Ms. nr. 6.
f. 173 V. 174.
1778, aprille 20.
Grigorie al Ungrovlahii.

Velifii boieri arald prin anafora cd au judecat pricina dintre Mihai Rlmniceanu si Neagul Ciocoiu
fosti tovardsi la negustorie cu brinzeturi, Neagul cu capital& i Mihai cu osteneala. Praparlindu-se
marfa din cauza rdzmerilei i Neagul fiind luat rob la turd, pirttul Neagil e apirat de plata (tato-
riei pretinsa de tovardsul lui, rdmdnind s dea numai o surnd m9destd. Dynnul Intdreste.
546
1778
mai
15
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
S-au infAtisat si la divan innaintea domnii yule si din cercetare, vdzind hotdrirea dum-
nealor velitilor boeri bun, o intdrim ca sA aibd build pace Dinu 1, dd cdtre Mihai. Iar pentru
acei taleri 58, sd urmeze cum scric mai jos.
1778, maiu 15.
Preainnltate doamne,
Mihaiu Rimniceanu avind judecatii cu Neagul ce-i zic Ciocoiu, la dumnealor boerii jude -
cdtori ot <al> 2<-Iea> departament pentru pricina unii tovardsii ce au avut amindoi la lea t
1769, care aceasta tovArdsie a lor fiind pricind dd a li sd face socoteald, i-au orinduit dumnealor

603

www.dacoromanica.ro
 b oerii judecatori la starostea za negutatori de i-au socotit, si sA vede ca mai sus-numitul Neagul
s-au facut tovarAs cu acest Mihaiu, insa Neagul cu banii lui i Mihaiu fard (Id bani, ci numai cu
osteneala, si au pus Neagul capete taleri 1876 si dintr-acesti bani au dat acest Mihaiu, Neagului,
marfa de taleri 1416,48 bani. Au mai dat tot acest Mihai i taleri 518 la un Docsache, ce sA
fac peste tot, dati de Mihaiu, taleri 1934, bani 48, care tree mai multi dati de Mihaiu, Neagului,
taleri 58, bani 48. Socotindu-sa si clstigu ce au avut, rAmine Neagul dator lui Mihaiu, taleri
220, bani 69 cu taleri 58 si bani 48 ce sa arata mai sus trecuti i dati de acest Mihaiu dupA cum
au incarcat marfa cupetu cind i-au dat-o, deosebit de alte condee ce sa arata Intr-aceasta soco-
teala, netheorisitA, care socoteala o intaresc si dumnealor boerii judecatori cu iscaliturile dum-
nealor. DupA aceasta socoteala, numitul Neagul au Alia Innaltimii tale aratind in jalba lui ca,
dupa ce s-au f Acut tovaras cu acest Mihaiu, insa el cu bani i Mihaiu cu osteneala, dupA ce au
cumparat acest Mihaiu marfa, cascaval, unt 8 i ben* i-au trimis-o la Giurgiul, fiindu-le amin-
durora saderea acolea. l dupa ce au priimit Neagul aceasta marfa, zice ca au si vindut-o, gi
dintr-acei bani ce au luat du pa vinzarea acei marfi, au cumparat altA marfa de margelarie Si
atunci In vremea niizrniritii, fugind turcii din Bucuresti au trasu la Giurgiul. Si spaimintindu-sa
el de turci, zice ca au lasat atit aceasta marfa, eft si tot ce au avut dupa sufletul lui si au scapat
numai cu trupu. Si trecind dincolo la Rusciuc, nu nuinai el si toti pAmIntenii clti sa afla acolo
in Giurgiul si tot ce au avut zice ca s-au prapadit si In urma au cazut i In robie i sa afla la
mare scapataciune. Si Innaltimea ta, dupd jalba lui, cu vatafu de divan s-au orinduit si la noi
ca sA cercetam aceasta judecatA i, aducind zapciu pa amindooa partile Innaintea noastra, insusi
Mihaiu n-au tAgaduit ca el n-au avut nici un ban, ci numai cu osteneala si cu banii Neagului
au strinsu acea marfa.
Ci, da vreme ca acestui Neagului i s-au luat acea marf A toata ce o avea cumparata
cu sermaiaoa lui, si de tot au rimas la mare saracie, cazind i robu si fiind beteag dupa cum s-au
vazut si de noi, si mai virtos cA el au prapadit atit capetele banilor, cit si dobinda, prApadind
si al lui tot ce au avut, am gasit cu cale ca sa fie In pace de catre acest Mihai pentru acel cltig
ce cerea Mihaiu, taleri 162 ca <pete>, iar pentru taleri 58, bani 48 ce raminea Neagul din soco-
tealA, lui Mihaiu, la aceasta am gasit cu cale sa priimeasca Mihaiu blestem cd nu 1-au Incarcat
pA Neagul la cumparatul marfii, ci cu cit au cumparat, cu atita i-au si dat-o, si, priimind bles-
Arh. 81. Bun.. tern Intr-acestasi chip, raminea Neagul atunci sa-i plateasca, numai acei taleri 58 si bani 48.
M. nr. 0.
f. 177 177 V. Noi asa am gAsit cu cale, iar hotartrea ramine la innaltimea ta.
1778, Ievruarie 15.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Badea vel vornic, vel logofat, Scarlat vel logofat,
Radu Slati<neanu> vel clucer, Scarlat Drug<anescu> vel sardar.
1 Corect Neagul.

Departamentul al 2-lea aral prin anafora c treti logofitul Stanciu reclaim:1 o datorie de la Dumitru
547 Theodor din Cdlinqti (jud. Prahova) pentru care debitorul a pus amanet o vie, moard i figani.
Intructt Dumitru a cerut soroc pentru a face rost de bani din vinzarea bunurilor, se aprobd dupti
pravild patru luni. Doinnul tntdreste.

16
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Rinduim tot pA zapciu ce este rinduit anume... 1 sa mearga ca sa sA vinza cele arAtate
mai jos si sA faca i inplinire du pA la datornicii lui Dumitru prin judecata ispravnicilor i asa
sa Inplineasca datoriia numitului logofat. Asijderea poruncim dumneavoastra ispravnicilor, sii
dati ragas si pace acestui datornic in cit va umbla pentru aceastA treabA, ca sa poatA raspunde
la soroc.
1778, malu 16.

604
www.dacoromanica.ro
Preainnalt.ate doamne,
Din luminata porunca mArii tale, dumnealui ceausu de aprozi au adus Innaintea judecatii
pa treti logoft Stanciul cu jalba ce au dat marii tale asupra lui Dumitru Theodor din CAlinesti
sud Prahova, de la care cerea datorie de bani cu zapisul, carele Ii arata de s-au vazut la Jude-
cata ot leat 1777 dechemvrie 7, cu suma de taleri 1076 bani 40, puindu-si soroc pina In luni 2
pol sa-i plateasca cu dobinda lor i cu amanet o vie la BA ltati i la Tintea i niste tigani 51 partea
lui din moara. S zise numitul logofat, cA <nu> numai la sorocu de luni 2 pol, ce scrie zapisul,
n-au urmat Dumitru a-i plati, ci i alte 2 pol luni peste soroc, Inca 1-au mai asteptat si tot
ni-i plateste, dindu-i numai taleri 250 pina acum, rinduri, pentru care cerea de la judecata drep-
tate 0 Inplinire.
Fata fiind la judecata i Dumitru de la Calinesti, s-au intrebat ce are a raspunde i insusi
mArturisi ca datoriia iaste buna a o plati i zapisul lui adevarat si cum ca este si multAimit
de ingAduiala ce 1-au Ingaduit peste soroc, dar neavind nici acum sA-1 plateasca, cerea iarAi
soroc cu acestu asazamind i fagaduinta a-si vinde niste rimatori ce-i are strinsi de negutatorie
i niste rachiu i sApun i yin. Asijderea sa-si scoata si du pa la cei ce are si el a lua datorie
prin mumbasirulicul zapciului ce este orinduit asupra-i ca, cu ce va esi din vinzarea acelora 51
cu ce va scoate si din datorii, sa-i dea bani jumatate pinA Intr-o luna, iar ceilalti jumatate
sa-i plateasca pina la CrAciun, vinzindu-si atunci din vinurile ce va face, a viilor de amanet.
Deci, priimind judecata cerirea lui, iar 2 dat sorocu ce orindueste pravila, adica 4 luni,
iar nu mai mult cit cerea el si facind socoteala dupa zapisu innaintea judecatii, am scazut
din capete aceste daturi ce s-au dat, insa esind Intli dobinda din daturi pa vremi cum au dat
si au ramas bani buni, capete taleri 860, care i-am i hotarit sa-i plateasca cu mijlocu acesta,
adicA jumatate pinA Intr-o luna din vinzarea acelora si din datorii, iar jumatate pina In luni 4
de astAzi Innainte.
Ci, cu luminata porunca marii tale sd mearga aprodul cel rinduit dinpreuna cu el, ca
sa sA vinzA de acele ce arata mai sus, ca sa faca Inplinire si de datorii ce are a lua du pa la
unii-altii, din care cine va avea a raspunde, sa-i Infatiseze Innaintea dumnealui ispravnicului
gi, cind nu sd va odihni de acolo, Ii va aduce aici, i asa sa inplineasca datoriia numitului logo-
fat. Mai zise Dumitru ca, fiind trebuinta a umbla dupa aceste datorii, nelipsit acum cu mum-
basir, si fiindca pind acum, de cite ori i s-au poruncit dumnealui ispravnicului, au slujit la
trebile judetului unde 1-au trimis, afllndu-sa in breasla mazililor, sa maga. ca sa aibA ragas
intr-acest soroc ce are a umbla dupa datorii, sa fie nesuparat a nu-1 mai trage si a-1 trimite la
niscarva podvoade pina va ispravi, ca sd nu ramie insarcinat cu greotatea datorii avind casa Arm13.8.Sntr. Br..
grea si copii. Ci, la aceasta, cum va fi lurninata porunca marii tale. f. 175 v. 175.
1778, mall' 18.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Coc<ArAscu> sardar, Ev<do-
chim> medelnicer, Antonache Foti<no>.
1 Loc a lb.
2 Core ct : i-au.

Velifii boieri aratd prin anarora cd biv eel cornisul Constantin Filipescu cere prolimisis, tn calitate
de pdmtntean, la vtnzarea locului din mahalaua Flcizvanului din Bucuresti pe care I-a cumparal
la mezat strdinul Vasile Andrianopolitis. Divanul It aprobd sd depund banii rdscumpdrdrii la
staroste. Domnul Intdreste si pentru motivul cd mezatul nu se facuse din porunca domneascd si
548
177 8
cu telali.
mal

Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.

De vreme ce din pricina mezaturilor care fail da porunca domneasci sa facea singur
de catre starostea i f Ara de a nu da de stire la toti de obste dupa obiceiu, sa pricinuia nedrep-
tate ca aceasta pamintenilor 5i celor ce hi sa cade a cumpAra, intrind unii si altli din streini la

, 605

www.dacoromanica.ro
 cumpArAtori, pentru aceasta Inca de antart au fost hotArirea domnii mele fAcutA pentru aceasta,
ea nuinai cu poruncA in scris dA la domniia mea sA sA fact mezat si sA st dea de cAtre starostea
de stire cu telal la toti de obste pAmtnteni, oH rudenie si vecini. *i de vreme cA acest mezat
s-au Mut f Art de porunca domnii mele si dumnealui comisuln-au stiut si acel cumpArAtor este
streinu, intArim si poruncim ca dumnealui comisul sA stAptneascA aceastA pivnitA si locu, avind
dreptate ca un pAmintean si acel cumpArAtor streinu sA-si priimeascA banii de la starostea.
1778, malu 16.

PreatnnAltata doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, ceausu de aprozi au adus la judecatA innaintea
noastrA pA dumnealui Costandin Filipescu biv vel comisu cu Vasilie Andriiacopolitis1, zicind
dumnealui comisul Filipescu, ch acest Vasile, cumpArind de la mezat locu si pivnita lipovea-
nului de aici din Bucuresti, de la Foisoru de foc ot mahalaoa RAzvanului in taleri 850, si nedind
alt mai mult la mezat peste acesti bani, i s-au dat supt stApinirea lui si peste aceste 10-11
zile aflind dumnealui comisul Filipescu, cA, din vtnzarea acestui loc si pivnitA, ca un boeriu
pAmintean protimisindu-sA, au dat jalbA la innAltirnea ta si, dupA porunca mArii tale, au dat
si bani la starostea za negutAtori ca st-i dea acestui Vasile streinul si acest Vasile Andriiano-
politis, nevrtnd sA priimeascA bani, s-au dus afart la tart. Si din luminatt porunca InnAltimii
tale, aductndu-sA Innaintea noastrA cu aprod ceausAsc, unde fall fiind si dumnealui comisul
Costandin Filipescu, am Intrebat pA Vasile Andriianopolitis, pentru ce nu-si priimeste banii,
de vreme cA de atunci i-au dat si sAd la mina starostii, si zice cA el nu-i priimeste pentru cA au
cumpArat de la mezat. Care pentru ca sA ne tricredintAm de au dat dumnealui comisul bani de
atunci, am adus si pe starostea de negutAtori Innaintea noastrA si intrebindu-1, ne-au dat in scris
cum cA acest loc si pivnita lipoveanului, strigindu-sA la mezat si nemaidind alt mai mult peste
acest Vasile Andriianopolitis, i s-au dat supt stAptnirea lui in taleri 850, si cum cA dumnealui
comisul Filipescu, peste 10-11 zile aflind de vinzarea acestui mezat, i-au si dat acesti bani In
mtna lui ca st-i dea negutAtorului, protimisindu-sA ca un pAmlntean, nefiind negutAtoru aid,
de atunci sAd banii pecetluiti la mina starostii.
Ci, de vreme cA acest Vasile Andriianopolitis este omu streinu, iar nu pAmintean de
aid, si dumnealui comisul protimisindu-sd ca un pAmIntean, dlnd i banii de atunci, gAsim cu
cale sri fie luminatA porunca tnnaltimii tale cAtre starostea de negutAtori, ca sd dea acesti bani
taleri 850, lui Vasile Andriianopolitis, cel ce au cumpArat aceastA pivnitA si loc si dumnealui
A eh. Bt. Buc.. comisul Costandin Filipescu sA stAptneascA aceastA pivnitA si loc cu pace. Noi asa am gAsit
I. 176 V.-177. cu cale, iar hotArirea rAmIne la mArlia ta.
1778, maiu 13.

Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Stefan vel vornic, vel logofAt, Scarlat vel logo fAtt
Manolache vel clucer, loan vel stolnic, Dumi<trache> Brez<oianu> vet sluger.
1 Corect : Andrianopolitis.

Velifii boieri aratd prin anafora cd egumenul mdndstirii Dealu reclamd pe vamelii Oborului din
5491778
Bucurefli care, cd1clnd obiceiul, au lual vamd nepermisd pentru bunurile mdndstirgli. Se holdrdste
ca vamelii sd, tntoarcd vama luald. Domnul Intdrgle.
mai
20
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
DA vreme ce ap s-au urmat pint acum, poruncim ca vamesii sA aibA a intoarce acei
bani dA vamd Innapoi, f iindcA si cumpArAtoarea lor au fost dupA obiceiu, si zapciu cel orinduit
sA fact inplinire.

606
www.dacoromanica.ro
Preainnaltate doamne,
Cuviosul arhimandrit i egumen al sfintei mAndstiri Dealu, au jdluit InnAltimii tale,
zicind cd In trecuta sdptdmind au trirnis la Tirgu de afard 2 card cu gritu, bucate drepte ale
sfintei mandstiri, ca sA le vinza, si fiindcd altddath din vechime, precum ale altor mAndstiri
bucate asa si ale acestii mAndstiri nu s-au supdrat d vamd, iar acum vamesii Oborului i-au
luat vamd peste obiceiu, dupd jalba cuviosii sale, cu vdtaf de aprozi ni sd porunceste cid cdtre
Inndltimea ta sA cercetAm si in scris sd Instiintdm Innaltimii tale de obiceiu. Dupd luminatA
porunca InnAltimii tale, am cercetat si am dovedit si stim cd sfintele mAndstiri cele mari, dom-
nesti, cum i boerii velii si neamurile, niciodatA vamd de bucatele ce au avut n-au plAtit, si
fiindcd aceastd sfintd mAndstire este domneascd, ziditd de domnu, ru i-au luat vamesii vama.
Pentru care, fiindcd vechiul obiceiu este a nu plAti vamd, sd fie luminatd porunca marii
tale cAtre vamesii Oborului, ca, vama ce va fi luat-o dd la trimisii numitului egumen, sd o
intoarcd lnnapoi. Noi asa am adeverit i stim i obiceiu cd au fost i s-au pdzit. Iar hotArlrea Arh. St. Buo..
Ms. nr. 8.
ramble la Innaltimea ta. 1. 182-182 v
1778, aprille 30.
Nic<olae> Dud<escu> vel ban, Pand vel vornic, Stefan Ptrscoveanu vel vornic,
Manolache Brincoveanu vel logofdt, Scarlat vel logofat vel clucer, vel stolnic,
vel sArdar.

Mitropolitul idrii, episcopii si velifii boieri aratd prin anafora cd medelniceasa Anita Filiesanca
tmpreund cu fiii ptrdste pe cumnatul ei paharnicul Radul Bdrcdnescu care nu ar fi fdcut tmpar-
feala drecipta a mostenirii fratelui Mu Constantin cumnatul ptrtsei. Fdclndu-se cercetdri se stabile*
cii reclamatia, dupd 13 ani, nu e tntemeiald si cd tmpdrleala mosteniril fusese executatd dupd pra-
550
1778
vile. Domnul tntdreste.
22

Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.

Mdcar cA Filianii nefiind odihniti, iarsi au mai dat jalbd domnii mele tot aceasth
pricind, ardtind cd nu au fost copii dh virstd i cA n-au vAzut atunci hrisoavele mosii lor, si
cerea sd lash la divan, dar vAzind domniia mea din cele mai jos scrise el nu numai medelniceru
sau i copiii shi au lost lath atunci i osebit epitrop harnec /Indult dh Insusi ruclele lor au fost
la InpArteald i ca o dreaptA i bunk sh vede intAritd i clA sfintiia 1 lor pdrintii arhierei si
de duninealor velitii boeri ce era Intr-acea vreme i dupd toate acestea au si vindut lnsusi
lucrurile ce Ji s-au venit In parte, mosie i igani, si au esit din mlinile lor la altii, cum si
paharnicu asemenea au dat mosiile acelea zestre la 2 fiice ce au cAsAtorit. Care cu aceasta,
au dat lnsusi Filianii o Intdrire deosebitA si un sfirsit pricinii acestiia dd a nu o mai priimi
judecata altA pfrh a lor, mai vitrtos peste 13 ani.
Deci, vdzind domniia mea ch fdrd dd a nu avea nici o dreptate, umbld cerclnd judecd-
tile i divanu pentru o pricind sAvIrsitA i izbrdnitA dA Insusi, am hotArlt, dumnealui paharnicul
sd aibh bund pace dd cdtre pira Filisanilor si pentru apdrare i-am dat domniia mea aceasta
Intdrire la mind cu domneasca noastrd pecete.
1778, mai 22.

PrealnnAltate doamne,
Din luminatd porunca Innhltimii tale, vdtafu dA visterie au adus la judecath Innaintea
noastrd ph medelnice<reasa> Anita Filiesanca cu feciorii dumneaei, anume SArban i Mateiu
Grigorascu, pInIi dumnealui paharnicului Radul BArcdnescului, cumnatl-sdu, zicind cd, murind
cumnatl-sdu Dinul Mogosdscului, ce au fost frate mai mare, si nerdmiindu-i clironom, toad
clironomiia lui au luat-o numitu paharnic. i murind i bArbatu dumneai tot Intr-acel
an, zice ch dupd sapte ani s-au sculat sd caute clironomiia cumnatl-sAu Dinului Mogosdscului,
si, nestiind ce clironomie au rdmas, nici copiii nefiindu-i cld vIrstd, s-au apucat cu dumnealui

607

www.dacoromanica.ro
 paharnicu dA inpartealA. Si bolnAvind, i-au dat ce au vrut i diiata rAposatului cumnati-sAu
atunci la inpartealA, zice cA n-au arAtat-o. Hrisoave ce au fost pentru mosii, jar zice ca nu
le-au aratat ca sa-si hotArascA mosiile si la o parte si la alta i ceru zicind, de vreme ca dum-
nealui paharnicu zice a este InpArteala bunA i dreaptd, sA priimeasca dumnealui foaia InpAr-
telii ce i-au dat-o copiilor dumnealui i sA dea dumnealui foaia ce au luat-o.
Fata fiind i dumnealui paharnicu Radul BArcAnescu, ne arAta !nal diiata rAposatului
Dinul medelniceru BArcnescului, fratele dumisale, care dliatA o adevereazA cu o carte a prea-
sfintii<sale> pArintelui mitropolitului, intru care sA vAd iscAliti i dumnealor velitii boeri da
la leat 7274 noenlvrie 21, cid slut trecuti ani 12, intru care scrie cA, neodihnindu-sA medelni-
ceru Radul, fratele raposatului Costandin BarcAnescu, vAzInd cl 2 mosit ce avusese mai bune,
le instreina da la dumnealor si le dAruise, Insa mosiia Savoiu2 i Nucsoara la rAposatu stolnicu
Petre i la raposatu cluceru Pantazi. Si aducind pa popa Nicola, care au scris diiata, i pa cA-
pitanul Cirstea, ce au adus diiata la boeri dA s-au iscAlit, si pin blestem arat ca au dovedit
cum ca, aflindu-sA bolnav raposatu Costandin Barcanescu, la tall la Mogosasti, i fiind stolnicu
Petre cu Acierea aproape de acel sat, auzind ca s-au apropiiat sfirsitul Barcanescului, s-au dus
acolo and mintile Ii era schimbate i s-au facut acea diiata cu Invatatura stolnicului Petre si
cum cA chear stolnicu Petre au trimis pa Cirstea cApitanul la cluceru Pantazi, tar cu BarcA-
nescu n-au vorbit pentru ca era In ceasul mortii. Dupa ale carora marturii au dovedit ca slut
rele acele (Milli si au rAmas da atunci asupra Radului acele mosii si le-au stApInit cauttnd
dA sufletul raposatului. Si tot intr-aceasta carte arata cA s-au facut inparteala cu dooa foi
iscalite, ce au dat unul la mina altuia, la care Inparteala arata cA au fost fata atit acesti
trei frati i Anita Paianca muma Mr i polcovnicu IonitA tatul kr cel vitreg i Tega logof at za
visterie, vechilul coplilor, rinduit fiind iar da rudele copiilor. Si asazIndu-sa printr-acele foi
iscAlite, s-au i Inpartit, care foi sa vAzura si cla noi si sa vede cli i aceste 2 mosii, Savoiu2
si Nucsoara stnt In kite da inparteala, adica mosiia Zavoiu la foaia paharnicului Radului Bar-
cAnescului i Nucsoara la kaia copiilor. Care si noi cercetind, vedem ca aceasta InpArteala este
buna i cu orinduiala facuta, iscalita de clironomi, (IA muma Mr, da tatul br cel vitreg, de
Tega logofatu, vechilul /or, da preasfintila <sa> parintele mitropolit i dA sfinti iubitorilor de
Dumnezeu episcopi si de toti velitii boeri ce era pA acea vreme.
Pentru care, am Intrebat atit pA Ancuta, muma lor, cit i pA copii, cu ce cuvint cauta
sA strice aceasta inpArteala facuta de 13 ani, IntArita dupA cum sa vede, i rAspunsera cA au
banniala ca mosiile ce le-au luat unchiul Mr, paharnicul BarcAnescu, ar fi mai bune si cu sUn-
jAni mai multi, nedindu-le 'Ana acum nici zapisile, nici hrisoavele mosiilor ce Ii s-au cAzut
in partea bor. La care, raspunse paharnicu Barcanescu ca zapisile i scrisorile nu le-au avut
aici din pricina razmiritii, ci puse la pastrare esite din tail si de aceia nu le-au dat si, dupa
ce le-au adus, zice cA le-au zis In multe rfriduri sa vie ca sA caute In scrisori i alegindu-le sA
si le ia. Din care jaluitori. zice ca au venit unul din frati anume Mateiu 1 cautind In scrisori au
luat numai scrisorile mosii Mogosasti ce au vIndut-o dumneaei Marii paharnicesii a dumnealui
paharnic Dumitrache Varlaam. Mai zisera numitii copii ca din mosiile ce le-au venit lor in
parte, o mosie ce-i zic Caldaresti, nu o gAsesc nicaieri i shit isterisiti atit de mosie, cit si de
venitul ei, i cind au facut aceasta InpArteala, au fost nevirsneci. Inpotriva aceasta, raspunse
paharnicu BarcAnescu ca pentru aceasta mosie niciodata, nici dumnealui nu i-au aratat ca
nu o gasesc, ci Inca i-au i vindut-o dumnealui In taleri 400 si ne arata si zapisul cu leat 1777
iunie 14. Care si paharnicu Barcanescu ne aratA cA dupa ce au cumparat-o, au cercetat aceasta
mosie i n-au gasit-o nicAiri, si la aceasta ramtne dumnealui pagubas de banii ce le-au dat br
pA aceasta mosie. Dar pentru ca zice ei cA au fost atunci nevirsneci i acum pot sa zica ca
iar nevirsneci grit, care atunci la InpArteala ce s-au facut pin epitrop, pus atit de muma
si da ei, eft si de rAposatu logofAtu Guliiano, unchiul Mr, iar acum sA judeca f Ara da epi-
tropi i, dupa vremi, pot sa gaseasca iar pricini ce au fost i acum nevIrsneci, dupa cum arata
acum muma lor, cA cel mai mare, SArban, este de ani 22, cel de al doilea, Mateiu, de ani
21, cel de al treilea Grigorascu, de ani 19.

608
www.dacoromanica.ro
 Deci, noi cu aceasta cercetare ce am Mut, vedem ca inparteala ce s-au Mut pa acea
vreme, este facuta dupa orinduiala pravililor, unde fiind fata atit muma lor ceia ce este (IA-
savirsit epitroatalor3, cit si de epitropu cel orinduit Tega logoftu Innaintea arhiereilor si a
dumnealor tuturor velitilor boeri de atunci i facuta de stilt 13 ani acum, care o Inprtea la
si orinduiala ca aceasta nu poate sa o strice numai cu un cuvint al banuelii, de vreme ca
lnsusi ei intre ei s-au inpartit si le-au si esit din mina lor cu Vinzare, atit mosiile, cit i ti-
ganii ce le-au venit In partea lor, care cu aceasta intaresc inparteala lor si de ar avea vreo
dreptate, iarasi s-ar discolefsi a sa cerceta aceasta de iznoava, mai virtos ca i dumnealui pa-
harnicu Radul Barcanescul ne arata ca mosiile ce i s-au venit la Inparteala le-au dat zestre
la doi gineri.
Pentru care, noi asa gasim cu cale, ca acest asazamint si inparteala ce s-au facut de Arh. St. Buc.,
M. nr. 6.
atunci sa ramiie Nina, iar hotarirea ramine la innaltimea ta. f. 179 180 v.
1778, malu 10.
Grigorie al Ungrovlahiei, Cozma episcop Buz<au>, Chesari episcop. Rlinnic,
Dum<itru> spatar, Pana Filipescu vel vornic, Stefan Pirsc<oveanu>
vel vornic, vel logofat, Scarlat Grecianu vel logofat, Dumitrasco Racovita logofat,
Manolache vel clucer, vel stolnic, Scarlat Drugnescu sardar, vel sluger.
1 Pentru : sfintiile.
2 Corect : Zavoiu.
3 Corect : epitroapa lor.

Boierii epitropi arala prin anafora ca Safta ;i Maria, surori ale Maricai, decedata fara mostenitori,
se judeccl cu cumnatul lor .5tefan polcovnicul din Tirgovifte care pusese staptnire pe avutul ramas
de la sofia i socrul lui. Dupa rejudecare la divan care propusese sd se facd asezamint intre reclamante
;i polcovnic, cum ',artful nu a dat urmare lwtartrii, domnul porunceste sd fie silit la pkda datoriei.
551
1778
mai
Io Alecsandru Than Ipsilant voievod. 22

Orinduim pe...1 s mearga unde va gasi pa numitu Stefan polcovnic i s-1 apuce cu
strinsoare sa inplineasca banii ce s arata, urmind dupa aceast anafora cum scrie mai jos.
1778, mal 22.

Preainnaltate doamne,
Instiintam marii tale pentru un Stefan biv polcovnic da la Tirgoviste, carele au avut
judecata cu 2 juptnesite surori ot tam, anume Safta i Manila, pentru mostenirea altei surori
a lor, anume Marica (ce au murit fail cation de mostenitor), fiind fost %Mut Intru a doao
casatorie pa un Radul ceaus, socru acestui numit Stefan polcovnic, carele peste zestrile sotii
lui ce este nascuta Radului ceausu dintru Intiia famee, mai stApIneste Stefan si toata moste-
nirea ce i-au ramas (IA la socri-sau Radul ceau i peste acestea tinea Inca si alt deosebit avut
al acei zisa raposate, sora acestor 2 jupinesite, afara din alte multe chinita...1 ce i le-au fost
rapus acel Radul ceaus, precum de toate pre larg sa arat la o ca<ta>grafi a dumnealui
biv <al> 2 <-lea> logof at Costandin, facutd din porunca marii tale cu cercetare In fata locului.
Si numitul Stefan, nemultumindu-se pa izbranirea judecatii departamentului, au Mut (in anul
trecut 1777) apelatie innaintea Innaltimii tale la divan innaintea Innaltimii tale si cu hotarlre,
supt luminata pecetea marii tale, s-au dat numitul Stefan spre inplinire, Insa prin marifetul
nostru, epitropilor, fiindca este s sa faca o biserica, care zidire sa urmeaza la un loc trebuin-
cios, precum au fost rinduit acea numit jupineasa. Si dui:4 zisa catagrafi, cele ce am gasit
In pAm, luind.u-le de la Stefan, s-au vindut cu mezat i banii la cel rinduit epitrop anume
Cirstea Voinescu, i-am dat spre cheltuiala, iar pentru cele rapuse da acel Radul ceaus, am zis
numitului Stefan sa sa multumeasca cu zestrea ce au luat i sa dea mostenirea socri-sau
drept plata celor rapuse da ale Maricai, macar ca nici al treilea parte nu sa inplineste, ci

609

www.dacoromanica.ro
 acea mostenire iar i slu2 mult2 stinjanindu-sa. Si vazIndu-1 noi ca <II mostenirea socrl-sau nu
sa indura, cum si da mostenirea celor rpuse, fiind o suma peste putinta lui, Insusi au cerut
voe dd au mers la Tirgoviste spre a sa Intocmi cu numitele jupinesite si s-au asazat po ta-
leri 750.
DA fat fiind si trimisul dintre epitropi, Nicolache biv vel capitan za dorobanti, iar cla
atunci pin acum treclnd un an, nici un ban n-au dat, ci le tot poarta da val, precum ne-am
pliroforisit dupa cel mai dupa urma raspunsu ce am luat acum (IA la dumnealui biv vel ban
Hrisosculeu, ispravnic ot sud DImbovita.
Ci, sa fie porunca marii tale cu mumbasir sa-1 apuce cu strinsoare sa dea banii cu ze-
ciuiala da la dinsul si sa-i faca teslim In mina celui mai sus-numit Cirstea Voinescu, aducind
Arh. St. Buc.. da la dinsul la epitropi ravas de seama, iar cla nu va da Stefan banii <Id acolo, sa-1 ia sa-1
f. 181v. 182. aduc ca s facd lnplinirea di aicea. lar hotarirea ramine la innaltimea ta.
1778, mai 19.
loan Vilara, Dumitru biv vel medelnicer.
1 Loc alb.
2 Pentru : s-au.
3 Pentru : smult = smuls.

Veliiii boieri aratd prin anafora cd Petre din Bueuresti se rejudeed cu Stanciu ceaus agesc edruia
552
1778
ti cere zapisele de stdptnire a mosiei Vdrlesti (jud. falomila ). Standu pretinde la rtndu-i 40 de
sttnjeni de movie potrivit unei hotdrtri a departamentutui al 2-lea. Divanul hotdrdste ca ispravnicii
sd aleaga mosia lui Pere, iar de vor prisosi 40 sttnjeni, acestia sd fie ai Staneiului. Domnul tntdreste.
mai
22
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar.
Poruncim dumneavoastra ispravnicilor sa rinduiti boerinasi, carii, mergInd la fata lo-
cului, sa ail:4 a urma dupd zapise, dupa scrisori, si dupa sta<pi>nire veche a face alegere. Si
de vor raminea odihniti amindooa partile, vor pune si pietri In scris si sa vie la divan.
1778, mai 22.

Preaitnnaltate doamne,
Din luminat porunca Innaltimii tale, vatafu de copii za divan au adus Innaintea noastra
la judecata pe Petre de aici din Bucuresti i pe Stanciu, ceaus agesc, cu doao jalbi ce au fost
dat la manila ta acestiia, unul Inpotriva altuia, adica numitul Petre jaluindu-sa cd, dupa ju-
decata ce au avut la <al> 2 <-Iea> depertament, nu va Stanciu ceausu sa-i dea doao zapise
de o mosie a lui, anume Vrlestii din sud Ialomita, iar Stanciul ceausu jaluindu-s ca, dupa
anaforaoa boerilor ot <al> 2 <-1ea> departament ce scrie Innaltimii tale ca sa sa traga mosiia
Varlestii si din prisos sa sa dea Stanciului 40 st1njeni de mosie, jalueste Stanciul ca nu prii-
meste Petre 0 traga mosiial. Pe carei cercetindu-i cu judecata, en pentru acele doao zapise
ce cere Petre, raspunse Stanciul ceausu ca, la rascumpararea acestor o suta saizeci si sapte
stinjeni de mosie din Varlesti ce au rascumparat protopopu Nicolae, tatal acestui Petre, dupa
cum sa vede printr-aceste carti de judecata a preasfintii sale parintelui mitropolitului i a dum-
nealor velitilor boeri, cu leat 1765 iunie 8, ar fi avind banuiala ca nu s-au dat bani la frate-san
raposatu Tanase <al> 2 <-lea> vistier, fiindca sa gasesc zapisile acestii mosii tot Intr-acelelalte
scrisori ale frate-sau Tanase vistierul si pentru aceia zice ca tine acele doao zapise si nu le (IA.
Pentru care, numitul Petre jaluitorul aduse marturie pe Florea diiaconu, cid marturisi
innaintea preasfintii sale parintelui mitropolitului cum cd Insusi acel Petre au numarat atunci
bani in mina vistierului Tanase pa masa In vistierie, pe acesti o suta saizeci si sapte stinjeni de
mosie ce au rascumparat-o protopopul Nicolae, tatul acestui Petre, fiind el trimis ca un mipo-
citor si fiind esita de la neamul lui, acea mosie.
Drept aceia, dupa aceasta dovada si marturie, sa vede ca banii de rascumpararea acestor
o suta saizeci si sapte stInjeni de mosie s-au dat la vistierul Tanase si rail tine acele doao

610
www.dacoromanica.ro
 zapise Stanciul, ceausul agesc, i gAsim cu cale, orinduitul zapciu, vAtaf de copii, sA ia dA la
Stanciul ceausu acele doao zapise ce le cere Petre si sA le dea in mina lui Petre, jAluitorului,
iar pentru patruzeci stinjeni de movie ce cere Stanciul ceausu din prisosul acestii mosii VArlestii,
iiindcA vazum la mina lui un zapis al unui popii Nicolii Rusul cu leat 7167 iunie 3, dA sint
acum ani o sutA noaAsprezece, prin care zapis vinde patruzeci stinjeni dd mosie dA la VArlesti
la BAncul izbasA ot Stoenesti, din care sA trage acest Stanciu ceausu, i fiindcA ne mai arAtA
si o carte iscAlitA, dd judecatA, iscAlitA dA preasfintila sa pArintele mitropolitul i dA dumnealor
velitii boeri cu leat 1765 iunie 8, intru care sA hotAraste Ca, de nu va scoate popa Neculae la
maidan zapisu cel vechi de vinzarea mosii VArlestii, sA aibA a stApini Dumitru logoffit, tatul
acestui Stanciul ceaus, acei patruzeci stinjeni de mosie dupA zapisu de cumpArAtoarea ce au
cumpArat-o mosi-sAu, gAsindu cu cale sA fie luminatA porunca innAltimii tale la dumnealor is-
pravnicii Ialomitii, ca sA orinduiascA doi boerina5i din partea locului ca sd tragi aceastA mosie
VArlestii dupA obicei in fata locului 5i intii, sA sA scoata 5i sA aleaga mosiia cea pArinteascA
(IA bastind a lor, ce au, si apoi sA scoatA i acei stinjeni trei sute ce sint rAscumpArati de pro-
topopu Neculae dA la dascalu SArban, dupA cArtile de judecata i dupA alte scrisori ce sA vAzu
la mina lor. Si de va prisosi mosie mai multA din mosiia VArlesti, atunci sd aibA a da acesti
stinjeni patruzeci Stanciului ceausului, iar neprisosind, si rAmiie nesupArati. Noi asa am gAsit Arti. St. Sue
Ms. nr. 6.
cu cale, iar hotArirea cea desAvirsitA rAmine a sA face de cAtre innaltimea ta. f. 185 v.-186.
1778, mai 20.
Panh Filipescu, vel dvornic, Stefan vel dvornic, vel logofAt, Scarlat vel logofat,
Manolache Cret<ulescu> vel clucer.
Incepe alt scris, cu altA cernealA.

Velifii boieri aratd prin anafora cA un slujbas telal din Bucuresti reelamd neplata telallcului pentru
strigarea la mezat a casei decedatului sluger lordache Vdcdrescu si a lucruritor polcovnicului
Ianache Sterian. Cercettndu-se s-a constalat cd cele cuvenite se pldliserd starostelui Iorga,acwn
decedat, si se holardste ca urmasii acestuia sd implineascd telaltcul slujbasului. Domnul tntdreste.
553
1778
mai
23
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Poruncim vAtase dA vistierie, dA la casa starostii IorgAi sA inplinesti acest telallc.
1778, malu 23.
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, vAtafu di visterie au adus la judecatA innaintea noastrA
pA telalu din Bucuresti, care cu jalbA au jAluit innAnimii tale, zicind cA, din luminatA porunca
mArii tale, au strigat la mezat casa rAposatului sluger Iordache VficArescu, cum si niste lucruri
ale polcovnicului Ianache Sterian si nu li s-au plAtit telalicu Si cer 125 dA la casa rdposa-
tului sluger Iordache VAcArescu, din care bani, au luat un ceasornic drept taleri 50 si pentru
ceiIali bani, f Acind sulf innaintea noastrA, au rAmas sA la numai taleri 50, cum 5i dA la pol-
covnicu Ianache au sA ia taleri 38, bani 30.
Care pentru banii dA la polcovnicu Sterian, sA porunceste de cAtre innAltimea ta mai
sus-numitului zapciu, sA urmeze i dupA hotArirea mArli tale sA facA inplinire dA la casa rA-
posatului starostii IorgAi, tar pentru banii ce cer dA la casa rAposatului Iordache VAcArescu,
sA facem cercetare.
Si aducind zapciu innaintea noastrA pA Ivan vistierul cel ce au lost vechil casii rAposa-
tului sluger Iordache VAcArescu, 1-am intrebat pentru ce nu plAteste banii, telalicu telalilor, si
au zis cA 5i el tot telalicu cit Ii s-au fAcut telalilor, i-au dat banii iar in mina rAposatului sta-
rostii IorgAi.
Pentru care, dA vreme cA s-au dovedit cA, atit banii telalicului ce au fost dator pol-
covnicu Ianache Sterian sA dea telalilor, cum si Ivan vistierul ce au fost vechil casii rAposa-

611

www.dacoromanica.ro
 tului sluger Iordache VAcArescu, i-au dat In mina starostii IorgAi, gAsim cu cale sA fie lumi.
natA porunca innAltimii tale, sA sA inplineascA telalicu telalilor pentru aceste 2 pricini dA la
Arh. St. Bun.. casa starostii IorgAi, InsA taleri 50 ce au rAmas sA ia pentru casa slugerului Iordache VAcarescu
M. nr. 8. si taleri 38, bani 30 ce i-au dat polcovnicu Sterian. Iar hotArirea rAmine la InnAltimea ta.
1. 198 V.
1778, maiu 14.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, PanA vet vornic, Stefan Pirscoveanu vel vornic,
vel logofat, Scarlat vel logofat, vel clucer, vel stolnic, vel sArdar, vel sluger.

5 Departamenlul al 2-lea arald prin anafora cd negustorul Ivan Diianul reclamd pe Groza cdpitanul
care i-a oprit la Calafat 31 care cu sare ce urmau sd mearga la Vidin. Cum plrltul neaga, iar ptrtsul
tndicd numai niste martori de lIngd Craiova, divanul holdrdste sd se judece pricina la cdimdcdmia
1778
Craiovei. Domnul tnteireste.
mai
25
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod gospodar.
DupA cum s-au gAsit cu cale dA la judecatA, fiindcA ne arAtA si orinduitul zapciu cA s-au
multumit si s-au odihnit amindooA pArt.ile, spre a sA face cercetare la Craiova, scriem dumi-
tale caimacamule, sA urmezi dupA cum scrie mai jos, a cerceta si a judeca cu dreptul.
1778, malu 25.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumnealui vAtafu dA aprozi aduse la judecatA pA Ivan
Diianul, pHs Grozii cApitan, zicind cum cA doi ani Mint acum de cind, cumpArind el de la
Ocna cea Mare 31 carA dA sare ca 55 o ducA la Diiu pentru chiverniseala lui si mergind cu
carAle pita la Calafat In vad, au mersu piritu fiind fost cApitan, 1-au tutors cu carAle innapoi
cale de 8 ceasuri si 1-au tinut 4 sAptdmini. lit urmA vAzind cApitanu cA mai tree si alte carA
cu sare tot la Diiu, 1-au slobozit si pA el, prAdindu-1 cu taleri 50 si cAutind alti chirigii dA au
IncArcat si i-au dus sarea la vad, au cheltuit fried, <si> din pricina lui sA aflA pAgubas de ta-
lent 500, afarA din pradA.
174A fiind si piritu, de tot au tAgAduitu, zicind cum cA nu numai cA nu i-au <luat> ne-
mic, ci incA nici In ochi nu 1-au vAzut cu sare dupA cum zise el, fArA cit numai cA-1 stie mai din
nainte vreme cA 55 afla <la> Vidin slujind pA lingA un turc si cum cA la facerea lui, cApitanu
au avut luminatA porunca mArii tale de a nu lAsa pd nimeni sA treacA, mAcar un grunju de
sare, dar au gAsit alte 100 dA carA de sare ale unui Mihai de la Nis ce avea tovArAsie cu
un turc si pA acelea le-au poprit, apoi le-au slobozit. Din luminatA porunca mArll tale s-au In-
trebat jAluitoru de are dovezi la aceasta, adicA rAvasele cele obicinuite ce le dau cAmArasil
de cumpAratoare, si la ce vreme au cumpArat sarea si de are rnarturi cA 1-au enbodisit piritu
si nu 1-au lAsat sA treacA si cA 1-au pradat cum zice, si au rAspuns cA nici au luat rAvas, nici
are. PA urmA s-au intorsu de au zis cA au luat, dar 1-au pierdut, iar vremea clnd au cumpArat
sarea nu stie, fArA numai, stie cA acesta era cApitan. Martori are, numai slut prin satele Craiovii
si li este cu anevoe a-i gAsi, numai pA unul 11 are stiut, anume Mladin capitanul, care au fost
varnes la Calafat. L-am Intrebat, mers-au la dumnealui caimacamu Craiovii sA sA jAluiascA, si
zise cA au dat jalbA, dar rAspunsul nu i-au esit. Acest tacrir al jAluitorului ne-au pus la bAnuial A
cum cA rAu jdlueste.
Deci, noaA ni sA pare a fi cu cale, de vreme ce amindoi 55 aflA sAzAtori In partea Craio-
vii si Grozea cApitanu la toate au pus tag si jAluitou aici dovezi r.0 are, sA fie luminatA po-
runca mArii tale cAtre dumnealui caimacamu Craiovii sA-i judece si acolo poate sA-si afle drep-
tatea, de va avea, iar de sA va dovedi cum cA cu jalbA mincinoasA au supArat divanu mArii

612
www.dacoromanica.ro
tale, atunci, dupd Instiintarea ce va face cAtrA manila ta, dumnealui caimacamu Craiovii
prin anafora, a va hotArl dupd cum va fi luminatA porunca mdrii tale. Tar cea desAvirsitA Arh. St. Bur..
Ids. nr. 6,
hotArire rAmIne a sA face de cAtre Inndltimea mdrii tale. f. 188.
1778, mai 23.
Ianache Mav<rodin> paharnic, Barbul Cior<ogirleanu> biv vel sluge, Nic<olae>
sluger, George Cana le.

Deparlamenlul al 2-lea aral6 prin anafora ca Radul (jud. Argq) reclam6 pe Ionif6 care lmpreund
cu Ghinea i-au hull 53 rtmdlori. Reclamanlul avusese tov6r6sie cu Ghinea care susfine cd amdlorii
erau ai sal. Cum vreme de un an j6luilorul nu depusese nici o plIngere, divanul holdrdsle ca isprav-
nicii judefului s6 fac6 judecat6 In Ire cei doi tovardsi. Domnul Intdresle.
555
1778
mai
26
Io Alecsandru loan Ipsilanti voievod.
Dui:4 cum s-au gasit cu cale dd la judecatA, orinduim pd sluga domnii mele aprod ceau-
sdsc...1 mumbasir, si poruncim sit sA ulmeze cum scrie mai jos.
1778, mai 26.
Presdnnaltate doamne,
Din luminatd porunca mArii tale, dumnealui ceausu de aprozi aduse la judecatA pe Radul
din sud Arges, phis lui IonitA sin dumnealui stolnicu Gheorghe, ziclnd cum cd un an este acum,
de and aflindu-sA el dus de acasA la treaba lui, s-au sculat pirtlu IonitA dinpreund cu un
Ghinea comisaru, au mers la casa lui si, fArd dd judecatA si fArd dd a le fi cinevasi dator,
i-au luat 53 dd rimAtori si sA aflA pAgubas.
Fatd fiind si pIrItu Ionitd, rAspunse cum cd avind datorie de bani la acel Ghinea si
neavInd cu ce sa sA plAteascd, i-au zis cd are niste rtmAtori de o tovArAsie, ci sd-i priimeascd
drept plata banilor ca sd sA exofliseascd. Duclndu-1 Intr-un sat, i-au dat acei rlindtori, pd
care luIndu-i, i-au dus de i-au dat la pdstor In turma sa si tiindu-sd cd este stApIn pd dinsii,
au cheltuit, i-au hrdnit Ord i-au scos din iarnd, acum este atlta vreme, vede cd vine acesta
de-i cere rfmAtorii, dar (Id shit ai lui, dA nu shit, nu stie, fiindcA altd datA nu 1-au mai
vdzut.
Am Intrebat pd jAluitor de au avut vreo tovArdsie sau altd pricind cu acel Ghine, sau
dd i-au fost cevasi dator, si zise cum cd hied mai dinainte vreme au avut o tovArdsie, iar dd
rimAtori, dar are deosebitd judecatd, fiindcd are sd mai ia dd la dInsul, iar nu sd dea. L-am
Intrebat dA s-au judecat Ghinea la dumnealor ispravnici, aflindu-sA amindoi sAzdtori tot la
un loc, si de are vreo carte de judecatd dupd care sd curgA pricina a porni jalbA asulra pl-
ritului si zise cd nu are, dar in trei rInduri i-au fAcut dumnealor ispravnicii soroace la Ghinea
sd meargd sd sA judece pentru aceastA pricind 5i nu 1-au putut gdsi. L-am Intrebat cum cld
nu 1-au putut gdsi Intr-un an, sd sd judece, au doar lipseste din pdmIntul Orli < ?>. i zise cd
nu lipseste, ci incA sA aflA 5AzAtor la satul Ursii tot Intr-acel judet, numai nu 1-au putut In-
tlIni, dar acum gdsindu-si rfinAtorii !litre ai plrltului, <Ii> 5i cere ca drept bucatele lui.
Deci, noi vAzInd cd Insusi jAluitoru mArturiseste cd au avut tovArdsie cu acel Ghine cu
care hied nici pInd acum nu s-au mai izbrAnit 5i Ghinea i-au luat rImAtorii ca cum ar fi fost
ai lui sau ai tovArdsii lui, pe care i-au dat pentru plata datorii lui la ptritu IonitA, la care sA
5i cunoaste cd au tAcut jAluitoru un an si nu s-au judecat cu Ghinea tovardsu lui, sd-si iz-
brdneascd pricina.
Dupd care judecatd, sA sd dovedeascd dd i-au luat Ghinea rlindtorii fArd dA cale 5i iardsi
fArd dA cale i-au luat plrltului ca, cu lucru strein sd-si fi plAtit datoriia lui, ni sA pare a fi
cu cale aceastd cercetare 5i judecatA de tovArdsie Intre Radu jAluitoru si intre Ghinea, de
vreme cd sd af IA arnindoi sAzAtori la un loc. Pentru ca sd nu mai vie pA aici sd sd cheltuiascd.
si sd-si piarzd si vremea lucrurilor lor, sA fie luminatd porunca InnAltimii tale cu un mumbasir

613
40 0. 758
www.dacoromanica.ro
 s mearga sa-i ia pa amindoi sa-i duca Innaintea dumnealor ispravnicilor da judet ca sil ii sa
faca acolo da catre dumnealor judecata, i dupa cum vor dovedi adevaru i vor gasi cu cale,
cu anafora sa instiinteze marii tale, dupa care sa sa dovedeasca, da are vreo dreptate jaluitoru
Arh. Rt. Rue., la pira ce face acum asupra ptrItului Ionita i atunci ii sa va hotarl. Iar hotarirea ramine la
Ms. nr. 0,
f. 191 191 v Innaltimea ta.
1778, main 23.
Ion Mavrodin paharnic, Barbul biv vel clucer, Nicolae biv vel sluger, George
Canale.
1 Loc alb.

5 rDiuellareil reve
enntdult.caalde2-Itaeapoarpaaldzatin fia.ndaer loarasoctiaSalcaesnlcuaiadinAnFaunod menoioe(j dudin. SS taoaecn)4t.

vita). Cum ptrtiii staptneau de 60 de ani acea movie se arata ea dupa pravila, ptrtsii n-au dreptate.
zoDtmavbiod,

1778 Domnul Intaresie.

mai
26
Io Alecsandru kan Ipsilant voievod i gospodar.
Dupa aratarea judecatii, de vreme ce insusi pirisii nu tagaduesc de stApinirea din 60 de
ani, nici si-au mai cautat, precurn nici temeiuri la mina de niscareva scrisori, iarasi n-au, cererea
Ii iaste fart de nici o dreptate si poruncim numitii mai jos plrlti sa stapineasca cum au stapi-
nit fntr-aceasta sumA da ani, dupa hotaririle pravilii.
1778, malu 26.

Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, dunealui vatafu za aprozi aduse la judecata pa
Stanca din satu Fundeni sud Saac, i pa popa David fii-sau, ptrli fiind popii lui Voicoi Anii fameii
de la satu Stoenesti sud Dimbovita, zicind plrlii ea 2 zapise i o ocolnicA da mosie Stoenesti
le-ar fi dat un Sarban socrul Stancai la un Neagoe fratele lui Bosoicu si de la dinsul au ramas
la fii-sau Rauta, ce sa trage tot din neamul lui Sarban, si le cere acum ca sa caute i ei parte
de mosie, fiinda au fost Instreinati In tara ungureasca i acum au venit.
intrebindu-sa fall tagaduia ca nu stiu de aceste scrisori, pa urma fiindu-le
teama de juramtnt, au spus adevarat ca acele zapise i ocolnica s-au pus zalog la Negoita Fusea
de la Tirgoviste aratind i dooa scrisori ale Fusii, unul cu leat 1774, altul cu leat 1777 maiu,
In care scrie de a fagadueste ca le va cauta acele zapise si le va da, fiindca le are si el
pierdute.
Deci, vazind ca piriii Insusi arata ca au fost Instrainati, am intrat In cercetarea stapf-
nirii, de au staptnit vreodata mosiia, cu acele doua zapise i ocolnica, sau nu, si Insusi cu
graiul kr spusera adevarat ca acel Sarban socrul ptrlii Stancai, Inca din tineretele lui au fugit
fn tam ungureasca i acolo au Insurat pa un fecior al lui, anume Voico, luind fntru casatorie
pa aceasta Stancit pIrla, cu care au Mut fecior pa popa David ce sa zice mai sus. Au mai
aratat Stanca, ca barbatu ei Voico, s-au nascut tot In tara ungureasca i ca 15 ani ar f i
fost <avind> Voico barbatl-sau and s-au casatorit i ca 45 da ani slut de chid s-au luat
Intru casatorie, care socotindu-sa, sa facu ani 60. S-au Intrebat si de venirea kr din streina-
tate aci, de citi ani shit, si zise papa David fecioru Stancai, pirlii, ch slut 14 ani de cind au
venit, i aici au Invatat carte si s-au preotit, iar Stanca muma-sa, slut ani 7.
Deci, de la 60 de ani pina la 14 ani, Ora chid au venit popa David din streinatate
aid In tars, sint trecuti 46 la mijloc i ca nu si-au mai cautat, i dupa ce au venit aici, ia-
rasi au Mut Were popa David, cu pricina ca n-au stiut pinA ce au venit mumA-sa i ca mu-
ma-sa de 7 ani de and au venit, iarasi n-au priimit nici o pint pina acum. Vend pentru mai
bun& descoperire a neamului lor si de au mosie i plriii dupa numitele sineturi ce le cere toc-

614
www.dacoromanica.ro
mai acum peste 60 da ani i s vad dupa aratarea neamului a au mosie, cum si din za-
pisele ce au fost la Sarban, dar n-au stapinit. Care, pentru ca au avut mosie i n-au stapinit,
am cautat ca sa vedem la un lucru ca acesta, In ce chip poruncesc pravilele Inparatesti :
13L6Mov y-ov, TITXog Lp, =pi Searcorfatg. "OXci Tic npilyvaTec p.e TeC ChCIVLTCC v.*
iEOUCSECKCNTCCL [LET& 10 xra 20 xpvouc, 10 viv &Tot; ot vmoxiipt eIvou ncepdvreg surd Siv
ivxlv1cn1 treyor0 nvic: -r6 Si &mac Xotrcouv p.cotpLEZ lint) T6V rnov Tofig. 2

Pentru care urmInd si noi dupa pravila, zicem ca Stanca i popa David fii-sau, OHO!, Arh. Bt. Bum.
me. nr. 7.
ramln fr cerire. Iar hotarlrea rmlne la Innaltimea ta. f. 60-61.
1777, levruarle 12.
Barbul sluger, Nic<olae> Cuz<i> sluger, George Canale.
1 Corect piritii.
2 Adica : Cartea 31, titlul 12, despre stapinire. Toate lucrurile i cele nemiscatoare s
ramlna In proprietatea celui care le stapIneste timp de 10 si de 20 de ani, adica timp de 10
ani atunci dud proprietarul este prezent si nu le reclama, i timp de 20 de ani atunci dud
proprietarul este absent, fiind departe de locul sau.

Velifii boieri arald prin anafora cd Liica din Bucuresti cere un nou soroc pentru plata datoriei,
cdtre Ionifd Roatd cdruia i-a pus amanet o casd din mahalaoa Popii Ddrvasi si o bdcdnie. Cum
lonifa Roald prelinde plata tntregii datorii divanul holdrdste vtnzarea amanetelor la mezat.
Domnul intdreste. 1778
mal
28
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Dupa cercetarea ce au facut dumnealor velitii boeri i dup cum au gasit cu cale, In-
trim domniia mea, asa sa sa urmeze cum scrie mai jos si zapciule ce esti orinduit, la vreme
sa fad Inplinire i savirsirea hotaririi judecatii, iar da nu sa va odihni vreo parte si va avea
a face apelatie, iasa si la divan.
1778, mall' 28.

PrealtnnAltate doamne,
Liica din Bucuresti au avut judecata la dumnealor boerii judecatori ot <al> 2 <-1ea>
departament cu Ionit Roata pentru taleri 300, ce prin zapis 1-au Inprumutat acest Ionita
Roata. Pa care juclecata, neodihnindu-s Liica, au dat jalba innaltimii tale si dupa jaLa lui
cu vataf de aprozi ni s porunceste da catre Innaltimea ta ca s cercetam si noi aceasti jude-
cata i cu anafora sa Instiintam Innaltimii tale. Si aducInd zapciu Innaintea noastra, atit pa
Liica jaluitoru, eft si pa Ionita Roata, ne-au aratat Ionita Roan un zapis al Liicai d la
leat 1775 martie 27, Intru care scrie c 1-au inprumutat cu taleri 300 cu dobinda 10 ani doi,
cu soroc da doi ani. Pentru care bani, scrie ca si-au pus amanet casile lui I cu o pivnita ce
are In Bucuresti In mahalaoa Popii Darvasi, ca nedlnd banii la acest soroc, sa-i fie casile sta-
tatoare, drept acesti bani. Si deosebit, arata ca au facut Liica tocmeal cu Ionita, da i-au
dat casa i pivnita In chirie pa an cite taleri 30 sa-si pue yin sa-si vinza Intr-Insa cum si o
bacanioara ce o are au dat-o iarasi lui cu chirie, care zapisu sa vede CA au trecut peste soroc
Inca un an si Liica nu si-au platit aceasta datorie. Am Intrebat pa Liica ce raspunde pentru
acesti bani, zapisul, nici datoriia nu si-au tagaduit, numai cerea ca sa sa scazd cu acea chirie
a pivnitii i a casii intr-acesti trei ani dt au stapinit-o Ionita, din capete, iar nu din dobinda
banilor, ziclnd si aceasta ca el bani nu are cu ce sa-i plateasca i sa priimeasca Ionita casa
si pivnita tails! In chiHe pina sa va plati da banii ce este datorici Ionita, ca pivnita i casa nici-
cum nu va sa mai primeasca, zicInd ca nu-i mai este da trebuinta. Si dupa cerirea Liicai,
i-au c erut aceasta chiHe ce mai sus sa arata i capete, i doblnda i-au ertat-o, numai sa-i dea

615

www.dacoromanica.ro
 banii acurn. 5i fiindca deosebiti de acesti taleri 300 ce 1-au fnprumutat pa Liica, mai are la
dinsul Inca taleri 43 si bani 15 du pa o socoteala da niste yin, care si dintr-acesti bani au
mai scazut Ionita chiriia acei bacanii oarecum si alte cheltueli ce au mai aratat Liica si au
ramas Liica dator bani buni lui Ionita, taleri 222 capete, adica taleri 200 din taleri 300 ce s
coprinde In zapis i taleri 22 du pa acea socoteald da yin. L-am intrebat pa Liica, da vreme
ce Ionita i-au ertat dobinda Intr-acesti 3 ani la acei taleri 300, poate sa plateasca acei taleri
222 ce mai ramin acum si zice ca putere n-are, fiind sarac.
Care la aceasta, Insusi Ionita au priimit Innaintea noastra da i s-au mai pus soroc Liicai
da acum pina in trei luni, pentru care si noi gasim cu cale ca de nu-i va da Liica banii la
acest soroc, sa fie luminata porunca innaltimii tale catre starostea (IA negutatori ca sa scoata
acea casa si pivnita Liicai la mezat si sa plateasca datoriia lui Ionita. Si macar ca zicea Liica,
ca aceasta casa este zestrea sotii lui, pentru ca sa pagubeasca pa datornecul Ionita da acei
bani, dar Ionita ne arata un zapis ce 1-au pus Liica amanet al soacrai Liicai da vInzarea casii
i a locului ce 1-au cumparat Liica cu bani de la soacra-sa, care sa vede ca nu este da zestre
Arh. S. Bus., nici locu, nici casile, ci slut cumparate da el. Noi a cercetarea ce am Mut, aratam marii
Ms. nr. 6.
4'. 193 v.-194. tale, iar hotarirea ramine la innaltimea ta.
1778, main 1.
Neculae Dud<escu> vel ban, Pana Filipescu vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel
dvornic, Manolache BrIncoveanu vel logof at, Scar lat vel logofat, vet clucer, vel
stolnic, vel sardar.

Veliiii boieri aralA prin anafora ca Constantin postelnicel voind sA-si vtnclA mosia din Glina (Ilfov )
558 pentru plata unor dalorii, Maria BAlaceanu, protimitard ca vecind a mosiei, refuzd sA semneze
aclul vinzrii, sau sA o cumpere. Holdrindu-se vinzarea se cere domnului intdrire. Domnul lnldreste.
1778
mal
30 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
tntarim si domniia mea si poruncim sa sa urmeze cum scrie mai jos Intr-aceasta anafora,
spre a stapini cumparatoru cu buna pace.
1778, malt' 30.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, vatafu de visterie au adus la judecata innaintea
noastra pa Costandin postelnicel, care cu jalba au jaluit Innaltimii tale pentru Mariia Balaceanca,
cum ca, f iind el dator pa la unii altii si neavind cu cc plati, avind o mosie in sud Ilfov ce sa
cheama Glina, care mosie fiind alaturea cu mosiia mai sus-numitei Balacencii si gasind el mus-
tiriu ca sa-si vinza mosiia lui si sa-si plateasca datoriile ce este dator, Mariia Baldceanca, fiind-
ca sa protimiseste cu vecinatatea, nici nu iscaleste zapisul vinzarii, nici nu da bani pa clt da
acel mustiriu. Care pentru aceasta sa. vede ca s-au judecat si la dumnealor boerii judecatori,
ot <al> 2 <-1ea> departament si I-au hotarft judecata, or! sa dea banii ce da acel mustiriu
acuma, sau, cid nu-i trebuie mosiia, sa iscaleasca zapisul si dupa acea judecatd, Inca pina acum
nici n-au iscalit zapisul, nici nu da banii ce <IA acel mustiriu. 5i din luminata porunca InnAl-
timii tale, aducind zapciu si innaintea noastra pa Manila BAlAceanca, unde Bind fata si prea-
sfintlia sa pdrintele mitropolit, am intrebat-o, da-i trebueste aceasta mosie, sa-i dea banii ce
da acel mustiriu si sa o ia dumneaei, sau, da nu-i trebueste, sa iscaleasca zapisul da vinzare,
si zise ca da i-ar da mosiia aceasta cu pretul de and au cumparat-o cid la vara-sa Chirculeasa,
de slut ani 53, ar cumpara-o ia, iar cu acest pret ce da acum mustiriu care s-au gasit, nu-i
dii mina, nici nu iscaleste zapisul.

616
www.dacoromanica.ro
 Drept aceia, noi gAsim cu cale, dd vreme clad nici nu va sd iscAleascd, nici nu dd bani,
pretu ce s-au gdsit acest mustiriu ce dA acum, sd fie luminatd porunca Innltimii tale, ca sd
a intAreascA stdpinirea acestui cumpdrAtor ce s-au gdsit acum dd dd bani pa mosie, si cu Arh. St. Buc .
luminatd pecetea InnAltimii tale, Iar hotdrirea rAmine la innAltimea ta. M. nr. O.
C. 184.
1778, malu 26.

Pand Filipescu vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel vornic, vel logof At, Scarlat vel
logofdt, vel stolnic.

Divanul Craiovei arald prin anafora cd a judecat pricina lui Constandin Drdghicioiu care reclamd
de la Nica starostea o pereche de paftale, constituite amanet pentru un Imprumut de 200 (alert.
Constattndu-se cd paftalele nu se mai gdsesc In posesia starostelui care a fost contrIns sd le remitd
altor creditori $ i cd pe nedrept a pldlit el cei 200 (alert divanul holdrdste sd aibd pirttul bund pace
559
1778
pentru paftale", iar cei 200 (alert platili reclamantului sd-i fie Intorsi. Domnul intdreste. mal
30

Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.

Dupd cum sd coprinde mai jos, intdrim i domniia mea, asa sd sd urmeze si scriem du-
mitale cinstit si credincios boeriul domnii mele, Theodorache biv vel clucer, caimacamule, sd
faci si inplinire spre sdvirsirea hothrtrii, iar ceilaltA parte, dA nu este odihnitd, sd-1 trimitep aici
la divan.
1778, maiu 30.

Preatnnaltate doamne,
Dupd jalba ce au fost dat mArii tale Costandin ot Craiova pentru pricina a taleri 200
ce au fost dat tatd-sdu DrAghici cdpitan cu dobindd la rAposatu Toma BrAiloiu ot feat 1763,
drept care bani s-au fost pus amanet din casa BrAiloiului la numitul Draghici, o pareche paf-
tale de auru, pentru care au fost cheza si popa Mihai potropopu, i de atunci fiind vreme (IA
citiva aM, au fost luat numitul jaluitor intr-acest trecut an, numai capetele dA la Nica, staros-
tea de negutAtori al Craiovii, prin judecata noastrd. Si cerind Intr-acea jalbA a i sA Inplini si
dobinda banilor tot dA la Nica, s-au fost orinduit cld cdtre Innaltimea ta la dumnealui vel ban
ca sA cerceteze In condicile dd judecAtile ce sd cautd aici la divanu Craiovii i dupd poruncd
cercetind prin anafora, au instiintat innAltimii tale cd la trecuta fund a lui aprilie s-au cdutat
judecatd de rindu acestii datorii si curgerea pricinii intr-acestasi chip au fost 0, pentru acesti
taleri 200 fiind amanet acea pAreche de paftale la casa lui DrAghici cdpitanu, puse de Manila
sotiia raposatului Tomii Briloiu, au mai fost datorie si la un turc o sumd de bani. Care viind
i cAutindu-i banii, au aflat a acele paftale Ont puse zalog si au cerut dd la dumnealui sat.-
darn Nicolii, fiind atunci caimacam, ca sA scoata acele paftale dd unde shit, sd sA vinzA si,
de ar fi de pret mai mult, sA plAteascA amindood datoriile. Pa care luindu-sd dd supt zAlojire,
au fost In mina dumnealui sArdarului, dind si adeverintd la mina potropopului Mihai, chezasu
Brdiloiului cdtre DrAghici cdpitanu pentru bani, ce este scrisd cu feat 1768 avgust 6, la acea
vreme lipsind dumnealui sArdaru din cAimdcdmie, dind si rdzmirita, nu sd stie acele paftale
uncle shit, multA vreme. si Mariia sotiia lui DrAghici cdpitanul, trAgind la judecatd pd Gheorghie,
fecioru potropopului Mihai, s-au aparat cu adeverinta ce o didese dumnealui sArdaru cind luase
paftalile din zdlojire.
Pentru care, fActndu-sd instiintare i dumnealui sdrdarului Nicolii, aflindu-se ispravnic
la Mehedinti ca sA arate cum tie pricina, au trimis rdspunsu cd la plecarea dumisale din
Craiova le-au Idsat In mina numitului Niche, priimind la aceasta si carte de blestem i deosebit
i-au fost trimis i vechil pa un logofetel condicar al judetului de au stAtut fatA la divan, si
acele paf tale rdmiind a le rAspunde Nica starostea si el tagaduind cd nu sint la dInsul, nici
le-au dat acelui turc pentru datorie, s-au lost gdsit cu cale ca ori sd priimeascA blestem cd

' 617

www.dacoromanica.ro
 nu le-au luat, nici cA le-au dat turcului pentru datorie i sd aibd pace, sau sA plAteascd acei ban i.
Si Nica neputind atunci priimi blestem, au plAtit atunci acei taleri 200 Marii DrAghicioaii.
Deci, i dumnealui vel ban vzind hotarirea noastrd, cd Nica n-au putut priimi intr-acesta-si
chip, ci au plAtit bani, au gasit dumnealui cu cale ca si doblnda banilor sA o plAteascd tot
Nica, iar dind amanetu de fatA, sA aibA pace dindu-i-se Innapoi 1 acei taleri 200 ce au plAtit.
Care anafora a dumnealui vel ban Intrindu-s 1i dA cAtre innaltimea ta, ni sd porunceste ca
sd sA facA Inplinire de acei bani, iar ceilaltA parte de nu este odihnitA si are a face apelatie,
sd-i sorocim ca dupa sarMtori sa vie si la divan. Si dupd porunca infatisindu-sii innaintea
noastrA pA amIndood partile, s-au Intrebat Nica ce are sA mai rdspunzd i zise ca atunci la
trecuta lunA a lui aprilie and s-au judecat aici la divan pentru pricina acelor paftale, fiindcA
au fost trecutd multA vreme la mijloc si au fost uitat pentru luarea paftalilor si el pentru
cinstea sa, temindu-sd si de suflet ca sd nu priimeascd blestem, au voit de au plAtit acei taleri
200, iar acum cAutInd prin scrisorile ce au avut, atit aici in Craiova, cit i la Bucuresti, au
gdsit calfa ce 1-au avut la bolta din Bucuresti, adeverinta pentru acele paftale ce este scrisd
cu leat 1768 avgust 21, cu 15 zile fAcutA mai In urma adeverintii dumnealui sArdarului, ce
i-au dat-o la potropopu Mihai cind i-au luat paftalile din mina si sA vAzu iscAlit Irimiia vor-
necu ce au fost i capichehaia la Diiu, fiindcd 1-au fost lAsat dumnealui sArdaru, cind au mersu
la Bucuresti, vechil In locu dumisale i Theodorache polcovnicu, precum i mArturii, Stefan
<al> 2 <-1ea> pitar i dumnealui sluger Ionita BrAiloiu ce au fost atunci <al> 2 <-1ea> armas,.
In care scrie cd pentru acele paftale da auru cu diiamanturi ale Tomii Brailoiu ce le-au fost
dat dumnealui sardaru supt pdstrarea NicAl, apucindu-i pA dumnealor, negutdtorii turci, pentru
datoriia numitului BrAiloiu ce au fost dator la un Murtalipl aga, au luat acele paftale dd la
dinsul i, fiind multi negutatori de fata, le-au priimit dumnealui Hagi Daut drept taleri 400
si s-au scris In dosul zapisului de datorie. Si fiindcA Nica au fost dat adeverinta la dumnealui
sArdaru pentru acele paftale, cum cd i le-au dat supt pdstrare, i s-au dat Nicdi dd cAtre dum-
nealor, acea adeverinta pentru luarea paftalilor.
Ci, dd vreme cA acele paftale, Nica starostea, din porunca dumnealui sArdarului Nicclii,
le-au priimit intru pdstrare i acum s-au dovedit cd iardsi din porunca vornicului Irimii, cc au
fost vechil de caimacam, le-au dat In mina dumnealor, ph' care si dumnealor le-au dat In
mina turcilor pentru datorie, dupA cum adeverinta aratA, noi asa gAsim cu cale, ca de acum
Innainte Nica sd aibA bund pace pentru acele paftale, i acei taleri 200 ce i-au fost dat, sA-i
Intoarcd Costandin DrAghicioiu lnnapoi ca sA nu rdmie Nica pdgubas, si ei orice va avea cu
Arh. St. Buc.. acei ce au luat paftalile, Isi va cduta prin deosebitd judecatd.
M. nr. 8.
1. 184 v.-185. PArerea noastrA Intr-acestasi chip iaste, iar hotArtrea rArnine la innAltimea ta.
1778, ghenarie 11.
Theodorache clucer, Stefan Bibescu, Ion sdrdar, Ion sluger.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd vdduva Maria lui Chioncaz din Rtmnicul Vticea 4i
560 reclamd averea lsaM de solul ei prin diald. Intructt nu s-au prezentat tn instanla egumenul mdneis-
tirii franliscanilor" dirt Rimnic i Antonicd Nicolanfie, primul In calitate de epitrop si al doilea
ca delinator al periusiei mortului, domnul porunceste cliemarea tor tmpreun cu reclamanta In fala
1778
caimacamului Craiovei spre a se stabili activul succesiunii si a se face tmplinire dd dania jalui-
mai torei".
30

Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.

Dui:4 jalba ce s-au fost dat domnii nide din partea egumenului frantiscanilor cum ea
acel mort sA afld dator, cerind <a> avea ingAduiall dA cAtre Manila pentru dAnie ca sd sd
plAteascA Intl! datoriile, am rinduit la dumnealui caimacamu Craiovii sA sd caute acolo pricina
aceasta.

618

www.dacoromanica.ro
 Ci dar, fiindcA acolo slut 5i rAmasele mortului i epitropi 5i amIndooA partile iarA5i de
acolo, poruncim ca sA meargA la Craiova cum sA coprinde 5i intr-aceastA anafora la hotArtrea
judecAtii, insA dA vreme ce Mariia sA jAlui dA aceasta cA epitropu dinpreund cu Nicolantie,
care dintr-In5ii va rAminea a-i rAspunde daniia ei cu care au inpArtAsit-o mortu, bArbatt-sAu,
cu pricina aceasta cA stilt datoriile a sA plAti, Intli indalungeazA vremea dA nu poate lua
treaba sfir5it, iatA scriem dum<itale> biv vel clucer, caimacam Craiovii, acum sA aduci fata pa
egumen i pA Anton Nicolantie i pA Pluitoare ; sA cercetezi cu amAruntu, Intui dA averea mor-
tului, f Acind catagrafi dA toate pinA la unu, dui:a aceasta sA cercetezi 5i cite datorii sint a le
plAti, insA dovedite i drepte. Care luindu-le In scris, sA osebe5ti din averea mortului suma
datoriilor 5i din ceialaltA avere sA sA facA inplinire cid daniia jAluitoarii.
Pentru care, rinduim pd sluga domnii mele ...1 ca sA fie zapciu pentru Inplinire 5i sAvtr-
sire.
1778, mal 30.
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumnealui vAtafu za pahArnicei aduse la judecatA
pA Mariia lui Chioncaz < ?> ot Rimnic sud Vilcea, cu jalba ce au dat cAtre manna ta pentru
AntonicA Nicolantie, dA la care, ca de la un epitrop lAsat dupl moartea bArbatului ei, cerea
partea ce i-au lAsat bArbatl-sAu, ei i mumA-sii, prin diiata ce au fAcut la moartea lui, care
diiatA zice cA sA aflA la egumenu mAndstirii franti5cani1or.
FatA fiind i AntonicA, rAspunse cA el nu este epitrop al mortului, ci este egumenul
mAnAstirii franti5canilor, la care sA aflA i diiata i catastihu dA periusiia mortului. DupA
care diiatA, spre tncredintarea ziselor lui, cum cA nu este el epitrop, ci este acel egumen, ardtA
51 copie adevAratA cid Insu5i acel egumen i dA ceilalti pArinti ai mAnAstirii, fiind diiata scrisd
dA la leat 1775, prin care sA vede cA egumenul este epitrop.
Inpotriva cAruia, iarA5i rAspunse ptri5a el cu adevdrat acel egumen este epitrop, dar
toat periusiia mortului i catasti5ele au intat In mina numitului AntonicA i i acest egumen
este nApAstuit dA dtnsul.
Deci, fiind trebuintA dA a sA InfAti5a la judecatA 5i acel egumen cu diiata mortului, dA
vreme ce nu putem nici intr-un chip la nemic sA dAm vinovat pA numitul AntonicA, mai virtos
fiindcA vedem cA acel egumen incA i-au dat 5i copie dupA diiatA ca sA sA apere dA judecatA,
am hotArit ca sA meargA la divanu Craiovii 5i sA sA aducA acolo i acel egumen ca sA 11 sA
izbrAneascA pricina de acolo, fiindcA toatA pira Marii sA cuvine asupra acelui egumen. Dar
fiindcd iarA5i Mariia rAspunse asupra ce5tii hotArtri el In 2,3 rInduri au dat jalbA la divanu
Craiovii i nicidAcum n-au putut sA-5i izbrAneascA, tot dosind acest Nicolantie 5i cA nu este
nici Intr-un chip odihnitA dA a-5i cAuta pricina acolo, fiindcA dAnadins au venit, ca dA aici
sa-5i izbrAneascA, sA fie luminatA porunca mdrii tale cu mumba5ir sA sA aducA 5i acel egumen Arh. St. Buc..
Ms. nr. 8.
al mAnAstirii franti5canilor dA la Rtmnic sud Vticea, anume Ludovic, aici, ca sA sA Infati5eze f. 188 v.-187.
la judecatA cu AntonicA pentru ca sl-si afle pIrla Mariia, dreptatea.
1778, mal 17.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecs<andru> Grecianu, loan Fot<ino>.
Loc alb.

Boierii epitropi aratd prin anafora cd logofdtul $drban cere sd nu mai fie chezasul lui Costache
Popescu Intructt acesta fund risipitor si neascultdlor, 11 va sdrdci. Cercellndu-se pravila judecdtorii
stnt de pdrere cd minorul (fdrd de vtrstd" ) !pi poate administra singur averea cu restrictia de a nu
face nici o vtnzare. Domnul hotdrdste sd fie puse sub epitropie toate bunurile, mai ales cd o parte
561
dintre ele aparlin i surorii lui Costache, care acum e tnstrdinald. 1778
lunle
2
PrealnAltate doamne,
JAluesc mdrii tale pentru Costache Popescu, cA in anul 1776 s-au rugat dA mine dA
1-am luat in chezA5ie, &Ind Zapisu la Mitropolie pentru 2 mo5ii, o vie 51 8 sAla5e de tigani (ce

619

www.dacoromanica.ro
 era zestre unei surori a lui, ce lipseste tntr-altd tara si cu judecatA s-au dat supt stAptnirea lui,
pinA va veni aceia) ca dA va prApAdi el vreun lucru din cele numite mai sus, sa rAspunzu eu din
casa mea. Acum, luminate doamne, nu numai cA nu-mi dA ascultare la cele ce le povAtuiesc
spre folosul lui, ci IncA vAz cA oi sA mA sArAcesc din fata pAmintului cu faptele lui, ci cu
lacrimi Ind rog sd fie luminatA porunca mArii tale care dumnealor boierii epitropi ca sA-1 apuce
sA-si dea alt chezas sau sA fie acest avut supt epitropie, fiindcA numitul Popescu este fArA dA
virstA i cu mintea lute i sA mi sA dea zapisul dA chezAsie innapoi, ca sA nu rtunti in necaz. *it
cum va fi mila mArii tale.
<Rezolutie : >
DumneavoastrA boerilor epitropi, sA cercetati i prin anafora sA avem instiintare.
1778, fevruarle 13.

Io Alexandru Joan Ipsilant voievod.

Pentru $Arban logofAtu, pomenim ca dindu-si socoteala sA fie dAzlegat dA acea chezAsie,
dlndu-i-sA zapisul lui innapoi, iar pentru mostenirea ce este, dA vreme ce numitul Costache este
rasipitor si fArA dA minte, cum si intr-aceastA anafora sA aratA, dA care si sorA-sa Manila ase-
menea ne-au Pluit dA dinsul, poruncim dumneavoastrd boerilor epitropi ca sA dati supt epitropie
mostenirea aceia, iar Costache sA nu sA amestece.
1778, iunle 2.

PreainnAltate doamne,
Ascultind aceastA jalbA ce au dat mArii tale Sarban logofAtu, dupA poruncA 1-am infAtisat
cu acel Costache ce sA trage dupA mumA din boerii Popesti, cAruia ii este Arban logofAtu
curator, dupA zapisul ce au dat la sfinta Mitropolie In pAstrare, i mAcar cA cel plat Costache
nu este ajunsu in virsta cea dupA pravilA, dA ani 25, dar dupA 20 trecuti ani ai virstii lui
cea dA acum, IndAstul este si poate tnsusi a-si iconomisi singur mostenirea si in norocu-si
pA alti 5 viitori ani ptnA la tnplinirea virstii cei dAsAvirsite, doar va dobindi i minte, iar
numitul curator Arban logofAtu, la cerirea sa, are dreptate ca, dindu-si socoteala, sA iasA
din grija mostenirii lui cu luarea zapisului sAu dA la sfinta Mitropolie. DupA aceasta, zisem ac,stui
Costache, fiindcd nu sA sufere supt curator, sh-si dea chezas cA nu va rApune nemic din mos-
tenire, cAci nu este numai a lui, ci i altei surori (netmpArtitA, care este Instreinatd 5,1 cu
vreme poate va veni In patria-si) iar el ne rAspunse cA nici curator, nici chezas nu-si va da,
rAzimind la volnicie, cd cu al sAu, ce va vrea va face.
Deci, fiindcA el este om cu cap si slobod daspre dArile cele dA obste, care trebuintd
numai dA hranA i dA o inbrAcAminte, care pot esi dintr-aceastA mostenire, fiind trei
o vie si opt sAlase dA tigani, i gAsim cu cale dA acum Innainte singur sA-si iconomiseascA mos-
tenirea, numai cu porunca innAltimit tale sA sd pupliseascA in divan si in tirgu pl la hanuri,
Arh. St. Bile.. cA oricine va cumpAra sau va priimi zalog dA la dInsul, sA piarzd. Iar hotArtrea rAmtne
Ms. nr. 7.
f. 4v. 5. la tnnAltimea ta.
1778, martie 2.
Ioan Vilara, D ami<tru > m3delnicer.

Vefifii boieri aratd prin anafora cd vamesii dirt Vdleni (jul. Saac) recla-nd pe pAcurefi care nu
562 lucreazd cum trebuie pufurile si-i pdgubesc ; deaserneni ti reclamd pe unqurenii care nu pldtesc
vamd pentru vitele aduse la iernat aici. annnul hqidrdste ca ungurenti sd pldteascd vamit cu excep-
fia (Mei si brtnzei necesare for, iar pAcurefit sd lucreze dupd poruncd si obicei".
1778
lunle
5
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Pentru brtnzA, iaste hotArirea domnii mele fAcutA iarAsi dupA arAtarea dumnealor veli-
%nor boeri, dA obiceiu, prin cArti care s-au trimis la ispravnicii dA obste dA la trecutA luna lui

620

www.dacoromanica.ro
aprilie, ca oricit cas va esi dA la toate vitele Mr ce le pasc pa muntii tArii, sA aibl a-1
duce tot la cAsArii, iar pentru trebuinta caselor Mr, sA nu fie volnici a face brinzA sau a trece
tn cit vor fi cAsAriile pa munti, ci dupA ce sA vor strica cAsAriile spre sfirsitul lui avgust cind
va fi sA scoboare cu oile In poalile muntilor, atunci numai dup obiceiu sA aibA voe a face
brinzA dA trebuinta mtneArii caselor si sA fie slobozi a trece nesuparati, iar Intr-alt chip, sA
fie opriti.
Ci dar, dupA acele porunci sA urmati dumneavoastrA ispravnici, si la jalba aceasta a va-
mesilor dA VAleni, i inpotrivA sA nu IngAduiti pa ungureni a face. Asijderea i pentru linA
i mite puteti cunoaste cttA este trebuinta caselor loru, ca numai pentru ceia ce le este
trebuinta caselor lor sA nu fie supArati dA vamA, iar pentru pAcureti aducindu-i fatS, intliu
sA cercetati dd este adAvArul cA nu urmeazA dupA hotArlre i, fiind asa, sA-i supuneti a lucra
puturile la vreme i ceia ce din pricina Mr veti dovedi cri s-au pricinuit pagubA vSmii, sS o
lnpliniti ca de la unii ce s-au arAtat neurmAtori i nesupusi la poruncA i obiceiu. i asa, pentru
brinzA sA urmati dupa poruncile ce vi s-au scris, iar pentru linA i mite si pentru pAcureti, sA
urmati dupA cum vA poruncim Intr-acesta, ca sA nu sA pricinuiascA pagubA vAmii fiind venit al
cAmArii.
1778, iunle 5.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca innaltimii tale, vAtafu dA divan au adus la judecatA Innaintea
noastrA pA Hristea DusS, vechil fiind vamesilor ot VAleni sud Saac, carii cu jalbA au jAluit
InnAltimii tale pentru pAcuretii d la vama VAlenilor sud Saac, care lucreazd la pAcurile
domnesti, cum a nu scot pacurA a treia zi din puturi dupA cum este vechiul obiciu si chid este
trebuintA sA facA si puturi noaa, ci zic cA lasA puturile cite trei sAptAmini nelucrate si dintr-
aceea pricinA le curge pagubA, arAtind i aceasta, cA mai nainte avea obiceiu dA lua dA vadra
dS 'Acura cite bani 30, iar manila ta ai f Acut milA cu ei, f Acindu-le obiceiu ca peste acesti
bani 30 sl mai ia Inca bani 15 si s scoatA 'Acura tot a treia zi si s urmeze dupA cum era
obiceiu. Si cere prin jalba Mr, sA fie luminatA porunca marl! tale cAtre dumnealor ispravnicii
judetului, ca sS cerceteze i citA paguM Ii s-au fAcut din pricina Mr, sA le inplineascA. Deosebit
jAluiesc i pentru ungurenii cei ce erneazA cu oile aici la cimp i vara le sue la munte, cum a
ei nu due numai citA brInzA, IInA, mite si piei le este trebuinta pentru casele Mr, ci duc mai
multu si nu plAtese vama i dintr-aceastfi pricinA zic cA ii sA pricinuesc pagubA, i ni sA porun-
ceste dA cAtre trindltimea ta, ca sA facem cercetare la aceastA jalbA i cu anafora sS Instiintam
I nAltimii tale.
Deci, aducind zapciu innaintea noastrA pA numitul Hristea Dus, ne aratS o anafora a
dumnealor velitilor boeri din anu trecut, leat 1777 maiu 17, care anafora sS vede IntAritd si
cu luminatA pecetea InnAltimii tale, Intru care scrie cA, dind iar vamesii jalbA innAltimii tale
tot pentru ungurenii cei ce au oile in Tara RumAneascA, cum a nu va sA-si plAteascA vama
du pA brinzA i mitele i untu ce-1 facu 5i-1 trec in Ora ungureascA, ziclnd cA-1 fac pentru casele
lor si cum cA au luminatA cartea innAltimii tale ca sS nu plAteascA vama, si porunceste innAltimea
ta, dumnealor velitilor boeri dA atunci, ea 55 instiinteze InnAltimii tale cum este obiceiu. Si
aratS dumnealor printr-acea anafora cA mai nainte sA stiia citA sumA dA linA i mite si brinat
lua un mocan dA la oile lui i ce avea obiceiu sA treacA dincolo in tara ungureascA pentru tre-
buintA casele lor, iar cialaltA o vindea aici i platea vama. Dar nefiind vamesi vechi, vAtasi de
plaiu i alti oameni bAtrini ca sA stie citA sumA avea voe clA trecea un mocan pentru casa lui,
au gAsit dumnealor cu cale sS fie luminatA porunca InnAltimii tale cAtre ispravnicii judetului,
sS cerceteze prin vamesii vechi, prin vAtasii dA plaiu, prin potecasii ce au fost mai nainte din
vremea rAzmiriii, cum i prin altii care vor fi stiind la 1000 de oi i la 500 si la mai putintele,
cite au avut obiceiu de oprea acei cu oile pentru trebuinta caselor lor, atit 11nA, mite, cIt si
brinzA, i pA cit vor dovedi adevArul cA au fost vechiul obiceiu, cu anafora sS Instiinteze InnAl-
timii tale. Si poruncesti Innaltimea ta dumnealor ispravnicilor ca sS facA cercetare la acele ce
sA scrie intr-acea anafora i, Intiinlnd, sA va face hotArlre (IA cAtre InnAltimea ta. Am Intre-

621

www.dacoromanica.ro
 bat pa Hristea Dus, ce este vechil acestor vamesi, mers-au cu aceasta luminata porunca Innal-
timii tale la ispravnicii judetului ce era pa acea vreme si de au urrnat ispravnicii a face cer-
cetare dupa poruncA, si zise cum ca ispravnicii cla cercetarea ce au fAcut, cu anafora au Instiintat
InnAltimii tale, care anafora, trirnitind la camarasu Die Gazda ca sa o dea aid la divan, s-au
petrecut i, nefiind anaforaoa da fata, nu stim ce sAvirsire au fAcut ispravnicii pA acea vreme
si de va fi cercetat, poate va fi trecut In condica judetului.
Pentru care, gasim cu cale sa fie luminata porunca innAltimii tale la dumnealor ispravnici
care sa afla acum ca sA cerceteze intIlu pentru jalba ce au dat la InnAltimea ta pentru pacureti
ca nu lucreaza puturile dupa luminatA hotarirea marii tale, cum si pentru acea paguba ce aratA
cA le-au cursu din pricina lor, si de va fi jalba lor adevAratA sa-i facA dumnealor ispravnicii
sa sa supue de a lucra puturile dupA luminata hotarirea mArii tale si sa Inplineasca si paguba ce
sa va dovedi ca au cursu din pricina lor iar fiind pricina intr-alt chip sa Instiinteze marii
tale. Asijderea sA cerceteze i pentru pricina da vama ungurenilor ce cercetare au facut dunmea-
lor ispravnicii din anul trecut ca, da va fi <Mut> ispravnicii vreo cercetare, va fi trecut-o In
condica judetului, acea cercetare, iar dA nu va fi facut ispravnicii cercetare In anul trecut pentru
aceasta pricina, dumnealor ispravnicii de acum da iznoavA sA faca cercetare si cu anafora pre
Arb. St. Buc., larg cla tdate sa instiinteze Innaltimii tale. Iar hotarirea ramine a sa face da catre Innalti-
M. nr. 8. mea ta.
f. 187 188.
1778, main 27.
Parra Filipescu vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel vornic, vel logofat, Scar lat
vel logofat, Joan vel stolnic.

Mitropolitul Iirii cu divanul veil f ilor boieri arati prin ana fora cd $dtreireasa Ancufa Stinesc u
563 se judecd cu cumnalii ei Radul si Dumitrascu Poenaru pentru o datorie baneascd, o figancd $i u n
cal. Dup.(' multe cercetdri !acute anterior si de cetimacdmia Craiovei, judecala lasd domnului ultim a
Itotirtre. .Domnul aproba hotdrirea caimacarnului.
1778
iunie
5
Io Alexandru loan Ipsilant voievod.
Dupa cercetarea si alegerea durnnealui caimacamului Craiovii cum sa coprinde i mai
jos, poruncim domniia mea sA sa urmeze i intr-acestasi chip sa ia savIrsire pricina.
1778, iunie 5.

Preainnaltate doamne,
Din lurninata porunca innaltimii tale, vataful da visterie aduse la judecata innaintea
noastra pa sAtrareasa Ancuta Staneasca, care cu jalba au jaluit innaltimii tale, zicind cum la
beat 1777 au avut judecata cu cumnatt -sari Radul Poenarul pentru taleri 60, da rascumpararea
unii mosii ce au fost da frati, care mosie sA luase da datornicii turci drept taleri 360 pentru
datoriia liii Matei Poenarul, barbati-sdu cel dintli, si cum ca, dind cumnati-sau Radul Poe-
narul, barbatt-sau cel dintii, si cum ca, dind cumnati-sau Radul Poenarul cu frate-sau Gheor-
ghita taleri 300 la acei datornici, au luat mosiia supt a lor stapinire. Si zice cA, cerIndu-le
acei taleri 60 care mai ramasese nedati asupra lor, zicInd cii i-au plata dumneaei, da acei
datornici apucata fiind, i arata ca ei au raspuns ca au scrisoare i ravas (IA la acei datornici
ca le-au ertat acei taleri 60. Si la judecata, cind s-au judecat la divan Innaintea marii tale,
neavind acele scrisori aid, i-ai orInduit manna ta la dumnealui caimacamu Craiovii i, mer-
gind acolo, zice ca nu si-au aflat dreptatea.
Asijderea jalueste ca tot atunci au avut judecata i cu cumnati-sau Dumitrascu Poe-
narul, fratele numitului Radul Poenarul, pentru o tiganca, anume Ilinca, cu fratele ei. Care
pentru aceasta tiganca zice ca ar fi zicInd Radul Poinarul mai sus-numitii ca i-ar n dat schimb
o tiganca, anume Iana si are si ravas (IA la un Irate al lor mai mic, anume Toma Poinarul,
cum ca aceasta tiganca nu este da schimb, ci este de Imparteala la too fratii, i cum ca pentru

622
www.dacoromanica.ro
Ilinca, tiganca ei cu fratele ei, pentru 3 suflete de tigani i-au dat numai o VgancA i nu-i pri-
imeste acest schimb.
Deosebit, arAtA i pentru un cal, care intr-acea anafora s porunceste dA care manila ta
mumbasirului ca prin marafetu dumnealui caimacamului, sA facA inplinire, cum si pentru altele
ce sA mai coprinde In anafora, i zice cA nu i s-au fAcut nici o inplinire si cere dreptate. Si dupl
jalba satrAresii Ancutii StAneascAi ni sA porunceste (IA care innAltimea ta sA vedem intii
hotArirea ce s-au fAcut dA cAtre innAltimea ta la fiestecare pricinA, al doilea, sA cercetAm ce
urmare si sAvirsire s-au fAcut la Craiova pricinilor ce au fost orinduite a sA sAvirsi acolo si de
toate sl instiintAm mArii talc.
DupA luminatA porunca mArii tale, adlucind zapciu innaintea noastrA atit pA sAtrAreasa
Ancuta StAneasca i pA Radul Poinarul cumnati-sAu, am citit !nth anaforaoa cea hotArltA cu
luminatA pecetea mArii tale, Intru care sA orindueste clA cAtre innAltimea ta copil din casd dA
visterie ca, prin marafetu dumnealui caimacamului Craiovii sA facA Inplinire atit tigancilor
dumneaei sAtrAresii, InsA tigance tot deopotrivA, cum si calul de la casa lui Durnitrascu. Iar
pentru casa lui GheorghitA Poinarul ce este fArA dA epitrop, sA porunceste dA cAtre InnAltimea
ta, dumnealui camacamului, sA pue sA facA catagrafi de toatA averea acelui Poienaru pina la una,
intr-adevAr scriind i datoriile ce Sint, i sA trimita catastih iscAlit ca sA sA dea asupra epitropilor
ce sint orinduiti de obste pentru copiii sArmani, i atunci sA va hotAri i sA va inplini cerirea sA-
trAresii Ancutii StAneascAi. Si la acestea toate, cu anafora, dA la trei zile ale acestii luni ale lui
mai, leat 1778 lnstiintea.zA dumnealui camacamu InnAltimii tale cum cA, pentru casa rAposa-
tului medelnicer GheorghitA Poinaru, nu sA gAseste nimeni epitropi, fiind datorie multA i lipsA
dA zestre a mumii copiilor, fArA eft scrie cA ar fi zis Barbul VlAdAianu i Neculae ZAtreanu, ginerii
raposatului medelnicer Gheorghita Poienaru, cA pA zestrea mumii copiilor, cind nu va fi sA
rAspunzA si la datoriia tatine-sAu, ar fi Intrat ei sA chiverniseascA copiii, iar pentru taleri 60
ce cere sAtrAreasa dA la Radul Poienarul cumnatl-sAu i dA la medelnicerul GheorghitA Poienarul,
fratele Radului Poinarul, dupA rAscumpArarea mosii CApinteni, aratA cA au priimit Radul
Poienaru sA dea acolo taleri 30. Dar fiindcA nu avea dA unde sA inplineascA acei taleri 30 dA
la casa lui GheorghitA Poienarul, negasindu-sA epitrop, au dat pe Radul Poienaru In mina mum-
basirului dA 1-au adus aici la divan.
Asijderea mai instiinteazA mArii tale pentru taleri 70 ce cerea sAtrAreasa du pA un cal
dA la slugercasa Manila ce 1-au luat bArbatl-sAu Dumitrascu Poienaru, cum si pentru 2 suflete
de tigani, afard dintr-o tigancA ce i-au dat-o drept 2 suflete de tigan, zicind cA au zis sAtrAreasa
cA i iganca dumnaei au fost cu mestesug. Ci, cit pentru cal, aratA cA au mai Instiintat mArii
tale, aratA cA n-au fost calul ce 1-au luat bArbatul slugeresii Marii, de taleri 70, ci altul prost,
care si acum zice cA au cercetat si tot asemenea au dovedit si au dat adeverinta la mina slu-
geresii Marii. lar pentru tiganca ce aratd cA au priimit-o slugereasa Mariia, sA-i intoarcA acci
taleri 25 ce i-au dat pentru o copilA dA tigan i sA-i aducA i tiganca care i-au dat-o, i sA-i
dea tiganca dumneaei cu bArbatul i cu copiii tigancii, i pentru bArbatu tigancii, sA dea sAtrd-
reasa schimb. Dar sAtrAreasa, pfind a nu izbrAni judecata, tiganca, care au luat-o drept 2 su-
flete, au cununat-o dupA un Vgan al dumneaei si neputind dAspArti cununia, au triimis-o
si pe slugereasa Mariia la Bucuresti ca sA stea fao cu sAtrAreasa Ancuta StAneasca. Ne aratd
slugereasa Mariia Lipoveanca pentru aceste tigance, un zapis de adeverinta cu leat 1777 dichem-
vrie 21, al lui Petre, slugA i vechilul sAtrAresii, ce-1 da la mina Marii LipoveancAi, Intl' care
scrie cA, fiind vechil orinduit dA sAtrAreasA, prin judecatA au luat dA la slugereasa Mariia pA
Nita tigancA fata lui Dumitru tiganu, drept 2 suflete de tigan, Hind tiganca cu mestesug, cusA-
toare si tesAtoare, iar pentru ceilaltA copilA dA tigancA fiind nevirsnea, i-au dat taleri 25, care
zapis este adeverit i cu iscAlitura dumnealui caimacamului si de alti doi boeri de acolo.
Ne mai arAtA tot slugereasa Mariia si o adeverintA a Tomii Poenaru cu leat 1778 aprlie
26, ce o dA pentru acel cal ce-1 cere sAtrAreasa dA la cumnatA-sa Mariia Lipoveanca, cum CA
<nu> este calul acela care au dat dumnealui vornicu Brincoveanu pA el, taleri 70, ci alt cal
mai prost care i 1-au fost dat lui Dumitrascu, bArbatu Marii, frate-sAu Stefan, de pomanA, cum
oi lui aratA cA i-au lAsat acel Stefan frate-sAu, iar un cal, la moartea lui, si nelulnd calul i 1-au

623
www.dacoromanica.ro
 plata clironomii casii frAtine-sAu cu taleri 25. Care si aceastA adeverintd, sA vede adeverit
de dumnealui caimacamu, cum si de alti boeri de acolo, fntru care scrie dumnealui caimacamu
cd, deosebit <IA mArturiia ce au dat acest Toma Poienaru, au dovedit si prin alti boeri de acolo,
Arh. at. Buc.. cum cd acel cal de taleri 70, 1-au luat turcul Innapoi, iar calul ce-1 cerea sAtrAreasa au fost
Ms. nr. 13.
f. 188 189. cal prost. Noi, dd cercetarea ce am fAcut, arAtAm marl! tale, iar hotArlrea rAmine la innAltimea ta.
1778, mai 27.
Grigorie al Ungrovlahiei,
Pima Filipescu vel vornic, Stefan Pirscoveanu ye! vornic, Manolache Brinco-
veanu vel logofat, Scarlat vel logofat.

Velqii boieri judecd pricina lui lonild CaramanIdu care revendicd o mostenire (easd ) fi dreptut
564 de protimisis asupra ei. Ptrila, m-rea. Zialari, aratd cd zisa casd a fost afierosild prin diatd sfin-
tei mndstiri" care tntre timp a schimbat-o cu o mosie. Judecata recunoaste dreptul rn-rii, confirma
schimbut si respinge cererea de protirnisis a ptrtsului. .Domnut tntdreste.
1778
Male
5 Io Alexandru Joan Ipsilant voievod.
Dind jalbd domnii mele slugeru Dimitrie, cerind IntArire a dreptAlii sale, si vIzind domniia
mea din cele mai jos scrise cercetarea dumnealor velitilor boeri cu de-ambruntu si cu dreptate,
mai virtos cd In urma acestii hotAdri Intr-atitea prelungire clA vreme pint acum, Ioan Cara-
manldu n-au mai f Acut nici o apelatie, am dat dar la mina slugerului aceastA intbrire, cu dom-
neasca noastrA pecete spre a-si stApini casa cu build pace.
1778, lunie 5.
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca marl! tale, vAtafu de copii dA divan aduse la judecatd pd Ionitd
CaramanlAu, phis arh<imandridului> si egumenului <Id la sfinta mAndstire ZIAtari, zicind cum
ca, avind o mAtusd, anume Marga, dupd moarlea ei, au rAmas clironom si, intre altele ce i-au
rilmas in urma sfirsitului vietii ei, au rdmas si o casA in Bucuresti in mahalaoa SArindarului si
o stdpineste numitu egumen cu cuvint cd o are lid danie. Care casd, zise cd au si fAcut-o schimbu
cu slugeru Dumitrache Mehtupciu si cerea ca, fiind casa esitA dintru stApluirea miindstirii sA
aibA protimisis ca 55 dea ce au dat slugeru Mehtupciu si sA ia casa intru a sa stApInire.
FatA fiind Georgeache portar, vechil fiind ddspre partea egumenului, rAspunse cum cri
casa este afierositA prin diiatA sfintei mAndstiri, care diiatA sA vAzu scrist cu leat 1771 ghe-
narie 1, In care fu iscAlitA atit jupfneasa Marga, eft si alte mArturii de cinste, intAritA si cu iscd-
litura preasfintli sale pArintelui mitropolit, si aratA In diiatt cd locu casei cu casa ei cit va
coprinde cu pivnita 1-au avut si ia dat de pomand dA la jupineasa Sanda Merisanca, dar cu acest
cuvint aratA cd 11-au dat ca dupd sfirsitu vietii Margdi sd le afieroseascA locu cu casa la mands-
Urea zlAtari, pentru ca sA sa pomeneascd atit acea Sanda Merisanca, cit si neamul Merisancai.
Si asa au stdpinit casa cu bocu ei eft au avut Marga zile si la sfirsitu vietii au fost urmAtoare
cuvintului Merisancdi de 1-au dat locu cu casa, mAnAstirii. Care, sA cunoaste cd Sanda Meri-
sanca 1-au si avut hotArit mai innainte pInd a nu-1 da Mar& ca sA-1 dea sfintei mdnAstiri, dar
rugIndu-sA Marga de Marisanca, pentru pomand i I-au dat ca sA sazA eft va avea vii4A, iar
n-au fost al MargAi dA bastind. Care cast cu locul ei, o au si fAcut-o mAndstirea schimbu
cu dumnealui slugeru Mehtupciu, dd. i-au dat si slugeru Mehtupciu mAndstirii pentru aceastA
casA schimbu o mosie, Minas, cu helesteu jumAtate, in judetu Ilfov, i o prAvAlie in Bucuresti
si o sfintA cruce de argint cu pietre si cu mArgAritar si cu dint lemn Intr-Insa i 3 scutelnici, cu
care schimbu s-au si multumit sfInta mantstire, dupd cum sA vd.zu si de cAtre judecatA zapi-
sul dd schimbu.
Deci, dA vreme cd cerirea numitului IonitA CaramanlAu este dupd diiata mAtusd-si Margdi,
In care se vede eft locul si casa au fost a Sandii Merisanai, n-are protimisis ca sft strice schimbu
ce au fdcut cu mAndstirea cu slugeru Mehtupciu, ca sd dea si Ionita ce au dat si Mehtupciu la

624
www.dacoromanica.ro
 mAndstire i sd ia casa intru a sa stApinire, mai virtos cd au dat la sfinta mAndstire slugeru
acea cruce cu sfintu lemnu, care este de trebuintA i folosul sfintei mndstiri. Iar Ionita Cara-
manlAu nici cd are ca sa dea sfint lemnu la sfinta mAndstire i rea lifu cerirea, pentru cd judecata
11 si clApArteazd dA cerirea aceasta, pentru cd nu este de mostetire, casa a Mar& mdtusd-si,
ci lucru strein.
Drept aceia, noi intr-acestasi chip am gdsit cu cale schimbul ce 1-au fAcut sfinta mAnds-
tire ZlAtari cu slugeru Meh<tupciu>, sA fie bine f Scut, care schimbu ce 1-au priimit sfinta
mAndstire ZlAtari cid la sluger, sd-1 stapineasca cu bund pace, cum si slugeru Meh<tupciu>
sd stdpineascA casa cu tot coprinsul ei cu build pace si de cdtre sfinta mndstire ZlAtari si de
cdtre numitu Caramanldu, pentru cd amindoo pArtile, dupd schimbdrile ce au f Scut prin asd-
zdmInt dA zapise, sd vede cd s-au multumit. Ci, dupd dreptate, tntr-acestasi chip am gdsit
cu cale. f 15 v. 16.
1775, diehemvrle 18.
Nic<ulae> Dud<escu> vel vornic, Radu VAc<drescu>, vel vornic, $tefan Pirsco-
veanu vel logofdt.

Veliiii boieri aratd prin anafora cd Maria p i vdrul ei Ion (jud. Buzdu) revendicd de la vamepul
$tefani mopia Dddulesti (jud. Buzdu). Constallndu-se cd piritul a obfinut ,trt calitate de creditor,
aceastd movie la mezat de la stolnicul $tefanache care la rtndu-i o cumparase cu zapis de la taldl
reclamantei judecata recunoaple vamepului $tefani dreptul de stdpinire In bund pace". Domnul 1778
Inteirepte.
lunie
6
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod.
Dupd cercetarea dumnealor velitilor boeri cum si a departamentului judecatii, neavind
numita Marie cu varl-sau Ion nici o dreptate la cerirea lor, am dat aceastA IntArire la mina
vamesului Stefdni ca sd-si stApIneascd mosiia cu pace si sd fie nesupArat dd pira lor.
1778, lunle 6.
PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca innaltimii tale, vAtafu de copii dd divan au dus la judecatd
Innaintea noastrd pa Mariia i pa varl-sau Ion din sud BuzAu, carii cu jalbd au AMR InnAltimii
tale pentru vamesu StefAnii, zicInd cd, dupd vremi fiind instreinati In Moldova si viind acum
in postu cel mare la mosiia Mr cea parinteasca ce s cheamA DAdulesti din sud Buzdu, au gdsit
pa mai sus-numitul Stefan vames stApInind aceastd mosie i cu ce temeiu o stdpineste, zic
cd nu stiu, fiindcd pdrintii lor zic cd n-au vIndut aceastA mosie a Mr.
Pentru care, judecindu-sd la dumnealor boerii judecAtori ot <al> 2 <lea> departament,
zic c dreptate nu si-au aflat si din luminatd porunca InnAltimii tale aducindu-i zapciu Innaintea
noastrd atit pd numitii jAluitori, eft si pa Stefan! vamesu, am intrebat pa Stefan! vamesu, cu
ce stApIneste aceastd mosie i zise CA, avind sd ia taleri 1000 cu zapisu, capete, dd la raposatul
Stefanache, in zilile marl! sale rdposatului Alexandru Ghica vodd, s-au scos casa rdposatului
stolnic Stefanache la mezat din porunca domneascA i, stringindu-sd tot! datornicii cei ce avea
sd ia dd la casa stolnicului Stefanache, Intre care datornici, avind si el a lua acesti taleri 1000,
apete, dupA cartea dA blestem a preasfinlitului patriiarh al Tarigradului ce au priimit,l-au ajunsu
curamaoa, acesti taleri 1000, taleri 373,60 si pentru acesti bani i s-au dat dd la mezat mosiia
Tetoranca i stinjeni 301 in mosiia DAdulesti, care mosie DAdulesti o avea i raposatul Ste-
fanache cumpAratd cld la un Grigorie [i] Toma. Si acest Grigorie i Toma, aceastd mosie
DAdulesti, o avea dA bastind pdrinteascd a lor, fAr' clAcit avea numai stinjeni 80 cumpArati
cid la Stoian, tatul Marii jAluitoarii, dupd cum vAzum si zapisu dd vinzarea acestii mosii ce
au vIndut acest Stoian, cum si zapisul lui Grigorie i Toma dA vinzare ce 1-au dat la mina rdpo-
satului stolnic Stefanache, cum si zapisile i scrisorile cele vechi, iar dA Caloian, tatul lui Ion

625

www.dacoromanica.ro
 jaluitoru, varul Marii, nicidacum nu sa pomeneste ea sa fi avut si el parte intr-aceasta mosie
Dedulesti, ci fnca, sa vede ca In cartea da hotarnicie a raposatului biv vel comis Grigorie
Topliceanu, II daparteaza pa acest Caloian, cum si pa frate-sau Stoian da aceasta movie De-
dulesti. Care, sa vede cd Stoian au avut numai stfnjeni 80 intr-aceasta mosie, iar nu mai mult
si i-au vindut acelui Grigorie i Tomii, iar Caloian sa vede ca n-au avut parte, mai virtos, ca
insusi Ion jaluitorul zise Innaintea noastra ca acest Stoian, unchi-sau, au trait multa vrme si
da 8 ani Incoace i s-au Intimplat moarte. Care, sa cunoaste ca da ar fi avut i tatA-sau parte
da mosie intr-acest hotar Dedulesti, nu ar fi 1410i:tuft tata-sau si el pa Stoian unchi-sau ca sa
vInza i partea lui, ci sa vede cA n-au avut, i pentru aceia au facut Were.
Deci, dupa multa cercetare ce am facut i noi, citind toate scrisorile, cum si anaforaoa
dumnealor boerilor judecatori ot<al> 2<-1ea> departament, sa vede ca Ion jaluitoru i cu
vara-sa Mariia, n-au nici o dreptate, mai virtos, ca partea lui Stoian, tatul Marii, sa vede yin-
duta da fnsusi el la acel Grigorie i Toma i Grigorie i Toma au vindut la raposatul stolnic
Stefanache cu zapisu da la leat 1759 mai 15, da shit ani 19 si fiindca i vamesul Stefani au
cumparat aceasta mosie da la mezat, priimind drept curamaoa ce 1-au ajunsu la datoriia ce avea
sA ia, care mezat s-au facut din porunca domneasca peste 4 ani In urma dupa moartea stolni-
cului Stefanache si stapfneste i vamesu Stefani da shit 10 ani, mai virtos ca acest Stoian si
Caloian n-au fost instreinati Intr-alta tara, ci au fost cu saderea la satul Canulesti sud Rimnic.
La care, sa cunoaste ca la vfnzarea mosii and au vindut Stoian acelui Grigorie i Tomii, n-au dat
hrisoavele i zapisile toate cite au avut pentru aceasta mosie, cumparatorilor, ci le-au oprit
la dinsul. Si da n-ar fi fost vfnduta mosiia dupa cum jaluesc acestea, ar H mai avut vreo judecatA
pentru aceasta mosie, ori cu Stoian frate-sau, ori cu stolnicul Stefanache, sau cu vamesu Ste-
fan!, dar cu tacerea lor sa dovedeste ca Caloian, mosie n-au avut si insusi Stoian au vindut
partea lui i pentru aceia n-au mai pornit pia Intr-acesti 19 ani.
Ci, noi gasim cu cale, vamesu Stefani sa stapineasca aceasta mosie Dedulesti dupa cum
Arb. St. BUC au cumparat de la mezat, cu buna pace de catre Ion sin Caloian i da catre Mariia vara-sa, fata
Ms. nr. 0.
f. 189 V. 190. lui Stoian, iar hotarirea rainfne la innaltimea ta.
1778, mal 27.
Pana Fili<pescu> vel vornic, Stefan vel vornic, vel logofat, Scarlat vel logoffit,
Ion vel stolnic.

Departamentul al 2-lea arald prin anajora cd Ancuja din Bucuresti cere croitorului Radu chiria
566 privdliei de pe Podul $arban Vodd. Cum ptritul prezintd bune sineturi" de stdpfnire a privdliei
st anume, acte de cumparare de la protopopul Glzeorghie, ruda Ancufei, judecata holardste ca Radu
1778 sd-si pdstreze pravOlia. Domnul tntdreste, cu drept de apel la divan.
lank)
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Dind jalba domnii mete Radul croitoru, cerind intarire dreptatii lui, i vazind domniia
mea din cele mai jos scrise ca judecata au cercetat cu amaruntu pricina i numitul Radul are
bune sineturi la mina da stapinirea pravilii, care nici pirisa nu le-au tagaduit, am fritarit ft
domniia mea hotarirea judecAtii ca, dupa cum scrie mai jos, sa sa urmeze si sA stapineasca
Radul cu pace, iar, mai avind partea ceilalta a face apelatie, iasa si la divan innaintea domnii
mele.
1778, iunle 6.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca marl! sale preafnnaltatului nostru domn, Io Alexandru Ioan Ipsi-
lant voievod, dumnealui vatafu za divan aduse la judecata pa Ancuta de aici din Bucuresti,
plrtA Radului croitoru, zicfnd Ca, avind ia o pravalie pa Podu lui Serban Voda pa locu mamas-
tirii Sarindar, au facut-o vinzatoare, tocmind drept taleri 250. Si ducind zapisu la un Gheorghe

626
www.dacoromanica.ro
 protopop, fiindu-i ruda, sA-1 iscdleasca, n-au vrut, zicind ca-i va da el banii ca unul ce avea pro-
timisis, ci nici bani nu i-au dat si pravaliile le-au luat si le-au dat cu chirie la mai sus-numitul
Radu croitoru, clA la care cerind ia acum chiriia, el nu va acum sd-i dea, puind pricind fiindca au
murit mai sus-numitul protopop, cA ar fi cumparata da dinsul.
Fatd fiind si pirltu Radu croitoru, sd intreaba ca sa arate cu ce stapineste el acele prAvalii
si arata Intl! zapisul cu care au cumparat el cla la numitul protopop aceste pravAlii, fiind scris
cu leat 1776 martie 12 si cu multe mArturii vreclnice de credinta si rude ale acelui protopop, intre
care este si p1rla Ancuta, iscAlitA. Apoi arata i alte 2 zapise, unul cu leat 1772 octomvrie 8,
prin care sA vede ca muma pirisii, anume Cirstina, InpreunA si cu fii-sa aceasta, Ancuta, \dude
aceste pravalii, ce sint Intre Ionita croitoru i Intre Ion barbieru, la un Costandin argintaru,
si altu, cu leat 1773 iunie 11, cu care sa vede cd au cumparat Gheorghe protopopu (IA la
Cirstina muma pirtsii da la Insusi pirisa, fiind si ia iscalita vinzAtoare. De care aceste 2 zapise,
nici pirisa flu tAgadueste, zicind cA ele, vrind sa vinzd aceste pravalii la mai sus-numitul Cos-
tandin argintaru, dupd zapisul ce mai sus aratam, Gheorghe protopopu nu le-au ingaduit ca
unul ce avea protimisis, fiind var cu tatul ei si au luat pravaliile fAcindu-sA i zapisu ce este pd
numele lui si dindu-i-sa la mina si zapisul lui Costandin, dar ia nici un ban n-au luat.
Deci, vazind ca ptria Ancuta este iscAlita atit In zapisul cu care au vrut sa cumpere acel
Costandin, <IA la care sa vede ca au rascumprat acel protopop Gheorghe cu protimisis, fiind si
In zapisu protopopului Gheorghe, iscalita vinzAtoare, eft si In zapisul cu care au cumparat pirltu
Radul croitoru (IA lanumitulprotopop, sifiindca pirisa au fost in virsta intreaga, Inca si mAritatd Buc..
dupa Insasi arAtarea ei la facerea numitelor zapise si vInzAri, din care nu mai poate acm sa zica f. 192 102 v.
cum ca, ca pd o nevirsneca, au pus-o rna-sa da au iscalit, nu putut judecata sa-i dea nici o Ptu=e-
dreptate asupra Radului piritu. DupA cum si lust's! ia au cunoscut, zicind innaintea judecatii ciu ttriiinerea
c cu adevArat asupra lui nu are nici o dreptate, fiindcA el bine au cumparat ji stapineste, fd- do.^ din lo.lu-
Ide 1778
chid Inca si mare cheltuiald ca le-au prefacut dd tot acele pravAlii ci are pill asupra clirono-
mA; bn.r Sot . p
milor unchiului ei, Gheorghe protopop pentru insAlAciunea ce i-au fdcut, am hotarit ca Radul
croitor, dupa zapisile ce arata, sd-si stapineasca prAvAliile ce mai sus aratam cd sint Intre (Copia sub data
Ionitd croitoru i intre Ion barbieru, cu bund pace de care dinsa, ca un bun cumparator, si la Institutul
Tot,
de
ai e..
ia de va fi avInd vreo plr asupra acelui protopop Gheorghie, Ii va cauta cu clironomii lui.
1778, main 2.
Miehe paharnic, Costandin comis, Costandin Coc<arescu> sArdar, Ev<dochim>
medelnicer, Ion Fotino.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Radu cupefui cere rdscumpdrarea in baza dreptului
de protimisis, a unei Orli din mosia Brosteni pe care tovareisul sent de cumpardloare Petre Ghiur-
giu o vinduse biv gitrarului $drban Otetelesanu. Judecala holdrdste, dupd pravile, ca Radu
sd Intoarcd lui Otetelesanu preful plalil lui Petre si sd staptneasca singur mosia. .Domnul
567
tnitireste. 1778
lunie
7
Io Alexandru loan Ipsilant voievod.
DupA instiintarea ce ne-au instiintat zapciu cel rInduit, vatafu de aprozi, cum & amin-
doao partile s-au odihnit si au rAmas multumiti la hotArirea aceasta a departamentului, Intdrim
si domniia mea si poruncim zapciule sA urmezi cum scrie mai jos a face inplinire i savIrsire
la hotarirea judecdt it.
1778, lunie 7.
PreainnAnate doamne,
Din luminatd porunca mArii tale, dumnealui vdtafu za aprozi aduse la judecatA pA Radu
cupetu cu jalba ce au dat cdtre mariia ta asupra dumnealui Sdrban Otetelesanu biv sAtrar,
zicind ca, de ani 12 acum, au cumparat o mosie ce sA cheamA Brosteni in sud <Vilcea>1 cu un
tovarAs al lui, anume Petre Ghiurgiu, di' la neamul boerilor Buvoreni 2, iar acum fiind el la
Craiova dA sA judeca cu un SArdanescu tot pentru aceasta mosie, cerind acel SArclAnescu ca sa

627

www.dacoromanica.ro
 o ia pcste atitea ani cu protimisis, pinA a vent el, tovarAsu lui Petre au vindut jumAtate mosiia,
adecA partea lui la mai sus-numit boeriu SArban Otetelesanu. PA care neingAduindu-I el acum,
ca unul ce avea acea mosie de tovArAsie cu Petre, cere ca sA ia partea tovarAgu> lui sAu, cu
Intoarcere dA bani.
FatA fiind I dumnealui polcovnicu DrAghicean Otetelesanu, fratele i vechilul ptritului,
rAspunse cum cA aceastA mosie, fiind dA la neamul Buvorenilor 2 si dumnealor IncA fiind rudA
cu Buborenii 2, dA vreme ce mosia ese cu vinzare dA la mina lui Petre cumpArAtoru, au cumpArat
fratele dumnealui, numitul mai sus boeriu, arAtindu-ne i zapisul de cumpArare cu leat 1778
aprilie 27, prin care sA vede cA stApinitorii acestii mosii i cei dintii flind din boerii BrAiloi
si cei dA al doilea fiind din boerii Buboreni 2, slut tot rudA cu dumnealor, i cu acest cuvint
al rudenii, fiindcA Petre va sA-si vinzA partea sa, au cumpArat-o dumnealui. Inpotriva cAruia,
arAtA si pirlsu o carte da judecatA a divanului Craiovii cu leat 1778 mai 15, prin care sA vede
judecata ce mai sus aratA pirisu cA au fost avut cu SArdAnescu, hotArindu-sA ca sA stAptneasca
acesti cumpArAtori anume Radu i Petre cu pace dA cAtre SArdAnescu i arAtind cA, i dA va
fi sA vinzA partea sa, unul dintr-acestiia sA aibA protimisis, celAlalt tovarAs dupA pravilile
dA protimisis. DupA care pravili urmind si noi, asemenea hotArim cA Radu cupetu cu intoarcere
de banfsA ia supt a sa sttlpinire partea tovarAsului sAu, lui Petre, ce au vindut-o numitului boeriu
Sarban Otetelisanu, ca unul ce are protimisis. Asupra cAriia hotArtri, rAspunse polcovnicu DrA-
ghicean, cA si fratele dumnealui are alte mosii alAturea cu aceastA mosie i ca un vecin sA sA
protimiseascA, dar nici aceasta nu este priimitA, fiindcA acele moii, dupA cercetarea ce am fAcut
slut foarte dApArtate, peste 20 de hotarA. Care, mAcar i aproape sA fi fost, iarAsi nu sA putea
protimisi dupA pravilile ce in jos sA vede, care pravile Intli dau protimisis rudelor vinzAtorilor
celor ce vor fi avind mosii pA lingA mosiia ce sA vede (care dumnealui sAtraru SArban, nu este
nici o rudA cu acel Petre), apoi, dau protimisis tovarAsului dupA cum este acest Radul cupetu,
si ca o nedreaptA cerire, i aceasta nu am priimit-o hotArInd precum s-au zis ca, numitul Radu
Arh. St. Buc., sA IntoarcA banii I sA stApineascA partea tovarAsului sAu de mosie cu bunA pace de cAtre dum-
Ms. nr. 6,
f. 199y. 191. nealui sAtraru SArban Otetelesanu. Iar hotArtrea ramble la innAltimea ta.
1778, iunle 6.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alexandru Grecianu, Ev<dochim>
medelnicer, Ion Fotino.
a-l vcapck Kcovcrranivou Ilopcpupoyevitou Ocarriouaoc nept TrpoTt+efcrecaq
Air) pirrw; OCT001. 130uX4.1.61,0q borot/al Teg tatr xceranpccUaouv inlyreuaLv istaoaiv
1.1.1 Trpd.repov iTkpo TrAlt TCarCX bC7C0 Lf)TOCrOal 01 1/3) npbc ixcivoog 81.Ct[1.0CpT1p09TOCI. T05;
xcaouukvouq xastat TgLv Trpb; Thy rrpotfl.i.latv eIvca np&rov )0186aLv of civcituEoi crovycvt.-
[awn, etre oii.ro6 ol cruurrairrXen.tivoi xoivcovi,x6g. 3
1 Loc alb.
2 Corect : Bujoreni.
3 AdicA : Prima novelA a lui Constandin Porfirogenetul decretatA cu privire la proti-
misis statorniceste limpede astfel : Cel care voieste sA vindA bunurile sale fie in deplinA stApi-
nire, fie ca emfiteuzA sau sA le inchirieze, nu le poate instrAina oricui, ci mai frith celor care se
dovedesc a fi indreptAiiti potrivit ordinii de preferintA, in primul rind celor care stAptnesc in
comun si care slut si rude, apoi contribuabililor supusi dArilor in comun.

Departamentul al 2-lea aratii prin anafora cd Tudor din Otesti (jud. Olt) reclarnA pe Niful unchea-
568 sill care pentru trei capre luale ctndva de WM( sau i-a ridical acwn un cal. Intructt ptrltul susfine
cd a twit calul psntru 12 capre se h3tards1e cercetare cu ispraunicii judefului Teleorman unde se
arld si martorii megiasi. Domnul tnteireste.
1778
lu nie
9 lo Alexandru loan Ipsilant voievod.
DupA cum sA coprind mai jos, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor ai judetului sA
cercetaii i in scris sA alegeti.
1778, lunie 9.

628
www.dacoromanica.ro
Prealnnaltate doamne,
Dupa jalba ce au dat mArii tale, Tudor da la Otesti sud Olt asupra Nitului uncheasu,
zicind ca pentru trei capre ce au fost luat tatA-sau cla la pirIt Inca din zilile raposatului marii
sale Grigorie voda Ghica, i-au fost luat plritu de sInt ani 11, un cal, din luminata porunca
math tale, dumnealui vatafu za paharnicei, aducind pa amlndoaa partile lnnaintea judecatii,
raspunse i piritu cA, calul 1-au luat cu addvarat, dar nu pentru 3 capre, ci pentru 12 capre ce
le luase tatul plrlsului mai dinainte far'dA dreptate. Si aratInd o adeverinta a unor megiiasi da la
leat 1860, da slut ani 18, din care megiiasi zice ca sa afM acum multi la satul Murghiia i
Corbeii sub Teleorman, unde sa af IA 5i pirltu, prin carele dau dator acei megiiasi pa tatul pint-
5ului cu 12 capre.
Deci, fiind trebuinta da a li sa cerceta pricina acolo unde sa afla 5i acei megiiai, fiind
pricina veche de ani 18 si fiindca amIndoa partile sint cu saderea unii llna aitli, sa fie luminata
porunca marii tale catre dumnealor ispravnicii din sud Teleorman, ca sa aduca pa acei megiias Arh. Bt. Buc..
Me. an 6.
cla fata Innaintea dumnealor i sa le izbraneasca. Iar hotarlrea ramtne la manila ta. C. 193 193 v.
1778, Ionia 2.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> medelnicer, Ion Fotinu

Velifii boieri arald prin anafora c Necula i alfi sdleni din jud. Arge$ revendia de la popa Coman
ri cetasii lui dirt Poienari (jud. Gorj ) jumdlale din mo$ia Poene de la Surlari. Judecala menfine
holdrlrea departamenlului al 2-lea conform cdreia fiecare parte are a sldpini cite o jumlale de mo0e.
Dornnul tnidrefle.
569
1778
tunic
9
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod.
Dupa cercetarea ce au facut atit la <al> 2 <-1ea> deparlament, clt si la dumnealor
velitii boeri, vazIndu-sa ca cerirea plriilor ce o fac asupra partasilor lor, iaste fArA da nici
o dreptate t i aratindu-ne 51 orinduitu zapciu ceau5 de aprozi, cum ca l Insusi pirlsii, cunos-
cindu-si nedreptatea lor, au ramas odihniti pa aceasta hotarlre a dumnealor velitilor boeri
n-au a mai face nici o apelatie, Intarim i poruncim ca sA alba Nina pace numitii preoti cu
cetasii Mr si sa stapIneasca cum au stapinit.
1778, lunie 10.

PreaInnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, causu de aprozi au adus la judecata Innaintea noastra
pA Necula i Radu I Patru si Dumitru din sud Arges, care cu jalbA au jAluit mArii tale pentru
popa Coman i popa Chirtiacu cu cetasii Mr da la Poienari sud Gorj, zicind ca mosii Mr au cumparat
o jumatate de funie da mosie din Poene da la Surlari i pina la o vreme au stapinit atlt mosii
si parintii lor, dar, In vremea razmiritii cea da damult, zic cd, fugind parintii lor Intr-alt judet
si nefiind fata scrisorile ce avea pentru aceasta mosie i murind parintii Mr, n-au mai putut
sa-si caute, iar acum zic cA, gasind scrisorile pentru acea jumatate de funie (IA mosie, ceru sa
o ia supt a lor stapInire si popa Coman i popa Chiriiac cu cetasii Mr nu vor sa-i dea, pentru
care pricina, judecIndu-sa si la dumnealor boerii judecAtori ot <al> 2 <-1ea> departament, drep-
tate Tie ca n-au aflat.
Si orinduindu-sA da catre manila ta ca sa le cercetam i noi aceasta pricina, deci, aducin-
du-i zapciu i innaintea noastra, si cercetIndu-sa aceasta judecata si da noi, sa vede ca acesti
jaluitori, adicd Necula i Radu i Patru i Dumitru, jaluitori, au stapinire Intr-acest hotar dA
movie al Poenii i In siliste si In muntele Sttni5oara jumatate i popa Coman i popa Chiriiac cu
cetasii Mr, iar jumAtate, si au staptnit atit mosii si parintli lor, cum si ei pInA acum, de slut
ani 115. Si cercetind i anaforaoa dumnealor boerilor judecatori ot <al> 2 <-1ea> departament,
vedem ca. bine si clupa dreptate i-au judecat. La care i noi gasim cu cale ca si de acum Ina-

629
41-0. 7.38
www.dacoromanica.ro
 inte sa stapIneasca iarasi jumAtate Necula cu cetasii lui si jumAtate popa Coman i popa Chiriiac
Aril. at. nue., cu cetasii lui, dupA cum au mai stapinit intr-aceaslA sumA de ani. far hotArirea ramlne la 1411151-
MB. Hr. 0.
f. 197 v. limea ta.
1778, lunie 6.
PanA Fili<pescu> vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel vornic, Manolache Brinco-
veanu vel logofat, Scarlat vel logofat, vel stolnic.

211itropolitul, Impreund cu episcopul Buzdului, judecd reciamalia Mariei Lipoveanca impolriva

570 cumnafilor ei, Mihui si Rada, pentru o circiumd de piatra si 80 sttnjeni de movie din Mdnesti (Dim-
bovifa ), care i-ar fi rdmas de la soful ei decedal. In urma mdrturisaniei scrise cu blestem a piritului
1778 Mihai Lipoveanu. din care reiese cd bunurile reclamate se aflau pe mosia pdrinteascd, pirtsa ti
Janie cere jurdmint. Fa Id de refuzul ptrItului de a primi jurdmintul judecata supune pricina domnului.
Domnul, gasind fndestulator blestemul pirflului, toldrdsle ca Lipovenii sd aibd pace dd para
10 Marii".

Jo Alexandru Ioan Ipsilant voievod.

DA vreme ce Mihai Lipoveanu, ca un martur au fost adus aici i indAstul este blestemu
ce au priimit, i porunciin Lipovenii sA aibA pace dA pira Marii.
1778, Junk 11.

Prealnnaltate doamne,
Cu smerita noastra anafora Instiinpm mArii tale ca dupa jalba ce au dat la manna ta
dumneaei Mariia Lipoveanca pentru dumnealui biv <al> 3 <lea> vistier Mihai Lipoveanu I Radu
Lipoveanu ce i-au fost cumnati facind cerire <pentru> o clrciumA dA piatrA si stinjeni 80, mosie
din MAnesti sud Dimbovita, ce zice cA au rAmas stapinire dA la sotul sAu, raposatul polcovnic
Nicolae Lipoveanu, fratele mai sus-nurnitilor, i acum nu ar fi vrInd sA o IngAduiasca sa sta-
pfneasca cu pace, dupa a cariia jalba, cu zapciu ceat4 dA paharnicei fiind onfnduiti la noi i la
lntru Hristos fratele episcop BuzAului, chir Cozma, sa le facem cercetare, dupa porunca mArii
tale, fiind fata jAluitoarea, dinpreunA cu Radu Lipoveanu, Innaintea noastrA, le-am fAcut
cercetare jalbii si In ce chip ni s-au pint, pa larg am Instiintat mArii tale cu anafora, raspun-
smile amindu<ro>ra partilor. Dar nefiind atunci fata i Mihai Lipoveanu, am arAtat marii tale
cA este trebuintA de a sa aduce la judecata sA raspunzA la cele ce va fi tiind, fiind frate
mai mare Radului han i fost dintru-ntli hula alte judecali pentru aceste pricini dA au rAspuns,.
si aduclndu-1 Innaintea noastra, atit pa numitul Mihai Lipoveanu, eft si pa jaluitoare, iarAsi
am Inceput cercetare pricinii. Si am Intrebat pa Mihai Lipoveanu, cum stie pentru acea ctrciumA
si pentru acei stinjeni 80 da mosie i singur dete mArturisanie in scris supt iscAlitura sa, cum ca,
circiuma o *tie ca au fost veche parinteascA facutA tit varghii i intImplIndu-sA de au ars-o
focu, rAposatu frate-sau Nicolae Lipoveanu, ramlind epitrop pa casa parinteascA, cu oamenii
casii, s-au apucat cl au fAcut acea circiuma, de piatrA In locu cei vechi pA mosia pArinteascA
In Manesti, iar pentru acei stinjeni 80 ce zice jAluitoarea ca i-au cumpArat rAposatul Nicolae
dA la Dumitrache CAlinescu, iarasi zise Mihai ca mai mult nu stie sA rAspunzA, fArA cit ar fi vAzut
In catastihu rAposatului tatA-sAu, coprinzindu-sa cA au avut RAducanu CAlinescu stinjeni 70
iar nu 80 si fArA dA hotar, iar nu cu hotar cum au vindut numitul Dumitrache. Asijderea ji
pentru taleri 800 cc zice jAluitoarea cA au plait raposatul barbatt-sau, birul slugilor, iarAsi
aratA Mihai cA acei taleri 800 i-ar fi prins In socotealA, dupa cum singur rAposatul frate-sAu i-ar
fi arAtat cu gura, iar nu cu vreo socotealA in scris, coprinzlndu-sa i intr-o carte a rAposatului
Intru fericire Scarlat voda Ghica, unde ar fi arAtat frate-sAu Nicolae, el dajdea acelor slugi
au plAtit-o din casA. Intr-acestasi chip stiind Mihai Lipoveanu, in frica lui Dumnezeu au dat
aceastA mArturisanie si singur au priimit i blestemu nostru, cA mai mult declt acestea ce le
aratA mai sus, nu stie sA mai rAspunza, neavInd amestec nici la o parte, nici la alta, ca until

830

www.dacoromanica.ro
ce este daspartit cu partea ce i s-au cazut. La care jluitoarea nu primi a fi odihnita de mrturi-
sauna si blestemu ce au priimit si zise sA faca numitul Mihai juramint pa cele ce aratd, pA
cum ca sint adevarate si va raminea pagubase. Ci, la aceasta, fiinda Mihai Lipoveanu sa apara Arti. St.
zictnd ca nu va mai face alt juramtnt, Famine la cea desavtrsitri hotartre a marii tale. f. 192 v.-193.
1778, lunie 2.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Bdrbucean vistierul cere fiilor stolnicului Top li-
ceanu restiluirea unui tmprumut acordat acestula si poslelnicului Hrisoscoleu, de ptrts. Plrlfii
recunosc dar cer sd pldleascd si postelnicul Grigore Hrisoscoleu Intructl debitorii s-au constituit
cheza,si platnici unul pentru altul. Dupd pravild se holdrd$le ca riii Topliceanului sd pldleascd 1778
urmtnd a se socoti ulterior cu Hrisoscoleu. Domnul intdreste. lunie
11

Io Alexandru Joan Ipsilant voievod.

Dind domnii mete jalloa, Barbul Arlon biv <al> 3 <-lea > visticr, cerind tnplinirea dreptatii
lui si vazind domniia mea aceasta hotartre a judecatii la mina lui, orInduim pa sluga domnii
mete copil din casa dd divan, sa mearga si sa apuce pa fii Topliceanului ca sa tmplineasca banii,
iar zicind di au a raspunde, sa ia sa-i aduca aici la divan si eine va raminea sa plateasca treapadu
pi cheltuiala.
1778, Wide 11.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca marl! tale dumnealui vatafu de copii za divan, aduse la judecata
pa Barbucean biv <al> 3 <-lea> vistier, piris fiilor raposatului stolnic Mihalcii Topliceanu, cerind
1308 capete prin zapisu raposatului taicai dumnealor i a dumnealui postelnicului Grigorasco
Hrisosculeu, fiind cu leat 1776 septemvrie 4, cu care bani s-au fost inprumutat dumnealor
amindoi cu asazdintnt da dobinda 5 la pungd si puindu-sa chezasi platnici unul pentru altu I.
Fao fiind si dumnealui Toma satraru vechil si celorlalti frati ai dumnealui, Dumitrascu,
Spatarache i Nicolae, Topliceni fiii raposatului stolnic, nu au tagaduit datoriia, ci numai zise
ca cu acesti bani au fost cumparat vinariciu da anu trecut din sud Slam Rimnic si au pagubit
si au ramas asupra lui Grigorasco taleri 930, adica taleri 628 analoghiia pagubii din partea ce
au fost avut el, si taleri 302 ce au fost oprit el. Si cerea zicind ca vistierul Barbucean, toti
acesti bani sa-i ceara da la Grigorasco si ce vor mai lipsi sa-i inplineasca el, ori macar banii
jumatate ai acestor taIeri 1308 ce i sa cer sa-i plateasca Grigorasco i baniijumatate sa-i plateas-
cA dumnealor, fiinda precum s-au zis mai sus, amindoi s-au fost inprumutat cu acei bani,
raposatul stolnic Topliceanu cu Grigorasco. De care, pirisu nu s-au odihnit, zicind ea-5i cere
toti banii da la clironomii raposatului Topliceanu pentru ca numai cu lesnire sa sa exofli-
seasca, da vreme ca scrie In zapis ca sint chezasi platnici unul pa altu, acei doi ce s-au lost
inprumutat cu acei bani, fiinda (IA la Grigorasco postelnic sa discolipseste de a-si scoate banii.
Deci, vazind ca Barbul vistier are dreptate la aceasta, dupa pravilile ce poruncesc la
cartea 26 a inparatilor, titlu 3, chiar asa Ca, da sA vor fi inprumutat multi si fiestecare aratii
partea sa, pa acea parte este dator, iar fiindu-le fagaduinta pa toata suma, inprumutator u are
sa apuce pa eine dintr-aceia va vrea". Dupa care pravili am hotartt ca, cop iii raposatului stol-
nic sa plateasca toti banii acestea cu dobinda lor, din zioa ce s-au facut zapisul pind la moartea
raposatului stolnic, zacea unul, iar nu po taleri 5 la punga, si dumnealor sa-si caute cu Gri- Arh. S. Bac..
Ms. or 5,
gorasco Ffrisosculeu. far hotartrea ramtne la manila ta. f. 195 v.
1777, 'Trifle 2.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru Grecianu, Ev<dochim>
me delnicer, Hagi biv vel sluger.

631
www.dacoromanica.ro
 Velifii boieri arald prin anafora cd Radul raspopa pirdste pe popa Stan din V itomiresti (jud_
572
1778
Arges) care ar ri pus slpinire pe 100 stinjeni din mosia unui unchi al lor. Piritul dovedeste cif
z7pis cd ti staptnea de 31 de ant. Divanul si domnul ti tnlOresc slap fnirea.

lunle
12 Io Alexandru Joan Ipsilant voievod.
Dupa cercetarea cc au facut dumnealor velitii boeri, fiindca numitul Mateiu in urma au
5i closit, dupA cum ne arata zapciul cel rinduit, i n-au sazut ca sd iasa la divan de au avut
a face apelatie, am dat domniia mea aceasta intarire la mina popii lui Stan, ca dupa cum scrie
mai jos sd sa urmeze i s stapineasca cu pace.
1778, tunic 12.
Preainna1tate doarone,
Din luminata porunca innaltimii tale, durnnealui ceausu de aprozi au adus la judecata
innaintea noastra pa Mateiu, vechil fiind fratine-sau Radului raspopa din sud Arges, phis.
popii lui Stan ot Vitomiresti sud Arges, zicind ca, la trecuta lunA lui fevruarie, au avut ju-
decata cu el la dumnealor ispravnicii din sud Arges pentru 100 stinjeni de mosie ce sa nu-
meste Vitomiresti, care mosie zic ca le-au rams da la un unchiu al lor, anume Nicola, si cum
ca mai sus-numitu preot fArA dd dreptate i In sila le-au stapinit acesti stinjeni 100 partea
acelui Nicolii unchiul lor, nefiind ei acolo. Si din luminata porunca innaltimii tale, aducindu-i
zapciu innaintea noastra pa amindoao partite, am Intrebat pa popa Stan cu ce stapineste
acesti stlnjeni 100, partea acelui Neculii ce zic jaluitorii ca. le-au fost unchi, i ne arata un
zapisu de curnparatoare pentru acesti stinjeni 100 de mosie din Vitomiresti, partea acelui Ni-
colii ce i-au cumparat <IA la un Radu diiacon i da la Dumitru diiacon, care zapisu sa vazu
scris da la leat 7255 dechemvrie 19 dA shit ani 31, care 11 dau la mina acestui popii, lui Stan?
In care scrie ca, ramiindu-le si lor un zapisu dA la pArintii loru, ce au cumparat da la varit-sau
Dragomiru i brat ego Patru, mosie in Vitomiresti, precum arata ca ii s-au ales partea lor
da 12 boeri hotarnici stinjeni 100 In lat, cu scaunu da vie, cu pomi i In siliste stinjeni 9 si
pa dinsii ograda cu meri si cAminul casii. Deosebit ne arata tot popa Stan si zapisul acelui
Dragomiru i brat ego Petru, iscalit Intr-Insul si alte marturii cu leat 7214 da grit ani 72
ce-1 dau la mina vari-sau Dragut diiaconu, i a feciorilor lui din Fagetel, cum ca, fiind tatul
loru dator i neavind cu ce plati, i-au vindut partea loru de mosie din Vitomiresti, oricita
sa va alege din apa, din padure si din peste tot hotaru. Asijderea vazum si cartea de hotarnicie
a 12 boeri hotarnici cu leat 7248 1ntru care scriu acei boeri hotarnici ca, alegind partea celorA-
labi mosneni, cum si a cumparatorilor, au pus piatra, iar din piatra la vale Ora In hotaru
treptilor la ulm s-au dat popii lui Sarban cu nepotilor lui i popil lui Stan, manicenil, cu
fratii lui, stinjeni 987. Intr-acesti stinjeni, arata cA este si partea Nicolii, fecioru lui Stanislav,
stinjeni 100, si cum ca acel Nicola, nefiind atunci acolo la hotarnicie, arata ca i s-au lasat par-
tea lui, intr-a popii, dar care popa dintr-acesti doi, nu arata, iar and va veni el sau cinevasi
de la el, nefiind partea lui vinduta, sA stapineasca cu pace. Mateiu jAluitorul, zise ca el
nu stie pa acestea sa fie ruda cu acel Nicola, ci el si cu frate-sau este ruda, dar,1npotriva.
acestei zise a lui, ne arata popa Stan un zapisu al popii lui Dobre, intru care sa vede iscalit
si alte marturii ce-1 da la mina lui popii Stan, vari-sau, cu leat 7255 fevruarie 16, In care scrie
ca, avind multa gilceava pentru mosiia ce o cumparase da la Olanul, precum adevereaza zapisui
ce-1 are popa Stan la mina, sa-si faca casa cu pometuri, i sculindu-sa el cu fratii lui ti ra-
mtindu-1 de judecata, arata ca i-au dat acel zapis ca sa stapineasca cu pace da catre el si de
catre fratii lui, si care sa va mai scula din neamul lor, sa plateasca gloaba taleri 30. Ne mai
arata tot popa Stan si o carte de judecata a raposatului Grigorie Bratasanu biv vel satrar
ce era ispravnic <de> Arges pa acea vreme, cu leat 7256, adica cu un an mai In urma zapisului
popii Dobre, Intim care scrie c au avut judecata popa Stan ot Vitomiresti cu popa Dobre i
cu fratii dintr-acest satu cum ca, cumparind popa Stan stainjani 100 de mosie cu ograda.
i cu pomi da la diiaconu Radu i dA la diiaconu Dumitru ot Fagetel cu zapisu din leat 7255,

632

www.dacoromanica.ro
care ogradA aratd cd le-au fost si lor dd cumpArAtoare dd la Olan, si curn cd, vrInd sd-si facii
casd unde au lost casa lui Olan ca sA-si stdpineascd mosiia si pomii dupd cum i-au cumprat,
iar popa Dobre si cu fratii lui neingaduindu-I, in urmd aratd cd Insusi popa Dobre au priimitu
ca sd-si facd popa Stan casd unde au fost casa Olanului si sd-si stdpineascd pond! citi i a
va veni dd rnostenire i dA cumpardtoare. Care, dupd aceste cArti zise, popa Stan, de atunci
de cind au cumpArat dA la ace] diiacon Radul i cld la diiaconu Dumitru, dupd cum aratd
zapisul dd cumpArAtoare, de sint ani 31, au stApinit cu pace, iar pd acest Mateiu nicidecura
nu 1-au mai vazut, iar raspopa Radul, fratele lui Mateiu, au fost tot acolea inprejuru si nu
i-au mai zis nernic pentru acesti stinjeni de mosie ai acelui Necolii, iar stinjeni 100 ce au avut
Costandina muma lui Mateiu, i-au vindut lui cdpitan Pdtrascu DAnicel Inca mai nainte cid
hotArniciia acestor 12 boeri hotarnici, dupd cum sd coprinde si in cartea de hotArnicie. Am
vAzut si cartea de judecatd a dumnealor Mateiu Cocor5scu, ispravnicu din sud Arges, ce este
scrisd dA la trecuta lund lui fevruarie 3 leat 1778, Intru care dd dreptatea acestui Mateiu i
frAtine-sdu Radului rdspopii, cum cd acest popd Stan, rdu au cumparat acesti stinjeni 100
ai acelui Nicolii sin Stanislav, ce zice cd-1 este unchi al acestui Mateiu i a frAtine-sdu Radul
diiacon, dA la acel Costandin diiacon si dA la Radu diiacon, si sd-si caute banii eld la dInsii.
Am Intrebat pa Mateiu jAluitoru, de vreme ce el sd trage dintr-acel Nicola sin StAnislav, cum
dA nu si-au cAutat si unde au fost, cd dd la hotArnicie pind acum sA vede cd sint ani 38,
dd la cumpArarea popii lui Stan pInd acum, Milt ani 31, si cum dd au Ingaduit pa popa Stan
sA stAptneasca intr-acesti 31 de ani, si zise cd au fost aici In Bucuresti si n-au putut sd-si caute,
iar frate-sdu Radul rAzdiiaconu, au fost acolo si nu si-au cdutat.
Ci, dd vreme cd au trecut atita sumd dd ani peste sorocu pravilii, mai virtos cd n-au fost
instreinat intr-altA lard streind, ci au fost tot In pAmintu lui si nu si-au cdutat, ci tocmai acum
Isi cautd, dupd ce si-au fAcut popa Stan casd si alte nemestii, care aceastd cerire a lor este
fArd cale si la cerirea ce fac n-au nici o dreptate, ci am gasit cu cale, popa Stan dupd cum au
stApinit pInd acum, de sint ani 31, sd stApIneascd si de acum Innainte cu bund pace dd care Arh. St. Bue.
hie. nr. 6.7
acest Mateiu i (IA cdtre frate-sdu rAzdiiaconu. far hotdrirea rdmine la innAltimea ta. 1. 198 v.-19
1778, tunic 8.
Pand Fili<pescu> vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel vornic, vel logofat, Scarlat
vel logofat, vel clucer, Ion vel stolnic, vel sArdar.
1 Din satul MAnicesti.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Andrei din Bucuresti reclamd pe egumenul mdnds-
tirii Sf. Gheorghe care i-ar fi tmpresurat mosia Ildf tea (fld. Vlasca). Judecala hotdrdste cercetare
de cdtre ispravnicii judefului. Domnul tntdreste. 573
1778
Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod. lunie
12
Dupd cum s-au gdsit cu cale dd la judecatA, poruncim dumneavoastrd ispravnicilor ai
judetului sA urmati a face cercetare si alegere la fata locului.
1778, lunie 12.
PrealnnAltate doamne,
Din luminatd porunca mdrii tale, ceausu de aprozi aduse la judecatd pd Andrei din
Bucuresti cu jalba ce au dat mdrii tale asupra cuviosului arhimandrit chir Iosaf, egumenu mit-
ndstirii <Gheo>lrghe Nou, zicind cd, avind el mosie ce sd numeste RAftea2 in sud Vlasca ald-
turea cu mosiia mAndstirii Maicii...8 In zilile mar!! sale rAposatului Grigorie vodd Ghica,
trAgind mosille mAndstirli au Inpresurat si din mosiia lui Moimescu3 stinjeni 50.
Fata fiind si vechilul cuviosil sale, nepoti-sau, chir Chiril protosinghel, rdspunse cd nici-
decum mAndstirea n-au Inpresurat nici un stinjen din partea phisului, de mosle, ci, dupd hri-
soavele si zapisile ce are, atit stApIneste.

633
www.dacoromanica.ro
 Decl, fiind trebuing dA a sA cerceta pricina In fata locului si a sA dAosebi partea fies-
cAruia dupA zapise si alte scrisori ce vor fi avind, sA fie luminatA porunca mArii tale cAtre
dumnealor ispravnicii din sud Vlasca, ca sA meargA la fata locului i, prin cercetarea dumnealor
Arb. Bt. Buo., dA judecata, dupA zapise si cAri ce vor arAta amindooA partile, sA dAosebeascA partea ce este
f. 1990
ma. lir' e
7. 20 . Cu dreptate a stApini fiescarele.
1778, lunie 1.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> medelnicer, Ioan Fotino.
I Doc. rupt.
2 Corect : Reftea.
3 Ilizibil.

574 Velifii boieri arald prin anafora cd Radul din Bucurgti se judecd cu Ilinca sora sa care a pus std-
ptnire pe casa rdmasd de la mama lor. Pirtlasusline cd fratele ei a uindut casa i ea, ca protimitard,
urea s-o Tdscumpere. Divanul, cercettnd diala mamei lor care ldsase aceastd casd fiului ei Radul
1778 i allei rice Zmaragda, aftald In strdindlate, hotirdfle ca Radu sd stAptneascd acea casd, restituind
tunic preful phalli. Domnul tntdrote.
13

To Alexandru Ioan Ipsilant voievod.

Dupa cum au gasit dumnealor velitii boeri cu cale, asa sA sA urmeze.
1778, iunie 13.
Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca innAltimii tale, v Atafu dii paharnicei au adus la judecatA innain-
tea noastrA pA Radu din Bucuresti, phis sorA-si Ilincai, ziclnd ca, IncA in viiata fiind parintii
lui, pA aceastA IlincA sorA-sa inzestrind, au dat-o la casa ei, dar in urmA intimplindu-sA moar-
te tatine-sau si rAmitindu-i o casA aid in Bucuresti in mahalaoa Anthimului, cit au mai trait
mumA-sa dupa moartea tatine-sAu, au stapinit-o el, si cum ca muma-sa, fiind bolnavA oloaga,
si-au vindut unile altele din zestrile sotii si au cautat-o pinA la moartea ei si dupA moarte
IncA au cheltuit dA au ingropat-o si au dat si sArindari, iar numita IlincA, sorA-sa, dui:a ce
i-au murit barbatul cel dintliu al ei, crisAtorindu-sd dA al doilea si neavind casA unde fades,
s-au rugat dA dinsul at au lisat-o sA sazA intr-acea casA pArinteascA a lor, sA pue vinu sil
vinza si sA-i dea chiHe pA lunA cite taleri 1. Si asa, dupA rugaciunea ei Incredintindu-i-se ca
unit surori, au lAsat-o da au sazut in casA si rinduri, rinduri au luat <IA la dinsa citiva banii
si apucindu-1 pentru acei bani 1-au scos la judecatA si judecata 1-au dat afarA din casii cu
copii pA usile altora si stApineste casa cla shit 3 ani facind i alte narnestii pinprejuru casii
si sA hrineste intr-Insa.
Deci, dupA jalba lui, din luminatA porunca innaltimii tale, aducind zapciu innaintea
noastra pA amindoa pArtile, am intrebat pA numita Ilinca cu ce stApineste aceastA casA si
zise ca acest Radul frate-sau fAcind aceasta casA vinzatoare la un Moscu copilul din casA si
ia protimisindu-sA ca o sora prin judecatA i s-au dat supt stApinirea ei arAtindu-ne si o carte
(IA judecatA cu leat 1775 martie 27, in care sa vede iscaliti dumnealui Nicolae Stirbeiu biv
vel vornic si dumnealui Nicolae Brincoveanu biv vel vomic i George Canale, i scrie cum ca
aceastA casA ce o cere acum Radul <IA la sorA-sa Ilinca, muma lor, la moarte prin diiatA,
aratA ca au ficut trei pArti adicA, o parte au lAsat-o fii-sau Radul i o parte fii-sii Zmirag-
dii sora Radului cea mai mica, iar o parte o lasA pentru pomenirile mortului, iar acestii IlincAi
nu i-au lAsat nimic, fiind esitA cu zestrea ei din casA. Si fiindca acea Zmaragda sora lor nu
sit aflA intr-aceastA tail, au rAmas Radul stdpinitor pa toatA casa pinA va veni si sorA-sa,
dar acest Radul in urmA au fAcut aceastA casA vinzatoare si au vindut-o in taleri 50 lui Moscu
copilul din casA. Si aratA dumnealor intr-acea carte, cum cA au si adus pA Moscu copilul din

634
www.dacoromanica.ro
casd innaintea dumnealor dA fatd, si au mdrturisit Moscu cum cd zapisele casii cele vechi
nu slut puse zalog, ci el au cumpArat casile dA la Radul cu tocmeald drept taleri 50, din care
banii i-au si dat taleri 10. Si au hotdrit dumnealor, Ilinca sord-sa sA-i Intoarcd Radului taleri
16 si 80 dd bani, a treia parte ce i sd cuvine clt vInduse casile, cum si taleri 10 lui Moscu
copilul din casA si sA ia zapisile dd la dinsul. Si dind acesti bani sA ia casile supt stapinirea
ei, sA le tie WM dud va veni si sord-sa cea midi si dupd venirea sord-si db-i va trebui casele,
va Intoarce Ilinca acesti bani, cum si banii ce va fi cheltuit la pomeniri si va lua casa supt
stdpinirea ei, iar nepriimind sd IntoarcA banii li va da si ei taleri 16 bani 80, partea ce
i sd cuvine si va rAmtnea Ilinca stdpInitoare pd casA.
Deci, dd iznoavA am adus Innaintea noastrA M Moscu copilul din casd si Intrebindu-1
au avut acea casA cumpdratA dA la acel Radul, dupd cum sA aratA Intr-acea carte de Jude-
catd, si el innaintea noastrA zise CA pa el la judecatd nicicum nu 1-au chemat atunci, fiind bol-
nay, si cum cd el acea casd n-au avut-o cumpdratd, ci pusA zdlog dd Radul, drept taleri 10,
pentru care zalogire li dedese si zapisul cel vechiu al casii si cum cd atunci dobIndindu-si Ilinca
judecata, i-au Intorsu acei taleri 10 ai zAlogirii, lar nu a au cumpdrat-o, cd dA ar fi cumpd-
rat-o, ar fi avut si zapisu cid stdpinire. Care la aceasta, zise Moscu cd va priimi si blestem cum
a n-au avut casd cumpAratd, ci zdlog.
Ci, dd vreme cd Radul jAluitoru o are aceastd casd rAmasd dd mostenire db la mumA-sa,
alit lui, eft si sord-si Zrndrandii, gAsim cu cale, Radu sA stApIneascA casa pina va veni Zmd-
randa sord-sa, si atunci sA vor Invoi Intre dInsii, oH el va Intoarce banii ce va face pa partea
surorii-si, sau sord-sa li va lntoarce lui pd partea lui si cheltuiala ce va fi fAcut la pomenirile
mumd-si, iar pentru taleri 10 ce au dat Ilinca lui Moscu dd au plAtit pA frate-sdu Radul dd
datorie i taleri 23, 60 ce zice cd au dat Radului rinduri, clt si cele ce au mai fAcut Ilinca pd
ling casd, pretuindu-sA si socotindu-sa chiriia casii Intr-acesti trei ani dd chid sade Ilinca
In casd, adicA, pa lund cite taleri 1, dupd tocmeala ce zice cd au avut si ce va mai rAmlnea
dator sA IntoarcA sord-si Ilincdi, iar rAmlind sorA-sa Ilinca datoare, sb-i plateasca lui. Iar ho- Arb. St. Bun..
Ms. nr. 7.
tdrirea rdmine la Innaltimea ta. f. 3 v. 4.
1778, iunie 1.
Pand vel vornic, Stefan Plrscoveanu vel vornic, vel logolilt, Scarlat vel logofdt,
vel clucer, vel sArdar.

Departamentul al 2-lea judeca, dupd pravild, plingerea lui Costandin diiaconul din satul Mirgi
(jud. Olt) contra ispravnicului care i-a luat gloabd pentru o vind a fiului sdu. Judecata propune
sd se cerceteze in condica judefului dacd banii au fost luali pentru gloaM dd vinovdlie" sau fdrd
dreptate, In ultima alternativd urmlnd sd se restituie jeluitorului gloaba. Domnul tntdreste.
575
1778
lunle
15
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Fiindcd gloabele le-am rAdicat domniia mea si ran i s-au luat gloaM Pluitorului, mai
vIrtos, atlt pentru fecior nu sd orindueste rib nu va fi fost chezas, poruncim domniia mea ca
dA la pitaru Ghiurgiu sA sA Inplineascd acesti bani jAluitorului cu sluga domnii mele...1 si, dA
va fi avut jAluitoru villa', sA Instiinteze vina lui cAtre domniia mea ca cu pedeapsa sA sA pe-
depseascA pentru vina lui, iar nu cu gloaM. Care pentru aceasta sA cddea pitarului Ghiurgiu
sd Intoarcd Indoit.
1778, lunie 15.

PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca mdrii tale, dumnealui vAtafu za visterie aduse la judecatd pd Cos-
tandin diiaconu dd la satu Mirosi sud Olt, pies dumnealui Pantazi Serezli biv cdpitan za do-
robanti, zicind cd, fArd dd dreptate, in anul trecut fiind ispravnic cu dumnealui pitaru Gheorghie

635

www.dacoromanica.ro
 Ghiurgiu la acest judet, 1-au luat taieri 40 cu pricing cd un fecior al lui 1-ar fi ggsit In fapta
curvii cu o fatit.
Fatii fiind si dumnealui cgpitanu Pantazi, rdspunse cd adevArat acesti bani s-au luat
gloabg dA dumnealui pitaru Ghiurgiu, tovardsu dumnealui, iar dumnealui nici la judecata acestii
pricini n-au fost, nici vreun ban au luat.
Deci, dovedindu-sd cd acesti bani ant 1uati dupd arAtarea cdpitanului Pantazi, dd pi-
taru Ghiurgiu si judecata neputindu-sd pliroforisi Intr-alt chip, de sfnt bine luati sau rdu, sd
fie luminatd porunca mdrii tale cdtre dumnealui cluceru State ce este acum ispravnie cu dum-
nealui pitaru Ghiurgiu In sud Teleorman, ca s cerceteze aceastd pricind din condica judetalui
si prin zapciii isprdvnicesti, i, dd va dovedi cd au luat acesti bani pentru gloabd, dd vi-
novAtie, vor fi bine luati dupd pravilile ce poruncesc mai jos, iar dovedindu-sd ed. au luat fArA
dd dreptate, sA apuce dumnealui cluceru State pd pitaru Ghiurgiu sd Inplineascd banii pin-
u1ui, cid vreme ce dumnealui cdpitanu Pantazi sA apard cd nu este amestecat la aceastd luare
Arh. Bt. Bun., dA bani, iar dumnealui pitaru dd va avea cevasi, Ii va cduta cu dumnealui cdpitanu Pantazi,
f. 3 tovardsu dumnealui. lar hotArfrea rilmine la 1nnAltimea ta.
1778, lunle 9.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alexandru Grecianu.
BLPAtov 6-ov vlv Bocaaexiliv, -riTXog y-ov: noLv-71 xcerch6V0f,act ckvcaccp.6o'cverceL scat
int nor.Ag ofix iaTlv 1xXvrog. 2
1 Loc alb.
Cartea a II-a a Basilicalelor, titlul al III-lea: pedeapsa aplicatA se suprimA si
tmpotriva pedepsel nu existA apel.

Velifii boieri real(' prin anajora cd Maria $chioapa din Budesti (jud. Muscel ) rectamd pe egumenut
576 mOndstirii Cotroceni care i-ar ji cuprins si partea ei In rnosia vIndutd de laid( sdu mdndstirii.
Judecala holdraste cercetare de cdtre ispravnicii judefului. Dommil Intdreste.
1778
turtle
18 To Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au gAsit cu cale dd cdtre dumnealor velitii boeri, poruncim dumneavoastrg
ispravnicilor judetului sd urmati a face cercetare i alegerea ce sA cuvine.
1778, kink 18.
PreafnnAltate doamne,
Din luminatd porunca InnAltimii tale, ceausu dA aprozi au adus la judecatd Innaintea
noastrd pd Mariia Schioapa dd la Budesti sud Muscel, care cu jalbd au jAluit InnAltimii tale
pentru egumenul sfintii mAndstiri Cotroceni, zicind cd la leat 1776 au mai dat jalbd InnAltimii
tale pentru mai sus-numitul egumen, cum cd, avind tatul ei mosie In Dobroiasca dd Jos sud
Museel, dintr-Insa au vindut sfintei <mAndsti >ri, iar o parte 1-au rdmas ei, i sfinta mAndstire
i-au coprins-o si acea parte a ei. i judeclndu-sd la dumnealor boierii judeatori ot <al> 2 <-1ea>
departament, prin anaforaua ce au f Acut-o cdtre InnAltimea ta, au gasit cu cale ca dumnealor
ispravnicii judetului prin vecinil si megiiasii de acolo, unde fiind fatd atft vechilul egumenului
ctt si numita jAluitoare, sA cerceteze prin scrisorile ce vor fi avfnd si o parte si alta si sd
dovedeascd dreptatea pluitoarei ce va fi avInd, care anafora s-au Intdrit si cu luminatA pecetea
innAltimii tale.
Si dupd luminatd porunca InnAltimii tale, merglnd la dumnealor ispravnicii judetului,
egumenu neavfnd cArtile pentru aceastd mosie dA fatA, nu i s-au fAcut nici o cercetare si acum
dd iznoavd dind numita jAluitoare iar jalba InnAltimii tale, si orinduindu-sd dA cdtre InnAl-
timea ta la noi ea sd cercetdm i fatd fiind i numitu egumen al Cotrocenilor, Insui ne ardtg

836

www.dacoromanica.ro
cA numita jAluitoare au avut mosie, dar au vindut-o la altA parte. ArAtindu-ne si condica
mAnAstirii, Intru care sA vede trecutA o carte dA judecatA cu leat 1752 iunie 6, dil sint
ani 26, iscAlitA dA rAposatul banul NAsturel i dA alti boeri, intru care aratA cA s-au judecat
egumenu, ce era pa acea vreme la sfinta rnAnAstire Cotroceni innaintea dumnealor, cu Iordache
dA la Budesti sud Muscel, care acel Iordache zise numita jAluitoare di 1-au fost tatA, si hotA-
rAsc dumealor printr-acea carte ca sA stApineasca sfinta mAnAstire mosiia ce o are cumpAratA
dA la Vasile, socru lui Iordache, cum si cit va mai avea cumpAratA de la altii si lui Iordache
li dA sA stApineascA stinjeni 92 in Glimbocata si 20 In Dobroesti. Aril. St. Bue..
Ci, fiindcA egumenu atunci nu si-au avut scrisorile dA fatA, iar acum le are, gAsim cu ille.5nr5:.
cale sA fie luminatA porunca InnAltimii tale, cAtre dumnealor ispravnicii judetului ca prin ye- Pentru o ju-
decata anterl-
einii 51 megilasii dA acolo, sA cerceteze dA are aceastA jAluitoare mosie dupA cum di jAlueste oarii In aceeasI
5i dA este InpresuratA In mosiia sfintei mAnAstiri si dA au stApinit-o sau este vIndutA partea dordiciiantva'u-
el la alte pArti dupA cum zice egumenul si, dA vor dovedi dumnealor ispravnicii cum cA nu si-au gee 1776.
Aril. EA. Bue..
vindut partea ei cid mosie si sA va fi lnpresurat partea ei, ori de ciitre mAnAstire sau de cAtre me. 5.
alp inprejurasi de acolo ce au mosie, sA o dAscopere si sA i-o aleagA dindu-i si carte de stA- (Cf.olo51:73u1b52davtli.
pinire, iar fiind pricina intr-alt chip, cu anafora sA instiinteze innAltimii tale. Iar hotArirea rA_ le InetItutul
'star le
de
mine la innAltimea ta. .14. lorga")
1778, iunle 18.
Para Fili<pescu> vel dvornic, Stefan Pirscoveanu vel vornic, vel logoilt, Scarlat
vel logofdt, vel clucer, vel stolnic.

Vel logofatul arald prin anafora cd Stan dorobaniul din Brcnedi (jud. Ialomila) reclamd pe
ispraunicul casei domnedi care nu-i ingaduie sd uindd yin pe moita unde tatdl tut auusese ctrciumd.
Dupd cercetdri se constatd cd obiceiul pdintntului nu permile cuiva sd find ctrciumd pe moda unut
boier dacd nu a drills" el satul. Satul nefiind strtns" de reclamant i se interzice vtnzarea oinului
577
1778
acolo.
lunle
18
Jo Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
DA vreme a cerirea lui este rea peste obiceiu, poruncim credincios boieriului domnil
mele, vel pitar Costandin Neculescule, sA-1 popresti si sA nu-1 IngAduesti a face vreo circiumA
sau a vinde yin in satu.
1778, lunle 18.

PreainnAltate doamne,
Stan dorobantul dA la BArcAnesti sud Ialomita au WWt innAltimii tale, zicind cA are
mosie In sud Ialomita ce sA numeste BArcAnesti, care mosie zice CA este alAturea cu mosiia
rAposatului spAtar Pirvului Cantacozino, ce s-au cumpArat dA innAltimea ta, si cum cA mosiia
lui merge prin silistea satului. Si dud trAia rAposatul spAtar Pirvul, zice cA au avut tatl-sAu
si frate-sAu circiumA dA au vindut yin in silistea satului, care zice cA sA cunoaste si acum
groapa bordeiului ce au avut-o circiuma, si, dupA ce au murit tatA-sAu, au tinut si el acea
circiuml, iar acum nu-1 ingAdueste dumnealui polcovnicul Costandin Neculescu ce este is-
pravnicu casii gospod ca sA mai vinzA yin in sat. Si innAltimea ta, dui:a jalba lui, imi porun-
cesti ca sA cercetez dupA luminatA porunca InnAltimii tale, Infatisind Innaintea mea atit LA
Stan jAluitoru cum si pd polcovnicu Costandin Neculescu, si rAspunse dumnealui polcovnicu,
cA peste obiceiu pAmintului nu-1 ingAdueste ca sA aibA si el circiumA in silistea satului fiind sat
strinsu dA raposatu spAtar Pirvul, si spre Indreptarea acestii trebi aduse mArturie pA Vasile
ce au fost <al> 2 <-1ea> vornic, carele dete seama innaintea mea, cA el este slugA veche si au
slujit la rAposatul spAtar Pirvul de sint ani 20, cum si acum sA aflA sAzAtoru tot la aceastA
mosie si zise cA cu adevArat are, acest jAluitor un petic de mosie ce merge prin silistea
satului. Dar zice cit stie cA niciodatA n-au avut nici tatul acestui jAluitor, nici frate-sAu, nic1

637
www.dacoromanica.ro
 el, circiuma statornica sa vinzA vinu lui acolo In satu, fr dacIt zice ca stie ca fratele acestui
jaluitor, fiind ispravnicel al raposatuIui spatar Pirvului, uneori cind sa intimpla da nu era
yin stapInesc, Ii da si lui voe da vindea si el cite o bute da yin a lui. Si la aceasta Intreba-
dune a lor, fiind si dumnealor vebiii boeri, zisera c obiceiu este eine stringe satul, acela are
voe sA-si vinza vinul sau mice va vrea, iar cel ce nu are sat, nu are voe sa vInza vin In
spinarea satului, ci claosebit daparte da sat, mai virtos ca pentru acest Stan jaluitoru Imi arAta
si dumnealui vel vornicu Badea Stirbei ca, la trasul acestii mosii, cind s-au orinduit din lumi-
nata porunca innltimii tale, au dovedit ca are si acest jAluitor stInjeni 40 acolea In silistea
satului, dar ctrciuma n-au vAzut ca sa aibA, frA dacit un bordei care sade intr-insul. Mai arAti
dumnealui polcovnicul Neculescu, cum ca mosiia lui merge si la drumul cel mare, care are
voe sa-si faca ctrciuma, si el nu va sa-si faca, ci cauta In spinarea satului faca circiuma
si sa-si pue yin sa vinza, peste obiceiu.
Ci, da vreme ca cerirea lui este rea si peste obiceiu pamIntului, nu are voe ca sa
vInzA vin In spinarea satului, iar cind ar fi avut el satu lui strinsu da dinsul, atunci ar fi avut
Arh. St. Buc., si el voe sa-si faca circiuma si sa-si pue yin sa vinza.
me. ar. 7, Ci, dupA cum am adeverit, Instiintez Innaltimii tale.
1778, fevruarie 12.
Scarlat Grecianu vel logofat.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Nedelco din Bucuresti, fost scdunas al negufdlorilor,
reclamd pe Pdtrasco, catand la cdpitania Bdlaci (jud. Teleorman), care in limpul rdzmerifei I-a
5 '7 8 pradat de niste arme si tine lucruri. Judecata recunoscind dreptalea reclamantului &Waste sd i sd
restituie lucrurile dupd cercetare de cdtre ispraunici. Domnul Intdreste.
1778
luale
23
10 Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasit cu cale da la judecata, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor sA
urmati a face cercetare si alegere cum scrie mai jos.
1778, iunie 23.

Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca marii tale, dumnealui vatafu za visterie aduse la judecata pa Ne-
delco din Bucuresti cu jalba ce au dat marii tale asupra lui Patrasco, ce este catana la capi-
taniia BAlaci sud Teleorman, zicind ca, da ani 3 acum, 1-au pradat cu o pAreche pistoale, o
sable si o puscA i alte lucruri.
Fata fiind si Patrasco, raspunse ca el fiind ceaus la capitaniia Balaci la leat 1774 in vre-
mea rusilor din porunca ispravnicilor au fost trimis Inca cu 20 de neferi dati toti inpreunA si
cu dinsul supt mlna unui cApitan Tudor, ca sa prinza pa un Panait capitanu pentru nista
jafuri ce f Acuse si pa acel Panait capitan nu 1-au prinsu, dar au prinsu pa acest Nedelco si
pa un Panait, oameni ai acelui Panait cApitan si i-au trimis la dumnealor ispravnici. $i tot
mai gonind pa acel Panait capitan, pA el tot nu 1-au prinsu, dar, ajungindu-1, au statut la
batae si i-au omorit pa un om, i iarAi prinzind Inca doi oameni da ai lui, i-au trimis si pa
aceia la dumnealor ispravnici, Pre care top acestiia, prinzindu-i ca pA niste vinovati cum or
fi, fiind oameni ai acelui Panait cApitan, le-au luat ce s-au gasit pa la dinsii, luitnd si el,
adicA piritu acesta Nedelco, care In anu trecut iarAi prin judecatA le-au platit cu taleri 5,
iar celelalte ce-i mai cere acum pirisu, zice cA sint luate da un Grozea buluc-basa din sud
Teleorman ai [a] cAruia neferi au fost cu dinsul la goana numitului Panait cApitanu, din
care lucruri zice ca pA urma s-au dat citeva si in mina acelui Panait capitan, aflindu-sa acum
capitanu la BAlaci. De care acestea, adicA cum ca. acele lucruri ce le cere, ar fi la acel Grozea,
nici pirisu nu tagadueste, numai le cere da la acest PAtrascu cA WI la unul cum 1-ar fi prinsu
el si el 1<e >-ar fi luat du pA dinsul lucrurile ce mai sus arAtam a cAruia raspunsu si cerire

838
www.dacoromanica.ro
nu sa priimi da la judecata, o inct,H) >cat& Tok Azov; 8adtoc odx ivixe,roi o5Te ivoxonl-
ottat ...O. 1
Ci, dupa cercetarea ce le-am facut, da vreme ce sa cunoaste cum di rau si fail (IA cale
s-au pradat acest Nedelco, In vreme and nu poate sfi le arate cu nici o vina, fiindca si dum-
nealor ispravnicii atunci 1-au slobozit Ca pa unul ce nu numai cA nu era Inpartasit la vinile
si jafurile acelui Panait capitanu, ci Inca s-au si dovedit si sa dovedeste dupa tnsusi tacrirul
plrltului, lui Patrascu, ca el au fost scaunas pa la negutAtori, stringlnd unt si altele, hotartm
ca sail ia lucrurile ce mai sus aratam, Insa nu de la acest Patrasco, ci da la Grozea i Panait
capitanu, fiindca Patrascu, ce au fost luat da la dInsul le-au platit cu taleri 5, dupa hota-
rtrea judecatii pa cum si tnsusi ptritu nu tagadui.
Dar fiindca acel Grozea buluc-basa i Panait cApitanu sa afla la sud Teleorman, a fie
luminata porunca marii tale catre dumnealor ispravnicii din sud Teleorman, ca sa-i Infatiske
Innaintea durnnealor si dovedindu-sa ca sint la aceia, sA sa inplineasca si sa sa dea plrIsului,
fiindca rat' 1-au pradat, iar clnd aceia vor arata ca shit tot la acest Patrasco, sa sa Inplineasca Arh. St. Bac.,
his. nr. 7.
da la acesta. Iar hotarlrea ramtne la Innaltimea ta. f. 7 v.-8.
1778, lunie 16.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Coco<rAscu> sardar, Alex.
<andru> Grecianu, Anton Fotino.
1 Adica : *fiindca dupa legi sluga nu raspunde si nu este chemata in judecata ....

Velifii boieri aratd prin anafora cd Radul brapveanul 0 sofia lui Stanca se judecd cu Co3tandin
Rillescu pentru o parte din mo0a VIddesti (jud. Muscel) ddruild Stancdi de o rudd a Ritescului.
Divanul constattnd cd mo0a reuendicald face pane din corput mo0ei pIrttului lotdrdste sd MO-
teased Rdlescul 30 (alert Stancdi pentru aceastd nuvie 0 s-o stdptneascd el. Thrnnul 1ntdre0e.
579
1778
Inn%
21
lo Alexandru loan Ipsilant voievod.
Yntarim si domniia mea ca sa dea RAtescu acei taleri 30 numitei StancAi si sa ramlie
mosiia Intru a lui staptnire, fiind dA la neamul sau, ca O. nu sa Instreineze la altu.

Prealnnaltate doamne,
Cu plecata noastra anafora, Instiintam mAni tale pentru judecata ce au avut la divan
Innaintea mart! tale Radul brasoveanu i cu nevasta lui, Stanca, cu pitaru Costandin Ratescu,
pentru un petecu da mosie ce sa cheama Vladesti ot sud Muscel, care acest petec de mosie
au fost al lui Costandin VIAdescu ce au fost unchiul sotii ai acestui Ratescu si la moartea lui
au lasat-o danie acestii Stancai, ce este nepoata AncAi Clitanoaicai, care o tine acurn Intru
cAsatorie numitul Radu brasoveanu. Ci fiindca acestu petec de mosie nu este dazlipit da mosiia
VIM:testi, care este de mostenire da la neamul Ratescului, adica camin parintesc al lor, pentru
ca sa nu iasa da supt stapinirea Jul la mina acestui brasoveanu, fiind strein, care aceasta
cerire a lui nu sa pare a fi cu cale, si s-au pretuit acest petecu dA mosie cu taleri 30, caci
nu face mai multu, fiind mosie stearpa, iar nu da hrana.
Ci, gasim cu cale sa fie luminata porunca marii tale, sa priimeasca numita Stanca acesti
taleri 30 de la RAtescu si sat sa Intareasca staptnirea RAtescului pentru acest petecu dA mosie
ca sa lipseasca gIlcevile dintre ei, da vreme ca altu nemic n-au mai ramas a mai cere Stanca
de la Ratescu, fiindca din luminatA porunca Innaltimii tale toatft zestrea i s-au lnplinit.
Ci, cum va lumina Dumnezeu pe mariia ta. Arh. St. Bun..
Ms. Dr. 7. 1.8.
1778, Wide 21.
Neculai Dude<escu> vel ban, Pana vel vornic, vel logofat, Scarlat vel logofat.

639

www.dacoromanica.ro
 Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd Ionifd, nepolut paharnicului Anita Brdldsanu i vdrul
580 sdu, se judecd cu Pulheria, vdduva paharnicului, pentru averea rdmasd de la soful ei. Cercettndu-se
pravila i factndu-se lista de bunurile rdmase se recunoaste nepolilor dreptul de mostenire, iar vdduva
sd primeascd &mit pretinsi. Domnul tntdreste.
1778
kink
23
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
FiindcA presfintiia sa parintele mitropolit au judecat si au izbrAnit dupd pravild si, mai
virtos, fiindcd s-au odihnit i o parte si alta, intdrim si domniia mea sil stapineascA Ionitd
dinpreund cu vArt-sAu BrAtAsanu Costandin, dtnd banii ce are sit ia dumneael pdhArniceasa,
st zapciu eel ortnduit s facA dA la dinsii inplinire. Asijderea s sA scrie si cartea domnii mete
la ispravnici pentru casele ot Brazi i asa, dind numitii BrAtdsani banii dumneaei pdhArnice-
sii, vor stdpini acestea.
1778, lunie 23.
PreainnAltate doamne,
Dupd luminatA porunca mdrii tale ce prin intdrirea anaforalei noastre cu pricina lui Io-
nitA copilul, nepotu raposatului paharnic IonitA BrAtAsanu, sotul dumneaei pdhArnicesii Pul-
heril, cd.ruia intImplIndu-se moarte fArd dA clironom, cautd numitu Ionita nepotl-sau a sa
mostenire. i dupe ceilaltA cercetare ce s-au f Acut la Mitropolie, alegindu-sa cerirea lui IonitA
yi rAspunsurile dumneaei pahdrnicesii, s-au intArit cu luminatA pecetea mdrii tale ca, cele alese
spre Ionitd, dA nu vor fi dA Ionild crezute, sA le Incredinteze pAhArnicesii cu jurAmInt si si
Ionitd sA InplineascA ceririle dumneaei pdhArnicesii, cu voe, nth d voe. Care cu ortnduitu
zapciu, dumnealui vAtafu za divan, iardsi la noi fiind ortnduiti, am fost urmAtori poruncii si
de iznoav alegind attt ale lui IonitA ceriri, eft si ale pAhdrnicesii Pulherii, am numit Intr-aceasta
cum s va vedea si dA cAtre manila ta anume, si, pa bAnuelile lui Ionita dupd ponturile ce
si-au fAcut, au priimit jurAmInt dumneaei pahdrniceasa. Acum i dumneaei cere Inplinire dA
cele dd noi alese, attt banii, taleri 546, care sA vAd rAmasi In arAtarea socotelii din dos, i
taleri 477 ce-i ertase dumneaei, ca sA nu jure, pd care acum dupd ce au jurat Ii cere, cit si
tiganii si vitele ce nu strit pretuiti, ci eft a sd face Inplinirea ce sd cuvine dupd luminatA
alegere si la o parte si la alta, ramlne cu luminatA porunca marl! tale la orinduitu zapciu Ca
sA facA curmarea. Dar peste acestea toate, mai ceru IonitA i cfstig dA la casele du pA Podu
Vergului de aici din Bucuresti, ce ar fi prisosit peste rdscumpararea si toatil cheltuiala ce s-au
fAcut pind s-au vindut dA paharniceasa Pulheriia Brdtdsanca la un cdpitan Mares.
Pentru care case, fiindcA pretenderesi stolniceasa Mariia Grecianca si fiinda ne spuse
si dumnealui vel logofdt. Scarlet Grecianu cd au si pornit stolniceasa jalbd cAtre manila sa,
de aceasta noi aceastA pricind nu o ardtdm aici, ci In urmd sd va vedea, dA va cere stolniceasa
Grecianca, bine, iar dA nu, va rAminea iard la lonitd, sau cum sd va socoti hotArirea mdrii
tale. far pentru jalba ce au dat math tale pahdrniceasa cd este de IonitA purtatA prin bi-
serici si nu va ca s o pue supt jurdmInt, ne porunceste mariia ta sl cercetAm si sA Instiin-
tAm. De care, nu lipsim In trecutele zile fiind Innaintea noastrA pricina spre cercetare, s-au
hotArit cuvtnt ca intr-o dimineatA sA vie amtndood pArtile la Mitropolie sd facd jurdmInt ba-
nuelii, ei au si venit. !nsa viind IonitA mai nainte In Mitropolie si intImplindu-ne noi intr-acea
zi dimineata, de am slujit sfinta liturghie la mAndstirea SArindarul, s-au intorsu Innapoi si
intlmplindu-sA supt poalele Mitropoliei cu dumneaei pAhArniceasa si spuindu-i (IA noi, cd nu
stntem in Mitropolie, s-au pornit amindoi si au venit acolo la noi unde eram si, vrInd ca s
faca juramint, au ramas iari, fiind pricind ca sA sd mai cerceteze i pentru altele s sA facA
tot dA odatA pentru toate un jurdmint. i acest fel au pricina si Instiintam mArii tale.
1778, lunie 16.
Grigorie al Ungrovlahii.
Cele ce s-au ales bune a le lua Ionitd copilul, lucruri ale inchi-sdu raposatul paharnic IonitA
BrAtAsanu, dd la dumneaei prihArniceasa Pulheriia, sotiia rdposatului BrAtAsanu, dupd cerce-
tarea ce s-au f Acut la Mitropolie.
1778, lunie 12.

640

www.dacoromanica.ro
1 mosie, Corlta
1 mosie, VinAta, care mAcar cA ar fi danie la mAnAstirea Toti Sfintii, dar rAmitne la bunA voia
lui IonitA copilul, clironomu rAposatului BrAtAsanu, ori sA io ia Innapoi, ori sd o lase.
10 pogoane dA vie In CernAtesti,
16 pogoane de vie la ScAeni,
1 rAdvan care, mAcar cA aratA dumneaei pAhdrniceasa Pulheriia cA are un rAdvan dA zestre,
lipsA, dar priimesc sA-1 dea pA acesta ce sA aflA,
13 suflete de tigani care singur IonitA Ii are Inscrise anume.
1 soare mic cu diemAntele,
1 pAreche cercei cu zmAranduri,
2 zapise ale LAzArestilor, de taleri ...I
Impotriva c6rora cere f i dumneaei pdhdrniceasa, acestea:
ialeri bani
3767 71 cere lipsa zestrii sale i cheltuiala pomenirile rAposatului si altele.
taleri bani
1527 56 cheltuiala pomenirilor cum cA anume In catastihu de socotealA aratA.
70 ,, i pac pomeniri care in deosebitA foae li aratA cA au cheltuit mai In ur-
urmA clnd s-au lnplinit doi ani.
693-15 alte cheltuieli ce tot Intr-acel numit catastih, pA anume sA aratA, InsA
unile, iar pentru pomeniri si altele, au platit datorii dA ale rAposatului.
1477 Lipsa zestrii dumneaei, osebit dA tigani, suflete 20 si osebit de 6 boi
si 6 epe ce nu shit pretuite.
3767 71
Din care sA scade cei luati dA pdharnicei, dupA moartea rAposatului Incoace, InsA :
(alert bani
630 dA la 2 zapise ale LAzArestilor.
200 dupA 10 pogoane de vie ot SArata, ce le-au vIndut la dumnealui vel vistier Ianache
VAcArescu.
400 dA la armasu Vasilache pentru mosiia BrAtiia care au fost a dumnealui BrAtAsanu
si puind-o zalog la armasu Vasilache s-au Instiintat paharnicu rAposat BrAtAsanu si
IntorcInd banii armasului Vasilache au luat-o supt a sa stApinire. Si IntImplIndu-i-se
moarte si neavind cu ce-1 scoate din casA la groapA, au dat zapisele pAharnicesii,
iar armasului Vasilache, si au luat numitii bani.
1230, 11 200 dupA venitul mosii Coritii cid la leat 1776 i-au ertat dumneaei pAhArnicesii,
477 29 fiind la Mitropolie din suma cheltuelii si a zestrii, InsA zicInd cA doar
sA va Invoi, ci rAmlind a o pune Ionita supt jurAmInt, atuncea cum Ii
va fi voia dumneaei, ori Ii va erta, ori nu.
1860 70
1907
1313 114 sA mai scade pretul caselor cum i sA vede, adicd
talent bani
2090 s-au pretuit casele In starea ce shit dupA vremea pA clnd s-au fAcut,
cum vAzum adeverinta dumnealor velitilor vornici, care case rAmlind
supt stApitnirea dumneaei pAhArnicesii, fiind si locu tot al dumneaei.
776 6 s-au scAzut, Insa ;
laleri bani
300 )9 pretul caselor dumneaei ce le-au avut Innainte
476 6 cheltuiala ce au fAcut dumneaei la meremetu caselor pA eft rAmAsese
neisprAvitu de raposatu.
776 6
1313, 114

6-11

www.dacoromanica.ro
 546, 77 ramtn, care este dator Ionita copilul, dumneaei pahrnicesii Pulherii,
osebi de sufletele de tigani 20 ce au dovedit din zestre a fi lipsa si din 6 boi si din 6 epe
care nu slut pretuite. Si lulndu-k p acestea, are sa faca i dumneaei teslim In mina lui Ionita
lucrurile cele alese care sa numesc In dos, iar pa cele ce va fi Ionita In banuiala ca nu vor
fi aratarile dumneaei paharnicesii, adevarate pa ponturile ce-i va da, va priirni paharniceasa
juramint dupa hotarirea marii sale lui vocla.
Mai cere lonita copilul taleri 500 ai unchi-sau ce i-au dat da au scos mosiia ot Brazi.
La care raspunse paharniceasa ca cu bani da ai zestrii sale luati du pa mosiia ot Zemnice
i dupa altele ce au vindut au scos aceasta mosie, iar nu cu al sqului ei, paharnicu Bratasanu.
Ci, fiindca Ionita este In banuiala ca nu au fost tori bani de ai sai, ramine iari
sa faca juramint paharniceasa ca numai cu da ai sal bani au scos numita mosie, iar nu si
cu da ai sotului sAu Ionita BrAtAsanu.
Mai cere IonitA i venitul viilor dA la moartea raposatului Incoace. La care arAtind
dumneaei paharniceasa socoteala dA venitul si de cheltuiala, trece mai mult cheltuiald peste
venitu. Si fiind Ionita In banuiala ca nu este aratarea dumneaei adevdrata, ramIne iarasi
cu juramint sa Incredinteze paharniceasa eft este socoteala dreapta si adevarata.
..
arh St Bac.,
.
Inpotriva acestora cere dumneaei paharniceasa, invalisul caselor razmiritii trecute, ci
M. DI. 7. din vremea pacii, chid era In viata cu raposatu paharnic BrAtAsanu, s-ar fi stricat si s-ar
f. 9-11. fi darapanat. La care, raspunzind Ionita ca nu din pace, ci pin razmirita s-au Mut aceea
Pentru hotari-
rea (WA la un stricaciune, rarnine dupa cea de la Mitropolie alegere ca, ori sa dovedeasca paharniceasa aici
termen anterior cu mArturii ca cu adevarat, din pace, cind trdia cu rAposatu s-au Mut stricaciunea Invalisului
in aceeael oriel-
na, v. doe. ( in $i ca cu adevarat este tot invalisu stricat, tar nu pa alocurea cum zice Ionita copilul, ori
80 aprilie 1778. neavind aici marturii, cu luminata porunca domneasca sa sa orinduiasca la dumnealor isprav-
Mit. Bt. Bue.,
Ms. 6, nicii judetului ca, prin Inprejurasi sa sit cerceteze alit aceasta, cit 51 pretul Invalisulut sa-1
f. 167 v. 168.
(Copia Nub dati socoteasca cu un tahrim unde fao, sa fie si IonitA sau vechilul sat, ca, citi bani sa tae si
a 1nutitutul de dovedind cum aratfi paharniceasa, ramble dator a inplini Ionita, iar nedovedind i va fi
istorie
,N. lorga") cum zice Ionita, va fi nesuparat Ionita da aceasta.
Grigorie al Ungrovlahii.
1 Loc alb.

58 judilercorcluil eugl ulmdreniiu,

lepid'sncodpsutilrilB. szufdinulliuli .pi
; osyleoi Ili
idibnoiBerui caurrahdappr einnlarunaf

Ilfov). Cereettndu-se tnvoielile anterioare se stabileste partea euvenita fiecdruia In staptnirea hetes-
h tecudl dI
eonliaPIGGosrieieleianouuy

1778 leului. Domnul tntdreste.

lux&
24
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Da vreme ce In urma a toate pricinile i judecatile ce au avut, s-au asazat si s-au
Invoit egumenii manastirii cu socrii lui Ionita Grecianu de build voia lor, cum scrie mai jos,
care asazAmint fiind adevarat si avind toata tariia, hotarim i domniia mea ca, dupa acel
asazamtnt prin zapisul ce sa vede la mina greceanului, sa SA urmeze i asa sa fie stapinirea,
dupd cum sd coprinde fntr-aceasta anafora mai jos.
1778, iunie 24.

PreaInnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale ce ni sa porunceste prin pitac, fiindca pentru
helesteu ot Gostile de care au pricina Ionita Grecianu cu egumenu mandstirii Sfintilor Apos-
toli, pentru care viind l cercetarea dumnealor boerilor ce au fost orinduiti acolo In fata
locului, fiindca acum sa and la mina lui Ionita i un zapisu daspre partea manastirii, da
Invoiala i da asazamint, in urma a toate scrisorile, care zapisu, nici Inaintea noastra, nici

642

www.dacoromanica.ro
la divan lnnaintea marii tale clnd s-au judecat, nu s-au vtzut, si ne orinduesti mariia ta Ca,
aducind zapciu cel orinduit Innaintea noastra, sa vedem cercetarea dumnealor boerilor ce
au fost In fata locului, st vedem si acel zapis care nu s-au vazut la judecatt si de are cevasi
egumenu inpotriva zapisului a raspunde si st facem savirsirea hotaririi. Dui:a luminata porunca
Innaltimii tale, au adus lnnaintea noastra zapciul cel orinduit, atit pa Ioniti Grecianu, eft
si pa egumenu manastirii Arhimandritului si cercetind, attt cercetarea ce au facut-o dumnealor
boerii cei orinduiti In fata locului, clt si acel zapis ce s-au gasit mai In urma judecatii, si
vazind acest zapis (It astzamint, n-am mai intrat In cercetarea dumnealor boerilor ce au
facut-o In fata locului, macar a sa vede In anaforaoa ce au facut dumnealui biv vel vornic
Nicolae Stirbeiu, cum et tot pentru acest helesteu au adus 2 marturii, anume, uncheasu
Nedelco sin Sarban Arcus si pa Neofit ce au fost egumen la aceastfi sfintt manastire, de au
marturisit Innaintea dumnealui, care marturie a lor s-au hitarit si de preasfintiia sa parintele
mitropolit. Dar si aceste marturii, de vreme ca. este zapisul de asazarnint la mijloc, ramin
jos, neavInd temeiu, mai virtos ca la sfinta manastire sa vad scrisori cum ca si mosiia ce o
are sfInta manastire din susu mosii lui Ionitt, este vinduta tot de neamul lui Ionitt, mdrii
sale raposatului Costandin vocla BrIncoveanu, hist mosiia, iar In helesteu treabt A nu aiba,
si vedem CA sa Incheie si sa hotaraste toate pricinile lor cu acest zapisu al asazamintului
ce au avut la leat 7259 ghenarie 30, de sint ani 27. Care, st cunoaste ca tot aceasta pricina
si gilceavt au avut Intre dInsii si pa acea vreme In care scrie et, avind pricint cu Marica,
fata raposatului Birct biv vel logofat, pentru acest helesteu de la Gostile din apa Mostistii
sud Ilfov, pentru cd dumneaei nu vrea st stapineasca numai helesteu dumneaei, ci sa Intindea
In sus sa stapineasca peste iazul mandstirii Arhimandritului, ce St zice Iazul spdtarului Dediului,
la silistea veche, s-au lnvoit si s-au asazat de a lor bunt voe ca Marica, fata raposatului
logofat Birca, sa-si stapineasca helesteu din iazul dumneaei In sus, pint in iazul mantstirii
Arhimandritului ce-i zic Iazu Dediului spataru, si In halesteu dumneaei sa nu aiba sfinta
manastire treabt nici la peste, nici la nimic, dar nici dumnaei st nu aiba treaba dintr-acel
iaz al manastirii la nemic. Care acum, St dovedi ca egumenu manastirii Arhimandrituluitrau
cere st fact zagas si st stapineasca helesteu da la In dreptu pietrii hotarului mantstirii,
pentru ca, dintr-acest zapisu al astzAmIntului ce sa gasi, sa dovedeste stapinirea fiestecaruia
pint unde au fost si este. Si ceru Ionita ea, egumenii manastrii st-si Inchizt helesteu, pentru
ca de multe ori Ii face stracaciune da-i vineaza helesteu In silt si pune in si cinepa atit In
helesteu lui Ionita, clt si In helesteu mantstirii, si din pricina aceasta aduce stricaciune nefiind
Inchis.
Pentru care pricint, ne aratil Ionita si o carte de judecata ce au avut-o postelnicu
Ianache socrl-stu cu Anthim, egumenu sfintei manastiri Arhimandritului, la leat 1756, isca-
litt de raposatu prea sfiintiia sa parintele mitropolit Filaret si dd raposatu banul Costan-
din Nasturel, Mtn.' care St vede ca nu da voe egumenu ca sa pue nici cotete, nici cinepa,
nici in st st topeasca In helesteu, fiindca aduce stricaciune pestelui. Ne mai aratt egumenu
si aceasta, cum ca moara lui Ionitt Grecianu este pint sus si zagazul Innaltat, si (It va drege
zagazul manastirii, adica la Dediului spataru, aduce umflatura apei, stricaciune zagazului.
Inpotriva aceasta, ne arata Ionitt Grecianu o carte a 6 boeri hotarnici din zilele marii sale
raposatului Sdrban voda cu leat 71871 2, de shit ani 99, Intru care St vede et scrie et s-au
cumpdnit morile pa acea vreme de acei boeri hotarnici si hotartsc Intr-acea carte de hotar-
nicie, care chip masura ce au dat mesterii la aceasta moart ce o are acum Ionitt, st fact
2 roate de moart gonitoare si sa pue denalte 4 palme si un lat de mint la scaunul cel din-
nainte, care facind pa aceasta masurt, nici clnd va fi apa mare, nici chid va fi mica, nu vine
Innecaturt la mori.
Deci, dupa cercetarea ce am facut, gasim si noi cu cale ca acel astzarnInt ce au facut
egumenu Macarie cu Mariia fag logofatului Mita, matust lui Ionitt Grecianu, fiind bun
st-I urmeze, adica cu stApinirea, si de acum innainte st-li stApIneascA Ionitil Grecianu helesteu
din ztgasul lui pina In zagazul manastirii ce-i zic al Dediului spataru si din zagasu Dediului
spataru In sus, sa staptneasca sfinta mantstire si nici Ionitt st nu aiba treaba a stapini

643

www.dacoromanica.ro
 din zagazul Dediului spdtaru In sus, nici mnitstirea sit nu stApineascA din zagasul Dediului
spdtaru in jos, dupd cum sA coprinde intr-acel zapisu al asAzdmIntului, iar mai mult peste
acel asAzdmint sA nu sd intinzd cu stdpinirea In helesteu, nici unul nici altul. Asijderea sa.
Arh. St. Suc.. nu aibit voe egumenul a pune In helesteu mAnAstirii cineprt si in sd topeascd, pind nu va
Ms. ur. 7,
f. 18v 19. inchide cu zagas, cd fiind neinchis, curge apa si aduce stricAciune pestelui.
1778, lunle.
Grigorie al Ungrovlahiei, Cozma episcopu Buzdului, Pand Fili<pescu> vel vornic,
Badea tirbeiu vornic, tefan Pirscoveanu vel vornic, Manolache Brincoveanu
vel logofdt, Scarlat Grecianu vel logofdt, vel clucer, vel stolnic, vel sArda.
1 Omisiune.

Departamentul al 2-lea judecd pricina lui Costandin Cocos care reclamd cd ['Martz( de plat din sate
582 Coldent (jud. Pralzova) i-a tdiat copacii din pddure. Ptritul recunoscind cd a Mat numai parte
din copaci judecata holdrdste plata acestora. Domnul tntdreste cu drept de apel la divan.
1778
lunle
25 Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au gAsit cu cale cid la judecatd, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor,
dd la fiestecare sd apucall sd faceti inplinire ca sd nu ne mai jhilascA, iar care va avea a
rdspunde l nu-i veti putea asdza de acolea, cu carte dA judecatd dupa SintA Marie sd-i soro-
citi la divan.
1778, lunle 25.

PreainnAltate doamne,
Din luminatil porunca math tale, dumnealui vAtafu dA divan aduse la judecatd p5
Costandin Cocos, pIris Neculii, ce au fost vdtaf de plain din satu Copeni sub Dimbovita,
zicind cd, fAr tirea lui, la leat 1776, i-ar fi Obit 300 de copaci dintr-o pAdure popritd a lui
ce o are la Socet, tot Intr-acel judet. Fata flind i piritu, rdspunse cit numai 91 de copaci au
Mat, iar de ceilalti nu stie.
Deci, de vreme ce pentru acesti 91 de copaci nu tAgddiii, hotarim ca sd-i plAteasa
cite bani 30, dupd cum si din divan asemenea s-au hotArit la acest fel de pricini, cele mai
mari cite bani 30 si cele mai mici dupd analoghie cite mai putin. Care, =lair cd, dupd cer-
cetarea ce i s-au fdcut, sd vdzu cA dintr-acest lemnu cel mai mult au fost mari si foarte putine
mai mid j pentru cele mai mici sit cAdea sA plateasca mai putin, dar fiindcd fard dd stirea
piriului s-au pus de au tdiat lemnile si dupa praviille ce In jos sd vAd, este supus sd plateasca .
Si indoit si sit sd si pedepseascd, de aceia am hotArlt ca sd le plAteascd toate, unul cu altul
cite bani 30, iar pentru cit mai cere pirisu IncA pA 209 copaci, pind la 300 ce prin jalba lui
aratd, fiindcd piritu rAspunse cum cd el n-au tAiat ci au Mat alti oameni de acolo, pA care
oameni si plrisu rAspunse cd Ii tie, sd fie luminatd porunca mArii tale cAtre ispravnicii din
Arh. St. Buc.. sud DImbovita, ca prin judecatit, dA la cine sA va dovedi cd i-au tdiat, sd-i Inplineascd. Iar hotd-
M. Dr. 7.
f. 20v 21. Area cea ddsdvirsitd rAmIne a sA face dA cAtre InnAltimea ta.
1778, iunle, 7.
Miche paharnic. Costandin biv vel comis, Costandin Cocordscu sArdar, Alexan-
dru Grecianu, Antonie Fotino.

'Ex Talv recupyixav ro p.cyciXou 'Ioucluvtcivou : 6 xccA6, 6po; laX6TpLov: lj x6xop

3iv8pa ciXA6Tptcc acppocyteTo i X6p ccinor, xcd -,)1,.t.oi39.o Tiro 6A&61v: TmrAijv.1

1 Din Legea Agrard a marelui Justinian : celui ce taie copacii altuia sit i se pecetlutasth
mina si pentru pagubd sd dea despdgub ire indoitA.

644

www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea aratd prin anafora ca frafii Ion 0 Constantin de la Cimpu Mare (jud.
Argeg) se pling tmpotriva arestdrii lor nedrepte de cdtre ispravnici sub Invinuirea unei hofii. Intru-
clt hofii, nifte figani, au fost descoperifi, domnul porunce,ste sd fie despagubili reclamaniii sau prin
vinderea figanilor, sau de cdtre ispravnicii care au judecat pripit.
583
1778
ulle
1
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod.
Judecatoriul, adica ispravnicii, trebuia sa cerce 51 alte semne pentru cel ce este In pre-
pus, iar <nu> numai dupa a sa parere sau aratare, numai prin cuvint a phgubasului, ca asa
poate sa o faca 5i pentru pizmA, cineva5i.
Deci, pentru ca n-au urmat dupa orInduialft 5i au pedepsit pa oamenii acestiia rail, pa
bunt( dreptate 5i pentru cA slut Si stapfnii hotilor 1nsu5i, 5i cla vor vrea ca sa aiba pa tigani,
sa nu-i rapue, mai virtos ca 51 vite ce au avut hotii aratara jAluitorii ca s-au luat cla ispravnic,
poruncim dar ca iarasi dA la dumnealor sa plAteasca 5i cheltuiala acestor nevinovati, taleri 40,
si rInduim mumb <a5ir> spre Inplinire pa ...1 iar, nevrInd a-i da, poruncim dumitale vel armas
sa ne In5tiintezi ca sA sA vInzA tiganii 51 cu pretul lor sA sA Inplineasca si cusurul paguba-
51 <lor> si cheltuiala acestor nevinovati.
1778, Wile 1.

Prealnnaltate doamne,
La toate cite jAluesc acesti doi frati, anume Ion 51 Costandin, asa este si au dreptate.
Dar 5i cum reazAmA ei la ispravnicii (IA judet, dumnealor nu sint datori a le da nemic, pentru
ca jAluitorul pA cei ce shit In bAnuialA are voe a cerceta, cum 51 unul dintr-ace5tia doi jfiluitori
au dormit In aceia5i casA (IA unde s-ai furat banii peste noapte. A5ijderea si Burdeanca pagu-
bap nu sa Indatoreste a le plati ceva5i, cad dreptul ei si-au cAutat, si mai ales ca Ora chear
lAmuritA asupra acestor doi jaluitori n-au fAcut, ci rAmIne datori hotii si ce vor dovedi eft au
dintr-acelea, sA-si Inplineasca paguba. lar hotArirea ramtne la InnAltimea ta.
1778, mal 30.
Iordache paharnic, Mih<ai> Popescu medelnicer, Dum<itrache> medelnicer, Ior-
dan gram<atic>, Anghelache clucer.

PreainnAltate doamne,
Jaluim mArii tale ca la trecuta luna lui ghenarie au peril taleri 190 din casa dA unde
sAdea dumnealui ispravnic, paharnicul Anastasie CAlinescu, care haul shit ai Anitii Burdencii
si, prepuindu-ne pa noi, ne-au cAznit acolo, apoi ne-au trimis aici la puscarie si afara din caznA
ca am sAzut 51 la pedeapsa trei luni, dA ne-am scApat da hrana noastra 51 ne-an Indatorat cla
taleri 70 la unii, altii, dA am cheltuit cu mIncarea 1 trepede i gloabe, acum s-au dovedit ca be nil
I-au furat un Sandu sluger i un tigan al dumnealui vornicului Matei Cocorascu, lnpreuna si cu
un Mihaiu tiagnu al dumnealui paharnicului Anastasie CAlinescu, 51 dumnealor ispravnicil pi
aceia II punea cla ne cAznea. pentru care pricina am adus acum cla la dumnealor ispravnicii
anafora catre manila ta. Ne rugAm mArli tale sa te milostivesti asupra noastra clA a nu rAmlnea Arh. St. Buc..
Me. or. 7.
cazniti 5i pradati pA <ne> drept, el sa ni se Inplineasca bairn ce am cheltuit. f. 12-12 V.
Robii marl! tale,
Ion i Costandin 51 Stanciu dA la Cimpu Mare sud Arges.

<Rezolutia domnului :>

Dumneata vel arma5, dinpreuna cu carta ispravnlculul, sa-i scoti innalntea duni
nealor boerilor judecatorl.
Al 3<-1ea) logofat.
1 Loc alb.
1778 mal, 23.
42 0 758 643

www.dacoromanica.ro
 Ddieupasr dlaomereinut:It iat( 2-et icitd iruindualdnaufouruai cedirdlainnadc ehe laUtor tdolrueianDu posut reatnehiceet orreectamu

584 i delnduld anal strain de Weil lui, Damileache

Judecala holdrdste cercelare de cdtre ispravnici. Domnul tntdreste.
U4rdi d pnitrtruita

1778
lulie
1
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
DupA cum s-au gAsit cu cale dA la judecatg poruncim dumneavoastrA ispravnici ai
judetului sA urmati a face cercetarea cum scrie mai jos si mumba(sir), copil din casg.
PreatnAltate doamne,
Din luminata porunca mArii tale, vAtatu dA divan aduse la judecatA rig Iordache pos-
telnicelu Urdoreanu, plri lui Dumitrache Urdoreanu dA la Mehedinti, ce sO afla aici, zicInd
cum cA avind o mosie In sud Mehedinti ce sA numeste SAverinesti i neputind sA o caute din
Intimplarea vremilor, acum dui:4 Inchieierea OM au trimis omul sAu sA-i caute de mosie si
au gAsit-o vindutA dA tatul acestui Dumitrache la mlini streine.
Fatd fiind si phitu, rAspunse cum c tatA-sti, cind au vindut acea mosie, el au fost
copil mic si nu stie cu ce dreptate au vindut, nici el poate el sA dea vreun rAspunsu aici la
judecatO, far Costandin, fratele lui cel mare, sA aflA acolo la Mehedinti, care are toatA stl-
pinirea casii pArintesi In mina i poate acela s rAspunza la judecatA pentru toatA cerirea glut-
torului. Noi am cercetat pA jAluitor cu ce dovezi cere aceastA mosie si ne-au arAtat o foae dg
ImpArtealA cu leat 7228, iscAlitA dA Dumitrache i Serban Urdorenii i mArturisitA cu iscAlituri
dA Ilie Stirbeiu i PAtru biv vel vornic i Gheorghe Socoteanu biv vel comisu, care aratA cl
numitii Dumitrache si Sarban, Urdoreni, smut feciori ai lui Pang slugeru si dau parte surorii
lor dA tatA, Andreenii, fata slugerului Pang, Intim a cAriia parte sA coprind si acea mosie
SAverinesti. Spre aceasta i cu mArturiia dumnealui biv logotat za visterie Neacsul Pitis-
teanu, dA buna stiintA ca o rudg i cu altele s-au mai dovedit cum cA aceastA Andreiana
au fost sorA bung cu Manila muma jAluitorului, fetele Saftii. Aces AndreianA murind (la fatA,
au clironomisit-o mumA-sa Safta, al cAriia Safta, clironom au rAmas pluitorul ca un nepot
ce-i este. Din toate aceste dovezi, care s-au vAzut, jalba postelnicului Ianache este cu temeiu,
ni sg pare a fi cu cale, dA vreme ce piritu Dumitrache Urdoreanu zise cum cA nu poate sA sA
judece, nestiind pricina, si aratA pA frate-sdu Costandin care este la Mehedinti unde sA aflg
ti mosiia i cumpArAtorii, aceastA pricing acolo In fatA locului, sA sA cerceteze.
Ci, sA fie luminatA porunca mgrii tale, cAtre dumnealor ispravnicii judetului cu mum-
basiru, ca Intliu sA cerceteze dumnealor la ce vreme dA cine si cltA mosie s-au vIndut si carii
au cumpgrat si cltA mosie stApinesc cumpArAtorii acum si cu ce stAptnesc, numai cu zapisul
vInzAtorului sau l cu alte zapise vechi, carele sA adevereze dA au vindut bine sau ran si dA
Arh. St. Bus.. stAptnescu numai cttA au cumpArat sau mai mutt si asa cu anafora sA Instiinteze mArii tale,
Ms. nr. 7.
1. 12 v.-13. cA sA ii sA facA izbrAnire. far hotArtrea rAmine la InnAltimea ta.
1778, iunle 12.
Mateiu Cretulescu biv vel paharnic, lan<ache> Mav<rodin> biv vel paharnic.
Barbu Cior<ogirleanu> biv clucer, Nicolae biv sluger, Mihai clucer, George Canale,

VeliIii boieri arald prin anafora cd mosnenii din salut Spinii (jud. Arges) se rejudecd cu cei din
585 satul MlOceni (jud. Arge ) pentru un codru de loc dd mosie", Gruiul vdcarului, si pentru plated
Topologului. Judecala propune ca ispravnicii judefului sd facd cercetare cu carte de blestem la fala
locului. Domnul tntdresle.
1778
iulle
4 Io Alexandru loan Ipsilant voievod.
ArAtIndu-ne zapciul cel ortnduit cum cA s-au odihnit si au rAinas multumiti i amtndoal
pArtile, am IntArit si domniia mea si paruncim i dumneavoastrA ispravnicilor sA urmati a face
cercetare cum scrie mai jos.
1778, tulle 4.

648

www.dacoromanica.ro
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltirnii tale, vAtafu a aprozi au adus la judecatA innaintea
noastrA pA Tudor diiaconu i Ghencea, vechili fikd si dAspre partea celorlalti mosneni dA la
satu Spinii sud Arges, pirisi lui Ispas i Gheorghe i cetasilor kr dA la satu MlAceni sud Arges,
zicind cA, In anul trecut dupA jalba ce au dat mai sus numitii mlAceni innAltimii tale pentru
ei, cum cA le inpresoarA un codru de loc dA mosie, anume Gruiul VAcarului, si judecindu-sA
la dumnealor ispravnicii judetului, cercetindu-le pricina nu le-au hotArit judecata de acolo, ci
dA cercetarea ce au fAcut, cu anafora instiinteaza InnAltimii tale si, trimitind pA doi vechili
dAspre partea lor, ca sA sA judece aici la divan, s-au invoit cu acei vechili prin zapise ca sA stA-
pineascA mlAcenii acel codru de mosie, la care asezAmint ce au fAcut aceia, ei zic cA nu slut
odihniti.
Deci, dupA luminatA porunca InnAltimii tale, aducindu-i zapciu innaintea noastrA pA
amindoA pArtile, ne aratA Ispas mitariul din satu MlAceni o anafora a dumnealui vornicului Coco-
rAscu ce au fost ispravnic In sud Arges cu leat 1777 septemvrie 4, intru care aratA cA s-au
judecat spinii cu mlAcenii pentru acel codru de kc si dupl cArtile ce au vAzut la mina m1A-
cenilor i sA pare a avea toatA dreptatea, ei, a stApini acest codru de loc, fiindcA la mina
acestor jAluitori spineni n-au vAzut nici o carte ci, In 30 dA ani, au stAptnit spinenii acel codru
de mosie ca niste oameni rAi si asupritori si, fiind stApini de 30 de ani, aratA cA n-au indrAznit
a face nici o hotArire.
Deosebit scrie pentru plaiul Topologului, cA mlAcenii II cer sA-1 stApineascA dupA sem-
nile ce sA coprind In hrisovul al rAposatului mArii sale Radului Basarab vodd cu leat 7112 iunie
16, de sint ani 174, iar pA spineni ii aratA cl stApinescu acest plaiu cu un hrisov al rAposatului
mArii sale Alexandru vodA , cu leat 7081 martie 20, In care hrisov aratA cA nu sA potrivesc
semnele, cA semnele ce sA aratA in hrisovu mArii sale Radului Basarab vodA ce il au mlAcenii,
care hrisov al spinenilor il aratA cA este dres In trei patru locuri, fiindcA mlAcenii n-au stApinit
Intr-acest plaiu dA multA vreme, ci au stapinit numai spinenii, nici pentru acest plaiu, aratA cA
n-au fAcut hotArire, fiind stApinire dA mult5 vreme la mijoc. Inpotriva la aceasta, zise Ispas
mitariul, ce este vechil sAtenilor de la MlAceni, cA dupA ce au plecat sA vie la Bucuresti cu
aceastA anafora, fiind InpreunA cu dinsul si un Ispas Jag Area i Stan ce erau vechili trimisi
dAspre partea sAtenilor spineni si pArtasi cu spinenii pA movie, pina a nu esi la judecath, s-au
InpAcat intre dInsii aici la Bucuresti, arAtindu-ne si 2 zapise, amindoA scrise dA la leat 1776
noemvrie 30, Intru care sA vede iscaliti Ispas JAgara si cu Stan Cirstoiu dA la satu Spinii sud
Arges i alte mArturii dA credintA ce le dau amindoaA la mina lui Ispas mitariul i a lui Gheorghe
vAri-sAu si a cetasilor lor ce le zic mlAceni, zicind cA avInd un hotar de mosie mlAceni , ce
merge pinA in *uvitele Rugii pA la Crucea Stanii si drept pA supt deal pinA In Lacu Spinului,
si aratA cA acest hotar de mosie fikd drept al lor si fiindcA ei il lnpresurase de a lor bunA voe
s-au invoit si le-au dat acest hotar sA-1 stApineascA, adicA acel codru de loc ce sA numeste Gruiul
VicArului, arAtind cA si cetasii ceilalti ai lor i-au invAtat sA nu iasA la judecatA pentru acest
hotar, ci sA li-1 dea sA-1 stApfneascA (aceste sA coprinde in zapisul ce-1 dA pentru acel codru
de mosie). Iar celAlalt zapisu il dau pentru plaiu Topologului, Intru care scrie cA, dupA hrisovu
ce-1 au mlAcenii pentru acest plaiu, In care se coprinde semnile si hotarAle plaiului aratA cA
s-au Invoit sA stdpineascA din Pietrosul In sus pinA in apa Topologului jumAtate si de acolea
iarAsi in sus pinA In apa Cerbului si dA acolea pinA In Cursura Apii in sus pinA in Obirsiia
din Plain si din ObIrsiia din Plaiu, pA muchea dealului, pinA in Sand Frumos la bolovanu cel
mare dA piatrA si de acolea drept pA muche In jos pinA In Piscul Bradului si de acolea
drept pinA In Lacul Spinului si de acolea pinA In capu Suvitilor si deosebit scrie sA mai stA-
pineascA si muntele Marginii, tot.
Deci, dupA cercetarea ce fAcum, dA vreme cA pentru codru de mosie sA vede cA au mai
avut judecAti intre dinsii necurmat, dupA cum si cArtile lor adevereazA, care si noi dupA zapisu
lor de asezAmint si dupA judecAtile ce au avut, sA vede cA au avut dreptate pentru acest
codru de mosie, gAsim cu cale sA-1 stApineascA mlAcenii cu bunA pace de cAtre mosnenii spi-

647

www.dacoromanica.ro
 neni, care si ei au priimit. Si mAcar cA sA vede CA tot acei vechili ce au fost trimisi pA acea
vreme despre partea spinenilor au fAcut zapis si pentru munte ca sA stApineascA rnlAcenii, di
v reme ce insusi Ispas mitarul ce este vechilu mlAcenilor zise Innaintea noastrA cA mai bine
de 30 de ani slut de chid nu stApinescu, fiindcA n-au avut scrisorile de fatA, iar diiaconul Toa-
deri ce este vechil despre partea sAtenilor spineni, zise cA mlAcenii n-au stApinit niciodati
p/aiu acesta.
Deci, pentru aceastA stApinire a plaiului si a muntelui, gasim cu cale sA fie luminatA
porunca InnAltimii tale cAtrA dumnealor ispravnicii judetului, ca sA aducA atit pA mosnenii
s pineni, cit si pe alti mosneni du pA lnprejuru si, prin carte de blestem, sA cerceteze ei intli
pentru acei doi vechili ce sA aratA mai sus, ce au fost trimisi despre partea sAtenilor spineni,
avut-au toatA voia Ca ce vor face sl fie bine fAcut < ?>. Deosebit, sA cerceteze si pentru stA-
pinirea muntelui si a plaiului, stApInit-au mlAcenii vreodatA, si dud, si de dud nu stApinescu,
si pentru ce < ?> Care, de toate acestea cercetind pentru pricina muntelui si a plaiului, cum si
pentru cei doi vechili, de au avut toatA voia pinA a nu esi la judecatA de a sA inpAciui, si sA
Arh. St. Sue.. instiinteze Innaltimii tale, si atunci li sA va face cea desAvIrsitA hotArtrea judecatii si pentru
Ms. lir. 7. acest plaiu si munte. far hotArlrea cea desAvirsitA rAmine a sA face de cAtre innAltimea ta.
f. 13 14.
Nic<ulae> Dud<escu > vel ban, PanA Fili<pescu> vel dvornic, tefan Pirscoveanu
vel vornic, Manolache Brincoveanu vel logof At, Scarlat vel logofat.

Starostele de negustori aratd prin anafora cd, urmind poruncii domnesti, a fdcut catagrafia tntre-
5861778
gului avut din bard at cdnuirasului de ocne Zamfirache, precum si cercetarea datornicilor". Domnul
hotdrdste vfnzarea la mezat a acestor bunuri si plata datoriilor.
lulie
5

Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.

DA vreme ce Zamfiru cAmArasu intr-atIta vreme nu s-au arAtat, nici vreun vechil al sAu
spre a rAspunde la aceastA datorie nu ese si fiindcA datornicii cei ce au a lua isi cer Inplinirea
dreptului lor, poruncim staroste de negutAtori, acestea toate rAmasuri ale lui Zamfiru cAmdrasu
sA le faci mezat dupA obiceiu si cu pretu ce vor esi mai bun la mezat 55 le si vinzi, cArora
cumpArAtori li sA va da si osebite IntAriri dupA Instiintarea ce ne vei face cu anafora de
numele lor. i banii stringindu-sA, sA sA inpartA, prin orinduitul zapciu vAtaf de visterie,
datornicilor ce slut arAtati mai jos, cite cit le va veni, a cArora datorie arAti cA iaste bunA IA-
muritA, adicA taleri 11,757. Iar pentru ceilaltA datorie ce o arAti, de sA va cere pA urmS,
ori aceia sau altii de sA vor mai arAta, sA aibA a rAspunde acesti ce vor sA ia bani du pA vin-
zarea averilor lui Zamfiru si Intre dinsii lsi vor cAuta cu judecatA.
1778, muffle 5.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca innAltimii tale ce ni sA porunceste prin pitacu cu dumnealui vAtafu
de copii za visterie ca sA facu catagrafi de tot avutul lui Zamfirache biv cAmAras za ocne, ce
sA aflA aid in tarA, miscAtoare si nemiscAtoare, cum si pe vechilii sAi sA le facu cercetare de cit
venitu va fi luat du pA mosii i chili!, asisderea sA facu cercetare si datornicilor cei ce au a
lua dA la numitul Zamfirache citA sumA au a lua si cu ce dovadA, si, de au luat vreunul din dator-
nici cevasi, cu ce poruncA au luat, din luminatA pornca mArii tale am strinsu pA top datornicii,
cum si pl vechilul lui Zamfirache fats, si dupS cercetarea ce le-am fAcut, arAtAm innaltimti tale
dupA cum in jos 55 vede :

648

www.dacoromanica.ro
Lahri bani
2382 are sd ia Mihai Anagulea cu zapisu i mosiia Balotesti, zalog. Zapisul
este In Brasov.
6350 Stefan Provizul cu 2 zapise cu zalog, niste pietre cid diiamant i o
pAreche cercei.
3021 3329 au vindut aceste zdloage cu vechilul si stirea lui Zamfirache.
3021 rdmine sd ia
1250 Diiamandi delibasa cu zapisu iscAlit Zamfirache i un Iane cAmdras
cu sorocu de luni 3
3747 Du<mitru> sicritaru
1357 Angheli Panaiut, vechil lui Zamfirache, rdmasi din socoteala ce
ne-au ardtat cu catastihu de toate ce au cheltui la vii i mosie,
11.757 scdzindu-sd ce au luat venitu
este datorie curatd, capete :
Deosebit i sd mai cere si altd datorie :
taleri bani
3375 are sd ia Stefan Provizu, capete ce au dat la cumpArdtoarea ocnilor
pA 2 pol pdrti.
2677 i pac Provizul cu o foae de socoteald cind era gazdd de ocne, iscAlit
amfirache i Jane.
1000 i pac o poliA ce zice cd i-au dat cAmdrasu Zamfirache i lane, sA-i
ia dd la Zimnicea si nu i-au luat.
3500 i sd mai cere dd tovardsu ocnilor ce au rdmas din socoteald afard
10.552 din suma ce rdmine capete cu zapise.
Ardtdm I avutul lui Zamfirache cAmdrasu ce le are aici in Ord.
7rpbs 80 -rb noy6vov1 3200 ... 40 pogoane vie la Scdeni sud Saac, InsA 2 vii, una cu
pdmintu ei, alta cu dijmd.
500 8 pogoane vie aici in dealul Bucurestilor
5310 2360 stinjeni, o mosie Balotesti sud Ilfov, cu helesteu, cu
sase pogoane vie, cu case jos, cu bisericA dd piatrd 1
niste zid Inceput pentru case.
2500 1 pAreche case dd zid In Hanul lui SArban Vodd, la
poartd.
Altele ce s-au mai &sit In casele din Hanu lui Sal-ban Vodd si sind supt stApinirea dum-
nealor boerilor epitropi.
16 perne terpet vechi
18 6 mindire cu lind
3 3 macaturi
6 2 oclinzi dd clestar.
Dupd luminatd porunca InnAltimii tale, am fAcut aceastd cercetare dupd cum sd vede Arh. St. Buc..
iar hotArlrea rdmine la InnAltimea ta. L'I'S
1778, lunle 13.
Panait starostea.
1 Cite 80 de pogon"
Velilii boieri arald prin anafora cd Ionifd Caramanldu, clironom al mdtusii sale Marga, revendicd
de la mAndstirea Zldtari casa din mahalaua Sdrindarului, schimbatd tntre limp, sau dreptul de
rdscumpArare. Cum mandslirea dovedeste cd acea casd i-a fost ddruild prin diatd de Marga, tn baza
unui fideicomis, iar schimbul de movie i case cu slugerul Mehtupciu s-a fdcut bine, divanul respinge
587
1778
ptra reclamantului. Domnul tntdreste.
tulle
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod. 5
Dind jalbA domnii mele slugeru Dimitrie, cerind Intdrirea dreptAtii sale si vdzind domniia
mea din cele mai jos-scrise cercetarea dumnealor velitilor boeri cu de amdnuntu si cu drep-

649

www.dacoromanica.ro
 tate, mai virtos a, in urma acestii hotArlri, Intr-atIta prelungire dA vreme pinA acum Loan
CaramanlAu n-au mai fAcut nici o apelatie, am dat dar la mina slugerului aceastA IntArire cu
domneasca noastrA pecete, spre a-si stApini casa cu bunA pace.

PreatnnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, vAtafu de copii dA divanu aduse la judecatA pA IonitA
CaramanlAu, plris arhimandritului i egumenului dA la sfInta mAnAstire Zl Atari, zicind cum cA,
avind o mAtusA, anume Marga, dupA moartea ei au rdmas clironom si intre altele ce i-au
rAmas In urma sfirsitului vietii ei, au rAmas si o casA in Bucuresti In malialaoa SArindariului
si o stApineste numitu egumen cu cuvint cA o are dA danie, care casA, zise cA au si fAcut-o
schimbu cu slugeru Dumitrache Mehtupciu. Si cerea ca, Hind casa esitA dintru stApinirea mAnAs-
tirii, sA aibA protimisis ca sA dea ce au dat slugeru Mehtupciu i sA ia casa intru a sa stApinire.
FatA fiind si Georgeache portaru, vechil fiMd dAspre partea egumenului, rAspunse cum
cA casa este afierositA prin diiatA sfintei mAnAstiri, care diiatA sA vAzu scrisA cu leat 1771 ghe-
narie 1, In care fu iscAlitA atit jupineasa Marga, Olt si alte mArturii de cinste, intAritA si cu
iscAlitura preasfintii sale pArintelui mitropolit. $i aratA in diiatA cA locu casei cu casa ei eft va
coprinde cu pivnita, 1-au avut si ia dat de pomana dA la juptneasa Sanda Merisanca, dar cu
acest cuvint aratA cA i 1-au dat ca, dupA sfirsitu vietii MargAi, sA-I afieroseascA locu cu casa la
mAnAstitea ZlAtari pentru ca sA sA pomeneascA atit acea Sanda Merisanca, eft si neamul Meri-
sancAi. Si asa a stApinit casa cu locu ei eft au avut Marga zile, si la sfIrsitu vietii au fost urmA-
toare cuvintului MerisancAi de 1-au dat locu cu casa, mAnAstirii. Care, sA cunoaste cA Sanda
Merisanca 1-au si avut hotArit mai Innainte pina a nu-1 da MargAi, ce sA-1 dea sfintei mAnAstiri,
dar rugindu-sA Marga de Marisanca pentru pomanA, i 1-au dat ca sA sazA cit va avea viiatA,
iar n-au fost al MargAi dA bastinA. Care casd cu locu ei, o au si fAcut-o mAnAstirea schimbu cu
durnnealui slugeru Mehtupciu dA i-au dat si slugeru Mehtupciu mAnAstirii pentru aceastA casA
schimbu, o mosie Tamasi cu helesteu jumAtate in judetu Ilfov i o prAvAlie in Bucuresti si o
sfIntA cruce de argint cu pietre si cu mArgAritar si cu sfint lemn intr-insa i 3 scutelnici, cu
care schimbu s-au si multumit sfinta mAnAstire, dupA cum sA vAzu si de cAtre judecatA zapisul
de schimbu.
Deci, dA vreme cA cerirea numitului lonita CaramanlAu este dupA diiata mAtusii-si MargAi,
in care sA vede cA locul si casa au fost a Sandii MerisancAi, n-are protimisis ca sA strice schimbul
ce au fAcut mAnAstirea cu slugeru Mehtupciu, ca sA dea si IonitA ce au dat si Mehtupciu la
mAnAstire i sA ia casa Intru a sa stapinire, mai virtos cA au dat la sfinta mAnAstire slugerul
acea cruce cu sfint lemnu, care este de trebuinta si folosul sfintei mAnAstiri, iar IonitA Caraman-
Mu, nici cA are ca sA dea dint lemnu la sfinta mAnAstire, si rea Ii fu cerirea, pentru cA judecata
II i dApArteazA dA cerirea aceasta, pentru cA nu este de mostenire casA a Margai mAtusii-si, ci
lucru strein.
Drept aceia, noi Intr-acestasi chip am gAsit cu cale, schimbul ce 1-au fAcut sfinta mAnAs-
tire ZlAtari cu slugerul Meh <tupciu> sA fie bine fAcut, care schimbu ce 1-au priimit sfInta mAnAs-
tire ZlAtari dA la sluger sA-1 stApineasca cu bunA pace, cum si slugerul Meh<tupciu> sA stApi-
neascA casa cu tot coprinsul ei cu bunA pace si de cAtre sfinta mAnAstire ZlAtari, i, de cAtre
numitu CaramanlAu, pentru cA amindoo pArtile, dupA schimbArile ce au fAcut prin asezAmIntul
Aril. St. Buc.,
Ms. nr. 7. dA zapise, sA vede cA s-au multumit. Ci dupA dreptate, Intr-acestasi chip am gasit cu cale.
f. 16 v.-10. 1775, dlehemvrle 18.

Nic<ulae> Dud<escu> vel vornic, Radu VAcArescu vel vornic, Stefan PIrscoveanu
vel logof At.

650

www.dacoromanica.ro
Starostele de negustori arald prin anafora Ca pdhcirniceasa Pulheria Breildsanu a cumpdrat la
rnezat via lui Nicolae Dumitrascu de pe dealul Cerndlestilor (sud Saac) si cere tntdrire pentru band
stdptnire. Domnul tntdreste. 588
1778
tulle
10 Alexandru Joan Ipsilant voievod. 5
Fiindcd vinzarea acestor vii s-au fAcut din poruncA cu hotArtre pentru dreaptA datoriia
lui, cercetatA i doveditA dA bund, intrim domniia rnea ca sd stApIneascd dumneaei pdhdrni-
ceasa cu bund pace, ca un lucru cumphrat de la mezat.
1778, lune 5.
Prealnndltate doamne,
Din luminatd porunca Innaltimii tale, am pus de au strigat la mezat trei luni, zAce poa
goane vii ale lui Nicolae Dumitrascu, ce sint pa Valea Scurtd In dealul CernAtestilor sud Saac,
dind i o parte si alta. Mai la urmd au dat dumneaei pdharniceasa Pulheriia BrAtAsanca taleri
1200 ;i, nemaidind nimeni mai mult, i le-am dat dumneaei supt stapinire, drept aceastd sumd
de bani, Insd viile cu cramd, cu case i cu toate namestiile.
5i fiindcd cumpArdtoru cere intdrire la mind, sd fie luminatd porunca mArii tale, a i irh. S. Buc.,
Ms. nr. 7 ,
sS da Intdrire la mind pentru buna stApinire. f. 17 v.
1778, julie 1.
Panait starostea.

Departamentul al 2-lea aralb prin anafora cd neguldlorul dirt Vilcea, Niful Marian, cere lui Hagi
.Dumitrache Papazoglu banii de pe mierea Wald zapt" de Hagi Panait, omul sdu. Judecala hold-
rdste ca acest Panait set pldleascd paguba. Domnut tntbreste.
1778
iulie
Jo Alexandru loan Ipsilant voievod. 5
Din cele mai jos scrise, vdzIndu-sil cd acel Hagi Panait EarS dd tocmealii, In sild, dupa
drum au f Scut zapt aceastd marfA a numitului Nitului Mariiam, orinduim pe ...1 ca de la acel
Hagi Panait sA inplineascd banii lui Mariiam pentru aceastd miere, cu pretu ce au vindut alti
neguldtori, dupd adeverinta ce ne-au adus numitul Mariiam de la starostele za negutatori de
pretul vInzdrii acestui fel de rnarfA. I 1. saam receh gospodstvo mi.
1778, lune 5.
Din luminatA porunca mArii sale preatnnAltatului nostru domn, Jo Alexandru Ioan Ipsilant
voievod, dumnealui vAtaf za aprozi aduse la judecatA pd Nitul Mariiam din sud Vilcea, phis
lui Hagi Dumitrache Papazoglu, zicind cd, avInd el strins unt i miere, numitul Hagi Dumi-
trache cu omul lui, anume Hagi Panait, i-au scris ca sA i-1 vInzA, si acel Hagi Panait, untul
1-au luat, iar mierea n-au vrut sd o ia, dar i-au zis sA o aducd la Slatina, si dd-i va placea,
o va lua. 5i el, dupd ce au adus mierea la Slatina, i-au zis numitul Hagi Panait, ca sd
aleagA si cea bund sd o ia, iar ceialaltA sd rAmle. Care, nepriimind pirlsu, si-au trimis mierea
la Giurgiul sA sA vinzA pA norocu lui, iar Hagi Panait, ajungind cardle dupd urmd pd drum, au
luat mierea supt zaptul lui fdrA a nu o tocmi cu Wrist' si au pecetluit-o cu damgaoa lui. 5i
peste o sAptdmInd de zile, aflind plrisu de aceasta, I-au apucat in Craiova pA numitul Hagi
Panait cerindu-i ca, ori sA-i dea marfa, ori pretu dupd cum s-au vIndut la Slatina, iar acel
Hagi Panait i-au zis cd aici sA vor implca cu piritul Hagi Dumitrache i i-au numArat si banii,
taleri 837. Si aratA spre Incredintarea ziselor lui, o adeverintd a unui Hagi Dumitru cu leat
1778 fevruarie 27, adevdratd si de starostea si de alti negutatori din Craiova, prin care aratd
acel Hagi Dumitru cd, fiind Hagi Panait In hanu lui, stie de curgerea acestii pricini Intocmai

651

www.dacoromanica.ro
 dupA coprinderea jalbii ptrisului si a au rAmas ca sA s intrebe aid la Bucuresti innaintea
pirltului Hagi Dumitrache, fiindcA Hagi Panait au fost priimit ca sad dea cite taleri 8 pol
pA cantar i ptrisu nu au fost priimit, cerind mai mult.
Deci, tatA fiind i vechilul pfritului, .Avram, rAspunse cum cA acel Hagi Panait au
tocmit mierea cu pirlsu po taleri 8 si i-au i plAtit toti banii, arAtindu-ne de aceasta si o carte
a acelui Hagi Panait cu leat 1777 noemvrie 4, de scrie cA au fAcut de la Nitul Mariiam
100 cantarA de miere po taleri 8 si altA carte tot cu acel leat, noemvrie 22, de scrie cA mierea
au trimis-o la Giurgiul.
Ci dar, f Ruda dupA aceste carp sA apArA WIWI, de vreme ce scrie pretul, cumpAratii
cite taleri 8, nici noi nu am putut ca sA-1 vinuim la nemicA si am hotArit ca sA rAmie nesu-
pArat de cAtre pirlsul NitA Mariiam, rAmiind i Nitul de a-si cAuta cu acel Hagi Panait, atit
de pretul mierii, cit si de altA orice pirA ar fi avind asupra lui pentru aceastA pricinA, fiindcA.
sA cunoaste, dupA adeverinta ce aratA, cA nu au fost tocmit mierea acel Hagi Panait chid
Arh. St. Bac.. au luat-o, ci tArA dA nici o tocmealA s-au fAcut stApin, Mind zapt du pA drumul unde era
M. nr. 7.
f. 51-51 V. pornitA sa sa duca pa numele Nitului Mariam, pirisu.
1778, martie 12.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Com<Aneanu> sArdar, Ev-
<dochim> medelnicer, Antonie Fotino.
I Loc alb.

Velijii boieri arald prin anafora cd Maria Lipoveanca vi Elisafta monahia se rejudecd pentru 40
590 de sttnjeni movie de la Comdnacu (jud. Prahova). In urma jurdmtntului sub blestem a monahiei
cum cd nu a vindut movia vi nu a iscdlitvreun zapis judecata recunoavte stdptnirea. Domnul Intdrevle.
1778
lulle
6 Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar.
DupA cum s-au gasit cu cale dA cAtre dumnealor velitii boeri, artind zapciu cel orinduit
cA s-au odihnit si au ramas multumiti amlndoa partile, neavind a mai face alta apelatie, am
intArit i domniia mea ca sA sA urmeze cum scrie mai jos.
1778, lithe 6.
PreainnAltate doamne,
Dupa jalba ce au dat innaltimii tale Manila Lipoveanca prin vechil, bArbati-sau Nicolae
Marghilomanul, zicind ca judecindu-sa la dumnealor boerii judecatori ot <al> 2<-lea> departa-
ment cu Elisafta monahiia pentru 40 stinjeni de mosie din Comanacu sud Prahova, ce-i zic
ca i-au avut cumparati Nicolae polcovnicu Lipoveanu, bArbati-sau cel dintli, (IA la aceasta
ElisaftA monahiia, i fiindcA Elisafta monahiia au tAgaduit atilt vinzarea, cit i zapisul, prin
anaforaua ce au facut boerii judecAtori au dat dreptate Elisaftii monahii ca sa stapineasca
stinjeni 33 din mosiia ComAnacu ce i-au ramas dA la frate-sau Radul ot Calinesti, fiindcA
atlta au aratat ea shit, iar nu mai mult. i aducindu-i zapciu pa amindol pArtile i lnaintea
noastra, spre mai buna incredintare cu pitacu, am orinduit pA numita Elisafta la preasfintiia
Arb. St. Bac.. sa pArintele mitropolit ca sa o pue supt blestem sA arate adevArul si preastintiia sa in scris
Ms. nr. 7,
f. 18. ne instiinteazA cum ca, vrind sA o pue supt blestem sa arate adevarul si ia priimind, au arAtat
Pentru 0 Jude. cii nici zapisul nu este al ei, nici au vindut, nici au luat vreun ban pA acesti stinjeni da.
cat& anterloarik mosie.
In !weasel prici-
nli. V. doe. din Pentru care, si noi gAsim cu cale, dupa anaforaoa dumnealor boerilor judecAtori, sA stit-
16 mai 1778
Arh. St. Buc. , pineascA Elisafta monahiia acesti stinjeni 33 din ComAnacu, cu bunA pace cla catre Marita
Ma. 8. Lipoveanca.
f. 177 v. 178.
1778, lunle 26.
Neculae Dud<escu> vel ban, Pana vel vornic, Stefan PIrscov<eanu> vel vornic ,
vel logotat, Scarlat vel logofat, vel clucer, vel stolnic.

652
www.dacoromanica.ro
Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd Antonie Nicolante din Sibiu cere o noud cercetare asupra
pricinii ce o are cu arhimandritul proegumen al mdridstirii Arges pentru niste bani. Dupd cerce-
ldri cu martori se holdrste ca arhimandritul sdli primeascd banii impreund cu jumdlate din
591
dobinda cuvenitd. Domnul mai reduce din datorie pi obliga pe apelant sd Implineasca restul acum 1778
ea sd ia sftrsit pricina aceastd". lune
6

lo Alex andru Ioan Ipsilant voie vcd.

Neodihnindu-sA Antonie Nicolante nici pa aceastA din urm cercetare a pdrintelui
mitropolit, dupA care iarA si rAminea dator cu taleri 670 arhimandritului Arges, si mai esind
Innaintea domnii mele, am gAsit cu cale si am scAzut pA arhimandrit din suma ce sA arata
mai sus Inca cu taleri 270 pentru ca sA sA curme aceastA pricinA si am hotArit ca sA dea Antonie
taleri 400 pA carii acum sA-i Inplineasa, si sA ia sfirsit pricina aceasta.
1778, iulle 6.

PrealnnAltate doamne,
Cu smerita noastrA anafora instiintam mArii tale pentru jalba ce au dat cAtre mArlia
ta Antonie Nicolante pentru arhimandritu proegumen Arges, care jalbA ni s-au dat cu dum-
nealui <al> 2<-lea> logofAt ca sA cercetdm pricina. Si fiind innaintea noastrA amindoaA pArtile
filo, am cercetat dupA cum stiiam cA au fost hotArirea mArii tale In divan, Mtn pentru taleri
1000, sA aducA arhimandritu mArturii cA i-au dat lui Antonie si au fost bani ai cuviosii sale,
i ne arAtA o adeverinta iscAlitA de un Pafnutie ieromonah, iconomu mAnAstirii Arges, i de un
Vasile ieromonahu schivofilax, care atunci au fost diiacon, si mArturisese acestiia cA cu ade_
vArat s-au dat taleri 1000, bani de ai arhimandritului in 2 rinduri, taleri 500 Intli, care
nu sint tAgAduiti de Antonie, si de alti taleri 500, arAtA numitul schevofida>x, cA mai In
urmA, luindu-i arhimandritu in mina sa ca sA-i trimitA lui Antonie, i-au si trimisu cu scri-
soarea arhimandritului inpreunA, si iarAsi, tot intr-acea adeverintA cu deosebit condei, cid
mArturisanie si un Costandin cintAret dA la mAnAstire, care zice cA acei taleri 500 ai arhi-
mandritului, ce s-au dat la schevofilax cind era diiacon, ca sA-i trimitA la Antonie, cu adevArat
stie cA s-au trim is.
Fiind de fata IncA si scrisoarea cea scrisd dA arhimandrit cAtre Antonie pentru trimi-
terea banilor, cu mina lui o ar fi scris si fiindcA aceastA m Arturie acum s-ar fi aflind In trebile
mAnAstirii si nu furA singuri de ;rata, de va fi luminatA porunca inArii tale, vor si veni de
vor arAta cu gura.
Am cercetat si pentru banii ce au zis Antonie in divan cA, nevrind arhimandritu sA-i
priimeascA, i-au tinut pecet<luiti> si au fost porunca mArii tale ca sA sA facA Intro dinsii
1nvoire cu sulf pentru acestiia. De care, stind noi de arhimandrit, au priimit, si din taleri
120 ce au fost dobinda acelor bani, dupA arAtarea lui Antonie, au lAsat jumAtate, taleri 60,
iar taleri 60 au rAmas sA-1 dea Antonie, arhimandritului.
Ci, fiind pricina dup5 cum mai sus arAtAm, si sA cade ca sA sA scazA Antonie cu acesti
taleri 60 din suma banilor ce sA coprinde In anaforaoa dumnealor velitilor boeri dupA sulfu ce
s-au fAcut acum, iar ceilalti bani sA-i plAteascA Antonie, arhimandritului, am zis arhimandri-
tului si pentru pricina banilor, da voeste a-si lua banii din Sibiu sa si-i cearA galbeni, iar (IA
nu, sA-i ia aici In tarA, de argint, dupA cum sa coprinde In zapisul lui AntonicA si priimi Arb. S. Buc..
arhimandritu ca aici In tarA sa si-i ia si sA nu mai meargA prin Sibiu. De aceasta facem f.Ks. or. 7.
19 v.-20.
stire mArii tale.
1778, mak' 31.
Grigorie al Ungrovlahiei.

653

www.dacoromanica.ro
 Ve lila boieri arald prin anafora cd, rejudecInd pricina dintre Constantin postelnicel, ptrts, fi Radu
592 Bali lea pentru tmpresurarea unei mosii, recunosc pfrttului partea lui de mosie si propun o nouii
holarnicie peste aceea faculd prima dald de ispravnici. Domnul NMI-este.
1778
lulie
7 lo Alexandru loan Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au gdsit cu cale dd cdtre dumnealor velitii boeri, ardlindu-ne si zapciu
cel orinduit cd s-au odihnit si s-au multumit amindod pArtile si n-au a mai face apelatie
nici una nici alta, intdrim si domniia mea si pomenim dum neavoastrd ispravnicilor sA urmati
cum scrie mai jos.
1778, tulle 7.
PreainnAllate doarnne,
Din luminatd porunca innAltimii tale, vdtafu de aprozi au adus la judecatd Innaintea
noastra.pd Costandin postelnicel Tigveanu din sud Arges, care cu jalbA au jAluit InnAltirnii
tale pentru un Radu Bali lea din satu Tigveni sud Arges, zicind cum, cd dupd jalba ce au dat
InnAltimii tale acest Balulea, cum cd i-ar fi Inpresurat postelnicu Costandin Tigveanu un
petec de mosie al lui, cu care dupd jalba lui, fiind orinduiti la dumnealor ispravnicii jude-
tului si judeclndu-sd dupd cercetarea ce le-au f dent dumnealor ispravnicii judetului, acest
Bali lea neodihnindu-sd, i-au sorocit ispravnicii si au venit st aic i la divan. Si din luminatd
porunca lnnAltimii tale, aducind zapciu Innaintea noastrd pa amindod !Agile, ne arata postel-
nicu Costandin anaforaoa dumnealor boerilor ispravnici din Sud Arges, ce scrie dd la trecuta
und a lui maiu 15. intru care scrie cd dupd jalba ce au dat acest Balulea pentru postelnicu
Costandin Tigveanu, cum cd-i Inpresoard mosiia lui, au cercetat dupd o carte de hotArnicie
a 6 boeri hotarnici dd la leat 7211, de sint ani 75, In care carte de hotArnicie alege tuturor
mosnenilor partea lor, numai stinjeni 143, iar ceilaltd mosie rdmine a Tigvenilor. Care dintr-
acei mosneni in urma hotArnicii, unii din mosneni cu zapisile Mr au vindut din partea lor la
boerii Tigvenl stlnjeni 69 si au rdmas la toti rnosnenii numai stinjeni 74 si, dupa obicciu,
vrind ispravnicii ca sd aleagA Balilii acesti stinjeni 74 deoparte de mosiia Tigvenilor la margi-
nea mosii si sd-i dea mosie din cap pfnA In cap, mdsurindu-sd prin trei locuri dupd obiceiu si
sd-i dea acesti stinjeni 74 si acest Balilea nu au priimit, cerfnd sd-i dea mosiia unde este
casele lor, iar nu deoparte, care cerere a lui este cu cale.
Ci, de vreme a stdpfnirea Radului Balilii cu a cetasilor lui este de ani 75, pd care
partea lor de mosic au si case si pometuri, gasim cu cale ca sA fie luminatd porunca mdrii
tale iar la dumnealor ispravnicii judet.ului, ca sd le aleagd si sd le tragd acesti stlnjeni 74 sd
le dea pA ling casile Mr, pd unde au stApfnit si Wild acum, care stinjeni alegfndu-i, sA le
pue si semne ca sd stie pA unde sA stdpfneascd, mAcar cd era cu cale de a li sd orindui
24 boeri hotarnici cu portdrel peste acei 6 boeri hotarnici ce i-au avut la hotArniciia dd la
leat 7211. Dar fiindcd sd cade a lua Radul Balilea acesti hotarnici, iar nu Tigveanu, si vAzInd
not cd cheltuiala hotArnicii merge mult si ei n-au cu ce rdspunde fiind sdraci, de aceia O.
sA orInduiascd iardsi la damnealor ispravnici ca sd le aleagd acqti 74 de stlnjeni si sA le
Aril. lit. Bun., traga si sd le pue si semne. Si de alegeiea ce vor face sd dea si cartea dumnealor la mina
Ms. nr. 7.
f. 20 20 v. mosnenilor, ca sd stie pd unde sd stapfneascd.
1778, tulle 5.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Pand Fili<pescu> vel vornic, Badea Stirbeiu
vornic, Stefan PIrscoveanu vel vornic, vel logof at, Scarlat vel logofdt, vel clucer.

654
www.dacoromanica.ro
Ve lifti boieri aratd prin anafora cd au cercetat, dupd porunca primitd, pricina lui Die Oldnescul
(jud. Vticea) cu sdtrarul Manolache Grddisteanu pentru un figan, si au holdrIt, pe baza judecdtilor
anterioare, ca figanul sd rdmlnd la scltrarul Manolache tn schimbul sumei de 30 taleri pldtili lui
Ilie Oldnescu. Domnul tntdreste. 1778
lulie
8
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod zemli Vlahiscoi.
DupA cum s-au gAsit cu cale de cAtre dumnealor velitii boeri, intArim si domniia mea,
si dumeata vel armas sA urmezi spre sAvirsirea hotaririi.
1778, lune 8.

Preatnnaltate doamne,
Ilie OlAnescul din jud. Vilcea jAlueste mArii tale pentru dumnealui Manolache GrAdis-
teanu sAtraru, zicind cA, avind pricina cu dumnealui pentru un tigan, dupA jalba lui, fiind
orinduit la dumnealui vel armas, i-au scos la judecatA innaintea dumnealor boerilor judecA-
tori de cremenalion si neodihnindu-sA sAtraru Manolache dupA judecata dumnealor, cu jalbA
cerea ca sA iasA la divan tnnaintea mArii tale si de cAtre mAriia ta s-au orinduit dumealui
vel armas ca sd-i scoata si tnnaintea noastrA ca sA cercetAm si noi aceastA pricinA.
Deci, aducind innaintea noastrA si cercetind judecata ce au fAcut dumnealor boerii ot
cremenalion, vedem cA dumnealor au hotArtt cA de va primii Ilie OlAnescu jAluitoru blestem
cum cA n-au luat bani pentru acest tigan de la Costandin Tesleanu, sau cA nu i-a sAvIrsit MO-
duita treabA, s-i dea sAtraru tiganu, iar pentru tigana, fiind a sAtrarului, sA-i dea schimb.
Am intrebat si pe sAtraru Manolache ce are sA rAspunzA si ne arAtA pentru acest Ilie tiganu,
fiindcA sA afla pe acea vreme fugit aici In Bucuresti slujind la un Chiriiac liptcanu, 1-au poftit
pA acest Costandin Tesleanu ca sA i-1 cumpere de la stAptnt-sAu Ilie OlAnescu si cumpArIndu-1,
ctti bani va da pA el, va tinea In seamA din taleri opt sute din datoriia ce are la el i peste
putinA vreme i-au triimis si zapisul iscAlit dA Insusi Die OlAnescul pA numele tiganului dat la
mina sAtrarului Manolache, care zapis sA vAzu si de noi, scris de la leat 1773 aprilie 15, si nu
tAgAdui OlAnescul, nici zapisu, nici iscAlitura cA nu este a lui. Numai, Inpotriva zapisului, ne
arAtA o scrisoare a lui Costandin Tesleanu cu leat 1775 octomvrie 13, care este cu doi ani si
jumAtate in urma zapisului ce scrie cAtre Manolache sAtraru, cum cA acest tigan 1-au luat dA la
OlAnescul cu fAgAduialA cA-1 va scoate de la mazili si-1 va pune la neamuri, iar bani pA el
n-au dat. Si veni OlAnescul la Bucuresti si viind sA sA aseze sAtraru cu el, care carte sA vede
cA au tinut-o la el si nici el n-au venit aid la Bucuresti ca sA-si caute cu Manolache sAtraru,
nici cartea au trimis-o, ci tocrnai acum, dupA ce au murit acel Costandin Tesleanu, porneste
ptrA, mai virtos cA ne spuse sAtraru Manolache cA la bunA venirea mArii tale, atit Costandin
Tesleanul, cit si acest Ilie OlAnescul, au venit aici In Ducuresti si au sAzut ddstulA vreme aici
si nici n-au pornit pirA asupra sAtrarului, nici i-au pomenit nimica pentru acest tigan. Care,
nici Ilie OlAnescul nu putu tAgAdui cA n-au fost cu totii aici NO atunci si n-au fAcut nici o
pirA, si In urmA au triimis Costandin Tesleanu de doi ani si de avea aceastA carte la mina
lui, datA la acest Tesleanu, trebuia dA atunci, ori sA o fi arAtat lui Manolache, trAind Tesleanul,
sau sA fi pornit WA, ci au tinut-o la dinsul si tocmai acuma o aratA. Care, dA judecAtii bAnuialA,
ca stnt mostesuguri, cA nu va fi cartea acelui Tesleanu adevAratA, sau ca au luat bani de la
Costandin Tesleanu, fiindcA prin mina lui s-au fAcut aceasta vinzare si tocmai acum dui:a
ce au murit Tesleanul, de slut doi ani, face aceasta pin! si scoate acea carte care n-au arri-
tat-o pin! acum nici dumnealui sAtraru, nici la nici o judecatA, si mai virtos, ca acest Cos-
tandin Tesleanu nici carte au stiut. Am cercetat si pentru cununiia tiganului de 1-au cununat
sAtraru mai naintea cumpArAtorii zapisului, sau dupA zapis, 0 ne arAtA Insusi sAtraru o ade-
verintA a popii lui Dumitrasco, duhovnic ot mahalaoa Oltenilor, care este cununat cu opt luni
mai <In> urma zapisului si au si fAcut o copilA cu tiganca sAtrarului.
Ci, da vreme ca Ilie OlAnescul nu si-au cAutat In cita vreme au avut \data Costandin
Tesleanul si au tinut si cartea Tesleanului la dinsul tAinuita, netrimitindu-o sAtraru, si tocmai

655

www.dacoromanica.ro
 acum face pir5, care nu sA vinovAteste la cununie Manolache sAtraru, tncrAdintindu-sa zapisul
vinzrii, gAsirn cu cale sA dea Manolache sAtraru acei taleri 30 lui Ilie OlAnescul, de vreme ce
zice a nu i-au luat cid la Costanclin Tesleanu si sAtraru Manolache sA stApineascA tiganu dupai
Arh. St. Buc.. zapisul cid vinzare a lui Die OlAnescul, ce 1-au dat la mina siltrarului. Iar hotArirea cea desd-
nr. 7.
r. 22 v. 23 v. virsitA rAmine a sA face de cAtre innAltirnea ta.
1778, lunle 27.
Pan<A> vel vornic, Badea biv vornic, Stefan Pirscoveanu vel vornic, vet logofAt,
Scarlat vel logofat, Manolache vel clucer.

594 ,VdelluiliIiobnoiBeroircareaalpdepnririnu raansactuomrapeicdraGrehainmeaodiei Bsaelt iutlorBievl ntodrui ltj luad.mTaereleonremvoaine)dseetia'utadlecsdaucuspl

scdpa de robie. Cererea de rdscumpdrare a mosiei fiind fricutd dupd un an fi jumblate divanut a
1778 respinge. Domnul Insd dd dreplate lui Ghinea intructt are copii si este sdrman.
lune
9
lo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. S-au infAtisat i innaintea domnii mele
la divan amindoA pArtile si din cercetare, dovedindu-se cA vinzarea acestii mosii s-au f Acut in
vreme dA nevoie, ca sA sA rAscumpere din robie, i fiindcA i pravilele invatA cA judectoriul s
sA arate cu iubire de oarneni la o pricinA Ca aceasta, i adeverindu-ne mai virtos c i Insusi
Ion Borcea au priimit sd-si ia banii, am dat dreptate VoicAi i fii-sAu Ghinii ca sA rAsumpere
aceastA mosie, avind si fete si copii sArmani, sA le fie de hranA. Dar fiinddi si Ion Borcea are
dreptate la banii ce au dat si nu iaste cu cale a pAgubi nimic, am hotArlt ca numitii tarani
sA-i dea taleri 147 cit scrie zapisul lor, care nu tAgAdui nici ei, i taleri 10 sl gl-i ia Ion
Borcea innapoi de la GheorghitA BAlAceanul, prin murnbasirlicul zapciului de va fi aici, sau a
ispravnicilor (IA va fi afarA, sA nu-i pAgubeascA. Iar pentru taleri 35 ce zice Voica i cu Ghinea
cA au fost oprit IonitA BAlAceanul din zapis i nu i-au dat, fiindcA BAlAceanul trAeste, s alba
a-si cAuta cu dInsul, oH Innaintea dumnealor velitilor boeri, de va fi aici, sau Innaintea is-
pravnicilor, dA va fi afarA. Si dA va avea dovadA mArturii, BAlAceanul, c i-au dat si pe aceia,
va fi apArat, tar nefiind alte dovezi, prin jurAmtnt sA sA izbrAneascA i asa s stApineascA jAlui-
toHi mosiia cu bunA pace i, dind hanii, sA-si ia jAluitorii si venitul dA estimp.
1778, lulle 9.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca innaltimii tale, vAtafu de visterie aduse la judecatA innaintea
noastrA pe Ghinea de la satul Belitori sud Teleorman, pIrlu lui Ion logofrit Borcea, ziand cA
tatA-sAu, avind o mosie ce sA chiamA Belitori ot sud Teleorman i neavind bani ca s s
rAspumpere din robie, au vIndut aceastA movie la IonitA BAlAceanul In taleri 112, care mosie
aratA c dupA ce au vindut-o au esit la multe mlini i acum fiindcA sA aflA la mai sus-numitul
Borcea, cere s ia mosiia supt stapinirea lor i s dea taleri 112 ce zice cA au luat tatA-sAu
cind au vIndut-o, iar nu taleri 153 cu care au cumpArat-o Ion Borcea dA la BAlAceanul, i cere
dreptate.
Deci, din luminatA porunca innAltimii tale, adueind zapciul innaintea noastrd pe amin-
doaA partite, ne aratA Ion logofAt Borcea, Mtn, zapisu lui Srban BAlescul, tatul Ghinii jAlui-
toriul, in care sA vede iscAlit si acest Ghinea I alte mArturii, scris de la leat 1773 martie 23,
ce-1 d la mina lui IonitA sAtrar BAlAceanul, cu care vinde mosiia lor ce sA chiamA Ligneasca
din sud Teleorman pe apa Urluiului, stlnjeni 327, in taleri 147, 18, si sAtraru IonitA BAlAceanul
peste cttAva vreme au vindut-o aceastA movie lui Gheorghiti postelnic BAlAceanul, vArt-sAu,
si GheorghitA BAlAceanul, la leat 1776 dechemvrie 7, cu zapis au vindut-o lui IonitA logofAtu
Borcea in taleri 153. La care, zise Ion Borcea cA, dupA ce o au cumpArat aceastA mosie de
la BAliiceanul, au mersu insusi la casa acestui Ghinii, auzind cA iaste de la neamul lui, Ii

656
www.dacoromanica.ro
si-au cerut banii si nu i-au dat. 5i incA, aratA cA insusi Ghinea jAluitoriul au mersu si i-a arAtat
semnele si hotarAle mosii, care nici Ghinea, nu tAgAdui.
Ci, pentru aceastA pricinA sA vede cA la 14 zile ale acestii luni, leat 1778, s-au judecat
cu dinsul si la dumnealor ispravnicii judetului i durnnealor prin carte (Id judecath au hotArit
ca ,sA dea Ghinea cu mumA-sa acesti taleri 153 ce au dat Borcea cind au cumpArat ino5iia si
asa sA ia moiia, ei n-au priimit a da banii, ci numai taleri 112, zicind cA cu atita au vIndut-o
tatA-sAu.
Care, sA vede cA nici banii cu care au vindut 5Arban Bliescul, talul Ghinii jaluitoriul,
la sAtrariul IonitA BAlAceanul nu-i dA, fiindcA i zapisul VinzArii tattni-sAu aratA cA si el au
vindut in taleri 147,18, iar nu dupe cum zice el, si dau dreptate Borcii a stdpini
Ci. dA vreme cA Ion Borcea cind au cumpArat aceastA mosie le-au dat veste i nici zapisul
1-au iscAlit, nici banii cu alt au cumpArat-o n-au dat, fiind tot intr-un loc, ci tocmai acum peste
un an 5i jumAtate sA scoalA sA dea banii, gashn cu cale sA stApineascd Ion Borcea mo5i1a, Az') St Bur
iar hotArirea cea dAsAvirsitA rAmine a sA face dA cAtre innAltimea ta. Ars. nr. 7.
f. 28 %. 29.
1778, Wale 5.
PanA Filipescu vel dvornic, Stefan Pirscoveanu vel vornic, Manolache vel logo-
fAt, Scarlat vel logofat.

Veliiii boieri arald prin anafora cA Mihai Falcotanu reclamd de la Anita Filiesanca doi copii ai
unui tigan fugit de la el la Milt& unde a fi decedat. Fatti de recunoasterea plritei judecala holdraste
restituirea copiilor si plata unei sume reprezentind munca figanului. Domnul tntdreste.
1778
iulie
11
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
DupA cum s-au gAsit cu cale de la judecatA, intArim 5i domniia mea 5i orinduim pa sluga
domnii nide ...1 armAsAl, sA urmeze cum scrie mai jos.
1778, iulie 11.

PreainnAltate doamne,
itnstiintAm mArii tale cA prin zapciu, dumnealui vel armas, sd aduse la judecatA dumnea-
lui Mihai FAlcoianul cu dumneaei medelnicereasa Anita Filiesanca, zicind FAlcoianu cA slut ani
20 de end i-au fugit un tigan, anume Stanciu, In tiganiia FiliesancAi i, Insurindu-1 dupA o ti-
gancA a dumneaei anume Ioana fata lui Ianache, au nAscut doi copii anume Stanciul 0 Ion
ce slut si pinA acum In ca<sa>dumneaei i cu colac prin altii i-au aflat la casa dumneaei, dA este
un an, 5i ceru pA numitul tigan cu copii i cu munca lui dA ani 20, InpreunA 5i cu muma copiilor
prin dare dA schimbu.
tntrebindu-se 5i Grigore, fiu si vechilul dumneaei medelnicereasa Fili<esanca>, rAspunse
cA nicidecum nu 1-au 5tiut pA numitul tigan, iar dA slut acum ani 2, fAcind inpArteala fiilor
dumneaei pA mostenirea pArinteascA, tocmai atunci Intre alti tigani au dat peste numele acelui
Stanciu 5i cu cercetare 1-au dovedit cA este al FAlcoenilor 5i lnsurat dupA numita tigancA, insA
fArA dA stirea dumneaei 5i 1-au luat In curte stApinindu-1 numai 6 luni, apoi fugind peste Dundre
si dupA citAva vreme iarAsi au trecut in tarA poposindu-se In satu Pieleti, pe mosiia paharni-
cului Jiianu, unde zice cA acolo au murit numitu tigan, iar pA tigancA cu copii aflind-o, i-au
luat 5i shit la casa dumneaei.
Deci, fiindcA dumneaei medelnicereasa Filisanca si-au mai luat un soroc dA la judecatA
5i trecind un an nu i-au mai adus copiii dA tigan, dA la judecatd sA gAseste cu cale ca mum-
basirul, sluga InnAltimii tale si cu treapAd dA la dumneaei medelnicereasa Filisanca, sA meargA
sA ia pl acei copii si sA-i aducA la casa lui Mihai FAlcoianul, dind si taleri 5, munca tiganului

657

www.dacoromanica.ro
 dA 6 luni, ce este netagaduita da medelnicereasd. Iar pentru munca cla alti 19 pol ani cc pretin-
Arh. St. Buc.. deri 2 Mihal Falcoianu, da va primi medelnicernasa carte da blestem ca nu i-au muncit, nici
C. 24 v-25. ca I-au luat biru cu marafetu globnicului de tigani, sa aiba pace.
1778, iunle 8.
Mih<ai> Barbatescu paharnic, Iordache paharnic, Mih<air Popescu medelnicer,
Dumi<trache> medelnicer, Anghelache clucer.
1 Loc alb.
2 Corect : pretinde.

Departamentut al 2-lea arald prin anafora cd Marin Chilom cu celasii lui (jud. Arges) se judecd
596 cu Gheorghe Ciocan fi $erban Manga (jud. Arges) pentru tmpresurarea mosiei Preotesti. Intructt
ptrlsii susfin cd nu s-au respectal judecdfile anterioare, judecata holdrdste cercetare Ia fafa locului
de calm ispraunici. Domnul Intdreste.
1778
lulle
12
Io Alotandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupa aceasta alegere ce au facut judecata departamentului, aratInd zapciu cel orinduit
cum ca s-au odihnit si au ramas multumiti amlndod partile, spre a ii sa face cercetarea la fata
locului, Intarim si domniia mea si poruncim dumneavoastra ispravnicilor ai judetului sa urmati
dupa cum scrie mai jos si Insiva sa faceti cercetare cu toata dreptatea Intru adevar ca sa fie
vrednica credintii, Innaintea domnii mele, si sa avem Instiintare.
1778, iulie 12.
Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui vatafu de aprozi aduse la judecata pa
Marin Chilom i brat ego Barbul cu cetasii lor din sud Arges, p1rli lui Mateiu i Gheorghe Cio-
can si Sarban Manga de la Piatra, tot dintr-acel judet, zicind cum ca, la leat 76, judectndu-sa
ci cu acesti plrisi 1 pentru o parte de mosie, anume Preotestii, cu o faA (IA vie du pa apa Topo-
logului ce umba sa le-o Inpresoare, da la acea judecata <ot>al 2 <-lea> departament si-au
aflat dreptatea dindu-li-sa si carte de judecata, cu care carte, mergInd in fata locului ca sa-si
stapineasca partea lor de mosie, dupa cum li sa hotarlse, ptrIsii 2 nu s-au supus, ci au Ora
cu gllceava i i-au batut foarte
Asta-vara, au jaluit marii tale arattnd nesupunerea lor i dupa a lor jalba au fost
orInduiti la dumnealor ispravnici ca sA cerceteze pricina i dumnealor, orinduindu-i la zapciu
plasii, au cercetat prin oameni batrIni parnInteni si au marturisit i prin carte de blestem tot
adevarul, cum ca mosiia este dreapta a lor cu hotaru vechiu si i-au batut fArA cid dreptate. Si
cu acea marturie mergInd la dumnealor ispravnici si stInd cu totii de fata, i-au vinovatit pa
plriti, dar nu le-au facut hotarlre, fiindca II sa porunceste de catre mariia ta sa-i trimita la divan.
Am vazut si luminata perunca marl! tale ce s-au facut dare dumnealor ispravnici, pentru
aceasta pricina cu leat 1778 ghenarie 26 dintr-acest urmator an, Intru care li sa porunceste cum
ca dupa jalba ce au fost dat la manila ta acest Marin Chilom cu cetasii lui da la Ciofrigeni 2
sud Arges, tot pentru acesti p1rti, arAtInd ca la leat 76, de sint acum 2 ani, judecIndu-sa cu
(limn la <al> 2 <-lea> departament, pentru o parte a lor de mosie anume Preotestii cu fata
vii, prin carte de judecata si-au aflat dreptatea si mergind sa stapineasca partea lor dupa
cartea de judecatil, plritii nu i-ar fi Ingaduit, ci Inca au sarit cu gilceava da i-ar fi batut
foarte
Dupa aceia, la leat 77 iunie, viind piritii si jaluindu-sa marii tale pentru o pricina ce
avea ei cu egumenu manastirii Berislavesti, intr-acea jalba au pornit pIrA asupra acestui Marin
Chilom cum ca le Inpresoara mosiia si n-au aratat nimica pentru partea de mosie a jaluitorilor,
cum a este aleasa si izbranitii de aici prin carte de judecata, carii cu acel fel de viclesug
umblind, s-au fost facut porunca catre dumnealor ispravnici sA cerceteze pricina, care au si
cercetat. Si jaluitorul nefiind de fata ca sa arate cartea de judecata de aici, dumnealor au

658
www.dacoromanica.ro
gasit cu cale de a sd orindui boeri hotarnici la fata locului si, dupd instiintarea ce au fdcut
indrii tale, s-au fost orinduit dd cdtre manna ta 12 boeri hotarnici cu portdrel dupd obiceiu,
care hotarnici, mergind In fata locului si mergind si Marin Chi loin jAluitorul cu cetasii lui cu seri-
sorile i cartea de judecatd, pind a nu le cerceta si scrisorile Mr, au fdcut hotdrniciia la care
ei sd afld napastuiti si Inpresurati, scotindu-i si din cdminurile kr.
Ci, sd-i trimiti negresit pa pIrIsi 1 aici cu scrisorile si cu acca carte de hotArnicie dinpre-
und i cu jAluitorii, asijderea i pentru bathe sd cerceteze dumnealor foarte cu amdruntu prin
oameni carii vor fi fost fatd, i sd instiinteze mail! tale Ca, de le va fi jalha adevAratd, sd
sfi pedepseascd piritii, atit pentru bdtae, clt si pentru ficlesug. Cu aceastd poruncd mergInd jd-
luitorii, dumnealor ispravnici i-au orinduit la un Radul cdpitan, zapciu plAsii, ca sA cerceteze
pricina in fata locului, carele, Wind cercetare, au dat si adeverinta cu multe i bune mArturii.
S-au dovedit cd 1-au bdtut pd Marin Chilom, Gheorghe Ciocan i Sarban Manga i Oprea fii-sau,
si nu 1-au ldsat sd-si stdpineascA mosiia. Zice Marin jAluitoru, cum cd i venitul in trei ani, cu
silnicie 1-au luat piritii. La aceasta au rdspunsu WOW cd judecata departamentului iaste bund
si shit multumiti, numai sd-i stdpineascd jdluitorii partea lor care sa numeste Preotesti, pa
care parte a lor au ddspartit-o hotarnicii dindu-le stinjeni 30 si nefiind odihniti, au cdutat
cu sild sA stdpineascd mai mult. Ei stindu-le inpotrivd, s-au Inceput gliceava i s-au Mut intre
Must.
Preatnnaltate doamne, pricina aceasta este. Clt i unde le este partea lor de mosie a
jAluitorilor, dupd hotdrirea judecdtii la care s-au fost multumit amindoud partile, accasta sal
vede cd au despartit-o boerii hotarnici la alegerea mosii cind avea ei pricind cu mdnAstirea
Berisldvesti, dar sd vede si In cartea de hotArnicie cum cd jAluitorii n-au fost fatd, nici li
s-au cercetat aline i cuvintele lor, scotindu-le numai stinjeni 30 de movie, la care are temei
jalba kr, ea poate sa fie napastuiti mai virtos cd adeverinta cdpitanului Radul i Vasile arata
cum ca multi oameni au mdrturisit pentru aceasta. Care adeverintA ilia nu are la judecatd
din ddstuld credinta, pentru cd buna orinduiald cere ca mdrturiile sa sal cerceteze da judecatori,
fata i cu jaluitorii si cu piritii. In cartea dumnealor ispravnicilor nu vedem ca sal fi fAcut intr-a-
cestasi chip. Pentru aceasta misd pare a fi cu cale, fiind si mai cu folosul amindurora pdrtilor
la aceastA vreme a tot lucru, cercetarea acestii pricini sa sd facd cu amdruntu, acolo in fata
locului de cdtre dumnealor ispravnicii judetului, care pot sd cerceteze si pe hotarnici, aflindu-se
acolo, i pd mArturii si insusi cu ochii dumnealor sa vazd, fiind mosiia aproape, dupd cum mar-
turisird amindod partite si cu aceastd lipsire si ajutor care la noi lipsesc, sd-i judece dumnealor
cu dreptate pentru toate cite scriem mai sus. De la care judecatd, intli sA va da pricina bdtdii Arh. St. Hue..
Ms. nr. 7.
pentru care sa Ong jAluitorii i pina Melt sInt vinovati, i sa instiinteze marii tale de sAvirsirea f. 25 v. 26 v
trebii.
1778, lulie 10.
lanache Mav<rodin> paharnic, Theodorache Stirbeiu medelnicer, Nuko 10,ovcer 3
George Canale.
1 Corect : pirpii.
2 Corect : Ciofringeni.
3 Nicolae clucer.

Velijii boieri arald prin anafora Ca Vlad salvaragil reclamd pe Stana al caret ginere nu-I mai lath 597
a folosi pravdliile din mahalaua Sf. Gheorghe, Bucuresti, date de Stana acestuta In folosinid pe
7 ani pentru acoperirea unei datorii. Departamentul al 2-lea recunoasle dreptul lui Vlad. Stana face
apelaiie la velifii boteri care dau aceeasi holdrtre. Domnul tradreste. 1778
iulle
12
Io Alexandru loan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sd Stana nici pd aceastd judecata de la <al> 2 <-1ea> departament, nici pa
hotdrirea ce Ii s-au fost facut da cdtre dumnealor vebiii boieri i, fiindca la IntArirea ce s-au

659

www.dacoromanica.ro
 fAcut de cdtre domniia mea anaforalii dumnealor velitilor boieri, pentru aceastA pricinA scrie cd
<IA va avea a face vreo parte apelatie, sA iasA i Innaintea domnii mete la divan, esi Stana i
fii-sa Ioana I f ii-sAu ... a la divan fat& cu Vlad salvaragiu (IA s-au judecat si din cercetare,
vAzindu-se c Ora lor ce fAcea, cum cA dA silA au dat acel zapisu ce are Vlad a tinea prvliia
7 ani si a-i plat! osebit I acei taleri 300, este rea, cum si fli-sa s-au lepAdat, nelutnd asuprA-si
sA rAspunzA datoriia mumA-si, ii zapisul s-au dovedit bun, am hotArit ca, pinA la inplinirea
de 7 ani, nici sA fie volnicA Stana ori fii-sa i fii-sau a supAra si a scoate pa Vlad din pravAlle,
nici altuia a o da, nici a o vinde, ci sA o tie el pinA in 7 ani. Asijderea i taleri 300, dupa
zapisu s aibA a-i plati i zapciu eel orinduit vAtaf dA divan, sA facA inplinire. Iar pentru banii
ce shit afarA dintr-acel zapisu, adicA taleri 170, cu osebit zapisu, i taleri 50 cu alt zapisu i chi-
riia locului in 4 ani i cheltuiala indrilitului i condeiu de taleri 30, zicind Stana cA o incarca
si nearAtind pentru acetiia nici boerii judecatori, nici dumnealor velitil boeri cA au adus Vlad
mArturii sa dovedeasca si aceste zapise, cereri ale lui, cum au dovedit i zapisul de taleri 300,
pentru aceia nurnai orinduim sa mai cerceteze judecata. i dovedind Vladul cu mArturii i dovezi
aceste ceriri ale lui, sA-i plAteascA Stana i pa acestiia precum slut socotiti In dosul acestii
cart" i zapciu, asa sA urmeze.
1778, Mlle 12.
Din luminatA porunca mdrii tale prealnaltatului nostru domn, Io Alexandru Ipsilant voievod,
dumnealui viltafu de copii za divan aduse la judecata pA Vlad salvaragiu ot mahalaoa Sfin-
tului Gheorghe Vechiu din Bucur<esti> piris Stanii, soacra polcovnicului Nicolii, zicind cA
shit 4 ani de chid s-au fost socotind cu dinsa pentru niste bani ce au fost Inprumutat-o si i-au
dat zapisu cu multe mArturii vrednice de credintA de taleri 664 ce i-au rAmas buni srt-i dea,
fiind scris dA la leat 1773 fevruarie 10, dindu-i i niste prAvAlii cu tocmealA plat In sapte
ani sA sazA numitul Wits intr-insile cu chirie, pA an cite taleri 52, din care bani i-au scAzut
toatA chriia Innainte, taleri 364, si au rAmas sA dea capete taleri 300 si cu dobindA la 10 unul
si acum nu-1 ingadueste polcovnicul Nicola, gincrile Stanii, sA mai sazA In prAvAlie, zicInd cA
acele prAvAlii le-ar fi dat soacrA-sa fii-sii Nutii, sotii sale, Nicolii polcovnic.
Fata fiind atitt numita StanA, cit si fii-sa polcovniceasa, s-au Intrebat cu ce temeiu cautA
sA scoatA pd piris din prAvalie, si zise cd zapisul de datorie ce-1 tine Vlad la mina, 1-au dat de
MIA de la Inchisoare si cum ca nu sA stie datoare cu toti banii dupA coprinderea zapisului.
De care, vazind noi ca shit trecuti ani 4 la mijloc, am Intrebat-o cum de nu au fAcut Ora
asupra zapisului, i zise ca nu au avut vreme. Iar pirtsu Vlad aduse marturii pA protopopu Gri-
gorie i pA preotul popa Baths, I pA Miimat grafu i pA altii care slut iscAliti In zapisu mArturii,
pe care mArturii vazIndu-le Stana, nu-si mai putu tAgAdui zapisul, far numai, zise ea ia au esit
din stapinirea pnavauiulor, ca le-au dat fii-sii polcovniceasa ca sA o caute pina la moartea ei
si sa o pliteasca si de datorie. Care, fii-sa polcovniceasa, aratindu-se de fata la judecatA, rAs-
punse ca ia nu sA amestecA, nici ia asuprA-si datoriia mumA-si.
Deci dar, dupA asezAmintu zapisului Stanii, am hotArIt ca Vlad salvaragiu sA saa In pra-
valie pinA sa va inplini ani 7. Asijderea zise Vlad pIrIsu cA mai are si alti bani la pirita, afara
de taleri 300 ce ramine din zapisul ce sa vede mai sus si aratA un zapisu cu leat 1775 iunie 6
in care scrie cA i-au dat taleri 170 cu dobinda zacea doi si alt zapisu cu leat 1777 ghenarie 3,
de taleri 50, find (IA dobinda, i Inca taleri 56 chiriia locului privilii ce au plata el da la dinsul
In 4 ani po taleri 14 tocma, cum si taleri 20 ce au cheltuit la sindrilitu prAvilii. Care socotind
peste tot, atit capetele clt si dobinda, fac taleri 726,10, dupa cum sA vede socoteala trecutA
Intr-aceastA carte, care bani am qi hotArft si-i pliteasci. Asijderea mai cerea taleri 30 (IA la
Arh. St. Bue.. polcovnicu Nicolii, care de fata fiind i numita polcovniceasa nu i-au tagaduit. Pentru care,
Ms. nr. 7
f. 20 v. 27. am hotirit si-i pliteasci.
1777, mai 12.
Miche paharnic, Dumi< tru > Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<do-
chim > medelnicer, Hagi biv vel sluger, Ion Fot<ino>.
lao5 xect. 6 Xoyaptocap.bq Tor5 xeioug.
300 oi7c6 1774 cpc6p. I vivr, Tcai 1777 tuctou 1 xp6vo Tptov xcci [Lips; 3

660
www.dacoromanica.ro
 Tee: 10 11 97,60
170 ?orb 1775 louvlou 6 plxpi. To"6 1777 voitou 6, 'TOI. xp6vov bog Ical
kveg 11 vz 10 : 11 32,70
50 emb 1777 louvlou 2 xcoptc 8tacp6pou
56 x-ilpilv Toi3 T6Tcou xp6vov 4, 1p6q 14 yp6aLcc Toil xp6vou xcopEc Sozcppou
20
Stdc .76 crivSkkin/cc
596
130,10 -,-6 Ccvrbcpt. avicpopov
7 26,10 3) ao6iLoc xzpoaeoK xcel. Stricpopov 67m-6 gxeL vi Aci(31 ci7th rip ETciva
30 Inso-6 Ixel. vac X64P7) dart) 1-v Olywripce sij Drcivocc. 1
1. AdicA :
IatA si socoteala datoriei :
300 de la 1 februarie 1774 pinA la 1 mai 1777, adicA trei ani si trel luni, 10 : 11 (dobindA din
zece : unul) 97,60
170 de la 6 iunie 1775 pinii la 6 mai 1776, adicA un an si 11 luni, 10 : 11 (dobind din zece :
unul) 32,70
50 de la 2 iunie 1777 Mil dobindA.
56 chiria locului pentru patru ani, cite 14 grosi pe an, fArA dobindA.
20 pentru sindrilit.
596
130,10 dobinda corespunzAtoare.
726,10 suma capete si dobindA pe care are s-o primeascA de la Stana.
30 pe care are sA4 ia de la fiica Stanei.
1 Loc alb.

Velifii boieri arald prin anafora cd paltarnicul Ianache Maorodin se rejudecd cu Gheorghe Bucd-
taru care-i prelinde 12 bug de vin. PIrItul susfine cd vinul, cumpdrat de el In calitate de prepus al
mai inultor tovardsi, fusese dus In dealul Cerntestilor de unde, In oremea rdzmerifei, ar fi lost
ridical din ordinul paharnicului Mavrodin. Judecata constattnd cd vinurile s-au tuat In vreme
598
ce fara era amestecatd de rdzardtiri" si din porunca domneascd" propane sd aibd pace" si pa- 1778
harnicul de ptra vinurilor" si Gheorghe bucdtarul de cererea tovardsitor lui". Dornnul tntdreste. lune
12

Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.

Citindu-sA innaintea domnii mele aceastA cercetare si vzind cli alegerea ce face judecata
este cu cale, o Intrim ca sA sA urmeze cum scrie mai jos si atilt dumnealui paharnicu sA fie
nesupArat de aceastA pirA a vinurilor, cit si numitul Gheorghe BucAtaru sl aiM pace de cererea
tovarAsilor lui.
1778, lulle 12.

PreatnnAltate doamne,
Auzindu-sd d cAtre mAriia ta jalba dumnealui paharnicului Ianache Mavrodin, cu
care a roagA ca sA i sA mai cerceteze pricina ce are cu Gheorghe BucAtaru, zicind cum cA
atunci cind s-au mai judecat cu dinsul nu i s-au cercetat cu amAnuntul cArtile si poruncile ce
au avut, acum la 16 ale acestii luni, dumnealui ceausu de aprozi ne-au adus luminatA porunca
mArii tale, in care ni sA porunceste Ca de iznoavA sA acem cercetare acestii pricini. Noi cu toati
epimeliia urmind, i-am infAtisat pA amindoA pArple si din tacrirurile si rAspunsurile ce ne-au
dat la ceririle noastre si din toate cartile ce au avut amindoul pdrtile, am priceput cA toatk
aceastA pricinA intr-acestasi chip este, dupA cum cu aceastA plecatA Instiintare, arAtAm mArii
tale jalba lui Gheorghie BucAtaru, dintru inceput au lost Si este, cum la inceputu anului 1770
a rAdicat taleri 1000 dA la proigumenul cotrocean ca sA-i negutAtoreascA la vinuri de tovArAsie,
adicA proigumenul cu banii si Gheorghe cu ostenealA, asijderea si de la un Dumitrache circiu-
maru taleri 200 i de la un Apostol circiumaru taleri 150, tot cu asemenea simfonie. Cu care

48 C. 7 68 661

www.dacoromanica.ro
 acesti bani au curnparat yin vedre 2168, vadra po parale 32, (IA la un Nicolae tovarasu lui
Petcut, la care au lasat si zapisul de taleri 350 pentru cusuru de plata vinurilor, neajlingIndu-i
sermaiaoa. Care cu aceasta, s-au vazut ca Gheorghe nu sil judeca pentru banii lui, fiindca
n-au avut, nici ca pierde din vinuri, ci numai cauta sa nu faca paguba tovarasilor lui. Aceste
vinuri, la luna lui mai dud s-au tras oastea ruseasca Innapoi, Gheorghe n-au apucat O. le ridice,
ci le-au lsat in dealul Cernatestilor In 12 buti mari si el s-au tras In lazaretu Buzau. Acolo,
zice cum cd allind ca vinurile s-au luat da dumnealui paharnicu Ianache Mavrodin, au grabit
s ias gall inpreuna si cu un Gheorghe abagiu cu cai mocanesti, cu chink, au venit pina la
satu Ceras si, conacind acolo seara, a doa zi daspre zio i-au coprinsu potera si lulndu-i legati
i-au dus la Valenii din Munte de i-au dat la Inchisoarea ispravnicului dumnealui paharnicu Iana-
die Mavrodin. Care, dupa ce i-au jafuit cu taleri 220, adica de la Gheorghe taleri 150 si de
la cellalt taleri 70, i-au slobozit. Atunci Gheorghe Bucataru au cerut si au luat (IA la dumnealui
paharnicu un ravas, ca sa mearga sa-si radice vinurile, unde mergInd, n-au gsit mai mult
decit 2 buti cu yin, iar cellalte i sa luase. Acel yin din 2 buti 1-au dat hii Costandin, vatafu
dumnealui paharnicului, pentru banii care li luase da la dinsul si-i didese girirnea. Zice acum
Gheorghie, cum ca s-au tutors, s-au jaluit la dumnealui paharnicu, dumnealui 1-au surdisit,
fagaduindu-i ca-i va tnplini banii du pa la circiumile care Inpartise vinuille sa sa vInza si cu
aceasta au trecut vreme 'Ana chid iarasi s-au Intorsu rusii In Bucuresti. Atunci, dupd ce au venit
brigadierul, au dat jalba, s-au judecat cu dumnealui paharnicu si dreptatea nu si-au aflat.
Dupa venirea marii tale in luminatu scaun, iarasi 1-au tras la juecata si 1-au Indatorat judecata
pa dumnealui paharnicu ca ori sa jure, sau sa plateasca vinurile. Ne-au aratat Gheorghe si o
adeverinta ce au adus (la la dumnealor ispravnicii ot sud Saac, Dumitrache Colceac, biv vel
aga, si Radu Golescu, biv vel sardar, de marturie cc au dat Innaintea dumnealor, Danu bra-
soveanu, i Mateiu Linte bucoveanul si popa Tanase ot Valea Popii, cum ca vinurile s-au luat
cu volniciia dumnealui paharnicului Mavrodin, de care noi nu o socotim dovada desavirsita.
La cererea lui fiind marturiia scrisa si fiindca zice cum ca dumnealui paharnicu au dat voe sa
radice vinurile, iar nu ca le-au radicat dumnealui, la acestea au raspunsu dumnealui paharnicu,
cum ca Intr-acel an, leat 1770, trimitIndu-sa ispravnicu la sud Saac, Inpreuna cu cluceru Nico-
lae Rudeanu, au avut strasnica porunca mai mult pentru paza ocnilor da tIlharii ce sd and
Intr-acel plaiu cu Marco capitan, pentru care ttlhariu, afara din potera i sa orinduise si 800
[sute] de turci cu agalile kr cel mai mare Jacup beiu. Dupa aceasta i s-au mai orinduit si
tufeccibasa al marii sale pasa, cu un Sava vatafu de pdharnicei, mumbasir si cu carte domneasca,
care o vazum si noi cu leat 1770 avgust 4, Intl% care i sa porunceste cum ca li trimite pa acel
Sava vatafu mumbasir, cu tufeccibasa si cu neferii lui, ca a curateascii plaiurile da tilhari,
pentru carii sa-i ridice si agalile si vatasii de plaiu cu plaiasii sa-i vineze pina la moarte si
tot avutul sa-1 ia potera. Acea potera i-au adus pa acest Gheorghe inpreund cu si altul 1, ciruia
nu-i tine numele minte, atita stie dumnealui, numai ca i-au adus cu armele lor, la care era
si un Mihu Dracu. Care pentru aceasta facu si juramint Inaintea noastra pa numele lui Dumne-
zeu, cum ca asa iaste, si Gheorghe le tagadueste, si ca vazIndu-i turcii cu acest fel de ciiafet,
era sa-i tae ca pa niste hoti. Dumnealui facindu-i -sa mili ca unui crestin, au mijlocit si di abea
i-au scapat dintr-acea zi, apoi cu o dare de bani, care nu tine minte citi au dat Costandin
vatafu da plaiu, iar nu vatafu dumnealui dupd cum zice Gheorghe si asa i-au scapat de tot. Acel
vataf Costandin traeste, ce zice ca sa sa aduci sa marturiseasci, fiindca au vazut cu ochi
unde si cum si citi bani s-au dat, ci el poate sat mirturiseasci si pentru vinuri cind si de eine
s-au luat si ce s-au facut dumnealui, attta stie numai, ca Sava vatafu de paharnicei strIng<ind>
toate vinurile ce au fost In deal, de ale volintirilor, care numai aceia putea la acea vreme
primejduioasa sa si negutatoreasci, si vede ca au luat si pa ale acestui Gheorghe pa care
inpartindu-li-le poterile Intre (limn, i-au trimis si dumnealui, dar 2 buti cu yin pa care 1-au
built, iar oamenii ce Ii avea fara da a sti (la au fost da ale lui Gheorghe sau (la ale celoralalti
volintiri, ne-au aratat si dumnealui o adeverinta a dumnealui ispravnicului ot sud Prahova,
dumnealui vel logofat Scarlat Grecianu si dumnealui comisul Costandin Filipescu da marturiia
ce au dat Innaintea dumnealor, un Costandin Simeon cupetu, cum ca vinurile s-au laut (la
Sava vitafu da pahirnicei si de potera lui, la care dumnealui paharnicu Mavrodin, nemic n-au

662

www.dacoromanica.ro
fost amestecat. Alte art! n-au avut sA ne mai arate nici o parte nici alta, fArA numai, zice
Gheorghie cA au avut 9 rAvase ale dumnealui paharnicului pentru rAdicarea vinurilor, pa care
le-au arfitat dA le-au vAzut dumnealui vel ban Dudescu, dar nu le are acum, fiindcA i le-au
luat muscalii mergInd la fertmasal 2 Acestea le-au tAgAduit dumnealui paharnicu, mai arAtInd
aceasta cum cd de va fi aceastA luare de vinuri care s-au luat, ca ale volintirilor i InpreunA
cu ale volintirilor ori cu dreptate, sau cu greseala, veH dA cine s-ar fi luat, Hind cu porunca
domneascA dupA cum ne-au si arAtat-o, dA este cu cale, sa ias la judecatA si de nu sa coprinde
In faptele acelei vremi de rAzmiritA care iartA cea dA obste amnistie, sa nu sA caute dupA pace,
atunci sA sl aducA Costandin vAtafu dd plaiu care au dat bani si care pentru plata lor au luat
2 bull cu yin, dupA cum lnsusi Gheorghie spune i trebuie sA stie si celAlalt ce s-au fAcut care dup
mArturiia ce va da, sd vA face dreaptd judecatA.
PreatnnAltate doamne, noi vedem cum a la toata aceast pricina nemic nu este dove-
dit deplin dupA cum cere ritnduiala judecAtii, f Ara numai cA Gheorghe Bucataru cu bani streini
ai tovardsilor lui ce i-au arAtat, au cumpArat vinurile In vreme dud tara era amestecalA de
rAzvrAtiri i aceste vinuri s-au luat de acei carii au avut poruncA domneascA s goneascii pe
finnan, numai o singurA bAnuialA este la dumnealui paharnicu, cA poate sA fie lnpArtAsit
la acea luare. Dar o altA mai mare ipopsie iaste la Gheorghe, cum cA vinurile sri fi fost volinti-
resti socotind turburarea vremilor In care le-au cumpArat si In care si negutAtorii tarii pentru
interesu si siguranta kr, mai toti sA Meuse volintiri. Si sA Int Areste aceastA bAnuialA,vAzind
cum CA Gheorghe cind s-au tras rusii Innapoi, el s-au pazit InlAuntru In vama Buz<Aului>,
In urmA s-au prinsu de poterA Intr-un kc In care au fost tot cAlcat de tilhari i oamenii cei
buni i paharnicii nu avea umblet pA acolo, nici cA-1 vedem cd fi alergat la mariia sa pasa, sau
la domnul %Aril sA facA dava pentru paguba :ui, fr numai dupA venirea rusilor la brigadirul
si la feldmaresal, la care nu sA cunoaste ea n-au aratat ca au fost negutAtor i pentru aceasta
nu si-au cltstigat dreptatea.
Deci, noaA ni sa pare a fi cu cale dupa lnsusi tacrirul lui Gheorghe, cum ca luarea vinurilor,
oH sa 1 sa fi facut dA acel Sava vAtafu de paharnicei, ori (IA dumnealui paharnicul Mavrodin,
sau si de alt zapciu gonaci de tIlharii acelui plaiu, fiind facutA cu voie si carte domneasca,
macar sa fi fost ori cu dreptate sau cu gresala xcd. xamxpt.aux(.74 3 , atunci
era vreme da a-si cauta, ori la manna sa pasa, ori la domnul tarii sa sa fi judecat, iar nu tocmai
acum In pace dui:a amnistie de toate acestea care le arata si le ecseriseste dumnealui pahar-
nicu. Cu toate acestea, iar ni sA pare a fi cu cale ca Gheorghe Bucataru sa fie In pace de fies<ce>
cerire a tovarasilor lui cari au pus sermaia la negutatoriia acestor vinuri, fiindca dupa slmfoniia
kr, el nu era dator mai mult sa pue, fin numai osteneala, iar acei carii au pus bani, si
cade sA aiba i primejdie i numai atunci, sA-1 poata cere pa Gheorghe, clnd vor dovedi ei cum
ca, clnd i-au dat banii si s-au asazat cu ditnsul, n-au fost volintiri si apoi, oH de s-au ficut ArtisktrB;Ic..
In urmi volintiri, sau umblind fira da orinduiali, au dat pricina da s-au Intitmplat paguba. f.
1778, lunie 16.
Mateiu Cretulescu biv vel paharnic, Theodorache Stirbeiu medelnicer, George
Canals, Nico<laie> clucer.
1 Corect : i cu altul
2 Pentru : feldmaresal.
3 i prin abuz

Mitropolitul farii cu valid boieri aratd prin anafora cd Ilinca, vdduva lui Grigore Socoleanu,
se judecd cu sora acestuia Catrina, cdsdtorild cu Gheorghe Rimniceanu, pentru moftenirea averii 599
rdmasd de la soful ei. Cum existd un apzdmtnt fault mai tnainte tntre pdrfi judecata hotdrd0e,
dupd pravild, sd ramtnd valabil aces! wzdmint. Domnul Intdrefte. 1778
lune
Io A lexandru loan Ipsilant voievod. 13
Intarim si poruncim ca, dui:A asizamintu ce este adeverit cu atlta marturii vrednice
de credinti, sa si urmeze.
1778, lune 13.

663

www.dacoromanica.ro
 PreainnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat innAltimii tale Ilinca, fiica rAposatului paharnic Fotii VlAdgianu,
ce au tinut intru cAsAtorie pA rdposatul Grigorie Socoteanu, zicind cA dupA moartea sotului sAu,
rAmtind o sorA a lui, anume Catrina, pe care au tinut-o intru cAsAtorie Gheorghe Rtmniceanu,
fecioru raposatului proin rnitropolitului Grigorie, cerind acea CatrinA sd intre clironoarnd frAti-
ne-sAu (adicA bArbatului jAluitoarei) i arAtA cA Inca si in viata fiind tatA-sAu, rAposatul paharnic
Fota VlAdAianu, cu asAzAmint In scris s-au invoit cu rAposatu proin mitropolit ce au fast
vechil nepott-sAu Costandin Rimniceanu si au intrat Costandin Rtmniceanu clironom In locu
mumii-si, Catrinii. Si numita jAluitoare zice cA, temindu-sA de blestemu arhereului, au priimit
acel asAzAmint i s-au scos din casa bArbatului ski numai trimeriia, care acest askAmint aratA
cA este fAcut dA la leat 1776 maiu 28, si dupd acel asAzAmint trecind la mijloc doA lunt si ju-
matate i dind jalbA innAltimii tale, cind feciorii acei Catrine au cerut protimisis, ca tiganiit
ce vor fi In partea ei sA-i ia si sA-i dea schimbu mosie sau vie. Si dupA a lui cerere s-au orIndui
la preasfintiia sa pArintele mitropolit i dupA cercetarea cea au Mut, cu anafora au Instiintat
mArii tale, care anafora s-au IntArit cu luminatA pecetea mArii tale si dupd acea anafora i-au
luat Costandin, feciorul Catrinii, 18 suflete de tigani din 29 cc i-au venit In parte, ce sint In
catastihu asAzAmtntului. Si cere prin jalba ei cum cA, dA vreme ce s-au tinut de asazAmint
si i-au luat tiganii, sA sA strice asAzAmintul, zicind cA este fAcut cu scAderea dreptAtii ei,
pAzind tatA-sAu a nu da mihnire arhiereului, fiindcA i lipsa zestrii ei aratA cA au intrat tot
In socoteala acei clironoame. Si, deosebit, mai zice a au purtat cheltuieli casii in vremea rAz-
meritit si au pastrat toate ale easel si au cheltuit de au fAcut si pomenire socri-sAu, sotii ci
copiilor ei ce i-au fAcut cu Grigorie Socoteanu, sotul ei cel dintliu ce au fost frate acei Catrini,
muma acestui Costandin Rtmniceanu, si nu s-au tinut acestea In seaml i i-au dat numai acea
trimerie, cere dreptate.
Deci, dupA jalba ei, cu vAtafu de pahArnicei ni sA porunceste de cAtre mfiriia ta Ca, InpreunA
cu preasfintiia sa pArintele mitropolitu, sA cercetAm Intii, de sA poate dupA pravilA a sA mai
face altA cercetare pentru clironomiia aceasta peste asAzAmint, In urmA, si de sA poate dupA
pravilA, asa sA intrAm In cercetare cu amAruntu d-inceputu pricinii acestiia de iznoavd si
cu anafora sA InstiintAm inAltimii tale, iar dA nu sA poate, atunci sA cercetAm numai jalba
ce face dA pricina din urmA a tiganilor i iarAsi cu anafora sA InstiintAm mArii tale.
Deci, dupA luminatA porunca mArii tale cercetind, nu putem intra In cercetarea cliro-
nomii acesttia, fiindcA vedem la mina lor cA au dat unul la mina altuia catastihe dA InpAr-
tealA si dA asAzAmint intArite attt de rAposatul proin mitropolitu Grigorie, mosu i epitropu
lui Costandin Rimniceanu nepoti-sAu, cit i dA Ilinca medelnicereasa, jAluitoarea, i dA alti
boeri mArturii, care catastise de asAzAmint sint adeverite cu iscAlitura pArintelui episcopu Rim-
nicului, chir Chesarie, ce este acum i epitropu lui Costandin RImniceanu, i cAutind pentru acestea
la pravilA, nicidecum nu slobozeste a sA strica acest asAzAmInt, iar and vreo parte dintr-Insii
va da pricina dA stricAciune si nu sA va tinea dA asAzAmintu ce 1-au fAcut, Insui nesilit dA
nimeni, zice la pravilA, atunci rAmine la voia dregAtorului.
Ci dar, de vreme cA Costandin Rimniceanu, nepotu sfiintii sale proin mitropolitului Gni-
gorie, dupA jalba ce au dat InnAlimii tale, fiind orinduit dA cAtre InnAltimea ta la smereniia
noastrA ca sA cercetAm la luminatu hrisovu InnAltimii tale, am fAcut anafora cAtre innAltimea
ta, arAtind ce coprinde hrisovu pentru aceastA pricinA, care anafora s-au IntArit si de cAtre mdriia
ta. /n care anafora ce am f Acut cAtre innaltimea ta, scriu cA nici foi dA askAmint, nici pA jAlui-
tort n-am vAzut, a de asi fi vAzut foile i catastise de asAzAmint i pe Costandin Rtmniceanu,
acel ce jAluise, asi fi arAtat innAltimii tale cA cererea lui ti este fArA dA cale, una, cA mos u
jAluitorului au fAcut askAmint si era IntArit cu atttea iscAlituri, i, al doilea, cA virsta lui
Costandin copilu nu era a face jalbA cAtre innAltimea ta i sA strice asAzAmintul ce fAcuse
mosi-sAu.
Acestea vAzind i noi acum, cA sint amindoufi inpotrivA, arAtAm InnAltimii tale cA pare -
rea noastrA intr-acestasi chip este, cA numita anafora a innAltimii tale sA sA ia dA la m Ina lu
Costandin copilul, i sA rAmtie asAzAmintu, ce s-au f Acut atunci, bun, fiindcA este intArit d

66 4
www.dacoromanica.ro
rAposatul mow copilului si de toate rudele i adeverit clA sfiniia <sa> parintele Chesarie, ce
este lasat epitrop dA preasfinpia sa parintele proin mitropolitu Grigorie, mow copilului, mAcar
ca ne instiinta i un Radu cApitan ce este vAr bun cu Costandin Rimniceanu, carele scrie cA
este purtator de grija i epitrop pa avutui casii copilului lui Costandin Rimniceanu, cum ca
ar fi venit el sa stea la judecata cu medelnicereasa Ilinca, jAluitoarea, dar fiind vremea lu-
crului, nu putu veni, ca dupA praznicul Adormirea maicai precistii va veni. Ci, i pentru aceasta Arh. St. Bur_
M. nr. 7.
Instiiniam innaltimii tale, f. 23v-24 'v.
1778, funk 27.
Grigorie al Ungrovlahii,
Neculae Dud<e scu > vel ban, Pana vel vornic, Stefan PIrscoveanu vel vornic,
Manolache Brincoveanu vel logofat.

Deparlamentul al 2-lea aratd prin anafora Ca Sandu Buzea din Bucuresli cere de la Matei
Fundafeanu, presupus epitrop al defunctului Ion postelnicel, plata unei datorii a acestuia. Cum
ph-nut nu recunoaste cd a fost epitrop se hotdrdste sa fie aduse surorile defunctului la judecata.
Domnul intdreste urmind ca acela care va pierde sd plateascci treapddul. 1778
mile
13
Io Alexandru loan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gAsit cu cale de la judecatA, orinduim pe sluga domnii mele... 1 pahar-
nicel, sa meargA dupA vremea lucrului sa le aducii aici si eine va rAminea sa plateascA treapad.
1778, lulie 13.
PreainnAltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, vatafu za pahArnicei aduse la judecatA pe Sandul
sin Gheorghe Buzea ce au murit, de aici din Bucuresti, zicind cum ca cu zapis are sA ia de la
Ion postelnicelu ce au murit, taleri 139 bani 60, du pA marfa ce au luat de la tatA-sAu,
care zapis sA vazu si de noi, fiind scris unul cu leat 1769 iunie 3, si altul cu leat, iarAsi 1769
iunie 5, cAruia Ion postelnicelu Ii este epitrop dumnealui biv<al> 3<-1ea> vistier Mateiu
FundAteanu, de la care in multe rinduri cerindu-i nu va sA-i dea, i altor datornici ai
lui Ion postclnicdu i Eu platit. Iar dA nu va sA sA plateascA, zicind cA nu este el epitropu lui
Ion, ci este cumnati-sAu, HerWA BucsAnescu, fiind i dumnealui kV,. la judecatA, cum di nu
slut surorile mortului Ion epitroape pA ce au rAmas ale 1W, ci este piritul Mateiu FundAteanu,
cumnatt-sAu, si arata o copie da zapis cu leat 1776 iunie 3 a lui treti vistier Mateiu Funda-
teanu ce-1 clA la mina cumnatelor kr, adicA la numitele surori ale mortului Ion postelnicelu,
prin care sa face epitrop lui Anghelache ce larasi au murit, fratele numitului Ion postelnicel,
zicind HerWA postelnicelu ca prin zapis sA face epitrop lut Anghelache, fratele lui Ion, dar
al lui Ion ce au rAmas, Anghelache au stApinit tot, murind mai pA urma. Inpotriva cAruia iarAsi
raspunse piritul Mateiu cA el este epitrop lui Anghelache, iar nu lui Ion postelnicelu, ca. al lui
Ion ce au rAmas au luat tot surorile lui i zapisul ce-1 dA la mina surorilor lui Ion este numai
pentru datoriile lui Anghelache, ca sA le raspunzA el, iar nu i pentru datoriile lui Ion.
Deci, fiind trebuinp ca sA sA InfAtiseze la judecata i numitele surori ale lui Ion mortul,
pentru ca sA sA dAscopere dreptatea pirlsului, sA fie luminatA porunca mArli tale cu omu dom-
nese, ca sA aducA pA mai sus-numitele surori ale lui Ion postelnicelu ce au murit, Mariuta sl
Masa, cA sa InfMiseze la judecatA de a sA adeveri cine este epitropu numitului Ion mortu, Arh. St. Bac..
Ma. nr. I.
ca sa plAteascA datoriia pirisului, de a nu rAminea pAgubas, nestiind dA la cine sA-si cearA banii; 1. 30-30 V.
iar neputind sA vie numitele surori ale lui Ion, sA-si facA vechil din partea kr, care vechil de va Veal el doo.
nr. 198 din
rArninea de judecatA, sA rAspunza si la bani. 10 octombris
1770
1778, lune 12.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> medelnicer, Andonios
Fot<ino>.
I Loc alb.

665

www.dacoromanica.ro
 dDinepsaribtaz,ernelcull adl 2d-eleiaa Iaarantcduparrin'nbuatnualfdorina LciiovAioneloon.uied.1ATircgoel7 lvaelcahuilnuel ipLelootruillupi

6 tul sic) la Inchisoare de 14 luni. Se hold:Ask eliberarea lui Iancu spre a-i da posibilitatea sOgeiseascil
e n targui c aC roes tpatrchte

1778 banii necesari pleifii datoriei. Domnul tntdreste.

tulle
14
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiu milostiiu.
Dupd aceastd alegere a judecAtii, ardtindu-ne zapciul cel orinduit cum cd s-au odih-
nit amindod pbrtile, am intdrit i domniia mea i poruncim, zapciule asa sd urmezi.
1778, tulle 14.

PreainnAltate doamne,
Din luminald porunca mdrii tale, dumnealui vdtafu dA pahdrnicei au adus la judecatA
pe Antonie Nicolau, vechilul lui Hagi Costache popa de la Sibiu, pills Iancului arndutul din
Loviste sud Arges, zicind cA patru ani shit de cind are la el datorie de taleri 400 printr-o politd
ce sA vdzu si de noi cu leat 1774 fevruarie 15, in care aratd cd cu taleri 738 au fost inprumutat
ptrluI pd Iancul plrltu I pe frate-sdu Dumitrul, din care bani taleri 338 i-au dat fratele pint-
tului, iar taleri 400 au rAmas asupra Iancului ptritul.
Intrebindu-se i piritu ce are a rdspunde, nu tAgAdui, numai zise CA, fiind inchis de luni
14, de un Nan, pentru o sumd dA bani de tovArdsiia ce au avut cu dinsul si, vrind acum
ca sA dea Cheza i platnic cu soroc pd acei bani a lui Nan, nu-1 sloboade de la inchisoare ca
sd Vied atilt dd banii ce-i cere acel Nan, cit i d acesti taleri 400 ai pirisului. Care aceastd cerere
a lui fiind priimitd dupd pravild, am hotdrit ca dindu-si acest fel cid chezas sigur, carile sd fie
pd bani nu pd. om, sd sA sloboazd de la Inchisoare cu soroc Ca sA poatd, la sorocul ce i sd
Arh. at. Buc.. va da, sd caute sd facA <lnplinire> de top banii acestiia. Iar hotArirea cea ddsdvirsitA ramine
Ms. nr. 7. la innAltimea ta.
1778, martle 16.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Com<dneanu> sardar, Ev<do-
chim> biv vel medelnicer, Andonie Fotino.

Carle domneascei prin care se poruncefle ispraonicilor ca hoteirtrile judeceitoresti sa fie citite peirfi-
602 lor. Pentru apelafie partite au termen 60 de zile. Aceastil carte sO fie adusii la cuno#iinfa Intregii
ob$ti.
1778
tulle
23 Zemle Vlahiscoiu. DumneavoastrA ispravnicilor ot sud...1 sOnAlate I Fiindcd unit din cei
ce au pricini de judecAti <abe [la] departamentului, dupe ce aud hotArirea judecAtii, nici o
inplinire si urmare la sAvirsirea hotdririi nu fac, nici apelatie nu dau indatA a ii la divan de
nu sintu odihniti, ci numai aruncd cite un cuvintu cd are sA dea jalbd sA iasd la divan,
prelungind vreme Itnalungatd i cu aceasta nici judecAtile nu sd mai conte<ne>scu, nici cei
ce au cistigat dreptate dd la judecatd nu pot lua sdvirsire priciniilor si pAtimescu cu pierderi dA
vreme, asteptindu si cheltuindu-sA cu prelungirea ce Ii sd face rdmiindu-si dO alte trebuinte
ale casilor lor.
Care aceasta fiind cu cale si de trebuintd a sA pune la orinduiald, iatA cu sfatul cid opste
am hotArtt ca fiescare departamenturi ale judecAtilor aid, ca pricinile hotdririlor ce Ii sd vor
face in scris, sd aibA a sd citi amindurora pArtilor de fatd, cu intelegere ca sd stie pe care din
amindoud pOrtile acelea ce sd. pricinuescu, nu sd vd odihni si va avea a cere apelatie la divan,
acela sd aibA soroc pind in saizeci dA zile, ca intr-aceste zile st-si dea jalba, sO ceard divan, insA
nu numai sd arunce un rOva i pA urmA sd-1 bage In sin si sd-1 tie, sau sd lipseascd undevasi
a sd duce afard si sA-1 dea In mina zapciului ca sd-si lasd de fato in divan, mdcar cd dupe pra-

666
www.dacoromanica.ro
vild, soroc la cei ce nu sd odihnescu pa hotdrirea judecAtilor, este numai pind In zece zile
a sA face apelatie, dar domniia mea pentru ca sA nu mai gaseascA nimeni cuvintu dd pricind .

cd n-au putut asa in grabd fiind zile putine, sau cd n-au avut vreme pentru vre-un tel lid
pricind, am dAlungat sorocu acesta pind In saizeci dd zile, ca i bolnavu dA va fi cinevasi, sd
aibd vreme pind a se Indrepta sau sd-si gAseascA vechili a-i trimite In kc la divan.
Iar de carecumvasi acel ce au rAmas de judecatA nu va da apelatie Intr-aceastA pre-
lungire dA zile, ci va face tAcere, acela sd nu aibA voie In urmA a face apelatie, ca unul ce
s vede Ca intr-atita vreme n-au esit la divan, s-au multdmit la hotdrirea judecAtii, nici sl o
auz, cum nici s sd mai priimeascA apelatiia lui, ci sd va intAri de domniia mea hotArirea jude-
rata.
Asijderea i cel ce din obraznicie nu va sta in judecatA pind la sfirsit, ci va fugi, si
judecAtorul va face hotArirea, sd nu aibd voie pa urmd a da apelatie.
Care, aceaslA hotdrire, dup. ce s-au ardtat la toate departamenturile judecAtilor, s-au
trecut i In condici ca sd urmeze in toatA vremea. Ci dar, sA Instiintati de aceasta i la egumeni,
la boeri, boierinasi, breslasi, negutdtori si la toti lAcuitorii de opste ca, clip din cei cu pricini
de judecAti vor veni la divan si pe hotArirea departamenturilor nu vor rArninea odihniti, sA
stie fiescarele a-si face apelatia in vreme i ca sA nu poatd gAsi pricina cd n-au stiut hotd- Arh. St. Bac..
Ms. nr. 8.
rlrea orinduiala aceasta, de aceia s cetiti cartea domnii mele la toatA opstea i sl avem f. 10y.-11.
Instiintare. Tolico pisah gospodstvo mi.
1778, lune 23.
1 Loc alb.

Carte domneascii prin care se porunceste ispravnicilor din jud. Dtmbovira sd racd o catagrarie a
averii derunclului Sandu cdpitanul, iar starostele s-o vincld la mezat pentru datoriile cdtre vistierie
si alfi creditori, dupd ce se va alege zestrea vdduvei. 603
1778
lulle
Zemli Vlahiscoiu. DumneavoastrA ispravnicilor ot sud Dimbovita, sAndtate I Pentru rAmasile 24
Sandului cdpitan i pentru banii domnesti i zestrile sotii lui i datoriile ce shit sd sA plAteascA,
au fost porunca domnii mele cAtre dumneavoastrA ca sA faceti catagrafie de toate cc vor fi ale
lui si apoi sd faceti mezat, ant cele ce sd af IA ad Intr-acel judet al dumneavoastrA, cit i cele
ce stilt aici, cu marafetu starostii za negutatori, asemenea am poruncit dA s-au fAcut mezat.
Acum vedem cd ati trimis o foae, intru care faceti socoteald numai dupd ardtarea fiescAruia
datornic, iar nu cu vreo dovadd doveditd datoriia lor, si asa, scazind suma averii ce au esit la
mezat, arAtati cd taleri 394 bani 81 lipsescu.
Care la aceasta, porunca domnii mele au Yost ca intii sd dovedeascA sotiia mortului
Innaintea preasfintii sale pdrintelui mitropolit prin judecatA lipsa zestrii ei, cum si datornicii
asemenea prin judecatA sd dovedeascA datoriia kr i, pe ce ia ce va fi dreaptd datorie, sA ii
sA facA lnplinire, dar vedem cd n-ati urmat intocmai dupd coprinderea poruncii.
Ci, iatA cd din cele ce sint aici ale numitului cdpitan, fdcindu-sd mezat dd cAtre sta-
roste, s trimise dumneavoastrA foae de pretul fiescdruia lucru l vA scriem sA urmati poruncii
domnii mele i fAcind mezat toate avuturile lui, pind la orice, cum sd cade, ca sd poatA esi
pretul ce sd cuvine, sd inplineascA Intli datoriia visterii i zestrea sotii lui. InsA dupd cum zicem
mai sus, sd vd aducA sotiia mortului Intli adeverintd sau carte dA la preasfintiia sa pArintele
mitropolit si pe eft sd va dovedi cu bund dovadd innaintea preasfintii sale cd are lipsd dA zestre,
sA i sA facA lnplinire, apoi datornicilor ce au sd ia, Intrind si In zestrea ce au dat tatd-sAu .
Si asa fAcInd, sA Indreptati de acolea, ca sA rAmiie multdmiti, Instiintind i domnii nide de sAvir-
Arh. Bt. Boo.
sirea ce ati f Acut, si fiti sAndtosi. Ma. nr. 8.
f. 17y.-18.
1778, lulle 24.

667

www.dacoromanica.ro
 Ve lifii boieri aratii prin anafora cd Mares pi Coman, cdpitani, se jdluiesc tmpotriva lui Stanciul
604 din Bucuresti care revendicd o parte din Wile lui Nicolae Dumitrascu, debilorul lor, tocmai clad
urmau sd fie elndule la mezat pe baza hotdrtrii departamentului al 2-lea. Judecala propane sd se
facd otnzarea. Domnul tntdreste.
1778
lulle
28
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au gasit cu cale da catre dumnealor velitil boieri, aratindu-ne i zapciul
cel orinduit ca s-au odihnit i s-au multumit i amlndoo partile si n-au a mai face apelatie,
am Intarit i domnia mea ca sa sa urmeze cum scrie mai jos.
1778, tulle 28.

Preaknaltate doamne,
Din luminatd porunca marl! tale, vatafu da divan au adus la judecata Innaintea noastra
pa Mares i Coman, capitani, carii cu jalba au jaluit Innaltimii tale, zicInd ca pentru taleri 3000
si mai bine, datorie ce au sa ia de la Neculae Dumitrascu brasoveanul, ii s-au hotarlt prin
carte de judecata ca 13 pogoane de vie du pa Valea Zidului i zace pogoane du pii Valea Scurta
ale lui Nicolae Dumitrascu sa sd vInza cu mezat i sa Ii sa Inplineasca banii datorii ce au a lua
de la Nicolae Dumitralcu ce au murit, iar un Stanciul din Bucuresti cere dintr-acele 13 pogoane
da vie du pa Valea Zidului, 6 pogoane, zicInd ca slut ale lui, ramase de la tata-sau, popa
Iane.
Deci, dupd jalba Mr, din luminata porunca tuna Itimii tale, aduclndu-i zapciul i Innain-
tea noastra, ne arata Stanciu Intl! o carte de judecata (la la leat 1773 ghenarie 20, Intru care
scrie ca 6 pogoane de vie le-au fost vindut popa Dobre, bArbatul preotesii Tudorii, la un popa
Tatu si de la acel popa Tatul cu protimisis da rudenie le-au rascumparat popa Iane, tatul
mai sus-numitului Manciul, si ca o dreapta vie a popii lui Iane o da judecata da atunci, Man-
ciului, clironom popii lui Iane. Dar fiindca peste aceste 6 pogoane mai shit 2 pogoane da
vie, acelea le da judecata supt stapinirea preotesii Tudorii, numai sa plateasca taleri 13 ce sint
pusi In diiata popii lui lane.
Deosebit de aceasta, ne mai arata tot Stanciu, aka anafora cu leat 1777 septemvrie 9,
de la dumnealor boierii judecatori ot <al> 2 <lea> depertament, ce iaste Intaritd i cu luminatd
pecetea Innaltimii tale, Intru care scrie ca s-au judecat Manciul sin popa Iane cu Petcu t. bra-
soveanu, tot pentru aceste 6 pogoane dA vie du pa Valea Zidului din sud Saac, ce i-au ramas
si lui da mostenire da la tatd-sau, popa lane, cum ca MIA (id dreptate i le-ar fi coprinsu numitu
Petcut. Petcut atunci, Innaintea judecatii, s-au aparat zielnd ca el nu are nici un amestecu
cu acea vie, fard numai au zis ca viia aceasta o are zestre o cumnata a lui, pe care o tine
un Hristea Leb de la Brasov i, nefiind acel Hristea de fata cu sineturile ce au zis Petcut
cd are pentru aceasta vie, au gasit judecata cu cale ca tot vinul ce sA va face Intr-acea vie,
masurindu-sa, sA stea supt pastrare supt pecetea dumnealor ispravnicilor judetului pka sa
va aduce acele sineturi de la Brasov si atunci, dupa hotarirea judecatii, la eine va raminea viia,
va lua i rodu. Dupa aceasta, acum la trecuta tuna a lui fevruarie 2, leat 1778, din luminatd
porunca mar!! tale, acest mai sus-numit Manciul i cu sora-sa PAuna, tot la judecata departs-
mentului, s-au InfAtisat si cu acel Hristea brasoveanu, tot pentru aceasta vie. Dupa cercetarea
ce au fAcut dumnealor boierii judeciltori, prin anafora, care s-au Intarit i cu luminatd pecetea
mdrii tale, au hotarlt ca Manciul i cu sora-sa Patina, dupd sineturile ce au, sa stapineasca
aceste 6 pogoane de vie, care vie dreaptd ce le-au rdmas da la tatu Mr, cid clironomie, popa
Jane, iar Hristea orice va avea pentru aceasta vie, sa-si caute cu clironomii popii lui Dobre
si cu Tudora preoteasa.
Deci, dupa cercetarea ce am facut i noi, se vede cd 8 pogoane de vie au avut acel popa
Dobre, din care 6 pogoane de vie, vinzindu-le cu protimisis de rudenie, le-au rAscumpArat
popa Jane, tatu acestui Manciu i al PAunii, iar 2 pogoane au fost amanet la popa Iane drept
taleri 13. $i rAmlind Manciu i Pauna sora-sa nevlrsneci, preoteasa PAuna, maw kr, au
dat toad viia aceasta supt stapinirea lui Neculii Dumitrascu pentru datoriia ce au fost popa

668
www.dacoromanica.ro
 Dobre, bArbati-sAu, dator, mai luind i ia bani pA vinzarea vii. Care, dupA cercetarea ce am
f Acut, aceste 6 pogoane dA vie rAmin bune supt stApinirea Manciului i a surori-si PAunii, tar
2 pogoane din 8, ce le-au vindit preoteasa Tudora, lui Nicolae Dumitascu, dA vremc cA icono-
miia lui Nicolae Dumitrascu, cu luminatA porunca MArii tale s-au poruncit ca sA vinzA II
sA sA plAteascA datoriia ce are sA ia Mares i Coman cApitanii, dind Mare i Coman acei taleri
13 Manciului i sorA-si PAunii, i sa ia acele 2 pogoane dA vie supt stApinirea lor pentru datorie. Arb.Elt. Bun..
M. nr. 7.
Iar hotArirea rAmine la lnlimea ta. f. 637.-64 V.
1778, tulle 13.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, PanA vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel vornic,
vel logoidt, Scarlat vel logofat, Ion vel stolnic, Scarlat Drug<Anescu> vel sArdar.

Carte domneascd prin care se porunceste ispravnicilor din jud. Arges sd gaseascd niste soldali fugili
din Transilvania si sd-i predea autorildfilor din Turnu Rosu. 605
1778
DumneavoastrA ispravnicilor ot sud Arges, sAnAtate 1 FiindcA am luat domniia mea Instiintare august
cum cl acum intr-aceste zile de curindu au fugit din soldatii rAghemintului dintli al pAzii margi- 4
nii ce sA numeste Sina din Tralsilvanii, acesti mai jos-arAtati, si trecind hotariu dincoace in
IarA, au venit aciia intr-acel judet la satele ce sA numesc mai jos, latA vA pomenim, IndatA
ce vett priimi porunca domnii mele, numaidecit sA orinduiti oameni vrednici intr-adinsu
dupA dlnii ca negresit sA-1 gAseascA ori la numitele sate, sau intr-alt loc la acel judet. De
sA vor fi miscat, sA le ia urma cAutindu-i cu tot felu de mijloc ca sA-i pue In mind i indatA
sA-i trimiteti cu bunA pazA la Turnu-Ros ca sA-i facA teslim in mina dregAtorului de acolo, de
la care sA ia adeverintA cum cA i-au dus, i sA avem rAspunsu domniia mea. InsA, cAutati Arh. vane..
dA vA siliti la aceasta, ca nici intr-un chip sA nu scape neprinsi. Si fiti sAnAtosi I f. 18-18 V.
1778, avgust 4.
La Corbi.
Dan Vorvorea, Cirstea sin Bucur Stefan, Bucur sin Toma Mihai, Anion sin
Dumitru Dulon, Dumitru sin Joan Istrate, Costandin sin DrAgoiu Sterpu, Ivan
sin Dumitru Moga, Zahariia sin Cozma Brodie, Ivan Moga.
La Topolog
Barbul sin Oprca Dordea, Arsenie sin Ivan Groia.

Domnul porunceste caimacamului Craiovei sd dea carte de judecatd vel logofdtului Manolache
Brtncoveanu care ctstigase procesul cu mdndstirea Sadova (jud. Dolj) privitor la mosia Daia-Ne-
defea. 606
1778
august
Cinstit i credincios boerul domnii mac, dumneata Theodorache Negri, biv vel clucer, cai-
macan Craiovii, sAnAtate 1 Dumnealui cinstit si credincios boerul domnii mele, Manolache
Brincoveanu vel logofAt de tara de sus, au arAtat domnii mele cum cl prin vechilul dumnealui,
trimetindu-ti-sA porunca domnii mele ca sA cercetezi pricina dA judecatA ce are cu cuviosul
igumenu mAnAstiriii Sadovii din sud Dolji pentru o mosie ce sd numeste Daia i Nedetea,
dupA judecatA al doilea ce prin cercetare ai f Acut, fatA fiind numitu igumen, si-ar fi cistigat
dumnealui dreptatea, dar, fiindcA la alegerea ce ai f Acut, au luat dumnealui instiintare
de la vechilu ce-I are acolo trimis cum cd n-ai fi dat dumneata in scris cu carte dA judecatA.
Care la aceasta, cum de ai urmat a nu da carte dA judecatA la partea ce si-au cistigat drep- .

tatea dupe cum iaste datoriia judecAtorului i dupA cum sA cuprinde in ponturile domnii mele
ce stilt date de obste celuia ce-si cistigA dreptatea sA i sA dea carte dA judecatA ca, cind nu va

669

www.dacoromanica.ro
 fi odihnita partea cea rismasa (IA judrcata i va avea a veni aici la divan, sa facti apelatie,
sii alba cel ce si-au ctstigat dreptatea cu ce Incredinta pe judecatori ca au mai avut judecata.
Ci, iata scriem dumitale de alegerea i hotarlrea ce ai facut, s dai carte da judecata
la mina numitului vechil dupa dreapta judecath ce prin cercetare vei fi facut i asa s urmezi
arh. St. Buo.. la toil da obste cei ce vor veni a le cauta judecatile vor cistiga dreptate. Aceasta, i fii
frts . nr. 8.
C. 21. snatos
1778, avgust 6.

dVieulijuitd.bAoicegr ei ;eclat: upuri goer oa cdue ma aceulactrtilldciansetucc nes Ati csgeciuDdeicvdaucuulDduumsoitcrcuc

607 dcatoTriledograrvaantatarutdl
de plaid dupd expirarea cdruia casele urmeazd a se vinde. Domnul Intdreste.
1778
august
7 Io Alexandru Joan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gsit cu cale da catre dumnealor veliIii boieri, aratindu-ne i zapciul cel
rInduit, cum ca s-au Invoit si s-au asazat amindoua pari1e, inttirim si domniia mea ca s s
urmeze cum scrie mai jos.
1778, in gust 7.

Preatnnaltate doamne,
in trecutele zile, au avut judecata Innaintea marii tale la divan un Tudor, vataf de
macelari din Bucuresti, cu un Dumitru din sud Arges, cerind Tudor vatafu de la acest Dumi-
tru taleri 120, datoriia ce au mai ramas din taleri 240 ce cu bani de al-ma 1-au Inprumutat
in vremea trecutei razmirile de si-au cumparat niste peste sarat pentru neguthtoriia lui, cu
asazamInt In scris sa-i dea bani de argint. $i dind taleri 120, bani de argint, i-au mai ramas
acesti taleri 120 i, neavInd ca sa-i dea, i-au dat numitul Dumitru zapis, puindu-si casele,
ce le are In sud Arges, amanet cu soroc ca, de nu-i va da banii la soroc, sa i sa vinza casele,
si Innaltimea ta din divan ai hotarlt ca sa-i dea taleri 60. $i dupa luminata 1 o Arirea innallimii
tale, vatafu de aprozi 1-au si pus pa acest Dumitru la Inchisoare i, sazind cPiiva vreme Inchis
i vazInd ca piere la Inchisoare i bani nu are cu ce-i plati, au cerut sa I sa pue soroc.
$i din luminata porunca Innaltimii tale, aducind pa amindooa partile Ii naintea noastra,
gasim cu cale sa fie luminata porunca InnalIimii tale sa i sa mai pue soroc 110..1 da patru luni
pi atunci, cind nici la acel soroc nu va avea purtare de grija sa-si plateasca datoriia, cu lumi-
nata porunca Innaltimii tale, sa i sa vInza casele i sa-si ia Intli numitul datornic acesti
taleri 60, banii datorii ce are a lua dupa luminata hotarlrea marii tale ce din divan s-au both-
Arh. St. Buc.. rd., iar ceilalti bani, da va mai prisosi dui:a vInzarea casii, Ii va lua el. Iar hotarirea ramlne la
7.1s. nr. 7. Innaltimea ta.
C. 54 54v.
1778, iunie 20.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Pana vel vornic, Stefan vel vornic, vel logof At,
vel logofat, Scarlat Drug<anescu> vel sardar.

Domnul porunceste caimacamului Craiovei sd recerceteze pricina dintre niste cetasi din Poienari
608 (jud. Gorj), privitor la tmpdrfeata fdculd cu viclesug de boirnasi a mosiilor Poienari si Poeni (Gorj).

1778
august Cinstit i credincios boiarul domnii mele Theodorache Negri biv vel clucer, caimacamul Cra-
23 iovii, sanatate. ti facem In stire ca la domniia mea au dat jalba popa Chiriiac cu cetasii lui
de la Poienari sud Gorj, asupra unui Necula i Radu cu cetasii kr i asupra popii lui Coman I
Patru frate-sau cu cetasil lor de la Poienari sud Gorji, cum ca judectridu-sa cu amIndoaA

670

www.dacoromanica.ro
'Agile aid, atit pentru mosiia Poienari, cit i pentru mosiia Poeni, s-au hotarlt atlt de la <al>
2 <-1ea> departament, cit si de la dumnealor velitii boieri prin anaforale Intarite de catre dom-
niia mea, ca sa stapineasca popa Coman doad pri pe doi mosi, iar popa Chiriiac sase pArti
pe sase mosi, InsA din mosiia Poienari, facindu-sa porunca domnii mele cAtre ispravnicii Jude-
tului ca s orInduiasca boiernasii la fata locului spre a sA alege aceste pri, iar din mosiia
Poienile cu izbranire savIrsita de aici, s-au hotarlt ca sa stapineasca jumatate ei i jumAtate
aceia.
Dupa care hotariri de aici, vazum cA au mersu si la fata locului boiernali, orinduill de
ispravnici, de au facut alegere, pentru care scriu boiernasii ca s-au Invoit i andndooa partile,
iar in urma acei pirii anume . . . viind aici, au jaluit domnii mele cu ficlesug nepome-
nind nimic ca s-au cercetat aceste pricini aici i slut hotArIte, ci numai atilt, jAluind ca mai
dilnd jalba domnii mele In vremea clnd s afla dumnealui paharnicu Romantis, caimacam
Craiovii, i cercetind pricina dumnealor, s-ar fi orinduit slugeru Stefan CrAsnaru la fata
locului i, neputind a merge, au ramas pinA acum i cerea ca sA II sa orinduiascA iarAi
numitu sluger. DupA aceasta a lor ficleana jalbA, 11 s-au scris carti catre dumnealui, In care Mb. St. aga..
carti, mficar c scrie ca de va fi pricina Intr-alt chip, sA Instiintezi domnii mele, dar cu toate nr. 8. 1.
24v.-25.
acestea face trebuinta de a li sa lua de la mina. Pent= o bo-
Pentru care, iata scriem dumitali sa trimiti sk aducA pe acei p1rIi, lulndu-le acele dooA tioartritrein eteeerisel.
porunci ale domnii mele sA cercetezi numai pentru alegerea boiernasilor ce au facut la fata prielnA v. doe.
din 12 1111110
locului, de s-au fAcut pe dreptate si de au urmat dupa porunca ce au avut, si la acele alegeri 1778.
de au vreun cuvint a zice, poate sA s facA theorie, jar, de vor fi urmat bine si drept acei Amrsh . 68 tf.. Bio9c7..

boiernasi i va fi alegerea buna ce au facut-o, sA le adeverezi i dumneata cu iscalitura, instiin- (cows Bub data
tind pe domniia mea, fiindca cer sA Ii sA faca hrisov la mina i pina atunci moiiIe sa alba a sa laInBtItitu1 de
stApIni dupa hotarlrea de aici si sa faceti pe ceilalti sA urmeze i sa sA supue. Iorea").
1778, avgust 23.
1 Loc alb.

Divanul Craiovei holdrdste dupd mai multe judecdfi i holdrnicii in pricina dintre mosne-
nii Bumbesti cu mosnenii Ciovdesti i Sitesti pentru stdpinirea mosiei Poienari. Se dovedeste
cd =plena Ciovde.sti si Sitesti au facut jalbi viclene pentru care slut pedcpsifi sd suporte cheltu-
fettle de judecald.
609
1778
septembde
10
Io Alexandru Joan Ipsilant voevod
DupA judecatile ce In multe rinduri au avut aid la divanu Craiovii, cit si la Bucuresli,
tali la dumnealor boerii judecatori ot <al> 2 <lea> departarnent, cit i Innaintea dumnealor
velitilor boieri, din porunca marii sale lui voda, popa Coman i Patru brat ego cu cetasii kir
CiovAesti ot Poienari, sud Gorj, cu popa Chiriac i cetasii lor, Bumbesti ot <tam], pentru mosiia
Poienari, i dupA cercetarea ce s-au facut, s-au hotarit ca sA stapineasca din mosiia Poienari
amindooA pArtile cu cetasii lor numai stinjani 200 din stinjani 500, iar ceiiaIi stInjani au rAmas
ai mosnenilor, cAci si popa Chiriiac cu cetasii lui si popa Coman cu cetasii lui slut cumpArAtori
da aceastA mosie, iar nu mosneni dA bastina. Si aceti stinjAni 200 i-au inpartit pa 8 mosi,
(la mos cite stinjani 25, din care i s-au venit popii lui Coman cu cetasii lui doo parti pa doi
mosi, stinjAni 50, si popii lui Chiriiac cu cetasii lui, 6 pArti pa 6 mosi, stinjani 150. A cArora
stapinire, prin anaforaoa dumnealor velitilor boieri d la iunie 5 leat 1777, intarita dA catre
manila sa prea InnAltatu nostru domn. lo Alexandru loan Ipsilant voievod, s-au poruncit catre
dumnealor is<pravnicii> judetului ca sa orinduiasca boierinasi cu pracsis din partea locului
spre a sa alege acele parti. Mijderea s-au fost judecat popa Coman i popa Chiriiac si cetasii
lor si cu un Nicola I Radu I Patru i Dumitru tot dr( la sud Gorj si mosnenii din Sitesti
pentru alt hotar de mosie ce-i zic Poienile, si iari prin anaforaoa dumnealor velitilor boieri
da la iunie 6 leat 1778, intarita si da manila sa, cu LzbrAnire savirsita hotaraste ca mosnenii

671

www.dacoromanica.ro
Sitesti sa stapineasca Intr-acel hotar de mosie al Poienii, in silite i In muntele Stanisoara,
jumatate, i popa Coman i popa Chiriiac si cetasii Mr, jumatate, dupa cum s-au dovedit cii
le-au fost staptnirea din vechime pina acum, da slut ani 115. Care, atilt la mosiia Poienari,
dupa porunca, eft si la hotaru Poienile, au si fost la fata locului boierii orinduiti [la fata
locului] da dumnealor ispravnici, da au Mut alegere, iar mai la urma un Anghel Sintescu
ot Zorilesti i Patru brat popa Coman ot Poienari, nefiind odihniti, au mersu cla au AMR
math sale lui vocia cu ficlesug, nepomenind nemic ca s-au cercetat aceste pricini i slut hotarite,
si numai atit jaluind ca, mai dind jalba marii sale in vremea dud sa afla dumnealui pahar-
nicu Manolache Romanitis caimacam aici si cercetind dumnealui pricina, s-ar fi orinduit dumnea-
lui slugeru Stefan Crasnaru la Rita locului i, neputInd atunci merge, au ramas pina acum,
cerfnd In jalbii ca sd Ii sd orindulascd iardsi numitu sluger. Dupa care a lor ficleana jalbA Ii
s-au lost scris ca-si slobode la mana ... da la iulie 15, 1778 aici catre divan sa cerceteze
de sa va mai fi cercetat acele pricini, 11 s-au orinduit spre a face cercetare, cum da nu s-au
savtrsit si din ce pricina n-au mersu acel ortnduit. Si fiindu-le jalba adevarata ca s-au orinduit
si nu s-au facut alegere la fata locului da a fi trebuinta spre a sa face cercetare, sa orinduim
boiernas cu pracsis, ori pa dumnealui slugeru Crasnaru ce au fost orinduit, sau pa altu care
sii va socoti, ca sa faca alegere la fata locului dupa scrisori i dovezi ce vor fi avind, sau dupa
vechea stapitnire, far fiind pricina Intr-alt chip, sa instiintam marii sale. Cu care porunci viind
aici la divan popa Coman i Patru frate-sau Ciovdesti i Nicola brat Anghel Sintescu i alt
Nicola Sintescu, s-au Infatisat i innaintea noastra cu popa Chirilac i cu cetasil lui Bumbesti
si, intrebindu-sa Bumbestii ce au sa raspunza, ei ne aduseri alta luminata porunca a marii
sale lui voda da la trecuta lunA a lui avgust 22 leat 1778, In care sa porunceste ca pentru
acele doo porunci ale mann sale ce le-au fost luat acel Sintescu ot Zorilesti i Patru ot Poienari
dupa ficleana jalba ce au dat, nepomenind nemic ca s-au cercetat aceste pricini la Bucuresti
si slut hotarite, macar ca Intr-acele carti ce li s-au fost dat la mina scrie ca, de va fi pricina
intr-alt chip, sa instiinlam marii sale, dar face trehuinta a li sa lua da la mina, fara dacit
numai sa cercetam pentru alegerea boierinasilor ce au facut la fata locului, da au ficut pd
dreptate si au urmat dupa porunca ce au avut. Care, de va fi urmat drept acei boieri i va
fi buna alegerea ce au facut, sa o adeverim cu iscalitura, Instiintind marii sale fiindca cer
hrisov la mina, si [Ana atunci sa stapineasca moiile dupa hotarlrea ce s-au facut la Bucuresti
Si sa facem pa ceilalti sIt urmeze si sa se supue. Care, dupa porunca luindu-li-sa din miini acele
dooa porunci, Ii s-au cerut alegerea acelor boierinasi ce le-au facut In fata locului si ne aratara
cartea orinduitilor boieri cla la iulie 21, 1778 ce slut iscaliti, Sandu Crisnaru biv vel pitar ti
Ionita Siulescu postelnicel, In care scrie ca dupa porunca au Mut alegere Inpartind acei stln-
jini la mosii poienari pa 8 mosi, adica Bumbestilor, pa 6 mosi 6 parti, si Cioviestilor 2 parti,
pa doi mosi asijderea. Si hotaru Poienile iarasi prin deosebitd carte tot da la iulie 21, 1778
scrie ca au inpartit suma stinjAnilor ce au esit pa In dooa, Insa popa Chiriiac cu cetasii lui i
popa Coman cu cetasii lui, hotarul pii jumatate, i Sitestii, iar pa jumatate, care si aceasta
jumatate da hotar din Poieni 1-au stipinit si le-au fAcut inparteala Bumbestilor i Ciovaestilor
tot pa 8 mosi, adica popii Chiriiac Bumbesti cu cetasii lor, pa 6 mosi, si popa Coman cu
cetasii lui Cioviesti, pa doi mosi, alegind In amindoo hotarale parti, fiescaruia cu stinjenii Mr
ce Ii s-au cuvenit, si care din cine sa trage i eta parte si pa unde sa stapineasca puindu-le
semne. Care Intreblndu-sa i popa Coman i frate-sau Patru, Ciovaesti i pa Sitesti, ca sa arate,
fost-am ei de fata la acea inparteala i shit odihniti pa aceea alegere, i tntli tagaduia popa
Coman ca n-ar fi fost a nu-i spuse adevarul ca au fost da fata cind s-au stInjAnit mosiia
Poienari, iar la Poeni, unde au avut pricina cu Sitestii, zicea ca n-ar fi fost. Care, macar la
acea mosie i dd nu ar fi fost, ianAi nu era trebuinta acolo a fi, Mudd( au fost da fata ceilalti
cetasi ai lui, iar cIt pentru alegerea ce le-au f dcut orinduitii boieri si ei cu totii, clt 5i Sitestii,
aratard cii buna le-au ficut Inparteala, numai atit gasea prici<nd> popa Coman i frate-sau
ca le-ar fi dat partea lor mai mult proasta decit buna, de care facindu-li-sa cercetare si de
mitre noi foarte cu amaruntu, am vazut ca bine si cu dreptate au urmat orinduitii boieri ale-
gindu-le partile fiescaruia cit ii s-au cuvenit In amindooa hotarale, puind i semne pentre

672

www.dacoromanica.ro
dinsii, dupd care alegere i cArti dd judecatd ce sint la mina popii lui Chiriiac si a cetasi1or
Iui nemic InpotrivA nu mai au a rdspunde sau a cduta popa Coman cu cetasii lui cit si
Pentru aceia i noi gdsim cu cale i hotdrim ca fiescare sd ain a tinea i a-si stdpini
pArtile Mr dA mosie, atit din hotarul Poienari, clt si din Poieni, dupd cum li s-au ales si s-au
Inp Artit dd orinduitii boieri, cu blind pace unii dd cdtre altii, i pentru cad acest popa Coman
frate-sdu PAtru, Ciovdesti, cit i Sitetii, ca niste iubitori dd judecAti ce sint si neastimpardtori
pa hotdririle ce s-au fAcut, tot umbla cu jeluiri dd mestesuguri ficlene si neadevdrate jAlbi, pur-
tind oamenii pd drumuri i cheltuindu-i prin judecAti, am hotdrit ca i toatd cheltuiala ce vor Arh. St. Mc..
Ma. nr. 7.
fi fAcut Bumbestii acum la aceastA judecatd, sd aibd ei a o inplini. f. 131 v.-133v
1778, septemyrle 10.
Theodora che clucer, Hagi Stan Jiianu paharnic, Stefan Bibescu, Joan sluger,
Badea Stirbei sluger.

Domnul cere mitropolitului sd cerceleze, de Mid cu mostenitorii si epitropii, avutul ;i testamentul

decedatului Theodorache dohlorul".
610
1778
Preasfintiia ta pdrinte mitropolite, pentru rdmasele rAposatului Theodorache dohtorul, che- septembrie
mindu preasfintiia ta i pd clironomil i epitropii sdi fatd, s deschizA lziie ce stilt pecetluite, 10
ca sd scoti diiata ce are mortul fAcutd i iardsi sd sd inchizA pind sd vedem domniia mea ce
orinduiald are diiata i atunci vorn porunci cum sd sd urmeze. Si scotind diiata, sd o trimiti
domnii mele ca sd o vedem. Tolico pisah gospodstvo mi. Arh. St. Buc.,
Me.
1778, septemyrie 10. f. 29.

Domnul porunceste ispravnicilor judefului Prahova sd caute pe debitorii" turcului mola Ismail,
fiul lui Manaf-Oglu din Turnu, si sd-i trimitd la Bucuresti pentru judecatd. Paguba cauzatd de
Initrziere va fi pldtztd turcului de cei lipsd.
1778
septembrie
Dumneavoastrd ispravnicilor ot sud Prahova, sdnatate I 13
La domniia mea au jAluit mola Ismail, feciorul lui Manaf-Oglu ot Turnu, cum cd are
datorie intr-acel judet la un Pand sin Aldea de la satul lui Mihaiu Lipoveanu, taleri 57, i la
tin Stoica sin Iordache tot de acolo, taleri 20, si la un Ion fratele Badii ce sd afla in trecutul
.an la Ploiesti, taleri 37, ai frate-sdu Hasan.
Pentru care, indatd ce yeti priimi cartea domnii mele, numaidecit gasind pe acesti numiti Amrh. St. ,Bio%.5
mai sus, sd-i trimiteti cu slujitori de Jude; aicea, ca sA sd infAtiseze cu numitul turcu la jude- peniru Por on:
catl, insd zdbavd sd nu faceti nimic, cd sade numitu turcu aicea asteptind, si de nu yeti urma catedonrietaoascr:,
a-i trimite, citd pagubd I sa va pricinui cu asteptarea, i sa va inplini de la dumneavoastrd. 13
septembrie
1778, septemyrie 13.
Arh.St. Roc.
Lisand tiganu ot Bucov sud Saac, taleri 70 la Gheorghie Me. 8. f. 34 V.
As em enea porunci s-a scris i (Copia sub
marchitanu ot Dragomiresti, datoriia frate-sdu taleri 100, data la Inetitu.
.ce sd afld in sud Dimbovita. la aceste j udge tul de Istorie
..N. Rags".

Domnul porunceste ispravnicilor sd nu aducd pe nimeni la judecald In vremea muncilor agricole

ca sd nu sufere tndestularea fdrii".
612
Zemle Vlahiscoiu. DumneavoastrA ispravnicilor ot sud... 1 sAndtate I 1778
Fiind acum vremea cu<le>sului de vii, cum si ardturilor de bucate i culesul porumbului septembrie
vl altele, and top de obste, atit mAndstirile, boerii au trebuinta dealului cit l lAcuitorii taranI 14

873
www.dacoromanica.ro
 au luerul pArnintului, lath, dupA obiceiu, vA intiintAm i vA poruncim ca Inteaceasta vreme
sa nu sa supere nimenea a sa trage prin judecati pentru pricini de jalbi, nici s sa ridice du pa
lucrul lor, ci Inca pe fiestecare din lacuitori sa Indemnati dupa cum si osebit aveti poruncile
domnii mete date spre a esi la lucrul pamintului si pe care Ii veti cunoaste a din lenevirea lor
sa las fara de araturi, pe unii ca aceia, lenesi si fail de voia lor, sa-i faceti a sa apuca de
Juana si sail faca semanaturi de bucate pentru folosul lor si indestularea tarii, fiindca si vremea
Arh. St. Sue.. iaste buna de la milostivul Dumnezeu.
Ms. nr. 8. Ci dar, pentru aceasta sa instiinati la toti de obste, atit la boeri, boierinasi, igumeni,
f. 90 30v.
Pentru o dispo- CII. 3i lacuitorilor trani ca, citi vor avea jalbi si pricini da judecati, s stie cd intr-aceasta
zitie as enilina-
toare, v. doe. vreme sint oprite dupdi obiceiu, pricinile judeciitilor a nu sa cauta pina dupa zioa Sftntului
din 28 kink+
1779. Arh. St. Dimitrie, spre a nu sa pricinui vreunora lipsa de araturi si de hrana lor si In zadar s nu s
Hue., 1de. 8.
I. 154 v 155. nu sa mai porneasca cu umbletile si treapadul spre a da jalbi, caci am dat porunca a nu a
(Copia sub dia.&
la Institutul aduce si a nu sa trage pa nimeni Intr-aceasta vreme prin judecati. Tolico pisah gospodstvo
de Istorie
N. Iorga). mi.
1778, septemvrie 14.
1 Loc alb.

Veliiii boieri arata anafora ea Nicokte .Fainoiul, cdpitan din judeful Buzau, reclama pe lanache
613 strbul care impreund cu Costandin Duca a facut ctrciumd pe un loc al sau de zestre. Dupa cer-
celarea divanului, dornnul recunoaste lui .ainoiul dreptul de a-si staptni locul.
1778
septembrie
19 Ii, Alexandru loan Ipsilant voevod i gospodar.1
Da vreme ce si Sainoiul iaste cu dajde si pamintean insurat si Inca si In slujba totdeauna
si de vreme ce sint trei ani trecuti de and sa tine (IA dinsul acest loc, poruncim ca si de acum
Inainte sA-1 alba supt stApinirea lui si sa fie nesuparat de catre Costandin si Ianache, mai
virtos ca, de la judecata aceasta a dumnealor velitilor boeri pina acum, Intr-attta vreme nu
s-au aratat cu nici o jalba.
1778, septemvrie 19.

Preainaltate doamne,
Nicolae Sainoiul, cdpitan din sud Buzau, au jaluit innaltimii tale pentru Ianache sirbul,
zicind el sint acum trei ani de dud si-au facut o circiuma in tirgu in Buzau pe loc domnesc,
Insa ctrciuma cu curtea ei, si peste atlta vreme treclnd la mijloc sa scoald mai sus numitu
Ianache sirbul, zictnd ca unde iaste circiuma au avut el pravalie, cum si un Costandin Duca, care
sa-i ia locul cIrciumii zicind a au avut casa c18 zestre data de la socrt-sau, care casa In vremea
razmeritii s-au farlinat si dupa ce s-au farimat casa ramtind locu slobod, 1-au inpresurat mai
sus-numitu Sainoiul.
Pentru care pricina, judecindu-sd la dumnealor boerii judecatori ot<al> 2<-1ea> departa-
ment, dreptate zice cli nu si-au aflat si, dind Nicolae Sainoiul alt jalba tnnaltimii tale, cu
ceausu de aprozi s-au orinduit la noi pa carii orinduitu zapciu <i-a adus> innainte noastra.
Am intrebat pfi numitu Ianache i pa Costandin Duca, de multa vreme slut aici In Ora
si au dajdie la visterie, si zisera ca de multd vreme slut cu dajdie si slut Insurati aici si mai
inainte au avut case si pravalii pa locul acesta fiind domnesc, pa Sainoiul Inca 11 stim ca iaste
pamintean si au slujit domnilor, cum si acum slujeste, si slut cite trei dajnici, locu fiind dom-
nescu ; ei Inca slut paminteni, da vreme ca shit cu dajdie la visterie. La aceasta, cum va lumina
Dumnezeu pa innaltimea ta a hotart, mai virtos ca Sainoiul arata ca shit trei ani de chid au

674

www.dacoromanica.ro
 coprinsu locu acela da si-au facut circiuma si curte pa Imprejur si Intr-aceasta vreme nu 1-au Armh.s. St. Bile.,
nr. 7.
tras la nici o judecata. Noi Intr-acestasi chip am gasit cu cale, tar hotarlrea cea clasavIrsita f. 40 40v.
ramlne a A. face de catre Innaltimea ta. Vezi 61 doe.
1778, lunle 8. nr 95 din 8(note
1776.
Badea vel vornic, Dumitrasco vel logofat, Du <mitrache > Var<laam> vel paharnic,
Man vel stolnic, Radu Iuliiano vel sardar, Radu Filipescu vel medelnicer, Du-
mi<tru> Racovita vel sluger.

Domnul hotdrdste ca mitropolitul si ctfiva boteri sd cerceleze plingerea egumenului mandstirit Sf. loan
din Bucuresti tmpotriva chiriasilor care speculeazd oddile mdndstirii. De rezultatul cercetdrii vor
tristiinfa pe domn prin anafora.
1778
octombrie
Minded au jluit domnii mele cuviosul igumen al mnastirii SfIntului Ioan din Bucuresti cum 17
ca multi din cei ce tin odai cu chirie Innauntru In manastire nu numai nu-si pltescu chiriia
Mr da atitea ani, ci Inca cu pricina cid edic le tocmescu si le dau ei la altii cu mai mari chirii,
negutatorind lucru manstirii, care acest cuvInt de edic, fiind lnpotriva voii si poruncii domnii
mele ce s-au facut prin testament la alte asemenea manastiri ceru numitul igumen pe prea-
sfintiia sa parintele mitropolitul i pe dumnealui biv vel spatar Dumitrache Ghica i pe dumnealui
Scarlat Grecianul vel logofat i pe dumnealui Ianache Vacarescu biv vel vistier i pe dumnealui
Miche biv vel paharnic si pe dumnealui Dumitrache biv vel medelnicer, Indreptatori. Dupa
a caruia jalba si cerere, orinduim si domniia mea ca adunindu-te preasfintiia ta parinte mitro-
polite cu dumneavoastra numitilor boieri, la un Mc, toti a aduceti <la fata pa igumen si pe
acei ce stilt Intr-aceasta pill, s cercetati pricina cu amaruntul si, In scris alegind, sa avem
Instiintare cu anafora. Asupra cariia trebi, rinduim si zapciu pe vataf u za divan. Tolico pisab Arh. Eit. Bile..
Ms.
gospodstvo mi. F. 42.
1778, oetomvrle 17.

Departarnentul al 2-lea aratd prin anafora cd Costandin Cdtinescu (jud. Prahova) reclamd pe
Ion Ciulei care nu-i pldlise datoria Intdrild cu zapis. Judecata hotdrdste plata. Domnul tntdreste.
6151778
Io Alexandru Man Ipsilant voievod. octombrie
Dind jalb domnii mele, Costandin Calinescu, cerind inplinire dreptului sau, si, vazind 25
domniia mea din cele mai jos-scrise, ca datoriia iaste buna si acel Ion cu prelungire umbla,
fiind rau (IA plata, am Intarit hotartrea judecatii, mai vIrtos ca si acest soroc de 60 de zile
la cei ce au a face apelatie au trecut si nu rmine alt cuvint lui Ciuleiu a mai zice, pentru
care, volnicim pa ... 1 sa mearga si sa apuce pa Ciuleiu sa inplineasca acesti bani. Tolico pisah
gospodstvo mi.
1778, octomyrie 25.

Din luminata porunca marii sale preatnnaltatului nostru domnu, Io Alexandru Man Ipsilant
voievod, dumnealui vatafu za paharnicei aduse la judecata pa Costandin Calinescu din sud
Prahova, pIrlsu lui Ion Ciuleiu, zicind ca, dupa judecata ce au avut cla una zile cu Ion Ciuleiu,
de la care cerea taleri 137, bani 60 ce are la dInsul datorie 'mina cu zapis, pentru care bani
avusese tocmeala cu dInsul ca sa-i dea o movie din sud Teleorman, ce sa numeste VIrtoapele,
dIndu-i si cartea de hotarnicie acei mosii, care mosie o si tocmise, stinjanu po bani 40, si la
urma, nevrInd sa-i dea mosie unde au vorbit, i-au dat zapis cu soroc ca-i va plati banii. Si
trecInd sorocul, au dat jalb marii sale, orinduiti fiind la judecata iarasi innaintea noastra unde
nu 51-au tagaduit zapisu datorii si li s-au facut anafora catre manila sa ca sa fie luminata

675

www.dacoromanica.ro
 porunca marii sale dare dumnealoru ispravnicii judetului sa aduca innaintea dumnealoru mar-
turiile ce shit iscalite in zapis si sa-i cerceteze da iaste adevarat zapisul i dat de bunt( voe,
de vreme ce la judecata ce au avut ptririi cu Ion Ciuleiu, pricinuia piritu Ion, ca zapisu 1-ar
fi dat de la inchisoare si nu iaste bunu i adevarat al lui. Si mergind el cu luminata porunca
marii sale la dumnealor ispravnicii judetului Teleorman, au facut dumnealor cercetare martu-
riilor ce stnt iscalite in zapis. Dui:4 care cercetare ce au facut, unde fata fiind i piritul Ion
Ciuleiu, ne arata pirtsu o anafora a dumnealor ispravnicilor, cu leat 1778 iunie 18, prin care
instiinteaza marii sale ca, priimind lurninata porunca mrii sale, prin carele 11 sa porunceste
ca sa cerceteze pre marturiile ce stnt iscalite in zapis de datoriia lui Ion Ciuleiu ce iaste data
la mina lui Costandin Calinescu si au adus innaintea dumnealor pa popa Mircea protopop
pa popa $arban dohovnescu i pa Mihai izbasa i Preda slujitor ot Rusii za Vede ce slut iscaliti
rnartori in zapis de datoriia lui Ion Ciuleiu i cercetindu-s cu amaruntu, au marturisit innaintea
dumnealoru, cum zapisul, Ion Ciuleiu 1-au dat de Nina voe la mina lui Costandin i iaste
adevarat <al> lui, fiincicd au fost si ei de fata cind s-au Mut zapisu, i I-au intrebat atunci
pa numitul Ciuleiu da iaste dator acesti bani, i singuru au aratat catre <thrill cum di iaste
bun datoru lui Costandin Calinescu taleri 137 pol, iar de movie si de cartea de hotarnicie nu
1-au auiit pomenind nemica, de care au adus piniii i altA marturie, pa Sandu ot Rusii za Vede,
carele iardi asemenea au marturisit. Ne arata p1r1ii i zapisu lui Ion Ciuleiu de datorie cu
leat 1776 aprilie 28, prin care scrie plritu cd, aflindu-s el bajanaru la vremea trebuintii lui
pentru hrana lui si a dobitoacelor lui, au mersu de au luat de la phis bucate, fin si altele,
Aril. St. Pm,
cum si bani gata.
Mo. nr. 7. Fata fiind i piritu Ion Ciuleiu, iarasi de tot au tagaduit si mai pricinuia el marturiile
f. 55v 56.
Pentru o Jude-
au marturisit strimb i sint oameni ai pirisului, ale cdruia pricini nu s-au priimit <IA judecatd
cats anterioari mai virtos, fiind trecuti doi ani cla cind s-au facut zapisul si nu mai slut priimite pricinile-
In aceeasi pri-
cleft. v. doe. din lui dupa pravilile anargherii.
12 lunie 1778.
Arb. St. Sue.. Me. Ci, dui:A cercetarea ce cu amruntu au facut dumnealoru ispravnicii, am hotarit ca
a,sub
1. ros (Coyle
(lath Is
Ion Ciuleiu s plateasci toti banii, taleri 137 pol, dupa zapisul lui, far& (la nici o dovada
Inetitutul de (IA vreme ce nici in zapis nu a vizu nici un asazamint cid dobinda, fiind datorie bun
istorie
Iorga"). adevdrata.
1778, lunie 25.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Com<aneanu> sardar, Ev<do-
chim> medelnicer, Andonios Fot<ino>.
1 Loc alb.

Domnul, tn divan cu mitropolitul pi velifii boieri, judecd plingerea neguldtorului Dumitru Hagi
616 Gheorghiu tmpotriva vel paharnicului Ianache Vilara care-I apucd sd pldteascd" 2500 taleri din-
tr-o datorie de 5000 tater!. Plrtpul a susfinut cd el a fost iscdlit fdrd de ;tire" pe zapisul datoriei
1778 de cdtre tovardsul sdu Hagi Nicola Efstathiu, acum la Brapou, pi a cerut soroc ptnd va vent acest
noiembrle tovardp. Expirtnd sorocul acordat, domnul poruncepte zapciului cel rtnduit vataf de aprozi sd-I
apuce sd tmplineascd". is el..111 11.1.1
21

Zemli Vlahiscoiu. La divan Innaintea domnii mele, faA fiind i preasfintiia sa parintele mitro-
politul i dumnealor veliii boieri, au esit Dumitru Hagi Gheorghiu, tovarasul lui Hagi Nicola
Efstathiu, cu pirA asupra dumnealui vel paharnic Ianache Velara, zicind cd, inprumutin&
paharnicu pa tovardsu sari, la leat 1774 In Brasov, cu taleri 5000, fail <IA stirea lui 1-au iscalit
tovarasu sari si pre el in zapis, l acum paharnicu dupe acel zapis ii apuca. sit plateasca si el
pe jumatate, adica taleri 2500 dintr-acei bani cu dobinda lor. Pentru care, cerea ca sa-i dee
paharnicu soroc Ora va veni tovarrtsu situ, 0-11 caute socoteala fiindca lipseste, ca s vaza
pentru tovarasie s-au inprumutat, sau pentru a lui trebuinta, i pina atunci ii <IA amanet marl&
cla zece pungi de bani.

676

www.dacoromanica.ro
 FatA Hind la divan si paharnicu, au rAspunsu c cererea lui Dumitru de soroc, au prii-
mit-o pinA a nu isi la divan, InsA dA-i va da chezas pe bani, ca la soroc sa-i raspunza chezasu
banii, iar marfa nu are tropos a o priimi, ferindu-sa sA nu set strice fiind maruntA si I sa va
IntImpla paguba. Care acestu tel (IA chezas, nevr1nd ca sA-i dea, ceru 1nplinire de bani, ziclnd
ca dumnealui pentru negutAtoriia amIndurora au dat acesti bani si cum cA din marfa tovarAsii
ce au vIndut-o acestu Dumitru au rAmas asupra lui taleri 3183 bani 30, precum cu catastih
iscalit de negutatori 11 aratA si cum ca dupa ce au Inceput Dumitru a-i arata acestu tel da
pricini, dumnealui Indata au scris la Necola Efstathiu tovarAsul lui si-i da raspunsu atit catre
dumnealui ca sA-1 apuce, cit i cAtre tnsusi Dumitru scrie ca sa plateascA.
IntrebInd dar pa numitul Dumitru de aceste zisuri ale paharnicului, n-au tagaduit nici
Insusi ca-i scrie i lui tovarAsul sAu ca sa plateasca, dar n-are da unde, fiindcA v1nzare la marf It
acum nu este, iar de ar avea, ar plAti. Cu care acestu raspunsu al lui ce zise la divan, cum
ca n-are, iar de ar avea i-ar plati, marturisi singur datoriia cA este bunA asupra lui i rau pri-
cinuia lnttju, cA nu cunoaste datoriia plat nu-si va face socoteala cu tovarAsul sau.
Deci, fiindca paharnicu, tovarasie au Inprumutat si pa zapis cu iscaliturile amIndurora
au dat banii acestiia i fiindca nici lnsui Dumitru nu tagaduieste tovArasiia, aratindu-1 si
negutatorii cum ca din marfa tovArasii ce au vIndut au rAmas asupra lui taleri 3183, 30, tar
mai vIrtos, fiindca i Insusi au marturisit cIt datoriia iaste buna a o plAti dupe cuvintul lui,
1-am hotArit si 1-am dat domniia mea platnec ca sa raspunza paharnicului acesti bani.
Dar cu toate acestea, fiindca i tovarasul lui sa afla aid In tarA la sud Vilcea, unde
poate a sA ajunge de vor avea ceva Intre dinii, i-am dat domniia mea l soroc (IA 20-30 da
zile, ca Intr-aceste zile sa-si caute. Care soroc, fiindca au trecut, poruncim zapciului cel rInduit Arh. St. Bun...
vAtaf de aprozi sa-1 apuce sa InplineascA. I. i., saam receh gospodstvomi. M. nr. 8.
f. 49v. 60.
1778, noemvrlo 21.

Velifii boieri aratd prin anafora cd clucerul Grigorie Asan reclamd o mai dreaptd Impdrfire a
moiei Magurele (jud. Ilfou) tntre el fi alli trei boieri. Dupd cercetdri la fafa locului se constatd
cd hotdrnicirea i Impdrfirea mgiei fusese bine faculd de cdtre boieri buni de credinfd". Domnul
Intdrete.
617
1778
decembrie
3
To Alecsandru loan Ipsilant voievod, bojiiu milostiiu.
Aceasta pricina s-au cercetat i Innaintea domnii mele la divan, fiind l preasfinpia sa
parintele mitropolitu i cu dumnealor velitii boeri, unde stind fata i cluceru Grigorie Asan
5i slugeru Dumitrache Brezoianu i Mariia Cindeasca i Rucsandra Cretuleasca, prin vechilu
Ioan Clndescu paharnic, i raspunzind i unii i a1ii cele ce au avut a zice si a arAta fiescare
din partea sa, s-au gasit da trebuinta a merge da iznoava hotarnici la fata locului sA-i Inparta
pe tori deopotriva pe dreptate, ca, dupe cum unul, asa i altul sIt sa foloseasca Intr-un chip.
SI pentru ca sit sIt faca inparteala mai bine, cum sa cade pe dreptate fiescAriia pArti, am ales
din boerii cei marl al divanului domnii male vrednici credintii si am orinduit hotarnici de au
mersulnsusi la fata locului si au facut alegere i InpArteala cum scrie mai jos. Dupe care alegere
si In/AI-tea la, de vreme ce arata dumnealor ca cu totii s-au odihnit i s-au multumit, am Intarit
si domniia mea, dlnd la mina clucerului Asan aceasta Intarire cu domneasca nostrA pecete,
ca, dupe cum i s-au ales partea sa, sa aiba a o tinea si a o stapini cu pace de cAtre ceilalti
partasi.
1778, dichemvrle 3.
PreaInnaltate doamne,
Prin preaplecata noastrA anafora, Insti1/4Am maril tale ca mosiia MAgurelile din sud
Ilfov cu tot hotarul ei, avind stapinire de patru partasi, anume dumnealui slugeru Dumitrache
Brazoianu, dumnealui cluceru Asan i dumneaei Manila CIndeasca I dumneaei Rucsandra Cre-
tuleasca, Inpartea tot venitul moii, acestii part* deopotriva, iar la leat 1776, dumnealul slugeru

44 C. 753 677
www.dacoromanica.ro
 Dumitrache Brazoianu, prin jalba ce au dat innaltimii tale, au cerut ca sa sA dAosibeasca
fitescare cu partea lui si atuncea s-au orinduit dumnealui Dumitrache Varlaam, biv vel paharnic,
de au tras toatA mosiia si au despArtit fitescaruia partea, dupA analogu stinjanilor ce au esit
din mosie. Ci, la aceasta, trei partasi s-au odihnit, iar dumnealui cluceru Grigore Asan nu
s-au odihnit, zicind ca nu 1-au inpartasit la un codru de loc ce iaste linga apa Argesului, care
mai nainte s-au fost stapinit tot de toti partasii, in cel chip si mosiia Magurelile, ci, la leat
1777 noernvrie, au dat jalbA innaltimii tale, dupe care, mai intli infAtisind Innaintea noastra
vatafu dA pAharnicei pe acesti pArtasi, am cercetat pricina si de alegerea ce au fAcut i-au
Infasitat cu anaforaoa noastrg orinduitul zapciu si la divan innaintea marii tale.
Deci din divan ni s-au poruncit de catre Innaltimea ta, sa mergem la fata locului la
numita mosie, ca de iznoava foarte cu de-amaruntul sa cercetam si sA dovedim de sa nApAstueste
numitul jaluitor, dumnealui cluceru Grigore Asan, dupa alegerea si InpArteala ce le-au fost
f Acut dumnealui biv vel paharnic Dumitrache Varlaam la leat 1776 si, ori de-i vom putea
sA-i asAzam, iar de nu, la dreptatea ce vom cunoaste, sa instiintam mann tale iarasi.
Deci, dupe poruncA am mersu si in ;rata locului la numita mosie, unde fata fiind atit
dumnealui paharnicu Man Cindescu, sotul Marii Cindeasai, vechil si din partea dumneaei
Lucsandrii Cretuleascai, cit si dumnealui slugerului Dumitrache Brazoianul i numitul jAluitor,
dumnealui cluceru Grigorie Asan, de iznoava am intrat in cercetare si Intru aceia, atit ceilalti
boeri pArtasi, cum si jaluitorul cunoscind ce iaste dreptul, insAsi nesiliti am priimit Innaintea
noastra de s-au Invoit intr-acest chip, ea hotarniciia, inparteala si semnile ce pusese dumnealui
paharnicul Varlam, sa sa strice si toatA mosiia da iznoava tragindu-se sa sa dea fitescaruia
parte deplin dupA analogul stinjanilor. InsA la partile locurilor unde din vechime isi stie fitescare
cAminul sat', codru de loc Inca tragindu-se cu stinjenul, iarAsi cu analoghie sa sA dea fitescAruia
si de acolo stinjani deplin. Dar dintr-acesti pArtasi, dumnealui slugeru Dumitrache Brazoianu
au facut schimb Innaintea noastra, cu dumnealui cluceru Grigore Asan, ca pentru toatA partea
ce s-ar veni dumnealui numitului sluger intr-acel codru de loc, sa-i dea cluceru Grigore, stinjeni
18 In Magurele din partea dumisale, lima In silistea satului, de care asemenea priimind si du-
mealui cluceru Grigore Asan, prin zapis s-au legat Innaintea noastra.
Deci, dupa aceastd invoire am orinduit si noi doi boeri, pe dumnealui Costandin Coco-
rasa' biv vel sluger i pe dumnealui Sandu... 1 biv vel pitar, fiind lingA dumneavoastrd si
Albul <al> 2 <-1ea> vornic, care de iznoava tragind mosiia, au dat parte fitescaruia deplin,
puind semne cu pietre Intre toate pArtile, atit In mosiia MAgurelile cit si Intr-acel codru de
loc dindu-le si foi pe a mind, intru care arata pe largu toate trasurile, semnile si in ce parte
de loc are fitescare stapinirea sa. Acele foi aducindu-le innaintea noastrA si cercetindu-le, am
cunoscut ca cu buna orinduiala au urmat numitii boeri hotarnici Inpreuna cu <al> 2 <lea > vornic,
dui:a a caror hotarnicie citesi patru boeri pArtasi s-au multumit.
Mai aratAm InnAltimii tale cA din hotaru MAgurelilor venitu-s-au din toata partea cite
stinjeni cinci sute optzeci si sase si jumatate si o jumAtate de ciric mask iar din codru de
loc li s-au venit cite stinjeni 28 si jumAtate iar masa. Ci, dumnealui slugeru Brezoianu sa
adaoga spre partea domnii sale In MAgurele cu stinjeni 18, iar In codru de loc nu are nimic,
cad slut dati stinjAni din codru schimb la dumnealui cluceru Grigore Asan pentru acei opt-
sprezece stinjeni din Magurele si intr-acest chip sa fac toti stinjenii dumnealui slugerului Bre-
zoianu in Magurele, sase sute trei si jumatate, i un ciric rAmine la dumnealui cluceru Asan in
MAgurele stinjeni cinci sute sasezeci si opt si jumatate si in codru de loc all! stinjeni cincizeci
si sapte. Lisa partea dumiisale Inpreuna cu schimbu si i sa fac peste tot stinjeni sase sute
doazeci si cinci si jumatate.
Deci, am gasit cu cale a avea toti partasii la mina cite o anafora intocmai si asemenea
ca aceasta, din cuvint in cuvint si pentru ca sa sA pazeasca acest bun asazarnint nezmintit
Arh. St. Mix.. si nestrAmutat, sA roaga numitii boeri pArtasi marii tale a sA intari aceasta anafora cu luminatA
Ms. nr. 7.
peoete. Iar hotArirea cea desavirsita rAmine a sa face de catre innaltimea ta.
f. 33v. 33.
1778, aprIlle 20.
Nicolae Dudescu vel ban, Dumktrache> spAtar, Nicolae Brincoveanu.
1 Loc alb.

678
www.dacoromanica.ro
Departarnentul al 2-lea aratd prin anafora cd Maria preoteasa (jud. Muscel) se judecd cu Neagul,
tat& lui Nistor, care cere despagubiri pentru omortrea fiului sau de Mire Gheorghe, feciorul plrlsei.
Cum ucigasul nu are avere personald se hotdrdste ca mama pi ceilalli copii sd fie nebtntuili",
iar latal celui ucis sd se despagubeascd de la ucigas dupd ce va fi descoperit de ispravnici. Domnul
618
1778
tntdreste.
decembrle
3

Jo Alexandru Ioan Ipsilanti voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.

Jaluindu-se domnii mele Manila preoteasa, cum cet acel Neagul, far' de a cuprinde pe
Gheorghe ucigasul, supra pe ceilalti feciori ai ei i ii trage pe la inchisori i, vAzind domniia
mea c hotatirea judecatii iaste numai pentru Gheorghe singur, iar pe ceilali fra%i, copiii ei,
Ii apara cum scrie mai jos, am intarit hotarirea judecatii ca sa fie nebintuiti.
1778, dichemvrle 4.

Preainnltate doamne.
Aceasta jalba ce au dat marii tale Manila preoteasa cum si tacrirul dumnealor ispravnicilor
din sud Muscel, care s-au legat intr-acel ravas, s-au ascultat da catre judecata i s-au i infatisat
cu Neagul, tatul lui Nistor cel omorit da Gheorghe, feciorul numitei preotesi, si de la insusi
numitu phis, tatul celui omorit, s priroforisi judecata ca acel Gheorghe ucigasu iaste neinsurat
i pe insusi i nedespartit la mostenirea parinteasca nici vreun daosebit avut ucigasu n-are. $i
pliroforisindu-I judecata pa numitul tata mortului ca parintii pentru fii, sau fiii pentru parinti,
sau fratii pentru frail, nu sa osindesc pentru fapte da vinovatii, i insusi sa odihni zicind cum
ca oricind va prinde pa ucigas, el 11 va da judecatii.
Ci numita preoteasa cum si avutul casii ei i ceila1i copiii ei ce nu shit vinovati, sa
ramie nebintuiti, iar pa cel ucigas sa ail:4 a-1 vina tatu mortului, sau dumnealor ispravnicii
ce vor fi dupa vremi, i, cu porunca innaltimii tale, numita preoteasa sa fie sloboda ca sa
nu-i piara fArA cautare aIi copii ce intelesem cd-i are nevirsneci. Iar hotarirea cea dasavirsita Arh. St. Buc.,
Ms. nr. 7.
ramine a sa face de catre innaltimea ta. C. 37 v.
1778, lunie 13.
Mihai Barbatescu paharnic, Iordache paharnic, Mihai Popescu medelnicer, Cos-
tandin Cocorascul, Dumitrache medelnicer, Iordan gramaticu, Anghelache clucer.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora Ca Gheorghe Vtlsdnescu comis se judecd cu niste sdleni
pentru mosia Orbeasca Mica pe care ptrilii pretind cd au cumpdrat-o cu zapis. Dupd cerceldri,
dovedindu-se cd acel zapis a fost furat, se recunoaste dreptalea plrtsutui. Domnul tntdreste. 619
1778
decembrie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 6
Dind jalba domnii mele Gheorghe comisul Vilsanescu, cerind intarirea dreptatii lui si
vazind domniia mea cum ca peste sorocul da saizeci da zile care cu sfatul de obste s-au hotarit
de s-au pus la cei ce au a face apelatie si s-au instiintat i in Ora afard la too lacuitorii daobste,
au mai trecut Inca trei luni si mai mult i numitii piriti nu s-au aratat a face apelatie la
divan intr-atitta vreme ce au trecut. $i Wend domniia mea ca i cercetarea judecatii asupra
acestii pricini s-au facut cu deamaruntul i dupa pravila, am intarit hotarirea judecatii ca,
dupa cum sa coprinde mai jos, sa sa urmeze i sa stapineasca numitul Vilsanescu, cu pace.
1778, dichemvrie 6.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui ceausul za aprozi aduse la judecata pe Iane logo-
fit brat Tanase, <al> 2<-lea> vistier, cu jalba ce au dat marl! tale Gheorghe comisul Vilsanescu
asupra lui Ion i Tudor i Ion si Stoica, zicind ca au movie de stapinire in Orbeasca cea Mica,
stinjeni 370 cu un zapis al unei jupinese Ilincai ce vinde la un Tudoru, care zapis, fiinded

679
www.dacoromanica.ro
avea odatA pricinA cu alti mosneni din Orbeasca cea Mare, 1-au dat la Tudor, tatul acestui
Ion Ciuleiu, avindu-1 isprAvnicel pe acea mosie ca sA indrepteze hotarul cu acei mosneni si
acel Tudor au oprit zapisul tot prelungindu-1 din zi In zi cA-1 va da, pinA cind au murit si au
rAmas zapisul in mina nevestii lui, Neagdi, i Neaga 1-au dat Stoic Ai nepoti-sAu i acuma acel
Stoica cu ceilalti mai sus-numiti la o hotArnicie ce au fost avut lane logofatu, vechilul ptrisului,
cu dInsil si-au ales lor, parte de stinjeni 370 cu acel numit zapis, nefiind al lor. Si arAtA toate
scrisorile i cArtile de citA movie cere intr-acel hotar Orbeasca cea MicA, adicA un hrisov al
mArli sale Mtn' fericire Costandin vodA Brincoveanu cu leat 7200, prin care sA dA jumAtate
rnosiia aceasta Orleasca 1, Predii postelnic Izvoranu, aceastA jumAtate baste netAgAduitA st
de piritii acestiia, i un zapis cu leat 7215 dichemvrie 11, prin care sA vede cA un Matei fecioru
Neculii paharnicu din Brezoaia, cu sollia lui, PAuna, nepoata lui Tudor cApitanu, vinde acesti
370 stinjeni de mosie ce le iaste i kr datA dA zestre de la Tudor cApitanu, la Preda postelnicu
Izvoranu.
FatA fiind i plritii, rAspunserA cA acesti 370 stinjeni slut ai lor vinduti de jupineasa
Ilinca la Tudor pircAlabu, tatul lui Ion Ciuleiu, iar nu la Tudor cApitanu, i arAtarA zapisul
fiind scris cu leat 7206, adicA cu noA ani innaintea zapisului ce mai sus arAtAm, cu care vinde
PAuna, piin care sA vede cA jupineasa Ilinca vinde la fini-sAu Tudor, nenumindu-1 nici cdpitan,
nici alt fel, si cu aceastA pricinA cA scrie numai Tudor, fiMd i numele tatului, lu Ion Ciuleiu,
iar Tudor zic cA la acel Tudor tatul lui Ion au fost vinzarea IlincAi, iar nu la Tudor cApitanu.
Care aceasta din multe sA cunoaste cA iaste minciunA i vor sA sA inpresoare fArA dA
dreptate, Intli pentru cA acest zapis cu care vinde Ilinca iaste cu noA ani innaintea zapisului
de vinzarea PAunii la Izvorani, din care sA cunoaste cA, dupA ce au cumpArat-o Tudor cApitanu,
mosul PAunii, iar nu Tudor pircalabul, tatul lui Ion Ciuleiu, au dat-o ei dA zestre si, dupA noA
ani, vrind sA o vinzd la altii, Preda postelnicu Izvoranu au cumpArat-o ca un vecin de mosie.
Al doilea, fiindcA din scrisul si Intelegerea zapisului, de vindea jupineasa Ilinca lui Tudor
pircalabu, fiind ea jupineasA, trebuia sA scrie in zapis ca unui om prost, iar nu ca unui om
dA cinste, adecA la dumnealui i coconilor dumnealui, din care si aceasta se cunoaste fart nici
o indoialA cA vinzarea au fost la Tudor cApitanu, fiind si el boerinas. Si al treilea, cA de vom
zice cA vinzarea IlincAi au fost cu adevArat la tatul lui Ion, Tudor pircAlabu, trebuie sA zicem
cA zapisul PAunii nu last bun, nici nu iaste adevArat, fiindcA 101000-5: piritii stinjeni 370, dupe
zapisul IlincAi, nu rAmAne de unde sA sA inplineascA vinzarea PAunei acolea aldturea cu ceilaltA
mosie a pirisului, de vreme ce in zapisul PAunii scrie cA Izvoranu, ca un vecin dA mosie, au
rAscumpArat acesti stinjeni de la dinsa. Si de vom zice cum cA Tudor, tatAl lui Ion, au cumpArat
de la Ilinca, trebuie sA zicem cum cA PAuna i-au fost lui nepoatA i acest Ion Ciuleiu ti iaste
ei unchiu, fiindcA sA vede din zapisul PAunii cA o inzestreazA cu aceastA mosie si nu este
nepoatA acelui Tudor cApitanu.
De care, intrebati fiind de au vreo rudenie cu acea PAunA, rAspunsuserA cA nu au nici
o rudenie i nid ca o -tie cine iaste, din, care iarAsi sA cunoaste ca, neavind rudenie cu PAuna,
nici n-au fost dar acel Tudor tatul lui Ion, care au inzestrat pe PAuna, ci au fost Tudor cApitanu.
Si Mils! de vor zice cum cA i vinzarea PAunii, dupa cum au si zis-o, ce sA cuprinde in hrisovul
raposatului mAriii sale Costandin vodd ce mai sus arAtAm, nu are nici un temeiu, de vreme ce
acel hrisov iaste mai naintea acestui zapis al PAunii cu ani 15 si declt zapisul Ilincii cu ani
sase, din care sA cunoaste cA acesti stinjeni de movie ce slut intrati intr-acel hrisov, aratA si
o carte de judecatA a dumnealor ispravnicilor din sud Teleorman, cu leatu de acum, 1778 mai
28, prin care sA vede ca i dumnealor, dupA cercetarea ce au fAcut, cunoscind dreptatea
Ii dau acesti 370 stinjeni supt stApinire. Dupe care carte a dumnealor si dupe cercetarea ce
si noi foarte cu amAruntul am facut asupra numitelor zapise, fiindcA din toate cite mai sus
arAtAm, sA cunoaste ca Ora ce face pirisu, este adevAratl, adicA cum ca mumA-sa, avindu-1
isprAvnicel pe Tudor, tatul lui Ion Ciuleiu, i-au dat acel zapis al Ilincai ca sA-si diafendefseascA
mosiia de cAtre ceilalti vecini si el 1-au tAinuit.
dA vreme ce Ion Cluleiu cu ceilalti ai lui nu avurA nici o dovadA spre intArirea ziselor
kr, adicA cii vinzarea IlMcAi au fost la Tudor, tatul lui Ion, si nu la Tudor capitanu, mosul

680
www.dacoromanica.ro
Paunii, cu care dovada tritarindu-si zisele lor, sa arate zapisul Paunii de rau, pentru vinzarea
ce face la neamul lzvoranilor, am hotarit ca Gheorghe comisul Vilsanescul sa staptneasca acesti
trei sute saptezeci stInjeni de mosie din Orbeasca cea Mica, dupe zapisul Ilincai si al Paunei,
afara din stinjenii ce sa coprinde In hrisovul math sale rposatului Costandin voda Brincoveanu,
cu bun a pace de catre piritii acestiia. Iar cit pentru stapinire, nici ca am intrat in cercetare,
adeca de au stapinit Tudor, tatul lui Ion, sau acest Ciuleiu Ion, de vreme ce si de ar avea
stapinire iari dupa Insusi pravilele stapinirii ce mai jos se vede, nu iaste priimit, fiindca Arh. St. Buc..
Ms. nr. 7.
s-au d ovedit zapisul de furat. Iar hotartrea cea desavirsit ramble a sA face de catre innaltimea f. 35v 37.
ta.
1778, lunie 22.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Com<aneanu> sardar, Ev<do-
chim> biv vel medelnicer, Andon<le> Fotino.
2 Pentru : Orbeasca.

Veliiii boieri aratd prin anafora cd egumenut mndstirii Vdcdresti se rejudecd cu Stan logofatul
,pentru locul de pe Podu Ttrgului dd Mara" dupd o prima judecald tnaintea departamentului
al 2-lea. Divanul boierilor velili men/m:1e holdrtrect departamentului al 2-lea prin care se recunoafte 620
staptnirea lui Stan logofdlul. Domnul tntdreste. 1778
deeembrie

lo Al_ csandru Man Ipsilant voievod i gospodar.

Dind jalba domnii mele Stan logofatu, cerind Intarire dreptatii lui i vazind domniia
mea cl peste sorocu de 60 de zile ce cu sfat de opste s-au pus la cei ce au sa faca apelatie
ln urala hotaririi dumnealor boiariloru, au mai trecut la 10 luni i egumenu nu s-au aratat in
urma cu jalba la divan, si vazind si cercetarea dumnealoru boiarilor ca arata bune dovezi
la mina lui Stan logofatu si stapinire de atita stand de ani, am Intarit dar si domniia mea
sa stilpineasca ca pace nesuparatu de chirie.
1778, dlehemyrie 6.

Prealnnaltate doamne,
Neodihnindu-se cuviosul egumen al sfintii manastiri Vacaresti pa cercetarea ce au Mut
dumnealor boiarii judecatori ot <al> 2 <-lea> departament, au facut apelatie la divan si ni sa
porunceste de catre mariia ta ca sa cercetam i noi jalba egumenului. Caruia cerindu-i
dovada cum cd au stapinit manastirea vreodata acel locu si au luat chirie, nici o dovada n-au
putut sa ne arate, fiind numai tot acel hrisov al raposatului 'Tiara sale domnu, ctitor, iar Stan
logofatu, inpotriva cererii egurnenului osebit de sineturile ce au aratat la judecata departa-
mentului care sint In urma hrisoavelor manastirii, adica zapise cu care In trei rInduri s-au
vindut acel Mc, esind la trei miini si egumenu tot de fata aici fiind si acestea vazindu-le, au
tacutu. j osebit si de dovada mahalagiilor vechi de acolo, ne mai aduse si o marturie de la om
ce au slujit multa vreme la Insusi mnastirea Vdcaresti in vremea celoru de mai nainte egumeni
anume, Albul logofat ce iaste acum epitropu manastirii Domnitii Bdlasa, cum si alta mrturie
vrednica credintii anume, Neacsul Pitisteanu biv logof at za visterie, ce iaste orinduit de mariia
ta Intre boiarii epitropi obtil, i arata numitul Albul logoft, ca mandstirea Vacaresti au fost
avut si alte mosii cu sate i cu tigani da ale boiarilor Costache i de ale Blacenilor, carii pri-
begind din tall le dedese mariia sa raposatu domnu, ctitorul, la mnastire, cu hrisoave dom-
nesti cum s-au Intimplat i acest locu, iar dupa ce au venit numitii boiari la patriia-si, cistigInd
iertarea ce s-au dat la top de opste, si-au luat i toate moiile, satele i tiganii Intru a lor
stpinire de la manastire innapoi. Asemenea i pentru acest loc zice numitu, omul manastirii,
c intre cartile si scrisorile mandstirii vedea i hrisovu de casele cu locu lui Stan capitan Opinca
ti Intrebind pa raposatu egumen Iona unde grit aceste case cu locu, Ii raspundea ca sint ne-
micuri. Vedem i jalba ce au dat egumenu de acum catre manila ta ea Insusi scrie cum ca

681

www.dacoromanica.ro
 nici cuviosiia sa de chid egumeneste, care shit atitea ani, si au stiut de aceastA casA, si locu
n-au cAutat nicicum a lua chirie, ziclnd cA pentru hatiru i pentru oarescare slujbA n-au cdutat.
Care cu aceasta ce zice, cA au tAcut pentru hattru i n-au cAutat Intr-atItea ani, Insusi cade
din cerirea sa, mAcar i dreptate de ar fi avut mAnAstirea, cu eft mai vIrtos cA nici alp egumeni
mai dinnainte n-au stApinit niciodatA, nici au luat chirie.
Deci, dupA cercetarea ce am f Acut noi, neavInd egumenii nici o dreptate peste 50 de ani
a face cerirea aceasta, care iaste i Inpotriva pravililor si a obiceiului pAmIntului, gAsim en
cale sA fie apArat numitul Stan logofAtu i sA stApIneascA locu cu bunA pace.
1777, diehemvrle 28.
PanA Filipescu vel vornic, Stefan Plrscoveanu vel vornic, vel logofat, Scarlat
vel logofat, vel clucer.
PrealnnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, vAtafu de copii dA divan aduse la judecatA pA cuviosu
arhimandrit chir Ghermano egumen ot mAnAstirea VAcAresti, phis lui Stan sArariul, zicind
cA f Ara dreptate stApineste un locu du pA Podu TIrgului da. AfarA ce au fost al unui Stan
cApitan OpincA, care acest Stan OpincA In ceilaltA rAzmiritd fugind din pamintu lui, peste Olt
la nemti, rAmiind locu pA seama domnii, rAposatu mAriia sa Nicolae vodA 1-au dat danie sfintei
mAnAstiri, arAtInd i hrisovu mArii sale cu leat 7233 noemvrie 4, de shit ani 52.
FatA fiind si Stan sArariul, arAtA un zapis de vinzarea acei case, cu leat 1768 fevruarie 29,
al Savii logofAtu ce au murit, carele vinde acea casA la un popd Ion, arAtA i alt zapis cu
leat 1768 martie 1, iar al acelui Savii logofAt si cu soacrA sa Anastasiia scriind cum cA avind
acel loc dat de zestre i f Acind case, le-au vindut la popa Ion, care acel popA Ion le-au vIndut
si el la un Barbul stegaru. Mai arAtA fi alt zapis cu leat 1768 martie 9, In care sA coprinde
cum cA Barbul stegaru InpreunA cu fAmeia lui au vindut acea casA numitului Stan sArariul,
cel phit, aratind In zapisul vInzArii cum cA locu iaste al mAnAstirii SfIntului Pantelimon.
Deci, vrind judecata ca sA dAscopere adevAru de starea i stApInirea locului acestuia, am
f Acut cercetare prin vechi mahalagli i s-au dovedit cA locul unui Gheorghie vAtafu de ctrciurnari
ce 1-au avut pA lingA fata Podului Tirgu dA AfarA, care acel locu acum iaste al mAndsti-
rii Sfintului Panteleimon, iaste mai putin cleat locu acelui Stan OpincA capitan, ce-I cere
acum numitul egumen, dar am intrat in cercetarea stAptnirii dA au luat egumenu chirie du
pA locul lui Stan OpincA, de and iaste egumen la numita mAnAstire, i Insusi rAspunse cA.
nici cuviosiia sa n-au luat, nici proiegumenu ce au lost mai naintea cuviosli sale, IncA nu au
luat chirie du pA acest locu. Din care aceasta, adicA cA nu au luat nicidecum chide egume-
nii ot mAnAstirea VficAresti du pd locu acesta, dupA cum s-au dovedit, sA cunoaste cA locu
acesta au rAmas iarAsi slobod lui Stan OpincA, fiindcA dupA ce s-au fAcut pacea si au ertat
preaputernica InpArAtie pre top ce s-au aflat atunci In vinA, i, dindu-li-sA tuturor ertA-
ciune, 11 s-au dat moiile i cAminurile loru Intru stApInire cum si acest Stan cdpitanu urmind
si viindu-i feciorii lui la urma lui, de aceia nu s-au supArat a da chiHe la mAnAstire, dupA
cum Insusi egumenu mAnAstirii <zise>, cA chirie nu au luat. De care, histiintAm mArii tale,
Arb. Ct. Buc.,
Ms. nr. 7, ca sA sA facA hotArirea de cAtre InnAltimea ta.
1. 42 v.-43 V. 1777, octomvrie 24.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin CocorAscu sArdar, Ev<do-
chim> medelnicer, Hagi biv vel sluger, Andoni Fot<ino>.

Carte domneascd prin care se stabilesc mdsurile necesare spre a se evita pagubele provocate de
621 morile de la Brezoaia (jud. DImbovila) proprielatea vornicului Badea $tirbei. Domnul porunceste
biv vdtafului de divan boierul lidducanul sd meargd la fafa locului i sd stea mumbasir" la exe-
cutarea mdsurilor In prezenfa ispravnicului, care In caz de neexecutare Intocmai va tmplini din casa
1778
decembrie lui.
7
Zemli Vlahiscoiu. De vreme ce peste Intiia cercetare ce din porunca domnii male au fAcut orIn-
duitii boieri la fata locului de starea morilor dumnealui vornicului Badea Stirbeiu ce le are

682

www.dacoromanica.ro
la Brezoia sud Dimbovita si de pagubile vecinilor ce sint cu moiile acolo in preajmA, vrind
domniia mea ca sA ne IndAstulAm si sA aflam adevArul, intr-adinsu sA aduserA de fatd Innaintea
domnii mele spre cercetare acesti patru morari care mai jos sA numesc care si ei la aceiasi
cercetare a boerilor au fost In fata locului anume, Stan, Dragomir, Gheorghe i Radu moraru
ce zise 1nsui acest Radu, cum cA este morar i acum la morile vornicului si cum cA insusi au
fficut aceste mon i Intreblndu-1 domniia m<ea>, atit pe dinsul, cit i pe ceilalti, spuserii cA
pinA a nu sA face aceste mori, nu avea vecinii nici o pagubA la mosiile lor. Si iar cu graiu
lor marturisirA i ziserA CA dui:a fAcutu morilor In urmA au rupt Dimbovita din josul morilor
lui lordache Brailoiu i sA toarna o parte de apa din DimbovitA i sA rAvarsA peste moiile
vecinilor, cum si de morile zisului BrAiloiu iarii acest Radu moraru Inpreuna cu ceilalti, spuserii
ca dupa facerea morilor vornicului, acele mori in urma s-au namolit.
Deci, cerind domniia m< ea> de la dinsii sa arate socotinta lor ca in ce chip s-ar putea
lntocmi si a sa Indrepta, si ziserA ca de vreme ca Manolache clucer Bujoreanu are mori din
josul morilor dumnealui vornicului i fiindca este sa le prefacA, sa sa scoboare mai WU morile
Bujoreanului, apoi sa sA scoboare i morile vornicului ca sa ramtie si o moan i alta la masura
c e sa cuvine i sa faca i sterpul de la morile vornicului pre obiceiu, mai late, pentru ca sa
aiba unde sii rasufle apa i sa le scoboara zagasurile mai jos, legindu-le dupa starea vadurilor
si a masurii ce sii cade i sA astupe bine acolo unde au rupt DImbovita, ca sii sA poatA spala
matca girlii. Si intr-acestasi chip facind, vor tinea mori si va lipsi i pagubile vecinilor, asij-
derea i o rupturi ce este din susul morilor Brailoiului, sa sa astupe i aceia.
Drept aceia, spre a sa indrepta si a lipsi de a sa face pagubile vecinilor celor cu mosiile,
am hotirit domniia m<ea > si am poruncit ca sa sa urmeze dupa cum dinnaintea domnii mele
s-au adeverit i dAm volnicie cu aceasta porunca a domnii mete boeriului domnii mete RAdu-
canul biv vAtaf de divan, sa mearga in fata locului i sd stea mumbasiru atit asupra clucerului
Manolache Bujoreanu, ca sA-si scoboare moara i zagasul, cit i asupra omului ce-1 va orindui
vornicul .vechil, ca sA tae i sa scoboare i dumnealui moara i zagasul dupd starea vadului,
precum vor mita acesti numiti morari, fiind si ei dinpreunA acolo fata, astupind i ruptura din
josul morii BrAiloiului cu oameni i cu toatA cheltuiala dumnealui vornicului. Asijderea si ruptura
din susul morii BrAiloiului sa o astupe vecinii cei cu inoii1e l cu morile ce sint din sus si .
asa sA sA sAvirsasca treaba la toate pA dAplin dupd cum sa coprinde mai sus, nelisind nici un
cusur, ferindu-sa de vreun hatir sau voe-vegheata, cii de nu va face dresul cum trebue, de a
nu sA mai face In urrnii striciciune, si nu va urma dupA cum innaintea domnii mele s-au ho-
tarn, sA stie a nu numai morarii sa vor pedepsi cu tirgul i cu ocna, ci i insusi mumbasirul
va cAdea In urgiia domnii mele. Si de vreme cii este trebuintA ca la aceastA treabA sa fie si
unul din ispravnicii acelui judet ca sii savirsascA treaba, poruncim domniia m<ea > dumitale
biv vel sluger Ioane CaramalAule, ispravnice al Dirnbovitii, sA te scoli sd mergi acolo In fata
locului i sA stai dinpreunA cu mumbasirul de a savirsi aceasta treabA, urmind Intocmai dupa
cum sa coprinde mai sus, pentru ca nesilindu-te de a ispravi aceastA poruncA a domnii mele
pentru aceastd treaba ce sA face atita stricAciune vecinilor ce au mosii pinprejur, sd tii ca
neurmind poruncii i neispravind treaba i intimplindu-sA iarAsi vreo pagubd la mosiile vecinilor, Arh. St Buc..
si tii cA toatA paguba aceia ce sA va Intimpla, sA va Inplini din sasa-ti. I i. saam receh gos- f.M. nr. 8.
55v 66.
podstvo mi.
1778, deehemyrle 7.

Carte domneascd prin care .se porunceste ispravnicilor judefului Arges so cerceteze 0 sii tmplineascd
pagubele pricinuite lui Gheorghe Balold prOdat de Badea cu 1ovar4ii lui In vremea rozmerijei.
622
1778
DumneavoastrA ispravnicilor ot sud Arges, sAndtate I VA facem In stire pentru Badea dintr-acel deeembrie
judet, carele fiind hotArit cu divan ca sA InplineascA toata paguba lui Gheorghe BalotA ce 7
I-au pradat la vremea razmiritii cu alti tovarAsi, hoteste, iar nu din pornire ostAsascA, si el

683

www.dacoromanica.ro
 sa-si caute cu acei tovarasi, caruia 1 s-au fost dat si cartea domnii male Inca de la leat 1775
dichemvrie, cu porunca catre ispravnici Ca, gAsind pe acei tovarAsi ai lui, st-i infAtiseze cu
dinsul i prin judecata Mind cercetare, sa-i fact inplinire si lui de la dinsii. Asijderea jaluin-
du-sA cum ca cele ce i s-au vindut spre inplinirea banilor lui Balota s-au dat fail de pret,
care si pentru aceia s-au poruncit ispravnicilor ca sa cerceteze de i s-au facut vreo paguba
Ii nedreptate la pretuire, sa ne instiinteze, acum veni cu jalba cAtre domniia m<ea> aratind
01 au mersu la ispravnici cu porunca domnii mele i nici o indreptare nu i s-au Mut.
Pentru care, lath va poruncim, de nu i s-au facut nici un fel de cercetare de ispravnicii
de atunci dupa porunca ce are la mind, sA aduceti dumneavoastrA pe acei ce-i va arAta numitu
Badea si dupa cum sA coprinde in cartea domnii mele sa urmati i ce va fi de inplinit sa
Aril. St. Bun.. inpliniti, cum si pentru lucrurile lui care sA jalueste ca I s-au dat fart de pret, iarAsi sa cerce-
Ms. nr. 8.
I'. Mi. tati dumneavoastrA de i s-au facut vreo adichie. Iar fiind pricina intr-alt chip, s ne Instiinkaki.
1778, diehemvrle 7.

Velifii boieri aratd prin anafora c diaconul Gheorghe Merisanu, chews Int Athanasie Chirut
623 din Ttrgoviste pentru o datorie a acestuia cdtre Petcul brasovean, se holdthste s-o pldteascd, urmtnd.
ca el sci se judece cu Chirul. Domnul tntdreste.
1778
deeembrie
10 lo Alexandru loan Ipsilant voievod.
NtArim i domniia mea ca, de la Gheorghe diiaconu Merisanu, sa sh inplineasca banift
dupa zapisul lui si in urma va da jalba asupra Chirului i va cAuta I diiaconu ce va avea cu
Chirul.
1778, dieheemvrie 10.

Preainnaltate doamne,
Ceausu de aprozi au adus la judecatA Innaintea noastrA ph Gheorghe diiaconu Merisanu,
zicind numitu ceaus ca Athanasie Chirul tirgovisteanu fiind dator lui Petcut brasoveanu taleri
290 bani 90 dupA socoteala ce i-au Minas, care pentru acesti bani dindu-sh acest Chirul inchisorii
ji neplatindu-si datoriia i fiindca Petcut iaste si el datoru la alte parti, pentru care datorie
a lui Petcut s-au i hotArit dA mAriia sa vocIA ca sA sh vinza din avutul lui sh plAteasca dator-
nicilor, dar avind si el a lua acesti taleri 291, 90 de la acest Chirul, la trecuta lunh lui iunie
31, leat 1778, prin anafora am instiintat marl! sale lui vodA cA de vreme ce nu-si plateste
datoriia i sa dA inchisorii pentru ca sh pAgubeasca ph numitul Petcut, cu luminata porunca
mArii sale lui vodh sa I sh vinzA avutul Chirului i sa plateasca acesti bani lui Petcut, si s-au
IntArit aceastA anafora i cu luminata pecetea marii sale lui vodA, poruncind zapciului ca prin
marafetul starostii de negutatori sa sa vinzA din avutul lui si sa Inplineasca banii. i fiindca
avutul acestui Chirul nu iaste aid In Bucuresti, ci in sud Dimbovita, la trecuta Iunh lui iuli
21, cu deosebith porunch l cu mumbasiru Manole aprod ceausasc, porunceste manila sa vocla.
dumnealor ispravnicilor judetului ca sa sa vinza avutul ce-1 are Chirul, miscatoare i nemisch-
toare, i sA inplineasca banii datorii lui Petcut dupa mai sus-numita anafora, si mai sus-numitult
Gheorghie diiaconu nu au ingaduit sh mearga cu acea carte numitu mumbasiru spre shvIrsirea
poruncii ca sAl sA vinza avutul Chirului, ci insusi de a lui bunA voe au dat zapisu la mina
ceasului de aprozi si au luat in chezAsie pa Chirul pentru acesti bani cu soroc 30 zile, ca nein-
plinind Chirul banii la acest soroc, sa-i plAteasca el. Care zapisu, sa vhzu si de noi scris de
la avgust 1 leat 78, intru care scrie chiar asa ca cla diiaconu Gheorghe Merisanu acest zapis
la mina ceausului de aprozi, cum ca au luat pa Tanase tIrgovisteanu de la inchisoare pentru
talerl 290, ca neinplinind Tanase acesti bani pita in 30 zile, sii alba a-i inplini el, ca asa s-au
legat cu zapisul lui. Intrebindu-sa i Gheorghe dliaconu ce rAspunde, zapisul i chezasiia nu
si-au tAgaduit-o, numal zise cA s-au insalat si au dat acest zapisu.

684

www.dacoromanica.ro
 Ci, cla vreme ea zapisul de casiia1 lui iaste netagaduit, mai virtos ca dupa luminat
porunca mai% sale lui vodii n-au Ingaduit pa zapciu a face inplinire poruncii, ci s-au pus el
cheza i platnic prin zapisul lui, sa plateasca, hotarim, Gheorghe diiaconu Merisanu sa pla- Arh. St BUO.
Ms nr. 7,
teasel, si el ce va avea ii va cauta cu Chirul. Aceasta scriem. f. 43v 40.
1778, noemvrle 23.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Para vel vornic, Badea Stirbei vornic, vel vomit.;
Manolache Brincoveanu vel logof At, Scarlat Grecianu vel logofat, vel clucer.
1 Pentru : chezasia.

Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd Mitropolia revendicd un figan al ei fugit $i cununal In
figdnia postelnicelului Stefan Macovei dirt Chiojd (jud. Saac ) propuntnd th fie adu$i amlndoi
figanii la Mitropolie, postelnicelului sd i se dea In schimb altd figancd. Domnul tntdrefte. 624
1778
deeembrie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu i gospodar zemli Vlahiscolu. 11

Dupe cum sa coprinde mai jos, dam volnicie slugii domnii nide ... 1 armalll, sA mearga
0, cu marafetul ispravnicilor judetului, sa-I apuce ca sa-i dea pe tigan cu tiganca In mina
si, luindu-i inpreund i cu numitu Macovei, sA-i aduca aid. Asijderea sa vie si numitu Stefan
postelnicu ca sa sa asaze pentru schimbu.
1778, diebemvrie 11.

Prealnnaltate doamne
Cu smerita noastra anafora facem stire marii tale ca sfinta Mitropolie avind un tigan
anume Tudor, s-au Incirdosit cu o tiganca a dumnealui Stefan postelnicel Macoveiu din sud
Saac, pe care 1-au i cununat dumnealui cu acea tiganca si, trimetindu noi omul nostru sa aduca
pa tigan, 1-au i adus i, tiindu-1 aici citava vreme, au fugit iarasi la acea tiganca si acum sa
afla In tiganiia dumnealui la satul Chiojdul sud Saac.
R ugam pe manna ta sa fie luminata porunca marii tale ca, inpreuna cu omul nostru
sa mearga i om domnescu la numitul postelnicel sA-1 apuce cu strinsoare, ca sa-i faca zapt
pe tigan si pe tiganca In mina mumbasirului, sa-i aduca aid la Mitropolie, i sa fie luminata
porunca marii tale sa vie si numitul postelnicel ca, od schimbu sa priimeasca sa-i dea sfinta
Mitropolie alta tiganca, sau cum ne vom putea invoi cu dumnealui, sa izbraneasca la un fel,
a nu raminea sfinta Mitropolie in paguba de tigan. Si anii madi tale de la domnul Dumnezeu, Arh. St Bur
rugam sa fie multi si fericiti. Ms. nr. 7,
f. 39v
1778, diehemvie 11.
Al marii tale rugator catre Dumnezeu fierbinte i smerit parinte sufletesc, Grigo-
rie al Ungrovlahii.
1 Omisiune.

Domnul poruncefle starostelui de negustori sd vindd la mezat via fi vinul lui Petcuf brapveanul care
condamnat pentru datorii nu $i le-a achilat deft i se acordase un soroc de plaid.
625
1778
Pentru datoriile ce au a lua de la Petcut brasoveanul datornicii, alit camarasu Chircl, cit si deeembrie
Dumitru Cascamba, s-au fost hotarit de catre domniia mea cu divan, Inca de la leat 1777, 14
ca sa sa vinza cu mezat, atit viile, dt si vinurile lui spre inplinirea banilor datorii lui i cu
hotarlre de judecata Intarita si de domniia mea si in urma acestor hotariri, dupl jalba de rugl-
ciure i prinsoarea ce au datu ca sa nu i sa vinza viia, ci sa mai aibi pasuiala cu soroc si

685
www.dacoromanica.ro
 sa va sili In tot chipu de va plati aceast datorie, i dupa ingaduiala ce i s-au datu de atunci
pina acum, nici un felu (IA silinta de a sa plati de acesti datornici, n-au facutu. .

Pentru care, fiindca acum datornicii iari cu jalb cer dreptul lor, vazlndu nesilinta
si gindul cc are a nu plan, iata poruncim domnila mea, starostea da negutatori, dup hotaririle
domnii mele ce slut in scris date Inca mai dinnainte, sa urmezi far' de a nu mai astepta alta
porunc i sa vinzi cu mezat atit viia ce are numitu Petcut, cit i vinu ce au facut estimp
Arh. ht. Buc., in viile lui, spre a sa inplini banii datornicilor prin orinduitii zapcii si celui ce va cum/N-4a 1
MK- P. 8, sa va da cartea domnii mele de stapinire. Tolico pisah gospodstvo mi.
1778, diehenwrle 14.

Departamentul al 2-lea ara1 6 prin anafora cd Ilinca, solia lui Stancu meirgelarul, a cerut sell(
626 reiscumpere via de la Valea Gardului (jud. Saac), cumpdratti de Chiriac lipicanul la mezat. Judecala
constald cd dupa pravile, pirisa nu are dreptate fi i se respinge cererea, tnldrind shiptnirea cumpard-
lorului. Domnul intdreste.
1778
decembrie
15
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Dind jalba domnii mele Chiriiacu liptcanu, cerind Intarire dreptatii lui, i vazind domniia
mea ca peste 60 de zile sorocu ce cu sfat de obste al divanului iaste orInduit la top cei ce au
a face apelatii, care soroc s-au tnstiintat la toata tara, au mai trecut Inca 50 de zile i ceilalt
parte nu s-au aratat a face apelatie cum si de la zapciu cel rinduit ne adeverim si au f ost
tot aid de fata, am intarit dar hotarirea judecatii, ca, dupa cum scrie mai jos, sA aiba a stapini
Chiriiacu cu buna pace.
1778, dlehemvrie 15.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, vatafu da paharnicei aduse la judecata pa Stancul
margelarul, vechil sotii lui, Ilincai, cu jalba ce au dat marii tale asupra lui Chiriiacu liptcanu,
zicind cd dupa moartea barbatului ei dintii, avind ale ei 16 pogoane de vie la sud Saac pa
Valea Gardului i neputind sd le lucreze, le-au fost dat pina la o vreme asupra lui Anastasie
Iconomu, iar de la o vreme, fiindca sa Meuse multa cheltuiala a lucrului, i le-au vindut
tiind In seama toate acele cheltuieli, peste care fiindca sa facea sa-i mai dea raposatul Inca
taleri 150, nu i-au dat bani, ci i-au dat zapis ca sa-i dea dobinda pa tot anul la acesti taleri
150, taleri 30, care si acel zapis 1-au rapus.
Deci, cerea ca sa-si intoarca vinzarea cu acest cuvint, caci n-au luat acei taleri 150, In
vreme cind i viia au esit prin vinzare cu mezat la mina numitului Chiriiacu, cumparind el
dupa moartea raposatului Anastase.
Pala fiind i numitul Chiriiacu, raspunse ca el de la mezat prin Hristea starostea de
negutatori i alti negutatori au cumparat aceasta vie si arata toate scrisorile de stapinirea
acestoru vii, insa un zapis de vinzarea acestoru vii la mina raposatului Anastasie Iconomu cu
leat 1769 martie 15 supt Insusi iscalitura i pecetea pIrIii cu multe vrednice de credinta mar-
turii. Din care sa cunoaste fiind Incredintat cu atitea marturii, ca nu mai poate de a-si
tagadui vinzarea dupa cum si nici tagadueste alt zapis al Hristii starostii de negutatori ce
au fost atunci Inpreuna i cu alt1 negutatori, cu leat 1773 iunie 25, prin care sa vede ca, de
la mezatu ce s-au facut ramaselel raposatului Anastase din porunca divanului de atunci, s-au
vIndut i aceste vii numitului Chiriiacu liptcanu, i o carte de judecata a departamentului din
zilile rusilor, cu leat 1772 noemvrie 27, prin care a vede ca iarasi, Mind pirlsu aceasta
fara da cale cerere, nu i sa da nici o dreptate la intoarcerea vinzarii, numai, ca de va dovedi
ca n-au luat ace i taleri 150, sa-i ia cu dobinda loru din vie. Care aceasta hotarire fiind Inpotriva
pravililor, adica de a-si lua pIrisu acei taleri 150 din vie cu dobinda loru, dupa ce au esit 0
la divan, precum in deosebita cartea divanului tot de la acest leat,din 20, sa vede, s-au
stramutatu hotarindu-sa dupa dreptate ca, de va dovedi ca n-au luat acei taleri 150, sa-i ia din

686

www.dacoromanica.ro
periusiia lui Anastase, adicA de la clironomii lui Anastase, iar nu de la Chiriiac, ce de la
mezat au cumpArat cu bunA cumpArAtoare i priimitA de tot chipu de pravili i nestrAmutatl
nici Intr-un chip, fiind cumpArAtoarea de la mezat, Inpotriva cAruia cumprAtori, nici cu
cuvint de protimisis nu are, nu are protimisis dup5 pravili, mai virtos fiind i peste atitea ani.
Ci dar, urmind de noi dreptAtii ce sA cuvine i porunciloru pravilii, nu am priimit cererea
plrisii de a-si intoarce vinzarea, care de a ei bunA voe au fAcut dup cum sit adevereazA prin
zapisul ei ce mai sus arAtAin prin mina lui Anastase, si a Intoarce vinzarea mezatului, care
nici intr-un chip nu sA poate strAmuta cu nici un fel de cuvint de Indreptare, nici am priimit
de a-si cere acei taleri 150 de la Chiriiacu, fiind si aceasta In pravila pravililor ce poruncescu
ca vinzarea sA nu sA strice pentru banii ce mai rAmine datoru cumpArAtoru, ci sA si-i ia yin-
zAtorul cu dobinda loru de la cumprAtoru care rAmine datoru, fiind ramas datoru la aceastA
cumpArAtoare, Anastase, iar nu Chirilacu, nici viia ce cu bunA vinzare s-au vtndut la Chiriiacu.
Drept aceia, am hotArlt ca Chiriiacu liptcanu, ca un curnparAtoru de la mezat, sd-si stit-
pineascA \dile acestea dupA zapisile cumpArAtoare i cArtile ce mai sus arAtAm, cu bunA pace
de cAtre plrla Ilinca, i Ilinca, pentru taleri 150 ce zice cA nu i-au luat de la rAposatu Anas- Arh. St. Buc.,
tase, sA-si caute cu clironomii lui i dovedindu-i cS cu adevrat nu i-au luat, sA si-i ia cu f.M. 41,
nr. 7.
40.
dobinda loru dupA pravili.

O yap ecyopaarhq 67repOimv nor. 'Sing(?) ek riv To5 xriw.ccroq xx.rcx6oXilv 1./.6voug Tdxou;
81)8ocni, [Ay aveauov.evlg Tijq rrpciaccoc, cbg etc 6Lf3),Lov xO-ov 'ray Baaat.x&v, TETXoc 3-ov
cpaiveTaL2.

Jar hotArirea rAmine la InnAltimea ta.

1777, avgust 22.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Com<neanu> sArdar,
Alecs<andru> Grecianu, Ev<dochim> medelnicer, Andonie Fot<ino>.
1 Corect : rimaselor.
a AdicA CumparAtorul rAmas dator cu un rest din pret la primirea bunului datoreazA
numai dobinzi, fArA sA se rezilieze vinzarea, precum se aratA In Cartea a XXIX-a a Basilicalelor,
tItlul VII .

Carte domneascd prin care ispravnicii din jud. Ialomila sint invitafi s cerceteze plIngerea vel
logogtului Manokiche BrIncoveanu Impotriva sdtenilor de pe mosia sa Tamburesti acuzaii cd
,,au slat cu Impotrivire a-ai da obiceiul peimIntului" si au beitut pe ortnduitul isprvnicel In multe
rInduri". Cartea se trimite cu mumbasir care va asista la executarea poruncii domnesti si va referi
627
1778
.asupra faptelor.
deeembrle
15
Zemli Vlahiscoiu. Dumneavoastra ispravnicilor ot sud Ialomita sdnAtate I VA facem In tire
c iarAsi ne arAtA dumnealui cinstit i credincios boierul domnii mek, Manolache Brincoveanul vel
logofat, cum CA sAtenii ce sA aflA sAzAtori pe mosiia dumnealui, TAmburestii dintr-acel judet,
nu numai cA au stAtut cu Inpotrivire a-gi da obiceiul pmtntului, ci au sArit dA au bAtut
pe orinduitul isprAvnicel in multe rinduri. De care, vi s-au trimis In doaoA rinduri poruncile
domnii rude ca 55-i aduceti fatA Innaintea dumneavoastrA 55 cercetati 5i, de va fi cu adevArat,
s5 le facet" cercetare dupA vina lor, fAcind i inplinire de paguba ce va fi fAcut, 5i la aceasta
nici o urmare nu ati fAcut. Dupa care neurmare Mei ei nu au fAcut pArAsire, ci acum trime-
tindu-5i pe omul dumnealui acolo de au pus vinuri pe la citrciumi, iar pircAlabul i cu sAtenii
din TAmburesti aflindu-se acolo la o circiumA far' dA a nu le zice omul dumnealui nimic, au
nAvAlit la dinsul si I-au luatu de par i cu ciomagile 1-au bAtut pinA au sArit oamenii du-
pinprejur dS 1-au scos din miinile lor i, trimetind capitanu dd la Stelnica ca sA-i prinzA, ei

687
www.dacoromanica.ro
 au dosit. Yri urin, peste cinci zile prinzindu-i, au cercetat pricina i gasindu-i vinovati, nick
o certare nu le-au facut, fr da numai le-au luat numele in scris i i-au slobozit.
Pentru care, iata ca intr-adinsu s trimise mumbasir pe sluga domnii mete... 1 ca prin
marafetul dumneavoastra sa mearga si pa toti car-i va arata omul dumnealui ea au sarit
cid 1-au batutu, sd-i ia sa-i aduca innaintea dumneavoastra, fiind fata si capitanu i cereetind
pricina cu arnruntul prin oamenii ce s va fi intimplat fata acolo la gilceava, da-1 va fi btut
cu adevarat i sint acest fel de oameni rai, acolea dinnaintea dumneavoastra sa le facet" certare-
cu batae dup vina lor, facindu-i a s supune 5i a sii parasi de fapte ca acestea cum si de orice
paguba va arata cd au fcut la mosie, dupa cercetarea dumneavoastra mumbasiru sa faca
inplinire da la dinsii.
Iar fiind pricina intr-alt chip si nu sa va odihni vreo parte, in scris cu cercetarea ce-
A Th. St' Dm' le yeti face, sa-i dati in mina mumbasirului si-i aduca aici la divan, si eine va raminea, va
ms. nr.
I. 57 V. plati treapadul i cheltuiala. Tolico pisah gospodstvo mi.
1778, dlehemvrie 15.
1 Loc alb.

Mitropolitul forii si velifii boieri arald prin anafora cO Preda Prejbeanu biv vel paharnic care
628 Masai, vdduva serdarului Toma Masud, plata unei datorii a sofului ei. Divanul menfine hold-
rlrea departamentului al 2-lea rdmintnd ca serddreasa Bdlasa sd tmplineascd plrtsului datoria. Domnut
intdreste.
1778
decembrie
16 Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospod zernli Vlahiscoiu.
De vreme ce dupil cercetarea preasfintii sale printelui mitropolitului si a dumnealor
boerilor, au ramas acesti bani in casa sardarului Tomii Ratescul, a caruia clironom iaste sotiia
sa, cu care infatisindu-sa si innaintea domnii mele, asemenea s-au cunoscut a dumnealui pa-
harnicu are dreptate a lua acesti bani, neavind sardareasa alte temeiuri i raspunsuri vrednice,.
decit cele mai jos-aratate, far' de numai cerea pe paharnicul la jurmint, care acest juramint
necazlndu-sa pahar<niculub, dupe adeverintile ce arata mai jos, am intarit hotrirea parintelui
mitropolitului si a dumnealor boerilor, i zapciul sa urmeze spre inplinire.
1778, dichemvrie 16.
Procit vel logofat.
PreainnAltate doamne,
Din luminat poruncA innAltimii tale, viitafu de aprozi au adus la judecat innaintea
noastrA pe dumnealui Preda Prejbeanu, biv vel paharnic, carele, cu jalba ce au dat Innaltimil
tale, cerc de la dumneaei Masa sArdAreasa a raposatului sArdar Tomii RAtescului taleri 700,
dupe orinduiala ce i s-au f Acut la leat 1770, care pentru acesti bani are si anafora intAritA cu
luminatA pecetea mArii tale, si nu-i plAteste. Si fiincicd numita sArdAreasA sA aflA aid, ni sil
porunceste de lnnAltimea ta ca sA cercetAm intli hotArlrea ce este fAcutA din divan de InnAl-
timea ta asupra acestii pricini i In scris alegincl sA Indreptdm i cu anafora sA Instiintrun
mArii tale si pc amindoaA pArtile aduclndu-i zapciu i innaintea noastrA, am citit lntli anafcraoa
dumnealor boerilor judecAtori ot <al> 2<-lea> departament ce este IntAritA si cu luminatA pecetea
InnAltimii tale de la leat 1776 lune 29, si hotArAste InnAltimea ta ca zapciu cel orinduit sA
facA acesti bani inplinire de la sArdAreasa Masa RAteasca, iar de nu este sArdAreasa odihnitA,
sA iasA si la divan Innaintea InnAltimii tale. Si In urmA fficindu-si sArdAreasa vechil pe medelni-
cern Iordache Neculescul, ginerile dumisale, s-au judecat paharnicul Prejbeanu i la divanul
innAltimii tale si sA vede cA scrie In prahtica ,cA pentru acesti taleri 700 ce-i cere paharnicul
Prejbeanu de la casa rAposatului sArdarului Tomii RAtescului, din orinduiala ce i s-au fAcut
la leat 1770 la judetul Argesului, fiind sArdaru Toma RAtescu ispravnic, au rAspuns vechilul
cA nu i-au luat sArdarul RAtescul acesti bani din judet si au arAtat cA sArdarul au avut sames
pe acea vreme pe vistierul Radu Budisteanu I pe Mircea logof Atu.

688
www.dacoromanica.ro
 Deci, acum de fatA fiind innaintea noastra, s-au intrebat vistierul Radu Budisteanu ca
s dea seama pentru acesti bani de i-au luat sArdarul RAtescul din judet, sau dA nu i-au luat,
zise cA nicidecum nu stie, nici sames sardarului RAtescului nu i-au fost, care la aceasta, nici
sArdAreasa Balasa Rateasca n-au tagaduit. i ne arata sArdareasa o carte cu leatul 1770 maiu
3, intru care sA vede iscAlit rAposatu vistier TAnase si paharnicu Preda Prejbeanu si amindoi
scriu rAposatului sArdar Tomii RAtescului, cum cA pentru vitele ce s-au dat la acea vreme la
slugerie, i s-au fAcut orinduialA de taleri 700 sA-i ia de la dumnealui sardarul din banii ce este
dator visterii din oerit i zaherea i sA roagA ca sA-i trimitA mai in grabA, cA destulA vreme au
avut de a-si inplini rAmasita. Inpotriva acestii cArti, ne arAtA paharnicu Prejbeanu patru foi,
insA doaA cu leat 1770 fevruarie 28, iscAlite amindoaa de sAtraru Toma, una pentru socoteala
oeritului si alta pentru socoteala zaherelilor de fin i de orz, ce au fost pe acea vreme, i sA
vede ca din foaia ocritului sA aratA cA rArnine asupra satrarului Tomii taleri 335, 22 bani,
afara din simbriile slujbasilor i afara din taleri 407, 60 bani ce aratA ca este ramasita In
judete i taleri 453, 100 bani rAmine iarAsi asupri-i din socoteala zaherelilor de mai sus-arAtate,
afara din taleri 500 ce aratA ca si-au oprit simbriia si afarA din banii ce au aratat la satele
fugite ce nu sA luase pinA la acea vreme. Asijderea sA mai vede ca rArnin tot asupra satrarului
Tomii iarasi cu foae iscalitA de satraru Toma, taleri 95,77 de bani din socoteala cifertului lui
octomvrie, indoit, care dupA arAtarea paharnicului Prejbeanului, socotindu-sA acesti bani, sa
vede cii rAmin asupra Tomii Ratescului taleri 884, 77. Mara din ramasituri si din alte arAtari
ce au arAtat sAtraru cd au dat, vAzum i adeverinta lui Mateiu zaraful ce au fost zaraf visterii
pe acea vreme, care insusi aratA ca acesti taleri 700 ce era orinduiti cu cartea divanului de la
teat 1770 mai 5, pentru vitele ce s-au Mat atunci la slugerie, fiind raposatu satrar Toma Ratescul
ispravnicu de atunci, s-au scazut judetul Argesului cu acesti bani. Ci, dupA certarea ce fAcum
si dupA mai sus-numitele foi ce sa vAzu la mina pahar<nicului> Predii Prejbeanului iscalite de
satraru Toma RAtescul, paharnicu Prejbeanu are toatA dreptatea a-si lua acesti taleri 700 de
la casa satrarului Tomii Ratescului, mai virtos cd acesti bani de mai sus-arAtati, dupe arAtarea
paharnicului Prejbeanului, sA vAd luati de satrarul Toma RAtescul, si in urmA fiindcA au fost
arasi ispravnic de au murit In isprivnicie, poate va fi luat i ceilaltA ramAsita, care ram Asita
nu intrA Intraceste foi, ci este deosebita de banii buni ce ramine dator a-i da.
Ci, noi dupA luminata porunca innaltimii tale, aceastA cercetare am f Acut, iar hotArirea Arh. St. Bue..
Ar s. nr. 7.
cea desavirsita ramine la manila ta. I 44 45.
1778, noemvrie 30.
Grigore al Ungrovlahiei, PanA Filipescu vel vornic, Badea vornic, Manolache
Brincoveanu vel logofat.

Departamentul al 2-tea aratd prin anafora cd doi sdleni din Olanu (jud. Arges) reclamd pe fostul
ispravnic al judefului, medelnicerul lordache Neculescu, care, tnaintea razmirifei, le-a luat mai
multe vite dectt era dajdia tor. Cum ptrttul susfine cd zapcii 1rimii sin( vinovali de aces( abuz se
hotdraste .sd se facd cercetare de ispravnici. Domnut tntdreste.
629
1778
decembrle
17
Io Alexandru loan Ipsilant voievod i gospod zemli Vlahiscoiu.
Poruncim dumneavoastrA ispravnicilor ai judetului sA aduceti pe acei zapcii de fatA
ca sA cercetati unde au dat acele vite, i sa instiintati domnii mele negresit intru adevar asupra
cui rAmin.
1778, diehemvile 17.

Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca marl! tale, dumnealui vAtafu za aprozi aduse la judecatA pe Nicu-
lai ot satu Olanu, sud Argq, vechil fiind i fratine-sau Stan, pirisi dumnealui medelnicerului
Iordache Neculescul, zicind ca, innaintea rAzmiritii cu un an, fiind piritu ispravnicu la sud

689
www.dacoromanica.ro
 Arges si ptrtsii fugind pentru dajdie, au trimis ptrItul zapciii sAi i, gAsindu-le f Ameile, le-au
luat cinci boi 1 o vacA i rImAtori 80, hind dajdiia satului numai taleri 12, 60, si cerea pIrIii
Inplinirea vitelor.
FatA hind i ptritul, pentru luarea acelor vite, de tot sA apArA, zicind cA de la isprAv-
niciia de atunci stnt trecuti mai mult de ani 11 si pIrlul acesta nu s-au mai al-Rat cu nici
o cerere de vite cA Ii s-au luat.
Deci, noi vAzind cl dumnealui medelniceru sA apArA cA n-are stiinth de acele vite,
am Intrebat pA phis ca sA ne arate pe acei zapcii ce zice cA i-au luat vitele i arAtA pe un
Costandin DrAgioiul din satul DrAgioiu 1 1 pe Radu martalogu din satu Olan din sud Arges.
Ci dar, fiindcA tnsusi plritii 2 aratA cA vitele acelea le-au luat numitii zapcii, iar nu dum-
nealui medelniceru, am hotArtt ca medelniceru Iordache sA rAmle nesupArat si p1rIii sA aibA
a-si cAuta la acei zapcii ce Insusi aratA cA le-au luat vitele. De care, si tnstiintAm mArii tale
ca, de va fi luminatA porunca mArii tale de a sA cAuta acest tel de pricini vechi, sA fie lumi-
Art). St. Boc.. natd porunca mArii tale ca sA sA orInduiascA sA aducA acei zapcii, iar hotArtrea rAmtne la mAriia
M9. or. 7,
1. 46 40v. ta.
1778, dichemvrle 11.
Miche paharnic, Dumitru Cioran paharnic, Costandin biv vel comis,Costandin
ComAneanu sArdar, Alecsandru Grecianu, Evdochim biv vel medelnicer, Andonie
Fotino.
1 Corect DrAgoiul.
2 Corect : ptrtsii.

Vet uistierul aratd prin anafora et1 Stanciu Breslasu (jud. Teleorman) ortnduit de ispraunicul
630 judeiului, pitarul Gldurgiu, teslirngiu de zahereoa Teleormanului" la Brdila cere pitarului o sumd
pe care ar fi dat-o de la el pentru completarea zaherelii judetului. Cum nu produce nici o dovadd,
cererea este respinsol. Dornnul Intdreste.
1778
eeem brie
17
Io Alexandru loan Ipsilant voievod.
DA vreme ce cerirea Stanciului iaste fArA dA nici o dovadA i s-au dovedit dupA cer-
cetare Ora lui rea, precum i tnsusi cunoscind, altA apelatie n-au mai f Acut In urmA, ci s-au
sculat de s-au dus, IntArim si poruncim sA aibA pitaru pace.
1778, diehemvrie 17.

PreatnnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat marii tale Stanciul Breslasu din sud Teleorman, cum cl, hind rtn-
duit la BrAila teslimgiu de zahereaoa Teleormanului dA dumnealui pitaru Ghiurgiu, In vreme
chid era ispravnic la numitul judet, i, netrimittndu-i suma zaherelii judetului deplin, au cum-
pArat el cu banii lui 76 chile meiu si 56 chile orz, pa care au dat taleri 416 si cere acesti bani
de la dumnealui, ziclnd cA i-au scris la BrAila, cum cA pentru ce zaherea va lipsi pinA la Inplinirea
sumii, sA-i ia banii de la dumnealui sArdarul Nicoli ce era primitor zaherelii du pA la judete
la BrAila i sA cumpere ca sA inplineascA suma ortnduelii judetului sA ia tescherea deplin,
nevrtnd dumnealui sArdarul sd-i dea banii, au cumpArat aceste chile de zaherea cu banii
lui. i mi sA porunceste de cAtre mAriia ta ca, puind f pA amlndoaA pArtile, sA cercetez
si cu anafora prin mumbasiretul dumnealui vAtafului za pAhArnicei sA tnstiintez mArii tale.
DupA luminatA porunca mArii tale, aductnd orinduitul zapciu pA amindoaA pArtile fatA, am
cercetat si, Intreblnd pA pitaru Ghiurgiu ce are a rAspunde la zisele Stanciului, au arAtat
cum cA la trimiterea zaherelii de la schela Zemnicile la BrAila, au fost dumnealui cApitan za
dorobanti Pantazi Serezli, ce au fost tovarAs cu dumnealui la isprAvnicie, si cum cA In adevAru
pA numitu Stanciul amindoi I-au trimis la BrAila pentru ca sA priimeascA zahereaoa ce sA
trimitea de la Zemnice si sA o facA teslim acolo. Dar toatA socoteala zaherelii cltA s-au tri-

690

www.dacoromanica.ro
 mis i cita au lipsit pinA la suma orinduelii, o stie dumnealui cdpitanu Pantazi si cum cd numi-
tul Stanciu, dupA ce s-au intorsu de la Braila si-au dat socoteala dumnealor amindoi ispravnicii
si ce au avut sA mai ia pentru cheltuelele ce fAcuse acolo i-au dat tot deplin i i-au si luat ibra
tescherea de la mina., care tescherea, mi-au i ardtat-o pitaru Ghiurgiu si o am vAzut luta-
ritd cu mArturii. Si mAcar cd datoriia mea nu ar fi fost alta, fdrA dd numai sd aducA marturii
ce Sint iscAliti In ibra ca sA-mi dea mArturie si de fatA sA mA incredint.ez dA iaste aceea exo-
flisis bunk dar cu toate acestea, aceastd cerire de mArturii, am Idsat-o deoparte si am apucat
a face cercetare pricinii dintr-untli Ca, au sd mA domiresc de are Stanciu vreo dreptate i iaste
nApAstuit, sau sA inteleagd Stanciu (de face cerirea) cA i s-au cunoscut de la judecatd.
Deci, fiind trebuintA de a sA aduce la judecatA i dumnealui cdpitanu Pantazi Serezli,
fiindcA dumnealui primea zahereaoa de la pitaru Ghiurgiu la schela Zemnicilor i dumnealui
o trirnitea la Braila, am aratat la luminat divanu marl! tale si din poruncA domneascA s-au adus
dumnealui la judecatd si fatd fiind cite trei, am f Acut de iznoavA incepere cercetArii acestii
pricini. Imi ardtard dumnealor ispravnicii cum cA in vreme ce au trimis pA Stanciu la Braila
pentru ca sd priimeascd zahereaoa Zemnicilor, i-au dat o carte cAtre sArdaru Nicoli ce era
orinduit acolo de cAtre mAriia ta, priimitor de zaherea, In care carte f Acea dumnealor rugAciune
sArdarului Nicoli ca, de sd va Intimpla a fi lipsit cevasi din suma zaherelii Teleormanului,
sd o cumpere dumnealui sArdaru acolo i vor rAspunde dumnealor banii, i ziserA cA nefiind tre-
buintd de a sA cumpAra, nu au cumpArat. La care zicere a dumnealor, rAspunse Stanciul cA
adevAru asa iaste si cum cA dumnealor carte cdtre sArdarul Nicoli i-au dat si cum cd sArdarul
Nicoll nevrind sA-i cumpere zahereaoa ce zice el cA au lipsit din suma judetului i lipsind sat.-
darn Nicoli din treabd i orindui<indu> sd vistieru Costandin intr-acea vreme, s-au inprumutat
de aiurea si au cumpArat acea sumA de zaherea ce zice cd au esit lipsd si au fAcut-o teslim,
am urmat a face cercetare acestii pricini si mai intii chemind pA dumnealui sArdaru Nicoli,
1-am intrebat ce stie pentru aceasta i ce mArturie poate da, si au mArturisit cum cA In adevAru
i-au adus acest fel de scrisoare de la ispravnicii Teleormanului ca, de va esi cevasi zaherea lipsA,
sa o cumpere dumnealui i va rAspunde banii i neesind lipsA din zaherea<oa> cea trimisA
atunci i nefiind trebuintA de a sa mai cumpAra alta, n-au cumpArat si cum cA i Stanciu, in
vremea ce era dumnealui orinduit acolo a priimi zaherea n-au cumpArat nici o zaherea.Dar
fiindca Stanciu au arAtat cum cA numita zaherea au cumpArat-o In vreinea ce era vistierul
Costandin orinduit acolo, socotind poate cd mort fiind mai sus-numitul nu ne voin putea adeveri,
si pentru accasta am chemat pa boiarul mArii tale Costin,<al> 2 <-1ea> comis, ce au fost d-a
valma la treaba zaherelii dintru inceput i Ora In sfirsit, atit cu dumnealui sArdaru dim-
preund, cit i cu vistierul Costandin i pentru oaresce cusur au ramas. IncA, i In urmA visti-
erul Costandin si mai sus-numitu <al> 2 <-1ea> comis, asemenea au dat mArturie cd numitul
Stanciu n-au cumpArat nici o zaherea, ci oricit au primit de la schela Zemnicilor au facut-o
teslim si el la zaheregiii de la Braila, si mai virtos cA oricla zaherea au esit lipsd din suma
orinduelii judetelor, s-au cumpArat toatA de cdtre cei orInduiti de manila ta acolo l s-au
fAcut teslimul, unde iaste de fatd, vAzum cd n-au avut Stanciul nici un fel de trebuintd a
cumpAra zaherea. Si mAcar cA prepunea intre altele numitul Stanciu cA ar fi fAcut cheltuiala cu
silnicii ce masura acolo zahereaoa, dar aceasta minciund i s-au dojAnit cu catastihu sArdar<u-
lui> Nicoli si al vistier<ului> Costandin, cum cd sinicceilor 1 Ii s-au f Acut plata pentru mAsurd-
toarea zaherelii de la visteriia mann tale.
Deci, din toate acestea iaste vazut cd Stanciu face rea cerire i sebep davasi 2 fdrA dA
a nu avea nici un fel de dreptate. Dar pentru ca sA nu ramie in socotintA cum ca nu i s-au
cunoscut la judecatd cerirea lui cea fArA dreptate i pentru ca sd ramie si fAnA dA nici un fel
de cuvint asupra acestii pricini, am lAsat deoparte i cercetarea ibralii ce are data la mina isprav-
nicilor, am lAsat deoparte i mArturlia sArdar<ului> Nicolii i mArturila lui Costin, <al> 2<-1ea>
comisu, si i-am cerut ca sA-mi dea catastih anume de la cine au cumpArat aceastd zaherea ce
zice cA au cumpArat si cite eft au cumpArat, ca sA facA cercetare la acei vinzAtori i, de vor
mArturisi aceia cA i-au vindut cu adevArat, Ii voi da pA ispravnici platnici fArA dA a nu mai
face altA cercetare. Si la aceastA cerire au rAmas lnsusi fArA cuvInt, zicind cA nu stie de la

691

www.dacoromanica.ro
 cine au cumpArat i nici poate da acest fel de catastih si cunoscIndu-si singuru cerirea lui
di au lost Ida dd nici un fel de socoteald, au zis cd nu mai are a face nici un fel de cerire
pentru aceasta.
Ci dar, dupd cercetarea ce din putind socoteala mea am putut face, aceasta am putut
Ark St. Rue., afla si a instiinta cu plecata mea anafora la luminat divanu mdrii tale. Iar aflarea adevAru-
AU. nr. 7.
T. 49v. 50v. lui celui desavIrsit si hotArtrea cea mai cu dreptate, rAmtne la Innaltimea ta.
1778, diehemvrie I.
Ianache VAcdrescu vistier
1 De la sirecciu (cuvInt turc, siirekci = turmd de vite).
2 Turcism = proces pentru o pricind.

Deprlamentul al 2-lea araM prin anafora c6 Ion Iltrdoiul din Blideni (Muscel) a cerut rdscum-
631 pdrarea muntelui Obtrsia lalornifei (jud. Dimbovila ) de la Negoild Fusea pe motivul c6, vIndut
In urmd cu 27 de ani, cumpUrdtorul nu ar fi achitat tntregul pref. Dovedindu-se c6, dupd pravil6,
1778 vtnzarea este bumf judecata o IntUreste, tnsd recunoaste plrtsului dreptul de protimisis la cumptirarea
ilecembrie pdsunii ierbii" din acest munte. Domnul Intdreste.
17

Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod, bojiiu milostiiu i gospodar zemli Vlahiscoi.

Cercetind i domniia mea jalba lui Ion HIrdoiul cld la BAdeni, fat fiind Innaintea domnii
mele cu vechilul lui Negoitd Fusea i neavind nici un fel cld dreptate, am Intdrit staptnirea <lui>
Fusea, tar pasunea muntelui dupd cum scrie mai jos, sA alba protimisis a o cumpAra Hlrdolul
cu pretul ce vor da altii, cind nu va fi d trebuinta stApInului.
1778, dlehemvrie 17.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mdrii tale, dumnealui vdtaful za visterie aduse la judecatA pe
Ion Hirdoiul de la satul BAdeni sud Muscel, pirl lui Negoitd Fusea din Tirgovite sud Dim-
bovita, zicind cd, In zilele raposatului mdrii sale Gligore vodd Ghica cel bAtrin, tatAl pin--
tului, anume SArban Fusea, au cumpArat dd la tatd-sdu Vlad HIrdoiul un munte In DImbovita
ce sa numeste ObIrsiia Ialomitii, in taleri 600, din care bani, taleri 300 i-au dat atunci i
taleri 100 mai pe urmA, care s-au Mut peste tot taleri 400, mai rAmlind Inca taleri 200,
pe care bani le-au fost dat adeverintA ca-i va da, fiind si cu acest fel de simfonie vinzarea ca,
pAsunea erbii du pA acel munte sd fie volnici ei sd o cumpere oricind le va fi de trebuintA in
taleri 30, care adeverintd nu avurd sd o arate. Ci fiindcA acum numitul Negoitd, nici bani,
adicA acei taleri 200 nu va sd le dea, nici pdsunea muntelui cu pretul ce s-au zis, de taleri
30, si fiindcA i ei, (IA cind au venit din tam ungureascd, slut ani 14, (de vreme ce ei clnd au
vIndut muntele 1-au vindut fiindca era poruncA ca cei ce slut cu sAderea In tara ungureascd
si nu au dajdiia lor aici, sA nu aibA mosii) cer ca sd-si rdscumpere muntele fiind mosie Orin-
teased.
Fatd fiind si vechilul al plritului, rdspunse cum cd acest munte 1-au cumpArat tatd-sdu,
de slut acum ani 27, clitnd si toti banii, netiindu-se cu nimic dator, nici stiind de aceastA
adeverintd de bani, dar la pasunea erbii muntelui, totdeauna i-au protimisit pe dInsii decit
altii, si arAtd zapisul cu care au cumpArat tatul lui, fiind cu leat 7259, prin care sd vede cd
tatul plrlsului cu feciorii lui iscaliti anume, intre care si acest Ion este isedlit, vinde acest
munte drept taleri 400, iar nu sase sute dupe cum jAlueste. Din care sd cunoaste cd rdu zice piriu
Ion cd au fost tocmeala In taleri 600 si cd au avut acest fel de adeverintd de taleri 200 ce
le-ar fi mai rdmas sA le dea Fusea din cumpArdtoarea muntelui, fiindcA nici nu au acest fel de ade-
verintA ca sA arate pe cum jAluesc. Arad si o carte dd judecatA a dumnealor velitilor boieri
de la leat 1767 noemvrie 23, prin care sd vede cd acest Ion i fii-sdu Stoica, au mai avut

692

www.dacoromanica.ro
aceastA judecatA eu piritul Negoita si nu li s-au dat nici o dreptate, fiind cererea lor far de
nici un temeiu. ArAtA i altA carte dA judecatd a departamentului din zilele rusilor, cu leat 1772
mai 11, prin care sA vede cd tot pirtsii acestiia, Wind aceastA pird, nu li s-au dat nici o dreptate,
'care aceastd carte este intAritA i dA dumnealor velitii boierii.
Cercetindu-se judcata si in divan innaintea dumnealor, arAtA i Wrist' Ion un zapis
de vinzarea acestui munte, juinAtate la tatul lui, Vlad Hirdoiul, cu leat 7248, care acest zapis,
de vreme ce pirisu nu tAgadueste vinzarea tAtine-sAu ce au filcut la *Arban Fusea, tatAl pint-
tului, sA cade a 11 negresit la mina piritului NegoitA, fiincicA sA vede cA, atunci cInd au vindut
Vlad Hirdolul muntele, acest zapis 1-au oprit si nu 1-au dat, care si am hotArit ca sA-1 dea acum,
Ion. ArAtA si o poruncA a divanului din zilele rusilor dupd o jalbA ce iardsi didese cu leat
1771, In urma cAruia porunci sA vede cd s-au fAcut judecata ce mai sus aratA. Ar AtA si o
jalba ce au mai fost dat dupd vremi i un rtivas de cumpilrAtoarea erbii muntelui, care acestea Dll
lint dA nici o trebuintd asupra cererii lui.
Deci, de vreme ce muntele acesta sA vede cd este bun vindut de tatul p1riuIui, fiind
ni insusi ptr1ul cu mina lui iscAlit vinzAtor, cunoscindu-si insusi iscAlitura si zicind cd este blind
a lui, si zapisul vinzArii, nu drept taleri 600 pe cum jAlueste, ci dreptull taleri 400, care sA
vede cd i-au i luat toti deplin si de vreme ce dupA pravili, nu mai poate Wiwi Ion ca s
facA aceastA cerere de rAscumpArare, una fiindcA au trecut ani 27 de atunci si alta, pentru CA
fi insusi el este iscAlit vinzAtor, am hotArit ca NegoitA Fusea sA-si stApineascA muntele cu
bund pace, dupd cum 1-au stApinit si pinA acum, de shit ani 28, iar pentru pAsunea erbii mun-
telui, de vreme ce printr-amindoud numitele cArti de judecatA sA vede cd au avut simfonie
tatul ptr1u1ui cu tatul plritului, ca pentru drept bucatele lor sA fie mai volnici ei sA cumpere
pAsunea erbii acelui munte, decit altii, dupd hotArirea acelor cArti, asemenea hotArlm i noi
.ca pentru vitele p1ril1or sA fie mai volnici ei a cumpAra pAsunea muntelui, insA cu prelul ce vor
da i altii. Si and nu va fi iarba de trebuintA stdpinului muntelui, ci va vrea sA o vinzd, atunci Arh. St. BuC..
nr. 7.
sA fie mai volnici decit altii. Iar hotArirea cea desAvirsitA rAmine a sA face dA cAtre manila ta. f. v. 57 V.
1778, lune 12
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Evdochim biv vel medelnicer, Andonie
Fotino.
1 Corect : drept.

Carte domneascd prin care se orinduiesle bas-ciohodarul Gheorghe si unul din ispravnicii judetului
Dimbovila sd cerceleze In plaiul lalomila jafurile, mincdloriile fi omorul fdpluit de vdtaful Radu
si de ai lui impotriva a 16 lude din patru sale. Totodald domnul 11 lipsesle pe vdtaf de vdldsie"
632
i dispune numirea unui vechil" pind se va orIndui all vataf. 1778
decembrie
17
Zemli Vlahiscoiu. De vreme ce Innaintea domnii mete au esit 16 lude din patru sate ot plaiul
Ialomitii sud Dtmbovita, vechili i celorlalti lAcuitori plaiasi de acolo, cu jalbA atit asupra Radu-
lui vAtaf cd le-au f Acut multe mincAtorii, jafuri i nedreptati, cu luaturi mai mult peste porun-
cile domnesti, cit si asupra feciorilor lui i asupra lui $arban ginerile lui, cA si dA cAtre acestiia
au mari supArAri I nedreptAti, Inca numitul *Arban, lingA altele, au inpuscat i doi oameni,
orinduim pe Gheorghe bas-ciohodar sd meargd la numitu plaiu, unde dinpreund cu unul din
ispravnicii judetului sA facd cercetare dA toate cite au ardtat lAcuitorii a toate satele plaiului,
dA luaturi i jafuri, cit si d celelalte atacsii ale vAtafului i ale feciorilor i ginerile lui si cite
dintr-acelea sA vor dovedi de adAvArate i mArturisite prin marafetul ispravnicilor, sA apuce pe
-vAtaf acolo in fata locului ca sA InplineascA pind la una, sA le facA teslim pin miinile lAcuito-
rilor, de care sd aducd si domnii mele catastih. far cite nu vor fi dovedite, luindu-le In scris,
pentru acelea, cum si pentru osebitele pricini ce au f Acut dA moarte ginerile lui, sA rAdice pc
vAtaf si pe cite patru feciorii lui i pe *Arban ca, cu blind paza, sA-i aducA aici pentru pedeapsd,

45 C. 758 693
www.dacoromanica.ro
 aducind Inpreund si pc trei patru din Idcuitori dd va fi tebuintd pentru acele pricini nedovedite
aici.
31 de vreme ce vAtaf s-au cuncscut de vinovat si mai naintea cercetdrii pentru slo-
bozeniia ce au dat feciorilor si gincrului lui in plai, dd fac acest fel clA atacsii i supArdri lcui-
torilor, pentru accasta, pe vdtaf 1-am lipsit din vdtdsie acum mai nainte i sd sd rinduiased
Arh. St. Buc., (Id loc vechil la treaba vdtAsii, ea s fie in locu Radului pina sA va sviri cercetarile si sil va
Ms. nr. 8.
L 58v. 50. orindui anti]. I 1. saam receh gospodstvo mi.
1778, diehemvrie 17.

Mitropolitul lafrI arald prin analbra cd mosia Mitropoliei anume Gogosu (jud. Mehedinti) este
impresuratd de mandstirea Motrului. Spre a se pune capat acestei Imprejurdri cere o noud h91(ir-
nide. Domnul aproM.

Io Alexandru loan Ipsilant voievod i gospodar.

633 De vreme ce tot Mitropoliia au stApInit intr-atita sumd dd ani i numai acum la aceasta
alegere s-au fAcut aceastd despArtire, face trebuintA dd a sd cerceta la fata locului de iznoavd.
1778
deeembrle Pentru care, poruncim dunmeavoastrd boicrilor hotarnici ce sInteti rinduiti la mosiile dum-
31 nealui logoldtului Brincoveanu ca, Inpreund cu boierii ce au lost filth, de iznoavd sA cer-
cetati la fata locului cu de-amdruntul, drept Intru adevAr cum scrie mai jos, si de s-au fAcut vreo
gresala sd cdutati sd indreptati, sau de nu vor rdminea odihniti vreo parte cu alegerea
ce yeti face si cu cArti i scrisori ce vor avea, vor veni la divan.
1778, diehemvrie 31.

PreainnAltate doamne,
Cu smerita noastrii anafora insliintdm mArii tale cd, avind sfinta Mitropolie In sud
Mehedinti o mosie ce sd numeste Gogosi, care sint mai bine de 30 de ani de cind cu boieri hotar-
nici s-au ales si s-au inpietrit dupd obicei, stApinindu-sd cu build pace de cdtre Mitropolie, acum
In vremea trecutei rdzmirite, din pietrile ce era puse hotard, atunci scotindu-sd si din semnile
ce era fAcute prApAdindu-se sd Inpresura rnosiia de cdtre alti vecini i pentru ca sd nu fie pri-
cind la mijloc, astA-vard am fost rugat pd mAriia ta cu anafora, de s-au orinduit doi boieri
hotarnici sd mearga In fata locului i, dupd cartea de hotArnicie cea dintli, sd cerceteze i pa
unde vor fi lipsa pietrile i semnile, sd pue allele care s-au i urmat Intr-acestasi chip.
Dar fiincicd pe aceastd mosie a Mitropolii, Gogosi, de multd vreme Inca pinA a nu a avea
Mitropoliia supt stdpinire, dA neamul unui Joan i frate-sdu Pirvul si Ion Pdianul au
fost f Acut o bisericA dd lemn in numita movie Gogosi, pd o vale ce s cheamd Drocaia, care
fiind veche i stricatA de tot, dupd ce au prefAcut-o mai sus-numitii, iardsi cu zapis ot leat
7216 ghenarie 23, o au inchinat-o mAndstirii Motrolui inpreund si cu o mosioard ce sd
cheamd Piatra, ce iaste aproape de mosiia Gogosilor a Mitropolii i astA-vard la cercetarea
mosii Gogosilor ce s-au fAcut de cdtre boicrii hotarnici ce i-am cerut noi, esind i egumenul
motrean cu numitul zapis la boieri, vedem cd Ii deosebesc dumnealor din mosiia Gogosi, a
Mitropolii la acel loc unde au fost bisericull aceia, mosie, stinjdni 200 si o dA supt stapinirea
mAndstirii Mitrului (afarA din mosiia Piatra) pd care o stdpineste mAndstirea Motrului. 35
acum, dupd coprinderea zapisului, unde sA cunoaste ca poate gresald sA fie facut dumnealor
boierii ce au fost orinduiti astd-vard, fiindcd dupd cum ardtAm mai sus, aceastd mosie Gogosi,
mai bine de 30 de ani de cind o are Mitropoliia hotAritd, mAndstirea Motrului necum cd au
stApinit cevasi dintr-Insa acolo unde au fost acea bisericA, ci nici cuvint vreodatd n-au scos
cd are movie lAnA numai singurd Mitropoliia au stApinit.

694
www.dacoromanica.ro
 D eci, pentru indreptare, fiindcd dumnealui vel logofat Manolache Brincoveanu, ca
sd-si hotdrasca niste mosii ce le are in partea locului, care s alaturd in vecinatate cu aceast
mosie a Mitropolii, Gogosi, au luat boieri hotarnici, intre care slut i acci boieri ce i-am luat
noi, rugam sa fie lurninata porunca marii tale tot catre acei boieri ce slut rinduiti, sa mearga
acolo In fata locului ca sa cerceteze cu amaruntu prin carte cla blestem, sa vaza de au avut
acea bisericuta mosie Inprejur si de au stapinit vreodata, sau ca numai rnosiia aceia, Piatra, o
are, iar nu mai mult. Si dupd cum vor gasi cu cale in frica lui Dumnezeu dupa rnarturisaniia
oarnenilor ce vor esi, de vor arata adevarul, s sa facd Indreptare ca sa nu sd pagubeasca Mitro-
poliia de atita suing da mosie cc sa ia fara dreptate. Si iardsi, care parte nu va fi odihnita dupa Arh. St. Boo..
Ms. nr. 7.
Indreptarea ce sd va face, li s va pune soroc ca sd vie fiestecare err scrisorile ce va avea la lumi- f. 52 52 v.
nat divanu marii tale, ca sd-si afle dreptatea.
1778, diehemule 29.
Grigorie al Ungrovlahiei.

1 Pentru : Motrului.

.Mitropolitul grit aratd prin analbra cd Ancula, vdcluva Ghinei (jud. Mugel), reclamd pe flu( ei
vitreg Ggrigorie care o supdra cu nedreptate la impUrtirea bunurilor solului ei pricinuindu-i undid 634
chelluiald. Domnul dd poruncd isprcumicilor Gr-I &unite', pe pirtt la Mitropolie spre a se curma
a un fel socoteala". 1778
deeembrie
31
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod.
DA vreme ce 'Ana a nu lua socoteala savirsire, care lnsusi au voit de a li s cduta aici, s-au
sculat de s-au dus, dam volnicie slugii demnii mete ...1 sa rneargd i unde Ii va giSsi sd-i radice
prin stirea ispravnicilor sa-i aduca aici la sfinta Mitropolie ca sa Ii sd izbraneasca.
1778, diebennrie 31.

Preainnaliate doamne,
Dupa jalba ce au dat cdtre manna ta Ancuta din sud Mused ce au fast sotie de a dooa
unui Ghinii de acolo, cd dupa Inpartirea de lucrurile casii Ghinii cu un feciorus vitreg, anume
Grigorie, ce au avut la cliricii Mitropolii, nu sa supune a fi odihnit, ci o supara cu nedreptate,
de care ni sa porunceste, cum stim pricina aceasta si cum va fi, sa instiintam marii tale.
Deci, nu lipsim, acestui raposat Ghinii i-au ramas copii cu amindoa nevestele l dupa
cum tali sa Inpartise, nu s-au odihnit, cad s-au Intimplat de au murit un copil din copiii
nevestii cei dupa urma si, cu socoteala ca va s sa schimbe inparteala, au intrat zizanie In mij-
loc. Acurn, dui:A ce arnindoaa partite fiind lnnaintea noastra, am vrut sa-i orinduim iarasi acolo
In Mused sa-i socoteasca l sa-i inparta cum va fi cu dreptate. Ci arnindoi nevrInd acolo, zicind
cd nu sa multumesc, cerura iarsi aicea la clirici st-i orinduim, care o am si facut, acum Iuain
stire ca aproape fiind sa sd Inpace socoteala, dupd multd osteneala ce au fdcut acel Grigorie,
vitregu fecioru al jaluitoarii, s-au dus acas in Cimpulung si au lasat si socoteala balt si pa
muma-sa In cheltuiala.
Ci fiindca jaluitoarea &are noi ceru ca sa sa aduca fii-sau fr (IA voia lui, sa s
curmeze la un fel socoteala intre dinii, sa nu mai stea cheltuind, vreme dd iarnd fiind, Insti- Arh. St. Bus.
intdm marii tale si cum va fi porunca mann tale, asa sa va urma. Ms. or. 7,
1. 53.
1778, diehemrie 31.
Grigorie al Ungrovlahiei.

1 Loc alb.

695

www.dacoromanica.ro
 Velilii boieri aralei prin anafora c Stoica $i Precup, neguldlori din Bucuresti, cer Stamei mdrge-
635 larul, tot din Bucure$li, marfa depusd In bolla lui pe vremea rdzmerifei. Dovedindu-se $i la jude-
cala departamentului al 2-lea cd la rfndul lor i ei an o dalorie cdtre Slama $i cd ptra lor e min-
cinoasd se holdrdge s ph;leascd datoria. Domnul Intdreste.
1779
ianuarle
12
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
DA vreme ce n-au fAcut aceastd pied dd atunci in vreme i, dupd cercetarea judeOUi
apartamentului si a dumnealor velitilor boieri, s-au clovedit pira loru mincinoasd, Intdrim
ca, dupd cum scrie mai jos, sA s urmeze.
1779, ghenarie 12.

Preainnaltate doamne,
Din luminatd porunca InnIimii tale, vAtafu cld pAhArnicei au adus la judecatA innaintew
noastrd pd Stoica i pa Precup din Bucuresti, care au jAluit InnAltimii tale, zictnd cd In trecuta
lund lui septemvrie s-au judecat la dumnealor boierii judecdtori ot <al> 2 <lea> deperta-
melt cu Stama mArgelaru dd aici din Bucuresti pentru niste marfd ce zic cd au pus-o in
bolta numitului Stamii in vremea razmiritii. De care marfA in urmd, zic cd au gAsit in urmd
In prAvAliia acestui StamA i prelungind Stama vremea, zicind cd le va plAti marfa i incA pind
acum nu le-au mai plAtit, pentru care zice cd fiindcd numitul Stama innaintea judecAtii au
tAgAduit, au adus l mArturii care mArturii la judecatd au tAgAduit. i dupd taga Stamii
5i mArturiile lor, s-au fost f Acut pitac dd la judecatd ca sd jure Stama ch n-au luat marfA din
marfa loru din bond si in urmA iar judecata n-au lAsat pd Stama sd jure, fiindcd avea Stama
sd ia dd la dinsii taleri 400 mai bine si, dupd cercetarea judecAtii depertamentului, zic cii au
rdmas pd Stama dA judecatd pentru acesti bani ce cerea dA la dInii, iar pentru marfa ce cerea
si ei dd la Stama, zice cd li s-au acoperit dreptatea i ceru dreptate. Si dupd luminatd porunca
innAltimii tale, aducind zapciul innaintea noastrd pA amindod pArtile i cercetind pricina,
sa vede cd dumnealor boierii judecAtori, prin anaforaoa ce au fAcut cdtre innAltimea ta, aratA
cd Intli pentru acea marfA ce zice Stoica si Precup cd le-ar fi furat-o Stama din bolta lui,
pentru care cerea ei dinnaintea judecAtii sA jure Stama cum cd n-au vindut nicidAcum marfd
(la a lor, prin mArturii i prin alte dovezi, s-au dovedit Ora lor mincinoasA, mai virtos cd
numitul Stoica j Precup, da au gdsit marfd cid a kr in prdvAliia Stamii, dupd cum zic ei,
trebuia de atunci din vremea razmiritii sa fi facut ptrA la divan, cd era divanul ddschis, iar nu
tocmai acum dud tsi cere Stama datoriia ce are a lua dA la ei, mai virtos, ca acel Stama si
cu Precup, la leat 1773 au esit mofluji si de atunci, din porunca divanului scriindu-li-sA marfa,
s-au inpArtit la fiescare datornic dupd analogonu ce le-au ajuns dupd banii ce avea sd ia dA
la dtn5ii. DA care, avind sa ia i acest Stama dA la dinsii taleri 400, au luat si el atunci taleri
223 bani 40 si au mai rdmas sA mai ia (la la dinsii taleri 166 bani 80. Si dupd pravild hotArdse
dumnealoru ca, oricind vor fi pIrIii chivernisiti in build stare, atunci sit plAteascd i acesti
Arb. St. Bun.. taleri 166 bani 80 numitului Stamii. Care, si noi asemenea gasim cu cale, iar hotArtrea rAmine
Ms. nr. 7.
f. 58 58v. a sA face de cAtre innAltimea ta.
oetomvrie 4.
1778,
Badea vornic, vel vornic, Manolache Brincoveanu vel logofdt, Scarlat vel logofdt.

Pand starostele de negufdlori aratd prin anafora cd Tudor condoragiul cumpdrtnd la mezat o prei-
636 vdlie a lui Tdnase cazangiul pe Ulifa Zdbunarilor din Bucuresti cere tub:Vire domneascd pentru
bund stdptnire. Domnul tntdrefte.
1779
Januar le
lo Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Intarim ca sA stdpineascd cu build pace, ca un lucru cumparat de la mezat.
1779, ghenarle.

696

www.dacoromanica.ro
Preainn Altate doamne,
Din luminatd porunca innSliuiii talc, ce mi sA porunceste prin anafora pecetluitd prin
zapciu vdtaf de aprozi, am pus de au strigat la mezat 6 saptamini o prdvAlie simigirie a lui
TAnase cazangiu ce iaste in Ulita Zdbunarilor i, intr-aceast vreme dind l unii i altii la mezat,
mai la urmA au dat Tudor condoragiu taleri 775, insd numai lemnile, iar locu iaste al sfintii
Mitropolii, cu chirie pd an cite taleri 7 pol. i nemaiesind nimeni ca sd mai innalte la mezat,
am dat-o mai sus numitului supt stapinire drept aceastA sumA dd bani, care bani i-au nu-
mArat toti ddplin in mina orinduitului zapciu pentru inplinirea datorii lui.
Ci fiindcA cumparatoru cere IntArire de cAtre innaltimea ta, sA fie lurninatA porunca Arh. St. B io..
Ms. nr. 7.
mArii talc a i sd da intdrire la mind pentru blind stapinire. 1. 64v.
1779, ghenarie 15.

Pand starostea

Boierii epitropi arald prin anafora cd dupd plingerea mostenitorilor, copii nevisrtnici ai postelni-
celului lontid Dimboviceanu (jud. Dimbovija), pentru datornicii (creditorii) taldlui lor, fdandu-se
din porunca domneascii catagrafia celor rdmase s-a constalat cd actival succesiunii e cu mult mai 637
mic decit datoritle (pasivul). Domnut hotdrdste ca total sd se pdstreze consemnat amdnunfit in con- 1779
dicile Mitropoliei si epitropiei pind vor deveni copiii virstnici. lanuarle
12

Io Alexandru Joan Ipsilanti voievod.

DA vreme ce nici zestrea nu-i ese deplin, necum datoriile, poruncim ca i copiii si
mostenirea s fie nebintuiti dA datornici, i aceea periusie sd dea asupra unuia din rude, care
va fi de credintd, ca sS o chiverniseascd pinS va veni copiii in virstd. Iar de va fi lucruri
care poate a sd strica, sd sd vinzd pd bani i banii 55 sd pdstreze, insd sS sS treacd la condica
Mitropolii si la condica epitropii foaia de periusiia ce iaste anume.
1779, ghenarie 12.

Preainnaliate doamne,
Instiintdm mdrii tale cd dupd jalba ce au fost dat innaltimii tale nevirsneci copii
rdposatului Ionita postelnicel Dimboviceanu ot sud Dimbovita, anume : Ndstasie, Ienache
si Manila (carii sint i fSrS cid mumS), pentru datornicii ce au 55 ia (Id la numitul tatul loru,
au fost porunca Innaltimii tale cdtre dumnealui viv vel ban lanacache Hrisosculeu spre
cercetare i dumnealui au orinduit pa doi din boierinasii pdrtii locului ce shit cu stiin(d
dd starea casii acelui rdposat, anume Cirstea Voinescu biv<al> 3<-1ea> logofdt si Grigorasco
vamesu, si au f Scut catagrafi de toatd periusiia acelui raposat, In care au ardtat i pd da-
tornicii cc au a lua p5 anume, si necum ca sl ajunge a sd pldti datoriia, ci Inca, precum
sS aratA la aceiasi catagrafi, nici hrana acelor nevirsneci nu au de unde e5i. Peste acestea,
vazum si foaia de zestre a mumii copiilor, care au fost fatd IorgSi Atraru din Chnpulung,
nici pd jurnStatea zestrii nu face periusiia mortului, ce au rdmas.
Ci, noi gdsim cu cale, acea putind periusie sd fie a copiilor in lipsa zestrii mumii lor,
din care copii iaste i o nevirsnecd copild, iar cld cdtre datornici, sd fie si mostenire i copiii
nebintuiti, cd asa le-au slujit norocirea cu irnprumutu ce au fost flcut. Si dupd acea cata-
grafie i foaia de zestre, s-au poprit la epitropie izvoade ca oricare din datornici va vrea 55 Arh. St. Buc.
Ms. nr. 7.
cerce aici viind, sd NTS pliroforisi i cid zestre 5i dd mostenirea acelui rdposat. f 103 103v.
1778, dichemvrle 10.

Joan Vilara paharnic, Dum<itrache> m-d-lnicer.

697
www.dacoromanica.ro
 yeliiii boieri arca prin anafora cd vel pitarul Constantin Neculescu s-a plins Impotriva sdlenilor
638 care fi-au bdgat rfmdlorii fi vitele tn cele patru mosii din jud. Dtmbovila a cdror ghindd o cumpd-
rase el. Divanul propune ca ispravnicul sd cerceteze fi sd facd socoteala ctt datoreazd sdlenii pentru
aceastd nesupunere. Domnul tntdreste.
1779
lanuarie
14
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupil cum s-au gsit cu cale (la catre dumnealor velitii boieri, poruncim dornniia
mea dumitale biv vel sluger Ionita Caraman laule sa urmezi a face cercetare la fata locu-
lui dupd cum sd coprinde mai jos.
1779, g henarie 14.

Preainnaltate doanme,
Dumnealui Costandin Neculescu, vel pitar ne-au aratat cum ca la trecuta luna lui avgust
au cumparat ghinda du pa 4 mosii din sud Dirnbovita pentru trebuinta rirnatorilor domnesti
!nett au socotit sa aibd mincare de ajuns pina va trece iarna, puind si doi oameni pazitori
cu plata ca s nu intre alti rimatori streini sa manince ghinda, iar unii din sateni du pa
acele moii, adica din satul Dragomiresti i Lupestii i Butoiu si Cobiia, avind rimatori ai
lor, zice ca in sila pina a nu veni rimatorii domnesti de la balta, a doad luni mai innainte,
au bagat rimatori i vitele lor in ghinda si au mincat atita ghinda si le-a i zis vatafu de
rimatori dornnesti ca sa-si scoata vitele din ghinda si nu ar fi vrut, ci si ping' acum le tine
tot acolo in ghinda, da zice c va s ramie rimatorii dornnesti Ora da ghincla i sa-i hrneascd
(IA iarna cu porumb.
Care pentru aceasta pricing, zice ca au si spus vatafu da rimatori la dumnealor is-
pravnicii judetului i dumnealor ar fi i scris catre acele sate sa-si scoata rimatorii si va
zice lor (IA ghincla i ei nu numai ca nu au vrut sa le scoata, ci gilcevindu-sa, zice <ca>
au Mut i aun purcar da la rimatorii dornnesti si vitele lor tot nu au vrut sa le scoata din
ghinda.
Ci, dupa aratarea dumnealui pitarului, ce arata mai sus, noi asa gasim cu cale sa fie
luminata porunca innaltimii tale catre dumnealui slugerul loni Caramanlau, ispravnic din
sud Dimvobita, ca sa sa scoale insusi sa mearga acolo la acele sate si sa cerceteze cu ama-
runtul i, de vor fi vitele acelor sateni si acurn in ghinda, sa pue sa le dea afara i sa faca
ispasala cid cita suma da ghincia au mincat ritmatorii i vitele lor i, ori sa cumpere ghinda la locu,
sa nu moara rimatorii domnesti de foame, sau sa cumpere porumb sa le fie pentru hrana rima-
torilor pina in primavara. Asijderea sa cerceteze i pentru bataia acelui purcar i da-1 va fi
Mut cu adevarat, sa instiinteze innaltimii tale si pentru vina lor cum va lumina Dumnezeu
Arh. St. Duo.. pe innaltimea ta, asa vei hotari. Noi asa gasim cu cale, iar hotarirea cea desavirsita ramine a sa
ners. nr. 7. face de catre innltimea ta.
1778, dlehenivrie 7.
Parra vel dvornic, Stirbei vel dvornic, Manolache Brincoveanu vel logofat, Scarlat
vel logofat.

Velifii boieri arca prin anafora cO Driighicean biv treli vistier isi cere banii tmprumutafi, impreund
639 cu dobtnda cuvenitd, de la Gheorghe si Constantin Teinuisescu (jud. Muscel) pentru care datorie
acestia si-au pus amanet mosia Tdmdsesti. Nerespectindu-se mai multe soroace i zapise de cdtre
debitori, divanul holdrifste ca, dacd nu-si vor ptdli datoria cu dobindd de 10%, sd li se ia mosia.
1779
Domnul hoMrdsle plata a jumdtale din datorie, iar pentru rest dei soroc de 6 7 luni.
lanuarle
16
Io Alexand.ru Ioan Ipsilant voievod i gospodar.
Infatisindu-se innaintea domnii mele la divan arnindooa partile, vazum, da cele mai
jos-scrise si din cercetarea ce facurn i domniia mea, ca Draghicean vistierul are toata drep-

698
www.dacoromanica.ro
 tatea spre a i sd inplini acum datoria accasta i nici un soroc nu sd cddea a mai da Tdrnd-
siistilor, fiindcd 5 soroace au avut i s-au ardtat neurindtori, numai o data ce au esit si Infla-
intea donanii rude cu rugAciune, am hotdrit ca banii jumdtate sd-i numere acum prin zapciul
cel rinduit, iar pentru banii jumdtate, sS aibd si de la domniia mea soroc dA 6 7 luni ca sd
sa sileascd pind atunci sS facii bani spre a nu-si pierde inosiia gi acareturile. Iar cind nici dupd
aceastd hotdrirc nu va urma, atunci fard dd a nu li sd mai auzi nici o cerire i rugAciune,
rAmine amanetul a fi stiltAtor sau a sd vinde, ca pentru o bund datorie a lor ce n -au tAgaduit-o
nici innaintea domnii mele.
1779, ghenarie 16.
Preainndltate doamne,
Din luminatd porunca innaltimii tale, vdtafu de pdhArnicei au adus la judecatd innaintea
noastrd pe DrAghicean, biv al 3<lea> vistier, carele, cu jalba cc au dat Inndltimii tale, cere de la
un Gheorghe i Costandin frate-sau, feciorii Neculii sirbului TAmdsdscu din sud Muscel, taleri
1000, capete cu dobinda lor, ce i-au inprurnutat la trebuinta lor cu trei zapise, unul de ta-
leri 800, de la rnaiu 6, 1774, si altul, de la iulie 10, cu taleri 100 si altul, la septernvrie
20, tot leat 1774, iar cu talcri 100, ce s-au Mut taleri 1000 cu amanet, soroc de un an, pentru
care bani, si-au pus some' mosiia kr ce sd numeste TAmdsdstii din sud Muscel du pa riul
Doamnii, cu case, cu moard, cu circiumd si cu tot coprinsul ei. 5i trecInd acest soroc dd un
an, i-au mai asteptat Inca un an i, nedindu-i nici la acest soroc, la leat 1776 tunic 1, i-au dat
alt zapis cu alt soroc cid patru luni i sd leagd In zapis cd, dd nu vor da banii i pind la acest
soroc, sA fie Draghicean vistieru volnic cu acel zapis al lor, sd stdpineascd mosiia lor TAmd-
sdstii, cu pace ; i nici dupd acel soroc neplAtind, la naartie 20, leat 1774, s-au judecat la
dumnealor ispravnicii din sud Mused si dumnealor ispravnicii dupd zapisul lor si dupd soroa-
cele ce au trecut, prin carte de judecatd, aratd cd mai sus-numitii datorinici nu shit oameni
sdraci, ci au iconornie bund si nu vor sd plAteascd. 5i hotArdsc dumnealor dupd zapisul lor,
sA stdpineascd vistierul Draghicean amanetul, adicd mosiia TAmdsestii cu tot hotaru. Dupd
aceastd carte de judecatd, iardsi si-au mai pus si alt soroc, cd de vor face bani pind In 2-3
luni, sd-i priimeascd vistierul DrAghicean i sd nu le ia inoiia, i, trecind si acel soroc,
nu i-au pldtit. in urma iardsi prin deosebit zapis de la ghenarie 28, leat 1778, si-au mai pus
alt soroc pind la Sfete Gheorghe ce au trecut $ iarSi, nici la acest soroc nu i-au mai plAtit
banii.
Deci, fao fiind la judecatd 1i...8 unul dintr-acesti doi frati datornici ce sint mai sus-nu-
rniti, 1-au intrebat ce rdspunde pentru aceastd datorie, zapisele i datoriia nu au tSgAduit-o,
numai zise cd acum deodatd sd-i plAteascd acesti bani taleri 1000 cu dobinda lor, nu pot,
ci sd-i dea acum taleri 500, si ceilalti bani i cu dobinda kr Ii va da rinduri pInd se va plAti
de toti banii. I-am intrebat peste atitea soroace ce si-au pus pind acum, dd<ce> nu s-au plAtit,
zise cd nu le-au dat mina si pentru aceia n-au plAtit. Noi dupd atitea soroace i zapise cc sa
vdd la mina vistierului Draghicean, gdsim cu cale, Gheorghe i cu frate-sau Costandin, sd
plateascd acesti taleri 1000 ce sint datori dupa zapisile lor cu dobindd la 10 unul si ei acea
mosie ce o au pusd amanet Ia vistierul Draghicean, ce va vrea, sd facd cu dinsa. Iar hotdrirea Arh. St. Muu..
Ms. ur. 7,
ramine la innAltirnea ta. f. 58
1778, ghenarle 15.
Pand vel vornic, Badea vornic, Stefan vel vornic.
1 Pentru : amanet.
2 Loc alb.

Lista de judecdlorii ce s-au orinduil pe la judefe"

JudecAtorii ce s-au orinduit pe la judete beat 1779

640
1779
Mincul Topoloveanu, biv vel clucer za arie, s-au orinduit juclecAtor la sud Muscel.
1779, fevruarle 28.

899

www.dacoromanica.ro
 Ionita Otetel isanu, biv vel sAtrar, s-au orinduit judecAtor la sud Vilcea In locu lui Costandin
Otetelisanu, 1779 martie 16, Costandin GAnescu, <al> 2<-lea> vistier, la sud Dolji, leat 1779
aprilie 12,
Barbul Prisiceanu la Dolji } la luna lui avgust,
Arh. St. Buc.. Costandin Ganescu la Romanati
M. nr. 8,
f. 8v. Chiriiac, biv ceaus de aprozi, la sud Vilcea in locu lui Ionita Otetelisanu biv vel satrar.

Carle domneascd prin care se dd poruncd ispravnicilor judefului Saac sd facd cercetare In pricina
641 mosnenilor Codesti din satul Chiojdu (BIsca-Saac ) privitoare la rdscumpdrarea munfilor exploa-
tali de spdtarul Ghica In contul unei dalorii a mosnenilor. Avind drept de prolimisis, prin plata
datoriei Mire spdtarul Ghica, mosnenii ti pot lua manta cu condifia sd-i foloseascd pentru ei ; In
1779
caz contrar muniii reirnin spdtarului.
lanuarle
20
DumneavoastrA ispravnicilor ot sud Saac, sAnAtate I Au jAluit domnii mele Stan, Dumitru
Petre, Codestii, de la satul Chiojdu din Bisca dintr-acel judet, pentru Stefan Macovei, postelnicel
dintr-acel judet, cum cA le stapineste acestu postelnicel muntii lor si lucreaza crii, cu pricinA
cA are sA ia de la dlnii datorie veche de bani, i cerea ca sA ii sa faca socoteald n i pe ceia ce
vor ramtnea datori sA-i plAteascA i sa ia acei munti Intru stapinire pentru ca sA lucreze ei
casArie.
Pentru care, macar c acesti munti nu sa tin de numitul postelnicel, nici sa lucreaza ale
lui casarii, ci sa tin de dumnealui biv vel spathar Ghica, cu multi ani mai nainte dA sA lucreaza
cAsAriile dumnealui, si cu porunca domnii mele au fost dati acum pe urma In anul trecut sA-i
tie tot dumnealui pinA i sA va plAti datoriia banilor ce are a lua.
Dar de vreme c ei cer a raspunde datoriia banilor sa-si ia muntii Intru a Mr stapinire
dupa protimisisu ce au, care aceasta o primii i dumnealui spataru, iatA scriem dumneavoastra,
viind omul dumnealui spatarului InpreunA cu mai sus-numitii aciia la dumneavoastrA, sa
cercetati cu de-amruntul, facindu-le dreapta socoteala, i c1i bani vor fi asupra acestora,
Inplinindu-i si fAcindu-i teslim In mina omului dumnealui spAtarului, sA ramie muntii la dinsii
ca niste mosneni ce sint cu protimisis. Asijderea mai aratara ca ei au mai cumpArat i alti
munti da la ceialalti mosneni ai Mr i nu-i Ingaduieste ca sa-si faca casarii pe dinsii.
Pentru care, fiindca numitul postelnicel rAspunde cum ca acei partasi i mosneni nu vor
ca sa vInza acestor Codesti muntii Mr cc au fost dati i vinduti lui, iar nu Codestilor, mai virtos,
fiindcA si el este unul din mosneni cu parte de stApinire In munti, iata va poruncim s faceti
cercetare acelor mosneni, cui priimesc a da muntii, la Codesti sau la postelnicel, si la cine voiescu
a-i da, sa ne Intiintati. Osebit de acestea, sa facet! dumneavoastra cercetare ca sa dovediti
de iau numitii Coclesti muntii acestiia pentru lnsusi trebuinta br i cu insusi banii br vor ca
sksi facA casarii sau cu vreo iconomie umbla dA-i cer ca sA-i dea la altii streini si cu banii
altora sa faca acest mestesug< ?>. Si clnd ii vor lua ca sa-si faci insusi ei casarii cu banii Mr,
au toata dreptatea ca unii ce sa protimisescu, fiind muntii lor, iar da-i cer cu iconomie sa-i
Ark. St. Buc., vinza la altii, la aceasta sa protimiseste mai mult dumnealui spataru decit alti streini, ca until ce
Ms. lir. 8,
1. 70 v. 71. i-au tinut de atita vreme mai nainte, si sA ne instiintati. Si fiti sanatosi.
1779, ghenarie 20.

Carle domneascd datd sdtenilor din Costesti (jud. VIIcea), in urma a cloud judecdfi ce au avut cu
642 egumenul meindstirii Bistrifa, asupra condifiilor In care sd fie efectuate dijma si claca pentru mosia
Costeasca si muntele Netedul.
1779
lanuarle Zemli Vlahiscoiu. Dupa judecata ce In doaA rInduri au avut la divan Innaintea domnii mele cuvio-
21 sul arhimandrit Stefan, igumenu manastirii Bistritii, cu satenii de la Costesti sud VlIcea,
ce slut sazatori pe mosiia manastirii, Costeasca, pentru muntele Netedul : pentru zilele de claca

700

www.dacoromanica.ro
si dijmA s-au dat hothirea donmii mele cu intrire pe largu la sfinta mAnAstire dupA dreptatea
ce au avut, spre a-si stApini atit muntele i moiia, lutndu-si claca i dijma de la lAcuitori cum scrie
mai jos anume.
Dupe care, cerindu-si numitii sAteni carte la mina pe hotArirea ce s-au fAcutu ca sA stie
cite zile s clAcuiascA i ce dijmA sA dea, spre a nu-i supAra mai mult, iatA le-am dat cartea
domnii mele la mita Ca, dupe hotArirea ce am f Acut spre a avea acesti lAcuitori citi nu
mai sint sAzAtori pe hotarul mosii Costeasca, deosebire i usurare la zilele de clacA si la dijmA,
mai putin din ceia ce sint obicinuiti ceilalti lcuitori d.e obste ai trii, pentru strimtoarea a
locului i pentru nelesnirea dA hranA ce au acolo, mai mult sA nu fie supArati, adicA omul
casnic sA clAcuiascA mAnAstirii pe an cite opt zile, iar holteii sA nu sA supere, i aceast
clacA sA o facA rinduri rinduri, iar nu tot deodatA, de la inceputu primAvArii pind la sfirsitul
toamnii. Dijma sA aibA a o da dupA obiceiu din toate, adicA zeciuiala, iar pentru legiuirile ce
vor avea prin grAdini de treaba mincArii casele lor, sa nu sA supere de dijma, iar pentru fin,
macar cA igumenu bistricean cerea sA-i dea dijmA dupe cum aratA cA sA urmeazA obiceiul la
celelalte mosii de munte, cum si acolo inprejur din cinci car% un caru, sau din cinci plaste o
plastA, sA-1 string acolo la un loc. Dar jAluindu-sA numitii siteni a le este cu greu, i cerind
a-i lAsa rnai pe usure, adicA din zece carA un car, sau din zece plaste o plastA, am poruncit
domniia mea ca sA aibA la aceasta scAzamint, pentru pricinile de mai sus-arAtate, si au rAmas
dupe cererea lor ca sA dea numai din zece car un car, sau din zece plaste o plasta ji sA-1
Arb. St. Buo.8.
string clae acolo la un loc. nr nr. ,
Asijderea i pentru muntele Netedul ce iaste mai sus numit, fiindcA jAluird domnii f. so 139v.
mele sAtenii costesti cum cA igumenu 1 1-au vindut si-1 vinde cu pi mA la altii streini si le rAmi- Pentru &m a Ju-
ind vitele lor fdrA dA loc de pAsune, am dat si pentru aceasta voe si dreptate acestor sAteni, doareceatiinatrneteri-.
ca unii ce au protimisis, sA cumpere ei pasunea acestui munte cu pretul ce dau altii cind nu ri Ittrtj% V.
10 de-
va paste vitele mInAstirii intr-insul, i asa sA sA protimiseascA ei a-1 cumpAra, fiind lAcuitori cenibrie 1777.
acolo. Asijderea i pentru vinzarea vinului si a rachiu<lui>, chid nu va avea mAnAstirea bucate Arh.
Ms.St.
6. Buo.,
f. 70v.
de a vinde, atuncea luInd voie de la igumen i dindu-si obicinuitul de bute, sA fie sAtenii neo- 71 et doe. din
16lanuarle 1770.
priti a vinde, iar chid va avea mAnAstirea bucate de vinzare, sit fie sAtenii opriti a nu vinde. Arh. St. Bue.,
Drept aceea, pentru toate acestea, mai mult sA nu fie supArati, iar dA va cAuta igumenu Ms" 6* sub
(Conine n'
mai mult a-i supra peste hotArirea domnii mele ce scrie mai sus, poruncim dumnivoastrA data la In-
stitutul de !storks
ispravMcilor ai judetelui sA nu Ingduiti. I i. sa am receh gospodstvo mi. N. Iona").
1779, ghenarle 21.

Deparlammtul al 2-lea arald prin anafora eci la .jaIba fi-u,d de Pa-ion e7wronul Coziei penlru
niVe figani ai mdnslirii sLipinili de Nicolae Buz,s-u jz1. VII-el) $i cunialul sdu Hrizea
Mileoveanu postelnirel (jut W() a hilill prevntares p.i filor liju1,-ala isp-amicilor din VIleea
643
fi, In apel, la c6irnicarnia Craiove, dupl eire la diviiul 1,21,2s, n tUrerle. 1779
lanuarle
22
PreainnAltate doamne,
JAluesc mArii tale cA, mai lnnainte vreme, sfinta mAnAstire au avut 26 de tigance mAri-
tate in tiganiia boierilor Buzesti si un egumen Dionisie ce au fost intr-aceastA vreme, dind
jalbA la mAriia sa Costandin vodA Mavrocordat, i s-au dat cartea mArii sale dA volnicie cu armA-
sAl i, mergind in tigAniia Buzestilor, au gAsit aceste tigance toate pA nume, mAritate dupA tiga-
nii dumnealor. i invoindu-sA numitul egumen cu Neculae Buzescu ce sA aflA acum In sud
Vilcea, i-au dat pentru 26 suflete de tigance 13 suflete dA tigani parte bArbAteascA, luind sfinta
mAnAstire i zapis de stApinire pentru dinii i asa i-au si stApinit. Iar dA slut acum doi ani,
s-au sculat un cumnat al lui Neculae Buzescu, anume Hrizea Milcoveanu postelnicel, ce sA
aflA in sud Olt, si apuca pA mAnAstire ca sA-i dea 5 suflete de tigani cu prasila lor, zicind cum
cA acele 13 suflete de tigani i-ar fi avut cumpArati dA la Nicolae Buzescu mai dinainte pita a
nu sA da schimb la mAnAstire. Dar fiindcA acesti tigani era lAeti, s-au invoit Buzescu cu

791

www.dacoromanica.ro
 acest postelnicel Milcoveanu dd i-au dat alti tigani de vatrd In locu acestora. Pentru care
cerire a numitului Milcoveanu, din luminatd porunca marii tale s-au judecat vechilul mAnds-
tirii cu Milcoveanu aid la dumnealor boierii ot <al> 2 <-lea> depertament i, nefiind i Neculae
Buzescu de MO la judecata, nu au luat sAvIrsire pricina, nici anafora nu s-au fAcut, ci std
judecata neisprdvitd.
MA rog marl! tale, sd fie luminatd porunca mdrii tale la dumnealor ispravnicii ot sud
VIlcea ca sd ma judece cu acest Neculae Buzescu, de vreme cd, de la dumnealui <slut> aceste
schimburi, iar nu de la Milcoveanu. $1 ce va fi, mila mArii tale.
Plecat i prearugAtor de sAndtatea marii tale, Ilarion egumenu mAndstirii Cozii, sud
Vilcea.
<Rezolutie :> Dumeata vel armas, dumnealor boierii judecatori, In ce chip au cercetat
si au gdsit cu cale la aceasta pricind, sd facd anafora cdtre domniia mea.
1779, ghenarle 14.

Io Alexandru Man Ipsilant voievod.

Dupd cum s-au gasit cu cale de la judecatd, rinduim pd sluga domnii mele ca sd-i Infd-
ti$Aze pd toate partile Innaintea dumnealor ispravnicilor spre a le cerceta pricina si, hotdrind
In scris ce va fi de triplinit, sa urmeze mumbasirul a face Inplinire. Iar neodihnindu-se dupd
hotdrirea ispravnicilor, sa-i clued si la dumnealui caimacamu Craiovii i <cind> nici dupd ale-
gerea ce va face dumnealui, nu sd va odihni vreo parte, sd-i ia pd toti sd-i aducd la divan cu
cArtile de judecatd.
1779, ghenarle 22.
PrealnnAltate doamne,
Am vdzut jalba aceasta si am ascultat porunca Innaltimii tale. 51 vei sti Innaltimea ta,
cd aceastd pricind iaste intrata In judecat a acestui depertament de sint ani doi si In multe
rinduri au cercetat. Iar pentru cd niciodata nu s-au Intimplat i un al treilea obraz, adecd Necu-
lae Buzescu ce fAcea trebuintd a fi fata la judecata acestor doo parti cdtre carele 1 cu po-
runca Innaltimii tale s-au dus mumbasir, i bolnav fiMd, au rdmas, i asa nu li s-au putut
izbrani, iar acum, fiindcd Insusi igumenu phisilor priimeste a sd Infdtisa la dumnealor isprav-
nicit ot sud Vilcea, unde cite trele partile sint In partea locului, sa fie luminat porunca mdrii
tale cu mumbasir ca sd Infdtiseze la dimnealor zisii ispravnici si, dupd scrisorile ce au fiescare,
sd Med alegere tn scris i, dd va fi dd inplinit, orinduitul mumbasir sd Med lnplinire, iar dd nu
sd vor odihni pa alegerea dumnealor ispravnicilor spre a-i aduce aici, iaste cale ddpdrtata si
acum vreme dA iarna, mumbasirul sd-i clued si la dumnealui caimacanu Craiovii. Iar chid
Arb. St Bun nici de acolo nu sd va odihni, atunci, cu cartile cid judecatd, Ii va aduce mumbasirul si la divan.
M. nr. 7. Iar hotdrirea rdmIne la InnAltimea ta.
1. 62 v. 63 v.
1779, ghenarle 20.
Mihai Barbatescu, Mih<ai> Pop<escu> medelnicer, Costandin Coc<ordscu> sdr-
dar, Dum<itru> medelnicer, Iordan gramdtic.

Departamentut al 2-lea arald prin anafora cd Pew brasoveanul neguidlor cere lui Apostot Catana
644 banii pe care i-a Incrediniat spre a-i curnpdra niste rnarfd. Ivindu-se nelnietegere asupra sumei
se propune cercetare si judecare cu martori de cdtre ispravnicii jud. Muscel, raid fiind la socoleald
si neguidtorii orasului Cimputung. Domnul tntdreste.
1779
lanuarle
23 Io Alexandru Man Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au gdsit cu cale dd la judecatd, poruncim dumneavoastra ispravnicilor ai
judetului sA urmati a face alegere si izbrdnire cum scrie mai jos si ce va fi dA Inplinit sd si

1779, ghenarie 23.

702

www.dacoromanica.ro
Preainnaltate doamne,
Din luminat porunca mrii tale ceausu za aprozi aduse la judecatA pa Petcut braso-
veanu, phis lui Apostol Catana, dA la care cerea taleri 720, care bani i-au dat ca sA cumpere
unt i cascaval. Piritul rAspunse CA acesti bani nu ia-u luat nicidecum dA la Petcut, ci au luat
numai taleri 20001, pa care bani i-au dat i marfA mai multA de acesti bani.
Deci, fiindcA Petcut pentru acesti taleri 720, aratA cl sint oameni de fata pintr-a
cArora minA s-au dat acesti bani, i fiindcA 5i piritul, dA marfa ce au dat lui Petcut, zice cA
are mArturil la sud Muscel In Cimpuhmg i dA vreme ce amindoo pfirtile au priimit a li sit
izbrAni pricina acolo prin mArturii i dovezi ce au, sa fie luminata porunca mArii tale cAtre
dumnealor ispravnicii ot sud Muscel ca sA-i infAtiseze innaintea dumnealor pa amindoo partile
5i sa faca izbrAnire prin cartea dumnealor da judecatA, dupa dovezile ce va avea i o parte si
alta, luind dumnealor 5i negutAtori ai orasului la socoteala ce le vor face. Iar hotarirea rAmine Arh. St. Boo..
Ms. or. 7.
la innaltimea ta. f. 106 108v.
1779, ghenarie 13.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Andon Fot<ino>.
1 Asa In text.

Dcpartamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Ionifd de la Cimpulung (jud. Muscel) a oprit 2 kg
de mdlase In contul simbriei datorate de Pe lcui brasoveanu. Cum ambele pri propun dovezi se
hotardste cercelarea de cdtre ispravnicii din judeful Muscel, unde se gdsesc martorii. Domnul
intdreste.
645
1779
lanuarle
23
lo Alexandru loan Ipsilant voievod.
Dupa cum sa coprinde intr-aceasta anafora, intarim i domniia <mea> 5i poruncim
dumneavoastrA ispravnicilor ai judetului, sa urmati a face alegere i izbranire cum scrie mai
jos 5i ce va fi (la inplinit sa 5i inpliniti.
1779, ghenarle 23.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innAltimii tale, duninealui ceausu za aprozi aduse la judecatA
pe Ionita de la Cimpulungu sud Muscel, piris lui Petcut brasoveanu, zicind ca slut trei ani acum
da cind cu vorbe 1-au insAlat 5i 1-au luat de la casa lui, (IA 1-au pus la o vie ce o are la sud
Saac, cu tocmealA ca sa cumpere marfA de taleri 400 ca sa negutatoreasca la tirgu P1oe5ti1or,
si viind la vie iarasi 1-au apucat piritu cu vorbe ca sa mearga cu dinsul la Tarigrad 5i, el ne-
vrind, 1-au insAlat cit va cumpara 5i de acolo marfA da trei-patru sute dA lei si-1 va cistiga pur-
tind 5i toata cheltuiala drumului. Si asa, mergind cu dinsul la Tarigrad, necum ca marfil
nu i-au luat, ci nici da cheltuiala nu i-au dat, ci tocmai dupa ce au venit aici i-au dat taleri
15, 5i el, daca au vazut ea nu-1 multameste, au luat din marfa pirltului Petcut ce i-o didese
in minA 2 ocA de mAtase, pentru care 11 cere acum taleri 40, si el sa allA pAgubas de simbrie.
Fata fiind i Petcut, rAspunse cum ea el pa piris 1-au avut tocmit sluga <cu> simbrie
pe luna cite taleri 5 si i-au slujit patru luni i jumatate, pe care 1-au platit simbrila cu taleri
22, bani 60, dar cere de la dinsul acesti taleri 40 dupa doaa oca matase, care i-au dat-o pece-
tluitA ca sA o ducA la frate-sAu si el au despecetluit si au luat (care aceasta sA chiama, ho-
teste). Iar pentru simbrie, zice Petcut cum cA are marturii la Cimpulungu ca 1-a tocmit cite
taleri 5 pe luna, cum mai sus s-au zis, i i-au plAtit. Itnpotriva caruia raspunse si pirisu Ionita,
cum ca si el are marturii iarAsi la Cimpulungu cA I-au tocmit piritu ca sa-1 dea in mina lui,
marfa da taleri 400, dupa cum mai sus s-au zis, ca sA sa negutAtoreascA, i cerurA amindoi Ca,
acolo dui:4 marturiile ce au, sa Ii sa cerceteze pricina aceasta a simbrii.
Pentru care sa fie luminata porunca mArii tale catre dumnealor ispravnicii ot sud Muscel
ca, dupa mArturiile ce au si o parte si alta, sit le cerceteze pricina aceasta i, dupa cum vor

703

www.dacoromanica.ro
 dovedi addvdrul, sd izbrdneascA prin cartea dumnealor de judecatd, iar pentru taleri 40, adicd
dupd 2 ocA mAtase ce plrisu nu le tAgAdui, ci Insusi cu graiul lui arAtd cum CA le-au luat, am
Arh. St. Buc.. hotarft ca sA sd plAteascA. De care, InstiintAm math tale ca sA sA facA cea dasAvIrsitd hotarire
M. nr. 7.
f. 106 v. 107. dA cAtre Innaltimea ta.
1779, ghenarle 17.
Miche paharnic, Dumitru Cioran paharnic, Costandin ComAneanu sardar,
Alexandru Grecianu, Evdochim biv vel medelnicer, Anton Fotino.

Poruncd domneascd adresatd ispravnicilor jud. Vilcea s constringd pe Stoian polcovnicul, cum-
646 pArdlorul mosiei Stolnicei (V Picea), la predarea zapiselor mosiei In Infinite noului stdpin Mihai
Poienaru care o rdscumprd In baza dreptului de protimisis.
1779
lanuarte
24 DumneavoastrA ispravnicilor ot sud...1 sdnAtate I Au jdluit domnii mele, Mihai Poienaru dintr-a-
cel judet, pentru Stoian polcovnicu, ca el fiind cumnat cu Gheorghe sin cluceru Vladescul
ce au vindut o mosie, Stolnicei, dintr-acel judet al Vilcii, pfritului fara a fi el dA fat, nici zapi-
sul vInzArii iscalindu-1 si avInd el protimisis a-i Intoarce banii lui Stoian polcovnic, prin carte
da judecata ce o vazum i domniia mea la mina jaluitorului si-au aflat dreptatea de la dumnea-
voastrA ca sA rAspunzA banii ce au dat pe acea mosie numitului Stoian polcovnic si el sA Inpli-
neascd toate zapisile de mosie lui Mihai Poienaru jaluitoru. Dupe cum si Insusi au priimit Inna-
intea dumneavoastrA ca, dindu-i banii sa-si ia Poienaru mosiia Intru a sa stapfnire i Stoian
pfrftul, dinnaintea dumneavoastrA zicfnd ca este calator si-si va lasa vechil cu zapisile, de-si
va priimi banii, au frisAlat judecata i nici vechil si-au lasat, nici el au mai venit cu zapisile
sA le dea jaluitorului.
Pentru care, cerind de la domniia mea dreptate, iata ca vA poruncim domniia mea
dupe cartea ce ati dat de judecatA lui Mihail Poienaru, sa apucati pe Stoian polcovnic cu
strInsoare, sA fnplineascA toate zapisile de mosie jaluitorului, ca sA nu ne mai jAluiascA, iar nefi-
Arh. St. Buc., Ind odihnit de hotdrirea ce ati fAcut dumneavoastra si va avea a face apelatie, sA-i trimeteti
Ma. nr. 8, la divan.
f. 76 v.
1779, ghenarie 24.
1 Loc alb.

Vetilii boieri supun Domnului, prin anafora, holdrirea lor In pricina Catrinei care reclamd de
647 la Manda nemloaica din Bucuresti niste lucruri dispdrute. Divanul a cercetat, prin martori, ante-
cedentele pirflei, dovedindu-se cd a fost gazdd de holi; In consecinfd propune ca reclamanta sd-si
sprijine prin jurdmint cererea ei, iar ptrita sd fie supusd caznei. .Domnul intdreste.
1779
lanuarle
25
Io Alexandru loan Ipsilant voievod,
Dupd cum s-au gAsit cu cale (IA la judecatA dupA pravil, Wind Ord i jurdmint, porun-
cim dumitale vel armas sA pui pA numita Manda la caznd ca sA sa pedepseascd pinA va spune
adevArul, In urmd dupd ce sA va face jurAmInt.
1779, ghenarle 25.
PreatnnAltate doamne,
Din luminata poruncd marl tale, vAtafu za divan aduse la judecata pa Catrina, f Ameia
lui Vasilie Paicul, pfrfsd Mandii nemtoaicdi din Bucuresti, zicfnd pf rip cA In tscutele zile, certin-
du-sli cu bArbatul ei, si din scuffle ce au avut au adus la casa numitei Mandei 2 bohcele si In
urmA, fripAcIndu-sA cu bArbatt-sliu, au mersu dA si -au cerut bohcelile si le-au dat, din care boh-

704

www.dacoromanica.ro
 cele, una cu scule pret mai multu de taleri 100 au cazut In curtea numitei Mandii, care bohcea
au gasit-o o fata a numitei Mandii si-si cere bohceaoa cu sculile, fiindca insusi acea copild i-au
aratat cum ca shit la pirita.
Fata fiind si pfrita, rAspunse ca nu are nicidacum $tire de acel bohcealic, nici ca are
vreun lucru de al piri$ii la dinsa, pentru care au $i priimit carte de blestem. Inpotriva piritii,
rdspunse pIrIsa cum ca dupd 2 saptdmini dupd cc au priimit plata carte de blestem au venit
la pirisa, Nita, copila ce o creste de suflet Manda, $i 1-au spus cum ca toate lucrurile ce i-au
cazut din bohcea le-au gasit acea copila $i le-au dat Mandii, care lucruri i le-au si aratat din
aura, cite una, una, de care $i la aceasta de tot au tagaduit Manda ca nu are nici o $tiinta.
Pentru care, am adus la judecata pa acea Nita copila, cla vreme ce la pricinile (IA englimatica,
cum iaste pira aceasta, de furtisag, porunceste pravilile ca sa sa cerceteze toti oamenii casii, si
Intrebindu-sa Nita copila, de tot au tagaduit, mai virtos zicind cum ca numita Catrina pirip,
au chemat-o in 2 si 3 rinduri si o povatuia sa zica cum cd aceste lucruri ce le cere au cazut
din bohceaoa ce au avut-o $i le-au gasit ia si le-au dat Mandii fagaduindu-i ca-i va da cevasi.
Care, zisele acestea ale Nitii copilii, nu le-am priimit nicidecum, nici am priimit zisele Catrinii,
ce zicea cA i-au aratat copila cum ca acele lucruri slut la Manda, fiind acea copila fard cla
virsta, adica, ca de ani 10 ; iarasi am Intrebat pa pirisa Catrina de au gasit la Manda niscareva
lucruri din cele ce arata ca au pierdut, ori dc au gasit la altcineva$ti vreun lucru care sa i-I
fi dat Manda, $i rdspunse ca nu au gasit nemic.
Deci, clupa invatAtura pravilii care ne poruncesc1, ca la asemenea pricini ce nu sint
dovedite, sa cerem semne de afara ijorot. gavrepl.xere Texwilptcc 2, pentru aceasta am cer-
cetat in mahalalile unde au sazut aceasta Manda, pentru vietuirea ei de s-au prinsu vreodata
-cu lucruri dd furtisag, $i am luat raspunsu In scris supt iscalituri de la 2 mahalale, adica popa
Stanciu ot biserica Cretulescului dete marturie cum ca in vremea chid s-au dus muscalii Intii
spargindu-sa biserica Doamnii si preotul fiind intr-acea vreme grdmaticu la numita biserica,
s-au gasit Manda gazda dA hoti ; asijderea marturisi si popa Tudor ot biserica Alba, cum ca,
fiind gramatic la biserica Doamnii si spargindu-sa biserica, s-au gasit Manda gazdd dd hoti.
Care dupd marturiile acestea, sa vede pirita a fi foarte In banuiala asupra acestii pricini si
pentru aceia nu ramlne sloboda si nevinovata dA Ora aceasta dupa cartea da blestem ce au
luat, ci Inca sa vinovdteste dupd pravili la caznd, care aceasta caznd nu am orinduit-o, ramlind
a sa hotAri de care mariia ta. Si da vreme ce InvatAtura pravilii ne porunceste asupra acestui
fel da pricini, intli sa faca pa piri$i juramint ...-ror. auxocpawriac 5psccov, *k:01. -.7(7.no rcepi.
xcaoup.vbxe cum ca cu adevarat pira aceasta ce o face iaste adevarata iar nu cu vreo
napastuire, pentru aceasta am hotarit sa faca pirisa acest juramint si asa sd intre numita Arh. St. Buc.
llanda la caznd. Iar hotarirea ramine la inaltimea ta. Ms. nr. 7.
f. 01 v. 62 v
1778, noemvrle 10.
Miche paharnic, Dumitru Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin
Com<Aneanu> sardar, loan Fot<ino>.
1 Asa in text.
3 Adica : adicA dovezi exterioare (prezumtii).
3 Adica : juramint cu privire la calomnie.

Mitropolitul (Aril aratd prin anafora cd Hrisantha vdduva se judecd cu chin Vasile Vlad vech il
pentru banii copiilor lui Neof it brasoveanul, ginerele ei. Dupd noi cercetdri, In urma judecfii de-
partamentului al 2-lea, se constatd cd Impricinatii au mai addugat si alte preteniii care slut ardtate
.domnului pentru Instiinfare. Domnul ortnduieste zapciu pentru tmplinire. 1779
lamiarie
25
Io Alexandru loan Ipsilant voievod.
IntArim si poruncim domniia mea ca dupA cum scrie mai jos, asa sA sA urmeze qi zapiciul
-eel orinduit asa sA flied Inplinire spre a lua sAvirsire ca sA nu sA mai jAluiascA.
1779, ghenarle 25.

70 5

www.dacoromanica.ro
 Preainnltate doamne,
Dupa jalba ce au dat catre manna ta Hrisanthi vaduva, Ca dupa pricina da judecata
ce au avut cu chir Vasile Viad pentru banii copiilor raposatului Neofit brasoveanu, facea si
alte ceriri inpotriva anaforalii dumnealor boierilor judecatori ot <al> 2 <-1ea> depertament,
in care ni s porunceste de catre manila ta sa potrivim cerirea jalbii cu anaforaoa i, care
vor fi aratate in anaforaoa boierilor, acelea sa ramfie bune cum le-au gasit judecata cu cale,
iar care vor fi deosebite cercri, pe acelea numai sa le theorisim. Deci, aratam marii tale, a
cercetind toate, altele slut numite i aratate si In anaforaoa boierilor, atit numai ce am pricinuit
ca nu e $i cum ni s-au parut, pa acelea numai le-am theorisit i le aratm. Nth, cere Hrisanthi,
taleri 73,60 cu care boierii o ar fi incarcind, cheltuiti la trebile casii, $i ia zice ca ar fi rava$.
ca gineri-sau chear pentru treaba lui i-au luat, iar nu a casii, i cerindu-i noi acele ravase, ne
aduse numai unul de taleri 27. Care, cunoscut fiind de adevarat al gineri-sau, netagaduit
de vechilu lui, chir Vasile Vlad, i pentru a lui trebuinta, iar nu a casii, ramlne sa sa scaza
Hrisanthi cu acesti taleri 27.
Al doilea, mai cere Hrisanthi taleri 150 pentru 50 vedre yin ce s-ar fi cheltuit la
nunta, la care boierii hotarasc, cfnd va veni cfrciumarul ce au pus vinul fntr-acel buriu, pi
cit va da marturie ca au fost buriul, sa aiba a i sa tinea in seama. Acum aduse Innaintea
noastra pa Bogdan Liip monahul, al caruia au fost buriul, i fn frica 1111 Dumnezeu dete marturie
ca da vedre 30 tocmai au fost acel buriu, plait la vinrici da dinsa, plin &IA In doaga.
Pentru care, macar Ca cere Hrisanthi cite taleri 3 pa vadra s i s plateasca, dar am
hotarit cite taleri 2 pol vadra. Aducind pa lnsusi circiumreasa ce au vindut vin atunci, (IS.
dete marturisanie Ca cite bani 30 vindea ocaoa Intr-acea vreme i, socotindu-sa, fac taleri 75,
care ramine ca i cu acestea, iar sa sa scaza Hrisanthi asemenea i pentru alte 4 vedre ce ar fi
trimis Hrisanlhi, gineri-sau in Brasov In 2 buriase.
Fiindca vazum iscalitura a gineri-sau ca le-au priimit, $i netagaduita (IA vechil, am
hotarit iarasi cu cite taleri 2 pol vadra sa sa plateasca si acestea, care sa fac taleri 10 si
iar s sa scaza Hrisanthii. Cum i pentru hainele ce cerea Hrizantha, care ar fi fagaduit gineri-sau
sa faca fii-si la tocmeala nuntii, de care si boierii judecatori arata In anaforaoa dumnealor,
veni Innaintea noastra lane Lazarul $i dete marturisanie asemenea, cum si Int li au dat prin
naval, dar nemultumindu-sa vechilul lui, Vasile Vlad, au cerut la juramtnt pa Hrisantha
si au $i jurat ca cu adevarat au avut tocineala cu gineri-sau de un rind de haine cu pret
de taleri 500 si cum ca nicidecum nu i le-au facut. Care cunoscindu-sa i aceasta de adevarat,
ramine iar s s scaza Hrizanthii cu taleri 500, iar pentru port<arelul> ce mai cere Hrisanthi
ca nu e multumit cu cite 1 pol pa zi, cheltuiala mincarii, vreme de rzmirit fiind pa atunci,
am socotit si noi i i-am mai adaogat inca cite bani 60, care sa fac cite taleri doi tocma pa
zi, in luni 11, care scazaminturi anume mai in jos sa vor vedea scoase din suma ce iaste
in anaforaoa boierilor aratata ca ramlne a plati. Ci, acestea cercetind i parindu-i-se a fi cu cale
aratam marii tale.
1779, ghenarle 19.
Grigorie al Ungrovlahiei
Taleri bani
1428 86 Iaste Hrisantha datoare dupa anafoaroa boierilor judecatori,
779 sa scade condeile ce sa numesc mai sus Intr-aceasta, Insa :
taleri bani
27 un naval, luati de raposat pentru a sa trebuinta,
85 vinul ce s-au baut la nunta $i au luat raposatul,
500 hainele ce au fost dator raposatul sa faca, i n-au facut,
Arb. St. But... 167 adaosul la cheltuiala mincarii (Id zi, po bani 60 peste ceia ce hotarasc boieriii
Ma. nr. 7. in luni 11.
F. 67 V. 66v.
779
649,86 ra mine Hrisantha datoare sa plateasca.

708

www.dacoromanica.ro
Carte domneascd prin care se ortnduiesc boieri hotarnici, alesi de parfile tmpricinate, stolniceasa
Safta Fdlcoianu si mdndstirea Cotroceni, pentru alegerea hotarelor mostilor Dragomiresti Boleasa
(jud. Ilfov).
649
1779
lanuarle
Zemli Vlahiscoiu. Credinciosi boierii dornnii mete biv vel sArdar Scarlat Drugdnescule, biv vel 25
medelnicer Dumitrache, sAnAtate 1 La trecuta lunA a lui dichemvrie leat 1778, din porunca
domnii mete s-au judecat la dumnealor velitii boieri din porunca domnii mele, Mihaiu Fdlcoia-
nul fiul si vechilul stolnicesii Saftii FAlcoencii, cu igumenu mAnAstirii Cotroceni, pentru mosiia
Dragomiresti, zicindu vechilu stolnicesii, CA Intr-aceastd mosie mai are in hotar ca de stInjdni
trei sute, anume Boleasca, care hotar sa InpreunA cu mosiia mAnAstirii Cotroceni, avIndu
zapis de stdpinire pentru acelu hotaru si din zilele domnii sale rAposatului Nicolaie voievod
s-au stApInit pinA In zilile domnii sale raposatului Costandin vociA Mavrocordatu, iar atunci
igunlenu ce era la numita mAnAstire, In silA ar fi cAutat sA-si facA clrciumA pe acest hotar al
eau, cu pricinA cA tine de mosiia mAnAstirii i stolniceasa, avindu zapisu bun de stApInire, nu
I-au IngAduitu, ci i pinA acum 11 stapineste stolniceasa, iar igumenu cel de acum iarAsi cautA
sA facA circiumA si sA pricinuiescu la aceasta.
Pentru care, fiindcA si dumnealor velitii boieri au gAsit cu cale prin anafora ca sA facA
hotArnicie cu boierii la fata locului, pe care alegere au rAmas amIndoaA partite multamiti, si an
cerut pe dumneavoastrA hotarnici din partea amindurora, dupA a cArora cerere iata vA rInduim
domniia mea drept 12 boieri, InsA : pe dumneata, biv vel sArdar, drept sase din partea
stolnicesii si pc dumneata, biv vel medelnicer, drept sase din partea mAnAstirii,
Deci, priimindu porunca aceasta cu sluga domnii male . . 1 portArel, sA mergeti la
fata locului, unde fiind fata atit amindoaA partile ce sA pricinuiescu, cttu si vecinii Inprejureni
cu cArtile i scrisorile ce vor avea, si la toate sa urmati itntocmai dupA coprinderea anafordii,
asijderea i ceilaltA mosie, Dragomirestii, ce o mai are gall din hotarul BoleascAi, sA o trageti
dupA obiceiu prin trei locuri si, fAcIndu-o masA, sA o alegeti de cAtre vecinii lnprejureni, alAturtn-
du-o cu nurnitul hotar, si sA puneti r i pietre, dindu i carp de hotArnicie ca sA stie pe unde sA Arh. st. sue..
Nis. nr. 8.
stApineascA mosie aleasA i far'de glIceavA. Si de sAvirsirea trebii, sA avem Instiintare. f. 77 77v.
TolIco pisah gospodstvo mi.
1779, ghenarle 25.
1 Loc alb.

<Divanul judecdtoresc> aratd prin anafora cd cercetind jalba lui Gheorghe papugiul dirt Bucuresti
prin care cere sd fie eliberat din Inchisoare spre a-si putea pldti datoriile s-a constatat cd e cu totut
.sdrac si cd std Inchis de cinci tuni. Domnul gdsind cererea interneiald o aprobd.
650
1779
ianuarie
Jo Alexandru loan Ipsilant voievod. 26
DA vreme ce iaste sdracu si au sAzut si Inchis 5 luni, poruncim zapciului ce iaste orindu it
sA sA sloboazA ca sA umble spre h<r >and si chivernisealA spre a cistiga, cu incetul sA sA plAteasca
1779, ghenarle 26.

Prealnnaltate doamne,
Din luminatA porunca innaltimii tale, vAtafu de visterie au adus Innaintea noastrA pA
Gheorghe papugiu din Bucuresti, carele cu jalba ce au jAluit InnAltimii tale, zice cA din Intim-
plarea vremilor au rAmas la mare sdrAcie i sA af IA i taleri 800 dator pA la unit altii, i, nea-
-vInd cu ce-i plAti, dA multd vreme zice cA sd af IA si la Inchisoare, i cere ca cu Incetu,
chid va cistiga, sA plAteascA i dupd jalba lui ni sA porunceste de InnAltimea ta ca sA cercetAm
dA starea si pirlejul lui i dA citA vreme iaste Inchis l cu anafora sA InstiintAm mArii tale.
*i cit pentru starea lui, ne Instiintam de la starosteea de negutAtori si de la alti negutAtori,

707

www.dacoromanica.ro
 cum cA dupd cercetarea ce au f Acut, au dovedit prin vecini ai acestui Gheorghe jluitoru,
c iaste omu dA tot scApatat, putinticA marda dA marfd ce are iaste toatA ca de taleri 70
80, iar nu mai mult ; casA, vie, prAvAlie, mosie sau altA iconomie, nu are, fAr'dAcIt acea
putinticA marfA cc sA aflA acum In prAvAlie strein. Am intrebat i pe mai sus-numitul zapciu,
de cind sA aflA la Inchisoare i insusi ne arAtA cl iaste la inchisoare cid iaste 5 luni.
Arh. St. Buc..
Me. nr. 7. I. 65. Ci noi, (IA cercetarea ce am fAcut, in5tiintam inn5Itimii tale.
1778, dichemyrie 31.

Porunca domnului rare ispravnicii jud. Arge4 pentru a cerceta plingerca unor ciobani dirt plaiut
6511779
Lovi$lei jefuili de vdtaful de plai $i de vame$, cu recomandarea de a li se lnapoia ce Ii s-a luat, iar
pe vinovali sd-i trimild la domnie spre primi pedeapsa cuvenild.
Innuarie
30 Zemli Vlahiscoiu. Au jAluit domnii mele Ion mos Ciorogor din Tilisca si Ion Posea din Gales,.
vechili si altor treizeci si trei ciobani streini ce sA aflA In muntii Lovistii cu oile la pAsune,
cum cA vtaful Costandin de acolo le-au luat de turmA cite taleri 2 pol si vamesul de acolo
iarAsi cite taleri 2 pol, adicA vAtaful cu nume dA avaetu si vamesu cu nume dA vamA. Asij-
derea le-au mai luat vamesu Inca cite parale 2 de om i cite parale 2 de cal, bAtindu-le cioban
spre lnplinirea acestor bani. Care aceste rele urmAri i luAri ce obicinuia vamesu i vAtafti
le-am rAdicat domniia mea cu hrisovu ce s-au dat la mina streinilor, sh nu le mai facA. i arA-
tindu-le hrisovul, zic cA nu s-au ferit, ci In silA le-au facut acest jaf Inpotriva poruncii domni
mele, la saizeci de turme.
Osebit de acestea mai jAluirA cA vAtafu le-au luat tot casul de la toate turmele eft
au esit, nelAsindu-le nimic dA treaba mincArii caselor lor si nu cu cantar domnescu.
Drept care, cercetind ci cantaru, eu esit cu patru ocA mai mare la 20 ocd, plAtindu-le
ocaoa de cas po bani 9, din care bani pinA acum nu i-au plAtit toti la citi au luat cas. dupe
toate acestea, vAtafu purtind multA pizmA asupr-le unde Ii gaseste In mijlocul drumului
cu oile, ti pradA, li bate, si le ea de turma cite taleri 5 si cite zece, care la unul dintr-Ingii
au luat intr-un rind taleri 20, si Intr-alt rindu taleri 15 fAr'dA nici o pricina.
Pentru care, fiind vinovati atit vtaful eft i vamesu pentru cele ce aratA mai sus ca_
le-au luat bani de turmA, In vreme ce shit rAdicate cu hrisovul domnii mele, i vrind ca gi
celelalte ce sA mai jAluescu, pagube de jafuri i nedreptati, sA le dovedim, iatA orinduim dom-
niia mea pe chihaiaoa de ciohodari sA ia de aid pe Aluitori sA meargA la numitu plaiu, de
unde sA ia pe Costandin vAtafu i pe vames, lAsindu-si In loc vechili la treba vAtAsii si la vamA
dA va fi tot acela i acurn vames, i ducindu-i Innaintea dumnealor ispravnicilor, fatA cu toti.
jaluitorii sA cerceteze ispravnicii citi bani au luat clit la fiescare peste porunca domnii mele, atit
vamesu, cit i vAtaful, ori cu nume de havaet, ori de vamA peste poruncA, ori celelalte jaf uri
si in scris dindu-le, apuce rInduitul sA tnplineasca jAluitorilor pIna la un ban. i dupe aceasta
cu cercetarea ispravnicilor in scris, atit dA luarea banilor, cit si de pricina cantarului i celelalte
sA-i rAdice sA-i aducA aici la domniia mea ca sA sA pedepseasca unde va fi trebuint, sa.
.Arh. St. Buc.. aducl i doi-trei din jAluitori, insA cercetarea'sA sA facA de cdtre ispravnici, drept intru adAvArr
f. 79 _ 79v. Medd nici un hatir. I i. saam receh gospodstvo mi.
1779, ghenarle 30.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Constantin postelnicel cere unchiului sdu SandEr
652 biv pitar, fostul sdu epitrop, i Catrinei, solia vistierului Nicolae Anion, socoteala venitului viet
lui pe 10 ani tn urmd. Intructi Catrina a stdptnit via creztnd cd a fost cumpdratd de sojul ei ;i*
reclamantul i-a luat-o prin judecatd, nu-i poate cere socotealci, cererea fiind $i prea ttrzie. Treclnd.
1779
60 zile i ptrt$ul nefactnd nici o apelafie, domnul intdre$te lotdrtrea judecdfii.
lanuarle
30
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
DA vreme ce peste soroc dA 60 dA zile, care iaste orinduit la cei ce au a face apelatie,
sA vede cA au mai trecut Inca trei luni si pirlsii nu s-au mai arAtat la divan, de au avut a

708

www.dacoromanica.ro
face vreo apelatie si vatind ca hotadrea judecatii iaste facutfi pa amaruntu si cu dreptate, am
Intarit ca a MIA numita WOO, Mina pace.
1779, ghenar 30.

Prealnnltate doamne,
Costandin postelnicel, prin jalba ce au dat marii tale asupra unchi-sau Sandu biv pitar,
cere si da la dumneaei Catrina, sotiia raposatului vistier AHon Nicolae, socoteala venitului
vii lui, 10 pogoane, da la leat 1764, adica de and au esit dumnealui pitaru Sandu din epitro-
pie si au lasat acea vie a pIdsului asupra raposatului vistier Nicolae Arlon, 'Ana la leat 1779,
adica socoteala da ani 10, pina cInd si-au luat pldsul viia Intru a sa stapinire.
Fata aducindu-sa la aceasta si dumnealui pitaru Sandul, ca sa arete In ce chip au
dat aceste vii asupra raposatului vistier AHon si dumnealui Barbucean, biv <al> 3 <-lea>
vistier, prin orInduitul zapciu, dumnealui vatafu za paharnicei, vechil din partea pletii, raspunse
dumnealui Sandul pitaru, cum ca aceste 10 pogoane de vie le-au dat asupra raposatubli vistier
Nicolae AHon, numai si numai ca O. le lucreze, a nu ramlie paragine si sa le dea pirisului
Costandin chid le va cere.
Raspunse si numitul vechil al pirltii, cum ca acele vii pina au fost In viata raposatu vis-
tier Arlon, sotul dumneaei, le stapinea ca un lucru al dumnealui, cum si dumneaei, dupa moartea
raposatului sotului dumneaei, iarasi le stapinea ca un lucru al dumneaei, fiindca au gasit
In catastisile raposatului, cum ca ar fi dat si pa acea parte da vie, taleri 500 dumnealui pitarului
Sandul si au cumparat-o, si cu socoteala Ca aceasta, cum ca slut cumparate si acele 10 pogoane
cid vie da raposatu sotul dumneaei, le lucra ca cum ar fi lucru al dumneaei,apoi la leat 1773,
sculIndu-sa pIrIsu cu judecata, i-au luat viile. De care aceasta adica, cum ca. <la >moartea rapo-
satului vistier AHon s-ar fi gasit In catastisile lui ca si pa aceste 10 pogoane da vie ar fi dat
talent 500 si cum ca cu judecata au luat el aceste vii din mina dumneaei, nici Insusi pIrlsu Cos-
tandin nu tagadui.
Din care toate acestea, de vreme ea sfi eunoaste ca dumneaei Catrina, sotiia raposatului
vistier Arion, 'Arita, tinea si stapinea acele vii ca un lucru al dumneaei cumparat, far da nici
o pricina, si <IA vreme ce sa cunoaste ca pirisu si aceste 10 pogoane da vie cu judecata le-au luat,
iata ca. nu era datoare pa lucru dumneaei sa tie socoteala (IA cheltueli si da venituri, fiindca pa
cum mai sus aratam, dumneaei tinea si stapinea acele 10 pogoane da vie ca un lucru al dumneaei
cumparat.
Deci, fiind urmarea pricinii Intr-acestasi chip, nu sa vinovateste da a da socoteala dum-
neaei Catrina vistiereasa peste atItea ani pa lucru ce sa stiia Nina stapinitoare, am hotarlt ca da Arh. St. Bun..
tot sa ramie nesuparata de care plrlsul acesta Costandin, iar hotarirea cea desAvIrsita ramine la f. 03v. 94.
Innaltimea ta.
1778, avgust 22.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Costandin Comaneanu sardar, Ev<do-
chim> me delnicer, An<tonie> Fot<ino>.

.Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd urmasii lui Chivul cer unchiului kr Gheorghe
plrcdlabul din Tatina (Ilfov) rdmasele pdrinfilor lor" luate de ptrtt and au murit de ciumd pa-
rinfii. Pirttul recunoaste In parte pretensiite, iar divanul hottirdste, dupd pravild, ca banii chel- 6 5- 3
tuili fdrd rost sa fie tnapoiati o data cu hainele In starea lor de atunci. Domnul Intdrefte.
1779
1ebruarle
8
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
S-au Infatisat si Innaintea domnii mele la divan, MaHia cu unchi-sau Gheorghe si cu
Radul sin Petco, si eft pentru taleri 800, da vreme ce Marna nu avu sa arate nici un fel <IA
dovada, adica sa dovedeasca [nth zisa ei, el cu adavarat au avut Ingropati tata-sau acei bani
acolo, al doilea, sa dovedeasca pa Gheorghe ca i-au luat el. Si fiindca Gheorghe zise la divan cd

46-0. 768 709

www.dacoromanica.ro
 poate face si jurdmint cum cd nici au gdsit, nici au luat vreum ban, rAmtne a fi nesupArat
de Ora acestor taleri 800, neavind Mariia dovadd dupd cum au zis, iar pentru taleri 188 si
bani 60, mdcar cd el sA apAra zicind cd i-au luat frate-sAu, dar aceasta nu o putu dovedi cu vreo
dovadA, ci numai cu gura, si inpotrivd vAzum cartea de judecatA a dumnealor ispravnicilor
di n Ilfov, scriind cd el de sinesi s-au dat dator spre a face sulf pd taleri 100, adicd 50 de la
dtnsul si 50 de la nepoti-sdu Radul i, cum ar fi frigacluit el acesti bani sd-i dea, dA nu era
&tor< ?>. Osebit de aceasta, vedem cd si socoteala pomenirilor iardsi el o au arAtat dA banii
heltuiti dintr-aceia.
Ci, cunoscindu-sd din cercetare cd acesti bani au intrat in mina lui i, mai vIrtos cd el,
ca un trate ce era mai mare, era dator a 'Astra acest rdmas de bani ai copiilor, 1-am dat platnic
pd numitul Gheorghe pircAlabul,ca el sd-i plateasca de la dinsul copiilor, i pA urmd, dd va putea
dovedi cum zice, ed i-au luat frate-sau, ori toti, sau dintr-Insii, isi va cduta si el dintr-ale
frAtini-sAu a i sd inplini, insA dA vreme ce sd jAlui CA iaste sdrac i n-are putinta a-i rdspun-
de toti, 1-am scAzut si 1-am hotdrit ca sA dea taleri 120 si sd fie plAtit, iar hainile i altele, ce
sint i cld el netAgAduite cd le-au luat, sA aibil a le lnplini copiilor dupd cum ar fi fost and au
murit pArintii lor, iar nu purtate da el.
1779, fevruarie U.

Din luminatA porunca mdrii sale preainnAltatului nostru domn Io Alexandru Ioan Ipsilant
voievod, vAtafu za pAharnicei aduse la judecatd pA Mariia copila si din partea fratine-sdu lui
Petre, copiii unui Chivul ce au murit, cu jalba ce au dat mArii sale asupra unchiului Mr, anume
Gheorghe pircAlabul de la Tatina sud Ilfov, zicind cd, in vremea trecutii razmirite, murind
pdrintii lor de boala ciumii i ei ramtind copii mid nevirsnici, acest mai sus-numit unehiu al
lor ar fi luat toate rdmasele parintilor lor, insA : scule, petice, dobitoace i bani ga<ta> taleri
170 si o salbd de taleri 12 i taleri 800 ce le-au spus tatul lor cd sint ingropati.
Fata fiind i piritul, unchiul lor, acest Gheorghe, unile din haine i alte lucruri nu le tag-
dui, zicind cd shit la dinsul si le va da. De care si judecata, dui:a netAgAduirea lui, nemaifAcind
altA cercetare, cu deosebitA foae hotArim ca sA le plateasca, am dat-o In mina orinduitului
zapciu ca sa le triplineascA, iar pentru taleri 170 ce cere ptrisii copii, nu tagAdui ptritul Gheorghie
cum cd nu ar fi rams cu adevArat acei bani, bani gate, dupd moartea fratine-sAu Chivului,
tatu ptrlsilor, numai zise cii i-ar fi luat alt frate al lor, anume Petco (care si el au murit si
iaste fii-sau Radul, clironomul lui, fiind de fall i Innaintea judecAtii) dii i-au cheltuit la pomeni-
rile Chivului <bardsi cu foae acele pomeniri i cheltuieli, intru care sd coprinde taleri 203,
bani 60, cu un cal cu tot tactmul lui ce au fost al Chivului i 1-au vindut Petco tot pentru aceste
pomeniri ce aratA cd au f Acut, din care taleri, 5 slut pentru ingroparea Chivului, tatu pint-
i taleri 10 pentru Ingroparea i cumpArAtoarea locului (tntimplindu-sA de au murit in
tam turceascA) unui copil al Chivului, frate cu ptrtii, i taleri 20 pentru o datorie a Chivului
la un turc, ce aratA cd au plitit-o Petco, dar fArd nici o dovadd sau vreo adeverintA.
Deci, fiindcd toate cheltuielile ce aratA ca au f Acut, numa acele 2 condee ale ingropdrii
slut priimite, iar celelalte nu, de vreme ce mortu acela, Chivul, avea clironomi si clironornii
<slut> de fath si era ei sd facd aceste pomeniri, iar nu acel Petco, de sinesi fAcind atttea
cheltueli la pomeniri si pd copii lAstndu-i muritori de foame pA usile streinilor, de aceia am
scazut din taleri 203, 60, ce mai sus ardtdm, numai taleri 15 ce sd coprinde Intr-acele 2 condee
ale Ingroparii cheltueli, si mai rimiind taleri 188 si bani 60, ce rdu i-au cheltuit Petco, dui:A
pravild am hotdrit Ca acest Radul, ca un clironom al tAtine-sAu, lui Petco, sA plAteascd acesti
bani la mai sus-numitii copiii Chivului, fiindcA pe cum si mai sus ardtdm, Petco rau au fAcut
AM. St. Buc., aceste pomeniri i cheltueli, in vreme chid de fatA vedea pA clironomii Chivului si Inca nevirsneci,
Ms. nr. 7, copii mici.
f. 85 86.
1778, diehemvrle 15.
Miche paharnic, Dum<itru> Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Cos-
tandin ComAn<eanu> sArdar, Andoni Fot<ino>.

710

www.dacoromanica.ro
Velijii boieri arald prin anafora cd Badea si Vasile, diaconi din Bunesti (Arges), reclamd Min-
cului Brdtiianu mosia !or strdmoseascd Ciumesti (Mused) care prin vinzeiri succesive ajunsese in
sidpinirea pfritului. Pentru cd o judecald mai veche (teatime dreplate lui Mincu, divanul hotdrdste
cercetare cu ispravnici. Domnul Intdreste.
654
1779
februarle
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod. 9

Dupd cum s-au gAsit cld cAtre dumnealor velitii boieri cu cale, spre a li sd face cercetare
acolo la ispravnici, arAtIndu-ne zapciu cel orinduit cd i amindoud partite au priimit spre a
merge acolo la cercetare, intdrim i poruncim dumneavoastrd ispravnicilor sd urmati dupd
cum scrie mai jos.
1779, fevruarie 9.
PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca mdrii tale, vdtafu dd divan au adus la judecatd Innaintea noastrA
pas Badea d.tiaconu si pe Vasile diiaconu de la Bunesti sud Arges, ce cu jalbd au jAluit InnAltimii
tale pentru Mincul, feciorul rdposatului Iordache BrAtiianu din sud Arges, ziclnd cd ei, avind
mosie strAmosascd In hotarul Ciumestilor sud Muscel dupd vremea mosilor, au dat acea
mosie zestre la 2 fete ale lor si mai In urind unul dintr-acei doi cumnati si-au vindut
partea lui la celdlaltu cumnat si au stdpinit-o IncA citAva vreme si mai la urmd au vindut si
acela amindoad pArtile la altd mind streind si au stApinit-o i acela trei ani. $i sculindu-se un
nepot de sord dintr-acei most vinzAtori, au scos pA acel cumpArAtor din mosie cu glIceavd,
iar <nu> cu bani, i zic cd au si stdpinit-o acela in sild cltiva ani si cum cd, Intelegind i ei
de acea vinzare, au mersu la acel ce o cumpArase i clindu-i banii au luat zapisul de rilscumpArd-
toare si au stdpinit-o i ei doi ani. $i dind ingreunarea dAjdiilor ce era atunci pd Ord au fugit
si ei Intr-alte judete i dupd fuga lor zic cd un fecior al acelui ce In sild sd pusese dd o std-
pinea mosiia, anume CAlin diiaconu, au vindut aceastd mosie la Iordache comisul, tatul mai
sus-numitul Mincului BrAtiianu, i dupd ce au venit si ei din fugA, aflind de vinzarea mosii,
s-au judecat la dumnealor ispravnici din poruncA domneascd i, afllndu-si dreptatea, zic cd Ii
s-au dat si carte de judecatd ca sd-si stApineasca mosiia i In zilele mAiii sale rAposatului Alec-
sandru voda, cum si la mdriia sa rdposatul Grigorie vodA Ghica, iar zic numitii diiaconi cd s-au
judecat cu acel Iordache comisul i i-au rinduit la fata locului ca sd-i cerceteze prin mArturii
si, bAtindu-i, i-au prAdat cu taleri 70 si le-au luat i venitul mosii. $i judecindu-sd si in vremea
rdzmiritii, li s-au f Acut carte de la divan ca sA li sd cerceteze pricina de dumnealor ispravnicii
judetului i BrAtiianu n-au vrut sd meargd. $i murind Iordache BrAtiianu, s-au judecat cu numitu
Mincul, fecioru acelui Iordache BrAtilanu, la dumnealor ispravnkii judetului i, neavind mArturii,
au rAmas mosiia supt stdpinirea lor si au stdpinit-o 7 ani, iar la trecuta lurid lui iulie beat 78,
judecindu-sA la dumnealor ispravnicii judetului, au dat dumnealor dreptate BrAtiianului. $i
neodihninclu-sd pd acea judecatd s-au judecat si la dumnealor boierii judecAtori ot<al>2 <-1ea>
departament. $1 nici pd acea judecatd neodihnindu-sd numitii diiaconi, din luminatA porunca
innAltimii tale numitu zapciu, aducind pd amindood partile Innaintea noastrA i citind cArtile
ce au, sA vAzu la mina BrAtiianului o carte de hotArnicie a 6 boieri hotarnici de la leat 7205
iunie 15, de stilt ani 70, in care scriu acei boieri hotarnici cd, trAgind mosiia Ciumesti din sud
Muscel, au fAcut-o trei parti si au dat 2 pArti sd le stApineascA sfinta mAndstire Cotroceni cu
un Irimiia si o parte sA o stApineascd Dima cu cumnati-sdu Gherghe, care dintr-acel Dima
sd trage Dumitrasco martalogu. $i acest Dumitrasco, sd vede cA la leat 7255 martie 21, de
shit ani 32, s-au judecat cu un Mateiu Ciumescu, feciorul Irimii din sud Muscel, cdruia i-au
ales acei 6 boieri hotarnici ca sA stdpineascd 2 pArti cu sfinta mAndstire Cotroceni dintr-acel
hotar de mosie, cerind acest Dumitrasco sd stApIneascd mosie mai multu decit partea ce au
ales acei boieri hotarnici In zilile raposatului mArii sale Costandin vodA Brincoveanu, si i-au
dat dreptate lui Dumitrascu sA-si stApIneascd partea, de acei boieri hotarnici, Dimii, unchiul
lui Dumitrascu, iar nu mai multu, care parte aratA cd iaste dAspre hotaru mosii mAndstirii
Vierosului daspre MdrAcineni. $i acest Dumitrascu martalogu, la leat 7270 iunie 25, Inpreund
cu CAlin diiaconu, fii-sAu, prin zapis vinde toatd partea lui de mosie din Ciumcsti, comisului

711

www.dacoromanica.ro
 Iordache BrAtianu tatu acestui Mincul BrAtiianu, In taleri 23 i, la leat 1771 iunie 5 In vremea
rAzmiritii, sA vede cA s-au judecat acesti diiaconi cu lordache BrAtiianu la dumnealor boicrii
judecAtori ce era pA acea vreme, tot pentru aceastA mosie. Si fiind i acel Dumitrascu marta-
logu, cel ce au vindut acea parte de mosie, de fatA, scrie cA au zis cA tatAl acestor diiaconi,
tiind pa o stranepoatA a lui, i-au dat un loc de casA cu ocol, care casA, au vindut-o acela la
un Iriimiia logofat in taleri 8 si acela nestapi<nind> 1 nurnai ceia ce cumpArase, ci sA Intindea
mai mult, cu judecat intorcind banii, au rAmas iar intru stapinirea lui i atit acel loc de casA
cit si partea lui, au vindut<-o> lui Iordache BrAtiianu i acesti diiaconi, nefiind nici un fel
de rudenii cu dthsul, tocmai atunci peste stapiinirea de 60 de ani i mai bine, s-au sell/at zicind
cum cA ar fi avind i ci parte intr-aceastd mosie, scotind i mArturii pa preotu popa Mateiu
din Macesti sud Mused, feciorul popii lui Nichifor, si au arAtat cA i tatA-sau Nichifor au fost
orinduit hotarnicu cind s-au hotArit aceastA mosie i s-au ales si partea aceasta ce au vIndut-o
acel Dumitrascu lui lordache BrAtiianu. i fiind tot la un loc cu acesti diiaconi skAtori intra-
cesti 60 de ani si mai bine si nu i-au auzit nemicA sA pomeneascA, cum el ar avea si ei parte
Intr-aceastA mosie. Si gasesc dumnealor boierii judecAtori du pA acea vreme cu cale sd meargii
oinul divanului la dumnealor ispravnicii din sud Muscel i prin carte de blestem si prin dovezi
si mArturii sA cerceteze, i, de sA va dovedi stapinire de 60 de ani si mai bine, va stdpini iar
cu pace, iar de va dovedi pa numitii diiaconi cA sint mosneni i cumpAratoarea lor va fi ade-
vAratA si nu s-au rascurnpArat pA cum s-au arAtat, acest Dumitrascu, sA va hotArt de ispravnici,
prin carte de judecatA i dupa aceastd carte sA vede cA n-au fAcut ispravnicii de atunci nici
o urmare, iar la iulie 10 leat 1778, judecindu-sA la dumnealui biv vel paharnic Dumitrache
Varlaam si la dumnealui biv vel paharnic Istrate Gretulescu, ispravnici din sud Arge, dupA
stApinirea ce au stdpfnit acel Dumitrascu atita suing. cid ani i fiindcA acesti jaluitori nu au
stApinit, dau dumnealor dreptate BrAtiianului dupA aceastA carte a dumnealor ispravnicilor
IntAresc si dumnealor boierii judecatori ot <al> 2<-lea> depertament, stapinirea Mincului BrA-
tiianului.
Deci, dupA cercetarea ce f Acum i noi, de vreme ce numitii diiaconi zic cA nu ii s-au
facut cercetare la fata locului prin blestem si cum cA nici s-au cercetat mArturiile lor i Inert
ei au stApinit Intr-acesti 60 de ani, am gAsit cu cale sA fie luminatA porunca InnAltimii tale,
lards! cAtre dumnealor ispravnicii judetului ca de iznoavd i prin carte de blestem i prin dovezi
si mArturii ce vor aduce amindociA pArtile, sA cerceteze de slut acesti diiaconi mosneni cu adevArat
si shit rudd, dupA cum zic ei, cu acel Gheorghe cc sA numeste In cartea de hotArnicie i intr-
acesti 60 de ani de au stapinit ei vreodatA sau nu, si de-i va putea odihni de acolo sA dea
si carte de judecatd la mina cui sA va cAdea.
Iar cind vreo parte, pA alegerea dumnealor nu sA va odihni, cu soroc cu acea carte
de alegere sA-i trimitA aici la luminat divanu innAltimii tale si cine va rAminea de judecatA sA
Arh. St. Bite.. plAteascA treapAdu i cheltuiala la partea ce va avea dreptate, iar hotArirea rAmine la innAlti-
Ma. nr. 7.
f. 82 83 V. mea ta.
1779, ghenarle 29.
PanA vel vornic, Badea vornic, Stefan vel vornic, Manolache Brincoveanu vel
logof At, vel clucer, lordache vel paharnic.
1 Ilizibil.

Mitropolitul loth arald prin ancifora cO nu poate rezolva cererea de despdrlenie a scitrdresei Maria,
655 solia vistierului Constantin Alcazi, deoarece pdrlile nu se Infdliseazd niciodatd tmpreund la
judecald. Pentru Impdcarea sau despOrlirea lor cere aducerea amtndurora cu mumbasir. Doran&
dispune.
1779
Iebruarie
9 Io Alexandru Joan Ipsilant voievod.
Orinduim domniia mea mumbasiru, pA vAtafu de visterie, ca sd-i InfAtiseze pA amindoca
pArtile Innaintea preasfintii sale pArintelui mitropolitului ca sA cerceteze dupa hotArtrea prea-
1

sfintii sale sA urmeze.

1779, fevruarle 9.

712

www.dacoromanica.ro
PreatnnAltate doamne,
Dupd jalba ce au dat la mariia ta sdtrAreasa Mariia pentru sotul ski Costandin vistierul
Alcazi, cd nu poatc a mai vietui cu dinsul, cd o bate si-i prapadeste casa si cum cd are si
tiitoare, i dupd jalba ce el au dat pentru dinsa, asemenea arAtind cu fapte de curvie si cum
cd mult-putin ce au avut el and au luat-o intru casatorie au cheltuit in trebile ei, orinduiti
fiind i o parte si alta la smereniia noastrd ca sd le cercetArn pricina l cu anafora sA instiintam
math tale, arAtdm dard marl! tale CA amindoad 'Agile au stAtut fatd Innaintea noastrd si
mai intii am Intrebat pA sAtrAreasa Manila ca sA arate ce prApAdenie au fAcut casii din zestre-i
bArbati-sAu, asijderea i pd bArbati-sdu am intrebat ce bani au avut chid au luat-o Intru cdsd-
torie si au cheltuit in trebile ei, ca dintr-acestea sA putem pricepe pA cel vinovat i apoi sd
intrAm in cercetarea ponosluirilor ce face unul asupra altuia. Si asa sAtrAreasa Mariia au Inceput
a cere bArbatl-sdu socoteala de iconomiia casii, ce bani i-au intrat In mind si unde i-au cheltuit,
la care bdrbati-sdu au ardtat catastih anume cu paraoa din luat si de cheltuiald i cu hotdrire
ca aceasta Ca, de nu-1 va crede, va priimi i jurAmint cd adevArul au ardtat, la care si s-au
odihnit de a priimi el juramint. Au ardtat i bArbati-sdu ca au avut o sumd cid bani cind
au luat-o Intru cdsatorie i nista dobitoace i iardsi anume, cum cd In trebile ei au cheltuit
bani, si au rdspuns sAtrAreasa Mariia, pentru vite cite sa aild in paru i le va da, iar pentru
bani, zise cd, de va priimi el jurdmint cum cd cu adevdrat au avut acea sumA (IA bani si
cum cd In trebile ei au cheltuit, sa va da platnicd de a plan, iar el nu-i mai trebueste de a-i
fi barbat. Care vAzind ia cd barbati-sau iaste priimitor de a priimi jurdmint, au Intors cuvIntu
cd nu-i cid blestem, nici nu-i da nici un ban.
Vazind noi asa, am sfatuit i pd o parte si pd alta ca sa sa inpace Intre dInii i sa
sd uneasca intru vietuire i sa sA iarte unul cu altul i sa nu mai intrAm in cercetare de ne-
cuvioasele fapte ce aruncA unul asupra altuia i cit daspre partea barbatului, am vdzut o Arh. St. I C.
oarescare pomenire spre Inpaciuire, iar cldspre partea ei cu totu inpotrivire, cd di-nceput ee Ms. nr. 7.
f. 80 86v.
1-ar fi avut, nu i-ar fi cerut acum socoteald de iconomiia casii. Pentru aceeasi
Ci, fiindcA la aceasta pricind nu iaste orinduit asuprd-le nici un zapciu ca sa-i aducA pricina. v. doc.
din aprilte-ntal
totdeodatd innaintea noastrA, ci cind o parte vine, alta nu vine, sa fie luminatA porunca mdrii
but.r. itsuc ,
tale cAtre un zapciu sa-i aduca innaintea noastra i cri de va fi cu putinta sa-i facem sa vie-A/ishfs.
tuiascd amindoi i sa nu mai fie cerire de bani a bArbatului de la sotie, on sli intrAm in 376-377
(Copia sub data
cercetare de pomenirile ce fac unul asupra altuia si, dupd dovezile ce va fi, sa facem i izbrA- 1a Institutul de
nire dupd cum va fi cu dreptate i dui:a pravila. .

1779, ghenarle 24.

Grigorie al Ungrovlahiei.

Ve Wit boieri aratii prin anafora cd lane din Vdcdresti (jud. Dimbovija) reclamd mofia Cdlugarent
(jud. Vlasca) rdmasd de la pdrinli, mdndstirii Cobia, ce o stdpIneste ford drept. Nemulfumit
cu judecdfile anterioare, divanul Izoldrdste recerceutre la fafa locului prin ispravnici. Domnul (ma-
nge.
656
1779
februarie
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod. 9

Dupd cum s-au gasit cu cale de cdtre dumnealor velitii boieri, aratindu-ne zapciu cel
orinduit cd si amindoo pArtile au priimit si au Minas odihniti la aceastA hotdrire, intdrim si
poruncim dumneavoastrA ispravnicilor sA urmati cum scrie mai jos.
1779, levruarle 9.
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAlilmii tale, vatafu dli visterie au adus la judecata Innaintea
noastra pA lane de la ViicAresti sud DImbovita ce cu jail:4 au jAluit Innaltimii tale pentru po-
tropopu Ion de la satu CApsuna sud Vlasca, ziclnd ea pArintii lui au avut mosie In sud Vlasca,

'113

www.dacoromanica.ro
 ce sA cheamA CAlugArenii dA la Cobiia, iar dA 15 ani incoace ingreunindu-sA pArintii loru cu
dAjdiile, si-au lAsat mosiia si au fugit printr-alte judete i, dupA ce s-au fAcut pace, adicA dupA
rAzmiritA, zice cA s-au mutat tatA-sAu iar la mai sus-numita mosie a lor si au stiipinit aceastfi
mosie pinA i s-au Intimplat moarte i dupA moartea tatine-sAu zice cA s-au sculat mai sus
numitu protopop i cu silnicie ii stApineste moiia, i fiind ispravnic acestui judet al VI Ascii
durnnealui paharnicu Ianache Mavrodin, din luminatA porunca mArii tale judecindu-sA Innaintea
durnnealui, dreptate zice cA nu si-a aflat.
PA care judecatA nefiind odihnit, din luminatA porunca innAltimii tale, au adus rnai
sus-numitu zapciu, atit pA acest Jane jAluitorul, eft i pA uncheasu Nistor i uncheasu Badea
si PAtru ce sint pArtasi la aceastA mosie j vechilii protopopului Ion si ne arAtarA, mlii cartea
de judecatA a dumnealui paharnicului Mavrodin ce iaste scrisA dA la leat 1776 septemvrie 1,
intru care scrie cA, Iniatisindu-sA innaintea dumnealui acest Jane jAluitorul cu Stan Soroceanu
ot Cobiia, ce sA trag din neamul lui DobrotA, cu protopopu Ion i Stan Ureche i alti cetasi ai
lor, de la care le cerea acest lane i cu Stan Soroceanu, partea lor de mosie de la CAlugAreni,
zicind cA dupA vremi instreinIndu-sA pArintii lor, le-au inpresurat acest protopop Ion si cu cetasii
lor partea lor de mosie, iar protopopu Ion si cu cetasii lui, aratA cA au rAspunsu, cA adevArat
din vechime au lost cu totii pArtasi pA aceastA mosie, dar acel Dobrotd, ce din neamul lui sA
trage acest Iane jAluitoru i cu Stan Soroceanu, s-au fost inchinat rumini cu mosie cu tot,
la sfinta mAnAstire Cobiia, si cum cd partea lor o stApineste sfinta mAnAstire Cobiia. Si mAcar
cA scrie cA au vdzut i cArti la mina mosnenilor de stApinirea pArtilor dA mosie, dar pentru
mai bunA dAscoperire, dA stApinesc numai partea lor, sau i partea acelui DobrotA, aratA durn-
nealui cA au orinduit doi boierinasi din partea locului, anume Ivasco cApitan at GAesti si Stan
cApitan ot tam, si mergind acolo In fata locului unde taste aceastA mosie, au dovedit cA afarA
din ceia ce stApinesc mosnenii partea acelui DobrotA, din care sA trage lane jAluitorul, o stA-
pineste sfinta mAnAstire Cobiia, dar nu au cercetat sA arate cu ce o stApineste sfinta mAnAstire
Cobiia, ci numai hotArAste sd aibA pace mosnenii de cAtre acest lane i dA care cetasii lui si
pentru partea lor sA-si caute cu judecatA cu sfinta mAnAstire.
Care, dupA cercetarea ce f Acum i noi, sA vede cA acest jAluitor si cu cetasii lui sA
trag dintr-acel DobrotA, au avut i ei parte Intr-aceastA mosie CAlugAreni, der cu ce toridu
o stApineste mAnAstirea Cobiia, nu stirn, cA insusi mosnenii 11 aratA cA au avut si el parte
gi cu cetasii lui i partea lor o stApineste mAnAstirea, dar nu tiu nici ei cu ce temeiu.
Dar pentru ca sA sA dAscopere adevArub pentru aceastA parte a lor de mosie cu ce o
stApineste mAnAstirea Cobiia, ori dA iaste vindutA, sau cu ce pricinA o stApineste, gAsim cu cale
sA fie luminatd porunca innAltimii tale cAtre dumnealor ispravnicii ce sA ailA acum in sud
Vlasca ca sA cheme pA igumenu mArAstirii Cobiia si, fiind iatA i numitul jAluitor, sA cerceteze
foarte cu amAruntu sA vazA cu ce stApineste aceastA parte a lui DobrotA i dupA cercetarea
ce vor face, urmind dreptAtii, sA dea si carte de judecatA la mina cui sA va cAdea. Iar fiind
Arb. St. Buc., pricinA intr-alt chip, cu carte de alegerea ce vor face dumnealor, sA instiinteze innAltimii tale
Ms. nr. 7,
f. 87v. 88. i innAltimea ta vei face cea desAvirsitA hotArire.

Badea Stirbei vornic, Stefan vel vornic, vel clucer, vel paharnic.

Poruncd domneascd prin care caimacamul Cratovet, biv vet clucerul Grigorie Razul este invitat
657 sd oblige pe Stoica Lungescu (jud. Vilcea) sd implineasth dreptul copiilor Mariei Plesoianu asupra
viei din Dealul Banului ( V ticea ).
1779
lebruarle
9 Zemli Vlahiscoi. Cinstit i credincios boierul domnii male Grigorie Razul biv vel clucer, cai-
macam Craiovii, sAnAtate. Facem dumitale in stire pentru un Stoica Lungescu ot sud Vilcea,
carele avind judecatA atit acolea la Craiova, cit i aici in multe rinduri cu Manila Plesoianca
pentru o vie din Dealul Banului, dupe dreptatea ce au avut numita PlesoiancA, s-au fAcut ho-
tArirea domnii male, incl dA la leat 1778 iunie 27, ca sA o stApIneascA i sA intoarcA PlesoiancAi

'714

www.dacoromanica.ro
 nurnitul Stoica i cheltuiala ce va dovedi cd au f Acut aici cu venirea la divan, iar acum ne
1nstiintAm din anaforaoa dumnealui clucerului Theodorache, ce au fost caimacam, i a celorlalti
boieri de acolea cum, cA dupd moartea PlesoiancAi rAmlind niste copii sAraci, lnpotriva hotArtrii
domnii mete nu i-au ingAduit Lungescu a stApini acea vie cu tot coprinsul dupd hotArire, ci
cu silnicie au cules dintr-acea vie niste rinduri, care slat a le stApIni tot copiii PlesoiancAi.
Dupe cum pe largu te vei pliroforisi dumneata din anaforaoa dumnealor velitilor boieri
ce este intAritA dA cAtre domniia mea, luindu-le rodul ce s-au f Acut si au si lucrat acele rinduri
nesupuindu-se a plan cheltuiala i rodul vii, dupe a lui nesupunere i s-au f Acut pedeapsd
dA dumnealui cluceru Theodorache, cu bAtae.
Ci dar, latA orinduim pe sluga domnii rnele...1 copil de divan ca, aducindu-1 acolea
la dumneata inpreund cu copiii PlesoiancAi, sA cerceteze Intli pentru cheltuiald, si pc cit va
dovedi cd au f Acut cu venirea aici la Bucuresti, cum si pretul rodului ce au luat, dupe cum
vei gasi cu cale, sA-i faci mare strInsoare ca sA sA InplineascA de orinduitu mumbasir dreptu
copiilor negresit, spre a nu rAminea pAgubasi. l sA dai dumneata mind dA ajutor coi iilor ca
sA-si poatd stApini viia cu tot coprinsul dupe hotdrire, nebintuiti dA cAtre Lungescu de acum
Innainte, arAtIndu-i dumnealui de a nu-si mai Intinde mina la acea vie, cd mai jAluindu-ne
copiii, bine sA stie cA foarte sA va pedepsi plAtind numitu Lungescu i treapAdu mumbasirului. Aril. St. Buc ,
MI4 nr. 8,
Si sA avem rdspunsu de la dumneata dA sAvirsire. I i. seam receh gospodstvo mi. 1. 88 88v.
1779, fevruarie 9.
1 Loc alb.

Starostele de neguldlori Panail arald prin analbra cd s-a conformal holdrtrii velililor boieri, intdrild
de domn, si a scos la mezat casa lui Constantin brutarul din mahalaua Boteanului din Bucuresti
care a lost cumpdratd de Gleorghe logo/eft( de divan. Domnut intdrefte stapfnirea noutui proprietar
658
1779
ca un lucru cumpdrat de la mezat". februarie
12
lo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Intdrim ca sd stApineascA cu pace ca un lucrul cumpArat de la mezat f Acut din poruncd
domneascd pentru dreaptd datoriia lui.
1779, fevruarle 12.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale ce mi sA porunceste prin anaforaoa dumnealor velitilor
boeri ce iaste Intdritd si cu luminatd pecetea mdrii tale, prin zapciu ceausul de aprozi am pus
de am strigat la mezat un an, o casA a lui Costandin brutarul cc iaste in Mahalaoa Boteanului
intr-aceastA vreme, Mud i unii si altii la mezat, mai la urmA au dat Gheorghe logofetel
de divan taleri 76 adecA saptezeci si sase, InsA numai binaoa, iar locul iaste al sfintii Mitropolii
cu chirie pe an cite bani patruzeci i cinci. $i nemaiesindu nimeni ca sd rnai lnnalte mezatul
peste aceasta, am dat-o mai sus-numitului supt stApinire drept acesti bani, care bani i-au numArat
toti deplin In mina orinduitului zapciu spre lnplinirea datorii lui.
Ci fiindcA cumpArAtoriul cere IntArire de cAtre innAltimea ta, sA fie luminatd porunca
Arh. St Buc.
InnAltimii tale a i sd da IntArire la mind pentru buna stApinire.
1779, fevruarie 5.
Panait starostea.

715

www.dacoromanica.ro
 il ipvraa us:ri cdi iii ri e.usedieluBl dull ilargResoarescautei ppreincaneaoforaacceipcItingeareatmvpisrleiseururaluti 7R5dsdlutnc juenruB. ducisncinmeso:uiatmBpaor:

659 testi, este netntemeiat. Domnul Inteireste stptnirea srddresei.

1779
februarle
14 Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Dind jalbA domnii mele copiii sArdarului RAtescu, cerind IntArirea dreptAtii lor pentru
acesti 105 stinjeni mosie ce Ii are Intru stapinire i vAzind domnlia mea c In 2 rinduri tot
dupA cerirea Bucsdnescului s-au f Acut cercetare da catre ispravnici, atit prin judecatA dura
scrisori i zapise, eft si la fata locului cum sa. vede mai jos, i s-au vazut CA bine stdpfnesc
copiii sArdarului Ratescu acesti arAtati stinjeni i numitul Bucsanescu de au mai avut a zice
cevasi, nu numai la sorocul ce si-au pus Innaintea ispravnicilor, adicA pina la 15 ale lunii
noemvrie, ci nici 0<nd> acum peste trei luni nu s-au aflat la divan asteptIndu-1 sArdareasa
RAteasca aici multA vreme, am Intarit ca sA stapfneascA casa Ratescului cu bunA pace <IA
cdtre BucsAnescu.
1779, ievruarie 14.

PreainnAltate doamne,
InstiintAm marii tale pentru pricina mosii Borlesti ce are vistierul Raducan Bucsanescu
cu dumneaei sardAreasa BAlasa RAteasca, zicind numitul vistier ca-i shit Inpresurati stInjeni
75 Intre moiile dumneaei, pentru care au fost mai jAluit Innaltimii tale In trecuta vrcme
dupA a cAruia jalba ni s-au poruncit d cAtre Innaltimea ta de am cercetat scrisori, zapise cc
au avut i o parte si alta i In ce chip am dovedit curgerea pricinii, cu anafora am lnstiintat
innaltimii tale. Care acum iar Intr-acea anafora ne porunceste InnAltimea ta ca sd mergem unul
din noi, ispravnici, acolo In fata locului i sa cercetdm cid ce pricinA fi lipsesc acei stfnjani
Bucsanescului i sA alegem i sa dAscoperim adevArul, puind I semne de sA vor odihni amindoa
partile.
Dupa lurninatA porunca Innaltimil tale, am mersu unul din noi i, cu un portarel a ind
stinjenu domnesc, InpreunA si amlndoo partite la fata locului mosii, si am pus dii au cereal
trasura mosii p5 lunca din valea VAii Badesii In sus pfna lnpotriva unui paru si in dreptu
unui stflp ce sint semne, si au esit stInjeni 497 mai lipsesc pina la stInjeni 501 dupa trdsura
acelor 12 boeri ce au fost hotarnici i vor fi i acei stinjeni 4, tot in mosie, ci noi nu i-am putut
nimeri la cercetarea ce am f Acut, la care sa cunoaste, milostive doamne, ca hotarniciia iaste
buna. Am vrut sa cercetam i trasura dA mijloc i dAspre apus, dar vistierul Raducan nu au
vrut sA priimeasca, zicfnd ca nici au dat mosie cla zestre masa i nici ca au vfndut mosiia
masa, ci cerea ca sa sA tragA mosila numai la un capatli i sa-i dea sardaresii stInjeni 405,
adica stInjeni 300 zestrea i stInj en! 105 ce au vindut cu zapisul sAu, i ce va prisosi sA ramie
dumisale. La care noi, luminate doamne, nu am putut face una ca aceasta, fiindca obiceiu
tarii iaste sii sa facA mosiia masa. Si ne arata dumneaei sardareasa i zapisul al Insusi vistie-
rului Raducan, Intru care zice chiar asa : eu Raducan Bucsanescu, biv <al> 3<-1ea> vistier,
dat-am zapisul mieu la cinstitA mfna dumnealui nenii Tomii Ratescu satraru, ca sa-i fie dd.
buna credinta precum sa sa stie cA hotarindu-sa mosiia Borlesti ce au cumpArat tata-mieu
de la Costandin Varzaru si din stinjeni 480 ce au fost cumparatoarea, esind lipsA stinjeni 75,
au ramas stfnjeni 405, dintru care scotindu-sa stinjeni 300 ai dumnealui, sint dati de noi, zestre.
Si mai ramlind mie stinjeni 105, acesti stinjeni, fiind eu dator dumnealui den zestre, i-am dat
In pret de bani drept taleri 52, 60 si pa acesti bani mi-am luat nava de la dumnealui ca sa.
mi-i tie In seamA la socoteala zestrilor. Ci, sA alba dumnealui a o stapfni, atft dumnealui,
cum si fii dumnealui si ai miei nepoti cu buna pace, fiindcA de a mea buna voe fiind Intre
mosiia dumnealui, i-am dat aceastA mosie l pentru mai adevarata credintA rn-am iscalit puind.
si pecetea. Aprilie 20, 1766".
Ci, dA vreme ca vistierul Raducan fnsusi aratA prin al sAu zapis cii s-au hotarlt mosiia
si i-au rAmas numai acei stinjeni 105, care i-au dat In datoriia zestrii, la aceasta pArerea noastrA

716

www.dacoromanica.ro
 chip iaste : copiii raposatului sardar Tomii shit buni stapinitori mosii, iar vist lei ul MP.
I ntr-acestasi St. Bite. ,
Ms. nr. 7,
Raducan sa-si caute acei stinjeni 75 ce iaste pagubas de la clironomii ai lui Costor din Vilrzarul C. 88v. 89.
Pentru o prima
de I a care au cumparat tata-sau. Jar hotrirca arnine la Inraltimca ta, carora ii s-au F.Us scree Judecati supusi
la luna lui noemvrie 15, sa vie la lumina divanul innaltimii tale. hotitririi
Dorrnclui. V.
1778, septemvrle 12. dcc. din
28 lunie 1778.
Arh. St . Sue..
Dumitrache Varlaam paharnic, Istrate Cretulescu paharnic. Ms. 7,
1. 11 11v.
(Copia sub datit
la Ingtitutul do
(storie DT
Iorga")

Departamentul al 2-lea (irate; prin anafora cd slugerul Grigore Hrisosculeu cere socoteald pitarului
Constantin Ghiurgiu pentru o zaherea In tovdrcisie. Cum acesta se apdrd sustinind ca zahereaua
s-a stricat boatel, In limp ce pirtsul afirmd cd a lost vinduld, se holardste cercelare cu martori de
calre isprounicii judejului. Domnul tntdreste.
60
1779
februarle
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod. 15
Dur cum s-au gasit cu cale (IA la judecata, poruncim dumneavoastra ispravnicilor ai
judetului sa urmati a face cercetare cum scrie mai jos si sa instiintati domnii mele.
1779, fevruarle 15.
Preainnaltate doamne,
Din luminatii porunca marl! tale, dumnealui vdtafu za paharnicei aduse la judecata
pa dumnealui slugeru Grigore Brisosculeu, plrls dumnealui pitaru Costandin Ghiurgiu, ziclnd
ca s int mai bine da trei ani de chid au avut amlndoi tovdrasie la niste zaherea, care zaherea
stringlndu-o au dus-o In gropi la Urziceni i la Armasasti sud Ialomita si au ramas dumnealui
pitaru ca sa o vinza, pe care au si vIndut-o si de atunci /Ana acum nu i-au mai aratat socoteala,
Fata fiind si dumnealui pitaru Costandin, de tovarasiia acei zahereli nu <au> tagaduit,
numai zise ca dintr-acea zaherea dumnealui nici au luat-o, nici au vIndut-o, nici socoteal
de acea zaherea nu are, fiindca toata zahereaoa ce s-au strfins s-au pus In gropi i s-au stricat -

toata.
Deci face trebuinta de a sa aduce si dumnealui satraru Tudorachi Colceac, fiind si dum-
nealui tovaras, si face trebuinta de a sa aduce i Dragomir logofalu i Nitul logufalu I Zaaria
vatalu i Ion ceausu, din care unii <din> acestiia era cumprtori acei zahereli i altii magazieri.
Dar fiindca acestiia au murit, sa fie luminatd porunca marii tale care dumnealor isprav-
nicii ot sud Ialomita ca sa cerceteze prin satenii dd la acele mai sus numite 2 sate unde au
lost zahereaoa In gropi, de s-au stricat acea zaherea dupa cum zice, dintr-Insa, dumnealui pitaru,
sau de au radicat-o dumnealui si au vIndut-o, si de va fi radicat-o, sd se cerceteze acei chirigii,
unde au dus-o i cu ce tocmeala si cine s-au aratat dd stapin acei zahereli, i dui:4 cercetarea
ce cu de-amanuntul vor face dumnealor ispravnicii, cu anafora sa Instiinteze marii tale ca sa Arh. St. Buc .
Ms. nr. 7.
le ia pricina izbranire. Iar hotarlrea cea desavirsita ramlne la manila ta. C. 134 134v.
1779, ghenarle 26.
Miche paharnic ; Dumitru Cior<an> paharnic, Costantin biv vel comis.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Sdrban seimenul se plinge contra tut Radu de la
biserica Albd din Bucuresti, care, lard stirea lui, i-a lucrat o vie In paragind de pe Valea Orlii (jud.
Saac ), i-a vindut vita fi nu-i pldteste nici olastina. Cum ptrttul pretinde cd este vorba de via mantis-
lirii Vdcdresti se hotardste cercetare cu ispravnici. Domnul tritdreste. 1779
februarle
Jo Alexandru Joan Ipsilant voievod. 17
Dupa cum s-au gasit cu cale da la judecatd, aratindu-ne zapciu cel rinduit ca s-au mul-
itumit i s-au odihnit si o parte si alta, Intarim si poruncim dumneavoastra ispravnicilor sa
airmati num<ai> cum scrie mai jos.
1779, [miliaria 17.

'717

www.dacoromanica.ro
 Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, ceausu za aprozi aduse la judecatd pa Sarban siimeana,
pirfs Radului ot biserica Alba, zicind ca, avinci pirisu vii pa Valea Orlii sud Saac, care vii
fiind paragina, acest nurnit Radu, fara (IA stirea lui, s-au pus de au lucrat dintr-acea vie a lui
pogoane unul i jumatate si osebit ca nu-i plateste otastina, ci i-au vIndut si vita.
Fata fiind si piritu, raspunse ca el vita nu 1 au pus-o cu a sa cheltuiala, iaste pa mosiia
Vacarestilor si nu tagadui ea n-au vIndut vita ci 1 au pus-o el. De care, fiindca pIriu arata
ca pa mosiia lui au pus piritul vita si au vindut-o, iar nu pa mosiia Vacarestilor, am trimis
la parintele egumen vacarestean ca sa ne aratc pricina acestor vii si sa arata la judecata Theo-
dosie diiaconu, vechilul numitului egumen, cu condica sfintei rnanastiri, in care sa arata c
Inca da la leat 7228 are mandstirea danie in dealul Laloiasca pogoane 12 si jumatate cu pamintul
lor cu pivnip i cu livede In sud Saac.
Pentru care, sa fie luminata porunca marii tale catre dumnealor ispravnicii ot sud Saac,
ca sa traga viia aceasta, i deosebind pogoane 12 pol ale sfintei mandstiri, ce va prisosi mai
mult, va stapini pirfsu. Si vita ce au pus pfritu Radu si-au vindut-o, da va fi dintr-acele 12
pol pogoane ale manastirii, n-are nici o dreptate pirisu de protimisis sa ia. Iar cind, afara din
Arh. St. Buc.. pogoane 12 pol ale sfintei manastiri, va fi pus piritu vita pa mosiia plriului si au vindut-o,
I.e. nr. 7, iardsi dumnealor ispravnicii sa faca izbranire. De care Instiintam marii tale.
I u7v.
1779, ghenarie 24.
Miche paharnic, Dum<itru> Cior<an> paharnic, Costantin biv vel comis, Alec-
sandru Grecianu, An<tonie> Fot<ino>.
1 Pentru ce.

Vdtaful unui sal din jud .011 arald prin jalbd care domn cd ispravnicii judefului i-au strdmulat
662 7 lade pentru care-i prelind dajdie. Cere: ori sd i se tnapoieze ludele, ori sd fie scutit salut de
dajdialor. Prin carte domneascd se rtnduieste mumbasir spre a tnapoia ludele si a despeigubi satut
din bunurile ispravnicilor vinovafi pentru defjdiile pllite.
1779
februarie
17
Preaknaltate doamne,
Jaluescu marii tale ca, In anul trecut fiind dumnealui ispravnicu Scarlat 1-liotu In sud
Olt, au luat din satu mieu trei lude i i-au mutat la Aluni i pe unul In Slatina si, cit au
fost dunmealui ispravnic, am fost scazut cu acesti patru lude, iar acum, viind dumnealui is-
pravnicu Grigorasco In sud Olt, ma apucd sa-i plAtesc i i-am si platit de and s-au facut
ispravnic. Asijderea mi-au mai luat ispravnicul Gligorasco, ce sa af Id acum ispravnic, lude 3,
care au fost mai cu putere i i-au mutat la satu Plapcea, luminate doamne, i acelora le mutant
dajdiia.
Si mai dindu jalba marii tale, mi-au Mut dumnealui vistierul carte din partea dumnealui
calre dumnealor ispravnici Ca, ori sa-mi dea oamenii, au sa fiu scazut, i ducindu-ma la dum-
nealor ispravnici cu cartea dumnealui, rn-au inchis.
MA rog marii tale ca, ori sa fiu scazut, au sa mi sa faca luminata carte a mArii tale
cu om domnescu, ca sa-mi aduca oamenii iar In satu mieu, cd port dajdiia cu satu mieu la lude
7. 5i ce va fi mila marii tale.
Porunca catre dumnealui vel vistieru.
Dumnealui vel vistier, astazi, far' de a nu sa mai zabovi, sa faca pentru aceasta jalba
cartea domnii nide, rinduindu-sa i unul din mumbasiri, copil din casa de visterie, ca s mearga
sa radice pe acei sateni cu banii lor sA-i mute la satu de unde i-au radicat pe toti, asijderea
si banii lor de dajdiile trecute pinA acum, de nu au purtat dajdie acei oarneni acolo unde au
lost mutati de ispravnici si de i-au tinut scutiti pentru vreun interes al kr, a apuce orinduitu
mumbasir sa inplineasca de la ispravnici cfti bani au platit jaluitorul cu satul lui pinA acum,
la cite dajdii au trecut.

718

www.dacoromanica.ro
 Si osebit, sA scrii cartea domnii mele ispravnicilor, mai virtos cAtre Grigorie Grecianul,
sA poarte cu orinduiald la treabA ispravnicii, pentru c multe urmAri Inpotriva poruncilor domnii
mele au fdcut si face, de care i s-au si dat porunci si invAtAturi in trecutile zile, dar vedem
ca n-au lute les si va sa nu aducA la turburare, nu numai a lipsi, ci a cAdea In grea urgiia domnii
mele, si sA aducA mumbasirul acesta rAspunsu de sAvirsirea trebii.
Poruncim yaw za vistierie s duci pe jAluitorul la dumnealui vel vistier ca, astAzi Arh SL Buc..
MN. nr. 8,
negresit, sA facd porunca aceasta i sA piece mumbasirul. f. 85 V. 86.
1779, fe%ruar 17.

Julba lui <Neculae> din satul Preajba (jud. Rothanali ) prin care se pltnge domnului cci niste
vinotori isprcivnicesti ti fac striceiciuni cu dobiloctcele pe mosie. Cum holdrtrea cciimdcamiei Cra-
iovei In aceasta pricind,datei cu vase ani tn urmei, nu s-a Implinit iar el n-a mai Meat jalbd domnul, 663
cid poruncd ispravnicilor sei fie despagubil numai de acum tncolo, sau set' faca asezeimtnt cu el pentru 1779
adetul mosiei. februarie
17

PreainnAltate doamne,
JAluesc mArii tale pentru niste vintori ce zic cd slut isprAvnicesti din satu Preajba
sud RomAnati si sA aflA cu sAderea pe un petic de mosie al StoicAi croitoru din sud Dolj si
am i eu mosie cu a numitului StoicA si de la deal si de la vale de acest StoicA i acesti mai
sus-numiti vinAtori Imi prApAdeste mosiia cu dobitoacele lor si alte multe stricAciuni. Si mai
(lindu jalbA mArii tale, mi s-au fAcut luminata cartea marii tale cAtre dumnealui caimacanu
Manolache Romanitis, ca sa-mi inplineasc stricAciunea ce-mi fac, sau sA-mi clAcuiasa dupA
obicei, i dumnealui caimacamu au scris la dumnealor ispravnici sud Romanati, ce era pe acea
vreme, ca sA-mi cerceteze pricina si aducindu-i fata, ne-am judecat i i-am rAmas si le-au
poruncit sA iasA dintr-acel petic de mosie la siliste llnga sfinta bisericA, pA cum scrie si In
luminatA cartea mArii tale ce mi s-au fAcut dintli, si sA-mi InplineascA i stricAciunea ce-mi
Meuse pe mosie.
Luminate doamne, unii ca acestiia slut buni ca sA intre In visterie, fiindcA nu slut oameni
striini, ci est& pIrcAlabul inpreuna cu sapte sAteni ai lui, i alti sAraci nu putem stringe pe
chipul de mosie de piirea lor ca sA ne heanim, cA sint ani 6 de cindu Imi tot mAnIncA mosiia.
Acum ma rog mdrii tale, sA fie luminatd porunca mArii tale cu om domnescu sA mearga
inpreunA cu mine acolo ca sA-i scoata la sfInta bisericA i sa-mi inplineasca i suhatu mosii
ce mi I-au mincat in 6 ani, iar neodihnindu-sA vreo parte, sA fim rInduiti la dumnealui caima-
camu Craiovei sau la dumnealor ispravnicii judetului. Si ce va fi, mila mArii tale.

Porunca gospod.
Doi ani sint trecuti din cAimAcAmiia paharnicului Romaniti, cindu arAti cd ti s-au fAcut
poruncA sa-ti plateascA suhatu i sA-i si mute la siliste, i dA ce n-ai mai jAluit intr-atita vreme,
daca nu s-au fAcut nici ourmare < ?>
Pentru aceasta dar, pentru Inplinirea cererii, pa vremea trecutA pinA acum in 6 ani,
poruncim sA nu sA supere, far' de numai de acum Innainte sA facA porunca domnii mele,
strasnicA, la ispravnici ca sA faca pe acei OHO cu voie fAede voie sA sa supuie si sA-i opreasca
ispravnicii de a nu mai cAlca si a nu mai strica mosiia jAluitorului, cA se vor pedepsi. Iar de
au trebuintA sA-si hrAneascA vitele, sA-i asaze ca sA dea ceia ce iaste obiceiul, ferindu-sA iarAi
de alte stricAciuni ale mosii.
Iar pentru ceia ce zic, cum cA acei sapte lude slut vinAtori isprAvnicesti nedajnici, po-
runcim dumnealui vel vistierului, de vreme ce ispravnicii au scutelnici fie5tecarele dupe cinul
boierii lor si nu Out volnici mai multi a tinea, astazi negresit sa fact carte a domnii mele cu
mumbasir ca sA mearga cu jAluitorul dinpreunA sA arate pe acei sapte vmatori i luindu-i in

719

www.dacoromanica.ro
 scris sd apuce pe ispravnici s plAteascd banii dAjdiilor trecutc de cind au vIndtorii, sd-i aducd
la visteric si pc toti acesti sapte lude sd-i treci In catastihul visterii, IncArcindu pe ispravnici
la suma liudelor judetului, fAcindu-i venit vistierii i sd aducd adeverintd mumbasirul cum ca
au sdvIrsit porunca.
Ar h. St. Enc., Poruncim, vdtase za visterie, astAzi sd duci pa jAluitor la dumnealui vel vistier, ca sii
M". CT. 8' facd porunca aceasta si sd plece mumbasirul.
7.
1779, fevruarle 17.

3litropolitul fUrii cu veliiii boieri arald prin anafora cd egumenul meindstirii T ismana a chemal
664 in judecald pe egumenasul schitutui Baia de Aramd pentru rnosia Meris (jud. Mehedinfi ) dona-
Id de urmasii lui Gheorghe Merisanu cind uneia and alteia din mdndstiri. Dupd mulle cerceldri,
1779 constatindu-se cd mandstirea Tismana a stdpinit-o 37 ani holdreise so-i rOmtml ei. Domnul Intdreste.
februarie
17
lo Ale,:andru Ioan Ipsilant voievod.
Din cele mai jos scrise, vdzind domniia mea cd cercetarea s-au fAcut pa ambrunt si cu
pravild, fiind faIA si egumenasu schitului Baia de AramA i Hagi Costandin Stoenescul i egu-
menul tesmAnean cu toate cdrtile i scrisorile ce au avut, si atit din scrisori i dovezi, cit i
din vechea stdpinire de atita sumA dd ani, care iaste eel mai bun temei, cunoscIndu-sd cd
bine stApIneste manastirea Tismana aceastd mosie si mai virtos cd, dupd aceastd hotdrire ce
sd aratd mai jos, fiind Intrebati atit egumenasu schitului, citt si Hagi Costandin de slut odihniti
sau de mai au a rdspunde cevasi, sd iasd la divan, ei au rdspuns cd n-au sA facd nici o ape-
latie si au rdmas odihniti cum ne ardtA orinduitu zapciu, am Intbrit dar dreptatea sfintei
mAndstiri Tismana, ca si de acum Innainte sd stdpineascd aceastA mosie cu pace, si mice po-
runci domnesti s-au fost dat schitului pentru aceastd mosie, poruncim s sd ia de la mina egu-
menasului. Asijderea poruncim dumneavoastrd ispravnicilor judetului, pentru venitul ce iaste
oprit, sa dati voe egumenului tesmAnean sa si-I ia, fiindcd au rdmas mosiia build a mAndstirii
si sa aibd pace de acum Innainte de cdtre schitul Baia de Aram& pentru Ora acestii mosii.
I i. saam receh gospodstvo mi.
1779, fevruarie 17.

PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca InnAltimii tale, vAtafu de aprozi au adus la judecata Innaintea
noastra pd Mihail, egumenu sfintei mAndstiri Tismana, carele, cu jalba ce au jAluit Indltimii
tale, zice cd sfinta mAndstire Tismana are mosie, anume Meris din sud Mehedinti, ce o stdpineste
de slut ani 37, care aceasta mosie au fost rdmasd de la un Gheorghie Merisanu, bArbatu IlincAii
Merisancdi. Si acel Gheorghe avInd doi frati, anume Nicolcea i Milco, si mai In urind murind
acel Nicolcea au rAmas Mihai paharnic ce In urma s-au calugdrit, dar fiind Gheorghe mai mare
(leen ceilalti frati i rdmiindu-le de la tatu lor taleri 1286, care acesti bani i-au dat mumd-sa
Macrina cdlugarita ca sd-i Inpartd frAteste i acel Gheorghie murind i rAmlind acei bani nein-
partiti, la leat 7229 iunie 10, de slut ani 51, s-au judecat Milco, unul din frati i cu nepott-sdu
Mihai paharnicu cu Ilinca, cumnata lor, sotiia lui Gheorghie Merisanu, la dumnealui raposatul
Gheorghie Cantacozino i la ceilalti deputati ce era judecbtori la Craiova In vreme clnd stdpIneal
nemtii Craiova, i dupd socoteala ce Ii s-au fost fAcut de cdtre cei orinduit.i de dumnealor,
acesti taleri 1286, i-au fost Inpartit pd trei frati, care li sa venea partea, de Irate cite taleri
428. Si scotind partea lui Gheorghe, bArbatului Ilincdi, taleri 428, au hotArlt dumnealor, ca
ceilalti taleri 856, partea lui Milco postelnic si a lui Mihai paharnic, sA-i plateasca acea jupi-
neasa Ilinca i, neavind ban! ca sd-i plAteasca tot la leat 7229 noemvrie 26, adicAte cu 6 luni
mai In urma cartii de judecatd, prin zapis s-au dat platnicd ca sA plateasca acesti bani partea
cumnatl-sdu Milco postelnicu i nepoti-sdu Mihai paharnicu. Dupd aceasta, zice cuviosul egumen.

'720

www.dacoromanica.ro
 Ca acea jupineasa Ilinca s-au lepdat de clironomiia barbati-sau Gheorghic si, scotind si zestrile
ei din casa barbatl-sau, zice ca au venit aici la Bucuresti si s-au maritat si au luat pa un
Istrate Urdoreanu, cu carele au ficut pi Petra Urdoreanu, dar aceasti Ilinci, mai avea alt
fecior, anume Sirban Merisanu, ce-I Meuse cu Gheorghie Merisanu, birbatl-sau cel
Acest Sarban, fiul cel dintli al Ilincii, ramlind mic, nevirsnec, si mai traind si el pina
au venit in stare de 20 de ani, nu numai ci n-au platit aceasta datoric a lui Gheorghic Mine-
sau, partea lui Milco postelnic, unchi-sau i a vrl-siu Mihai paharnicu, ci Inca s-au mai Indatorit
de taleri 230 la un Nicolae, sluga riposatei visteresii Despii Stirboaicii, puind i mosiia Meris
zilog, drept acesti taleri 230. Si IntImplindu-sa de au murit acel Sarban Merisanu, n-au apucat
la sfirsitu vietii ca si-si faci diiati 1, dupa moartea lui Sarban, fiindca murise si Milco unchiul
lui, mai nainte, i ramlind Maria Trapezondiia, juptheasa lui Milco postelnic, I cu feciorii dum-
neaci anume Costandin Lupoianu, Nicolae Lupoianu, Toma Lupoianu i Mate! Lupoianu, din
care frati trieste acum numai Matei polcovnicu Lupoianu, au apucat acel Nicolae sluga pi
Mariia Trapezondiia, muma polcovnicului Matei Lupoianu, si pa Mihai paharnicu, virul lui
$irban, ca, ori si plateasci ei acei taleri 230, datoriia ce avca a lua de la Sirban, sau si-i
Intemeeze zapisu mosii Meris, de zilojire. La aceasta rispunse Matei polcovnicu Lupoianu ca,
dupa ce au apucat acel Nicolae pa muma dumnealui si pa unchi-siu Mihai, au mcrs la juphicasa
Ilinca, muma vart-sau Sarban, si au Intrebat, pliteste aceasti datorie ce au ficut fii-siu Sarban
la acel Nicolae i intra clironoama sa pliteasci si datoriia cc avea parintii lor de la Gheorghie
tatu lui Sarban <?> Si zice ca Ilinca s-au lepadat, zicind ci nici In clironomie nu si amesteci,
nici datoriia nu pliteste, ci cum vor ti, asa si faci. Si acel Nicolae slugi, ficindu-le mare
strhisoare ca, ori si-i dea bani, sau sa-i Intareascd zapisul lui Sarban cel de zalojirea mosii
Meris i Mufti acea mosie ficea mai mult decit taleri 231, datoriia acclui Nicolae, pentru
ca si mai prinzi i boierii Lupoeni cevasi din banii datorii ce avea, care sa numesc mai sus,
taleri 856, la leat 7250 avgust 31, de shit ani 37, au vindut jumitate dintr-aceasta mosie Meris
la riposatul paharnic Fota Vlidaianu, In taleri 260, si au platit banii acelui Nicolae sluga si
tot intr-acest an, leat 7250, au dat-o aceasti mosie riposatul paharnic Fota Vliddianu, schimb
sfintii minastiri Tismana pentru mosiia Vladaia i Stercobita si Siracov si mai la urmi si
ceilalti jumitate de parte din mosiia Merisului au dat-o boierii Lupoeni si Mihai Dobroslo-
veanul virul lor, danie, tot sfintei mandstiri Tismana, pentru ca si si pomeneasci tot neamul
lor, si au stipinit sfinta minastire aceasta mosie de atunci 1 pfni acum, de shit ani 37. Si
mficar ci Petre Urdoreanu, fratele cel vitreg al lui Sfirban Merisanu, feciorul jupinesii UMW
ce I-au ficut cu al doilea cununie cu Istrate Urdoreanu, la leat 1768, de shit ani 11, In zilile
mann <sale> riposatului Alexandru vodi Ghica, au dat jalbi mirii sale, lndemnat fiind de
Hagi Costandin Stoenescu, pentru egumenu manastirii Tismanii, cum ci accasti mosie Meris
fiMd rimasi de la Sirban Merisanu, frate-siu ccl vitreg, mume-ii Ilincal, o stiptneste sfinta
ministire Tismana, i cerea judecati, dar atunci egumen aflindu-si aici pentru alte trebi II
nestiind ci va sa aibi judecata cu Petre Urdoreanu pentru aceasti mosie, nu si-au fost luat
cartile ce avea pentru stipinirea acestii mosii de la manistire. 5i arathid dumnealor velitii
boieri ce era pi acea vreme ca nu-si are scrisorile aici si-au pus soroc pini de toamni sA-st
aduci cirtile i fiind bc depirtat i neputind veni cu cartile la soroc, Pctre Urdoreanu dInd
al doilea jalbi riposatului Alexandru voda, aratlnd ca egumenul la soroc n-au venit
cu cirtile, i s-au ficut carte domneasci si stipineasci el mosiia, dar In stipInire n-au
intrat nicidecum. IntImplIndu-sa lui Petra Urdoreanu moarte de boala ciumii, la moartea
lui, zic cd au dat-o danie schitului Baia de Arami. Dar de au si dat-o Petra danie schitului
Baia de Arami, egumenul de la Baia de Arami dupi moartea lui Petra Urdoreanu In 7 ani
n-au zis nemic, iar la leat 1775 iunie, de slut ani 4, din luminati porunca Innaltimii tale si cu
zapciu vita! de pihirnicei, s-au judecat innaintea noastri cuviosul arhimandrit i egumen at
sfintei ministiri Tismana, chir Gherasim, cu parintele schevofilax al sfintei ministiri Helindar
ot Sfetagora, la care iaste acest schit Baia de Amnia, metoh. 51 dupi cercetarea scrisorilor
ce am facut si la o parte si la alta si dupi stipinirea ce au stipinit sfinta ministire Tismana
aceasti mosie Meris, in 33 di ani pini atunci neclintit, iar Ilinca muma lui Petre, sau Petre

721

www.dacoromanica.ro
Urdoreanul fii-sAu, sau schitul Baia de AramA nicidecum, am dat dreptate sA stApIneascA tot
sfInta mAndstire Tismana, iar la leat 1776 avgust 11, fAcind schevofilacsu and pird Innlimii
tale, cum cd s-au nApAstuit schitul Baia de AramA la judecata ce le-am fAcut noi pentru mosiia
Meris, si din luminatA porunca Innaltimii tale s-au orinduit cu pitacu dumnealui biv vel vornic
Badea 5tirbei si dumnealui rAposatul logofat Ionit Iuliano i dumnealui Dumitrache biv vel
medelnicer, ca de iznoavd sd facil cercetare i dumnealor. Si nefiind de fap, nici egumenu ma-
ndstirii Tismenii, nici cdrtile de stapinire pentru aceast mosie, dupd arAtarea lui Hagi Costandin
Stoenescu i dupd daniia lui Petre Urdoreanu ce au fAcut schitului Baia de Aramd, au stricat
judecata ce ant fAcut-o noi puind temei cd 5Arban Mcrisanu la moartea lui au fAcut diiat
si au lasat-o mumd-sii IljncSi aceastd mosie j ca un clironom ce au fost Petre Urdoreanu mu-
md-si Ilincdi, bine au dat-o danie schitului Baia de AramA, iar daniia i vinzarea ce au fAcut-o
boierii Lupoeni, numindu-i cd slut rude de aldturea, o stricA necercetind dumnealor cu amil-
runtu ca sd dovedeascd. De vreme ce zice cd. 5Arban au lsat pa mumA-sa Ilinca prin diiatfi
clironoamd, platit-au datoriia [a] lui Gheorghe bdrbati-sdu taleri 856 ce era dator fratilor lui
dupd inparteala cc li sA cddea partea lor de la tatul lor, cum si taleri 230 ce sd mai Indatorase
fii-sAu Vahan de la Nicolae sluga dumneaei raposatii Despii 5tirboaicai vistieresii, la care pusese
accastd mosie Meris zdlog, i clnd atunci ar fi dovedit dumnealor cd dupd diiata fii-sAu *Arban
au urmat Ilinca mumd-sa si au plait toatd datoriia, atit a bArbatt-sAu, cit si a fii-sdu lui Ser-
ban, atunci Petre Urdoreanul, ca un clironom ce era al mumd-si Ilincdi, putea sA facd mice
ar fi vrut cu mosiia si build ar fi fost daniia lui Petre ce au fAcut-o la schitul Baia de Aramd.
Iar noi, dupd al doilea cercetare ce din luminatA porunca innaltimii tale fAcum i fiind fata
atit cuviosul egumen al sfintei mAnAstiri TismAnii i Hagi Costandin Stoenescul i polcovnicul
Matei Lupoianu, cIt i Nicolae ieromonah, igurnenasu schitului BAH de AramA, au adus cuviosul
egumen tismanean Innaintea noastr pd Gheorghi Turcin de la Baia de AramA si, luind blestemu
preasfintii sale parintelui mitropolitului, au mArturisit cum cd i-au spus tatd-sAu cd au fost de
MIA la sfirsitu lui 5Arhan Merisanu si au si Inceput sA MCA diiatA si au scris pina la un loc
coprinzindu-1 ceasul mortii s-au tutors cu fata cdtre parete si au zis celui ce scriia diiata si
celor ce sa afla in casAfaceti ce stir i si-au dat sfirsitul. Care mArturie a acestui Gheorghie
Turcin, fiindu-i din auzire, iar nu cd au fost si el atunci de fatd, n-au pus judecata temei
la zisa lui si aduse egumenu pd Nicola abagiu om bdtrin, carele iar prin blestem zise innaintea
noastrd a el au fost de fat atunci In casd cind au poruncit *Arban Merisanu la moartea
lui, lui Ivan dascAlul de la Baia de Ararnd, de au Inceput sd scrie diiata. 51 scriind pInd la
un loc si coprinzindu-1 ceasul mortii, s-au intors cu fata cdtre pArete si le-au zis : faceti cum
stiti" si asa si-au dat sfirsitu, dupd cum ne adeverim i dintr-o adeverintd a sfintii sale pArin-
tclui episcop Rimnic, chir Chesarie, cum ea' prin blestem aceste 2 marturii iardsi asemenea
au marturisit cum cd nicidecum n-au facut diiata. La aceasta ne aritd Hagi Costandin, copiia
dietii lui 5arban Merisanu ce iaste cu leat 7249 iunie 9, de sint ani 36, In care scrie la un
cuvInt i zice chiar asa si la altrt parte : uncle voi mai fi dator cu zapise, sd aibd a pliti
durnneaei maica si sd stdrineasca mosiia Merl i viia de la Costeni i tiganii, afard din Radul
tiganul cu copii lui", care zice cd i-au dat lui Gheorghie fint-sdu pentru datorie, i lasA pi
fint-sdu Gheorghie sA fie epitrop si purtAtor de grija la toate ce-i va trebui dupd moartea
lui. 5i la leat 7260 iunie 18, adicd peste 11 ani, SA vede cii aceasta diiatd <a> acelui 5Arban,
o IntAreste riposatul banul Barbul Vicdrescu prin cartea dumnealui de judccati ce arati 61,
InfitisIndu-sd Innaintea dumnealui Hagi Costandin Stoenescu cu Nicolae Dobrcsloveanul,
fectoru lui Mihai dilugdrul Dobrosloveanul, pentru mosiia Ercea de la Cirlesti sud Mehedinti
ce i-au ldsat-o 5Arhan prin diiata lui danie, i scrie ca au vdzut dumnealui acea diiata scrisd
de la leat 7249 iunie 9, incredintata de un egumen si de altii. 5i mdcar cd iaste acea diiata
a lui 5drban, adeviratd, dar Insusi Hagi Costandin ne ardtd o scrisoare a lui Gheorghie Stoe-
nescu, tatil-sdu, cu leat 7249 iunie 25, adicd cu 16 zile mai In urma dielii lui 5Arban Merisanu
cc scrie cdtre nasi-sa Ilinca, mi.ma lui 5Arban, cum cd nali-sAu 5Arban cu mina si au fast
cu gura pini la ceasul mortii si au facut si diiatd, ci si ia osteneald si vie acolo st-I caute.
5i mdcar cd zice cd rnoitu au lisat cu blestun sd-1 caute el, dar cu cele ce au putut zice cd

722
www.dacoromanica.ro
 1-au cautat foarte bine atunci la moarte, eft si la 9 zile, iar nlai mull nu rnai poatc sd mai
cheltuiasca, Lira da nirea durnneaei, 1-am intrebat pa Hagi Costandin, da vreme ea aceasta
carte a lui Gheorghie, tata-sau, ce au linstiintat pa Ilinca, trebuia sa fie la casa Ilinc i,
iar nu la mina lui, si cum de i-au cazut acurn in mina, qi zise ca intro celelaltc scrisori
ce au dat slugeru Barbul Ciorogirleanu, socrul liii Petra Urdoreanu, parintelui schevo-
filax pentru daniia acenii rnosii Meris ce au dat-o Petra la Baia de Arama, au dat si aceastd
carte, si gasindu-o, au luat-o el.
L-am rnai intrcbat pa Hagi Costandin, dupa accasta scrisoare venit-au Ilinca sa caute
de celc trebuincioase ale fii-sau Sarban i platit-au datoriile dupa cum o lasase in diiata, si
zise ca nici nu au venit, nici datorie n-au platit. Ci, da vreme ca datoriia n-au plata, nici
clironoama nu poate fi, i ran au dat fii-sau aceasta mo5ie Meri5 danie la schitul Baia de
Arama, mai virtos zicern si acest cuvfnt, ca jumatate mosiia Meri5, cind cu vindut-o Lupoenii
raposatului paharnic Fotii Vladaianu de all plata acei talcri 230, datoriia lui Sarban cc sa
Meuse mai la urma la acel Nicolae sluga, pentru care pusese mo5iia zilog, an facut aici la
Bucureni acea vinzare i zise polcovnicu Matei Lupoianu ea au si instiirdat pa Ilinca, si ia
n-au vrut sa sa amestece. Si de vrea sa fie desavirsit clironoama si sa plateasca datoriile dup5
cum o lasase fii-sau, n-ar fi ingaduit, ci sa vede ca Ilinca de la moartea lui Sarban fii-sau
si pina la moartea ei, In ani 11, au facut tacere si de la moartea Ilincai pfna la leat 1768.
cind s-au sculat Petra Urdoreanu cu judecata de sint ani 11, au facut si el tacere, fiindca
Ilinca nu platise datoriia barbatului sau Gheorghie si a fii-sau Sarban, dupa corn scric ca au
lasat-o In diiata. Care pentru aceasta, i pravila zice la cartea inparatilor 45, titlu 1, fiind dator
eel ce au murit, s-au hotarit vremea Mtn.' carele sa aiba a sa so<co>ti cei ce vor sa intre In
clironomie si acei ce Sint de drept ce sa radica, adicate la pdrinti, mosi i stramosi, curn ui
la treapta celor ce sit trag dintr-aceia, adicate fii, nepoti, stranepoli si aliii si la acei
ce sint dii treapta ce sit scoboara, s-au hotaril un an, iar la cei ce stilt de alaturca, 100 de
zile.
Ci, chip hotarfrea pravilii, da vreme ca Ilinca au facut atita vreme tacere cum s6 arata
rnai sus si nici s-au amestecat la clironomie, nici datorie n-au plata, cum si Petra fii-sau,-
dupd moartea ei, rea iaste daniia lui Petra Urdoreanu, /a care pusese temei dumnealui vornicu
5i cu dumnealui raposatul logofat Iuliano si cu durnnealui medelniceru Dumitrache. Ne mai
arata Hagi Costandin si luminata cartea Innaltimii tale da la leat 1776 avgust 19, ce sa po-
runceste dumnealui sardarului Nicoll, fiind ispravnic In sud Mehedinti, ca dupa cercetarea
ce s-au facut pA amaruntu, s-au dovedit ca daniia schitului Baia de Arama iaste blind si dreapta
dupa diiata i sa ia aeeasta rnosie da la mina egurnenului tesrnaneanului i sa o stapfneasca
Baia de Aranaa. Arb. Bt. Buc.,
ms. nr. 7,
f. 89v.
Care aceasta intarire a innaltimii tale, s-au facut iarasi dupa aratarea dumnealor numitilor au'
Pentru site
boieri si buna ar fi fost aceasta danie a lui Petra ce au facut-o la Baia de Arama, cind ar douS judeali
anterloare in
fi platit Ilinca rnuma-sa datoriia, dar da vreme ce datoriia n-au plata, daniia lui Petra n-are ace ea0 rui-
nici un temei, ca sa protimiseste mai mult datoriia decit daniia, si rail umbla Hagi Costendin eina, v. doe.
din 12 august
cu zizanie intr-aceste 2 manastiri, da le-au Mut atIta suma da cheltuiala. 1776 td 23 iunie
Ci noi, dupa al doilea cercetare ce cu amaruntu am Rica dupd scrisorile cc sa arata 1778, Arh. St.
Bue Ms. a,
mai sus, cum si dupa porunca pravilii ce hotarane pentru clironomie la cei ce sa radka si la BM. 7, f. 7..ni
f. 144-146
cei ce sa scoboarA de un an si la cci de alaturea de 100 de zile si fiindca Ilinca intr-aceni
ep
sildoatial i e 1 a
ani 11, nici in clironomie n-au intrat cit au trait, nici datorie n-au plata, si sfinta manastire Institutul de
Tismana au tot stapinit Intr-aceni ani 37, are dreptate a stapfni si de acurn Innainte. ..Nis.titer a" .
1779, fevruarie.
Grigorie al Ungrovlahiei,
Nic<olae> Dud<escu> vel ban, Pana vel vornic, Stefan vel vornic, Manolache
Brincoveanu vel logofat, Searlat vel logofat, vel clucer, vel paharnic.

1 Corect : 230.

723

www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Minca armdfoaia reclamd pe Pascale pentru cd
665 fade tn casele fratelui ei decedat fdrd sd-i pldleascd vreo chirie, ea fiind moftenitoarea acelei case.
Se holdrdfte sd se pldleasca reclamantei chiria cerutd, sau ptritut sd iasd din casd. Domnul tn-
tdrefle.
1779
februarle
18
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gsit cu cale d la judecata, intdrim i poruncim zapciule ce esti orin-
duit, ori sa-i plilteasca chiriia dupa cum sa vd invoi, sau sa iasa din casa.
1779, feruarie 18.
Din luminata porunca marii sale preinnaltatului nostru domnu. Io Alexandru Ioan Ipsilant
voievod, dumnealui vatafu da divan aduse la judecata pa Minca armasoaia, ptriit lui Pascale
de aici, zicind ca, ramiind o casa da la un frate al ei anume State biv ceaus agesc, care
sa cuvine de a o stapini ia, fiindca nu au riimas fratine-sau aceluia copiii, nici sotiia lui
nu sa allt aici, fiind dust la Moldova si Hind afard, au gasit pa mai sus-numitu in cast si
nu va nici sa iasa din casa, nici chink sa-i dea.
Fata fiind si Pascale ptritu, raspunse cum ca el intr-acele case sade fiindu-i date de
dumnealui banul Caragea, eInd s-au dat casile lui ca sa sazd dumnealui sicritariul, Eluded
ace st fel de tocmeala zice ca au avut ca sa-i dea i chink sa-i dea si case sa saza.
Deci, fiinded acest raspunsu al lui Pascale nu iaste din dastul ca sa fie casa acestii
pirise fara da chink, fiindca ia chirie pa casile lui in care sade dumnealui sicritarul, am
Aril, St. nue..
Mg. nr. 7, hotartt ca numitul Pascale, ori sa sa involasca cu pirtsa dindu-i chink dupa cum si el ia pa'
I. 94 94v. casile lui, ori sa iasa din case.
1778, fevruarle 27.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru Grecianu, Hagi Dum<i-
trache> biv vel sluger, And<onie> Fot<ino>.

Carte domneascti prin care ispravnicul de Mehedinfi este Insiircinat sd cerceleze cazul copilului lui
666 Ion slujitorul dal de acesta unui turc In schimbul dobinzii la o datorie de 50 falai. Domnut
porunceste sd se ict copilul de la turcul creditor, sit se Incredinfeze unui stdpin crestin, iar pentru
datoria $i dobinda sa tumid sd se adreseze domnului.
1779
februnrie
18
Credincios boierul doinnii mele Costi biv vel sluger, ispravnic ot sud Mchedinti, sanatatel
Cartea ce ai trimis la domniia mea de la ghenarie 29 au venit. Cele ce scrii, cum ca dup5
porunca ai cercetat pentru copilu lui Ion slujitoru, si nu este amanet, ci pentru dobinda
a taleri 50, ce iaste daLor numitu Ion, i-au dat copilu de-i slujaste i It i inbraca, cum si
pliroforiia ce am fost scris sa ne trimiti, am vazut.
Ci dar, de vre<me> ce aratati ca vine acel copil la parinti dincoaci cu voie da la
stapint-sau, iata va poruncim sa aveti purtare da grija t sa rinduiti om intr-adinsu ea sit
pazeasca ctnd va veni copilul si, luindu-1, ori sa-1 <a>veti pe lingit dumneavoastra, sau sa-I
dati la vreun alt obraz ca sa slujascd cu simbrie pind sa mai treact oaresce vreme, ca sa nu-I
ia iarasi da linga parinti, sau sd-1 mai dea tata-sau. Si becisnicului aceluia < de> tata-sau,
sa-i ziceti cum si-au dat copilul sa slujasca la turcu pentru dobinzi de bani in tart streina,
doara aici in tart nu gasea sd-1 dea la crestin si mai cu bun foks decit pentru o dobinda
da taleri 50, la locu ea acela < ?>. Iar pe acel Minis turcul, sa-1 instiintati ca, de are
datorie la numitu Ion slujitoru, sa sa arate catre domniia mea cum au facut si alti negu-
krh. st. BC., tatori, cc datorie are, de chid si la ce trebuinta i-au dat, si sa va face cercetare. Si sa sit
M. nr. 8, fereasca si st-si bage acel Ion mintea in cap, sa sa paraseasca de acel fel da ndrav rau.
1779, ferruarie 18.

724
www.dacoromanica.ro
Poruncd domneascd adresatd eel banului Scar lat Caragea spre a cerceta de clnd si cif I bani a
oprit vel portarul de la cei zece portrei lufelii care s-au Wins la domnie. Domnul holdrdste s
li se pldteascd portdreilor sumete refinute, in seama portarului, iar pe viitor portdreii sd-si ia
leafa de la vistierie direct.
667
1779
februarie
18
Cinstit i credincios boierul domnii mele, dumneata Scarlat Caragea biv vel bane, ti facem
In stire cA dintru-ntliu, dA cind am f Acut domniia mea condica de lefi, am rinduit zece
portArei lufelii, cu cite taleri 10 leafA pA lunA, oameni alei, harneci dA slujbA i dA credintA,
ca sA fie atit aici de trebile musafirilor, cit i de a sA trimite pe afarA unde va fi trebuinte
de slujbA cu porunca domnii mele. Dar vel portaru nepdzindu-le orinduiala si metahirisindu-i
rAu, nu numai ludele daplin pe ail am hotArlt domniia mea n-au avut la slujbA, ci Inca si
dA la acei mai putini citi au avut, le-au oprit din leafa ce le aveam domniia mea rinduitA de la
visterie, dindu-le numai cite taleri 5 si cite 6 lei pA lunA, care pentru aceasta, ne-am pliro-
forisit domniia meadin 2 jAlbi ce au dat domnii mele insusi portAreii.
Pentru care, iatA orinduim pe dumneata la aceasta treabA sA fact cercetare, de cind
am fAcut domniia mea condica de lefi si pinA acum, citi bani din leafa portAreilor au luat
vel portaru de i-au oprit, dupa suma ce-ti vor da portAreii si dupA cercetarea ce vei face cu
ainAruntu. i sA mi-i arAti intru adAvAr, ca sA prinzA In seama portarului acei bani ce i-au
That i sA-si ia cAzuta rAsplAtire spre pedeapsA. Al doilea, sA alegi 6 lude portArei lufelii, oameni
harnici i dA credintA, a rAminea dA slujbA, pe care sA mi-i arAti dumneata cu foae anume,
ca sA fie stiuti i sA le facem orinduialA ca Insusi ei sa aibA a-si lua de acum Innainte de la
vistere leafa lor, InsA sA te feresti dumneata a nu face hair lui vel portar la cercetarea
aceasta, nici sA te amelisesti spre a cerceta bine cu amAruntul sau a zAbovi sAvirsirea trebii. Arb.St. Bauc.
ci Intru adAvAr i fArA dA zAbavA sA ne arati. Tolico pisah gospodstvo mi. f. 1 k
1779, fevruarle 18.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Oprea din Cocordsti (Jud. Prahova ), cioban la
Rdducanu Lipoveanu, $i reclamd stdpinul pentru despdgubiri rezultate din faptul c, trimis cu
oile la Nicolae Marghiloman din 1116nesti (Dimbovifa ) acesta I-a pus la Inchisoare. Plr$ul susline
cif a fost tnchis pentru n$te socoteli dintre ptrltul Rdducanu i cumnatul lui Nicolae Marghiloman.
" 1779
Dovedindu-se cd socoteala era personald a ciobanului cu Nicolae .Af arghiloman se hotdroste
aducerea acestuia la judecatd. Domnul Intdreste. februarie
19

lo Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.

DupA cum s-au gAsit cu cale de la judecatA, poruncim dumneavoastrA, ispravnicilor ai
judetului, sA infAtisati pA Nicolae Marghiloman cu pIrlu Innaintea dumneavoastrA ca sa cer-
cetati i, dupA cum yeti gasi cu cale, urmind sA-si afle dreptatea de la dumneavoastra, iar
neodihnindu-sA vreo parte, cu carte de izbrAnire ce yeti face, sa-i sorociti la divan.
1779, fevruarie 19.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca mArii tale, vatafu da vistierie aduse la judecata pA Oprea
ciobanu de la Cocorasti sud Prahova, pies RAducanului Lipoveanu, zicind ca, fiind cioban
la oile plritului i piritu fiind dator taleri 72,60 la un cumnat al lui, Nicolae Marghiloman,
cheltuiala unor oi ale lui In 4 ani, si trimitindu-1 piritu ca sa-i dea oile ce avea la dinsul,
le-au i dat si si-au pus pirisu soroc pina in 2 luni sA vie piritu sA-si caute cu Marghiloman
pentru cheltuiala ce arata cA au f Acut la oi. Si neasteptind pina la soroc, au trimis acel
Marghiloman dA 1-au rAdicat cu taleri 4, 60 treapdd si puindu-1 la Inchisoare 1-au tinut
Inchis 6 sAptamini, cheltuind la inchisoare taleri 16, i s-au rapus i un cal da taleri 40 si
oi 20, care acestea toate le cerea (IA la pirit sa i le Inplineasca.

47 0. 758 723

www.dacoromanica.ro
 Fatd fiind i piritu, rdspunse cci el nici 1-au inchis, nici cd 1-au pAgubit pd phis err
cevasi, ci ptrtul, fiindcd au avut o pricind de socoteard cu Nicolac Marghiloman, accla 11 va
fi inchis, pd cum nici pirisu nu tAgAdui cd 1-au inchis acela.
Ci, fiindcd Nicolae Marghiloman sA afld la MAnesti sud Dlmbovita, sd fie luminatd po-
Arh. St. Buc.. runca mArii tale sA sd orinduiascii ornu domnesc sd-1 aducA aici, ca sd sd InfAtiseze cu pirlsu
Ms. nr. 7 la judecatd.
f. 94v. 05.
1779, fevruarie 18.
Miche paharnic, D <umitru > Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Evlo-
chim> medelnicer.

Bvi atadleasti iarbje'rimlnt medelnicerului Evdo-

669
,Pizoinirunpcedn tdroumonse mscceitic;eribnancarde atmori 11.

1779
lebruarie Prcasfiintia ta pdrinte mitropolite, pentru datoriia de bani cc cere dumnealui biv vel dvornic
19 Badea Stirbei de la medelniceru Evdochim, citindu-sd 1nnaintea domnii mele anaforaoa ce
au f Acut boierii judecdtori ot <al> 2 <-1ea> departament, vedem cd cer sA aducd medelniceru
mArturii cum cd n-au fost Inchis pentru rAmdsitd de bani domnesti la vistierie In domniia rApo-
satului Grigorie Ghica vodA, and zice dumnealui dvornecu cd 1-au lnprumutat prin zapisu
ce-1 aratA, de s-au plAtit la visterie de acea rAmAsitd. Care acestu fel dd mArturii, cum cA n-au
fost Inchis pentru rAmAsitd la visterie, nefiind dd trebuintd a sd cere, am ortnduit domniia
mea ca, ori sA dovedeascA medelniceru zisa lui, adicd cum cd si-au Incheiat toatA socoteala
isprAvnicii si au fdcut istovul de top banii judetului la visterie, mai nainte, sau dumnealui
dvornicul sd dovedeascA cu mArturii cum cd i-au numdrat acesti bani taleri 850 capete prin
zapisul acesta deosebit, si nu slut din zapisul cel vechiu, care zice medelniceru cd s-au prefAcut,
adicA dA taleri 550.
Si neavind medelniceru acest fel de dovadd, s-au Intrebat dumnealui dvornicul de mar-
turi, precum zicem mai sus, si au rdspunsu dumnealui, cd dA vrerne ce alti oameni streini
n-au fost cind i-au nurnArat acesti bani in casa dumnealui, fiind numai medelnicerul I i dum-
ncalui, i mArturii n-are, sA facA dar, medelniceru jurAmintu cum cii n-au luat acesti taleri
850 dAodata da la dumnealui, deosebiti, prin zapisul acesta ce-I aratd, ce sintu din zapisul
ce zice, vechiu, (la taleri 550, care s-ar fi prefAcut de s-au indoit cu dobinda, i putind jura,
va rAmInea dumnealui odihnit priimi nurnai acesti taleri 850 fArd de dobtrida.
Care acestu rAspunsu al dumnealui, fiind cu cale, iata orinduim pe medelnicerul Evdochim
ca sA-1 ducA orinduitul zapciu la preasfiintiia ta, unde fiind i dumnealui dvornicul sau vechi-
lul dumnealui, de fatA, sA-1 pue sA facA jurAmint dupe orinduiala bisericeascA i, dind prea-
sfintiia ta in scris adeverinta cum O. au jurat, sA aibA atunci a sd ecsoflisi numai cu acesti
taleri 850 fAr' de nici o dobindA Intru izbrinirea desAvirsitA, i sA-si ia zapisile, pentru care
Arh. St. Buc., sA apuce numbasirul a-i Inplini, i asa sA ia sAvIrsire pricina dupe cum zicem prin jurimint
Ms. 111. 8.
f. 89 V. 90. cu inplinire de bani prin zapcilicul vAtafului de divan. Tolico pisah gospodstvo mi.
1779, fevruarle 19.

Carte de judecat datcl de domn momenilor din Bratovoqti (jud. Arge$) in pricina ce o au cu egu-
670 menul mdnkstirii Cozia, chir Ilarion, care le impresoard m*a. Se poruncege ispravnicilor sci
cerceteze la fafa locului, cu carte de blestem, asupra dreptului de steipinire
fi dijmei datorate mdnstirii.
i asupra zilelor de &led
1779
februarie
Zemli Vlahiscoe. Dumneavoastri ispravnicilor ot sud Arges, sAnatate I S-au judecat innain-
tea domnii mete popa Oprea i Radul Ciupoiu i Nica moraru, arAtindu-sA vechili i altor
tovarAsi ai lor din satu Bratovoestii dintr-acel judet, cu egumenu mAnastirii Cozii, chir Harkin,

726

www.dacoromanica.ro
zicind cum cd In mosiia Brativoestii dintr-acel judet, avind din vechime parte si un Martin,
care vinzlndu acea parte al ui la un Albul cdpitan, sotiia acelui Albu cdpitan au dat-o danie
la mAndstire, dar le-au fAcut i lor asdzAmint ca sd dea ei la mAndstire pe tot anul cite 6
cldite fin si sd clAcuiascd vase oameni cite trei zile de om si sd o aivd ei acea parte pen-
tru hrana i chiverniseala lor. Care acest asAzdmint ii s-ar fi pdzit la toti igumenii, cum
insusi acest igumen de acum, ardtind spre dovadd la jalba lor un rAvas cu leaii- 1778
martie 3, Intru care le scrie egumen ca, pentru sase cldite dd fin ce 1-au fAcutu indnAstirii
acolo pe mosie, fiincicd le-au tocmit cu un Iordache vames, sd le dea sd le mAnince vitilie
Cornetului si rdvasu le va fi de adeverintd, iar acum nu numai acel asAzArnint nu-1 pdzeste
igumenul, ci Inca le ia si partea ce ar fi avind de la mosii lor, tot intr-acel hotar. Inpo-
trivd, au rdspunsu igumenul cd aceasta rnosie Brativoestii iaste toatd ohavnicA si dreaptd
a mAndstirii si totdeauna mAndstirea au stApinit-o din vechhne si pind acum, iar ei n-au avut
nici un amestec, nici au stdpinitu, 1 curn cd acel rdvas I-au scris cdtre ei s dea sase clAile
dd fin ca sd le fic in seamd la dijma mosii ce era datori, ardtind cdrti si hrisoave domnesti
cum si cercetdri de judecatd. Care cArti si cercetdri ce aratd egurnenul, mdcar cd dovedeste
a fi mosiia aceasta a rnAndstirii, curn si dumnealor velitii boeri asa au facutu cdtre dom-
niia mea anafora care o yeti vedea.
Dar fiindcd numitii pIrIi cerurd cercetare la fata locului, zicind cd au mthturi si inpre-
jureni vechi, care stiu de rindu stApinirii, 1 vdzindu-se la mina lor si acel rdvas al egumenului
ce sd aratA mai sus, penrru ca sd ne priroforishn de addvAr si sh facern hotArirea acestii pri-
cini cu toatd dreptatea, iatd vd orinduim sd faceti cercetare la fata locului porni carte dA
blestem, fiind amlndoo partile fatd, intliu pentru rindul stApinirP, cum s-au stdpinit aceastd
mosie Bratovoestii din vechime pind acum al doilea, sA cercetati E zile<le> de clacd i uijma
cum s-au urmatu si ce asdzAmint au avutu, si far' de hair si voe-veghiatA fAcind dreapta
cercetare, sA ne instiintati in scris ca sd Ii sh facA hotArire. Asupra chriia trebi, orinduim Arh. S. Buc.
si mumbasir pe sluga domnii mde. M. nr. 8.
f. 103 v.
1779, fevruarie 20.

l'eliifi boieri aratd prin anafora cd Dumitrache biv ceaus agesc reclamd pe Nersuf Pitisteanu biv
logofdt de visterie fiindcd nu-1 lasd so stdpineascli o casci primUO zestre, pe molly CO ar avea
drept de protimisis. Dovedindu-se cd aceastd casd dd atunci pind acum s-au primenitcu stdpinirea
la cinci mlini" si au trecut cinci ani, holdreisc sO o stdpineascd Dumitrache. Domnul Intdreste
671
1779 .

februarie
23
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod i gosopodar.
Dind jalbd domnii mete Dumitrache, biv ceaus agesc, cerind intdrire dreptAtii lui ei
vdzind domniia mea cd dd la judecata dumnealor velitilor boieri si pind acum iaste un an
trecut i eel pirit, fiind tot dd fatd in Bucuresti, n-au venit sA iasA la divan, dd au avut a
mai zice cevasi, mai virtos stiind i sorocul dd 60 dd zile care cu hotdrire dA obste s-au pus la
toti cei ce au a face apelatie, si vdzind domniia mea cd si cercetarea judecAtii s-au fAcut cu
amdruntu si cu pravild, am intdrit dar si domniia mea ca sd stdpineascd cu bund pace.
1779, fevruarie 23.

Dumitrache, biv ceaus agesc, au dat jalbd la mAriia sa preainnaltatu dornn, Io Alexandru
Joan Ipsilant voievod, pentru dumnealui Necsutul Pitisteanu, biv logofdt za visterie, cum
cA nici it lasd sd stapineascd casa dupd hotdrirea judecAtii dumnealor boierilor judecAtori
ot <al> 2 <-1ea> departament ce sd vede printr-aceastd carte de judecatd a dumnealor, nici
va sA iasd la and judecatd. PA carii, din luminatd porunca mdrii sale i-au adus si Innaintea
noastrd la judecata vdtafu dd aprozi, si mai Intii, citindu-sd aceastd carte de judecatd a
dumnealor boierilor judecAtori ot <al> 2 <-1ea> departament, sd vede cd cu dreptate au ju-

'727

www.dacoromanica.ro
 decat dumnealor. Cu toate acestea, am mai cercetat si noi aceastd judecatd i vAzurn cd cerirea
numitului Necsutului Pitisteanu a rdscumpdra acea casd iaste peste orind.uiala [a] protimisis-
< ului>, tali cd, desi au fost mai dinainte vrerne acea casA a dumnealui, dar sd vede cd cid
atunci pind acum s-au primenit cu stdpinirea la 5 mlini, insd la dascalul Fote vindutd de dum-
nealui i la Constancliq logoldt i la Nicolae clironomul lui Costandin i la Panait polcovnic al
de la acesla, ddruitd Sandii nepoate-si, i acum datA zestre acestui Dumitrache ceaus, dintru
care vinzAri, In 2 zapise sA vd<zu> i Insusi dumnealui Necsutul Pitisteanu iscAlit.
Al doilea, cd nu au cerut protimisis pina la a doao vinzare i dupd a doao vinzare
nici la sorocul cel rinduit dupd pravili si dupd obiceiu tdrii al prolimiseos de 30 de zile, ci toc-
mai acum la 5 ani au cerut protimisis dupd ce au rdmas acea cad( Intli, clironomie i, dupd
clironomie vinzindu-sd, au ddruit-o si dupd aceia, acum s afid data de zestre.
Deosebit de acestea, viind fata la judecata i Toma brasoveanul, bArbatu i vechilul
Tudoritii, au zis cd Tuctorita, fAmeia lui, ce iaste yard premare cu Nicolae vInzatorul, are pro-
timisis de rudenie a rdscumpAra, dar fiindcA s-au fagAduit acest Panait polcovnic cli iaste
sli o ddruiascd Sandii, nepoate-si, pentru voia acestii Sandii au dat Tudorita protimisis al ei
lui Panait polcovnicu de au cumpdrat acea casA si au ddruit-o Sandii, fiindcd-i iaste i Tudoritii
nepoatd, Sanda, daspre acest Toma brasoveanu, bArbatl-sau. Care, nici intr-acel zapis al cum
pardtorii casii. nu au iscAlit Tudorita ca, de nu s-ar fi ddruit dupa vorba ce au vorbit, sa poatd
a avea cale cid protimisis a o rAscumpara. Dar, eld vreme ce dupd acel asdzAmInt iaste ddruita
si datA zestre, au lAsat-o bund vindutd cid vdri-sdu Nicolae la Panait polcovnic, cu toate [aces-
tea] cd i sa cadea sd o rdscumpere ia, ca o yard ce iaste lui Nicolae vInzAtorul.
Deci, dupd dreptate am gasit cu cale si am hotArlt, Dumitrache ceausul sd stapl-
neascd aceasta casa ce-i iaste ddruita i datA zestre cu build pace cid cdtre dumnealui Necsutul
Pitisteanu, biv logofht za visterie, fiincica dreptate n-are cid a cere protimisis peste atitea yin-
Aria. M.. sue.. zAri i peste ddruiald i peste dare da zestre, dupd cum s-au aratat mai sus, ca asa am gasit a
1. 96T. - 97. fi cu cale i cu dreptate.
1779, fevruarle 12.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Dum<itrache> spa-tar, Nic<olae> Brincov<eanu>
vel vornic, Badea Stirbei vel vornic, Stefan vel logofdt, Scarlat vet logofat,
Back' SlAti<neanu> vel clucer.

.711itropolitul fdrii aratd prin anafora cd Tudora vdduva i-a reclamat zestrea fi partea ce-i revine
672 din casa bdrbatului. Dupd cercelarea cu martori fi blestem s-a dovedit cd reclamanta si-a luat ce
i se cuvine si cd neavtnd copii, dupd pravild, mgteneste nurnai Voinea, fratele decedatului. Domnut
1779 tntdreste.
lebruarle
23
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
IntArim sa stApineasca Voinea cu blind pace si sa aibd blind pace cid care numita Tudora,
fiindci prin marturii s-au dovedit ea si-au luat al ei ce s-au cdzut i, alit din cercetarea sfiintii
sale pdrintelui mitropolit, ell, si din cercetarea ce am fAcut i domniia mea cu divan, s-au cu-
noscut cA n-are nici o dreptate.
1779, fevruarie 23.

Preatnnaltate doamne,
Dupd jalba ce au dat la mAriia ta, Tudora vdduva de aici, pentru cumnatl-sdu Voinea
iardsi de aici, ca la judecata ce au avut la luminat divanu mArii tale pentru zestrea ei 1 partea
ce i s-au cdzut sA ia din casa barbatl-sAu, ar fi aratat cumnatl-sau ca zestrea i-au Inplinit-o
i cit i-au venit partea din casa i-au dat, zicind a are si mArturii. Care mArturii, poruncind
mArlia ta cu dumnealui vAtafu cid visterie ca sa le aducd Innaintea noastra, ar fi venit, i ia
nefiind fata n-au vrut sa sa Increaza si cum ca, ramiind i o casA dd la bArbatu ei, umbld cum-

'728

www.dacoromanica.ro
nati-sAu sd o ia, 5i acum au cerut ca de iznoavA sd sA InfAtiseze cu cumnati-sAu Innaintea
noastrd 5i sA aduca 5i acele mArturii. Dupd a cdruia jalbA, poruncesti mariia ta cu orinduitul
zapciu ca, cercetarea ce vom fi fricut noi, dupd cum am fost orInduiti din divan, sA sA vazA
de mania ta.
Pentru care, ardtiim mdrii tale cd, dupd porunca marii tale, orinduitul zapciu au adus
pa accle mArturii Innaintea noastrd Insd, pa popa Costandin duhovnicu bAtrin i pa. popa Toader
de la biserica Popii Rusu, i i-am intrebat cum stiu pentru aceastd pricina l singuri au mAr-
turisit In frica lui Dumnezeu cd 5tiu cu adevdrat cd toate cite sd numesc In foaia dd InpArteald,
atit haine 5i bani le-au vAzut cu ochii lor cind i-au luat jAluitoarea din mina numitului Voinii
cumnati-sAu, si alt nemic din cite sA numesc intr-acea foae cd le-au dat la dinsul, nemic n-au
rAmas. i osebi de cercetarea de atunci, acum iarAsi orinduitul zapciu au adus din numitele
mArturii, numai pA popa Toader, aflindu-sA celdlalt neputincios, 5i fatd fiind jAluitoarea
au priimit blestemul nostru cd intr-acest chip stie, cd toate acele lucruri, haine i bani, le-au luat
pd dAplin jAluitoarea. Mai virtos, vdzind noi cd, Intr-acea foae dd InpArteala lor dA la 1775, iaste
iscAlit 5i cucernicul popa Theodosie iconomu, fiind atunci protopop, intr-adins 1-ani chemat ii
intr-auzul tuturor 1-am Intrebat 5i [in] aflindu-sA In virsta batrinetilor, ne-au ardtat in frica
lui Dumnezeu cd 'tie cd din cele ce mai cere jAluitoarea, ardtind pricind cd nu le-au luat atunci
la Inparteald cu bunA invoiald, s-au InpAcat 5i s-au izbrdnit nemairAmlind a cere nemic unul
de la altul. Ci, la aceste ardtAri ale mArturiilor, affindu-sd preoti bAtrini, noi le-am dat crezAmInt,
iar jAluitoarea dupd cum ne instiintam cd copii nu i-au rAmas cu acel raposat, fratele piritului,
nici diiatd n-au fAcut, rdu 5i fail cale mai cere peste acea Invoiald ce au f Acut, cd dupii pravild
are cale numitul Voinea, ca sA clironomiseascA lucrurile frAtine-sAu, adicd, casa aceia, si altele
ce s-au venit la Pupal-tea IA, iar ia sA rAmie multumita numai pA cele ce i-au dat. Noo, dupd cer- Arh. St. Bue..
bfe. nr. 7.
c'tarea cc am f Acut, Intr-acesta si chip ni sA pare a fi cu cale. f. 98
1779, fevruarle 18.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Caimacamul Craiovei (irate( prin anafora cd clucerul Corniid Brdiloiu cere treti vistierului Gheor-
ghild Argintoianu zeciuiala ce-i revenea din myna zaherelei si flnului ctrid au fost tmpreund isprav-
nici In jud. Vticea. Funded pricina e numai pentru economii dirt timpul rdzmerilei nu se ia nict
o holdrtre. Domnul hotdrdste sd se Inchidd procesul fiind vorba numai de socoteli trecule fi particulars
673
1779
din timpul rdzmerilei.
februarie
23
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod,
Atit din cele mai jos-scrise cit si din osebitA pliroforie ce ne-au dat dumnealui biv vel
clucer Negri, prin cuvInt adeverindu-ne domniia mea cd acestea stnt furtisaguri care nu sint
de a sA cAuta, sau 5i nefiind furtisaguri, socoteli trecute din razmirita fiind, iarati nu sint de
a sA cAuta, cu cit mai virtos cd shit dovedite hotil, poruncim clucerului Cornea BrAiloiu sA aibA
bund pace dA catre sAtraru $Arban Otetelesanu, asemenea, pace dind i BrAiloiu vistierului
Argintoianul. i dumneata biv vel clucer Razule, sA ei dA la mina sAtrarului Otetelesanu
zapisul ce tine, sA-1 dai BrAiloiului, dA vreme cd, dupd cercetarea ce s-au Mut, datoriia Im-
prumutdrii ce au avut a lua, i s-au plAtit si au rAmas numai pentru bani dA furtisaguri, ce
shit hotArlte a nu sd cAuta.
1779, fevruarie 23.

PreatnnAltate doamne,
Dupd jalba ce au dat cAtre InnAltimea ta dumnealui cluceru Cornitd BrAiloiu, pen-
tru dumnealui GheorghitA Argintoianu biv <al> 3 <-1ea> vistier, cd In vremea rAzmiritii
fiind orinduit ispravnic la sud Mehedinti In locu dumnealui vistierului si pind a merge cluceru
la judet, prinzind veste vistierul, s-au grAbit si au luat toatii zAciuiala ce sA fAcea partea unui

729

www.dacoromanica.ro
ispravnic a lua Intr-un an pa suma zaherelilor i a finului ce era orinduiala la acel judet,
si slujind cluceru 6 luni, au cerut sA-1 dea zaciuiala ce sa cuvenea din partea ce luase vis-
tierul si nu i-au dat. Apoi ramiind clucerul ispravnic cu dumnealui satraru Sarban Ote-
telesanu i fiindca, In citA vreme au fost satraru Otetelesanu tovaras cu vistieru Gheor-
ghita, banii [IA zaciuiala ce sA inplinea, sA lua prin mina satrarului Otetelesanu, peste citva
vreme zice cluceru ca facindu-sA iconomic da fin i da zaherea, sa fAcea partea satrarului Sarban,
taleri 445, care bani fiind iconomiia facutd prin mina clucerului, nu i-au dat satraru Sarban,
ci i-au oprit pentru zaciuiala ce i sa cuvenea a lua din partea vistierului Gheorghitd, i tre-
cind la mijloc vreme, sa tinea cluceru CornitA a fi odihnit, pina la anu 1776 dichemvrie 22,
la acea vreme fiind dumnealui Manolachc Romaniti caimacam la Craiova. Jaluind dumnea-
lui satraru 5Arban pentru dumnealui cluceru Cornita, cum ca tine bani farA nici o pricina,
aratind cA 1-ar fi inprumutat dumnealui, au fost orinduit pa dumnealui Alecsandru Farfara,
biv vel pitar, i pA dumnealui Barbul Prisiceanu, biv vel clucer za arie, i facind socoteala
intre dumnealor, prin cartea de socotealA ce are clueeru Cornita la mina, aratA dumnealoru
ca cluceru Cornita n-au tagaduit acele zapise cc le avea sAtraru 5Arban, numai ar fi zis ca s-au
platit, i acesti bani ce au ramas i-au oprit pentru zaciuiala dumisale pa 6 luni, dumnealui
satraru 5Arban ar fi aratat cum cA cu adevarat nu au luat cluceru Cornita nici un ban din za-
ciuiala, iar Inplinire da zaherea si da fin au facut intr-acele 6 luni cc au slujit, dar fiindca
zacivala au luat-o vistieru Gheorghita, sa-si caute cu dumnealui.
Pentru care, facind dumnealor cercetare In cita vreme au slujit fistecare dupa cArtile
de ispravnicie, s-au dovedit ca vistieru Gheorghita au slujit 5 luni, iar cluceru Cornita 6 luni,
unde fiind fata i Atraru 5Arban ca un tovaras ce le-au fost, n-au tagaduit ca n-au slujit
amlndoi, In cItA vreme arata mai sus, si boierii socotitori au gasit cu cale ca taleri 1338 ce
au fost luat vistieru Gheorghita zaciuiald, sa-i Inparta pa Indoaa, adica taleri 669 sa-i ia
cluceru Cornita i taleri 669 sa-i ia vistieru Gheorghita, 5i dintr-acesti bani sa dea cluceru
Cornita taleri 438 la satraru 5Arban Otetelesanu asazindu-i Intre dumnealor ca, dintr-acei
taleri 438 ce are sa dea cluceru Cornita la sAtraru Sarban, sa dea numai taleri 350, pa care
asazamint au dat i zapis.
Dupa aceia, luInd cluceru Cornita carte da la boierii socotitori pentru banii ce avea sa
ia dh la visterie, Gheorghita, au mersu la durnnealui paharnicu Rornanitis sa-i facA inplinire,
dumnealui nu cunos< cu> cA taste vistieru neputincios, ar fi zis sa priittleasca pun simfonie
taleri 200, dar dumnealui cluceru Cornita n-au vrut, ci dupa ce au dat zapis la mina satraru-
lui 5arban de taleri 350, au nazuit la mila marii tale, dind jalbA cum sa aratA mai sus. 5i
fiindca mi sa porunceste cla cAtre innaltimea ta ca Infatistndu-i sa cercetez cu amaruntu pri-
cina jalbii i zapisul in cc chip I-au dat si vazind alegerea dumnealui paharnicului Romaniti,
da nu sa vor odihni, In ce chip voi gasi cu cale sa-i sorocesc la divan, aducind fata pa cite trei,
am zis intliu dumnealui clucerului Cornita sa dea banii dupa zapis. Dumnealui zise, macar
cA zapisu 1-au dat cu mumbasir i banii nu sint bani Inprumutati, ci sint din iconomiile ce
le-au facut chid au fost amindoi ispravnicii la zaherele 5i la fin, dar de va da dumnealui
vistieru GheorghitA banii, care i-au ramas da la socoteala, va da 5i dumnealui la dumnealui
satraru Sarban. Care cerere fiindu-i cu cale, au zis i vistierului Gheorghita sa-i dea banii
sa-si scoata zapisu dA la sAtraru Sarban. Dumnealui rAspunse ca < daca> iaste a-i cAuta
cele din vremea razmiritii, are 5i dumnealui socoteala cu satraru 5Arban pa trei luni ce au
lost vechil da ispravnic i pa 6 luni ce au fost ispravnic inpreuna cu dumnealui, care 5i
cart! da ispravnicie are 5i nu i-au dat nimic din iconomie, 5i pentru 540 dA earl dA fin ce
s-au Mut iconomie (IA 1-au platit la magazie, caru po taleri 1, si din judet, au luat satraru
5arban da caru cite taleri 3 si dumnealui nu i-au dat nemic. 5i mai cere 5i altele sa. dove-
deasca prin carte cla blestem 5i mai zice cA din zaciueli numai taleri 1200 au luat, iar nu taleri
1338, cum 11 arata socotitorii i dintr-aceia au dat taleri 250 medelnicerului Poienarul, ceilalti
i-au cheltuit cu muscalii sazind linga ei, iar satraru umbla prin judet Wind iconomii la
caro, cA n-au fost ispravnici amindoi Inpreuna, n-au tagAduit satraru. Am cerut zapisul lui
cluceru Cornita da la satraru 5Arban sa vedem ce scrie i vazum ca. scrie ca au ramas datori

130
www.dacoromanica.ro
din datoric si din socotelile dintr-acea isprAvnicie, care cercetInd socoteala da banii ce 1-au In-
prurnutat satraru Sal-ban pa cluceru Cornita, sa vazu c too banii ce 1-au Inprumutat, i-au
plata i acestea ce au mai Minas slut din socotelile ispravnicii, dar dumnealui satraru Ii trage
Intii banii din ispravnicie, adica din iconomii, si cu ce II scoate dator, zice ca slnt Inprumutati.
Care aceasta fiind pricina din vrernea razmiritii si mai virtos iconomii, iar nu bani buni, nici
s-ar fi cazut a sa cauta, dar da vreme ca s-au cautat, macar ca da dumnealui nu iaste Intarita
aceasta socoteala, eu nu le-am facut hotrire, ci din luminata porunca marii tale ardt toata
pricina pa largu si cum va lumina Dumnezeu pa innaltimea ta Ii sa va face dreapta hotarlre,
ca (IA sa va scoate zapisu clucerului Cornita da la satraru $arban, ramIne i vistieru Gheor- Arhis St.r
ghita nesuparat, dupa cum nici pIna la acea socoteala nu au mai cerut cluceru Cornita nernic. f. ro.or.ro.
1777, septemvrie 15.
Tehodorache Negri clucer.

Velifii boieri aratei prin anafora c judecind pricina lui Ion Buiac i cetasii lui din Strimbeni
(jud. Saac) cu Radu Beirctinescu Inv vel paharnic, privitoare la o tulburare de posesie, hotdrdste
respectarea alegerii fricute anterior de ispravnici, iar circiuma sa fie folositd dui:A intinderea 674
mosiilor ce au ambele pdri. Domnut Midi-este. 1779
februarie
23
lo Alexandru Joan Ipsilant voievod.
Dind jalba domnii mele paharnicu Barcanescu, cerind Intarire dreptAtii sale si arAtindu-le
zapciu cel orinduit, cum ca numitii pir1i cld cum s-au facut hotarlrea aceasta s-au sculat da s-au
dus farA da a nu mai cere altd apelatie la divan, precum nici vreo jalba de la dInsii catre
domniia mea In urmA n-am vazut, si mai dindu-le asteptare Inca i pentru 60 da zile sorocu
ce iaste orinduit la cei ce au sa faca apelatie, nici pina acum nu s-au aratat, vazInd dar si
cercetarea dumnealor velitilor boieri cA s-au fdcut cu amaruntu, am Intarit cu hotarlre ca,
dupa cum scrie nlai jos, sa sa urmeze spre a le fi stapinirea mosii, cum si vInzarea vinului.
1779, fevruarie 23. -

PreaInnalt ate doamne,

Din luminata porunca marii tale, \rater' da divan au adus la judecata Innaintea
noastrA pe Ion Buiac cu cetasii lui da la satul Strimbeni sud Saac, carii cu jalba au AMR Innal-
timii tale pentru dumnealui Radu Barcanescu, biv vel paharnic, zicind cA 65 da ani slut
de cind sa afla mosii i parintii lor lacuind pA cAminu parintesc al lor, iar In zilile marii sale ra-
posatului Costantin vodA BrIncoveanu, zic cA au fugit oamenii din 2 sate i, ramlind silistea
pustie, au apucat zapciul pa un Nicolae vatafu ca sd faca lnplinire da banii ce Ii sa facea
sd dea la dajdie si pentru acei bani ai dajdiilor au pus mosiia Mr zalog In taleri 70 la raposatu
Duca cuparul, mosu mai sus-numitului paharnic, i Inca zic ca, dupa ce au aflat parintii lor
da zalojirea mosii, tot atunci la mariia sa Costantin voda Brincoveanu au dat jalbA marl!
sale si, dind taleri 36 cit ii sa facea partea pA satu Mr, si-au luat mosiia ce le-au fost partea lor,
iar taleri 24 au ramas sa-i dea celelalte sate pa partea lor. $i zic cd, da and au rAscumparat
parintii lor partea Mr de mosie pina acum, au stapinit-o cu pace, iar in anu trecut 1-au tras
dumnealui paharnicu la dumnealor ispravnicii judetului ca sa nu fie volnici sd-si vInzd bucatele
lor pa mosie. Osebit da aceasta, mai zic ca acum shit 45 ani de chid au cumparat o mosioar A,
dui:A cum zic cA adevareazA cdrtile ce le au da stapinire, iar dumnealui paharnicu nu-i In-
gaduest e sa stapineasca i ceru dreptate. Dupa. luminata porunca Innaltimii tale, aduclnd
numitu zapciu, atilt pa mai sus-numitii jaluitori, cit si pa dumnealui paharnicu Barcanescu,
Inpotriva acestii jalbi a jaluitorii, am citit si jalba ce au dat dumnealui Innaltimii tale, tot
pentru aceasta pricina a mosii Mr, In care scrie ca dumnealui are 2 hotara da mosie, anum e

'731

www.dacoromanica.ro
 Strimbeni si Alunis In plaiul TeleajAnului pe apa VArbilAului In sud Saac, iar mai sus-numitii
mosneni avind si ei citAva parte Intr-aceste 2 mosii, au Inpresurat si partea dumnealui II
la leat 1777, dind jalba InnAltimii tale, i s-au fAcut luminatA porunca innAltimii tale cAtre
dumnealor ispravnicii din sud Saac i dumnealor au orinduit pA Matei ot Bucov i pA Mateiu
vAtafu dA plaiu. $i mergind In fata locului la acest mai sus-numite mosii, dupA scrisorile mos-
nenilor prin fol iscAlite au ales mosnenilor parte Intr-arnIndooA hotarAle sA stApIneascA fAlci 34
si dumnealui paharnicu iar intr-amindoo hotarAle, fAlci 172 si prAjini 20. Care cu aceste fAlci
ce 11 s-au ales mosnenilor, sA cuvine in hotaru Alunisului din 6 mosi un mos si In hotarul
Strimbenilor iar din 6 mosi o jumAtate dii mos si Famine sA stApIneascA dumnealui paharnicu
5 mosi In Alunis si cinci mosi si jumAtate in Strimbeni. $i odihnindu-sa amindoo pArtile intr-a-
ceastA alegere, au dat i dumnealor ispravnicii carte dA judecatA ca, venitul ce sA va stringe
du pA analogon al pArtilor dA mosii ce Ii s-au ales si au gAsit ispravnicii cu cale ca numai o cfr-
ciumA sa fie In sat si yin j rachiu sA sA vInzA d-a valma i clstigu ce va esi, iarAsi sA sA
Inparta dupA aceste mosii, sA-1 ia fiestecare dupA analogon al mosiilor ce au. $i zice dumnea-
lui paharnicu ca numitii mosneni n-au urmat acei hotAriri a ispravnicilor, ci au pus vinuri
si rachiu pA la casile lor, dA vind dupA cum era si mai nainte Invatati, si pinA acum zice ca
au vindut 4-5 buti da yin, iar dumnealui au pus numal o bute (IA yin i sd vinde si acum (care
la aceasta, nici mosnenii nu tAgAduirA). Am citit si noi cartea dumnealor ispravnicilor ce le-au
facut pentru aceastA stapinire, In care sA coprinde clt sA stApineascA dumnealui paharnicu si
eft sA stapfneasca mosnenii si cum sA le fie stApInirea atit la venitul mosii, eft si la circiumA si
mai In urma acestii cArli a dumnealor ispravnicilor sA vede la mina dumnealui paharnicului
luminatA cartea Innaltimii tale ce sA poruncote ispravnicilor, da vreme ce dupA alegerea ce
s-au fAcut la fain locului, ce prin cart! iscAlite s-au ales partea fiescAruia eft sd stApineascA,
pA care alegere s-au odihnit i o parte <si alta>, poruncesti Innaltimea ta, sA fie numai o cir-
ciuma i sA-si vinzA vinu i rachiu dumnealui paharnicu, cit i sA cuvine dupA mosii dumnealui
simosnenii dupa mosii lor deosebit.
Deci, dupa cercetarea ce am ficut i noi acestor scrisori, am gAsit cu cale i hotArim,
dA vreme cA dumnealui paharnicu are zace mosi i jumAtate Intr-aceste amindoo moiile i
toti mosnenii au numai un mos si jumAtate, Intr-acea circiumA, sA vinza dumnealui paharnicu
500 vedre dA vin si 5 vedre da rachiu si 100 vedre vin i o vadrA da rachiu toil mosnenii, mAcar
Arh. St. Buc., cii dupA mosii ce are dumnealui paharnicul, i sa cuvine mai mutt sA vinzd, dar noi intr-acestosi
bis.. Ai'. 7.
f. 111 chip am gasit cu cale.
1779, g henarie 23.
PanA Feli<pescu> vel vornic, Badea Stirb<ei> vornic, Stefan vel vornic, Scarlat
vel logof At.

Mitropolitul fdrii fi veliuii boieri aratd prin anafora cd judeclnd pricina dintre Dima !Arc&
675 labul i alfi vechili ai delenilor jud. Dimbovita pe de o parte si mandstirea Viforita pe de alla,
pentru otaslina prelinsd de nuindstire, s-a hotdrit cd acestia slut obligati sd o dea dupd obicei. Dom-
nul !Filth-este.
1779
februarle
23 Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Dind jalbA domnil mele maicile da la schitul Viforita, cerind IntArire dreptAtii loru si
arAtIndu-ne zapciul cel orinduit, cum cA numitii deleni de clnd s-au fAcut hotArirea aceasta
s-au sculat cla s-au dus fAn (IA a nu mai cere altA apelatie la divan, precum nici vreo jalbA
(IA la dinsii catre domniia mea In urmA nu s-au vAzut, si mai dindu-le asteptare Ina i peste
60 dA zile sorocul, ce iaste orinduit la cei ce au sA facA apelatie, nici pinA acum nu s-au arAtat.
VAzind dar i cercetarea preasfintiei <sale> parintelui mitropolit si a dumnealor veli-
tilor boieri, cA s-au fAcut cu amaruntu, am intArit cu hotArire sA sA urmeze cum scrie mai
jos, spre 11-5i lua schitul otastina dAplin.
1779, fevruarie '23.

732
www.dacoromanica.ro
Preatnnaltate doamne,
Din luminat porunca Innaltimii tale, vatafu da aprozi au adus la judecata lnnaintea
noastra pa Dima pIrcalabu i pa Aldea uncheapu pi pa Gheorghie Bogoslav, ce shit vechili pi
celorlalti deleni ce au vii In dealul Viforltii sud Dimbovita, carii cu jalba loru ce au dat filial-
limn tale, zic cum ca ei avind vii in dealul sfintei manistiri Viforltii, din vechime zic ca au
dat vinarici la manastire din zace vedre de yin o vadra, dar (IA la o vreme s-au radicat ca sa
nu dea vin, ci s dea vinariei cite 5 bani di vadra, ins trei bani vinriciu domnesc pi doi
bani milii ministirii, iar acum zic ca deosebit da acepti 5 bani vinarici, Ii apuca maicile d la
aceast sfinta manastire pi le cere dintr-o mita vedre de yin, vedre 5 pentru otaptina pa-
mintului, pi acest obiceiu zic di nu 1-au avut nici printli Mr, nici ei pIna acum, pi cer dreptate.
Dupa luminata porunca Innaltimii tale, au adus mai sus-numitu zapciu Innaintea noas-
tra, atit pa mai sus-numitii pluitori, eft pi pa cuviosul arhimandrit pi egumen al sfintei
manastiri Dealul, chir Grigorie, epitrop pi vechil fiind maicilor di. la manastirea Viforita
pi ne arata numitu vechil intil o carte domneasca a marli sale, raposatul Grigorie voda Ghica,
ce iaste cu leat 7258 noemvrie 20, de shit ani 28, ce sa dii sfintei manastiri Viforitii pi
maicai staritii Hristinii monahii pi celorilalte calugarite di acolo, ca al MIA a lua de la too
oamenii citi au vii pi moplia sfintii manastiri Viforltii, otaptina mopil din 20 vedre da yin o
vadra cu yin dupa obiceiu pi dupa cum iau pi alte manastiri (IA la cei ce au vii pa mopiile
mandstirilor. $i dupa noul testament care s-au Mut atunci, sa pi vede ca. acepti mai sus-numiti,
nesupuindu-sa sa-pi dea otaptina minastirii dupa obiceiu, ca Indastul le iaste si dea numai
5 bani ai vinariciului, la trecuta luna lui avgust 14 leat 1778, maicile calugarite da la acest
schit au AMR Innaltimii tale pentru mai sus-numitii deleni, ca nu vor si-pi dea otaptina dupa
obiceiu pi Innaltimea ta, dupa jalba Mr, s-au orinduit la dumnealor ispravnicii Dimbovitii,
ca sa cerceteze da va fi jalba maicilor adevarata, sa-pi alba schitul dreptatea pi di la octom-
vrie 20 leat 1778 cu anafora Inptiinteaza Innaltimii tale, dumnealui Ianache Hrisoscoleu, biv
vel ban, cum ca, dupi cercetarea ce au facut, macar CA ar fi zis delenii cum ca iaste mopiia dom-
neasca, dar 4/10 dumnealui scrie In anafora ca, dui:a cercetarea ce au ficut schitului Vi-
foritii, au dovedit CA mopiia iaste a schitului, iar nu domneasca, pi i si pare dumnealui
ca schitul are dreptate.
Deci, Intrebindu-i pi noi pa mai sus-numitii deleni, zisera pi Innaintea noastra cum ca
mopiia o ptiu pi ei ca iaste a Viforitii, dar ei n-au avut obiceiu sa dca pi otaptina, ci numai
5 bani ai vinariciului.
Ci, da vreme ca obiceiu iaste afara din vinariciu domnesc, oricine are vii, ori pa
mopii minastirepti, ori boierepti, 41 da otaptina pamintului din 20 vedre una vadra cu yin, gisim Arb. St. Boo..
cu cale asemenea sa dea pi aceptiia dupa obiceiu clti deleni vor avea vii pa mopiia manastirii Mo. nr. 7.
Viforltii. 1. 134 v.
135 V.
1778, diehemvrie 12.
Grigorie al tingrovlahiei.
Nic<olae> Dud<escu> vel ban, Para Fili<pescu> vel vornic, Badea vornic, $tefan
vel vornic, vel logofat, vel clucer.

Jalba cdtre domn a Maricdi Trepteanca (jud. Arges) prin care se plinge cd postelnicelu Herufd
Bucsenescu din Bucuresti o ttrdste prin judecdfi cu ficlesug" pretinztndu-i mosia Poganul tn
contul unei datorii a sofului ei, acoperitd prin stdptnirea mosiei de cdtre creditor limp de 21 ani.
Cum prin hotdrtre domnenscd, reclamanta a fost repusd tn staptnirea mosiei cu spargerea zapisulut"
676
1779
de datorie, domnul ti dd carte de tntdrire pi hotdrdste sd i sd pidleascd cheltuielile de judecatd, iar
pe Herufd tl pune la tnchisoare pentru cd umbld cu jillbi mincinoase". februarie
23

PreainnAltate doamne,
Cu lacrami jaluesc mArii tale pentru Heruta postelnicel BucAnescu ce sA af IA in Bucu-
resti, cA, IncA trAind tatA-sAu, Mincul BucAnescu, au priingit de la mine o mo0e, anume Po-

733
www.dacoromanica.ro
ganul, cu bun asazarnint pentru o datorie ce avea sa ia de la barbati-mieu si au stapinit-o
7 ani, ramtnind eu odihnita pind in zilele math sale Stefan vodd. Atunci s-au sculat Anita,
muma lui Heruta, fiinda murise Nincul, ca sa-mi intoarca mosiia innapoi i sa-si ceara
datoriia, pentru care, judecindu-ne la velitii boieri, a facut anafora sa aibu eu pace. Si iarAsi
neodihnindu-se, ne-au judecat i lnsusi manila sa Stefan cu divan si asemenea au hotarit sa fiu
eu nesuparata i casa Bucsanescului sitsi stapIneasca mosiia si Inca au luat manila sa da la
Bucsanescu i zapisul vechiu de datoriia barbatl-mieu si I-au spart In divan, dindu-mi-sl
intArire la mina cu luminata pecetea marii sale, care, puindu intr-aceasta jalba, o arAt marii
tale ca sa o vezi mariia ta.
Luminate doamne, 7 ani au stapinit mosiia pina la mariia sa Stefan voda, de la manila
sa Stefan voda i pina acum sint alti 14 ani, care fac peste tot, da and au luat mosiia, 21 de
ani, i tocmai acum peste atita sumA de ani dind jalba ficleana marii tale, neat-Mind pricina
cum este, nici cum cA ne-am judecat la domnu. Si dupa ficleana i mincinoasa lui jalba, luind
poruncil la ispravnicii judetului i Inca cu mumbasir, rn-au radicat pa mine ticaloasa cu voe,
MA de voe i rn-au dus la ispravnicii judetului, unde aratind aceasta hotarire domneasca,
care socotescu luminate doamne a fi indastula dovacla pentru asazamintu mosii, dumnealor,
peste intarire i hotarlre domneascA, ma orindueste a priimi blestem, da am avut un asazamint
ca acesta, adica a stapini Bucsanescu mosiia aceasta pentru datoriie, nesocotind da nici o
credinta hotartrea domnului care arata acel asazamint si au dat anafora la mina lui Heruta.
Si luind el anafora ca aceasta In mina, au inceput d-aciia sa ma traga, zicind sa mergu sa-i
ark mosiia i sa-i ark semnile i hotaru sa i-o fac teslim peste atita suma de ani l sa-i
dau i scrisori vechi.
Pentru care, vazind eu ticaloasa un necaz ca acesta, da nevoe am hotarit sa viu la
luminat divanu marii tale da atunci, sa dau jalba, iar el vazindu-ma ca voi sa viu la Bucu-
resti, au inceput pa da o parte sa ma mingle cu cuvinte bune ca nu mai are cu mine nimic
si sa nu mai ostenesc geaba pa la Bucuresti ca sa ma insale sa nu viu pina la 60 de zile
ce iaste orinduit soroc la cei ce fac apelatie, precum m-au insalat cu ficleniile lui da nu am
venit de atunci, da alta parte, viind el aici la mariia ta i supdrind pe manila ta cu 2-3 jalbi
ca sa i sa intareasca anaforaoa ispravnicilor, vaz ca pa urma i s-au si intarit Anduindu-sa
mumbasir spre a ma aduce la blestem i, dupa aceasta anafora a ispravnicilor ce s-au Intarit
de manila ta, shit adusa la Bucuresti tocmai de la Arges cu atlta cheltuiala i cu treapad,
tragindu-ma pa ulitile Bucurestilor cu mumbasir la vreme da batrinete, nefiind vinovata sau
datoare, nimic.
Prealuminate doamne, pentru sanatatea marl! sale doamnii si a mariilor sale beizadelelor,
milostivesti-te asupra-mi i ma mintueste de acest om ficlean i insaldtor care si de mariia
ta s-au cunoscut din divan ce om iaste, din alte pricini ficlene ce au metahirisit cu altii i ai
poruncit da I-au radicat cu urgie din divan, sa mi sa citeasca anaforaoa ce iaste cu hotarlre
Cl Intarire domneasca si da voi avea dreptate, sA mi sa dea o luminare la mina, de aparare,
ca sa ma poci odihni.
Roaba mdrii tale,
Marica Trepteanca din sud Arges.

Intarirea acestii jalbi :

To Alecsandru Joan Ipsilant voievod i gospodar.
De vreme ce vazum domniia mea la mina jdluitoarii, anafora cu intirire de domnu
izbranita i savirsita pricina aceasta da atitea ani, poruncim sa aiba jaluitoarea buna pace
da Ora lui Hemp.
Pentru care, i-am dat domniia mea aceasta Intarire cu domneasca noastrd pecete la
mina ei, sa o aiba da aparare, si Inca, toata cheltuiala ce i s-au pricinuit cu venirea pa la
Bucuresti, poruncim vatase da divan, sa cauti sA i-o inplinesti pina la una da la ispravnicii
ce au facut acest fel de judecata peste hotarire si Intarire domneasca savirsita si da atltea
ani, care numai domniia mea puteam a o strica sau a o Intari, iar lui Heruta Bucsanescu pentru

'734
www.dacoromanica.ro
ficlesugu ce au metahirisit la pricina aceasta, avem sA-i facern deosebita pedeapsa ca sl sa
Invete minte, elA vreme cc nu s-au pArAsit (IA alte certari i inchisori ce au pAtimit mai nainte
ci iarasi au indraznit cu jalbi mincinoase a umbla. PA carele, acum sA-1 rAdici la Inchisoare
pina vei avea porunca domnii mete si dA la dinsul Ii va lua i mumbasiru treapad, iar pa
jAluitoare, dA nimic sa nu o supere i anaforaoa ispravnicilor luindu-o clA la mina lui HerutA,Arh. st. Buc..
sA o aduci la domniia mea. Tolico pisah gospodstvo mi. Ms. nr. 8.
f.
1779, fevruarle 23.

Mitropolitul Nth aratd prin anafora cd Voica, vdduva lui Stan brutarul din mahalaua Antim
(Bucurefti), reclamd pe Nita logofdtul, care vrea sd-i ia casa pe motivul cd e fdcutd pe locul
rudei lui, prima sofie a lui Sian; s-a fdcut socoteald pe numdrul mo;tenitorilor" $i s-a propus ca
tog sd fie despdgubifi, iar casa sd rdmtie Voicdi fiind sdrmand ;1 cu copii mici. Domnul tntdrqte.
677
1779
februarie
26
lo Alexandru loan Ipsilant voievod.
Din cercetarea ce am f Acut i domniia mea cu divan asupra acestii pricini, fata fiind
amindoo pArtile, gAsind buna hotArirea preasfintii sale parintelui mitropolitului, o intarim
ca dupA cum scrie mai jos, la toate asa sA sa urmeze, macar cA pira Nitului logofAtu era
mai mult pentru casA a o lua in partea lui, fiind pa locu ZmArandii, dar aflindu-sd i Voica
cu copii mici, sArmani i vAcluvA, fiind si parte slaba, iar Nita fiind barbat, de va i avea
trebuinta de casA, poate a-si gAsi cu partea de bani ce i sA dd. Mai virtos, ca au si meremeti-
sit-o Stan, innoind cum scrie mai jos, f Acind i copii cu ZmAranda, am hotArit sA ramie In
partea VoicAi pentru copiii ce-i are, iar pentru 2 condee dA bani, care scrie mai jos, cum cA
putind Nitul dovedi cA si pA aceia i-au luat Stan, atunci iaste datoare casa lui Stan sa-i dea.
Fiindca ne arAtA preasfintlia sa pArintele mitropolitu, cum cA In urma acestii cercetAri i ana-
forale ce au facut cAtre domniia mea, au adus Nitul innaintea preasfintii sale dovadA si au
dovedit cA si acesti bani i-au luat Stan, rAmine datoare, cum scrie mai jos, a-i Inplini, si
intr-acestasi chip zapciu cel rinduit sA urmeze a face sAvIrsire cu inpArteala dA bani, cum scrie
mai jos.
1779, feruarte 26.
PreainnAltate doamne,
Dupa jalba ce au dat cAtre mAriia ta, Voica din mahalaoa Anthim, pentru ca avind
bArbat pA un Stan brutaru, care mai intii tinuse nevastA pA o Zmaragda, i murind bArbati-sAu
Stan, acum sA scoalA un Nitul logofat ce sA zice cA iaste vAr al dcilca cu acea ZmAragdA
cere tot avutu lui Stan inpreunat i o casA dintr-aceastA mahsla, 7icind CA iaste al Zmaragdii,
si ia fiind cu copii mici rAmas A, ce sint clironcmi lui Stan, sA dapiirt eazA prin jud.ccata boierilor
judecAtori ot <al> 2 <-lea> depertament cu hotArire ca sA o scoatA din casg. i orinduiti fiind
la noi ca sA cercetam, arAtAm marii tale ca, cercetind dupA cum vazum anaforaoa dumnealor
boierilor judecatori, i noo ni sA pAru cu cale cercetatA aceastA prkina. Atit ni.mai, la ce ni
s-au pArut dreptate, arAtAm mArii tale, aceastA ZmAragda, vara piritului Nitul logofat, la mA-
ritarea ei fiind supt epitrop<ie> la o nevastA, Marica, si-au dat socoteala, epitroapa, la un
Ion Psimeno, biv vel cApitan za lefecii, i Socol <al> 2<-lea> vornic i VintilA <al> 2 <-lea>
vornic, orinduiti fiind din porunca dumnealui vel vornic la feat 1758, dupA cum o foae, cea
iscAlita dA dumnealor sa vede, si din partea ce au avut ZmAragda. Deosebind alte cheltueli
ale ZmAragdii, i sA alege ca o zestre bunA, taleri 305,30, din care taleri 126 un condei si
ali taleri 8,90 alt condei care, sA vede, intr-acea foae de socotealA, cA rAmine epitroapa
ZmAragdii, datoare din suma ce i-au fast asuprA-i.
MAcar cA dumnealor boierii judecAtori dau crezAmInt ca top acesti bani ar fi intrat In
mina lui Stan, dar nooA ni sA pare a fi cu cale, cAci nefiind dovadA nici In scris, nici dA fao
sa sA vazA dA i-au luat Stan barbatu ZmAragdii da la epitroapA, acesti bani, nu putem crede.

735

www.dacoromanica.ro
 Numai, foaia ceia de socoteald unde zice socotitorii c iaste datoare epitroapa sd-i pldteascA
ZmAragdii, nestiindu-sA cid s-au luat sau nu, mai virtos, fiind atit epitroapa, cit si ZmAragda
si Stan, bArbatu ZmAragdii, toti morti.
Ci, aceste 2 condee asa ni sd pare a fi cu cale ca sA s scoata din suma acei socoteli
care fac boierii periusie a ZmAragdii i putind Nitul logofatu dovedi cd si pa aceia i-au luat
Stan, bArbatul Zmaragdii, dA la epitroapa ZmAragdii, atuncea iaste datoare casa lui Stan, iar
pinii a nu dovedi, asa gAsim cu cale. i ni sA pare dreptate sd nu sd incarce casa lui Stan
ca sA-i plAteascA, nestiindu-sA cum zicem, adevarul.
Deci, din taleri 305, 30 ce slut arAtati ca o zestre ZmAragdii, scotind taleri 134, 9 cele
2 condee, mai rAtrifne taleri 170, 60 bund zestre ZmAragdii, unde alAturind si taleri 60, o
cdscioard ce ar fi avut aceastA ZmAragda, cum iardsi In foaia aceia a numitilor socotitori sA
vede arAtare, sA fac peste tot taleri 230, 60 , care, dupd obieceiu pamintului, fdandu-sA pA
trei par%i, insd o parte moartei, alta lui Stan sotul moartei, fiindcd au fAcut copii, alta rudelor
moartei, sA vine de parte cite taleri 66 si bani 100, din care Orli adicA a moartei si a rudelor
moartei, gasim cu cale s sA dea asupra Nitului logofatu ce sA aratd rudd moartei si altor
rude cite vor mai fi, din care mai intli sd sA scoatA taleri 74, 24 cheltuiala ce au f Acut Stan
la pomenirile ZmAragdii cu pogribanlia, dupd cum o foae a acestui Stan, bArbatu Zmaragdii,
anume aratd, iar partea lui Stan sa rAmie la clironomii lui Stan, added la copii ce i-au rdmas
f Acuti cu Voica jAluitoarea. Asemenea i locu pd care au fost casile ZmAragdii i acum sd and
casile lui Stan, pretuindu-sd locu, iaste ca sd sA inpartA iar pA trei, cum mai sus zicem, adicA
2 pArti Nitului Inpreund cu alte rude ce vor mai fi, i alta, clironomului Stan, cAci tot intr-acea
.Arh. St. Buc., foae a numitilor socotitori sd cunoaste cd locu pd care slut casile lui Stan au fost al ZmA-
Ma. nr. 7.
L 99 100. ragdii, cum si singur Nitul logofAtu aratA. Ci noi, asa gAsim cu cale si Instiinta<m>.
1779, fevruarie 8.
Grigorie al Ungrovlahiei.

ragted;iircianreaan uaffoorsai iceaf" uaiuticdeercertaant cpult

678 nViellorlosionfdBluolifSoacarralc;it i(i.omiedeilndit:cnerpullaiDulu Lmoivtric:tcehie

FcIndu-se catastih cu pagubele suferite propun ca, cu judecata isprtivniceascd, sd fie despdgu.bit
rawle:

1779 fiecare. Domnul pedepseste cu inflate la scard gospod" pe fancu i doi mumbasiri jefuitori, iar
pe paharnicut Varlaam superiorul mumbasirilor tl obligd sd pldteascd vitele ridicale pentru datorti
februarle spre fnvltiturd".
26

Jo Alexandru loan Ipsilant voievod

Intli innaintea domnii mete aducind pA Iancul I pd Ion logofetel i pA Ion Gubes ce
au fost rinduiti dA ispravnici, mu<m>basiri spre inplinirea acestor rele ceriri ale Iancului, Inca
cu volnicie dA a lua si vite inpotriva poruncilor domnii mele, unde fiind fatA innaintea domnii
mete si jAluitorii i cunoscind domniia mea dreptatea lor si intelegind da faptele Iancului pi
ale acestor doi cd, ajungindu-sA Cttei trei, au f Acut deosebite sili si necazuri, care Hindu ne-
suferite la auzul domnii mele, au poruncit de s-au pedepsit citestrei cu Mae la scara goospod
pi dupd aceasta i-am rinduit spre cercetare la dumnealui vellogofdt ca cu medelnicerul Dumitrache
inpreund, sA ia dd la Iancul zapisile lui Nan, cite va fi avind la mina lui, sA le spargem.
Deci, dA vreme ce din cercetarea ce au fAcut, s-au dovedit i aceasta care scriem mai
jos, adicA cd numai cu un catastih umbla dA supdra pA lAcuitori, fiMd zapisile in mina lui
Nan, si pft unii i-au insAlat dA i-au fAcut pa numele lui zapise, poruncim ca de tot sA fie
apArati dA cAtre Iancul pentru datorii da ale lui Nan, nici un ban sA nu-i dea.
Pentru care, orinduim mu<m>basir pA sluga domnii mele... 1 pAhArnicel, sA meargii
si prin marafetu ispravnicului, toate vitele ce au luat Jancul dA la dlnii, sau alte trAsuri
luindu-le, sA le fried teslim oamenilor dd unde le-au luat, cum si banii Ce le-au luat pentru
datoriile lui Nan, asemenea sA-i intoarcA urmind cum scrie mai jos la toate, i nici insusi Nan

736

www.dacoromanica.ro
sa n-aibA voe fr dA porunca domnii mele a-i bintui. lar pentru negotul lancului, carele va
fi dat din insusi sermaiaoa lui, acelea cercetindu-le ispravnicii cu judecata, care vor fi bune
netAgaduite, cu incetu sa i le plateasca, Insd numai capetile, frA dA a nu sA supara dA doblndA.
Pentru care, poruncim dumneavoastra ispravnicilor, aceasta porunca sa o savirsiti in
fapta i s avem raspunsu cu rtnduitul mu<m>basir, iar pentru volniciia ce au dat paharnicu
Varlaam la mina acestor slujitori a le lua vite si ce vor gasi da la lacuitori lnpotriva poruncilor
domnii mele, care intr-atitea rinduri s-au scris, poruncim ca toata cheltuiala citA s-au pricinuit
oamenilor, ant pa acolo purtindu-sa slujitorii dupa volniciia sa, cit i pa aid In Bucuresti,
sA ii sA Inplineasca acum prin rinduitu zapciu dA la paharnicul Varlaam, ea sA-i fie spre inva-
tatura. I i. sam receh gospodstvo mi.
Si tu, orinduitule mu<m>basir, dupil siivirsirea trebii sA dai aceastA Int Arire la mina
jAluitorilor ca sa. o aibA dA aparare.
1779, fevruarie 26.

Preatnnaltate doamne,
Dupa porunca innaltimii tale 5i prin zapcilicul dumnealui vatafului za pAharnicei, sa
liduse innaintea noastrA acesti liude 4 din satul Boisoara i GAojani (ot plaiu Lovistii sud Arges),
anume Radul StAnislav i Ion CiupanA i Ion Brados i Mincul Moraru, fiind i vechili In locu
altor lacuitori ot tam, si le-am luat seama rid fatA cu Iancul cupet, care, dA la 1772 mai 6,
au lost intrat a sA negutatori Intr-acest zis plaiu in locu unui Nan negutAtorul (insa amlndoi
mamelegii), fiind lost priimit acest lancul datoriile acelui Nan asupra sa. i dupA cercetarea
ce le Ileum cu doi-trei din jAluitorii acestiia ce sA aflA aid, sA vAzu ca acel Nan, (IA banii
ce ar fi avut la fiescare sAracu, socotind dobinda la zace pA ani doi, cu acea suma i-au fost
dat Iancului si Iancul acele capete inpreunate cu dobinda, tiindu-1 capetal, au urniat a cere
si a lua du pa la saraci cu altA osebitA dobindA. Pentru care, cerum Iancului sA ne arate
vreun engrafon din partea acelui Nan, cu ce asAzamInt au priimit acele datorii ale lui Nan,
si nu avu nici o dovadA, ci numai cu un cuvint prost, cum cd el au platit lui Nan. Dar Inpo-
triva acestui rAspunsu al Iancului, arAtarA numitit jaluitori un catastih iscAlit di Nan si dat
din trecuta luna lui ghenarie In 6, da acest urmator an 1779, cu datornici scrisi pA anume,
atit pa cei din lacuitorii acestor 2 numite sate, cit i pa al%ii, volnicind pA unu din lAcuitori
<it tam anume Radu CenusA, sa meargA din om In om sA cerceteze citi bani au luat Ianeul,
ori din capete sau din dobindd, sa-i aducA tn scris. 5i d putere acestui Radii, ca de unde
nu va fi luat Iancul, nici capete, nici dobtnda, sa dea porunca sA nu mai dea Iancului nici
am ban, ca-si va cduta el cu oamenii, iar mai ales, pentru aceste 2 sate : Boisoara i Gaojani
Ii volniceste pentru banii ce-i va fi luat Iancul din socoteala lui, sA aibA sAracii a-si lua innapoi,
din care sA cunoaste ca Iancul, rAtt i cu asupreala au cerut alta. dobindA peste datoriia
lui Nan.
Ci, gasim cu cale ca tori sAracii citi sa coprind la acest catastih iscAlit da Nan, dA acum
tnnainte sfi fie apArati clA cAtre Iancul, nici un ban sA nu-i mai dea i mice vite sau trasuri
le va fi luat pentru datoriile lui Nan, sa le IntoarcA Innapoi saracilor si mai ales banii ce va
di luat da la sAtenii ot Boisoara i ot Gaojani, precum rIndueste Nan la catastihul sAu, sa-i
intoarca Iancul innapoi, fiindca Nan tine zapisile satenilor la mina lui. Peste aceasta iarAsi
zicem, dA citi bani va fi apucat dA le va fi luat Iancul du pA la ceilalti lAcuitori afarA din
numitele sate, cu cercetare sA sA aducA in scris la cantAlariia gospod i nici Insusi Nan, MA
osebitA porunca innaltimii tale, sA nu-i bintuiascA pentru negotu Iancului, adicA cu ce-i va fi
Inprumutat din insusi sermaiaoa lui, la aceia cu fiestescare, cu judecatA isprAvniceascA sa i sa
lnplineasca.
Noi asa gasim cu cale, iar hotarirea cea clasavIrsitA ramlne a sa face dA catre Arh. st. Bite..
Ms. 7.
InnAltimea ta. C. 10 101.
1779, fevruarle 26.
Scarlat ye) logofat, Dum<itru> medelnicer.
1 Loc alb.

737
www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea arald prin anafora Ca Gheorghe, Mihai i Yon, Anghelepti din fad. Mehe-
679 dinfi reclamd de la Gheorghild Sainoiul un hotar de movie Ldturoasa. Pirttul neavtnd de fafd
carlile moviei" se holdrvle cercelare pi alegere la cdimdcdmia Craiovei. Domnul Intdrepte.
1779
februarle
27 Io Alexandru Man Ipsilant voievod.
Dui:4 cum s-au gasit cu cale (IA la judecata, scriem dumitale cinstit i credincios boiarul
domnii mele Grigorie Razu biv clucer, caimacamule al Craiovii, s fad dumneata cercetare
cum scrie mai jos.
1779, fevruarle 27.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, vatafu da divan aduse la judecata pa Gheorghe, Mihai
si pa Ion, Anghelesti, ot sud Mehedinti, phisi lui Gheorghita Sainoiul tot dintr-acel judet,
zicind ca au un hotar de mosie ce sa numeste Laturoasa, ramas cla mostenire (IA la
neamul Mr, care mosie au stapfnit-o cu pace pind la o vreme, iar da la o vreme Incoace,
avInd i plritu mosie Intr-acel hotar, zic ca le-ar fi coprinsu i partea lor de mosie, aratind
si o carte de marturie a Inprejurenilor de acolo cu leat 1779 ghenarie 31, adeverind da stapl-
nirea pIrtsilor ce au avut Intr-acel hotar de mosie.
Fata fiind si piritu, raspunse cum &A el n-au stiut ca au dat jalba pIrtii acestiia pentru
dinsul de aceasta pricina si nu are cu ce raspunde, fiindu-i cartile la casa sa.
Deci, neputind judecata a intra In vreo cercetare, neavInd plritu cartile de fata ea sa
le arate, sa fie luminata porunca marii tale catre dumnealui caimacamu Craiovii ca, dupa cartile
si dovezile ce vor avea i o parte si alta, puindu-i de MO Innaintea dumnealui, sa cerceteze
Arh. St. Buc.. si In ce chip va alege, s hotarasca prin cartea dumnealor de judecata. Care la aceasta, au
1. 101 - 101 v. priimit i ptrtsii.
1779, fevruarle 26.
Miche paharnic, Dum<itru> Cior<an> paharnic, Constantin biv vel comis, Ando-
nios Fotino.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Constantin fost vatal de plai i all ii din lidddcinepti
680 (Argep) reclamd o parte de mopie de la egumenul mandstirii Berisldvesti. Se hotdrdvte cercetare cii
martori kt fafa locului de cdtre ispravnici, cu drept de apel la divan. Domnul intdreple.
1779
februarle
27 Io Alexandru Man Ipsilant voievod i gospodar.
Dupa cum s-au gasit cu cale (IA la judecata, poruncim dumneavoastra ispravnicilor ai
judetului, cercetind sa Indreptati, iar neodihnindu-sa vreo parte, sa-i trimitep si la divan.
1779, fevruarle 27.
Prealnnltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, ceausu za aprozi aduse la judecata pa Costandin, ce
au fost vataf (IA plaiu, i Vasile i Ion da la satu Radacinesti sud Arges, cu jalba ce au dat
marii tale asupra cuviosului egumen breslavescl,zidnd ca, slut acum ani 20 de dud doi preoti
rude ale lor, fr da stirea lor, au vindut o mosie ce o stapinea cu totii (IA frail acolea la
Radacinesti sud Arges, raposatului Sandu Bucsanescu, da la care au luat-o manastirea Bres-
lavesti 1 danie, aratInd ca aceasta mosie iaste pe trei mosi, si 2 parti E-au vIndut da popa
Barbul i popa Rizea, pa care aceste doo parti shit liude 40 partasi, si le-au vIndut numai
acei doi.
Fata fiind i plrItu, cuviosul egumen breslavesc, rdspunse ca pentru aceasta pricina s-au
Inpacat cu plrIsii din anul trecut, leat 1778 fevruarie 16, aratInd i zapisul loru da Invoiala

738
www.dacoromanica.ro
ce au Mut cu dinsii la leatu ce mai sus aratAm, ca s stApIneascA mAnastirea aceste doo
parti cumparate de rdposatu Sandul paharnic Bucsanescu si ei sit stapineascd a treia parte
cc n-au fost vIndutA pa un mos, dindu-le lor i copie dupa toate cartile si zapisile ce au fost
vechi pentru aceasta mosie, fiind toate acele carti date la manAstire da rAposatul paharnic
Sandul, date fiind i la dumnealui da acei doi preoti vtnzAtori ce mai sus aratam, din care
preoti, unul, adica popa Barbul trAeste i pind acum.
AflIndu-sA acolo, 1npotriva acestii Invoeli aratara ptrlii o jalba ce au dat marii tale Arb. St. Buc.
In urma acei Invoeli cu 20 de zile, arAtInd cA cu iconomie au fAcut acea Invoiala pfna vor f. 102M. nr. 7.
v. 103.
pune In mina sineturile acestii moii, i cerindL-si dreptu lor. Si sa porunceste In dosul acei v. Cartes doin-
neasci de en-
jlbi ai lor cla cdtre Innaltimea math tale catre eumnealor ispravnici, ca sA izbrAneascA aceasta dulre a Merl-
pricinA, dupA care porunca a marl! tale, nu sa vede nici o izbrdnire a sA fi facut dA dumnealor naellor pentru
hotArnIcla
ispravnici. moelel In dec.
CI, fiincica Inca de acolo izbranire nu li s-au Mut, am hotarlt ca iard si sa mearga amin- din 191781 lunie

doo partile acolo, unde pot fi i oameni cu stiintA dA aceastA pricina, ca sa ia sdvirsire Intli Mt. Buc., Ma.
8. f. 383. (Co Oa
luminata porunca mdrii tale de acolo, i atunci, clnd vreo parte nu sd va odihni de acolo, cub data la In-
tit Bit tui de istorie
prin cartea dumnealor, da izbranirea ce vor face pricinii, Ii vor trimite i aici. .N. lingo").
1779, feruarle 25.
Miche paharnic, Du<mitru> Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<do-
chim> medelnicer, Andonie Fot<ino>.
a Corect : Berislavesc.

.Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Ion din Suslanesti (Muscel) cu frafii lui reclamd
de la Ianache mdmularul parlea zdlogitd de un vdr al lor din livada pe care o stdpIneau In devdl-
mdsie. Se holdreiste cercetarea zapiselor de cdtre ispravnici i rdscumpdrarea livezii de cillre re- 40 _L
clamanhi, In cazul and partea zdlogild nu se va putea deosebi" din devdtmdsie. Domnul tntdreste. 1779
levruarie
28
lo Alexandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle V/ahiscoi.
Dupd cum s-au gdsit cu cale dA la judecatA, aratindu-ne zapciu cel orinduit c s-au
odihnit i s-au multumit i amindoo pArtile spre a li sA cAuta pricina acolo dd ispravnici, po-
runcim dumneavoastrA ispravnicilor ai judetului, sA urmati cum scrie mai jos.
1779, ievruarle 28.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca mArii tale, vatafu cla aprozi aduse la judecata pA Ion i sin ego,
i Ion clA la Sldnestil sud Muscel, pia lui Ianache mumularu tot dintr-acel judet., zicind plrisii
cA, avInd un var al lor, anume Ion, o livede cu pruni la Suslanesti sud Muscel, care livede
au stapinit-o cu totii fiind pa 6 frati, iar acel Ion vArul lor, de slut ani 15, au zAlojit i partea
lor dA livede cu pruni la mai sus-numitul Ianache f Ara stirea lor, cerind sA-si afle dreptate.
Fatd fiind numitul Ianache, rAspunse cA el n-au stiut de acestiia cA au jAluit pentru
dinsul clA aceastA pricina i zapisile i agile le are la casa sa. Deci, vazInd cA piritu Ianache
nu avu cArtile aici sa le arate, judecata nu putu a intra In nici o cercetare.
Ci, da vreme ce si acel Ion, cel ce au zAlojit acea livede, Insuli pbrIii aratarA cA sa afld
la numitul judet, cum si Ianache piritul iaste sAzAtor tot Intr-acel judet, sA fie luminatA po-
runca mArii tale cdtre ispravnicii judetului, fiind fatd i Ianache mumularu plrltu si pIrIui
acestiia, sA cerceteze zapisile ce va fi avInd plritu clA zAlojirea acestii livede cu pruni si de sA
va dovedi cA au fost livedea la toti dA-a valma si acel Ion au zAlojit-o si partea pInIiIor, atunci
sA deosibeascd pArtile lor, rAmlind intru zalojire nurnai partea acelui Ion, iar de nu stt vA
putea deosebi partea lui Ion, atunci p1riui sA plAteasca datoriia lui Ion ce sA va dovedi prin
socotealA curatd cA are sA plAteascA lui Ianache mumularu i sA tie plrIii partea acelui Ion

739

www.dacoromanica.ro
 Intru zAlojire pin fi va plAti datoriia, cum si pentru venitul ce ii s-ar face drept a lua plrtis
Arh. ht. B ic., du pA partile lor dintr-acea livede, iarAsi sA cerceteze i sA facA Inplinire hotArInd prin care
f. r.
. 17118.v 170.2. de judecatA. Iar hotArtrea rftmlne la innaltimea ta.
1779, fevruarle 25.
Miche paharnic, Dum<itru> Cior<an> paharnic, Constandin biv vel comis.
1 Pentru : SuslAnesti.

Veliiii boieri aratd prin anafora cd lordache logofdt (jud. Buzdu) se judecd cu Manolache
682 pentru cloud pogoane de vie ale unchiului sdu stdptnite de ptrtt tn contul unei datorii. Intrucit
ptrttul nu s-a supus hotdrtrii ispravnicilor de a primi rdscumpdrarea Wei ;i acum fuge de judecatd
se dd via In stdpinirea lui fordache. Domnul Intdrepte.
1779
martle
1
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod, bojiiu milostiiu I gospodar zemle Vlahiscoiu.
Dupe cum s-au gAsit cu cale de cAtre dumnealor velitii boeri, IntArim domnila niva,
asa sA sA urmeze la toate.
1779, martie 1.

Prealnnaltate doanine,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, ceausul de aprozi au adus la judecatA Innaintea
noastrA pe Iordache logofAt de la sud BuzAu, carile cu jalbA au jAluit InnAltimii tale pentru
Manolache, iar de la sud BuzAu, zicIndu cA la leat 1777 dupe jalba ce au dat, din luminatA porunca
innAltimii tale s-au judecat cu dInsul Innaintea dumnealor ispravnicilor din sud BuzAu pentru
doaA pogoane de vie ale unui unchiu al lui, ce le tinea mai sus-numitu Manolache pentrts
taleri 32 pol, si, prin cartea dumnealor ispravnicilor de judecatA ce o are acest Iordache logofAt,
i s-au dat aceastA vie supt a lui stApinire cu Intoarcere de bani. Care bani, nevrInd acest Ma-
nolache ca sA-i priimeascA, zice cA de la judecatA s-au dat supt pAstrarea unui negutAtor 0
de atunci pinA acum, de slut doi ani, sAd banii supt pastrarea acelui negutAtor i Manolache
nici banii nu priimeste, nici apelatie nu au f Acut de atunci pinA acum, cAutindu vremea ca
sA-1 poarte cu cheltuialA prin judecAti.
Deci, aducind numitul zapciu Innaintea noastrA, atlt pe Iordache logofAt, jAluitoru,
eft i pe numitul Manolache, ne arAtA Iordache carte de judecatA a rAposatului Ianache Bag-
datIlu, biv vel armas, i a lui Iordache sAtraru Popescu de la leat 1777 maiu 8 de slut ani
doi, fiind pA acea vreme amlndoi ispravnici In sud BuzAu, Intru care scrie cA un Latcar, unchiul
PAunii, sotiia acestui Iordache logofAt, avIndu 3 pogoane de vie In sud BuzAu, la trebuinta
lui le-au pus acest Latco la un Radu BAjan zalog In taleri 32 pol, bani 30, cu soroc dA trei
ani, i Intr-acel soroc fAcInd numitul BAjan aceastA vie vInzAtoare si mai sus-numitul Manolache
fiind si el rudA mai dA dAparte, nu dat el acei bani ai zAlojirii lui Bajan si au luat el viia
intru a sa stapinire. Si vAzInd Dinul CAprescul i cu mumA-sa Rada cA stApIneste Manolache
aceste trei pogoane dA vie ale lui Latcar i fiind si el nepot lui Latcar, 1-au tras pe Manolache
la judecatA la leat 1766 f evruarie 16 si atunci, In judecatA fiind, s-au Invoit acest Manolache
cu Dinul 1 cu mumA-sa CApreasca prin zapis, ca sA stApIneascA Manolache douA pogoane de.
vie si Dinul cu mumA-sa Rada un pogon dA vie dintr-acele trei, cu asAzAmInt ea, dA sA va.
Int1mpla sA vie Latcar, cA nu-1 stia cA iaste mort, sau sA sA scoale altcinevasi din rudele lor,
Manolache sA-si priimeascA banii Innapoi i acela sA-si ia viia Intru a lui stApInire. Care, pe
acea vreme Ilinca CApreasca i muma PAunii ce o tine acum Iordache logofeeI, fiind sAzAtori
in sud Prahova, n-au stiut de bunA vinzarea lui BAjan ce au vIndut aceastA vie lui Manolache
nici Invoiala ce au fAcut Manolache cu Dinul CAprescu si cu mumA-sa Rada prin zapis, arAtindu
Dinul CAprescul atunci judecAtil cA el In zapisul ce au dat lu Manolache de InvoialA pe mAtusi-sa.
Ilinca CApreasca, nici pe varA-sa PAuna n-au iscAlit, nici cA le-au Instiintat nicidAcum de aceastil

740

www.dacoromanica.ro
Invoiala. Si fiindca la judecata ce au avut Iordache logofetel cu acest Manolache, au aratat
acest zapis de Invoiala, scris mai jos cu alta slovA striina si iscAlitA, atit Ilinca Capreasca, eft
si Pauna fii-sa, sotiia lui Iordache, si nefiind iscAlit nici alte marturii, nici cel ce le-au iscalit
pa ele, au cerut judecata lui Manolache sA aductt marturii sau pe cel ce le-au iscAlit pe clinsile,
liindca Iordache au tagAduit, zicind ca nici soacrA-sa Ilinca, nici Patina sotiia lui, stire de aceasta
InvoialA n-au avut si <ce> au arAtat Manolache nu are, nici pe cel ce au scris nu-1 sti*. Si
neputind dovedi Manolache acele iscalituri, au hotarlt dumnealor ca sa IntoarcA Iordache lui
Manolache acei taleri 32, 90 rascumparatoarea yii si sA ia acele doaA pogoane de la Manolache
supt stapinirea lui, mai virtos ca aceste doaA pogoane de vie shit alAturea cu viia lui Iordache
ce o are clA zestre, iar Manolache, de va avea vreo banuialA asupra Dinului Caprescul sau a
altui cuivasi, cA va fi stiut si Ilinca si Patina fii-sa de aceasta Invoiala, voe are sA le dea
carte da blestem, si Manolache nici banii n-au vrut sa si-i primeasca, nici carte de blestem
n-au dat nimArui si au dosit de la judecata.
Deci acum, fata fiind Innaintea noastrA Manolache, zise cA Ilinca si PAuna, sotiia lui
Iordache logofetel, au stiut de aceasta Invoiala si cum ca cu zisa lor shit iscAlite In zapis.
si fiindcA nici Dinul CAprescu, cel ce au dat zapis lui Manolache de InvoialA, nu fu de fao
aici ca sA cerceteze judecata, am gAsit cu cale sA sa facA carte cAtre dumnealor ispravnicii
judetului si sa ia Manolache si carte de blestem asupra Dinului si asupra PAunii si ducindu-o
la dumnealor ispravnicii judetului, dumnealor sA cheme Olt pe PAuna, cit si pe Dinul Caprescu
si In frica lui Dumnezeu, cum vor sti sa arate adevArul, si acest Manolache, cum s-au hotartt
judecata, nici au sAzut stt-si ia acea carte catre dumnealor ispravnici, nici au scos carte de
blestem. Si vazlnd ca au venit aici la Bucuresti si dumnealui Caprescul, cel ce era sa priimeascA
cartea cla blestem, pe loc au fugit la tail la casa lui, si Iordache logofAtu spre mai buna dAs-
coperire au adus pe Dinul CAprescul Innaintea noastrA, carile In frka lui Dumnezeu si In scris
si-au dat marturiia lui, Innaintea noastra, aratIndu pe largu toata curgerea pricinii acestii
vii si cum di nici mumA-sa, nici el, n-au instiintat pe Ilinca nici pA fii-sa Pauna de acest as-A-
zamtnt ce au f Acut cu Manolache, nici cA stie cind le-au iscAlit Manolache In zapis pe dinsile,
la care zise ca va priimi si blestem.
Ci, da vreme cA acest Manolache de la doaA judecAll sA vede ca au dosit, rAu umbla
purtindu pe numitul Iordache logofetel prin judecati cu cheltueli, ci am gAsit cu cale lordache
logofetel, dupe cum au stapinit aceste doaa pogoane dA vie pita acum de cindu i le-au dat
judecata dA ant doi ani, sa le stApineasca si de acum Innainte cu bunA pace de cAtre 1Vf r o-
lache. Iar cind va veni LatcAr, stApInul vii, dA vreme cA el n-au vindut aceastA vie, ci au
avut-o zAlojitA, Intorcind acesti taleri 32 pol, 30 lui Iordache logofat, sA ia Intru stApInirea
lui, alit aceste doaA pogoane cla vie, cit si un pogon dA vie ce I-au luat Dinul CAprescul la
Invoiala ce au f Acut cu Manolache. Si f iindcA Manolache, banii nu si-au luat si sad supt pecete
la acel negutAtor si pinA acum, sA fie luminata porunca InnAltimii tale cAtre dumncalor isprav-
nicii din sud Buzau ca, lulnd banii de la acel negutator, sa-i dea lui Manolache, iar cInd nu
va vrea Manolache nicicum sA-i priimeasca, sa-i pue supt pecete si sA-i dea la sfinta episcopie
Buzau si, oriclnd va vrea Manolache, va merge si-i va lua.
Ci, noi intr-acestasi chip am gasit cu cale, iar hotarIrea cea desAv1rsitA ramine la In-
Arb. St. Buc.,
nAltimea ta. Ms. Yu. 7.
1. 108 V. 104y.
1779, fevruarie 20.
Neculae Dudescu vel ban, PanAlvel vornic, Badea vornic, Stefan PIrscoveanu vel
vornic, Manolache BrIncoveanu vel logofat, Gligore Baleanu vel clucer, Iordache
vel paharnic.

48 C. 758 741

www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea arald prin anafora ca judectnd pricina lui Ctrstea de la Ulgti (Ialomifa)
683 cu Dudu argintarul din Bucuresti, tn care se pretinde cci ptrttul a vindut partea reclamantului
din mo0a Sdrulesti (Ilfov), proprietate In devalmdsie, a Insarcinat pe ispravnicii jud. Nov sd
cerceleze 0 sa aleagd lzotarele cu martori vecini. Domnul Intarqte.
1779
marife
1
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu.
Dupd aceastd alegere a judecAtii, viind acum Cirstea cld la Ulesti, cerind spre a sd porunci
dd cdtre dornniia mea ca sd sd orinduiascd dA cdtre ispravnici boierinasi la fata locului, a cdruia
cerere fiind cu cale, dupd hotdrirca judecdtii, poruncim dumneavoastrd boierilor ispravnici,
ori insusi sd mergeti, sau sd orinduiti boierinasi cu pracsis la numita mosie sd facd alegere
cum scrie mai jos.
1779, martie 1.
PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca innaltimii tale, dumnealui vdtafu za visterie aduse la judecatd
pd Cirstea dd la Ulesti sud Ialomita, pills Dudului argintaru de aici din Bucuresti, zicind cd,
avind el mosie de mostenire in sud Ilfov ce sa numeste Sdrulesti, care movie este de-a valma
cu mosiia piritului i cu a unui cumnat al lui, anume Toma mArgelaru, care aceastd mosie,
pind la leat 1769 au stdpinit-o cu socrii numitilor si de atunci incoace o stdpineste cu acestiia,
iar acum acest pirit, Dudu argintaru, s-au sculat de si-au vindut nu numai partea lui de mosie
si a cumnati-sdu, ci au vindut si din partea lui dd mosie.
S-au intrebat pirisu Cirstea ca sd-si arate la judecatd zapise si sineturi ce are de std-
pinirea acestii mosii, si aratd o carte de judecatd cu leat 7232 fevruarie 27, de sint ani 54,
a dumnealor velitilor boieri, intru care dd stdpinire popii lui Ion si feciorilor lui anume Costandin
si Ion, din care 0 trage Cirstea acesta, ca sd aibd a stdpini 86 stinjdni cld mosie din Sdrulestii
de sus din sud Ilfov. Dupd zapisele ce s-au vdzut, atilt atunci la judecatd, cit si acum de noi,
mai ardtd si altd carte dd judecata cu leat 1755 noemvrie 17 de sint ani 22, a dumnealor
velitilor boieri, intru care scrie cd la judecata ce au fost avut innaintea dumnealor, popa Ene,
tatAl piriplui Cirstii, cu unchiu-sdu, Ion, pentru mosiia aceasta, Sdrulesti, cdutindu-li-sd
zapisele la amindod pdrtile de cumpardtoarea mosii, s-au gdsit din toate zapisile, 265 suma
stinjenilor, care inpartindu-sa frdtesle la amindoi, li s-au dat ca sd stAptneascd cid irate cite
stinjeni 132, din care stinjeni unchiu-sdu Ion au fost vindut din partea lui, stinjeni 112 la
un Dragomir, fratele popii Teodor si au vindut si 20 stinjeni popii lui Costandin mop pirisului
Cirstii si unchiu-sdu Ion au rdmas fArd mosie. Care cu acesti 20 stinjeni de cumpArdtoare, s-au
dat popii lui Ene, tatul piriplui, sd stdpineascd in Sdrulesti stinjeni 152 1/2. Din care, insusi
pirisu Cirstea ardtd cum cd tatd-sdu, trdind in viiatA, au vindut la o Vochitd, soacra piritului
Dudul i a cumnati-sdu Toma margelaru, stinjeni 30, si scdzindu-sd din stinjeni 150 1/2 ai popii
Ene ce mai sus aratd, ramin sd stdpineascd pirisu Cirstea stinjeni 120, 1/2.
Am cerut si piritului Dudul argintaru ca sd arate zapisile si sineturile ce are atit ale
lui, cit si ale cumnatt-sdu Toma de stdpinirea mosii Sdrulesti si ardtd un zapis cu leat 7247
f evruarie 14, de slut ani 39, al lui Ion sin popa Ion ce scrie pd numele popii Todor, fratele
lui Dragomir din care sd trage piritu Dudu, de stinjeni 87 mosie in Sdrulesti. Mai ardtd si
alt zapis cu leat 1749 fevruarie 28, tot al numitului Ion sin popa Ion pe numele lui Dragomir
brat popa Toader, cum cd i-au mai vindut 25 stinjeni de mosie in Sdrulesti. Mai ardtd si
alt zapis cu leat 7229 iulie 16 de slut ani 57, al unui Visarion diiacon, nepotu cAlugdrului.
Rafail ot Rasa, ce scrie iardsi pa numele popii lui Toader cd i-au vindut 28 stinjeni de mosie
in Sdrulesti. Mai ardtd si alt zapisu cu leat 7226 avgust 10, de shit ani 60, al popii Spirii
ot Porcesti, scris pa numele unii Despii dA stinjeni 15, iar mosie in Sdrulesti, care mosie au
fost rdscumpArat-o popa Teodor. Mai ardtd si alt zapis cu leat 1769 fevruarie 8, al popii lui
Ene, tatul pirlsului Cirstii, ce scrie pd numele Vochitii sora Dinului si a Tomii, de stinjeni
30, dupd cum mai sus aratd, care sd fac toatd suma stinjeni 185.
Deci, dupd cercetarea ce li s-au f Acut zapisilor ce ardtard atit o parte citt si alta, sd
vazura zapise cu sume de stinjeni de mosie in Sdrulesti mai mult clAcit In cartea dA judecatd
a dumnealor velitilor boierilor, ceastd dupd urmd cu leat 1755 noemvrie 17, si fiind trebuintd

742
www.dacoromanica.ro
de a a alege pArtile fiestecdruia, care clt are sa stapineascd, a fie luminata porunca marii
tale catre dumnealor ispravnicii ot sud Ilhov, ca sa mearga in fata locului, unde fata fiind
amindoa partile i alti mosneni i inprejureni ai cestii mosii Sarulesti i tragind mosiia pin
trei locuri dupA obiceiu prin mosneni bAtrtni, sa le cerceteze i zapisele ce au da stApinirea
acei mosii i asa, dupd alegerea dumnealor, sa le dea fiestecaruia carp de staptnire pa aminA,
ca sa stie fiestecare ce i clt sA stapineasca. Jar hotarirea cea dAsavirsita rAmlne a sa face Arh. St. Bile..
Ma. nr. 7.
dA catre innaltimea ta. 1. 105 100.
1777, diehemvrie 29.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru Greci<anu>, Hagi biv vel
sluger, Anton Fotino.

Velilii boieri aratd prin anafora c Grigore Asan vet clucer de arie se judecd cu mehter-ba,sa si
alfi trei mehteri turd care si-au Mad case pe local lui din mahalaua Popescului si nu-i pIdtesc 684
chiria ptimtntului dupd obicei; judecata hoidrdste ca pfrtfii sd pldteascd chirie dupd cum pldtesc
si ceilalli din situalia lor. Domnul Intdreste. 1779
martie
Io Alexandru loan Ipsilant voievod. 11

Poruncim dumitale vel armas, dupa aceasta hotArire urmind, sa-i faci Inplinire nu numai
clA chiriia ce are a lua pina acum, ci i dA acum Innainte, in vreme cind nu vor urma da
sinesi a-i plati, aratindu i numitu clucer, sa-i apuce sA inplineasca f Ara da a nu mai astepta
altA poruncA.
1779, Hindle 1.
Preainnaltate doamne,
Dumnealui vel armas au adus la judecata Innaintea noastra pa dumnealui Grigorie
Asan, vel clucer za arie, cu mehter-basa, vechil fiind la trei mehteri turci ce au case pa locul
dumisale ce-1 are aici in Bucuresti in mahalaoa Popescului, unde au fost jicnita domneasca,
anume : Memis-Zurnagiu i MehmetZurnazan i Ali-Negru, zicind numitul clucer ca atit
mai sus-numitu mehter-basA, cit i acesti trei turd mehteri, pa doi ani nu i-au plata chiriia
pamIntului dupa obiceiu i dupA cum plAtesc i alti chiriiai ce mai slut sazatori pa acest loc
si cum ca atit mehter-basa, cit i acesti mai sus-numiti mehteri, iarAi stindu-i cu Inpotrivire
da a nu-i plat chiriia, In trecuta vreme, iarAsi dInd jalbA innaltimii tale, zice ca s-au poruncit
cid InnAltimea ta dumnealui Stefan biv vel armas, fiind pa acea vreme vel armas, ca sa-i apuce
ori sa-si dea chiriia pamintului dupa obiceiu, sau sa-si radice ensile du pa locu dumisale si
pa loc i-au platit chiriia pa doi ani dupa stinjAnii ce are fiescare In coprinsul sAu, iar de dci
ani incoace nu i-au platit. i ni sa porunceste dA innaltimea ta ca sA cercetam, fiindca dum-
nealui vel armas au instiintat innaltimii tale cum ca mehterii voesc a plati chiriia ceea ce e
cu cale, dupa cum si alte case acolo in mahala asemenea dau, i cluceru nepriimind asa, cere
mai mare chirie.
Intrebindu-sa cluceru, zice cA mai mare chirie nu cere, i dupA cum platesc i alti chiriiai
ee shit sazatori pa loc, adicA Ida stinjani cite bani 36, asa sa-i plateasca i ei, iar nu mai mult,
dupa cum i-au plata si in celdlalt rind. Am Intrebat pa mehter-basa, pentru ce nu-si platesc
chiriia dupa acest asazAmint ce dau i alti chiniiai, j zise ca adAvArat atunci i-au apucat
dumnealui armaw Stefan si au plata chiriia, dar mai nainte, cla clnd au ei case pa acest loc,
niciodata chirie zice cA nu au plata.
Ci, da vreme ca ei shit sa.zatori pa locu clucerului Grigorie, gasim cu cale dupa cum dau
si alti chiriiai i dupa <cum> zice cd au platit i pina acum, da stinjen cite bani 36, sa pia-
teasca si de acum Innainte tot asemenea. Care la aceasta, au priimit i mehter-basa lnnaintea Arh. St. Buc..
noastra. Ms. nr. 7.
f. 107 v. 108.
1778, diehemvrie 2.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Pana cel vornic, Stefan vel vornic, vel logofat.

743

www.dacoromanica.ro
 Domnul Instiinfeath pe episcopul Rtmniculuiln urma anaforalei ldmuriloare a mitropolitului
685 despre obligaiile bisericesti si judeciitoresti ale protopopilor din eparhia lui pi despre interdicfia
de a lua treapdd sau gloabd peste ceea ce este stabilit.
1779
martle
1 Iubitorule dA Dumnezeu, sfiintiia ta pArinte episcoape al sfintii episcopii Rimnecul. Vend
domniia mea ca sd ne pliroforisim ce porunci si invAtturi sintu date protopopilor de obste
pe afard, ne-au arAtat preasfintiia sa pArintele mitropolitul, cu anafora pe largu, cum cd, dupd
ce slut datori mai intliu a griji si a cerceta de podoaba sfintelor biserici, de sfintele taini,
cum le tin preotii, de botezul pruncului, de orinduiala slujbii bisericesti, cu ce tacsis sA le
savirseascd si in ce chip s petreacd obstea preotii dupe cinstea darului si cum sd indemne
pe crestini la paza bisericilor la ispovedanii si la precestuit, cel ce va fi vrednic si de alte
invtAturi ca acestea folositoare, au si aceastA slujbd a cerceta pricini dA judecAti bisericesti,
adicA de curvii, dA hrApirea fetelor, de posatnice, de amestecarea singelui, de paranomiia nuntii
a patra, de feremecAtorii, dA vrAjbi intre bArbat cu sotiia lui, unde va dovedi vreuna dintr-a-
cestea necuvioase fapte, sA facA judecatA dupd invataturile ce au i, de nu le poate face in-
dreptare; adicd numai cu Inchisoare, pe fAmee la protopop, iar pe bArbat la inchisoarea po-
liticeascA, sA instiinteze la arhiereul eparhii, ca sd le facA cea dupd pravili hotdrirea dA pedeapsd
si dupd izbrAnirea pricinii ce vor face, au obicei a lua dd la partea cea vinovatd, taleri 2 pol
treapdd pentru osteneala Mr, iar mai mult nu, dupe cum pentru acestea s-au fost dat la mina
protopopilor i cArtile domnii mele. Care aceste porunci si invataturi, cum si orinduitul treapAd,
cu cale le-am vAzut domniia mea cd shit, dar fiindcA ne-am fost instiintat cum cd peste acest
orinduit treapad sA pun de le ia mai mult i altA osebitA gloaba, sfiinliia ta sA scrii la toti
protopopii din eparhiia sfintii tale, ca sd nu sA cuteze nici a lua mai mult treapad, nici a
globi deosebit, nici a pune nApAsti i prepuneri spre a le lua treapdd Medd a nu fi vind do-
veditA. i pe cei ce nu vor pazi poruncile M vor indrAzni a lua mai mult si a face vreo urmare
Art). St. Buc. inpotrivA, nu numai sd-i pui sA intoarcA, ci Inca sd le faci sfiintia l pedeapsa ce sA cade ca
Ms. nr. 8. s ia pildA si ceilalti. Tolico pisah gospodstvo mi.
102 102v.
1779, martie I.

.Domnul recomandd mitropolitului ca In dispozifille trimise prolopopilor din lard cu privire la jude-
686 cattle biseritesti sd li se atraga atenfia cd nu este tngdduit a se lua treapdd sau gloaM peste Cit s-a
ortncluit.
1779
martie
1
Preasfintiia ta pdrinte mitropolite,
Am vazut domniia mea din instiintarea ce ne faci prin anafora, poruncile ce slut date
dd cAtre preasfintiia ta protopopilor pe afara, in ce chip sd urmeze, atit la altile, cit si mai
virtos la pricinile dd judecAti bisericesti, care sintu a sA cduta de (IMO, i cit treapdd au
obiceiu a lua d la partea cea vinovatd pentru osteneala lor, adicd cite taleri 2 pol, care acestea
cu cale le-am vAzut si domniia mea ed sta. Dar fiindcd ne-am fost instiintat cum cd peste
acestu orinduit treapAd sd pun de ia mai mult si le ia i altd osebitd gloabd, preasfintiia ta
le vei intdri poruncile acestea ca sd nu sd cuteze nici a lua mai mult treapad, nici a globi
deosebit, nici a pune nApAsti si prepuneri spre a le lua treapad Medd a nu II vind doveditd si
pe cei ce nu vor pdzi poruncile i vor indrAzni a lua mai mult si a face vreo urmare inpotrivA,
Arh. St. Bile.. nu numai sA-i pui sA intoarcd, ci Inca sA le faci preasfintiia ta pedeapsa cc sit cade, ca sd ia
Ma* nr. 8. pildd ceilalti. Tolico pisah gospodstvo mi.
f. 102 v.
1779. martle I.

744

www.dacoromanica.ro
Carle domneascd adresaM ispravnicilor de judge prin care li se porunceste sd controleze activitalea
protopopilor si sd vegheze asupra respectdrii poruncilor rnitropolitului pi episcopitor privitoare la
IreapcId. 687
1779
martle
Dumneavoastra ispravnicilor ot sud... 1 sanatate I Vrind domniia mea ca sa ne pliroforisim 1
de obiceiul protopopilor, mai virtos a celor du pe [dark si cerind da la preasfiinta sa parintele
mitropolitul ca a ne arate ce porunci le are date, ne-au Instiintat cu anafora cum ca, dupa
ce shit datori mai Intliu a griji si a cerceta de podoaba sfintelor biserici, da sfintele taini, cum
sa le tie preotii, de botezul pruncului, de orinduiala slujbii bisericesti cu ce tascis sa le savir-
sasca si In ce chip sa petreaca obstea preotii dupa cinstea darului si cum sa Indemne pa crestini
la paza bisericilor la ispovedanii si la precestuit, eel ce va fi vrednic si de alte Invataturi ca
acestea folositoare, au si aceasta slujba a cerceta pricini bisericesti, adica de curvii, da hrapirea
fetelor, de posatnice, de amestecarea singelui, de paranomiia nuntii a patra, de fermecatorii,
da vrajbi intre barbat cu sotiia lui, unde va dovedi vreuna dintr-acestea necuvioase fapte,
sa faca judecata dupA Invatatura ce au da la preasfiintia sa. Si (la nu le poate face indreptare,
adicd numai cu lnchisoarea, pa famee la protopopi, iar pe bArbat la Inchisoarea politiceasca,
sa Instiinteze la preasfiintiia sa parintele mitropolitul ca sa le faca cea dupa pravila hotartre
de pedeapsa. Si dupa izbranirea pricinii ce vor face, au obicel a lua da la partea cea vinovata
taleri 2 pol treapad pentru osteneala kr, iar mai mult nu. Dupe cum pentru acestea s-au fost
dat la mina protopopilor si cartile domnii mele, care aceste porunci si Invataturi, cum si min-
duitu treapad, cu cale 1-am vazut domniia mea ca slut.
Dar fiindca auzim cum ca protopopii, peste orinduitu treapad, sa pun dA ia mai mult
si apoi le ia si alta gloaba deosebita, si ling aceasta fac si napasti cu prepuneri ca sa gk-
beasca, nefiind vina dovedita, Wt va poruncim ca sa luati aminte pentru aceasta si, de vor
cauta peste aceste porunci ale domnii mele si peste invataturile ce au asemenea si da la prea-
sfirtlia sa parintele mitropolit i de la sfintiia kr parintii episcopi, oH a lua treapad mai mult,
oH a globi deosebit pa cinevasi, oH a face prepuneri si napasti ca sd globeasca far' da a nu
li vina dovedita, nu numai sa nu-i ingaduiti nicidecum, ci Inca sa Instiintati domnii mele ne-
gresit, pentru cd, da nu yeti purta grija si vom auzi ca au facut mai mult peste ce au porunca
si dumneavoastrA nu ne-ati Instiintat si i-ati lasat, sit stiti ca veti cadea In urgiia domnii Arh. St. Bite..
Ms. nr. 8.
mele. f. 103.
1779, martle 1.
<Nota> : Aceste cart! s-au dat la ceausu spataresc sa le trimita.
1 Loc alb.

Departarnentul al 2-lea aratd prin anafora cd judecInd pricina dintre Alexe Neculescu biv logofat
de visterie f i stolnicul Scarlat Cimpineanu pentru trnpresurarea mosiei Chichineful din jud. Slam
Rtmnic a holdrlt cercetare la fala locului si alegerea hotarelor de cdtre ispravnicit judefului. Domnul 688
Intdreste. 1779
martle
2
Jo Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au gasit cu cale da la judecata, fiind si amlndooA partile odihniti cum
scrie mai jos, poruncim dumneavoastra ispravnicilor sA urmati a face cercetare si alegere la
fata locului.
1779, martie 2.

Prealnnaltate doamne,
Din luminatA porunca mann tale, dumnealui vatafu za aprozi aduse la judecatA pa
dumnealui biv logofat za visterie Alecse Neculescu, phis dumnealui stolnicului Scarlat Cimpi-

745

www.dacoromanica.ro
 neanu, zicind ca, avind o mosie In sud Slam Rlinnic ce a numeste Chichinetul, alaturea cu
o movie a dumnealui stolnicului, ce sa numeste Plascov, care movie au stapinit-o dupa hotarAle
si semnile ce i le-au aratat stapinitorii ce le-au avut mai nainte vreme, pina an, iar In anu
trecut nu stie, din obrAzniciia slugilor dumnealui sau din aratarea tdranilor, avind enteres da
a-1 Insa la la clacA i la vInzarea vinului si a rachiului, ca 1-au pagubit mai mult cid taleri 500
cu claca ce s-au luat du pa la oameni i din vinu i rachiu ce nu 1-au Ingaduit sa si-1 vinza,
care yin si rachiu s-au stricat si s-au prapadit, dus acolo fiind, de care cerea sa-si afle drep-
tatea.
Fata fiind si dumnealui stolnicu Cimpineanu, raspunse cii oamenii dumnealui, cu porunca
dumnealui, n-au calcat hotarale mosii ptrlsului logofdt Alecse, nici s-au Intinsu mai malt
In alte mosii, decit dupa semnile si hotarale ce le-au aratat Inprejurenii sl vecinli mosii,
dupA a carora aratare au dijmuit si au luat claca oamenii dumnealui. Pentru care semne si hotara
dA mosii, amIndoi dumnealor priimira si cerura la dumnealor ispravnicii judetului ca, la fata
locului, sd sa cerceteze prin carte di blestem asupra rumanilor celor ce n-au Inpartasire la
acele hotara da mosii si asupra Tomii Hrean, ca unui vechi mosnean ce-au fost stapinitor
acestii mosii pina ce au vIndut-o dumnealui pIrlsului logofat Alexe si stie mai bine semnile
si hotardle acelor mosi. Si dupd alegerea semnilor si hotarAlor, ce sa va dovedi din aratarea
Arh. St. Bun.. acelor marturii, sA aleaga si sa dasparta dumnealor ispravnicii a fiescaruia mosie, izbrdnind prin
MP. nr. 7,
f. lin V. cartea dumnealor da alegere.
1779, fevruarie 23.
Miche paharnic, Dumi<tru> Cior<an> paharnic, Ev<dochim>, medelnicer, Andon
Fotino.

.Departamentul al 2-lea arald prin anarora cci judectnd pricina dintre Dumitru Ctnipd si Milthild
6891779
Hulubeanu, ambii cu cetasii lor (jud. Gorj ), pentru muntele Coasta Burtii, a admis leolcirtrea ante-
rioard a cairnacamului Craiovei pi a dat dreplate Hulubenilor care tl stciptnesc In prezent. Nefd-
ctndu-se apet la limp de cei rdmasi, domnul tntdreste.
martie
2
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod.
Mud jalba domnii Indic Mihaila cu cetasii lui, Hulubenii, cerind Intbrire dreptatii lui
si vazind domniia mea ca nu numai soroc da 60 da zile ce iaste orinduit la cei ce fac apelatie,
au trecut, ci Inca si peste soroc au trecut Inca 20 dA zile si nici pina acum nu s-au arAtat
ceilalta parte ca sa iasa la divan da au avut a mai zice altcevasi, vazind si din cele mai jos
scrise ca cercetarea s-au ficut alit la Craiova, cit si aici cu amaruntu prin carte da blestem,
mai vIrtos, stapinirea fiind tot a acestora si pina acum, care iaste mai bun dovada, am Intarit
ca sa stapineasca si de acum Innainte cu pace.
1779, martie 2.

Neodihnindu-sa Dumitru cu cetasii lui din Clnipesti sud Gorj pa judecata ce au avut innaintea
dumnealui paharnicului Manolache Romanitis, ce au fost caimacam Craiovii, cu MihailA Hulu-
beanu cu cetasii lui, tot din sud Gorj, pentru muntele Coasta Burtii, care munte zicea clnipestii
ca 1-au Inpresurat Hulubenii, din luminata porunca marii sale preainnaltatului nostru domn
Io Alexandru loan Ipsilant voievod, vatafu dA aprozi au adus fata pA amIndooa pdrtile Innain-
tea noastrA, care, dupA marunta cercetare ce au facut dumnealui paharnicul Romanitis, atit
tuturor cartilor ce au avut, cit si prin megiiasii locului, dupa cartea da blestem ce au priimit
acei megiiasi, au adeverit ca nu au nici o stApinire Intr-acel munte phisii clnipesti, dupd
cum pre largu arata In cartea dumnealui dA judecatA.
nand si noi cercetare, am gsit ca bine si dupa dreptate au judecat dumnealui pa-
harnicu ; am cerut pirislor Ca si ne arate la ce nu 0 odihnesc si ne arata un zapis scris
cu leat 1172 iunie 6, de s int ani 114, al unui Vlad sin Stefan i Stefan sin Stan ce-1 dau la

746

www.dacoromanica.ro
mina unui Cinipa i Ptru pAhArnicel, mosneni din care zic cA sd trag pirisii, in care aratA
cd au vindut trei munti anume Pravdtul 1 Capra si Burta Bojii si din Cinipesti cu muntii,
i alt zapis cu leat 7201, de stilt ani 85, al unui Costea din Rogojani ce-I dA la mina lui Ion
Cinipd, in care aratA cd si-au vindut muntele Borta Bojii, puind pirisu temei cu acele zapise
cd muntele iaste al loru, care zapise le gAsim de tot mincinoase, fiinda s vede slov scrisd
de acum i pa hirtie nook iar nu veche di ani 114 si de ani 85, si nici le-am priimit.
Mai arAtard i o carte dd judecatd, cu leat 1778, octomvrie 20, a sAtrarului Radu Crils-
naru ce iaste judecAtor la sud Gorj, care carte dA tot aneriseste cartea de judecatd a dum-
nealui paharnicului ce au fost atunci caimacam. Care c ,rte aceia, a numitului judecAtor, cer-
cetind cu amdruntu, sd vAzu a fi f r eld nici un temeiu, iar cartea (IA judecata a dumnealui
paharnicului Romanitis o am gasit-o bunk
Dupd care si noi asemenea am hotArit ca numitul tllhdllO cu cetasii lui Hulubeni sg Alit. St, Buc.,
Ms. nr. 7,
stApineascd muntele Coasta Burtii cu build pace dA cAtre pirisii cinipesti. 1. 125 V. 126
1778, diehemvrie 12.
Niche paharnic, Dumi<tru>, Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Cos-
tand in Com<Aneanu> sardar, Ev<dochim> medelnicer, And<onie> Fot<ino>.

Prin jalbci cdtre domn, mosnenii pcsesori de vii In dealul Oprinii (jud. Arges) de pe mosia epis-
copiei Rfmnicului se pling Impotriva abuzurilor sdvirsite de vindriceri. Domnul dispune set li
se ia vindriciul dupd lege, iar ispravnicii sd facd cercelare ;i so le IntoarcO paguba. 690
1779
martie
Jluiesc mArii tale cd avem vii in dealul Oprinii pe mosiia sfintii episcopii Rimnecului in sud
2
Arges si mai nainte vreme am avut obicei dd am plait vindrici domnesc din zece vedre o vadrA
po bani 50 vadra, care ne venea dA toat vadra po bani cinci, iar dA la o vreme incoace
au inceput boierii vindriceri a ne incArca la zece una, iar intr-aceastA toamnd boierii ce au fost
orinduiti cu slujba vindriciului ne-au inciircat d ne-au ajunsu pe unii d ne-au venit (IA vadrd
cite parale trei, iar pe altii cite parale patru si dacd am mersu dA am jAluit cd sintem incar-
cati, ne-au scos afard cu palme.
Asijderea Pluim mArii tale ca acest deal al sfintii episcopii iaste alAturea c-un deal ce-i
zic Fiteni i boierii ce cumpAril vinArici, iastc obicei d stA scAunasii pentru paza dealului
si acei scAunasi au filcut obicei old nu ingAduescu pe scdunasu ce este pus dA pArintele epis-
cop, nu lasA sd tae came in dealul sfintei episcopii i unii din noi, fiind dApartati cu sAderea,
ne aducem clA la casile noastre cite o pasAre sau cite <o> oae, sau cite doad trei ocA carne
pentru trebuinta noastrk iar nu dA vinzare, si acei scilunasi ne pirAscu la vindriceri si ne pradd
care, si astd-toamnd au luat dd la un diiacon anume Grigorie, pentru 3 ocd carne, taleri 2
si 1-au si Mut.
Pentru care aceste nedreptati, rugam milii si bundtatii maril tale, ca sA te milostivesti
sfi avem dreptate sa ni sA facd luminatA porunca marl! tale ca sA avem in dealu sfintei
episcopii ca sa ni sA pAzeascd obiceiul vechiu pentru vindrici, sA tim cu cit sA plAtim, ca
sA nu mai plAtim nApAsti, cit i pentru acei scAunasi ce ne pradd pentru a nu tAia came,
iardsi sA nu fim supArati ca sA ne putem stApini pAminturile noastre si mare pomand va rAmi-
nea mdrii tale.
CA dA nu vom avea aceastA mild dA la mAriia ta, ne cautA sA ne pArAsim viile i pAmin-
turile.
Robii mArii tale,
noi toti mosnenii ce avem vii pe mosiia
Oprinii a sfintei episcopii Rimnec, sud Arges.
Porunca ce s-a fAcut la aceastA jalbd.
Cit pentru incArc<A>tura ce sA jAluesc cd le fac slujbasii vindrice <r>i In vremea vinA-
niciului, le dAm domniia mea aceastA carte la mind i poruncim slujbasilor ce vA yeti orindui

747

www.dacoromanica.ro
 cu slujba vindriciului, au domnesti, sau mAndstiresti, sd nu cutezati a face cit de putina
incArcAturd la mdsurAtoarca cotului, la suma vedrilor sau a lua mai mult (Melt cinci bani
pe vedrile ce cu dreptate masuratoare s vor gas!, ci sd cdutati a urma intocmai poruncilor
domnii mele adicA a mdsura vasile cu cotul ce sit dA pecetluit de la visteriia domnii mele dupe
dreptate dd a nu face incArcAturd la suma vedrilor cu cit de putin, i pe cite vedre vor
ell cu acea dreaptd msurAtoare, sd luati cld vadrA po bani cinci dupd porunca domnii mele,
iar nu mai mult. CA dovedind domnii a mea cd faceti incArcAturd la suma vedrilor, sau cd luati
mai mult dAcit bani cinci la vadrd si nu urmati poruncilor domnii mele, pe unul ca acela,
cu ocna si cu tirgul 11 vom pedepsi. Asijderea i pentru jalba ce fac pentru scdunasi, cd-i prada
si-i globesc pentru carnea ce-si aduc de la casile lor pentru trebuinta mincdrii, le-am dat aceasta
apdrare la mind ca s fie nesupdrati <IA care acei scdunasi pentru pdsdrile i pentru carnea
ce-si aduc dd la casile lor pentru trebuinta mincdrii lor, sd nu fie siliti de a cumpAra came cind
nu vor vrea sau nu va avea trebuintd.
Iar pentru trecuta incarcaturd ce Ii s-au fAcut dd cdtre slujbasii vinariceri la suma vedrilor
cum si pentru gloaba ce le-au luat scdunasul, poruncim dumneavoastrd ispravnicilor, sd aduceti
innaintea dumneavoastrd, atit pd acei vindriceri i scaunasi, cit si pe jAluitori, i sd faceti cerce-
tare cu .amdruntul i ce yeti dovedi cd au incArcat si le-au luat mai mult peste poruncile
Ash. St. Buc., domnii mcle, sd puneti innaintea dumneavoastrA a le intoarcd pind la una. Tolico pisah gos-
me. nr. 8, podStvo mi.
1779, martie 2.

Departamentul al 2-lea araM prin anajora c Pdtru flea cu celaii lui reclamd pe Tudor si Vasile
691 cu celasii lor din jud. Gorj pentru tmpresurarea muntelui Paltinul. Desi pdrfile au mdrturisit,
neputtndu-se da hotdrtre, se cere domnului sd trimild pricina la caimacamul Craiovei spre a rIndut
boieri pentru cerceldri la pia locului.
1779
martle
3
Din luminatd porunca marl tale, vdtafu za aprozi aduse la judecatd pd Pdtru Ilea, cu cetasii
lui, cu jalba ce au dat marii tale asupra lui Tudor i Vasile din satu Mirosloveni sud Gorji,
zicind cd, avind ei un munte ce sd numeste Paltinul, II s-au inpresurat dd ma isus-numitii,
avind ei munte al lor ce sA numeste Coasta Pdpusii, i ardtard o carte a unui Vldclut GAlcescu,
logofetel dd divan, cu leat 1762 iulie 1, prin care deosebeste acest munte Paltinul din cei-
lalti munti 1i-1 dd Intru stdpinirea unui Ilie vdtaf, din care sd trage
FILO fiind si piritii Tudor gheban, cu cetasii lui, rdspunse cd acest munte Paltinul nu
iaste mult deosebit, ci iaste un picior al munte<lui> lor ce sd numeste Coasta PApusii si arA-
tard o anafora cu leat 1761 septemvrie 10 a ispravnicul<lui> acei vremi, prin care sd vede
cd pirisii mirosloveni, avind intr-o vreme judecatd cu piritii pe<n>tru acest munte, aduce it
unit si aIii mArturii, o parte de oameni zicind cd acest munte Paltin iaste picioru d munte
al muntelui Pdpusii si altd parte dd oameni zicind c taste munte ddosebit al pirisilor si nu
sA hotdraste nici intr-un chip.
Deci, vzind cd din cArtile ce au ardtat nu iaste nici o descoperire a trebii, avind i o
parte si alta infirturii atunci, din care pricina si nu li s-au Mut nici un tel de hotArire.
Si fiindcd aceasta iaste trebuintd de a sd cerceta la fata locului prin dovezi si mArturii
oameni inprejureni, sa fie luminatA porunca marii tale cdtre dumnealui caimacamu Craiovii,
ca sd orinduiascd boieri in fata locului ca sd facA cercetare pricinii spre ddscoperirea adevdrului
si, d vor dovedi cd iaste dupd zisa ptriiIor mult ddosebit, sd-1 dea intru stdpinirea ptrisilor
Pdtru Ilea cu cetasii lui. Iar dovedind c iaste dupd arAtarea lui Tudor gheman, picior d
Ash. St. Bt.o.. munte al muntelui Coasta Pdpusii, sd sd dea intru stapinirea lui, izbrdnind pricina prin cartea
Ma. nr. 7.
f. 123v. 124. dumnealor de judecatd dupd dreptate,
1779, martle 3.
Miche paharnic, Dum<itru> Cior<an> paharnic, Alex<andru> Grecianu, Ev<do-
chim> medelnicer, And<onie> Fot<ino>.

748

www.dacoromanica.ro
Carle domneascd datd lui Alexandru Boteanul postelnicel prin care i se acordd soroc de un an
pentru a-si phili datoriile catre Theodosie negufdlorul fi Tudor bogasierul.

1779
Au jdluit domnii mele Alexandru Boteanul, postelnicel, cum a, din scdpdtdciune neputindu martie
ca sd-si chiverniseascd viiata, s-au Inprumutat de la Theodosie negutdtoriul cu taleri 100 i 3
de la Tudoru bogasieru cu taleri 160 si iar de la acest Tudoru prin mina frate-sAu cu taleri
320. Carii acum cerind sd le plAteascA, si el din sArAcie neav1nd putintd a le plAti acum deodatd,
ceru de la domniia mea soroc de un an, prinzindu-sd cd pind la inplinirea sorocului acestuia sA
va sili in tot chipu i sA va exoflisi cu toti datornicii.
Deci, dupe jalba lui, i-am dat domniia Inca sorocul ce cere, numai si el sd sA sileascd
si sA pue nevointd ca intr-aceastri vreme a sorocului sd le plAteascd tuturor datoriia rin-
duri, rinduri si s sd vazd in faptd cd le plAteste. Iar putlndu-1 dovedi datornicii cd are putintd
A rh. St. Bun..
si nu va sd le plAteased, vor da jalbd. hts. nr. 8. 1. 104.
1779, martle 3.

Departamenlul al 2-lea arata prin anafora c Gheorghe zet Dumitrasco brasoveanul din jud. V Ikea
reclamd de la Dinca, fella lui Dare, o datorie a tatdlui ei pldtild de socrul reclamantului in cali-
tale de chews. Se propune cercetare i lmplinirea datoriei dacd va fi cazul. Domnut tritdreste.
1779
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod. martle
5
Dupd cum s-au gAsit cu cale clA la judecatd, odihnindu-sA i amindoo pi:utile, am intdrit
orinduim pd sluga domnii mele carele sA urmeze cum scrie mai jos.
1779, martie 5.
Preainnaltate doamne,
Din luminatd porunca mdrii tale, vritafu d visterie aduse la judecatd pa Gheorghe
zet Dumitrasco brasoveanu ce au murit, din sud Vilcea, p1r1 Ilincdi, fata lui Dobre ce au
murit, tot de acolo, de la care cere jluitoru Gheorghe, taleri 127,60 cu un zapis ce zice cd
ar fi plAtit socri-sdu Dumitrascu pd Dobre tatul pirltii pentru niste fier la Sibiiu, fiind fost
el chezas pa Dobre, care zapis, 1-am vAzut si noi cu leat 1768 ghenarie 9, pA care 11 d Dobre
la mina lui Dumitrascu, zicind cd s-au rugat d s-au pus chezas la Ion Sabastiian dd la Sibiiu
pentru 15 mAji f ier.
Fatd fiind i pieta, au rdspunsu cum cd zapisul 11 vede dat de tatd-sdu la mina lui
Dumitrascu, dar dd au platit Dumitrascu acolo, dd n-au plAtit, ia nu stie, cd nu vede nici o
adeverinta dd la acela la mind-i. Al doilea, cd ia din avutul tAtine-sdu nu stapineste nemic, fdrA
numai din zestrile mine-si, 2 prdvAlii 1 o casd cu locu ei, cu care au lnzestrat doo surori ale ei
mai mici, i o vie si o groapd dA pivnitd, iar cu locul ei, iar jAluitorul, dd va dovedi cd stdpineste
cevasi din avutul tAtine-sdu, nu numai cd sd va supune datorii, ci incA va plAti si cheltuiala
jAluitorului.
La aceasta au rdspunsu jdluitorul cA el le stie cA acestea au fost ale tAtine-sdu, iar nu
ale mA-si si Inca' mai curat le va dovedi dri la vecinii inprejurasi prin carte de blestem, cer1nd
si pitac dA la noi ca sA scoata carte cid blestem dA la sfintiia sa parintele episcopu Rimnic.
Deci, noi dupd invdtAtura pravilii, vazind cd zestrile muerii nu sA supun la datoriia
bArbatului, grisim cu cale sa fie luminatii porunca mdrii tale cu mu<m>basir sd mearga
si prin stirea dumnealor ispravnicilor dA judet sd stringd pd vecinii inprejurasi, cdrora citin-
du-le cartea, intli sd dovedeascd dd au plAtit Dumitrascu, socru lui Gheorghe, pd Dobre
tatul pirltului 1, acolo la Sibiiu, pentru acel fier, al doilea, dd stdpineste cevasi din avutul tAtl-
ne-sdu, sau nu < '1> si de va face ceia ce i-au rdmas dd la tatd-sdu cit datoriia, atunci dumnealor
ispravnicii sA-i facd jAluitorului i inplinire dA acolo, odihnind pd amindoo partile ca sd nu
mai vie pd la divan cu cheltuieli. Iar dA va fi rdmas lucru care sfi nu facil cit datoriia, i Oita

749

www.dacoromanica.ro
 Ilinca s va lepada da clironomie, dumnealor ispravnicii sa cerceteze, i da s vor mai arata
si alti datornici,facind acel lucru vinzator, cu analoghie sa inparta pa la datornici, care la aceasta,
s-au multiunit amindooii pArtile. Iar dovedindu-sa ca pirita nu stApineste nemic din avutu
Arh. St. B c.. tatine-sau, sA ramie in pace si nesuparata de care Gheorghe jaluitoru si cine va raminea, va
f. 108 103v. plati treapAdu si cheltuiala mumbasirului.
1779, rnartle 2.
Mateiu Cret<ulescu> paharnic, Ianache Mav<rodin> paharnic,
Barbu Ciorogirleanu sluger, Nec<ulae> biv vel sluger.
1 Pentru : piritii.

Velif ii boieri arald prin anafora cd Stan si celasii lui din salul Pulurosu (jud. DImbovi(a) 11
694
1779
reclamt; pe biv vel selrarul Gonslanlin Canlacuzino care le impresoara holarele mosiei de la Bezdead.
Cercelindu-se lzrisoavele pa:filar se holareisle o noud alegere cu boierii holarnici propusi de ambele
piqi. Domnul Inidresle.
martie
5 Io Alexandru Joan Ipsilant voievod.
DupA cum s-au gasit cu cale da catre dumnealor vc1itii boieri, fiind odihniti amindoo
partile, au si cerut din partea sa, InsA jaluitorii pa Stanica biv polcovnic za Tirgoviste, cum
5i sAtraru Cant<acozino> pa ispravnicu Iordache sluger. Ci dar, dupa cerirea amindurora par-
tilor, porunchn numitilor boieri sb mergeti la fata locului 5i sA urmati cum scrie mai jos.
1779, martie 5.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innalthnii tale, vatafu da visterie au adus la judecata Innaintea
noastra pa Stan i Neagoe si Ion cIA la satu Puturosu sud Dimbovita, ce cu jalbi au Alta
innaltimii tale pentru dumnealui Costandin Cantacozino biv vel satrar, ziclnd ca ei, avind.
mosie In sud Dimbovita ce sil numeste Bezdat 1, dumnealui mai sus-numitu boieriu, Inca avind
mosie aldturea cu mosiia lor, fArd da a nu sti stApinii semnile i hotarAle da mosie ce are, le
inpresoara i mosiia lor ce o au si o stapinesc cu hrisoave domnesti.
Deci, fata fiind sAtraru Constandin Cant<acozino>, raspunse Innaintea noastrA ca mai
mult peste semnile ce sd coprind In hrisovu mArii sale raposatului DucAi vodA, ce le are la
mina, nu sa Intinde cu stApinirea. Care hrisov, citindu-se i innaintea noastra, 1-am vazut.
scris da la leat 7183 fevruarie 23, de shit ani 104, intru care, deosebit da alta mosie ce mai are
dumnealui, coprinde i semnile acestii mosii, la care are pricind cu numitii jaluitori, i zice
din Valea Bisericilor pa Cricov In sus, pIna In Valea Cositii 5i pa vale In sus pina In Curatura
Ancai 5i de acolo pind In <o> bIriia Vali Rele pa vale In jos pina In hotaru Glodenilor, pa
Piscul lui Voico in sus pina In Biserici. Care dupa aceste semne ale acestui hrisov, sa multu-
mese si numitii jaluitori i ceru ca, numai atita cit Ii scrie hrisovu, sa-si aiba dumnealui strt-
pinirea, iar nu sa le Inpresoare i partea lor da mosie.
Si fiindca nutnitu sAtrar tagadueste, zicind ca mai mult ceia ce sa coprinde In hrisov
nu sa intinde In partea staptnirilor, pentru care sa sa dascopere adevarul, am gasit cu cale
sd fie luminata porunca Innaltimii tale ca sa Ii sa orinduiascA doi boieri hotarnici din partea
locului pa care li va cere i o parte 5i alta. Si mergind In fata locului unde iaste aceastA
mosie ce-i zice Bazdat 1, dupa semnile ce sa coprind In hrisovu marii sale DucAi voclA ce-1 are
Arh. St. Bun.. numitul Cant<acozino>, cercetind sa Indrepteze stapinirea fiestecaruia pa unde sa stapineasca,
M. nr. 7.
1. 112 112w. odihnindu-i ca sA nu mai vie cu jalba suparind divanu Innaltimii tale.
1779, levruarle 27.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Pana vel vornic, Badea vornic, Stefan vel vornic,
vel logof at, Scarlat vel logof at, G<rigore Baleanu> vel clucer, vel paharnic, Du-
mi<trache> Brez<oianu> vel sluger.
1 Corect : Bezdead.

750

www.dacoromanica.ro
Veliiii boieri aratd prin anafora cd Nilut Berivoescu din sud Muscel cere vistieresei Maria Cali-
nescu fiarele unui plug luate cu noud ani In urmd de pe mosia Bdestilor din dealut Pilestilor
(Muscel). Cum pirtta, prin vechil, se apdrd spuntnd cd le-a luat dupd mosia ei, judecata hotrciste
sei se aleagd tntti hotarele mosiilor cu ispravnic si martori, apoi sil se cerceleze de pe care mosie s-au 1779
ridicat plugul. Domnul intdreste.
martle
8

Io Alexandru Joan Ipsilant voievod.

Dupa cum s-au gasit cu cale cid dare dumnealor velitii boieri, aratindu-ne zapciul cel
orinduit ca s-au odihnit si s-au multuinit si arnIndood partile, dam volnicie slugii donmii
me< le > . . . .1 aprod vatasesc, sa mearga i sii urmeze cum scrie mai jos.
1779, martie 8.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca mdrii tale, vatafu da aprozi au adus la judecatd innaintea noastra
pa Nitul Berivoescu din sud Muscel, ce cu jalba au jaluit innaltimii tale pentru vist<iereasa>
Manila Calineasca din sud Mused, zicind ca, in mosiia Badestilor da supt dealul Pitestilor
din sud Muscel, ce iaste hotarul lui, avind i dumneaei mosie tot Intr-acest hotaru, sint 9
ani de cind au pus dumneaei da i-au taiat plugu du pa mosiia lui si i-au luat fiardle plugului
si pina acum le tine la casa dumneaei. Pentru care pricina, amindood partile judecindu-sa
la dumnealor boierii judecatori ot <al> 2<-1ea> dapartament, zice Nitul Berivoescu cd dreptate
nu si-au aflat.
Deci, dupd jalba lui, aducind i Innaintea noastrd orinduitu zapciu, atit pa Nitul Beri-
-voescu jaluitorul, cit si pa Toma Calinescu vatafu da paharnicei, vechil fiind daspre partea
rnumd-si Marii vistieresii Calineascai, raspunse numitul vechil ca plugu ce aratd numitu Beni-
-voescu ca i I-au taiat muma-sa Manila vist<iereasa> Calineasca, nu i 1-au Mat du pa mosiia lui,
ci dupa mosila dumneaei i, macar ca la judecata ce au avut acest Nitul Berivoescu, sa vede
cA el si-au aratat cartile ce are el da stapinirea partii lui dintr-acest hotar dd mosie ce sd nu-
melte mai sus, dar dumneaei vist<icreasa> Calineasca, atit la judecata dapertamentului au
aratat ca nici cartile dd stapinirea mosii durnneaei, da mosie, nici marturii pentru taerea plugu-
lui ce au aratat Berivoescu nu are aici, ci acolo In sud Muscel, cum si acum, numitu vechil iarasi
asernenea au ardtat innaintea noastra.
Si neputindu-sa da aici dascoperi stapinirea mosii pa Linde stapineste alit o parte cit
si alta, i dupil a cui mosie au taiat numita jupineasa acest plug, du pa partea da mosie a dum-
neaei, sau du pa a numitului jaluitor, i fiindea Nitul Berivoescu <zise> ca da multd vreme sa
tot judeca cu dumneaei i prelungind pina acum, tot n-au luat judecata savIrsire, am gdsit
cu cale sa fie luminata porunca innaltimii tale, ski mearga omu domnesc si sa ia da aici, alit
pa Berivoescu cu scrisorile ce are, eft si pa dumneaei vist<iereasa> Mariia Calineasca, oH pa
vechilu ce va face, si mergind la dumnealor ispravnicii judetului, sa mearga unul din dumnealor
ispravnicii din sud Muscel, fiind aproape la fata locului, si stringind si pd alti vecini inpre-
jureni de acolo, dupa scrisorile ce va fi avind si o parte si alta, cercetInd sa le daosebeasca si
SA le aleaga pirile da mosie ce va fi avind, atit la o parte, cit si la alta, cercetind si pentru
taerea acelui plug dupa a cui parte da mosie s-au taiat. Si de cercetarca ce vor face la fata
locului, cu anafora sd instiinteze Innaltimii tale si cine va ramlnea da judecatd, acela va plati Aril. St. Buc..
Ms. nr. 7 .
treapad mumbasirului si cheltuiala pArii ce va avea dreptate. f. 113 113v.
1779, fevruarle 27.
Neculae Dud<escu> vel ban, Pand vel vornic, Badea vornic, Stefan vel vornic,
vel logof At, Scarlat vel logofat, vel clucer, vel paharnic, vel sluger.
1Loc alb.

751.

www.dacoromanica.ro
 Divanul Craiovei arald prin anafora cd clucereasa Maria Folesca reclamd de la nepotul el
696
1779
Ca told 500 (alert, preful unei marfi tncredinfald de soful ei plrtlului spre a fi vindutd tn fara nem-
leased. Cum ptritul prelinde cd acesti bard i-au fost ddruili de rdposatul sdu unchi cu liinfcr
mdlusii reclamante, aceasta jurd la icoand cd nu are nici o stiinfd de danie. Divanul gdseste cu cale
martie sd sloboazd Calotd Gault cluceresii". Domnul tntdreste.
10

Io Alexandru loan Ipsilant voievod.

Dind domnii mele jalbA, clucereasa Foteasca, cerind intArire dreptAtii sale, Inpotriva
au dat i Calotb jalbA, cerind pA clucereasa la blestem, ca sA mArturiseascd dA n-au auzit din
gura Fotescului fAgAduindu-i lui acesti taleri 500.
Deci, pira lui fiind numai pentru blestem, ne adeverim domniia mea, atit din cele
mai jos scrise, iar mai virtos dA la Insusi pdrintele episcopu Rimnicului, deosebit fiind Intre-
bat, cum cA acest blestem cc cere CalotA, 1-au i f Acut numita clucereasA, puindu-o sfintiia
sa innaintea sfintei icoane cld au mArturisit, cum si dumnealui cluceru Theodorache fiind Intre-
bat, asemenea ne-au pliroforisit dA adAvArul pricinii acestiia cum au dovedit din cercetare,
pentru dare, am intArit dar, ca dupA cum scrie mai jos, sA sA urmeze.
1779, mantic 10.

PreainnAltate doamne,
InstiintAm mArii tale cA aid la divan au avut judecatA dumneaei clucereasa Mariia
Foteasca cu nepoti-sAu CalotA de aid din Craiova, zicind numita clucereasA cA pinA trAia rApo-
satu sotul dumisale cluceru Costandin Fotescu, trimitInd pA CalotA in tara nemteascA cu niste
cordovane la un Costandin ce-i zic Curcan i dupA ce s-au tutors acest nepotu-si din tam nem-
teascA, gAsind pA cluceru Costandin mort, s-au Intorsu Innapoi t i-au oprit acolo taleri 500
supt pecete cu pricinA cA i-ar fi dAruit rAposatul fiind in viiatA, si dumneaei dA aceasta, cA i-ar
fi dbruit rAposatu niscaiva bani, nemic n-ar fi stiind i cerea prin judecatA sA-si afle dreptate.
Intrebindu-sA si CalotA ce are sA rAspunzA, cum cA n-au oprit acei bani, n-au tAgAduit,
fArA decit zicea cum cA ar fi fost si clucereasa de fatA dud 1-au trimis in tara nemteascA cu acele
cordovane i cu alte scule si au auzit Insusi dud i-ar fi dbruit unchi-sAu acei bani. Si f iindcA
clucereasa tAgAduia cum cA n-au auzit ca sb-i fi dAruit vreun ban, am cerut lui CalotA ca sA ne
aducA vreo adeverintA cu care sA poatA dovedi cum cA i-ar fi dAruit acei bani sl nici un fel at
dovadA n-au putut arAta, fArA dAdt punea cuvint dA temei cA ar fi scris cluceru Costandin la
acel Costandin Curcan ca, cu acei taleri 500 sA-I curete dA un negutAtoru ce ar fi avut tovArdsie
cu dinsul si dupa acea scrisoare ar fi adus i raspunsu la clucereasa.
Dar pentru ca sA dAscoperim mai bine adevArul, am trimis dA au adus atlt diiata rApo-
satului, dt ii acea scrisoare dA la Costandin Curcan, In care vAzum cl nemic nu pomeneste
(IA acei bani. i fiinda el tot IntArea cu zisele, cA clucereasa au fost de fata si au auzit cind i-au
dAruit acei bani ce cerea, ca sA priimeascA carte dA blestem cum cA n-au auzit ca sb-i fi
dAruit acei bani, nici cd-i iaste prin stiintA, la aceasta rAspunse clucereasa cum cA carte cla.
blestem nu poate priimi, pentru cA fiind rAposatul bolnav, nu putea grAi tare si avind si
o copilA bolnavA i dumneaei cAutind dA copilA, rAposatul au fost vorbit Incet cu CalotA,
stie, nu stie ce vor fi vorbit, fArA (Wit stie cA In viiatA fiind rAposatul, 1-ar fi fAgAduit el
1-ar Insura din casA, de sA va purta cu cinste, care si dumneaei acum priimeste dA s-ar fi purtat
cu buna orIndulahl. Care pentru aceasta, au priimit clucereasa asupra sufletului sAu Innaintea
sfintei icoane a Domnului nostru Isus Hristos, cA mai mult dA acestea nu stie precum rAvasu
pArintelui episcopului (IA la 14 ale acestii luni, i osebit i In divan Innaintea noastrA ase-
menea au priimit. DA unde sA vAzu cA CalotA fArA cale au umblat, cAci dA avea a lua acesti
bani dA la rAposat si nu ar fi vrut clucereasa a-i da, trebuia sA-si caute cu judecatA, iar sA nu-i
fi oprit dA sinesi supt pecete, si mai virtos, cA Insusi el ne spuse cum clnd au dus cordovanile
acolo, trebuindu-1 i lui marfA pentru prAvAliia sa, au luat In credinta lui marlA dA taleri 300 si
mai bine cu zapisul sAu, care sA cunoaste cl dintr-aceasta, eb dA ar fi avut acei bani taleri 500
fAgAduiti dA unchi-sdu, ar fi luat marfA din banii aceia, iar nu In datorie.

'752

www.dacoromanica.ro
 Drept aceia, dt vreme ce Calott nurnai cu gura si MIA clA nici un fel chi adeverintt au
oprit acei bani ctutind acea ftgAduialt, iar clucer<easa> au luat asupra sufletului stu, ant
innaintea ptrintelui episcop, cit si in divan innaintea noastrA, gAsirn cu cale ca st sloboazt
Calott banii cluceresii <It unde i-au pus supt pecete, si el <IA va putea aduce vreo adeverintA
sau vreo mArturie vrednict dt credintA pentru aceastA ftgaduiala, is! va cAuta prin deosebitt Arh. St. Bt.c.,.
judecatt. Ma. nr. 7.
f. 113 v. 114 v..
1778, dlehem<vrle> 17.
Theodorache clucer, Hagi Stan Jiianu paharnic, Stefan Bibescu, Ion Glog<o-
veanu> strdar, Ion Brtiloiu sluger.

Departamentul al 2-lea amid prin anafora c Chircd biv c6mdras de ocne reclamd de la Anastasie
neguldlor In Bucuresti o datorie de bani refinufi de pirtt din negustoria In tovdrdsie, cu find, la
Viena Inainte de rdzmerifd. Cum acesta pretinde c lovardsii stilt datori negustorului Nicolae hagi
Efsthatiu din Vilcea, dupd multe cerceldri, se holdrciste ca pirttul sd tnapoieze banii cdmdrasului,
697
plus dobinda de and a relinut suma. Domnul Inti Inge. 1779
martle
11
Io Alexandru loan Ipsilant voievod.
Cu aceastt anafora s-au infatisat i innaintea domnii mele la divan Anastasie cu Chirca
ctintrasu, fiind i Anastasie Barbulea, vechilul lui Nicolae, fatA, i, din cele mai jos scrise,
eft si din cercetarea ce fAcum domniia mea asupra pricinii, vtzum ct hottrirea judecAtii
depertamentului s-au fAcut dupt dreptate si am cunoscut pt numitu Anastasie bun dator cu
acesti bani Chircti cAmtrasu, care 1-am si hottrit cu divan st-i plAteasct. Dupt aceasta, au
csit a dooa zi Anastasie cu jaibA innaintea domnii mele, arttindu-ne o scrisoare a Chircti ctrut-
rasu cu leat 1769 avgust 20, intru care ii scriia st nu-i trimitt banii sti Mart, i cu aceasta
cerca st nu st supere dt dobindt, clt vreme ce insusi i-au scris st stea banii la dinsul. Pentru
care, de iznoavt intrebindu-st Chirca cruntrasu, au rtspunsu cum ct nu-i cere dobindd clA cind
au vindut marfa, ci numai din vremea ce in urma acei scrisori s-au intilnit amlndoi i, cerindu-i
bani, n-au vrut st-i dea nici pint acum i i-au tinut fArt tit voia sa clt s-au negutAtorit.
Care dt aceasta avind dreptate, 1-am dat pt numitu Anastasie platnicu a plAti si dobindt,
inst numai clA cind i-au cerut banii l n-au vrut st-i dea.
1779, martle 11.

Preainntltate doamne,
Din luminatt porunca marl! tale, vttafu (It pthArnicei aduse la judecatt pt dumnealui
Chirca, biv cAmtras za ocne, pies lui Anastase negutAtoru, ce st Olt in Bucuresti, pt carele zice
et, avindu-I ciracu innaintea rtzmiritii, 1-au fost trimis la Beci cu marfd dt lint i dupt soco-
teala ce i s-au venit, partea si-au luat-o si popreste si din capete taleri 1150, cu pricint ct
1-ar fi instlat un Nicolae negutttorul ce st ant la sud Vilcea.
Fatt fiind si piritu Anastase, n-au tagAduit acca datorie dt taleri 1150 ct au rAmas din
socoteala vinztrii llnii, ftrt numai zise cum ct acesti bani iaste dator st-i dea la Nicolae
hagi Efstathiu, a ctruia au fost Una, cu care ti-au tocmit tovArtsiia i cu care st cade sal!
exofliseasct socoteala, IA care bani i-au tinut tine avind cu dinsul socotealt. La aceasta au
rtspuns dumnealui ctintrasu cum ct pA Anastase dintru-nceput 1-au avut ciracu al dumnealui,
trimis la tara nemteasct cu a dumnealui sermaia i pentru a dumnealui negutatorie, i ct lina,
care zice piritu Anastasie ct ar fi fost a lui Nicolae, au tlrguit-o insusi Anastase cu banii
dumnealui ce rtmAsese la dinsul din vinzarea altor firfe< 7> mai dinainte si cum ct numai o
carte tit tovArtsie iconomicoast s-au ftcut pt numele lui Nicolae, pentru ct dumnealui cAmt-
rasu atunci st afla la Tarigrad i asa ii da mina sd fact dupt cum o stiia Anastase i o stie
prea bine si acum. Care le totdeauna au urmat coriscondetie 1 pentru vinzare i toatt soco-
teala i top banii din vinzarea acestii line, Mart dintr-acesti care st cer acum, taleri 1150,

753
www.dacoromanica.ro
s-au dat la dumnealui, iar nu la Nicolae hagi Efstathie, care toate acestea ni le-au adeverit
aratindu-ne scrisorile lui Anastase ce-i scrie di aid.
Inpotriva carora, pletu n-au dat altu rAspunsu, fr numai ca cu acel care au tocmit,
cu acela are sA-si facA i izbrAnirea, arAtindu-ne 5i 2 scrisori ale lui Nicolae, cea dint!! (LI
luna lui avgust leat 1767, In care zice sA nu dea bani la dumnealui camarasu, iar In cea de al
doilea, tot da la luna lui avgust 1768, noi o vedem ca zice s aiba a da toti banii la dumnea-
lui camarasu Chirca. 8i intrbindu-1 cind au dat ceilalti bani, el au raspuns cA i Intli au dat
pa urmA, tot la leat 68, adeverind cu aceasta zisele dumnealui cAmArasului, cum a neguta-
toriia au fost a dumnealui 5i numai pentru o iconomie au fost Mut cArtile dd tovarasie pa
numele lui Nicolae.
Dupa aceasta, am vrut sA cunoastem pentru ce aceastA socotealA au Minas neizbrii-
nita a la teat 68 pinA acum si care sa fie pricina ce aratA Anastase cA are cu Nicolae hagi Efstath,
pentru care popreste acesti bani taleri 1150, datorie netagAduita din socoteala vInzarii
5i am vilzut curn ca pricinuitorii nu s-au mai Intilnit amindoi, fiind fost Anastase totdeauna
dus in cAldtorie, farA numai In anu trecut 1-au apucat dumnealui camArasu aici cerindu-si
banii. El fiind iarAsi asupra purcederii In calAtorie, au luat dumnealui camarasu scrisoare dS la
mina-i, pa care ne-au i arAtat-o i zice curat cum ca taleri 1150 ce am rAmas sa dau din soco-
teala vinzArii da linA la dumnealui camArasu Chirca, rn-am rugat da dumnealui clA mi-au dat
soroc pinS la luna lui fevruarie si atunci, viind sa-mi cautu pricina cu Nicolae hagi Efstath
5i sA platesc, dupa aceasta, insemneaza mai jos 5i zice asijderea ma mai inda<to>resc 5i
cu aceasta Ca, dud sA va cituta socoteala cu dumnealui cAmarasu Chirca, (IS va esi la socoteala
mai mult decit mai sus-numita suma, sS aibu a-i plan". Aceasta scrisoare lasA pA Anastase
dii tot necuvintatoru, pentru cA singuru marturiseste i cunoaste pA dumnealui camarasu, stA-
pin la vinzarea Hui!, iar nu pa Nicolae i sa Indatoreste sd-i plateasca la dumnealui cusuru,
datorie da taleri 1150 si citi vor esi mai multi la socotealA dupA cum i-au dat i apA cei-
lalti, 5i ni sa pare cum cd pricinile ce ar fi avind cu acel Nicolae, ori sA fie tot prelungire dA
vremi, ca sA nu-5i plateasca datoriia.
Deci, au trebuit sa-1 Intrebam ce cerire are a face dA la Nicolae, si au raspuns cum cA
cere parte la negutAtoriia linii ce au fAcut Nicolae atunci intr-al doilea an, fiindcA asa i s-au
fAgAduit. L-am intrebat da sa coprinde aceastA fagaduialA In asazdmintu ce au facut In scris
si zise ca in scris nu sa coprinde, ISrA numai i s-au fagAduit din gurd, adeverindu-si cu aceasta
cA cerirea ce face sa nu plateascA la dumnealui camarasu, iaste farA dA nici un temeiu, mAcar ci
5i bunA da ar fi fost, iar nu 55 cadea sA pagubeascA pa dumnealui camArasu, pentru cA pravilile
poruncesc : plateste la acel care esti dator i cere de la cel care ai a lua", mai virtos ca
acel Nicolae nu iaste nici mort, nici mufluz, nici afara din Tara RomineascA, ca sd nu poatil
Anastase sa-si caute i sa-si gAseasca dreptatea, (IA va avea. i cu toate ca acest profasis iaste
un cuvint foarte dasArt, shit 5i 9 ani dA cind au lAsat fArS dA a-5i cduta, in vreme clnd acest
fel da ceriri iardsi pravilile paragrafesc dupA doi sau 4 ani. Noi din toate aceste cercetAri ce am
fAcut cu amAruntu, am vazut 5i am cunoscut cum ca jalba dumnealui camdrasului Chircai
iaste buna i dreaptii, si Anastase, bun dator la dumnealui, taleri 1150, cusurul celorlalti bani
din vinzarea i pretul Ifni! ce i-au plant la lea 68, care tot da la acel an iaste datoru i cu
aceasta rdinA5ita. Cu toate acestea, dumnealui c5mAra5u sA multumi zicind cA va fi IngAduitor
pinA va veni i Nicolae ca sA-5i caute Anastase pricina cu dinsul si atunci Ii va cere i dumnea-
lui, i ce ba esi mai mult la socotealA i dobinda banilor dA dud i-au dat pA ceilalti pind acum,
fiindca da attune! sA cadea sa-i plAteascA pa toll, aceasta cerire a dumnealui, nocd ni s-au
pilrut a f i cu cale 5i cu dreptate.
1778, noenwrie 28.
Mateiu Cret<ulescu> paharnic, lanache Mav<rodin> paharnic, Barbu Cior<ogir-
leanu> sluger, Nicolae sluger, George Canale.

Poruncindu-sA dA cAtre manila ta la jalba ce iarAi au mai dat dumnealui cAmarasu Chirca,
ca sa ia judecata sfirsit la pricinile ce are cu Anastase, dumnealui vAtafu da pAharniciei i-au

754

www.dacoromanica.ro
Inftisat pd arnindood pArtile Inpreund si cu Nicolae hagi Efstath si puindu-i tntii dd au fAcut
socoteald pentru negutatoriia lor dd la anu 1768, s-au vAzut a peste taleri 1150 au mai rdmas
asupra lui Anastase Inca taleri 1138, 43 capete, care iaste dator sil-i dea la dumnealul camd-
rasu Inpreund si cu mai sus-numitii taleri 1150, adicd taleri 1288, 43, care acestiia sint netagd-
duiti cid Anastase, dupds cum aratd socoteala din dos, fard numai au pricinuit pentru taleri
146 zicind cum cd i-au dat politd la un Leoni. .5i cerind ca 554 scazd tovArAsiia, nu s-au gdsit
cu cale, pentru ca. nici au avut poruncd sd-i trimitd banii, nici s-au vAzut Leoni sd fi fost
negutAtor, fa/4 numai un om nevAzut, necunoscut si cAlAtor si nu sd cd.dea 55-i dea. Iar pentru
dobinda numitei sume ce cere dumnealui cdmdrasu de la leat 1769 luna lui avgust cind au fost
amindoi la Beci dd si-au dat Anastase socoteala la dumnealui Inpreund si cu banii ceilalti
poprind p5 acestiia, nevrInd 554 dea, cu cuvint cd are diiafora cu Nicolae hagi Efstath, cu
care acum Infdtistndu-1 s-au cunoscut cum cd, citi cere Anastasiie dd la dinsul skit dintr-o alLA
negutatorie ce au facut Nicolae la leat 69, la care cere 55 fie tovar5s, dupd scrisorilc ce i-au scris
Nicolae. La care pricind a lor, noi negAsind dinddstul temeiuri dupd pravild la eel irea lui Anas-
tase si zicind el cum CA dreptatea lui iaste la orinduiala si obiceiu negutAtorcsc, pentru a noas-
trd mai build luminare si pentru a lui multumire, -aceastri pricind am orinduit-o la cercetarca
negutAtorilor dA la carii ori In ce chip ne vom pliroforisi, om instiinta marl! tale.
Ci fiindcd am cunoscut bine cd dumnealui cdmdrasu la aceastA ncgutatorie nu iaste
tovards, nici sermaiaoa dumnealui la negutatoriia de la leat 68 nu iaste amestecatd cu sermaiaoa
lui Nicolae ce au f Acut negutAtorie la leat 69, din care cere Anastasic, noi judecdm cum cd Anas-
tase rdu i-au poprit din sermaiaoa dumnealui cAmdrasului care shit cunoscuti si dd dinsul
dupd cum s-au dovedit la judecatA. Pentru aceasta iaste dator si cu dobinda lor de la acea vreme,
dA cind ti tine pind la plata, dupd cum 55 Indatoresc la acest fel cid care pravile.
Mateiu Cret<ulescu> paharnic, Ian<ache> Mav<rodin>paharnic, Barbul Cior
<ogfrleanu> sluger, Nic< olae> sluger, George Canale.
Perilipsis de socoteala vinzgrii Hull dil la leat 1768, la Beci
Florinfi
24.757,58 s-au vindut toatd lina
135 du pd 60 dd saci
332 ipac du pd 20 saci
360 du pd dobtnzi (II bard, pA care Anastase zice cum cd inprumutase si au cistigat
dobtridd pentru folosul tovardsii si asa cere sA-i scazd cei taleri 146 ce s-au pierdut
la polita lui Leoni, carii nu s-au gdsit cu cale, ci clad va dovedi cu adevArat cum,
ori toti, ori o parte dintr-acest condeiu curg din banii inprumutati cld dinsul si nu
di Nicola, care zice durnnealui cdmdrasu cd au cumpArat lind si, neplAtind la soroc,
au plAtit aceastA dobindA, atunci aceia sA-i prinzd in seamd si sd-i Intoarcd dumnea-
lui cdmdrasu, pentru cd i-au Inprumutat Mil dA exsusie si la a lui primejdie.
25.784,58 care facu lei turcesti dupd cum zice Anastase cd i-au f Scut daturile lui
Anastase 23.608
971 polita lui Mihaiu
2.292 sacsdnezi 2.260
17.266,40 la caragrosi 23.608
25.248,58
1.593,8 la dumnealui camdrasu. . . 1.476
3.162,10 ce au rdmas la Anastase 2.921
25.284,58 sd scade capetele 1.160
rAmtne dobinda sapte mii cinci sute sapte . 7.507
la care sd cade lui Anastase la analogiia celor 2.500 dd lei ce i s-au dat parte pentru ostencala
lui, 1.150.
Socoleala lui Anaslase.
sa dea taleri, bani : sd ia taleri :

735

www.dacoromanica.ro
 2.921 ce au ramas la dInsul, cum sa 1.150 to analogon taleri din dolAnda,
vede mai sus. cum sa vede mai sus.
10,79 ce i-au Minas din cheltuicli 30 ce au dat la Zota
2.931,79 adunare 1.180
1.180 sii scade to andicris
1.751,79
463,36 sa mai scade carii i-au dat la Avram, la Beci cu doi ani in urma cum sa vede
din rvasul lui Avram ce au luat Anastase.
1.288,43 ramine sa dea Anastase da la leat 1.769, luna lui avgust, la care cere dumnealui
Arh. St. Buc.. camarasu si dobinda lor, asijderea si acelor taleri 463,36 (la la acea vreme pina
Mo. nr. 7.
C. 115 117. la vremea chid i-au plata, dupa cum sa vedea ravasu.
1Pentru : corespondenta.

.Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Barbul starostele din jud. Gorj reclamd lui Panait
698 Matraca, staroste de neguldlori, un cal furat de sluga lui. Intructt ptrttul tdgdduieste vreo legdturd
cu acest rapt se holdrdste aducerea vinovatului la judecatd. Domnul tntdreste.
1779
martie Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
12
Dupe cum s-au gasit cu cale de la judecata, arattndu-ne si zapciu cel orinduit ca s-au
multumit si s-au odihnit amtndoaa partite, dam volnicie slugii domnii mete . . . . 1 aprod
vatasasc, sa mearga si a urmeze cum scrie mai jos.
1779, martie 12.
Preainnaltate doamne,
Din luminat porunca marii tale, dumnealui vatafu de aprozi aduse la judecata pa
Barbul starostea ot sud Gorji, pirts lui Panait Matraca, starostea za negutatori, de la care
cerea un cal ce i s-au fost furat de slut ani patru, care cal, gsindu-1 la o slug a numitului
starostii si vrind sa-1 pue la inchisoare, 1-au luat piritul in chezasie 'Ana ce au fugit si s afla
pagubas de acel cal.
Fata fiind si pfritul, de tot sa apara ca nici un chezas li-au fost pe acel om, precum si
la mina piritului nu sa vazu nici o adeverinta de la mina piritului de chezasie, de care intre-
bindu-se si piritul pentru acel om, unde sa afla, si raspunse ca sa afla lacuitor la Gaesti sud Vlasca,
numele lui, Costandin Grecul.
Pentru care, a fie luminata porunca marii tale, sa sa orinduiasca om domnesc sa
mearga la sud Vlasca sau veriunde il va gasi si, prin stirea dumnealor ispravnicilor judetului,
.Arh. St. Buc., 0-1 ia si sa-1 aduca aici, ca sa sa infatisaze cu pirisii la judecata. Iar hotarirea cea dasavtrsita
ms, nr. 7.
I. 118. ramtne la innaltimea ta.
1779, martle 11.
Miche paharnic, Dumi<tru> Cioran paharnic, Costandin biv vel cornis, Andonie
Fotinos.
1 Loc alb.

Velifii boieri arald prin anafora cd cetasii Jivani (jud. Gorj ) se judecd cu Bositoroga f i alli cetasi
699 pentru mosia Poenari. Dupa rnai mulle judecdfi de holarnicie prin boierinasi, la ispravnici la
caimacamul Craiovei si la departamentul al 2-lea, se menline prima hotdrnicie respingtndu-se
jalba pIrtsilor..Domnul Intdre0e.
1799
martle
13 Io Alexandru Joan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sa Ion diaconu cu cetasii lui, au esit si innaintea domnii nide la divan
si din cercetare vazum ca la pira lor n-au nici o dreptate, pentru ca, osebit da atitea judecati

756

www.dacoromanica.ro
si cercetari ce vzum ca s-au facut, la care tot lui Alexandru i cetasilor lui s-au dat dreptate
totdeauna, iaste si stApinirea In 26 d ani netagaduita da insusi, care iaste cel mai bun temeiu
al dreptAtii, dovada staptnirii.
Deci, am intarit i domniia mea cu hotfirtre sa stAptneasca Alexandru dinpreuna cu ai
lui, Ion Bositoroga, Andreiu MAtraguna, cum scrie mai jos, dupa alegerea Rosianului cu buna
pace. Si Inca am grait iubitorului de Dumnezeu episcopului Rtmnic, ca sa faca nurnitului Ion
diiaconu pedeapa pentru cuvintele ce au indrAznit Eta catigorie asupra atttea judecatori a
grai la divan.
1779, martle 13.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innAltimii tale, ceausu de aprozi au adus la judecata tnnain tea
noastra pa Stanciul i brat ego Ion diiaconu, Jivanii, (IA la satu Poienari sud Gorji, cari cu
jalba ce au dat innaltimil tale pentru Alexandru Bositoroga i pentru cetasii lui, zicind ca, jude-
cindu-sA cu dInsii la dumnealor boierit judecatori ot <all> 2 <-lea> depertamentu pentru drep-
tate, zice ca nu si-au aflat.
Deci, fata fiind amindooA pArtile Innaintea noastra, am intrat In cercetarea scrisorilor ce
au si o parte si alta, i vazum la mina diiaconului Ion, hrisoave i cArti vechi de ctte 100 da ani
si mai bine, cA au avut stapinire Intr-aceasta mosie Polenari, dar mai la urma au vindut tatul
diiaconului, mosie din partea Bositorogilor. $i sii vede la mina lui Alexandru Bositoroga carte de
hotarnicie a Pirvului Rosiianul si altor trei boierinasi hotarnici (IA la leat 7270, dA shit ani
17, in care alege i deosebeste partlle fiestescAruia cit sA staptneasca, attt dA mostenire, cit si
cla cumpAratoare, i scrie ca acest Ion diiaconu au dat si carte da blestem Bositorogilor pentru
200 stinjeni ce-i Inpresurase el din partea Bositorogilor, stInjeni 150 si 50 stInjeni ai Bumbesti-
lor i diiaconului Ion cu cetasii lui, Givani, i-au ramas nevinduti stinjeni 70 si-i da sa-i stApt-
neascA la rAsarit, Ina la mijloc sttnjeni 56 si dAspre apus stinjeni 44, si asa au stapinit tot
cu pace. Iar la leat 1765, dA shit ani 13, sa vede cA acest Ion diiaconu, dupA jal<ba> lui ce au
dat rAposat<ului> Geanoglu pentru Bositorogi, au orinduit pa Radu BrAiloiul pitar, cla le-au
tAcut o cercetare scrisorilor da acasa iar nu la fata locului dupa cum au cercetat Rosiianu cu
ceilalti boiernasi la fata locului, care hotArnicie a Rosiianului iaste facutA cu buna orInduialA,
iar cercetarea scrisorilor ce au f Acut Brailoiul n-are nici un temeiu, mai vtrtos cA si de atunci
Incoace numitii Bojorogi 1, tot ei au stAptnit, traind i tatul diiaconului Ion.
Care pentru aceastA pricina s-aujudecat Ion diiaconu, atit la sArdarul Nicoli fiind is<prav-
nic> la leat 1775, cit si la dumnealui cluceru Theodorache fiind caimacam la Craiova I la ceilalti
boieri de acolo, cum si la dumnealor boierii judecatori ot <al> 2 <lea> depertament de aici, si la
toate judecAtile au ramas sA stapineascA tot dupA hotarniciia ce au fAcut Rosiianu. Arh. S. Buc.,
Ms. nr. 7.
Drept acela, noi dupa cercetarea ce am facut, tot Intr-acestasi chip am gAsit cu cale f. 120-120 v.
si am hotarit ca sA le fie stApinirea.
1779, mania 6.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Pana Fili<pescu> vel vornic, Badea vornic, Stefan
Pirscoveanu vel vornic, vel logof4t, Scarlat vel logofat, vel clucer, vel paharnic.
1 Pentru : Bositorogi.

Velilii boieri aratd prin anafora cd Dumitru Rcidulel fi odrul sdu Anghel din Poienari (Gorj )
reclamd de la Stan Mdtrdgund 50 stInjeni din mo,cia Poienari ca fiind ai lor. Cum reckunanlii nu
fac dovezi, iar ptritul produce carte de holdrnicie, rdmtne ca acesta sd staptneascd mai departe mo0a
In litigiu. Domnul tntdrefte.
700
1779
martle
13
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod
Neodihnindu-sa Dumitru RAduIe b cu Anghel vArt-sau, esi I Innaintea domnii mele la
divan iarasi aceasta pIrA fAcInd, cum cA nu au fost vinduta aceastA mosie, ci numai pusA zAlog,

49-0.758 757
www.dacoromanica.ro
 cu aceasta cerea sd o ia cu Intoarcere dA bani, dar sS dovedi la divan cum cd au lost yin-
si
dull, iar nu zAlog, dintru o carte de hotArnicie cu leat 7270 ce arAtA Andrei, boierinasilor
hotarnici cind s-au hotArit tot hotarul Poienile dA sint 17 ani, Intru care scrie sd tie Ion, adicd
tatul lui Andreiu, patruzdci stinjeni cc i-au cumpdrat dA la RAdulet, la care hotArnicie au lost
insusi acest Dumitru la fata locului, precum singuru mArturisi, si aceastA pirA atunci n-au
fAcut, ci au fost odihnit si multumit luind Inca asemenea carte dd hotArnicie si la mina lui, asis-
derea si stApinire sA vede de alitea ani trecuti la mijloc, care iaste cel mai bun temeiu al di ep-
tatii.
Deci, pira lui Dumitru si a verilor lui fiind rea, am hotArlt sA stapineasca Andrein cm]
bund pace dupA cum sii coprinde mai jos, iar pentru ceia ce mai zicea Dumitru, cd cu aces! i
patruzaci dA stinjdni le taie si le ia Andreiu niste vie sau le vede fAcute dd dlnsii, care le-ar
fi tiind de multi ani, pentru aceasta am poruncit sA sA scrie osAbitA carte la ispravnici, iar lu
Andreiu i-am dat aceastA intdrire la minA, rAmlind stApin pA acesti 40 dA stinjeni.
1779, martle 13.

PreainnAltate doamnc,
Din luminatA porunca innaltimii tale, ceausu cid aprozi au adus la judecatA innaintea
noastrA pA Dumitru Radulet l pA vArl-sAu Anghel dA la Poienari sud Gorj, cari cu jalba ce au
dat InnAltimii tale pentru un Stan MAtrAgunA, zicind cd un mos al lor au vIndut 50 stinjeni partea
lui dA movie ce sd cheamA partea lui Poienariu, la popa Moga si au stapinit acel popa Moga
ani 22. Si dupd moartea acelui preot, rAmlindu-i preoteasa datoare, au cerut la PAtru RAdu-
let, tatAl numitului Dumitru jAluitoru, sA-i IntoarcA taleri 25 ce-i didese bArbatl-sdu, popa, pA
acea movie si sA o stApineascd el. Si neavind tatA-sAu acesti bani, s-au Inprumutat la altA parte
si luind acesti 50 stinjeni supt stdpinirea lui i-au stApinit i lui In ani 2, dar apuclndu-I acel dator-
nic pentru acci bani, au luat acel PAtru taleri 20 de la tatul mai sus-numitului Stan Ward-
gund ui dintr-acei stinjeni 50, i-au pus zdlog 4 livezi ce zice cA era din partea fratilor tAttne-sAu
si viind acei frati ai tAtine-sAu, nu va numitu Stan sA-i priimeasca acesti taleri 20 Innapoi, sd
dea acele 4 livezi ce zice Dumitru cd i le-au zAlojit tatd-sAu PAtru.
Deci, fatA fiind innaintea noastrA amindoo pArtile, am Intrebat pA Stan MAtrAgund
cu ce stApIneste el acesti stinjAni dA mosie ce-i cere acum acest Anghel, fiind ai pArintilor
lui i zise cA i-au cumpArat tatd-sAu dd la PAtru, tatu lui Dumitru, In taleri 20. Dumitru zise
cd nu i-au vIndut tatd-sAu, nefiind ai lui, ci numai i-au zAlojit pInA cInd va veni verii lui, fiind
strAmutati la altA parte. I-am cerut ca sA ne arate zapisu de cumpArAtoare i zise cd atunci
and i-au cumpArat tatA-sdu acesti stlnjeni, PAtru Radulet nu i-au dat dA vinzare zapisu, ci numai
niste zapise vechi cu care au stapinit ani 24, arAtindu-ne i acel zapis vechiu, fiind scris dA la
lea 7238 de slut ani 49, cu care vinde lui RAdulet i cu feciorii lui stinjeni 50 In hotarul Poena-
rilor din partea lor de mosie la un Lupu Moga, fccior lui Andronie diiaconu din CiocAsil, si
mAcar cd sA vede zapisu tot cam dres, dar II IntAreste acest zapis, o carte dA judecatA a rAposat
banului Geanoglu, iar alte cArti nu mai avu Stan pentru cumpArarea acestor stinjeni, fArd declt
Ii tntdreste i lui stdpinirea, o carte dA hotArnicie a Pirvului Rosiianu dA la leat 7270 dA slut ani 17
si zise cd Inca mai nainte cid aceastA hotArnicie i dA la hotArnicie Incoace, dA stilt ani 24, au
tot stApinit cu pace. Care pentru aceastA pricind, sA vede cA s-au judecat atift la dumnealui
paharnicu Romanitis, fiind caimacam al Craiovii i la ceilalti boieri de aeolo, cum si la dumnea-
lor boierii judecAtori ot <al> 2 <-lea> dApertament u peste 24 dA ani stApInire n-au dat pro-
timisi s verilor lui, Dumitru jAluitoru RAdulet, ca sA IntoarcA banii i sA ia mosiia supt stApl-
nirea lor, ziclnd cA atunci nu sA afla dA fatA, cd ar fi dat ei acei taleri 20 si ar fi luat mosiia,-
cAzindu-li-sA mai mult loru dAcit acestui Stan, care si acum Innaintea noastrA rdspunse Anghel
vArul lui Dumitru RAdulet cd acesti stinjeni 40 ce-i stApineste Stan lntr-acei taleri 20, slut dA
la neamul lui. Si fiindcA n-au fost dA fatA cfnd i-au zAlojit tatu lui Dumitru la tatu lui Stan,
Ii cere sA-i scoatA dA supt zAlojire si sl-i ia el.

'758

www.dacoromanica.ro
 Ci, mai vAzInd c acest Stan MAtrAgunA, macar c n-are zapis d cumpArAtoare, dar
stApInire s vede ca n-au avut, dupA cum si in cartea dumnealor boierilor judecAtori 11 aratA
cA 1-au stApinit si peste 24 clA ani nu sA dA protimisis ea sA-1 scoata din stApInire, am gasit
cu cale si hotArim dupA cartea de judecatA a dumnealor boierilor Craiovii si a dumnealor boie-
rilor judecAtori, dupA cum au stapinit Stan MAtrAgunA acesti stinjeni 40 Intr-acesti ani, sA-i
stapineascA cu bund pace da acum Innainte alit da catre Dumitru Radulet, eft si d catre van- Art). S Bnc.,
su Anghel. M. nr. 7.
f. 121 122.
1779, martie 7.
Neculai Dud<escu> vel ban, Para Fili<pescu > vel vornic, Badea vornic, Stefan
vel vornic, vel logolat, Scarlat vel logofat, vel clucer, vel paharnic.
1 Asa In text.

Veliiii boieri cunt(' prin anafora cu fordache Neculescu reclamil pe Maria Udriainoaia care vinduse
rnikopolitului fdrd slirea prolimilarilor, mosia Sineli (Slam-Rimnic). Dovedindu-se cil milropo- 701
Mu( o cumpdrase cu slirea vecinilor, divanul gdsesle cd reclamanlul nu are dreplul de prolimisis
mai aks cd au (recut si 17 ani de la cumparare. Domnul trthiresle.
1779
martle
13
Jo Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Cetindu-sA Innaintea domnii mete aceastA anafora a dumnealor velitilor boieri, s-au
1ntrebat Iordache Neculescu la ce nu iaste odihnit 5i aceastA Ord fAcea, eA, dA au si trecut
multA vreme la mijloc, dar stApinire intr-acesti ani nu s-ar fi viizut nici dA eclisiiarhul Filaton,
nici da mAndstirea Znagov, nici dA Mitropolie.
Deci, IntrebIndu-sA preasfintiia sa pArintele mitropolit, la aceasta au arAtat i pentru
stapinire, buna dovadA, care dovadA vAzInd 5i Iordache Neculescu si pliroforisindu-se de ade-
vAr, s-au odihnit pA urmA si au rAmas si lnsusi multumit la aceastA hotArire a dumnealor veli-
tilor boieri, neavind a mai face altA pIrA.
Pentru care dar, am IntArit 5i domniia mea hotArirea dumnealor velitilcr boieri, ca dupa
cum scrie mai jos sA sit urmeze.
1779, martle 13.

Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca innAltimii tale, vAtafu dA aprozi au adus la judecatA Innaintea
noastra pa Iordache Neculescu ce cu jalba au Pluit innaltimii tale, zicInd cA alaturea cu trei
hotard dA mosie ale lui ce le are in sud Slam-Rfmnic, avind mosie i o jupineasA anume Mariia
UdricAnoaia ce sA numeste Sinesti, zice cA un Matei postelnicel, nepot acestii jupinese, in
multe rinduri i-au zis ca sA o cumpere 5i au 5i priimit a o cumpAra. Dar fiindeA aceastA mosie
era Inpresurath de alte mosii du pa Inprejur, zice ea i-au zis ca turn sA o dAscurce (si pa cati
stInjeni va rAmlnea buni sA-i dea bani, cu care zice cA s-au f Acut i rudA dupA sotie). Iar la leat
1775, i-au 5i dat zapis cu simfonie ca, cu cheltuiala Neculescului sA o 1 dAscopere toate hotarele
mosii 5i pd ctti stinjani sA va dAscoperi, sA-1 plAteascd dupa tocmeala ce zice ca au avut.
Si mergind la mai sus-numita mosie 5i stringindu-sA vecinii i alti megiiasi du pA Inprejur oameni
batrini si cetind scrisorile acelor vecini dA mosie au dovedit toate semnile mosii fAcind 5i
cheltuialA, si la leat 1776 zice cA au vAzut zapisu dA vInzare al acestii mosii iscAlit dA mai
sus-numita jupineasA ce-1 dA la mina rAposatului eclisiiarhului popii Filacton cu pol ani mai
nainte p'ind la zapisu ce i-au dat Matei postelnicel, nepotu jupinesii Marii UdricAnoaii, 5i cum ca.
la aceastA vInzare n-au stiut nici el, nici rudele acestii jupinese nici cumpArAtorii n-au stapi-
nit Intr-acesti 13 pol ani, nicidecum, 5i cere dreptate.
Dupii luminatA porunca InnAltimii tale, aducind mai sus-numitu zapciu Innaintea noas-
trA atit pA Iordache Neculescu jaluitoru, cit si pa Costandin biv logofat za visterie i pa frate-sau
Andronache logofAt za taind, fiii i clironomii rAposatului eclisiiarhului popii Filacton 5i fata

759

www.dacoromanica.ro
 fiind i preasfiintia sa pArintele mitropilit, ne art preasfintaa sa> cA aceastA mope ce sA
numeste Sinesti, nu au cumpArat eclesiiarhul popa Filacton, tatul mai sus-nurnitilor copii,
ci preasfintiia sa au cumpArat-o dA la acea jupineasA Mariia, sotiia rAposatului sluger Udri-
can. Si fiindcA mai dinainte au fost luat clA la sfinta mAnAstire Znagov, mosiia ce-i zic Din SArna,
PAtrArestii din sud Dimbovita, dA stinjeni 380, si au dat-o zestre unii Marii, nepoate a
preasfint<ii sale>, pentru care mosie a Znagovului au fost dat sfintei mAnAstiri schimb mosiia
RAtunda din sud BuzAu sit mai la urmA esind mosiia RAtunda cu pricinA, n-au putut sA o stApi-
neascA mAndstirea Znagov, ci, pi acea vreme fiind egumen mAnAstirii Znagov un Rafail arhi-
mandrit, au cerut dA la preasfiintia sa ca, ori sA-i dea utopia sfintii mAnAstiri innapoi, sau
si-i cumpere altA mosie, si preasfint<iia sa> zice c i-au zis egumenului, fiindcA sluger<casa>
UdricAnoaia va sA-si vinzA mosiia dA la Crucea Comisoali, sA meargA s o vazA i de-i va plAcea
sA o cumpere preasfint<iia sa> i s o dea mAnAstirii. Si sA vede a la leatu 7270 mai 31, dA slut
ani 14, in scris au instiintat acel Rafail egurnen preasfint<ii sale> pArintelui mit<ropolit>, cum
cA au trimis om si-au vAzut-o si-i place sA o cumpere si sA ramie mAnAstirii. Si tot atunci,
cu 6 zile mai In urmA, adicAte la leat 1762 iunie 6, vinde Manila UdricAnoaia sluger<easa>
cu zapisu ei si inpreunA cu Ionitit Psimen gineri-sAu, stinjeni 525 de mosie la Crucea Comisoaii
ce sA chiamA Sinesti ot sud BuzAu, preasfintii sale pArintelui mitropolitului chir Grigore, in
taleri 393,60 bani 30. Si scrie sl o stApIneascA cu bunA pace de cAtre dtnii i dA cAtre tot
neamul lor, in care zapis stt vede iscAlit mArturie dumnealui cluceru Ionita RacovitA i dumnealui
rAposatul Scarlat Hrisosculeu, biv vel stolnic, i Ditnitrie cornisul Speteanu 1 alti trel boierinasi.
Si tot atunci, la acest feat 1762 iulie 1, adicAte cu o lunA mai in urmA, au dat i preasfintiia
sa aceastA mope schimb sfintei manAstiri Znagovului dupe cum vAzum si noi zapisul ce este
iscAlit dA Rafail arhimandrit, igutnenul mAnAstirii, i (1 tot soborul sfintii mAnAstirl, tntArit
cu pecetea mAnAstirii ce-I dA la mina preasfintii sale pArintelui mitropolitului ca sA stApineascA
mosiia PAtrAresti cu bunA pace din sud Dimbovita, fiindc i preasfintiia sa le-au dat schimb
sfintei mAnAstiri stlnjeni 525 din mosiia Sinepi din sud Slam-Rimnic ce au cumpArat-o de la
jupAneasa Mariia slugereasa UdricA<n>oaia, mai dind preasfintiia sa mAnitstirii si doaoAzeci
oi cu mien lor mari. Si macar c zice Iordache Neculescul c preasfintiia sa au cumpArat
aceasti mope pe tainA, iar dupA scrisori sA vede cal aceastA mosie dupA ce au fAcut-o aceastA
jupineasit Marie UdricAnoaia vinzAtoare, au si mers omul mAnAstirii Znagovului si au vAzut-o,
si apt plAcindu-i au cumpArat-o, mai virtos c in zapisul vinzArii sA vede iscAliti mArturie si
boerinasi vecini de acolo din partea locului si au si stApinit sfinta mAnAstire a Znagovului
aceastA mope Sinesti pinA la scoaterea lui Rafail arhimandrit din igumenie, iar dupa scoaterea
arhimandritului din igumenie i dind i rAzmirita, fiind vremile Inperechete n-au stAptnit.
Deci, dA vreme cl aceastA mope Sinesti sA stApIneste de sfinta mAnAstire Znagov, de
slut ani 17, iar nu sift stApineste dA clironomii rAposatului eclisiiarhului popa Filacton, rAu cere
Iordache Neculescul protimisis peste ani 17. Ci am gAsit cu cale si am hotArlt clironomii ecli-
siiarhului popii Filacton sl aibgt bunA pace de catre Iordache Negulescul i dupA cum au
.Arb. Bt. Enc., stApInit-o sfinta mAnAstire Znagovu aceastA mope Sinesti pita acum, Hind dreaptA a mAnAs-
Ms. nr. 7, tirii, s o stApAneascA si de acum InnaInte.
f. 120v. 127 V.
1779, ghenarle 29.
Niculae Dudescul vel ban, Patti vel vornic, Badea vornic, Stefan vel vornic, vel
logofat, Scarlat vel logoft, Iordache vel paharnic.
1 Pentru : sfi

760

www.dacoromanica.ro
 Velifii boieri aratd prin anafora cd cercelind reclarnafia tut Costea Miha (jud. V ticea) contra
lui Stroe cupef ul pentru 44 taleri au gdsit cu cale sa fie ascultafi martorii propizsi de Org. Cum mar-
torii se afld In judeful V ticea propun sd se trimitd pricina tnaintea ispravnicilor de judef cart cer-
702
cettnd probele sd si holdrascii. Domnut tntareste. 1779
'Bartle
13
Io Alexandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupb cum s-aii gAsit cu cale de la judecata, poruncim dumneavoastrA ispra.vnicilor sA
urmati a face cercetare cum scrie mai jos.
1779, martie 13.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca inArii tale, dumnealui vatafu <IA visterie adusc la judecatA pA
Costea Mihali din sud Vilcea, phis lui Stroe cupetul de la Rimnec tot dintr-acel judet, zicind
cum ca in vremea rdzmiritii fiind piritu orinduit (IA igumenu argesan ca sa stringa boi da
mAsurA i fiind avut i jAluitoru niste boi strinsi, au venit la dinsul dA i-au zis sa vinzA boii
pe ales. Lui nedindu-i mina intr-acestasi chip, au fAcut asAzAmint amindoi sa-i ia piritu sa-i
vinza si ce cistig va ei, sA-1 inparta amindoi. Dintr-acei boi au vindut igumenului argesanul
11 perechi cite taleri 36 perechea, la socoteala ce au avut au arAtat perechea numai cite taleri
28. DupA ce au dovedit, 1-au tras la starostea da negutAtori ot Craiova i, dupA cercetarea ce
le-au facut, au gAsit cu cale ca de va aduce Costea adeverintA de la igumenu argesan, sa-i
plAteasci partea lui da
Fata fiind i piritu, au rAspuns cum ca sapte ani slut de cind intorcind pa jAluitor in
drum si cunoscindu-1, i-au spus ca umbla dupA boi da mAsura sa cumpere, el au zis di are
si el vro citiva strinsi, piritu i-au zis sA-i trimita cu un om al lui dupA dinsul la gazda, de-i
va veni la mAsurA, Ii va cumpara. aluitorul au rAspuns ca va trimite, numai, fiindcA are o mare
trebuinta clA bani, sA-i dea innainte taleri 200. Piritul fiindcA-1 cunostea, i-au si dat si-au piecat
sa meargA la gazdA. Piste vro cinci zile au sosit si sluga lui cu boll, pe care mAsurindu-i,
nu s-au potrivit, acea slugA a lui i-au luat l s-au dus i i-au vindut la un potropop li tutor-
cindu-s1 pa la dinsul i-au intorsu banii, taleri 200, care Ii dedese stApini-sAu. De atunci pita
acum au lost tot amindoi i niciodati nu i-au pominit nimic, nici la starostea dupa cum zice
el, n-au avut. Au rAspuns iarasi jaluitoru, cum cA socoteala si-au luat-o cu dinsul si el i-au
dat si cusurul celorlalti bani ce I s-au fAcut sa mai ia l boii insusi el i-au vindut la igumenu
argesanului, arAtindu-ne spre aceasta si un rAvas al numitului igumen argesanului cu leat 1774
iunie, in care scriia piritului Stroe sa plateascA boil ce au luat da la Costea cite taleri 36
dupe cum i-au platit si sfintiia sa acest rAvas. Aratindu-1 piritului, 1-au catigorisit zicind cum
cA printele scrie intr-acest chip dupA spusa Costii, dar el boi d la dinsul n-au luat. Noi
am cerut dA la jaluitor sa aducA la judecati pa acea sluga ce zice ca au dus boii la pirit, ca
din mfirturiia lui si cunoastem adevArul pricinii, si au rAspuns ca sit aflA acolo la sud Vilcea.
Am cerut sa arate carte dA la starostea za negutAtori pentru judecata ce zice ca au avut,
si zise ca n-au luat.
Deci, dA vreme ca jAluitorul aici nu are nici o dovada si slugile care sint martori dA
vinzarea boilor sit aflA acolo si fiindcA iaste i pricina micA dA taleri 44 si mai virtos ca sA
nu si faca cheltuieli, nici acestiia asteptind aici, nici la martori aducindu-sA dA acolo, gfisim cu
cale sa fie luminata porunca mArii tale cAtre dumnealor ispravnici, sa-i cerceteze, sa-i judece Arb. St. Bus..
acolo unde sa afla martorii, odihnindu-i a nu mai veni pa la divan cu cheltuieli. Ms. sr. 7.
E 128 128 v.
1779, martle 10.
Ian<ache> Mav<rodin> paharnic, Nic<olae> biv vel sluger, George Canale.

761
www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-tea arald prin anafora cd Costea Mihali din jud. Vilcea reclamd de la for-
703 dache cdpitan din Aref (jud. Arges) un cal si 31 lateri lug i dirt avutul fratelui sdu decedat. Cum
ptrttul susfine cd s-a exollisit" de lot ce luase, dar nu are adeverinfd la sine se holiirdste o noud
judecald la isprdvnicatul de Arges. Domnul Intdreste.
1779
maths
13
Io Alexandru loan Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au gdsit cu cale d la judecatd, poruncim dumneavoastrd ispravnicilor s
urmati a face cercetare cum scrie mai jos.
1779, martle 13.
Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca mrii tale, vdtafu d visterie aduse la judecata pd Costea Mihali
phis lui Iordache cdpitan ot Aref sud Arges, cerind dA la dinsul un cal ce au luat piritu dupd
moartea fratelui pirisului i taleri 31 dupd catastihu mortului.
Fat.d fiind piritu, rdspunse cd de toate cite le aratA plrIu, s-au exoflisit, cdruia cerin-
du-i-sd exoflisisu zise cd n-au stiut pirisu cd dA jalbd dri dinsul, pentru aceasta pricind, sA-1
fi luat, avindu-1 la casa sa.
Deci, nefiind acel exoflisis dA fata 1i plrtsu zise cd nu i-au dat nici un exoflisis, ci numai
un rAvas de taleri 5 ce i-au plait piritu, judecata nu putu a intra intr-o nici o cercetare.
Ci, am hotArit, fiincicd insusi plrlsu zise cum cd sA negutatoreste la Rimnic sud Vilcea
si iaste trecerea pd la sud Arges unde si piritu sA afla lacuitor, sa fie luminatA porunca mArii
tale cAtre is <pravnicii> ot sud Arges, ca, inf Atislndu-i pd amindood pdrtile innaintea dumnealor,
sd cerceteze pricina aceasta ce au intre dtnii si sd facd izbrdnire prin cartea dumnealor dd
Arh. 8. Bun..
M. nr. 7. 1. 129. judecatd.
1779, martle 11.
Miche paharnic, Dum<itru> Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, And<o-
nie> Fot<ino>.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Ancufa Bujoreanu reclamd de la postelnicul Matei
704 Milcoveanu din jud. Olt un copil de figan ndscut In figdnia reclamantei din laid figan aparfinind
ptrltului. Dovedindu-se prin martoH cd acel copil este ndscut din curvie" de o figancd a reclaman-
lei se holdrMe restituirea copilului prin mumbasir fi ispravnici. Domnul Intdreste.
1779
martle
15
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod i gospodar.
Dupd. cum s-au gdsit cu cale dd la judecatd, orinduim pA sluga domniei mele 1

armAsAl sa meargA i prin stirea dumnealor ispravnicilor sil urrneze a face inplinire cum scrie
mai jos.
1779, martle 15.
PreainnAltate doamne,
InstiintArn mArii tale pentru aceastA jupinesitd anurne Ancuta Bujoreanca, care au avut
judecatd la acest depertament, cu Matei Milcoveanu postelnic din sud Olt pentru un copil da
tigan anume zIrban, ce amindoo pArtile 11 pretinderisea. Insd Ancuta, cu cuvint cA iaste ndscutil
din curvie dintr-o tigancd a ei, anume DrAgana, iar Milcoveanu cu cuvint cd iaste ndscut dintr-un
tigan al sdu anume Dumitru, tiind cu cununie pd acea mai sus-7iSA DrAgana, tiganca Bujorencii.
La al cdrora zise, cerindu-le judecata dovadd i neavind aice, insusi s-au asiizat intre dinsii
prin zapisu vAzut dA judecata, multumindu-sd Milcoveanu pa mArturiia ce vor da doi boierinasi
ot sud Vilcea ceruti pd anume Preda i Mihai, Bujoreni, carii au si dat mArturie in scris cd

'762

www.dacoromanica.ro
iaste acel copil da tigan nscut din curvie i marturiia lui iaste Incredintata 5i <IA dumnealor
ispravnicii acelui judet, legindu-sa inpreuna cu zapisul, la aceasta anafora.
Ci, sa fie luminata porunca marii tale cu mum<basir> si prin stirea isprav<nicilor> ju-
detului, sa Inplineasca jaluitoarii pa acel arban tiganu da la Matei Milcov<eanu> 5i da nu-i
va fi dat si pina acum schimbul i pentru tiganca, sa-1 faca dumnealor ispravnicii 5i WA da
voe sa-i dea schimbul da potriva tigancii i mumb<asiru> sa sa Intoara cu raspunsu la isprav- miht. 8331.r. Br-
nicii judetului, da savirsirea poruncii. f. 129v .

1779, martie 12.

Mihaiu Barb<atescu> paharnic, lihaiu Pop<escu> medelnicer, Costandin Coc<o-
rscu> sard<ar>, Dum<itru> medelnicer.
1 Loc alb.

Domnul porunceste polcovnicilor de judefe sd-si aleagd elle 30 slujitori, nu dintre thleni ci din cei
Instrcina/i", cdrora sd le ia chez0sie In .scris spre a fi trimisd lmpreund ell chipul fiethruia la vis-
lierie, de unde li se va da pecetluituri domnesti pe la miMi". Noii slujitori vor sta la dispozifia
ispravnicilor spre a interveni In judef tmpotriva hofilor i fdcdtorilor de rele".
705
1779
martle
16
Fiindca, capitanii ce-i avem orinduiti pe afara in jude t. 5i pe la margini, dupe poruncile si
ponturile ce Ii s-au dat de care domniia mea, Mau a fi statornici fiestecare in locul sat', pazind
nelipsit ocolul capitAnii lui /a treaba ce sintu Anduiti cu slujitorii lor dinpreuna, far'da a nu
sa misca si a sa daparta dupe altele i ca nu cumva cu pricina aceasta sa fie daschise pe
alocurea miscarile hotilor i sa aiba lesnire spre pornirea la fapte rele, atit dar pentru paza
aceasta a judetului de hoti, ca sa petreac lacuitorii de obste Medi' grijA, cum si negutatorii
si alti trecatori ce mergu i yin la drum sa calatoreasca far'de temere In tam domnii mele,
cit i pentru alte trebi de ale nizamului, ca sa sa pazeasca mai bine dupe strasnicile porunci
lnparatesti, Iti poruncim tie ... 1 ce esti rinduit polcovnic la sud 1 ca sa-ti gasesti treizeci
da slujitori, oameni fr da pricind, nu din sateni, nici din ajutorasii satelor, ci din cei Ih-
streinati, carora sa aiba a le cere si buni chezasi, cum ca vor petrece cu buna orInduiala la
slujba lor, sa fie si harnici de slujbi i sa-i duci la ispravnici ca sa-i cerceteze de sint acest
fel de oameni precum poruncim. 5i luIndu-le numele i chipul lor, cum si chezasiia In scris,
sa trimii prin dumnealui vel spataru, foae la visterie, nu numai de numele si chipul kr, ci
si de chezasiile lor, sa sA treaca In condicA i sa II sa dea pecetluituri domnesti pe la mlini,
ca sa fie deosebiti din ob,te si nesuparati de nici un fel de dajdie sau alte podvoade. 5i dupa
ce-ti vei stringe aceasta suma de slujitori, sa alba a te afla lingi ispravnicii judetului, ca,
clndu sd va intimpla a s auzi In judet la vreo parte da Mc, hoti 5i fficatori de tau, ori um-
blatori din kc in kc, ori pazind vreun drum al calatorilor ce mergu i vin cu stirea ispravnicilor
sau cu porunca domnii mele, sa sari dinpreuna cu toti oamenii tai dupe din5ii 5i sA le ei urma
ca sa-i prinzi negresit.
Asijderea 5i pentru alte trebi de paza nizamului inpAratescu, cind va fi trebuinta a ti
sa porunci de catre domniia mea, ori prin dumnealui vel spatar, ori prin dumnealor ispravnicii,
sau catre tine insuti, sa urmezi 5i sa te silesti spre savirsirea poruncilor i spre odihna si pe-
trecirea far'da grija a lacuitorilor 5i a calatorilor de rindul fAcatorilor de rau, iar medA 'Urea
ispravnicilor sau far' de porunca de la domniia mea, sa nu faci nici o pornire in judet, macar
la orice.
Asijderea ii poruuncim ca, ori In calfitorie-ti, ori in vremea sfiderii, sa aibi a petrece
atit Insuti, cit i toti oamenii tai, cu bunA orinduiala in judet, ferindu-va a nu face cit de
putina cheltuiala sau alta suparare satelor, cad domniia mea mai virtos, pentru aceasta te
avem orinduit, adica a fi lacuitorii de obste odihniti.
Si pentru slujba ta, mai virtos pentru ca sa te feresti a nu face niscareva cheltueli satelor,
Iti avem orinduit de la visteriia domnii mele leafa pe lima' cite taleri dooaSzeci, 5i sa nu dai

763
www.dacoromanica.ro
 la nimeni nimic cu nume de plocon spAtArescu sau alte cheltuieli si asa, de vei sluji bine,
Iti va fi cunoscutA slujba si te vei invrednici a cistiga milA si chivernisealA de la domniia mea.
Iar purtIndu-te rAu, oH tu, oH oamenii tAi, si viindu-ne vreo jalbA, nu numai din treaba aceasta
Aril. R. Eno.; vei 11 lipsit, ci IncA te vom pedepsi si aka data nu te vei mai Invrednici a intra la chiverniseala
tif 9. nr. 2.
f. 88v 89. si slujbA domneascA.
1779, martie 16.

Suma slujitorilor ce s-au orinduit fiescAruia polcovnic.

Slujilori J udef
20 la BuzAu
20 la Prahova
20 la Dimbovita
20 la Muscel
20 la Slobozie
Iar la celelalte judete, tot clte 30.
1 Loc alb.

Hagi Coslandin din Craiova reclamd la domnie" pe Sandul poslelnicul din Pile?li cd n-a
706 dal urmare holdrlrii deparlamenlului de cremenalion de a-i reslilui o famine de figani. .Domnul
poruncefte sd se urmeze dupd carlea de judecald.
1779
mirth,
16 PreafnnAltate doamne,
JAluesc mAHi tale pentru Sandul postelnicel pitesteanu, pentru cA au trecut 20 dA ani
si Imi stApineste pA un tigan cununindu-1 cu o tigancA a lui, pentru care au trecut trei ani
de cind m-am judecat cu dinsul la departamentu dA cremenalion si 1-au dat platnicu sA-mi
dea tiganu cu tiganca lui si cu copiii ce-i are si pe 7 ani taleri 70, simbriia tiganului 5i eu
sA-i dau schimbu pentru tiganca lui. $i atunci, s-au odihnit zicind sil mergu la satu lui, Cer-
nelile, 5i 1mi va da tiganu 5i ducindu-mA nu am gasit nici pe el nici tiganii. AstA-varA am
trimis cu luminata porunca mArii tale 5i trAgindu-1 la dumnealor ispravnici, i-au poruncit sA-mi
dea tiganii 5i au pus pricina ca mai are judecata si nu mi i-au dat. Acum, am dat jalba
mArii tale 5i s-au orinduit armAsAl cu luminata porunca marii tale ca sA-I aduca si inpreunA
cu tiganii 5i armAsAlu au mersu acolo la Pitesti iar el au venit aici 5i armAsAlu nefiind acolo,
nu face nici o treaba.
MA rog mArii tale, sA fie luminatA porunca marii tale la un zapciu sA ne scoata la luminat
divanu mArii tale, ca sA nu mi sA curmeze judecata, si ce va fi, mila marii ta<le >.
Robul mAHi tale, Hagi Costandin de la Craiova.

<Rezolutie : > Dumneata vel armas, sA-i scoti la dumnealor boierii judecAtori, ca sA vazA pentru
ce plritu nu da tiganii si munca lor, Hind hotartta da judecata.
1779, martle 1.

Io Alexanclru loan Ipsilant voievod.

Citindu-sA Innaintea domnii mete cartea de judecata, am vAzut din cele scrise, cA Sandu
postelnicel iaste dator a da tiganu, pentru care orinduim pe .. . 1 ca inpreunA cu Sandul mergind,
sA urmeze dupa hotArlrea judecatii spre a lua tiganu si sA ia sAvirsire pricina la toate, dupa
cartea de judecatA.
1779, martie 16.

764

www.dacoromanica.ro
Preainnalta te doamne,
Dupa porunca Innaltirnii tale instiintam ca tot da la acest depertament s-au hotarlt
de slut aproape da trei ani ca sa dea eel pirit, Sandal postelnicel, pa 'Wan jluitorului
cu munca lui, caruia i s-au Meat si sincatavasis la plata muncii cu scaderea anilor pentru
ale razmiritei inttmpMri, precum te vei pliroforisi i mariia ta mai pe larg din cartea judecatii
Inca si din alte carti ce are jdluitoru a la alti judecatori mai dinainte d razmirita si pita Arh. St. Hue
MB. n r. 7
acum nici inplinire nu au facut, nici apelatie la cazuta vreme. C. 12.5 12bv.
1779, manic 6.
Costandin Cocorascu, Dumitru medelnicer, Jordan gramaticu.
s Loc alb.

Departamentul al 2-lea aratii prin anafora cei seitenii din Gratiia (jud. Vlasca) se pling tmpotriva
lui Albul cdpitan mazitul, care le-a Impresurat mosia fi Incaseazd singur venitul morii construild
tmpreund. Piritul probeazd cu zapise stdpinirea mosiei, tar pentru moard, aduce o carte de 707
judecald a octillion boieri din care reiese cd el a construit-o singur. Fiind trecut sorocul de apelafie 1779
judecata Intdreste drepturile ceipitanutui Aibul asupra mosiei i morii. Domnul tntdreste. martle
16

lo Alexandra Ioan Ipsilant voievod.

Esind cu jalba innaintea domnii mele Mind rnazilul, cerInd intarire dreptatii lui si vazind
cit numitii ptrIi nici pind acum nu s-au ardtat la divan cu vreo pint, da au mai avut a zice
cevasi trecind peste sorocu dd. 60 da zile ce iaste orinduit la cei ce au a face apelatii Inca
20 (it zile, am intarit dar hottrirea judecatii, ea, dupd cum scrie mai jos, sa sa urmeze.
1779, mantle 16.
Prealnnaltate doamne,
Din luminatd porunca marii tale, dumnealui ceausu za aprozi aduse la judecatt pa toll
sttenii da la satu Gratiia sud Vlasca cu jalba ce au dat marii tale, asupra Albului capitan
mazilu, tot dintr-acel judet, zicind ca, avind mosie cu totii dit mostenire cu stapinirea d-a
valma si judecindu-sa iar eu totii cu egumenu dit la mantstirea Stavropoleos (avInd t manas-
Urea acolo mosie) pentru un vad de moart, au luat ei vadu i cu totil au Meat moart. Si
dupa ce s-au dat pa grdunte, numitu Albul capitanu au luat numai el intim a sa stapinire
moara, nevrind st-i inpartasasca pa ei nici intr-un chip la moard si nu numai ca nu-i face
piirtasi la moart, ci si din partea lor de mosie le Inpresoara.
Fga fiind si piritu Albul capitanu, i sit ceru ca sa arate cu ce stapkire si citt mosie
stapineste i aratt o carte de hotarnicie a 12 boeri hotarnici en kat 1754 iulie 22, (la sint
ani 24, prin care sa vede ca din stinjeni 1125 ce s-au gds-t toata mosila Gratiia, sa dit sch tului
Roata ce laste a mAnastirii Stavropoleos, stinjeni 4-10, iar ceilalti stinjeni 685 sa dit Intru
stapboirea tuturor momenilor acestora, intre care si Albul capitan anume cdruia, eft), adica
iui uncheasu Iorgai, tatulu a<ce>stui Albul capitan i fratine-sau Sto-cal, stInjani 261 ce le
iaste acestor doi dit rascumparatoare a la Radu Bujorearm i Hera i D ma brat ego, feciorn
jupinesii Ioanii, i o stdpinesc acum numai Albul capitana i cu vari-saitt Badea cu fratil lui,
feciorii Stoicai.
Inpotriva cariia stapthire, neavind pirisii nici un rasponsu, am botarit si noi ea sa-i
stapineasca mai sus-numitii cu bunt pace da catre ceilalti. i iar tatu numitul i uncbeas Iorgat
cu toti fratii lui i cu too cetasii kr, cla mostenire, dupa stramosul lor Dragoslav, stinjent
162. Din care acest stramos Dobroslav, afara osabit din partea cc sal vine AlbuIui dit mostentre,
mai cere i niste eumparatori ce are cu zapise da la unn-altii, ee slut tot dintr-acest stramos,
hist stlnjeni 27 cla la uncheasu Necula prin zapisu scris dat la beat -260, da slat am 27,
stInjeni 34 partea Nicai ancheasu ce au lost vIndutt la man:asthma Stavropoleos prin zap su
scris da la leat 1754, da tint ani 24, si Albul cdpitanu t-au rascumparat tot la acel leat c

705
www.dacoromanica.ro
 protimisis, fiindca are din funiia lui Dobroslav din care iaste si el i stinjeni 8 partea Lambii
ce au avut tot dintr-acest mos Dobroslav si i-au vindut Albului prin zapis (IA la leat 1762,
cla sint ani 16, care coprinde cite trele aceste cumparatori ce le stapineste Albul cdpitan,
stinjeni 69.
Si de vreme ce slut drepte cumparatori ale Albului prin zapise bune, cum mai sus pre
larg anume aratam si fiindat nici plrisii nu sta cu nici o stApinire asupra acestor zapise,
cum a nu ar fi bune sau cii nu ar fi cu adavarat acesti stinjeni dintr-acest stramos Dobroslav,
pa care mos iaste mai volnecu Albul a cumpara, fiindca si el iaste dintr-acela, de aceia si
noi am hotarit ca pe linga stInjenii ce-i vor fi venit Albului capitan da mostenire dintr-acest
mos Dobroslav, 0 stapineasca cu hula pace si aceste cumparatori ce le are dintr-acel mos.
Si sa mai (IA, prin mai sus-numita carte da hotarnicie, stinjeni 162 cla mostenire popii Badii
i varl-sau, lui Costandin cu toti ai lor dupa stramosu lor Draghici, care si acesti stinjeni li
cere Albul capitan cu un zapis <IA vinzare al acestora ce O. trag din mai sus-numitii acestiia,
ce-i iaste la mina lui, scrisa cu leat 1762 martie 8, da shit ani 16, da care zapis zic pirisii
ca dupa cum au dat A/bul capitan banii ca un mostean, sa dea si ei, Intorcindu-1 lui si si
intre si ei cu stapinire. Asupra caruia raspunsu, nu li sa dete nici un fel da ascultare, fiindca,
da and au cumparat Albul capitanu, stnt ani 16 si trebuia (la atunci sa-si fi cautat acest
protimisis, iar nu tocmai acum peste ani 16 da cind au cumparat Albul capitan si stapineste
necontenit da atunci pinA acum, si nu tocmai chid si sorocu da protimisis au trecut si nu
ne mai sloboade pravilele, nici ascultare sa mai dam la acest fel cm WA. Ci, am hotarit ca
acesti stinjeni 162 ce au fost ai popii Badii i al vart-sau, lui Costandin, iar sa si-i stapineasca
Albul capitanu dupa zapisul da cumparatoare ce mai sus aratam. Asisderea sa mai cid tot
prin mai sus-numita carte da hotarnicie si stinjeni 37 <ai> Mani! cu cetasii lui, care si acesti
stinjeni Ii cere Albul capitanu cu un zapis da vinzare ce-1 are la mina lui, scris da la leat
7269 noemvrie 28, da slut ani 18, de care pirlsii iarasi asemenea raspunsera ca sa Intoarca si
ei banii Albului capitanu, ca niste mosteni ce slut si ei, sa intre si ei cu stapinirea. Si noi
iarasi asemenea am hotarit ca sa-i stapineasca numai A/bul capitanu si acesti 37 stinjeni partea
Manului, fiindca shit ani 18 trecuti, de cind cu zapis bun i-au cumparat. Si sa mai aleg tot
printr-aceasta carte da hotarnicie si stinjeni 62 Oprii i fratine-sau Oancii i vari-sau Albului
(alt Albul, iar nu acest Albul capitan mazilul dupa stramosul lor, Sarban), In care acesti stin-
jeni, Albul capitanu nu are nici un amestec, ci au sa-si stapineasca cei ce sa trag dintr-acestiia
sau cei ce vor fi cumparat, sau vor cumpara da la dinsii prin zapise bune. Asisderea sa sta-
pineasca si cei ce sa trag din Dobroslav stinjenii ce le va mai fi prisosind, scotindu-se cumpara-
torile Albului capitan ce mai sus aratam si scotindu-sa si stinjenii ce-i vor fi si lui da mos-
tenire, si asa sa Incheie toata suma stinjenilor ce mai sus aritam, 685, care sa si-i stapineasca
Intr-acestasi chip dupa cum mai sus aratam.
Am Intrebat pa Albul capitan si pentru moara, ca sd arate cu ce cuvint nu-i inpartasaste
si pa dinsii la venitul morii dui:a analoghiia stinjanilor ce si lor le ramine, si raspunse cum
ca el pa dinsii nu-i face partasi la vinitul morii, fiindca ei nici nu s-au judecat atuncea pentru
moara pa cum zic, nici n-au cheltuit la facerea morii nemic, dupa cum nici ei nu tagaduesc
cum ca n-au cheltuit nemic, ci numai el au facut-o cu a sa cheltuiala si o stapineste da slut
acum ani 15 trecuti, tot In pace da catre dInsii, zicind si aceasta, ca mai iaste si alt vad
de moara si de vor ca sa ail:A si ei moara, sa-si Neg.. Si arata o carte da judecati a dumnealor
velitilor boieri (IA atunci cu leat 1763 iunie 8, da sint ani 15 trecuti, pentru pricina acestii
mori ce au fost avut cu manastirea Stavropo/eos ; numind ca au esit la judecata Albul i Stancul
(ce iaste fecior Albului) cu cetasii lui, care fiindca zice cu cetasii loru sii Intelege cu totii citi
au stapinire intr-acea mosie, cla vreme ce nici mosiia nu le era daosebita partea lor dintr-a
lui, ci o stapinea d-a valma dupa cum o stapinesc si Mira acum, si pentru aceasta, cad le
era mosiia cu stapinirea d-a valma, asa trebuia sa zica si In cartea da judecata a cu toti
cetasii lor s-au judecat si trebuia ca si stapinirea morii sa le fie d-a valma, dupa cum si mosiia,
!ma chid sa fi fost si cu cheltuiala facerii morii da obste. Dar (IA vreme ce pirisii acestiia,
Insasi ei nu tagaduira ca nu au fAcut nici o cheltuiala la facerea acei mori si flindca grit

766

www.dacoromanica.ro
ani 15 trecuti de dud s-au facut acea moara si sa stapineste numai de acest Albul capitan,
tot cu pace cla catre dinsii, fiind tot (la IAA si tot cu totii la un loc, da aceia i noi nu am
priimit Ora i cerirea lor, aceasta, ca sa facem si pa dinsii partasi la acea moara ce au facut
numai Albul capitan cu a sa cheltuiala. Ci dui:a pravilile da stapinire, fiindca <slut> ani 15
trecuti de dud necontenit stapIneste Albul capitan acea mosioara, am hotarlt ca i dc acum
Innainte sa staptheasca, nepriindu-sa da judecata nici cererea ptrIi1or, ca s fie si ei partasi
la acea mosioara, fiindca cu tacerea lor d ani 15, sa vede ca, pentru ca di-nceput n-au fost
partasi la ostenelile i cheltuielile Albului capitan, de aceia au ramas i nelnpartasiti de moara,
nici ca s-au priimit zisele lor ce zic ca nu si-au cautat, temlnd<u-se> de acest Albul capitan,
fiindca el Intr-acea vreme era In rindu obstii cu dtnii i tam era tot cu stapinire si putea
macar oricind sa-si caute dreptu Mr, dar ei singuri si-au lasat cunoscuta lor dreptate ce avea
atunci asupra morii cu tacerea lor de atitea ani i caci ca n-au vrut sa intre si ei cu chcltuiala
la facerea morii. De care si nici Insusi ei nu tagadui cum ca ei n-au cheltuit nemic i Ca pin- Arh. St. Bum.
acum n-au facut nicidacum vreo Ora pentru aceast pricina a morii. MR . M. 7.
131 V.
1. 130
1778, diehemvrle 24.
Miche Paharnic, Dum<itru> Cior<an> paharnic, Costandin Com<ancanu> sarda r
Alecs<andru> Grecianu, And<onie> Fot<ino>.

Departamenlul al 2-lea arald prin anafora a Tudor Ciofan reclamd 130 taleri de Ia Zlate din
jud. Muscel dupd niste marfd luald Milt judecald".Fiindcd plritul prelinde cd are mai pufin
de dal, se holdrdsle cercelare prin ispravnici si cu martori. Domnul (rarest&
1779
martle
lo Alexandru loan Ipsilant vcievod. 17
Dupii cum s-au gasit cu cale da la judecata, artindu-ne zapciul cel orinduit ca l o
parte si alta s-au odihnit a li se face acolo la is<pravnicat> cercetare, poruncim dumneavoastra
is<pravnicilor> sa urmati cum scrie mai jos.
1779, marlie 17.

Preainnaltate doamne,
Din luminala porunca marii tale, vatafu za aprozi aduse la judecata pa Tudor Ciofan,
piris lui Zlate din sud Muscel, cerind da la dinsul taleri 130 du pa niste inarfa ce i-au luat
lr judecatd.
Fat fiind si pIritul Zlate, raspunse c, cita marfa i-au luat, i s-au luat prin judecata,
avind sa ia (IA la dinsul datorie cu zapis, care marfa au fost numai de taleri 70 si are si carte
da judecata, care carte cerindu-i-s, zicc ca o are la sud Muscel la tovarasu lui, Hagi lane
Caracaleanu. Ce, fiinda pirisu zise ca marfa iaste de taleri 30 avind si marturii si pIrltu
Inca zise ca au fost numai de taleri 70, care marfa i-au luat prin judecata, care carte de ju-
decata o are la sud Muscel, precum mai sus s-au zis, judecata de aici nu le putu face nici
o cercetare.
Nefiind nici marturiile pirluIui fata, nici acea carte (IA judecata, sa sa vazd, pentru
aceasta sa fie luminata porunca marl tale care dumnealor ispravnicii ot sud Muscel ca, adu-
clnd i plrlsu marturiile da fata cu piritu, vazind si acea carte da judecata, sa le faca izbranire,
Art. St. Bac..
hotarind prin cartea dumnealor de judecata, de care Instiintam marii tale. Me. Er. 7.
1. 131 v. 131.
1779, mantle 14.
Miche paharnic, Dum<itru> Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Cos-
tandin Com<aneanu> sardar.

767

www.dacoromanica.ro
 Velifii boieri arald prin anafora cd Tudor Gheban cu celasii lui din Mirosloveni (jud. Gorj) re-
709 clamd de la popa Mira cu celasii lui din Pociovaliste respeclarea sldpinirii lor In munlele Goaskt
Pdpusii. Se decide sd se urmeze dupd holiirtrea judecdfii la departamenlul al 2-lea. Domnul Mid-
resie.
1779
martie
18
Io Alexandru loan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au hotarit, atit la <al> 2 <-1ea> depertament, cit si la dumnealor velitii
boieri, aratindu-ne zapciul cel orinduit ca. s-au odihnit si s-au multumit si o parte si alta, dupa
cum au si cerut insusi ei si intarire (IA la domniia mea, am intarit cu domneasca noastra pecete
ca st stApIneasca cum scrie mai jos, fart cla a nu st mai Intinde nici unii, nici altii.
1779, martle 18.

Preainnaltate doamne,
Neodihnindu-sit Tudoru Gheban cu cetasii lui mirosloveni din sud Gorji pa aceasta
judecata ce au avut la clumnealor boierii judecAtori ot <al> 2 <-1ea> depertament cu poa
Patru i cu cetasii lui pocivalestenii, zicind Ca un semnu ce iaste temeiu stapiniril loru In
muntele Coasta Papusii, nu 1-au pus dumnealor boierii judecatori la anaforaoa ce au facut-o
dumnealor, si, din luminata porunca Innaltimii tale, ceausu (IA aprozi pa amindoao partile
1-au adus innaintea noastra. Si cercetind si noi judecata ce au Mut dumnealor boierii judecatori,
sa vede ca bine si dupd dreptate i-au judecat dumnealor, cla vreme ca si zapisele cla Invoialt
au la mina lor da. la leat 1762, (IA slut ani 17, dupt care multumindu-sa amIndoao partile au
I ' staptnit cu pace. Dar f iindcA zice Gheban ca nu s-au pus semnile stApInirii lui, toate pa largu
t ' In anafora, dupft cum zice ca. sa coprinde In cartea de hotarnicie si in luminata cartea marii
tale ce au la mina lor, in care scrie sa le fie stapinirea din Obirsiia Romanului si din Virful
Stogului si din Cuca, toata fata Coastii Papusii spre rasarit si pina la fintina din OblErsiia
plriului daspre Dalban, dupt hrisovu mann sale Mihnii voda, ce dumnealor le hotaraste, ca
sa le fie stapinirea dupa zapisele da invoiala si dupa staptnirea ce au stapinit pint acum, dupa
care zapise, a multumesc amindoao partile.
Drept aceia si noi, dupa. cercetarea ce am facut, asamenea gasim cu cale si hotarim
st le fie stapinirea, iar care dintr-Insii st va mai scula cu pricina si cu judecatt, st dea si
gloaba ceia ce st coprinde In zapisu lor clt invoiala.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Pant vel vornic, Badea Stirbei vornic, Stefan vel
vornic, vel logofat, vel clucer.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, ceausu de aprozi aduse la judecata pa Tudor Gheban
cu cetasii lui mirosloveni din sud Gorjii, plesi popii lui PAtru cu cetasii lui pocivalesteni tot
dintr-acel judet, zicInd ca, avind ei un munte ce a numeste Coasta Papusii In sud Gorj, care
munte sa hotaraste cu alti munti ai pirtsilor pocivillisteni, si Inpresurindu-1 In multe rInduri,
au avut pricini da judecati cu dinsii si la alti luminati domni, cum si marii tale au jaluit,
facindu-li-sa luminata porunca marii tale catre sfiintiia sa parintele episcop Rimnic, ca la fata
locului sit le cerceteze semnile si hotartle si st-i Indrepteze. Care, si sfiintiia sa au orinduit
pa satraru Radul C<r>asnaru si pa postelnicul Ion Sdulescu, carii au mersu in fata locului si
facindu-le cercetare dupl dovezile si scrisorile ce au avut la mina, si-au aflat dreptatea
dindu-le si carte da judecata la mint, pa care neodihnindu-st pirisii, au venit acum
iarasi cla au jaluitu pentru (limn, da care cerea sa-si afle dreptatea.
Fata fiind si pIrlsii pocivalesteni, raspunsert cum di ei au zapis dat unii la mina altora
da invoialt si astzAmInt silt pftzesc acel astzamint, inpotriva carora raspunserit pirisii miros-
loveni cum cii innaintea judecatii zic plrisii cali pazesc asazilmintu, dar acolo le calct muntii
lor. SI ne addax% acel zapis cla astzimint, fiind scris cu leat 1762 maiu 3, adica cla ani 17,
in care scrie chiar tip, et, innaintea a trei boieri judecatori, s-au Invoit si s-au asitzat intre
dInsil Mud zapis unit la mina altora ca, dupt semnile si dupa zapise si hrisoave ce au la

'768

www.dacoromanica.ro
mina, sA stapineasci amindoao partile, adicA a nu mai coborl numitii pocivalesteni peste Obirsia
lui Roman sau peste Virful Stogului, sau peste Virful Cucii In mosiia miroslovenilor, asupra
Coastii Ppuii, dar Mei miroslovenii sA nu mai scoboare cu fata Ppuii peste ObIrsiia lui
Roman sau peste Virful Stogului, sau peste Virful Cucii spre apus in vIrful muntilor, ci si-si
staptneasci fiescare parte dupA scrisorile i hrisoavele ce au la mink cum mai sus s-au zis.
Si din virful fiestecaruia munte pini la altul, sA meargi amindoo partile, tot pin muchea mun-
telui, iar care din ei sa va lacomi i sa va tinde a trece peste virfuri si nu sa va tinea de
acel asizamint i va mai cAuta judecatA, sa fie Inchinat taleri 100 gloaba i sa pliteasci si
toata cheltuiala ceilalte parti i da la judecati sA fie izgoniti. Asemenea ne aritara ptrtii
mirosloveni si o carte de judecatrt a dumnealui biv satrar Radu CrAsnarul i postelnic Ion Si-
ulescu cu leat 1778 dichemvrie 7 ce mai sus arati ca au fost trimisi in fata locului de sfintlia
sa episcopu Rimnicului cu luminati porunca marl! tale, prin care iarasi, dupi numitele Mr
zapise dA asizAmint, hotarasc a tinea si a stApini. DA care al lor asazamint, arAtara pirltii po-
ciovalesteni i o carte a marii sale riposat Intru fericire Costandin vodi Racovita cu leat 1763
iulie 18, prin care intireste acel asizamint ca, dupA Invoiala ce au ficut-o Intre dinsii i inna-
intea a trei boieri judecAtori, intAreste i manila sa a O. pazi si a sa tinea intocmai dupa
cum sa coprinde in zapisele lor dA asizimint.
Arh. Bt. Sue..
Dupa care carte a marii sale si dupi alte scrisori ce au $i dupa asizamintu ce au, li s. 7
sa impArteste staptnirea st asizamintu si cu luminati cartea mina tale da la acest leat 1779, fP"enlitrguv.acelelagsvl.
ghenarie 24, prin care, fiindci din jos zice cunt a neodihnindu-sa ceilaltA parte si vor avea prIcIni. Vest 01
doeumente le
a raspunde, sA Ii s cerceteze pricina, am intrat In cercetarea pricinii i, citind toate scrisorile dln: 24 fauna-
lor ce ne-au aratat amindoao partile, fiindca din toate si vizu ca iaste buna stapinirea plrlilor sltie bin ,
*i bun asazamintu ce au fAcut intre dinsii, asemenea am hotarit si noi ca, Intocmai dupa asa- f. 75 V.
zimintu ce au Intre dinsii, Intr-acestasi chip si sA urmeze, iar pentru cei ce zic ptrisii, cum Aril. st. Bue.,
ci pi pirisi aici innaintea judecatii, zic el urmeaza pa acel asizimInt, iar daci mergu acolo,
nu urmeazA, ci sl tot Intind cu stipinirea pA partea lor, iarisi am hotarit ca de acum tnnainte, Afrh1.22SJ. Bee..
16 mrze71.779 .
care parte nu va urma dupa asizamintu ce ii sa coprinde In zapisele lor, nu numai sa plAteasca
la ceilalta parte gloaba cu care ei sA leaga prin zapisele lor, ci sa sA i pedepseasca platind s sgtia
toati cheltuiala si paguba ce vor pricinui la ceilalta parte cu neastimpArarea lor, pa care hoi- la InstItutu
de Istorie
Mire iardsi ramasera odihnite amindoao partile. ..N. lore!' I.
1779, martle 5.
Miche paharnic, Dumi<tru> Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<do-
chim> medelnicer, An<donie> Fotino.

Velifii boieri arca prin anafora cd menjin judecata divanului Craiovei In pricina dintre ceIa;Ii
Ciovdesti dirt Poenari (Gorj) ;i cela;ii Bumbesti pentru mofia Poenari fi hotdrac ca Ciovdefti
sd pliiteascd chelluielile de judecatd. Domnul tram*. 710
1779
martie
Io Alexandru Man Ipsilant voievod. 18
DupA judecitile ce in multe rinduri au avut aici la divanu Craiovii cit si la Bucuresti,
Intli la dumnealor boierli judecatori ot <al> 2<-lea> depertament, eft i innaintea dumnealor
velitilor boieri, din porunca marii sale lui vodfi, popa Coman i Patru brat ego i cetasii lor
Ciovaesti ot Poienari sud Gorj, cu popa Chiriiac si cetasii Mr Bumbesti ot <tam> 1 pentru mosiia
Poienari i, dupA cercetarea ce s-au fAcut, s-au hotarlt ca s stApineascA din mosiia Poienari
amindooa partile cu cetasii Mr numai stinjani 200 din sttnjani 500, iar ceilalti stinjani au ramas
ai mosnenilor, caci sI popa Chiriiac cu cetasii lui i popa Coman cu cetasii lui stint cumpratori
di aceasta mosie, iar nu mosneni dA bastina. i acesti stinjani 200 i-au Inpartit pa 8 mosi,
di mos cite stinjini 25, din care s-au venit popii lui Coman cu cetasil lui doo pirti pa doi
mosi, stInjini 50, si popii lui Chiriiac cu cetasii lui 6 pArti pi. 6 mosi, stinjeni 150. A cirora
stapinire prin anaforaoa dumnealor velitilor boeri, dA la iunie 5 leat 1778, Intirindu-sa de

763

www.dacoromanica.ro
 catre mariia sa preainnaltatudui> nostru domn Io Alexandru loan Ipsilant voievod, s-au po-
runcit cAtre dumnealor ispravnicii judetului ca sA orinduiasca boierinasi cu pracsis din partea
locului spre a sA alege acele parti. Asijderea s-au fost judecat popa Coman i popa Chiriiac si
cetasii lor i cu un Nicola i Radu i Patru si Dumitru, tot cla la sud Gorj, i mosnenii din
Sitesti pentru alt hotar de mosie ce-i zic Poienile si iarAsi prin anaforaoa dumnealor velitilor
boieri dA la iunie 6, leat 1778, intarita i da manila sa cu izbranire savIrsitA, hotaraste ca
mosnenii Sitesti sa stApineasca intr-acel hotar de mosie al Poienii in si1ite i in muntele Stani-
soara jumatate i popa Coman i popa Chiriiac i cetasii lor jumAtate, dura cum s-au dovedit
ca le-au fost stapinirea din vechime pina acum, da slut ani 115. Care, atit la mosiia Poienari
dupa porunca, eft si la hotarul Poienile, au si fost la fata locului, boieri orinduiti la fata locului
da dumnealor ispravnici clA au facut alegere, iar mai la urmA un Anghel Sintescu ot Zorilesti
si Patru brat popa Coman ot Poienari, nefiind odihniti, au mers da au jAluit mArii sale lui
vodA cu ficlesug, nepoinenind nemic ca s-au cercetat aceste pricini i shit hotarite, ci numai
atit jAluind, cA mai dind jalba mArii sale In vremea cind sA afla dumnealui paharnic Manolache
Romanitis, caimacam aici, i cercetind dumnealui pricina, s-ar fi orinduit dumnealui sluger
$tefan Crasnaru la fata locului, i neputind atunci merge, au ramas pinA acum, cerind In
jalbA ca sA ii sA orinduiascA iarAi numitul sluger. Dupa care a lor ficleanA jalba, ii s-au fost
scris carp slobode la miini da la iulie 15, 1778, aici catre divan, sa cerceteze i, de sa va
mai fi cercetat acele pricini, Ii s-au orinduit spre a face cercetare cum da nu s-au savirsit
si din ce pricina n-au mersu accl orinduit. Si fiindu-le jalba adevArata, ca s-au orinduit si
nu s-au fAcut alegere la fata locului da a fi trebuinp spre a sa face cercetare, sA orinduim .
boierinas cu pracsis, ori pA dumnealui slugeru CrAsnaru ce au fost olnduit, sau altu care s
va socoti, ca sa facA alegere la fata locului dupa scrisori i dovezi ce vor fi avind, sau chip/
vechea stapinire, iar fiind pricina intr-alt chip, sa instiintAm marii sale. Cu care porunci viind
aici la divan popa Coman i Patru frate-sati, Ciovaesti, i Nicola brat Anghel Sintescu i alt
Nicola Sintescu, s-au infalisat i innaintea noastra cu popa Chiriiac si cu cetasii lui, Bumbesti,
si intrebindu-sa Bumbestii ce au sA raspunza, ei ne adusera alta luminatA porunca a mArii
sale lui Voda da la trecuta lima a lui Avgust 22, leat 1778, in care sa porunceste cA, pentru
acele doo porunci ale marii sale ce le-au fost luat acel Si<n>tescu ot Zorilesti i Patru ot
Poienari, dupa ficleanA jalba. ce au dat, nepomenind nemic cA s-au cercetat aceste pricini la
Bucuresti i sint hotdrite, mAcar cA intr-acele carti ce Ii s-au fost dat la mina scrie ca de
va fi pricinA intr-alt chip, sA instiintam marii sale, dar face trebuintA a li sa lua da la mina,
fArA dAcit numai sA cercetam pentru alegerea boierinasilor ce au facut la fata locului da au
facut pd dreptate si au urmat dupa porunca ce au avut. Care de va fi urmat drept acei boieri
si de va fi bunA alegerea ce au facut, sa o adeverim cu iscAlitura, instiintind mann sale, fiindcd
cer i hrisov la mina, si 'Ana atunci sA stapineascA moii1e dupa hotarirea ce s-au fAcut la
Bucuresti i sA facem pa ceilalti sa urmeze i sa sA supue. Care dupa porunca, luindu-li-sd
din mina acele dood porunci, li s-au cerut alegerea acelor boierinasi ce le-au facut in fata
locului i ne arAtara cartea orinduitilor boieri da la iulie 21, 1778, ce shit iscaliti, Sandu Gras-
naru biv vel pitar i Ionitd Saulescu postelnicel, In care scrie ca dupA poruncA au facut alegere
inpartind acesti stinjeni la mosiia Poienari pa 8 mosi, adica Bumbestilor pa 6 mosi, 6 pArti,
si Ciovaestilor 2 parti, pa doi mosi. Asijderea i hotarul Poienile, iarAi prin deosebita carte,
tot da la iulie 21, 1778, scrie cA au InpArtit suma stinjanilor ce au esit pa In dooA, insa popa
Chiriiac cu cetasiilui i popa Coman cu cetasii lui hotarul pa jumAtate i Sitetii, iar pa jumatate.
Care si aceastA jumAtate cla hotar din Poieni, I-au stApinit si le-au facut inpartealA Bumbestilor
cu <a> Ciovaestilor, tot pA 8 mosi, adicA popii Chiriiac, Bumbestii cu cetasii lor, pa 6 mosi
si popii Coman cu cetasii lui, Ciovaesti, pa doi mosi, alegind in amindoo hotardle parti, fiescA-
ruia cu stinjAnii lor ce li s-au cuvenit si care din cine sa trage l citA parte si pA unde sa.
stapineasca puindu-le semne.
Care intrebindu-sa si popa Coman i frate-sAu PAtru, Ciovaesti, i pa Sitesti, ca sa arate,
fost-au ei clA fata la azea inparteala i sint odihniti pa acea alegere, si intii tagaduia popa
Coman ca n-ar fi fost, apoi spuse adevarul ca au fost cld falA cind s-au stinjAnit mosiia Poienari,

Ill
www.dacoromanica.ro
jar la Poieni, unde au avut pricina cu Site 5tii, zicea c n-ar fi fost. Care, macar la acea mo5ie
5i dd nu ar fi fost, iarii5i nu era trebuinta acolo a fi, fiindcA au fost da fata ceilalti ceta5i
ai lui, iar citt pentru alegerea ce le-au facut orinduitii boieri i ei cu totii, cit 5i Site 5tii, ardtard
ea bunii le-au facut inparteala, numai atit gasea pricina popa Coman 5i frate-sau, ca le-ar
fi dat partea lor mai mult proastd decit buna.
De care, facindu-li-sa cercetare 5i de cAtre noi, foarte cu amaruntu, am vazut ca bine
cu dreptate au urmat orinduitii boieri alegindu-le partile fie5caruia cit ii s-au cuvenit in
amindood hotarale, puind i semne pentre din5ii, dupa care alegere 5i carti dA judecata ce
sint la mina popii lui Chiriiac 5i a ceta5ilor lui, nemic inpotrivA nu mai au a raspunde sau
a cAuta popa Coman cu ceta5ii lui, cit 5i Site 5tii.
Pentru aceia, 51 noi gasim cu cale 5i hotarim ca fieware sA aiba a-5i tine 5i a-5i staptni
partile lor cid mo5ie, atit din hotarul Poienari, cit 5i din Poieni, dupa cum Ii s-au cules 5i s-au
inpartit da orinduitii boieri cu buna pace unii da catre OW.
Si pentru caci acest popa Coman $i frate-sau Patru, Ciovae5ti, cit 5i Si<n>te5ti, ca ni5te
iubitori da judecAti ce sint i neastimparatori pa hotAririle ce s-au Neut., tot umbla cu feliuri
da me5te5uguri ficlen e. i neadevarate jalbi, purtind oameni pa drumuri, i cheltuindu-i prin
judecati, am hotdrit ca 5i toata cheltuiala ce vor fi facut Bumbe5tii acum la aceasta judecata,
sd aibA ei a o Inplini.
1778, septenmie 10.
Theodorache clucer, I-lagi Stan Jiianu paharnic, Stefan Bibescu, Ioan sluger
Badea Stirbei sluger.

Io Alexandru loan Ipsilant voievod.

S-au infatipt 5i innaintea domnii mele la divan amindood partile 5i din cercetare vazum
ea hotdrirea dumnealor velitilor boieri 5i a dumnealor boierilor cid la Craiova, iaste cu dreptate,
deci am hotarit i domniia mea ca, dupa cum sd coprinde intr-acestea i dupa cum s-au facut
alegerea de orinduitii boieri la fata locului, sd ii sl urmeze stdpinirea 5i mai multa suparare
sa n-aiba popa Chiriiac cu ceta5ii lor, Bumbe5ti, da catre Ciovae5ti, pentru care le-am dat
aceastA intarire la mind.
1779, mune 18.

Preainndltate doamne,
Neodihnindu-sd popa Coman cu ceta5ii lui pa alegerea ce din luminata porunca innaltimii
tale au orinduit dumnealui cluceru Theodorache ce au fost caimacam la Craiova, pa Sandu
Crasnaru biv <al> 2 <-1ea> pitar i pA Ionita Sdulescu postelnicel, <IA le-au facut alegere la fata
iocului pentru partea cid mo5ie da la Poienari ce, in multe rinduri s-au tot judecat cu popa
Chiriiac j cu ceta5ii lor clA la Poienari.
Deci, din luminata porunca innaltimii tale, de iznoava aducindu-i vatafu da paharnicei
iarA5i innaintea noastrd i cercetInd i noi cercetarea ce le-au facut acei orinduip boieri la
fata locului, sA vede ca bine 5i dupA dreptate le-au hotarit ca sa-5i aibA stapinirea, dupa care
au intarit-o i dumnealui caimacamu.
Drept aceia, i noi dupA cartea dumnealui clucerului Theodorache asemenea hotarim
Arh St. Buc..
sA-5i aiba stdpinirea. Ms. nr. 7.
1. 1 31v 133,
1779, martle 18.
Pand vel vornic, Badea vornic, Stefan vel vornic, Scarlat vel logofat, vel paharnic.

1 Omisiune,

771

www.dacoromanica.ro
 Epitroput Dumitrache medelnicer aratd prin anafora cd cercettnd pltngerea lui Constantin si Gheor-
711 ghe, fosti In slujba porniciei din jud. Arges, pentru rdnidsila dajdiei pe bucate, cere domnului ca
prin mumbasir, sd porunceascd ispraunicilor cercetarea fi tmplinirea datoriei. Domnul porunceste
cercetarea.
1779
mania
18
PreainAltate doamne,
Jluim marii tale ca, fiind noi cu slujba vornicii in sud Arges in anu trecut, avem ramA-
sita pA la unii altii din cei care au fAcut stricAciune la bucate i la vii si livezi si, dupA luminata
porunca marli tale, nu vor st plAteasca gloaba cea obicinuita si unit dintr-acei pricinuitori shit
aicea, la care si pAgubasii eel cu bucatele shit aicea si unii zic di sint boierinasi si nu vor sa
plAteascA.
Ci, ne rugam mArii tale, sA fie luminata porunca midi tale cAtre dumnealor boierii
epitropi la cei care sint aici, sA ni sl inplineasca, iar la cei care shit la judet., sA fie luminata
porunca marii tale cu om domnesc ca sa ni a facA inplinire, fiincla astA-vara am mai jaluit
mArii tale si ni s-au f Scut luminata porunca mArii tale dare dumnealor ispravnici si dumnealor
nu ne-au lnplinit si dumnealor boierii epitropi ne alma sA inplinim rAmAsita. i ce va fi, mila
mArii tale. Robii mArii tale, Costandin i Gheorghe din sud Arges.
1779, fevruarle 25.

Io Alexandru Ioan Ipsilant voievou,

..
Orinduim pa sluga domnit mele...1 copil dA visterie, a meargA si poruncim sa sa.
urmeze cum scrie mai jos.
1779, mute 18.
PreainnAltate doamne,
Dupa porunca InnAltimii tale, fAcum cercetare acestor jAluitori ce au tinut in anu trecut,
leat 1778, slujba vornicii ot sud Arge1, care ne aratara i foae pa anume 1111144a (IA taleri
209. Ci, fiindca ei si cu alta poruncli a InnAltimii tale au mai mersu catre dumnealor boierii
ispravnici din sud Arges, de care sA plIng cA nu numai cA nu le face dreptate, ci le stau si
cu inpotrivire, acum sA fie luminatA porunca mArii tale cu mumbasir catre dumnealor ispravnici
ca sA facil cercetare si care va fi rAmasitii bunk sa dea dumnealor ispravnicii hotArlre In scris
si mumbasirul sa InplineascA. Iar dA la cei care vor fi cerind jAluitorli f Ara dA cale, sA aducA
mu<m>basiru in scris dA la dumnealor ispravnici, anume arAtInd dumnealor cerirea jAluitorilor
Arb. St. Buc.. dA la cei ce le va fi peste dreptate, ea altA data mai jAluind ei Innaltimii tale, sA stim a le
Ms. nr 7. da rAspunsul dA la epitropie.
f. 197 v. 188v,
1779, [mania 16.
Dum<itru> medelnicer.
1 Loc alb.

Velifii boieri aratA prin anafora cd Panait loan reciamd 500 taleri Imprumutali slugerului Theo-
712 dosie rigara. Pentru cd acesta probeazd cu zapis de exoftisis" si jurcimtnt cd i-a MAW Impreurui
cu fratele sau Ianuf, se hotordste ca ptrttul sd aibd bund pace de cdtrd Panait Ioan". Domnul
tntdreste.
1779
marde
:. 8 Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sA Panait pA hotArlrea dumnealor velitiloru boieri, au esit si innaintea
domnil mele la divan, iarAsi aceastA plra fAcInd cA socri-sAu au plAtit aceastA sumA dA bani
la datornecul ce avea sA ia dA la Tigara si, dind soacrA-sa la (lima zapisul, Ii cere ca o zestre
sA i se InplineascA si arAtA si o mArturie in scris dA la clirici ai Mitropolii dA la Ioanina 1,
care citlndu-o la divan nu fu nici un temeiu intr-Insa, cAci scrie si aratA zisele soacra-si.

772

www.dacoromanica.ro
 Deci, macar ca acesti taleri 500 iaste bine dovedit cA slut platiti da Tigara, cum sa
\rad si trecuti la insusi zapisu acesta in dos si au priimit si blestem Tigara, cum scrie ma i
jos, si zapis ca acesta plAtit si exoflisit nu trebuia Panait sA-1 priimeascA si rAti zice ca s-au
plata da socrl-sAu, dupA cum nici vreo dovadA n-au avut, dar sl adevarul sa fie dupa cum
zice cA au platit Panait, socrt-sau, iarAsi nu sit supune da judecata slugerul la plata, cAci fara
cla a nu-I orIndui Tigara si farli da a nu-i zice sA-1 plateasca da sinesi, facind-o aceasta, nu
poate a-1 apuca.
Ci, am hotarlt domniia mea, slugerul sa aiba bunA pace si zapisu, ca unul ce s-au vazut
plAtit (IA Tigara, am poruncit da s-au luat da la mina lui Panait si sit sa dea lui Panait copie
dupa aceasta anafora sA arate soacril-si si sail caute cu dinsa pentru aceastA zestre.
Asijderea si pentru taleri 158, macar ca Panait tAgAdula exoflisisu ce au dat, zicind ca
acel exoflisis iaste pentru socoteli ale sale ce au avut cu slugerul, iar acestiia slut deosebiti,
care Ii care soacra-sa da la sluger, dar fiindca raspunse slugeru la aceasta, cum ca, cla li cere
Panait dAspre partea lui, cu clInsul s-au exoflisit si nu are sA-i dea nici un ban, iar de li cere
sora-sa, nu tagadueste el au fost surorii-si datoru cu acesti bani, dar are sa ia si el dA la
Musa mai multi ban!, si de-i va cere sora-sa, are socoteala cu dtnsa. A caruia zise, fiind cu
cale, am hotArit a alba si pentru aceasta buna pace de atm Panait.
1779, martle 18.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca InnAltimii tale vatafu dA visterie au adus la judecata Innaintea
noastra, carele cu jalba ce au dat innaltimii tale, cere de la dumnealui slugerul Theodosie Tigara,
taleri 500 dupa un zapis al slugerului, cu care s-au fost inprumutat da la un lane Chirith
ce zice ca in urma 1-ar fi plata socrl-sau Themeli Paca, adicrt cumnatu slugerului Theodosie.
5i casAtorindu-sA acest Panait si lulnd pa fata acelui Themeli Papa, i-ar fi dat Elena soacrA-sa
acest zapis drept zestre. Deosebit, mai cere Panait cla la slugerul Panait, taleri 158, bani 81,
cheltuiala unui cumnat al lui ce-i iaste nepot slugerului Theodosie ce la socotealA n-au vrut
sa-i tie In seama si i-au plAtit el, slugerului Theodosie. Aducindu-sa amindocia partite cla fatA
innaintea noastrA, ne arAta Panait Ioan zapisu cu care acesti taleri 500 clA la slugerul Theodosie
Tigara, care zapis 0 vede scris di& la leat 1749 aprilie 1, da slut ani 29, si iscalit da sluger
si adeverit da alte marturii, ce-1 clA la mina lui lane Chirita, intru care scrie ca s-au inprumutat
da la acest Iane Chirita cu taleri 500 cu dobinda la suta until pa lunA, si cu soroc clA trei
luni si sa vede in dosul zapisului scris1 cla Insusi acel datornec ca la iunie 15 scrie di au luat
dintr-acesti bani taleri 250, care bani zice slugerul Theodosie crt insusi dumnealui i-au dat
acelui lane Chirita, Inca fiind la Aghioanina. 5i mai ramiind dator taleri 250, zice ca 1-ar fi
trimis frate-situ Ianutul si pa acestea la Themeli Papa cumnati-sAu si i-au dat in mina acelui
datornecu si s-au exoflisit, dura cum ii vazum trecuti si in dosul zapisului, si da la leat 1749
iunie 5, ii vAzum aratati prin catastihu raposatului Ianutul Tigara, fratele slugerului Tigara
ce scrie ca i-au trimis acesti taleri 250 cu Theodor Florul la Ioanina la Themeli Papa sa-i
dea lui lane ChiritA pentru datoriia ce-i rAdicase ei pentru trebuinta loru. Dar fiindca sit vAd
acisti taleri 250 trecuti in catastihu raposatului Ianutul, mai dinainte, pina nu-i dedese slugerul
Theodose acei taleri 250, adica cla la iunie 5, mai nainte cu 4 zile, la aceasta raspunse slugerul
ca, dupa ce s-au Inprumutat la acel lane Chirita cu acei taleri 500, pl locu au facut stire
la frate-sau Ianutul, fiind tovarAsi amlndoi, si frate-sau au trimis acesti taleri 250 cu acel
Theodor Floru sa-i aduca la loanina. 5i fiinda au avut acel Theodor Florul treaba da au mersu
si la alte ttrguri si Oita a merge la Ioanina au trecut zile 40, deosebit zice slugeru Theodosie
ca, clupa ce s-au plata acest zapis cumnati-sAu Themeli Popa, nu i 1-au trimis, ci 1-au tinut
la dinsul doi ani pinA and 1 s-au Intimplat si moarte.
51 macar ca sA vact acesti muntil platiti si trecuti in dosul zapisului, dar fiindcA slugerul
nu au luat zapisul da atunci da chid i-au plAtit si au lost la mina lui Themeli Papa, cum-
natt-sau, pind la moartea lui intr-acei doi ani si clA la moartea lui Themeli Papa si pita acum,
di slut ani 27, nu si-au mai cerut zapisul da la casa lui Themeli Papa, zicind ca, merglnd

773

www.dacoromanica.ro
 la Iasi, si-au uitat sA-1 ceara, la aceasta fiind bnuiala la judecata, fiind fata si preastint pa-
rintele mitropolit, slugerul Theodosie au priimit blestemul preasfintli <sale> cum ca toti acesti
bani, taleri 500 ce sint trecuti in dosul zapisului, slut platiti (la dumnealui si da frate-sau Ianut.
Am intrebat pa Panait si pa soacri-sa Elenii, de vreme ce zic ca acesti taleri 500 cu
dobinda lor i-au plait Theme li Papa, sa ne arate vreo adeverinta da la mina acelui Jane Chi-
rita, sau sa ne arate diiata lui Theme li Papa, sau catastihu, sau rivasu slugerului sau al fra-
tine-sau, cu care sa-1 fi volnicit sa plateasca, si zisera ca nici diiata Themeli Papa la moartea
lui n-au facut, nici alte adeverinte nu au.
Care, sa cunoaste ca dupa blestemul ce au priimit slugerul cum sa arata mai sus, acesti
bani sint platiti da slugerul Theodosie si da frate-sau Ianutul, i rau Ii cere Panait, mai virtos
cd da la acel Themeli Papa nici o scrisoare nu sa vazu cu care sa-1 fi volnicit slugerul sa-i
plateasca el, nici chezas nu sa vede Themeli Papa In zapis ca sa-1 fi apucat acel datornecu
ca pa un cheza sa plateasca el si nici socru lui Panait cit au trait Intr-acei doi ani, zice slu-
gerul ea nu i-au cerut acesti bani, nici da and au murit Irina and s-au insurat Panait n-au
ccrut nimeni nemic, nici Panait, dupa ce s-au Insurat, iarasi n-au cerut, mai virtos ca zice
slugeru ca au avut i bani ai dumnealui dati la mina lui Panait de tovarasie. $i cla avea sa
ia, trebuia de atunci sa-i fi oprit sau sa-i fi cerut, ca au fost suma da bani In mina lui, trei ani.
Am cercetat si pentru taleri 158, bani 81 cc sa arata mai sus, care Ii cere Panait da
la slugeru Theodosic pentru cheltuiala curnnatt-sau ce zice ca nu i-a.0 tinut In seama la so-
coteala. Pentru aceasta ne arata Panait jaluitoru trecuti acesti bani In catastihu socotelii di
la leat 1774 avgust 13, tnpotriva carora zise, rispunse slugerul Theodosie ca lui Panait nu-i
iaste dator nici un ban, fiindca din toata socoteala ce au avut cu dinsul prin zapisile ce au
dat unul la mina altuia, s-au exoflisit, iar surori-si Elenii, adica soacrii lui Panait, ti iaste dator
sa-i dea acesti bani taleri 158, bani 81, si pentru ci are si dumnealui mai multa suma di
bani sa ia da la clInsa, pentru aceia nu i-au dat pina acum. Ne arata slugerul Tigara si zapisu
de exoflisis ce sA vede scris da la leat 1773 avgust 16, adica cu trei zile mai In urma, catastihu
cla socoteala, care zapis sa vede iscalit de slugeru Theodosie si Panait jalultorul, si adeverit da
alte marturii, in care scrie ca ei intre dinsii s-au socotit da toata tovarasiia ce au avut si
s-au daspartit si n-au ramas Intre dinsii pricina si au facut 2 zapise, unul la mlna altuia. $i
de sA va IntImpla mai In urma sa sa gaseasci oil scrisori, sau rivas, aft la unul ctt si la
altul, sa nu sa tie In seama si sa fie ca o hirtie nescrisa si ori la ce judecata sa va scula,
unul ea acela sa fie izgonit de la judecata ea un mincinos.
Deci, dupa acest zapis di exotlisis, ce insusi Panait nu-1 tagadui, cum si dupa zapisu
de mai sus-numit da taleri 500, ce sa \Tad platiti ri trecuti In dosul zapisului, ci dupa blestemu
Arh. St. Buc., ce au priimit slugeru, am gAsit cu cale, slugeru Theodosie Tigara sa aiba buna pace da catre
Ms. nr. 7.
f. 138 v. 140 Tanait Ion.
1778, novemvrle 26.
Pana Fili<pescu> vel vornic, Badea vornic, vel logofat.
1 Pentru : lanina.
2 Pentru : numiti.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora ci Tudora si lane Lerescu (fad. Vlasca) reclarnd pe
713 postelnicelul Gheorghe Balotti care le impresoard mosia de mostenire Leresti (jud. Muscel). Cum
nici o park nu prezintd dovezile scrise, zapise ;i hrisoave se cere trimiterea pricinii la ispravnicii
din jud. Muscel care pe ham dovezilor prezentale de pdrfi sci feted holdrtre prin cartea dumnealor
1779 cld judecald". Domnul tntdreste.
martle
19
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasit cu cale da la judecata, poruncim dumneavoastra ispravnicilo r
sa urmati a face cercetare cum scrie mai jos.
1779, martle 19.

774

www.dacoromanica.ro
Prealnnaltate doamne,
Din lunninata porunca marii tale, vataru dA visterie aduse la judecata pa Tudora Lerasca
i pa Iane ot sud Vlasca, plrisi lui Gheorghe postelnicel Balota, ziclnd ca au mosie da mostenire
la satul Ratesti In sud Mused, cu cri, cu hrisbave domnesti dA stapInire, iar numitul postelnicel
Balota da la o vreme Incoace le-au Inpresurat moiia, aratInd o carte da hotarnicie a 12
boieri cu leat 7170, zicind ca au si hirsov domnesc dar nu I-au adus aici, avindu-1 la casele lor.
FatA fiind i Gheorghita Balota, raspunse ca el n-au stiut d aceasta, ca au dat jalba
pIrlsii da dInsul, i toate cartile i sincturile lui le are la casa sa.
Deci, vazind ca piritu nu are la mina sineturi i cartile lui sa arate la judecata i fiindca
si ptrt1li ziserA ca au un hrisov domnesc In care sa coprinde toata pricina mosiei, dar nu 1-au
adus aice avIndu-I la casele Mr, judecata nu putu intra intru nici o cercetare.
Ci, a fie luminata porunca mail! tale catre dumnealor ispravnicii ot sud Muscel ca,
aduclndu-si amlndooa pantile cartile i scrisorile ce vor avea, Innaintea dumnealor, sa le cerce-
teze pricina ce au Intre dinii i sa faca hotArire prin cartea dumnealor cla judecata. Care Arh. St. Sue.,
la aceasta insusi pirIsii au priimit, de care instiintam mann tale. M. hr. 7,
f. 136 136v.
1779, muffle 2.
Miche paharnic, Dum<itru> Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Costan-
din Com<Aneanu> sardar.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Ancuja Ciumescu reclamd de la vdrul ei Iordache
niste figani rugifi la el. Pe baza dovezilor scrise i a martorilor se holdrdste tnapoierea figanilor
cu despdgubiri bnesti reprezentInd munca Mr pe limpid cif i-a folosit, precum pi chelluieli de Jude-
cafe'. Domnul tntdreste. 1779
martle
19
Io Alexandru Man Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasit cu cale (IA la judecata, intarim i domniia mea ca, dupa cum scric
mai jos, sa sa urmeze.
1779, martle 19.

Prealnnaltate doamne,
Din luminatA porunca marii tale, prin zapcilicu dumnealui vel armas, sa aduse la judecata
Ancuta Ciumeasca, pirlsa lui Iordache vart-sau, da la care ceru pa un tigan anume Ion, dupA
Maia da zestre a mume-si, Marii Tamalasca, ce sa vazu cu leat 7240, ca o mostenitoare a ci,
care tigan sa afla la casa lui Iordache fugit da un an, InsA cu doi copii ai lui, anume Stamate
i Costandin, ce slut nAscuti din zisul tigan In urma, dupa ce s-au dat da zestre mumii pirlsii.
Intrebindu-sa si Iordache, arata si el o hIrtoaga Inchipuind foae da zestre a mumii-si
Chita, cu leat 7247 (fiind fost muma-sa Chita sorA cu Manila muma Ancutii), care hIrtoaga
nici are loc da a sa priimi la judecatA, fiind nu numai cu lipsa In vorbe i basne scrise Intr-Insa,
ci InsA nici sa potrivesc spre a fi da foae da zestre. Peste toate acestea, la un condeiu fiMd
numit un Petre tigan, au adaos Innainte (peste orinduisla i obiceiu foilor da zestre, fArA cla
a nu face daosebita cruce), tot pa acest Ion care iaste In foaia mumii Ancutii pIr1a, dat mai
Innainte cu 7 ani, pa cum si insusi numitul Ion tiganu Innaintea judecatii martunisi, i pentru mai
buna luare aminte iscodind judecata si da virsta acelui Petre tiganu, spre a sA putea mai bine
dovedi da adaosu acelui condeiu, lnsusi acest Ion tiganu spuse da fatA Innaintea lui Iordache, ca
va fi Petre acum, om ca de ani 20. Si mai poftorindu-i-sa cercetarea daspre judecata, au ras-
puns ca poate a fi si da ani 30, dupa al cAnuia tacrir sa vede ea acel Petre s-au cunoscut In
mime cu 10 ani In urma acei chip da foae, care dA ar fi si fost bune, iarasi are to chiron foaia
Ancutii pIria, fiind zestrea mumA-si rInduita si data cu 7 ani mai Innainte, dupA cum si Ion

775,

www.dacoromanica.ro
 tiganu sA mArturisi c iaste dat dA zestre Mari!, muma Ancutii, macan ca el au umblat .prin
fugd clA la unul la altu, avind rude la amindouayartile.
Ci. dii la judecata se gaseste cu cale, Anctuta sA stApineasca pa acest Ion tiganu cu
copiii lui citi va fi avind, cu pace dA cAtre Iordaoht2 vAri-sAu, plAtindu-i Iordache i munca lor
dA un an, dA om po taleri 10, cum si cheltuiala i treapAdul, iar alte deosebite pretenderima ce va
Arh.St. Buc. avea Iordache, pagubile ce zise cA i-au fAcut Manila, muma Ancutii, cu deosebitA judecata Ii
MB. nr. 7..
f. 136 V. 137. va cAuta.
1779, mantle 12.
Mih<ai> BArb<Atescu> paharnic, Mih<ai> Popescu medelnicer,
Costandin Coc<Ardscu>, Dum<itrache> medelnicer, Iordan grAmaticul.

Mitropolitul fdrii arald prin anafora cd judecind pricina lui Istrate din satul Frasin (171qca)
715 cu sofia lui Stana, care I-a pdrdsit de trei ani si s-a dedat la fapte necuviincioase, tmpotriva pra-
vilii", iar acum refuzd sd mai conviefuiascd cu el, hotdrdste despdrfirea sofilor pi cdlugdrirea pint-
1779 lei, iar sofului care e cam neputincios i-am dat voe sd sd Insoare mai cu thbavd". Domnul intdre,ste.
martie
19
Io Alexandru loan Ipsilant voievod.
Dui:a cum s-au socotit dA cdtre preasfintiia <sa> parintele mitropolit, dumneata vel
spAtar, In pazd sd trimiti pA numita muere la mAndstirea Dintrunlemn ca sa o faca teslim In
mina staritii de acolo.
1779, mantle 19.

Preainnaltate doamne,
Cu smerita noastrA anafora, instiintAm mArii tale ea nu (la multA vreme au jdluit la
noi un Istrate da la satu Frasin sud Vlasca pentru sotiia lui, Stana, ca au luat-o da 5 ani cu
cununie, junc cu fatA, si pina la o vreme au trait bine, iar dA trei ani au fost tot daspartiti
unul da altu, avind ia patima curvii. Si dup. cercetarea ce am fAcut, fata fiind amindooa
partite innaintea noastra, am sfAtuit pa Stana ca sa mearga dupa bArbat si sIt trAiascA cu
dinsu casniceste si nicicum n-au priimit.
Pentru care, vAzind noi ca nu sA pleaca si pa bArbat nu-I mai priimeste, ca sIt dAscoperim
adevArul, am cerut mArturii numitului Istrate ca sa ne arate dA vietuirea Stanii, in ce chip
au fost, si au adus trei mArturii, anume : Zamfir uncheasu i Ion ot mahalaoa Popii Cozma Si
Petre, care in frica lui Dumnezeu au dat mArturisanie in scris in condica sfintei Mitropolii cIt
a u priceput-o si a prins-o fAcind fapte rele i necuvioase inpotriva pravilii, care nu shit de
suferit.
Si fiind cunoscute i adevarate urmarile ei ce au fAcut i nici ca au priimit sa mearga
dupd bArbat dupa porunca pravilii ca sa nu sA pricinuiasca i alte primejdii, ci tot a sA ener-
ghisi CA acest fel dA fiH, am daspArtit pA Istrate da Stana i lui, fiind om tindr si cam neputincios,
am dat voe sA sa insoare mai cu zAbavA, iar pd Stana ce i-au fost sotie, ca sa-si plinga gresa-
file ei si sA-si spaseasca sufletu, dupti porunca pravilii am hotarit sa sa calugAreasca si, pIt aici
pinprejur nefiind mAnastire de alugarite ea sit prisoseascii chiverniseala l sa poata a o hrAni,
am socotit ca sit sa trimita Ia inanAstirea Dintrunlemn peste Olt, ca osebit ca iaste chiverni-
Arh. St. Buc., se ala mai cla prisos, ci taste si Mc mai daparte i cu strAsnicie si sa poata a sa umili si a-0
M. Hr. 7. vent in cunostintA, cunosclnd gresala ei ce au facut.
f. 137 137v.
1779, martie 19. .

Grigorie al Ungrovlahiei.

776

www.dacoromanica.ro
Velijii boieri araM prin anafora eel poslelnicelul Gheorghe Balold reclamd de la uncheasul Ene
Ldrescul si feciorii lui din jud. Vlasca adelul cuvenil penlru Impresurarea mosiei de la lacovesli
(Vlasca ). Deoarece plrliii nu Idgdcluiesc cele suslinule de reclamanl sin( obligati th pldleascd adelul
716
cuvenil In urind cu cfliva ani i chelluielile de judecald. Domnul InIdreste. 1779
martie
22
Io Alexandru Ion Ipsilant voievod.
Dupe aceastA hotArire a dumneavoastril velitilor boieri, arAtindu-ne zapciu cel orinduit
cA 5i o parte si alta s-au odihnit, orinduim pA sluga domnii mele...1 sA meargA la ispravnici si
dumneavoastrA ispravnieilor sA urmati cum scrie mai jos, iar pentru cheltuiala lui BalotA, iarAsi
arAtd zapciu cel orinduit cA s-au asAzat si s-au Inpacat dA aici.
1779, mune 22.

Prealnnaltate doamne,
Din luminatA porunca a innaltimii tale, vAtafu dA divan au adus la judecatA innaintea
noastrA pc Gheorghe postelnicel BalotA din sud Arges, care cu jalbA au j Aluit mAriitale pentru
Ene unchiasu I pentru feciorii lui din sud Vlasca, zicind cA are mosie ce sA chiamA Iacovesti
in sud Vlasca, care mosie zice cA o stApineste dinpreunA cu un unchi al lui, anume Arsenie.
Si lingA aceastA mosie a lui, are si numitu Ene unchiasul cu feciorii lui mosie, 5i nu sad pe mosiia
Mr, ci sAd pA partea dA mosie a numitului postelnicel, cu case si cu livezi de pomi, si nu sA supun
sA-i dea adetul mosii si sA-si facA claca dupA obiceiu. Care, pentru aceastA pricinA, in multe
rinduri s-au tot judecat cu dlnii si i-au tot rAmas dA judecatA.
Deci, amindoaoA pArtile, rga fiind innaintea noastrA, ne arAtA BalotA cum cA, afarA din
cArti dA judecatA ce are pentru judecata ce au avut cu dinsul tot pentru aceastA pricinA a mosii,
are si zapis de la mina lui, cum cA-si vor da dijma din toate semAnAturile ce vor face pa
mosiia lui si isi vor face si claca dupA obiceiu, si nici dupA acest zapis nu s-au tinut, nesupuin-
du-sA sA-si dea adetul la isprAvnicelu ce-1 are orinduit la aceastA mosie. DupA cum vdzum 5i
zapisul scris dA In leat 1775 iulie 23 ce-1 dA acest Ene LArescul dinpreunA cu Tudora cApitA-
neasa, sotiia lui Nicolae LArescul, la mina postelnicului Gheorghe BalotA, in care scrie cA, dnpa
jalba ce au fost dat post<elnicelul> BalotA mArii tale pentru dinsii, cum cA sAd pA mosiia lui
si nici ii clAcuesc, nici isi dau dijma dupA obiceiu, si fiind orinduiti la dumnealui Iordache Col-
fescu biv vel sArdar, fiind ispravnic V1A<scii>2 ca sa le cerceteze judecata, dA a Mr bunA voe
sA leagA printr-acest zapis cA dA acum innainte pricinA pentru mosie nu mai au, fiind hotAritA
daspre partea br dA mosie. Iar pentru cA-si au casile si sAd pl partea dA mosie a lui BalotA,
sA aibA, ori sA-i clAcuiascA, sau sA-i dea cite un zlot dA casA si zAciuiala din livezile dA pomi
si dintr-alte semAnAturi ce vor ara si vor semAna pe partea dA mosie a lui BalotA si cum cA
pentru partea lor dA mosie nu mai au nici o judecatA. i scrie i aceasta tot intr-acest zapis
cA, de vor mai arAta ori vreo nesupunere dA a nu-i da venit la isprAvnicelu ce-1 va avea orin-
duit, sA sA si pedepseascA, si zise BalotA cA, dupA acest zapis, dA slut patru ani, n-au luat dA la
dinii nici un venit.
Care la aceasta, Ene unchiasul, nici zapis, nici venit cl nu au IngAduit sA ia isprAvnicelu
lui BalotA intr-acesti patru ani, nu tAgAdui, ci numai punea pricinA cA acest zapis chid 1-au
dat el, 1-au dat fArA stirea feciorilor lui. Si fiindcA feciorii lui nu grit iscAliti in zapis, nu sA
tine nici el dA acest asAzAmint, care zisA a lui, nu are nici un temeiu, ci sA cunoaste cA umblA
sA mAnince si partea dA mosie a numitului BalotA si sA nu-i dea nimic.
Ci, dupA atitea judecAti ce au avut Intre dinii si dupl acest zapis dA invoialA, fiind netA-
gAduit dA acest Ene, noi asa gAsim cu cale, sA fie luminatA porunca mArii tale sA meargA om
domnesc la dumnealor ispravnicil din sud Vlasca si dumnealor sA cerceteze ce venit 1 si
face lui BalotA postelnicelu sA la dA la dinsii intr-acesti patru ani si dupA cercetarea ce vor face

777
a.

www.dacoromanica.ro
 dumnealor ispravnicii, dind in scris, sn-i apuce mumbasiru sA Inplineascd dd la dInsii. Asijderea
Mb. St. Buc.. sd plAteascd tot ei, atit treapadu mumbasirului, cit si cheltuiala ce va dovedi Balotd cd au
MN. nr. 7.
f 140 V. 141v. f Acut acum Intr-aceastA judecatA, cid vreme cd n-au urmat dupa legAtura zapisului lor.
1779, martle 15.
Nicolae Dudescu vel ban, Badea $tirbeiu vornic, Stefan vel vornic,
Scarlat Grecianu vel logofdt, vel clucer.
1 Loc alb.
2 Loc rupt.

Carte domneascli data la mina pirttului Durnitru Vlad ca s fie nesupdrat de calra Arbut" care-I
717 reclamase pentru lipsa unor pireturi aduse de la Viena. Primind juramtntul cerut de divan pirttul
este scos din cam& mai ales di nici recfamantut n-a putut aduce martori in susfinerea pretenfiitor
lui.
1779
aprilie
7
Zenlle Nlahiscoie. Au esit Innaintea domnii mele lane Arbut hagiul Wind Ord asupra lui
Dumitru Vlad de la Brasov cum cd, avind trebuintd a 1 sA aduce marla de la Viena, au fost
scris lui Dumitru loan de acolo, omu sAu, ca sA-i trimitA o sumd de sireturi, si acel Dumi-
tru loan, rddicind sireturi de taleri 1160 si asdendu-le Intru o cutiie i pecetluindu-o, au fAcut-o
teslim la mina unui Dumitru Sfungara, carele aducindu-o pind la Brasov, acolo au dat-o
numitului Dumitru Vlad ca sd o trimita lui, aid. $i In mina Jul Dumitru Vlad fiind, de la Bra-
*ov pind la vama, s-au gasit pecetile cutii stricate si din sireturi lipsa. $1 Bind acolo obiceiul locu-
lui ca marfa ce vine cu pecetile stricate sd sd ia pd seama vAmii inpArAtesti, dupd acel obicei s-au
luat si aceastA cutie cu totu supt zaptu vdmii si cerea a i sA Inplini aceastA pagubd de la Dumitru
Vlad, dd vreme cd, in mina lui fiind cutiia, s-au stricat pecetile.
Pap fiind si Dumitru Vlad, au tAgAduit cu totu de aceasta, zicind CA precum au luatu
cutiia de la Sfungara, asa au purtat-o si el, iar nici pecetile au stricat, nici s-au atins a lua
sireturi, nimic, nici este la stirea lui una ca aceasta.
Deci, dd vreme ce Dumitru Vlad sA a<pd>rd si tAgAduieste cd nu este vinovat nimie
la bAnuiala lui Arbut, am cerut lui Ene Arbut sd ne aducd doi oameni mArturii ca sA mArturi-
seascd cu graiul lor de fatA innaintea domnii nick i sA 1 dovedeascA pe Vlad Intr-aceastA faptd,
si zise cd nu are mArturii a aduce.
Pentru care, mAcar cd dupd orinduiala judecAtii era sal hotArim ca Arbut sd-si caute
cu Dumitru loan i Dumitru Ioa n sd apuce pe Dumitru Sfungara i Dumitru Sfungara sA fi
apucat pe Dumitru Vlad, dar dA vreme ce bAnuiala lui Arbut fu numai asupra lui Dumitru Vlad
si fiindcA mArturii nu are, am hotdrit ca sd facd Dumitru Vlad jurdmint cd precum au luat cutiia
de la Sfungara, asa au adus-o la vamA, iar pecetile nu le-au stricat el, nici au luat din sireturi,
nici este la stirea lui una ca aceasta i jurd, sA rAmlie nesupdrat dA cAtre Arbut, pe care hotArire
au odihnit i s-au multumit i Arbut spre a-1 Incredinta cu juramint. $i asa, aducind zapciu cel
rinduit pe Dumitru Vlad la preasfiintiia sa pArintele mitropolit, ne instiintAm de la preasfintiia
sa cum cd, fata fiind i Ene Arbut, au fAcut Dumitru Vlad, jurdmint pe aceste mai sus-ardtate
Arb. St. Buc., ponturi, pentru care i-am dat domniia mea aceasta carte la mind ca sd fie nesupArat dd cAtre
Ma. nr. 8. Arbut pentru aceastA bAnuiald. I i. saam receh gospodstvo mi.
1. 116 116 V.
1779, aprilie 7.

Carte domneascci adresat biv vel paharnicului Miche, biv vel medelnicerului Dimitrache p.a. prin
718 care Ii anunf di a In/aril izbranirea pricinii dintre Zmaragda BrInceanca pi Damiia monaha pi le
porunceste so procedeze la fel pi cu alte datorii.
1779
aprille Dumneavoastrd biv vel paharnice Miche 1 biv vel medelnicer Dimitrache i lordane biv vel gra-
9 matice si George Canale. Am vAzut domniia mea izbrdnirea cercetArii ce ati fAcut pricinii Zma

118

www.dacoromanica.ro
ragdii Brinceancdi cu Damiia monahi, fiind orInduite de cdtre preasfiintia sa parintele mitro-
polit la dumneavoastra, cu care InfdtisIndu-sa Inaintea domnii mele la divan si vazIndu-o
facuta dupa pravila, aceiasi izbranire s-au Intarit si cla catre domniia mea.
Ci dar, fiind trebuiinta a sd face izbranire si pentru datorii, iata va poruncim sa infati-
sati de iznoava pe amindoao partile Innaintea dumneavoastra ca, cu mijlocu ce aratati Intr-ace-
Iasi anafora, sd faceti socoteala dreapta si sa dati In scris la mina orinduitului zapciu, ceaus Arh. Ht. Buc ,
MN. lir. 8.
de aprozi. Tolico pisah gospodtstvo mi. f. 114 v.
1779, aprilie 9.

Listd cu lefurile judecdtorilor f i epitropilor dupd condica pecelluihr.

719
1779
La triminiia viitoare de la aprilie leat 1779, orinduitul mijloc dupa condica pecetluita.
aprilie
La un <al> 2 <-lea> depertament.
laleri
360
270, biv vel paharnicu Miche, adica doo sute saptezaci,
210, biv vel comisu Costandin, din care sd dea 90, adicd nooazaci lui Andonie Miche, adica doo
sute zace,
210, biv vel sardaru Iuliiano, adica dooa sute zdce,
180, biv vel medelniceru Evdochim adicd o sutd optzaci,
120, biv vel slugeru Dimitrie, adicA una sutd dooazaci,
120, biv vel slugeru Ciorogirleanul, adica una sutd doozaci,
90, biv vel sdtraru Hristache, adica noozaci,
90, biv cluceru za arie Manolache zet Bujoreanul, adica noozaci,
90, biv <al> 3 <-lea> postelnic Perdecarul, adica noozdci,
60. Nona postelnicel, adica saizaci.
1800, adica una mitie opt sute.
La all asemenea <al> 2 <-lea> depertarnent.
laleri
360.
270, biv vel paharnicu Mavrodin, adicA dooa sute saptezAci,
210, biv vel sArdaru Costandin Comdneanul, adica dooa sute zdce,
210, biv vel medelniceru Tufeanul, adica dooa sute zace,
180, Mv ye! slugeru Costandin Cocorascu, adica una suta optzaci,
120, Draghiceanu Grecianul, adica una suta dooilzAci,
120, George Canale, adica una suta doodzaci,
90, biv vel satraru Scarlat Falcoianul, adica noaozAci,
90, biv cluceru za arie Anghelache, adica noozaci,
60, Costandin Alcazi, adica saizaci,
90 1 adica noaozeci.
1800, adicA ialeri una mie opt sute.
La depertamentu da cremenalion.
360.
270, biv vel paharnicu loan Cindescu, adica dooa sute saptezaci,
210, 1

210, biv vel medelniceru Mihaiu Popescu, adica dood sute zace,

779

www.dacoromanica.ro
 180, biv vel vornicu za Tlrgovi5te, Mateiu CocorAscu, adicA una sutA optzAci,
120, blv vel slugeru Nicolae zet Evdochim, adicA una sutA doodzAcl,
120, biv vel slugeru Dumitrache Brazoianul, adicA una sutA dooAzAcl,
90, biv vel medelniceru Dimitrache fiind orinduit cu asemenea leaM la epitropie, adicA noo-
AzAci,
90, biv vel cluceru dA arie Lupea, adicA nooAzAci,
90, Iordan grAmAticul, adicA nooAzAci,
60, Iordache Palada, adicA 5aizAci.
1800 adicA taleri una mie opt sute.
270, biv vel paharnicu Mihaiu BArbAtescu judecAtor la spAtArie, adicA dooA sute saptezAci,
270, biv vel paharnicu Dimitrie judecAtor la agie, adicA dooA sute qaptezAci.
La epitropie
taleri
270, biv vel paharnicu Vilara, adicA dooA sute 5aptezAci,
270, biv vel medelniceru Dimitrache, adicA dool sute saptezAci,
210, biv vel vames Stefani, adicA dooA sute zAci,
150, biv cApitanu za dorobanti Nicolae, adicA una sutA cincizAci,
120, Alecsandru Burche, adicA una sutA dooAzAci,
120, polcovnicu Dimitrache, adicA una sutA dooAzAci,
90, Ianache Caavegi, adicA noazAci,
90, Ianache postelnicel, adicA nooAzAci,
90, Mihalache grAmAticul, adicA noolizAci,
75, Toma SpatrArache, adicA saptezAci 51 cinci,
45, Anton Hiotul biv vAtaf dA copii, adicA patruzAci 5i cinci,
120, Nicolae FAlcoianul biv <al> 3 <-1ea> logofAt, adicA una sutA dooAzAci,
Arh. St. Buc.. 120, logofetilor, adicA una sutA dooAzAci.
M. nr. 8, 1800, adicA una mie opt sute.
f. 123 124.
1 Loc alb.

Carte domneascd adresatd ispravnicilor de judefe fi slujitorilor suballerni prin care It se reco-
720 mandd sd fie cu mare priveghere" pentru prinderea hofilor dd aid sau dd cei cid peste Dundre
trecdtori aici".
1779
mai
DumneavoastrA ispravnicilor ot sud...1, sAnItate I Pentru rIndul hotilor 5i a oamenilor rAi,
I
mAcar cA mai nainte vi s-au scris dA cAtre domniia mea pl largu in ce chip sA urmati 5i slut
rinduill 5i at4ea cApitani cu dastulA sumA dA slujitori la toate locurile cele trebuincioase, cArora
si lor deosebitA portma asemenea li s-au dat, ca pururea sA fiti cu mare priveghere 51 cu luare
aminte pentru prinderea a acest tel de oameni, atit dA aici, ea 51 dA peste DunAre, trecAtori
aici, cercetind 51 rIvnind In tot chipu ca a-1 gasiti si sA-i dovediti negre5it pA unii ca ace5tiia
ce petrecu In umblete rAle si In fapte dA hotil 5i rAotAti.
Dar fiindcA domniia mea toatA vina o dAm asupra voastrA ispravnicilor, and nu va fi pazA
la aceasta cum trebue, si avem a vA judeca spre pedeapsA fArA dA a nu vA pu tea Indrepta
sau a arunca pricini asupra cdpitanilor 5i a slujitorilor lor, ca unii ce poruncl aveti si pentru
cApitani si slujitori sA-I vedeti cum sA poartA, de aceia iatA, dA iznoavA mai dA5teptIndu-vA,
strapicu vA poruncim, dAschide-va-ti ochii 5i fiti cu luare aminte la treaba aceasta dupA cum
vi s-au poruncit, cercetind si rtvnind pentru d-alde acest tel dA oameni rAi si hot!, ca sA-1 gAsiti
51 sii-i prindeti, nu numai o datA and vi sA scrie porunca sA aratati silinti si apoi iarAsi sA
dati uitArii dupA cum sInteti obicinuiti, ci in toatA vremea 51 peste tot judetul sA aveti aceastA
luare aminte cu tot dAnadinsul. Asijdarea sA cercetati adesea sA vedeti dA stilt si cApitani cu
slujitorii lor la treaba aceasta cu silinta 51 cu paza ce sA cade si de au pA slujitorii lor toti dAplin

780

www.dacoromanica.ro
In slujbA dA nAdejde, cu credinta la slujbA, legati cu bune chezAsii l harnici, sA nu care cumva
sA aiM vreo tovArAsie printr-ascunsu cu vreunii din oamenii ri i hoti, a nu care cumva,
ori cApitanii, sau slujitorii, cunoscind i dovedind pA vreunul dintr-acest tel dA oameni rAi,
sA le ia gloaM i sA le dea drumul, ori pentru vreo pricinA dA rudenie sau tovArAsie la hotii, sA-i
treacA cu vederea a nu-i dAscoperi si a nu-i prinde.
DA care, poruncim si voaA cApitanilor i slujitorilor, fiindcA treaba voastrA iaste aceasta si
spre aceasta sInteti orinduiti, dAschide-vA-ti ochii i fiti cu privighere In zi si In noapte pentru dA
acest tel dA oameni rAi i hop dA cei dA aici sau dA cei dA peste Dun Are trecAtori aici, ca ori In
ce parte dA loc sA va afla, dindu-vA dA stire unul altuia i ajungindu-vA tare voi, negresit sd
nu scape, pentru cA dA nu veti fi cu silina i paza ce trebue la treaba aceasta i dA sA va aria
ori In judet, ori in ocolul cApitAnii umblind d-aldA acest tel dA oameni rAi, si nu i-ati prinsu,
bine sA stiti cA is<pravnicu> va fi adus cu urgie si, lipsindu-sA din isprAvnicie si pedepsindu-sa,
altA datA chivernisealA nu va mai avea, iar cApitanii, cu bAtae, cu tIrgu, cu ocna sA va pedepsi Arh. S. Buc..
i poate i altA pedeaps1 sA i sA IntImple. me1 nr. 8.
f. 12 v. 128 v.
1779, malu 1.
1 Loc alb.

Depart amentul al 2-lea aratci prin anafora cd Ion ceaupt de pod reclamd pe unchiul sdu Vasite
ciipitanul care fdcfndu-i danie jumdtate de casd In mahalaua Finttna Boului (Bucuregi ) cu opt
ani fn urmd acum II scoate din casd pe motio cd, Intre timp, plrflul ar fi fdcut copii multi", Infra-
c ft pfrltul a fdcut dania de bund voie judecata nu o stricd" ;id lasd netulburat tn casd pe reclamant, 1779
Domnul Intrqle. mai
15

Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.

Dindu jalbA dcmnil mele Ion ceausul, cerind IntArire dreptAtii lui i vAzInd cA peste
sorocul de 60 de zile ce iaste orinduit la cei ce au a face apelatie, au mai trecut multe zile
d l pfritul n-au fAcut nici o cerere si jalbA, alta la divan, vAzInd si hotArlrea judecatii cu cale,
am IntArit.
1779, mai 15.

Din It minal A porunca m Aril sale prealnAltatului nostru domnu, Jo Alecsandru Joan Ipsilant
voievod, durnnealui vAtafu de divan aduse la judecatA pA Ion ceausu de pod, plies unchiului lui,
Vasile cApitan, zicind cA shit opt ani dA chid i-au dat danie o jumAtate de casA In mahalaoa
FIntlnii Boului si acum plrltul Ii scoate dintr-acea casA.
FatA fiind i Vasile cApitan, nu tAgadui cA nu i-au dat de Imola voia lui acea jumAtate de
task numai zise cA atunci i-au dAruit, iar acum fiindcA au fAcut copii multi, nu-i dAruieste.
Am lntrebat pe phlt chid au fAcut acea danie, numai dA bunA voia lui au fAcut-o, sau
cu niscareva asAzAmInturi dA nu le-ar fi pAzit pIrlui, asa sA-si strice daniia <?> Si raspunse cA
nu i-au dat-o cu nici un asAzAmint si cum cA cu adAvArat atunci I-au dAruit-o, iar acum nu va
sA i-o dAruiascA, fiindcA au Mcut copii multi.
Deci, fiindcA numai cu aceste zise ale lui, judecata nici Intr-un chip nu putu strica daniia,
tare este datA dA tot pIrtsului, si mai Antos cA au trecut si atitea ani si plrlsu au pAzit-o acea
cash cu grea cheltuiala lui In vremea rAzmiritii, cheltuind ca la un lucru al lui si la dresuri si Arh. St. Buo.
ala
alte trebuinte ale casii, am hotArit ca pIrlsu sA stApfneascA casa cu bunA pace dA cAtre Writ.

1779, levruarie 19.

Miche paharnic, Dumitru paharnic, Evdochim biv vel medelnicer, Andon Foti-
nis.

781
www.dacoromanica.ro
 Carle domneascd adresald judecdtorilor din Banalut Craiovei prin care li se anunfa cd Dumitrache
722 Ghica a fosl numil din nou ban.
1779
jnai Cinstiti i crcdinciosi boierii domnii mele, dumneavoastra judecatorilor ai Banatului Craiovii,
26 sanatate I Va facem instire pentru dumnealui Dumitrache Ghica, biv vel spatar, ca, dupa cin-
stea sptarii dumisale, fiind din neam alesu, rudenie domniimele, sfetnecu credincios sivrednicu
Intre cei dintii, boiaru al divanului domnii mele, i dupa slujbele dumisale cu care au Indas-
tulat pa domniia mea in dregaloriile ce au fost mai nainte, astazi la 26 ale lunii acestiia, inbra-
cindu-1 <cu> caftan in divanu domnii rade, 1-am cinstit i cu dregatoriia cea dintliu, facindu-1
iarasi vel ban.
Deci dar, ca un boiar cu pracsis, dupa ipolipsisu ce are care domniia mea i dupil cum
1-am cunoscut si mai nainte in treaba, sintem incredintati ca nu nurnai rIvna noastra va odihni
cu slujba dumisale, ei i dumneavoastra yeti fi multumiti si yeti petrece bine cu dumnealui,
silindu-sA i pentru ale durnneavostra dreptati cele ce va fi cu cale.
Ar8. 8t. Buc., 5i de aceasta va instiintam ca, pentru cele ce yeti avea dupa obiceiu urnlind prin dum-
Ms. nr. 8.
I. 135. nealui, sa Instiintati domnii nide si yeti avea raspunsu. Aceasta, i fiti sanatosi.
1779, mai 26.

Departamentul al 2-lea holdrdste cum s se imparld Mire Damiana monahia fi nora ei Zmaranda
723 banii si figanii rmasi de la Constantin Grecianu. Domnul Intdreste.

1779
Wide Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
8
Intdrim si poruncim, dupa aceasta alegere sa sa urmeze, si zapciul cel rinduit, sa faca
savirsire trebii dupa hotarire.
1779, iunie 8.
Socoteala ce s-au facut Zmarandii cu soacra-sa Damiiani monahiia Grecianca, avind Dimiiani
vechil pa dumnealui Ionita Slatineanul, biv vel sardar.
Taleri
600 au luat Zmaranda din datoriile ce au avut sa la raposatu barbati-sau Costandin Grecianu,
cum s-au vazut din diiata-si.
266 shit sa sd mai ia din datorii cum 55 numescu la aceiasi dliatd.
205 au luat din venitul casii In trei ani i luni 8 cit au mai trait copilu Zmarandii In urma
tatine-sdu, iar pentru pretenderima ce facea spre a O. socoti asupra Zmarandii, munca
tiganilor ce sa numescu mai jos, sa Merl cercetare lui Stan ce au fost ispravnicel casii si
spuse cd porumbul ce-1 punea, iar lor sA da mertice si ce prisosea sa minca In casd, cum si
finul ce sa cosea s-au mincat cu vitele casii si altele asemenea, iar cu banii din munca lor,
Zmaranda nimic nu s-au folosit.
1061 Aratam si cele ramase din periusiia partii ce au fost dat <Da>miiani fii-sau Costandin, bar-
batu Zmarandii la anul...1 in scris supt iscalitura sa, carora ramase ii sa puse pret cla catre
judecata.
50 pc o particica de movie Plapcea sud Olt,
20 pe un loc de casa ot Brosteni.
900 pretul a 30 suflete da tigani, insh po taleri 30.
2031
Numele figanilor
Dan cu tiganca lui, Gherghina i copiii lor : Dragan, Ion, Voinea. 1 9,
Ioana, Radu, Dumitru, Mariia sin Ioana nepoata <IA fata lui Dan.

782
www.dacoromanica.ro
 Pirvul Cioaci cu copiii lui : Manea, Vasile i Sarban. 4
Manea cu copiii lui : Diinu, Barbul .51 Stoian 4
Ion Cirnul cu tiganca lui : Dragomira si cu fata lor, Mariia. 3
Ioan BAncilA cu tiganca lui, VlAdaia, i copiii lor :
7
Dobrita, Liicsandra, Dina, Stoian i DrAghici.
Nicolae cu tiganca lui, Catrina 2
Un tigan ce este sA sA ia di la Miricioiu dupA cartile dA judecatA ce stnt la ZmAranda pentru
un <copil> de tigan, anume Matei, pe care 1-au omortt tiganii Miricioilor 1

30
Cu ce sd scade Zmdranda.
Taleri
2031 Iaste suma ce sA vede InpotrivA.
378 Datoriile ce au plAtit ZmAranda In urma bArbatl-srm, Insd :
taleri bani
270 la dumnealui stolnicu BAlAceanu.
50 la proigumenu Daniil.
13 60 la Dumitru Cojocaru.
7 60 la Simache.
5 la PanA Cojocaru
5 la Frusin margelaru.
27 La Ianache gelep.
378
1653
1005 I pac sA mai scade, InsA :
285 pogribaniile i pomenirile mortilor.
720 cheltuiala dA hrana ZmArandii cu a copilului :
poslupicilor din Muntru cash In ani 3 0 luni 8.
1005
taleri
70 plata doicii In trei ani po taleri 20 i taleri 10 pentru dooaA rinduri d InbrAcAminte-i
afarA dintr-un an, pe care i s-au fost dat InbrAcAmintea de cAtre rAposatu bArbatl-sAu.
64 inbrAcarnintea unui tigan i o tiganc5 pentru poslwnie In casA In trei ani i luni 8, dA om
po taleri 8.
45 hainile ZmArandii pc anul dA jale.
40 InbrAcAmintea copilului i pentru alte ce sA cuvine la cre0.erea de copii In trei ani i luni
8 taleri 11.
501 hrana copilului cu rnumA-sa cu doica i cu cei doi zii poslunici In trei ani i opt luni la
toti pe zi parale 15.
720
648 rAmin
412 sA scade datoriile ce skit sA si plAteascA de acum inainte InsA :
275 la dumnealui biv vel pitar Costandin Giurgiu.
65 la Stefan Giurgiu.
24 la Chirita bogasieru.
20 la Torna armw.
18 la medelniceru Manolache GrAdi0Ranu.
10 la Barbul GAbunea.
412
236 rAmln sa sa InpartA s ia, Insa :
188 Damiianii monahii I cin<it> taleri 236
118 ZrnAranda

783

www.dacoromanica.ro
 De la depertamentul judecAtii.
SA hotaraste, de va da Damiianii monahila Zmarandii, taleri 1005, care are dreptate
sA si-i ia cum sA vede rnai sus In 2 condeie, si de sA va scoate si din clatoriia ce iaste taleri
266, sA sA dea si partea ce i sA cuvine taleri 118, iar de s va scoate mai putin, sit i sA: dea
to analogon si plAtind Damiiani si datornicilor ce stilt taleri 412, atunci sA stApineascA Damiiani
pe numitii tigani, mos<lia> si locul casii, iar neplAtind. sA le stApineascA ZmAranda plAtind ia
suma banilor la numitii datornici, iar Damiiani Isi va lua numai partea ce I sA cuvine taleri
Arb. St. Buie.. 118. /nsA de sA va scoate banii de la datornici deplin, iar de sA va scoate mai putin, 1i va da
MH. nr. 7.
1. 157 V. 158v. cu analoghon.
1779, mai 1.
Michc paharnic, Durn<itrache ? > medelnicer, Iordan grAmAtic, George Canaliia.
1 Loc alb

Porunca domnului cdtre boierii epitropi, biv vel paharnicul Ianache Vilara si biv vel medetnicerut
724 1779
Dumitrache sd cerceteze starea puscdriei vechi de Itngd locurile domnesti <din Bucuresti>, precum
si a puscdriei dd vinovafi" si sd aducd In scris Instiiniare".
lunte
15 Dumneata biv vel paharnice Ianache Vilara i dumneata biv vel medelnicer Dumitrache, filmic&
am luat domniia mea instiintare cum cA ph linga puscAriia veche, fiind locuri domnesti si ziduri,
le-au Inpresurat si le tine unii-altii, asijderea si puscAriia dA vinovati flind foarte veche, s-au
stricat si au fnceput a sA sfArima, lath vA orinduim sd mergeti amindoi ca sA vedeti atit
puscAriia ce stricAciune are si ce meremet ii trebue, cit si pentru locuri si ziduri, sA cercetati
cite shit si unde, si sA ne instiintati si pentru una si pentru alta. Care acest rAspunsu, fiindcA
II vom1 domniia mea fdrA dA zAbavA, rinduim zapciu ph ceausu (1h aprozi sA ei ph dumnealor
Arh. St. Buc.. boierii epitropi sh-i duci la fata locului si cercetind, sA ne aduci In scris Instiintare. Tolico pisah
Mg. nt. 8.
f. 198 <1>. gospodstvo mi.
1779, iunle 15.
1 Corect : v oim.

Carle domneascd adresald ispravnicilor din Arges spre a judeca pricina lui Hera Bucsinescu
725 1779
postelnicel care se plInge cd popa lui Dumitru nu-i tngacluie sd stdpineascd o mosie cumpdratd.
Cum ptrttul dovedeste cd a primit el acea movie cu foaie de zestre de la Matei vdtafu, socru-sdu, dom-
nul porunceste ispravnicitor sd citeze pe acesta tn pricina lui Hera.
tunle
16
Zemli Vlahiscoiu. DumneavoastrA ispravnicilor ot sud Arges, sAnAtate I VA facem in stire cii la
domniia mea au datjalbA Hera postelnicel BucsAnescu asupra popiilui Dumitru ginerile luiM ateiu
vAtafu dA la Ciofringeni dintr-acel judet., cA, cumpArind tathl numitului postelnicel mosle In
hotarul Piatra, ph Topolog, nu 1-ar fi IngrAduind numitu preot a stAp ini.
Pentru care pricinh, viind cu jalbA mai nainte numitu preot si cercetindu-sh aici, s-au
dovedit a aceastA mosie iaste dA acel Mateiu socri-sAu, datA lui dA zestre prin foae. Duph cum
s-au vAzut la mtnA-i, atit foaia zestrii, cit si cartea dumnealor ispravnicilor, dA cercetarea ce au
f Acut, Intru care aratA cA foala iaste adevAratA si cA au stApinit aceastA mosie di chid i-au
dat-o socrt-shu si dui:4 temeiurile ce au avut, I s-au dat si intArire cu hothrtre prin cartea
domnii mete spre a stAptni acel preot duph foaia dA zestre si rAmine a-si chuta numitu Hera
Bucsilnescu postelnicel cu Mateiu vAtafu.

784

www.dacoromanica.ro
 Pentru care, iatA scriem dumneavoastrA InfatisInclu-1 cu acel Mateiu lnnaintea dumn ea- Arh. St. Bun .
voastrA, sA-i judecati si, dupa dreptate urmind, sA hotAr111 In scris ce va fi dA Inplinit sA f. 146.
i Inpliniti, si asa sA Indreptati.
1779, lunie 16.

Velifii boieri arald prin anafora cd Ene Sdraru din Bucuresti n.putind plait datoriile a fost bdga 1
In Inchisoare, iar In fala divanului declard cd ar putea plait cu !maul, In 3 -- 4 ani. Domnu 1
ti acorcla un soroc de 2 ani. 726
1779
luple
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 28
DupA cercetarc, cunoscIndu-se cA n-are putint.A a plAti, poruncim sA alba soroc dA acu in
In doi ani.
1779, tunic 28.

PrealnnAltate doarnne,
D/n luminatd porunca inndltimii tale, vtafu clA divan au adus Innaintca noastril pA
Ene SAraru din Bucuresti, cu jalba ce au jAluit InnAltimii tale, zicind cA, Inprumutindu-se pe
la unii alii cu bani, i s-au Intimplat pagubA din marfA si au rAmas dator taleri 2555 si acel dator-
nici, apucindu-1 pentru acesti bani, 1-au pus la Inchisoare i prin jalba ce au dat InnAltimii tale
cere ca sA I sA pue soroc si cu Incetu sA plAteasca.
Ni sA porunceste dA innAltimea ta ca sA cercetAm starea si pirleju lui si, fiind cu adAvA-
rat sArac i nepu<Und > dA a plAti, sA mijlocim cAtrA datornici de a sA pune soroc, de care sorocu
ce i sA va pune, cu anafora sA InstiintAm InnAltimii tale.
Deci, noi neputindu-i sti halu i plrleju lui, cu pitac am orinduit la starostea dA negu-
tAtori ca sA cerceteze alit pe datornici, de au aceastA datorie sA ia de la dinsul i dA are vreo ico-
nomie ca sA poatA plAti, si In scris ne-au Instiintat cum cA pe datornici i-au cercetatu si cu ade-
vArat acesti bani taleri 2555 este dator. Asijderea scrie cA au cercetat si pentru starea 51 plr-
leju lui i 11 aratA cA este dA tot sArac. 0 casA i o prAvAlie ce are aici In Bucuresti, cum si altele
ce mai slut de ale casii, nu slut ale lui, ci slut ale fAmeil lui, de zestre. Pc la inchisori sA aflA
pentru aceastA datorie dA apururea. CasA grea i copii are, iconomie sau alt pIrlej nu are si
sA aflA de tot scApAtat. Deosebit am mai cercetat i noi si am dovedit cA acesti bani i-au pAgubit
din pricina vitelor ce au strinsu pentru suhaturi, cum si din altA marfA.
L-am Intrebat la ce soroc poate sA plAteascA acesti bani i zise cl muncind, mai curInd
nu poate plAti, fiind sumA multA, ci cere ca pInA In trei-patru ani cu Incetu sA plAteascA.
Ci noi, dupA cercetarea ce am f Acut, arAtAm mArii tale, iar hotArlrea cea desAvIrsitii Arh. St. Buc..
rAmlnea sA face dA cAtre Innaltimea ta. f. 146 146v.
1779, lunie 19.
Nec<ulae> Dud<escu> biv vel ban, Dumitrache vel ban, PanA vel dvornic, Badea
vornic, vel dvornic, Ianache Muruz vel logofAt, Grigorie BAlAceanu vel logofAt,
Scarlat biv vel logofat, Dumitrache vel clucer, lordache vel paharnic, Ale csandru
Grecianu vel stolnic, Dumitrache FAlc<oianu> vel sArdar, Pantazi vel sluger.

Poruncd domneascd prin care valaful de pdltdrnicei este Insdrcinal sd bage la Inchisoare pe Con-
stantin cdpitanul pInd va pldti datoria cdtre vel banul Dudescu. 727
1779
lulle
Zemli Vlahiscoiu. FiindcA dupA socotealA au rAmas Costandin cApitanu, taleri 137 bani 77 1
sA-i plAteascA dumisale biv vel banului Dudescu din cheltuiala ce au fAcut la Duclestii dA-

185
www.dacoromanica.ro
Arh. St. BIM. Band, afa<rd> din taleri 100 ce i-au ertat dumnealui, poruncim vdtase za pdhArnicei sd-1
f. 165 v. rddici la tnchisoare pinA va Inplini banii. Tolico pisah gospodstvo mi.
1779, lunle 1.

V elilii boieri arald prin anafora cd Tudorache, flu( lui Doicea din Bucuresli, cere sd rdscum-
728 pere de la clucerul Grigorie Hasan mcsia Slupineni (jud Dimbovila ) pe care, fard drept, ar ri
vindul-o mama reclamanlului. Cercellndu-se zapisele de curnpdrdloare fi consiallndu-se cd vInzarea
mosiei a lost bzind, judecala respinge cererea reclamanlului. Domnul Inldresle.
1779
lu Ile
3
In Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
Neodihnindu-se Tudorache, au esit i innaintea domnii mete la divan, pe care lntre-
bindu-1 ce Indreptare i terneiu are la cererea lui ce face acum peste hotArlre domneascd 5i
peste zapisul ce in urind au fAcut f rate-sAu si rid ce intr-atita vrerne pind la Inplinirea sorocului
zapisului n-au dat el bani, nici un cuvint dd temei nu avu a zice, ci larAsi la cele ce au zis la
dumnealor boierii.
Deci, pentru obrAzniciia si neastimpdrarea lui ce o fAcea cercindu divanul fArd da
nici un temeiu peste hotArlre domneascd i peste zapisul ce sd aratd mai jos, era vrednic de
pedeapsd. Pentru care, Intdrim hotdrirea dumnealor velitilor boieri, ca sd stAptneascd cluceru
cu pace.
1779, tulle 3.
PreaInnilltate doamne,
Din luminatd porunca innAltimii tale, ceausu de aprozi aduse la judecatd innaintea
noastrd pe Tudorache sin Doicea de aici din Bucuresti, phis dumnealui clucerului Grigorie
Hasan, zicind cd, murind tatd-sdu i rAmlind murnd-sa si avind trebuintd d bani, au vindut
o mosie ce rdmdsese cid la tatd-sdu In sud DImbovita si sA numeste Stupineni, la rdposatu dum-
nealui stolnic StefAnache, In taleri 90, care mosie zice cd au dat-o dd zestre numitului clucer.
Si fiinded mosiia este pdrinteascA si el altd chiverniseald nu are, cere ca sd o rdscumpere.
Deci, fata fiMd Innaintea noastrd i dumnealui Grigorie Hasan cluceru, rdspunse cA
du<pd> moartea socri-sAu, vInzindu-i-sd toatd averea cu mezat din poruncd domneascd, de la
mezat intre altele au luat cpitropii casii socri-sdu i aceastd mosie Stupineni In lipsa zestrii
soacrii dumnealui clucerului si i s-au dat dumnealui dd zestre cu zapisile moii, dupA cum vd-
zum si o foae iscdlitd dd rdposatii veliti boieri, ce au fost la leat 1768 ghenarie 15, pentru acea
lipsd dd zestre, intru care sd vede scrisd i aceastd nurnitil mosie, ardtIndu-ne cluceru i un zapis
fiind scris cu leat 1763 iulie 22, de slut ani 16, prin care vinde PAuna, murna acestui Tudo-
rache jaluitoru, numita mosie, stinjdni 300, la rdposatu stolnic Stefiinache, socru numitului
clucer, care mosie aratd a era a bArbati-sdu, anume Doicea, i judecata i-au dat supt stapi-
nirea ei pentru lipsa de zestre. Ne mai ardtd cluceru Grigorie Hasan si o anafora a dumnealor
veliOlor boieri dd la leat 1776 ehenalie 12, Intru care aratd cA din luminatd porunca Inndltimii
tale s-au judecat Innaintea dumnealor, cluceru Grigorie cu lonitA sin Doicea din sud Dinbo-
vita, fratele acestui Tudorache, tot pentru aceastd pricind a mosii Stupineni, i dumnealor,
dupd cercetarea ce au fdcut, mdcar cd judecata aratd In anafora cd nu-1 ajutoreazd spre a In-
toarce banii peste ani 13, fiind vinzare bund si cu temei dd zapis, mai virtos ch. aceastd mosie
nu este lor cdmin pArintese sau a tAtine-sdu mosi-, ci a mume-si In lipsd dd zestre luatd. Dar
pentru ca sd nu ramie numitul lonitd Doicioiu isterisit neavind altd mosie pdrinteascd i fiindcd
si cluceru au priimit sAil ia banii, gdsesc dumnealor cu cale, ca sd dea Ionitd acei taleri 7 cu
doblnda lor, zecea unul, de la leat 1763 si pind atunci cu soroc de o fund, iar dd. nu va da lonita
acesti <bar i> pind la o land de zile, sd stdpineascd tot cluceru aceastd mosie. Dupe care ana-
fora a dumnealor, esind si la divan innaintea InnAltimii tale, hotdrInd si mdriia ta ca ase-
menea dupd hotarlrea dumnealor sA sd urmeze i sa vede cd, dd la aceastd luminatd hotdrire

786

www.dacoromanica.ro
si pina acum, sint ani trei, i nici acel Ionita, nici acest Tudorache n-au dat nici un ban,
ci tocmai acum sa scoalA si acestu Tudorache si cere si el protimisis sa ia mosiia, care cerere
a I ui nu are nici un temei, fiind vindula de Insusi mumA-sa, avind si ia luata in lipsa zes-
trilor ei. Deosebit ne mai arata dumnealui clucer un zapis al lui Ionita, fratelc acestui Tudo-
rache, de la leat 76, aprilie 21, cu trei luni mai In urma acestii hotariri a Innaltimii tale, ce-1
dA la mina clucerului Grigorie, prin care sA leaga cA, neavind s dea bani dupa luminatA porunca
Innaltimii tale, ii da dumnealui cluccru acest zapis sa stapineascA mosiia Stupineni cu buna
pace si, la orice judecatil va mai merge, zisele lui sA nu ain nici un temei. Care zapis al lui
Ionita, nu-I tagadui nici Tudorache rate-sau.
Drept aceia, dupa cercetarea ce am Malt si noi, am dovedit cA vinzarea acestii mosii
este bunA, fiindcA Patina au vindut lucru ci, iar nu strein, Si vazind cA nici dupA luminata
hotarirea Innaltimii tale, de sint trei ani, n-au dat nici unul din ei bani, am gasit cu cale 5i
hotarim dumnealui cluceru sd stapineascd acesti stinjani 300 de mosiia Stupineni cu buna pace,
dupA cum i-au stapinit i pina acum, iar hotarirea cea dAsavirsita ramine a sA face d InnAlti- Ail:. ht. line
mea ta. NTH. nr 7,
f. 147 147 v
1779, lunie 10.
Nec<ulae> Dud<escu> biv vel ban, Dumitrache vel ban, Parra Fili<pescu> vel
dvornic, Badea vornic, Dumitras<co> Rac<ovita> vel vornic, lonache Muruz
vel logofat, Grigorie Baleanu vel logof at, Scarlat biv vel logofat, Dumitrache
vel clucer, Alecsandru Grecianu vel stolnic, Dumitrache Falc<oianu> vel sArdar,
Pan<ta>zi vel sluger.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd biv vel serdarul Rdducan luliano reclamd de la
bit; vel paharnicul Radu Beircdnescu mosia Sirbesti (judelul Buzdu). Judecata cercelind zapisele 729
constald cd nu reiese din ele numele mosiei fi holdrdste ca ispravnicii sd facd cerceldri la fafa
locului cu carte de blestem. Domnul Intareste. 1779
tulle
Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 6
Dupe cum s-au gasit cu cale dA la judecata, poruncim dumneavoastra ispravnicilor ai
judetului sA urmati a face cercetare cum scric mai jos.
1779, Julie 6.
PrealnnAltate doamne,
Din luminatA porunca innaltimii tale, dumnealui vatafu za divan aduse la judecatA pc
dumnealui biv velsardar RAducanu Iuliiano piris, dumnealui biv vel paharnic Radu BarcAnescu,
zicind cA, avInd durnnealui mosie ce sd numeste Sirbesti In sud Buzau, rAmasa dA la parinti,
eft au trait parintii dumnealui au stApinit-o tot cu pace. Asemenea si dupa moartea parintilor
dumnealui, au stapinit-o si durnnealui nesupArat pina In anul trecut, iar an, s-au pus numitu
paharnic i i-au luat dijma du pa mosie, strinsh cla isprAvnicelu dumnealui, zicind CA este mosiia
dumnealui. Pentru care mosie, ne arala o diiata a raposatii Marii Cantacozini, matusa dumnea-
lui, cu leat 72-10 ghenarie 12, de sint ani 47 intArita i cu vrednice da credinta znArturii, prin
care lasa mosiia aceasta Sirbesti la rAposatu Toma, fiul dumneaei, tatul pirlsului sardar.
Fata fiind si dumnealui paharnicu, ne arata un zapis cu leat 1777 iunie 24, prin care
cumpArA de la nepotii dumnealui, Filiani, feciorii fratelui dumnealui, Mihai, ce au murit, o
mosie a lor anume Calddresti, pentru care movie arata si o diiata a raposatului Costandin,
fratele dumnealui, cu leat 1769 octomvrie 25, intArita fiind i dA preasfintiia sa parintele mitro-
politul, prin care diiatA sa vede ca numita mosie au ramas la raposatu Mihai, fratele dumnealui,
adicA la tatul numitflor copii, cei care au vindut-o la dumnealui, pe care mosie vice dumnealui
paharnicu ca nepotii dumnealui, dupa moartea tatalui lor, Mihai, nu si-au cautat-o, aflIndu-se
dapartati peste Olt.
Deci, vazInd cum ca alt nume dA mosie este ce o stapIneste dumnealui sardaru (IA moste-
fire, (IA atItea ani, i alt nume da mosie este ce au curnparat-o acum de curind dumnealui pahar-

787
www.dacoromanica.ro
 nicu, pentru care zice numitu paharnic c aceasta este mopiia ce o stdpinepte dumnealui sArdaru,
din care, sA cunoapte cA, din trecerea vremii ce au trecut la mijloc pi nu pi-au cAutat nepotii
dumnealui, s-au amestecat hotarAle mopii. Si neputlnd de aici a li sA alege aceastA pricinA pi a
face vreo hotArke, sA fie luminatA porunca mann tale cAtre dumnealor ispravnicii ot sud Buz Au
ca, la faia locului s cerceteze prin oameni vechi lAcuitori du pe acele mopii I prin vecini Inpre-
jurapi, care este mopiia Slrbepti ce o stapInepte din vechime dumnealui sArdaru pi care este moplia
CAIdArepti ce au cumpArat-o dumnealui paharnicu de la nepotii dumnealui, Filipani, i prin
carte d blestem asupra lcuitorilor du pa acea mopie i asupra Inprejurenilor vecini, Wind cer-
cetare de hotarAle numitelor mopii cu amAruntu, dupe descoperirea adAvArului ce vor face,
sA aleag a fieptecAruia mopie, izbrnind prin cartea dumnealor (IA alegere i, dupA ce vor deo-
Arh. St. Bun., sebi mopiia fieptecdruia, eft venit sa va dovedi cA au luat dumnealui paharnicu du pA mopiia
Ms. nr. 7,
f. 145 V. 140. dumnealui sArdarului, sa faca dumnealor ispravnicii Inplinire. De care, inptiintam marl! tale.
1779, fevruarle 25.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis.

Domnul tn divan, dind urmare jalbei lui Manolache, fiul stolnicului Scarlat, pentru venitul
730 unor multi din judelul Saac porunceste sd se urmeze stapInirea dupd alegerea ispravnicilor, iar
mosnenii tntructt nu pi-au orInduit boier pentru cercelarea semnelor si au vIndut venitul munfilor
Impotriva poruncii domnesti, so* Intoarcd" venitul luat, In caz de refuz urmind a fi pedepsili.
1779
lulie

De vreme ce pentru acepti munti iaste hotarlre Multi dA catre domniia mea cu divan, ca sA
urmeze stapinirea dupa alegerea cea din urma care au facut-o ispravnicii la fata locului si
dupa zapisu dit vinzarea ce au fost facut mopii acelor mopneni dA rAposatu spAtar Bujoreanu,
dupe care nu era trebuintd a sa mai orindui alta cercetare a sA mai face la fata locului, numai
zicind mopnenii ca i ei sa multumescu pa semnile ce sa coprind ffn zapis, dar au banuialA ca
n-ar fi urmat ispravnicii drept i semnu cu toata cheltuiala ei o vor orindui, am poruncit ca sit
mearga un boer spre cercetarea semnului zapisului care s-au i orinduit dupa cererea lor de
atunci, insa cu aceastA hotarire ca mopnenii sA nu sa cuteze (cu pricina aceasta cit doar nu este
pricina hotArlta pi are a sa mai judeca) a sa face stapini ca sd ia sau sii vinza venitul muntilor
mai nainte. Care aceastA hotartre s-au facut Inca de la leat 1777 dichemvrie 20 i numitii mopueni
nici pina acum n-au Nat pe orinduitu boier sa meargA la f ata locului, ci Inpotriva hotaririi s-au
pus de au vindut pi venitu muntilor. Din care, aceste prelungiri ce au facut dit n-au mersu Intr-un
an pi jumatate, sa vede cA ei numai ca sit aiba pricina da prelungire au facut acea cerere, ca sa
le hrapeasca venitul munition
Pentru care orinduim dar, pe sluga domnii mele aprod ceaupesc carele cu marafetu si
ajutoru dumneavoastra ispravnicilor, sa-i apuce pA numitii mopneni sa Intoarca venitul ce au
luat Inpotriva poruncii domnii mele i sa facet! pi far'da voia lor sA sa traga i sit nu sa mai cuteze
a lua sau a vinde acestu venitu, ca sa vor pedepsi ca nipte inpotrivitori i nesupupi hotartrii domnii
Arh. St. Buc., mele i tipa stapinire sa sa urmeze dupA cum am poruncitu nelasindu-i sa sa amestece. Si (IA va
M. nr. 7, cere boierii sa meargA la fata locului, sa va urma dupA hotarlre.
1. 148.
1779, lulle C.

Poruncd domneascd dahl ispravnicilor judelului Saac pentru tragerea holarelor mosiei Sdlciile ;i
731 viei din Buduresti ale pitarului Nicolae Argintoianu, vindule la mezat. Tragerea se va face ortn-
duind doi mazili vecini din Tohani si pe alfi vecini rdzasi, iar carlea iscalild de acestia fi de isprav-
nici va fi trimisd domnului.
1779
lune
7 Dumneavoastra ispravnicilor ot sud Saac, sanatate I VA facem In ptire pentru mopiia Salciile
cu 15 pogoane vie la Budurepti, a pitarului Nicolae Argintoianu, vinzindu-sA la mezat, au ramas
asupra celui orinduit da domniia mea.

788

www.dacoromanica.ro
 Ci dar, viind ori insusi, sau omul sAu acolea, sA rinduiti dol din mazilii ot Tohani, fiind
vecini cu zisa mosie si de fatA cu stApinii celorlAlalte mosii ce vor fi rAzasi din sus si din jos,
sau isprAvniceilor, i trAgind-o pin trei locuri pre obiceiu, sA o facA masA l sA dea cartea
lor iscAlitA, in care sA iscAleascA si ziii vecini rAzasi. Apoi adeveritA i cu iscAlitura dumnea-
voastrA, sA o trimitep la domniia mea cu rAspunsu In scris, purtind dumneavoastrA grijA asa
dAplin sA sA facA cercetarea moii, fiindcA pA stinjAni iaste sA sA plAteascA bani. Ci, sA nu fie Arh. St. Buc..
In urmA lipsA sau cu vreo pricinA dA cAtre rAzasi. Me. nr, 8.
1. 158 v
1779, lune 7.

Velifii boieri arald prin anafora cd $tefan ieromonahul biserjcjj Udricani din Bucurevli reclamd
de la pitdreasa Pduna $tirbei uenitul de la roata de moard de pe Neajlou (judeful Vlavca) fi
piatra de moard luald de pildreasd In limpul rdzmerifii. Devi pitarul Motel .Stirbei urea sd dea 732
In schirnb o movie, judecata holdrdvle ca ispraunicii sd faca cercetare vi sit se Intoarcd manastirii 1779
venitul acelei roll pe patru ani, precum ;i piatra. Domnul Intdreple.
iulle
10
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod, bojiiu molostiiu.
Dupe curn s-au gasit cu cale dA cAtre dumnealor velitii boieri, poruncim dumneavoastrA
ispravnicilor judetului sA urmati cum scrie mai jos.
1779, tulle 10.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca innaltimii tale, vAtafu de pAhArnicei au adus la judecatA innaintea
noastrA pe $tefan, eromonah de la sfinta bisericA Udricani de aici din Bucuresti, ce este metoh
Sfintului Ioan ot Focsani, cu jalba ce au jAluit Inndltimii tale pentru PAuna pitAreasa, cc o
tine intru cAsAtorie pitaru Matei $tirbei, ziclnd cA o jupineasA, Arghira, sotiia rAposatului me-
delnicer Ghiurgiu, au dat danie sfintii biserici o roatA dA moarA In apa Neajlovului la Epu-
resti sud Vlasca i, mai fiind i altA roatA dA moarA tot intr-o casA, acea roatA sA stApineste
dA numita PAuna pitAreasa. Dar In vremea rAzmiritii, Intimplindu-se clA au arsu moara,
jumAtate au fAcut-o sfinta bisericA i jumAtate numita pitAreasA si medelniceru. AceastA sfintA
biserica zice cA c-un an mai nainte au pornit roata cid moarA a bisericii, iar PAuna pitAreasa,
neavind piatrA, au luat piatra dA moarA a bisericii si au pus-o la moara ei si tot nu umblA nici
acum, zicind cA alergAtoarea ce o are la acea roatA de moarA baste mai MIRA. $i zice [cAl
numitu ieromonah, cA slut acum patru ant dA cind Ii ia oemu dA la roata bisericii pe din
doaoA i zAgasu morii zice cA sA face tot din oemu de la roata bisericii, care roatA dA moarA
zice cA o stApineste mAnAstirea de slut 31 de ani.
Pentru care pricinA, dupA jalba ce au dat cuviosul igumen de la aceastA bisericA, InnAl-
timii tale, s-au f Acut porunca mArii tale cAtre dumnealor ispravnicii judetului, ca sA cerce-
teze la fata locului i sA facA indreptare, j dumnealui sArdaru Nicoli ispravnic din sud Vlasca,
de la trecuta luna lui iunie 13, In scris instiinteazA cum cA dupe poruncA au scris PAunii pitA-
resii sA vie sA sA judece cu igumenu si n-au venit. $i Mind cercetare prin morarii de acolo, scrise
cA au dovedit cA patru ani sint dA and mAnincA Patina venitu de la aceastA roatA dA moarA a
sfintii biserici si cum cA, casa dA moarA, jumatate au f Acut-o PAuna i jumAtate sfinta
bisericA si roata bisericii umblA, a PAunii nici pInA acum nu umblA i oemu de la roata bisericii
11 ia PAuna i mAcar cA pitaru Mate! $tirbei scrie cAtre igumen ca sA facA schimbu pentru aceastA
roatA dA moarA, sA-i dea mosie igumenului si nu priimeste schirnbul, ci cere sfi-si stApineascA
roata (Id moarA i sA-si ia oemu, fiind dreaptA a sfintii biserici.
Pentru care, noi asa gAsim cu cale sA fie luminatA porunca mArii tale cAtre dumnealor
ispravnici ca, dA iznoavA, sA facA cercetare, fiind fat.d alit numitu ieromonah, cit i PAuna pitA_
reasa, l cit venit sA va dovedi cA au luat pitAreasa PAuna intr-acesti 4 ani de la roata sfinti

81 C. 758 789

www.dacoromanica.ro
 biserici, s o apuce sa sa inplineasea si de acum innainte sa nu sa mai amestece nimic la acea
roata da moara a sfintii biserici, ci s stpineasca nurnai roata ei (Id moara. 'Si de va fi
Arb. St. Buc., luat niscareva pietri de la moara bisericii sa si le dea Innapoi. Iar hotarirea ramlne a s face da
I. 142v. 143. Innaltimea ta.
1779, Me 1.
Neculae Dud<escu> biv vel ban, Dumitrache vel ban, Pana vel dvornic, Badea
vornic, lanache Muruzi vel logofat, Grigorie Baleanu vel logofat, Scarlat Grecianu,
lordache vel paharnic, Pantazi vel singer.

733 Velilii boieri arald prin anafora cd Maria Bengescu se plinge impotriva Mariei Cantacuzino.
ce prelinde fard lemei niste jigani. Reclamanta susfine Ca figanii care ar fi fost cumpdrag
de laid( pIrtlei de la rdposalul Ionifa, solid jeluiloarei, nu se gdsesc pe mosia ei, proprietate
1779 personald. Dupd cerceldri prin care se constald temeinicia jalbei si abuzul comis de armdsetur
iulie Stroe prin incasarea treapddului de la reclamantd, judecata holdrdste ca Maria Bengescu sd cab&
10 pace dd acesti figani". Domnul Intdreste fi porunceste ca armdselul sd fie bdtut cu toiege
la falanga".

lo Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu.

Dupa cercetarea dumnealor velitilor boieri, de vreme ce Bengeasca Inca are si lips&
(IA zestrile sale, Intarim hotrlrea dumnealor i poruncim sa aib buna pace da catre Canta-
cuzini. Jar artnasalu, fiindca au facut lucru ce n-au avut porunca, dunmeata vel armas
Intorcind acei taleri 6 Innapoi, sa-1 i pedepsesti cu Mae pentru vina aceasta, clIndu-k
100 toege la falanga.
1779, iuHe 10.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, dumnealui vel armas au adus Innaintea noastra
pe Marna, sotiia raposatului Ionita Bengescul, cu jalba ee au Alta Innaltimii tale, ziclnd
ca raposatu Ionita Bengescu, brbati-sau, In viiata lui cazind la grea datorie, nu numai ca
si-au vindut tot ce au avut, ci au prapadit i zestrile dumneaei ce au avut si altcevasi nU
i-au ramas fara de numai o mosie ce-i zice Negoesti In sud Gorj i o vie tot acolo, ce i
s-au dat de la judecata i o staptneste In lipsa zestrilor dumneaei, cu care zice ca Inca nu
i sa inplineste lipsa zestrii toata, ci jurnatate din zestre fi lipseste. Dar fiindca 37 (IA ani
zice cd sint (IA cfnd ar fi vindut raposatul barbatf-sau, In viiata fiind, niste ligani, la rapo-
satul vistier Hera, acum dindu jalb Innaltimii tale, dumneaei Manila Cantacozini, fiica rapo-
sat vistierului Herii, aratind ca dintr-acesti igani ce au fost cumparat de la Ionita Ben-
gescul, barbatu acestii Mari! Bengescai jaluitoarii, ar fi fugit vreo citiva si cum ca ar fi avut
asezamint Ionita Bengescu cu raposatu vistieru Hera, ea, da nu va veni din NO acei tigani
sa aiba a-i da raposatul Ionita Bengescu aft! tigani In locu acelor tigani fugiti. Si tocmai
acum peste 37 da ani, fiind mort atit Ionita Bengescu, eft i raposatu vistieru Hera, au dat
jalba dumneaei Mariia Cantacozini, fiica raposatului vistier Herii, Innaltimii tale, cautindu-si
tiganii da la casa raposatului Ionita Bengescu, barbatu Bengeascai jaluitoarii. Si dupa jalba
dumneaei, s-au orfnduit da Innaltimea ta, Stroe armasal ca, oriunde va gdsi dintr-acei tigani
ce cu foae i-au aratat numita Cantacozini ca slnt fugiti, sa apuce sa Inplineasca, si dd
la trecuta hula a lui aprilie 12 zile in scris Instiint.eaza dumnealor ispravnicii din sud God,
ca, la casa Marii Bengeascai jluitorii, nu s-au gasit nici un tigan dintr-aceia ce cerea dumneaei
Mariia Cantacozini. Si deosebit scriu dumnealor ca numita Marie Bengeasca au adus marturii
innaintea dumnealor, atit boierinasi de acolo din partea locului, cft si din negutatori, sio
au dat marturie pentru numita Manila Bengeasca ca raposatul lonita Bengescu, barbatt-sau,
cazInd la multa datorie, i-au /uat datornicii tot ce au avut i dumneaei nici zestrea nu si-au
luat-o daplin.

790

www.dacoromanica.ro
 Ci, de vreme ca Manila Bengeasca jaluitoarea, cla ale barbatl-sau nu stapIneste nimic,
JAM (Melt numai aceasta mosie Negoestii si cu viia din sud Gorj, ce o are In lipsa zestrii,
si fiindca si Insusi dumnealor ispravnicii scriu cii dintr-acei tigani ce-i cere Manila Cantacozini
nu s-au gasit nici unul In tiganria Bengeascai, gasim cu cale si hotarlm, Mariia Bengeasca
jaluitoarea sa ailaA pace atit da. acesti tigani ce-i cere Manila Cantacozini, fata vistierului
Herii, cit si cla alti datornici ai raposatului barbatt-sau, cla vreme ca. nu i-au ramas nimic
cla la barbatt-sau, ci Inca are si lipsa de zestre cum arata mai sus. Iar numitul Stroe arma-
sal, da vreme ce Lira cla nici o porunca au luat da la jupineasa Mariia Bengeasca treapad
taleri 6, si iarasi fru% dd. a nu avea porunca au sorocit-o prin zapis cla a veni aici la Bucuresti,
cu cheltuiala, dumnealui vel armas sa Inplineasca da la acest armasal atit acei taleri 6 ce
i-au luat cu nume di treapad Uri di nici o porunca, cit si cheltuiala ce sa va gash cu cale
Arh. St. Rue.,
cla innaltimea ta. Iar hotarlrea cea dasavirsita rarnine a sa face <IA innaltimea ta. M. nr.7,
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod. I. 143 v. 144.

1779, tulle 8.
Nec<ulae> Dud<escu > biv vel ban, Dumitrache vel -ban, Pana vel dvornic,
Badea vornic, vel dvornic, lanache Muruzi vel logof at, Grigorie Baleanu vel
logofat, Scarlat Gtecianu, Dumitrache vel clucer, lordache vel paharnic, Pantazi
vel sluger.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Dumitrasco Periefeanu (jnd. lalomifa) se judecd
cu Simeon Gheorgicd pentru clironomia rdposalutui Gheorghie Ghiurghiu. Divanul constattnd
ca Dumilrasco Periefeanu este .. unchi mai mare" al minorilor, tn calitate de frate al mamei
lor, pe clnd Gheorgica este unchi mai mic", in calitale de Or al laldlui, depdrleazd pe Simeon
734
1779
de clironomia lui Gheorghe", dar ti acordd, cu Invoiala lui Periefeanu, cheltuieli de judecald. iulie
Domnul Intdreste.
10

Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod.

Dind jalba domnii mete Dumitrasco Periiteanu, cerind intarire la hotarirea judecatii
si Invoelii ce s-au facut cu Wiwi lui si vilzind din cele mai jos-scrisa ca si o parte si alta
s-au multurnit si n-au ramas pricina Intre dinsii, am intarit, dind la mina lui aceasta carte
pentru odihna si aparare.
1779, tulle 10.
Prealnnallate doamne,
Din luminata porunca marii tale, preainnaltatu nostru domnu, Io Alecsandru loan
Ipsilant voievod, dumnealui ceauw za aprozi aduse la judecata pe Dumitrasco Periiteanu
sud Ialomita, piris lui Simeon Gheorgica ce au fost buluc-basa, zicind ca o sot% a lui, anume
Tudora, Vind Intru casatorie pe Gheorghe Ghiurgiu, care, facind copii au murit amindoi
si In urma au murit si copiii, si mult putin ce au ramas, clironomiseste elu, Wind pomenirile
mortilor platindu si datoriile cumnatl-sau, acum numitul Simeon sa scoala si cere ramasile
lui Gheorghe Ghiurgiu, cumnatI-sau, cu cuvint cA este mortul ruda.
Fata fiind si Simeon buluc-basa, s-au Intrebat cu ce carte sa intre in clironomiia
lid Gheorghe, cumnatul plesului raspunse ca si elu zice ca este var cu mortu Gheorghie.
Nemarturisindu nimeni ca i-au fost var., macar si adevarat sa fi fost van cu dinsul, iarasi
clironom nu intra, pentru ca factndu-sa alegere de funea neamului lor, sa vede, dupa cum
zice Simeon, ca este vAr premar cu tatul copillor lui Gheorghe, adica unchiu mai mic. Si iar
pirisu Dumitrasco iaste adevarat frate cu muma copiilor, adica unchiu mai mare si clironom
mai de aproape, cum mai sus aratam, si nefiind altd ma mai de aproape cleat acest Dumi-
trasco Peri<i>teanu, ramine el singur desavirsit clironom pe toata periusiia numitilor copii
a lui Gheorghe, cumnati-sau. Dupa aceasta, vazind Simeon ca sa departeaza de clironomiia
lui Gheorghe, au inceput a zice ca varl-silu acela, Gheorghie, ar fi facut diiata si 1-ar fi
Inpartasit si pa dinsul din avutul lui si numitul Dumitrasco acea diata o tainueste. De care

791

www.dacoromanica.ro
 rdspunse plrisu ca n-au facut mortul niciodata, fiindca au murit de boala ciumii i nimeni
nu au putut ca sa sa apropie de dinsul, Pe. care orinduindu-1 sa faca jurAmint, au priimit
ca va face juramint cum ca n-au facut inortul nkiodata i Insusi Simeon nu 1-au lsat sa Mai
juramint, ci cerea taleri 40, care bani zice cd i-au cheltuit umblind dupa Dumitrasco In soco-
linta ca va intra si el clironom mortului, care bani fiind cheltuiti fArA cale i necuviindu-sa
Dumitrasco a-i plati, am hotarit ca sa ramie nesuparat. Dar pentru ca sa lipseasca juramint,
au priimit Simeon ca sa sa asaze cu pirltu Dumitrasco pentru acei taleri 40, si asa, dui:A
a lui Simion cerere, am hotarit ca sa dea Dumitrasco taleri 25, care bani i-au i dat lui
Simeon innaintea judecatii i asa au ramas amindopo partile multumiti.
Arh. St. Bue. Drept aceia, am hotArit ca Dumitrasco Periiteanu sA ramiie In pace si nesuparat de
f. 148 v. 149. acum innainte de Ora si cererea
1779, Junta G.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Andonache Fotino.

Ddionmsnall ilpyorouinnecalle pislap ir.ualvnLicorv'l 17tededeA furlului unor v ile

7 sdungfaucrdenicierdceelapreestelnmcuhnelseliunea

1779
iulie Dumneavoastra ispravnicilor ot sud Arges, sandtate 1

10
Cartea ce ne-ati trimis de la sapte ale lunii acestiia, dinpreuna cu scrisoarea lui Costan-
din vatafu de la Loviste, au venit la domniia mea. Cele ce scrieti, cum ca la muntele ce
se hotaraste cu satul Voineasa, niste ungureni cla dincolo, furis au luat vitele satului Voineasa
da le-au trecut dincolo i mergind pagubasii, adica 5 oameni, i-au legat militarii, am vazut.
Pentru care, nu numai pricina da multa turburare ne-au dat aceasta carte a voastra, ci IncA
i pornire (IA a va pedepsi greu, da ce sa nu fi mersu lnsusi unul din dumneavoastra spre
cercetare la pricina aceasta, auzind pricina da calcarea hotarului, ca sa Instiintati domnii
mele lucru adevarat, ci numai ati trimis o scrisoare o vatafului aici fArA (IA alta pliroforie
(IA la voi, socotind ca cu aceasta v-ati platit. Care aceasta, putea sa o faca i singuru vatafu
acela, sft ne fi scris insusi el nooa. Apoi da cc trebuinta dar, va avem pa voi acolea
ispravnici < ?>.
Ci, cid aceasta data ertindu-va, trecum cu vederea, dar alta data sa va daschideti
ochii and yeti auzi pricina da calcarea hotarului, ca au trecut ori din vecinii da dincolo,
dincoace, sau din cei da aici acolo, fArA <IA a nu da sinhisis, fara (IA a nu va porni lath
da orinduiala sa va interisarisiti, i insiva facind cercetarea pa daplin cum trebue, sa Instiintati
domnii mele fArA cla a nu va socoti ca sinteti platiti, i v-ali dascarcat cu o trimitere <IA
scrisoare a unui vataf. Cum si acum sa va sculati Insusi unul din dumneavoastra ispravnicilor,
sa mergeti drept acolo in sat la Voineasa, sa cercetati pricina aceasta ce ne-o scrieti, foarte
cu de-arnAruntu, ca sa dovediti aceste vite, In ce chip s-au luat cla acei ungureni, adica
(la linga satu le-au radicat, da dincoace trecind ungurenii incoace i cItA dapartare iaste da
la hotar pIna unde au venit da au radicat acele vite, sau vitele ca niste dobitoace fArA da
paznici fiind, s-au tras dupa pasune trecind dincolo i oamenii din Voineasa, adica pagubasii,
mergind dupa vite va fi calcat trecind hotarul dincolo si asa i-au prinsu pa dinii, slobozin-
du-le vitele. i cite vite au fost, ale cui anume, i ce oameni anume shit cei tinuti ai nostri
acolo, InsA sa nu socotiti pentru a lndrepta pa vataf. i pentru a nu-I scoate mincinos, sA
ne scrieti altele 01 sa nu cercetati cum sa cade, ci adevarul sa va pliroforisiti si sit ne scrieti
cercetare i Instiintare bunA, fArA dA nemic gresalA, ca dupA instiintarea dumneavoastrA pliro-
forisindu-ne dA adevAr, sA scriem la exelentith sa ghenArariul i sA socotiti chid voi ne yeti
scrie altele. i dA la exelentila sa ghenArarul, <de> vom auzi intr-alt chip cA au lost pricina,
la cltA pornire dA urgie asuprA-vA ne aduceti i adevArat cA atunci dA pedeapsA nu yeti
scApa. i mAcar dA ar slobozi pA oamenii nostri pinA vA va veni al doilea poruncA di la

792

www.dacoromanica.ro
domniia mea, dar cercetarea tot sA o faceti pa clAplin a pricinii, cum vA scriem, si sli ne
instiintati, insA sA nu urmati si acum la aceastA pricinA cum ati f Acut In trecutele zile and
vi s-au scris sii cercetati pentru un loc ce iaste desupra la Voineasa, ce sA zice Piciorul Galbe-
nului, care sA cheam& si Es lea, da ne-ati scris, nu cum iaste, ci cum vi s-au pArut, iar pricina
au fost intr-alt chip.
Ci, va clAschidelI ochii, clA fiO urmAtori dupa cum v poruncim, si asteptam raspunsu Arb. St. Bue.,,
Me. Dr. 8,
ca asemenea si noi sA scriem la exelentiia sa ghenararu. Aceasta vA poruncim. 1.157 V. 158 v.
1779, iulie 10.

Velilii boieri (irate', prin anafora cd Pduna rectamd de la Ivan buluc-basa bunurite taldlui ei
decedat, vindule, sub ameninlare, de mamd-sa spre a pldli datoria solului ei de al doilea. Consta-
tindu-se cd mama plrisei rau a vindul mosiile primului so/, judecala II obligd pe actualul cumpd-
736
rdlor sd restituie aceste bunuri. Domnul intdreste.
1779
fulle
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu. 12
La aceastA hotarire a judecatii, rAmlind odihniti si o parte si alta, intArirn domniia
mea ca dupA cum scrie mai jos, sA sA urmeze.
1779, luule 12.
Preainnaltate doamne,
Din lurninatA porunca mArii tale, dumnealui vAtafu za pahArnicei aduse la judecata
pc PAuna copila, cu jalba ce au dat mArii tale asupra lui Ivan buluc-basa, zicind cA in vremea
trecutii rAzmiriti, luind muma sa intru cAsAtorie pe un cApitan de volintiri, anume Matei,
si acel Matei fiind dator taleri 150 la un Petre praporgic de volintiri, au trimis acel Petre
praporgic de au luat pe mumA-sa si pe un frate al ei si i-au pus la Inchisoare si ei speriindu-se
dA Inchisoare, dupA ce au iizut multu, au luat asupra lor acea datorie asupra lor, cu soroc,
la care soroc neputind iarAsi sA dea banii au mersu Matei cApitan si luind din ladA toate
zapisile de vii, mosiie si o casA si le-au dat lui Petre si el s-au dus ziclnd cA merge la
tam lui sl aducA bani si n-au mai venit. Si apucind Petre pe mumA-sa ca pe una oe sA
IncArcase cu datoriia bArbatului ei, acelui cApitan de volintiri, Matei, cu zapisul ei, au pus-o
la Inchisoare si ea neavind banii i-au dat zapis a fi stAtAtoare vine, mosiia si casa.
Ci dar, fiindcA acel Petre praporgic este dus la Ruslia si ea 41 gAseste aceste lucruri
ce shit de la tatA-sAu stApinindu-se dA buluc-basa Ivan, cere ca sA-si afle dreptatea.
FatA fiind si piritu buluc-basa Ivan, rdspunse cA el acestea toate le are cumpArate
prin zapis si arAtA zapisele ce are, InsA un zapis de vInzare al Marli preotesii. mumei Wish,
i fratele pirfsei, Costandin, de la beat 1773 martie 4, prin care vinde lui Petre, celuia ce o silea
pentru nu<mi>ta datorie a bArbatului ei de al doilea, vine, niste livezi si o casA din Clinpulung,
drept taleri 220, alt zapis al lui Petre praporgic de la leat 1774 octomvrie 19, prin care
vinde aceste toate lui Gheorghe rusciucliu, alt zapis al lui Gheorghe rusciucliu la mina lui Ivan
buluc-basii prin care 1i vinde acestea toate, drept taleri 410.
SA Intreb6 asupra acestii vinzAri si Marna preoteasa, muma pirisii, dA fatti fiMd si ea
la judecatA, pentru a ei datorie au vindut acele lucruri, sau pentru a bArbatf-sAu de al doilea,
precum zice fii-sa, si aratA o adeverintA a multor preoti si alli orosani din Cimpulung cu
leat 1778 ghenarie 4, prin care adevereazA cA toate acestea ce s-au vindut de Mariia shit
ale popii Ion, tatului pirisii, bArbatului Marii preotesei dintii, rAmase si lui de la pArinti, ,sI
cA s-au vInclut pentru o datorie de taleri 150 a bArbatului ei de al doilea, Matei cApitan de
volintiri, InsA dA la Inchisoare In vremea razmiritii, fiind inchisA mai bine de sase luni,
ia si fii-sAu, Costandin, legat si bAtut.
Ci dar, de vreme ce PAuna pirIsa are dreptate dA a lua toate aceste mosii fAr'da
nici o pagubA a ei, fiMd dovedite cA shit de la tatA-sAu si rAu vindute dA mumA-sa pentru
datoriia bArbatului ei de al doilea, si fiindcA ea atuncea au fost foarte nevirstnicA si nu avea
* Data exacta a documentului este 12 iunie 1779.

1793

www.dacoromanica.ro
 mijloc de a-si cauta ale ei cele parintesti, dupa dreptate am hotartt ca Pauna copila, pirtsa,
sa-si ia toate aceste mosii Intru a sa staptnire, ca niste lucruri ce slut ramase de la tatit-sau.
$i Ivan buluc-basa ia banii ce au datu pe aceste mosii dA la cei ce le-au cum-
parat, anurne Pencea i Nedelcea vechili lui Gheorghe, cel mai sus-aratat i Gheorghe cla
la Petre praporgicu i acel Petre Isi va cauta cu Manila prioteasa pentru banii datorii barba-
Arh. st. Buc.. tuluf ei de al doilea, da va fi avind dreptate. Iar hotartrea cea desavIrsita ramine a sa face
Ms. nr. 7. dA catre tnnaltimea marii tale.
f. 1.50r.-1511'.
1779, mai G.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Radu Golescu sardar, Evdochim
biv vel medelnicer, Barbul Ciorogtrleanu biv vel sluger, Hristache satrar, Mihai
Perdicaru <al> 3<-lea> postelnic.

7 jarurnilled
.
s,ionreudnrceep,,,e,,,;se,,,,,a,,,,..tie.cilloo
:Lt.', ;Jodi th di e lcare
ill nskesicielr dceelefae, Li im.apirreeuftnia cu un om domnesc,

1779
tulle Dumneavoastra ispravnicilor ot sud Ialomita, sntate I
14 Luom domniia mea tnstiintare cum cd vamesu da la Lichiresti face multe jafuri
nedreptati lacuitorilor de dincoace i da dincolo, Mind de la unii vama lndoit i alte ase-
menea necazuri cu luori peste poruncile domnii mete i peste obiceiu, fapte care slut cu totu
nesuferite auzului domnii mele. Care aceste rele urmari ale lor, nu este cu putinta a nu le sti
dunmeavoastra si, stiindu-le, cum da nu ni le tntiintati, ci le treceti cu vederea, cA adevarat
stnteti in villa la aceasta, dA ce sfi ne lnstiintam de la altii, si nu de la dumneavoastra <?>
Pentru care, iata orinduim pe... 1 carele sa mearga la judetu Ialomita ca sa cerceteze
de aceste fapte ale lor, dar si dumneavoastra va poruncim sA faceti Inpreuna cu dInsul cerce-
.Arh. st. Bac.. tare, dindu-i tot felul mina de ajutoriu ca sA afle i s dovedeasca toate faptele tor, spre a ne
et. hr. 8'
f. 160.
aduce tnstiintare cu deplina cercetare. Asa negresit sa urmati aceasta.
1779, iulie 14.
1 Loc alb.

dDionmnRut;npovorict an rceestpe revta; ntadfuolumi adiinmaprleaMplorperaihnovma u(nj luedle. BPraaiuh ta.)desaiacehrcoetaterzue pol I

7 se va face Impreund cu un om al ispravniciei si va stabili drepturile Wit si ale sasilor asupra

1779 muntelui Intr-un act iscalit de loft.
tulle
14
Zemli Vlahiscoiu. Sluga domnii mete... 1 vatase da plaiul Prahova sud Prahova, tti facem
In stire pentru muntele Baiul, care am Inteles domniia mea cum ca iaste al tarii, ca aici la dom-
niia mea venira unii din sasii ot satu Rtznov (la dincolo, zielnd ca prea putina parte dintr-acest
munte cade dincoace In hotaru tarii domnii mele, iar cea mai multa parte iaste dincolo. Care,
aceasta o cunoastem domniia rnea, ca ei o zic pentru ca sa-I tie si de acum Innainte acoperit
cu Inpresurare. Pentru care iata, te orinduim si-ti poruncim, dupa ce vei vedea cartea aceasta
a domnii mele, sa ei dinpreuna cu tine cltiva batrini lacuitori vechi din partea locului, carii
vor fi avtnd stiintA da acest munte, sa mergeti acolo la fata locului unde zic sasii ca numai
un picior dintr-acest munte cade dincoace. iar celilalt iaste dincolo, sa cercetati i sa vedeti
clta parte iaste dincoace i ctta parte catre tara ungureasca, care ramine dincolo, si tntru
adevaru far% de vreo gresala sA Instiintati domnii mele cu daplina aratare. DA care si fini
zabava asteptam raspunsu cu blind Intelegere, pentru ca domniia mea ne-am adeverit da
la negutatorii carii tin muntii i lucreaza casarii acolo tnprejuru acestuia, ca cel mai (la frunte
si mai da buna stare iaste acest munte Baiul, i sasii pentru ca sa-1 dasfaime, zice ca prea
putina parte iaste dincoace, iar celalalt dincolo.

799
www.dacoromanica.ro
 Ci dar, sd vd ddchideti ochii sd nu faceti vreo gre.5ald sau vreun batir ca sd sd inpre-
soare pamintu rii iatd, fnpreund cu voi am poruncit dumnealor ispravnicilor ca s4 aleagA
dumnealor osebit un omu cu bun pracsis, sd-1 rInduiascd la cercetare, la care cercetare
Instiintare ce ne yeti face, amlndoi s vA iscAliti dinpreund cu ceilalti, a0jderea sA cercetati
pentru stina din Valea Cerbului (Id cind sd stApInete dd casa stolnicului Scarlat i iard0
sA Imtiintati domnii mele. A0jderea sA cercetati munte dd potriva acestuia cft I sd vinde Aril. St. Buc..
hfs.
venitul pd an, precum i Valea Cerbului. Aceasta Iti poruncim. f. 180v.
1779, hale 14.
Asemenea poruncA s-au scris la ispravnici.
1 Loc alb.

Ve boieri amid prin anafora cd Sloica i Pdlru, mocani din Cimpulung, se judecd cu Nan
neguptorul si cu Tudor Coicea din Teisani (sud Saac) cdrora le cere o dalorie pe cap. Divanul
gdsesle dreapld cererea i holdrdsle sd se pldleascd. Domnul inidresle. 739
1779
tulle
15
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
DupA cum s-au gdsit cu cale cla catre dumnealor velitii boieri, Intdrim i domniia mea
ca aa sd sd urmeze, i zapciul cel orinduit sd urmeze a face lnplinire.
1779, tulle 15.

Din luminatd porunca mdrii sale prealnnAltatului nostru domnu, Io Alecsandru loan Ipsilant
voievod, vAtafu de pdhdrnicei au adus la judecatA Innaintea noastrd pe Stoica i Pdtru, mocani
cid la CImpulung sud Muscel, i pe Nan negutdtorul i pe Tudor Coicea dA la Teipni .sud
Saac, cerind Stoica i Pdtru mocanii dd la Nan negutAtoru taleri 40 ce i-au oprit din cap
ce i-au dus la cdOriia lui la leat 1771. Nan nu tAgAdui cum cd nu i-au oprit aceti bani, numai
rdspunse cd el la leat 1770 pfnd la leat 1775 au avut n4te munti cumpArati In sud Arge,
lntre care munti avea cumpArat i venitu unui munte ce sd chiarnd StIna Mare, de la mo-
nenii de acolo.
Dar fiinded acestu Tudor Cocea au lost curnpdrat 0 el venitu acestui munte de la moneni,
la leat 1769 Intru an, 0 n-au stApfnit pe anul acela numai, ci s-au Mut stdpin i pd anul
celdlalt, adicd la leat 1770, cind II avea Nan cumpdrat, 0 au vIndut acestu Tudor iarba
acestui munte la mai sus-numitul Stoica i Pdtru in taleri 25, dupd cum Insu0 Tudor Innaintea
noastrd nu mai putu tAgAdui.
Ci, dA vreme cd acest Tudor s-au fAcut stdpfn pe lucru ce nu era al lui i au vIndut
venitul acestui munte, fiind supt stdpfnirea lui Nan, hotdrfm ca Nan sd opreascA taleri 30
de la Stoica i cla la Pdtru din taleri 40 ce iaste dator du pd acel ca, pentru pdunea
muntelui din anu 1770, iar taleri 10, ce slut luati mai multi dd Nan, sd-i intoarcd lnnapoi
acestui Stoica i Pdtru. i atit aceti taleri 30, clt i taleri opt, cheltuiala ce aratd I Stoica
I Pdtru, cd au fAcut In cinci saptAmlni, amlndoi umblInd prin judecatd cum 0 treapAdu
mumba0ru1ui, sd-i Inplineascd numitul mumba0r cld la acest Tudor Coicea, dd vreme cd s-au Arh. St. Enc..
dovedit vinzarea lui, rea. Aceasta scriem. Ms. 7
49v.
f. 1nr. .

1779, tulle 3.

Pand vel vornic, Badea vornic, vel vornic, Grigorie BAleanu vel logofat, Scarlat
Grecianu, Dumi<trache> vel sluger, Iordache vel paharnic, Dumitrache FAl<co-
ianu> vel sArdar, Pantazi vel sluger.

795
www.dacoromanica.ro
 Domnul porunceste ispravnicului de Vlasca, Nicoli btu yet serdar, sit cerceleze cazul emirului Ali
740 din Giurgiu care cumpartnd un cal de la un salean, probabil de furat, i fiindu-i lual de adevd-
ratul stdpin, turcul a bdgat la tnchisoare pe utnzdtor. Domnul recomandd ispraunicului sd intre
In legaturd cu aga si cadiul pe care sa-i roage a da poruncd numitului emir sit sd astimpere".
1779
lune
15
Credincios boiarul domnii mele Nicoli biv vel sardar, ispravnic ot Vlasca, sAnatate I Am vazut
domniia mea cele ce ne scrii, cum cA imir Ali ot Giurgiul, cumpArind un cal, care cal cunos-
clndu-1 un than ca iaste al lui, si 1-au luat, iar acest imir se-au adus doi turci mArturii i s-au
apucat dA un lAcuitor al acelui judet, mArturisind acei doi turci Ca, calul 1-au cumparat dA
la acel lAcuitor, care lacuitor de tot tagadueste, sAtenii (IA unde 11 iaste lui lacuinta, Inca mArtu-
risesc cA iaste emu bun.
Ci dar, dA vreme cA satenii 11 mArturisesc dA omu dreptu, i cA niciodatA nu s-au mai
aflat In vreo faptA ca aceasta de hotie, bine ai facut dA ne-ai Instiintat, si iatA li poruncim
sA-I slobozi dA la Inchisoare i nemic sA nu sA supere dA aceastA Ora.
Pentru care, sa te ajungi cu capichehaia, ca SA arate la dumnealui agaoa dA acolo
la dumnealui cadiu, spre a da dumnealor cuviincioasa poruncA numitului emir ca sA sa.
astImpere a nu mai face asupreala ca aceasta, pentru cA i porunca InpArAteasca iaste a nu
sA supAra lacuitorii cu prepuneri ca acestea ce era obicinuiti de mArturiia a unuia-doi turd.
Si mAcar cA taste pricinA mica, dar, dnd nu sii va astimpAra numitul emir, atunci, pentru
ca sa nu obicinuiascA iarasi o asuprire i nedreptate lAcuitorilor ca aceasta, vom aduce aid pa
dumnealui cinstit cadiul, fiindcA i pentru alte pricini taste trebuinta da a veni dumnealui,
atunci domniia mea Inpreuna cu dumnealui, vom judeca pentru aceasta. Ci, vor zice acelui
emir dA va hi aid, sA arate ce are a cere dA la lAcuitori, dA care avem a scrie i noi catre.
Arh. St. Bue.. omul nostru. Dar dumneata, Tara (IA a nu astepta, sa te ajungi lnsuti cu el precum Iti porun-
I& n143%. B.
f.. 181. Chn i negresit ornul sA-1 slobozi da la Inchisoare i sA ramlie nesupArat. Si fii sinfitos I
1779, lune 15.

Veliiii boieri arald prin anafora cd Grigore Ilasan biu eel clucer de arie si Maria Micsunescu
741 reclamd pe Nicolae postelnicel, flu( lui Georgeache sdtrarul din Bucuresti, care le-ar fi tmpre
surat parte din mosia lor dirt satul CrIngu (jud. Saac). Judecata propune cercetare la rata locului.
Domnul tntareste.
1779
lune
17
Io Alecsandru loan lpsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
Dupe ctan s-au gasit cu cale de cAtre dumnealor velitii boiari, poruncim domniia mea
sA urmeze dupe cum scrie mai jos numitu Costandin postelnicel.
1779, lulls 17.

PreaInnaltate doamne,
Din luminatA porunca Inniitimii tale, vAtafu de divan au adus la judecata Innaintea
<noastrA> pe dumnealui Grigorie Hasan biv vel clucer za arie si pe Madia Micsuneasca, care
cu jalba ce au jaluit InnAltimii tale pentru Nicolae postelnicel sin Georgeache satraru din
Bucuresti, zic ca la leat 1778 au apucatu acestu Nicolae pe satenii dumnealor da la satu CrIngu
din sud Saac, ce este pe mosiia dumnealor, de le-au luat zAloage ca sA-i clacuiascA, cu cuvint
cii acei sateni ar fi sazAtori pe o parte cla mosie a lui si cum cA vitele oamenilor dintr-acest
sat i-ar fi pAscut iarba WO de mosiia lui, iar peste putina vreme zic ca acest Nicolae postel-
nicel, vInzIndu-si partea lui de mosie la sfinta Mitropolie, au Inceput a cere ispravnicelu
Mitropolii de la oamenii din sat, allt obicinuita claca, cit i dijma du pa. acel coprinsu de
movie, zicind ca pe unde este sat, mosiia este vinduta sfintii Mitropolii i dumnealor sA afla
pAgubasi atilt de dijmA, clt si da claca sAtenilor. Si cerea sA ii sA faca luminatd porunca InnAl-

796
www.dacoromanica.ro
timii tale care posteInicelu Costandin Pampa, carele este unul dintre hotarnicii ce le-au hotarit
aceasta mosie la leat 1768 si inpreuna cu alti oameni btrini inprejureni de acolo sa mearga
la fata locului ca sa dascopere adavarul i dupa a dumnealor jalb ni sa porunceste (IA innal-
timea ta, cind va fi i preasfintit parintele mitropolit fata, sit cercetilm pricina aceasta..
Deci, fata fiind la judecatii si preasfiintiia sa parintele, ne arata cum cd bunfi este cererea
clucerului Grigorie i a Micsuneascai spre a sa face cercetare la fata locului.
Drept aceia, gsim cu cale sa fie lurninat porunca innaltimii tale care acest Costandin
postelnicel Parepa ca, inpreuna cu alti btrini de acolo, sa mearga in fata locului sa cerceteze
acest sat pe a cui parte cla mosie cade, pe a clucerului Grigorie i a Micsuneascai, sau pe
partea lui Nicolae postelnicel, i. cum au avut stapinire din Vechime. <?> Dupa care cercetare,
szi vor ramtnea amindoaoa pfirtile odihnite, sa le dea i carti pe la miini ca sa stie fiestecarele
pe unde sa tie si s stapineasca, i s aleaga hotarul acestii mosii a clucerului Grigorie Hasan
i a Marii Micsuneascai da catre hotaru mosii lui Nicolae postelnicel. Iar cind vreo parte nu
sa va odihni pe acea cercetare ce va face in scris, sa instiinteze innaltimii tale ca sa sa facii Aril. St. Boo.
Mo. nr. 7.
cea desavirsita hotarire da innaltimea ta. f. lblv.-162.
1779, lunle 26.
Nec<ulae> Dud<escu> biv vel ban, Paul vel dvornic, Badea vornic, Ianache
Muruz vel logofat, Grigorie Baleanu vel logofat, Scarlat biv vel logofat, Dumi-
trache vel clucer, Iordache vel paharnic.

Veliiii boieri arald prin anafora cd Ancufa Stdnescu se judecd In divanul lor cu Serban Zdddri-
ceanu ci Ionifd Giurgiuveanu pentru un loc aldturea de casa ei din Tirgoviste, dupd ce se jude-
case la departamentul al 2-lea. Judecata hotdr4te ca ispravnicii sd facet cercetare cu carte de
blestem, dupa care pricina sd fie trimisd cu anafora domnului. Domnul tntdreste.
742
1779
lunle
17
Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
Dupe cum s-au gasit cu cale de catre dumnealor velitii boieri, poruncim dumneavoastra
ispravnicilor ai judetului s urmati a face cercetare dreapta la fata locului I sa faceti 1nstiin-
tare aid.
1779, iulle 17.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, vatafu de paharnicei au adus la judecata Innaintea
noastra pe Stefan logofetel, vechil fiind daspre partea :Iumneaei satraresii Aucutii Staneascal,
ce cu jalba au jaluit innaltimii tale, zicind ca, judecindu-se la dumnealor boierii judecatori
ot <al> 2<-1ea> departament cu rban paharnic Zadariceanul i Cu loniia Giurgiuveanul pentru
un loc ce este aldturea cu casa dumneaei ce o are la Tirgoviste sud Dimbovita, dreptate zice
di nu si-au aflatu.
Deci, fata fiind i Innaintea noastra, vazum la mina Zadariceanului o carte da cercetarea
acestui loc, cla la trecuta luna a lui ghenarie 22 kat 1779, iscalita <IA Grigoric, eclisiarhu ot
Tirgoviste I de Cirstica Voinescul biv <al> 3<-1ea> logofat i Grigorasco vamesu si de Gavriil
logofat, ce scriu ca, din porunca dumnealui banului lanacache si a dumnealui slugerului
Caramalau, cercetind la fata locului, macar ca pa Zadariceanul 11 arata ca n-au avut nici o
scrisoare sa arate pentru locu ce zice ca este al lui si i 1-au coprinsu satrareasa Stneasca,
dar dui:a marturii arata cA au doveditu ca, unde este acea groapa (IA pivnita, au avut Ene
Zadariceanu, tatal paharnicului Sarban, case si tot de la ghenarie, adica cu dooa zile mai in
urma acestii carp, d cercetarea ce au facut numitul eclisiiarh, sa vede la mina vechilului
satraresii carte data da judecata a dumnealui slugerului Ionita Caramalau, ispravnic din sud
Dimbovita, intru care scrie ca dupa priimirea carpi de blestem ce arata a au priimit Costan-
din postelnicel Strimbeanu, laste si acest loc ce-1 cere Zadariceanu, tot al satraresii Stneasca

797

www.dacoromanica.ro
 si hotiriste si-lstipineasci sitrireasa dupi zapisile ce are, vizum si cartea dumnealor boierilor
judecitori, intru care scriu dumnealor i gasescu cu cale ca, de iznoavi, si si cerceteze la fata
locului.
Deci, dupi ce am citit aceste scrisori, am intrebat pe paharnicu Sirban Zidiriceanu
al cui este acestu loc si are scrisori de stiptnire si citi vreme este di dud nu-I stipineste, si
zise ci locul este al lui, rimas de la pirintii lui, dar scrisori nu are, nici stipinire n-au avut
de dinsul di la rizmirita ceilalti, de slut ani 40.
Ci, d vreme c nici stipinirea intr-acesti 40 ani n-au avut numitu ZidAriceanu, zapise
de cumpArAtoare sau di vreo danie pentru acestu loc nu are, pentru mai buna discoperire, si
noi am gisit cu cale si fie luminati porunca innAltimii tale si meargi unul din dumnealor
ispravnicii judetului la fata locului, Inpreuni cu numitul eclesiarh I cu ceiIaIi boieri ce au
mai fost la aceasti cercetare, unde fiind fati si o parte si alta, stringind vecini i oameni bitrini
de acolo din partea locului, prin carte di blestem a preasfiintii sale pArintelui mitropolit si
Arh. SE. Buc.. dovedeasci al cui este acest loc si din vechime cine 1-au stipinit si de cercetarea ce vor face,
Ms. nr. 7.
f. 154 v. 165. cu anatora, si Instiinteze inniltimii tale ca sA ni si facil cea dAsAvlritA hotArlre de Inniltimea ta.
1779, fevruarle 27.
Nec<ulae> Dud<escu> vel ban, Para vel vornic, Badea vornic, Stefan ye! vornic,
vel logofit, Scarlat vel logofat, Grigorie Bileanu vel clucer, Iordache vel paharnic,
Dumitrache Braz<oianu> vel sluger.

Velijii boieri amid prin anafora cd Dumitru sin Cozma strdinul din RImnic (jud. V Ilcea)
743 se plInge Impotriva slugerului Ionitd Caramaldu care fiind ispravnic in judeful Vticea prin
abuz fine o figanca a lui si i-a ddrimal un cuptor de cdrdmidd. Divanul hotdrdste cercelare la
rata locului. Domnul Intareste.
1779
mile
17
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu.
Aceasti anafora s-au citit innaintea domnii mele, vizind i jalba ce au facut catre domniia
mea slugeru Caramaldu, In care cere soroc, i fiindca aceastA pricini are a si hotirl si a lua
savirsire iarisi de aici, aceiasi hotArire din urmi sa va face dupi vremea lucrului cum cere
slugerul Caramaliu ca si fie si Insusi de MO, iar acum poruncim sit sa faca cercetarea aceasta
ce au gasit dumnealor velitil boeri cu cale de eitre ispravnici, pentru toate rinduindu-si si
slugeru Caramalaul vechil acolo, i dupi vremea lucrului si si afle arnindoi pArtile aid cu
cercetarea de la ispravnici, spre a lua treaba savirsire. Si pentru a sa face cercetarea aceasta,
rinduim mumbasir.
1779, Wile 17.

Preainniltate doamne,
Din luminati porunca Innallimii tale, dumnealui vel armas au adus la judecati innaintea
noastri pe Dumitru sin Cozma streinu de la Rimnic sud Vilcea cu jalba ce au Alta Inniltimei
tale pentru dumnealui slugeru loniti Caramaliu, zicind ei WA de dreptate Ii sttpineste
pe o tiganci a lui, anume Dumitrana, care tiganci zice ca nu o are de zestre de la sotiia
lui, ci o are cumpirata cu banii lui de la un negutator de acolo de la Rimnic. Si Inelrdosin-
du-si cu un tigan al unii jupinese, Ancutii Bujorancii, si vrind ea si-1 cumpere pe tigan fiindci
Insusi acea jupineascA vrea sA-1 vInzi, zice ci au mersu el si au spus numitului sluger, Hind
ispravnic In sud Vilcea, cum cA si fie prin stirea dumnealui ca va si cumpere pe acel tigan
de la Bujoreanca i sit porunceasci, ca vinzarea tiganului si si treaci la condica judetului
Si pe ascunsu zice ci au mersu dumnealui slugeru de au cumpirat pe acel tigan de la Bujoreanca
zice ci ar fi zis tiganul ca de nu va lua pe tiganca de la dinsul nu sade la dumnealui
i cununat i tine pi tiganci,
si asa, f urind tiganul pe tiganca i mergind la casa slugerului, i-au
si multi cheltuiali zice ci au ficut pint au gisit pe tiganci la casa dumnealui slugerului.

798

www.dacoromanica.ro
Pentru care pricinA, zice cA s-au judecat si la dumnealor boerii judecAtori de la departamentu
cremenaleon i dreptate nu si-au aflat.
Deosebit de aceasta, zice cA avind un cuptor cu patruzeci de mii de cArAmidA, slugerul
lonitA CaramalAu ffiede stirea lui, zice cA i-au ffirlmat cuptoru i i-au luat cArAmida, dupe
cum zice c i alte lucruri i-au luat, care zice cA deosebit toate acelea le va dovedi acolo
la fata locului, si dupe jalba lui ni sA porunceste de innAltimea ta ca aceastA pricinA de tiganca
sA o cercetm foarte cu amdnuntu ca, de va avea judecAtoru 1 dreptate, sA nu sA ndpAstuiascA.
Asijderea sA cercetAm i pentru deosebitA jalbA ce face afarA din tigancA i dA toate, cu ana-
fora sA InstiintAm InnAltimii tale.
IntrebIndu-sA i slugeru lonitA CaramalAu ce rAspunde, Inpotriva aceasta zise c aceastA
DumitranA tigancA, fiind a Tudorii, soiia acestui Dumitru jAluitorului, dA zestre, au cumpA-
rat-o de la dinsa, iar de cununie sA apArA zicind cA n-au cununat-o dumnealui, ci maica dumi-
sale fArA de a nu avea nicidecum *tire, arAtInd slugeru *I o carte a Tudorii, sopa acestui
Dumitru jAluitoru, scrisA de la leat 1778 iulie 3, ce scrie cAtre slugerul ca, ori sA trimi taleri
120 pe tiganca cu munca ei ce i-au slujit In doi ani i cu cele ce zicc cA stie dumnealui cA
i-au luat-o din ze<stre>, ori de unde nu, sA-i trimitA tiganca si cu taleri 60 simbriia ei pe doi
ani, deosebit scrie cA i-au trimis i foita de cele ce i-au furat tiganca din casA. Dumitru jAlui-
toru tAgadui aceastA scrisoare, zicind cA sotiia lui, una, cA nu stie carte ca sA iscAleascA, al
doilea, curn poate sa vinzA pe tigancA, a nu este a ei, (Id zestre, ci este cumpAratA de el. < ? >
La aceasta raspunse slugeru Ionita cA aceastA scrisoare este scrisA cu InvAtAtura acestii
Tudorii de un IonitA logofatu scaunului isprAvnicesc de acolo de la Rtmnic i pe acela 11 are
mArturie cA cu voia ei au fAcut pe tigancA vinzAtoare. Am mai Intrebat pA slugerul IoniA
ce raspunde pentru acea cArAnnidA, cum si pentru celelalte ce mai zice acest Dumitru jAluitoru
cl i-au luat, si la toate au tagaduit zicind cA nu este prin stirea dumnealui.
Dar fiindcA aici nu avuse dovadA nici o parte, nici alta, gAsim cu cale sA lie luminatA
porunca InnAltimii tale cAtre dumnealor ispravnicii din sud Vticea ca sA cheme pe aceastA
Tudora, sotiia acestui Dumitru jAluitoru, i pe acel IonitA logofat ce au scris aceastA carte,
cum si pe alte mArturii ce va mai fi avind, ori o parte, ori alta la celelalte pricini, i foarte
amArunt fArA de a nu face voe-veghiata nici la o parte nici la alta, sA cerceteze Int li de acastA
tigancA, <este> cumpAratA de acest Dumitru, sau este de zestre solji lui, si de au fAcut-o
sotiia lui vinzAtoare dupA cum zice slugeru, sau nu ; ,si vtndut-o-au si de au luat banii pe dInsa,
deosebit sA cerceteze dumnealor i pentru acea cArAmidA, cum si pentru celelalte ce zice
Dumitru jAluitoru cA i-au luat slugeru. Si la cercetarea aceasta ce vor face, sA fie de fatA
Dumitru jAluitoru, cum si vechilu slugerului IoniA, i de toate acestea fAcind cercetare
acolo la fata locului cu amdruntu, prin anafura sA facA stire innAltimii tale si sA va face desA- Arh. St. BIM.
Ms. nr. 7.
vIrsitA hotArire InnAltimei tale. 1. 155v. 157.
1779, lune 11.
Nec<ulae> Dud<escu> biv vel ban, Dumitrache vel ban, PanA vel dvornic, Badea
vornic, vel vornic, Ianache Muruzi vel logofat, Scarlat Grecianu.
1 Corect : jAluitoru.

Velilii boieri aratd prin anafora cd Nicolae, fiul sdlrarului Georgeache, care este tnchis pentru
lipsa zeslrei, cere ca solia sa Ecalerina sa primeascd In loc de bani o vie la FlnItnele (judelul
Saac), un figan si allele. Divanul holdrdste ca ispravnicii sd facd cercelare la pia locului pentru
evaluarea schimbului propus. Domnul tntdresle.
744
1779
lune
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 17
Dupe cum s-au gAsit cu cale dA cdtre dumnealor veiiii boieri, poruncim dumneavoastrA
ispravnicilor ai judetului sA urmati a face cercetare dreaptA la fata locului si sA faceti Intlin-
tare aici.
1779, lune 17.

799

www.dacoromanica.ro
 Din luminata porunca marii tale, vatafu da aprozi au adus la judecata Innaintea noastra
pe Nicolae sin raposatu satrar Georgeache cu jalba ce au jaluit Innaltimii tale, zicind ca este
citava vreme da cfnd sa afld Inchis la fnchisoarea vatafului O. aprozi pentru lipsa zestrii
Ecaterinil, sotii sale si fiindca zise ca bani nu are cu ce pliiti si numita Ecaterina sotiia lui Inca
nu priimeste o mosie ce zice ca Ii o da drept acea lipst (It zestre, zicind ca este cu pricint
da Incurcatura, si fiinda el chezasu nu are ea st-si dea sa mearga sa-si dascurce mosiia, zice
sii-i dea sase pogoane (It vie lueratoare cu rodu lor, ee le are la FIntlnele sud Saac, cu pivnita
dit piatra si cu cast pentru taleri 500, de la care viie zice call avea toata chiverniseala,
deosebit zice ca-i da si pe un Nicolae tiganu, ce st afla la numita Ecaterina, sotiia lui, tot
In lipsa zestrilor. 5i dupa jalba sa, ni st porunceste da Innaltimea ta, da vreme ea Ecaterina
sotiia numitului Nicolae, dupt jalba ei ce au dat Innaltimii tale, priimea sa-i dea viia si mosiia
In lipsa zestrilor ei, st-i <s>coata vatafu da aprozi Innaintea noastra, ca pentru pretuiala aces-
tora st-i astztm cu ce pret st le priimeasca numita Ecaterina si sa ia savIrsire pricina, ca
st nu mai supere pe Innaltimea ta cu jalbi Old o parte, end alta.
Deci, hitt fiind Innaintea noastra, atilt Nicolae jaluitoru, cit si Costache vatafu de
visterie, fratele si vechilu sotii sale Ecaterinii, si Insusi Costache Innaintea noastra au priimit
St ia acele vii in lipsa zestrii surorii-si, numai zice et Intli sit le pretuiasca da catre dumnealor
ispravnicit judetului acolo la fata locului si cu acel pret ce sa va pretui acolo le va priimi,
au Intrebat si pe Nicolae jaluitoru, aceste vii lucrate shit, sau nelucrate, si raspunse et Ant
lucrate si slut cu pamIntu lor, iar nu pa pamint strein si cum ca acolo la vie are pivnita da
piatra si ease.
Care, da va fi asa dupa cum zice el, ca slut lucrate si cu acest fel (la namestii, plateste
pogonu mai bine de o mita da lei, dar pentru ca st-i dascopere addvaru, gdsim cu cale sa
fie luminatt porunca Innaltimii tale catre dumnealor ispravnicii din sud Saac ca sa cerceteze,
lucrate slut viile dupt cum zice el, si cu pamIntul lor grit, si este pivnita da plata si case
pa dinsele, sau In ce fel sa ant, si atunci Instiintind dumnealor ispravnicii In scris, vom face
Arh. St. Bac.. si hottritul pret In ce chip O. le priirneascd atit viile cit si pe tigan. Iar hotarlrea cea (Elsa-
Ms. nr. 7,
C. 158v-159. vIrsitit ramine a sa face at Innaltimea ta.
1779, lulle 7.
Niculae Dude<scu> biv vel ban, Dumitrache vel ban, Pant vel vornic, Badea
vornic, vel vornic, lanache Muruz vel logofat, Grigore Baleanu vel logofat,
Scarlat Grecianu, Dumitrache vel clucer.

Departamentul al 2-tea aratd prin anafora cd Maria Lupoianu Psi reclamd un figan stab ilit
745 In figdnia pitarului Nicolae Lehliu, unde s-a cununat cu o figancd. Intrucit plrltul susfine cd I-a
cumpdrat de la fiul reclamantei, Grigorasco, se hotdrdste aducerea acestuia la judecatd pentru confir-
mare. Domnul tntdreste.
1779
tulle
17
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu.
Dupe cum s-au gasit cu cale de la judecatt, dam volnicie slugii domnii mele... 1 sa
mearga si prin stirea dumnealor ispravnicilor judetului, lulnd pe numitul Grigorasco, st-1 aduca
aici si cine va ramtnea da judecata sa plateasca treapadu si cheltuiala, hist acum fiindca
sint date poruncile domnii mele, a nu st trage nimeni la judecati, aceasta urmare sa aiba
a o face orIndultu mumbasir dupt SI/Ai/Wale.
1779, tulle 17.
Preatnnal l ate doamne,
Din luminatt porunca Innaltimii tale, prin zapcillcu dumnealui vel armas, au adus la
judecatt Innaintea noastra pe Costandin Lupoianu, fecior si vechil muma-si, Mari/ Lupoiancti,
cu dumnealui Nicolae Lehliu biv vel pitar, ziclnd Constandin ct fart stirea mumt-si au

800
www.dacoromanica.ro
cununat pe Niculae, tigan al ei, dupi Lita, tiganca dumnealui, si sii aid muncind casii dumnealui
pitarului Si nu 11 da. SA Intrebil dumnealui pitaru, ce raspunde Nu tagadui da numitu tigan
el nu e al dumnealui si Insurat dupa tiganca dumnealui, numai zice cA zece ani slut (IA
chid IncIrdosindu-se cu numita tiganca si fra dit stire fugind, s-au cununat amindoi i ca
In trecutu an 1778 s-au Invoit dumnealui pitaru cu Grigorascu, fratele vechilului Costandin
Lupoianu, si au cumparat pa numitu tigan cu tocmeala In taleri 120, ziclnd ca este al lui,
dat din partea ce i s-au cazut din avutul tattne-sAu. Unde, fiind fata si Ionita Lupoianu, iar
fratele lor, din care bani drept 80 i-au dat un cal, tar taleri 40 au ramas a-i da, i Intimplin-
du-a da au esit numitu Grigorasco vInzatoru afara la treaba sa clt l dumnealui pitaru
orInduindu-sa ispravnic din mila marl tale la sud Vilcea pe acea vreme nu s-au mai lntilnit
sa-i ceie si pe ceilalti bani taleri 40, ramasita ca si sa sigurifseasca.
Deci fiindca numitu Grigorasco vInzAtoru nici acum nu sa afla aici, ci la sud Prahova,
ai neputIndu-se di la judecata a li s hotarit, nefiind amtndoa partile de fati, sa fie luminati
porunca Inna ltimii tale mumbasiru sa aduca pe numitu Grigorasco ca si stea fata amIndoa
partile a li sa putea hotarl judecata i cine va riminea va plan treapadu. Iar cea dasavIrsit Aril. St. Buc..
Ms. an167v.
. 7.
hotarire ramine la Innaltimea ta. f. 167 167v.
1779, lune 15.
Joan CIndescu, Mateiu Coc<oriscu> dvornic, Dumitrache medelnicer, Dum<i-
trache> Brezoianu, Iordan gra<matic>, Manolache clucer.
1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Stan valaful din satul Dudestii ot Ba ltd (jud.
Brdi la) cere Mariei, vdduva vamesului Ene, o datorie a .solului ei. Cercettndu-se si constatindu-se
a nu i-a rdmas nimic de la bdrbat, iar zestrea i-a fost irositd si fiindcd a primit si jurdmtnt 746
se holdrdste sd nu mai fie supdratd de datornici. Domnul tntdreste. 1779
lune
. <1> 8
lo Alecsandru loan Ipsilantu voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu.
Dind jalbi domnii mete Marla, sotiia lui Ene, cum ca iarAi o supdra datornicii, cerind
Intarire dreptitii ei spre a fi nesuparati si vizind domniia mea cum ca si dupa aceasta hota-
Ore a judecatii, In urma, unul din datornici, adica cel mai jos-numit, tragindu-od si la dumnealor
velitii boieri, de la dumnealor s-au orinduit si la jurAmInt si au priimit numita blestem la
sfInta Mitropolie pentru banulala datornicilor pa cele ce au ramas si pa zestrea ce i s-au
ripus, cum ne adeverim si din pitacu dumnealor veliibor boieri si al preasfintii sale parintelui
mitropolitului, din care sfi vede ca Inca iar are a lua lipsa da zestre. Poruncim dar, sa fie numita
Marie nesuparata (Id catre datornicii barbatl-sau si Intru apararea ei 1-am dat aceasta Intarire
cu domneasca noastra pecete la mina, iar and datornicii vor dovedi cum ca Mariia si-au
Inplinit toata lipsa zestrilor ei si mai prisoseste la dtnsa i altele, atunci si arate judeca-
tii.
1779, lune <1 > 1 8.

Din luminata porunca marl sale prealnnaltatului nostru domnu, Io Alecsandru loan Ip slant
voievod, dumnealui vitafu za aprozi aduse la judecata pi Stan vatafu da la satu Dudes-
tii-ot-Balti, phis Marl, sotii lui Ene vamesu ce au murit, da la care cu zapis cerea ta-
leri 43, aratindu-ne si z a pisul fiind scris cu leat 1778 ghenarie 7, pe care bani cerIndu-i,
nu va si-i dea,
Fata fiind si pfrIta, rAspunse ca ei dupd moartea bArbatt-sAu, necum cA i-au rimas
nimic, ci i-au mincat i toati zestrea ei de care si afli pigubasa neavind da unde s ia, ca
di la barbatl-sau n-au rimas alt nimic, diclt mult datorie, ca, cit au trait In viiata au trait
cu mili si la moarte 1-au Ingropat iarasi cu mili. La care la aceasta, Incredintindu-se judecata

801

www.dacoromanica.ro
 cu adeverint In scris a preasfintii sale parintelui vladicai Grevenos, prin care scrie ca mortu
Ene, barbatu piritei, era foarte sarac, ca in viiati cit au trait, traia cu mil du pe la boieri
si la moartea lui, necum Ca i-au ramas nimic, ci Inca cu mila 1-au ingropat, asemenea marturie
dete i duhovnicu mortului, firisanthu, carele 1-a ispoveduit la moarte i 1-au Intrebat ca sa
arate cevasi din avutu lui si au zis ca nu are ce arata, fiindca nimic nu ramine, I rA numai
datorie multa este, zicind duhovnicu i aceasta, c cu mila 1-au Ingropat. Dupa care aceste
marturii, nici jurmint nu au putut judecata a da piritii, de au ramas cu cevasi de la bar-
batl-sau. Ci am hotrlt ca sa ramie In pace si nesupratfi, d vreme ce l ia este cea mai
Arh. St. Buc , Intli datornica, fiind pagubasa da toata zestrea ei, i fiindca nu are da unde sa ia, sa afl
MS. nr. 7,
f. 142 142 V. rabdatoare.
1779, lulie 10.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Andon Fotinos.
I Rezolutia nu poate fi decit ulterioar anaforalei.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cei Ivan buluc-bapa din judelul Mupcel reclamd pe
747 Penciu pi .Nedelco care i-au vindul o vie pi casd din Ctmpulung dovedite a nu fi ale lor ci ale
copilei Pduna. Dovedindu-se cd vinzarea a fost necintitd se holiirdpte restituirea banilor cdtre
',trip i repunerea copilei in stdpinirea bunurilor ei. Domnul tnairepte.
1779
lune
19
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupa cercetarea ce s-au facut de judecata, ramiind dator numitul Penciul i Nedelco
acesti bani a-i da buluc-basii Ivan, Intarim hotarfrea judecatii i poruncim zapciului ce este
orinduit, s urmeze a face lnplinire cum scrie mai jos.
1779, Wile 19.

Preainnaltate doamne,
Din luminat porunca Innaltimii tale, dumnealui vatafu za paharnicei aduse la judecata
pa lovan buluc-basa ot slid Muscel, piris Penciului i lui Nedelco, zieind a In vremea razmi-
ritii cumparind da la dinsii niste case In Cimpulung i o vie la Vleni sud Mused in taleri 230,
au esit vinzarea lor rea, pentru c n-au fost ale lor casile, nici viia, ci au fost ale unii Patina
fata, care, dind jalba mbrii tale, au lost rinduiti la zapciu, dumnealui vatafu za paharnicei
cla i-au scos la judecata innaintea noastra, i prin deosebita anafora am Instiintat Innltimit
tale ca, dupa judecata ce Ii s-au cautat da noi, rmlne Patina sail la casa i viia Innapoi
si pirisu buluc-basa sa-si ia banii cumparatorii di la Pencea i da la Nedelco I fiindca i s-att
luta da supt stapinire casa i viia, numitii nu sa supun de a-i da banii, aruncind prick& i.
cere sa-si afle dreptatea.
Fata fiind i Penciu, arat un Ilya de apelatie, care apelatie au facut dupa hotarirea
ce mai sus aratam, i ravasu de apelatie nu 1-au dat la zapciu ca sa energhiseasca treaba
i 1-au Vila pina acum i acum, dupa luni doofi i zile 17, 1-au aratat chid 1-au tras la
judecata iarasi numitul Ivan, in care jalba de apelatie scrie cum ca el era mijlocitor la yin-
zarea vii aceia, iar nu vInzatoru, si cum ca vinzator era un Gheorghe ce sa afla la tara
lesasc, si cu aceste cuvinte cerea sa lie aparat.
Deci, cercetind di-nceput pentru pricina aceasta, am gasit cum ca la leatu de acum
la trecuta luna a lui apri<lbe 30, s-au infatisat la judecata Nedelco cu Penciu, pornincl
jalb asupra lui Ivan buluc-basa, zicind chiar asa Ca la leat 1774, de shit acum ani 5, i-au
vindut o vie si acum cere sa Intoarca acea vie si sa-si ia banii Innapoi. Din care, acea jalb
a lor, lnsusi sa arata a fi stapini dasavirsiti vinzarii acei vii (macar ca zapisu scrie c Gheorghe
vinde, dar cu toate acestea Insusi ei au <a >ratat ca ei stilt Glieorghe i raspundu pentru
Gheorghe). Dupa aceasta, tot la leatu de acum, la trecuta luna lui mai In 6, dind jalbk

802
www.dacoromanica.ro
o Patina fata, asupra lui Ivan bulucu-baaa, cerea aceastA vie ca un lucru al ei parintescu,
i am hotarit dupa. dreptate Ca sa-ai ia viia intru a ei stapinire fSrA di nici o paguba, dupe
cum prin anaforaoa ce s-au facut atunci, sa coprinde pe largu.
Fiind iari i atunci fata i Nedelco i Pencea i iari judecindu-se in locu lui Gheor-
ghe, vechili dasavirait<i> ai lui, am hotarit ca sa plateasca numitii Penciu i Nedelco banii
cumparatorii vii. Care aceastA hotarlre iaste intarita t dA catre innaltimea ta, care bani sint
taleri 230, la care, aceasta hotarire au priimit al au ramas odihniti amindooaA partile, far'da
a nu pomeni Penciu nimic la amindooaa judecatile, ce au fost de fata, cum ca au fost mijlo- Arh. St Buc..
citor, iar nu vinzator, cum zice acum, ca au fost mijlocitor. De care, inatiintam marii tale. f.Mil. or. 7,
152-159.
1779, tulle 17.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Barbul Ciorogirleanu biv vel slugerd

Velilii boieri arald prin anafora cd Constantin si celasii lui, mosneni din Dragoslavele (Muscel),
reclamd de la postelnicelul Bdnicd Urianul mosiile Bogdtesti, Stresul si Va lea Orzii pentru motivul
cd ar fi fost puse amanet rudei acestuia Ionild, fiul lui lorga satrarul, de la care le-a mostenit.
CercelIndu-se zapisele si gdsindu-se cd lorga satrarul cumparase mosia se holdraste ca pirltul
748
1779
sit staptneascd In continuare. Domnul Midi-este.
iulie
19
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupe cercetarea judecatii, dovedindu-se numitele hotara chi moaii ca sint vindute precum
au vazut dumnealor velitii boieri la mina Uriianului scrisori I dovezi din urma zapisilor ce au
ptriaii la mina lor, dupa care vinzare iaste i stapinire da atita suma de ani, intarim hotarirea
dumnealor velitilor boeri ca sa sa urmeze cum scrie mai jos.
1779, iulie 19.
Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, vatafu de divan au adus la judecata innaintea
noastra pa Costandin, Stefan i Voicul ai Tanase da la satu Dragoslavile din sud Muacel, care,
cu jalba ce au jaluit innaltimii tale, pentru Ionita sin Iorga aatraru, zic ca, avind ei trebuinta
da bani, au luat da la un Savul judetu, taleri 150 ai ai-au pus amanet trei moaii ale lor,
anume Bogateatii i Valea Oarzii i Streaul cu tocmeala prin zapis, ca, in end vreme vor tinea
ei banii, sa stapineasca I acest Savul mosiile. Care moaii, dupa moartea acelui Savul, le-ar fi
stapinind Banica Uriianul postelnicel, ce tine pe o nepoata de sora a acestui Ionita sin lorga
aatraru, zicind jaluitorii ca ei fiind instreinati prin alte Ian i acum viind, cer sa dea banii
sa-si scoata mosiile.
Fata fiind innaintea noastra i Banica Uriianul postelnicel, ne arata cum ca aceste
trel moii slut toate cu nume Bogateatii, fiindu numai un hotar, ai cum ca la inparteala ce
au facut casii Iorgai aatraru aeeste moii cu scrisorile lor, s-au dat in mina lui Stefan Pitroaanul
sot.ul Paunii, fetii aatrarului Iorgai, pentru lipsa zestrii ce au fost avut, da la care Pietroaanul,
o are el, aceasta moaie luata da zestre. Aratindu-ne Uriianul ai un zapis al lui Gheorghe Cata,
si Stoian Cata cu feciorii lor, i a lui Costandin zet Dobrota cu leat 7242 martie 20, de sint
ani 45, al moaiilor mai sus-numitilor jaluitori, in care zapisu vedem ca arata ca au vIndut
toata partea lor din moaiia Bogateatii la Ivan judetu i Savul logofat l Stoica fratele lor
in bani gata taleri 180, de la care au fost rascumparat-o lorga aatraru. Ne mai arata postelnicu
Banica j o foae a preasfintii sale parintelui mitropolit i a dumnealui raposatu Pirvul Canta-
cozino, biv vel vornic, ce este cu leat 1764, de Sint ani 15, de inplinirea zestrii ce au facut
Ionita sin Iorga aatraru cu muma-sai Paunii, sotii Pietroaanului i soacrii acestui Uriianu,
In care foae vedem ca-i da i moaiia Bogateatii ce au rascumparat-o Iorga aatraru da la Sava
judetu i de la igumenu cimpulungeanu cu taleri 269, bani 60. Ne-au mai arAtat si o carte
de hotarnicie a dumnealui Dumitrache Brazoianu biv vel armas ot lent 7251 avgust 16,

803

www.dacoromanica.ro
 de slut ani 36, clfid 0-au hottrit Iorga Atraru mo0ia Mogote0ii 2, la care hotArnicie st vede
cA au fost i insu0 Savul judetu intre alti hotarnici. Deci, cit pentru Mogote0i, 1 n-au mai
sus-numitii nici o dreptate a face cerere st intre cu stApInirea, pentru et Intr-ace0i ard 45,
ce au stApinit Iorga Atraru i Stefan Pietrosanu, trAind i pArintli jaluitorilor, i aid in tart
fiind nici un fel dt cerere vreodatt nu au fAcut, cum i ei pint acum, dupt cum nici innaintea
noastrA nu puturt tAgAdui, iar pentru Valea Oarzii ne arAtt BAnict postelnicel Uriianu,
cartea dt judecatt 'a dumnealui Costandin Racovita biv <al> 2<-lea > logoftt I Alecse ceaup,
ispraVnicii Mucelului, ce este scrist cid la trecutt luna lui aprilie intr-acest urmAtor an. Si
eft pentru BAgate0, dupt mai sus-numitele dovezi ce aratt Uriianul, nici dumnealor nu au datu
dreptate acestor jAluitori, mai virtos fiind stApinire de ani 45, iar pentru Oarze, aratt in
Joaia preasfiintii sale pdrintelui mitropolit i a Pirvului vornec Cantacozino et, la inpArteala
ce s-au fAcut casii Atrarului Iorgti, II s-au inplinit lipsa zestrii Ptunii, s-au vAzut zapisul ce
au vindut tot Gheorghe Cala i Stolan Catt i Costandin zet Dobrott cu nume, Valea Oarzii,
lar hotaru tot Bogatestii sA numelte, la pArintele Vasile cimpulungeanu, de <la> care au
rascumparat-o iarti Iorga Atraru, dupt cum 0 1nsu0 numitul lgumen cimpulungeanul printr-un
zapis spart, ce st vede la postelnicul BAnict, adevereazt ct le-au dat banii i au cumpArat
Valea Oarzii cu deosebit zapis, care zapis acum nu st gAsete, dar 11 adevereazt preasfiintiia
sa ct s-au dat In mina lui Stefan Pietrolanu, socru acestui Uriianu, Inpreunt cu celelalte zapise,
dupt care nu mai avurt jAluitorii cuvint a rAspunde pentru aceastA Vale a Oarzii, fArt dAcitu
ne arAtt un Savul, ce este unul dintr-ace0i jAluitori, un zapis cu leat 7242 dichemvrie 10,
tot al lui Gheorghe Cala cu tovart0i lui, ce zAlojate Valea Oarzii la Savul judetu, care judet
este tatt acestui Savu ce aratt zapisu, i zice In zapis CA in citt vreme vor linen ei banii, st
tie 1 aceia acestui petec dA mo0e.
La acest zapis, noi nu am pus nici un temei, pentru cA, dupt cum aratt foaia prea-
sfintii sale, acest petec (IA mo0ie iaste vindut mai pe urmt de zAloprea aceasta, la Vasile
igumenu cimpulungeanu dt la care au rascumparat-o Iorga Atraru, cAci dt nu ar fi lost
vIndutt la hottrniciia ce s-au Mut unde i insu0 Savul judetu, tatul acestui Savul, au fost.
hotarnic, era 01-0 fi cdutat atunci cit i In urmt pint au trait.
Ci, de vreme ce nici acel Savul nu 0-au cAutat, nici clironomul stu, acest Savul, (IA
atunci pint acum, de slut ani 45, hotArtm ca postelMcu BAnict Uriianu st stApineasck ri
acest petec dt mo0e inpreunt I mo0ia Mogosetiil ce s-au numit mai sus cu bunt pace di
Arh. Bt. Buc., cAtre ace01 jAluitori i dt cAtre Savul din Savul i cIA cAtre tot neamul lor. Noi a01 gasim
Ms. nr. 7,
f. 153 164. cu cale, iar hotArlrea cea dAstvirOtt rAmtne a st face a InnAltimea ta.
1779, lulie 13.
Nec<ulae> Dud<escu> biv vel ban, Dumitrache vel ban, Pant vel dvornic,
Badea Stirbel vornic, Dumitracu vel dvornic. Ianache Muruz vel logoftt, Gri-
gorie Btleanu vel logoftt, Scarlat Grecianu, Iordache vel paharnic, Alecsandru
Grecianu vel stolnic, Pantazi vel sluger.
1 Pentru : BogAte0i.

Departamentul al 2-lea araM prin anafora cd Dumitrache Berendei reclamd pe mdlua lui Maria
749 cu vase ani in urmd de taMl lui. Judecata hotdr4te ca ispravnicii judefului sd traga moga"
Cdlinescu certnd sd se aleagd hotarele moiei Gdurici (Teleorman) cumpdratd de la ptrltd,

dupd dovezile scrise. Domnul tntdmte.

1779
lune
19
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
Dupe cum s-au gasit cu cale di la judecatt, fiindcA s-au muitumit amIndooat pArtile,
Intdrim i poruncim dumneavoastrA ispravnicilor judetului st urmati cum scrie mai jos
a orindui st tragt mo0ia.
1779 1, 19.

804

www.dacoromanica.ro
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumnealui vAtafu za aprozi aduse la judecatA pe
Dumitrache, fecioru rAposat sAtrarului PAtrasco Berendei, pies dumneaei MaricAi Callneascai,
zicind c rAposatu tatA-sAu, In viia fiind, au tocmit cu dummeaei o moiie, ce
sA numeste GAurici sud Teleorman, stinjAni 1000, in taleri 600, si dintr-acesti bani au dat rApo-
satu tatA-sAu taleri 360, arAtind pIriu1 i zapisul de cumpArAtoare cu leat 1773 iulie 25, si
Wind simfonie Intre dinsii ca s hotArascA mosiia i sa dea i ceiIali bani, t mosiia n-au
mai hotArlt-o i cere ca s tragA moiile, sau sA-i dea banii cc au dat.
FatA fiind dumnealui Toma CAlinescul, biv viitaf za pAhar<nicei>, nepot i vechil dumneae
MariicAi CilineascAi, raspunse cA adAvArat acesti bani s-au luat du pa vinzarea mosii, dar
n-au avut nici o vorbA, nici o simfonie cu rAposatu, sA traga mosiia i aceste zapise ale numitului
sint numai pricin ca s strice vinzarea, i cerindu-se pltrisului ca sA arate acea simfonie ce
au avut rAposatu cu dumneaei, nu avu. Cu toate acestea, fiinda cererea pirisului este cu
dreptate, am hotArit sA sA mAsoare mosiia. De care sA fie luminatA porunca mArii tale cAtre
dumnealor ispravnicii judetului ca sA orinduiascA sa tragA mosiia aceasta i dupA cartile si
semnile ce va avea numita CAlineascA cIi stinjeni vor el, dumnealor cu anafora sA InstiintezeArh. St. Buc..
Ms. nr. 7,
mArii tale. 1. 155 156.
1779, lune 16.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, RAducanu Palaloga biv yel srdar,
Barbu Ciorogirleanu biv ve 1 sluger.
I Probabil ; iulie.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Maria dascalila din Rtmnic (Vticea) se judecd
cu Dumitru bogasierul pentru o datorie a fratelui acestuia Chera. Dovedindu-se cd Dumitru
nu este chews fratelui, se hot drdste ca datornicul Chera sd fie adus la judecatd. Domnul tntdreste.
750
1779
tulle
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zernli Vlahiscolu. 19
Dupe cum s-au gasit cu cale dA la judecatA, fiindcA s-au odihnit I o parte si alta
dAm volnicie slugii domnii mele... 1 aprod vAt<Asesc> sA meargA dupA vremea lucrului si
atunci, luind pe piritul Chera prin stirea ispravnicilor, sA-1 aducA aici si eine va raminea dA
judecatA sA plateasca treapadu mumbasirului si cheltuiala celeilalte pArti.
II sanu recih gospotstvo mi.
1779, lulle 19.

Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumnealui vAtafu za aprozi aduse la judecata pA
Manila DascAlita de la Rimnicu sud Vilcea, ce acum sA af IA cu sAderea in Bucuresti, pirisA
mi Dumitru bogasieru, fiind cA avind sA ia dA la un Irate al lui, Chera, taleri 340 si apu-
cindu-1 de bani, s-au asAzat cu datornicu ei sA-i dea pA Tiestecare an cite taleri 30 pinA 41
va plAti datoriia, si au trecut ant trei i nici un ban nu i-au dat. ArAtind ptrtsa l1 zapisul acelui
Chera, cu leat 1776 mai 9, si fiindcA acel datornic al ptrisii zice cA s-au strAmutat dA la locul
ei, adicA dA la Rtmnec, si nu poate sA-1 gaseascA sA-1 plAteascA datoriia, ti cere dA la numitul
Dimitrie cu cuvint cA el 11 stie in ce Mc sA aflA, avind amindoi negutAtorie.
FatA fiind .si piritul, rAspunse cA nimic nu are a da seama pentru frate-sAu, zicind
ca 31 lui ii este dator o somA de bani si sA aflA i pinA acum pAgubas, care am si hotArit,
nefiind pirttu nici chezas, nici tovaros cu frate-sAu, sA rAmlie nesupArat. DA care vAzind
pirisa cA rAu sA apucA de Dimitrie piritu, trisusi aratA pe datornicu ei, cA sA aflA acum cu
sAderea la satu Runcul sud Vilcea.

805
52 6. 768
www.dacoromanica.ro
 De care, sa fie luminata porunca Marii tale sa mearga om domnescu sa aducii pe acel
Arh. St. Bre.. Chera, datornicu, sa sa infatiseze cu pirlsa la judecata de care Instiintaiu Marii tale sa sii tacit
/. 100 lfilv. cea dasavirsita hotarlre cla catre Innaltimea Marii tale.
1779, iulie 13.
Miche paharnic, Radu Golescu biv vel sardar, Evdochiu biv vel medelnicer,
Barbu Cioragirleanu biv vel sluger.
1 Loc alb.

Ve IV boieri arald prin anafora cd Dumitru sfrdinul din Ploiesti (Prahova) rectamd de la Hagi
751 loaghim armeanut o datorie ce urma sd fie Incasald potrivit unei tnfelegeri scrise Wire ei. Divanut
dispuntnd ca loaghim armeanul sd facd jurdmint In legea ilii" pi acesta fugind, hotdrdste sal is-
f acerea rectamantului. Domnul Intdresle.
1779
lulle
20 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu,
I ntarim ca sa sa urmeze dupe cum scrie mai jos.
1779, lulie 20.
Din luminata porunca marl! sale preainnaltatului nostru domnu, Jo Alecsandru loan Ipsilant
voievod, vatafu da divan au adus la judecata Innaintea noastra pe Dumitru streinu de la
Ploesti sud Prahova, carele, cu jalba ce au dat marii tale, zice ca au dat lui Hagi Ioaghim
armeanul de la Ploesti, in lesasc oca 1062, cu tocineald, oca cite parale 13, ce fac taleri 345,
si i-au dat si bani gata taleri 100 si pentru acesti bani si in<ul> ce 1-au luat de la dinsu,
zice ca i-au dat trei zapise (IA taleri 418. Si ramiind numitul armean ca sa-i mai Intoarca
taleri 27, zice ca s-au rugat dinsu de i-au mai dat Inca taleri 13 $i numitul armean i-au mai
dat si alt zapis de taleri 90 amanet si i-au dat adeverinta la mlna lui ca, de va scoate acei
taleri 90 de la acel datornic al lui, sa-si opreasca el taleri 4(1, iar taleri 50 sa-i dea armeanului
si 'Ana a nu veni sorocu acelui datornic, s-au Innecat si n-are da unde lua acesti bani, pentru
care pricina, s-au judecat $i la dumnealor boerii judecatori ot <al> 2 <-1ea> departament
si zice ca nu li-au aflat dreptate.
Deci, fata fiind acum Innaintea noastra, ne arata mai sus-numitu armean ca el au dat
lui Dumitru 4 zapise de taleri 508, de datoriia ce avea sa ia de la unii altii si chemlndu pe
acei datornici de fata, ce avea sa ia de la dinsii, au priimit Dumitru toata acea datorie
a lor asupra lui si cu voia acelor datornici au schimbat zapisele pe numele lui, din care bani
i-au dat in lesfiscu da taleri 345 i taleri 113 bani gata. Si mai ramlind sa ia da la dInsu
taleri 50 la leat 1773 noemvrie 15, cu Insalaciune zice ca i-au dat o adeverinta, care ade-
verinta sa vazu si da noi, Intru care scrie acest Dumitru chear asa, sa sa stie ca au mai ramas
ca sa sa mai dea lui Hagi loaghim taleri 50, clnd va scoate de la acei cu zapisile, sa-i
trimita cu multamiri. Vazum atlt cartea de judedata a dumnealor boerilor ispravnici din
sud Prahova, clt $i Intarirea acei judecati ce fac dumnealor boerii judecatori ot <al> 2<-1ea>
dapertament, cu care dau pe mai sus-numitul Dumitru jaluitor, platnic sa plateasca acesti
taleri 50, dar noi, am Intrebat pa Dumitru, dintr-acei taleri 90 dupe acel zapis <al> acelui
datornic luat-au vreun ban pina a nu a Inneca, sau pe urma, de la clironomi <?> Si zise
ca n-au luat, dar fiind acel datornic ce s-au innecat, tot armean, si fiind sazator tot cu acest
Hagi Oaghim tot la un loc In Giurgiul, avIndu Dumitru banuiala asupra lui cum ca va fi
luat cevasi dintr-acesti bani din periusia acelui mort, dupe ce s-au Innecat, $i de n-au luat,
sa arate adevaru, de are acel mort periusie si de poate sa inplineasca aceasta datorie. <?> Care
pentru aceasta banuiala a lui Dumitru, am facut pitac catre Arotin popa armenesc ca sa pue
pe numitu Hagi Ioachim sa faca juramint In legea lui pe aceste ponturi de mai sus-numite
si el nu numai ca au mersu sa facit juramint, ci Inca au fugit de la judecata si s-au dus
afara la tart.
Ci, da vreme ca juramint n-au facut si au fugit, hotartm Dumitru sa aiba pace de
acel taleri 50 ce-i cere numitu armean dupa acea adeverinta ce scrie, clnd va scoate sa-i

806

www.dacoromanica.ro
plateasca si el, iar dA va dovedi Dumitru ca au luat loaghim de la acel datornic ce s-au
Innecat, ori bani, sau altcevasi din periusiia lui, sa-i plateasca loaghim lui Dumitru acei Arh. Bt. Buc..
7.
taleri 40 ce avea si el a lua de la acest mort. Aceasta scriem. f. 180nr. -180v.
1778, diehemvrie I.
Dumitrache vel ban, Pana vel dvornic, Badea Stirbeiu vornic, Stefan vel dvornic,
Manoache BrIncoveanu vel logotat.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd nepofii duhovnicului Dionisie, Costea i Frangul,
se pltng contra medelnicerului Manolache Grddisteanu care le-ar staptni prdvdlia de mostenire
de la Poarta domeascd din jos <Bucure,sti>. Stabilindu-se valabilitatea cumpdrdrii prciv dliet se
752
hotdrdste ca medelnicerut sd o stdptneascd nesupdrat. Domnut intdreste. 1779
iulie
20
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoi.
Dupe aceasta hotArire a judecatii dA la <al> 2 <-lea> depertament, aratindu-ne zapciul
cel orInduit cum CA plrlii rarnin odihniti i nemaiavind a mai face nici o ph% si apelatie,
s-au sculat de s-au i dus la patriia kr, tntarim dar dreptatea dumnealui medelnicerului
ca sa stapineascA cu pace.
1779, lulie 20.
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mdrii tale, dumnealui ceausu za aprozi aduse la judecata pe
Costea i Frangu, nepotii raposatului Dionisie duhovnic, pinlii dumnealui vel medelnicerului
Manolache GrAdisteanu, zicInd ca unchiu lor, Dionisie, avInd o pravalie la Poarta domneascA
din jos si intimplindu-i-sA moarte, acea pravalie o stapineste dumnealui medelniceru i cerea
ca sA o ia pravaliia aceia Intru stapinirea lui ca o clironomie ce le-au rAmas da la un
unchiu al lor.
Fatd fiind i dumnealui medelniceru, raspunse ca aceasta pravalie o are cumpAratA dA
la Theodosie, nepotul acelui Dionisie, i o staptneste da stnt ani 7, ardtind i zapisul de'cum-
paratoare cu leat 1772, septemvrie 22.
Fata fiind i Theodosie vInzatorul, nepotul lui Theodosie 1, s-au lntrebat cu ce temeiu
au vindut aceastA pravalie a unchiului Ott, In vreme ce stiia si ptrtsii acestiia cA stilt cliro-
nomi Inpreund cu dinsul, i raspunse cA, In viiatd fiind unchiu salt Dionisie, i-au dat tntru
pastrare taleri 977 i, IntfmplIndu-se cid au murit, dupd jalbd ce au dat la preasfintiia sa
pdrintele mitropolit, cerindu-si banii, i acel rdposat neavind bani, dar avind sA ia da la
un Sofronie diiacon, taleri 700, i-au dat acel zapis al lui Sofronie sA-si ia banii i acel Sofronie,
neavind bani, i-au dat aceastd pravAlie pretuindu-i-sa drept acei taleri 700 i ca un lucru al
sau Hind luat pentru datoriia lui, an vindut-o si el numitului medelnicer, aratind i o carte
dd judecata a preasfintii sale parintelui mitropolit ot leat 1772, mai 31, In care pre largu
aratA toatd pricina, din care sA dovedi ca aceastd pravalie ce o staphieste dumnealui medel-
niceru, n-au fost rAmasa clironomiia de la acel Dionisie precum zicea pirllui, ci au fost a lui
Sofronie diiaconu, care au luat-o numitu Theodosie drept datoriia lui, cum mai pe largu arata
in cartea preasfiintii sale parintelui mitropolitului, precum mai sus am zis.
Deci, Theodosie ca lucru sAu fiind, bine au vindut pravAliia aceasta, dumnealui medel-
nicerului i dumnealui bine o stdpineste. Care, si de acum Innainte am hotartt ca, dumnealui
medelniceru sa stapineasca pravAliia aceasta in pace dupa zapisul i cumparAtoare, dupa
cum au stdpinit-o i pinA acum. DA care, instiintdm marl! tale ca sa sd facA hotdrtrea cea Arbt Bcum un..
dAsavirsitA dA cAtre Innaltimea marii tale. f. 168 168v.
1779, mulle 22.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Radu Golescu biv vel sdrdar, Barbu
Cioro<girleanu> biv vel sluger, Hristache sAtrar, Andon<ie> Foti<no>.
1 Corect : Dionisie.

807
www.dacoromanica.ro
 Velifil boieri arald prin anafora cd lane cdpitanul cere drept de prolimisis asupra casei soacrei lui
753 Sanda, din malialaua Strbilor <Bucure$ti>, In concurenfd cu Manta Daulgiu. Pentru ca
fine de solie pe rata Sandei i a avut grijd de soacrd-sa divanul ti recunoafte dreptul de rdscumpd-
rare a casei vInduld lui Manta, defi acesta e un veclif vecin `cti easel. Domnul tntdrefte.
1779
lulle
22
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu.
Cu aceastA carte clA judecatA au e5it i Innaintea domnii mele la divan amIndoaA partile
gialt cuvint de temeiu nu au avut numitul Daulgiu a zice, fAr'dAcit tot cele mai jos scrise
ce au zis la dumnealor velitii boieri, la care, neavInd dreptate, am IntArit ca dupe cum scrie
mai jos sA sA urmeze.
1779, tulle 22.

Iane ce au fost cApitan au e5it la judecatA Innaintea noastrA, plrI fiind Mantii Daulgiu din
mahalaoa Slrbilor, zicind Ianache cA slut 20 51 mai bine de ani dA and au luat lntru cAsAtorie
pe o fatA ce o cre5tea dA suflet o Sanda vAduva dintr-acea mahala, cu care de atunci si
pin acum au 56zut In casa ei i i-au purtat atlt grija Pentru hrana vietii, ca unii soacre,
cit 5i casa i-au pAzit-o In trecuta vrc me a o5tirii cu cheltuiala lui, dA nu s-au fArlmat de osta5i,
precum ale altora vAcluve, 5i mai vIrtos i-au i Invelit-o i i-au fAcut garduri Inprejur, plAtind
si chiriia lccului casii din dcLA u ia, fiind al sfintii mAnAstiri Radu VodA. Care casA, fAcindu-oA
acum numita Sanda soacrA-sa vinzAtoare, ca sA nu zicA ia cA de la altii putea sA ia pret
mai bun 5i el i-au luat-o cu pret de nimic, nu au intrat In tocmealA, ci au lsat pina au fAcut
tocmealA Intli cu acestu Manta Daulgiu, vecin fiind, 5i dud au fost la facerea zapisului 5i la
datul banilor, au numbrat 5i el taleri 60, bani citi da 51 numitul Manta pentru acea casA,
dupii tocmeala ce fAcuse 51, nepriimind Manta a-5i lua banil Innapoi cu cuvInt cA el Intli
au fAcut tocmealA 5i este 5i vecin de alAturea. ceru a li sA face indreptare prin judecatA.
FatA fiind i numitul Manta, s-au intrebat ce are a raspunde 5i alt cuvint Inpotriva
ziselor lui Ianache nu avu, fArA numai rAspunsu cum el numita SandA au fAcut casa vinzAtoare
de stilt 5ase luni 5i de vreme ce Ianache ginerile ei nu s-au sculat Intr-atIta vreme sA o cum-
pere, ci au lAsat pinA au Mut Intli el tocmealA 51 au dat bani, luInd i zapis de vinzare,
nu-si priime5te acum banii Innapoi, ci cere casa intru stapinirea lui. Dupe ale caruia zise,
parindu-i-sA a fi cererea lui fArA dreptate, s-au cerut lui Ianache cApitan sA aducA 5i mArturii
1 a judecatA, cu care sA adevereze cum cA au numArat soacri-si banii, ce i-au numArat si
Manta la facerea zapisului, i osebit dA doaA rnArturii ce aduse pe Radu i Necula <al> 2<-lea>
vornici, dar l Insu5i Manta 5i Sanda vinzAtoarea nu puturA tAgAdui aceasta, fArA numai
ziserA cA i-au dat In urmA dupa ce luase Sanda de la Manta banii 5i Manta luase de la ia
zapis de vInzare. Inpotriva cArora, rAspunse Ianache cA, fiMd in binuial ca sa tin fac
vreo iconomie a da bani mai putini 51 In zapis a pune mai multi, pentru aceia au asteptat
ping au numArat Manta taleri 60 5i au luat zapisul, dar tot Intr-acel ceas, de fatA au toti,
i-au dat 5i el banil innapoi 5i Manta n-au vrut sA-i priimeascA, dupl cum nici el nu putu
tAgAdui.
Deci , macar cA 5i Manta are protimisis la cumpAratu casii ca un vecin, iar nu cA este
vreo rudenie cu Sanda viinzAtoarea, dar dA vreme ce lanache cApitanu au luat Intru cAsAtorie
pe fata Sandii ce o au crescut de suflet 51 in 20 de ani cit au 5Azut cu Sanda vinzAtoarea,
i -au tinut casa cu cheltuiala lui si el o au InvAlit, i-au fAcut garduri si au platit chiriia la
manastire din doauA cu Sanda, cum .1i In vremea otirii cu paza si cheltuiala lui nu s-au fArimat
casa de cAtre osta5i, dupe cum ale altora vAduve, ci 51 Sandii IncA i-au purtat grija de hranA
vietil pinA acum 51 mai virtos, de vreme ce zise Ianache cA dA 5i pretu mai mult decIt au dat
Manta cu taleri zece, pentru acestea am dat protimisis 5i dreptate mai mult lui Ianache cApi-

808
www.dacoromanica.ro
tanu, decit Mantii, i hotartm Ianache cdpitanu sd dea bani soacrii-si si sd staptneasca casa
cu build pace de cdtre Manta, si Sanda clti bani au luat de la Manta, sd-i Intoarcd tnapoi. Arh. ms.fint.r.B7u.
.c.
Aceasta scriem. f. 169 169v.
1779, Mule 12.
Neculae Dudescu vel ban, Pand vel dvornic, Dumitrasco Rac<ovitd> vel vornic,
Roan Urmuzache vel logofat, Grigorie Bdleanu vel logoidt, Scar lat biv vel logo-
f at, Dumitrache vel clucer, Jordache vel paharnic.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Ion de la Cringuri (Vlasca) se judecd cu Radu 754
pdhdrnicel din Bddulesti care i-a cules poamele din livadd. Cum pirltul a susfinut cd livada este
pusd amanet la el de vdrul thu Panail, se holdrdste ca ispravnicii sd cerceteze fi sd aleagd holarele.
Domnul Intdrege. 1779
tulle
23
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu.
Dupd cum s-au gAsit cu cale cld la judecatd, poruncim du mneavoastrd ispravnicilor ai
judetului sd urmati a face cercetare cum scrie mai jos.
1779, tulle 23.
Preatnnaltate doamne,
Din luminatd porunca tnnAltimii tale, dumnealui vdtafu za divan aduse la judecatd
pe Ion de la Cringuri sud Vlasca, phis Radului pahdrnicel dd la BAdulesti tot dintr-acel judet,
zictrid cd, avind el o livede dd pruni si de meri, s-au pus numilu i i-au cules poamele de
la acea livede, nefiindu-i nimic datoriu, si cere sd-si afle dreptatea.
Fatd fiind i ptrltu pdhArnicel, tAgAdui, zictnd cd. din livedea ptrisului nu au luat nici-
dilcum poame, fdrA (Melt un var al lui, anume Panait, fiindu-i lui dator, si-au pus niste
livezi ale lui amanet la clinsul, care sd vecinescu cu livedea ptrtsului, si pd unde i-au ardtat
alti oameni tnprejureni el este hotaru livezilor lui Panait, pd acolo au cules poame, iar la
livedea phisului nu s-au Intinsu.
Inpotriva cdruia raspunse pirisu Ion cd ptrltu pdhArnicel nu au pazit semnile, pA unde
i-au ardtat vecinii tnprejureni, ci i-au cdlcat i livedea lui i i-au cules poame.
Deci, fiinda dA aid nu putem c le face nici o alegere Bind acei oameni care stiu semnile,
acolo a fie luminatd porunca mdrii tale cAtre dumnealor ispravnicii ot sud Vlasca, ca, la fata
locului, prin oameni vecini tmprejureni de acolo sd cerceteze i, dA va fi cdlcat pirttu pahdrnicel
semnile pd unde i-au ardtat acei Inprejureni i va fi cules poame din livedea ptrisului, pd
eft sd va dovedi cd au luat, sd fact dumnealor ispravnicii tnplinire, izbrdnind prin cartea dum- Aril. St. Bun..
nealor dA judecatA, dA care tnstiintdm mdrii tale. Ms. nr. 7.
f. 160v. 161.
1779, tulle 23.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Barbul Ciorogirleanu biv vel sluger.

Velifii boieri aratd prin anafora cd Ion Rdduld din Mdfdu (jud. Mu$cel)se judecd cu Gheorghe
$i ceta$ii lui, tot din Mdfdu, care i-au tmpresurat livezile fi muntele din jurul satutui acute ma$te-
fire de la pdrinfi. CW71 ptrtfii su.slin cA ei le-au curnpdrat de la strdmo$ul lui Raduld,divanul hold-
rd$te cercetare prin ispravnici la fella locului. Domnul tntdreste.
755
1779
lu lie
24
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu.
Dupa cum s-au gasit cu cale dA cAtre dumnealor veliii boieri, rdnitind multumitl si
odihniti, o parte st alta, tritdrim si poruncim dumneavoastrd ispravnicilor ai judetului sd urmati
a face cercetare i alegere cum scrie mai jos.
1779, tulle 24.

809

www.dacoromanica.ro
 Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, ceausu de aprozi au adus la judecata Innaintea
noastrA pa Ion Rac luta cla la Matau sud Musce/ cu jalba ce au jaluit innaltimii tale pentru
Gheorghe i nepotl-sau Voicul i Costandin Mirzac tot de la satul Mataul sud Mused, zicind
[cal acestu Ion Raduta ca, da la rnosii si parintii lui, i-au ranias nota delnite d livezi da
fin ce sa chiama CMcile I doaa delnite Coasta Putinii i livedea de la Plopi i Darugeni 1
Coasta Coteiu i trei caminuri de cask doua cu pomi i unul da fln, i Pietrisul de Sus si
un munte ce zice ca i-au ramas de la mosi-sAu Stanciul i cu nedreptate i le staphieste mai
sus-nurnitii sateni.
Fata fiind i numitul Gheorghe cu unii din cetasii lui, raspunse CA el si cu cetasii lui
stapinescu dintr-aceste de mai sus-numite delnite numai patru delnite, anume : Clacile i
Pietrisul de Sus i Plopii i Pirloagile <IA la Mat.au de sus cu partea da munte din Turta,
ce le-au cumpdrat da la un Stanciul pircalabul i da la VoicilA frate-sau, stramosu acestui
Ion jaluitoru. Pentru care pricink ne arata i o carte clA judecata a dumnealor raposatilor
velitilor boieri, ce au fost pe acea vreme da la leat 1768 iulie 9, de slut ani 11, Intro care
scriu dumnealor ca aceste cid mai sus-numite patru delnite, ClAcile, Pietrisul de Sus i Plopii
si Pirloagile I cu partea da munte Turta, shit ale lui Gheorghe plrealabu (din care sA trage
mai sus-numitul Gheorghe cu cetasii lui), cumparate dA la acel Stanciu pirealabu i dA la Irate-
sAu VoicilA cu zapise. $i dupa cercetarea judecAtii ce arata cA au Mcut, dumnealor hotarase
ca acel Gheorghe pircalabu sA stapineascA aceste patru delnite cu partea da munte din Turta,
afarA din coasta Putinii i caminul unde zice cA este casa numitului Ion jaluitoru, i numai
acestea i le dA Intru stApInirea acestui Ion jAluitoru. $i tot atunci, la luna lui iunie 21, adica
cu 12 zile mai In urmA, s-au judecat acest Ion Raduta jaluitoru, cu acel Gheorghe pircAlabu
si la divan, innaintea mArii sale raposatului Alecsandru voda Ghica, i mAriia sa, prin cartea
dA judecatA, le da aceste patru delnite si munte tot supt stapinirea lui Gheorghe pircAlabu
si asa zic ca au si stapinit de atunci pina acum, dupa cum si Insusi Ion Raduta jAluitoru
Innaintea noastra nu tAgAdui, fArA dacit mai raspunse numitul Gheorghe cu cellalti cetasi
ai lui, cA acest Ion RAdutA, afarA din ceia ce stApineste el, le inpresoarA si din partite lor,
adica din mai sus-numitele patru delnite ce le-au cumpArat i prin judecata le sint date supt
stapinirea bor. Ion Raduta tAgAduie, zicind cA ei le InpresoarA stApinirea lui, iar nu el a bor.
$i Intr-alt chip neputindu-sa dAscoperi adAvarul de aici, gasim cu cale sa fie luminatA porunca
innaltimii tale cdtre dumnealor ispravnicii din sud Muscel ca sA cerceteze acolo la fata locului
unde este aceastA mosie si sA dea intru stapinirea numitului Gheorghe i a cetasilor lui aceste
patru delnite, anume ClAcile, Pietrisul de Sus i Plopii si Parloagile cu partea dA munte Turta,
dupa cum sA coprinde In cartea dA judecatA a rAposatilor veliti boieri, i Jul Ion Raduta
jaluitorului sA-i dea Coasta Putinii i cAminul din casA, dindu-le dumnealor ispravnicii i carti
pa la mina fiestecdruia sA stApIneasca aceste delnite, dupA cum scrie mai sus si orice venitu
Ark St. Buc., va fi Mat, ori o parte sau alta, din partea altuia, sa-1 apuce sA InplineascA. Noi asa gAsim cm
ms. nr. 7.
f. 161v.-182v. cale, iar hotarirea cea desAvirsita rAmine a sA face dA Innaltimea ta.
1779, lunle 19.

Neculce Dudescu biv vel ban, Dumitrache Ghica vel ban, Badea $tirbeiu vel vor-
nic, Dumitrascu Racovita vel vornic, Ianache Moruzi vel logof At, Grigorie BA-
leanu vel logofat, Scarlat biv vel logofAt, Dumitrache vel clucer, Iordache
vel paharnic, Alecsandru Grecianu vel stolnic, Dumitrache Falc<oianu vel serdar,.
Pantazi vel sluger.

810

www.dacoromanica.ro
Departmental ,de cremenaleon" arald prin anafora ei medelnicereasa Anita Felisanca a reclamal
pc sdrdarul Radu Paleologa penlru 7 suflele de ligance fugue din ligania ei la pirll. Reclamanla
face dovadd cu acle si mdrlurii; plrllul se apdrd numai cu ea:Antal". Judecala obligd pe plrIl
sat dea schimburi pentra sufletele In viatd, iar pentru cele moarle sd plaileasca pretal lor. Domnul
756
1779
inldresle.
Wile
2R

do Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu.

tundra si domnia mea hotArirea judecAtii si scriem dumitale biv vel clucere Grigorie
Razu, caimacamul Craiovii, din tiganii ce are srdaru acolea si-i dal rnedelniceresii schimburile
acestor tigance.
1779, lune 25.

De la departamentu de cremenalion.
Din luminatA porunca mArii sale preainnAltatului nostru domnu, lo Alecsandru loan
Ipsilant voievod, prin mu<m>basirlicu dumnealui vel armas sl aduse medelnicereasa Anita
Felisanca, piris dumnealui sArdarului Radu Paleologa, cerind medelnicereasa 7 suflete tigance,
anume : Floarea-Lola, fata lui PAtru BAgirbaciu, cu patru fete ale ei anume Iana, PAuna,
Ana si Stanca i doaA nepoate nAscute din numita PAuna anume... 1 si le-au gAsit supt stA-
pinirea lui Mateiu postelnicelu Prisiceanu ot sud Muscel, date schimburi (II raposatul Toma
Paleologa, tatAl sArdarului, cu zapis ot leat 7250.
Intrebindu-si si dumnealui sArdaru, netAgAduind tiganicile, cum si zapisul tAtine-sAu,
dupA care fiind trecuti la mijloc ani 36, si unile din tigance la casa Prisicianului au murit
si altele s-au nAscut si sint mAritate, judecata i-au tntArit Prisiceanului stApinirea, fiind ca la
an! 51, rimiind sl raspunza Filisanai cu alte schimburi, dA4 va rAminea, si dumnealui priimind,
zise cA rea si cu gresalA este cererea Filisanai, cad tigancile sint din tiganiia parinteasca cea
OA la el. Iar Filisanca InpotrivA rAspunse cA Floarea tiganca au fost di vatri, iar nu dA la ei
si fugita din tigAniia dumneaei ce o au la Filiiasi sud Mehedinti. ArAtind judecAtii o carte
cu leat 1778 agust 4, din partea dumnealor boierilor judecitori ai departamentului Graiovii
de cremenalion, intAritA si dA dumnealui cAimacamu inpreun cu ceialalti boieri divaniti, 4ntru
care arati ca, chi fata fiind Dima, vechilu sArdarului, au adus medelnicereasa In divanu trei
mArturii, anurne : Dumitru al Iovii ot satu Filiiasi, om ca de ani 60, Ion ot tam, om ca de
ani 70, si MiclAu ot tam, ca de ani 65, care, fiind nAscuti, crescuti In satu Filiiasi, au dat mit--
turie cA au pomenitu pA acea Floarea-Lola In tigAniia rAposatului Mincul Filisanu, sotu medel-
niceresii cel dintli, si stiu si cind au fugit cu trei fete ale ei dincoace clA Olt. Au mai adus
si alte trei mArturii tigani, chiar ai sard arului Radu Paleologa, anume Ion vAtafu i Mihai
MotorcA si Ion Grosoiu, carii si acestiia au dat mArturie cli acea Floarea tiganca, ce-i zic pA
porecli Lola, este fatA a lui PAtru GArbaci, tiganu Filisanciii, si are rudenie pA Preda Girbaci
i pA Pirvul Girbaci si Licsandru, care pita astAzi slut supt stApinirea FelisancAi.
La care, de vreme a dumnealui sArdaru intr-un an dAplin dA cind s-au inceput aceastii
judecatA, n-au adus vreo dovadA In scris sau mAcar mArturii, f ArA numai cu cuvint a este
tigAncile pArintesti de la judecati, dupi mArturiile ce sA coprind mai sus sA hotAraste, dumnea-
lui sArdaru, pentru cite tigance sA va dovedi cA sA trag dintr-acea Floarea-Lola si slut in
viiatA acum, sA dea dumneaei medelniceresii schimburi di potriva lor, cum si pentru cite
suflete li sA vor fi intimplat moarte chiar asupra acestii cereri si nu i s-au dat, sa le plAteascA
sArdaru pretu lor. Jar pentru cite suflete li sA vor fi Intim plat moarte mai nainte pini a Arh. St. Buc.
nu intra In judecati, sA fie sArdaru apArat. Aceasta. Ms. er. 7,
f. 164v. 165Y
1779, luHe 12.
Ion Cindescu, Mihai Popescu biv vel medelnicer, Matei Coc<orAscu) dvornic,
Dumitrache medelnicer, Iordan grAmAtic.

1 Loc alb.

811

www.dacoromanica.ro
 Carte domneascd prin care ispraonicii judetului Buzdu gat obligati sd tmplineascd jumdtate dirt
757 datoria cdtre reizul Mustafa si ovreiul Chemal, cealaltd jumdtate urmind a fi pldtild de vames. Mdsura
este motivald prin zdbava ispravnicilor En executarea ordinelor fi prin neglijenta vamesului.
1779
lulle
24 Zemli Vlahiscoiu. Dumneavoastrd biv vel aga Durnitrache Colceac i biv vel sluger Grigorie
Hrisosculeu, ispravnicilor ot sud Buzau, sdndtate I Cartea ce ati trimis cu Ion copilul din casd,
dd la 16 ale acestii luni, au venit, cele ce scrieti pentru taleri 50 ce cere Mustafa reiz i pentru
taleri 147, 60 ce cere Chemal ovreiul cld la Anton vamesu ot vama Buzdului d acolea, cum
cd, cercetind pd numitu Anton, au ardtat cd nu iaste nemic dator nici unuia dintr-acestiia,
inpreund i copie dupd socoteald, am vdzut domniia mea. Care aceastA instiintare, vi sA cdclea
sd o facet! indatd, cum vi s-au poruncit, iar nu dupd ce v-am ddsteptat cu al doilea poruncd,
trimitind i mu<m>basir asupra-vd, i munciti set vd indreptati aruncind numai o vorbd cum
cd ati lnstiintat. Dar cld vreme ce v-ati purtat cu lenevire, zdbovind atitea zile pind a ne
instiinta dd rdspunsurile datornicului i rid vreme cd domniia mea, fiind siliti dd instiintarile
ce ne venea cid la Tarigrad pentru aceastd dava, aui trimis rdspunsu cum cd am poruncit
sd sd irmlineascd datoriia aceasta i trebue a sd plAti acesti bani negresit.
Iatd, pentru neurmarea i zdbava ce ati facut, vd poruncim sd dati in mina acestui
mu<m>basir sluga domnii mele, copil din casd dd divan, banii jumdtate dd la insi-vd, sd-i aduca
aici ca sd vd fie spre invataturd, sa titi altd data cum trebue a urma la poruncile domnesti,
iar ceilalti bani jumdtate, sd-i ia cld <la> numitu Anton ca unul ce, daca au plata, trebuia
ori zapisul sd ia, sau alt sinet dd la mina vechilului celor ce au avut a lua, ca, and sd
va gasi zapisul, sd nu sA tie In seamd, ori dtt nu, sii-1 ridice ortnduitul mu<m>basir fart di
voia lui, Idsindu-si vechil in loc la treaba \I'M! i sd-1 aducd aici.
Ci dar, asa sd urmati negresit, fart dA nemic zdbavd, cA neurmind, vi sd va trimite
si alt mu<m>basir cu mai greu treapad, instiintindu-ne l pentru cartea ce ziceti cd ati scris
Arb. Bt. Buc., dupd porunca dintliu, cu ce slujitor anume ati trimis-o, in ce vreme si intr-a cui mint au
f. 184v. 105. dat-o. I i. saam receh gospodstvo mi.
1779, lune 24.

Departamentul al II-lea arald prin anafora cd Ilie diaconal si Hrizea anchea,sul se judecd ca Gheor-
758 ghe din satul SIdlioara care cere sd intre la cumpardloarea unei mosii Mrsestii (jud. V ticea) pe
moth) cd si (aid! san ar fi participal cu bani la aceastd curnpIrdtoare. Cercettndu-se Inscrisurile
pdrfilor se hotdrdste ca reclamanlii sd stdptneascd cu band pace". Domnul tntdreste.
1779
Julie
25
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod I gospodar zemle Vlahiscoiu.
Intarim dupa cum scrie mai jos sd sd urmeze a stapini numitul Hrizea uncheasu si
nepoti-setu Ilie diiacon cu bunt pace.
1779, Julie 25.
Din luminatd porunca marl! sale preainnAltatului nostru domn, Io Alecsandru loan Ipsilant
voievod, dumnealui ceausu dd aprozi aducind innaintea noastrd la judecatd pd Ilie diiaconul
i pre Hrizea uncheasu phis lui Gheorghe, fratele lui Costandin Obrocea dd la satu SlAtioara,
zicind cum cd cere sd intre si el la o cumpArettoare de mosie anume Birsestii din jud. Vilcea
ce au cumpArat-o Chirul monahu i frate-sdu Hrizea cid la un Cirstea, pricinuind Gheorghe
cA si tatul lui anume Dima au fost frate bun cu numitul Chirul monahu si cu Hrizea si cum
ar fi dat si tatd-sdu fiind in viatd, taleri 10 ca sd intre la acea cumparatoare, incd, mai In
urmd au dat i mumd-sa taleri cinci tot pntru acea pricind. Hrizea uncheasu, pentru taleri 10,
de tot au tagaduit cum cd nicidlicum frate-sdu Dima nu i-au dat, ci numai el si cu frate-sdu
Chirul au cumpArat acea parte dd mosie, iar pentru taleri cinci nu tagadui, Medd numai
zice cd i-au luat pentru o altd pricind de datorie, arlitindu-ne si aceastd carte dd judecata

812

www.dacoromanica.ro
cu leat 78 fevruarie 15, a dumnealui Zamfirache biv vel stolnic, fiind ispravnic acelui judet,
Inpotriva cArula, macar el scoase i Gheorghe altA carte d judecata cu leat 1779 iulie 16,
iscAlitA <de> dumnealui IonitA Otetelisanu sAtraru, ce este judecAtor la acel judet, dar fiindcd
aceastA carte a dumnealui stolnicului Zamfirache sA vede cu mai bunA orinduialA si cu deplinA
cercetare decit a dumnealui sAtrarului, hotfirlm si noi ca dupA aceasta sA stapineasca I-Irizea
uncheasu i nepoti-sAu Ilie diiaconu, fecioru lui Chiru monahu, cu bunA pace, nesuparati dS orice
cerere a lui Gheorhe I frAtini-sAu Costandinu, pentru aceastA jumdtate dA mosie. Asijderea si
pentru venitu mosiilor ce au avut aici in tarA i 11 cere cu pricinA cii au lipsit ei din tarA si
1-au mincat mai sus-numitii, pc care cercetindu-sA, vAzu Insusi din cartea dA judecatA a dumnea-
lui sAtrarului Otetelisanu cA alt venit n-au avut fAr'd11 numai livezi dA pruni si IncA nici Arh. St. Bun..
dumnealui nu-i dA platnici, i vAzind i noi cS le este cererea Medi cale, nu i-am dat lui Mn. nr. 7.
102V . 163.
Gheorghie ascultare, ci jAluitorii sA rAmlie In pace si nesupArati. Aceasta hotArim.
1779, lune 17.
Ianache Mavro<din> biv vel paharnic, Costandin Coc<ArAscu> sluger, Scar lat
Falc<oianu> sAtrar, Anghelache clucer, George Cana le.

Mitropolitul /aril arald prin anafora cd Zamfira vdduva din Ploiesti (jud. Prahova) se plInge Impo-
irica lui Dumitru bogasierul, care nu-si line vorba de a se casdlori cu ea si cere suma chelluild cu
cautarea bolt! sfrinlii" lualA de la el. Neurmind nici sfalul protopopului si nici holartrea ispravni-
cilor de jade( plritul e pus la jurdmInt, pe care tl refuza, dar accepta sa pldteasca o parte din suma
759
1779
ceruld de jeluiloare. Donmul Intdreste.
lulls
26
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu.
Poruncim domniia mea, dindu acei taleri 15, care Insusi el i-au fAgAduit, sS aibA bunt(
pace si, fiinda ne InstiintAm dA la zapciu cel orinduit cum cA i-au si dat acei taleri 15, i s-au dat
aceastA IntArire la minA Intru apArare.
1779, lune 26.

PreainnAltate doamne,
Dupa jalba ce au dat la mariia ta, Zamfira, vAduva dA la Ploesti sud Prahova, pentru
Dumitru bogasieru tot de acolo, cA, fiind ia vAduvA dA 3 ani, s-ar fi inctrdosit cu dinsa
cu vorbA cA o va lua-o nevastA cu cununie i, fAcInd si pAcatu curvii amlndoi, ar fi fost
ridicat de protopopu judetului i cercetindu-le pricina i-ar fi zis numitului ca ori sA o ia
sotie dupa lege, ori sA sA pardseascA de dinsa. $i osebit de aceasta, flind cu boala sfrintii,
ar fi bolnAvit-o si pA dinsa i ar fi cheltuit de la dinsa taleri 60 pinA s-au tAmAduit si, jude-
cfndu-se Si la dumnealor ispravnicii judetului, i-ar fi fAcut dumnealor alegere ca a-1 dea
taleri 30 pentru cAutarea boalei ce au cheltuit de la dinsa si neodihnindu-se pe acea judecatA
cere sA nu rAmle pAgubasA de acei taleri 60, ci sA-si afle dreptatea de la mAriia ta, dupA
a cAruia jalbA ne poroncesti mAriia ta sa cercetAm pricina. De care, arAtAm maria tale cA,
stind dA fats amindoaA pArtile innaintea noastrA, am cerut sl ne arate acea carte dl judecata
sA vedem ce coprindere are, si arAtIndu-o, o vAzu cu leat 1779 mai 30, iscAlitA dA dumnealui
medelniceru judecAtor din sud Prahova cu coprindere pe largu dA toate ale lor pricini, cum sA
va citi si Innaintea inArii tale. $i vAzind cA este pricina judecatA, mai mult In cercetare n-am
intrat, fArA dAcIt am zis lui Dumitru pirttu pentru ce nu urmeazA dupa alegerea judecAtii
si sA aratA nesupus si au rAspunsu cA este nApastuit, cA vinovat nu sA stie la ceia ce sA aratA,
ca sA fi cAzut cu jAluitoarea In pacatu curvii i pentru ce sA dea taleri 30 geaba. $i nefiind
alte mArturil ca ed-i dAm crezAmInt, i-am zis, putea-va sA facA jurAmInt cA nu sA stie vinovat
cu jAluitoarea In pAcatu curvii i Innaintea noastrA au priimit numitu Dumitru cl va priimi
jurAmInt, dar, orInduindu-1 la clericii soborului si mai tali arAtindu-i juramIntu ce este,
s-au tras i n-au vrut sS jure, fArA cit au zis cA va da jAluitoarii taleri 15 si numita jaluitoare,

sit
www.dacoromanica.ro
 9iind alegerea ce s-au facut la fata locului si parindu-i-sA a are dreptate, cere tot acei taleri 30.
Ci, /a aceasta, flindca numitu plat, s-au aparat d juramint, ni sA pare a fi Mcuta dupA
Art]. St. Buc.. orinduiala la judecata medelnicerului Costandin 9 rAmine la cea dAsavirsita hotArire a rnariit
Els. fa. 7.
f. 166 167. tale. 5i anii marii tale de la domnul Dumnezeu, rugam sA fie multi si norociti.
1779, lune 12.
Al marii tale catre Dumnezeu fierbinte rugator si smerit pArinte, Grigorie ab
Ungrovlahici.

Deparlamenlul al 2-lea arald prin anafora cd $lefan gramdlicul se plinge impolriva lui Folaclze,
760 1779
fosl comic al judefului Dimbovila, care i-a prins doi boi de pripas si i-a dal din gresald unuf
preol. Divanul holdrdsle ca pirilul sd pldleascd havaelul ptr4ului si chelluiala judecdfii, iar pagu-
basal sei-si ia boii de la ispravnicii judefului. Domnul Inlaresle.
Julie
27
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu i gospodar zemle Vlahiscoiu.
Dupe cum s-au gAsit cu cale de la judecata, poruncim ca sA dea acum ace9i taleri 7.
Asijderea poruncim i dumneavoastrA boierilor ispravnici ai judetului, urmind coprinderii de
mai jos, sA aveti a da negresit banii, trimitind i pe omul la care ati dat boii, dup vremea
lucrului, aid.
1779, Julie 27.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, dumnealui vatafu za divan aduse la judecata
pa 5tefan gramaticu, piris lui Fotache, zicind ca, in anu trecut, avind numitu slujba vornicii
din sud Dimbovita, cumparatA, i-au prinsu doi boi ai lui de pripas i dupA porunca i-au tinut
Maya vreme el si cunoscindu-si-<i> i-au cerut, si numitul au zis ca-i va da 9 1-au plAtit
obicinuitu havaet si asa i-au Mut ravas al lui care un preot unde zicea ca sint boii ca sa-i
dea, care ravas sfi vAzu si de noi cu leatu de acum, martie 12. 51 trimitind cu ravasu sa ia
boil, preotu n-au vrut sa-i dea, care in doal rinduri ce au priimit, atit la' numitul cit
la acel preot, sA ia boii si cu obicinuitu havaet ce au dat, au cheltuit taleri 7 si sA afla pagubas
si de bani si de boi.
Fata Bind 9 piritu Fotache, raspunse ca, dupa obiceiu Mind cercetare pentru acei
boi de pripas, au dovedit c shit ai numitului gramatic si vrea ca sA 14 dea i lipsindu el de
acasa, dumnealor ispravnicii ot sud Dimbovita a trimis si, fAr d tirea lui, 1-au luat cu
cuvint ca s-au gasit pagubasu boilor.
Pentru care, vAzind cz numitu gramatic sA afla pagubas 9 de cheltuialA si de boi,
am hotArit ca piritu Fotache sA plAteascA acei taleri 7, chdtuiala si havaetu ce au dat numitu
5tefan gramaticu, de vreme ce nu i-au dat boii, iar pentru boi, de vreme ce aratA Fotache
CA i-au luat dumnealor ispravnicii, sA fie luminatA porunca marii tale cAtre dumnealor isprav_
nicii ot sud Dimbovita sA dea piritului Fotache acei boi, sA sA trimita dumnealor 9 pe ace
om la care au dat boii cu cuvint c sint ai aceluia 9 sa sa infatiseze cu numitu grAmAtic aici
Arh. Buc.. la judecatA 9 ai cui sA va dovedi cA sint boii, acela sA ia de la Fotache cu hotarirea jude-
MN. nr. 7.
f. 167v. 168. catii, platind obicinuitul havaet 9 cheltuiala. De care, instiintAm mar11 tale.
1779, mune 5.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Barbu Ciorogirleanu biv vel sluger.

814

www.dacoromanica.ro
Mitropolitul fdrii arald prin anafora cd Ilinca, fella serdarului Canach.e, cere sd fie apdrald de
creditorii sofului sdu, intructl rdmlnlnd vdduvd cu copii mici nu are nici o avere, iar zestrea ii
este lipsd. Judecata, pentru cd ptrIsa a primil si blestem, ii aprobd cererea. Domnul Intdreste.
1779
lune
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu. 28
Cercetare cum sa cade pe deplin fiind si hotarire dupa pravila facuta, o Intdrim si domniia
mea ca o bunA i cu cale, ca sa sb urmeze cum scrie mai jos si Intim apararea ei i-am dat
la mina aceasta lntarire cu domneasca noastra pecete.
1779, Mlle 28.
Prealnnaltate doamne,
Dupa jalba ce au dat catre mariia ta Ilinca, fata raposat sardarului Canache, ca,
ramlind vacluvA da sotie i cu doi copii mici, au ramas datorie multa a plati suma de taleri
7069, are si ia pe la unii-altii datorie a barbatl-sau sa ia, taleri 2562,91 5i, fiindca cere
sa-si sigorifseascA lipsa zestrii sale, ni sa porunceste db cAtre manna ta sA cercetam si cu
anafora sA instiintam.
Deci, vei sti mariia ta ca cercetind pricina, fala fiMd jaluitoarea cu doi din datornici,
anume tefan i Costea cojocaru, vazum foae anume atlt da unde are sa ia, cit si unde este
sa dea, care fiind stiuta 51 netagaduita da numitii datornici, eft pentru ceia ce este sa ia,
necum sa ajunge ca sa sa plateasca cevasi din datorie, fiindlucruri vecbi i unite fAr'cla zapise,
pa cum ne InstiintAm, si nici lipsa zestrii jaluitoarii sa Inplineste, filfoa suma de taleri 3625,
pa cum sa vede foaia pretuirii. Am cercetat i pentru periusie li fi rams dA la sotu
jaluitoarii niscai lucruri si din viclesug sa sA tainuiasca i priimi jas roarea blestem Mnaintea
noastra ca nimic mai mult altu nu i-au rAmas periusie de la barbatl-sau deelt zapisile datorii
ce mai sus sA coprinde, care zisa a jaluitoarii i numitii datornici singuri aratara ca asa este
cu adevarat. Mai priimi blestem jaluitoarea i pentru lipsa zestrii ei, ca cu adavarat clta au
aratat cu anume foae toatA s-au aflat lipsa Ia moartea sotului ei si nimic dintr-lnsile tainuite
nu are.
Drept aceia, acest fel dovedindu-sa treaba, ramble a fi nesuparata jaluitoarea da eatre
datornici, osebit numai, cind va dovedi datornkii niscai lucruri ramase di la raposatu si
tainuite d A jaluitoare, care atunci are jaluitoarea sa dea rAspunsul, iar Mile, atit ceia dA unde
are sa ia i sa dea, clt si a lipsii da zestre, le-am adeverit i noi spre Incredintare. i anii marii Aril' St' Sac'.
tale, rugam sa fie multi i norociti. f. 1.59v.-160.
1779, iulle 17.
Al marii tale rugator catre Dumnezeu fierbinte si smerit parinte, Grigorie al
Ungrovlahiei.

Marele spatar arald prin anafora cd Antonie de la Tripole se plinge Impotriva neferului Mincul,
dintr-un steag spdtdresc din Bucuresii, care l-a Impuscat in picior si a fugit din oras. PIrIu1 cere
sti i se plaleasca banii chelluifi cu vindecarea rdnii, iar judecala, tn lipsa faptasului disparut, obligd
la plata despdgubirii pe sofia lui rdmasd in oras. Domnul Intdreste.
762
1779
lune
30
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu.
Poruncim dumitale vel spatar, din averea cc vei dovedi ca are acel nefer, neatingindu-te
dA zestrea muerii lui, sa fnplinesti acesti taleri 18.
1779, lune 30.
PreainnAltate doamne,
Antonie db la Tripole au jaluit Innaltimii tale pentru Mincul neferul, da la steagul
buln(basii Chircai din breasla spiltareasca, Ca, mergind numitul jaluitor In mahalaoa Tabacilor,

815
www.dacoromanica.ro
 s-au aflat a fi acel nefer la o circiumA i chemind pe jaluitor ca sA vorbeascA amindoi,
acolo unde vorbea s-au slobozit un pistol ce-I purta neferul la brfu i lovind pA jahlitOr in
picioru drept i-au stricat piciorul foarte rAu. $i dupA aceastA intimplare, arAdicindu-1 la' sOitalul
Co ltii, s-au cAutat optzeci si trei de zile i tAmAduire nu au putut afla. Dar dupA aceasta,
gAsindu-se o muiere ca sA-ItAmaduiasca, au fAcut nefeiul tocmealA cu dinsa ca sb-i dea taleri 18
5i sA tAmAduiascA pe bolnav i asa au Inceput a-I i cAuta i, dupA citeva zile, vAzind neferul
c va sA sA ceara banii de cAtre acea femeie, au fugit, i asa el au rAmas netAmAduit si acum
nu are cu ce plAti tocrneala ce are acea femeie, adicA taleri 18, ca sA-1 tAmAduiascA i mi sa
porunceste de cAtre maria ta ca sA cercetez pricina i sA sA gAseascA acel nefer si de ce neferii
sA fie fAr'dA chezasi stiuti < ?>. DupA cum sint luminatele poruncile ale math tale sA instiin-
tez pa mariia ta, instiintez mArii tale cA am adus dA fata cu jAluitorii pA Chirca bulucbasa,
ce au fost zabit al acelui nefer, i, cercetind pricina intliu cum au fost dA s-au slobozit pistolu,
lnsui jbluitoru ne fncredintA cum cA cu adAvArat din gresalA s-au gobozit. CAtre aceasta,
cercetind i pentru chezAsiia neferului, in-am Incredintat cA In vreme ce s-au aflat el la slujbA,
au avut chezas, dar numitul bulucbasa Chirca, dupA intimplarea slobozirii pistolului, au adus
pA acel nefer innaintea dumnealui biv vel ban Alecsandru Manul, ce era atunci vel spAtar,
si din porunca dumnealui 1-au scos de la slujbA si I-au dat In mina jAluitorului ca sA-si caute cu
dinsul cum va vrea si dintr-aceia zice s-au scos de la slujbA, au esit si din chezAsiia chezasului lui.
Deci, neferul mAcar desi este fugar si nu sd stie unde, dar nevasta lui sA afla aici In
Bucuresti si neferul are casa lui i alte prinsori ce pot coprinde mai mult &telt acei taleri-18
Arb. st. Buc.. ce sA ceru de la acea aemeie, tocmeala ei, ca sA vindece pe jAluitor. Dui:A cercetarea ce am
1144. nr. 7.
t . 170.
fdcut, intr-acestasi c1 cut dovedit i hotArirea rAmine la mila mArii tale.
.11 1779, little 23.
Ianache VAc<Arescu> vel spatar.

Carle domneascd prin care se poruncepte unui pdhdrnicel sd execute pe Ionild Coniescu pentru 200
763 (alert datorali lui Stanciul btu ceaup agiepasc.
1779
august Zemli Vlahiscoiu. De vreme ee Stanciul, biv ceaus agiesAsc, cu hotArire dA judecata i cu
10 intArire da cAtre domniia mea, avind sA ia taleri 300 cu zapis dA la IonitA Contescu, dupA
jalba ce au fost mai dat domnii mete numitu ceaus, s-au trimis mumbasir de I-au adus aici
la judecatA i netAginduindu-si datoriia, au si dat dintr-acesti bani taleri 100, iar pentru taleri
200, neavind sA dea, atunci si-au pus soroc, dlndu-si i chezas cA va plAti i acesti bani 5i
trecind peste soroc s-au lepAdat si chezapul de chezAsie i numitul Contescu neavind purtare
de grijA, nici pinA acum nu au plAtit, pentru care dAm volnicie slugii domnii mele... 1pAhAr-
Arb. St. nue.. <nice], sA meargA i, unde va gAsi pe numitul IonitA Contescu, sA-1 apuce sA inplineascA
f. 169. sau sA-1 ia sA-1 aducA aid. I Lsaam receh gospodstvo mi.
1779, avgust 10.
1 Loc alb.

Carle domneasth adresald marelui spdtar cu instrucjiuni In pase puncte privitoare la lama path a
764 orasului Bucurepti.
1779
august MAcar cA si mai nainte vreme am fost dat domniia mea porunca ca, la toate locurile trebuin-
cioase pe marginea Bucurestilor, jur lmprejuru orasului, sa fie streji asAzate de oameni vrednici
In toatA vremea slujitori ai breslii spAtAresti, pA la fiescare streaja cite trei oameni uelipsiti,
ca sA fie dA paza pentru hoti, care ar cAuta sA fure din oras vite sau altele, sA iasA afarA, pentru
fugari, slugi, tigani du pa la stApini I pentru alti oameni rAi sau vinovati ce ar cAuta sA scape,
i pentru gilcevuri l pentru mice lesnire i odihnA a lAcuitorilor bucuresteni, dar vedem cA

816
www.dacoromanica.ro
aceastA poruncA a domnii mele din ameliia zapciilor s-au urmat foarte prost, neorinduind
oameni harnici i dAplin, nici cercindu-i vreodatA ca s vazA de Mut deplin la streji si le
pAzesc cum trebue, ci si de au orinduit la unile locuri dintr-1nsii acei slujitori dupA rAu nArav
al lor, ce slut obicinuiti a sA purta cu nehArnicie la slujba ce sA rInduesc, numai doar cA
sA aflA cu nurnele dA streajA acolo, iar nici o strejuire nu fac.
Care aceastA cercare, am fAcut-o domniia Inca la Insine, cA intr-aceste zile viind de
afarA cu carAtA si cu cttiva oameni cAlAri, nu doar zioa cu alaiu sau cu niscareva masalale
cu luminA casA zicA cA, cunoscindu-ne, dA aceia nu ne-au cercetat, ci pA-ntunerec la trei-
patru ceasuri din noapte trecind, nici o Intrebare nu ne-au fAcut. Si incA, osebit dA aceasta
am vAzut si pa alji oameni Innaintea noastrA trecind, tragind dupa d1nii si neste cai, si cu
dinadinsul am luat aminte ca sA vedem dA le face streaja vreo cercetare, si nemic intrebindu-i.
au trecut slobozi fArA dA nici o oprire cu vitele dupe dinsii, macar cA, puind domniia mea
da 1-au cercetat, si-au dat seama dA oameni buni, dar putea sA fie si hoti, avind acele dobitoace
furate i sA le scoata afarA din Bucuresti.
Deci, IndestulA pildA avem aceasta spre a cunoaste domniia mea cA i cclelalte streji
cu asemenea catastasie slut, din care sA poate pricinui tot feliul dA furtisaguri si lesnire la scA-
parea hotilor i altor oameni rAi.
Care, aceasta aducindu-ne la mare turburare i nesuferind domniia mea a mai curge
cu aceastA rea rinduialA, iatA scriem dumitale vel spAtar, sA indreptezi i sA pui in laptA cuni
trebue orinduiala strejilor, povAtuindu-i pA toti a urma dupA cum poruncim mai jos :
Intiiu, toate strejile cite sint orinduite in locurile trebuincioase pA margine, sA asAzi
dumneata slujitori dupA orInduiala ce iaste fAcutA dA cAtre domniia mea, oameni harnici si
vrednici dA pazA, nu numai acum, o datA, aceasta fAcindu-o, ci si in toatA vremea sA porti
grija a fi nelipsit orinduitii slujitori dAplin, care sA stea napristan in locul strejii cu sApele,
iar sA nu sA rAsipeascA Incoace i incolea dupA nAravu lor cel rAu, nici sA fie niscareva becisnici
sau miAi, si i Insusi sA-i cerci In vreme, fArA dA veste, dA sint la streajA toti si dA pAzesc
cum sA cade. $i pA care vei vedea cA ori lipseste, ori nu strejueste, ori s-au InbAtat, pA acela
acolo sA-I pui sA-I pedepsesti cum va fi mai rAu pentru pilda celorAlalti, ca asa sA sA invete
cum sA-si poarte slujba lor.
A dooaA, acesti strejari sA aiba a cerceta si a intreba pA cob ce IntrA si es din Bucuresti,
cine iaste anume, ori boer mare, ori mic, ori egumen, sau oricine ar fi, cum si pA insine
domniia mea are sA ne Intrebe dnd sintem tepdil 1 i dA la fiestecare trecAtor dA obste
sA aibA a lua rAspunsu cine iaste anume. Care, cu aceasta nu sA scade cinstea nimAnu ia a rAs-
punde strejarului, cA iaste cutare boiar sau cutare egumen, dud si !One noi ne dAm la cerce-
tarea strejarului, iar carele va face tAcere a nu da rAspunsu strejarului si, si al doilea si
al treilea rind Intreblndu-i, tot asemenea va trece cu tAcere si va fi calabalic, pA care sA
nu-1 poatA strejaru opri, sA sA ia dupA urma ca sA semuiascA sA afle si sA dovedeascA cine
au fost si, arAtind dumitale, nurnaidecit sA Instiintezi domnii mele negresit.
A treia, tot feliul dA oameni adicA : negutAtori, isnaf, strein, pAmintean, crestin san
altii, carii au a cAlAtori, ori ca sA lasA afarA din tara domnii mele, sau numai afarA in tarA,
sA fie datori a veni sA ia tescherea dA drum da la dumneata, dupA cum au fost obiceiu ,
si asa, cu tescherea, vor fi slobozi a trece dind dA tescherea, iar nu dA nume, adicA cei ce
vor fi ca sA iasA afarA din lark cite parale patru, iar cei ce au a cAlAtori aid prin jarA,
numai cite parale dod, ori multi, ori pujini dA vor fi la nurnAr, tot acele parale sA dea dA tes-
cherea logofAtului care scrie, iar sA nu caute dupA numarul ludelor.
Care aceste parale IndAstul Ii shit pentru Wine slove cc scrie, iar mai mult sA nu sA
cuteze a lua, cA, cercetind, dA-1 vom dovedi, sA va pedepsi foarte rAu, osebi numai cind va
fi a merge pe aid in preajma Bucurestilor pentru plimbare, care obicinuesc la sArbAtori sau
pentru 1-5i vedea unii bucatele ce au In preajma tirgului, atunci fArA dA tescherea slut

817
www.dacoromanica.ro
 slobozi. Dar ca nu carecumvasi cu acest mijloc vreunul sa socoteasca a esi fArA da rvas
la alta caltorie, dumneata vel spatar s dai strasnice porunci la capitanii ce sint gall la
drumuri, ca sa fie asemenea cu strejuire zioa si noaptea pentru trecatori sn-i Intrebe si, pa
care nu va avea ravas, sa-1 opreasci si sa-lIntoarcri innapol, tremitindu-1 dreptu la dumnealui.
Jar care din capitani aceasta nu o va faci-o, a pAzi bine 0 a prinde pa cel fara da tescherea,
unul ca acela, cu ocna sa va pedepsi. Asijderea si slugile boieresti sau manstiresti, fiindci
poate a sa intimpla sa faca unii furtisaguri da la insusi stapinii lor si sa fuga sau si vinova-
leasc cevasi si s caute a scapa, ca sa n-aiba dar le<s >nire da scapare de aceia i slugile
boieresti, zicem ca, mergerea si esirea lor sa fie prin stirea dumitale, instiintindu-te boierii
carii trimite.
Asijderea si taranii du pa afara, carii yin In Bucuresti, ca unii ce sint cunoscuti
tuturora. aceia n-au a lua tescherea sau a da parale cevasi, ci sa fie nesuparati. Iar ceilalti
toti cum am zis, sa nu fie slobozi fara de tescherea a trece afara, numai din boierii, carii
au numai a sa Intreba cine iaste anume.
A patra : (IA la toate strejile sa alba a-si aduce strejarii In toate serile si In toate dimi-
netile Insemnare cine au trecut, cine au intrat sau au esit din Bucuresti intr-acea zi sau
intr-acea noapte.
A cincilea, fiindca am vazut domniia mea prin mahalale locuri daschise, care iaste afara
la cimp, pa unde poate ori hoti, ori fugari a esi cu vite da furat si cu oricine, popriti, care
aceste locuri Inca vor fi daschise Intr-un zadar Mut strejile la capatiiu podurilor, macar
ca oamenii cei buni nu lasa drum strejii a sat abata pa aiurea, dar ca sa fie la toti un drum,
sa treaca prin streaja, am fost poruncit si pentru aceasta, Inca din anul trecut, a sa inchiza
acele locuri si vedem ca iarasi din ameliia zapciilor nu s-au urmat.
Ci dar, si pentru aceasta iti poruncim s rInduesti zapcii (IA ai dumitale ca sa pue pa
mahalagii cu voe, fara da voia lor, sa inchiza la margini acele locuri ce es la cimp, cu garduri
si cu maracini, sa ramie un drum mare, numai al podului, de esit afara la cimp.
Dar pentru ca sa nu ptimeasca da noroae cu inchiderea acelor locuri, taranii ce yin
cu cele trebuincioase In Bucurcsti si toti altii calatori, carii, pentru ca sa sa fereasca (IA noroae,
sa abatea din drumul podurilor mari pintr-acele locuri ce era daschise si intra mai cu lesnire
In tirg, poruncim dumitale vel spatare, asijderea poruncim si dumnealui vel aga, sa rinduiti
zapcii cla ai dumneavoastra ca sa pue pa mahalagii cu voe, fail da voe, sa dreaga drumurile,
mai tali acum la capatiile podurilor marl si sa astupe noroaiele bine, cu tufa, cu pletara,
cu sfarimaturi da var, cu caramida si altele ca acestea, la care sa aveti a da si dumneavoastra
mina da ajutor cu oameni din breslile dumneavoastra i cara, ca negresit dinpreuna cu maim-
lagii In putine zile sa sa dreaga toate drumurile si sa sfi astupe noroaiele bine, da temeiu,
atIta cit sa nu sa strice iar In putine zile. Ian si cind sa va mai strica, s aib datorie maha-
lagii si cu oamenii breslilor dumneavoastra a purta grija totdauna sa le dreaga si sit le lute-
meeze peste toata vremea cInd sil va strica, fara da a nu astepta atunci alte porunci a
va mai da.
A saselea, locurile unde sad strejarii, fiindcal sii cade a sa face cite un dres pentru ad !
postirea lor In vreme rea si pentru ca sa sa si cunoasca ca iaste streaja, iar nu, dupa cum
am vazut, cite o coverga sau surle fara nici un fel da stare, poruncim dumitale vel spatar
sa pui la toate strejile marginii Bucurestilor, sa faca cite un dres curat pentru strejari, care
In putine zile si acestea sa le savIrseasca.
Pentru toate acestea, dumneata vel spatare, sa stii ca avem a e5i si Insine spre cer-
care adesea, si da nu le vom gasi Indreptate si puse la orinduiala cum poruncim si iarasi
vom vedea vreun cusur la una dintr-acestea, sa stii cA vei raminea WA chi raspunsu din
Ara. sc. Eue.. indreptare tnnaintea domnii mete si ne vei aduce mare turburare asuprA-ti. Tolico pisah
Ire. nr. 8.
4. llgv._ 175v. gospodstvo mi.
1779, argust.
I Pentru: teptil, tiptil.

818
www.dacoromanica.ro
 Poruncd domneascd prin care se insdrcincazd un armdsel sd aducd la nel ar na$ niste figani Mt-
nuifi din calastihul cdmdrii domnesti" si care slujesc In Chiojde (jud. Saac) la postelnicelul Stefan
Macovei fi Badea Cerisanu. 765
1779
septembrie
Zemli Vlahiscoiu. De vreme ce ne instiintdm domniia mea de la dumneata vel armas cum 8
cd un Chivul, tigan domnesc, cu tiganca lui i cinci copii, 8 ani sint de dud sd afld shrjind
la un Stefan postelnicel Macoveiu ot Chiojde sud Sac, cum si un Ion, ginerile numitului
Chivul tiganu, cu 4 copii ai lui sd and la un Badea Cerisanu, tot dintr-acel judet, tdinuiti
din catastihu cAmdrii domnii mele, pentru care dam volnicie slugii domnii mele... 1 armdsdl,
sd mearga i, prin stirea dumnealor ispravnicilor ot sud Sac, sA ia pd mai sus-numitii tigani
cu tigancile i copiii lor i, cu toate ale lor alte ce vor mai avea, sa-i aduci drept aici la
dumnealui vel armas, iar acei ce i-au stdpinit pind acum, dd vor zice cd au a rdspunde pentru
vor veni cu scrisorile de sA vor <fi> judecat, ce vor avea. Prin care, poruncim domniia
mea dumneavoastrd ispravnicilor judetului sd fiti urmAtori Intocrnai, dupd cum sd coprinde
mai sus. Arh. St. Buc..
Ms. nr. S.
Tolico pisah gospodstvo mi. 1. 175.
1779, septemvrie 8.
1 Loc alb.

Carle domneascd prin care se poruncesle ispravnicilor de Dimbovila sa cerceteze jalba Zamfirei
din TIrgoviste Impotrivaunor neguldlori capaniti". Plrtsa arald cd este ameninfald, lmpreund cu 766
copiii, de ptrtfi pentru niste datorii ale sofului fugit de acasd si cere sd fie aparald de aceste dalorii.
Domnul ordond sd se cerceteze deed soful are avere fi sd se facd zapl", iar zestrile muierii lui" <1779>
sib fie scoase de sub urmdrire. septembrte
13

Dumneavoastrd ispravnicilor ot sud Dimbovita, sAndtate I La domniia mea dete jalbA Zanifira
dd la Tirgoviste cum cd barbatul ei, lutnd bani de la negutAtorii capanlii turd ca sd le stringd
unt, si din banii ce i-au InpArtit la oameni pe unt rAmlindu-i verisele taleri 150 si fugindu
acei ce le-au rAmas banii acestiia asuprd-i i infricosIndu-1 numitii negutatori, el dd fried
au fugit, rimlind ea cu copii mid, si acum yin acei negutAtori la dinsa cu mare InfricosAri
de i s-au Ingrozit copiii fAcIndu-i supArdri pentru datoriia bdrbati-sAu.
Pentru care, dd. n-au fost muerea lui aceasta chezasA pa dinsul, nici dupa un obiceiu 5i
nici dupd o pravild nu are a sd supdra de datoriia bArbatt-sdu, rAmtne a fi nesupdratd.
De care, sd vS ajungeti cu zabitu de acolea ca sd le dea poruncl spre a nu-i face ea de micA
supdrare. Iar pe bArbatl-sAu, sd cercetati ca sd-1 dovediti si sa-1 gasiti spre a rdspunde la
datoriia dA va fi asuprd-i acei bani si, pe lingd cercetarea ce yeti face pentru a-I afla pd e/,
sd cercetati i dd vreun prilej ce va fi ay/11d i ceia ce yeti dovedi cd are drept ale lui afard
din zestrile muerii lui, acelea sd le facet! zapt, avindu-le supt pAstrarea dumneavoastrA pind Arh. St. Rue..
Ms. ur. 8
sd va ardfa el. f. 183 15,v.
1779 1 septemvrie 13.
1 Datat dupd suita documentelor. .

Carte domneasca adresald ispravnicilor de Dimbovila spre a cercela, potrivil ardldrilor mitropoli- 767
tului, deed Toma Moldoveanu dirt Fargdras care doresle sd-si reia sofia NOM In Tara Romdneascd,
are Indrepldlire si nu este vreun ficlesug" la mijloc. Dacd este indreptafit precum aratd Toma,
sa-ci ia muierea lui fi sd mearga la casd". 1779
septembrie
16
DumneavoastrA ispravnicilor ot sud Dimbovita, sanatate I Au ardtat domnii mele preasfiintia sa
parintele mitropolit Instiintarea ce-i faceti pentru un Toma Moldoveanu, carele au venit dA
819

www.dacoromanica.ro
 la FAgAras cu adeverinta lui protonotarie 1 protopopu dA acolo, prin care st aratt et muerea
lui, din prostimea ei fugind aici in tart si el vrind a o lua ca salt meargA la cast, cereti
rAspunsu dt la preasfiintiia sa, pentru cAci shit oameni dt tara nemteascA. Din care, vedern
ct Inca sinteti fArt dA nici o Intelegere la poruncile domnii mele ce vi s-au dat ca, pentru
orice fel de oameni ca acestiia ce yin din tart streint, indatt st aveti a Instiinta domnii mele.
Ci dar, purtati-vil cum st cade la poruncile domnii male clt le plizii, iar pentru acWiia
Arb. St. Are.. ce scrieti, sa cercetati st nu fie alt ficlesug. i fiind precum arttati, sit dati voe acelui Toma
11,s. nr. 8. ca sti-si ia muerea lui st-si meargt la cast, dA vreme ce s-au Invoit.
1. 184.
1779, septemvrie 16.

<Veliiii boieri> aratd prin anafora cd Dana, preoteasa din Vat 4eni (jud. Teleorman), reclamd
768 phe paharnicul lanache Mavrodin care i-a luat ni#e pietre de moard de pe apa Vezii. Judecata
oldr41e sd i le Inapoleze scut sd i le plaleascd. Domnul Intdrqle.
1779
oetombrle
21 Io Alecsandru Ion Ipsilant <voievod> bojiiu milostiiu.
Dupt cum s-au gasit cu cale de ettre dumnealor velitii bolerl, Int trim l poruncim
ca numita preoteast ori pietrile dt potriva pietrilor ei st priimeascA, ori acei bani, taleri 40,
st albt a luoa. Care pietri cu chieltuiala pahar<nicului> set aibt a le duce la moara ei i, prin
zapcirlicu mumbasirului cel rinduit, st ia stvIrsire treaba.
1779, oetomvrle 21.

PreainnAltate doamne,
La trecuta lunt a lui dichemvrie leat 1778, dupt jalba ce au dat InnAltimii tale, Dana
preoteasa dA la VAttsani1 din sud Teleorman, pentru dumnealui Ianache Mavrodin, biv vel
paharnic, zicind et in vremea rtzmiritii i-ar filuat dumnealui cloaca pArechi dA pietri di moart
de la moara ei, ce o are pt apa Vezii sud Teleorman. Pentru care pricint, dupe Instiintatea
ce am instiintat noi dumnealor ispravnicilor din sud Teleorman de au cercetat I dupt mAttn-
riia ce au dat In scris innaintea dumnealor de la leat 1778 dichemvrie 3, prin anaforaoa ce
am fAcut cAtre InnAltimea ta, am gAsit cu cale ca Flumnealui paharnicu Ianache Mavroditi,
ori st dea acele doat perechi dA pietri numitii preotesi, dd. potriva pietrilor ce le-au luat,
si cu a dumnealui chieltuialt st. le duct la moara ei <IA unde le-au luat, sau st i le plAteasct
cu taleri 40. Care bani, zice dumnealui pahArnicelu, CA de atunci, dupe hotArlrea judecAtii,
i-au si dat In mina zapciului si au stzut eittva vreme si n-au vrut numita preoteast st-i ia,
Arh. St. Buc., cerind sa-i dea pietrile ei, iar nici alte pietri nu priimeste, care pietri ale ei, zice dumnealui
Ms. nr. 8. pahAr<nbeelu, ea cla atunci s-au pi-60dg.
I. 191v.
1 Corect : VAttseni.

Carle domneascd adresald caimacamului $i boierilor judecdlori ai Banatului Craiovei prin care
769 stnt dojenili cd nu sdvluesc fdrd dd zdbavd" ci cu hattr i voe-vegheatd" pricinile norodului pe
care II pune pe drumuri trimifindu-1 la Bucure#i pentru pricini mici".
1779
octombrie
23 Cinstiti si credinciosi boieri domnii mele, dumneata biv vel clucer Razule, caimacam Craiovii,
i dumneavoastrA ceilalti boieri judecAtori ai banatului Craiovii, sAnAtate I Am luat domniia
mea instiintare cum cA dumneavoastrA boierilor judeettori nu vA siliti la treaba judecAtorii
a NI stringe dupt datorie cu totii la locul orinduit pA toate zilele ca SA cautati pricinile si
jAlbile norodului, In vreme ce domniia mea judecttoriile acestea nu le avem orinduite numai
pentru milt si chivernisealt dA leaft, ci pentru slujbt i treabt, ca sit caute a fiesctruia lAcui-

820
www.dacoromanica.ro
toru dreptatea, si-si giseasci cu lesnire ripaosu lor, ca s fie cu totli multumiti, mai virtos,
celor din partea locului, carit, aflindu-si dipirtati, sA nu fie siliti dA nevoe a vent st a si
cAlitori pi aici. Iar dumneavoastrA, amelislndu-vii la aceasta, cautati treaba aceasta foarte
prost, cite putin i firi dA nici o silinti. Asijderea si dumneata, caimacamule, nu ai nici o
purtare di griji a trebii acestiia, ca sA curgi cu orinduiala ei ce sA cade, ci si dumneata,
c u asemenea nesilinti fiind i neciutare d jilbile i pAsul licuitorilor la pricinile d judeciti
ce au, di nevoe sint siliti saracii di yin tocmai pi aicea atita cale Indilungati pentru mici
prici i di judecati, care, and ii s-ar cauta acolea cu de-amAruntu si fan di zabavi, n-ar fi
trebuinta a mai vent pi aici. Si pa toate zilile vedem domniia mea intre jilbile norodului,
ele mai multe tot de acolea din partea locului, necontenit in toata vremea.
Pentru care, dii obste va poruncim domniia mea, Intli dumneavoastri boierilor judeca-
tori, sii aveti a va stringe cu totii la locul cel orinduit al judecatorii pi toate zilele cla rind
nelipsit, afara numai clnd vreunul din dumneavoastra In vreo zi va avea vreo vrednica si
cu cale pricina vazuti a nu putea veni, iar ceilalti toti si fie nelipsiti la vreme ca si cautati
cu buni sirguiali si find nici o amelie pricinile di judeciti ale norodului, ca nu numai si
le hotiriti drept firi di nici un hatir si voe-vegheata, ci si a le sivIrsi WA di zibavi In
vreme pi toate, ca si nu si cheltuiasci oamenii, astepttnd si trecindu-le zilile cu periciunea
pA acolea, scipindu-si de hrana si dii agonisita caselor lor, nici si fie siliti di nedreptate si
hatiruri a veni pA aici pentru pricini mici. Asijderea poruncim si dumitale, caimacamule,
si aibi purtare di griji la aceasta, silindu-te spre a si ciuta pricinile judecatilor fill di cusur,
fiindci aceasta taste treaba cea mai dintliu care o vom domniia mea a si urma in fapti,
adici dreptatea i multumita licuitorilor. Si pi care din boierii judecitori vei vedea ci nu
pazeste treaba judecitorii cu silinti si va amelisi, si ne instiintezi numaidicit i si ni-1 ariti Arh St. Buc
Ms Lir. 8.
domnii mek, ca Si i si faci di citre domniia mea risplitirea ceia ce si cade spre pedeapsi. f. 188 188v.
1779, oetomrle 21.

Carle domneascd adresald ispravnicilor de Muscel cdrora Ii se dd poruncd sd ridice si sd cerc'eleze 770
pe Stan pircdlabul din Vdleni bin uil ci Inlorcindu-se de la lirgul Cute a jefuit pe un culel eu luindu-i
arme, bani si alle lucruri.
1779
noiembrie
1
Dumneavoastri ispravnicilor ot sud Muscel, sinitate I Am luat domniia mea in stire oarescare
instiintare cum ci unii din licuitorii acelui judet, Stan pircilab ot Vileni cu altii inpreuni,
mergind cu carAle lor in tinutul Tirgului la tirgu la Cube', cu lucruri ce au avut di vInzare,
dupe ce si-au Mut alisverisu acolo, intorcindu-si la drumu, s-au inttlnit cu unii din culelii,
c u care, luindu-si in cearti, au ficut gilceavi intre d1nii i intr-acea glIceavi ar fi luat, dupe
auzirea ce avem, acei mai sus-numitii de la acel culeleu, cele ce au avut asupri-i : arme,
bani si altele, cu care s-au Intorsu di au venit la casa lor.
Deci, indati ce veti priimi porunca aceasta a domnii mele, numaidecit si gisiti pe
numitu Stan pircilabu, pi carele ridicindu-1 si-1 cercetati ca si arate si pi ceilalti ce au fost
c u dinsul la acea glIceavi i prinzlndu-i si pA aceia, si-i puneti pi toti la pazi Cu inchisoare,
cirora si le faceti strinsoare ca si spue i sa mirturiseasci toate cele ce au luat di la ace
culeleu, ori bani, arme, sau verice lucruri ptni la una. Si toate acelea lulndu-le de la dinsii,
si le trimiteti aici prin foiti anume, cu Instiintare care domniia mea, iar pi dinsii si-1 aveti
la Inchisoare pini veti priimi al doilea porunci a domnii mele.
Insi aceasta si nu o facet! tevaturi sau si aritati cum ci Inchisoarea si ridicarea lor Arh St Buc.,
M. hr. 8,
iaste pentru acest fel de madea al gilcevii culeliului, ci cu mijloc di alti pricini. f. 102.

1779, noemvrie 1.
1 Turnu-Magurele.

63 c. 758 821

www.dacoromanica.ro
 Carle domneascd adresald caimacamului Craiovei prin care i se aduce la cunoslinld cd egumenul
771 mdndstirii Tismana (Gorj) a dal un sdlas intreg pentru o figanca fi ddruie copiii figanilor IA la
unit alfii". I se arald cis cgumcnii mdndstirilor nu sint volnici a ddrui nici a vinde vreun lucru
1779 mdndstiresc" si i se porunceste SO Instiinfeze de aceasta intreaga obste ca sd o auzd figanii mandsti-
nolembrie resti, cum si OH".
4

Zemli Vlahiscoiu. Fiindcd la domniia mea s-au ardtat jalba dilspre partea a tuturor liganilor
sfintei mnstiri Tismana ot sud Gorji cum cd egumenu ce sA aflA acum la numita mAndstire
ar fi dat un slas Intreg din tigani, numai pd o tigancd, si osebit le ia copiii cld Ii ddruieste
pA la unii altii, fAcindu-le cu aceastA dAzghinare i lor o nedreptate, si cum cd tiganii mAndstirii
ce sfnt pd la boieri nu umbla ca sd-i scoat.d, pentru care, fiindcd egumenii mAndstirilor nu
sint volnici a dArui, nici a vinde vreun lucru mAndstiresc si aceasta iaste Inpotriva testamentului
ce s-au fAcut pentru orinduiala sfintelor mdndstiri dd obste, s-au scris dd cdtre domniia mea
egumenului porunca ce i s-au cAzut, ca nu numai dA acum innainte sd nu sl mai cutezee
la un lucru ca acesta, adicd a ddrui si a vinde, ci si pind acurn de au fAcut vreo Instreinare
si lipsd cevasi dintr-alc mAndstirii inpotriva hotdririi i fArd cid cale, sd-i pue la locu i sd
ailid a urma testamentului, ca orice trebuintd a mAndstirii de datu si de luat pd lucrurile
mAndstiresti, sd aibd prin stirea i adeverirea arhiereului locului, trebuintd cunoscutd, i asa,
cu adeverire dA la arhiereu i cu stire cld la domniia mea la cele ce sd cade, va fi cu stator-
nicie, iar intr-alt chip nu sd va tinea In seamd.
Dar pentru ca sd aibd i jAluitorii stire cid porunca ce am dat la jalba lor, pentru
aceia osebit cu aceastd domneascd a noastrd carte, care sd trimite cu om Intr-adinsu, ardtAm
hotdrirea i porunca domnii mele, nu numai lor, ci si da obste poruncim la fiescare ca sA stie
cA nu arc nici un temeiu vInzare sau dar dd la egumen. Si dd au apucat cld au fAcut pind
acum cgumenu, ori vreo vinzare, sau dar, baste fArd dd nici un temeiu si are a sA Intoarce
la mAndstire. Asijderea si de acum Innainte stiindu-o cu totii dA opste accastA hotdrire, sd
sA fereascd si sd nu sd priimeascd.
Scriem i dumitale caimacamule al Craiovii, viindu-ti porunca aceasta, sd o faci publicd
citind ca sd o auzd tiganii mAnAstiresti cum i altii, cercetind i pentru acel sdlas ce zice cA
au dat egumenu numai pd o tiganed : pentru copiii dd igani ce au ddruit, cid au fAcut egumenu
Arh. St. nue., aceasta i dd baste jalba lor adevdratd, sau nu, sd Instiintezi domnii nide. Tolico pisah gospo-
ms.
f. 190v.-19 3. dstvo mi.
1779, nolenwrie 4.

Carte domneascd prin care se holdrdste cd tllaria figanca, sofia lui lane grecul, sd fie slobodd
772 Intocmai ca o rumdncd". Dupd cercetarea de cdtre logo fdiul Torii de jos, orInduild de domn, se con-
staid Impotriva prelenfiei casei Canela care o revendicd In calitate de fostd roabd, cd fusese rdscum-
1779 paralti de solid ei lane Grecul pe baza holdririi, departamentului de cremenalion"
dceembrie
22
Zemli Vlahiscoiu. DupA jalba ce au dat domnii mele lane grecul de aici cum cd, in vremca
trecutii razmiriti lnsurindu-se, au luat cu cununie pe o Marie, socotindu-o a fi rumAncA,
iar peste putind vreme dupA aceia, s-au scuiat un Ganda, ce acum se and mort, cu pirA asupra
numitei Mari!, zicind cd iaste tiganca a lui i cerindu-o Intru stdpinire ca pe o roabA. Care
aceastd pird a Canelii, cercetindu-o judecata departamentului de cremenarionu, atuncea la
beat 1772, si dovedindu cd numita Marie iaste ligancd a lui, au hotdrit dupe pravild ca sA
rAscumpere numitu Ene, pe sotiia lui, Mariia, cu taleri 30 si sd nu mai aibA treabd Canela
cu ea. Care bani, i dindu-sA Canelii, de atunci au rAmas slobodd ca o rumined i nesupdratA
de nimeni. Iar acum, un Alexandri cdpitanul, ginerile acestui Canelii, au pornit pird asupra
nevestii lui, Mariia, zicind cum ed o are zestre de la scent-sail Canela i i-o cere lntru
stApinire.

822

www.dacoromanica.ro
 Deci, am rInduit domniia mea la dumnealui vel logoft de tara de jos, ca s sA cerceteze
jalba WI 5i pira lui Alicsandri capitanu, 5i dumnealui, facindu cercetare amlndurora prtilor,
ne-au In5tiintat c cu adevarat s-au facut aceasta judecati cum scrie mai sus si de atunci
0-au i priimit banii numitu Cane la si rau umbla Alecsie capitanu da cere pe numita Manila
ca o roab lui 5i.
Pentru aceiia dar, de vreme ce cu dreptate 5i dupa pravila am cunoscut domniia mea
botarirea acei judecati 5i cerirea lui Alicsandri rat' 5i far'de cale, am dat aceasta carte a
domnii mele Marti sotii lui Iane grecul, ca sa fie sloboda 5i aparata, ia i toti copiii cti s
vor trage dintr-lnsa, ori parte barbdteasca, sau parte famaeasca, atit de catre Alixandri capi-
tanu i da dare nevasta lui, cit i da care tot neamul lui, nimini cu dinsa sa nu aiba nici Arh St. Bun,.
o treaba cu dinsa, ci sa fie sloboda intocmai ca o rumanca. I i. saam receh gospodstva mi. Ms. nr. 8,
f 299v.
1779, dichomrie 22.

Dommtl cu fiii $i velilit boieri senneazd un hrisov de organizare a breslei zidarilor $i a breslei tem-
narilor [timplari, strungari] sub conducereaunui meimarbasa" ajulat de cite un ceau$ $i 5 liude
pentru fiecare breastd. Mesterii von primi cite un pecetluit gospocl $i vor fi inscri$i inlr-un catastih
al breslii" ; ucenicii, dupd tnvdtarea me,ste$ugului, vor fi cercelali de meimarbasd $i btrini, dupe', 1780
care vor primi pecelluit gospod si vor ft inscrisi in catastih. Hrisovul foldra$te $i infiinfarea cile ianuarie.
unei cutii de milostenie pentru fiecare breasid.

Pa linga alte rufeturi, dintre cei mai trebuincio5i obstii fiind zidarii i lemnarii spre zidirile
namestiile ce-si Innalt oamenii, i pentru ca Intre din5ii pint acum n-au avut zapciu
harnecu purtator cla gnij spre a sa 5ti 5i a sa cunoa5te cei dastoinici acestor me5te5uguri,
ci oricare vrea, (la sine5i numindu-sa me5ter (Ma a nuffi) pa la bogate locuri, nu numai cd
au stricat lucrurile oamenilor, ci Inca pa altii i-au 51 In5alat, mincindu-le banii i, neavind
ce lua chi la din5ii, au ramas pdguba5i. Care acestea viind la auzul domnii mele, din supararile
jalbilor ce ni s-au dat, iata am hotarit da s-au pus la cale cu buna orinduiala ce sa arata
mai jos, facindu-le domniia mea un meimarba5a peste atnindoao breslile, atit peste zidari, cit
si pentru lemnari, Intre care sa fie 5i timplarii strungari, i 11 volnicim sa aibi da brasla cite
un ceau5 supt ascultarea sa 5i din rufetu pa liude cinci, caril vor fi mesteri mai buni 5i mai
batrini, ca cu aceia sA-si povatmiasca brasla t i sa lipseasch pagubile t i necazurile ob5tii ce pati-
mea cla catre cei In5ltori 5i nedrepnici mestesugului. i afar din suma liudelor ce s-au
aratat domnii mele cu catastih, a1e5i i priimiti di breaslii, carora pentru Ca sa fie cunoscuti,
mai ales celor ce vor avea trebuinta da a-si face zidiri 5i narnestii, Ii s-au dat fie5caruia pecet-
luit gospod tiparit pa chipu salt, altii nicicum s nu fie volnici a pune mina In zidirile 5i names-
tiile oamenilor, iar pa care ii va gisi meimarba5a lucrind fr pecetluitu gospod, sa sa dea
In 5tire domnii mele ca sa sa pedepseasca, afar% da cei ce vor veni din streinatate peste vara
la lucru i vor fi cu adavarat buni, aceia vor fi volnici sa lucreze, Insi prin 5tirea meimar-
ba5ii. Sau chid va veni vreunul din streini cu nume da me5ter spre lacuint.a in tara, dupa
cercetarea ce i sa va face, Indata sa instiinteze domnii mele ca sa sA a5eze In catastihu breslii
gi sa i sa dea pecetluit, dupa orinduiala ce s-au zis mai sus.
Aqijderea i ucenicii sa slujasca pa la me5teriul br, pina vor Invata me5te5ug claplin,
gi, cind va fi sa iasa, sa-1 duca stapini-sau la adunarea meimarba5ii cu batrinii braslii spre
cercetare 5i, di va fi ales si priimit chi moter, sA sa Instiinteze domnii mete ca sa si a5aze
numele aceluia In catastihu breslii 51 sa i sa dea la mina pecetluit spre dovada. Care, atit
unii ca ace5tiia ce vor e5i mesteri a1e5i da brasla, cit i cei ce sint In brasla me5teri buni
nu shit opriti a intra da sine5i In tocmeala 5i a lua asuprali binale 5i a le lucra. Iar cInd,
vreunii 1ntr-un tel le va fi fost a5Azamint ci Intr-alt chip le va fi lucru peste vointa
5i legatura tocmelii, acelui ce sa che1tue5te cu materialurile spre a-si face ori cask sau altu
acaret, sau intr-alt chip va strica lucru cuiva5i, atuncea meimarba5a cu batrinii braslii sa le

823

www.dacoromanica.ro
 facA judecatA si pa cei cla vind sA-i facA fr (IA voe nu numai ca sA in lineascA, ci Inca
si lucru sA-1 savIrseascA daplin dupA coprinsul asAzamintului. Zicern i pentru cei ce vor lucra
cu zioa, dA nu va lucra bine si curat precum i sA cuvine (mai ales zicindu-i-sA mester), mei-
marbasa ori sA-i facA certare cu batac, sau sA piarzA plata zilii, si care vor tocmi cu radicata
si va parAsi lucru ornului (afara (Ia cuvintu da indreptare, adicd cind stapinului acelui lucru
Ii va lipsi materialurile) iar intr-alt chip cu InsAlAciuni (IA von umbla tocmind i luind arvuna
du pa la multe locuri, mergind cind la unul, cind la allu pA apucate, i nimAnui nu-i savirsaste
lucru, ci mai ales ii aducu la mult necaz, atunci numaidAcit sa facA domnii mele insliintare
ca sA sa pedepseasca strasnecu pentru pilda a tot rufetu, la pricini ce sa va intimpla Intre cei
din rufet si mai ales la alisverisu mestesugului lor, meimarbasa cu bAtrinii rufetului sa-i judece
gi, pa care va fi dA certat, sA-1 intelepteascA i, (Id la care va fi da Inplinit, sa-si inplineasca,
insa (IA va fi cei cu pricina lemnari, sA sA adune meimbarbasa cu din batrinii lemnarilor,
jar dA vor fi cei cu pricina, zidari, sa sd adune cu din batrinii zidarilor a-i judeca.
Peste acestea toate, poruncim ca amindoao brAslile sa-si aibi cite o osebita cutic di
milostenie pecetluita clA meimarbasa i <IA bAtrinii acelui rufet, in care sA sA pue d om pa
saptamina po para una ca sa fie spre ajutorul celor sAraci dintr-ai rufetului si neputinciosi
dA a munci, sau acelor bolnavi ce nu vor avea cu cc sA sa cautc, sau spre ingroparea celor
ce n-or avea cu ce-I scoate din casa. Si dud sA va face acest ajutor, cutiia si sa dispecAluiasca
dd fata cu meimarbasa i cu batrinii brAslii si iar inpreuna sA o pecetluiasca incredintindu-o
supt pAstrarea unuia care sa va alege da obste.
DA sA va intimpla vreunul din brAslile acestea a muri, atunci pecetluitul aceluia
sa aibA meimarbasa a-I aduce la vel ispravnic za curte unde i s-au dat ca sA sA tie atit
condicA dd hrisovu acestora, cit i catastih dA pecetluiturile lor, ca sA sA scoatl din catastih
numele acelui mart sau vreunuia ce au lipsit i intrind altul in locul din cei ce vor esi mesteri,
sA va preface pecetluitul pl numele <lui> i cel vechi sa va sparge indreptindu-sa si la catasti h.
Asijderea i altii ce sa vor mai adaoga la breslile acestea dupA vremi, vrednici i prii-
miti <IA toti, arAtindu-sA la vel ispravnicu za curte, sa va trcce In catastih din porunca domnii
mele i i sa va da pecetluitu.
Citi dar lucreazA aceste mestesuguri si au pecete domnesti la mUni, cla mester, acestiia
au a sA cunoaste dA lemnari, ori zidari sau timplari, strungari la braslA, i ei au a cunoaste
dA mai mare<le> lor i povAtmitor pa maimarbasa si a sA sti pa sincsi fiestecarele dintr-insii
ca sint legati la braslA i supusi meirnerbasii, care sA va alege a-i da ascultare in toga vremea,
iar pa cel nesupus sA aiba meimerbasa a-I arata ca sA sa pedepseasca cla cdtre domniia me a,
dar pentru slujba i ostencala meimerbasii, care sa va alege, i sA va da cartea domnii mele
cu priveleg hiul sAu.
Si am intdrit hrisovu acesta cu insusi credinta domnii mele, Io Alecsandru loan Ipsilant
voievod, i cu a preaiubitilor domnii mele fii, Costandin voievod, Dumitrascu voievod, marturi
puind i pl toti dumnealor cinstiti i credinciosii boierii cei mari ai divanului domnii mele,
pan Dumitrache Ghica vel ban, pan Badea Stirbeiu vel vornic dA tara dA sus, pan Nicolae
Brincoveanu vel vistier, pan Dumitrasco RacovitA vel dvornic dA tara dA jos, pan Ianache
Muruzi vel logofAt clA tam (IA sus, pan Grigorie BAleanu vel logofat dA Ora da jos, pan
Ianache VAcarescu vel spAtar, pan Scarlat Manul ye! postelnic, pan Nicolae Filipescu vel
clucer, pan Scarlat Caragea vel paharnic, pan Dumitrache vel stolnic, pan Costandin Suciul
vel corais, pan Grigorie Asan vel sluger, pan Alecse Neculescu vel pitar i ispravnic, pan
Grigorie BAleanul vel logofat dA Ora dA jos ; Gheorghe Negri <al> 2<-lea> logofat. Si s-au
scris hrisovu acesta Intru al sasalea an dintru Intlia domnie a domnii mele, aici in cinstit
Arh St. Buc., orasu domnii mete Bucuresti, la anii cla la zidirea lumii 7288, iar dA la spAsenie 1780, ghenarie,
Ms. nr. 3.
f. 289v.-291. dA Radu logofat dA divan.

S24

www.dacoromanica.ro
Domnul, Impreund cif tot sjatul domnesc, Intdreste prin hrisop stdpinirea mosiilor rdscumparate
de mostenitorii paharnicului lordache Colfescu de la Panait lipscanul prin plata unei u3chi datorii 774
de 9000 taleH.
1780
februarie
Fiestece stapinire da la Dumnezeu iaste data. Drept aceia i domnii, cc din dumnezeesc darn 1
sA orinduesc spre ocirmuirea norodului, sint datori a sa sill si a fi fara lenevire la fapta cc
Intr-adinsu Ii s-au incredintat, care iaste mintuirea norodului, clupa cum zice fcea r gresala
si (IA toti cunoscuta invatatura, pravila, cea mai mare si dasavarisit iaste mintuirea norodului.
La aceasta nestramutata datorie i domniia mea dintru Inceput cautind, nu am incetat in
toata vremea domnii mete cla a afla toate mijloacile si a alege cele mai bune si mai cazute,
pentru ca s facem inclastulati cit va fi pin putinta pa toti i pa fiestescarele pa credinciosi
supusii domnii mele. Pentru aceasta, Indreptindu catahrisisu acelci ce dupd vremi Incpuse
Intre lucrarea i inprtirea dreptatii, am alcatuit cu dinsa cele politicesti cuviincioase, care
aduna si unesc pa oameni intru dragoste da obste si pace.
Deci, vzind domniia mea cd pricina i prigonirea ce avea cla atitea ani feciorii raposa-
tului paharnic Iordache Colfescu cu Panait liptcanu pentru datoriia ce avea s ia Panait
ci luase toata casa si periusiia raposatului, pentru care au avut in multe rinduri judecMi, iar
In cea dupl urma cu !Julia voia Mr s-au asazat intre dinii i, dind feciorii paharnicului taleri
9000 lui Panait, au rascumparat mosiile i alte lucruri parintesti In starea ce sa afla acum,
parasindu-sa da toate alte ceriri ce au avut (II la Panait. Asijderea si Panait, multumindu-sa
da aceast suma da bani, i-au luat, lsindu-i slobozi art toate alte datorii parintesti ale lui,
ficind pentru aceasta paciuire i carp da exoflisis unul la mina altuia, care carti le-am vazut
si domniia mea iscalite da insusi, adeverite si da alte obraze vrednici marturii, atit din parintii
arhiereii, din boieri, cit i din partea negutatoareasca ce au lost MO la al Mr asazamint
cu feat... 1 Si osebit da zapisile br ce ni s-au aratat, ca le-am vazut i lnsui, dare domniia
mea, numitul Panait au aratat multumirea lui ca s-au odihnit i s-au multumit la numita
suma da bani si cu bunavointa sa au Intorsu casa fiilor Colfescului.
Deci, da vreme ce asazaminturile ce sa facu cu buna orinduiala l cu dreptate agelora,
ca niste drepte si cu cale Ii sa cuvin i da catre domnii i obladuitorii, care da la Dumnezeu
Ii s-au Incredintat stapinire da tari si dA noroade, Intarire pentru bunA statornicie si neclintita
urmarea lor pina In sfirsit, bine am volt i domniia mea da am Intarit printr-acest clnstit
hrisov al domnii mete asazamintu i Inpaciuirea lor, marturi fiind la aceasta i alesu da Dum-
nezeu duhovnicescu nostru parintele preasfintiia sa parintele mitropolit, chirio chir Grigoriei
iubitorii da Dumnezeu parintii episcopi i dumnealor cinstitii i credinciosii boierii cei mari
ai divanului domnii mele, ca sii aiba a tinea si a stApIni fiii raposatului paharnic Iordache
Colfescu cu buna pace, casa lor parinteasca ce au rascumpArat-o da la Panait. tnsii, moslia
Gaesti cu casile ot tam i cu namestiile mosii Ionesti i Gheorghesti, mosiia Ciupa, mosila Mor-
teni, mosila Jugureni, mosiia Rascaetii, moslia Izvorul da Jos, mosiia Popesti, mosiia Baciul,
mosiia Negrii, moslia Petresti pa apa Neajlovului, mosiia Stanislavesti ce-i zic si Lacul, 90 sufle-
te da tigani mid i mari si 3 pol da pogoane da vie la Stefanesti sud Muscel, care acestea,
Ii s-au dat da catre Panait dupa starea ce s-au af fat casa acum. Si am Intarit hrisovul acesta
cu Insusi credinta domnii mete, Io Alexandru Joan Ipsilant voievod, i cu a preaiubitilor
domnii mele fii, Costandin voda, Dumitrasco voda si cu tot sfatu cinstitilor i credinciosilor
boierilor cei mari ai divanului dornnii Indic : pan Dumitrache Ghica vel ban, pan Badea Stir-
beiu vel vornic da tara da sus, pan Nicolae Brincoveanu vel vistier, pan Dumitrasco Racovita
vel vornic da tara da jos, pan Ianache Muruzi vel logofat cla tam di sus, pan Grigorie Baleanu
vel logofat cla tam da jos, pan Ianache Vacarescu vel spatar, pan Scarlat Manul vel postelnic,
pan Nicolae Filipescu vel clucer, pan Scarlat Caragea vel paharnic, pan Dumitrache vel stolnic,
pan Costache vel comis, pan Grigorie Hasan vel sluger, pan Alecse Neculescu vel pitar si isprav-
nic, pan Ianache Muruzi vel logofat da tam da sus i Joan Caragea <al> 2<-lea> logof at. Si
s-au scris hrisovu acesta intru al saselea an dintru Intlia domnie a domnii mele, aici In orasu

825
www.dacoromanica.ro
 scaunului domnii mele, Bucuresti, la leatu dA la zidirea lumii 7288, iar dA la nasterea Domnului
rh. St. Buo.. Dumnezeu i mintuitoru nostru Isus Hristos, 1780, in lima lui fevruarie 1, dA Costandin logofAt
Ms. nr. 3.
1. 288-289. za tainA.
1 Loc alb.

zPicotrnudnccdirdcuomlanlieaasrcadraprilnegccaherereva/airaizd'edvej)ilnatzd'sdinllaavevralliezalpirsind vpevahieuz re rasusap ,rdraurfaetceiploruil:ur vi ,nt aerle-

7 ietnd eireatalia ford tette/term

celor de dincolo.
adererinfa do to vale prin sau Mod naPt$Ort" ale
1780
februarle
2 Slugii doinnii mele, vAtaf din plaiu... 1 ot sud... 1
VA facem domniia mea in stire cA acum, apropiindu-sA vreme dA primAvarA, multi din
cei ce fiind Inplintati in fireasca rAotate, pururea le iaste gindul la tilhArii si gAsesc feluri
dA mijloace ca au sA sA intovArAsascA si cu altii din Ardealu, sau si cu vreunii dd acolea dintr-a
cele plaiuri, si asa umblA prin plaiuri si sA Insotesc cu gazde du prin satele plAesAsti si cu
acest fel dA inceperi sA facu tilhdrii i alte netrebnicii pentru care, fiindcA toatA aceastA Invi-
nuire rAmtne a fi a voastrA, cAci sA pricinueste din nehArniciia ce aveti si din nepurtarea
de grijA ce dupA datorievA trebue sA aveti.
Ci, pentru sA sin aveti cuvinte (IA indreptare cu care sa vA putep mlntui din dreaptA
urgiia domnii mele, iatA din vreme vA poruncim domniia mea cu mare strAsmicie pentru aceasta
ca sA puneti paznici i pA druinurile plaiurilor si pA poteci, sA nu IngAduiti oameni dA la
vale sau a trece inlAuntru fArA da teschereaoa i adeverinta dumnealui vel spAtarului, cA
veti fi In primejdie dA a vA pierde viiata, prin satele plAesAsti sA umblati voi singuri, prin
toate, sA vA chezAsuiti cu plrcAlabii. Ca sA nu sA Intimple vreun omu dA la vreun satu din
plaiu, mAcar sA sA adape cu gtndul la acest fel dA netrebnicii, sA vA dAschideti ochii, ca si
pentru cei ce vor veni din liluntru, sau cu vasusuri, sau fArA dA pasusuri, in gran sA instiintati
pA dumnealui vel spAtaru i pA cei cc vor fi cu pasusuri sA-i lAsati dupA ortnduialA sA treacA,
iar cei ce vor fi fArA pasusuri, sa-i opriti acolo i sA instiintap la dumnealui vel spAtar, si
vep avea rAspunsu In ce chip sA urmati. Si pentru toatA paza acestui nizam, sA urmati dupA
cum vA poruncim de care dumnealui, ca sA nu sA Intimple a sA sintti mAcar dA tilhari, sau
ea au trecut vreun om Inlauntru fdri teschereaoa dumnealui vel spatarului, WI aicea, sau ea
au trecut nestine din lAuntru aid, omu necunoscut sau cunoscut fAn pau i adeverintA,
cii acest fel da oameni pururea le iaste drumul pentru tilhArii.
CA sA stiti, in adAvAr, cii oricind sA va intimpla Inpotriva poruncii acestiia urmare, sau
ca s-au sfetit dAcindea hop trecuti (IA aici, sau aici trecuti (IA acolo, in plaiu, va vom spinzura
Arh. St. sue.. i pA voi i vreo citiva plaiasi i potecasi. Ci, asa sa urmati negresit, cii asa iaste porunca
C. 221v. 222. domnii mele.
1780, fevruarle 2.
1 Loc alb.

Carle domneascei prin care se comunica tuturor departamentelor de judecatet si ispravnicilor taxele
776 ce trebuiesc luale locuitorilor pentru rezolvarea pllngerilor de orice naturci. Se recomandd, In acelasi
limp, sa nu se ia mai mull", orice abatere urtnind a fi pedepsita.
1780
februarle Zemli Vlahiscoiu. VA facem In stire ca pentru fiescare feliurime dA carp s-au ficut hotArlrea
3 domnii mete ce avaet sA ail* care hotarire s-au aritat la toate departamenturile i s-au trecut
si in condici.
Deci, intre celelalte fiind i cArtile dri judecatA cc sA dau du pA la judecAtori si du pl
la ispravnici pA afarA, cum si rivasile de soroace i trepedile slujitorilor, puse i acestea la

826
www.dacoromanica.ro
orinduialg, adica cartea d judeeatA a ispravnicilor sau a judecdtorului, cld la parale doadzeci
ping la parale saizAci, care acest avaet sd aibd a-I Insemna ispravnicu sau judecdtoru Insui
In carte, ca sd nu sA indrAzneascd logofetelu a lua mai milt. Rdvasele ce fac dg soroace
catre cei ce s chiarnA la judecald, cid la doaod parale pind la patru, iar mai mult nu, treapdclu
slujitorului, cind sA trimite la cale cid ceasuri sase, bani patruzAci si cinci, iar la cale mai
dapArtatd, bani saizAci, intr-acestasi chip sd sd urmeze dA acum Innainte.
Pentru care, nu nuinai acum s dati strasnicd poruncd logofetilor i slujitorilor dumnea-
voastrA, ci i In toat vremea sd purtati grija a nu IngAdui pd vreunul sd ia mai mult, cdci
nu numai logofetelu sau slujitoru sl va pedepsi si va intoarce Indoit, ci i dumneavoastrA
yeti fi in vind. Asijderea i avaetu hotdrniciilor, iaste a lua numai vel portaru, dA boiaru cite
un galben dA bani doaod sute si portdrelu, treapAdu judetului. Care acest avaet iaste a sd da
tocmai dui:a ce ia toatd treaba sfirsit i dupd ce s-au pus pietrile, iar altu avaetu, nici la bocrii
hotarnici, nici la nimeni altu n-au a da, frA (Mit cheltuiala conacilor, boierilor i cailor lor
si portdrelului au sA o poarte cei ce ant cu pricina, carii au rAdicat hotArniciia.
Care aceastd poruna i hotArire sA o faceti stiutd si la toti Idcuitorii d obste, negresit Am. et. Bun.
ca sd nu sd supere mai mult. f. 223 223v.
1780, tevruarle 3.
La 6 zile ale lui fevruarie, s-au dat aceste cArti In mina ceaus ului spAtarii, ea sd le trimitA.

Velifiiboieriaraidprin anafora cd Bralul brularul, aprod ceausesc, rdmdnInd dalor 30 de laleri din-
lr-un imprumul de la Coslanda Dirsloreanca Iwtdrdsc ca zapciul sd-I urmdreascd penlru plata aces-
lei sume, gird dobinzi. Domnul Inldrefle adduglnd cd, dacd Brain! nu poale plait acum, zapciul,
cu un soroc ;i un cheza;", sd-I sloboadd.
777
1780
februarle
5
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Fiind, dupg zapisul i dupd netAgAduirea lui, bund datoriia dd acegti taleri 30, Intdrim
si domniia mea sA sA urmeze cum scrie mai jos, iar dA nu are putintd acum dA a-i . plAti
dupd cum sd jAlui, nici Costanda nu va putea dovedi cd are, poruncim zapciule ce esti orinduit,
eu tin soroc i cu chezas sd-1 slobozi.
1780, levruarle 5.
Neodihnindu-sA Bratul brutaru, ce este acum aprod ceausesc, pe judecata ce au avut la
dumnealor boierii judecAtori ot <al> 2<-1ea> depertament cu Costanda Dirstoreanca pentru
taleri 30, ce-i este dator dupd zapisul lui, care In jalba lui ce au dat mArii sale lui vodA
zice cd el s-au fost Inprumutat dd la mai sus-numita Costanda In vremea rdzmiritii cu taleri
120, din care bani au dat taleri 90, bani dA argint, iar taleri 30, bani dd aramd. i pentru
acei taleri 90 au luat casa lui cea parinteascd, iar pentru taleri 30 au dat zapis i dupd zapisul
lui 1-au dat judecata sA plateasca acesti taleri 30.
Pentru care, dupd jalba lui, din luminatA porunca mArii sale lui vocIA, vdtafu dA visterie,
zapciul cel rinduit pc amlndoad pArtile, i-au adus si Innaintea noastrA i, citind zapisu vInzArii
casii lui, Insusi numitu Bratu nu si-au tAgaduit zapisu dd vinzare ce, cu build voia lui st
cu stirea celorlalti mahalagii, au vindut casa drept taleri 90 si zapisu I-au scris po taleri 100.
Care vinzare fiind bund i netAgAduitd, am IntArit i noi zapisul ca sd stApIneascd Costanda
acea casA cu build pace dd cdtre mai sus-numitu Bratu. Asijderea am vazut i zapisul dA
datorii pentru acei taleri 30, care si acest zapis nefiind tAgAduit clA Bratu i fiind cercetat dd
judecata dumnealor boierilor judecAtori, care cercetare fAcIndu-sd si dA noi i vazindu-sd
cd este f Acutd dupd dreptate, am hotdrit ca dupd zapis sA plAteascA Bratu acei taleri 30 Ma Arh. St. BIM.
dobindA i zapciu cel orinduit sA facd Inplinire. f. 191 191v.
1778, noemvrle 2.
Neculae Dudescu vel ban, Pand Filipescu vel vornic, Badea Stirbei vornic, vel
vornic, vel logorat, vel clucer.

827

www.dacoromanica.ro
 Carte domneascd adresald ispravnicilor jud. Teleorman referiloare la pllngerea locuitorilor din
778 Ulmeni Impotriva zapciilor, slujitorilor ispravniciet, besliilor si plrcalabilor care la fiestecare
seamd peste banii visterii cisluiesc care taleri 35 si cite 40 chelluiald". Domnul ortnduieste mum-
bask care sd despagubeasca la fafa locului pe sdtent din banii ispravnicilor, iar pe slujitorii vino-
1780
lebruarie sail sd-i aducd aicea ca sd le facem noi pedeapsa ce sd cade.
5
Zemli Vlahiscoiu. Ispravnicilor ot sud Teleorman, la domniia mea au venit jalbA da la lacuitorii
satului Ulmeni dintr-acel judet, din care aflindu-sa si doi lude aici vechili din partea tuturor
celorlalti, i-am adus innaintea domnii mele i intrebIndu-i cu strasnici porunci de shit cele ce
jaluescu adevArate, ei cu prinsoare de pedeapsil au arAtat acestea, cum ca la fiestecare seama
p este banii visterii cisluescu cite taleri 35 si cite patruzeci, cheltuiala ce ii sa face de citre
zapcii I de dare slujitorii ispravnicii i de citre brelii i de catre pircilabi cu cele ce II sA cer
mincari i biluturi totdeauna cu dinsii i cu caii lor si de la dumneavoastrA nici o aparare
despre acestea nu au dupe atitea porunci si InvAtaturi ce v-am datu.
Asijderea sa mai jaluira cum ca din satul acesta al lor, lipsesc 14 lude carii sa af IA prin
alte sate sazAtori, i ei grit incarcati cu ban!! lor, pentru care acumu Ii aratA. Pe care aceasta
mai sus-aratatA jalba a loru, nu era trebuinta acum a mai trimite mumbasir spre cercetare,
nici a vA mai scri i a vA mai arAta nevredniciia i becisniciia voastra, In vreme ce indestul
era atitea rinduri de porunci strasnice care vi s-au trimis mai nainte cu atitea invatAturi
pe largu si nu le urmati. Ci, sA cadea acum, numaidecit dupe aceastA jalba, sa va rAdicim
aducindu-vA aici, sa va luati pedeapsa, macar fie pentru cit de putinA vint i gresal,
fiindca cel ce greseste putin, gresaste si mult. Dar ca s facem intiiu odihna si dreptate lacui-
torilor, de aceia trimitem omul nostru de aici (InsA din villa si din pedeapsa, voi tot nu yeti
scapa) i iata orinduim pe... ca sa vie cu jaluitorii acolea si intiiu pentru cheltuiala vA
poruncim ca, pe cit vor dovedi lAcuitorii acestui satu peste banii drepti ai visterii, nu cu zapcii,
cu slujitori, cu be1ii, sau de cdtre pIrclab, s aveti a le lnplini de la insivA pinA la un ban
si, dupA ce vet! inplini tot! acei ban! cc vor dovedi i sA vor da in mlinile lor prin orinduitul
acesta mu<m>basir, apoi sa rAdicc pe acel zapciu, slujitor, pircAlab, care le vor fi Neut
acele cheltuieli, macar 5 pe bealim prin marafetul zabitului de acolea sa-i aduca aicea ca sa
le facem noi pedeapsa ce sa cade, dada nu sinteti voi vrednici a le veni de hac.
Al doilea, pentru liudele ce arata ca din satu lor au fugit i acum sA afla prin alte
sate asazati cu lacuinta, (IA vor fi acestiia cu adevarat incarcati cu banii celorlalti fugiti, dupe
cercetarea ce yeti face si nu vor fi scizuti de suma aceia ce da satu lor pina a nu lipsi acei
fugari, negresit ori sA sA radice de acolo de le va da i acelora mina a sa stramuta, ca sa
sit aduca iar la acest numit sat, ori s scadeti satu acesta cu banii lor si sa incarcati acolo
satele unde sint cu lacuinta, ca i aceia sA-si alba odihna unde s-au asazat si au ramas,
si lacuitorii satului acestuia sa-si alba dreptatea bor. Care dintr-aceste doad, una negresit
sa sA urmeze, spre a nu mai purta jAluitorii greutate mai mult cindu le va fi jalba adevarata.
L'inga accasta mai aratara in jalba lor, ea nici poruncile domnii mele, acele cu ponturi scrise
pe largu ce s-au trimis prin voi spre instiintarea si alor lacuitorilor de obste ce sint cuviincioase
dintr-acelea a le sti pentru InvAtAtura lor, de unile cheltuieli i nedreptati ca acestea, nici
le-au vAzut, nici Ii s-au arAtat ca sa le stie.
Deci, i pentru aceasta, nu putin sinteti vinovati, di, dupe ce voi nu le urmati, nici
la lacuitori nu le-ati arAtat ca sa stie cele ce sa cade, ci atit pentru aceasta, cit si pentru
celelalte, aveti In urma a vA pedepsi.
tu, orinduitule mumbasir, acestea ce poruncim mai sus, sa cauti sa le savIrsAsti
intocmai i sA-ti daschizi ochii a te intoarce cu treaba sAvirsita, aducindu domnii mele insusi
de la mina lacuitorilor adeverinta cum ca le-au lnplinit toti banii cheltuielii lor pina la una
de la ispravnicii judetului si cum ca bE s-au facut indreptare E pentru liudele fugiti,
inpreunA sa aduci i pA cei vinovati, cu paza, aici la domniia mea, precum poruncim mai sus,

828

www.dacoromanica.ro
cl, cid te vei ardta si tu cu vreun cusur la aceastii treabA, ca un nevrednic te vel pedepsi. Arh. Elt. Bue..
I saam receh gospodstvo m Ms. nr. 8.
f. 222v. 228.
1780, levruarle 5. Pentru o vorun-
ea domneasca
data In weasel
1 Loc alb. pricini. v. doe.
dln a inartle
1780 (Copia eub
data la Institu-
tul de istorle
..N. Incas.").
Domnul slabilesle laxele carlilor la cdimeicdmia si deparlamenlul de criminalion din Craiova, precum
penlru orice serviciu preslat de slujitori la cererea locuilorilor. 779
DA rAvasdle dA jalbd ale jAluitorilor, logofeteii ce le vor scrie sA ia cite parale doaud. 1780
RAvasele ce es cu rAspunsuri din dos dd la caimacamu Craiovii, sA ia dA tot rAvasu februarle
cite parale doao, care Oa ale izbasil dA divan. 8
Rdvasele dd jalbA ce es din dos cu poruncA, ori dA soroc, ori la ispravnici, sd sd judece
dA cartea dA volnicie ce sd face, sau dA poruncA cAtre ispravnici, sA sd ia cite parale doad-
sprezece, care sA le ia <al> 3<-lea> logofat cu logofeteii.
Treapadu cAlArasului, al catanii i al armAsAlului ce sA trimite cu porunci da cAtre caima-
cam, sau dA la judecatA, sd ia pa un ceas cite bani zAce, insA numai In ducAtoare.
Pentru hotArnicii, sd urmeze dupd cum am hotArlt domniia mea, insd <al> 2<-lea>
portar ot Craiova sa ia havaet, dA boieru cite bani cloaca sute, i portArelu, treapAdu judetului.
Iar cind sd trimite portdrel dd aici, sd ia havaet vel portaru, iar boierii hotarnici sa nu sA
cuteze a lua nemic, fArd dA numai sA le poarte cheltuiala atit boierilor, cit si a cailor i a
portArelului, pentru cd oricare va Indrazni peste porunca domnii mete i va lua cevasi mai
mult, sA stie cd va plAti indoit i sA va si pedepsi.
DA anaforale sau dA cArti dA judecatA ce sd fac dA la divanul Craiovii sau dd la deper-
tamentu dd cremenalion, sA ia dA la taleri unul pind la taleri doi si jumAtate numai ca sA nu ia
logofetii mai mult. Atit durnnealor boierii judecAtori, eft i boierii dd la depertamentu dA
cremenalion sA insemneze in anafora i in cartea dA judecatA cit sA ia, cumpAnind la fiescare Arh. St. Enc..
dupd madeaoa ce va fi. Ma. nr. 8.
] f. 224 224v .
1780, levruarle 8.

Divanul domnesc judecd reclamalia lui Coslandin postelnicel Impolriva unchiului sdu Sandul
pilarul care i-a vindul via din Dealul Negovanilor (jud. Saac) In limpul al i-a lost epitrop. Sandul
prezinld o anafora din 1764, Inldritd de domn, prin care se incuviinfase vInzarea. Coslandin pierde,
iar Ecalerina Anion, cumpdrdloarea, rdmIne blind sldpind a viei. 1780
februarle
Zemli Vlahiscolu. La divan innaintea domnii mele, fiind preasfintia sa pArintele mitropolit 10
5i dumnealor velitii boieri, au esit Costandin postelnicel cu pira asupra unchiului sAu Sandul
pitaru cd, fiind el nevirsnec, au fost numit pitaru Sandul epitrop, carele i-au vindut o vie ce
o avea pArinteascA la Negovani In sud Saac i la aceasta cerea spre a i sA da viia Innapoi,
zicind cd rAu i-au vindut-o, fiindcA avea dd unde esi bani pentru plata datorii tAtine-sdu
si viia sd-i fi ramas.
Fata fiind la divan si Sandul pitaru, s-au intrebat ce rAspunde la aceasta, si dA ce
s-au vindut viia fArA dA pricind cuviincioasd, si arAtA o anafora a preasfintii sale pArintelui
mitropolitului ot leat 7272 iulie, care, citindu-sA la divan, s-au vAzut scriind cd nepthosind bani
din venitul casii ca sA sA plateasca datoriile pArintesti si mai virtos pentru ca sA nu rAmlic
pdragind, au gAsit cu cale i (Id trebuintA a sA vinde acea vie si o casA dA la Cimpina si
ori dintr-insa sA sA popreascA lui Costandin zAce pogoane dA vie, sau sA-i cumpere Intr-alt
loc, iar altele, adicA moii, prAvAlii, tigani, sA-i rAmlie dA stApInire. $i aceastA anafora intd-
rindu-sd i dA mAriia sa, $tefan vodA Racovitd, porunceste cu hotArlre ca sA vInzA viia sl
casa si ceia ce va cumpAra sA le stdpineascA cu pace. Dupd care hotArlre, zice Sandul pitaru,

82.9

www.dacoromanica.ro
 cd en pretul ce au dat altii, mai cdzindu-sil lui Nicolae Arion ca un neam al lui, i-au dat bani
si au cumpArat-o.
Deci, dintr-aceastA anafora ce o vAzum Int Arita dd numitul domn, adeverindu-ne cd
bine s-au vindut vita i pentru mai bun folos lui, pentru CA neprisosind bani din venitul casii
a sd plAti datoriile cum coprinde lntr-acea anafora, putea sl rAnmie paragina aceastA vie si el
tncarcat cu datoriia tAtine-sdu, cererea tut o gsim fdrA dA nici o dreptate i fArd dd cuvint
a pretenderisi vita, ci ramtne bine vinduta. L-am intrebat numai dd au urmat Sandul dupd
Arh. St. Buc., acea hotdrtre a chivernisi cele cc i sd proprise dd mostenire i zise cd attt zAce pogoane d vie,
nto. dr. 8 cit 5i celelalte toate le stAptneste tocmai dupd acea anafora, Inca i casa dd la Cimpina.
f. 224v.-226.
Pentru aceia dar, dA vreme ce viia s-au vIndut cu hotdrire i porunca domneascd 5i,
Pentru o Jude-
cat& nterloar c. pretul ce au dat altii pd atunci, au cumpArat-o Anion, 5i, ill vreme ce tnsusi Costandin
Intre aceIeaeI arata cd au urmat pitaru Sandul da i-au proprit cele orInduite prin anafora a-i rmlnea
oartl, v. (loc.
diu 18 inartIe dA mostenire si le are toate Intru stAptnirea lui, am hotdrtt ca sA fie statornicA cumpArAtoarea
Mb. 1778.
St. Buc., lui Anion si am dat aceastA carte a domnii mele, Ecaterinii, sotii lui, ca sd stripineasca aceastd
Ms. 6. f 163 vie cu pace dA cAtre Costandin i dA cAtre tot neamul lui, ca un lucru ce s-au vindut cu hotA-
(Copia sub da-
ta in Inetitetul rire si porunca domneascd, cum si Costandin sa aibd a-5i stapini acele zace pogoane dA vie
de Istorie
cu pace dA cAtre Ecaterina sotiia lui Nicolae Arion. I i. sam receh gospodstvo mi.
1780, fevruarie 10.

Divanul judecdtoresc din Craiova arald prin anafora cd a cercelat pricina dintre Rizea Obrocea cu
781 cetasii lui din Birsesti (Vitcea) si popa Stanciu si 7'in lea Cioplan cu cetasii tor pentru impresurare
de mosie. Pirtsii au cerul o noud hotdrnicie peste cea fdculd de 12 boieri holarnici, dar judecata
gdsind band vechea hotarnicie, respinge plingerea Obrocestitor. Domnut intdreste.
1780
februarle
12
Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Popa Stanciu <i> Tintea Ciolpan cu cetasii lor, viind la domniia mea cu jalbA, au cerut
intArire dreptAtii bor. Deci, din cele mai jos scrise, vAzindu-se cA numitii Hrizea Obrocea cu
cetasii lui, la toate cercetArile, atit de la fata locului, cit si de la judecata Craiovii au rAmas,
si, dupe toate acelea, de au mai avut a zice cevasi, n-au urmat dupe sorocul ce ii s-au pus
a veni, ci trectnd i peste soroc lndestuld vreme acum, tot nu s-au mai arAtat, am Intarit dar
popii Stanciului 5i cetasilor lui stApinirea, dupe cum dumnealui caimacamul 5i cu ceilalti
boieri au gasit cu cale printr-aceastd anafora.
1780, fevruarie 12.

Prealnnaltate doamne,
InstiintAm marl! tale, c dind jalbA hindltimii tale Rizea Obrocea i Anghel 5i Dumi-
trasco cu toti cetasii lor, de la Blrsesti sud Vilcea, pentru popa Stanciul ot tam, arAtind cd,
la leat 1777, din luminatd porunca mdrii tale, li s-au fost orinduitu 12 boeri hotarnici 5i trAffind
mosiia pe trei locuri dupe obiceiu, le-au f Acut mosiia curele, Inpartindu-o, pe cinci mosi,puind
ti pietri, pe care curele au fost odihniti pind la jumdtatea moii, En silite, iar de unde le stnt
casile, pometurile, ar fi mergind hotarul pe un deal si pe supt deal, este locul bun, iar tn
deal iaste numai piatra 5i vAi, iar loc de brand nu este ptna In slirsitu hotarului. i le-au
ImpArtit-o In curmezisul locului, puindu i pietri pe mosiie, care cit sd tie, b cu acea inpAr-
teald Ii sA coprindea pometurile si castle si tot, care au mai avut hotArnicie cu patru boeri
si tot asa Ii s-ar fi tnpArtit, iar acum fAcindu-le cArti, n-ar fi vrut sA le iscaleasca. i ni sd
porunceste de care tnnAltimea ta, mie, caimacamu, ca, aducind fata pe acelu popa Stanciu
si vdzInd i ei hotArniciia ce s-au fAcut la fata locului si, de stnt jAluitorii multumiti si numitu
preot, pe acea hotrnicie, i sl multumescu atit pita pA unde le-au ales si le-au hotdrit acei
boeri 5i le-au pusu si pietre, sd Ned pA preot ca sa urmeze i fdr'de voe hotA rnicii si mai mult

830

www.dacoromanica.ro
sA nu sA IntinzA, dlnd mind de ajutor jAluitorilor spre a-si putea stdpini pArtile lor pe unde
ii s-au hotArlt nesuparati, cum si Orli de hotArnicie fiind odihniti, sA le dea acei boeri dupe
obiceiu pe amind, de vreme ce zicu cd nu li s-au dat, iar de nu sint odihniti jAluitorii la toatA
hotArniciia mosii, ci numai la o parte de loc, i neputindu-i odihni i asAza de aici cu cartea
mea de cercetare i cu alegerea acelor boeri, sd-i sorocim i la divanu mdrii tale. Cu care
luminatd porunca innaltimii tale viind 1nnaintea noastrA diaconu Iliie i Hrizea Obrocea i
Anghel i Dumitrasco i alti cetasi ai lor cu popa Stanciu Aldetu i cu Simtea uncheasu si
de iznoavA intrind noi in cercetare pricinii i fiindcA din luminatA porunca InnAltimii tale,
dupd jalba ce au fost dat tot" acestiia, Ii s-au fost mai cdutat judecata aici, i dindu-sA drep-
tate popii Stanciului cu cetasii lui, i s-au fdcut carte de judecatA de la aprilie 18, intr-acest
urmAtor anu 1779, care pe largu aratA pricina. 5i cercetind noi cartea acelor 12 boieri, am
vdzut cd bine si cu dreptate au urmat acei boieri inpArtind mosiia cu stinjenu, iar nu locureste,
dupa cum zicea ei, urmind acei boieri dupd o carte a 8 boieri hotarnici din zilile nemtilor,
ce este de ani 42. 51 mAcar cA Obracestii mai punea cuvint dA temeiu la o carte de 4 boieri,
din zilele nemtilor, dupd care zicea cd Ii s-au urmat stapinirea, dar fiindc acea carte este
mai naintea cArtii de hotArnicie a 8 boieri cu un anu, sA vede cd hotArniciia acelor boeri au
rAmas jos, iar pentru cd au arAtat In jalbA cum cd acesti boeri de acum, urmind hotArnicii
a 4 boeri, le-ar fi fAcut cArti si n-ar fi vrut sA le iscAleascA, care si la aceastA neadeveritA
jalbA, au dat Iritliti cd acesti 12 boeri n-au urmat dupd cartea a patru boeri hotarnici ci
dupA a 8 boeri cc este mai In urmA, si al doilea, cd acesti boeri hotarnici le-au si dat cArti
pe amind fiescArora pe amind iscAlite, cum si la Obrocesti pe suma stinjenilor ce ii s-au venit
Care Obrocesti tAinuind acum cartea ce ii s-au dat de la acei 12 boeri, am pus de i-am
cdutat i s-au gasit la dInii, iar pentru nista livezi de finu ale Ciulpenestilor, ce le-au Oa
Obrocestii de la pArtile lor, cum si pentru niste case i pometuri ce le-au fAcut din urma hotAr-
nicii a 8 boeri, incoace la judecata din trecutul anu ce au avut la divan, s-au fost orinduitu
Pirvu vAtafu ca sA cerceteze, i aratA in scrisu cd cu amAruntu le-au cercetat toate pricinile
si au adevArat cA, In urma hotArirnicii a 8 boeri, au fAcut Obrocestii In partea Ciulpenestilor
si in partea Aldestilor casA si ograzi cu prune, arAtindu-le anume precumu cartea lui de.cerce-
ta re adevereazA.
Deci, noi dupd cercetarea ce le-am fAcut, atit in anul trecut, ce iardsi din porunca
mArii tale s-au judecatu aici, cit i acum, am vAzut cd acei 12 boeri,ce din porunca mArii tale
au fost orinduiti, bine si cu dreptate au urmat, urmind dupd cartea a 8 boeri de hotArnicie,
mai nainte din zilile nemtilor. Dar fiindcd Obrocestilor, toatA cererea lor le este ca sd Ii sA
orinduiascA alti boeri hotarnici ca sA le inpartA mosiia, codri,adicA locureste, a cArora cerere
noi nu am gAsit cu cale a sd mai orindui alti boeri peste hotArniciia a 12 boeri, de acum al
peste opt boeri, care le-au inpArtit mosiia stinjAnitA, iar nu locureste, pentru cd i stApinirea
Ii s-au urmat tot dui:a coprinderea hotArnicii a opt boeri pA moie stinjdnitA, iar nu locureste.
5i mai zice popa Stanciu Aldetu i Simtea, cum cd acesti Obrocesti, inmultindu-sA intre dtnsii,
cu aceia umblA sA sA 1npartA mosiia locureste ca sA le Inpresoare toate pArtile lor de mosie,
fiind ei neam mai putin de<cit> Obrocestii. NerAmlind odihniti si certnd ca sA vie la luminat
divanu mArii tale, li s-au pus soroc amindurora pArtilor, ca dupd sArbAtorile CrAciunului sA vie
la luminat divanu mArii tale si, precum va lumina Dumnezeu pe manila ta, sA Ii sA facA Arh. St. Bile..
M. nr. 7.
dreapta hotArtre. 1. 178 174.

1779, noemvrie 27.

Grigorie Razu clucer, Costandin Geano<glu> biv vel paharnic, Hagi Stan Jiianu,
B<arbu> 5t<irbei> biv vel sArdar, loan BrAiloiu sluger, 5t<efan> Cr<Asnaru>
slugor.

831

www.dacoromanica.ro
 Velijii boieri arald prin ancifora cd popa Niful cu celasii lui (jud. Arges) reclamd pe slugerul
782 Dumilrache Brazoianul care le-ar stapini park din mosia strdmoseascd Mihdleasca. Din cerceldri
dovedindu-se cd ptrllul o sIapInete ca zestre de la boierii Crefulesli i se lnldrete sldpinirea.
Domnul aprobd.
1780
Iebruarle
12
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
S-au Infatisat innaintea domnii mele popa Nitul i Radul diiaconul si Nicolae din sud
Arges cu slugerul Dimitrache Brazoianul, da s-au judecat pentru mosiia Milialeasca si din
cercetarea ce Mum cu amruntul, s-au vazut ca acest hotar ce sa numeste Mihaleasca au fost
trei funii pa trei mosi, din care dooil funii au fost si sint da mostenire ale acestor
mosneni dd. mai sus-numiti, iar dintr-o funie a unuia dintr-acei trei mosi, anume Dragomir,
jumatate au ramas la un fecior al lui, anume Petre pircalabul, care s-au vindut la raposatul
Crdulescul, ce s-au dat slugerului Brazoianul zestre, iar jun-Mate au ramas la alt fecior al
lui, anume Badea, frate cu Petre pircalabu care s-au vindut la popa Radul, din care este moste-
nitor acest popa Nitul cu partasii lui. Cum intr-acestasi chip Hind i Radul siimeanul, feciorul
lui Petre pircalabul, innaintea domnii mele asemenea dete tacrirul lui prin cuvint, la care au
avut raposatul Crdulescul, ispravnicelul dumnealui, orinduit asupra acestii mosii s o caute,
precum sa dovedi i aceasta din cercetare, dar de au cautat-o de rind si de au stapinit-o
intr-acesti ani, raposatul Cretulescul pina la moarte, fiindca pIriii tagaduira si raposatul
Cretulescul Inca nu este in viiata ca sa-si dovedeasca stapinirea, facea trebuinta de aceasta
a sa cerceta la fata locului i cu blestem la mijioc. Si cind pentru vreo necautare i stapinire
de rind am fi vinuit pe slugerul, dupe cercetare ca sa i sa ia moiia, iarAi trebue pirIii acestiia
sa dea atunci banii ce sa coprinde in zapisul slugerului, adica taleri 136, care cu dobinda lor
fac taleri 272. Si aa, cu dare da bani, ar avea protimisis a rascumpara, cei mai folositi Hind
ptrisii a nu da atita suma de bani si a nu sa cheltui cu pricina cercetarii, sa lipseasca si bles-
temul da la mijloc, Hind vinzare veche da atitea ani, buna, la boierii Cretulesti, am hotarit
ca pirisii mosneni sa-si tie acele doaa parti i jurnatate, iar jumatatea de parte sa o tie si
sa o stapineasca slugerul Dimitrache. Si intr-acestasi chip poruncim i boerilor hotarnici, ce
sint orinduiti cu deosebita porunca la fata locului, a urma si a le face alegere spre a deosebi
si aceasta mosie Mihaleasca a dumnealui slugerului Brazoianului cu dreptate, citi stinjeni
vor esi jumatate da funie, partea acelui Petre pircalabul, dupe zapisul ce-1 are sa si-o stapi-
neasca cu pace, da vreme ce s-au cunoscut si s-au dovedit bine ca mosiia aceasta de atuncea
au ramas bine stapinitoare la raposatul boerul Cretulescul.
1780, fevruarle 12.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, vatafu da paharnicei au adus la judecata Innaintea
noastra pe popa Nitul i diiaconul Radu si Nicolae din sud arges, cu jalba ce au Alta innal-
timii tale pentru Dimitrache Brazoinul, biv vel sluger, zicind ca au mosie a lor stramosasca
ce sa chiamd Mihaleasca, care mosie zic ca s-au stapinit atit da mooi i stramosii i pdrintii
lor, cum si de ei pina acum, iar acum zic Ca nu-i ingaduieste mai sus-numitul sluger sa o sta-
pineasca, avind-o data de zestre aceasta mosie cla la boierii Cretulesti.
Pentru care pricina, fiMd trimisi aid din luminata porunca innaltimii tale da dumnealor
ispravnicii judetului, cerea dreptate.
Deci, fata Hind slugerul Dimitrache, I-am intrebat CU ce cere sa stapineasca i dumnealui
mosie Intr-aceasti mosie Mihaleasca, ce zic numitii jaluitori ca iaste a lor, si raspunse Ca intre
celelalte moii, ce au dat boerii Cretulesti da zestre, i-au dat si un zapis al unui Patru pircalabu
(IA la Alimanesti, care zapis sa vazu si (la noi, scris cu leat 7219 da sint ani 69, iscalit da
un Patru pircalabu i da Sima fameia lui i di Patrasco fii-sau si cla alte marturii ce dau la mina
raposatului agai Iordache Cretulescu, parintele raposatului banului Cretulescul i socrul numi-
tului sluger, In care scriu ca, facIndu-i dumnealui socoteala pentru toate bucatile dumisale ce

832

www.dacoromanica.ro
zice cA au fost In seama lui si le-au vindut dA au luat bani, si din toatA socoteala aratA ca
au rimas asupra lor taleri 210 pol, bani 21, earl( din banil ce zice ca s-au luat du pa niste
vii da la un Tudoran, i apucIndu-i raposatu aga Iordache Cretulescu pentru banii ce scrie
mai sus, arata ca au dat dintr-Insii taleri 69 pol, iar pentru ceilalti bani ce mai fac taleri 136
bani 21, neavindu-i ca sa-i dea, scrie ca s-au rugat dA le-au pus zi pina <In> Craciun si
atunci sa dea top banii, pentru care bani arata cA si-au pus zalog partea Mr di mosie da
la hotaru Barastilor, care mosie zice ca este alaturea cu mosiia dumnealui din Aliminesti,
pe din jos si arata cA I-au mai pus zilog i aceastA mosie din MihAlesti care zice ca sa
loveste cu mosiia dumnealui In capete, Inpreuna i cu viile. Si la numitu soroc sA aibii a-si
da banii toti si sa-si tie moiile, iar nedind banii la zi i va trece Innainte macar numai
o zi, sa-i fie dumnealui rnoside ce s-au zis mai sus, statatoare, pentru ca asa s-au legat ei
cu zapisu Mr. Si zice slugeru ca dupe acest zapis neplAtindu-si acel Patru pircAlabu, banii
datorii la zi si la soroc, au ramas mai sus-numitele mosii ce sa numesc Intr-acest zapis supt
stapinirea boierilor Cretulesti si le-au stapinit cirt atunci pinA In rizmiritA, iar da cind le-ant
dat dumisale dA zestre, zice ca fiind rAzmirita, n-au putut sa le stapineasca.
La aceasta rAspunsera popa Nitul i diiaconul Radu i Nicolae jaluitorii tnsii ce sa tragu
din alt neam, iar nu din neamul acelui Patru vinzatoru, zicind ca ei avind mosie stramoseasca
Intr-aceasta mosie Mihiibetii, iar <la> leatu 7244 iunie 20 da slut ani 44, mai In urma vinzarii
acelui PAtru, un Badea sin Dragonnir siimeanu, ce zic ca au fost frate cu numitu Patru
siimeanul cel ce sa numeste In zapisul dumnealor boierilor Cretulesti i dinpreuna cu Stoica,
feciorul numitului Patru Lalu din hotaru Mihaleasca, ce arata ca o avea si ei cumparatft
cla la acel Patru Lalu, care zapis sa vazu si da noi si la leat 7245 aprilie 15, adica peste un an,
tot acel Badea si cu nepott-sau Stoica, iar cu zapis vinde aceastA parte da mosie din Mihaleasca
la un plrcalab Stan si la frate-sAu \gad, si zic ca parintii lor, Intelegind da aceasta vinzare,
s-au judecat cu acel Stan pircillabu Innaintea raposatului Gheorghe Serezli, biv capitan za
dorobanti fiind ispravnic la sud Arges, care carte dA judecata sii vazu si (IA noi scrisa da la
leat 7253, da sint ani 35, In care scrie cA Intrebind pA acel Badea i pe Stoica nepotl-siu
pentru ce sA vinzA mosiia, In doaa locuri arata ca au rAspunsu numitul Badea cA vinzarea
a fost buna la popa Patru, dar nu le-au dat banii daplin si pentru aceiia au vindut si la
alta parte. Si aratA riposatu Serezli ca, mai cAzindu-i-sa popa PAtru, ca un mosnean vechiu
si ca unul ce avea cumparatoare acei parti <IA mosie cu zapis mai dA nainte, au pus da au
Intorsu banii lui Stan StInga si cetasilor lui ce didese Badii pentru aceasta mosie si au rimas
mosiia Intru stapinirea popii Patru, care acel zapis clA rascumparatoare sa vazu si (IA noi
spart, la mina numitilor jaluitori. Mai rispunsera popa Nitul i Radu diiaconu si Necula
jiluitoru ca, (IA and au rAscumparat parintii br aceasta mosie Mihaleasca, partea acelui
PAtru atit parintii lor, cit i ei, au stapinit pind acum i stapInesc. Slugeru Dimitrache Insa,
rispunse ca au stapinit boerii Cretulesti acele doaa parti ale lui Patru pircalabu pina la riz-
mirita.
Am Intrebat pe lnsusi popa Nitul i pe diiaconu Radu si pc Nicolae, jaluitorii, acest
Patru, pircalabu i fii-sau PAtrasco, ce au vindut la pArintii lor, acea parte (IA mosie din
Mihalesti, slut cu adAvArat feciorii lui Patru pircalabu, carele au vindut partile lui la boerii
Cretulesti dupa cum scrie mai sus, si Insusi ei ne spusera ca sint cu adavarat.
Ci, cla vreme ce acel PAtru pircalabu au fost singur stapin pl acele doaa parti clA mosie
ale lui, care le-au vindut boierii Cretulesti, da slut ani 69, si le-au stapinit, rea vInzare au facut.
Al doilea, Radu fecioru lui PAtru, peste vinzarea tatine-sau cii nu poate feciorul sa
mai viinza lucrul ce vind pArintii lor, nici sa rAscumpere peste sorocu pravilelor si obiceiu
pamintului, am gAsit cu cale ca acea parte da mosie MihAleasca ce arata mai sus-numitii
preoti cA au cumpArat-o da la Badea brat Patru i Stoica, feciorul lui Patru pIrcalabu, sa
o stapineasca dumnealui slugeru Dimitrache Brazoianu, ca o zAstre ce o are si dumnealui
(IA la raposatu ban Costandin Cretulescul, iar popa Nitul i diiaconul Radul si Nicolae, jaluitorii,
sa-si caute banii ce au dat dA la cei ce le-au vindut rau. Asemenea i partea din Bereasca
ce au vindut-o tot acel PAtru pircalabu iarAsi la raposatu aga Iordache Cretulescu, sa o

EA3

www.dacoromanica.ro
 stApineascA slugerul Durnitrache dup cum i s-au dat clA zestre. Care pentru aceastA parte
din Bereasca, nu sA vAzu nirnenea ca sA facA vreo pirA, mAcar sA sA i scoale, n-are nici
o dreptate, fiind 69 dd ani trecuti la mijloc i stApinire.
$i pentru ca sA sA stie pe unde sA stAplineascA slugerul aceste dooaA prti dA mosie,
gAsirn cu cale sA fie luminatd porunca InnAltimii tale tot cAtre dumnealor boierii hotarnici,
ce sA va orindui, sA meargA cu hotArirea mosii Berestii, cu care mai are pricinA pentru cAlcatu
mosii slugeru si sfinta mAndstire Cotmeana cu mosnenii Cioroi i cu Berestii i Popestii, ca
prin carte dA blestem, acolo la fata locului pA unde sA va dovedi cA au avut acel PAtru
pircAlabu acele doaA pArti dd mosie, adicA din MihAleasca si din Bereasca, dupA cum scrie
intr-acel zapis al lui ce este la mina boerilor Cretulesti, sA le inpietreascA i sA le aleagA de
AO. St. Buc., cAtre alti pArtasi de mosiie ce vor mai avea mosie lntr-aceste doaA hotarA dA moiie. Noi asa
MB. nr. 7,
f. 174v. 176. gAsim cu cale, iar hotArlrea cea desAvirsitA, rAmine a sA face dA InnAnimea ta.
1780, fevruarle 1.
Dumitrache vel ban, Badea $tirbei vel vornic, Dumitrasco vel vornic, Ianache
Moruz vel logofat, Grigorie BAleanu vel logofAt.

Velifii boieri arald prin anafora cd au cercelat pricina mo,snenitor din Chiojdul din Btsca si
783 dirt Star Chiojd cu $lefan postelnicel, flu( lui Macovei, pentru muntele Siriu (jud. Saac).
Divanul boteritor obligd pe reclarnanfi la jurdmint, dar mosnenii refuzd. Domnul cercelea_zd
hrisoavele aduse de mosneni, constald dreptatea lor si le recunoaste, fdrd jurdinint, staptnirea
1780
lebruarle
asupra muntelui Siriu.
12

10 Alecsandru Joan Ipsilant voievod I gospodar zernli Vlahiscoiu.

Popa Stoica i Petre Codescul i Dumitru Stroescu i Stan TAlfoceanu, vechili si la cei-
lalti cetasi ai lor ot Chiojdu din Disc% nefiind odihniti la aceastA hotarire a dumnealor velitilor
boieri, esirA Innaintea domnii mele dA fata cu $tefan postelnicel sin Macovei i cu ceilalti cetasi
ai Iui, fAcind pira numai pentru muntele Siriu, cA nu priimescu pA Macovei i pe cetasii lui
dA pArtasi la munte, zicind cA numai mosie au, care o stiu clAosAbitA In hotarA, iar la munte
n-au parte dA stApinire. Unde viind dA fatA i popa Leontie i Chirca Frite i popa Ion i Dumitru
Frite, vechili i celor<lalti> cetasi ai kr ot Star-Chiojdu, asemenea pirA fAcind si ei In urmA
si cetindu-sA aceastA anafora a dumnealor velitilor boieri, am Intrebat !nth pe popa Stoica
cu cetasii lui pentru ce sA sfiesc dA nu priimescu jurAmint precum au orinduit dumnealor
boierii, dacA stie cA n-au stApinit, i zisera corn cA au hrisoave domnesti pentru muntele acesta
si dA aceea, avind dovezi dA cArti n-au priimit, cerind sA Ii sA citeascA Mtn cArtile ca sA sA vazA.
Pentru care li s-au cerut, au arAtat un hrisov cu leat 7070 al rbposatului domnii sale
PAtru vodA, care hrisov dupA ce scrie semnile mosii lor, Chiojdu, le dA si stApinire in muntele
Siriiului iarbsi cu semne anume pA unde sd stie. Dup care hrisov, ziserA cA tot ei au stApinit
dinpreunA cu star-chiojdenii, avind i ei asemenea hrisov, iar Macovei sau pArtasii lui nicidAcum
stApinire In munte n-au avut. Am Intrebat i popa Leontie cu cetasii star-chiojdenii, ce pirA
au a face acurn asupra lui Macovei i asupra cetasilor lui, In vreme ce ei au dat mArturie
astA-varA cu blestem cum cA a avut si el parte la munte, i ziserA cA pInd la vremea domnii
sale raposatului Costandin vodA Mavrocordat, fiMd cArtile kr In mina lui Macovei vAtafu
si neavind cu ce-i sta InpotrivA aflindu-sA i totdeauna vAtaf, lua si el parte, iar atunci, avind
judecatA cu dInsul Innaintea domnii sale si fAcIndu-i-sA mare strinsoare, incA aducindu-le mare
urgie (precum aceasta fu stiutA clA dumnealor boerii), asa esind scrisorile i luind pricepere d
atunci Incoace n-au luat parte dA stApinire. Care Intr-acestasi chip zise cA i astA-varA au dat
mArturiia, iar nu Intr-alt chip. Cbutindu-sA dar, cele ce au scris atunci in dosul cArtii bleste-
mului, tot asemenea sA vAzu scris cum cA au luat Macovei parte pinA la un zapis ce-I dedese
dA fricA, adicA pinA la vremea aceia ce cAzuse la urgie, iar muntele, i ei ziserA asernenea ca
ceilalti, cA este numai al lor, a doab sate, fArA de a nu avea Macovei nici cetasii lui parte

834 I;

www.dacoromanica.ro
In munte, i ardtard i ei un hrisov cu leat... 1 al rdposatului domnu Mircea vodd prin care
asemenea le dd i lor stApinire In muntele Siriului, ardtIndu-le cu semne pe unde sd tie si
asa sd Inchie tot muntele la aceste doad numite sate.
Am cerut lui Stefan postelnicel Macovei i cetasilor lui, sA ne arate cu cc cere stApi<nire>
In munte i ne ardtard un hrisov cu leat 706 al rdposatului Mircei vodd, care hrisov scrie numai
dd mosiia kr Chiojdul, dindu-le sA o stdpineascA de pe semnele hotarului ce s-au pus atunci,
iar In munte nu-i InpArtAsaste nimic, atit numai numeste Intr-acel hrisov, dd zice cd semnile
gi hotarul mosii merge pind la plaiu Siriiului, adicd pind dd d munte si apoi sA sfirsaste.
Cu aceasta dar pricind, cdci numeste Siriu In hrisovu kr, cerea si ei parte In munte, dA st-
pinire, a cdrora cerere iaste rea, cad aceasta la care rezemau ei, nu este nici un temei,
In vreme ce aceste semne shit ale mosii, iar nu ale muntelui, mai virtos stind dd fa alte
doad hrisoave cu Intelegere bunk care Inchie tot muntele acesta i doad sate de mosneni.
Mai ardtard i alte hrisoave cu leat 7925 2, al raposatului domn Alecsandru vodd, care citindu-1,
acesta nimic nu pomeneste dA muntele Siriului. Li s-au cerut alte carti, dA au mai din urmA,
s-au dovezi i ziserd cd nu au altele fArd dAcit acestea ce au arAtat.
Deci, dupd hrisoavele ce au aratat si unii i altii, sa vdzu, dd fatA adevArul si dreptatca,
cii Macovei i cetasii lui au numai mosie de stapinire, iar muntele Siriiu este numai al acestor
doad sate (IA mosneni ce s-au numit mai sus. Care aceasta cercetare ficIndu-o domniia mea
da fatd cu preasfintiia sa pArintele mitropolit, cu iubitorul dA Dumnezeu episcopu Buzau
cu dumnealor cinstitii boierii divanului domnii mele si cu cunostinsa (IA obste, dascoperin-
du-sA la urma adevArul si dreptatea Intr-acestasi chip cum ardtAm mai sus, n-au mai rdmas
dar trebuinta da jurAmint la nici o parte, ci am hotArit ca muntele Siriiului sA sA stapIneasca
numai da acest mai sus-numite doad sate de mosneni adicA dd popa Stoica, Petre Codescul
i Dumitru Stroe, Stan Tilfocean cu ceilalti cetasi ai lor ot Chiojdul din Bisca i rid popa Leonte,
Chirca Frite, popa Ion, Dumitru Frite cu ceilalti cetasi ai lor ot Star Chiojdul dupd coprin-
derea hrisovului ce au.
Pentru care, am dat la miinile acestor cloaca cete dA mosneni IntArire cu domneasca
noastrd pecete, ca sa fie in pace si nesupdrati de acum Innainte atit cid cererea lui Stefan
postelnicel sin Macovci, cit i (IA a tuturor partasilor lui, fAri da a nu sii amesteca nici la
acea a patra si a doaosprezecea parte, nici la nimica In munte si sd o stapineasca numai
cid dInii jumatate i jumatate.
1780, fevruarie 12.
PreaInnAltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, vdtafu cid pdhArnicei au adus la judecata Innaintea
noastrd pe popa Stoica i Stan Posidar, cu cetasii kr, i popa Leontiie i Chircd Frinte, cu
cetasii kr mosneni Chiojdeni din Bisca, i mosneni chiojdeni din Star-Chiojdu cu jalba ce
au jaluit Innaltimii tale pentru Stefan Macovei postelnicul i Dumitru Suga i Lupul si ceilalti
cetasi ai lor, ziclnd cd, avind ei mosii ce sA numeste Star-Chiojdul i Chiojdu din Bisca si
muntele Siriiu In sud Saac, pentru aceste mosii zic cd au doad hrisoave, amindoaod ale rapo-
satului marii sale Pdtru vodA, si cum ca la leat 1777, judecindu-sA la dumnealor velitii
boieri, zic cd, dupa cercetarea ce au facut dumnealor, nu au dat dreptate numitului Macovei
cu cetasii lor dA a avea i ei parte In mosiia Petreasca i din mosiia Miercana, fiindu-le cArtile
i hrisoavele mai vechi si cum cd nici boierii hotarnici iarasi nu le-au dat parte, i, neodih-
nindu-sA, au ramas sA sA judece aici la luminat divanu Innaltimii tale.
Deci, fatA fiind si Stefan Macovei postelnicel i Dumitru Suga i Lupul sin Stoica,
i Dumitru Lupul, vechili fiind si celorlalti cetasi ai lor, raspunserd cd aceasta mosie,
Chiojdile, cu muntele Siriiului, iaste tot o mosie i s-au stApinit da trei mosi, Insd un mos
popa Stoica cu cetasii lui ot Chiojdul din Bisca i un mos, popa Leontic cu Chirca Frite i
cu cetasii lor ot Star-Chiojdu, iar un mos sA stapIneste di postelnicelu Stefan Macovei I dii
cetasii lui si clte trei acesti mosi au izlazuri pe Ilngd sate, adica livezi dd flnuri i locuri (IA
arituri i fiestecare ceatA din mosi ce sA trage, ti stdpinescu acele izlazuri dAosebite i hotarite.

835

www.dacoromanica.ro
 Iar pentru muntele Siriului, fiind nehotdrit i avIndu glIcevuri Intre d1nii, s-au orInduit <Id
InnAltimea ta slugeru Ioni Caramaldu, sAtraru Ianache Mavrodin, dA au mersu hotarnici
la fata locului i sd vede cd la cercetarea ce le-au f Acut, atit pentru muntele Siriului I pentru
alte pricini ce au avut Intre dInii i In cartea dA alegere ce au fAcut, care sd vede scrisk
dd la leat 1779 avgust 1, ce o d popii StoicM i cetasilor lui ot Chiojdu din Bisca I ddose-
bitA asemenea carte zic cd au dat i popii lui Leontie i Chircdi Frintei cu cetasii lor ot Star-0
Chiojdu i aratd Intr-acea carte CA amIndoad aceste cete s-au invoit prin zapise ca sA-01
aibi stApInirea tot dupii cum au stApInit mai nainte atit la izlazuri i la silistea satelor, cit
si la muntele Siriului pA din doaod, care munte zic cd iaste 1 aceastA mosie Petreasca I Mier-
cana. Si tot Intr-acea carte scriu mai jos cd deosebit, mai viind niste mosneni din satul
Star-Chiojdul, anume Stoica Tihul i Stanciul Tihul i Dumitru Suga i Ieremiia Rombeu cu
cetasii lor, din care cetasi iaste i postelnicu Stefan Macovei, au ardtat cd, fiind si el din al
treilea mos Petreasca I Miercana, pArintii i strAmosii lor, I ei au tot stdpinit d-a valma
frAteste pind la rdzmirita i cind i sd vindea muntelui Siriiului venitul, zic cd lua Miercana
a doasprezecea parte din bani i Petreasca a patra parte, iar din rAzmiritd Incoace, zice postel-
nicelu Stefan Macovei cu cetasii lui, c popa Stoica cu cetasii lui din Chiojdu din Bisca
si cu. popa Leonte i ChircA Frite cu cetasii lor ot Star-Chiojdu, nu i-au mai !up:tuft a-si
mai lua si acel venit dintr-acel munte Siriul Miercana a doaosprezecea parte si Petreasca a
patra i arata cd, aduclnd pe toate cetele fata mosnenii din Star-Chiojdu i cu mosnenii
din Chiojdu din Bisca, Intii au tfigAduit cd n-au luat nicidAcum parte si mosnenii(adicA petrestii
i mircAnes'ii In care iaste cetas i postelnicul Macovei), au dat carte de blestem mosnenilor
ot Star-Chiojdu i mosnenilor ot Chiojdu din Bisca, ca sA arate addvdrul. Iar mosnenii din
Star-Chiojdu, vAzInd cartea dA blestem, scriu cd au mArturisit adAvAru cd. au luat a patra
parte dintr-acel munte si au luat si venitu pind la Inceperea riizmiritii, Macovei cu cetasii
lui dtnd i mArturie In scris cu iscAliturile lor In dosul cArii dA blestem Insd aratd cd juma-
tate le da ei i jumAtate mosnenii ot Chiojdu din Bisca, iar pentru cealaltA jumAtate dA parte,
mosnenii din Chiojdu din Blsca au tAgAduit zicind cd ei niciodatA nu le-au dat, nici cd stie
sA fi avut i ei parte si nici cartea dd blestem n-au priimit. Iar pentru a doaosprezece parte,
Miercana, ce lua tot din muntele Siriiului (care zice postelnicelu Stefan cu cetasii lui, cd aceasta
a doasprezcea parte o Inparte si cu popa Lionte i cu Dumitru Girbea i cu cetasii lor)
si sA vede In cartea slugerului CaramalAului si a stitrarului Mavrodin cd i pentru aceasta
a 12<-a> parte Mirecana au avut IntrebAciune popa Leontie i Dumitru Girbea cu cetasii
lor tot din Star-Chiojdu cu ChircA Frintea i cu Costandin Bordeanu i Micul Voicilas cu cetasii
lor, asemenea au arAtat cd i aceastA a 12<-a> parte au luat pinA la rdzmiritA. Acum, popa
Stoica cu cetasii lui ot Chiojdu din Blsca si Innaintea noastrd tagAduird, ziclnd cd pA postel-
nicelu tefan Macovei, nici pd cetasii lor nu i-au pomenit ca sA ia acea a patra parte, cum
si acea a 12<-a> parte din muntele Siriului.
.Arb. SL Buc., Care la aceasta, noi asa gasim cu cale si sA multami i Macovei cu toatd ceata lui
ms. Dr. 7,
I. 170-178. sA priimeascd jurAmInt popa Stoica cu cetasii lui, cum cd n-au luat nicidAcum postelnicelu
Nesi sI aseza- Macovei cu cetasii lui din muntele Siriului a patra parte si a 12<-a> parte i, primiind
mIntul de Invo-
WS" asupra jurAmInt, Intr-acestasi chip vor avea pace, iar neputInd priimi, sA aibd lua attt acea a
aceluittei men-
te. doe. nr. 787 patra parte eft si, avind parte, dupa cum zic cd au luat si mai nainte. Noi asa gdsim cu cale,
din 14 februarIe
1780. iar hotArirea cea desAvIrsitA rAmIne a sA face cid cAtre innAltimea ta.
1780, fevruarie 4.
Dumitrache vel ba n, Badea Stirbei vel vornic, Dumitru Racovitd vel vor-
nic, lanache Muruz vel logofat, Grigorie BAleanu vel logofdt.
Loc alb.
2 Ala In text.

836

www.dacoromanica.ro
Velijii boieri arald prin anafora cd Mieru pi Isac, evrei din I3ucurepti, au pricind cu Tetrade
<grecul> din Bucurepti pentru mopia Piersica (jud. lalomifa) pe care plrtpii au arendat-o
de la Radul logefdt pi pe care nu pot sd-pi aseze capdriile din cauza plrttului. Dovedindu-se
cd Tetrade finea mopia In arendd de 30 ani divanul Ii recunoapte lui dreptul de a avea cdsdrie,
784
1780
iar evreii urmeazd sd-pi apeze cdparie pe aild mopie, la 6 ceasuri depdrlare. Domnul Intdrepte. februarle
13

Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.

Dupd cum au judecat dumnealor veli4ii boieri, poruncim sd sd urmeze i zapciul sA facd
sAvirsirea hotArtrii.
1780, ghenarie 13.
Preainnaltate doamne,
Din luminatd porunca innAltimii tale, vdtafu dd aprozi au adus la judecatd innaintea
noastrA pA Mieru si Isac, ovrei din Bucuresti, cu jalba ce au jAluit innAltimi talc pentru
Tetrade din Bucuresti, zicind cd patru ani slut dA cind au cumpArat venitul unii mosii, anume
Piersica din sud lalomita, <Id la un Radu logofdt, mosnean de acolo, cu zapis si cu tocmeald
pe an cite taleri 20, pe care mosie zic cd si-au fAcut cdsdrie si au si suhaturi, iar acum acest
mai sus-numit Tetrade ar fi mersu atit la acestu mai sus-numit Radu logofdt, cit si la alti
pArtasi ai IW, stdpini acestii moii, i dlnd el taleri 40 pe an i-au dat mosiia, lui, toti tovardsii
<IA mosie si tot acolo si-au fAcut si el cdsdrie.
Deci, fatd fiind i Tetrade, rAspunse cd el pe aceastA mosie, dA 30 dd ani mai naintea
rAzmiritii, s-au hrAnit pA dinsa tot cu cdsdrii si are fAcute si puturi cu a lui cheltuiald, iar
ovreii nicidecum cdsdrie n-au avut si la locu ce au avut cdsdriia cea veche, tot acolo si-au
fAcut i acum cAsdrie. Care la aceasta, aduse Tetrade i pe patru oameni dA acolo dupe impre-
juru acestii mosii mArturii, anume pd un pircalab de la Rasii dA Jos i Nica cojocaru ot
tam i Duca si Marin ot tam, cari cite patru mArturisird cd din vechime au avut tot Tetrade
cAsdrie acolo i cu fratii lui i puturile slut fAcute de ei i dd oamenii lor, iar nu dd ovrei.
Si, mai virtos, ziserd cd pe acest Tetrade Ii pohtesc toate satele duptnprejur de acolo sA
aibA cAsdrie, iar pA ovrei nu-i pohtescu. Care la aceasta, rAspunserd i insusi stdpinii acestii
mosii cd adevArat, unul din ei, mosnenii, anume Radu, fArd de stirea lor i celorlalti tovardsi
ai lor, au dat voe ovreilor prin zapisul lui dd si-au dAschis si-au fAcut cAsArie la aceste
puturi ce sint fAcule dd Tetrade, i sA-1 dea pe an ovreii, numai cite taleri 20. Si fiindcA
ceilalti tovardsi cu totii au gAsit pe Tetrade care au mai tinut mai nainte aceastd ciisdrie
au dat-o iar cu totii lui prin zapis, ca sd le dea pd an cite taleri 40. Mai virtos, ziserd cd
numitii ovrei umblau sd-i i pAgubeascd, zicfnd cd lor le-au dat voe ca sA aibd numal suha-
turi i cAsArie pe aceastA mosie, iar la dijmA sau la altcevasi sA nu sd amestece. Si zicu cd
numitii ovrei au vindut yin si nu si-au dat adetul mosii si au avut i stupi si iardsi adetul
mosii n-au plAtit. Care zapis ce I-au dat numai acel Radu, unul din mosneni, la mina ovreilor,
sA vede cd este scris dA la leat 1777, mai 20, iar nu dA patru ani dupd cum zic ei In jalba
ce au dat innAltimii tale.
Deci, dd vreme cd cdsdriia lui Tetrade sd dovedi cd a fost mai veche si in vreme chid
au fAcut ovreii cAsArie Tetrade era la Tarigrad acum au venit dA la Tarigrad <0> a Inceput
a face pfrd cu ovreii, i fiindcd nici stdpinii mosii nu priimescu pA ovrel dA a avea cdsdrie
acolo, cum si alti vecini dup inprejur, umblInd sA-i pAgubeascd, l fiindcA este hotArtrea
Irina ltimii tale ca sd sd facA cAsArii unde au fost mai nainte din vechime l alte cdsdrii
nooad, cine va vrea sA facA, sA fie cale dd sase ceasuri dAparte una dd alta, gdsim cu cale
si hotdrim, Tetrade ca unul ce a multumit pe stApinii mosii cu pret mai mult ca unul ce
sA dovedi cd j mai nainte au avut cdsiirie acolo la Piersica i puturile stnt fAcute de el 0
dA oamenii lui, tot el sA aibA voe a tinea cdsdrie la acea mosie Piersica, iar numitii ovrei,
dA vor vrea, ori sA-si rAdice lemnile cAsArii de acolo, sau sd le plateascd Tetradi cu bani
dupd pretul ce sd vor dovedi cd plAtescu. Iar de vor gAsi ovreii Intr-altd parte pe altd mosie,
care sA fie depArtatd cdsdrie dA cAsdrie cale dA 6 ceasuri, cum este si luminatA porunca

83
54 c. 758

www.dacoromanica.ro
 Innaltimii tale, sali faca i ei cA5Arie, iar mai aproape sit nu faca. $i da vreme ce Insu5i
ovreii nu tagaduira Innaintea noastra ca au avut stupi i yin da au vindut pe aceasta mo5ie
5i n-au dat nimic, sa aiba a-5i plfiti adetu molii dui:a obicei, da bute cite taleri unul 5i una
Arh. St. Bi c.. vadri vin i (IA matca (IA s<tu>pu cite o para. Noi a5a gasim cu cale, iar hotdrirea cea desa-
Ms. nr. 7.
I. 172-173. vir5ita ramine a sa face da care innaltimea ta.
1780, ghenarle 13.
Neculae Dudescu ban, Dumitrache vel ban, Badea vel dvornic, vel dvornic,
vel logofit, Grigorie Baleanu vel logolat.

Vail!! boieri arald prin anafora cd pitarul Nicolae Argintoianu reclamd pe Nicolae Brincoveanu
785 vet vistier care se opune la vtnzarea viei lui din Dealul Budurestilor (jud. Saac ) pe motivut
cd pamtntul ar fi al lui. Intructt se dovedeste cd Argintoienii stipinesc de 50 de ani i se dd
dreptul ptrtsului sa o vindd. Domnul intdreste, dar do drept de prolimisis la cumparare vistierului
1780
februarie Brtncoveanu dacd oferd suma propusd de &II cumpdrdlori.
13
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
Din cercetarea dumnealor velitilor boicri, rimiind viia cu pamIntul ei, bun al pitaru-
lui Nicolae Argintoianu, Intarim i domniia mea stapinirea sa, iar, pentru protimisu ce cere
dumnealui vel vistier a o cumpara, poruncim ca, dind pretul ce au dat stolnicul Dumitrache;
sii sa proti<miscasca> a o lua dumnealui.
1780, ghenarie 13.
Prealnnallate doamne,
Din luminata porunca InnAltimii tale, ceau5u da aprozi au adus la judecata Innaintea
noastrd pe dumnealui Nicolae Argintoianul, biv vel pitar, cu jalba ce au Pita Innaltimii
tale pentru dumnealui Nicolaie Brincoveanu, vel vistier, zicind ca, pentru multa datorie ce
este dator, scotInduli casa la mezat, intre celelalte au scos i o vie ce o are ramasa cu cliro-
nomie de la mo5ii i dA la parintii dumnealui, care vie este In Dealu Budure5ti1or sud Saac
$i s-au 5i gasit mu5tiriu sA o cumpere, dumnealui vel stolnicu Dumitrache, iar dumnealui
vlstieru BrIncoveanu nu 1-ar 11 ingaduind sA o vinza, zicInd ea pamIntu vitii este mo5iia dum-
nealui, i cu acest cuvInt ii face zaticnire vinzarii. Care aceasta vie, zice pitarul Argintoianu
cA au stapinit-o mo5ii i parintii dumnealui 5i dumnealui pina acum, da shit mai bine da ani
60, si nu s-au mai sculat nici raposatul biv vel logofat Costandin Brincoveanul, parintele
dumnealui vel vistier, nici dumnealui, pind acum, ca sd mai zica vreodata ca este pamintul
vita al dumnealui sau sa ceara ota5tina, ci tocmai acuma, peste ani 60, chid zice ca 0-au
ripus scrisorile viilor 5i ale mo5iilor din vremea razmiritii, 5i cerea dreptate.
Fata fiind i dumnealui vel vistieru Nicolae Brincoveanul, raspunse ca pamintul ace5tii
vite ce o vinde pitaru Argintoianu, iaste mo5iia dumnealor 5i au vrut pina acum, da nu i-au
luat ota5tina. I-am cerut sii ne arate scrisorile, cu care zice ca este mo5iia dumnealui, 5i
nu a avut, zicind ca le are la Brasov.
Care la aceasta, mai raspunse pitaru Argintoianu, cum cii ocina Budureasciii, unde are
acesta vie, este a dumnealui 5i a riposatului banului Cretulescul, aratindu-ne i o carte da
judecata, ce au avut riposatu banul Toma Cretulescul cu un Tinase pentru trei pogoane
da vie ce au fost cumparat acel Tanase da la o Voica capitaneasa, In care carte cla judecata
sa vede iscalit i raposatu Costandin Brincoveanu, vel logofat, parintele dumnealui vel vistierul
Brincoveanu, 5i scrie In carte ca, cercetind 5i prin altii, au dovedit ca ocina Budureascai
iaste a raposatului banului Tomii Cretulescului 5i al altor partasi ai dumisale (intre care par-
ta5i zice ca are 5i dumnealui pitaru Argintoianu parte da mo5ie) 5i are 5i aceastA vie ce o
stapine5te acum, 5i au dat judecata atunci raposatului banului Tomii dreptate de au rascum-
prat acea vie da la Tanase <de> supt stapinire.

838

www.dacoromanica.ro
 Ci, dA vreme cd pitaru Argintoianu are acea vie supt stdpinire de la mosi i dd la
parinti, dA shit trecuti peSte 60 de ani, i zice cd nicidAcum n-au dat otastind nici mosii, nici
parinii dumnealui, nici dumnealui pind acum, de chid s-au dat aceastd vie de rAposata
doamna Marica a mArii sale rAposatului Costandin vodA BrIncoveanul, fiicei mArii sale, dom-
nitii Ancuii, moasa dumnealui pitarului Argintoianul $ i a dumnealui vel vistierului Brinco-
veanul, la care nici dumnealui vel vistieru nu putu tAgAdui cd au dat vreodatA otastind
pind acum, la cererea ce face dumnealui vistieru Brincoveanul, tocrnai acum peste atttia ani,
zicind cd este pdmintul vitli al dumnealui, nu are nici o dreptate, neavind nici vreo dovadd
In scris, mai virtos, Hind si stdpinire veche dupa cum mai sus zicem, ci gasirn cu cale, pitaru
Argintoianu sd-si stApfneascd viia aceasta dupd cum au stApInit-o i pind acum i ca un
stApfn, orice va vrea, sd facd cu aceastA vie.
Mai zice dumnealui vel vistieru BrIncoveanul, dA vreme cd judecata ii std InpotrivA,
neavind scrisorile aici, mai virtos cd Intr-atltetea ani au si f Acut tAcere dd nu i-au luat
otastind, ceru protimisis la vinzarea vii ce face pitaru Argintoianu, zicInd cd, eft va da altii
va da i dumnealui.
Ci, fiindcd dupd ardtarea pitarului Argintoianului sd striga aceastA vie la mezat, dd
zice cd sint opt luni si mai bine, aceasta rAmine la luminatd hotArirea frindltimii tale. Noi Arh. St. Buc.
asa am gAsit cu cale, iar hotArlrea cea desAvirsitA rAmlne a sd face dd. InnAltimea ta. f. 179v. 180.
1780, ghenarie 10.
Nicolae Dudescu ban, Dumitrache vel ban, Badea 5tirbei vel vornic, Grigorie
BAleanu vel logofAt, Scarlat Grecianu.

Departamenlul al 2-lea arald prin anafora ca Maria din Moziceni (jud. Vlasca), rumdricd
slobodd prin carte de iertdciune, Impreund cu soful ei Diicul, asemenea slobod, reclamd pe urmasii
foslilor stdpini care vor sd-i robeasca din nou. Cercetindu-se pravila se &lard* sd ramlie
slobozi nesupdrafi Diicul si Maria fdmeia lui, dinpreund cu toll copiii (Or". Domnul Intdreste.
786
1780
februarle
13
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
Dupd cum pravila orindueste, asa Intdrim i domniia mea si poruncim sd fie slobozi.
1780, fevruarie 13.

Preafnaltate doamne,
Dupd jalba ce au dat Innaltimii tale Manila dA la Moziceni sud Vlasca, asa zicInd
cA, ea fiind slobodd prin carte dd ertAciune dA un popa Nanu ot tam, precum si blrbatl-sAti,
anume Diicul, iardsi asemenea ertat din robie de un Tudor Cio<cd>nescul, tot dA la numitu
sat, s-au Incununat 5i au fAcut patru copii si au fost slobozi nesupArati, pind ce au murit
mai sus-nurnitele obraze ce le-au dat ertAciunea, IncA i supd moartea lor pfnd In trecutul
an 1779, iar acum, sculindu-sA feciorii i nepotii lor, cautA jails! sA-i robeascA.
Dupd care jalbd a ei, poruncindu-ni-sd dd cAtre InnAltimea ta ca sd cercetAm prIcina,
s-au adus fatA la judecatd atit nepotu numitului popa Nanu, anume Grigorie, i un Ionitd
_fecioru lui Tudor CiocAnescu, cft si un Andrei logofetelu, scriitor acelor cArti dA ertAciunea
lor, si Intreblndu-sA dd judecatA pentru ertAciunea lor, mai filth tAgAduia ertAciunea lor, tar
fiind fata si un Vasile Giurgiuveanu, nasu jAluitorilor, i mArturisind In frica lui Dumnezeu
cum cd cinci zile au trecut la mijloc i pind ce n-au auzit din gura popii lui Nan si a lui
Tudor CiocAnescu cd cu adAvdrat i-au ertat, nu i-au cununat. Care mArturi<e> auzindu-o
plrftii, nici ei n-au mai putut tAgAdui, fArd numai pricinuia cd au fost ertat iconomicos,
zicIndu-sA a nu fugi amindoi, i cd iardsi, chiar acesti plrfti in urmA, luindu-le cArtile dd
ertAciune le-au f Arfmat. Peste toate acestea sA vAzu si In scris mArturie cld la preotii i sAtenil
numitului sat, In care scrie cum cd j ei cu addvArat stiu si mArturisesc cd shit ertati, atIt

839

www.dacoromanica.ro
 Diicul, cit i Mafiia, fAmeia lui, Inca zicind ca da nu sa vor crede prin scris mArturiia lor
vor i veni da fata la luminat divanu Innaltimii tale.
Deci, dupa marturiile acelor mai sus-aratati preoti i sateni si al lui Vasile, nasu lor
ce au fost dA fatA, mai ales si dupe singurA netagaduirea pIrtsilor, pliroforisindu-sA judecata
ca slut cu adevarat ertati, sa gaseste cu cale sA rAmlie slobozi nesuparati Diicul i MaHia,
famelea lui, dinpreuna cu toti copiii lor, dupa cum porunceste si la a dooaua carte a Inpara-
tilor, titlu 3, unde zice chiar asa : dacit toate lucrurile, mai mult ocrotim i partinim slobo-
zeniia" C iarasi tot la aceiasi carte si titlu 10 mdcar si dA nu va fi &dui slobozitorului
Arb. st. nue.. daschis l larnurit, iarasi sA ocroteste i sA partineste slobozeniia". Jar hotarirea cea dAsAvir-
Ms. nr. 7.
f. 145 Is5v. it ramble a sA face da Innaltimea ta.
1780, fevruarle 8.
Joan Cindescu, Mihai Popescu, Dumitrache stolnic, Dumitrache Brazoianu sluger,
Iordan gramatic, Manolache clucer Lupea.

Zapis de invoiald iscdtit In fala divanului velifilor boieri prin care mosnenii din Star Chiojdu
787 cu mosnenii din Chiojdu din Bisect au cdzut la invoiald pentru tnuntele Striul (jud. Saac).
Domnul tntlireste.
1780
februarie
14 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
Dupa ce s-au judecat Innaintea domnii mete si s-au hotarit spre a sa stApini muntele
Siriul, jumatate da mosnenii ot Star-Chiojdu i jumiltate da Chiojdenii din Bisca, In urma
Inpartindu-si Intre dInsii, aceste doaA cete dA mosneni, muntele In (low* cum si celeialte cum
scrie mai jos, osebindu-si-le cu semne prin Invoiala cu zapise Innaintea dumnealor boierilor
veliti, dupa a lor cerere i rugaciune cc au facut catre domniia mea, am IntArit.
1780, fevruarle 14.

Adica noi toti mosnenii ot Chiojdu din Blsca, care mai jos ne vom iscali pa anume, dat-am
acestu adavarat si credincios zapisul nostru, ca sA fie dA bun credintA la mina tuturor
mosnenilor din Star Chiojdu, precum sa sa stie ca, avInd noi multe pricini da judecAti Intre
noi pentru hotaru muntelui Siriului i hotaru Star Chiojdu si hotaru Chiojdiu din Bisca,
acum ne-am judecat atlt Innaintea dumnealor velitilor boieri, cit si Innaintea marii sale lui
voda, si noi dintre noi, da a noastrA buna voe, nesiliti dA nimeni, ne-am Inpacat si ne-am
Invoit Intro noi ca sa ne fie stapinirea atit noaoa mosnenilor din Chiojdul din Bisca, cum si
mosnenii din hotaru Star Chiojdu, precum mai jos aratam cum sa stapinirn unii cu altii si
pA unde sa ne fie stapinirea dupa semnile ce mai jos sa vad ; muntele Siriului, ne-am Invoit
ca sA-1 stApinim In doaoA, cu semnile cum mai jos arata, adicA mosnenii din Star Chiojdu sa
stapineasca mosie da la Curmatura Crasnii pe Crasna In jos, pina In apa BuzAului, apa Buzau-
lui in jos pinA in Pasu Siriului, apa Siriului In sus OA In Vadu Siriului, Vadul Siriului sa-I
Inpartim In doaoa cu rnosnenii din Star Chioju i muntele Siriului sa-1 inpartim iarasi In
doaoA, Insa : stIna Curul muntelui si stina Bocornea sa le stapineasca mosnenii din Star Chiojdu
pA unde arata i hrisoavele lui PAtru voda ce slut amlndoaa scHse cu leat 7070... iar stina
MA1Aia i stina Fetile, sa le stapinim noi mosnenii din Chiojdu din Bisca. Si iar sa stie hotaru
lui Star-Chiojdu din Vadu Siriului pe Izvoru Rosu pinA in Poiana Carpenului pa calea muntelui
pA Blsculita Carpenului pina In Bisca cu Cale, Bisca cu Cale In jos pina Intre Bisci, unde sa
Inpreuna Bicile, pina In Virful CalugArului pa plai, Intre brAdet la piatra, la virful Lacului
fAr' de fundu, pA Plaiu PAscarului la Priporu Ontasului, la Piatra Stanestilor, la Curmatura
Crasnii pe apa Sirlului In jos pinA In Vadu Siriului si vadu In doaa. i InpArteala vadului
sa sa stle din Vadu Siriului pa calea muntelui, din care in jos pa linga apa Siriului sa stApinim
noi mosnenii din Chiojdu din Bisca. lar din calea Siriului in sus si din Izvoru Rosu, Insusi

840

www.dacoromanica.ro
sa stapineasca mosnenii din Star Chiojdu pa (IA amindoa partile cla Siriiu, sa sA *tie si mo*iia
noastra <a> Chiojdenilor din Bisca, din vadu Siriului pc Sirii In jos, pe Valea Bratului pin
la obirsie pa Eintina Ederii, pa Fagetu Tiganului pina la Obirsiia Pacuretli, pa slemne la
piatra la hotar, drept la apa Basch, drept Intre Basch, Bisca cu Cale In sus pina in Basculita
Carpenului, Bsculita In sus pina In drumul pa Poiana Carpenului, drumul in jos 'Ana In
Izvoru Rosu, Izvoru In sus Pia In apa Siriiului, apa Siriiului In jos pin In Valea Bratului.
dup aceste semne ce scriem mai sus dinnaintea dumnealor velitilor boieri, ne-am Invoit
da a noastra buna voie ca sii stapinim cu pace unii da catre altii si oricare dintre noi sa va
mai scula vreodata, sa sa strice acest asazamint acela, nu numai sa nu fie priimit la nici
o judecata, ci Inca sa sa i pedepseasca da domnie, ca un om rau *i calcator da asazamint.
Rugind i pd dumnealor velitii boieri, pentru mai buna Intilrire, au iscalit si dumnealor
marturii intr-acest asilzmint al nostru ce 1-am facut (IA a noastra buna voie nesiliti da nimeni,
In urma tuturor judecatiior ce le-am avut pina acum, iar noi, pentru mai adavarata credinta,
ne-am pus numele i degetul In loc (IA pecete ca sa sa creaza.
1780, felruarie 12.
Stan Talfocea adeverez, Dumitru adevcrez, Popa Stoica Codescu adeverez,
Petre Codescu adeverez, Tudor Stroescu, i Gheorghe Stroescu, Stoica Sfintey,
Tudor diiacon adeverez, popa Craciun Coada adeverez, Stanciul Coada, ce sintem Arh. St. Bur
vechili daspre partea tuturor cetasilor nostri. Mo. nr. 7.
Acest asazarnint i invoiala ce scrie In fata zapisului, 1-au facut da a lor buna f. 178 17hi.
Vezi si doe
voie Innaintea noastra i dupa invoiala ce s-au Invoit amIndoao partile, am iscalit nr. 783 di i 12
*i noi marturie. lebruarle 1780
1780, ferruarle 13.
Dumitrache vel ban. Badea Stirbei vel vornic, Dumitrasco vel vornic, Ianache
Muruzi vel logolat, Grigorie Baleanu vel logofat, Scarlat Grecianu biv vel logohlt.
1 Loc alb.

Departmental al 2-lea aratd prin anafora cd loan Pesponi din Rimnic (jud. Vilcea) rectamd
pe Niful Mariam pentru o sum(' de bani rezultald din tovdrdsie la stujba vindriciului din cilcea.
Judecata holdrdste ca plritul sd dea 1/3 din ctstig. Domnul intdreste. 788
1780
februarie
I() Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu. 14
Cinstit si credincios boieriul domnii mek, Grigorie Razu biv vel clucer caimacam Craiovei.
dupe hotarirea judecatii, sa faci dumneata Inplinirea ce sa cuvine.
1780, fexruarle 14.

Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, dumnealui vatafu za visteric aduse la judecata
pe loan Pesponi ot Rimnic sud Vilcea, piri* Nitului Mariiam, ziclndu ca, la leat 1778, zicIndu-i
numitu ca are parte de vinarici la sud Vilcea, i-au zis ca-1 va pune *i pe dinsul tovaras pe
partea lui, cistig paguba ce va ei, i, facindu-i un ravas catre cluceru Vladut Tetoianul i-au
dat parte de taleri 3000, dindu si to analogonu ce 1-au ajunsu si, dupe ce au luat slujba sfirsit,
i s-au venit i lui citstig taleri 145 i, punindu numitu Nitul mina pa banii lui, nu va sa-i
dea nimic i cerea sa-si afle dreptate.
Fata Hindu si pitritu Nitul, ca au luat acea carte de vinarici pe care au avut vorb.1
cu numitu ca sa-i faca i lui parte, n-au tagaduit, numai zice ca, viindu numitu la dinsul
si facIndu-i rugaciune pentru ca sa mijloceasca de a sa orindui slujba* vinaricer, au facut
rava* catre cluceru Vladut Tetoianul, care ravas sa vazu de judecatd, hindu scris cu leat
1778 septembrie 11, prin care scrie numitului Nitu, curn ca parte de taleri 300 i-au facut,
iar de a orindui slujba* pa cinevasi nu sa poate, fiindu ca slujba s-au luat de altii, zicindu

841

www.dacoromanica.ro
 pIritu Nitul cA la numitii bani taleri 300 i-au fAcut i p1ri5ului parte pe un ban 0 el pe doi
vrindu sA-i facA bine, InsA cu acest asAzAmint numai la cItig, iar pagubA e5indu sA nu sA
amestice, care aceasta, nici pirlsii nu o tAgAdui. Iar pentru citig, zice pirttu cA au auzit ai
el cum cA ar fi e5indu cl5tig taleri 145 la numitii bani, taleri 300, dar lui nici un ban nu i s-au
dat pinA acum, iar cindu va lua, Ii va da si lui parte dupe vorba ce au avut.
Pentru care, sA fie luminatA porunca mArii tale cAtre dumnealui caimacamu Craiovii
ca sA inplineascA de la boierii vinAriceri to analogonu din c15tigu ce vine la parte, de taleri
3 00 ce au avut numitu Nitu la slujba vinAriciului pA an, ot leat 78, din care c15tig sA dea
Arh. st. Bun., doi bani piritului i un ban pArisului loan. De care, in5tiintam mArii tale ca sA sA facA cea
f. 187v. desAvIr5itA hotArire de InnAltimea ta.
1780, fevruarle 7.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Barbul Ciorogirleanu biv vel sluger,
Hristache sAtrar.

Velifa boieri aratd prin anafora cd Trandafir de la Ianina reclamd pe cojocarul Anastasie
789 care define o prdvdlie cu odaie in Bucuresti Impotriva dorinfei egumenului mdndstirii Stilu
din Rumelia stiptna acestei prAvaiii. Dovedind cd el a fdcut zapis cu egwnenul, pe dud Anas-
tasie o Inchiriase de la fostul chirias fdrd stirea epitroputui mandstirii, se dd cistig de cauzd
1780
lui Trandafir. Domnul trareste.
februarie
18

lo Alexandru Joan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.

S-au judecat i innaintea dornnii mele pentru aceastA prAvAlie, Anastasie cu Trandafir,
si din cercetare, gAsindu hotArirea dumnealor velililor boieri cu cale, o IntArim ca sA ralmlie
prAvAliia la numitu Trandafir, ca unul ce au luat-o de la igumenul, cu zapis. Iar Anastasie
cojocarul, n-are a face el nici o dava pentru aceasta, fiindu cA n-au luat cu zapis de la std-
pinul pravAlii. Ci, acel Nicola, ca unul ce au tinut-o mai nainte, acela numai de va avea
a-5i cAuta cu protimisis pentru sine, sA va cerceta <de va face el dava> de are dreptate,
dupe ce 1nsu5i s-au lepAdat 5i au dat-o altuia.
1780, fevruarle 18.

Din luminatA porunca mArii sale, preainnAltatului domnului nostru Than Alexandru loan
Ipsilant voievod, vAtafu de divan au adus la judecatA i Innaintea noastrA pe Trandafir,
striinul de la Ioanina, cu jalba ce au jAluit InnAltimii sale pentru Anastasie cojocaru, iar
striinul zicindu cA s-au judecat cu dinsul la dumnealor boierii judecAtori ot <al> 2<lea>
depertament pentru o prAvalie cu odaia ei deasupra, ce este dinnaintea hanului lui Zamfir,
care odaie i pravalie fiind a sfintei mAnAstiri de la Rummele, ce sA chiamA Stilu, fiindu
Sofronie igumen ace5tii mAnAstiri aici, zice cA prin zapis i-au dat-o lui cu chirie pe an cite
taleri 60 5i deosebit sA dea dar pe tot anu la sfinta mAnAstire cite taleri 10. 5i cum o
avea luatA acela mai nainte de la igumen in 6 ani, iar pe urmA ar fi pus acel Nicola pe acest
Anastasie i nevrindu igumenu mAnAstirii ca sA lase prAvAliia acestuia, Anastase, de vreme
cA Nicola, cel ce o tinea mai nainte, s-au lepAdat cA nu-i mai trebuie acum, fiindu cA i s-au
inplinit sorocul, nu ar fi vrindu sA lasA din pravalie, cu care zice cA judecIndu-sA la dumnealor
boierii judecAtori, dreptate nu 5i-au aflat. Si dupe jalba lui, ni sA porunceste de innAltimea
sa ca sA cercetAm 5i sA IndreptAm.
Deci, fata fiindu innaintea noastrA atit acest Trandafir jAluitoriul i Anastase cojocaru,
cit 0 Nicola cojocaru, rAspunse acest Nicola, ce au avut prAvAliia mai nainte, cA el au avut
acea prAvAlie si odaie luatA cu chiria de la igumen in 6 ani, pe an cite taleri 50 si, nemai-
putindu el sA o tie, au dat-o el cu chirie acestui Anasasie cojocaru acum pe urmA In taleri
40 si el zice cA au platit la mAnAstire, tot pe an cite taleri 50 si igumenu au dat-o acum
acestui Trandafir. Raspunse 5i Anastase cojocaru, cum cl igumenu 1-au In5Alat i i-au luat

842

www.dacoromanica.ro
zapisul ce-1 avea de la Nicola, zicindu sd-i dea alt zapis 5i nu i-au dat i prAvaliia au dat-o
acestui Trandafir i zicea cd oricitd chirie 51 dar dd la mandstire, acest Trandafir va da si el,
5i mice cheltuiald va face la odaie i la priivalie, sd fie tot de la dinsul i sd sazd el Intr-Insa,
fiindu cd sA protimiseste. Am adus 5i pc Stefan Vineteanul, epitropu acestii sfintei mAndstiri,
5i rAspunse 5i el cd adevdrat E lui i-au spus igumenu cd au luat zapisul de la mina lui
Anastase i 1-au spart i prAvAliia au dat-o acestui Trandafir cu zapisul igumenului, In care
zapis s-au /sant 5i el ca un epitrop, care zapis sA vAzu 5i de noi scris de la leat 1779
octomvrie 26, iscAlit 5i de alte mArturii, intru care scrie cd au dat acestui Trandafir cu chirie
o prAvAlie cu odaia ei deasupra, pe an cite taleri 60 51 taleri 10 dar la mAndstire, i, pe tot
anul platindu chiriia, sA o tie cit va vrea, iar neplAtindu, dupe acea legAturd, sA iasa 5i din
prAvAlie si din odaie.
Ci, de vreme cd Nicola cc au avut aceastd odaie luatA mai nainte cu chirie de la igumen,
s-au lepadat 5i au pus pd numitu Anastase fAr' da voia i tirea igumenului 5i igumenu ca un
stApitn vdzindu cd-i dA acest Trandafir chirie mai multd 5i peste chirie 5i taleri 10 dar la mAnds-
tire, ca un stdpin venitului sfintei mAndstiri, clt au gasit de i-au dat mai mult aceluia, au
dat-o.
Si mAcar cd dumnealor boierii judecAtori gAsescu cu cale prin cartea dumnealor de jude-
catd ca sd tie pravaliia i cu odaia tot Anastase, dar de vreme cd Nicola cel ce o tinea
mai nainte, care avea dreptate cu ceia ce da altul chirie, sA o tie tot el, 5i acum s-au lepAdat
5i In urmd au bAgat igumenu pd altul striin, cine i-au dat mai mult pentru folosul sfintei
mAndstiri, dupe zapisul igumenului gdsim cu cale i hotdrim, Trandafir sA tie aceastA prAvAlie Arh. S. Buc.
Mu. nr. 7,
odaie, si dupe zapis sd-si rAspunzA chirlia la epitropu mAndstirii pe tot anul. Aceasta scriem. f. 183 184.
1780, ghenarle 15.
Badea vel vornic, vel vornic, vel logofdt, Scarlat Grecianu.

Ve boieri arati prin anafora cd papa Nitul cu cela$ii lui din Alimdne$ti (jud. Arge$)
reclamd de la sluqerul Dumitrache Brazoianu partea de mo$ie ce ar fi fost clndva a neamului
bor. Intrucit sluye.ul a probat cu hrism $i zapis stdpinirea mo$iei judecala hotdrdsle ge/ ptra
reclamanlilor este fard de dreplate" $i propune domnului sa intdreascd stdptnirea pirttului.
790
1780
Domnul tnldre$1e februarie
18
10 Alecsandru Roan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Din cercetarea ce am fAcut i domniia mea cu divan, WA amindoad partite, am vazut
cd tot hotarul acestii mosii AlimAnesti, este a boerilor Cretulesti dupd zapisu I hrisovu dom-
nescu, care mosie n-au lAsat dd a nu si-o cduta si a o stApini dumnealor, precum aceasta
sA dovedeste si din anaforaoa dumnealor boierilor ot leat 1768, care aratd jalba ce au fdeut
ace5ti pirisi, cum cd sA stApineste numita mosie dd rdposatul vornic Cretulescul si cAuta jude-
catA cu dumnealui, chid 5i atunci au rAmas plra lor fArd dA dreptate.
Ci, cIt pentru mosie, am dat domneasca noastrd Int Afire la mina dumnealor ca sA o
stApineascA peste tot hotarul cu pace, iar pentru vie poruncim orInduitilor boicri sd Ned
cercetare la fata locului i, precum vor dovedi, sA dea adeverinta in scris, urmindu-sd pentru
vie dupd cum mai jos sd coprinde.
1780, let ruarie 18.

Preainnaltate doamne,
Din luminatd porunca InnAltimii tale, vdtafu dA pAhArnicei au adus la judecatd Innain-
tea noastrd pe popa Nitul i popa Pdtru sin popii Bunii cu ceta$1i lor dd la AlimAnesti din
sud Arges, cu jalba ce au jAluit Innaltimil tale pentru Dumitrache Brazoianu biv vel sluger,
zicind cd, dupd jalba ce au dat numitu sluger InnAltimii tale, cerind i partea lor dA mosie
din AlimAnesti sud Arges a o avea supt stApInire, care parte dd mosie zic cd au fost a

843

www.dacoromanica.ro
 strAmosilor I lor, Radu erbaru, i zic cd sAd pe acea mosie nestrAmutati dA atunci si pink
acum cu blind pace, avind hrisoave si cArti domnesti la mina Mr, iar acum dupd jalba ce au dat
innAltimii tale slugeru Brazoianu, sint adusi aici la Bucuresti cu mumbasir i cere dreptate.
Deci, fata fiind i slugeru Dumitrache Brazoianu, rAspunse cd aceastA mosie AlimA-
nesti din sud Arges o are datA dA zestre dA la dumnealor boierii Cretulesti, arAtindu-ne
un zapis cu leat 7171 dichemvrie 21, de sint anii 117, al tuturor sAtenilor i mosnenii din Ali-
manesti sud Arges, ce scrie cA cu mare si cu mic i cu feciorii Mr II dau la mina rdposatului
Radului Cretulescului, vel logofdt, i a fratine-sau lui PAdure postelnic, feciori lui Stan
logofdt Cretulescul, Intru care scrie cd dd a lor blind voe s-au vtndut rumAni rdposatii doamnii
Elenii a rAposatului midi sale Matei voievod, ei cu toti feciorii lor si cu toatA mosia lor din
hotar pind in hotar cu yule, cu morile, cu dirstile i cu tot venitu. Care acestu zapis, sA vede
a-1 Intdreste raposatu mdriia sa Radu Leon vodA c-un hrisov al mdrii sale dd la leat 7174
ievruarie 8, cu trei ani i mai In urma zapisului de mai susnumit dA vinzarea ce au f Acut
mai sus-numitii mosneni din hotaru AlimAnestilor ce s-au vindut la doamna Elena, cum sA
coprinde mai sus. In care hrisov scrie cl dA mAriia sa acestu hrisov al mdrii sale boierului
mdrii sale, Radul Cretulescul vel logofAt i frdtine-sau PAdure, ca sd le fie satu AlimAnesti
cu tot hotaru vi cu tot venitu 1 cu toti rumAnii. Dupd acestu hrisov, ne arAtA slugeru Dumi-
trache Brazoianu i o anafora scrisd dd la leat 1768, aprilie 23, dA sint ani 12, adicA cu ani
102 mai In urma hrisovului mArii sale Radului Leon vodd, iscAlitd si dd rAposatii veliti boieri
ce au fostu pe acea vreme, In care scriu cd au avut judecatA innaintea dumnealor popa Bunea
cu cetasii ot AlimAnesti sud Arges, din care sd trag acesti jAluitori, pentru o parte dd mosie
din AlimAnesti, ce arati cd sd stApineste dd care rdposatu vornecu Cretulescul, arAtind acel
Bunea cu cetasii lui cum cd, in trecuta vre<me> ceilalti oameni din AlimAnesti s-au fost
vindut rumAni cu movie cu tot, IncA din zilele mAril sale Mate! vodA, la doamna Elena, iar
strAmosu lor, Radu Erbas, au ardtat cd nu s-au vindut, arAtind i niste cArti domnesti. Iar
rAposatu vornec Cretulescul au rdspunsu atunci cum cd moviia AlimAnesti iaste cumpAratd
din hotar pind In hotar si au arAtat mai sus-numitu zapis al tuturor sAtenilor din AlimA-
nelti, ce s-au vindut ei cu tot hotaru dd mosie din AlimAnesti la doamna Elena, cum si
hrisovu mArii sale Radului Leon voievod arata CA sint mai noao dActt cartile ce au ardtat popa
Bunea cu cetasii lui la judecata acelor veliti boieri i dau dreptate rdposatului vornicului Cos-
tandin Cretulescu a stapini, dupd zapis si dupd hrisovu rAposatului Radului Leon voievod,
tot hotaru mosii AlimAnestilor. lar pentru o vie ce au ardtat popa Bunea atunci, cd este
deosebitA dd hotaru AlimAnestilor, au gasit dumnealor cu cale sA sA facd cercetare la fata
locului dd cAtre ispravnici i, cind sd va dovedi In hotaru AlimAnestilor sA-si pM-
teascA otastina iar de va fi gall din hotaru AlimAnestilor, aducind adeverintd,
sd va face IntArire sA o stapineased, i sd vede cd n-au fAcut nici o cercetare pentru
acea vie. Acum, dupd aceste cArti dd mai sus-numite i dupd judecata ce au avut popa
Bunea cu cetasii lui, din care sd trage i acest popa Nitul i popa PAtrul, la leat 1768, scoa-
sera un zapis cu leat 7174 fevruarie 1, care zapis sd vede atit iscAliturile, cit i slova scrisA
tot cu un condei. Si incA la veleat sd vede dres, in care sA vede iscAlit Radu logofdt Cretu-
lescu i alte mArturii ce-1 dA la mina lui Stan i popa Radu Arba i altor cetasi ai Mr ot.
AlimAnesti, In care scrie cd le dA partea lor dA movie din padure, din silistea satului, din
apd, trei vaduri dA moard i dirsta, sd le Oe mosie ohabnicd. Care acest zapis, sA vede CA
este mai naintea hrisovului mArii sale Radului Leon voievod cu sapte zile i niciddcum Iii
hrisov nu sd pomeneste. Si mdcar dd ar fi si bun, dar dd vreme cgt atunci nu 1-au ardtat,
n-are nici un temei, mai virtos cd zice popa Nitul i popa Pitru cu cetasii lor cd nici parintii
lor, nici ei, acest zapis nu 1-au avut, ci tocmai acum, dupd sfintu botez, 1-au gdsit la un Duini-
trasco diiaconu ot satul Birsestii din sud Arges.
Deci, aducindu-sd acest Dumitrasco diiaconu Innaintea noastrA, dete vi el mArturie
cum cd, avind si el niste zapise pierdute i umblind dupd dInsele, au gdsit dintr-Insele la un
Sandul Rtureanu du peste Olt, sud VIlcea, i intr-acele zapise ale lui zice cd au gash fi
acest mai sus-numit zapis i 1-au dat numitilor preoti. Si mAcar di si zice cd. Ii lau dat toc-

894

www.dacoromanica.ro
mai acum, dar n-au nici o dreptate a cere mosie cu dinsul, una, el este mai vechiu &telt
hrisovu boerilor Cretulesti ce-1 are Dumitrache sluger Brazoianu, al doilea, sA vede a este
mincinos, fiind scris tot cu o slovA i iscaliturile si slova zapisului, el ne-am Incredintat ca
este mincinos, vAzind iscAlit tn altu, [iscAlit] pe Radu Cretulescu logofAt i pe unii din boierii
ce slut iscAliti Intr-acel zapis mincinos, i potrivind iscAliturile din zapisu mincinos cu acele
adavarate din zapisu cel bun, nicidecurn nu sl asemeneazA, nici sA potrivescu.
Ci noi, dupA cercetarea scrisorilor ce am fAcut ale boierilor Cretulesti, ce slnt la mlna
slugerului Dumitrache Brazoianu, tot hotaru acestii mosii, AlimAnestilor, iaste al lui Dumi-
trache Brazoianu i ca o nosie ce o are (IA zestre dupA zapisu mosnenilor din AlimAnesti
ce s-au vIndut la doamna Elena cu mosie cu tot si dupA hrisovu rAposatului mArii sale [rApo-
satu] Radului Leon voievod, sA stApIneascA tot hotaru mosii AlimAnestilor cu bunA pace,
atit dA cAtre acesti mai sus-numiti jAluitori, clt si dA cAtre alti cetasi ai lor. Iar pentru acca
vie ce au arAtat acel popa Bunea cA este osebitA dA hotaru AlimAnestilor, dumnealor boierii
hotarnici, ce s-au orinduit sa meargA pentru ceilaltA mosie Berestii, sA cerceteze si, dA va fi
vita deosebitA dA hotaru AlimAnestilor, sA o stapineascA popa Nitul i popa PAtru cu cetasii
lor, iar fiind In hotar, sA dea otastinA. Arh. S. Buc.,
M. nr. 7.
Noi, dA cercetarea ce am f Acut arAtAm InnAltimii tale, iar hotArirea cea dAsAvirsitA 1. 180v. 191.
rAmtne a sa face dA catre Innaltimea ta.
1780, fevruarle 12.
Dumitrache vel ban, Badea Stirbei vel vornic, vel dvornic, Ianache Muruz vel
logofat, Grigorie BAleanu vel logofat, Nicolac Fili<pescu> vel clucer.
1 Pentru : strAmosului.

Velifii boieri rata prin anafora cd postelnicelul Constantin Tigveanu se pllnge Impotriva
Mariei din salul Budisteni (Muscel) care tulburd stdpinirea unei vii din Dealul Pitestilor
(Muscel ). Tigveanu ctstigase via la judecata ispravnicilor si pierduse la departamentul al 2-lea;
divanul boierilor hotardste sd se facd judecatd prin mdrturii si carte de blestem In fafa isprav-
791
1780
nicilor judefului. Domnul tnteireste.
februarie
22
Io Alexandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupa cum s au gAsit cu cale dA cAtre dumnealor velitii boieri, poruncim dumneavoastrA
ispravnicilor sA urmati a face cercetare, InsA sA pAziti dreptatea, ascultind i luind sama cu
amAruntul mArturiilor ce vor avea, vAzindu-i Intli a fi oameni vrednici dA marturi dupe
pravilA, cari sA mArturiseascA adAvArul prin blestem, i asa sA faceti alegerea ce sit cuvine,
urmind dupa cum sa coprinde mai jos.
1780, fey ruarle 22.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, vatafu da pahArnicei au adus la judecata innain-
tea noastra pe Costandin postelnicel Tigveanu cu jalba ce au jaluit Innaltimii tale, zicind
ca unchi situ Costandin VIAdescul, avind o vie In Dealu Pitestilor sud Muscel, la moartea
lui neavind copii, zice ca i-au dat-o lui danie prin zapis i zice ca o stApineste (IA skit acum
ani opt, facInd si mare cheltuialA cu aceasta vie, iar cla asta-toamnA lncoace zice ca s-au sculat
o Marna, fameia da la satu Budisteni sud Mused, si cere sa-i ia aceasta vie cu pricina cA este
a ei. Pentru care vie, zice ca, judecindu-sa cu Mariia la dumnealor ispravnicii judetului,
zice Tigveanul ca si-au aflat dreptatea lulnd si carte dA judecata, iar acum mai pe urma,
dupe jalba Marii, zice cit s-au judecat si la dumnealor boierii judecatori ot <al> 2< lea> daper-
tament si dreptatea zice cA nu s-au anat.
Deci, fatA fiind Innaintea noastrA si Mariia, fameia din satu Budisteni sud Muscel,
ant intrebat ce rAspunde Inpotriva jalbii lui Costandin si cu ce cere sa ia aceasta vie Intru a

845

www.dacoromanica.ro
 ei stapinire, i zice ca In viiatA fiind sotul ei, dA slut acum ani 26, cu mare nevointd curd-
tind padure pa rnoiia unui Costandin postelnicel Vladescul, unchiul numitului Tigveanu, au
sadit noaod razoare dd vie In Dealu Pitestilor sud Mused i zice cd, trecind doi ani la mij-
loc in zilele math sale rdposatului Costandin vodA Mavrocordat, s-au sculat unchiul numitului
Tigveanu si prin jalba ce an dat, cerea sA ia viia cu pricina ca este pe mo5iia lui. i fiind
orinduiti la dumnealor ispravnicii judetmlui ce era atunci, zice ca si-au aflat dreptatea, hota-
rind sa-5i dea otastina dupe obicei i sA-si stapineasca viia, i dupa aceia zice cd au stapl-
nit-o acea vie pina la moartea barbatl-sdu, la care zice ca are si mArturii acolo In fata locului,
care stiu dA accastA stapinire. far cu doi ani lnaintea razmiritii, s-au pus unchiul numitului
Tigveanu 5i fail d judecata zice cA i-au luat viia 5i dindu-o numitului nepotl-sau Costandin
Tigveanu danie, acestu Tigveanu zice a au vindut-o la igumenu da la mAndstirea Vierosi
si ea sa afla pagubasa d acea vie. Vazum i anaforaoa dumnealor boierilor judecatori ot
<al> 2<lea> depertament, prin care arata cum ca, macar ca are Costandin postelnicel Tig-
vcanu carte (IA judecata a dumnealor boierilor ispravnici da judet, iscalild d amindoi
ispravnicii, si-i dau dreptate a stapini acea vie. Dar ardtind la aceasta Mariia alla carte a
unuia' din ispravnici, Vasilache biv vel armas, mai In urma cartilor dd judecatil, ce scrie cAtre
dumnealui vel vornic Badea Stirbei, prin care arata ca aceasta Mariia are mare dreptate
da a-si lua viia intru stapinire. Da care nepotrivire a cartilor dumnealor ispravnicilor, gasesc
dumnealor boierii judecatori cu cale ca marturiile ce zice ca are Mariia sa le aduca Innaintea
dumnealor ispravnicilor din sud Arges, iar nu Innaintea ispravnicilor Muscelului.
Dar noi dupa cercetarea ce am Mut acestii pricini, dA vreme cc Costandin postelnicel
Tigveanu zice cii viia aceasta, fiind pa pamintul unchi-sau 5i fiindca o lasase aceastd Manila
da s-au paraginit, peste trei ani i-au dat-o unchi-sau Vladescului, dank, 5i au dastupat-o,
5i inpotriva zice i Malik ca viia i-au luat-o Vladescul far' di judecati fiind lucrati, iar
nu paraginita, la care zice ca are 5i mirturii acolo In fata locului, asa gasim cu cale si fie
luminati porunca mann tale catre dumnealor ispravnicii din sud Mu Fel ca si aduca di fati
Innaintea dumnealor, atlt pc postelnicelu Tigveanul i pe aceasti Malik, cum 5i pe acele
marturii ce zice jaluitoarea ca are 5i slut 5izAtori tot In sud Mused, iar nu in sud Arges,
5i prin carte da blestem sa si discopere adaviru marturiilor, sa nu fie nicareva rudenii cu
aceasta Mariia. $i di vor mirturisi acele marturii cum ci cu adevarat viia au fost lucrati
cind au luat-o Vladescul 5i au dat-o Tigveanului, sa puk pe acele marturii si sa iscaleasca
In dosul carpi da blestem i sd dea dumnealor ispravnicii 5i carte da jucata la mina acestii
Marii. Iar neaducind Manila acest fel dd mArtunii ca si si adevereze cum scrie mai sus,
Arh. St. Buc.. atunci di cercetarea ce vor face dumnealor ispravnicii, (IA toata curgerea pricinii pe largu, cu
MR. nr. 7.
f. 181v. 182. anafora, si Instiinteze Inniltimil tale 5i li si va face cea dasavirsita hotarire di innaltimea ta.
1780, fevruarie 12.
Dumitrache vel ban, Badea Stirbei vel vornic, vel vornic, Grigorie Bileanu
vel logoft, Nicolae Fili<pescu> vel cluccr.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Gheorghe vierul din Lipia (jud. Buzau) reclamd
792 pe Constantin cdpitan Ciocinescul, care Ii cere o datorie dirt timpul rdzinerifei ficuld penlru
lucrul viei ptritului. Ptrtsul susline cd acea sumd fusese data altui vier, Radu; judecata holdr4le
aducerea acestuia i judecarea pricinii de Mire ispravnici. .Domnul intireste.
1780
februarle
22
lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
Poruncim dumneavoastri ispravnicilor, infati5indu-i, sa faceti cercetare cum scrie
mai jos 5i da la cine va rimlnea da Inplinit sa 5i lnpliniti, sau, ziclnd ca are a raspunde,
si-i sorociti la divan.
1780, fevruarle 22.

846

www.dacoromanica.ro
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mdrii tale, dumnealui ceausu dd aprozi aduse la judecatA pa
Ghiorghie din sud Buzau, piris dumnealui cdpitanului Costandin CiocAnescul, zicind cA In
vremea rAzmiritii, fiind fost el vier la o vie a numitului cdpitan ce o are la sud Buzdu,
din porunca dumnealui zice c au luat (IA la un popa Costandin ot Lacu TAtarului sud Slam
Rimnic taleri 31 clA i-au lucrat viia. Acum zice cd, dupA jalba ce au dat Costandin capitanu
marl! tale, au adus pe popa Costandin cu treapdd si, judeetndu-sA cu dinsul la <al> 2<-1ea>
clApartament, au dat ph numitu preot platnic cu acei taleri 31 la Costandin capitanu, pe care
i 1-au si pltit. Acura popa Costandin zice cd 1-au apucat pa dinsul sd-i dea acei taleri 31
Innapoi i cl i-au cheltuit la lucru vii numitului cdpitan Inca (IA atunci. Fatd fiind atift dumnea-
lui Costandin capitanu CiocAnescul, eft si [pa] preotul popa Costandin, din cercetarea ce am
fcut sA dovedi cd popa Costandin, fdedii porunca numitului capitan, au dat acesti bani
taleri 31 In mina lui Gheorghie jAluitoru i zicind mi Gheorghie sA-si dea socoteala la ce lucru
al vii au cheltuit, rAspunse cd nu i-au cheltuit el, ci fiindcd la acea vie era alt vier mai
mare decit dinsul (orinduit de Costandin capitanu) anume Radu, i-ar fi dat In mina celuia
dd i-au cheltuit la lucrul vii cld cu primavara, iar Costandln capitanu rAspunse cum cd cu
adevArat au avut atunci pe acel Radu vieru, dar la socoteala ce si-au dat, acesti taleri
31 dA la Gheorghe nu i-au arAtat.
Deci acel Radu nefiind aici (IA fatA ca sd aratc dA au luat acei bani din mina lui
Gheorghe sau d nu i-au luat si de i-au luat sd-si dea seama la ce i-au cheltuit si fiindcA
Gheorghe II aratA cd sA aflA sdzAtor la Lipiia sud Buzau si Intr-alt chip neputindu-sA descoperi
adAvAru, gAsim cu cale sA fie luminatd porunca marii tale cu mu<m<basir sd ia pe Gheorghie
jAluitoru dA aici, sA-1 clued la satu Lipiia i de acolo sA ia i pe acest Radu vieru sd-i clued
Innaintea dumnealor ispravnicilor d judc i dumnealor sd-i cerceteze si ori sA facA Inplinire
dA la care va raminea banii asuprd, sau, da va zice acel Radu cA are a rAspunde, sa-1
dea In mina mumbasirului sA-I aducl aici sA sd Infatiseze cu totii la judecatA si care parte
va raminea va plati treapAdu si toata cheltuiala, dup cum la aceasta s-au multumit cate Arh. S. Buc.,
Ms. cr. 7.
trele pArtile. Iar cea destivirsitd hotArire ramine a sA face dA cAtre InnAltimea ta. f. 184 184v.
1780, fevruarle 20. -
Matei Cretulescu clucer, Constandin CocorAscu sluger, Scarlat sAtrar, Anghelache
elneer, DrAghieean Grecianu clucer.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora c Matei Siicaru reclamd, dupd 40 de ani, d la
Bratosin, (tut lui Dogaru (jud. Buzdu) banii tngropali de taldl sdu si dezgropaii de WO
ptritului dupd cum ar reiesi dintr-un zapis. Cum pirltul nu lie nimic de acest lucru se hold-
rciste cercelare cu ispraunici i martori. Domnul Intdreste. 1780
februarie
24
Io Alecsandru Than Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
Fiindcd dd la zapciul cel orinduit ne Instiintam cum ca i o parte si alta s-au multu-
mit si s-au odihnit a le cauta pricina la ispravnici, poruncim dumneavoastrd ispravnicilor
judetului s urmati cum scrie mai jos.
1780, fevruarle 24.
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, dumnealui vdtafu cid divan aduse la judecata
innaintea noastri pA Matei Siicaru dd la Buzau, phis lui Bratosin, fecioru Dogarului tot cid
acolo, zicind cum cA dd la strAmosu sau au rAmas niste bani Intr-un buriu, care buriu au
fost Ingropat lIngd casa mosilor lui la un par. Taal piritului si cu alti frati ai lui au dds-
gropat buriu si au luat banii, iar tatAl jAluitorului zice cd dovedindu-i si apuclndu-i cu strin-
soare 1-au dat din bani taleri 40, pentru ceilalti au dat zapis ca-i vor da Odd In doao sAptd-

847

www.dacoromanica.ro
 mini si, intimplindu-sd rnoartea tatine-sau si el instrainindu-sa /a Moldova, n-au putut sd-si
mai caute pina acum. La accast4 jalbd a lui, ni sa porunceste cla catre Innaltimea ta sA cerce-
tarn 5i da vorn cunoa5te ca are dreptate, sa si-o afle.
Fa Id fiind si piritu Bratosin, dd tot sa apdra, zicind cum ca el atunci nici auk fost
nascut si nu Vie ce va fi facut pArintii lui, iar jaluitoru rAspunse cum cA are mArturii si
davagii acolo la Buzau, cari stiu i vor arata dd fatd cum cat acei bani au ramas piritului
dd la tatA-sau si SI hraneste cu dinii si pind in zioa dA astki. Noi am cerut sA arate zapisu
ce zice ca are da la tatal piritului gi-1 vazum cu leat 7244 da slut ani trecuti 44, pe care
II da un Duinitru cu alti trei tovarasi ai lui la mina lui Dobre i a diiaconului Bratosin,
tatal jaluitorului, in care s coprinde ca, pentru banii mosilor lor cc i-au gasit ei la coltul
casii, au dat taleri 40, iar pentru ceilalti 1.51 pun soroc cA-i va da pinA In doaoa saptdmini,
dar citd surnd nu arata. Am intrebat pd pluitor citi bani cere 5i zice cA nici el nu stie, ci
sd scoga buriu dA fatA i atunci sd va socoti, iar piritul Bratosin sA aparA zicind eh' nici
i este la stire buriu, nici banii.

Deci noi d zisele jaluitorului si din raspunsurile piritului, care sint far' dA nici o dovada
5i mai virtos fiind atita suma da ani trecuti la mijloc, In care jdluitoriu nu sd vede sS fi
mai facut vreodata rniscare d vreo judecatd, n-am putut dascoperi nici un adevar.
Ci, gdsim cu calc sa fie iuminata porunca innaltimii tale catre dumnealor ispravnicii
judetului, sA trimita sa aduca da fatA innaintea dumnealor pa rnarturii si davagii ce arata
jAluitoru cA are, cArora fAcindu-le cercetare cu amaruntul, dupA cum vor gasi dumnealor cu
cale si cu dreptate sA-i judece i sd-i indrepteze, hotkindu-le prin carte dA judecatA. Iar chid
nici de acolo nu sa vor putea odihni, cu alegerea in scris ce le va face si cu soroc II va tri-
Arh. ht. Buc.. mite la luminat divanu marii tale. Noi asa gAsim cu cale, iar cea dasavirsitA hotarire rknine
t. 1827 isa. a sA face dd cAtre innAltimea ta.
1780, fevruarle 21.
Matei Cretulescu (lacer, Costandin Cocorascu sluger, Scarlat skrar, Anglielache
clucer.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Radu, figanul logofdlului Brincoveanu, se pllnge
794 Impolriva lui Ianache cafegiul care 1-ar fi globit pe nedrept cu 55,60 taleri pentru o presupusd
hofie. Se dispune obligarea piritului la restiluirea banilor, care vor rdmine amanet la judecald
pind la definitiva dezvinovalire a pirisului. Domnul Inlareste.
1780
februarie
27
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dup4 cum s-au gasit dA la judecatA cu cale, poruncim dumitale vel arrnas sa inpli-
nesti cu sluga domniei mele...1 armAsAl, dA la numitu cafegiu banii i sA stea amanet
la judecata. Asijderea sa aduci i pa acel tigan chezas la judecatd ca sA ia sdvirsire pricina.
1780, fevruarie 27.

PreainnAltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, la jalb: ce au dat acest Radu tiganu peutru
lanache cafegiu, cum cA cu prepus de hope i-ar fi at taleri 55,60, astAzi dichernvrie 17,
sa infatisara la judecata, si, Intrebindu-sA Ianache cafegiu, nu tAgklui luarea acelor bani.
CAruia cerindu-i-sA dA are sA arate vreun engrofon da la dragdtori pentru luarea acelor
bani dA vinovkia zisului tigan, si nu avu, Medd nurnai zise cA i-ar fi dat dA bura voe
printr-un Dinul vAtaf dA igani gospod, ce au fost chezas la vreme cind au fost numitu
igan inchis la dumnealor ispravnicii ot sud Arges.
Deci, durd cartea aceasta a dumnealor ispravnicilor ot sud Muscel, ce scrie innlimii
tale pentru Indreptarea ce-i dau dumnealor ispravnicii ot sud Arges, precum sA vede innapoi
la deosebitA scrisoare, arAtInd cum cA altii au fost hotii, iar nu acesta, clA la judecata sA

848

www.dacoromanica.ro
gaseste cu cale, banii ce i-au luat Ianache cafegiu de la acest ligan fara dA judecatA sa-i pue
acum amanet la acestu departament supt pecete i apoi, cu porunca Innaltimil tale, sa
sa aduca acel Dinu tiganu chezas, ca sa sa dascopere adavaru i atunci cel drept 1si va lua
banii, Inca i cheltuiala i treapadu, sau tiganu dovedindu-sa in villa, sa sa i pedepseasca.
lar hotarirea cea dilsavirsita ramine a sa face <IA catre innAllimea ta.
1779, diehemyrie 17.
Mihai Popescu, Dumitrache stolnic, Dumitrache Brazoianu sluger, Iordan grama-
tic, Niculae Cuzi sluger.

Preainnaltate doanme,
Cu preaplecata Scrisoare, facem stire InnalIiinii tale ca, dind jalba innaltimii tale Radu,
tiganu dumnealui biv vel logofatului Brincoveanu, precum cA asta-primavara, furindu-sa
cinci capete da vita a unor mocani din RumAnesti dintr-acel judet Mused, s-au prepus pa
dinsul i, ducindu-1 la dumnealor ispravnicii din sud Arges, dA frica MOH ce au luat (IA la
dumnealor, s-au dat vinovat si Inca au napastuit i pa un Stan tiganu Morteanu, vAtaf da
tigani ce sA afla cu saderea Intr-acel judet. Si la cea aratare a lui, fiind si pagubasii da
fata, cum au auzit, dA loc s-au dus si au instiirgat pa dumnealor ispravnicii, ce era atunci
la acel judet, i dumnealor au trimis poteri la acel vataf da 1-au adus si apucindu-1 da la el
cu da la alti tigani din vatasiia lui, taleri 78 i bani 48, si pind a nu esi el da la lnchisoare,
s-au prinsu i hopi ce au furat acele cinci capete <IA vita da cai si apoi atunci 1-au slobozit
si pa el fAcindu-i dumnealor ispravnicii Argesului i adeverinta cum ca au esit drept si el
este pagubas acum ca banii acestiia ce i s-au luat pentru napastuirea lui. Dupa a <cA>ruia
jalba, ni sa porunceste da catre Innaltimea ta ca sa ne ajungem cu dumnealor ispravnicii
din sud Arges spre a le Instiinta dA aceasta i, da va fi precum jaluieste el ca s-au prinsu
hotii aceia, cu ce pricina 1-am prat:tat noi, luindu-i acei taleri 78, ci, far'da alt cuvint fiindu-i
jalba adevarata, sa-i dam banii negresit innapoi, Instiintind i Innaltimii tale cum am indraz-
nit a globi.
Luminate doamne, Instiintam Innaltimii tale ca, dupa luminata porunca Inna Itimii
tale, ne-am ajunsu cu dumnealor ispravnicii Argesului pentru jalba acestui numit jaluitor
si ne-am adavarat da prepunerea lui ca au esit drept, iar hopi au fost altii, care s-au i prinsu
atunci, dupA cum adeverirA dumnealor ispravnicii, cu care ne adevereaza aceasta, iata o tri-
misem la Innaltimea ta. Iar pentru banii ce s-au luat jiluitorului, noi nu i-am luat, luminate
doamne, nici un ban, nici la stirea mea nu este aceasta, fart numai un Enache vAtafu
ce au fost pe linga dumnealui Gostache Racovita biv <al> 2<lea> logofat, and era ispravnic
acestui judet, furindu-i-sa i lui atunci o iapA cu un cirlan, cind cazuse jaluitoru cu prepu-
nerea aceasta da hotie, cu cuvint cA el i-au furat acei cai ai lui, 1-au apucat si i-au luat taleri
55,60. Pentru care bani, chemindu-1 pa numitu vAtaf i aratindu-i luminatA porunca Innal-
timii tale, a au vAzut-o In ce chip sA porunceste pentru banii ce au luat jAluitorului, i-am
si poruncit In 2-3 rinduri ca sa-i dea banii si el nu va sa-i dea. Eu, sA-1 inchiz sau sa-i
fac alt zor, nu pod, luminate doamne, fiind lnpotriva lurninatelor ponturi ale innaltimii tale,
pentru ca au fost cafegiu, iar pentru taleri 22,108 ce mai ramine, acesti bani aratA jAluitoru
ca i-au dat dobinda la nistc tigani ursari domnesti, dA la care s-au Indatorit <IA au luat
acei taleri 55,60 ce arata mai sus, dA i-au dat numitului vataf, neavind el bani sa dea.
Ci la aceasta, cum va lumina Dumnezeu pA Innaltimea ta asupra jaluitorului acestuia. De Ar 1. et. 1 ne.
nr. 7.
aceasta InstiintAm Innaltimii tale. f. 180 v. 181.
1779, noem% de 10.
Al innaltimii tale plecat, Radu Golcscu ispravnic.
1 Loc alb.

849

www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Maria Cantacuzino reclamd de la Stan Urld-
795 leanu vase Wag de ligani, In virtutea dreptului de prolimisis, bazald pe un zapis de mostenire
de la strdmosul ei Serban voievod. Judecata hotdrdte sei fie adus la divan Stan Undleanu
1780 si liganii spre a ri rdscumpdrafi de plrlsd. Domnul intdreste.
februarie
28
Prealnnltate doamne,
Jaluesc marii tale, ca la mina ltd Stan Urlateanu sa afla 6 salasa da tigani, anume :
Tanasie sin Bajan i Ion brat ego i Gligore brat ego i Stanciu brat ego i Dumitru brat ego
i Neagul, cu familiile lor, cumparati dd la Ilinca comisoaia sin Ene logofat, care tigani s
tragu din numitul tigan Bajan, ce s-au fost cumparat da stramosi-mieu Sarban voda prin
zapisu ce-1 am (IA fata, care tigani au si rude da aproape Intre tiganii miei, cum si lnsusi
numitii tigani, ffind adusi la judecata, n-au tagaduit, numai au raspunsu ca ei s-au pomenit
vinduti (IA un Andrei zugravu ot Craiova la zisul Ene logofat, tatul Ilincai, Insa In urma
cei mai dinainte trecuta razmirit cind toata tam au ramas supt o stapinire.
Pentru care judecata, aducind dd fata pa Ilinca comisoae, i-au cerut sa arate sineturi
ca sa sa cunoasca, da unde i-au avut acel Andrei zugravu, care i-au vindut tattne-sau,
sau sa <a>rate zapisu cumparatorii tatine-sau da la acel zugrav, iar ea au raspunsu ca nu
stie, fara numai au zis ca i-au dat i ei tata-sau da zestre.
Si asa vazind judecata, nu mi-au dat alta volnicie spre a-i lua supt staptnire, fara numai
cu protimisis cla rascumparare da la acel numit Stan Urlateanu, carele, fiindca da aceasta
data sa afla la sud Saac, ma rog Innaltimii tale sa-mi aflu dreptatea la zisa protimisis da
rascumpararea acelor tigani.
Plecata mind tale Mariia Cantacozini

Rdspunsu la jalba dinnapoi

Dumneata vel armas, dumnealor boierii judecatori sa ne instiinteze da alegerea judecatii
da cererea aceasta a dumneaei.
1780, fevruarie 26.

Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.

Dupa cum s-au gasit cu cale da la judecata, dam volnicie slugii domnii mele 1 armasel,
sa mearga i sa ia pa Urlateanu dinpreuna cu tiganii si zapisul da cumparatoare, sa-i aduca
aici ca salt priimeasca banii pe tigani prin judecata, cum scrie mai jos.
1780, fevruarle 28.

Prealnnaltate doamne,
La aceste ce jalueste dumneaei Mariia Cantacozini printr-acest ravas, asa este, cici s-au
theorisit judecata intre dumneaei cu acea Ilinca comisoaie ce au vindut pa acei tigani lui
Stan Urlateanu i, dupd curgerea pricinii lor, are dumneaei protimisis spre a-i Intoarce banii.
Dar fiindca acel Stan Urlateanu sa afla in sud Saac, sa fie luminata porunca innaltimii
Arh. St. Buo.. tale cu mumbasir ca sa vie Insusi inpreuna cu tiganii i cu zapisu cumparatorii ca sa-si ia
Ms. nr. 7. banii prin judecata. lar hotarirea cea desavirsita ramine a sa face da catre innaltimea ta.
1. 180v-187.
1780, fevruarie 27.
loan Cindescu, Mihai Popescu, Dumitrache stolnic, Dumitrache Brazoianu
singer, lordan gramatic, Dumitrache Cuz<i> sluger.
1 Omisiune.

850

www.dacoromanica.ro
Vell/ii boieri arald prin anajora c Ene si Niful, fiii Manciului din Bucuresli, se pling
impotriva lui Tanase Colrescu biv caption de leregii care urmdresie sd le ia cei 100 stinjeni
de mosie din Ograzeni (jud. Vlasca) desi ei, plrisii, ti rascumparaserd de la mezal ca (Wild
veche sldpinire a neamului bor. Divanul holdrdsle sd rdmind slOpini ai moiei. Domnul inldresle.
796
1780
februarle
391
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod zemle Vlahiscoiu.
Intr-aceste saptezeci i trei da zile ce au trecut da la hotarlre pina acum, nearAlin-
du-se Colfestii cu apelatie in divan si vAzind domniia mea i hotArirca dumncalor velitilor
boieri cu rinduia15, o intArim i domniia mea cu domneasca noastra pecete spre a stapini
MAnciulestii cu pace.
1780, fe%ruarle 30 1.

Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca innaltimii tale, vdtafu da pain:irnicei au adus la judecata lnnain-
tea noastril pa Ene sin Manciul din Bucuresti, cu jalba ce au jAluit Innaltimii tale pentru
TAnase Colfescul, biv capitan ze lefecii, zicind ca. 100 stinjAni da mosie da la OgrAzeni sud
Vlasca fiind vinduti dA nearnul lui la paharnicu Iordache Colfescul, pArintele mai sus-numi -
tului capitan, dupa ce au cazut casa pAharnicului Iordache Colfescul pentru datoric la Panait
liptcanu, au rAscumpArat acei stinjeni 100 cu Intoarcere (Id bani da la Panait liptcanu, Hind
de la neamul lui si dA cind au rAscumparat dA la Panait liptcanu, de sint ani palru, pind
acum, i-au tot stApinit cu pace. Iar acum dupA ce s-au luat casa paharnicului Iordache (IA
supt stapinirca lui Panait liptcanu si cu luminata porunca Innaltimii tale, s-au dat iar supt
stApinirea copiilor raposatului paharnic Iordache Colfescul, zice ca numitul cApitan 'Hume
Colfescul nu 1-ar fi ingaduit sa stapineascA i tragindu-1 la judecata la dumnealor boerii jude-
cAtori ot <al> 2<-1ea> depertament, dupa acea judecata nefiind odihnit, aducind numitul zapciu
Innaintea noastra atit pA Ene jAluitorul, cit 5i pc dumnealui biv vel sArdar Iordache Colfescul,
trate i vechilu lui Tanase Colfescul, biv vapitan za lefecii, ne arAtA Ene sin Manciul, zapisul
unii Marii matusi-si ce zice ca au lost sotie lui Gheorghe margelaru i sorA cu muma acestui
Ene sin Manciu, scris da' la leat 1761 martie, de slut ani 18, cu care vinde la raposatu
paharnic Iordache Colfescul stinjAni 100 din mosiia Ograzeni, ce zice ca au avut-o i ia
dA zestre (IA la tatd-sau Radu logofatul Cirlan. VAzum i zapisu lui Panait liptcanu scris da
la leat 1775 octoinvrie 26, da sint ani patru trecuti, In care scrie ca, facindu-sa casa raposatului
paharnic Iordache Colfescul mezat, au cumparat dA la mezat stInjAni 100 la mosiia OgrAzenii
ce sa chiama i Balasoaia, si-i vinde lui Ene i fratine-sau Nitul sin Manciul, scriindu ca i-au
dat i zapisul eel vechiu. Vazum i anaforaoa dumnealor boerilor judecAtori ot <al> 2<-1ea>
depertament ce este scrisa dA la trecuta luna lui iulie 6 leat 1779, cu carele gAsescu dumnea-
lor cu cale i hotarAscu dind dreptate copiilor raposatului paharnic Iordache Colfescul ca sa
IntoarcA banii cumparatorului, lui Ene i fratine-sau Nitului sin Manciu, fAr'da paguba,
ce i-au dat lui Panait liptcanu pe acei 100 stInjdni din mosiia Ograzeni, de vreme ca casa
raposatului parintelui dumnealor iarasi Ii s-au dat supt zapt.
Deci, aceastA judecata, din lurninatA porunca InnAltimii tale cercetindu-sa i da noi,
fiindca la divan, cind s-au invoit copii paharnicului Iordache Colfescul cu Panait liptcanul
da i-au dat talcri noaa mie si au luat iarAsi casa cea pArinteasca dA la Panait supt zaptu
dumnealor, luminata hotarirea Innaltirnii tale au fost din divan ca sa priimeasca cele ce sa
afIA, adicA, vii, moii, vite, tigani i altele, iar cele ce sA vor fi prApadit, sau le va fi vindut
Panait ca unul ce au fost stapin pa dinsile, acelea sa nu le caute, mai virtos ca acest Ene si
cu frate-sau Nitul, i-au rascurnparat acesti stinjAni 100, da mosie da la Panait, ca un lucru
ce ii sa cAdea, fiind da la neamul Mr, si o stapinesc de sint ani acum patru. Si dupe drep-
tate nu mai au copiii paharnicului Iordache a mai lua aceasta mosie supt stapinire, de vremc
ca au cAzut acurn cu stapinirea iarasi la neamul dA la care au esit and s-au vindut, la r Apo-
satu paharnic Iordache, tatAl numitilor Colfesti.

851

www.dacoromanica.ro
 Dreptu aceia, gAsim cu cale si hotirim, Ene I Nitul frate-sdu, sin Manciu, dupA cum
au stApInitu acesti stinjAni 100 din mosiia Ograzeni, ce au fost dA la mAtusa lor Mariia, vi-i
s tAptneste de shit patru ani, sA-i stapIneasca si (IA acum Innainte cu bunA pace de cAtre
rh. St. Bun.. c opiii paharnicului Iordache Colfescul si dA cAtre tot neamul dumnealor. Noi asa gasim cu
51s. DJ% 7.
t. 1R5v. 186v. c ale, iar hotArtrea cea dAsiivIrsitA rAmtne a sA face dA innAltimea ta.
1779, dichemyrle 17.
Dumitrache vel ban, Badea Stirbeiu vel vornic, vel dvornic, Ianache Moruzi
vel logoffit, Grigorie BAleanu vel logofat, Scarlat Grecianu logofat.
1 Asa In text.

Divanul judecatoresc, compus din znitropolitul Nth, episcopul Buzdului si velifii boieri, arald
797 prin anafora cd Oprina (jud. Sauc) se plinge tmpoiriva logofdtutui Stoica din Bucuresti care
ar fi stapinit fra drept o parte din mosia Urlati (jud. Saac ) zalogit de soful ei, Neagu,
lui Stan logofdl din Urlali. Cum la alM judecald pirltul dovedise cd a rdscumpdrat mosia in
1780 (villa& de rudd a debilorului, judecala ti recunoasle slapinirea ci holdrdsle alegerea znosiilor.
tehruarie Domnul tntdreste.
30

Io Alexandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.

MAcar cA si dupe aceasta In tirmA au dat Oprina cu fiiul su Ioan jalbA, tAgAduindu
rudeniia StoicAL darA din cercetarea preasfiintii sale pArintelui mitropolitului, izbAvitorului
de Dumnezeu episcopul, si a dumnealora velitilor boieri ce au fAcut cu amAruntul, cum si In
deosebitA cartea dunmealor pe largu aratA, fiindu, indestule foarte, dovezile ce au adus Stoica
logofAtu, prin care, adeverindu-sl bunA rudeniia lui si pira Oprinii si a fii-sAu fiindu la aceasta
rea, am dat aceastA IntArire la mina Stoical cu domneasca noastrA pecete spre a-si putea
mosteni stApinirea si riiscumpArAtoarea dupe alegirea ce este sit' o facA la fata locului cu
hotarnici orinduiti prin osebitA poruncA.
1780, tevruarle 30 1.

Preainnaltate doamne,
Din luminatd porunca innAltimii tale, v Atafu d visterie aduse la judecatA inaintea
noastra pA Oprina din sud Saac cu jalba ce au jAluit innAltimii tale pentru Stoica logofAtu
dA aici din Bucuresti, zicind cA, avind ea o parte da mosie in sud Saac ce sA numeste Urlati,
care parte dA mosie fiind zAlojitA dA bArbati-sAu Neagul si (IA cumnati-sAu, Liica cAlugdru
UrlAteanul, la Stan logofAt din Urlati, numitul Stoica logofAtul, cu pricinA cA este rudA .cu
Neagul bArbati-sAu si cu Liica cAlugAru, cumnati-sAu, precum si pArtas dA mosie, fdrA clA
stirea ei zice ca ar fi scos acea parte a ei de mosie dA supt zAlojirea numitului Stan logo-
fetelul si zice cA aflindu-sA iar acum dA partea ei dA mosie cum cA Stoica logofAtu au luat-o
dA supt zAlojirea hii Stan logofetel, s-au judecat la preasfintiia sa patrintele mitropolitul, pe
care hotArire a preasfiintii sale, zice cA nu este odihnilA, zicind cA nu stie pe Stoica logofAtu
de a fi tovarAs de mosie si mosnean inpreuna cu ea, precum nici rudA cu bArbati-sAu si cu
Liica cAlugAru zice cA nu este acestu Stoica logofAtu, si cerca Orpina ca salt afle dreptatea.
In care jail* a ei, i sA (IA rfispunsul dA innAltimea ta, cum cat cit pentru rudeniia Stoical
logofatu, cA este cu adAvArat rudg si partas dA mosie, aceasta s-au dovedit bunA dii cAtre
noi, precum s-au vAzut si (IA catre Innalt.imea ta acea carte (IA judecatA a noastri si nu este
trebuinta alta cercetare a sa mai face pentru aceasta. A5isderea si pentru jAluitoarea aceasta,
cum ca s-au dovedit rudA si rnosteanca, tarisi s-au dovedit dii cAtre preasfiintiia sa pArintele
mitropolitu, precum s-au vAzut anaforaoa preasfiintii sale da Innaltimea ta, si alte cercetari
si judecatA nu are trebuinta a sA mai face. Atita numai, fiindca in anaforaua pArintelui mitro-
politului nu sA orinduieste pentru jaluitoarea aceasta citA parte i sa cade, asisderea nici deo-
sebiti carte dii judecata noastri nu sft aratA pentru Stoica logofatu ce fel (IA vAr este si a

852

www.dacoromanica.ro
cita spitd, aceasta ni sd porunceste dd InnAltimea ta ca sA cercetdm. Unde fiind cu totii
adunati la un Mc, ardtdm InnAltimii tale cd toatd aceastd mosie Ur lati ce sd numeste Bros-
teanca si Necsdteasca din vechime s-au std<ptnit> dd trei mosi, adicA, o parte sd <sd> stApt-
neascd dA neamul numitului Stan logofdt din Urlat.i cu partasii br si and parte sd <sd> stdpt..
neascd dd neamul Buticestilor, iardsi cu pArtasii lor, iar altd parte sA stAptnea dd neamul pin-
tului Stoicdi logofdt si al Neagului, bArbatu acestii Oprinii jAluitoarii. i asa, dintr-aceste
doad hotard de mosie ce scrie mai sus, a treia parte li sd cuvine a stdpini adicA, Man copilu,
feciorul acestii Oprinii jAluitoarii, i cu Zlata fata lui Mihai, vard-sa, sd stdpineascd o jumdtate
dintr-aceastd a treia parte si plrItu, Stoica logofdtu sd stAptmeascd aka jumdtate tot dintr-
aceastd a treia parte cu neamul lui, de vreme ce Intr-acestasi chip au dovedit Stoi<ca> logo-
fAtu prin mArturii Innaintea noastrd. Carii au priimit si blestem cum cd pin din dooad au
stdpinit aceastA a treia parte dd mosie tatAl Stoicdi logofdtu, Nicodim monahu i cu Liica
cAlugdru, vArl-sAu, dupe cum mai pe largu sd coprinde mArturiia fiestecdruia In deosebitd
carte dA judecatd a noastrd ot leat 1778 ghenarie 17, ce s-au vAzut si dd InnAltimea ta. Neagul,
I ratele Liicdi si tatd1 lui Man, copilu al acestii Oprinii jAluitoarea, cu zapisul ski, care sd
vAzu si dd noi, scris cu leat 1762 dichemvrie 1 dd Ant ani 18, Isi pune zAlog partea lui toatd
din hotaru Brostenescu i NecsAtescu la numitu Stoica logofetel si la frate-sdu Stoian, drept
taleri 40 si scrie In zapisu lui asa, cd zdlojirea ii este In ani 2, si pind la acest soroc dd doi
ani, dInd banii, sd-si ia mosiia iardsi Intru stApInirea sa, iar, nedindu banii, sd fie mosiia stator-
nicd la Stan logofetel si la copiii lui, care parte au si stdpinit-o Stan necontenit ani 16, pind
and, cu protimisis dd rudenie, aceastd zdlojire si vInzare a Neagului, Stoica cu Intoarcere
dA bani la leat 1778 prin judecatA au luat-o dd la Stan Intru a sa stdpinire. Asemenea si
Liica cAlugdru UrlAteanul ce au murit Medd mostenitori, iardsi cu zapisul ski, care sd vAzu
si dd cdtre noi, scris cu leat 1763 mai 1, Isi pune zdlog partea lui toatd din hotaru Broste-
nescu I NecsAtescu cu hrisovu dd mosie al lui, tot la numitu Stan logofdtu, drept taleri 41,
cu sorocu pind la Sfintu Dimitrie. si scrie In zapisul lui asa, cd, viind zioa si sorocu banilor,
sA fie mosiia stAtAtoare lui Stan logofAtu. i au stdpinitu Stan si aceastA parte a Liicdi
necontenit ani 15, pInd and Stoica iardsi cu protimisis dd rudenie i pArtas dd moie, cu
Intoarcere dd. bani prin judecatd tot la leat 1778, au luat si aceastd parte a Liicdi dd la
Stan, Mtn" a sa stApinire, iar partea lui Mihai, fratele LiicAi si a Neagului, dIndu-o zestre
Zlatii, fii-si. Aceastd Zlatd dinpreund cu Mihdild bArbatt-sdu, la leat 1762 dichenvrie 10, cu
zapisul Mr carele sd vAzu i dd noi, Ii vinde partea ei lui Costandin logofdt dd divan ce au
murit, drept taleri 20, si scrie sd o stdpineascd acestu Costandin cu bund pace dd cdtre ea
si dd cdtre tot neamul ei. i Stoica logofdtu, la leat 1778 ghenarie 9, Innaintea preasfintii sale
pdrintelui mitropolitului dIndu acei taleri 20 rdposatului protopopului Lazdr, fratele si cliro-
nomul numitului Costandin logofdtu, au rdscumpArat i acea parte a lui Mihai, tatAl Zlatii,
ce o I/Incluse aceastd Zlatd, fiica, iardsi cu protimisis, ca o rudd si tovardsd dd mosie, si
asa au luat Stoica cu rdscumpAratoare atit partea Liicdi, cit si partea Neagului, sotul Oprinii
zdluitoarei, cum si partea lui Mihai, tatAl Zlatii, Intru a sa stdpinire, cid este aproape dd doi
ani, care aceastd a treia parte, rdmIne build supt stAptnirea Stoicdi logofdtu.
Deosebit de aceasta, dupe luminatd porunca InnAltirnii tale, mai cercetdm I rudeniia
Stoical cu aceastd Zlatd si cu loan copilu, feciorul Oprinii jdluitoarii, si ardtAm InnAltirnii
tale cd un popd Dumitru au fost irate bun cu DrAgan Leca, fecioru popii lui Dumitru, cu
Gheorghe, fecioru lui DrAgan, veri primari Liica cAlugdru, feciorul LecAi, cu Nicodim,
total Stoicdi logofdtu, veri al doilea, Zlata si Ioan copilu, fecioru Oprinii jaluitoarea, cu
Stoica logofdtu, veri al triilea, o jumAtate dintr-a treia parte din hotaru Brostenescu si NecA-
tesCu o au stApInit-o tatAl Stoicdi logofdtu, Nicodem monahu ce sd trage din Drdgan. Altd
jumdtate, tot dintr-acea parte a treia, s-au stdpinit dd Liica cAlugdru cu fratii lui ce sd trage
din popa Dumitru, fratele lui DrAgan, care acea parte a Liicdi calugdru si a fratilor lui, Stoica
logofdt, cu protimisis au rdscumpArat-o dd la Stan logofdtu ot Urbai, precum mai sus sa
vede.

853
55 a. 758
www.dacoromanica.ro
 Care pentru aceasta pricina a acestor doorl bawl da rnosie, am Mut In trecutele
zile, deosebit anafora catre 1nnaltimea ta i pe largu aratam innaltiimii tale, cum ca este
trebuinta da a sa face hotarnicie la aceste dooaa hotara de rnosie, fiind fata Stan logofe-
telu ot Urlati cu toti ceta}ii lui ce sa trag dintr-un mos, cit i neamul Buticestilor ce sint
iarsi dintr-un rnosi, cum si Stoica logoifitu cu neamul lui ce sint iarasi un mos. 8i tragin-
du-A aceste dooaa hotara d mosie i facindu-sa masa, acei boieri hotarnici sa dea acestor
partasi ce scrie mai sus pa trei mosi, fiestecaruia dupa stapinirea ce sa dovedi ca au avut
fiestecare partas ce sa trage dintr-acei trei mosi, cum si cumparatorile ce vor fi avind iarasi
unul da la altul din partite acestor trei mosi dintr-aceste dooad hotara, dindu-le acei boieri
hotarnici cartile la mina fiestecaruia, artind citi stinjni si pe unde s stapineasca cu seninile
lor, puindu-sa si pietre ca sa nu mai aiba gliceava intre dinsii.
Ci noi, dupa cercetarea ce facu, neamului si stapinirii acestui Stoica logofatu cu Zlata
i loan, feciorul Oprinii jaluitoarii, cum si dA vinzrile cc au vindut Liica calugarul Urla-
teanul cu fratii lui la Stan logofetelu si au rscumparat Stoica logolatul ca o ruda i tovaras
da mosie, cum si ca face trebuinta a sa face hotarnicie acestor dooaa hotara de mosie, Broste-
Arh. Bt. Bun.. neasca si Neciateasca, acolo in fata locului, precum si mai sus sa vede, aratam Innaltimii
M. nr. 7.
f. 188 189v. tale, iar cea mai dasavarsita hotarlre ramine a sa face cla care innltimea ta.
1780, fevruarle 9.
Grigorie al Ungrovlahiei, Cozma episcop Buzau, Neculae Dudescu ban, Dumi-
trache vel ban, Badea 8tirbei vel vornic, vel vornic, Ianache Muruzi vel logofat,
Grigorie Baleanu vel logofat, Scarlat Grecianu, Nicolae Filipescu vel clucer.
1 Asa In text.

Veliiii boieri aratd prin anafora cd Frtncut rugui pi Radu rugui cu ceiasii tor din Costieni
798 (sud-Saac) se pling contra lui Stan Untea, Stan Brfncupi, Stoica Untea, tot din Costieni
pentru mopia Costieni. Dupd dovezi cu zapise i scrisori, divanul propune sd se trimild pricina
la ispravnici care stringind pe loll mopnenii dupd obiceiu" sd traga mopia Costieni pi sd facd
1780 alegere pe mopi". Domnul Intdreste.
mania
7

Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.

Intarim <si>poruncim dumneavoastra ispravnicilor judetului, mergind la fata locului,
sa urmati a face alegere cum scrie mai jos, insa sa paziti dreptatea ca nici unul sa nu ramtie
asuprit i ca sa ia treaba sfirsit, rinduim pe sluga domnii mele ...1 Tolico pisah gospodstvo mi
1780, martle 7.

Preatnnaltate doamne,
Din luminat porunca innaltimii tale, vatafu cla visterie au adus la judecata innain-
tea noastra pa Frincul Tugoi i Radu Tugoi vArl-sau, vechili fiind Oaneii Hatii i cetasilor
lor da la satu Costieni sud Saac, cu jalba ce au jaluit innaltimii tale, pentru Stan U<n>tea
i Stan Briia i Stoica U<n>tea da la Costieni sud Saac, zicind ca aceasta mosie Costieni
iaste a kr de bastina parinteasca si s-au stapinit /Ana acum, cla zic ca shit ani 87, da trei
mosi anume : Vlaicul Costean i Lupu Hatea i Tudor Untea. 8i zice acest Frincul Tugui
jaluitoru cA el si cu cetasii lui sa tragu di<n> most' Vlaicu[lull Costean, iar Oancea Hantea
cu cetasii lui di<n> mosu Lupul Hantea si Stan Untea i Stan Braia i Stoica Untea si cu
Dragoi Hihiletul sin ba<ba>-Ana sa trag din most' Tudor Untea, si pita la o vreme zic ca
au stapinit aceasta mosie Costeni d-a valma si fiestecare Isi lua venitu du pa Musa pe mosii
lor, iar da la o vreme Incoaci, zic ca numitu Stan Untea i Stan Briia i Stoica Untea i cu
baba Ana, muma acestui Dragoi Hihiletu, s-au zalogit toata partea kr, ce lua venit din
rnosiia Costeni pe mow Tudor Untea, la un Albul vatafu ce au murit si Stan Untea i cu
Stan Briia au fugit in tara Ungureasca, iar Stoica Untea si cu acea baba Ana zic ca au

854
www.dacoromanica.ro
arum aid in tard. Si zice acestu Frincul Tugui, ce este vechil i celorlalti cetasi ai lor,
cd mosu lor, vrizind pd acel A<1>bul vAtaf ci intrA cu stdpinirea pe acel mos, nu 1-au Ingaduit,
ci, dIndu-i banii zAlojirii, 1-au luat mosii lor si pe mosu ce-1 stAptnea acel Stan U<n >tea
ii ceialalti cetasi ai lor supt stdpinirea lor, si mai la urmA numitu Stoica U<n >tea si cu acea
baba Ana si-au rdscumpArat partea lor dA la mosii lor pe o jumdtate dA mos cu partea dA
moard ce era Intr-aceastA movie ce sA stdpinea dA trei mosi dd mai sus-numiti, iar partea
pe 0 jumdtate dA mos, ce sd stAptnea dd numitu Stan Untea i dA Stan Braia cu partea
dintr-acea moard, neavind atunci eine sd o rAscumpere dA la mosu lor, zic cd au stApInit-o
attt mosii i pArintii lor, cum si ei pInA acum la rAzmiritA. Si mai sus-numitu Stoica Untea i
cu Baba Ana, dupd ce au rAscumpArat acea parte a lor pe jurnAtate dintr-acel mos, cu
partea dA moard ce o avea zdlojitA, zice acest FrIncul Tugui jAluitoru ca. atlt Stoica Untea,
ctt si baba Ana, prin zapise si-au vindut acea parte a lor dd o jumdtate dA mos cu partea
dA moard, la tatd-sAu, Frincul, si ne arAtA acestu FrIncul jAluitoru sin Frincul cumpArAtoru,
un zapis al Dragului sin Stan Untei, scris dA la leat 7263 fevruarie 3, de slut ani 25, cu care
vinde acest Dragul dinpreund cu acestu fii-sAu Stoica i cu Stan, FrIncului ot Costieni sin
Radu Tugui, partea lui cld mosie din Costieni, o jumAtate dA funie citd s-ar alege dintr-
acest hotar, din pAdure, din munte, din cimpu, din siliste, din apd, din cin pInd In cin In care zapis
sA ve<de> iscAliti si mArturii Oanceg HAtea i Stoica brat ego ce sA trag din mosu Lupul
HAtea, cum si alte mArturii. 5i tot acesu Frincul jAluitoru ne rnai arAtA si zapisu acei A.nii
Hilitoaii ce sd trage tot dintr-acel mos Tudor Untea cu leat 7260, de slut ani 28, cu trei
ani mai Innaintea zapisului de mai sus-numit al Dragului, tatului acestui Stoical Untea cu
care vinde aceastA Hilitoae, dinpreund cu fecioru ei DrAgoiu i cu fetele ei Elina i Voica,
Oancii HAtii (ce zice acestu Frincul cA s trage acel Oancea din mos Lupul HAntea) toatA
partea ei dd rnosie ot Costeni, Insd trei cezvirti oricltA s-ar alege dintr-acest hotar, din padure,
din mute, din chnpu, din siliste, din apA, din cin 'Ana In cm i acel Oancea la leat 7272,
adicA peste 12 ani, sA vede CA scrie tot Intr-acest zapis al acei Anii cd pune acea parte dA
mosie, ce au cumpArat-o dA la acea And vAduva, zAlog la un Frincul, drept taleri 7 pol,
si scrie cA, pind va da banii, sd stAptneascA FrIncul acea parte dA mosie cu bund pace.
Deosebit de aceste zapise ne mai ardtd tot acestu Frincul jAluitoru, alt zapis al mosnenilor
dA la Costieni cu leat 1762 martie 9, dd shit ani 18, cu care vinde ei vadul dA moard al lor
din poalile siIitii FrIncului Tugui, tatul acestui Frincului jAluitorului, iscAlit acestu zapis dA
tori mosnenii si tot acestu FrIncul jAluitorul ne mai arAtd altu zapis al unii Dobrii fAmeii
Jimbloaii, ce este din mos Lupu HAtea cu leat 7267, dd shit ani 13, cu care zapis vinde acea
DobrA Jimbloaia, dinpreunA cu fii-sdu Radu, partea fii-sAu, Frtncului, la nasi-sAu FrIncul
tatului acestui Frincului, oricitA sA va alege din mosiia Costieni din chnp, din pAdure, din siliste,
din apd, din cin pind In cin, insd o jumAtate dA funie pentru taleri 11, bani 45, ce au fost
I ii-slu FrIncul dator la un turcu, care bani aratd cd, lulndu-i dA la mosi-sAu FrIncul, au
plAtit datoriia acelui turcu si pentru acesti bani i-au vIndut partea lui dA mosie. Care aceste
parti cu moard, dupd cum sA coprinde mai sus, In numitele zapise, zise acest Fr-bleu! jAlui-
torul, cd atit pArintii lui, cum si el pinA acum le stApineste, iar o jumAtate dA parte dA
mos ce sd numeste mai sus din trei mosi, anume : Tudor Untea, din care sd trage si Stan
Untea si Stan Briiacei, ce au fost fugari pArintii lor In tam ungureascA, dupA ce au murit
pdrintii lor acolo In tam ungureascA, acum in vremea razmiritii zice acest FrIncul jAluitoru
St cu Radu vdrI-sdu, cd, dupt ce au venit acest Stan Untea l cu Stan Briia aici In tarfi cu
puterea unui hot jAfuitor ce era intr-acea vreme, anurne Marco, peste 80 de ani le-au Intorsu
acei bani acei zAlojitori pe o jumAtate dA mos, partea lor, ce zdlojise pArintii lor la acel Albul
vdtaf ce sA numeste mai sus, de la care acel Albul vAtaf o luase neamul lor. $i mai la urmA
vInzind acea jumAtate parte dA mos acelui Marcului i peste doi <ani> prin judecatA iarAsi
au rAscumpArat-o iar pdrintii acestor jAluitori de la acel Marco, arAtindu-ne i o carte dd.
judecatd a rAposatului paharnic Ionita BrAtAsanu i Grigorie Grecianu ce au fost ispravnici,
ce este scrisd dd la leat 1775 aprilie 29. 5i tot acest FrIncul jAluitor, ce este vechil si celor-
lalti cetasi ai lor, mai zise cd, dupd ce au dazIolit aceastd jumdtate parte dA mos ce o
355

www.dacoromanica.ro
 vinduse Stan Untea l cu Stan Briia, Marcului, in urmA s-au Invoit intre dinsii i, dindu-le
acei bani ce au dat Marcului innapoi, le-au dat-o iari supt stApinirea lor, dupA cum sa vAzu
si cartea da judecatA a agai Dumitrache Colceac, ce au fost ispravnic In sud Saac cu kat
1775 septemvrie 18, ce o dA la mina lui Stan Untii i a cetasilor lui, ce sa aiba a-si stapini
acea parte a kr ce au fost zalojitA, cu bunA pace da catre Frincul i (IA cAtre cetasii lui.
Si macar ca Stoica Untea i Dragul tocmai acum peste ani 25 cerea s strice vInzarea ce au
vindut tatA-sau Dragul, dupa cum sa numeste mai sus, la Frincul Tugui, acea jumatate dd
funie partea lui din mosiia Costieni i sd vede si acest Stoica iscalit Intr-acel zapis, dar si
sa nu fie iscalit, iar nu poate sa strice acea vinzare, ca ceia ce fac parintii, feciorii nu pot
strica, mai virstos fiind trecuti si ani 25 la mijloc.
Dar pentru ca sa stie fistecare ce sa stapineasca si pa unde, gasim cu cale sa fie lumi-
natA porunca innaltimii tale catre dumnealor ispravnicii judetului i sa mearga i portarel
5i, dupe ce vor merge acolo la fata locului l vor stringe pe toti mosnenii dupA obicei, sd
traga toatA mosiia Costieni i, fAcind suma stinjAnilor pa trei p4i, adicA pa trei mosi, pe o
jumAtate da parte dintr-un mos sa dea lui Stan Untii i lui Stan Brii, de vreme ca ei si-au
rascumpArat acea parte a lor, cum si o jumAtate dri parte din moara dintr-a treia parte,
iar ceilalta parte da jumatate dintr-acel mos ce au vindut-o pArintii Stoicai Untii si cu baba
Ana, cum si partea lor dintr-acea moara ce zic ca este intr-aceasta movie Costieni, care s-au
stapinit dA trei mosi alegfnd dumnealor intli cumparAtorile Frincului dupa zapisile dd. mai
sus-numite ce au cumparat atit acea parte da mosie dA la Dragul, tatul Stoichii, i dA la
baba Ana cu partile kr dA moarA, cum si o jumAtate dA funie tot dintr-aceastA mosie Cos-
tieni, dupA cum zapisul ce au vindut Dobra Jimbloia ce sA trage din mosu Lupu Flatea.
Si alegind i celelalte parti ale kr da mostenire, cum si partile celorlalti ce sA trag din mosu
Lupu HAtea, ce shit nevindute, sA le dea cArti dA stApinire dA alegerea ce vor face dumnealor
cu sttnjanii lor dupA obicei, ca sA lipseascA pricinile si gilcevurile dintre dInii, puind si pietri
pA la pArtile fiestecAruia dupA cum sA coprinde mai sus Intr-aceastA anafora, fiindcA n-au
mai rAmas intre dinsii ca sa mai caute altA judecatA, cA dupA multa cercetare ce am fAcut
foarte cu amAruntul, dupA zapisile si scrisorile ce au avut cu totil, acest fel i-au ajunsu drep-
tatea ca sa-si inparta mosiia l sA le fie stapinirea, iar nu Intr-alt chip.
Arh. St. Buc., Ci noi, dupA cercetarea ce am facut, arAtAm InnAltimii tale, iar hotArirea cea dAsavir-
Ms. nr. 7,
f. 19114 193. sita ramine a sA face dA catre Innaltimea ta.
1780, fevruarle 29.
Dumitrache vel ban, Badea Stirbei vel vornic, vel vornic, Ianache Muruz vel
logof At, Grigore BAleanu vel logorat.
1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea aratil prin anafora cd Albul unchewl de la Valea Scheii (jud. Saac)
799 rectamd de la ceauful Alecse plata simbriei de vier pe patru ani ctt i-a slujit. Cum reclamantuf
a pierdut prima judecatd la velifii boieri i nu a fdcut apelalie tn termen, domnul tntdrgte
dreptatea" ceaufului Alecse. Domnul Intdrgle.
1780
martle
11 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Cerind ceausul Meese prin jalbd cAtre domniia mea IntArirea dreptAtii lui i vazind
domniia mea din cele scrise mai jos ca aceastA pricinA, dupe ce este veche s-au i cercetat
dA dumnealor velitii boeri, dud de atunci i pina acum, in patru ani de au avut pirisul a
mai face vreo apelatie, nu s-au mai aratat la divan, fiind tot aici in judet, deosebit dA aces-
tea, vedem cA, dA la hotArirea depertamentului pina acum, sint trecute aproape da trei luni
si iar nici Intr-aceastA vreme apelatie n-au facut, din care este cunoscut cA acel pIrf numai
ca sa faca necazuri numitului ceaus cu phi mincinoase cearcA citeodata judecata i apoi sa
trage, am dat dar intilrire la mina ceausului Alecse ca sA fie In pace.
1780, martle 11.

856
www.dacoromanica.ro
Preatnnbltate doamne,
Din luminatA porunca innAltimit tale, durnnealui vAtafu za aprozi aduse la judecatA
pe Albul uncheasu dA la Valea Schell din sud Saac, phis dumnealui ceausului Alecse, de la
care cerea simbriia dA ani 4. Zicea cA s-au tocmit vier la viia dumnealui,ce o are la sud Saac,
cite taleri 10 pA an si,slujindu-i acei 4 ani, nu i-au dat nici un ban. Asemenea mai cerca
taleri 19,60, insA : taleri 16,60 dupA 12 vedre yin ce zice cA le-au luat o slugA a dumnealui
si, netiindu-le In seamb, 1-au apucat dA i le-au platit cu nurniii bani, si taleri 3 ce zice CA
au dat treapad pentru pricina acelui vin, pe care btindu-1 au rAmas i beteag de un ochiu.
Asemenea mai cerea taleri 40, cu care zicea cA i-ar fi lucrat acea vie si, fiindcl-i are luati
dA la un om, le plAteste dobincla, pentru care, dA shit 4 ani acum, au mai dat jalbA math
tale si orinduindu-sA dumnealui vdtafu dA aprozi, ce era atunci, ca sA-i scoatA la judecatA,
numitu ceaus au dosit.
FatA fiind si piritu ceaus Alecse, rAspunse cum cA pentru toate acestea, de slut 4 ani
acum, s-au judecat la dumnealor velitii boeri si, rAmtindu-1 judecata, nu 1-au mai vAzut ptnA
acum, iar nu au dosit precum zice ptrisu. Si fiindcA cartea d judecatA n-au luat-o atunci,
ne aduse numitu ceaus trei mArturii tn scris dA la Nicolae <al> 3<-1ea> logont i Costandin
postelnicel i Vasile logofetel, care mArturisescu cum cA stiu cA Alecse ceausu s-au judecat
cu ptrlu unchea la dumnealor velitii boeri, dar hotbrirea judecAtii nu tin minte. Din care
aceste mArturii, sd cunoaste cum cA numitu ceaus s-au judecat iar nu au dosit, cum zice
pirtsu I sA dovedeste c n-au avut ptrisu nici o dreptate. De vreme and s-au judecat atunci
la dumnealor velitii boeri, dA nu-si aflase dreptatea, trebuia sA facA apelatie dacA avea
dreptate, iar a nu lase sA treacA 4 ani si mai bine. Din care, a cunoaste jalba ptrtsului
mincinoasA si nu s-au priimit dA judecatA si am hotArlt ca ceausu Alecse sA Annie nesupArat. Arh. St. gue.,
DA care tnstiintam marii tale, ca sA sd facA cea dAsAvirsitA hotArtre dA cAtre innaltimea ta. f. Miosiv1"14.
1779, dichemvrle 19.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Barbul Ciorogtrleanu sluger, Hristache
sAtrar.

Velijii boieri cer domnului prin anafora sd oblige pe mosnenii din Chiojdu-Blsca pi pe cei
din Star-Chiojdu sd pldteascd zapciului vdtaf de pdharnicei filodorima" cuvertild pentru osteneala
lui cu ocazia judecdrii pricinii dintre acesti mosneni. Domnul porunce,ste ispravnicilor tmpli-
nirea banilor.
800
1780
arils
12
Io Alexandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Poruncim domniia mea dumneavoastrA ispravnicilor ai judetului de la amIndoao cetile
de mosneni sA Inp1iinii acesti bani.
1780, martie 12.

PreatnnAnate doamne,
Popa Staico i Dumitru i Stroe i Stan TAlfoceanu, cu ceilalti cetasi ai lor ot Chiojdu
din Bisca, avind judecatA atit Innaintea noastrA, cit si la divan Innaintea Innaltimii tale,
cu popa Leontie i Chirca Frite i popa Dumitru i Ion Frite, cu ceilali cetasi ai lor ot
Star-Chiojdu, pentru muntele Siriului i pentru mosiia Petreasca i Mercana, asupra carora
pricini fiind orinduitu zapciu vAtaf de plhAr<ni>cei de i-au scos la judecata, i fiinda attt
din divan ai hotArit tnnAltimea ta ca numai aceste doaob cete de mosneni sA staptneasca
acel munte Siriul, eft i mosiia Petreasca cu Mercana, cum si mai la urmA s-au tnvoitu si
ei tntre dinsii prin zapise Innaintea noastrA, arAtind i semnile pe unde sA le fie staptnirea,
si, dupA ce au luat aceste Intariri, frA de a nu multumi pe numitu zapciu pentru osteneala
sa cu nimic, au plecat pe la casele bor. Ci, de vreme ca zapciu sa osteneste de-i scoate la
judecatA de li sa izbrAneste judecata i fiindcA zeciuiali de la dinsii nu are, ci numai o 1 ilo-

857

www.dacoromanica.ro
 dorima pentru osteneala lor, dupd cum este si luminatA hotdrirea innAltimii tale, sd fie lumi-
natA porunca InnAltimii tale cAtre dumnealor ispravnicii judetului ca s-apuce pe mosnenii
din Ghiojdu din Bisca sA-i dea taleri 12,60 si pe mosnenii din Star-Chiojdu sd-i dea taleri
12,60, sd-i fie pentru osteneala ce au fAcut.
Arh. St. Elio.. De vreme cd si-au dobindit dreptatea dupd cererea lor, cu dreptate, noi asa gAsim cu
nr. 7.
f.his.
199_199v. dreptate a fi, noao asa ni sA pare, jar hotArIrea rdmIne a sA face de innAltimea ta.
1780, martie 8.
Dumitrache vel ban, Badea vel vornic, Ianache Muruz vel logofdt, Grigorie
BAleanu vel logofdt.

Boierii i neguleitorii rInduili de domn, Ia cererea starostelui .1116rgeirit, In pricina cu Iooardsul

8011780
sdu Ivan Chirul arald prin anajora cd, Wind o noud socoleald, au redus o parte din obligaliile
starostelui reclamant. Domnul Intdresle.
martle
13 10 Alecsandru roan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
De vreme ce Intr-atitea rinduri s-au cercetat socoteala acestii tovArAsii cu negutatorii
pdminteni i streini ce au stiintd la acest fel dd negutatorie cu judecAtori dd al doilea, cu
boieri veliti alesi i In cea dupe urmA i cu divan Innaintea domnii mele, citeva condee,
care cercetdri si alegeri, indestule era si vrednice, dar mai cerind starostea MArgdrit si altA
socoteald dA iznoavd, ca sd ramie fArd dA cuvint si sd lipseascd toatd bAnuiala, am priimit
domniia mea 5i acea din urmd cerere i am mai rinduit dinnaintea domnii mele boieri si negu-
tAtori practici, alesi ca sd facd dd iznoavA theorie si cercetare d rind la toate condeile cite
SA jAluia storostea cl ar fi nApAstuit si unde s-au mai cdzut s-au fdcut starostii sincatavasis
precum mai jos sA vede.
Deci, sfirsidu-se cu aceasta toate princinile si a unuia si a altuia, am IntArit cu hotl-
fire aceastd socoteald ce este mai jos scrisd, dupe care poruncim zapciului cel rinduit sd
f acd sal/11.0re cu Inplinirea ce sd cade i sd fie izbrdniti.
1780, martie 13.

Prealnnaltate doamne,
Din luminatii porunca marii tale, prin mumbasirlicu dumnealui vdtafului za aprozi
sd aduserd innaintea noastrd dumnealui proin staroste dd negutdtori, MArgrit, cu Ivan Chirul
ce i-au fost tovards la negotu dA Liptca si Inpreund cu alti negutAtori d cinste i cu stiintd
dd acestu fel d alisveris, in multe rInduri ne-am adunatu si, citind anaforalile 1 toate soco-
telile cite mai Innainte Ii s-au fost fAcut intli dA starostea cu citivasi negutatori pdminteni,
al doilea, dA <al> 2<-lea> depertament si al treilea dd la alti 2 streini negutAtori supt nazir-
licul dumnealui vel logofdt Muruz i dumnealui biv vel clucer Theodorache Negre. La toate
cu build priveghere luind seama, cunoscum socotealA mai Idmuritd, aceia care s-au stivirsit
innaintea dumnealor mai sus-numitilor veliti boeri, din care la 2 condee fAcum starostii
sincatavasis cum sd vedea socoteala inpotrivd.
Taleri bani Sei ia starostea Miirgdritu
639 79 Sermaiaoa ce au pus-o, precum sA vede la zapisul tovdrdsii.
7066 97 DobInda pe jumdtate din taleri : 14.133,45 InsA numai pind in
anul 1773, pentru cd taxis al negutatorilor pind atunci II
vor pA staroste spre a fi tovards cu Iovan.
1548 Datorie dupd un catastih iscAlit de amindoad partile inpreund
cu niste bani ai fii-si Ilincdi 5i ai fii-sAu Gheorghita.
1200 Chiriia prAvAlii In 601 ani po taleri 200.

858

www.dacoromanica.ro
 525 Iedicul aceliali prAvAlii pe ani 2 pol i o lunA si jumAtate
po taleri 200 In citA vreme au tinut-o Ivan singur.
10979 56 Suma ce sA vede cA avea a lua starostea.
Sd scade ce au hull
3942 91 Gata i marf A dupA vremi, fArA tAgaduialA.
215 Au luat din veresele.
5780 MarfA dA tovArAsie adicA cA osteneala lui Ivan si starostea
poprindu-o In Braiov, pentru a sa osebitA trebuintA au pus-o
zAlog.
356 Ce i-au luat un Dumitru omul starostii.
45 TIrguelile fii-sii Bine Ai, care avea sA ia din prAvAlie i aceli
bani, au Intrat In condei dA taleri 1548 ce sA vAd InpotrivA.
45 Hirtie topuri 9
Tuleri bani
11 In spitArie.
814 90 SA ia verisele analogon al sAu dupA sermaia cum le scrie
/11209 :61
zapisu tovArAsii, afarl din veriseaoa ce este la un Vasile,
cu care aceia s-au IncArcat sA o ia Ivan.
230 5 Tree asupra starostii ce i-au kat mai mult sA-i IntoarcA
lui Ivan.
1602 I pac sA mai dea starostea MArgArit care i-au luat fArA tAgA-
duialA dA la Ivan, insA dA la 73 Incoace.
1832 5 RAmln sA-i dea starostea lui Ivan, din care i sA fAcu sincata-
vasis cum sA aratA mai jos.
taleri bani
1832 5 Suma dinnapoi din care sA scade sincatavasis.
693 578 din taleri 5780 pretul mArfii ce au fost oprit-o in Brasov
cum sA vede mai sus, care fiind IncArcatA i s-au scAzut la zece, Arh. St. Buc..
unul. Ms. nr. 7.
1.194-195.
115 din condeiu dA taleri 355 ce au fost kat acel Dumitru cum sA pentru a prima
vAd mai sus, din care sint dati dA Ivan numai taleri 126 acheeoaatiiriprericulli.
pre rAvasu starostii, iar dA cellaIi taleri 230 fiind MrA sinet Bevp.tedinoeb.ridein172707.
5i omul este aicea in OM, sA-1 apuce fiestecare lua partea sa. ern. St. Bac..
M. 6.
1139 5 RAmtn lAmuriti sA dea starostea MArgArit lui Ivan Chirul r.34-34v.
(Copia sub data
tovarAsul sAu. Noi Intr-acestu chip gAsim cu cale, iar cea la Institutul de
lite rorrgi ea.,
dAsAvIrsitA hotArire sA va face dA cAtre innAltimea ta."
1780, ferruarle 9.
loan Vilara paharnic, Dumitrache stolnic, Panaiot Hagi Nicu, Nicolae Dimitri .
Corect : mase ani.

Velilii boieri judeed pricing liii Sloica logojelel cu Stan logofelel din Urlall (jud. Saac) pentru
mosia Brosteanca si Necsdteasca stdpinite de Orli d-a valma din vechime". Judecata holdrdste
sd se ortnduiascd boieri hotarnici pentru alegerea pdrfilor dupd obicei". Domnul Intdreste. 802 1780
martle
fo Alexandru roan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 13
Cerind Stoica logofetel prin jalbA cAtre domniia mea intArirea dreptAtii lui i vilzInd
domniia mea cercetarea i judecata aceasta a dumnealor velitilor boieri cu bunA orInduialA

859
www.dacoromanica.ro
urmind dreptAtii, dupe care Stan logofetel neodihnindu-sA, cu pricing cA au adus In urmti
cArti i dovezi, care intliu nu le-au avut, si mai cerind dA iznoavA cercetare, i-am rinduit
iarlisi la judecata innaintea dumnealor velitilor boeri de au vAzut i acele dovezi si tot intr-
acestasi chip s-au dovedit inpArteala i stapinirea neamului kr, am intArit ar hotarirea ce sA
vede mai jos i poruncim ca sA sA intrebe de catre dumnealui vel logofat dA tara de jos vi o
parte si alta ca, de vor vrea sA-si ia fiestecare din partea lor boeri pe caee insusi vor cere
hotarnici, sA sA facA porunca cAtre acei boeri cu portArel sh mearga la fata locului i urmInd
dupA aceasta htArtre, sa faca alegere, sA pue i pietre. Iar nevrind a cere din partea lor boeri
hotarnici, atunci poruncim dumneavoastra ispravnicilor ai judetului sA rinduiti din partea
locului boerinasi alegatori, pe care dumneavoastra yeti socoti, Insa oameni cu pracsis, care
sa urmeze Intocmai cum sA coprinde mai jos.
1780, martle 13.

Prealimaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, ceausu de aprozi aduse Innaintea noastrA pe
Stoica logofetel de aici din Bucuresti, phis lui Stan logofetel de la Urlati sud Saac, zicind
Stoica cA, avind mosie de mostenire de la mosii si parintii lui, care mosiie, fiind d-a valma
din vechime cu mai sus-numitu, tot venitu ce sA aduna du pa aceasta mosie Brosteneasca
hi Necsatesaca, tot el lila. Si mai zice ca nu va sa-i dea Stan dreptul pe parte ce au avut
neamul lui, ci taste pagubas. Care pentru aceasta pricina, aproape da trei ani slut de cind
umbla prin judecati cu mai sus-numitul, ping si-au dovedit vechea stapinire a neamului,
fiindcA numitul Ii daparta ca nu-1 stie da mosnean i tovaras pe aceasta mosie i zice acum
Stoica ca, dupa ce s-au doveditu a fi si el bun tovards da mosie intr-aceste dood hotare Bros-
teneasca si Necsgteasca, numitu Stan logofetel iarasi arunca pricini la inpArteala venitului
mosii i zice ca nu va sg-i dea a treia parte dreptul lui, precum s-au inpartit mosii i pArintii
lui Inpreund cu Stan. Si precum Insusi Stan si cu toti ceilalti mosneni au marturisitu Innain-
tea dumnealui biv vel sardar, sd duse Golescu, fiind ispravnic la sud Saac, dind si in scris
cu totii supt iscaliturile kr legindu-sd cum ca pe trei pari s-au inpartit venitul mosii, si
cerea Stoica sg-si afle dreptatea.
Fata fiMd i pirltu Stan logofetel, 1-am Intrebat ce are sa raspunzA Inpotriva jAlbii
numitului Stoica logofetel i tagadui,ziclnd cum ca nicidAcum el n-au dat In scris supt iscibli-
tura lui InpreunA i cu Manu mazilu si cu Radu Buta la judecata ce-au avutu innaintea
dumnealui sardarului Golescu ca pa trei pArti s-au inpArtit venitu mosii, precum aratil Stoica
logofetelu In jalba sa, ci zise cA a saptea parte i sA cuvine numitului Stoica logofat a lua
din venitu acestor doaoA hotara da mosie.
Inpotriva caruia ne arAtA Stoica logofat cu copie dupa cartea da judecata a dumnealui
sardarului Golescu, adeverita fiMd de dumnealui biv vel stolnic Dumitrache i da Neacsul
Pitisteanu, biv logofat za visterie, si de altii, In care scrie cd, avind judecata Innaintea dum-
nealui sArdarului, un Radu Buta si Manul mazilu, vechili fiiind si din partea StoicAi logof at
jAluitorul i a Zlatii vari-si, nepotii Liicai, calugaru ce au muritu,tot cu numitu Stan logofetel
din Urlati. Si iarasi pentru aceste doaod pibri (IA mosie, Brosteneasca si Necsdteasca, chiar
asa arata dumnealui pentru aceastd carte (IA judecatg, ca insusi ei, adica Stan logofetel i
Manul mazilu si Radu Buta, au incredintat Innaintea durnisale cum ca din vechime asa stiu
cu totii sa s-au Inpartitu vinitu acestor cloaca pArti dd mosie facIndu-sa pa trei pibri, adica
neamul numitului Stan logofetel piritu, cu Vasile socrul Manului, luoa o parte si o parte
luoa Buticestii, din care sa trage Buta, iar altd parte o luoa Llica, cAlugaru Urlateanu ce
au muritu, InpreunA cu neamul lui, din care sA trage Zlata, vara Stoical logofat jaluitoru i
Stoica logofAtu, ce s-au dovedit mai la urma la judecatA ea i acest Stoica logof At sa trage
tot dintr-un neam cu Zlata, precum la acelasi judecatA a dumnealui sardarului arata ca si
In scris au dat cu totii supt iscaliturile lor ca Intr-acestasi chip s-au inpArtitu venitu mosii
precum mai sus sA vede. i &este dumnealui sArdaru cu cale, pentru ca sa nu mai fie pri-

860

www.dacoromanica.ro
cini dil glIcevuri la stapinirea mosii, sa sa aleaga fiescaruia partea lui deosibita cu Wert
hotarnici.
Drept aceia, dui:4 cercetarea ce am Mut si noi, asemenea gasim cu cale sa fie lumi-
nata porunca Innaltimii tale sa li sa orIndulasca boeri hotarnici, pe care va cere si o parte
si alta, care mergind la fata locului s citeasca scrisorile a tuturora partilor cIti au mosii
Intr-aceste hotare si, tragind mosiia dui:a obiceiu, amIndoaa hotarale sa o faca trei parti,
din care o parte a o dea Intru stapinirea numitului Stan logofetel cu partasii lui ce sa va
dovedi ca sa trag dintr-acel mos, dupa scrisorile si stapinirea si dovezile ce va avea fieste-
carele, si o parte sa s dea Intru staptnirea neamului Buticestilor, larsi celor ce sa vor
dovedi ca sa trag dintr-acel neam, dupa scrisorile si stapitnirea ce va fi avut fiestecarele,
iar alta parte sa sa dea Intru stapinirea Zlatii i a Stoical logofat jaluitorul, varu Zlatii, cu
toti tovarasii lor ce vor fi avind fiestecare Intr-aceste cloaca hotara da mosie, <IA vreme ce
insusi ei cu totii asa sa vede ca s-au multumitu si s-au odihnitu si Innaintea dumnealui sal--
darului Golescu ca Intr-acestasi chip sil le fie stapinirea. Care dintr-aceasta parte iaste sa ia
Zlata cu Gheorghe copilu, vrl-sau, jumatate da parte si Stoica logof at cu neamul lui alta
jumatate de parte, dupa cum sa coprinde si In deosibita carte da judecata a noastra ot leat
1778 ghenarie 18, ce iaste la mina Stoical logoft si a Zlatii vara-si, da vreme ce Intr-
acestasi chip au dovedit Stoica logof at prin marturii Innaintea noastra, care au priimit si
blestem cum ca pe din cloaca au stapinit aceste parti de mosie tatul Stoical logof at si cu
Liica calugrul, dupa cum mai pe larg at coprinde marturie fiestecaruia Intr-acea carte da
judecata. Care hotarnicie sa o faca acei boeri hotarnici dupe dreptate far' da a nu face
hatir sau voe-veghiata nici la o parte, nici la alta, urmind cu Inparteala mosii analogon si
din bun si din rea, dupa obiceiu pamlntului, iar s nu dea numai unuia parte buna si altuia Arhm.B. ft 117uc..
parte proasta, ci sa fie partile toate tot deopotriva. Si dupa cercetarea si alegerea ce lamu- f. 127v.-192.
rita In scris vor face de partea fiescaruia, sa dea dumnealor boerii hotarnici si carti pe la raetnitru tee Auoardei
mlinile fiescaruia, ca sa stie pe unde sa tie si clte all stInjeni sa stapineasca. Iar clnd vreo Privind aceeael
parte nu sa va odihni cu acea alegere a dumnealor, sa-i trimita si la luminat divanu Innal- din male. v. doe.
2 noembrle
limit tale si cine va raminea da judecata va plati toata chieltuiala boerilor hotarnici si a par- Arh. St. Eue..
tilor ce-si vor afla dreptatea. me. 6.
f. 59-59v.
Noi asa gasim cu cale, iar cea dasavirsita hotarire ramIne a sii face da Innaltimea ta. (Copia eub data
Iar odihnindu-sa cu totii de acolo dupe Inparteala ce le va face, dupa cum scrie mai sus, la Inetltutul
de letorie
O. pue si pietre la partile fiescaruia ca sa nu mai umble cheltuind prin judecati. N. Ionia").
1780, ghenarle 26.
Neculae Dudescu ban, Dumitrache vel ban, Badea Stirbeiu vel vornic, Ianache
Moruzu vel logof at, Grigorie Baleanu vel logofat, Scarlat Grecianu, Neculae
Fil<ipescu> vel clucer.

Veliiii boieri araid prin anafora cd Ana Maria, prin solul ei de al doilea Pdlru Bacon, reclamd
de la egumenul franciscan din Rimnicul Vllcea o vie a fosiului ei sof Ogaz armeanul, ddruild
de el prin dial& Dupei cerceldri divanul hotdrdsle cd egumenul are dreplul de stapinire asupra
viei. Domnul Inletresle. 1780
martie
13
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupa cercetarea dumnealor velitilor boieri, fiind cererea Anii Marii far' da cale, porun-
cim ca numitu Ludovic proestos frantiscanilor sa-si caute acei bani dupa catastihu mortului
si dupa diiata, ca un epitrop ce este.
1780, martie 13.
Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, vatafu da aprozi au adus la judecatii Innaintea
noastra pe Patru Bacon, vechil fiind sotii sale Anil Marii ot Rlmnic sud VIlcea, cu jalba

861

www.dacoromanica.ro
 ce au WM. InnAltimii tale pentru Ludovic igumenu frantiscanilor sud Vilcea, zicind ca bar-
bati-sau cel dintli, Ogaz armeanu, In viiatti fiind, au cumpArat o paraginA dA vie In sud
Vflcea in taleri 20 si mai nainte clA razrnerita zice a au lucrat-o In trei ani, cheltuind taleri
50 phdi au dat-o pe rod, iar In vremea razmeritii, end sa afla cu bArbatl-sAu in Brasov i fiind
acea vie pe pAmlntu sfintii mAnAstiri Cozii, igumenu acei sfiinte mAnAstiri Cozii au dat-o
unui Costandin cApitan s o lucreze, Bind pa pamIntu mAnAstirii, i dupl ce zice ca. au venit
bArbatl-sAu din tara nemteascA aid in tarA, IntImplIndu-sa dA s-au bolnAvit, la moartea lui
prin diiatA zice cA au lAsat-o pA ea sA caute judecatA cu acel Costandin cApitanu pentru
acea vie si, da va putea sA scoatA viia dA la dinsul, sA fie a ei, iar neputindu-o scoate, si-i
dea taleri 70, adicA taleri 20 cumpArAtoarea vii i taleri cincizeci lucru vii ce au lucrat-o
bArbatf-sAu !lift-ace trei ani.
judecindu-sA cu acel Costandin, cu luminatA hotArlrea Innaltimii tale s-au dat viia
supt stApinirea acelui Costandin si dui:a luminatA hotArlrea InnAltimii tale mai sus-numitu
Ludovic igumenu au apucat pe acel Costandin cApitan i i-au luat acei taleri 20 cumpArA-
toarea vii i cauti sA ia i pe ceilalti taleri cinzeci, i cerea dreptate.
De fata fiind i Ludovic, igumenu frantiscanilor, clironomu si epitropu LuigAi Ogaz,
bArbatul cel dintli al acestii Marii jAluitorii, rAspunse cum cA acel Luca 1 Ogaz au avut dood
vii, adicA una au lAsat-o acestii Anii Marii prin diiatA ca sA o stApineascA si zice cA o i stl-
pIneste, dupA cum nici acestu PAtru Bacon, bArbatu i vechilu Anii Marii nu tAgAdui, iar cei-
laltA vie fiind cu pricinA, care o didese igumenu coziian acelui Costandin cApitanu sA o lucreze,
fiind paraginA i pe locu sfintei mAnAstiri, prin deosebit catastih ce pe largu si-au arAtat
acel Luiga Ogaz toatA averea lui Intr-acel catastih, lasA pl igumenu Ludovic sA ia acei taleri
Si optzeci dA la Costandin cApitanu, cheltuiala si cumpAratul vii, care atilt diiata, eft si acel
catastih sA vAzu i dA noi, i lasA pA igumen sA ia acei bani dA la Costandin capitanu, iar
nu lasA pe aceastA Ana Mariia ca sA caute judecatA pentru vie sau pentru bani, i rAu cere a
lua Ana Mariia acei taleri 70 du pa acea vie, neavind nici o treabii. Ci, igumenu Ludovic
ca un epitrop, dupA cum au luat acei taleri 20 cumparAtoarea vii, sA ia si acei taleri 50 dA la
Costandin cApitanu, cheltuiala acei vii.
A rh. St. Bun.. Noi, dupl cercetarea ce am f Acut, arAtAm InnAltimii tale, iar hotArlrea cea dAsAvIrsita
Ms. nr. 7
f. 259y. 240. rAmlne a sA face dA cAtre InnAltimea ta.
1780, fevrnarie 21.
Dumitrache ye! ban, Badea Stirbei vel vornic, Ianache Muruzi vel logofAt, Grigore
BAleanu vel logofat.
1 Asa In text.

Boierii judecdlori arald prin anal-cora cd Zoifa lidleasca reclamd de la Costandin Cioran pe
8041780
Anglielina figanca i cd pricina urrneazd sd se judece de ispravnici en marlorii de la rata locului
;i cu carte de bleslem. Domnul lntdresle.
media
15 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
DupA cum s-au gAsit cu cale dA la judecatA, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor ai
judetului sA urmati cum scrie mai jos.
1780, mania 15.

Prealnnaltate doamne,
SA infAtisA la judecatA aceastA jaluitoare Zoita RAteasca cu cel plet Costandin Cioran
dA la care cerea jaluitoarea pe o Anghelina tiganca ce zice cA este a ei, iar postelnicul Cos-
tandin o tine cu diiata unchi-sAu, rAposatului Iordache VacArescul, datA danie, care sA si
vAzu tiganca pusA anume. Dar fiindcA jAluitoarea, dA acea InvoialA a schimbului, precurn

862

www.dacoromanica.ro
oral In jalba el, cum cA ar fi avut bArbatt-sAu cu Iordache NAcArescu spre a-i da altA tigancA,
nu avu la aceasta nici o dovadA clA Inscris, MA numai, zise a li judecA, unde lAcuescu
amIndooaA pArtile, acolo are si mArturie pA un boierinas anume Costandin Berindei, care ar
fi stiind cA, In viatit fiind, bArbatu ei au mersu InpreunA cu el la casa VAcArescului, cerInd
pA numita tigancA si Iordache VAcArescu n-ar fi tAgAduit-o, numail-ar fi rugat sA-1 IngAdue
pInA and li va putea gAsi schimbu, fiindcA pA numita tigancA o avea VAcitrescul mAritatA
dupA un tigan al sAu.
Ci, sA fie luminatA porunca InnAltimii tale cAtre dumnealor ispravnici ca, aduclndu-si
jAluitoarea pA numita mArturie innaintea dumnealor, unde sA fie fatA si postelnicul Costandin
Cioran, si, prin carte dA blestem, oHce mArturie va da sA fie InscrisA supt iscAliturA si lucre-
dintatA si cu iscAliturile dumnealor, si la care parte sA va cAdea sA o dea, fiindu cA cu voia
la amindurora partilor, Isi luarA soroc dupA sArbAtorile Pastelui sA vie aici sA li sA izbrAneascA Arh. St. Buc..
M. nr. 7.
judecata. far cea dAsAvirsitA hotArire, rAmIne a sA face dA cAtre InnAltimea ta. f. 2067.-207.
1780, Inertia 12.
loan Cindescu, Mihai Popescu, Dumitrache stolnic.

Divanul boierilor arald prin anafora cd .5lefan Provizor reclamd de la lanache Elefleriu 260
laleri. Divanul gasesle cu cale sci se Implineascd" banii. Domnul tnlarefle si poruncesle execu-
toren holdrfrii.
805
1780
martle
Io Alexandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Zapciule, ce esti orInduitu, sA dai acesti bani lui $tefan Provizor si tovarAsii, de va
avea cu el ceva va cAuta, fiindcA el este fatA aici.
Martle 1780.

PreaInnAltate doamne,
InstiintAm mArii tale cA, viind dumnealui vAtafu de pAhArnicei, ne zise cA ai fi porun-
citu mAHia ta sA arAtAm cui i sA cuvine a lua acei taleri 260 ce sA vAd prin anafora, cea de
la leat 1779 cum cA sintu bani buni datorie la un Ianache Elefteriu cu zapis dat di la cAmit-
rasu de ocne de la leat 1769, In care aratA cA, din socoteala sArii ot teat 1761, au rAmas
numai Ianache bun dator acesti bani, pe carei bani li cerea $tefan Provizor. $i aducind acum
numitu zapciu innaintea noastrA pA $tefan Provizor cu Ene cAmArasu, scoase $tefan o foae
de socotealA de la leat 1768 octomvrie 7, IntAritA cu iscAlitura lui Zamfir cAmArasu i a lui
lane cAmArasu, care amindoi aratA cum cA are Provizor sA ia din tovArAsie taleri 2677, si
dintr-acei bani orinduesc cu rAvas ca sA ia de la acel Ene Elefteriu acei taleri 260, peste
acel rAvas fac si politA dupA obiceiu, cu cari mergind la acel Iane dupA acel mai sus-arAtat
zapis, puindu-si soroc de patru luni.
. Deci dar, dupa acele dovezi ce mai sus aratA, sA vede cA IncA de atunci sIntu orin-
duiti acei bani sA-i ia $tefan Provizor si nimini din tovarAsi n-au stAtut cu inpotrivire, ci
tocmai acum peste 12 ani, clnd au cAutat numitu Provizor sA-si InplineascA banii dupA acel
zapis, judecata gAseste cu cale ca acei bani sA-i ia $tefan Provizor dupA zapisu ce-1 are, iar
tovArAsiia, de va avea altA socotealA cu Provizor, prin diosibitA jalbA va arAta InnAltimii Arh. Bt. Bac..
tale. Noi asa gAsim cu cale, iar cea desAvIrsitA hotArlre rAmIne a sA face de cAtre InnAllimea ta. 118. nr 7*
f. 207-207v.
1780, mar& 12.
Mateiu clucer Cretulescu, Costandin ComAneanu sArdar, Costandin CocorAscu
sluger, George Canale.

863

www.dacoromanica.ro
 Departarnentul al 2-lea arald prin anafora cd Ion Voicilas de la mizilu Bucuresti" reclamd
8061710
pe Dumitru Ldudat din satul Star-Chiojdu care i-ar stdptni silnic jurndtate din mosie. Deoarece
plrttul ti dovedeste cu zapise dreptul, judecata ti recunoaste stdptnirea, dar propune sd se NO
alegere la faja locului de cdtre ispravnici. Domnul tntdreste.
mulls
le
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dutra cum s-au gasit cu cale da la judecata, aratIndu-ne zapciul cel orinduit ca i o
parte si alta s-au odihnit pa aceasta alegere, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor sA urmati
a face alegere dupa cum scrie mai jos.
1780, martle 16.
Preatnnaltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, dumnealui vAtafu za divan aduse la judecata
pa Ion Voicilas da la mizilu Bucuresti, phis lui Dumitru Laudat cla la satu Star-Chiojdu,
zicind.ca In sila Ii stapIneste numitu mosiia jumatate, cu cuvint ca ar fi luat-o mosul lui
da zestre, pentru care cerea sA-si afle dreptatea.
Fata fiind si phitu Dumitru LAudat, rAspunse cii el Isi stapineste partea lui cla mosie
ce o are dd clironomie si arata un zapis cu leat 7239, iulie 18, cla slut ani 39, al unui CrAciun
sin Neaga, fata lui Ivan Voicilas da la Star-Chiojdu, prin care vinde cumnatl-sau Laudat
partea lui rid mosie ce o are In Star-Chiojdu. Asemenea ne aratA i o carte da InpartealA a
tatIne-sau cu megiiaiE, fiind scrisa cu leat 7255, avgust 4, da sint ani 33, pentru care scrie
ca, pentru un laz cu porni, partea cAlugAritii Bina! din mosu Vladulescu, dA care Insusi
Voicilestii, feciorii Radului Voicilasu, adica pirisu Ion cu fratii lui, nu au treaba, cum nici
ln Piatra Bogzii, pentru ca este a lui Laudat, care carte da inpArteala sa vazu adAvarata
si da vatafu Dumitru Macovei. Asemenea ne mai arata piritu Dumitru LAudat i alta carte
tot a lui Dumitru Macovei, dinpreunA cu alti megiiai, iarAi da alegerea acestii mosii cu
leat 7257, aprilie 15, prin care sa vede cA au urmat dupd numita carte da lnparteala ce mai
sus aratA. Pentru care, am intrebat pa pIrltu Laudat citA suma da stInjeni da mosie este toata
mosiia, si raspunse ca toata mosiia lor shit stInjani 25, din care staptneste el stinjani 12 Si
jumatate si pIrtsu Ion cu fratii lui, stInjani 12 si jurnatate.
Deci, Inpotriva scrisorilor ce au aratat phitu Laudat, alt raspunsu da temei nu avu
numitu Ion, numai zise ca Durnitru Laudat este zestras Intr-aceasta mosie i cerea sa-1 scoata
din stapinire, al caruia raspunsu nu s-au priimit da judecata, fiind [Ara cla nici un temei,
de vreme ca i tatu phltului i pfetu au stapinit acasta mosie necontenit Irina acum, cla slut
ani 39, precum mai sus s-au zis. $i dupa cercetarea ce am facut, dreptatea ajutoreaza pa
piritu LAudat da a staptni si de acum Innainte cu pace, dupa care aceasta, Incepu phisu
Ion a zice cum cA Dumitru Laudat le calca si partea lor da mosie.
Pentru care, sa fie luminata porunca mArii tale catre dumnealor ispravnicii ot sud
Saac, ca la fata locului dupa scrisorile si vechea stapinire ce va avea plritu, sa-i daosibeasca
partea da mosie ce au stapinit-o pina acum, deosebind i phisului Ion cu fratii lui partea
lor da mosie, dupa scrisori si vechea staptnire ce va fi avInd, si, da alegerea ce vor face, sa
Auk st. Buo.. izbraneasca prin cartea dumnealor da hotarnicie. Da care, instiintAm marii tale ca sa sa
ma. nr. 7. faca cea dasavIrsita hotartre dA catre Innaltimea ta.
1. 205 205v.
1780, martle 14.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Barbul Ciorogirleanu sluger.

864

www.dacoromanica.ro
Ve lilii boieri rejudecd pricina lui popa Ion, diaconul Costandin si Stamate f i cetasii lor care
pretind cd In urma unui schimb de mosii cu rn-rea Hurezu s-a atribuit pe nedrept tut popa
Apostol si fecioritor sdi 160 sttnjeni tn calitate de mosneni. Judecala recunoaste dreptul ptrtfilor
si propune orinduirea de boieri hotarnici pentru alegerea par/nor. Domnut tntdreste.
807
1780
martle
17
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Pe aceasth judecatA a dumnealor velitilor boeri, rAmiind sl o parte si alta odihnitt
dupe cum zapciul cel rinduit ne arath, neavind alth apelatie a mai face la divan si cerind e i
porunca domnii mele, spre a sh urma aceasth alegere ce s-au orinduit dh la judecata dumnea-
Mr boierilor, am inthrit si domniia mea Ca, dupe cum sh coprinde mai jos, la toate asa sh
sh urmeze. Pentru care, poruncim orinduitilor mai jos boieri, ce sInteti ceruti dh amlndoaoh
partile, sh mergeti la fata locului ca sh facet" dreaptA alegere la aceasth mosie prin mu<m>ba-
sirlicu slugii domnii mele... 1 Tolico pisah gospodstvo mi.
1780, martie 17.
PreainnAltate cloamne,
Din luminath porunca innAltimii tale, vhtafu dA divan au adus la judecath innaintea
noastrh pe popa Ion i diiaconu Costandin i Stamate cu cetasii Mr dh la Recea sud Vilcea,
carii, cu jalba ce au Alla innaltimii tale pentru popa Apostol cu feciorii lui dh la Recea
sud Vilcea, zic ch sint cincizeci si cinci dA ani dA cind phrintii lor au f hcut schimbu cu o
movie Zvinjoiu cu sfinta mAnhstire Hurezu si sfAnta mAndstire le-au dat Mr partea unui popa
Joan, ce au fostu Or cu popa Bratu, din mosiia Recea i Fometeasca. Acum, zic ch s-au sculat
popii cid la Negreni clA le-au luat dintr-acel schimbu Coasta Fometestilor jumhtate, cum si
piritu popa Apostol zic eh, prin judecata divanului Craiovii, le-au luat stinjhni 160 si cere
cum ch, dh vrerne ce schimbul mhnhstirii au fost rhu, cere sh ia mosiia Mr dh la mAnhstire
Innapoi. Dupe care judecath a Craiovii, zic ch judecindu-sh acum si la dumnealor boierii
judechtori ot <al> 2<lea> depertament, iarhsi nu le-au dat dreptate ca sh-si ia schimbul innapoi
dA la mAnhstire.
FatA fiind si Ion diiaconu si iar Ion diiacon, feciorii popii Apostol cu cetasii Mr dh la
Recea sud Vilcea, ne arAtarh o carte dh judecatA a rAposatului banului Barbul Vhchrescul,
fiind scrish cu leat 1752, clA sint ani 28, intru care arath cum cA, avind judecath Innaintea
dumnealui, acestu popa Apostol pirltul, nepotu popii Bratului, cu acestu Stamate jhluitoru
si cu un Ion Tomescul ot Recea pentru stinjAni 160, mosie in hotaru Fometestilor, partea
popii Bratului, si acestu Stamate si Ion nu i-au fost inghduind a sthpini, cu pricinh ch au
dat mAnhstir:i Hurezului schimbu din partea Mr din Zvinjoiu. Pentru care, arAtind atunci
la acea judecath popa Apostol o carte dh judecath a dumnealui Ianache Hrisoscoleu biv
vel ban, de la leat 7257, In care scriia chi s-ar fi judecat si la dumnealui, numitii mai sus,
tot pentru acei 160 stinjAni de mosie ce sA numesc ai popii Bratului si s-au fost dovedit
dintr-o carte dh hothrnicie din vremea stApinirii nemtilor, a portarului Ion ahleanul cu alti
boieri hotarnici, ch partea lui Ion Tomescul si acestui Stamate este osebitA, stinjAni
o suth saizeci, si partea popii Bratului, din care sA trage acestu popa Apostol, iar
stinjhni 160, si dupe acea carte au dat si dumnealui banu Hrisoscoleu carte dh stApinire
la mina popii Apostol ca sA sthpineasch acei stinjhni 160 dh mosie cu bunh pace.
i atunci, la acea judecath a banului Barbu VAchrescul,intrebind ph acestu Stamate si Ion
Tomescul pentru ce nu stApinescu numai partea Mr dA mosie ce le-au ales portaru Ion Bhleanu
cu ceilalti boieri hotarnici, ci sA Intind sh sapineasch si partea popii Apostol, si acest Stamate
au rhspunsu atunci la judecath ch acei 160 stinjAni, partea popii Bratului ce o stApineste
popa Apostol, iaste jumhtate partea popii lui Ion, vhru popii Bratului si ei pentru acea
parte a popii lui Ion zicea ch au dat mhnhstirii Hurezului schimbu din partea kr dh mosie
din Zvinjoiu la acea hotArnicie a Bhleanului si cu aceia chuta partea popii lui Ion sA o ia
intru a Mr sthpAnire. Dar rdposatu ban Barbul VhcArescul arath ch, citind lui Ion Bhleanu
portaru cu ceilalti boieri, au vAzut ch arath partea popii lui Ion cu cetasii lui, care cetasi
este popa Bratul, mosu acestui popa Apostol ptrit, stinjAni 320, si partea lui Tomescul si

863

www.dacoromanica.ro
acestui Stamate jluitoru, osebiti stInjni 160, si hotaraste dumnealui ca popa Apostol cu
cetasii lui sa stapineasca acei 160 stInjeni din Fometeasca, partea mosi-sau, popii Bratului,
cu buret pace da catre Stamate si Ion Tomescul si da catre toll mosnenii din Recea. $i
arata raposatu ban Vacarescul intr-aceasta numita carte ca si niste carti ce era la mina
acestui Stamate si acelui Ion Tomescul pentru pricina acestor stinjani da rnosie di la un
Manu camaras si da la altii, cunoscindu-le raposatu ca au fost f Acut fr-da cale, le-au spart
In scaunu divnului Craiovii, ca mai 'mina pricina la mijloc sa nu mai alba si dupe aceasta
judecata, zice popa Apostol, ca tot nu 1-au ingaduit 0 stapineasca. $1 la leat 7265 s-au mai
judecat la Tanasie Piraianu, ce au fost pa acea vreme judecator la sud Vilcea, si iarasi au dat
dreptate ca sa stapIneasca acestui popa Apostol acei 160 stinjani da mosie, iar la leat 1777
s-au judecat si la dumnealui cluceru Theodorache, caimacamu Craiovii, i la ceilalti boieri
judecatori de acolo si da popii Apostol sa stapIneasca tot acei 160 stinjani da mosie, Inca
sa-i plateasca si venitu ce au luat du pe acesti 160 stinjani da la hotarirea judecatii raposa-
tului banului Barbu Vacrescul diiaconu Costandin i Stamate cu cetasii lor.
$i iarsi, neodihnindu-sa jaluitorii, peste un an si sapte luni, la leat 79 mai 29, din
luminata porunca innaltimii tale s-au judecat si la dumnealui cluceru Grigorie Razu, ce este
acum caimacam Craiovii, i la ceilalti boeri da acolo, si hotarascu dumnealor O. rnearga boierii
hotarnici in fata locului sa dea parti fiescaruia dintr-insii dupa cartea da hotarnicie a Balea-
nului si sa daosibiasca si partea popii Apostol, tot pa unde sa. sa fi ales la acea hotarnicie,
puind si semne ca sa nu mai aiba pricina, cercetInd si pentru venitu du pe partea popii Apostol
eine 1-au luat si sa arata in scris ca sa faca si inplinire si sa plateasca acestu Stamate si
cu diiaconu Costandin cu cetasii lor si toata cheltuiala popii Apostol da clnd li poarta prin
judecati. Si aratil dumnealui ca, vazind acestu Stamate si cu diiaconu Costandin ca va sA
li sa dascopere tot viclesugu, n-au statut sa ia boieri hotarnici, ci au dosit.
$i dupe toata cercetarea ce au facut si la aceasta judecata, au gasit cu cale sa sA
urmeze hotaralor da mai nainte si sa stapineasca popa Apostol acei 160 stInjani In mosiia
Fometeasca. $i tot acesti jaluitori, popa Ion Patru i Mihai, Miercestii si acest diiacon Cos-
tandin i Stamate, cu cetasii lor, peste sapte luni iarasi au dat jalbA innaltimii tale, tot pentru
acesti 160 stinjani da mosie din Fometeasca, care jalba au dat-o nepotrivita cu celelalte jalbi
ce au dat mai nainte, cerind ca sa strice acel schimbu ce-1 Meuse cu sfinta manastire Hurezu
pentru aceasta mosie. Dupe a carora jalba, poruncidu-sa (IA catre innaltimea ta iarasi dumnealui
Grigorascu biv vel clucer caimacaniu Craiovii ca sa cerceteze, prin carte da judecata scrie
dumnealui cluceru Grigorascu caimacam si cu dumnealui Barbul $tirbei biv vel sardar, i Ionita
BrAiloiu, biv vel sluger, ca da iznoava au cercetat dupa scrisorile lor et si dupa hrisoave
i carti ce s-au gasit la sfinta manastire, cum si dupa cartea da hotarnicie a raposat portaru-
lui Ion Baleanu, ce arata ca i-au inpartit pa toti mosnenii a tie cinci Orli, da parte cite
160 stinjani, care fac piste tot sttnjani 800, ce arata ca le-au ramas mosnenilor In Fometeasca,
care dintr-aceste cinci parti, un popa Bratu ce i s-au fost ales si lui o parte, stinjAni 660 2,
din care acel popa Bratu sa trage acestu popa Apostol. Iar diiaconu Costandin i Stamate
jaluitorii si cu Patru, Mircestii, au fost tot intarind din gull cu zisa, iar nu in scris cu vreun
temei, zicind ca acelui popii Bratului cu gresala la hotarniciia Baleanului i s-ar fi dat mosie,
ca n-ar fi avut parte In Fometeasca. $i fiinda sa face popa Apostol ce sa trage din popa
Bratul stapin pe acei stinjeni 160 ce 1 s-au ales la hotarniciia cla atunci, da Baleanu, arati
dumnealor ca cerea ei sa strice schimbul ce facuse mosnenii cu manastirea, dar vazInd zapisu
mopenilor da Invoiala dat la manastire, da ani 55, cum si maniistirea <au> dat asemenea
zapis iar la mlna mosnenilor, mai Altos, arata ca in urma acestor zapise (IA invoiala, tot
atuncea s-au fost facut hotarniclia da Baleanu, la care hotarnicie arata ca au fostu si Stamate,
fiind da virsta, care nici acum innaintea noastra n-au putut tagaclui, si pa cea vreme, fiindca
traia si parintii jaluitorilor, care stiia pricina mai bine, da stiia ca acel popa Bratu n-au avut
parte da mosie si cu gresala I-au pus raposatu Baleanu la hotarnicie, scotIndu-i si lui parte,
cum (IA sa suferea da atunci pina acum intr-atlta vreme si au ingaduit si pe sfinta manastire
da au stapinit acel schimbu (IA atunci pina acum nestramutat < ?>. $i hotarascu dumnealor

866

www.dacoromanica.ro
ca, dup cum s-au urmat stpinirea sfintii manAstiri Hurezu pentru acestu schimbu da atunci
Ora acum, sa stApineascA si da acum innainte nestrAmutat, cum si popa Apostol ce zice
cA sA trage din popa Bratu, iarAsi sA stapineasca stinjAni 160 partea popii Bratului, cu bun
pace dA cAtre acestu diiaconu Costandin i clA catre Stamate, i brat ego PAtru si dA catre
tot neamul si cetasii lor, dui:A cartile ce au, si a plateasca si venitu ce sA va dovedi ca
au luat du pe acea parte si toata cheltuiala ce au fAcut popa Apostol, Incit au umblat prin
judecAti, dupe care judecatA, sA vede cA s-au judecat acum si la dumnealor boierii judecatori
ot <al> 2<lea> dapertament. Si prin anaforaoa dumnealor ce fac cAtre Innaltimea ta, care
sA vede scrisA dft la aceastA tuna a lui fevruarie 22, scrie cA, dupA cercetarea scrisorilor ce
au fAcut si dumnealor, hotArAscu popa Apostol cu cetasii lui sA stApineascit acei 160 stinjAni
dA mosie in Fornetesti cu bunA pace dA cAtre acestu Costandin diiaconu i Stamate, iar pentru
venitu mosii ce hotArriste dunmealui caimacamu si cu cealalti boieri prin mai sus-numita
carte dA judecatA si dumnealor boierii judecatori gasesc cu cale ca iarAsi dumnealui caimacamu
sA cerceteze acolo in fata locului si pg cit venit vor dovedi dumnealor cu bunA dovadA di
au luat numitu Costandin diiaconu i cu Stamate du pA acesti 160 stinjAni da mosie ai popii
Apostol, sA apuce sA inplineasca.
Pentru care judecath, nefiind odihnit Costandin diiaconu i Stamate cu cetasii lor, din
luminatA porunca innaltimii tale aduclndu-i numitul zapciu si Innaintea noastra si cercetind
si noi attt judecatile ce au avut Irina acum, cit si cartile ce au avut si o parte si alta, am
dovedit ca atit hotarniciia portarului Ion Baleanu, cum si celelalte judecati ce s-au fAcut mai
In urma acei hotarnicii sint bune si cu dreptate fAcute, da vreme cA pArintii acestui Constan-
din diiaconul i a cetasilor lui, cum si mai sus-numitu Stamate, au fost cla fath atunci la
acea hotfirnicie ce s-au Meat la urma zapisilor dA InvoialA si frith au hotarit mosiia si li
s-au dat parti fiestecaruia dupA cum scrie mai sus, apoi s-au invoit cu sfinta manastire
si au facut schimbul. Si da era ei napastuiti la acea hotarnicie dA atuncea, sa fi facut
cerere, iar nu tocmai acum peste ani 55.
Pentru care noi asa gasim cu cale sa fie luminata porunca innaltimii tale, sa sA orin-
duiasca portArel inpreuna cu Sal-ban satraru Ottetelisanu si cu IonitA MaldArescul, boieri
din partea locului, pe care li cerurA amindoaoA partite, si numitu portarel luind pA amindoaoa
partite si mergind Inpreuna cu boierii hotarnici la fata locului si fiind toate partite fata, cum
si alti vecini Inprejurasi da mosie, dupe cartea dg judecata a raposatului ban Barbul VAcA-
rescu si dupa hotArniciia portarului Ion BAleanu, ce scrie cA stinjani 320 iaste partea popii
lui Ion cu cetasii lui, din care cetasi ai popii lui Ion deosibeste pA popa Apostol ce sa trage
din popa Bratu stInjAni 160, iar ceilalti stinjani 160 li dA popii lui Ion cu cetasii lui sA-1
stapineasca, asisderea hotaraste tot intr-acea carte sa stapineasca si Ion Tomescul, ce este
Inpreung cu acest Stamate jAluitoru, osebit stinjani 160 ce sA coprind tot intr-acea carte a
raposat banului Barbul Vacarescu si dupa ce vor dAosebi toate aceste pArti dupg cum scrie
mai sus, sA dea fiescaruia partea sa, mAsurind mosiia cu stinjAnu cc va fi umblat cind s-au
hotarit acea mosie, sa le si inpietreascA, dind si cArti dA hotarnicie dupA obicei la mina fies-
caruia cu semnile si cu suma stInjAnilor, ca sit stie fiescare pe unde si cit sA stapineasca,
iar pentru venitul ce zice popa Apostol ca au luat Costandin diiaconu cu Stamate du pA
acei 160 stinjAni, partea lui, cercetind acei boieri hotarnici eft vinit sA va adeveri cA au
luat, cu bunA dovadA sA inplineasca.
Ci noi, da cercetarea ce am facut, aratdm InnAltimii tale, iar hotarlrea cea dAsavIrsita
ramine a sA face (la cAtre Innaltimea ta.
1780, fevruarle 27.

$i dA vre<me> ce pentru 160 stinjAni ce sa vede In cartea raposatului banului Barbul VAcA-
rescu, cum si In hotArniciia portarului Ion BAleanu cA-i (IA Intru stApinirea unui popa Ion
cu cetasii lui sA stapineascA, pentru care acei stinjAni ziserA acum Inniantea noastrA atit Sta-
mate cu cetasiilui, cum si Ion diiaconu i Ion diiaconu, feciorii popii Apostol, cum ca i s-au dat
stinjani (IA mosie din partite lor, schimbu la sfinta mAnAstire Hurezu, pentru acei stinjani
160, partea popii Ion, dupA ce i s-au f Acut acea hotArnicie dft BAleanu si nu i sA cade a

887

www.dacoromanica.ro
Mit. S. Buc., i s da stdpinire si acelui popa Ion, s cerceteze dumnealor boieril ce shit orinduiti hotarnici
MR. nr. 7.
f. 302 204v. zapisile sfintei mAndstiri ce are cid la mosneni, cum si zapisile mosnenilor ce au dfi la sflnta
Pentru o Jude- indndstire dd acel schimbu si cine sd va dovedi cd au dat mosie din partea lor, schimbu la
eatit anterioarli
In aceeasi pri- sflnta mandstire pentru acei 160 stinjAni ai popii lui Ion, aceluia sa-i dea partea popii lui
chili. v. doe. din
21) nolembrie Ion supt stdpinire pe citi stinjni va dovedi cd au dat. Iar dd vor dovedi dumnealor ca n-au
1770.
Arh. St. Buc., dat schimbu nici Stamate cu cetasii lor, niei diiaconu Ion sin popii Apostol, vor da dumnealor
M. 5. acei 160 stinjni cid mosie, ce sd numescu mai sus la neamul cine sa va trage dintr-acest
f. 211 211v.
(Copia sub datA popp Ion.
la Institutul de
istorie Dumitrache vel ban, Badea Stirbei vel vornic, vel vornic, Ianache Muruzi vel
- Vealforint").
idoc.
logofdt, Grigorie BAleanu vet logofdt.
nr. 124 din 27 1 Loc alb.
Willa 1770.
2 Corect : 16".

Velilii boieri arald prin anafora cd Radu Titeanu reclamd de la Nicolae treti logofdt via lut
808 1780
din Dealul Greci (jud. Vlasca) de pe mo$ia zndndslirii Mislea Idsald paragind 12 ant. Cum
011111, vier al mdndstirilor Mislea i Sdrindar, a primit s-o lucreze cu zapis, divanul holdrdste
sd rdmind a lui, tar reclamantului sd i se dea and vie paragind. Domnul tntdreste.
smartie
17
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Din cele mai jos-scrise, vdzindu-se cd jalba i eererea nurnitului Titeanu iaste lard
dA cale i Bind cu dreptate hotizirea dumnealor velitilor boieri, o IntArim spre stApini
<al> 3<-lea > logofdt Nicolae acea vie cu pace.
1780, martle 17.

PrealnnAltate doamne,
Din luminatd porunca InnAltimii tale, vAtafu za aprozi aduse Innaintea <noastrd>
la judecatA pd Radu pAhdrnicel Titeanu cu jalba ce au jAluit Innaltimii tale pentru Nicolae
<al> 3<-lea > logofat, zicind cum cd, avInd o vie In Dealu Greci sud Vlasca pe mosiia sfintU
mAndstiri Mislea, rimasfi di la pfirintii lui, i numitu logolit avind vie aldturea, au coprinsu
si pe a lui, pentru care, judecindu-sd la dumnealor boierii judecdtori ot <al> 2<-lea> deper-
tament, zice cd nu si-au aflat dreptate.
Fata fiind i Nicolae logofdtu, arAtA mai intli o adeverinta a sdtrarului Ianache Mavro-
din, clnd au fost ispravnic la sud Vlasca cu leat 1776, aprilie 19, intru care scrie cd au dat
mArturie sAtenii ot Greaca cum cd viia aceasta, ce o cere acum jAluitorul, au fost pArdsiti
dd 12 ani si mai mult si din pricina acei vii sa facea multd stricficiune, nu numai la viia lui
Nicolae logofatu, ci i la alte vii, dtt vitele ce intra Intr-acea pAragind. Ne mai ardtd i un
zapis tot cu acel veleat, cu 2 luni mai in urma adeverintii, In care zapis sd vAzu iscAlit
cuviosul igumen mislean, Calinic, si cuviosul arhimandrit Dorotheiu, igumenul sfintii mAndstiri
SArindarul, care citindu-sii Innaintea noastrA scrie cd, dupd mArturiia ce au dat acei lAcuitori
din Greaca Innaintea ispravnicului pentru acea vie ce rdmAsese paragina, au urmat obiceiului
pAmintului si luminatelor porunci ale InnAltimii tale si au si scris mai !nth acestui Radu jAlui-
torul ca sd vie sd-si lucreze viia. Si vdzind cd nu vine si sfInta mAndstire sd pigubeste cid
otastind i dd mila vinttriciului ce o are di ia si pentru ca s nu si mai plingd i vecinii ce au vii
pentru stricAciunea ce II sd face, au dat-o lui Nicolae logofAtu ca sA o lucreze nepoprit dd nimeni,
plAtind i otastina la sfinta mAndstire. Deosebit, mai ardtd i o carte dd judecattt ot <al>
2<-1ea > depertament cu leat 1778, ghenarie 30, da slut acum ani 2, Intru care sd vAzu cd scrie
cum cd, din luminatA porunca marii tale, s-au judecat acest Radu Titeanu cu Nicolae logoffitu
tot pentru aceastA vie si, dupe rdspunsul ce au dat acel Radu jaluitoru atunci innaintea
judecdtil, cd viia dA vremea rAzmiritii Incoaci n-au mai lucrat-o, au vdzut judecata ci din
vremea care au 'zis jaluitoru ci au rAmas paragina au fost vase ani, adica din vremea dd and

868

www.dacoromanica.ro
au lAsat-o, dA la leat 1769, pinA la leat 1775, care zicea ptrisu c i-au luat viia numitu logofAt
cu al cAruia graiu aratA dumnealor cA singur au Intemeiat stApinirea mAnAstirii, si hoti-
rAscu ca sA stapineascA Nicolae logofAtu acea vie. DupA care judecatA, neodihnindu-sA Radu,
iarAsi au AMU. acum InnAltimii tale dupa ce au trecut 2 ani dA la hotArirea judecAtii ot
<al> 2<-1ea> depertament, arAtind acum innaintea noastrA o adeverintA a cuviosului igumenului
sfintei mAnAstiri Mislii, Calinic, Intru care scrie chiar asa, cA au mersu la cuviosiia sa acest
Radu jAluitoru, fecioru logofAtului Mihalache, si au arAtat cA au avut o vie In Dealu Grecii
pA mosiia mAnAstirii Mislii i, mergind jAluitoru sA o lucreze, a gAsit-o vindutA Ii ar fi zis.
cel ce a cumpArat-o pe cum cA au cumpArat-o dA la cuviosiia sa si cuviosiia sa aratA cA
este igumenu dA la leat 1775, ghenarie 20, si nici au vindut-o paraginA, nici au dat-o altuia
sA o lucreze, cA au urmat obiceiului pAmintului i poruncilor domnesti si acel care zice CA au
cumpArat-o dA la cuviosiia sa, rAu zice cA au cumpArat-o, cA nici stie, nici 1-au vAzut ce
om este. Si acea adeverintA iaste scrisA dA la leat 1778, martie 16, care acum la martie viltor
sA inplineascu ani doi.
IntrebIndu-sA Nicolae logofatu ce rAspunde inpotriva acestii adeverinte, care au dat-o
igumenu, si el rAspunse cA, vAzind cum cA mosiia Greaca o stApIneste cuviosul Dorotheiu
arhimandritu, egumenu sfintii mAnAstiri SArindar, si cuviosiia sa Ii stringea tot venitul
vAzind cA au dat si altora alte vii pArAginte, au mersu dA i-au dat si lui aceastA vie cu acestu
zapis ce este numit mai sus, dar dA este cu stirea igumenului mislean, sau dA nu este, nu stie.
Deci, am chemat dA fata si pA cuviosul arhimandrit sArindArean si 1-am Intrebat alit
pentru zapisu ce s-au vAzut la mina lui Nicolae logofAtu si este si cuviosiia sa iscAlit, eft
si pentru adeverinta ce sA vAzu la mina jAluitorului cu iscAlitura igumenului mislean, si dete
rAspunsu cA este bun zapisu, iar acea adeverintA, care sA vede la mina jAluitorului cu iscAli-
tura igumenului mislean, si dete rAspunsu, adAvArul scrie cA igumenu mislean n-au dat nici
o vie pArAginA sA o dAstupe nimeni, pentru cA oricui au fost voia sA ia pAragini sA le lucreze
dupA mosiia sfintii mAnAstiri au venit la cuviosiia sa dA au cerut si le-au dat, avind durere
mai multA dA inimA dAcit igumenu mislean, fiindcA mAnAstirea SArindaru are dA ia milA dintr-
acest deal al Grecii doi bani si mAnAstirea Mislii un ban, si cum au dat alte vii, an dat si
aceasta. Mai virtos, zice cA au avut voe si dA la igumenu mislean ca sA dea vii pArAginite cui
va vrea sA le lucreze, arAtindu-ne si o scrisoare iscAlitA tot dA Calinic igumenu mislean cu leat
1775, iunie 21, care sA vAzu dA noi cA scrie cAtre cuviosiia sa arhimandritu igumen sArin-
dArean 5i-1 face stApin mosiei Greaca, sA facA ce va vrea. 5i zice cA dupA ce au luat scrisoarea
aceasta, iarAsi nu au dat dA atunci pArAgini, ci cu om Intr-adinsu au trimis dA au dat stire
tuturor celor ce au vii ca sA meargA sA le dAstupe i, dupA ce au trecut un an In urma scri-
sorii, au Inceput a da paragini. Si zice 1 aceasta cA, sA fi mersu acestu Radu sA fi cerut.
vreo pAraginA. i-ar fi dat, cA si acum sint pAragini dAstule dA nu sA apucA nimeni sA le dastupe.
Deci, dupA cartea igumenului mislean ce sA vAzu la mina arhimandrit sArindAreanului,
au rAmas adeverinta ce este la mina Radului, f Ar'dA nici un temei, fiindcA aceste sfinte mAnAs-
tiri le stim si noi cA sint tot una si bine au urmat arhimandritul sArindArean Intocmai obicelului
pAmintului si luminatelor porunci <ale > innAltimii tale, iar Radu rAu i fAr' dA cale umblA,
cA nu are nici o dreptate, pentru cA aceastA vie au fost pArAginitA dinnaintea rAzmiritii
precum au mArturisit lAcuitorii ot Greaca Innaintea ispravnicilor, cum si Insusi el n-au tAgAduit.
Si dA clnd au luat acea adeverintA dA la igumenu mislean, mAcar cA n-are nici un temei,
dar sA vede cA acum la martie, sint ani 2 si au tAcut pitnA acum, cind au vAzut pe Nicolae
logofAtu cA au intemeiat viia din lucru si au dat-o pe rod. Ci, dreptate are Nicolae sA-si stApi-
neascA viia si mAcar cA Nicolae logofAtu Ii zise Radu<lui, iAluitoru i acum Innaintea noastrA,
cum cA, Intre alte multe pAragini ce slot acolo la Greaca, ias:e o pAraginA ca 2 pogoane aproape
di acea vie si au luat si zapis ca sA o dAstupe i pe aceia, si priimi Innaintea noastrA sA
meargA Radu jAluitoru sA dAstupe acea pAraginA si sA o aducA la stare si deopotrivA cu viia
ce zice jAluitoru cA i-au luat-o si atunci sA ia Radu care va pohti, si nici intr-acestasi chip
58 c. 758
869

www.dacoromanica.ro
 n-au priimit Radii Titeanu jaluitoru, din care sa cunoscu ca umblA sa ia viia lucrata d-a gata
far' dA ostenealA.
Arh. St. Bute.. CI noi gAsim cu cale, Nicolae <al> 3<-1ea> logofat, sA-si stapineasca viia cu pace, iar
Ms. nr.7,
f. 215V. 217. hotArirea cea dasavIrsIta ramine la Innaltimea ta.
1780, fevruarie 10.
Dumitrache vel ban, Badea $tirbei vel vornic, vel vornic, vel logofat, Grigorie
Baleanu vel logofat, Nicolae Filipescu vel clucer.

Velifii boieri arald prin anarora cd Manolache, fiul slolnicului Scar lal (jud. Buzau), reclamd
809 de la stolniceasa Ancula 100 slinjeni. din mopia Miigureni (sud. Saac). ln baza scrisorilor
rnopia tate se dovedeple cd Ancuja are prolimisis pi i se dd dreplul sd rdscumpere jumdlale din
prezenin Might, iar cealalid jumdlale se lath lui Scar lat. Domnul trUdreple.
1780
mantle
18 Io Alexandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu..
VAzInd domniia mea cercetarea si hotArirea dumnealor velitilor boieri, cu buna orin-
duiala urmlnd dreptatii si nici partea ce au ramas cla judecatA nefAcInd vreo apelatie Intr-
atita vreme dA la hotArlre pIna acum, o intArim i poruncim zapciul cel orinduit sA facil
inplinirea cu Intoarcere da bani da la o mina la alta, iar dumneavoastra ispravnicilor sA urmati
cum scrie mai jos.
1780, mantle 18.
Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca innAltimii tale, vAtafu za visterie au adus la judecatd Innaintea
noastra pe Manolache sin raposatu stolnic Scarlat ot sud Buzau, cu jalbA cc au Alia innal-
timii tale pentru dumneaei stolniceasa Ancuta, zicind ca In mosiia MAgureni sud Saac la
hotarniciia ce s-au facut la leat 1778 din luminatA porunca Innaltimii tale cla dumnealui vel
clucer Nicolae Filipescul i durnnealui biv vel stolnic Iordache Cretulescul, fiind intr-acea vreme
amlndoi ispravnici, s-au ales sA stapineasca slugeru Mihalache Condurat, cumnati-sAu, stinjani
799, ce-i are dati da zestre dA rAposatu stolnic Scarlat taica-sau, i dumneaei stolnicesii Ancutii
stinjani 549, ce-i are dA mostenire, alegindu-i-sA i lui stinjani 100, ce-i are dA cumpara-
toare dA stolnicu Scalrat tata-sau da la Dumitrana Miricioaia. Care acesti stiinjani 100 ce
s-au ales stapinire, zice ca nu 1-ar fi Ingaduind stolniceasa Ancuta sA-i stapineascA i cerea
drept ate .
Deci, filo fiind Innaintea noastrA i dumneaei stolniceasa Ancuta, raspunse a la vinzarea
ce au vindut aceastA Miricioae la rAposatu stolnic Scarlat acesti stInjAni 100 dA movie din
partea ei, dumneaei n-au stiut si, ca una ce este mosneancA, cere protimisis a rAscumpara.
Care pentru aceastA mosie MAgureni, sA vede ccA la leat 1776, dA ant ani 4, dupA jalba ce
au dat stolniceasa Innaltimii tale pentru numitul Manolache, arAtind cA aceastA moie ce o are
dA mostenire au stapinit-o tot d-a valma cu stolnicu Scarlat, cu mosiia stolnicului Scarlat
ce o avea, iar dA zestre jupinesii si au dat-o si stolnicu zestre slugerului Mihalache Conduratul
si cum cA Intr-aceastA movie, avind parte si o DumitranA MAricioaicA I Fotina Capleasca,
WA <IA stirea dumneaei, zicea CA i-au vIndut partea lor pe taina la raposatu stolnic Scarlat
si au cerut protimisis a rAscumpara aceastA parte a Miricioaii i Fotinii CapleascAi de la Mano-
lache. $i Infatishidu-sA i atunci la judecatA Innaintea noastrA cu slugeru Grigorie sin raposatu
stolnic Scarlat, vechil fiind fratine-sAu Manolache, prin anaforaoa ce am facut cAtre Innal-
timea ta, am gAsit cu cale sA sa orInduiascA doi boieri din partea lui i Intli sA tragA toatA
mosiia MAgureni i dupA carp 5i scrisorile ce vor avea atit dumneaei stolniceasa Ancuta,
cit i slugeru Mihalache Conduratul, sA le dea parte dA mosie Intru stApinire dupA coprinderea
scrisorilor, iar ceilaltA sumrt cla stinjani ce va mai rAminea, am gasit cu cale ca sa-aiba. voe
stolniceasa Ancuta cu slugeru Condurat a Intoarce pe acei stinjani banii lui Manolache, ca

870

www.dacoromanica.ro
 unii ce au protirnisis, nestiind dA acea vInzare, care anfora s-au Intrit si cu luminatA pecetea
Innaltimii tale. Si, peste doi ani, sA vede cA s-au fAcut aceastA hotArnicie acolo la Sala locului
dA mai sus-numitii boieri. Si aratA dumnealor fn cartea cIA hotArnicie a, dupA cc au tras toata
mosiia si au fAcut-o masA si au ales partea stolnicesii si a slugerului Conduratului, cerea al
Manolache stInjAni 300 dintr-aceastA mosie cu dooaA zapise, insA cu-n zapis al Dumitranii
MiriceascAi dA stinjAni 100 i alt zapis al Fotinii Capleascai i al Sonic Ai dA stinjAni 200, ce
au vIndut ele la stolnicu Scarlat, tatul lui Mihalache. $i scriu dumnealor c, gasind acelu zapis
dA stInjani 200 rAu, cA n-au avut mosie, 1-au spart, i al cumnate-si SofiicAi, si au rAmas
numai zapisul Miricioali dA stInjAni 100 buni, pe care aratA Intr-acea carte cA rlimIn acei
100 stfnjAni lui Manolache sin stolnicu Scarlat. Si rnAcar ca Mano/ache nu avea nici o dreptate
a mai avea si el stApInire In mosie, (IA vreme cA partea taicA-sAu dA mosie au dat-o zestre si
s-au fAcut mosnean zestras Mihalache slugeru Condorat, protimisis are a cumpAra slugeru Con-
doratul, ca un mosnean ce s-au fAcut cu zestrea ce o are, i dumneaei stolniceasa Ancuta,
ca o mosneancA. Dar dA vreme cA slugeru Mihalache Conduratul zice Manolache cA au stiut
dA vinzarea Miricioaii nu are protimisis, tocmai acum a rAscumpAra, ci are numai stolniceasa
protimisisu, d vreme cA zice cA va priimi si carte dA blestem cA n-au stiut. Care, dA atunci
dA cind i s-au cercetat judecata, dA slut 4 ani, i s-au dat dreptate ca sA IntoarcA banii lui
Manolache si s-au IntArit acea anafora i cu luminatA pecetea InnAltimii tale dA atunci i dupA
dreptate si dupe acea hotArtre ce si-au f Acut atunci, rAmlne sA IntoarcA stolniceasa banii lui
Manolache pA stinjAni 50 si sA rAmlie Intru stApinirea dumneaei, iar stinjAni 50 sA rAmlie
supt stApinirea lui Manolache. InsA pe unde sA va dovedi cA au avut stApInire acea Miricioae
ce i-au vindut acei stinjAni 100, pe acolo sA stApfneasca i Manolache stinjAni 50 si dumneaei
stolniceasa ceilalti stInjAni 50, si sA fie luminatA porunca InnAltirnii tale cAtre dumnealor
ispravnicil judetului ca sA cerceteze i, pe unde sA va dovedi cA au avut acea Miricioae acei
stInjAni 100 ce i-au vindut, pe acolo sA-i dea si lui Manolache acei stinjAni 50, cum si dumneaei
stolnicesii acei stinjAni 50, ca sA nu sA IntinzA In mosiia ceialaltA ce o au dA mostenire
cum scrie mai sus. $i, dA va fi avind Miricioae circiumA si sat pA acei 100 stinjAni, sA aibA
voe si Manolache i stolniceasa sA-si facA, iar dA nu va fi avut, sA n-aibA voe a-si face nici
acum, nici o parte, nici alta. Arh. St. Bi o.
M. nr. 7,
Noi asa gAsim cu cale, iar cea dAsAvIrsitA hotArtre rAmlne a sA face dA cAtre Inniltimea ta. 1. 218v.-219.
1780, ghenarie 24.
Neculae Dudescu ban, Dumitrache vel ban, Badea Stirbei vel vornic, vel vornic,
Ianache Muruz, vel logofat, Grigorie BAleanu vel logof At, Scarlat Grecianu.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd judectnd pricina dintre mdndstirea Clo.ociov
<jud. Olt> si postelnicul .Heruid1 <Bucsdnescu> pentru un ligan 2 propune sd se facd noi cerce-
(OH cu martori la pia locului de cdtre div vel clucerul Grigorie Razu, cairnacamul Craiovei.
Domnul Intdreste.
810
1780
mantle
19
Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dupl cum s-au gdsit cu cale dA la judecatA, scriem dumitale cinstit 1 credincios
boierul domnii mele, Grigorie Razu biv vel clucer, caimacam Craiovii, sA cerceteze Si sA facA
Inplinire din cele ce sA va cuveni precum scrie mai jos i, pentru ca SA ia treaba sAvIrsire,
rInduim domniia mea mumbasir pe sluga domnii mele... 3 armAsAl cu aceastA hotArlre ca,
dA la cel ce va rAminea dA judecatA, sA-si ia treapadul In urmA.
1780, martle 19.
PreainnAltate doamne,
AceastA pricinA IncA din anul trecut au fost intratA In cercetarea judecatii, dfi fatA
fiind cel Wit egumen clocociovean, clnd jAluitoru au arAtat si un zapis dA cumpArAtoare, stem

871

www.dacoromanica.ro
 pi minjit, din care neputInd judecata afla vreo alegere intemeiatA, pentru aceea au fost rAmas
ca In fata locului sA cerceteze alte dooaA pri, mAnAstirea CAluiului i boierii Dobriceni. DA
la care acum, mAcar cA sA vede la mina jAluitorului mAnAstirii in scris, dar pentru cA nu slat
adeverite nici dA dumnealor ispravnici, nici egumenu clococioveanu n-au fost fatA, nu sA pot
crede, mai ales cA si acel mInjit si stersu zapis, acum zice cA 1-au rApusu.
Ci, dA vei binevoi innAltimea ta ca dA iznoavA sA meargA jAluitoru inpreuna cu igumenu
clocociovean drept la dumnealui caimacamu Craiovii i acolo, fiindcA mAnAstirea CAluiului
taste aproape, cum si boierii Dobriceni, cu porunca InnAltimii tale sA-i aducA, i, dupA scrisorile
si mArturiile ce vor avea, sA cerceteze cu dA-amAruntu i In ce chip sA va pliroforisi dA adAvAr,
Arh. St. Buc.. sA facA i Inplinire cui I sA va cuveni. Iar clad vreo parte nu sA va odihni, atunci vor veni
Ms. nr. 7.
e. 214 214v. i la divan cu alegerea dumnealui caimacamului in scris, iar hotArtrea rAmine la hinAltimea ta.
1780, fevruarle 24.
Ioan Cindescu, Mihai Popescu, Dumitrache stolnic, Dumitrache Brazoianu,
Iordan gramAtic, Nicolae sluger.

1 HerutA post.
2 Un tigan (CompletAri din rezumatul aflat in fruntea actelor).
3 Loc alb.

Velifii boieri arald prin anctrora cd au cercetal plingerea lui Vlad Turbureanu (jud. Ialomifa )
811 1780
tmpotriva lui Dumitru lipscanul care-i cerea pe nedrept plata unei sume. Pe temeiul jurdmtntului
prestat de reclamant cu carte de blestem divan& lzoldrdste cd acesta nu datoreazd suma pretinsd
de ptrtt. Domnul tntdreste.
martie
20
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu.
IntArim si domniia mea cu domneasca noastrA pecete.
1780, martle 20.

Prealnnaltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, vAtafu dA pAhArnicei au adus innalntea noastrA
pA Vladul Turbureanu din sud Ialomita cu jalba ce au jAluit innAltimii tale pentru Dumitru
liptcanu, zicind acest Vladu cA el, fiind slugA la un Costandin Gontea ce au murit, dupA moartea
acelui Costandin Gontea, zice cA fArA dA a nu-i fi acestu 1 Dumitru dator nimic, la trecuta
luna lui ghenarie, 1-au tras la judecatA Innaintea dumnealor ispravnicilor judetului Ialornita,
cerindu-i taleri 25 cu zapisu acelui Costandin Gontii ce este scris dA la leat 1765, dA slat
ani 15, care zapis sA vede iscAlit atit dA acel Costandin Gontea ce au murit, cum si dd acestu
Vladu, iscAlit platnic. S zice acest Vlad jAluitoru, cA nici stie chid s-au Inprumutat acel Costan-
din cu acesti taleri 250, nici au vAzut cind i-au dat numitu negutAtor acesti bani, nici stie dA
facerea acestui zapis, nici stie cA 1-au iscAlit pA el In zapis. Si zice cA acest negutator, apu-
cindu-1 pe dinsul pentru acesti bani i puindu-1 la Inchisoarea ispravnicilor zice cA dA nevoe
au dat el zapisu dA suflu, dA taleri 110, si viind aici la Bucuresti, pe kc au si pornit numitu
Vlad jAluitoru innAltimii tale jalbA i orinduindu-sA la noi ca sA-i judecAm, unde fiind fat4
si Dumitru negutatoru, cel ce cerea acesti bani dA la dinsul, acest Vlad jAluitoru, dA tot au
tAgAduit zapisul cel dintliu dA taleri 250 al lui Costandin Gontii, in care sA vede iscAlit si
el platnic, cum cA nici bani n-au vAzut, nici cA stie clad 1-au Inprumutat acestu negutAtor
pe acel Costandin, nici au vAzut cind s-au f Acut zapis, nici cA stie clnd 1-a iscAlit. Pe care
tAgAduialA a lui, 1-am orinduit la preasfiintlia sa pArintele mitropolit, ca pe aceste ponturi dA
mai sus-numite sA priimeascA blestem i vAzum cA In dosul cArtii dA blestem a preasfintii
sale pArintelui mitropolit scriu parintii clirici ai sfintei Mitropolii cum cA, dupa poruncA au
bAgat pA acel Vlad In sfInta bisericA i fiind dA fatft i Dumitru liptcanu, negutAtoru cel ce

872

www.dacoromanica.ro
cerea acesti bani (IA la dInsul, i-au citit cartea dA blestem dupl coprinderea ponturilor ce mai
sus sA aratA si aratA cl au priimit blestem.
Deci, de vreme a numitu Vlad au priimit blestem, dreptatea 11 apArA sA fie nesupArat
clA banii ce-i cerea numitu negutAtor si fiindcA acestu Vlad, acei taleri ce-i cerea Dumitru
negutAtoru dupA zapisul cel de sulfu, i-au pus amanet la zapciu pinA Isi va isprAvi judecata,
sA aibA sA-si ia Innapoi, cum si taleri 10 ce zice cA au dat ei zeciuealA la ispravnic and 1-au
Inchis pentru acei bani, iarAsi sA alba a si-i lua Innapoi si numitu negutAtor sA aibA a-si cAuta
banii lui de la clironomii acelui Costandin Bontii 2 dupl zapisul lui.
Ci noi, dA cercetarea ce am f Acut, arAtAm Innaltimii tale, iar hotArirea cea desAvIrsitA Arh. St. Bite..
Ids. nr. 7,
rAmlne a sA face dA cAtre Innaltimea ta. f.207v. 208v.
1780, mantle 14.
Badea Stirbei vel vornic, Grigorie BAleanu vel logofat, Scarlat Grecianu.
1 Corect : a nu fi acestui.
2 Corect : Gontii.

Velilii boieri arald prin anafora cd Tudorache cdpitan, vechitul egumenului mandstirii Sf.
Gheorghe Nou, se plinge Impotriva lui Radul Vdrzaru vi celavilor lui din satul Gemenile (jud.
Dtmbovila) care ar tmpresura movia mdndstirii. Divanul constatind dupd zapise cd [AMU au
starptnit netntrerupt aceastd movie hotdrdvte s-o staptneascd f i de acum Inainte. Domnul Intdrevle.
812
1780
martie
20
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
De vreme ce, dupA arAtarea dumnealor velitilor boieri, In dooaAzeci si sase dA ani
ce sA vAd trecuti dA la hotArtrea dupA urmA pinA acum, igumenul n-au mai pornit altA plrA,
stiind si fiind tot dA fatA, si de vreme ce si atunci s-au cunoscut Ora ce fAcea igumenul
fAr' dA cale dupe cum si acum, IntArim hotArirea aceasta a dumnealor velitilor boieri ca,
dupe cum scrie mai jos, sA sA urmeze.
1780, martie 20.

PreatnnMtate doamne,
Din luminatA porunca Innaltimii tale, vAtafu dA copii ddi divan au adus la judecatA
Innaintea noastrA pe Tudorache cApitan, vechil dAspre partea pArintelui igumenului sfintei
mAnAstiri Sfete Gheorghe cel Nou, cu jalba ce au jfiluit Innaltimii tale numitul igumen pentru
Radul VArzaru, Bratul i Proca si Radu Bercescu cu cetasii lor dA la satul Gemenile sud Dlinbo-
vita, zicind cA, avind sfinta mAnAstire mosie acolo dA danie, dA la rAposata Safta Negoiasca
logofeteasa si de <la> rAposata Despa DrAgoiasca, pe care o are si hotArttA cu trei hotArnicii,
si mai sus-numitii mosneni au Inpresurat-o si zice cum cA ei dintre ei s-au pus dA au stricat
hotArniciia si au InpArtit mosiia mai toatA si si-au pus si pietri tot ei, arAtindu-ne numitu
vechil si o hotArnicie a 24 de boieri, cu leat 1754 septemvrie 16, dA slut ani 26, dA hotArniciia
acei mosii.
Fata fiind Radu VArzaru i Proca si Radu BArcescu, Innaintea noastrA s-au Intrebat
ce are sA rAspunzA la aceasta si ne arAtarA o anafora a dumnealor rAposatilor boieri dupA
aceea vreme cu leat 1755 noemvrie, cu un an mai In urma cei hotArnicii ce ne-au arAtat
vechilul igumenului, cu care o aneriseste pe acea hotArnicie a 24 dA boieri, arAtInd cA s-au
fAcut gresalA la hotArnicie, iscAliti fiind In anafora rAposatul Costandin vel vornic i rAposatu
Costandin Cretulescul vel ban i rAposatu Dumitrasco RacovitA vel logofat si rAposatu Costan-
din Clndescul vel clucer si intAritA dA Costandin vodA Gehan, Intru care scrie cA, dupA
porunca mArii sale, au cercetat pricinile ce au avut popa Oprea i Radu i Gheorghe i Stanciul
Oncescu i Diicul i Ion pIrcAlabu si cu cetasii lor, mosneni dA la Gemenile sud DImbovita,
cu igumenul mAnAstirii SfIntului Gheorghe, pentru mosiia din munte, Gemenile, dA acolo.

873

www.dacoromanica.ro
Si zice c5, citind dumnealor toate scrisorile mAnAstirii si toate cArtile dA hotArnicie ce au
arAtat, aratA cA s-au vAzut cA acei 24 dA boieri hotarnici, ce sA coprind in cartea dA hotAr-
nicie, care o vAzurn la mina numitului vechil, au urmat la hotArnicie dupA judecata ce s-au
fost Mut cu hotArire din divan, care acea hotArlre din divan, aratA cA s-au fost fAcut cu
gresa15, cAci li sA fusese poruncitu sA facA mosii masA si sA dea mAnAstirii tot dA o parte
si rnosnenilor dA altA parte. Dar, fiindcA mosiile dA munte nu sA aseamAnA cu mosiile dA
cimpu ca sA sA poatA sA le facA masA, fiindcA este munte si nu este mosie tot dAopotrivA
ci din Inceput dA la strAmosi, care unde au gAsit cite un loc de casA, acolea si-au fAcut casA,
si la alt loc au curat pAdure si si-au f Acut livezi dA fin, dA porni, sau loc de hranA, si alt
mosnean intr-alt loc asernenea si-au fAcut, care asa dintru-Inceput, care unde si-au coprinsu,
asa au stipinit, iar mosie dA pAdure, fiind tot daopotriv, stApInea d-avalma luindu-si fieste-
carele partea dupA delnitile ce avea si cu totii sA odihnea. Si zice cA, dA vreme cA unii din
mosneni si-au vindut pArtile lor dA mosie la rAposatu PanA Negoescu biv vel logofAt si la altii,
dA la care boieri are mAnAstirea Sfintului Gheorghe danie dA aceastA mosie ce o cautA, aratA
Intr-acea anafora cA au gAsit cu cale ca hotarnicii acelor 24 dA boieri sA rAmlie jos si dA
iznoavA sA sA facA cartea mArii sale, rAposatului Costandin vodA Gehan, cAtre ispravnicii
dA judet si la alti boieri, sA meargA In fata locului la acea nurnitA mosie ca sA cerceteze si
sA adevereze delnita fiestecAruea O. cAminurile si locurile, curAturile prin mArturisanie de oarneni
bAtrIni si prin carte dA blestem pA unde au stApinit jupineasa Safta Negoiasca si juptneasa
Despa DrAgoiasca, livezi, curAturi, cAminuri si rnosie, partea lor, care s-au dat dA danie sfintii
mAnAstiri SfIntului Gheorghie si pA acolo sA se dea si acurn si sA stApineascA cdminurile,
livezile, curAturile infundate, precurn s-au stApinit dA la mosi-strAmosi, infundate. far and
ar fi putut acei 24 dA boieri sd-i asaze ca sA dea din curAturile si livezile mAnAstirii. ce vor
cAdea pA partea dA mosie a mosnenilor, schimbu megiiasilor, pentru curAturile, livezile mope-
nilor ce va cAdea pe partea dA mosie a mAnAstirii, curAturA pentru curAturA si porn pentru
porn, ca sA nu mai aibA a stApIni unul In rnosiia altuia, bine, iar neputind asAza intr-acestasi
chip cu schimbu, atunci sA-si stApineascA fiestecare locurile lor infundate, insA cArninuri, livezi,
curAturi vechi ce au avut fiestecarele fAcute mai nainte pre cind stApinea jupineasa Safta
si Despa DrAgoiasca. far de atunci si pinA la cercetarea rAposatilor velitilor boieri, dA sA
va dovedi cum cA vreunii din mosneni au dAschis cAmin nou sau au fAcut curAturA sau livezi
dA porni pe delnitile mAnAstirii, aceia sA fie lipsiti cu curAtura aceia si livedea ce vor f,1 fAcut
ei dA atuncea incoace sA rAmlie supt stApinirea mAnAstirii, dindu-le si foi de adeverinte la
mina fiestecAruea ca sA stie care cite delnite are si pA unde sA stApineascA cArninurile, 1ivezile,
curAturile si sA fie si o parte si alta odihniti si sA lipseascA si pricinile dA la mijloc. Care
anafora o vAzum intAritA dA mAriia sa Costandin vodA Gehan cu hotArire cunoscindu-o, fAcutA
cu cale si dupa dreptate ca dupA cum scrie mai sus sA urmeze. DupA care anafora, rAspunserA
mai sus-nurnitii pirlsi cum cA, atilt mai nainte din vechime dA la mosii strAmosii lor, eft si
de atunci pinA acum de la acea cercetare a dumnealor rAposatilor veliti boieri, tot Intr-acestasi
chip si-au stApInit cAminurile, livezile, curAturile si curAturile infundate, fiestecare cu bunA
pace nesupArati dA nimeni pinA acum, iar nu dupA hotArniciia acelor 24 dA boieri. Ne mai arAtA
numitii mosneni o carte dA judecatA a preasfintii sale rAposatului mitropolitului Filaret cu
leat 1756, cu un an mai in urrna anaforalei velitilor boieri, ce au avut al doilea judecatA In-
naintea preasfintii sale cu epitropu sfintii mAnAstiri Sfintului Gheorghe, Sarnoil, tot pentru
aceastA mosie si sA vAzu cA serie a sA urma tot dupa hotArirea ce au f Acut rAposatii veliti
boieri, fiind dupA dreptate.
Care, si noi dupA cercetarea ce fAcum acurn si ne maiavind numitul igurnen prin mai
sus-numitul vechil alte dovezi, carti si scrisori mai In urma acestii anaforale si a cArtii dA
judecatA a preasfintii sale rAposatului vlAdicAi Filaret ce au fost mitropolit, dA altA cercetare
si judecatA dA atunci Incoace, ca sA aneriseascA acea hotArnicie a rAposatilor veliti boieri, nici
au stApInit igumenu dupA acea hotArnicie nicidAcum pinA acum, si phisilor1 ce sA numescu
mai sus, Radu VArzaru, Bratu Proca si Radului Birsescul cu cetasii lor, le-au fost stapinirea
nestrAmutatA pinA acum tot dupA cum sA cuprinde in anaforaoa dumnealor velitilor boieri,

874

www.dacoromanica.ro
asemenea gasim si noi cu cale a le fi stapinirea cu buna pace si de act= Innainte, dupe cum
le-au fost din vechime cu buna pace di care igumenul sfintii manastiri Sfintului Gheorghe
si igumenul st-si stapineasca daniia ce are (IA la Safta logofeteasa si da la Despa Dragoieasca
dupa zapisele si scrisorile ce va fi avind. Noi da cercetarea ce ileum, aratam innltimii tale, Arh S. Buc..
ar. 7.
iar hotrirea cea dasavirsita ramine a sa face da Innltimea ta. f. 211 212v.
1780, motile 10.
Neculae Dudescu biv vel ban, Badea Stirbei vel vornic, Dumitrasco Racovita
vel vornic, Grigorie Baleanu vel logofat.
1 Pentru : piritilor.

Velifii boieri amid prin anafora cd Anton ceausul, lost oames In Rlmnicul Sara!, reclamd
de la Iosif Neculescu biv vel falrar o sumd de bani drept vamd pentru niste marl& Judecala
constatlnd cd plrltul a vindut marfa la Focsani unde a si platit vama, nu la Rimnicul Sdral, 813
1780
gaseste cd cererea reclamantului nu este cu cale". Domnul Intdreste.
martle
20
Cinstiti dumneavoastra veliti boieri,
Dunmealui ceausu cla aprozi, cu porunca dumneavoastra au adus pa dumnealui satraru
Iosofache Neculescu i pa ceausu Anton ce au fost vames la sud... 1 ca sfi le cercettm pentru
taleri 118 bani 109 ce cere ceausu Anton da la dumnealui satraru in citeva condee dupa cum
In jos sa arata ins, taleri 9 cere vama pa 3 000 oca seu ce zice ca 1-au radicat da la Rimnic
si 1-au vindut la Focsani, noi stim, obiceiu vamil este, da unde radica marfa <se>plateste vama,
insa de sa va vinde intr-acel judet, iar negasind mustiriu si vrind stapinul mrfii s o duca
sa o vinza prin Orb, o ridica neplatind vama si unde o vinde acolo plateste, iar da o trece
in tail streina, insusi negutatoru plateste vama da unde sa ridica. Dumnealui sttraru zice
ca negasind mustirii sa o vinza la Rimnic, au dus-o la Focsani si acolo, vinzindu-o, au platit
si vama. Ceausu Anton raspunde ca mustirii i-au scris sa o duca la Focsani, iar tocmeala
au facut la Rimnic. La aceasta, da va avea ceausu Anton dovada ca au facut tocmeala la
Rimnic si vorba le-au fost ca sa o duca la Focsani, vama este a lui Anton ceausu, taleri 16.
Mai care pa opt cart pastrami ce zice ca au vindut satraru In tirgu Minnie. Dumnealui satraru
tagadueste, zicind ca numai (la trei ori au scos la tirgu, dar mai n-au vindut nimic. Ci, la
aceasta cu gresala cere taleri 16, ca catalogu domnesc scrie ca sa ia vama da car cite taleri 1,
care fac taleri 8, si pa cite cart va dovedi ca au vindut, are sa ia da car cite taleri 1, iar mai
mult, nu. Taleri 11,80 mai cere pa 700 piei da capra, neargasite. Pentru aceasta, rau cere,
fiindca pieile, oH pa la ce schele tree, platesc cu vama, iar in tart, vama nu au, fara eft iau
vama numai da la cele ce sa vind pin tirguri, cite una-doaoli. Taleri 4 mai cere pa 1000 oca
unt i taleri 8,40 pa 25 berbenite miere, zicind ca, In anul care era numit Anton vames, ar fi
vindut dumnealui satraru aceasta marfa. Dumnealui satraru zice ca strinse le-au avut in anul
acela, dar au vindut la al doilea an si zice ca are si dovada. Ci, macar da ar fi si vindut In
anul acela, vinzatoru nu are sa plateasca vama, ci cumparatoru. Mai cere taleri 23,70 vama
<pe> 130 piei (la bou, cu cuvint ca i-au fost ale unui turcu si dumnealui satraru s-ar fi faga-
duit catre un vechil al numitului Anton ca le va plati dumnealui da vama, dumnealui satraru
tagadueste. Pentru aceasta, numitu vames Anton, sa apuce pa turcu si turcu, da va fi platit
satraru, isi va cauta. Mai cere taleri 27 vama trecatorii pa 150 boi i vaci, zicind ca le-au
trecut la Braila si le-au Mat. Dumnealui satraru tagadueste ca nu le-au taiat la Braila, dar
zice ca acele vite le-au strInsu da la Moldova si au platit vama trecatorii de Focsani. Noi
asa gasim cu cale, ceausu Anton cla va dovedi ca acele vite n-au fost strinse cla la Moldova,
ci da aici din tail, atunci are sa plateasca satraru vama. Iar fiind cu adavarat strinse (la la
Moldova, nu are sa plateasca vama, fiindca au platit la Focsani. Mai cere vama pa 3000 oca
cascaval, zicind ca avind dumnealui satraru 10.000 da oca si la vinzarea ce au facut, lui
nu i-au dat veste, fiind vames si cantaragiu, sa mearga sa traga si sa-si ia vama, ci In urma

875

www.dacoromanica.ro
 aflInd, dupe ce s-au incarcat, au esit Innaintea cumparatorilor si au apucat dA au platit vama
pA ocA 7000, iar acele ocA 3000 au rAmas neplatite. I zice cA i-ar fi zis dumnealui sAtraru cA
acele 3000 da oca shit da la sud Buzau si nu are a lua vama la Rlmnic i pentru aceia nu i
s-au plant. Dumnealui satraru sA apAra zicInd cA nicicum nu i-au zis acest fel da vorbe, mAcar
ca obiceiu vAmii este clnd sa va radica acest fel da marfA da la alt judet si nu este plAtit
da vama si-1 apuca alt vames, II ia vama. Cum si Anton ceausu gasind pa cumparator, neplatit
<da> vamA, sag fi apucat sA plateasca, iar dumnealui satrar nu este dator nimic, ci numitu
Anton sa apuce pA cumparatorii cei ce i-au plait acele oca 7000 sA plateasca si pa cele 3000,
fiindcA cumparatoru plateste, iar nu vinzAtoru, adica cel ce radica marfa clA loc. Mai cere
taleri 9 pA una chila orzu ce zice ca au dat la conacu marii sale domnitii, pentru care orz, zice
cA au luat dumnealui satraru asupra sa-1 plateasca si nu i 1-au platit. Raspunse dumnealui
satraru ca dA nu-1 va fi plAtit dumnealor ispravnicii judetului, va raspunde dumnealui banii.
Ci fiindcA amtndoaa. partile stnt din partea locului, sa vor Itnfatisa Innaintea ispravnicilor.
Pentru aceasta noi asa gAsim cu cale, iar cea mai bunA hotarlre sa va face dA dumneavoastra.
1780, ghenarie 24.
tefan. vames, Panait starostea.

Io Alecsandru Than Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.

Dupa cum s-au gAsit cu cale da catre dumnealor velitii boieri, prin cercetarea dupe obicei
si dupe catalog, Intarim j domniia mea, la toate asa sa sa urmeze.
1780, martie 20.

Din luminatA porunca marii sale preainnAltatului nostru domnu Io Alecsandru loan Ipsilant
voievod, ceausu da aprozi au adus la judecata innaintea noastrA pa Anton ceausu (la la sud
Slam Rlmnic cu jalba ce au jaluit InnAltimii tale pentru Iosif Nicolescul biv vel satrar, dA la
care cerea ramasita dA vama da chid au fost el vames la leat 1775, atit du pA pastrama i cascaval,
piei i altele, pe carei orInduindu-i la vamesu $tefani i la Panait Matraca, starostea dA negu-
tatori, ca sa cerceteze cum este obiceiu da a sA lua vamA dA la acestea ce cerea Anton ceausu
da la s Atraru Iosif Nicolescul, i cercetind cu hotArlre In scris da obicei si dupe catalog di
fiestecare madea, sa ne faca Instiintare.
Deci, dupa cercetarea ce au facut, esind amlndoaa partile j Innaintea noastrA i cu
de-amaruntu cercetInd j noi la toate condeile ce cerea ceausu Anton de a lua vama da la
satraru Iosif Nicolescul j vazInd cA nu-i este cererea cu cale, fiind peste obicei j peste cata-
logu cel pecetluit cu pecetea marl! sale lui voda, mai Virtos, fiind trecuti la mijloc j ani cinci
si nu si-au cAutat, ci aceasta alegere j cercetare ce au f Acut vamesu Stefani i cu Panait
Matraca, starostea dA negutatori, la toate condeile vazind ca este cererea lui Anton Inpotriva
catalogului mArii sale lui von, dupe dreptate hotarim, satraru Iosif Neculescul sA aibA pace
dA catre Anton ceausu pentru condeile ce-i cerea vamA si sA sa urmeze Intocmai dupe aceastA
cercetare ce au facut-o va<me>su Stefani j cu starostea dA negutatori. Iar pentru taleri 9
ce mai cerea Anton ceausu da la sAtraru Nicolescu pentru una chila da orzu ce i-au dat-o la
trecerea mArii sale domnitii a dumnealui vornicului Dumitrasco Sturzii, and am mersu (IA aici
la Moldova, da vreme ca satraru Iosif Neculescul au luat asupra-si sA-i plateascA, mai VIrtos
ca zice ca au platit plinea i altele ce s-au mai cheltuit la acest conac, tot la acest Anton s
Arh. St. Buc.. plateasca i acesti taleri 9, lui Anton ceausu. Dovedind satraru cA au luat Anton banii di
Me. nr. 7.
f. 217 218v. la ispravnici i pe acestu orz, atunci sa-i Intoarca ceausu Innapoi. Aceasta scriem.
1780, fevruarle 6.

Badea vel vornic, vel vornic, Ianache Muruz vel logofat.

Loc alb.

876

www.dacoromanica.ro
Veliiii boieri arald prin anafora cd vamesul din jud. Arges se plinge impotriva unor matrapazi"
care s- au sustras de la plata vdmii. Divanul ho1dr6ste ca acei negustori ardtafi de vames sd fie
cercetai i de ispravnici si apucaji sd implineascd vama. Domnul Intdreste. 814
1780
innate
To Alexandru roan Ipsilant voievod. 20
DA vreme ce ne aratA dumnealor boerii cA asa este catalogu i obiceiu, poruncim dum-
neavoastrA ispravnicilor sA urrnati cum scrie mai jos.
1780, martle 20.
PrealnnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat Innaltimii tale vamesu din sud Arges, zicliul a, In toatA tam
cum si aici In Bucuresti, este obiceiu de iau vamesii vamA de la cei ce And dobitoc la matra-
pazi i matrapazil sA due dA iar le vind pentru alisverisu lor i atuncea iar ei dau vamA, dar
unii dintr-acei matrapazi, dupA ce cumpArA, oprescu vama de la vInzAtori la ei si nu dau nimic,
ci stau cu lnpotrivire, din care pricinA zice cA le curge pagubA i dup jalba lor ni sA porun-
ceste dA Innaltimea ta prin zapciu ceaus za aprozi ca s cerceam catalogu i obiceiu l cu
anafora sA instiintAm InnAltimii tale.
Deci, noi dupA luminatA porunca innaltimii tale, cercetind catalogu i pentru a rie adeveri
mai bine de obiceiu vAmii acestiia cum s-au urmat, alit mai nainte din vechime, cum si acum,
am fAcutu pitacul nostru cdtre medelniceru Mihalache i vamesu *tefan, fiindcA au avut In
multe vremi vAmile du prin judete de Mail, cum si aici In Bucuresti, oboru Tirgului de Afard,
dupA cum si acum le au si stiu obiceiu, ca sA ne arate intru adevAru cum au fost obiceiu de
s-au urmat mai nainte si cum sA urmeze i acum a sA lua vama de la matrapazi, i In scris
sA ne arate si ne arAtarA In scris, adicA pentru vitele ce sA vInd, o vita, de cite ori sa va vinde
In tarA din mind In mina, are sA plAteascA clte bani doodzeci, iar fiind cal, cite bani 40,
iar, chid le va trece la Ora turceascA, atuncea are sd dea i vama trecAtorii cite bani 20 (IA
vitA i bani 40 de cal. De care cercetare ce f Acum dupA catalog si dupA cum ne arAtarA in
scris medelniceru Mihalache i vamesu Stefani cA au fost obiceiu de s-au urmat mai nainte
si sA urmeazA i acum, arAtdm innAltimii tale.
Dar fiindeA ziserA numitii vamesi cum cii la unii dintr-acei matrapazi, care au stAtut
cu Inpotrivire de nu si-au plAtit vama, cA are rAmAsitA la dInsii, gAsim cu cale sA fie luminatA
porunca Innaltimii tale cAtre dumnealor ispravnicii ea, aducindu-i fata fnnaintea dumnealor
pA cei care va arAta numitii vamesi cA nu si-au plAtit vama dupA obiceiu, cum SA aratA mai
sus, cercetind dumnealor sA-i apuce sA InplineascA. Noi dA cercetarea ce fAcum, arAtAm InnAl- Arh. St. Bite..
Ms. nr.7,
timii tale, iar hotArfrea cea desAvirsitA rAmlne a sA face de care InnAltimea ta. f. 221 221v.
1780, martie 15.
B adea vel vornic, ye! vornic, Grigorie vel logorat..

Veliiii boieri arald prin anafora cd Zamfir i Miltalcea Minciunesti (jud. Buzdu ) reclamd,
dupd mai multe judecdfi, de la Bratosin, Radul Dogarul si Zamfir Frdsinecum parte din mosia
Crivelesti (jud. Buzdu). .Divanul, pe baza inscrisurilor fi mdrturiilor ascultate, hotdrdste sd
se Ned holdrnicia mosiei Crivelesti de cdtre ispravnici i s o atribuie parlilor dupd zapisele
8151780
produse, dindu-le i cdrli la mind. Domnul intdresle. martie
21

To Alecsandru roan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.

AceastA cercetare i alegere ce fac dumnealor velitii boieri spre a le izbrAni boerii ispravnici
la fata locului mai jos-arAtatele pricini, dupA dreptatea ce am cunoscut, fiind cu cale, o IntArim
si poruncim dumneavoastrA ispravnicilor s urmati la toate cum scrie mai jos i, ca sA ia sfIrsit,
rinduim i pe sluga domnii mele... 1 Tolico pisah gospodstvo mi.
1780, martie 21.

877
www.dacoromanica.ro
Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca innAltirnii tale, ceausu za aprozi au adus la judecatA innaintea
noastrd pe Zamfir i Mihalcea Minciunelti cid la Tristioard sud Buzu, cu jalba ce au jdluit In-
nAltimii tale pentru Bratosin i Radul Dogarul i Zamfir FrAsineanu, Crivelesti din sud Buzdu,
zicind cd nu-i IngAdueste sA stdpineased partea lor ce zic cd au si in mosiia Crivelesti, cifin 5i
and parte ce zic cd mai au deosebitA, cumpAratii tot intr-acestu hotar dintr-un mos ce-i zic
Vlddescul. Pentru care pricind, s-au judecat atit la dumnealor ispravnicii judetului, cit si
innaintea dumnealor boierilor judecAtori ot <al> 2<-1ea> depertament i dreptate zic cd nu
si-au aflat. Pe care judecAti, nefiind uumiii Minciunesti odihniti, i-au adus numitu zapciu 5i
innaintea noastrA, i, intrind in cercetare pentru aceastd movie, CriveletJi, pe care zic cd este
munte, ne arStarA o carte de hotArnicie cu feat 1763 ghenarie 20, dd slut ani 31, intru
care scrie cd aceastd mosie, dui:a ce au sforit-o dupd obicei Wind tori stinjnii masd, sA
fac peste tot stinjani 2100 si-i inpArtescu pd sase mosi, dd mos cite stinjdni 308. Din care
mosi, dintr-un mos ce-i zic Vlddescu, fiindca sA trage un Radu Ciuperca cu ceta5ii lui i ale-
gindu-sa la acea hotArnicie si lor stinjAni 308 pe mosu Vlddescu, acestu Radu Ciupered Si
cu fii-sAu Nicolae i cu fii-sau Panait, la feat 1769 avgust 10, dA stilt ani 11, vinde cu zapisul
lui stinjdni 311 lui Bratosin i Mihalcii I Stanciului i lui Zamfir i Nitului i Mihalcii, feciorii
lui Nedelco, Minciuneni, i lui Bran sin Minciund, lns partea lui dA movie a mosului Viddescul
cu muntele Mocearului, parte cld un mo5, din piatrii, din vad cid moard, din livezi slobode sau
din porn! 5i de peste tot hotaru ce aratA cA Ii sA coprinde, iar stinjAni 39, ce le-au rAmas pind
la stinjdni 350 ce au fostu partea mosului Vladescu, tot acel Radu Ciuperca i-au dat danie
sfintei mandstiri Banului din sud Buzau 5i ii stdpineste. Deosebit dA aceasta, tot acel Radu
Ciuperca mai vinde cu dooad zapise mosnenilor Crivelesti dooad locuri infundate, ardtindu-le
ocolite cu semnile lor tot din partea mosului Vladescu, care aceste locuri, fiindcA prisosescu
mai mult dAcit ceia ce s-au ales la hotarniclia dd mai sus-numitA acelui mo5 ce-i zic Vladescul,
noi vrindu sa nu le tinem in seamd, dar iar Minciunestii ziserts cd sint bune 5i mdcar di mos-
nenii Crivelesti cerea protimisis peste ani 11, ci rdmin mosnenii Minciunesti buni stapinitod
pd acei stinjdni 311, adicd trei sute unsprezece ce i-au cumparat dA la acel Ciuperca, cum
5i stinjAni 39 ce i-au dat tot acel Radu CiupercA danie sfintei mandstiri Banului iardsi sa-i
stapineascd sfinta mAndstire cu build pace.
Si dA vreme ca Crivelestii, In partea stinjdnilor din mosu Viddescu, au numal acele dooad
locuri infundate, dupd cum sa coprinde cu semnile lor in zapise, care zapise le priimird Minciu-
nestii cd sint bune, dar, pentru ca sa lipseasca gilceava dintre dlnii, gasim cu cale sd fie lumi-
nata porunca innaltirnii tale cdtre dumnealor ispravnicii judetului 5i sA meargA 5i portdrelu.
Si mAcar cd ziserd amindooad cetile cid mosneni cd aceasta mosie Crivelesti, iaste mosie dA
munte i iar ei ziserd cd sA poate sd-si sforascd dumnealor ispravnicii i cu portdrelu, dupd ce
vor merge la fata locului, i dA vor putea trage acel munte sA ddosibeasca stinjAni 350, partea
mosului VlAdescul, i dintr-acel mos VlAdescu stinjAni 311 sd-i dea Minciunestilor cu parte
din munte, din moarA, din livezi i cid peste tot hotaru, dupd zapisul lor ce-1 au cld cumpard-
toare dd la Radu Ciupercd ce sd trage din mosu VlAdescu, iar stinjdni 39, daniia, sa-i dea
sfintii mAndstiri Banului i sa aleagd acele dooad locuri infundate dupd semnile ce sA coprind
Intr-acele dooad zapise ce sd vAzura la mina Crivelestilor, tot din partea mosului VlAdescu Ii
deosebindu-le sa le InpietreascA. Tar pentru un mos ce-i zice DrAganescu, care sd coprinde
tot in mai sus-numita carte dd hotArnicie ce este tot dintr-acei sase mosi, dintr-acestu mos
DragAnescul Crivelestii ziserd cd sA trag ei.
La aceasta, neputindu-sA ddscoperi adAvAru i fiincicd n-au fost hotdritA aceastd mosie
nicidecum pind acum i le-au fost stdpinirea tot cu gilceavd, priimi innaintea noastrd Mihalcea
i Zamfir 5i Tudor, Minciunestii, cd dA va jura aceste lude sapte ce sA numesc mai jos din
Crivelesti anume, Bratosin i brat ego Radu i Radu Buga i Radul Jilav i ComAnitA I Jitea
si Zamfir, cum cd nu sd trag Minciunestii din mosu Draganescu, ci sA trag ei, Crivebetii, sA
stdpineascd ei partea acelui mos DrAganescu, iar neputind jura, sA stapineasca Minciunestii
el partea acelui mos Dragdnescu.

878
www.dacoromanica.ro
 Deci, dupA cum priimirA numitii Minciunesti Innaintea noastrA ca sA priimeascA Grine-
lestii dA mai sus-numiti jurAmint, i, priimind, atunci sA odihnesc, gAsim cu cale, dumnealor
ispravnicii, dupA ce vor me<r>ge acolo la fata locului, sA puie pe acesti mai sus-numiti Crive-
lesti In sfinta bisericA ca sA jure cu mina pa sfinta evanghelie sA mArturiseascA adAvArul : ei
sA trag din mosu DrAgAnescu, sau Minciunestii < ?>. Si dupA ce vor priimi jurAmIntu, care
eeata va rAminea a stApini partea acelui mos DrAgAnescul, sA le dea i cartea dunmealor dA
stApinire. Si tot Minciunestii mai ceru un zapis ot leat 7253, dA slut ani 35, al lui Bratosin
diiaconu sin popa StAnilA ot Crivelesti, ce-1 dA la mina lui Grigore sin Mircii ot Crivelesti,
din care sS dovedi CA sA trag Minciunestii, intru care scrie acel dliacon cS au cumpArat el
partea feciorului Mololii ce sA trage din mosu Zmultilescu i toatA partea feciorilor Mololii
citA <sl> va alege din partea acelui Zmultilescu In hotaru Crivelesti, din pomet cu kc de casA
ce o aratS cl sA rAzoraste cu Manea Zmultilescu. Inpotriva acestui zapis rAspunserA Calve-
fAcindu-1 cS este rAti, cu cuvint cS US ar fi zapis adAvArat al diiaconului Bratosin,
ar fi dat i zapisu cel vechiu, care sA vAzu US noi, scris US la leat 7210, adicS cu ani 43 scris
mai naintea acestui zapis, in care sS dovedi cS scrie un Ion Olea <la> la mina diiaconului Bra-
tosin cum cA-si vinde toat.A partea lui dA mosie dA peste tot hotaru.
Ci, dA vreme cA acesti Crivelesti, si dA fac acest zapis al diiaconului Bratosin, cA este
rAu, ei n-au nici o treabA cu vinzarea ce au vindut acel diiacon Bratosin, ci la aceasta are
sA-si caute feciorii acelui diiacon Bratosin. DA vor putea dovedi cS este zapisu diiaconului
Bratosin, tatAlui Wr, rAu, va rAminea acea parte dA movie a Mr, iar, neputindu-i dovedi c 6
este rAu zapisu cu mArturii i cu stApinire, va rdminea acea parte dA mosie ce scrie Intr-acel
zapis al Minciunestilor ce scrie mai sus, iar nu a Crivelestilor.
Si tot acesti Minciunesti sA vede cA la trecuta luna a lui dichemvrie leat 1779 au avut
judecatA Innaintea dumnealor ispravnicilor judetului tot cu Crivelestii, mai cerind cu-n zapis
un loc de casA cu inprejurul ei cc aratA cA 1-au fost dat un Neagoe Cutorea, fii-sii Cretii,
dri zestre, care zapis, intru adeverinta ce (IA aga Colceac la mina Minciunestilor cum cA acel
zapis s-au citit atunci la judecatA 5i-1 aratA cA s-au prApAdit de acolo i top ispravnicii, intru
adeverinta durnnealor dA la trecuta lunA lui ghenarie leat 1780, scriu cum cA un Tudor dA
la Trestieni, avInd pricinA cu Crivelestii pentru un loc de casA cu pometul lui, pg care il
cerea acel Tudor, zicind cS ar fi al Toporil pa Crivelesti, aratS cS au adus mArturii pe un
Durnitru uncheasu, om trecut peste ani 75, pe carele II arat.A cS dA fatA au arAtat cA Soare
are fecior p6 Neagoe Telelic 5ji o fatA ce au tinut-o intru cAsAtorie de a dooaS Neagul Cotorea,
si stie cu adAvArat cA acel loc i cu pometul dA porni 1-au stApinit tot Neagoe Telelic, iar nu
Neagul Cotorea si 11 orinduesc dumnealor ispravnicii pe acestu Dumitru uncheasu la protopopu
dA judet ca sA dea credintA pl acel cuvint. Si tot in dosul acestii adeverinte a ispravnicilor
sd vede cS d6 In scris protopopu Matei cum cS Tudor Minciunescul, trAgind pe uncheasu
Durnitru sA jure pentru un loc de casA cu pomisori inprejur, i aratS cA mergind uncheasu
Dumitru sS jure in sfinta biserick vAzind acel Tudor cl va sS jure, nu 1-au lAsat sA intre
sS jure, ci au zis cA-i va intAri zapisu dS stApinire, asa aratA cA s-au hotArit dinnaintea bisc-
ricii, dup6. care au si dat dumnealor ispravnicii carte dA judecatA la mina lui Bratosin i a
cetasilor lui din Crivelesti ca sS stApineascA ei acel ke cu pometul ce au fost stApinire a lui
Neagoe Telelic, neamul kr, rAmasA dir la tatA-sAu Soare. Si macar cA Minciunestii acum
innaintea noastrA cerea sa facA acel Dumitru jurAmint, dar dupA cartea dA judecatA a dum-
nealor ispravnicilor i dupA adeverinta protopopului Matei, Intre care scrie cS lnsusi ei n-au
vrut sA-1 lase pe Durnitru sA facA jurAmInt, nu sA mai priimi cererea dA la judecatA clA a face
dA iznoavA jurAmint, ci noi gAsiin cu cale sa [o] stApineascA Crivelestii i acel loc dA cask
dupA cum 1-au stApinit i pinA acum. VAzum i anaforaoa dumnealor ispravnicilor de sud
BuzAu, intru care scrie a au cercetat pricina a mai sus-numitA dupA serisori i iar hotArire
nu fac, iar dumnealor boierii judecAtori ot <al> 2<-1ea> depertament, prin anaforaoa ce fac
cAtre innAltimea ta, ce este scrisA clintr-aceastA lunA a lui fevruarie 20, cu care aratd cd dupl
cercetarea scrisorilor ce au f Scut i dumnealor hotArAsc ca mosnenii Crivelasti sA-si stApineascA
pArtile lor (IA mosie pe mosii lor, ca niste rnosneni dAscAlicAtori, cu bunA pace, dupA cum au

879

www.dacoromanica.ro
 stapinit i pina acum i Minciunetii dui:a hotarniciia ce au la mina sa-li stapineasca acei
stinjani 311 da rno0e, ce i-au cumparat (IA la vatafu Radu Ciuperca, i macar el arata ca
cerca monenii Crivele01 ca s o rascumpere di la Minciunelti, ca nite moneni dascalecatori
ce slut, dar la cercrea lor fiind trecuti ani 11, nu le-au priimit acea cerere (IA la judecata.
Ci noi ala gsim cu cale, dui:a cc vor hotrl dumnealor ispravnicii aceasta mo0e Cri-
cu muntele dui:a cum sa arata mai sus, s dea Minciuneltilor acei stinjani 311 din molt'
Vladescu, daosebiti cu munte, cu livezi, cu moara, dui:a cum sa coprinde In zapis, i sfinta
manastire acei stinjni 39 ce slut dati danie (IA acel Radu vataf Ciuperca, tot din molt'
Vladescu, I pa mow Draganescu da nu vor putea priimi mai sus-numitii Crivelelti juramint,
iarali s sa dea Minciuneltilor dindu-le i carte da judecata, dindu-le 0 partea ce au vIndut
acel diiacon Bratosin, dupa cum scrie mai sus. Iar ceilalta molie du pa ceilalti rno0, cum i
acele dooa locuri Infundate din mow Vladescu, accstea deosebindu-le dumnealor, sa le dea
molnenilor Crivelelti, dIndu-le vi carti la mina fieltecaruia cu suma sttnjnilor Ii cu semnile
lor, ca sa Itie pe uncle i cIti stinjni s stapineasca, puind i pietri la toate prtile, ca sA nu
Arh. St. Buc.. mai aiba pricina (Id gilceava intre dinlii. Noi, dupa cercetarea ce am f acut, aratain Innl-
MN. nr. 7.
f.208v. 210v. iinii tale, iar hotbrirea cea dasavir1ita ramIne a sa face (la Innltimea ta.
1780, fevruarle 29.
Dumitrache vel ban, Badea Stirbei vel vornic, vel vornic, Ianache Muruz vel
logof at, Grigorie Baleanu vel logoffit.
1 Loc alb.

Alitropolitul fdrii fi velifii boieri arald prin anafora cd stolniceasa Zoifa se judecd cu nepoata
816 dreaptd, iar divanul hotdrdlte
care pretinde doi figani din zestrea mumd-si". Pentru cd Zoifa, tn
Luxandra Caramaldu
calitate de epitroapd, a beneficial de tot ce a rdmas de la pdrinfii plrtlei aceasta cere socoteald
restituirea figanilor ;i socoteala epitropiei cu carte de blestem.
1780
martie Domnul tntdrelle.
21

Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.

Aceasta judecata a preasfintii sale parIntelui mitropolltului 0 a dumnealor velltilor
boieri, vazindu-o domniia mea, dupe cele scrise mai jos, ca urmeaza dreptatii, mai virtos,
nearatindu-se pa urma nici o parte cu apelatie la divan a zice 1i a arata altceva0 deosebite
dovezi Inpotriva, o intarim dar vi domniia mea, la toate aa s sa urmeze. Mijderea poruncim
ca Ii socoteala acum sa sa caute oH cu boerii ceruti da amindooa partile, sau Innaintea
dumnealor velitilor iarli, 1i zapciul sa faca savirlire.
1780, martie 21.

Preahmaltate doamne,
Din luminata porunca Innltimii tale, vatafu da divan au adus la judecata innaintea
noastra pe dumneaei stolniceasa Zoita cu jalba ce au jluit innaltimii tale pentru nepoata-sa
Lucsandra Caramaloaica, ziand ca, avInd dumneaei un frate anume Costandin Caramalu,
carele casatorindu-sa In dooaa rinduri, cu cea dintliu sotie i-au ramas dooa fete, adica numita
Lucsandra Ii o sox% a ei mai mare, iar cu cea de a dooaa sotie i-au ramas un f ecior, vi
zice ca, murind fratele dumneaei Ii ramlind numitele dooaa nepoate, zice ca, indemnata
fiind atunci (IA dumnealor velitii boeri ce era pa acea vreme, au luat pe aceste dooa nepoate
supt a dumisale epitropie 1i, fiind datorie ramasa da la tatul lor Ii cerInd l sotiia fratelui
dumneaei cea de a dooa lipsa zestrilor ei, din porunca domneasca zice ca s-au Mut toata
casa acelui raposat, mezat. Si fiindca sora aceltii Lucsandrii, cea mai mare ce au murit,
ramasese (IA virsta, da ani 13, zice ca, peste dooaa luni dupa moartea tatalui ei, au l mari-
tat-o, dIndu-i zestre jumatate din cele ramase ale parintilor ei. Dar zice stolniceasa cd, Intim-
plindu-sa moartea acei nepoate a dumneaei Ii sora Lucsandrii, iarali cu sfatu dumnealor veil-

880
www.dacoromanica.ro
tiler boieri au cheltuit la toate pomenirile acei raposate i asa zice ca, ramlind cu aceasta
Lucsandra nepoatd-sa da sint acurn sapte ani, au mAritat-o, dindu-o dupa Miul cAmArasu si
atit cele rAmase toate dA la parintii ei, cit si cele ce au mai lipsit, i le-au Inplinit din casa
dumneaei, dlndu-i i foae dA zestre iscalita dA durnneaei. Acurn zice stolniceasa ca, dupe jalba
ce au dat numita LuesandrA nepoata-sa inndltimii tale, cere cla la dumneaei dooaa suflete dA
ligani cu pricind ca stilt clA la muma-sa. Care acesti tigani, zice stolniceasa ca shit da zestre
ai mumii Lucsandrii i adavarat sint la durnneaei, dar ii tine pentru cheltuiala ce au fAcut
cu cresterea si mAritisu lor. Si fiinda nepoatA-sa ii cere pa acesti doi tigani, cere i dumneaei
stolniceasa sA-i intoarca cele ce i-au dat din casa durnneaei, cum si cheltuiala ce au facut
cu cresterea ei, i asa st-i dea tiganii.
Deci, fata fiind innaintea noastra i Lucsandra Caramaloaica, sotiia Miului camarasu
si nepoata dumneai stolnicesii, ne arta si ea jalba ce au dat tnntiimii tale, prin care arata
cum ca da vreme ce mAtusA-sa cere dd la dinsa cheltuiala cresterii ei, cum si cirpeturile ce
i le-au mai dat durnneaei stolniceasa din casa dumneaei, cere si ea (IA la dumneaei stolniceasa
dd iznoava toata socoteala, atft da venitu inoiilor i al tiganilor, eft si mosiia Morenii, care
este iar din zestrea mine-sa, cum si dobinda la taleri 500, care zice Lucsandra ct slut luati
dA dumneaei stolniceasa din vinzarea periusii tAtine-stu si tine la dumneaei dA sint ani... 1
5i f AcIndu-st toate venit, cu blestern, cere Lucsandra st arate dumneaei stolniceasa cheltuiala
care au fdcut, si ceea ce st va gasi cu cale st sa scaza pentru acea mosie Moreni.
Raspunse dumneaei stolniceasa cum cat dumneaei nu o stApineste, ci sa stapineste
dA sfinta mAnAstire Stavropoleos, i ne ardtd Lucsandra o adeverintA a raposatului starostii
IorgAi, ca o mosie, Morenii, ce este in sud... 1 ce este a Lucsandrii [fika] fiica rAposatii,
care au tinut-o raposatu Costandin postelnic Caramalau, fiindu-i ramast din zestrea mume-si,
arata et el, ca un epitrop ce era casii Caramalau, o au dat aceasta mosie cu zapisile ei la
sfinta manastire Stavropoleos In locul altii mosii ce st numeste Pociovalistea, care mosie
Pocivalistea era data danie sfintii manastiri de un Costandin PociovAlisteanu, fiind a lui,
cumnatu postelnicului Costandin Caramanlau, iar n-au fost aceasta mosie a Caramanlaului,
nici a sotii lui, Saftii. La care, zice Lucsandra Caramanloaica et ea li cere mosiia Moreni
ca o zestre bunt a murne-si, i si-o ia intru stApfnire, i sfinta mAnAstire sa-si caute cla la cci
ce i-au dat-o rtu.
A cariia cerere fiind dreaptd i cu bunt orinduialA, i noi gAsim cu cale ca nurnita
Lucsandra sa ia acea rnosie Morenii Intru a ei stapinire i sfinta mAnAstire st-si stApineasca
acea mosie Pociovalistea, ce o are dA danie dA la acel Costandin Pociovalisteanu fiind a
PociovAlisteanului. Si cel ce va fi cumparat mosiia Pociovalistea dd la starostea Iorga, ii
va cauta cu deosebitd judecatt da la cel ce va fi luat banii, pretu acei mosii Pociovalistea,
cum si pentru cererea Lucsandrii ce o face si cere tit la stolniceasa, acei doi tigani, fiind
buni ai mume-si da zestre i netAgAduill nici cla stolniceasa, cum ca nu stint acei tigani ai ei
(IA la mumd-sa dA zestre.
Asa, gAsim cu cale ca numita Lucsandra sa ia atit acei tigani da la stolniceast, cit
oriunde va dovedi lucruri din foaia dd zestre a mume-si, iarasi st si le ia pint la una
sa fie luminatd porunca InnAltimii tale cu mumbasir ca, oriunde va gAsi Lucsandra lucruri
din foaia clA zestre a mume-si, sil le InplineascA, fiindcd Lucsandra are toatd dreptatea a-si lua
acelea Intru a ei stapinire. Tar pentru cheltuiala i altele ce cere stolniceasa cla la Lucsandra,
cum si ce cere Luxandra ca st-i dea seama dumneaei stolniceasa In scris clA toate lucrurile
miscAtoare i nemiscatoare, cele ce le-au luat stolniceasa supt a dumneaei epitropie i da
venitu acestora, cum si dd dobinda banilor cc i-au luat dumneaei stolniceasa, gata, gasim si
noi cu cale ca dumneaei stolniceasa Ancuta 2 st-si fact catastih de socoteala, atit (It venitu
mosiilor ce va fi luat si al viilor, eft i dd munca tiganilor dt cInd ii slujascu dumneaei,
iar nu casii CaramAldului, puindu-si dobinda banilor la zece unul, dd cind i-au luat dupd
vinzarea cla la mezat pint acum, cum i pentru cheltuiala ce zice dumneaci a au fAcut
la moartea i la pomenirile raposatii surorii acestii Lucsandre, la cresterea Lucsandrii i clA
cele ce zice ca au dat din casa dumneaei la maritatul acestii Lucsandre. Si asa, prin carte

881
www.dacoromanica.ro
 d blestem, dlndu-si dumneaei socoteala, ca o epitroapA ce au fost de toate cu amAruntul
dupA cum scrie mai sus, (IA sA va dovedi dA judecatA cA au cheltuit mai mult peste ceea ce
i-au intrat in mInA, ce va fi cheltuit mai mult, s IntoarcA Lucsandra dumneaei stolnicesii,
dIndu-i-le Lucsandra dumneaei stolnicesii toate cele ce zice cl i-au dat din casa dumneaei,
scule, haine si altele, iar dA va fi prapadit Lucsandra dintr-acelea ce va arAta dumneaei
stolniceasa din casa dumneaei c i le-au dat, acelea sA le plAteascA Lucsandra dupA pretul
ce va dovedi stolniceasa cl au plAtit cindu i le-au dat. Iar prisosind vinitul peste cheltuiala
Ar h. St. Bun.. ce va arAta dumneaei stolniceasa, va intoarce dumneaei stolniceasa acel prisos Lucsandrii.
Ms. nr. 7.
1. 212v. 214. Noi asa gAsim cu cale, iar hotArirea cea dAsvirsitA ramble a sA face dA innAltimea ta.
1780, fevruarie 1.
Grigorie al Ugrovlahii, Neculae Dudescu ban, Dumitrache vel ban, Badea
Stirbei vel vornic, Dumitrascu RacovitA vel vornic, Ianache Muruzi vel logofAt.
1 Loc alb.
2 Pentru : Zoita.

pp Velifii boieri arald prin anafora cd Marin croitorul din 011enifa reclamd de la vecinul sdu
glancu, venit din Turlucaia, despdgubiri In sum(' de 325 (alert. Cum pirtpl susfine cd paguba
1-a fost produsd prin focul pus casei lui de pirtt iar acesta tdgaduie,ste se holdrdfte cercelare
1780 cu ispravnci, cdpitan fi vecini. Domnul tntarefte.
martie
21
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Poruncirn domniia mea dumneavoastrA ispravnicilor judetului sA facet! foarte cu de-
amAruntul cercetare si sA trimiteti domnii mete tnstiintare.
1780, mingle 21.

PreatnnAltate doamne,
Din luminatA porunca innAlIimii tale, vAtafu de pAhArnicei au adus la judecatA Innaintea
noastrA pe Marin i pe sollia lui, Licsandra, cu jalba ce au jAluitu innaltimii tale pentru
Stoica de la Oltenita sud Ilfov, zicind cA, in trecuta lunA a lui fevruarie, intr-o noapte pe
la 2 ceasuri, puindu-le foc in strasinA, drept usa casii, le-au arsu casa cu toate cele ce au
avut in casA si zic cA si din cele ce mai rAmAsese le-au luatu unii-altii. Si fiindcA avea si marfA
sleinA, zic cA, artind dintr-insa, au rArnas i datori i cerea dreptate. Si dupA jalba lor,
ni sA perunceste de innAltimea ta ca sA cercetAm 1 cu anafora sA instiintam innAltimii tale.
Deci, fatfi fiind Innaintea noastr i nurnitul Stancul, el de tot sA apArd, zicind ct
nicidecum nu este vinovat la aceastA faptA, nici CA au avut gilceava sau pizmA pe dinsul.
Inpotriva accasta, rAspunse numitu Marin jAluitoru, zicind ea el, fiind omu cu mestesugu
croitorii i fiind omu cu chiverniseala, hrAnindu-sA si cu marfA steinA, acest Stancul, fiind
orn mai scApatat, zice cA totdeauna s-au fost lAudind ca-i va face, iar tntr-o zi, vrind el
sA mearga dincolo la Turtucaia cu nevasta lui, fiind om de acolo, zice cA i-au adus o roche
seara sa o dreaga a sotii lui pinA in ziori si, fiind foarte stricatb, i-au dat-o Innapoi, iar el
zice cA i-au zis iar cA-i va fAcioa-o. Intr-acea noaple, pe la doaA ceasuri, fiind cu sotiia
lui In casA, au auzit om umblind pe denaintea uij lui l fiindcA zice cA avea o bute cu fAinA
supt un foisoras ce-1 avea dinnaintea casii lui, zice ca i s-au pArut cA umblA sA-i fure fAinA
si, esind din casA afarA dinpreunA cu sotiia lui, zice cA I-au vAzut pe acest Stancul fugind
pe supt malul Argesului, legat fiind cu briu la cap turceste i cu cismele incAltate. Si luindu-sA
dupa dinsul 1-au pAzit pinA clnd au mersu i si-au Intrat In casa lui, fiind cu sAderea aproape
de casa liii. Si zice cA, intorcindu-sA i ei la casa lor, mai trecind un sfertu de ceas la mijloc,
s-au pomenitu unde i-au coprinsu focu de la usA i incepind a striga zice cA au sArit unit-
altii din vecini ce sA afla inprejur, unii dAsculti, altii numai cu cAmAsile, sArind si acest Stancul
sA dea ajutor sA stingA focu, indemnind i pe ceilalti sd dea ajutor, zicind i acest cuvintu

882

www.dacoromanica.ro
ca .-ce au fost, ci sa sara cu totii sa nu-i arza tot ce are in casa. i zice Ma Hn jaluitorul
ca nu< mi>tu Stancul si atunci au venit, iar legat la cap cu brtu turce$te $i inbrAcat i incAltat
cu cismele carele zice ca cu ochii lui 1-au vazut pc acest Stancul fugind atunci si in urma
i s-au aprinsu casa $i toata banuiala are asupra lui, iar nu asupra altuia. L-am intrebat pc
numitu Marin jaluitoru sa ne arate de are vreo marturie la zisele lui si zise ca, fiind noaptea
atunci chid s-au inttmplat acea primejdie, pa cine sa aiba marturie < ?>. I-am cerut ce paguba
are si in scris ne arata o foae ca este pagubas de taleri 325 $i bani 119 dupa cum sa nume$te
mai jos anume la acesti ce zice ca este pagubas. Am intrebat $i pc numitul Stancu sa ne
arate ce fel de om este si de unde este, pentru ca $i chipu-i 11 arata de a nu fi om bun
si raspunse ca este omu streinu din Turtucaia de peste Dunare si de trei ani de clnd au venit
acolo de s-au asAzat la Oltenita cu toata casa lui si da bir cu satu.
Deci, neputind de aici a sA dascoperi adevaru, sa fie luminata porunca innaltimii
tale catre dumnealor ispravnicii din sud llfov ca sa trimita om de credinta acolo la fata
locului si prin carte de blestem sa cerceteze attt prin capitanu de acolo, cum $i prin vecini,
ce fel de om este acest Stancul I i cu ce sa polivseste si dA sintu adevarate cele mai de jos-
numite ce le aratA acest Marin jaluitoru asupra lui si de toate pe largu Wind cercetarc
.1n scris sa trimita dumnealor ispravnicii Instiintare i atunci sa va face de catre judecata
izbranire.
Ci, noi din cercetarea ce am facut, aratam Innaltimii tale, iar hotartrea cea desavirsita
Amine a sA face de catre innaltimea ta.
1780, mantle 16.

Dumitrache vel ban, Badea vel vornec, vel vornec, Grigorie vel logofat.
Cele <ce> arata Marin jaluitoru cd este pagubas in pricina Stancului, cum aratii:
Taleri bani
130 zice ca au cheltuit la facerea casii, a pravalii, la cherestea si la
altele, zicind ca le-au adus de la tirgu tot cu chirie,
150 Ce zice ca este pagubas de marfa ce i-au arsu, afara din taleri 150
ce au scos nearsa,
5 134 17 oca untu ce zice ca i-au arsu In podu casii,
8 30 trei piei de bou,
5 95 15 oca in, oca po bani 45,
2 un rimator,
8 un rind de primenele,
2 10 pasari,
4 lemne au avut pentru arsu,
10 alte maruntae ale casii. Arh. St. Buy .
Ma. nr. 7.
325 119 f. 219v. 221.

Marele spatar aratei prin anafora c6 mocanul Vasile Lupan reclarn6 o pereche de d6sagi cu bani
si lucruri daft In peistrare lui Nicolae Dragornir care pretinde la rIndu-i cd i-ar ji fost Waft
de slujnicasa In complicitate cu alli doi prep*. Cum este nevoie de extinderea cercetdrilor, judecata
propane trimiterea pricinei la departamentu de cremenalion". Domnul Inteire;te dispunlnd linerea
818
1780
tn arest a tuturor b6nuifilor pind la judecata definitivd. 'Hartle
23
Io Alexandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu zemli Vlahiscoi.
Am infatisat innaintea domnii mele pe Neculae Dragomir i pa Vasiiu Lupan, pe cari
judecindu cu divan, n-au tagAduitu Niculae cum ca au priimitu in bolta lui acei dasagi cu
bani ai lui Vasiiu si cum ca nimic alt n-au peHt de ale lui lucruri, fArA da numai acest
amanet. Pentru care, osibit cA acesti bani ca o paracatathichi dupa dreptate i dupa pravilA

883
www.dacoromanica.ro
iaste dator a rAspunde Nicolae, ori dA el de s-au fAcut furtiagu acesta, oH de altii macar,
<tar si muerile pe care el le-au aratat cA au Mut furtisagu aductndu-sA de fatA cite unul
<leosibit, acestea au zis cA nici bani au furat, nici sfat au avut cu $tefan i Apostol, nici stire
n-au de furtisagu acesta cum s-au Mau, ci invAtate fiind clA Niculae, de o parte MO-
duindu-i fetii taleri 100 i un rtndu dA hainc, cum si mume-si alte fAgAdueli, de anti parte
Infricostndu-le cu rAu, au zis la ispravnici si aici la cercetarea dumnealui vel spAtar cum si
la depertamentu intik' dui:4 InvatAtura lui cA ele, luindu dAsagii cu bani, i-au dat in mina
acelor doi numiti, iar acum, vAzind CA acei prepusi de dinsele stilt rinduiti la caznii si pe-
tleapsA, mArturisesc Intru adevr, s-au intrebat numitele mueri de au mai fost cinevasi sl
auzA cind le Invata si cind le fagaduia Niculae sA facA acest prepus, si ziserA ca au fost si
grosariul isprAvnicesc care pAzea la inchisoare si calfa lui Neculae, care era si el Inchis si
au auzit.
Deci, cit pentru bani, dupe cum am zis mai sus, hotArim si poruncim dumitale Net
armas ca de la Neculae sA-i inplinesti sA-i faci teslim la mina lui VAsiiu, iar pA grosar si
pa calfA, poruncim sa sA aducA aici de flip ca si sA cerceteze, pe care ptnA-i va aduce, sA aibA
la Inchisoare atit pa mueri, cit si pe Neculae, ca, de va rAminea vinovat Intr-aceastA fapta
cla hotie, sA i sa faca pedeapsa ce sa cuvine, sau indreptindu-sA sa i sA inplineasca si lui
cum si pe $tefan Bacanul i pe Apostol, pA Ernea, sa-i aibi si pA dinsii tot la Inchisoare pinA
sA va face si cea din urmA cercetare.
1780, martie 23.
PreainnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat mArii tale Nicolae Dragomir negutAtoriu dA la Ploesti sud Prahova
cA, innaintea Craciunului cu 6 zile, au venit la dinsul un mocan, anume VAsiiu Lupan, si
i-au lasat Intru pastrare o pAreche dasagi, In care avea niste bani si alte mAruntai, si peste
4 zile cerindu-si acestu mocanu dAsagii, s-au aflat furati cu bani cu tot si, trAgindu-1 pA
numitul Nicolae Dragomir la dumnealor ispravnicii, 1-au pus la oprealA pentru Inplinirea bani-
lor si, nelAsindu-1 nici pA chezAsie ca sA-si caute pA cine au avut bAnuialA (IA acolo, au fAcut
jalba care mAriia ta si au fost trimis da cAtre d.umnealor ispravnici InpreunA cu pagubasu
aicea. $i la cercetarea ce s-au fAcut da cAtre mine pricinii aicea, arAtind ca o slujnicA a lui
si cu o fata a slujnicii ar fi mArturisit acolo innaintea dumnealor ispravnicilor ca tale, furind
banii cu lndemnarea unui $tefan Bacanu si Apostol Piernea tot de acolo da la Ploesti, si
ei tAgaduind s-au adus aici. $i aflindu-sa toate partite aici, atit pagubasu cit si numitu jAluitor
si slujnicile ce sint dovadA si cei ce sint in prepus, cere ca sii fie porunca mArii tale sa i
sa lamureascA cea desAvirsita cercetare a pricinii si allcrea furtisagului banilor si mi sa
porunceste dA cAtre mAriia ta ca sa Instiintez In scris (IA cercetarea ce am facut. De care,
printr-acestA preaplecata anafora instiintez marii tale ca, dupa cercetarea ce am facut, iaste
pricina Intr-acestasi chip cA, viind numitu Vasil mocanu din Transilvaniia la acestu jAluitor In
gazda, au avut cu sinesi taleri... 1 pentru negutatoriia lui, care au fost pusi In trei pungi,
si pungile puse Intr-o pereche dAsagi si, vrind cla la Ploesti sa mearga la Cimpina, au zis
acestui Nicolae Dragomiru si (IA priimeste sA-i lase acesti bani intru pAstrare pina sA va intoarce
< 7>. $i asa el priimind, i-au lasat banii cu dasagii dupa cum era la dinsul (paracatafichis),
avind si alte lucruri, prernenele si mAruntAii In ei, insA banii, nu in numar, ci, precum i-au
avut numitu Vasiiu, pusi in dAsagi si dAsagii legati. $i peste patru zile intorcindu-sA, si-au
cerut dasagii si atuncea s-au sfet<eris>it dasagii, furati cu bani cu tot. $1 la acestea neputind
tagAdui cevasi Nicolae Dragomir ce au priimit banii intru pastrare, am intrat numai in cerce-
tare <IA i-au perit si lui cevasi dinpreuna cu f urtisagul banilor si Insusi arAtA CA nimica nu
i-au perit.
Deci, ca un lucru ce i s-au dat paracatathichis si fiindca bolta lui uncle s-au pus bani
la pAstrare nu s-au calcat da niscareva ttlhari, nici lui cevasi nu i-au perit din boltA, fAra
numai acest amanet strein, dupA crinduiala pravilii si a dreptatii, rAmtne ca sA inplineascA
al lui Vasil mocanu toti banii si lucrurile ce au mai fost In dAsagi ce i s-au lAsatu paracata-
thichis. Insa fiindcA nu le-au lasat prin numAr, ramine sA faca ispa<sA> pentru pagubas

884
www.dacoromanica.ro
prin blestem, atit banii cit si maruntaile ce zice ca au avut In dsagi si apoi fiindca Nicolac
Dragomir are dovada pa slujnica lui i pa fata slujnicii, ca ele furind banii cu Indemnarea
lui Stefan Bacanu si a lui Apostol Piernea I-au dat la dinsii (precum si Innaintea noastra
au rnarturisit) si fiinda acesti doi tagaduiescu ca n-ar fi la stirea lor, ramlne ca s orinduiasca
la dcpertamentu de cremenalion atIt slujnica si fii-sa, cit si acesti doi prepusi, care prin cerce-
tarea Ide pedeapsfi sa mrturiseasca adavaru, i d unde sa vor dovedi banii, s sa lnplineasca
numitului Nicolae Dragoinir 2 jaluitoru. Iar hotrlrea ramine a s face (IA catre tuna ltii Intelep- Arh. 8L Bue.
Mo. nr. 7.
ciunca marii tale. f. 224y.-225 v.
1780, fevruarle 17.
Ianache "Vacarescu vel spatar.
1Loc alb.
2 Corect : Vasile Lupan.

Departamentut al 2-lea arata prin anafora ca Ion fi fiul sau Costandin, figani domnesti,
si Ilie, figanut mandstirii Margineni, reclama de la ceausul Pirvul o suma de bani luafi de acesta
pe dud erau lnchisi ca presupusi Itoft de cai. Nefiind gasifi einovali de furl divanul le cid dreplate
si holeiraste restituirea banilor. Domnul tntareste.
819
1780
martie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiin milostiiu. 24
Orinduim pe sluga domnii mete... 1 sa urmeze dupa cum scrie mai jos.
1780, merle 24.
Prealnnaltate doamne,
Instiintam marii tale pentru acesti trei lude, anume Ion I sin ego Costandin- tigani
domnesti, si Ilie, tiganu mnastirii Margineni, care la trecuta luna lui ghenarie au fost jaluit
Innaltimii tale pentru un Pirvul, ceaus cla slujitori ot sud Dimbovita, cd i-au pradat cu taleri
60 bani gata, luindu-le si patru cai ce i ei i-avea cumparati da la un Drosul i alti trei tigani
domnesti, cu prepus ca ei ar fi furat trei cai ai lui In trecuta luna lui dichemvrie. Si cerin-
du-le pa vinzatoriu acelor patru cai, ei au luat 2 slujitori da judet, anume Ion si dheorghe,
si mergind pa Sabar in sud Ilfov au gasit numitul Drosul tiganul cum si chiar caii Pirvului
ceaus, iar slujitorli, lulnd numai paguba, pa lmti i-au inituit si i-au lsat. Dupb a carora
jalba, s-au fost facut porunca Innaltimii tale catre dumnealor ispravnicii judetului, ca sa le
faca inplinire si dumnealor a doora, iar vinuindu-i d hoti i cu acei patru cai i-au trimis
la temnit cu eczamen, arattnd ca si pentru acei cai i-au esit pagubasi. Ce, prin zapcillcu
dumnealui vel armas, prinzIndu-sA atit Drosul tiganu cIt i doi tovarasi ai lui, anume Ianache
fi Vasile, s-au Infatisat cu cei trimii cla ispravnici si nu i-au dat nici da tovarasi, nici macar
cu vreo stiinta cla faptele lor, zicind ca ei, patru tovarasi fiind, au furat acei patru cai din
satu Negoesti sud Ilfov si nu sint ai acelor cunoscatori, cum si caii Pirvului, iar ei i-au furat
si i-au dat In mina acelor slujitori.
Deci, fiindea acesti trei tigani ramin drepti, sa fie luminata porunca marl! tale cu mum-
basiru sa mearga drept la dumnealor ispravnicii judetului si sa apuce pa acel Pirvul ccaus
sa Inplineasca taleri 60, bani cc i-au luatu din mlna numiplor tigani, sa ia si pa acei doi slu ji-
tori sa-i aduca ca sa-si ia cazuta pedeapsa pentru mituirea ce au luat si au lasat hotii, cum
acei patru cal da nu-i va fi dat ispravnicii la cunoscatori, sa-i ia mumbasiru sa-i aduca
la dumnealor ispravnici. Iar da sa vor fi dat cunoscatorilor, sa le dea porunca ca nicidacum
sa nu-i schimbe ci sa alba In pastrare, "dna sa vor Instiinta pagubasu da unde arata hotii Arh. S. Buc..
MY. mu* 7.
ca i-au furat. Iar hotarirea cea dasavirsita rimine a sa face cla catre innaltimea ta. 1. 223v. 224
1780, fevruarle 27.
loan Cindescu, Mihai Popescu, Dumitrache stolnic, Dumitrache 13raz<oianu)
sluger, Nicolae Cuzi sluger, Manolache Lupea clucer.
1 Loc alb.

57 C. 758
885

www.dacoromanica.ro
 Deparlamenlul al 2-lea arald prin anafora cd lanache poslelnicel Urdoreanul reclamd de la
820
1780
Zoila Bdrbalescu o sunth de bani data Imprumut. Cercellndu-se zapisele se hotrdsle ca pirlta
s plaleascd daloria plus doblnda. Domnul fuldreple.
martle
24 lo Alecsandru loan Ipsilant voievod I gospodar zemle Vlahiscoiu.
D1nd jalba domnii mele Ianache postelnicel, cerfnd Intarire dreptatii lui, i vazind cg,
da la hotrlrea judecatii pind acum Intr-atIta vreme, ceilalta parte nu au facut nici o apelatie,
intarim i poruncim, zapciule ce esti orinduit, sa urme7i cum scrie mai jos si sa faci savtisire
cu Inplinire.
1780, martin 24.
Preainnalt ate doamne,
Din lurninata porunca marii tale, dumnealui vatafu za paharnicei au adus la judecatd
pa dumnealui Ianache postelnicel Urdoreanul, phis jupinesii Zoitii Barbateasca, da la care
cerea taleri 300 cu zapis.
. Fata fiind i Matei Cantinoi 1, fratele si vechilu pIrlii jupinesii, au ardtat un tacrir
al surorii-si in scris, In care sg coprinde cum ca, In vremea razmeritii fiind avut dumneaei opt
lude scutelnici, au mersu lnsusi post<elnicelu> Ianache de i i-au cerut sa-i vinza dumnealui,
cu tocmeala de lude po taleri 22 si asa dumnealui i-au dat iduIa. Viind Pastele si trebuindu-i
banii sa-si faca haine i cerindu-i, Ianache poste<lnicelu> i-au zis ca bani nu are, iar marfa
Ii va lua In credinta da la un negulgtor, si i-au dat dooaa ghermesuturi drept taleri 80 si i-au
dat i niste sireturi, drept taleri 30, i un inel d.rept taleri 10 si zece cacomi drept taleri 12,60 :
i-au mai dat si In mina bani taleri 17,60, care sa faca peste tot taleri 150. Peste vreo patru
luni cerindu-i si cusuru, Ianache postelnicelu s-au minilat i i-au lepadat tidula, cgruia zicin-
du-i ca nu o priirneste, au tAcut pina cind era a plece la deal, au mersu de au oprit-o din
cale zicIndu-i ca, ori sa-i dea banii, sau zapisu cu soroc i asa dg nevoie i-au dat zapisu, din
care zice ca i-au si dat in doao rInduri taleri 110 si sa mai stie datoare numai cu taleri 40.
La aceasta, da tot au tagaduit Ianache postelnicelu, zicind cum ca nicidAcum dumnealui
n-au mersu sa-i ceard acei scutelnici, ci fiindcd dumneael avea opt Jude scutelnici, ea pe
o ruda, Insusi dumneaei 1-au pohtit sa-i gaseasca undevasi i socotind i dumnealui ca peate
1i va ggsi, i-au priimit tidula, dar la urma, vaziInd ca nu-i gaseste, peste doog luni au dat
tidula Innapoi. Dupa aceasta, negutatoru da unde luase marfa, apucIndu-1 cu strInsoare
da bani si dumnealui neavInd da unde sa-i dea, au luat dintr-alta parte cu dobtnda si i-au platit.
Pentru aceia, s-au Indemnat i dumnealui da au apucat-o cu strinsoare da i-au luat acel zapis
da la mina sa umble banii cu dobinda, dupa cum umblA si cei care Ii luase dumnealui dintr-
alta parte da platise negutatorului, judecata au cerut si au vazut zapisu cu leat 1773, septem-
vrie 15 iscalita Zoita Barbateasca, platnica, a Mate! Cantacozino, frate-sau, pe care 11 da
la mina postelnicului Ianache i In care zice chiar asa ca, avind mare trebuinta da bani,
s-au rugat <IA numitu postelnicel cid i-au facut bine cu taleri 150 cu soroc de 2 luni si cu
dobinda zecea a doi, din dosul caruia sa vede platiti la leat 1774, mai 13, taleri 60, din capite
si din dobinda, i la leat 1777, iunie, taleri 50, pe care i-au marturisit si Matei fratele si vechilu
Zoitii ca atltea au plant la acele vremi.
Deci, chi vreme ca zapisul este bun, curat, bani taleri 15 2, la care sa 1ndatoteaza sg dea
dolAnda, fiindcg jaluitoru Ii plateste la negutatoru da la care Zoita luase manta si era
datoare, si dumnealui au cortorosit-o ca pe o ruda, dup.! cum s-au cunoscut da catre judecata,
cum si pentru ceilalti ce arata Zoita, adica pentru tidula si pentru scutelnici, fiincicd slut cu
multa vreme mai nainte (l zapis, nu i-au ramas cuvint In urma dupa atitea ani sa arate
si sa-si zaticneasca cea curata datorie, mai virtos ca au si plata, nu numai o data, ci In dooag
rinduri. Care acest fel da zapis nu are catigoriia anargherii, dupa trecerea da doi ani tacuti,
mai virtos, Intarit fiind cu plata da bani cla care datornici.
Drept aceia, gsim cu cale, Zoita Barbateasa sa-si plateasca cusuru datorii cu dreapta
dobinda, de vreme ca fanache postelnicelu n-au fost negutator ca sa cistige rid la mart!.

886

www.dacoromanica.ro
ci au platit bani numarati, cu care s-au lmprumutat luindu-i cu dobIncla dupa cum arata
socoteala mai jos, adica :
taleri
150 zapisul d datorie al Zoitii di( la 1773, septemvrie 15, doblnda lor In 8 luni 20
60 pe care i-au platit la leat 1774, mai 15 si sa scade din capete
90 rarnin capete 5i face dobinda lor la zece unsprezece pina la leat 1777,
iunie 27
50 sa mai scade din capete, pe care i-au plata la leat 77 iunie, cum mai
sus arata
40 ramble cusur din capete 5i (la atunci Ora astazi In ani 2 si luni 6. . . 10
57 dobinda dinpotriva 57
97 sa aduna capete i dobindA din care dobinda dA buna voia sa au lasaL
cu care este cea dintli dobinda cum arata mai sus,
20 din vremea razmeritii.
75 3 adica si saptezeci i sapte sa-i plateasca cu dreptate.
Arh. St. Bun
DupA curn aceasta socoteala ce am facut dupa zapis cu amaruntu, noi asa am gasit MH. nr. 7.
f. 238v. 239v.
cu cale, iar cea dasavIrsita hotarlre ramine a sa face da care lnnaltimea ta.
1780, ghenarie 25.
Ianache Mavrodin paharnic, Costandin Comaneanu sardar, Theodorache tirbei
medelnicer, Costandin Cocordscul slugcr, Draghicean cluCer Grecianu, Anghelache
clucer, George Canale.
1 Pentru : Cantacuzino.
2 Corect : 150.
3 Asa In text.

Carte domneascd In pricina dintre .Alatei Sdlciianu hiv vtori vistier pi paliarnicut Costandin
Geanioglu pentru o moard In apa Jiului la Craiova. Domnul poruncepte caimacamului sd rata
cercelare cu marloH la riga locului.
1780
Zemli Vlahiscoiu. Cinstit i credincios boierul domnii mele Grigorie Razul, biv vel clucer martie
caimacam Craiovii, sanatate I Facem dumitale In stire ca la divan Innaintea domnii melt 26
Mateiu Sdlciianu biv <al> 2<-1ea> visiter, plrI5 dumnealui Costandin paharnic Geanioglu,
asa zicind curn ca, din venirea apii mari, stricindu-i-sa atit moara ce au avut In apa Jiiului
acolea la Crainva, eft i vadul, <la nu poate a-si face moara cu lesnire Intr-acel vad, 5i vrInd
sal! faca moara din josul acclui vad tot pa apa Jiiului In mosiia domneasca, dupa ce au
batut i parii, s-au pus numitul paharnic (la si-au fAcut moara intr-acel loc peste parii ce-i
batuse el i, din <pri>cina acei mori ce si-au facut paharnicu, acum zice ca da 5i-ar putea
a-51 face moara sa cea veche, negresit trebue sa-i Innece urnflatura morii paharnecului, fiind
aproape vadu/ui da moara ce au facut paharnicu numai da stinjani 60 si ceru dreptate.
Fata fiind la divan si paharnicul Costandin, 1-am Intrebat cu cc cuvint da dreptate
si-au fdeut moara peste gAtirea SAlciianului, fiind loc domnesc, si raspunse cum ca Intliu Orin-
tele dumnealui mai nainte decit Salciianul, Inca din razmirita, au apucat acela da a-si face
moara acolo. i fiindca peste accasta apA a Jiiului, unde iaste mosie domneasca, acest fel
s-air obicinuit di-nceput, ca eine mai Intiiu va apuca vreun vad si-si va face moara intr-Insul
pA acela altul nu-1 poate scoate cu acest cuvint da protirnisis, caci au vrut taica-sau sa faca
moara si n-au facut-o atunci, da acia dumnealui s-au apucat acum da au sAvIrsit-o. Salciianul
au tagaduit la accasta, zicind ca raposatul Geanioglu nici o pornire sau Incepere n-au facut
da Meru la acel vad.
Deci, la aceasta judecata doaa pricini trebuie a sa cerceta, una, da au coprinsu mai
nainte raposatul Geanioglu acest loc si da au facut Incepere da moara, Insa cu lucru In fapta,

887

www.dacoromanica.ro
 iar nu numai cu cuvint dd a fi zis i nici o incepere nu va fi Mut, al doilea, cid face vreo
innecAturd morii SAlciianului, cind si-o va face In locu ski cel vechiu, sau nu.
Care aceste pricini amIndod, fiinded acolea pot a a dovedi, iatd scriem dumitale infd-
tisind pa amindoad pArtile innaintea dumitale, sd-si aducd paharnicu mArturii vrednice sd dove-
deascd cid au cuprinsu tatul dumnealui, dupd cum zice vadu acela, mai naintea SAlciianului
in rdzmiritd, insd cu lucru in faptd sd fi fAcut incepere, iar nu numai cu cuvint. Apoi, dupd
ce o va dovedi aceasta, sii stringi dumneata la fata locului mesteri morari, carii sd aibd pracsis,
sd sd mdsoare apa sd vAzd di iastima dd la moara aceasta ce au fdcut-o paharnicu pind
la moara unde au fost a Salciianului, ca sd cunoascd i sd arate Mtn' adAvAr odd poate sd innece
moara SAlciianului sau nu i, cind s va vedea in fata locului cd, fdcind SAlciianul moara In
vadu unde au fost mai nainte, i-o va inneca umflAtura morii ce au fAcut-o paharnicu din jos,
sd aibd paharnicu au rddica moara numaiddcit i dumneata vei urina a face la aceasta
sdvirsirea hotdririi ca sA pui sd o strice, cad moara SAlciianului fiind veche, mai (IA ddinult,
dupd obiceiu morilor sd opreste i sd stricd cea mai nooad, care aduce stricAciune, cum asa
sA urmeazd la toll. Iar d nu-i va face InnecAturd nicicum i ar putea SAlciianul sd aibd
moara In bc ce au avut fdrA cid nici o stricAciune, dupd ce o va face-o, i putind dovedi
paharnicu uzisa sa cu marturi vrednici, cum am zis a au fost coprinsu rdposatu parintele
dumnealui, locu acestii mori mai naintea SAlciianului si au fAcut i Incepere dd lucru, in
faptd rdmine sd-si tie paharnicu moara cu bund pace si sd si-o stdpineascd pd cum au fiicut-o.
Insd aceastd cercetare i izbrdnire sd o faci dumneata acum, iar nu in altd vreme cu dreptu
adAvdr, ca nici o parte, nici alta sd nu sd asupreascd. Asuprd cdriia trebi, rinduim i mu<m>-
bask ca s stea <n>apristan pind va lua treaba sAvirsire, dupd hotdrirea domnii mele si sd
ne aducd rdspunsu acest orinduit mu<m>basir sluga domnii mele... 1, care aceastii cercetare,
Arh. Buc.. sd o faci dumneata dinpreund cu ceiIali boieri, cum si marturii prin blestena sd mrturiseascd.
1. 230 240. I 1. saam receh gospodsstvo mi.
1780, martie 26.
1 Loc alb.

Mitropolitul Wit fi vel banul arald prin anafora cd Masa, sofia sdtrarului lonifd Bibescul,
822 Dupd cercetdri sd dd in parte dreptate pirtsei, iar ptrttul este menlinut In epitropie. Dornnut
ei fi
reclarnd de la cumnatul su stolnicul .51efan Bibescu, epitrop, o sumd datorald sofului
se plinge totodald c ti steiptneste o parte de mosie fi i-a ascuns lucruri la deschiderea sipetutui.
1780
martie tntdreste.
27

lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.

Dupd aceasta, Wind satrareasa apelatie, i-am infAllsat i innaintea domnii mele si intii
pentru epitropiia stolnicului asupra acestii case a fratelui dumnealui, care sAtrAreasd nu o prii-
mea sd fie, bine au judecat preasfintiia sa pArintele mitropolitu i dumnealui vel ban, pentru
ca insusi raposatul solul sdtrdresii, prin diiata care o tine sAtrAreasa In mina sa, 11 lasd epitrop
cu aceastA orInduiald, ca sa aibd sotiia sa toate inoiile, vii, igani, vite, intru stdpinire si
pind vor veni copiii in virstd i atunci stolnicul sa-i impart:a i sa odihneascd si pe sotiia sa.
La care Intrebindu pa satrareasa <IA i-au luat stolnicul nioiile, viile, tiganii, vite si cele ce
sint din mina-i i cla au facut inpotriva dietii vreun herechet sau nu, insusi raspunde cd numai
la mosiia IMMO, care iaste jumatate a stolnicului si o jumatate a sotului sau, ar fi tiind stol-
nicul doad pdrti si satrareasa o parte.
La care, fiindca stolnicul tagadui, zicind cit nici s-au Intinsu, nici priimeste a sa Intinde
In jumatatea mosii ce este partea casii fratelui dumnealui, orinduim sa sa facd cercetare la
fata locului cum scrie mai jos, iar celelalte ce slut ale casii nu putu tagAdui sfitrAreasa cd toate
le tine si au lasat-o stolnicul cla le stdpineste.

888

www.dacoromanica.ro
 Deci, neavind sAtrAreasa pricinA vrednicA, nu poate lipsi pe stolnicul din epitropie, ci
dupe diiatA hotArtm si domniia mea sA sd urmeze, lnsA pentru grija si pentru odihna si a
sAtrAresii, orinduim domniia mea si pc iubitoriul de Dumnezeu pfirintele episcopu Ftlmnicului,
fiind arhiereu locului, ca, prin naztrlicul sfintii sale, sA sA facA la vreme lnpArteala copiilor
si s odihneascA i pe sAtrAreasA dupA dreptate, mai vlrtos Inzestrarea copilii care acum sd
afl la virstA. Iar pentru ceia ce zice sAtrAreasa cum ca are bAnuialA asupra stolnicului dA
cele ce au fostu In ladA si In sepetul rAposatului sotului sAu, cA nu le aratA toate, la aceasta,
mAcar cA stolnicul, epitrop era casii, dar i sA cAdea la dAschiderea lzii i a sepetului sit
cheme i pe alte obraze, ori pe cumnatA-sa cid fatA. Iar dA vreme cA aceasta n-au fAcut-o
si au dat pricinA dA bAnuial5 cumnate-si, cu cale este sA Incredinteze pA sAtrAreasA cu priimire
dA blestem. La aceasta, neavind sAtrAreasa dovadA, am cercetat i condeiu dA pricina banilor
ot Hagi Iane, care sAtrAreasa Ii cerea di la stolnic i Intrebind pA sAtrAreasa (Id au priimit
asuprA-si zapisul dA la Hagi lane si de au fAcut Incepere cu luare dA bani, Insusi nu tAgAdui
CA si zapis au priimit i bani au luat, taleri 372, far' dA numai pricinuia cA s-au tnsAlat si
n-ar fi fostu cu voia sa. Care acestu rAspunsu cuprinde locu, In vreme ce In urmA, dupd cum
zicem, au priimit i bani din zapis, mai virtos cA i sotul sAu In diiata sa scrie asupra lui Hagi
Ene, iar nu scrie toti banii asupra stolnicului.
Deci, nu poate sAtrAreasa a cere dA la stolnic datoriia lui Hagi Ene fAr'dA numai dupe
cum preasfintiia sa pArintele mitropolitul 1 cu dumnealui vel ban au judecat. Dreptate are
sAtrAreasa ca, din banii ce au luat stolnieul dA la Hagi lane, catanaloghiia sA-i dea i dumneaei.
Pentru care si poruncim, ca, fAcIndusA aceastA mirasie i socotealA dA partea cc vine sAtrAresii
a lua, Innaintea sfintii sale pArintelui episcopului, sA facA zapciul cel orinduit Inp linire, iar
pentru banii cc rAmln asupra stolnicului de taleri 1300, datoriia sa, peste taleri 78 ce au dat
sAtrAresii, de vreme ce rAspunse stolnicul cum cA li are plAtiti cu venituri de ale casii sale
ce i-au dat la fratele dumnealui, In viiatA fiind, si de vreme ce zise cA are si dovezi la f ata
locului pe oamenii casii, aroma dA nu sA va Incredinta sAtrAreasa sA le dea carte dA blestem
si clnd nu-i va putea dovedi plAtiti, sA-i plAteascd, I s-au priimit aceastA cerere, fiind cu cale.
Pentru care, scriem si de aceasta sfintii tale, pArinte episcoape, sA faci cercetare In
fata locului dupA ce vei merge la eparhie, atit cele ce aratA stolnicul cA au dat fratelui durn-
nealui, cu care cere sA scazA din datorli, clt i cele ce aratA sAtrAreasa cA au luat stolnicul
din veniturile casii sale, sA le cercetezi i sA fad alegere In scris. Asijderea sA cercetezi sfintiia
ta si pricina mosii BAltita la fata locului i sA Indreptezi ca sA nu sA IntinzA stolnicul In jumA-
tate de parte a casii fratelui dunmealui.
Deci, am int hit hotArlrea acestor pricini cu dcmneasca noastrA pecete, ca Intr-acestasi
chip sA se urmeze la toate cum mai sus poruncim.
1780, mantle 27.

Prealnnaltate doanme,
Dupe jalba ce au dat cAtre mAriia ta, sAtrAreasa BAlasa, sotiia rAposatului sAtrar
IonitA Bibescul, precum cA 1-ar fi lAsat dator In diiatA sotul ei pe dumnealui Stefan Bibescul
cu taleri 3500 si, cu silnicie Inpotrivindu-se, nu va sA-i plAteascA, pentru care mai jAluindu-se
mArii tale s-au fost orinduit la rAposatu episcop Chesarie si la dumnealui clucer caimacamu
Craiovii i aflindu-si dreptatea i s-ar fi dat carte dA judecatA, dar nesupuindu-s6 a plAti
banii, au plecat la Bucuresti i ceru dumneaei sAtrAreasa Inplinire aici. OrInduiti fiind cu
zapciu vAtaf de visterie la noi, le-am cercetat pricina si nu tAgAdui dumnealui stolnicu cA
au rams dd la sotul ei taleri 3500, dar nu toti bani gata dupe cum jAlueste, ci numai taleri
1300 nahtu asupra dumneaei, lui ceilalti, zapise de datorie la Ilagi Iane, iar pentru cei ce
au fost asupra dumnealui, aratA cii i-au dat In multe rfnduri pInA la taleri 850, pentru care
are si adeverintA. Si deosebit zice cA i-ar mai fi luat i rAposatu frate-sAu dA la oamenii
dumnealui din veniturile casii dumisale, care cu foae Ii aratA, i zice cA la ce condeie va avea
sAtrireasa bAnuialA, fiind toti oamenii da fata prin carii au luat rAposatu banii, sA Ii sA dea
carte dA blestem sit pentru care condei nu vor putea priimi sl-i rAspunzA dumnealui. La aceste

889

www.dacoromanica.ro
zisurl, satrareasa Masa nu tagadul cum ca taleri 850 au priimit, InsA au taleri 200 da,la Hagi
Jane, dupA cum sA coprinde In foaie cea iscalitA da dumnealui stolnicu care o are la mina,
iar pentru cellalti bani, zice dumnealui stolnicul cA i-ar fi luat sotul ei din veniturile casii
dumisale, raspunse cum di, pentru acesti bani, are alta socoteala cu dumnealui stolnicul
pentru niste venituri care au luat dupe moartea sotului ei.
Ci, clt pentru aceastA pricinA, fiindca i stolnicul acolo are rnArturiile prin care zice cA
poate sa dovedeascA ca au luat rfiposatul frate-sAu bani din venitul casii dumisale, asijderea
si satrareasa, iar5i acolo poate sa adevereze acesti bani ce zice ca i-au luat dumnealui stol-
nicu din venitul casii raposatului sotului ei. Ramble acolo In fata locului sA s cerceteze zisele
si ale unii parti si ale altiia prin marturii si carte dA blestem, iar la cererea dA taleri 2155
(ce sint asupra lui Hagi Ene) ce face da la dumnealui stolnic, cu pricina c fiind In tara nem-
teasca, i-ar fi trimis Hagi Ene vorba sA mearga sa-i dea bani i, cerInd zapisile dA la dumnealui
stolnicu, nu au vrut sa i le dea atunci and putea Hagi Ene sa-i plateasca, ci i-au zis cum
ca dumneaei hi va rAspunde banii, tagaduieste dumnealui stolnicu cum cA nu i-au dat acest
fel dA fagaduinta i zice sa arate vreo adeverinta a hagiului Ene cA au chemat-o sa-i dea
banii, sau vreun om marturie ca au trimis Hagi Ene pa cineva sA-i zica sA mearga sA-si ia
banii, i asa sa va da platnic. Satrareasa zice cum cA adeverinta sau marturie nu are, fara
numai pe insusi datornicul, iar cid va putea priirni dumnealui stolnicul blestem cum cA, la
acea vreme and i-au cerut zapisile satraru, ca sa sa izbraneascA cu Hagi Ene da datoriia
ce era la dinsul, nu s-au fagaduit dumnealui platnic, asa Isi va cauta la Hagi Ene datorlia.
La aceasta raspunse dumnealui stolnicu cum ca, da vreme ce, la ce trebuinta au avut satraru,
Aumnealui i-au dat c1i bani i-au trebuit i fiindca nici diiata nu o sloboade ca sa ia dintr-acei
bani, pentru aceea nu 1-au dat zapisile, iar cum ca s-au fAgaduit platnic, zice ca dAstulA
flovada este zapisu lui Hagi Ene ce 1-au priimit satrAreasa ca un bun datornic si au si luat
taleri 372 dintr-acel zapis.
Deci, macar ca satrareasa zice ca acest zapis nu este facut cu voia ei, dar fiindca sA
vazu martur Insusi un frate al dumneaei i nici tagadui cum cA au priimit dintr-acest zapis
taleri 372, nu mai poate a cere aceasta datorie da la dumnealui stolnicu, fara numai are
d reptate ca, din banii ce sa vede luati de dumnealui stolnic cid la Hagi Ene cata-analoghiia,
sa i sa dea i dumneaei, fiindca zapisile da datorie, care au fost pa numele sotului dumneaei,
au fost tot de la o mina, tot da la un veleat cu ale dumnealui stolnicului si au fost tot la mina
dumnealui si nu sa cade toate datoriile sa le scaza din zapisile dumnealui numai. Iar pentru
dobinda ce cere satrareasa la banii ce au fost asupra dumnealui stolnicului, da va putea dovedi
satrareasa cum cA au fost datoriia sotului ei la dumnealui stolnic cu dobinda, sa cade a nu fi
{IA tot pagubasa, ci macar in cita vreme socoteste dumnealui stolnicul c banii ce are sA ia
d la Hagi Ene, atIta sa i sa socoteasca si sAtraresii d banii ce are sS ia da la dumnealui,
dobInda. Si fiindca sA leapada dumnealui stolnicu de aceasta datorie a raposatului fratine-sau
si ramtne a-si cauta satrareasa da la Hagi Ene, nu sa cade a sa scadea cu taleri 200 ce i-au luat
satrareasa da la H gi Ene din suma banilor ce au fost asupra dumnealui. Inca, mai jalueste satra-
reasa cum ca, dupa moartea sotului ei, o lada ce au avut-o cu un sepetel mic Intr-Insa In care
au fost multe scrisori si zapise, dumnealui stolnicul s-au pus (IA au ruptu pecetile si au luat
zapisele cum si alte birth ce au fost, cum si foaia (Id inparteala ce au avut-o fratii dumneaei
si cere de a i sa da blestem ca sa arate Intim adevar toate zapisile si orice fel da scrisori
si altele ce va fi fost. La aceasta, am sfatuit pa dumnealui stolnicul ca, In frica lui Dumnezeu,
sa arate toate cum va fi gasit Intr-acea lada, si Intr-acel sepet, ca sa nu-si atinga sufletul.
Iar pentru iconomiia avutului casii ce au Minas dupa moartea fratelui dumnealui stolnicului,
sotul dumneaei satraresii Balasii, zice dumnealui stolnicul at, macar ca 11 lasa In diiata epitrop
raposatu, ca, clad vor ajunge copiii da virsta sa-i imparta si sa-i odihneasca si pe satrareasa,
dar dumnealui sti leapadA da epitropie si zise sa sa orinduiascd altul, care sa va socoti
sa poarte grija ca a nu i sa prapadeasca casa si sa fie dumnealui nurnai la Inparteala casii.
Noi, de a sa orindui alt epitrop, nu gasim cu cale, ci sa f ie tot dumnealui dupA
urmarea dietii. Iar fiindcA din doao copile, care i-au ramas fratelui dumisale, au ajunsu una

S90

www.dacoromanica.ro
elA vIrst5, dupe cum si 1nsusi sAtrAreasa spune, sA cade, zestrea ce sA va socoti ca sA I sA dea,
sA fie prin stirea dumnealui si de care cumva i litrAreasa va face vreo firosealA la ale casii
si nu iconomiseste bine spre spor i folos, sA nu IngAduiasca dumnealui, ca un frate al rAposa-
tului. Noi asa gAsim cu cale, iar hotArtrea cea dAsAvIrsitA rAndne a sA face dA cfitre Arli. St. Due..
MB. Dr. 7.
InnAltrimea ta. f. 225v. 227.
1780, februarie 7.
Grigorie al UngrovIalliei, Dumitrache vel ban.

esmks feu
Deparlamenlul al 2-lea arald prin anafora cd biv eel slugerul Scar lal Varipati reclamd pe
gumenul Plumbuila care fdcfndu-i un / a tnecat zagazul lui de la mosia
Tudoresti (Ilfov). Divanul hotdrste eel ispravnicii cu oarneni mesleri sd facd cercelare la fala
locului. Domnul Idreste. 1780
martie
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod. 27
FiindeA ne 1nstiintAm de la zapciu cel orinduit cum c5 i o parte si alta s-au mullumit
si s-au odihnitu a sA cerceta dA ispravnici la fala locului, poruncim dumneavoastrA ispravniei
ai judetului la toate sA turnati cult scrie mai jos.
1780, martle 27.

PrealnnAltate doanme,
Din luminata porunca tnnAlIimii tale, vAtafu de aprozi aduse la judecatA Innaintea
noastrA pl dumnealui biv vel sluger Scarlat Varipati, pirl egumenului de la sfinta mAnAstire
Plumbuita, ziclnd cA, fAcind numitu egumenu helesteu nou la mosiia sfintii mAnAstirl Plum-
buita, i-au Innecat zAgazu dumnealui, ce-1 are de la mosiia ce sA numeste Tudoresti, i alit
de mult i-au Innecat zAgasu, Inclt i-au suitu apa dAsupra mai mult de doi coti. De care helesteu,
dud 1-au fAcut, nu au avut de stire i nelndestulindu-s5 pe atita, s-au pus de i-au luat si
dijmA din helesteu ce-1 are pA mosiia dumnealui, pentru care cerea sA-0 afle dreptate.
Fata fiind si plritu egumen, cA au fAcut acel helesteu nu tAgAdui, numai zise cA I-au
fAcut de slut doi ani, avInd mosiia aceia helesteu pA dinsa din zilele mArii sale r5posatului
1ntru fericire Costandin vodA BrIncoveanu, dupA cum sA vedea parii i sA stie dA bAtrtnii
lAcuitori, i ne arAtA o poruncd a mdrii sale rAposatului 1ntru fericire Costandin Brincoveann
cu leat 7216 martie 27, prin care porunceste lAcuitorilor du pd mosiia Tudorestii, du pa mo5iia
Burdulgesti ca sa-sA fereascA de a nu-i mai vina helesteu sfintii mAndstiri, ziclnd si aceasta
cuviosul egumen cum cd, slut acuma doad sute optzeci dA ant de chid s-au dat aceastA mosie
la sfinta mAndstire i adevdrat nu au fost helesteu din-nceput, dar pA urmA, In zilele mduii
sale rAposatului intru fericire Costandin vodd Brincoveanu, s-au fAcut helesteu, zicind numitu
egumen i aceasta cd adevArat de multi ani acum s-au stricat helesteu i cu toate acestea,
fAcIndu-1 acum, nu 1-au oprit dumnealui slugeru.
Inpotriva cAruia, rAspunse dumnealui slugeru cA n-au stiut dud au fAcut helesteu, CA
dupA un an auzind, pc loc i-au scris sA nu-1 faca, ca-i stricA helesteu dumnealui, i cuviosiia
sa necum ca s-au oprit a nu face helesteu pinA s5-5i aleagA pricina, ci 1ncA au mai Innaliat
zagas, din care au Innecat zAgasu dumnealui, care, aceasta ru o thgaclui numitu egumen,
numai zise cA, avind atunci trebuini5, 1-au mai InnAliat, care si acum va sa-1 mai Innalte.
Deci, socotind cum ca adevArat are mAnAstirea dreptate a-si face helcsteu pa mosie,
dar are si mare datorie ca sA nu pricinuiascA paguba vecinilor nicidccum i s5 1nnece agasu
dumnealui slugerului, am hotarit ca sa sa cerceteze la fata locului aceasta pricina de oameni
mesteri, care stiu sa cumpeneze apele i sa asaze agasurile ca s5 nu s5 pricinuiase5 pagubh
vecinilor.
Pentru care, sa fie luminatA porunca mbrii tale cAtre dumnealor ispravnici ot sud
Ilfov ea, luind inpreuna cu dumnealor acest fel dA oameni mesteri, sIt meargA la fata locului

891

www.dacoromanica.ro
 st, facind cercetare cu amaruntu, sa aleaga a fiescaruia dreptate de a nu ramtnea Innecat
zagasu dumnealui slugerului, fiind mai vechiu, si de alegerea ce vor face, cu anafora sa Instiin-
t.eze marl! tale. Asemenea sA cerceteze dumnealor ispravnicii i pentru dijma care au luat
Arh. St. Bun.. egumenu de la helesteu dumnealui slugerului si, pa clt va dovedi ck cu adevarat au luat, egu-
ms. nr. 7.
1-.227v. 228. menu sa faca dumnealor Inplinire.
1780, fevruarie 7.
Miche paharnic, Costandin biv vel comisu, Barbul Ciorogirleanu biv vel sluger,
liristache satrar.

Porunca domnutui cdtre Sterie cdmdrapul ocnelor din jud. VI leen sd cerceleze abuzurite vdtafului
824 Dumitrache Impotriva cdruia se piing sdtenii mdglapi pi sd-1 tnlocuiascd de ua ri Meld pi tate
mtncdturi".
178 .
martle
28 Slugii domnii mele, Steric, ce te afli orinduit cAmaras la ocnile din sud Vilcea. Vei sti ca la
domniia mea au dat jalba tot maglasii dA acii, asupra unui Dumitrache ce le iaste vataf, cum
ca unora dintre dtnii, luindu-le bani, nu i-ar fi puind la lucru si cum ca aceasta luare da
bani sa stringe pina la taleri 203. Pentru care bani, In trecutele zile, judecindu-sa i aici la
<al> 2<-lea> depertament, taleri 38 nu i-au tagAduit ca sint asupra-i i i-ar fi intorsu Innapoi
numitilor maglasi, dupa cum sa coprinde In cartea de judecata ce au luat la mina lor, care
s-au vazut i da catre domniia mea, iar pentru ceilalti bani, au ramas sa-i dovedeasca acolea
prin mArturii si dovezi i, dovedindu-i, sa Ii sA faca Inplinire da la acel vataf. Asemenea sA
mai jAlui tot pentru numitu vataf ca i-ar fi pus fail dA nici o plata da i-au facut un gardu
la viia ce o are acolea.
Da care pricini, iata li poruncim domniia mea sa-1 InfAtisezi pA acel Dumitrache vatafu
cu maglasii si sa cercetezi foarte cu amaruntu i cInd vor dovedi numitii maglasi cu bunk
dovadA ca slut acesti bani asupra-i, negresit sa le faci Inplinire, cum si pentru gardul ce zic
cA le-au Meat la viia lui, iarAi cercetind i, fiind adAvaratA jalba lor pa cite zile va fi lucrat,
sa ii sA plateasca i dA-1 veti cunoaste dA om netrebnecu, sau dd va fi facut i alte mincaturi,
gasind pa altulu bun a punc In locu acestuia Dumitrache, sd-1 faceti vAtaf pa acela, pi-ti
Arh. St. Bac.. poruncim ca <IA acum Innainte sA nu sa supere, nu numai da vatasii lor, ci si da inivA
nr. 8.
1.241v. 242. camArasi.
1780, manic 28.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Floarea udduua din Vleni (jud. Dimbouifa)
825 Ii rectamd pe Ion diaconul din Bucurepti care li cere taxa pentru vinut vindut pe locul $i In
casa ei , in calitate de pretins proprietar al casei. Cercettndu-se zapisele se constatd cd stdpinirea
1780 vaduvei este bund. Domnul 1ntdrepte.
mantle
29
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
La aceasta hotArlre a depertamentului, ramlind odihniti alit Ion diiaconul cit i Floarea
fameia, am Intarit i cu domneasca noastra pecete ca sa sa urmeze cum scric mai jos.
1780, mantle 29.

Din luminata porunca mArii sale preainnaltatului noatru domnu, Io Alecsandru loan Ipsilant
voievod, dumnealui vatafu da divan au adus la judecata pa Floarea vaduva cla la VAleni sud
DImbovita, pirisa lui Ion diiaconu din Bucuresti, zicInd cum ca, curnpArind barbati-sAu un
loc da casa In satul VAleni, da Out acurn ani 14, da la un Mainea cupull, pe care si-au flicut

892

www.dacoromanica.ro
casa da vinde yin, sa scoala acum acestu diiacon dA-I cere da bute cite taleri 2, aratind la
judecata i zapisul de cumpAratoarea locului cu leat 1766, iscAlit Mainea cupul cu soliia
1 cu copii lui vinzatori i cu marturi, cu care Ii vinde un loc de casa cu pivnita si cu grajdul,
iar din casa incolo, zice, sa nu sa Intinza macar de o palma.
Fata fiind i piritul diiacon, au raspunsu cum ca zapisul nu este bun, pentru ell el, din
porunca domneasca, s-au judecat cu mosnenii de acolo la dumnealor ispravnicii din sud DImbo-
vita si i-au ramas pe to%1, dIndu-i-sA mosiia supt stapinirea lui, aratindu-ne i o carte cla Jude-
cata intarita cu pecete domneasca, pe care cetind-o vazum ca cu adevarat dumnealui biv vel
ban Ianache Hrisoscoleu dA toata mosiia numitului diiacon, iar celorialti mosneni le da numai
sase cArninuri sa le aiba in sat, numai cu coprinsul casii cu namestiile lor, Intre care mosneni
iaste unul i Mainea cel ce au vindut locul la Voinea, barbatul acestii Floare.
Deci, fiindca insusi diiaconul Ion marturisi cum ca un Badea, feciorul Minn, mai tine
un camin, judecata hotaraste ca Floarea vaduva sa-si stapineasca acel camin unde este casa
si sa faca orice va avea pe locul ei i in casa el ca pe un loc al ei, bun cumpArat cla la acel
Mainea, iar diiaconu Ion sit ia intru stapinirea sa pe celalalt camin ce-1 stapineste Badea,
feciorul Mainii, pentru caci ca, vinzindu-si tata-sau caminul, nu i-au mai ramas camin de
a mai stapini. Ci, diiaconul Ion mai mult Floarei suparare sa nu-i faca pentru orice vinzare Arh. St. Bun..
ML nr. 7.
va face in casa ei, aceasta. 1. 228 228v.
1780, gbenarle 28.
Matei Cretulescu clucer, lanache Mavrodin paharnic, Costandin Comaneanu
sardar, Costandin Cocorascu sluger, Scarlat biv vel satrar, Anghelache clucer,
Draghiceanu Grecianu clucer, George Cana le.
A semeoea carte ca aceasta s-au dat i lui Ion diiaconu.
1 Corect : cupetul.

Velijii boieri arald prin anafora cd roana, sojia lui Cara-Nicola din Bucuresli, cere de la
Iono sin Gheorghe o vacd 7t o vijea cu prdsila lor. Avind cIlig fi la o judecald anlerioard
a vel agdi, divanul holdraste ca ptrilul sa le tnapoieze. Domnul inidresle.
1780
smartie
Io Ak csar dru Ioan Ipsilent vokved bojiiu milostiiu. 30
Dind jalba domnii mele Nicola, cerird inplinire drcptatii lui, i vazfrd ca piritul prin
zapisul situ, singur s-au datoriu i deosebit ca in 70 zile ce au trecut dit la hotarire, nici
o apelatie n-au facut, intarim i rirduim pe ... 1 mumbasir, sa inearga sA-1 apuce sa inplineasca.
1780, mania 30.
Din luminata porunca marii sale preainnaltatului nostru dorm, Io Alecsandru Ioan Ipsilant
voievod, ceausu da aprozi, aducind i Innaintea noastra pe Ioana sotiia lui Cara Nicola din
Bucuresti, cu Ionita sin Gheorghe, sluga lui Mina argintaru, da la care cere o vaca cu viteaoa
ei (IA atunci i cu prasila lor, da ani 15. Care pentru aceasta, sa vede ca i-au mai judecat si
la dumnealui vel agA i dumnealui, dupa cercetarea ce au facut prin carte dA judecata, hota-
raste sit dea numitul Ionita Cara-Nlcolii vaca i viteaoa i cu doi boi prasila vacii.
Deci, cercetind i noi aceasta judecata, i noi asemenea hotartm ca acestu Ionita, ce
au luat vaca cu viteaoa ei dit atunci da la Cara-Nicola, da shit ani 15, si nu i-au mai dat Oita
acum nici capetele, nici prAsila, sa dea acum vaca cu viteaoa ei i cu acei doi boi prasila lor,
macar ca dupe dreptate sa facca sa dea acestu Ionita lui Cara-Nicolii, pa fiestecare an, acele
doaa vaci cu prasila lor da atunci pin/ acum, dar am facut scadere lui Cara-Nicolii ca sA dea Arh. St. Bun.,
m.mai aceste doaa vaci cu doi boi. Aceasta scriem. f. 228y. 229.
1780, ghenarle 20.
Neculae Dudescu ban, Dumitrache vel ban, Badea vel vornic, Ianache Muruzi
vel logofat, Grigorie Baleanu vel logofat.
1Loc alb.

893

www.dacoromanica.ro
 Veilhil boieri aratd prin anafora cd Rind Cdrpenesanul, vechil sorei sale Zoifa, reclamd de la
827 Panait lipscanul o figanca pe care acesta ar fi cununat-o cu un figan at lui. Judecata gasind
tritemeiald cererea reclamantei propune ori sd i se dea schirnb ln local figancii, ori bani, iar
1780 !Annul, dacd se va adeveri cd a cununat figanca, sd pldteascd treapddul i munca figdncii i
mania sd fie pedepsit dupd pravild. Domnul tntdreste.
30

,to Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.

DupA cum s-au gasit cu cale clA cAtre dumnealor yeliii boeri, orinduhn pe sluga domnii
mele... 1 sa mearga sa urmeze cum scrie mai jos, iar pentru vina care osindescu dumnealo r
boerli pe Panait, dupa ce se va cerceta, tntti sa avem domaiia mea histiintare i atunci vom
da porunca ce sa cade.
1780, martle 30.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltitnii tale, dumnealui vel armas au adus la judecata innaintea
noasera pe Pana Carpenesanul sin Luca pitaru, vechil soru-si Zoitii Cirpenesancai, cu jalba
.ce au jaluit innaltimii tale pentru Panait lipscanu, zicind ca, opt ani sint da cind acestu
Panait, firt da stirea surori-sii Zoitii, au cununat pe o Rada tiganca ce este a surorii-si
Zoitii dupi un Stoica tiganu ce este din liganii raposatului paharnic Iordache Colfescul, pentru
care pricina zice ci, judectridu-si soru-sa Zoita cu acestu Panait la dumnealor boerii judecAtori
ot depertamentu cremenalion, prin carte da judecata zice ca au hotarit dumnealor boierii
judecatori, di vreme ca acea tiganci lipseste, ori si-i dea pe tiganca, ori schimbu pentru dinsa
si sit plateasca si munca tigincii (II opt ani. *i nurnitu Panait nu s-ar fi supuind sa fact
acea Inplinire i, dupa jalba lui, sa porunceite da Innaltimea ta dumnealui vel armas ca, dupt
cartea di judecati, sa apuce sa inpilneasci, iar mai avind Panait a rispunde, si-i scoati
la judecati.
Deci, aducind dumnealui vel armas Innaintea noastra atit pe Pant Cirpenisanu, vechil
sorii-si ZoiR, cit si pe Panait lipscanu, au rispunsu Panait ci el pe aceasti Rada tigancl
.c u acel Stoica tiganu nu au cununat-o, fin dicit zise ca acest Stoica tiganu, fiind luat Intre
tiganii ce-i avea de la riposatu paharnic Iordache Colfescu i Mud vaduv, au fugit cu dinsul
$i au mersu la casa nurnitil Zeifli Cirpenesancii. *1 sazind trei ani acolo la casa el, s-au
indrigit cu numita Rada, tiganca CIrpenesancai, si de acolea fugindu andndoi zice ca au mersu
Li Pirscoveni, la satu clumaealui biv vel varnic Stefan Pirscoveanu, i s-au cununat acolo
$i de acolo au venit cununati iar la casa Zaitii Carpenesancii. *i tntimplindu-si di s-au zrnre-
dait casa Cirpenesancii di boala ciumii, zice ca le-au dat Cirpenesanca In mina lor si pe
.tm copil di tigan al ei si i-au trimis la Tirgoviste. Dar acestu Panait, trhnetind pe un tigan
al lui spre Tirgoviste i gasind pe acel Stoica tiganu cu tiganca lui, Rada, i cu acel copil
iti tigan al Clrpenesancii, i-au luat de acolo i i-au adus la GIesti, unde sa afla el sazator,
auzind numita Carpenesanca di venirea tiganilor, pe loc zice ca au venit acolo si au luat
pe acel copil da tigan ce era al ei si au bitut Zoita pa tiganca cit i-au fost voia.
Dupi aceia In urnal, zice Panait ci, pentru acea Rada tiganca ce au luat cu cununie
pe Stoica tiganu, s-au simfonisit cu Zoita Intre dins!! ca ori sa-i vInza el pa Stoica tiganu
In verisie, zicInd ca n-are bani gata, ori sa curnpere el pe acea Rada tiganca cu bani gata,
tiindca s-au gasit cununata clupI tiganu lui, pentru ea sa nu fugi andndoi i sa rinatie pagubas,
$i zice ca numita Zoita si-au cerut soroc di dot saptimtni pint va merge la casa ei, ce
zice ca este cale di 6 ceasuri, sa Intrebe pe o ruda a Nei, anume Mihaiu, i va veni lanitli
la dinsul la Gaesti. *i pentru ca sa ispraveasca acea simfonle, zise ca au asteptat trei siptitnini
si tot n-au venit si fIntr-acea diiastimi di trei siptAmtni, aridicindu-1 pa el di acolo cu porunca
divanului pentru datoriia nemtilor ce este dator i sazind ate! la Inchisoare, laudindu-si
pa la unii, altii cum ca va sa meargi la Gtesti, sa ia acea Rada tiganci legati, si auzind
acel Stoica tiganu i cu Rada tiganca lui acestu fel de vorbe, au fugit, i i-au luat si pe un
tigan al lui, anune Nicola, ce era copil al acestui Stoical, tigan Mut cu nevasta lui cea

894
www.dacoromanica.ro
dintii, i sA aflA la Pirscoveni. Deosebit dA aceasta, zice numitul Panait c5 acum, cind s-au
luat casa rAposatului paharnicului Iordache din mina lui si s-au dat din luminatA porunca
innAltimii tale copiilor rAposatului paharnic Iordache, au spus copiilor toatii pricina acestii
tigance i zice cA copiii s-au incArcat a rAspunde la toate, insA rAspunsu acesta a lui Panait
fu din gurA, iar nu in scris.
Deci, pentru ca sA nu rAmlie numita CArpenesanca pAgubasii dA aceastA tigancA si ca
sA sA dovedeascA zisele lui Panait dA shit adAvArate, gAsim cu cale sA fie luminatli porunca
innAltimii tale sA meargA armAsAl la satul Pirscoveni 1, prin stirea dumnealui biv vel vornic
Stefan Pirscoveanu, sA ia atit pe acel Stoica tiganu i pA filu-sAu Nicolae si pA Rada tiganca
lui, sA-1 aducA aici la divan si atunci, dA sA va dovedi cA i-au cununat Panait si va esi
aceste zise ale lui mincinoase, nu numai sA plAteasca Panait treapAdu armAsAlului, ci dupA
pravilA sA sA i pedepseascA ca unul ce au cununat ligancA streinA i sA plateasca i munca
tigancii intr-acesti opt ani. i dA vreme cA Zoita CArpenesanca are dreptate a-si lua ori
tigancA dupA potriva acei tigance schimbu, sau cu bani sA sA invoiascA cu copiii rAposatului
paharnic Iordache Colfescul, fiindcA ei au rAmas stApini pA casa kr cea pArinteascA. Tar hoth- Arb. St. Enc..
Ms. nr. 7.
rirea cea disAvirsitA rAmine a sA face dA cAtre InnAltimea ta. 1. 231-232-

1779, septemvrie 12.

PanA vel dvornic, Badea vornic, Scarlat Grecianu logofAt, Dumitrache vel clucer,
Alecsandru Grecianu vel stolnic.
1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora ca Milt& !A din Buzesti (jud. Teleorman) reclamA
pe lordache BrAiloiu, zapciul plAii Cotmeana care i-ar fi oprit 20 taleri dintr-o datorie de
120 taleri platita prin mijlocirea sa creditoarei Manea. Divanut hotArdste ca ispravnicii din
Teleorman sO cerceteze. Domnul tntdreste.
828
1780
martle
31

To Alexandru Joan Ipsilant voievod i gospodar Zemli Vlahiscoiu.

Dupe cum s-au gA sit c u cale de la judccatA, Sul Arim i domniia rnea si poruncim
dumneavoastrA ispravnicilor ai Judetului sO uina4i (urn scrie mai jos
1780, manta 31.

PreainnAltate doamne
Din luminatA porunca innAltimii tale, dumnealui vAtafu za divan aduse la Indecati*
Innaintea noastrA pe MihAilA din Buzesti sud Teleorman, piris lui Tordache BrAiloiu, zicindtr
cA, fiindu el dator la o fAmeie, anume Manea, si numitu aflindu-sA zapciu In plasa Cotmenif
sud Teleorman, prin mina lui au dat taleri 120 si el au dat acei femeie numai taleri 100,
iar taleri 20 au rAmas la numitu, i acea femeie, pentru acei taleri 20, ii cere taleri 40,
pentru care bani, acum de curindu i-au luat doi boi i o vacA, l cerea sA-si afle dreptatea.
FatA fiind i piritu Iordache, rAspunse cum cA numitul MihAilA, fiind dator la acea
femeie mai multi bani si el aflindu-sA zapciu de plasA, au mijlocit de i-au invoit si le-au
fAcut sulf cu taleri 100 si i-au dAruit i lui taleri 10, iar taleri 10, i-au luat Marin ce era
tovarAs cu dinsul la plasA. Inpotriva cAruia, arAtA pirisul un rAvas al acelui Marin, pin care
scrie cA acei taleri 20 i-au luat numitu Iordache BrAiloiu. DA care rAvas, rAspunse Iordache
zicind cA minciuni scrie Marin Intr-acest rAvas, cA acei taleri 20 el i-au luat i I-au dat
lui taleri 10 i, dupe invoiala si sulful ce au fAcut pirisului cu acea femeie, au i dat zapis
unul la mina altuia. Care zapis de invoiala ce au fAcut Intre dinsii, sO vAzu si de noi, film/
scris cu leat 1779, ghenarie 5, prin care scrie acea Manea fAmeia cA, avind la MihAilA taleri 10*

895

www.dacoromanica.ro
 din vremea razmiritii i nedlndu-i de bunA voia lui, 1-au tras la Iordache Brat loin, zapciu
plil, sl i-au dat taleri 63 si 1-att mai ramas dator taleri 37, pe care sa-i plAteasca cu soroc
de doaA sAptamtni i apoi sa aibA buna pace de catre dinsa.
Deci, dupe dreptate, au gasit judecata cu cale ca Iordache BrAiloiu, taleri 10 ce i-au
luat el si nu-i tagAduieste cum mai sus s-au zis, sa-i plateascA plrisului MihailA acum, iar
pentru ceilalti taleri 10, ce arata ca slut la numitu Marin, sa-i faca la mina pirlu1ui Mihaila
un rtivas din partea lui ca sa si-i ceie de la acel Marin acolo la dumnealor ispravnici, iar
acea Manea fameia, dupe numitul ei zapis de invoiald ce mai sus sa arata, nu are nici
o dreptate a mai cere de la ptrisu Mihaila peste acei taleri 100, macar un ban si acele vite
de care jalueste ptrtsul ca i s-au luat de numita fameie, si cu judecata si far' de judecata
de le va fi luat, rau le-au luat.
Care fameie, fiindcA s aflA la sud Teleorman, unde sa aflA i numitul Marin cel care
au luat de la pirisu Mthaila taleri 10, sa fie luminata porunca marii tale catre dumnealor
ispravnicii judetului ca, dupe ravasu ce i sa da de la Iordache Brailoiu cum mai sus s-au zis
s apuce pe acel Marin sa-i plateasca acei taleri 10 si ce va avea Marin cu Iordache Brailoiu.
1st va cauta, iar pe acea Manea fAmeia, dimpreuna cu p1r1ui Mihaila, sA-i Infatiseze Innaintea
dumnealor i s cerceteze de luarea acelor trei capete de vita ce jalueste pirtsul ca i s-au luat
de Manea femeia, si de va fi luat acele vite pentru ca sa sa inplineascA acei taleri 100,
dupe coprinderea zapisului i cel de Invoiala, dupe pretatirea ce vor face dumnealor acelor
vite, dreptatea o ajutoreazA a fi bine luate, iar vrind plesul sa dea bani i sa ia vitele, are
vole. Iar dcii va fi luat numita femeie de la pirtsul MUM banii, adica taleri 100 deplin,
si acele vite le va fi luat peste taleri 100, nu are nici o dreptate, dupa coprinderea zapisului
ei de Invoiala ce mai sus aratA, a tinea vitele jaluitoriului, fiindcA Invoiala are putere si
nu sA strica de al doilea judecata. Ci, dumnealor dupe dreptate Maud cercetare cu amaruntul
de alegierea ce le va face, sa faca Inp linire izbranindu prin cartea dumnealor de judecatt,
Arh. Bt. Bun.. de care instiintam marii tale..Iar cea desavirsita hotartre, ramble a sl face de care lanai-
Ms. nr. 7.
f. 238 238v. timea ta.
1780, martie 31.
Miche paharnic, Barbul Ciorogirleanu biv val sluger, Hristea satrariul.

annnul cu fiii $i velifii boieri dd Itrisou de intdrire rna$rtenilor Mlnzdleisti pentru mofia Mang li
829 spre a avea pace di cdtre Du nitrani" care pretinseserd stdpinirea moiei cu o carte ficleand"
ce ar fi provenit de la Constantin vodd Basarab.
1780
spline
Judecatile i hotAririle cite sa fact' dupa orinduiala dreptatii, acelora ii sa cuvine i cla care
domnii si oblactuitorii tiara intariri dasavirsite, ca s alba nestramutarea i linistea lor In toata
vremea, ca niste cu cale t drepte, spre a putea gsi si partite, care le-au tras E le-au patimit,
odihna si rapaosul lor.
Deci, fiindca la teat 1776, s-au sculat cu ptrA Florea, Stan, A.Ibul i Dragomiru, ce sa
numesc Dumitrani ot sud Buzau, asupra preotului popii Rada i lui Stan i lui Dobrin, Ion,
Panait, Grigorasco, Dobrin t lui Ignatu cu cetasii lor ce le zic Minzalesti dA la Manesti,
tot dintr-acel judet. al Buzau lui, zictnd el fr di dreptate le stapIneste tot hotarul mosii
MAnesti, i-am fost ortnduit la dumnealor boierli judecatori ell la al doilea ddpertament ca
sa-i judece. Unde infatisindu-se amtndoaoa partite si adaverindu-se judecata din temeinice
scrisori si sineturi ce au avut la mina Mlnzalestilor, c da matte ori au avut judecata Dumi-
tranii cu Mtnzalestii si da la toate judecatile tot MInzAlestilor ii s-au dat s stdpineasca mosiia
aceasta Manesti, dupa care au si stapinit necurmat, am intrebat pa Dumitrani cu ce cauta.
sA stapineasca In masiia Manesti si au aratat o carte cu leat 7212, da slut ani 72, care o
numesc ei a raposatului Costandin vodA Basarab, intru care le da ca sa stapineasca mosiia

896

www.dacoromanica.ro
Manesti, I alte scrisori au mai aratat. Care carti, alit ale Dumitranilor, cit si ale Mtnzales-
tilor, dupa ce s-au citit toate, facind judecata depertamentului cercetare cu amaruntu, au
instiintat domnii mele in serfs dd la leat 1776, septemvrie 20, cum ca la judecata ce au avut
ln zilele mArii sale Grigorie Alecsandru Ghica voda, toatA razimarea Dumitranilor era a staptni
<MO cartea ce o numesc a rAposatului Costandin voda Basarab. Dar milriia sa Intrind In
banuiala, cum ca acea carte iaste ficleana, nu o au priimit, ci aratind un Costandin logofetel
cetasul Dumitranilor, cum ca au alta carte a raposatalui $Arban voda, cu care pot dovedi
cartea raposatului Costandin voda Basarab cA iaste adavarata, cu aceia i-au dapartat, pina
vor' aduce cartea raposatului $arban voda, si n-au adus-o Ca s sa fi facut dA atunci hotarire,
tzbrAnita. Pa care carte cerindu-o i boierii judecatori acum la depertament s o arate
nici acum nu s-au vAzut la mina lor, raspunzind ca nu o au. Dupa a carora raspunsu ce
au dat la judecata, ca nu au acea carte, intrind judecata in banuiald da cartea ce o tin la,
mina lor, care o numesc a fi a raposatului Costandin vodA Basarab, ca iaste neadevarata si
cAutind cu amaruntu, s-au vazut ca nici nu iaste iscAlit, nici deasupra titulusului dupa orin-
uiala domnilor nu iaste scrisa, cdci si sus si jos cu chinavar scrie Costandin voda, iar nu si
Basarab. $i daosebit, si slova si hirtlia nu arata a fi da ant 72, nid protocalita dA vel logofat
sau (IA <al> 2-lea> logof at dupa obiceiu, si hirtiia afumata, ca s o faca ca iaste veche si
arsa la margine ca sa zica ca au fost protocalita si s-au arsu protocaleala, care carte gasindu-o
neadavaratA, nu au priimit-o judecata. Asijderea si doaoa ravase domnesti pecetluite ce avea
Dumitranii, s-au vazut cA numai dupa jalba lor le da stApinire, iar nu cu vreo hotArtre si
judecatA, si Inca lasa pricina spinzurata pentru ca zice (iar Minzalestii dA vor avea a raspunde,
sa vie la divan).
Dupa toate acestea, zicind Dumitranii cA au zapise dA cumparAtoare din mosiia Manesti,
II s-au cerut dA catre judecata, l iarasi zapise n-au avut, ci copii, intru care au aratat i o
copie da zapis cu leat 7192, iulie 4, a Alisii si Grigorasco (IA la Grabicina, la mina Dumi-
tranilor, ca si-au dat mosiia din Fundul Bolii, din silistea Uibai si din silistea Ciochii si atit
alte copii da zapise i scrisori ce au aratat, cit si acesta da Fundul Bolii, cercetindu-le cu
amdruntu, s-au cunoscut rele si Ora da nici un temeiu. $i Elsa, dupa atitea sineturi da
stapinirea mosii Manesti ce au vAzut la mina Minzalestilor si dupa vechea lor, stapinire
care au stapinit d-inceput pind acum, au hotArit ca sa stapineasca mosiia Manestii cu pace
nesuparati.
De care hotArire neodihnindu-sa Dumitranii, au esit innaintea domnii nide la divan
atunci la leat 1776, septemvrie 28, chid, cercetind l domniia mea pricina cu amaruntu si
Intrebind pa Dumitrani ce au a raspunde de nu sa odihnesc, ei altele n-au avut a arata,
lard numai tot cele ce au aratat la boierii judecatori, care shit scrise mai sus, carora lutn-
du-le si domniia mea seama 1 cautindu-ne si insine cu amaruntu cartea ce o numea Dumi-
tranii a raposatului Costandin voda Basarab, am vazut-o cu totul deadavarata. Care carte
domniia sa Grigorie von Ghica la leat 1769, septemvrie 21, numai dupa vechimea da 66
da ani si slava ei ca da doi-trei ani cunoscind dA ficleana, au hotarit sa stapIneasca MinzA-
lestii mosiia si Dumitranii sa aduca cartea raposatului $arban voda da o au, iar domniia mea
am dovedit-o si din pecete ficleana, ca am vazut innauntru pecetii veleat da la 1618, care
sint 158 da ani, iar cu condeiul scris veleatu cartii da la 7212, care slut numai 72 da ani,
81 nici innaintea domnii mele n-au avut cartea raposatului $arban voda sa arate, da unde
s-au vazut ca umblA numai cercind divanu fara a nu avea nici o dreptate.
Pentru care, macar ca II sa cadea pedeapsa, cad au IndrAznit la doi domni da au
aratat carti viclene, dar fiindca s-au indreptat, zicind insusi ei in urma crt altii au avu t
acelasi carte, iar nu s-au tinut d dinsii, s-au ertat da pedeapsa. $i am intArit domnia
mea din divan ca sa stapineasca Minzalestii mosiia Manestii cu buna pace, dupa cum au
stapinit si pina acum, si acea carte ce o numea Dumitranii a raposatali Costandin voda
Brincoveanu, cum si alte scrisori luindu-se dd la mina Dumitranilor, s-au pus supt pecete
s-au oprit la cantalariia divanului i ii s-au zis ca da au vreo carte a raposatului $arban

897

www.dacoromanica.ro
 von, sa o aduca, puindu-li-sa soroc da un an sit caute sii o aduci. La care soroc, ne cum
au adus Dumitranii vreo carte, ci Inca i peste soroc da un an, trecind Inca doi ani i jumatate,
nici ei nu s-au mai arAtat.
Pentru care, dind jalba domnii mete numitii mosneni MInzillesti, cerInd Intarire desa-
virsita, a ciirora cerire fiind cu cale, In vreme ce pricina aceasta s-au cAutat cu divan; cu
judecatii, cu tot felu da cercetare l s-au cunoscut dreptatea lor, am dat acest hrisov al domnii
mete mai sus-numitilor mosneni MInzalesti i celoralalti, tuturor citi sit trag din neamul Minza-
lestilor, ca sa aibli a lima si a stiipini toatA mosiia Manesti din hotar pinA In hotar, ei,
copill lor, nepotii, strAnepotii si tot neamul lor cu buna pace dii clitre Dumitrani. Care hrisov
intiirindu-1 cu insusi credinta domnii mete Io Alecsandru vocla i cu a prealubitilor domnii
mete fii, Costandin voda, Dumitrasco voda, am pus marturi i pa toti cinstitii i credinciopil
boierii cei mari al divanului domnii mele : pan Dumitrache Ghica vel ban, pan Badea Stirbeiti
vel vornec da tara da sus, pan Nicolae Brincoveanu vel vistier, pan Dumitrasco Racovita
vel vornic da tara da jos, pan Ianache Muruzi vel logof At dA tara dA sus, pan Grigorie
Baleanu vel logofat da tara de jos, pan Ianache Vacarescu vel spAtar, pan Gheorgache Mavro-
cordat vel postelnic, pan Nicolae Filipescu vel clucer, pan Scarlat Caragea vel paharnic, pan
Dumitrache vel stolnic, pan Costandin Sutul vel comis, pan Costandin Sutul vel sluger,
pan Alecsie Neculescu vel pitar. i s-au scris hrisovu acesta intru al saptelea an dintru Int4ia
domnie a domnii mete In orasu Bucuresti, ispravnic Mud la sAvirsirea lui pan Grigorie
Baleanul, vel logofat da tam da jos, In anii da la zidirea lumii 7288, iar clA la nasterea dom-
Att. at. Hue., nului Dumnezeu i mintuitoru nostru Isus Hristos, 1780, aprilie... 1 dA Petrache logofat
ffde. lir. 3,
f 299v. 301. za taina.
1 Loc alb.

Mitropolitul pi marele ban arald prin anarora cd au cercetal reclamajia prin care stolnicul .Flefan
830 Bibescu cere tut Hagi lane Dimitriu o sumd de bani ft au obligat pe ptrtt sd restituie datoria
bdneascd, iertindu-1 de plata dobtnzii. Pentru o and sumd pretinsd de la reclamant ca rezultirnd
din prestarea unor servicii se propune o noud cercetare. Domnul Intdrgle.
1780
apritie
1
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
FAcind i domniia mea cercetare deosebitA, am gAsit cu cale hotarirea i socoteala
aceasta a preasfintii sale pArintelui mitropolitului si a dumnealui vel ban si la toate o luta-
rim sa sA urmeze cum scrie mai jos. Iar pentru plata ce cere Hagi Jane pentru epistasiia
ce zice ca au facut la spalatu Mil dumnealui vel paharnic Bibescu, poruncim sd sa facA cerce-
tare si ori aici da va dovedi hagiul, ori la Craiova, zisa lui, sA aiba paharnicu a plati dupa
cum altii au platit intr-aceiasi vreme pentru acestu fel da epistasie, linari, cu care va avea a
sa scAdea hagiul.
1780, aprille L

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, am Infatisat pa dumnealui stolnicul Stefan Bibescu
cu Hagi lane Dimitriu si am cercetat pricina datorii ce cauta dumnealui stolnicul la Hagi Iaue
cu zapise, care bani i-au fost luat Hagi Jane cu dobinda sA sa negutatoreasca, i ne-au
aratat dumnealui stolnicul un zapis da taleri 2550 da la leat 1771, mai 1, In care bani zice
dumnealui ca au fost i ai fratelui dumnealui, taleri 1040, adeverind cu aceasta cu o foae
ce este la mina cumnate-si sAtraresii Bit1aii, iscAlita da raposat fratele dumnealui, patraru
IonitA Bibescul, iar ceilalti taleri 1510 au fostu ai dumnealui stolnicul, i alt zapis da taleri
1115 ot leat 1771, maiu 1, ce scrie la mina raposatului satrar, i alt zapis de taleri 3500 pe
numele dumnealui stolnicului da <la> leat 1771 iulie 9 si altul da taleri 700 ot leat 1770,

898

www.dacoromanica.ro
 mai 16, pe numele lui Costandin Cheotan, care sa face toata suma ce s coprinde In zapise
taleri 7865. Din care bani, deosebindu-sa taleri 2155 ai raposatului satrarului lonip i taleri
700 ai lui Costandin Cheotan ce au sa-i caute deosebit la Hagi lane, /AIWA ai dumisale
taleri 5010 capete si, dupa sinfoniia cc au facut prin zapis socotindu-se cu dobindd zece la
until, face pe un an, da la leat 71 mai 1 pint <la> leat 72 iunie 25, taleri 501. 51 facindu-st
sutra peste tot, cla taleri 5511, au dat taleri 984 rInduri si alte cheltuieli, dupt cum sa
coprinde in foaia dt socoteala ce au fAcut-o la tnplinitul anului, i taleri 676 la Boia tn doart
rinduri, i taleri 850 prin mina unui Costandin Cheotan, 200 de galbeni la avgust 18 leat
1772 si sa face tot datul acesta taleri 2510 si mai rtmtne dator taleri 300. Din care sea-
aindu-st taleri 2000 ce au dat Boii la leat 1773, fevruarie 26 da taleri 215, ce au priimit
duninealui dt la Nicola bulgarul, mai ramine dator dintr-aceasta socoteala Hagi Jane sa
<lea dumnealui stolnicului taleri 985, taleri 2000 ce st scade Hagi Iane da la dumnealui stol-
nicul ca i-au dat Boii, ti cere dA la dinsul, pentru cA dt o parte i-au dat Boil i dt alta
parte iar i-au luat cu zapis da la dinsul. 5i murind Boia, au apucat dumnealui stolnicul pe
clironomii lui si pentru acesti bani i i-au dat zapisul E toate scrisorile ca st caute acei bani
la Hagi Iane, care sa face toatt suma datorii a lua dumnealui stolnicul da la Hagi lane,
taleri 2985 cu aceasta putintica dobinda ce s-au pus pint a ft singur da la priimirea banilor
pint la leat 1772 la datul cel dupe urint. Iar da atunci Incoace, macar et dumnealui stolnicul
cere dobinda dupt coprinderea zapiselor i simfoniia ce au avut, dar noi dupt crestineasca
datorie 1-am pAgubit dt aceastt cerere, numai sa-i rtspunzt banii ce sa coprinde mai sus,
blind nettgaduita datorie cu socoteala incheiatt da negutttori i da tnsusi Ene iscalita, iar
clad va dovedi dumnealui ca umbla cu tristlaciuni sA-1 pAgubeasca din simfoniia ce au avut
n-au scapat dupa cum arata el, atunci sa alba dumnealui voe a-I apuca sa-i inplineasca
banii dupt coprinderea zapiselor. Dupt cum vazum L tnsusi hotarirea marii tale tntr-o porunca
domneasca atm raposatu episcop, chir Chesarie i catre dumnealor boierii de acolo, iar
pentru cele ce mai arata Hagi Ene ca ar fi slujit la spalatu ltnii si la altele ce arata cu foaie
01 oere da la dumnealui stolnicul simbrie, dupa cum sa coprinde In socoteala negutatorilor
de aici, raspunse dumnealui ct la nici unite de acelea, nici o simfonie de asaztmtnt sau toc-
meala cu dumnealui n-au avut, avind oamenii dumisale deosebiti ciz simbrie fiestecare la orin-
duiala sa. 5i la aceasta ramine a dovedi Hagt Iane cu adeverinta sau cu marturii i atunci Arh. Bt. Buc..
r.
sa-i scaza cu acele condee. Noi asa am gasit cu cale, iar hotartrea rtmine la linnAltimea ta. f. 235 235y.
1780, fevruarle 7.
Grigorie alUngroviahit, Dumitrache vel ban.

Divanul Craiovei arca prin anafora cit Vasile bin vel vames reclamd de la Dumitru
;i
Polizu 831
Ene carnarasul din Craiova respectarea simfoniei" priviloare la tmpartirea vdmilor Craiovei.
Ph. tf ii aratd cd nu au anal nici o Infelegere si cit primesc blestem. Cum plrlsul nu-si poale
proba pretenffile, divanul holardste cd nu are dreplate sit ceard parte la tovdrasie. Domnul tntareste. 1780
aprilie
1
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Cu cale Iiind hotarirea dumnealui banului si a dumnealui clucerului, o Intarim i porun-
cim zapciule sa faci urmarea hottrirli cu inplinirea banilor dupt cum sa coprinde.
1780, aprille 1.

Preainnaltate doamne,
Vasilie biv vel vames au jaluit Innfiltimii tale pentru Dumitru Polizu i pentru Ene
camarasu ot Craiova, zicindu ca in anu trecut, leat 1779, au avut simfonie cu dinsii ca, la
cumparatu vAmilor cindu sa va cumpara din toata tam sa fie vechili si dlispre partea sa,
si dupa ce s-au cmparat, zice ca i-au spus camarasu Ene ca i s-au fAcut parte da talerl 10.000

899

www.dacoromanica.ro
 si cum a au si dat capital banii, partea sa, taleri 4000, osibit din taleri 2700 ce zice cA i-au
luat <la> martie 29 leat 1779, da care bani zice cl stau si pinA astAzi la mina mai sus-numi-
Wor. Mai zice si aceasta cA, dupa 6 luni dupa cumpAratoarea vAmilor, vazind ca este cistig,
i-au dat dA stire ca, din porunca, nu-1 priimeste, nici parte nu-i da si sA-si priimeasca banii
capitalu. i vazind ca i sa face insalaciune, zice ca nu au priimit a-i lua banii innapoi si
ca de s-ar fi intimplat vreo paguba ar fi platit-o Ma da nici o pricina, deosebit ca si socoteala
vamilor de la leat 1778 ce zice ca i-au fost tot venitu vamilor da la cinci judete ale Cra-
iovei si s-au strinsu tot prin mina lui Ene camarasu si ca la dinsul sA afla too banii, capitalu
si ellstigu vAmilor, dA doi ani pe partea sa, si nu va sA stea la socoteala, ci, fiindcA zice ca
i-au cumparat si pa anu de estimp vamile Craiovei, va sa-i duca la Craiova si ceru dreptate.
i dupa jalba sa, cu vatafu de aprozi, ni sa porunceste de innaltimea ta ca, cu amaruntu
sa cercetam si In ce chip vom alege, cu anafora sa instiiniAm innaltimii tale.
Deci, fatii fiind atit Dumitru Polozel, i Iane camarasu ot Craiova i vamesu Diiliu 2,
Cit. i Sevastiian gramaticul lui Vasile, i-am intrebat intii pentru simfoniia ce zice vamesu
Vasile, ce au avut cu dinsii la leat 1779 la cumparatu vamilor sa-i faca parte, si cum ea
i-au zis camarasu Ene ca i s-au facut parte (IA taleri 1000 si au si pus capital taleri 4000.
Ad rAspunsu Dumitru Polizu ca nici o simfonie nu au avut vamesu Vasile pentru vainile
ce s-au cumparat la leat 1779, care vami s-au cumparat da vamesu Diiamandi Desliu si nu
1-au priimit pa vamesu Vasile a-i face parte, pentru ca nici Dasliu n-au avut nici o simfonie
cu vamesu Vasile de a-i face parte la leat 1778. Mai virtos, zise ca la anul 1778, ce au avut
tovarasie cu vamesu Vasile, 1-au dovedit ca au umblat sa insale tovarasiia cu furtisag, dupli
aratarea ce au arAtat Sevastiian gramaticul si sarafu sau la socoteala ce au dat la gazda
de aici din Bucuresti, aratind Sevastiian ca 1-au dovedit cu citeva condie cu suma mare ce
nu a ad >la, sa incarce tovarasiia si a faca sfeterizmos. A doo, zice vamesu Disliu ca au
avut porunca sa nu-I priimeasca la tovarasie, si <IA aceia nu i-au Mut parte, iar pentru taleri
4000 ce zice vamesu Vasile ca n-au avut capital, cit si da dobindA, i-au dus la casa dumisale
si scotindu-si capitalu mai la urmA, taleri 2673, 114, cistigu ce i s-au venit la luna lui marte
leat 1779, zice ca insusi vamesu Vasile i-au adus la carvasara dupa ce i-au luat si, pecetluind
dintr-insii, i-au lapadat acolo ca sA gAseasca pricina cum cii au avut capital si pe anu 1779.
Care la aceasta, zisera Sevastiian si Ene camarasu, ca vor priimi si blestem ca, da atunci,
acei bani ce i-au luat, i-au dus la carvasara si, lasindu-i acolo, sad si acum si nicidacurn
nu i-au metahirisit nici in trebile lor, nlci in trebile vamilor pe anu 1779. Iar pentru instiin-
tarea ce zice vamesu Vasile ca i-au instiintat peste 6 luni ca nu-1 priimeste a avea parte si
sa-si priimeascA banii innapoi, ne arata Dumitru Polizu o scrisoare a vamesului Vasile,
scrisa de la iunie 1 leat 1779, cu care pofteste pa Dumitru Polizu ce sa-i scrie cita parte i
s-au facut (IA la cumpArarea vAmilor pA anu 1779, ca sA stie sA nu-i stea parola spinzuratk
ca la slujba sa intimpla uniori si paguba. Dupa care scrisoare, zise Dumitru Polizu ca da
atunci i-au dat raspunsu, iar in scris, cum ca nici o parte nu are la vAmi, nici da paguba
sa nu sa tearna (care scrisoare ca 3 au aritat-o vamesu Vasile), mai virtos, zisera si aceasta,
ca vor priimi blestem ca nici o simfonie cu vamesu Vasile n-au avut. Ci Inca, zice Dumitru
Polizu ca la venirea camarasului Ene, chid au venit de la Craiova, vamesu Doliu cumparase
vamile si sa inchiese catalogu da Orli si cu mare rugaciune abia au facut parte vamou
Desliu si lui Ene camarasu si I-au orinduit pe la vamile de la Craiova ca sa le caute. I-am
cerut vamesului Vasile sA ne arate vreo adeverinta In scris, ori de la cumparatorii vAmilor,
sau de la Dumitru Polizu, ce au fost gazda, si nu avu. Care, sA vazu cA vamesu Vasile, dA
vreme ca nici o simfonie In scris nu are, nici o dreptate nu are ca sa ceara si el parte da
tovarasiia vamilor din anu trecut, leat 1779, fiindca sa dovedi ca parte in tovarasie nu au
avut, ci numai acei taleri 2677, 114 ce i-au lisat la carvasaraoa de la Craiova, ca a zica
ca are capital, care bani, zise Ene camArasu si cu Vastiian gramaticu sau, ca sad si acum
tot acolo in seama grAmaticului Savastiian, cum i-au lasat.
lar pentru socoteala ce zice vairiesu Vasile de la leat 1778, cA tot" banii s-au strinsu
prin mina lui Ene camarasu si la dinsul sa aflA toil banii capitalului si acum, ca va si stea

900

www.dacoromanica.ro
la socoteal, la aceasta raspunse Ene carnarasu ca la leatu 78 au fost numai un purta-
tor (IA grija cla cauta vama, iar stringator da bani, In cata 4 vamesului Vasile, au
lost Savastiian gramaticu si tacsildaru vamesului Vasile, si Insusi vamesu Vasile prin
scrisoarea sa ce sa vazu scrisa (IA la leat 1778, dichemvrie 129, ce scrie catre vamesu
Des liu i catre Parra Vrana si catre Dumitru Polizu, cum ca. au trimis pe Ene din-lamp
sift le arate perilipsis (IA venitu slujbelor dintr-acele cinci judete, 5i-1 face vechi in
locul sari O. ia cu totii seama si socoteala orinduitilor slujbasi erbari dii la 12-
judete, iar nu dsavirsit al slujbelor dintr-acele cinci judele, arata ca au ramas Sevas-
tiian sa stringl rAmasi%urile. Si zise camarasu Ene si cu Sevastiian gramaticu cil dupli ce
au venit aici la Bucuresti, strIngindu-sa cu toti tovarfisii, au Mut socoteala, care socoteala
iscalindu-sa da tovarosi au dat-o vamesului Vast le si au priimit-o nemaizicind d-atunci pin-
acum, nimic. Mai \Tidos, zisera ca top la aceasta vor priimi blestem ca nu i-au facut vame-
sului Vasile nici o napastuire si toti banii, atit capitalu, cit si partea din cistig ce i s-au
cuvenit vamesului Vasile ce au trimis pa Ene cAmarau i pa Vastiian gramaticu sa-i dea,
carii zisera ca da atunci i-au si dus si i-au dat In mina varnesului Vasile.
Ci, da vreme ca vamesu Vasi le de atunci aup riimit socoteala si acum peste un an st
mai bine, cauta sa faca socoteala numai sa pue la osteneala si sa opreasca pe Ene camarasu
din treaba, nu am gasit cu cale da a sa face deosebita socoteala, fiindca are socoteala la
mina, iscalita, si da va avea vreun raspuns la niscareva condee, are a-si cauta cu Sevastiiarr
gramaticul sari, fiinda au fost stringator da bani si au Inchliat socoteala.
La luna lui iunie au dat jalba Innaltimii tale si Panait Vrana pentru vamesu Vasile i
pentru Ene Alecseiu ce au fost tovaras la cumparatoarea vamilor la leat 1778, cum ca nu
i-au scos si lui parte deopotriva, cum au luat alp tovarasi ai vamesului Vasile si Ene cama-
rasu si, dupa jalba lui, s-au poruncit (IA innaltimea ta, mie, preaplecatei slugai innaltimei
tale, Theodorache clucer, ca sa cercetez. Si atunci nefiind vamesu Vasile aici, n-am cercetat
dar acum fiind cu top tovarosii dap Inniantea noastra, am vazut catalogu (IA la leatu 1778,
iscalit da vamesu Vasile si da Ene Alecseanu, Intru care arata partile fiescaruia tovaros.
si sa vede ca i s-au [calcat partea] scos partea vamesului Vasile, taleri 6500 si camarasului
Ene, iar taleri 6500, iar lui Parra Vrana taleri 4000, aratind ca s-au ostenit la slujba vamii
ci s-au cautat numai tremile 5 sale, atit la Craiova cit si aid la Bucuresti.
Si macar ca vamesu Vasile, lui Vrana i-au facut alt catalog, da iznoava scotIndu partea
mai mica, care catalog 1-au f Acut acum, puind tot leat 1778, iar zioa si luna n-au putut sa o
nemereasca si au dovedit ca este mincinoasa, fiindca s-au dovedit atit din catalogu cel dintli
ce este iscalit da vamesu Vasile i da camarasu Ene, cum si dintr-o scrisoare iar a vamesului
Vasile, Intru care scrie lui Vrana, i s-au scos parte numai taleri 4000, iar nu mai rnult ; dar,
dupa cercetarea ce am f Acut si noi, cla vreme ca Ene camarasu au cautat vama nelipsit intr-un
an deplin, pierzIndu-si alte agoniseli ale casii sale, cu dreptate este sa-si stapineasca toatii
partea sa dta i s-au scos, cum si vamesu Vasile, <ca> au fost tacsildar si au cautat slujba,
iarasi sa stapineasca partea sa.
Dar fiindu ca mai prisosescu din tovarosie taleri 1000, am gasit cu cale sa i sa dea
si acestiia lui Vrana, sa I sa inplineasca si partea 1W, taleri 5000, si cu aceasta sa fie multu-
mit. Noi da cercetarea ce am Mut, aratam innaltimii tale, iar hotartrea cea clasavirsita, Arh. St. Buc ,
Mg. nr. 7.
ramine a sa face de catre innallimea ta. f. 236 237 v.

1780, fevruarie 8.
Dumitrache vel ban, Th eodorache clucer.
1 Pentru : Polizu.
2 Pentru : Desliu.
3 Pentru : nu.
6 Indescifrabil.
6 Pentru : trebile.

68 0. 763 901

www.dacoromanica.ro
 Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Petrache, fiul lui Ionifd pdhdrnicel, reclamd de
832 la Costandin <Nenciulescu>1 biv vtori logofdt, epitropul mandstirii Sr. Spiridon, moiile Nenciulesti
Si Orestii (jud. Ilfov ). Cercellndu-se zapisele, se hatdrdste ca mdndstirea sd rtimlnd staptnd. Dom-
1780 nul tntdreste.
aprille
1
10 Alexandra Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
Neodihnindu-sa numitu Petrache pe hotarirea ce mai jos arata, facut-au pird (IA iznoava
si am poruncit de-1 scoase la divan innaintea domnii mele si statu de fata cu Costandin
biv<al> 2<-lea> logofat, epitropu manastiril Sfintu Spiridon, unde, Wind si preasfintila sa
parintele mitropolitu cu iubitorul de Dumnezeu episcopu i cu toti dumnealor velitii boeri,
am cercetat domniia mea atit zisele numitului jaluitor, eft i raspunsurile numitului epitrop
si sa cunoscu ca numitu jaluitor dreptate nu are, ci numai pill in desert face, pentru ca
intliu zise cum ca mosiia au lost a tAtine-sau, dar i de au fost ramasa de la tatine-sau, sa
vede ca muma-sa o avea drept lipsa zestrilor ei si nu numai aceasta, ci Inca i partea de a
treia a acestii mosii o avea data da zestre Marii, fii-si, ce era soil lui Petrache, i Manila
Inca o avea pusil zalog la alii. Si pentru ca sa sa ajutoreze Mtn' neputintele kr, sa vede
in zapisul vinzarii ca insusi ele marturisescu cum Ca prin jalba au facut raga care mariia
sa raposatu A lexandru Ghica voevod, ctitoru acestii manastiri, si manila sa, nu cu vreo
sila sau hrapire, ci numai cu multa milostivire asupra kr au priimit a le ajuta dindu-le pretu
ce nu facea, nici ca nimeni altu nu le-ar fi datu, precum i ele marturisescu printr-acel zapis.
Pentru aceia, Petrache nici o dreptate nu are la cererea lui, precum i la ceia ce mai zice, cum
ca atuncea nefiind de virsta, iar acum, dupe stapinirea de 12 ani, sa i sa dea protimisis
ca, cu Intoarcere de bani sa o ia, nici la aceasta pravila nu sloboade, pentru ca atit muma-sa
ca o clironoama ce era, cum si sori-sa, ca o zestrasa ce au fost, staptna era pe ale kr cum
ar fi vrut sa faca si dupe cum o putusera zaloji, asa si volnicie a avut a o vinde i nici yin-
zatoarele, nici cumparatoru [sij indatorati nu era sa le adaste pina va veni in virsta si apoi
sa dea raspunsu. Ci, cererea fiindu-i fara cale, hotarim sfinta manastire sa-si stapineasca
mosiia cu buna pace, iar elu cu banii ce cerea a face Intoarcere and sa-i aiba gata, poate
gasi alta mosie sa cumpere, sau viia sa si-o dastupe.
1780, aprille 1.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca tnaltimii tale, au scos la judecata inaintea noastra dumnealui
'Mau za paharnicei [aduse la judecata innaintea noastra] pa Petrache sin Ionita paharnicel
cu Costandin biv <al> 2<lea> logof At, zicind Petrache prin jalba ce au dat la innaltimea ta
cum ca, ramtind de la tata-sau doao mosii in sud Ilfov, anume Nenciulesti i Oresti, in vreme
ce el au fost far' de virstA si muma-sa esita din minte, numitu Costandin ar fi insalat pe
muma-sa cu multe fagadueli de i-au vindut acele mosii cu name ca le cumpara pentru tre-
buinta manastirii Sfintului Spiridon, iar acum vede cum CA mosiia Nenciulestii o tine pentru
treaba lui si numai Orestii slut la manastire i ca mosiile ce au fost ale tatine-sfiu le cere
innapoi.
Intrebindu-sa numitu Costandin, intliu ne-au scos zapisu vinzarii mosii Nenciulestilor
ce-I tine el, care vinzare sa Aram ca, ca zestre ce sa fusese data la trei fete, cu totii i-au
vindut-o si nu in vreme pa cind s-au orinduitu epitrop la manastirea Sfintului Spiridon de
mariia sa raposatu A lexandru Ghica voda, ci cu cinci ani mai nainte. A caruia cumparatoare
fiind a casii lui, iar nu a manastirii, prin deosebita anafora am aratat maril tale pricina si
cum au gasit cu cale, iar pentru mosiia Orestilor ce sa stapineste da manastire, ca epitropu
ce sit afla data, i-am cerut sa ne arate cu ce o tine manastirea si el scoase un zapis de
<la> leat 1768, iunie 9 in care zapisu sa vazu iscalita Isafta, muma numitului Dumitrache 2,
Cu Enache, gineri-sau, si cu Mariia, fii-sa, vinzatoarea, precum si aIi doi gineri ai ei marturil
si intarit cu iscalitura preasfintii sale parintelui mitropolitu si a tuturor dumnealor veliilor
boeri de atunci, in care scrie ca, avind 150 stinjeni de mosie in sud Ilfov ce sii cheama
Oresti, cu moat% vechie stricata in apa DImbovl,li, intr-aceasta mosie fost-au data da zestre

902

www.dacoromanica.ro
numitului Enache, gineri-sau, 50 stinjeni de mosie cu partea de o roata <IA moara, dar gineri-
sAu, fiind sarac, au fost zalojit-o aceastA movie la un obraz. i ia vazlnd cA, daspre o parte (IA
moara nu o poate preface, daspre alta, cA banii zalojirii sa Incarca, i avind a-si lua i lipsa
zestrilor ei, deci periusiia barbati-sAu i neavind de unde sa-i inplineasca, Insusi martuzi-
sesta di, mai avind numita manastire mosie alaturea cu acestea, au dat jalba la manila sa
raposatu Alexandru vodA, facind rugaciune ca sa priimeasca a cumpAra aceasta mosioara,
attt partea ei ce o avea pentru lipsa zestrilor, cit L partea ce o dedese fii-sa <IA zestre. $i
arata in zapis cum ca raposatul au vIndut la <al> 2 <-1ea> vistier ce zice numitu Costandin
ca ar fi fost Lupu, epitropu manastirii pe acea vreme, la care dIndu-si toate cererile ei In
scris, iarAi insusi ea aratA cA au fAcut mita raposatului, acea mosie cu pretu ce nu f Acea,
precum sa si cunoaste ca pe stInjeni 140 i-au dat taleri 800, care vine stInjenu cite taleri 5
bani 40, ce gall din banii gata ce i-au dat, zice cA au mai miluit-o i cu alte mili domnesti. Alt. St. Bue..
Si iar mai arata Intr-acel zapis, cum ca pA partea ce o avea data dA zestre, si-au luat Insusi me. nr. 7.
f. 252 253.
fii-sa banii ce s-au venit, iar pa partea ce i s-au venit ei, cu toate cA stilt pentru lipsa Pentru 0 Jude-
zestrilor ei, dar iarAi zice ca, avind copil micu, pe acest Petrache, cu aceia ce va putea ii catajiterjoa
va cumpara vreun acaret, care la ce cale va putea, va da In stire preasfintii sale parintelui dna. v. doe.
mitropolitu. Pentru care, ni sA arata, numitul Costandin, ca au aflat cum ca ar fi cumpArat golumar=
nista vii la Greaca, de care vii i numitu Dumitrache nu tagadui, numai zise cA s-au paraginit. igna drazy:
Deci, dupA zapisul ce sa vazu la minasteri 1 si dupa mArturiile cu care sa vazu Imre-
dintat, sa cunoaste cA mumA-sa au fost cu mintile intregi i ceia ce au cunoscut pentru ArhSr.r.
1780.
isnt..
mai bun folosu ei aceia au f Acut, si noi gasim cu cale ca vinzarea este buna i sftnta manAstire (CO2p41: su21349dvata
sa aiba a stapini cu bunA pace cla catre numitu Petrache. Iar cea desavtrsita hotarire ramine la Inetitutul
a sa face cla cAtre innaltimea ta. de Merle
.,N. lorga" .
1780, martie 24.
Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Barbu Ciorogirleanu b iv vel slu ger.
1 Identificarea lui Costandin Nenciulescu. din rezumatul documentului.
2 Pentru = Petrache.
3 Pentru : manastire.

V elilii boieri arald prin anajora cd Dumitru Cdrdaleanu din Umele (jud. Teleorman ) reclamd
de la Nicolae cdpitan, Barbu diaconul s.a. o sumd de bani dintr-o negustorie cu miere Ia Nicopole.
Cunt ptrtlii au primit ;i blestem" la o alM judecatd, se constatd cd ptra e mincinoasd, dar
se hotdrdste cercelare cu ispravnicii penlru o cantitate de yin pretinsd de reclarnant. Dom*
833
nul trildreste. 1780
amine
2

Io Alexandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.

Dupe cum s-au gasit cu cale da cAtre dumnealor velitii boier, rAmtind si amlndoaoii
pArtile odihniti precum zapciul ne-au aratat, Intarim si poruncim dumneavoastra ispravnicilor
sa urmati a urma dupa cum scrie mai jos.
1780, aprille 2.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, vatafu za aprozi au adus la judecata innaintea
noastra pa Dumitru Caracaleanu din satu Umele sud Teleorman, cu jalba ce au jaluit innal-
timii tale pentru Nicolae capitan i Datco si Barbu diiaconu, zicind ca la buna venirea innal-
timii tale aici in luminatu scaunu innaltimii tale, avind acesti mai sus-numiti Nicolae cApitan
i Dacto si cu Barbul diiaconu nista miere da vInzare, s-au tocmit cu dinsul sA o cumpere,
clIndu-le si arvuna innainte, taleri 80. i zice ca, neavind ca sA le dea top banii citi facea
du pa miere, s-au asazat cu soroc pina In 3 zile ca, on sA le aduca i ceila1i bani, sau sa

903

www.dacoromanica.ro
 gAseascA muvteriu sA o ia acela. i cind au venit el sA ia mierea, zice cA aceia rnai sus:-
numiti vinduse mierea la altA parte si el, cerindu-si arvuna Innapoi, zice cA n-au vrut sA
i-o dea, ci incA 1-au tras la un ispravnic ce era pe acea vreme i zice cA 1-au dat sA le p1A-
teascA. Nefiind 7isele lui Intrebate i vazind cA nu poate sA sA scape, 7ice cA au fAcut pace
cu ei i peste taleri 80 ce le didese arvunA, le-au mai 'clat incA taleri 40 vi i-au dat zapis.
PA urmA, zice cA i-au luat i zapisu cu mestesug si 1-au spartu si tot acelti mai sus-numiti
Nicolae cApitan i Datco i cu Barbu diiaconu, zice cl i-au luat din circiuma lui yin dA taleri
148 bani 90 fArA dA nici un fel cid poruncA, cu carii, judecindu-sA la dumnealor boierii
judecAtori ot <al> 2<-1ea> departament, dreptate zice cA si-au aflat.
I Deci, fata fiind inaintea noastrA atit acest Dumitru CArAcAleanu jAluitoru, cit i Nicolae
cApitan i Datco, cit i Badea cApitanu ce-au fost tovarAs cu Barbu diiaconu, rAspunserA
et ei intr-acea vreme, avind citAva sumA dA miere pentru negutAtoriia lor, au tocmit cu
negustoru dA la Nicopol, cintaru cite taleri 11, dar intimplindu-se de au fost i acestu
acolo la Nicopol i auzind cA au fAcut acestiia tocmealA cu acestu negutAtor, cantaru cite
taleri 11, zic cA, esindu-le i inainte, le-au zis sA le dea i lui dintr-acea miere i peste taleri
11 ce au fAcut tocmealA cu acel negutAtor Ii va mai cistiga cu bani 105 la cantar i ava,
bucurindu-sA pretului, au fAcut acea tocmeald cu dinsul pe o sutA doaozeci i vase dA cintare
dA iniere, dindu-le si arvunA taleri 500 inainte, iar nu taleri 80, iar nu cum jAluieste el. 81
zic, cA dA loc au si ridicat-o numitu acea miere da la schelA i cintAriindu-oaA, au asdzat-o
la o magazie la Nicopol, iar ceilalti bani ce i sA rnai f Acea sA mai ia dA la dinsul du pA
miere, zic cA i-au zis cA-1 va da a doao zi, dar zic i aceasta cA i-au zis acestui Dumitru,
La nu cumva 55 aibA vreun tovarAs turcu ca sA aibA pricinA la urmA, si le-au zis cA banii
slut ai lui i alt tovarAs n-are. i astept1ndu-1 a doaa zi sA le aducA i ceiIali bani, peste
vase zile zice cA au venit acestu Dumitru cu un turcu si au rAspunsu turcul cA el este stapin,
vi peste taleri 500 ce au fost luat dA la Dumitru, 11-au dat acel turcu i ceilalti bani,
prinzindu-le in seamA, cantaru numai cite 10. *i mai la urmA trecind numitul Dumitru aici
in tarA i gAsindu-1 in judetu Teleorman, 1-au tras la judecatA, fiind pe acea vreme ispravnic
rAposatul paharnic Anastase zet paharnicului Neculache, cerindu-si i celAlalt cusur, dupl
tocmeala ce au avut cu dinsul, i ne arAtarA o carte dA judecatA iscAlitA dA rAposatul pahar-
nic Ianache, scrisA dA la leat 1776 mai 13, intru care scrie cA acestu Badea cApitan cIA la Tecuci
i Nicolae cApitan clA la *ArbAnesti sud Olt au tras la judecatA pl acestu Dumitru CArA-
cAleanu, cerindu dA la dinsul taleri 1 pol, bani 45, cusurul ce le-au mai rAmas dA la fiestece
cantar dA miere dupA tocmeala ce au fAcut cu dinsul. De vreme cS el le-au zis eh nu are
tovarAs pA nimeni si mai la urmA au esit acestu turcu stSptn, i pAgubindu-i, le-au dat pA
cintar numai taleri 10 si fiinda numitul Dumitru la toate zisele lor n-au tAgAduit, fArA dAcit
arAtind adavAru cl el au fost trimis clA acel turcu sA facA aceastA tocmealA, dar mai la
urmA s-au intorsu turcu i le-au plAtit cantaru numai cite taleri 10 si el nu s-au folosit cu
nici un ban i, dupA zisa lui, paharnicu Ianache ispravnic i-au fAcut sincatavasis i 1-au dat
platnic sA mai plAteascA numai taleri 1 a sA facA cantaru po taleri 11, iar dA ceilalti bani
105 ce mai InAltase el pretu, sA fie pAgubasi acesti negutAtorasi. i arAtA intr-aceia carte dA
judecatA cA, rAmiind acestu Dumitru dator sA le dea taleri 126 pe [0] 126 cantare dA miere
ce luase, 1-au i inplinit innaintea dumnealui. La aceasta rAspunse numitu Badea cApitan
si cu ceilalti tovarAsi ai lui, el acestu Dumitru le-au dat atunci, dupA hotArirea ispravnicului,
bani taleri 48 si, neavind i ceiba1i bani, zic cA le-au dat Dumitru yin vedre 78 cu toemealA
vadra cite taleri 10, si cu acest yin le-au inplinit taleri 126, care yin zic cA 1-au lnplinit
dA la dinsul cu porunca ispravnicului, un Toma slujitor, care zic cl trAeste, la care zic cA
au si mArturie pe un Iordache logofAt, carele i acela trAeste, iar alt yin, (WO cum jfilueste
numitu Dumitru, zic cA nu i-au luat nici acei taleri 80 ce zice cA le-au dat arvunA, ci
numai acei taleri 500 ce au luat Mtn dA la dinsul i taleri 48 mai in urma judecAtii si
acele 78 vedre yin, iar alti bat ziserA cA n-au luat mai mult dA la dinsul. Pentru care, priimirA
innaintea noastrA i blestemu sfintii sale pirintelui episcopului Rtmnicului, chir Filaret, cum
cA n-au luat mai mult clAcit acestea ce mai sus aratA. i deosebit de aceastA carte dA judecatA

.904

www.dacoromanica.ro
ne mai arAtard i altd carte cid judecatd a lui Istrate Izvoranu biv <al> 3<-1ea> vistier i a
Radului biv vdtaf za divan, ce au fost ispravnici in sud Oltu cu leat 1779 iulie 3, in care
scrie cd acestu Dumitru Caracaleanu iardsi au mai tras la judecatd pe acestu Nicolae cdpi-
tan i pe Datco, zicind cd 1-au jdfuit cu acei taleri 126 ce au hotArit judecata rAposatului
paharnic Ianache pentru acea miere i scriu dumnealor cd, cercetind zisele si ale unora si ale
altora, au dovedit cd cu dreptate au judecat paharnicu Ianache dA 1-au dat platnic dA
le-au mai dat peste taleri 10 ce le-au dat acel turcu pe cantar Inca cite taleri 10, dd s-au
f Acut cintaru cite taleri 11 dupd ce au vindut mierea i la altd parte pAgubindu-i dupd
tocmeala ce au avut cu dinsul dd la fiestece cintar cite bani 105 si-i hotArdste s aibd pace
dd cdtre dinsul. Vzum i anaforaoa dumnealor boierilor judecAtori ot <al> 2<-1ea> deperta-
ment ce este scrisA d acum, cid la martie 25 leat 1780, intru care scriu dumnealor cd, duph
-cartile dd judecatd ce au vAzut la mina lui Nicolae cdpitan i a celorlalti tovardsi ai lui, care
cdrti sd aratd mai sus pentru pricina acei mieri, la cererea ce fAcea numitu Dumitru CArdcd-
leanu pentru acei taleri 126 ce au plAtit el acea pagubd numitilor negutAtori, nu i-au dat
judecata nici o dreptate la cererea lui, cid vreme cd cu el au fAcut acea tocmeald, iar pentru
niste yin dA taleri 148, bani ce zice Dumitru CArdcAleanu cd i-ua luat mai sus-numitli negu-
tiitori fr dd dreptate i ei ardtind cd din poruncd le-au inplinit un Toma slujitor dd la
dinsul, yin vedre 78, vadra cite taleri unul,care yin, dupd cum sd aratA mai sus, 1-au luat in
suma banilor acelor taleri 126 ce au dat judecata ispravnicului dd le-au plait aceia pagubd
<IA miere.
Care, la zisa lor neavind altd dovadd aid si fancied au arAtat cd au mArturie pe acel
Toma sjlujitoru i pe Iordache logofiitu, au gasit dumnealor cu cale ca dumnealor ispravnicii
judetului Teleorman aducind pe acele mArturii dd fatd, sd cerceteze i prin judecatd sd le
izbrAneascd pricina i pentru acel yin.
Deci, dup cercetarea ce fAcum i noi, sd vede cd acestu Dumitru, la judecAtile ce au
avut mai nainte pe la ispravnici, niciddcum la nici o carte rid judecatd nu pomeneste ea
sA fi ardtat Dumitru cd le-au dat arvund acei taleri 80, nici cd i-au luat acest yin dd taleri
148 bani 60 cu nedreptate, dupe cum au ardtat acum la dumnealor boierii judecAtori, cum si
innaintea noastrd. $i macar cd numitul Badea cdpitan i Nicolae cdpitan i Datco, dupd priimi-
rea blestemului ce priimird al <s>fiintii sale pdrintelui episcopului, cum sd aratd mai sus, acolo
la fata locului la dumnealor ispravnici, ca sd cerceteze i pentru acestu yin, cid vreme ea
acestu Dumitru sd vede cd umbld tot cu jAlbi mincinoase da 1-au stinsu pd mai sus-numiti,
purtindu-i prin judecAti dd sint 3 ani, dd zic cd au cheltuit i acei taleri 126 ce i-au luat
kld la el, dupe judecatd pdgubindu-sd i dA and agoniseald a [callor, iar pentru ca sd sd dAs-
copere Ora lui cea mincinoasd, sd fie luminatd porunca innAltirnii tale cu mumbasir, sd ia
pe acestu Durnitru de aid sd-1 duel la dumnealor ispravnicii din sud Teleorman si, fiind cu
totii cid fatd, sd aducd pd acel Tonna slujitoru, cit i pe acel Iordache logofdtu sd cerceteze
si,dd va dovedi dumnealor cd nu este alt vin deosebi dupe cum aratA Dumitru CArdcAleanu,
ci acel vin, vedre 78, ce zic cd 1-au Inplinit acel Toma slujitoru cu porunca ispravnicului si
Ii s-au dat In sunia acelor taleri 126, cum si pentru acei taleri 80 ce zice ed le-au dat arvund,
si cid vor dovedi dunalealor dupl curn scrie mai sus, atunci dupd dreptate sd apuce mum-
basiru pe acestu Durnitru j cItA cheltuiald vor dovedi numitii negutAtorasi cu tovardsii
lor cd au cheltuit dl chid Ii poarta el prin judecAti, sh-1 ripuce sd inplineascA i Ina cu drep-
tate este sd plAteasel si cite bani 105 la cantare 126 ce ai pdgubit acel turcu inpreund cu
acestu Durnitru, dd nu le-au platit dupd tocmeald cind le-au luat marfa.
Ci noi, dd cercetarea ce f Acum, ardtArn InnAltimii tale, iar hotArlrea cea dAsAvirsitA Arh. Bt. Bun..
rdmine a sd face dd Inndltimea ta. f. 244-246.
1780, martle 30.
Dumitrache vel ban, Badea $tirbei vel vornic, vel vornic, Iordache Muruz vel
logofdt, Grigorie BAleanu vel logofdt, Scarlat Grecianu logofdt.

905

www.dacoromanica.ro
 Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd Anastasia, fiica clucerului Matei Crefulescu, cere
834 despdrfirea de soful ei Nicolae Fdlcoianu bio treti logofdt i tmplinirea zestrelor. Dupd cercetdri
se constald cd sofii nu mai pot viefui tnpreund. Domnul hotdrdste tmplinirea zestrelor pi orin-
duieste ca mitropolitul sd le facd despdrfirea dupd pravild.
1780
aprille
2 Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Fiinda Anastasiia, fiica dumnealui clucerului, prin jalba ce ne-au dat li ceru Inpli-
nirea zestrilor sale, la care cerere dupe aceastA cercetare a preasfintii sale pArintelui i dupA
pravilA, avInd dreptate, poruncim ca sit i le ia toate dA la FAlcolanul, pentru care orin-
duim i mumbasir pe vAtafu de visterie, nedindu-le dA voe, sA-1 Mice la fnchisoare spre
pedeapa-i. i Inplinindu-le toate, apoi ne vei Instiinta ca sA orinduim la preasfintiia sa Orin-
tele mitropolitul sA fact hotArtrea pentru dinii dupA pravilA.
1780, aprilie 2.
PrealnnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat cAtre manila ta Anastasiia, fiica dumnealui biv vel clucer Matei.
Cretulescul, pentru sotul sAu, dumnealui Nicolae FAlcoianul biv <al> 3<-lca> logofat, cum cA,.
aflIndu-sit in mult amar i necaz si cu viiatA rea dAspre dinsul si nestiindu-sA unde sA
aflA, ar fi nAzuit la taicA-sAu si dumnealui, fiind slab si eu casA grea, n-ar fi putlnd sA o.
chiverniseascA si cere ca sA sA izbrAneascA la un fel cu numitu FAlcoianu, bArbati-sAu. Dupa.
a cArila jalbA, ne poruncesti manila ta In ce chip vom gAsi cu cale si cine iaste pricina, sa
facem cAtre InnAltimea ta Instiintare cu anafora ca sA sA pedepseascA partea ce sit va cAdea..
ArAtAm mArii tale cA, chemind pA amindool pArtile lnnaintea noastrA, i-am sfAtuit.
duhovniceste ca sA trAiascA In viiatA bunA i cu dreptate, si mai tali au rAspunsu sotul slu,.
Nicolae FAlcoianu, cA nu o pohteste dA acum Innainte dA a-i mai fi sotie (nu cu pricinA da
fapte necuvioase care dAsparte pravila, ci numai cu cuvinte desarte i fArA da temeiu). *11
noi vazIndu-1 cu atita dApArtare i urIciune asuprA-1, am Intrebat i pe Anastasiia dA voeste
sd meargA dupA sotul sAu si au rAspunsu cA, In patru ani cit au fost amindoi, n-au soca-
tit-o dA sotie si sA o aibA la dragoste si sA o chiverniseascA, ci In lipsA si In viiatA rea aa
trait si nu mai poate sA mai meargA sA trAiascA amlndoi mai mult, puind pricinA pentru
soacrA-sa, muma numitului FAlcoianu, cA este fAmee cumplitA si rAotAcioasA. Am zis FAlcoia-
nului ca sA sa dAosibeascA de muma-sa la altA casA si sa vietuiascA cu sotiia sa, si nicicum
11-au priimit, zicInd cA pint la moarte nu sA va deosebi de mumA-sa. La aceasta, pe cum
pricepum, ar voi Anastasiia sa trAiascA cu sotul ei, clnd ar fi deosebiti de soacrA-sa, iar cii
toti la un loc, nu sa poate.
Ci, Intr-acestasi chip fAcInd cercetare la amIndoaol partile, InstiintAm mArii tale, si
Arh. Bt. Buc., hotArlrea cea dAsAvIrsitA rAmine a sA face dA catre InnAltimea ta. i anii mArii tale dIt la
MS. nr. 7.
f. 260-250v. domnul Dumnezeu, rugAm sA fie multi si norociti.
1780, levruarle 20.
Al mArii tale care Dumnezeu fierbinte rugAtor si smerit pArinte sufletescu
Grigorie al Ungrovlahii.

Velifii boieri aratd prin anafora cd Tudora Berheceanca din Bucuresti reclamd de la biv vet
835 slugerul Pantazi Serezli o vie In Dealul Pitestilor (jud. Muscel) pe care ptrttul i-ar fi luat-o
in lipsa ei. Slugerul se apdrd suslinind cd via este a sa de zestre, dar cum nu aduce nici un zapis,
1780 judecata recunoaste Tudorei dreptut de stdptnire si de tncasare a otastinei. Domnul tntdreste.
aprIlie ----
2
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
FiindcA slugeru Pantazi nici dupA acest soroc nu s-au arAtat la judeca<tA> cu acele
scrisori, IntArim dar dreptatea numitii Tudorii spre a avea stApinire la aceasta vie prin luarea
de otastinA.
1780, aprille 2.

906

www.dacoromanica.ro
 Preatnnilltate doamne,
La trecuta luna lui avgust intr-acest urtnator an, cu jalbd au Wait InnAltimii tale Tudora
Tierheceanca de alci, fata popii lui Tudor ce au murit, pentru dumnealui biv vel sluger Pan-
ta7i Serezli, zicind Tudora ca din copilAriia ei tnsteinindu-sa din pamtntu acestii tad, i-au
ramasu o vie a ei parinteasca cu pil<mt>nt rascumparat In Dealul Pitestilor sud Mused si
acum viind a gAsit acea vie stapinindu-sA de niste oameni inprejureni de acolo, de la care
vie de patru ani Incoace numitul sluger au Inceput a lua otastina i cerea Tudora dreptate.
dupa jalba acestii Tudorii Berheceancai, prin anaforaoa dumnealor boerilor judecatori ot
<al> 2<-lea> depertament, fiindcA slugeru au tagliduit de stapinirea acei vii, zicind ca
dumnealui ia otastina du pa mosiia dumisale ce o are de multa vreme Ultra stapinirea
dumisale, iar nu ia du pe alt plimint strein, s-au Meat luminata porunca tnnaltimii tale catra
dumnealor ispravnicii judetului Ca, la fata locului, dupd scrisorile i stapinirea slugerului,
sA-i deosebeascA partea. Asamenea s aleaga i sa deosibeasca i partile mosnenilor Inprejure-
nilor dupa scrisorile ce vor avea, i, ce va mai prisosi, acel prisosu sA-1 dea Intru
staptnirea Tudorii jaluitorii. Si dumnealor ispravnicii, dupa luminatA porunca tnnaltimii
tale, prin anaforaoa de la octomvrie, 15, tnstiintcaza tnnalthnii tale cum ca, viind
dumnealui slugeru Serezli de falii innaintea dumnealor, le-au aratat ea dumnealui du
pa acea vie nicicum nu are nici o otastina, fiindcd nici pAmintul dumnealui nu este. Si
filndc slugeru singur tntr-acestasi chip au aratat si s-au aparat a nu avea stapinire cu
luatu otastinii de la acea vie a numitii Tudorii jAluitorii, nu fac dumnealor ispravnicii
nici 0 hotarire.
Deci, acum de iznoava, dupe jalba Tudorii Berheceanciii, prin care cere venitul acei
-vii de la stager, adica de and zice ca i-au luat slugeru otastina, din luminata porunca innAl-
timii tale, vatafu za pahdrnicei, zapciul cel orinduit, aduclnd Innaintea noastra pe slugeru
Pantazi Serezli, cit i <pe> Antonie Berheceanu logofetelu, Mal i vechilu Tudorii jaluitorii,
am intrebat pc slugeru Pantazi ce are a mai rAspunza si zise ca dumnealui aceasta mosie,
e o are la Pitesti, o are Waft de zestre de la jupineasa dumisale, pe linga care aceastA
mosie are si dumnealui biv vel logofat Manolache Brincoveanu movie alaturea i cartile de
stapinirea acestor mosii, avindu-le dumnealui biv vel logofat la pstrare in Brasov, n-au
putut sa-si faca nici un tel de descoperire i cern soroc ca Oita sa aduca acele scrisori de la
Brasov, sA-si caute judecata.
Drept aceeia, macar ca sa vede cd atita dumnealor boerii judecatori i-au pus slugerului
soroace i scrisorile tot nu le-au adusu, cit si noi i-am pus mai In trecutele zile deosabit
soroc si au trecut si peste acel soroc multa vreme i slugeru scrisorile tot nu le-au adusu,
um.,si din insusi graiu slugerului ce au aratat tnnaintea dumnealor ispravnicilor judetului,
cit i Innaintea dumnealor boerilor judecatori, cum ca acea vie cu pamtntu ei iaste a Tudorii
Bercheceancai, cu adevArat, mai virtosu cd vazum la mina vechilului Tudorii o carte a doi
boierinasi mazili cu leat 1778 noemvrie 5, ce serie cAtra dumnealor ispravnicii judetului,
cum ca din porunca dumnealor cu carte de blestem au cercetat prin oameni Inprejureni,
vechil lacuitori de acolo, pentru viia popii lui Tudor, tatul acestii Tudorii BerhecencAi, si au
dovedit ca sa stApineste de 11 liude, oameni Inprejureni de acolo. Care, nici acei ce o stapt-
stescu, ca nu este viia popii lui Tudor, n-au tagaduit, si cum ca au stAptnit-o popa Tudor,
ca pe o mosie a lai si otastina nu da nimanui, iar de patru ani Incoace, arata acei mazili
cii, din aratarea unui Draghiciu calugaru, care le stiia curgerea pricinii, au Inceput slugeru
a lua otastina de la ana vie, nefiincl nimeni din nearnul popli lui Tudor de fat.A, care
aceasta arata ca au marturisit i insusi Draghici calugru. Dupa care dovezi ce are Berhe-
ceanca si dupe atita soroace ce i s-au pus slugerului, nu era cu cale de a I sit mai pune
alt deosebit soroc, dar f Ruda zise slugeru ca nu le are aici acele scrisori dumnealui logo-
ifitu BrIncoveanu, cunt nici slugeru, ci la Brasov, am hotArit dumnealui biv vel logof at Mano-
!ache BrIneweanu i cu slugeru Pantazi Serezli, de nu va aduce acele scrisori ce zice ca are

907

www.dacoromanica.ro
 nici la acest soroc ce i s-au pus, acum de iznoava, nu mai rAmlne cusur de banuiala ca nu
Arh. SI. Due.. are dreptate jaluitoarea la cerirea ce face spre a-si stapIni acea vie ce este parinteasca a el-
Ms. nr. 7.
1. 264 254v. Noi asa gasim cu cale, iar hotarirea cea desavirsita ramlne a sA face de Innaltimea ta.
1780, noemvnie 2.
Dumitrache vel ban, Badea Stirbeiu vel vornic, Dumitrache vel vornic, lanache
Moruzi vel logofat, Grigorie Baleanu vel logofAt, Scarlat Grecianu logofat.

Dditn.vaFnrutilsindeonmin(ejsucdcusamaic't )rocpuolmitouln, enefliisdcionpl; jeprie",njiruude 2clonodsitpnrjiecniniadedinot:iee,risdnre:

836 d:dir ov ie l i I Si ai ab co
pe baza cdrfitor de zdlogire pi rdscumpdrare sd se Imparta sttnjenii tntre cele doud cete.
1780
aprille
3 La divan, innaintea domnii mele, fiind preasfintiia sa parintele mitropolit, iubitorii da Dum-
nezeu parintii episcopi i dumnealor velitii boieri, au esit Vasile sin State i CIrstea sin
Dumitru, frAsineni ot sud Saac, pfrIsi Radului i lui Ivan si a lui Arlon, pasaroi, asa zielnd,.
cum ca un neam al lor, Ion Vasiiu, zAlojind i partea kr da mosie ce au avut In Frasineni
sud Saac i InstreinIndu-sa la Moldova, au Intorsu ei banii zaloprii si au luat ei mosiia
Intru stapinire. Iar dupA ce au venitu Ion din Moldova, vend a nu-si rasa mosiia, le-au
Intorsu Ion banii si au luat mosiia Intru stapinirea lui, dar le-au dat zapis cu legatur
ca si nu fie volnecu a o vinde la altii, ci chid va vrea a o vinde, si le-o vInza lor. Dupi
care asizamint, ziserA cA In urma le-au si vindut-o cu statornicie, arAtInd i zapis da s-au
vizut la divan ot leat 7257 octomvrie, cu care zic ci le-au Andut Ion Visioiul si au sta-
pinit-o pini In anu trecut, iar di atunci lncoace nu IngAduesc pIrltii, cu pricini ca ar fi avind
5i ei cumpirati acea mosie a lui Ion Visiiu.
Fati fiind la divan si numitii pisiroi, s-au Intrebat ce au a zice Inpotrivi i rispunse
cum ca aceasta mosie, kr le-au vindut-o acel Ion cu zapis, si tot ei au stipinit-o, da shit
ani 31, iar zapisu ce-1 arati plrisii, iaste viclean i neadivarat cum s-au cunoscut si la alte
judecAti ce au avut mai nainte. DA care, arAtari Intli o adaverinta a stolnicului Gheorghe,
ce era la sud Slam-Rhonic ot leat 1757 avgust 1, prin care arati ca jAluindu-sa plrltii cum
ca sa scoala frasinenii cu un zapis sa le ia mosiia, au adus pi vinzitorii ce vinduse pAsaroilor,
si la cercetarea ce le-au ficut, aratind ca pisiroilor le-au vIndut, iar nu si frisinenilor, si
fiind cumpiritoarea pasiroilor mai veche cu doi ani, au hotirlt si stApineasci. I alti carte
da judecati mai aratari pisaroii ot leat 1758 dichemvrie 11, iscalit comisul Lascarache,
ispravnic fiind judetului, carele iarasi asemenea hotAraste si stipineasci p1riii, fiindu-le
cumpiratoarea mai veche. Asijderea mai al.:Mara pisaroii i o carte a domnii sale raposatului
Scarlat voda ot leat 1759 iunie 22, Intru care scrie ci judecIndu-si frAsinenii cu pAsaroii
pentru aceasti mosie, zapisu pasaroilor s-au cunoscut ca iaste bun, fiind vinzare Intliu, iar
zapisu frAsinenilor, cunoscIndu-si ca iaste cu mestesug, nu le-au putut face izbrinire, ei
aratind frisinenii ci vInzatoru sa afla la Focsani, porunceste la ispravnicii Marginii ca s
cerceteze i, neodihnindu-sa, si-i trimiti iarii aici. Cu care porunci 7isera pisiroii ca au
mersu la ispravnicu Marginii i judecIndu-si ianiii, ei au gisit dreptate dindu-le si carte di
judecati si cum ca au stipInit tot ei necurmat acea mosie.
Inpotriva carora pin i carti ce aritara pisiroii, rispunse frasinenii ca, la cercetarea
ce au ficut stolnicu Gheorghe, ei n-au fost di fata, ci numai pasiroit si le-au dat acea ade-
verinta Intocmai dupi cerirea lor, iar comisu Latcarache, micar ca Intliu la leat 1758 dichem-
vrie didese pasaroilor carte da judecata sa stapIneasci moiia, dar In urmi peste trei luni,
iarasi numitul comisu dinpreuni cu Scarlat medelniceru, din porunca domnii sale Scarlat
Grigorie Ghica voda, judeclndu-i i cercetInd pricina mai cu d-adinsul, le-au dat lor dreptate
a stipini, iar pAsaroii Ii dapArteaza di stipinirea acestii mosii, da care aratari i cartea di
judecati, fiind scrisi In urmA la leat 1759, martie. Asijderea aratara ca nici stApInirea nu

908

www.dacoromanica.ro
au lost tot a pirItilor necurmatA, ci uniori au stApnit-o ei dud biruia la judecata, alte ori
piritii, Si cum CA n-au Incetat a-si cAuta, precum cArtile aratA.
Deci, dupl cc ii s-au luat toate cArtile si ale unora si ale altora Innaintea domnii
mele, vaztnd cA in nici una nu aratA pA frAsineni a fi dintr-un neam cu acel Ion vInzAtoru,
am cerut pAsfiroilor sA arate zapisul cumpArAtorii si nu avurA sA-I arate, zicind cA 1-au rApus.
S-au Intrebat si aceasta, mers-au la ispravnic dupA porunca rAposatului Scarlat vodA, si, da
s-au judecat, sA arate cartea dA judecatA, i ziserd cA nu au, puind pricina cA inpreunA cu
zapisu s-au rApus. I-am mai intrebat si aceasta, fost-au iscAliti in zapisu lor si pdrintii
-Om, ca unii ce slut vecini, si zisera cA n-au fost.
Care acestea, fiindcA nu avu sA arate, adicA zapis de cumpAratoare si carte dA Jude-
catA dupA porunca rAposatului Scarlat vodA, si fiind precum pdsAroii cA au stApInit, sA
irAzu din cercetare cA si frAsinenii au stApinit adicA, and unii, cind altii, si nu erau oprii
frAsinenii a face cerirea dA protimisis chid ar fi putut dovedi cA shit din neamul vinzAtorului,
inAcar dA au trecut si atItea ani, cAci sA vede cA necurmat si-au cAutat. Dar fiindcA pinA a o
.dovedi-o aceasta, trebueste iarAsi i dA acum innainte sA sA mai trepede i sA mai umble
rin judecAti i sA sA mai cheltuiasa cu aducere dA marturi si pot sA intre si la jurAmInt,
pentru ca sA lipseascA toate acestea dintre ei si cheltuiala ce poate pricinui la amindoao par-
iIe si dA vreme ce nici o parte, nici alta, rudA nu sint cu vInzAtorul, ci si unii 5i altii vecini
cu mosiia acelui Ion, am hotArit ca in doaoA frAteste sA stAptneascA acesti stInjAni 200, partea
dui Ion VAsioiul, adicA frAsinenii stinjAni 100 si pAsAroii stinjAni 100, cu pace unii dA cAtre
altii.
PA care hotArlre, rAmlind si pAsAroii multumiti, cerurA sA II sA IntoarcA banii jumAtate,
care bani, mAcar cA intii pricinuia frAsinenii a nu-i da, zicind cA i-au dat pArintii lor, dar
iiindcA ne-am addvArit din cercetare cum cA acei bani ce au dat frAsinenii au rAmas la unii
din neamul lor, anume Dumitru, iar nu la pAsAroi, priimirA in urmA frAsinenii ca sA dea
pAsAroilor, bani jumAtate, taleri 25, dupA cum s-au cumpArat atunci, care bani, dupA hotA-
airea domnii mele, i-au p numArat frAsinenii in mina pAsAroilor iar pentru cheltuiala ce
erea pAsAroii zicind cA au cheltuit prin judecati, nu le-am gAsit cererea cu cale, fiindcA Arh. St. Rue..
Ms. nr. 8.
n-au cheltuit numai ei, ci si unii i altii, s-au hotArit dar, sA fie frAsinenii nesupArati. f. 247v. 248.
1780, aprilie 3.

Velilii boieri arala prin anafora ca Mihalache Uescul prinzindu-1 pe serdarul Ionifa Sldlineanu
ispravnicul jud. Arges, cd s-ar fi legal de casa sa si ar fi Indragit pa sofia lui" 1-a ucis.
Diva nul hotcirdsle sa fie pedepsi 1 perdru cci n-a Inlrebuinfal f i alle mijloace ca sa-1 lndeparleze 837
pe Slatineanu. Domnul intdresle trimillnd pe ucigas la manaslirea Znagov la lnchisoare, iar 1780
,pe so fia vinovala o Era aduce la divan spre a fijudecalei. aprilie
4

lo Alexandru Joan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu.

Dupe hotArirea dumnealor boierilor, prin cercetarea ce Ii s-au fAeut, neodihnindu-sd
la m oarte si fiindu supus numai la vina ce putea a-si afla dreptatea prin alte mijloace, care
nu le -au cercat, hotArlm domniia mea ca sA sA trimitA la mAnAstirea Znagov la Inchisoare si
pentr u pedeapsa lui i pentru pilda altora. i dumneata vel spAthar sA urmezi poruncii a-I
trim ite cu bunA pazA, iar soVia lui sA sA aducA aid i sA va face hotArirea pedepsii ce i sA
.cuvine. Tolico pisah gospodstvo mi.
1780, aprilie 4.

PreainnAltate doamne,
Dumnealui vel spAthar au adus innaintea noastrA pe Mihalache Uescul, arAtIndu-ne
cA este luminatA porunca innAltimil tale ca sA cercetAm fapta sa cea necuviincioasA ce au

909

www.dacoromanica.ro
fAcut, uciderea rAposatului sArdarului lonitA Sltineanul, ca ceia ce sA va gasi cu cale pentrir
dinsul, cu plccata noastrA anafora sA InstiintAm inndltimii tale.
Deci, dupe mai sus-zisa poruncA, am intrebat pd numitul Uescu ce i-au fost pricina
care 1-au Indemnat a sAvIrsi cu atIta grozimc si rAutate acest fel de fapta, sA pricinuiasca
moarLe cu mlinile sale la om, si mai virtos la boer dregAtor, ne-au rAspunsu cd dupe ce au
mersu ispravnic judetului Argesului rdposatu sArdar SlAtineanul, numaideclt s-ar fi legat de
casa sa si ar fi indrAgit pd sotiia lui, Frusina, si despre o parte mergerea de-a pururea
ce f Acea sArdaru SlAtineanu la casa Uescului, despre altA parte vorbele ce sd didese In
poblicA cum cd mergirea SlAtineanului ar fi pentru dragostea ce are cu sotiia Uescului,
i-au dat multA pricind a intra in bAnuiala cd poate fi asa. Unde, si n-au lipsit Intilu a face
multe ceredri, el Intliu sculindu-sd de la Pitesti, s-au dus la o mosie ce o are In sud Vlasca
anume...1 si n-au trecut multe 7ile la mijloc i Indatd au mersu Sldtineanul la casa lui si
au sdzut zile... 1 si vAzind numitu Uescu cd au venit si in alt judet dupd dinsul, au intrat
In mai mare bAnuiald i, sculindu-sd de acolo, s-au dus la altd mosie a sa ce o are in sud
Vilcea peste Olt, unde i acolo iardsi au venit sArdaru SlAtineanul la dinsul si s-au sculat si
de acolea si au mersu la o vie ce o are In sud Muscel si au venit i acolo la casa lui. Aceste
d ese si necontenite mergiri, si mai virtos si afard din hotarAle judetului intru care
isPrAvnicea si din care n-avea vole sd lasA far' de poruna domneascA ca un ispravnic
ce era, tot addoga si inmultea bAnuiala Uescului atita, incit, mergindu la satu sAu, an
vrut sd facd cercare ca sA vazd si in faptA aceastd bAnuiald ce i sA f A cea din mergi-
rile cele adese ale SlAtineanului la casa lui, dar nu vazuse Zn faptd fried nici un lu-
cru dintr-acele ce bAnula.
Deci, cu acest mijloc si cu acest fel de socoteli mergindu la Pitesti la sArdaru Slat,
neanu si ardtindu cA va sd vie spre Bucuresti, au fAcut 'mad Indenmare, care si acestea
i-au pricinuit bAnuiald, si asa, zioa build de la sArdaru SlAtineanu, au mersu pe
ascunsu la casa sa, si, virindu-sA supt pat, au pAzit cu acest mijloc sd vazA cu ochii sdi, avindu
arme cu dinsul. Si dupe clteva ceasuri, viindu sArdaru Slatineanul la dinsul acasA, i-au
esit jupineasa innainte si au inceput a face vorbe necuvioase intr-acea casd unde era el ascunsu
si zice cum cii deosibit din vorbe si semne ce auzea, blestemdtesti, aratA cd ar fi simtit si
alte pricinuiri de a sd aprinde de fireasca zavistie si de minie, theft nemaiputindu rAbda,
au esit de supt pat si au fAcut uciderea.
L-am intrebat de mai stiia de jupineasa lui vreodata sa cazA In vreo vinuire ca aceasta
si ne-au ardtat ca nici Intr-un chip. L-am mai intrebat ce dovadd are la mai sus-zisele povestiri
de bAnuieli ce luase si la umbletile lui ce zice cd au facut pe la mosiile de mai sus-numite
precum ne-au ardtat, i ne rAspunse cum cd cei mai multi din boierii ce sit afla in judetu
Argesului stiu aceasta, care ni sd si adeveri dintr-o scrisoare ce scriu de acolo catre dumnealu i
vel spdtar, lane BrAtiianul biv logofdt za visterie, Mateiu Galesdscul, Costandin Tigveanu
postelnicel, Ionita postelnicel, Gheorghe VArzaru postelnicel, Toma RAtescul i alti boieri
din partea locului, Intim care mArturisescu acestea, iar altd incredintare sau dor nu mai putu
afla.
PrealnnAltate doamne, de mai sus-zisul Uescu, macar cd sA cuvinteazd In obste cd
ar fi atinsu de alte ucideri trecute care nu i sa adevereaza, dar iardsi dAstul este cd si cuvin-
teaza, nu putem zice cu toate acestea cit n-au avut acestu Wilda cu uciderea cindu s-au virlt
supt pat, cAci putea sa sA 'Ord fart arme.
Dar iardsi, nu avem cuvInt de a-1 intreba aceasta, cad are doaod pricini de raspun dere
cd in multe rinduri si mai totdeauna precum arata el mergea la casa-i sardaru SlAtineanu,
dar nu 1-au pAzit cu arme. A dooa, cd poate sa ne arate cd, si de s-au \TIM cu arine, dar

910

www.dacoromanica.ro
 candu nu ar fi vazut cu acest mijloc pe SlAtineanul, In casa lui, nu i-ar fi facut armele nici
un tel de lucrare, aceastA IndraznealA pricinuitoare de ucidere cindu ar fi facut-o intr-alta
parte, s-ar osIndi, far' <IA multA cercetare, la moarte ca un ucigas. Dar a o face In casa
lui, dupe ce au aratat sArdarului Slatineanul, de seara, ca vine la Bucuresti, nu ramtne si
raposatu sArdar neInvinovatit, cAci, dupe toate acestea, a merge In casa omului, da pricinii
de crezAmInt la fiescare, cA n-au fost nelmpartasit de pacat.Ci dar, dintr-aceasta putina cerce-
tare si din Incredintarea ce am luat ca si singur sArdariu ar fi mArturisit la moartea lui,
nelasindu nici davagiu pentru singele ski, nu osIndeste sfinta pravild spre moarte pe Uescu,
ca un ucigas, dar cu toate acestea Uescul, avindu multe mijloace de a-si afla dreptatea,
de a-si Infrina sotiia si de a dazbAra pA sardaru SlAtineanul de casa lui si necautlndu-o,
sau prin mijloace prietenesti, sau prin cercetAri bisericesti, sau prin jAlbi catre vreunul din
cinstitii dregAtorii InnAltimii tale, sau cAtre preasfiintiia sa arhiereu tarn, eine este duhovni-
cescu pArinte de obste sau 5i amesos catre Innaltimea ta, ce dumnezeiasca providentie te-au
Incununat cu sterna oblAduirii si ne-au Invrednicit pe toti a te avea si stapin 5i parinte, de
uncle si de la care putea el a afla dreptate si lnpotrivnicul sau, a avea si certare si milosti-
vire, ci, Intr-o tail, intru care putea gasi toate acestea, sa Inclarzneasca sa faca singur si jude-
catA si rAsplatire si Inca rasplatire cu ucidere, este vrednic de mare pedeapsa care face tre-
buinta a I sa face, 5i pentru ca sa rasplateascA uciderea, si pentru ca sa sa faca pilda 5i
la altii a urma dupa orinduiala.
Drept aceia ne si rugam Innaltimii tale ca, pentru toate acestea, sa i sa faca 51 lui cazuta
pedeapsa dupa cum sA va gAsi cu cale de catre Innaltimea ta si sotii lui ce au fost pricina
de toate acestea, care sa fie luminata porunca Innaltimii tale a sa aduce aicea. NooA asa ni Arh. St. Buc .
sa pare, iar hotarlrea ramtne a sA face de catre InnAltimea ta. me. nr. 7.
f. 250v. 251 v.
1780, martie I.
Necu<lae> Dudescu ban, Du<mi>trache vel ban, Badea vel vornic, Pana vornic,
Dumitrache vel vornic, Grigorie vel logofat.
1 Loc alb.

Domnut orInduie0e pe mitropolit 0 episcopi ca Impreund cu velilli boieri care au mai judecat
pricina, sd dea izbrlinire destivluitii" socotelii dintre Hristea medelnicerul 0 stolnicut Gheorghe,
Orli tntr-o 1ovdrd0e. Dupri ce se vor izbreini" loate socotelile sd aducd zapciul rdspuns tn scris
838
tint n iei mete". 1780
aprille
6
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlascoi.
Preasfintlia ta parinle mitropolite, iubitorilor de Dumnezeu pArintilor episcopi si
dum nealor 1 velitilor boieri, va instiintam ca, pentru socoteala tovara5ii ce au fost intre Hristea
medelniceru cu stol necu Gheorghe la leat 1776, cu alegerea cc le-au fost facut dumnealor
clue eru Dumitrache Panaiotache i stolnicu Dumitrache, dimpreuna si cu Jipa Costea, esind
Irma intea domnii uncle, s-au hotarit intr-acestasi chip, cum veil vedea anaforaoa dumnealor
cea I ntarita de cAtre domniia mea, adica pentru taleri 2500, fac<t>ura pravaliilor ce cerea
stolnicu sa scaza din socoteala. Raspunzind medelniceru Hristea cum ca shit esiti din doblnda
5i st olnicu tagaduindu, au ramas ca, amindoi sa ceara socoteala de la Sterie i pentru taleri
3766 ce cerea stolnicu a sa mai scAdea basul banilor si dobinda banilor ce zicea ca au plata,
tagaduindu Hristea medelniceru ca n-au dat nici dobinda, nici bas pentru aceasta neguta-
torte, nici au avut vreun asazamint de una ca aceasta 5i stolnicu, neavindu dovada vrednica
la aceasta cerire, au ramas sa faca stolnecu juramint si asa sa va scadea. I pentru taleri
2529 ce cerea medelniceru sa incarce pe stolnec pentru niste Ilna i margaritariu, care fiindcA

911

www.dacoromanica.ro
 stolnecu le tilgAduia i Hristea medelniceru dovadd n-au avut, au fames i pentru aceasta Ca,
stolnecu sd incredinteze judecata cu jurdmint i pentru taleri 430, simbriia lui Mihalache,
fratelui medelnicerului Hristii, ce s-au aflat In slujba prAvAlii, au rdmas ca, dupd simbriile ce
au si a1ii asemenea, sd i sA dea i lui iar, medelnicerului Hristii. Iar pentru ce<re>rile ce
fAcea i stolnicu asupra medelnicerului Hristii, au rAmas ca, dupe izbAvirea acestor mai sus-
arAtate condee, ori vreo bdnuiald de sfeterismos, sau orice va avca prin cercetare d
judecatd, sd sd caute i acelea.
Deci, vrindu domniia mea ca s ia izbrdnire ddsdvirsitA pricina acestii tovArdsii
socoteald dintre aceste dooao pArti, iatd orinduim preasfintiilor voastre i pe dumneavoastrd
ca, inpreund si cu dumnealor boierii ce au fost Mtn socotitori, fiind adunati, sd aducd zap-
ciul cel orinduit pe amIndoaod pArtile de feta, sd pullet" Inainte anaforaoa ce este cu inthire
de la domniia mea, sd vedeti intliu pentru condeiu vaturii prAvAlii, ce fel de socoteald si
marturie au dat Sterie, dd iaste cu descoperire bund, care dd va fi trebuinta, sd-1 aduceti
i pd lnsusi de fao.
Asijderea i pentru condeile jurArnintului, In vreme c n-au fAcut pind acum Intr-
aceastd vreme jurdmint, de are alte deosebite niscareva temeiuri si dovezi, care nu ne va fi
ardtat atunci nici la divan Innaintea noastrd, nici la boierii socotitori, sd le arate acum Innain-
tea sfintlilor voastre i dumneavoastrd asijderea i pentru condeiul dA simbriia lui Mihalache
Inca sd izbrdniti, fiindcd dd la divan au Minas sd sd cerceteze cum sd plAteste altora. Si dupe
ce yeti izbrdni i veti curdta aceste condee dd ce<re>rile medelnicerului Hristii, de la stolnie
citi bani rAmln, prin ardtare In scris cAtre domniia mea, apoi sA theorisiti i ce<re>rile ce are
Arh. St. Buc.. a face stolnicu asupra Hristii medelniceru i, iibrnindu-le i pe acelea, sl aducd zapciul cel
MN. nr. 8.
f. 251v. - 252. orInduit rAspunsu in scris domnii mete. Tolico pisah gospodstvo mi. 1780, aprilie 6.

1 Corect : dumneavoastrd.
2 Corect : facturii.

AdInitro.suoel uilruelofidrrie'ielaradtd atrnectureoara dcasd cdClosptarnalgionmidrascacdrelu at rsl tv.ecnIdesdeudecasladSpfe. pGhieenorJahe iirleeceiLit

8 Milropoliei penlru a o inchiria. Se hotdrdste preluirea chelluielii" fdculd cu zidirea easel'

1780 si restiluirea sumei cdtre pirit, clddirea urmind sd rdndie Milropoliei sau f colii. Domnul Intdreste.
aprilie
6
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dumneavoastrd velitilor dvornici sd rinduiti vornicei Ca, Inpreund cu meimar-ba sa si
cu alti mesteri zidari i lemnari, sd facA pretuirea si cu zapciu ceau d aprozi sd-i Int oared
banii numitului Dragomir.
1780, aprilie 6.

Preatnnaltate doamne,
Cu smerita noastrd anafora, instiintAm marii tale cd la scoala ot Sfete Gheorghe
Vechiu, pe locu sfintii Mitropolii ce este dinnaintea coalii, fiMd de vechime fAcutd o piv-
nitd, era lsatd pentru trebuinta dascAlilor ce au fost dupd vremi si, aflindu-sA stricatd acea
pivnitd i cerindu-ne voe dascAlul Costandin a o drege cu cheltuiala sa, sA o aibd, dupd
cunt si la alti dascAli au fost, i s-au dat de la noi, voe. Si, dupd sAvisirea pivniii, un Dragomir,.
cc era esit cu pro<co>psala invAtAturii din scoald i fiind Idea si <al> 3 <-1ea> dascAl, cAsd-
torindu-sA si neavind unde sd sazd, dupd rugAciunea ce au fAcut-o, i s-au dat voe de si-au
fAcut casd pe acea pivnitA ce este pe locu sfintii Mitropolii, mai Mtn chear, hotArdrndu-i-se
de cdtre noi cd, Intr-acea cask numai el poate sd fie sezdtor cit s-ar afla la scoald pdzind,
iar dupd moartea lui, sau lipsindu de la scoald, el sfi o vInzA sau s o dea cu <chi>rie la,.
altii, volnicie s nu aibA, fiind cum zice dinnaintea colii acea pivnitA cu casd, care si print

912

www.dacoromanica.ro
 luminatd porunca mArii tale asemenea s-au hotArlt la Intdrirea unii anaforale ce este facuta
pentru aceastA pivnita. Acum numitul nepAzindu-si orinduiala asezAmIntului si neurmlnd celor
cuviincioacse trebi ddscAlesti, ci abAtIndu-sA la nescoldresti lucruri, s-au lipsit din scoala si
cautA a da cu chirie acea casA ce este pe pivnita i locul Mitropolii, la oameni streini dud
dintru-ntli nu are aceasta volnicie, ci mai vIrtosu i s-au arAtat cA, lipsind de la scoal, ames-
tec sA nu mai aibA la case, ci cu Intoarce<re> de bani s i sA IntoarcA, necum sA o dea cu
chirie, precum si mdrii tale arAtA prin jalba dasedlului Costandin, slovenescul, pricina aceasta
din 24 ale trecutii luni octomvrie i c vrind sl ocroteascA numitele case, dupA hotdrirea
noastrA, lipsind acest scoler din scoald, nu numai cA nu 1-au Ingaduit, ci cu ocAri 1-ar f i si
necinstit.
Care, fiindcA dintr-ntli acestea ce mai sus arAtdm le-am hotdrit numitului scoler si
el n-au fost urmator, rugam sd fie luminatd porunca mArii tale la dumnealor velitii 2 dvor-
nici s orInduiascA vAtafu de zdari i de lemnari sa pretuiascd cheltuiala ce va fi fAcutA pe
casd i citi bani va ei, sl-i intoared Mitropoliia innapoi, sau dasalu ce va fi la scoald si casele
sA rdmiie nesupArate de numitu scoler precum i s-au si hotdrit. i anii mdrii tale de la Arh. St. Bus..
Ms. nr. 7.
domnul Dumnezeu, rugdm sa fie multi si norociti. f. 253v.
1780, fevruarie 28.
Grigorie al Ungrovlahii.

Ve Wit boieri arald prin anafora cd Ani la, vdduva paharnicului Gliirif Doicescu, se piing
tmpotriva unor moment din Periefi (Ialomila) care ti tmpresoard mosia Bora, park ddruild
sofului de un fin, park cumpdrald. Fold de probele ptrtsei cu zapise si de refuzul mosnenitor 840
de a primi jurmtnt divanul hotdrdste ca Anifa sd rdmtnd stptnd. Cum ptrtfii au Neu( apelafie 1780
la divanul domnesc, domnul hotdrdste cercetare cu ispravnici la fafa locului. aprine
9

Io Alexand ru Ioan Ipsilant voievodu .

Costandin MAceasa, Nistor capitan, CrAciun si VIlcul unchiasu, au facut apelaVe Innain-
tea dornnii nide la divan cum el acel Mitu n-au fost mosnean, ci cumparAtor numai cu sapte-
sprezece stInjeni, care si acestiia zic cd cu judecatd i-au rdscumpArat ei, i tAgAduird ceia ce
sA coprinde In cartea judecAtorului ialomitean cA ar fi avut vechili despre partea tuturor si
cd ar fi priimit pa Mitul dA mosnean sau cmpArAtor cu mai multi stinjeni. Deci am cerut
Anitii DoiceascAi sA arate sineturi i dovezi cA au avut Mitul acesti 120 stInjeni i vAzum la
mina ei vase zapise de stinjeni 89, cum si pentru stinjeni 31 ce rdmIn pind la 120, aril-a
diiata mortului intru care scrie cA un zapis este zAlojit iar alt zapis este dat In pastrare la
Tudor Urziceanu.
Dar fiinda mai sus-numitii mosneni ziserd cd n-ar fi avut stdpinire dupe zapise, nici
Mitul, nici Doicescu i fiindcd aid nu avu Doiceasca dovezi mai vrednice sA dovedeascd std-
pinirea de atltea stinjeni fdr' de numai adeverinta ce sd coprinde mai jos Intr-aceastd ana-
fora, In care nu arata cu Intelegere pe cltii parte de mosie lua acel venit sau dd le era
stdpinire d-a valma, de aceia dar face trebuintA a sa cerceta la fata locului. Pentru care
scriem dumneavoastrA ispravnicilor ai judetului sd mergeti la fata locului Inpreund cu jude-
catoru, pe care 11 vinuirn domniia mea dupd ce temeiu i dovadd zice In cartea sa CA au
avut mosnenii vechilu despre partea lor a tuturor, fiindcd ei tagaduird acum i dA ce s
nu ceard dui:A orinduiala judecAtorilor Intliu adeverinta i dovadA d vechilic, Ca sa nu poald
acela pe urmA tAgAdui si a amesteca judecAtile < ?>. Pentru care aceasta, voim domniia mea
rdspunsu negresit dA ce sl nu urmeze orInduelii si de au fost vechili a tuturor cu adevarat,
iar acum, dupd ce yeti merge la fata locului, s cercetati prin mArturii, prin dovezi i prin
carte dA blestem sA dovedeasca Doiceasca Intliu cumpArAturile Mitului cd slut bune i cd au
avut atita mosie pe cit au vindut si au dat danie Doicescului i aceasta dovedindu-sa, apoi
daniia ca una ce este !mina stAtAtoare, hotArim sd o stapineascd Doicesca cu blind pace.lar

913:

www.dacoromanica.ro
pentru cumparatoarea de acei 51 de stInjeni, ori cu marturi sa dovedeascA Doiceasca pa
pIrIll acestiia c au Stiut vInzarea, sau, neavind ia marturi, sa priimeasca ace5ti numiti carte
cla blestem cum a n-au stiut ptna la judecata cla vInzarea acestor sttnjeni, iar nepriimind
sa rAmtie i acesti stinjeni statatori a si-i staptni Doiceasca. Asijderea i pentru doua zapise
ce mai jos In sfir5itu acestii anaforale sa coprind, fiindca mo5nenii i clA acestea tagaduiescu,
iarAsi acolo la fata locului sa faca cercetare, dupA cum sa coprinde mai jos, ori cu marturi si
dovezi de va avea Doiceasca, sau cu blestem asupra mo5nenilor acestora i a5a urmindu,
sa-i izbraneasca i sa le fad& i alegere de ace5ti stinjeni, pe unde sa va cadea cu dreptu
cum scrie mai jos. Asupra cAriia trebi rInduim 5i mumbasir pe sluga domnii mete.
1780, uprilie 9.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca tuna ltirni tale, vatafu da divan au adus la judecata Innaintea
noastra pe Anita ce au fost sotie raposatului paharnic Chirita Doicescu, cu jalba ce au jaluit
Innaltimii tale pentru un Costandin Macea5A de la satu Perieti sud Ialomita, ziclnd cA sotul
ei, avInd un fin, anume Mitul sin popa Dumitra5co ot Doicesti, carele neavind mostenitori,
dupa sftrsitul lui i-au lasat danie stInjeni 69 din mo5iia Bora ot sud Ialomita, care mosie
zice Anita ca au avut-o i acel Mitu de mo5tenire de la parintii lui, afar% din alp stinjeni
50 ce zice Anita ca i-au fost cumparat raposatu sotul ei cu zapis mai dinainte tot de la
acel Mitul 5i tot Intr-acest hotar Bora, care aceasta rno5ie, zice ca mai sus-numitu Costandin
Maceasa nu o trigadue5te ca sa o staptneasca. Pentru care pricina, zice ca s-au judecatu cu
acest Costandin, cu Macea5A 1 j cu altii, ce au mo5ie tot Intr-acel hoatr Bora, la judecatorii
judetului Ia lomita 5i au aflat drept<ate> dindu-i 5i carte de judecata.
Fata fiind Innaintea noastra atit numitul Costandin MAcea5A, eft i Nistor capitani
Craciun i Vilcul unchia5u, vechil fiind i daspre partea tuturor mosnenilor boreni, i-am
Intrebat ce are sa raspunza i zisera cA ei nicidecum n-au pomenit pe acel Mitul a avea
stapInire Intr-acel hotar Bora, precum nici pe raposatu paharnic Chirita Doicescu nu 1-au
pomenit stapInind dupa moartea acelui Mitul. Inpotriva ziselor, ne arata Anita Doiceasca
jAluitoarea, mai filth cartea de judecata a lui Hurmuzache, grmaticul judetului Ialomita,
scrisa cu leat 1779 noemvrie 30, Intru care arata cA dupa altA jalba ce au fost dat aceasta
Anita la Innaltimea ta tot pentru aceasta pricina, s-au judecat cu Tanase capitan i Vilcu
unchiasu i numitul Costandin Maceasa, vechil fiind si din partea tuturor celorlalti mopeni
si Innaintea sa, 5i tot ace5ti mopeni nu au tagAduit cum ca acel Mitul ce au dat diiata de
daniia acelor 69 de sttnjeni I zapisul da vinzarea altor cincizeci stinjeni, precum i toate alte
zapise ce le-au avut de stapinirea acestii mosii a lui, au fost mosnean Inpreuna cu ei, fAra
numai au raspunsu ace5ti mopeni ca ei nu stiu da vInzarea si daniia acei mo5ii i, fiindca
ei n-au stiut, au cerut protimisis sa Intoarca banii cumpardtorii. Care cerere a lor fiind far'
de nici un temeiu cla dreptate i pa Mitul adeverindu-1 Insusi ei de mosnean, avIndu i zapise
bune i adevarate de stAptnirea acei mo5ii, ea un staptn ce au lost pe al sau, ce au vrut au
facut, sa gaseste cu cale ca acei sttnjeni 69, daniia, sa-i stapIneasca Anita jAluitoarea cu 'Duna
pace dui:a diata acelui Mitul, iar pentru stInjeni 51 ce au cumparat Chirita Doicescu de la
acel Mitu cu bani, da vor priimi momenii blestem ca nu au auzit, nici au 5tiut pentru aceasta
vInzare, de atunci 5i ptnA la judecata ce au avut Innaintea numitului judecator, si de vor fi
vreunii din mosneni rudA cu adevArat cu acel Mitul, atunci sa Intoarca banii si sa ia motile.
Ne mai arata tot Anita jaluitoarea 5i diiata acelui Mitul, scrisa cu leat 1763 octomvrie 5, de
stnt ani 13, prin care arata ea, cunoscIndu-si sf1r5itu vietii 5i fiindu<-1> mintile Intregi 5i
sAnatoase, pentru multa cautare ce arata ca i-au facut raposatu paharnic Chirita Doicescu,
na5i-sau, attt in viiata lui, precum 5i la boala ptna la sftrsitu vietii lui si mai virtos cA,
neavind mostenitori rama5i din sine5i, dintr-o mita 20 sttnjeni de mo5le ce arata ca are In
Bora, printr-aceasta diiata, i-au dat danie raposatului Chirita Doicescu, sotul acestii Anitii
jaluitoarea, stInjeni 69, ca 5i dupe petrecaniia lui sa-i fad( obicinuitele pomeniri Inpreuna
si alte sarindare sa dea pentru sufletul lui, afarA din alti stinjeni 51 ce tot Intr-aceasta numita

914

www.dacoromanica.ro
diiatA a lui aratA cA mai nainte i-au vindut cu zapise pe bani gata tot rAposatului ChiritA
Doicescu, cu care sA InplineascA stinjeni 121. Care zapis sl vAzu si de noi, fiind scris cu leat
7259 dichemvrie 1, de shit ant 29, adicA cu ani 12 mai naintea dietii lui, numitului mort ce
sA arAta mai sus, In care zapis aratA c vinde raposatului ChiritA Doicescu stinjeni 51 din
mosiia Bora, drept taleri 51, care mosie aratA citA are tatA-sAu atit de danie de la un rAposat
Radu Doicescu biv vel spathar, unchiul numitului Chirita Doicescu, sotul acestii Anite jlui-
toarea, eft si de cumpArAtoare de la mosnenii de acolo t <IA sA stApineascii ChiritA Doicescu
acei stinjeni 51 cu bunA pace. Ynpotriva cArora dovezi ce ne aratA Anita Doiceasca, macar
cA nu mai puturA numitii mosneni a mai tagAdui a nu este mosnean si cum cA n-au avut
acei stinjeni 120 de mosie parte In mosiia Bora, nu mai ziserA ca s IntoarcA bani pe acei
stinjeni 51 cumparatoarea lui Chirita t sA o ia Intru a lor stApkire. Dar de fatA fiind la
aceastA judecatA i sfintiia sa iubitorul de Dumnezeu,parintele episcopu Rimnicului chir Fi la-
ret, le-am zis numitilor mosneni sA priimeascA blestemul sfintii sale pArintelui episcop, cum cA
n-au stiut nicidecum de vinzarea acestor stinjeni 51 si cum cA este vreunu dintr-insii cu ade-
vArat rudA cu acest numit vinzdtor i, priimind intr-acestasi chip blestem, sA IntoarcA banii
cumpArAtorii, i toti ziserA Innaintea noastrA cA ei nici Intr-un chip blestem nu priimescu.
Din care, sa cunoscu curat ca n-au nici o dreptate la Ora i cererea ce fac i rAti poar-
ta pa numita Anita prin judecati i cheltuiala si mai car ziserA acesti mosneni cum
ca acest numitu de au si vindut partea de mosie Intr-acest hotar Bora, dar
niciodata zisera ca n-au stapinit nici acel Mitul cit au trait, nici raposatu Chirita Doicescu,
dupe moartea numitului. Inpotriva cariia pricinuiri ce mai zisera acesti mosneni Innaintea
noastra, ne mai IncredintA Anita i cu scrisoare ca un zapis scris cu leat 1755, dichemvrie
12, de shit ani 25, iscaliti fiind Giurgea Popescu, tatal rAposatului Costandin Maceasa i Radu
ot< tam> i Dobrota ot<tam> i Stan ot<tam> si alt mosneni din Bora, care adeverinta o
da u la mina acelui Mitului sin popa Dumitrasco ot Doicesti i scriu ca, fiindca are movie
inpreuna In Bora la sud Ialomita, cu porunca domneasca fiMd rinduiti la dumnealor isprav-
nicii din sud Ialomita si la Costandin Perieteanu biv vel clucer za arie, ca sa le cerceteze
pricina i sa-i Indrepteze pentru venitu mosii Innaintea dumnealor, sa vede cA s-au Invoit
acest Mitul cu numitii mosneni, dlndu-le din venitu mosii partea lui du pe suhatur1 t altele,
taleri 10, cum si zeciuiala banilor taleri unul, care sA fac taleri unsprezece. Iar ceilalti ce
s-au mai cuvenit a lua pe partea lui, atit pe acel timpu, eft si pe alti trecuti sase ani, aratA
ca au ramas pink' li sit va izbrAni socoteala de dumnealor ispravnici si de cluceru Costandin
Periiteanu. Care aceastA adeverinta da mai sus-numitA, nici numitii Writ! nu o putura tagadui
cA nu este a parintilor lor cu adevarat.
Asemenea ne mai arAta tot Anita Doiceasca i un Ilya de jalba ce au fost dat rApo-
satu sotul ei, Chirita Doiceascu, la mAriia sa raposatu Alexandru Ghica vodA, tot pentru
aceasta pricina cd nu-i (IA dreptu du pa partea ki de mosie ce o are de danie si de cum-
parAtoare de la acel Mitul t sa vede ca s-au fost poruncit de cAtre mAriia sa dumnealor
ispravnicii din judetu Ialomita ca sit Infatiseze pa numitu jaluitor ChiritA Doicescu cu un Giur-
gea de la Popesti, adicA tatal acestui numit Costandin Maciasa, i sa-i judece. DupA care
porunca, mAcar cA vede cit nu s-au fAcut nici o energhie la vreo judecatA, fiind vreme (la
rAzmiritA i In urma s-au intimplat de au si muritu acel Chirita Doicescu, dar iarAsi hides-
tul este ca si-au cautat cu jalbA, cerindu-si dreptul sau. La care, dupe aceasta mai sus-zisa
adeverinta a parintilor kr si dupe numitul rAvas de jalba, sa cunoscu zisele acestor mosneni
mincinoase, pentru ca sa vede cit Insusi parintii lor au intovarasit pe acel Mitul In veniturile
mosii Bora, priimindu-1 de adevArat mosnean Inpreuna cu el, precum i raposatu
Chirita Doicescuiarasi sa vede i cA si-au cerut dreptul lui pentru partea venitului
de mope ce au fost a acelui Mitul. Dar numitli mosneni, de o zic cA tot el au stAz
pinit tot venitul mosii i partea, sit cunoaste ca cu ciomagu si In silt fAr' de dreptate
le-au fost stApinirea pe partea Mitului, fiind i acela dovedit de adevaratu mosnean
inpreunA cu ei.

915

www.dacoromanica.ro
 Ci, dui:4 dreptate este, numita Anuta Doiceasca sd stpineascd acei stinjeni 120, partea
Mitului dupit diiatA si alte sineturi ce sd vdzurd la mina ei, cu build pace de cdtre pdrintii
ce stilt mai sus-numiti mosneni din Bora si de cdtre tot neamul si cetasii lor.
Deci, pentru ca sA lipseascd pricinile si glicevurile dintre ei si pentru ca sd stie fieste-
.carele pe unde si cit sd stdpineascd, gdsim cu cale sd mearga de aid om domnescu, portdrelu,
si sd fie luminatA porunca innAltimii tale cdtre dumnealor ispravnicii judetului, ca sA meargA
unu din dumnealoru dinpreund cu judecAtoru acelui judet, Hurmuzache grdmAticul, la fata
locului si prin carte dd blestem, atit asupra tuturor mosnenilor din Bora, cit si asupra
altor vecini Inprejurasi oameni btrini, sA cerceteze foarte cu de-amdruntul pe unde au fost
-stdpinirea acelui Mitului si sd-i inpietreascd, dindu si carte de stdpinire asupra acestii Anite
Doiceascdi, arAtind intr-acea carte toate semnile acestor stinjeni, in ce chip si pe unde sint.
Si pentru ca sA nu sd mai supere aceasta jupineasd Anita, de care ei, sd-i si Inpietreasca
acei stinjeni, sd nu sd IntinzA unii pe partea altora cu stapinirea ca sd fie nestrAmutatd
-stapinirea la amindoaod partite. far de le va fi fost stdpinire la mosie de-a valma, atunci
.sd-i deosibeascA acesti stinjeni 120 la o parte unde vor gasi dumnealor cu cale, insA sd
urmeze cu inparteala mosii analogon si din blind si din rea, dupd obiceiu pamintului, iar
sd nu dea numai unora parte mai build si altora mai proastA, ci sd fie si acesti stinjeni de
mosie ai Anitii tot deopotrivd cu ceilaltd mosie ce va rdminea supt stdpInirea mosnenilor.
Dupe aceast cercetare ce foarte cu amdruntul am fAcut, cum mai sus ardtdm, ne mai
arAtA Anita Doiceasca doad zapise de cumpArAtoare, un zapis cu leat 7250 septemvrie 5 al
.unui ceaus Vasile Inpreund cu frate-sdu Ion, fecioru lui Stan Boreanu, cc vinde amindoi
rdposatului paharnic Chirit Doicescu, sotul acestii Anite, stinjeni 42 din mosiia Bora, stin-
jenu po bani 90, i alt zapis cu leat 7251 martie 15 al unui Mateiu sin Mitrea Popescul, carele
aratd prin zapisul sdu cd vinde tot rdposatului paharnic Chiritd Doicescu stinjeni cincizeci,
iardsi din mosiia Bora, stInjenu po bani 120, In care amindoaod aceste numite zapise sd
vAzurd iscaliti mArturii si alti din mosnenii din Bora, de acolo, intre care mArturii sd vdzu
iscAliti si acel Mitu sin popa Dumitrasco ot Doicesti, ca un mosnean ce au fost. Pentru
care, ardtindu-le noi numitilor mosneni din Bora si aceste doao zapise, i-am intrebat de au
a rdspunde cevasi Inpotrivd si cu un cuvintu sd apdrard zicind cd nu stiu. Care cuvint al
lor, fiind f Ard dA nici o Intelegere si fdr' de nici un temeiu, I-am mai Intrebat iardsi de au
fost acei doi hall Vasile ceaus i frate-sdu Ion, cum si acel Mateiu sin Mitrea Popescu, vinza-
tori mosneni cu adevarat si de au avut parte de mosie Intr-acel hotar Bora, si iardsi ne
rdspunserd, zicindu cd adevdratu acei trei vinzfitori au fost mosneni vechi de la mosi, de la
strAmosi si au avut parte Intr-aceastd mosie Bora, numai ziserd cii au niste carti de Jude-
catd pe pArtile acestor trei numiti vinzAtori, care carp, cerindu-le noi sd le arate sd le
Nedem, ziserd cd nu le au aici, ci acolo la mosie. Ci, si pentru aceste doad zapise, dumnealui
paharnicu Costandin Vdcdrescu i cu Hurmuzache grAmAticu, sd cerceteze amindoi foarte cu
de-amAnuntul, fiindcA numele acestor trei vinzatori sA vdzu numite si In alte zapise si sine-
turi vechi ce au acesti mosneni la mina lor, de unde s-aa cunoscut cd si aceia shit mosneni
Tit adevArat, sd cerceteze dumnealor prin carte dA blestem end parte de mosie au avut acei
trei numiti vInzatori si de cine sd stapinescu acum acele parti ale lor, si acei ce le vor fi
-stApinind, cu ce temeiu le stdpinescu si acele cArti cld judecatd ce ziserd acesti mosneni pe
.cum cd le au acolo, pe ale cArora nume slut f Acute si de au vreun temeiu acele carp de jude-
-can, dA vreme cd Insusi mosnenii ziserd innaintea noastrd cd n-au alte sineturi pe partile
acelor trei vinzAtori, declt acele cArti de judecatd, si si de aceste doad zapise fAcind dumnealor
loarte cu de-amitruntul cercetare, de vor rdminea si aceste doart zapise bune, sd dea cartea
dumnealor de judecatd la mina acestii Anite Doiceascdi, jdluitoarii, numindu-i semnile cu
numele lor si cu suma stinjenilor inpietrindu-i si aldturIndu-i si pe acesti stinjeni ce sd
murnescu Intr-aceste doao zapise, pe lingd ceilalti stinjeni 120 ce sd aratd mai sus cd s-au
.dovedit di au fost buni a acelui Mitu sin popa Dumitrasco ot Doicesti.
Iar avind mosnenii carp de judecatd ca sd biruiascA aceste doao zapise, cu anafora
sd instiinteze Innaltimii tale ca sd li O. facd cea desdvirsitd hotArtre de care innaltimea
.916

www.dacoromanica.ro
ta. Noi dA cercetarea re am Mut si in ce chip am gasit dreptatea acestii pricini, arAtAm Arh. Bt. Buc .
Innaltimii tale, iar hotArirea cea desAvirsitA rAmine a s face <de innaltimea ta>. f. 298v. 2G9v.
1780, aprille 1.
Dumi<trache> vel ban, Badea 5tirbei vel vornic, Dumi<trasco> vel vornic, Ianache
Moruzi vel logofat, Grigore Bfileanu vel logofat, Scarlat Grecianu logofat, vel
sArdar, Neacsu Pitisteanu vel sAtrar.
1 Corect : Costandin MAccasA.

Domnul In divan judeca plingerea unchiapului Ion Cocop pi feciorii sai Impotriva lui Slanciu
Tarascul din Gliligani (Vla,sca) care ti pretinde 200 sttnjeni de mopie In Stnislaveasca, drepl plaid
a unei datorii vechi. Cum plrUul nu-pi poate dovedi pretenliile, domnul holdrapte scl lase mopia In
8411780
stapthirea pirlpilor. 10 aprilie

Zemli Vlahiscoiu. La divan innaintea domnii mele, au esit uncheasu Ion Cocos i feciorii lui,
anume Stoica, Voicul, Gheorghe si Ion zet Duminica de la Sarbancsti sud Vlasca, jAluindu-sa
pentru Stanciul Tarascu ot Galiganii dintr-ard judet, cum CA slut 14 ani de cind, strAmutindu-sA
ei cu citiva din satenii de la Galigani unde era atunci lAcuitori, s-au luat acel Slanciu dupA dlnii
f ir'd a nu avea nici o treabA i, din 17 lude, numai pa ei care au fost mai saraci intorcindu-i,
'-au dat isp*avnicii judetului dupd sdrAciia lor sA fie ajutor la acel satu, iar numitu Stanciul,
tot cugetu lui fiind ca sa le ia mosiia, multe incArcAturi le-au facut, puind asupre-le si birul acelor
fugiti de au dat pinA in 9 luni taleri 150. De care aceastd grea dare i pradA ce avea de catre el,
speriindu-s, au fugit i de al doilea sa scape din miinile lui ca-i stinge de tot, muncindu-sA cum
ar face sA le ia mosiia. i iar aducindu-i in sat, macar cA numitu Stanciul prinsese pa cinci din
sAtenii fugari si-i slobozise el, dar asupra lor fiind gindul ca sd le apuce moiia, asemenea ca si
intliu, Ii incarca cu dajdiia celor fugiti, cAror el le didese drumu. Si asa pricinuind el c au fost
chezas pentru dInii si le-au plAtit dajdiia cind era fugari i f Acindu-le mult siclet cu inchisori
pe la ispravnici i cu fel de fel de strinsori, de nevoie i-au dat la mind zapis ea, pentrif acei bani
cc au zis el CA au plAtit dajdiia lor, sA le stapineasca 200 stinjeni de mosie ai lor din Stanislaveas-
ca sud Vlasca, iar el chezas pentru dinsii n-au fost, nici au stapinit moIia, cl tot supt stApi-
nirea lor au lost de atunci pina acum.
FatA fiind la divan si Stanciul, i-am cerut sft ne arate vreo poruncA domneasca, cu care sa
adevereze c au fost chezas pentru dinsii si le-au plAtit dajdiia, si nu avu sS arate dovadA ca
aceasta, Med nurnai douA zapise cu care zice c i-au vindut Ion uncheasu cu fcciorii lui acei 200
stinjeni de mosie, drept banii ce au platit pentru dajdiia lor. L-am intrebat, in vreme cc luase
mosiia cu zapis, de ce nu stApinea, el zise eh' nu 1-au ingAduit. Care la aceasta, de stiia el ea au dat
bani pentru dInii si c le-au dat mosiia de a lor bunil voie, putea sa-si caute cu jalbA la domnu
intr-atita vreme pind acutn 5i All intareasca stapinirea. Ci, sa vede ca acele zapise de mare ne-
vole i le-au dal i cu toate cA i le-au dat, dar, stiind numitii mai sus, Ion uncheasu i ceilalti, ca
n-au plata acei bani pentru dIncli, nici a au fost chezasi pentru dinsii, tot ei si-au stapinit mosiia
plat acum.
Deci, negasind domniia mea cu dreptate a li sa lua mosiia pentru niste pi icini vechi si
incurcaturi ca acestea, mai virtos c nici n-au stapinit Stanciul accle zapise, luindu-sa de la mina
lui, s-au spart in divan si am hotArit ca Ion Cocos i feciorii lui, Stoica, Voico, Gheorghe si Ion, sA
fie apArati de care Stanciul pentru cererea de bani i sa stapineascrt acei stinjeni 200 de movie din
StiinislAveasca, dupA cum i-au stapinit pmna acum cu buna pace de care el si de catre tot neamul. Arh. dt. Rue.
MB. nr. 8,
I i. saam leech gospodstvo mi. f.297-2.7 V.
1780, aprilie 1 O.

913
50 C. 758
www.dacoromanica.ro
 Carle de judecald datii mosnenilor din Corbi (jud. Arges) care reclamd de la nnase postelnicel,
842
1780
stdptnul mosiei BdIcesti, o funie din mosia Corbi Impresurald de pirit. Divanul domnesc cerce-
tind zapisele, dd cislig mosnenilor, pe haw unui hrisov vechi.
mai
10
Zemli Vlahiscoiu. La leat 1778, maiu 19, judecindu-sA Innaintea domnii mele mosnenii ot Corbii
sun Arges cu TAnase postelnicel pentru o fAsie de loc ce sA jMuia mosnenii cd le-au inpresurat-o
din mosiia Corbi, llng care are si el mosie cumpAratA de la Mariia CAndcAnoaia, anume BdIcesti,
si neavind Mime sA ne arate nici un fel dd sinet i dovadd pe acea lassie de loc, ci Inca, singur
mArturisind cd este In hotarul pietrilor mosii Corbilor, a mosnenilor, am hotArit ca sA si-o tie, sd
si-o stdpineascA mosnenii cu blind pace de ditre TAnase, precum sA aratA pe largu In osebitA
cartea domnii mele ce II s-au dat la mind atunci. Hotbrirea ce-am fAcut, cind neputind a sta
Tdnase inpotriva lor cu nici un fel da temeiu, fArd numai pricinuind cd are mArturit la fata locu-
lui, care stiu cA acea fdsie de loc totdeauna s-au tinut dA stripinitorii mosii, Lubdcesti, i s-au zis
cd, dd are mArturii vrednice, sd si le aducd.
Deci, acum la leat 1780, maiu 15, esind de iznoavA innaintea domnii mele la divan, de fatri
amIndoao pArtile, s-au intrebat TAnasie ce marturi au adus i scoase doao adeverinte de mArturiia
ce au dat cinci oameni innaintea preasfintii sale pArintele mitropolitu, care citindu-sA s-au vtizut
netemeinice si nu cu build descoperire i Intelegere precum trebue, iar numitii mosneni corbeni,
scoaserd trei mArturii, anume Ion ot Cuca i Vlad ot Schei si Stan ot Moncioiu, oameni bdtrini
lAcuitori de acolo, pe care intrebindu-i pe cite unul, osebit cite trei deterd un fel rnArturie cd
ei sint crescuti, ndscuti i acea fdsie de loc totdeauna au stdpinit-o tot mosnenii corbi pind in
hotaru lui TAnasie, ce este inpietritd ii hotaritA cu semnile ce stau i pind acum de fata. hat,
unul dintr-insii, anume Stan din MAncioiu, adeveri judecata, pe acea fAsie de loc, cind era mos-
nenii corbi fugill de rdzmirita cea veche, gAsind Gavrilasco, ce stdpinea atunci mosiia BdIcesti,
vreme cu pirlej, au fdcut o moard pre dinsa, iar dupd ce au venit mosnenii de unde era IAA-
nAriti, vdzind cA au filcut-o pe mosiia lor i vrind sA i-o strice, el s-au Invoit cu dlnii ca sd
Inpartd oemul in doao cc sA va stringe de la moard i asa au lAsat moara de n-au stricat-o i lua
jumAtate ei i jumdtate Gavrilasco, care si aceasta este osebitA dovadd. Am cerut lui Mime
sA ne arate vreo altA dovadA vrednicA de scrisori si sineturi i n-au avut sA arate nimic, fdrd
numai zapisu cumpArAtorii lui, care citindu-sA la divan si vAzind cd nu aratd intr-insul semnife
mosii anume, am zis lui TAnase sd arate cele vechi sineturi, ce scrie vinzAtoarea In zapis cd i le-au
dat, ca dintr-aceia sA ludin pliroforiie, i pricinui cA le-au rApus in vremea rAzmiritii. La care
aceasta, nu s-au dat crezAmint, cAd, de rtipunea acele cArti, putea sA rdpue i acel zapis, ci
s-au cunoscut cd nu-i dA mina sA le arate ca sA poata metaherisi viclesugul ce 1-au gindit de
nedrept cu suma stinjenilor ce scrie in zapis, care dupd voia lui ii va fi pus vinzAtoare mai
mult decit au avut, precum ni s-au Intmplat a vedea si la alte pricini de judecatknumindu-sd
in zapis mai mult decit ceia ce au avut. L-am mai intrebat de este mdsuratA i botAritA mosiia,
sau cind au cumparat-o, i zise cd numai zapisul i-au dat, fArd de a nu o mAsura la fata locului
niciodatA, iar mosnenii scoaserA i un hrisov al rdposatului Vlad vodA ot leat 72421, Intru care
scrie toate semnile mosii Mr, Corbi, anume dupe care zic cA au si stdpinit, precum cu rnarturii
ce aratd mai sus, am dovedit.
Deci, fiindcA n-au avut sA arate nici un fel de sinet sau mArturii vrednice i insusi mai aratA
cA aceastA fisie de loc iaste In mosiia corbilor, inpietritA si hotAritA, am hotdrit ca si de acum
Innainte sA stApineasca acea fAsie de loc i toatA mosiia Corbi, intocmai dupd hrisovu Vladului
vodA, pA semnile i hotardle vechi cu blind pace de cAtre TAnase si de cdtre tot neamu lui. Si
pentru ca sA nu sA intinzA dupd vremi, sd le coprinzA iardsi mosiia precum s-au si inlimplat acum,
am poruncit sd meargA boerii hotarnici la fata locului i, urmind intocmai dupd hrisovu rAposa-
tului Vladului vodA ce au mosnenii la miini, pe hotaru ce sA coprinde intr-acele hrisoave, care

918

www.dacoromanica.ro
ziserd c sA vfid i pInd astAzi, sd pue semne pe acele hotard vechi, apoi sA tragd mosiia lui Arh. St. Bun..
Tdnase sA vazA citi stInjeni este, de vreme ce lnsusi zise a nu este hotArltd nici pind acum. f. 262 262 V.
1780, maim 10.

I Asa In text

VeHfii boieri arato prin anafora ca mosnenii din Beceni (jud. Buzdu), popa Petre, popa Liica si
Cirstea, reclamd de la slugerului $lefan Cioran, stapinul mosiei Micsani, venitul de 24 ani de pe
mosia lor, BIigoi, si o iapd. Deoarece pirttul susfine cd nu a lual nici un venit nedrept i nu a
Impresurat mosia reclarnanfilor, divanul holrdsle sa se facd cercelare si mdsurarea mosiilor vecine
843
1780
de cdtre ispravnicii judefului. Domnul Intdreste. mai
11

lo Alexandru Ioan Ipsilant voievod.

Dup curn s-au gasit cu cale de cdtre durnnealor velitii boeri, rArniind odihniti si o parte si
alta, precum zapciu cel orinduit ne aratd, poruncim dumneavoastrd ispravnicilor ai judetului sd
urmati la toate cum sd coprinde mai jos, pentru care orinduim i mumbasir ca sd aibd si el a
urma dupd curn i s-au poruncit.
1780, maiu 11.

Pre ainnAltate doamne,

Din luminatA porunca InnAltimii tale, vdtafu de divan au adus la judecatd innaintea noas-
trd pe popa Petre i pe popa Liica i pc Cirstea de la Beceni sud Buzdu cu jalba ce au pluit InnAl-
tiniii tale pentru slugeru Stefan Cioran, zicind cd aldlurea cu mosiia ce o are slugeru cid zestre,
au si ei mosie ce sd chiamd BAligosi, care mosie cu toatd suma stinjdnilor, zic cd este adevAratd
prin hrisovu marl! sale rdposatului Costandin vodd BrIncoveanu. Si din stInjenii ce zic cd s
cuprind intr-acel hrisov al mosnenilor, Insd : la cap despre apus stinjeni 622, la mijloc iar stinjeni
622 si la capu despre rlisdrit stinjeni 485, zic, cd, din mijlocu mosii lor, unde sA rAspunde sttn-
jeni 622, stilpInescu numai stinjeni 300, iar stInjeni 322 i-ar fi Inpresurat slugeru, zic-cd 24 de ani
slut de cind le-au luat venitu pind In anul trecut du pd stinjeni 622 de mosiia lor, si zic cd slut 12
ani de cind le-au luat Mar de dreptate o iaprt cu mInzu i cu un noalen i cu saoa i frlu i cu alte
ale phi si le stilpineste si acum, asijderea zic cd numitu sluger le-au cosit finul du prin live-
zile lor si le-au rdmas dobitoacele muritoare de foame. Pentru care pricind a mosii, zic nurnitii
preoti In jalba lor, cd ant in vremea rdzmeritii, eft si de la bund venirea mdrii tale aci In tard,
au tot cdutat judecatA cu numitu sluger, cerindu-i ca 55 scoatd nurnitu hrisov de fatd ca 55 li
sA adevereze stinjenii mosii lor ce au, si slugeru zic cd si-au pus soroace dupd soroacc si tot n-au
adus hrisovu, fAcindu-i de au cheltuit si au luat si boerinasi de i-au dus la fata locului, asteptin-
du-1 sd vie ca sd ia treaba sAvdrIsire, si tot n-au venit i, fiindcd sd afld amindood partite aici,
cerurd dreptate.
Deci, fatd fiind si slugeru Stefan Cioran, rdspunse cA rnosiia sa cc sd cbiarnd Alicsani
ce o are luatd dd zestre, o stdpineste Inca cu alti doi pArtasi si nu stdpineste mai mull, fSrS
cit stinjenii ce sd coprindu In hrisovu rdposatului Costandin vodd BrIncoveanu, iar de acei stln-
jeni 322 cc zic numitii preoti cS le-ar fi Inpresurat-o din mosiia lor, curn si de venitu ce le-ar fi
luat du pA rnosiia lor, de sInt ani 24, sA apara slugeru, zicind cd nici venit n-au luat, nici mosiia
nu le-au inpresurat-o, ci au stdpinit si stApIneste pita In pietrile cc sd coprind In hrisov, iar pen-
tru iapd, rdspunse cA iapa adevdrat au luat-o pentru 40 pogoane porumbu du pe mosiia durni-
sale cu vitele lor i iar au dat-o. I-am cerut 55 ne ardte acel hrisov al lui Costandin vodd Brinco-
vcanu, i ne ariltd slugeru Stefan Cioran copia hrisovului, adeveritd de aga Dumitrache Colceagu
i de slugeru Grigorie, ispravnic ot sud Buzliu, care hrisov sd vede a este scris de la leat 7221
ghenarie 1, de slut ani 67, Intru care scrie cd, avind pricind Jipa i cu frati-sdu Leiter, ce o
stapineste acum slugeru Stefan Cioranu cu acei doi pArtasi ai sAi, nurnind i semnile In hrisov pc
unde sd stApIneascd, arAtd cS dupd hotArniciia acelor 12 boeri, au rdmas mosnenilor stinjeni 622,

919

www.dacoromanica.ro
 si au lipit mosiia BAligosilor lingA mosiia Micsanilor de au fAcut-o tot un hotar dupA obiceiu si
scrie cA s-au f Acut peste tot mosiia Micsanilor si a BAligosilor stinjeni 2430 si au pus pietri ; zi
semne dupe obiceiu, InsA : piatra dintliu aratA cA s-au pus la capu mosii BAligosilor dAspre
Beceni in virful VAii Corbului, a dou piatra aratA cd s-au pus In matca BAligosilor in gura Vali
Corbului, a treia piatra scrie CA s-au pus In capul mosii lui Gheorghe spAtaru, despre Grabicina,
zic nurnikii preoti cA alt nicAirea nu au pricinA, fArA cleat la trAsura de a dooa unde scrie in
hrisov cA s-au pus piatrd in matca Baligosilor in gura Vail Corbului. Acea piatra zic cA au bAnu-
iaM cA s-ar fi mutat de loc dup vremi si din stinjAni 622 ce scrie in hrisov ca ii s-au ales partea
mosnenilor In mosiia lor, Baligoi, acolo ii s-ar fi InpresurInd acei stInjeni 322. Slugeru Stefan
Cioran zice cA nicidecum nu este piatra stAmutatA de loc. La aceasta, neputindu-sA dAscoperi
adevAru de aicea, sA fie luminatA porunca Inniltimii tale cAtre dumnealor ispravnicii din sud
BuzAu cu om domnescu, murnbasir asupra slugerului Stefan Cioran i asupra dumnealor isprav-
nicilor ca sA sA scoale unul din dumnealor sA mearga la fata locului i stringind i pe alti vecini
lnprejurasi de acolo i unde fiind fat.A atit slugeru Stefan Cioran, eft i numitii preoti, sa tragA
mosiia, acolo unde au pricinl, cu stinjenu rAposatului Costandin vodA Brincoveanu, fiindcA iar
cu acel stInjAn s-au tras de acei 12 boeri hotarnici, care sA coprind in hrisovu marii sale, rApo-
satului Costandin vodd Brincoveanu, si de vor esi stinjeni 622 ce scrie In hrisov cA s-au ales partea
mosnenilor, sd cunoaste c piatra nu este rnutatA, i rAu au jAluit numitii preoti, iar de nu vor
esi stinjeni deplin, sA cunoaste c piatra nu este rnutatA i atuncea sA tragA mosiia Wail, 5i
dupA hrisov sd urmeze i sA dea stinjenii ce sA coprind In hrisov, fiestecdruia i s Indrepteze
si pietrile care vor fi strAmutate de la locurile lor, sA lipseasei pricina i gilceava din mijloe,
dupa care hrisov sA multumeste si o parte si alta a s urma i a-si avea stApinire. Deosebit, sA
cerceteze dumnealor i pentru acel venit ce zic numitii preoti cA le-au luat slugeru, cine 1-au luat,
5i dA vor dovedi cA cu adevArat du pA partea lor de mosie, i cit au fost sA apuce sA-1 Mplineascji,
cum si pentru finu ce zic cA 1-au cosit slugeru du pA mosiia lor si pentru iapa ce zic cA le-au
luat-o, iarAsi sA cerceteze dumnealor ispravnicii i, dovedind jalba preotilor adevAratA, sA le
facA si inplinire.
Cercetind dumnealor ispravnicii i pentru acele 40 pogoanc de porumb cc zice cii le-ar
fi rnincat vitele nurnitilor preoti si a tovariisilor lor, de toate acestea cercetind, de va fi dA inpli-
nit, sA Med mumbasirul si inplinire i, pentru toate acestea cite sA coprind mai sus, alit pentru
mosie, cit i pentru cealelalte, dA cercetarea ce vor face dumnealor ispravnicii la fata locului,
pe largu sA instiinteze innAltimii tale cu anafora, ca sA Ii sA facA cea desavirsita hotArire de innAl-
timea ta i atunci, cine va rAminea de judecatA va plAti treapadu rnumbasirului i toatA cheltuiala
pArtii cc va avea dreptate.
Arb. 4. Buc.. Ci noi dA cercetarea ce am f Acut, ariltAin InnAltirnii tale, iar hotArirea cea desAvir5itA
MB. nr. 7.
f. 259y. 260v. rArninc a sA face de cAtre Innaltimea ta.
1780, maiu 5.
Badea Stirbei vel vornic, Ianache Moruzi vel logofrit, Grigorie Billeanu vel
logofAt, Scarlat Grecianu.

Carlea domneascd adresaid ispravnicilor din jud. V ilcea spre a judeca $i plingerea lui Ion Diiaco-
844
1780
nul din Recea impoiriva egumenului mdnsiirii Ilurezu cure i-ar fi impresurat o livede de fin" din
Valea Corn ilor.
mal
15
Dumneavoastra ispravnicilor ot sud Vilcea, sAnAtate I VA facem In stire cA la domniia mea au
dat jalbA Ion Diiaconul din satu Recea dintr-acel judet pentru egumenu sfintii minAstiri
Flurezul tot dintr-acel judet, cum cA, avind o livede de fin In Valea Cornilor, pind In arm!
trecut au stapinit-o cu pace, iar acurn, sculindu-sA egumenu, cu silnicie zicc cd umblA sii ia
livedea.

920

www.dacoromanica.ro
 Pentru care vit poruncim, InfAtisindu-i Innaintea dumneavoastrA, sg-i judecati i dupd
dreptate urmind, cum yeti gdsi cu cale sd hotilriti In scris 5i sA Indreptati. far fiind trebuinta a sd
face vreo cercetare i la fata locului, dumneavoastrd sA orinduiti boierinasii, care va fi ceruti de
amfndoao partile, sd meargA 5i sd facA cercetarea i alegirea ce sA cade, dupd scrisori i dove4 5i
dupe vechea stdpinire, pe a cdrora alegire de vor rAmlnea cu totii multamiti 5i odilmiti,
sA pue 5i semne. Sau, neodihnindu-sd de acolo, cu cartea dumneavoastr de judecatd 5i cu alegerca Aril. St,. Bue..
Ms. nr. 8.
acelor boerinasi, sn-i sorociti la divan. f. 258 V.
1780, multi 15.

Domnul, in urma judecafit la departamentul de cremenalion" si la divanul velifilor lyoieri si pe

baza jalbei bin vel slugerului $lefan Cioran, prin care acesta reclamd o figancd de la Maria Mic-
suneasca, holdrdste, conform pravilelor, ca figanca sd meargd la figanul sof In figania slugerului,
iar pentru munca robilor, partite sd se despdgubeascd tntre ele.
845
1780
mai
15
PrealnnAltate doamne,
aluesc mArii tale a, av1nd pricind de judecatA cu dumneaei Mariia Micsuneasea pentru o
tigancd a mea ce-mi este clironomie de la unchiul mieu, Iordache VAcArescu, din luminat porunca
mArii tale, judeclndu-ne la <de>partamentu de cremenalion, au dat dumnealor boierii
judecAtori carte de judecatA sd mi sA dea numita tiganca cu copiii ei ce shit din
preacurvie. Dar dupe apelatiia ce au dat mArii tale numita jupineasA, am esit si la dum-
nealor yenta boeri i dumnealor, pontul pravilei ce este In cartea boerilor judecAtori, nu 1-au prii-
mit pentru copiii de tigani ce shit din preacurvie, gAsind pricinA cum cd s-ar fi cununat prin
stirea mca liganii dumneaei 5i cu aceste doa pricini au gasit dunmealor cu cale prin anafora
th rAmfn eu pagubas 5i de ligancd 5i de copiii ei.
Luminate doamne, la aceste doad pricini ce-mi gdsesc dumnealor, am cuvint de Indrep-
tare. Intiiu, pentru cununie, cd nici slut cununati, nici stire am, nici cd este un lucru ca acesta,
nici cA zice altcinevasi fArd numai acest PAtrascu tiganu dumneaei, ci sb sd cerceteze Prin preoti
sau prin altii, iar chid va fi cununati, sd rAmln eu supt pedeapsa mArii tale 5i sd perzu tiganca
cu copiii ei. A dood, pentru tdcerea cc gAsesc pricing dumnealor & am tAcut pentru iganu dum-
neaei.
Luminate doamne, acest sAlas dA igani, mie mi s-au venit clironomie de la unchiul mieu,
lordache VdcAreseu, 5i, dupd cc mi s-au trimisu din tigAniia unchiu-meu, au trecut 2 ani pinh
and am aflat cA acest tigan este preacurvar 5i rob al MicsuneascAi, cd In ce chip mi s-au trimisu
din tigAniia unchiu-micu, Intr-acel chip 5i stdpIneam 5i eu 5i atuncea am aflat cd tiganu cel ade-
vdrat i dupd lege cununat cu tiganca, este fugit IncA din ligAniia unchiu-mieu, din pricina aces-
tui tigan al dunmeaei ce preacurvea cu tiganca lui i slut acum, trei ani de and acest %igen al
dumneaei, Juindu-mi tigenca mea i copiii de tigani, au fugit la dumneaei i sA aflA muncin-
du-i pInd In zioa aceasta. i fiindcA acum am gAsit pe adevAratul 5i dupe lege bArbatul acestii
tigAnci ce au fost fugit 5i 1-am adusu cu atfta cheltuiald, iarAsi poate sA fugA, vdzind cd tiganca
i-o tine tot cu preacurvie acest tigan al MicsuneascAi, 5i nu numai cd mi sd face mie nApaste 5i
pagubA dupe anaforaoa dumnealor veIii1or boieri la aceastA judecatA, ci sd face 5i clAspArtire de
cununie fArd de a nu fi nici un fel de pricina de despArtire. Jar pentru cd zice dumnealor cii
dumneaei Micsuneasca au dat o fatd de %igen la soliia mea 5i au fugit, i In locul acei fete de tigan
sA opreascA dumneaei pe Rada, tiganca mea i pentru aceastd pricing sA coprindc In cartea de
judecatA a boerilor judecAtori ot depertament de cremenalion 5i mai alesu a este 5i adeverint
In scrisu de la preasfiintiia sa pArintele mitropolitul de curgerea ace.5tii pricini.
Preamilostive doarnne, dumnealor velitii boeri aratA In anafora la un loc cd pravilile
porunceste cd cei nAscuti din preacurvie urmeazd mumii lor, dar dumnealor gdsesc cu cale

921

www.dacoromanica.ro
 Intr-alt chip, iar nu dupii poruncile pravililor, si intr-alt locu aratA a dupe poruncile pravilelor
sA perzu si tiganca si copiii.
Ci, cu lacrAmi si cu genunche plecate ma rog mArii tale ca sa fie luminata porunca
mArii tale, sA mi sA citeascA anaforaoa departamentului i hotArlrea dumnealor velitilor
boieri si, de mi sA va cunoaste de cAtrA manna ta dreptatea, ori sA mi sA IntAreascA anaforaoa
departamentului, sau sA fim scosi dinnaintea luminatului divan al mArli tale sa Imi aflu drepta-
tea. Si ce va fi, mila marii tale.
PreaplecatA sluga, Stefa n Cioran biv vel s 1 uger

lidspunsul gospod.
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
S-au citit Innaintea domnii mele, atit anaforaoa depertamentului cit si a dumnealor
velitilor boeri, In care Hind toatA pricina arAtatA i Inteleasa pre largu cu toate zisile, si ale uniia
pArti si ale alteia, i neramlind trebuinta de divan, am hotArlt cum scrie mai jos : tntti , pentru
cA cununiia tigancii, la care orInduesc dumnealor velitii boeri s facA cercetare preotului ce 1-au
arAtat Insusi Micsuneasca spre dovadA si mArturie la zisa ei, de vreme cA In urma hotAririi,
adusu fiind Innaintea pArintelui episcopului BuzAului, prin blestem au mArturisit cA nici el <nu
i-a > cununat, nici sA fie cununat nu stie, nici au auzit macar, CA sint cununati, si de vreme ce
Insusi mArturiia ce au avut-o, Micsuneasca au mArturisit acestea i zisa ei au rAmasu nedoveditA,
ramtne Indreptat slugeru Cioran de pira ei si poruncim ca tiganca sa meargA la barbatul ei cel
dupe lege. Si dupl poruncile praviiii, care hotArAse cA, copiii cei nascuti din curvie urmeazA mumii
lor, sA aibA a sA lua si copiii ei de cAtrA Cioran, fiindcA domniia mea pravilile le urmAm, dar nu le
stricAm i ceea ce sA coprinde In anaforaoa dumnealor velitilor boeri cA, macar c pravilile po-
runcesc asa, dar dumnealor gAsesc cu cale Intr-alt chip, aceasta este de tot necuviincioask care,
nici Insine nu putem a o zice si a o scrie, iar munca tiganului are dreptate Micsuneasca sA o cearA.
Pentru care, macar c slugeru Cioran rAspunde si la aceasta, zicind Intli, cA acest sAlas
i-au venit cliironomie de la casa lui unchiu-sAu VacArescu si precum i-au venit, asa i-au
tinut, al doilea, ea dupA ce au aflat ca este preacurvar fAril cununie si strein al Micsuneascai, si
cum ca tiganea lui are bArbat cu cununie pe altul ce sil and fugar, 1-au izgonit, ca sa sl
lase de tiganca lui, s lipseasca de acolo, dar n-au stAtut mijloc, cu toate acestea, intarim sa-i
plAteascA munca.
Insa fiincica si Micsuneasca, zise slugeru cA Ii tine tiganca i copiii de trei ani, poruncim
sa sA socoteasca munca tiganului asupra Cioranului i munca tigancii i a copiilor, asupra Micsu-
neascai, si de va veni tot deopotriva, sa fie una pentru alta, iar de nu, sa rAspunzA unul altuia,
iar pentru fata de tigan, care indatoresc pe Ciorani dupa ce au priimit slugereasa blestem, sA o
gaseasca cu cuvint ca au fost luata ca un amanet. Acest cuvint de amanet are theorie deosA-
bita la lucru nemuritor i deosebita la lucru muritor, pentru cA pravilile Inca la celelalte lucruri
orinduesc and din foc, din razmerita si din lntimplare dumnezeiasca sa pierde acel amanet, iar
nu din pastrarea celui ce 1-au avut rAmine paguba a stApinului, cu eft mai virtosu lucru
muritor, ca acesta, care are si viiatA si inoarte la vremea de Intmplare a razmeritii, ca aceia,
din spaimA s-au despartit si au lipsit.
Pentru care, au Incredintat judecata cu blestem, nu rAmine dupa pravili dator Cioran,
atlt numai, la aceasta pricina trebue theorie, ori cu blestem, sau cu alt mijloc sa incredinteze
Arh. St. Bac.. slugeru judecata ca au avut grija i paza acei fete a Micsuneascii tocmai ca de ale sale slugi si
1.
11259var'2736. fete, si, Incredintind judecata la aceasta, ramlne iarasi nesuparat. Tolico pisah gospodstvo mi.
Pecetea.
1780, main 15.

922

www.dacoromanica.ro
Carte domneasca de judecala data manastirit Sf. Gheorghe Nou din Bucuresli In urma plIngerii
egumenului. Pirlsul se plinsese ca inchiriind niste odi lui Vasile Vlad starostele brasovenilor 846
acesta nu si-a Indeplinit asazamintul i face negulatorie cu odaile. .Domnut holar6ste ca plight( s6
plateasca chiria datorata i sa fie evacuat din acele od6i. 1780
mai
Zemli Vlahiscoiu. La divan innaintea domnii mele, au esit cuviosul igumen al mAndstirii Sfin- 30
tului Gheorghe-Nou, chir Iosaf, phis lui Vasile Vlad, starostea de brasoveni din Bucuresti, a5a
zicindu igumenu cum CA la leat 1766 au dat o boltA Dumitru lui Vasile cu tocmcald prin zapis
s dea pe tot anu chirie cite taleri 24 vechi. 5i pentru ca sA o aibA totdeauna el cu aceastA tocme-
ahl, s-au legat sA inbrace i poarta mAndstirii cu fier, iar, nelnbrAcIndu poarta, sd aibd a plAti
chiriia prAvAlii pc an cite taleri 60. Dupd care accastd tocmeald, fiindcd n-au urmat in
atita vreme pind acum a cAplusi poarta, cerea sA plAteasca pe anii trecuti chiriia, tot taleri 60.
Asijderea mai zicea igumenu, cd fr dd stire i iscAlitura sa, au luat doao oddi ale mAndstirii
(Id la un chiriia i, unde platea acela la mdnAstire pe an cite taleri 24, el ia pe an cite taleri
50, fAcindu negutatorie cu odAile mAndstirii, si cerea ca i acele oddi sA le ia pe seama mAndstirii.
Fatd fiind la divan si Vasile Vlad, i citindu-sA Innaintea domnii mele zapisu ce au dat la
mina egumenului, 1-am intrebat intii pentru poartd, dd. ce n-au urmat tocmelii ca sd o f i cdptu-
sit dupd cum s-au legat < ?>. El rdspunse cum cd gAtirea toatA de atunci au fdcut-o, aducind
hieru ce este trebuincios, dar zicea cd poarta n-au avut temeiu jos si pentru aceia n-au fAcut-o,
asteptind u ca s o intemeeze igumenu, si cum cd nici fericitu patriiarh, aflindu-sA aici in vremea
trecerii selerliilor, nu I-au Idsat sd o facA, fiindu vremea rAzvrAtitd, si cd dintr-aceste pricini au
rdmas dd n-au fdcut-o. Iar pentru celelalte doao oddi, zise cd slut luate dd la stApinii lor cu zapise,
cari le-ar fi luat cu marda dd marfA intr-insele si, mai virtos, cd unul din stApini trdeste si 1-au
ldsat pe dinsul vechil ca sd le tie si 55 plAteased chiriia dupd legAtura ce au avut, pind va veni
dS unde este dus, precum au si plAtit, i igumenu au priimit. Si aratd i zapisu de la mina
acelor chiriiasi cu leat 1766 de s-au vdzut la divan, dupd care cerea numitu Vasile a tie acele
oddi, plAtind obicinuita chink, iar pentru bolta sa, va face poarta de hier dupS coprinderea zapi-
sului cd i gAtirea <o > are fAcutd.
Deci, mdcar cd dui:a prelungirea ce au fAcut Vasile intr-atitia ani dA n-au fdcut poartA
de hier, era a-1 supune la plata chirii de acei taleri 60, dA vreme cc n-au stAtut la -asAzAmint,
dar fiindcA nici In zapis nu aratA vreme orinduitd cu soroc pind chid sd o facd, i i igumenu iardsi
1-au ingSduit dd au fAcut atlta Intirziere, trecind cu tdcerea dupd prinsoarea ce au dat In divan
insusi cS va face, acum s-au hotArit ca sA-si dea chezas numitu Vasile negutAtoru, dd credintd,
precum igumenu au cerut, cum cd. de loc sd va apuca acum dA lucru sA o facA negresit, iar jude-
cind-o, sa aibA acel chezas a rAspunde si a plAti chiriia, acei cite taleri 60 pe an, dupd zapisul
lui Vasile. Iar pe celalte doao prAvAlii, volnic este igumenu a le face zapt si a le stApini, dindu-le
cui va vroi ca un stdpin, i Vasile ce va avea, ii va &Stith cu cel ce zice cd i le-au dat, dd
vreme cA sA cAdea sA cunoascA pA igumen dA stApin, i sA le ia dA la igumen, iar nu de la altii
MI'S (IA iscAlitura igumenului.
Care aceasta asemAnindu-sA ca ghidecul cela ce cu hotdrire prin hrisov 1-am rddicat dorn-
niia inea si du pd la alte mAndstiri a nu sA mai urma, i fiind cu cale l cu dreptate cererea igu-
menului, poruncim zapciule ce esti orinduit, rddiclindu-si Vasile ce va avea intr-insele, sA le faci
teslim la mina igumenului cum si pentru bolta sa sS urmezi hotAririi dupd cum sA coprinde mai Art). st. Buc..
SuS. I i. saam receh gospodstvo mi. f. 287v.-288.
1780, mai 30.

Carte domneasc6 prin care ispravnicii din jud. Saac sint insarcinali sa fac6 cercelari In legatura
cu plingerea unor mazili si locuitori Impotriva ungurenilor hop din Fintinele.
847
1780
DumneavoastrA ispravnicilor ot sud Saac, sAndtate I In trecutile zile, nea-u fost dat jalbA o lunie
seamd de mazili i lAcuitori dintr-acel judet cum cd ungureni streini, ce sAd la Fintinele, furd vile, 12

923
www.dacoromanica.ro
 cai, le spargu pivnite cu bucate i alte multe hotii fac. Dupd a cdrora jalbd, osibitu de porunca
ce s-au trimis ispravnicului lor, v-am scris i dumneavoastrA ca sd cercetati si de yeti dovedi
jalba adevdratd, sd inpliniti paguba i pe cel vinovat sd-1 aveti la paz i sd Instiintati domnii
mele, asijderea sd dap pe toti, unul pe chezAsiia altuia, ca la intimplare de vind sd rdspunzd cei-
lalti pentru unul, i nici o urmare nu ati Mut, nici n-ati trimis Instiintare. Ci acum, vinird o
multime de ungureni dintr-aceia de acolo, cu jalb, ardtind cd pe doi, ce au fost de bAnuiald,
i-au dat In mina slujitorilor dumneavoastrA ca sd vi-i aducd si de la slujitori au scdpat i i-ati
apucat pa dlnii ca sd pldteascd paguba ce s-au fAcut. De unde, rid mai multd bAnuiald cd
aceia In vreme ce au fugit sintu adevdrat hoti, de care sinteti In mare villa, mai virtos cind
vor fi adevdrate acestea ce jAluesc cd din mina omului dumneavoastrd au scdpat acei doi
ungureni, 0 era sd ne pornim cu urgie asupra-vd, de ce sd vd scape hoti vinovati si de ce intr-atita
vreme sd nu ne 1ntiintai, ci cu netrebnicie purtindu-vd, de la tnsui ai vostri oameni au scdpat
hotii.
Deci, mdcar cd i lor Ii s-au poruncit aici ca sd nu sd sufere a sd afla Intre dinsii oameni
d-alde acestiia cu rele fapte Intre ei, ci tnsui ei, and vor dovedi pre vreunul, sd-I dea de
gitu In judecatd, dar pentru ca sd sd facd inplinire pdgubasilor de la cei vinovati i pentru ca sd
sd dovedeascd hotii, iatd rinduim pe acest rnumbasir, carele viind acolea sd cdutati ca negresit
sA puneti In mind pd acei ce au fugit i sd-i aduceti innainte-vd pd acei pdgubasi fata cu ungu-
renii i sd faceti foarte cu amdruntu cercetare acvea i pd supt cumpAtu, cu tot felu de dovezi si
cercdri, ca sA dovediti pd cel vinovat. De la care, dupd ce veti face Inplinire de toatd paguba
pAgubasilor, sd-1 aveti la opreald i sd Iniiinati dornnii mele, iar ceilalti sd nu fie trasi i supd-
rati i sA aibA odihna i rdpaosu lor, fdrd de numai sd-i dati pd chezdsiie unul pd searna altuia.
Dupd poruncile ce sintu date mai dinnainte pentru acesti ungureni, lad vd trimitem ft
jalba lor, cum si alte doao jAlbi ce sintu asupra lor, care si pe acestea cercetindu-le, sA faceti
Arh. S. Buc., indreptare negresit si ,urrnind la toatc dupre cum vd poruncirn, sd trimiteti domnii mele rdspun-
Ms. nr. 8,
f. 209v. 270. su pe largu de sAvirsire.
1780, lunie 12.

Lista de boieri orinduili judecellori la trebile de cremenalion" dirt Craiova.

848
1780 Nicolac Zdtreanu s-au orinduit judeedtor la trebile de cremenaleon ot Craiova, 1779
august martie 13.
1 Stefan CrAsnaru sluger s-au orinduit judecator la divanu Craiovii, leat 1779 aprilie 12.
Costandin Tirnoveanu, biv <al> 3<-lea> logofdt s-a orinduit judecAtor la cremenalionu
de la Craiova, In locul Barbului Otetelesanu biv clucer za arie, 1779 aprilie 17.
Chiriiac biv ceaus de aprozi, judecAtor la cremenalion, In locul unuia dintr-acei cc au
fost, leat 1779 iulie 15.
Costandin biv ispravnic za curie, in locu lui Chiriiac biv ceaus de aprozi, leat 1779
octomvrie 4.
1779 dichemvrie 10, s-au orinduit dumnealui stolnicu Ionitd Glogoveanu judecAtor
Arh. St. Buc., la divanu Craiovii.
me. lir. 8, DrAghicean polcovnic Otetelesanul, judecAtor la cremenalionu ot Craiova.
f. 4.
1780, m gust 1.

Domnul In divan Impreund cu milropolilul, episcopul si velifii boieri, cid hrisov de inlrire a slCipl-
8491780
nirii medelnicerului Manolache Grddisleanu pesle opl si jumdlale pogoane dei vie, ciwirli 1, lucrd-
Mare cu piimintu lor" si ia scrisorile din mina pirisului leran poslelnicel Calomali ca sit nu sti
scoale in a cerca judecafile"
septembrie
Dat-am acest domnesc al nostru hrisov credincios boierului domnii mele Manolache GrAdis-
teanu biv vel medelnicer, ca sd aibd a tinea si a stdpini opt si jumdtate pogoane cid vie

924

www.dacoromanica.ro
lucrAtoare, cezvirte una, In dealul CernAtestilor sud Sac, pentru cA innaintea domnii mele la
divan, fiind preasfintiia sa alesul (IA Dumnezeu pArintele mitropolitu %Aril, chir Grigorie,
iubitorii dA Dumnezeu parintii episcopi, al BuzAului si al Rimnicului, si toti dumnealor cinstiti
si credinciosi boierii cei mari ai divanului domnii mele, au esit Stefan postelnicel Calomati cu
numitu medelnicer si fAcu pirA Stefan, cum cA aceste pogoane dA vie au fost ale mAtusi-si
Marii, ce au tinut-o unchi-sAu Panait cupetul, si ale fiicii ei, Ilinc Ai ce au murit. DA care,
5 pogoane si o cizvirtA le-ar fi luat rAposata stolniceasa Cheajna GrAdisteanca, muma medel-
nicerului, dA la mAtusi-sa in silA si cu insAlAciune, numai drept taleri 21, fiind pAmintu dA
supt dinsile al ei, iar stolnicu Ghica, cu cit mai virtos, cA dA atunci pinA acum au trecut
iarAsi la mijloc ani.
Care aceastA carte dA judecatA, cu hotArire din divan a domnii sale Alecsandru Ghica
vodA, de s-ar fi arAtat ca sA sA vazA dA cAtre domniia mea, mai nainte, nu s-ar fi mai
fAcut nici o orinduialA dA cercetAri la fata locului si dA judecatA, nici s-ar fl mai prelungit
pInA acum, fiindcA toatA dreptatea si dupA pravil5 aceiasi hotArire, dupa care si domniia
mea judecAm si hotArim pA Stefan postelnicel Calomati cA umblA rAu, fArA dA temeiu, si
drept nu are nici pentru clironomie, dA vreme ce tefan, fiiul Marii trAeste, care acela iaste
mostenitor, iar nu el. Si nici Stefan, pira aceasta nu o poatc face, mArturisind mai virtos
si singur el, cA vinzarea mumii-sii iaste bunA, nici pentru cuvintu dA protimisis, cum nici
pentru pricinuirea dd silA si insAlAciune, fiindcA aceasta nu sA priimeste la hotArire, precum
aratA mai sus. Si asa, toate ceririle lui fiind rele, hotArim sA stApineascA medelniceru aceste
opt si jumAtate pogoane dA vie, cizvirte 1, lucAtoare, cu pAmIntu lor, cu bunA pace dA cAtre
Stefan postelnicel, Ca niste drepte cumpArAtori.
Si, pentru ca nu dupa vremi sA sA scoale iarAsi a cerca judecAtile, sA 55 pricinuiascA
si insusi lui cheltuialA si medelniceresii necaz, poruncim zapciule ce esti orinduit, scrisorile
ce slut la Stefan dA pricina acestii vii, sA le ei dA la mina lui, iar la mina dumneaei medelni-
ceresii am dat aceastA hotArire intAritA prin domnescu hrisov cu iscAlitura si pecetea domnii
mele, marturi fiind si preaiubitii domnii mele fii, Costandin voievod, Dumitrasco vodA i
dumnealor cinstitii si credinciosii boierii cei marl ai divanului domnii mele ; pan Dumitrache
Ghica vel ban, pan Badea Stierbei vel vornic dA tam de sus, pan Nicolae Brincoveanu vel
vistier, pan Dumitrasco RacovitA vel vornic de tara de jos, ceasa au fAcut zapis inpotrivA,
puind cA ar fi pAmintu al dumneaei, i un pogon si jumAtate cu pAmint, iar al Marii 1-au
cumpArat medelniceru Manolache, i 2 pogoane cumpArate tot dA medelniceru Manolache dA
la Ilinca, fata aceiasi Marii, cArila Marii, numindu-sA el cA iaste rudA si clironom, cerea ca
locu dA supt aceste vii sA-1 ia Intru stApinirea lui ca clironomie rAmasA a mAtusi-sii. Iar
pentru vii, cu protimisis cAuta sA intoarcA banii cumpArAtorii medelnicerului, zicind ca de
multe ori s-au judecat cu rAposatu clucer Pantazi Cimpineanu, fratele medelnicerului, si cu
medelniceru, pentru aceastA pricinA si din pi elungirile medelnicerului n-au aflat Indreptare.
Pentru care, ceru a i sA face hotArire si izbrAnire, arAtind o carte dA poruncA a rAposatului...1
cu leat ... 1 ce scrie cAtre ispravnicii ot sud... 1 (urn cA, judecindu-sA numitu Stefan cu
cluceru Pantazi innaintea velitilor boieri pentru aceastA pricinA si neputindu-sA hothri, porun-
ceste sA-1 judece acolo la judet si dA nu sA vor odihni, 55-i trimitA la divan, i altA carte cu
lest 1767, iscAlitA dA Mateiu CocorAscu vornic i tia Costandin, biv vel cApitan za lefecii,
In care coprinde cA, pentru 5 pogoane dA vie ce arAtase Stefan postelnicel cA i s-au Inpre-
tu rat dA cAtre cluceru Pantazi, nefiind si medelniceru Manolache fatA cu scrisorile, altA
cercetare n-au putut face, fArA numai scrie cA au dat mArturiie Inprejurenii cd acele pogoane
slut ale postelnicelului Stefan i altA carte dA alegere a stolnicului Iordache Cretulescu si a
pitarului Costandin Nenciulescu cu leat ...1 ce au fost rinduiti din porunca dornnii mele cerce-
tAtori la fata locului ca sA vazA dupA scrisorile amindurora pArtile pA al cui loc slut aceste vii".
Care carte citindu-sA, s-au vAzut cA numai dupA arAtarea si cArtile lui Stefan, au fAcut
cercetare si scriu cA s-au gAsit aceste vii p5 pAmintu lui Stefan, dar medelniceru iar n-au
fost falA acolo, nici atunci. Asijderea mai arAtA Stefan o anafora a dumnealor velitilor boieri,
cu leat 1779 ghenarie 18, care scrie cum cA, nefiind medelniceru odihnit pA alegerea rindui-

925
www.dacoromanica.ro
 tilor boieri i aratind Gradisteanu carte veche cla hotarnciie coprinzatoare <IA toata mosiia
sa, s-au rinduit de iznoava a sa face In fata locului cercetare, cum si alte scrisori da pricina
aceasta mai arata.
Rita fiind la divan si medelniceru Manolache, s-au Intrebat cu ce terneire stapineste
aceste vii i <IA and, i arata, intli un zapis cu leat 1754 octomvrie 15, (IA sint ani 26, prin
care vinde Mariia ce au fost sotie lui Panait cupetu ce zice postelnicelu Stefan ca-i iaste
matusa, Inpreuna cu fil-sAu Stefan, la raposata stolniceasa Cheajna, muma medelnicerului,
5 pogoane i o cizvirt (IA vie din Valea Poenii In taleri 21, pogonul po taleri 4, asa scriind
Ca painintu iaste al numitei juptnese i numai vita a ei, parasita fiind. Iar dupa aceasta,
scoase medelniceru alt zapis scris cu leat 1766 fevruarie 20, (la sint ani 14, iar al Marii, la
mina medelnicerului, In care adevereaza ca la zapisu vinzarii dintli, macar ca s-au scris cum
ca pamintu iaste al numitii jupinese ne alt neavind atunci ale ei vechi scrisori. Tar dupa ce
le-au gasit, tragindu-sa viia cu vecinii i Inprejurasii, s-au gasit pamintu numitii jupinese,
numai pogoane 2 i cezvirte una, far trei pogoane pa al ei pa/Ant.
Drept care, Wind schimbu, i-au dat medelniceru din mosiia sa, loc da trei pogoane
nedajnice f Ara otastina, pentru care schiinbu arata medelniceru ca i 1-au dat <Id atunci,
scotind spre dovada o anafora a preasfintii <sale> parintelui mitropolit cu leat 1778 maiu
11, scriind ca Innaintea preasfintii <sale> si a parintelui episcopu Bazaului, chir Cozma, adu-
chid pa insusi Stefan, fiiul Marii, dinpreund cu alte 2 marturii, au marturisit, atit pentru
zapisu cla asazamintu schimbului, ca iaste adevarat, cit si pentru schimbu, cum cd <IA atunci
si 1-au priimit muma-sa si tot printr-acel zapis din urrna i-au vindut Mariia medelniceasa
acel pogon 1 pol cu patnintu lor In taleri 60. ArAtii i zapisu Ilinchii, fata Marii, cu leat
1768 martie 6, da sint ani 11, vinzind medelnicerului Manolache ale ei 2 pogoane da vie cc
i-au fost zestre, Insa numai vita, fiind pamintu medelnicerului, i sa facu peste tot, dupd
aceste trei zapise, pogoane opt si jumatate, cezvirte 3, dupa care au si staptnit nelipsit
medelniceru Intr-acesti ani toate aceste vii, precum nici Insusi Stefan postelnicel nu putu
tagadui. Iar pentru ceia cc zice Stefan ca cla atitea ori s-au judecat si nu i s-au cercetat
pricina bine, scoase medelniceru o carte cla judecata a raposat fratelui domnu Alecsandru
Ghica voda cu leat 1768 iulie 15, care, citindu-sa la divan, vazum ca asemenea Ora au
facut numitul Stefan pentru aceasta vie si atunci, Innaintea domnii sale, si, judecind mariia
sa inpreuna cu preasfintiia <sa> parintele mitropolit si cu dumnealor velitii boieri, toate
pirile i ceririle lui Stefan le-au gasit rele si fArA Eta' temeiu, lntii pentru rudeniia ce au
aratat el ca iaste dintr-o soil a lui Panait ce au fost sot acei Marii, care iaste trigheneas,
s-au vazut ca, mortu fiind atunci Panait, au ramas dazlegata rudeniia lui cu Mafiia.
Al doilea, pentru cuvintu ce au mai zis, ca el poate sa mosteneasca copilu lui Panait,
fiindu-i vAr, fiindca el era viu, dupa cum si acum traeste, nici aceasta cerire nu i s-au prii-
mit, mai virtos ca mostenirea vii acestiia s-au dovedit atunci ca iaste dA zestre ei, iar nu
dintru ale lui Panait, barbatt-sau.
Al treilea, pentru sila i insalaciunea ce au zis el ca. au avut matusi-sa da la stolnicel,
aceasta iarasi nefiind priimita la hotarifile pravililor, cad sila nu poate sa faca cinevasi
asupra altuia la locu ce sa chiverniseste si sA obladuieste da domnu, da pravila si cla ajutor
domnesc, nici cu cuvint nu s-au putut ajuta, mai ales arata printr-aceiasi carte ca, d-ar fi ti
fost rudenie din singe, dar, cu prelungirea vremii, piffle lui s-au gasit rele i hotaraste domniia
sa prin numita carte sa stapineasca medelniceru aceasta vie, pogoane opt si jumatate, ciz-
virte 1 cu pamintu lor, nesuparat da catre Stefan, dovedind i vinuind Inca pa Stefan ea, ca
un ficlean apucindu sa da lucru streinu i adaogind a cere protimisis cu rudeniia Marii
far' dA cuvint i far' <IA pravila, era si vrednecu da pedepsile pravililor.
Deci, vazInd i domniia mea bune cumparatorile medelnicerului Manolache, Intarite cu
judecata i hotArtre domneasca, ce iaste facuta cu buna dreptate i cu cercetare foarte pa
amaruntu, iar nu precum zice pirisu ca nu i s-au cercetat pricina bine, 1-am intrebat cu
ce mai cauta el peste judecata i hotarire domneascii, cercind judecatile i divanu, i nici
un temeiu sa arate nu avu, <Wit cele ce au zis si au aratat atunci la judecata Innaintea

924

www.dacoromanica.ro
rAposatului domn, fArA numai pricinuia cum a are zapis dA cumpArare (IA la mAtusi-sa
pentru aceasta. Care cerindu-i-1 sA sA vazA, nu avu precum zicea el, ci arAtA un zapis cu
leat...1 al Marii, sotu lui Panait cupetu, prin care 11 vinde lui altil vie ce singur el zIce cA
stApineste osebit. i dupa ce isprAveste vorba (IA aceastA vie a lui, scrie dAdAsupt si
acest cuvInt (asijderea sA aibA a Oulu si locu vii ce s-ar fi Inpresurat clA cAtre stolniceasa
Cheajna ca putlndu-1 scoate, sA-1 stApIneasca) si la acest cuvInt era toatA rAzimarea lui si
pornirea prin judecAti. Dar, cu aceasta nu poate avea nemic temeiu i cuvInt dA dreptate,
pentru cA dupa, ce scrie i zice sA-si caute i cIA va putea scoate, si-au cAutat, s-au cercetat
si judecata au gAsit c iaste al stolnicesii Chejnii dupA zapisile ce au arAtat, cum si dupA
stApinirea dA atttea ani pinA la cartea rAposatului Alexandru vodA pan Ioan Muruzi vel
logofat dA Ora d sus, pan Grigorie BAleanu vel logofat dA tam clA jos, pan Ianache VAcA-
rescu vel spAtar, pan lorgache Mavrocordat vel postelnic, pan Nicolae Filipescu vel clucer,
pan Costandin CocorAscu vel paharnic, pan Dumitrache FAlcoianu vel stolnic, pan...1 vel
comis, pan Sutul vel sluger, pan Costandin Nenciulescu vel pitar i ispravnic, pan Grigorie
BAleanu vel logofAt dA tara dA jos, scriindu-sA hrisovu acesta la leat 1780 septemvrie, dA Arh. St. BM..
MR. nr. 3.
Petre logofAt za tainA. f. 306v. 308.
1 Loc alb

.Domnul, In baza holdrtrii din divan, privind pricina dintre Despina i ceitalli nepoli cu epitropul
lor Mihai Anagulea, poruncesle ca pirllul sa fie slobozil" din Inchisoare cu chews pa om" spre
a umbla tn judecala pind sa va hotart i va lua sfirsit." 850
1780
septembrie
Clt pentru taleri 15.500 ce este hotArit Mihaiu Anagulea sA dea Despinii, nepoatA-si aceia, 2
ca o datoriie a lui, dupe pravilA i dupa judecata ce cu divan s-au fAcut cu bunA certare
spre IntArire la anaforaoa pArintelui mitropolitului, slut bine hotArtte i hotbrirea aceia are
a sA urrna. Dar, de vreme ce din porunca dcmnii mete, dupe tnsusi jalba i cerirea nepotilor
lui Mihaiu, Intre care nepoti au fostu i Despina, care are a lua acesti mai sus-rnimiti bani,
s-au ortnduit a sA cAuta i osbbita pricinA a periusii Month si a lui Gheorghe, cum si soco-
leala tovArrisii lor de negutAlorie, si au si intrat in judecatA cu totii, stind pina la o vreme
vechilul lui Costandin, care tine pe Despina, iar dupA ce s-au dovedit la judecatA acest
Costandin Tetul In vina furtisagului cA au pitdt> catastise si socoteli de ale acei pricini,
s-au sculat vechilul lui de s-au dus lAsIndu epitropu pa Chiriiac Arbut, numai ca sA cearA
acei taleri 15.500, iar la pricina ceialaltA ER nu O. amestice.
5i fiindu c, dupA pricina ei, au luat sftrsit, asa si pricina <a> ceilanti nepoti nu este
cu cale a rAmlnea necAutatA i ptnA a nu fi fatA aid Insusi Costandin, sotul ei, sau epitropul
lui, cu acele catastise i scrisori, nu poate lua sftrsit, am poruncit domniia mea Ca, Chiriiac
Arbut, ce este lAsat epitropu de Costandin Buri, vechilul Despinii, sA aibA a scrie ca sA vie
ori Insusi Costandin, ori Costandin Buri, sA sA caute i pricina i socoteala ceialante. Dar
pentru ca sA fie silit si de nevoe a veni ori Insusi elu, ori vechilu si a lua sf1r.it i treaba
aceia, poruncim zapciule ce esti ortnduit asupra lui Mihaiu, pentru lnplinirea acelor taleri 15.500,
sA slobozi pe numitul Mihaiu cu chezas pe cm ca sA nu doseascA i sA fie slobod de 1nchi-
sone spre a umbla In judecata ceialantA pinA sA va hotArit si va lua sfirsit.
Pentru care, sum EA aii accastA perurcA a ec mnii mcle lui Chiriiac Ai but, sA scrie lui
Costandin ce tine IA Despira, EA vie ncgresit si c pith A 0 Elia nil ia silrit. itnsa chezasul
ce va avea EA dca, nu nunai EA fie vic dnicu cr(irlii j c care il A ccii r EcA si sA mult.umeascA
Ch iriiac Aibit, cpitrcpul DcEpinii, ci EA-1 si sccli i frnaintca dumncalor boierilor ca, 1naintea
dLmncalcr, EA dca chhztiiia lui In Eclis i, la m me ctr c'u i EA a ccre cmul, sa aibA a-1 duce Arh. Bt. Buo.,
hie. nr. 8.
iarAsi inr aintea jeciccAtii si a-1 da In infra zapciului, iar lipsindu, sau dosindu-sa, sa aibil chiezas.
1780, saptemvrie 2.

921
www.dacoromanica.ro
 Divanul domnesc judecd pricina popii Radul de la milindstirea Sf. Spiridon Nou $i cela$ii
8511780
lui din Rdsuceni (jud. Vlasca) cu $dtrarul Stefan Grecianu care le-ar stdpIni mo$iile Rdsuceni $i
Schitu. Judecata Izotdrdste shIptnirea strarului, acesta probind cu acM posesia msiez, i, pentru
cd rectamanjii spun c le stdpIneste cdminul piirintesc i biserica, h9tdrd$1e o noul mdsurdloare a
septembrie mosiet $i restiluirea unei parii zdlogite.
20

Zemli Vlahiscoiu. La divan innaintea domnii mele, unde fiind preasfintiia sa pArintele in ilropolit,
iubitori dA Dumnezeu episcopi, al Buzaului si al Rinmicului, i dumnealor velitii boieri, au es it
preotul popa Radul of manastirea Sfintului Spiridon eel Nou, inpreuna cu pArtasii sAi, Gheorghe
Nedelco si Ion, frati ot Rasuceni sud Vlasca, zicinci popa Radul el hotaru rnosii Rsuceni'
Schitu, sud Vlasca, au fost cArnin i mostenire a mosilor i pArintilor Mr, Inpreuni cu a Iti mos-
neni (IA acolo, pa care pina la leat 1764, tot ei I-au staptnit, iar atunci, unul dintre dinsii,
anume popa Mateiu, pentru a sa trebuinta vrind a-si vinde mostenirea, n-au ficut zapis numai
pa cit ti, era partea lui si au vindut i ceia ce nu avea, adicA stinjAni 600, la Radul logofit, da la
carele sa af IA acum supt stapinirea satrarului Stelan Grecianu, i cerea s aiba dreptate. A5ij-
derea i ceilaltA mosie ce mai iaste tot intr-acel hotar, afard dintr-acesti 600 stinjni, zicea num it ii
pirli ca fiind pusa zilog d acel popa Mateiu i da ali mosneni, la stolnicu Stefanache si
neavind bani sa-i dea ca sa scoata da supt zalojire, s-au lnprumutat acei mosnen I la satrar
cu taleri 80, da au dat stolnicului Stefanache puind numitului sitrar mosiia zalog, i acum,
vrind ei a-i da banii zalojirii i sa-si ia nioiia, satraru nu priimeste.
Fata fiind la divan si numitu satrar, s-au intrebat ce are a raspuncle pentru ace i stInjani
600 i zise ca ii sint dati zestre da la socri-sau, Radu logofat, prin foae si cu zapise vech i. Care
arAtIndu-le, sa vazu Mtn un zapis scris cu leat 1764 fevruarie 21, iscalit dii un Stan Tornescu
vinzatoriu, clinpreuni cu fii-sau Radu i (IA alti marturii, vinzitndu-si printr-Insul partea lui
din mosiia Rasuceni i Schitu a numitului preot popa Mateiu i Laona diiaconu, verii lui, i o
carte da porunca a riposatului domnii sale Scarlat voda, cu leat 1761 fevruarie 21, pr in care
arata ca au rinduit un vornicel ca sa mearga sa cerceteze, avut-au Ghinea Prod ilescu parte da
mosie In Rasuceni, au numai zilojirea ce au zalojit-o Radu Urichescu, tatul diiaconulu i Mateiu,
adica tatul acestui popa Mateiu, da acolo da la Rasuceni, i da cercetare ce va face, viind la
divan, sA 11 sa izbraneasca pricina. Si au zis popa Mateiu acum Innaintea dumnealor velitilor
boieri, unde au fost di fata, ea, facind cercetare in urma la divan innaintea raposatulu i Scarlat
voda, cu judecata au scos partea sa da supt zalojirea Protilescului, dindu-i-sA si carte (IA jude-
cata. Dar acea carte inpreuna cu alte scrisori ce au mai avut, au arAtat ci In vremea
razmiritii, robindu-sil di silnici, s-au rapus, din care aceste zapise si carte donmeasci, sii dovedi
ca bine au vindut popa Mateiu acesti stinjeni 600, iar dupa acestea arata sAtraru la divan
zapisu vinzarii popii lui Mateiu ot leat 7272 fevruarie 23, iscalit da numitu preot, prin care
arata ca-si vinde partea lui, stinjini 600, la Radu logofat.
Dupa ce dar, am vazut aceste scrisori i zapise la mina sAtrarului, am cerut da la pirisi
sa ne arate vreo carte si dovada, i neavind nici un temeiu a zice si a arata pentru acei stinjAni
600, ca n-au fost toti ai popii lui Mateiu, si lisari a mai face aceasta pin i incepura a cere
aa aibi protimisis a lua acei stinjani da slipt stapinirea satrarului, cu Intoarcere da ban i
zicind popa Radu si ceilalti, ca Ii si mai cade lor, fiind mosneni si nefiind iscaliti nici neamul
lor, nici ei, in zapisul vinzarii. Inpotriva carora cerire, raspunzInd sitraru Stefan &A sint 16 an i
da cind au cumparat-o socrl-siu si ei aflindu-si dA fata la vInzare, cum si cla atunci Incoace,
fiind tot aici, au tiicut, i-am intrebat di ce nu-si cauta plra da protimisis, atunci in vreme
clnd Ii sa cidea, si di s-au mai judecat vreodata pentru aceasta, i zisera ca au fost dA fata
la vinzare i da atunci Incoace tot aici s-au aflat i nici o pira n-au mai ficut altidati , iar
popa zicea ci au fost nevirsnecu i cu acest cuvint Isi aclioga cerirea di protimisis, dar la
judecata nu s-au priimit Ora Mr, acum peste 16 ani, cind sorocu pravilii treclnd, si el fiind tot
aici, nu mai poate face aceasta pira da protimisis, mai virtos ca, i da au fost el nevirsneeu
precum zice, dar ceilalti pirtasi ai lui sa vizura ca era atunci in virsta i nici cu aceasta nu si
puturA nemic ajuta.

928
www.dacoromanica.ro
 Deci, cit pentru acei 600 stinjeni, neavind ptrIii nici un fel de temeiu s arate Inpo-
triva scrisorilor sAtrarului Stefan, si fiind 16 ani trecuti dA cind au cumpArat Radu logogAt
si au stApinit atit el, cit si gineri-sAu Stefan, nelipsit pinA acum, i ptr1ii aflindu-sA (IA IatA
la vinzare, cum si dA atunci incoace fiind tot aici i insusi arAtind cA altA data Ora n-au facut,
nici o dreptate dA protimisis n-au avut, cA au trecut vremea sorocului pravilii si au rAmas bunA
cumpArAtoarea Radului logofAt i statornecA mosiia supt stApinirea sAtrarului.
Pentru care, am hotArit s stapineascA sAtraru acei stinjeni 600 In numita mosie dupA
zapis, cu pace dA cAtre ptr1i, dindu-i-sA si intArirea domnii mele la mInA. Iar pentru ceilaltA
mosie ce au avut-o pusA zalog tot la numitu sAtrar, citindu-sA la divan zapisu 7alojirii i vazin-
-du-sA cA nu scrie cu sorocu hotArit, cind sA-i dea banii, sau, dA nu-i va da, sA rAmte mosiia
stAtAtoare, ci numai cA s-au inprumutat cu taltH SO i i-au pus mosiia zAlog i fiindcA In zapisu
raloprii pirlsii nu slut iscAliti, la aceasta s-au cunoscut cA au dreptate a-i Intoarce banii sd-si
ia mosiia, mai vIrtos cA i lust's! sAtraru, fArA dA a nu mai pricinui nemic, au zis in urmA, dA
inei nesilit i nelndatorat dA judecatA, cA priimeste a-si lua banii Innapoi, am hotArit dar, ca
sA-i IntoarcA banii zAlojirii cu dobinda 1or la zAce until dupA hotarlrea domnii mele, ce iaste
fAcutA prin hrisov.
*i fiindcA precum sAtraru are a-si lua banii cu dobindA, urmeazA orinduiala dreptatii
a-si cere i pIr1ii venitul mosii dA clnd o tine sAtraru, poruncim dar, ca dintr-acei bani ce au
a i sA rAspunde, sA sA scazA pIrIii cu venitul cc va fi luat sAtraru du pA acea mosie in anii
4:1A and o are zAlog pinA acum, iar ceilalti bani ce i sA va mai face, dindu-i, sA-si ia mosiia
Intru stapitnirea lor. InsA acei stinjAni 600 ce s-au hotArit a-i stApini sAtraru, ziserA plrtsii In
urma hotAririi, cA nu cautA a stApIni pa unde au cumpArat socrl-sAu, ci le ia biserica si
mosiia pA unde iaste mai bunA.
, Pentru care sAtraru, fiindcA nu are sA arate la divan, zapis cu semne anume dA cumpa-
rAtoarea acelor 600 stinjAni dA unde ji pina unde, ci numai cid suma stinjAnilor, ci fiindcA dupA
obiceiu pAmintului au dreptate mosnenii a tinea cAminul i silistea cu biserica lor pA unde vor fi
stipinit mosnenii mai nainte, poruncim sA mearga boieri hotarnici la fala locului i Intr-aces-
tasi chip s urmeze a le-o deosebi si a le face alegere dupA acest obiceiu i pronomionu ce au mos-
neni i .
Pentru care, am dat aceastA carte intAritA cu domneasca noastrA pecete la "mina pop!!
Radului i partasii lui ca sA-si stApineascA partea dA mosie cu pace dA cAtre Stefan sAtraru i da
cAtre tot neamul lui. Arb. St. Buil.
Ms. nr. 8.
I i. saam receh gospodstvo mi. f. 312v.-313v
1780, septemvrle 20.

Porunca domnului catre ispraonicii judefului Olt care slut Insarcinati sa execute &Mama data
Impotriva lui Craciun din salul Putineiu. Invinuitul, tn calitate de arendap al mopiei Sagarcea
proprietalea stolnicesei Ecaterina Balceanu, a vindut produsele mopiei unor straini ceea ce este
tmpotriva nizamului", pentru care fapt a lost pedepsit cu bataie pi trimitere la ocna.
852
1780
oetombrie
5
DumneavoastrA ispravnicilor ot sud Olt, sAnAtate I VA instiintAm pentru CrAciun dA la satu
Putineiu, ce au fost cumpArAtor dA venitu mosii SAgarcea, partea stolnicesii Ecaterinii1311lAcean-
cAi, carele s-au dovedit cu fapta Inpotriva nizamului, amestecindu-sA i intovArAsindu-sA cu
streini dA dincolo la alisverisu bucatelor acestor most.
De care, fiind foarte vinovatu, s-au hotArit dA catre domniia mea a sA pedepsi cu bA tae
si a sA trimete la ocnA. In urmA, ertindu-sA (IA ocnA, i s-au fAcut pedeapsa cu bAtae aici, iar
mosiia aceasta ce o avea cumpAratii, sA aibA a sA Intoarce la numita stolniceasA ca sA nu sA mai
amestece el.
Pentru care vA i poruncim ca, dupA aceastA hotArire, sA aveti a urma i negresit sA dati
lnnapoi numita mosie, stricind tocmeala si cumpArAtoarea lui cu Intoarcere dA ban i ce sA va

929

www.dacoromanica.ro
 face a i sa intoarce i bucatele acelea cite du pa aceast mosie s-au adunat 1 shit poprite, cu
porunca noastra sit aveti a le vinde dumneavoastra la paminteni cu pretu ce sa urmeaza, st
pentru citi bani vor prinde, sa ne instiintati, i yeti avea porunca. Asijderea si dijma ce n-au
apucat sa ia si au ramas la sateni, cu aducerea lui aid cu marafetul dumneavoastra s sa string&
gi asemenea sa s vinzA la paminteni. far pa acest Craciun cu nevasta, cu copiii i cu toata
Arb. St. Buc., casa lui, sa-1 rdicati (la acolea si sA-1 dati In mina acestui mumbasir ce intr-adinsu s-au
M. nr. 8.
1. 267 257 V. rimis ca sa-1 aduca aici spre a a asaza cu saderea i cu biru lui, aici in Bucuresti.
1780, oetomvrie 5.
Aceasta carte s-au dat In mina dumnealui vel spatarului. Octomvrie 7.

Hrisov de tntdrire dat Mariei Lupoianu ca stilt stdpineased mosia din ampina pentru care auu-
853 sese mulle judecali cu Pantazi Ctmpineanu vdrul taldlui &Su Radu si cu riul sdu Scar lat, acestia
ridpristuind-o cu acte false. Divanul dornnesc judecind din nou ti recunoaste dreptatea. Pricina
1780 ia Sf trit dupd 22 ani prin tmpdcarea pdrfilor, Maria renunfind la venitul mosiei din aces( limp,
soiembrie iar Scar lat la datoria veche rdculd de bunica ei.
7
La divan innaintea domnii mele, fata fiind preasfintiia sa alesul da Dumnezeu parintele nostru
mitropolitu tarii i sfintiia lor iubitorii da Dumnezeu parintii episcopi i toti dumnealor cinstitii
si eredinciosii boierii divanului domnii mele, facut-au pira Mariia Lupoianca, fata Radului Cim-
pineanu i sotia lui Nicolae Lupoianu ce au murit, asupra dumnealui biv vel stolnic Scarlat
Cimpineanu, fiiul raposatului clucerului Panta.zi Cimpineanu, asa zicind Mariia cum ca ia, ea-
mlind mica (IA la parintii ei, fost-au intru epitropiia moasi-si Ilincai, sora paharnicului Costandin
Cioranul, ce era muma Mine-0u, Radu Cimpineanu. Iar dupa ce au murit i moasi-sa,
rarniind singura, maritindu-sa, au luat intru casatorie pa numitu Lupoianu i dupa aceia, vrind
a-si lua intru stapinire clironomiia tatine-sau, au gasit-o zalojita cla mai sus-numita moasi-sa
la Costandin Cioranul frate-sau, drept o suma da bani, care socotind1 paharnicu pa acea
vreme , fiind 5i el mort. Clironomi avea pa Grigorie pitaru Cioranul, cu care judecindu-sa i s-au
dat da la judecata a plan datoriia ce au fost facut-o moasi-sa ft sa-si ia toata clironomiia Mine-
FAu intru a ei stapinire, dar, neavind bani, s-au inprurnutat o suma da la raposatu clucer Pan-
tazi Cimpineanul, ce fusese vAr premare cu Radul Cimpineanul, acei bani cu care au inprumutat-o,
platindu-i ia rinduri-rinduri, au ramas din dobinzi sa-i mai dea taleri 1000. Care bani cc au
lamas, raposatu Pantazi ce era pe acea vreme vel medelnicer, i-au facut capete si i-au luat
zap isu de la mina, iscalit de dinsa si de barbati-sau, ca sa umble cu dobinda cite zece lei la
punga pe hula, puindu-i i amanet partea ei de mosie ot Cimpina, ce avea dintr-acea clironomiie
a Mine-sal', si cu soroc de sase luni sa-i dea banii, din care au si dat rinduri o suma din ei,
iar mai pe urma si-au vindut din scule, din tigani gi dintr-altele si, Windt' taleri 1000, i-au tri-
mis la raposatu Pantazi cu insusi barbati-sau, rugindu-sa ca sa-i priimeasca pe aceia si cu
ceilalti mai nainte sa fie platita MA a nu-i cere mai mult dobinda, de vreme ce lust's! stiia cA
dobinda s-au facut capete si sA nu-i mai ia iar, dobincla la dobinda, dar raposatu Pantazi n-ate
vrut sa-i priimeasca, ci i-au trimis banii innapoi, la care aceste spuse ale ei, zise ca are si mar-
turii vrednice da credinta. far dupe aceia, cindu au fost in domniia domnii sale raposatului
Scarlat Ghica voievod, aflindu-sa ia cu boala delungatd zicindu, precum si insusi dumnealor
velitii boieri ne incredinta, fost-au facut pIrA Pantazi clucer asupra-i, cerindu-si banii cu do-
binda lor i tragindu la judecata pa Nicolaie Lupoianu barbatt-sau, nu stie ce va fi raspuns.
barbati-sau, sau ce va fi zis cluceru Pantazi, fara numai, au vazut cum ca i sa ia stapinirea
mosii Cimpinii de la mina ei. Si cu toate ca era pa asternut, dar au intrebat pentru cc si cum.
s-au luat moiia, iar raposatu Pantazi clucer i-au zis ca i s-au dat a o tinea sa-i ia venitu pen-
tru dobinda banilor, pina clndu i sa vor plati, si cu acest raspunsu au ramas amagita. far
Indu au fost la urma in domniia domnii sale raposatului Alexandru Ghica voievod, fiiul raposa-
lai Scarlat Ghica voievod, cu toate ca ea tot bolnava sa afla, dar neputindu suferi napasui-
rea, au pornit pira i, prin vechilicul barbati-sau, s-au judecat la lust's! domniia sa j iar zice

930
www.dacoromanica.ro
a ceia ce va fi arAtat cluceru Pantazi sau ceia ce va fi rAspunsu bArbati-sAu, ia nu stie, fArA
numai atita stie cA i s-au dat a lute lege cum cl rnosiia s-au dat a Int.elege cum cA mos iia
s-au dat a fi stAtAtoare la cluceru Pantazi, iar nu ca amanet. Si fiindu cd acolo In ampina , pe
deosebit loc al mosii, au mai avut tata-sAu fcutA o mAnAstirioarA cu han, cu chilii de p iiatra,
cu cIrciumA de piiatrA, cu 15 pogoane cid vie, cu dobitoace, ce li poruncise a le da la m Inas-
tirea Mislea, danie pentru pomenirea lui, si mai avea si ea vreo cftiva tigani ai ci sAzdtori
acolo In ampina. Care acestea cinci, unile numite In zapisul (IA zAlojire, nu fuseserA, iar cluceru
Pantazi, dupe judecata de a dooa, le-au fAcut si pe acelea toate, zapt, nelAsIndu-o mai mult sA
sil atingA la cevasi, cfridu au fost In domniia rAposatului al doilea Grigorie Ghica voievod,
fileut-au de iznoavA pill cerindu dreptate, dupe a cAriia jalbA, rinduindu-sA zapciu sA-i scoatA
la divan, iar cluceru Pantazi au zdticnit treaba, zicindu cum cA, vremea rAzmiritii Inceputa
fiindu, toate cArtile si dresurile ce are, le-au trimis la Brasov si nu le poate scoate la acea
vreme si asa i s-au dat si ei rAspunsu, ca sA fi e IngAduitoare pinA sd va Indeletnici vremea de
a-i scoate clucera cArtile, iar dupe aceia, IntArindu-sa vremea rAzinirit.ii, au rAinas adAstindu
pina acum In domniia domnii mele precum si acum In anul dintiiu si al doilea, zice a au prelun-
git-o cluceru a nu porni plrA, ci s fie IngAduitoare pima Isi va aduce scrisorile, fiindu trimise
la loc dApArtat. Tar clndu au fost In anul trecut, pornit-au numita Lupoiancd jalbA cAtre domniia
Inca, In care ne aratA acestea toate, si am fost orinduit mumbasir ca pe amindooaA pArt ile sA-
scoatA la dumnealor velitii boieri ca sA cerceteze si zice Mariia cA tocinai acum, dupe ce au intrat
1nsusi ia In judecatA si au ascultat cArtile si dresurile ce au fost fAcut clucerului Pantazi, au
cunoscut cA la judecata dintliu si la judecata de a dooaA, nefiindu ia fatA, i s-au fAcut nedreptate.
Deci, dumnealor boierii, dupe ce au cercetat pricina si dupe ce au cunoscut adevArul,
ne-au si dat prin cuvInt arAtAri cA numita Mariia Lupoianca iaste nApustitA si dA aceia, cunos-
clndo-oaA si dumnealor cA are dreptate, au intrat mijlocitori sA-iinpace si n-au putut.
Poruncit-am dar, dA i-au scos pA amindooaA patine fatA la divan Innaintea domnii mele,
unde am intrebat pA stolnecu Scarlat cA sA ne arate cu ce stApIneste mosiia, iar dumnealui Intliu
scoase un zapis cu feat 1754 iulie 4, iscAlit dA Nicolae postelnicu Lupoianu si de Mariia aceasta
Lupoianca, Intdrit si cu pecetile lor, In care zapis scrie cl avIndu ei trebuintA dA bani ca
sA-si rAscumpere partea lor din mosiia Cimpina dA la Grigorie Cioranul, s-au Inprumutat cu taleri
1000 dA la unchiul lor, Pantazi Cimpineanu biv vel medelnicer, pentru care bani fi pune zAlog
acea parte dd mosie din Cimpina pentru acei bani cu soroc de sase luni, sl-i plAteascd cu do-
blnda lor la pungA, de lunA clte taleri 10, iar neplAtindu-i la soroc, scrie sA aibA a-1 apuca de
bani. La care zapis, sA vAzu scris din dos de cluceru Pantazi, cum cA din dobinzi au luat rinduri
rtaleri 290, de care zapis Intrebindu-sA Lupoianca nu-1 tAgAdui ci-I mArturisi de bun, fAr' de
numai zise cA acei taleri 290 i-au dat din capete, iar nu din doblndA. Dupe aceasta, scosu-
s-au o anafora cu feat 1758 octomvrie 27, iscAlitA de patru veliti boieri dupe acea vreme, din
carei acum nici unul nu sA aria In viiata, In care anafora zice asa cA, din poruncA domneascA,
vAtafu (IA aprozi i-au scos la judecatd pe clucerul Pantazi, fiindu atunci vel paharnic, cu Nicolaie
postelnic Lupoianu, cerindu numitu clucer dA la Lupoianu taleri 1700, capete cu clobindA,
afarA din taleri 290 ce au mai luat din dobInzi, zicindu cum el, dupe ce au trecut patru
ani dupe Inprumutare-i, nu numai cA banii nu-i plAteste, ci incA, fAr' dA stirea dumnealui
s-au pus de au vIndut mosiia Cimpinii, ce taste zAlog dumnealui, la unchi-sAu Cloranu In taleri
1700, care bani, Inca aratA numitu clucer cA pina atunci nu i-au fost luat si dupe ce sA trec
aceste zise ale clucerului, apoi zic velitii boieri, cum cA Lupoianul, zapisu dA zAlojire nu si
I-au tAgAduit, fArA numai ch dinaintea dumnealor si-au pus soroc pfna Intr-o sAptAmlnA sA-i
dea banii si dupe aceasta Incep dumnealor a face hotArire. Si zic asa cA, de vreme ce mos iia
au fost zdlojitA la paharnicu Pantazi Cimpineanu si era rascumpAratA cu banii dumnealui de la
Cioranul si Lupoianu dupe sorocu ce si-au pus fiindu CA banii nu i-au dat, au gasit Cu cale ca
dumnealui paharnicu Pantazi, dupe zapisul ce are, sA stApineascA mosiia si slugeru Cioranu ce va
avea 1st va cAuta cu Lupoianu, care anafora sA vAzu IntAritA si cu pecetea domnii sale Scarlat
Ghica voievod, InsA vreo cercetare si judecatd deosebitA nu scrie cA au f Acut domniia sa clndu
au IntArit, oi numai dupe arAtarea dumnealor boierilor zice, dupe cum au gasit dumnealor

931
\
www.dacoromanica.ro
 velltii boieri cu cale, asa sA urmeze. La aceasta anafora, facut-am domniia mea, InpreunA cu toata
obstea divanului, foarte multa perierghie a fiescaruia cuvint, precum sa cade a sA face la o dreapta
judecatA si, socotindu cu amAruntul toate noimile cuvintului, fu cunoscutA la toata obstea ca nu
are nici un temeiu da dreptate. Care si domniia sa rAposatu domnu, dA ar fi cercetat 1nsui pricina,
n-ar fi IntAritu, pentru ca cel mai dintliu pont ce au dat paharnicu Pantazi judecatorilor, zice
ca mosia fiindu-i zAlog fAra a nu-i plati banii, au vindut-o la cioranul In taleri 1700. AceastA
vinzare, datorie avea judecAtorii a o cerceta sa vazA (IA iaste adevaratA, sau numai prepunere,
mai virtos c insusi dumnealor zic cum cA lc-au zis paharnicu Pantazi cA au vindut-o, dar
bani n-au luat, nici cA au vAzut dumnealor zapisu da vinzare nu pomenescu, nici ca au Intrebat
mAcar pA Lupoianu sA vazA ce zice dA vinzare, iar nimic nu pomenescu. La care, odatA ce
zapisu da vinzare nu arata, pa Lupoianu iarAsi nu-1 intreba, cum putea judecatorii zice
vinzare, < ?>. Al doilea iarAi, dumnealor zic cA dupe zapisul zalojiiii au fAcut hotArire sA
stApineasca Cimpineanu mosiia.
AceastA hotArire, cu cuvint dupe zapis, iaste cu totu nepotrivitA cu zapisul i nedreaptA.
pentru cA zapisul nu scrie cA, de nu va da banii la soroc, sA fie mosiia stAtAtoare, ci numai cA7
de .nu va plAti, sa aiba a-1 apuca da bani, iar i statAtoare sA fi scris, tot nu putea, dupe orin-
duiala pravililor, nLmai cu acel zapis a i sa da statatoare, ci trebuia dupe pravili peste dooaa
sau trei soroace mai indelungate de n-ar fi plata, sa sa pretuiasca acel amanet la mezat si tine
ar f i dat mai mull, ace/a ar fi luat-o, sau cel putin sa-i fi facut o socoteala cfestineasca sA sa vaza
eft sa cuvine capete, cit ramlne a da dobinda. Si a vreme ca ii ia moiia, trebuia sa sa
Fpargit zapisul zalojirii, sa i-1 dea dupe aceasta anafora. Mai arata stolnecu Scarlat i o carte
a domniei sale raposatului Alexandru Ghica voievod, fiiul raposatului mai sus-pomenitului domnu
Scarlat Ghica voievod, cu feat 1768 si fart de luna, care carte, citind.u-sA iarasi din cuvint
In cuvint, arata cA au facut Mariia Lupoianca Ora asupra dumnealui clucerului Pantazi prin
vechilu barbati-sau Nicolaie Lupoianu , <al> 3 <-1ea> vistier, pentru aceastA numita mosie
Cimpina, partea ei, cum ca numai zalog au avut-o pusA la numitu clucer, drept talcri 1000, din
care, dindu o suma din cei ce mai ramine, cerea sA i sit prinza in seama talerii ce i sa cuvine pe
jumatate casele parintesti din Cimpina, care sA stapinesc si de dumnealui cluceru, i ce ar mai
riminea, sA-i dea i sa-si ia mosiia. La ale cariia zise, fiindu Intrebat cluceru Pantazi, au art-
tat lingA zapisul datorii i o carte da judecata cu leat 175... 2, intarita de rAposatu ptrintele
domnii sale (adica anaforaoa ceia ce arAtam mai sus), la care anafora pune domniia sA razern
si urmindu dupe aceia aseminea au hotarit sA stapineascA cluceru Pantazi mosiia cu aceste
cuvinte ca, da vreme ce datoriia au fost netagaduita, sau ca de avea altceva mai mult rAspunsu
la aceia judecata, dintiiu n-au raspunsu, ci tocmai dupe zece ani Ora Ii iaste fAr' dA cale
hotarirea numitii judecati dintliu au vazut-o a fi facuta dupe orind<uiala> 2 pravililor unde
porunceste : cindu datornicul sa indaratniceste platd dato >riia 2, sa piraste da inpru-
mutator la judecata i i sa dd soroc, la care soroc nepdAtindu>sA, sa da inprumutAtorului za-
logul cu alt soroc i acela da va trace, are v<oie inpri> 2 mutatorul sa vinza amanetu ca stapi-
nul". Asijderea aratA intr-aceastA carte si... 2 pivnita cA au raspunsu cluceru ca, in vreme ce
sa stapinea casele da frai, cu paharnicu Cioranu... <stricindu>sa casele, au ramas pivnita
si mai era acolo in Cimpina i alta pivnitA iar cla frati... 2 cu invoiala au luat-o Cioranu,
aceia au stricat-o si au coprinsu locul In zidul manastirii... 2 asa au ramas ceilalta a fi toata
a dumnealui i In saptesprezece ani de cindu o stapineste Manila Lupoianca au tacut, i nici
la aceasta nu i-au ascultat pira dupe pr<avila> 2 care zice ca pint la zece ani la cei ce shit de
fata, iar pina la dooakeci 1<a cei ce > lipsescu, sa da soroc a-si cauta. Si fiindu ca la aceasta au
trecut sorocu ace-del pra> 2 vili, dA aceia au dat clucerului Pantazi, dinpreunt cu mosiia, ii
casele <Cim> 2 pinea<nului> 2 pina la aceastit carte a domnii sale Alexandru Ghica voievod
fost-am cu multA luare aminte, nu numai insine noi, ci i cu sfintiia lor parintii arherei i cu
dumnealor velitii boieri inpreuna, ca nu cumvasi sa faca intru cevasi zminteala intelegerii. Si
dupe ce sA asculta cu buna intelegere, cunoscut fu la toata obstea adunarii divanului, cit si la
aceasta judecata nu s-au facut cazuta perierghie, ci numai la anaforaoa dintiiu (cea fAcuta cu
gresala) cautindu, i aratarile clucerului Pantazi ascultindu, au ramas saraca tot intr-aceiasi

932

www.dacoromanica.ro
 nedreptate dintliu. Pentru ca, nici la aceastA judecatt, puntul cela cc era dA trebuintd a-1 cer-
ceta, adicA vinzarea cea cAtre Cioranu, de iaste adevaratA sau nu, fiindu c Lupoianca i atunci
au arAtat c zalog numai au avut-o la ampineanu, aceasta nu s-au cercetat, ci numai s-au
trecut acest cuvint In cartea domnii sale dupe anaforaoa dintliu si dupe zisa clucerului Pantazi,
Inca i un cuvint gasim intr-aceasta carte, care zice ca sA coprinde In anaforaoa judecAtii dintliu,
adicA, cA au hotArit judecata dintliu, dA nu va plati banii la sorocul da o sAptAmlna, sa sA ia
de supt stApinirea lui Grigorasco Cioranu, care aceste cuvinte in anaforaoa dintliunu shit scrise.
Al doilea, cA pravila ce sA pune intr-aceastA carte a domnii sale la pricina amanetului,
dupe care au dat dreptate clucerului Pantazi, spre a fi mosiia statatoare, si dupe care zice cA si
judecata dintfiu au urmat bine, iaste cla tot nepotrivitA i neasemanata pricinii acestiia, pentru
ca pravila zice sA i sA puie un soroc i altul i, neplatindu atunci zAlogul, sA sA vtnzA la mezat.
Deci, acestii Marii Lupoencii, nu numai al doilea soroc nu i-au dat judecata, fArA cla nu-
mai unul i acela foarte scurtu, numai de o saptAminA, ci nici mezatu amanetului flU s-au fAcut,
nici macar d pretuit nu s-au pretuit, ci numai cu un cuvint i sa ia si i sA clA statatoare, hitt
dar, cA cu totu iaste <in> 2 potrivitoare hotarlrea judecAtii la insusi pravila care sA scrie In carte
cfndu... 2 ar fi urmat judecata dintliu acestui cap cla pravila s-ar fi putut vinde amanetu cu
pretu ei si avea de unde esi datoriia si a-i raminea i ei chiverniseala.
Ci, cu toate ca hotarfrea dintfiu iaste gresita, cum sa arata mai sus la rInduieli, Indastul
iaste a sA napAstui sAraca, a dupe aceia s-au urmat si aceasta a domnii sale precum
pentru partea din case pArintesti ce au cerut Mariia si ascultare nu i s-au dat, vedem ca Inttiu
Indrepteaza pa cluceru Pantazi cA au luat-o cu schimb de la slugeru Cioranul, dar nici nu-1
IntreabA, nici Ii cere zapisul schimbului sA arate, fiindu CA schimburile far'dA zapise i far' da
dovadA temeinicA, nu sa tine In seamA, apoi vinueste pA Ma<ri> 2 ia cu pravila, si zice cA In 17
ani cIA ce nu si-au cautat si nu scoate intliu <acei> 2 patrusprezece ani ai jalojirii, care ia o avea
zAlojitA cu mosiia InpreunA, i nici face cercetare sA vaza, cindu au fAcut cluceru Pantazi pivnita
zapt, Marna dS ce vIrstA era, pentru cA, dupe a insusi clucerului zisA care zice ca au fAcut-o
schimbu cu Cioranu, iatS cA pA acea vreme Mariia era supt epitropiia babe-si ce era sort cu Cio-
ranul, cAci acestea, cindu sa fi fost cercetatA pravila, nu o vinuieste cu cuvIntul ce sA arata
In cartea domnii sale. Dupe acestea, am cerut la stolnecu dA am arAtat i acel zapis ce sa numeste
In mai sus-numita carte clA judecata, care zapis sA vAzu scris dS la feat 1755, dar spart ci
fart dA lunS, WA da zi i iscAlit numele lui Nicolaie Lupoianul si al Mari! Lupoencii far' dA
peceti si far' (IA nici o marturie, In care zice cA au vIndut partea lor din mosiia Cimpina la un-
chiul lor, Grigorie Cioran, In taleri 2000.
Care zapis citindu-sA din cuvint In cuvint, numita jAluitoare dA tot 1-au tagAduit, zicindu
ca stire nu are, Insa domniia mea, nedIndu-i crezarnInt, II poruncim dA poate jura cd nu-1 Ole.
Si fatA fiindu sfintiia lor parintii arherei, zise cA priimeste a jura cu mina pre sfinta evanghelie,
cum cd nu-1 stie. Dar domniia mea nici la aceasta numai n-am rAmas incredintati, ci am pus
(IA si-au InfAtisat slovele, iscAliturile for din zapisul acesta cu slovele iscaliturilor zapisului zalo-
jirii cel nettgAduit dS Musa i toatA purusiia divanului cAutindu-o cu totii ca cu un graiu ne
adeverirA cA nicicum nu sA aseamanA, ci, atit dintr-aceste cercetari, clt si din celelalte doveni, s5
cunoscu aievea cu iconomie numai ca sA abatiseascA jude<cA >tile precum :A i vede, nu 1-au
scos, lard dA numai 1-au pomenit la judecata a dooaA peste zece ani. 5i (IA 1-au scos, dar nu I-au
cercetat, cA, dA sa cerceta, s-ar fi vazut cA iaste cld fait InsAlAciune el la judecata dintliu au
arAtat cS ar fi vindut mosiia la Cioran in taleri 1700, iar acest zapis mincinos scrie cu sumd dA
taleri 2000.
Deci, cindu ar fi fost adevArat, cum nu si-ar fi cerut Mariia a lua acci taleri 300 ce prisosea
din vfnzare pinA la cererea clucerului, sau dA nu-i cerea ia, cum da. nu-i intorcea cluceru ca sA-si
siguripseascA treaba, mai vIrtos cd, unde trebuia sA fi fost spart cel dA zAlojire i acesta sA fie
zdravAn i Intarit cu mArturii, inpotrivA, vedem cel dd zAlojire zdravAn i acesta spartu si dA
nimini adeverit, nici insemnat In dos nu iaste, cum cA si-au priimit Cioranu acela, banii dA la
cinevasi precum trebuia sa fie cindu ar fi fost unile ca acestea adAvArate, fiindu cS cu intoarcere
da bani nu mai putea a sA lua dA la mina Cioranului acel zapis, nici aratA vero carte cd judecata
au luat dA la mina Cioranului acel zapis.

933
80 cs. 758
www.dacoromanica.ro
 fatg dar, adevgrate shit zisele sgracii acestiia, cg stire nu are dg acel zapis i cu aceasta
i s-au fgcut toatg sila i nedreptatea.
Dupe aceasta, am mai Intrebat pg stolnecul Scarlat de mai are alt rgspunsu sd zicg si
zise cg alt rAspunsu nu are, fgrg numai cg stapinire ce s-au stgpinit aceastg movie In 22 dg ani,
siMariia nu si-ar fi cgutat dupe trecerea vremii dg atItea ani, zise cg Mania n-are dreptate a
cere mosiia. La care aceasta, are InfAtisata gresala, pentru ca Mariia, In cursul acestor 22 dd
ani, s vede cu dovadg cd ia n-au tgcut, ci si-au pornit Ora cea dg la domniia sa rgposatu
Alexandru vodg, a dooag, la domniia sa raposatu Grigorie vodg, cindu cu pricing ca shit
cArtile la Brasov i s-au dat poruncg ca sg astepte, au zgticnit-o i vremea rfizmiritii au zgticnit-o
boala cea indelungatg, care fu stiutg i mArturisit catre domniia mea de cgtre toti In fatg,
boala ce au pAtimit si Inca pgtimeste precum i astgzi In divan cu asemenea slgbiciune i nepu-
tintg au esit,precum sg vgzu dg toti, si, Bugg aceasta, zestrea ei fiindu i supt stApinire de bgrbat
cu rea politicg In viiata lui ai-I argtarg cu totii cg s-au aflat, mai vIrtos cg, dupe pravilg, zglojire
fiindu, iar nu vinzare, nu sg opreste a-si cere dreptul ei pentru prelungirea vremii, mgcar cA au
avut soroc, dar insusi zapisul scrie cum CA la soroc, dA nu va plgti, sg-i apuce de bani, iar nu
.scrie sg fie mosiia stattoare. Am Intrebat pg numitu stolnec, i pentru cele ce aratg Mariia
Lupoianca, cg far' dg a nu le avea puse zillog i s-au luat i acelea dg cluceru Pantazi si nu
putu tAggdui cg i acum le stapineste.
Pentru care, cerindu-i vreun sinet, zapis sau carte dg judecatg, nimie zise cg nu are, fgedg
numai cu un cuvint din gurg sg siliia a sg diiafendisi cg, danie fiindu la mAngstirea Mislea si
nevrindu igumenu sg le stgpineascg, s-au stgpinit de dumnealor, dar nici dg la igumen n-avuse
nici un fel dg adeverintg cum cg i-au dat sg le stpitneasca dumnealor.
Deci, si la accasta sd cunoscu de fatg sila i hrgpirea ce au fgcut cg, cum poate un egumen
.sa lepede sau sg dgruiascg lucrurile ce sg dau mngstirii danie si, de au fgcut-o aceasta, iaste
vinovat igumenul. FAcut-am i aceastd cercetare la cuvintu ce zice Lupoianca In jalba ei cg,
dupe ce au dat taleri 290 ce s vgd trecuti in dosul zapisului, pe urmg fAcIndu i ceilalti bani,
i-au trimis cu bArbatl-sAu la cluceru Pantazi si n-au vrut sg-i priimeascg, la a cgriia zisg cerin-
du-i-sA dovadg, esirg Insusi unii din dumnealor velitii boieri i ne deterg credintg cg adevgrul
pluieste Lupoianca, atita numai, cg obrazul cel cc stie aceasta, nu tine minte cIti bani au fost
si In ce vreme i-au dus, fgr'dg numai, stie cg s-au dus Lupoianu cu banii si s-au Intorsu cu ei
lnnapoi, zicIndu cg n-au vrut sg-i priimeascg. Dintr-aceste multe dovezi esindu la ivealg drep-
tatea sgracii, dupe multele cercetri ce cu mari osteneli am fgcut domniia mea, atlt In diiastima
vremii de un an si jumAtate de cindu au f gcut ia pia intliu domnii melte ping acum, I cu multa
anthnire am suferit jAlbile i suprdrile ei ce de-a-pururea ne dete numai i numai ca doarg
ii sg va putea face vreo Invoialg, clt si dupe cea dg astgzi clA iznoavg i cu multa cercetare ce
fAcum fatg In domnescul nostru divan dinpreung cu toatg adunarea pgrintilor arherei si a dum-
nealor velitilor boieri. Si cunosclndu-sg d obste nApAstuirea ce Intr-aceastg curgere dg vreme
au avut aceastg Mariia Lupoianca, Insusi dumnealor velitii boieri au cunoscut gresala ceia ce au
Mut acei boieri judecgtori dintiiu.
Deci, cu temere de Dumnezeu judecIndu, am hotArlt Intr-acest divan ca Mariia Lupoianca,
tata Radului Chnpineanu, s ia Intru stgpinirea sa acum toatg partea ei dg mosie ce au fost
dreaptA ocing a tAttne-sgu Radului Cimpineanu Impreung cu partea pivnitii si a locului ce au
fost ale Mine-ski de frati, cum si tiganii ce sg vor dovedi cg au fost drepti robi ai ei d la parinti
si numai citi sA afla sgzAtori In Cimpina i sg hrgpise dg clucer cu mosiia Inpreung, toate aces-
tea sg le ia Intru zaptul ei ling cu aceastg hotgrire, ca sg nu sg cuteze a le vinde, ci sg le tie si sg
le stApIneascg ia i cu cinci feciori ai ei, cu bung pace de cAtre casa rAposatului clucerului
Pantazi.
Asijderea i mAngstirea cu hanu, cu cIrciuma dg piatrg, cu vine, care cu hrgpire le tinea
casa raposatului Pantazi, hotArlm i acestea sit sg ia din stgpinirea casei numitului rposat,
la care sg nu s mai amestice cil astazi intru nimic, ci, aducindu-sg igumenu misleanul aicea,
st-li arate daniia i sg dea rgspunsu cu ce cuvInt i pentru ce au lgsat lucrurile mAngstiresti
da danie. Si pentru ca voim tergerea pgcatului acestuia dg asupra sufletelor raposatilor fratilor
nostril domni, dg aceia am luat domniia mea din mina stolnicului Scarlat CImpineanu, acea carte

934
www.dacoromanica.ro
$i anafora, rdmiindu numai a sd izbrdni hotArlrea pentru inprumutarea zdlojirii in urmd. Care
aceasta am dat-o domniia mea asupra sfintilor arherei i dumnealor velitilor boieri ca, prin
deosebitd cercetare, sd ne arate izbrAnire in scris. Si dupe ce s-au adunat la un loc, fatii fiindu
stolnecu Scarlat inpreund cu numita Lupoiancd, intrindu in cercetare prin anafora scrisd dd
la... 2 ale lui noemvrie, ne arAtard cd intrebindu pd stolnecu Scarlat ce Ii iaste cererea, au ids-
punsu i insusi au priimit din bunAvointa sa, nesilit, cd n-are a cere nimic dd la Lupoianca din
capete, nici din dobineld. Asemenea intrebindu i pe Lupoianca, au fost in cea dupe urind
priimitoare si ea si s-au Idsat d cererea venitului, insusi stolnecu cu miinile sale au spart zapi-
sul datorii numitii Marii innaintea judecAtii, au rdmas amindooad pArtile odihniite i invoite.
Drept aceia dar, i domniia mea vdzindu o priimire i blind invoire cu care amindooad
pArtile s-au odihnit i s-au multumit, lath i pentru aceasta am hotdrit ca numita Lupoiancd
ia mai sus-numita clironomie Intru stdpinirea ei, fr Intoarcere de bani, si i-am dat acest
hrisov intdrit cu domneasca noastrd iscAliturd i pecete la mina Marii Lupoencii si a fiilor ei, dupe
hotdrirea ce s-au Mut inpreund cu socoteala i sfatu dA obste a dumnealor velitilor boeri : pan
Dumitrache Ghica vel ban, pan Badea Stirbeiu vel vornic cid tam dd sus, pan Nicolaie Brinco-
veanul vel vistier, pan Dumitrasco Racovitd vel vornic dii tara dd jos, pan lanache Muruz vel
logofat dA tara cid sus, pan Grigorie BAleanu vel logofdt dd tara dd jos, pan Ianache VAcArescu
vel spdtar, pan Iorgache Mavrocordat vel postelnic, pan Nicolae Filipescul vel clucer, pan Cos-
tandin Cocordscu vel paharnic, pan Dumitrache Fdlcoianul vel stolnic, pan Costache Hangerliu
vel comis, pan... 3 vel sluger, pan Costandin Nenciulescu vel pitar si ispravnic, pan Grigorie Arh. St. Buc.,
pr. 3.
Bdlcanul vel logofdt. is. 309 v. 313
1780, noemvrle 6.
1 Pentru : socotea.
2 Doc. rupt.
3 Loc alb.

Cark domneascd de numire a unui judector la trebile de cremenalion" din Craioua, cu instruciii
referitoare la Indatoririle sale.
854
1780
Zemli Vlahiscoiu. Credincios boierul domnii mele... 1, sAndtate 1 Iatd te-am orinduit domnia nolembrle
mea, la Craiova, judecAtor la trebile cremenalion inprcund cu ceilalti boieri judecAtori dd acolo. 7
Ci dar, aceasta sd nu o aibi numai drept mild, pentru cd domniia mea te-am orinduit mai multu
pentru treabd i trebuie sd socotiti cd judecdtile vinovatilor, la care sinteti orinduiti, iaste cea
mai mare treabd a cerceta pd fiestescare foarte cu de-amdruntu dd viiata i faptele kr ce au
sAvirsit, and si in ce locuri, cercind i alte semne i dovezi du pd afard, nu numai zisele kr. Pentru
care, aveti copie din condica puscarii cum iaste trebuintA a intreba vinovatii, dupd care a aveti
a urma si a face eczamene cu ddplind cercetare i cu capete din pravild asupra osIndiilor, scriind
dd averile i dd mostenitorii lor, dd au sau nu, sd le trimiteti domnii mele in scris. $i pentru
slujba si osteneala ce ai a face, iatA ti s-au rinduit clA cdtre domniia mea lead dupd hotArlrea ce Arh. St. nue.,
iaste pentru toti. I I. saam receh gospodstvo mi. 37. 9n2rv. .2.
1780, noemvrle 7.
1 Loc alb.

Poruncd domneascd adresatd marelui spatar pentru a ridica fi depune la tnchisoarea mandstirii
Snagov pe Vasite vamesul care a fdcut nereguli.

1780
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod, bojiu milostiiu i gospodar. noiembrie
Dumneata vel spdtare, macar cA lui Vasile vamesu dupd netrebnicille lui i dupd slretli- 17
curile lui, f kind obiceiuri noad la slujba vdmilor ce au fost asuprd-i intr-acesti anl trecuti si

935

www.dacoromanica.ro
 tAlmaciri rele la catalogu domnii mele, hrApind si jai uind norodul, cla ale caruia fapte palimia
lacuitorii, sa cadea mai grea pedeapsd pentru pilda altora asemenea lui, dar domniia mea
milostivindu-ne 1-am ertat de acea mai grea pedeapsA ce i sa cAdea si 1-am rinduit a sa pedepsi
numai cu Inchisoare la mAnAstirea Snagov.
Ci dar, priimind dumneata porunca aceasta, 0-1 radici si In paza sa-1 trimiti la numita
Aril. St. Bur., manastire sa-1 faca teslim la
egumen si A aduca zapeiu raspunsu ca 1-au dus, dindu-sA In mina
I. 320. egumenului cartea domnii mele ce s-au scris. Tolico pisah gospodstvo mi.
1780, noemvrie 17.

Poruncd domneascd adresatd ispravnieilor judejelor <de peste Oil> de a prinde niste hofi din judeful
856 Dolj care au rural lot ce s-a giisit pe un vas turcesc naufragiat linga Cernef si au ucis pe sluga rei-
zului din Vidin.
1780
Aleeembrie
12 Dumneavoaslra ispravnicilor ot sud1 sanatate I Am luat domniia mea instiintare cum di un
bolozan ce venea cla la Beligrad al reizului Uzun Suliman vindinliu, din furtuna ce i s-au Intim-
plat, aruncindu-sA aproape da Cerneti doao ceasuri, si acolo ramiind din vreme rea, iar acesti mai
jos-numiti oameni ce era din taifaoa acelui bolozan, care zice numitul reizu ca sint oameni dd
satu Urzica si Ciobanul din sud Dolj, ucigind pa sluga reizului, pa care II lasase da paza boloza-
nului, turcu fiind, 1-au omorlt si au luat dupa cum zice reizul, tot ce au avut la bolozan, adica
bani, arginturi (IA multa suma si asa au fugit.
Deci, fiindca acesti ucigasi, temindu-sa a merge &are locu lor ca 0 nu-i cunoasca cinevasi
acolo, poate vor fi trecut Intr-acelelalte judge da acolea si umbla ascunsi, iatA cd va scriem si
strasnic va poruncim toata silinta sa vi-o puneti, Mind feliuri da mijlociri, ca negresit sa-i gasiti,
sa-i prindeti si, puindu-i In ming cu buna paza, sfi-i trimiteti la dumnealui caimacamu Craiovii,
instiintind si domnii mele. Insa sa stiti si aceasta ca, da vom dovedi pa urma cum ca au trecut
pin judetu acela si nu i-ati prinsu, yeti cadea In grea urgie si cu nici un fel cla pricina nu va yeti
putea indrepta, pentru c nu vom lasa nicidaeum pina nu sa vor prinde spre a li sa face pedeapsa
unor ucigasi ca acestiia. Ci, pentru aceia sa stiti ca cu hotdrire II cerem cla la dumneavoastra, cla
care si asteptam raspunsu farA cla zahava. Aceasta.
1780, diehemvrie 12.

Gheorghe, statul lui marunt si negru la fat.a, Barbul, om cla mijloe la statul lui, Stan,
asemenea da mijloc si ros la chip, Preda, asemenea om da mijloe.
Iar la Mehedinti s-au scris cu acest ifos. Macar ca am vazut cele ce scrieti dumneavoastra
ispravnicilor, pentru aceasta, cd ati luat dumnealui slugerului Theodorache si ilam, cum cA uci-
gasii au fost insusi din taifaoa bolozanului, care ilam 1-am si vazut, lima da vreme ce numitul
Aril. st. Buereizu face davaoa aceasta, cu pricina ca ar fi trecut in tara acesti ueigasi, care si far' di aceasta,
Msf: 8n3%.8. macar si streini di ar fi fost clA feliul lor, tot trebuie a sa cauta si a si prinde, nefiind da suferit a
vezi ei doe. scapa unii ca acestiia, ci pentru aceia sa urmati cum va poruncim mai sus. DA care si asteptam
nr. 858. din
2 innuarie 1781. raspunsu fail da zabava. Aceasta.
1 Omisiune.

Carte domneascd In pricina dintre Stanca, sofia lui Iordache din Craiova, si Radul Giorogeanu cu
857 cetasii lui pentru o parte din mosia Mirceascd numild a lui Bdrbdtigd. Domnul poruncesle sa se
sparga" cdrfile vechi f i sd se rinduiascd boiernasi care sd aleagd parlea lui Barbaligii, cuvenild
1780 Stanedi.
deeembrie
20 Cinstit si credincios boiarul domnii mele Grigorie Razul biv vel clucer, caimacam Craiovii, sin&
tate I Facem dumitale in stire cA, la leat 1777, maiu 30, au fost esit innaintea domnii mele la

936
www.dacoromanica.ro
divan Stanca, sotiia lui Iordache dA acii din Craiova, cu Radul Giorogeanu i Stancul si cetasli
lor, cerind numita Stancd o parte din mosiia MirceascA care au fost a lui BArbAligA, arAtInd ti
zapise i scrisori pentru aceasta. Cind atunci, dupd cercetarea ce s-au fAcut prin judecatA In doao
rinduri acolea la Craiova dA dare dumnealui caimacamu, aici dA cAtre dumnealor velitii boieri,
cum si Innaintea domnii mele, s-au dovedit cA numitii accia o au curnpArat aceastA parte a lui
BArbaligA i o stApIneste dA ani 49 nezrnintit, iar Stanca n-au stApinit nicidAcum, nici cA au mai
pornit vreodatA jalbA pentru aceastA parte a lui BArbAligA, precum nici Insu0 ia n-au tAgAduit
Innaintea domnii mac. i ca o mosie bine cumpAratA de neamul lor i stapinire dA 49 dA ani
dA ia netgdcluitA, s-au dat intArire la mina Radului Giorogeanu i tovarAsilor lui, ca sA stApinea-
sea aceastA parte a lui Barb Mier, dIndu-sA la mina lui i toate scrisorile dA aceastd parte ce era
rAmase la Stanca. Iar Stanai i verilor ei, i-am fost dAruit atunci In divan partea unui mos, Eftul,
dintr-acea movie, dupA arAtarea numitilor mai sus, ce am arAtat atit la cercetarea ce s-au fAcut
aci la Craiova, cit si aici la dumnealor velitii boieri, cum cA nimeni dintru acel mos Iftul nu sA
afl si rAmlind acea parte ca o slobodil donmeascA.
Si dovedindu-sA c i Stanca cu verii ei iaste mosneancA cu adevArat, I-am fost dat-o
ei ca o mosie ce sA cuvenea domneascA, dindu-se Stancai i cartea domnii mele la min5 pa acea
parte a Iftului. Cu aceasta carte dar, mergInd Stanca i vrind a intra In stapinirea partii Iftului,
s-au arAtat multi oameni care au fost din neamul Iftului, i n-au IngAduit-o a stApIni zicind cA
rAu au arAtat Giorogeanul cum ca nu iaste nimeni din Iftul.
Care aceasta vinzind-o Giorogeanu i viindu-si singuru In cunostintA cA au gresit si au
pricinuit a sa face nedreptate acelor pArtasi dupA neadevArata lui arAtare, da altA parte vrInd
a multumi si pa Stanca, au dat zapis la mina Stancai, el Inpreuna cu tovarasii lui, cla build voia
lor, ca sA stapineasca partea lui BarbAliga drept a If tului, dar si ia au dat zapis la mina lor cA
s-au lasat cla partea acelui Iftul, facind-o accasta Radu Giorogeanu, atit spre potolirea celor
nApAstuiti da dinsul, cit si spre a lipsi multa gllceava ce Intelesem ca sa pornise asupra lui dA
atm acei partasi.
Insa Stanca, dui:a ce au fAcut cu dinsii Invoiala aceasta ce sA arata mai sus, viind cu
jalba Intr-acelasi an la luna lui... 1 n-au aratat adevArul, ca dindu-i ei partea lui BArbaliga au dat
si ia zapis ca s-au pArasit da mosul acela Iftul, ci intr-altu chip au jAluit, zicind ca oarecare mos-
neni ot Cacaleti Ii InpresoarA acea parte a Iftului si cum ca Radul Giorogeanu Inpreuna cu toti
pArtasii lui, dupa ce au mersu la fata locului, cunoscind nedreptatea ce i sa face, ei i-au dat zapis
la minA ca sa stapineasca i partea lui Barbilliga i asa, dupa zapisul Giorogeanului i al pArtasilor
lui ce s-au vazut la mina ei, adeverit si cu iscaliturile a unora boieri dA acolo, i s-au dat cartea
domnii mele pa arnIndooaa acele partiBArbAliga i Iftul, poruncind printr-aceiasi carte dumnealui
clucerului Theodorache, cc sa afla caimacam, ca sa rindulasca boiernasi In fata locului sA i le
aleaga. Cu care carte, dupA ce au mersu, vilzind cluceru ca ia an umblat cu ficlesuguri aici, nes-
puind adevarul pinA a Instiinta domnii mete curgerea pricinii, au orinduit mai hall boierinasi
ca sa vaza cit iaste partea acelui BArbaligA i eta acelui Iftul, care boieri n-au apucat a merge si
a face vreo alegere, Intimplindu-sa moarte unuia dintr-insii, si la aceasta au ramas pricina pinA
acum.
Dar cu toate acestea, cArtile domnii mete amindoaoa cu una din urma s-au luat cla la
mina ei, luindu-se i partea If tului dii aici, rindind la dirsa numai partea lui Barbiliga, acum
iarasi veni numita Stanca cu jalba care domniia mea, aritind cum ca acel Radu Giorogeanu nu
urmeaza zapisului ce i-au dat pentru partea lui Babaliga, dupa care au si stapinit ia un an si
4 luni, ci acum gaseste pricina da zice ea a patra parte din partea lui BArbAliga iaste a altui mos
Brazda, i cu acest mijloc cautA a mai micsora partea ei, asijderea i un bordeiu i un cosar,
tin patul i putintei pomi ce slut pa mosiia ei, cautA sa le coprinzA cu stapinirea.
Pentru care, (IA acii dA la Craiova, zice Stanca ca s-au gasit cu cale ca sa le tie Radul.
Giorogeanul cu tovarasii lui, Infundate, i ei, pentru locu cit tin acelea, sa-i dea Intr-altA parte
locu daopotriva, iar ei necum loc nu-i da, ci sa si tot Intinde In partea ei, facInd pomi i altele,
puind i pA un fin allui, anume PAtru Bota, dA-si face namestii tocmai In usa casfi ei. La a cariia
jalbA, facIndu-sA (IA catre domniia mea cercetare i lulnd pa daplin pliroforire (IA toata curgerea
pricinii, mai intli am poruncit i amindoaoa cArtile domnesti lulndu-sA, s-au spart cla domniia

931

www.dacoromanica.ro
 mea, cum si cartea ce sa didese Radului Giorogeanu pa partea lui Barba liga iardsi s o ei dem-
neata si negresit sa ne-o trimiti ca si aceia sit o spargem.
i macar cil acelui Radul Giorgeanu pentru mestesugul cc au metahirisit cla n-au ariitat
ca shit In viiata mosnenii care sa trag din mosu Iftul, nu numai pedeapsa i sa cadea, ci Inca si
cheltuiala ce s-au pricinuit Stancal cu venirea Intr-atItea rinduri pa aici sa sat fi platit, dar O.
vreme ce singur cunoscindu-si gresala, s-au indreptat dlndu-i partea Jul Barba BA cu aceasta
ertIndu-1 da alta pedeapsa, II hotartm Ca sa fie numai cu paguba da partea lui Barba HA care
Insusi el au dat-o. Asijderea si Stanca, fiinda au umblat si ia cu ficlesug nearatind ca In locu
partii lui Iftul i s-au dat al lui Barba BO si au Mut insalaciune, cla luase acea carte domneasca
la mina pa amIndoaca partile, i sa cadea si ei pedeapsa, dar, In loc pentru pedeapsit, sa-i fie pa-
guba cheltuielii si a treapadului ce au tras In doaoa-trei rInduri la Bucuresti cu venirea si sa sta-
pineasca partea aceia a lui Barba liga, cla vreme ce Giorogeanu singuru i-au dat-o prin zapisu lui.
Care parte, fiindca n-au apucat a sa alege /IA catre acei bolerinasi ce i-au rfnduit dumnea-
lui cluceru Theodorache si la aceasta numai fiind pricina Intre clInsii acum, adica pentru ceia ce
pricinueste Radul Gioroceanul ca In partea lui Barba HO iaste partea lui Brazda, hail porun-
cim dumitale sa rInduesti dii iznoava boierinasi ca sa mearga In vreme la fata locului si, cu
dreapta cercetare urmInd, a aleaga acea parte a lui Barba BO dupa dovezi i scrisori si dupa
vechea stapinire, (IA fata flied amindoaoa partile, cum si top alp mosneni. Asijderea sa cerce-
teze cla au avut si acel Brazda parte Intr-a lui Barba HA sau daosibit singuru si ail. *i cla au
avut Brazda vreo parte, da cine sa cade a sa stapini, fiindca Stanca zice cum ca partea lui Brazda
tot cla Barba HO s-au tinut si iarasi ia o cere a o tinea In partea lui Barba liga, la care aceasta
tribue sil arate dovada si teniefu, ori la, ori ceilalli care o cer, si, Mind alegere In scris cu loath
dreptatea, sa aibi a da carte la mina ei pa cita parte i s-au ales ei cla stapinire din mosie, din
moat* sau din orice, dupa care i sa va da si Intarirea noastra. Insa, la aceasta sa nu sa Rica vreo
gresala ori vreun hatir, cla vreme ce avem a da dupa hotartrea dumitale si domneasca noastra
Intarire si asa, negresit sa cureti cu boieri la fata locului vrednici alesi. Asijderea si pentru jalba
ce face iarasi Stanca cum cd, pentru un bordeiu, un cosar, un patul si niste pomi ce s-au hottirit
a acii da la Craiova, sa le tie Gioroceanu, Infundate, si sa-i dea ei loc Intr-alta parte daopotrivii,
poruncim ca prin marafetu dumitale 0 a savIrseasca si aceasta spre a i sa da negresit loc &to-
Att. St. Buc., potriva si sa faci pa acel Gioroceanu, nici el a A mai intinde, nici pa altii cla ai lui a mai volnici
Ms. nr. 8,
c 332v. 333v. ea sA sa pue In partea ei cla mosie cu stapinire sau cu faceri da namestii, ca sa vor pedepsi.
1780, dlehenwrie 20.
1 Loc alb.

Carle domneascd prin care slut mustrati ispravnicii de peste Olt cd n-au dal dovadd de vigilenfd
8581781
fn prinderea unor ucigasi.

lanuarle Dumneavoastra ispravnicilor ot sud...1 sandtate 1 Inca da la 12 zile ale lunii ce au trecut
2 v-am fost poruncit domniia mea pentru patru ucigasi, cari am auzit cum ca ar fi omorit pe
sluga reizului cla la bolozanul ce veniia cid la Beligrad, pa carii vi i-am aratat si cu chipurile
lor anume, ca sa-i prindeti negresit, sa-i trimiteti drept la dumnealui, caimacamu, Craiovii, si
Intr-atItea zile ce au trecut Ana acum, dupa ce v-am scris cu atita porunca, vedem el nici
o silinta n-ati Mut ca sa-i fi prinsu VITA acum, cla care ne-ati adus la mare turburare asupra-vd.
i WA, cu hotarire NI poruncim strasnecu sa stiti ca nu puteti cu nici un tel cla pro-
fasis a VA mIntui cla aceasta, nici sa VA socotiti ca va yeti Indrepta cu cuvInt ca. au trecut
Intr-altii parte si dd. aceia nu i-ati prinsu, nefiind acii In partea locului, pentru ca aceasta
Arh. St. Buc.. da yeti zice-o, face trebuinta atunci sa si aratati si sa-i dovediti uncle sint anume, iar pina
M. nr. 8, nu-i yeti dovedi, sau pina nu Ii yeti prinde aceia, nu sInteti Indreptati din vina.
f. 335.
Vezi 61 doe. Ci cautati cla faceti toata nevoiinta si Ii prindeti, ca a va mintui si a va Indrepta
nr. 856, din 12
decembrie 1790. da aceasta nu sa poate si yeti cadea In urgiia domnit mele. Tolico pisah gospodstvo mi.
1781, ghenarle 2.
1 Loc alb.

938
www.dacoromanica.ro
Carte domneascd adresald episcopului de Minnie prin care i se recomandd sd dea taleri 127 de
f a Cutia miletor pentru a-I ajuta pe VIdduf din Strehaia (jud. Mehedinfi) sd iasd din tnchisoare
sd-si pldleascd datoria Mire un turc din Vidin.
1781
lama rie
15
Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu i gospodar.
Cinstite iubitor de Dumnezeu, sfiintiia ta pdrinte episcoape al sfintii episcopii Rtmnicul,
chir Filaret, sdndtate 1 Fiindcd ne scrie dumnealui caimacaniu Craiovii cum cd un VlAdut
ot Strihaia sud Mehedinti, Hind dator la Mustafa-Bairactarul-oglu de la Diiu i aflindu-se
sdrac, neavind nici un mijloc de a plAti, au pAtimit multA vreme la Inchisoare. Ci, fiindcd
dupd sdrAciia lui, au fAcut sulf Apostolache sAtraru capichehaiaoa pe taleri 127 i, afltndu-se,
dupd cum zicem mai sus, numitu Vliidut de tot sdrac, iatA scrim sfintii tale sd dai acesti
taleri 127, adicd o sutA doudzeci si sapte, din banii cutii la dumnealui caimacamu si dum-
nealui sd-i trimita la sAtraru Apostolache, ca sd-i dea numitului datornic fE sh ia de la mina Arh. St. Buo.
lui exoflisis. Aceasta. i fii sfintiia ta sfindtos I Mu nr. 8.
f. 341v. <1>
1781, ghenarle 15.

Carte domneascd adresald vet aged prin care i se porunceste sd facd cercetdri pentru prinderea unor
Illhari din Banatul Transilvaniei ascunsi In Bucuresti.
8601781
Dumneata vel agA. Dupd tristiintarea ce am luat domniia mea de la vecindtate cd, din fAcd- lanuarle
torii de rele ce pA vara anului trecut au ttlhdrit In BAnatu Transilvanii, au venit aici In Ord 22
acum da cu toamnd liude 9 si s-au prefficut pentre bunii ldcuitori numai ca sA erneze ei,
pentru numele lor cu chipu i semnile i portu ce 1-au avut In vremea chid au trecut, iatd,
scotindu-sd copie, sd trimise dumitale.
Ci, da vreme cd domniia mea lutm Instiintare cd sd afld aici In orasu Bucuresti acesti
tilhari sdzind pititi, Iti porunchn, dupd copie sd cercetezi In tot ttrgul foarte cu dadinsul
pd supt cumpdt, cu bund orinduiald dd a nu prinde veste si negresit sA sd prinzd. PA care Arh. St. Buo.
Ms Dr. 8.
prinzlndu-i, numaidAcit sd Instiintezi domnii mele. Tolico. f. 341v. <2>.
1781, ghenarie 22.
Asemenea pitac s-au fAcut i cdtre dumnealui vet spAtar.

Carte domneascd de muslrare dare ispravnicii judefului Iviuscel pentru cd nu au cercetat abuzul
unui pircalab care a final tn fiare i a prddat pe Lifa jdluitoarea.
8611781
ianuarie
Dumneavoastrd ispravnicilor ot sud Muscel, sAndtate 1 VA facem In stire cd la domniia
27
mea au pluitu Lisa de aici din Bucuresti pentru MihAild ptrcAlabu de la satu Livezeni dintr-
acel judet, cum cd au prAdat-o cu doi cai si taleri 2, tiindo-ud o sAptAmind In Marl la
casa lui. De care mai jaluind domnii mete pentru aceasta, s-au Yost poruncit dumneavoastrd
Inca din anul trecut de la luna lui septemvrie, ca sd cercetati si de yeti dovedi pe acel
plrcAlabu cd au fAcut o pornire ca aceasta de sinesi, fArd de judecatd, nu numai sd-i Inpliniti
jAluitoarii aceste ce i-au luat, ci Inca sA-lsi pedepsiti, Instiintind si domnii mete curgerea pricinii.
Care poruncd dupd ce au adus-o aci, nu numai CA nu ati fdcut vreo urmare i sdvIrsire
poruncii, ci IncA nu ati prihnit-o sA o cititi si sA-i ascultati jalba ei. Pentru care, mult tur-
burindu-ne, era sA ne pornim cu urgie asuprfi-vd i sd vd pedepsim foarte, ca pd niste vinovati
ce sinteti la aceasta. Dar vrind domniia mea ca mai 'Juni pricina acetii jAluitoare sit o cAutAm,

939

www.dacoromanica.ro
 iatd cd am ortnduitu domniia mea mumbasir ca sd ridice pe acel plrcAlab, sA-1 aducA aici,
cu carele sd aveti a instiinta domnii mele Intru adevdr curgerea pe largu cu orinduitul mum-
Arh. St. 131 0_ basir, cum si pentru ceia ce zicem asuprd-vd, drept sd ne Instiintati de all facut una ca
Ms. nr. 8.
f. 347y. aceasta.
1781, ghenarie 27.

Logofdlul cdimdcdmiei <Craiovei> trimile marelui spdlar 1nstiinfarea caimacamului priviloare la

8621781
compelenfa leriloriald a ispravnicilor de judef In urmdrirea unei femei fugita cu banii sofului la
all bdrbal. Vinovalii urmeazd a fi numai finufi la popreald" pind ce va porunci domnul.

isInuarle 1781, ghenarle 29.

29
La cartea ce au scris caimacmu cum cd o fAmee, anume Mans, lAsIndu-si bArbatu si fugind
din vecindtate cu un Runcul, au scris cdtre ispravnici un Gheorghe Oroz dd acolo ca sil-i
judece, fiindcd au luat zloti 125, si ispravnicii n-au vrut sd-i judece, neavInd portmcd (l la
manila sa, ci i-au trimis la caimacam. Si fiindcA acei din Iduntru cer rdspunsu dd la ispravnici,
Ad aceiia au Instil/flat...I i s-au dat rdpunsu cd ispravnicii au a-si cduta numai trebile jude-
tutu! si poruncile domnesti, iar a coresponderisi cu vecindtatea, aceasta nu iaste treaba lor,
nici slut volnici a o face, si, pentru aceia, bine au f Acut ispravnicii si n-au a trimite nici 0
Instiinlare InlAuntru, cAci treaba sd va cAuta aici si mdriia sa va scrie unde sd cade. Iar
pd acea fAmee, dinpreund cu Runcul, sA-i aibd la popreald ptna va avea porunca mArit sale
Arh. St. 131 c.. ca sd-i trimitA aici.
Ms. nr. 8.
f. 344 (2). <PS :>S-au dat dd Anton logofAtu, ghenarie 30, la dumnealui vel spAtar, ca sA o trimitd.
1 Loc alb.

Calaslih" cu lefurile si numele judeatorilor orinduili la deparlamenlele de saple, de opt si de cre-

863 menarion", precum f i la divanul Craiovei si cremenarion"-ul de acolo.

1781
Catastih de numele boerilor ce sint rinduiti la doao departamenturi, unul de sapte si altul
de opt i la depertamentu cremenarion de aici, cum si de divanitis ai Craiovii I ai cremena-
rionului de acolo, dupd cum prin osebit catastih sint hotArtti, a cdrora, leafa aceasta este pit
cite trei luni, incepindu-sd de la zi !nth a lui martie leat 1781.
Taleri la depertamentu de sapte, adicA o mie opt sute saizeci, 1860 :
400 : . . .1
300 : biv vel paharnic Miche, adicd trei sute.
300 : biv vel stolnic Alecsandru Grecianu, adicd trei sute.
240 biv vel sArdar RAducanu Iuliiano, adicA doao sute patruzeci.
200 biv vel medelnicer Evdochim, adicA doao sute. Dupe moartea sa, s-au 'indult medel-
niceru Hristea In locu sAu, de la octomvrie 1, 1781,
150 : biv vel sluger Hagi Dumitru, adicA o sutA cincizeci.
150 : Antonie Fotino, fiind prahticos la ale pravilii, adicA o sutA cincizeci.
90 : Dragomir proin <al> 3<-1ea> logofdt, adicA noaozeci.
30 : logofe/elului ce este ajutoru lui, adicA treizeci.
1860
1860 : la celdlalt asemenea departament dA opt, adicA o mic opt sute saizeci.
400 : biv vel clucer Dumitrache, adicA patru sute.
300 : biv vel paharnic Mavrodin, adicd trei sute.
300 :...1
240 : biv vel sArdar ComAneanu, adicA doao sute patruzeci.

940

www.dacoromanica.ro
 200 : loc dAschis au fost dintru-ntliu la acesti taleri 200
150 biv vel sluger Pantazi Serezli, adicA o sutA cincizeci.
150 : George Cana le, prahticos la ale pravilii, adicA o sutA cincizeci.
90 : proin <al> 3<-lea> logofat Necolae Flcoianu, adicA noaozeci.
30 : logofetelului ce este ajutoru lor, adicA treizeci.
1 860
1 740 : la depertamentu de cremenalion, adicA o mie sapte sute patruzeci.
400 : biv vel stolnicu Costandin BAlAceanu, adicA trei sute.
300 : s-au rinduit In locu-i pe stolnicu Costandin BAlAceanu. 81 noemvrie 52
300 : biv vel stolnic Dumitrache, adicA trei sute.
240 : biv vel medelnicer Ianache Palada, In loc dA sArdar, adicA doao sute patruzeci.
200 : biv vel medelnicer Popescu, adicA doao sute.
150 : biv vel sluger Theodosie Tigara, adicA o sutA cincizeci.
150 : Jordan grArnAticu, prahticos la ale pravilii, adicA o sutA cincizeci
1740
270 : Iordache Caragea, judecAtor la spAtArie, adicA doao sute saptezeci,
270 : biv vel paharnic Costandin Cocordscul, judecAtor la agie, adicA doaA sute saptezeci.
1 550 : boerilor de la divanu Craiovii, adicA o mie cinci sute cincizeci, care boeri sA aibA datorie
ca s theoriseasca i eczamenile boerilor de la depertamentu de cremenalion de acolo, precum
urma si pfnA acum, si sA sA iscAleascA caimacamu ti top divanitis.
270 : biv vel paharnic Hagi Stan Jianu, adicA doao sute saptezeci.
270 : biv vel stolnic IonitA Glogoveanu, adicA doao sute saptezeci.
210 : biv vel sArdar Barbul Stirbei, adicA doao sute zece.
150 : biv vel sluger Gheorghe Bengescul, adicA o sutA cincizeci.
150 : biv vel sluger IonitA BrAiloiu, adicA o sutA cincizeci.
150 : biv vel singer Ionita Argintoeanu, adicA o mita cincizeci.
158 : biv vel sluger Stefan CrAsnaru.
80 : <al> 3<-lea> logofAt cu taleri doadzeci pentru }Artie, adicA optzeci.
120 : la patru logofeti de divan, adicA o sutA doaozeci.
1550
450 : la depertamentu de cremenalion al Craiovii, adicA patru sute cinci7eci.
120 : biv clucer de arie Barbul Benescul, adicA o sutA doaozeci.
120 : biv clucer de arie l3arbul Prisiceanu, adicA o sutA doaozeci
90 : biv c5pitan de dorobanti Panait, adicS noa5zeci.
90 : biv <al> 2<-1ea> vistier IonitA Benescul, adicA noaozeci.
30 : logofetel de puscArie, adicA treizeci.
450
8000 : adicA opt mii.
Foaie de boerii ce mai jos sint arAtati, carei au a urma cu slujba la orinduitele trebi
deosebite ce ii sa va porunci cu leafit pe cite una trimenie, incepindu de la zi !TIM a lui mar-
tie leat 1781.
Taleri
120 : biv vel sAtrar Scarlat Falcoianu, adica una suta doaozeci.
90 : biv vel satrar Hristache, adicA noaozeci.
80 : biv vel clucer za arie Bujoreanu, adica oplzeci.
120 : biv vel clucer za arie Draghiceanu, adica una suta doaozeci.
80 : biv vel clucer za arie Anghelache, adica optzeci.
60 : Mateiu Nona, adicA saizeci.
60 : Costache Buia, adica saizeci.
750 adica sapte sute cinzeci.
1 Loc alb. Arh. St. Bua.,
Ma. nr. 8.
a Biv vel paharnic Cindescul e anulat cu o linic. 1. 356-356v.

941

www.dacoromanica.ro
 CohrdlieidomneascAl detnulmire alcciteicuinni polcounic pe jade/ cn areitarea atribuliilor i auto-
864 asupra
1781
1 pii carele 1-am orinduit domniia mea cu polcovniciia judetului 1 sit aibd a face
zapt slujitorii polcovniccsti ai numitei polcovnicii si, avindu-i dupd orinduiald gata In toatil
vremea, sa fie sirguitori pentru strejuirea judetului si paza lacuitorilor dii tllhari, de oameni
rdi i (IA orice alte pricini Inpotriva nezamului si a bunelor orinduiell, dupa ardtarea ce-i vor
face dumnealor ispravnicii cd face trebuintd, sa aibd purtare de grijii spre a-i savirsi toate
pricinile la care sd va orindui, sau cu porunca domnii mele, sau cu povatuirea dumnealui
vel spdtarudui>, fdrd de cusur i pentru verice pricina, sau a steagului sAu, sau acestor
slujbe, la care va fi orinduit, sd aibA datorie a Instiinta pururca domnii mete prin dumnealui
vel spiitaru dupd obiceiu.
Poruncim dar domniia mea voao, slujitorilor polcovnicesti, sa-i dati ascultare si supu-
acre, cad oricarele sa va arata cu Inpotrivire, are volnicie a-1 tritnite cu instiintare cdtre
dumncalui vel spdtaru, ca sa-si ia cdzuta pedeapsd.
Si dumneavoastrd ispravnicilor ai judetului, cunoscindu-1 dd polcovnic, sd-i aratati
ccle ce va fi eu orinduiala, ca sA le savirseascd, dindu-i i ajutorul cel cuviincios la cele ce
va fi trebuintd, cum si la lipsa slujitorilor, chid va avea, ca sA poata gdsi oameni hard pricind,
Arh. St. Bus.. dupa orinduiala visterii, sa-si inplineascd stcagul, ca sa nu sa Ned cusur la cite poruncirn
Ms. nr. 8.
f. 361v. Intr-alt chip sd nu fie, ca asa iaste porunca domnii mele. Tolico pisah gospodstvo mi.
1781.
1 Loc alb.

Poruncd domneascii adresald tuturor ispravnicilor din (aril cu privire la felul cum stl urnuircasca
8651781
pe fdcatorii de rele.

februarie Durnneavoastrd ispravnicilor ot sud...1 siinAtate I VA facem in stire cd, pentru ce i ce sd prind
1
in hotii si In fapte rele, strasnice porunci i povAtuiri pd largu va avem date mai dinainte,
atit pentru cercetarea i egzamenile lor curn trebue sa le faceti, cit si pentru ale lor lucruri
si averi si pentru chezdsiia i inplinirea pagubasilor cum sA urmati. Care acele porunci si
povatuiri, vAzind domniia mea din cercetdrile ce facem, cii unii din ispravnici nu le pAzescu
cum sd cadc i, atit la cercetarea i egzamenile lor si la chezdsiile lor sa fact' cusururi, cit
la ale lor averi sd facu hripini dA unii-altii i i pagubasilor sA facu nedreptati, neavind
dA unde a li sA inplini, iatA strasnecu vA poruncirn cla obste sd vd ddschideti ochii si intru
toate sa urmati dupd poruncile i povAtmirile ce aveti, care povatuiri indAstul sint acelea mai
dinnainte si nu era trebuinta (Id altele. Dar, ca sii lc intelegeti bine si sd nu facet" vreun
cusuru, dA iznoava va scriem ph larg, lath sa nu va cutezati a tainui pd vreun hotu si a-1
slobozi prin taint pentru darea (Id bani sau pentru orice fel (IA interesu, I an da a nu-1 arita
la domniia mea si a-1 trimite sa sil pedepseasca, ea aceasta iaste pricind a sd mai multil bor-
fasii si facAtorii dA riu, dar nici pd cinevasi sa nu-i prepuneti si sa-i aduceti la necaz pentru
vreo pizma, ea sA pAtimeascA pind a sA mintui si a sA Indrepta. Ci, pii cei cu adevdrat hoti,
prinzindu-sA, sA-i luati supt pazA, pe carii mai mult n-aveti a-i pima pd la inchisorile dum-
neavoastrd (Melt trei-patru zile, pind a li sd face egzamene, si cu path sa-i trimiteti aicea
cu instiintare la domniia mea si cu egzamenile dinpreund Ca, in putine zile, ori sd sa Indrep-
teze, ori sa sa orinduiasca la osindd dupa fapta lui.
CercetArile si egzamenile lor, sA le faceti fiiri (IA lenevire i foarte cu amdruntu, cer-
cind si alte semne si dnvezi, iar nu ddlocu cu cazne si cu Wadi, precum auzim cd urmeazii
unii, carii numaidacit dilodatd Ii pune la strasnicd biltae lila intrebAciune nu-1 lasA pii
vinovat ca sd arate insusi paguba pA anume, cu semne i fapta precum au urmat, ci hare-

942
www.dacoromanica.ro
bitorul, spuind paguba si semnile, urmeazi si el cu rispunsu, ci, dupi cc-i trimit aicea, zic
ci di iutimea Mill ce i-au cknit ispravnicii au aritat ci au sivIrsit fapti ce nu iaste vino-
vat. Ci, si le faceti egzamen prin cercetarea ce sd cade, cercind i di alte semne i dovezi
pA din afari, dupi care, lulnd judecata pliroforie, sA poati face hotirlrea dreapti si fir' di
gresali. Ale hotilor lucruri miscAtoare i nemiscitoare, si le cercetati, si le dovediti, care
firi di a nu si clinti si a si hripi cu luarea ori di cAtre dumneavoastri, ori di cAtre zapcii,
cipitani i poterasi (afari numai din ceia ce are poterasii obiceiu a lua di asupra hotilor dud Ii
prinde), si le scrieti si, dinpreuni cu egzamenul, si aveti a trimite totdcauna i foae di
averea hotilor, din care, di va fi vreunile zestre ale sotii lui, si le aritati cliosebit, cercetind
Insi bine, cu bune dovezi la aceasta, ca nu cumva, cu pricina ci sint di zestre, si si ia
din lucrurile bArbatului sau, pentru lipsi dA zestre neadivirati i nedovediti, si si scazi
periusiia hotului i cu aceste Insiliciuni vor rimInea pigubasii a nu avea di unde si Ii si
Inplineasca.
Mild din cei prinsi i trimii aici s-au indreptat de prepunerea cc au fost asupra lor si
cu porunca noastri s-au trimis aciia cAtre dumneavoastri ca si si sloboazi si si ii si dea
toate ale lor Innapoi, pi unii ca aceia si nu-i mai necijiti fI si-i pigubiti a le opri dintr-ale
lor cevasi, ori a le cere vreun daru cit di putin, nici dumneavoastrA, nici pi zapcii dumnea-
voastri si nu-i Ingiduiti, cri Indistul le iaste unora ca acelora paguba, necazul si pierderea
vremii dA hrana lor pini s-au Indreptat. Ci trick orice ii s-au luat dA vericine la vremea pre-
punerii lor, di la top sd aveti a le Inp lint pini la una, pA cit si va dovedi fill di a nu
astepta si vie si ne mai jAluiasci, cAci cu aceste prelungiri, Vali a scoate ceia ce ii s-au
luat, cheltuescu mai mult I cu nemic nu si pot alege dintr-ale lor. Asijderea i cei ertati,
carii, dupi pedeapsa ce ii s-au ficut, si trimit dA aici prin mumbasiri zapcii di puscArie
cu porunci cAtre dumneavoastri ca si si dea pA chezisie, nici pi aceia si nu-i prelungiti
dupi ce au dobindit erticiunea, asteptInd adici vreun plocon di la dinsii, S i cu aceasta si-i
prelungiti. Ci, Indati si faceti urmare i sivirsire In ce chip vi si scrie la porunca, care vi
si trimite cu dinii a-i da pA chezkie, neingiduind nici pA zapciu puscirii a-i mai trage si
a le face jaf.
Chezisii le sd fie foarte temeinice, da oameni cunoscuti cu statornicie, prin zapise In
scris, iar flU fiescum, care si le treceti Iran acii In condica judetului, apoi negresit si aveti
a trimite aici a fiesteckuia chezisie, pe care s-au dat cu Insusi zapciu acela sA sd tread! in
condica puscirii lingd egzamenu lor ca, ori In ce vreme si va Intimpla trebuinti, si si
poa ti gasi cu lesnire.
La inplinirile dA pagube ale pigubasilor, dud li si trimite, ori numai cAtre Insivi porun-
ci, sau cu rnumbasiri di aici, a vinde dintr-ale hotilor si a face Inplinire, foarte si vA feriti
a nu si face, ori la mezatul vinzArii acelor lucruri, niscareva mestesuguri, ori a si tAinui dintr-
Insile cevasi dupi cum am zisu mai sus, ci toate si si pue la mijloc cind va fi porunca
pentru toate a si vinde, afari numai din zestre. Care, dupi pravili, iaste a fi neclintiti i
mezatul vinzArii si si faci da fati cu pigubasul si cu stirea rudelor vinovatilor, ca si. nu
zicd ea s-au vindut lucru fir! di pret, i asa si sA dea pigubasilor ceia ce va fi orinduit, Arh. sc. Buc..
fir! di a nu si jifui si a li si face vreo cheltuiali, toate vinzirile i Inplinirile ce yeti face f. 346nr. 347.
8.

si le scrieti In condica judetului cu aritare anume ce lucruti ai vindut, cu ce pret, la cine, Pentru alte
Porunci dom.
ce Inplinire ati ficut, cui i dupi care porunci si hotkire, i apoi si le trimiteti i aici negresit, new cu conti-
si si treacd la condici. Aceste toate porunci i cite alte povituiri aveti mai dinainte di la nutv. doe. aseminitor.
din
domniia mea asupra trebii hotilor, cautati di le piziti atit voi, cit si pi zapcii slujitori ori februarie 1779.
Arh. St. Buc..
armAAii ce si trimit di aid, si nu-i Ingiduiti la urmAri i porniri Inpotriva poruncilor noastre. me. 8. f. 82 v.
toate cite sA urmeazi. la treaba aceasta, sA le aveti, chip cum m scrise In condici doici4.1 12.6'M
cercetirile egzamenilor, chezisiile i inplinirile cc faceti di vInzirile d lucrurile hotilor, Bac. me. 8 f. 130
v. ei doc. din 9
cad si stip ci domniia mea nu nAdAjduim numai in poruncile ce \TA trimitem, sau In ris- lanuarie 1781.
punsurile ce ne veti scrie, cum ea le yeti pAzi, nici asteptim pin! si dea plbi cinevasi, ci A rh. St. Pm , .

mai inainte In toe! vremea feluri di mijlocuri facem fi diosebit di cercetArile ce Insine (Connie sub da-
cerc et Am prin toti ce si aduc la judecata, avem i oameni printr-ascunsu rInduiti, si a rAmt- is Is Ineticutui
de Istorie
nea ca sA nu aflim orice nu si poate, Inca deodati Medi veste, avem a vi coprinde condica ..N.

943

www.dacoromanica.ro
 si Inchisoarea i, cla vom gsi Inpotriva poruncilor vreo urmare, bine sa stilt ca nici Intr-un
chip da urgie nu yeti scapa i voi intoarce Indoit si Intreit luaturile cu care va vom dovedi.
Si aceste povatuiri asemenea sa le trcceti In condica (Id rind, ca sa le cititi In toata vrernea
iar acum negresit sa faceti domnii rude raspunsu. I i. saam receh gospodstvo mi.
1781, fevruarie 1.
1 Loc alb.

Carle domneascd adresald milropolilului prin care i se recomandd ca impreund cu episcopal si

866 1781
epilropii, de fald !End fi clironornii,sd facd cercelarea zapiselor de dalorii ale rdposalului Rajail
Balasache.

februarle
3 Preasfintiia ta, parinte mitropolite iubitorule (IA Drunnezeu, parinte episcoape al Buzdului.
Va face In stire cd, dupa hotarfrea i porunca ce am fost dat chtre boierii epitropi ca sa faca
cercetare zapisilor da datorii ale riposatului Rafail Balasache, am vazut ca, dintr-acele zapise,
taleri 826 sa gasesc plititi, dupa cum si cla oamenii casii numitului raposat s-au marturisit
si dupa cum nici la osebita Insemnare ce s-au gasit, Insa asupra acelui raposat In chipul rid
diiata, nu sa arata unii ca aciia si au fost rannas zapisele nesparte. Asisderea si taleri 490 la
liude 9, dupa cercetarea ce s-au fircut, nu sa afla nicidacum cele nume, fiind periti, i i aceste
zapise ramin iara5i fin cla nici o trebuinta.
Pentru care iata poruncim dar boicrilor epitropi sa ia zapisele acestora da la epitro-
pie, sa le aduca innaintea preasfiintii tale si preasfiintiia ta, pa eine vei socoti ca iaste da
trebuinta din dumnealor clironomii, si-i chemi da fata ca, Innaintea preasfiniti tale fiind ei
Arh. St. Buc.,
Ms. nr. 8. pirintele episcop i boierii epitropi, toate aceste zapise ale platitilor si ale peritilor, ce nu si
f. 348. stiu, sa le spargeti. Si sciendu-le din sunla periusii, si ni si arate la noi cu instiintare In
Vez1 et doe. scris, cu zapisile lnpreuni, ca si le vedem sparte, i Intr-acestasi chip si si lamureasca si si
nr. 878 dIn 1
martie 1781. iasi din periusie aceste zapise netrebuincioase. Tolico.
1781, Ievruarle 3.

Poruncd domneascd prin care negufdlorii cumpaniei" still insdrcinafi cu calagraria" i punerea
8671781
sub pecefi a rdmaselor lui Pascal Olaf de pdharnicei.
Poruncim domniia Inca negutatorilor proesti ai cumpanii, Indati ce veti vedea porunca noastri
februarie numaidicit, adunindu-vi la casa unde sint rirnasele lui Pascal, proin vital di piharnicei
6 cc au murit, si faceti catagrafi da toate ale lui ramasuri pini la orice, cu cercetare buna ca
sa nu sd risipeasci sau si lipseasci ceva cit (la putin dintr-ale lui, ci, toate scriindu-le, sa le
puneti supt pistrare bund i, inchizindu-le, si stea supt peceti Irina si va ardta clironomit
Arh. St. Buc.. ui, iar anaforale di pricini streine, cirti da judecata, zapisu, scrisori, acelea cu foae anurne
MB. nr. 8.
f. 349 v. sa le faceti teslim la mina viitafului di pihirnicei. $1 zapciu, vita! da pahirnicei.
1781, Ievruarle 6.

Poruncd domneascd adresald caimacamului Craiouei pentru a lrimile nisle hog spre cercelare la
8
1781
Cinstit i credincios boierul domnii mele, Grigorie Razul, biv vel clucer caimacam Craiovii,
lebruarie
sanatate 1 Cartea dumitale scrisa da la 20 ale lui ghenarie au venit la domniia mea i Instiin-
9
tarea ce ne faci pentru acei 4 hoti, carii dinpreuna cu tovarasii lor, dupa ce s-au ertat din
pedeapsa ce era, pa urmd iarii s-au apucat di fapte rele, pa carii, prinzlndu-i, i-ai pus la
pazi aci, trimitindu-ne i egzamenul da faptele lor ce au mirturisit Innaintea judecitorului,
am vizut.

944
www.dacoromanica.ro
 Pentru care scriem dumitale, dupa ce vei priimi porunca noastra, sa aibi a trimite
pa acesti hoti in buna paza aicea la domniia mea ca sa-i cercetarn i noi. Si aducIndu-i
aicea si facindu-le cercetarea, vei avea In urma raspunsu si pentru chezasii lor cum s urmezi.
far egzamenul lor, care s-au scris acolea innaintea judecatorului, da faptele ce au marturisit,
scriem dumitale sA nu s arate la nimenea, nici In condica acelui departament cla cremenalion Arh. ht. Buc.,
M. nr. 8.
nu iaste trebuinta a a scrie, ci s stea la dumnealui, ferit In pastrare. Aceasta. f. 3.2. <1>
1781, fevruarle 9.

Carte domneascd adresatd vel postelnicului Iorgache Mavrocordat fi biv vet cdminarului Alecsandru
prin care li se cere sd socoleascd datoria lui Nicola Lazarul Mire sofia rdposalului biv vel postelnic
lordache Reizooglu si sd raporteze domnului. 869
1781
februarie
Gins liti i credinciosi boicrii domnii mete, dumneata Iorgache Mavrocordat vel postelnic i 12
dumneata Alecsandre biv vel caminar, inpreunindu-va la un loc, sa cautati pricina socotelii
(IA datoriia banilor ce are a lua raposatu biv vel postelnic Iordactie Reizooglu (IA la Nicola
Lazarul, care acesti bani au cazut In partea dumneaei postelnicesii Marioarii, sotiia numitului
raposat, unde fiind i dumenalui vel aga Grigorie Balasache, ca un epitrop ce iaste daspre
partea dumneaei postelnicesii, cum si dumnealui biv vel clucer Teodorache Negri, ca unul ce
au fost intii vechil, i facind aceasta socoteala, cum yeti alege-o sA aratati domnii nide In Arh. st. Bac..
11TH. nr. 8,
scris. Tolico.
1781, femruarie 12.

Carle domneascd prin care, In urma plingerii preofilor din 11 mahalale, se holdrdste ca toli ma-
halagii de pe pdmIntul mandstirii Sf. Pantelimon sd-si Ingriideascd si sd-si construiascd locuinfe 870
pe terenurile acum pdrdsite. Porunca va fi adusd de spdtar la cunostinfa ob1ii, iar vornicul va
Ingriji de indeplinire. 1781
februarie
13
Zemli Vlahiscoiu. Fiindca au jaluit domnii nide preotii din 11 mahalale, cc Ma in parlea
TIrgului da Mara, cum ca acele mahalale, fiind pa pamintu manastirii SfIntului Panteleimon,
din vremea razmiritii unii din mahalagii murind, altii Instreinindu-sa i altii mutIndu-sa pa
afara i prin alte parti, au ramas locurile, ce au avut da case, slobode si pustii, pentru care,
arAtIndu-se unii din rudele acelor morti ce au avut case, altii insu}i aceia pretenderisesc acele
locuri si nu vor sa le ingradeasca i sa-si faca case ca mai nainte, nici ei, nici pa altii, care sa
gasescu sa le ia sa facd case pd dinsul, nu-i ingaduesc, ci stau pustii i Old acum, dintr-a
carora pricina le curge i nurnitilor preoll paguba la venitul bisericilor, stind lard da nici o
chiverniseal, cerind pentru aceasta atit rnahalagiii toti, cit si preotii, Indreptare. Pentru care,
dam domniia mea aceasta carte cu hotarire ca, da acum Wild' la Sfete Gheorghe, s alba
fiescare dintr-aceia, ori Insusi eel care le-au avut, ori din rudele lor, prin stirea epilropului
manastirii, a sa apnea sa si le Ingradeasca si sa-si faca case dd lacuinta, pltindu la manastire
chiriia ce iaste rinduitd, iar eel ce nu sa va arata pind la acest some si nu va veni ca sa
s apuce a si le Ingradi, poruncim oricine va vrea din altii sa vie sa s arate la dumnealui
biv vel stolnic Dumitrache, epitropu acestii sfinte mnastiri, si la preolii mahalalii si, luind
voe rid la dumnealui vornicu, sa fie fiescarele a-si face case pa dInsele, platind chiriia la mana-
st ire, si In urma, oH aceia ce le-au avut Intii, ori nicareva rudenii (IA ale lor, da sa vor arata
si le vor cere, sa ramie fail da cuvint da lndreptare. Si la cerirea ce vor face atunci, nici o
ascultare nu li s va cla, fiindca pentru aceia Ii sh da In stire i Ii si arata hotrlrea ce o
facem, ca sal nu mai poata gilsi alta pricina la urma ca n-au stiut. Poruncim i durnitale vel
s patare aceasta poruncli a domnii mele, sa pui aid la Tirgul da Afara sa o eiteasca in clteva

945
www.dacoromanica.ro
 rtnduri la zile di tIrg, unde acolo fiindcA sa aduna norod alit du pi afara, cit si dii aici din
oras, sa auza i sii tnteleaga fiescarele porunca i hotartrea domnii mele ce am f Acut pentru
Arh. st. Bac.. aceasta, ca si nu poata urma aceia ce prentindirisesc locurile a gisi pricina ca n-au stiut.
me. nr. 8.
C 353. 1 i. saam receh gospodstvo mi.

1781, fevruarie 13.

Carle domneascd prin care se porunceste unui ceaus de aprozi sd Ned cercelare i tn fala mitro-
8'71 politului pentru datoria lui Dumitrache lacomi rezultald din tovordsia de neguldlorie cu Mares.
1781
februarie Fiindci Dumitrache Iacorni prin socoteali dreaptil, dupii ce s-au scazut cu paguba clt au
24
cazut partea lui Mares de la vitele ce au avut tovarasie i dupa ce s-au mai scizut si din
vinuri cu osebite condee ce au avut dreptate, ramine dator lui Mares taleri 906, Insi taleri
332 din vinuri si taleri 572 din vite, din care bani, fiindca cerea Iacomi a sa mai scactea si
cu paguba ce arata ci au avut di la pestele ce au adus, zicind ca i-au fost tovaris, orinduhn
domniia mea pa ceausu dii aprozi ca sii Nei zapcilic lui Dumitrache Iacomi sa dea seama
si sa arate la cine anume au Andut 34.900 scrimbite i oca 240 lacherda si 300 parechi pala-
midk ce au adus, cite cita suma i cu ce pret, i, dui:a ce va arita Mtn el acestea prin
foae, apoi ceausu di aprozi insusi sii cerceteze pi fiescare acei cumparitori, diosebit cite
unul-unul, di au cumpArat, cite si cu ce pret anume, la care cercetare sa fie si Mares inpreu-
'a di fata. i, di au ficut Iacomi acel alisveris cu vinzarea pestelui prin stirea si a lui
Mares, di vreme ce zice ci i-au fost tovaris si s-au aflat amindoi aid aliturea unul cli ltngii
altul nedapartati, in care foae sa arata sl pretul cu care au cumpArat pestile di la Tarigrad,
si aceasti cercetare ficindu-sa, sA sii aduca Innaintea domnii mete ca sii vedem di s-au
purtat Iacomi cum si cade unui tovaris si dup. ce sA va vedea luta a lui purtare ca au
umblat ca un tovaris, di va fi cu cale, atunci vom da pA Mares di tovaris nu numai la
pestile acesta, care arati Iacomi pagubi, ci i la ceilalta, la toati marfa care au mai adus
Iacumi, sii ne dea a intra cind va riminea tovards.
Care accasta cercetare, poruncim, ceuase di aprozi, fira di nemic zibava si o faci
si pina In doao-trei zile Si ne-o arAti ca, di va fi a sa mai scddea Iacorni cu cevasi da suma
ce aritam mai sus pentru pricinile ce zicem, dui-A porunca ce vom da domnii mele, si va
scidea, iar di nu va avea a raspunde suma ce aratim mai sus, MA di numai teleri 50,
care au luat Mares di la Iacomi fin di tigicluire mai nainte LAMA a veni la tovarasiia vitelor,
Arb. st. Bac.. si zice cd di atunci i-au i plitit, fiindei au Minas acest condeiu a sa rifui prin blestem,
353v. 364, dupa cum au zis Dumitrache ci va putea priimi, poruncim ceause di aprozi si-I duci innain-
Pentra 00eedn81 tea preasfintii sale, pirintelui mitropolitului, ca si dea credinta fata cu Mares si sa aibi a
prielna, v. oe.
din 28 lanuarle si scidea acesti taleri 50 din suma di sus. Intr-acestasi chip are a si izbrini judecata numi-
1781.
Arh. st. Bee.. tului facumi cu Mares, dupa cercetarea pricinii lor ce au aritat-o Iacomi la divan tnnaintea
(Copia sob dati domnii mele. Care, pini a vrea a lua sfirsit, poruncim ceause di aprozi si aibi pi numitul
la Ineutetel de Dumitrache !acorn! supt chezisie di a nu lipsi, ca pi unul ce, dupi socoteala, si vede dator.
istorie
..N. Tolico.
1781, fevruarie 24.

Carle domneasca adresatd ispravnicilor judefului Gorj prin care le porunceste sa oblige pe
872 satenii scheleni si tnapoieze diferenfa din adetul pentru papne, Mat In plus de la satele
1781
Barb& vi fa, Livddul i Corocidu din Trans ilvan ia,
februarle
Dumneavoastri ispravnicilor ot sud Gorjiu, sanatate 1 VA facem In stire ci, jAluindu-si licui-
torii din satul Barbatvita i din satul Livadul si din satul Corocidu din Transilvania pentru

946
www.dacoromanica.ro
lacuitorii dintr-acel judet al Gorjului pentru vitele lor, cc le pascu pa muntii ce sii numescu
Fata-Murgii, <cd> da adet pentru pasune intr-un an ori 7 berbeci si 7 cascavaluri, ori, in
locu acestora, un cantar dd fier ungurescu, sau taleri 7, care In 6 ani sa facea taleri 42, iar
numitii scheleni le-au luat trasuri, insa dobitoace pret dd taleri 113, bani 108.
Pentru care vd poruncim ca, drept acei taleri 42 ce da mai nainte, sa aiba numitii
scheleni a opri din trasuri pina sa va face hotilrire da acesti ce sint pricina pentru dinsii,
iar ceilalti bani, ce sint luati dd dinsii mai mult pind la suma d taleri 113, bani 108, sa-i Arh. St. Buc.
Me.
puneti ca sd-i intoarca Innapoi negresit. E 354.
1781, fel ruarle.

Carte domneascd de numire a unui Necolae ca terzibasd peste breasla croitorilor din
Bucuresti cu recomanddri cum sd o conducd.
1781
Zemli Vlahiscoi. Dat-am domneasca noastra carte tarzibasii Necolae, pre carele 1-am facut februarie
domniia mea terzi-bas peste breasla croitorilor, ca sa aibii supt a lui ascultare toata breasla 26
croitoreasca din Bucuresti, sa fie purtalor de grija la poruncile domnesti ce i sa va da, care
dupd obiceiu va fi el dator a le savIrsi Inpreuna cu brasla acestui mestesug, sa judece pe cei
de supt brasla lui, adica croitor cu croitor, carii vor fi avind pricini Intre din1i pentru ale
mestesugului i pentru ucenici i CAM, cum i pe cei ce va cadea In vina (la stricarea hainilor
la lucru. Si dupa dreptate i rinduiala mestesugului lor, Inpreuna cu altii mai batrIni mesteri
ai breslii acestiia, sa-i facd Indreptare i hotdrire dupa vind, sa ia seama i totdeauna pentru
buna orinduiald a mestesugului acestuia, a sa pazi si la toate sa urmeze dupd obiceiul acestui
rufet, care prin hrisov sa va arata pc larg.
Iar pentru slujba i buna orinduiala a acestii bresle, la care este el dator a fi In Willa
vremea, sa fie aparat el In toata vremea i casa lui ad podvoade si angarii. Sa porunceste
si voa tuturor celor ce veti fi la aceasta brasla sa aveti a sti (Id tarzi-basa, sa-i dati ascullare
la orinduiala mestesugului vostru, cd celui inpotrivitor are voie sa-i faca certare dupa vina Arh. St. Buc.,
Ms. nr. 8,
lui. I I. saam receh gospodstvo mi. f. 362.
1781, Ievruarle 26.

Calastif cu lefurile pe trei luni ale boierilor judecdtori de la departamentu dd sapte, du

opt si dd cremenarion" din Bncuresti, precum fi ale divanifilor Craiovei ft departamentului
cremenarion" de acolo. 874
1781
mangle
Catastihu da mai jos-numitele dapertamenturi, insa trei da aici, care sa numescu daperia- 1

mentu da sapte, depertamentu da opt si depertamentu da cremenarion1, cu leafa ce le iaste

orinduita pa cite trei luni, I cu cite un logofetel, a carora logofetei leafa sa aibd a li sa da
dinpreund cu a judecatorilor, esind din foaia lefii celor da la divan, i da divaniti ot Craiova
si dapartamentu cremenalion da acolo cu <al> 3<-1ea> logofdt i cu logofetei, a carora leafa
iardsi cu a judecatorilor sit umble, incepindu-sa aceasta orinduiala cu lefile da la [In] zi Ian
a lui martie leat 1781, iar leafa logofetilor da la cremenalion sa o ia cu breasla armasasca.
Taleri
1860 : La depertamentu da sapte, adica una mie opt sute saizaci.
400, clucer mare, adica patru sute.
300, paharnic mare, adica trei sute.
300, stolnic mare, adica trei sute.

9i7
www.dacoromanica.ro
 240, sArdar, adicA doao sute patruzAci.
200, medelnicer, adicd doao sute.
150, sluger, adicA o sutA cincizAci.
150, altu sluger, adicd una sutd cincizAci, ori pitar, sau, In loct 1 acestora, alti practicosi
cu stiintA dAsAvirsitA la ale pravilii.
90, un proin <al> 3<-1ea> logoidt, adicA noaozAci, care sA tie condica ale celor ce sd
judecd, sd stea la judecdti, sd scrie anaforalile i cArti dd judecatd si celelalte
ca acestea.
30, un logofdt, ajutor numitului.
1860

1860, la celdlalt asemenea depertament (l optu, adied una mie opt sute saizdci.
1740 la depertamentu da eremenalion, una rule sapte sute patruzdci.
400, clucer mare, adied patru sute.
300, paharnic mare, adicd trei sute.
300, stolnic mare, adicd trei sute.
240, sardar, adicd doao sute patruzci.
200, medelnicer, adicd doao sute.
150, sluger, adica o sutd cincizAci.
150, altu sluger, adicA o sutA cincizAci.
1740

taleri 270, paharnic mare ori stolnic, judecAtori la spdtdrie, adicd doao sute saptezAci.
270, asemenea judecAtor la agie, adicd doao sute saptezdci.
1550, la divanul Craiovii, adicd o mie cinci sute cincizAci, care boieri sd aibd datorie
ca sd teoriseascd i egzamenile boierilor dA la departamentu dd cremenalion dd
acolo, precurn urma i pind acum, si sa sd iscAleascd caimacamu si to ti divanitii
270, paharnic mare, adicd doao sute saptezdci.
270, stolnic mare, adicA doao sute saptezdci.
210, sArdar, adicA doao sute zace.
150, sluger, adicd o sutd cincizdei.
150, altu sluger, adicd o sutii cincizdci.
150, altu sluger ori pitar, adicd o sutd cincizdei.
150, alt sluger ori pitar, adicd o sutd cincizAci.
80, <al> 3<-1ea> logofdt, adicd optzAci cu taleri 20 pentru hlrlie.
120, patru logofetei dd divan, adicd o sutd doaozaci
1550

450, la depertamentu cid cremenalionu Craiovii, adicd patru sute cinci7dci.

120, clucer dd arie ori siltrar, adicA o sutd doaozdci
120, alt clucer dd arie ori idtrar, adicd o sutd doaozdci.
90, clucer dii arie, adica noaozdei.
90, clucer dii arie, adica noaozaci.
30, logofit al puscarii, adica treizaci.
450
Arh. St. Buc., 8000, adica opt mie.
Ms. nr. 8.
C. 355 355v.
Asa In text.

948

www.dacoromanica.ro
Carte domneascd prin care starostele de neguldtori este ortnduit sd filed o catagrafie a rdmaselor
fugarului Zglrcipiele; dirt sumele rezultate va scoate averea solidi, tar din rest va tndestula" pe
credi tori. 875
1781
mettle
FiindcA Tudor Zgircipiele sA gAseste a fi multA sumii de bani dator, dupA cum ne-am instiin- 1
tat, si fiindca el s-au dApArtat si lipseste dA aici si datornicii au Inceput a da domnii mete
pentru ale lui lucruri, (IA altA parte si sotiia lui avind zestre In casa lui, precum si ea cu
jalbA ne-au instiintat, iatA pentru ca sii fie si ale ei zestri sigurifsite si ca si datornicii sii
nu rmle pAgubasi, cu paza lucrurilor lui fArA (IA a i sA rAsipi, orinduim domniia mea pA sta-
rostea dA negutAtori pAminteni ca, dinpreunA cu proesti ai cumpAnii negutatorilor streini, sil
facA catagrafi casii lui dA toatA averea miscAtoare si nemiscAtoare pinA la una, si clt pentru
ale sotii lui, lucruri din zestre ce va fi, dupa ce le va dovedi si sA va cunoaste ca slut
ale ei adAvArate zestri, acelea sA rAmie In mina ei slobode fArA dA a nu sA supAra nemic,
iar ale lui lucruri, orice si ori dA unde, dupA ce sA vor lua In scris toate, sA o dea In mtnA
dA bunA chezAsie ca cu catastih pA anume, ca sA nu sA vinzA nici sA sA rAsipeascA, ci sA stea
Intregi toate pinA la vremea trebuintii. Care acel catastih ce sA va face dA averea lui, iscAlit
si dA negutatori si cu chezAsiia pastrArii lor, inpreunA sA stea la cumpanie, instiintind domnii Arh. St. Bue..
mie. v8.
mele cu anafora prin orinduitul zapciu vAtaf dA visterie. Tolico pisah.
1781, martle I.

Carte domneascd pentru numirea unui veitaf de pdheirnicei ca zapciu care, Impreund cu epitropii,
sd Ned cercetare tn fa/a mitropolitului si episcopului de Buzdu asupra rdmaselor rdposatului
Raja it Balasache. 876
1781
manic
1
Io .Alecsandru loan Ipsilant voevod.
FiindcA dupA porunca ce am dat domniia mea prin pitaru boierilor epitropi pentru o
seamA dA zapise ale rdposatului Rafail Balasache ce s-au gAsit unii plAtiti, altii periti, ca Innain-
tea preasfintii sale pArintelui mitropolit, a iubitorului dA Dumnezeu pArintelui episcopu BuzAu-
lui, unde sA fie fatA si din dumnealor clironomii,alegindu-sA acele zapise sA sA spargA si sA
ni sd arate, nici pinA acum nu ni s-au adus ca sA le vedem sparte.
IatA dar, orinduim domniia mea zapciu pA vAtafu dA pAhArnicei, carele, lulnd pA boerii
epitropi InpreunA cu acele zapise, sA-i ducA Innaintea pArintelui mitropolitului ca sA urmeze,
dupA cum prin pitacul ce s-au dat mai nainte coprinde, mAcar cA dupl hrisovu ce iaste
f Acut al cutii dA milostenie era a sA inpArtAsi si cutiia cu partea ce i sA cuvenea dintr-aceastA
periusie, fiindcA mortu copii n-au avut. Cu care aceasta era a sA folosi sufletul sAu si pentru
aceasta mai virtos am fost rinduit domniia mea treaba asupra epitropilor dintru-ntliu, dar cu
pricina ce au fost Intre clironomi, luind mai nainte toatA aceasta avere cheltuindu-se unite
la o parte, allele la altA parte, au rAmas dA nu s-au inpArtAsit cutiia cu nimic.
Acum dar, dupl ce cutiia nu s-au InpArtilfit, a rAminea si acele zapise care s-au dove-
dit plAtite sA a supere cumva oamenii nu o suferim domniia mea. Ci, pentru aceasta,
dupA cum scriem preasfintii tale In deosebit pitac, spArgindu-sA acele zapise ale platitilor si
ale peritilor, asteptAm ca sA ni sA aducA negresit sA le vedem sparte. LingA aceasta, am fost Arb. bt Bun.,
nr 8.
scris preasfintii tale si pentru partea ce cere stolniceasa Topliceanca ca sA i sA aleagA dintr-a- 31f.. 3j8.
ceastA periusie si ne dete jalbA cA nici o alegere nu i s-au fAcut, ci prin zapcillcu vAtafului
de pAhArnicei, ce s-au rinduit mumbasir, poruncim ca sA ia sAvIrsit si aceasta, ca sA nu ni sA nr.Vezi 81 doe.
888. d n 3
februarle 1781
mai jAluiascA. Tolico.
1781, martle 1.
61 c . 768
949

www.dacoromanica.ro
 Carte domneascd adresald ispravnicului judefului Arges pentru a cercela, tmprewth cu egumenii
877 mdndstirilor Vierasul si Colmeana, lipsa de zestre si datoria monahiei Damaschina Dragoiasca &Id
cu ginerele ei Ionifd Bucsdnescul biv vel sdtrar. Se ortnduieste mumbasir pentru tndeplinire.
1781
martle
9 Zemli Vlahiscoiu. Cinstit i credincios boierul domnii mele, dumneata Costandin Bl keno biv
vel stolnice, ispravnice ot sud Arges, sAnAtate
Au jAluit domnii mele credincios boierul domnii mele IonitA BuscAnescul, biv vel siltrar,
pentru soacrA-sa, Damaschina monahiia DrAgoiasca, cum cA are la dInsa lipsA dA zestre 9 su-
flete dA tigani i alte lucruri, cum si datorie dA bani cu care au inprumutat-o, iar ea patine
rAmasuri ce are din care putea si sA cAdea sA plAteascA intii datoriia gineri-sAu, s-au pus dA
i-au afierosit la Schitul.
Deci fiind cinevasi, datoriia !nth sA cade sA plAteascA i apoi sA dea pentru sufletu
lui lucruri lAmurite fArA dA pricinA, dreptate are sAtraru la jalba sa, ca intli datoriia sA-i pld-
teascA.
Pentru care, iatA cA te orinduim pA dumneata, stolnice BAlAcene, ca, inpreunA cu egu-
menu mAnAstirii Vierosul 1 egumenu mAnAstirii Cotmenii, fiind pricinA dA zestre si face tre-
buinta dA a fi si parte bisericeascA, sA vA adunati la un loc si sA trimiteti sA adua pA
numita Damaschina monahiia, pA care infAtisind cu sAtraru IonitA BucsAnescul, gineri-sau,
sA cercetati pricina cu de-amAruntu prin judecatA i rod ce yeti dovedi si va rAminca bun a
lua dA la dinsa, sA-i Inpliniti negresit cu din ce va avea soacrA-sa i apoi, ce va rAminea
ale ei bune fAr' de pricinA, ce va vrea va face cu dinsile. Asupra cAriia pricini, iatA am
Arb. St. Buc., orinduit domniia mea i mumbasir pd sluga domnii mele...1, care mumbasir, dupA judecata
Ms. 8,
f. 361. si hotArtrea ce yeti face, sA urmeze a face inplinire ce sA va cuveni.
1781, manic 9.
1 Loc alb.

Poruncd domneascd, pe baza cerceldrii ispravnicilor judelului Dtmbovila, pentru pedepsirea birarilor
878 care au bdtut pe un Stan uncheasul.
1781
martie 1781, martie. Intre cercetarea ce au fAcut ispravnicii Dimbovitii jAlbii lui Stan uncheasu, ce
au dat asupra Nicolii vAtaf dA plaiu, arAtind cum cA trei slujitori trimisi dA vAtaf pentru
Arh. St. sue.. banii dA bir au bAtut pA numitul Stan. Care aceasta fiind inpotriva poruncilor, ii s-au poruncit
f. 366 <2>. ca sA pedepseascA pa acei slujitori cu bAtae.
1781, martie. .

Cartea domnului cdtre Dumitrache bit; vel pdtrar, ispravnicul Gorjului, prin care ti cere ca Impreund
879 cu Iono Glogoveanu biv vel stolnic sd facd o delirnitare a mosiilor de la frontier& cu martori
dintre calugarii mandstirii Tismana i In prezenja trimisilor din Transilvania. Despre rezullat
1781 va tnstiinia pe domn.
martie
15

Credincios boerul domnii mele, Dumitrache biv vel sAtrar, ispravnic ot sud Gorj, sAnAtate
Iti facem domniia mea in stire cA iatA sA apropie vremea dA a sA cAuta pricina ce iaste cu
vecinii la hotar, care treabA, ca sA sA caute fArA dA gresalA i ca sA aibi ajutor a socoti si a
chibzui cele dA trebuintA, iatA am orinduit, InpreunA cu dumneata, la aceasta si pA dumnealui
IonitA Glogoveanu, biv vel stolnic, ca un pAmintean al pArtii locului ce poate sA aiba pracsis
la pricinA ca aceasta, cAruia i sA scrise dA cAtre domniia mea poruncA dAosebitA.

950

www.dacoromanica.ro
 Deci, trebuintA nu iaste a da pricinA sA inteleaga cA stnteti porunciti dA noi spre a face
cercetarea aceasta, nici sA arAtati cA iaste prin stirea noastrA, in vreme ce Insui vecinii dA
dincolo, prin scrisorile ce ti-au scris In toamna trecutA, care le-am vazut domniia mea, au
cerut ca Intr-aceastA primAvarA sA sA caute treaba hotarului i dintr-aceastA cerire a dumnealor,
cum mai virtos din jalbile stApitnilor celor ce ii sA calcA pamtntu, yeti arAta cA v-ati indemnat,
siliti fiind dA dreptatea pagubasilor a cAuta treaba.
Pentru care, priimind porunca domnii mele, sA te chibzuiesti dinpreunA cu stolnicu
Glogoveanu a gasi si a nimeri trei-patru boerinasi cu pracsis, cumsAcade, vrednici oameni
cu cuviinta, clA a-i orindui si a-i trimite dinpreunA cu unul sau doi bAtrIni din pArintii cAlugari
vechi ai mAnAstirii Tesmenii, cei ce stiu mai bine pricina pamintului ce ii sA inpresoara,
mAnAstiresc, i clinpreunA cu din mosnenii, ce mai shit davagii pentru pamIntu ce 11 sA inpre-
soarA si lor, sA meargA la hotar pA la locurile dA pricinA. DA altA parte, sA Instiintall, cum am
zis mai sus din parte-ti, la dregAtorii cei dA dincolo ca, pa cine vor socoti si din partea sa, sA
crinduiasca a veni la hotar qi a sa Inpreuna cu trimiii da dincoace, la zioa cc sa va hotari
si, la sorocu acela cu citeva zile mai nainte, sa faci stire stolnicului Glogoveanu la Craiova
dumnealui, dupa porunca ce are da la noi, sa va scula da va veni aciia la Gorj, unde sa
sa afle dinpreuna cu dumnealui Intr-acele zile clt sa va prelungi cercetarea la manastirea
Tismana, fiindu-va aproape da hotar, ca sa vA puteti corisponderisi cu cei ce-i yeti orindui
acolo i sa va instiinteze da cele ce facu. La care, clnd va fi trebuinta sa ia sfatul si pova-
-tuirea dumneavoastra da cele ce au a grai, cautind bine ca, nu numai cei cu mosiile ce sint
davagii, ci si cei orinduiti dA dumneavoastra, sa nu aduca treaba la gilceava, ci cu blindete
si fArAcla gllceava sA-si caute dreptatea fart dA a scoate cuvint mai mult din gura lor, nedrep-
nic. Noi avem adevaratA perigrafi facuta da vrednic boieru prin bunA cercetare la fata locului
inca da antArtu, dupa care, iatA sa trimite i dumneavoastrA copie, din care yeti vedea
-ea si din tablile ce au fost pus la leat 1774 s-au intinsu afarA i sa Intind cei da dincolo,
calcInd pamint dA al tArii. Care, pentru acest pamint ce sa calca din table afara, acum Intr-a-
ceastA vreme au a face dava mosnenii cu egumenul, a cArora stilt moiilc, i la aceasta au
a sta i orinduitii dumneavoastra a sA Indrepta si a sa face dAscoperire acelui loc cit sa
calca, adicA din table afara, ca sh-1 ia stApinii, a carora iaste mosiia (IA bastina i stapinita
dinsii Irina acum, i sa lipseascA pricinile si gilcevurile dintre lacuitorii cla dincolo cu cestii
dA dincoace, mAcar cA dregatorii dit dincolo, vedem In scrisorile ce v-au scris, pomenind (IA
curgerea apelor i virfurile duncelor, ca acela au fost hotar care adevarat w au i fost. Dar
fiindcA unite mosii ale pAmintenilor da dincoace ajungu lungimea i latimea lor peste curgerea
apei, dupa scum scrisori vechi ce au aratii, cla aceia au avut stapinire bunA In suma da ani,
Intocrnai dupA coprinderea scrisorilor pint unde au ajunsu priimita stApinirea lor si da vecini
si nu sa ceterisiia pamIntenii dA acele drepte paminturi ale lor, cu cit mai virtos ca si la
punerea tablelor au ramas afarA in partea noastra accle pamInturi, i dreptate au a si le cauta,
cum zicem, cele ce skit afara din table dupa scrisorile si dovezile ce au, aratindu spre aceasta
fiestescarele, atit vechilii manAstirii, cIt i mosnenii, In fata locului acolo, scrisorile i temeiu-
rile dovezilor ce vor avea, ca sa sA vaza si da Insusi orinduitii ai dregatorului da dincolo si
chad, dupa acele sineturi si dreptati ce au nu sa va face lndreptare locului din table afara,
pot sa arate ca au a-si cauta i aici la domniia mea cu jalba, pentru nedreptatea ce sa Arh. St. Buc..
Ms. nr. 8.
f. 388v. 389.
face dA catre vecini, i domniia noastra va avea a scrie si a Instiinta cla aceasta unde sii
N ezi I doc.
cuvine, i ce urmare sau savIrsire sa va face, sa aveti a instiinta domnii mele. Am vAzut nr. 880 din 15
manly 1781.
si cele ce scrii prin cartea cla la martie 7, pentru scheleni, ci ramlne si aceasta pinA a sa Arh. bt. Buc .
Ms nr. B.
lzbrani prin cercetare, care scriem sa sa faca la fata locului acum da iznoava. f. 369v. 370.

1781, martie 15.

951

www.dacoromanica.ro
 880 nCiacritile Gdoomrjunleuals.cst pdreil'rtimciatreezeb fivrovnetliserloalndi;cnusIpIreonTifraanGsliolgvoavnein.ai sepsrleetanssedrpcuinnael ccaaplmt pnrecudnIcdrciiu. mis4

manasfirii Tismana si ale mosnenilor, de Mire cei de dincolo.

tr'ialovr-

1781
martle
15
Cinstit si credincios boerul domnii mele Ionild Glogoveni, biv vel stolnic, sdnAtate 1 Fiindcd
s-au apropiat vremea d e a sd cAuta pricina ce este cu vecinii la hotar, latA am poruncit
sAtrarului Dumitrache, ispravnicu Gorjului, ca, Impreund cu dumneata, sd caute treaba
cum sA coprinde mai jos, fiindcd dumneata esti pAmintean al partii locului si ai pracsis la
pricind ca acesta, cdruia i-am poruncit ca sd chipzuiascd a nemeri trei-patru boerinasi cu
pracsis, vrednici, oameni cumsAcade si cu cuviintd, de a-i orindui si a-i triirnite la hotar,
dind in stire si dregAtorilor dd dincolo ca, IA cine vor socoti, sd-si orinduiascd si din partea
sa a veni la hotaru si a sA Impreuna cu trimisii de dincoace /a zioa ce sA va hothri, iar
dumneata, cu citeva zile mai nainte de acel soroc, dindu si de stire sAtrarului Dumitrache,
sd te scoli sd mergi la mAndstirea Tesmenii, ca acolo sA vd aflati amindoi intr-acele zile
cit sd va prelungi cercetarea, fiindu-vd aproape de hotar, sh puteti corisponderisi cu cei ce
yeti orindui acolo si sd vA instiinteze de cele ce fac. La care, dud va fi trebuintd, sA ia
sfirsitu si povdtuirea de la dumneavoastrd de cele ce au a grdi, cdutind bine ca, nu numai
cei cu mosiile ce slut davagii, ci si cei orinduiti sd nu aducd treaba la gilceavA, ci cu blindete
si fArd de gilceavA sd-si caute dreptatea, fArd de a scoate cuvint mai multu din gura
lor, netrebnic. Noi avem adevdratA perigrafi fAcutd de vrednici boieri prin build cercetare
la fata locului fined de antArtu, dupd care iatA vi sA trimite si dumneavoastrd copie, din care
veti vedea cd si din tablele ce au fost puse la leat 1774 s-au intinsu earl si sA Intind cei de
dincolo cAlcind pdmintul de al OHL Care pentru acel pdmint ce sd calcd din table afarA,
acum intr-aceastd vreme au a face dava mosnenii cu egumenii Tismenii, a cdrora slut mosiile,
si la aceasta au a sta si orInduitii dumneavoastrA a a indrepta si a sA face descoperire
acelui locu, cit sA calcA, adicd din table afard, ca sA-1 ia stdpinii, a cdrora este mosiia de bas-
Una si stdpinitd de dinsii pind acum, si sd lipseascd pricinile si glIcevuri dintre lAcuitorii de
dincolo cu cei de dincoace, mdcar cd dregAtorii de dincolo, vedem in scrisorile ce au scris
sAtrarului Dumitrache, ispravnicu Gorjului, pomenind de curgerea apelor i virfurile muntilor,
cd acela au fost hotaru, care addvdrat asa au si fost. Dar fiindcd unite mosii ale pdmintenilor
de dincoace ajungu lungimea si lAtimea lor peste curgerea apii, dupd cum scrisori vechi ce au
aratA, de aceia au avut stdpinire in sumA de ani, Intocmai dupd coprinderea scrisorilor. pind
au ajunsu priimitd stApinirea lor si de vecini si nu isterisea pdmintenii de acele drepte pdmin-
turi ale lor, cu cit mai virtos si la punerea tablelor au rdmas in partea noastrA acele pAmin-
turi si dreptate au a si le cAuta cum zicem, cele ce slut afard din table dupd scrisorile si
dovezile ce au, ardtindu-si pre aceasta fiestescarele, atit vechilii mAndstirii, cit si mosnenii
In fata locului, acolo, scrisorile si temeiurile, dovezile lor ce vor avea ca sA sd vazA si de
lnsusi orinduitil ai drAgAtorilor dA dincolo si clnd acele sineturi si dreptAti ce au, nu sA va
face indreptare locului din table gall, cit sA aratd cd au a-si cduta, si aid la domniia mea
cu jalbA pentru nedreptatea ce li sd face de cAtre vecini, si domniia noastrA va avea anerie
si va fnstiinta de aceasta unde sd cuvine, si ce urmare sau sdvirsire va fi, ce, sA aveti a instiin-
Arh. St. Buc.. ta domnii rude, purtindu-vd cumsdcade spre a nu aduce treaba la gilceavd. Dupd ce va
Me. nr. 8,
1. 369v. 370. lua sAvIrsire treaba acolea, apoi dumneata sA te scoli sd mergi la judetu Mehedinti unde,
Vest 91 doo. nr.
879, d In 16 nuir. impreunindu-te cu ispravnicii, asemenea sd aveti a orindui din boerinasii judetului aceluia,
tie 1781 - Arh.
St, Buc. MB. dind dd stire si drAgAtorilor, si unu din ispravnici, dinpreund cu dumneata, sA vd apropieti
nr. 8, f. 908 V.
369. iardsi la un locu aproape de unde sd vd puteti ajunge cu cei ce-i veti orindui la fata locului.
1781, manic 15.

952

www.dacoromanica.ro
Porunca domneascd prin care ispravnicii sinl obligali a da pdrfilor copie la mfnilt" dupd hold-
rtrile lor judecdtoresli.
881
1781
Dumneavoastra ispravnicilor ot sud...1 sAnAtate 1 VA facem domniia mea In slire ca, Intre martie
judecatile celor da afarA ce esirA Innaintea noastrA la divan, cercetate cu aril clA la ispravnici 21
i judecbtorii judetilor, vazum unile pricini fart dA trebuintA aduse pa aici si farA clA cale
cerirea pirisilor, dA au tras si au purtat pa la depertamenturile cid aici pa plritsii 2 lor, dupA
ce s-au cercetat si s-au vazut o data cA n-au dreptate, cercind pricini vechi si WA cla nici
un sinet si dovadA dd temeiu la mlini-le, si pricinueste numai o cheltuiala si o stingere phi-
tilor lor. Care aceasta nedreptate, putem zice a o facu unii din prostime, caci nu intelegu si
nu cunoscu nedreptu lor si, parindu-li-sa ca au dreptate, sa pornescu a veni si pa la divan,
cercind multe depertamenturi. Altii, iarasi pot cu adevarat sa fie si napastuill si au pricinA
cu cale a umbla, pd carii aceia si domniia mea Ii chemAm cu buna priiminta a veni Innaintea
noastra, fiindu-le usa divanului daschisA, dar unii pot 0 o facA si clanadinsu si pentru
raotatea si pizma ca sa necajasca si sA facA pa piritii lor a pAtimi si a-i aduce la grele chel-
tueli si stingeri.
i ca sa n-aiba mijloc cei neastirnparatori si rail Invalati, carii shit obicinuiti a cerca
judecAtile In toatA vrcmea MA cla a avea dreptate si sA pricinuiasca atita rat' celorblalti, iatA
am dat domniia mea poruncA aici ca sA lipseasca din cartile jaluitorilor ce sA scriu cAtre dum-
neavoastrA acel cuvint ce era cbicinuitu pinA acum, a sit zice la fiescare, adica, d nu sa va
odihni vreo parte, sa-i trimiteti la divan. Ci, si dupa ce va vent vreunul cu jalba, zicind ca
s-au judecat la ispravnici sau la judcatori si nu s-au odihnit, si cer pa Witt la divan, sA
nu i sA dea ascultare asa fiescum Indata, a sa aduce piritu lui pa aici, ci s sA cearA Intiti
clA la dumneavoastrA sau da la judecAtor cartea judecatii ce ati facut, sA sA vazA aid. *i
&I va fi pricinA, care sA facA trebuinta a sA aduce spre cercetare aici, asa sa sA porun-
ceasca dumneavoastrA, sA-i sorociti sau sd-i trimiteti, si dud nu vor urma a veni, atunci
adevArat vor fi adusi cu treapAd negresit si vor plati si cheltuiala. Iar cla sA va vedea cA
nu iaste cu cale a sA mai aduce cei Willi pa la divan, sA sA dea da la domniia mea rAspunsu
celuia ce umbla rat'.
AceastA porunca am dat domniia mea aid si are a sil urma precum veti vedea, dar
si dumneavoastra ispravnicilor i judecAtorilor, dupa ce yeti cerceta bine pricina a fiesca-
ruia si yeti iscAli anaforaoa sau cartea judecatii,sa aveti a o citi cu bunA Intelegere amin-
durora partilor, sa Intrebati si pa unul si pa altul (IA au ramas odihniti, sA scrieti in carte
cu deosebit cuvint dadasupt cum ca s-au multumit amindoaa partile si sil iscAliti. Iar cla
va zice vreo parte ca nu iaste odihnitA, MIA dd a nu-i sili si a-i trimite numai dupa ceri-
rea 0.41110 pA aid, frail sa Instiintati si sA trimiteti domnii mele Insusi dupA cartea judecatii
si anaforalii ce ati fAcut copie, asemenea adeverintA cu cel ce are a face apelatii si, vAzIndu-sa
da domniia mea, dii va fi cu cale, vi sa va porunci atunci a trimite pa plritu lui aici. Lisa
aceasta sa o dati In stire si la toata obstea, ca sA stie fiescarele, cind vor veni cu jalba aici,
ca nu s-au odihnit pa hotdritrea dumneavoastrA, sA alba a aduce si a arata Inpreuna cu
jalba lui si cercetarea judecatii si a hotaririi ispravnicilor sau a judecAtorului in ce chip s-au
fAcut, cA Intr-alt chip a stie ca sa va Intoarce in clasart si pinA nu va aduce judecata ce i
s-au fAcut la judet, sA a vaza cla domniia mea, pirItu lui nu sa va trage la divan nicicum.
Insa NA poruncim strasnecu ca negresit stt aveti a da celui neodihnit copie la mina, sA nu
cumva, -thud cA nu sA priimeste cerirea lui aid, Ora da coplia cArtii aceia a dumneavoastrA,
sA fill pricina si celor napastuiti a nu putea trage pA piritii lor la divan, ca, aceasta dovedind Arh. St. Sue..
Me. nr. 13.
ca ati facut-o la vreunul, veti cAdea In villa mare si veti plati apoi cheltuiala aceluia. Tolico... f. 364-364v.
1781, 'Dards 21.
1 Loc alb.
2 Pentru : piriti.

953

www.dacoromanica.ro
 Carte domneascd adresald ispravnicilor judefului 011 prin care le porunceste ca tmpreund cu ;d-
882 trarul Izvoranu ;i condicarul judejului sd jacd hotdrnicia mosiei lui Dumilrache Fdlcoianu, cerutd
de el.
1781
martie
21 Cinstit si credincios boierul domnii nide, Durnitrache FAlcoianu vel stolnic, prin jalba ce
ne-au dat, ne-au arAtat cum 0, avind mosie ce sA numeste VitAnestii In sud Olt $i in sud
Teleorman, care mosie OA la o vreme o au stApinit-o frAteste pa din doao cu cumnata
dumisale, Zoita Falcoianca medelnicereasa, din care jumAtate, partea dunmeaei ce are, au
dat i zestre. i fiindcA medelnicereasa i cu zestrasii, pArtile ce au, le vind In arena, In
toatA vremea au gilcevuri la strinsul venitului i I sa pricinueste pagubfi, pentru care au
cerut dA la domnia nnea a i sa osebi pa jumatate partea dumisale, ce zice cA are Intr-aceastA
mosie, si au cerut hotarnici pa dunmeavoastrA ispravnicilor de sud Olt i pa dumneata, sAtrare
Barbule Izvorane, i pa tine, IonitA condicarule al judetului.
Deci vA orinduim dornniia mea drept 12 hotarnici inpreuna cu sluga domnii mele...1
portarel...1 cu carele, priimind porunca aceasta, sA aveti a vA pune zi dA soroc i, mergind
la fata locului unde Hind vechil stolnicului i medelniceresii sau vechil cu toate scrisorile ce
au clt si pa top vecinii inprejurasi strIngindu-i, !nth sA trageti mosiia pa trei locuri dupA
obiceiu i, factndu-o masA, sA urmati cu dreptate dupA dovezi i scrisori i dupA vechea
stApinire a le osebi partile, sA puneti pietre i semne, sA dati cArti dA hotArnicie ca sA
Arh. St. Buc., $tie fie$tescare pa unde sA tie si sa stApineascA mosie aleasfi i s'a instiintati i domnii mele
f. 366v.
(IA savirsirea trebii. I I. saam receh gospodstvo mi.
1781, mane 21.
1 Loc alb.

Carte domneascd adresald caimacamului Craiovei prin care este invitat sd execute In Intregime plata
883 datoriei unui lanache polcovnic cdtre dregalorul din Vi lcan.
1781
mantle Zemli Vlahiscoiu. Cinstit i credincios boierul domnii mele, Grigorie Razul biv vel clucer,
28 caimacam Craiovii, sAnAtate 1 VA facem in stire pentru Ianache polcovnicu, carele, pentru
datoriia ce iaste dator la dregatoru (IA la "%glean, s-au aflat Inchis aici la vAtafu dA aprozi,
zapciul cel orinduit pinA acum, i, fiindcA n-au putut face din bani mai mult dA taleri 60,
lath sA trimise cu sluga domnii mele ...1 aprod vAtAsesc aci, (IA unde sA i s dea i acei
taleri 30 ce taste pus la catastihu dd milostenie, iar pentru banii ce sa face pinA la taleri
259,38, datoriia lui, sl-I apuce orinduitu mumbasir, prin merafetu dumnealui, dintru ale
Arh. St. nue., lui s i sA inplineasca i atit acei taleri dA catastih, cit si ceilalti bani pinA la arAtata sumA
Dfs. nr. 8,
f. 305. Inplinindu-sA, sA-1 aducA mumba$iru aid ca sa sA dea numitului datornecu. Tolico.
1781, martie 28.
1 Loc alb.

Carte domneascd adresatd ispravnicilor din jud. Teleorman prin care le porunce;le ca, impreund
884 cu porldrelul orinduit, sd facd, In prezenfa pdrfilor, holdrnicia (stcthilild de vel spdtarul lanache
Vdcdrescu) mosiei meindstirii Sf. Spiridon Nou din Bucuresti, situald la Ru;ii de Vede.
1781
nprilie
3 Dumneavoastra ispravnicilor ot sud Teleorman, sAnAtate I VA facem domniia mea in stire
cA manastirea cea noao Sfete Spiridon de aid din Bucuresti, avind In toatA vremea pricini
cu slujitorii de aid de la Rusii za Vede la stApinirea moii, dupA multele jAlbi ce intr-atita
rInduri s-au dat domnii mele, ant cIA cAtre epitropul mAnAstirii, cit si de cAtre slujitori,

954

www.dacoromanica.ro
 in cea mai de pe urma am orinduit domniia mea la dumnealui cinstit si credincios boerul
domnii mete Ianache Vacarescul vel spatar, si poruncindu-i, au adus pe citiva din slujitori,
vechili din partea tuturor, si infiltisffidu-i cu epitropul, prin anaforaoa cc s-au intarit cu pece-
tea domnii mele, ne arilta ca, pentru ca sa lipseasca de acum innainte toate pricinile dintre
ei, au facut invoiala cu priimirea amindura partilor si, din tot hotarul mosii Rusilor de Vede,
sa sa osebeasca ori din sus, ori pe din jos, stinjeni 600 de mosie, ca sa sa dea a fi ohavnica
movie slujitorilor, pe care sa sa mute cu saderea si sa le fie si toad hrana, iar ceilalta toata
sa ramie ohabnicA manastirii. Dupa care invoire ce ne arata ca. s-au facut, iata sa orindui
si sluga domnii mele...1 portarel cu carte de hotarnicie si cu stinjenu domnesc, caiele, dupa
ce va veni, fiindca saderea dumneavoastra iaste pa aceasta mosie, sa cautati si Mtn sA
intrebati pe slujitori despre ce parte cere ei a li sA da acei 600 stinjeni, pe din jos sau pe
din sus, si pa unde va vor arAta ca priimescu, sA mergeti si instiva cu portarelul inpreuna,
fatA fiind alit omul mAnAstirii si slujitorii, si, puind Intii la capul mosii de la Vetea,2 din
hotaru ce are acea mosie, a osebiti slujitorilor stinjeni 600 si apoi vett merge la mijlocu si
iar atitea le veti da. Asijderea si la capul de sus, iar atitea sa le dati si, puind pietre, sa
dati carti de hotarnicie atit la mina slujitorilor, cit si la mAnastire ca a sa stie pe unde slut
semnile, si apoi slujitorii, cari din ei vor vrea ca sA sA mute pe partea lor, sa vor muta,
iar carii vor vrea sA saza pa partea manastirii, sa vor invoi cu omul mAnastirii pentru clacA
si-si vor da dijma din toate semanAturile si otastina din vii dupe obiceiu, urmindu-se yin-
zarea vinului si a rachiului a fi numai a manastirii, iar ei, de vor vrea a vinde yin, vor
vinde pe partea ce le sA va osebi, insA la vinzarea vinului a sa urmeze obiceiul pamintului
ce este din vechime, ca sa nu fie volnicA o parte a pune vinul mai eftin decit alta, numai
cu pretul si masura ce va vinde manastirea asemenea sa vinza si ei. Asijderea si la vadul
(la moara ce va cadea pe partea slujitorilor, sa stie cA acel vad ramine infundat al mAnastirii, Arb. St. Bun.,
Ms. nr. 8,
iar ei treabA nu au. Ci dar, asa yeti urma dumneavoastra. Tolico pisah gospodstvo mi. f. 367-387v.
1781, aprille In trel.
1 Loc alb.
2 Pentru Vedea, riu.

Carle domneascd adresatd ispraunicilor judefulut Saac prin cure li se recomandd sd cerceteze dacd la
hotdrnicia fdcutd mosiei Buzieni a uornicesei Vdcdrescu nu stnt plingeri din partea mosnenilor;
dacd nu slat, sd meargd porldreltd dornnesc cu uechilul cornicesei si cu mosnenii ca sd Impietreascd
dupd semne.
885
1781
mai
5
Zemli Vlahiscoiu. Dumneavoastra ispravnicilor ot sud Saacu, sAnatate I Am luat domniia
mea instiintare de la dumneavoastrA pentru stinjeni 122 de mosie ai dumneaei vornicesii
Veniteancai VAcareascai, ce-i are in hotarul Buzienilor sud Saac, care, din porunca domnii
mele, in anul trecut, i s-au ales cu boerinasi rinduiti de ispravnicii judetului la fata locului,
pentru care au fost dat in trecutele zile jalba dumneaei, cerind ca sa i sa inpietreasca acei
stinjeni, fiMd numai semne. Si poruncindu-vd ca sa intrebati pe mosnenii buzieni i pe alti
razasi de mosie de slut cu totii multumiti si odihniti pe acea alegere, ne scrieti cum ca, adu-
cind de fata atit pe mosnenii buzieni i pe alti vecini, cu totii au priimit si priimescu a stA-
pini dumneaei vorniceasa mosiia pe unde s-au ales cu semne de catre acei boerinasi si au
cerut toate pantile pe Costandin Parepa, postelnicel, si pe Costandin, biv vtori armas, i pa
Ioan capitan DrAgulinescu i pa Dumitrasco DrAgulinescu i pA...1 i pd...1.
Deci luati-va seama bine ca sa fie cu adevArat aceasta ce ne scrieti, cA cu totii s-au
odihnit spre a nu fi la urmA vreo pricinA, cA veti avea a da seama. Si de vor fi odihniti,
iatA am orinduitu domniia mea pe acei boerinasi ceruti, inpreuna cu sluga domnii mele...1
portarelu, ca sA meargA la fata locului, unde, fiind atit vechilu dumneaei vornicesii i mos-
nenii buzieni, cit si vecinii inprejureni cu toate cArtile si scrisorile ce vor avea dupe acciasi

955

www.dacoromanica.ro
Arh. St. Buu., alegere, urmInd sA pue pietre pe unde slut semnile si sA dea carte de hotArnicie iscfilitA la
his. Cr. 8, f. 872
<1> mina vornicesii. Tolico pisah gospodstvo mi.
1781, malu 5.
1. Loc alb.

Judecala domnului prin care dispune sd se dea un soroc de 90 de zile lui Panait Simeon i,
886 cutuluicopilpe 8dinlunicasdal unei
1781
de divan. ispravnicii judelului Ilfov sd facd cercetare In pricina vent-
mori pe care acesta a avut-o tn tovdrdFie cu lanache rahtivanul.
mai
15
Zemli Vlahiscoi. FiindcA Panait Simeon, dupe ce au rAmas dator cu hotArire IntAritA lui
Ianache rahtivanul, taleri 160, din tovArilsiia unor mosii i unii mori ce au avut amlndoi,
necontenind cu jAlbi cAtre domniia mea cA 1-ar fi nApAstuind rahtivanul, am poruncit de i-au
scos pe amIndoi fatA Innaintea domnii mele unde, citindu-le anaforaoa dumnealui vel postel-
nic si vAzIndu-se cA, dupA ecsoflisisu ce Insusi el de bunA voia lui au dat, care n-au putut
tAgAdui Innaintea domnii mele <a> este dator, s-au Intrebat pentru ce nu plAteste banii si
au rAspunsu cA la moarA au avut rahtivanu omul sAu rInduit si venitul ce au strinsu, In
mina rahtivanului 1-au dat, iar lui nu i-au arAtat ca sA stie. FArA numai, la socotealA i-au
arAtat rahtivanul cA In 8 luni au dat moara venit taleri 160 si dupe artitarea lui i-au dat
creziimint si pentru aceia au dat zapis pe acei bani sA-i plAteascA, socotind ca-i aratA adevArul
ca un tovarAs ce era. Iar In urmA cercetind, au aflat cA Intr-acele 8 luni au dat moara venit
taleri 400, care aceasta sii prinse foarte tare Innaintea domnii mele cA va dovedi-o cu mArturii,
zicind cA stiu toti lAcuitorii sAteni de acolo de unde este moara si cerInd ca sA i sA dea
soroc ca sA sA ducA acolo sA o dovedeascd cu rnarturi.
Deci, mAcar cA are ecsoflisis dat de acei taleri 160 si rAmAsese mai Intii bani sA p1A-
teascA dupA ecsoflisisu ce au dat la mina rahtivanului si apoi sA-si caute si el cu moraru ce
au fost rInduit la acea moarA pentru bAnuiala ce are si dovedindu zisa lui sA i sA facA trip li-
nire dA la cel ce sA va cAdea, dar fiindcA pfra lui fu asupra rahtivanului, zicind cA acel
morariu lipseste si cum ea de la moraru au luat tot venitu ce s-au strinsu si la socotealA,
clnd au dat ecsoflisisu, nu i-au arAtat adevAru, ci 1-au InsAlat, iatA dar, ca sA nu-i mai rAmle
cuvint de bAnuiall si ca sd sA vazA de are vreo dreptate la ceia ce zice prinzindu-sA foarte,
sau de s-au aflat rahtivanu cu vreo InsAlAciune, i s-au dat de cAtre domniia mea soroc de
noaAzeci de zile ca sA dovedeascA cu mArturii, dupe cum au cerut, si rinduim pe sluga
domnii mele...1, copil din cash de divan, sA ia de aid pe numitul Panait Simeon sA-1 ducA
la ispravnicii Ilhovului, unde este moara si au zis cA are mArturii, si, dupA cum prin jalba
lui cere, mArturiile sA si le ducA Insusi el cu cheltuiala lui, iar sA nu fie trasi de murnbasir
sau de ispravnici si, aducindu-si el, dumneavoastrA ispravnicilor sA aveti a le face cerce-
tare ca sA arate si sA mArturiseascA dA vor fi stiind cit venit au dat moara intr-acele 8 luni
i In ce chip vor mArturisi In frica lui Dumnezeu cu suflet nevAtAmat sA dea In scris supt
iscAliturile lor. InsA cercetarea aceasta sA sd facA pe amAruntul si drept Intru adevAr cum
am zis, fAr' de supArarea lAcuitorilor, ci numai ajutor sA aibii de la dumneavoastrA si, ori
dovedind zisa lui, sau nedovedind, InsA numai pinA la acest soroc de zile 90, fArA de a nu
mai prelungi, sA-1 ia mumbasiru cu Instiintarea ispravnicilor, dA cercetarea ce vor face mAr-
Arh. St. Buc.. turiilor lui, sA-1 aducl aid, la care cercetare sA fie fata si omul rahtivanului. I i, saam receh
1. 370,,,.-378. gospodstvo mi.
1781, maiu 15.
1 Loc alb.

956

www.dacoromanica.ro
Carte domneascd prin care se ortnduiefte un copil din easel de vistierie pentru a duce la holSrnicia
mofiei $chiopeni (Buzau) pe Gavrild caption cu ceta;ii lui.
1781
Zemli Vlahiscoe. DA vreme ce GavrilA capitan cu cetasii lui, dupii hotArirea domnii mele ce mai
am fAcut In divan si dupe cum si prin anafora mai din urmA IntAritii, s-au orinduit, n-au 18
urmat sit stea fatA la mopiia Schiopeni din sud Buzau, unde au pricinA cu tefan MArgAritescul,
ca sii sA facA hotArnicie pi alegere mosii dA cAtre boerii ce sint orinduiti, ci au dosit, viind
aici, orinduim pe sluga domnii mele...1, copil din casA dA visterie, sA ia de aici pe numitu
GavrilA si cetasii lui cu voie, fAr' de voie, sA-i ducA negresit in fata locului, la numita mopie
Schiopeni, unde, aducInd pA boerii hotarnici, sA stea mumbasiru asuprA-le pinA sA va face Arh. St. Bun..
Ms. nr. 8
hotArniciia, dupA cum prin osibitA carte sA porunceste, si sA aducA domnii mele rAspunsu de f. 878 v <1>
sAvIrsire. I i. saam receh gospodstvo mi.
1781, matt' 18.
1 Loc alb.

Carte domneascd de tmputernicire a unui pdhArnicel pentru gasirea ;i aducerea la judecata divanu-
lui domnesc a lui Apostol Piernea.
888
1781
Zemli Vlahiscoe. DAm volnicie slugii domnii mele .. .1 pAhAr<nicel>, sA meargA la Ploesti in mai
sud Prahova, sau unde va gAsi pA Apostol Piernea si, luindu-I In paza dumneavoastrA, isprav- 18
nicilor ai judetului, sA-1 aducA aici la divan, avind davagiu pe Nicolae Dragomir brasoveanu. Aria. St. Buc..
I i. saam receh gospodstvo mi. MB. nr. 8.
f. 373v <2>.
1781, maiu 18.
1 Loc alb.

Carte domneascd prin care se poruncefte vatajului de divan sci tmplineascd, In dowl zile, de la stol-
nicul Gheorghe pi Hristea medelnicerul datoria de 1265 taleri nemle,sti cdtre neguidlorul lipscan loan
Vaptisripa.
1781
Mule
1
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.
Poruncim domniia mea, vAtase de divan, fiindcA pentru 1265 taleri nemtesti cc cere
negutAtoru liptcan, anume loan Vaptisripa, nepot lui Mateiu negutAtoru, de la stolnicu
Gheorghe si de la Hristea medelniceru cu vicsile1, dupe cercetarea ce s-au fAcut, luind dom-
niia mea seama rAspunsurilor ce au dat ei, am vAzut cA shit fAr' dA nici un temeiu si rAmin
buni datori cu acesti bani a-i plAti.
Deci, fiindcA numitul negutAtoru este strein si cAlAtoru si nu sA poate zAbovi aici,
iatA ni dAm strasnicA poruncA pina In doao zile sA inplinesti negresit acesti bani de la stol-
nicu Gheorghe si sA-i faci teslim In mina numitului negutatoru, dA la care sA ei atit vecselul
ce are, cit pi adeverintA dA priimirea banilor si In urmA sA va socoti cu medelniceru si-si
vor cAuta Intre dinsii amindoi ca niste tovarAsi, iar de nu sA va plAti stolnicu dA voe, sA ne Arh. St. Buc..
Ms. nr. 8.
Instiintezi ca sA-ti dAm altA poruncA. Tolico pisah gospodstvo mi. f. 878 V. <1>
1781, lunie I.
1 Pentru : politA.

957

www.dacoromanica.ro
 Carle domneascd adresald ispravnicilor judefului Slam-Blmnic prin care le porunce,ste sd vindd la
890 mezat casa si via lui Badiu, epilropul lin Focsani>,vinovat cd a prddat averea unor copile orfane
din Moldova cerindu-le 255 [alert.
1781
tunic
3 Zemli Vlahiscoi. DumneavoastrA ispravnicilor ot sud Slam-Rimnec, sAnAtate 1 Cartea ce ati
trimis calre domniia mea au venit, cele ce scrieti pentru un Badiul, carele este dator taleri
255, cu hotArlre de aici Intarita, la doao copile sArmane dA pArinti din ceia parte de la Moldova,
pe care au fost epitrop i cu viclesug, nu numai banii i-au prApAdit, ci si o vie a acelor
copile au parAginit-o, si cum cA, dupA prinsoarea ce au mai dat Innaintea boerilor epitropi
cA acolo va da chezas atIt pentru banii cu soroc, cit i pentru vie cA o va aduce la starea
ce au luat-o, n-au urmat a da chezas Mci pe bani, nici pentru vie, aratind ca si avutul lui
este o casA i o vie, am vAzut.
Pentru care, iatA cA vA poruncim sA puneti ca sa strige la mezat acea casa si vie a lui,
Insa mezatul sa sIt facA cu orinduiala ce sa cade si dupa obiceiu, ca sa sa strige de fata si
intru auzul tuturor i, vinzindu-sa, sa aveti a Inplini acelor doao copile acei taleri 255, dupA
Arh. St. Bac., hotarfrea domnii mele, asupra cdruia trebi iaste zinduit sluga domnii mele...1 pAhar<nicel>,
Me. nr. 8.
f. 377. <1>. mumbasir. I i. saam receh gospodstvo mi.
1781, iunie 3.
1 Loc alb.

Carte domneascd adresatd ispravnicilor judefului Saac priviloare la Impresurarea mosiei mndstirii
891 Apostolache de cdtre mopeni. Dovedindu-se dreplatea mdndstirii domnul holdrdste Intdrirea cdrfii
de stdpInire.
1701
innie
5 fo Alecsandru roan rpsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoe.
DumneavoastrA ispravnicilor ot sud Saac, sAnAtate I VA facem In *tire ca la domniia
mea au dat jalba cuviosul egumen al sfintii mAnAstiri Apostolache cum cA, avind manastirea
parte de mosie In hotarul Vaidiestilor, cumparata de Apostolache biv vel comis, ctitoru, de
la mosneni, cu zapise, i, din necAutarea egumenilor ce au fost dupd vremi Inpresurindu-sa
de cAtre mosnenii de acolo, in anul 1776 i-au fost tras la judecata Innaintea ispravnicilor ce
era i, dui:4 cercetarea ce au facut atit innainte-le prin judecatA, cit i cu boerinasi la fata
locului, au dobindit mAnAstirea dreptatea sa, ca st-si stApIneasca mosiia. Care carti de jude-
catA si de alegire arAtindu-le de le-am vAzut, ceru a sa IntAri si de cAtre domniia mea In
vreme ce ei de la hotArlre i pina acurn n-au fAcut nici o apelatie.
Deci, va poruncim sa-i aduceti pe acei mosneni sa le cititi cartea de judecata a isprav-
nicilor si alegirea boerinasilor si, de vor fi rAmas i ei odihniti si nu mai au de a mai zice
Arh. St. Buc., nimic, sA ne tntiinai, iar de vor avea a face apelatie sa trimiteti ca sa vie negresit dupa
M. nr. 8.
1. 385 V. vremea lucrului aici ca sa sa InfAtiseze cu egumenu. Aceasta, i fiti sanatosi I
1781, iunle 5.

Domnul orinduie;te un tufecci-basci pentru a face cerceldri privitoare la recktmafiile lui Mihai
892 Uriianu, Istrate logofefel si Costandin din Craiova tmpotriva lui Costandin Ghiurgiu pitarul,
ispravnicul jud. Romanali, ;i Alexia ceausul, ispravnicul jud. Olt, pentru abuz de putere.
1781
Iunie
8 Zemli Vlahiscoi. Fiindca Mihaiu Uriianu, nu numai prin ravasul ce au dat domnii mele daspre
partea a cttesi trei fratii, ci i Innaintea domnii mele InfatisIndu-1 sA jelui si sA prinse ca cele
ce jAlueste shit adevArate toate i le va putea dovedi cum cA, scriind el un ravAsAl catre

958

www.dacoromanica.ro
ceausu Alecsie, ispravnicu Oltului, un rAvasal de rugaciune pentru chiverniseala, dupit care
rAvas i-au scris si, dupa ce si printr-un fccior, sluga a ceausului, i-au Mut aceiasi rugaciune,
In urmA au mersu si insusi el la numitul ispravnic unde sa afla, la satul GostavAtul-Adunati,
Inpreuna cu judecatorul judetului i cu alti hotarnici preoti si multi megiiasi,pentru hotarniciia
unii mosii a dumnealui vel vornecului Pirscoveanu, iar ceausu Alecse, Indata ce 1-au vazut,
au inceput sa-1 prepue cA i-ar fi zis Uriianul catigorii cu cuvinte de hula pentru lege, care
cuvinte zice Uriianul ca nu este vinovat si asa, necercetindu-1 nimic, 1-au suduit cu inju-
raturi de parinti, au poruncit lui Ioan, ceausu de slujitori, de 1-au apucat, inpreuna cu zece
slujitori, ca pe un tilhar, rupindu-i hainile dupe dinsul si dazbracIndu-1, lasindu-1 cu trupul
gol OA In Mu, au poruncit de i-au pus In cap o burta de oae si, asupra capului lui spar-
gindu-i-o, 1-au minjit spurcaciunile dintr-insa pe cap, pe ochi si peste tot trupul, 1-au Mut
foarte rail si, dindu-1 pe mina slujitorilor clAspuiat si minjit, 1-au scos pa poarta In vileag
dindu-i drumu prin satu si batIndu-1 slujitorii cu palme.
Deci acestea chid vor fi adevarate, este cazut numitu ispravnic In mare villa si vrednec
de pedeapsa si In urgiia domnii mele In vreme ce ispravnicii, alte pedepse <ne>obicinuite
n-au voe de sinesi si MA de stire si porunca domnii mele a face, cu cit mai virtos o netreb-
nicie mare ca aceasta, osebit din alte pedepse. Care, putea numitu ispravnic, de au Mut
Uriianul vreo obaznicie de 1-au catigorisit, sa-1 I'M:lice sa-1 arate domnii mele, ca noi sA-1
pedepsim, iar nu de sinesi sA faca acest fel de porniri, care stnt far' de nici un fel de cuvinta,
Intinztndu-sa mai mult paste voia si volnicita ce are un ispravnic.
OrInduim dar pe Mavrodin al nostru tufecci-basa sa mearga in numitul judet si, atit
pe sAtraru Izvoranu, judecatoru judetului, cit si pe alti boerinasi, preoti, megiiasi, care s-au
Intimplat de fata si va fi vAzut, sA cerceteze foarte cu amAruntul cum au cursu pricina pe
larg d-inceput pina in sfirsit, drept, intru adevar, si de au fAcut ceausu Alecsie asupra jAlui-
torului o pornire netrebnica ca aceasta, ori tocmai precum el ni s-au yaluit asemenea la toate,
ori dintr-insele de au fAcut pornire, care nu este la voia si puterea ispravnecului de sines!
a le face fArA de stirea noastrA, si-1 va gAsi vinovat, sa-1 radice pA numitul ceaus Alecse
sA-1 aducA aici la domniia mea ca sa-si ia pedeapsa, iar nefiind vinovat si sa va dovedi
mincinoasd jalba Uriianului, sa aibA orinduitul nostru a ne Instiinta dreptul adevAru.
Au mai esit cu jalbA Innaintea domnii mele si un Istrate logofetel asupra pitarului
Costandin Ghiurgiu, ispravnicu Romanatilor, cum ca, mergInd IMO pitar ca sii-i slujasca,
peste doao luni s-au tras, neputindu-i sluji si plecind sa vie la Bucuresti, iar numitul pitar cu
zece slujitori intorcindu-1 innapoi de lingA satu Arbanesti si prepuindu-1 cA i-ar fi furat 2 pungi
cu bani si i-ar fi luat cu dinsii condici si catastise far' de a nu-1 dovedi si far' de a nu fi
vinovat de acestea nimic, nici facindu-i vreo cercetare, indata ce 1-au adus innainte-i, far' de
a nu-1 mai intreba nimic, 1-au pus in falanga si In doao ceasuri 1-au batut cu bathe strasnica,
dupA aceasta 1-au trimis la puscArie de 1-au bAgat In gros si a doao zi scot1ndu-1 1-au dus
batindu-1 innainte-i unde iarasi, batindu-1 cu palme si cu pumni, si-1 silia sa graiasca dupa
cum vrea Ghiurgiu si atunci graia Ghiurgiu si alte netrebnice cuvinte. Dupa aceasta, 1-au
dat prin tirgu Caracalului, puind zece slujitori sa dea cu Una intr-Insul si sa-1 poarte prin
toate ulitile, silindu-1 si lovindu-1 cu palme ca sa strige ccea ce-i zicea, iar pitaru din pridvor
striga dupa clinsul cuvinte netrebnice, In care aceste trasuri i-au petit jaluitorului si taleri 28.
Asemenea patima au Mut si lui Costandin logofatu de la Craiova.
Deci, de va fi facut cu adevarat si pitaru Ghiurgiu aceste netrebnicii, urmeazA a fi
intocmai vinovat ca si Alecsie ceausu si vrednic de urgiia si pedeapsa domnii mele, in vreme
ce nu este si In voia si puterea ispravnicilor data aceasta, a face acest fel de strasnice pedepse
far' de stirea domnii mele, cu eft mai virtos si niste netrebnicii osebit ca acestea.
Pentru aceia dar, mai sus-numitu orinduitu nostru, mergind si la Romanati, sA aiba
a face cercetare acestor jalbi cum si a trebii zaherelii, nedreptAtii ce ne-au arAtat ca i-au
facut Ghiurgiu asupra lAcuitorilor si clnd acestea vor fi adevArate si sa va dovedi vinovat,
sA-1 radice sa-1 aduca aici, iar nefiind vinovat si sit va dovedi mincinoasA jalba Mr, sa instiin- kii. R. Buc..
ifn. nr. 8.
teze si sA arate domnii mele dreptul adevAr. I i. saam recch gospodstvo mi. f. 378-379.
1781, lunle 8.

959

www.dacoromanica.ro
 Domnul In divan judecd reclarnalia lui Panail (jud. Saac) contra socrului su Dumitru Mtrlogea
893 1781
de la care cere, In baza unui zapis de chezdsie, 3500 taleri bani gala qi 1000 taleri reprezenttnd lucruri
din cm& valori furate de solia sa. Dovedindu-se cd zapisul a fost smuts prin sild tn timpul !Az-
merifei, divanul hotartste sd ailid pace numitul Dumitru Mtrlogea de Mire Panait", iar, In caz de
lunie repetare a reciamajiei, pIrtsul sd fie pedepsit.
21

Zemli Vlabiscolu. La divan innaintea domnii mole, unde Hind preasfintiia sa pArintele mitro-
politu, iubitorii de Dumnezeu pArintii episcopi 51 dumnealor velitii boeri, au esit Panait de la
sud Saac, care, Wind plr asupra lui Dumitru Mirlogea, zicea cum cA, luind Intim cAsAtorie
pa fata acestui Dumitru, anume Ivana, citiva ani au trait cu ea viata bunk', iar dA la o
vreme, abAtindu-sA la fapte necuvioase, dupA ce in doao rinduri au fugit de linga dinsul,
fAcindu-i si risipA la ale casii, 5i au priimit-o, tot nepArAsindu-sA de urmarile ei si nevrind
el a o mai priimi de sotie, au venit numitul tatA-sAu de au facut rugAciune ca sa o prii-
meascA si au luat-o In chezAsie, dindu-i zapis la mina ea sA va pArAsi de necuvioase fapte
si nu va mai lipsi din cash' , iar, neurmind dupA zapis, orice va lipsi din casa si va face pagubA,
sA aibA el a rAspunde. Care zapis, arAtindu-sA la divan, s-au vAzut scris de la leat 1771,
dichemvrie si cu coprinderea de mai sus-zisA i ricea pA an cA In urma acestui zapis au
fugit acea Ivana cu sluga lui de nu sA stie unde sa aflA, luindu-i atit lucru din casA de taleri
1000, cit i taleri 3500 bani gata, care pagubd cerea sa i-o plateasca Durnitru Mirlogea dupA
zapis, ca un chezas ce s-au pus.
FatA la divan fiind i numitu Dumitru Mirlogea, s-au intrebat ce are a rAspunde 5i
zice cA el chezas pe fii-sa nu s-au pus, nici au In./Mat sA scrie in zapis de acestea ce zice
Panait, fiind atuncea In vremea rAzinini%ii, jAfuitor de norod, avind Hug dinsul ostasi si volin-
tiri, si precum totdeauna trAia rAu cu Ivana, sotiia lui, asa si atunci, gilcevindu-sA, au trimis
volintiri de 1-au adus far' de voe la casa lui si, tiindu-1 de o parte, au pusu numitul Panait
pe un Iordache de au scris acel zapis cum i-au fost voia lui. S-au intrebat Panait cu ce
inijloc au luat el Intru cAsatorie pe acea IvanA si zise nu cu trimiterea si cu invoiala cu el,
dupA cum sa cade aceasta, nici Panait n-au tAgAduit i zise singuru cA n-au stiut Dumitru
chid au luat-o, iar pe urmA, piste doao trei sAptAmini, dupA ce sA cununase au aflat-o. Deci,
macar cl nu avea nimic Panait dreptate a apuca pe Dumitru pentru fii-sa, fiindcA dupa
insusi sA vede cA au luat-o pe acea Ivana cu rapine 5i fAr' de cale i atunci pa Dumitru nu
1-au intrebat, nici s-au invoit cu el dupa cum avea datorie i i sa cAdea si precum cind nici
1-au intrebat, ci cu ea s-au Invoit si i-au placut, cum au fost buna 51 rea, asa si pA urma nu
era cu cale sa apuce pe tata-sau, dar cu toate acestea am intrat In cercetarea chezAsii Jul
Dumitru ca sa vedem cd este adevarat i zapisul de este bun si la ce vreme 1-au dat. Intr-a-
cest chip, sa vede cit, In vremea rAzmiritii cind numitul Panait era volintir, purtind linga
dinsul atunci oameni cu arme umblindu dupA jafuri 5i raotati, atuncea dupa cum la mutt
norod au facut atita silt de au stilt 5i au stinsu stringind acele lucruri si bani ce zice ca
1-ar H avut cu jafuri si cu prada, iar nu cu vreo muncA dreaptil, au adus i pa acest
prostit om si, cu puterea silnicii ce avea, arAtindu-se asupra lui cu infricosare 5i tinut fiind
in mhinile volintirilor, au pus Insusi Panait de au scris ce au vrut, dupa cum si 2nsui cel
ce au scris zapisul aceasta mArturie au dat in doao enduri la judecatile ce au avut, 5i este
stiut fAr' da nici o suduiall ca nu putea numitul a sa inpotrivi 5i a nu face lui Panait orice
i-ar fi poruncit intr-aceia vreme, mai virtos un om prostu sa fact ca dtnsul far' da nici o
putere.
Pentru care, dupa nemultumirea lui Panait ca nu s-au multumit pa ertarea ce-au cisti-
gat-o de atttea rAotAti i jafuri ce au Mut, ce Indrazneste a esi la divan pentru sila ce au
facut-o acestui strac, vrednic era a sa pedepsi. Ci, am hotArit sa AIDA buna pace numitul
Dumitru Mirlogea de cAtre Panait pentru acea cerire i, pentru aparare, i-am dat aceastA
a noastra domneascA carte la mint. Iar de-1 va mai supAra, nurnaidecit sa vie la domniia
Arh. S. Bun., mea cu jalbA 5i nu numai pedeapsa va lua Panait, ci sa va trimite 5i la ocnA. Tolico pisah
M. nr. 8, gospodstvo mi.
f. 888 388 V.
1781, Mlle 21.

960

www.dacoromanica.ro
Carle domneascd prin care se orinduieste mumbasir fi se portmceste ispravnicului lonifd Oletelisanu
stl meargd 0i sd aseze pietre pe hotarele alese In muntele Coasta Pdpusii spre a se pune capat nelnfe-
legerii Intre mosnenii din Pociovaliste si ghebanii din Mirosldveni. 894
1781
iunie
Zemli Vlahiscoiu. De vreme ce mosnenii pociovAlisteni ot sud Gorj cu jalbd au esit Innaintea 22
domnii mele la divan asupra lui Tudor si Joan, Chebani ce le zic si Mirosloveni, tot dintr-acel
judet, ziandu a nu sint urmdtori numitii Mirosloveni dupe hotdrirea domnii mele din anul
trecut, ce s-au fAcut pentru muntele Coasta Papusii si dupe zapisul lor lid invoiald, ci ti tot
necdjaste purtlndu-i de la un loc la altul si asa nu poate lipsi pricinile si gllcevurile dintre
<Emil, pricinuindu-le numai o cheltuiald, dupe cum ziserd cd si acum i-au adus numitii
Mirosloveni pe aici.
Fatd fiindu si Tudor i Ioan, Ghebani, la divan, Intliu s-au citit hotdrirea ce s-au f Acut
In anul trecut de cdtre domniia mea, care coprinde anume pe unde sd tie atilt pociovAlistenii,
cit si miroslovenii si, Intrebindu-sd de ce nu shit urmAtori hotArtrii, au rdspunsu cd ei, dupe
hotArlre si dupe zapis, li lasA sA stdpineascA si nimic supArare nu le fac, ci pociovAlistenii le
stau Inpotrivd si Inpresoard si partea Mr, dA nu sA aleg cu nici o stdpinire.
Deci, fiindu cd amIndoao pArtile zic cd shit urmAtori si multumiti hotAririi si apoi
sA jAluescu unii Inpotriva altora cd tree cu staptnirea si fiindu cd In domneasca noastrA hotd-
rire prin cartea ce au la mind sd aratd semnile pe unde sd tie si unii si altii, pentru ca sA
lipseascA dar pricinile si gilcevurile dintre dInsii, orinduim mumbasir dd aid pe sluga domnii
mele...1 copil dd divan, carele sd meargd la sud Gorj drept la ispravnici si dumneata sAtrare
Ionita Otetelisane, ispravnice, primindu porunca aceasta a dornnii mele, sd te scoli sd mergi
In fata locului la numitu munte unde, citindu hotArirea aceasta a domnii mele Mr' dl a nu
intra In altA cercetare si Mr' clA a nu face nici un f el dA and pornire si amestecAturd, si
aibi nurnai a pune pietri pe semnile ce coprinde cartea domnii mele dupe zapisu kr, ca sA
ddsparti pe unii de cAtre altii si dintr-aceiasi poruna si hot<Arlre> sA nu esi, pe care asl-
zIndu-i si odihnindu-i spre a lipsi glIceava dintre dInsii si a nu mai veni cu jalbd pe aici, sI Arh. St. But,.
Instiintezi domnii me cu rInduitu mumbasir. I i. saam receh gospodstvo mi. M. lir. 8.
f. 382.
1781, laid() 22.
1 Loc alb.

Domnul dd poruncd ispravnicilor judejului Arges sd execute holdrIrea velifilor boieri In pricina
dintre mosnenii din Bunesti si Urluesti cu mdndstirea Gdiseni potrivit cu anaforaua Intdritd de
domn, ce este la mina egumenului, si totodzld sa aleagd fi hotarele acestor mosii. 895
1781
junk
Sandul Galatiia i Nicolae cu ceilalti cetasi ai lui din sud Arges, la trecuta lund lui aprilie 28
24 leat 1781, din porunca domnii mele <s-au Infdtisat> Innaintea dumnealor velitilor boeri cu
Nicodim, egumenu sfintei mIndstiri Gliseni, pentru doao mosii din sud Arges, anume Bunestii
i Urluestii, pe care zicu cd ei fund sAzdtori din vechime au avut obiceiu de da la mdrastire
600 aspri pentru adetul acestor doao mosii si de alt nimic nu era supdrati, ci stAptnia ei
singuri, ardtind la aceasta si o copie scoasl dupe daniia unii juptnese, StoicAi, cu leat 7052,
de ani 237, scoasA de un Stan logofIt si neadeveritA de nimeni, care scrie cfr, avind ea 4
rumdni, anume Oancea si SArbul din Urluesti, i Dragomir si Neagoe din Bunesti, i-au ertat
pe ci cu tot neamul lor si cu toatA mosiia lor si ei sA aibl a da la mAndstirea StrImbul, adicA
la aceastA numitA mAndstire Gliseni, aspri 600, si dupe aceasta zic cd au si osibit. Au mai
ardtat si un hrisov al rdposatului Mircii vodd cu leat 7061, de ani 228, ce II dd Stoicli vel
paharnic i fratilor lui, ca sA le fie aceste doao mosii Bunestii I Urluestii, ce au lost ale
unii Stan, nepotu lui Stan pIrcAlabu, din care au zis numitii di sA trag ei, si osibit tot
Intr-acest hrisov zice sd tie si satu Uestii din sud Arges, care aceastA mosie sd stApIneste
cll Uesti din vechime, si cerea ca sd dea acel adet la mAndstire si sit tie ei mosiile. Osibit

961

www.dacoromanica.ro
mai zicea cA au si ei mosie cc sA numeste Babile 1iii s-ar fi inpresurat cu totu de nunlItu
egumen, arAtind pentru aceastA mosie i o carte in chip de poruncA a rAposatului Dudti
vodA cu o pecete micA si neprotocalitA de nimeni. Au rAspunsu egumenu cA aceste doao mosii
slut drepte ale mAnAstirii, care din vechime s-au stApinit i sA stApineste de mAnAstire, arA-
tind i un hrisov cu leat 7113, de ani 176, mai din urma hrisovului cc au arAtat numitii
sAteni, al rAposatului Radului vodA, ce-1 dA mAnAstirii pentru aceste doao mosii sA le stApi-
neascA, fiind mAnAstirii danii de la o jupineasA Stanca, si nu aratA nimic dA vreun astizA-
mint osAbit dupA cum zic p1rIii. Au mai arAtat egumenu innaintea <dumnealor velitilor boeri>r
alte cArti de judecAtile cc au avut mai dinainte dupA vremi cu !hush, prin care sA dA
dreptate mAnAstirii, i alte zapise ale lor ce le dA pe urmA cu legAturd din bunavointa lor
c vor clAcui la mAnAstire, iar pentru mosiia Babile, ce zic ei cA au acolo, arAtindu-sA egu-
menu, au zis cA nici stApineste ceva dintr-acea mosie, nici stie unde este. Care cercetare ce au
f Acut dumnealor velitii boeri au arAtat-o domnii mele prin anafora cum, din scrisorile ce are
mAnAstirea in urma scrisorilor numitilor si din alte dovezi, au dovedit cA aceste doao mosii
shit drepte ale mAnAstirii, stApinite din vechime, si ei sA cade sA i dea dijma i claca, si
celelalte <dupA> obiceiu, precum au mai dat, si au gAsit dumnealor velitii boeri cu cale ca
55 sA osibeascA la fata locului numitele mosii. Care anafora s-au intArit si de noi cu poruncA
cAtre ispravnicii judetului ca sA le citeascA numitilor hotAr1rea i, de vor rAminea odihniti,
sA arate din partea lor pe cine anume cer hotarnici, cu care aceia ce-i vor cere ei i cu boerii
ce-i va cere segumenu, sA facA alegere i indreptare acolo la fata locului.
Pentru care, mergind acolo la ispravnici i nefiind numitii sAteni, am venit aici de
s-au Inf Atisat cu nurnitu egurnen i Innaintea domnil mete la divan, acum la iunie 28 leat
1781, si intrebIndu-sA dA ce nu sa multumescu la hotArlrea ce h s-au fAcut si ce au sA mai
rAspunzA, zisera ca, de vreme ce numitu eugmen nu urmeazA obiceiului ce avea mai nainte
de da cite 600 aspri, sA urmeze dar dui:4 asezAmintu ce au fAcut cu mAnAstirea, leat 7255,
care 11 aratA In scris printr-o adeverintA iscAlita numai de un Calinitu2 ce au fost egumen
la aceastA manAstire, in care scrie cA lude 30, ce slut sAzAtori pe aceaste doao mosii, sa dea
la mAnAstire pe an cite taleri 30 si de alt minc sA nu fie supArati, arAtind i adeverinte In
scris de datu banilor, dar nici o IntArire precum sib cAdea sA aibA, ori de la dumnealui, ori
de la vreo judecatA, nu avu asupra acestui asAzAmint ce zic ei ca au fAcut atunci.
Pentru care, la aceasta, Inpotriva rAspunse numitu egumen cA manAstirea vindea
arinda mosii la dinsii, fiindcA nu putea sa le caute cu depArtarea locului, dar fiindca cu
aceasta au inceput a sA intinde si a sA face stApini mosiilor, la beat 1773, i-au apucat ca sa
clAcuiascA i sa dea dijma i celelalte si singuri ei cu tow au dat zapis din bunS vointa isca-
litu cA vor urma la toate obiceiurile ce sint ale pAmintului, a clAcui si a da dijmA, care
zapis 11 aratA de sa vAzu de domniia mea.
Intrebindu-sA mosnenii da ce au dat acest fel dA zapis, In vreme ce 7ic cA s-au
urmat acel asAzAmint ce au fAcut cu acel Calinic ce au fost egumen, si nu tAgAdui zapisul
lor, ci zise ca in vremea rAzmiritii, adusi fiind cu trepede i siliti fiind, de nevoie 1-au dat.
InpotrivA, arAtA egumenul i alt zapis dat dupe pace, leat 1775, iscAlit de ei, care, aratindu-s4,
sa vAzu cA-1 dau la mina unui Nicolae armasu ce au fost epitrop la aceasta mAnAstire,
prin care sa leaga ca, nu numai dijma i claca sa dea, ci si din livezile de porni zeciuiala i de
morile, ce au apucat in silnicie dA le-au fAcut, sA dea taleri 4 pe an, incA sa prind cA, de sS
vor mai scula sA caute judecatA, sA dea i gloabA taleri 300 si sa sa si pedepseascA. Pentru
erre s-au zis p1rIibor, dA vrerne ca celalalt zapis zic ca 1-au dat (IA nevoie in vreme da rAzi-
miritA, acesta dar, pentru ce 1-au dat fiind pace, nefAcindu-li-sA nici o sila sau nevoie, si rAma-
serb fArde cuvint.
Deci cunoscindu-sa cib mosiile sint drepte ale mAnAstirii si rau cauta numitii sAteni a
face o cerere ca aceasta, am hotarit ca manAstirea sA-si stApineascA aceste doao numite mosii
cu bunA pace, luind de la (Emil dijma i claca si celelalte, care sint obicinuite i hotArite
prin condici, precum urmeazA top lAcuitorii de obste.

962

www.dacoromanica.ro
 Mai zisera plrIii ca egumenu vinde moii1e acestea In arinda la precupeti, care aceia Arh. St Due..
Ms. nr. 8.
le face multe nedreptati. La aceasta au protimisis, de vor vrea a da pretu ce dau anti, sa F. 38$v. 384v.
hotirl-
sa vinza lor venitu i s le tie ei. far pentru mosiia Bahl le, ce zic ei ca au acolo Intre Pentru
rea data Intre
aceleael
mariastirea Gaiseni si 1ntre manastirea Fedelesoiu i II s-au Inpresurat de egumen, poruncim V. doe. din 15
dumneavoastra ispravnicilor sa aveti a urma precum sa coprinde la anaforaoa dumnealor lune 1776. Arh.
velitilor boeH, cc este Warn de catre domniia mea la mina egumenului, atit pentru aceasta, St. flue.. Ms. 5.
f. 112 v. 114.
cit. $1 pentru alegerea acestor mai sus-numite doao mosii. (Copia sub dMA
(a Instltutul de
Istorie
1781, tulle 28. .N.lorga")
1 Loc alb.
2 Pentru : Calinie.

_Di&tnul domnesc, cu mitropolitul si velifii boieri, juiced si dd carte de stdpinire la mina Voiedi din
Dragoslcwele (jud. Mused) pentru cloud delnife din holarul mosiei Stoenegi spre a stdpini eu bund
pace de cdtre mosnenii stoenesti".
1781
lune
Zemli Vlahiscoi. La divan Innaintea domnii mele, fiind preasfintiia sa printele mitropolit 2
<si> dumnealor velitii boeri, au esit Voica din Dragoslavele sud Mocel, Mind pia asupra
popiT Voicul i Liii, soHia vataf ului Rauta, ce au murit, i Gana i Radu Braga i Coman
Braga i Stoica Mustofeica si asupra lui Coman de la Stoenesti dintr-acel jude t. pentru tre i
delnite de mosie din hotarul Stoenestii ce zice ca le are de la mosii i parintii ei, cumpii rate
de la un Mihaila Berlenghe, i WHIM nu o ingadueste a stapini.
Fata fiind i mosnenii, s-au Intrebat ce au a raspunde i zise ca acele trei deln ite
at mosie ale acelui Mihaiu Berlenghe au fost date Intli de danie la manastirea Cimpulungu
si pe urma au esit acea danie rea, fiinda acel Berlenghe s-au dovedit In urma, la o hotarn idle
da 12 boeri ce au fost facut cla sint ani 35, ca si-au fost vIndut-o atit partea lu i de mosie
prin zapise, mai nainte pina a nu da danie la sfinta mnastire, si de atunci zic adica de la
acea hotarnicie ca manastirea li le-au dat-o lor de le are supt stapitnire pfna acum si cum ca
pe aceasta Voica jluitoarea nu o stie eine este, nici din cine sa trage, nici au stapinit. Inpo-
triva ziselor lor, au raspunsu Voica, phisa, cum Ca au dus pentru aceasta innaintea ispravni-
cilor doao marturii de credinta si oameni batrini, carii au marturisit in frica lui Dumnezeu
ca au pomenit pa mosul Voicli i pe tata-sau Vasile stpinind. Care carte si cercetare a
ispravnicilor o vazum si domniia mea, aratInd c au adus marturii si au marturisit precum
.zice. Au mai aratat jaluitoarea Inpreuna cu barbatl-sau si o copie de zapis scrisa cu leat
1768 dichemvrie, iscalita da Rauta vatafu sin Neagoe Braga Stoenescul, adica mosnean de
acolca din Stoenesti, si de un Gheorghe Grecu Braga, ginerile acestui Neagoe, cu care zapis
al lor sa leaga dau la manastirea Cimpulungul, aratind ca, la hotarniciia ce s-au Ricut acesti
mosii, ramtindu-le lor, mosnenilor din Stoenesti, numai delniti sapte i fiind mosi ie foarte
putina In partea lor, au cazut cu rugaciune la egumenu ce era pe aceea vreme si le-au dat
acele trei delnite de mosie din partea manastirii. Care, arata ca au fost l manastirii danie
de la un Mihaiu Berlenghe, arAtind ca acel Berlenghe este dintr-un neam cu totii f i s-au facut
delnite zece la dinsii si sa leaga cu zapisul lor ca, cine va veni cu zapise de cumparatoare
saA de zalojire de ale acelui Mihaiu Berlenghe, 55 nu fie manastirea suparata, ci ei sa le
dea mosie pe zapisile ce vor arata, aratind singuri ei ca parintii lor au murit i neamu ce mai
era s-au Instreinat. pupa care acel zapis, cere acum Voica acele trei delnite de la dInsii,
aratind un hrisov cu leat 7150, de ani 140, al raposatului domnii sale Mateiu voda Basarab,
prin care da stapinire Nicolii i Jigai, din care sa trage aceasta jalutoare, ca sS stapineasca
locurile din care sa coprinde Intr-acel hrisov hotaru Stoenestii, ce le-au avut cumparate de la
MihiIA Berlenghea. Li s-au cerut numitilor mosneni Stoenesti ca sa arate sineturi pe aceste
trei delnite ; deosebit, nu avura. nici un fel de dovada.

963

www.dacoromanica.ro
 Deci, mAcar cA Voica InstreinatA fiind si ea si bArbati-sAu Intr-altA toarA, stApinire
lntr-attta vreme n-au avut dupA moartea pArintilor ei nicicum pfnA acum, nefilnd aici de a
putea sA-si caute, dar nici a plesilor mosie nu este aceasta si au stApfnit lucru streinu, cAci
n-au avut cine sA-1 caute, iar jAluitoarea sA dovedi mosneancA bun& avind si sineturi la mina.
Pentru aceia dar, cAci s-au dovedit cA aceste trei delnite nici ale for nu shit si cAci s-au
dovedit numita dA mosneancA, am hotArlt si am IntovArAsit-o si pa dinsa sA aibA stApinire
Intr-acestasi chip, adicA, fiindcA arAtarA pfrItii cA ei, cei ce stApInescu, slut din patru trati
si delnite shit peste tot zece, cu acele trei InpreunA, sA aibA a tinea pfrItii partea patru frati
si jAluitoarea aceasta partea unui frate, care vine de frate cfte doao delnite, rAmin la (limit
opt si la Voica doao delnite, pe care aceastA hotArfre au rAmas odihniti si o parte si alta a
stApIni fiescare. Intr-acestasi chip.
Pentru care, am dat domniia mea aceastA carte la mina VoicAi i a lui Dumitru bar-
batf-sAu, IntAritA cu domneasca noastrA pecete, ca sA stApineascA aceste doao delnite dA mosie
Mb. St. Buc., din hotaru mosii Stoenestii cu bunA pace de cAtre mosnenii Stoenesti. I I. saam receh gos-
Ms. nr. 8.
1. 393. _ 394. podstvo mi.
1781, lune 2.

Dispozifie domneascd adresald mitropolitului si episcopului Buzdului pentru a cerceta dupd

8971781
pravild, obiceiul pdmtntului si hotdrtrile asemdndtoare pricina dintre clucerul Sldtineanu si
slugerul Grigore Asan, privind mostenirea averii rdmasd de la sofia slugerului, nepoata a recta-
mantului.
iulie
3
Io Alexandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Viahiscoe.
Preasfintiia ta pArinte mitropolite, iubitorule de Dumnezeu parinte episcoape al BuzAului,
fiindcA pricina judecatii ce au avut dumnealui cluceru SlAtineanu cu slugeru Grigore Asan
pentru rAmasile sotii slugerului, ce au fost nepoatA de soil dumnealui clucerului, s-au cercetat
si s-au InfAtisat si Innaintea noastrA, ramlind numai protimisisu al mosiiior si al lucrurilor
stAtAtoare a sA theorisi si a sA hotArl la cine sA cade, iatA orinduim pA preasfintiia ta ca,
InpreunA cu pArintele BuzAului adunindu-vA la un loc, sA socotiti de aceasta, cercetind obi-
ceiul, pravila, hotArfrile noastre, cum si alte judecAti ce pentru asemeni pricini s-au mai
Intimplat, si dreptatea In ce chip sA cade. Si dupe acestea, cum cunoasteti cA este cu cale
de a rAmInea, sA facet" anafora cAtre domniia mea, InsA cu hotArtre izbrAnitA, fArA a nu
mai rAminea la altA cercetare, fiindcA sfintiilor voastre aveti stiintA obiceiului. a pravililor, a
hotArfrilor noastre si a dreptAtii, cum este cu cale. Si zapciu ce este orfnduit, dupA ce va
aduce pitaru acesta la sfintiilor voasrte, sA stea a lua sfirsit, sA ne aducA anafora Mr' de a
Arb. Bt. Bum. nu sA face prelungire, fiindcA de mult sA zAboveste pricina aceasta si vom sA sA curme. Tolico
M. nr. 8.
f. 985. pisah gospodstvo mi.
1781, tulle 3

Carte domneascd adresatd ispravnicilor judefului Vlasca privind revendicarea unor figani de
898 1781
cdtre Dima Sabiegoald de la cornisul Costache. Domnul porunceste sd se Ned un surplus de
cercetdri cu mdrturii si carte de blestem In fafa protopopului judefului.

Wile
6 Zemli Vlahiscoi. Cinstiti si credinciosi boerii domnii mele, Costache biv vel comis i Dumitrache
Brazoene biv vel sluger, ispravnicilor ot sud Vlasca, sAnAtate 1 VA facem In stire cA Dima
Sabie-goalA pentru plra ce au fAcut, cum cA un Calofir tiganul au fost al mosi-sAu, cerind
ca robi ai lui pe cIti sA vor fi trAgind dintr-Insul, care sA stApfnesc acum de dumnealui comisu
Costache, zestre avIndu-i de la medelniceru Mihaiu Popescul, InfAtisIndu-sA la depertamentu

964

www.dacoromanica.ro
judecAtii dupA cerirea ce au fAcut, mArturisind singur Dima cal sint 40 de ani de cind stA-
pinire n-au avut si tatA-sAu in viiata lui nu si-au cAutat, si neavind nici vreun sinet la mina
lui, cum nici mArturie dupA tngAduiala ce i s-au dat de la judecatA neaducind. Si peste toate
acestea, cerind insusi el ca sA priimeascA medelniceru Mihaiu Popescul jurAmint sA arate
adevArul pentru acesti tigani, ai cui shit si cine i-au stApinit, fiind adiiaforosu, carelc au si
priimit blestem cA, de cind s-au pominit, tot de casa bAnesii Saftii s-au stApinit acei tigani,
s-au hotArit de judecatA sl-i staptneasca dumnealui comisu Costache nesupArat de cAtre Dima
si s-au intrit si de catre domniia mea hotdrirea judecAtii vAzIndu-o dreaptA. DupA care
hotArire nu mai era trebuintA de altA cercetare si nu sA cAdea a-i mai da ascultare Dimii,
dar de multe ori necontenit supArIndu-ne cu jAlbi cA s-au nApAstuit la hotArirea depertamen-
tului, inclt era hotArit a i sA face si pedeapsA cu Mae pentru neastimprArile lui In cea
depe urmA am orinduit la dumnealor veliiti boeri ca sii cerceteze dupe ce temeiu si dovadit
zice a s-au nApAstuitu si de poate porni pinA peste 40 de ani, In care tatA-sAu nu si-au
cAutat < ?>. Si arAtA anafoaraoa ce au fAcut-o dumnealor, In care vedem cA altele au pri-
cinuit, zicind cA cum poate fi medelniceru adiaforos in vreme ce dA sA vor lua tiganii de la
comis sA indatoreazA medelniceru a-i da altii In loc, fiindu-i socru, si a doaA, ci sii medel-
niceru stApineste dintr-acei tigani si cum a nu numai tatA-sAu n-au stiut nicidecum cA acesti
tigani sA aflA supt stdpinirea boerilor Popesti, ci are si mArturii acii intr-acel judet al VlAscii,
cu carii va dovedi di tatA-sAu In toatA viiata lui au fost mai mult bolnav decit sAnAtos si
pentru aceia n-au putut sA-si caute.
Din care ziceri ale lui, iarAsi vreun temeiu si dovadA nu are pentru cA stapinirea Popes-
tilor el au mArturisit-o de ani 40, mArturit cind i s-au cerut de judecatA n-au adus, pe medel-
niceru Popescul, lnsusi el 1-au cerut ca srt arate prin blestem cum stie dA rindul tiganilor,
vreun sinet ca sA dovedeascA, sint tigani ai neamului lui, nu are.
Dar ca sA nu-i mai rAmlie nici un fel de cuvint si ca sA vedem ce mArturii are, iatA
vA poruncim aducindu-si el acele mArturii, sA-i intrebati ce mArturie stiu sA dea pentru
acesti tigani, si oricum vor mArturisi prin carte de blestem, lulnd dumnealor In scris sA ne
instiintati, la care mArturie ce vor da, sA fie de fatii si potropopul judetului ca sA iscA-
leascA si insusi la acea mArturie a lor si sA o trimiteti aici, insii sA nu-i faci vreo pricinA Arb. St. Buc.,
dc zAticnealA la aceasta. Si cum vA poruncim sA urmati. Tolico pisah gospodstvo mi. f. 394 v.-295.
1781, lune 6.

Carte domneascd adresatd ispravnicilor judefului T eleorman prin care domnul le tnptiinfeazd
hotdrtrea cd mopia Marfineasca, stdptnild acurn de mopnenii gorbaceni 2i revendicatd de fraf ii
Bdrzoi, rdmtne sub stdptnirea celor dintli. 899
1781
lulle
Zemli Vlahiscoi. DumneavoastrA ispravnicilor ot sud Teleorman, sAnAtate I Au jAluit domnil 9
mete Badea unchiasul i Stan, GorbAceni, dintr-acel judet, pentru unchiasu BArzoi I Badea
frate-sAu, tot de acolo, cum cA, avind ei mosie ce sA numeste MArtineasca, tot intr-acel judet, pe
care o stApineste de o sutA si mai bine de ani, acum acesti numiti Ion BArzoi si frate-sAu Badea
sA scoalA a-i scoate dintr-aceastA mosie cu pricinA cA zapisile ce au nu grit de la mosii lor, cu
carii judecindu-sA la dumneavoastrA, zic cA nu si-au aflat dreptatea, in vreme ce acestiia au fost
trAitori tot la un loc cu totii si Intratitta sumA de ani de chid o stApinescu ptnA acum, dupA cum
si acum nu s-au mai sculat a cere, si zic cA au si ei mosie, tocmai acum, si poruncim ca mosiia
aceasta sA stea tot supt stApinirea jAluitorilor si dumneavoastrA, dA cercetarea si alegerea ce
prin judecatA yeti fi fAcut, 55 trimiteti domnii mete instiintare In scris, sA o vedem, ca, de va
fi trebuintA de a sA aduce aici la divan, yeti avea poruncA de a-i trimite. Numai, pinA a sA face
hotArlrea domnii mele, jAluitorii sA aibA a-si tinea mosiia tot supt a lor stApinire, nesupArati. Aril. St. Sue..
Tolico pisah gospodstvo mi. 1. 187 v.
1781, lune 9.

965

www.dacoromanica.ro
 Carte domneascd adresatd ispraunicilor judetului Muscel prin care li se porunceste s ia mar-
900 1781
turie cu jurdmInt tn bisericd de la vames tn legaturd cu tim put iesirii din lard a unor [urine
de rtmeitori. Cum proprietarii turmelor acuth pe paharnical Varlaam cd i-a apucat, fdrd drept,
de dijmdrit, domnul urea sd se stabileascd (lath aceastd tncasare s-a petrecut tn uremea difind-
infle ritului sau la alM daM.
9

Io Alexandru Joan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.

DumneavoastrA ispravnicilor ot sud Mused, sAnAtate I VA facem in stirc cA toti cei carii
scot turme de rimAtori din tara ungureascA toamna, aici In pArrantul Orli, de-i IngrasA cu ghindA
si jir si-i duc iarili Innapoi, au jAluit domnii mele cA niciodatA dijmArit n-au plAtit, fArA numai
vamA de unul pe bani 6 si gostinArit cite bani 8. In anul trecut, paharnicu Varlam, cc au avut
slujba dijmAritului cumpAratA, i-au apucat si pe dtnsii sA plAteascA dijmArit, cu pricinA cA atunci,
In vremea dijmAritului, au esit cu rImAtori dinnAuntru. Pentru care, apArIndu-sA ei cA dupA dij-
mArit le-au fost esirea, am orinduit la dumnealor velitii boeri ca sA cerceteze de s-au aflat cu
martorii in tarA la vremea dijmAritului si de au avut obiceiu a plAti sau nu, si ne InstiintarA cu
anafora cA nici ei vreun sinet domnescu n-au avut sA arate ca sA fi avut priveleghiu a nu fi supA-
rati, dar nici paharnicu nu au avut vreo dovadA ca sA-i dovedeascA cA plAtea mai nainte dijmArit
sau cA au fost veniti cu rImAtorii la vremea dijmAritului i asa, dovadA neavind nici o parte
nici alta, nu li s-au f Acut hotArlre de cAtre dumnealor, fArA numai scriu cA ei cu totu au tAgA-
duit cA nici unul dintr-Insii n-a esit cu rImAtorii Innaintea SintAmArii precum zice paharnicu, ci
In urmA cu doao trei sAptAmlni. Si pentru ca sA sA dovedeascA zisa lor, au cerut ca sA arate
polcovnicu Iordache, ce au fost tacsildar slujbei, rAvasele ce le didese la vamesii ot Dragoslavele
la mInA, de plata vAmii, si le-au luat numitu polcovnic, care rAvase polcovnecu zice cA le-au
rApus si nu le are si pentru aceia zic dumnealor cd, pInA nu va esi rAvasele de fatA ca sA sA dove-
deascA chid au trecut, nu pot face hotArtre, iar esind rAvasele de fatA pentru citti sA va dovedi
din rAvase cA au venit cu rImAtorii In vremea dijmdritului,fiindcA ei zic cA niciodatA n-au plAtit,
rAmIne a sA face de noi hotArire.
Deci, fiindcA i Innaintea domnii rade aducindu-se i Intrebindu-i ziserA cA nici mai tuna-
inte, nici In anul trecut n-au esit cu rimAtorii Innaintea SIntA MArii, ci In urmA cu 2-3 saptAmini,
si fiindcA de s-au i pierdut rAvasele, dar vamesul ca unul ce ne Instiintdm cA tot acela este, tre-
bue sA stie la ce vreme vor fi trecut ei, sau i scris va fi avind In catastisile lui, iatA vA porun-
cim sA aduceti pA acel vames Innaintea dumneavoastrA i sA-1 puneti ca sA gAseascA In catastisile
de an ce va fi avInd, sau, neavInd scris, dupg stiinta lui sA arate negresit adevArul la ce vreme
au trecut, In ce zi, in care lunA si clti i ai cui anume, cu numelelor. Ori nevrind de voe a arAta,
sa-1 puneti la jurAmInt bisericescu sA mArturiseascA adevArul si oricum va arAta sA Instiintati
domnii mele, fiindcA, de vor fi trecut In vremea dijmAritului, are a sA face de cAtre domniia mea
noao hotArire ca pentru unii ce ne arAtarA dumnealor veIiii boeri cA niciodatA n-au plAtit, insA
sA arAtati numitului vames porunca domnii mele ca sA nu thinuiascA a nu spune adevArul,
fiindcA el nu are nici un interes. CA de sA va dovedi pA urmA din altA cercetare ce avem a face
Arb. Bt. Buc.. i aici, cA n-au spus adevArul, I sA va face pedeapsd. Ci, cum zicem aceasta, ca una ce trebuie sA
c 393_393 v. fie lui stuntA, sA caute sA mArturiseascA cum va fi.
1781, lune 9.

Divanul domnesc, cu mitropolitul si yell/it boieri, judectnd pricina dintre popa Ion i Ianache
901 de la Sldnic (Muscel), cu Ionifd, flat Iorgdi satrarut, pentru stdptnirea muntelui Juptneasa
(Mused), dd carte de stdptnire popii Ion si neamului sdu.
1781
Julie
11 Zemli Vlahiscoi. La divan Innaintea domnii mele, unde fiind preasfintiia sa pArintele mitropolitu
si dumnealor velitii boeri, au esit popa Ion sin popa Ion i Ianache, ginerile i vechilul popii
Nicolae de la SlAnic sud Mucel, carii, plrA fAcind asupra lui Ionita sin rAposatu Iorga sAtraru,

966

www.dacoromanica.ro
zicea ca mosii lor, vinzlnd un munte din sud Mused, anume $Asul, Magurile si FAgetelu, ce acum
i sa zice Jupineasa, la Badea VIAdescul, biv vel clucer, si de la dInsul rAmlindu clironomic fiului
ski Costandin VIAdescul, au cerut protimisis st-1 rAscumpere si nu le-au dat judecata dreptate,
fiind numitu munte ramas la Constandin de clironomie, iar dupe aceia mai In urmA au vindut
Costandin muntele la raposatu satrar Iorga si Mr stire nu le-au datu, ca unora ce de la ei esise
muntele, ci din altii afilnd peste citiva ani, au tras pe Safta, sotiia IorgAi, la domniia sa, $tefan
von RacovitA, i, judeclndu-sA la divan Innaintea domnii sale, li s-au dat dreptate de au Intorsu
banii satrAresii ce didese lui Costandin pa munte, clindu-li-sA atit zapisile cele vechi ale mosilor
Mr, eft si cartea domnii sale de judecatA dupe hotArlrea divanului, ca sa stApIneascA muntele, iar
zapisul lui Costandin VIAdescul nu li s-au dat, zicind 1trreasa ca nu-1 gaseste, dar scriia fn
cartea Mr de judecata cA, oricind sa va gAsi, sA ni le tie In seama, cu care carte de atuncea,
luind muntele supt stapinirea Mr, s-au stapinit pfnA acum, In saisprezece ani si mai bine nesu-
parati. $i fiindca aceastA carte s-au Intimplat de li s-au rApus cind au arsu hotii pe acel popa
Ion, acum sA scoalA Ionita sin Iorga satraru cu acel zapis si zice cA muntele nu 1-ar fi rAscum-
pArat ea de la mA-sa, pentru care cerea dreptate.
FAA fiind la divan si IonitA sin Iorga satraru, s-au Indreptat 1 ce are a raspunde i <IA ce
Intr-atIta vreme nu si-au mai cAutat muma-sa, sau ei, i, cum ca au stapinit preotii i stApInescu
pfna acum, nici el nu tagAdui, fArA numai zise di nu s-au judecat cu mumA-sa, nici i-au Intorsu
banii precum zic cumpArAtorii Innapoi, ci fArA dreptate le-au coprinsu cu stApinirea, neavind
el cu ce sA-si caute. FiindcA zapisu cu care au cumpArat tatA-sAu de la Costandin VIAdescul, n-au
fost la mlna lui, ci de la Inparteala casii tAtine-sAu, ramfind la o sorA vitrega, n-au vrut sA i-1 arate
si tocmai acum fn anul trecut 1-au gAsit1 l Indata au pornit jalba 0 au tras pe p1rli la judecat,
arAtInd anafora a dumnealor velitilor boeri cu leat 1781, martie 12, Intru care scrie cA, dA vre-
me ce preotii zic cum cA au rascumpArat muntele cu Intoarcere de bani prin judecata de dorrum
sicartea de judecata ce ii s-au dat o arata cA s-au pierdut, dar au la judet mArturii, carii stiu
ca cu adevarat s-au judecat cu sAtrareasa si cu Intoarcere de bani au luat muntele de supt sta-
pfnirea ei i cA au avut si carte de judecatA, gAsesc dumnealor cu cale ca tot temeiul dreptAtii
este ca sA dovedeascA preotii zisa lor cu martori l dovezi sA rAmlie muntele bun al Mr, rAmfind
a-si duce dovezile si mArturiile ce vor avea la ispravnicii ot sud Mused unde sA fie si egumenu
cimpulungean i cluceru Apostol, In care anafora este si de catre domniia mea supt pecete
poruncita ca sA faca ispravnicii cercetare marturiilor ce scrie mai sus. DupA aceasta, aratA si
lnstiintare a arhimandritului Dositei, igumenu cimpulungean, i a pitarului $tefan, ispravnicu
judctului, 0 a cluceru<lui> Apostol din trecuta luna a lui iunie In 2,1781, intru care scric cA,
osebit de alte trei marturii n-au adus preotii, pe carii pentru rudenie nu i-au priimit, au mai adus.
si altA mArturile anume, Gheorghe diiaconu, care au aratat cu adeverintA In scris cum cA, In vre-
mea chid era sA meargA si popa Ion la Bucuresti sA sA judece cu sitrAreasa Safta pentru muntele
Jupineasa, au mersu la dinsul de 1-au Inprumutat cu taleri 80, zicfnd cA-i trebue la judecata
muntelui, de cheltuialA, iar dupA venirea popii Ion de la Bucuresti, spunIndu-i cA si-au scos mun-
tele de la sAtrareasa, s-au asazat prin zapis cu dInsul de i-au vindut venitu muntelui drept taleri
151 In 16 ani si peste taleri 80 ce-I Inprumutase i-au mai dat taleri 34 de s-au Inplinit pretm mun-
telui, pe care aratAri au zis numitu diiacon Gheorghe cAva priimi i blestem Innaintea preasfintii
sale pArintelui mitropolit.
SA mai jiluirA preotii cA si trei mArturii vrednice au fost, fiindcA nu au cu totii dintr-Insii
rudenie, ci numai cu o parte, dumnealui cluceru Apostol fiind ruda cu phitu, de aceia le-au stAtut
InpotrivA 0 le scoate mArturiile rele. Osebit mai ziserA cA atuncea, dupa ce s-au judecat la dom-
niia sa $tefan vodA 0 au luat muntele supt stApiniri-le, fiind pricina Intre popa Ion, tatul acestuf
popl Ion, cu ceilaltA parte, nevrInd sa Intre la cheltuiala ce f Acuse prin judecata pentru scoa-
terea muntelui, insusi cluceru Apostol au fost mijlocitor Intre clinsii de i-au InpAciuit si *tie
pricina Mr, iar acum la cercetare n-au vrut sA arate adevArul, aduseiu si alta mArturie de aici din
Bucuresti, anume Stroe ce au fost paharnic, carele dete mArturie de fatift In divan cum stie Ca
s-au judecat numitu popa Ion la domniia sa $tefan voda, aflindu-sA In gazda dA la casa lui si,.
fAcIndu-i-sA carte de judecatA domneascA i-au cerut lui de 1-au Inprumutat cu taleri 2 de si-au

967

www.dacoromanica.ro
 scos partea, care au vazut-o i Insusi el, citindu-o lnnaintea lui acel preot popa Ion, si sa hotara
lntr-acea carte ca s stapIneasca popa Ion muntele, care marturie zise cat o da cu frica lui
Dumnezeu, jurIndu-sa foarte tare a arata adevdru far' dA nici o Marie.
Deci, vAzind domniia mea ca stapinirea numitilor preoti in 16 ani neclintit pina acum este
netagaduita de numitu Ionita, am cercetat ca sa ne adeverim cind au murit satrareasa Safta
muma-sa i lnsusi el spuind cam In vremea razmiritii au murit, I-am Intrebat, muma-sa, ceia
ce stiia ca au atfipinit muntele mai Innainte 12 ani presum zice el, dupa ce au vazut ea i s-au luat
muntelc, cum sA suf eria ea a videa pe phisi stapinind f ar'cla judecata i da ce nu-si cauta da
atunci, lndata cum I-au luat, macar si mai In urma, fiinda dupa $tefan voda Ong. la razmirita
au mai fost 3 domni si necum vreo carte de judecata ca s-ar fi judecat muma-sa, ci nici vreun
ravas de jalba nu avu sa arate. Asijderea I-am Intrebat, pornit-au el macar vreo plra dupa moar-
tea mumii-si, si nici el zise cd nu si-au cAutat, pricinuind ca n-au avut zapis la mfna, dar cu aceas-
ta nu poate a avea cuvint, caci muma-sa au trait atita vreme dupa ce au luat preotii muntele In
stapinire si au stapInit nefacind nici o Ora. Dintr-a caruia tacere, bine sa cunoaste ca, ia stiind
dreptatea piritilor i hotArlrea domneasca cu judecata dreapta s-au dat muntele mosnenilor
dupa bune dovezi i temeiuri ce vor fi avut, nu i-au suparat, nici vreo alta Ora In urma n-au
mai pornit de nu era odihnita. Osebit, vedem ca i acele doao marturii, adica diiaconu Gheorghe
si Stroe paharnicu, dovedescu ca cu judecata au luat popa Ion muntele de supt stapinirea Saftii.
Ci dupA aceste marturii i dupa tacerea ce au Mut atit Safta satrareasa clt i Ionita fii-sau In
16 ani si mai bine Ora acum, de cInd staptnescu preotii nezmintit de fata cu muma-sa si cu el,
\land domniia mea ca au dreptate preotii i rau umbla Ionita cu acel zapis, care sa cunoaste cA
au ramas satraru de atunci de cfnd le-au Intorsu muntele, cercind judecAtile, am hotrlt cu divan
sa tie si sa stapineasca popa Ion i popa Neculae muntele Jupineasa cu buna pace de catre Ionita
sin Iorga satraru, dupa cum au stapinit i ping acum, pentru care le-am dat aceasta carte Intarita
de domneasca noastra pecete la mina, iar pentru Stroe paharnic, ce au dat marturie dA nu-i
Arb. St. Buc., facea Ionita crezamInt ca arata adevarU, poate sA-I cearA i sA-I pue la juramInt cu zap-
Me. nr. 8,
1. 390 391 V. ciu cel rInduit ca sa iasa din banuiala. Tolico pisah gospodstvo mi.
1711, tulle 11.
1 Corect : Intrebat.

Domnul (1.1 porunth ispravnicilor jude/ului Olt sd-I sileascd pe Mihai, fratele popii Voicul, sd-si
902
1781
respecte asethmlntul dintre ei si sd repare stricdciunile Nude la via de mostenire pdrinteascd.
Hotdrtrea domnului urrneath unei jalbe la domnie pcuta de preolul Voicul din Drdgdnesti
(jud. Olt).
lune
13
Preatnnalt ate doamne,
Jaluiesc marii tale pentru Mihaiu i Anca cumnata-mea ce sA af l aici, fiindca pentru
pricina ce avem de un razor de vie, pentru care ne judecam de doi ani, i dupa multe cercetari
ce ni s-au facut din luminat porunca marii tale, mai sus-numitii tot nu sa supun, ci acum, dup
jalba ce au dat, ma aflu adus aid cu luminata porunca marii tale. Ma rog milostivirii marl! tale
sa fim scosi la luminat divanul marii tale a ni sa faca hotarlrea cea desAvIrsita, sa nu mai pielu
aici In grea cheltuiala.
Popa Voicul ot Draganesti sud Olt
Raspunsul in jalba.
Dumneata vel logofat de tara de sus sa cercetezi ce judecati zice ca au avut i unde, i cla
va fi trebuinta a esi la dumnealor velitii boeri, poruncim vatase de aprozi sa-i scoti.
1781, iulle 8.
<Al> 3<-lea> logofat.

988

www.dacoromanica.ro
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.
Dumneavoastr ispravnicilor ot sud Olt, fiinda dupA aceastA poruncri ce sA vede Innapoi
InfAtisIndu-sl amindoao partile Innaintea dumnealui vel logofAt, au arAtat preotu popa Voicul
In zapis de asAzAmint si Invoiala ce au Mut frate-sAu cu dInsul de bunA voe, nesilit, intru care
scrie cd, dupA cum pArintii lor i-au Pup Artit, dind popii Voicul un razor de vie din sus, iar frA-
tine-sau Mihaiu, din jos, i altA vie pArinteascA din deal ce le-au rAmas sA o tie pe din doao, asa
si printr-acel zapis ce au dat unul la mina altuia s-au asAzat ca sA le fie stApInirea, adeverit
fiind acestu zapis si de ispravnicii judetului ce au fost mai nainte. Mijderea au arAtat si cartea
de alegere a boerinasilor, ce au rinduit ispravnicii a osebi partea unuia de cAtre a altuia dupA
Invoiala lor, In care carte scrie cA, mAcar cA Mihaiu s-au gasit stapinind In viia ceialaltA
sase stinjAni mai mult declt frate-sAu, dar preotul din partea sa i-au lAsat trei stinjeni, iar el, ca
unul ce cautA pricini de glIceavA, i-a tAiat gardul, lAsind si rAzoru lui de vie din vale nelucrat,
cAutInd peste asAzAmint sA ia viia frAtine-sAu. Care pentru aceasta s-au vAzut si cartea de jude-
catA a ispravnicilor mai din urmA, clnd au fost mai tras Mihaiu pe popa Voicul, si netagAduindu-si
asAzAmintul, au dovedit cA n-are nici o dreptate, ci numai din rAotate face pricini, si hotArAscu ca
sA le tie stApinirea dupA asAzAmInt i sA-i plAteascA i gardul ce i 1-au tAiat.
Deci, fiindcA si aici Innaintea dumnealui vel logofAt, zapisul asAzAmIntului nu 1-au taga-
{Wit, nici vreun alt temeiu i dovadA InpotrivA a arAta si aice n-au avut, ci au rAmas anapologhi-
tos, iatA ca va poruncirn domniia mea, dupA acel asAzAmint ce au Intre dInsii dupA cartea de ju-
decatA a ispravnicilor si dupe alegerea boerinasilor, sa supuneti pe Mihaiu, fiede voia lui, sA
urmeze negresit si nu numai tot felu minA de ajutor sA dati preotului ca sA-si poatA stApIni par- Arb. St. Bun..
tea sa de vie, ci i gardul ce i s-au Mat f Ar-de judecata sa-1 puneti ca sA i-1 propteascA. Tolico f. Ms. nr. S.
389 389 v.
pisah gospodstvo-mi.
1781, iulie 13.

Domnul judecd pricina Zoifei, sopa lui Pali, care cere de la epitropul unei minore, copild 903
de suflet a vistieresei Zmaranda", niste bani tnprumulafi acesteia de soful reclamantei. Judecata
holdrdste ca epitropul copilei sd lnapoieze banii i ad ia locul pus amanet.
1781
1u113le
Zemli Vlahiscoiu. De vreme ce Pati ce au murit avea sa ia datorie de bani de la Zmaranda visti- 13
ereasa, cu amanet, un loc de aici din Bucuresti, si dupa moartea vistieresii, cerInd Inplinire, au
rilmas cu hotdrirea domnii mele ca, eel ce va stapini locu, acela sA aib5 a da taleri 200 pentru
datoriia ce avea si are a lua Pati, dupA care hotarlre, In urmA, cerind Zoita sotiia lui Pati inpli-
nire, s-au fAcut cercetare cine are locu acesta si ne-am adeverit cA raposata Zmaranda vistie-
reasa, crescind o copilA de suflet si, dupA moartea sa, I Asind-oao asupra rAposatului episcopu-
lui Chesarie In purtare de grijA, au lasat si acest loc ca sa sA dea numitii copile zestre. Si Intim-
plindu-sA de au murit si episcopu Chesarie, au rAmas acea copilA la pitaru Costandin Neculescu
ca sii dea banii acestiia ce stilt hotariti.
De vreme ca copila, ce o are supt purtare de grijA, este stAptnA locului, iar numitu pitar
s-au apArat el locu nu-1 stapIneste, neavind scrisorile vechi la mina, fiindcA acele scrisori au
rims la rAposatu episcop Chesarie, s-au Intrebat dar, pentru aceasta iubitoru de Dumnezeu
sfintiia sa parintele episcopul RImnecului, chir Filaret, si de fata Innaintea noastrA la divan
ne-au arAtat ca nu le are acele scrisori vechi, nici locu nu-1 staptneste, nici are vreo preoten-
d erimA, nimic pentru locu acela.
Deci dar, fiind pierdute scrisorile i sineturile vechi, am dat aceastA domneasca a noas-
t rii carte la mina pitarului Neculescu, cu care sA aibA a face zapt mai sus-numitu loc pA seama
copilii, ca sa-1 stApineascA si sA aiba a da acum Zoitii, sotii lui Pati, acei taleri 200, fiind fost
amanetu lui Pati, l cu toatA dreptatea sa cade din amanet a sa Inplini, mai Antos ca datoriia
au fost mai multA i, in vilatA fiind Pati, atita s-au ales si au rAmas ca sA ia. Care bani dindu-i,
sa aiM a lua de la mina sotii lui Pati hrisovu i orice sinet va avea pentru locu acesta. Tolico Arh. Bt. Buo..
M o. n 8.
pisah gospodstvo mi. f. L
$Or.

1781, lune 13.

989

www.dacoromanica.ro
 Domnul porunceste caimacamului Craiovei sd-I oblige pe Sloe a pldti cum hotOrtse judecata
904 tntrefinerea copiilor sdi nelegilimi.

1781
julio Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod I gospodar zemli Vlahiscoi.
17
Cinstit i credincios boerul domnii mele Grigorie Razul biv vel clucer, caimacam CraioVIi,
sanatate I
Iti facem in stire pentru un Stoe, fratele Sarului vames de aici din Craiova, carele au cu-
tezat de au avut tiitoare pe o Ioana, ce sa afla aid, Uhl cununie, Wind i copii cu dinsa, pentru
care fapta era vrednic de pedeapsa atit el, cd au cutezat de au limit muere far'de cununie si
caci are mai virtos i sotie la patriia lui, cit i ia, asemenea avind barbat i cbutind a strica
cununiile.
Dar fiincled aceasta s-a urmat de dinsii In vremea razmiritii, de acea ce-au Mut hotbrirea
raposatului episcopului Chesarie i dumnealui vel postelnicului Theodorache Negre fiind caima-
cam, ca sa dea numitul Stoe taleri 45 Roane! pe an pentru hrana copiilor, adicii pe zi cite 5
parale, tar el, nesocotind scaparea de pedeapsd ce era a i sa face pentru a lui rea faptd, nici acesti
bani sa jAlui Ioana cd nu urmeazA a-i da, nu numal de anul acesta, ci si din anul trecut i-au ramas
taleri 15.
Pentru care, iata poruncim dumitale sd-1 aduci Innaintea dumitale i sa-i ardti cd vina lui
nu era numai de atilta osincla, ci i se cadea mare pedeapsd, i sa-1 ridici ca sa inplineascd banii ce
au ramas de anu i taleri 45 de anul acesta. Si Inplinindu-i, sa-i trimiti dumneata la iubitorul de
Dumnezeu sfintiia sa pdrintele episcopu Rhunicului ca sa-i dea numitei Ioanei a-i fi pentru
hrana copiilor, de la care sd i sa ia adeverinta cd au priimit. Asijderea si de anul viitoru sa nu
Ar. St. Bun., mai astepte porunca i Inchisoare, ci cld sinesi sA poarte grija a-i da, cd, neurmind si mai jalu-
Ms nr. 8,
.
f. 392 v. indu-ne i atunci, sa va educe aici i I sa va face si pedeapsa negresit, dupb vina lui.
1781, lune 17.

Carle domneascd adresald mitropolitului fdrii, In urma cererii palriarhului dirt Constantinopol,
905 ca impreund cu episcopii si velijii boieri sd facii cercelare i dreplate fostului arhimandrit Ghe-
rasim care a pOlimit tnchisoare pentru lipsa a 3500 de laleri din banii mandstirii Rasca.
jurafi de fratele sdu Manolache.
1781
lune
26
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar.
Fiindca un Manolache de aici din Bucuresti, fratele sfintii sale parintelui Gherasim proin
Rasca, luind de la numitul arhimandrit, frate-sau, taleri 3500 ca sa-i dea pa la datornici unde
1-au rInduit, iar el au fugit cu banii inpreund aici, din care pricind au ramas numitul arhiereu in
nevoie mare, patimind inchisoare multa vreme, de unde scapind acum i jaluindu-sa la sfinta
Patriiarsie in Tarigrad, ne scrie preasfintitul pdrintele nostru, parintele patriiarh i cu tot
saborul, Inpreuna i alte obraze, ca sa sa caute dreptatea numitului arhiereu a sa Inplini banii
acestiia Wind vechil la aceasta, aici la dumnealui vel postelnicu Theodorache Negri.
Deci preasfintiia ta, parinte mitropolite, iubitorilor de Dumnezeu episcopi i dumnealor,
veliii boeri, aducind pa numitul Manolache, unde tinind i dumnealui vel postelnic vechile
daspre partea numitului arhiereu, sa cercetati si cum yeti cunoaste dreptatea i yeti hoar!, sa
Arh. St. Bun.. faceti anafora domnii mele, pentru care rInduim i zapciu pe vatafu de aprozi. Tolico pisah
M. nr. 8,
1. 898 v. gospodstvo mi.
1781, lune 26.

970

www.dacoromanica.ro
Carte domneasc6 adresald ispravnicitor judefului Romanaji prin care li se porunceste s6 fac6
cercelare in pricina dintre Manotache Brtncoveanu i lanache Fdrc6sanu din Caracal, priviloare
la hotdrnicia mosiei Stoenesti. 906
1781
iulie
Zemli Vlahiscoi. Dumneavoastra ispravnicilor ot sud Romanati, sanAtate 1 VA facem In stire cA 29
dumnealui cinstit i credincios boerul domnii mele, Manolache Brincoveanu vel logofdt, ne-au
arAtat cum cA un Ianache FArcAsanu de la Caracal, avInd mosie ce sa vecineste cu mosiia dumi-
sale, Stoenestii dintr-acel judet, s-au pus numitul FarcAsanu de au scosu pietrile hotarului si
le-au Inpinsu in mosiia dumisale, facindu-i Inpresurare ca la 160 stinjeni, lutndu-i estimp si
venitu.
Pentru care, mergind omul dumisale de i-au zis, n-au vrut sa stie, i, venind de v-au arA-
tat si dumneavoastrA pricina, ati fi trimisu de l-ati chemat la judecata si nu s-au supusu si ceru
dumnealui la aceasta lndreptare.
Drept aceia, pentru nesupunerea ce au aratat de n-au venit la judecatA, orinduim pe
sluga domnii mele.... 1 sA-1 ia si sa-1 ducA la fata locului unde sa vA sculati sA mergeti si unul
din dumneavoastra acolo, sa faceti cercetare, fiind i vecini Inprejureni fatA, si de au Mut
numitu Farcasanu una ca aceasta, sA indreptati asazInd pietrile i semnile hotarului In locu lor
precum au fost, iar venitu, ce sA va dovedi cA au luat du pa acei stInjeni ce i-au Inpresurat,
sA-1 apuce mumbasiru sA-1 InplineascA si sA-1 facA testim la mina omului dumisale i sA aveti
Arh. St. Buc.,
Ms. nr. S.
a Instiinta domnii mele ca, de au fAcut una ca aceasta, sa-1 pedepsim. Tolico pisah gospodsvo mi. 1. 897.
1781, iulie 29.
2 Loc alb.

Car te domneascd prin care Rusin Nu treti logorat din Craiova este numit treli logobil la depar-
lamentu de cremenalion" pentru a sluji treburile logofeliei.
907
1781
Zemli Vlahiscoi. Boerului domnii mele, Rusin biv<al> 3 <-lea> logofAt de la Craiova, pre carele, august
1
dupe alegerea dumnealui cinstit i credincios boerul domnii mele, Necolae Dudescu vel ban, 11
orindui <al>3<-lea> logofat la depertamentu de cremenalion de acolo de la Craiova, ca sA aibA
a sluji la trebile logofetii acestui depertament, pAzind Intru toate poruncile domnii mele i urmlnd
far' de cusur la orinduiala trebilor acestui depertament, dupA hotArlrile cc vor face orinduitii
judecAtori dupe pravild. Poruncim i dumitale, caimacamule al Craiovii, ca sa fiiInstiintat de Arh. St. Buc..
aceasta i sa-1 asazi la treabA. Tolico pisah gospodstvo mi. Ms. nr. 8.
f. 392. <1.>.
1781, avgust 1.

Carte domneasc6 potrivit cdreia starostele de negulatori va cerceta cu s proestii cumpanieil pricina
unui zapis de datorie a lui Costandin loan cdtre Anastasie Duca lipscanul. Hohirtrea va ri 908
Implinit6 de un zapciu, Olaf de divan.
1781
august
Io Alexandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 2
Staroste de negutatori, dinpreuna cu proesti ai cumpanii, adunindu-va la un loc, sA cerce-
tati pricina unui zapis al lui Costandin loan, fratele lui Floru Joan, ce era dator negutatorului
Anastase Duca lipscanu, cu care zapis cere Hagi Sachelarion, fratele Ducai, de la numitul Floru
Than datoriia aceasta, ca de la until ce sA gaseste toate lucrurile frAtini-sAu la mina lui.
. Pentru care, orinduim zapciu pa vAtaf de divan ca sa aducA fatA pe amlndoao partile si
ce alegere yeti face a dati In scris asupra dreptatii. DupA care, Iti poruncim, zapciule ce esti Arh. St Buo.,
orinduit, sA aibi a urma si a face lnplinire. Tolico pisah gosposdtvo mi. f. 402 v. <1>
1781, avgust 2.

971

www.dacoromanica.ro
 Carte domneascd adresald vel spdtarului si vel agai spre a trimite sd lucreze cu plata la fabrica,
909 1781
de la Pocioualiste pe ownenii arestaft pentru datorit mdrunte, ca si pe femeile finute In surghiun.

august To Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.

8
Dumneata vel spAtare i dumneata vel agA, fiinda la fabrica de postav de la Pociovaliste
este trebuintA dA oarneni i mueri pentru lucru cu platA si flindcA unii din Bucuresti ce sint datori,
neavind a plAti, stau pe la inchisorile dumneavoastrA, poruncim dumneavoastrA ca pA unii ea
aceia ce slut datori, insA cei Cu datorii mArunte, cite zece doaozeci si pinii la treizeci de lei, ce skit
sAraci, ea sA nu piarA pA la inchisori cAci n-au sA plAteascA, sfi-i trimiteti pe top la Pociovaliste,.
unde sA-i facii teslim la orinduitu dumnealui cluceru Radu SlAtineanu, ca sA-i pue sA lucreze
pA bani cu platii ptnA vor plAti datoriia lor i apoi, dA vor mai vrea pentru cIstigu i folosul lor,
vor rAminea a lucra larApi cu platA, iar nevrind, vor fi slobozi. Asijderea i pentru unile mueri,
care pentru netrebniciile i urite faptele kr sint rinduite dA sA trimit pA la mAnAstiri i pA /a
locurl cu dA osindA, pe toate acele mueri iarAsi acolo la Pociovaliste sA aveti a le trimite dumnea-
Arh. St. Buc.. voastrii ca sA le pue sA lucreze cu plata la lucru fabricii, thud pAzite sA nu doseascA. Tolico pisah
Me. nr. 8.
f. 411. gospodstvo mi.
1781, avgust 8.

Carle domneascd adresatd starostelui de negulatori prin care i se porunceste sd cerceteze datoricr
9101781
de bani a lui Hagi Doncea cdtre biv vet medelnicerul Mihalache, provenitd dintr-o tovdrdsie. De-
rezultat se va Instiinfa domnul prin anafora.
august
13 Zemli Vlahiscoiu. Staroste de negulAtori, f iindcA au arAtat domnii mek dumnealui biv vel me-
delnicer Mihalache cum cA au avut tovArAsie cu Hagi Doncea la oi pi nu va sA sten la socotealA,
iatA ca-ti poruncim, impreunA cu proeste ai cumpanii i cu doi-trei gelepi ce sA aflA aici, strin-
gindu-vA la un kc, sA aduceti ph numitu Hagi Doncea, unde viindu i dumnealui medelniceru, sA
Arh. Bt. Buc.. cautati socoteala cu amAruntul asupra dreptAtii i sA faceti cAtre domniia mea anafora. Tolle.
Ms. nr. 8.
f. 402 V. <2> pisah gospodstvo mi.
1781, avgust 13.

Carte domneascd adresatd isprdvnicelului judefului Ilfov biv vet serdarul Alicsandri prin care
91 1 i se porunceste sh facd holdrnicia znosiei Pociovaliste, stdptnild de Radu Sldtineanu, pi din care
Safta Lupoianca revendicd o parte.
1781
august
20 Zemli Vlahiscoiu. Fiindch pentru mosiia Pociovalistea sud Ilfov, care sA tine si sA stApineste acum,
dA dumnealui cluceru Radu SlAtineanu, au f Acut pill la divanu domnii mele Safta Lupoianca, ce-
au lost sotie lui DrAghici sarafu, cum cA numai jumhtate dintr-insa iaste a cluceruki, partea lui
Costandin comisul PociovAlisteanu i jumAtate este a ei, care o are bArbati-shu DrAghici cumpA-
rAtoare de la Luca si tefarr, ce s-au numit CApleptii, iar cluceru au arhtat Inpotrivh zapise
i pentru acea jumAtate cum cA au avut-o cumpArAtoare Costandin comisul PociovAlisteanu
afarA din cea de mostenire, care coprinde cu totul stinjeni.... 1, care o stApineste dumnealui, iar
acel tefan si Luca zice cA au avut numai stinjeni 20 cu cash infundatA.
Deci, vrind domniia mea sA ne adeverim c1i stinjAni shit in mosiia aceasta, care o stiipt-
neste cluceru Slhtineanu, ca sA vedem nu cumva stApineste mai mult cu pricina cAci nu este hoth-
ritA dA curind, spre aceasta orinduim pe dumnealui biv vel sArdar Alicsandri, isprAvnicel al jude-
tului, sA mergi la fala locului, unde fiind atit vechilu dumnealui clucerului cu cArtile ce are i Safta
Lupoianca, cit i vecinii inprejurasi, sA cercetezi starea acestii mosii pe unde i cith este, chip&

972

www.dacoromanica.ro
Arent, dupl scrisori si dupA alte mArturii ce vor fi si, trAgindu-o pin trei locuri dupA obicei, sA o
faci masA si, alegind suma stinjAnilor, sA instiintezi domnii mac cu arAtare de citi stinjani au
esit toatA moiia, ca sA vedem dA prisoseste dupA Inplinirea zapisilor clucerului SlAtineanu,
mosie mai multA sau nu, sA putem face hotArlrea dreaptA fAr' de gresatA. I i. saam receh gospod- Arh. St. Buo..
Ms. nr. 8.
stvo mi. f. 410 V. 411.
1781, avgust 20.
1 Loc alb.

Carte domneascd adresatd ispravnicilor din jud. Ialomifa prin care li se porunceste su dea
Ancdi din Urziceni tot ce aparfine slugei stolnicului Dumitrache Flcoianu, Toma, ucigasul
sofului ei Neagu. 912 1781
august
111ilostiiu bojiiu Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu. 21
DumneavoastrA ispravnicilor ot sud Ialomita, sAnAtate I VA facem In *tire cA au jAluit
domnii mele Anca, sotiia Neagului de la Urziceni dintr-acel- judet, cum cA ea si cu bArbati-sAu
fiindu sAzAtori pe mosiia stolnicului Dumitrache FAlcoianu si bArbati-sAu fiind sAracu si neve-
deros, au plecat sA vie aici /a Bucuresti sA sA jAlulaseA pentru neputinta lui, ca sA< 1> erte dA
dajdie, iar un Toma, sluga stolnicului, luindu-se dupA dinsul, 1-au ajunsu pA drumu i I-au bAtut
pinA i-au fAcut tot trupu vinAtu, sfArAmindu-i o minA, i s-au umflat dintr-acea bAtae. DupA a
cAruia jalbA, rinduindu-o domniia mea la dumnealui vel spAtar, au vAzut pA bArbati-sAu bAtut cu
adAvArat i cu mina umflatA i stricatA din umere, cAruia tn putine <zile>, adus fiind la spitar 1
In Bucuresti, i s-au intimplat i moarte i, duhovnicindu-sA la sfirsitu lui, au arAtat asa cA moar-
tea din bAtaie Ii este.
Deci, pentru aceastA faptA a lui, avem domniia mea sA-1 pedepsim deosebit, dar fiindcA
numita Anca fAmeiia au rAmas cu un copil mic de 11 crote si cu altul ingreuiatA, am poruncit de
s-au cercetat ce iconomie are si singur el au arAtat cA ale lui lucruri, afarA dintr-ale muerii lui,
shit acestea : doi boi, o vacA, doal chile griu i o chill orz.
Deci, acestea vA poruncim dumneavoastrA sA le luati din casa lui i sA lc faceti teslim la Aril. St. Hue..
mina numitii AncAi, ea sA le aibA pentru hrana copiilor si a ei. Ms. sr. 8.
I*. 403 v. 404.
Pentru care sA vA feriti a nu-i cere vreo zeclualA sau altceva pentru acestea, cA, de vom 1:ientriudertea
auzi cA ati luat ceva, ne vom turbura foarte asuprA-vA i yeti pagubi mai mult. Asijderea,fiindcA :nui seral.
aceastA Ana m si cu bArbati-sAu au vindut un vinu al stolnicului FAlcoianu si au rAmas cyecmadei it tVidie
datoare de vinzarea acelui vinu taleri 43, precum tnsui bArbati-sAu la moartea lui au mArturisit eatA. v. doc. din
2 august 1781.
cd acesti bani este datoare, poruncim i aceasta, pentru datorie dA bani sA fie apAratA i bann Arh. St. Buc..
acestiia sA aibA Toma a-i rAspuncle cAtre stolnicu FAlcoianul. S aceastA carte poruncim sA nu sA M (Cso.p 18a. oft; b39d8atvd.
ia de la mina ei, ci sA o ailfa ca sd sA apere cu dinsa si sA poatA stAptni aceastea cc i s-au dat la Institutul de
istorie)
cu porunca domnii mele. Tolico pisah gospodstvo mi. N. longs")
1781 avgust 21.
1 Pentru : spital

Poruncd domneascd privind pedepsirea pitarului Alecse Neculescul care tntr-o pricind de dcdorie
cu Radu neguldtorul a avut o netrebnicd pornire tnaintea judecdfii".
1781
Zemli Vlahiscoi. FiindcA am luat domniia mea instiintare pentru pitaru Alecse Neculescu, ce sA august
aflA acum la sud Slam-Rimnec, cum cA, :wind pricinA de datorie cu un Radul negutAtorasul de 23
acolo i InfAtisindu-sA Innaintea judecAtii acolo la acel judet, au cutezat a face o netrebnicA por-
nire innaintea judeatii, care este inpotriva rinduelii si a cuvintii, cu cale este dator tot cel ce are

973

www.dacoromanica.ro
 judecata a sta cu smerenie si cu evlavie innauntru la judecata, si, dupa ce au ocarit si au injurat
pa numitul davagiu, lui In urma i-au dat si palme, batindu-1 Innaintea judecatii. Care aceasta,
nu numai inlauntru la judecata nu poate cinevasi a o face, nici afara In alt loc nu poate cinevasi
a o face, nici volnic nu este.
Deci, vinovat fiind numitu Neculescul la aceasta, orInduim pe sluga domnii mete, .. 1,
ceaus de paharnicei, sa mearga si numaidecit, radicind pa Alecse Neculescul pitaru, sa-1 aduca
aici ca sa-si ia pedeapsa ceia ce i sa cuvine. Insa pcntru ca sa nu tagaduiasca fapta lui, dupa ce-1
va aduce aici, socotind s sa Indrepteze cu tagaduirea, poruncim sardare Panaite, ispravnice al
judetului, sa aibi a scrie domnii mele cu mumbasir aceasta, Intru adevar, toata curgerea pricinii
acestiia cum s-au IntImplat. Asijderea voim domniia mea si de la toti alti boeri, boerinasi, co
sa va fi Intimplat acolo de fata la judecata, marturii in scris supt iscaliturile lor, care sa ne arate
adevarul, si atilt Instiintarea dumitale, cit si a marturiilor, dovada In scris supt iscalituri sa le
dai In mina mumbasirului. Poruncim si tie, orinduitule mumbasir, sa urmezi dupa cum sa co-
prinde mai sus si , radicind atilt pa pitaru Alecse, cit si pa numitu davagiu [lull, Radu neguta-
Arin St. Bt c torau, dinpreuna cu instiintare de la ispravnici de la marturiile, carei sa vor fi intimplat acolo
Ms. nr. S.
I. 907. la pricina, sa-i aduci la domniia mea. Ii. sam 'Tech gospodstvo mi.
1781, al gust 23.
1 Loc alb.

Carle domneascd adresald caimacamului Craiovei prin care i se cere sd trimild anafora despre
9141781
alegerea ce o va face sdtrarul Dumitrache la mosia Huluba (Gorj) stdpfnitd de .111ihdild Hutu-
beanul pi lmpresurald de mosnenii din Ciocdzeni.
august
26
Ginstit si credincios boieriul domniii mele, Grigorie Razul biv vel clucer, caimacam Craiovii,
sanatate I S-au citit innaintea domnii mele anaforaoa dumitale, ce ai facut-o la pricina de jude-
cata ce au Mihaila Hulubeanul cu ciocazanii, pentru mosie, prin care dai dreptate Hulubeanului
ca sa stapineasca mosiia sa pe unde au ales-o slugeru Costandin Poenaru si alti doi boerinasi, ce
au fost rInduiti la fata locului de au facut cercetare. Asijderea s-au cit<it> innaintea domnii mele
si alegirea ce au facut setraru Dumitrache ispravnicu ot sud Gorj si s vede ca, dupa cele ce arata
ca au cercetat in fata locului, si au dovedit lntiiu, ca ciocazenii, dupe semnile ce sa coprind intru
o ocolnica a 12 boeri cu leat 7233, de ani 56, au avut stapinire de atunci pina acum, a cloak ea
au gasit o piatra scoas din locu ei i aruncata de o parte, care puindu -le in groapa la locul ei s-au
potrivit. Asemenea si alt piatra fiind miscata din locul ei si dizgropindu-o, au gsit carbuni
Intr-insa, din care s-au cunoscut ca aceste doa pietre slat hotar vechiu. Al triilea, ca numitii
hulubeni s-au asazat si s-au invoit prin zapisu cu ciocazenii innaintea Glogoveanului si a sarda-
rului Scarlat Druganescu, cind s afla ispravnic, ca, pe unde o vor priimi opt oameni din Cioca-
zeni carte de blestem, pe acolo sa rmlie semnile dupe care au si priimit.
Deci, acestea ce sa vadu aratate in alegirea ce au Mut setraru Dimitrache, nu sint de a sa
lepada si de a nu sa socoti drept bune dovezi cind vor fi adevarate, In anaforaoa ce ne faci,
nicaieri nu arati de stapinire si, mai virtos, indestul este Dumitrache a cunoaste de au pazit drep-
tatea dub Costandin Poenaru sau nu, in vreme ce ne scrii ca cu adevarat au cerut de la ceilalti
taleri 80 a le faca, ca, desi nevrind aceia a da, au luat din Hulubea.
Pentru aceia dar,am poruncit domniia mea setrarului Dimitrache ca de iznoava sa mearga
ca s faca cercetare asupra acestora ce ne-au aratat dinpreuna cu judecatoru judetului sau cu
alti boeri ai partii locului pentru stapinire, ca sa o dovedeasca la NO locului bine, si sa ne trim iti
.Arh. St. Buc., alegirea ce o va face, si asa citindu aceia, vazind si anaforaoa aceasta a dumitale, vom face hotart-
Ms. nr. 8.
f. 409 V. rea ce va fi cu cale. Aceasta.
1781, avgust 26.

9'74

www.dacoromanica.ro
Carle domneascd adresald ispraonicului judefului Gorj bio vel sdtrarul Dumitrache prin care e
tnsdrcinal sd cerceleze cu judecdtorul judefului fi alfi boeri pricina lui Mihai Ulubeanu cu mos-
nenii din Ciocdzeni pentru hotarele mosiei. 915
1781
august
Credincios boerul domnii mele Dumitrache, biv vel sAtrar ispravnic ot sud Gorj, sAndtate I 26
S-au citit Innaintea domnii mele anaforaoa ce au fAcut-o dumnealui caimacamu, cum si alegirea
dumitale ce ai fAcut la pricina ce are Mihaiu Ulubeanu cu ciocAzenii pentru mosie, prin care
argi ea, la fata locului mergind, ai dovedit Intliu, cd ciocazenti au avut stApInire In 56 de ani dupe
semnile ce sA coprinde Intru o ocolnicd a doisprezece boeri cu leat 7233 ; a clod, a au gasit o
piatrd mutatd din locul ei i aruncAtd la o parte, care, puindu-o In groapd la locul ei, s-au,
potrivit. Asemenea i altd piatrd fiindu miscatA i dezgropindu-o, ai gasit cArbuni Intr-Insa, din
care ai cunoscut cd aceste doao pietre sint hotar vechiu ; al treilea, cd numitul Hulubeanu s-au
asdzat si s-au Invoit prin zapisu cu ciocAzenii Innaintea stolnicului Glogoveanu si a sArdariului
Drugdnescu ca, pe unde vor priimi opt oameni din CiocAzeni carte de blestem, pe acolo sd rdinlie
semnile, dupd care au si priimit.
Deci acestea de vor fi adevdrate dovezi bune, ci doar, stapinirea ce ardti cd au avut-o
ciocAzanii, sd o cercetezi bine, ori iar In fata locului, dinpreund cu judecdtoru judetulut i cu alti
boeri paminteni, ori innaintea dumneavoastrd de va fi cu putintd, Insd i prin mArturii, care cer-
cetare sA o faci cu dreptu fir' de gresald i cu anafora, care dupe ce ne vei trimite-o, vom face
hotdrIrea ce sA va cdclea a dreptAtii. Asisderea sA cercetezi i pentru scoaterea pietrilor, sh dove- Arh. St. Buo..
Ms. nr. 8,
desti de cine s-au fAcut si din ce vreme, i iardsi sd ne ard ti. Aceasta. f. 4M 410 v
1781, avgust 26.

Carle domneascd de slobozenie data unor femei rumdnce slobode, mdritate cu niste figani robi ai
pitarului Nicolae Argintoianu, care le revendicd fi pe ele ca roabe.

1781
Davat gospodstvo mi. Dat-am domneasca noastrd carte de slobozenie Nedelii, Blaii, Despii, august
Ioanei, dinpreund cu sapte fete ale lor, anume Gherghina, Masa, Mariia ale Nedelii, Stanca, 27
Ilinca ale BAlasii, Stanca, Manila ale [Ne] Despii, ca sd fie In pace si nesupdrate de cdtre casa pita-
rului Necolae Argintoianu si de cdtre tot neamul dumnealui, a nu le trage supt robie si a nu le
putea stdpini cu cuvint cd tin tigani de ai sdi cu cununie, pentru cd aceste 4 mueri slut fete Ioanei,
care acea Ioand, muma lor, cum a au fost rumAncA slobodd din parinti slobozi rumAni, ce nici
Insusi pitaru n-au tdgdcluit, nici tAgAdueste, MA de numai cdci au tinut acea Ioand bArbat
tigan cu cununie al sdu i pentru cdci si aceste 4 fetele ei s-au mdritat iar dupd tiganii sdi cu cu-
nunie, de aceia, Inpreund cu tiganii, barbatii Mr, pretenderisea a le avea i pd dinsele ca tigance,
cum si pa fetele lor Inpreund, i sa-si piarzi ele slobozeniia lor ceia ce o au ca niste rumince,
cdci au luat tigani bdrbati.
Deci, spre aceasta, fficIndu-se cercetare Indelungatd si judecatd pricinilor, mdcar cd de-
pertamentu de cremenalion, cum si al dumnealor velitilor hoer! le dau a rdmInea roabe tigance,
cu pricina aceasta numai cAci s-au mdritat dupd tigani si muma lor si ele, dar domniia mea
aceasta nu o gAsim cu cale a sd isterisi si a pierde slobozeniia lor, rumince fiind, sa le ddm roabe,
mid a le claspArti cid bArbatii lor aceasta nu o hotartm, fiindcd pricina aceasta este mai veche si
mai dinnainte pInd a sd alcAtui pravilniceasca condicd a domnii mele, ci barbatii lor, ca niste
tigani <ce > slut ai pitarului, au a urma datorii i supunerii lor In slujba stdpineascd, stdpinindu-i
cu pace atit pd ei, cit i pd copii lor, parte bArbdteascd, care urmeazd pdrintelui Mr, iar ele, ca
niste rumAnce, au a fi sloboade 5i nesupdrate de vreo poslusanie i slujbd stdpineascd, dinpreund
cu fetele lor, care si ele urmeaza mumii lor, ca i copiii tatului lor. Intr-acestasi chip au fost obi-
ceiu pdmintului, o rumAncd avind bdibat tigan, totdcaur a este slobodd atit ea, clt si fetele
ei, precum i nepoatele ei, clan sint acum accste fete si ncroate ale Manei rumAncei, i asa am

975

www.dacoromanica.ro
 judecat si alte asemenea pricini ce s-au intimplat pina acum in vHnlea domnii mele, cum st
dreptul asa este si troposul cel mai cu cale de a nu pacatui si si pravilile ne indeamna mai mult
dare slobozenie a ne sili, iar nu este nici o pravila a face din om slobod, rob, pentru Ca (Iasi
zice la Imparteasca prabiM, cartea 48 : muerea sloboda de sa va Indragi cu robu altuia i pina
(IA trei oH i sa da In stire si ea nu sa parasea, raminea roaba la aceiasi stapinire Inpreuna cu toate
lucrurile ei. Dupa care, sa vede ca au fost facut, precum au zis raposatu domnu Grigorie voda.
Ghica, hrisov ca sA zatieneasca neinfrinarea a acelor fel de fame!, dar tot la aceiasi carte din pra-
vile inparatesti s-au anerisit aceasta zicind : am socotit a fi prea Mira de lege a-si pierde unile
din mueri slobozeniia lor si au legiuit, de sa va face vreo greseala ca aceasta, ori despre partea
robii, ori obiceiului stapinului, sa fie volnic a Indrepta ori prin sinei, sau prin dregatori cu
cazuta pedeapsa spre intelepciune a-I dazbara de acea muere, iar cind stapinul va trece cu vederea
acea fapta, acea nepurtare de grija sa va intoarce spre a sa paguba. Aceasta nelegiuire neprii-
mindu-o nici domniia mea, am alcatuit cu multa osteneala condica de pricini ca acestea, facuta
cu sf at si cu socoteala de obste a parintilor arhierei si a tuturor dumnealor boerilor judecatori
ca, de acum Innainte, oricare tigan va Indrazni sa sa cunune cu famee sloboda, adica nu tiganca,
sii sa dasparta negresit i sa sa pedepseasca foarte greu i copiii ce sa vor face cu dinsa sa fie
slobozi. $i de sA va dovedi ca stapinul tiganului au dat voe sa sA cunune, stiind-o ca nu este
tiganca, sa-si piarza tiganul spre a sa pedeapsa care tigan sa sa faca domnescu, Intr-acestasi
chip era a judeca si a hotari acum la aceastfi pricina.
Dar Hind mai dinnaintea condicii, ramlne i stapinul lor nesuparat, cum si cununiile lor
nedaspartite, stapinindu-si numitul pitar pa tiganii sAi si pa copiii lor parte barbateasca cu Nina
pace, iar numitele lor sotii fiind rumance, cu fetele lor Inpreuna, le facem domniia mea slobode,
precum I sint rumince slobode i sa nu poata pitaru a le stapini si a le robi, fiind fara de lege
aceasta 1 Inpotriva dreptatii si a pravililor si a obiceiului, cum si la scoposul domnii mele cu
totul nepriimita b nesuferita a face din slobod, rob.
Pentru care, le-am dat si aceasta domneasca carte la miini ca sa sa apere In toata vremea,
!Ina sa aiba t ele a sa feri si a nu mai face netrebnicie Ca aceasta de a sa cuteza sa-si marite
fetile dupa igani, ca apoi vor pierde slobozeniia ce au, chid din voia lor sa vor cununa cu tigani
far' de a avea vreo sila si strInsoare, ca unile ce atunci in urnia, dupa ce au cistigat judecata si au
stiut hotarirea aceata, singure au priimit si au voit neslobozeniia lor, tragindu-se la robie de sinesi,
lungindu-li sa cununiile dupa tigani !Ana la al treilea spita, sa va Sf lri apoi slobozeniia lor de sa
vor cununa dupa tigani i asa poruncim ca, mai mult sa nu fie numitele 4 mueri cu fetele lor
bintuite cu nume de roabe far' de numai ca fiestecare rumanca sloboda, ce lacuesc pe alte mosii
Aril. St. Buc.. boeresti i manastiresti HMO barbaliilor, vor fi i ele in rinduiala si obiceiu acelora. Tolico pisah
Me. nr. 8.
1. 408 409. gospodsto mi.
1781, avgust 27.

Carte domneascd adresala ispravnicilor de peste Olt prin care le porunceste sA respecte porunca
9171781
data de a termina In 3-4 zile cercetdrile delinufilor tnchisi si de a-i trimite apoi la ctiinuldimie.

august Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.

27
Dumneavoastra ispravnicilor ot sud.... sanatate I Am luat domniia mea instiintare cum
ca pa cei ce sa prindu In fapta da hotie Ii tineti la grosu Inchisi zile indalungate si nu urmati dupa
poruncile domnii mele. Ci, intr-atftea rinduri vi s-au dat cu strasnicie ca mai mult decit trei patru
zile, plat a le face egzamen, sa nu-i tineti inchisi, ci sa-i trimiteti la dumnealui cairnacamu
cu aceasta acum era sa ne aduceti la multa turburare asupra-va da ce sa nu urmati
poruncilor ce dA atitea ori vi s-au datu < ?>. Ci lath ca va poruncim, daschide-va-ti ochii i eau-
tali <la fiti intelegAtori la poruncile ce va sint date si le urmati negresit i atit pe cei ce yeti fi
avind acum Inchisi la gros pentru fapta de hotie, sa aveti a-i trimite la dumnealui caimacamu
cu egzamen i cu toate ale Ion, macar pentru cit cla mica pricind (la hotie, MA a nu-i tinea

976

www.dacoromanica.ro
 nimic mai mult inchii, eft si pc cei ce sA vor mai prinde intr-aceastA faptd de acum innainte,
iartgi, dupA cum vA poruncim, sA urmati pentru ca, dupA aceasta, avem a face cercetare aevea
pe supt cumpAt. 5i dnd iarAsi vom dovedi cA tineti inchii pe unii ca acestiia mai mult peste
zilele cele rinduite, ne vom porni cu urgie asuprA-vA i cu nici un fel de cuvint nu vA yeti Arh. St. Buc..
Ms. nr. 8.
putea indrepta Innaintea domnii mele. Ci, asa sA urmati, dupA cum vd poruncim. f. 412.
Avgust 27, 1781
1 Loc alb

Carle domneascd adresald biz) vel slugerului Ion Caramanldu ispravnic al judefului Muscel pi
allor boieri prin care le porunceste sd facd hotdrnicia delnifelor mopiei de la Dea lul Gorganului
(Muscel) aparfintnd vel logofdtului Manole Brincoveanu pi tmpresurate de vecini. 918
1781
septembrie
Zemli Vlahiscoiu. Credinciosi boerilor domnii mele, Ion CarAmA<n>lAu, biv vel sluger, isprav- 18
nic ot sud Muscel, i Apostole, biv vel clucer za arie, i postelnice BAnicA Uriene i postelnicele
Sandule CernAene, sAnAtate I VA facem in stire cA dumnealui cinstit i credincios boerul
domnii mele, Manole BrIncoveanu, vel logof At de tara de sus, ne-au arAtat cum cA, in sud
Muscel, are delnite de mosie cu vii ce sA numeste Dealu Gorganulul, cu mAnAstirea Domnitii
BAlaii de-a-valma si cu slugeru Pantazi Serezli, care delnite sA hotArAsc cu alte moii, ce are
dumnealui vel paharnicu Radu Golescul, sArdAreasa Stanca CAlineasca i cu vistiereasa Mariia
CAlineasca si cu mAnAstirea RincAciovului, si, neurmind a stApIni dupA semnile si hotarAle
cele vechi, au fAcut inpresurare la delnitile mosii dumnealui vel logola i a mAnAstirii si a
slugerului.
Pentru care, fiindcA dumnealui vel logofAt zice cA sA multumeste dupA scrisorile i dove-
zile ce vor avea paharnicul <cu>numitele CAlinesti i mAndstirea RincAciovu'ui, a li sA
deosAbi pArtile de mosie ce au, iatA VA porunchn sA dati de stire jupinesilor CAlinesti i
paharnicului si egumenului mAnAstirii Rincaciovului, ca sA vie cu scrisorile cc vor avea, ori
insusi, sau vechili si, mergind in fate locului, sA faceti dreaptA cercetare dupa scrisori i dovezi
ce va avea, sl le deosAbiti pArtile de mosie i sA puneti i semne pe unde sA va cAdea, sd
dati i cArti de alegere ca sA stie pe unde sA stApineascA. 5i dupe ce yeti face aceasta alegere
si indreptare, apoi sd cercetati i pentru delnitile de mosie ce are dumnealui vel logofAt i
mAniistirii Domnitii BAlaii si a slugerului Serezli de-a-valma, sA le deosabiti cu semne partea
fiestescAruia dupA scrisori i dovezi i duph vechea stApinire, ca sA stie pe unde sA stApineascA
movie aleasA, fiindcA aceasta au cerut atit dumnealui vel logof At, cum si ceialanti au priimit,
asa urmind, sA facet" indreptare. Tolico pisah gospodstvo mi.
$i pentru ca sA ia pricina aceasta sAvirsire f Ar' de a nu sd prelungi rinduim mumbasir Arh. St. Buc.
pe sluga domnii mele. t.
'f..17i
1781, septenwrie 18.

Carle domneascd adresald biv vet paharnicului Hagi Stan Jianu prin care i se cere sd jacd
hotdrnicia unor mopii din judeful Romanafi ale biv Del vistierului Nicolae Brtncoveanu. 919
1781
Zemli Vlahiscoi. Cinstit credinciosi boerii domnii nide, Hagi Stan Jiene, biv vel paharnic, septembrle
22
i IonitA Bibescule, biv <al> 2-lea> vistier, si RAducane BAbeanule, biv <al> 2<-1ea> armas,
sdnAtate I VA facem In tire cA dumnealui cinstit i credincios boerul domnii mele, Necolae
Brincoveanu, biv vel vistier, ne-au arAtat cum el In sud Romanati are mosii, ce sA numeste
Preajba ce-i zic i ScArivoara i PArdestii i RAscActii i BAlAcestii, s-ar fi cAlcat hotarAle lor
de cAtre vecinii inprejureni, fAcindu-i lnpresure, i pentru ca sA sA aleagA i ca sfi sA dAscopere

971

www.dacoromanica.ro
 dupA dreptele hotarA 5i sA nu sA Inpresoare de vecini, au cerut pA dumneavoastrA, din-
preunA 1 cu unul din ispravnicii acelui judet, ca sA mergeti la fata locului spre Indreptarea
alegerea lor, pentru care vA orlinduim i domniia mea 5i vA poruncim, puindu-vA zi cu
soroc rinduitA, sA vA sculati sA mergeti In fata locului 5i Mil sft dap dA stire tuturora vecinilor
Inprejurasi a sA afla cu scrisorile ce vor avea si, cercetInd cu amAruntul dupA scrisori, dupA
dovezi, dupA dreaptA stApinire, cum si prin carte de blestem de va fi trebuintA, adevAratele
hotard, ca sA le descoperiti 5i, luindu-le In scris, sA puneti 5i pietre unde va fi trebuinta de
va rAmlnea si vecinii odihniti, si asa, dind carte de alegere iscAlitA dupA obiceiu, sA Indrep-
tati, iar neodihnindu-sA vreunii si fiind pricini, sA faceti In scris alegere dreptAtii prin anafora,
care sA o vedem Iran domniia mea.
Pentru care, orinduim dA aici si mumba5ir pe sluga domnii mele...1 portArel. A5ij-
derea ne mai arAtA dumnealui vel vistieru cum cA tot Intr-acest judet mai are mosie ce sA
numeste JAgaliia, care, mAcar cA In anul trecut cu boeri rinduiti s-au hotArlt dar fiindcA
unii din vecinii Inprejureni zic cA nu sA multumescu, vA poruncim i pentru aceasta iarA5i,
cu unul din ispravnicii judetului, sA Intrebati mai tali pA acei vecini la ce nu sA odihnesc
gi ce au sA mai rAspunzA InpotrivA 5i a5a sA mergeti In fata locului de nu vor fi odihniti la
hotArniciia din anul trecut 5i cu dreptul cercetind, sA faceti Indreptare urmind i pentru aceasta,
precum vi sA porunce5te mai sus. I 1. saam receh gosopdstvo mi.
1781, septemvrle 22.

Mosul& pentru care s-au facut cdrfi.

Arh. St. Buc..
Ms. nr. S. Boto5Astii
f. 419v-420.
JalmAjAlul, Dobra i Aninii} Mehedinti
Pentru o carte
domneasa ase- Ghidiciul} sud Dolj
minfitoare, V. MAcesul
doe. din 30 oc- l
tonabrie 1781. Flocosani sud Olt
Arh. St. Buc.,
Ms. 8. 1. 423 V. Tomenii
424. (Copia Cozleci
sub datli la sud Prahova
Institutul de TAtArani
Istorie
IN' Jorge"). SIitviIetii sud Romanati, sud Olt.
1 Loc alb

Carte domneascd adresatd ispravnicitor judefelor Prallova f i Saac prin care li se porunceste
9 20 sd restituie btrsanilor de peste munli oile luate (WA fermi si pagubele fiicute de gelepii, vamesii
ft vdtafii de plat la Incasdrile unor ddri.
1781
oetombrie
6 Io Alecsandru than Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.
DumneavoastrA ispravnicilor ot sud Prahova, sAnAtate I VA facem In stire cA s-au
jAluit la domniia mea birsanii streini de la Brasov, ce yin cu oile aici In tara, pentru gelepii
ce stringu oi de beilic, cum CA, dacA mergu la perdelile lor, le scot innainte cite 80-90 de oi
bune sbnatoase i zdravene, iar ei nu iau mai mult dintr-acelea dectt 15-20 de perdea 5i
apoi iau din oile cele alese de prAsilA i din berbecii de sAmIntA pInA Isi Inplinescu suma 5i
din pricina thr sa pAgubesc 5i la pret 5i cu luarea oilor de nu shit de vinzare.
Pentru care, fiindcA poruncile domnii mete totdeauna au fost 5i slut date sA ia gelepii
din tot felul de oi de la 15 una, InsA nu slabe, stricate sau bolnave, iar cAlAuzile oilor i ber-
been de tamazlic i oile cele alese dintr-aceastea sa nu sa ia, cum nici din oile cele groase
sa nu ia, In thc de *tire, cum dar ati Ingaduit pa gelepi a urma Inpotriva poruncilor si de
ce sa nu purtati de grija dupa poruncile ce ati avut ca sa-i diiafendepsiti a nu sA necAji
de gelepi, mai vIrtos pe acestiia care shit oameni streini, ci acum, neafilndu-sa nici unul din

978
www.dacoromanica.ro
gelepi aici ca sd-si poata cauta numilii jaluitori, cad toti s-au dus cu oile de vor fi i ajunsu
la Tarigrad, ramlne a-si cauta cu di/10i chid vor veni si le va fi facut nedreptate, precum
zic, ii s va inplini cu porunca domnii nide pina la una ceia ce le va fi luat ritu.
Dar, va poruncim, ispravnicilor, sil fiti cu purtare de grija ca, de acum Innainte la
anii viitori, sa nu-i ingaduiti pe gelepi a le face suparari i nedreptati peste porunca, pentru
dr, de ne va mai jalui birsanii pentru gelepi ca i-au necajit cu vreo urmare inpotriva, nu
numai pe ei Ii vom pedepsi, ci i asupra dumneavoastra ne vom turbura foarte.
Asijderea ni s-au mai AMR birsanii pentru vamesii (IA la Ploesti, a le ia vamil la
aceste mai jos-numite, adica pentru brinza i lIn, ce o duc inluntru de trebuinta caselor
lor, i pielicelile cele mici ce sa fac de la oile lor i pieile de oae, care-le le-au platit de oerit
si mor de varsat sau de alte boale, i saricile ce le aduc dinlauntru pentru inbracamintea
ciobanilor, la care acestea n-au avut obiceiu a plati \Tama, cum si oile proaste de huzmet,
care neputind a le baga In iarna, nici a le vinde aid pentru slabiciune, le duc innauntru
si le dau pe ce pot, le ia vanta cite bani doisprezece de oaie.
Ci, eft pentru oi, fiinda obicei n-au fost a plat" vama, da vreme ce dau oerit, care
nici in catalog nu s coprinde, cum au Indraznit vamesii a lua vama de la lucru ce In catalog
nu-1 scrie, nici au fost obiceiu < ?>. A caruia urmare, fiind inpotriva catalogului si a obiceiului
Ira poruncim ispravnicilor sd aduceti pa acel vames si, cereetind pc cite oi yeti dovedi ca
au vamuit, nu numai sa-1 puneti ca sa le Intoarca acea vamd pina la una, negresit far' de
a nu priimi nici un fel de cuvintu de la dinsul, ci Inca sd ne instiintati ca sa s si pedep-
seasca vamesul acela de ce s necajeasca pe sracii streini la luare cla vaina de la lucru ce
nu are dreptate a lua < ?>. Ci asa, sa aveti a urma far- de zminteala, cum si pe cele ce
sa va fi coprinzlnd in hrisovul domnii rude a fi nesuparati de vama, da le va fi luat, iarasi
sa le apucati sa le Inplineasca si s dati porunca vamesului ca sd nu sa cuteze a-i mai supara
de varna la acestea, care in catalog nu scrie si care sit coprinde in hrisov a nu plati, apa--
rIndu-i si dumneavoastra pururea in toti anii ca sa nu fie suparati, pentru ca, de vor mai
urma vamesii intr-acestasi chip, strasnic s vor pedepsi. Iar pentru Una de la oile lor ce o
due inlauntru i saricile ce le aduc de acolo aici pentru trebuinta ciobanilor, sit cercetati
cum au fost obiceiul de platea mai innainte vama, sau nu, si cum \Teti dovedi, sa instiintati
domnii nide ca si pentru acestea de n-au fost obiceiu a putt!, nici acum sa nu dea, apa-
rindu-i dumneavoastra de catre vamesi si Inca sa Ii sa faca si Inplinire de cele ce va fi luat
pina la un ban. S-au mai Alia numitii birsanii pentru un Mihalache, vatafu dintr-acel judet
al Prahovei, ca nu-i lasa sa-si duca malaiu la ciobani mai mult decit cite 20-30 oca si ei
au cite 12 si cite 15 ciobani la stint, corora lipsindu-le mincarea, neavind de ajunsu, fug si
le ramin oile pustii. Ci, de vor fi vrind birsanii a duce zaherea inlauntru, aceasta este oprita
mai virtos acum, fiind lipsa in Ora. Avem porunci date de opste ca sa nu iasa zaherea
nicidecum la alte parti si pentru aceia nici ei nu slut volnici innauntru a duce, iar la stinile
lor aici In pamintul %itrii, sa aiba voe a-si duce pentru mincarea ciobanilor eft le va fi de
ajunsu. $i intr-acestasi chip yeti face pe vataf a fi urmator ca, pe seama mincarii ciobanilor,
sa nu-i opreasca, purtind insa de grija ea nu cumva sa opreasca dincolo, cu pricina aceasla
ca o duc la oi.
S-au mai jaluit iarasi pentru numitul vataf cum ca prirnavara chid sa sue cu oile la
munte le ia de toatt odaia cite taleri 2 si vara le ia de toata stIna cite 20 de oca de cas,
Inmullindu-le si darea tidulilor ca sa le ia parale, si-i poarta da colo pina colo de-i zabo-
veste si-i stinghireaza, pricinuindu-le paguba cu intlrzierea si cheltuiala ce fac OA le da
tidule si nu le este Indastul ca-i duce pa la Ploesti de le da ispravnicii ravas, ci, si daca
mergu la el, li sa face zabava, avind cite doaa-trei rinduri de potecasi la ula casii lui
d-abia razbescu la dinsul pentru luarea tidulilor, care si cu accasta le face necaz si cheltuiala.
Ci, cit pentru acei taleri 2, ce sa jaluesc ca le-au luat, urmarea lui este inpotriva hri-
sovului domnii mele ce au birsanii si inpotriva carpi de vatas ce i s-au dat lui, pentru ca In
hrisov scrie sa nu le ia nici un ban, nici chid sue cu oile la munte, nici chid sa coboara,
far- da numai obicinuitu havaet al vatasii lui, dupa cartea domnii mele ce are vatafu la mina,

979

www.dacoromanica.ro
 este rinduit sa ia de turmA cite un miel mic dintr-acea primavaril si de stina cite un cas,
far alt nimic.
De aceia dar, vA poruncim s cercetati si, de va fi dupA cum sA jaluesc, sA puneti
pe numitul vAtaf ca sA le intoarcA banii ce le va fi luat innapoi, MA de nici un cuvint si
pricina, cad el are a-si cauta sA ia ceia ce-i scrie cartea, iar nu banii. Asijderea si pentru
tidule, sa caute sA le dea numai cind va fi da trebuinta, f Ara da a nu-i supAra, si and nu
sA cade ca s le ia parale, urmind dumneavoastrA pentru tidule Intocma dupa poruncile ce vi
s-au dat in anul trecut, attt pentru cei ce vor merge dintr-un judet Intr-altul i pentru cei ce
au a merge prin munti la oi, eft mai virtos pentru cei care au sa treacA inlAuntru, iar oprirea
uii lui cu paznici, aceasta nici Intr-un chip nu este suferita domnii mele a auzi cA un becis-
nec si netrebnic vataf tine usa lui oprita cu paznici, facind zAbava i necaz streinilor, pentru
cd Insine domniia mea avem usa divanului dAschisa cu slobozenie la toti, cu cit mai virtos
UT1 blestemat si un nimenea ca el, cAruiia i sA cade sa facA si mingtere unor streini ca acestiia
cu tot felul de cuvint dulce, mult vinovat este pentru aceastA netrebnicie. DA care, va porun-
cim sA-1 faceti ca sa-si vie In cunostinta a-si cunoaste starea lui si a urma slujba i datoriia
lui cu cuviinta ce sa cade, ca sA sa paraseasca das o urmare ca aceasta i pe toti, ce au tre-
buintA dA el, sa-i priimeascA numaidecit cu dulceatA i cu cuvinte bune, iar mai virtos pe
acestiia streini ce stnt calatori a merge sa-si caute da oi, tridata cum vor veni la el sa le
caute trebile lor fr da a nu-i zabovi nimic, caci, dA ne vom mai Instiinta ca tine usa lui
pazita i zaboveste pa oameni, nu numai sa va pedepsi, ci sA va si lipsi. 8i sA nu care
cumvasi sA poarte pe urma pizma asupra lor din pricina aceasta si sa-i necajascA, ea iatii am
poruncit birsanilor sA vie sA dea jalba domnii mele.
S-au mai jAluit i pentru cei ce stilt cu slujba vornicii cA, far- da a mi fi vitele lor
pierdute, le furA din cimp i, numindu-le ca slut da pripas, le ia de cal cite taleri 2. La
care aceasta, Ii sA face In doao chipuri nedreptate, intii ca din cimp lutndu-le vitele ce nu
sint pierdute, dupa cum stim ca obicinuia mai innaintea vornicii ca sA jAfuiascA, le fac da
pripas, a doao, ca le ia mai mult peste orinduita gloabl pentru ca In cArtile dA vornicie
scrie sA ia (IA cal dA pripas po taleri 1, bani 80, iar ei le-au luat taleri 2, asijderea Ii nApas-
tuesc ca au stricat vitele kr la holde de bucate si semAnAtori fAr' de a nu face stricAciune
si iarasi ca sa le ia gloabA. Ci, vA poruncim ispravnicilor judetelor, sa cercetati st, dA este
precum jaluiesc cA urmeaza vorniceii Inteacestasi chip nu numai sa le tnpliniti ceta ce le va
Arb. St. Buc.. fi luat rau, ci sA si dati porunca vorniceilor ca sA sa paraseasca de o urmare nedreaptA ca
Ms. !tr. S.
tf. 420v. 422v. aceasta a le lua vitele din cimp si a-i globi, nefAcind stricaciune, cA sd vor pedepsi.
1781, octonwrie 6.
Asemenea carte s-au fAcut si la ispravnicii din sud Saac pentru vamesul din
Valeni i pentru vornicei.

Carte domneascd adresatA biv vel sdrdarului Panail, ispravnic al judefului Slam Rimnic, si allot
9211781
boieri prin care li se porunceste sA facei holdrnicia mosiei BAlesti a biv vet vistierului Nicolae
Brtncoveanu tmpresuratd de vecini.

oetombrie
29
Zemli Vlahiscoiu. Credinciosi boerii domnii mele, Panait biv vel sardaru, ispravnicu ot sud
Slam Rimnec, i Grigorie Hrisoscoleu, biv vel sluger, si biv ceaus de aprozi, Barbule Arioane,
sAnAtate I VA facem In stire ca dumnealui cinstit i credincios boerul domnii rude Nicolae
Brincoveanul, biv vel vistier, ne-au aratat cum ca In sud Slam Rimnec are mosie ce sa nu-
meste BAlestii t s-ar fi cAlcat hotarAte ei de care vecinii Inprejureni, fAcindu-i Inpresurare,
si pentru ca sA sa aleagA i ca sa sA descopere dupe dreptele hotare i sa nu sA Inpresoare
da vecini, au cerut pe dumneavoastrA ca sA mergeti la fata locului spre indreptarea si alege-
rea ei.

980

www.dacoromanica.ro
 Pentru care, vA poruncim, puindu-vA zi cu soroc rinduit, s vA sculati sA mergeti la Arh.sts. St. Buo.
nr. 13.
fata locului si intliu sA dati dA stire tuturor vecinilor Inprejureni, a sA afla cu scrisorile ce vor 1. 424 V.
Pentru o eerce-
avea si, cercetind cu amAruntul dupe scrisori, dupe dovezi, dupe dreaptA stApInire, cum sl tare anterloarl
a velitilor boleti
prin carte de blestem, de va fi trebuintA, adevAratele hotarA ca sA le descoperiti i, lulndu-le privind aceeael
In scris, sA puneti i pietre uncle va ft trebuintA, dA va rAmlnea 5i vecinii odihniti 5i asa, nrieina V. doe.
din 8 februarie
dind carte de alegere iscAlitA dupA obiceiu, sA Indreptati. Iar neodihni<ndu-se> vreunil si 1778. Arh. St.
Bile.. mei. 6.
fiind pricinA, sA faceti in scris alegerea dreptatii prin anafora, care sA o vedem Int liu domniia Copia
Eno cub data
mea. Pentru care, orinduim dA aici i mumbasir pe sluga domnii mele...1 portrel. I i. seam, la histitutul letorie
de
1781, oetomyrle 29. N. Iorga"/.
1 Loc alb.

Carte domneascd adresatd boierilor epitropi prin care stnt invitali sd inventarieze averea pildresei
Ilinca Lehliu care face cheltuieli dezordonate In paguba copiilor ei si sd fie Impiedicald a mai
face vreun act de Instrdinare fdrd aprobarea tor.
922 1781
nolembrie
13
FiindeA am luat domniia mea Instiintare pentru pitAreasa Ilinca Lehloaica, cum cA nu numai
nu s aratA spre copil cu silinta i cu dorirea ce sfi cade pentru cresterea i pro<co>psala
lor, petreclndu far' de cuviinta, ci Inca si ale ei zestre, dinpreunA cu ale sotului ei,rAmas
pereusie, le rAsipeste, fAcind si mult datorie, i asa pin in sfirsit au a rAminea copiii sAraci
fAr' de a nu sA putea Inp ArtAsi din zestrile mumii loru si din rAmasa pereusie a tatului
loru, deci, mAcar cA dupe a sa cerere, i s-au fost fAcut anafora de la preasfintlia sa Orin-
tele mitropolit i de la dumnealor velitii boeri pentru zestrele sale i pentru rAmasa periusie
a sotului ei ca sA si le stApineascA i sA rAspunzA si la datornici bani cc era casa datoare.
Dar, de vreme ce s-au arAtat Intr-acest chip purtindu-sA rAu, nu numai datoriia ce era
a o plAti si a sA usura, ci au mai fAcut 5i alte datorii cu rea petrecaniia ei, poruncim dar
dumneavoastrA, boerilor epitropi, ca unii ce si prin hrisov de opste aveti poruncA pentru
copiii orfani, sA aveti a lua In scris toate lucrurile casii, miscAtoare i nemiscAtoare, atit ale
sotului sAu, cit 51 zestrile ci, luindu asupra dumneavoastrd i toate sineturile i scrisorile de
oriee, de ale casii i, prin purtarea de grijA a dumneavoastrA, sA sA pAstreze ca sA nu sA
vinzA sau sA sA prApAdeascA In zadar cevasi, ci din venitul casii sA aib5 cheltuiala sa. Iar de
va fi trebuintA, ori pentru plata datoriilor, sau pentru altA cheltuialA, cu cale a sA vinde vreun
lucru ori a sA zAlogi, prin stirea dumneavoastrA sA sA facA, iar fAr' de stirea dumneavoaslat
sd nu sA poatA face nici o vinzare sau zAlogire, cA cel ce va cumpAra, ori va Inprumuta,
acela va pierde si datoriile, sA le puneti la cafe ca sA sA plAteascA cu mijlocul ce yeti socoti.
Asijderea i un copil i o copilA, ce shit mai Intliul celorlalti, luindu-i dumneavoastrA boerilor
epitropi, sA-i dati pe copil la dumnealui paharnicu Ianache Lehliu, ca unul ce este rudenie
ca un pArinte copiilor, sA-i poarte grija de crestere 5i InvAtAtura tut, iar pe copilA, la medelni-
cereasa Zoita Fdlcoianca, iarAsi ca la o rudenie ce este, sh o creascA i sA poarte grija, rAmtind
celAlalt copil lingA muma lor. CAriia sA-i ariltati porunca domnii mele si sA o faceti sA-si
vie In conostintA sA sA pArAseascA de urmAri rele i sA petreacA cu orinduiala ce i sA cuvine,
pentru cd, de vom vedea iarAsi cA tot ca i pinA acum petrece si nu s-au indreptat, sA va
lipsi si de celAlalt copil i va pelrece pedeapsa ceia ce era hotArire a i sA face, de a o Arh St B le .
Me. nr
trimite la o mAnAstire. Tolico pisah gospodstvo mi. f. 42., 42J

1781, noemvrle 13.

63 C. 768 981

www.dacoromanica.ro
 Carte domneascd adresald ispravnicilor judefului Romanafi prin care li se porunceste sd feted
923 holdrnicia mosiei Cepari a vel logofdlului Manolache Brincoveanu Impresuratd de vecini.
1781
nolembrle Zemli Vlahiscoiu. DumneavoastrA ispravnicilor ot sud Romanati, sAnAtate I VA facem fn stire
19 el dumnealui cinstit si credincios boerul domnii mele, Manolache BrIncoveanu vel logoftit
de tara de sus, ne-au ardtat cum cd are mosiic Intr-acel judet, ce sd nurneste Ceparii, care
movie s-ar fi Inpresurind de cAtre vecinii Inprejureni, i ceru ca sA i sA aleaga I sA i sd deosi-
beascA dreptele hotard pe unde au fost.
Pentru care, iatA cA vd poruncim sit vd sculati unul din dumneavoastrA sA mergeti la
fata locului $i, stringind pe toti vecinii Inprejureni, sd faceti cercetare dreaptA si alegerea
ce sA cade dupd scrisori i dovezi i pe unde sd va dovedi dreaptil mosiia dumnealui vel
Arh. St. Buc., logofdt, sa* puneti i semne, de vor rAmlnea cu totii odihniti, sA dap In scris alegerea ce yeti
Me. nr. 8,
f. 425 V. face. I i. sawn receh gosopodstvo mi.
1781, noenwrIe 19.

Instiinlare despre o carte legald trimisd ispravnicilor prin care slut Insdrcinafi sd-I oblige pe
924 biv vel paharnicul Costandin Cocordscu sd-si achite datoria cdtre Grigore Tigveanu din judeful
Arges.
1781
nuienthrle
22
1781, noemvrie 22. S-au scris carte legatA cbtre ispravnici pentru datoriia cc are dumnealui
Arh. St. B ic., biv vel paharnic Costandin Cocordscu la Grigorie Tigveanu din sud Arges de taleri 30, care
Ms. or. 8.
t. 426. <1>. datoric fiind dreaptb, sA-1 apuce sA inplineasdi negresit.

Carte domneascd adresald episcopului Rimnicului si caimacamului Craiovei privitor la saple

925 prdvdlii lcisate afteromd" de Fola Vldddianu bisericii sale din Craiova i acum revendicate de
Drdghici, fiul lui Nicolae Hagi, pe motiv cd ar fi fost vindute clad era el minor. Cercelindu-se
1781 i se recunoaste dreptul de rdscumpdrare dupd pravile. Judecata divanului Craiovei Ii acordd din
nolembrie nou dreptul de rdscumpdrare.
30

Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar.

Cinstit si iubilorule de Dumnezeu, sfintiia ta pArinte episcoape al sfintci episcopii Rhunec,
chir Filaret, i dumneata cinstit i credincios boerul domnii mele, Gligorie Razul biv vel clucer,
caimacam Craiovii, sdnAtate I VA facem In stire pentru vapte prAvAlii ce slut hisate afieromA
de rAposatu paharnic Fota VIAddianul, bisericii sale din Craiova unde sA prAznueste hrarnul
SfIntului Spiridon si SfIntului Nicolae, carele au fost Intli ale lui Necolae Hagi. Pentru care
aceste prAvAlii, fAcind cererc un DrAghici, feciorul numitului Necolae, ca sA le rdscumpere
cu cuvint cd, dupd moartea tAtine-sdu, neavind epitrop cu purtare de grijd i cu durere, fAr'
dedt rAmlindu in intinile unii mueri doicd, aceia, ca o streinb rAsipitoare, au vindut numitele
prAvAlii far' de vreo poruncd domneascd sau hotArire de judecatA, dinpreund i cu alte
rAmasuri i Or' de trebuintA, fiind el nevIrsnec.
S-au cercetat in multe rInduri cerirea lui, atit la Craiova, cit i aici i adevArate s-au
dovedit acestea, adicA cd au fost fAr' dA epitrop bun si au fost i nevIrsnec i pentru aceia
i s-au dat si dreptate la Intiia judecatA ce s-au cAutat la divanu Craiovii de dumnealui caima-
calm' si de ceilalti boeri, ca sA le rAscumpere toate aceste prAvAlii, Med trAindu rhposatu pahar-
nic Fota VlAddianul, dar, pentru cd n-au avut bani sb-i dea nici dupA judecatA atunci indala,
aid la sorocul ce i s-au pus, au rAmas prdvAliile stAtAtoare. Dupd moartea paharnicului, au
venit de s-au judecat si aid, ant Innaintea preasfintii sale pArintelui mitropolit si a dumnealor

982

www.dacoromanica.ro
velitilor boeri, cit i innaintea domnii mete la divan si mdcar CA, dupd soroacele ce avusese
mai innainte spre a da bani si nu i-au dat, cererea lui era a nu i sA mai priimi, dar pentru
cd au esit si innaintea noastrii, i s-au dat de la noi soroc dd zile 45 sA filed de bani si sd-si
ia pravaliile si, neputind face bani, au rdmas prAvAliile stAtAtoare intru stdpinirea biscricii.
DIndu-se si IntArire cu domneasca noastrA pecete, acum au venit iardsi cu mare rugAciune Ia
mila domnii mete numitul DrAghici, ardtind cl, din rAscumpArarea si vinzarea altor prAvAlii
ce au mai avut, au fAcut bani i, pinA ii shit in mind, ceru mila i ajutorul domnii mele a
i sA priimi si a nu rdminea isterisit de acel acaret pArintesc, arAtind i aceasta cd i insusi
rdposatu Fota VIAddianul i-ar fi lAsat in diiata lui ca, oricind va face bani va da, sA fie
priimiti si cu cei bani sA facA inprejurul bisericii si niste chilii cc au rAmas neisprAvite de
paharnic. Care aceasta la divan n-au arAtat-o and au esit innaintea noastrA, precum yeti
bite lege jalba i rugAciunea lui mai pe largu din lnsusi rdvasul lui ce 11 trimisem intr-aceastd
carte.
Deci, am poruncit domniia mea de s-au autat la pravili ca sd vedem de sd poale ajuta
cevasi unul ca acesta, carele au avut atit de la alte judecAti, eft st de la Insu0 domnescul
nostru divan soroace i, tot nedindu bani, au rdmas stAtAtoare i s-au hotArit a le stApini
biserica si vAzum, dindu-i mult ajutor pravilile InpArAtesti cu aceste pricini, hall, zicind cd cele
ce sA dau lui Dumnezeu trebuie sA fie curate si fAr' de pricing, fiindcA Dumnezeu nu prii-
meste jArtfd din nedreptAti, a doao, cd poate cu banii acestiia sd sd cumpere alte acarete
bisericii, In Mc ca nici biserica sA nu-si piarzd daniia sa, nici jAluitoru acesta sA nu sA isteri-
seascd de ceia ce i sA cade lui, al treilea, cA nu shit dupd pravild vrednici epitropi i curatort
ai sArinanilor, nici voe i volnicie n-au, far' dA vreo cunoscutd t trebuincioasd pricind si fdr'
de domneascd hotdrire, sA vinzd nemiscAtor lucru al sArmanilor, cu cit mai virtos mucre doica,
cum au fost la pricina aceasta, n-au avut nicidecum stAptnire nici peste mai putin lucru a
jAluitorului acestuia a vinde, i rAu s-au vIndut dintru-ntliasi datA. Osebit de acestca, intele-
sem acum cd la Craiova, in cAirnAcAmiia dumnealui vel postelnicului Theodorache Negri, au
fost fAcut o sumA din bani, adicA peste taleri 400, l, pentru cd nu i-au avut deplin, nu
i-au priimit Vasile vamesu, care si la aceasta s-au ardtat cu nemilostivire asupra lui, cAci
putea Vasile vamesu, pentru cusurul cel putin din banii ce mai rdminea, sd opreased pe seama
bisericii o prAvAlie doao sau trei i celelalte sd le intoarcd, ca unite ce era hotdrirea fAcutA
de la judecatd mai nainte a-si priimi banii. Iar cind va fi acestea, ce mai zice acum DrAghici,
adevArate, adicA cd au lAsat Fota VlAdiianu paharnicu prin diiata lui, oricind va putea face
de bani sd i sd intoarcA prAvAliile, atunci fdr' de pravila aceasta i far' de nici un fel de
ajutor, poate sd le rdscumpere. Pentru toate aceste pricini i ajutoruri ce Ii dA pravilile ti
pentru iubirea de oameni ce avem, am priimit domniia mea rugAciunea si cererea lui ca, dind
banii cei hotdriti, taleri....1, sd i sA Intoardi prAvAllile ca sd si le stApineascd de acum
innainte cu build pace, dar nici sfinta bisericA nu voim a rAminea fAr' dA acaret in loc. Ci
pentru aceasta, scriem sfintii tale si ddm asupra purtArii de grijd a sfintii tale sAvirsirea trebii
acestiia ca arhiereul locului i ca treaba bisericeascA, ached numArInd nu mitul acesta DrAghici
banii toti, acum deplin, sA nu ingaduWi sfintiia ta, cum nici dumneata cdimdcamule, a sa
cheltui sau a sA rAsipi, ci sd sA cumpere in Mc alt acaret euvenit la sfinta bisericA. Asijderea
voim sA cereetezi sfintiia ta ce rinduiala au fAcut rAposatu paharnic Fota VlAddianu acestii
biserici, de sA pAzeste sau nu, asijderea sA cercetezi sd vezi cc si ce anume lucru i vend,
miseAtoare si nemiscAtoare, au lAsat si au rinduit a avea sfinta accasta bisericA si de ale
acele luceuri biserica sau nu, si cele ce slut rinduite bisericii, dA sd vor fi tiind de altii prin
marafetul sfintii tale si al dumnealui, sA sd facA zapt pe seama bisericii i sA sd inplineascA
toate cele rinduite, de care sA faceti domnii mele instiintare din cercetare cum ati aflat si ce
urmare ati fAcut i asa, numArind intii DrAghici banii totl deplin, sA luati din mina vamesului
Vasile sau de la epitropii bisericii anaforaoa ce i s-au dat cu intArirea noastrA, cum si alte
anti de judecatA, ce are de la Craiova, sA le trimeti domnii mele in plic, instiintindu-ne cd

983

www.dacoromanica.ro
Arh. St. Buc., au numarat Draghici banii si all savirsit urmarea trebii, ea sa dam osebita carte de stpinire
ads. nr. S,
f. 427 428. la mina lui Draghici.
1781, neemvrie 30.
1 Loc alb

In$Iiinfare despre o carte trimis ispravnicilor judefului Vla$ca prin care li se porunce$te sO
926 restiluie 40 taleri slugerului Dumitrache Brazoianul, bani luali Imprumut de la sOtenii din Coif-
cioarele cu ocazia efectudrii unei said pentru un cdpitan lure.
1781
deeembrie
2 1781, dichemvrie 2. S-au scris carte chtre ispravnicii de la sud Vlasca ca sa Inplineasca sin-
gerului Dumitrache Brazoianul taleri 40 de la satenii ot satu Cascioarele, ce au lnprumutat
cu arvun pe un turc, Ahmet capitan, s faca o saica numitului capitan, si el au facut lem-
nile dupa tocmeala si numitul turcu, neviind la sorocu ca sa dea slugerului arvuna si salt
Arh. St. Buc., ia lemnile, s-au poruncit ispravnicilor ea s dea slugerului acei taleri 40. Satenii si ei, de va
Ms. nr. 8,
f. 429. <4>. vrea sa astepte pe turcu, bine, iar de nu, li s dea voia sa vInza lemnile unde vor vrea.

Carte domneascd adresald boierilor epitropi prin care li se porunce$te sti mearga sO faca catastif
927 de toate lucrurile diaconului Macarie de la e Calipoli e, rdmase tn casa pitarului Costandin
Nenciulescu, pentru a avea pitarul adeverinfd.
1781
deeembrle
6
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar.
Dumneavoastra boerilor epitropi, pentru Macarie diiacon de la Calipoli, ce au fast
dascal la copiii pitarului Costandin Nenciulescul, si de la noiemvrie 24 cu dovada stiuta,
esind din casa lui, i-ar fi ramas In odaia, care sadea, unile altele. Si de vreme ch plush acum
nu s-au aflat unde este acel diiacon, iata va poruncim sa orInduiti pa unul-doi din epitropi,
carii sa ia Inpreun si pa Ianache cafegiu calipolitul, ce au fost rudii i cunoscut numitului
diiacon, mai virtos fiindu-i stiut si al ski avut, i, merglnd acolo la casa numitului pitar
In odae unde au sazut, sa sa ia In scris toate ale lui ce vor fi i sa sa faca zapt de dum-
neavoastra. Carele, dupa ce sa vor face zaptu, sa sa treaca In dosul acestui pitac, supt
Arh. St. Buc., iscaliturile celorlalti sus-zisi orinduiti, si sa s dea la numitul pitar, sa aiba spre adeverire.
Me. nr. B.
I. 4.8 V. <3>. Tolico pisah gospodstvo mi.
1781, diebemvrie 6.

Divanul domnesc judecd pricina dintre rectamanfii Radul Ciungul si Ion, Btrzesti ci ceta$ii lor
928 cu ptrtfii popa Costandin i loana, cumnata lui, pentru stOpinirea a patru delnife din cele
noud ale mosiei B1rze$1i. Dupd cercetarea zapiselor $i mOrturiile bdtrinilor se constald dreptatea
1781 pirtfilor care mai ctstigaserti la o judecatd anterioard. Domnul holOrdge ca plrtfii sO stOpineascd
deeembrie trei delnife, iar reclamanfii vase, fiind mai mulfi.
13

Davat gospodstvo mi. La divan Innaintea domnii mele unde fiind i dumnealor boierii veliti,
au esit Radul Ciungul si Ion, BIrzesti, cu cetasii lor de la Vulturesti sud Muscel, pte1i popii
Costandin i Ioanii, cumnati-si diiaconesii, vaduva de la Valeni sud Muscel, zicind plrIii
ca In hotaru mosii Blrzesti au 9 delnite rascumparate de la Iorga cluceru cu 1ntoarcere de bani
prin judecata, fiind fost vindute neamului lor, pc care delnite, atil cei mai nainte de dinsii
mosi ai lor, eft i ei, de cind le au rascumparate, le-au stapinit tot nebintuiti, iar de doi ani

981

www.dacoromanica.ro
Incoace s-au sculat numita diiaconeas si popa, de ceru sd stdpineascd si ei 4 delnite dintr-a-
acele 9, cu cuvint cd stint cumprate de rnosii kr, si cerea dreptate Birze0.ii, dupe artile
ce au si dupe stdpInirea ce au stdpinit.
Fat la divan fiind popa Costandin, vechilu si din partea curnnalii-si Ioanii diiaconesii,
s-au Intrebat ce rdspunde a acestea si zise c acea parte ce cer ei de 4 delntie au fost a
unui Mihalcea, ce au fost vurtas cu nearnul pirisilor In mosiia Birze5tii 5i de la acela, cumpd-
rindu-le Badiul Cucuiu, mosu kr, cit au tritu, au si stdpinitu-le cu pace, a5ijderea si dupe
moartea lui Cucuiu, ramlind la flu-ski Cernea, unchiul lor, si acela au stdpinit necontenit
cit s-au aflatu aici, fart' numai de la o vreme incoace, streinIndu-se in MoldoN a cu toate
scrisorile prii lui de mosie, mai sus-numitli pirisi s-au fcut stdpinitori si pe acea parte a
unchi-sdu, pentru care i-au tras la judecatd, de shit acum 27 de ani, la ispravnicii judetului,
dar, neavind scrisorile fatd, n-au putut dobindi judecata 5i asa pirlsii au si vindut acea
parte a unchi-sdu la altii, iar, de slut acum 2 ani, viind soliia Cernii, unehi-sdu, de la Mol-
dova, fiindcd Cernea au murit acolo si prin spunerea ei de pricina scrisorilor, scotindu-le de
unde era puse zdlog de acel Cernea, au dat jalbd domnii mete si au intrat in judecatd. *i
ardt popa Costandin de vazum anafora de cercetarea ce au fAcut dumnealor velitii boeri
cu leat 1779, noemvrie 3, Intru care scrie cd, Mind intii ispravnicii jude<tu>lui la partea
locului cercetare, au al-Rat Ioana diiaconeasa zapisele de cumpardtoarea acei Orli de mosie
ce au cumpArat Badiul Cucuiu, mosul ei, de la mai sus-numitul Mihalcea. Dar rdspunzindu
Birzestii cd nici acel Badiul Cucuiul, nici fecioru lui n-au avut stapinire, au adus Ioana diia-
coneasa spre dovadd sase oameni bfitrini din cinci sate dinpreund 5i cu un preot, anume
popa Badea, si cite lase au priimit carte de blestem mdrturisind, unii a au pomenit Badiul
Cucuiu stdpinind, anti pe fecioru lui ea au stdpinit, ducindu-si iarna rimtorii In ghindri pe
acea mosie, avind cinipd si porumbu si luindu dijm de la oamenii streini ce lcuia pe
dinsa. Deosebit au mai ardtat ispravnicii cd au adeverit cu jurdmint i un *Arban uncheasu
de la Vdleni, zicind cd el au fost slugd de micu copil la Badiul Cucuiu pind chid au murit,
slujind si la Badea diiaconu si tot asa au mArturisit cd au avut Badiul Cucuiu mosie
intr-acel hotar al Birzestilor si au stpinit-o si feciorul lui, iar, dupe acela, au dovedit isprav-
nicii prin oamcni batrini a Cernea au lipsit In Moldova.
Dupe care aceast cercetare a ispravnicilor, cum si dupe cercetarea ce au fdeut dum-
nealor, vAzind la mina piAtilor zapise de cumpArdtoare si dovedind stSpInirea neamului lor,
dupe atita mArturii i-au fast dat dreptate s staplIneased acele patru delnite si, in urma hold-
ririi dumnealor boerilor, Birzesti vreo apelatie n-au fdeut, ci rmlind odihniti au dat si zapis
la mina diiaconesii dd Invoiald ca, dupe hotdrire, sh-si stapineascd partea nesupdratd de catre
ei, adicd patr it delnite, dupe care s-au intrit si cu pecetea domnii mele acca anafora a dum-
nealor velitilor bocri, ea sd le fie stdpinirea precum au gdsit dumnealor cu calc si precum si
ei s-au invoit.
Deci, mdcar cd pricina kr cu acestea era silvirsitd, dar jluindu-ne In urm diiaconeasa
ea nici pc acestea nu o Ingddueste salt tie partea, am poruncit de s-au adus Bfrzestii innaintea
domnii mele la divan si s-au Intrebat Birzestii, dupe ce s-au odihnit si au dat zap isu ce au a
mai rdspunde, de ei ziserd ed atunci au fgaduit sd le dea numai doao delnite, iar nu patru,
precurn ceru. Li s-au cerut sd-si arate sineturile ce au ca sa vazd cu cc temeiu cautd a da
diiaconesii numai doao delnite si scoaserd intiiu o carte de judecat eu kat 7259, maiu 3,
iscalita (Id Iane biv vel pitar, vornec ot Cimpulung, ce o d de adeverintd la mina lui Ion
Birzescul i altar tovardsi ai lui, Intru care scrie cd, vinzind rudeniile lor mosie din Birze5ti
cu zapise la Iorga cluceru din orasu Cimpulungu si cerind ei sd o rscumpere ca o mask de
la neamul kr innaintea sa, au priimit cluceru de i-au intorsu Bdrzestii banii cumprAtorii si
le-au dat toate zapisile vechi, Insd o carte de holdrnicie cu leat 7218, martie 9 a 6 boerina5i
din zilele domnii sale Costandin vodd 1 iscdliti fiind : Dragomir logoiau Rimnecului i Radu
Dardscul i Arsenie pahdrnicel i Stoica ot Tigdnesti si abii, i o carte a domnii sale raposatului
Costandin vocl cu leat 7247, martie 28, ce o dd la mina lui Tudor i lui Dragomir si lui
Bancild dinpreund cu alti mosneni ot Barzesti, ca sa stdpineasca 9 delnite din mosiia B5rze5tii,
din care au fost pus ei zdlog 3 delnite la Ptrasco Cdlinescul. *i jdluindu-se cd cu acele delnite

985

www.dacoromanica.ro
 le coprinde CAlinescul toatA mosiia, au hotArit domniia sa sA-i intoarcA banii i salt ia mosiia
intru stAptnire, dupe care hotArtre, scrie intr-acea carte cA au si tutors banii i alte scrisori.
Au mai arAtat BArzestii i fiindcA intr-aceastA domneasc carte nu pomeneste numele nici al
Badiului Cucuiu, nici al Cernii, a cAruia parte o cautA popa Costandin si cu diiaconeasa,
fAr' de numai la neamul lor al BArzestilor, de acele 9 delnite, de aceiia nu priimescu acum
pe popa Costandin i cu diiaconeasa a avea parte tntr-acele delnite. Inpotriva acestor scrisori
ale BArzestilor, au arAtat popa Costandin, Intilu, un zapis al Mihalcii, fecioru lui Toader din
VAleni, ce scrie la mina Badiului Cucuciu cA-i vinde partea lui de mosie din BArzesti ce au
avut de la tatA-sAu i de cumpArAtoare, fiind scris cu leat 7218, aprilie 6, cind atunci Intr-a-
celasi an iaste fAcutA i hotArniclia dA 6 boerinasi, care au BArzestii, zicind popa Costandin
cA, alegindu-se Mihalcii la mai sus-numita hotArnicie parte de mosie In BArzesti, peste 27 de
zile dupe hotArnicie, au vindut-o mosului sAu, Badiului Cucuiu, precum In zapis sA vede. Au
mai arAtat i o adeverintA cu leat 7218, aprilie 23 a lui BdicilA cu fecioru lui i Dragomir cu
fratii lui, din care sA trag BArzestii, ce o dA la mina Badiului Cucuiu, ca sh stie cl s-au asAzat
sA tie Badiul trei delnite ce i s-au ales la hotArnicie cu un zapis i altA delnita, care dupe
socotealA ce au fAcut intre dinii i-au datu si pc aceia i sA fac piste tot patru delnite tocma,
partea Badiului, din care acestea sA clovedeste c Mihalcea au avut parte in BArzesti, acele
delnite si bine au cumpArat Badiul Cucuiu de la dinsul ca de la unul ce au avut mosie, iar
pentru cd nu sA pomeneste numele Badiului Cucuiu sau al Cernii, fii-sAu, In cartea rAposatului
domnu Costandin vodA Mavrocordat, zise popa Costandin cA Badea era mai diinainte mort,
iar fiu-sAu Cernea era dus In Moldova, precurn prin oameni bAtrini acolo In partea locului au
dovedit-o aceasta ispravnicii prin cercetarea ce au fAcut, cum sA aratA mai sus, si fiind gi
scrisorile lui de acele 4 delnite cu dinsul la Moldova, si pentru aceia n-au intrat In domneasca
hotArire, atunci numele Cernii nefiind nici el, nici scrisorile, avindu-le preotul acesta si cum-
natA-sa Ioana In rniinile lor ca sA-si fi cAutat de atunci.
Deci, fiindcA acestea s-au dovedit adevArate si fiindcA din mai sus-numitele scrisori ce
aratA popa Costandin si din mArturiia oamenilor bAtrini de la fata locului sd cunoaste cA au
avut Badiul Cucuiu parte de 4 delnite dintr-acele 9 ce le tinea BArzestii si au si staptnit
el si fiu-sAu pinA au lipsit la Moldova, de aceia si insusi BArzesti, conosclnd, au dat zapis la
mina popii Costandin, de sint acum 2 ani, In urma hotAririi iarAsi de patru delnite, ca sA
le stApineascA. Care zapis, mAcar cA ei cAuta acum sA-1 desfahne cu pricinA cA numai doao
delnite le-a fAgAduitu i pupa Coslandin au scris In zapis patru, dar fiindcA in doi ani aceasta
n-au zis-o, nu sA cAdea nici a mai priimi pira lor piste o InvoialA de doi ani ce au f Acut si
s-au i intArit de atunci. Dar, cu toate aceste, pentru cdci popa Costandin cu ai lui shit numai
trei familii, iar BArzestii sint cinci, am hotArit domniia mea ca peste doao delnite ce de
bunA voia lor ziserA BArzestii innaintea domnii mele cA le-au fAgAduit, sA le mai der' Inca o
delnitA, iar una pind la patru sd o pAgubeascd popa Costandin i diiaconeasa 14:Jana si asa
sA tie popa Costandin cu frate-sAu si cu cuninatA-sa Ioana diiaconeasa cite o delnita, precum
zise i popa Costandin cl sA multumeste pe acele trei delnite, i BArzestii sA tie i ei cite o
delnita i tncA una de prisos sA o inparta cu totii cite cinci, cA vine la ei sase si la preot
trei, pentru care am dat domneasca noastrA carte la mina preotului i a frate-sAu si a diiaco-
Arh. St. Buc., nesi Ioanii ca fAr' de intoarcere de bani sA ia aceste trei delnite intru a lor stApinire i sA
Ms. nr. 8,
f. 429 v. 431. le tie cu bunA pace de cAtre BArzesti. I i. saam receh gosopodstvo mi.
1781, dichemvrie 13.
1 Mavrocordat.

Carte domneasca prin care caimacamul Craiovei este Ins liiniat sd ia seama cd domnul a dat
9291781
carte de volnicie Ia mtna polcovnicului spre a putea lua veniturile polcovniciei cele drepte" fi
zeciuiala ce i se cuvine.
decembrle
17 Zemli vlahiscoiu. Cinstit i credincios boerul domnii mete, Grigorie Razu biv vel clucer, caima-
cam Craiovii, sAnAtate I Ne-am instiintat domniia mea cum cd polcovnicul, ce este acum

988

www.dacoromanica.ro
rInduit de domniia mea aciia la Craiova, nu Isi are veniturile polcovnicii cele drepte, care
au fost obiceiu a lua de la rufetul macelarilor i pascarilor si altii de acolea, Indartnicindu-s
si Impotrivindu-s fiesticarele a nu-i da, zicindu ca au Mut polcovnicu cel mai dinnaintea
lui netrebniciile si jafurile peste obiceiu de au luat mai mult, care din porunca domnii mele
le-au inlorsu fiestecaruia inapoi, acum nici cele drepte si obicinuite nu poate a si le cauta.
Pentru care, fiindu a domniia mea numai cele WA de cale le oprim si nu suferim a sa
face jafuri, iar cele ce shit drepte si obicinuite veMturi ale polcovnicii le lasain pe cum au
fost a le avea, i-am dat aceast domneasca noastra carte la mina polcovnicului, de volnicie,
prin care scriem dumitale ca numai cele cc au fost obicinuite si drepte sa alba voe a si le
lua si acum de la fiesticare, toate dupe linu neoprit, iar mai mult cu nici un ban sa supere
pc cinevasi, sau cu alta cerire peste obiceiu, cd s va pedepsi strasnicu si va intoarce Indoit.
Asijderea si din Implinelile ce sa facu prin zapcii locului pe cit au fost obiceiu polcovnicului
de lua zaciuiala elu, acele zciueli si acum s aiba a si le lua si a nu s pagubi intru nhnicu
de dreptul sail, avind si grosul lui, iar peste obiceiu s n-aiba voe a sa tinde, ci Intr-acestasi Arh. St. Buc..
Ms. nr 8.
chip poruncim si dumitale sa urmeze. I i. saam receh gospodstvo mi. f. 431 v. 432.
1781, dichemvrie 17.

Carle cdtre ispravnicii judefului Prahova pentru a obliga pe fiul vedafului plaiului Prahovei sd
tnapoieze figanilor Nu vel vornicului Racovif6 n4te bani luali fard vreo poruned. 930
1781
1781, dichemvrie 20. S-au scris carte catre ispravnicii din sud Prahova ca sa apuce pe un decembrie 20
fecior al lui Mihalache vatafu, ce este vataf in plaiul Prahovii, sd inplineasca niste bani, ce
au luat de la jigani ai dumnealui biv vel vornic Racovita far' de porunca, si pentru acca Aril. St. BUC.
fapta 10 va lua pedeapsa. M. nr. 8.
1. 429. <3>.

www.dacoromanica.ro
: #slavI .Z.N,cf.''.4'., N_,tr,',, s'ti

INDICE
DE MATERII

www.dacoromanica.ro
 "7k /,-.1\um's
/... \ e"."\ r""'s /.. r'''N
tirwes Joe beN, J&I".<C77+ ;Li r-1*' ,...:_-___.,_ .,,:

INDICE DE MATERIF
A judecata 138, 219, 842 ; judecator 57 ;
abagiu, arvuna 522 ; blestem 664 ; dator 344 ;
ment. 598 ; vechil 302.
(ward, cu chirie 401 ; la mezat 506 ; mosii
cu ,---, 639 ; reclamant cumpgra "..., 832 ;
pfirintesc 925.
achiros, logofat ,---, 106 ; persoand .--.., 174 ; za-
pis - 497.
adapat, vite de mosie 188.
addpostire, strajeri 764.
addstare, creditorii sa alba ,..., 64.
add, al mosiei 716, 784, 895 ; pentru nunta
5 ; pentru vindere de vin 158 ; pentru vite
871 ; dupa zapis 35.
adevdr, a cerceta dupa "--, 270, 462, 475, 493,
691, 702, 792 ; a dovedi dupa ,--, 260 ;
a marturisi ,-.., 276 ; 815.
adeverinla, alga 21 ; apelatie 57 ; aranjament
751 ; arhimandrit 138 ; asezarnint 895 ;
dupa anziri 219 ; ban (vel) 511 ; de cer-
cetare 456 ; chezas 559, 698 ; chide 53 ;
clerici 511 ; clironomie 392 ; creditori 280 ;
pentru cumparare 454, 836 ; dare 119 ;
datorie 693 ; debitori 534 ; diata 61 ; do-
vadd 133, 234, 308, 332, 339, 393, 403,
412, 475, 480, 492, 511, 541, 568, 589, 653,
696, 702, 736, 746, 830, 831, 882 ; episcop
664 ; hagi 361 ; hotarnici 444 ; hotruire
790, 794 ; iconom 591 ; ieromonah 591 ;
ispravnic 25, 119, 388, 464, 598, 808 ;
tmplinire 663 ; lmprejurasi 56 ; Impresurare
109 ; cu Inselaciune 303, 504 ; jaluitori 778 ;
1 Cifrele indica numarul documentului.
juramtnt 669 ; pentru lucruri 334, 559 ;
martor 454 ; marturie 284, 292, 454, 491,
519, 596, 598 ; medelnicer 323 ; rnitropolit
68, 365, 491, 669, 845 ; pentru obiect 563 ;
pentru plata 589, 693, 712, 822, 889,
904 ; popa 64, 593 ; pentru pret 589 ; pen-
tru proprietate 432, 853, 928 ; protopop
523 ; reclamant 525 ; rumanie 499 ; In scris
292, 365, 374, 840, 901 ; pentru scrisori 68 ;
serdar 559 ; spatar 775 ; staroste 6, 513,
538, 589, 816 ; staptnire 53 ; stolnic 836 ;
pentru tocmeala 434 ; vataf 31 ; venit 163,
840 ; vfnzare 413, 589, 631 ; zapciu de
plasa 596 ; zapise 174, 523 ; zaraf 15, 628 ;
zestre 603, 815.
adeverire, data de arhiereu 771 ; scrisa 537 ;
cu sufletile 212 ; pentru vtnzare 771 ; pen-
tru zapis fnvoiala 537.
adiagrama, cercetarea rudeniei dupa .-- 67.
adichie, a se face "--, 622.
adunare, batrtnii breslei 773 ; pentru cerce-
tare 773 ; pentru socoteala bani 647.
afieromd, a bisericii 925.
afieromand, pivnita - 513.
afierosire, a unei manastiri 564.
agd, adeverinta 598, 815, 843 ; anafora 311 ;
caimacam 479 ; carte de judecata 479,
798 ; catagrafie 64 ; cerceteaza 860, 869 ;
cumpara 51, 110 ; epitrop 869 ; hotarni-
cie 28, 438 ; ispravnic 64, 81, 598, 757, 798 ;
Imprumut 159 ; Inchisoare la ,---, 428, 485 ;

991

www.dacoromanica.ro
 judec 826 ; martor 211 ; ment. 81, 184,
782 ; pirtt 414, 482 ; reclamant 15, 21 ;
zapcii rinduiti de ~ 764.
agie, judecat la ~ 863, 874.
agoniseald irosit in judeati 101.
aiducie, jafuri de 270.
ajutor, dovad spre ~ 305 ; sdraci 773.
ajutorasi ai satelor 705.
ajutorinld, dajdie de ", 475, 484.
alai, a venit cu ~ 764.
alegere, apel 230 ; boierna boier 710 ; cai-
macam face ~ 606 ; carte de ", 278, 921 ;
dup6 cercetare 307 ; divanul hotArAste
255, 514, 723 ; domnul ordon ~ 205,
688, 791, 798, 807 ; hotare 260, 277, 278,
284, 426, 608, 649, 782, 806, 840, 885, 887,
915 ; hothrire 416 ; ispravnici fac ~ 255,
272, 514, 730 ; (la fat.a) locului 284, 688,
710, 798 ; cu pArtile fat 483 ; pitar biv
vel face ~ 710 ; postelnicel face ~ 710 ;
in tovArAsie 838.
alisveris, drept de ~ 282 ; IntovArAsire pen-
tru ~ 852 ; mestesugari 773 ; negut5tori
801 ; raspundere pentru ,--, 82 ; la tirg
770 ; la vinzare 871.
amanet, avere 33, 335 ; bani 68, 215, 310, 794 ;
cai 415 ; case 184, 413, 424, 459, 545, 557,
607 ; copil 616 ; pentru datorie 33, 196,
215, 311, 355, 365, 394, 395, 415, 416,
441, 478, 529, 531, 547, 604, 666, 903 ;
furt 818 ; ginere tinut ", 441 ; haine 256 ;
imobile 293 ; imprumut 93, 239, 293, 308,
330, 377, 507, 557, 639, 748, 853 ; judecat
811 ; livezi 754 ; loc 903 ; lucruri 334, 394 ;
mosie 251, 309, 507, 748, 853 ; paftale
aur 559 ; prvalie 365, 549 ; restituire 137 ;
scrisori 377 ; cu soroc 42, 251, 616 ; taleri
42 ; tiganca 845 ; vie 239, 311, 330, 478,
604 ; vinzare 196 ; zapis 395, 751.
amdnunt, cercetare cu ~ 267, 305, 387, 627,
697, 735, 769, 782, 829.
ameliie, a zapciilor 764.
amelisi, (a se) 769.
amestec, in stapinire mosie 287, 707.
amestecare, protopop judecA ~ 685, 687 ; de
singe 685, 687.
amfilovie, judectorii au intrat la ~ 305.
amtrul, 6141 de hotgrnicie date ~ 781.
amnistie, mentionata 598.
anafora, semneazd: arhiepiscop 242 vel ban
405, 471, 675 ; (veliti) boieri 11, 12, 14,
15, 17, 20, 21, 29, 32, 34, 35, 36, 37, 39,
40, 43, 44, 47, 49, 50, 51, 53, 61, 62, 63,
992
www.dacoromanica.ro
67, 69, 70, 72, 75, 76, 77, 79, 80, 81, 82,
85, 86, 87, 89, 91, 95, 98, 99, 102, 103,
104, 105, 108, 111, 112, 113, 114, 116,
118, 119, 123, 124, 125, 127, 128, 129, 131,
133, 134, 135, 136, 137, 139, 141, 142, 143,
144, 146, 150, 153, 154, 155, 156, 158, 159,
160, 161, 162, 163, 168, 169, 174, 175, 176,
178, 181, 182, 183, 184, 189, 192, 194, 196,
197, 199, 201, 204, 206, 207, 208, 209, 210,
211, 212, 214, 215, 217, 219, 220 221, 224,
228, 230, 232, 236, 240, 243, 244, 246, 247,
248, 252, 253, 258, 259, 263, 264,269, 271,
273, 275, 277-281, 283-286, 288,
291-295, 298-300, 303, 304, 306, 307,
309, 311 -314, 316, 318, 319, 326-328,329,
331, 333, 337, 339-341, 343, 345-347,
351-363, 366, 367, 369-377, 380-382,
384-386, 388-390, 392-398, 400-402,
406, 408, 411, 413-418, 420, 421, 425,
427, 430, 432, 433, 435-441, 443, 444,
446-448, 450, 451, 454-456, 459-461,
463-465, 467, 468, 472-474, 476, 477,
479-482, 486, 487, 489, 491-493, 495,
497, 499-509, 512, 513, 516, 518-532,
534-538, 540-543, 546-560, 562-569,
572-576, 578, 579, 581, 582, 584,
585, 587, 590, 592-601, 604, 607-609,
613, 615, 617-620, 623, 626, 628, 629,
631, 635, 637-639, 643, 647, 652-654,
656, 659-661, 664, 665, 668, 671, 673,
674, 676, 678-684, 688, 689, 694-696,
698 - 704, 706, 708 - 710, 712 - 714, 716,
721, 726, 728, 732-734, 736, 739, 741,
743 - 745,749 - 756, 760,768, 777,781 791,
793-795, 797-800, 802-809, 811-817,
819, 820, 822, 823, 825-828, 830-833,
835, 837, 840, 843, 895, 898, 900, 922 ;
caimacam 270, 914, 915 ; departamentul al
2-lea 106, 148, 157, 179, 193, 198, 200, 241,
255, 266, 267, 276, 296, 305, 327, 332, 338,
344, 364, 387, 391, 419, 423, 424, 428,
434, 442, 449, 452, 462, 470, 478, 485, 510,
511, 513, 571, 644, 645, 669, 691, 707,
723, 729, 746, 747, 796, 810 ; divan 234,
245, 249, 287, 290, 301, 308, 310, 514,
693, 697, 742, 748, 792 ; epitrop 66, 94,
561 ; hotarnici (boieri) 229 ; ispravnici 46,
123, 193, 330, 403, 404, 453, 592, 676,
691 ; jaluitor 663 ; logoft (ye!) : 490 ;
logofat (al 3-lea) : 874 ; medelnicer : 445,
711 ; ment. : 71, 150, 268, 367, 479, 530,
563, 581, 585, 604, 790, 812, 849, 853, 867,
874, 875, 881, 901, 928 ; mitropolit : 7,
36, 48, 60, 64, 74, 83, 84, 88, 90, 93, 97,
100, 106, 109, 110, 117, 121, 122, 130,
132, 138, 149, 151, 152, 165, 170, 171, 172,
185, 187, 190, 202, 213, 216, 223, 231, 235,
251, 254, 256, 257, 274, 289, 302, 320, 321,
334, 335, 336, 342, 348, 349, 350, 368,
378, 379, 383, 399, 407, 409, 410, 412,
458, 475, 484, 488, 517, 533, 545, 570, 580,
.591, 599, 624, 633, 634, 648, 655, 672,
677, 685, 686, 687, 715, 759, 761, 834, 839 ;
negutAtori : 466, 469, 496, 801 ; nesemnatA :
24, 42, 73, 218, 262, 282, 315, 317, 322,
323, 325, 482, 494, 650 ; paharnic 270 ;
postelnic (vel) 886 ; sluger (vel) 180, 845 ;
spAtar (ye!) 762, 818, 884 ; staroste 234,
365, 586, 588, 636, 658 ; vistier (vel) 515,
630.
priviloare la : abuz 505, 794, 828 ; adulter
100 ; alegere mosie 278 ; amanet 98, 137,
292, 377, 529 ; angajament 35 ; arbitraj
148 ; arendare 79 ; bAtae 75, 400 ; bigamie
77 ; carA 375 ; catagrafie 516, 586 ; cAs-
rie 195, 784 ; cercetAri 50, 141, 214, 409,
559, 630, 675, 676, 796, 928 ; chezdsie
241, 345, 485, 561, 623 ; chirie 53, 136,
182, 247, 665, 684 ; clrciumA 95 ; clacA
116, 716 ; clironomie 93, 346, 410, 412,
449, 599, 734 ; concurentA 29 ; constructie
514 ; crimA 207, 618, 837 ; cumpArare 210,
644 ; dajdie 629 ; danie 94, 257, 721, 840 ;
datorie 15, 21, 34, 42, 82, 86, 87, 88, 97,
111, 114, 119, 125, 134, 151, 152, 153, 156,
159, 179, 193, 200, 204, 217, 224, 237,
245, 252, 267, 280, 285, 291, 292, 305,
306, 317, 319, 325, 328, 334, 340, 347,
352, 353, 354, 357, 361, 376, 384, 385,
388, 389, 395, 396, 399, 416, 421, 423,
424, 427, 434, 435, 436, 439, 440, 441,
445, 447, 450, 459, 462, 466, 471, 475,
484, 591, 648, 650, 711, 759 ; daune 369,
393, 668, 762 ; chili 259, 282, 482 ; depozit
336, 635 ; despAgubiri 70, 458, 470, 817 ;
despartenie 321, 655, 715, 834 ; diatA 208,
333, 397 ; dijmA 220, 227, 294 ; dosire 526 ;
eliberare 85, 131 ; epitropie 48, 122, 335,
816 ; evaluare 517 ; executare lucrari 315 ;
farmece 342 ; filodorima 800 ; furt 89,
222, 382, 464, 494, 504, 525, 582, 647, 698,
754, 818, 819 ; gaj 161 ; gloat:4 575 ; ha-
vaet 99; hotArnicie 32, 76, 80, 84, 102, 103,
www.dacoromanica.ro
118, 128, 139, 165, 226, 229, 246, 264, 269,
274, 390, 404, 438, 453, 465, 477, 500, 502,
508, 596, 617, 633, 649, 661, 674, 688, 694,
729, 749, 781, 782, 919, 921 ; iernat vite
199 ; insulte 479 ; ImpArtealA 298 ; Im-
presurare 181, 230, 258, 265, 271, 307,
316, 338, 391, 402, 433, 444, 463, 473, 493,
573, 679, 689, 713, 741 ; Imprumut 198,
234, 308, 496, 532, 540, 557, 571, 607,
639, 703, 777 ; Instiintare 875, 910 ; In-
tArire 379, 599, 628, 887 ; InvoialA 365,
787 ; jaf 90, 270 ; jurAmInt 545 ; leafA
383 ; mArfuri 405 ; mezat 66, 262, 392,
456, 495, 538, 588, 636, 658 ; minor! 64,
122, 132, 213 ; mAnAstire 83 ; moarA 255,
542, 707, 732, 768 ; mostenire 37, 64,
106, 117, 130, 149, 162, 171, 172, 173,
178, 185, 202, 215, 225, 235, 251, 348, 349,
356, 378. 417, 452, 458, 461, 503, 522, 539,
550, 551, 560, 580, 634, 637, 653, 672,
677, 822, 897 ; oierit 437, 482 ; otastinA
127 ; pagube 154, 211, 487, 554, 663, 823 ;
pArAsire domiciliu 242 ; prAvAlie 379 ;
preot 90, 190, 320 ; pripas 760 ; protimi-
sis 11, 40, 43, 46, 72, 91, 110, 123, 147,
174, 209, 221, 231, 295, 301, 344, 387,
411, 413, 414, 443, 490, 548, 558, 567, 587,
594, 671, 701, 789, 809, 832 ; reclamatii
297, 515 ; relnoire carte domneascA 373 ;
rejudecare 598,
revendicare : arvunA 528, avere 736 ; casA
206, 296, 326, 401, 407, 564, 839 ; cIrciu-
mA 570 ; lucruri 142, 146, 160, 568, 578,
695, 826 ; mosie 12, 14, 20, 51, 62, 67,
108, 113, 129, 163, 287, 322, 398,
406, 556, 579, 590, 806; periusie 368 ;
prAvAlie 497, 566; pat 109 ; revocare 170 ;
robie 786 ; scutelnici 183 ; silnicie 638 ;
simbrie 428, 489, 645, 799 ; socotealA 193,
232, 370, 374, 405, 446, 469, 801, 833 ;
soroc 239, 244, 253, 304, 355, 380, 381,
727 ; sot risipitor 48 ; speculA 679 ; tigani,
39, 73, 168, 254, 371, 486, 488, 512, 563,
595, 624, 745, 804, 810, 827, 845 ; vie 78,
300, 303, 386, 521, 523, 626, 785, 803,
808, 835 ;
sldptnire : casA 481, 574, 825 ; circiumA
519 ; helesteu 581 ; loc 212, 358, 533,
537, 620, 742 ; moarA 313, 518 ; mosie
61, 81, 104, 105, 124, 133, 184, 187,
218, 219, 236, 240, 263, 266, 273, 275,
284, 286, 289, 290, 312, 323, 327, 341,
343, 350, 351, 362, 363, 364, 367, 372,
993
 418, 491, 499, 501, 536, 543, 552, 565, 569,
572, 576, 584, 585, 592, 608, 619, 654,
656, 659, 664, 680, 683, 699, 700, 728,
748, 783, 790, 797, 798, 802, 807, 812,
815, 843 ; munti 96, 180, 201, 272, 318,
455, 472, 530, 631, 691, 709, 755 ; pAmin-
turi 228 ; pivnitA 513 ; prAvAlie 752; ti-
gani 448, 467, 476, 480, 509, 593, 643,
704, 706, 714, 733, 743, 756, 795 ; vie 36,
78, 175, 249, 299, 311, 329, 337, 419, 460,
511, 540, 652, 682, 791.
strdmutare (proces) 430 ; sAtrari 260 ;
tatA 235 ; telalic 474, 553 ; tirg 403:
tovArAsie 47, 138, 281, 415, 546, 801 ;
tranzactie 144 ; treapAd 314 ; vamA 176,
233, 283, 288, 310, 331, 332, 549,
562, 813, 814, 831 ; vechil 69 ; venit 135,
150, 194, 360, 492 ; vinArici 138, 420,
527, 788 ; vinzare 49, 155, 158, 189, 243,
248, 261, 339, 359, 520, 604, 747, 753 ;
zaherea 660 ; zapis 170 ; zAlog 112, 157,
196, 197, 309, 394, 681 ; zeciuialA 169,
673 ; zestre 60, 74, 121, 132, 216, 223, 256,
277, 279, 302, 366, 378, 425, 442, 454,
545. 744, 761, 922.
analogon, datornicii iau ,--, 157, 293, 306,
514, 522, 635, 723 ; impArtealA : mostenire
~ 348, mosie ~ 840 ; intelegere cu "..,
788 ; vInzare dupA .--, 392.
analogidie, creditorii cu .~ 395, 531, 693,
697 ; pagubele ~ 571 ; succesorii fac ~
126, 208.
anarhie, creditorii cu "...-, 157 ; vinzare cu ,---,
197 ; zAlog luat cu ~ 157.
andicris scAzutA din datorie 697.
angarale, scutelnici cu ~ 183 ; staroste 6 ;
terzibase 873.
apd, cherhanale asezate pe .--, 177 ; hotar 32,
103, 271, 585, 596, 617, 674, 787, 879,
880 ; moarA pe ~ 307, 542, 732 ; stria-
ciune pricinuitA de ~ 542, 621, 821.
apdrare, acte In ,-.., 396, carte de jud. in ~
772, 893 ; dovezi 54, 292, 676.
apelafie, la boieri (veliti) 114 ; la divan 159,
174, 177, 256, 281, 286, 307, 316, 425,
452, 458, 481, 491, 492, 507, 521, 524,
564, 597, 602, 606, 646, 675, 820, 822 ;
domnul cid drept de ~ 37, 78, 149, 101,
201, 298, 408, 417, 425, 481, 507, 521, 524,
528 ; drept de ~ 57, 159, 256, 458, 492,
559, 881 ; lipsA 359, 363, 454, 511, 564,
994
www.dacoromanica.ro
569, 572, 590, 592, 604, 682, 752, 796
807, 809, 816, 826, 891, 928 ; pirit 137,
359, 363, 450, 551, 682, 796, 826, 840,
891 ; reclamant 105, 316, 491, 564, 799,
822, 928 ; soroc 619, 620, 652, 671, 674,
676, 706, 707, 721, 799.
apodicsis, sustineri fArA ~ 63.
aprod (aprozi), aduce acte 18, 53 ; brutari 777 ;
ceaus de ,~ 24, 200, 296, 310, 324, 327,
457, 501, 519, 526, 644, 645, 699, 707, 724,
792, 813 ; ceausesc 63, 214, 255, 296, 339,
396, 430, 522, 543, 548, 730, 777 ; cerce-
tare prin ~ 214, 310 ; citatii prin ~ 131,
147, 169, 192, 200, 296, 315, 324, 386,
396, 416, 457, 473, 522, 534, 548 ; executh
hotArfre 360, 382, 512, 547, 730, 902 ;
mumbasir 18, 204, 255, 386, 450, 494, 555,
623 ; vAtaf de - 36, 43, 53, 138, 147,
148, 162, 169, 192, 249, 260, 292, 301,
368, 413, 470, 482, 532, 589, 675, 691,
746, 801, 831, 883, 902 ; vAtAsesc 50, 131,
143, 146, 147, 148, 346, 360, 382, 394,
395, 416, 470, 532, 534, 695, 698, 750, 883.
aramd, bani de ~ 267, 305, 310, 377.
ardmuri, mostenire 162.
ardturd, clacA la ~ 294 ; hotar 502 ; suspen-
dare judecAti la ,---, 46, 612.
ardere, casA 817 ; fin 269 ; zapis 14.
arendd, cAsArie 374 ; moarA 194, 255 ; mosie
63, 882 ; vinzare ~, 150, 895.
argint, bani de ~ 267, 310, 591, 777 ; moste-
nire ~ 162,
argintar, cumpArA prAvAlie 566; debitor 532;
pink 683.
argintdrii, furt de ~ 334, 856.
arhiepiscop, semneazA anafora 185, 242.
arhiereu, arhirnandrit 905 ; dA blestem 71,
599 ; carte de despArtenie 242 ; carte de
exoflisis 35 ; cercetare cu ~ 853, 916 ;
ImprumutA bani 184 ; martor 335 ; orin-
dueste epitrop 550 ; semneazA asezAmtnt 7.
arhimandrit, adevereste mArturie 519 ; cer-
ceteazA 320, 472 ; egumen (igumen) 170,
184, 194, 246, 398, 620, 642, 675, 701 ;
epitrop 398, 675, 701 ; hotArnicire 268,
363 (ment.); imprumutA bani 905 ; judeca-
ta la ~ 7 (ment.); mArturie la ~ 110,
901 ; mentionat 124, 808 ; pirit 12, 70,
73, 138, 184, 194, 375, 463, 489, 564, 573,
587 ; reclamant 109, 120, 254, 291, 414,
 539, 549, 591, 620, 664 ; semneazA carte
de judecatA 14 (ment.); vechil 166, 341,
409, 675 ; zapis (sernneazA) 808.
ark, clucer de ,-, 874.
armas (vel), aduce pArtile la judecatA 90,
480, 486, 490, 509, 512, 593, 595, 684,
714, 733, 743, 745, 756, 827 ; cumpArA
14, 312 ; epitrop 895 ; executA (hotAriri,
ordine) 13, 173, 207, 270, 371, 448, 471,
490, 509, 512, 643, 647, 704, 723 ; hotAr-
nicie prin ,--, 312, 463, 748 (ment.) 885 ;
ispravnic 343, 541, 682, 791 ; Olt 89, 141 ;
proprietar mosie 290 ; rascumpArare 479 ;
semneazA : (adeverintA) 559, (anafora)
595, (carte de judecatA) 541, 682, 791,
(rAvas) 343, (zapis) 286 ; vechil 819 ; zap-
ciu (zapcilic) 488, 819 ; z5log la ,--, 580.
armaseascd, breasM 874.
armiisel, aresteazA 207 ; citeazA pArtile 706 ;
executA hotArlri 382, 471, 643, 794 ; mum-
basir 476, 810 ; reclamant 236 ; slugA
domneascA 595, 624, 765, 795.
armsie, treapad 471.
armdsoaie reclamantd 665.
arme, jdfuitor cu - 893 ; oameni cu ,--, 598,
770 ; ucigas cu ,-, 182.
armean, chirie la ,-.182 ; cumpArd vie 803 ;
danie 160 ; debitor 478 ; martor 112 ;
Olt 751 ; staroste peste ,-., 2.
Armenopol citat in pricinA (dota) 74.
armie ruseascA (merit.) 14, 47, 77, 307, 310,
353, 452.
arndza, cumpArd mosie 277 ; martor 492 ;
negutAtor 415 ; Olt 247, 468, 528, 534,
601 ; reclamant 435 ; vames 528.
around, bani 234, 528, 773 ; cumpArare cu ,---,
193, 339 ; imprumut cu ,-. 926 ; vinzare
cu ,---, 398, 833.
ascallare, plingere 260, 707, 773.
aspri, adet cu ,-.., 895 ; rAscumpArare cu ,---.
165.
asezeuntnt, breaslA cu ,--, 177 ; chide 53, 247,
375, 497, 684 ; pentru clacA 260 ; clirono-
mie 449 ; danie cu --, 721 ; datorie cu 54,
306, 676, 678, 750, 895 ; fAgAduialA prin ,--,
697 ; de impArteald 438, 787 ; imprumut
cu ,---, 248, 399, 571, 607 ; intdrire - 617 ;
Invoire cu ,-, 585, 682, 719 ; judecath
dupd .-- 47, 63, 79, 120, 315, 355, 429,
489, 846, 895 ; (intre pArtile) litigante
www.dacoromanica.ro
52, 144, 156, 200, 227, 255, 270, 279, 321,
339, 350, 425, 436, 469, 670, 702, 774 ;
pentru lucrAri 773, 839 ; mArturii pentru ,--,
412 ; la mitropolit 71 ; pentru mosie 59,
670 ; negutAtorie cu "--, 839 ; pAsune cu ,--,
195 ; protimisis 286, 836 ; rumAn cu ,--,
414 ; schimb prin .--, 587, 849 ; scris 539,
599 ; soroc prin ,--, 547 ; cu streini 70 ;
pentru suhat 260 ; tovArAsie cu ,--, 788 ;
pentru tigani 7 ; venit dupA ,-, 309 ; yin-
zare cu ,---, 59, 733 ; zapis 83, 98, 126,
170, 224, 236, 307, 450, 470, 581, 673,
716 ; Wog cu ,--, 322.
audiforal, cancelar 408.
auziri, mArturie dui:4 - 219.
B
bairaclar, datorie la ,---, 859 ; stegar 859.
band, danie 350 ; hotar 32 ; iernare vite in ,--,
199 ; mentiune 332, 638 ; pricinA pentru ,--,
169 ; rimAtori in ,---, 451 ; zeciuialA 169.
ban (biv vel), adeverintA de la ,- 511 ; carte
de jud. 14, 106, 212, 298, 323, 395, 425,
467, 576, 581, 664, 700, 807 ; cercetare
221, 294, 559, 637, 667, 675, 742 ; credi-
tor 727 ; cumpbrA 126, 665 ; daune pentru
..., 418 ; hotArnicie prin ,- 219, 501 ; is-
pravnic 123, 551, 825 ; judecatA la ,--,
36, 123, 212, 361, 465, 598, 774; logofat
ales de ,-, 907 ; martor 773, 829 ; mArturie
la ,-, 276 ; schimbA mosie 536 ; semneazA
anafora 12, 266, 270, 286, 299, 301, 304,
313, 315, 318, 329, 331, 346, 352, 353, 360,
361, 362, 363, 366, 367, 369, 373, 376,
382, 384, 386, 388, 393, 398, 400, 402,
405, 408, 410, 433, 437, 441, 443, 454,
455, 460, 461, 463, 464, 471, 477, 477, 479,
480, 487, 489, 492, 500, 502, 504, 508,
518,519, 525, 526, 527, 528, 530, 534-538 ;
541, 546, 548, 549, 553, 557, 559,
585, 590, 592, 599, 604, 607, 617, 623,
664, 671, 675, 682, 684, 694, 695, 699,
700, 701, 709, 716, 726, 728, 732, 733,
741, 742, 743, 744, 748, 751, 753, 755,
777, 782-785, 787, 790, 791, 796-798,
800, 802, 803, 807- 809, 812, 815-817,
822, 826, 830, 831, 833, 835, 837, 840,
849, 853 ; semneazA hrisov 126, 145, 166,
177 ; spAtar (biv vel) 722, 762.
bani, amanet 215, 559, 903 ; de aramA 248,
304, 305, 310, 607, 777 ; de argint 248,
310, 607, 777 ; pentru bir 878 ; capete
995
 193 ; pentru casA 231, 753 ; pentru cApi-
tAnii 134 ; chirie 185, 684 ; pentru cintA-
rire 211 ; cumpArare 221, 301, 747 ; pentru
dajdie 674 ; pentru danie 257, 409; da-
nie 582 ; datorie In 99 8, 83, 85, 147,
171, 188, 196, 239, 245, 250, 285, 287,
305, 376, 384, 389, 392, 407, 429, 462,
484, 510, 524, 547, 571, 641, 662, 669,
697, 869, 875, 877, 883, 922 ; diatA 37 ;
dobIndA 462, 666, 830, 840; domnesti
204, 603 ; furt 90, 339, 818, 856; gata
378, 615, 827; Imprumut 8, 45, 68, 88,
234, 248, 267, 281, 385, 506, 532, 548,
597, 607, 726, 748, 777, 877 ; Insusire
890; judecat pentru 9.9 396, 645, 655,
795 ; jurAmInt pentru -- 65 ; pentru mar-
11 17, 644 ; mArturii pentru 99 54, 203,
672 ; rnentionati 13, 21, 142, 332 ; prin
mezat 379, 625 ; mitA 865 ; plata' 6, 25,
28, 43, 46, 55, 56, 91, 210, 211, 217, 237,
249, 260, 276, 286, 305, 344, 423, 430,
469, 485, 558, 562, 589, 622, 646, 678,
690, 727, 797, 839, 901, 904, 909, 928 ; pen-
tru prAvAlie 925 ; pentru rdscumpArare 56,
68 ; reclamatie pentru 40, 99, 119,
123, 147, 168, 174, 285, 290, 452, '793 ;
scutelnici cu -388; socotealA de 99 141,
200, 388, 445, 603 ; taleri 287, 290, 768 ;
tovArAsie 546 ; turcesti 142; tigan, (ti-
gancA) cu 73, 509, 512, 593, 743, 772 ;
vamA 176, 549, 814, 900, 920 ; vAtaf 19 9.9
183, 824 ; venit 470 ; pentru vie 311 ; vi-
nArici 675 ; pentru vite 25, 199, 447; vIn-
zare 59, 421, 453, 827; zAlog 52, 798,
836.
bang& dijmA In --, 220.
basmangiu ment. 401.
bas, Imprumut 416 ; socoteli 143, 632, 801,
838 ; vAtaf 143.
base epitrop 481.
bastind, casA dA 99 587 ; mosie cIA ,-- 163,
710, 798, 879, 880.
batalchird, plata 136.
batalicd, bani trecuti la 99 65.
Heart, debitor 392, 456 ; mandatar 413 ; mar-
tor 49, 211 ; reclamant 494 ; succesiune
422, 522.
Meanie, chirie 557; marfA 514 ; periusie (mos-
tenire) 401 ; tovArAsie 44.
bdjdnie men/. 333, 406.
bdjenar, Imprumut 615 ; ment. 270 ; mos-
neni 842 ; reclamant 185.
996
www.dacoromanica.ro
bdneasd ment. 697.
bdnia (Banatut) Craiovei 266, 769.
bdnuiald, cercetare 133, 466; dosire 746 ;
furt 89 ; Inchisoare 382 ; judecatA 54,
286, 519, 829 ; socotealA cu -9 234 ; sus-
piciune 305, 307, 886.
bdrbat In proces 249, 287, 676, 733.
bdrbier, debitor 49 ; OM 60; prAvAlie 566.
Mae, cercetare 526, 627, 773, 794 ; pe-
deapsii pentru .--. 400, 596, 638, 878,
912 ; pedeapsA cu 99 5, 59, 204, 401, 504,
515, 657, 678, 720, 723, 733, 865, 892,
898; reclamatie pentru -
321, 386.
bdtrtni, cercetare cu 99 738, 742, 812 ; ier-
tare pedeapsA 526 ; martori 81 ; ai sufle-
tului 773.
bei, mare agA 598.
beilic, oi de 99 920.
beizadea, primeste mosie 418 ; semneazA
hrisov 177.
berbeci, adet In 872 ; de sAmInta 920.
berbenild, vamA pentru 9.9 813.
besleagd 778.
cAldu 778.
bina (binale), lucrare 773; mezat 859.
bir, bani de 99 878; lucle 841 ; phis 186 ;
Olt 597, 817 ; rumlni vinduti pentru
14 ; scutelnici 373 ; slugi 570 ; tigani 3,
7, 71 ; vinovat 852.
-
bisericd, afierosenie la 925 ; cununie In 99
486 ; despArtire prin - 242 ; danie 290,
346, 521, 551 ; domneascA 420 ; egumen
(igumen) 139, 250, 453 ; hotar 271, 483,
519, 663, 694 ; iconom 182; jurAmint In 9.9
97, 121, 151, 384, 545, 663, 669, 815;
mrturisire In 9-9 270, 491 ; mosie cu 99
268, 586, 633, 851 ; protopop 685,
687; spargere de 647; venit 870.
bivol, bani pentru 99 25, 210.
btici, vinzAri In 282, 400, 405.
birsan, cumpArA 374 ; reclamA 176 ; streini
176, 920.
blestem, amanet 559 ; arhiereu 599 ; arhiman-
drit 138, 170 ; asezAmInt 166 ; carte de
36, 45, 181, 185, 249, 276, 301, 310, 676,
-
693, 699, 729, 742, 746 ; catastih 235 ;
cAlugAr 7, 71 ; cercetare 66, 109, 782, 818,
871 ; cheltuialA 494 ; copil de casA 574 ;
divan 71 ; domnul hotArAste 231, 332,
 821 ; episcop 833, 840 ; furt 44 ; hagiu
42 ; hotArnicie 914 ; igumen 150 ; judecatA
309, martori cu 78,
816, 822, 840 ;
192, 268, 287, 292, 302, 400, 413, 427,
502, 664, 678, 791, 807, 845, 901 ; mitro-
polit 112, 590, 664 ; negustor 415 ; pahar-
nic 91 ; pirtt 178, 186, 192, 291, 458, 570,
712, 831, 833 ; postelnicel 108 ; preot
56, 550 ; pret 43 ; reclamant 56, 91, 108,
368, 412, 472, 546, 595, 811 ; refuz de
168, 289, 374 ; rob 191 ; sArclAreasd 289 ;
slugereasA 845 ; vecini 49 ; zestre 74, 106,
149, 164, 761.
boieri, anafora 24, 199, 224, 227, 562, 57.
608, 922 ; caimacami 131, 204, 405, 608,
883, 904 ; cerceteazA 101, 106, 384, 455,
537, 542, 621, 675, 691, 898, 905 ; ai Cra-
iovei 260 ; de cremenalion 382 ; departa-
ment 128, 200, 224, 286, 290, 376, 385,
421, 526, 609, 669, 695, 742, 791, 807,
820, 863 ; divaniti 14, 18, 45, 54, 62,
239, 255, 261, 267, 286, 301, 307, 308,
332, 388, 416, 419, 425, 483, 514, 532,
552, 609, 616, 683, 695, 710, 716, 742,
746, 748, 764, 768, 773, 774, 780, 783,
787, 829, 836, 849, 853, 893, 896, 901,
928 ; epitropie 445, 724, 866, 876 ; executA
hotAriri 621 ; hotArnicie 8, 28, 38, 59,
61, 62, 80, 103, 105 (opt boieri), 105 (doi-
sprezece,,,), 118 (doisprezece a-), 124, (pa-
truzeci si opt 133, 165, 181, 266, 271,
276, 278, 338, 351, 363, 406, 433, 463,
465, 477, 492, 499, 633, 649, 654, 694,
707, 730, 782, 842, 887, 914, 915 ; hrisov
126 ; ispravnici 4, 877 ; judecA (cu domnul)
54, 201, 419, 514, 742, 773, 780, 783,
836, 853, 849, 893, 896, 901, 928 ; martori
774, 829 ; pAminteni 166, 548 ; piriti 169 ;
vinArici 420, 690 ; zapis 52, 128, 787.
boiernasi, cercetare prin 101, 187, 260,
341, 433, 637, 656, 844, 857, 891 ; eva-
luare 425 ; hotArnicie 18, 81, 102, 103,
124, 175, 264, 271, 274, 313, 316, 402,
453, 502, 552, 602, 608, 609, 699, 700,
710, 802, 879, 880, 885, 902, 915, 928 ;
ImpArtealA 438 ; martori 39, 54, 701,
704, 733, 804, 843, 892, 913 ; p1rIi 491 ;
vfnzatori 261 ; 619.
bogasier, amanet la e- 365 ; cumpArA vie 46,
ImprumutA 197, 692 ; martor 225 ; mos-
6 - c MB
www.dacoromanica.ro
teneste 40 ; pInt (datorie) 750, (daune)
758 ; reclamant 380, 449.
boi, pentru dajdii 629 ; pentru datorie 323,
398, 760, 828 ; furati 131, 382 ; rechizitie
702 ; socotealA 580 ; vamA pentru 814.
bolovan, hotar 390, 585.
bollii, brasovean cu 171 ; calM la 559 ;
chiHe 45, 846 ; negutAtor cu cz, 244, 635
818 ; spargere 312.
bolla,s, cumpArA vie 249 ; succesiune 348.
boltdsoae, reclamA datorii 82 ; succesiune
208.
bordei, piriti pentru 857.
borfasi, slobozire de 865.
botez, protopopi controleazA 685, 687.
brasovean, davagiu 888 ; mentionat 648 ; pi-
Ht 171, 239, 428, 441, 523, 604, 625,
645 ; reclamant 579, 623, 644 ; slujeste
la 8- 846 ; vechil 671.
breasla, armAsascA 874 ; armeni 2 ; cApitan
134, 288 ; croitori 873 ; mAcelari 177 ;
ment. 764 ; ovrei 173 ; papugii 1 ; Wit
414, 547 ; spAtAreasA 762, 764 ; zidari 773.
breslasi, domnul cAtre ,-. 4, 602 ; pirtti 192 ;
victimA 400.
brigadier ment. 598.
brtnzd, cumpArare 546 ; vam5 pentru-, 176,
331, 562, 920.
brutar, ment. 677 ; mezat 658 ; reel. 160,
777; plHt 324.
brutdrie, periusie 401.
bucate, gropi de ,--. 199 ; judecatA pentru
260, 410, 615, 674 ; ment. 307, 549, 612,
764, 852 ; oem din 369 ; soroc dupA
stengere 362 ; scutite de dAH 6 ; stri-
cAciuni de 25, 75, 115, 215, 470, 711 ;
vinzare 360, 642.
bucdtar, tigan 467, 490.
bucdji, de movie 782.
bulamasi, hotar 390.
bulgar rnent. 830.
buluc, base (ment.) 578 ; pAzeste hot 131 ; phit
470, 734, 736, 747.
bund-credinfd, eumpArAtor de 522 ; dovezi
de 472.
bundvoie, zapis de - 902.
burM de oae, pedeapsA cu 892.
butasi la vie 249, 311.
butcd, bani in 54 ; dar 152.
997
bate (buti), dare pentru ,---, 247 ; cu fin
857 ; groapd 386 ; pricind pentru ,...., 446,
784, 724 ; cu vin (ment) 155, 417, 434,
470, 577, 598, 642 ; vInzare 95, 294, 423,
675.
C furt 382 ; pagube 508 ; psunat 188 ; pH-
cadiu judecd 741.
cafegiu, inventar 927 ; mumbasir 313 ; pIrit
344, 794.
caftan, domnul dd ,--, 722.
caiduri, cercetare In ,.., 164 (caiete).
caimacam, adeverintA 443 ; aga 479 ; anafora
204, 207, 914 ; carte de judecatd 61, 67,
284, 286, 417, 479, 862 ; cercetare 7, 39,
67, 71, 80, 172, 207, 244, 249, 270, 273,
304, 350, 367, 382, 443, 465, 504, 537,
559, 657, 679, 710, 771, 779, 788, 810,
821, 857, 859, 883, 915, 929 ; citeazd 261 ;
clucer 273, 304, 350, 367, 405, 408, 417,
443, 471, 493, 494, 559, 560, 572, 606,
608, 657, 679, 699, 710, 788, 807, 810,
821, 822, 857, 868, 883, 904, 915, 925,
929 ; deleaga 145, 230, 433, 542, 691,
710 ; domnesti 211 ; execut (hotrtre)
260, 408, 532, 904 ; intreste acte 425 ;
jail:A la ,-.., 142, 673 ; judecd 11, 59, 204,
210, 258, 297, 360, 361, 408, 471, 487,
494, 501, 554, 643, 649, 689, 699, 700,
781, 807, 810, 822, 856, 858, 917 ; ment.
265, 266, 287, 405, 563, 769 ; paharnic
39, 57, 71, 204, 207, 361, 408, 501, 689,
700, 710 ; sArdar 297, 559.
cal, chirie 598 ; pentru datorie 20, 207, 415,
428, 429, 568, 745 ; furt - 146, 204, 382,
394, 698, 847, 861 de olac 3, 176, pagube
158, 428, 487 ; pasunat 199 pricind pen-
tru ,---, 563, 668, 703 ; pripas 25, 432, 920;
rechizitie 819; vandi 814 ; vInzare 447;
651, 653, 750.
cale, (pricind) cu ,-.., 205, 270, 769, passim ;
fdrii "-, 270, passim.
calfd, cercetare 171 ; jurdmint 496 ; martor
178, 818 ; ment. 559.
cantaragiu, vame 813.
canjelarie a divanului 829; domneasca 18,
678,
rapaniti, negutdtori (oi) 482.
capele, din datorie 15, 21, 45, 94, 114, 184,
221, 250, 267, 285, 361, 494, 546, 559,
678, 697 ; dobinda fcut (anatocism)
385, 853 ; dobinda la ~ 167, 205, 293,
998
www.dacoromanica.ro
478, 678 ; Imprumut 68, 308, 571, 639 ;
pravild 58, 854 ; In taleri 484.
capichehaia (ment.) 190, 559, 740, 859.
capital pentru vdmi 831.
capre, creditor ia ,---, 20 ; pentru (tali 41, 437;
dna pentru ,---, 16 ; pripas 25 ; schimb 568 ;
vinzare 142, 328.
car, chirie pentru ,-... 44 ; mdsurd 176, 428,
452, 554, 642, 673 ; pricind pentru ,---, 192,
428 ; vamd pentru ,--, 813.
carauld, sub ,---, 142.
came, scaune pentru -- 177, 690.
carte, adeverint 8, 105 ; boiernai 835 ; ci-
tatie 519 ; divan 319 ; dovadd 9, 36, 39,
96, 133, 305, 408, 428, 542, 628, 743 ;
egumen 303 ; episcop 205 ; ispravnici 104,
215, 310, 388, 406, 442, 492, 525, 630, 662,
666, 879, 896 ; megiesi 96 ; ment. 45, 128,
186, 228, 423, 585, 589, 849 ; mitropolit
74, 550 ; vornic 849.
carte de alegere, 8, 38, 126, 181, 257, 271,
278, 433, 656, 710, 783, 849, 902, 919,
921.
carte de asezdmint 323, 539.
carte de blestem, amanet 559 ; arhimandrit
138 ; bdtrIni 928 ; cercetare prin ,---, 78,
81, 175, 212, 225, 307, 311, 375, 386, 460,
492, 585, 633, 654, 670, 688, 812, 817, 835,
840, 921 ; de la divan 225, 682 ; domn 38,
219, 357 ; episcop 67, 493 ; epitrop 417 ;
epitropie 513 ; hotdrnicie 62, 76, 219,
229, 271, 402, 493, 500, 502, 729, 914,
915, 919 ; ispravnici 791 ; Imprejurasi
289, 463 ; Imprejurare 444 ; judecatd 163,
343, 360, 489, 501, 783, 816, 822 ; mArturie
7, 45, 59, 71, 192, 267, 337, 398, 433, 444,
596, 729, 783, 804 ; megiasi 109, 455, 689 ;
ment. 105, 187, 249, 267, 276, 287, 301,
307, 491, 492, 693, 699, 782 ; mitropolit
76, 148, 212, 260, 265, 268, 331, 460, 742,
811 ; patriarh 88, 356, 565 ; Olt 129,
143 464, 595, 647, 809 ; reclamant 102,
145, 258, 357, 696 ; sat 265 ; vame 47 ;
vdmi 463 ; Anzare 436 ; zapis 38.
carte de cercetare 271, 742.
carte de cumpdrdloare 269, 423.
carte de danie 139, 182, 341, 390, 543, 573.
carte de despeirfenie, arhiereu 242 ; episcop
 321 ; mitropolit 164.
carte domneascd, pentru abuzuri 892 ; ajutoare
sarac 859 ; catagrafie 875 ; cercetare 18,
31, 270, 455, 666, 718, 877 ; citare pri
26; control 687, 922 ; danie 408 ; datorie
33, 181, 200, 205, 267, 292, 305, 384, 385,
388, 395, 416, 421, 434, 462, 510, 514,
611, 622, 625, 693, 697, 723, 746, 763,
766, 792, 869, 871, 872, 883, 889, 908,
910 ; dad 429, 482, 642, 900 ; dovada cu
842, 857; edilitate 870 ; gloab 686 ;
hotrnicie 28, 38, 278, 426, 502,608, 649, 782,
879,882,884, 885, 888, 894, 906, 911, 914,
915, 918, 919, 921, 923 ; iernarit vite 199;
Impresurare 307, 391, 891 ; intarire ana-
fora 166, 308, 676, 695, 717 si passim ;
Intretinere copie 904; lefi 776 ; ment.
2, 25, 36, 46, 80, 81, 103, 106, 113, 120,
133, 163, 176, 219, 270, 312, 412, 508,
513, 570, 662, 675, 836, 849, 851, 895,
901, 903 ; mezat 123, 422, 890 ; moara
255, 707, 768 ; mostenire 603, 866, 876,
927; mustrare 769, 861 ; negustori 405;
orinduire 6, 57, 58, 173, 234, 389, 481,
598, 722, 873, 887, 907 ; pagube 912, 920 ;
penal 9, 526, 605, 627, 720, 733, 770,
858, 905, 909, 917 ; pJiei 41 ; plo-
con 107; porunci 562, 580, 602, 606, 685,
690, 723, 737, 764, 771, 778, 849, 926;
privilegiu 773 ; protimisis 92, 249, 301,
387, 641, 646, 925 ; respingere hotarlre
20; scutelnici 183 ; stapinire 22, 83, 266,
276, 286, 290, 419, 497, 625, 664, 709,
725, 742, 748, 844, 899 ; stricaciuni 663 ;
suhaturi 92 ; treapad 686; tigan 140, 191,
371, 643, 772, 898, 916 ; vama 310, 331 ;
venit 929; vinzare 747; vornicie (vorni-
cei) 25, 115 ; zestre 277.
carte de epitropie 10.
carte de ertdciune 191, 786.
carte de exoflisis 356, 774.
carte de hotdrnicie, boieri 12 (6 boieri), 61.
105, 124 (48 boeri), 133,212, 219 (doi boieri),
463, 501 (3 boieri), 508 (24 boieri), 572, 581
(6 boieri), 809, 928 ; comis 133 ; dovadd 62,
96,139,236,265,269,338,363,364,463,477,
499, 508, 654, 700, 713, 815 ; ispravnici 341,
806 ; logofetel 402 ; portarel 807, 884 ;
singer 230; stolnic 565.
carte a Impdrafilor 123 (cartea 23-a), 157
(a 24-a), 197 (a 35-a), 206 (a 50-a), 285
www.dacoromanica.ro
(a 23-a), 340 (a 2-a), 449 (a 3-a), 571 (a
10-a), 664, 786.
carte de Imparteald 806.
carte tnchisd 61.
carte de judecald, aga (vel) 707, 826 ; ban
(vel) 212, 425, 664, 807; boieri 7, 12, 81,
106, 237, 341, 425, 552, 691, 789 ; caima-
cami 59, 209, 230, 244, 273, 284, 286,
297, 326, 382, 822, 862 ; casapie 237 ;
cercetare 891 ; crernenalion 225, 827,
845 ; danie 323 ; departamentul al 2-lea
225, 248, 291, 324, 347, 414, 437, 467,
501, 523, 535, 626, 671, 791 ; divan 135,
186, 499, 567; domn 54, 57, 72, 891, 894 ;
dovada prin -- 14, 20, 28, 56, 62, 112,
117, 123, 210, 211, 235, 243, 260, 286,
290, 298,300, 311, 339, 341, 343, 355, 361,
363, 369, 406, 425, 449, 476, 501, 520,
541, 574, 581, 596, 631, 653, 683, 708,
755, 756, 824, 829, 836, 840, 843 ; episcop
236, 323, 343, 364, 477, 479, 822 ; executare
706 ; hotarnicie 844 ; ispravnici 25, 56,
78, 98, 146, 212, 217, 232, 235, 252, 263,
271, 272, 288, 299, 313, 318, 362, 364,
394, 406, 441, 446, 468, 521, 528, 572,
619, 639, 645, 654, 674, 681, 682, 703,
754, 791, 828, 836, 844, 881, 902; Impru-
mut 186 ; medelnicer 758 ; ment. 14, 126,
249, 361, 363, 384 395, 417, 423, 491, 510,
512, 513, 523, 526, 567, 644, 646, 664,
716, 781, 785, 797, 799, 836, 851, 928 ;
mezat 604 ; minor 925 ; mitropolit 552,
602, 752, 812 ; paharnic 656, 798, 833 ;
plata 196 ; sardar 802 ; staroste 702 ; stapt-
nire 18, 294, 393 ; stolnic 452 ; satrar 572,
689; vornic 338, 574.
carte legald 924.
carte de mdrturie 59, 71, 323, 488, 679.
carte de rdscumpdrare 12.
carte de rtnduiald 192, 389.
carte de socoteald 200, 597, 673, 702.
carte de stdptnire 104, 265, 276, 343, 473,
530, 576, 807, 81F, 840, 925.
carte de tovrdsie 697.
carte de vdtdsie 31, 920.
carte de vechilic 225.
carte de vindriciu 788.
carte de vtnzare 322.
carte de volnicie 107, 779.
999
carte de zeslre 418, 552.
carvasara, vainuire la ,--, 3, 10, 282, 831.
,casel, amanet 459, 545, 557, 607 ; chirie 469 ;
copil de .--, 571 (passim ; danie 235, 407,
721 ; datorie pentru ,---, 250, 422, 477,
478 ; daune 95, 181, 196, 306, 358, 533 ;
diata 106 ; dijma 294 ; hotar (hotarnicie)
519, 781 ; pe loc strain 517, 839 ; mezat
326, 422, 553, 565, 658, 785, 890 ; mosie
cu ,-- 268, 290, 312, 586, 639 ; mostenire
(periusie) 27, 152, 163, 202, 247, 286,
290, 401, 516, 584, 716, 822 ; patrimoniu
63, 68, 94, 250, 285, 286, 676, 867, 922 ;
parinteasca 11, 27, 37, 324, 519, 853 ; catahrisis, abuz 774 ; specula 182.
pecetluire 88, 478 ; cu pravalie 522 ; cavaf pIrIt 40.
pricina pentru ,---, 37, 43, 202, 206, 213, cazan, chiHe 415 ; pricina pentru ,---, 160.
296, 324, 326, 408, 413, 425, 441, 454,
cazangiu cumpar cas 112.
481, 489, 491, 564, 574, 587, 665, 671,
672, 677, 684, 716, 747, 753, 762, 774, 853 ;
protimisis (rascurnparare) 55, 91, 213,
324, 672 ; schimb 453 ; socoteal pentru
,--, 580, 723, stapinite 6, 29, 83, 106, 220,
315, 363, 375, 424, 592, 690, 780, 901,
920 ; sulf 47 ; venit 41, 580, 723 ; cu vii
588, 744 ; vinzare 184, 231, 301, 324, 411,
495, 747 ; zapis de -- 363, 736 ; Wog
97, 112, 184, 196, 267, 306, 531 ; zestre
27, 74, 378, 613, 693, 726.
casap debitor 413.
casnic obligat la clacd 188.
cas, arena' 374, 562 ; paguba pentru - 92 ;
pret 176, 189 ; pricina 739 ; varna 176 ;
vataf ia ,--, 8, 651.
cascaval, adet In ,--, 872 ; datorie 125 ; comert
305, 415, 546, 644 ; varna pentru ,-.., 813.
catagrafie, avut 33, 516, 563, 586 ; cas (pa-
trimoniu) 875 ; ispravnic 88 ; logoft 368 ;
mostenire (periusie) 64, 185, 197, 551,
603, 867 ; soroc 197 ; staroste 6, 875 ;
vames 637; zestre 197.
catalog, cercetare 176, 233, 814 ; domnesc
283, 813, 855 ; pecetluit 176 ; vama dupfi
,--.. 283, 310, 400, 813, 814, 835, 855, 920.
catand, plitt 588 ; reclamant 89.
catastilt, asezamInt cu ,---. 599 ; avere 570 ;
bresle 773 ; catagrafie 64 ; cercetare
466, 504, 632, 900 ; de cheltuiala 317, 415 ;
chezsie cu ..., 875 ; pentru cisla 475 ;
pentru dajdii 663 ; datorie In ,--.., 65, 141,
234, 392, 394, 395, 441, 563, 712, 801,
1000
www.dacoromanica.ro
883 ; dieta 169 ; dovada 169, 187, 234,
305, 389, 418, 441, 616, 630, 678, 703,
712, 773 ; epitropie 10, 48, 198, 321, 392,
816 ; furt de ".-. 892 ; de Imparteala 599 ;
lefuri 863, 874 ; de lipsuri 539 ; marfa 13 ;
milostenie 883 ; mostenire (periusie) 235,
336, 392, 560, 803 ; pecetluit 187, 236 ;
pitire (dosirc) de -- 850 ; simbrie 496 ; so-
coteala 54, 134, 150, 171, 374, 580, 655,
816 ; tovarasie 234, 466 ; Vgani 3, 259,
765 ; vama 900 ; venit 69 ; vie 69 ; villa-
rid 420 ; vistierie 3, 259 ; vInzare 33 ; ze-
civala dupa ,-.., 63.
caznd, cercetari cu .--, 270, 583, 647, 818, 865.
ceaprazar pIHt 248.
ceard, arvuna pentru 528 ; chirie In --, 517.
cecina cu bathe 5.
ceas, bathe 50 ; casrii (distan0) 784.
ceasornic, pentru datorie 137 ; pentru telalic
553.
ceasornicar Imprumuta bani 308.
ceatd (cete), Invoire 783 ; mosneni 8, 374, 787,
800, 815 ; OHM 815 ; reclamata 212, 472,
815 ; vataf la --, 3, 8, 31.
ceaus, agesc 552, 665, 671, 763 ; creditor 763 ;
reclamant 552, 671.
de aprozi, 17, 24, 48, 49, 51, 63, 72, 200,
214, 215, 220, 225, 232, 236, 255, 296,
297, 299, 310, 323, 324, 327, 338, 339,
353, 366, 394, 430, 438, 444, 451, 457,
458, 465, 473, 489, 494, 496, 499, 501,
513, 522, 526, 533, 539, 543, 547, 548,
555, 569, 572, 573, 574, 598, 613, 619,
623, 640, 644, 645, 658, 661, 680, 682,
699, 700, 707, 709 718, 724, 728, 734,
752, 755, 785, 792, 802, 813, 814, 815,
826, 839, 848, 871, 921 ; aduce partile la
judecata, passim ; comis 51 ; epitrop 513 ;
executa 297, 522, 530, 539, 598, 658,
814, 839, 871, 921 ; jalba cu .---, 299, 323 ;
judecator 640, 848 ; pIrlt 513 ; zapciu
353, 366, 522, 533, 658, 718, 724, 814, 839,
de breasld, ment. 773.
de copii, debitor 86 ; mumbasir 212 ; recla-
 mant 99 ; al neguldtorilor 504.
tie pdhdrnicei, educe pdrtile la judecatd 570 ;
slug domneascd 913 ; zapciu 570.
de slujitori, cercetare prin~299 ; ment. 367 ;
pirtt 819.
spdtdresc, curler 687, 776 ; epitrop 452 ;
pit 473.
za visterie, cercetare 456 ; cumpardtor 128 ;
epitrop 522 ; ispravnic 748, 892 ; judecdtor
748 ; martor (ment.) 581, 660 ; pirit 15, 21,
123, 159, 392, 578, 799 ; reclamant 67, 384,
420, 721, 813 ; vames 813 ; vechil 358 ;
vinzAtor (ment.) 840.
.cerere, cu cale (admisibild) 177 ; la divan
290 ; de executare 270 ; de rdscumpArare
411 ; a reclamantei 510 ; tardivd 411.
cercelare, pentru alegere 730 ; cu amAnuntul
133, 305, 360, 596, 697, 782, 829, 836 ;
aprod 310 ; ban 559, 638 ; cu bdtaie 627 ;
cu blestem 782 ; boierii 24, 167, 532, 581,
699, 718, 730, 733 ; caimacam 61, 249,
479, 501, 810 ; carte de ~ 104, 192, 278,
742, 807 ; cu cercdri 847 ; condici (judet)
559 ; datorie 384, 395, 421, 462, 697 ;
departament (al doilea) 747, 829 ; divan
54, 290, 324, 385, 395, 421, 514, 526, 709,
881 ; dornn 67, 135, 225, 239, 327, 380,
559, 562, 596, 641, 666, 690, 697, 738,
810, 844, 865, 879 ; dovadd 483, 670, 773,
881 ; eczamen cu ~ 58 ; episcop 822 ;
hotArnicie 181, 307, 493, 807 ; hotie 865 ;
dupd hrisoave 807 ; ispravnici 101, 104,
135, 225, 226, 246, 255, 271, 276, 278, 307,
418, 380, 382, 416, 419, 454, 460, 462,
514, 622, 627, 666, 690, 729, 737,
768, 790, 792, 812, 865 ; lmprumut 385 ;
la loc 67, 246, 289, 327, 581, 620, 670,
730, 742, 790, 844 ; judecatd 679, 748 ;
mitropolit 66, 165, 334 ; mosie 18, 289 ;
mostenire 225 ; mumbasir 778 ; pAcurari
24 ; prepunere 164 ; protimisis 249 ; scule
386 ; soroc 71 ; staroste 167, 171 ; In -Mind
54, 917 ; tigani 966 ; vechil 585 ; vie 902 ;
zapis 730.
cercei, pentru datorie 250 ; ment. 302, 580 ;
pentru pret 290 ; pricind pentru 397 ;
zAlog 223, 586.
cerneald, dregere cu ~ 212.
cersetor martor 427.
cerlare, cu bdtaie 526, 773 ; Olt 154 ; re-
clamant 219, 508.
www.dacoromanica.ro
celasi, cdpitan cu ~ 887 ; delnite 928 ; diacon
cu ~ 402 ; hotArnicie 103, 133, 887 ;
Impresurare 694, 812, 895 ; jalbd 402,
608 ; martori 290 ; ment. passim ; mosie
105, 133, 278, 569, 781, 783, 790, 798,
807, 815, 857 ; mostenire 707 ; munte
472, 709 ; piriti 14, 103, 118, 145, 212,
265, 268, 272, 343, 363, 369, 465, 477,
499, 585, 592, 656, 699, 710, 755, 812,
829, 895 ; popA cu e- 124, 145, 209, 246,
268, 477, 569, 608, 609, 710, 783, 790 ;
portdrel 261 ; protimisis 209 ; reclamanti
61, 124, 133, 212, 221, 236, 278, 388, 402,
438, 499, 502, 530, 569, 596, 609, 674,
689, 699, 709, 710, 781, 783, 790, 798,
807, 857, 928 ; sAteni 501 ; sinet 165 ;
vAtaf 8, 265 ; vechil 246 ; vinzare 163 ;
zapis 145.
cezvtrte (cezvirti), grill 539 ; mosie 363, 798 ;
vie 56, 849.
thearhanale ment. 177.
chehaia de ciohodari ridicd vinovati 651.
chelluiald, administrare 37 ; aminare judecatd
70 ; arendasi 194 ; casd 401 ; cercetare
101, 455 ; constructii 77, 518, 707 ; con-
ventie pentru u, 493, 537, 645, 709 ;
hotArnicie 80, 260, 266, 508, 776 ; Inmor-
mintare 412 ; Intretinere 193, 200, 361,
412, 555, 789, 816 ; de judecatd 27, 50,
53, 56, 62, 76, 78, 87, 89, 125, 144, 146,
147, 150, 192, 201, 203, 210, 217, 221,
260, 261, 263, 267, 269, 270, 287, 297,
301, 310, 311, 313, 318, 325, 339, 362,
369, 382, 416, 423, 425, 434, 435, 438,
454, 462, 464, 485, 491, 504, 505, 525,
526, 571, 577, 627, 693, 695, 710,
714, 716, 733, 743, 745, 750, 768, 778,
792, 794, 833, 843, 857, 881 ; mosie 63 ;
petrol 20 ; prAvAlie 136 ; simbrie 436 ;
treapdd 219, 265 ; vie 36, 248, 511, 791.
cherestea, copaci pentru ~ 260 ; pricind pentru
.--. 440, 817.
chesagiu (mdcelar) marM 514.
chews, pe bani 601 ; copil de casA 315 ; pentru
dajdie 841 ; datorie cu ~ 85, 241, 355,
413, 416, 439, 532, 535, 540, 616, 693,
763, 777, 871 ; diacon 624 ; executare
cu 335 ; fiica ~893 ; Irate 293 ; furt 111,
131, 865, 868 ; giuvaergiu 345 ;Imprumut
cu ~ 292, 306, 325, 428, 532, 559, 571 ;
Inchisoare 131 ; Invoiald cu ~ 83 ; logo-
 fetel 476 ; mdcelar 485 ; pe om 20, 430,
601, 850 ; om vrednic 334 ; pirlt 601, 698,
762 ; popd 19, 559 ; pentru pret. 142, 257 ;
reclamant 534 ; scoatere din ,-- 561 ; slugd
698 ; slujbasi 705 ; socru 20 ; soroc cu,--,
42, 340 ; staroste de negutiitori 13 ;
tigani 794 ; vdtaf de tigani 794 ; pentru vie
890 ;pentru vite 222, 308, 339, 394, 575,
705, 712, 744, 893.
chezdsie, avere In ,--., 875 ; cioban cu ,---, 111 ;
eliberare pe ,-.-, 131, 818 ; lepAdare de ....
142, 763 ; pe om 20 ; slujitori cu ,---,
723.
child, cumpArare 630 ; de grifu 452, 912 ; oem
in ,--, 369 ; de orz 452, 813 ; pricind 146.
chinovar, scris cu ,..-- 266, 829.
chip semnalmente 9.
chirie, acareturi cu ,--, 401 ; asezdmint pen-
tru ,--, 839 ; MO cu ,--, 45, 171, 846 ; cai
cu ,-,-, 598 ; casd cu ,--, 296, 301, 375, 413,
440, 457, 469, 481, 557, 574, 665, 870 ;
cercetare pentru .--,415 ; cheltuiald In ,-...,
245 ; pentru loc casd 247, 358, 422,
456, 497, 517, 522, 533, 620, 636, 658,
684, 753 ; pentru lucruri 817 ; pentru marfd
44, 405 ; (KIM cu "..,614, 846 ; pivnitd cu ,--,
513, 557 ; prdvAlie cu ,-.. 40, 53, 136,
182, 185, 224, 365, 403, 497, 524, 532,
540, 566, 597, 789, 801 ; pricind pentru --
665, 684 ; pentru sipeturi 45 ; tocmeald
pentru ,-- 224 ; tigani cu ,--, 3 ; venit
din -- 586.
chiriasi, cheltuiald 481 ; martor 401 ; proti-
misis 53 ; pirit 358 ; reclamant 375.
chirigii, cercetare 660 ; transport sare 554.
chiurgi-bas, rdscumparare de la ,--, 104 ; soco-
teald la "-, 450.
chiverniseald, pentru admit 670 ; dascAl
cu .--, 383 ; epitrop pentru ,---, 122, 198 ; de
leaf 5 769 ; plata pentru ,-. 356 ; prdvAlie
171 ; slujbd 705, 723, 728, 769 ; zestre
213, 324.
chivernisitor, pentru minori 64 ; nu poate
Mogi 112.
cifert, socoteald pentru ,--, 628 ; vames 332 ;
la visterie 167, 325.
cin, cAlugdri 122 ; boieri 663.
cioban, furt 111, 131 ; reclamant 651, 668 ;
simbrie 232 ; ucigas 856 ; vamd pentru f--,
176, 920.
1002
www.dacoromanica.ro
ciohodar, chehaia de ~ 651 ; epitrop 48 ;
executd 9 ; reclamant 206.
ciomag, bdtaie cu ,--, 627 ; stdpinire cu ,--, 840.
cirac ment. 697.
cislas al satului 429.
cisld, pentru datorie 8 ; episcop 484 ; facere
de ,--, 374 ; mosneni plAtesc .---, 8 ; preoti
fac ,--, 475 ; skean pldteste ,---, 429 ; scoa-
tere din ,--, 484.
cisme, Olt pentru ,--, 817 .
ciubucciu, martor 291 ; mumbasir 291 .
ciumd mentionatd 356, 456, 511, 653,
734, 827, passim .
cizmar (cismar), chirias 497 ; pirit 424.
ctmp, hotar 126, 163, 499 ; iernare In ". 562 ;
mosneni ,--, 343 ; de pepeni 428 ; venit
212 ; vite la f-, 25, 432.
ctnepd ment. 581, 928.
ctntar, cas cu ,--, 651 ; domnesc 651 ; miere
cu .--, 833 ; socoteald pentru .---, 17 ; Lint
cu ,---, 415.
clnldref, martor 591 ; merit. 117.
ctrciumar, chezas 111 ; mArturie 648 ; re-
clamant 577 ; simbrie 347 ; socoteald
423.
ctrciumd, chirie 415 ; datorie 833 ; constructie
95, 298, 577, 613 ; pe movie 155, 158, 255,
639, 649 ; pricind 158, 519, 570, 598, 674,
853.
ctrciumdreasd, mArturie 648.
clrlan, furt de ,--, 794.
ctrpeturi, foae de ,--, 464 ; furt 525 ; reclamatie
pentru ,-.-, 816.
ctstig, despdgubiri din ,--, 155 ; tovArdsie 171,
232, 237, 415, 546, 831 ; vindrici 788 ;
vornicei cu .---, 25.
clacd, bani 41, 116 ; de casd 116 ; egumen
cere ---, 463 ; foae de ,---, 260 ; invoiald pen-
tru ,--, 884 ; mahalagii cu "-, 294 ; mAndsti-
re 158, 227, 670, 884, 895 ; dupd obicei
663, 716, 895 ; pricind 188, 294, 463, 642,
688, 741 ; scutire de ,--, 220 ; dui:id zapis
895 ; zile de .--, 260 ; zlot 116.
dale (fin), pricind 41, 188, 670.
clirici, adeverintd 511 ; catagrafie 64 ; foaie
pretuire 216, 251 ; jurAmint 545, 759 ;
mArturie 117, 121, 356, 413, 712 ; moste-
nire 634.
clironom (clironoamd), abagiu Mrd ,---, 344 ;
absent cu ,--, 497 ; ascendent 584 ; pentru
 avut 539 ; bani 13, 152 ; casa 290, 671 ;
cercetare 316, 475, 484, 610, 866, 876 ;
copii 604, 677 ; creditor 834, 830 ; debitor
161, 395, 468, 571, 811 ; prin diiat 664 ;
flied 27 ; fin 412 ; frate 45, 349, 395, 431 ;
ginere 441 ; igumen 803 ; lepadare 395 ;
logofAt (-tel) 518, 701 ; pentru lucruri
333 ; mama 238, 412 ; marfa 13 ; pentru
matuse 587 ; minori 734 ; movie 61, 68,
314, 323, 327, 490, 806 ; mosneni cu
81 ; mostenire cu ,-, 169, 425, 443, 610,
867, 876 ; mostenire fr .--, 518, 580 ;
munteni r-, 314, 318, 901 ; nepoti 341 ;
postelnic 68 ; preot 521 ; pricinA 67, 134,
163, 198, 394, 397, 412, 449, 564, 566, 604,
626, 653, 701, 748 ; protopop 797 ; sArdar
573 ; soil 599 ; sotie 126, 346, 458, 628 ;
vaduvie 34, 52, 179 ; vie 311, 849 ; yin-
zare 51, 68 ; vistiereasca 153.
clironomie, cumnat 734 ; prin diata 461 ;
drept de ,---, 673 ; epitropie 185 ; frate 225 ;
lepAdare de "- 74, 106, 392, 664, 693 ;
parinti 277 ; popa cu,---412 ; pravAlie 497,
540, 752 ; pricina 67, 93, 130, 410, 550,
734, 853 ; de la tatA 419, 853 ; tigan
In ,--, 490 ; vie in r-, 330, 785 ; zapise
de "-- 154, 230 ; zestre 121.
cliros, foaie frA 466.
clucer, amanet (primeste) 377 ; anafora (sem-
neaza) 8, 63, 66, 87, 95, 98, 129, 131, 153,
154, 160, 161, 177, 237, 270, 277, 279, 283,
286, 290, 291, 292, 293, 298, 299, 301,
313, 314, 324, 329, 331, 346, 347, 352,
353, 361-363, 366, 369, 371-374, 380,
385, 386, 389, 398, 402, 406, 408, 410,
413, 414, 418, 420, 421, 427, 430, 435-438,
441, 443, 444, 456, 457, 463, 464, 467,
477, 479, 480, 487, 489, 493, 500- 502,
504, 505, 509, 513, 518, 519, 526, 527,
534-536, 538, 541, 546, 548-550, 552,
553, 555-557, 559, 572, 574, 576, 580,
581, 583, 584, 592, 593, 595, 596, 598,
615, 620, 623, 654, 656, 664, 671, 673,
675, 686, 695, 696, 699, 700, 709, 710,
716, 726, 728, 733, 741, 742, 745, 753,
755, 777, 781, 786, 790-793, 797, 802,
805, 808, 812, 819, 820, 825, 827, 831 ;
arbitru (in succesiune) 277 ; de arie 184,
874 ; caimacam 244, 249, 270, 273, 287,
297, 304, 350, 361, 367, 382, 405, 408, 417,
443, 471, 487, 493, 494, 504, 527, 537,
559, 560, 606, 608, 657, 679, 699, 710, 756,
769, 788, 807, 810, 821, 822, 857, 868,
www.dacoromanica.ro
869, 883, 904, 915, 925, 929 ; catagrafie
516 ; cercetare 83, 244, 219, 273, 320, 350,
367, 443, 465, 472, 487, 493, 537, 575,
673, 831, 869 ; chine 684 ; cumpArA 408,
420, 502 ; datorie 203, 353, 389, 527, 696 ;
epitrop 66, 398 ; executa 405 ; hotarnicie
145, 268, 244, 402, 487, 493, 501, 741,
809, 840, 857, 918 ; hrisov (semneazA)
126, 145, 166, 773, 849, 853 ; ispravnic
36, 193, 382, 575, 598 (ment.) 673, 809 ;
Imparteala (semneaza) 277 ; lmprurnut
374, 389, 853 ; judeca 12, 36, 58, 297, 298,
361, 417, 467, 493, 560, 640, 699, 756,
774, 807, 822 ; leafA (primeste) 719, 863,
874 ; main (dA) 514 ; marturie 312, 408,
701, 829, 901 ; moat-a 622 ; mosie 274,
418, 550, 617, 911 ; munte 28, 374 ; pint
29, 80, 288, 312, 316, 418, 433, 728 ; rAs-
cumpAra 929 ; raves de la ,-.., 389 ; recla-
mant 363, 460, 684, 696, 741, 897 ; schimb
442 ; socotealA (face) 203, 673, 801, 838 ;
tigan (iarta) 191 ; vie 460 ; vinarici 420 ;
vinde 126, 901, 928 ; zapis 184, 389, 442 ;
zeciuiala (pricinA pentru) 764 ; zestre
(reclarnA) 279.
clucereas, pinta 183, 314, 377.
cneaz (Cantemir) 142.
coasd, claca 294.
cobzar, tigan 448.
codru de pamtnt, cotropire 101, 585 ; pricina
124, 212, 537, 617 ; staplitire 105, 175.
cojocar, creditor 469 ; diata 357 ; martor
784 ; pint 237, 450, 459 ; pricina 789 ;
reclamant 459 ; socoteala 450 ; Anzare
112.
cojocdrie, marfa 17 ; negutatorie 459 ; pricinA
450 ; tovarasie 44.
colac, pentru holt 494 ; pentru vita pierdutA
25.
colonel ment. 491.
comandir (comendir), al judetului 310 ; po-
runceste 204 ; taxa la ,---, 436.
comis (vel), anafora (semneaza) 8, 70, 75,
80-82, 85, 96, 99, 103-106, 113, 118,
123-126, 128, 135, 136, 142, 143, 146,
148, 157, 159, 177, 179, 182, 196-198,
200, 201, 211, 215, 217, 219, 226-228,
230, 236, 251, 245, 252, 258, 259, 264,
266, 267, 271, 273, 280, 281, 284, 285,
288, 295, 300, 303, 305, 306, 312, 316,
319, 324, 326, 327, 332, 337, 338, 340,
341, 343, 345, 347, 349, 354, 355, 357--
1003
 359, 381, 387, 391, 395, 396, 401, 411, 419,
423-425, 428, 434, 439, 442, 446, 447,
449, 451, 452, 459, 462, 465, 468, 470,
473, 478, 485, 491, 495, 497, 499, 506,
507, 510, 511, 520, 521, 523, 531, 540, 542,
543, 547, 560, 566-568, 571, 573, 575,
578, 582, 589, 597, 600, 601, 615, 619,
620, 626, 629, 631, 644, 647, 652, 653,
660, 661, 665, 668, 679-681, 683, 689,
698, 703, 708, 709, 713, 734, 736, 746, 752,
754, 760, 788, 799, 806, 823, 832 ; arbitru
490 ; cercetare 379 ; creditor 241 ; ctitor 891 ;
cumpArd (ment.) 654, 891 ; debitor 203 ; ho-
tArnicie 363, 483, 502,565 ; hrisov (semnea-
zA) 145, 166, 773, 849, 853 ; ispravnic 123,
836, 898 ; ImpArteald (semneazA) 584 ;
judecd 774, 836 ; leafd (primeste) 719 ;
mArturie 123, 598, 630, 701, 829 ; mezat
(scoate la ) 123 ; mosie 109, 169, 619,
911 ; mostenire (periusie) 185 ; pirlt 169,
211, 437, 555 ; protimisis (reclamd) 548 ;
reclamatie 286, 467, 548, 619 ; tigani
(stApIneste) 898 ; vInzare (ment.) 218 ;
dd. zapis 108.
comision avere 286.
comisionar, Imparteald prin 286.
comisoae, reclamantd 525 ; vInzare 795.
conac (a conci), cheltuiald pentru - 211, 223,
317, 776, (ment.); dare la 813.
conacciu, portar 141 ; reclamant 141.
condei (condie), In catastih 141 ; In diatd
417 ; Impruinut cu 186, 205 ; plata
la -723 ; scriere cu 384, 829 ; socoteald
(cont) 70, 141, 216, 277, 274, 415, 436,
515, 546, 653, 677, 697, 830, 831, 838,
871.
condicd, carte de judecatd 576 ; carte a mosiei
175 ; chezAsie 540, 705, 865 ; dijmd 895 ;
divan 115 ; dovadd 30, 218 ; epitropie
637 ; furt 892 ; hrisov 773 ; a judecAtii
433, 471, 559, 602, 868, 874, 916 ; a jude-
tului 562, 575, 743, 865 ; lefuri 719 ;
mrturie 715 ; a Mitropoliei 637, 715 ;
a mndstirii 175, 218, 576, 661 ; de obicei
227 ; pecetluitd 719 ; a portgreilor 667 ;
a puscdriei 207, 854 ; rdmasuri In 321,
637 ; vInzare In "-- 743 ; zapis in 526.
condicar, al judetului 559 ; logofetel 559 ;
vechil 559.
congres ment. 47.
contract (condract) de tovardsie 138.
copaci, hotArnicie prin 508 ; pricind pentru"-,
788, 260, 487, 582.
1004
www.dacoromanica.ro
copie, dupg. acte 212 ; anafora 53, 712 ;
carte 28, 542 ; condica puscdriei 58, 854 ;
danie 895 ; diatA 168, 560, 664 ; dovadd
113, 118, 124, 168, 169, 212, 330, 454, 513,
542, 560, 664, 680, 712, 802, 843, 854,
880, 895 ; hotArnicie 118, 879, 880 ; hrisov
124, 129, 169, 338, 502, 843 ; judecAtori
417, 471, 513, 802, 881 ; pitac 860 ; zapis
59, 680, 829, 896 ; zestre (luare de
454.
copil (copii), danie 771 ; epitrop pentru --
198, 563 ; la InvdtAturd 200 ; moste-
nitori 516, 829 ; natural 904 ; pricing. 73,
704, 795 ; reclamant 105, 132 ; schimb
467 ; de suflet 428.
copil din casd, acte prin 757, cercetare
415 ; chezas 315 ; citeazd pArtile 161 ;
cumpArd 574 ; executg hotArlre 571 ;
mumbasir 101, 584 ; phit 326, 497 ; vAtaf
de 234, 276, 305, 308.
copil de divan, aduce pArtile 21, 59, 87, 218, 528 ;
cerceteazd 197 ; executA 359 ; hotArnicie
894 ; mumbasir 39, 325, 361, 400, 894 ;
slugA domneascA 125, 176, 288, 417,
657, 886 ; vdtaf de 199, 332, 428.
copil de vistierie, curier 187, 315, 453, 464,
492, 711 ; executd 563 ; mumbasir 662,
887 ; om domnesc 492 ; sluga domneascd
187, 315, 464, 711, 887.
cositor mostenire 162.
cosar, pricing pentru 857.
cotef, de peste 373, 581 ; pricind 373, 581.
cotropire de pAmint 101.
cot, mAsurd 690 ; pecetluit 690.
cram& pricind 220 ; vie 181, 220, 321, 330,
588.
credinfd, prin blestem 310 ; dovadd 234, 676,
696 ; iscAliturd pentru ,--, 286 ; jurdmInt 8 ;
marfd In 820 ; mArturie 177, 224, 287,
508, 729, 773 ; zapis 323, 787.
cremenalion, catastif 874 ; departament
de 480, 863, 874, 907, 910 ; judecatd
la 382, 509, 772, 818, 845 ; judecdtori 58,
593, 848, 854.
crezdmtnt, In divan 853 ; martori 480, 672 ;
tovdrAsie 866.
croitor (croitori),breaslA 702; chirie 566 ;
datorie 200 ; martor 462 ; mosie 663 ;
pit 566 ; prAvAlie 497 ; reclamant 405,
428, 817 ; terzibasA 873 ; vechil 55.
cruce, hotar 32, 271 ; schimb 564, 587. .
 clitor, bisericA 420 ; comis (biv vel) 891 ;
domn 169, 621, 832; epitrop 511 ; rnands-
tire 83, 169, 477, 513, 832, 891 ; spAtar
513; vistierie 513-
cafes, judecatA 186, 612.
cumnat, martor 249, 307, pricina 286, proti-
misis 249, 286, 646.
cumpanie, proesti 157, 867, 875, 908, 910;
negutdtori streini 875 ; tovArAsie 193.
cumpdrdloare (cumpArAtori), lntArire 849 ;
mosie 126, 147, 260, 266, 276, 287, 290,
309 ; protimisis 249 ; rea 112 ; tigan 743,
745 ; vie 56 ; yin 423; zapis 140, 147, 276,
523, 742, 810, 829.
cumpdrtor, casd 301, 747 ; mezat 123, 588,
658 ; moard 255 ; mosie 61, 327, 460, 483,
609, 707, 710 ; negustor 193, 379 ; venit
852; vie 36, 747; zaherea 660 ; zapis 40,
707.
curnpdt, cercetare 860, 917.
cununie, cAsAtorie 100, 242, 321 ; fdrA 904 ;
haham 173; dupd lege 486; logodnicA
152; preot 448; promisiune de 759;
tigan 3, 39, 73, 371, 448, 509, 563, 624,
704, 743, 772, 827, 845, 916.
cupar zAlog 674 (ment.)
cupel, anafora 466, 469, 496; hotArnicie 236 ;
marfA 546 ; mArturie 42, 598 ; Olt 678 ;
protimisis 567; reclamant 194, 248, 567;
socoteall 44, 167.
cuptor de cArdmizi 743.
curama, creditori la 392, 522, 531, 545 ;
mostenitori 225 ; a pdgubiei 44.
curator, minor 925 ; risipitor 561.
curdturd, hotar 694 ; pAdure 812.
curele hotArnicie 781.
curgere pricini 270, 659.
curie, case 333, 457 ; circiumd 613 ; domneascA
30; ispravnic de 773.
clunk, judecatd 685, 687; patimA 715; pro-
topop 685,687 ; reclamant 749 ; sAtrAreasd
655 ; tigan 704.
cusur, bAnuiald 835; datorie 156, 291, 394,
697, 820 ; dobindA 352 ; furt 865 ; pagubd
583, 621, pricing. 769, 864 ; vind 778 ;
vinzare 833 ; zapis 598.
cutie, episcopie 859 ; milostenie 405, 518,
773, 876 ; mort 185 ; pecetluitA 717 ;
preoti; reclamant 349.
cuviinfd In fata judecAtii 913.
cuotnt, ertaciune prin 191 ; judecald 308 ;
tacrir 782.
www.dacoromanica.ro
dajdie, ajutorintd 475, 484 ; bani 674 ; chezas
841 ; dajnic 472, 613 ; fugari 629 ; 654,
656, 841 ; iertare 912 ; lude 662, 841 ;
plintean 613 ; preot 326 ; reclamant
515, 633 ; scutire 705; slugi 570; stApinire
472 ; tigani 3 ; ungureni 79 ; vistierie 79,
613, 631.
dajnici pirfti 613.
damga, pecetluire cu - 589.
danie, cdtre bisericd 182, 511, 732 ; casa
390, 407, 408, 564, 587 ; cApitan face
721 ; ceau5 prhneste 721 ; copie 895 ;
diatd 156, 804, 840; domn face 620 ;
egumen primeste 0-'250, 564; fiu face ,-...
840; jupineasa face 732, 895 ; cu mAr-
turii 182, 840 ; cdtre mitropolie 257, 409,
455; cAtre mAndstire 53, 79, 94, 124, 163,
266, 276, 407, 477, 513, 543, 620, 661,
670, 680, 812, 816, 853, 896; mosie 61,
79, 109, 124, 156, 276, 323, 341, 425, 543,
550, 580, 664, 670, 680, 812, 815, 816,
840, 896 ; munte 28, 201, 455 ; pivnit.d
de piatra 513 ; reclamant pentru 560 ;
spAtar face 513 ; tigan 39, 804 ; ungu-
reni 79 ; vie 511, 541, 791 ; vornic face
477; zapis 364, 742.
dar (daruri), de logodnA 152 ; de luni 74 ; mos-
tenitor 660 ; de nuntd 27, 74, 164, 250 ;
preotesc 320, 687; pricind pentru ts... 397 ;
Unit temei 771 ; tigan 39.
dare, judecatd 436 ; mezat 538.
dascdl, casd 517, 839 ; depozit lucruri 927;
diatA 664 ; hrisov scris de os, 166, 278 ;
mArturie 488, 513 ; pirlt 156 ; rAscumpd-
rare 552; reclamant 200, 359, 383, 468 ;
vingrici 138; vinzare 671.
dator, argintar 532; bani (taleri) 384, 485,
666, 697, 747, 859, 875, 886 ; ceaus de
copii 86; In diatA 822; doftor 535 ; is-
pravnic 88; mArgelar 306 ; negutatori
466, 871, 908; plata 305, 611 ; dupd polita
308 ; reclamant 232, 306, 466, 670, 726,
817 ; sAtrar 527; tovArasie 871 ; zdlog
311.
datorie, din afaceri 304 ; amanet pentru
529 ; arnAut are 468, 528, 601 ;
asezAmInt 676; bani (taleri) 54, 85, 93,
97, 347, 354, 407, 415, 416, 468, 495,
524, 529, 604, 641, 669, 697, 708, 723,
733, 763, 774, 850, 869, 877, 903 ; bogasier
380 ; brasovean 178, 625 ; case pentru
1005
 ~ 358 ; catastih de ~ 563 ; cApitan cu
736 ; cercetare 452, 560, 718, 869 ; cu
chezas 624 ; clironomie 52, 853 ; cojocar
cu ~ 469 ; dobindA 66 ; dovadd 603 ;
epitropic 816 ; galbeni 113 ; Implinire 106,
693 ; Impruinut 241, 361 ; lucru pentru
~ 909 ; mArturisire 450 ; medelnicer 669 ;
mezat pentru ~ 422, 529, 785 ; mAnAstire
cu ~ 83 ; mosneni cu ~ 8 ; mostenire (pe-
riusie) 64, 121, 179, 223, 335, 356, 379,
456, 522, 539, 734, 761, 822 ; paharnic
796, 924 ; pArintesti 178, 353 ; pitar 132,
785, 913 ; pirlt 137, 234, 321 ; platii 27,
68, 185, 224, 287, 510, 603, 693, 723 ;
polcovnic 883 ; pricind 186, 239, 245,
277, 385, 424, 450, 468, 478, 504, 522,
547, 571, 635, 830, 877 ; reclamant 334,
335, 430, 555, 558 ; risipilor 48 ; socoteala
462 ; soroc 440 ; sot 164, 766 ; stolnic
452 ; turcesti 443, 798 ; vinzare pen-
tru ~ 59, 128, 456, 780 ; zapis 98, 196,
308, 327, 385, 615, 676, 866 ; zAlog 68,
157 ; zestre 43.
datornic (creditor), absent cu ~ 875 ; amanet
196 ; arhirnandrit 905 ; asezamint Intre
~ 365 ; bani 267 ; brasovean cu ~ 625 ;
cercetarc 445, 586 ; clucer cu ~ 516 ;
mArturie 49 ; mezat 422 ; mostenire cu
~ 64, 66, 340, 440, 516 ; negustori cu
~ 281 ; pitAreasA cu ~ 922 ; platA 238,
253, 304, 603, 905 ; pricind 60, 238, 253 ;
socotealA 193 ; soroc 510 ; turd 563 ;
viiduva 88, 746 ; vinzare 49, 531 ; zapis
cu ~ 395, 826 ; zalog 680 ; zestre 514.
daturi, dovadii 305 ; plata 305, 547.
dava, cAutare 131, 204, 306, 334 ; creditori
334 ; pentru hotArnicii 879 ; Imprumut
184 ; ment. 452, 757 ; pentru pagube 598 ;
pentru pAmInt 880 ; Ora cautd ~ 204,
598 ; reclamant cautA ~ 131 ; sfirsit 71.
davagiu, brasovean 888 ; hotArnicie 880 ; ju-
decatA cu ~ 90 ; martori 452, 793 ;
ment. 299, 452, 837, 880 ; mosneni 879 ;
negutritoras 913 ; pentru prAvAlic 456.
ddruiald, danic 323.
ddsagi, furt 111 ; In pstrare 818.
ddscdlicdtori din mosi 815.
ddscdlifd pirlta 117.
ddzghinare In familie 771.
ddzlogire prin rAscumparare 798.
de-a valma, competentA 4 ; mosie 681, 707,
798, 802, 809 ; stApinire 8, 812 ; vInzare
674.
1006
www.dacoromanica.ro
deal, hotar 271, 499, 781 ; mosie 164, 695 ;
vie 299, 300, 329, 330, 386, 420, 511, 586,
657, 661, 675, 690, 785, 835, 849, 902.
debitor, soroc 354 ; viticultor 588.
deget, pentru pecete 787 ; pe zapis 307, 787.
deft*, cercetAri 812 ; livezi 755 ; mosie 96,
165, 812, 896, 918 ; mosneni 812 ; pricinA
165, 755, 896, 928 ; rAscumpArare 928 ;
stApinire 268.
departament, passim ; anafora 200, 408, 478,
513, 604, 648, 669, 833 ; apel de la ~ 597 ;
boieri 30, 224, 863 ; condica 868 ; creme-
nalion 706, 719, 756, 779, 827, 868, 874,
907, 916 ; datorie 200 ; 478 ; hotArlre 103,
313, 339, 523, 631, 752, 776, 898 ; judecatA
77, 105, 112, 114, 118, 123, 133, 137, 144,
170, 212, 219, 247, 248, 291, 308, 311, 323,
324, 347, 376, 360, 385, 398, 401, 408, 412,
414, 415, 431, 437, 438, 440, 441, 450,
457, 481, 489, 501, 524, 526, 535, 536,
551, 552, 557, 558, 565, 569, 576, 590,
596, 608, 609, 613, 620, 628, 635, 643,
654, 671, 677, 697, 699, 700, 709, 710,
743, 751, 777, 789, 791, 792, 796, 801,
807, 808, 815, 824, 829, 835, 881, 898 ;
lefi 719 ; protimisis 301 ; tovArAsie 546.
deputafi judecAtori 664.
desdvtrsire judecatA 649.
desfaimare (defAimare) zapis 928.
despdrfire, divort 173, 845 ; haham 173 ;
fAr temei 845.
despecetluire casA 88.
diacon, carte de blestem 492 ; chezas 623 ;
cornert 833 ; curnparA 298, 402 ; dascAl
927 ; datorie 624 ; daune 161 ; hotArnicie
84 ; ieromonah 591 ; livede 844 ; martori
489, 552, 901 ; ment. 591 ; 700, 749, 793,
851 ; mosie 654, 782, 807 ; mosnean 101 ;
omor 471 ; Olt 161, 290, 369, 438, 530,
623, 825, 833 ; pricina 84, 690, 781 ; pro-
timisis 443 ; reclamant 75, 87, 124, 165,
212, 266, 288, 575, 654, 699, 782, 807,
844 ; vechil 585, 661 ; vinde 572 ; zapis
298, 572, 683, 790, 815.
diaconeasd plrita 928.
diarora, cercetare de ~ 139 ; jalba pentru 9-9
99 37 ; neintelegere 47 ; socoteli 17.
diagramd, In carte de judecatA 61 ; a nea-
mului 81.
diamanturi (diamantele), amanet 559 ; pri-
cinii 397, 580.
diastimd, clacA dupA ~ 116 ; perioadA 206,
827.
diaM (diiatA, dieti), avere prin ~ 560 ; bani
prin ~ 37, 357 ; bolnav 550 ; casA 564,
574, 587 ; cavaf cu ~ 40 ; cercetare 94 ;
clironomie cu ~ 550 ; copie dupA ~ 169 ;
danie prin ~ 156, 257, 840 ; datorie prin
~ 352, 357, 522 ; dovadA 94, 164, 168,
230, 299, 332, 333, 340, 352, 356, 364,
518, 560, 696, 712, 734, 803, 840 ; epitrop
333, 340, 370, 822 ; imprumut cu ~ 280 ;
jupinita 512 ; logofat 336 ; mamA cu
~ 664 ; mArturie 61, 364, 729 ; merit.
523, 866 ; cu mini1e schimbate" 550 ;
mitropolit 610 ; la mAnAstire 266 ; mosie
68, 664 ; mostenire 106, 208, 335, 346,
368, 397, 417, 664, 672 ; nesocotitd 521 ;
paharnic cu ~ 925 ; pirlt 168, 518, 734 ;
popA cu ~ 604 ; postelnic cu ~ 804 ; rea
235 ; reclamant cu ~ 230, 245, 299, 332,
333, 340, 356, 417, 560, 803, 840 ; rudenie
prin ~ 348 ; socoteli 522 ; sot 346, 723 ;
sAtrAreascA 822 ; tatA cu ~ 245 ; vie 329 ;
zapt de ~ 293 ; zestre cu 461.
dichiu al mitropoliei 298.
dijmd, bani pentru ~ 41 ; condicA de ~ 227 ;
eguinen 823 ; fin 227 ; helesteu 823 ;
hotArtre 852 ; mitropolie 741 ; movie 24,
102, 470 ; mosneni, 230, 271, 409 ; dupd
obicei 220, 227, 470, 895 ; paharnic 418 ;
piritt 81, 188, 265, 729 ; postasi 158 ;
pricind 642, 784 ; rAscumpArare 227 ;
reclamant 104, 312, 670 ; refuz 409 ; sAtrar
470, 777 ; semAndturi 294, 491, 716, 884 ;
Aigani 3 ; vie 586 ; dupA zapis 895 ; zeciuiala
pentru ~ 169.
dijrndrit, scutire de ~ 6 ; slujba de ~ 900 ;
dijmuire, isprAvnicel 444 ; mosneni 502.
diministrafie, logont al ~ 408.
discolie, pericol de ~ 45.
dispozifie domneascd, abuzuri 651 ; datorii
692 ; mostenire 657 ; varne 651 ; vAtaf
lAutari 5 ; vAtaf de tigani 3 ; venit 730 ;
vinovat 852.
divan, anafora passim ; apel 145, 177, 225,
238, 248, 260, 286, 307, 359, 550, 559,
593, 602, 606, 646, 680, 816, 842, 849,
899 ; cantelarie 829 ; cercetare la 8,
128, 133, 174, 181, 197, 200, 218, 237,
243, 395, 790 ; al Craiovei 131, 286, 361,
499, 559, 560, 567, 609, 710, 807, 874 ;
datorie 21, 205, 245 ; debitor 532 ; domnul
in ~ 45, 54, 123, 162, 180, 309, 546, 625,
730, 774, 841, 887, 893 ; pentru fals 286 ;
hotar 128, 181 ; Imprumut 186 ; jalbA la
www.dacoromanica.ro
-- 38, 41, 219, 542, 593, 602, 894 ; jude-
catA la ~ 11, 24, 52, 55, 65, 101, 106,
179, 188, 192, 202, 206, 209, 216, 249,
255, 261, 266, 267, 276, 277, 278, 286,
287, 290, 292, 301, 305, 308, 310, 324,
344, 384, 385, 387, 433, 445, 457, 467,
472, 493, 494, 526, 571, 622, 625, 653,
676, 693, 697, 792, 829, 881, 896, 901, 902,
925, 928 ; jurAmint la ~ 653 ; leafl
~ 863 ; logofAtul de ~ 692 ; martori 46 ;
mostenire 202 ; rnumbasir 187, 260, 627 ;
petrol 24 ; ptrA 707, 911 ; protimisis 209,
301, 387 ; rejudecare 421, 550 ; tigani 168 ;
vAtaf de ~ 245, 287, 308, 384, 388, 562,
571, 676, 716, 748, 825.
divanifi (boieri), judecA 863, 874 ; martori
829.
dirste, rumAn cu ~ 790.
dobiloace, datorie (platA In ~) 120 ; furt 735,
764 ; Injunghiere 177 ; luate In silA 339 ;
mostenire 235, 653 ; pagube 255, 487,
663 ; pricinA 27, 39, 260, 615 ; schit cu ~
166 ; vamA pentru ~ 814 ; vinzare 11 ;
zapis 853.
doblnchl, asezdmint 571 ; cApitan ia ~ 559 ;
cojocar cere ~469 ; copil dat pentru ;
cuantum 8, 203, 267, 308, 361, 385, 425,
465, 475, 531, 571, 591, 678, 712, 728,
853 ; creditor 238 ; datorie cu ~ 8, 15,
17, 377, 514 ; divanul fixeazA ~ 21 ; la
doblndA 853 ; pentru furt 494 ; Imprumut
cu ~ 68, 97, 98, 179, 205, 234, 267, 352,
361, 369, 399, 478, 484, 507, 557, 559,
616, 639, 712, 853 ; IncArcare ~ 475 ;
pentru marfb 178 ; rnent. 43, 45, 52, 66,
68, 114, 137, 142, 150, 159, 184, 194,
234, 287, 291, 293, 298, 322, 325, 354,
356, 374, 415, 425, 449, 462, 466, 470,
524, 532, 531, 547, 597, 626, 697, 782,
794, 799, 820, 830, 838 ; motenire 34,
311 ; negutbtori 193, 678 ; plata 119,
359, 424, 459 ; pricind 40, 54, 159, 167,
196, 469, 507, 546, 816, 822 ; scutire de ~
467, 777 ; simfonie pentru ~ 309 ; soco-
teala 250, 801 ; soroc 378, 534 ; staroste
socoteste ~ 250 ; AtrbreasA 827 ; tovArb-
sie 831 ; la turc 666 ; vinzare 520 ; zapis
327, 389, 615, 669 ; zblog cu ~ 851.
doftor (dohtor), cumpArA mosie 86 ; danic
390 ; dator 535 ; furt de la ~ 437 ; Im-
prumut 45 ; mostenire 610 ; vinde tigan
467.
doicd, epitroapA 925 ; platA 723.
1007
domn : carte domneasa (ment.) 72, 81, 106,
113, 123, 163, 266, 284, 312, 338, 343,
408, 418, 425, 442, 492, 570, 581, 675,
829, 836, 849, 851, 853, 895.
cumpard 184, 218, 227, 236, 790, 795.
daruie ment. 7, 71 ; ocolnitd 81, 109 ;
sdlasuri 71 ; deleagd 18, 197, 421, 837.
hold,* le, impArteald 8, 164 ; tmpru-
mut 496 ; jalbd 36, 62, 81, 181, 261,
332, 408, 442, 664, 707, 840 ; jurdmint
142 ; loc 358, 842 ; movie 126, 265, 780,
836, 851, 853, 857, 897; neurindrire 35 ;
prdvAlie 497 ; protimisis 55 ; rdzmiritd
211 ; tilhar 90 ; tigani 168.
hrisou, ment. 8, 12, 14, 96, 101, 108, 113, 126,
139,163,165,166, 169, 180, 212, 265, 276,
312, 338, 418, 420, 444, 491, 493, 501, 502,
585,619,694,709,783,842,843,895,896,916
tntraqte accident 762 ; adoptie 235 ;
adulter 100 ; amanet 98, 137, 292, 342, 377,
529, 559, 607, 639 ; anafora passim ; apel
161 ; arendd 79, 470 ; arvund 528 ; asezdmInt
365, 709 ; avere 437 ; bdlti 169 ; bdtaie
75, 400 ; bigamie 77; bticiuri 282 ; casd
206, 231, 296, 315, 326, 375, 401, 407,
408, 481, 517, 564, 574, 613, 658, 671,
753, 825, 839 ; catagrafie 556 ; cdsdrie 784 ;
cheltuiald 70, 80, 219, 311, 317, 372 ;
chezas (chezdsie) 42, 241, 325, 345, 485,
561, 623 ; chirie 53, 136, 182, 247, 684,
789, 846 ; ctrciumA 95, 519, 570 ; clacd 116,
220 ; clironomi (clironomie) 93, 346, 412,
449, 599, 734 ; creditori 49, 440 ; crimd
207, 618, 837; dajdie 629 ; danie 169,
247, 670, 721, 840 ; dari 259, 429 ; datorie
42, 47, 82, 85, 86, 87, 88, 97, 98, 111, 114,
119, 125, 134, 137, 144, 151, 153, 156,
159, 193, 205, 217, 224, 237, 239, 241,
244, 252, 253, 280, 285, 291, 293, 304,
306, 319, 325, 328, 334, 339, 340, 347,
352, 353, 354, 355, 357, 359, 361, 365,
377, 381, 389, 399, 423, 427, 428, 435,
436, 437, 439, 441, 445, 447, 449, 450,
452, 459, 468, 471, 475, 478, 485, 506,
507, 524, 529, 531, 534, 535, 547, 555,
597, 598, 600, 601, 615, 616, 623, 628,
635, 648, 650, 696, 702, 708, 711, 712,
726, 739, 750, 751, 759, 793, 794, 805,
811, 820, 830, 841 ; daune (pagube) 350,
369, 487, 504, 554, 668, 762, 817, 823 ;
despartenie 321, 655, 715, 834 ; diatd 94,
208, 257, 333, 346, 397, 560, 610 ; dijmA
220, 227, 294, 409; dobindd 15, 352, 466,
1008
www.dacoromanica.ro
534 ; eliberare 85, 131 ; epitropie 48, 122'
132, 333, 335, 370, 401, 561, 780, 816,
832 ; evaluare 425, 517 ; farmece 342;
filodorimd 800 ; furt (hop) 89, 222, 382,
464, 494, 504, 505, 525, 647, 698, 819 ;
gloabd 575 ; havaet 99 ; helesteu 581 ;
hotArnicie 8, 28, 32, 62, 76, 80, 81, 84,
102, 103, 118, 128, 139, 181, 229, 236,
246, 264, 268, 269, 274, 338, 438, 453,
463, 477, 500, 502, 508, 573, 596, 617,
633, 654, 661, 688, 694, 748, 749, 781,
928 ; incendiator 817 ; insulte 479 ; lin-
pdrteald 171, 185, 251, 298 ; Impresurare
12 (ment.) 258, 265, 271, 316, 338, 402,
433, 444, 463, 465, 473, 493, 573, 659,
679, 689, 713, 741 ; tmprumut 21, 198,
239, 345, 540, 557, 559, 639, 703, 777;
jurdmint 142 ; leafd 383 ; loc 390, 533,
537, 620 ; logodnd 152 ; marid 635, 644 ;
mezat 66, 262, 322, 392, 456, 495, 538,
565, 586, 588, 636, 658 ; minor 122, 132,
637 ; moard 135, 313, 372, 518, 542, 621,
732 ; mosie 11, 12, 14, 51, 59, 61, 62, 67,
81, 104, 108, 113, 133, 135, 147, 163, 187,
212, 228, 230, 236, 263, 271, 273, 284,
289, 312, 316, 327, 338, 341, 344, 351,
362, 363, 364, 367, 398, 402, 406, 418,
433, 443, 444, 491, 499, 501, 530, 536,
543, 552, 556, 565, 569, 572, 573, 576,
584, 585, 590, 592, 619, 654, 656, 659,
664, 679, 680, 683, 700, 706, 713, 728,
741, 783, 790, 796, 797, 798, 806, 807,
809, 812, 815, 832, 843 ; mostenire 37,
66, 117, 149, 171, 172, 178, 185, 202, 235,
251, 323, 336, 348, 349, 356, 368 410
417, 452, 458, 461, 522, 539, 550, 551,
580, 634, 637, 653, 672, 677, 822 ; munte
79, 96, 124, 180, 201, 272, 318, 465, 472,
473, 631, 689, 710, 755, 783 ; ocnd 393 ;
oerit 437, 482 ; pAcurari 562 ; pardsire
(dorniciliu) 100, 242 ; petrol 24 ; pivnitd
513 ; prdvdlie 40, 53, 136, 379, 456, 566,
752 ; pretentii 336 ; pripas 760 ; rdscum-
pdrare (protimisis) II, 40, 72, 91, 140,
147, 174, 209, 344, 411, 413, 443, 490,
548, 558, 587, 671, 701, 737, 789, 795,
832 ; rdspundere (penald) 618 ; retnnoire
(c. domneased) 373 ; revocare 722 ; risi-
pitor 48 ; rumAni 69, 104, 227, 236, 488 ;
sat 109 ; scaun (de came) 243 ; schimb
390, 486, 643 ; scutelnici 183 ; silnicie
638 ; simbrie 428, 489, 645, 799 ; socoteald
44, 63, 143, 167, 203, 232, 250, 370, 374,
 445, 446, 634, 669, 801, 816, 822, 833,
838 ; soroc 86, 87, 239, 244, 253, 304, 340,
342, 355, 381, 557, 607, 639, 726 ; specula
678 ; strAmutare judecatA 678 ; telallc
553 ; tovArdsie 17, 138, 281, 415, 596,
801, 831 ; treapad 219, 314 ; tigan 39,
73, 254, 371, 414, 448, 467, 476, 480, 486,
490, 509, 512, 563, 593, 595, 624, 643,
704, 706, 714, 743, 745, 756, 786, 795,
804, 810, 827, 845 ; ungureni 562 ; vamd
(vames) 176, 233, 283, 288, 331, 332, 400,
549, 813, 814, 831, 855 ; vdtaf 259, 451 ;
vechil 69 ; venit 150, 360, 374, 470, 492,
652, 730, 754, 802 ; vie 78, 127, 175, 295,
299, 300, 303, 311, 329, 330, 337, 386,
394, 460, 463, 489, 511, 521, 523, 541,
604, 626, 785, 791, 803, 808, 825, 849 ;
yin 446, 598 ; vindrici 138, 420, 527, 788 ;
vinzare 29, 49, 68, 189, 231, 296, 326,
328, 339, 359, 407, 588, 661, 753, 780 ;
zaherea 660 ; zapciu 828 ; zapis 72, 145, 170,
418, 520, 552, 751, 787 ; zdlog 157, 309,
681 ; zeciuiald 169, 673 ; zestre 60, 74,
121, 132, 216, 223, 256, 279, 302, 366,
378, 418, 425, 545, 744, 761, 834.
ortndueste doblndd 8 ; epitropie 10, 34 ;
haham 173 ; 1mprumut 399, 571 ; judecatd
854 ; polcovnic 864 ; staroste 1, 2, 6 ;
vdtaf 783.
porunceste, arestare 631 ; cercetdri 50, 105,
109, 124, 195, 214, 225, 245, 318, 404,
432, 455, 484, 577, 614, 630, 690, 821 ;
citarea pArt.ilor 46, 165 ; copie 881 ; ho-
tArnicie 895 ; hot 818, 847, 865 ; martori
403, 612 ; preturi 469 ; reducere (datorii)
591 ; rejudecare 915 ; revizuire 127, 168.
respinge (anafora), hotdrnicie 477 ; mosie
20, 27, 343 ; schimb
(face) 390.
donator loc de casA 390.
dorobanfi, cdpitan de ,--. 301, 782, 863 ; leafd
863.
dosire acte 526.
dovadd, act 773 ; in apel 249 ; asezdmint 710 ;
cu blestem 170, 417 ; cdrti 783 ; cercetare
58, 66, 139, 654, 709, 748, 854 ; cerere 813 ;
pentru cheltuiald 56, 203 ; chirie 53 ;
datorie 17, 164, 603, 805 ; dijmdrit 900 ;
egumen cu 463 ; epitropie 205 ; furt
818, 847 ; cu gura 180 ; hotArnicie 32, 133,
493, 710, 748, 802, 844, 879, 880, 882,
911, 918, 919, 921, 923 ; izbrdnire prin
www.dacoromanica.ro
181 ; linpArteald, 103, 181 ; 1mprejurent
691 ; judecata cere 39, 45, 54, 104,
105, 138, 163, 186, 193, 221, 236, 255,
260, 271, 302, 332, 357, 389, 394, 441, 448,
452, 483, 543 ; jurdmlnt 305 ; lipsd ot.
192, 203, 332, 369, 395, 448, 472, 653,
804, 842, 851 ; pentru loc 620 ; marfd 644 ;
rnArturii 168, 210, 267, 328, 357, 453,
455 ; mostenire 8, 323 ; oameni bdtrtni
928 ; pirlt cu 105, 108, 135, 394, 441,
448, 472, 508, 653, 670 ; plata 292, 527 ;
rAscurnpArare 386 ; reclamant 16, 104,
138, 192, 194, 236, 260, 288, 332, 369,
441, 472, 486, 653, 804, 840, 850 ; schimb
853 ; scrisd 180, 785, 804 ; soroc pentru
54 ; pentru stAptnire 39, 61, 163, 679,
704, 901 ; vechilic 840 ; vrednicd 16, 287,
526.
dovadnici, martori 16.
dregdlor, adevereste 225, 472 ; creditor 883 ;
hotdrnicie 879 ; Impresurare 318 ; 1ndrep-
tare prin 916 ; judecd 212, 599 ; rnent.
3, 723, 794, 879, 880 ; martor 837 ; mos-
tenire 85 ; dupd pravild 599 ; teslim in
mind st.. 665.
dregere, hotArnicie 124 ; hrisov 212.
- -
drept, se acoperd 76 ; asezdmint 200 ; cdt tare
8, 200, 308, 310, 583, 625, 707 ; c rce-
tare cu 120, 258, 914 ; hotArnicie 103,
465 ; judecatd 57, 185, 221, 328, 334, 657 ;
rumancii 916 ; stabilire 101 ; stdpinire
cu ,--, 840.
dreptate, cercetare cu so 35,181 ; cerere .--, 83,
249, 261, 276, 277, 646 ; clacA peste ;
hotArnicie cu cs. 782, 879 ; irnpArteald du-
pd -- 8, 634 ; lmplinire dupd ar 571 ;
lntdrire 334 ; judecatd dupd ,--. 1, 45,
212, 237, 260, 267, 270, 277, 278, 286,
287, 290, 301, 310, 324, 334, 385, 391,
408, 416, 424, 429, 455, 483, 493, 494, 499,
508, 524, 526, 572, 602, 606, 641, 652,
670, 691, 695, 697, 707, 723, 742, 747,
748, 769, 774, 777, 778, 829 ; protimisis 387 ;
reclamant 75, 84, 108, 386, 425, 487, 491,
754, 806, 817 ; dupd pravild si .-.., 291,
398, 458, 571 ; socoteald dupd .-- 501 ;
stApinire dupd .-.-, 61, 62, 916.
dres (dresuri), act 455 ; dovezi 8, 236, 833 ;
fals 7, 101 ; hrisov 585 ; pretuire de "-
56 ; zapis 528, 700, 790.
drum hotar 433.
dulzovnic, martor 54, 93, 746 ; popd 593, 672.
dulgherie portArel 427.
1009
duncele hotar 879.
dvornic, anafora 17, 29, 31, 36, 53, 76, 77, 78,
79, 86, 98, 102, 108, 114, 116, 175, 176,
181, 184, 212, 220, 253, 287, 304, 311,
318, 331, 346, 369, 390, 502, 532, 552,
557, 576, 579, 585, 638, 726, 728, 732,
733, 741, 743, 745, 748, 751, 753, 756,
784, 790, 796, 827 ; carte de judeeatd 12,
14 ; domnul deleagd ~ 52, 839 ; martor
49 ; ment. 163, 266 ; reclamant 669 ; rIndu-
ieste vornicei 85 (vezi i vornic).
eclesiarch, carte de cercetare 742 ; mArturie
513 ; popA 98, 420, reclamant 98.
ecsarh, cerceteazd 488 ; vinde 407.
ecstract (ecstracturi), platd cu ~ 515 ; sa-
herea cu ~ 59.
ecsamen (egsamen, eczamen), cercetare 58,
207, 819, 854, 863, 865, 868, 917 ; hoti
cu ~ 865, 868, 917.
edic, pravild cu 53, 614.
egumen (igumen), d adeverintd 305 ; apel 512 ;
arbitru mostenire 277 ; arhimandrit 109,
194, 236, 375, 398, 414, 463, 549, 564,
575, 587, 675, 701 ; cercetare 472, 877 ;
chirie 789, 841 ; clacd 116, 642 ; creditor
250, 421 ; danie 250, 853 ; diatd 94, 560 ;
dijind 642 ; domn cdtre ~ 124 ; episcop
326 ; epitrop 398, 675 ; hotArnicie 80,
175, 649, 879, 880, 918 ; hrisov 212 ; Impdr-
teald mostenire 277 ; Impresurare 269,
573, 812, 891, 895 ; judecatA 612, 901 ;
mArturie 112 ; merit. 220, 261, 276, 602,
606, 707 ; mosie 576, 664, 670, 680, 896 ;
~
numire 166 ; ocolnicd la 246 ; pdsune
120 ;plrit 12, 70, 73, 175, 194, 258, 399,
442, 453, 489, 573, 576, 581, 649, 670,
680, 771, 803, 810, 822, 823, 844 ; prvSlie
789 ; pricind 642, 656 ; protimisis 358 ;
ravas 159 ; reclamant 7, 39, 53, 71, 80,
94, 116, 120, 139, 150, 155, 169, 254,
269, 271, 291, 341, 362, 372, 403, 404,
407, 493, 508, 513, 536, 549, 596, 614,
620, 664, 846, 891 ; schimb 39, 81, 643 ;
simbrie 489 ; stdpinire 184 ; teslim la ~
855 ; tigani 39, 71, 771 ; vechil 163 ; sate
675 ; vie 78, 300, 303, 661, 791, 803 ;
vInzare 73, 74 ; zapis 53, 79, 480, 808.
egumenie, lucruri In 539.
embalic, datorie din ~ 407.
1010
www.dacoromanica.ro
eparhie, arhiereu la ~ 335 ; episcop 107,
484, 822 ; scoald In -- 182.
epe, furt 322 ; socoteald 580.
epiorchi phit 168.
episcop, adeverintA 664 ; agA 869 ; anafora
48, 150, 178, 294, 550, 581, 797 ; arbitru
490 ; asezdmInt 599 ; carte de la 106,
166, 271 ; carte de blestem 67, 71, 112,
192, 265, 493, 693, 833, 840 ; carte de ju-
decatA 14, 343 ; cercetare 212, 254, 257,
709, 783, 822, 845, 876, 905 ; cisluieste
484 ; cumpArd 312, 326, 425 ; danie 236 ;
depozitar (bani) 682 ; despArtenie 242,
321 ; domnul cAtre ~ 475, 685, 699, 830,
838, 859, 866, 897, 925 ; epitrop 599 ; sfat
(aviz) 516 ; hotArnicie 477 ; ImpArteald
298 ; Imprumut 399 ; judecd (singur) 257,
265, 364, 418, 570, 822 ; judecA (In di-
van) 11, 54, 178, 219, 832, 836, 840,
849, 851, 853, 893 ; jurdmint 8, 696 ;
mArturie 43, 323, 455, 458, 774 ; minori
903, 904 ; mitropolit 479 ; organizeazd
(bisericd) 691 ; pedepseste 343 ; Writ 83,
236 ; rtundni 690 ; scdunas 691.
episcopie, danie 364 ; episcop la ~ 925 ;
pirltd 166 ; reclamantd 166 ; vii ale ~ 690.
epitrop, pentru absent 497 ; anafora 66, 94 ;
arhimandrit 675 ; armas 895 ; bisericA cu
~ 511, 925 ; cdmdras cu ~ 352 ; ceaus
452, 522 ; cercetare 610, 724, 866 ; chink
456 ; clrciumi 570 ; al creditorilor 308 ;
cutia milelor 518 ; datorie 677 ; al debi-
torului 392 ; prin diatA 333, 664 ; domnul
cdtre ~ 223, 561, 711, 922, 927 ; egumen
398, 803 ; hagiu 392 ; ImpArteald 550 ;
Implineste (hotdrire) 551 ; judecata orin-
duieste 454 ; logofdt 162 ; logofetel 536 ;
martor 620 ; 789 ; medelnicer 39, 393 ;
mezat 551, 890 ; minor 132, 198, 218,
322, 323, 336, 397, 497, 599, 925 ; al ma-
ndstirii 80, 218, 247, 266, 291, 395, 456,
812, 832, 870, 884 ; mostenire 336, 340,
370, 468, 876 ; al negutatorului 128 ; pen-
tru nepot 397 ; al obstii 34, 177 ; orinduire
de 122, 550, 563 ; pitar 378, 780 ; Wit
179, 326, 335, 417, 515, 560, 600, 675 ;
postelnic 816 ; pentru prdvAlii 456, 497 ;
protimisis 344 ; reclamant 137, 151, 323,
850, 869, 884 ; rude 550 ; sluger 322 ; socru
128 ; stolnic 822, 870 ; siitrar 39 ; tatA
322 ; 336 ; unchi 599 ; teslim la ~ 185,
215, 291, 409, 440, 445, 516, 586 ; vechil
884 ; vistier - 10 ; vInzare 48.
epitropie, drepturi 205 ; leafd 719 ; minord
321, 816 ; pentru mostenire 822 ; nepoata
sub ~ 816 ; pitar In 652 ; plata din ~
506 ; reclamantd 401, 853.
erbari, slujbasi 482.
erbdrit, boierii plAtesc ~ 482.
eretecrite, (eretecrete, eritecrite), arbitri 143 ;
-
cercetare 101 ; judecdtori 82 ; socoteli cu
6, 148, 205.
erilocrisia arbitraj 205.
ernatic, vita la 199, 222.
eromonah, martor 408 ; reclamant 399, 732 ;
vechil 163, 212.
erldciune, v. iertdciune.
evanghelie, jurdmInt pc ~ 97, 117, 151, 305,
545, 815, 853.
exarh al mAndstirii 53.
exoflisis, carte de ~ 245, 279, 774 ; creditor
280, 712, 859, 886 ; dovadd de ~ 245 ;
lichidare 280, 305, 434, 703 ; pret 421 ;
socoteli 697, 703.
fabricd, de postav 909 ; lucru la ~ 909.
fag hotar 236, 499.
falangd, bdtae la ~ 733 ; logofetel la ~ 892 ;
mazil 400 ; reclamant la ~ 50.
familiai ai unui vdtaf 8.
fapte rele, hoti 865.
farmece, pricind 342.
fald, de suflet 235 ; tiganca 512 ; zestre 266.
NO, confruntare 301, 305, 342 ; a locului 493,
502, 596, 691, 695, 782.
fdcdtor de rele, infractori 508, 705, 860, 865.
fdcdu, stripinire de ~ 343.
fdgdduiald plata 625, 697.
fdlci, cumpdrare 312 ; mosie 236 ; stdpinire 674.
fdtdciune a oilor 901.
fdfdrie martor 901.
feciori, mostenire 782 ; pdrinti 305, 414.
femeie, cdsAtorie 414 ; inchisoare 270 ; sot
73, 486.
fermecdtorie, pricind 685, 687 ; protopop ju-
deed ~ 685, 687.
ficlefug, V. viclefug.
fier, adet 872 ; cintar 872 ; domnesc (infie-
rare cu ,-) 6 ; mAji de ~ 693 ; de plug
695 ; tinere In ~ 861.
filodorima pentru osteneald 800.
fiu, al dornnului 145 ; de tigan 467 ; vinzare
de ~ 467.
www.dacoromanica.ro
fifcalos, slujbas la vamd 436.
fin, casA Cu ~ 755 ; clacd 220 ; dijmA 188,
227, 642 ; domnesc 192 ; pricini 192, 428,
615, 843 ; vinzare 510 ; zeciuiall 673.
fintind, construire 346 ; diatd pentru ~ 346 ;
hotar 145, 212, 271, 433, 493, 709, 787 ;
pricind pentru ~ 124.
fiqie, de loc 842 ; 1mpresurare 842.
foaie, de adeverinta 812 ; de bani 152, 161,
496 ; de cheltuieli 205, 401, 497, 653 ; de
clacA 260 ; datorie, 54, 328, 347, 380,
394, 395, 496, 586, 728 ; dovadd (scrisd)
152, 167, 270, 360, 441, 492, 748 ; de ho-
tArnicie 463, 483, 617 ; inventar 121, 132,
207, 368, 464, 865 ; de Irnparteald 117,
162, 172, 187, 277, 298, 442, 483, 492,
550, 584, 672, 822 ; 1mprumut cu ~ 830 ;
1nvoiald 251, 279, 458 ; jurdmint pentru
~ 545 ; de leafd 863, 874 ; listd 127, 667,
705, 733 ; rnostenire 34, 106, 117, 162,
172, 187, 208, 225, 235, 277, 443, 603,
672, 822 ; nesemnatd 466 ; de plaid 384 ;
de pretuiald 361, 425, 603, 761 ; de soco-
teald 17, 54, 234, 328, 347, 374, 389, 462,
527, 528, 586, 628, 830 ; tov5r5}ie 14,
805, 871 ; tigan cu ~ 39, 733 ; vames
dd ~ 527 ; zestre 40, 61, 112, 117, 121, 132,
139,216,218,219,299,321,322, 329, 351,
368, 378, 408, 412, 425, 442, 454, 457,
461, 473, 488, 545, 637, 714, 725, 728,
761, 816, 851.
foc, cash 270 ; clreiumd 570 ; incendiu 270,
570 ; lemne pentru ~ 188, 233 ; pirit
pentru 369 ; reclamant pentru ~ 817.
fond, dupd catastih 305 ; datorie pc ~ 416.
frasin hotar 276.
frate, a se face ~ 277 ; Wit 45 ; reclamant
395 ; vitreg 277.
fried, zapis dat de ~ 783.
fugar, cu bani 905 ; paid la ~ 764 ; in a It
sat 778 ; tigan 827.
fugd, sotie 862 ; In tara ungureascd 798 ;
tigani 733.
fumarit, pivnitd 6.
funie, a bisericii 483 ; mdsurd 298, 483 ; de
mosie 61, 298, 569, 782, 798 ; a neamului
734.
furl (furtisag), de bani 111, 494, 583, 818 ;
de cai 89, 698 ; calfd 496 ; desagi 816 ;
gazdd 818 ; lemne 457 ; marfd 44, 504 ;
pArti litigante 673 ; pricind 677, 764 ; de la
stdpinire 764 ; tovardsie 831 ; tigan 743 ;
ungureni 847 ; vechil 850.
1011

galben (galbeni), arvund 193 ; avaet 776 ;
datorie 113, 830 ; mosie In 145 ; olan-
dezi 134, 193, 308 ; platd 591, 830 ; rds-
cumpArare In 165 ; rumAni 165 ; tur-
cesc 6 ; de Ord 420 ; unguresc 152, 365 ;
vindrici In 420 ; zaraf 134 ; zA log pen-
tru 418 ; zestre 365.
gard, perete de 457 ; Writ pentru 902 ;
reclamant 753 ; garduri vAtaf 824.
gazdd, de hoti 252, 459, 647 ; mandatar 325,
527 ; martor 89, 901 ; mosie 400 ; negutd-
tor 818 ; de ocne 586 ; Writ 325, 647, 702 ;
reclamant 252, 479 ; sipet la 334 ; so-
coteald 831.
gelep (gelepi), pentru oi 920 ; piriti 920 ;
socoteald 910.
geremea, dare de ,---. 17.
gheneral (ghindral), adeverintd 169 ; chel-
tuicli pentru 317 ; cumpArd 302 ; da-
nie 201 ; epitrop 122 ; hotArnicie 32 ;
reclamant 69 ; stApineste mosie 22 ; to-
vArdsie 15.
ghermesul (ghermesuturi), dare de 820.
ghindd, cumpdrare 638 ; pagube 260, 508 ;
pricind 900, 920 ; vInzare 487.
ghiurdan, pricinA pentru 397.
ginere, martor 307, 462 ; In pricind 290 ; pro-
timitar 249.
giubea (giubele), import 405 ; rdpunere 164.
giuvaergiu plat 315.
gilceavd, pentru arendA 882 ; neIntelegere 277,
627, 880 ; pIrlti pentru 596, 817 ; sii-
teni 770 ; stApInire 649, 654 ; vdtaf 8 ;
vinovat pentru 764.
glad pricind 181.
glrnild hotar 499.
gloabd, armas 471 ; aseziirnInt cu 709 ; In
bani 222, 895 ; cheltuieli 583 ; cutia milei
405 ; domn 720 ; hoti 723 ispravnic 252,
382, 575 ; Invoiald 719 ; ment. 145 ; pen-
tru pierdere judecatd 572 ; protopop 685,
686, 687 ; pentru stricAciune 711 ; pentru
vornici 25 ; vornicei 25, 115, 920 ; zapis 719.
globire, ment. 437 ; scAunasi 690.
globnic, boieresc 3 ; domnesc 3 ; mAnAstiresc
3 ; de tigani 595.
gonitori pricind 505.
1012
www.dacoromanica.ro
gorun hotar 236.
gostindrit, bani pentru 900.
graf, carte la 142 ; martor 597.
grajd, casd cu 825.
gradinar ment. 390.
gradind, casd cu 91 ; cercetare 8 ; dijmd
41, 294, 642 ; lucru la 301 ; mosneni
363 ; stricdciune 351, 420.
cu
gramatic, anafora 324, 341, 448, 470, 476,
583, 618, 643, 706, 714, 723, 745, 756,
786, 794, 795, 810 ; carte de judecatd
840 ; cercetare 831 ; chezas 535 ; daune
768 ; In divan 37 ; domnul cAtre 718 ;
domnesc 420 ; leafA 719, 863 ; popd 647 ;
reclamant 156.
grec, ImprumutA 8 ; pirit 56 ; protimisis 56.
greseald, cerere cu 756 ; descArcare armA
762 ; hotArire 812 ; pedeapsd 778 ; pra-
viM 774.
grijire (grijanie) protopop 687.
grtu, card 549 ; cezvlrti 539 ; chile 452, 912 ;
cumpArare 459 ; hotar 276 ; negutAtorie
304 ; plata In 707.
groapd, de bordei 577 ; de bucate 199 ; hotar
32, 914 ; pagube pentru 199 ; de piv-
nitA 693 ; spargere 525 ; vie 311 ; zaherea
660.
gros (grosuri), pentru hotie 917 ; la ispravnic
90 ; Inchisoare 440 ; logofetel la 892 ;
preot la 90 ; reclamant la 250.
grosariu, isprAvnicesc 818 ; martor la 818.
grunj de sare 554.
gura, dovadd cu 292 ; fagaduiald cu 697.
gust de vulpe (amanet) 529.
hac, din mostenire 516 ; a veni de 159.
hagi, datorie 830 ; epitrop 392 ; movie 479 ;
plrit 16, 479, 589, 572, 830 ; reclamant
601, 717; vInzare 142.
Iwillam (bas) numire 173.
haimanale tigani strAini 3.
haind (haine), amanet 256 ; danie 816 ; des-
pdgubire pentru r- 152 ; furt 90, 204,
464, 525 ; Impdrteald 672 ; lucru 820 ;
mArturie pentru e- 672 ; pagubd 892 ; pla-
ta cu 440 ; socoteald 648 ; zapt 293 ;
zestre 164, 321.
hal al debitorului 726.
ham pricind 394.
han, bolti In 171 ; case 587 ; danie 53 ;
epitrop 481 ; judecatd pentru 481 ; mar-
 IA 514 ; mAnAstire cu -., 853; pivnitA
513 ; prvAlie la .-.., 789 ; zapt 53, 853.
harhal dar de nuntA 164.
hartofilacsis, carte de judecatA 14.
hattr, cercetare 651, 667, 670 ; hotArlre 28,
57, 769 ; hotArnicie 402, 802, 857 ; mar-
torte 508 ; \YAW de plai 738.
havael, hotarnici cu ,--, 779 ; logofAt (vel)
325 ; pripas 760 ; vAtaf 99, 920.
havcdea, creditor cu ,--, 325, 353 ; datorie 353.
heard, v. fier.
helesteu, danie 266 ; egumen 823 ; ImpArtealA
162 ; matcA 181 ; mosie cu ,---, 126, 268,
264, 586, 587 ; pricina 581 ; schimb 564.
her, V. tier.
herghelie, vlte in ~ 222.
htrsie, dare oi 199.
hIrlie, act 712 ; afumata 829 ; dovadA 230 ;
socotealA 801 ; topuri de - 801 ; zapise
118, 126, 128, 145.
hodaie, vite la ,--, 510.
holercd leseascA 350.
hollei nu clAcuiesc 642.
horlofilax (hartofilax), adeverinta 511 ; 1)00
511.
hotar, amestec de ,--, 729 ; cAlcare de ,--, 271,
426, 735, 919, 921 ; cercetare 8, 455, 879 ;
danle 128 ; egumen 670 ; frontierl 879,
880 ; Impresurare 269 ; Indreptare 271 ;
judecat 787; mosie 59, 62, 266, 276,
287, 290, 398, 649, 676, 695, 748, 782,
829, 885, 923, 928 ; mutare 271 ; pietre
633, 906, 915 ; pricina 181 ; stAptnire 11,
688, 918 ; trecere de ,--., 606.
hotarnic, boieri 32, 59, 108, 145, 260, 266,
276, 278, 363, 364, 438, 183, 501, 592,
596, 649, 707, 741, 782 ; carte de hotAr-
nicie 307, 338, 592 ; cerere 882, 895 ; cer-
cetare 32, 426, 455, 483, 882 ; condicar
882 ; domnul orinduieste ,--, 268, 502, 508,
633, 781, 787 ; dupA hrisov 882 ; isprav-
nici 882 ; mosneni cer ,--., 271 ; oameni
748 ; pArtile cer 441; portArel 500 ; pos-
telnic 500 ; preoti 892 ; protopop 500.
hotdrtre, arhiereu 685 ; vel ban 286 ; bunA
128, 359 ; caimacam 604 ; carte de judecatA
510 ; cercetare de .--, 89 ; chezas 850 ;
cumpArare 849 ; departament 128, 571,
602, 697 ; desdv1rsitA 20, 24, 37, 221, 249,
253, 255, 260, 261, 267, 270, 276, 277,
278, 286, 287, 292, 301, 305, 307, 308,
310, 395, 419, 462, 510, 733, 742, 748, 782 ;
divan 45, 198, 255, 266, 385, 391, 716,
65 - C. 758
www.dacoromanica.ro
723, 748, 768 ; domn 16, 19, 52, 107, 384,
388, 405, 434, 514, 526, 608, 625, 646, 676,
707, 733, 771, 792, 849, 850, 894 ; dupA
dreptate 829, 865 ; eliberare 850 ; episcop
904 ; eritocrisie 205 ; hotArnicie 894 ; isprav-
nic 881 ; Implinire 305 ; Inlturare 781 ; de
Intarire 491, 625, 707, 733, 849 ; de judecatA
625, 707, 746, 747 ; mezat 625 ; minori
904 ; dupA pravilA 685 ; protimisis 646 ;
in scris 181, 602 ; spargere de ,---, 235 ;
tigani 771.
holdrnicie, acte de ,---, 230 ; anafora 619 ; avaet
776 ; bAtrini lmprejureni 493 ; boiernasi
18 ; carte de - 101, 181, 276, 307, 699,
707 ; cercetare 109, 230 ; cheltuialA pentru
...., 150; danie 812; divanul cere ", 797 ;
domnul ordonA ,--, 278 ; dovadA 230 ;
foaie de - 748 ; ispravnicii fac - 809 ;
de mosie 812, 887, 892, 896 ; pricinA 84,
118, 165, 175, 240, 278, 508 ; stricare de
,-.., 617, 812.
hot, ardere 901 ; de bani 494, 528 ; cAsArii
195 ; domnul dispune 720, 723, 775, 865,
868 ; fapte rele 705 ; jaf 367 ; mazil 400 ;
omucidere 11, 204, 471, 491 ; paza 761 ;
Ora. 256 ; pravill 234 ; reclamant 204,
479 ; spargere 467 ; tovArAsie de ,---, 270 ;
vite 382, 583, 764 ; zalog 157.
holie, cal 740 ; cercetare 382, 723, 917 ; datorii
673 ; despdgubire 467 ; Invinuire 794 ;
prepunere (bAnuiall) 382, 525, 794 ; ungu-
reni 817.
hrisov, bAlti 169 ; breslA 177, 773, 873 ;
cercetare 198 ; ceLasi cu --, 363 ; condici
773 ; copie 113, 338, 491, 502 ; cutia
milelor 876 ; danie 620 ; devAlmAsie 8 ;
dregere 278 ; dari 651 ; domn anterior 7,
8, 12, 14, 101, 124, 163, 212, 312, 444,
501, 585, 619, 895, 916 ; dovadA 96,
108, 180, 236, 318, 338, 363, 491, 508,
608, 713, 790, 842, 896 ; haham 173 ;
hotarire 247 ; hotArnicie 133, 165, 271 ;
709 ; igumen 671 ; Imprumut 399 ; Innoire
judecatA 172, 182, 265 ;
prin ,---, 145 ;
minori 198, 321, 922 ; mAnIstire 393 ;
mosie cu - 8, 218, 276, 351, 444, 550, 694,
783, 829, 843 ; munte 318 ; de opsle"
922 ; pecete 712 ; ponturi 30 ; protimisis
231 ; rapunere 129 ; rascumparare 165 ;
alas 71 ; schit 166, semne dupl ,--, 139 ;
siliste 69 ; stApinire 8, 69, 184, 218, 276,
418, 493, 573, 694, 710, 774, 829, 849,
1013
 853 ; trimerie 172 ; tigani ; vinarici 127,
420 ; vamet 920.
hrand, a caselor 769 ; cheltuieli 723 ; clacasi
670 ; minori 904 ; mosie de ~ 307; pricina
412 ; tata natural 954.
hrdpire, fete 685, 687; hoti 865 ; judecata
pentru ~ 685, 687 ; mosie 150 ; paguba
234 ; protopop 685, 687.
huld, cuvinte de ~ 892 ; contra legii 892.
1
iapd, furt 89, 794 ; luare de ~ 813 ; pentru
pret 361.
iarbd, pricina 741 ; vinzare 455, 739.
iaz manastire 581.
ibric zestre 545.
icoand, blestem la ,-.., 208 ; Implinire pentru
~ 208.
iconom, chirie 182 ; datorie 88 ; episcop 12 ;
ieromonah 591 ; judecata 12 ; manstire
12 ; mitropolie 539 ; popa 182, 672 ;
vinzare 455 ; zapis 114.
iconomicos, carte de tovrbsie 697 ; diatir
395 ; iertare '786 ; zapis 395, 454.
iconomie, carte de tovarbsie 697; a casei 655 ;
cercetare 253, 380 ; datorie 244, 726 ;
debitor 253, 639 ; despagubire 27 ; do-
vada cu 853 ; hotarlre 178 ; Impartire
171 ; lnvoiala 680 ; judecata 528 ; pirit
cu ,~ 351, 641, 912 ; pentru plata datorii
244, 726 ; pret cu ~ 753 ; sotie 27; yin-
zare cu ,~ 286 ; zaherea 673 ; zestre 238.
ie cu rnalasuri 302.
ieromonah, adeverinta 591 ; datorie 475 ;
iconom 591 ; Impresurare 76 ; martor
398 ; 408 ; pricinft 684 ; reclamant 345,
399, 475, 484, 513, 732 ; vechil 163, 212.
iertare, v. iertdciune.
ierldciune (ertaciune, iertare) a cere ~ 286 ;
doinn 620 ; privilegiu 621 ; rumanie 499 ;
zapis de ,..., 499.
igumen V. egumen.
igumenas ieromonah 664.
in, helesteu 581 ; lesesc 751.
inculpat, abuzuri 31 ; cununie 77 ; popa 90 ;
tilharie 90 ; vataf 31.
inel dar de nunta 164, 820.
inheres, cercetare 489 ; hot 865 ; slobozire
865.
ipothichi mosie 68.
iscdliturd, adeverlre cu ,~ 608 ; carte de bles-
tem 225 ; catagrafie 64 ; copil 129, 513 ;
1014
www.dacoromanica.ro
doinnul 174 ; slova 118 ; socoteala 546 ;
zapis 395, 682, 857.
ism,' breasla 764.
ispovedanie, cercetare 93, 685 ; crestini 687 ;
protopop 685 ; 687.
ispravd In pricina 267.
ispravnic, abuz 382, 400 ; adet 872 ; adeverinta
32, 393, 519, 598, 808, 810, 843 ; aga 64,
81, 438, 757 ; anafora 46, 193, 311, 330,
403, 404, 444, 453, 618, 691, 773, 794 ;
armas 343 ; atributii 282 ; ban (My vel)
551 ; bllciuri 282 ; cairnacam 559 ; carte
de blestem 102, 163 ; carte catre ,~ 103,
924, 926, 930 ; carte de judecata 20, 61,
96, 142, 212, 235, 310, 318, 339, 395, 406,
441, 446, 455, 491, 520, 572, 619, 653,
682, 748, 776, 833, 836 ; casa 577, 583 ;
catastih 395 ; ceaus 892 ; cercetare 14,
31, 63, 75, 78, 95, 101, 105, 116, 119, 120,
129, 133, 135, 142, 160, 217, 225, 226,
228, 238, 243, 245, 246, 254, 255, 257,
258, 272, 276, 278, 288, 289, 303, 307, 311,
314, 315, 321, 369, 380, 409, 415, 439,
454, 460, 462, 463, 465, 500, 514, 515,
525, 541, 562, 573, 576, 578, 580, 583, 596,
615, 622, 627, 632, 641, 645, 651, 659,
660, 668, 675, 680, 681, 688, 690, 705,
708, 713, 725, 729, 732, 737, 742, 743,
768, 790, 792, 812, 815, 817, 818, 823,
840, 878, 896 ; citeaza 255, 257, 296, 325,
410, 429, 434, 473, 634, 698, 745, 750,
886 ; clucer 36, 382, 673, 809 ; colac 25 ;
comis 15, 21, 211 ; (la copii 881 ; de ere-
menalion 848 ; de curte 353 ; 773, 848 ;
domnul catre ,..., 3, 10, 25, 28, 29, 41,
62, 69, 70, 76, 84, 99, 115, 124, 125, 158,
161, 162, 165, 176, 180, 199, 221, 222,
274, 283, 293, 320, 327, 342, 343, 372, 403,
404, 439, 491, 492, 501, 523, 552, 582, 585,
609, 611, 612, 638, 642, 660, 661, 663,
670, 687, 700, 710, 711, 720, 740, 743,
744, 766, 767, 770, 778, 779, 798 806, 814,
847, 849, 852, 856, 858, 861, 864, 865, 884,
885, 890, 891, 895, 899, 900, 902, 906,
912, 913, 914, 917, 918, 920, 923 ; executa
20, 154, 155, 179, 189, 197, 209, 232, 241,
269, 281, 318, 391, 406, 416, 419, 430,
447, 505, 510, 623, 624, 646, 678, 716,
749, 754, 755, 768, 800, 809 ; hotarnicie
62, 101, 124, 219, 265, 271, 316, 323, 341,
363, 426, 442, 493, 501, 508, 683, 694,
730, 731, 738, 880, 882, 915, 919 ; hrisov
(semneaza), 849, 853 ; Inchisoare la - 9,
 195, 598, 723, 794, 819 ; jalb la -- 143,
400 ; judecata la 36, 42, 50, 56, 59,
79, 98, 102, 145, 146, 175, 197, 210, 219,
230, 237, 252, 253, 259, 263, 264, 269, 272,
278, 280, 297, 299, 309, 313, 319, 329, 337,
339, 341, 343, 346, 360, 362, 364, 386, 395,
402, 423, 447, 455, 461, 464, 489, 505, 521,
528, 530, 541, 543, 555, 568, 572, 584,
585, 592, 639, 643, 644, 654, 656, 663, 674,
682, 699, 702, 703, 708, 754, 755, 759,
'791, 793, 804, 808, 811, 815, 825, 833,
835, 836, 844, 901, 928 ; juramInt la
451 ; marfa 281, 370 ; marturie 20, 89,
186, 287, 394, 398, 447, 458, 598, 704,
802, 896 ; medelnicer 317, 629 ; mezat
123 ; mumbasir 678 ; numire 4, 25, 32 ;
de obste 562 ; paharnic 214, 351, 798, 833 ;
pecete 604 ; pitar 101, 123, 192, 575, 630,
774, 849, 853 ; Olt 252, 629 ; postelnic
59 ; pretuire (evaluare) 425, 518, 744 ;
sat 662, 841 ; sardar 20, 108, 141 ; 351,
400, 628, 664, 699, 740 ; 837, 921 ; seri-
soare 100, 389, 862 ; scutelnici 663 ; sluger
20, 145, 386, 432, 661, 666, 743 ; socoteala
193 ; soroc 82, 547 ; stpinire (carte de
) 61, 755 ; stolnic 437, 452, 536, 877 ;
satrar 124, 463, 879 ; tigan 706 ; vami 288 ;
vataf 5, 638 ; vornic 260, 371, 585 ; vor-
nicei (rInduiti) 25 ; zapciu (rinduit) 259 ;
zapis 321 ; zalog 197 ; zestre 454.
isprdvnicel, bani la 186 ; al easel 723 ;
diacon 75 ; dijma 73, 729 ; executa 32,
716 ; hotarnicie 731 ; Instiintare prin
350 ; juramInt 451 ; mitropolie cu --- 741 ;
moara 161 ; mosie 75, 444, 489, 782, 911 ;
orInduire 627, 911 ; pirit 63, 87 ; recta-
mant 319 ; vechil 360 ; zapis 619.
isprOvnicesc vitiator 663.
isprdmicie, dregatorie 214 ; slujitor la 778 ;
socoteala pentru -- 669 ; satrar 408 ; ye-
chil de -- 192.
istov, de bani 669 ; de zaherea 452.
ifltcar, reclamant 444 ; vinde 46.
izbasa, cumpara 552 ; marturie 615.
izbdsie, plata pentru -- 779.
ithrdnire, autorizare 308 ; prin blestem 181 ;
divan 245, 462 ; prin dovada 181 ; exe-
cutare 697 ; hotarnicie 493 ; a judecatii
260, 266 ; a pricinii 210, 249, 505, 608,
680, 703 ; Inscris 63 ; socoteala 394, 697 ;
zapis de -- 186.
www.dacoromanica.ro
iz/az, cetasi cu 783 ; manastire cu 120 ;
pricina pentru 120.
iznoavd, cercetare 562, 697 ; citare 241 ;
la divan 384 ; la judecata 292 ; zapis 83.
izood, dui:4 catagrafie 637 ; dupa carti 418 ;
dupa zapis 323.
twor, hotar 272, 276.
tmbrdcdminte, mostenitor 561 ; plata pentru
-- 723 ; pricina 412, 428, varnii pentru
- 920.
Impacdciune (Impciuire), comostenitori 171 ;
ispravnici 76 ; omor 471 ; Intro parti 270,
774 ; In pricina 270 ; zapis de ....., 76, 118,
171, 471.
Imparafi, cartea 157, 240 ; pravile 571.
trnparfeald, bunuri 162 ; carte de 378 ;
casa 286 ; dreptate 774 ; foaie de .-- 163 ;
mosie 802, 840 ; mostenire 171, 378, 595,
748 ; stricare de ro 617.
Impietrire, cerere 885 ; hotar 508 ; dupd hotar-
nicie 500 ; ispravnic 406 ; mosie 126,
268, 313 ; 406, 633, 842, 885, stapinire
cu 840.
tmplinire, datorie 267, 287, 395, 603, 622,
693, 903 ; hotrire 307, 308, 421, 510 ;
a judecatii 205, 255, 305, 310, 602, 622,
729, 747, 792 ; prin mumbasir 27 ; paguba
627 ; zapciu 308, 421, 510 ; zestre 454 ,
748.
tmplinit, au (termen) 830.
imprejurasi (imprejureni), adeverinta 456 ;
adeverire 32 ; carte de blestem 187, 289 ;
cercetare prin 32, 95, 101, 163, 175,
243, 327, 343, 360, 453, 463, 541, 580,
840, 906 ; pentru datorie 693 ; dovada
105 ; hotarnicie 219, 260, 402, 433, 444,
500, 649, 683, 688, 695, 729 ; ispravnici
76, 327 ; Impresurare 576 ; martori, pas-
sirn ; protimisis 249 ; reclamanti 670 ;
staptnire 835 ; vecini 849, 882.
Impresurare (Inpresurare), certare 367 ; del-
nite 918 ; diacon 402 ; dregator 318 ; tnt-
prejurSri 921 ; mosie 12, 108, 226, 230,
313, 338, 493, 501, 502, 543, 592, 593,
596, 699, 895, 906, 918, 919, 923 ; mosneni
271, 444, 812, 842 ; munte 894 ; paharnic
101 ; postenicel 108 ; pricina 101, 118,
219, 453, 585, 894, 919 ; proprietar 145 ;
vie 386 ; zapis 126, 140.
tmpresurdtori, hotarnicie 133.
1015
tmprumut, arvund 926 ; bani 45, 48, 87, 159,
186, 292, 327, 330, 361, 532, 534, 557,
712, 851, 901 ; chezAsie 532 ; clucer 389,
673, 853 ; doctor 45 ; cpitrop 922 ; epi-
tropic 48 ; iermonah 484 ; logofdt 389 ;
mosneni 851 ; negutAtori 369, 475, 484 ;
paharnic 616 ; popd 901 ; postelnicel
692 ; pentru proces 8 ; rasmiritd 607 ;
reclamant 428 ; sAtrar 673 ; vdtaf 374 ;
vornic 352, 669 ; pentru zaherea 630 ;
cu zapis 97, 184, 361, 377, 449, 616, 669 ;
zalog 112.
Imprumuldlor, bani 267, 287 ; creditor 571,
853 ; zdlog 197.
Inchinare, schit 166.
Inchisoare, adulter 100 ; agd, 428, 485 ; arhi-
mandrit 905 ; cdpitan 727, 736 ; chezas
850 ; criminal 204, 837, 865 ; datorie 85,
86, 319, 353, 354, 413, 416, 424, 473,
485, 601, 607, 623, 650, 726, 736, 811,
827, 859, 883, 905, 909 ; eliberare 85, 131,
740 ; fals 286 ; hot 698, 794, 865 ; prin
ispravnic 50, 131, 382, 400, 598, 770,
818 ; 1nvoiald in
.526 ; logofetel 9 ;
lude 841 ; mazil In 400 ; medelnicer
in .--. 669 ; la mitropolie 90 ; negutdtor
la 193, 339 ; paharnic 353 ; pircAlab
la -- 770 ; pirit 47, 493, 607, 827 ; pol-
covnic 883 ; politiceasca 685, 687 ; popd 90,
323 ; protopop 100, 685, 687 ; purcar
la ...... 20 ; reclamant 85, 100, 319, 343, 423,
428, 430, 443, 618, 662, 668, 685, 811 ;
schit 100 ; sot 100 ; sotie 100, 423, 685,
687 ; pentru vacd 310 ; vames In 855 ;
la vAtaf 100 ; zapis 72, 326, 597, 615 ;
zestre 744, 834.
tncotropire codru de loc 101.
Incurcdturd, mosie cu 744.
Indreptare, apdrare 82 ; apel 249, 845 ; cistig
870 ; prin judecatd 622, 685 ; mdriurie
280, 328 ; motivare 728 ; prin vechil 82 ;
dupd vind 873.
Indreptdtor legea ovreeascA 173.
tnecdciune a morii 255.
ingdcluiald pentru datorii 33, 625.
ingropare, breaslii 773 ; cheltuiald 653.
Inherare (infierare) cu herul judetului 432 ;
v. si fier.
injurdturd pdrinti 892.
tnpacdciune, V. tmpdcdciune
tnparafi, v. Pr:Tin-all
tnpdrfeald, v. impdrfeald
tnpietrire, v. tmpietrire.
1016
www.dacoromanica.ro
tnplinire, v. Implinire.
Inprejmuire, pretuire de 56 ; vie 56.
Inprejurapi, v. Imprejurafi.
tnprejureni, V. Imprejurag.
tnpresurare, V. tmpresurare.
Inprumut, v. trnprumul.
Inserts, carte de judecatd 606 ; mArturie 375.
Instrdinare, In alte tdri 748 ; tigani 771.
Insurdloare, rumlncd 488 ; tigani 3. ;
tnfeldciune, adeverintd cu 303, 541 ; ama-
net 853 ; cununle 771 ; cupet 678 ; impru-
mut 853 ; phit 77, 408, 773, 830 ; recla-
mant 361, 857 ; socotitori 193 ; tovdrAsie
831, 886 ; vie 849.
Infeldtor al mestesugului 773.
tn$tiinfare, vel alga 860 ; pentru cercetare
472, 724 ; domn 596, 605, 724 ; ispravnici
742 ; paharnic 472 ; porunci domnesti 778 ;
pentru probe 502 ; strAini 757 ; pentru til-
hari 860.
Intdrire, carte de 676 ; chiriasi 736 ; comisi
211 ; desdv1rsitA 829 ; domn, passim ;
dreptate 689, 707, 746 ; hotArlre 266, 746 ;
mezat 588 ; mostenire 761 ; parte cistigil-
toare 374, 678, 689, 700, 710, 799, 857 ;
cu pecete 313, 550, 746, 761 ; pricind 774 ;
protimisis 387, 558 ; stAptnire 123, 290,
418, 502, 617, 781, 783, 790 ; zapis 118,
140.
intemeiere, mArturii 78 ; zapis 76.
trittrziere, prescriptie 324 ; protimisis 324 ;
succesiune 202.
Intoarcere, bani 174 ; zdlog 243 ; zestre 216.
Intrebaciune (interogator) preveniti 865.
truulfdturd, (invdtaturi), copii la 198, 200 ;
domn 778 ; judecatd dupd -30, 54, 57 ;
pravild 54, 693, 774 ; cAtre slujbasi 778.
tnvelif, casd 580 ; distrugere 580.
Invoiald, cdsAtorie 893 ; consimtAmint 893 ;
intre pArti 270, 526, 828, 884 ; pricind
192 ; sAteni 501 ; schimb 804 ; zapis 680,
716, 894, 902, 928.
Inzestrare, flied 213 ; Irate 324 ; pirit 574.
jaf, aiducie" 270 ; bani 367, 833 ; caimacam
204 ; hoti 367 ; negutatori 339 ; polcovnic
929 ; razmaritd 181, 893 ; vames 176, 651,
738 ; vdtaf 31, 176, 632, 651 ; volintiri
270.
jalbd, abuzuri 690 ; adevAratd 177 ; de ape-
latie 248, 467, 524, 747, 879 ; armilsoaie
43 ; birsani 176 ; brasovean 625 ; breasld
 177 ; la caimacam 405 ; pentru casA 551,
747 ; ceaus 813 ; cercetare 224, 239 ; cio-
hodar 206 ; clucer 442, 741 ; comis 548;
creditor 34, 196, 241 ; pentru datorie
416, 625, 746 ; debitor 773 ; la divan 38,
219 241, 260, 270, 385, 602, 741 ; pentru
dobIndd 559 ; la domn 34, 81, 92, 101,
120, 126, 168, 172, 188, 191, 192, 222,
224, 237, 248, 249, 201, 266, 270, 286,
301, 332, 402, 425, 433, 448 452, 467, 496,
504,505, 506, 508, 512, 514, 519, 520, 524,
526, 528, 562, 564, 583, 622, 662, 675, 691,
692, 695, 697, 705, 707, 710, 716, 733,
746, 747. 748, 768, 771, 772, 777, 778,
792, 797, 829, 877, 879, 880, 882, 884,
885, 886, 891 ; 893, 928 ; dovadd 332,
344, 671 ; egumen 120, 155, 549, 891 ;
executare (hotArlre) 571 ; ficleand 608,
676 ; furt 471, 504 ; hotArnicie 879, 885 ;
Impresurare 879 ; Imprumut 385 ; Inchi-
soare 583 ; pentru IntArire 126, 520 intlia
377 ; logofdt 532, 547; lude 632 ; mazil
238 ; macelari 177 ; mArturii 267 ; mezat
60 ; pentru moara 748 ; mosneni 8, 101,
829, 894 ; negutAtor 237, 244 ; norod 769 ;
ovrei 92 ; paharnic 231 ; pficurari 24 ;
pentru perigrafie 64 ; plat 133, 265, 901 ;
pldiesi 31 ; popd 246, 533 ; postelnicel 47;
protimisis 22, 51, 249 ; reclamant 37, 38,
39, 50, 129, 140, 162, 165, 168, 172, 204,
207, 219, 222, 270, 324, 339, 402, 433,
498, 483, 491, 496, 506, 508, 512, 519,
528, 559, 589, 680, 694, 699, 772, 796,
886 ; cu rezolutie 425 ; sAteni 188, 233,
260, 501, 675, 778 ; singer 564 ; soroc
196, 377, 514, 692 ; sotie 74, 875 ; stolnic
39, 229, 542, 882 ; pentru stricAciuni 115 ;
sAtrar 408, 877 ; tigan 39, 191, 771 ;
uncheas 878 ; varnes 562 ; vdtaf 662 ;
vindrici 690 ; vorniceasA 885 ; zestre 74,
454.
jdluitor (jdluitoare), abuzuri 41 ; bogasier
380 ; clacA 41 ; dascAl 383 ; datorie 304,
310, 440, 514, 650, 693, 792 ; dijmd 41 ;
la domnie 68, 667, 676, 771 ; dovadd
contra--,260; importatori 405 ; Impresurare
502 ; hnprumut 385; Inchisoare 650; mosie
290, 782 ; mostenire 68 ; plAiesi 41 ; portdrei
667 ; prAdare 622 ; pricind 192, 260, 270,
277, 287, 456, 496, 612, 695, 733, 748, 778 ;
protimisis 261, 646 ; skean 622 ; slobozire
www.dacoromanica.ro
777, soroc 304, 440 ; tigancit 777 ; cu
zapciu 249.
jefuire, bani 598 ; paharnic 590.
jicnifd donmeascd 184, 684.
ir, rlmtori 900? Anzare 8.
judecald, adeverint5 746, 895 ; amanet 559 ;
anafora 915 ; apel 14 ; bAtaie 913 ; bise-
riceasca 685, 686 ; boieri (vel) 56, 59, 323,
324, 332, 457, 483, 559, 564, 589, 796,
806, 895 ; caimacam 59, 501, 710 ; carte
de 181, 249, 260, 270, 276, 287, 290,
308, 395, 510, 526, 606, 641, 646, 707,
716, 748, 782 ; casd 324, 457, 774 ; cerce-
tare 747, 897 ; chezas 559 ; citare la
157, 260, 278, 310, 419, 429, 571, 691,
695 ; clacA 188 ; condicA 559 ; datorie 385,
421, 434, 445, 903 ; departamentul al
2-lea 308, 421, 602, 645, 697, 710 ; dijrnd
188 ; divan 11, 14, 45, 52, 101, 192, 200,
245, 249, 260, 267, 276, 277, 287, 292,
307, 384, 385, 387, 391, 416, 716, 742,
792, 893, 896 ; domneased 7, 45, 54, 55,
71, 147, 168, 188, 261, 717, 886, 893,
901, 902, 903, 928 ; egumen 877 ; la episcop
364 ; hothire 625, 693, 747 ; hotarnicie
276, 426, 748, 902 ; hrisov 177 ; ispravnici
395, 622, 644, 663, 811, 862, 891, 899,
902 ; Implinire 602 ; Impresurare 895, 906 ;
hnprumut 559 ; Intarire 849 ; marfA 717 ;
mArturie 202 ; miere 589 ; minor 122 ;
mitropolit 603, 674, 675, 797 ; mo5ie
59, 266, 483, 609, 744 ; mosneni
674 ; munte 901 ; de obste 270 ;
otastind 675 ; paharnic 147 ; pagubit 62 ;
plata 68 ; popa 56, 609 ; pravild 395,
510 ; pricind 310, 505, 606, 769 ; protimisis
55 ; protopop 685, 686, 687 ; rAmInere de
.-.... 212, 255, 261, 270, 301, 606, 695, 799 ;
rascumparare 55, 56, 324, 928 ; refuz de
572 ; sAvIrsire 434 ; scrisori 829 ; soroc
612, 886 ; sot 27 ; staroste 61 ; stAptnire
609, 896, 901, 928 ; stolnic 877 ; tigani
71 ; vie 902 ; vindrici 675 ; la vornici 265 ;
zapis 202 ; zeciuiald 169.
judeedlor, bAnia Craiovei 207, 722 ; boieri
200, 224, 255, 261, 286, 290, 301, 526,
695, 769, 854 ; carte de judecatA 36, 339,
776, 840, 881 ; cremenalion 58, 907 ; dato-
rie 606 ; departamentul al 2-lea 286, 301,
421, 457, 501, 558, 669, 710, 742, 829 ;
divan 234 ; hotarnic 892, 914 ; hotArlre
255, 602, 606, 664 ; hot 864 ; izbrAnire
prin ,-- 462 ; judet 914 ; leafd 863, 874 ;
1017
 marturie 868 ; medelnicer 759 ; moarA
255 ; mosie 620 ; orinduire 4, 25, 57, 854 ;
la spatarie 863.
judecdlorie treaba 769.
judef, passim ; absent 224 ; Wei 282, 405 ;
birsani 920 ; capitan 705 ; helesteu 564,
587 ; hotarnicie 426, 880 ; ispravnici la
~ 25, 187, 209, 211, 255, 267, 292, 310,
388, 389, 391, 395, 419, 426, 429, 514,
562, 608, 646, 676, 693, 695, 705, 723, 729,
742, 748, 782, 792, 837 ; impresurare 592 ;
judecatA ~ 849 ; marturie la ~ 447, 901 ;
mosie 154, 350 ; munte 318, om (slujba)
249, 277, 320, 749 ; paza 705, 723 ; pasunat
199 ; sat in ~ 605, 627, 641 ; stramutare
(pricinA) 430 ; visterie pentru ~ 452 ; vor-
nicie in ~ 115.
jupineasd, adulterina 837 ; apel 845 ; cerce-
tare 812 ; clironomie 664 ; danie 732,
895 ; datorie 820 ; diata 564, 587 ; furt
464 ; ertare 191 ; impresurare 78 ; imprurnut
234 ; marturie 458 ; mostenire 250 ; pirit
87, 104, 183, 254, 820 ; rAscumparare 707 ;
reclamantA 78, 234, 533, 704, 840 ; sat
113, sArdareasA 488 ; tigan 191 ; 704, 743 ;
vechil 104 ; vie 849 ; vinzare 113, 619, 701 ;
zapis 619; zalog 184.
jupinesild, mostenire 551 ; reclarnanta 525,
551 ; tigancA 512.
jurafi martori 472.
jurdmlnl, adeverire 928 ; batrini 229 ; In bise-
rica 384, 900 ; calcare 118, 427 ; creditor
49 ; pentru datorie 54, 144, 186 ; domnul
309 ; dovada 187, 287, 305, 412 ; fals 901 ;
hagi 751 ; ispravnici 343 ; incredintare
prin ~ 580 ; judecata cu ~ 14, 193, 267,
332, 452, 496, 598, 746, 815, 836, 898 ;
lege armeneasca 751 ; pentru marfa 717 ;
martori 121, 448, 472, 759, 901 ; medel-
nicer 65, 669 ; mitropolit 144, 384, 759 ;
pentru movie 110 ; negutator 193, 436 ;
cu pamint in poala 501 ; pitac 635 ; pirit
117, 141, 151, 288, 394, 570, 653, 655,
751 ; porcari 451 ; reclamant 97, 219,
270, 647, 648, 734 ; ref uz de ~ 96,
436, 452, 570, 751, 783 ; stolnic 838 ;
uncheas 815 ; vamA 288 ; varnes 900 ;
zestre 545.
lac hotar 585, 787.
lacherdd vinzare 871.
ladd (IUD, acte 181 ; luare de ~ 302 ; impli-
nire pentru ~ 208 ; manAstire 181 ; pecet-
1018
www.dacoromanica.ro
luita 610 ; pirit 394 ; pricina pentru ~
822 ; spargere 312, 458 ; zapise in ~
738.
lanf, tiganca In 448.
triple venit 555.
lazarel (lAzaret), negutator 193 ; reclamant
436, retragere in ~ 598 ; stolnic 509.
ldcuinfd, v. locuinfa.
ldcuilori, V. locuilori.
ldcuste semanaturi 470.
Muni, rude de ", 346.
Milani, \rata de ~ 5.
leafd, catastih 863 ; 874 ; cApitan 282 ; chi-
verniseala 769 ; dascal 383 ; debitor 385 ;
ispravnici 282 ; judecatori 57, 58, 854,
863 ; pe lunA 705 ; portarei 667.
lefecii, biv vel capitan za ~ 849.
leflu, cu diamantele 397 ; pricina pentru ~
397.
legalon, tiganca data ~ 512.
legdlurd, clacuire 895 ; divan 286 ; protimisis
836 ; tocmeala 773 ; zapis 144, 716, 836,
895.
lege, calcator de ~ 190 ; cununie 480, 486,
759, 916 ; hula pentru ~ 892 ; judecata
pre ~ 212 ; sotle cu ~ 242 ; rAminere de
~ 212 ; tigan 480, 486, 916.
legume dijrnA 41, 294, 642.
lei, datorie 909 ; haham 173 ; plata 697 ;
pogon 744 ; portar 667; vie 744.
lemnari, breasla de ~ 773 ; evaluare 224, 839 ;
maimarbasa 773 ; rule!. 773 ; villa 401,
517.
lemne, pentru casarie 784 ; clack' 220 ; con-
structie 315 ; mezat 636 ; mici 188 ; moara
313 ; reclamant 817 ; pica. 926 ; vinzare
45.
lenevire, munca (fortatA) 612 ; pagube 234 ;
semanaturi 612.
lepadare de clironomie 126.
lesnire, hoti 764 ; locuitori 764.
lesi comert 193.
linte vinzare 421.
lipovean mezat 548.
lipoveancd slugereasca 563.
lipsd zestre 34, 279, 365, 580, 728, 748, 771.
lipfcan (lipscan), creditor 365, 796, 884, 908 ;
debitor 478, 811 ; martor 496 ; pirit 232,
478, 626, 811, 827 ; reclamant 293, 306,
485 ; soroc 365 ; tigan 593.
1118, epitropi 719 ; judecAtori 640, 719, 848 ;
leafa 719.
liude, v. lade
livadd (livezi), cercetare pentru 8, 102, 781 ;
cetasi 783 ; cumpArgloare 265 ; danie 661 ;
daune 393 ; delnitg 755 ; diacon 844 ;fin 3, 8,
350, 351, 755, 781, 783, 812, 844 ; Inecare
350, 542 ; rnAngstire 227 ; niosie cu r,, 126,
815 ; mosneni 812 ; pirtti 265, 716 ; point
8, 102, 290, 298, 463, 754, 812, 843 ; popg
105 ;reclamant 298, 754 ; rumini cu
227; stApinire 351 ; stricAciune 3, 75,
393, 711 ; vie cu 298 ; vinzare 501 ;
zalog 163, 267, 681, 700 ; zecivalg 895.
lInd, comer% 838 ; marfg 697 ; pricing 186 ;
socotealg 838 ; spglare 830 ; vamg 176,
331, 562, 920.
boe (locuri), alegere 730 ; amanet 903 ; argtuii
350, 783 ; bisericA 551 ; casA 343, 378,
390, 908, 413, 457, 522, 538, 564, 587,
654, 684, 723, 753, 812, 815, 825, 870 ;
cercetare 8, 58, 246 ; cetasi 783 ; chirie
375, 457, 497, 522, 753 ; clrciumg 519,
613 ; clacg 116 ; cotropire 101, 821 ; cum-
pgrare 228, 312, 825 ; danie 247, 564 ;
datorie 903 ; delimitare 390 ; doblndg 398 ;
domnesc, 95, 247, 613, 724, 821 ; gard
764; hotarnicie 483 ; de hrang 163, 812 ;
implinire 208 ; Impresurare 724 ; inecare
350 ; mezat 548, 636 ; mitropolie 517,
533, 636, 658, 839'; prAvglie 40, 566 ;
pricing 358, 460, 742, 849 ; scaun de came
177 ; sterp 236 ; slugg 764 ; sgtrar 408 ;
vie 386, 460 ; vinzare 163, 519, 538, 636 ;
zap is 815 ; zglogire 184 ; zestre 378, 815.
locuinfd (lAcuintA), domiciliu 41, 472, 778 ;
pMiesi 41 ; soroc 71 ; strgini 472.
locuitor (lAcuitori), buni 860 ; dajdie 515 ;
jalbg 847 ; acelasi judet 396 ; de obste
602, 705; In pricing 769 ; sat 778 ; tgraniu
4 ; vinzare 78 ; zapis 78.
logofdt, adeverintg 167, 480, 598, 802, 837;
administratie 69, 408 ; adoptie 336 ; ana-
fora 11, 12, 14, 17, 27, 29, 34, 36, 90, 43,
44, 47, 49, 53, 56, 59, 62, 68, 69, 76, 77,
79, 86, 89, 91, 106, 112, 114, 116, 127, 134,
137, 144, 150, 155, 156, 162, 163, 166,
168, 169, 174, 175, 176, 177, 178, 184,
187, 189, 192, 199, 204, 207, 208, 212, 220,
224, 225, 238, 239, 247, 248, 277, 279,
283, 286, 291, 292, 294, 298, 299, 301,
311, 313, 314, 318, 328, 329, 331, 346,
347, 351, 352, 356, 360, 361, 362, 363,
366, 367, 369, 370, 371, 372, 373, 375, 376,
377, 380, 382, 384, 385, 386, 388, 389,
www.dacoromanica.ro
393, 398, 900, 402, 406, 408, 410, 413,
415, 416, 417, 418, 420, 421, 427, 430,
435, 437, 438, 441, 443, 444, 450, 454-457,
460, 461, 463, 464, 467, 472, 477, 479, 483,
487, 489, 490, 492, 500, 501, 502, 504, 505,
508, 509, 513, 514, 518, 519, 525-528,
530, 532, 534-538, 541, 546, 518-550,
552, 553, 557, 558, 562-565, 569, 572,
574, 576-577, 579, 581, 585, 587, 590,
592, 593, 599, 604, 607, 613, 620, 623,
628, 635, 638, 654, 664, 671, 674, 675,
678, 682, 684, 694, 695, 699, 700, 701,
709, 710, 712, 716, 726, 728, 732, 733,
739, 741, 743, 744, 748, 751, 753, 755, 777,
782, 783, 784, 785, 787, 789, 790, 791, 796,
797, 798, 800, 802, 803, 807, 808, 809,
811, 812, 813, 814, 815, 816, 817, 826,
827, 833, 835, 837, 840, 843, 844 ; aibitru
490, 520 ; arendeazg 784 ; bgtaie 43 ;
carte de judecatg 12, 14, 268, 298, 323 ;
catagrafie 551 ; cercetare 101, 126, 140,
145, 191, 624, 637, 664, 678, 742, 862 ;
chezas 561 ; clironom 701 ; clucer 493 ;
cumpgrg 126, 138, 165, 213, 286, 326,
443, 460, 520, 654, 671, 748, 795, 812,
815 ; danie 390, 796, 812, 895 ; datorie
941, departament de judecatg 30, 907 ;
de divan 126, 145, 349, '773, 774, 863 ;
epitrop 162 ; evaluare 517 ; havaet 325 ;
hotArnicie 101, 438, 444, 633, 802, 928 ;
hrisov 126, 145, 166, 177, 773, 849, 853 ;
ispravnic 743, 748, 794 ; impArtealg 550 ;
impresurare 688, 906, 923 ; imprumut
18 ; jalbg 591, 772, 794 ; judecatA 36, 112,
848, 902 ; leagg (log. al 3-lea) 719, 863,
874 ; mgrturie 101, 109, 192, 488, 497,
502, 584, 620, 660, 743, 799, 829, 833 ;
minori 550 ; mostenire 185, 202, 213, 266,
348, 444, 677; nazirlic 801 ; phlt 72,
97, 119, 185, 192, 202, 298, 357, 439,
620, 671, 792, 797, 808, 832 ; politg 325 ;
pricing 106, 918 ; protimisis 72, 671 ; re-
clamant 69, 97, 128, 130, 158, 196, 213,
280, 300, 349, 425, (al 3-lea), 436, 483, 486,
507, 532, 547, 677, 682, 688, 906 ; sames
629 ; scutire 6 ; za taing 177, 774, 849 ;
tescherea 764 ; Ora de jos 120, 145, 166,
773, 774, 829, 849, 853 ; taia de sus 126,
145, 166, 606. 774, 849, 853 ; vamg 288 ;
vechil 63, 69 (al 2-lea) 210, 309, 455, 482,
537, 619 ; vie 682, 808 ; vinde 228, 276,
327, 797 ; do vistierie 109, 181, 192, 216,
336, 486, 532, 550, 584, 620, 701 ; 7apis
1019
 7, 12, 71, 101, 144, 163, 389, 497, 790 ;
zalog 108, 311, zestre 81, 418, 834.
logofefel, cu acte 218 ; carte mincinoasa 9 ;
cetas 829 ; chezas 476 ; cumparii 142,
423, 658 ; datorie 111, 245 ; de divan 592 ;
epitrop 476, 536 ; hotarnicie 402 ; jalba
892 ; leaf a 863, 874 ; martor 218, 286,
292, 799 ; mezat 658 ; moar 821 ; mosie
812 ; mumbasir 678 ; pIrIt 111, 245, 509,
802 ; de puscarie 476, 863 ; ravas 779 ;
reclamant 52, 201, 251, 327, 802 ; scriitor
9, 286, 309, 786 ; sluga 390 ; vechil 236,
360, 835 ; vinde 147, 344, 511, 518 ; zapis
286, 309, 365 ; zalog 797.
logofeteasa, diata 208 ; mostenire 348 ; pirit
357 ; reclamanta 154 ; vechil 460.
logofefie departament 907.
lucru, acoperit 518 ; de casa 270, 458, 522,
634 ; cercetare 207 ; chezas 345 ; debitor
345, 440, 693 ; descoperit (precis) 502 ;
diata 518 ; epitropie 10, 816, 922 ; furt
252 ; rnarturie 502 ; mezat 123, 379, 522 ;
rniscatoare 10, 64, 83, 166, 378, 816 ;
manstiresc 513, 539, 771 ; mostenire 64,
378, 634, 897 ; nemiscatoare 10, 64, 83,
166, 378, 513, 816, 897 ; parintesc 774 ;
cu plata 909 ; socoteala 445 ; slatornic
(nemiscator) 378, 897 ; strein 467, 521 ;
termen 513 ; de-a valma 502 ; vinzare
11, 467, 513, 521, 771 ; zestre 378, 877.
lude (liude), copartasi 680 ; datori 374, 866 ;
fugari 778, 860 ; imigranti 860 ; insela-
ciune 670 ; martori 489 ; macelari 177 ;
marturii 271 ; mosneni 8, 815 ; mutare
863 ; ptrIi 35, 430 ; reclamanti 134, 218,
259, 306, 632, 678 ; rufet 773 ; scutelnici
820 ; scutiti 6 ; slujb 667 ; staroste 6 ;
sticlari 35 ; stramutare 844 ; sezatori (mosie)
895 ; ;Igani 819 ; vataf de 35, 177 ; vie
835 ; vinatori 663.
lufe lit portarei 667.
lumlndrar, creditor 395 ; dator 224 ; pirit
224.
(um& mori pe 4-, 659 ; rImatori 427.
madea (madele), bani 70 ; cercetare 813 ;
sermaia 17 ; taxa 779 ; tovarasie 193, 415.
magazie, fin la 673 ; miere 833 ; schela 833.
magazier (magazioner) de zaherea 660.
mahala, administratie 115 ; cas In 43,
91, 247, 324, 378, 401, 411, 422, 457,
1020
www.dacoromanica.ro
522, 557, 564, 574 587, 658, 721 ; cercetare
647 ; cizmar 424 ; despartire 715 ; hoti
764 ; loc 224, 390, 517 ; 538, 548, 684 ;
martori 112, 427, 715 ; manstire 375 ;
nefer 762 ; pivnita 548 ; popa 593, 870 ;
prvlie 136, 497 ; reclamant 597, 677,
753 ; vel vornic 115.
mahalagiu, cas 777 ; cercetare 375, 401, 620 ;
dovada 620 ; locuri 764 ; marturii 324,
413 ; reclamant 294 ; vinzare 411, 777 ;
zapis 411.
maici, jail:4 675 ; schit 675.
maior, comandir 310 ; gheneral,--,22 ; mosie 22.
maja de fier 94.
mal hotar 271, 307.
mama vitrega 277.
mamelegiu negutator 678.
marafel, amanet 478 ; caimacam 279, 361,
417, 857 ; episcop 925 ; executare 551 ;
globnic de tigani 595 ; ispravnici 281,
429, 441, 473, 510, 515, 624, 632, 852 ;
staroste de negustori 33, 256, 392, 416,
456, 478, 529, 545, 603, 623 ; vinovati
prin ;--; 627 ; vInzare 310 ; zabit 778 ;
zapt prin 925.
marda debitor 650 ; marfa 650.
mall& amanet 616 ; ardere 817 ; asezmlnt
365 ; avere 356 ; bani 459 ; Mei 282 ;
brasovean 178 ; cercetare 871 ; cojocarie
17 ; cumparare 244, 436, 528, 644, 645 ;
datorie 114, 415, 469, 600, 708 ; debitor
650 ; epitrop 370 ; export 514 ; import
717 ; Imprumut 234 ; margelar 136, 157,
306 ; mezat 529 ; mostenire 225 ; negu-
tatori 244, 436 ; odai pentru 846 ;
pagubfi 726 ; pecetluire 478 ; plata in
234, 305 ; pravalie 53, 478, 696 ; pricina
589 ; rapuncre 171 ; reclamant 546, 635 ;
simbrie 496 ; socoteala 44, 801 ; streina
717, 817 ; tovarasie 281, 305, 871 ; vama
283, 288, 310, 813 ; vinzare 282, 697 ;
zapt 370, 589.
margine, capitani 705 ; paza 605, 764 ; vamesi
233.
martalog zapciu 629.
martor, pentru bani 221 ; boieri 467, 773, 829 ;
carte de blestem 413, 840 ; cercetare 139,
307 ; davagiu 452 ; la divan 108, 133,
166, 186 ; dovada 260, 287, 830,
836, 901 ; hrisov 126, 774 ; judecata cere
554 ; negutatori 339 ; oculari 278, 287 ;
pirisi 489 ; pirit 192, 265 ; pretuire 361 ;
protimisis 413 ; reclamant 222, 225, 670 ;
 slugA 702 ; cu stiintA 267 ; vecin 49 ;
vornic 669 ; vrednic 394, 502 ; zapis cu
,--, 38, 101, 145, 156, 286, 467, 822 ; zestre
454 ; V. si mdrturie.
masa, hotrnicie 809, 855, 911 ; mosie 118,
649, 659, 809, 815, 882, 911.
mascur, pricinA pentru ,---, 451.
mated hotar 499, 843.
matai (de stupi), dare 41 ; de stupi 41.
matropozi vamA 814.
mazil, adeverintA 541 ; boiernasi 438, 541,
835 ; breaslA 547 ; carte 835 ; domnul
cAtre ,-, 4 ; hotarnicie 731 ; Imprumut
330 ; jalbA 707, 847 ; mArturie 367, 802 ;
neamuri 593 ; pliit 547 ; reclamant 214,
238 ; tigan 593 ; vamesi 400 ; vechil 243,
500 ; zapis 438.
mdraistire, zapis la ,-,-, 181, 261.
mdcaturi, epitrop cu ,--, 586.
mdcelar (mAcelari), breaslA 177 ; chezAsie
485 ; hrisov ,--, 177 ; lude 177 ; mArturie
488 ; Olt 485 ; rufet 929 ; vamA 400.
rndcinis moarA 255.
mdglasi, abuzuri 824 ; reclamant 824.
indica, reclamant 146 ; streini (blrsani) 920.
mdmulari, taleri de la ,.--, 282.
mdndstire, arhimandrit la .---, 138, 194, 341,
539, 564 ; ban 53 ; bisericA 633 ; casA 358,
411 ; cAlugAr 519 ; cercetare 810 ; chezAsie
83 ; chink 497, 846 ; cumpArA 59, 832 ;
danie 79, 247, 580, 633, 656, 815, 816,
853, 896 ; datorii 83 ; depozit la ,-, 124,
212 ; devAlmase 62 ; diacon la ,---, 75 ;
epitrop la ,---, 31, 218, 266, 393, 456 ; han
171 ; hotArnicie 32, 84, 654, 884 ; iconom
la ....., 59 ; ieromonah la -- 398 ; igumen
(egumen) 12, 109, 112, 116, 163, 169,
175, 271, 276, 414, 421, 423, 442, 564,
573, 576, 581, 587, 596, 606, 614, 620,
642, 649, 664, 670, 707, 791, 812, 823,
844, 877 ; Impresurare 258 ; Inchisoare
la ,--, 837, 855 ; judecatA 612 ; (posedA)
loc 497, 753 ; logofetel al .--, 142 ; mahala
870 ; metanie la ,---, 539 ; metoh al -- 169,
276, 404 ; mizil 158 ; mosie a ,---, 75, 124,
165, 184, 891, 895, 918 ; munte al ,---, 79,
314, 472 ; pAsune 120 ; pfrltA 70, 218, 258,
314, 442, 463, 670 ; prAvAlie 566, 789 ;
preot la .--., 851 ; proegumen 410 ; proi-
gumen 543 ; risipitor 922 ; reclamantA
7, 69, 71, 80, 150, 226, 372, 375, 414, 477,
508, 513, 549, 596, 664, 812, 846 ; rumAni
la .-.., 656 ; schimb 807 ; schit 707 ; sur-
www.dacoromanica.ro
ghiun 715, 909 ; tigan la ,---, 73, 211, 448,
512, 643, 819 ; vie 78, 300, 368, 489, 521,
803, 808 ; vamA 549 ; yin 155, 423 ; vinA-
rici 159, 420, 675 ; vinde 155, 194, 701 ;
zapis 643 ; zapt 53 ; zAbog la .-.- 444.
mdr hotar 390.
mdrdcini, curAtare 386 ; Imprejmuire 764.
mdrgdritar, comer% 838 ; cruce cu .--., 564,
587 ; socotealA 838.
margelar, chirie 136 ; creditor 157 ; cumpArA
546 ; debitor 365 ; devAlmAsie 683 ; pit
136, 546, 635 ; reclamant 306, 355.
mdrilis, cheltuieli 816 ; minorA 816.
mdrturie (mArturii), In absenta pArtil 142 ;
adeveriMA 61, 292, 559, 598, 808 ; adulter
715 ; in apel 502 ; arhimandrit 591 ; din
auzire 664 ; pentru bani 203 ; bAtrIni 59,
81, 271, 398, 493 ; blestem (carte de ,--,)
67, 219, 267, 292, 472, 502, 596, 797 ;
boiernasi 438, 704, 913 ; la caimacam 382,
501 ; carte cu ,--, 128, 142, 287 ; catastih
cu "-, 235, cercetare prin ,---, 71, 101, 654,
768, 914 ; de cinste 587 ; cIrciumar 648 ;
clirici" 117, 356 ; clucer 312 ; copie 113 ;
de credintA 248, 729 ; creditor 49 ; pentru
cumpArare 248 ; danie 182 ; pentru datorie
93, 142, 164, 186 ; In despArtenie 483 ;
diacon 790 ; diatA 235, 329, 346, 364,
518, 521, 539, 564, 587 ; pentru distru-
gere 123 ; la divan 18, 39, 248, 502,
domnul 248 ; dovadA cu ,--, 305, 385,
742, 824, 886 ; epitropie 335 ; episcop dil
,---, 43 ; pentru fAgAduialA 696 ; din gurA
435, 591 ; blestem 581 ; hotArnicie 133,
271, 433, 494, 502, 654, 688, 911 ; hotie
382 ; la ispravnici 232, 252, 423, 896 ;
ImpArtealA cu "-, 103, 378, 584 ; Impre-
jureni 18, 56, 81, 849 ; Impresurare 849 ;
Inchinare (schit) 166 ; Intelegere 315 ;
judecata cere ,--, 54, 87, 89, 93, 99, 163,
242, 342, 357, 384, 448, 452, 509, 530,
598, 615, 669, 715, 817, 821, 832 ; jurAmint
717, 758 ; lipsa 143, 148, 717, 759, 898 ;
la fata locului 343, 654, 842 ; logont
743, 797, 833 ; mahalagii 324, 411, 413 ;
pentru marfA 644 ; mazili 367, 400 ; medel-
nicer 452, 513 ; megiesi 267, 276 ; mitro-
polit cere ,---, 170 ; monah dA ,--, 145 ; mos-
neni 18, 463, 491, 842 ; paharnic dA ,--,
,--, 389 ; cu pizmA 267 ; pfrIt 54, 78, 97,
206, 328, 242, 321, 324, 448, 557, 672, 784,
791 ; dupA pravilA 230 ; preoti 61, 182, 324,
411, 413 ; 497, 598, 647, 901 ; reclamant
1021
 16, 20, 45, 46, 143, 214, 248, 258, 288, 330,
369, 386, 408, 412, 420, 427, 444, 447,
472, 489, 502, 504, 512, 543, 552, 597,
635, 682, 708, 753, 756, 793, 853, 896,
898; In scris 137, 142, 164, 216, 292, 435,
491, 502, 591, 786, 799, 913 ; pentru sine-
luri 123 ; singura 230 ; sluga 193 ; sluger
-312, 389 ; slujitor 360 ; soroc pentru
360, 460 ; stapinire 18, 105, 444, 512 ;
sta roste 496 ; stolnic 822 ; stricaciune
-580 ; tescherea cu .--, 630 ; turci 740 ; pen-
tru 39, 480, 509, 704 ; vAtaf 148, 598 ;
vecini 112 ; vinarici 420 ; vinzare 43, 59,
248, 394 ; vrednice de credinIA 59, 76,
169, 277, 302, 398, 400, 412, 502, 508,
.521, 585, 599, 620, 696, 774, 853 ; zapis
cu 7, 51, 71, 72, 97, 128, 144, 184,
290, 296, 309, 323, 324, 337, 347, 359,
363, 377, 407, 411, 431, 436, 443, 450,
451, 455, 483, 502, 520, 566, 572, 626,
682, 701, 712, 782, 787, 789, 840, 851, 853,
893 ; zestre 112, 329 ; v. si martor
mdrturisanie, sub blestem 239, 302 ; la cai-
macam 200, 504 ; cercetare 812 ; condei
de 591 ; condica (mitropoliei) 715 ; do-
vada 472 ; hotarnicie 633 ; pricina 491,
648 ; In scris 110, 488, 504, 570, 715 ; cu
sufletul 110, 329; vIrstei 809.
mdrunfisuri, ispravnici 346 ; reclamant 106,
346.
mdsedrici, clironotn 346 ; mostenire 346.
mdsurd, hotarnicie 307 ; yin 884.
mdsurdtoare hotarnicie 307.
mdtase, ii cu 302 ; oca 645.
mdtdsar martor 112.
mdtuse diata 729.
medelnieer, abuz 629 ; adeverinta 323 ; ana-
fora (semneaza) 61, 66, 67, 70, 72, 75, 77,
80, 81, 82, 85, 87, 94, 95, 96, 99, 103,
104, 105, 106, 113, 118, 119, 123, 124,
125, 128, 133, 136, 139, 141, 142, 143,
146, 148, 157, 159, 161, 169, 182, 194,
196, 197, 198, 200, 201, 209, 210, 211 ,
215, 217, 219, 226, 227, 228, 230, 232,
236, 245, 252, 258, 259, 266, 267, 271,
273, 276, 280, 281, 284, 285, 288, 295 ,
296, 298, 299, 300, 301, 305, 306, 308,
309, 312, 313, 314, 316, 319, 324, 326,
327, 331, 332, 337, 338, 339, 340 , 341,
343, 344, 345, 347, 351, 353, 354, 355, 357 , banuiala de 393 ; carti cu 145 ; copii
358, 359, 364, 367, 381, 387, 392, 394 ,
395, 401, 411, 419, 421, 425, 428, 434 ,
102z
www.dacoromanica.ro
439, 440, 442, 448, 449, 452, 465, 467,
468, 476, 481, 486, 491, 495, 506, 511'
512, 516, 523, 524, 543, 547, 551, 561,
566, 567, 568, 571, 573, 583, 589, 595, 596,
597, 598, 600, 601, 613, 615, 618, 619,
620, 626, 629, 631, 637, 543, 645, 652,
668, 678, 680, 688, 689, 691, 704, 706,
709, 712, 714, 721, 723, 736, 745, 750,
756, 880 ; da carte 36, 759 ; cercetare prin
--. 181, 614, 664, 678, 724 ; cumpara 135 ;
473, 513 ; danie 19 ; datorie 88, 114, 319,
669, 889 ; daune 629 ; domnul catre
649, 718 ; epitrop 218, 247, 563 ; hotarnicie
313, 649 ; informeaza 113, 119, 814 ;
dii linprumut 184, 853 ; Inscris de la es, 39 ;
jalba 452, judeca 30, 36, 759, 836 ; jura-
mint 65, 898 ; leafa 719, 863, 874 ; martor
277, 435, 513 ; mostenire 550 ; pIrlt 65,
114, 313, 317, 319, 630, 669, 752 ; plata
prin,,, 673, 723 ; prquire (evaluare) 74 ;
rivas 167 ; reclamant 88, 128, 315, 371,
550, 756, 910 ; staptnire 128, 849 ; tovarasie
838, 910 ; pentru Iigan 756 ; vama 814 ;
vechil 460, 628 ; vinde 126 ; zapis 153,
538 ; ia Wog 184 ; zestre 74, 898.
medelnicereasd, epitropie (minor) 922 ; pirlta
165, 319, 595 ; reclamantd 65, 74, 167,
599 ; stapinire 882 ; zapis 153 ; zestre 74.
megias (megiesi), adeverintA 212, 568 ; batr/ni
62, 203, 276 ; cu blestem 109, 124, 212 ; bise-
rica cu ; boiernasi 313 ; cercetare 444,
537, 576, 689 ; la divan 212 ; domnul care
..--, 499 ; hotarnicie 62, 276, 313, 402,
701, 892 ; martori 124, 266, 267, 271, 276,
892 ; mosie 62 ; dau ravas 343, 386 ; yin-
duti 165.
mehterbafa, chirie 684 ; pIrlt 684.
mei, cumpArare 630 ; teslingiu 630.
meirnarbasa, breasla 773 ; pretuieste casa 839.
menzil, cai la 432 ; pe mosie 155.
merafet, v. marafet
meremet, al caselor 580 ; cheltuiala 580.
mere, ograda cu 572 ; vedre pentru 6.
mertie de porumb 723.
mester, bitrini 873 ; cercetare prin 307,
821, 823; judeca 873 ; martori 307 ; mei-
marbas 773 ; morar 307, 821 ; fac roti
de moara 581 ; pretuiesc casa 839 ; sta-
roste cu -- 1.
mestesug (mestesuguri), adeverinti cu 525 ;
la 198 ; croitori 873 ; iconomie 641 ;
judecata 873 ; la mezat 865 ; Olt cu
 493, 857 ; reclamant cu es, 710, 817 ;
socotealA 528 ; staroste 1 ; tigan cu es
3, 563 ; viclenie 493, 525, 545, 593, 710,
817, 833, 836, 857, 865 ; zapis cu ~ 833,
836 ; zestre cu es 545.
metanie la mAnAstire 559.
metoh, bisericA 732 ; cAlugAr 39 ; al episcopiei
166 ; mfiniistire 163, 169, 276, 404, 407 ;
schit 166, 664.
mezat, acareturi la es 506 ; amanet la ~ 196,
293, 853 ; avere la es, 42, 494, 728, 865 ;
casA la ,s, 43, 358, 495, 531, 557, 658,
785, 796, 816, 890 ;. catagrafie pentru ~
551 ; cumpArAtori la ~ 123 ; pentru da-
torii 377, 395, 936 ; debitor (avere) 422,
625 ; hoti (avere) 494, 865 ; prin ispravnic
123 ; loc la ~ 538, 548 ; lucruri la es 394,
516, 522 ; marfA 365, 529 ; mosie la ~
68, 378, 731, 796 ; periusie la ~ 66, 198,
322, 326, 379, 39'2 ; pivnitA 548 ; prAvAlie
49, 60, 456, 636 ; rAmasuri 262, 586 ;
rImAtori 36 ; telal 553 ; tovArAsie 436 ;
vie la ~ 441, 58S, 604, 625, 626, 731,
785 ; vin la ~ 441, 625 ; Wog 239.
miel, cAsApie de ~ 237 ; la cumprAtoare 701 ;
la fAtAciunea oilor 199 ; havaet 920 ; mAr-
turie pentru ~ 328 ; vamA pentru es, 331.
miere, comert 415 ; tovArAsie 47 ; vantA 813 ;
vinzare 833 ; zapt 589.
m ijlocitor, InvoialA prin ~ 144 ; vinzare prin
~ 747.
mild, la cutie 107 ; danie 169, 247 ; domnul 24,
405, 414, 526, 562, 705 ; hrisov de es 393 ;
pentru judecAtor 58 ; pentru piriti 562 ;
de la vistierie 414.
militari aresteazA hoti 763.
milostenie, catastih de ,s, 883 ; cutie de ~
773, 876.
mincinos, jalbA 526 ; zapis 286.
mituire, de la hoti 819 ; slujitori 819.
minciund, plIrlt cu es, 388.
m ile, vamA pentru es 331, 562.
minte, epitropie 48 ; intreagA 832 ; neajungere
mind, streinA 584 ; vinzare la es, 68, 584.
de ~ 48 ; risipitor 48 ; vinzare 832.
mlndstire, v. indndstire.
minteanuri import 405.
mitropolie, anafora la ~ 83 ; blestem la ,-,...
rnirean, judecatA 90 ; preot caterisit 90.
mifcdtor (miscAtoare), avere 875 ; mezat 494.
mild, ispravnici cu es 299, 329;
mitropolit, dA adeverintA 365, 491, 842 ;
anafora 7, 27, 36, 43, 48, 60, 64, 71, 83,
84, 88, 90, 93, 97, 100, 106, 109, 110,
117, 121, 122, 130, 132, 149, 150, 151, 152,
162, 165, 169, 170, 171, 172, 202, 213,
www.dacoromanica.ro
216, 223, 235, 251, 254, 256, 257, 274,
289, 294, 302, 320, 321, 334, 335, 336,
342, 348, 349, 350, 356, 368, 370, 378,
379, 383, 397, 399, 407, 409, 410, 412, 418,
420, 431, 458, 461, 475, 478, 484, 488,
492, 517, 533, 539, 545, 550, 563, 570,
580, 581, 591, 599, 624, 628, 633, 634,
648, 655, 664, 672, 675, 677, 685, 686,
715, 759, 761, 797, 816, 822, 830, 834,
839, 849, 850, 922 ; blestem (carte) 56,
76, 102, 106, 112, 124, 143, 148, 163, 192,
212, 231, 260, 265, 268, 276, 292, 331,
400, 455, 460, 590, 712, 742, 811, 871 ;
boeri cAtre ~ 516 ; carte (de judecatA)
74, 113, 479, 552, 581, 603, 812 ; catastih
(semneazA) 389 ; cercetare 39, 74, 166,
187, 198, 231, 250, 346, 459, 502, 614,
741, 871, 905 ; certare 508 ; depozit la ,-..
68 ; diatA 156, 564, 587, 729 ; In divan
37, 47, 54, 56, 187, 277, 291, 427, 480,
616, 617, 780, 783, 832, 836, 851, 853,
893, 896, 901 ; domnul cAtre ~ 65, 610,
669, 687, 767, 838, 866, 897, 905 ; egumen
cAtre es, 303 ; eparhie 107 ; hrisov (mar-
tor) 774 ; intAreste (acte) 7, 52, 156, 326,
581, 587, 729, 832 ; jalbA la ~ 752 ; ju-
decA 37, 47, 54, 56, 187, 277, 291, 366,
399, 410, 427, 480, 558, 616, 617, 675,
701, 712, 780, 783, 797, 822, 832, 836,
849, 851, 853, 893, 896, 901, 925 ; jurAmint
144, 384, 472, 717 ; mArturie 71, 178,
292, 400, 502, 581, 842 ; minori 198, 213 ;
mostenire 66, 202, 876, 922 ; orinduieste
judecatA 718 ; titac 144, 746 ; protimisis
231 ; protopop cAtre ~ 687 ; rdscumpa-
rare 22, 414 ; rAvas cAtre ~ 301 ; vechil
al ~ 599 ; vinzare 832 ; zapis 7, 52, 71,
156, 326, 442 ; zestre 74, 216, 250, 748,
922.
142, 746 ; casA 326, 516 ; cercetare la ,...
58 ; chirie 636 ; clirici 712 ; condicA 715 ;
cumpArA 741 ; danie 257, 409 ; deporit
la es, 121, 152 ; hrisov al ~ 198 ; iconom
539 ; impArtealA 117 ; jurAmint la ~ 144 ;
loc al ~ 517, 533, 636, 658, 837, 839 ;
mArturie la .--, 224, 448, 712, 715 ; mosie
221, 274, 350, 633, 741 ; mostenire 121,
1023
 580; pricinA la ~ 455, 634; popreala la ~
90, 190.
mtndstirioard, moOe cu ~ 853 ; zapt 853.
mincillorie, inculpat 31 ; vAtaf cu ~ 632, 824.
mtngliere (persuasiune), vinzare zestre prin ~
322.
award, amanet 377, 547; bisericA cu ~420 ;
cercetare 102 ; cheltuialA pentru ~ 435 ;
chide 194 ; cumpArare de 126 ; diatA
257 ; epitrop 10 ; fn gaj 161 ; pe &IA 372 ;
hotar 271 ; cu hrisov 163 ; ImpArteala 162 ;
mosie cu ~ 268, 323, 639, 798, 832, 842 ;
pietre de ~ 768 ; pirlt 350, 369, 518 ;
pricinA 542 ; reclamant 857; roata de ~
286, 307; silnicie 895 ; stApInire 343 ;
striciiciune 621, 821 ; tovArAsie 886 ; vad
181, 255, 266, 707, 884 ; vechil 69 ; yin-
zare 790 ; zapis 145 ; zA1og 52.
inoarle, cheltuialA pentru ~ 412 ; pedeapsit
837 ; poineniri 511 ; sot uciga 837.
mow, minori cu ~ 522.
moafte pentru milostenie 291.
mown, asezAmInt 195 ; creditor 186 ; martor
186 ; furt 794 ; plat 432 ; pricina 818 ;
reclamant 739 ; vamA de la ~ 331.
moflaz (mofluzi), datornie 469 ; nume de
178 ; plat 178 ; soroc 157; reclamant 635.
monah, adeverintA 133, 456 ; cumpArA 344 ;
epitrop 456 ; hotarnic 271 ; mArturie 145,
398, 648 ; are mosie 344, 797; reclamant
303.
monahia, danie 163 ; cu hrisov 126 ; moste-
nire de la ~ 162 ; plrita 590, 723, 877 ;
In pricina 718 ; staretA 675 ; zestre 279.
monetd, mArturie pentru ~ 203.
morar (morari), cercetare prin ~ 307, 621,
732 ; martori 307, 886 ; reclamant 170,
670; zapis 120.
mort diatA 610.
mop (moi), clironomie de la ~ 785 ; cumpArl
928 ;funie pe ,~ 782 ; Imprtire dupA
8, 374, 710, 781, 815 ; mosie de la ~18,
236, 260, 290, 343 ; parte din movie 674,
680, 857; al reclamantilor 674 ; stApInire
pe ~ 608, 798 ; strAmosi 674, 680, 857 ;
vie de la ~ 463.
mo*, absent cu ~ 268 ; arnanet 293, 507,
639 ; apel pentru ~ 20 ; boiereascA 3,
158, 916 ; case pe 358 ; cAsArie pe
92 ; cercetare pentru ~ 580 ; chezas cu
20 ; de clmp 812 ; cfrciumA pe ~ 158,
519 ; cu clironomie 163, 314, 785 ; clucer
83, 111 ; croitor cu ~ 663 ; cumpArare de
1024
www.dacoromanica.ro
~ 11, 260, 344, 470, 483, 567, 674 ; de
cumpArat 109 ; de cumpAratura 145, 266 ;
dajdie 674 ; de danie 109, 409 ; datorie 20,
147, 853; daune 154, 188, 307; devAlmAse
105, 126, 403, 502 ; prin diatA 106, 257,
822 ; dijmA 24 ; domneascA 3, 675, 821 ;
episcopie cu ~690 ; helesteu pe ~ 823 ;
hotilrnicie 38, 84, 126, 165, 240, 617, 649,
731, 748, 887, 892, 911 ; de hranA 307 ;
prin hrisov 169 ; inundatie 154 ; ImpAr-
tealA 162, 185, 550 ; Impresurare 28, 69,
226, 260, 271, 316, 444, 473, 491, 592,
679, 694, 895, 906, 921, 923 ; InchinatA
341, 633 ; jalbA 323, 502, 882 ; logoffit
cu ~ 158, 483, 627, 923 ; mahalagii pe
~ 293 ; la mezat 262, 322 ; mitropolie
cu ~ 350, 409, 633 ; rnAnAstire cu ~ 169,
403, 493, 823, 891 ; moarl 821 ; mosteni
338, 674 k mostenire 64, 185, 364, 368,
501, 550, 707 ; de neam 290 ; otticeiul
pAmIntului 69, 127; cu otastina 127;
pAdure pc ~ 791 ; pAhArnicel cu ~ 393 ;
pAsune pe ~ 120 ; In platA 20, 853 ; pos-
telnicel cu -- 29, 780, 791 ; pricinA pentru
~12, 18, 59, 67, 84, 101, 147, 165, 180,
181, 240, 251, 265, 274, 277, 278, 287,
289, 309, 314, 327, 343, 344, 362, 363,
364, 398, 401, 406, 418, 425, 438, 442,
491, 492, 543, 570, 606, 608, 609, 617,
656, 664, 676, 694, 701, 710, 716, 725,
774, 782, 796, 797, 800, 806, 815, 829,
884, 899, 914, 915 ; rAscumpArare 286,
443 ; reclarnatie pentru ~ 29, 61 ; 135,
145, 273, 373, 499, 502, 584, 654, 675,
802 ; sAteni pe ~ 642 ; schimb 564, 587,
599 ; schit cu 166 ; stolnie cu ~ 882,
912 ; din strAmosi 782, 790 ; tlrg ~ 403 ;
tovarasie 886 ; din trimerie ~ 172 ; un-
gureni pe ~ 70 ; tigani pe ~ 3 ; vechil
de ~ 286 ; venit al co 360, 470 ; vie pe
521 ; 661, 675, 808 ; vinzare de ~ 11,
14, 29, 261, 266, 302, 402, 520, 646, 730 ;
vorniceasA cu ~885 ; zapis de ~ 181,
736 ; zapt 796 ; zAlog 52, 62, 97, 586, 748,
836 ; zestre 366.
=paean (mosneni), adeverintA de la ~ 393 ;
arendA 784 ; bAtrIni 175 ; cu carte dom-
neascA 428 ; cercetare prin ~ 76, 388 ;
cumpArd 11, 28, 815 ; face dava 879 ;
davagiu 879 ; diacon 654 ; dijma 409 ;
hotArnicie 11, 260, 265, 284, 316, 592,
683, 688, 787, 798, 807, 835, 879, 885,
894 ; cu hrisov 843 ; ImpArt.eali 483 ;
 linpresurare 108, 230, 271, 463, 674,
683, 842, 896 ; dau jalbg 829, 895 ; jura-
mint 96 ; logofgt 784, 797 ; martor 175,
260, 491, 683 ; cu mosie 67, 118, 209,
442, 477, 609, 707, 710, 879, 928 ;
mostenire 782 ; obicei de la ~ 24 ; par-
tasi 105, 133, 453, 572, 656, 851 ; plet
28, 102, 268, 271, 444, 840, 896 ; In pri-
cing 8, 101, 180, 343, 619, 825, 895 ; pro-
timisis 641, 782 ; reclamant 18, 104, 145,
298, 309, 338, 374, 433, 455, 463, 500,
585, 689, 783, 802, 842 ; rumani 236 ; dau
tacrir 81 ; vataf de plai 212 ; vechi 14,
688, 840 ; cu vechil 403 ; cu vie 36 ; vtn-
zare 404, 483, 730, '739, 798 ; zapis 236,
363, 508, 787, 790, 891.
mopeanc, reclamantA 857 ; stolniceascg 809.
.mqtenire, bani 66 ; cercetare pentru ~ 225 ;
cetasi cu ~ 707 ; creditori ai ~ 637 ; cu
datoril 250 ; sub epitropie 561 ; Intlrziere
(revendicare cu ~) 202 ; monahie cu ~
126 ; minor 522 ; de la mosi strAmosi 802 ;
mosie de ,--, 206, 364, 453, 579, 683, 707,
782, 840, 851, 911 ; mosneni cu ~ 455 ;
parinteascd 149 ; parti de-~ 798 ; pomi
de ~ 572 ; pricing pentru ~ 202, 425,
458, 551, 580 ; protimisis 522 ; reclamant
cu ~ 713 ; renuntare 66, 202, 551 ; sat
de ~ 418 ; stapinire de 729 ; vie 391 ;
zestre 461, 849 ; v. si periusie
moffenitori, clironomie 849 ; copii 74 ; fiu
igra ~ 840 ; rgspundere penala 58 ; vechi
11 ; zestre 66.
movild hotar 508.
muche hotar 145.
innfluz, V. mofluz.
muiere, fArA cununie 904 ; In judecatg 270.
mamba* (mumbasiret), acte prin ~ 18, 28,
163, 265, 630, 663 ; aduce Impricinatii
la judecatg 50, 63, 71, 123, 125, 187, 190,
201, 218, 221, 260, 296, 303, 363, 396, 429,
433, 435, 448, 462, 464, 471, 528, 543,
551, 560, 563, 595, 627, 655, 676, 693,
745, 763, 790, 792, 795, 833, 852, 853,
861, 865 ; aprod ceausesc 255, 494, 555,
623 ; aprod vAtAsesc 146, 204, 346, 386,
450 ; aringsel 476, 810 ; ceaus de copii
212 ; pentru cercetgri 7, 270, 493, 743,
778 ; cheltuiala cu ~ 68 ; ciubucciu 211 ;
-copil din casg 39, 101, 325, 361, 584, 887 ;
domnul orInduieste ~ 16, 31, 299, 309,
313, 343, 400, 404, 583, 584, 670, 704,
711, 816, 819, 821, 826, 840, 843, 847,
www.dacoromanica.ro
877, 894, 918 ; egumen adus de 44 303,
560 ; executa (Implineste) hotarlri, ordine
17, 27, 63, 143, 176, 178, 214, 231, 234, 241
279, 305, 310, 315, 317, 328, 332, 353'
360, 377, 382, 415, 416, 432, 488, 515'
527, 563, 621, 643, 662, 669, 716, 757'
883, 906 ; Instiintare prin ~ 630, 913 ;'
martori adusi prin ~ 693 ; paharnic 890 ;
pdharnicel 179, 363, 398, 519 ; portgrel
433, 667, 919, 921 ; slug domneascd 139,
181, 299, 404, 810, 840, 877, 894, 918,
919, 921 ; sluger 394 ; ia treapgd 150, 176,
400, 462, 504, 525, 532, 534, 657, 676,
695, 739, 750 ; pentru vama 176 ; vataf
za aprozi 348 ; vgtaf za divan 106, 178 ;
vgtaf de pAhArnicei 598, 630, 876 ; vAtal
de vistierie 152, 440, 445, 655, 834 ; pen-
tru zaherea 452 ; zapcilic al ~ 768 ; zapt
prin ~ 625 ; zestre prin ~ 279 ; v. si
mumbapirItc.
mumlmoiret v. mumbagr; mumbcWrItc.
mumba#rItc, vel armas Cu ~ 756 ; datorii
Impliniti prin ~ 547 hotartre Impliniti
prin ~ 307 ; hotgrnicie prih ~ 807 ; In-
stiintare prin ~ 630 ; al vgtafului za aprozi
801 ; vgtaf za pgharnicei cu ~ 630 ;
zapciu cu ~ 368 ; v. si mumbctOr
maned, catastih de ~ 816 ; pentru datorii
416, 723 ; a tiganilor 73, 448, '486, 509,
595, 723, 816, 827, 845.
munte (munti), de bastina 318 ; bgjenie la ~
185 , 457 ; cgsarle 195 ; cetasi eu ~
465 ; pentru chiverniseala 195 ; clironomie
cu ~ 163, 314 ; cumpgrare 186, 739 ;
danie de ~ 201 ; datorie pentru ~ 125 ;
dijmg pentru ~ 642 ; hotar 585, 735,
787, 880 ; impresurare 28, 473, 689 ;
mosie In ~ 59, 812, 815 ; mosneni cu ~
8, 710, 787 ; In mostenire 277 ; pentru
negutatorie 8 ; pgsune In ~ 79, 120, 651 ;
In plata 8 ; pricing pentru ~ 28, 96, 124,
180, 212, 363, 435, 530, 641, 689, 691,
709, 755, 783, 800, 894, 901 ; reclamant
pentru 44 472, 569, 739 ; sasi cu ~ 738 ;
st5pinire 272, 343, 641 ; In tovArgsie 415 ;
vames la ~ 331 ; venit 374, 730 ; vite In
~ 271, 562, 872, 920 ; vinzare 631 ; vor-
nic cu ~ 195.
muscali, capre luate de ~ 142 ; casg distrusa
de ~ 457 ; cheltuialg pentru ~ 260, 673 ;
copaci pentru ~ 260 ; fugar la ~ 497 ;
judecata pc vremea ~ 211 ; rgvase de la
1025
 ~ 598 ; spargere 181, 380, 647 ; volin-
tiri 181.
mufteriu, pentru case 43, 213 ; cumpArd 193,
213 ; mezat 482, 494 ; pentru miere 833 ;
pentru mosie 558 ; pentru mostenire 66 ;
pentru prdvdlie 208, 379 ; pentru rimi-
tori 193 ; stolnic 785 ; pentru vie 785 ;
pentru vindrici 138.
naht bani 237.
namestie (nAmestie, nemestie), dintr-o casd
516 ; cAmin cu ~ 825 ; constructie pe loc
strain 375 ; pe loc cumpArat 387 ; movie
cu ~ 268, 774 ; mostenire cu ~ 37, 378 ;
ptrIti cu ~ 572, 574, 857; reclamant cu
~ 491 ; rumtni cu ~ 227 ; vie cu ~ 248,
311, 321, 588, 744 ; zdlogire 311.
napristan, mumbasir stA ~ 821 ; In strajd 764.
nart, pret maximal 177.
nastavnic, mAndstire cu ~ 32.
nazimlic, episcop face ~ 822 ; ImpArteald
prin ~ 822.
naztr paharnic 389.
ndmestie, v. namestie.
ndpastd (napdstuire, napdsti), hotdrire ne-
dreaptd, 853 ; Ord lanA ~ 647 ; protopopi
prin ~ 685 ; reclamanti 499, 845 ; pentru
treapAd 686.
ndpuste, vite 487.
neam, ales 723 ; devdlmas 62, 284, 701, 748 ;
jaluitor din ~ 782 ; mosie de la ~ 290,
418, 802 ; mosteneste 829 ; protimisis 387;
rdscumpArare 490, 579, 796.
neamf (nemp), datorie la ~ 308, 827; fugar
la ~ 620 ; hotdrnicie 781 ; ocupatie 312 ;
rdzmeritd cu oo 104 ; stdpinire 807.
nearea, a tnteleptului Leon 197; despre zes-
tre 197.
neasemdnatd, aplicare gresitd 853 ; pravild
853.
neasttmpdrare, dovezi 236 ; procesivitate 236.
necdutare de jAlbi 769.
neclintit, stAptnire (posesie) 418.
necontenit, domiciliu 20 ; stAptnire 513.
nedajnici, preoti 107 ; vindtori ispriivnicesti
663.
nedreptate, pagubd 651 ; stAptnire cu ~ 755 ;
vames cu ~ 737 ; vAtaf cu ~ 31, 632.
nefer, (neferi) ispravnici trimit ~ 578, 598 ;
ptrit 762.
neguldtori, adeverintA de la ~ 499, 589 ; ale-
gere 203 ; amanet la ~ 310 ; arbitri
1026
www.dacoromanica.ro
305 ; capaniti 766 ; catagrafie semnatA de
~ 875 ; catastih 356, 616 ; ciilAtori 705 ;
cercetare fdcutd de ~ 408, 504 ; chezas
846 ; chink 401, 403 ; cumpArd 128, 176,
339 ; cupeti 678 ; datorie 559, 697, 739,
889, 913 ; depozit la ~ 534, 682, 818 ;
epitropi 370 ; informeazd 193, 738 I im-
prumut 88, 119, 234, 239, 325, 369, 475,
484, 507, 692 ; martori 33, 121, 142, 237,
335, 339, 400, 427, 651, 733, 774 ; miere
Andutd de ~ 833 ; mijlocitori 47, 85 ;
mostenire 85 ; musteriu 193 ; pirtti 53 ;
pret de vinzare 589 ; proesti 867 ; recta-
mant 100, 157, 244, 466, 482, 531, 578 ;
socoteald 77, 143, 148, 167, 193, 305,
415, 436, 462, 528, 644, 801 ; staroste 6,
33, 224, 234, 603, 625, 908, 910 ; strAini
405, 437, 666 ; tigani cumpArati de
743 ; vamA 283, 813 ; vdtaf dator la oo
253 ; vie 90 ; vinzare 450, 529, 833 ; volin-
tiri 598 ; zestre pretuitd de ~ 216 ; v.
si negufdlorie
negulatorie, bani pentru oo 598 ; birsanii fac
176 ; bogasier 380 ; cu came 177 ; cd-
sane 8, 374 ; cercetare de oo 850 ; cojo-
cdrie 459 ; creditor cu ~ 535 ; dijnid
294 ; dobbidd 415, 466 ; grlu pentru
304 ; hagi 830 ; ~ de Liptca 801 ; mocan
818 ; cu oddi 846 ; cu peste 607 ; pirtt 750 ;
reclamant 496, 645 ; cu rImAtori 547 ;
socoteald 838 ; selar 182 ; v. si negufdtort
nelipsit, stAptnire netntreruptd 61.
nemestie, v. namestie.
nempaicd Wad 647. t.
neodihnd, apelatie 571 ; stAptnire (tulburate)
145. f
nepot (nepoatd), de Irate 729 ; mosteneVte
208, 829 ; de soil 748 ; protimisis 100 ;
de vAr 208 ; vechil 234.
neprotocolire carte 895.
nesilit, platd 382 ; reclamant 383.
nestramutare dupd judecatd 829.
netrebnicd dovadd 205.
nesupunere la hotdrtre 301, 716.
neurmare, hotartre 627 ; sanctiune pentru
757.
nevastd, mArturie 488 ; protimisis 249.
nevIrsnec, mostenire 522 ; reclamant 522 ;
zapis al ~ 497.
nevoe, iscAliturd de ~ 895 ; zapis de ~ 895.
nizam, domnul dd ~ 4 ; ImpArAtesc 705 ;
impotriva ~ 852, 864.
noaten, de la mosneni 843.
noim a cuvintului 853.
noroc, rise 194.
norod, jafuit de vames 855 ; jalbA 769 ; jude-
catA pentru ,---, 57 ; ocIrmuire ,..., 774 ; ovre-
esc 173 ; la tirg 870.
nume, pe jalbA 526 ; Mimi 860 ; pe zapis 787.
numiri, cercetare pentru ,---, 101.
nuntd, bani la ,--, 186 ; daruri de ,---, 164, 397 ;
a doua ,-.., 112 ; flicA Otrar 27 ; lautari 5 ;
yin 648.
0 mesteri pentru .--, 773 ; mAnAstiresti 53 ;
oaie, despagubire pentru ,-.., 25 ; pentru min-
care 690 ; pAsunat 188 ; vamesi 176.
oameni, batrini 219, 229, 284, 741, 742 ;
domnesti 420, 605 ; dreptl 740 ; impre-
jureni 627, 691 ; martori 691 ; megiasi
219 ; de straja 764 ; strAini 14 ; vechi 729.
oaste (osti), cazaci pentru ,---, 260 ; jefuieste
312 ; ruseascA 194, 317, 598 ; trecere de
,..., 753 ; turceascA 83, 194 ; v. si ostafi
obicei, adet dupA ,---, 784 ; carte dupA ,----, 205 ;
cerere peste ,--, 577 ; cercetare dura ,--,
233, 283, 294 ; chirie dupA ", 684 ; daruri
dupA ".., 74 ; dijma dupa ,--, 3, 188, 470 ;
642, 884 ; domnul poruneeste dupa ,---,
220, 351, 612 ; gropi 199 ; haham dupl ,...,
173 ; havaet dupa ,-.., 99 ; hotarire dupa "..,
116 ; hotArnicie dupa ,--, 32, 102, 236,
260, 351, 402, 500, 592, 596, 633, 683,
798, 815, 882, 911, 921 ; despre hoti 467 ;
in hrisov 873 ; judeeata dupA ,..., 1, 2,
127, 169, 270, 331, 370, 372, 480, 482,
612, 766, 897 ; jurAmint dupA - 97 ; mezat
dupa ,--, 322, 586 ; de la mosneni 24 ; ne-
gutatoresc 234, 698 ; nesupus la ,---, 562 ;
oaie dupa ,--, 199 ; orinduire dupa ".., 118 ;
otastina 300, 791 ; 884 ; al pamintului
35, 39, 41, 69, 158, 172, 184, 205, 227,
300, 301, 312, 324, 386, 412, 414, 461,
508, 577, 620, 627, 677, 782, 802, 808,
840, 851, 884, 916 ; Wit dupA ,- 403 ;
politA dupa "..., 805 ; podvoade dupa ,-...
6 ; portarel dupA --, 62, 268, 426 ; recla-
mant 373 ; staroste 538 ; stricare ,--, 243 ;
tescherea dupa ,-.., 764 ; al tarn 659, 671 ;
vama dupa "--, 176, 400, 549, 717, 737,
813, 814, 920 ; vechi 173, 177, 199, 214,
220, 482, 690 ; venit dupA ,--, 374 ; vinA -
rici ,---, 675 ; zapis dupA ,--, 28, 186.
obblie, a apei (hotar) 272 ; hotar 787 ; a vaii
(hotar) 694.
www.dacoromanica.ro
obldduilor, domnul 177 ; al Orli 774, 829.
obor, rimAtori in ,--, 427 ; tirgul de afara 294 ;
vanna la - 814.
obrafiie, vie cu ,...., 248, 460.
obraze, cercetare prin ,--, 83 ; de cinste 83,
3631 marturii 363 ; pArti In proces 305 ;
robi iertati de -, 786 ; vrednice 774.
obrdznicie la judecatA 602.
obfte (opste), ales de ".., 773 ; epitropi pentru~
177 ; hotArire ,-.., 8 ; ispravnici de ,-...
562 ; lAcuitori de ,--, 4, 642, 705, 778 ;
manAstiri de ,..., 612, 771 ; moarA de ,--,707 ;
mosneni de rs, 374 ; pagube 211 ; porunci
de ,---, 769.
oca, de bani 310 ; de brinza 232 ; de cas 189,
195, 651 ; de cearA 517 ; dreapta 29 ; de
linA 176, 331 ; de in 751, 817 ; de lacherda
871 ; de mAtase 645 ; de sare 339 ; de seu
234, 813 ; socotealA 17 ; unt 211 ; vamA
813 ; yin 446.
ocind, bani cu .--, 785 ; hotar al .-.., 212 ; mosie
853 ; rAscumparare 12 ; rumAni cu ,--, 12 ;
vinzare 163, 230.
ocirmuire a norodului 774.
oend, abuz 479, 893 ; cAmAras za ,--, 200,
697, 805, 824 ; capitan la - 723 ; cumpa-
rare de ,..., 586 ; deschidere de - 393 ; dom-
nul iartA de ,--, 852 ; hot la ,---, 256 ; ne-
glijenta pedepsitA cu - 720 ; pedeapsa
cu ,--, 621 ; 764 ; dupa pravilA 504 ; sare
de la ,--, 554 ; speculA pedepsita cu ,--,
,--, 690 ; Milani 598.
ocol, capitanie 705, 720, 723, We de casa cu
,..., 654 ; virf de munte 180.
ocolnied, domnul da ,--, 8 ; la hotArnicie 246 ;
semne dupA ...., 219, 914, 915 ; Wog 556.
odae, cu chirie 614, 846 ; dascAl cu ,--, 927 ;
Wc Ia - 369 ; pentru oi 920 ; pravalie
cu ,---, 789 ; pusti in ,-.., 137 ; ungureni cu
,--, 199 ; \Tama pentru - 176 ; vite la ,--,
510.
odoare, furt de ...* 508.
oem, invoire pentru ,--, 842 ; al morii 307 ;
pirit ia ,-, 161 ; proprietar mosie 255 ;
reclamant ia - 369.
oierif, comis ia - 437 ; negutAtori dau ,--,
482 ; piei de oaie pentru ,--, 920 ; pitAreasa
ia - 732 ; pricinA pentru ,--, 437 ; sardar
da ,--, 628 ; ungureni dau ,--, 79 ; \Tama 920.
of iferi, cheltuialA pentru ,.., 317.
ogap hotar 145.
1927
 ogradd, cu mori 572 ; cu pruni 781 ; rumAni cu
~ 227 ; vie cu ~, 489.
ohabnicd (ohavnicd), mosie ~ 670 ; 790, 884.
~
oi, blrsani cu 374, 920 ; cheza cu ~ 20 ;
cioban 651, 668 ; cumpArare 111, 328 ;
danie 79 ; pentru datorie 339 ; furt 131 ;
iernare 199 ; liptcan cu ~ 232 ; munte
271 ; pagube de la ~ 487 ; Opine 195 ;
plrcAlab la ~ 430 ; schimb 701 ; tovArd-
sie la ~ 910 ; ungureni cu ~ 120, 331,
562 ; vamd pentru ~ 176.
olac, cal de ~ 3, 176.
om: de casd, mArturie 54.
casnic, clacli 642.
de credinfd, pentru cercetare 311, 817 ; pentru
socoteald 394,
de divan, judecAtorii trimit ~ 654 ;
domnesc, aduce martorii si part.ile la judecatd
50, 87, 89, 131, 210, 261, 288, 299, 377,
396, 416, 430, 434, 462, 470, 473, 485,
600, 624, 668, 675, 750 ; carte de blestem
dusli de ~163, 187 ; pentru cercetdri
360, 417 ; copil de casit 101 ; executd 157,
176, 211, 281, 317, 325, 468, 492, 527,
532, 627, 663, 698, 711 ; judecata cere
147 ; mumbasir 143, 528, 843 ; plrltii cer
~ 265 ; portdrel 444, 840 ; reclamant
cere ~ 662.
ficlean 677.
spdtdresc 642.
omor, ment. 578 ; pricind de ~ 207 ; slugd
reiz 858.
omorttori, caimacam despre ~ 204.
opreald, pentru cheltuieli judecatil 493 ;
pentru furt 818, 847 ; ispravnicii pun la
~ 818 ; proprietar fr ~ 163.
oras, apd pentru ~ 372 ; came pentru ~
177 ; negutAtori 644 ; ovrei din ~ 173 ;
de scaun 774 ; strdji In ~ 764 ; tilhari
In ~ 860 ; vAtaf de lAutari In 5.
ordsani, adeverintd de la ~ 393, 736 ; recla-
manti 318.
ordiia, moschiceascd 310 ; rachiu pentru ~ la venit 882 ; la vindrici 788 ; la vinzare
310.
orrani, hrisov despre ~ 922.
ortnduiald, buna ~ 177, 596, 705, 774, 860 ;
carte de -- 192 ; In cislA 429 ; a diatei
610 ; a dreptdtii 829 ; fArd ~, 156, 499 ;
Invoiald 83 ; a judecAtii 260, 602 ; a ma-
nAstirilor 771 ; negutAtoreascA 234, 504,
697 ; a pravilelor 853.
ortnduieli, bunele 864.
ortnduire, numire dregAtori 4.
1028
www.dacoromanica.ro
ortnduiti, boeri 30 ; delegati 879.
ort, pentru copaci 188 ; pentru sdpat puturi 24.
~
on, cezvirti de 539 ; chile de ~ 452 ;
912 ; la colac 813 ; dajdie 515 ; domnesc
515 ; slugA are ~ 912 ; teslingiu cumpAra
~ 630.
oshuld, cercetare pentru ~ 854 ; dupa faptA
865 ; locuri de ~ 909 ; dupd pravila 58,
234, 854 ; pentru vind 904.
ostasi, cheltuiald pentru ~ 317 ; ImpArAtesti
211 ; jdfuitori 181, 211, 464, 893 ; rui
375 ; spargere 178 ; stricAciuni 413 ; volin-
tiri 181, 204, 270 ; v. si caste.
osteneald, plata pentru ~ 697 ; tovards cu
~ 234, 546, 598 ; zapciu 800.
otastind, egumen ia ~ 463 ; lucrAtor vie dA
~ 541 ; mnAstirea primeste ~ 220, 300,
808, 884 ; mosii cu ~ 127 ; dupd obicei
791 ; pletul dA ~ 661, 785, 791 ; plata de
~ 790 ; schit primeste ~ 675 ; sluger pri-
meste ~ 835 ; In vin 675.
curet, datorie cAtre ~ 757 ; domnul cdtre
~ 173 ; jalbd 92 ; reclamanti 784.
pace, cerere dupd ~ 408 ; Inchisoare dupd
201 ; pricind dupd ~ 406, 471 ; solu-
tionare 192, 260, 395, 676 ; 746 ; rdscum-
pArere 11 ; stApinire In ~ 62, 187, 266,
276, 287, 290, 387, 707, 733, 782, 829 ;
Intr-o succesiune 277 ; urmArire dupg~35.
padina, vie cu ~ 145.
partale amanet 559.
pagubd, arendas produce ~ 194 ; Implinire de
~ 622, 627, 847, negutAtori au ~ 193 ;
din nelucrare 562 ; osIndA pentru ~ 234 ;
la peste 871 ; plrttul cauzeazA ~ 350 ;
pravilA osIndeste pentru ~ 234 ; prAvAlie
cu ~ 171, 380 ; reclamantul are ~ 155,
255, 477, 520, 726 ; simfonie pentru ~
~ 142 ; In tovdrAsie 44, 138, 415, 831,
871 ; vamA cu ~ 562 ; vecini cu ~ 621 ;
310.
paharnic, adeverintd de la ~ 138 ; bani (pri-
mete) 353 ; afieromd 925 ; anafora (sem-
neazA) 8, 11, 35, 46, 51, 59, 61, 63, 67,
70, 72, 75, 77, 80, 81, 82, 85, 87, 96, 98,
99, 103, 104, 105, 106, 113, 118, 119, 123,
124, 125, 126, 128, 129, 131, 133, 135,
136, 139, 141, 142, 143, 146, 148, 154,
157, 159, 161, 177, 179, 182, 194, 196,
197, 198, 200, 201, 204, 209, 210, 211
 215, 217, 219, 226, 227, 228, 230, 232, 236,
237, 241, 245, 252, 255, 258, 259, 261,
263, 264, 266, 267, 268, 269, 270, 271,
272, 273, 276, 277, 279, 280, 281, 282-288,
290-292, 295, 296, 298, 300, 301, 303,
305-309, 312, 313, 314, 316, 318, 319,
324, 326-329, 331-333, 337, 341, 343 -
347, 352, 354, 355, 357-360, 363, 364,
366, 367, 371-374, 376, 380, 381, 384
387, 389, 391 -396, 401, 402, 408, 410,
411, 414, 419, 421, 423, 424, 425, 428,
430, 434, 435, 436, 442, 446, 447, 449,
451, 452, 457, 459, 462, 465, 467, 468,
470, 473, 476, 478, 480, 481, 485, 486, 491,
495, 497, 498, 499, 502, 506, 507, 510-513,
520, 521, 523, 524, 531, 540, 542, 543,
547, 554, 555, 560, 566-568, 571, 573,
575, 578, 582-584, 589, 595-597, 600,
601, 613, 615, 618-620, 626, 629, 631,
637, 644, 645, 647, 652- 654, 656, 659-661,
664, 665, 668, 679-683, 688, 689, 691,
693, 695 - 700, 702 704, 707- 710, 713,
714, 729, 732, 733, 734, 736, 739, 741,
742, 746-750, 752-755, 760, 781, 788,
799, 801, 806, 820, 823, 824, 825, 832 ;
caimacam 67, 71, 145, 204, 207, 270,
297, 361, 408, 443, 501, 608, 663, 689, 700,
710 ; carte de judecatA 12, 39, 235, 298,
408, 463, 501, 628, 798 ; cerceteazA 212,
614, 724, 840 ; cumpArA 59, 265, 538,
664, 680, 796 ; danie (face) 124, 477 ;
datorie (are) 153, 924 ; despAgubiri 679 ;
cu dijmArit 900 ; domnul cAtre ,-..., 172,
718, 919 ; epitrop 922 ; foaie (semneazA)
277, 368 ; hotArnicie 103, 181, 265, 268,
351, 363, 453, 617 ; hrisov (semneazA) 145,
166, 212, 773, 849, 853, 895 (primeste);
ispravnic 235, 458, 528, 583, 654, 656,
833 ; impresurare 109 ; judea 30, 833 ;
leaf A 719, 863, 874 ; martor 15, 21, 206,
389, 829, 901 ; monahA 162 ; cu mosie
67, 918 ; mumbasir 515, 890 ; munte
(are) 128 ; pArtas 274 ; pirit 153, 221, 269,
273, 306, 317, 319, 357, 480, 550, 616,
674, 729, 742, 768, 821 ; pretentie 538 ;
pricinA 91, 212 ; rAscumpArare 165, 212 ;
reclamant 35, 183, 231, 313, 598, 628 ;
slug domneasa 763, 888 ; slugA la ~
,---, 416 ; la spAtArie 719 ; vechil 617 ; cu
vechil 147 ; cu vinuri 598 ; vinde 109, 513,
619 ; volnicie 418 ; zapis 286 ; z5log la
~ 418.
66 - o. 758
www.dacoromanica.ro
paie, care de ,-..., 428 ; reclamatie pentru ~
428.
palmd (palme), lovire 690, 913 ; mAsurA li-
nearA 236, 307, 581.
papugiu (papugii), breaslA 1 ; debitorl 650 ;
pirlt 494.
par (pari), hotArnicie cu ~ 499, 502 ; pentru
helesteu 823 ; pentru moarA 821.
para (parale), pentru adet 784 ; pentru carte
de judecatA 776 ; cas in ~ 189 ; pentru
catagrafie 9 ; la cutia de milostenie 773 ;
pentru lemne 233 ; pentru pAcurari 24 ;
pentru pAsunat 188 ; pentru peste 373 ;
platA in ~ 904 ; pentru tescherea 764 ;
vada 598, 690 ; vamA 288, 651 ; vAtaf
ia ~ 920 vinzare 310.
paracatathichi, amanet dat ,--, 215.
paragind (pAragina), judecatA pentru ~ 300 ;
vie 56, 127, 229, 267, 300, 303, 311, 330,
368, 386, 541, 652, 661, 780, 791, 803, 808.
paralogos, jurAmInt ~ 96.
paranomie (ilegalitate), cununie cu ~ 480 ;
protopop Judea .--, 607, 685.
parte, In hotArnicie 633 ; de mosie 670, 707,
723 ; negutAtoreasa 774 ; pArinteascA
277 ; sotie are ~ 672 ; In succesiune 293 ;
a sufletului 349 ; In tovArAsie 831.
parusiia divanului 853.
pastramd, vamA pentru .--, 384, 813.
pasaport (past's), comandir dA .--, 310 ; dom-
nul despre ~ 775.
pose, ment. 194 ; In tarA 141 ; tufeecibasa
al ~ 598.
partriarh, arhimandrit atre ,...-, 905 ; carte
de blestem 88, 356, 565 ; cAtre domn 905 ;
ment. 513, 846.
patrie, pribegi 620 ; sotie in ,....., 904.
pazd, a bisericii 687 ; hoti 705, 868 ; ispravnici
ordonA ,..., 720 ; logofetel sub ,-.., 9 ; luare
in ,.,...-, 888 ; a marginii 605 ; a nizamului
705 ; oameni de ~ 764 ; platA pentru
,-..., 282 ; polcovnicie cu ,.... 864 ; auf AO-
tori sub ~ 770 ; reclamat sub ~ 133 ;
saunas'. pentru ~ 690 ; surghiun cu --,
321 ; ucigas sub .--, 837, 856 ; viitaf sub
~ 632 ; vinovati sub .--, 778 ; zaporojeni
pentru ,-.., 310.
paznic, la capre 16 ; de plai 775 ; al vAtafului
920 ; vite fail - 735.
pdciuire, in judecatA 774 ; intre tovarAsi 47.
pdcurd (pAcuri) domnesti 562 ; puturi de
,~24 ; scoatere de ^-, 562 ; vames cu ...., 394.
1029
padure, cAsArii In es 189 ; cumpArare de ~
-de-a valma 8 ; hotar 126, 163, 271, 276 ;
228 ; curAtare de es, 78, 791 ;
brisov pentru ~ 212 ; mosie in 236 ;
parte de es 798 ; popritA 582 ; pricinA
pentru~188 ; de Well 199 ; stinjeni de es.,
140, 271 ; tAiere 487 ; vie cu ,--, 541.
pagubas, de bani 282 ; pentru cheltuieli 521 ;
creditori 377 ; prin foc 181 ; furt 131, 583,
735 ; invinuire nedreaptA 207 ; pirit 750 ;
pripas 760 ; reclamant 73, 377, 487 ; vie
419.
paharniceasd, cumpArA 588 ; pirltA 43 ; suc-
cesiune 580 ; tigani ai ~ 490.
paharnicel, (pAhArnicei) aduce pArtile la jude-
catA 66, 198, 261, 363, 423, 434, 468, 478,
479, 518 ; ceaus de 913 ; cumpArA 364 ;
executA 209, 241 ; hotArnicie 928 ; mum-
basir 179, 270, 363, 398, 519 ; in negu-
tatorie 44 ; pirlt 754 ; reclamant 393, 487,
808, 832 ; slugA domneascA 209, 210, 241,
261, 307, 377, 468, 485, 600, 678 ; vAtaf
de 29, 66, 157, 179, 198 ; 202, 209,
265, 266, 270, 364, 387, 423, 424, 434, 462,
478, 485, 514, 599, 695, 697, 727, 742,
747, 782, 796, 820, 867, 876 ; vechil 20.
palamidd, vinzare es 871.
panitnt, cAlcare de es 879 ; rAscurnpArat 835 ;
rumAnie cu ~ 38 ; In trAisti 493 ; vie cu
es, 175, 744, 785, 803 ; vinzare 11, 501.
pamtntean (pAminteni), chezas 334 ; cu dajdie
613 ; hotArnicie 596 ; al locului 879, 880 ;
mezat 548 ; negutAtor 764 ; pricinA 3,
441 ; rtivase la es 288.
par semn hotar 659.
paragirui, judecatA pentru es, 300 ; vie
es 127, 229, 267, 300, 368, 386, 541, 780,
791, 808.
pdretsifle de loc 78.
parinte (pArinti), mosie de la es 261,
al mosnenilor 81 ; mostenire de la es, 419,
742 ; protimisis 26 ; rAspundere civil 618 ;
ai reclamantului 748 ; tigan de la
partasi, moarA 707 ; mosie 63, 212, 617, 656,
680, 782, 784, 785, 843, 857 ; pentru munte
472, 641 ; in pricinA 300, 782, 783 ; re-
clamanti 851 ; In stApinire 277 ; la venit
63 ; 707.
parti, la divan 137, 249, 308, 322, 375, 394,
436, 499, 502 ; hotArnicie 32, 103, 274,
438, 453, 483, 508 ; in judecatA 181, 273,
287, 524, 649, 829 ; la fata locului 289,
504 ; mArturie a es 131 ; in mosia comunalA
1030
www.dacoromanica.ro
812 ;
433 ;de mosie 278, 367, 695, 782 ; ale
mosnenilor 433 ; intr-o pricina 62, 128,
135, 146, 205, 272, 358, 447, 466, 472,
505, 695, 716, 844.
pds al locultorilor 769.
pdsdri, dare pentru es, 690 ; pricinA pentru
,---, 817.
pastor, la capre 16 ; reclamant 505 ; la rimAtori
20, 214, 555 ; la vite 222.
pastrare, banii succesiunii 152 ; pret in .-.... 517 ;
zapis in es 840.
pasuiald pentru datorii 86, 430, 625.
pasune, adet pentru 872 ; asezAmInt pentru
es 120 ; cas pentru es 195 ; pentru datorie
8 ; oi la 651 ; protimisis pentru es 642 ;
simfonie pentru es 631 ; stInA cu 472 ;
ungureni cu es 79, 120 ; venit de la ~ 8 ;
vinzare de ,--, 374.
OW, pricinA pentru 857.
pazitori, vel pitar orindueste es 638.
perele, adeverin0 cu 491 ; anafora cu
es 89, 150, 174, 183, 212, 311, 408, 460,
479, 482, 492, 522, 530, 562, 576, 599,
604, 617, 628, 809, 853, 884, 901, 928 ;
bani sub ~ 45, 682, 696, 794 ; carte de
judecatA cu ~ 14, 80, 107, 825, 895, 896,
901 ; catalog cu es 813 ; catastih cu ~
236 ; cercetare cu es, 472, 537 ; clacA
scutitA cu 220 ; condicA cu ~ 218 ; domn
IntAreste cu es 11, 313, 375, 435, 502,
550, 563, 564, 587, 709, 761, 783, 797,
811, 845, 925 ; domneascA 18, 113, 286,
526, 538, 580, 604, 617, 676, 773 ; dovezi
sub es 18 ; drept cu es 467 ; ficleanA 829 ;
hotArire cu es, 72, 108, 326, 492, 526,
in 551, 796, 822 ; hrisov cu 849, 853 ;
a ispravnicilor 391 ; mArfuri sub 157 ;
a logolAtului 9, 168 ; a mitropolitului 292,
491 ; poruna cu ~ 623, 658 ; rAmasuri
729 ; sub ,---, 867 ; rascumpArare cu ,-... 286 ; a
reclamantei 321 ; rupere de es 822 ; stA-
&lire cu ,--, 558 ; a stolnicului 134 ; yin
467. sub ~ 604 ; vinzare cu es, 538 ; a vel
vornicului 294 ; zapis cu ~ 97, 104, 112,
163, 179, 239, 309, 321, 399, 626, 659,
701, 853 ; zestre (foae frA ,~) 112.
pecetluire, anafora 24 ; autorizatie 773 ; bani
831 ; carte 268 ; casA 88 ; catastih 773 ; cu
damga 589.
pecetluit (pecetluiti), bani 538, 548, 591 ;
catalog 176 ; catastih 171 ; cot 690 ; lAzi
610 ; miltase 645 ; pungi 54 ; stinjen 402.
pecelluitor domnesc 705.
pedeapsd, pentru abatere 864 ; pentru bani
930 ; cu bitaie 852, 898 ; pentru bigamie
77 ; pentru datorie 436 ; domnul d J...
526, 769 ; episcop di ~ 685 ; pentru fals
9 ; pentru hot 525 ; iertare de 829,
868 ; pentru Indreptare 916 ; mArturie cu
~, 778 ; mitropolit di ~ 686, 687 ; pazi
720 ; vel portar primeste 667 ; dupi
pravilA 168, 427 ; vigilenti 723 ; dui:a
vini 382, 778, 904.
pepeni, pogon de ~ 428 ; pricini pentru ~
428.
perdea de oi 199, 920.
pereche, pietre de moari 768 ; de porci 193.
perierghie, atentie 219.
perigrafie, boer face ~ 879 ; domnul cere
~, 880 ; a succesiunii 64.
perilipsis a unei socoteli 697.
perilor (peritoare), bunud ~ 64.
periusie, adeverire ,~ 179 ; a birbatului 74 ;
a casei 34, 68 ; catagrafie 185, 637 ; catas-
tih 560 ; cercetare de 149, 379, 394,
452, 761, 850, 876 ; clironom 734 ; creditor
la ~ 774 ; datorie din ~ 45, 121, 198,
478 ; debitor cu ~ 751 ; despigubire din
~ 467, 865 ; epitrop 48, 392, 398, 476 ;
ImpArtire 157, 335 ; pentru fiu 117, 723 ;
la mezat 277, 322, 326 ; nemiscAtoare In
~ 85 ; pArinteasci 117; pretuire 425,
pricini pentru .~ 356 ; reclamant pentru
202, 340, 368, 401, 417 ; risipire ~
238, 922 ; socoteall 66, 677 ; soroc pentru
declaratie ~ 197 ; a sotului 238, 922 ; a
tatilui 443 ; vinzare ~ 443 ; 478, 816 ;
zapise In ~ 866 ; zapt de ~ 293 ; zestre
din ~ 27, 223, 250, 832 ; v. si mostenire.
pescari, rufet de ~ 929 (merit).
pqin, vinzare cu bani ~ 142.
peste, helesteu cu ~ 581 ; import 283 ; Im-
prumut pentru ~ 607; pagubi de la
~ 871 ; reclamant pentru ~ 373 ; tovA-
risk la ~ 871 ; \Tama 384 ; zeciuiali 169.
petec, de kc 463 ; de mosie 577, 579, 663,
748 ; din mostenire 653.
piatrd (pietre), bijuterie cu ~ 564 ; cu dia-
mant 586 ; hotArnicie cu 6.. 28, 32, 62,
76, 102, 118, 139, 145, 181, 236, 260,
268, 271, 298, 402, 483, 501, 502, 508,
552, 572, 617, 633, 649, 776, 781, 797,
802, 812, 815, 843, 882, 884, 885, 894,
906, 914, 915, 919, 921 ; de moari 52,
732, 768 ; mosie din ~, 815.
picior, de munte 691.
www.dacoromanica.ro
piei, de bou 813, 817; de capri 813 ; chesagii
iau - 514; de oi ~ 176, 562, 920; de
vaci 400; vami pentru ~ 176, 813, 920,
pildd, pedeapsii pentru ~ 286, 764, 773,837.
pisc hotar 145.
pistol, accident 762 ; bitaie cu ~, 181 ; pri-
dare de 578.
pilac, pentru adeverire 927 ; boierii veliti
dau ~ 44, 167, 419, 746 ; pentru ctrce-
tare 110, 860 ; divanul di ~ 305, 693 ;
domnul dii ~ 53, 97, 163, 169, 289, 336,
431, 466, 527, 545, 581, 586, 664, 876,
897 ; Instiintare prin 368 ; judecata
di ~ 635 751, 814 ; pentru mArturie 448 ;
orinduire cu 144 ; pentru pretuire 224 ;
socoteali prin .~ 44, 167, 186, 335 ; sta-
roste prin 726 ; zapciu dA ~ 590.
pilar, adeverintA 559 ; carte de judecati 928 ;
cu catastih 169 ; cercetare prin ~ 101,
699 ; creditor 250 ; danie 477 ; dascil
la copii 927 ; dator 913 ; domnul cAtre .~
577 ; epitrop 378, 536, 903, 922 ; hothr-
nicie prin ,~ 501, 617, 710, 731, 849 ;
hrisov semnat de ~ 126, 145, 166 ; is-
pravnic 101, 145, 166, 177, 192, 318, 321,
382, 575, 630, 849, 853, 773, 774, 892,
901 ; judecitor 30 ; leaM pentru ~ 874;
martor 829 ; phit 54, 151, 169, 219, 235,
325, 652, 660, 732, 745, 78G; In pricini
579 ; reclamant 63, 123, 410, 512, 638,
785 ; robi la ~ 488, 916 ; pentru socoteald
673 ; vechil 827 ; vinde 28, 72.
piud de moari 255.
amanet 557 ; case cu ~29, 112, 375,
401, 481, 557, 564, 587, 825, 853 ; groapi
de ,~ 693, 742 ; loc cu 184, 742 ; la
mezat ~ 548 ; mitropolie cu ~ 839 ; mos-
tenire 202 ; sub peceti 294 ; de piitri
184, 375, 378, 513 ; pretuire 95 ; spargere
de ~ 847 ; staroste cu ~, 6 ; unt In -
211 ; vie cu ,~ 204, 248, 661, 744 ; zilog
112, 469.
pizmd, Male din ~ 400 ; cercetare fr ~
~ 489 ; mirturie cu 267, 307 ; ponos
din ~ 320 ; pun fArA 817 ; prepunere
pentru ~ 865 ; pricini din ~ 881 ; re-
clamatie pentru ~ 583 ; vinzare cu ~
642.
Mine, cheltuieli pentru .~ 813.
pInzd, clrpeturi de ~ 525 ; furt 464.
pird, apel 664 ; fir' di cale (dreptate)
358, 515, 790, 812 ; la divan 167, 284,
707, 911 ; dovezi 226, 260 ; pentru furt
1031
 583 ; pentru hotilrnicie 911 ; la ispravnici
311 ; jurAmint In 117 ; lipsA ....-.
mincinoasA 62, 400, 799 ; pentru mosie
230, 286, 829 ; pIrlt cu 901 ; prescrip-
tie 105, 206, 387, 499, 556 ; pentru pret
142 ; protimisis 324, 851 ; reclamant 73,
617, 893 ; stApinire fArA ~128 ; pentru
tigani 168.
,piredlab, cheltuieli 778; chezAsuialA cu
775 ; cumpArA 230 ; domnul cAtre 3;
gilceavA 770 ; Imprurnutd 395 ; martor
278, 309, 330, 448, 489, 784 ; cu mosie
453, 895 ; ot pildure 444 ; Writ 217, 430,
515, 653, 663, 861 ; In pricinA 812 ; re-
clamant 119, 233, 675 ; vechil 233, 675 ;
vinde 619, 755 ; zapis 163.
pirlq, V. reelamant.
plr11, abagiu 528 ; agA 51, 110 ; antreprenor
315 ; arendas 201, 784 ; argintar 55, 532,
683 ; arhimandrit 12, 70, 138, 194, 375,
463, 564, 587 ; armas 89, 141, 471 ; ar-
mean 752c arnAut 247, 468, 534, 601 ;
bArbier 49, 60, 256; bigamie 77; bisericA
925 ; boieroaicA 7 ; bogasier 197, 750,
759 ; brasovean 239, 428, 441, 523 ; bru-
tar 324, 677 ; buluc-basa 470, 736 ;
cafegiu 344, 794 ; casA 206, 431 ; cAlArasi
413 ; cAlugAr 505 ; cAmaras 200, 332,
.352, 4670 831 ; cApitan 50, 88, 154, 155,
158, 234, 270, 288, 293, 301, 321, 361,
387, 493, 554, 703, 707, 721, 772, '792,
796 ; cArAus 717 ; ceaprazar 248 ; ceaus
15, 21, 123, 159, 346, 392, 473, 513,
.552, 799, 819; cetasi 278, 363, 596, 608,
689, 691, 699, 781 ; chezas 241, 345, 893 ;
chirias 614 ; cismar 424 ; clrciumar 347 ;
pentru claa 188, 260; clironomi 314,
449 ; clucer 80, 183, 288, 312, 316, 374,
377, 418, 433, 514, 728, 911 ; cojocar
198, 216, 249, 450, 469, 781 ; comis 169,
211, 349, 437, 654, 795, 898; copil de casA
497 ; creditor 33, 462, 637, 777 ; croitor
.566 ; cumpArAtor 11 ; cupet. 678, 702 ;
dascAl 117, 156, 839 ; pentru datorie 267,
395, 434, 462, 693, 697 ; pentru daune
717 ; debitor 280, 529, 531 ; diacon 161,
369, 402, 438, 530, 623, 825, 833, 928 ;
doctor 535 ; dogar 793 ; egumen 139, 150,
170, 184, 258, 399, 410, 421, 423, 453,
489, 508, 543, 573, 576, 581, 606, 633,
642, 649, 664, 670, 680, 771, 803, 823,
844, 895 ; episcop 83, 166, 182, 236 ;
epitrop 198, 205, 326, 335, 417, 481, 560 ;
1032
www.dacoromanica.ro
pentru farmece 342 ; gazdA 647 ; giuvaer-
752 ; giu 345; hagiu 16, 479 ; hoti 195 ; is-
pravnic 63, 252, 400, 577 ; Imprejureni
919, 923 ; pentru lmpresurare 691 ; 707 ;
judet 320 ; jupineasA 104, 458, 464, 533,
820, 845 ; liptcan 232, 308, 774, 827 ;
logofAt 72, 97, 119, 185, 192, 202, 208,
245, 298, 348, 359, 4390 443, 460, 476,
509, 620, 671, 802, 808, 832, 834 ; lumi-
nArar 224 ; mazil 330, 547 ; mAcelar 485 ;
mAnAstire 73, 84, 109, 163, 175, 218, 220,
276, 393, 442, 536, 656, 675 ; mfirgelar 52 ;
136, 385, 545 ; 635 ; medelnicer 114, 165,
251, 313, 452, 538, 595, 629, 669, 752,
849, 882 ; mehter-basa 684 ; minor 215 ;,
mitropolia 257, 455, 701 ; mocan 331 ;
432, 818 ; monah (-ia) 279, 291, 724 ;
mosneni 28, 81, 96, 101, 102, 103, 133, 180,
271, 272, 278, 284, 289, 343, 367, 386,
403, 404, 409, 426, 444, 477, 483, 585,
592, 800, 812, 815, 829, 840, 857, 885,
891, 894, 896, 915 ; pentru mostenire 93,
149; mumular 682 ; nefer 762; negustor
17, 45, 53, 100, 142 144, 157, 171, 178,
193, 203, 210, 222, 225, 237 244, 253,
281, 305, 370, 395, 415, 436, 446, 447,
466, 478, 504, 507, 546, 548, 557, 574,
589, 598, 607, 613, 696, 697, 708, 739,
766, 811, 814, 830, 850, 910 ; oieri 79,
92, 328, 482 ; pentru omucidere 207 ;
paharnic (-ceasA) 43., 109, 153, 214, 221,
269, 273, 306, 317, 319, 408, 480, 490,
550, 580, 599, 616, 674, 729, 742, 754,
768, 821 ; 918 ; papugiu 494 ; pacureti
562 ; pentru pArAsire de domiciliu 242 ;
pitar (-easA) 54, 132, 151, 219, 235, 488,
579, 630, 652, 660, 732, 745, 780, 903 ;
plrcAlab 217, 430, 515, 627, 653, 770 ;
polcovnic 47, 94, 95, 261, 354, 355, 360,
425, 519, 524, 551, 597, 646 ; popA 105,
124, 128, 135, 209, 212, 290, 323, 334,
420, 501, 541, 556, 569, 572, 609, 710,
725, 807 ; postelnic (-el) 42, 48, 68, 113,
186, 204, 223, 243, 255, 311, 396, 461,
486, 491, 600, 624, 641, 643, 676, 704, 706,
713, 741, 748, 783, 804, 842 ; pentru pro-
digalitate (risipA) 561 ; proprietar 18,
41, 59, 98, 125, 130, 140, 179, 187, 199,
228, 230, 254, 266, 285, 287, 290, 300,
303, 318, 327, 337, 339, 391, 398, 411,
457, 492, 510, 511, 520, 558, 563, 604,
625, 631, 634, 639, 665, 668, 672, 682,
693, 714, 733, 749, 753, 806, 902, 906,
 .925 ;pentru protimisis 56, 91, 231, 301,
387 ;rumAni (-ce) 69, 414, 916 ; saras-
basd 296 ; sApunar 412 ; sArariu 621 ;
sArdar (-easA) 174, 268, 307, 406, 512,
-628, 659, 756 ; Wean 14, 36, 78, 108,
116, 118, 127, 246, 295, 297, 419, 429, 465,
472, 487, 499, 521, 526, 568, 611, 615,
618, 619, 638, 663, 700, 715, 716, 755,
786, 791, 817, 836, 841 ; scutelnici 373 ;
slugd 416, 826 ; singer (-easd) 38, 46, 67,
76, 152, 168, 286, 325, 350, 356, 553, 584,
617, 712, 743, 782, 790, 835, 843, 897 ;
slujitor 884 ; slujbas 376, 760 ; soroc (cere)
.507 ; sot (-ie) 190, 745, 746, 816 ; stareta
226, 227, 362 ; staroste 82, 496, 559, 698,
846 ; sticlari 35 ; stolnic (-easa) 39, 267,
322, 351, 353, 357, 381, 451, 571, 688, 809,
822, 838 ; sAtrar 20, 27, 129, 260, 277,
292, 309, 368, 435, 527, 539, 567, 593,
694, 851, 901 ; tovarAs 44, 167, 555, 788,
S05, 871, 886 ; pentru tigani 7 ; ungureni
'75, 120 ; pentru vad 518 ; vamesi 24, 283,
310, 384, 407, 549, 651, '757, 920 ;
vAtaf 8, 19, 61,:99, 137, 259, 265, 288, 385,
388, 394, 448, 506, 632, 824, 920 ; prin
vechil 106, 397 ; pentru vie 299, 329, 419,
661 ; pentru vin 434 ; vinAriceri 690 ;
vistier (-easA) 106, 131, 181, 263, 264, 358,
366, 389, 502, 570, 655, 673, 695, 785 ;
pentru vinzare 646, 747 ; vornic (-easA)
213, 294, 333, 371 ; zapeiu 828 ; zaraf
134, 336 ; pentru ziilog 112 ; pentru zestre
164, 302.
pirlej al debitorului 650, 726.
plai, havaet din 99 ; hotar 236, 675, 783,
787 ; in hrisov 318 ; lude din 632, 678 ;
mosie sub ..... 236 ; munte in es 124, 314,
363 ; ocne in es 598 ; reclamant din
es 96 ; stApinire es 585; vAtaf de - 143,
148, 176, 195, 562, 775, 878, 930 ; zapis
pentru .... 585.
plasd, socotealA la 167 ; vornicei din
214 ; zapciu de ,-., 214,429, 515, 828.
plastd de fin 642.
plasti (plastografie), carte es 96, 104, 113 ;
vinft de 113.
plaid, datorie 224, 308, 365, 909 ; detinuti.
cu 909 ; lucru cu 909 ; pAzitori
cu 638 ; pirit rAu de ,--. 615 ; dupA
www.dacoromanica.ro
pravilA 697 ; scutelnici 388 ; cu soroc 310 ;
a vAmii 310 ; in vite 285 ; a zilei 773.
platnic, de bani 270, 792 ; chezasi 139, 571 ;
dat es, 697 ; datorie 384 ; debitori 616,
664 ; prin jurAmint 655 ; mosneni 374 ;
negutatori 142, 482 ; ftrit 164, 186, 211,
237, 339, 345, 360, 361, 376, 425, 458,
653, 822, 833 ; portal-el 413 ; reclamant
204, 270, 382, 811 ; cu soroc 601 ; prin
zapis 98, 239, 820 ; pentru zestre 223.
Flair?), cercetare eu e- 100 ; locuitori 632 ;
neglijentri 775 ; vAtasi cu es, 598.
plic, cArti de judecatA in es, 925.
plirexusiolitd, autorizatie 205.
pliroforie, domnul ia es, 673 ; judecatA ia es,
865 ; mosnenii dau es, 374.
plocon, arhiereu 107 ; pentru cApitAnie 134 ;
ispravnici 865 ; spAtAresc 705 ; vAtaf 99.
plug, clacA cu 294 ; fiare de es 695 ; re-
clamant cu es, 491. J
poald, jurAmint en pAmint In es, 501 ; a
viiior 31.
porton, vAtaf ia es 5.
pod, peste apd 346, 440 ; al casei 817 ; stradA
390, 566, 580.
podoabd a bisericii 685, 687.
podvoade, Olt 547 ; scutelnici 183 ; scutiri
705, 873 ; staroste 6.
pogoane, amanet 330 ; mosie 843 ; mostenire
37 ; de pAdure 228 ; de pepeni 428 ; vie
36, 37, 56, 179, 202, 228, 248, 267, 311,
321, 330, 337, 368, 386, 391, 394, 478,
511, 523, 541, 580, 586, 588, 604, 626,
652, 661, 682, 731, 744, 774, 780, 785,
849, 853.
pugribanii ale mortilor 723.
poiand, de fin 271 ; hotar 271.
polcovnic (-easA), adeverintA 559 ; asezAmint
(stricA) 166 ; cercetare 101, 105, 465 ;
creditor 355 ; cumpArA 590 ; danie 671 ;
dator 524, 883 ; domnul despre es, 929 ;
geremea la es 17 ; hotArnicie prin 101,
444, 453, 694 ; ispravnic 465, 577 ; judecA
249, 848 ; la judet 705, 864 ; leafA 719 ;
mArturie 166, 550 ; mostenire 551 ; pirtt
47, 95, 261, 322, 354, 360, 577, 646 ; in
pricinA 597 ; reclamant 344, 392, 487 ;
tacsildar 900 ; vechil 131, 567 ; vinde
553.
poliloghie, judecatA farA 114.
1033
 politicd, rea politicd (moralA) 853.
poli/d (vecsel), pentru datorie bani 45, 54,
308, 325, 601, 697, 805, 889 ; logofAt dA
es, 325 ; platd 305 ; tovards cu ~805.
pomand, cal de ~ 563 ; care de e- 564, 587 ;
loc 587 ; pivnitA 564.
pomenire (pomeniri), cheltuialii pentru ~
117, 216, 238, 412, 456, 511, 580, 677,
816 ; pentru ctitor 166 ; prin diatA 106,
299, 333, 346, 840 ; ale mortilor 723 ;
din mostenire 24, 208, 379, 574, 580, 816 ;
pricind pentru 27 ; reclamant 412 ; yin-
zare pentru ~ 653.
porni (pomet), cdmin cu ~ 755 ; cercetare
pentru ~ 812 ; dijmd 463 ; hotArnicie 781 ;
laz cu ~806 ; livezi 351, 716, 754 ; mosie
cu ~ 221, 572, 592, 815 ; pliit 857 ; siliste
cu -- 163 ; stdpinire de 343 ; vie cu
78.
ponoslu ire In proces 655.
pont (ponturi), ale actului 420 ; hlestem pe
-138; cercetare - 289 ; domnul 44,-705,
794 ; Invdtdturi prin ~ 57 ; judecatd dupd
~ 30, 205, 420 ; jurdmilth pe -- 117, 151,
309, 580, 717, 751 ; platA dupd 325 ;
poruncd cu ~ 778 ; din pravild 336, 845 ;
reclamant cu 853 ; vInzare cu --- 283.
popd (preot), adeverithd datd de ~ 456,
499, 511, 593, 736 ; armenesc 751 ; carte
de blestem 492 ; carp de ertdciune 786 ;
carte de mArturie 39 ; casd fdcutA de
112 ; catagrafie fdcutiii de 64 ; cer-
cetare 50, 299, 845 ; cu cetasi 133, 608,
609, 709, 710 ; cheltuiald 511 ; chezas
559 ; cinstire ~ 687 ; cisid 475 ; creditor
423 ; cumpAratori 295, 604, 620 ; 700 ;
cununie cititA de 242, 448 ; dajdie 326,
484 ; dator 19, 421, 792 ; foae (scrie)
127 ; gramAtic 550 ; hotArke despre ~
107 ; hotArnicie 829 ; iconom 182 ; jude-
catd cu ~ 46 ; jurd rAu" 343 ; marturie
61, 89, 163, 206, 213, 248, 318, 324, 327,
400, 413, 448, 460, 480, 488, 489, 491, 497,
502, 513, 597, 615, 647, 654, 672, 786,
892, 928 ; mosnean 101 ; omor 471 ; phit
105 ; 124, 128, 135, 209, 212, 268, 290, 323,
334, 363, 420, 477, 494, 501, 541, 569, 572,
709, 710, 760, 781, 800, 807, 829, 928 ;
In pricind 133, 192, 278, 812 ; protopop
190, 384, 559, 615, 685 ; rdscumpArare 8 ;
reclamant 56, 62, 98, 124, 145, 209, 212,
320, 323, 533, 542, 556, 600, 608, 609,
670, 782, 783, 790, 807, 843, 851, 870,
1034
www.dacoromanica.ro
896, 901, 902 ; stApInire 83, 386, 472, 683,
707, 835 ; succesiune 202 ; tIlhdrie 90 ;
vechil 246, 363, 375, 430, 501 ; are vie
175, 295, 511 ; vinde 91, 230, 604, 680 ;
zapis 101, 309, 411, 552, 701 ; zillog la
14.
popreald, pentru bath 862 ; negutAtor la
193 ; pfrIt la 190.
poprire, bani 215 ; dovezi 18 ; marfd 370 ;
ispravnici fac ~ 370 ; negutAtorie 8 ; ne-
miscAtoare 295 ; pAdure 582 ; dare 554 ;
vinuri 25 ; vite 222 ; vinzare 213.
porcar, chezas 439 ; pagube 451.
pornire, ispravnic (abuz) 400 ; ostdseascd
622 ; Impotriva poruncilor 865.
poartd, domneascd 753 ; mdthistire 846 ;
tocmeald pentru 846.
portar, avaeturi 402, 776, 779 ; danie 390 ;
leafd 667 ; hotarnicie 278, 426, 438 ;
hrisov (semneazd) 773 ; stdpIneste 266 ;
reclamant 141, 358, 372 ; vechil 564, 587.
portdrel, dupd anafora 649 ; cerceteazA 28,
181, 659, 815, 840 ; domnul deleagi
62, 268, 278, 351, 433, 667 ; hotArnicie
cu ~ 12, 103, 145, 260, 271, 274, 402,
404, 426, 438, 444, 483, 493, 500, 502,
592, 596, 798, 802, 807, 884, 885 ; tntiin-
tare prin 32 ; martor 427 ; mumbasir
139, 919, 921 ; reclamant 413 ; de la sat
261 ; treapdd 776, 779.
poruml,, medic de ~ 723 ; negutAtori cer
4874 pogoane cu 843 ; reclamant
146 ; pentru rtmdtori 193, 539, 638.
poruncd, pentru aducere pArti la judecatA,
passim ; pentru amanet 239 ; Male InIT
potriva 878 ; pentru catagrafii 867 ;
pentru cercetar 239, 416, 419, 56.,
667 ; 670 ; pentru chezdsie 841 ; pentru
creditori 395 ; pentru datorii 641 ; dom-
neased 30, 41, 65, 70, 81, 104, 123, 181,
186, 192, 200, 239, 249, 255, 261, 266,
267, 270, 276, 277, 278, 287, 305, 307,
308, 310, 318, 322, 323, 358, 367, 387,
388, 391, 416, 419, 421, 426, 429, 434,
462, 510, 514, 515, 548, 559, 571, 603, 605,
606, 608, 612, 622, 625, 627, 649, 667,
669, 670, 676, 687, 691, 693, 695, 697,
705, 707, 710, 716, 720, 723, 724, 727, 729,
731, 733, 735, 737, 738, 740, 742, 746,
747, 748, 752, 764, 765, 771, 773, 775?
778, 782, 792, 830, 837, 856, 865, 868,
878, 904, 913, 925 ; cAtre egumen 771 ;
cAtre episcop 830 ; hotarnicie 649, 731 ;
 hoti 868 ; cAtre ispravnic 276, 310, 318,
419, 426, 608, 622, 670, 676, 735, 837,
862, 865 ; impArateasca 705 ; pentru Jude-
cata 70, 267, 270, 421, 740 ; pentru lemne
233 ; pentru mezat 322, 548, 588, 625 ;
despre minor 925 ; catre mitropolit 65 ;
669, 687; despre muncile pAmintului 612 ;
nesupunere la 562 ; numire prin sss 30 ;
despre plaiesi 41 ; dupa pravile 478 ;
despre pucarii 724 ; rejudecare dupa
598 ; a vel spAtarului 764 ; pentru suhat
663 ; pentru ucigasi 856 ; despre unt 211 ;
vame contra 737 ; catre vAtaful de
aprozi ; 249, 691, 746 ; vataful de divan
748, vataful de plai 738, 775 ; vAtaful de
pahArnicei 266, 747, 782 ; vataful de vis-
tierie 277, 693 ; catre vel vistier 515 ;
vinzare dupa 123.
posatnic, clironom 346 ; judecata de 685,
687 ; protopop 685, 687.
poslusnic (poslusanie),din casa 723 ; rumAnce
916 ; Pgan 73.
postasi, clacd 158 ; sezatori 158.
postav, hasale de 405 ; fabrica de es, 909.
postdvar plrit 401.
postd, cai de es, 432.
postelnic (-easA), anafora (sernneaza) 150, 177,
339, 736, 886 ; caimacam 286, 443, 904,
925 ; carte de judecatl 709 ; cercetare 139,
709 ; creditor 42, 869, 918 ; cumpAra 12,
165, 433, 619 ; diata 169 ; epitrop 68, 816 ;
are fata de suflet 235 ; hotarnicie 103, 402,
404, 438, 500, 885, 918 ; hrisov (semneaza)
126, 145, 166, 849, 853 ; ispravnic 59 ;
imprumuta 571 ; judeca 59, 774 ; leafa
719 ; marturie 513, 799, 829 ; in mostenire
664 ; plrlt 68, 113, 396, 486, 704, 804, 842 ;
in pricina 68, 869 ; Ilya mincinos 167 ;
reclamant 17, 19, 168, 184, 385, 396, 461,
692, 791, 820; staptneste 212, 312, 619 ;
vechil 104, 185, 234, 379, 439, 905 ; vinde
113, 126, 312, 473 ; cu zapis 221, 443,
790.
postelnicei, carte de blestem 742 ; cercetare
prin ,--175, 741 ; cumpara 312 ; danie
791 ; debitor 186 ; epitrop, 48, 454; ho-
tarnicie prin es, 268, 402, 710 ; leafa 719 ;
mArturie 192, 286 ; omorlt 204 ; Wit 223,
491, 600, 641, 676, 706, 713, 741, 748,
783 ; reclamant 14, 29, 47, 108, 146, 313,
408, 458, 558, 584, 592, 643, 652, 716,
725, 780, 849 ; scrisoare 837 ; stapineste
www.dacoromanica.ro
624, 756, 765 ; vechil 307, 311, 317 ; zapis
(semneaza) 184, 853.
polecasi, cercetare prin -- 331, 562 ; pentru
hop 195 ; neglijenta 775 ; vatas de 920 ;
zapciu 259.
poterd,furt 865 ; ispravnici trimit 794 ;
ment. 598 ; la turci 598.
potropop, v. protopop,
povdfuiri, domnesti 57, 865 ; catre ispravnici
865.
praporgic, ia capre 142 ; de volintiri 736.
pradd (prddare), de bani 288, 554 ; ceaus 819 ;
pircalabi 861 ; pirit 554 ; reclamant pentru
es, 578 ; vinariceri 690 ; de vite 382.
pravild, bisericeasca 321 ; cercetare dupa
58, 66, 68, 164, 219, 346 ; cerere dupa
- 48, 121, 620 ; condicA 916 ; diata dupa
-- 106, 235 ; domnul dupa 159 ; dovadl
dupl 309 ; dreptate dupa es, 571 ; far'
de 849 ; femeia urmeaza sotul 509 ;
hotarnicie 499 ; imparteala 550 ; invatatura
dupa 774 ; invoiala dupa 322 ; jude-
cata dupa 27, 36, 39, 43, 46, 54, 55, 57,
60, 77, 82, 85, 93, 96, 100, 103, 105, 110,
112,113, 117, 143, 148, 149, 152, 157, 166,
169, 172, 182, 185, 196, 197, 205, 216,
234, 256, 285, 291, 302, 306, 312, 323,
324, 327, 332, 336, 338, 347, 348, 349, 351,
357, 366, 371, 378, 389, 395, 397, 401, 423,
328, 442, 449, 458, 480, 485, 486, 491,
495, 504, 510, 511, 518, 521, 531, 540,
545, 567, 575, 580, 599, 601, 615, 619,
626, 631, 635, 647, 653, 655, 664, 672,
685, 687, 693, 707, 715, 718, 761, 766,
772, 818, 832, 834, 837, 845, 850, 853,
854, 865, 897, 907, 916, 925 ; juramlnt
dupA 121, 452 ; marturie dupa es. 142 ;
mezat dupa es, 123, 322 ; nevirstnici 198,
497 ; obicei si 461 ; pedeapsa dupA es
168, 343, 427; porunca din 478, 697 ;
politiceascA 321 ; prahticos la 863 ; pro-
timisis dupA 74, 209, 326, 411 ; sill
849 ; slobozire dupA ss, 38; soroc dupa
- 42, 184, 284, 324, 340, 354, 377, 387,
513, 547, 572, 671, 782, 851 ; stapinire
dupa 386, 467, 477 ; vinzare dupl
es, 213 ; virsta dupa 561 ; Wog dupl
- 196 ; zestre dupa 74, 132, 251, 412,
425.
praxis (pracsis), boieri cu ss, 139, 710, 722,
802 ; in hotarnicie 139, 738, 802, 879 ;
in judecata 628 ; lefegii cu 874 ; mesteri
1035
 cu .~ 307, 821 ; pAmintean cu ~ 880 ;
in ale pravilei 863.
prdjini, mosie in ~ 674 ; vie in ~ 386.
prdpddenie, risipA 655 ; zestre 655.
prdsild, oi de ,~ 920 ; rimAtori cu ~ 361 ;
tigan cu - 467, 643 ; vacA cu .--, 826.
prdudlii, afieromA 925 ; arnAut face ~, 247 ;
asezAmint pentru 365 ; bani din .--, 250 ;
bArbier cu 49 ; In bllciuri 282 ; catagrafie
6 ; chirie 40, 53, 136, 182, 185, 224, 524,
540, 597, 789, 801, 846 ; constructie de
~ 817 ; cumpArare de ~ 378 ; in diatA
208 ; domnul despre ,..., 412 ; impArtire
171, 185 ; judecatfi pentru ~, 789 ; pe loc
domnesc 613 ; marf A in - 459, 635, 696 ;
mezat 636 ; manastire cu ~ 375 ; in mos-
tenire 456 ; pecetluire ~ 478 ; postelnicel
cu ~ 780 ; pricina pentru ,~ 566, 752 ;
reclamant 310, 380, 497 ; schimb 564,
587 ; sermaia din ,---, 496 ; simbrie la ~
504 ; socotealA 838 ; spargere 178, 380 ;
staroste cu .--, 6, 82 ; in tirg 403 ; vinzare
60, 379, 405 ; zapt 522; zAlog 157, 532 ;
in zestre 378, 693, 726.
preacurvie, bigamie 480 ; copii din .- 845.
precestuiald, (precestuit), cercetare 685 ; in-
demn la ~ 687 ; protopop 685, 687.
precupej, arendA la ~ 895.
prelungire, aminare 89, 131, 261, 309, 697 ;
datorie 167, 277, 615.
preot v. popd.
preoleasd, datoare 700 ; imprumutA 112 ;
martorA 89 ; piritA 206 ; pricinA 523 ;
reclamantA 84, 165, 175, 202, 326, 618,
768 ; vinde 140, 460, 736.
preolenderimd pentru loc 903.
prepunere, hot 382, 865 ; globire pentru .--,
687 ; locuitori 740 ; treapA pentru ~ 686 ;
vinzare 853.
prepus, cercetare ~ 583 ; de hotie 131, 794,
818.
prescripfie, intirziere 202.
pref, cas 43, 208 ; cas pentru -- 189, 374 ;
cercetare ~ 379 ; chirie 53 ; cumpArAtori
408 ; peste dreptate 120 ; fixare .---, 589 ;
723 ; foae de ,..., 603, 871 ; judecata fixeazA
~ 723 ; lucruri f Ara ~ 622 ; marfa 405,
697 ; mezat 422, 865 ; mosie 277, 290 ;
necorespunzAtor 494 ; ofertA 753 ; pagubA
920 ; Opine 631; pentru porci 193 ; pro-
timisis 631 ; pentru tigani 723 ; venit 194,
492 ; vie 172, 216 ; yin 29, 469, 657, 884 ;
1036
www.dacoromanica.ro
vite 285, 361 ; vinzare 49, 310, 421 ;
vornicie 214.
prefuire, imprejmuiri 56 ; a pagubei 622 ;
staroste face ~ 6; vite 828; zestre 6,
74.
pricind (pricini), acuzare 260 ; aminare 130 ;
bisericesti 687 ; cu cale 881 ; cercetare de
,--, 83, 286, 301, 310, 627, 782 ; pentru ctr-
ciumA 649 ; pentru datorie 267,308,384, 385,
510, 774 ; debitor 450 ; la divan 200, 307,
526 ; la domn 28, 61, 466, 676, 697; pen-
tru furt 735, 917; hotarnicie 278, 499, 508,
608, 649, 879, 887 ; ispravnici 856 ; izbrA-
nire 691 ; ImpAcare 144 ; impresurare 181,
453, 735 ; judecatA 177, 270, 287, 493,
602, 606, 612, 676, 769, 787 ; justA 388,
425 ; mici, 57 ; mitropolit 97, 202, 302 ;
pentru mosie 59, 266, 502, 674, 716, 815 ;
motiv 361, 376, 856 ; pentru munti 641,
691, 730 ; neintelegere 143 ; nerezolvata
829 ; piriti 493 ; pretext 696, 849 ; pro-
timisis 261 ; reclamatie 526 ; slujitori
fArA ~ 705 ; pentru stricAciuni 663 ; sus-
pendare 612 ; tovarAsi 712 ; pentru vie
391 ; 419 ; pentru vinzare 747.
pricinuire, cuvinte de ,..., 234.
pricinuitor, parte in pricinA 697.
prigonire pentru datorie 774.
prirnire, tAcerea este ~ 322.
primejdie, risc 598.
prinsoare, pentru judecatA nouA 455 ; mar-
turie 778 ; pentru vinzare 625.
pripas, boi 760 ; hotArire pentru ~ 25; lima-
tori 214 ; vite 920.
prisos, peste capete 68 ; mczat 68 ; venit net
10 ; din vinzare 68.
privilegiu, prin carte domneascA 773 ; pentru
oierit 482 ; prin sinet domnesc 900.
procorat, zalogire de cAtre ~ 112.
prodosie, bani pentru ~ 88.
proegumen, arhimandrit 170, 591 ; carte 463 ;
creditor 598 ; rnartor 408; pirlt 410, 423,
543 ; venit de la ~ 150.
proesti, ai breslei 177 ; cerceteazA 908, 910 ;
ai cumpAniei 867, 875, 908, 910 ; negu-
tatori 867.
proin, vAtaf 867.
pronomion, mAnAstire cu ~ 513-; privilegiu
395 ; reclamant cu ,~ 358, 531.
proprietar (-d), pirita 230 ; reclamantA 230.
protimisis, amanet 98, 545 ; bani 102, 443,
851 ; prin blestem 231 ; casa. 43, 301, 375,
564, 574, 753 ; cercetare 110, 897 ; cerere
 599, 832, 836, 849 ; cetasi 209; chiriasi
53 ; clironomi 587 ; creditori 395 ; cumpa-
rare cu ~ 386 ; diacon cu ~ 443 domnul
hotaraste ~213 ; ImpArtire dupa ~208 ; In-
chiriere 136 ; judecata 59 ; pentru loc 533 ;
pentru lucruri 123 ; la mezat 42, 49, 123 ;
pentru mosie 11, 174, 261, 327, 547,
646 ; mosneni 641, 809, 840, 895 ; moste-
nire 522 ; pentru munte 79, 901 ; nein-
temeiat 671, 701 ; pamIntean 79, 548 ;
pasune 79, 120, 631, 642 ; popa Cu ~
56 ; proprietar 213, 221 ; rascumpArare
72, 123, 324, 411, 523, 604, 782, 795 ;
rAzas 639 ; reclamant 55 ; rob 245 ; rude-
nie 74, 106, 126, 249, 344, 387, 521, 566,
700, 797 ; sardar 512 ; soroc 707 ; stins
300 ; strain! 548 ; pentru suhaturi 92 ;
tardiv 300, 728, 815 ; tovarasi 567 ; ungu-
reni 79, 120 ; vad 821 ; vecini 46, 91, 290,
309, 330, 358, 413, 558 ; veri 700 ; pentru
vita 661, 849 ; vInzare 785 ; zestre 60,
256, 326.
protimitar vecin 241.
prolocdleald a unei earti 829.
protonotarie, adeverinta 767 ; catagrafie 64.
protopop (potropop), adeverinta 525, 767 ;
anafora (semneaza) 313 ; aresteaza 190 ;
da carte 606 ; cercetare 50, 225, 320, 349,
488 ; chezas 559 ; clironom 797 ; concubi-
naj 758 creditor 597 ; depozit la ~ 334 ;
diata 346 ; foaie (semneaza) 210, 251 ;
hotarnicie 438, 500 ; ieromonah 484 ;
Instiintare 90 ; al judetului 46; juramint
la ~ 270 ; marturie 458, 615, 815, 898 ;
monah 475 ; obiceiul ~ 687 ; pirlt 656 ;
popa 384, 672 ; porunci care ~ 685,
686 ; are protimisis 566 ; rascumparare
552 ; vechil 430 ; vinde 702 ; zalogire
la ~ 530.
protosinghel vechil 573.
pruni, reclamatie pentru ~145 ; zalogire de
~ 681.
publicd, poruncA domneasca 771.
pumn masura 307.
pungd (pungi), cumparare In ~ 138 ; dobinda
la ~ 531 ; 571, 853 ; Olt 111, 818, 892 ;
marfa In ~ 370, 616 ; pecetluita 54, 134 ;
-
plata In 83 ; reclamatie pentru ~ 45.
purcar, bataie 638 ; daune 214 ; detine rima-
tori 214,
purcei, pierdere de ~ 505.
pupas, zapis de vinzare 230.
www.dacoromanica.ro
puscd, amanet 137 ; Vitale cu ~ 181 ; furl. de
131 ; Impuscare 204 ; pradare 578.
puscdrie, condica 58, 207 ; hot 471 ; jaluitori
la ~ 585 ; logofat de ~ 874 ; logofetel
de ~ 863 ; logofetel la ~ 892 ; mazil la
,-, 400 ; veche 724.
pulere, reclamatie pentru ~ 248.
puluri, pentru casarii 784 ; de 'Acura 24, 562.
rachiu, cumparare 353 ; datorie pentru ~
347 ; Inselaciune la 688 ; Invoiald pen-
tru ~ 470 ; lesesc 310 ; logofat vIndut 158 ;
plata pentru ....... 534 ; vinzare 29, 41, 69,
547, 642, 674, 884.
rachier, banila 93 ; martor 49 ; vechil
375.
razem (razim), anafora 853 ; dovada scrisa
305, 448.
rdddcini, scoatere es, pentru vie 489.
rddicata, tocmire cu ~ 773.
rddvan, phit 394 ; zestre 580.
rdmase (rAmasuri), catagrafie 867 ; cercetare
897 ; epitrop 392, 452 ; mezat 586 ; mitro-
polit cerceteaza ~ 610 ; ale mortului 560 ;
parintesti 378 ; succesiune 117, 653 ; yin-
zare 123, 603 ; zestre din ~ 394.
rdmdsiid, de bani 65, 669, 711 ; de dajdie 484 ;
de datorie 697 ; de varna 813.
rdpaos dupa judecata 829.
rdpire, casatorie cu ~ 893.
rdpitor zaloage 157.
rdscumpdrare, casa 327, 580 ; cerere 22, 51 ;
de danie 257 ; loc 518 ; pentru minor 40 ;
MO* 22, 68, 102, 209, 286, 314, 367, 433,
444, 490, 563, 707, 796, 797, 798 ; mosneni
104 ; munte 8, 901 ; ocina 12 ; pamint
501 ; protimisis 174, 327, 523, 604, 795,
901 ; reclamant 50, 123, 796 ; rumani 165 ;
termen 443 ; tiganca 772 ; vie 311 ; zapise
de ev 552, 782 ; zestre 40.
rdspldlire judecator 769.
rdsdiacon reclamant 572.
rdspopd, furt 494 ; reclamant 572.
rdspuns, pentru executare 847 ; la judecata
829 ; la ravase 779.
rdspundere pentru tulburare stapinire 467.
rdsvrdlire negutatorie 598
rem, lucrul 467.
rdvas (ravase), pentru amanet 334 ; de ape-
latie 747 ; de asezamint 307 ; pentru bani
119, 159, 186, 388, 648, 828 ; de calatorie
764 ; pentru chirie 358 ; de cumparare
1037
 631 ; pentru datorie 54, 98, 563, 697, 703 ;
debitorul dA ~ 330 ; depunere contra ~
325 ; domnesti 829 ; dovadd 305, 351,
386, 389, 554, 670 ; episcop dA ~ 696 ;
epitrop 417, 551 ; ispravnici 618, 920 ;
1mprumut cu ~ 87, 327 ; jalbA 77, 118,
232, 302, 332, 840, 901 ; la judecatA 482,
602 ; megiasi dau .--, 343 ; mitropolit 171,
301 ; negutAtor dA ,---, 415 ; parale pentru
,-.., 779 ; pecetluit 829 ; pInt cu ~ 598,
788 ; de platA 259, 437, 439, 712 ; pretent.ii
dupA ,--., 522 ; de primire 134, 598 ; pentru
pripas 760 ; proprietar d ,..., 358 ; recla-
mant CU - 199, 232, 389, 436, 457, 520,
795, 892, 925 ; fArA semnAturi 413 ; scris
230 ; de soroc 276 ; staroste dA .~ 506 ;
de staptnire 174 ; tovarAsi cu ,...J 805 ;
vamesi dau ,---, 288, 900 ; cu viclesug
167 ; de vInzare 214, 413, 518 ; zaraf dA
~ 15, 21.
rav4el, dovadA 305 ; de Imprumut 184 ; de
primire 292.
razboi, crimA In ~ 204 ; pagubA In ~ 211 ;
razineritA 204.
raza# (rilzeli, rAzorasi), hotArnicie 274, 731,
885 ; Imprejurasi 508 ; Impresurare 229 ;
mArturii 343 ; protimisis 460 ; zapis (sem-
neazA) 46.
rdzmerild, amanet 845 ; aminare 35, 266, 840,
853 ; ardere (incendiu), 732 ; cAsAtorie
321 ; cheltuialA 721 ; chirie 375, 408 ; clac
294 ; conventie 194 ; crimA 204 ; cumpA-
rare 160, 244 ; distrugeri 37, 95, 109,
112, 145, 164, 290, 330, 372, 444, 502,
533, 541, 613, 785 ; fugA 406, 457, 546,
620, 656, 842 ; 870 ; furt 464, 508, 525 ;
lmprumut 210, 607, 777 ; jaf 253, 367 ;
judecatA 654 ; lazaret 509 ; marfA 635 ;
ment. 55, 66, 83, 206, 252, 258, 259, 260,
261, 270, 278, 294, 297, 301, 331, 333,
413, 420, 430, 442, 491, 496, 500, 502, 512,
539, 559, 562, 569, 580, 598, 599, 629, 633,
648, 653, 697, 701, 702, 706, 736, 747,
768, 772, 782, 784, 791, 792, 795, 803,
820, 828, 851, 901, 921 904 ; ornor 471 ;
pagube 215, 234 ; paraginA 216, 808 ;
pierderi 181, 265, 304, 309, 373, 433,
463, 845 ; spargeri 178, 312, 380, 622 ;
stApinire pinA la ~ 76, 104, 163, 783,
798 ; stApInire dupl ,-..., 187 ; strAmutare
11 ; termen 673, 742, 895 ; tilhArie 90 ;
tigani 39 ; venituri 35 ; vinzare 209, 359,
402 ; zapis In timp - 893.
1038
www.dacoromanica.ro
razor de vie 228, 791, 902.
reclamant (pirls), abagiu 300 (flea), 302 (sotie) ;
aga 15, 21 ; amanet 215 ; arendasi 784 ;
arhimandrit 254, 291, 414, 539, 549, 591 ;
armAsoaie 43, 665 ; arnauti 435 ; Mean
121, 494 ; pentru bfitaie 75 ; birsani 920 ;
pentru bigamie 77 ; boier 27, 39, 64, 69,
74 ; bogasier 449 ; boltas 208 ; brasovean
579, 623, 644, 693 ; brutar 160, 777 ; buluc-
basa 747 ; pentru casA 112, 431, 481 ;
calugarita 264 ; cAmAras 156, 376, 625,
697 ; apitan 42, 114, 123, 134, 247, 301,
317, 321, 400, 421, 441, 470, 497, 559 ,
604, 613, 753 ; carutas 95 ; cAtanA 89 ;
ceaus 51, 67, 99, 346, 384, 420 , 551,
671, 723 ; cetas 502, 530, 596, 689, 691,
699, 781 ; chezas 325, 345, 534 ; chirias
789 ; cioban 652, 668 ; ciohodar 206 ;
clrciumar 347, 577 ; clironom 587 ; clucer
203, 279, 308, 363, 460, 617, 673, 684,
696, 741, 823, 834, 897 ; cojocar 237, 311,
357, 450, 469 ; comis 185, 224, 290, 506,
525, 548, 619 ; condoragiu 93 ; copilA 497 ;
creditor 82, 186, 197, 198, 217, 241, 354,
377, 903 ; croitor 55, 817 ; cumpAralor
296 ; cupet 194 ; 248, 567 ; dascAl 117,
200, 311, 359, 468, 750 ; pentru datorie
35, 200, 210, 245, 267, 285, 305, 308, 319,
340, 355, 395, 434, 439, 462, 510, 615,
693, 697, 757, 762, 792 ; pentru daune 760 ;
762 ; pentru despArtenie 190, 242, 715 ;
diacon 75, 84, 165, 266, 288, 844 ; la divan
255, 391 ; doftor 45 ; dovezi 748 ; egumen
7, 53, 80, 94, 109, 116, 120, 150, 155, 169,
269, 271, 276, 341, 362, 372, 403, 404,
407, 493, 508, 536, 615, 620, 643, 664,
846, 891 ; episcopie 166 ; epitrop 137, 151,
325, 397, 511, 884 ; pentru farmece 342 ;
hotArnicie 608 ; ieromonah 76, 399, 484,
513, 734 ; Impresurare 276, 391 ; isprAv-
nicel 489 ; islicar 444 ; jupineasa 76,
161, 448, 704, 723, 804 ; lipscan 293, 485 ;
logofAt 52, 97, 154, 158, 196, 201, 213,
216, 251, 280, 327, 336, 349, 425, 454,
483, 486, 490, 507, 532, 547, 561, 606,
677, 682, 688, 796, 802, 906, 918, .923 ;
logofetel 327 ; mahalagii 293 ; mazil 214,
230, 243 ; mAgla0 824 ; medelnicer 88,
128, 167, 315, 371, 550, 599, 756, 838,
910 ; minor 64, 106, 122, 516, 522, 648 ;
mitropolit 350, 409, 517, 624, 633,
839 ; mAnAstire 812 ; mocan 123, 739 ;
monah 303 ; morar 170, 255, 518 ; pentru
mosie 61, 266, 278, 499 ; mosneni 8, 18,
24, 96, 101, 103, 104, 105, 133, 180, 212,
226, 230, 236, 258, 263, 265, 272, 284,
298, 309, 312, 316, 338, 374, 433, 438,
453, 455, 463, 491, 502, 585, 596, 654,
656, 674, 679, 680, 689, 690, 691, 707, 709,
781, 783, 798, 815, 829, 842, 851, 857,
894, 895, 901, 928 ; mostenire 223, 333,
406, 458, 560, 574, 634, 672, 752 ; pentru
munte 692 ; negustor 16, 50, 100, 136,
144, 149, 157, 171, 178, 193, 211, 225, 239,
244, 281, 305, 306, 310, 334, 339, 356,
361, 365, 375, 381, 395, 411, 412, 415, 416,
417, 436, 462, 466, 478, 482, 496, 514,
524, 528, 531, 535 546, 554, 555, 589,
597, 600, 616, 630, 635, 702, 703, 708,
717, 726, 766, 811, 818, 825, 833, 850 ;
oieri 111, 131, 328, 430, 437 ; omucidere
207 ; orasan 49, 55, 60, 198, 223, 318,
329, 424, 647, 826 ; paharnic 35, 44, 91,
153, 181, 183, 231, 278, 292, 307, 353,
389, 393, 538, 580, 598, 628, 774, 808,832,
840 ; pastor 505 ; pitar 63, 132, 410, 512,
638, 785, 827, 916 ; pircalab 119 ; polcovnic
344, 392, 487, 519, 570, 590 ; popa 56, 62,
83, 98, 124, 127, 175, 202, 209, 320, 323,
326, 391, 523, 533, 552, 556, 572, 601,608,
609, 618, 670, 710, 736, 768, 782, 790,
807, 835, 843, 902 ; portar 141, 358, 413 ;
postelnic (-el) 14, 17, 19, 47, 48, 108, 146,
168, 184, 232, 313, 314, 368, 385, 396,
408, 461, 558, 581, 584, 592, 637, 652,
716, 725, 789, 791, 820, 853, 849 ; pro-
prietar (-a) 34, 37, 73, 92, 102, 129, 135,
140, 142, 163, 219, 228, 249, 267, 273,
287, 299, 337, 367, 369, 370, 373, 386,
394, 398, 402, 426, 434, 442, 446, 447,457,
473, 476, 479, 510, 520, 521, 543, 557,
566, 573, 576, 646, 661, 663, 676, 695,
701, 713, 754, 795, 803, 879, 896, 915,
925 ; pentru protirnisis 221, 249, 257, 261,
324, 387, 443, 642, 646, 701, 728, 795,
925 ; ruman 38, 227 ; sardar (-easa) 289,
322, 360, 729, 761 ; sAteni 12, 20, 31,
36, 46, 61, 113, 118, 188, 218, 220,
221, 222, 233, 246, 252, 259, 260, 297,
330, 343, 382, 419, 423, 429, 464, 465,
471, 472, 488, 499, 501, 515, 526, 541,
568, 569, 629, 631, 632, 641, 642, 653,
675, 678, 681, 683, 694, 700, 748, 755,
793, 828, 836, 841 ; simbria 645, 799 ;
sluga 192, 452, 504 ; sluger (-easa) 68,
286, 351, 432, 660, 845 ; slujitor 428 ;
www.dacoromanica.ro
stareta 295, 477 ; staroste 698 ; stapin
59, 800 ; stolnic (-easa) 17, 28, 110, 179,
187, 229, 285, 418, 467, 480, 492, 509,
537, 649, 809, 816, 830, 882 ; salar 182 ;
Atrar (-easA) 72, 139, 152, 172, 260, 277,
529, 563, 655, 742, 744, 749, 822 ; telal
553 ; tovaras 138, 232, 712, 788, 805, 871,
886 ; turc 611 ; pentru tigani 39, 467,
476, 593, 595, 706, 714, 743, 745, 771,
786, 794, 819, 898 ; ungureni 70, 79, 199 ;
vamesi 283, 331, 332, 348, 562, 814, 831 ;
vAduvA 40, 758 ; vAtaf 11, 143, 252, 451,
607, 746 ;pentru vie 419 ; vier 792 ; vis-
tier 81, 130, 159, 205, 234, 571, 639, 659,
732, 821, 919 ; vinzare 261, 747 ; volintir
204, 270, 893 ; voinic 54, 69, 174, 195, 268,
352, 388, 527, 669, 885 ; zapciu 800 ;
zaraf 911, pentru zestre 164, 256, 277, 368,
545.
reft (rusfet), cutie pentru ,---, 405.
regiment soldati 605.
reiz, bolozan 856 ; datorie 757 ; sluga 858.
rcle, abuzuri 651 ; fAcAtori de ,--., 705, 860.
rtmdlori, amanet 395 ; camarasi cu ,-.--, 332 ;
chezAsie 20 ; comisar la .--, 555 ; datorie
pentru ,---, 427 ; daune 817 ; domnesti 838 ;
la ghindA 900, 928 ; pastor 505 ; pasunat
188 ; pierdere 25 ; plata in ,--, 361, 395 ;
porumb pentru ,---, 539 ; pricinA 214 ; rA-
punere 20 ; stricaciune 215, 436, 487 ;
vama 288 ; vAtaf la ,---, 451 ; vinzare 517 ;
zapciu 629.
rinduiald, Mill ,---, (lege) 499 ; Impotriva ,----,
499.
rinduri, rate 394, 494 ; termene 421 ; de vie
521.
roald de rnoara 255, 286, 307, 378, 420, 581,
732, 832.
rob (roabd), fiica 414 ; mosneni 104 ; rumanca
254 ; tigan(-cA) 191, 295, 448, 467, 772,
845, 853, 898 ; vinzare 104, 488.
robie, cAdere In ~ 546 ; phit in ,---, 546, 786 ;
rumanca 254, 916.
roche, pirit pentru ---, 817 ; rapunere 164 ;
reclamant 323.
rod, munte 472 ; stApinire 472, 523 ; vie 56,
77, 248, 267, 300, 330, 391, 394, 521, 604,
657 ; de absent 927; de alaturi 208, 664 ;
diata 106.
rudd, epitrop 599, 637 ; mezat 422 ; mostenire
208, 225, 497, 518 ; protimisis 28, 249,
301, 840 ; tigan (-a) 39, 714, 975 ; vinzare
1039
 49, 72, 337, 520 ; zapis (semnat de
72, 520.
rudenie, iertare 191 ; martori 163, 791, 901 ;
mezat cu 5tire ~ 548 ; mostenire 348 ;
pricina 456 ; protimisis 567, 604, 671 ; de
singe 849; slujitori cu ~ 723 ; tigan(-c5)
756.
ru fel, a5ezare de ~177 ; bAtrini din ~ 773 ;
breasla 177, 773 ; mAcelari 929 ; terzi-ba5a
873 ; vAtA5ie 177; zidari 773.
rugdciune jalb5 286, 625.
rumdn, boieresc, 69, 128 ; eAsAtorie 254, 772 ;
ertare 69, 895 ; hrisov 212 ; Impresurare
mosie 425 ; Inchinare 656 ; rAscurnpArare
165, 227; slobod 916 ; tigan 488; vinzare
12, 14, 113, 128, 236, 266, 418, 491, 790.
rumdnie, iertare de ~ 38, 499 ; riiscump5rare
212, 418 ; zapis 212.
ruptoare de /a vistierie 79, 105.
rusret, ceau5 da ~ 15, 21 ; cercetare pentru
~ 299, 329.
rusi, cumpdrare de la ~ 160 ; ment. 211, 319,
452, 523, 598, 626; slujba la ~ 54 ; za-
herea 119.
sable, pradare de ~ 578 ; reclarnatie pentru ~
45, 496 ; Were (rAnire) 207, 380.
saci vInzare 697.
saduri Intr-o vie 386.
salbd, reclamatie 654 ; de 1 aleri 653.
samar al pravAlii 136.
samdagiu piritt 136.
sames, adeverint 167 ; depune dare 292 ;
vistier 628.
saraf, ment. 911 ; mostenire 336 ; In prichul
37; socoteli 831 ; vechil 325.
saras-basa pirit 296.
sare, datorie pentru ~ 376 ; ocA de 339 ;
pricinA pentru~ 47 ; rAzrnerit (comert
cu is.,) 430 ; scoatere de ~ 393 ; socoteala
pentru ~ 17, 805 ; vinzare 376.
sarica, vama pentru ~ 920.
sasi, pricinA pentru munte 738.
sat (sate), curnpArare 11, 169 ; danie 163 ;
dijma 741 ; domnesc 418 ; fugite 628 ;
Impresurate 109 ; din judet 605 ; mazili
243 ; marturii 265, 463 ; de pe mosie 809 ;
inopeni (cetali) 674 ; mo5tenire 162 ;
pircalab 861 ; plaie5esc 775 ; phit 806 ;
portarel 261 ; preoti 190 ; reclamant 46,
188, 641, 746, 872 ; cu rumAni 418 ; si-
1040
www.dacoromanica.ro
li5te ~ 483 ; vechili 260 ; vinzAri 192,
233, 577.
satarale, dare grea 164.
sabor, v. sobor.
sdlas, clironomie 845 ; igumen 71 ; mAnAstire
71 ; mostenire 561 ; pirit 509 ; reclamatie
pentru ~ 73, 795 ; de tigani 771, '795 ;
vAtaf 448.
sdlcii pduri 199.
sdmdndturi, v. semdndturi.
sdpdtori, petrol 24; platA 24.
sdraci, ajutor pentru ~ 773 ; la divan 769 ;
In pricinA 679 ; vorniceas5 (d5ruie) 333.
sdrbdtori soroc 261.
saptamtni, soroc de ~ 270.
sdpun vInzare 547.
sdrdar(-eas), adeverintA 598 ; anafora (sem-
neazA) 111, 290, 291, 298, 304, 313, 324,
351, 353, 357, 373, 392, 398, 401, 406,
411, 417, 423, 425, 427, 441, 442, 443,
444, 446, 447, 449, 452, 462 465, 467,
468, 470, 472, 473, 477, 478, 480, 481,
485, 489, 493, 497, 500, 502, 504, 513,
521, 523, 531, 546, 547, 549, 550, 553,
555, 559, 566, 572, 574, 578, 581, 582,
589, 601, 604, 607, 613, 615, 619, 620,
626, 629, 643, 645, 647, 652, 653, 689,
696, 704, 707, 708, 713, 726, 728, 736,
739, 749, 750, 752, 755, 781, 805, 820,
825, 840 ; apelatie 512 ; caimacarn 297,
559 ; carte de judecatA 20, 96, 106, 142,
214, 343, 363 ; cerceteazA 20, 807 ; cli-
ronom 513 ; cumpArare 128, 174, 406,
432 ; domnul cAtre ~ 30, 141 ; ispravnic
20, 108, 119, 131, 214, 276, 287, 343,
351, 400, 598, 664, 699, 716, 732, 740,
802, 911, 913, 915, 921 ; judecatA la ~
297 ; jupineas 488 ; leaf5 719, 863, 874 ;
molii ale ~ 918 ; Olt 307, 512, 628,
659, 756 ; reclamant 268, 289, 322, 360,
730 ; ucidere de ~ 837 ; vechil 141, 796 ;
vinde 73 ; zaherea (prime5te) 630 ; zapis
(semneazA) 184, 534, 914.
sdrindar (sArindar), prin diat5 299 ; pirit
(15 ~ 497; reclamant dA ~ 574, 840 ; vor-
niceas5 dA ~ 333.
sdrmaia, pentru marfA 415 ; a tovarA5u1ui 466.
sdteni, cercetare 660 ; clacA 116 ; fugari 841 ;
hotArnicie 483; se ImprumutA 926 ; jalbd
233 ; mdrturie 488, 740, 786, 808, 886 ;
pirtti 116, 246, 487; In pricinA 501 ; ras-
vrAtire 627; reclamanti 12, 46, 113, 188,
220, 260, 343, 515, 642, 707; au rimAtori
 638 ; slujitori (nu pot fi) 705 ;- sAzdtori
. (pe mosie) 627 ; vInAtori 663 ; vInd yin
470 ; dau zapis 790 ; dau zdlog 14, 418,
741.
sautr#re, hotdrire 602, 723, 768 ; judecata
ia 434, 695 ; porunci 705.
scaun, caimacam ai ~ 59 ; de came 177 ;
al divanului 807 ; domnul In ~ 598 ; lo-
~
gofdt la 743 ; oras de 774.
scdclere a dreptAtii 599.
scdpdtdciune, timed] 383 ; debilor 304, 385,
504, 514, 692 ; nevlrstnic 122 ; plat 546 ;
reclamant 85,
scdunafi, cartulie 283 ; la negutAtori 578 ;
pentru pazA 690.
scdzamtnt, la datorii 648 ; la dijrnd 642 ; la
zaherea 119.
scheld, lind prin 176 ; sarc la ~ 376 ; vamd
283, 813 ; zaherea 630.
scheleni, carte pentru ~ 879.
schevorilax, adeverintd 511 ; preot 511.
schimb, de use 408, 453, 564, 587, 853 ; loc
390 ; mosie 22, 81, 163, 313, 442, 534,
617, 664, 701, 807, 816 ; de tigani 3, 39,
73, 371, 448, 486, 509, 563, 595, 599, 624,
643 , 704, 756, 804, 827 ; vii 849.
schimbare zapis (novatiune) 751.
schit, cAlugdritd 264 ; danie 425, 664, 877 ;
jalbd 675 ; al rnAndstirii 707 ; popil la ~
400 ;pricind pentru -- 166 ; staretd 295,
362 ; surghin 100.
scoc, pdcurd din ~ 24.
scriitor logofetel 786.
scrisoare (scris), adeverintd 292, 837, 840 ;
amanet 377 ; apel 633 ; arhimandrit dd ...-.
409, 591 ; cercetaie dupd 139, 145, 180,
268, 272, 286, 501, 576, 659, 709, 844 ;
clironomie cu ~ 106 ; creditor cu ~ 830 ;
debitor cu ~ 563 ; defunct cu 318 ;
diatA 518, 664 ; dovadd 28, 67, 147, 181,
260, 261, 287, 379, 466, 483, 536, 649,
695, 696, 697, 748, 829 ; egumen cu
463, 576 ; epitropie 335, 922 ; despre furt
735 ; hotArnicie 12, 32, 101, 108, 274,
465, 552, 674, 710, 802, 809, 835, 879,
882, 885, 911, 918, 919, 921, 923 ; iertare
prin 191 ; ispravnici prin ~ 100 ; Im-
prumut cu 8 ; la judecatd 62, 130,
169, 246, 286, 455, 483 ; In ladd 822 ; mar-
tune prin 0-, 7, 20, 292, 389, 794, 802 ;
mincinoasd 537 ; mAndstire cu ~ 812 ;
mosie cu ~ 11, 68, 260, 569, 857, 895, 928 ;
~
neiscAlitd 462 ; parti cu 47, 181, 810 ;
www.dacoromanica.ro
pirit cu ~ 351, 433, 492, 559, 806 ; Iii
pricind 187, 508, 596, 619, 765 ; protimi-
sis 221 ; rdpunere ~ 206, 444, 500, 785,
851, 853 ; reclamant 40, 71, 84, 89, 102,
386, 472, 499, 518, 699, 712, 831 ; soroc
pentru ~ 269 ; staptnire prin 133, 150,
409, 573, 626, 742, 880 ; teslim 867 ; tes-
tator 539 ; veche 390, 903 ; vechtlIc 309 ;
vInzare 193 ; vrednicd 128 ; zaherea 452 ;
zapt de ,~ 293 ; zdlogire prin ~ 18, 311,
676.
scrtznbioare (scrumbii) vInzare 871.
scule, amanet 365 ; cercetare pentru ~ 336 ;
cumpdrare 153 ; epitrop pentru 162 ;
furt de~ 90, 334, 367, 464, 508, 525 ;
ladd cu 394 ; mArturie pentru ~ 398 ;
,..--.
pierdere 304 ; In plata 308 ; pricind 397,
647 ; reclamant 653 ; stolniceasd dd
816 ; In tam nemteasca 696 ; vinzare 853 ;
zestre 164, 302.
scular, cu cetasi 438 ; OM 438.
scuteald, pd scuteald" (fail simbrie) 489 ;
de la vistierie 282.
scutelnici, cu bani 388 ; pentru bani 183 ;
boieresti 373 ; ispravnici cu ~ 663 ; lude
820 ; mdndstiresti 373 ; schimb de ~
564, 587 ; stdpini de ,---, 292 ; vdtaf 31.
secere clacd 294.
semdaturi (srundndturi), dijmd din 292,
716, 884 ; domnul ordond ,---, 612 ; Idcuste
470 ; zeciuiald 41, 716.
semne, bdtrine 312 ; bo1ernas1 prin 844 ;
cAlcare 426 ; cercetare 58, 101, 455, 659,
754, 854, 865, 906, 915 ; distrugere 633 ;
de hotArnicie 508, 592, 617, 710, 749,
807, 842, 882, 884, 885, 923 ; In brisoave
318, 493, 783 ; lmpresurare 219, 260 ;
Indreptare 269 ; judecata cere ~ 54, 647 ;
mArturie despre ~ 109, 502, 701 ; de mo}ie
274, 312, 502, 676 ; ocolite 815 ; pietre pe
~ 894 ; polcovnic cerceteazA 105 ; st-
pinire dupd ~ 229, 688, 694, 709, 787,
918 ; ale unor tilhari 860 ; In zapis 730.
serdar, anafora (semneazd) 331, 416 ; holdr-
nide 649.
sermaia (sirmaia), activ comercial 171, 178 ;
cumparare cu ~ 496, 546 ; datd Impruniut
234 ; pentru marfd 17 ; In negutAtorie 178,
678, 697 ; In tovArd}ie 13, 598, 801 ; in
zapis 598.
seu, vamd pentru ~ 813 ; de vite 234.
sfat, al divanului 774 ; de obste 602.
sfazi, judecatd pentru ~ 3.
1041
sfesnic zestre 545.
sfeterizmos, in tovArtisie 831.
-sfetnic, mArturie 230 ; spAtar 722.
.sfoare hotArnicie 502.
-sfort (a), hotArnicire 102, 108, 815.
sfrinfie, reclamantA cu ~, 759.
side!, vinzare fSr ~ 64.
sicritar, chirie 666 ; datorie 586.
siguranfd, adeverintA pentru ~ 292.
sigurifsi (a), a asigura 875.
.stimean martor 502.
sild, abuz 678 ; acte 893 ; asezAmInt Cu ~
120, 323; carte de blestem 105; cAsAtorie
916 ; constrIngere 832, 849 ; constructie
155 ; cumpArare 309 ; dijmA 230 ; jaf 651 ;
plrlt 403, 446, 518, 638 ; pricinA 853 ;
rAscumpArare 102 ; stApinire 62, 318, 572,
806, 840 ; sulf cu ~ 47 ; tocmealA 589 ;
turd 150 ; vinAtoare 581 ; zapis (semnat
fn ~) 72, 94, 232, 286, 597.
silinfd, pentru datorie 626 ; judecatA cu ~
769.
singe, boieri cu ~ 69 ; de casA 126, 163 ;
hotArnicie 126, 236, 781 ; iaz 581 ; mosie
140, 271, 483, 499, 572, 577, 829 ; mos-
neni cu ~ 710, 851 ; parte din ~ 798 ;
cu pomet 163 ; pustie 674 ; reclamant 569 ;
schimb 617 ; vinatori 663 ; vinzare 501.
silnicie, culegere cu ~ 657 ; dijmA cu ~
269 ; Impresurare 341, 491 ; mori 895 ;
plat 596, 844; streini 373; unt (luat)
150; vin (luat) 337 ; vinzare cu ~ 187, 492.
-simbrias reclamant 645.
simbrie, brasovean (plateste 178 ; cioban
cu ~ 232 ; circiumar cu ~ 347 ; cojocar
44 ; gazdA ia ~ 325 ; haham 173 ; din
mostenire 516 ; poprire 20, 451 ; pricinA
645, 799, 830 ; reclamant 496, 504 ; slugfi
540 ; slujbas 428, 628, 666 ; socoteala
436, 838 ; tigan 706, 743 ; vechil cu ~ 325 ;
vier cu ~ 489.
.simfonie, armas 43 ; bani cu ~ 673 ; cercetare
831 ; chirias cu ~ 375 ; dobindii 309 ; tn
judecatA 81 ; pentru mindstire 83 ; partile
cu ~ 142, 322 ; In proces 224 ; pentru
scutelnici 183 ; pentru tiganca 827 ; intre
1042
www.dacoromanica.ro
tovArasi 159, 598 ; pentru vamA 831 ;
pentru vinuri 223 ; In vinzare 248, 520,
631, 749 ; in zapis 450, 830.
simigerie, cu chirie 540 ; la mezat 636.
simigiu chirias 540.
sinagogd, haham fin 173.
sincatavasie, de datorie 34, 504 ; In pricina
833.
sineei, rAscumpArare (rumani) pre ~ 104.
sine (sineturi), carte 103 ; pentru casA 206 ;
cercetare cu ~ 81, 273, 881 ; _pentru dato-
rie 757 ; domnesc 900 ; dovadA 230, 305,
426, 419 ; epitropi (pastreazA 922 ;
hotArnicie dupd ~ 879 ; judecatA dupA
~ 169, 182, 219, 271, 322, 426, 683, 795,
829, 840, 928 ; mArturic cu ~ 442 ; mezat
123 ; manAstire cu ~ 341, 513 ; mosneni
fArA ~ 104 ; pArtile cu ~ 543 ; pIrtt 133,
226, 391, 394, 398, 566, 620, 713, 853 ;
postelnic fArA ,~ 842 ; proprietar cu
418, 556 ; reclamant cu ~ 236, 312, 491,
680, 796, 898 ; simfonie 43 ; de stapinire
218, 266, 267, 276 ; vechi 903 ; vie cu
604.
sipet (sipeturi), In pAstrare 45 ; spargere 334.
stngepi amanet 529.
strbi, cumpArA (sare) 339 ; imprumutA 210 ;
ment. 639; suhaturi (luate de 192.
strguiald, cereetare cu ~ 769.
slemn (slemne), drum prin ~ 460 ; hotar
276, 508.
slobod(-A), rumAncA 916; tigancA 772.
stobozenie, carte de ~ 916 ; domnul dA ~ 916 ;
fugari 472, 841 ; din Inchisoare 85 ; rumani
38, 104 ; dupA pravilA 38, 786.
stood, dregere 212 ; prefAcutA 128, 829.
sluga (slugi), aprod 730 ; bAtaie 351 ; boieresti
3, 764 ; boiernasi 54 ; datorie 664 ; dom-
nesti 3, 28, 42, 50, 63, 76, 103, 125, 139,
143, 146, 147, 163, 164, 176, 179, 185,
186, 190, 193, 210, 255, 250, 261, 274, 281,
288, 299, 307, 310, 315, 339, 359, 360,
361, 375, 377, 396, 417, 430, 433, 412,
414, 468, 471, 473, 485, 512, 527, 532,
555, 560, 575, 595, 600, 624, 634, 643,
649, 657, 670, 678, 693, 695, 698, 704,
711, 716, 745, 750, 763, 765, 775, 794,
795, 798, 807, 810, 815, 819, 821, 824,
 827, 882, 883, 884, 885, 886, 887, 888, 894,
906, 913, 918, 919, 921 ; executA 571 ;
furt 799 ; Impuscare 204 ; jalbA 426 ;
jurAmint 928 ; martori 502 ; mdnAstiresti
3, 764 ; omor 856, 858 ; in prAvAlie 380,
496 ; cu simbrie 540 ; la stapin 305, 390,
416, 452, 476, 577, 645, 688, 698, 702,
764, 826, 811, 892, 893 ; stolnic 912 ;
turcesti 204 ; vechil 563.
sluger, adeverintA 230, 843 ; anafora (sem-
neazA) 11, 59, 72, 77, 87, 95, 119, 129,
131, 141, 153, 154, 160, 177, 180, 194,
204, 210, 229, 232, 245, 255, 258, 259,
261, 263, 264, 266, 269, 271, 272, 273, 279,
280, 281, 283, 284, 285, 286, 288, 295, 296,
298, 300, 303, 308, 309, 311, 313, 316,
319, 324, 326, 330, 333, 337, 339, 340,
343, 344, 345, 353, 357, 358, 364, 381,
388, 391, 394, 395, 396, 403, 404, 411, 416,
417, 421, 423, 425, 428, 436, 439, 446,
447, 450, 459, 462, 463, 464, 465, 468,
470, 472, 473, 478, 480, 485, 489, 491,
493, 495, 497, 499, 502, 507, 510, 511,
520, 523, 538, 548, 550, 553, 554, 555, 556,
559, 571, 584, 597, 613, 620, 665, 683,
693, 695, 696, 697, 702, 710, 726, 728,
732, 733, 736, 739, 742, 748, 749, 750,
752, 754, 755, 760, 781, 786, 788, 792,
793, 794, 795, 799, 805, 806, 810, 819, 820,
823, 825, 828, 832 ; aprod 470 ; carte de
judecatA (dA 20, 36, 142, 145, 260,
270, 299 ; cerceteazA 181, 212, 710, 807,
897 ; creditor 250, 325, 926 ; cumpArA
104, 168 ; danie (face) 409 ; domnul cAtre
,--. 921 ; epitrop 322 ; furt 583 ; hotAnicie
230, 313, 438, 501, 608, 617, 710, 783,
915 ; hrisov (semneazA) 126, 145, 163,
166, 773, 849, 853 ; ispravnic 20, 145,
311, 330, 360, 386, 406, 621, 638, 666,
694, 742, 757, 898, 918 ; 1mpresurare 76,
843 ; jalbA (seinneazA) 845 ; judecA 30, 56,
286, 501, 774, 848 ; leafA 719, 863, 874 ;
mArturie 37, 312, 389, 559, 829 ; mum-
basir 394 ; pArtas mosie 617 ; phit 38,
67, 76, 712, 743, 782, 790, 835, 843 ;
pretuitor 74, 368 ; reclamant 68, 351, 432,
660, 823 ; schimb 564, 587 ; socotealA (face)
436 ; sperjur 168 ; stfipinire 350, 918 ; tigan-
CA (primeste) 480 ; vechil 87, 268, 322, 425 ;
vinde 8, 265, 408, 553, 701 ; zestre 809.
slugerie, vile date la 628.
www.dacoromanica.ro
stujbas (slujbasi), cu simbrie 628 ; streini 3 ;
vahmistru 204 ; vinaricer 204, 788 ; vinde
(yin) 155.
slujbd, bisericeascA 685, 687 ; capitan In
614 ; chezas In 762 ; dijmArit 167,
204, 900 ; domneascA 206, 705 ; leafA
57, 58, 769 ; la ocne 376 ; ostAseascA 204 ;
portArei In 667 ; protopop 685, 687 ;
rumince 916 ; simbrie 428, 838 ; slujitori
720, 723 ; spdtar 722 ; staroste 6 ; vam
855 ; vecbil 69 ; vinArici 527, 690, 788 ;
vornicei 711 ; vornicie 760 .
stupor (slujitori), bAnuit 90 ; bir 878 ; cApi-
tani cu 720 ; ceaus de ,-.. 892 ; cercetare
666 ; cumpArA 128 ; erburi 831 ; execulA
119 ; falanga 50 ; gazda 89 ; hotarnicie
84 ; la ispravnici 4, 160, 329, 778, 833,
847 ; de judet 15, 21, 612, 819 ; maltra-
teazA 892 ; pitar cu 892 ; martor 367,
615 ; pfrcalab 778 ; polcovnic cu -
861 ;
reclamant 165 ; spataresc 764 ; strajil
723, 764 ; treapAd 776 ; tiganca 512 ; ve-
chil 884 ; vindc 230.
slujnicd, furt 818.
sobor (sAbor), carte de judecatA 14 ; clelici
413 ; judecA 323 ; jurAmiEnt la 758 ;
mArturie la 448 ; al Mitropoliei 11 ;
patriarh In 905 ; zapis de la 414,
701.
socoleald, de bani 200, 792 ; caimacam face
504 ; pentru datorie 114, 200, 205,
305, 394, 450, 524, 641, 723, 853 ; dupA
dreptate 17 ; pentru epitropie 335, 816 ;
foaie de 603 ; ispravnic face 193 ;
-
ispravnicel dS 63 ; linvoialA 186 ; a
judecAtii 376 ; mincinoasA 234 ; pentrir
mostenire 178, 634 ; negutAtori 143, 148,
177 ; pricinA de ,..... 668 ; staroste face
77, 250, 281, 436, 966, 546 ; de tovArAsie
44, 159, 193, 232, 415, 644, 660, 702, 805,
831, 838, 841, 886, 910 ; de venit 652.
socolitori, arbitri 347, 673 ; orinduire 335 ;
pentru tovArAsie 193.
socru (soacrA), martor (-A) 287 ; cu mosie 59 ;
pldteste datorie 693 ; socotealA 723.
sohat carte pentru ,-... 96 ; sirbi cu 92 ; ve7i
si suhat.
soldat din regiment 605.
soroc (soroace), amanet cu a.. 239, 853 ; pen-
tru apel 57, 217, 319, 362, 463, 489, 559,
602, 609, 615, 620, 633, 652, 674, 673,
676, 707, 721 ; arvunA cu 926 ; bir la
1043
 3 ; carte de 81 ; chezAsie cu "9 19,
485, 623 ; chirie cu 136, 182, 247, 540,
789 ; creditor cu 157, 196 ; cumpArare
cu 415 ; datorie cu 86, 306, 322,
345, 354, 436, 439, 440, 462, 529, 535,
547, 607, 616, 692, 751, 763, 828 ; prin
diatA 333 ; la divan 673, 881 ; pentru do-
vezi 47, 54, 147, 269, 280, 344, 391, 441,
492, 536, 664, 835 ; pentru executare
lucru 870 ; pentru hotArnicie 879, 880,
882, 919, 921 ; ispravnic di 128,
380, 555, 776 ; imprumut cu e.. 19, 97,
112, 126, 142, 179, 196, 325, 377, 466,
471, 507, 557, 639, 712, 728, 853 ; de ju-
clecatA 76, 124, 130, 212, 246, 293, 318,
369, 443, 444, 509, 592, 619, 626, 654,
659, 781, 829, 843 ; pentru mArturii 7,
16, 309, 460, 502 ; mosneni cu
8 ; pArti
cu 2, 32, 595 ; pAsune cu 79 ; pirtt
cere 96, 98, 114, 366, 743 ; pentru
plata 8, 33, 34, 12, 52, 83, 85, 153, 197,
224, 237, 244, 253, 267, 270, 287, 296,
315, 328, 355, 361, 365, 381, 385, 394,
395, 424, 430, 445, 450, 459, 478, 510,
514, 601, 625, 726, 736, 777, 782, 793,
805, 890 ; portArel pune
28 ; dupA pra-
viM 54, 442, 510, 513 ; de prescriptie
206, 499, 572 ; In pricinA 128 ; pentru
protimisis 324 ; 387, 671, 707, 851 ; pentru
rAscumpArare 72, 411, 925 ; rAvase de
-- 779 ; reclamant cere 71, 251, 304,
340, 528, 668, 827, 886 ; pentru vin 223,
230 ; vinzare cu - 82, 833 ; zAlog cu
682, 797 ; zapis 163, 310, 423, 428, 451,
531, 586, 615, 728, 820, 846.
sof (-ie), legitim (-A) 904 ; mezat 422 ; vechil
55, 519.
.spargere, bisericA 647 ; prAvAlie 171 ; zapis 14,
866, 876.
spatar, adeverintA 775, 837 ; anafora (semnea-
zA) 177, 371, 400, 410, 413, 414, 418,
420, 438, 460, 477, 492, 508, 550, 617,
671, 762, 818, 884 ; ban 722, 762 ; breasld
134 ; cal las-, 432 ; carte (trimite) 862 ;
carte de judecatA (semneazA) 12, 14, 363,
467 ; cAlAriu (are) 641 ; cercetare la 614,
818, 860, 912 ; citeazA 837 ; cumpArA 455 ;
danie 513, 840 ; domnul cAtre 13, 764,
855, 870, 809, 852 ; executA 715 ; foaie
(alcAtuieste) 705 ; hotar 843 ; hrisov (sem-
neazA) 126, 145, 166, 773, 849, 853 ; is-
pravnic cAtre 9-9 317 ; linprumut (da) 8 ;
jalbA 239 ; judecA 774 ; marafetul 470 ;
1044
www.dacoromanica.ro
martor 114, 829 ; ment. 22, 169, 268,
288, 577, 730, 843 ; pivnitA (are) 513 ; pol-
covnic cAtre 864 ; porunceste 764 ; venit
(plAteste) 374 ; zAlogeste 444 ; zestre 165.
spaldrie, judecatA la.---863, 874 ; slujba-722 ;
stolnic la 134.
spital (spitar), orb la ,--. 912 ; reclamant in-
ternat la ,-... 762.
spifd, cAsAtorie 916 ; cercetarea 185.
spilarie, platA la 801.
spinzurare, pentru neglijentA 775 ; tllhari
367 ; vAtasi 775.
stare (avere), a debitorului 650 ; 726 ; a de-
functului 637 ; fArA de 764.
stareid, dijmA 227 ; otastinA (ia) 675 ; piritA
226, 227, 362 ; reclamantA 295, 477 ; tes-
litn la 715.
staroste, adeverintil 513, 589, 816 ; ainanet
(vinde) 478, 545, 559 ; anafora 234, 365, 466,
469, 496, 529, 586, 588, 636, 658 ; de bra-
soveni 846 ; cerceteazA 244, 504 ; 702,
726 ; domnul cdtre 378, 456, 529, 531,
586, 908, 910 ; epitrop 417 ; executA 416 ;
informeazA 157, 650 ; judecA 2 ; mezat
322, 378, 392, 422, 441, 538, 548, 557, 623,
625, 626 ; de negutAtori 6, 495, 506, 531,
559, 586, 603, 626 ; orinduire de 6,
379, 408 ; 875 ; de ovrei 173 ; de papugii 1 ;
plrit 82, 159, 698 ; pretuieste (expert)
13, 121, 149, 185, 216, 224, 251, 256,
379, 495 ; In pricinA 379 ; reclamant 648 ;
socotealA 47, 77, 144, 167, 171, 250, 281,
305, 415, 436, 450, 546 ; telalic 553 ;
tovArAsie 44, 801 ; tigani (predati de "-)
371 ; vinzare 424 ; zAlog 851.
steiptn, datorie 478 ; furtisag 764 ; de mosie
199, 276, 426 ; al negutAtorului 310 ;
reclamant 411 ; siliste 69 ; de scutelnici
292 ; tigani la -- 764 ; ucenic 773.
stdplaire, bunA 61 ; carte de stApinire
78, 249, 625 ; case 747 ; cercetare 101,
919, 921 ; de-a valma 165, 300, 530,
707, 840 ; domnul (1ntAreste) 422, 783,
899 ; dovadA pentru 218 ; hotArnicie
dupA 710, 835, 919 ; de moarA 181,
266, 276, 277, 278, 286, 290, 646, 695,
718, 829, 840 ; mosteni 18 ; mostenire 185 ;
munte 530, 641, 691, 730 ; necontenitA
312 ; netulburatA 363 ; prescriptie 513 ;
pricinA 59, 266, 652, 641 ; ruseascA 70 ;
scrisori 742 ; a Orli (mostenire) 518 ; vie
419, 747 ; zapis de 286, 649.
stdtator, (statornicie) amanet 639; danie
840; mosie 851, 853 ; prAvAlie 925 ; vinzare
780; zapis de 14 ; Wog 112.
steag, nefer la ~ 762; polcovnic 864; turcesc
194.
stegar, protimisis 413 ; spAtAresc 347; vechil
72'; vitnzare la 620.
stejar' hotArnicie 502.
sticlar (sticlari) domnesti 35.
stick, reclamatie pentru e, 35.
sttlp, aprod cu 457 ; hotar 508, 659.
sttna, cas 92, 189, 920; cercetare pentru ~ 874; martor 43, 112, 181, 829; mezat
738; ciobani 920; hotar 787; a logofl-
tului 28 ; munte 79, 455, 472 ; vamA pentru
176.
sttnjeni, amanet 98 ; casA cu ~390 ; chirie
684; cumpArare 105, 247, 316, 483, 519 ;
danie 840; domnesc 659 ; hotar 649 ;
hotArnicie 313, 338, 402, 710, 781, 884 ;
ImpArtealgt 162, 277, 298; Impresurare
264, 313, 573, 659, 699, 906; judecatl
pentru - 133, 590; mAsurA 103, 139,
307, 426, 500, 710, 749 ; mAnAstire 12, 128,
341 ; moarA cu ~ 821 ; mosie 14, 32, 61,
62, 103, 108, 109, 110, 118, 126, 139, 145,
147, 156, 184, 221, 236, 251, 260, 274,
286, 289, 290, 298, 322, 368, 406, 433,
442, 443, 453, 502, 520, 536, 550, 563,
586, 592, 609, 615, 617, 619, 683, 701,
707, 710, 728, 731, 782, 798, 802, 806,
807, 815, 832, 842, 843, 884, 885, 911 ;
mosneni cu 363 ; mostenire 809 ; pirlt
552; pricinA pentru 102, 133, .327,
499, 501, 570, 572, 590, 596, 796 ; rAs-
cumpArare 51 ; reclamant pentru es, 61,
62, 576 ; siliste 577; stApInire 105, 140 ;
vie 902 ; vInzare 51, 271, 344, 402, 700,
851 ; zapis de ~351, 841 ; zestre 378,
809.
stolnic (-ceasA), adevereste 802, 836 ; anafora
(semneazA) 40, 56, 62, 77, 79, 82, 89, 91,
103, 105, 145, 148, 160, 177, 229, 261,
283, 286, 290, 294, 299, 301, 304, 313,
314, 318, 324, 328, 329, 331, 351, 352,
353, 363, 369, 371, 384, 388, 393, 398,
402, 406, 410, 413, 418, 420, 427, 430,
441, 467, 480, 504, 513, 518, 524, 527,
'536, 537, 538, 541, 548, 549, 550, 553,
557, 558, 562, 565, 569, 572, 576, 581,
590, 604, 613, 726, 728, 748, 755, 786,
67- e.7613
www.dacoromanica.ro
794, 795, 801, 804, 810, 819, 827; bani
(primeste) 134 ; carte (cIA ~) 36, 145,
299 ; cerceteazA 102, 181, 341, 813 ; cre-
ditor 250, 267; cumpArA 28, 338, 408,
455, 467, 728, 785; danie 94, 550; dator
322; 889 ; domnul cAtre ".. 880; epitropie
816, 870 ; hotArnicie 145, 298, 649, 809,
849, 870, 882; hrisov (semneazA) 126,
145, 166, 773, 849, 853 ; ispravnic 36,
96, 437, 536, 877 ; InvoialA la 914 ;
judecatA la 364, 774, 848 ; leafil 863,
565 ; cu mosie 351 ; 912; mostenire 219,
876; plrlt 39, 169, 285, 353, 357, 381,
451, 542, 571, 688, 809, 822, 853 ; In
pricinA 27, 266 ; reclamant 39, 62, 179,
187, 219, 229, 418, 480, 492, 509, 537,
830 ; slugi la 452 ; stInA 738 ; teslim
la tovArAsie 838; vames (pricini
17 ;
CU -) 527; vAtaf la 134 ; vInzare
174, 538, 849, 852; zapis (semneazA)
286, 443, 701.
stramos (strAmosi) mosie de la ~ 104, 266,
312, 782 ; mostenire dupA 707.
stranepot mostenitor 829.
strain, cumpArA 277 ; epitrop 48 ; Imprejureni
18; mArfuri de la ~405 ; mester 773 ;
negutAtor 305; preot 14 ; de pricinA 641 ;
protimisis 98 ; reclamant 347, 751.
strainatate, negutAtoras din ~ 4 0 5 ; pArtasi
(coproprietari) 472 ; protimisis 22; recla-
mant din ~ 22, 386 ; stApIn din 364.
strejar (strAjer), la barierA (oras) 764; de
pazA 764.
strejuire, la drumuri 764 ; la podurl 764 ;
polcovnicie pentru ~ 864.
stricaciune, fArA asezAmInt 487; carte despre
~ 663; daune 154; gloabil 711 ; han 53 ;
rnoarA 161, 307; venit 161 ; vlte fac ~
75; zapis 308.
strtnsoare, debitor cu ~ 820; executare cu
~138, 204, 359, 464, 624, 646, 657; plrIti
cu ~ 793 ; rAufAcAtori 770; zapis 841.
strungari breaslA 773.
stururi, balti cu ~ 199.
stup, matcA de - 188 ; ovrel cu ~ 279 ;
reclamant 279.
stupar, carte de blestem 492.
1145
sud (judel.), Arge 8, 14, 38, 78, 79, 87, 96,
103, 113, 138, 146, 161, 163, 254, 255,
257, 264, 278, 288, 314, 322, 326, 332, 363,
364, 374, 396, 402, 410, 416, 425, 432,
454, 458, 461, 491, 528, 534, 555, 569,
572, 583, 585, 592, 596, 601, 605, 607,
622, 629, 654, 670, 678, 680, 690, 703,
711, 725, 735, 782, 790, 791, 794, 814,
842, 877, 895 ; Buz Au 22, 31, 48, 95, 217,
243, 252, 259, 263, 269, 271, 313, 323,
330, 343, 351, 369, 438, 541, 565, 613,
682, 729, 792, 809, 815, 829, 843, 887 ;
DImbovita 15, 21, 35, 51, 52, 62, 72, 81, 85,
98, 159, 211, 221 ; 280, 298, 338, 380,
395, 409, 444, 446, 488, 496, 507, 518,
570, 582, 621, 623, 631, 632, 638, 656,
675, 694, 701, 728, 742, 760, 766, 767,
812, 819, 825 ; Dolj 7, 39, 71, 80, 126,
131, 150, 266, 297, 304, 433, 499, 542,
606, 640, 663, 856 ; Gorj 20, 76, 123, 126,
219, 265, 270, 272, 284, 297, 432, 484,
501, 530, 537, 608, 609, 689, 691, 698,
699, 700, 709, 710, 771, 872, 879, 894, 914,
915 ; Ialomita 32, 56, 90, 109, 158, 190,
199, 217, 250, 262, 281, 319, 344, 426,
429, 442, 485, 543, 552, 577, 627, 660,
683, 734, 737, 784, 811, 840, 912 ; Ilfov
22, 92, 155, 189, 194, 218, 315, 327,
330, 420, 453, 470, 483, 502, 521, 536, 558,
581, 586, 617, 653, 817, 823, 832, 911 ;
Mehedintl 11, 59, 63, 126, 140, 145, 204,
233, 270, 284, 287, 360, 447, 497, 584, 633,
664, 666, 673, 679, 756, 859 ; Muscel 32,
46, 50, 70, 75, 84, 96, 125, 143, 148, 165,
174, 175, 183, 186, 235, 242, 277, 299, 318,
320, 329, 362, 373, 410, 427, 462, 463,
464, 468, 472, 489, 508, 514, 515, 525, 526,
576, 579, 618, 631, 634, 639, 640, 644, 645,
681, 695, 708, 713, 739, 747, 748, 755, 756,
770, 774, 791, 794, 835, 861, 896, 900, 901,
918, 928 ; Olt 129, 189, 192, 210, 398,
454, 508, 568, 575, 704, 852, 882, 902 ;
Prahova 29, 69, 100, 121, 193, 195, 201,
296, 300, 317, 330, 368, 388, 394, 423,
439, 455, 456, 513, 519, 547, 590, 598,
611, 615, 668, 738, 751, 759, 888, 920,
930 ; Slam-Fttmnic 36, 41, 102, 141, 160,
166, 181, 243, 267, 293, 321, 370, 384, 520,
571, 688, 813, 836, 890, 913, 921 ; Roma-
nati 67, 83, 207, 210, 261, 367, 382, 418,
443, 487, 640, 663, 906, 919, 923 ; Saac
28, 36, 56, 69, 73, 77, 99, 119, 125, 176,
197, 222, 228, 238, 245, 248, 250, 289,
1046
www.dacoromanica.ro
295, 300, 303, 305, 311, 330, 337, 341,
342, 351, 359, 366, 368, 378, 386, 391, 400,
407, 434, 438, 441, 443, 455, 460, 473,
511, 523, 556, 562, 580, 586, 588, 598,
604, 624, 626, 641, 661, 674, 731, 739.,
741, 744, 765, 780, 785, 795, 797, 798,
799, 802, 806, 836, 847, 849, 885, 891,
893, 920 ; Teleorman 118, 128, 133, 135,
144, 169, 218, 290, 292, 309, 316, 339,
346, 378, 430, 439, 451, 491, 492, 505,
578, 630, 749, 768, 778, 828, 833, 884, 899 ;
Vticea 12, 61, 89, 101, 104, 105, 116, 124,
188, 204, 207, 209, 212, 226, 227, 236,
246, 253, 258, 260, 312, 340, 357, 364,
393, 408, 475, 477, 484, 560, 589, 616, 640,
642, 643, 657, 693, 697, 702, 743, 750,
781, 788, 803, 807, 824, 844 ; V1aca 108,
127, 175, 214, 232, 274, 280, 302, 339,
406, 419, 430, 432, 521, 536, 573, 656, 707,
713, 715, 716, 732, 740, 754, 786, 796,
808, 841, 851, 898, 926.
suddlmi, necinstire cu ~ 476.
suflete de tigani 378, 490, 723, 774.
suhat (sohat), carte pentru ~ 96 ; tnvoialA
pentru -- 840 ; mAndstire 227 ; de mosie
663 ; ovret cu ~ 784 ; Went 41 ; strbi cu
92 ; al vitelor 260 ; tigani cu ~ 3.
sulf, creditorul face ~ 94, 322 ; datorie 328,
440, 445, 828, 859 ; tare negutAtort 237 ;
reclamant cu ~ 114 ; taleri Mutt ~ 47,
365, 389, 450, 553, 591, 653 ; zapis de .~
811.
sumd, de ant 676, 748, de bani 462, 774, 778,
782 ; de chide 45 ; de liude 773 ; de plat4
697.
suparare, jalbA 773 ; sate cu .~ 705.
supus al domniei 774.
surghiun, sotte rea 321.
surld colibi 764.
surori, tnzestrare 693.
surpare, mal 420 ; ocnA 393.
fated, cApitan de ~ 926 ; lemne la ~ 233.
galvaragiu reclamant 524, 597.
;abort impozit 405.
part, negustorie cu ~ 44.
fddere, domiciliu 288.
gdlar reclamant 182.
filtrar (-easA), anafora (semneazA) 8, 123, 344,
736, 752, 788, 792, 793, 799, 823, 825,
828, 840 ; caimacam 689 ; capichehaia 859 ;
 carte de judecatd 541, 572, 682, 689, 719 ;
cercetare 219, 463, 719 ; creditor 293,
534 ; cumpArd 749 ; debitor 325, 527 ; foi
de socoteald (semneazd) 628, 830 ; holdr-
nicie 32, 108, 124, 298, 783, 807, 880,
882 ; ispravnic 36, 219, 463, 465, 541, 572,
673, 682, 808, 879, 894, 914, 915 ; impru-
mutii 28 ; judecd 36, 640, 892 ; leafd
719, 863, 874 ; martor 408, 660 ; mediator
47 ; merit. 172, 139, 408, 425, 436, 637,
741, 744, 748, 822 ; mostenire 277, 539 ;
pirit 20, 129, 260, 309, 368, 435, 470,
567, 593, 694, 851, 901 ; in pricind 292 ;
reclamant 139, 152, 277, 529, 563, 655,
742, 822, 877 ; schimb 39 ; socoteald 830 ;
vames 813 ; vechil 27, 298, 571 ; vinde 301,
311, 408, 901 ; zapis 239, 470, 659.
sdzdnitnt, tigani cu ~ 3.
sdzdtor, In cast( 301 ; creditor 238 ; liude 778 ;
pe mosie 260 ; pArti (impricinate) 681 ;
On 280 ; reclamant 514 ; sAteni 741 ; yin-
zdtoare 286.
scheld, miere (ridicatd din ~) 833 ; vamd 310.
scoald, domneascd 383 ; din aparhie 182 ;
mild pentru - 107 ; a mitropoliei 839.
pa obiect (in pricini) 843.
sindrilit, cheltuiald pentru ~ 597.
;ir (-e) de margAritar 397.
f fret (-uri), dare de ~ 820 ; reclamatie pentru
~ 717.
siretlicuri, vames cu ~ 855.
sisanele In platd 137.
sopron, vie cu ~ 248.
stiinfd, martori cu ~ 267.
;tire, domnul face ~ 622, 627, 722, 865, 866,
904 ; a ispravnicilor 434 ; a judecatii 528 ;
mezat 395 ; protimisis 249, 301, 901 ; sub-
inchiriere fat% ~ 789.
sube amanet 529.
T 407 ; Imprumut 8, 15, 97, 161, 179, 184,
table la irontierd 879, 880.
lactm, cal cu ~ 207 ; vinzare cu ~ 653.
tacrir, cercetare 522 ; prin cuvint 782 ; dovadd
216, 598 ; al jAluitorului 554 ; mArturii
dupd ~ 211 ; mosnenii dau ~ 81 ; al
reclamantului 204 ; in scris 820.
tacsildar, comis 15, 21 ; polcovnic 900 ; vi-
nArici 21.
tacsis pentru slujba bisericeascd 685, 687.
tagd, tAgAduiald 635.
tagnui a breslei 177.
taifa, ucigasi din .~ 856.
www.dacoromanica.ro
Mind, cercetare 54, 685 ; logofAt za ~ 774 ;
Sfintele ~ 687; slobozenie in ~ 865 ; su-
haturi prin ~ 92.
tainuri pentru ostasi 211.
taleri, adet In ,--, 5, 872 ; cu adeverintd 589 ;
agd cu ~ 31 ; arhimandrit (d ti ,-) 905 ;
arvund 339, 398, 528, 833 ; asezdmInt 551 ;
avere in ~ 356 ; bani 287, 290, 768 ; boi
in ~ 702 ; brasovean (cere) 644 ; pentru
capre 142 ; carte de judecatd 235 ; casd In
~ 315, 326, 422, 753 ; cAmdras de ocnd (dA)
393 ; pentru cdpitanii 134 ; cercetAri pen-
tru ~ 586, 591, 813 ; cheltuieli 80, 181,
261, 369, 380, 412, 734, 760 ; chezas 20 ;
chirie 40, 182, 247, 296, 375, 574, 789,
846 ; cIstig 232 ; pentru clacd 41 ; pentru
clae 188 ; conace 317 ; condamnare la ~
17 ; criminali cu ,--, 204 ; cumpArare 160 ;
dajdie In 484 ; danie 94, 153 ; datorie 19,
42, 45, 52, 54, 65, 82, 85, 86, 87, 88, 93,
99, 111, 114, 125, 137, 144, 147, 159, 200,
217, 238, 241, 244, 250, 253, 285, 291,
292, 306, 322, 325, 334, 344, 345, 347, 353,
354, 355, 374, 376, 381, 384, 392, 396, 397,
413, 415, 416, 424, 427, 435, 439, 440, 441,
447, 450, 456, 466, 468, 485, 495, 510,
523, 524, 527, 529, 531, 534, 535, 540, 547,
565, 571, 593, 600, 601, 604, 607, 611,
615, 623, 626, 639, 650, 668, 669, 693,
696, 697, 708, 712, 723, 726, 727, 736, 739,
746, 750, 757, 761, 763, 766, 777, 805, 822,
850, 866, 871, 883, 886, 889, 903,
924, 926 ; daune 77, 400, 759, 762,
817 ; ddri 199 ; diatd 280, 336, 417 ;
dovadd 196, 203, 449, 478, 559, 666, 816,
853 ; furt 204, 367, 437, 554, 583, 654,
222, 572,
794, 818, 819, 861 ; gloabd
ImpArtire 171, 178, 664 ; implinire 397,
186, 197, 198, 234, 239, 267, 481, 293,
298, 308, 327, 330, 337, 352, 361, 377, 395,
399, 428, 466, 507, 532, 557, 597, 616, 692,
748, 830, 851, 853, 901 ; Inchisoare pentru~
319 ;judecatA pentru ~ 297, 515, 563 ;
leafd 58, 383, 451, 667, 705, 719, 863 ;
liude plAtesc ~ 259, 841, 895 ; marfd In
~ 645 ; mezat 43, 548, 588, 636, 658,
890 ; mild 299, 329 ; mosie In ~ 145, 251,
700, 728, 749, 797 ; mostenire ~ 37, 66,
185, 215, 348, 378, 452, 653 ; munca In
1047
 ~ 595, 714 ; pentru odaie 920 ; parti 208,
216 ; In plstrare 333, 752 ; pentru Opine
79 ; pierdere 892 ; phit 136, 458, 635, 811 ;
plata In "s 25, 83, 249, 270, 277, 286,
301, 305 310, 371, 373, 385, 387, 388,
429, 433, 436, 462, 471, 506, 514 , 578,
598, 733, 747, 774, 782, 792, 904 ; plocon
arhieresc 107 ; porter dA ~ 141 ; prAvA-
lie 282, 379 ; pret 17, 68, 73, 140, 214, 379,
520, 659 ; pretuire In ~ 224, 579 ; pricinA
170, 237, 245, 389, 628 ; ram4itA (rest)
475, 711 ; ascumpArare tn,-, 8, 414, 418,
772, 925 ; reclamant 50, 63, 70, 89, 151,
152, 156, 210, 252, 288, 357, 494, 630, 644,
648, 688, 703, 828, 915 ; revendicare 60 ;
rtmAtori In 193 ; scule In ~ 464, 525 ;
pentru scutelnici 183 ; simbrie 20, 428,
489, 496, 504, 799 ; socoteala 44, 167, 436,
580, 603, 628, 801, 838 ; prin strinsoare
793 ; pentru suhat 96 ; sulf In ~ 47, 859 ;
ireturi In ~ 717 ; pentru telalIc 553 ; to-
varAlie 459, 546, 831 ; treapad 207, 314,
685, 686 ; tigan In ~ 467, 509 512, 743,
745 ; vama 176, 332, 831 ; vataf 148, 651,
824 ; vechil 505 ; venit 150, 470, 784,
840 ; vie 36, 46, 460, 652, 682, 744, 803 ;
vinarici 788 ; vistierie 326 ; vinzare 11,
17, 22, 49, 72, 126, 193, 194, 201, 248, 262,
286, 294, 302, 324, 359, 394, 401, 408, 411,
423, 434, 443, 490, 518, 521, 522, 538, 550,
566, 631, 654, 736, 739, 798, 809, 820,
825, 832, 849, 912 ; zaherea 119 ; zapis
270, 580, 893 ; zAlog (zAlogire pentru ~)
14, 62, 112, 126, 163, 309, 311, 674, 797 ;
zeciulalA 673 ; zestre In ~ 74, 100, 149,
164, 242, 256, 365, 368, 425, 516, 677.
tamazltc, berbeci de ~ 920 ; reproducere 920.
Were, apel 602 ; cercetare cu ~ 764 ; dupa
pravila 206, 322 ; protiznisis 386, 411, 707 ;
reclamatie 206, 333, 387.
tdglicluiald (tagaduire), blestem 170 ; la Jude-
cata 384 ; termen 509.
Mere, dupA ImpuKare 204 ; mlinile 504
plug 695.
tdImaci, al divanului 142 ; martor 142.
tdlmdciri (interpretari) rele 855.
Mrie, aparare fAra ~ 425 ; dupA obiceiul
pamintului 205 ; dupA pravila 205.
fetal, mezat 506 ; reclamant 553 ; staroste
ordonA ~ 548 ; teslim (face) 538.
telaltc, platA 506, 553.
temei, apel 450 ; carte fArA ~ 312, 689 ; cerere
194, 324, 631, 840 ; dovadA 205, 286, 881 ;
1048
www.dacoromanica.ro
al dreptatii 700 ; judecata cere 118,
182, 45,1 ; pirlt 54, 62, 128, 359, 454, 518,
834 ; rAspuns cu ~ 806 ; rave MrS ~ 386 ;
reclamant 61, 113, 215, 237, 286, 295,
395, 455, 483, 508, 849, 898 ; In scris
182, 807 ; scrisoare MrA ~ 462 ; stApl-
nire fara - 318, 433 ; vinzare MrS ~ 752,
771 ; zapls fara ~ 829.
temniM, liude la ~ 819.
teptil, straja ~ 764.
terzi-basa, de croitori 873.
teslim, amanet 215 ; avere 912 ; bani
(taleri) 215, 641, 889 ; cai 432 ; datorie
551 ; detinuti 909 ; despagubire 632 ;
dovadA 234 ; la dregator 605 ; la epitrop
440, 445 ; Inculpata 100 ; loc 538 ; lucruri
334, 717 ; marfA 17 ; motenire 335, 867 ;
odAi 846 ; pacurA 394 ; ramasuri 867 ;
sotie 715 ; unt 211 ; vamq 855 ; venit
906 ; vite 678 ; zaherea 630 ; zalog 676.
teslingiu de zaherea 630.
testament, pentru Inchirieri 614 ; pentru minas-
tiri 120, 614, 675, 771.
terherea, de drum 764 ; Implinire de ~ 630.;
spAtar (di ~) 775 ; socotealA cu ~ 384 ;
vistierie 452.
theorie, pentru ImpArtealA 608 ; judecata
face ~ 80, 81, 113, 434.
theorist (a,) apel 863 ; cererile 648 ; Intr-o mo--
tenire 897.
lingiri, de araml 545 ; foaie de zestre 545.
tipograf, dascal 517 ; al manastiril 517.
titutu,s, iscaliturA la -- 829.
ttlhar (-1), ocne de ~ 598 ; pazA 864 ; popa.
90 ; poruncA despre ~ 775 ; prindere 367 ;
ucidere 27 ; 399.
tImplari (-i), breasla 773.
tirg, de afarl 549, 814, 870 ; Male in ~ 400,
892 ; Bucureti 115 ; cApitan 317 ; ceree-
tare In ~ 860 ; clrciumA 95 ; lucruri la
~ 770 ; 817 ; ment. 712 ; pe mo0e 403 ;
negutAtorie 645 ; ovrei 173 ; pedeapsA
cu ~ 621, 690, 720, 723 ; pravtilie 522 ;
pretul din ~ 469 ; RImnic 372, 813 ;
tinut 384 ; vamqi 283, 310, 384, 813 ;
zile de ~ 870.
ttrgoveli, din Bucuresti 115 ; mahalagii 115.
tocmeald, -
bona cu 846 ; chide dupA ~
224, 375 ; chirigil 660 ; creditor 830 ;
pentru cumpArare 514, 753 ; Imprumut
267, 748 ; pentru manastire 83 ; munti
648 ; pentru Ovine 120 ; pIrit. 615 ; re-
clamant 428 ; scutelnici 388 ; vinzare ea
 ~ 359, 447, 784, 833 ; cu zapis 170, 514,
784.
toege, Mate cu ,~ 14, 504, 515, 733.
top, de I-Artie 801 ; de pinzA 137.
topor, furt 131.
tovarafi, hoti 868 ; socotealA 889. . ..
tovdrdsie, abagiu 528 ; calfd 171, 178 ; carte
de ~ 697 ; cumpArare In ,--, 22; hoti 270,
382, 622, 720,723, 868 ; Imprumut pentru,~
616 ; jurAmInt 394 ; moard 886 ; mosie
In ~ 534, 567, 802, 886 ; negutAtorie 13,
193, 234, 237, 305, 339, 436, 447, 459,
466, 598, 850, 910 ; la oi 980 ; cu oste-
neala (munca) 234 ; la prdvAlie 496 ;
plet 601, 712, 750 ; pricind 47, 546 ;
reclamant 232, 281, 555 ; socoteald 44,
167, 415, 871, 889 ; vames 831 ; vechil
310 ; vindrici 138, 159, 527, 788 ; Anzare
17 ; zaherea 660 ; zapciu 828.
irdsurd (trAsuri), pentru datorie 678 ; mosie
109, 118, 541, 552, 659.
treabd (trebi), la cremenalion 848, 854 ; dom-
nesti 417 ; judecAtor pentru ~ 58 ; leafd
pentru ~ 769 ; pricind 691 ; slujbas 705.
treapdd, armas (-el) 382, 471, 779 ; pentru
aducere la judecatd 130, 277, 303, 792,
881, 895 ; catana 779 ; cAlAras 779 ; cerce-
tdri pentru ~ 188 ; condamnat 325 ; pen-
tru judecatA 377, 464, 471, 686, 857 ;
mAcelar (plateste) 400 ; medelnicereasA
(plAteste) 595 ; pentru mumbasir 504,
532, 534, 657, 676, 716 ; eine pierde pia-
teste ~ 31, 50, 76, 78, 87, 89, 125, 146,
147, 150, 176, 201 ; 210, 221, 255, 270,
288, 296, 313, 318, 400, 434, 462, 468,
470, 485, 500, 504, 505, 525, 571, 600,654,
695, 714, 745, 750, 794, 810, 827, 843 ;
pirlt (plAteste) 192, 265 ; plata ~ 261,
314, 402, 627, 733 ; pentru protopop 685,
687 ; rAvas de ~ 776 ; reclamant 207,
583, 612, 668, 739, 799.
trecaloare, varnd pentru r- 199, 813, 814.
trecdtori prin tar 705.
trecere a vremii In proces (expirare termen)
301.
trimerie (trimirie), paharnic face ~ 172 ;
sopa (primeste) 599 ; din succesiune 208,
599.
tufa, hotar 502 ; peste noroaie 764.
www.dacoromanica.ro
tufecci-bafa, condceste 211 ; orinduire de ~
598, 892.
turburare pricing 735, 764.
turc (turci), din Braila 237 ; curnpArA 833 ;
datorie la ~ 147, 394, 443, 559, 563, 611,
653, 798 ; fugA de ~ 546 ; imprumut 926 ;
martori 740 ; ment. 282, 554, 563, 813 ;
negutAtori 766 ; omor 11 ; orinduire de
~ 598 ; slid 150 ; slujire la ~ 666.
turcit, roman 123.
Wind, bani pentru ~ 651 ; co 651 ; havaet
pentru ~ 920 ; iernat 199 ; pastor 555 ;
de rimAtori 900 ; vinzare 142.
T
fard, domiciliu In ~ 55, 773, 860 ; a domniei
699 ; hotar de ,--, 605 ; de jos 773, 774 ;
leseascd 310, 747 ; pdmInt al ~ 879 ;
nemteascA 238, 472, 696, 697, 767 ; strd-
mild 11, 386, 408, 472, 666, 748, de sus
606, 774 ; turceascA 283, 405, 415, 430,
514 ; ungureascd 222, 199, 288, 318, 331,
359, 472, 562, 738, 798, 900.
farina, locuri din ~ 8 ; stAptnire 351.
Want, In judecatA 612 ; lucrul pdmIntului
612 ; tescherea (permis) pentru ~ '764 ;
And 233.
Wind, pAmInt de ~ 249 ; ling vie 541.
fesaturi, clrpeturi 525.
fidula, de bani 384 ; cdtre debitor (somatic)
20 ; hotarnici dau ,--, 438 ; vamd 176,
920 ; pentru vinzare 20, 820.
figae, lInd 176.
figani, amanet 547 ; armAsel cu .---, 89 ; bani
de la .-..., 930 ; boieresti 5, 168 ; In chro-
nomie 580 ; cumpArare de ~ 140 ; 286 ;
cununie 39, 488, 509, 595, 743, 916 ;
datorie 250 ; In diatd 106, 257, 664, 822 ;
domnesti 3, 5, 224, 448, 486, 765, 819 ;
fugiti 63, 73, 371, 595 ; furt 146, 458, 467,
583 ; incendiu 181 ; ImpArteala de ,--, 162 ;
lAeti 643 ; lucrare de - 599 ; mAndstiresti
5, 7, 31, 73, 83, 211, 620, 643, 771 ; Mitro-
polia are ~ 624 ; mostenire 235, 368,
550; plata In ~ 285, 322 ; plat are ~ 254,
351, 704, 772, 796, 816 ; postelnic are
~ 624, 706, 780 ; pret pentru ~ 277, 723 ;
pricind pentru ~ 448, 467, 480, 512, 593,
714, 723, 733, 745, 756, 804, 827, 845 ;
reclamatie pentru ~ 39, 71, 279, 287, 480,
486, 512, 563, 580, 704, 743, 794 853,
898 ; schit cu ~ 166, 295 ; silnicie 269 ;
stdpinire de ~ 764 ; 774 ; din trimirie
1049
 172 ; ursari 794 ; de vatrA 643 ; viitaf
3 ; venit dupA ,-.., 816 ; vinzare 11, 490,
550, 853 ; vorniceasA are ,--, 371 ; zestre
454, 476, 744, 877.
pganie, boler cu ".., 845 ; fug in ,--, 371 ; grup
733 ; rude In ,-- 486.
piloare, om cAsAtorit err ,---, 904 ; vistier cu
"..., 655.
gnu( al tirgului 384.
furcand, MIA 176.
U
ucenic, breasld 873 ; croitorii 873 ; la mester
773 ; staroste judecA .-..., 1 ; terzi-basa ju-
decA ,-..., 873.
ucidere, de boier 27 ; martori pentru ,-..., 270 ;
mentiune 270 ; de oarneni 270 ; pricinA
pentru - 837 ; Mimi 27, 399.
ucigas, fArA avut 618 ; ment. 13 ; sot 837 ;
urmArire 856, 858.
utile, Bucuresti 676.
ulm, hotar 276, 502, 572.
uluci, ho tar 390.
ughi, rAscumpArare In ,---, 165 ; vinArici In
.--, 420 ; vInzare In ,...., 126.
umbldtori vagabonzi 705.
umblete, pe drumuri 612 ; rele (hotii) 723
uncheas, carte de blestem 444 ; isprAvnicel
441 ; gratiere 526 ; mArturie 491 ; 709 ;
pldt 656, 716 ; reclamant 841, 878 ; stA-
pineste (morile) 707 ; vechil 656, 675 ;
viclesug 278.
unchi, IntAreste vinzare (minori) 387 ; rAs-
cumpArA 490 ; vinde 56.
ungureni, furt 735, 847 ; iernat 199 ; pAmln-
tent 79 ; plriti 75, 79, 120 ; reclamanti
70, 79, 199 ; strAini 847 ; cu turme 562.
unt, cintare 17 ; comer; 415 ; cumpArare 546,
644 ; datorie pentru ,--, 528 ; marfA 234 ;
platA 305, 395, 766 ; pricinA 211 ; recla-
matie 50, 817 ; scbunas 578 ; socotealA
17 ; vamA 331, 562, 813 ; venit 505 ;
vInzare 589.
untar martor 462.
urgie, a face ,-, 735 ; ridicare cu ,..., 676.
urmd, a hotilor 705 ; tigani la ^-, 3.
urmare Impotriva poruncilor 662, 865.
ursari, domnesti 794 ; dobindA 794 ; imprumut
794.
usd, foc la ,-..., 817.
1050
www.dacoromanica.ro
V
vacd, pentru dajdii 629 ; danie 79 ; clatorie
pentru .-., 447, 828 ; fin 539 ; judecatA
pentru .---, 297 ; pentru mtirturie strimbA
145 ; pagube 487 ; prAdare 382 ; recla-
mant 826 ; slugl cu "., 912 ; unguren i
199 ; vechil la ,--, 505.
vad, amanet 293 ; hotar 787 ; de moarA 126,
135, 161, 181, 227, 255, 266, 271, 293, 313,
351, 369, 378, 518, 520, 621, 707, 798,
815, 884, mosie cu .--, 126, 815, 884 ; pidt
518, 520 ; pricinA 313 ; protirnisis pentru
,--, 821 ; reclamant 135, 369, 554 ; stApi-
nire 351 : stricare de ,--, 821 ; Wei in ,......
,-.., 233 ; vinzare 798 ; zAgazuri 621 ; zestre
378.
vadrd, ort de ,-..., 24 ; de plcurA 24, 562 ; de
rachiu 310 ; de yin 294, 434, 784.
vahmistru, criminal 204.
vale, bisericA pe ,-.., 633 ; hotar 145, 694,
843 ; meat. 420 ; mosie in .-.., 763 ; a pop ii
598 ; vie In .--, 588, 626.
vamd, abuzuri 549, 651 ; BuzAu 598, 757 ;
cArtulie de ,..-, 310 ; cumpArare de .--, 325 ;
pentru dobitoace 814 ; domneascA 169,
405 ; pentru lemne 233 ; ImpArAteascA
717 ; mAcelar 400 ; mAnAstire 549 ; negu-
%Rod 482 ; obor 332 ; odaie 176 ; peceti
717 ; pivnitA 6 ; In plus 737, 920 ; rAvase
pentru ,-, 900 ; pentru rimAtori 288, 332,
900 ; jud. Saac 562 ; pentru seu 813 ;
simfonie 831 ; taleri pentru ,---, 17, 652 ;
la tlrg 283, 384 ; trecatoare 332, 813 ;
turme 900 ; ungureni 331 ; zeciuialA 169.
vames, abuzuri 549, 651, 855 ; amanet 528 ;
asezAmint 670 ; carte de cercetare 742 ;
cAmbras 332 ; cApitan 554 ; cercetare
637, 742, 813, 831 ; chezas 416 ; din Cra-
iova 904 ; cumpArA 407 ; datorie 456,
757 ; debitor 746 ; jaf 737 ; leaf A 719 ;
merit. 233, 348 ; mijlocitor 47 ; pAcurA
24, 394, Wit 176, 565 ; plingere contra
,--, 920 ; rscumpArare 925 ; rAvas 900 ;
reclamatie 283, 331, 332, 400, 562, 814,
831 ; din tirguri 3, 384 ; vinbrici 527 ;
zeciuialA 310 ; zestre 488.
var, drumuri cu ,---, 764 ; nestins 162.
vase, In cramA 18 ; vie cu ".., 248 ; vin in
.-.., 446.
(laird, sat 8 ; tigan de "-, 643, 756.
vataf (vtaf) de copii 305.
vdcar de pazA 115.
vdcdrit, plata 79 ; ungureni plAtesc ,--, 79.
vdcluvd, concubinaj 759 ; diaconeasa 928 ;
rAscumparare 40.
vdi, hotar 271, 499.
vdleat, antedatare 14 ; zapis antedatat 14.
vat, (veri), dar 37 ; diata 68 ; martori 287 ; pri-
marl 39, 58 ; protimitar 301, 387 ; reclam a-
tie 266.
varghi, constructie in ~ 570.
vdrsal, oi mor de ~ 920.
Olaf (vezi vataf), abuz 824, 920 ; adeverinta
(dA)328 ; de aprozi 22, 36, 43, 47, 50, 51 ,53,
62, 67, 82, 89, 91, 95, 101, 112, 119, 128,
131, 134, 135, 136, 138, 143, 144, 146,
147, 148, 156, 162, 163, 169, 174, 182,
183, 192, 194, 201, 204, 207, 208, 211, 221,
230, 231, 237, 249, 252, 253, 260, 263,
272, 281, 282, 292, 293, 294, 295, 301, 309,
313, 316, 319, 322, 334, 341, 347, 348,
358, 362, 368, 375, 375, 382, 389, 393,
394, 395, 408, 413, 414, 416, 437, 450,
459, 469, 470, 472, 482, 500, 505, 513, 527,
530, 532, 534, 541, 549. 554, 556, 557,
567, 585, 589, 592, 596, 607, 616 628, 629,
636, 664, 671, 675, 681, 688, 689, 691,
695, 698, 701, 708, 744, 746, 749, 750,
784, 799, 801, 803, 808, 823, 831, 833, 853,
883, 902, 905 ; avaet (ia) 651 ; carte 783 ;
806, 920 ; de caldarari 375 ; cerceteaza
465, 781 ; de circiumari 347, 620 ; de copii
11, 15, 21, 39, 42, 44, 56, 61, 79, 81, 85,
87, 98, 102, 108, 116, 121, 124, 137, 149,
150, 153, 159, 160, 168, 171, 176, 197,
199, 212, 217, 219, 226, 234, 245, 254, 258,
271, 276, 280, 288, 291, 300, 302, 305, 308,
326, 332, 335, 345, 356, 357, 359, 365,
406, 418, 428, 452, 455, 460, 461, 480, 502,
520, 523, 535, 540, 552, 564, 565, 571, 587,
597, 620, 719, 812 ; de curte 437 ; dajdie
674 ; datorie 415 ; destituire 8 ; de divan
70, 75, 80, 85, 96, 99, 104, 105, 106, 113,
125, 139, 153, 178, 189, 287, 308, 311,
352, 361, 366, 380, 394, 388, 397, 399, 402,
408, 410, 417, 420, 432, 435, 447, 483,
507, 524, 528, 536, 537, 546, 562, 566,
582, 584, 597, 604, 614, 621, 647, 654,
665, 669, 674, 676, 679, 716, 721, 726,
729, 741, 748, 751, 754, 760, 789, 793,
806, 807, 816, 825, 828, 833, 810, 843,
889, 908 ; furt 736 ; hotarnic 271, 402 ;
imprumuta 17, 598 ; jalbA contra ~ 31 ;
de lautari 51, de lemnari 224, 401, 517,
839 ; cu lude 177 ; de macelari 607 ; mar-
www.dacoromanica.ro
turie 142, 598, 660, 756 ; ment. 11, 214,
327, 492, 725, 794, 896 ; cu mosie 187 ;
mumbasir 152 ; de oi 232, 328 ; de pahar-
nicei 29, 34, 35, 37, 66, 77, 129, 130, 141,
142, 151, 155, 157, 179, 196, 198, 202, 206,
209, 210, 213, 223, 227, 228, 233, 235, 238,
241, 244, 246, 250, 251, 253, 261, 264.
265, 266, 270, 283, 284, 285, 303, 304,
312, 323, 328, 331, 337, 340, 347, 363
364, 370, 372, 377, 387, 398, 401, 411,
412, 423, 424, 425, 434, 442, 446, 462,
463, 467, 468, 478, 479, 185, 495, 508,
511, 514, 515, 519, 521, 560, 568, 574,
598, 599, 500, 601, 615, 617, 626, 630,
635, 639, 652, 653, 660 ; 664, 678, 695,
697, 710, 727, 732, 736, 739, 742, 747,
749, 782, 783, 790, 791, 796, 800, 805,
811, 817, 820, 832, 835, 867, 876 ; de pas-
tori 16 ; pirlt 61, 134, 137, 265, 288, 394,
451, 632 ; de plai 3, 99, 100, 143, 148,
176, 195, 212, 259, 265, 331, 444, 562,
582, 598, 674, 680, 738, 775, 878, 930 ;
de postavari 19 ; de rimAtori 638 ; taleri
la ~ 374 ; de tigani 3, 448, 480, 794 ;
ia vama 176 ; vechil 197 ; vinde 815 ; ac
vistierie 12, 14, 20, 27, 40, 76, 103, 114,
118, 123, 133, 154, 158, 170, 185, 187,
193, 222, 224, 243, 248, 267, 277, 278,
286, 289, 306, 314, 315, 317, 318, 325,
333, 343, 344, 354, 355, 369, 373, 381,
385, 391, 392, 415, 421, 427, 429, 439,
440, 445, 449, 454, 464, 466, 477, 491,
492, 497, 506, 510, 525, 531, 550, 553,
558, 563, 575, 578, 586, 631, 650, 655,
656, 662, 663, 668, 682, 683, 693, 694,
702, 703, 712, 713, 744, 777, 788, 797,
798, 809, 822, 834, 875 ; zapis (semneaza)
896 ; zalog la ~ 798 ; de zidari 401, 839.
vdtd#e, havaet 920 ; macelari 177 ; raspun-
dere 794 ; rufet 177 ; scoatere din ~ 8,
99, 632 ; treaba ~ 651 ; tigani 3.
vechil, acte prin ~ 536 ; amanet (primeste)
137 ; arhimandrit 166, 341, 398, 409, 675 ;
armas 141 ; calugar 70, 505 ; camaras,
376, 831 ; capitan 174, 268, 368, 460 ;
ceaus 358, 813 ; cercetare prin ~, 586 ;
cetasi prin ,--, 783 ; clironom cu ~ 397 ;
clucer 869, 911 ; cumnat 617 ; pentru
comparator 249 ; debitor cu ~ 82, 137 ;
diacon 662 ; egumen 73, 120, 124, 139,
150, 165, 212, 414, 453, 463, 489, 573,
576 ; epitrop cu ~ 370, 600 ; eromonah
163 ; fiu 206, 216, 287, 381, 480, 528,
1031
 595, 695, 745, 835 ; frate 164, 629, 820,
827 ; ginere 254, 287, 628 ; haham cu ~
173 ; hotArnicie 274, 649, 880, 885, 918 ;
de ispravnic 192, 673 ; al judetului 559 ;
lipsd 70 ; logofAt 63, 236, 482, 537, 550,
559, 619 ; lude 632, 678 ; mama 106 ;
mazili cu ~ 243, 500 ; mitropolit cu
182, 455, 599, ; mAndstire cu ~ 643, 812,
879 ; pentru moie 286, 327 ; momeni
cu ~ 101, 145, 374, 403, 433, 585, 840 ;
negutatori cu ~ 282 ; paharnic cu ~ 147 ;
~
pitar cu 28 ; pircAlab 675 ; pirit cu
7, 20, 38, 104, 106, 143, 221, 292, 300, 306,
307, 309, 312, 325, 333, 360, 363, 377,
408, 439, 441, 454, 479, 519, 589, 631,
675, 684, 743, 756, 796 846 ; platA prin
~ 905 ; pJiei cu ...... 31 ; polcovnic 131,
567 ; popd 240, 375, 430, 501, 670, 928 ;
portar 564, 587 ; poruna prin ~ 606 ;
postelnic 311, 317, 379 ; In pricind 225,
249, 310, 344, 350, 490, 391, 526, 571,
580, 602, 697, 723, 736, 747 ; reclamant
cu ,--, 45, 55, 71, 72, 84, 113, 154, 172, 175,
185, 199, 224, 234, 279, 341, 418, 511,
530, 562, 572, 601, 626, 646, 651, 757,
783, 798, 802, 901 ; sArddreasd cu ~ 289,
406 ; sAteni cu ~ 12, 188, 233, 260, 778,
783 ; cu scrisoare 17, 882 ; slugd 563 ;
singer 87 ; slujitori 884 ; pentru soacrd
287 ; sot 123, 248, 302, 330, 397, 473,
590, 671, 803, 850, 853 ; stolnic 229, 389 ;
Atrar 298, 563, 742 ; tata ~ 27, 322,
425 ; unchia 444, 656 ; pentru vAmi 831 ;
vAtaf 148, 360, 386, 389, 744, 749 ; pentru
vAtdie 632 ; pentru venit 69 ; vistier 48,
553, 652 ; pentru vinzare 538 ; vornic cu
~ 559, 621, 669.
vechiltc, adeverinta de ~ 840 ; lepAdare de
254 ; scrisoare de ~ 309 ; sot 853.
vechime, cercetare 28 ; stdpinire 69, 180, 491,
729, 741, 742.
vechituri cArti 236.
vecin (vecini), carte de blestem 124, 187,
460 ; cercetare prin ~ 76, 139, 212, 299,
327, 375, 386, 463, 492, 537, 541, 576,
729, 742, 817, 840, 906, 911 ; cumpArare
753 ; hotar 290, 879 (frontierd), 880,
(frontiera); hotArnicie 28, 268, 271, 274,
313, 402, 442, 649, 688, 729, 731, 735,
843, 849, 882, 885 ; informeazA 650 ;
860 ; impresurare 229, 426, 633, 919, 921,
923 ; martori 49, 181, 265, 267, 307, 419,
427, 693, 695, 701, 754, 807 ; mezat 548 ;
1052
www.dacoromanica.ro
pagube 621 ; protimisis 46, 249, 358, 413 ;
vinzare 49, 55, 72, 112, 301, 337, 520, 701 ;
zapis 49, 72, 520, 701.
vecindlate, protimisis 330, 558.
vecsel, v. petit&
vedre, pentru datorie 833 ; pentru mere 6 ;
otatind 220 ; plata In ~ 352 ; rachiu
337, 674 ; yin 56, 223, 321, 337, 352, 446,
450, 469, 539, 598, 648, 799, 833 ; vindrici
675, 690 ; vinzare 674.
veleat, antc-datare 286 ; hrisov 278.
velifi, boieri 60, 142, 158, 207, 238, 597, 609,
838, 857, 928 ; anafora 158, 238 ; apel
597 ; carte 142 ; divan 928 ; domnul cAtre
~. 838 ; judecA 207, 609, 857 ; mezat 60.
venit, amanet 293 ; arendA 882 ; bisericA 870 ;
case 723, 922 ; catastih 10 ; cApitan 470 ;
cercetare pentru 925 ; cumpArare 261,
470, 784 ; dobindd 68, 853 ; epitrop 37,
198, 816 ; haham 173 ; isprAvnicel 319 ;
lmplinire 406, 505, 755 ; Impresurare 906 ;
Invoiald 59, 840 ; manastire 127 ; moarA
52, 87, 135, 194, 255, 369, 420, 707, 732,
; moie 20, 52, 161, 163, 169, 181,
886
187, 230, 255, 261, 263, 269, 277, 278,
316, 323, 360, 418, 421, 470, 487, 550,
586, 654, 674, 716, 784, 798, 802, 807, 816,
840, 843 ; motenire 822 ; munte 8, 28,
125, 180, 201, 374, 472, 730, 739 ; negut.A-
tori 171 ; dupd obicei 69 ; pagubd 403,
487 ; plata 52, 277, 507 ; polcovnic cu
929 ; poprire 323 ; pricind pentru 150,
360, 886 ; silnicie 596 ; simfonie 309 ; stind
738 ; vAmi 831 ; vechil 69, 327, 586 ; vie
521, 581, 808, 835 ; vinzare 120 214,
230, 492, 783, 790, 852, 901 ; zapt 293,
409 ; zdlog 681, 851 ; zestre 349.
verise, V. verisie.
verisie (verise), din afacere 766 ; vinzare In
~ 827.
veste, vinzare In tainA 286.
vezitiu, martor 502.
viafd rea, despArtenie 834.
vichil, v. vechil.
viclean, zapis ~ 836.
viclefug (f icleug), cai te cu 113, 303 ; cerce-
tare 234, 676, 767 ; debitor 60, 82 ; epi-
trop 890 ; In hotArnicie 807 ; jeluire cu
608, 710 ; In motenire 761 ; pirit cu
20, 159, 234, 302, 512 ; plastografic
278 ; reclamant 343, 596, 849, 857 ; in to-
vArAie 415 ; zapis cu ~ 286, 520.
vie, amanet, 239, 293, 330, 377, 459, 478,
540 ; carte pentru ~ 700 ; cu caminuri
463 ; ceau cu ", 799 ; clironomie 785 ;
crima la ~ 204 ; cules (soroc) 381, 410 ;
cumparare 248, 803, 832, 833 ; danie 266 ;
diata 106, 664, 822 ; episcopie 690 ; epi-
tropie 10 ; facere de vii 459 ; hotar 145 ;
hrisov 849 ; Imparteala 162 ; Implinire
208 ; Impresurare 229 ; jupineasa cu
78 ; logofat cu ~ 918 ; lucru 186 ; mns-
tire 83, 853 ; ment. 650 ; mezat 588, 604,
625 ; mosie cu ~ 169 ; motenire 37, 64,
185, 202, 368, 561 ; otatin 463, 884 ;
paragina 127, 228, 303, 386, 890 ; popoare
267, 391, 572, 580, 731, 774 ; postelnic
cu ~ 791 ; pricina 36, 46, 56, 175, 202,
267, 311, 329, 386, 391, 394, 511, 596,
626, 645, 657, 682, 747, 791, 808, 835, 902 ;
rascumparare 123 ; reclamatie 77, 123,
145, 300, 489, 521, 523, 541, 661, 675,
744, 791 ; sardar 837 ; sateni cu ~ 220 ;
schimb 172, 599 ; schit 66 ; sluger cu
250 ; socoteala 652 ; 782 ; stricaciune 711 ;
tilhrie 90 ; vataf 824 ; venit 816 ; vier
792 ; vinarici 420 ; vinzare 174, 295, 359,
450, 780, 790 ; zapis 104, 736 ; zapt 796 ;
zalog 179, 337 ; zestre 299, 302, 321, 378,
693.
vier, adevereste diata 160 ; cazan la ~ 160 ;
marturie 460 ; mandstire cu 489 ; sim-
brie 799 ; la vie 792.
vileag prin sat 892.
vin, buti de ~, 423, 434 ; circiuma 75, 627 ;
cumparare 423, 459 ; datorie pentru
347, 450 ; 625 ; depozit 319 ; Inelaciune
688 ; invoiald 470 ; masurare 469 ; ment.
557 ; mezat 625 ; neguttorie 598 ; plata
In 248, 321, 337, 352 ; preot ia ~ 541 ;
reclamatie 37, 95, 158, 223, 648 ; tovrsie
871 ; treapad 799 ; vedre 294, 434, 539 ;
vechil 69 ; venit 69 ; vinarici 675 ; Anzare
29, 41, 45, 155, 255, 298, 547, 574, 577,
642, 674, 784, 825, 912 ; zapt 441.
vind, bataie 733 ; dovedita 685, 686, 687 ;
Inchisoare dupa ~ 904 ; neglijenta 737;
pedeapsa dupa ~ 286, 626, 685, 778,
904 ; Olt 515 ; prostii fr ~ 25 ; treapad
686 ; vinovati 773.
vinetrici, biserica ia ", 127; cumparare 21,
420, 571 ; domnesc, 690 ; Imprumut pentru
~, 15, 159 ; manstire 675 ; rnanastIresc
690 ; pagub la ~ 808 ; pIrIt 54, 788 ;
www.dacoromanica.ro
plata 450, 648, 690 ; slujba 243, 527 ;
toviirasie la ~ 138 ; vInzare 243.
vinoricer, criminal 204 ; slujba 788.
vinovat, ancheta 58, 865 ; blestem 192 ; oa-
meni 764 ; contra poruncilor ~ 778.
vistier, adeverinta 6 ; anafora 8, 14, 49, 51,
56, 112, 168, 177, 184, 192, 408, 429,
515, 630 ; carte de judecata 14, 467, 628,
662, 833 ; casarie 189 ; cercetare prin
~ 189, 192, 219, 515, 614 ; clironom 174 ;
creditor 113 ; cumpara 76, 113, 165,
169, 442, 513, 733 ; danie 153 ; debitor
223, 903 ; despartenie 655 ; diata 397 ;
domnul catre ~ 445, 663, 919 ; de divan
773 ; epitrop 10, 600 ; hotarnicie 96, 402,
483, 493, 502, 918 ; hot 471 ; hrisov (sem-
neaza) 126, 145, 166, 849, 853 ; ipoteca
68 ; ispravnic 131 ; judeca 640, 774 ; leafa
863 ;martor 109, 267, 307, 502, 829 ;
ment. 62, 106, 145, 159, 292, 358, 390,
440, 483, 507, 552, 619, 652, 664 ; moie
921 ; mostenire 126, 174 ; pirlt 181, 264,
360, 366, 389, 410, 502, 570, 652, 655,
673, 695, 785 ; reclamant 81, 130, 205,
234, 571, 639, 659, 821, 919 ; vames 628 ;
pentru sardar 630 ; schhnb 32 ; vaduva
234 ; vechil 48, 553, 652, 853 ; vinarici
21, 159, 420 ; zapis 126, 128, 181, 455 ;
zalog 68 ; zestre 473.
vistierie, bani la --, 292, 326, 481, 778 ; cer-
cetare la 259 ; cifert 167, 325 ; clucer
la ~ 353 ; consemnare la ~ 15 ; cot pe-
cetluit la ~, 690 ; dajd.ie 79, 472, 613 ;
datorie la ~ 326, 603 ; dijmarit 167 ; foaie
la ~ 705 ; leafd 667 ; logoft de ~ 181 ;
192, 532 ; mild de la ~ 414 ; nazir 389 ;
orInduiala 864 ; plata 475, 552 ; rmasita
669 ; ruptoare 405 ; sardar 628 ; scuteal
282 ; stolnic 452 ; vama 325 ; vataf de ~
193, 224, 267, 277, 278, 286, 385, 391,
421, 429, 445, 449, 510, 797 ; vinarici 420 ;
vinatori 663 ; zaherca 628.
vite, adapare 508 ; adet 872 ; cerere 580 ;
cuser 173 ; diat 822 ; furt 282, 735, 764,
794, 847 ; iernat 199, 539 ; mosneni cu
843 ; mosteni 64 ; neguttori 436 ; pagube
726 ; pasunc 79, 120, 188, 562, 642 ; pier-
dere 25, 115 ; In plata 361, 678 ; poprire
222 ; ravas 482, 670 ; reclamant 37, 143,
304, 346, 369, 620 ; steni cu ~ 188, 638,
741 ; la slugerie 628 ; stricaciuni 25, 146,
215, 477, 808 ; suhat 265 ; taleri pentru
~ 41 ; In tovarie 871 ; turcesti 437 ;
1053
 ungureni cu ~ 75, 120 ; vama pentru 288,
813 ; vataf 148 ; vInatori 663 ; vInzare
447 ; zapt 496.
vifd, butap 249 ; plata 489 ; sadire 303, 386 ;
vInzare 661.
vifei, danie 79 ; reclamape 826.
vtrultori, carte de vInzare 271 ; lude 663 ;
nedajnici 663 ; plrIti 663 ;
vtnzare, adeverinta 589 ; amanct 239 ; anu-
lare 28 ; pentru bani 467 ; casa 43, 301,
401, 607, 747, 777 ; cu constrIngere 443 ;
pentru datorii 198 ; dobitoace 11 ; epi-
trop 198, 922 ; lemne 45 ; lIna 697 ; marfa
17 ; ment. 310 ; miere 833 ; mope 59, 128,
260, 286, 287, 327, 344 477, 590, 680,
741, 748, 782, 796, 797, 896 ; munti 455,
730 ; pravalie 522 ; pret 421, 589 ; pricina
747 ; protimisis 102, 231, 249, 387 ; recla-
matie 206 ; rlinatori 193 ; ruman 790 ;
sare 430 ; soroc 239, 607 ; fara temei 771 ;
la tlrg 770 ; In tovarasie 17 ; tigan 743 ;
vechil 69 ; venit 730 ; vie 46, 56, 337, 747 ;
vinuri 45, 423, 884 ; de buna voe 337 ;
cu zapis 276, 513, 646, 707, 777, 849 ;
zAlog 169, 197.
vtrfuri, hotar 879.
virsta, pentru actiune anulare 599 ; copil 599.
vlddica, adeverinta 746 ; ptrit 182 ; vinde 513.
mac, sluger 46.
vole, de buna ~ 286, 716, 774, 777 ; fara de
~ 676, 697, 764, 773, 887 ; la hotarnicie
802, 887 ; veghiata (partialitate) 28, 670,
743, 802 ; zapis cu buna ~ 777.
voinfd, cu buna (nesilit) 290 ; fara ~ 307 ;
tocmeala 773.
volintiri, crima 207 ; jaf 15, 21, 159, 181, 211,
270, 893 ; ostasi 204, 270 ; de prada 204 ;
reclamanti 204 ; vinuri ale 598.
volnic, egumen 771 ; pentru lucru 541 ; pentru
pravalii 53 ; a vinde 771.
volnicie, carte de 107 ; slug 519, 695 ;
vechil 69.
volunkirie, socoteala ~ 347.
vorbei, potrivire In - 448 ; pricina 266.
vornic, adeverinta 559 ; anafora 11, 12, 14,
34, 39, 40, 43, 44 47, 49, 50, 51, 56, 59,
62, 89, 91, 98, 102, 106, 108, 112, 127,
134, 137, 144, 147, 150, 155, 156, 158,
162, 168, 169, 174, 177, 178, 183, 187, 189,
192, 195, 199, 204, 207, 208, 212, 214,
220, 221, 222, 224, 225, 233, 237, 238,
239, 243, 244, 246, 247, 248, 249, 253,
260, 261, 265, 270, 277, 279, 283, 286,
1054
www.dacoromanica.ro
290, 291, 292, 293, 294, 297, 298, 299, 301,
307, 310, 311, 313, 314, 324, 328, 329, 331,
347, 351, 352, 353, 356, 360, 361, 362, 363,
366, 367, 370, 371, 372, 373, 375, 376,
377, 380, 382, 384, 385, 386, 389, 393,
398, 400, 402, 406, 408, 410, 415, 416,
417, 418, 421, 427, 430, 435, 437, 438,
441, 443, 444, 450, 454, 455, 456, 457,
460, 461, 463, 464, 467, 472, 477, 479, 480,
481, 483, 487, 489, 492, 500, 501, 502, 504,
505, 508, 509, 513, 514, 518, 519, 524,
525, 526, 527, 528, 430, 532, 534, 535,
536, 537, 538, 541, 546, 548, 549, 550,
553, 557, 558, 562, 563, 564, 565,
569, 572, 574, 576, 579, 581, 585, 587, 590,
592, 593, 599, 604, 607, 613, 620, 623,
628,635, 639, 654, 656, 664, 674, 675,
682,684: 694, 695, 699, 700, 701, 709,
710,712, 716, 726, 728, 732, 733, 739,
741,742, 743, 744, 748, 751. 753, 755,
777,782, 783, 785, 787, 789, 790, 791,
796,797, 798, 800, 802, 803, 807, 808,
809, 811, 812, 813, 814, 815, 816, 817,
826,827, 833, 835, 837, 840, 843 ; catre
armas 791 ; carte de judecata 106, 323,
338, 467, 512, 574, 849, 928 ; cercetare 91,
214, 231, 260, 375, 456, 462, 664 ; citeaza
parple 419 ; creditor 250, 527 ; danie 477 ;
fals 9 ; hotarnicie 32, 145, 617 ; hrisov (sem-
neazA) 126, 145, 166, 177, 849, 853 ; is-
pravnicel 32 ; Imparteala 298, 584 ; judeca
36, 115, 134, 147, 774 ; martor 49, 577,
753, 829 ; ment. 229, 352, 353, 371, 490,
517, 538, 563, 577, 583, 677, 790, 813,
827, 870 ; cu mosie 621, 885, 892 ; phit
97, 294, 333, 371 ; plata 156 ; pretuieste
(evalueaza) 224 ; reclamant 54, 69, 174,
268, 352, 388, 536 ; socoteala 677 ; za
Tirgoviste 62, 113, 402, 719 ; Tara de jos
773, 774, 829 ; Tara de sus 773, 774,
829 ; cu tigani 930 ; vechil 559 ; vinde 4202
477; v i dvornic.
vornicei, cercetare 851 ; cumpara 213 ; desfiin-
tare 115 ; jafuri 920 ; ment. 104 ; orinduire
de ~ 839 ; pretuire (evaluare) 517.
vornicie, de judet 115, 214 ; de plasa 25, 214 ;
slujba 25, 711, 920 ; din tara 214.
vrdjbi, protopop judeca ~ 685, 687, Intre sop
685, 687.
vrednicie, de credinta 144, 359 ; marturie
144, 359.
vreme (vremi) cercetare dupA ~ 28 ; protimisis
301 ; de rfizmiritA 260, 270, 622 ; vii
(eules) 612.
vutcd, datorie dupA ~ 347.
zabit, aresteazA 778 ; cerceteazil 164 ; coman-
dant 204, 766 ; merit. 762.
zaherea, dare 119 ; datorie pentru ~ 259,
452, 628 ; export 920 ; de fin 628 ; impArA-
teascA 194 ; mAcinare 194 ; ment. 892 ;
plata 8 ; socotealA pentru ~ 628 ; teslim
630 ; tovArAsie 660 ; zeclualA 673.
zaheregiu, teslim la ~ 630.
zalhana, capre pentru ~ 482 ; pastramA de
la ~ 384.
zapciltc, vel armas 486, 512, 714, 745, 819 ;
ceaus de aprozi 871 ; mumbasir 768 ;
vAtaf de divan 669 ; vAtaf de pAhArnicei
678, 876.
zapciu, abuz 773, 828, 865 ; adeverire
prin ~ 511, 626 ; aduce pArtile la judecatA
45, 60, 65, 77, 79, 137, 138, 149, 171,
185, 186, 202, 212, 213, 214, 215, 224,
225, 235, 244, 247, 248, 249, 251, 254,
258, 261, 265, 277, 281, 286, 289, 293,
297, 304, 310, 311, 315, 318, 324, 335,
348, 352, 353, 361, 362, 366, 369, 377,
380, 385, 393, 397, 399, 408, 410, 414,
420, 438, 455, 458, 464, 483, 501, 514,
522, 524, 525, 530, 535, 537, 546, 562,
.563, 565, 569, 570, 572, 574, 580, 581,
.585, 590, 592, 595, 604, 613, 628, 630,
.635, 656, 664, 669, 674, 675, 682, 701, 717,
777, 796, 800, 805, 807, 815, 838, 853 ; ama-
-net la ~ 811, vel arrnas 488, 595 ; ceaus
de aprozi 324, 353, 366, 458, 501, 522, 570,
4358, 718, 724, 814, 839 ; cercetare prin
~ 121, 130, 283, 299, 329, 428 575, 596,
778 ; curier 11, 123, 217, 363, 364, 427,
490, 497, 518, 567, 617, 639, 654, 681,
698, 708, 759, 793, 833, 875, 897 ; la
departament 30 ; depozitar 40 ; domnul
.catre ~ 6, 22, 44, 49, 50, 51, 66, 159, 163,
223, 246, 341, 392, 424, 460, 470, 494, 495,
496, 506, 528, 661, 672, 801, 820, 846 ;
lmplineste (executA) 15, 17, 19, 21, 47, 68,
77, 93, 94, 114, 134, 136, 156, 157, 168,
170, 183, 196, 201, 203, 208, 215, 216,
250, 256, 285, 292, 301, 302, 308, 309,
317, 326, 328, 345, 347, 349, 365, 371,
www.dacoromanica.ro
375, 376, 381, 384, 388, 397, 407,412,
420, 421, 425, 440, 441, 449, 450,459,
461, 466, 469, 478, 488, 504, 507,510,
522, 524, 531, 534, 547, 549, 553,560,
580, 597, 601, 625, 628, 629, 648,653,
665, 674, 677, 723, 739, 747, 768, 784, 809,
816, 822, 849, 850, 855, 929 ; jur5mint
la ~ 151, 545 ; ment. 432, 454, 540, 695,
706, 764, 901 ; mezat prin ~ 456, 545,
623, 636, 658 ; mic 25 ; mumbasir 368,
865 ; pirA la ~ 62 ; de plasA 214, 386,
400, 429, 515, 596 ; potecas 259 ; de pus-
carie 865 ; ravas de la ~ 119 ; referA
domnului 359, 454, 530, 590, 592, 596,
604, 607, 650, 675, 709, 752, 806, 807,
823 ; slugA domneascA 716 ; slujitor 865 ;
al spAtarului 100 ; vahmistru (orinduit
de 204 ; vAtaf za aprozi 51, 91, 138,
162, 163, 208, 216, 221, 348, 407, 459,
533, 567, 616, 636, 883, 905 ; vAtaf de
divan 11, 121, 137, 149, 171, 212, 254,
397, 399, 431, 455, 483, 535, 580, 597,
614, 908 ; vAtaf za pAhArnicei 60 130,
213, 223, 235, 246, 251, 283, 652, 664,
800, 835, 867, 876 ; vAtaf de vistierie
170, 185, 315, 335, 365, 445, 525, 586,
777, 822, 875 ; vinzare cu ~ 514 ; la vor-
nicie 25 ; zeciuialA 150.
zapis, de adeverire 335, 429, 443, 563 ; de
amanet 239, 395, 478 ; angajament 205,
451 ; antedatat 286 ; de arendA 216 ; de
asezAmint 194, 224, 247, 307, 414, 450,
470, 489, 581, 902 ; pentru bani 504 ;
bunuri f5rA ~ 761 ; casA cu ~ 49, 55,
206, 296, 324, 375, 574, 825 ; cercetare de
~ 32, 62, 109, 659 ; cheasie cu ~ 19,
257, 345, 485, 532, 623 ; chitantA 144, 279,
291, 415 ; cumpArare eu ~ 16, 56, 76,
78, 140, 147, 187, 194, 228, 230, 248, 264,
268, 276, 298, 301, 309, 311, 316, 324,
327, 337, 394, 406, 413, 467, 483, 488,
492, 523, 567, 572, 700, 749 752, 765,
784, 795, 810, 829, 840, 865 893, 928 ;
danie cu ~ 201, 323, 364, 477, 541, 712,
791 ; datorie cu ~ 52, 54, 114, 137, 153,
156, 185. 196, 232, 237, 239, 306, 328,
334, 347, 352, 354, 361, 381, 385, 389,
396, 415, 424, 439, 449, 450, 459, 462,
468, 510, 524, 527, 529, 532, 547, 565,
597, 598, 600, 607, 615, 676, 708, 736,
750, 763, 777, 805, 822, 830, 866, 908 ;
debitor cu ~ 534 ; domnul dispune 876 ;
dovadA 38, 48, 63, 93, 94, 97, 108, 123,
1055
 154, 163, 221, 234, 261, 263, 286, 325,
344, 359, 393, 421, 431, 433. 442, 452,
455, 493, 499, 528, 530, 541, 552, 590,
593, 673, 678, 681, 683, 729, 748, 774 ;
episcop cu ~, 236 ; executare dupa ~ 35 ;
hotarnicie dupa ~ 120, 165, 402, 465,
483, 493 ; de Impacaciune 118, 145, 171 ;
de Imparteala 103 ; de Imprumut 15, 21,
45, 98, 159, 179, 186, 198, 267, 293, 308,
325, 377, 399, 466, 478, 507, 531, 540,
557, 571, 597, 616, 639, 669 ; lnapoiere
de ~ 561 ; de Inchinare biserica 633 ;
de Inchiriere 53, 182, 247, 789 ; de Intrire
287 ; de Invoiala 52, 101, 126 144, 170,
279, 315, 321, 425, 438, 471, 477, 521,
526, 537, 585, 680, 682, 704, 709, 716,
787, 800, 807, 828, 841, 857, 894, 914,
915 ; judecata dupd ~ 203, 217 ; In Ian
822 ; de legatura 837 ; marfa cu ~ 696 ;
(Intarit cu) marturie 7, 56, 71, 128, 323,
436, 797 ; ment. 277, 552 ; mezat 538,
796 ; mincinos 118, 145, 286, 537, 669,
689, 853 ; de mosie 108, 260, 290, 351,
543, 550, 619, 680, 815, 851, 857, 891,
896, 899, 911 ; mosneni cu ~ 444, 508 ;
pentru munte 79, 201, 374 ; 901 ; nova-
Pune 34, 853 ; odi cu ~ 846 ; cu peceti
853 ; pint cu ~ 62, 364, 808, 826 ; plata
dui:4 ~ 136, 416, 693, 757, 886 ; prvalie
fr ~ 379 ; pravalie cu ,--, 446 ; proti-
misis 221 ; rascumparare 280, 311, 499,
654 ; de renuntare 202, 537 ; risipitor
48 ; steni cu ~ 12, 790 ; de schimb 126,
230, 564, 587, 617, 751, 756 ; sila (luat In)
339 ; siliste cu ~ 69 ; simfonie prin ~ 450,
701 ; socoteala dupd ~ 66, 833 ; cu soroc
52, 310, 423, 428, 733 820 ; de stapInire
20, 59 83, 84, 10c, 266, 286, 330, 363,
477, 497, 573, 643, 649, 809 ; taleri cu
~ 44, 142, 152, 270, 389, 580, 586, 746,
811 ; teslim 867 ; tocmeala cu ~ 514,
846 ; tovarsie 193, 801 ; vad de moara
313 ; vinzare cu ~ 8, 11, 22, 28, 29,
40, 43, 46, 51, 61, 72, 102, 104, 112, 142,
174, 249, 273, 287, 322, 326, 386, 398,
401, 402, 407, 411, 455, 473, 480, 501, 512,
513, 519, 520, 558, 566, t 20, 626, 631,
646, 654, 671, 701, 707, 728, 730, 753,
777, 790, 796, 798, 806, 832, 849 ; 851 ;
vornic face ~ 156 ; zalog cu ,-, 14, 112,
197, 318, 377, 418, 566 ; zestre 454, 712,
728.
zaporojeni, pentru paza 310.
1056
www.dacoromanica.ro
zapt, amanet 853 ; avere 441 ; avut 522 ;
pentru biserica 925 ; creditorul face ~
853 ; debitorul face ~ 903 ; despagubiri
fr ~ 778 ; domnul face ~ 418 ; epi-
tropii fac ~ 497, 927 ; han 53 ; judecata
ordona ~ 185 ; loc 903 ; lucruri 407, 441 ;
marfa 370, 589 ; moara 161 ; mosie 796 ;
periusic 293 ; pivnita 853 ; polcovnic
face ~ 864 ; prvlie sub ~, 82, 136, 247,
866, 540 ; tigani 624 ; vama 718 ; venit
409 ; zapciul face ~ 441 ; zestre (nu se
face) 766.
zaraf, adeverinta de la ~ 152, 628 ; cumpara
513 ; plAt 134 ; socoteala 389 ; vinde 513 ;
la vistierie 389, 628 ; v. si saraf.
zavistie, mosneni 8 ; sot, 837.
zdbavd, judecare frA ~ 57, 70, 331, 769 ;
raspuns fr ~ 856 ; sanctiune pentru
~ 757.
zdciuiald, v. zeciuiald.
zdgaz, facere de ~ 581, 732 ; innecare 823 ;
al morii 307, 350 ; reparare 372 ; scobo-
rire 621.
zdlog (zalogire), cas 112, 196, 267, 306, 531,
574 ; cercei 223 ; clironomie 853 ; pentru
datorie 137, 157, 184, 306, 510 ; delnita
928 ; pentru desdaunare 194 ; prin epi-
tropi 922 ; prin judecata 306 ; livad 163,
267, 681, 700 ; lucruri 11, 82 ; marffi 801 ;
ment. 42, 277, 398 ; mazili pun ~ 243 ;
moara 52 ; mosie 14, 62, 68, 97, 120, 128,
277, 298, 309, 322, 343, 344, 418, 444, 490,
586, 664, 674, 700, 748, 782, 797, 798, 832,
836, 851, 853 ; munte 530 ; negutatori
iau ~ 157 ; ocolnica 556 ; paftale 559 ;
polcovnic are ~ 392 ; pravalie 532 ; ref uz
de ~ 561 ; sateni pun ~ 741 ; scrisori 18,
928 ; soroc cu ~ 85 ; vame ia ~ 400 ;
vataf ia ~ 8 ; vie 179, 197, 239, 311, 330,
337, 394, 478, 682 ; zapis 327, 450, 523,
556, 564, 664, 896 ; zestre 478.
zdlogaf, primeste zalog 112.
zdticneald, pricina de ~ 22, 898 ; razmirita
853 ; la Anzare 785.
zdvoi, moOe cu ,--, 126.
zeciuiald (zaciuiala), a banilor 840 ; pentru
balti 169 ; carte domneasca pentru ~ 373 ;
dupa catastih 63 ; datorie cu ~ 551 ;
de la debitori 323 ; dijma 642 ; ispravnic
cu ~, 811, 912 ; isprvnicel 63 ; livezi 895 ;
marturie pentru ~ 356 ; ment. 25, 929 ;
de la parti 800 ; plata 416, 716 ; polcovnic
ia ~ 929 ; In pricina 346 ; prima 491;
 reclamant 364 ; pentru stricdciuni 25 ;
pentru taleri 208 ; de la vamesi 310 ; vier
pe ~ 489 ; vistier la ~ 67, 673 ; la zapciu,
68,144, 155, 325, 800.
zer, cas fdrd ~ 189.
zestra,s, arendd 882 ; islicar 46 ; movie deavalma
809; In mostenire 425 ; reclamant 806 ;
cu vie 46.
zestre (data), adulter 100 ; amanet 377 ; bArbat
cu ~ 853 ; casA 408. 457, 557, 671, 693 ;
catagrafie 516 ; cerere 27; cercetare 379 ;
clironomie 238, 458, 664 ; datorii 34, 514,
693, 726 ; diatd 106 ; epitropie 132, 198,
497, 677 ; fete cu ~ 366 ; implinire de ~
106, 179, 579, 672, 834 ; jalbA pentru ~
149 ; lipsd de ~ 27, 43, 66, 106, 152, 197,
213, 223, 250, 336, 349, 368, 394, 410,
431, 441, 452, 455, 495, 506, 563, 599,
603, 733, 761, 816, 877 ; loc 413, 620, 815,
903 ; lucruri 458 ; merit. 163, 443, 454, 822 ;
mitropolit (cerceteazA) 378 ; mosie 59,
61, 81, 102, 165, 209, 219, 322, 323, 351,
418, 425, 442, 550, 619, 654, 659, 701,
725, 728, 746, 748, 782, 790, 796, 797,
806, 832, 835, 843, 851, 882 ; din moste-
fire 93, 117, 171, 185, 250, 251, 368,
522 ; obiceiul pAmitntului 461 ; pirit 178,
230 ; plata din ~ 164 ; prAvAlii 136, 695 ;
pricina pentru ~ 223, 277, 394, 397, 412,
www.dacoromanica.ro
551, 877 ; rAdvan 580 ; rdscumparare din
~ 108 ; reclamatie 121, 185, 256, 279, 394 ;
restituire 60, 74, 242, 302 ; risipire 922 ;
rumincd de ,---, 254 ; socoteald 164 ; sotie
655, 865-875 ; taleri 321 ; tigani de ~
168, 476, 486, 490, 743, 772, 795, 898 ;
tragere de ~ 425 ; vie 216, 248, 299, 329,
391, 523, 604, 682, 849 ; vinzare 48, 366 ;
zapis 712 ; zapt 766 ; Wog 184, 197, 478.
zet, ginere 287, 693, 748.
zidar (zidari), construiesc 408 ; judecd 773 ;
meimarbasa 773 ; pretuiesc (evalueazA)
507, 839 ; rufet 773 ; vdtaf de ". 401, 517.
zidire, an de la ~ lumii 773 ; bisericd 551 ;
leat de la ~ lumii 774 ; schit 166.
ziduri, han 53 ; mAndstire 83, 853 ; puscdrie
724.
zise, adevdrate 267 ; adeverire cu ~ 697 ;
In pricind 267.
zldtar, vinde case 375.
zlot, de casd 69 ; clacd in ~ 41, 116 ; cumpd-
rare In ~ 11 ; furt 862 ; plata cu ~ 145,
716.
zmdragduri, cercei cu ~ 580.
znopi, de in 299, 329 ; mitA 299, 329.
zor, (sad) Impotriva ponturilor 794.
zugrav, mArturie 511 ; mocan cu ~ 432 ;
vinde 795.
zulumuri, turcii fac ~150.
CA ...."` 1s
.or
e". tor.
/"\ el4N
N.)/Th e
OFPWO Jo.* tiaget."I t./16 LA' L04.

GLOSAR

www.dacoromanica.ro
 itN7, yorvi,orvtiev tyTk, (iTkix.,
GLOSAR*
acheros, achiros, acherinos (gr.) = nevalabil,
nul, fdrd putere legald.
acliros (gr.) = nemostenit, fArd mostenitori,
desherent.
adet (tc.) = dare, impozit, taxd vamald,
o b icei vechi.
adiaforos, adiafori (gr.) = indiferent, dezin-
teresat, obiectiv In mArlurie.
adiatd (gr.) = testament, diatd.
adichie (gr.) = nedreptate, injustitie.
afieroma (gr.) = ofranda, daub fcutti unei
mAndstiri sau biserici, prinos.
afierosire (gr.) --= ddruire, Inchinare de bunuri
unei mdniistiri sau biserici.
afierosit, afieroman (gr.) = arta, Inchinat
irnel m&mnistiii sau biserici.
alagea (tc.) = stofd de mMase vdrgatil, mar-
fd turceascd.
amelia (gr.) = nepilsare, ncg1ijenii, lipsd de
interes.
amelisi, a se (gr.) = a se dezinteresa, a fi
nepdstitor.
amesos (gr.) = de IndatA, irnediat, direct.
amfisvitisis (gr.) = contestare, contestatie.
amfivolie, anfivolie (gr.) = fndoiald, ezitare,
neldmurire .
analoghie (gr.) = proporlie, analogic.
*Prezentul glosar cuprinde principalii termeni fmprumutati din unele limbl strdine,
precum i cuvintele romnesti cu vechi semnificatii speciale. Se mentioneazA provenienta
din llmbile: greaca (gr.), turca (tc.), vechea slavA (v.sI.), bulgard (bg.), strbA, (srb.), ungarA
(ung.), germanA (germ.) etc.
68 c. 758
www.dacoromanica.ro
,'44."-f--t_,:)1
analogon, to analogon (gr.) = proportional
partea cuvenitA cuiva In report cu ceilalti
creditori.
anargherie, anarghirie (gr.) = neplata sumei
datorate, insolvabilitate, lipsa de bani.
andicris, to andicris (gr.) = contrafolosintd,
antihrezd, contract pentru garantarea unei
datorii, dindu-se In pdstrarea 1 folosinta
creditorului bunuri ale datornicului.
anerisul (gr.) = anularea, desflintare, su-
primare.
aneros, anerisit (gr.) anulat, desfiintat,
suprimat.
aniondas (gr.) = ascendent, rudd In linie di-
rectd suitoare.
apodicsis (gr.) = probd, dovadd, demonstratie.
apolavsis (gr.) = benefic i(re, profit.
asidosie (gr.) = scuthe de ddri.
atacsie, atacsis (gr.) dezordine, nereguld,
neorinduiald.
atolls (gr.) = nedesdvIrsit, incomplet, scutit
de impozit.
bairactar (tc.) = stegar, purtAtorul bairacu-
lui (steagului).
batalica (tc.) adeverintd, chitantd.
bdscAlui, a (tc.) = a despArti, a separa.
beilic (tc.) = conac pentru gAzduirea demni-
tarilor turci, dare sau muncd In folosul
autoritAtii.
1061
 bents (tc.) hainti lungA ImblAnitA, cu mt-
Cecile despicate, purtath de bArball si
femei din clasa boiereascA la solemnitAtl.
bogasier (tc.) negustor de manufacturil, de
tesAturi colorate.
bohcea, bohcealic (tc.) = legAturA de 5a1uri
$1 basmale, sau de foi de tutun.
bolozan ( ?) luntre cu visle, barcil mare, caic.
band (srb.,it.) prgyglie Intr-o incApere bol-
nth.
bolLas negustor en bolt5.
bulucbasa (tc.) cApetenia unei unitAti de
oameni inarinati, comandantul unui buluc.
burin (bg.) butoi mic pentru rachin sflu
yin, vas din doage.
cacom (tc.) animal asemAnAtor dihorului,
blanA de ~.
cadiu (tc.) judecAtor.
caiafet (tc.) infAtisare, figuth, port.
.
caid (tc.) registru, arhiya.
caraulA (tc.) strap, gardl, pazA.
carvasara, carvasaraoa (tc.) = yarnA, locul
vainii, biroul yamal.
caser (ebr.) cuser, mincare sau bAuturd pre-
giltitA dupA ritualul mozaic.
catahrisis (gr.) = abuz, theAlcarea truant:1W.
catastasie (gr.) = situatie, stare.
catigorii (gr.) = Invinuiri, euyinte de hulA.
catiodas, cationdas (gr.) = descendenti, rude
coboritoare.
cenicos (gr.) = clineste, cu cinisin.
cetvirtil, cezyirth (v.s1.) = sfert.
chearhana, cherhana (tc.) = instalatie pentru
depozitarea si distribuirea pestelui sau
pentru taierea vitelor.
chesagiu (tc.) = pungas, hot.
chinisi, a (gr.) = a pune In miscare (pro-
cesul), a actiona (in judecatA).
chinita (gr.) bunuri misclitoare, mobile.
chiros (gr.) = valabilitate, validitate, Ulric
legalA.
cin (y.sI.)= tagmA, stare socialA san profe-
sionalA.
ciric (tc.) = unitate de mAsuril corespunzind
unui sfert de pogon.
clironom, clironomie (gr.) mostenitor, mos-
tenire.
clironomisi, a (gr.) a mosteni.
colac (v.s1.) = rAsplatA pentru denuntarea
hotilor, despAgubire pentru tinerea vitelor
de pripas.
compromisari = arbitri, judecutori alesi de
partite In litigiu.
1062
www.dacoromanica.ro
conacciu (tc.) = conAcar, Ingrijitorul gdzdutrii
domnului sau a demnitarilor cilliflori prin
taru.
corama, curama (gr.) = colectil, selidaritate
la despilgubiri.
cordovane, corcovane (fr.) = piel tAbAcite
(Ca in Cordova).
cusurn (tc.) = restul lipsA dintr-o datorie
buneascA.
damgaua, danga (tc.) = semn de pecetluire
pentru identificarea animalelor sau vaselor.
dava, davaoa (tc.) -- pricinA, proces, contes-
tatie.
davagiu, (tc.) = reclamant, Impricinat.
diafendepsi, a (lat. gr.) = a apAra In proces.
diafora (gr.) pricinA, litigiu, neintelegere.
diagrama (gr.) schith, plan, descriere.
discolie (gr.) greutate, anevointh.
c
discolipsi, a (gr.) = a pune piedici, a In-
greuia, a pricinui greutAti.
dovadnic (y.s1.)doveditor, adeveritor (mar-
tor).
duncele = dune flilCi, movile.
edec, edic (tc.) = dependintA, atenansit.
eleftheria (gr.) libertate, conditia omului
liber.
empodisi, a (gr.) = a Impiedica, a opri.
energhie (gr.) = puncre in miscare, actionare.
energhisi, a .--, (gr.) = a pune In miseare, a
actiona.
englimatica (gr.) = fapte pcnale.
engrafon (gr.) = act, Inserts, document.
epiorcos, epiorchi (gr.) sperjur.
epihirama, epihirima (gr.) = argument, ar-
gumentare.
epimelia (gr.) = sirguintA, siIinA, purtare de
grijA.
epistasia (gr.) -= supraveghere, functia de
supraveghetor.
epistat (gr.) = supraveghetor, yAtaf.
crotocrisic, erilocrisie (gr.) = arbitraj.
erotocritis, eritecrite, eritocrite (gr.) = ar-
bitri.
exoflisis, ecsoflisin (gr.) = lichidare de pluti,
achitare bAncascA.
exoflisticon (gr.) = dovada lichidArii plAtii.
exoprica (gr.) = bunuri parafernale, averea
femeii In afar de zestrea ei.
excusie (gr.) = scutire, privilegiu.
fAcAu = moarA micA, roatA de moarA.
filodorima (gr.) = gratificatie, filodormA.
fiscus = vistieria, serviciul public al perce-
perli dArilor.
fulau = netrebnic, pierde-varit madea (Lc.) pricina, litigiu.
geaige (tc.) = dare anuala in folosul su- madem (Lc.) metal, aliaj care imila ar-
veranului. gintul.
geremea, girinlea (Lc.) = amenda. maja (ung.) cintar special de 100 oral,
ghenegos, ghenicos (gr.) = in general. pentru sare i fier, Imitate de mAsura pen-
ghermesut (tc.) = stofil de matase sau de tru greutati mari.
atlaz. mameligiu (Lc.) = neguslor ambulant; N. 1

ghiurdan (tc.) = salba de margarilare, sirag mAmular.

de diamante.
giubele (tc.) = haine largi purtate de boicri
pe dcasupra antereului.
gnisios (gr.) = legitim.
graf (germ.) = conte.
gros = temnita, inchisoarc.
grosariu = temnicer, paznic la gros.
hacu, hacul (tc.) = simbrie, plata.
haham-basa (Lc.) = marele rabin.
hal (tc.) = stare, conditie.
hartofilacsis (gr.) = arhivar, pastrator al ac-
telor arhivei bisericesti.
havaet (tc.) = taxa, dare vaniala, veniL.
havalea (tc.) = ordin de prestatie, contributie
In bani sau In natura.
hirsie (tc.) = piele de mid neagra pentru
caciula.
holerca, horilcd (ucr.) = rachiu.
huzmet, uzmet (tc.) = venitul tarii din in-
casarea darilor.
iconomia (gr.) = IngduinlA, aplicarea cu
toleranta a dispozitiilor legale.
ifos (gr.) = mod, stil.
ihnografie (gr.) = desen, plan, schita.
inpodipsi, a .---,(gr.) = a impiedica, a opri.
ipecsusios (gr.) = subordonat, minor.
ipolipsis, ipolisisu (gr.)= consideratie, Mina
ipopsie (gr.) = bnuiala, suspiciune.
ipotichi (gr.) = ipoteca.
ipovovolon (gr.) = dar prenuptial.
isnaf (tc.) = breasla de negustori sau de me-
seriali.
isterisi, a se nr (gr.) = a se lipsi.
folic (tc.) = caclula lmblanita, In colturi ban
rotunda, purtata de voda i boieri.
ivi, ifi (gr.: efivia) = adolescenta, virsta de
14 ani ImplinitA
izbranire (vsl.) = lichidare, achitarca datorici.
lazi = negustori originari din regiunea Tra-
pezunt.
leftu (gr.) = moneda, salb cu monede, me-
dalion.
legaton (lat. gr.) = legat, bun lsat prin
dispozitie testamentara.
marafel, merafel (le.) mijlocire, procedeu.
marda (lc.) lucru de aruncat, ramasita de
marfa veche ce nu se vinde.
marlalogi (Lc.) paznici ai holarelor tarn.
matrapaz (Lc.) inselaLor, amagilot.
mehLer-basa (Lc.) = seful mehlerilot (al mu-
zicantilor militari).
meimar-basa (Lc.) staroslele zulatilor SI
lemnarilor.
mcremet (Lc.) reparatie,
metahirisi, a ...-. (gr.) a folosi, a inlrebuin
metania (gr.) inchinacinne, pocainta, su
bordonarea monahului fao de o mAndsto
mezAlgii, menzilgii (tc.) oameni din bei
viciul poslei.
mirasie (gr.) = imparteala moslenirii.
moflujie (Lc.) faliment, slarea de insul
vabilitate.
mofluz, mufluz (lc.) hisolvabil, falit.
mumbasir (Lc.) slujbas domnesc, agent
Incasator i executor.
mumbasiret (tc.) = insliintare prin niuin-
mumbasirlic (Lc.) = taxa pentru mumbasiri.
naht (tc.) = bani gala, pesin.
namestie (v. sl.) acaret, dependinta, con-
structie.
naprestan, napristan (vsl.) nemcelat, de
indatA.
nazir (te.) = supraveghelor, inspecloi, co-
mandant de celate.
nazirlic (lc.) = supraveghere, control.
napuste (v.s1.)= lasate in parasite.
nefer (tc.) = soldat, ostas.
nizam (Ic.) = ordin, dispozitie.
obratie (v.s1.) = loc cu pond ingradit in mar-
ginea viei.
ocolnica (v.s1.) = plan de mosie, carte de ho-
tarnicie.
ordie (tc.) = oaste, tabard.
ost (germ.) = moneda de mica valoare.
otastina (srb.) = dijm pentru vie arendata,
dare din vin.
paracatatatichi (gr.) = depozil, depunere de
bani sau bunuri cu zalog.

1063

www.dacoromanica.ro
 paragrafie (gr.) = prescriptie.
paralogos (gr.) = absurd, lipsit de temei.
paranomie, paronomic (gr.) = ilegalitate, ne-
socotirea legii.
parusia (gr.) = prezentd.
pasus (ung.) = pasaport.
perierghie (gr.) = bagare de seani, luare
aminte, atentie, curiozitate.
perigrafie (gr.) = descriere.
perilipsis (gr.) = rezurnat.
periusie (gr.) = avere.
plastd (srb.) = capita de fin.
plasti (gr.) = falsificat, plAzmuit.
plirexusiotita (gr.) = imputernicire.
pliroforie (gr.) = informatie, Idmurire.
pliroforisi, a se ,--, (gr.) = a se informa, a se
lamer
pogribanie (v.sl.) = Inmormlntare.
ponosluire (v.s1.) = invinuire, ocard, hula.
posatnic (v.sl.) = silnic, violent, brutal.
pracsis (gr.) = practicd, experientd.
precestuire, pricestanie (v.sl.) = ImpartAsa-
nie, grijanie.
preotenderimd = pretentic, reclamatic.
pretended, a ,---, = a pretinde, a reclama.
proconismu, priconismos (gr.) = inzestrare.
prodosia, prodosis (gr.) = trAdare prAdare.
proesti (gr.) = notabili, reprezentanti.
profasis (gr.) = pretext, motivare scornitd.
proin (gr.) = fost.
pronomion (gr.) = privilegiu.
prosopicos (gr.) = personal, propriu unei per-
soane.
protocoleald, protoculisis (gr.) = inregistrare.
protonotorie (gr.) = prim secretar.
reft, rusfet (tc.) = bacsis, mitd.
ritos (gr.) = formal.
rufet (tc.) = breasld, corporatie.
samar (bg., srb.) = suport de lemn pentru
capriorii acoperisului casei.
samdagiu (tc.) = slujbas insdrcinat cu ilu-
minatul.
samo = socotitor, casier, slujbas financiar.
saradj, sant (tc.) = selar, pielar.
satarale (tc.) = dad nedrepte, belele.
sArmaia, sermaia (tc.) = capital, activul co-
mercial.
schevofilax (gr.) = demnitar bisericesc rodstrd-
tor al obiectelor sfintite.
sfeterismos (gr.) --= sustragere, insusire, ne-
dreaptd luare.
1064
www.dacoromanica.ro
siclet (tc.) = Ingrijorare, apdsare psihicA.
sigorifsi, sigurifsi, a ,--, = a se asigura.
slinfonie, simfonos (gr.) = acord, Intelegere.
sincatavasis (gr.) = reduccre, rabat.
sinnaci (tc.) = surlar.
sleme (srb.) = culmile dealului.
sulf (Lc.) = Involalil, judecatA prin arbitri.
sart (tc.) = obicei, regula, rInduiald.
sisanele (tc.) = pusti.
tacmin, tehmin (tc.) = aproximatie.
tacrir (tc.) = raport, relatare of iciald.
tacsildar (tc.) = stringator de dad.
taifaoa (Lc.) = echipaj, personalul unui vas.
tamazlic (Lc.) = cireada, tumid.
telal (Lc.) = crainic la mezat, negustor de
haine vechi ambulant.
telalic (tc.) = mescria sau marfa telalului.
teptil (tc.) = pc funs, travestit.
terzi-basa (tc.) = starostele croitorilor.
teslim (tc.) = predare, Inminare.
tescherea (Lc.) = adeverintd, autorizatie.
tevaturd (tc.) = farina, tulburare, scandal.
theorie (gr.) = cercetare, examinare.
theorisi, a (gr.) = a cerceta, a examina.
theoritra (gr.) = daruri ce se fac sotiei de
chtre sot, sau de care rudele acestuia,
pentru cinstirea fecioriei.
trsurA = obrat, unitate de mAsurd cu lun-
gimea de vase prajini, flsie de tcren cul-
tivatd.
trimerie, trimirie (gr.) ImpArtirea mote-
nirii in trei pArti, a treia parte din rnoste-
nire.
tropos (gr.) = mod, mijloc, modalitate.
tufecciu (tc.) = armurier, puscas.
uzrnet, vezi huzmet.
vivlie (gr.) = carte, biblie.
vurtas = devAlmas, locuitor cu indatoriri i
drepturi comune cu alii pe aceeoi mosie.
zabet, zabit (Lc.) = comandant, guvernator,
zaheregiu (tc.) = stringAtor de zaherea (pro-
vizii).
zapciu (tc.) = agent, slujba.
zapcilic, zapcirlic (tc.) = slujba de zapciu,
venitul zapciului.
zapt (tc.) = posesie, stfipinire, confiscare.
zulumuri (tc.) = nedreptAti, tulburAri, rAs-
coale.
C_ r." co.r. tiftsx,

CUPRINS

Introducere V

Documente 1

Indice de rnaterii 991

Glosar 1061

www.dacoromanica.ro
 ER AT A

Doc. in loc de: 9t tit! ciii:

56, 59, 76, 85, 88, 93,
98, 100, 106, 110 si 1766 1776
735
238 1777 1776
306 mai 13 mai 11
426 Ms. nr. 6, f. Ms. nr. 6, f. 62
483 8 februarle fevruarie
495 Arh. St. Buc., Ms.
nr. 6, f. 135 v. 138.
503 martie 3 martie 5
<marginal angora>
087 1778, iulie 5
<la rezolutle>
709 21 oct. 23 oct.
784 1 785 ghenarie fevruarie

...dote Judialare din Tara Romanessait (1775 1781)"

www.dacoromanica.ro
 Redactor GEORGETA FINICHIII
Tehnoredactor MELU$ TUREAC

Bun de tivar 11.XII. 1973. Tirol 850. Rirtie aerie I A ett

83% grad alb, formal 16170 x100 de 60 Glens. Colt de U-
na? 67,5. C.Z. pentru biblioleci mart 81 mid 345 (498)
1771: 1781.

Intreprinderea. pollgraficit Inforinatla, atr. Brezolanu

nr. 23-25, Bucureati
REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro