{

BISEPIC1
OPTODOXII IRCHUIrl
PEVISTH SFMTULUI SOD

Jiihr
193,2
Na.

SECTIA 17.TORIE
Ate.
A -;c 119 g'?
Anal LV. Nr. 11-12 Noemvrie-llechemvrie 1937
BUCURE$TI
,
www.dacoromanica.ro
 COMITETUL DE DIRECTIE

I. P. S. Patriarh MIRON, presedinte de onoare.

P. S. Episcop LUCIAN al Romanului, director.
P. S. Episcop TIT al klotinului, secretar de redactie.
P. C. Arhim. IULIU SCRIBAN, profesor la Universitatea din Iasi.
P. C. Pr. NICOLAE M. POPESCU, profesor la Universitatea din Bucuresti.
P. C. Pr. GRIGORE PiCULESCU, profesor la Universitatea din Iasi.
C. Diacon GHEORGHE I. IvIOISESCU, redactor.

CUPRINSUL
I. ARTICOLE
Pa gina
N. lorga, Despre Antim Ivireanul 609-623
D. Fecioru, Asterie episcopal Arnasiei . . 624-694
Preotul Nicolae M. Popescu, Diortosind Molitfelnicul , 695-712
II. DOCUMENTE BSI INSEMNARI
N. Severeanu, Amintiri din anii 1871-1885 . 713-717
III. RECENZII

Rouillard Germaine et Collomp Paul, Ades de Lavra,

dupa descrierile, fotografiile si copiile lui G. Millet
sl Spiridon din Lavra, in Archives de l'Athos,
tom. I (897-1178), insotit de un album cu 30
planse. Paris 1937, pp. XXXIV -I- 249 (-I- Tit al
Hotinului) 718-719
Amantos K., OE zpovoluomol "optatiol soli p,oucaoup.conv.oti
inap zei)v xptartavibv, revista TXX.rivoti, an IX (1936),
pp. 103-166 (Dr. Tustin Moisescu) 719-724
IV, NOTE BIBLIOGRAFICE
Lucrdri cu caracter general 725-729
Teologia exegeticd 729-730
Teologia sistematicd 730-734
Teologia practicd 734-738
Teologia istoricd 738-744
(V. Dudu, D. Fecioru, Diac. Gh, I. Moisescu. Pr. Dr. I
Museteanu, Ierom, Antim Nica, N. M. Nicolae, S
Simionov, Ern. Vasilescu).

www.dacoromanica.ro
 V. CRONICA INTERNA
Patina
Preotul Victor N. Popescu, Congresul Frdfiei Ortodoxe
Romdne ; Autoritdlile civile i viala religioasd ;
Ctitori de biserici dintre ()amend politici ; Guvern
la alma Tdrii cu deviza : Dumnezeu, Rege,
Natiune 745-749
VI. CRONICA EXTERNA

G. Cront, V. Dudu, N. M. Nicolae, S. Simionov : Alexan-

dria, Bulgaria, Chipru, Estonia, Grecia, Iugo-
slavia, Liluania, Rusia Sovieticd, Biserica rusd
din streindtate 750 756

VII. SUPLIMENT

lndice si glosar, anul LV (1937) 757-799

Sumarele sedintelor Sfantului Sinod din anul 1936 . . 33 88
Tabla de materit.

Manuscrisele, cartile $i periodicele pentru recenzii se trimit la palatul

Sfantului Sinod, Str. Antim 29, Bucuresti VI, cu mentiunea : pentru
Revista Biserica Ortodoxd Romincl, sau pe adresa C. Diacon
GHEORGHE I. MOISESCU redactorul revistei, Str. Ing. V. Cristescu
23, Parcul CalArasi, Bucuresti IV.

ABONAMENTUL
PRETUL
In tail : In strAinAtate :
Pe an 160 lei Pe an 300 iet
Un numAr 35 lei Un nutria/. 35 let
Abonamentele, precum i toate cele ce privesc administratia se trimit
pe adresa : CONSILIUL CENTRAL BISERICESC, str. Antim 29, Bucurestt
VI, cu mentiunea ,,pentru Revista Biserica Ortodoxd Romancl.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE ANTIM IVIREANUL1
I.

Iata care este punctul de plecare at acestei conferinte:

Aici in Bucuresti vedeti una din cele mai frumoase
biserici, care este opera unui arhiereu artist, realizatorul unel
siiteze artistice, $i care a realizat aceasta sinteza nu numai
In condTile bisericei Antim, ci in viata sa insasi, pen-
truca este un om de multe arte. A fost un politehnic at
timpului sau, a reunit cunostintile tuturor mestesugurilor si
le-a insufletit cu acelasi sentiment inalt pentru frumuseta.
Biserica aceasta de o multime de vreme se afla in-
tr'un hal de plans, dupa uncle reparatii care s.au facut cu
totala neintelegere. Si, pe langa aceasta, pe langa cladirile
daramate care se gasesc de jur imprejur $i care cuprind
-de multe on elemente foarte frumoase de arh'tectura, cum
este bucataria din coltul din stanga in fund, s'a mai facut
o neiertata greseala : introducerea fara niciun rost a cladiril
Sfa.ntului Sinod, care este o zidire neartistica.
Este de dorit ca aceasta cladire sa fie total refacuta,
fiindca de sigur cei cart au facut planul n'au avut nici-o
Intelegere a vechii noastre arte $i n'au inteles ca in anume
loc nu se poate adaugi orice, ci trebuie sa se adauge numa)
in asa fel, incat sä. se desavarseasca frumuseta anterioara,
in loc sa fie ceva cu desavarsire strident.
Am fost $i eu in aceasta cladire cand cram Ministru
de Instru:tie si am putut aprecia interiorul, care are aceiasl
valoare, in ce priveste impartirea, ca $i fatada. Daca nu se
poate distruge aceasta cladire, cel putin sa se caute a se
armoniza, printr'o noun fatada, cu atat de frumoasa zidire
ce se gaseste alaturi.
Co -nis'unea Monumentelor Istorice a incercat sa gaseasca
fonduri si pentru reparatia bisericii Antim; au fost insa nevoi

1. Conferinta tinuta la Fl:dillies Dalles din Bucuresti in ziva de 31 0c,-

tomvrie 1937.
Revista Biserica Ortodoxd Romano, 55 (1937), nr. 11 -12, Noemvrie-Dechemvrie. 1

www.dacoromanica.ro
610 N. Iorga

strigatoare aiurea. Erau, in adevar, cladiri care se daramau

cu desavarsire, si ele se gasiau in locuri unde nu sunt
nici credinciosi cars sä poata ajuta, nici institutie care sl
Mba datoria de a ajuta ea in randul Intaiu.
Nimic nu poate fi mai urat decat sä se vadd locuinte
ce s'au pastrat bine, tang. acestea ce stau In ruins. Mai
cunosc un astfel de caz la Ploesti, unde langa liceu cineva a
pus sä i se fan o locuinta modernd care acopere aproape
turnul clopotnitl, si se cerea intr'un moment ca aceasta
clopotnita sä fie clardmata, ca sd fie mai multa lumina
pentru clachrea moderns. Acestea sunt apucaturi care nu
mai pot continua si care, pand se vor pedepsi, trebuesc
supuse oprobriului public. Noi, oriunde suntem, avem intai
datoria de a ingriji lucrul care ni este incredintat si dup&
aceia de a ingriji de viata noastra particulars.
Eu gdndisem asa: ca la aceasta conferinta sä se pla-
teascd intrarea si sä fie poftiti si episcopii si preotii. S'a in-
tamplat cd s'a organizat altfel. Eu va dau mijlocul de a
drege aceasta gresala. Persoanele care au intrat liber pot
trimite un mandat de 100 lei Comisiunii Monumentelor Istorice,
pentru repararea bisericii Antim, si Cnmisiunea va face ce
poate pentru ca si acolo sä se poata vedea ca bisericile aces-
tea nu mai pot rdmanea blocate de tot felul de elemente ete-
rogene si eteroclite, care de o bucata de vreme nu fac
decat sä stranga de aproape urmele sfinte ale trecutului
nostru, cu dorinta ca ele sä dispard cat se poate mai rd-
pede, pentru a se face block-housuri.
As dori ca aceasta conferinta, in expunerea careia intru
Indatd, sd fie publicata. Nu stiu clack avand un caracter oare-
cum popular, eu evoluez din ce in ce mai mult catre
folklor, catre ceia ce este inteligibil pentru oricine, ar
putea fi tiparita In revista Biserica Ortodoxd Romeinel. do-
resc ca impreund cu aceasta sa se dea o noun editie din Di-
dahale Mitropolitului Antim. Este inadmisibil ca ele ss se
afle intro publicatie de la 1885, devenita de o extraordi-
natry raritate, atunci cand reprezinta fara Indoiala cele-
mai frumoase predici ce s'au rostit vre-odata in mijlo-
cul poporului acestuia romanesc. Evident cd n'ar fi o lu-
crare de eruditie, pentru cs formele cele vechi ar fi de
Inlaturat si de pus In loc, pastrandu-se natural toate cu-
vintele, ortografia actuala. Dar, pe de alts parte, s'ar pune si

www.dacoromanica.ro
Despre Antim Ivireanul 611

testamentul, atat de frumos, al lui Antim. Pentru ca inteadevar

preotul de sat n'are astazi ceia ce avea odinioara pe vremea lui
Chesarie $i Dionisie de Buzau, cand se tiparia $i se publica o
literature anume pentru dansul. El ramane astazi cu politica ga-
zetelor $i cu discursurile intrunirilor politice, dar va trebui se
aiba candva o biblioteca sufleteasca, $i ea s'ar putea intitula
chiar biblioteca sufleteasca a preotului roman". i nimic n'ar
fi mai potrivit decal sa se inceapa cu Didahiile Mitropolitului
Antim.
Dar Mitropolitul Antim a fost, cum spuneam, unul din
cei mai mari artist( ai tarii noastre, care nu 1-a cunoscut
inta.iu, ci s'a trezit cu dansul ca printr'o minune. Opera
lui in acest domeniu este foarte raspandita.
In Bibliografia romdneascd a lui Bianu $i Hodos s'a
reprodus cate ceva din frontispiciile lui, ins natural ca
Intr'o carte cuprinzand scrierile lui Antim, pe care ar putea-o
face cineva din tinerii clerici, $i ma gandesc la diaconul Gh.
Moisescu, s'ar putea aduna $i publica tot acest material. Aici
ar fi de adus toate frontispiciile $i toate ilustratiile, $i evident
s'ar lua $i un material de arta care este cuprins in cla-
direa insasi, infa.tisandu-se in detaliu toate aceasta ornamen-
tatie care sta. alaturi cu ornamentatia ce se intalneste In
cartile lui insAsi.
SA nu uitam Inca un lucru. S'a semnalat pe vremuri, Intaiu
intr'un articol publicat in Neamul Romdnesc literar 1, exis-
tenta unui manuscript care se gaseste in Rusia, la Chiev,
$i care cuprinde o multime de desemne ale lui. Din feri-
cire tot ce se afla in arhivele rusesti $i are legaturi cu ta-
rile noastre ni-ar sta la dispozitie. Ministrul Sovietelor, d.
Ostrovschi, indata ce a aflat, acum in urma, ca am vorbit
la Academia Romane de pietrele de mormant ale Domnului
Manole Ruset $i Constantin Ipsilanti, s'a aratat dispus sa
ne serveasoa si cu acest material. Tot asa am putea ca.-
pata o reproducere fotografica, si chiar acvarele, dupe acel
album at lui care nu se gAseste la noi, $i cine tie dna
nu s'ar putea merge asa departe, incat, printr'un schimb de
publicatii, am putea recupera insusi acest album.
Sa-mi dati voie acum sa intru in insasi materia acestel
conferinte, care a fost atinsa $1 in aceasta introducere.
1. II (1910), pp. 216 22, 23.-5. Cf. St. Berechet, Un manuscris de =gra..
veald al mitropolitului Antim, in Anuarul Corn. Alonum..Ist., sectia din Basarabia,
11 (1928), pp. 125.35.

www.dacoromanica.ro
612 N. Iorga._

Tntr'o toamna tarzie din anul 1716, un numar de Tura.

conduceau Ia Constantinopol pe Antim, pentru a se indreptati.
Inaintea Patriarhului ecumenic, Cu parade laDomnul de atunci,
Nicolae Mavrocordat, care Inca nu ajunsese a se romaniza
In de ajuns, dar, cand el a murit la Bucuresti, in 1736,
societatea romaneasca pusese deplina stapanire pe dansuli
si-I facuse sä-si creasca $i copiii romaneste. Dar pe vremea
aceia el era Inca un Constantinopolitan cu bune intentii $i care
se simtia jignit in politica sa $i in politica turceasca ce re-
presinta, de ceia ce facuse Antim. Pentru Ca Antim era un
luptator pentru crestinatate $i el a murit ca mute nic al
crestinatatii, de $i s'a adresat singurilor cari-i stateau la
Indemana, Rusii fiind acei cre$tini ortodocsi, $i nu este vina
lui ca nu se putea sprijini pe mai simpatici sustinatori decat
acesti Rusi ai lui Petru-cel-Mare.
Prin urmare un numar de Turci ducand la Constan-
tinopol pentru indreptatirea la Patriarhul ecume nic re un
Mitropolit destituit $i izgonit, a carui soarta trebuia pece-
tluita printr'o sentinta suprema a Bisericii, ei au gasit de cu-
viinta, potrivit $i cu uncle instructii de la Bucuresti, nu
din partea Mitropolitului Mitrofan, care-i urmase $i care pe
urma a fost atins de grea boala $i, in lungile luni de su-
ferinta, tanguindu-se de dureri, $i- a adus aminte de omul
care si a pierdut $i scaunul $i viata de pe urma intrigilor lui,
sa-1 fats pe prisonier a disparea intr'un chip care n'a fost
larnurit, de $i legenda spune ca Antim a fost Innecat pe
furis in apele raului Tungea, $i in adancul acestuia vor fi
zacand $t astazi rarna$itile pamantesti ale act luia care a dorit_
ca ele sa fie asezate Ia locul de cinste cuvenit ctitorului,
In aceasta biserica din capitala Tarii-Romanesti.
Aceasta era in toamna anului 1716. A venit, peste un se-
col, anul 1816, cand o constiinta nationals foarte umbrita era
pe vremea aceasta, aici. $i, insasi Biserica noastra ridictindu-se
cu greu catre o constiinta de nationalitate, nu era nimic
care sä o poata indrepta catre comemorarea celui jertfit
atunci de Nicolae Mavrocordat. Cand s'au implinit doua cute de
ani, not eram in mijlocul suferintilor noastre, si pe urma
am avut sarcina refacerii. inca grele, in gospodaria $i, putintel,
si in sufletul nostru. In 1936, adeca anul trecut, s'au implinit
deci 220 de ani de la mucenicia, uitata, a lui Antim Ivireanul, $i
prin urmare este potrivit momentul sa ne intoarcem asupra

www.dacoromanica.ro
Despre Antim Ivireanul 613

acestei figuri pentru a vedea care sunt insusirile lui de a-

petenie, acelea care impun respect si simpatie, nu numai
intregii Biserici romanesti din toate partite, dar poporului
nostru, pe care acest strain 1-a servit cu credinta si 1 -a
imbogatit cu darurile scumpe ale sufletului sau rar.

II.

Antim era un Ivirean, din Ivir, Iberia Caucazului, o

tars. cu un lung si insemnat trecut in ceia ce priveste
apararea religiei cresiine, ca si in ceia ce priveste arta,
iar literatura, mai putin. Pe aceasta Iberie n'a uitat-o el nici-
odata, nici atunci cand s'a trimes de cane Brancoveanu
acolo, in Iberia, unul din ucenicii mitropolitului, Mihail 1st-
vanovici, Roman din Ardeal, al carui nume e datorit
faptului ca era nemes si acestia poarta nume unguresti. El I-a
trimes la regele Vactang, al carui nume inseamna renasterea
politica a Georgiei. Si, din nenorocire pentru Georgia, pe urma
au venit Rusii in regiunea Caucazului. Inca de la calatoria lui
Petru -cel -Mare in aceasta regiune, Tarul fund intovarasit de
Dimitrie Cantemir, care si el in felul acesta a calcat taramurile
de unde-i venise odinioara Tarii marele ei Mitropclit. Si de la
Petru-cel-Mire Inainte, de prin anii 1720-30, pana la acel
stralucit rege Heracliu, care purta numele Imparatului din
Constantinopol, cu un rol asa mare in istoria credintei, Ora
la acel Heracliu care la urrna a trebuit sa se supuna Rusiei
si a pregatit in felul acesta confundarea acestui Stat crestin,
mai putin fericit decat al nostru, in Imparatia universals.
a Rusiei, pana. atunci in Georgia aceasta a Post o necon-
tenita crestere de cunostinte, de cultura.
Cred -ca este necesar sa se integreze prin aceste
cateva cuvinte Antim in patria sa, pentru a pana acum
s'a vorbit de dansul supt multe raporturi, dar mi s'a parut
necesar sa incerc a spune ce era si aceasta Iberie. El pome-
neste de tatal sau, de mama sa, de numele for de botez,
de un Macarie care 1-a ajutat, dar afara de aceste trei nume :
loan, Maria, Macarie, nimic n'a spus el cu privire la trecu-
tul sau.
Un povestitor apusean al epoch' lui Brancoveanu, care
era un Florentin asezat la Venetia si nu stiu daca era crestin
and a venit la Bucuresti, dar la Inceput fusese Evreu,

www.dacoromanica.ro
614 N. Iorga

Del Chiaro, intr'o carte frumoasa despre Revolutiile din

Tara Romaneasca", spune ca Antim a fost un rob rdscumpa.-
rat. Rob nu inteleg cum, pentru ca el a venit la not prin
anii 1680, $i la aceasta data in regiunile acelea, nu era
niciun fel de razboiu : nici un atac al Rusilor, nici vre-un
fel de lupta interna., fiindca aceia ce a fost, intre Turci
Si intre Persi, nu e in momentul acela, Si eu public o
cronica a unuia Vatatzes, care zugraveste foarte larg, in
stilul lui Tuciiide, aceasta lupta. Cum spun, atunci nu
era nimeni care sa dea un nutrias de robi Si acestia sa
fie adusi la noi.
Daca s'ar crede ca prin Rusia s'a putut face aceasta,
am spus ca nici aceasta nu se poate.
Cand a vorbit despre dansul, Antim n'a vorbit nici
de posibilitatea unei treceri pe la Muntele Athos.
Caci sä nu uitam un lucru : la 1670-80 Athosul era
intr'o situatie foarte modestd, Si miscarea gre ceasca din acel
moment, prin Panaioti Nikusios, prin Ienachi Porphyrita Si
Alexandru Mavtocordat, se indreapta spre alte drumuri
decat drumurile Bisericii Si mai ales ale misticei atonite.
Iata deci cloud presupuneri care cad.
In momentul cand, in vremea lui Brancoveanu, Antim
a fost indemnat, intr'o forma brutald, neobisnuita, sa-Si para-
seasca Scaunul, el a vorbit ceva despre conditiile in care a
venit. A spus atunci cu foarte multd. demnitate: Eu aid in
tarn n'am venit de voia mea, nici de o sardcie Si lipsa. Nici
mandstirea Snagov n'am luat-o cu de-a sila". Aceasta arata
ca el in alta imprejurare decat aceia a unui rob fail leg--
turi Si lard rost a poposit in tarile noastre. S'a asezat aici, a
fost tipograf la Snagov, unde a lucrat ani indelungati, $i
ni-a dat o intreagd biblioteca de cart!, una mai frumoasa
decat alta. A ajuns apoi episcop la Ramnic Si, dupa aceia,
dispara.nd Mitropolitul Teodosie, Mitropolit al tarii.
Cu toata jignirea din partea lui Brancoveanu, el a
rams apoi pand in anti aceia cand a crezut ca, daca nu
in forma ruseasca de la 1711, cand crezuse ca Rusii ne
vor libera, macar in forma austriaca, Biserica romaneasca
poate ajunge in alte conditii decat acela de supt Nicolae
Mavrocordat.

www.dacoromanica.ro
Denpre .Antim Ivireanul 615

Care sunt, acum, momentele si creatiunile hotArttoa re din

viata lui Antim? Fiindca aces cari s'au uitat candva prin
cArtile mele stiu ca eu am parasit de multd vreme pre-
sintarea cronologica si biografica, si, din cauza contactului
mieu cu viata, amestecului mieu in viata politica si sok..iald
a tarii, eq caut sa desfac totdeauna, din orice epoca si din
orice om, care sunt momentele hotdritoare si creatiile ce
se desfac din ac- stea. Restul se poate sti si se poate sa
nu se stie, se poate sti mai bine, si este bine, sau mai
slab, si se indreaptd, dar, inainte de toate, ceia ce trebuie sa
iasd la iveala sunt momentele acestea decisive $i creatiile
iesite din gandul si munca unui om.
Care este cel dintaiu moment pentru care Antim, In
afard de valoarea creatiei lui literare, care este asa de mare,
merita atentia, stima si recunostinta noastra?
In a doua jumdtate a secolului XVII-lea fata de Bi-
serica se introdusese un sistem care a fost inoit, din neno-
rocire, si in g]orioasa Domnie a lui Carol I.
Eu cred ca, precum nimeni nu va admite politica religioa-
sA a lui Cuza-Vodd, si acesta este unul din marele pacate ale
lui, dar asa fusese educatia lui si mediul in care trdise si acestea
erau ideile de care era stapanita toata societatea, tot asa
nimeni nu va aproba felul cum supt acesta Domnie a lui
Carol I a fost inlaturat un Mitropolit, oricare ar fi el.
Si nu numai in acest caz, dar au fost si alte cazuri in
Biserica noastra, care trebuie de acum evitate, fiindcd sunt
lucruri pe care le stie Dumnezeu si sunt lucruri pe care le
stiu toti oamenii, dar sunt lucruri pe care strada nu trebue
sä le stie nici ()data.
Dupa un sistem care ne-a dus dintr'o gresala in
alta, de la acel cas Ghenadie pand la al cuiva care ddundzi si-a
ispravit in sfintenie viata care merita alt6 soarta df cat aceia
pe care a avut-o si pe care a suportat-o cu multd dem-
nitate, papa in momentul cand a fost trdsnit de apoplexie
pe pragul casei mele, unde venise inaintea Ministrului
Cultelor si Presedintelui de Consiliu ca sa arate sentimen-
tele, atat de frumoase, pe care le avea pentru Biserica,
dupd acest sistem, zic. si inaintasii lui Brancoveanu ameste-
casera pe Mitropolitul Teodosie in luptele de partid de la noi,
dintre Cantacuzini si adversarii lor. Teodosie din Vestem,
Ardelean de langd Sibiiu, om venerabil si vrednic de re-

www.dacoromanica.ro
616 N. lorga

cunostinta supt multe raporturi, a fost rasturnat atunci si s'a

pus in loc Varlaam, care a fost apoi si el rasturnat, cand s'a
s-thimbat politica". Si, pentru ca sa se pecetluiasca hotarirea
Domnului, care era un Domn de partid, in lupta dintre el,
G:lgore Ghica, si Cantacuzini, s'a umilit B serica noastra,
cera.ndu-se de la Cnstantinopol,de si aserica romaneasca
era obisnuita sa se carmuiasca singura ca in cazul de la
sfarsitul vietii lui Antim, sa se trimeata °amen' cari sa
si faca ancheta, sa prezinte raportul si pe baza acestui
raport, pe urrna, Constantinopolul sa decida.
Prin urmare prinseserd. gust Domnii sä rdstoarne Via-
dici, si nu era bine. Domnul era in rosturile lui, Viddica in
ale lui ; fiecare trebuia sä respecte pe celalalt si sa alba
legaturile pe care le impunea traditia noastra si atat.
Pe vremea lui Voda-Brancoveanu a venit; deci, cineva
la Antim si i-a cerut sä piece scurt, fara macar o invitatie
scrisa de la Domn si, atunci, iata intaiul moment cand s'a ri-
dicat omul acesta, strain ochnioara, confundat acum deplin
cu viata natiunii, si a spus de ce nu pleaca.
Niciodata nu s'a tinut un limbaglu mai mandru decat
acela tinut de Antim in acel moment.
Iata ce a spus el Domnului, dupa aceasta vizita facuta
de Mitrofan de Nisa care s'a Infatisat la dansul la vreme
de chindie", pentru a-i impartasi ca i se cere sa piece,
spune el, de buna voia mea, si sa-mi las Scaunul sa ies,
au sa ma scoata Maria Sa cu sila si sa scrie la Tarigrad
sa ma si cateriseascäTM.
Mitropolitul a venit la Curte, a vorbit In taina cti
Domnul si i-a declarat ca el se poate retrage, dar iI roaga
Intaiu sa ceteasca douasprezece puncte spre indreptatirea sa,
si cu aceasta motivare : ca sa se afle la cei de pe urrna,
spre aducerea aminte, si sa cunoasca fiestecine si nevino-
vatia noastra".
lata acum ce spune el dupa ce arata ca n'a venit In tard
de voia lui, nici adus de saracie, dupa ce ldmureste ca ma-
nastirea Snagovului n'a luat-o cu sila: Iara ce am lucrat in
sapte ani ce am lost acolo, nu atata din venitul casei, cat
din sudorile fetei mete, lucrurile acelea marturisesc la tots ".
Iar, in ce priveste episcopia Ramnicului, n'a cerut-o, ci
numai cand a lost chemat, s'a dus si acolo, de a stat trei

www.dacoromanica.ro
Despre Antim Ivireanul 617

ani: Eram odihnit cu atate si-mi ajungea din destul ne-

cazurile ce petreceam".
Pe cei can 1 -au parit ti cunoaste $i tie Ca au cautat
sa strice $i numele bun al Domnului ca si insasi situatia lui.
Ar putea sa ii raspunda, dar paretisis formal nu vrea sa deie,
caci si-a luat Indatoriri fala de Dumnezeu $i Dumnezeu
nu glumeste" ; dar se va retrage ca sa nu socotesti ca-li
stam impotriva".
Era acuzat, mitre altele ca este o mare datorie la Mi-
tropolie, $i el raspunde $i la acest punct. lar, data este
vorba de datorii, cine nu este (labor din tali ne ferbem
tntr'aceasta ticaloasa de lara ? Ca inta u $i pe Maria Ta
to auz totdeauna zicand cum ca este datoare Cara cu dcua
sute $i mai malt de pungi. Oare acea datorie IV.aria Ta
o fact, au intamplarile vremii?". Se mai spune si acea-
sta : cum a sant strain si nu s'au cuvenit sa flu eu Mi-
tropolit. In Hristos santem toll una... Au fost si all!! multi,
precum se vad in condice $i precum se politiceste in toata
Biserica, precum au statut si alt! Damn], de Ora $i strain!,
ca si in toata lumea, ca Dumnezeu au facut lumea
sloboda pentru toli". Si, la urma., de;partindu-se de Don-m,
el spune ca nu trebuie sa piece obidit $i cu lacrimjle pe
obraz" $i nici Docnnul sä fie cu pacat, ci Maria Ta fara
pacat $i multamit $i odihnit". Raul a face este lesne,
tar a se desface este cu anevoie."
III.

Omul care vorbia asa, gasia acelasi fel de a se rosti

$i fata de societatea pe care o conducea.
De la loan Hrisostomul, care a vorbit astfel inaintea Im
ratului, si mai ales a Imparatesei, la Constaniinopol, nimeni
nu s'a mai adresat unei societal! cu asprimea lui Antim. Socie-
tatea omeneasca se conduce cu iubire, dar ea tre buie sa
fie si in adevar stapinita, fara care iubirea nu este decat
un mijloc de a lingusi $i corupe.
Antim s'a indreptat insa catre toata lumea in pre-
dicile lui $i li-a spus lucruri grele de auzit : Ce ream in-
jura ca not, de lege, de cruce, de cuminecatura, de marl!,
de comandare, de lumanare, de suflet, de mormant. de co-
liva, de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie $i
de toate tainele Sfintei Biserici?".

www.dacoromanica.ro
618 N. Iorga

Aici este ceva din t uflarea lui Bossuet si a marilor

arhierei ai Bisericii apusene, cars nu mergeau la Curtea
lui Ludovic al XIV-lea pentru a-si da invoirea la orice se
petrecea acolo. El mai zice: Bisericile le tineti ca niste
grajduri", in ele credinciosii vorbesc si rad si fac cu ochiul
unul altuia mai rau decat pe la carciumeTM.
Apoi porunceste si mestesugarilor si negustorilor : sa va
inchideti pravaliile, si nici sa vindeti, nici sa cumparati, nu
numai de Ia crestini, ci nici de la Turd, nici de la altii, nici
8a lucrati", cad astfel ii pedepseste.
1, daca 1-ar intreba, acuma, cineva ce cauta el sä se
amestece In toate : De n'ati stiut pana acum si de n'a fost
himeni sa va invete, iata ca acum vets sti a am treaba cu
toti oamenii call sant In Tara-Romaneasca, de la mic pana
la mare, si pana la un copil de tata... Cad In seama mea
v'a dat stapanul Hristos, sä va pasc sufleteste sl de gatul
mieu spanzura sufletele voastre,... si de la mine va sa ceara
pe toti, iar nu de la altil, pana cand va voiu fi pastor".
Boierimii fi spune, in sfarsit, ca de ce are doi duhov-
nicl : unul aspru, care nu iarta, si altul, un preot simplu
de la Cara, gata de toate iertarile.
Si adauga : rna.ncam carnea si munca fratelui nostru,
crestinului, si bem sangele si sudoarea fetei lui cu lacomie
si nesatul ce avem".
Si fameile isi au locul in astfel de critice, ele care
nu mai stiu, ca Sara, sa gateasca masa oaspetului. Cad
manile nu pot framinta pinea, hind pline de inele si de
scule", precum fata li-o acopar fleacurile dracesti".
Asa vorbia Antim!"
IV.
Dar energia lui Antim se vadeste si cu alt prilej. Pa-
triarhul ecumenic, trebuind sa stea la Constantinopol, yenta la
not doar cand era mazilit si trala din mila Domnilor nostri.
Aici era insa un alt Patriarh, care acasa Ia dansul nu gasia
decat saracie. Unul din ocupantii Scaunului ferusalimului
trecuse la inceputul acestei secol pe la not in Rusia si acum,
cand era un altul in fruntea acestei Biserici a lerusalimului,
acest Dosoftei, om de inalta. cultura, si-a zis : nu este
bine oare ca la Ierusalim sä mearga mai rar, iar in
Tara-Romaneasca saindeplineasca opere culturale care nu se

www.dacoromanica.ro
Despre Antim Ivireanul 619

pot indeplini la Ierusalim, tot pentru Biserica Rasaritului? Si el a

desfasurat in acest loc o larga activitate, de si el n 'a avut
pentru not nicio intelegere si a recomandat Bisericii ardelene,
in momentul crizei care a dus la unirea cu Roma, ca nu cumva
sa introduca limba romaneasca in slujba, ci sd se tins de
datinile slavonesti. Oricum, a apasat greu asupra tarilor
noastre.
Dupa el a venit nepotul lui, Hrisant Notara, care a fost
si in Franta, om de stiinta dupa nevoile timpului aceluia, de
sigur si un iubitcr de Cara, care a stat continuu pe Tanga Nicolae
Mavrocordat si a lasat o corespondenta foarte bogata. Multe
lucruri privitoare la trecutul nostru be cunoastem prin aceia
ca s'a pastrat corespondenta lui Hrisant Notara. El si-a in-
chipuit insa, ca si cutare Patriarh din Alexandria, Samuil, care
a stat multa vreme aici, si a adus pe Nicolae Mavrocordat sa
hotarasca nedrept in folosul Bisericii sale, ca Mitropolitii nostri
se pot cobori la o situatie de subordonare. Voind necontenit sa
asigure scaunului sau, al Mormantului lui lisus Hristos, o si-
tuatie mai buns, el a cerut sa i se dea cat mai multe ma-
nastiri la noi, crezand ca nimeni nu va fi in stare sa se
Impotriveasca.
Aici rolul lui Antim va fi un rol national, precum era
un rol de aparator al demnitatii Bisericii atunci and el s'a
impotrivit lui Brancoveanu, si unul de ocrotitor al societatii,
cand infrunta pacatele timpului. De data aceasta, era deci apa-
ratorul independentei bisericesti a tarilor noastre. Si astfel el a
scris admirabila scrisoare care a fost publicata a cum in
urma in colectia Hurmuzaki, scrisoare in care stint si ca-
teva lipsuri, dar care merits sa fie cetita aproape in intre-
gime. pentru ca sa ajungem apoi la partea din urma, la sinteza
pe care a realizat-o el in domeniul artei.
Antim se indreapta deci catre Patriarhul ecumenic, aratan-
du-i la ce silt si ce umilinta este supus din partea lui Hrisant.
Astfel, el isi cAuta un aliat in acesta, pentru a se smulge
din supusenia care -1 jignia.
Dam stire Prea Sfintiei Voastre ca am primit prin
boierul Marele ... (iipseste numele) rdspunsul la multele
noastre intrebari. care ni da vole ca dupa vointa si fait scrisoare
sinodica sa carmuim toata afacerea intrebarilor noastre in epar-
hia noastra, tinand seamy si de canoanele stra mosilor si de
legile dumnezeesti, si suntem multamiti si impacati cu pa-

www.dacoromanica.ro
621) N. Iorga

triarhIce5tile porunci, iar Mamie Chartofilax tmi scrie ca

Prea Sfintia Voastra imi da vole, prin mijlocirea lui, sa-mi
faca $i in szris raspunsul la aceste intrebari fara amintirea
(Patriarhuiui) Ierusalimului, pentruca a spune el asa: din
m loistirtle patriarhicesti ce se afta in eparhia voastra Inca
si dura obiceiu" e ridicul $1 lucru contra I egii si a canoa-
nelor a se spune Ca in vre-un chip stapaneste al Ierusa-
limului, amintindu-i-se de ce spune: ,,mai intaiu adu-ti
aminte si in parohie straina", iar si mai de ras ca se afla
In Ua3rovlahia manastiri supuse (Patriarhuiui) Ierusalimului
sau altui Patriarh, afara de manastirile stavropiOiale ale
Prea Sfintiei Tale, cad n'au fost vre-odata nici nu vor fi
to U.-13roviahla manastiri supuse vre unuia dintre Patriarhii
do aiurea, ci toate acestea sunt supt a noastra carmuire,
in care, si cani savarsim jertfa fara sange,' stam numal
not p3 Sfintul S:aui, nu si at Ierusalimului; ci deci dam
num ai d3 voia noastra mild Sfantului Mormant de la manas-
tirile noastre Patriarhului Ierusalimului, aiurea al la al
U i3rovlahiei, iar obiceiul, acolo unie sunt canoanele pa-
rintilor $1 leg' s:-Ise, n'are loc, cad obiceiul nescris e
nu:nal lucru biserices: sau asezamant dat de oameni sfinti
at nostri, cum spune marele Vasile, si obiceiul nescris este
o norms celor ce nu au lege, tar canoanele Sfintelor Si-
noade au mai mare putere si decat el, ca unele ce sunt scrise
$1 intarite de vechi parinti cu parerea si sarguinta si votul
Imparatilor d3 atunci, iar tomul de unire pe Tanga allele
si a:estea le spune lamurit celor ce despretuesc sfintele $I
dumoeztestile canoane ale faricitilor nostri Patriarhi: Ana-
tema 1". Cum nu se teme, ca Patriarh sufletesc al Ierusa-
limului, stiini prea bine anatemele unor parinti ca acestia?
Dar de uni.e face el ale sale manastirile ce se afla in
eparhia noastra $i (introduce), cu o uriasa saritura, nele-
gala lui pom mire, folosndu-se de a celui at Alexandriei si
al Antiohiei? Si cum i-au dat lui ctitorii manastirilor din
U lgeovlahia ce nu pot eu? S cerceteze Fericirea Sa legea
lui lustinian cit privire Ia manastiri, care pomeneste ca
trebuie respectate tipicurile ctitorilor Ia manastiri, ca nu
cum /a celor protivnici canoanelor sa li se Intample a opri
pe episcopii locurilor de la drepturile for canonise in manas-
tirile cc sent la dlnsii si nici arh'ereii sari ridica manas-
tiri nu pot sa le ca.rmulas:a cu pedeapsa celor de acolo

www.dacoromanica.ro
.Despre Antim Ivireanul 621

arhierei, nici sa alba locuinta in ele ; cad se intoarce

afurisenia gresita asupra capetelor lor. Tot asa sa cer-
ceteze $i canonul din Constantinopol : daca stau in
Sin .x1". lar, daca, din necunostinta $i lips& de invatatura
a celor mai inainte de noi, sau prin sila $i violenta,
in eparhia noastra s'a facut vre-un obiceiu $i contra ca-
moa.nelor Sfintilor Parinti, de hoti cars au patruns in ea,
sfintele canoane $i legi, care sunt neschtmbate $i neras-
turnate, scot obiceiu) aces a nelegiuit din eparhia noastra,
avand ca pazitoare foarte cu grija a for Marea Biserica a
lui I-1:istos, $i odata cu indraznelile inlaturand sila, precum
.spune canonul at doilea at Sinodului at cincilea: cel
din acei dintr'un anume loc, care, sau de ob$te sau in parte,
Intamplandu se, ar indrazni sa calce $i sa rastoarne sau
.sa desfiinteze canoanele de la Sfintii Parinti sau sa inoiasca,
.sa Le anatema $i instrainat de sirul crestinesc".
lar, data vre unul din Domnii mai vechi, fiend neincer-
-cati cu totul in ce priveste aceste canoane supuse anate-
mei si care inlatu-a din strut crestinesc p5 cel cars lipsesc
pa episc)pii lo :alnici din manastirile aflatoare supt a lor
carm re, inie-n lati de evlavie, au dat cuiva asiel de scri-
so-i, dar ei nu desfac de datoria pomenirii in ele a epis-
-copilor locului ; cazi a milui e obiceiu) Domnului, iar a
-thsbraca bisericile in a m lui e cu totul fara lege; iar cel
de acum, ca unii ce au invatat strictul cuprins at dumne-
ze.es;ilor canoane $i prin noi in;ine $i prin alti invatati
vazand cele dumnezeesti ale oamenilor si, cu ochii for
vazand $i cetini, au indepartat acest obiceiu cu totul nele-
giuit, $i, data au hotarit careva de acest fel inainte de a
i canoanele Sf ntilor Parinti, au aruncat hotaririle luate
din nestiinta, ga.ndindu se mai mutt la canoanele vechi
ale pirintilor, ca niste iubitori de Dumnezeu, $i ca sa nu
fie supt anatema si poruncile for cele facute din ne-
.Vintl, cad spun legile dumnezeesti Ca lucrurile rau alca-
tulle nu le intareste nici vremea, nici obicsiul, $i, iarasi, cele
-dintru inceput sig ire, orice ar veni asupra lor, nu-si pierd
pJtere3, iar legile acestea ne asigura ca masurile protiv-
nice thimiezeestilor canoane ale parintilor de demult sä
be av-m in cu-s de asezare ; cad manastirile afierosite odata
lui Dumnezeu dupa parerea episcopului, si T iU dumnezeesiii
Biserici a Sfantului Mormant, nu pot ft afierosite altui cuiva

www.dacoromanica.ro
622 N. lorga_

a doua oars ; cad nu e Dumnezeu Biserica Sfantului.

Mormant, ci Biserica lui Dumnezeu $i numai a lui Dum-
nezeu, ca si celelalte Biserici. De unde dar ca Fericirea Sa
ale a se pomeni in manastiri care nu-i sunt supuse ? Dar
nu se teme Prea Sfintia Ta ca la lerusalim va lua manas-
tirile stravropighiale supuse Scaunului ecumenic in Mitro-
poll! $i se va folosi de ele $i va stapani pe Mitropolit ?
Caci n'a cazut numai una sau doua sau trei manastiri,
ci la mai mutt de douazeci in eparhia noastra li-a rapit
stapanirea; pe langa aceasta $i de la bisericile de sate date
lui de Domni ca milostenie, in care sunt preotii nostri mi-
reni, izgonind cu totul pomenirea noastra, a pus pe a sa
numai, $i, intr'un cuvant, numai not am ramas nepome-
nind numele lui la inceput: adult aminte, Doamne". Deci,
daca Prea Sfintita Ta nu se invoieste cu inlaturarea unei
astfel de cinste, sa-i cedezi si pomenirea Ta, ca sa avem
un singur Patriarh, pe el, si nu doi. Iar, daca nu vrei sa
fad aceasta, care e lucru nelegiuit si protivnic canoanelor,
caci nu e drept, nici nu putem not sä dam drepturile noas-
tre $i daca un Inger dumnezeesc din cer ni 1-ar porunci,
(socotind) mai de temeiu sfintele canoane ale fericitilor
Parinti $i legile dumnezeesti decat porunca, deci, oprin-
du 1, daca nu vrea Fericirea Sa sä se impartaseasca panic de
obisnuita mild de pana acum, care se da si se va da si
pe urma, si de pomenirea sa, cum am poruncit sa se ali-
peasca la ale lui si numele nostru canonic, ar putea sa
steie frumos in pace, iar, de nu, si amandoi am cadea.
lar Prea Sfantul Dumnezeu sal dea invoirea cu dreapta
judecata $i socoteala evlavioasa... ; din partea noastra-i
dam eleimosina $i pomenire. si not sa petrecem pasnic $i
netulburati prin rugaciunile Prea Sfintiei Tale care ni sunt
calauza prea sfanta si de Dumnezeu ascultata. 1710, De-
chemvrie 26" 1.
Niciodata unui Patriarh nu i s'a vorbit oe un Mitro-
polit roman in aceasta forma.. Este una din cele mai splen-
dide piese ale rezistentei pe care Biserica noastra a opus-o
tuturor incercarilor.
* *
i In materie de arta au Post in Wile noastre o mul-
1. Hurmuzaki-lorga, XIV 3, pp. 79-82, nr. XLIX.

www.dacoromanica.ro
Despre Antim Ivireanul 623

lime de mesteri, dar fiecare dintre ei a avut un anumit

rost. Cutare zugravia in biserici, cutare altul impodobia
manuscripte, cutare era sapator in metal, cutare numal
tipograf, iar cutare se pricepea la arhitectura, dar nu se
amestecau in alte rosturi.
Tinta catre care merge sufletul omenesc este tnsa desa-
varsirea armonioasa, deplinatatea in frumuseta. Nimeni nu
este vinovat ca. prinde nurnai o parte din frumuseta, dar
fericit intre fericiti este omul pentru care sunt toate gan-
ddrile, toate frumusetile $i care tie sä le uneasca asa
cum le-a unit Antim Intr'o singura fiinta, pecetluind apoi
o as fel d3 viata., trait& cu atata demnitate, si cu supremul
sacrificiu al vietii sale. N. Iorga

Résumé.
Anthime d'Iberie, metropolite de Valachie, depose en
1716 par le prince Nicolas Maurocordato, a cause de ses
Tapports avec les Imperiaux autrizhiens, et confie aux Turcs,
qui, feignant de le conduire a Constantinople pour y etre
juge par le Conseil de l'Eglise oecumenique,. le noyerent en
route, est une des plus grandes figures de l'Eglise roumaine.
Artiste dans tous les domaines : imprimerie, miniature,
architecture, it fut en meme temps un defenseur coura-
geux des droits de son Siege metropolitain. Somme de le
quitter par ordre du prince Constantin Brancoveanu, it
affronta l'attaque du pouvoir laic, et resta. I1 imposa au
Patriarche de Jerusalem, Chrysanthe, qui voulait non seu-
lement se faire conceder des revenus d'eglises valaques,
mais fonctionner comme leur chef hierarchique, le respect
{les droits de la hierarchic indigene.

www.dacoromanica.ro
 ASTERIE EPISCOPUL AMASIEI1
VIATA BSI OPERA

Sub numele lui Asterie episcopul Amasiei, ni s'ar

pastrat un numax de omilii si cuvantari, care, prin stilul
lor, prin bogy is de imagini si comparatii, dar mai cu seamy
prin pronuntata lor tendinta etica, II alatura de Sf. loan
Hrisostom (t 407). Predicatorul cetatii Antiohiei si cuvan-
tatorui at &t de mutt gustat al capitalei imperiului bizantia
nu se simte intru nimic micsorat de aceasta alaturare.
1. B1BLIOGRAFIE: Edi(h le oper.IJr lui Asierie al Amasiei vor fi date
atunci and yam vorbi despre opera sa. Tc,t atunci vom nota pi traducerile ope-
relor sale.
Isvoare: Asterie al Amasiei, Opera, MG, XL, col. 164-3E9 sl A. Bretz,
Studien mid Teste alt Asterios von Ant~a, in Texte rind Untersuchungt n,
43. , Leipzig, 1914, pp 107-121.
1 -
Nichifor al Constantinopolei, 'Av-c?pp-sicit; xcd.
itvcci:porcil -c(1)v rccpcc
occpxthoeu,-,, dcp.cOtiic v.at siOicug xevoXor,Oarnov krimicE-ctuv, MG, C. -
-cog tuocisc.Oc Mzitcovet xct-cdt Y9,c eurcr,p1ou Too Osoi3 A6-roo-
Sf. Teodor
Studitul, lipisiula cane Aancrane despre spntele levant, Cartea 11, epis'ola ;76,.
NG, IXC.Actele smodului VII ecumenic. Mdnsi, Sacloram concihornm nolo et
amplissima colleen°, Paris si Leipzig 1902, vol. XIII Fotie al Consintirn polei,.
Ti 'A .1,:r.).6x:cc Xeitov Esptbv v.cd iepoknIcct, MG, C1.Acelasi, Idupte' cc Xov
IttfAcAqix/), MG, CIV. Mar, Scriptortom velerum nova colleen° e Val:antis co-
dictIr edua, Roma 1837, t IX.
&nines, Pails 1690, III, pp. 77 83. - -
Ajutoare: L. Ellies du Pin, Nouvelle bibliotheque des auteurs erclesia-
Le Nain de Tillemont, Ale'rnoir,s pout
servir ti l'histoire ecclesiaslique des six premiers szechs, Paris 1705, X, pp.
406 -414 C. Oudinus, Commentarins de serif toribus ecch sine antiquis. Frank-
furt a Main 1722, I, col. 892 895. Bellarminus-Labbeus, De Scriploribus eerie-
siastieis fiber nnus, Venetia 17A, pp. 139-140
siaslicormn historia lilleraria, Oxford 1740, 1, p. 372
- -
G. Cave, Seriptwinn eerie-
J. Weissenbach, De
elapsentia pa/runt Libri XIII, Augsburg, 1775, Ill, pp. 147-165. Fabri-
cius-Harles, hiblinthera Graeca, Hamburg 1804, IX, pp 513- 518.
W. Panic!, Pragmalische Geschiehte der chnstlichen Beredsamkeit find der
K. Fr. -
Ilatiletik volt den ersten Zeiten des Christentums bis nttf nentre Zeit, Leipzig
1341, 1, 2 pp. 552 582. -
Dorn Remy Ceillier, Hi.goire generale des endears
smres el ecclesiastiques, Nouvelle edition, Paris 1E60, VI, pp. 291 310. --
Fessler-Jungmann, Instilutiones Patrologiae, Innsbruck 1890, pp. 623-624
L. Koch, Asterios Bischnj von Amami?. A'aehriehlta Our Lein a und
Sehrillen, nebst enter Homilie desselben, in leitschrift liir die histori.sche
Theolngie, 41 (1871), pp. 77-107. -
V. de Buck, De s. Asterio Conj. Pont.
1833, pp 330 334 -
Awaseae in Patio Syl /oge histnrica, in Arta Sanctornm, Ocnnnvrie, XIII, Paris
- Josef Strzygowski, Orient oder Rom. Beittrihe znr Ce-
schiehte der Spiitaniike turd frfihrhristlichen Kunst, Leipzig 1901, pp. 115 - 122.
pp 743 761. -
K. LiTheck, Der hl. l'hokar von Sinope. in Ilislori,,ehts lulu bitch ;70 1909),
Michael Bauer, .4sterios. Biseltuf von AMOSP/7. Sein Ltben
:nut seine II'erke. Wurzburg 1911 (Recenzii asupra lucrAri : C. Weiman, in liv-
zantinische Zeilschrift, 21 (1911), p. 294; W., C. in Hislorisches lahrbuch,

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopul Amasiei 625-

Cine este acest episcop al Amasiei, orator format si

instruit In scale retorice ale secolului IV, precum ni-a
dov.tdesz lucrarile transmise sub numele lui, nu ne spune
niciunul din scriitorii crestini din secolul IV sau V. Aceeasi
tacere unanima si la scriitorii crestini din secolul VI si VII.
A fost nevoie de o disputa teologica, de iconoclasm, ca
numele sau sa fie dat la iveala si sa ni se transmits, sub
acaastA fprma, cea dintaiu tire despre existenta lui Asterie
episcopul Amasiei din Pont.
La sinodul VII ecumenic din 787 este citat numele
lui Asterie si unele din operile sale tocmai ca o marturie
veche patristica pentru legitimitatea intrebuintarii sfmtelor
icoane. In sedinta a patra un monah, Toma, din mama-
stirea Hinolacos de langa Constantinopole 1 prezinta sino-
dului cuvantarea lui Asterie '"Ev.Fpfr.-Ag e Egrrip.;.u.v '7%;51

33 (1912), pp. 403-404 ; J. C. Schulte, in Theulogisrhe Revue, 11 (1912), pp.

452-453; Van de Vorsr, in Analerta Bollandiana, 31 (1912). pp. 432-433 ; U.
Kruger, in Theologische LiternIter-Zeitung, 37 (1912), pp. 81I -312 ; M. Jugie,
in Echos d'Orient, 16 (1913), p. 459 ; J Dra.se.ke, in Woch,uschrtft fiir k/ass.
Philolugie. 1913, po. 323-328; A Betz, in Berliner philologische Wocheu-
setrin. 1913, col. 930-904). - Max Schmid, heiirdge ant- Lebensgesthichte des
Aslerios von Ainasea and zur philolugischen Wiirdigung seiner Si hripen,
Burns- Leipzig 1911 (Recenzii despre lucrare: C. Weyman, in Byzantinische
Zettschrip. 20 (1911), p. 559; W., C. in Hi'torisrhes lahrhuch, 32 (1911), P.
637; G. Kruger, in Theulugische Lileratur-Zeitnng, 37 (1912), pp. 811 - 812;
A. Bretz, in Berliner rhilulogische Wochettschryt, 1913, col. 900 - 904t -
A. Bretz, Sheller: rant Texte an Asterioc vim Antasea (in Tette turd Unter-
sw-httagen. 43, I), Leipzig 1914 Recenzii despre lucrare ; G. Kruger, in Theo-
logist-he Literatur-Zeitung, 39 (1914), p. 362 ; W , C. in Iftstorisches lahrhitch,
35 (1914), p. 418 ; M. Bauer, in Berliner phtlologische Wochenschrtp 34 ( 914),
col. 14,7-1419 ; C Weyman, in Braantinische Zeitschrip, 23 (1914- 1920),
pp. 291 si in Literaristhes Centralblatt. 65 (1914), col. 628 629; Jordan, in
Theologist-her Lrieraturbern hi. 37 (1914). p. 426-427) - 0 Bardenhewer, Ge-
shichle der alikirehlichen Litcratur, III Bd., 2 Aufl , Freiburg i Br. 1923, op.
223 233 -0 Stahlin, The all( hristliche griechim-he Litteratur, Munchen 1924,
pp 1429-1431 - M. Richard, Les Hoatelies trAsteritts stir les Psauntes I V-
VI', in 1?tvue Btblique, 44 (19351, pp. 548-553. - Aime Puech, Ilistoire de la
litterature grit-one chretiestne, Paris 1930, III, pp. 6C3 614 - D. S. Balanos,
licr:psXoyia ixx)latecottxot rz Tipec xa.1. amp get; tale dx-:(1) nparcrov xithvtav, A tena,
1910, po 429-430.-C. Verschaffel, in Dicinninaire de Theologie Catholique, I, col.
2141-2142. - G. Bardy, in Dirlioonaire d'Histoire et de Geographic torlMia-
Vivre, IV, col. 1163 1164. H. Leclercq, in Dirtionnaire d'Archeologie titre-
tienne el de Liturgie. 1. col. 3001 3002. - C. Kruger. in Realenryklopodie
file P"lesinulischr Theolugie told kirchc, III Aufl., II, p. 162. - J. B. Lightfoot,
in A Dictionary of christian Biography I, p. 178. - Th. J. Shahan, in The
Catholic encyclopedia, Brigh on Edition, II, p. 13. -
Articolul despre Asterie, in
Ilptnocira trasi BoroC.noncwasi 3ntormoneAi2, editata de A. P. Lopuhina, II, pp.
100 - 101. In acest articol mai este indicat un ctudiu putlicat in numarul pe
Octombrie 1394 al revistei Borocnoncriii kcTiurr-b, pe care nu l'am egsit.
I. Ch. Du Cange, Histnrin Ryan:ulna. IT Descriptio ttrhis Cnstantino-
politatte IV. p. 125. Venetia 1729. Dup6 Michael Baer, Asterios Bisthof vote
Antasen, Scin Lebo: rind seine Werke, Wiirzburg, 1911. p. 34.
Revista Alserlaa Ortodoxa Roman& 55 (1937), nr. 11-12, Noemvri,!-Decemvrie
2

www.dacoromanica.ro
626 D. Fecioru

wimp" 1, in care avem descrierea icoanei martiriului sfintei

muzenite Eufimia. Cuva.ntarea este citata In doua randuri
in f4a sinodului : odata in intregime2, iar alta data fara
introducere3. Tot din opera lui Asterie mai este citat, pentru
acelasi scop, $i un fragment din omilia Eis T6v AecCup,.:v
xui z6v rXoomov" 4. Parintii acestui sinod numesc pe Asterie
rotiptos 5, Sariip6, aL8ckucAos7, p.axipt.5 7,c41 4e.v.p6po5
Stacluchkos8. Despre timpul in care a trait, despre viata sa,
sinodalii nu ne dau nicio larnurire. Se poate deduce doar,
atat din epitetele cu care cinstesc numele sau, cat $i din cu-
vintele lor 9, ca a trait cu mult inainte de tinerea sinodului
pentru a putea fi invrednicit cu numele de parinte al Bisericil
$i a fi invoz:at ca marturie veche a cultului siintelor icoane.
Dupa anul 787 numele sau este pomenit, pentru ace-
Iasi motiv ca $i de sinodul VII ecumenic, de catre scriitorii
cari au scris in legatura cu cultul sfintelor icoane. Astfel
Papa Adrian 1 (772-795) in scrisoarea sa catre imparatul
Carol-cel-Mare (758-814), in care-i comunica in rezumat
cele discutate $i hotarite de sinodul al doilea niceean Ic ;
Nichifor al Constantinopolei (t829) it pomeneste de doua
, iar Teodor Studitul (t826) it mentioneaza odata intro
scrisoare catre Naucratiu 12. Dar niciunul din acesti trei
scriitori nu ne transmit nimic cu privire la viata lui Asterie
al A-nasiei. Marturiile lor sunt importante numal pentru
fix area operei episcopului Amasiel $i vor fi folosite la locul
cuvenit.
1. Mans,. Sacrorum concrliorum nova et amplissuna collectio, Paris §i
Leipzig 1902, XIII, col. 16 A.
2. lbidem, col. 16 B-17 11
3. Ibidem, col. 308 A-309 B.
4. Ibidem, col. 305 B.
5. Ibidem, col. 16 A.
6. Ibidem, col. 17 D.
7. Itridrin col 20 A.
8. Ibidem, col. 20 E.
9. Kat, &Trefbil 'AoTspEoo pvtp.71 krolodpeOri, yaps Tot; ainolli X6yot,c
xploanevst, rriv Taro oeTzTenv elitOvoiv 7C. pcibootv dcpxa.lav Osapoesolxv inoaelatop.ev
Tr); xx1oXtxt; ixxX11146, (,Si pantruca am facut pomtnire de Asterie, haide sa
citam cuvintele lui, ca sa aratam ca traditia sfintelor icoane este o veche legiuire
a Bisericli sobomice") Ibidern, col. 305 E-308 A.
10. Epistola Hadriani Pupae ad Carols' m regem de imaginibus, qua confrt-
lantur illi qui syrrodum Nicaenam secundam oppugnarunt, Mans', Op. cit.,
XIII, col. 798 E-799 A.
11. 'Av-cIppriatc x t etvorcpoitii TOW imp& TO5 buctoseoGg Mer,p.covet x-T& Ti)c
corcripEou tots OsoS A.6-fou acepx4iosoiG. ap.,:t0thg scat ecOirec xavoXo-flOavTcov XiivtludTtov.
MG, C, col. 764 CD; col. 384 CD.
12. Epistola afire Nancratiu despre sf. icoane, Cartea II, epistola 36,
MG, 1XC, col. 1212 BC.

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopul Amasiei 627

In sfarsit, marturii mai pretioase, nu numai despre opera

lui Asterie, dar si despre viata sa, ne da Fotie patriarhul
Constantinopolei (1897 sau 898), odata in monumentala
sa lucrare Mory..66,..6kov 1, tar aliy data in Tex Apift),6-zta -7j
X610 ov Eipthv C'llrfpiccov Esp,,koii.clu 2.
Cu Fotie se inchele orice sure pe care literatura pa-
tristica sau bizantina ni-o da despre episcopul Asterie.
Trebuie, insa, sa aratam de la inceput ca de si stirile trans-
mise de Fotie sant cu mult mai bogate decat ale scriito-
rilor dinaintea sa, care fac numai simply pomenire despre
el, totusi sant neindestulatoare mai cu seamy pentru pre-
cizarea timpului in care a trait. Pentru aceea va fi folosita
si opera lui Asterie. Cu ajutorul operii sale si cu al sti-
rilor date de Fotie vom incerca sa alcatuim, atat cat va fi
cu putinta, viata acestui orator bisericesc, renumit prin
talentul sau si prin bogatiile sale literare, dar nedreptatit
de o uitare complice si ucigatoare.
Prin cele spuse mai sus, am aratat izvoarele care
vor fi intrebuintate pentru schitarea vietii episc c p ului An- asiei.

Pe temeiul unor locuri din opera lui Asterie se poate

afla timpul in care a trait episcopul Amasiei.
In cuvantarea sa : 'Epteutito sic tcos &ist); xoptpuf.ot.);
a.ro.Trokoos fli!po xcet. Ilatikov", c tim urmatoarele cak. iv
cink6r-r1tt xJpS.UC. covtoti.v aEjOazo ztv eat9stav co t6v
u1 vrr)tov atuate;lus tcp 7avvv.:4), cu tec irept 0µ0i.00 xai
civotiolou XeictoXoTtous iirsAtxrog. GO8Z rthv zip thy:c obotbv
7vko rpayLvi3cEs at cvf opiv. cuss ettLizpriTov Eie6c-ra7u
ca.; coacitomtc. oLU st :Cc 'Apeiou 7cui.ivtu xai tck. Eovc,titiou
icupsyzetpiritiatua 3. Asterie pronunta aceste cuvinte in le-
gatura cu marturisirea pe care sf. apostol Petru o face
Mantuitorului : Tu es,i Hristos, Fiul Dumnezeului celui
viu" (Mat., XVI, 16). Textul citat mai sus rezurna toata
disputa teologica cu privire la raportul dintre Dumnezeu-

1. MG, CIV, col. 201-224.

2. MG, CI, col. 1161 AD si MG, XL col. 477 B-480 B.
3. .Ci in simplitatea inimii, a expus scurtul adevar ; n. a desrarlit pe Cel
nenascut de Cel nascut, nici nu a vorbit cu deamAnuntu in chip nebunesc despre
dp.otoc si esvoliotoc. nici nu a cercetat mai mult decal trebue dt osebirea celor cart
depasesc fiinfele si nici nu a masurat cu ajutorul silogismelor Dt.mnezeitea cea
nemasurata, asa cum sant sore exemplu jocurile lui Arie 5i falsele argtmente ale
lui Eunomiu", MG, XL, col. 281 B.

www.dacoromanica.ro
,628 D. Fecioru

Tatal Si Dumnezeu-Fiul, care a "urmat ereziei Jul Arie $i

tot °data indica $i directiiie formate in cursul disputei:
-omienit $i anomienii. Dintre reprezentantii acestor directii
.eretice numeste numai pe anomianul Eunomie (t c. 395).
Acesta era un logician $i toaia teologia lui se reducea la
dialectics I. Tocmai acest caracter al dialecticii lui 11 des-
value $i Asterie prin cuvintele: zthv ozip rrivect 6.7(uv
7CiX9:tpely[LT);11%; avxrpiv, Vi10 allitp-frov i3s6:71:a v..svipa.;
ouXX.;it:p.V.; precum $i cuvantul 7c.ct;ETzstp-i4J.Itct, care ne
zrata st caracterul his al conclusiunilor sale teologice. Daca
Asterie ar fi cunoscut ereziile ce s'au ivit dupa secolul IV,
negresit Ca nu s'ar fi mirg nit cu enurrararea sa pans la
Einorn e. Din aceasta pricina, trebuie sa conchidem ca
autorul acestui cuvant de lauia in cinstea sfintilor apostoli
Petru $i Pavel a trait in secolul IV, tar cuvantarea a fost
rostita spre sfarsitul acestui secol.
Spre aceeasi concluzie ne duc $i celelalte locuri din
lucrarile lui Asterie. Aceste locuri au fost puse in valoare
de toti istoricii literari si monografistii lui Asterie 2.
In cuvantarea Kck:i 7r,),BV.S.,;;.e1;" se of a un loc destul
cle semnif cativ. In acest text nu este dat nici un nume
vom vedea mai jos ca aceasta este o manif ra proprie lui
Asterie, dar cuvintele sant prea Clare pentru a nu deduce
din ele ce vrea sa spuna autorul $i mai cu seams la ce
epoch $i la ce persoana se referh. laia acest loc : 1160ev
Yip C. 171',; 11.S.-p_ht; 'r`/ :E; wo7i tiov vttaetcotitv, wx. xotvcose.,L
vi)v 1Av7:72pio)v, 7r.p?-.6 v rthv ascvl.,v(wi ),rA:r.eiav si),x6c0-ipay;
cbx 4():L tot) ito),),i thiCOL TS..4...10:Ct T.619

1. J. Tixeront, Hisloire des duguies dans railliquild chrciiienue, Paris

1924, II, p. 49.
2. Fr. Combefisius, Grneeolat. patrum Bibliotherae novinn nuclaritint,
Paris, 1648, 1. I in pref ,la la Asterie si in nrtele la textul eoitat. reprcdt.se in
MG, XL. col. 161-162 5, nota 24 (col. 207-208), nota 30 (col. 223-221). L. El-
lies du Pin, Nouvelle bibliotheque des auleurs eerlesinsliques, Paris 1690, III,
p. 77. N. de Tillemmt, Mem 'lees pour servir d dlasleie ecclesiastique des six
premiers sieeles, Paris X, 1705, op. 410-411. 13-tIlarminus-Labbeu., De srriptoribus
eecbsiosticis liber nuns, Venetia 1720. p. /TO. C. Oudinu, Couture/I/aril's de scrip-
loribus e c /esiae nutiquis. Frankfurt a. M.. 1722. I. col 892 893 G. Cave, Scrip-
torinn errlisiastirorum hisuiria !literal-in. Oxford. 1740, I, p. 372. F. bricks-
Hades, Bibliothera graecn, Hamburg 1831, IX, p. 513; reproausa. in MG, XL,
col. 153-155. Dom Remy Ce Ilier, ( /is/ oos ei'nernle des nn /eons saire's it eri Id-
_slimily es, Nouvelle ddition, Paris 1860. VI, p. 295. V. de Buck, be s. Asterio
Omf. P me. Amilseile in Posit°. Sy/loge hisloriea in Arta Sin:durum, Oct. XIII,
Paris 1885, p. 332 BE. M. Bauer, Op. cit.. pp. 6-21. M. Schmid, Iii il,nre eur
.Leberisireselilchte des ,-isterius you 4masen and zur philoInzisehrii Wiirdigutog
seine/ Scliripen, B3rna-Leipzig 1911, pp. 3-6. A. Bretz, Op. cil., p. 3.

www.dacoromanica.ro
Asterfe episcopul Amasiei 629

clarrptcov ; Acte6vre; da orro7x&3et; rap& rcbv C40.6cov xcht

ik3s6(6v, 51 'curs ripzov:tx-idg, 7CEpt.C.03ia; 1-16 sx eam-
-'11)

Xtxdo ratitsErov, (.7)77rsp Ep.itcov Takeo); r'riv Opipzektv tter-riti.-

cptizravro. Kat rec tiiv td.)v ckvo.):6pco xp6vcov ri-r; ijiiezeprx;
ori,c 1iv-0.71 text ckxot ate7cU3x:0 wx% ti.Mu!sv. -E3:tY S£ c. xui 6
xua.' -OA; 6..o; t rcef.pat rupiattricev. "0:e rip 6 6(17.1E:6.; exeEvo;,
0r%) rcr,o-Rome'cov tGU xpc3:mvo5 6.15p60v 6.7co&itievo;, ity.v(1):,15
Uc r6 626.1ix t;.) mup.tx6v, 0 iv 7r,Akci) t4 zp6vcp xria.uzexpEvrito,
rth:6; re ilvcati.); i'auev xut rotc robs° 60oXli..ivf.A.;
364.07.,V,
7cove.Ev 'n),),(1 irpostiOil Tepfx, 7C67.1 zip ixxX-rpictv atpav:e.;,
int t'2; 6(o1j.o6; 'adpapov ; 7CG3GC S t c6 z6.)v etZtay.i:(ov ai.),eap
EE-Asiip.e.vot. pat' izsEvou Icarerrtr,v to trg 7r.ctif.166.3at0;
&pa3 :p6v ; Irtipx:Ec.ct n
ept.voz-,:,An WLt& Tag icsXsts, 1J4-
or.l.qtavot. aax:tX,Astx:op.-svot rpr.36rcht xcd a.i:ot tou Xrit-.;rvi
Si 6V.pv apToptov. i6pt".. 7.0t T05 xa:ccX6r.-du rtbv xpt.7rtc.mov,
tUg If.oaa; r(i)s, erortacov Cm?) ri); irpo:Tracpict; rr.t.) n.upu-
6irr,o iptoptNusvc,t, (0 cirb r(i)v crrp.ivtpoyo GE i.77:Gc i,,x0-
.00.evre; p.6vov ei.; rip r)sez(o:anfp 7CCC:Cti1rp Izaztir, 6.p.up:tCov,
Itui 6681); ax,),ou0.-On.v:e; rip .c.; 6s6td.ou xcc: ii.taprft;
Zu33s621..ri; tv.)5:ccfroyc).' 1. Chiar data in textul de mai sus nu
se di niciun nume, totu$i este usor de ident.ficat atat
.epoca in care s'au petrecut toate aceste apostasieri cat si
personag,u1 acela funest, pricinuitorul apostasierilor. Impa-
-ratul, care a aruncat masca de cretin, dupa ce multa
vrem i$i ascunsese sentimentele sale pagane, este Iulian
Apostatul (362-363), 6 7CfxprAin1;, dupa cum insusi Asterie
it nu:-ne3te $i cum este cunoscut da catre scriitorii greci
crestini. Prin aruncarea mastil sale de cretin, multi dintre
1. Penrru care pricina cei cari altAdatA erau din ceata crestinilcr yi eau
partasi tainelor, au f.Jst atrasi spre cultul demonil, r? Nu oare din pric na dragLstel
de a stapani mute si de a ajunge stapanii averi,or straine ? Primir d fagaauieli
-de la atei si de I t necredinciosi (ca vor cdpata) fie mars demnitati fie bogatii din
vistieriile impdratesti, si-au schimbat indata religia ca pe o haind. Arnintirea Si
traditia timp rlui nustru au pastrat si ne-au invdtat intamplerile acestea ale rt mutilcr
de mai inainte. Dar exist& un fapt pe care timpul nostru ni I-a dat prin experienta.
Caci atunci cand acel imparat a aruncat repede masca de crestin, pe care si-o
ascunsese de multa vreme, Band Is ivea A ccm ca lui drama, insusi a jertfit fara
rusine dtmani'or, iar acelora cari voiau sa faca aceasta le-a oferit mulie onoruri,
cdti n'au pardsit Biserica si au alergat la jertfelnicile pagane ? cati n'au primit mo-
rneala dre3dto illor, iar impreund cu aceea au inghitit si undita aoostaalerii ?
-St.gmitizati colinda prin °rase. urati fiend; tradatori aratati cu degetul si a-e$tia
ai lui Hrist is pentru putin argint ; alungati din catalogul crestinilor ca si luda din
cel al apostolilor. Sant cunoscuti d ipa n mete imparatului apostat. ca si call dup&
semnele stapdnilor tor. Au Post atra i num ,1 spre cea mai grozava cddere din toate
pdcatele si au urmat inclata initiatorului necredinJosiei necurate si ticaloase.
1V1G, col. 203 AB.

www.dacoromanica.ro
630 D. Fecioru

membrii Bisericii au alergat sa jertfeasca idolilor fie pentru

ca sa primeasca momeala demnitatilor publice, fie spre a
se infrupta din averile confiscate de la crestinii can ra-
maneau in credinta lor. Caderea acestora n'a fost provocata
din motive de ordin religios, ci din pricina lacomiei, din
dorinta nestapanita de a avea cat mai multe bogatii
tema fundamentals a cuvantarii lui Asterie. Ei tra.esc si
colinda orasele, purtand pe frunte stigmatul apostasiei lor ;
sant uriti, sant aratati cu degetul, sant stersi din catalcguI
crestinilor ca si luda din cel al apostolilor si sant cunoscuti
dupa numele imparatului apostat. Asterie si ascultatorii
carora le adreseaza cuvantarea au trait apostasierea acestor
crestini si apostasierea imparatului: 6 EcO.' rµas 6io5
ci) 'reEpq. rapiawxiv". Prin urmare, pe la anul 362-363,
Asterie era in viata. La cat timp dup. acesti ani a scris
cuvantarea contra lacomiei, nu se poate spune. Sigur este
Ca a trait in secolul IV.
Un alt text din cuvantarea sa: Aoyos xchtwroptx6; rilg
icpri]; zciv xcafxvOciia, ne duce spre aceiasi concluzie. La
sfarsitul acestei cuvantari' pomeneste de moartea vrednica
de plans a cinci consuli, cart n'au trait cu mult inairne
de pronuntarea cuvantarii: Tc6; xak sat 7cpcimv (Ozirou;)
Si in acest text, Asterie, dupa obiceiul sau,
ckpi.-0.1.-rpova 2.
nu ne da numele lor; dar cuvintele sale, prin care descrie
felul mortii lor, sant atat de Clare si de precise, incat se
poate deduce cu usurinta la cart consuli face aluzie.
Este cu putinta ca Asterie nu da niciun nume tocmai
pentru motivul ca. ascultatorii sat cunosteau prea bine,
dupa felul mortii lor, despre cine le vorbeste.
lata acest text:
,,06x 6 ltsrv, (i)s of mexo6p-rot, ti-4; xecpa-745 &racy:Orli
10:000; 67c)screordy:c; 646% xtvipec irepursziov. errliTre619.-q
aa tisaa eivany p.01XoY, 6:e fpep6i.Leyo:; irt to') Oftppou
111

iTrhopl.a To!) c"461.1.6:os ; V/45 aa lista ccpa7Tifx.:,

cilycy; tr.J.67.71; ircroxeuv 'up:()s, xcocti); iv TC4f.:; ioxo.clut;
AiTortoo xGCt ri",5 Ai6671; 6E6XE:0, ye6Tcoy try xchtuOixv; r'etv
tfp.copf.rAy, tha TUC; cp6p.tiots ivreXecra;, &Tretail E6aa itv
xci)pr.L, &' ij; eursa,:apazzev divoOpo5 xut ciofxiiroc ; Ti 8 uv env:4v
tpGS :;:,y ex a:pu:iircby xat 67r6.:cov, 61.v.Acoc Eit r1,5 KfaXxi_Of-,;
1. MG, XL, col. 224 C-225 B.
2. Num Ara pe consulii de erl Si de alaltaeri !" lbidem, col. 224 C.

www.dacoromanica.ro
Astarte episcopul Amasiei 631

veo vibp5 sterrovvx, xcet. 'c

Tco- v intaa 6ctp6ipwv ((Amy-
0.ponrt% 8tCt3o)C6p.avov; 1'6v 8E EC orrUpxow ixeivov, Toy, thc
4)ato, 6p.azov xat Xeovrtha t p ivthmv, act toy 6f.ou %aura-
e:mil ate-64curo I Ilpthtov tJ,EY y6cp irceite t6v iaorob scam
euto1911.0ivra tiris xiTc0S-js. sEra xat a6:65 sty iTci %Va()
tiriaov is4r.vco, xat rids axoivou 7Cpoaccesiaris flay trp
at6t1cat, cptkvapcorEct ecocktxt ixaueev ivepTiwat. tdV
tatty. ztaas S6 6),ETov 666vacc xat auticpopais 6 irpec66:715,
%at tt cda&-ipic vim) Ituxciw irczpovEacq, iv arLpicc. euripsv
TO &co, 'mho s p.sTec),7)5 67carelas c6 tiXos sopecp.evoc.
'0 Sc, tob irapek19,6vtos ivcaototi IrCo5 ipp6vrtaav p.si.Cova
Tovateiv wv xat bapciecv cip.pce6-ririptp.o; ;
Tthv it-cab:coy.
'Maces xopEcov yetivov, 0.6"dcov tinartxthv i7tthOpnle2v.
ixtteato yrjv, amfAv GOBS ei,retv ei.ixokov. irecy-ti 8s iv tozak-id,
6z-rls. 6 ileipas p.ETasoncev" 1.
Cu privire la primul consul, Asterie spune cä a fost
decapitat, ca un fAcator de rele, de o multime Inarmata,
care a nava.lit asupra lui ; iar In ironie adauga ca, dup6. ce
a fost ucis, a fost dus cu mai mult alaiu de cat atunci
and In viata era purtat in trasura si se mandrea cu dem-
nitatea sa. Aceste date despre moartea consulului se po-
trivesc intru totul cu cele ce ni s'au transmis despre
moartea lui Flaviu Rufin2, consul pe timpul imparatilor
Teodosie (379-395) st Arcadie (395-408) Intre anii 392 si

1. .11'a fost unul decapitat, ca cei facatori de rele, cazand prin miscarea
puternica a unei multimi inarmate st dupa moarte a fost dus cu mai mult alai
decat atunci and purtat in trasura se Ingamfa cu demnitatea sa ? Altul im-
preura cu demnitatea de general, ajungand la aceea$1 cinste, a pierlt in chip mi-
zerabil in adancurile Egiptului si ale Libiel, fugind de pedeapsa condamnarit, iar
apoi s'a sfarsit in nisipuri, pentruca tot tinutul prin care fugea era lipsit de apa
$1 nelocuit. Ce vom spune despre acel general $1 consul, care si acum traeste in ti-
nutul Colhi lei, fiind salvat prin milostenia barbarilor de acolo ? Dar acelui prefect,
care se socotea de neinvins $1 cu gandirea de leu, ce fel de catastroafa a urmat
vietii lui ! Cad mai !mai a vazut pe copilul lul decapitat, iar apoi a fost con-
damn at la moarte $1 streangul se apropiase chiar de gura lui, dar milostivirea im-
parateaszl a oprit ca sa luoreze calaul. A trait batranul putina vreme in dureri $1
In necazuri, a petrecut timpul in simtirea nenorocirii sale, a murit In rusine, astfel
de sfarsit gisini mare' demnitatI de consul. Dar acel consul de anul trecut, care
era ca femeile, dar se imbraca ca barbatii $i care se socotea mai mare decat gi-
gantii? A fugit de bastoanele stapanilor, si a dorit bastonul de consul ; a dobandit
atat pamant, incat nu-i usor de spus ; dar a fost tnmormantat in atat cat I-a dat unul
ce I s'a flout mill. de el-. Ibident, col. 224 C 225 B.
2 Despre Flaviu Rufin sa se vada Seeck, Flavius Rufitrus in Pauly-
Wissow r, Real- Encvclopddie der classischen Altertrunswissensrha ft (mai jos
citata PW 2E1, II Reihe, I Bd., 1914, col. 1189 -1193; M. Bauer, Op. cit., pp.
10 -12; M. S:-.1nid, Op. cit., pp. 3 4. Dupa ace$ti autori si indicatiile de mai jos
cu privire la sfaultul lui Flaviu Rufin.

www.dacoromanica.ro
032 D, Fecioru

3951. Felul mortis n1-I descrie istoricul Zosimos astfel:

Imparatul Arcadie a iesit impreuna cu Rufin Ia marginea
Cpnstantinopolei spre a primi si saluta pe soldatii lui Gainis.
Acestia, la un semn al lui Gainis, inconjurara pe Rufin
*i se napustira asupra lui: unii ii taiara mana dreapta,
altii mana stanga, iar altii capul. Dupa aceasta, i-au pus
capul intr'o sulita, iar in alta o mana si le-au purtat cu
alaiu prin tot orasul, rugand pe cei cu cari se intalneau sa
miluiasca cu ceva pe cel nesaturat2. Moartea lui s'a in-
tamplat Ia 27 Noemvrie 3955.
Al doilea consul, citat de Asterie, voind sa scape de
pedeapsa, a fugit in nisipurile din desertul Egiptului $i Libiei ;
aici insa s'a prapadit din pricina setei. Aceste cuvinte nu
vizeaza pe alt consul de cat pe Timasius4, care in 396,
cazand victims eunuhului Eutropiu 5, a cautat sa scape de
pedeapsa fugind la Oasis si aici a perit6.
Despre al treilea consul, general in acelasi timp, Asterie
spune ca tratste si nacumb in Coihida din mila barbarilor
cari loz.uesc acel tinut.Prin aceste cuvinte Asterie se re-
fell Ia generalul Abuniantius7, consul in 393 8, care a lost
deasemeni o victims a celebrului Eutropiu. Prin mijlpcirea
lui a fost exilat in Rtyus din provincia Collida In anul 396 8.
1. Seeck, PWNE, II H., Bd., 1914, col. 1190-1192.
1

2. Hisluriae graece et !Wine recelisitit 'toils critic's et conamentario hi-

storic° illastrattit lo. Frid. Reitemeier, Leipzig, 1784, V, 7, pp. 411-412. Despre
moartea lot Rufin mac vorbesc: Claudii Claudiani lu lettlimint Lilier II in Clutha
Clandiasii Opera oamia, editata de N. L. Artaud, Pads 1824, I, p 210; Socrale,
'ExxX-riet craxil iatopf , VI, 1, MG. LXVII. col. 661 A ; Sozomen, 'E exrla:agtexit
lov,p1 , VIII, 1, MG, LXVII, col. 1509 AB; Filostorghie, 'Ex -cthv txxAlauxe-mxitiv
lasspOr Antz:41i1 dtrcb cpuiti); (13tutEou ncs:ptcipzoo. XI, 1, MG, LXV, col. 597 AC:
leronim, Epi.stala LX ad Heltod.ram, ML, XXII, col. 600.
3. Secrete, Op. cit., VI, 1, MG, LXVII, col. 661 A; cf. ieeck, Art. cit , col. 1192.
4. Desore vista Si demnitatile lui Timasius: M. Bauer, Op. cit., pp. 12-14.
Dup,1 Bitter iniizatnie de M3i j n despre sfaritul lui Timasius.
5. Zdsimds, Op. cit., V, 9. pp. 413-413; Seeck Die Briefe des Libanists.
Zeillicle geordnet. (rexte and Untersuchungen, 30, 1-21, Leipzig, 1906, p. 270.
6. Zosimos, Op. cit., V, 9, p. 415-416; Sozomen, Op ca., VIII, 7, MG,
LXVII, col. 1353 A B; Eunapii Ferivitetrta, ed tea lui L. Dindorfius, Ilistorici graeci
ntilmres. Leipzig, 1870, I, frg. 70-72, p. 257 -255; leronim, Epist. cit., ML, XXII,
col. 6)). di ea l3 at (up lui Timtsius .,Assae". Trebue corectat ,,Assae" prin
Gasi , cf. M. Bauer, Op. cit., p. 13-14.
7. Despre Abundantius: Se-ck in PWRE, 1 Bd.. 1894, col. 126; M. Bauer,
Op cit., pp. 14-IS; M. Schmid, Op. cit., pp. 4-5. Uup'a acestia datele de mai jos
despre sfars,tul lui Abundantius.
8. Zosimos. Op. cit. V, 10, p. 418 ; Cod. Theodos VII, 4, 19.
9. Claud. Claudisni hr I:atropin:a I Op cit.. I, p. 504 ; Eunapii Fragmenta
Op. cit , I, frg. 72, P. 233; leronim, Epist. cit., ML, XXII, col. 600; Zosimos,
OA. Cif., V. 10, p. 418. gresit spune ca a fost exilat in Sidon in Iuc de Pityus,
cf. Seeck, PWiNE, 1 Bd., 1894, col. 126.

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopui Amulet 633

Consulul urmdtor pe care -1 pomeneste Asterie a avut

un sfarsit mutt mai trist de cat cei de pana arum. Acesta,
de si se socotea de neinvins, totusi s'a sfarsit intr'un chip
vrednic de plans: a fost de fata Ia decapitarea fiului sau
$i era pe cale sa fie si el spanzurat daca nu intervenia
milostivirea imparateasca sa -1 scape de streang. Scapat de
la moarte, si-a sfarsit viata acoperit de rusine. Cuvintele
lui Asterie sant prea precise spre a nu se putea identifica
personagiile cari au jucat acest trist rol. Ele sant consulul
Tatian si fiul sau Proclu 1. Tatian era consul in 391',
iar flul sau Proclu din 339 detinea demnitatea de praefectus
urbis Constantinopolitanae3. Amandoi cazura victima lui
Rufin, mentionat mai sus, care ravnea demnitatea de con-
sul a lui Tatian 4. In 392 cad, prin intrigile lui Rufin, in
disgratie; amandoi au fost inlaturati din demnitatile lore.
Tatian a fost prins si inchis; Pro:1u, fiul sau, prinzand
de veste din vreme, a scapat cu fuga. Rufin insa dorea
sa puna mana si pe fiu si deaceia fagaduieste tatalui
Ca nu le va face nimic dacd it aduce si pe Proclu in
fata judecatii7. Incredintat pe fagaduielele lui Rufin, Proclu
iese la iveald. Dar cu toate fa.gaduintele, Proclu a fost
decapitat chiar in fata tatalui sau, Ia 6 Decemvrie 3939.
Tatian a fost si el condamnat la moarte, dar a fost
gratiat de imparat si exilat in patria sa Lichia. Rdzbu-
narea lui Rufin I -a urmarit si aici. Averea i-a fost con-
fiscate si el trebui sa traiasca din cersit; nu mult dupd
aceasta a orbits. Ura lui Rufin nu s'a marginit numai
contra lui Tatian, ci s'a intins si asupra tuturor compa-
triotilor sai: toti Lichienii au fost declarati inapti pentru

t. Daspre Tatian si foul s5.u. Proclu si se vada: Ensslin in PWRE, II R.. (V

Bd.. 1932, c-1. 2463-24.67; Seek in PWRE, II R., I Bd.. 1914., col. 1190-1191;
M. Bauer, Op cit., p. 15 -18 ; M. Schmid, Op. cit., p. 5. Dupe acestia si indi-
catiile de mai Os d.espre sfarsitul lui Tatian si Proclu.
2. Ensslin, Art. cit., col. 2466.
3. Cod. Theodos., IV, 4, 2. Editia G. Haenel, Bonn, 1837, col. 361.
4. Zosimos, Op. , 2. p. 379-381.
5. Ensslin, Art. cit , col. 2466; Seeck, Art. cit., 1190.
6. Cod. Theodos., IX, 42, 12, Op. cit., col. 954; XI, 1, 23, Op. cit., col.
1051; XII, 1, 131, Op tit , col. 1250.
7. Eunapii Fragmenta, Op. cit., I, frg. 59, P. 251 ; Zosimos, Op. cit., IV,
52, p. 380.
8. Claud. Claudiani Iu Rufinnm I, Op. cit., I, p. 160; ceva deosebit Zo-
simos, Op. cit., IV, 52, p. 380-381, cf. Ensslin, Art. cit., col. 2466; Seeck, Art.
-cit., col. 1190.
9. Fotie, AluptO6tEXov BtFatoOxl, MG, CIV, col. 155 A.

www.dacoromanica.ro
634 D. Fedora.

functiunile publice, iar cei cars erau In functii au fost dal!

afara 1.
In sfarsit, ultimul consul despre care vorbeste Asterie,
si-a sfarsit viata anul trecut". Acesta, cu firea de femeie,
dar imbracat ca un barbat, se credea ca este mai puternic
de cat gigantii. A fugit de bastoanele stapanilor sal $i a
ravnit bastonul de consul. A ajuns sa stapaneasca atat
pamant incat este greu de spus cat, si totusi a fost Inmor-
mantat intr'o bucatica de pamant, pe care un om mtlostiv
1-a dat-o. Acest consul nu este altul de cat Eutropie eu-
nuhu12. Din nastere era sclav 3. Asterie face aluzie la ori-
gina sa cand spune ca a fugit de bastoanele stapanilor sai.
Prin Abundantius s'a introdus la curtea imperials din Bizant
si aici, prin intriga si prin lingusire, a parvenit la cele mai
Inalte posturi de incredere pans la cel de consul In anul
399 5. In aceasta demnitate nu ramane decat cateva luni,
caci si el, care facuse atatea victime, cade Insusi victims :
i se confisca imensa sa avere, i se iau titlurile si este exilat
In insula Cipru6. In acelasi an, 399, este chemat din exil,
este judecat si decapitat
Cu Eutropiu se termina sirul personagiilor ilustre, cu
un sfarsit atat de tragic, de care face mentiune Asterie
spre a dovedi ca prin soarta ]or se adeveresc cuvintele
Scripturii ca toate sant desertaciune (Eccles. I, 2). Toate
aceste persoane au jucat un rol destul de insemnat in
istoria imperiului bizantin la sfarsitul secolului IV. Vorbind
de Eutropiu, Asterie spune ca a fost consul TO 7CripEXO6VTOS
iVtrIUTO5 anul trecut asa ca el isi rosteste cuvantarea
in anul 400, caci In 399 cade si consulatul lui Eutropiu
si moartea sa.
1. Cod. Theodos., IX, 38, 9, Op. cit col. 92)-930. Claud. Claudiani In
Rufinu;n 1, Op. cit , 1, p. 159.
2. Despre Eutropie sa se vada: Seeck in PWIRE, VI, 1907, col. 1520-
1521 ; II, 1895. col. 1139. 1141-1147; M. Bauer, Op. cit., pp. 18 -21 ; M.
Schmid, Op. cit., pp. 5-6. Dupa acestia si indicatiile de mai jos cu privire la
soarta lui Eutropiu.
3. Filostorghie, Op. cit., XI, 4, MG, LXV, col. 597 C.
4. Seeck, Art. cit., VI, 1521.
5. Seeck, Art cit , II, col. 1144.
6. ZO5iMOS, op. cit., V, 18, pp. 432-433 ; Filostorghie, Op. cit., XI, 6,
MG, LXV, col. 600 C; Sf. loan Hrisostom, 'Opals c sic 'cilv apbc KoA000.,atc
itttaTokilv, MG, LXII, col. 347.
7. Zosimos, Op. cit. V, 18. pp. 433-434; Filostorghie, Op. cit., XI, 6, MG,
LXV, col. 600 C-601 A; Socrate, Op cot., VI. 5, MG, LXVII, col. 673 B;
Sozomen, Op. cit Viii, 7, MG, LXVII, col. 1536 A.

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopal Amasiei 635

Anul 400 este singura data precisa pe care o putem

scoate din scrierile lui Asterie al Amasiei. Nu avem niciun
indiciu sigur despre anul mortii lui. In orice caz, moartea
sa cade dupa anul 400, dar nu depaseste anul 431, deoa-
rece la sinodul III ecumenic de la Efes din 431 iscaleste in
actele sinodului ca episcop at Amasiei din Pont, Paladie 1.
Apropiind aceste date se poate spune ca Asterie al Amasiei
moare intre anul 400 $i 431. Fotie, in 4Th. "Atmpt).6-ztri.. ne
transmite din unele din cuvantarile pierdute ale lui Asterie,
marturisirea lui insusi a a ajuns la adanci batranete2. Ar
fi arbitrar ca din aceasta marturie atat de vaga sa deducem
cu exactitate anul mortii sau anul nasterii episcopului Ama-
siei, cum face M. Bauer, care da ca an al nasterii 330, iar
ca an al mortii 4103, sau ca M. Schmid, care accepta anul
310, ca an at nasterii lui Asterie $i anul 410 ca an at
mortii4. Pentru limitele vietii sale putem spune atat doar,
tinand negresit seamy $i de stirea transmisa de Fotie, ca
Asterie s'a nascut in prima jumdtate a secolului IV $i a
murit dupa anul 400, dar inainte de sinodul de la Efes din 431.

Pe cat de putin precis santem informati cu privire la

anul na$terii lui Asterie tot atat de putin precis $i cu pri-
vire la locul in care s'a nascut $i la instructia pe care a
primit-o.
S:irile despre instructia lui le datoram tot lui Fotie. In
Biblioteca lui, excerptand o cuvantare a lui Asterie perduta
azi, e z6v a00).0v :06 ixarovrecwo gv 0 KOpcos:. ii5epenceo3ev,,
Fotie ne transmite marturia lui Asterie ca a fost discipolul
unui sclav scit5. Acesta fusese cumparat de mic de catre
un sirian din Antiohia, el 1nsusi dascal de limba greacd
pentru copii. Sub conducerea stapanului sau a invatat foarte

1. Mansi, Op. cit., V, col. 611 CD.

pa6 w Eiou xczr6v-
2. thc 'ay UGC cc.6toG t"-DV AO-rcuv btaXapAtivst, sic 6a9.6
rriosv" (dupa cum spune in une'e din cuvartarile lui, a ajuns la o adanca. bi-
trinete a vietii) MG, CI, col. 1161 B si MG, XL, col. 477 B 480 A.
3. Op cit., p. 24.
4. Op. cit. p. 7.
5. .1'svic9.-ct as xrzt prz9.11-tv EccuT6v cpnotv 6 cptXdpaTo; o5To6 'Arrciptoc to6 ripTu-
ptovA sou Toimu x58.ou", (spune acest iubitor de virtute Asterie ca insult a fost
discipolul acestui scit cumparat cu bani) MG, CIV, col. 213D-216A. M. Bauer,
Op cit.. p. 24, de si utilizeaza acelasi text, totusi spune cá acest dascal este un
sclav got, pr)babil dupa Tillemont, Op. cit , X, p. 408, care spune ca este un
sclav scit sau got; sa se vada sl V. de Buck, Art. cit., p. 331 E sl A. Bretz, in
Berliner philologische Wochenschrift, 1913, col. 903.

www.dacoromanica.ro
636 D. Fedora.

bine limba greaca. Stapanu1 sau, vazandu i puterea sa de

patruniere, 1-a d.t s3 -3i completeze cunostintele sale si a-
junse profesor de drept, renumit si printre romani I.
printre grect I.
Asterie nu ne spune In ce parte si ce studii a facut sub
conducerea acestui sclav scit: Tco0 Se acco:p(.6ovtos vi :Ivo;
ticaigiatc,; ob Xi-rat" 2. Nu stim de unde si pe baza carui text,
caci in afara de cel transmis de Fotie altul nu avern, L.
Koch 3, M. Schmid' si M. Bauer5 afirma ca Asterie a Post
discipolul acestui scit in cetatea Antiohiei. Textul lui Fotie
ne spune numai ca stapanul scitu'ui era antiohian ; dar a
deduce de aid ca Asterie a studiat in Antiohia insezmna
a rastalmdci cuvintele lui Fotie citate mai sus. M. Bauer
merge chiar mai departe si sustine nu numai ca Asterie
a studiat in Antiohia, dar s'a si nascut acolo: Diese Schule
besuche auch Asterios and wir }airmen ihn mit T osser
Wahrscheinlichkeit fur einen geborenen Antiochianer halten.
Dass dortselbst der Name Asterios nicht selten war, erken-
nen wir aus den Briefen des in der gleichEn Zeit lebenden
Libanios (0. Seeck, Die Briefe d. Lib. T. U. (N. F. 13)" 6.
Faptul ca Libaniu pomeneste in scrisorile sale de multe
persoane din Antiohia cu numele Asterie, nu este o do-
vada destul de convingatoare ca Asterie s'a nascut in
Antiohia. Numele de Asterie nu poate fi exclusiv apanagiul
cetatii Antiohiei : este de ajuns sa se deschida Smaxerul
Bisericii Constantinopolitane publicat de Bollandisti si
Bibliotheca graeca a lui Fabricius-Harles 8 spre a vedea
ca numele de Asterie este raspandit pe tot cuprinsul impe-
riului bizantin.
Ce studii a facut Asterie cu acest scit? Fotie ne trans-

1. lbidem, col. 213 CD. Tillemont, Op cit., X. p. 408 spune ca sclavu/

a predat dreptul probabil la Beryt, unde era o scoala de drept roman. Cu sigu-
Tanta ci nurnil existent,. unui asemenea scoli in Beryt it face pe Tillemont se
facia actasta presapunere, care n'are niciun temeiu in excerptul lui Fotie.
2. (Indent, col. 216 A.
3. Asterios Bisrhof von Amasea. Nachrichten fiber Lehen totd Schillen
nebst enter Elotuitie desselben, in Zeilschrig fur die hislorische Theologie, 41,
1871, p. 80.
4 Op. cit., p. 6.
5. Op. cit., p. 24.
6. Ibidem, pp. 24.-25.
7. Propylaeum ad Acta Sanctornut novembris, indicele la numele Asterie, sa.
se vada Si Acta Sanctorum, Oct. XIII, col. 334 AB.
8. IX, pp. 518-522.

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopul Amasid 63T

mite ca Insusi Asterie nu o spune: T(vos what p.ctscs ot')

)west " 1. Daca Asterie In cuvantarea sa, pe care azi nu o mai
avem, nu spunece studii a facut sub conducerea a cestui dascali
scit, totusi putem deduce din cuvintele excerptate de Fotie.
cam ce fel de studii a urmat. Sclavul scit preda dreptul
izetN1 wit v6.L(ov thofrq Mic.ntraos"2. Fund profesor de
drept este logic sa conchidem ca $i discipolul sau a urmat
acelasi studiu Unele texte din opera lui Asterie merg chiar
mai departe si ne dau putinta sä deducem ca a avut si o
activitate jurid.ca, a profesat avocatura. In cuvantarea sa
E.; tGV 7:),,.:6.7tov vx sEs T6V Ai;u2ov" citim urmatoarele:
owl r.,'Avsex; i(io v;i.); tot-x(1)07.ot); wit Chvapa.;:cat::;:ek; 'LC pitiv
Xcoro"en:r./.; wit 10,LL:as wit tolls etv6pop6vcu; r4Eitot.);, ei vy:e...
"Capi6a).ov&pzovzt1 xptIrripi.q.) 7:6Yri-x; Oechc cipt33rse..;,
Cif.Aw:40;, civa.:3-Hwc" 3. Daca se tine seamy de rolul imper-
fectului in limba greaca atunci impgczkov arata nu o ducere
intamplatoare la tribunal, ci frecventarea continua a acestei.
institutii; acest lucru s'a intamplat altadata, Totsr, atunci.
cand nu intrase in randul clericilor. CA era familiar cu le-
gile, si in special cu dreptul roman, se vede din cuvantarea
,Lis t;.) EE g::a31:tv Cisia.pcbmp iixoBcat rip Tovctiza cc&v.-/) xchtex.
zr.17,av c/17,Err,a, in care opune conceptia crestina despre
casatorie fata de conceptia dreptului roman : 5Gi 6i tt xcol
TcA; v61.1.ots ToTa:cov rtvas 1r.po:67ovres ays68.ow,v P.1,9 '74iroV2:54.4.
Eivat YG11tC,OUJC, Sztv-r(v 77.)sav(i)v:cht rXtInv, ciy,c eiSt-,raz, (t);
6),),(o; 0s6; vv.r.AsteE, wit e*,(os. 6vaptom-it ant.w.::Cou:tv.
vAmu-_,ov NIcoo3ecos, T.6 66X-vu to) OVA xrszczryfasvto;, WA.
stxpris tet; IGgth 7:4,v(ov 7.7419,-1,3sts iwpipov:os (Levit., XXIV,
11; Dent., XXII, 22). 'Axou:io flat'Aou, ki-mto;. 116pous.
aa xcu liotzob; xptve. c 0,s6;". (Evr. XIII, 4) 4.
Omiliile si cuvantarile ce ni-au ramas de la Asterie
al Amasiei ne ingadue sa mergem Inca mai departe ; acest
scrieri ne fac nu numai dovada culturii sale juridice, ci si
1. MG, CIV, col 216 A.
2. Ibldent, col. 213 D.
3. Eu pe hoti, pe negustorii de sclavi si Inca pe pungasi si pe furl $1
chiar pe u:igasi, atunci cand ma duceam la tribunal, pe toti ii vedeam saraci, ne-
cunoscuti, fail cask vagabonzi MG, XL, col. 176 B.
4. far dacA unii and atentie legilor romane socotesc ca curvia este fart
nicio raspundere, rAtAcesc In o grozava ratacire, nestiind cA Dumnezeu legiueste in
alt fel $i in alt fel invata oamenil. Asculta. pe Moise care veste$te vointa Jul Dum
nezeu si da hotAriri amare contra curvarilor. Asculta pe Pavel care spune : ,lar
pa curvari si pa adulteri ii va judeca Dumnezeu. Ibidem, col. 240 A.

www.dacoromanica.ro
638 D. Fecioru

a culturii sale in scolile retorice ale secolului al patrulea:

el este aticist $i atat cultura cat $i formarea sa literara isi
are temeiul in retorica, acolo unde sf. Vasile cel Mare $i
sf. loan Hrisostom isi au radacina artei for retorice 1. Mo-
nografia asupra lui Asterie facuta de Max Schmid dovedeste
tocmai influenta celei de a doua sofistici asupra episcopului
Amasiei in ce priveste morfologia, sintaxa, $i figurile retorice2.

Monografistul lui Asterie, M. Schmid, in introducerea

la lucrarea sa, incearca sa inmulteasca cunostintele noastre
despre tineretea lui Asterie $i mai ales, despre formarea
lui crestina pe baza textului din lucrarea lui Fotie uTtit
'Airpt.),ory., 3 $i a scrierii 00v.A.e.os bropifx, a lui Teodorit al
Cirului 4. Fotie, in lucrarea pomenita, spune Schmid 5, ne
vorbeste despre doi Asterie contemporani: ASterie sofistul,
episcopul arian $i Asterie discipolul marelui ascet lulian, a
carui viata ne-o povesteste Teodorit al Cirului. Acest din
urma Asterie este identic cu episcopul Amasiei pentru
urmatoarele motive : 1. Fotie atribue acestui discipol
al lui lulian compunerea ecfrasei muceniciei sfintei Eufimia6,
dar acelasi Fotie spune ca ecfrasa este opera lui Asterie
at Amasiei 7; 2. Teodorit al Cirului numeste pe discipolul
iar acest epitet nu se poate
sfantului lulian 1,79.-1,A.p5)Ato;, 8,
aplica altui Asterie decat episcopului nostru. Identificarea
discipolului sfantului lulian cu Asterie al Amasiei o facuse
mai inainte $i Hergenrother fara insa sa numeasca isvoarele g.
Argumentele 1W Schmid, mai ales cel dintaiu, ar fi
puternice daca nu s'ar opune insusi textul lui Fotie acestei
identificari: Schmid nu cetise exact $i cu atentie acest
text. Contra acestei identificari s'a ridicat A. Bretz intr'o
recenzie la lucrarea lui M. Schmid 16.
1. Bruno Keil in f. Strevgowski, Orient oder Rom, Leipzig, 1901, p. 119
in continuarea notes 4 de la p. 118.
2. Oh. cit., pp. 8-37.
3. MG, CI, col. 1(61 AC si MG, XL, col. 477 B.-480 B.
4. MG, LXXXII, col. 1305 C-1324 C.
5 Op. cit., pp. 6-7.
6. MG, Cf, col. 1161 B.
7. MG, CIV, col. 217 A.
8 MG, LXXXII. col 1312 D.
9. Informatia este dela A. Bretz in recerzia la lucrarea lul M, Schmid, in
Berliner Philologisrhe Wothensehri ft, 1913, col. 903, dar nici Bretz nu indica lu-
crarea lui Hergenroth tr in care face aceasta identificare.
10. Ls geniigt aber ein blossser Hinweiss auf den ubrigens bet Schmid nicht
angefiihrten Wortlaut der Photiusstelle urn jedermann davon zu tiberzeugen class

www.dacoromanica.ro
Astarte episcopul Amasiei 639

In adevar textul lui Fotie Introduce un al treilea Asterie.

Fotie vorbeste intai de cei doi. Asterie: Asterie sofistul si Asterie
ortodoxul, punand in paralela pe unul cu celalalt. Primul a fost
aparator al ereziei ariene; al doilea, vlastar al dogmelor dreptei
credinte, a fost discipol al marelui Julian, intrand in viata
monahala Inca de pe cand era copil art T6 vecp6xcov), iar
mai tarziu a ajuns el insusi igumenul unei manastiri, avand
printre alti ucenici si pe Acachie, episcopul de mai ta.rziu
at Berle'. Asterie arianul, dimpotriva, a pierit prin rugaciu-
nile marelui lulian. termina Fotie aceasta paralela cu
concluzia : .gtspo5 otv To Opip.tiot r-725 6p-0.oao(ccs xcic grepo5
o Till itX6cv-q5 xiipc4.. Din acest loc Incepe partea a doua
a textului, prin cuvintele : u'AXX' otia' 6 vriv i'xypact.v ries
ithpzupos Etipvias civa.Totea.p.avos xot,v6v tic (pipet ITI,GS TGY
Vjs auczeee.1/2.5 ti7c4p.olovel. Este clar ca prin aceste cu-
vinte este introdus un al treilea Asterie, pe care in randu-
rile ce urmeaza, iI pune iarasi in paralela. cu Asterie Aria-
nul ; deosebirea intre ei este mare din mai multe puncte
de vedere: in primul loc, Asterie Arianul a murit foarte
curand, pe cand Asterie, care a compus ecfrasa, a ajuns la
adanci batranete, dupa cum spune in unele din scrierile lui ;
In al doilea loc, primul era plin de nebunia ereziei ariene,
cel de at doilea propovedueste in cuvantarile sale dogmele
ortodoxe: marturiseste ca. Flul si Cuvantul Jul Dumnezeu
a existat din vesnicie si a fost pururea impreuna cu
Tatal si n'a invatat ca celalalt Asterie ca Fiul ,5i Cuvantul
lui Dumnezeu este ix µi1 Ovrcov ; in al treilea loc, Asterie
Arianul a fost episcopul unui oral din apropierea Antiohiei
si i s'a dat aceasta dernlitate ca rasplata a ereziei sale de
cei de aceeasi credinta cu el ; celalalt a fost episcop al
Amasiei. In sfarsit, pe langa acestea, Asterie ortodoxul a
invatat poporul, si-a dat toata silinta sä sadeasca in sufle-
tele crestinilor toate virtutile aratandu-se pe sine insusi
salasul unei vieti cucernice si virtuoase. Celalalt, arianul,
n'a facut nimic din acestea 2.
Pe langa acestea, identificarea lui Asterie at Amasiei
dort ein 3. Asterios, der Amasener, eingefiihrt and in analoger Weise wie der 1.,
der Julian-Schiiler, dem Arianer gegeniiber gestellt wird*. Berliner Philologische
Wochenschrift, 1913, col. 903.
1. Dar nici nu are ceva comun cu aparAtorul necredintei cel (adica Asterie)
care a compus ecfrasa mucenicel Eufimiei".
2. MG, CI, col. 1161 AC si MG, XL, col. 477 B-480 B.

www.dacoromanica.ro
640 D. Feciont

cu Asterie discipolul lui Iu lian este imposibila $i din alt

motiv: Teodorit al Cirului in viata lui Iu lian ne spune ca
Asterie discipolul lui Iulian, s'a alaturat de dansul pe cand
era copil 1 $i ca a petrecut impreund cu el tot timpul pand
a ajuns igumenul manastirii intemeiata de dansul in tinu-
tul Ghindaron de langa Antiohia 2, 0 asemenea petrecere
langd marele ascet presupune o altd cultura, o alta for-
mare intelectuala de cat aceea pe care am gasit-o la
episcopul Amasiei. Si apoi care Asterie at Amasiei de ce
nu ne spune ca a fost ucenicul marelui Iulian negresit
titlu de glorie pentru el ci din potriva ca a fost disci-
polul unul sclav scit? In afara de aceasta, Teodorit at
Cirului, atat de bine informat cu faptele din Biserica Siriei,
de ce nu ne spune despre acest Asterie daca ar fi
lost identic cu episcopul Amasiei ca a ajuns episcop,
In timp ce despre discipolul lui. Acachie, nu uita sa men-
tioneze ca a ajuns episcop at Beriei, ba Inca ne informeazd
Ca a ramas in aceasta. demnitate 48 de ani? a lata dar
atatea motive care sant impotriva identificarii lui Asterie
al Amasiei cu Asterie ucenicul sfantului Iulian.
Prin ce imprejurare a ajuns episcop at Amasiei din
Pont isvoarele nu ne-o spun. Deasemeni nu ne spun
nici cam in ce timo a ajuns. agur stim, din cele de mai
sus, ca in anul 400 era episcop. Diferiti istorici literari $i
monografisti ai lui Asterie presupun ca a succedat pe
scunul Amasiei episcopului Eulaliu, care in 378 se in-
toarce din exit la turma sa.4. Dar pentruca isvoarele nu
ne dau niciun punct de reper, not ne marginim sa spunem
Ca a lost ales episcop inainte de anul 400.
In rezumat, viata lui Asterie este urmatoarea pe baza
isvoarelor pe care le avern : S'a nascut in prima jurnatate
1. MG, LXXXII, col. 1312 D.
2. Ibideni, col. 1313 B.
3. Ibideut col. 1313 C.
4. J. B. Cotelerius, Ecclesiae graecae ilfonumenta, Tomus secundus, Paris,
1681. col. 515; Tillemont, Op. cit., X, pp. 408 409; C. Oudinus, Op. cit., I, col.
-8)2-893; Fabricius Harles. Op cit., IX, p, 513 (MG, XL, col. 155-156); Dom
Remy Cei Her, Op. cit., VI, p. 291-292; V. de Buck, Op. cit., p. 331F 332A,
G. Kruger in Real Euryklupddie filr prolestantisrhe Theologie mid Kirrhe. III,
Aufl., II, p. 162; M. Schmid, Op. rit , p. 7 ; M. Bauer, Op. cit., p. 23-24 ; O.
Bardenhewer, Gesrhichle der alikirchlirhen Literatur, III Bd.. 2 Aufl., Freiburg
1. Br., 1923, p. 228; 0. Stahlin, Die alichrislliche griechische Lilleralur, Mun-
chen, 1924, p. 1429.

www.dacoromanica.ro
-Astarte episcopal Amasiei 641

a secolului IV ; ca majoritatea tinerilor secolului sau a lost

instruit In stlinta dreptului $i in scolile retorice ale vremii.
Ca dascal de drept a avut pe un sclav scit. Astfel format.
.profeseaza avocatura. Paraseste Insa aceasta cariera
motivele nu le cunoastem $i imbraca haina monahala,
consacrand pe viitor toate cunostintele sale servirii lui
Hristos. Despre o identitate Intre el si Asterie, ucenicul
sfantului Iulian, dup. cum incearca sa sustina M. Schmid,
nici nu poate fi vorba. Ajunge episcop al Amasiei ina-
Inte de anul 400. Ca episcop, potrivit cuvintelor lui
Fotie, instrueste poporul, tsi pune tot sufletul sau si toata
cultura sa pentru indreptarea moravurilor credinciosilor
lui, aratandu-se pe sine Insusi model de virtute. Moare
dup. anul 400, dar inainte de anul 431.
II

1. Lucreiri autentice. Opera autentica a lui Asterie

episcopul Amasiei este formats numai din cuvantari. Se
pot clasa dupa caracterul for in trei grupe : omilii, cuvan-
Iari morale si cuvantari engomiastice. In paginile ce ur-
meaza vor fi analizate in ordinea In care sant editate iar
nu dupa clasificarea de mai sus.
I. eOlicXicc ix TO xcadc Aooxecy EbarreAEou ei5 TOv 7rXooc:rcov
-xca sE5 tOv AciCapov (Omilia la pericopa din Evanghelia
dupa Luca la bogat $i la Lazar, cap. XVI, 19-31).
Marturiile vechi crestine ne prezinta aceasta omilie
ea opera a lui Asterie al Amasiei: Sinodul VII ecumenic
(787)1, sf. Teodor Studitul (t826) 2 si Nichifor al Constan7
tinopolei ( #829)3. Traditia manuscrisa deasemeni confirms
omilia ca opera a episcopului Amasiei din Pont : a) Co-
dicele Laurentin plut, VII, cod. 1, sec. XI ; b) Cod. Vatican
Gr. 388, sec. XVI ; c) Cod. Berlinez Phillip 21, sec. XVI 4,
singurele manuscrise care ne-au transmis omilia.
Omilia la bogat $i la Lazar a fost publicata prima
1. Mansl, Op. cit., XIII, col. 305 B.
2. Epistola cdtre Naucratiu despre sfintek icoane, Cartes. 11, epistola 36,
MG, IXC, col. 1212 BC.
3. 'Iortipplotc xrcl, ?tvcctponi) ¶6v nap& 205 buooa5o4g Maptevet %rya r?); ate-
',tiptoe co6 Oso9 Airrou orzonbastoc, etp.cc9.61; xal &Ho xavoAorevuov Xlpvictuolo,
MG, C, col. 364 CD.
4. cf. M. Bauer, Op. cit., p. 53 qi A. Bretz, op. cit., p. 6.
Revista Riserica Ortodoxd Ronand, 55 (1937), nr. 11-12, Noemvrie-Decemvrie a

www.dacoromanica.ro
642 D. Feeloru

data ImpreunA ctr urmatoarele patru cuvantari de catre

Philip Rubens, fratele celebrului pictor, $i cumnatul sad
Johann Brant /. Ph. Rubens, in timpul sederii sale la Roma,
copiase aceste omilii $i a adus copiile cu sine la Antwerpen
Cu gandul de a le publica ; facuse $i o traducere latina a
acestor cinci cuvantari. Moartea sa timpurie, In 1611, 1 a
tmpiedecat de a-si vedea gandul Implinit. Cumnatul sau,
Johann Brant, le tipareste in 1615 impreuna cu traducerea
latina 2. Editia lui Rubens-Brant a pus, prin tipar, in circu-
latie numele lui Asterie al Amasiei. Dupa aceastA editie
prima, textul grec impreuna cu traducerea latina, s'a re-
tiparit in Bibliotheca veterum patrum, editata de Fr. Le Duc
(Fronto Ducaeus) 3 $i in Bibliotheca patrum, vol. XIII, Paris,
1644 4. Textul grec cu o noun traducere latina a dat Fr.
Combefis 5, care a publicat pe langa cele cinci cuvantari din
editia lui Rubens-Brant Inca alte sapte cuvantari inedite. Din
editia lui Combefis, omilia la bogat $i la Lazar, impreuna
cu traducerea latina $i notele, a trecut in Patrologia graeca
a lui Migne 6.
In afara de traducerile in latineste notate in colectile
patristice de mai sus, care publics $i textul grec, omilia
la bogat $i la Lazar a aparut numai In traducere latina
In Magna Bibliotheca veterum patrum 2, In Heptada lui
Theophilus Raynaudus e, In Maxima Bibliotheca veterum

I. Aceasta editia n'am putut-o gas'. Biblioteca de stat din Berlin o posedA,
dar n'am putut-o consulta hind imprumutata in afarA de biblioteca. Titlul lucraril
nu 1 -am gasit nicl in alto monografie asupra lui Asterie.
2. M. Bauer, Op. cit., p. 38-39. Groit spune Du Pin ca au fost editate
In 1608, Op. cit., 111, p. 77.
3. Bibliothecae veterum patrum seu scriptoturn ecclesiastitorkm. Tontus
secundus graecolatinus qui varios Graecorum auctorum libros, antea latine
lantunt in novent istius bibliothecae tomis, nuns vero primurn utraque lingua
editos, In lucem eornplectitur, Paris, 1624, pp. 563-571.
4. M. Bauer, Op. cit., p. 55.
5. S. Patris nostri Asterii Amaseae Episcopi, aliorumque plurium
dissertissimorurn ecclesiae graecae patrum ac tractatorune lettere nouae eredu-
tissimaeque cum pari pietati Orationes et flomiliae: in Dominicas praelertim,
sanctissimaeque Dei Genitricis sollennitates (in: Graecolat. patrum Bibliothecae
Novum auctarium 1), Paris, 1648, col. 1-21.
6. MG, XL, col. 163-180.
7. Magna bibliotheca veterum Patrum et antiquorum scriptorum eccle-
siasticorunt . opera et studio doctissimorum in Alma Universitate Colon.
AgriPP. Theologorum et Professorum, Colonia, 1618, vol. IV; cf. M. Bauer, Op.
cit., p. 53.
g. Leo magnus Romanus Pontifex, Maximus Taurinensis, Pet. Chrysol.,
Fulgentins Ruspensis, Valerian. Cemeliensis, Amedeus Lausanensis, Asterius
Amasenus, Heptas praesuhrm christiana sapientia et facundia claissimorum,

www.dacoromanica.ro
aerie eplimpul Amasiei 64

patrum a lul Margarinus de la Blgne 1 , In &Ulla I 2 $1 edltia

II 3 a operelor sfantului Prosper Acvitanul, Tut in secolul
XVII apace $i prima traducere franceza a omiliel facut4 de;
Mc. Fontaine 4 V. Francois de Maucroilt 5. In limba german4
traducerea, omiliei se datoreste 1W J. G. V. Engelhardt° .
Artalisa. Mantuitorul a Invatat pe oameni sa urasc4
vitiul $1 s4 lubeasca virtutea nu numai prin precepte,
ci 41 prin pilde. Una din aceste pilde este $i pilda
bogatului nemilostiv $1 a saracului Lazar. Parabola aceasta
ne de$crie viata plina de desfatare $1 de bucurle a bog.a-
tului, viata chinuita $i nenorocita a saracului $1 sfar$1tu)
unuia $1 al celuilalt. Prin cele povestite avern prilejul sa
Cugetam la cele Intamplate sI sä ajungem astfel judecatoril
proprlilor noastre fapte.
Sfanta Scripture prin cuvintele cu care Incepe pilda
,era un om bogat, care se Imbraca In porfira $1 vison"
ne desvalue toata nebunia oamenilor bogati : porfira sl vl-
sonul sent obiecte care nu slujesc la nimic altceva decal
la Impodobire ; ele nu sent necesare. Pentru Imbracaminte
Dumnezeu a hotarit lana de pe of $1 inul. Cu ajutorul lane[

Lugdun, 1652, pp. 822-825. Fessler-Jungmann di gresit locul sl data acestei editli :
Paris, 1671, Op. cit., p. 623.
I, Maxima bibliotheca veterum patron: et autiquorum scriptorum ecck-
siasticorum, Lugdun, 1677, p. 807-810.
2. Sancti Prosperi Aquitani S. Augustini discipuli, S. Leonis papae
primi notarii, Opera Omnia ad manuscriptos codices ernendata et secundum
ordinem ternporum disvosita, cum ejus vita. Tornus prirnus. Additis nunc
Primurn S. Asterii episcopi Arnaseae horniliis, Venetia, 1744, pp. 269-272.
3. Sancti Prosperi Aquitani S. Augustini discipuli, S. Leonis papae
primi notarii, opera otnnia ad manuscriptos codices necnon ad editiones an-
tiquiores et castigatiores emendata. Nunc primutn secundum ordinem temporum
disposita et Chronico inlegro ejusdetn, ab ortu rerum usque ad obitum Valen-
tiniani tertii et Roman a Vandalis captam pertinente locupletata. Quibus
praefigitur ejusdem S. Prosperi vi,a ex operibus (plus et Scriptorum eccle-
siasticorum libris concinnata. Editio secunda veneta juxta parisiensem accu-
rantissimant anni MDCCICI. Tomus primus. Additis nurse primum S. Asterii
Episcopi Amaseae Homiliis. Venetia, 1782, pp. 281-284.
4. Sermons de S. Basile le Grand avec les sermons de S. Astere Eveque
d'Amasee, Paris, 1691; cf M. Bauer, Op. cit., p. 55. Ceillier, Op. cit., VI, p. 310
spune al aceasti traducere In limba franceza din 1691 este facuti do Jean-Bap-
tiste Moryan de Bellegarde.
5. Les Homilies d'Asterius, eveque d'Amasie, Paris 1695, in Journal
des Savants; II editie, Amsterdam, 1708; cf. M. Bauer, Op. cit., p. 55 al Fa-
bricius-fiarles, Op. cit., IX, p. 514 (= MO, XL, col. 157-158).
6. Die Hornilien des Asterius von Arnasea (Ubersetsungen, Anmerkun-
gen, Abhandlungen) 1. Progr rmm bei der Vertheilung der hooniletischen
Preise in Erlangen auf das Jahr 1830 and bei der Ankilndigung des reftes
send des Thema en der Preispredigt auf das Jahr 1831, Erlangen, 1830, pp. 3-16

www.dacoromanica.ro
644 D. Feciorul

putem sa ne aparam corpul de asprimea iernii, tar cu a-:

jutorul inului ne aparam corpul de razele arzatoare ale.
soarelui. Bogatul, insa,. lass la o parte aceste daruri de-
Dumnezeu date, pentru care ar trebui si -i 'multumeasca,
$rnascoceste in locul lor altele cu totul nefolositoare. A-
learga dup. viermii din Persia, 1si tese din fibrele lor panza,
culege apoi scoici de mare, cu sangele carora vopseste
panza. Toate acestea sent truda unui om, care di o fritre-
buintare false darurilor naturii. Alti bogati merg Inca mai-
departe : nu se multumesc numai cu acest fel de Imbra-
caminte, ci pun lucratori de tese panza In asa fel ca. zu-
gravesc pe ea tot felul de animale, pasari SI flori. Cand se
imbraca cu astfel de haine par mai degraba niste zidurl
pictate decat oameni. Cei bogati dintre crestini, ca sa-si a-.
rate evlavia lor, pun de se tese pe panza, din care isi fac.
hainele lor, scene din sfintele Evanghelii: nunta din Can&
Calileii, vindecarea paraliticului, vindecarea orbului, pe fe-
meea cu scurgere de sange, pe Lazar cel inviat din morti.
Dar bogatia nu se margineste numai aici, cad cel care-
doreste sA aibA o imbrAcAminte ce depaseste marginile ne-
cesarului, trebue sA alba si un cadru in care sA -si poata_
pune in valoare aceastA imbracaminte. El vrea sa alba case
bogate Impodobite cu mii si mii de podoabe, cu pietre $1
aurarii. Nu-i este de ajuns o singurA case, ci mai multe,
cate una pentru fiecare anotimp. Pe langA acestea,adaugA
ca fiecare din camerile caselor sent mobilate cu mobile
luxoase, sant infrumusetate cu pasari rare si scumpe. Vo-
luptatea bogatilor nu se opreste nici aici : au nevoie de o.
ceata intreaga de servitori, de bucatart, chelneri, turnatori.
de vin, intendenti, muzicanti, clovni.
AlAturi de acest bogati se afla ceata celor sAraci, in-
fatisatl In pilda Mantuitorului de saracul Lazar. Scripture_
ne .descrie prin acest sArac, nu pe un sArac oarecarele
llpsit de bani $1 de cele necesare vietit, ci pe unul stA-
panit si de o boala grozavA, cu trupul sfasiat, fArA case,
nemancat si aruncat in fata curtii bogatului. Pilda ne isto-
riseste toatA tragedia saracului ca sA tintuiascA la stalpul.
infamiei invartosenia inimii celui bogat, care n'a simlit in
fata atator nevoi .si dureri niciun plc de mila si s'a arAtat
mai nesimtitor decat un animal. In adevAr, animalele sent.
mai simtitoare decat cel bogat : cand se tale un pore,

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopul Amasiei 645

porch' iau parte la suferinta lui prin grohaitul for plin de

jale ; la fel si taurii se strang in jurul taurului Mat si prin
mugete dureroase dau la iveala jalea for ; cardurile de cocori,
cand una din sirul lor cade lovita de vanator, sboara im-
prejurul celei lovite si umplu cerul cu strigatul for indu-
rerat. Numai omul trece nesimtitor si fara mild pe langa
semenul sau cazut in nenorocire. Bogatul din Evanghelie
iesia si intra in casa sa plina de toate bunatatile, trecea pe
langa sarac ca pe langa o piatra si nu-1 invrednicia nici cu
ramasitele ce cadeau dela masa lui. In casa sa si canii
erau hraniti si Ingrijiti, dar omul de la poarta sa, sarac si
bolnav, icoana a lui Dumnezeu, ca si el era aruncat jos,
calcat in picioare fart mild.
Daca pilda s'ar fi oprit aici si nu ne-ar fi spus ce s'a
Intb.mplat mai tarziu, ar fi fast drept sä ne revoltam in fata
unei asemenea nedreptati. Dar nu ; pilda ne spune ca cel
sarac a fast dus de Ingeri in sanul lui Avraam, iar cel
bogat in focul cel vesnic ; fiecare din cei doh isi primeste
plata dupa vrednicie : saracul, care a fost chinuit in viata,
este fericit, iar bogatul isi is plata desfatarilor sale. Jude-
catorul cel drept da fiecaruia partea sa.
Cel sarac, ne spune sf. Scriptura, a fost luat de ingeri
$i dus in sanul lui Avraam. Cum putem intelege sanul
Jul Avraam? Daca fiecare drept care moare este dus in
sanul lui, urmeaza ca acesta este foarte mare. Noi stim,
Irma, Ca in sanul cuiva nu poate incapea niciun om, ci
abia un prunc. Cum sa intelegem dar cuvintele sf. Scripturi?
Sanul lui Avraam nu trebue inteles in sens material, ci
In sens mistic, ca un lac in care Dumnezeu primeste pe
cei cad. au dus pe parnant o viata buna. In al doilea loc:
Pentru ce Mantuitorul, dintre tot' drepti' Vechiului Testa-
ment a ales pe Avraam si a trecut cu vederea pe alti
drepti dinaintea sa cum este Enoh sau Noe? Avraam a fast
slujitorul lui Hristos ; el a primit in chip deosebit pe Hristos,
gazduind pe cei trei drumeti In cortul sau. In afara de
aceasta, in ordinea omeneasca a lucrurilor, Mantuitorul
Hristos a luat nastere din corpul lui Avraam, astfel ca
cinstea data acestui barbat de a aduna in sanul sau pe
cei drepti se refer& la insusi Mantuitorul Hristos.
Saracul a fast dus in sanul lui Avraam. Cuvantul
sarac are un dublu sens : unul, care arata lipsa celor ne-

www.dacoromanica.ro
646 D. Fecioru

cesare, altul, care Indica modestia si 'smerenia moravurilor.

Sarac, in adevAratul sens al cuvantului, nu este acela care
de nevoie este sarac, ci acela care de buns vole si fara
cracnire suportA toate nenorocirile care yin peste el, cel
care rabda 'cu un suflet de filosof $i cu barbatie nevoile
pe care le are $i nu doreste sä alba parte de desfatarile
vremelnice pe care le da bogatia. Nu orice sarac este un
om drept, ci numai saracul care are sufletul lui Lazar,
caci sant multi saraci cari sant tot atat de rai ca si cel
bogati. Si tarsi, nu 'mice bogat este condamnat, ci numai
aceia cari au o vietuire asemanatoare cu bogatul din vre-
mea lui Lazar. Dovada este bogatul lov, care, cu toate
a era foarte bogat, totusi nu i-a fost strains virtutea. $1
iarasi, cine a fost mai sarac decat luda Iscarioteanul, si
totusi la nimic nu i-a folosit saracia pentru mantuire.
Bogatul a murit $i a fost Ingropat ; trupul i 1-a luat
mormantul, iar sufletul, ladul, doua inchisorl intunecate
care impart pedeapsa celui rau. P.rin moarte a fost lipsit
de toate cele ce I se pareau a sant ale lui ; s'a despartit
de semetia si de- orgoliul pe care i-1 dadea bogatia, si acum,
ca un rob osandit, roaga pe Avraam cu multe $i zadarnice
cuvinte sa trimita pe Lazar sa-i potoleasca setea cu o
picatura de apa. A cerut mils, dar el n'a miluit atunci
cand avea la indemana puterea de a face binele ; cere
ajutorul lui Lazar cel dispretuit, se roaga sa suga degetul
leprosului udat cu putina apa. Acestea sant nebuniile ace-
lora cari $i -au lubit corpul ; acesta este sfarsitul iubitorilor
de bogatii $i de- placeri.
Pilda aceasta este ca $i o doctorie profilactica pentru
tots aceia cari sufer de aceeasi boala ca 41 bogatul ; prin ea
sant invatati sa fuga de experimentarea celor rele $i sa
faca milostenie $i sa fie lubitori de oameni, cloud pricini
ale vietii viitoafe. Pilda ne Mai invata cs nimic nu usu-
reaza pedeapsa ce ne-a fost data. Cu toate rugamintile
bogatului, patriarhul a ramas neinduplecat si n'a liberat de
chinuri pe cel biciuit de durere, ci cu asprime a confirmat
pedeapsa, spunand cs Dumnezeu a dat fiecarula partea sa
dupa vrednIcie. In sfarsit, prapastia mare care desparteste
pe cei bunt de cei rai, despre care ne vorbeste sf. Scriptura,
nu trebue inteleasa in chip material, ci in chip tainic.
Evanghelistul, cand a Intrebuintat cuvantul prapastie, nu s'a

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopul Amasiei 647

gandit la un sant pe care I-au sapat ingerii, ci prin acest

cuvant a vrut sa arate cat de despartiti sant cei cars au
trait in chip virtuos de cei cari au trait in chip pacatos.

II. `01.uktot &x TOO xatiu AGUXeCV Elam Mot), s15 tbv
oixovop.ov 115 clanda; (Omilia la pericopa din Evanghelia
dupa Luca la iconomul nedrept, cap. XVI, 1-9).
Niciun scriitor cretin nu ne-a transmis vreo marturie
despre aceasta omilie a lui Asterie al Amasiei. Dar intreaga
traditie manuscrisa o atribue autorului nostru : a) Cod.
Laurentin plut. VII, cod. 1, sec. XI ; b) Cod. Vatican Gr.
388, sec. XVI; c) Cod. Berlinez Phillip 21, sec. XVI 1.
Editio princeps a omiliel este data de Ph. Rubens gi
J. Brant la Antwerpen in 1615, Impreuna cu traducerea
latineasca facuta de Rubens 2. Dupa aceasta editie textul
grec si traducerea latina s'a tiparit in Bibliotheca veterum
patrum a lui Fr. Le Duc 3 $i in Bibliotheca patrum, Paris,
1644, vol. XIII4. 0 noun traducere latina impreuna cu
textul grec a dat In 1648 Fr. Combefis5. Din editia lui
Combefis, textul $i traducerea au trecut in Patrologia graeca
a lui Migne 6.
In afara de traducerile Iatinesti, care insotesc textul
grec in editiile de mai sus, s'a mai publicat omilia numal
In traducere latina In Magna Bibliotheca veterum patrum,
Colonia, 1618, vol. IV', In Heptada lui Theoph. Raynaudus8,
in Maxima Bibliotheca veterum patrum a lui M. de la Bigne,
to editia 115 $i editia II 11 a operelor sfantului Prosper Ac-
vitanul. In limba francezA traducerea omiliei se datoreste
lui Nic. Fontaine 12, lui Francois de Maucroix13 $i lui Le-

1. cf. M. Bauer, Op. cit., p. 52 si A. Bretz, Op. cit., p. 6.

2. cf. M. Bauer, Op. cit., pp. 38-39.
3. Op. cit, pp. 571-578.
4. cf. M. Bauer, Op. cit., p. 55.
5. Op. cit., col. 21-37.
6. MG, XL, col. 179-194.
7. cf. M. Bauer, Op. cit., p. 53.
8. Op. cit., pp. 825-827.
9. Op. cit., pp. 810- 813.
10. Op. cit., pp. 272-274.
11. Op. cit., p. 284-287.
12. Op. cit., Paris 1691, cf. M. Bauer, Op. cit., p. 55.
13. Op. cit., Paris 1695, si ed. If, Amsterdam, 1708; cf. M. Bauer, Op.
cit., p. 55.

www.dacoromanica.ro
648 D. Fecioru

once Saporta 1. In limba germand omilia a fost traduA.

de J. G. V. Engelhardt 2.
Analisa. Oamenii, de cele mai multe or!, isi inmul-;
test pacatele for prin conceptiile gresite care le au despre
lume $i lucruri. Una din aceste conceptii gresite este $i
ideea pe care o au cei mai multi oameni ca toate cele
pe care le au spre folosinta vietii sant ale for $i le posed&
ca stapani $i domni. Din pricina acestei conceptii gresite
se nasc luptele, batdile, judecatile. Adevdrul este cu totul
altul. Nu este nimic al nostru, nici averea pe care am
primit-o, nici casa in care locuim. Noi santem niste cala-
tori, cari plecdm unde nu voim $i cand nu ne asteptarn.
Pe toate le pierdem cand Dumnezeu gaseste cu cale. De
aceea viata aceasta este atat de schimbatoare : cel care
astazi este plin de slava, mane este vrednic de plans; cel
care azi este bogat, mane este lipsit chiar de panea zilnicd,
Despre adevarul acesta ne invata sf. Evanghelie prin
pilda iconomului nedrept. Din parabola aceasta sa inteleaga
orice cretin ca este administratorul unor bunuri straine.
In adevar, experienta $i viata ne arata ca nimeni nu
este stapanul averii pe care crede ca o are. Poate spune
care stapanul unei tarine ca el este stapanul ei, cand bu-
cata de parnant pe care o are a fost stdpanita inaintea sa
de mii de oameni $i alte mii o va stapani dupd el? Daca
printr'o minune s'ar aduna toti aces cari au stapanit-o $i o
vor stapani, acestia vor fi mai multi decat firele de pd-
mant ale tarinii. Care din ei este stapanul adevarat? Ave-
rile din lumea aceasta se mai pot asemana $i cu un copac
umbros in timpul verii. Intr'o zi de yard, vin la umbra luf
nenumarati drumeti, cari se odihnesc sub el, se 1mparta-
sesc din racoreala pe care o dau frunzele lui, de iarba de
sub el $i de apa ce curge alaturi. Cu toate ca fiecare din
acestia s'au folosit de copac, totusi el nu avea decat un
singur stapan. Tot astfel $1 cu averile din lumea aceasta
ele incanta $i hranesc pe multi, dar stapanirea for apar-
tine numai lui Dumnezeu. Viata se mai aseamana $i cu un
hotel, de lucrurile casuia: pat, masa, ciasca, farfurie, se fo-
1. Chefs-d'oeuveres des peres de l'eglise ore choix d'ouvrages complets
des doaeurs de I' eglise grecque et latine, Traduction avec le texte Patin ex
regard, Paris, 1838, X, p. 5-23.
2. Op. cit., pp. 17-29.

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopul Amaslei 649

losesc toti cari trec prin el, dar niciunul -nu is nimic din
toate acestea, ci le lase acolo spre folosinta altora cari vor
vent dupe ei. Astfel sant averile: niste mast' de actori pe
care le imbraca pe rand diferite persoane. Ce este mai pu-
ternic decal demnitatea imparAteasca? Cerceteaza Insa pa-
latele imparatesti si vezi ca aceleasi hlamide, aceleasi co-
roane, centuri si agrafe au Imbracat pe rand nenumarati
Imparati I Dupa cum patul de transportat morti primeste
mereu alte trupuri, tot astfel si aceste simboale ale dem-
nitatii imparatesti imbraca mereu alte corpuri.
Dar nu numai atat. Noi nu santem nici stapanii corpului
nostru si nici ai sufletului nostru, cad si unul si altul sta
sub legile ora'nduite de Dumnezeu. Dumnezeu ne-a zidit
trup, carmuit pentru nevoile vietii de cele cinci simturi.
Aceste simturi nu sunt libere, ci roabe legilor morale. Ochiul
vede toate frumusetile naturii: cele ale cerului $i cele ale
pamantului. Pe acestea poate sA le vada fare niciun pe-
ricol ; cand insa prin vedere se aduce paguba sufletului,
atunci trebue pusa invelitoare peste ochi, sa le evittm, sa
nu le vedem, caci este mai bine sa se intunece vederea
decat sA vada lucruri pricinuitoare de intunecime. Auzul la
fel :sä fie deschis cand aude lucruri bune, ca prin auz
cuvintele folositoare sA intre in suflet ; la cuvinte rele sA
fie inchis. Gura impreuna cu limba sA fie inteleptita : sA nu
rosteasca decat lucruri drepte, cuvinte evlavioase, toate cute
conlucreaza pentru savar4irea faptelor bune. Sa se abtina
de la injurii, calomnii, acuzare pe nedrept, vorbire de rau
contra fratilor, vlasfemie contra lui Dumnezeu. Gura de a-
semeni sA nu guste decat cele ce Ii folosesc. Sa fie inte-
leptit $i nasul : sA nu respire decat cele ce ii sant spre
folos, iar capul sA nu fie parfumat cu miruri scumpe si
placute la miros. In sfarsit, mana sA nu se atinga de orice
lucru. SA se intinda spre a face milostenie, nu spre a rapi ;
sA aline suferintele celor bolnavi, dar sA nu alinte trupu-
rile pline de vigoare $i de sanatate.
Prin urmare $i omul insusi nu este stapanul sat', ci
este supus legilor lui Dumnezeu. Iar cel supus este rob,
rob al lui Dumnezeu. Pe lume a venit gol si n'a adus
nimic cu el. Tot ce are o are prin oranduirea lui Dum-
nezeu, fie a a mostenit-o de la pArinti, fie ca a dobandit-o
prin casatorie, fie ca si-a agonisit-o prin negot, agriculture

www.dacoromanica.ro
650 b. reciona

sau pe aite cal. In toate Dumnezeu a stat Intru ajutor.

Odata ce s'a dovedit ca cele ce are omul nu sant ale
lui, ba Inca nici pe corpul sau nu este stapan, cad este
supus legilor dumnezeesti, sa vedem cum trebue sa
chiverniseasca aceste avert ale caror administrator tem-
porar este. Cea mai bunA administrare a for o face ol-
neva daca da celui sarac, dna Imbraca pe cel gol, vindeca
pe cel ce sufere, nu trece cu vederea pe cel lipsit $i a-
runcat la raspinteni. DacA lucram astfel vom fi cinstiti de
legluitor. Noi lnsa facem dimpotriva. Ducem o viata fara
nicio socotealA. Dispretuim pe cei sdraci $i nenorociti $i
ne cheltuim viata $i averea IncredintatA noun in chip za-
darnic. HrAnim o multime de lingusitori, strAngem In jurul
nostru o ceata de paraziti, Imprastiem averea in lupte de
gladiatori, In lupte de fiare, dam banii pe saamatori si pe
clovni. Tinem strans argintul ca nu cumva sä ne cads din
many cativa banutt acolo unde cheltuiala ne-ar aduce ,un
castig nemasurat $i mantuire ; dar cheltuim cu arnandoua
mantle acolo unde ne asteapta pacatul $i mil de munci.
Nu este aceasta icoana unui iconom Intelept, care chiver-
niseste cu Intelepciune cele Incredintate lui. Pe iconomul
tntelept ni-1 descrie David prin cuvintele : Fa-mi, Doamne,
cunoscut sfarsitul meu $i numarul zilelor mele care este
ca sä cunosc ce 1mi lipseste" (Ps., XXXXVIII, 5). Icono-
mul cel intelept se Ingrijeste de sfarsitul vietii sale, cer-
ceteaza faptele sale din trecut $i cauta sa Implineasca cele
ce-i lipsesc Inainte de a vent cel care II va lua de aici.
Dincolo, fiecare din not Isi va da socoteala in fata lui
Dumnezeu de feiul cum a chivernisit lucrurile Incredintate
lui. Din aceasta cauzA trebue sa plecam din aceasta lume
liberi, ford datoril, cu constiinta curata $i prezentand drep-
tului judecator deschise cartile petrecerii vietii noastre.
Bogatul cAruia i-a rodit Carina a fost un rau iconom,
caci voia sa intrebuinteze belsugul tarinii lui numai spre
desfatarea trupului. Cu toate acestea, bogatia sa nu 1-a
folosit la nimic, cad peste noapte a lost scos din viata
aceasta, Acelasi luau ne Invata pi experienta de toate zi-
lele : pe cel sdravan seara, nu-1 mai gasesc razele dirni-
nett', iar pe altul it paraseste viata In timp ce mananca.
Cand vine moartea, iconomul neintelept Incepe sa se be-
ceasca fail de folds ca. $1 iconomul din pilda sfintet Evan-

www.dacoromanica.ro
.Anterie episcopul Amasiei 651

ghelii. Dupa moarte nu se mai poate schimba nimic. Viata

din lumea aceasta este o cultivare a poruncilor, dincolo
este folosul acestei cultivari. Daca nu Se-am cultivat pe
cand eram in viata, patimim ce au patimit fecioarele cele
nebune, care n'aveau untdetunn in candelele lor. N'au
capatat nimic gi s'au intors fara sa fi facut ceva. Cuvantul
acesta ne arata a nu poate fi de folos untclelemn strain
la venirea mirelui, adica cu fapta buns a altuia pentru
Mosul nostru propriu. Cad fiecare se imbraca ca cu o
hainb cu felul sau de vietuire, fie ca este stralucitor Si
cinstit, fie ca este fals si asemenea vestmantului saracacios.
Nu este cu putinta sa-1 desbraci, nici sa-1 schimbi $i sa
ial altul si nici sa te 1mpodobesti si sa te Infrumusetezi in
timpul judecatii prin imprumut gi prin dar. Fiecare ramane
asa cum este in adevar: fie lipsit de cele bune, fie bogatm.
Iconomul nedrept a spus ca va ierta datoriile tuturora.
Cuvintele acestea nu pot fi intelese alegoric. Prin ele in-
vatam ca toti oamenii cari se intereseaza de viitoarea for
odihna si dau altora din bogatiile for sau iarta datoriile
altora, isi agonisesc un mare castig. Astfel, cand cineva.
41 simte aproape sfarsitui 41 usureaza greutatea pacatelor,
facand binefaceri, ajutand pe saraci, iertand datoriile
datornicilor. In chipul acesta capata multi prieteni cari vor
marturist Domnului despre bunatatea inimii lui, gi prin
marturia for ii pregatesc un loc de odihna. Dupa cum
sangele lui Avel striga catre Dumnezeu, tot astfel gt fapta
cea burly da marturie despre cel ce a savarsit-o.
III. Op.cXf.ct %Ca& ,irXeoveSac (Omi lie contra lacomiei).
Omilia contra Mamie' n'a fost mentionata de catre
antichitatea crestina. Ca opera a Jul Asterie, episcopul
Amasiei, ne-o arata insa traditia manuscrisa : a) Cod. Lau-
rentin plut. VII, cod. 1, sec. XI; b) Cod. Vatican Gr. 388,
sec. XVI ; c) Cod. Berlinez Phillip 21, sec. XVI 1.
A fost publicata prima data de Ph. Rubens si J. Brant
la Antwerpen In 1615, impreuna cu traducerea latina fa-
cuta de Rubens. Din aceasta editie textul grec Si traducerea
latina a trecut in Bibliotheca veterum patrum, editata de
Fr. Le Duc z $i in Bibliotheca patrum, Paris, 1644, vol.
1. cf. M. Bauer, Op. cit., p. 62 gi A. Bretz, op. cit., p. 6.
2. Op. cit. pp. 578-589.

www.dacoromanica.ro
652 D. Fecioin

XIII 1. 0 'noun' traducere latina impreuna cu textul grec a

dat In 1648 Fr. Combefis 2. Din editia lui Combefis textul
grec $i traducerea latina a trecut in Patrologia graeca a
lui Migne 3. Tot dupa Combefis a publicat textul grec al
omiliei $i loan Patusa4.
In afara de traducerile latinesti din editiile greco-latine
de mai sus, omilia contra avaritiei a mai fost publicata in
latineste in Magna Bibliotheca veterum patrum, Colonia,
1618, vol. IV 8, in Heptada lui Theoph. Raynaudus 6, in Ma-
xima Bibliotheca veterum patrum a lui M. de la Bigne si
in editia I8 $i editia H9 a operilor sfantului Prosper Acvi-
tanul. In limba franceza traducerea omiliei se datoreste lui
Nic. Fontaine 16, lui Fr. de Maucroix11 $i lui Leonce Sa-
porta 12. In limba germana omilia a fost tradusa de J. G. V.
Engelhardt 13.
Aceasta cuvantare contra avaritiei a fost rostita de
episcopul Amasiei intr'o biserica dela tarn cu prilejul sat.-
batorirei unor mucenici14. $1 cum in aceeasi zi era $i o zi
de targ, Asterie gaseste potrivit sä vorbeasca celor adunati
despre lacomie16.
Analisa. - Dupa o introducere in care aminteste pe-
ricopele citite din Noul $i Vechiul Testament, incepe tra-
tarea subiectului printr'o definitie a lacomiei: Lacomia nu
consta numai in a fi posedat cu furie de argint si de a
aduna la cele ce ai altele cat mai multe, ci, in general, in
a voi sa ai in orice lucru mai mult decat trebue. In cate-
1. cf. M. Bauer, Op. cit., p. 55.
2. Op. cit., col. 39-65.
3. MG, XL, col. 193-216.
4. 'Eixux.Xonat8sfa cptXoXonxt 13E4 Tic:m.9°4 toµous 0vaprip.i.v1, Tcpec xAotv TO,/
, cpcXoX6Ttev xat cptAop.a.Brev t7s &Dopnw4c PrXtbrrslc auvapp.009torz, Venetia, 1710,
U, pp. 307-321.
5. cf. M. Bauer, op, cit., p. 53.
6. Op cit., pp. 827-831.
7. Op. cit., pp. 813-816.
8. Op. cit., pp. 274-278.
9. Op. ca., pp. 287-291.
10. Op. cit., Paris 1691, cf. M. Bauer, Op. cit., p. 55.
Op. cit., Paris, 1695 si ed. II, Amsterdam, 1708, cf. M. Bauer, Op. cit.
p. 55.
12. Op. cit., pp. 23-49.
13. Op. cit., pp. 29-47.
14. MG, XL, col 196 A. . .

15. S. se yea. §i L. Ellies du Pin, Op. cit., III, p. 79; Tillemont, Op.cit.
X, p. 410 ; K. Fr. W. Paniel, Pragmatische Geschichte der christlichen Berea-
samkeit and der Homiletik von den ersten Zeiten des Chrzstentums bis auf
neuere Zeit, Leipzig 1841, I, 2, p. 294; Combefis In MG, XL, nota 19, col. 193-194.

www.dacoromanica.ro
 Asterie episcopul Amasiei 653

goria lacomilor se claseaza 5t Ingerul cazut, caci din pri-

ycina lacomiei a dorit sa aiba mai mult, decat avea. La fel
.$1 .primul om, prin lacomie a .pierdut nemurirea. lubirea
<le mai .mult, apoi, a introdus In lume atatea dialecte
atatea feluri de limbi omenesti. Paraon a atras asupra sa
$i asupra poporului sau atatea nenorociri tot din pricina
lacomiei: a dorit sa fie stapanul unul popor care nu era
al Jul. Tot din pricina lacomiei a cazut si Avesalom
,Iuda Iscariotul, Anania $i Safira. Dar nu numai istoria
Vechiului $i Noului Testament este plina de exemple 'cu
-gravele consecinte ale patimii lacomiei, ci experienta noa-
stra de toate zilele $1 viata ne Invata. ce urmari are aceastA
.patima. Lacomia este ca un fel de fiara de care cu .greu
to poti descotorosi ; infloreste mereu $i cu greu vestejeste :
Imbatraneste cu cei de sub stapanirea ei si-1 Insoteste pans
.la sfarsitul vietii lor. Toate celelalte patimi de la o vreme
parasesc pe cel cuprins de ele, lacomia insa niciodata. Ea
,este ca si iedera, care se urca pe copacii din jurul ei $i
nu pleaca nici daca se usuca, nici daca o atinge vreo
boala, ci numai daca intervine cutitul $i taie firele care
ncolacesc trunchiul copacului. Omul lacom este o pacoste
pentru el si pentru cei din jurul lui: nefolositor prietenilor,
neprietenos cu strainii, suparator vecinilor, tovaras chinuitor
femeii lui proprii, prost ingrijitor pentru copiii lui, rau con-
,ducator lui insuV ; In timpul noptii ingrijorat, iar ziva vor-
bindu-$1 $iesi despre cele ce i se par ca nu are si despre
cele ce se vor Intampla in viitor. Este imbelsugat in toate,
dar ofteaza ca unul lipsit de toate. Nu se bucura de cele
ce are, ci cauta pe cele care nu le are. Nu se foloseste
.de cele ale lui, dar se uita la cele straine. Turma lui este
plina de oi, campiile sant acoperite cu oile sale, dar daca
vede alaturea o oaie grasa, lash propria sa turma $i o
doreste pe cea strains. La fel cu boil, cu caii, cu pamantul,
Nimic din ce are nu 1 bucura. Nu-si hraneste corpul $i nu
gaseste niciun folos sufletului lui. Milostenia nu Infloreste
in jurul lui. Iubeste banul mai mult cand este bolnav decat
,cand este sanatos. Daca doctorul ii prescrie o doctorie din
acelea necostisitoare, care se fac din ierburile pamantului,
:se supune ; dar daca ii prescrie o doctorie costisitoare, mai
rdegraba isi da sufletul decat sa-si deslege punga, Pe omul
.lacom binefacerile obstesti ii indurereaza, iar nenorocirile

www.dacoromanica.ro
664 A redeem

tl bUnra. Se treteleste cand cei lipsiti 41 valid bunurile

for pe preturI tie nimic. Se uita catre cer, nu Ca a caute
legile stelelor, ci ca sa afle starea aerului, sa vada daca
Semnele cerului vestesc &ale sau seceta. Strange In vis-
tlerifie sale totul, lie noteaza cu grija, le asigura cu lacate
dUble si le calculeaza la nesfarsire. Se Ingrijeste de graul
adunat In jitnitele lui mai mutt decal de fiul sau. Daca
timte ca vine caldura II Intinde, cum fac doctor'' cu cet
tuprinsi de tumor', Il Imparte, 11 racoreste, lade alaturl de
el,li face aciaperis la amiaza, lar noaptea II descopere
ca sa-1 adie boarea noptii. Cel sarac sta In apropierea lui,
hinuit de foame si nu capata nimic din graul primejdutt.
Sau daca II da, li da cu sgarcenie, pe jumatate mort. La-
tomul este un om nefericit, care nu-si tunoaste rostut
btradaniilor Jul. i navigatorul si agricultorul nu se oboseste
humai de dragul navigatiel si al agriculturii, ci pentru fo-
losul pe care-I da si unula si altuia navigatia si agricultura.
Numai lacomul gramadeste In jurul sau atata bogatie
fara niciun rost. Lacomul, Insa, raspunde ca nu este fa' ra
rost strangerea atator bogatii, deoarece i1 desfateaza prive-
listea bogatiilor adunate. Daca acesta este scopul, ape!
lacomul T I poate satisface dorinta sa, ducandu-se in plata
51 admirand argintarfile si aurariile expuse acolo.
Lacomia este o patima ce poate fi lecuita. Ea nu este
legata cu necesitate de firea omeneasca, ci este un impuls
al vointei, pe care nu este greu de a-I potoil prin cugetare.
Unul din aceste ganduri este acela ca nu dupa multa vre-
me cel care doreste sa adune nenumarate bogatii nu va mai
fi. Ce se va intampla atunci cu toate bogatifie adunate? Caci
de multe on nu va mosteni averile mostenitorul hotarit de
el. Daca are copii, este cu putinta ca ei sa se certe de la
mostenire si averile lacomului vor incapea In mana unul
avar ca $l el, care va alunga din casa sa pe copiii lui.
Daca n'are copil si lass averea unui prieten, sa se gan-
deasca ca testamentul nu este ceva de neschimbat ; tie din
experienta pe care o capata In fiecare zi cate testaments se
anuleaza cu ajutorul avocatilor, a martorilor falsi si a jude-
catorilor cumparati. Cunoscandu-le pe toate acestea, omul
care si-a castigat pe drept averea, sä o Intrebuinteze asa
cum trebue, asa cum a facut lov. Daca este castigate pe
nedrept, sä o dea celor nedreptatiti ca Zaheu. Daca cineVa

www.dacoromanica.ro
Attiarie episcopal Amssiel 655

n'are avere sa nu caute sa o castige pe nedrept, caci o ase-

menea avere ii aduce numai durere si chin, ca si bogatu-
lui din pilda Evangheliei, care, de si avusese de toate In viata,
s'ar fi multumit dincolo sa suga degetul plin de lepra al lui
Lazar. Sf. apostol Pavel numeste lacomia radacina a tu-
turor relelor si o alatura idololatriei. Ca lacomia este $i idolo-
latrie se vede din apostasierea multor crestini, cars, din pri-
cina dorintei de a avea multe, au tagaduit pe Hristos $1
s'au aldturat de jertfelnicile idolilor. Lacomia mai este Insa
si radacina tuturor relelor. Lacomia face ca fiul sa se scoale
Impotriva tatalui si sa-1 omoare spre a intra cat mai cura.nd In
stapanirea averii. Lacomia umple pamantul cu hoti, cu uci-
gasi, cu turburatori de orase. Din pricina lacomiei tribunalele
sant pline cu martori falsi, cu calomniatori, cu avocati, ,cu
judecatori nedrepti. Lacomia este mama inegalitatii pe pa-
mant. Cand produsul pamantului prisoseste, se arunca o
parte din el in mare ca sa nu scads preturile, In timp
ce saracii tanjesc de foame si de lipsa. Unit dorm sub
acoperisuri de aur si locuiesc in niste case ca niste orase,
iar altii n'au nici unde sa-si piece capul. Unul nu are cu
ce se Imbraca, lade cu madularele goale, iar altul are nenu-
marate haine, si-si imbraca si peretii cu purpura. Saracul
Ware Q pane pe masa lui de lemn, cel bogat intinde man-
caruri bogat pe mese de argint. Unul se culca pe paman-
tul gal, tar altul se odihneste pe paturi de aur si argint.
Din pricina lacomiei s'a pierdut dragostea tntre oameni.
Lacomia ascute sabiile, strange trupe de lupta, fabrica ma-
sini de rdzboiu pentru daramatul zidurilor, iar In urma ei
torente de sange, vaduve si orfani, oameni lipsiti de liber-
tate. Toate aceste rele din pricina lacomiei, a dragostei de
avertle straine. Dar daca ar taia cineva patima aceasta a
oamenilor, nimic n'ar impiedeca ca pace adanca sa locu-
lasca printre oameni; ar fugi rasboaiele $i turburarile si
s'ar Intoarce toate la dragostea si prietenia fireasca.
S'ar putea ridica o obiectie daca ar trebui ca toti sa
:

fim saraci, cum vom putea face fats celor de care avem
nevoie, cum vom putea da celui care cere? Obiectia por-
neste din partea unui om necredincios si fara judecata,
care nu pretuieste in deajuns pronia lui Dumnezeu care
ne da toate cele necesare vietii sI intretinerii el. Dovada
de adevarul acesta este sf. Scriptura ale care! pagini sant

www.dacoromanica.ro
656 D. Feciorw

pline cu exemple ca Dumnezeu are grija de toata lumea.

IV. A*5 xcergopocbg T-725 iops-175 tithe xaka.vadiv (Cu-.-.
vant de acuzare Impotriva sarbatoarei calendelor).
Cuvantarea lui Asterie contra sa.rbAtorii calendelor nu.
este mentionata de niciunul din scriitorii crestini ai perioadeb,
patristice $i bizantine. Traditia manuscrisa insa in intregime
o atribue episcopului Amasiei: a) Cod. Laurentin plut. VII,
cod. 1, sec. XI; b) Cod. Vatican Gr. 388, sec. XVI
c). Cod. Berlinez Phillip 22, sec. XV11.
A fost tiparita prima data la Antwerpen in 1615 de
Ph. Rubens si J. Brant, adaugandu-i-se traducerea latina.
facuta de Rubens. Din aceasta prima editie textul grec po
traducerea latina. au trecut in Bibliotheca veterum patrum
editata de Fr. Le Duc 2 si in Bibliotheca patrum, Paris,.
1644, vol. XIII3. 0 noun traducere latina cu textul grec
a dat in 1648 Fr. Combefis 4. Din editia lui Combefis-.
textul grec impreuna. cu traducerea latina au trecut in Pa-
trologia graeca a lui Migne 5.
Numai traducerea latina. a fost publicata, in gait de
editiile greco-latine notate mai sus, in Magna Bibliotheca
veterum patrum, Calonia, 1618, vol. IV 6, in Heptada 1W
Teoph. Raynaudus r, in Maxima Bibliotheca veterum patrum
a lui M. de Bigne 8 si in editia 19 si editia 1110 a operilor
sfantului Prosper Acvitanul. In limba franceza cuvantarea
contra calendelor s'a tradus de Nic. Fontaine 11 $i de
Francois de Maucroix 12. J. G. V. Engelhardt13si Bresciusw
au tradus o in limba germana.
1. cf. M. Bauer, Op. cit., p. 52 Si A. Bretz., Op. cit., p. 6.
2. Op. cit., pp. 589-594.
3. cf. M. Bauer, Op. cit., p. 55.
4. op. cit., col. 65-77.
5. MG, XL. col. 215 226.
6. cf. M. Bauer, Op, cit., p. 53.
7. Op. cit., pp. 831-833.
8. Op cit., pp. 816-818.
9. op. tit , pp. '278-280.
10. op. cit. pp. 291-293.
11. Op. cit., Paris, 1691 ; cf. M. Bauer, Op cit., p. 55.
12. Op. cil., Paris, 1695; ed. 11, Amsterdam. 1708, cf. M. Bauer, Op. cit., p. 55,
13. Die Honzilien des Asterius von Amasea (Ubersetzung, Anmerkungen,
Abhandlungen) II. Programm bei der Vertheilung der homil, tischen Preise in
Erlangen auf das Jahr 1832 and bei der Ankiendigung des Textes and des.
Thana zit der Preispredigt auf das Jahr 1833, Erlangen, 1832, pp. 3-11
14. In Neatest. Archly, Band 1, Berlin 1825, cf. K. Fr. W. Paniel, Op..
it., p. 562.

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopul Amasiei 657'

Ana lisa. Prima zt a anului este prilejul a doua sar-

batori diferite : una crestina $t alta pagana, a calendelor. In
locul sarbatorii crestinesti, multi oameni prefera sarbatoarea
paganeasca. Din pricina aceasta este nevoie sa se arate
de cata rautate si nebunie este plina aceasta din urma-
sarbatoare. Care este rostul unei sarbatori? Primul rost
este acela al praznuirii, al doilea ca toti oamenii, fara deo-
sebire, sa se bucure in timpul sarbatoririi. Motivul praznuiril-
sarbatorit calendelor este neclar, nu se poate spune nimic
precis si adevarat despre rostul ei. Sarbatorile crestinesti-
au un rost: sarbatorim Nasterea Domnului, pentruca Dum-
nezeu s'a aratat in trup ; praznuim sfintele Lumini, pentruca,
prin lertarea pacatelor ne ducem ca din o inchiscare in-
tunecata a vietei celei mai dinainte, catre viata cea lumi-
nata si curata ; sarbatorim Invierea Domnului, caci prin ea
ni se arata nestricaciunea $i schimbarea catre o viata mai
buna. Tot astfel $i cu celelalte sarbatori. In orice lucru
omenesc se cauta ratiunea lui ; acolo unde lipseste cauza
si scopul, acolo este balm $i prostie. Astfel este cu sar-
batoarea calendelor. Cat priveste bucuria pe care aceasta
sarbatoare o prilejueste, apoi se poate vedea ca numai
putini sant aceia cari se bucura, marea multime este plina
de necazuri si suparari. Toti nadajduesc in aceasta zi sa
primeasca ceva de la altul, iar daca ei dau altora, o fac
cu parere de rau. Sarbatoarea calendelor este plina de
oboseala $i chin : carduri de oameni umbla pang noaptea
tarziu, din Casa .in casa, $i nu pleaca pana ce cel asediat
plictisit da banul pe care II are $i chiar ceeace nu are.
Ospatul urmeaza ospatului, paguba pagubei. Sarbatoarea
aceasta este prilejul saracirii oamenilor : cei saraci se im-
prumuta cu dobanzi marl ca sa poata petrece sarbatoarea.
Daca nu capata ceva imprumut, atunci se simte nenorocit,
$i merge chiar pana acolo ca vinde ceva din casa lui,
lucruri necesare celor a for sal, numai ca sa poata cheltui
de dragul sarbatorii. Sarbatoarea calendelor invata pe copii
sä mearga din casa in casa ca sa capete daruri si ii de-
prinde de mici cu cersitul ; taranii, cari yin la oras in a-
ceasta zi, sant batuti, sant luati in ras ; iar soldatii iii
cheltuiesc toata agoniseala ranilor for si se imbraca, ca
niste caraghiosi, cu haine femeesti. Cei mai inalti demni-
Revista BIserks Ortodoxd Romda, 55 (1937), nr. 11-12, Noemvrie-Decemvrie. 4

www.dacoromanica.ro
658 P. Fedora

tars ai imperiului, consulii, cheltuiesc in aceasta zi daruri

bogate din averile for stranse prin nedreptate, furt $i lad.
Dar cu banii cheltuiti nu miluiesc pe cel sarac, pe cei
lipsit de pane $i de adapost, pe cel orfan $i pe vaduva, ci
hranesc gladiatorii, orchestrantii, femeile stricate $i chiar
pe ,flare. Dar $i sfarsitul consulilor este potrivit cu nedrep-
tattle savarsite de ei: niciunul nu a murit de moarte buns,
ci toti au fost exilati sau decapitati.
Dupa cum s'a aratat in partea intaia a studiulvi de
fats, Asterie a rostit acest cuvant contra sarbatorii calen-
delor in anul 400 j. Editorul lui Libaniu (t393), R. Forster
Is' exprima presupunerea ca Asterie a compus cuvantarea
sa prilejuit de cuvantarea lui Libanie ,,a zdtg vaa.vacc5" 2.
Timpul compunerii cuvantarii lui Asterie nu se opune
unei asemenea presupuneri, deoarece Libanie a compus
cuvantarea sa inainte de anul 393 3. Dar comparatia
cuvantarii lui Asteriei cu a lui Libanie ne convinge ca
episcopul Amasie a compus cuvantarea sa tocmal pen-
tru a combate argumentele aduse de Libanie in sprijinuf
sarbatorii calendelor. Aceasta comparatie a facut-o M.
Schmid, care a aratat, punand in paralela ideile funda-
mentale ale celor doua cuvantari, Ca amandoua au aceeasi
schema Si ca Asterie combate punct cu punct toate argu-
mentele lui Libanie 4
V. 'Ex TO xccuk Nict&O.octov EbarrekEou ens sb <El gsauto
civaptinap etrokt3aca. zip Twat= ctkoei xcack 7cecactv cd.tietv*
(cap. XIX, 3). (Cuvantare la cuvintele din Evanghelia dup*
Matei: Daca este ingaduit omului sa- $i lase femeea lui
pentru orice pricina").
Nici o marturie patristica sau bizantina nu pomeneste
despre aceasta cuvantare despre divort a lui Asterie. Tra-
ditia manuscrisa in iniregime o arata ca opera a episcopului
Amasiei; a) Cod. Laurentin plut. VII, cod. 1, sec. XI;
b) Cod. Vatican Gr. 388, sec. XVI; c) Cod. Berlinez
Philip 21, sec. XVI5.

1. p. 634.
2. Opera omnia, Bd. I, 2, p. 391, nota.
3. Ibidem, or. XI, Introducerea.
4. Op. cit., p. 41-43.
5. cf. M. Batter, Op. eit., p. 52 si A. )3retz, op. cit., p. 6.

www.dacoromanica.ro
Astbrie bpiscopul Armasiei 659

"Ph. Rubens $i J. Brant o editeaza prima data la.

Antwerpen in 1615, adaogandu-i-se totodata $i traducerea.
ti In latineste facuta de Rubens. Din editia Rubens-Brandt
textul grec $i traducerea latina au trecut In Bibliotheca
veterum patrum editata de Fr. Le Duc' $i In Bibliotheca
patrum, Paris, 1644, vol. XIII 2. Fr. Combefis in 1648 a
editat din nou textul grec Insotit de o noun traducere latina 3.
Din editia lui Combefis textul grec Si traducerea latina a
trecut in Patrologia graeca a lui Migne 4.
In afara de editiile greco-latine de mai sus, a fost
publicata numai traducerea latina in Magna Bibliotheca
veterum patrum, Colonia, 1618, vol. IV, in Heptada lui
Teoph. Raynaudus 6, In Maxima Bibliotheca veterum patrum
a lui M. de la Bigne 7 $1 in editia 16 $i editia II a ope-
rilor sfantului Prosper Acvitanul. In limba franceza tradu-
cerea cuvantarii despre divort se datoreste lui Nic. Fontaine 10,
lui Francois de Maucroix " $i lui Leonce Saporta 12. Bres-
ciu513, J. G. V. Engelhardt " $i L. Koch * au tradus cuvan-
tarea in limba germana.
Cuvantarea despre divan a fost rostita de Asterie
inteo duminica.16.
Analisa. - Fariseii $i carturarii au cautat sa prinda in
cuvant pe Mantuitorul Hristos, dar, de fiecare data, intre-
barite lor s'au intors impotriva lor. Prilejuit de o intrebare
vicleana a lor, Mantuitorul a hotarit care sant granitile des-
faced' casatoriei. Intrebarea lor este urmatoarea : DacA este
ingaduit barbatului sa lase pe femeea lui pentru once pri-
1. Op. cit., pp. 594-601.
2. cf. M. Bauer, Op. cit., p. 55.
3. Op. cit., col. 77 -93.
4. MG, XL, col. 225-240.
5. cf. M. Bauer, Op. cit., p. 53.
6. Op. cit., pp. 833-836.
7. Op. cit., pp. 818-820.
8. Op. cit., pp. 280-283.
9. Op. cit., pp. 293-296.
10. Op. cit., Paris, 1691 ; cf. M. Bauer, Op. cit., p. 55.
11. Op. cit., Paris, 1655 ; ed. II, Amsterdam, 1708, cf. M. Bauer, Op. cit. p. 55.
12. Op. cit., pp. 50-69.
13. In: Neues Archiv fiir die Pastoralwissenschaft, 1822 ; cf. K. Fr. W.
Paniel, Op. cit., p. 562.
14. Op. cit., pp. 12-25.
15. Asterios, Bischof von Arnasea. Nachrichten fiber Leben and Schrtf-
fen nebst einer Homilie desselben, In: Zeitschrift fiir die historische Theologie,
41 <1871) pp. 93-107.
16. MG, XL, col. 225 BC.

www.dacoromanica.ro
C60 D. Fedora

cina ". Aceasta era problema ludeilor, dar scopul for ascuns a
Jost aitul, anume de a face pe Mantuitorul sa rosteasca. ceva
Impotriva femeilor, care se alaturasera atat de mult de Mantui-
torul $i de invatatura sa. Prin raspunsul sau, Domnul a dat pe
iata viclenia lor, iar el au plecat ca niste lupi fara nicio prada.
Insasi firea arata, care este scopul casatoriei, cad ea
a fost facuta pentru unire $i nu pentru despartire, Primul
...nuntas al casatoriei a fost insusi Creatorul, care a unit prin
legea casatoriei pe primii oameni, iar cei doi care se unesc
nu mai sant doi, ci un singur trup. Trebue sa cunoasca
toti aceia cari tpi schimba femeile tot asa de usor ca $i
hainele, ca legatura casatoriei nu poate fi rupta decat de
moarte $i adulter. Prin casatorie se face o singura unire a
-trupului *i a sufletului, $i dupa cum se arriesteca felul unuia
de a fi cu felul celuilalt, tot astfel se uneste $i trupul. Cum
poate sä piece de langa sopa sa barbatul, care si-a luat
.prin ea sora $i partasa pentru intreaga viata $i nu ser-
vitoare pentru putine zile? Nu se poate rupe atat de
usor marturisirea pe care barbatul a facut-o la incheierea
casatoriei, $i aici nu este vorba de actul dotal, pe care
1-a semnat barbatul, ci de marturisirea facuta de Adam:
,lata corp din corpul meu $i oase din oasele mele ;
-aceasta se va chema femeea mea" (Facere, II, 23). Cuvin-
.tele acestea sant o marturisire obsteasca a oamenilor prin
persoana unui singur om, adresata intregului neam at fe-
meilor unite prin lege cu barbatii. SA nu se mire nimeni
-de faptul ca unul a spus $i aitul este tras la raspundere,
deoarece toate cate s'au intamplat la inceput protoparintilor
nostri, toate acestea au devenit o natura a 5irului de oa-
meni care au urmat dupa ei. Prin urmare $i natura $i le-
gile dumnezeesti nu ingadue desfacerea casatoriei. Dar $l
folosul pe care it au barbatil dela femeie nu ingadue aceasta.
Ea este un madular al barbatului, un conlucrator pentru
toata viata, pentru nasterea copiilor, ajutor In timpul boa-
lelor, magaiere in necazuri $i pazitor at caminului. 0 ve-
eleste $i o supara aceleasi lucruri ca $i pe barbat ; suporta
durerea nasterii de copii numai din pricina tovarasiei cu el ;
stapaneste bogatia daca exista, gospodareste saracia cea
amara. Daca necazuri yin pe capul barbatului, toti Il pa-
Tasesc, $i ramane alaturi de el numai femeea, femeea,
madularul partii bolnave $i roaba greutatilor $i a Ingrijiril

www.dacoromanica.ro
 Asterie episcopal Amasiei 661

barbatului. Ea sterge lacramile $i tamadueste rana daca a

lost batut ; Intovaraseste pe cel dus la temnita, $i daca cineva
Si ingadue sa intre cu el, is parte cu placere la inchisoare, iar
daca este impiedecata si la aceasta, ramane la poarta inchi-
sorii ca un catelus obisnuit al stapanului". 0 pilda clasica a
-credinciosiei femeii este sotia lui lov, care si-a insotit barbatul
si pe gramada de gunoi. Ea a cazut in pacatul hulirii lui Duni-
nezeu tot din pricina marei sale dragoste pentru barbat: 1-a
-sfatuit sa spuna un cuvant de hula impotriva lui Dum-
nezeu numai ca sa se termine odata nenorocirile sotului ei.
Unii, pentru desfacerea casatoriei aduc motive ca a-
cestea : ca femeea este lenese, ca vorbeste mult, ca nu
este gospodina. Dar oare unul ca acesta nu stia cand s'a
casatorit ca este unit cu femeea aleasa? Apoi barbatul, care
aduce astfel de acuzatie este lipsit de greseli? Cate n'a su-
ferit femeea de la barbat, dar toate sant trecute sub tacere,
pentruca ea nu le-a dat in vileag. A rabdat cand se supara
$i fierbea de manie, si a tacut ca o sclava cumparata din
targul de sclavi. A suferit fara sä murmure cand nu-i dadea
cele necesare intretinerii fie din pricina saraciei, fie din pri-
cina sgarceniei. Nu 1-a aruncat in strada cand venia beat
de la petreceri, ci 1-a luat de mana si i-a alinat durerile
capului. Toti radeau de el cand era beat, numai ea nu
radea, ci, in tacere, suferea si it ingrijea. Dar barbatul uita
toate acestea si in termeni pomposi acuza femeea, ca prin
vorbele sale sa -$i pregateasca scuza pentru despartire. Bar-
batul trebue sa se poarte cu femeea care sufere de
pacatele insirate mai sus, ca si cu un buboi pe corp.
Nirroni nu taie mAdularul intreg spre a vindeca buboiul,
caci atunci am ajunge fara madulare, ci vindeca cu grija
buboiul. Tot asa sa faca si barbatul cu femeea. Barbatul
apoi de cate on se supara din pricina femeii lui, sa
puns in paralela durerile unei singure nasteri cu neca-
zurile pricinuite lui $i va vedea ca motivul supararii lui este
Invins. Sa aduca pe langa aceasta $i ingrijirea in timpul
boalei, tovarasia la nenorociri, lacramile varsate pentru ne-
cazurile pricinuite lui de altii si faptul ca femeea a parasit
casa parinteasca si a urmat unui strain. Toate aceste gan-
duri sa instruiasca pe barbatul care doreste sa desfaca lantul
casatoriei. Barbatul nu trebue sa dea mai putin dovada decat
animalele de legatura obisnuintei pe care impreuna vietuirea

www.dacoromanica.ro
662 D. Fecioru

o creaza Intre barbat si femee. Puterea obisnuintei unuia

cu altul este mare $i nu trebue aruncata ca un vas stricat
sau ca o haina veche. Dar un barbat care-si iubeste sotia, nu
o uita nici chiar cand ea a plecat din viata aceaste, ci iubeste
In copii for pe cea plecata dintre ei. Unul din copii are vocea
mamei, altul se aseamana cu ea in felul de a fi, altul pas-
treaza ceva din infatisarea ei, astfel ca tatal avand in fie-
care din copii icoane ale sotiei raposate, Is' inchipue ca
Impreuna vietuirea cu ea este nemuritoare si nu se gan-
deste la alts femee. Nu gramadeste astazi pamant peste
mormant si mane pregateste camera nuptials, nici dup. la-
cram! $1 *Aar' nu se grabeste spre dans de nunta ; nu
schimba haina de doliu cu o haina de mire ; nu bags in
patul Inca cald al celei plecate o a doua sotie si nu cla
copiilor mama vitrega.
Daca insa adulterul este motiv al despartirii, atunci
casatoria trebue desfacuta. Unul barbat astfel nedreptatit
Insusi creatorul ii ingadue sä alunge boala din casa si din
camin. Casatoria a lost instituita pentru dragoste si nastere
de copii ; dar niciuna din ele nu se pastreaza impreuna cu
curvia. Nu mai este dragoste acolo unde dragostea femeii
Inclina spre alt barbat, si nici nu mai este o bucurie In
nasterea copiilor, and acesti sant amestecati.
Legea adulterului nu este hotarita numal femeilor, ci
si barbatilor. Scuza, pe care si-o aduc barbatii in sprijinul
tor, Ca ei nu pangaresc caminul si nu introduc copii strains,
n'are nicio putere, cad ei distrug alte camine si alte case.
Femeile cu care au legaturi sant negresit fiicele sau sotiile
altora, 'mat va fi nedreptatit sau parintele care a nascut-o,
a crescut-o si a nadajduit sa o aduca fecioara la patul nup-
tial, sau casatoria tradata. Daca tatal este desfranat sa cu-
noasca chinul unui parinte Inselat In sperantele sale. Daca
este barbat sa se inchipue pe el insusi nedreptatit. Intre
legile romane, care socotesc adulterul fara nicio raspundere
si legile Vechiului si Noului Testament, este o deosebire
fundamentals. Tot astfel si Intre doctrina lui Platon si Intre
doctrina crestina. Crestinul nu trebue sa asculte nici de
unele nici de cealalta, ci trebue sa asculte de glasul sf.
Scripturi care vesteste pedeapsa si pentru cei cart savarsesc
pacatul, dar si pentru cei cars nu-1 impiedica de a se sit
vArst de altli.

www.dacoromanica.ro
_Astoria episcopal Amasiei 663

VI. A.67o5 errs r6v rpocpipp Acotiik, xmi, El; Tip 2;(.0-
aivvay (Cuvant la profetul Daniil si la Susana).
Nici aceasta cuvantare nu este mentionata de litera-
tura veche crestina. Traditia manuscrisa insa o indica drept
opera a lui Asterie al Amaslei: a) Cod. Parisian gr. 1199,
sec. XI; b) Cod. Parisian gr. 1458, sec. XI ; c) Cod. Bibl,
din Oxford Bara:c, 192, sac. XIV; d) Cod. Vatican
Barber. 361 ; e) Cod. Vatican Barber. 437
Textul grec al cuvantarii a fost publicat prima data
de Fr. C3mbefis in 1648 impreuna cu traducerea latina
facuta de el 2. Din editia lui Combefis textul grec $i tra-
ducerea latina a trecut in Patrologia graeca a lui Migne3,
In afara de traducerile latine notate mai sus, s'a ti-
padt numai traducerea latina in Heptada lul Teoph. Ray-
naudus4, in Maxima Bibliotheca veterum patrum a lui M,
de la Bigne 5 $i in editia 16 si editia II' a operelor sfantulul
Prosper Acvitanul. In limba germana a tradus cuvantarea
I C. V. Engelhardt 8.
Asterie a pronuntat acest discurs in ziva in care s'a
cetit in Biserica textul biblic at istoriei lui Daniil si al
Susanei. A lasat la o parte toate celelalte pericope din
Psalmi, din Apostol si din Evanghelie, cetite in aceeasi zi
la slujba, si s'a oprit numai asupra instructivel povestiri a
judecatli kit Danii19.
Analisa. Harul dumnezeesc curge din belsug si se
revarsa cand vrea si peste cine vrea. Niciodata nu seaca,
chiar daca se Imparte unuia sau altuia dintre oameni ; este
totdeauna plin $i de ajuns tuturora. El este cand asupra
lui Samuil, cand asupra lui David, cand asupra lui Daniil,
pe care 11 desavarseste in intelepciune si-I arata, desi tanar,
judecatorul celor batrani.
Daniil a fost dus in robie in Vavilon oclata cu tots
cetatenii lerusalimului. Rind tanar, era dispretuit de toll
$i nu era socotit ca un mare ca.stig de razboiu. Dumnezeu.
1. A. Bretz, Op. cit., pp. 6-7 V M. Bauer, Op. cit., p. 56.
2. Op. cit., col. 96 -105.
3. MG, XL, col. 239-250.
4. Op. cit., pp. 836-838.
5. op. cit., pp. 820-822.
6. Op. cit., pp. 283 285.
7. op. cit., pp. 296-298.
8. Op. cit., pp. 25-33.
9. MG. XL. 241 D-244 A.

www.dacoromanica.ro
664 D. Fecioni,

insa, care vede si stie totul, a vazut sufletul curat al tana-

rului si la vreme potrivita 1 -a facut sä straluceasca, ara.-
tand pe cel smerit mai mare decat toti. Cu toate ca era.
tartar a stat pe scaunul magistratilor, a razbunat castitatea
napastuita, a intors un popor dus in ratacire si a schimbat
sentinta falsa pronuntata de un intreg oras.
Doi batrani, judeatori ai poporului, neputand sa-si.
satisfaca poftele lor urite cu o femeie cinstita din oras,
numita. Susana, au calomniat-o, pentru a se razbuna, ca a
pacatuit cu un barbat in gradina casei ei. Calomnia lor
a gasit crezare, cad atunci cand batranetea calomniaza
convinge, iar tineretea cand este calomniata este condam-
nata, din pricina ca are toate banuelile indreptate impotriva
ei. Intreg poporul era de partea batranilor, numai parintit
femeii, barbatul si copiii plangeau si-si vedeau neamul
acoperit de rusine. Judecatorii, cari trebuiau sa fie apara-
torii castitatii, au poruncit sa fie desgolita de acoperamant,
ca macar prin acest chip sa-si potoleasca pofta lor. I au
pus manile pe cap, semn al condamnarii. Susana Irma,
napastuita pe nedrept, a ridicat ochii spre Judecatorul ju-
decatorilor. Dumnezeu ii asculta glasul si ridica in mijlocul
poporului pe tanarul Daniil, care, despartind pe cei doi
batrani, vadeste, din insasi marturia lor, minciuna si ca-
lomnia. Prin judecata tanarului, sentinta a fost schimbata :
In locul Susanei au fost pedepsiti batranii cu moartea si
pentru vechile lor fara-de-legi si pentru noul pacat. Tatal
femeii a Intinerit de bucurie, iar jalea barbatului si a co-
piilor s'a s himbat in cantece de bucurie.
Crestinii nu trebue sa fie indiferenti fata de istorisirea
aceasta, ci din ea sa fa ca un exercitiu al vietii. Femeile
sä pastreze curatenia sufleteasca pentru barbat, cum a
pastrat-o Susana pentru al ei. Sa sufere mai degraba ne-
dreptate decat, maniind pe Dumnezeu, sä faca de rusine
pe barbat, sä distruga caminul si sa dea nastere la copii
dubiosii. Batranii sä urasca faptele unor astfel de batrani.
Tinerii deasemeni sa urasca pe batranii cari fac pe tinerii,
si fiecare varsta sä fie modelata dupa chipul celor bune.
VII. El5 z6v &)c xocXEcq tucpkOv (Cuvant la cel orb din
nastere).
Cuvantarea la orbul din nastere este pomenita ca opera

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopul Amasiei 665

a lui Asterie de patriarhul Fotie, care dä un extras din ea'

$1 laudd frumusetea descrierii ochiului 2. Traditia manuscrisd
deasemeni confirms pe episcopul Amasiei ca autor al a-
cestei cuvAntari : a) Cod. Parisian Coisl. 107, sec. XI ;
b) Cod. Roman Angel. 125, sec. XI ; c) Cod. Vatican
Barber. 361 ; d) Cod, Vatican Barber. 437 2.
Cuvantarea la orbul din nastere a fost publican prima
data de Fr. Combefis in 1648, care a insotit textul grec
de o traducere latind.4. Din editia lui Combefis, textul grec
$i traducerea latina au trecut in Patrologia graeca a lui
Migne 5.
In afara de traducerea latineasca din editiile greco-
latine ale editiilor mai sus notate s'a publicat numai tra-T
ducerea Latina in Heptada lui Teoph. Raynaudus 6, in Maxima
"Bibliotheca veterum patrum a lui M. de la Bigne 7 in
editia 18 $i editia II s a operilor sfantului Prosper Acvitanul.
J. G. V. Engelhardt a tradus cuvantarea in limba germand1°.
Analisa. Iudeii, dupa cuvantarea Mantuitorului in care
le aratase ca el este Dumnezeu, nu 1-au combatut cu cu-
vinte, ci cu pietre. Domnul, insd, n'a plecat din mijlocul
for in chip smerit, ci in chip dumnezeesc: statea In mij-
locul lor, dar nu putea fi atins ; era langa dansii, dar nu-I
vedeau. Nici cuvintele Domnului, nici faptul ca des' erau
cu el nu-1 vedeau, nu i-au convins de adevarul celor spuse
de el ; pentru aceea intrebuinteaza alt mijloc de convingere.
"Vrea sä tamaduiasca pe cei orbi la minte prin vindecarea
unui orb din nastere. Vindecarea aceasta este mai presus
.de fire $1 medicina std. neputincioasa In fata ei, caci ea nu
poate vindeca boalele cu care cineva s'a nascut, ba, de
-mite ori, ea nu tamaduieste nici boale ce se Intdmpla in
-cursul vietii unui om. Domnul vindeca partea cea mai fru-
moasa din corpul omului, ochiul, partea cea mai mdeastra
El ne talmace$te cele despre Dumnezeu, el ne Invata tee
1. Muptigt6Xov it 6t61to0)*7), MG, CIV, col. 217 A-221 A.
2. Ibidem, col. 217 A.
3. A. Bretz, Op. cit., p. 7.
4. Op. cit., col. 105-121.
5. MG, XL, col. 249-264.
6. Op. cit., pp. 838-840.
7. Op. cit , pp. 822-824.
8. op, cit., pp. 285-287.
9. Op. cit., pp. 298-301.
10. Op. cit. pp. 33-45.

www.dacoromanica.ro
666 D. Fedora

meinic despre intreaga zidire ; el talmaceste sufletului pe cele

nevazute din cele vazute ; prin el avem cunostinta de soare,
prin el am Invatat podoaba cerului ; el ne-a istorisit frumusetea
stelelor, esenta parnantului, natura marl!, diferenta semis-
telor, felurimea plantelor, culoarea diferita a cu]orilor, tri-
stetea Intunericului, stralucirea luminii, si toate pe care
Dumnezeu zidindu-le le-a laudat. Daca n'ar fi existat ochi, zi-
direa ar fi imbatranit fara martori, cad n'ar fi fost nimeni care
sa vada intelepciunea $i puterea lui Dumnezeu, pe care
natura o pastreaza.m. Domnul a construit din nou ochii or-
bului, ca sa scoata din mintea oamenilor orice gand mic
cu privire la el. Pentru vindecare nu se serveste numai de
cuvant ca alts data, ci $i de pamant, ca sä arate Ca din
acel pamant, din care la Inceput a fost plasmuit omul In-
treg, tot din el este creat pi acest mic madular. Intrebuin-
teaza pi scuipatul, ca sä fie cuprinsi de frica cei cari mai
tarziu 11 vor scuipa. Dupa aceea II trimete sa se spele in
apa Siloamului, ca sa ne arate mantuirea care vine prin
apa. Caci atunci vedem bine ca.nd ne curatim cu apa
mistica ; atunci lumineaza lumina harului, and puterea
botezului spala murdaria si petele pacatului. i toll cats
ne spalam prin porunca in Siloam vedem lumina duhov-
niceasca, care lumineaza pe tot omul ce vine In lume".
Orbul dupa ce s'a spalat in apa Silcamului, a plecat cu figura
Impodobita de ochi $i a colindat orasul ca tot! sa vada mi-
nunea noun si mai pre sus de fire facuta de cel nascut In
Vitleem. Numai din minunea aceasta mare si ne mai auzita
if nefacuta cue nimeni pana acum, ar fi trebuit ludeii sä se
Incredinteze ca Domnul este Dumnezeu. Dar ei nu au Invatat
nimic de aid, ci prin Intrebari mestesugite cautau sä dis-
truga $i sä batjocoreasca totul. Dar cu cat Intrebau mai
mutt, cu atat se vadea viclenla lor $1' cadeau In lanturile
Intinse de el. Necredinta ludeilor este o boala stramoseasca,
cad pi stramosii for tot atat de nerecunoscatori si impietriti
la anima au fost ca $i el. Si acum, In loc sa se inchine $i
sa dea slava. lui Dumnezau, uneltesc contra minunii. Daca
faptele nu II tncredinteaza de adevarul celor Intamplate,
sä fie incredintati din proorociile Vechiulu! Testament, care
adeveresc despre el.
VIII. 'Eixthplov eig 'robs ,i^rfoo; xopucpctioo; airoaraous

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopul Amasiei 667

ll&tpov xciti lactliXov (Cuva.nt de lauds la sfintil corifei apos-

toll Petru $i Pavel).
Serlitoril epocii patristice $i bizantine nu neau lasat
niclo stire despre aceasta cuvantare a lui Aster le In cinstea
sfintilor apostoli Petru $i Pavel. Traditia manuscrisa InsA,
In tntregime, indica pe Asterie ca autor al cuvantarii: a)
Cod. Bibl. nationale din Atena 263, anul 991 ; Cod Pa-
risian Coisl. 107, sec. XI; Cod. Roman Vallicellan 100
(B 34), sec. XII 1.
Fr. Combefis a publicat prima data aceasta cuvantare
In 1648, Insotind textul cu o traducere latina2. Din editia
lui Combefis textul grec $i traducerea latina au trecut In
Patrologla graeca a lui Migne 3.
S'a publicat numai traducerea Latina, In afara de edi-
title greco-latine notate mai sus, In Heptada lui Teoph. Ray-
naudus4, In Maxima Bibliotheca veterum patrum a lui M.
de la Bigne6, In editia 16 V editia 117 a operelor sfantulul
Prosper Acvitanul. In limba germana traducerea omiliei se
datoreste lui J. G. V. Engelhardt8.
Cuva.ntarea aceesta a fost rostita de Asterie al Ama-
siei to ziva praznuirei sfintilor apostoli Petru $i Pavel ; a-
ceasta. sasbatoare se praznula anual9.
Analisa. Orice predicator se simte neputincios In
cuvinte atunci cand doreste sa proslaveasca faptele marete
ale mucenicilor. Cu atat mai mare greutate simte acela
care vrea sä vorbeasca despre sfintii apostoli Petru $i Pavel,
dasealit mucenicilor, cei dintai ucenici of Mantuitorului,
parintii Bisericilor. Dar cu toate ca incercarea este grea
de Indeplinit, nu se cuvine sA tack, predicatorul, ci dupe
puterea lui trebue sä Infatiseze ascultatorilor viata for pita
de multe Invataturi.
Sa nu se creada ca In cuvantul acesta de lauds, vor
1. A Bretz, Op. cit., p. 7.
2. Op. cit., col. 121-169.
3. MG, XL, col. 263-300.
4. Op. cit., pp. 840-847.
5. Op. cit.. pp. 824-830.
6. Op. cit., pp. 287 294.
7. Op. cit., pp. 301-309.
8. Die Hotnilien des Asterios von Amasea (tIbersetzung, Annterkungen,
Abhandlungen) Iii. Program,: bei der Vertheilung der homiletischen Preise in
Erlangen auf das Jahr 1833 and bei der AnkUndigung des Textes ma des
Thema au der Preispredigt auf das Jahr 1834, Erlangen, 1833, pp. 3 36.
9. MG, XL, col. 300 B.

www.dacoromanica.ro
668 D. Fecionk

II urmate legile retorice obisnuite In acest gen literar, caci:

cuvantul de fata nu e facut spre lingusire, ci spre Infati-
sarea adevarului. Pentru aceea va fi trecut sub tacere si
neamul $i gloria.parintilor. Retorii pagani, pentruca nu au.
nimic bun de spus despre cei cart vorbesc, se refugiaza._
la inaintasii acestora si turbura pacea mormintelor lor ;
meritele parintilor nu pot sa stearga faptele nevrednice ale
urmasilor. Ca lucrurile asa stau o spune nu numai yiata,
care ne arata ca de multe on fiul unui filosof este un prost,
iar filosof fiul unui libertin, dar $i sfanta Scriptura: Timotei"
a fost fiul unor oameni necredinciosi, iar. Avesalom, fiul
unui tata bland $i Intelept.
Petru a fost fiul lui Iona. Nu ne intereseaza cine a_
fost acest Iona, caci din faptele fiului va fi laudat cel care
1-a nascut. Mantuitorul insusi, el, piatra din capul unghiu-
l.ui, 1-a numit pe Petru temelia Bisericii, piatra credintei.
Petru zideste Biserica lui Hristos nu cu pietre, caramizis
$1 alte materii pamantesti, ci cu cuvinte si cu fapte prim;
care lucra Duhul. Dupe ce Mantuitorul s'a inaltat la ceruri,
$i -a luat asupra sa invatatura Evangheliei, a deschis gura.
in fata tuturor $i a, neamurilor $i a lilt 1sraiI. La sarbatoarea
Cincizecimii, prin cuvintele sale intelepte si prin proorociile,
Vechiului Testament, a adus la credinta in Hristos un popor
de trei mii de barbati. Niciunul dintre retorii $i filosofii din
vechime n'a putut face aceasta prin arta lor retorica. De-
mostene a fost neputincios in cuvantul sau $i a fost silit
sä fie exilat, iar Socrate, cu toate discursurile lui, a tre--
buit sa bea cucuta. Atat de putin convingatoare erau cu-
vintele lor. Petru, insa, un negustor, un om neinstruit,
printr'o singura cuvantare, a vanat trei mii de barbati. Cu
prilejul vindecarii ologului din nastere, Petru iii deschide,
a doua oara gura si a adaugat celor castigati tritaia data
tot pe atatia. El nu si-a aratat zelul numai in a face un
popor numeros lui Hristos, ci, mai mult, a cautat ca uce-
nicii sä traiasca potrivit legilor evanghelice. Cand a vazut
ca Anania voia sa introduce pacatul in randurile comuni-
tatii de curand intemeiate, I-a scos prin puterea Mantui-
torului din randurile lor, ca sä instruiasca pe crestini nu
numai cu cuvantul, ci $i cu fapta. Prin un singur fapt a
savarsit doua Iucruri: unul, incredintand pe cei de fata Ca
Mantuitorul este Dumnezeu, altul, ce este pedepsit cei care-

www.dacoromanica.ro
Asterie episeopul Amasie! 6695

calca legea lui. Acestea au fost indestulatoare ca sa con-

vinga pe toil ca cele spuse de Petru nu sant inselaciuner
ci cu adevarat Dumnezeu era impreuna cu el $i ca taina
pe care o anunta este sfanta $i adevarata. Petru s'a ara-
tat mare $i prin faptul ca a parasit toate cele ale lui, indatl
ce a fost chemat de Domnul; a dispretuit bunurile cele
lumesti, a calcat In picioare totul $i s'a alaturat de cele
spitituale $i mai presus de lume. Dar s'ar putea spune:
De ce s'a lipsit Petru, cad era sarac? De tot ce a avut,
cad este mutt ce are fiecare. Este - bogat $i cel care are
trasura cu patru cai, dar 51 cel care are numai un singur
asin. Dumnezeu nu judeca milostenia $i iubirea de oameni
a cuiva dupa multimea celor ce da, ci dupa vointa cu care
da. Dar Petru nu era complet sarac. ,E1 era pescar. Oare
nu pescarii sant aceia cari culeg margaritarele, cari vop-
sesc stofele cele scumpe $i pescuesc sideful? Bogatia cuiva
nu se judeca dupa uneltele ieftine cu care Isi indeplineste
cineva meseria lui, ci bogatia se judeca dupa castigul care
se aduCe prin aceste unelte. Daca s'ar judeca dupa unelte
rilunca agricola, atunci aceasta ar urma sa fie cea mat
lipsita de castig. Prin urmare, trebue sä taca toti aces cari
acuza pe Petru ca a fost sarac pentruca a fost pescar, $i
din pricina aceasta n'a avut mare lucru de pierdut cand
s'a alaturat de Mantuitorul. El s'a aratat mai pre sus decat
orice om, cad el a fost singurul dintre oameni care a
mers pe apa ca pe uscat. Este minunat $i Moise ca a
trecut marea fara corabii, tot astfel $i Iisus at lui Navi,
dar nu 1-au depasit pe Petru, care a calcat cu picioarele
sale pe apa ca pe uscat, invingand prin aceasta o lege a
firii. Mare a fost $i loan Evanghelistul, care se odihnea pe
pieptul Mantuitorului, mare $i Flip, dar toti acestia au
ramas in urma lui Petru. Dacd se are in vedere toate cele
cate a facut fiecare dintre ucenici, barbatul acesta paseste
inaintea celorlalti ucenici, si-i lasa in urma $i in discutiile
pe care le-a avat $i in faptele sale. Cand Mantuitorul a
Intrebat pe cei doisprezece ucenici ce cred ei despre el,
singur Petru tnaintea tuturora a rostit acel cuvant On de
intelepciune $i adevar. Tu esti Hristos, Fiul Dumnezeu-
lui celui viu" (Matei, XVI, 16). Prin cateva cuvinte a rostit
tharele adevar al credintei. Marturisirea lui Petru arata pe
de o parte ca Mantuitorul a fost dintru inceput langa Tatat

www.dacoromanica.ro
.670 D.. Pacieru

41 ca este Dumnezeu, tar pe de alts parte ne indica taiga

Iconomiei pe care Dumnezeu, ca bun ce este, a prImIt-0,
coborindu-se spre slabiciunea firii noastre. Cuvintele Tu
esti Hristos" ne arata taina iconomiel sI talmaceste teo-
fania in trup. Numele Hristos nu este numele salt cel mai
inainte de veci, ci prin el ne arata harul celor consacratt.
Dupa ce a marturisit a este om cu adeyarat, adauga Ca
este Fiul Dumnezeului celui viu. Exact acesta si nu altul.
Marturisirea lui este scurta $i lapidara ; n'a inceput prin Q
finete lunga de argumente, nici nu s'a Inconjurat de un
cerc de silogisme cum fac tehnologli credintei, ci In sin--
eeritatea Mimi' a expus pe scurt adevarul. Marturistrea pe
care trebue sa o faca orice cretin este marturisirea lui
Petru. Cele mai mull decat. acestea sa le lase acelora
cart se lupta cu cuvantul, a caror opera este cearta si a
caror sfarsit este pierderea. Celelalte fapte marete ale lul
Petru vor fi lasate la o parte $i se va pomeni numai
despre rnutarea lui de pe pamant la cer. Dupa multi- vrerne
a ajuns sf. Petru cu predica si In Roma. Imparatul Neron
ordona ca sa fie pironit pe cruce. Prin aceasta Petru a
imitat pe Mantuitorul nu numal mergand pe mare, dar $l
pironit pe lemn. El insa, 5nind care este deosebirea intre
stapa.n *i rob, a cerut dela dusmani un singur har, anurne
de a nu fi pus pe lemn in acelasi chip, ci cu capul spre
pamant. A avut parte de ce a vrut, iar prin cruce a plecat
la cel rastignit si inviat, el imbracand cununa muceniciei,
iar noun lasandu-ne prilejul acestei praznuiri.
Dumnezeescul Pavel, trambita cea cu mare voce a
Evangheliei, a fost mai inainte crud dusman al crestinilor,
dar In urma aparator prea puternic al Bisericii. Inainte se
numea Saul si era plin de amenintare $1 manic lmpotriva
Bisericii. inainte de a porni contra crestinilor din Damasc,
luase parte la uciderea sfantului Stefan si cu ochii injec-
tati de sange porneste din nou sa-si continue opera. Pa-
triarhul Iacov, prin profetia facuta lui Veniamin (Gen., XLIX,
27) s'a gandit la Pavel : dimineata a persecutat, a ucis ca
un lup, iar seara a ajuns pastor bun. S'a dus la Arhiereu.
$i a cerut scrisori catre sinagoga din Damasc ca sa aduca
la Ierusalim pe crestini. CAM deosebire intre aceste scrisori
$i acelea pe care le va scri mai tarzlu I Unele legau pe
crestini, iar aitele 11 puneau 1W lanturi grele St grozave. In cele

www.dacoromanica.ro
AHterie episcopul Amasiet 671

dIntal era scrls: Pavel, evreul, aparatorul legii, dusmanul cru-

vralmasul Evangheliei; tar In cele din urma : Pavel, rob al
lui lisus Hristos. Ceeace cu putin mai Inainte era insults, acum
este lauds. Niclun Imparat iubitor de glorie nu s'a laudat
atat cu gloria stapanirii sale cat s'a laudat Pavel cu crucea
$1 cu piroanele. Pe cand mergea spre Damasc, deodata l'a
Incunjurat foc din cer. Mantuitorul nu i se arata lui sub
forma. de om ca arhidiaconului Stefan, pentruca el nu
primes ca acesta marea taina a intruparii Fiului lui Dum-
nezeu. S'a aratat In chip de foc ca sa -1 atraga dupa chipul
legit ca pe Moise. Dupa aceasta fi spuse: Eu sant lisus",
voind sa Incredinteze pe Pavel despre Intruparea sa. Ili
este greu sa dal cu piciorul in spin! ", adica In piroanele
crud!. Dupa cum cel care izbeste cu piciorul intr'un corp
ascutit se vatama, tot astfel si cel care se is la cearta cu
Dumnezeu Ist atrage pe capul sau distrugerea. Asa dar, ii
spuse Domnul, cuminteste-te de acum inainte, $i din faptul
ca al pierdut vederea din pricina minunil, intelege mai cu
seam& acum, ca pentru aceasta am Imbracat corp si m'am
facut om, ca O. nu orbeasca tots cei cart ar fi In le-
gatura cu Dumnezeirea simpla si fara acoperamant. Dui:4
aceasta a plecat Pavel ucenic in loc de prigonitor. A stat
orb timp de trei zile, cad cel care a pacatuit contra Treimii
trebuia sa fie condamnat la o intreita pedeapsa. Dupa ce
Pavel a fost instruit In cele ale credintei si a aflat prin
experienta Ca Hristos trAeste si Imparateste peste toff, ca
n'a ramas supus mortis, $l nici n'a fost furat de ucenici,
a inceput sa predice pe cel pe care alts data fl insu:tase,
Intaiu fn Damasc, apoi In ierusalim $i in tot cuprinsul Asia
Marele merit al apostolulul este ca a stiut, fie prin predica
sa, fie prin epistolele sale, sa fereasca Evanghelia de in-
fluenta moravurilor iudaice. In acestea s'a Impotrivit chiar
lui Petru, si prin argumente convingatoare ft spunea CA
nu trebue sa turbure noua viata prin intrebuintart a dog-
rnelor vechi care au Incetat. Pentru predica Evangheliel a
lost de multe ori Inch's, batut si aruncat afara din oral Ca
un mart. Nu -i pasa Insa de Corp $1 se uita numai la scopul
chemaril sale de sus. A adus pe Evrei la cunostinta lui
Hristos din cartile cinstite de el, Jar pe Elini ii convingea
tti argumentele ratiunil si cu leglie nescrise ale firil. Dupl.
ce sf. apostol Pavel a strabatut tot Iliricul a ajuns la Atena,

www.dacoromanica.ro
'672 D. Fecioru

caminul stiintelor, dupa cum a fost numit de cei vechi. Nu

s'a oprit in plata spre a-si tine discursurile sale, dupa cum
faceau cei vechi, ci s'a indreptat spre Areopag, unde era
un senat sever si infricosator. Ca terra a cuvantarii sale a
luat o epigrama scrisa pe un ternplu si le-a vestit for despre
Dumnezeul necunoscut. Prin discursul sat', a convins pe
corifeul areopagitilor, pe Dionisie si I-a facut slujitor al lui
Hristos. Din Atena s'a dus la Corint. Puterea de convingere
a fost si aici tot atat de mare, caci predicand in sinagoga,
a convins pe insusi conducatorul sinagogii tmpreuna cu toata
casa sa. Cu cat trecea timpul cu atat si cuvantul Evan-
gheliei se raspandea prin el si era intocmai ca un bun ge-
neral, care cucereste din zi in zi pentru imparatie sate,
tarini si orase. Era un dascal obstesc al lumii: pe cei de-
.aproape castiga.ndu-i prin graiul sau, tar pe cei de departe
prin epistolele sale. A fost mare nu numai ca. apostol, dar
si ca om. Pretutindeni pe unde a fost, a trait din munca
manilor lui, ca de acolo sa-si alba hrana sa de toate zilele,
spre a nu fi celor carora le vorbea sau in mijiocul carora
traia un apostol nesuferit. Invatatura multa pot scoate de
aici toti cei cari slujesc altarului. Preotia nu este despo-
tism, ci mai de graba robie pentru acela cu care esti im-
preuna. Preotia nu este vrednicie de Indrazneala de stapan,
ci o servire a unei iconomii evlavioase". Pavel avea drep-
'tul sa alba o mica parte din oboselile sale, dar n'a facut-o,
pentru ca sa nu is nimic pe pamant, ci pe toate sa le
stranga in ceruri. Din pricina aceasta a st lost invrednicit
cu o cinste mai pre sus de oameni pe cand era Inca unit
cu corpul acesta stricacios, urcandu-se pant. la al treilea cer
spre a vedea bunatatile de acolo. Dupa ce a cutreerat toata
lumea, vestind taina crestinatatii, a ajuns si la Romani, ca sa,
convinga st pe stapanitorii lumii. Celor de sub lege be predica
In sinagogi, tarn paganilor to piete. Stradania lui de a In-
samanta un alt fel de vietuire printre Romani, a suparat
mutt pe Neron, imparatul Rornanilor, care mai de graba
s'ar fi lipsit de tint:drape decat de placeri. Neron, imitand
pe Irod, 1-a bagat in inchisoare si apoi i-a taiat capul..
Moartea maritrica a celor doi mars apostoli este prilej,
de indoita praznuire anuala ; prin aceasta praznuire gan-
durile crestinilor se tmbunatatesc spre a ajunge ravnitorii
pildei celor doi atleti obstesti ai lumii.

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopul Amasiei 673

IX. 'ETmiicov s; emov Espottecptopg. ClAciv (Cuvant

de lauda la sfantul mucenic Foca).
Cuvantul acesta de lauda in cinstea sfantului muce-
nic Foca nu este mentionat de niciun scriitor din epoca
patristica $i bizantina. Traditia manuscrisa prezinta cuvan-
tarea ca opera a episcopului Amasiei 1. In manuscrise cu-
vantarea se prezinta sub doua forme: una completa, trans-
misa numai de doua. manuscrise : a) Cod. Marcian 360,
sec. XI $i b) Cod. Parisian Gr. 1177, sec. XI (acestui
manuscris ii lipseste sfarsitul)2; alta forma., necompleth,
{lin care lipseste introducerea, astfel ca engomiul incepe
cu insasi descrierea vietii sfantului Foca. Sub aceasta forma
ni s'a transmis intr'un foarte mare numar de manuscrise.
Lipsa introducerii in aceste manuscrise se explica prin
faptul ca acest cuvant de lauda a trecut in colectiile de
vietile de sfinti de pe luna Septemvrie, cand se gaseste
pomenirea sfantului Foca (22 Sept.) . Manuscrisele mai
prezinta intre ele deosebiri cu privire la titlurile cuvantarii.
In unele manuscrise are titlul dat de editia tiparita : 'Eptth-
p.cov s?.5 ciycov Eapoticipcopcx Coxciv (Cuvantul de lauda la
sfantul mucenic Foca), in altele : El; tbv Ccrov toff Xptaroc3
p.ipropa, OcoAdv (La sfantul mucenic al lui Hristos Foca),
Yn altele: EIS 'thy Ci.r.ov met Evaoov p.iptopa tio6 Xptazoti
Cothv (La sfantul $i slavitul mucenic a lui Hristos Foca),
In altele : 'ETmbp.cov ei; tbv Oirov xai. i'vaoov Espophpropa.
TO5 Xptaroc3 CoMi.v (Cuvant de lauda la sfantul si sla-
vitul mucenic al lui Hristos Foca), in altele : 'Eptthp.cov
si5 tbv p.etproptx Ourecav (Cuvant de lauda la mucenicul
Foca), in altele : 'ETxtht.uov eis sOy EepophEropcc (rocoxiv
(Cuvant de lauda la mucenicul Foca), in altele : ETzthlicov
-sE5 tbv &Ycov Coviv (Cuvant de lauda la sfantul Foca),
iar in altele Maptopto TO5 6(TEou tiecpropo5 (1)(oza (Muceni-
cia sfantului mucenic Foca).
A. Bretz *I M. Bauer dau urmatoarele manuscrise care
cuprind cuvantul de lauda al sfantului Foca, pe care not
le clasam in ordine cronologica .
1. Cateva din manuscrise dau acest engomiu anonim, cf. A. Bretz, Op.
cit., pp. 9-10.
2. A. Bretz, Op. cit., p. 8.
3. M. Bauer, Op. cit., p. 60.
Revista Blserica Ortodoxif Roman& 55 (1937), nr. 11-12, Noetnvrie-Dechemvrie 6

www.dacoromanica.ro
674 D. Feciorti

a) din sec. X : Cod. din Moscova 356.

b) sec. X XI: Cod. Ambrosian 374 ; Cod. Icrusalimitean
al Bibliotecii Patriarhale 11 ; Cod. Vatican Palatin 1.
c) sec. XI : Cod. Vatican 795 ; Cod. Vatican Gr. 794;
Cod. Vatican Gr. 2044 ; Cod. Vatican Gr. 2047 ; Cod.
Laurentian plut. XI, cod. 20 ; Cod. Roman=Chisian sign.
R-VII 48 ; Cod. Taurin 86 ; Cod. Parisian 1479 ; Cod. Pa-
risian 1489 ; Cod. Parisian 1492 ; Cod. Parisian 1515 ;
Cad. Parisian 1523 ; Cod. Parisian suplim. 240 ; Cod. din
Oxford Barocc. 230 ; Cod. din Oxford Cromwell 26 ; Cod.
din Oxford Laudian 70 ; Cod din Moscova 357 ; Cod. din
Bibliot. Gimnasiului din Tesalonic Gr. 26.
d) sec. XI XII: Cod. Vatican Ottobon. 421.
e) sec. XII: Cod. Vatican Gr. 796 ; Cod. Scorialensis
310=Y-II 5 ; Cod. Scorialensis 313=Y-II-8 ; Cod. Scoria-
lensis 314=Y-II-9 ; Cod. Britanic din Bibliot. contelui de
Leicester 89 II ; Cod. din Messina 25 ; Cod. din Messina
31 ; Cod. din Messina 41 ; Cod. Patmiac 217 ; Cod. Constan-
tinopolitan din Bibliot. Mavrogordat 28 ; Cod. Bibliot. Gim-
nasiului din Tesalonic Gr. 28.
f) sec. XII-XIII : Cod. Vatican Gr. 1643 ; Cod. Pari-
sian 1521 ; Cod. din Messina 54.
g) sec. XIII : Cod. Ambrosian 840.
h) sec. XIV : Cod. Parisian 1526 ; Cod. Parisian 1555
Cod. Bibliot. Gimnasiului din Tesalonic Gr. 36.
z) sec. XV : Cod. Parisian 1558 ; Cod. Constantino-
politan din Bibliot. Mavrogordat 143.
j) sec. XVI: Cod. Britanic din Bibliot. contelui de Lei-
cester 91 ; Cod. din Moscova 360.
k) sec. XVII: Cod. Vatican Ottobon. 219.
1) nedatate: Cod. Vatican Barber. 361 ; Cod. Vatican
Barber. 437 ; Cod. Vienez ist. 39 ; Cod. Britanic din Bibliot.
lui Thoma Gale Nr. 44
In afara de aceste manuscrise, care cuprind cuvantui
de lauda la sfantul Foca, notate de A. Bretz $i M. Bauer,
mai ada.' °gam urmatoarele manuscrise nementionate de
acesti autori. In aceste manuscrise cuvantarea lui Asterie
este far6. introducere :
a) Cod. Bibliot, Ma.nast. Vatopedi 74, sec. XII; b) Cod_

1. cf. A. Bretz., up. cit., pp. 7-10 ; M. Bauer, Op. cit., pp. 58-63.

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopul Amasiei 675

Bib liot. Manast. Vatopedi 486, sec. XIV ; c) Cod. Bibliot.

Manast. Vatopedi 435, sec. XVI 1; d) Cod. Bibliot. Manast.
Lavra A 44, sec. XI ; e) Cod. Bibliot. Manast. Lavra A 52,
sec. XI (anonim) ; f) Cod. Bibliot. Manast. Lavra A 46,
sec. g) XII ; Cod. Bibliot. Manast. Lavra E 184, sec. XII ;
h) Cod. Bibliot. Manast. Lavra H 183, sec. XV; 0 Cod. Bi-
bliot. Manast. Stavronichita 28, sec. XIII 2.
Cuvantul de lauds la sf. mucenic Foca a fost pu-
blicat prima data de Fr. Combefis in 1648, adaugand
textului grec si traducerea Latina facuta de editor 3. Din
editia lui Combefis textul grec si traducerea latina au trecut
in Patrologia graeca a lui Migne 4.
Numai traducerea latina a cuvantarii a fost publicata
in Heptada lui Teoph. Raynaudus 5, in Maxima Bibliotheca
veterum patrum a lui M. de la Bigne ° si in editia 17 si
editia II8 a operelor sfantului Prosper Acvitanul. In limba
germana. s'a tradus de J. G. V. Engelhardt 9. Cuvantarea
aceasta in cinstea sfantului Foca s'a tradus si in limba
georgiana ; se pastreaza intr'un manuscris al manastirii
Gelathi doua traduceri, cod. 4, pp. 248-253 la 22 Sep-
temvrie si pp. 649-655 la 23 Julie ; manuscrisul se ga-
seste acum in muzeul Societatii istorico-etnografice din
Kuthaisw.
Episcopul Amasiei a pronuntat acest cuvant de lauda
intr'o biserica de langa Sinope unde se gasea mormantul
sfantului Foca 11.

1. Sophronios Evstratiades and Arcadios, Catalogue of the greek manu-

scripts in the library of the Monastery of Vatopedi on Mount Athos, Cambridge,
1924.
2. Spyridon and Sophronios Evstratiades, Catalogue of the greek manu-
scripts in the library of the Laura on Mount Athos with notices from other
libraries, Cambridge, 1925. Pentru inceputurile cuvantArti a fost consultat: Euµ-
nlyjpcuµa Ecrtopstuxtliv xcccezXerrtuv BrcorcataEou xxt Axopa4 de Sp. Evstratiadis,
Paris, 1930.
3 Op. cit., col. 169-181,
4. MG, XL, col. 299-314.
5. Op. cit. pp. 847-849.
6. op. cit., pp. 830-832.
7. Op. cit., pp. 294-296.
8. Op. cit., pp. 309-312.
9. op. cit. pp. 36-46
10 G. Peradze, Die alt-christliche Literatur in der georgischen Ueberlie-
ferung, in Oriens Christianus, 3 S., 3/4 Bd., (1928-1929) p. 114.
11. MG, XL, col. 304 A si 304 C. SA se vada si Tillemont, Op. cit., X,
p. 412 si D. R. Ceillier, Op. cit , VI. p. 299.

www.dacoromanica.ro
676 D. Feciarn

Analisa. Pomenirea mucenicilor este totdeauna de

folos, pentruca ea invata pe cei ravnitori de virtute nu
numai prin cuvinte, ci $i prin fapte. Dupa cum un geo-
metrician nu ajunge savant numai daca citeste nenumarate
carti de geometrie, ci daca deseneaza pe placi figurile geo-
metrice, $i nici doctorul nu este doctor de isprava, oricat
ar studia pe Ipocrate $i pe alti doctori renumiti, daca nu
va sta langa bolnavi $i nu va invata din boale arta de a
vindeca, tot astfel $i un cretin invata din faptele minunate
ale mucenicilor sa pastreze credinta chiar in cele mai mari
primajdii. Moastele lor sant o marturie vie a staruintei lor
in credinta.
Dup. cum cei can se apropiau de stejarul de la Mamvri
isi aduceau aminte de Avraam $i de toate faptele in lega-
tura cu iubirea lui de strain!, tot astfel $i cel care se a-
propie de sfintele moaste ale sfantului Foca isi aminte$te
de viata lui $i de cele spuse despre dansul.
Catalogul sfintilor este slant, pentruca toti $i -au dat
sangele lor pentru Hristos ; cu toate acestea, cinstea lor
este deosebita : intaiul $i al doilea nu lipseste din catalo-
gul lor. Unit dintre mucenici sant cunoscuti de toata lumea,
iar alt!! numai de putini dintre oameni. Din ceata celor
dintai face parte $i sfantul mucenic Foca. Faima lui A cu-
prins intreaga lume.
Sf. Foca s'a nascut in Sinope, oras renumit In oa-
meni mari $i in filosofi. De meserie era gradinar $i locuia
la marginea orasului. Milostenia $i ospitalitatea lui era vestita.
Casa sa era deschisa tuturor drumetilor $i saracilor. Si
tocmai marea sa iubire de strain! i-a deschis drumul spre
mucenicie. Pe vremea lui a fi cretin era o crima. Fiind
piel cretin, stapanirea a trimis calai ca sa-1 caute $i sa-1
omoare. S'a intamplat ca acestia sa fie gazduiti chiar de
Foca. Ei nu-1 cunosteau $1 nici Foca nu stia cine sant $i
pentru ce scop au venit la Sinope. Dupa ce i-a ospatat
i-a intrebat unde se duc $i ce cauta. Ei, cu toate ca nu
voiau sa -$i spuna scopul lor, caci doriau sä-1 prinda prin
surprindere pe Foca, totusi, ca un favor pentru gazduirea
buna pe care o avusesera, II spusera a au venit pentru
a-1 prinde pe Foca $i a-1 omori. Gazda lor nu s'a speriat
la auzul acestor cuvinte, nici n'a fugit, desi era in puterea.
lui de a o face, ci le-a spus : Cunosc pe barbat ; it vo

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopul Amasiei 677

gasi cu usurinta si mane vi-1 voi aduce". Dupa aceste cu-

vinte, le-a dat asternut pentru culcare, tar el s'a pregatit
pentru moarte. A doua zi dimineata, le-a spus: L-am
cautat cu sarguinta pe Foca si prada este gata ; daca voiti
prindeti-o". Ei i-au raspuns: Uncle este barbatul"? Nu
este departe, le spuse Foca, ci cu voi, eu sant. Faceti -va
datoria! " La auzul acestor cuvinte s'au intristat oamenii,
fiindu-le rusine si de masa si de asternutul, pe care 1-au
primit dela Foca. Acesta, insa, ii ruga sa-si indeplineasca
insdrcinarea for : crima nu este a lor, ci a acelora cart au
poruncit o. Astfel i s'a taiat capul sfantului mucenic Foca.
Dupa moartea sa martirica, faima lui a cuprins toata
lumea. Biserica in care se gasesc moastele lui este alinare
celor nenorociti, vindecare celor bolnavi, hrand celor fla-
manzi. Dar oriunde s'au impala parti din moastele sale,
ele au ajuns izvor de binefaceri. Roma insasi a tinut sa
alba capul sfantului mucenic. Corabierii 1-au facut patronul
for si, in cinstea lui, fiecare corabier isi cid partea sa de
hrand pe o zi drept obol pentru ajutorul pe care muce-
nicul i-1 dd in timpul calatoriei. Cand ajungeau la tarm
imparteau saracilor suma adunata. Ar fi greu de povestit
toate binefacerile pe care mucenicul le-a fa.cut si le face
crestinilor de pe tot pamantul. Trebue dat slava Ma.ntui-
torului ca a invrednicit pe robii sat cu astfel de daruri.
X. 'Eptthticov et5 so6c; 6.TEou5 ticipT:upu.; (Cuvant de
lauda la sfintii mucenici).
Cuva.ntul acesta de lauda nu se gaseste mentionat
de antichitatea crestina. Traditia manuscrisa, insa, da ca
autor pe Asterie al Amasiei: a) Cod. Vatican Ottobon. 12,
sec. XI ; b) Cod. Parisian 771, sec. XIV ; c) Cod. Vienez
istor. 115 Pe langa acestea adaugAm : Cod. Bibliot. Manast.
Lavra r 37, sec. XIV 2.
Fr. Combefis, in 1648, a publicat prima data aceasta
cuvantare Impreuna cu o traducere latina facuta de el a.

1. A. Bretz, Op, cit., p. 10: M. Bauer, Op. cit., p. 64.

2. Spyridon and Sophronios Evstratiades, Catalogue of the greek ma-
nuscripts in the library of the Laura on Mount Athos with notices from other
libraries, Cambridge, 1925.
3. op. cit., col. 181 208.

www.dacoromanica.ro
678 D. Fecioru

Din editia lui Combefis si textul grec $i traducerea Latina

au trecut in Patrologia graeca a lui Migne1.
Numai traducerea latina s'a publicat in Heptada lui
Theoph. Raynaudus 2, in Maxima Bibliotheca veterum pa-
trum a lui M. de la Bigne 3 pi in editia 14 $i editia 115 a
operelor sfantului Prosper Acvitanul.
Cuvantarea lui Asterie In cinstea sfintilor mucenici este
cea mai frumoasa si mai calda apologie pe care nu numai
secolul al patrulea, dar intreaga literature crestina, a pro-
dus-o pentru cinstea si cultul sfintilor si a moastelor.
Analisa. De multe ors., chiar cele protivnice sant
spre folosul oamenilor. Dace diavolul n'ar fi persecutat Bi-
serica, n'am fi avut mucenici ; tar fare mucenici, viata ar
fi fost plina de tristeta si n'am fi avut prilejul acestor zile
de praznuire Dar este si adevarata evlavie sa to inchini
mucenicilor, cad ei au ajuns nemuritori din pricina mortis
for frumase. Sfintii mucenici, prin viata for mareata, sant
nu numai dascdli ai lumii, ci si acuzatori. Cad ei, cad
au rabdat para focului, acuza pe cei cars nu pot sd-si
stapaneasca inflacararile trupurilor ; ei, cars au socotit drept
nimic cele din lume, acuza pe cei cars pun mare pret pe
argint , ei, can au preferat inaintea parintilor, femeii si a
copiilor pe Dumnezeu, acuza pe cei can spun ca. frica de
Dumnezeu este o nebunie ; ei, can s'au desbracat de trup,
acuza pe cei cart nu vor sd se desbrace de o haind pentru
a acoperi pe cel gol. Toti mucenicii au rabdat pans la
sfarsit tot felul de munci, pentruca au crezut cu tarie in
cele fagaduite de Mantuitorul Hristos. Nu i-a infricosat nici
focul, nici sabia, nici inghetul, caci aveau nadejdea ca cel
care va mdrturisi pe Hristos inaintea oamenilor, va fi mar-
turisit de el inaintea Tatalui ceresc. Crestinii Impodobesc
cinstitele for trupuri si le pastreaza ca pe niste odoare de
mare pret, pentruca ele au ajuns vase ale alegerii, organe
ale unor fericite suflete. Biserica se fortified prin trupurile
mucenicilor cum se fortified o cetate prin soldati curajosi.
bar crestinii, can sant cuprinsi de necazuri, alearga ca la
un azil la locul de odihna al mucenicilor si fac din et
1 MG, XL, col. 313 -334.
2. Op. at , pp. 849-853.
3. Op. rit , pp. 832-836.
4. Op. cit , pp. 296-300.
5. Op. cit., pp. 312-316.

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopal Amasiei 679

mijlocitori catre Dumnezeu. Langa sfintele lor moaste sa-

racii sant scapati de saracie, iar boalele sant vindecate.
Sfintele lor morminte sant limane linistite pentru tcate tur-
burarile si urgiile vietii. 'Fatal sau mama care are un copil
bolnav, lasa la o parte pe toti doctorii si alearga, cu copi-
lul in brate, la ajutorul unui mucenic, care n'a invatat si
old n'a practicat medicina. Cel care vi ea sa se cdsato-
reascd, tot la un mucenic alearga, far cel care pleaca pe
mare in calatorie nu-si desleaga corabia pana ce nu invoca,
prin mucenici, pe Stapanul marii. Pentru toata lumea mu-
cenicii si mormintele lor sant locuri de alinare si de nä-
dejde. Si pe buna dreptate, caci ei n'au tinut searna de
trupul lor, de sa.ngele lor, de viata lor, ci pe toate le-au
dat Mantuitorului Hristos ; in locul suferintei au capa-
tat cinste si slava. Pe cand numele mucenicilor umple
lumea, numele acelora can i-au pus pe cazna s'a
uitat. Uitarea a acoperit viata lor. Au ca mormant iadul,
ca monument necredinta, iar ca pomenire necinstea.
Numele mucenicilor trece din generatie in generatie, facand
astfel nemuritoare lauda si slava lor. Viata pastreaza, prin
InWenire, praznuirea lor ca pe o mostenire nepieritoare si
mai cinstita decat mostenirea de avutii. Mostenirile de
avutii se pot pierde, dar sarbatorile sfintilor tarbati nu
o Intrerupe niciun an, atat timp cat vor fi ani si va curge
timpul, cat cerul va avea soarele, iar pdmantul va hrani
anlmalele sale. Dar chiar clan ar Inceta toate acestea,
slava mucenicilor si a dreptilor nu se va stinge si nu va
pieri odata cu creatia, ci, mai degraba, va inflori si mai
mutt, caci omenirea se va schimba intr'o viata nestrica-
eioasd. Acum ucenicii umplu si stapanesc lumea. Ei au
cucerit-o luptand ; lupta lor n'a fost o lupta obisnuita ; ei
n'au stapanit lovind si biciuind, ci suferind si fiind taiati.
Stapanitorii lumii au vrut sa-i omoare ca sa stearga de
pe fata parnantului numele de crestin, dar Dumnezeu a
intors impotriva lor gandurile lor : de cate on socoteau
ca impiedecd credinta, de atatea on lucrau la cresterea
credintei.
Paganii si ereticii eunomieni critica cinstea data de
cei credinciosi sfintilor si moatelor lor, spunand ca ei n'au
lost decat niste oameni, iar amintirea lor sta numai in
putine moaste. Si unora si altora trebuie spus ca not nu

www.dacoromanica.ro
680 D. Fecioru

ne inchinam mucenicilor, ci fi cinstim ca pe niste ade-

varati inchinAtori ai lui Dumnezeu. Nu ne inchinam oame-
nilor, ci admiram pe aceia cari s'au inchinat cum se cu-
vine lui Dumnezeu in timpul persecutiei, Ii punem in
morminte frumoase, le ridicam biserici mArete, ca sa ray-
nim $i not cinstea celor cari s'au sfarsit in chip bun.
Ravna noastra. fata. de ei nu este WA plata., cAci ne bu-
curAm de protectia for pe langa. Dumnezeu. Pentruca ru-
gaciunea noastra nu este indestulatoare in timp de nevoi
rugaciunea noastra in adevAr nu este rugaciune, ci
pomenire a pacatelor noastre pentru aceea ne refugiem
la mucenicli iubiti de Dumnezeu, ca prin faptele for marl
sa vindece pacatele noastre. Nu este o crima ca ravnim
sA plAcem lui Dumnezeu, nici nu putem fi acuzati ca ne
refugiem la protectori. Paganii acuza pe crestini ca cin-
stesc pe mucenici, ei, cari au Indumnezeit oamenii $i se
inchina for ca la niste Dumnezei. Cat priveste pe ereticii
eunomieni nu este de mirare ca aduc crestinilor aceeasi
acuzatie, °data ce ei nedreptatesc pe insusi Mantuitorul
Hristos, despartindu-1 de Dumnezeu-Tatal. SA afle Euno-
mienii din Vechiul Testament CA obiectele dreptilor si oasele
or au fost isvor de binefaceri, CA trupurile patriarhilor au
fast duse cu cinste din Egipt in pArnantul fagAduit, ca zece
drepti de s'ar fi aflat in Sodoma ar fi fost mantuitA din
pricina acestora cetatea, ca poporul lui Israil a fast lertat
de nenumarate on pentru pacatele lui, numai pentrucA a
avut inaintasi drepti $i credinciosi. Sa afle acesti eretici si
din Noul Testament toate minunile pe cari le-au facut
sfintii apostoli. Dar ceata rea a ereticilor nu cinsteste pe
mucenici nici din pricina maretiei minunilor. Pala de toate
acestea sA ne rugam lui Dumnezeu, sa rugam $i pe mu-
cenici ca O. mijloceasca pe langa StApanul obstesc ca sA
dea acestor eretici duh de umilinta, sA distruga zidul des-
partitor si sA-i aduca pe toti la unirea frateasca.

XI. Ei.5 ti.apt6pcov 'c1 =vent p.ou Optopos Ebcp.ripiag

ixypcm5 (Ecfrasa (descriere) la mucenicia prea slavitei
mucenice Eufimia).
Ecfrasa aceasta s'a bucurat de mare cinste In anti-
chitatea crestina find mentionatA de multe on : Sinodul VII

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopul Amasiei 681

ecumenic (787) o citeazd de doud on : odata in intregime ',

altadata fara introducere 2, Nichifor patriarhul Constanti-
nopolei (t 829) 3, Fotie (897 sau 898) 4. Traditia manu-
scrisa In intregime o atribue lui Asterie al Amasiei : a) Cod.
Parisian 1177, sec. XI ; b) Cod. Marcian 360, sec. XI;
c) Cod. Bibliot. Manast. Ivir 428, sec. XI ; d) Cod. Berli-
nez 277, sec. XII ; e) Cod. Parisian 1528, sec. XII ; f) Cod.
Scorialensis 262, sec XIII ; g) Cod. Bibliot. Manast. Dionisiu
52, sec. XIII ; Ii) Cod. Parisian 950, sec. XV ; i) Cod.
Britan. din Bibliot. contelui de Leicester 91, sec. XVI ;
j) Cod. Bibliot. Nationale din Atena 352, sec. XVI8. Pe
langd aceste manuscrise mai trebuesc adaugate urmatoa-
rele, nementionate de A. Bretz i M. Bauer : a) Cod.
Bibliot. Manast. Lavra, A 53, sec. XI 8; b) Cod. Bibliot.
Manast. Vatopedi 435, sec. XVI '.
Ecfrasa muceniciei sfintei Eufimia a fost publican
prima data impreund cu traducerea latind de Fr. Combefis
in 16488. Din editia lui Combefis textul grec i traducerea
latina au trecut in Patrologia graeca a lui Migne 9. Indepen-
dent de aceasta editie, textul grec se mai gasete tiparit i
in actele sinodului VII ecumenic ; i acest text are o tra-
ducere latina, alta insa decat aceea a lui Combefis 1°.
Traducerea latina s'a publicat separat, in afara de
editiile grecolatine de mai sus, in Heptada lui Teoph. Ray-
naudus11, in Maxima Bibliotheca veterum patrum a lui
M. de la Bigne 12, in editia 113 i editia II 14 a operelor san-
tului Prosper Acvitanul, in Acta martyrum a lui Th. Rui-
1. Mans!, Op. cit., XIII, col. 16 B-17 D.
2. lbidem, col. 308 A 309 A.
3. Op. cit., MG, C, col. 364 CD.
4. Mupthetaov ii 13:6XtoOlixl, MG, CIV, col. 217A si To: 'AucptX6xta ij ),6-
Tcov Espcbv xat tee cr,picuwv ispoXoT/at, MG, CI, col. 1161 B si MG, XL, col. 477 B.
5. Cf. A. Bretz, Op. cit., p. 10 si M. Bauer, Op. cit., p. 65.
6. Spyridon and Sophronios Evstratiades, Catalogue of the greek manu-
script' in the library of the Laura on Mount Athos with notices from other
libraries, Cambridge, 1925.
7, Sophronios Evstratiades and Arkadios, Catalogue of the greek manu-
scripts in the library of the Monastery of Vatopedi on Mount Athos, Cam-
bridge, 1924.
8. Op. cit., col. 208 212.
9. MG, XL, col. 333-338.
10. Op. cit., XIII, col. 16 B-17 D si 308 A-309 A.
11. Op cit., pp. 853-854.
12. Op. cit., p. 836.
13. Op. cit., pp. 300 301.
14. op. cit., pp. 316-317.

www.dacoromanica.ro
682 D. Fecioru

nary. Francois de Maucroix traduce ecfrasa in limba fran-

ceza2. In limba germand s'a tradus de F. Piper3 $i de
Bruno Kei14.
Ecfrasa muceniciei sfintei Eufemia n'a lost o predica
tinuta inaintea poporului, ci mai degraba un exercitiu re-
tor c c ornbus pe cand era tanar 5 $1 tinut intr'o said publicd.
de conferinte numai inaintea barbatilor, dupa cum se vede
$i din modul de adresare : w avaps; ; pentru aceasta poarta
si titlul special de 6Y.,?pams 6. Du Pin a pus la indoiald au-
tentizitatea ecfrasei din pricina deosebirei de stil intre ea $1
re stul cuvantarilor lui Asterie 7. Dar, dupd cum am vazut
mai sus, antichitatea. crestind $1 intreaga traditie manuscrisa
sta marturie ca ecfrasa este opera episcopului Amasiei.
Deosebirea de stil provine de acolo ca aici avem alt gen
literar decat in ceielalte cuvantari.
Ana/isa Asterie, dupa ce cetise opera lui Demo-
stene, ingreuiat de lecturd, i$1 pardseste camera pentru
a se plimba. Plena impreund cu cativa prieteni prin plata
pans ajunge la o biserica. El a intrat in biserica ca sä se
roage. Inauntru, a ramas impresionat de frumusetea unei
icoane ; era atat de bine executata, incat a crezut ca este
open calebrului pictor Eufranor. Pentruca era foarte frumoasa
voeste sä des o descriere a acestei icoane.
Icoana reprezenta mucenicia sfintei Eufimia. Aceasta
a fost o fecioara evlavioasd, care a suferit chinurile pentru
credinta in H-istos. Crestinii i-au zidit mormantul ei langa
bis3rica $i p-aznuesc in fiecare an pomenirea ei. Predica-
torii, prin predicile lor, vestesc credinciosilor faptele ei mari.
Dar $1 pictorul a zugravit pe panza, prin arta sa, istoria a-
cestei mucenice.
'co ma reprezinta. intaiu scena judecatii sfintei Eufimia.
Un judecator sta pe un trop malt $i se uita cu manie la
1. Ata primorum martyrunt shzcera et selecta, ed. II, Amsterdam, 1713,
pp. 490 -491 ; Acta martyrzon, Ratisbonen, 1859, pp. 515-516.
2. Journal des Savants, II ed. Amsterdam 1708 ; cf. M Bauer, Op. cit p. 55.
3. In: Eoangelischer Kalender fiir 1868, pp. 51-60. Aceasta traducers
a lost retiparita de L. Koch, Art. cit., pp. 83-87.
4 In : J. Strzygowski, Orient oder Rom, Leipzig, 1911, pp. 119 122.
5. Tillemont, Op. cit., X, pp. 412-413; D. R. Ceillier. Op. cit., VI, p,
303 ; K. Fr. W. Paniel, Op. cit , p. 567; M. Bauer, Op. cit., pp. 29-32. Contra
acestei teze Br. Keil in J. Strzygowski, Op. cit., p. 119, continuarea notei 4
dela p. 118.
6. K Fr. W. Paniel, Op cit., p. 567.
7. Op. cit., III, p. 81.

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopal. Amasiei 683

fecioard. Alaturi de el se afla soldati si un secretar, care

noteaza discutiile procesului. Fecioara este imbracata cu o
haind neagra. Este dusa de doi soldati unul in fate, iar altul
in spate. Artistul, prin arta cu care a intrebuintat culorile
sale, a stint sa reprezinte mai bine decat oricine expresia
sufleteasca a mucenicii in aceste momente tragice. Dup.
aceasta urmeazd scena chiiuirii. Un calau i-a tras capul
pe spate, iar altul fi smulgea dintii. Scena este zugra-
vita asa de real si de impresionant ca stoarce lacrami. Ar-
tistul a pictat atat de bine picaturile de sange, incat iti dau
Impresia ca acum se preling de pe buze pe barbie. 0
alta scena a icoanei reprezinte pe fecioara in inchisoare :
ea sta singura, cu manile intinse spre cer $i invoca pe
Dumnezeu in ajutor. La rugaciunea ei apare deasupra
capului semnul sfintei cruci. In sfarsit, alaturi alta scena,
infatisand moartea sfintei mucenice. Pictorul a facut prin
culori rosii puternice un foc mare, iar in mijloc a zugravit
fecioara cu manile intinse spre cer. Nicio durere nu se afla
pe chipul ei ; dimpotriva este vesela $i fericita ca se in-
dreapta catre o viata fericita si necorporala.
XII 'Epullmov ei5 .r 6v eiTto irpurroph.ptopcx Et6cpcoov
(Cuvant de laude la sfantul Stefan cel dintaiu mucenic).
Patriarhul Folic ne da in Biblioteca sa un excerpt
din aceasta cuvantare 1, prezentandu-o ca opera a lui
Asterie al Amasiei 2. Traditia manuscrisa, insa, da ca autor
cand pe sf. Grigore al Nisei (t c. 395) : Cod. din Messina
5, sec. XII $i Cod. Vatic. Barber. 55::=V 51, sec. XIII,
cand pe Proclu al Constantinopolei (t c. 446): Cod. Vatican
Barber. 497, sec. XV-XVI $i cod. Vatic. Pian. 71, sec. X- XI 3.
In acest din urma manuscris a fost scris numele lui Pro-
clu dupe ce se stersese din manuscris numele altui autor.
M. Bauer opineaza ca cel care a copiat acest manuscris
scrisese pe Asterie ca autor al ei, dar cineva mai tarziu
a inlocuit pe Asterie cu Proclu 4. Mult mai juste este pa-
rerea lui A. Bretz : la inceput pe manuscris se afla nu-
mele sfantului Grigore al Nisei si nu a] lui Asterie, pen-

1. Mopc6EL6Xov >3 1.3t6Ato0.6x7i, MG, CIV, col. 204 BD.

2. Ibidem, MG, CIV, col. 204 B.
3. cf. A. Bretz, Op. cit., pp. 10-11.
4. op. cit., p. 68.

www.dacoromanica.ro
684 D. Fecioru

tru motivul ca termenul aytog, care n'a fost sters din ma-
nuscris, este mai propriu episcopului Nisei decat episco-
pului Amasiei, pretutindeni intalnit cu epitetul de tic.occipto;1.
Cuvantul acesta de lauds, a fost publicat prima data
in 1630 sub numele lui Proclu al Constantinopolei de V.
Riccardi, care a adaugat textului grec si o traducere la-
tina 2. Fr. Combefis, bazat pe marturia lui Fotie si pe a-
semanarea de gandire si de stil dintre excerptul dat de
Fotie si textul cuvantarii o publics in 1648 impreuna cu ce-
lelalte opere ale lui Asterie, dand textului grec o noun tra-
ducere latina.3. Din editia lui Combefis, textul grec si tra-
ducerea latina au trecut in Patrologia graeca a lui Migne
Numai traducerea latina s'a publicat in Heptada lui
Theoph. Raynaudus 8, in Maxima Bibliotheca veterum pa-
trum a lui M. de la Bigne 8*i in editia 17 si editia 118 a o-
perelor sfantului Prosper Activanul.
Fotie nu ne permite sa atribuim altcuiva cuvantarea
decat lui Asterie 8. K. Fr. W. Paniel a pus la indoiala au-
tenticitatea ei 10, dara fara motiv, cad in timpul din urma.
A. Bretz i-a demonstrat definitiv autenticitatea 11. In afara
de argumentele lui Bretz mai adaug urmatorul : in cuvan-
tul de lauds la sfintii Petru si Pavel, Asterie interpreteaza
proorocia lui Iacov asupra lui Veniamin ca referindu-se
la apostolul Pave112; aceiasi interpretare o gasim si in en-
gomiul sfantului Stefan 13.
Asterie a rostit aceasta cuva.ntare a doua zi de Nas-
terea Domnului14.
Analisa. Ciclul sarbatorilor este sfintit si frumos.

1. Op. cit., p. 11.

2. TO iv ertot.; 70:W6C ilµury lipcixXou ecexterctax6nou KMOTAwnvoon6Xscoc Tec
ekvoaswca. Sancti Paris Procli Archiepiscopi Constantinopolitani Analecta a
Vincentio Riccardo, Roma, 1630, p. 485-495.
3 Op cit., col. 284-300.
4. MG, XL col. 337-352.
5. Op. cit., pp. 861-864.
6. Op. cit., pp. 836-839.
7. Op. cit., pp. 308-310.
8. Op. cit., pp. 325-328.
9. Tillemont, Op. cit., X, p. 413; G. Cave, Op. cit., I, p. 372; D. R.
Ceillier, Op. cit., VI, p. 307.
10. Op. cit., pp. 566 567.
11. Op. cit., pp. 71-75.
12. MG, XL, col. 285 BC.
13. Ibident col. 349 B.
14. ibidem, col. 337 D-348 A.

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopal Amastei 685

Dupa sarbatoarea de ieri, in care s'a praznuit Nasterea

Domnului, azi se sarbatoreste sf. ,Stefan. Sarbatoarea Nas-
terii ne invata ca s'a nascut Mantuitorul lumii, ca cel ne-
trupesc s'a imbracat in trup, ca a primit sä sufere pentru
not $i sa se Ina lte pe lemn pentru purtarea noastra. de
grija. Sarbatoarea sfantului Stefan ne arata ca el a primit
sa fie lovit cu pietre pentru Hristos. Stefan este parga mu-
cenicilor ; inainte de el nimeni nu ui -a varsat sangele pen-
tru Evanghelie. Si dupa cum Cain a udat, prin sangele u-
ciderii, pentru intaia data pamantul, tot astfel si tefan a
sfintit cu sangele sau parnantul prin patimile lui sfinte
De $i a fost chemat la Evanghelie mai tarziu, totusi s'a a-
ratat primul prin faptele lui marete. Sa nu se supere nici
Petru, nici Iacov, nici loan de aceasta, ci mai mult sa se
bucure, cad daca sf. Stefan a ajuns mare, a ajuns prin ei,
dascalii 1W. Dacd sf. Stefan .s'a aratat mai mare decat ei,
este pentru ca a primit cununa de mucenic cu mult ina-
intea lor. Exemplul for a impins spre ravna pe toti cei
dup. el. Pentru aceasta amintirea lui este nemuritoare ; nu
a acoperit-o pietrele si nici n'a inegrit-o timpul, ci se pc-
meneste din generatie in generatie.
Predica lui a atras asupra sa urgia Iudeilor, acuzan-
du-1 ca distruge legile parintilor $i introduce in popor
dogme straine. El a stat in mijlocul for si prin puterea Du-
hului a inceput sä le vorbeasca. Si-a inceput cuvantarea
sa de la Avraam si de la Moise, pentru a dovedi ca si ace-
stia au profetit despre Mantuitorul. Vazand ca furia mul-
timii creste si-a ridicat ochii catre cer, $i atunci i s'a ara-
tat Mantuitorul Hristos in dreapta Tatalui. Dumnezeu Ta-
tal i-a spus, imbarbatandu-1, a nu sufere in chip josnic ;
el insusi este alaturi de el si ca locul de odihna este gata
pregatit. Acum vede un lucru peste fire : pe Fiul in
dreapta Tatalui. Alta data i-a scandalizat pe oameni faptul ca
Dumnezeu s'a aratat in trup, dar acum it vede in inaltime
impreund cu Tata!, purtand chipul sau de om, spre incre-
dintarea iconomiei ce s'a savarsit. Dumnezeu nu i-a trimis
In ajutor un Inger ca apostolilor in inchisoare, ci s'a aratat
el insusi. A facut-o ca sä intdreasca pe primul mucenic,
pe cel care va fi exemplul sirului de mucenici de dupa el.
Dupa ce sf. Stefan a vazut vedenia a strigat : Iata. vad
cerurile deschise si pe Fiul omului stand in dreapta lui

www.dacoromanica.ro
686 D. Fecioru,

Dumnezeu". A crezut CA prin impartasirea vedeniei va a-

trage pe cei necredinciosi la pocainla. El, insa, s'au infu-
riat $i mai mutt, 1 -au scos din oral si au inceput sa.-1 lo-
viasca cu pietre. Lovit din toate partite cu pietre, n'a cA-
zut jos in chip nedemn, ci a ingenunchiat ca la rugaciune,
strigand catre Domnul: Doamne lisuse Hristoase primeste
Duhul meu". S'a rugat apoi si pentru cei cars it loviau.
SA nu se creada ca rugaciunea sa pentru iertare a fost
facuta ca sa faca fara raspundere pacatul ucigasilor lui.
S'a rugat lui Dumnezeu sa-i ierte, dandu-le Erica de poca-
inta, sa-i atraga spre cainta, caci numai atunci se imbu-
natateste cineva cand nu mai sta in pacat.
Este cu putinta ca cineva sa intrebe : In vedenia pe
care a avut-o sf. Stefan s'a aratat numai Tatal si Fiul
unde este Sfantul Duh? Cel care cauta sa afle unde era.
Sf. Duh sa citeasca putin mai sus in Faptele Apostolilor
$1 va afla ca Sf. Duh era in sf. Stefan. Cu nimic nu se
vestejeste credinta, daca s'a aratat mai intaiu Duhul si in
urma Tatal si Fiul. Sf. Scriptura in chip obisnuit face
aceasta: cand pomeneste numai pe Fiul, cand Incepe cu
Tatal si sfarseste cu Duhul, cand incepe cu Duhul si ter-
mina. cu Taal. Si aceasta se vede mai ales in epistolele
sfantului apostol Pavel.
XIII. Ilpot peitaxOs 7cept p.stotvoi.us (Indemn la pocainta).
Patriarhul Fotie citeaza aceasta cuvantare printre ope-
rele lui Asterie al Amasiei, dand tot °data. un extras din
ea t. Traditia manuscrisa insa, impotriva vechei marturii
a lui Fotie, ne prezinta cuvantarea ca opera a sfantului
Grigore al Nisei (.1- c. 395): a) Cod. Marcian 68, sec. XII ;
b) Cod. Parisian supl. 399, sec. XVI ; c) Cod. Miinchenez
47, sec. XVI ; d) Cod. Bib!. din Leiden XXIII, sec. XVI;
e) Cod. Vienez teol. 239; f) Cod. Anglican 294 2. Pe Tanga
aceste manuscrise mai aaugam : Cod. Bibl. Academiei
Romane 185, sec. XVIII3.
S'a tiparit prima data sub numele sfantului Grigore
al Nisei de Iacob Gretser in 1618 in Apendicele operele
acestui parinte bisericesc 4. Traducerea Latina a cuvantarii
1. op. cit., MG, CIV, col. 201 B-204 A.
2. cf. A. Bretz, Op cit., p. 12.
3. C. Litzica, Catalogul )nanuscriptelor grecesti, Bucuresti, 1909, p. 407.
4. Apendix ad sancli Gregorii episcopi Nysseni opera graece et latine,
non ita pridem evulgata, Paris 1618, pp. 165-176. Fabricius-Harles, Op. cit.,

www.dacoromanica.ro
.Asterie episcopul Amasiei 687

s a facut de P. Fr. Zinus 1. Din aceasta editie textul grec

$i traducerea Latina au trecut in noua editie a operilor
complete ale sfa.ntului Grigore al Nisei publican. de Fr. Le
Duc 2. In Patrologia graeca a lui Migne s'a reprodus aceasta
din urrna editie 3.
Autoritatea lui Fotie si marturia sa, cu mult mai veche
decat manuscrisele, ne ob'iga sä restituim aceasta cuvantare
lui Asterie al Amasiei. Argumentele interne aduse de A.
Bretz au dovedit mai presus de orice indoiala autentici-
tatea ei 4.
Episcopul Amasiei rosteste acest indemn la pocainta
prilejuit de lectura pericopei din Evanghelia dupa Luca,
cap. VII, v. 36-50 5.
Analisa. Mantuitorul, fiind chemat la masa de un
fariseu, n'a intarziat de a se duce. Sf. Evanghelist Luca
ne-a istorisit aceasta pentru doua motive : unul, pentru ca
sa cunoastem o parte din activitatea Mantuitorului, altul
de a instrui pe crf stini prin cele istorisite. Sant multi oa-
meni cari se socotesc pe ei drepti si curati $i se despart
de altii pe cari it cred pacatosi. Domnul Hristos n'a facut
asa, ci, cu toate ca el era curatenia intrupata, totusi a stat
la masa cu cei cari n'au fost curati niciodata ; a facut-o,
nu pentru ca sa is el ceva din rautatea lor, ci ca ei sa
capete ceva din curatenia lui. Crestinii trebue sa invite pe
Mantuitorul : sä se coboare catre cei umili $i rai spre a-i
ridica la inalmea lor. Cele istorisite de Evanghelist mai
au $i alt sens: ne arata ca se gasesc oameni cu gandirea
Ingamfata, cari se cred pe ei drepti si buni ; unii ca acestia
distrug iubirea de oameni a lui Dumnezeu, pecetluesc iz-
vorul nesec it al harului sau si inchid intrarea in imparatia
lui Dumnezeu. Unora ca acestora trebue spus ca orice om
este pacatos chiar daca o zi ar fi zile'e vietii lui. Pentru
aceea toti prof tii au indemnat pe oameni la pocainta. Cei

X. p. 517 (=_- 10, XL, col. 159-160) §i D. R. Ceiller, Op. cit., VI, p. 301, .fiats
gresit d tta acPstei edttli in 1605
I that, lot p. 165
2. T A Iv x^r(OC.; it 4-cpb; 4.6"tv TorropEou arnoxOrrou liticaric Tex Optaxopsva. EdIrsz.
Pattv c .r zw-ti Foiscopi Nrsseni opera mutt denuo corrertfus et act uran-
ifIrS l /' ner non ind'eihns necessariis ornata et in tres tontos otis-
tril),,, . 163r VL:. II, pp. 165-176.
XL col. 351-370.
p. 75-79.
XL, col. 352 C.

www.dacoromanica.ro
688 D. Fecion;

care a desdvarsit insd harul iertarii pdcatelor a fost Man-

tuitorul Hristos : prin el cel strain a ajuns fiu, cel neon-
dincios a ajuns sfant. Numai pocainta poate sterge pdcatele.
Dar fall de milostivirea lui Dumnezeu trebue sä nu fim,
asprl judecatori ai semenilor nostri, cad numai daca iertam
gresalele altora ni se land si noua gresalele noastre. Un
exemplu clasic de cum trebue savarsita pocainta, este.
femeea pacatoasd. din pericopa evanghelica citita. Ea nu,
s'a rusinat de multimea comesenilor pentru a-si marturisi
pacatul ei, ci, inaintea lor, a varsat lacrdmi imbelsugate
pe picioarele Mantuitorului, le-a sters cu pdrui capului $i
si-a spus cu voce tare pdcatele ei. Cel care a suparat pe
Dumnezeu cu faptele sale trebue sa caute prin toate mij-
loacele sa impace pe Dumnezeu : daca a trait in belsug
sä posteascd ; dacd a fost un avar sa faca. milostenie ; dacd.
e mintit sa spund adevarul ; daca a fost eretic sa se in-
toarcd la dogmele dreptei credinte. Pe langa acestea sa
adauge lacrami ; sä plangd mult si sa cheme $i pe semenii
sdi, prin plans, in ajutorul eliberdrii sale. Sa se ducd la
preot $i spund pacatele ca unui parinte ; dar inaintea
tuturor, sä se indrepte ate Dumnezeu $i lui sa -i desgo-
leasca totul, ca unui doctor, boalele sufletului sau.
XIV. Ao-ro; sZ7 TifiV cipxtv ti i v vyloTsciiiv (Cuvant la
inceputul postului).
Cuvantarea aceasta la inceputul postului mare este
citata. de Fotie printre operele lui Asterie al Amasiei ; pa-
triarhul Constantinopolei da tot odata si un excerpt din
cuvantare I. Ca $i pentru cele cloud cuvantari analizate mai
sus, traditia manuscrisa in intregime ne da ca autor pe
sf. Grigore at Nisei : a) Cod. Vatican-Alexandr. 21= Pian.
21, sec. X ; b) Cod. Ambrosian 66 (A 173 sup.), sec. XI ;
c) Cod. Bibl. Manast. Ivir 26, sec. XI ; d) Cod. Bibl. Manast.
Pantelimon 87, sec. XI ; e) Cod. Laurentian Plut. VII, cod. 26,
sec. XI ; f) Cod. Patmiac 186, sec. XI ; g) Cod. Parisian gr.
1199, sec. XI ; h) Cod. Burneian-Britanic 52 (Forshall), sec.
XIII-XIV ; i) Cod. Sinaitic 330, sec XIV ; j) Cod. Taurinian 71,
sec. XIV ; k) Cod. Parisian gr. 773, sec. XV ; 1) Cod. Bibl.
Manast. Dohiariu 77, sec. XV ; m) Cod. Bibl. Nat. din A-
I. Op. cit., MG, C1V, col. 216 AD.

www.dacoromanica.ro
Asterie episeopul Amasiei 689

tena 457, sec. XVI ; n) Cod. Constantinopolitan din Bibl.

Mavrogordat 87, sec. XVI ; o) Cod. Bibl. palat. regal din.
Madrid 4, sec. XVI ; p) Cod. Bibl. Manast. Pantelimon 201
anul 1811 ; r) Cod. Vienez teol. 239, nedatat.'. Pe lang&
aceste manuscrise mai adaugam urmatoarele : a) Cod. Bibl.
Manast. Lavra 0 84, sec. XIII ; b) Cod. Bibl. Manast. La-
vra E 188, anul 1627 ; c) Cod. Bibl Manast. Lavra 0 213,
sec. XVII2. Unele manuscrise au in locul titlului editat (k6-rog
EEG ti jv CipkfiV 76v vipzetthv), sau .M-fo; sE; v r upsf.a6a.csw
icCov wr37.61.6.1v (Cuvant la inceputul postului), sau A61o5 EE5 .70
rapeEckatv abY 6.Tkov rrIc recciw (Cuvant la inceputul sfantului
post), sau EE5 tifj11 7C(XpE4106CLZCV it (i)g EE5 gkeoatv tthv ci.Tf.cov
nateubv (La inceputul sau ca la sosirea sfantului post) 3.
Jacob Gretser a publicat prima data acest cuvant in
1617 sub numele sf. Grigore at Nisei, la sfarsitul Intrebarilor
$i Raspunsurilor sf. Anastasie Sinaitu14. Din aceasta editie
s'a publicat de acelasi editor in Apendicele operelor sf..
Grigore al Nisei 5, apoi s'a inglobat de Fr. Le Duc in noua
editie a operelor complete ale aceluiasi autor 6. Traducerea
latina a cuvantarii a fost facuta de P. Fr. Zinus. In Patro-
logia graeca a lui Migne s'au publicat textul $i traducerea
dupa, editia lui Fr. Le Duc
Cuvantarea aceasta este tradusa in romaneste in Vietile
sfintilor de la Neamt, de pe luna Fevruarie, 1812, ff. 186r-191'.
Vechea marturie a lui Fotie $i argumentele interne
aduse de A. Bretz in sprijinul autenticitatii 8, ne obliga sa
adaugam si aceasta cuva.ntare operei autentice a lui Asterie.
Analisa. Omul este compus din trup $i suflet. Rostul
sufletului, ca unul mai de pret, este de a supune trupul si
de a-1 apropia de Dumnezeu. Prilejul cel mai nimerit pen-
tru aceasta este postul cel mare, care, ca un dascal prea
1. cf. A. Bretz, Op. cit., pp. 12-13.
2. Spyridon and Sophronios Evstratiades, Catatogue of the greek manu-
scripts in the library of the Laura on Mount Athos with notices form other
libraires, Cambridge, 1925.
3. A. Bretz, Op. cit., p. 12 -13; Spyridon and Sophronios Evstratiades, Op. cit..
4. Sancti Anastasii Sinaitae, putriarchae Antiocheni Quaestiones et res.
ponsiones de variis argumentis CLIV. Nunc primum graece et latine cum
insiga auctario publicatae curd Jacobi Gretseri accesserunt tres orationes
S. Gregorii Nysseni nuarquam antea graece visae, Ingolstadt, 1617, pp. 662 - 684.
5. Op. cit., pp. 247-259.
6. Op. cit , pp. 247 - 259.
7. MG, XL, col. 369-389.
8. Op. cit., pp. 80-85.
Revista Biserica Ortodoxd Ronbul, 55 (1937), nr. 11-12, Noemvrie-Dechemvrie. 6

www.dacoromanica.ro
690 D. Fecioru

intelept, aioarme patimile, potoleste mania si toata turbu-

rarea ce vine din prea multa mancare. Dar postul da pu-
tinta trupului de a se descarca de toate m iteriile grase,
care ii intunecau judecata, ii slabiau circulatia sangelui, 11

ingreuiau mersul gi faceau somnul nelinistit. In felul acesta,

postul este pacea de obste a trupului $i a sufletului. Im-
prejurul ctlui care posteste stau de paza ingerii, Tar Tanga
cei cari benchetuesc stau diavolii; in adevar, nimeni din cei
cari o duc numai in mancari $i bauturi n'a fost ucenic at
virtutii $i nici partas al imparatiei. Tot raul in lume a ve-
nit din pricina nerespectarii postului. Cei dintai oameni au
fost condamnati, $i prin ei si noi, pentru ca n'au respec-
tat legea infranarii. Istoria Vechiului Testament este plina
cu pilde din care se vede clay ca vine pedeapsa peste toti
neinfranatii cu pantecele, peste toti cei cari nu respects
legea postului. dimpotriva toti cei cari au postit au a-
vut in ajutor pe Dumnezeu $i prin post au facut semne
si minuni. Pentru aceasta niciun cretin sä nu numere zi-
lele postului mare, sä nu astepte sfarsitul Jul cu nera'b-
dare $i sa nu se nimeni daca masa nu mai
intristeze
este atat de imbelsugata. Daca nu poate cineva sa pos-
teasc.a sase luni din cele douasprezece ale anului, apoi sa
posteasca asa cum se cuvine aceste patruzeci de zile sa
nu simta slid de m incarurile de pe masa, sa nu dorea-
sca vinul. Sa se ob snuiasca fiecare cu infranarea, cari viata
infranata este icoana vietii viitoare. Daca ti se pare greu postul,
atunci spune-ti : Amar este postul, dar dulce este raiul ; im-
povo-atoare este setea, dar aproape este izvorul din care
cel care va bea nu va inseta in veci. Pantecelui care to
sileste. spune-i cuvintele Domnului: Nu numai cu pane
va trai omul, ci si cu tot cuvantul lui Dumnezeu". Prin
ce au stralucit cei trei tineri din Vavilon daca nu prin post?
Prin ce a invins Samson, daca nu prin faptul Ca de mic
a fost invatat sä posteasca ? Sa se sarguiasca $i crestinii
Si vor putea si se vor imputernici. Sa se rusineze crestinii
de paganii si de iudeii cari postesc, de ei, carora postul
nu le aiuce niciun folos. Postul crestinului are un rost,
cad posteste sau pentru a se curati pe sine in nadf-jdea
tnvierii, sau ca un rob in cinstea patimilor Stapanului.
Postul iudeilo n'are niciun rost; justificarile for sant za-
darnice, caci implinindu-se in liristos toate preinchipuirile

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopul Ames lei 691

legit vechi au cazut si obligatiile de post legate de acestea.

XI. elDp.tXEct ei5 'cob; no QM; 'Loa; imp& rip .A.ouxd (cap.
XV, 11-32) (Omilia la cei doi fii dela Luca).
Omilia aceasta la parabola fiului risipitor este mentio-
nata de patriarhul Fotie printre operele lui Asterie al Ama-
siei ; patriarhul Constantinopolei da tot odata si un extras
din ea 1. Traditia manuszrisa confirma omilia ca opera a
episcopului Amasiei: a) Cod. Bibliot. Manast. Ivir 26, sec.
X1 ; b) Cod. Bibliot. Manast. Dohiariu 77, sec. XV 2.
Timp de secole omilia a ramas inedita. 0 publica
prima data A. Bretz in 1914 3.
Analisa. Feta de nesimtirea si rautatea fariseilor,
Mantuitorul a procedat ca un doctor care amestecd docto-
riile amare cu miere, adica $i- a spus invdtaturile sale prin
pilde, ca prin frumusetea lor sa inmoaie cerbicia for si sä-i
invete ca pocainta pacatosului este un lucru pla:ut lui
Dumnezeu. Una din aceste pilde este si parc bola fiului risi-
pitor. In aceasta, tatal simbolizeaza. pe Dumnezeu, iar cei
doi fii pe cele doua cete de oameni : una, care a ramas
la harul dat, n'a parasit niciodata Biserica si nu s'a inde-
partat de impartasirea tainelor ; alta, care s'a despartit de
Tatal tuturora. Este drept ca sä cerem dela Tatal nostru
partea de avere si Dumnezeu o cld in chip egal tuturor
oamenilor prin botez $i prin impartasirea tainelor ; dar tre-
bue sa aratam ravna nu numai in a cere, ci $i in a pas-
tra ce am primit. Unii pastreaza harurile date $i fac bu-
burie Tatalui ceresc ; altii $i be irosesc in chip nedemn ca
fiul din parabola, care si-a cheltuit averea intro tara in-
departata. Aceasta tara simbolizeazd tara straina porunci-
lor lui Dumnezeu, tara straina in fapte bune, care nu
odrasle5te decat un singur fruct, pacatul. Se poate pierde nu
numai bogatia pamanteasca cand este incredintata unor ico-
nomi rai, ci si cea netrupeasca, care vine de sus; aceasta
se pierde cu atat mai repede cu cat este incredintata unor
oameni iubitori de corp. Dupa ce si-a cheltuit toata ave-
rea, fiul a ajuns pdzitor de porci la un locuitor al acelei
tari. Locuitorul acesta, care strange pe toti stricatii si des-
I. Op. cit., MG, C1\', col. 209 D-213 B
2. Op. cit. p. 15.
3. ibident, pp. 107-115.

www.dacoromanica.ro
692 D. Fecioru

franatii, este diavolul. Diavolul este pazitorul porcilor, si

deaceea Domnul a trimis demonii din cel cu duhul necu-
rat in porci. Aici a ajuns fiul cel risipitor : sa pazeasca
porcii si sa manance ce mancau ei. Astfel este desfatarea
pacatului. Dar fiul, cuprins de atata nenorocire, si-a ve-
nit in sine", adica a inclinat spre pocainta. S'a gandit la
tatal lui ; nu dorea cinstea de alta data, ci locul smerit
al unui slujitor. Acestea ne invata ca cel care are nevoie
de mild trebue sa se umileasca, sa-si marturiseasca ticalo-
sia ca vamesul. Cand a ajuns acasa, tatal sau it primeste
cu lacrami de bucurie. Prin acestea ne arata cata bunatate
arata Dumnezeu fata de cel care se pocaieste. Tatal i-a
dat haine, inel si incaltaminte. Cuvintele nu sant spuse
la intamplare Cel care a avut parte de baia celei de a
doua nasteri se imbraca cu haina nestricaciunii ; cel care
si-a murdarit prin pacat aceasta haina are nevoie din nou de
curatenie ; si cum nu se mai poate prin botez, Dumnezeu,
in bundtatea sa, a dat pocainta care, prin baia lacrimilor,
curata pacatele si it imbraca pe cel pocait ca si cu o
haina. Inelul inseamna darul duhovnicesc cu care a fost
invrednicit. I s'a dat si incaltaminte ca sd fie pazit de
atacurile diavolului, care pazeste calcaiul omului (cf. Fa-
cere, III, 15). Cand s'a intors fratele sau si a vazut veselia
din casa parinteasca s'a intristat. Tatal sau, insa, 1-a
rugat sa intre inauntru si sa is parte la bucuria intoar-
cerii fratelui sau pierdut. Prin aceste cuvinte parabola ne
invata sä nu insultam niciodata pe fratele care se intoarce
de la o viata rea, sa nu-i descoperim ranile tamaduite si sä nu
povestim prietenilor cele trecute. Dimpotrivd, sa-i compatimim
faptele din trecut si sä ne bucuram de cele prezente. Niciunul
din not sa nu doreasca o viata destrabalata si sd nu fuga.' de
Tatal ceresc. Iar daca cineva din neintelepciune se indreapta.
spre pustiu, sa vind la panea vietii .i libertate, cad Tatal
este gata de iertare si raspunde celei care se pocaieste.
XVI. A67o5 eE5 tb 'AvOponrct ono etve6-qaccv ei; tib Eepbv
sob' .7Cpocac4a0Oca, 6 ets cpaptacctos xoci 6 gzepos reXthwis (Luca
XIII, 9-14) (Cuvantare la cuvintele, ,,Doi oameni s'au suit
in templu ca sa se roage, unul fariseu si celalalt vames).
Fotie al Constantinopolei citeaza aceasta cuvantare
printre operele lul Asterie al Amasiei si da un extras din

www.dacoromanica.ro
Asterie episcopul Amasiel 693

ea'. Traditia manuscrisd o atribue tot episz.opului Amasiei :

Cod. Bibl. Manast. Ivir 26, sec. X12; Cod. Bibl. Manast.
Plateon din Tesalonic descoperit de Ehrhard ; Cod. aceleeasi
Biblioteci 44, sec. X13.
A. Bretz a publicat aceasta cuvantare4 in 1914.
Analisa. Mantuitorul ne-a invatat cum trebue sa
ne rugam prin doud parabole : prin parabola judecatorului
si a vaduvei ne-a invatat ca trebue sa ne rugam cu sta.-
ruinta, iar prin parabola vamesului ne-a aratat cum trebue
sä ne facem rugaciunea. Rugaciunea este bunul cel mai
mare care ne asigurd mantuirea. Ea ne conduce la ideea
ca santem fapturi trecatoare, iar Dumnezeu este stapanul
nostru. In primul loc, trebue sa ne rugam lui Dumnezeu
ea sä fim iertati de pdcatele noastre si apoi sa cerem sä
petrecem viata fail de primejdie $i sa cdpatam cele ce
avem nevole pentru mentinerea vietii noastre. Rugaciunea
este cel mai mare ajutor al vietii, arma contra diavolului,
uitare de lucrurile parnantesti $i suire catre cer, dispret
de cele prezente $i apropierea celor viitoare. Cel care se
roaga sta sau drept $i se uita cu atentie ca sä vada, ca
intro oglinda, pe cel nevazut, sau ingenunche si-$i da capul
pe spate intinzand mainile in laturi, inchipuind prin acea-
sta semnul sfintei cruci. jn timpul acesta sufletul este gol
de patimi $i se afld ca intr'un liman linistit. Bine s'a spus
ca cel care se roaga este asemenea cu cel rastignit. Cdci
dup . cum cel rastignit uitd, din pricina suferintelor, toate
cele trecute si nu se gandeste decat cum sä scape de
pedeapsd si cum sa iasd mai grabnic din viata, tot astfel
$i cel care se roaga cum se cuvine se desparte de viata, de $i
traieste, este prezent cu trupul, dar nu cu sufletul, pleacd
de pe parnant $i se muta cu gandul catre cele viitoare.
Rugaciunea este arma sfintilor ; cu ajutorul ei au facut
minuni. Rugaciunea, insa, trebue facuta cu gand smerit ;
daca se face astfel este truda zAdarnica. S'au rugat in
templu si vamesul si fariseul, dar nu cu acelasi rezultat.
Cel dintaiu se lauda cu faptele lui ; nu cerea ceeace nu
are, ci numara ce a savarsit. Prin cuvintele spuse de
1. op. cit., MG, CIV, col. 208 B-209 A.
2. cf. A. Bretz, op. cit., p. 15.
3. lbidem, p. 107.
4. Ibidem, pp. 116-121.

www.dacoromanica.ro
694 D. Fecioru

el s'a urcat prin ingamfare mai presus de toll oamenii.

Ar fi Post mai de suferit daca n'ar fi pus in comparatia sa
si pe vamesul de alaturi, care se batea in piept nein-
draznind sa ridice ochii la cer. Sfarsitul rugaciunii for este
cunoscut. Cei cari au o viata curata si bogata in fapte bune
sa fie cu atat mai tematori cu cat stiu ca atacurile diavo-
lului sant mai inversunate fatA de cei imbunatatiti in fapte
bune Si on cate fapte bune ar face cineva tot nu a sa-
varsit totul. Aceasta n'a inteles-o fariseul si deaceea nu s'a
comparat cu dreptii si patriarhii din vechime, ci cu vamesul,
tipul clasic al pacatosului.
Acestea sant operele autentice ale lui Asterie al A-
masiei. Asupra operelor pierdute si neautentice vom reveni
Intr'un alt articol. D. Fecioru
Résumé
Dans la premiere partie de cette etude, nous avons
fait la biographie d'Asterie, eveque d'Amasie, fondee sur les
sources peu nombreuses qui existent. II est ne dans la
premiere moitie du IV-e siecle. Son instruction a ete faite
sous la direction d'un esclave scythe. Avant son entrée dans
le clerge, it a professe l'avocature et avant l'an 400 it fut
consacre eveque. II est mort entre cette date et avant le
deuxieme synode oecumenique tenu a Ephese (431). 11 n'y
a aucune identitee entre Asterie, l'eveque d'Amasie et As-
terie, le disciple du grand ascdte Iulien, dont la vie a ete
decrite par Theodoret de Cyr. M. Schmid a fait cette con-
fusion par une fausse interpretation de l'ouvrage Ta 'Atilt-
X6xtu du patriarche Photius.
Dans la deuxieme partie, nous nous sommes °coupes
de l'oeuvre authentique d'Asterie. Elle se compose de seize
sermons : les quatorze premiers, publies dans le patrologie
grecque de Migne et les deux derniers publies par A. Bretz
en 1914 (T. U. 40, 1, pp. 107-121) Nous avons indique
les manuscrits, les editions, les traductions et l'analyse de
tous ces sermons. Aux manuscrits indiques par A Bretz
nous y avons ajoute d'autres qui se trouvent dans les mo-
nasteres: Lavra, Vatopedi et Stavronichita du Mont Athos,
ainsi qu'a la Bibliotheque de l'Academie Roumaine.
Nous allons revenir dans une autre etude sur l'oeuvre
perdue et non authentique d'Asterie.

www.dacoromanica.ro
 DIORTOSIND MOLITFELNICUL
(EDITIA SFANTULLI SINOD, BUCURE$TI 1937

Sfantul Sinod, in sedinta de la 23 Martie 1935, mi-a

facut cinste deosebita, dandu mi sarcina sa supraveghiez
tiparirea cartilor de slujba ; iar tipografia cartilor bisericesti
a hotarit sa incep cu tiparirea Molitfelnicului, intru cat din
aceasta carte avea prea putine exemplare nedesfacute.
Potrivit hotaririi Sfantului Sincd $i obiceiului urmat la
tiparirea cartilor noastre de slujba, insarcinarea mea s'ar
fi marginit la retiparirea editiei anterioare", fara scadere,
nici adaogare 5i fara greseli de tipar, pe cat se poate. Dar
indeletnicirea mea de cercetator al trecutului nostru bise-
ricesc m'a indemnat sa cercetez mai deaproape Molitfel-
nicul nostru, inamte de a incepe tiparirea editiei celei noi.
Pentru aceasta am insirat pe masa mea de lucru
Molitvenicele5i Evhologioanele romanesti cate aveam la
Indemand, incepand cu cele doua din anul 1747 (Ramnic,
Buzau) $i sfarsind cu editiile din urma (Bucuresti 1910,
1920, 1926). In d-eapta for am a$ezat Eirzr,),6Ttr.,v tib piTa
in cateva editii (Venetia 1740, 1792, 1851, 1877); dintre
ele m'am folosit mai mult de cel din 1877 d.ortosit $i
controlat de ieromonahul Spiridon Zervos, arhimandrit al
Scaunului Icument". In stanga mi-au stat cateva Trebnic-e
sliv3-bisericesti (Chiev 1736 1912 ; Moscova 1904 ; Scfia
1929), toate tiparite cu binecuva'.ntarea sinoadelor respective.
Dupa o muncd incordata de doi ani, tot controland
traducerile vechi romanesti cu textul grecesc si cu edi-
tiile slavo-bisericesti, am intocmit textul ce s'a tiparit in
Aghiasmatar (aparut la 24 Martie 1937) $1 in .1/ob./pink.
(aparut la 25 Iulie 1937). tar pentru o mai dreapta Jude-
care a acestei editii noi de Aghiasmatar si Molitfelnic, soco-
tesc necesar sa dau lamuririle urmatoare, anuntate In
postfata Molitfelnicului (p. 629).
1. Titlul calif. Cum trebuia intitulata carts a? Molitvenic,
Molitvelnic, Molitfelnic, Molitevnic, Evhologhion ad«-cl Mo-
litvenic, Eilhologizt, Trebnic? caci fiecare din aceste Whirl

www.dacoromanica.ro
696 Preotul Niculae M. Popescu

au fost purtate de diferitele noastre editii. Pentru a ma

opri la un titlu potrivit, am cercetat titlurile tuturor Mo-
litfelnicelor tiparite pe pamantul romanesc. Rezultatul cer-
cetarii este urmatorul.
Sant editii numeroase intitulate Molitvenic supt diferite
forme fonetice sau grafice. 11I0AIITIMMIKk (slay, Targoviste
1545) ; Molitevnic (Coresi, Brasov 1564) ; in..TrchHHK11 (Slav,
Campulung 1635); MItvnic=Molftanic (Dosofteiu, Iasi 1681);
Molitunic (Belgrad 1689) ; Molitvenic-ig- (Ramnic 1730,
1747, 1758, 1768, 1782, 1793 ; Bucuresti 1794 ; Sibiu
1874). Sa se observe Ca fonetica cuvantului Molitevnic
la Coresi searnana cu cea de la Targoviste (1545) si de la
Belgrad (1689) si ca si azi se mai aude la crasnicii-pa-
raclisieri din Ardeal. Mai adaogam ca unele din aceste
Molitvenice au in prefetele for si titlul: Evhologhion ce
sä zice Molitevnic" (Belgrad 1689), Evhologhion adeca.
Molitvenic" (Ramnic 1730).
Sant alte editii, iarasi numeroase, intitulate Evholo-
ghion adeca Molitvenic (Buzau 1699, 1701 ; Ramnic 1706 ;
Targoviste 1713 ; Bucuresti 1729, 1741, 1747 ; Buzau
1747 ; Iasi 1749, 1754 ; Blaj 1757 ; Bucuresti 1764 ; Iasi
1764, 1774 ; Blaj 1784 ; Iasi 1785 ; Blaj 1815 ; Brasov
1811 ; Efhologhiu sau Molitfelnic, Buc. 1854, 1858. In pre-
fetele unora din aceste editii cartea este numita numai
Molitvenic; far editia vrednica de studiat din Blaj 1784,
pomenind in prefata de alte Molitvenice rumanesti", in-
cearca o traducere romaneasca a titlului aceasta carte
carea Evhologhion adeca Cuvantatoare de rugaciuni zice"
Mai putine editii sant intitulate numai Evhologhion
(Bucuresti 1808) ; Evhologiu sau Carte de rugaciuni (Bu-
curesti 1888); Evhologiu bogat (Bucuresti 1896, 1910,
1920, 1926).
Numai trei editii sant intitulate Trebnic. T OECHHK% CHOC(111
(adica) AUTHitUNKI. (slay, Campulung 1635); Trebnic (roman,
Chisinau 1859, 1908).
Explicatia acestei variatii In titlul cartii o credem ur-
matoarea. Biserica noastra, stand multa vreme supt influ-
enta culturii bisericesti sudslave, a primit cartea cu titlul
obisnuit acolo: Molitvenic. A pastrat acest titlu in Molitve-
nicele slave scrise pe parnantul nostru (v. Acad. Rom. mss.
slave 167, 275), 1-a trecut primelor traduceri romanesti si

www.dacoromanica.ro
Diortosind Molitfelnicul 697

I-a impamantenit atat de puternic ca n'a putut fi inlaturat

de alt titlu. azi cu toate Evholoagele, multe $i vechi,
preotul, cantaretul, $i mai ales poporul, tot de Molitfelnic stie.
Cand vine influenta ruseasca supt Mateiu Basarab, car-
tea este intitulata Trebnic, ca in Rusia ; dar pentru lamu-
rirea credinciosilor a trebuit sa i se adaoge si numirea o-
bisnuita in Zara adica Molitvenic. Trebnice-le romanesti
de Chisinau (1859, 1908) tot supt influenta ruseasca stau.
In vremea lui Constantin Brancoveanu se intareste in-
fluenta greceascd. Acum cartile noastre de slujba se tra-
duc sau se revizuesc dupa editii grecesti. *i cum Molit-
felnicul grecesc este intitulat E67o),61'cov, traducatorii sau
eiitorii introduc acest titlu grecesc ; dar iarasi pentru lamu-
rirea credinciosilor adaoga $i numirea veche adeca Mo-
thymic. Mitropolitul Antim ne spune limpede ca am ur-
mat Molitvenicului grecesc tiparit de Nicolae Glyki la anul
1691" (v. ed. Targoviste 1713); aceasta ca sa justifice si
unele deosebiri fata de formularele slavonesti.
0 explicatie cere $i titlul celor de Ramnic. Aici tipari
intai Antirn Ivireanul, in 1706, Evhologhion adeca Molit-
venic, dup. randuiala celui grecesc. i cu toate ca editiile
urmatoare de Ramnic, incepand cu cea din 1730, nu se
deosebesc ca text de celelalte din Bucuresti si Buzau, ele
nu mai poarta numirea aceasta dubla ci numai pe cea de
Molitvenic. Explicatia a$ gasi-o astfel. Cand episcopul de
Ramnic Inochentie tipareste Molitvenicul in 1730, Oltenia
era supt ocupatia austriaca, tar biserica olteana era supusa
mitropolitului sarb de Belgrad, unde cartea se numea Mo-
litvenic. Urmasii lui Inochentie au pastrat numirea $i dupa
ce Oltenia s'a intors la Muntenia.
Cand sinodul nostru a hotarit tiparirea cu litere la-
tine a cartilor de slujba, atunci a pastrat numirea Evhologiu
(vezi editiile dupa 1888) $i a inlaturat adaosul Molitvenic.
Aceasta a facut-o, cred, ca sa stearga urmele influentei
slave in biserica noastra.
In fata acestei variatii de titluri, la care din ele aveam
sa ma opresc pentru editia cea noun? La Trebnic nu, in-
tru cat acest titlu era de provenienta mun ruseasca $i nu
este cunoscut de popor. Preotii basarabeni 11 cunosc de
curand numai, prin editiile din 1859 $i 1908. Numirea Ev-
hologhion introdusa din veacul al 18-lea n'a pins. De $i

www.dacoromanica.ro
698 Preotul Niculae M. Popescu

editiile din urma ale Sfantului Sinod (1888 1926) sant

Intitulate numai Evhologiu, totusi preotii si azi cauta si cer
Molifelnicul". Este cunoscuta anecdota noun cu paracli-
sierul care, trimis sa aduca. Molitfelnicul, vine cu mana
goala, spuind ca n'a gasit aceasta carte in biserica. Fire-
ste, el cauta Molitfelnicul si pe coperta sta scris Evhologiu.
Incercarile de traducere romaneasca : Cuvanteitoare de
rugaciuni" (Blaj 1784) si Carte de rugaciuni" (Bu-
curesti 1854 (in precuvantare), 1888) nu sant nici tradu-
ceri exacte, in Molitfelnic nu se cuprind numai rugaciuni
si se si confunda cu abide de rugaciuni.
Ramane Molitvenic. El este cel mai vechiu titlu,
,
cel care s'a impamantenit si cel cunoscut de toata su-
flarea romaneasca. Pentru aceste cuvinte ne-am oprit la
el si Inca supt forma fonetica Alolitfelnic, cum se aude
peste tot. Acest titlu Molitfelnic, adoptat, cu aceasta
pronuntare, de editiile din 1854 si 1858 (Nifon, Bucuresti),
ca o explicare la titlul prim Efhologhiu, dar Inlaturat de e-
ditiile ulterioare 11 socotim indestulator fara alt adaos,
cum ar fi acela de Evhologhion sau Carte de rugaciuni,
intru cat aceste adaose nici nu-1 lamuresc si nici nu-i dau
intocmai cuprinsul.

2. Denumirea capitolelor. Pentru a ma opri la denu-

mirile potrivite pentru capitole in limba romand, am facut
cercetarea urmatoare.
In Evhologhionul grecesc denumirile capitolelor sant :
'AmXou01/2. Eoxt, Tc4c.5 (si AturiZcs), Kuvthv si A61o5.
'AzoXouOia. denumeste tainele : 'Av..),ou0Ect TOO 67i.ou
13m:7E7'1a:cos, 'rob Cc(Loo p.Opoo, EEG. er.-1_94),o-fsulAvoos,
TO!) Cik5u3thvo5, sob c:e?avthp.aro;, to6 61yLoo EXc o,
si alte slujbe, de ex. tot3 timpoO o.ytactiof3, to v.sycaoo
6.7tct:p.o6, vexpthottio; EEG. xoallutoos, etc.
Errii denumeste diferite rugaciuni. EOzt ac yovairxa.
Xexth (Rugaciune la femeea lauza), s,tl Xoatv ate0vow
( la deslegarea cununiilor), EE5 Oeti.6),cov o'Czoo ( la
temelia casei), & r ird0av etf.-/courEctv ( la toata nepu-
tinta), eirE cr6pco ( la semanaturi), Oro.v et7CpZEtC/.t.
.7CUtaEGV p.aNYLV.StV t& iSprl Tpcip.p.ura. ( cand pleaca copilul
sa invete cartea sfanta), etc.
T6 4t5 este denumirea data hirotoniilor, hirotesiilor si

www.dacoromanica.ro
Diortosind Molitfelnicul 699

altor slujbe. Mit; Erg xecpozovEgt 8tax6vou ( la hirotonia

diaconului), poxstpEast eirfoutthvou ( la prohirisirea
igumenului), Tc.voithyr1 at auti.(3t cc ticapav 41.releiN sic
ypictp l'Accto; ( ce se face daca se intampla sa cadd ceva
spurcat in fantana cu apa).
Kumbv este titlul cantdrilor de la unele slujbe. Ka.vetr,
ixeriipto; Eir avolippEl. (= Canon de rugaciune la vreme de
seceta).
A6Toy se numesc cuvantarile celor vechi, cetite in bise-
rica. .A61o; xargyjruch; 'c 6.1Er.4. cat p.s101 xopc.u.xt soti
149aza, 'rob Xpo3o5r6pLoo (= Cuvant de invatatura in sfanta
si marea Duminicd a Pastelor, al lui Hrisostom).
In Molitvenicele slave denumirile cele mai dese ale
capitolelor sant: a) ir..00A .,11"difiE pentru taine : 110CiliAORAHIE
CHIATdre Kollin-41m = 'AZO).000Eri. to5 ci.yEou @Ge.-xtf.tirkros ; deci
cuvantul 'Axo),ourlEcia este redat in slava bisericeasca prin
If ocaitmttaare. b) itiortiTKA pentru rugaciuni: ill0/11TRA RO Vitt
liA3114.1MtlidTH 011104d... = EUXii &C.; zb mcca.:-ApperiEzut itcf.CotioN)...
( la insemnarea pruncului...) ; deci cuvantul E6-kii este
redat prin CIlOA1TRd. C) thilirt pentru randueli: 'NH% IRIfflidalhili
Atm CASIIHTC/h tlECOMS ClatEollomS LIKOKOMSAIORO [MUTH HIS KildARtS6
= Tgc5 itvop.irri ...d;
It0Auldif ppaup Ei3ctro; (= Randuiala
care se face, cand se va intampla sä cada ceva spurcat
in fantana cu apa); deci cuvantul Tc4cc este redat in Mo-
litvenicele slave prin Ihuk. Trebue sa notam c. denumirea
Mims este mai rar intrebuintata. in Molitvenicele slave ( in
Trebnic (Kiev 1736) de sapte ori, in cel de Moscova 1904,
de patru ori ) si ca uneori redd pe BA. Ex. thin%
vmotutriai (Trebnic, Kiev 1736, tabla cuprinsului) = E6-fiej
tiffs doroXoOasco.; (= Rugaciunea spalarii).
In Molitfelnicele romanesti ga.sim numai doud denu-
miri pentru capitole: Randuiala si RugAciune,.
Rajiditiala este denumirea intrebuintata la toate tai-
nele si la multe alte slujbe. Ex. Randuiala sfantului botez
= 'AxoXou0i.cc TOt3 & o Piar infix/roc = IIOCA 4:-A011411if cRATAPO
4411111011. Randuiala ce se face cand se va intampla sä cada
ceva spurcat in fantana cu apa. = Tci ytvolian el cup.p)
= 4111,1.1. RklittlfA11.1H AWE Deci Molitfelnicele romanesti au tradus
cu Rtlndiriala, fard insa O. fie in totul consecventa, cele
doua denumiri grecesti 'Axo)sou(li.a. si Tgts, care si ele
raspund denumirilor slave nocnkAoRaltiF Si Tart..

www.dacoromanica.ro
700 Preotul Niculae M. Popescu

Explicatia acestei traduceri este urmatoarea. In Mo-

litvenicele vechi slave, dupa care s'au facut primele tra-
duceri romanesti, denumirea IIHWIL era intrebuintata $1 acolo
unde in Evhologhionul grecesc gasim -Axokou0i.cc (Molitve-
nic, Targoviste 1545, in Bibliografia veche rom. I, p. 27,
unde traducerea romaneasca a capitolelor nu-i nici exacta
$i nici consecventa).
Prin Rugeiciune Molitfelnicele romanesti au tradus
denumirea greceasca Etizt, corespunzatoare slavului MO-
AiTHA. Ex. Rugaciune la insemnarea pruncului = E6x..11 sty
'CO xfirccaypnEcut 7catatiov=11I0AITEd HO Vf{E HABHAMEHATH OT130441
Trebue insa sa notam Ca in Molitfelnicele romane$ti
pe langa denumirea rugaciune se gase$te $1 denumirea
molitvci in cele vechi peste tot, rar de tot in cele mai noi.
Dosofteiu (Molitvenic, 1681) intrebuinteaza de 21 on de-
numirea Molitva, $i nici °data Rugaciune (v. Bibliografia
rom. veche, I, p. 239). Molitvenicul din Belgrad (1689)
tot asa intrebuinteaza numai termenul molitva (v. ibidem,
p. 295). In veacul al 18-lea, prin noile traduceri sau re-
vizuiri dupa texte grecesti, se introduce denumirea ruga-
ciune ; iar molitva numai ici $1 colo a mai scapat (v.
ed. Buzau (1747), p. 8 ; ed. Buc. (1854), p. 37; ed. Sibiiu
(1874), p. 9). Dar credincio$11 romani, mai pastratori de
limba veche decat invatatii $i mai precis' in semantica cu-
vintelor decat literatii, folosesc $1 azi cuvantul Mo/ifta,
cand este vorba de rugaciunile pe care preotul le citeste
pentru ei, pentru credincio$1; ei lasa Rugaciunea sa fie
aceia pe care pot sa $1-o faca sau sa $i-o citeasca el
sin guri.
In fata acestor constatari, am cautat sa pun randuiala
in denumirea capitolelor din Molitfelnicul romanesc. Pen-
tru aceasta m'am tinut in totul de Evhologhionul grecesc.
Si unde am gasit denumirea 'Axokoo0Ea., am tradus-o cu
Slujba, unde am gasit Etizt am tradus-o cu Rugaciune,-
unde am gasit Tgts (sau Atcagcs) am tradus-o cu Ran-
duiald. Iar unde in Evhologhionul grec n'am gasit nici o
denumire, am pastrat-o pe cea aflata in Molitfelnicele ro-
mane$ti anterioare.
Deci noutate este numai introducerea denumire Slujba
pentru 'AzoXouOitt. Iar cuvintele indemnatoare la aceast1
introducere sant urmatoarele. Si clerul, $1 credinciosii

www.dacoromanica.ro
Diortosind Molitfelnicul 701

intrebuinteaza denumirea Slujba, nu Randuiala , cand

este vorba de taine sau de alte rugaciuni. S'a inceput
slujba cununiei ? Cine slujeste? Slujba este scurta, este
Iunga. Face slujba buna" ? sant expresii ce se and zilnic.
Apoi cuvantul Slujba cu acest inteles este vechiu in limba
romana ; se gaseste intrebuintat ici si colo In Molitfelnicele
vechi. Slujba priclonenii la Rusalii" (Dosofteiu, Molitvenic
1681, de 6 on folosita) ; Randuiale sfinte si slujbe
tocmite si rugaciuni" (Molitvenic, Belgrad 1689); Slujba
la pricestania bolnavului n'am pus" cum este in Molitve-
nicele slavonesti, caci in izvoadele grecesti nu este si nici
nu trebue sä se faca vre o slujba", zice Antim Ivireanul
In prefata Evhologhiu-Molitvenicului din 1713, Targoviste ;
slujba parastasului", orandueli ale altora slujbe i ru-
gaciuni" (Molitvenic, Buc. 1794); denumirea slujba" in
Molitvenic, Buzau 1747, p. 87, este pastrata pana si in
editia din 1926, Bucuresti, p. 76.
Ceia ce a impiedecat pe editorii Molitfelnicului ro-
manesc sä gaseasca cuvant potrivit pentru 'fixoXou0Ecc a fost,
pe langa influenta slava unde gasind pe iiocirkAogailif
1-au tradus cu Randuiala , *I necunoasterea tuturor in-
semnarilor cuvantului grecesc. AzoXou0Ea, pe langa 1nsem-
narea de urmare", are in tipicul bisericesc sensul de
officiuni=slujba. Romani' cunoscandu-i insemnarea intaia,
cand 1-au gasit in cartile de slujba 1 -au redat cu urmare".
Urmare 1ntru prea sfanta Dumineca. a Pastelui" (Neamt,
1814, cu binecuvantarea mitropolitului Veniamin) n'are
niciun inteles, aid fiind vorba de Slujba 'AxoXoc.)0Ect
din Saptamana Iuminata. Tot asa cand au tradus 'AxoXou-
OEcc zo5 twxpo5 azigiccros, au zis Urmarea chipului celui
mic (v. Evhologhiu, 1854 si 1858); in editiile not redat
Cu Rdnduiala..." (v. ed. 1926, p. 548).
Dar s'au gasit si traducatori care au intrebuintat cu-
vantul potrivit. Slujba sfantului proroc Isaia", Iasi 1815
(= 'AxoXouOta -roe iyi.ou... ; Slujba sfintirei bisericii (v. ed.
Buc. 1862, 1907, 1915) care corespunde textului grecesc
'AxoXoo0Ecx 'cthv iixacvEto TO vccoti ; (retiparita dupa o editie
de Bucuresti si in Ebxr.,16-rto tb Iiiia, Venetia, 1792).
Am introdus denumirea Molifta la patru rugaciuni
sau randueli (Molifta la haine de pomana, p. 316 ; car-
nurilor, 377; Sf. Trifon, 382 i Sf. Vasilie, 434),.

www.dacoromanica.ro
702 Preotul Niculae M. Popescu

Intru cat credinciosii nu intrebuinteaza nici odata denumirea

rug Aciune pentru aceste molifte". Potrivit insemnarii In
limba romana a cuvantului moliftd, rugaciune care nu-
mai de preot se poate citi ar fi trebuit sa-1 folosesc
peste tot sau cat mai des in Mol1tfelnic, dar, sa marturi-
sesc, mi-a lipsit indrazneala sa fac schimbare peste tot.
S'o face urmasii dacd-mi gasesc intemeiate incheerile.
3. Rc2nduirea cuprinsului. Cuprinsul Molitfelnicului nu
era randuit dupa o socolinta oare care, ci era pus intr'un
amestec fard noima. Aceasta o stiam toti cati umblam cu
Mplitfelnicul si din multe parti mi-a fost adusd la cunostinta.
Inteadevar, Alaslut era asezat dupd Aghiasmd, 41 Spove-
dania dupd htmorinc2nlare; Binecuvdntarea vinrrlui venea
inainte de sddirea viei; Sfinfirea fantazzei inainte de sd-
parea ei, gi multe alte nepotriviri (vezi de pilda Evholo-
gild din 19261. Pe langa aceasta, nici nu era usor de
gasit ceia ce cautai, cad tabla de materii reproducea numai
titiul capitolului si pagina respective ; si cum titlurile sant
fungi iar cuvantul deosebitor nu era subliniat, trebuia sa
strabati toata tabla ca sa afii ca nu este ceia ce cauti. Lase
Ca sant unele editii (vezi de pilda Aghiasmatarzd din 1923,
Cernica), uncle tabla de materii nici nu corespunde cu ma-
teria cartii. Editorul a tiparit tabla dupa alta editie, fa'ra.' sa
caute a vedea si-i era supt ochii dace se potriveste
cu editia 1W.
Cunoscand eu acestea, am cautat sä pun randuiala
in cuprinsul acestea carti $i am intocmit despartiri marl
(capitole marl) in care am asezat tot ce se potrivea cu
despartirea aceia. De pilda. in despartitura intaia am asezat
Tainele dupa randul for din Dogmatica. In desparlitura a
doua am asezat Sfestania cu cele trei slujbe ale ei; in a
treia Caminecarea si iep.frea sufletului,. in a patra In-
mormantcirzle toate. Despartirile au o legatura intre ele,
cad dupd cele legate de viata crestinului, urmeaza cele
legate de casa lui, de Antand, de vile, seinandturi, vre-
nzniri, $coald, oaste, bresle, icoane, pri;nirea in ortodoxie,
calugdria. Planul urmat in randuirea cuprinsului se vede
limpede in Scara Molitfelnicului (pp. 631-635). lar pentru
aflarea grabnica a ce trebue, am intocmit un indice, caruia
i-am dat ca titlu un cuvant vechiu : Alfavitar (pp. 636-638).

www.dacoromanica.ro
Diortosind Molitfelnicul 703

Cu chibzuinta s'a hotarit care randueli sa intre in A-

ghiasmatar si care sa ramana numai in Molitfelnic. Ne-
departandu-ne, fireste, de cei vechi, am hotarit ca in A-
ghiasmatar sä se afle cele savarsite de preot la deosebite
Imprejurari din viata crestinilor, mai ales in afara de sfanta
biserica,. De aceia vei afla in Aghiasmatar Al hiama
mica, dar nu Aghiasma mare, afiata in Molitfelnic Vei
gasi Molifta hainelor de pomand, dar nu Binecuvantarea
salciei, aflata in Molitfelnic.
Cunoscand eu din vazute ca mai ales diaconii arhie-
reilor umbla la inmormantari cu o cartulie de parastas la
care au adaogat cu mana unele rugaciuni, ceia ce face
urata impresie, diaconii se feresc sä poarte Molitfelni-
Cul , am adaos in Aghiasmatar si Inmormantarea mire-
nilor pentru inlesnirea preotilor. Dar intemeiata gasesc in-
tampinarea fratilor preoti de tara : Daca ai cautat inles-
nirea noastra, trebuia sä adaogi in Aghiasmatar intai In-
mormantarea pruncilor caci la noi, la tara. din nenoro-
etre, plansul este mult mai des la groapa pruncilor si a
copiilor, de cat la a batranilor.
4. Adaose. Stand de vorba cu fratii preoti, mai ales
cu cei de la tail, despre moliftele cerute de credincicsi dar
neaflate In Molitfelnic, am inteles ca cereri sant multe si
felurite, dupa regiuni. Implinirea acestor lipsuri cade in
sarcina Sfantului Sinod. De aceia eu nu mi-am ingaduit sa
adaog decat putine randueli, luandu-le din carti de slujba
binecuvantate de biserica.
Asa, intru cat si astazi se ridica, tot mai des ()-
lie In toata tara, iar Randuiala pentru binecuvantarea for
nu se afla in Molitfelnicele noastre, am umplut acest gol
punand Randuiala la binemvdniarea si sfin /irea crucii
si a troilei celei nouci (pp. 510-514), pe care am luat-o cu
oarecare micsorare din Trebnicul de Chisinau (1908), pp.
1192-1203.
*i iarast, intru cat in Molitfelnicele noastre (vezi edi-
tia 1926, p. 496) nu se afla de cat Sfinfirea icoanei illan-
luitortiliti, am addogat langa aceasta Sfin /irea icoanei lllaicii
Domnului si Slintirea icoanei Sfinfilor (v. pp. 521-533),
luandu-le din Aghzasmalar (ed. Bucuresti, 1895), a cdrui
traducere nesuferita am prefacut-o, comparand o cu cea
din Trebnic (Chisinau 1908), pp. 1210-1226.

www.dacoromanica.ro
704 Preotul Niculae M. Popescu

Nu cunosteam molifta de sfintire a Paste lui. Pentru

umplerea acestei lipse am luat din Trebnic-ul citat, p. 700,
Rugdciunea la binecuvdntarea artosului, care se numeste
de popor Pa,ste, in sfanta duminecd a Page lor (v. p. 449).
Tot asa, am addogat Rugaciuni la Ingrozirea tunete-
lor si fulgerelor gi la izbavirea de cutremur (v. pp. 424,
425), luandu-le tot din Trebnic.
5. Inkiturare. Molitfelnicul a fost, si este si azi, ca
un bucium de vita, care a dat $i da mereu lastari. Cand
unele lastari ajung la crestere deplina, atunci ele sant des-
partite de bucium si sadite ca tulpind de vita aparte. lar
de la o vreme, din tot lastarisul s'au desfacut coardele
cele mai incarcate de poamd si din ele s'a Intruchipat o
delnitd aparte de vita, mai la indemana credinciosului.
Cercetand din aceasta lature Molitfelnicele romanesti,
vedem cum ele au crescut neincetat ; cum din ele s'au
desfacut unele parti, care au ajuns carti aparte ; cum de la
o vreme s'a facut din toata cartea o prescurtare Molit-
felnic pe scurt ca sa fie mai la Indemana. Molitfelnicul
lui Coresi (Brasov 1564) are numai noua capitole, in nu-
marul cdrora intra si slujba Liturghiei dupd intelesul calvin.
Molitfelnicul lui Dosofteiu (Iasi 1681) creste rand. la 45
capitole, in care intra si Liturghiile. Incep&nd cu Molit-
felnicul de Bucuresti 1729, Liturghiile nu se mai ti-
paresc in aceasta carte, Inca din 1713 ele erau carte
aparte, dar $i fara Liturghii cuprinsul acestui Molitfelnic
creste pand la 72 de capitole, mai mad sau mici. In
editiile urmatoare cuprinsul creste (ex. Buzau 1747, mo-
litva la semanaturi) sau scade, daca urmeaza ustavulut
moschicesc" (ed. Ramnic 1747 ; 68 capitole). Cu vremea
-tot crescand cuprinsul acestei cart!, s'au desfacut din ea
randuelile cele mai des intrebuintate si s'au strans intro
carte aparte numita Aghiasmatar sau Molitvenic pe scurt.
Dar Molitfelnicul n'a contenit sä apara cu toate randuelile
Ia un loc $i chiar sä creased, addogandu-i-se epitetul bogat
sau mare. Evhologiul bogat, ed. Bucuresti 1926, cuprinde
108 capitole. Trebnicui mare, Chisinau 1908, are 153 de
capitole si 1324 pagini. Este cel mai bogat Molitfelnic ro-
mdnesc, dar greu de manuit si cu slova chirilica-ruseasca.
In Molitfelnicul cel nou (ed. 1937), potrivit obiceiulut

www.dacoromanica.ro
Diortosind Molitfelnicul 705

vechiu si avand $i deslegarea celor marl, am inlaturat ca-

pitolele privitoare la Sfinfiri de bisericci si de odoare bi-
sericesti (cap. 63-66, 69, 90-92 dupa editia din 1926).
Am facut aceasta intru cat Slujba pentru sfinhirea bisericii
§i a odoarelor ei se tipareste de multa vreme ca o carte
aparte (vezi editiile : Bucuresti 1809 ; Buzau 1839 ; Bucu-
resti 1862, 1897, 1915, 1927), iar sfintirea odoarelor mai
este tiparita $i in multe editii de Liturghii.
Am mai inlaturat Randuiala binecuvantcirii casei nozici
intru care voecte a locui cineva intaia oars (vezi editiile
de Bucuresti 1896 (442), 1910 (401), 1920 (401), 1926
(420)) pentru cuvintele urmatoare. In Molitfelnicele noastre,
incepand cu cel de Bucuresti 1729, fol. 366, $i pana la
cel din urrna. (ed. Bucuresti 1926, 419-20), avem Ruga-
chine cand cineva voecte sci intre in cases nowt Aceasta
rugaciune este tradusa din originalul grecesc (cf. d. ex.
EbzoX77Eov, Venetia 1877, p. 492). Dar incepand cu
Evizologiul de Bucuresti 1896 (p. 442), s'a adaogat la
aceasta Rugaciune si Randuiala citata mai sus. De unde
vor fi luat-o nu ni se spune. Eu banuesc ca este din izvor
rusesz, intru cat o gasesc adaogata in Trebniczil mare de
Chisinau 1908, pp. 1277-1283, dar nu si in Molitvenicul
tiparit tot la Chisinau 1820, unde la foaia 281 avem
Rug-riciunea obisnuita la noi. Deci pentru ca aceasta Rdzz-
duialci este noua. in Molitfelnicele noastre (abia din 1896)
$i pentru ca, pe cat am aflat, nu se obisnueste de cat In
rare locuri, am inlaturat-o lasand numai Ruge2ciunea cea
veche care este a tot cuprinzatoare $i raspa.ndita pe tot
pamantul romanesc.
6. TcYlmdcire. Repet ce am scris in postfata Molitfel-
nicului. Mare grija am pus in cercetarea talmacirii. Numai
dupa ce am cercetat in felurite tiparituri, cum au talmaeit
batranii nostri si cum este izvodul In limba greaca $i in
cartile slave, m'am hotarit sa ma opresc la talmacirea
batrana, daces era buna, sau sa indreptez cu chibzuiala
unde am gasit scapari. Spre cinstea lor, m'am incredintat
ca batranii nostri pricepeau din destul limba greaca a
Molitfelniculut $i gaseau, mai bine de cat noi, cuvantul
potrivit in limba romana. Daces ici $i colo sant scapari, ele
Revista Biserica Ortodoxd Romdrtd, 55 (1937), nr. 11-12, Noemvrie-Dechemvrie. 7

www.dacoromanica.ro
706 Preotul Niculae M. Popescu

se datoresc on saraciei limbei noastre", cum ziceau el,

on izvodului grec sau slay care nici el nu era curat pastrat".
a) Pilde de cuvinte greu de tradus din pricina limbei
noastre vechi. La Slujba Botezului, lui Dumnezeu i se da
epitetele et7LEptyparro5 si &vizeppacco5 (v. Evhologhion grec,
Venetia 1877, p. 139), pe care limba slava bisericeasca
le-a tradus HEOMICAIllial i HEI-1317AttroAaHHial (v. Trebnic slay,
Chiev 1736, p. 16 v.). Molitfelnicele romanesti au tradus
aceste cuvinte astfel: neholarit i negrdit, cum se afla in
toate editiile (v. de ex. Molitfelnic, Buzau 1747, p. 36 ;
Evhologiu, Buc. 1926, p. 28). Fireste ca traducerea ro-
maneasca nu-i exacta, mai ales pentru intaiul cuvant in
intelesul lui de astazi. Un iubitor de neologisme ar fi tra-
dus : indescriplibil si inexprimabil ; dar aceasta traducere
ar fi insemnat batjocura limbii bisericesti si a credinciosilor.
Eu am indraznit sa redau aceste epitete astfel : (Dumnezeu),
necuprins de gand si de cuvcint. (Molitfelnic, 1937, p. 28)._
Simt ca nici aceasta traducere nu-i in totul corecta, dar
este ortodoxa $i sonora.
i iarasi, in Lepadarea a doua, lui Dumnezeu i se da
epitetele : axatciktirros $i dcv4txvEacno.; (v. Evhologion grec,
Venetia 1877, p. 132), traduse in limba slava: HETIOCTHMiliVikirt
(v. Trebnic, Chiev, 1736, f. 9 v.). Molit-
i Hfli3CiliAHMItill
felnicele romanesti, toate, au tradus aceste cuvinte astfel :
neajuns i neurmat (v. Molitfelnic, Buzau 1747, p. 24 ;
Evhologiu, Buc. 1926, p. 18). Fireste Ca traducerea ro-
maneasca nu-i exacta, dar pentru ca perifraza care ar fi
redat cuprinsul: necuprins de mintea omeneasca si a
carui urrna nu o poti gasi este prea lunge si greoae,
am lamas Ia o traducere pe care iarasi o simt ca nu-i
multumitoare : neajuns i nepdtruns (v. Molitfelnic, 1937,.
p. 17). i ar mai fi $i alte pilde de greutate a talmacirii in
limba noastre bisericeasca.
b) Traduceri gresite din pricina izvodului gresit :
a) La Logodna, in rugaciunea citita dupe punerea ine-
lelor este vorba despre logodirea intarita de Dumnezeu prin
inel. i intre dovezile aduse din Sfania Scripture este $i pilda
fiului risipitor, cand tatal porunceste sa se puns inel in degetul
fiului pocait, intors la casa parinteasca. In toate Molitfel-
nicele romanesti, in toate editiile, de Ia cea mai veche pan&
la cea din anul 1926 redactarea acestui pasagiu este : Prin

www.dacoromanica.ro
Diortosind Molitfelnicul 707

(in cele vechi: pentru) inel pdrintele nostru cel ceresc s'a
facia indurat sere fiul sdu, at a zis : (lag inel in dreapta
lui ,si junghiind vitelul cel gras, mcinaind sd ne veselim"
(v. Molitvenic, Buzau 1747, p. 56 Evhologiu, Buc.
1926, p. 49). Si de sute de ani de cand se citeste in ro-
maneste aceasta rugaclune, nimeni nu s'a intrebat,
nu s'au intrebat nici Slavii , cum se poate ca Dumnezeu
sa puna inel in dreapta Fiului sau, adica a Mantuitorului
nostru Iisus Hristos, si sä junghie pentru el, care s'a junghiat
pentru noi, vitelul cel gras. Eu am tradus, in loc de fial
sdu, fiul cel risipitor, si motivarea acestei traducer! voiu
-arata-o intr'un articol viitor.
(3) In Slujba Maslului, la Canon, peasna a 8-a, stihira
a patra suna astfel in limba greaca.: 1:61,pokov ris Ciw.00v,
cnr.725, xchi ikuportrco; '6katov, Oetov p.tv tots atccipetcp000t
Aiarozci., p. paxptivy)s coo T6 ilso;, p.t0d... v. Evhologion
grec, Venetia 1740, p. 134 ; cf. ed. 1792, p. 226 ; ed. 1877,
p. 264 ; Aghiasmatar, Atena, f. a. p. 274. In toate aceste
editii textul este la fel, afara de puntuatie care difera ; aici
.am tinut puntuatia din ed. 1877.
Acest text grecesc a fost tradus in limba slava bise-
riceasca. astfel "HAMEHif EHCf CRKIIHE HOHKAOHEIHA H THXOCTH,
MHAOCTII 60MECTBEHH810 HAMS HOHHHC8101IIMM% KAAAKIKO, HE OVAAAH
TBOEIA MHAOCTH, HHHCE...v. Trebnic, Chiev 1736, f. 56";
cf. ed. Moscova 1904, f. 65 v ; ed. Chiev 1912, f. 63 r,
unde textul este acelasi. Dupa cum se vede, traducatorul slay
n'a observat deosebirea intre cele doua cuvinte grecesti:
6c(cov untdelemn) si i").so; (= mila) si le-a tradus pe
amandoua cu MHAOCTK (= mill).
Traducerea romaneasca veche a acestei stihiri este
urmatoarea: De la noi cei ce insemndm chipul vointei
cei de sus $i at bldndelelor, mila cea dumnezeiascd
StdPane, nu-ti indelunga mila ta, nici..." v. Molitvenic,
Buzau 1747, p. 98 ; cf. ed. Ramnic 1747, f. 47 v , Si acest
text s'a reprodus la fel in toate editiile romanesti, chiar si
in Trebnicul de Chisinau 1908, p. 146 , pana la editia din
1888 (Bucuresti). Dupa cum lesne se poate vedea, tradu-
catorul roman a avut inainte un izvod slay, la fel cu cel
aratat mai sus, Si de aceia a tradus de doua on pe MHAOCTIL
Cu mild.
Traducere diferita are Evhologhiul de Bucuresti 1888,

www.dacoromanica.ro
708 Preotul Niculae M. Popescu

p. 102: De la noi cei ce preinsemndm chipul vointei cei

de sus $i untdelernnul bMndefelor, Std pane, nu departa
mila to dumnezeiascd, nici..."; ceia ce inseamna ca edi-
torii acestei editii au controlat vechea traducere romand
cu originalul grecesc, de $i n'au prins Intru totul intelesul
originalului. Slabiciunea acestei editii sta mai ales in neo-
logismele foarte suparatoare introduse in text. Aceasta tra-
ducere s'a reprodus si in editia de Bucuresti 1896, pp. 81-2.
Dar incepand cu editia din 1910, p. 111, editorii revin
la textul dinainte de anul 1888. Insa cum repetarea cu-
va.ntului mita nu le suna bine, au suprimat-o $i au ajuns
la acest text neinteles : De la noi cei ce Insemncim chipul"
vointei cei de sus si al ble2ndetelor, thila cea dumnegeiascd,
Stcipane, nu-ti Indelunga, nici...". Redactarea aceasta s'a
reprodus in editiile din 1920 si 1926, p. 116. Asa dar in
editiile din urma avem o redactare mai slaba de cat on
si care alta dinainte.
In Aghiasmatarul st Molitfelnicul din anul 1937 (p. 107),
m'am straduit s. fac o traducere cat mai apropiata de
original si de limba romaneascd.
Ne oprim la aceste cloud exemple, macar c. numd-
rul for s'ar putea inmulti.
c) Ca pilda de traducere bund a bdtranilor trimitem la
rugaciunea dupd Evanghelie de la Inmormantarea pruncilor
(v. Molitvenic, Buzau 1747, p. 320 si alte editii), adaogand
c. aceasta. rugaciune in editia din 1926, p. 209, este
gresit redactata, caci de traducere noun nu poate fi vorba.
d) numeroase sant problemele de traducere $i de
semantics ce mi-au apdrut in cercetarea Molitfelnicului.
Cuvinte cu inteles schimbat : polata pentru palat ; biruintel
pentru stapanire ; sdraci pentru orfani, etc. Cuvinte la-
tine disparute ; chiar pentru limpede ; cuminecdturd pentru
grijanie (imparlasanie), dispdrut in Tara Romaneasca chiar
$i in cartile de slujba. Eu 1-am introdus (v. Aghiasmatar
(1937), p. 158 ; Molitfelnic (1937) p. 172), in nadejdea
c. va dobandi viata noun, mai ales ca. acum sa.ntem
tot o Vara. cu Ardealul, unde Cumineccitura este tot atat
de vie cum este in Tara Romaneasca Grijania. Locurt
goale, mai ales la indicarea Podobiilor, ceia ce ar do-
vedi, dacd. s'ar cerceta de aproape aceasta problema, cd
dupa traducerea sau revizuirea textului in secolul al 18-lea

www.dacoromanica.ro
 Diortosind Molitfelnicul 709

editorii nu mai stiau slavoneste $i cand au gasit expresli

slave le-au inlaturat fara traducere.
7. Topica veche pastrata. (De grija ca sa nu gre-
$easca, batranii au pastrat asezarea topica cuvintelor
ca in greceste sau slavoneste. Am pastrat-o si eu ca sa
nu se piarda farrnecul vechiu al limbii noastre, dar pe
alocurea am mai schimbat-o pentru mai usor inteles. Cu
scumpatate am facut aceasta. Pentru incredintare% de cum
am intocrnit traducerea, pastrand cat s'a putut alcatuirea
veche dau aici o Rugacinize de iertare la raposati, in limba
greaca, in redactarea din Evhologiul anterior (1926), $i in
talmacirea mea (1937).
auTztop-rittxt Rugdchine de iertare
(Evhologion mare grecesc, (Aghiasmatar (1937), pp. 195-196 ;
Venetia 1877, pp. 226-227). Molitfelnic (1937), pp. 217-218).

Ktipte 6 0e6( p.ciw, 6 .r.t ar Doamne Dumnezeul nostru,

ilpf5iiap Gov:a ariti.i.copyipas troy carele cu intelepciunea ta cea
Ilv0pcorov Ex Toy xob5, zul. zori- negraita ai zidit pre om din ta-
toy CiVCAllopythzc; ECs eEao; xcet rand ; $i dandu-i chip $i po-
xciao;, xaC iicoputau.; 6); TEt.u.ov doaba, 1-ai infrumusetat ca pre
xut ot')pivcov iCL7l1.U, sis ardio- o cinstita faptura cereasca spre
XoyEccv %Cd. Eb7CpE77,F.CCCV :1"ri; CA; slavirea $i impodobirea marirei
a6e-qc %al PCX.7.0,eizl, ata do %az' $i imparatiei tale, pentru cal-al
s?,x6va wit xri.8.'6tioico3Lv so5- facut dupre chipul $i dupre a-
Toy irapayg.yetv. ti-jv ivtoXtv sernanarea ta ; dar el a calcat
Sa qmpa6r.ivta. to(3 co5 rpoa- porunca ta si n'a pazit chipul
vimicero;, %chi, p.scuXc.036vscc tit tau de care era imparta$it.
eix6vos, met µ rl cptAr4avta..
Rugeiciune de iertare
(Evhologiu bogat, Buc. 1926, pp. 192-193).

Doamne Dumnezeul nostru, vela ce cu intelepciunea

ta cea negraita ai facut pre om din tarana, $i 1 -ai inchipuit
intru pcdoaba $i frumusete. 1-ai Infrumusetat ca pre o
cinstita $i cereasca agonisita, spre cuvantare de marire, si
buna cuviinta a slavei $i a imparatiei tale, ca sa-1 aduci
pre el dupre chip $i asemanare ; dar calcand porunca in-
vAtaturii tale, $1 impArtAsit fiind chipului $i nepazindu-1 si
pentru aceasi i. ca sa nu fie fa.ra de moarte rautatea, cu

www.dacoromanica.ro
 710 Preotul Niculae M. Popescu

St& tOch0, CC P tib zaw6v Ci- Pentru aceasta, ca rautatea

Oivarov yavytat, cptlavepcbrw;
ilthXsocus rip xpcictv, xai gicv
Ta6rip, wit rbv 4frric6v Goo
tOOtOV aS3p..610, COS' 0E4); rcbv
Ilarap cov ittubv, t() Gip 19-sicp poo-
Agicac, -6.morips3Oac xat aca-
XosuOut- (i)Ira Zip tt'aV (Foxily
ixece xcopsiv, '6vEla xxC tb sivat
7rpocs)`66sro, t.tizpc try xotv-ir);
CiVOLGVICE(05, rb se athp,a, sEg to
div covsraOTI, ckvaicoscOat. At&
TOtit0 aS61J.SOCh cog zoo flvapxou
Ilarpb;, wit toO p.ovoTevo5,-; coo
TEoi3, xai. too 7cavaTiou, and
Ott000ci.00, xui Cworocor) coo
Ilvs61.1.aro5, rvu tit icapEa-0; tb
obv 1"Cciat.tri. xararo0-ipat
am.asf.o!. Czi,Xa tb pA ccbp.a
ataX00--ipou, sE; .set &E cut/ Goy-
aza01, rip se tFoAv zaza.-
TaT-ipat s v TCp XOpeti SCi)vAvecuicov.
Nat, KOpte o Osbs -OA°, vnt-11-
casco coo TO Citisrpov zat
ii cpilavOpculrEa -i2 etveixazroc. %al
Errs 67c6 xarcipav icarpb5, -72 tfi-
sd nu fie nemuritoare, din iu-
bire de oameni ai poruncit ca
amestecul acesta $i aceasta ne-
graita legaturd a ta sä se des-
facd $i sa se risipeasca prin
vrerea ta cea dumnezeiasca, ca
un Dumnezeu al parintilor no-
stri ; asa ca sufletul sä mear-
gd acolo de unde si-a luat fiinta
panel la invierea obsteasca. ; iar
trupul sä se desfaca in cele din
care a- lost alcatuit.
Pentru aceasta, ne rugarn tie
Parintelui celui fara de inceput,
si unuia nascut Fiului tau, si
prea sfantului, de o fiinta $i fa-
catorului de viata. Duhului tau
sa nu ingddui ca faptura ta
sd fie inghitita de periciune ; ci
trupul sa se desfaca in cele din
care a lost alcatuit, iar sufletul
sd se aseze in ceata DrepOlor.
Asa Doamne Dumnezeul no-
stru, sd biruiasca mila ta cea ne-
mdsurata $i iubirea de oameni

iubire de oameni ai poruncit impreunarii $i amestecarii

ace5tia, negraitei tale legdturi acestia, ca un Dumnezeu
$i
al parintilor nostri, prin vrerea ta cea dumnezeeasca sä se
taie si sd se risipeasca ; si sufletul sä se mute acolo, de
unde $i fiinta $'a luat pand la obsteasca inviere, iar trupul
sd se risipeasca intru acelea dintru care este $i alcatuit.
Pentru aceasta ne rugam tie Parintelui celui fara de in-
ceput, $i unuia nascut Fiului tau, $i preasfantului, si celui
de o fiinta. $i facatorului de vieata. Duhului tau, sd nu treci
zidirea ta sä fie inghitita de piericiune. Ci trupul, adica
sã se risipeasca in pamant dintru carele este $i alcatuit,
lard sufletul sd se aseze in ceata dreptilor. Asa, Doamne
Dumnezeul nostru, sä biruiasca mila ta cea nernasuratd,
$i iubirea de oameni cea neasernanata.; $i de a cazut robul

www.dacoromanica.ro
 Diortosind Molitfelnicul 711

rp65, erre tip in!) ava9p.att cea neasemanatd. Si de a cazut

o-nirceos.v 6 ac5X6; coo o5ro;, robul tau acesta supt blestemul
Srra 'MCC Taw lepallevcov imps- tatatui sau on al mamei sale;
tCxpave, %at 7cap' aarot3 asati.6v sau supt blestemul sau ; de a
ZiXtyrov ia4aro, ei.te inth 'Apzt- amarit pe vreun preot si a luat
epcoc papurivp ev.poptattei) steps- de la el legatura nedeslegata ;
inane, xat ap.sXsia, xat fr.4.9op.c.g,. de a cazut in grea afurisanie de
xirvcittevog', cox 6;O ze co-rxco- la arhiereu si din nepasare on
ptcsw.;, cuivbp-r,...7ov ak(i), at' din lenevie n'a dobandit ierta-
8ti.c5 Tot-) cip.apt.to),o5 wit civu- ciune iarta-1 pre acesta prin
Eico aooXoo coo' xat s6 p.iv mine pacatosul si nevrednicul
cablia cc67,A, F...E; 7&. 6i (Li coy_robul tau. Si desleaga trupul lui
staetl, atecXozov, fi) ai tPUTip in cele din care a fost alcatuit,
Ott:YCO(3 sv 7Z,VC/J.5 Ayftuv xrita-
MUTO5 tar sufletul lui ii randueste in
TaGV. Nut, KopLe 6 9e65. corturile Sfintilor. Asa Doamne
o Tots 6:7Eots coo NIa9yirat; Dumnezeul nostru, carele ai dat
xat 'Alroat6Xoc5 TaOryjv sto sfintilor tai ucenici si apostoli a-
LicducEav E66;, (1)Cna lab') 64ap ceasta putere ca sa dea iertare
z72116ccov ata6vat v'rjv acps:%v, de pacate, zicand oricate vor
xat eimbv '05a. n v 'aii30)3t, lega si vor deslega sa. fie legate
XClet Xti.z(oatv, ilia (7)74 6EaStliVri, si deslegate ; si printr'insii si
XU:t XeXutieva ai a6r.ciw `6:: Wit noun, macar ca santem nevred-
tidc, si xat avc4iou.s, (oacthrwg nici, din iubire de oameni ne-ai
FiV 117Xocctot-qv awpeay Tclav- incredintat acest dar atat de
Opo'Lyrao; ata6Lryic;ass, 2,6cv r0`! mare desleaga pre adormitul
xott,:q0avta aorixoy coo (7.6v robul tau (N) de pacatul sufle-

tau acesta sub blestemul tatalui sau, sau al maicii sale,

sau sub blestemul sau, sau pre vreunul din preoti a amarit,
si dela dansul a luat legatura nedeslegata ; sau in grea
afurisanie dela Arhiereu a cazut si prin nebagare de seamd,
si prin lene n'a doba.ndit iertare, iarta-1 pre acesta prin
mine pacatosul si nevrednicul robul tau. Si trupul lui adecd
it desleaga in pamant dintru carele a fost alcatuit ; lard
sufletul lui it aseaza in corturile sfintilor. Asa, Doamne
Dumnezeul nostru, celace ai dat aceasta putere sfintilor
tai Ucenici si Apostoli, ca sa dea iertare pacatelor, $1 ai
zis : Ori cate yeti lega, si yeti deslega, sa fie legate si
desiegate". Si printr'insii si noua pacatosilor ne-ai daruit
aceasta putere ; desleaga pre adormitul robul tau (N) de
pacatul cel sufietesc si trupesc ; si sa fie iertat si in veacul

www.dacoromanica.ro
 712 Preotul Niculae M. Popescu

stvct), To). cpuxcxoti zot. CMLOC- tesc $i trupesc ; $i sa fie iertat

TCX05 ciii.apttp.ato5 %al. i'Gro) si in veacul de acum si in cel
aoyzezcopittivos., =I iv t(i) v5v viitor, cu rugaciunile prea cu-
oddivt, net iv t4 p.ikkova. 7cps1- ratei si pururea fecioarei Maicii
6skus tiffs itcoaxpivroo, mit tale, si ale tuturor Sfintilor tai.
cistrotpOevoo Goo M-firpb;, xcd Amin.
Ircivraw Coo to.-)v `Aitcov. 'Airi-lv.
cel de acum, si in celce va sa fie ; pentru rugaciunile
preacuratei si pururea Fecioarei Maicii tale, si ale tuturor
sfintilor tai. Amin.

8. Slava sail Marire? In aceasta revista, in numarul

anterior, pp. 492-497, am cautat sa dovedesc pentru ce
am intrebuintat mai peste tot indrire in loc de slava, in
aceste carti de slujba.
9. Rugaminte. Multe a$ avea de spus despre aceasta
mult cuprinzatoare carte de slujba numita Molitfelnic. Dar
m'am incredintat ca oricate a$ scrie, tot mai imi raman
mie de spus si cititorului de intrebat. De aceia it rog sä
creada ca osteneala mi am dat sa fac lucru bun spre
cinstea preotiei $i a bisericii noastre romanesti. Ca se vor
fi strecurat greseli de tot felul, sant incredintat. Rog pe
fratii preoti sä le indrepte cu duh bland. si -i mai rog sä
nu ma dosadeascd, 'Dana nu vor chibzui cum ar fi fost
mai bine, ca-i pacat. Preotul Niculae M. Popescu

Résumé
Etant chargé par le Saint Synode, j'ai revu le texte
du Molitfelnic apparu en 1937 (= Eazokciycov = Trebnic).
Dans cette etude, je montre que pour ce travail j'ai con-
suite plusieurs editions roumaines du Molitfelnic (en tout
it en a 53). Je les ai confrontees avec les editions grec-
ques (de Venise 1740, 1792, 1850, 1877) car jusqu'a.
present nous n'avons pas encore une edition critiqueet avec
le Trebnic slave (de Kiew 1736, 1912 ; de Moscou 1904)
La oil j'ai trouve des fautes, je les ai corrigees, mais j'ai
maintenu la topique et la langue ecclesiastique. Dans ce
livre on sent aussi les deux influences subies par reglise rou-
maine : slave et grecque.

www.dacoromanica.ro
Documente §i insemnari

AMINTIRI
DIN ANTI 1871-1885.
In satul meu natal, Flamanzi, din judetul Botosani, nu rareori in-
talneai scene memorabile cand, in ajunul Bobotezii, pdrintele Mano le,
un preot batran de o infatisare impunAtoare, malt, cu barbs alba, de
o staturd foarte mare si imbracat in antereu, giubea sf cu potcap,
mergea inainte cu epitrafirul la gat, cu icoana in mana stArga si cu
crucea in cea dreaptd, urmat de o ceata de copii (15-20) dintre cari
facea parte s: subsemnatul, cari strigau in urma lui din toate pute-
nie Kyrie eleison" si Ni-ho-ho", la care rtspundea in cor o droaie
de caini adunati par'ca intr'adins din tot satul, ca sa completeze in
chip atat de straniu acest nemaipomenit alaiu de peregrini ocazior.ali.
Jar and preotul isi facea aparitia in pragul casei st incepea sa cante
En lordani vaptizomenu su kyrie" (In Jordan botezandir-te in
Doanwe), ceata de copii rdspunde la cadente fixe Kyrie eleison" de
se cutremurau peretii, in acompaniamentul latratului salbatec al cal-
nilor de afard, ce asteptau plini de nerabdare conducerea convoiului
mai departe, sub privirile curioase ale multimii participante la acest
atat de rar si neobisnuit spectacol.
La fiecare casa eram de altfel tratati cu diferite prdjituri, unse
cu miere de aibine si inbibate in magiun de seminte de canepa sau
de nuci pisate. La plecare i se clAclea preotului cativa gologani de
aramd, cateva fuioare de cdnepa, colaci, nuci si altele, pe cari preotul
le depozita in traista vre-unui copil din ceata, cdci fiecare din not purta
cite o traista de gat pentru colectarea ofrandelor oferite preotului de
catre sateni st un bdt pentru a ne apara de cdini. Si asa... acest con-
voiu de pelerini isi continua misiunea lui, cu acelasi alaiu caracteristic,
si cu multurn;rea sufleteascd a rolului indeplinit, atat de mult invidiat
de grupurile de asistenti !...
Abia pe la 1881-1885, pe cand ma gaseam la Iasi in calitate
de prim canonarh al Sfintei Mitropolii, am constatat ca, de si nu se
mai canta greceste, totusi unii din cantareti mai purtau Inca din obis-
nuinta si ca o amintire a trecutului, costumul oriental. Cel care 1mi
atrase atentia mai mult in aceastd privinta fu dascalul Postoroncd.
Om de statura mijiocie, imbracat in antreu, giubea si cu sapca pe cap,
era nelipsit de la i lmormantari. Merge a inaintea procesiunii, cu o luma-
nare mare in mind, de care atarna o basma coloratd de mdtase, lungd
pand la parnant. Canta apoi Sfinle Duninezeitle, de la casa mortului
si pand la cimitir, cu o voce de tenor de fortd, care strabatea cu na-
zalitatea ei cele mai mari distante, asemenea unei trompete metalice.
CAntaretii de talia lui Postoronca reprezentau pe atunci obiceiu-
rile trecutului indepartat, pe cari crechnciosii Inca le mai respectau,
ca pe un lucru de neinlaturat, cad nu se putea inchipui o inmor-
mantare fArd ca dascAlul PostoroncA sa nu citeasca la cdpAtaiul mor-
tului de trei ori psaltirea, adica stalpii, in timpul in care mortul era
tinut in casa sau in bisericd, dupa ritul vremii. Dar, nu numai atat!
Tot el era singurul indicat de a deschide procesiunea inmormantdrii,

www.dacoromanica.ro
714 N. Severeanu

asemenea unui tambur major de la parade sau maestrul de ceremonii,

atragand atentia publicului prin costumul sau oriental si prin vocea
sa patrunzatoare.
Aci este locul nimerit de a reflecta intrucatva $i asupra canta-
retilor de elite pe cart ii avea Iasul la acea data (1881-1885).
Primul rang it detinea pe atunci de sigur marele compozitor
Dimitrie. Suceveanu, protopsalt at Sfintei Mitropolii pi dascalul meu de
muzica bisericeasca. Avea o voce sonora, de bariton de mare am-
ploare, cu un timbru placut, ce captiva asistenta pand inteatata, incat
nu se putea sa nu-i urmareasca pan& in cele mai mici amanunte toata
interpretarea, frazarea, dictiunea $i exceptionalele sale calitati vocale,
de care acest mare muzician dispunea pana in cel mai malt grad.
Dimitrie Suceveanu era pe de alts parte de o eleganIa caracteristica :
jobenul, redingota, manusile albe, cravata $i ghetele de lac, ii erau
nelipsite la ceremonii ca si la zilele obisnuite. Locuia in curtea bisericii
Sft. Nicolae-Domnesc, biserica de o frumusete rare, cu trei altare, in earl
se slujea pe vremuri in cele trei limbi, greceste, ruse0e iromaneste.
In aceasta locuinta a sa, Dimitrie Suceveanu avea un antreu $i patru
camere, situate in partea dinspre miaza-zi si oferite in mod gratuit pen-
tru toata viata, de pe Ia 1848, de mitropolitul din acea vrerne, acestui
mare cantaret, ca o recompense indreptatita a meritelor sale proprii.
Cateva amanunte din viata lui Dimitrie Suceveanu le socot
destul de interesante pentru a oglindi $i mai mult pietatea si mai ales
constiinciozitatea de care era insufletit renumitul compozitor, ca slu-
jitor credincios si devotat al bisericii.
Venia Ia vecernie la ore fixa, se inchina is iconostas, isi aseza
apoi bastonul $i jobenul in strand $i in timp ce canonarhul din stanga
citea ceasul al 9-lea, el isi citea in taina paraclisul Maicii Domnului.
Dupe aceea, canta Doamne strigat-am", Stihira I-a si Slava, tar
canonarhul is completa de Ia Pune Doamne straja gurii mele"
pana la sfarsitul vecerniei. La utrenie, in timpul canoanelor, el citea
acatistul Maicii Domnului. Apoi, dupe liturghie, impreuna cu Gavriil
Muzicescu, dirigintele corului metropolitan, si cu suita clericals formats
din arhimandritul de scaun, preotul liturghisitor, directorul cancelariei
si alte personalitati clericale, insotea pe mitropolitul losif Naniescu in
resedinta palatului metropolitan, unde, dupe otpust, se servea dulceata
$i cafea. Cand nu era retinut la dejun de catre mitropolit, pleca acasa.
Dupe pranz, pe vreme frumoasa, obi;nuia sa iasa la plimbare stra-
Wand calea de la biserica Sit. Nicolae-Domnesc pand Ia Copou, di-
stanta apreciabild, care totusi pentru el, de si la o varsta cam inain-
tata (67-68 ani) nu-i parea prea obositoare. Sdrbatorile mai cu seam A
il asteptam la poarta mitropoliei, pentru a-I Insoti in plimbarea spre
Copou, potrivit intelegerii prealabile luata la biserica sau la el acasa,
in timpul orelor de lectii din celelalte zile.
Avui atunci ocazia sa aflu chiar din gura maestrului, printre di-
ferite alte amintiri din viata. lui, ;i anumite stiri precise cu privire la
unit compozitori inaintasi ai sai sau contimporani. Aceste informatiuni
pretioase, culese dintr'o sursa asa de sigura si plind de autoritate,
constituesc, mai ales pentru vremurile de astAzi cand, istorisindu-se

www.dacoromanica.ro
Documente ,vi Insemnari. 715

vista $i opera muzicienilor din trecut, se fac anumite confuzii ajun-

gandu-se pans a se denatura insu$1 adevarul cel mai bun prilej
de punere la punct gf rectificare in acelasi timp a unor afirmatiuni
eronate si cu totul nefondate..
Asa bunaoara, istoriografi contimporani, ca Badea Cireseanu in
rezaurul liturgic, Nifon Ploesteanu in cartea sa de Musicci biseri-
ceased si Mihail Gr. Poslupicu in Istoria muzicii la Romani, afirma ca
vestitul compozitor Nectarie Frimu ar fi fost episcop la Hui $i mai
apoi protosalt la chinovia romaneasca Prodromul" dela Muntele Atos.
Aceste afirmatiuni cad de la sine ca neverosimile, fats cu de.claratiile
c° mi s'au facut mie insumi de catre insu$1, Dimitrie Suceveanu.
Inteadevar, el imi povestea ca vestitul compozitor Nectarie
Frimu a fost arhidiacon la Mitropolia din Iasi si mai tarziu la Epis-
copia din Roman $i ca, fiind un bun cunoscator al muzicii biseri-
cesti, a tiparit o Antologie, Utrenierul si Ileruvicarul intre anii
1840-1856, in tipografia dela Manastirea Neamtu, iar apoi a murit
inainte de a-si termina tiparirea Heruvicarului, ultima sa lucrare.
cum Dimitrie Suceveanu isi avea si el sub tipar Idiomelarul"
tot la aceeas tipografie a Manastirii Neamtului, in urma insistentelor
staretului arhimandrit chir Gherasie, convent dupa moartea lui Nec-
tarie Frimu sa continue corecturile acelui Heruvicar, pentru a nu
ramane netiparit. Astfel fiind, este vadit lucru ca vestitul compozitor
Nectarie Frimu este cel indicat de Dimitrie Suceveanu, ca n'a fost
episcop si ca e aceeasi persoana cu shimonahul Nectarie, protopsalt
la chinovia Prodromul dela Muntele Atos.
Un alt argument tot atat de temeinic it formeaza relatarile perso-
nale ale shimonahului Damaschin, director al tipografiei din Manastirea
Neamtului (1879), care ne infatiseaza pe acest shimonah Nectarie ca
posedand o voce usoara de bariton ce starnea admiratia asistentei. Aceste
relatii ale shimonahului Damaschin se bazeaza de altfel pe constatari
proprii, in vizita ce a facut si la manastirea Prodromul din Muntele
Atos, cu prilejul pelerinajului sau pe la diferite locuri sfinte din Orient.
Mai mult Inca, in anul 1898, ieromonahul Dometie Ionescu
publica in Tipografia cartilor bisericesti din Bucure$ti o carte intitulal
Antologie, cuprinzand cantari pentru vecernie, liturghie si postul
mire, compuse de Nectarie Shimonahul, protopsaltu schitului Pro-
dromul din Sft. Munte al Atosului". far in prefata aceleeasi carti,
ieromonahul Dometie ne relateaza urmatoarele : Parintele Nectarie,
de la 1854 si pans la 1857, traind printre Greci, a compus multe
cantari grecesti, iar dupa ce a venit in schitul nostru romanesc a
compus in romaneste stihirile sarbatorilor de peste an. Apoi a tradus
din grece3te cantarite Sft. Joan Damaschin, Sft. Ioan Cu cuzel, Con-
stantin Protopsaltul, Fokeos, precum si Doxastarul cel mare al lui
Iacob Protopsaltul si Hurmuz Hartofilax si a murit la anul 1898".
Din toate aceste relatari atat de concludente, $i mai cu seams
dupa datele indicate de ieromonahul Dometie, reese in chip evident
asa dar ca compozitorul Nectarie Frimu a trait intro alts epoca, $i
ea a decedat la anul 1856, pe cand Nectarie Shimonahul abia si-a
fnceput activitatea inuzicala pela 1854, in manastiriIe grecesti de la
Sft. Munte si a murit la anul 1898.

www.dacoromanica.ro
716 N. Severeanu

$1 cu acest ultim argument, seria documentelor se incheie in

favoarea tezei sustinuta de Dimitrie Suceveanu, punand °data pentru
totdeauna capAt acestui echivoc cu privire la personalitatea compo-
zitorului Nectarie Frimu.
0 confuzie tot asa de regretabila in Istoria Elea la Romani
de Mihail Gr. Poslusnicu se gaseste cu privire la personalitatea pro-
topsaltului Manolache Zmeu, alirmandu-se ca acest Manolache Zmeu
si-ar fi facut studiile muzicale in koala lui Dimitrie Suceveanu".
$i aci, aceeasi mare autoritate a relatarilor lui Dimitrie Suce-
veanu vine sa puna la punct si sa rectifice netemeinicia unor ase-
meni afirmatiuni. Intr'adevar, tot fostul meu maestru, Dimitrie Su-
ceveanu, imi povestea pe la anul 1882, ca printre colegii sai cei
mai distinsi, a avut pe Manolache Zmeu si Vasile Gadei, cari,
impreuna, s'au instruit in scoala lui Gheorghe Paraschiadis, pe la
anul 1836, unde cursurile se predau in limba greacd $i ca acesti
doi fosti colegi ai sai s'ar fi putut evidentia pe terenul compozi-
tional, dar . . au fost lenesi, nevroind sa puna mama pe condci
.

$i multumindu-se cu situatiunea de cantaret".

Astfel, Vasile Gadei, dupa absolvirea scolii, ocupa postul de
protopsalt la Eniscopia Hui $i catedra de limba greaca la seminar,
iar Manolache Zmeu, pe cel de protopsalt la biserica Uspenia din
Botosani. $1 dacd, in Utrenierul lui Ion Zmeu, fiul sau, tiparit in
anul 1907, se gasesc compozitii de ale lui Manolache Zmeu, acestea
au fost scrise numai si numai dupa insistentele fiului sau pentru a-$i
ilustra si mai mult lucrarea sa proprie".
Unii cronicari contimporani fac iarasi o alta confuzie cu privire
la viata si personalitatea lui Gh. Cociu, supranumit $i Scofarul",
afirmand ca acesta ar fi fost coleg cu Dimitrie Suceveanu la scoala
lui Gheorghe Paraschiadis.
Dimitrie Suceveanu mi-a facut insa $i in aceasta privinta urma-
toarele interesante destainuiri : Intre anti 1848-1856, pe cand tipa-
ream cartile mete de muzica bisericeasca in tipografia Manastirii
Neamtului, am auzit cantand pe acest Gheorghe Cociu, pe atunci
frate de ascultare la tipoprafie, care, pentru ca purta scufa, fu su-
pranumit mai tarziu $i Scofarul". Am fost placut impresionat de
vocea lui de tenor lejer, care avea o extensiune mare Si un timbru
foarte placut. L-am luat sub protectia mea la Iasi, unde a urmat
scoala de muzica bisericeasca de la Mitropolie, condusa de mine
insumi, distingandu se in deosebi prin calitatea vocii sale $i mai
ales sarguinta depusa pentru toate studiile. Dupa absolvirea acestei
scoli, Scofarul fu angajat protopsalt de epitropia bisericii Sf. Spiridon,
unde atragea multa lume cu vocea lui dulce $i mladioasa.
In special elita Iasului it simpatiza mult, invitandu-1 adeseori
pe la diferite festivitati $i petreceri ocazionale, prin Imprejurimile
orasului, ca : Socola, Galata, Cetatuia, etc., de unde vocea lui pa-
trundea pans la cele mai departate distante $i chiar in oral. Pe la
1860, prin interventia oamenilor politici si a doamnelor de elita, a
fost adus ca protopsalt la Sf. Mitropolie, iar eu fusei pus in dispo-
nibilitate. Nu putu insa rezista unei vieti prea sbuciumate si dezor-

www.dacoromanica.ro
Documente qi insemndri. 717

donate, care ii curma asa de timpuriu firul vietli sale, pe la anul

1864, doborit de o ftizie, datorita exceselor de tot felul. Dupa moartea
Jul Gh. Scofarul, fui solicitat sa revin ca protopsalt la Mitropolie,
post pe care il refuzai insa, aducand ca pretext grava ofensd ce mi
s'a facut prin inlocuirea mea cu Gh. Scofarul. Dar, nu trecu mult gi
o vizita neasteptata a mitropolitulul Sofronie Miclescu ma facu sa
cedez aprigilor staruinte ale inaltului prelat si sa accept din nou
postul de protopsalt at Sfintei Mitropolii. Mitropolitul insusi, adanc
satisfacut de aceasta acceptare a mea, ma invita alaturi de el in
cartea sa personald, 'Dana la Mitropolie, unde, fiind sarbatoare, cantai
Sf. Liturghie, in asistenta inaltului prelat, a intregului cler $i a ma-
rilor boeri veniti intr'adins pand acolo, pentru a ma vedea revenit
la postul meu de odinioard*.
AmAnunte nu mai putin interesante si care ca atare nu trebuesc
trecute cu vederea, mi-au fost furnizate iarasi tot de Dimitrie Suce-
veanu cu privire la modul cum erau tratati marii nostri cantareti
psaltici in secolul trecut:
Era obiceiul spunea marele muzician ca la diferitele fes-
tivitd{i cu caracter religios, ce aveau loc la palatul domnesc, la
CrAciun, Anul nou, Sf. Pasti, etc. sa fiu invitat a lua parte impreund
cu inaltul cler in frunte cu episcopii, mitropolitul si patriarhul de la
Constantinopole, care venea anume in fiecare an pentru a oficia
si a asista personal la aceste manifestatiuni crestinesti.
La fripturd, incepeau urdrile §i discursurile, dupa care Imi
venea randul ca sa cant diferite arii religioase, nationale si patriotice,
la cari se mai addogau apol si cantAri laice de Tarigrad, cu profo-
rale grecesti $i turcesti, executate in limbile respective". La sfarsitul
fiecdrui cantec, comesenii toastau pe rand pentru cantdreti, incepand
cu VodA, caremi umplea totodatd paharul pe jumAtate cu galbeni,
jumdtate cu vin". Dupa ce beam vinul, desertam apoi galbenii cld-
ruiti intr'o basma de matase, pe care o aveam mai dip a'nte pre-
gAtitd. Dupd Void, urmau apoi la rand toasturile celorlalti comeseni
in ordinea urmatoare : patriarhul, mitropolitul, episcopii, ministrii,
boerii, etc Asa incat, la plecare, abia puteam sa -mi mai duc suma
adunata cu acea ocazie care, de multe on se urca pand la 1000 si
chiar 3000 de galbeni".1.
Si cu aceste cateva succinte larnuriri, cred ca modestele mete
contributiuni, importante totusi prin sursa dela care ele provin, vor
putea sd alcAtuiasca intr'un viitor apropiat, un real sprijin de orien-
tare to reconstituirea mult asteptatA si cat mai fideld a trecutului nos-
tru istoric in domeniul muzicii noastre bisericesti a veacului trecut.
N. Severeanu
profesor-pensionar, fost protopsalt si dirijor de cor
al Sf. Episcopii de Buzau

1. Se tie ca Dimitrie Suceveanu poseda in ultimul timp o avere apreciabila

din care, suflet generos, o buns parte (20.000 de galbeni) o l'asä ca fond de in-
tretinere a zece paturi la spitalul Sf. Spiridon din Iasi, pe rang& alto fonduri
speciale de intretinere a diferitelor biserici.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII
ROUILLARD GERMAINE et COLLOMP PAUL, Actes de Lavra,
dupli descrierile, fotografiile si copiile lui Gabriel Millet si Spiridon din
Lavra, In Archives de PAthos, Tom. I (897-1178), insotit de tut album
cu 30 planse. Paris 1937, pp. XXXIV+249. Frs. 220.
Cunoscuta publicatie ruse Vizantiischii Vremenik incepuse stt pu-
Mice Inca din 1903 o serie de documente grecesti, culese de prin manasti-
rile atonite, supt denumirea de Docuinientele Atosului. Editorii acestei
eulegeri au dat la iveala numai doutt fascicole, folosindu-se de fotografiile
scoase dup5, documente ale celebrei misiuni Sevastianov, care a lucrat
In Atos acum vreo trei sferturi de veac, cum si de alte izvoare. Raz-
boiul insa a oprit In loc aceasta intreprindere.
Cu volumul de feta se reia incercarea ruseasca de altadata de
editare a documentelor atonite, dar pe baze mai largi si cd mijloace
neasemtuiat mai potrivite. In timpul rAzboiului si indeosebi dupb, insta-
larea armatei franceze la Salonic, sectia fotografica a acestei armate a
orgaeirmt o cercetare a arhivelor mAnAstirilor de la Atos cu pretiosul
concurs al d-lui Gabriel Millet, care In anii 1918-1920 a cercetat, rescolit,
fotografiat sau copiat un imens material.
Primul rod al acestei osteneli este volumul de feta: Documentele
Lavrei adunate de d-1 G. Millet si de parintele ieromonah Spiridon din
Lavra si care collet& din fotografii duptt originate si din cOpii dupe re-
gistrele mAnAstirei. Une le dintre aceste documente au mai fost publicate,
dar nu dupA originale si nici cu prea mull& metoda, critics.
Volumul de fattt, care va fi urmat de altele, cuprinde cele mai
vechi documente din arhiva Lavrei. Ele sant in numar de 58, ince-
pand cu cel mai vechi document din anul 897 si oprindu-se la anul 1178.
Publicatia, insotita de o serie de note si indite de tot felul, urmand
dupa fiecare document aparatul critic necesar, se prezinta In conditiile
cele mai alese din punctul de vedere at editArei de documente.
Insemnatatea acestei publicatii socotim ca nu are nevoe de demon-
strat. Totu.i viata, spirituala a monahismului atonit, regimul proprietatii
funciare, regimul impozitelor 9i dajdlilor, privilegiate, raportul canonic
dintre mankstire si cblugari, on -'mastica, toponimia, prosopografia, di-
plomatica, paleografia, organize.' ea financiark regimul agrar, ba chiar
si cunoasterea limbei grecesti a sec.X si XI, etc. gasesc In aceste docu-
mente marturii pretioase.
Dar pe langa acestea, gasim in acest prim volum douil, documente
(45 si 47), care intereseaza deaproape cunoasterea trecutului neamului
nostru. Calugarii din Lavra aclresea.za imparatului o petitie (doc. 45)
prin care se plang ca niste soldati si parechi ai episcopului Moglenei nu
whits manastirei dijma cuvenita ca stapana a proprietatii Puzuhia.

www.dacoromanica.ro
Note Bibliografice 719

Ca urmare impAratul Alexe I Comnenul ordona(doc. 47) perceptorilor

themelor, s& silea.sc& pe Cumani, intre altele, ss. inceteze a mai at&ta
pe pAstorii Valahi si Bulgari a nu plhti dajde manastirei Lavra pentru
pasunatul for pe proprietatea, Puzuhia.
Deosebit, in acest doc. se mai fac Inc& dour". mentiuni speciale pen-
tru ciobanii Valahi. Astfel imparatul dispune: a) Ciobanii Valahi s& fie
scutiti de once dare, cand se vor cobori cu turinele for din pasunele Pu-
z whiei pe mosiile themei Moglena si at nu mai fie sacaiti de perceptori,
soldati sau functionarii themei si nici chiar de Cumani; b) Valahii celor
dour". mandre din pasunele Cravi fa, proprietatea statului, se vor bucura
de imunitate, fiindca ei detin aceste tarle in numele manastirei, care are
privilegiul de a percepe drepturi asupra oeritului. Iar detinatorii acestor
dou& mandare s&nt: a lui Stan Rdnuniceam (...naps to5 LTCE1,71.... 'sicasiop.svov
'PtIrotTci.v), qi a copiilor lui Radu Culu si ai lui Pciduchelu (...nccpit 7.Cov =Om
'Nino To7 KOU'400 xoci ToS IleaotrAiXou g.nasy6p.svov).
Deci din aceste documente desprindem: prezenta. Romanilor in par-
tile Moglenei in sec. XI (1094); deosebirea lamurit& a ciobanilor Valahi
de cei Bulgari si de Cumani. Deosebirea aceasta este importanta, fiindcA
desminte categoric ipoteza istoricilor, dupa care denumirea de ciobani Va-
lahi, este un sinonim al substantivului cioban, supt care trebue inteles
ciobanul ca atare far& specificare de nationalitate. (Cf. G. I. Bratiam.u.
Tine enigme et ufn. miracle historique: le peuple roavmain, Bucuresti 1937,
p. 83). t Tit al Hotintaui
AMANTOS, K., OE vpovop.tootot 6pLap.o: Tots tioucrouXpvtap.oti 67cip Tent
xptcmcothv (Hotdririle prin care se acordd prietri/egii. Creftinilor de cdtre
Musulmanism), revista TXXvtxic, an. IX. (1936), pp. 103-166.
Se recunoaste in deobste c& unul dintre actele care cinstesc pe
Musulmani sau Mahomedani (Turci, Arabi, etc.) este acordarea de drep-
turi sau privilegii Crestinilor in special si In al doilea rand Evreilor. Fa-
candu-li-se anumite inlesniri economice si acordAndu-li-se in mod oficial
o oarecare autonomie religioasa, comunitatile crestine au putut dAinui
secole dearandul in mijlocul puzderiei de mahomedani fanatic!. Actele
acestea prin care as recunosc crestinilor dreptul la viat& si in acelasi
tim.p li se acorn. anumite favoruri, nu au fost pan& acum cercetate chip&
cuviintA; ele ocup& ins& un loc important in intreaga istorie a RA,s&ritului
crestin. In ultima vreme abia, oamenii de stint . si-au indreptat privirile
si catre aceasta problems,, iar rodul cercetarilor for merits, mult& aten-
tiune. Unul dintre cele mai de seams, studii privitoare la hot&ririle prin
cari se acorda privilegii Crestinilor de catre Mahomedani este comunica-
rea, pe care K. Amantos, profesor la Universitatea din Atena, a facut-o
in Congresul al IV-lea international de studii bizantine de la Sofia din
1934. RedAm pe scurt rezultatul cercetarilor asupra acestei probleme,
exarainat& in mod cronologic de la aparitia Mahomedanismului si panti.
in anul 1856.
Mahomed insusi a recunoscut valoarea religiei crestine si a celei
mozaice ,din care a imprumutat o parte din invatatura sa. De aceea cand
el as arata lurnii ca inving&tor, tolereaz& deopotriva pe Crestini si Evrei,

www.dacoromanica.ro
720 Biserica Ortodox& Ronia.n&

Intrebuintand forta numai fat& de partizanii altor religiuni. Daca adau-

gilm la aceasta gi vechile obiceiuri de ospitalitate ale Arabilor intelegem
cum, in mod treptat, a putut lua na.gtere dreptul de amian, /Mica de ocro-
tire, protectiune, pe care-1 dobandiau in schimbul unei sume de bani (tri-
butul capital: djizyg, haraciu) Cregtinii gi Iudeii supu.gi (djimmi) Maho-
medanismului. Se pare chiar c& insugi Mahomed ar fi acordat protectiu-
nea lui unei comunitgi iudaice.
Printre cele mai vechi hotariri date in favoarea Cregtinilor este
cea, privitoare la muntele Sinai, al caret autor se erode a fi insugi Maho-
med. Prin actul acesta, care ni s'a pastrat in intregime, se hotara.gte sa
fie l&sati liberi monahii, care voiesc s&-gi duca vieata in vreun munte ,ori
pegter&, in ma.n&stiri, sau alte case de rugaciuni; ei sunt scutiti de
biruri, de zeciuiala pe venituri, gi nu se ing&due s& se intrebuinteze forta
Impotriva lor. Conducatorii mAn49tirii sunt liberi s& dispun& dupa vrerea
for de toate bunurile m&nastirii, s& conduc& in pace treburile easel for
gi neirapiedicati de nimeni s& -gi Indeplineasca datoriile for religioase.
Iar in cazul c& o femeie crestina s'ar casatori cu un mustilinan, acesta
nu are dreptul sa. o impiedice de a merge la biseric&, de a-gi face rug&-
ciunile si a-gi indeplini toate obligatiunile ei de crestina. De notat cA
pentru sig-ura.nta executarii celor hot&rite prin acest act, Mahomed is sub
ocrotirea sa pe C'restini, proclamandu -se aprotector al acestora, ori gi
wide s'ar afla, pe uscat sau pe mare, la rasarit sau apus, la misz5noapte
on la miazfti..., (p. 106). In ce privegte durata valabilit&ai accstei hota-
riri, profetul spune ca apana cand va disparea lumeaz, (p. 106) nimeni
nu are dreptul s6, fac& ceva protivnic acestor dispozitiuni.
Far& indoiala, acest act cel putin in forma In care ni s'a pas-
trat nu poate fi dat de Mahomed. Se vede de departe ca o man&
cregtina a contribuit la redactarea lui. Distinsul cunoscator al literatuni
arabe B. Moritz In lucrarea sa: Beitrage zur Geschichte des Sinai K/os-
tes im Mittelalter nach arabischen Quellen. (Abhandlungen der Berliner
Akademie, 1918), din motive filologice socotegte ca actul nu poate fi
scris mai inainte de sec. X. Tottigi, cum remarca d. Amantos, din pricin&
ca manastirea Sinai a putut dainui pan& astazi in mijlocul triburilor
arabe de mahomedani fanatici, gi mai mult din legaturile de ajutor mu-
tual intre manastire gi unele triburi arabe, care s'au pastrat chiar gi
pan& In epoca noastra, se poate deduce In mod sigur ca a existat una
sau mai munte hotariri prin care s'au acordat privilegii manastirii Sinai.
Acestea au putut fi date de Mahomed, sau de urmagii lui imediati.
Tot lui Mahomed se atribue gi acordarea de privilegii Cregtinilor
copti din Egipt printr'un act care a fast publicat in traducere german& de
G. Graf, Apokryphe Sehatzbrie le 1Pluhameds fiir die Christen (Histori-
sches Jahrbuch, 1923). Din aceleagi motive autenticitatea lui este pus&,
de unii cercetAtori, la indoiala.
Cand s'au apropiat Arabii de Ierusalim, patriarhul Sofronie a
predat cetatea lui Omar Hatap, eel mai de seam& dintre primii urma.gi
ai lui Mahomed. Istoria ne vorbeste despre o intelegere care ar fi avut
loc Intro Omar gi patriarhul Sofronie privitor la soarta Cregtinilor gi ni
s'a pAstrat chiar textul unei hotariri pe care primul ar fi dat-o in fa-

www.dacoromanica.ro
Note Eibliografice 721

voarea Crestinilor din Ierusalim. Actul acesta, care se prezinta mai mult
ca o scrisoare a lui Omar catre Sofronie, priveste pe preoti, calugari si
cdlugarite, pe care ii is sub ocrotirea sa, intrucat s'au supus stapanirii
lui, pentru ca data «supusul pazeste datoriile supuseniei, se cade ca el
ad aiba sigurantA si ocrotire de la not cei credinciosi, ca si de la cei cari
vor fi conducatori dupl. nob> (p. 108). De privilegiile acordate prin
acest act, care nu se deosebeste esential de cel referitor la mandstirea
Sinai, se vor bucura mandstirile, bisericile si credinciosii din Ierusalim si
din afar& de Ierusalim, adic& Biserica Invierii (numita in act Camames),
Biserica naaterii Domnului de la Betleem si Pestera Nasterii. Toti Cre-
stinii care se mai gdsesc acolo (Ivirii, A.bisinienii) ca si cei care yin sa se
Inchine la sf. Mormant (Francii, Coptii, Sirienii, Armenii, Nestorienii,
Iacobitii si Maronitii, «care se gdsesc sub stapanirea numitului patriarh>,)
sunt scutip de biruri si de alte servicii. Mai mult, chiar se hotaraste ca
toti Crestinii care yin sa se inchine in biserica Invierii sa pldteasca o
sum& de bani patriarhului. Si textul acestui act este contestat de unii cri-
tici, far& motive !ma prea serioase. Isvoarele crestine ca si cele arabe
recunosc de comun acord ed. Omar a tolerat Biserica Ierusalimului, re-
eunoscand si respectand chiar bunurile ei materiale.
In. afar& de acestea s'au mai pastrat si alte acte prin care se acorda
privilegii Crestinilor. Dac& epoca in care au fost date aceste hotarari nu
poate fi precizatd, un fapt ramane *lima. sigur si anume ca Arabii maho-
medani cucerind locuri stapanite de Crestini au acordat acestora multe pri-
vilegii. Nu trebuie sa uitdm ins& c& de aceste favoruri se bucurau in cele
mai multe cazuri numai Crestinii, care la aparitia navalitorilor se supuneau
for far& impotrivire. Au existat, far& Indoiala, si vremuri cand, far& a
disparea dreptul de (man, Crestinii au avut de suferit nespus de mult din
pricina fanatismului musulman.
Incepand cu a doua juma tate a sec. VIII-lea, se intalnesc adevarate
persecutiuni Impotriva Crestinilor, provenite mai ales din cauza turbu-
ritrilor ce s'au ivit in sanul imperiului arab, in urma neintelegerilor din-
tre dinastiile conducatoare.
In ce priveste pe Crestinii, cari nu locuiau printre Musulmani, ci
veniau numai pentru un anumit timp (pentru comert, on in calatorii) in
tarile stdpanite de ei, acestia se bucurau de privilegiile acordate Cresti-
nilor supusi, in virtutea dreptului de aman. In deosebi Italienii (Venetieni,
Genovezi, etc.) obtineau cu mare usurinta dreptul de a face negustorie
printre Mahomedani. Drie& la privilegiile economice acordate de Musul-
mani adaugam si pe cele obtinute mai inainte de la Bizantini, vom In-
telege motivele pentru care Italienii au detinut timp de trei secole (1204-
1535), amonopolul comercial al Mediteraneb.
In partea doua a lucrarii autorul examineaza raporturile Turcilor
musulmani cu Crestinii. Acestia, urmand politica traditional& a dreptului
de amain., acordau protectiune ant Crestinilor din imperiul lor, cat si
celor care veniau din alte part". Rand pe rand cetatile obtineau In schimbui
platii haraciului privilegii religioase on comerciale asemanatoare cu cele
obtinute de la Arabi. Pe aceasta tale au izbutit Francezii sa °Mina de la
Turci, esti, numitele capitulations, datoritd, carora au luat locul Italienilor
In comertul cu Rdsdritul.
Revista Biserica Ortodoxa Romeina, 55 (1937), nr. 11-12, Noemvrie-Dechemvrie 8

www.dacoromanica.ro
722 Biserica Ortodoxa. Romani).

Prin aceast& politica, de acordare de privilegii, Creatinii au avut

far& indoial& mari foloase. Nu sunt mici ins& nici foloasele pe care le-au
avut Turcii din aceasta cauzA, putand astfel sa is cunoatinta ai sa.-ai in-
suaeasca roadele culturii si civilizatiei europene.
In continuare autorul se ocupa, in mod special de foloasele pe care
le-au avut Grecii de pe urma acestei politici de t..)lerant:i a Turcilor. In
general se constat& ca, in cetatile, care au profitat de dreptul de umi,
s'a putut fnmulti populatia creatina, acolile au functionat nestingherite,
iar comertul ai industria au Inflorit nespus de mult.
Dupa. caderea Constantinopolului (1453), Mahomed at II-lea Cuceri-
torul, inderanat de Grecii musulmani si creatini pe care-i avea in jurul
sau, a poruncit Grecilor sa se adune in Constantinopol ai le-a recunoscut
patriarh. Actul ace,sta. politic, In sine socotit ca un privilegiu de catre
d. N. Iorga, (p. 140), avea ca. stop putinta de a strange biruri de la
Creatini si in acelaa timp indepartarea Ranaritenilor de a cere ajutor
de la Creatinii din Apus impotriva Turcilor. In afara de aceasta purtarea
lui Mahomed a fost dictat& ai de intreaga politic& de tolerant& a Maho-
medanilor fat& de Creatini. Prin urmare Mahomed nu vine cu lucruri noi.
Intru atat se deosebeate el de Inainta.aii sai ca acord& privilegii si cet&-
tilor cucerite cu sabia, iar nu numai acelora care primiser& stapanirea
Mahomedanilor far& Impotrivire, cum era mai inainte de el. In linii ge-
nerale politica sultanilor fat& de Cre.7tini poate fi rezumata, dup&
relatarile istoricilor din acea vreme, in felul urmator: Se recunoaste pa-
triarhului aceeaai putere pe care o avea inainte de caderea Constantinopo-
lului. Fax& a fi impiedicat de autoritatile turceati el isi exercit& atributiu-
nile sale sacerdotale, are drepturi judecatoresti asupra credincioailor sal
si ramane scutit de biruri. Sultanul 11 ajut& in adevar sa-ai indeplineasc&
datoriile sale, ii acorda uneori si privilegii mai mari, far& a aovai ins&
s& -1 detroneze atunci cand nu-i mai placea. El ingadueate uneori construirea
de noi biserici, alteori Ins& porunceate s& fie daraxnate. Intr'un cuva,nt
sultanii acordau privilegii, ins& nu dupa multa. vreme tot ei hotarau din
interes prigonirea Creatinilor. In sec. XVI-lea, mai ales se interzicea Cre-
stinilor sa loculasca, in apropierea geamiilor, se distrugeau biserici on
manastiri chiar in Constantinopole. In acelaai timp s'au dat si invoiri de
ridicare de biserici, calugarii au fost scutiti de impozite, iar averea ma-
nastirilor era inviolabila.
In general se poate spune c& Sultanii au avut fat& de Biseria& o
atitudine binevoitoare, urmand oarecum politica imparatilor bizantini. Dar
mai ales in virtutea traditionalului drept de aman, ei au acordat cu multa
bunavointa ocrotire manastirilor care cereau acest lucru. Datorit& acestui
f apt manastirile au putut dainui ai mai ales si-au putut agonisi averi
mari care au fost Intrebuintate in cea mai mare parte pentru folosul
obatesc.
Pentru o mai bwas lamurire a problemei privilegiilor, autorul Lai in-
dreapt& cercetarile in continuare asupra beratelor, adica, a actelor prin
care se recimoateau mitropolitilor dreptul de indeplinire a atributiunilor
lor. Acest fel de decrete, care <eau dat atata putere Bisericii si au folosit
atat de mult Crestinilon. (147), au inceput a fi acordate, bine inteles, in

www.dacoromanica.ro
Note Bibliografice 723

schimpul unei sume de bani (peschesul), din a doua jumatate a sec._

XV-lea. Pentru prima data a fost acordat un berat mitropolitului Simeon
de Trapezunt pentru ca sa. devina. patriarh la Constantinopol in anul 1470.
Textul acestui act s'a pierdut. Cel mai vechiu berat, care s'a pastrat intro
traducere greceasca este eel acordat mitropolitului Leontie al Larisei din
anul 1604. Prin el se asigura in primul rand libertatea religiei crestine.
Autorita.tile nu au dreptul ss impiedice in niciun fel pe clerici de a s&-
varsi indatoririle for religioase in biserica, on in casele Crestinilor. In ce
priveste chestiunile de drept familiar (cesatorie, divort, etc.), acestea intra
In atributiunile mitropolitului, care le rezolva la nevoe cu ajutorul autori-
tatilor turcesti, obligate sa-1 sprijine. Proprictatea Bisericii deasemenea
este inviolabile. si se administreaza de catre mitropolit.
Cu continut asemanator s'au pastrat si alte berate, dintre care se
semnaleaza, eel dat la anul 1755 mitropolitului Dionisie de Hios. In ge-
neral beratele mitropolitane prezinta foarte putine deosebiri intre ele.
Asemenea mitropolitilor si episcopilor, se dedeau berate si la urea-
rea pe tron a patriarhilor, bine inteles in schimbul unei sume mai mars.
Primul berat patriarhal, pastrat pane, astazi, este eel dat lui Dionisie Var-
dali in anul 1662. In ce priveste drepturile recunoscute Crestinilor, beratele
patriarhale nu se deosebesc de cele mitropolitane. Este interesanta. ins&
precizarea ce se face la inceputul fieca.rui berat de acest fel asupra ex-
tinderii jurisdictiunei patriarhale. Dupe, cum se stie, patriarhul din Con-
stantinopol avea sub carmuirea sa spirituals., si tarile romane Muntenia
si Moldova, unde adeseori se trimiteau de la Constantinopol ierarhi greci.
Dintre acestia cei cu mai multa. stiinte. de carte s'au aratat destul de fo-
lositori, infiintand scoli §i sprijinand in general desvoltaxea culturii la
noi. ain special, remarca d. Amantos, in Romania in afara. de dornnitorii
greci au fost folositori si arhiereii greci intrucat au unit taxa aceasta cu
cultura greaca> (p. 157). Mai mult, autorul socoteste ca. atat in Romania,
cat si in Bulgaria si Serbia ierarhii greci au ajutat chiar la renasterea
national& a popoarelor din Peninsula balcanica. Pe drept cuvant autorul
caracterizeaza, ca exagerata. afirmatiunea profesorului bulgar S. Bobcev,
care, in studiul seal: Coup d'oeil sur Ze regime juridiques des Balkans sous
le regime ottoman (Revue internationale des Etudes Balkaniques, vol. II,
1935, p. 529), se exprim& in felul urmator privitor la ierarhii greci: aCes
archeveques Grecs profitaient de ces privileges pour poursuivre tout ce
qui n'etait pas grec, afin de ne pas permettre aux peuples Balkaniques
de manifester leurs aspirations nationales.
Asemanatoare cu beratele ce se dedeau patriarhilor de Constanti-
nopol sent si cele date patriarhilor de Alexandria si Ierusalim. Deosebi-
rile dintre primele et cele din urma privesc numai conditiunile speciale in
care aceste patriarhii se gaseau. Astfel, in cele dou& berate acordate pa-
triarhilor de Alexandria (lui Matei, in anul 1747, si lui Gherasim) se vor-
beste de propaganda catolica in Egipt, care era cu totul oprita, cum dealt-
fel nu era ingaduit& nici fortarea Crestinilor de a trece la Mhomedanisrn.
Tot astfel prin beratele acordate patriarhilor de Ierusalim se canta sa.
se asigure intaietatea Ortodoccilor la Locuri le sfinte, unde puseser& sta-
panire Catolicii, profitand de asa numitele capitulations obtinute de Fran-

www.dacoromanica.ro
724 Biserica Ortodoxa Roman&

cezi de la Turci. Propaganda catolica este si aci oprita, prescriindu-se chiar

pedepse foarte aspre (confiscarea averii) pentru cei care trece la cato-.
licism. Sunt deopotriva de insemnate si dispozitiunile prin care se inter-
ziceau Turcilor de a persecuta sub diferite pretexte pa credinciosi si in
deosebi pe clerici. Se vede limpede de aci cat de mult suferiau Crestinii
de pe urma Mahomedanilor fanatici, al caror zel era moderat oarecum de
autoritAtile de stat prin berate.
In general privilegiile acordate de Musulmani Crestinilor au o foarte
mare insemnatate. Pe de o parte asig-urandu-se libertatea religioasa Bi-
serica s'a putut mentine in partile care nu s'au bucurat de ase-
menea favoruri (Siria, Mesopotamia, etc.) Crestinismul a. fost in mare
parte inlocuit de Mahomedanism iar pe de alts parte recunoscandu-se
inviolabilitatea proprietatii bisericeati, ma.nastirile mai ales au putut sa-si
stranga marl proprietati, care au fost intrebuintate apoi in scopuri de
binefacere.
Trebuie sa recunoastem c5, Musulmanii au acordat de buna voie
ocrotirea for tuturor Crestinilor care o cereau si plateau haraciul, si tot
de buna voie au facut inlesniri economice acordand asa zisele capitulations.
In vremurile mai not statele europene au cautat sa obtina de la Turci re-
cunoastrea oficiala prin tratate a acestor privilegii, care urmau sa fie
transformate in obligatiuni pentru Turcia. Tratatul de la Kiuciuc-Kainargi
din Iu lie 1774 printre altele hot5.ra atque ni la religion chretienne, ni ses
eglises, ne seront exposees a aucune espece d'oppression et qu'il ne sera
point mis d'obstacle a la construction ou reparation des dites eglises; et
que ceux qui y officient ne seront ni opprimes ni insultes» (p. 164). Im-
potriva acestui articol Turcii au reactionat, iar Crestinii n'au putut obtine
nimic. Dupa razboiul Crimeii puterile prietene Turciei au cerut din nou
recunoasterea oficiala a privilegiilor acordate odinioara Crestinilor. Turcia
n'a sovait atunci ci s'a grabit sa recunoasca in Hati-Humctiwn-ul din Fe-
vruarie 1856, unele privilegii religicase in favoarea erestinilor. Asa ca
in acela-si an, in luna Martie, intrunindu-se la Paris conferinta Puterilor
nu a avut decat sa. is cunostinta de drepturile acordate Crestinilor din
imperial otoman. Si de data aceasta Turcia dovedi Ca a acordat de buna
voie privilegii Crestinilor. Totusi desvoltarea spiritului nationalist a con-
tribuit la maxima tendintei de suprimare a tuturor privilegiilor acordate
crestinilor de Statul turcesc. Nu de mina. vreme Turcia a izbutit sa-si
impuna punctul sau de vedere. In anul 1923, prin art. 28 al tratatului de
la Lausanne se hotaraste ca.: «Les Hautes Parties contractantes declarent
accepter chacune en ce qui la concerne, l'abolition complete des Capitula-
tions en Turquie a tous les points de vuei.
Dr. Dustin Moisescu.

www.dacoromanica.ro
 NOTE BIBLIOGRAFICE
LUCRARI CU CARACTER GENERAL

107. CLIMENT Arhimandritul, HORIf 40131M1 (0ameni noi), revista

BpaTcgo caoRo, nr. 2, (1937).
Azi, mai mult ca orica.nd, omenirea nu are nevoe de sisteme noi, ci
de oameni noi. 0 multuraire generals apasa greu ca un car de plumb,
peste intreaga omenire si fiecare om caut5, o qire din aceasta situatie
pIina de desnadejde.
In aceasta ordine de idei, autorul lauds Societatea de la Oxford,
infiintata de un american Franck Bakmann, pe care-o crede vrednica. sa
ajute, intro foarte mare masura, la deslegarea problemei crizei prin care
trece azi omenirea. Societatea aceasta ar avea posibilitati sigure de reu-
0itn, intru cat in jurul ei sant grupate peste 50 de popoare.
Idealul acestei societati este urmatorul: oameni noi, societate noun,
cleci o lume noun. Insufletita de acest ideal, societatea a facut progrese
insemnate, cari sant cunoscute indeajuns de acei pe cari fi preocupa pro-
blema unei ordine morale in lume. Fiecare dintre noi trebue s5, aibe
constiinta limpede ca mijloacele infaptuirii marilor opere cre.,tine zac nu
aiurea, ci In noi insine, in caracterul si in vointa noastra. Viat.a nu de-
vine mai buns pentru individ, data, nu s'au schimbat sufletul qi caracterul
omului, in prealabil. Tot sistemul nostru de educatie, In famine, qcoala
si societate, trebue sa aibe ca stop crearea de oameni noi si care vor
gasi calea cea adevarata, si dreapta in situatia aceasta atat de disperata
in care se zbate omenirea. Ei vor deslega problemele cele mai grele, ale
timpului de fata, si vor creia o viata noun qi curata, potrivit cu Invatlitura
evanghelica a dreptatii, a adevarului qi a dragostei ci estine. Dar oamenii
aceqtia de bine sant atat de putini in vremurile noastre! <Trebue sa-i eau-
tam cu lumanarea>, aqa dupd. cum cauta Diogen «un om>, cu felinarul.
Cei mai multi dintre oameni sant rai, qi din cauza aceasta viata noastra
este grea, amara qi plina, de dureri. Maine, cand se va Inmulti numarul
oamenilor de bine, viata noastra va fi Irma mai bursa, mai plina de bucurii
creqtine qi mai fericita. V. D.

108. GALACTION GALA, Gavril Muzicescu, revista Mitropolio. 11101-

dovei, an. XII (1937), pp. 425-7.
Este un articol publicat mai intaiu In revista Isvoraful din Bistrita.-
Mehedinti, nr. 6, Iunie 1937, qi in care parintele G. G. strange cateva a-
mintiri despre renumitul muzicant de la Iasi Gavril Muzicescu «una din
nobilele podoabe ale pastoriei lui Iosif Naniescu». Asa bunaoara tie ca
Muzicescu iubea cantarea §i jalea, melodioasa a poporului ce-si ingana du-

www.dacoromanica.ro
726 Biserica Ortodox& Roman&

rerile si nevoile. Un ca.ntec n&scut din inima naive a copiilor Moldovei

luati In oaste, 1 -a impresionat pe Muzicescu pan& la lacrimi si atunci a
staruit de cantaret s& i-1 tot carte pan& ce a izbutit s&-1 noteze in caetul
lui adunator de margaritare. G. I. M.
109. GOLUBOV R., Raxao HOCH Hamra Roxr*.-ruTygnsi se C. C. C. P..
(Ce educe noua constitutie in Rusia Sovieticd), revista Hapogewb crpawb,
nr. 12 (1937).
Pe multi dintre not ne preocup& situatia religioas& din Rusia So-
vietica, si adeseori ne intrebam dac& noua constitutie sovietica. at&t, de
tra...mbitat& garanteaz& sau nu, libertatea, religioasa a cetatenilor pen-
tru care a fost facuta.. oNoua constitutie afirm& autorul este priiriul
pas spre revenirea la formulele vietii anterioare) (p. 11). §efii republicii
sovietice au ajuns la convingerea ca nu pot distruge din sufletul poporu-
lui rus, sentimentul acela puternic si adanc inradacinat al pietatii, care
i-au pastrat credinta tare si neclintita. Baia de sange In care este scaldat&
Rusia, de 20 ani, a Intarit sufletul poporului rus si 1-a indreptat catre
Biserica pentru Ca sa poat& rezista atacurilor antireligioase si ateiste.
Poporul rus a Inteles ca, si conducatorii lui de azi nu pot trai far& un
cult, indiferent de forma sub care apare el. Ca atare, Sovietele au introdus
un cult alaic» pentru Lenin, Stalin, etc., cu scopul de a Inlocui pe eel reli-
gios, dar incercarea nu a izbutit. In noua constitutie, s'au ocupat si de
problema religioas&, astfel at, de la promulgarea ei, situatia s'a schimbat
simtitor c &ci 50% din populatia Rusiei Intretine, sub o form& sau alta,
legaturi cu biserica. Cum noua constitutie garanteaza si libertatea reli-
gioasa a cetatenilor, pe lang& aceea de a se face propaganda antireli-
gioasa., viata parohiala, cu laturile ei numeroase, a inceput sa se desvolte
tot mai mult. Preotii se silesc s& fie in fruntea activitatii sociale, ca de
exemplu a kolhozurilor (gospodariilor colective). Poporul tinde spre o ideo-
logie de dreapta, ceace este o piedica pentru propaganda antireligioasa.
Din spiritul noii constitutii reiese ca, in ce priveste problema re-
ligioasa, Sovietele s'au convins de necesitatea religiei pentru om si Stat,
far& de care el nu poate exista, asa precum nu se poate cladi un oras In
vazduh, far& temelii pe pamant. V. D.
110. HARITON, igumen, C5opunrcb 0 mointram hIcycosoli (Buccifi
alese despre rugaciumea lui /isea), Sortavala 1936, 300 pp.
Staretul Iavrei ortodoxe VaIaam din Finlanda scoate la lumina, re-
zultatul unor indelungate osteneli si incercari de a aduna si pune in randu-
iala spusele sfintilor parinti si a marilor duhovnici pravoslavnici, cu privire
la rupdcfurnea lui Iisus. Cei care au cetit In treacat, sau au auzit de oMdrtu-
risirile ionui pelerin», ar putea s& fie ispititi a vedea in aceasta metoda de
viata launtrica o inovatie neo- greceasca sau ruseasca. Ori, rasfoind a,ceasta
carte, vezi ca rugeictunea lui Iisus a fost practicat& de cei mai multi din
sfintii parinti, si prin ea s'au mantuit nenum&rate cete de cantatori de
Dumnezeu din sanul Ortodoxiei. Pe langa, extrase din Macarie cel Mare,
loan Hrisostom, Grigorie Teologul si parintii neptici amintiti In Filocalia,
vom gasi citate din scrierile stalpilor spiritualitatei rusesti, ca episcopul
Teofan, Ignatie Briancianinov, loan din Cronstadt, precum si din ale ma-
relui staret de la Neamt, Paisie Velicicovschi.

www.dacoromanica.ro
Note Bibliografice 727

Sufletul omului inseteaza dupe Dumnezeu asemenea cerbului dupe.

isvorul apelor (Ps. 41, 2). La El insa, se ajunge numai pe calea inimei
printr'o puternica iubire. Leg&tura dintre om si Dumnezeu se face prin
rugaciune; si cea mai inalta form& de rugaciune este rugaciustea
sau cea spirituctlet.
Rugaciturtea spiritua/d este o stare permanent& de Ina ltare launtrica
si de cunoastre sfintita a lui Dumnezeu, in care sufletul omului afla.
apace si bucurie in Duhul Slant* (Rom. 14, 17) si inima g-usta prezenta
cea nespus& a lui Dumnezeu si se contopeste cu El. La aceast& stare se
ajunge printr'un exercitiu necontenit de rug&citme si de concentrare la.tm-
trica. Sfintii parinti an recomandat mai multe feluri de rugaciuni scurte.
Una din ele poarta numele de rugriciunea lui Iisus si de obiceiu suns ast-
fel: «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, mi/ueste-mä pe mine
pac&tosul). Repetarea acestei rugaciuni aduce intaiu lacr&mi de umilint&
si, cu incetul, transform& cu totul sufletul, trezindu-i o nemarginita dra-
goste pentru Hristos.
Dupa catva timp de exercitiu, rugaciunea se face de la sine, far&
nici un efort, iar trairile de bucurie interioara devin permanente. Rugaciu-
nea la Inceput orald, devine apoi minta,kt, pentru a se transforma In
sfaxsit in spirituald sau tn./stied. In aceste stari religioase, sfintii aveau
fata si ochii luminati ca soarele, iar in sufletul lor, unii cunosteau rapirile
si extazul, iar cu altii se produceau vindecb.ri si chiar minuni.
Acestea sunt ideile de seam& ce se desprind din cetirea antologiei
egurnenului Hariton al lavrei Valaam. Recomandam aceasta carte tuturor
celor ce vor s& cunoasca rugdawnea tat Iisus. Ierom. A. N.
111. IBRISIMOV G., diacon, Cistrwra, cnexi, XpucTa (Lwmea dupd
Hristos), revista HapoAems cTpanc-b, nr. 18 (1937).
Venirea Mantuitorului a impartit istoria omenirii in doul: lumea
anticrestin& si crestina, care se deosebesc adanc una de alta. Crestinismul
a contribuit la o schimbare intreaga a vietii in toate aspectele ei: a ri-
dicat personalitatea omului, a eliberat femeia de sub jugul barbatului, a
adus o nou& conceptie despre familie, si a pus baza societatii pe not
principii: iubirea si jertfa crestinA. Crestinismul a dat un nou indemn
culturii, stiintei si artei, eliberlindu-le din imoralitatea /Agana. Astfel s'a
creiat o lame noun, lumea crestina, o nou& imp&ratie a huninii, care este
intru totul deosebita de lumea veche, pagan& lumea intunerecului plina
numai de pacate.
Douazeci de veacuri crestinismul a dus o lupta de afirmare a
poruncilor sale de viata noua. Ateismul face sfortari pentru a restabili
vechile principii pAgane, far& s& stie Ins& unde duce viata Mx& Dumne-
zeu si fara invatatura lui Iisus Hristos. Deaceia trebue s& lupt6m din tot
sufletul pentru biruinta adevarurilor sfinte cuprinse in invatatura cre-
Htina. N. M. N.
112. ICONOMOV P., protoiereu, TparegHsrra Ha moHepHHH nozrhim
(Tragedia omului modern), revista gyxosHo wbspantgane, nr. 5 (1937).
Omul veacului nostru se deosebeste prin lipsa de orientare in viat.l.
El face sfortari uriase ca sa st&p&neasca lumea: a creiat industrie, labo-

www.dacoromanica.ro
728 Biserica Ortodox/1, Rom And.

ratorii, sport, literatura, cd.utand sd-si asigure viata si s'o fax& mai
fericita. Cu toate acestea, omul modern este nenorocit, fancied, toate in-
ventiile stiintei, boat& aceastd, md,reata. industrializare, poate a fie folositd.
pentru o distrugere cu mult mai mare decat cea din timpul barbarilor.
Omul nu se simte sigur pe pamant. Sufletul lui este dornic de viatd,
de frumos si adevar. Literatura si artele contemporane nu pot sd.-1 mul-
tumeased., fiindcd, sant lipsite de isvorul vesniciei. On tragedia aceasta a
omului modern existA numai un singur drum de scapare: apropierea de
Iisus Hristos si de invdtAtura lui. Sub binecuvantarea lui, omul modern
poate trei cu credinta Inteun viitor bun si luminos. N. IW. N.
113. NAGHIU, IOSIF E., Mnzeul eparhiei Clacjzrlui, revista Viafa ilus-
tratcl, an. IV (1937), nr. 11, pp. 17-18.
Prin ravna parintelui Seb. Stanca episcopia Clujului Uncle sd-si
infiripeze un rauzeu vrednic de toate cinstea. El va fi o oglindire a tre-
cutului eparhiei si o ndzuintd de a nu se pierde nimic din comorile artei
si carturariei. Adapostit in palatul episcopal cuprinde cinci sectii: 1. Sala
episcopului Nicolae Ivan, mend& sd. pastreze amintirile celui dintaiu vladicd
al reinviatei eparhii a Vadului si Feleacului; 2. Mainuscrise, unde gdsim,
printre alte lucruri de pret, o dogmaticd. din 1819, niste cuvantari din 1743,
Ca zAtlii. la ingropdciune de la 1781, etc.; 3. Bibiloteca cuprinde numeroase
carti romanesti din veac. XVII-XVIII, adunate de prin satele eparhiei;
4. Arhilva are multe acte in legaturd, mai ales cu intinderea uniatiei in
Muntii Apuseni; 5. Obiecte sunt trei sail pline cu lucruri si podoabe bise-
ricesti, cruci, icoane vechi, prapore, vesminte, etc.
Se cuvine se insemnam cu toad;, lauda aceasta infdptuire frurnoasa
a eparhiei Clujului si sd. asteptam cu nerdbdare alcdtuirea unui catalog
de tot ce se afld. in muzeu. G. I. M.
114. POCODIN, Dr. A., 114ea.r; tic35o.,.xn r pywrsa y pycKoj 1:b11)11C13-
FLOCTII (Idealul asoc6aciei ate:31:c in literatura rusci), revista BpaTcrso
nr. 9-10 (1937) , pp. 160-166.
In sufletul poporului rus este adanc inrAdacinata ideia cd. societatea
si statul se pot clddi numai pe temelia idealului moral, suprem. Astfel ca
poporul rus simte un gol pustiitor in sufletul lui fiindca.' este nevoit se
traiasca sub apasarea unui regim care inld.tura tocmai acest element
moral, datorita caruia traeste. El vrea s. scape de acest iad, insd impre-
jurdrile nu-i ingadue. Odinioard, idealul societatii ruse era altul decat
acela al ateistilor de azi. Cat despre idealul de azi al asociatiei ateiste,
el se oglindeste in literatura rusd, actuald, in deosebi intro lucrare inti-
tulata Tovarcisul Kislialcov, a celui mai mare scriitor sovietic contimpo-
ran Pantelemon Romanov.
Eroul este un tanar care pans la revolutie a fost ateu si revolu-
tionar. Azi, idealul lui s'a infaptuit: religia a fost scoasa din viata statu-
lui, din scoli, etc.; ea a fost invinsa, de revolutie. In fata noilor forme de
vista sociald, revolutionarul se intreaba: (Altadatd, eu credeam ca per-
sonalitatea trebue sd. lupte cu multimile de oameni, fiindcd. sunt oarbe si
conservatoare, pentru ca se. poarte in ele cduhuI revolutiei). Acest adevar
fiind realizat, oare acum nu mai este nevoe de vreun alt adevar oare-
care?» Rd.spunsul fl dd, tot el: u0amenii care inteleg tragedia aceasta, ce

www.dacoromanica.ro
Note Eibliografice La

se produce in zilele noastre, pot s&-si faca o «biserica» din adev&rul si

dreptatea pe cari ei o poarta in sufletele lor». Valorile s'au rasturnat: nu
mai este nevoe de multime Made& ea nu poate reprezenta adevarul care
este personificat in individ.
Este limpede ca. autorul prin eroul lui vorbeste despre biserica
ortodoxa, ins& nu indrazneste s5 precizeze aceste lucruri din pricini iaenu-
marate si usor de inteles. Totusi sufletul crestin a invins atat ateismul
rue cat si satanismul lui Artibasev, Gogol si Sologub, indiferentismul unui
Cehov sau rationalismul lui Cernisevski si ale elcvului sau Lenin. V. D.
115. STANISEV B., EApt4e HOIrb ry.irrypewb (Mt 710?1, biStitat
Lie cultura), revista HapoAei-:b cTpaw-b, nr. 19 (1937).
Pe Mug& Sfantul Sinod al bisericii bulgare se af1a un muzeu de
arts, bisericeasca si care in luna Septemvrie, a. c., a fost mutat intro
aripa a facultatii de teologie din Sofia, in case sali marl, dichisite anume
in acest stop. Aceast5. schimbare este bine venita fiindca se pune la inde-
mana studentilor teologi chiar in cladirea facultatii for materialul
trebuincios studiilor de arheologie, iconografie, paleografie si sigilografie.
Sable au fost oranduite sub directa conducere a pr. prot. Ivan Gosev,
profesor de liturgic& la facultatea teologica si director al muzeului, ajutat
de pictorul Rizov si altii. Astfel salile 1 si 2 sant pentru iconografie,
cuprinzand icoane, picturi murale si miniaturi incepand cu veacul al
XIV-lea, ant bulgaresti cat si streine. Printre portrete se afla si acela
al mitropolitului Sofronie de Vrata, din anul 1812. Profesorul I. Gosev
afirma ca «portretul acela este pictat in Romania, in timpul cand marele
chiriarh a fost acolo», farce ca sgt arate locul, autorul si motivele cari-1
fac se, ajunga la aceasta concluzie.
In afar& de operele originale, mai sunt numeroase copii executate
de pictori bulgari de seams,, dup& picturile murale, aflate in cele mai
vechi biserici bulgaresti, incepand cu biserica «Sfintilor 40 de mucenici»
pe care a zidit-o tarul Ioan Asan la anul 1230.
In sala a 3-a sant obiecte de ritual; in sala a 4-a documente bise-
ricesti, portretele barbatilor de seams, ai bisericii bulgare, iar in Wile
5 si 6 se pastreaza. carti si manuscrise vechi. Astfel sant peste 800 ma-
nuscrise din veac. X-XVIII-lea. Printre aceste manuscrise se af15, si
alteva pergam.ente de o mare valoare istorica, impodobite cu miniaturi.
Alaturi de muzeu este o sal& de lectura in care cu ingaduinta
Sf. Sinod se pot studia obiectele din muzeu. V. D.

TEOLOGIA EXEGETICA
116. SAVELSKI, G. I., protopresviter, Ilpopoim Meperttim 14 HCPOROTO
Mote (Profetul Iereinia qi timpul sau), in Amami Faculttifii de Teologie
din Sofia, torn. XIII (1937), pp. 1-56.
In studiul de fat& parintele Savelski se ocupa de cartea profetului
leremia, socotita ca un document de seams, pentru istoria poporului evreu.
Materialul istoric din cartea profetului Ieremia intregeste relatarile carti-
lor istorice din Sfanta Scriptura cu privire la ultimele zile ale regatului

www.dacoromanica.ro
730 Biserica Ortocloxa, Romani.

Dula si ctuderea Ierusalimului in vremea regelui Tedekia. 0 importanta

mai mare prezinta ins& datele aduse cu privire la autorul cartii.
Parintele §avelski cerceteaza, in chip temeinic tot acest material,
ocupandu-se pe larg cu autenticitatea, textele si traducerile diferite ale
acestei carti profetice. S. S.
TEOLOGIA SISTEMATICA.
117. BALEANU, D. A., preot, Studiul viselor $ at somnambulismului
privit din punct de vedere filosofic §i teologic, ed. II-a revazuta. si adau-
gita, Bucuresti 1937, 72 pp., 40 lei.
Vise le si somnambulismul au dat totdeauna de gandit oamenilor.
§tiinta modern& a facut mari progrese in aceasta directie, dar raman
Inc& o seam& de probleme in domeniul psihologiei si patologiei viselor si
somnambulismului, in fata carora savantii ne las& fart raspunsuri lim-
pezi. Omul este Inca, asa cum 11 numeste Alexis Carrel, un cnecunoscut».
De aceea, «metapsihica» dupa termenul intrebuintat de Charles
Richet Isi are justificarea sa tend incea,rat sa-si fixeze un domeniu,
special de cercetare si s& devie o adevarata stiinta noun.
Studiul parintelui D. A. Baleanu asupra viselor si somnambulismu-
lui a aparut prima data in 1907, cu gandul bun de a lamuri pe credinciosi
mai ales asupra viselor, domeniu inteles si talmacit de crestini mai
necrestineste decal oricare altul. Asa dar, a urmarit, cum spune In
prefata, un punt de vedere crestin si utilitar, nu stiintific, si cu atat
mai putin pe cel ual pretentiunii». Totusi studiul acesta ne informea-
za pe larg asupra teoriilor stiintifice curente in 1900, cu privire la vise
si somnambulism. Unele dintre aceste teorii au fost parasite, altele au
suferit modificari destul de mari, dar mecanismul visului si fenomenului
curios al somnambulismului au ramas in linii generale, la explica-
tiile de acum cateva zeci de ani, adic& visul fiind socotit un fenomen
halucinatoriu, cauzat de impresiuni venite din afar& sau de la sensatiile
interne (cenestesice), iar somnambulismul fund un fel de prelungire a
visului, o intensificare a starii halucinatorii pand la punerea In actiune
a automatismelor fiziologice. Ceea ce ne intereseaza mai mult este 1nsa
latura teologica a problemei. Ce importanta trebue s& acordam noi, cre-
stinii, visurilor? Ce rol au avut visele profetice in V. si N. Testament
si cum putem distinge visele numite supranaturale de cele naturale sau
diabolice. Este aceasta o problema serioask In care de obiceiu se recurge
la un criteriu pragmatist: visele supranaturale ne dau pace sufleteasca,
putere, curaj, in timp ce visele diabolice ne epuises7-5, ne turbura.
Oricum, atat Sf. Scriptura, cat si Sfintii Parinti ne 1ndeamna sa
vedem In visuri mai degraba lucruri naturale, fiindca visurile supranatu-
rale sunt foarte rare si de obiceiu putinii credinciosi care au astfel de
vise simt in chip minunat caracterul for cu adevarat supranatural.
Studiul pb.rintelui D. A. Baleanu merita Intr'adevar sa fie retiparit,
dar revizia si adaugirile de care vorbeste coperta trebuiau sa, fie mai
efective: sa se fi cercetat adica bibliografia mai noua a chestiunii si s&
se fi corectat si modernizat ortografia, care sufere gray in aceasta carte.
Apoi greseli ca aceea de la p. 47, unde Amianos si Marcel linos sunt so--

www.dacoromanica.ro
Note Bibliografice 731

cotiti ca doub, persoane distincte tend de fapt exists un singur Amia-

nos Marcel linos puteau fi ing&cluite acum treizeci de ani unui student,
care-ai alcatuia teza de licenta, -din care urma sa, iasa cartea, de fate,
dar nu pot fi trecute cu vederea astazi intr'o editie «revazuta.,). Cum iarasi
nu se mai poate vorbi pe o cincime din paginile cartii despre aDomnul
Titu Maiorescux., pe care 11 atim cu totii decedat de mult. Spunem acestea
pentru prestigiul scrisului bisericesc. Ern.. V.

118. MANUCA, M. C., diacon, Coneeptia cited in opera poetului Gr.

Alexandrescu, Sulita -Hotin 1937, 86 pp., 35 lei.
Este un bine ca teologii ai clericii noatri ortodocai isi intind uneori
cercul preocuparilor ai in domeniul atiintei, al filosofiei, al literaturii si
al artei, fox& sa uite ca, sunt teologi, iar prin aceasta aducand un in-
semnat folos teologiei. Dar lucrul trebue facut cu multi prevedere si pri-
cepere, ca ss nu pricinuiasca in loc de bine, rau.
Parintele diacon Manuca de la Botoaani s'a straduit ca sa tnfbpi-
aeze pe Gr. Alexandrescu moralist. Si este aceasta o incercare buns, caci
marele nostru poet satiric Gr. Alexandrescu, de ai n'a dat un sistem de
etica, totuai opera lui e patrunsa de idei morale.
Pentru mai multi uaurinta diac. Manua a imprumutat intocmai
planul folosit de Dr. D. Spasm, in studiul asupra Mora lei Zvi Eminescu,
publieat in revista Candela (Cernauti 1931, nr. 1-3). Potrivit acestui plan,
a cercetat in prima parte a lucrarii «Atitudinea practice a poetului Gri-
gore Alexandrescu, in raport cu normele de viata creatinax., cu subimpar-
tirile: 1. Eul propriu: a) corpul; b) sufletul; 2. Aproapele singular;
3. Societatea: a) familia; b) statul; c) biserica. In a doua parte a lu-
crarii arata «Conceptia lui Alexandrescu despre bine ai rau, lume ai viata,
in raport cu doctrina religiunii creatinez., cu subdiviziunile: 1. Religia si
morala; 2. Nota sufleteasca; Incheiere.
Frumos plan, multi munca ai bunavointa, dar slabs realizare. Mo-
nografiile de felul acesta, care se supun antunitor reguli de critics literara,
cer o mai mare familiarizare cu istoria literaturii, cu estetica literara,
cu scrisul insuai; pentru ca. diac. Manuta are stangacii la scris, pe care
le intalneati numai la unii incepatori lipsiti de priceperea trebuincioasa
a cuvantului spus limpede ai pe intelesul tuturor. Em. V.
119. MELNICOV, F. E., Oracpracri,--un aaya atpy Rb Bora? (Res-
pinge gtiinta credinfa in Dumnezeu?), Chisinau 1937, 106 p., pretul 40 lei.
0 6e360%Kii,leCtalrb If xp;icriaucKnx.b gormaTab, TalINCTBab If
oopsigax'b (Despre clognte/e, tainele qi riturile ateiste qi cre.,qine), Chi-
sinau 1937, 280 p., pretul 120 lei.
Hyur,Kila int trLda Ins Bora ? (Este necesard credintd in Dumnezezt?),
Chisinau 1937, 80 p., pretul 35 lei.
De cativa ani d-1 Melnicov public& o serie de carti cu caracter
-apologetic, sub titlul general de Combaterea ateismului. Opera d-sale
aduce o noun contributie prin faptul ca acest material are un caracter
practic ai intr'adevar poate fi folosit pentru combaterea ateismului mili-
tant in forma lui vulgara, aaa cum 11 gasim propagat de titre comuniati.
Cele trei carti aratate mai sus sunt ultimele numere din aceasta.

www.dacoromanica.ro
732 ]3iserica Ortodoxa Romana

serie a d-lui Melnicov si au aparut In cursul anului 1937. Toate sunt scrise
in forma de dialog si nu sunt altceva decat redarea unor dispute publice
intre propagandistii comunisti si aparatorii curagiosi ai credintei crestine
In Rusia Sovietica.
Ateismul se caracterizesza ca un factor destructiv in istoria ome-
nirii. El trambiteaza. prin toate colturile pamantului, ca stiinta nu recu-
noaste existenta lui Dumnezeu si toti oamenii de stiinta sunt atei. Autorul
dovedeste contrariul: ca stiinta nu neaga credinta in Dumnezeu. Trebue
sa facem deosebire intre stiinta adevarata si stiinta falsa, intre cultura
adevarata si cultura falsa. In numele stiintei ateii nags. religiunea, dar
stiinta nu este ateist5., precum nici ateismul nu este stiintific.
Ateismul nu poate ss, aduca. elemente constructive pentru a creia
o noun. conceptie despre lume, care sn. fie in stare sa inlocuictscn. conceptia
crestina. Conceptia materialists. ajunge la negarea responsabilitatii mo-
rale, iar principiile sale aplicate In vista social& aduc la starea lucruri-
lor din «raiul comunisb. din Rusia.
Ateismul nags. credinta. religioasa. Dar credinta este o necesitate
sufleteasca. Spre a satisface setea omului de vista religioasa, el Insusi se
declarn. «o religie nouax. Astfel teoreticienii marxismului ateu au creiat
o noun. deologiex. cu «dogmele si tainele ei. Aceasta noun. «credinta» Insit
este mai mult o stare religioasa denaturata, bolnavicioasa. Este o reli-
giune satanica. Dostoievski scrie, ca, sunt foarte multi oameni eari nu
cred in Dumnezeu si totusi cred In diavolul. 0 astfel de «credinta) este
si ateismul. Ea ins& nu se poate substitui credintei crestine. Precum sa-
tana nu poate pretinde locul lui Dumnezeu, tot asa si credinta ateistn. a
distrugerii si a mortii nu poate pretinde locul credintei crestine a liber-
tatii, iubirii si a vietii vesnice.
Opera d. Melnicov cuprinde nu numai un bogat matrial point 1Ic,
dar si o experienta covarsitoare in ce priveste tactica trebuincioasa pen-
tru combaterea ateismului, In vederea afirmarii si aparanii adevarurilor
credintei crestine. S. S.

120. POPOV Hr., Ygesart )(op ir R hinra Bb Sora (Lumea inviltattl

Ssi credinta in Dumnezeu.), revista ItbpIWRCHb BeCTI-DIKb, nr. 338 (1937).
Multi socot ca. lumea Invatata, farn. deosebire, nu crede in Dumne-
zeu si cs. numai oamenii simpli sunt adanc credinciosi. Este ins& un mare
neadavar, intrucat adevaratii invatati, corifeii stiintei, au fost cei mai
credinciosi oameni.
Autorul acestui articol ne aduce dovezi din zilele noastre. Astfel
«Alianta pentru apararea crestinismuluix. din Londra, a facut anul trecut,
o ancheta printre Invatatii de azi, dintre can cea mai mare parte a
declarat cs. ei cred In Dumnezeu si In viata viitoare. Presa europeana a pu-
blicat, dupa raoarte, declaratiile celebrului Marconi, in care el se vadeste
credincios adevarat. Marconi a fost membru al Academiei papale de stiin-
te, iar inainte de a muri s'a impartasit.
Vara trecuta a avut loc la Paris al IX-lea congres filosofic, la care
au luat parte 800 reprezentanti din toata lumea. Sedinta congresului
din 5 August a fost consacrata problemei tramscenclentuliti. Referentul

www.dacoromanica.ro
Note Bibliografice 733

principal, renumitul filosof francez Maurice Blondell, Hi-a exprimat, in

fata asistentei, credinta sa in Dumnezeul Atotputernic.
Aceste fapte recente dovedesc cat de mare este ratacirea acelora
care spun ca. top oamenii de stiinta nu cred in Dumnezeu; din potriva; ele
dovedesc ca adevaratii Invata.ti au fost si sunt credinciosi. N. M. N.
121. TEFAN Mitropolitul Sofiei, lipaaocruhuse (Ortodoxia), revista
Ayxopaa Ry.rrrypa, nr. 84-85 (1937), pp. 865-872 si 897-908.
Studiul acesta a fost pregatit in vedeera conferintelor de la Oxford
si Edimburg din lie 1937, cu scopul de a se arata elementele fundamen-
tale can caracterizeaza ortodoxia noastra feta de celelalte confesiuni
crestine catolicism si protestantism si in ce const& puterea si fru-
musetea ei.
Despartirea Bisericilor isi are izvorul in antinomiile sufletesti ale
diferitelor popoare, antinomii can stau la baza culturii for deosebite.
Lumea, din timpul ivirii crestinismului era Imp&rtita, din punct de vedere
cultural, in doua parti: greaca si latina, care au ridicat doua principif
diferite: al ratiunii si al legit. Aceste dou& culturi primind crestinismul,
au accentuat in el elementele cele mai apropiate de spiritul lor. Astfel
crestina.tatea se deosebeste In dou& parti cu constructii diferite.
Ortodoxia are la baza primatul ideii, iar catolicismul primatul for-
mei. Ortodoxia este (4religia iubirii), in timp ce catolicismul este religia
randuelii si a legit. Pentru un ortodox adevaxat dragostea este jertfa;
pentru un catolic ea este o obligatie, o lege. Patosul ortodoxiei consta in
etica, iar al catolicismului in jurisprudenta, in dreptul bisericesc. Orto-
doxia, contrar catolicismului, crede ca Biserica este un organism spiritual,
iar nu juridic sau ierarhic.
Viata ortodox& este viata In Dumnezeu, sau trairea lui Dumnezeu.
Prin cultul sau, Biserica ortodox& traieste, nu numai aminteste nasterea,
viata, patimile, moartea si invierea Mantuitorului. Rolul Orientului orto-
dox a fost sa pastreze doctrine crestina si organizatia bisericeasca asa
cum au fost inainte de despartirea Bisericilor si sä le arate lumii intregi.
Principiul fundamental al catolicismului este organizatia, discipline
si puterea Bisericii, care dispune de mantuirea oamenilor. Protestantismul
are la baza principiul libertatii, credinciosul putandu-se indrepta calre
Dumnezeu fax& ajutorul Bisericii. Ortodoxia inalta principiul iubirii reci-
proce a celor ce cred in Hristos. Aceasta iubire aduce in constiinta umana.
simtul de raspundere reciproca pentru toti, sau cum spune Dostoievski:-
Ifiecare fat& de toti, pentru toti si pentru toate este vinovatv.
Descriind psihologia si spiritul ortodoxiei, arat& ca ea este desti-
nata sa fie zidirea viitorului. Lumea materialist& se va sfarsi prin sine
iar in locul ei se va ridica o noun viata, in care rolul de seam&
II va avea iubirea. Lumea intreag& se va indrepta catre iubire, iar religia
iubirii este numai ortodoxia. N. M. N.
122. VLAICOV G. T., Xplimmurro rieane ii ynpaltrienneTo Ha jtpwa-
Eara (Invalatura lui Hristos c) ccrnducerea statului), revista Ayxoaaa
icy/lupe, nr. 85 (1937), pp. 903-911.
In Sf. Evanghelii nu se gasesc indicatii concrete prin care A. se
recomande o anumita forma de stat. Imparatia lui Dumnezeu, despre care-

www.dacoromanica.ro
734 Biserica Ortodox& Romans

.se vorbeste, n'are nimic cu impArgia lumeasca. Mantuitorul Hristos a dat

libertate deplina omenirii ca sä-qi randuiasca. viata social& El ne-a dat
numai principiile fundamentale ale vietii; dragostea, libertatea si fratia
crestina. Aplicarea acestor principii aduce o mare inraurire in alc&tuirea
statului. Ele ridica legislatia pe o treapt& malts si prega.tesc pe viitorii
conduattori ai statului, frtamdu-i inainte de toate buni crestini, in care
natiunea poate avea incredere. InvAtatura Mantuitorului intaxeste sufletul
fiecarui ceta.tean crestin prin mune& cinstit& si credintA curata. Deaceia
el este dator ss ajute din rasputeri la zidirea unei ocarmuiri cat mai a-
proape de invatatura crestina. N. M. N.

TEOLOGIA PRACTICA.
123. DIMITROV HR., protoiereu, PensirnoznoTo o5rieinie u cispe
menaTa wbpsaana (Educaria religioasd fn qcoli gi Statul contemporan), in
Anuarul Facultatii de Teologie dim Sofia, torn. XIII (1937), pp. 1-58.
Imprejuraxile economice si politice de dup& r&zboiul mondial au
provocat o schimbare totals, o reorganizare a Statului contemporan. Mu lte
probleme sociale cereau o rezolvare radical& Aproape In toate statele eu-
ropene s'a pus qi problema educatiei religioase ca o chestiune de politic&
nationals, care priveste pregatirea viitorului cetatean al Statului.
Prot. Hr. Dimitrov profesor la facultatea de teologie din Sofia,
studiaz& de mai multi ani problema educatiei religioase. A. tratat-o
si in alte lucrari didactico-metodologice. In lucrarea de fat& chestiunea
este tratat& ins& ca o problem& de Stat, In care deosebeste urmatoarele
puncte principale: a) Cum priveste Statul contemporan dreptul cetatenilor
sai, de diferite confesiuni, de a face educatia religioasa a copiilor lor; b)
Cum intelege si exercita Statul dreptul sau suprem de a determina carac-
terul educatiei tineretului potrivit scopurilor sale; c) data Statul insusi
colaborea7A si in ce masura in privinta educatiei religioase; d) cum isi
exercita dreptul de control in aceasta lature.
Autorul a adunat in aceasta. privint& un begat material aratand,
cum sunt rezolvate aceste probleme la marile si micile puteri ale Occi-
dentului, precum si In tarile Orientului ortodox (Grecia, Romania, Jugo-
slavia si Bulgaria). In afar& de Rusia sovietic& si Spania, in toate cele-
lalte state europene, educatia religioas& a tineretului este luata in seama.
In unele taxi, instructia religioas& este socotit& ca abaza a sistemului
scolam si ca aunul din cele mai necesare elemente a culturii generale, pe
care le da. scoala». (Dupa legea invatamantului national roman din 1928).
In cadrul sfortarilor statelor contempornae pentru consolidarea na-
tional& si sociala, prot. Dimitrov aduce o contributie pretioasa, scotAnd la
iveal& valoarea educatiei religioase scolare, ca tin element constructiv in
vigil social& si deci, ca o problem& de Stat. H. S.
124. DIULGHEROV, D. V., 06utecreo go6piri Camapsumn." (Societatea
<.Bunul Samariteani), in Anuarul Facie. ltatii de Teologie din Sofia, torn.
XIII (1937), pp. 1-114.
In ultimul timp, in Bulgaria, a starnit mare valva miscarea reli-
gioasa numita aBunul Samariteamp. Lucrarea d-lui Diulgherov are de stop

www.dacoromanica.ro
Note Bibliografice 735

sa, dea date precise cu privire la doctrina, organizatia si raportul cu Bi-

serica a acestei miscari.
Dupe, razboi, in anul 1922, lua flint& eSocietatea ortodox& pentru
reinoirea spiritual& a poporului bulgam. Din aceasta societate, in 1925,
s'a desfdcut o parte aBunul Samaritearm Organizatorii acestei miscari
vizitau sate si orase, predicand c& Dumnezeu i-a ales pe ei s& intemeieze
,ximparatia teocratica a sfintilor, si ca poporul bulgar este ales ca un nou
Israel, in jurul caruia se vor aduna toate celelalte popoare. Acestui nou
Israel Dumnezeu ii acorda chiar not revelatii prin proorocita Bona Ve-
linova. Adeptilor li se interzicea la inceput de a aduce critici ierarhiei bi-
sericesti, li se recomanda posturile, mergerea la slujbele bisericesti si viata
curate. In anul 1931, miscarea a inaintat Sf&ntului Sinod regulamentul
spre aprobare si recunoasterea fiintei sale. Cu toate c& programul lor cu-
prinde lucruri destul de frumoase ca: propaganda antisectara, lupta pentru
readucerea poporului in s9.nul Bisericii, raspandirea yi trairea cea mai in-
tim& a moralei crestine, Sfantul Sinod, datorita inovatiilor si influen-
telor hiliaste si montaniste strecurate in doctrina lor, doctrina ce se in-
departeaza, din ce in ce mai mult de aceea a Bisericii, a refuzat sa.-i re-
cunoasca functionarea pan& nand anumite puncte de credint& nu vor fi
precizate. Punctele in Can miscarea a alunecat mai gray, suet doul: Cre-
dints, in asa numit5, cimparatie a sfintilor) si invatatura, ca revelatia
divine continua prin proorocita Bona Velinova.
Scrierea de fat& se ocup& numai cu ultima abatere. D. Diulgherov
arat& ca profetiile date de Bona Velinova sunt false, contrazic invatatu-
rile Sf. Scripturi si ale Bisericii. Face apoi comparatie intre inv&tatura
lor si cea a penticostalistilor 91 montsnistilor, fagaduind c& intr'o lucrare
urmatoare, va combate doctrina lor si cu privire la dmparatia sfintilonn
si la misiunea poporului bulgar, noul Israel. 2. S.
125. GEORGESCU, N. §T., preot, Despre supersticii, Campina 1937,
in 160, 32 pp.
Tanarul preot si doctor in teologie N. *t. Georgescu face apostolat
luminat, cu cuy&ntul, cu fapta si cu scrisul. In colectia de carticele pentru
zidirea sufleteasca a credinciosilor, pe care a intemeiat-o indat& dupe
numirea sa ca preot in Campina, sub numele de Indrumuiri morale, a
tiparit pan& acum: Aveci Credintd, Aveci Naclejde qi Taal nostru,, urmand
sa apar& acum Ave fi Dragoste si altele asemanAtoare.
Ultima brocura din aceasta colectie de indrum.ari morale se ocup&
de superstitii: ce sunt ele, care este vechimea lor, caror cauze se dato-
reste existents, si rasp&ndirea lor, primejdia pe care o reprezinta pentru
viata oamenilor si ce mAsuri trebuesc luate impotriva unor asemenea
credinte gresite. «SemneleY) bune si rele, prezicerea si ghicitul, descante-
cele, farmecele, vrajile, etc., swat infatisate si combatute metodic, far&
acea stangacie pe care o intalnim adesea in literatura popular& biseri-
ceasca. Adaugam c& preotul nu va gresi indreptandu-si privirile cu
staruinta asupra distrugerii sufletesti pe care o faptueste superstitia.
In satele noastre, nu este in viemea de lap un dusman mai mare al
crestinismului, dead superstitia, care tine pe credinciosi sub carma ei.
0 serioasa cercetare stiintifica a acestei triste realitati nu s'a facut Ins&

www.dacoromanica.ro
736 Eiserica Ortodoxd, Roman&

'Ana scum la not si sunt putini aceia care \rad lucrurile asa cum trebue
In aceasta. privinta. De aceea, once contributie, oricat de modesta, pentru
luminarea credinciosilor, tate bine venitd. si ne bucuram de lucrul bun pe
care 11 face preotul N. fit. Georgescu de la Campina. Era. V.

126. OSIPOV AL., preot, PIT:ofi -t sOcT:p2Cenisi XpaCTola (lcoarnele invierii

lui Hristos), revista 117vaocxtavr co5ectAsiv-7,, nr. 3 (1937).
Pastrarea caracterului traditional ortodox in iconografie, este o
problem& care-si are insemnatatea ei, dar care nu este socotitd ca atare,
mai ales in fats primejdiei influentei apusene care pare sa se resimta din
ce in ce mai mult.
Majoritatea icoanelor contimporane reprezinta czInvierea Doranului,
astfel: Un Inger prd.valeste piatra de deasupra mormantului si in timp ce
strajerii, can faceau de paza, fug Ingroziti, Hristos apare Invingdtor din
intunerecul gropii. Felul acesta de a inchipui invierea este o influent&
apuseane si ea cuprinde In sine neadevaruri cronologice ce nu corespund
faptelor. Nu trebue s& uitam iaresi ca nici unul din sfintii evanghelisti
nu descrie faptul insIsi al invierii. Ni se relateaza numai ca femeile venind
la mormant, 1-au gasit deschis si gol. Unul dintre ei spun ca mormantul
a fost deschis foarte de dimineata, de un Inger, dupe care a urmat un
cutremur de pamant. Strajerii, speriati, au fugit far& ca sa-1 vada pe
Hristos care a inviat Inainte de a i se fi deschis mormantul, prin piatrd
asa cum a intrat fn case, usile fiind Incuiate de care ucenici de frica Iu-
deilor. Acesta este adevdrul. Avea nevoe Hristos biruitorul mortii, de
ajuton.0 ingerilor pentru ca sa Invieze din morti? Descoperirea morman-
tului era un fapt de care aveau nevoe ucenicii lui Hristos pentru ca s&
li se spulbere din suflete once urmd, de Indoiala asupra Invierii Stapanului
for pe care mai apoi 1-au vazut In carne si oase. Pictorii nostri ortodocsi
subliniaza, adeseori, c& Hristos a inviat in liniste, far& sd, rupd pecetile mor-
mantului, in mod nevd,zut si neauzit de om. Marele si sfantul fapt al bi-
ruintei asupra mortii s'a petrecut, deasemenea, in liniste ca insasi apari-
tia lui Hristos, cu trupul. Facatorul lumii, supunandu-se legilor firii si
luand chip de rob, atat la sosirea cat si la plecarea Lui din lume, apare,
in acelasi timp ca o fiinta care a invins aceleasi legi ale firii. In icono-
grafie, Hristos apace lmbracat in alb si intr'un val de lumina. Odinioard,
Invierea era reprezentata astfel: in partea de jos a icoanei era pictat
Hristos, eliber&nd pe cei drepti din munca iadului, iar in partea de sus
tot El, insa in slav&, Inconjurat de ucenici; iata, deci, cum ar trebui sa fie
reprezentata scena invierii, nu numai din punct de vedere dogmatic ci
istoric, ci si in duhul Bisericii ortodoxe si dupd, marturiile date de Sf.
Scripture. Pentru aceasta, pictorul trebue sa Inteleaga taina Sf. Invieri.
Cat despre icoanele can Infatiqeaz.l, invierea, asa cum se obisnueste azi,
ele nu redau momentul istoric ci evenimentele can i-au urmat Sf. Invieri,
omitand deci clipele cele mai de seam& ale istoriei sfinte. V. D.

127. POPESCU, VICTOR N., preot, Sim.boalele euharistice in fres-

rele diva catacombe. Sec. I-111, Bucuresti 1937, 62 pp., 50 lei.
Inceputvl secolului al doilea inseamna pentru arta crestind. cei

www.dacoromanica.ro
Note Bibliografice 737

dintai pasi prin care pietatea cresting., In deosebi ces, popular., incearca,
timid ai neindemanatec, sit des, expresie, prin pictura, adevgrurilor funda-
mentale ale doctrinei creatine. Acea.sta arts, careia cu greu i se poate
da Inca acest nume, se desvolta, din pricina vremurilor vitrege ale perse-
cutillor, in catacombe. Astfel, in jurul mormintelor, a mortis, aceasta taina
care a infricoaat omenirea, dar care pentru creatin inseamna desfacerea
de legaturile trupului jai indreptarea sufletului spre veanicie si spre Sta-
panul vietii, artistul cretin din acele timpuri a sapat sau a pictat scene
din Vechiul si Noul Testament (corabia lui Noe, sacrificiul lui Avraam,
mans data evreilor in pustie, lovirea cu toiagul in piatra, istoria prooro-
cului Iona, minunea din Cana Galileii, inmultirea panilor, invierea lui
Lazar, vita. de vie, porumbelul, ancora, peatele), care prin simbolismul for
instruiau pe creatini cu privire la dogmele fundamentale ale invataturii
prezisa de profeti, binevestita de Ma.ntultorul ai propoveduita de apostoli.
Toate aceste scene, zugravite pe peretii catacombelor trezeau in sufletul
creatinilor acelor timpuri amintirea mantuirii adusa lumil de Domnul list's
Hristos, a invierii chezasia mantuirii, a crush prilejuitoarea mantuirii
invierii, ai a jertfel euharistice cu ajutorul cgreia creatinul Inc& de aici
1,d

de pe pamant are partaaenie la trupul ai sangele Domnului.

Prima insemnare a Cinel celei de tain& se vede in catacombe la
Inceputul secolului II, prin reprezentarea elementelor euharistice, panes
vinul, langa care se gaseate adesea peatele. Este destul de cunoscut
rolul pe care I-a jucat peatele in simbolismul acestor timpuri. Peste tot
in simbolismul acestei epoci peatele sau crucea sant elementele prin care
deosebim un simbol creatin de unul pagan. Din acest grup face parte
scena in care este reprezentat un peate viu, in fate caruia se all un
cos cu pani a.aezat deasupra vinului. Tot pentru reprezentarea simbolica
a sfintei euharistii gasim in catacombe diferite scene din Noul Testament
cum sant: minunea de la nunta din Cana Gali leii ai minunea inmultirii
panilor. In cimitirul sfa.ntului Petru ai Marcelin aceste doua minuni le
ggsim. contopite. In o alta fresca, aceste doug. minuni sant reprezentate
separat, avand intre ele corabia lui Noe, care simbolizeaza. Biserica cre-
ating, aceea care beneficiaza de darurile euharistice preinchipuite prin
cele doub. minuni. Toate aceste elemente simbolice au fost grupate sub
un gand unitar in capela sacramental& a lui Ca list.
Dar aceea care face celebritatea reprezentarilor euharisitice din
escest timp este scena numitg. (a frangerii pa.nii) din capela greaca care se
Pala in cimitirul sfintei Priscila. Celebritatea acestei fresce consta nu stet
prin frumusetea ai vechimea ei, cat prin faptul ca aid nu mai avem un
simbol, ci avem reprezentat insuai momentul frangerii pAinii euharistice.
Parintele Victor N. Popescu prin lucrarea aceasta aduce un indoit
serviciu literaturii noastre teologice: intalul ca. prezinta publicului teolog
unul din cele mai frumoase momente ale cultului crestin asa. cum el era
reprezentat in arta celor trei secole primare, iar al doilea ca face dovada
intrebuintarii icoanelor in cultul creatin inainte de a avea o marturie scrisa
despre acest uz. Negresit, in arta acestor timpuri nu putem gasi arts
creating, a secolului al patrulea despre care sf. Grigore al Nisei ne spun
ea nu putea trece far& sa lacrameze pe langa icoana sacrificiului lui Avra-
Reviata Biserica Ortodoxa Roman4, 55 (1937), or. 11-12, Noemvrie-Dechemvrie. 9

www.dacoromanica.ro
v38,' Biserica Ortodoxa Romer

am (MG, XLVI, 572 CD) sau ca marturia sfa.ntului Asterie al Amasiei, care
ne-a dat cea mai frtunoasti, descriere a unei ireane crestine, scena muce-
Meld sfintei mucenite Eufimia (MC, XL, 333-337); totusi trebue marturi-
sit a arta timid& a acestor trei secole primare este mama artei crestine de-
mai tarziu. D. P.
TEOLOGIA ISTORICA
128. ATANASOV PETAR, Emma. npoarbnHarrem. Ha rfammor (Un con-
tinuator al Zia Paisie) revista Lti.przopewhEecrium-1,,nr. 34 (1937), pp. 395-39S.
La 26 Septemvrie a. c., s'a Mout, in Bulgaria, pomenirea. parinte-
lui Paisie din Manastirea Hilandar. Acest om a peat un rol de frunte
in opera de redesteptare a Bulgariei, datoritti activitatii pe care a depus-o
0 istoriei pe care a scris-o. Azi Paisie este patronul unei mad societatt
nationale bulgaresti care -I poarta. al numele.
Until dintre urmasii acestui barbat a fost si ieromonahul Spiridon.
Asemenea lui Paisie, el a adunat, a intregit si a prelucrat materialul 110-
cesar istoriei bulgare scriind In anul 1792 o Bourtet istorie a poporulut
slat) bulgar (Hcxopisi no rpaTu-k o sonrapci om. Hapogii CJIaBAFICROM%
adica la treizeci de ani dup& aparitia istoriei scrisa. de Paisie.
Sunt foarte putine datele asupra vietii acestui ieromonah, caci el
ca multi altii a rrurna_g ascuns in valul smereniei calugiiresti. Cateva
date se ail& doar In istoria pe care a scris-o el insusi. Din introducere,
reiese c& el a fost bulgar. Pe poporul bulgar 11 numeste cal mem, ci cai
nostru) cu toate c& a fost, ca monah, in manastirea Neamtu din Moldova,
fapt care se vede din insemnarea de la sfarcitul istoriei sale: (Aceastd aro-
Med a'a a/catuit 0 s'a saris In anul 1792, in maindstirea Neanncub. Dintr'o
altA notita reiese a el era din oracul Gabrovo.
Se presupune ca. ieromonahul Spiridon a trait catva timp in mun-
tele Atos inainte de a fi venit la manastirea Neamtul. Faptul acesta ar
rezulta din introducerea scrisii de el, wade vorbecte de trecutul glorios
Bulgariei. aSentimentul acesta national nu s'ar fi putut dezvolta in ma.nii-
stirea Neamtul sau In vreo alt& manastire din Moldova afirma autoruE
articolului mai ales pe in sfarcitul sec. XVIII ca.nd mare parte din
populatia bulgara, aflata in Moldova, a fost romanizatA). El nu se putea
dezvolta decat in muntele Atos, made nu s'a stins niciodatil, amintirea.
trecutuIui poporului buIgar. Tot la m. Atos, Spiridon a putut g&si cele mat
multe ci mai insemnate izvoare pentru istoria sa. Din opera scrisa de el
reiese a el era un foarte bun cunoscator at mantistirilor atonite qi at
trecutului lor. Acestea ar fi dovezile pe temeiul cArora autorul afirma CA
ieromonahul Spiridon a fost in muntele Atos unde va fi vietuit. Ca o intre-
gire a acestor presupuneri se mai adaogii, 4i Viara lui Paisie Velicicovakt,
un rutean, care a font egumen in mliniistirea Neamtu tocixtal In vremes.
and vietuia acolo sii ieromonahul Spiridon. Din vista aceasta se vede cii.
marele Pais le Velicicovski, Inainte de a se stabili la nuinitctirea. Neamtu,
a fost ani dearandul prin manastirile din Muntenia 0 Rusia. Dupti aces&
a'a a.qezat, catva timp, la muntele Atos made a Infiintat un schit.
In jurul lui Paisie Velicicovski se strange un numar mare de ca-
lugari bulgari si niunteni pentru cad chiliile schitului erau neIncapatoare,'

www.dacoromanica.ro
'Nate Bibliogra.fice
731
1,x1 cele din urmk fat& de marele numiir de ucenici, Paisie V. a fost ne-
volt s& caute o manastire mare. In 1763, staretul Paisie, Impreun6. cu 64
cAlugAri, pilraseste muntele Atos $i se stabileste in Muntenia. Dupii. ce or-
ganizeaza cAteva manastiri muntene, Paisie Velicicovski se aseaz& in
mAnitstirea Neamtul. In noul 16.cas de viatA obsteascA, calugarii se inde-
letnicesc cu mestesugul tipografiei, astfel cA manilstirea Neamt, prin sta-
retul Paisie §i ucenicii sai, ajunge sun focar de cultura in Moldova,.
Ieromonahul Spiridon va fi fost unul din ucenicii apropiatl ai lui
Paisie, ceeace ar reject chiar din insuvl titlul hit de aleroshimonah, si din
faptul cit el a fost trimis cu scrisori la oamenii de seam& ai tirapului,
din partea lui Paisie.
In douA scrisori trimise de Paisie V. mitnAstirii Dragomirna. (waa
cu data de 16 Mai 1766, jar cealaltA din anul 1772 se spune lAmurit:
«Bcrisoarea aceasta am trimis-o prin pelrEnte/e Caorel Spiritless) si «Am
trimis-o prin pdrintele Spiridon).
«Dac& acecti dot Spiridoni aunt aceiasi persoanA ceeace este
loarte sigur, afirmA autorul atunci avem dovada cea mai sigura c& Spi-
ridon a intovarlisit pe Paisie Velicicovski in toate calAtorlile sale,.
In mAnastirea Neamtu, Spiridon a rAmas /Ana in moartea stare-
tului Paisie, adicA. SILL in Octomvrie 1794, dupA care data, mare parte
din ucenicii lui, de neam slay, s'au imprli.stiat prin mitnastirile rusesti.
Nu se stie dad" Spiridon va fi plecat in Rusia. Este mutt mai probabil
cit el s'a inapoiat la muntele Atos, trecand prin man6stirea Rila.
Dintr'o pisanie care se afla 1a Schitul St The din Atos $i dupa
afirmatiunile orale din 1846 ale unor calug6.ri ai schitulul se poste spune
c6. al treilea egumen chip& Paisie Velicicovski, al acestui louts, a lost
ieromonahul Spiridon, in anul 1815.
Lipsesc datele asupra timpului cAnd a murit ieromonahul Spiridon.
Dupes traditie Ina, se spune ca. monahli greci din mAnAstirea Pantocrater
1-au inecat in mare pentru ca BA intre in stApanirea banilor lui. Episcopul
Porfirie Uspenski afirmii. Ins& cA dup6.. o alts traditie, ieromonahul Spi-
ridon War fi inecat In mare, aproape de mal, Ding& mAntistirea Panto-
-crator. V. D.
129. CRACIVN, GH. B., Sava. Brancovici, uses slant at neamului snort
pentru biseriod pi natitose, revista Viafa ilustratd, an. IV (1937), nr. 11,
-pp. 13-15.
In anul 1655 mitropolitul Daniil al 13Algradului retrAgandu-se din
scaun si trecAnd in Tara RomAneascA, a lost ales in locul sLu protopopul
Simeon Brancovici, care se cAlugAri luAnd numele de Sava, fiind hirotonit
in anul 1656 la mArastirea. Comana din judetul Vlasca.
Renters in Ardeal fu Intilrit in slujba de mitropolit in 28 Dechem-
-vrie 1656 qi ocArmui biserica, de paste munti vreme de 24 sal. El a fost
un om invitat si a jucat un rol de seam& in treburile politica ale Ardea-
3ului. In c.9.teva rAnduri a fost insarcinat cu solii diplomatice nu numai In
voevozii munteni si moldoveni, dar chiar si la. ruci. Cu fratele sAu Gheor-
ghe se spune cA a mijiocit paces dela Vasvar din 1664 intre Turd ci Nemi,
-pentru care fapt au fost cinstiti cu rang de boierie.
ImpreunA. cu Serban Cantacuzino s'a strtiduit sA scoatil popoarele

www.dacoromanica.ro
740 Eiserica Ortodoxa noraa.na

crestine de sub jugul turcesc. Sprijinit de Imparatul Austriei el putu do-

handl intinderea stapanirii mitropoliei Ardealului peste toate bisericile ro-
raanesti din pa.rtile Tingariei si Banat. La soborul eel mare tinut la Bal-
grad in 1675 el Indemna pe preoti... csa vesteasca. In limbs noastra. roma.-
neasca.,. Dar nu numai atAt. Prin trecerea sa, izbuti sa scuteasca pa
preotii romans de anumite dajdii, usurandu-le traiul.
In 1668 a calatorit cu fratele sou Gheorghe prin. Rusia ca sa, stran-
gA ajutoare pentru recladirea mitropoliel Dalgradului, arse. In doua. ran-
duri de Turd si Tatarl. Dupa, inapoierea din Rusia Ins& Incepura. zile grele
si amare pentru vladica Sava. Boierii calvini uneltira Impotriva sa multo
intrigi si scornira fel de fel de neadevaruri. Mai apoi urzira si pieirea sa,
cu para. nedreapta la printul Apaffi. Mitroplitul Sava fu tras in judecatA,
sh apoi osandit al fie dezbracat de hainele bisericesti, batut si aruncat In
teranit.a. pentru Invinuiri nedovedite. G. I. M.
130. EUSTRATIADES SOFRONIE, fost mitropolit de Leontopolis, '0
XPovoC "61c eotligic l'up.seuv sot; Metcappcoto5 (Timpul vieruirii lui Simeon Me-
tafrastul), In 'Enerotg 'Era:pstas 134co.Tmor., anopaow, an. X (1933), pp. 26-38-
Autorul a descoperit In cod. nr. 13, f. 381-a din Biblioteca National&
din Paris o insernnare doveditoare ca Simeon Logotetul ar fi trait pe
vremea imparatului bizantin Mihail Duca (1071-1078). Pe temeiul acestei
Insemnari a aratat in 'Ercerript;, VIII (1931), pp. 47-65, indreptatirea sa
de a crede ca Simeon Metafrastul a trait in veac. XI -lea.
In articolul de feta, cluca.nd mai departe cercetarile sale, publica 17
scrisori inedite ale lui Simeon Metafrastul, aflate In cod. 52 126, al bible-
tecil mAnAstirii Sf. Lavra din Atos, iar din cuprinsul for scoate not dovezzi
despre vremea and a trait. Astfel reiese ca, toate faptele istorice In care se
refers, aceste scrisori, s'au Intamplat in veacul al XI-lea si ca. autorul for
Simeon Metafrastul a fost contimporan cu ele. G. I. 232.
131. EUSTRATIADES SOFRONIE, fost mitropolit de Leontopolis,
AvbpaccG `o lIrtpb6 it TucpXk (Andrei Schilodul sou Orbul) in 'Emrrilptq 'Etat-
psts.c ii4cottvebv azounv, an. X (1933), pp. 3-25.
Cercetatorii care s'au ocupat pa.na scum. de Andrei, until din eel
mai marl poeti bisericesti din veacul al VIII -lea, nu numai ca, n'au spus
nimic precis despre el, dar n'au dovedit nici porecla lui adevarata, aproape
toti numindu-1 Andrei Pyron si deosebindu-1 de Andrei Orbul.
Christe si Pamlico. In Anthologia gro,e,ca carminunt cristionorunt
nu spun nici nand si nici wide a vietuit, iar G. Papadopulos crede ca a
trait prin veacul al V-lea. Din opera hil patio, acum, nu erau cunoscute
decat o idiomela si doua. stihiri. In urma cercetarilor sale Indelungate, auto-
rul a descoperit, Insa, ca. Andrei a aldituit nu mai putin de 66 irmoase si
101 idiomele.
Dupe ce Intregeste stirile care se pot gasi despre viata lui si despre
locul unde a vietuit, autorul infatiseaza. o lista de toate irmoasele si idio-
melele alcatuite de el, si din care reiese ca. Andrei In tovarasie cu Stefan
Savaitul, traind retrasi In lavra Sf. Sava, s'au nevoit la Intocmirea
Triodului. Se dovedeste astfel pentru intitia oars ca, acestor doi iranografi
agldosaviti s'ar datori alcatuirea 'rriodului si care apoi a fost des,avarsit
prin stradania fratilor studiti Teodor si Iosif.

www.dacoromanica.ro
Note Bibliografice 741

Pentru studiile de bizantinisticd si imnografie crestina. lucrarea

mitropolitului Sofronie Eustratiades este de mare folds. G. I. M.
132. MIHAILOVICI PAUL, preot, Satul Nigcani ( jud. Ldpugn.1), dupd
doetinzente si tradifii, Chisinau 1937, 88 p. + 3 table cu spite de neam.
In lucrarea de fate, autorul inflitiseaza, am putea spune, un model
de monografie a unui sat. Pacat In.sit ca m-mele pastrate azi despre trecu-
tul Niscanilor nu sant nici prea numeroase si nici atilt de Indepartate,
ca se intereseze prin vechimea lor. Doar un document din 9 Maiu 1664
aminteste de Varian feciorul lui Neniul Niscani, iar o piatra de mor-
mant din cimitirul satului poarta data anului 1760. Stirile se Indesese
catre sfarsitul veacului trecut card razesii din Niscani Isi hotarnicesc
avutul stramosesc.
Cea dintaiu biserica. pomenito. In acte este din 1784, cu hramul Sf.
Paraschiva si cladita, din barn si acoperita cu sindrila. La p. 8 se da
si o lista a preotilor slujitori, atat cat s'a putut alcatui Incepand cu anul
1800. Se da si o lista de cart{, cu insemnari roma.nesti pe ele de prin anti
1820, 1823 si 1838. Cateva din icoane iarasi au pisanii romanesti din anal
1813. Deosebit de pretioase sant si traditille despre istoria satului si pe
care autorul a cautat sa le culeaga cu grip. din gura locuitorilor mai
batrani (pp. 15-20). Cartes. este Intregite prin noun anexe de documente
Si trei table cu spitele de neam ale familiilor Marzac, Rusu si Stratan,
stramosii satului Niscani. Ele sunt Intocmite cu multa pricepere, dovedesc
o mare staruinta si aduc nepretuit folds acestei lucrari. G. I. M.
133. POPESCU, GRIGORE N., preot, Un coif de ores si wn slant
Ideas, Bucuresti 1935, pp. 272, pretul 100 lei.
Lucrarea preotului Grigore N. Popescu pacatueste prin insasi titu-
latura rimata si neinteleasa.: Un colt de oray ci un sjant Wag, nu cum
ar fi trebuit sa. fie: Mahalaua gi biserica Hagiul din Bucuregti. Expresiunea:
can colt de oraso are un cerc mai intins de cat o mahala, si dace nu este
numit nu-1 poti ghici, cum nici pe sun sfant Was).
Prefata este prea Intinsa fate de Insemnatatea obiectului tratat,
si are multe fraze umflate, cum cprintre brazil ce se 'nalta spre taria
cerului ca niste lumanari, tinand tovarasie stelelor, candele tremuratoare
la picioarele Tronului Atotstapanitorului...) (p. 7.).
In bibliografie pune de sapte on impreuna cu numele cartii si bi-
blioteca unde se afla cartea, ceeace nu se face de cat numai pentru exem-
plarele unice. La nr. 30 citeaza pe par. G. Negulescu de la Batiste Condica
hirotoniilor Mitropolii Ungro-Vlahiei, fare sa arate, dace e vorba de
condica in manuscript aflata In pastrarea sf. sale sau de extrasul tiparit
Cu hirotoniile din vremea mitropolitului Grigore Dascalul. La nr. 42 A.
D. Xenopol, Istoria Romomilor, nu are 13 volume, ci 14, dace este vorba
de editia III. Nu citeaza numele Intreg al autorilor ci trunchiat: Filitti,
Hasdeu, Negulescu, Ursu, Xenopol.
In tratare se irapotmoleste chiar dela Inceput, cad voind sit arate
origins lui Misail Babeanu (cap. 11 p. 34 si urm.) nu poste dovedi din
Carl boeri isi tragea obarsia, din boerii dela Babenii-Valcea, 'R. Sarat,
Braila, Buzau, Romanati, Salaj? D. George D. Florescu, intrebat de mine,

www.dacoromanica.ro
742 Biserica Ortodoxa Roman%

Ini-a spus ea Mihnil, fiul unui Toma din Babeni-Dfcrv, flirt a putea
arata undo vine acest sat Bitbeni-Ilfov , a foot logofat la 1742, paharnie
la 1750 ci s'a alugiirit sub numele de Miss. 11, ridicand din temelie biserica
din mahalaua Hagiului ci CeauzaDavid sau Icoanei) (comunicare verbalii).
Tree ci peste celelalte case capitole, ate mai are cartea, scrise ci
acestea Virg raetoda, fara documentare ctiintifica ci chiar cu omisiuni de
eitatii cum face de pada cu lucrarea d-lui George D. Florescu, Din vechiul
Bueurayti, biserici, curd donvnegti, hanurf Intro anti 1790-1791 dvpd cloud
planuri inedite, lucrare aparuta cu case luni mai inainte de cat a sf. sale,
uncle se aerie ci despre biserica Hagiu, dar pe care n'o citeaza, cu toate
ca d. Florescu are corectitudinea de a pomeni de par. diacon Gr. Popescu
acs prin buniivointa sf. sale a putut cerceta un pomelnic al bisericii Hagiu
din 1700) (cf. p. 67, n. 335, G .D. Florescu, I. cit.) zic, tree al peste cele-
lalte case capitole ci ajung Ia mare. Ad nu eiteaza nici de cum de uncle
a lust documentele ce publica, incat nu poti controla exactitatea tran-
scrierii lor.
In sfarait preotul Grigorie N. Popescu introduce In lucrarea sf. sale
chestitml streine de subiect, cum de plida la, p. 85 Hirotonire de preot pe
care o iscitleate ci o dateaza: 3.12.33, ce nu poate sa fie de cat vreo cu-
vantare, on articol scris cu prilejul hirotonirii sale In preot (p. 84).
Lucrarea tin colt de orgy gi tins sfdat Wag este nulti din punct de
vedere istoric ci foarte siabh, ca stil; cele patru randuri omagiale aunt o
dovada: eprofund respect ci umil omagiu, prinos de recunoctinta ci iu-
bire ( ?) pentru binecuvantarea. preopei (?) ce mi-a Incredintat (
Sfatul nostru catre preotul Grigore N. Popescu ar fi sa-si deft
osteneala sh. acne ca un istoric, fiind chiar profesor de istorie.
Pr. I. M.
134. STAHL HENRI ci BOGDAN, DAM AN P., Manual de Paleogra-
fie Slavo-Rom lnd, ed. Fundatia pentru literatura ci arta Regele Carol U.
Bucurecti 1936, 193 p. 140 lei.
Aceasta carte este tiparita in conditiuni exceptional de bune, ci ca
technics ci ca aspect, ci ca material; iti face placere s'o eitecti, ci stu-
dentii dela Facultatile de litere din tara, se vor fi bucurat mult di, an
un manual de paleografie slavoneasca, chip& care salt fach. primele teme
in aceasta
In ce privecte scopul, ne Ingaduim sa facem urmatoarea observare:
Mai Intaiu scopul lucrarii enuntat In prefata Ia pp. 9 ci 11 ca clucrarea
de fats, este de a contribui la Inmultirea oamenilor cunoseatori ai sieve-
niei), ci ca aprin lucrarea de fatal urrearim un dublu seep: 1. a da wit
manual practic pentru Invatarea Umbel slave; 2. un tratat simplu de pa-
leografle drilla), sa ne Ingiiduie dd. autori sa spunem ca numai punotul
doi este atins, ca adia avem de aface cu un simplu tratat de paleografie
slava.
Manualul are 5 Orli distincte insemnate cu litere latine I-V ci a-
nume: I notiuni de paleografie (pp. 21-59); II lecfiuni, 33 la, numar (pp.
63-143), plus un extras din d,ocumente (pp. 144-158); III alfabetta, Wrote,.
ligaturi, abrevieri (pp. 161-171); IV note (pp. 175-185) ci V. bibliog-raita
(pp. 189-180).

www.dacoromanica.ro
Note Bibliografice 743

cNotiunile de paleografie7, sunt cuprinse in 26 de paragrafe nenu-

morotate; se Incep cu corigina alfabetului) si se ispravese cu tlimba)
documentelor si inscriptiilor. pi lucru ciudat: stilul cnotituailor paleogra-
ficeD de slavonie este tare amestecat, de nu stiff, citesti un tratat de paleo-
g-rafie sau unul de grafologie, !neat ar fi fost mai bine ca fiecare autor
said alba paragraful sau isc5.lit cu initialele numelui; si fiindca predo-
mua5. in aceste anotiuniD mai mult ideile grafologice, Imi face impresia ca
d. Damian Bogdan a dat numai simple indicatiuni de paleografie, car
compunerea este a d-lui H. Stahl, si ceiace supara, citind cnotiunile.),
este seoborirea mult sub nivelul stiintific a celor tratate, mai ales ca
ramura grafologiei nu este Inca o stiinta, ba din potrivli are chiar lacune,
cum de pilda greutatea expertizei unui fals, comic de plastograful versat,
mecum sa to incumeti a face expertiza unui document vechiu, dup5. scris,
tend nu ai piece de comparatie! Diplomatica. isi are metodele el de
xtetagaduit si sigure si n'a recurs pan& acum la ajutorul grafologiei (vezi
Damian P Bogdan Diplomatica Blavo-Romdra din secolele XIV si XV in
Revista Istoricd Remand, vol. V-VI, anul 1935-36, pp. 226-230: Fa !sari/a).
Singure razele ultraviolete si fotografierea ar putea ajuta la documentele
ce au fost sterse si apoi scrise din nou (pp. 47, 49, 50-51: creinvierea
scrisului), «razele ultravioletea si cprocedee fizice)); cat priveste insa
expertiza chimica, aceea strica documentul (p. 48: cprocedee claimice0.
Partea doua pacatuieste mai Intaiu prin scfilcierea limbii roma-
ittesti in traducerea juxta-liniara si al doilea lipsa de note cu privire la
mult complicate declinare si conjugare slava, lasandu-se la sffirsitul fie-
earei lectii sferturi si jumatati de pagini albe neintrebuintate.
Lectia 13 (p. 94) are aceasta traducere: edin (al) butoiului mierei
2 10 (12) (douasprezece) ducati din vin butoiului 6 (case) ducat" de (a)
calului tine cumpara, 6 ducati, de a majei (a) cerei 2 10 ducati de (a)
piperului, de sofranului de bumbacului de (a) lftnei (a) camilei de (a)
mielului de (a) pieilor si de marfurilor alte ce yin dela (al) marei,
dela 100 (anti.) perperi 3 (trei) perperi masculul porcului 2 ducati bout
3 ducati vaca 3 ducati de (a) berbecului ducatul de (a) cerbului pielei
1 ducat &lea vor fi alte piei cu ea, sa nu dea nimic, dela (a) burdufului
branza 1 ducat,
Cat priveste textul slay nu mti. Impac cu urmatoarele lucruri:
1. Dece sunt scrise cu mftna si nu fotografiate documentele dela lectlile 2,
3, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16? IL Dece lectia 9 este scrisa In alfabetul
latin? Intelegeam aceasta la sf5.rsitul lectiunilor; III. Dece nu se indica
accentul? nu la toate cuvintele, ci la cele ce fac exceptie dela regula
generala, si pe care nu ne-o dau autorii, si nu stiu dece, poate ca vor
citi aceasta carte (nu numai studentii candidati la o diploma universitara,
ci si iubitorii de studiiD (nota 1, p. 17).
Transcrierea si traducerea documentelor nu o pot controla, nu stint
elavist, totusi un document dela lectia 12 aflat fragmentar si in Istoria
Romtbnilor a d-lui C. C. Giurescu, vol. II ed. I, p. 539, ne arata ca tradu-
cerea d-lui Damian Bogdan este putin cam Intunecata: cca sit dea (et)
de la 1 vilar (de) Ipru fertun, de la, (al) Luviei perper de la Co timid 12
ducati de Cehia 6 ducati car de la Mist vilar nimic; si tine aduce saps"

www.dacoromanica.ro
744 Biserica Ortodox& Romans

trtuacevti nimicwo; locul paralel la d. Giurescu: aca sa dea pentru o bucata

de catifea de Ipres un fertun, pentru una de Louvain o perper5., pentru
una de Colonia doisprezece ducati, pentru una de Cehia vase ducati... qi
tine aduce vepci francesti nimica>. (Privilegiul vamal acordat Bravovenilor
de catre Mircea-cel-Batran, la 6 August 1413). La lectia 24: In numele
Tatalui vi al Fiului vi al Sfantului Duh, eu Petriman imi oranduiesc su-
fletul in vials mea vi dau manastirii dela Cozia teat& averea ce am vi 2
vii §i alt ce se va afla, mic -mare, sa fie totul manastireb. Domnul Stoica
Nicolaescu in Documente Slavo-Romane pag. 131, rand 9, traduce expre-
siunea (mic-mare) cu amult-putim, ceeace este mai drept.
Cele doll& parti din urma 4 vi 5 sunt de mica insemnatate pentru
lucrare vi nu meritau o despartire aparte; o singura rezerva avem de fa-
cut aci asupra anotelors. cu manastirile din Tara-Romaneasca. vi Moldova
(pe secole) (pp. 175-176), data sunt trecute exact ca infiintate in seco-
lele insemnate acolo.
Ca incheiere rugam pe dd. autori ca in planuitul manual de paleo-
grafie roman& sa is in seams vi observarile noastre de mai sus.
Pr. I. M.
135. §TEFANIDIS V., Aaicpcoov -cthv 'apxolcov &To:n(1w iv Tri OpOodc4ti, 'Exxkq-
oig (0 urns a vechilor agape in Biserica ortodoxd), in l'acstlpig °Etxtpata;
Pgcoravciw onooVw, an. X (1933), pp. 39-42.
In prima jumbtate a veacului al If-lea Sf. Euharistie s'a desfacut
de cina de obvte a crevtinilor vi a fost mutat& dimineata. Cina cea de
obvte, numit& agapa, dup& despartirea de Sf. Euharistie, se facea aparte
prin frangerea painii qi binecuvantarea paharului.
Agapa se savarvea seara in biserica sau in casa oaspetelui, margi-
nindu-se mai mult la pomenirea sfintilor, precum marturiseate Eusebiu al
Alexandriei, care a trait intre veac.VVII. In aceasta privint& Ins& mai
avem o dovada vi anume: La sinodul din Laodiceia (343), s'a oprit, prin
can. 28, savarairea agapelor fn biserici. Ins& canonul acesta a trebuit sa
fie repetat de sinodul trulan (692), iar din cuprinsul lui reiese ca mama
in vremea aceea nu incetase inca savarvirea, agapelor prin biserici.
Autorul arata c& agapele creatine au lasat o urm.5. In biserica qi
aceasta se pa,streaza pan& in vremea de azi sub denumirea de artoclasie
sau slujba ce se face prin manastiri card se frange painea binecuvantata,
dupa un ritual anumit. G. I. M.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA INTERNA
Congresul ,Fra gel ortodoxe romane".Uneori suntem gata sa
credem ca intreaga Biserica ortodoxa din tail ar trebui salt unifor-
mizeze mijloacele de activitate pe intinsul terii. Realitatile insa impun
mijloace de activitate mai potrivite in anumite provincii. Asa, de
pilda, F. 0. R-ul ar putea fi o miscare cu acelasi rasunet pretutindeni.
Si, totusi, ramane mai puternic acolo unde si-a luat fiinta si unde
activeaza mai staruitor, datorita necesitatilor care 1-au creat. F, 0. R-ul
are de dus in toata Zara de peste munti o lupta puternica impotriva
catolicismului, bogat ;i bine organizat, totdeauna ofensiv prin avant-
garda inaintata a bisericii unite ; in mijlocul neamului romanesc ortodox
impotriva sectelor protestante, intinse mai mult, prin importatiunea
facuta de o populatie care nu sta. totdeauna acasa, ci cutreera orasele
;i tarile, de unde se intoarce apoi contaminate de sectarism ; impotriva
mlnoritatilor etnice care raman cu tendinte centrifuge fats de Statul
roman. Aceste realitati explica faptul a la corgresul tinut la Oradea,
6-8 Noemvrie, au luat parte numai prelatii din Ardeal : P. S. Episcopi
Andrei al Aradului, Nicolae al Clujului si Nicolae al Oradiei.
Din cuvantarile rostite, in deosebi ale d-lor Sextil Puscariu si
1. Mateiu, presedintele si secretarul F. 0. R-ului, ca si ale celorlalti
orator', avem impresia ca Ardealul sufletesc seamana cu lantul de
munti care apara. peninsula Scandinava impotriva apelor puternice
ale Atlanticului. Aci s'au lovit si se lovesc puternicele influente ce
vin din Apusul Europei, dar cu toate sparturile facute, in sufletul
neamului nu se pot face decat unele fiordurl, care nu ameninta
trainicia sufletului romanesc si ortodox.
Autoritdfile civile si via/a religioasd.Noi am mai spus ca
autoritatile noastre de Stat privesc cu mita incredere in sprijinul pe
care sä-I gaseasca viata noastra publics in Biserica ortodcxa. Poate
ca in putine tars aceasta colaborare armonica este asa de stransa si
de bine inteleasa ca la noi. Si ne bucuram ca in afara de directi-
vele generale ale guvernelor, se ivesc si initiative care cunt mai mult
personale, dar care se incadreaza in acelasi spirit.
Asa judecam si ne bucuragi de o circulars pe care a trimis-o
mai scum cateva luni prefectul de Braila, D-1 Matei Sassu, catre
autoritatile din cuprinsul judetului ssu :
Oricare autoritate lumeascd 1ci trage puterea de la Dum-
nezeu, cdci dupe cum nice dumnezeescul apostol Pavel: nu
este stapanire farce numai de la Dumnezeu ; si stdpanirile cart
sent, de la Dumnezeu stint randuite". Tog suntem, prin urnzare,
ceeace suntem prin ordnduiala dumnezeiascd.
De aceea se cuvine ca autoritatea sa -si cinsteascd locul pe
care-1 ocupci, prin viala curatd si pldcutei lui Dumnezeu, trebuincl
sa fie exempla, intru toate cele bune, cetalenilor pe care ii con-
duce. Se fie intotdeauna la japta bund si frurnoasd.

www.dacoromanica.ro
746 Biserica Ortodox& Roman&

lifersul la sfdnta bisericd in zilele de duntittici si sdrbd-

tori, pentru ca acolo cu genunchi plscati si irtimi sdrobile si
pline de pietate sd ascultdm si sd ne pcitrundem de Cuvdtttul
dui Duntnezeu", constituie pentru fiecare celdlean o inaltd datorie
morald si cu atdt mai mutt pentru autorilcig, cari trebuesc sd
tontribue prin toate mijloacele, pentru buna indrumare a celor
peste rari sunt rdndutli.
De aceea darn in grija tuturor autoritdillor comunale ;
primari, jandarmi, perceptori, agen,ti sanitari, functionari de
orice fel, ca atdt ei, cdt si familiile lor, sd is parte, absolut
regulat, lre serviciul divin din duminici si sarbatori, aceasta
fiind pentru fiecare o datorie de prim ordin In indePlinirea
atribujiilor cu care este tnsdrcinat.
Tot pentru educatia religioasci a cetcifenilor, mai dispunem,
ca In fiecare local de primarie sd se afle icoand ci candeld.
Candela va fi aprtnsd intoldeauna cdnd sunt momente mai de
sewn:a in cancelaria primciriei: consilii comunale, oficierea unei
cununii, etc.
Int inspeciiile ce vom face, atdt not cat si organele subalterne,
vom fine seamd de indeplinirea acestor disportpuni, cari se put(
In aplicare imediat".
Circulara unui prefect, intemeiatd pe un text din Evanghelie,
cand ar fi putut incepe cu un text din lege, sau cu formula personal&
Noi, Prefectul decident:., arata ca ceva fericit e pe cafe sii
se infaptuiascd in aceastd. tall. Nu este un simplu capriciu ca in-
ceputul ei este astfel, cAcI din forma literard ;I din cuprinsul acestui
act administrativ se poate vedea tinuta si g5.ndirea profund crestind
a acestui detinator al conducerii unui judet.
Sa indemni autoritatile comunale, care de altfel obisnuiesc sa
mearga la biserici numai la sarbatori nationale, ca sa is parte regulat la sf.
slujbe din du mineci si sarbatori impreund cu familiile, inseamnd ca Bise-
rica nu mai poate sa rarnan& doar pentru oficierea de tedeum-uri festive.
ci trebue sa fie asezdmantul de temelie in viata neamului si a Statulul.
Fireste, nu putem zice ca circulara prefectuluf din Braila a in-
cre$tinat lumea prin autoritatile care au fost indemnate sd meargi
la Biserica. A:east& rdspundere rdmane tot in sarcina Bisericii. Insd,
faptul arata, in ce conditii bune se poate lucra, in aceste vremuri,
pentru Hristos.

Ctitori de biserici dintre oamenii politici.In ultimul timp,

unit. oameni politic! al tarn, din initiativa, staruinta si cu sprijinul lor,
au ridicat pe locurile natale sau pe mosiile lor, biserici : Dr. N.
Lupu, Stelian Popescu, Vasile Sassu, Gh. Tatardscu, I. Mihalache, etc.
Imbucurdtor lucru! CAci aceasta aratd ca oamenii nostri politic!,
pe fang frAmantarea pe care o au in conducerea tar!! si care le-ar
aduce destula cinste, simt nevoia sa-si lege sufletul si de altceva
mai trainic decat demnitatile pe care le-ar ocupa vremelnic. Ctitor
at unei biserici inseamna asigurarea dreptului de a fi pomenit in sir
de veacuri de tot' cari vor fi preotii acelei biserici, si astfel, uneort

www.dacoromanica.ro
troica Intermit 74'7

o mai sigura pomenire decat aceea care s'ar cuveni pentru tot ceeace
au infaptuit acesti oameni politic' in dregatoriile ;aril.
Semnificatia acestor ctitorii mai poste fi ;I alta : vedem cu toll
a in tot cuprinsul ;aril se clAdesc noui biserici. Strangatorii de danit
aunt ra.spanditi pretutindeni : din Cara Motilor, din Maramures, din
Easarabia etc. Dar niciuna nu mi a ara.tat semnificatia acestor vre-
muri ca aceea pe care o fac lucratorii de la atelierele din Pascani,
ale Cailor Ferate, pentru cartierul lor care si-a lust fiinta dupa 1920.
Pe acele vremuri asemenea ateliere erau nuclee comuniste, de
uncle se ducea lupta impotriva bisericii Acum, in asemenea cartiere
se zidesc bisericii. E o prefacere care s'a infaptuit prin intelegerea
si staruinta multora : cumintenia poporului, straduinta clerului $i spri-
jinul conducatorilor.
Legatura intre asemenea ctitorii, ale oamenilor politics $i ale
muncitorilor, este usor de inteles : pe deasupra tuturor deosebirilor
sociale $i politice, neamul nostru isi garanteaza unitatea $i fiinta sa
prin biserica ortodoxa, prin care toti sunt egali $i toti se unifica in
aceleasi aspiratluni comune : tarani, intelectuali, mestesugari, muncitori,
oameni politic!, in jurul stramosescului nostru asezarnant.
Din aceste locasuri inaltate, trebue sa rasara un nou duh de
viata crestina, care va face O. rodeasca $i alte opere si asezaminte
de cultura $i de ajutorare crestineasca. Asa a glasuit I. P. Sfintitul
Patriarh Miron la tarnosirea bisericii din Targu-Jiu :
,,,Si din acest isvor carat, revcirsat peste Coate sufletele
cetdlenclor, vor rdsciri tot ntai mate biserici, a$ezaminle de
culturd, $coli profesionale pentru Coate trebuinjele oamenilor,
pentru Coate 'clientele $i aptitudinile fire$ti, a$ezaintinte de cari-
tale, orfelinate, canine pentru vacluve, batrani, invalizi, orbi,
sdraci, dispensare, spitale, sanatorii pentru Coate clasele, insti-
tute de plasare pentru cei ce singuri nu-$i pot asigura un codru
de Paine cd$tigat prin manca sa, a$ezci 'Witte de Inlesnire a
munc,torilor agricoli pi industriali, de indrumare $i ajutorare,
de Impartire logica $i justa a cdstigului din fabrici hare capi-
talul productiv $i cei ce muncesc zi $i noapte pentru benefi-
ciile oblinute, locuinle higienice, de recreare, de odihnd, de
addpost pentru muncitori, copiii $i familiile lor, asigurdri
sociale $i pensii $i tot ce se va afla necesar $i justificat pentru
dreptatea sociald ; precum zilnic ne ruganz cu psalmistul: dull
drept Intioie$te intru cele din launtru ale mele".
Cand toatd tars va fi plind de asemenea a$ezdri sociale,
cdnd ele vor fi deplin desvoltate, bine, etc cinste $i cre$tineascd
iubire contuse, serviud pe tote cei avizali la trupeasca u$urare
$1 alinare $i la sufleteascd ningdiere, cdnd toatd puterea sta-
tului pi inifiativele particulare vor lua pe toll nevoia$ii avizati
sub ocrotirea lor, cads cei pu/ernici se pot strecura cu propriile
for puteri prin valurile vrejii ; atunci nici un curent sirein
extremist, fie solialism, fie marxism, fie C0111101iSM nu va
mai prinde la poporul nostru on cap* agitatori s'ar gdsi, $i nu
torn avea lipsd de importarea unor asemenea sisteme sociale,

www.dacoromanica.ro
748 Biserica OrtodoxA Roman*

cari duc la egalizarea oamenilor, dar In sardcie, mizerii sx

suferi up. Din potrivd, rezultatul firesc al aplicdrii pe toad linta
a Invcilciturilor crestine, propoveduite de biserica noastra in in-
jelesul celor de mai sus, va fi: crearea unei depline arnzonii
sociale, in atmosfera cdreia toil fiii neanzului se vor sinzli In-
destulaji, nztelizsFniji si ferici ,ti. Zilele de mullunzire din Dacia
felix" vor reveni si Intr'o Ronzdnie felix".
In aceasta armonie sociala fiecare ins se va simli Ends-
torat a lucra cu pldcere hi cercul sdu de activitate, cu dragcl
irtiynd dupd puterile sale, dupd priceperea sa, dupci frminci-
rile si aptitudinile sale inndscute on desvoltate si perfeclionate
In scoald aldt pentru indestularea trebuin/elor sale ,si ale
farniliei cat si pentru promovarea interesului obstesc.
Se va imphui atunci ruga noastra zilnica din Tidal Nostru :
Vie 110a-raga Ta, faces -se voia Ta, precum In cer, asa si pre
paniant.
La cuvintele inaltului nostru ierarh ca duhul crestin va face
sa rodeascd aceste opere, not ne ingaduim sa adaogam ca numal
prin crearea unei asemenea opere crestine se vor schimba Si con-
stiintele individuale ale tuturor, pentruca o incredere mai puternica
sa se poata stabili intre clasele sociale, intre conducatori ii condusi,
intre om gt om.

Congres misionar. S'a tinut de curAnd, la Ismail congresul

misionar al eparhiei Cetatea Alba, la care au luat parte constlierii
culturali si misionari din toate eparhiile basarabene.
E vrednica de laudA aceasta stdruinta a clerului basarabean,
ca sa se ocupe de problema misionara. Adevdratul inteles at cuvan-
tului misionarism este propaganda pe care crestinii o fac In lumea
necrestina, pentru convertirea pagAnilor la crestinism. Romano-catolicii
gi protestantii au o organizatie puternica $i cu frumoase rezultate,
chiar dacd uneori misionarismul este o echipA de avantgarda a influen-
telor politice europene in mijlocul unor populatii de culoare. PAO.
la razboiu, aveau si rusii o misiune in tdrile pagane. Dar dupd rAzboiu,
nicio tarn ortodoxa n'a ajuns sa Infaptuiasca o asemenea opera crestinA.
Noi facem astazi un misionarism intern, $i mai staruitor in
Basarabia. Indreptatirea acestei activitati este deplina, caci dacA mi-
sionarism inseamnd combaterea paganismului, influentele de paganism,
ce yin din U. R. S. S, sunt destul de puternice $i mai ales periculoase,
pentru bisericA $i neam.
Dar ceeace ne indurereaza este ca panes acum nu s'a ajuns
Inca la definirea terenului misionar $i la mijloacele cele mai practice
de infaptuire, cici In motiunea cititA acolo, se declares urmatoarele:
, Congresul constatA cu durere ca nici acuma nu s'a ajuns la stabi-
Ikea puectului de vedere unitar asupra naturii, miezului $l impor-
tantei cova.rsitoare a misionarismului, care trebue O. fie o actiune vie,
sistematica si puternic sprijinita pentru combaterea sectelor si curen-
telor ostile Bisericii si consolidarea religioasa a massei credinciosilor".
*1, totusi, not credem a. se face mult misionarism astazi In
Biserica noastra. Insa se face isvorit din entuziasmul unor preoti, cart

www.dacoromanica.ro
 Cronica Intern& 749

lucreaza in fata greutatilor asa cum le intalnesc si care se deosebesc

de la caz la caz. Ceeace nu poate reusi ei nici nu trebue sa reu-
§easca este o intelectualizare sau o biurocratizare a misionarismului.
Sunt notiuni care nu se pot imperechia, $i deaceea nici nu dorim
infaptuirea lor. In masurile preconizate de congresul de la Ismail,
am vrea O. nu vedem o distrugere a misionarismului prin biurocra-
tizare. Misionarism de acest fel a mai fost, $i deaceea a ajuns pe o
linie secundara in preocuparile noastre religioase.
. Guvern la ccirnza rcirii cu deviza : Dunznezeu, Rege, Na-
/lune. In ultimele zile ale lunei Dechemvrie, un guvern nou a luat
conducerea tarii, sub presedintia D-lui Octavian Goga. Ceea ce trebue
sa amintim aci sunt cuvintele, care i-au fost indicate ca program de
insusi M. S. Regele acestui guvern : Baza care s'a gdsit acestui gu-
vern cu aceastd lozincci superioara: Dumnezeu Rege si Natiune,
intruneste aceste cloud credinte ale zilei de astdzi, puterea nap.-
onalismitlui, bazalci pe talpa lard, care este larannl. Acestea
sunt simbolurile de unire in acest guvern, si sunt convins ca
toll, din oricare laturd afi venit, yeti .sti sd indeplinfti cu cre-
din /a si dragoste aceastd Malta nzisiune ci aceste lozinci cdr-
muitoare ale Neanzultti"; iar in cuvantul adresat tarii de primul
sfetnic at M. S. Regelui, Dl. Octavian Goga a spus :
Credent mai intclitt in renasterea spirituald a ronicinismu-
lui prin tainele si lumirrile bisericii cresline.
Credem in regalitate, care dupa slrcivechi datini de domnie
simbolizcind formula de esentd divind a destinelor ronuinesti,
e in acelasi limp punctul arhimedic at asezdrii noastre de Stat...
Credem in prerogativele natiunel alcdtuiloare de Slat, din
care devine isvorul de forte at yield colective in acest colt al
continentului. E o datorie sputa sd impregndm pecetea do-
minatzunii noastre ctnice in vasla rannficaliune a vietii publice,
de sus pans jos".
Asemenea cuvinte, care s'au spus la inscaunarea unui guvern,
arata ca viata poporului nostru a intrat pe un nou faga4.
Nu-i destul, insa, ca guvernele tarii sa alba asemenea cuvinte
ca program. Nu-i destul nici curentul de nationalism si cretinism
care stapaneste massele populare. Mai e nevoe de altceva : ca ace-
ste cuvinte sa fie un program de realizat de fiecare in parte, cu
aceeasi constiinta cu care vrea Suveranul el guvernul sä fie realizat.
Aci incepe opera staruitoare a Bisericii, care sa faca sa fie intipArite
gi aievarat lucratoare aceste cuvinte, pentru o opera mantuitoare si
trainica, in inimile tuturor credinciosilor ei. Numai atunci cand toti
isi vor darui inimile unii altora, ca fiecare sa se roage, sa lucreze $i sa
sufere pentru altul si toti pentru fiecare, vom ajunge la aceastd fe-
ricitA viata nationals si crestina.
Pr. Victor N. Popesat

www.dacoromanica.ro
 CRONICA EXTERNA
ALBANIA

Invdjdnzdntul religios In colile primare. La Tirana s'a tinut

'cel dintaiu sobor at Sfantului Sinod al Bisericii ortodoxe autocefale
albaneze, in care s'a discutat chestiunea orgaryzarii episcopiilor alba-
beze si a predarli invatamantului religios in sco(ile primare Trebue
amintit faptul a in Albania, unde propaganda romano-catolicA este
Coarte puternicA, invatamantul religios ortodox nu s'a predat incA In
*collie primare, una din cauze fiind si situatia atat de turbure din
biserica albaneza, care s'a rezolvat nu de mutt prin recunoastere au-
tocefaliei Bisericii albaneze de catre Patriarhia ecumenica. (1.114coBetrt.
BecTumcb, nr. 35). N. M. N.
ALEXANDRIA
Lucrdrile Sfdntului Sinod. In a doua jumatate a lunii
Noemvrie, Stantul Sinod al Bisericei Alexandriei a discutat principiile
noului regulament pentru alegerea patriarhulul. Greutatea mai mare
pe ( are o inta.mpina Sinodul in redactarea acestui regulament, provine
din faptul ca ortodocsii de limbs siriana cari reprezinta circa 1094
din numarul credinciosilor Bisericei alexandrine, stAruesc si au pentru
asta sprijinul guvernului egiptean sA li se recunoasca drepturi
egale cu ale ortodocsilor de limbs greats, in adunarea ce urmeazA
sa aleaga pe patriarh. Din cauza acestei greutati redactarea de-
finitivA a regulamentului pentru alegerea patriarhului va mai intarzia.
Sinodul s'a mai ocupat apoi de problema valabilitatii casatoriilor
sAvarsite in afara de Biserica, hotarind ca singur patriarhul poate
aprecia and si in ce imprejurAri sunt valabile asemenea casatorii.
(Ilcimetvoc, anul XXIX (1937), nr. 48). G. C.

BULGARIA
Alegerea unui nou mitropolit. In cursul lunii Noemvrie
s'a savers t alegerea $i instalarea mitropolitului de Loveci Noul mitro-
polit Antim est licentiat in teologie si doctor in filosofie de la_
Universitatea din Cernauti, si are o bogata activitate pe teren cultural
gi bisericesc. Mitropolitul Antim, autor at mai multor opere teologice
si filosofice, este cunoscut si cubit de toatA preotimea, pe care a
educat-o ca profesor. Alegere I. P. S. Sale ca mitropolit at uneia
dintre cele mai insemnate eparhii din Exarhatul bulgar a fost prima&
cu multa incredere. (1..s1,pK0earb BeeTtallcb, nr. 41 (1937).
Infiintarea unei mdndstiri carmelite la Sofia. Congre-
gatia catolicA Pro Ecclesia orientali", incA din anul 1933 studia..

www.dacoromanica.ro
Cronica Externil. 701

un prgect pentru infiintarea unel manastirl carmelite Ia Sofia. Nece-

-sitatea infiintarii ei s'a simtit $i mai mult din anul 1934, cand Tur-
eta a interzls prin lege purtarea costumului preotesc In Mai 1935
calugaritele din m'anastirea carmelita de la Constantinopol s'au dus
a Sofia, unde au infantat o manastire noun. Episcopul catolic K.
Curteff a oficiat o sltklba pompoasa, cu care ocazie a tinut si 9
cuyantare. Au urmat apoi sfaturi de la Vatican in privinta organIzarli
manastirii, fiindca dupa dorinta papei Pius al XI ea trebuie sa se
transforme intro pcoala pentru pregatirea viitorilor organizatori ai
spat multor manastiri carmelite in celelalte state ortodoxe. (Itbpxo-
Beirb BeCTHHICT3, nr. 39 (1937). N. M. N.
Disciplina bisericeascrl. Sfantul Sinod al Bisericii bulgare, In-
spaimantat de abaterile pe care le savarsesc uneori preotii, a trimes
o circulars care toate eparhille cerand ss se is masurile cuvenite
.de indreptare $1 sa aplice pedepse pilduitoare acolo unde preotul ar
arata rea vointa intru indeplinirea indatoririlor sale ori s'ar abate cu
impotrivire de Ia legile $i oranduelile bisericesti.
Pe temeiul acestei porunci a Sf. Sinod, Consistorlul duhov-
nicesc al eparhiei Sofia a tinut o sedinta, la inceputul lunli Sep-
temvrie 1937. Cu acest prilej au esit la 'veal& o multime de start
i lucruri triste, fats de care Biserica nu poate sta nepasatoare.
Astfel, concubinajul in loc sa dispara, sporeste tot mai mult, tar
preotil vacluvi departe de a se impotrivi lui, it practica.
Alcolismul nu scade, tiindca multi preoti sunt stapaniti de aceasta
patima $i dau o pilda foarte rea credinciosilor.
Sunt multi preoti de enorie care nu fac slujbele bisericesti dupa
Alpic si nici nu slujesc in toate duminicile $1 sarbatorile randuite de
Biserica. lar cand slujesc, el nu se pregatesc, asa cum cere p avila
bisericeasca. Sunt iarasi cazuri cand preotii n'au vrut sa savarseasca
>diferite slujbe cerute de credinciosi, pricinuind astfel, nemultumirl,
part $i turburari dureroase. Afars de asta unit preoti pretind de la
credinciosi sume prea mart pentru slujbele ce le fac.
Multi preoti nu respects tinuta indatinata ; nu se imbraca regle-
mentar, isi tund parul si barba, antra prin carciuml $i cafenele, fu-
meaza, joaca table si carts.
Sunt preoti care nu pazesc randuelile bisericesti, nu postesc,
ba cei mai multi eman'anca dulce, in zilele de post, chiar in Ioca-
lurile publice $i in aceleasi zile cumpara carne, etc., pricinuind mare
sminteala printre credinciosi.
Nu sunt rare cazurile cand preotii nu-si indeplinesc indatoririle
lor de ordin administrativ, Ia vreme, cu exactitate si cu insufletire.
in multe parohii nu se tin registrele bisericesti, nu se oranduesc
arhivele si bibliotecile, nu se raspunde adreselor oficiale, nu se dau
larnuririle cuvenite. nu se trimit bugetele la timp si nu se tine ordinea
cronologica a registrelor de botez, cununie st inmormantare, acolo
unde ele exists.
Adeseori preotii se cearta unit cu altii si chiar se insult& Itn
presa for bisericeasca se critics atat organele conducatoare bisericesti,

www.dacoromanica.ro
752 Biserica Ortodox& Rom&na.

cat i Intre ei, turburg.nd astfel discipline $1 linistea care trebue sa

domneasca intre acesti fii ai pacii.
Sunt preoti pensionari care nu mai merg la biserica, ci merg
prin carciumi, barfind pe preotii tineri.
In fata acestor constatari atat de triste §1 de dureroase, Consis-
toriul duhovnicesc al eparhiei Sofiei a luat urmgtoarele masuri:
Pentru abaterile de care se vor face vinovati preotii sa fie adu$i
In fata Mitropolitului.
Se vor lua cele mai strajnice masuri Impotriva preotilor vacluvi
care au in casele lor femei-ingrijitoare. In acest caz ei vor fi
suspendati, adusi in fata instantelor bisericesti de judecata $1 cate-
risiti dace vor fi dovediti ca au in casa for femei mai tinere de 55 ani.
Impotriva preotilor betivi se vor lua deasemenea cele mai
strajnice masuri. Ei vor fi tr1mi§i la manastiri $i dace masura aceasta
nu va avea nici un rezultat bun pentru biserica, atunci vor fi suspen-
dati $i judecati. Dace nici atunci nu se vor indrepta, vor fi caterisiti.
Vor fi pedepsiti toti acei care calca pravila $1 tipicul biseri-
cesc, care nu face slujbe in mod regulat, care nesocotesc hotaririle
sinodale, care isi tund scurt pgrul $i barba, care nu poarta haine
preotesti $i cei care se invrajbesc intre ei. In toate aceste cazuri se
vor face cerceteri iar cei vinovati vor fi aspru pedepsiti,
Preotii de enorie vor aduce la cunostinta celor pensionari hota-
rirele care-i privesc direct, prevenindu-i ca mitropolia atat prin
organele ei de control cat $i cu ajutorul altor persoane , be va urmgri
atat viata pe care-o due, precum $i purtarea lor. In caz de nesupu-
nere, ei vor fi chemati in fata instantelor biserice$ti de judecata $i
pedepsiti cu trimiterea la mangstire. Dace masura aceasta nu be va
fi de indreptare atunci preotii pensionari vor fi caterisiti, pierza.'nd In
acela$1 tamp $1 dreptul la pensie.
Hotarirea aceasta este semnata de episcopul Iosif in locul mitro-
politului Stefan al Sofiei. Nadgjduim ca ea nu va ra mane fgra bun
rasunet. (HapoAekrb cipawb, nr. 16-17, Sofia (1937). v. D.
Noua lege electorald .p* dreplurile pleofilor. Viata politica
a Bulgariei a trecut, in ultimul timp, prin marl schimbari. Cele mai
Insemnate reforme, cari au dat Bulgariei de azi o fata politica cu
totul noun, sunt: suspendarea constitutiei $i disolvarea partidelor po-
litice. Fara desfiintarea regimului parlamentar, natiunea are sa $i a-
leaga pe reprezentantii sai independent de partidele politice, a caror
activitate a fost oprita cu desgvarsire. Toate aceste masuri $i schim-
bari au fost impuse sistemului parlamentar din preocuparea ca linistea
Statulul sa fie cat mai mutt asigurata.
Fata de aceste tendinte $i reforme, Biserica ortodoxg bulgara
$i -a pastrat locul sdu de Biserica dominants. Tinand seams de
rostul pe care Biserica nationals bulgara 1-a avut pang acum in viata
Statulul sgu, guvernul in dorinta de a se asgura $i in viitor un cat
mai larg sprijin din partea Bisericii la intgrirea statului, prin noua lege
electorala a dat $1 preotilor dreptul de a candida pentru alegerile par-
lamentare (art. 17).

www.dacoromanica.ro
Cronies. Extern. 753

ComentAnd aceste laudabile masuri, inteun articol de fond, revista

preotimii bulgare flacmpcxo /1,tno (nr. 37) isi arata recunostinta
sa fate de guvern, care a restabilit preotului bulgar un drept ce i
fusese rapit in timpul guvernelor democratice.
Dreptul acordat preotimii prin amintita masura mareste in chip
destul de meritat demnitatea preotimii bulgare, care este un factor
de mare insemnatate, in viata sociald $i nationals a poporului bulgar.
S. S.
CHIPRU
.Se anuind alegerea arhiepiscopului. Stapanirea engleza a
intocmit de curand o noua lege pentru alegerea arhiepiscopului Bise-
ricii ortodoxe din insula Chipru. Numerosi clerici gi insusi actualul
Ioctiitor de arhiepiscop se impofrivesc acestei legi care contrazice
dispozitiile fundamentale din statutul organic al Bisericii Chiprului.
Se tie ca unit clerici ortodocsi din Chipru sunt insufletiti de senti-
mente nationaliste grecesti, protivnice stap'anirii engleze. Pentru ase-
menea sentimente au fost trimisi in surghiun, acum c'ativa ani, doi
ierarhi banuiti cs poporul $i clericii din Chipru voiau sa aleaga pe
unul din ei arhiepiscop. Stapb.'nirea engleza interzice prin noua lege
orice candidature din afara hotarelor Chiprului. Pentru acest motiv,
desigur, alegerea arhiepiscopului Bisericii ortodoxe din Chipru va
mai suferi o am5.nare, deoarece clericii si credinciosii acestei Biserici
staruiesc sa. creadd mai departe, ca locul de arhiepiscop se cuvine
unuia dintre ierarhii exilati (flawyrxtvoc, anul XXIX (1937), nr. 47).
G. C.
ESTONIA
Un nou episcop ortodox leton, a fost hirotonit in ultimul
timp. Noul ierarh care, prin vrednicia sa, face mare cinste bisericli
ortodoxe letone, se numeste Paul (Dindtrovski) $i este de fel din
Crimeia Dupd ce a terminat cursul seminarului in orasul Simfero-
pol, a fost facut preot in Crimeia. A urmat apoi cursurile la faculta-
tea teologica din Petrograd. In cele din urma a fost numit preot in
marina military ruse. Era asa de iubit de marinari, incat dupd ce
a izbucnit revolutia, acesteia nu i-au fAcut nici un rau, ci, din po-
&Iva, I -au inlesnit fuga in rAndurile albilor", impreuna cu toate
odoarele sfinte pe cari le avea. In 1919, a emigrat in Estonia unde,
prin blandetea firii lui a ajuns acum la vrednicia de episcop. (010so,
nr. 45 (1937). v. D.
GRECIA
0 apologeticd popularci a crestinismului. Consiliul Ser-
viciului misionar" al Bisericii grecesti s'a straduit in ultimul timp sa
gaseasca mijloacele cele mai practice pentru apararea credintel cre-
;tine in societatea greceasca si in deosebi in popor. Este lucru vrednic
de aratat ca. printre mijloacele acestea, consiliul a gasit nimeritd
editarea unei lucrari de apologetics populare intocmite de un mirean.
In acest scop consiliul a fixat, cu catva timp in urma, un concurs.
Revista Biserica Ortodoxli Romena 55 (1937), nr. 11-12, Noemvrie-Decemvrie

www.dacoromanica.ro
754 Biserica, Ortodoxii Rong

Cornislunea randulta pentru acest concurs a fost prezidata de d. prof.

Grigore Papamihail titularul catedrei de apologetics de la Facultatea
teologicA din Atena. Dintre lucrarile prezentate, comisiunea a ales 0
premiat lucrarea ziaristului Vasile Vekiarellis. Lucrarea aceasta are
ea motto : imparatia lul Dumnezeu este inlauntrul nostru". Va f4
editata cu cheltueala Serviciului misionar". ('Ems).-qaCce, anul X)/
(1937), nr. 47).
Can /ui religios fn scoalele Statului. Ministerul Cultelor
si Instructiunii Publice din Grecia a hotarit ca in toate scoalele Sta-
tului, inainte de inceperea cursurilor in flecare dimineatd, elevil sa
fats rugaciunea impreund, cantand cu acest prilej un imn bisericesc;
is sfarsitul lectiunilor se va canta de catre elevi 1mnul national
grecesc. ('h:xxXypEcc, anul XV (19371, nr. 47).
Lucrdrile SfOntului Sinod al Ierarhiel. Chestiunile des-
batutesi hotaririle luate de Sfantul Sinod at Ierarhiei in cea din
urma sesiune a sa, meritd, pentru insemnatatea lor, deosebita
noastra luare aminte. Dupa rezumatul facut de catre insusi arhie-
piscopul Hrisostom al Atenei, lath in ce constau aceste hotarirl sinodale :
a) cu privire la raporturile dintre Biserica $i Stat, s'a hotarit ca
ierarhii sa apere cu toata staruinta sistemul in fiinta astAzi, $i care
asigurd colaborarea armonica dintre Biserica si Stat ;
b) pentru varsta hirotoniel clericilor sa se splice, ca $1 in cele-
lalte Bisenci ortodoxe, principiul iconomie1, atunci cand nevole cer;
c) la impedimentele de casatorie sa se mentina neschimbate
dispozitiunile in vigoare astazi ;
d) condamnand ideile neomaltuzianiste moderne, Sfantul Sinod
reconianda staruitor tuturor clericilor $i credincio0lor sa apere ideile
crestine cu privire la menirea naturals $i socials a famillei ;
e) urmand invataturii si traditiunii Bisericii ortodoxe, Sfd.ntul
Sinod a condamnat obiceiul arderil mortilor ;
f) spre a ridica monahismul la treapta de factor activ in Bise-
Tied $i societate, s'a hotarit ca tots ierarhii ss lucreze staruitor pentru
renasterea vietii calugaresti ;
g) pentru instructiunea clerului cat si pentru imbundtatIrea
starii sale materiale, s'au examinat $i s'au hotarit not masuri ;
h) in siarsit, a fost desbatutd din nou problems stilismului,
incredintandu-se Sinodului permanent restrans, sarcina de a lua, in
intelegere cu guvernul, cele mai potrivite masuri pentru deslegarea
acestei probleme. ('OpOoSoiCa, anul XII (1937), fasc. 11).
G. C.
IUGOSLAVIA
Congresul anual al asocialiei preolilor ortodoci sdrbi s'a
tinut la 22 Septemvre 1937. Toate epathiile si-au trimes pand la cateva
zeci de delegati, astfel cd numarul for a fost de 1572 reoti Dea-
semenea au mai participat : catolicosul Vasile al Indies, mitropolitul
Dositei at Zagrebului loctiitor al tronului patriarhal, $1 numerosi episcopi,
Mitropolitul Dositei in cuvantarea sa de deschidere, aruncand 0
scurta privire asupra trecutului Bisericii ortodoxe sarbesti, a incheiat

www.dacoromanica.ro
tronlea Externa 755i

feu nrmatoarele cuvinte: ,,Cand vA vets inapoia la parohille 'voastre

'at spuneti tuturor ca vladicii Bisericii ortodoxe sarbestl sunt unit'
Notre ei, insufietiti de aceleasi sentimente fratesti 81 ca sunt gata ca
frnpreura cu voi sa apere tot ce au ei m..I dant" (Flacrtipeito A-13i10.
*Ir. 38 (1937). V. D.
Primul congres al profesorilor ortodocci de religie. In ziva.
de 9 Septemvrie c , s'a deschis la Belgrad primul congres al aso-
tiatiei profesorilor de religie din Iugoslavia. Inainte de deschiderea
tongresului s'a oficiat un te-deum de un sobor de preoti-pro-,
iesori, in frunte cu episcopul Sava, vicarul Belgradului. Congresul a
lost deschis printeo cuvantare a profesorului catehet ieromonahul Vla-
dimir Raici, dupa care s'au cetit cateva referate urmate de vii desbateri.
N. M. N.
LITUANIA
Cursuri pentru pregfitirea viitorilor preoji. Cursurile
acestea s'au deschis cu prilejul noului an scolar, la Kaunas. Ele
dureaza trei ani 5i ar fi echivalente cu clasele superioare ale semi-
nariilor noastre teologice. In anul intai sunt primiti cei cu patru clase.
gimnaziale.
In afarA de obiectele predate la liceu, programa scolara mai
prevede urmatoarele : teologia morals, dogmatica, omiletica, liturgica,
istoria bisericeasca, introducerea in Vechiul $i Foul Testament, me-
toda stiintei relig oase, sociologia crestina, sectologia $i limbile : slava:
veche bisericeasca, lituana, greats si muzica bisericeasca.
In lipsa unui seminar, inceputul acesta modest este foarte bun
pentru intarirea ortodoxiei in Lituania. (IlaeTiipexo )limo, nr. 38 (1937).
V. D.
RUSIA SOVIETICA.
Alegerile generale si organizaliile religioase. In legatura
cu recentele alegeri din Rusia Sovietica, ziarul Betiepnag MoeKEta
s'a ocupat $i de art. 56 si 141 din noua Constitutie, unde se spune cA
recunoasterea dreptului de a prezenta candidati pentru Consilitl su-
prem de Stat, apartine numai organizatiilor inregistrate dupa regula
stabilita. Comentand acest lucru se intreaba data acest drept apartine
81 diferitelor comunitati religioase, adtogand apoi urmatoarele :
Comunitatile religioase din U R. S. S. nu intra in categoria
aceasta, deoarece se stie, ca scopurile $i intentiile for nu coincid cu
interesele muncitorilor. Si cu toate cA art. 126 din Constitutie admite
existenta organizatiilor sociale pentru desvoltarea activitatii politice a
maselor populare totusi activitatea comunitatilor religioase, fiind im-
potriva culturii si dusmanoasA stiintei $i ratiunii, nu poate sa fie re-
cunoscuta, pentru ca n'au nici un stop politic pozitiv. Iar data prin Con-
stitutie se recunoaste cetatenilor dreptul de exercharea libera a cultului,
Inseamna CA toatA activitatea for trebue marginita numal la necesi-
Utile religioase ale membrilor din organizatiile lor. Alegerile insa,
pentru Consiliul suprem de Stat al U R. S S.-ului ca si celelalte
consilii locale, sunt o chestiune pur politics ai de Stat. Deci, comu-

www.dacoromanica.ro
756 Biserica Ortodoxii lioratina

nitatile religioase nu au absolut nici un drept ca se prezinte candi-

dati si nici sa participe colectiv in alegeri" (Ilacrapcxo Atm nr. 37).
Schinzbarea Constituliei cu privire la libertatea religioasci.
Sectiile Uniunii ateilor rusi din Moscova, Leningrad, Kiev si Harcov
au cerut se se schimbe art. 124 din Constitutia staliniand, prin care
se garanteazd libertatea religioase, motivandu-se ca elementele reli-
gioase au schimbat acest articol intr'o unealtd antisovietica". Comitetgl
central al Uniunii a adaugat ca guvernul este obligat se se declare
prin lege ca intaritor at ateismului" si toate organizatiile ateiste sa
fie puse sub protectia Statului, fruntasii for trebuesc socotiti functio-
nari de Stat.
Oficiosul sovietic 143aecula, cauta sA convingA ca atat Biserica,
cat si sectele religioase din Rusia, sunt in slujba fascismului, alAturi
de trotkisti $i buharinisti, acesta fiind un motiv mai mult, care ar
indreptati regimul O. le restranga la imposibil once activitate.
Mdsurile acestea restrictive, mai mutt decal toate asigurarile gi
articolele de Constitutie, desvaluie care este adevdratul spirit ce dom-
neste in Rusia sovietica si ce dispozitie au conducAtorii comunisti fatA
de credintele religioase, carora dealtfel sustin ca le-au garantat deplind II-
bertate de actiune prin noua constitutie.gbpROBeH03eCTIIHKS, nr. 43-44).
S. S.
Enorii ateiste. Din cauza deselor miscari religioase bolsevicii
au infiintat asa numitele enorii ateiste", conduse de cate un ,,preot
ateist", care are datoria de a pazi tineretul de agitatiile si influenta
clerului ortodox. Ca o rasplatire pentru cei mai zelosi propoveduitori
ai ateismului in noile enorii, se clA distinctia luptator contra lui Dum-
nezeu". (flacupcKo Atm), nr. 38 (1937). N. M. N.
BISERICA RUSA DIN STREINATATE
Biserica ortodoxcir ruse din Germania, are aceleasi drepturi
ca si celelalte confesiuni, recunoscute de Stat Ea este sub jurisdictia
sinodului rusesc din Sremi-Karlovti si in timpul de fate este condusa.
de episcopul Tihon at Berlinului ajutat de episcopul-vicar Serafim.
In Berlin, se clAdeste o mareata catedrala ortodoxa, pe cheltuiala
Statului, in care va putea incapea peste o mie de persoane. Data
sfintirei catedralei a fost hotarita in primal/am anului 1938.
Nu de mult presedintele Sinodului rusesc mitropolitul Anastasle
a vizitat bisericile ortodoxe din Berlin, Leipzig, Dresda $i Munchen.
In ziva de 3 Octomvrie a. c. episcopul Tihon al Berlinului a
hirotolit in preot pe diaconul Andrei Lovici, care si-a facut studiile
la facultatea de teologie din Berlin. La savarsirea hirotoniei sale a
fost de fate o multime de student' germani, studentii de la institutul
ucrainean de stiinte, in frunte cu rectorul sat' profesorul Dr. Talme sl
cativa profesori ai facultatii teologice din Berlin (flacTivexo )113no,
nr. 40-42 (1937).
S. S.

www.dacoromanica.ro
INDICE LA REVISTA BISERICA ORTODOXA ROMANA*
ANUL LV (1937) 1

INDICE DE NUME §I LOCURI.

Aaron, personaj public, 151. la dot5.; rugaciuni pentru noul
Abbon, episcop de Soissons, 45-6. rege al Egiptului, 589.
Abundantius, consul, 632, 633.
Accuhie, episcopul Beriei, 639, 640.
Academia Romans, biblioteca
30, 611 ; Gavriil Munteanu mem-
bru al , 193, 196 ; mss. intrate
, Alexandru Constantin Moruzi Voe-
vod, 167, 336, 339, 342.
Alexandru Ilias Voevod, (1616-8.
1627-9), 317.
Alexandru Doan Cuza, 197, 615.
la, 498 ; mss. slave, 698; mss. Alexandru Mavrocordat Voevod
cu Viala sf. Nifon, 258, 260, 266 (1782-5), 517.
Adam, 32, 399, 660. Alexandra-cel-ledu (1592-3), 159.
Adhemar d'Ales, 404. Alexandru, P. F., diac., n. b., 231.
Adrian I, papa Romei, 626. Alexie, tatal lui Dionisie Ecles., 329.
Agapie Pogonianis, arhiereu, 62, Alfavita cea sufleteascd, 30 ; tipa-
63, 87-8. rita in anul 1755, 31 ; tradusa
Agatanghel, arhim., 169. din slavoneste in romaneste, 35,
Agatanglzel Gutu, 181, 186. Ali Hechinzoglii, pasa, 385.
Ahiia, Ahaia, 292. Alimpie, biserica lui mrea ato-
Akita, Anhialos din golful Bur- nita. Alipius, astazi chilia sf. A-
gas, 288. postoli, 295.
Aliolie, episcopul Antiohiei, 44. Alivizatos, H. S., n. b., 231-2.
Alba inferioard, comitatul, 193. Alvaniia, Alvdnia, Albania, 271.
Alba Iulia, loc., 193. Anzasia, v. Asterie, Paladie si Eu
Albania, propaganda unite in , laliu at Amasiei.
114. Noua situatie a Bisericil or- Ambrosia, preot, 183.
todoxe din Albania, 377-8. Anzira,imparatul turcesc, 272, 275.
Albe,sti (Buzau), mosie, 75 6, 79. Ana, mama lui Samuil, 445, 462,
Albul, mosia lui , 315. 466.
Alexandria, 142, 146, 153, 340, Ana, sotia lui Arsenie Soimul, sora
620 ; sinodul din , 134 ; pa- pah. Negoita din Racovita, 319.
triarhul , 385 ; Biserica din , Ana, jupaneasa, 312.
impotriva arderii mortilor,114 Re- Anania, arhiereu de lerapole, 170.
cunoasterea patr. Nicolae al V-lea Anania, egumen m-rea Gorgota,
de catre guvernul egiptean, 378 ; 172, 174.
cum va fi intocmit noul regula- Anania, prooroc, 653.
ment at alegerii patriarhului, 378 Anastasia, monahia, 329.
9 ; hotarke sinodala privitoare Anastasie, arhiepiscop, n. b., 545-6.
1. Acest indice priveste articolele, cronica,recensaile Si notele bibliografice.
Partea oficiald nut cuprinsa in acest indice. La cronici am dat numai rezumatul
laptelor, iar din recenzii si note bibliografice s'a trecut doar numele autorilor.
Pentru economie de spatiu am folosit urmatoarele prescurtari: art. = articol;
rec. =-- recenzie ; n. b. = notita bibliografice.

www.dacoromanica.ro
 758
Anastasie Sinaitul, sf., 421, 689.
Anatolie, egumen m-rea Rancaciov,
325.
Anca, datueste m-ril Gorgota o vie,
161.
Andreescu, pictor, 203.
Andrei *aguna, mitr. Ardealului
(1847-1873), 193.
Andrei al Samosatel, 140, 146.
Andreiu Targ Jianul, 500.
Andronescu llie, zugrav, 487.
Andrutsos Hr., 306.
Aninenii (sau Valea Lunga), mo-
vie, 160, 163-4.
Antim Pogonianis, arhiereu, 85.
Anhm, egumen m-rea Jitia, 3:6.
.Antim, episcop de Buzau (1753-
7), 385.
Antim Ivireanu, mitr. Ungrovlahiei
(1708-1716), 383, 496, 609,
611-9, 697, 701.
Antim, mitr. Traianopolei, n. b.,100,
103-4.
Antim, m-rea $i biserica din Bu-
curesti, 504, 5C8, 609 610.
Antioltia, 142, 145-6, 620, 635-
6.
Anton Ca pitanul din Buzau, 78.
Antonie, iconom, 510.
Antonie, mitr. Moldovei (1730-1739),
386.
Antonie Voevod, hrisovul lui din
1671, 66 ; 79.
Antwerpen, 642, 647, 651, 656,
659.
Anu /oiu, V. D., preot, n. b., 540.
Apelapov, Peloponez, 269.
Apolinarie, 147.
Apostoll, sfintii. 294 ; ,tocmelele,
invatatura, 274. 273;aseza m antul,
276 ; biserica zidita de Neagoe
Basarab, 282.
Apsoarele, movie, 75.
Arad, loc. 218, 219.
Arbdnasi, popor : Albanezi, 272.
Arbore, Virgil P., n. b., 105.
Areadie, imparatul, 631, 632.
Ardeal, 70, 157, 214, 329, 492,
613, 696, 708.
www.dacoromanica.ro
Biserica, Ortodoxg. R,oraang,
Argq, mitropolia din, 294-5, 297;
manastirea , 259 266, 296-7 ;
icoana Pantocrator de la, 293;
raul, 311, 326.
Arghira, sotia lui Radu Mihalcea,
71, 82 ; in pomelnicul m-ril
Bradu, 63.
Arghiropol Alecu, 349.
Arie, 148, 627-8.
Ariton, m-rea lui, v. Haritontii,
Arnota, m-rea, 329, 332, 342.
Armeni, popor, 280.
Aron F., profesor la Sf. Sava, 507.
Arsenie $oimul, baler, capstan de
paharnicei, 312, 320 ; rezideste
m-rea Rancaciov la anul 1648,
315, 318 9 ; diata lui , 314,
320 ; mosiile lui , 319 ; fratli
lui , 3 i 8 ; 328-9.
Arvania, 270.
Ascalun la mare, portul si arsa-
naua manastirii Cutlumus, astazi
Kaliagra. Pana la 1428 a tinut
de m-rea Alimpios, 291.
Ascudonului, tam, v. Asculunului.
Asculunului, Cara, port (ad sca-
1am), 271.
Asterie, discipolul marelui ascet Iu-
lian, 638-641.
Asterie episcopul Amasiei. viata,,
624-641 ; opera autentica, 641
694.
Asterie Sofistul, 639.
Atanasie (Anghel), mitr. Ardealului,
214.
At "nasie cel Mare, sf., 44, 134,
400, 411, 422.
Atanasie, sfantul, descalecatorul Sf.
Munte al Atonului, 273 ; marea la-
vra a sf., m-re in Atos, 273, 291,
Atanasie, egumen m-rea Gorgota,
169-171, 174.
.Alanasie Livii s, epitrop al bis. Hanu-
Greci si m-rea Bradu, 88-9.
Atanasov Petar, n. b., 738-9.
Atena, oral, 201, 667, 671, 672,
681, 689. Aghiasmatar tip. la,
707.
Alinodor, episcop in Pont, 43.
 Indite
Atonal, Sfantul Munte , 273-9,
280, 287, 290-1, 295 ; 164, 614.
Augustin, fericitul, 406, 449.
Austria, 504.
Avacum, proorocul, 278.
Avel, 399, 468, 482.
Avesalom, 285 6, 668.
Avgust, luna : 12 zile, 1508 (7016)
data 1ngroparii Sf. Nifon, 280 ;
15 zile, tarnosania m-rei Arges,
296; 17 zile, 1517 (7025) se muta
mitropolia la Targoviste, 297.
Avraam, 142-3, 279, 298, 399,
645-6, 676, 685.
Babinger Franz, n. b., 565.
Badeni, familia, 70, 80 ; satul
in jud. Buzau, 69, 76, 79 ; mo-
sia , 64, 75-77.
Bcidenri de jos, mosie, 75.
Badenii de sus, mo$ie, 75.
Badeni-Pietroasa, mosie, 75.
Baiard, n. b., 100.
62 , 63 ; ,
Balunos, D. S., n. b., 546 -8.
Bata. a, in pomelnidul m-rii Bradu,
jupaneasa lui Mi-
halcea Paharnic Cislaianul, 82.
Bale, logofat of Chiojd, 61.
Bdleanu, D. A., preot, n b., 730-1,
Belle. tii, mosie, 319.
Balsamon, 434, 440, 444.
Banov /ii, forma slava a titlului
neamului banilor Craiovesti, 281.
Banu, biserica , din Buzau, 203.
Barbu, in pomelnicul m-rii Bradu,
62.
Barbu, din Manesti, 159.
Barbu, m-rea, 77.
Barbu Dimitrie Stirbei, 87, 175,
510.
Bdrbuleasca (pe NI scov), mosie, 80.
Bardy Gustave, 405 ; n. b., 565-8.
Bdrsegii, familia, 318.
BctscIrcibeaii, neamul, 282-3, 285.
Bauer Af., 635-6, 673-4, 681,
683.
Bavon, episcop de Chalons, 45-6.
Beilq, 214 6, 219.
Bejan D., 518.
www.dacoromanica.ro
759
Belenshon Elisabet, n. b., 548-9,
Belgrad, Molitfelnicele tip. la ,
696-7, 700-701.
Beliu, districtul, 215.
Beograd, 489.
Berca, m-rea, 76 ; gcoala ca-
tehetica de la , 183.
Beria, v. Acachie al Beriei.
Bibescu, Gheorghe Voda, 313, 500-
4, 513.
Bibescu Iancu, boier, 512.
Bibescu Stefan, boier, 349.
Bigne, Margarinus de la , 643,
647, 652, 656, 659, 663, 665,
667, 675, 678, 681, 684.
Bihor, tinut, 214, 218-9.
Biserica rusd din streinatate, 0
aniversare, 127 ; monahii rusi
din sf. Munte Atos, 128 ; pasto-
rals patriarhului Varnava catre
rusi, 128. Un nou episcop al Bis.
art, din America ; Bis. ort, ucrai-
neana, 256 ; Biserica ortodoxa
rusa din Franta, Belgia si Ceho-
slovacia ; Misionarismul bisericii
ortodoxe ruse, 608.
Bistrita, m-rea, 260-1, 267-8,
282, 329, 331, 339-340 ; raul,
282.
Bizant, biserica din , 24.
Blaj, Evhologion tip. la ,696,698.
Blass, Insemnatatea prepozitiel avri
dupa, 389, 395-6,
Blecriu, sat, 156.
Boerescu Vasile, 182.
Bogdan, mare spatar 1502-1505,
mare logofat 1505-1507 si mare
vornic 1511-1512, 278, 285-7.
Bogoslov calugar, 327.
BoldeVi (jud, Buzau), mosie, 319,
322, 327 ; sat, 320.
Boldoiul, mosie, 80.
Bonis G, C. n. b., 549.
Borul (pe Niscov). mosie, 81.
Bossuet. 618; Vorblre asupra istor11
universale" talmacita de Eufro-
sin Poteca 502, 507.
Brddeanca (Buzau), mosie. 75.
Bradu, m-rea de pe Niscov.
 760
Asezarea m-rii, 60-63 ; inte-
meierea $i ctitorii, 63-65 ; rezi-
direa, 65-69 ; viata ctitorilor,
69-71 ; inchinarea,72-73 ; me-
toasele, 73-74 ; mosii1e,75-84;
egumenii, 84-9.
Braila, loc., 505.
Brailoiu Dumitrachi, 349.
Brancoveanu, v. Constantin Vo-
da. -.
Brdnesti, movie, 320.
Brant Johann, 642, 647, 651,
656, 659.
Brasov, 193, 504, 518, 696, 704.
Bra tianu, Dumitrasco-, din Raco-
vita, 322.
Bratu, in pomelnicul m-rii Bradu,
62, 63.
Bratulesti, mosie, 322, 326, 327.
Brescius, 656, 659.
Bretz A., 638, 673-4, 681, 683,
687, 689, 691, 693-4.
Brezoianu I., 65.
Brosteni (jud. Buzau), mosie, 75,
76, 78 ; sat, 78.
Brugnzann, insemnatatea prepo-
zitiei &vd dupa -, 388.
Bucevschi 0., dr., n. b., 549-550.
Bucovelf, m-rea, 329, 332, 345,
346-349.
Bucuresti, 4, 81, 170, 175, 177,
180, 183, 193-4, 196-7, 202
-3, 205, 257-8, 286, 300, 313,
329, 347, 386, 488, 490, 496,
499, 501, 504, 505, 506, 508,
513, 516, 609, 612 ; Molitfelni-
cele $i Evhologioanele tip. la-,
695-8, 700 - 701, 703-709.
Bucvarul, tiparit la Iasi in 1755, 31.
Buda, 332, 494.
Buflea, pacea de la -, 209.
Bulgaria, Asistenta socials prin bi-
serica, 114-5 ; decoratie ateista;
ziva tineretului cretin ; cursuri
practice pentru cantaretii biseri-
cesti, 115 ; Biserica si drepturile
politice ale femeilor, 115-6 ;
Biserica $i asistenta socials ; Bi-
serica. bulgara si pactul bulgaro-
www.dacoromanica.ro
Biserica ortodoxii. Roraan6.
iugoslav, 116; Legaturile bulgaro-
sarbesti ; doleantele studentilor
teologi, 248 ; moartea prof. N.
Glubokovschi 248-9; tineretul
bulgar si scolile streine ; Biserica
factor principal al unirii slay lor,
249-250. Educatia religioasa in
colile bulgare 379 ; lupta Im-
potriva sectelor teosofice, 379-
380 ; moartea ep. Varlaam Lev-
kiski ; propaganda protestanta in
Bulgaria, 380 Moartea mitr. Si-
mion al Varnei, 589 ; modifica-
rea statutului exarhial al Bisericii
bulgare ; religia in scoli, 590 ;
scolile confesionale focare de pro-
paganda streina, 590-591. Ale-
gerea mitr. de Loveci Antim, 750 ;
infiintarea unei m-ri carmelite la
Sofia, 750-751 ; disciplina blse-
riceasca, 751-2 ; noua lege elec-
toralA si drepturile preotilor,
752-3 ;
Bulgarii ,popor.270; pvttriarhu1,272.
Bulinesti, mosie, 160.
Bunyitay V., n. b. 105-6.
Busteni, congresul consilierilor cul-
turali de la -, 92.
Busuioc V., preot, n. b., 557-8.
Buadu, 60, 69, 75 6, 83, 175-
180, 182-6, 188-9, 191-8,
200-202, 204-211, 319, 487,
491-4, 502; metohul episcopiei
-, din Bucuresti, 183. Molitfel-
nicele si Evhologioanele tip. la-,
695-7, 700-701, 704-8.
Cabasila Nicolae, arhiepiscopul Te-
salonicului (sec. XV), 15, 19, 305.
Cacalejii de Roving (jud. Vlasca),
mosie, 327.
Caciuld, Olimp N., preot, Anate-
matismele sf. Chiril al Alexan-
driei, 129-155 ; Sfanta Euharistie
ca jertfa, rec. de Dr. Iustin Moi-
sescu, 523-8 ; rec., 95-97.
Cain, 468, 481-2.
Canis, preot roman, 406.
Calaceanu, Luca Pavel, dir. Sem.
 Indite
din Buzau, 186, 197-202.
Calcedon, sinodul din ,145.
Cd1darupni, m-rea, 74.
Calendarul ortodox [polon] pe 1937,
n. b., 99.
Calimachi Gavriil, mitropolitul Mol-
dovei (1760-1768), 386.
Calimachi Maria, Domnita, 517.
Calineasca Stanca, serdareasa, 322
Calinescu Matei, paharnic, 327.
Cdlinescu Mincu, 322.
Cdlinesti, comuna, 311.
Calinic Cernicanul, episcop deRam-
nic, 513.
Calinic, protosinghel,egumen m-rea
Rancaciov, 326.
Caloianu Vasile, 184, 189.
Cdluiul, m-rea, 347, 348-9.
Cambania, tinutul din jurul Sa-
lonicului, 292.
Campu-Lung, erban din , 322 ;
Molitfelnicul tip. la , 696.
Candea Sp., preot, n. b., 558.
Candesti, boieri. 60 ; apa ,77 ;
mos.a,63, 77 ; , sat in jud.
Buzau, 76, 78.
Cantacuzinii, familia, 318; domni-
torii, 616.
Cantacitzino Const., spatarul, 322 ;
caimacanul, 504.
Cantacuzino Iancu, 511.
Cdrabescu, mosia, 80.
Caracal, m-re atonita, 295.
Ccirbunaru, sat, 156-7, 167
Cdrbuneni, mosia, 170.
Carcinov, apa, 327.
Cariea, localitate, m-re atonita, 272.
Carlig,a1i (Vlasca), mosie, 165.
CarloindneW (pe Niscov), mosie,
83.
Carn2ires, Joan N., n. b., 568-
570.
Cantu, schit in jud. Buzau, 74.
Carol-cel-Mare, imparatul, 626.
Carol I, Regele, 615 ; viziteaza
Seminarul din Buzau, 204.
Carstiani sau Carstiene ,cti, satul,
asezarea sa, 311, 317 ; mosie,
315, 326.
www.dacoromanica.ro
761
Cartagina, sinodul din , 49-50.
Catesca, magura , 292.
Catina (sau Urzeascd), mosie, 75.
Catrina, fiica Vornicului Const.
Rosetti, 516.
Caucazut, regiunea, 613.
Cehoslovacra, Biserica din Rusia
Subcarpatica, 117.
Celestin, papa, 135, 139.
Cernavin Ion, prot., n. b., 364.
Cernica, m-rea, 490, 702.
Cernica, vornicul, 161.
Cetvericov Serghie, prot., n. b.,
558-9.
Chelaru Gh., prof., 189.
Chesarie, arhim., egumen m-rea
Rancaciov, 326.
Chesarie, egumen m-rea Arnota,
343.
Chesarie, episcop deBuzau, (1826-
46) 175-7, 179, 184, 193, 195,
611.
Chiev, 201, 611 ; Trebnicele de
la , 695, 699, 706-7.
Chiojd, Bale logofat of , 61.
Chios, ostrovul, 390.
China, tineri chinezi la institutul
ortodox din Harbin, 117.
Ourica, Const. Gr., preot n. b.,
100-1.
Chiril, sf., patriarhul Alexandriei
134 --- 6, 139-140, 142, 144
153, 401, 412, 423.
Chiril, sf., patriarhul Ierusalimului,
12, 14, 411.
Chiril, arhim. Ingrijitorm-rea Bradu,
89.
Chiril, calugar, 165.
Chiril chir Calinic, egumen m-rea
Bradu, 85.
Chiril, episcop Sofia, n. b., 227.
Chiril, episcop Buzau (1605-20), 67.
Chiril, ierodiacon, director. Sem.din
Buzau, 195, 212.
Chiril Vacarasteanule arhiereu, 88.
Chi )sindu, 495-6. Trebnicele tip.
la, 696-7, 703 5, 707.
Chijescu N., Insemnatatea doctri-
nala a prepozitiei ocvst in Non(
 782
Testament, 387-416.
Christea, in pomelnicul m-rii Bradu,
62 -3.
Ciolan, m-rea, 63, 77 ; vadul,77.
Ciprian, arhim., v. Kern.
Cipru, insula, 634.
Cir, v. Teodorit at Cirului.
Czsleului, piatra, 81.
Clinzent al Alexandriei, 410, 420.
°intent, arhim., n. b., 725.
Clinzent Gaiseanul, ales episcop
de Arges, 513.
Clondiru (Buzau), mosie, 75.
Clondirul de jos, sat, 76.
Clondirul de sits, sat, 75-6.
Clovis, rege, 44.
Cluj, loc., 193 ; Universitatea, 267.
Cobia, m-rea, 167.
Codreni, m-rea, 85 ; mosie, 83.
Colonia, loc., 647, 652, 656, 659.
Collett Clucerul Doicescul, 80.
Conzana, m-rea, 202.
Cowbells Fr., 642, 647, 652,
656, 659, 663, 665, 667, 675,
677, 678, 681, 684.
Condurachi E., rec,, 350-363.
Conslamonit, m-re in Atos, 295.
Constantin Basarab Brancoveanu
(1688-1714), 64, 68, 70, 78,
81, 166, 321, 385, 613-9, 697.
Constantin capitan Filipescu Mar-
gineanu, 71-3.
Constantin din Maracineni, 77.
Constantin,fratele lui Dionisie Ecle-
siarhul, 329.
Constantin Mavrocordat Voevod,
166, 385, 515-6.
Constantin Mihail Cehan Racovita,
85.
Constantin Rosettl Voevod, 515-6.
Constantin $erban Voevod (1654
8), 66.
Constantinopol, 4-5, 52, 87-8,
129, 134-6, 142, 169, 170,
385--7, 425, 504 510, 612-3,
616-7. Ierarhii patriarhiei ecu-
menice ; expropierea orfelinatulul
din Halki ; burse pentru studii
, teologice in America, 250. Vizita
www.dacoromanica.ro
Biserica Ortedoxii, Romer
ministrului de externe V An-
tonescu la patriarhul ecumenic,
380-381 ; activitatea mitr. art. al
Australiei ; distinctie onorifica a-
cordata patriarhuluiecumenic,381.
Noua organizare a bisericii orto-
doxe din Turcia, 592 ; gratierea
unui episcop ; scoala teologica
pentru arhiepiscopia ortodoxa. din
America ; patr. Venia min I de-
corat de Suveranul Rom anie, ;
Biserica nu admite arderea mo--
tilor ; oprirea de a se face logodna
inainte de nunta, 593 ; 625, 632,
633, 634 ; v si Nichifor, Proclu
al Constantinopolei.
Constituflunile Apostolice, 13, 42
45.
Coresi, Molitfelnicul lui, 518, 696,
704.
Corint, loc., 672,
Cornilie, egumen m-rea Cobia, 167.
Cornutzts, filosof stoic, 406.
Coszna, egumen m-rea Rancacior,
325.
Costandin, preot, 313.
Costandie, egumen m-rea Ranca-
ciov, 326.
Costandie, egumen m-rea Bistrita
(Valcea), 340, 343.
Costandie, popa, egumen la schi-
tul Codreni, 85.
Costandin, din Vispesti, 74, 81.
Costescu Chiru, 495.
Costescu-Duca, diac., director Sem.
din Buzau, 204, 212.
Costits V., ierom., n. b., 364-5.
Cot/omits, m-re in Atos, v, Hariton.
Cottneana, m-re metoh Coziei, 284.
Cotroceanu, arhim. Visarion
345.
Cotroceni, m-rea, 329, 332, 343.,
345, 504.
Cosia, m-re, 284, 339; infrumuse-
tarile acute de Neagoe Basarafa
la m-rea , 295.
Crciciun I., n. b., 98, 570-1.
Craciun, Gh. B., 737-40.
Craiova, orasul, 184, 329, 332.
 indice
334, 346 9, 504, 507--8.
Cresttna, sora lui Dionisie Ecle-
siarhul, 329.
Crimeia, razboiul din, 196.
Crinescu Aron, revizor scolar al
- jud. Dim bovita, 171.
Crinescu Dim., 170.
Cristescu Grigorie, preot, 210.
Grit, pestera, 272.
Crivina, mosie, 170.
Croatia, 488.
Cron/ C., preot, n. b., 550-552.
Cron/ Gh., art. Iconomia in Dreptul
bisericesc ortodox, 417-448.
(rum, cetatea, Croea in Albania,
271.
( saky, episcop, 214-5, 218.
(uceina, muntele Kuceaina, v.
m-rea Oreiscului, 292.
(ucus, oras in Capadocia unde a
fost exilat sf. Loan Hrisostom, 287.
Cusnila, m-re in Macedonia, 292.
Da' lbanul, mosie, 75.
Dallealcew Kl., n. b., 101.
Dalmatia, tam, arhaizarea Serbiei,
269, 292.
Damasc, loc., 671.
Damaschin, Sf. loan ,309, 401,
413.
Damaschin Dascalul, episcop Ram-
nic, 496.
Damaschin, egu men m-rea Gor-
gota, 172.
Dambovila, judet, 170, 322.
Danciul, logofat, 288.
Danciul, mare vornic, 284.
Daniil, egumen m-rea Bradu, 82,
84, 86
Daniil,egumen m-rea Bucovat,345.
Daniil, egumen m-sea Gorgota,
171 ; 173.
Daniil, egumen m-rea Rancaciov,
322, 325.
Daniil, ierom., in pomelnicul m-rii
Bradu, 62.
Amid, proorocul, 278, 478, 663-4.
Daniil Protul, 272.
Daponte (Chesarie), cronicar, 38 5.
www.dacoromanica.ro
763
Datco, Wean din Cacaletfi-de-Ro-
vine (Vlasca), 327.
David, arh rn., egu men m-rea Ran=
caciov, 313, 324, 326.
David din Carstiani, 315.
David, feciorul lui Iano Pulul din
Naeni, 83.
David, proorocul, 285-6, 298, 337,
339, 650, 663.
Dealul, m-rea, 156, 159, 281,
286, 288.
Deleni, sat, 165, 216.
Del Chiaro, 614.
Depalt Ioan, 349.
Descanu Caimis Ungureanu, 314
Despa, in pomelnicul m-rii Bradu,
62 ; 63.
Despina, doamna lui Neagoe Vocla,
291, 296.
Despina, sotia 1W Durnitrascu Ser-
dariul, 344 ; 63.
Dicescu Toma, 189.
Didahiile mitropolitului Antim Ivi-
reanu 610-611.
Diicul, face danie m-rii Rancaciov,
328.
Dimitrie, sf., 61, 284, 336.
Dintitrie-Ba4, biserica Sf. , din
Iasi, 516.
Dimitrie Cantemir, 613.
Dintitrov Hr., prot., n. b., 734.
Dinu Ion, n b., 237-8.
Diognet, epistola catre , 410.
Dionisie Areopagitu, 672.
Dionisie Eclesiarhul, 329 335,
337, 340, 342-9.
Dionisie, egumen m-rea Gorgota,
166, 172-173
Dionisie, egumen m-rea Rancaciov,
325.
Dionisie, ierom., 73, 79.
Dionisie Lupul, mitr. Ungrovlahiei.,
(1819-21), 512.
Dionisie IV Muselimul, patriar-
hul Constantinopolei, 66.
Dionisie Romano, episcop Buzau,
(1865-73), 179, 184, 193, 196-7,
201-2, 611.
Dionisiu, m-re din Atos, 273, 279,
 764
287, 290, 681.
Diosig, colonie greceasca, 214.
Diulgherov, D. V., n. b. 734-5.
Dobrescu Rizea, preot, din Pitesti,
ms. aflat in biblioteca lui, cuprin-
zand Viata sf. Nifon, 258.
Dobrineasca, mosie, 16 1 -5.
Dobrinesti, sat, 315.
Dobroesti, sat, 315.
Dobrogca, 206.
Dobroici, 80.
Dohiariu, m-re din Atos, 295, 688,
691.
Doiceasca (Buzau), mosie, 7, 76.
Doicescu, v. Coltea clucer.
Do lj, judet, 334, 336.
Dometian, monah, director Sem.
din Buzau, 197, 212.
Dorotei, egumen m-rea Gorgota,
169 170, 173-4.
Dositein, mitropolitul Ungrovlahiei
(1793-1810), 512.
Dositei, patriarhul lerusalimului,
Marturisirea lui , 306. Eliu, loc. biblica, 279.
Dosofteiu, mitropolitul Moldovei Emanoil Mehtupciu, din Buzau,
(1670-86), 696, 700-1, 704. 201.
Dracea, armasul, 281. Emanuel, 136, 138, 140.
Dracea, Durazzo, vechiul Dyrrac- Enzaus, 392.
hion, 271.
Drdglziceanu Virgil, 62.
Dreighici, feciorul postelnicului Tara
Lungs, 165.
Draghiia, paraiasul, 60.
Dragomir Capitanul, 73, 81.
Dragomir, postelnicul din VIAdeni,
ctitor at m-rii Valea, 312, 318.
Drdgusin, mare paharnic, 165.
Drava, au, 489.
Dublin, arhiepiscopul anglican de
, 301.
Duhamel, general rus, 499, 503.
Duhul Sfdnt, 289, 295.
Dumitrache, face dance m-rii Gor-
gota, 167.
Dumitrache Zarogheni, 346
Dumitrasco, serdariul, 343, 344.
Dumitru din Naieni, 79.
Dumitru Iacsici, 284-5.
Dundrea, fluviu, 282-3, 285-6,
www.dacoromanica.ro
Biserica Ortoclox/i, Romaa
489, 505.
Du Pin, L. Ellies, 682.
Ecatertna, sotia hatmanului C.
Roset din Iasi, 515-6.
Efes, 635, 694 ; sin odul ec. din
142.
Efeseni, epist. sf. ap. Pavel catre,
,
389.
Efrem, egumen m-rea Gorgota,
168-9, 173.
Efrem Sirul, sf., 14-16.
Efremul, lunca : loc. biblica, 286.
Eftimie, arhim., n. b., 228.
Eftimie, mitr. Ungrovlahief, 159.
Egipt, 482.
Ehrhard A., 693.
Elada, Grecia, 292.
Elefterie sf., moastele, 62.
Eliad Ioan (Radulescu), 499, 503-5.
Eliric, Iliric, 292.
Elisaveta Stirbeiu, printesa, 511.
Elispond, Helespont, 274, 288, 292.
Engelhardt, J. G. V., 643, 646,652,
656, 659, 663, 665, 667, 675.
Enoh, 645.
Epifanie sf., 39, 48, 411.
Erbiceanu Const., tip. in 1888 cu
mitr. Iosif Naniescu Viala sf.
Nifon, 257-9.
Eremia, proorocul, 286.
Ester, 399.
Estonia, secta taaraizmus, 594.
Eufimia, sf. mucenita, 625-6,
638, 680 683.
Eufranor, pictor, 682.
Eulalie, episcopul Amasiei, 640.
Eunomie, 148, 627-8.
Eustratiadis Sofronie, n. b., 368-9,
740-1.
Eutropiu, eunuhul, 632, 633.
Evloghie, monah, 35.
Evloghie at Alexandriei, 422-3.
Evanghelie, Sfanta , 276, 281, 293.

Evdoxia, Imparateasa bizantina.
mama lui Teodosie cel mic, 287,
Evrosta Elispod, Europa Helespon-
tului, vechea provincie europeana
din jurul Constantinopolului, 288.
Evrota, v. Evrosta, 292.
Evtimie sfantul ; intemeietorul m-rii
atonite Ivirul, 291.
Eusebiu de Cezareea, 43, 397, 400.
Fabricius, J. A., 636.
Fdlcoianu Const., 508.
Feillofana, mosia lui Arsenie Soi-
mul, 319.
Faraon, 653.
Fdsdeni, mosie, 162.
Fala Malta, mosie, 75.
Favorinus, 406.
Fecioru D., Ideile pedagogice ale
sfantului Joan Hrisostom,449-486;
Asterie al Amasiei. Viata ;i opera,
624-694.
Fedele )soiu, schit, ridicat de Var-
laam mitt. Ungrovlahiei, 321.
Ferrara-Florenja, sinodul de la,
387.
Ferechid St., avocat, 510.
Ferestreu, mosie, 345.
Filaret,. episcop Ram nic (1780
1792i, 330-1, 333-4, 338.
Filip, sf, Apostol, 669.
Filipescu Alexandru, 175.
Filodor, vel Camaras, 517.
Filon de Alexandria, 395,397.
Filoteiu, episcop Buzau ([850
1860), 196-7, 513.
Filoteiu Kokkinos, patr. Constan-
tinopolului (1354-1355 $i 1364-
77;f1379), 297.
Filoteiu, m-re atonitA, 295.
Finees, persona] biblic, 285.
Finlanda, Ordine ;I medalii bise-
rice;ti, 251. Bisericile din statele
baltice, 594.
Finiestt, sat, 80.
Firmilian ierod., n. b., 232-3.
Fitrachis, Andrei I., n. b., 365-6.
Flavin Rufin, consul, 631 3.
'Fldmdnda, m-rea, 318; mosia, 319.
www.dacoromanica.ro
765
Florinja, Florenta In Italia, 270.
Foca, sfantul, 673-7.
Fontaine Nic., 643, 647, 652, 656,
659.
Forgach, episcop, 216, 218.
Forster R., 658.
Fotea, cartea lui , 158, 159.
Fotie, patriarhul Constantinopolei,
46, 422, 627, 635-6, 638-9,
641, 6E5, 681, 683-4, 686-7,
689, [391-2, 694.
Fran/a, 45 503, 619.
Frusina, sotia lui Gheorghe pos-
telnicu Arapu, 165.
Frunzcinesti, sat de Tanga Bucu-
rest', 488.
Fuad Efendi, comisar imparatese,
504, 508, 512.
Furdestii, mosia lui Arsenie Sof-
mul, 319.
Fure,sti (jud. Muscel), mosie, 327.
Furtund D., Econom, Documente
si insemnari Trecute vieti de
doamne ;i domnite, 515-517.
Furnicosii, mosia lui Arsenie $oi-
mul, 319.
Gabriel Batori, principele Ardea-
lului, 157, 159.
Gdesti, sat, 315.
Gciganiceasca (pe Niscov),mosie, 83.
Gainis, general roman, 632.
Galaction, episcop. Ramnic (1813-
24) 349.
Galaction Gala, n. b., 236-7,725-6.
Galbenul (R. &rat), mosie, 75, 82.
Gdlesesti, mosie in jud. D'ambo-
vita, 159, 160, 162.
Galilea, 390.
Gcilmeele, m-rea, 202.
Gane C., cartea Trecute vieti de
Doamne ;i Domnite", 515 7.
Gasford, general, 508.
Gaster M., colectia mss, 258, 498.
Gavriil Andronescu, postelnic, 487.
Gavriil Banulescu, mar. exarh
(1808-1810), 512.
Gavriil, calugarul, 67, 74.
Gavriil, diacon, 328.
 -706
Gavriil, egumen m-rea Gorgota,
173.
Gav,riil, preot, 171.
Gavritl Protul, biograful sf. Nifon,
295-6.
Geanutna, mo$ia lui Arsenie *oi-
mul, 319.
-Geamanu Arist., preot, n. b., 540-1.
elathi, m-rea, 675.
Georgia, provincia, 613.
Georgescu, N. preot, n. b., 735-6.
-Germania, 207, 503.
Gkedeon ierodiacon, zugrAveqte bi-
serica din Racovita 323.
Ghelasie Ionescu, protosinghel, 203,
204.
Ghenadie, mitr. Ungrovlahiei (1893-
96), 615.
Gheorghe, preot, 517.
Gheorghe ierodiacon, n. b., 106-7.
Gheorghe, fratele lui Dionisie Ecle-
siarhul, 329.
Gheorghiu, N. A., art. CAnd a aparut
Alfavita sufleteasca?, 30-35.
Gheorghe postelnicu Arapu, 165.
Gheorghe Postelnicul, 63.
Gheorghe Turcul, 164.
Gheorghe, fratele episcop. Meletie,
216.
Gheorghe D , profesor, 195.
Gheorghe, sfantul mucenic, 293 ;
hramul bisericii din Ta.rgovi$te
ziditA de Neagoe Voda, 295.
Gheorghe, domnul Dalmatiei : Ghe-
orghe Brancovici despotul Ser-
biei (1427-1456), 269.
Gheorghe, ispravnicul Albaniei: Ghe-
orghe Scanderberg, 271.
Gheorghe SpAtarul, 70.
Gherasim, egumen m-rea Gorgota,
1.71.
herasitn Moldoveanul, preot, 506.
Gherghesenilor, tinutul -, 390.
Gherghicianul, Costandin cApita-
nul -, 344.
Oherman Bratiianul, protosinghel,
502.
Gherontie, preot din Bucuresti, 171.
Chiattrov Chr., n. b., 544-5.
www.dacoromanica.ro
Biserica Ortodozil Ron1,4014
Gitibdnescu Gh., 516.
Gitimpeleansi loan, pitar, 348.
Giuglea G., profesor la Univ. OM
Cluj, indicatiile sale pentru edita-
rea Yield sf. Nifon, 267.
Giurgiu, 489, 505.
Giurgiuvenii, sat, 75-6.
Glagoliev I., n. b,, 101-2.
Glavacioc, m-rea, 326.
Gligore Postelnicul, 69-70,
Gliza (Buzau), mo$ie, 75-6, 80.
Glyki Nicolae, 493, 697.
Glodu (in Clondiru), mo$ie, 75.
Glogoveanu Nicolae, 349.
Gogol N., n. b., 366-7.
Golescu N., 504.
Golescu *t., 504.
Goliad, personaj biblic. 298.
Golubov R., n. b., 726.
Goran, logofAtul, 165.
Gorganul, mo$ie, 326 ; claca$11
mo$iei-, 321 ; dealul -, 328.
Gorgota, mAnAstirea, a$ezarea ei,
156-157 ; intemeerea, 157-159 ;
inzestrarile $i daniile, 159 -161:
a doua zidire, 161 162 ; inchi-
flare Ia Meteor, 162-164 ; de la
a doua zidire pan& Ia refacere,
164-167 ; refacerea m-rii, 167-
168 ; viata m-rii, 169 -170 ; semi-
larizarea, 170-171; egumenii,171-
174.
Gorovei Artur, n. b., 238.
Go5ev Ivan, prat., n. b., 370.
Govora, m-rea, 329, 331, 337,
339, 340, 342.
Grcljdcinar in pomelnicul m-rii Bra-
du, 62-3.
Greci, mahalaua, din Bucure$ti, 81.
Grecia, 93; Mitropolitul Hrisoston,
Papadopulos, un ierarh excepti -
onal $i o activitate exemplars,
117-124 ; infiintarta unui ordin de
cAlugarite, 124-5; participarea sco-
larilor la slujba sf. liturghli, 125;
studentii teologi in ajutorul co-
legilor suferinzi, 125. Centenarui
Facultatii teologice din ptepa,
251 ; $colile catehetice $i lucru
 indice
lor ; Arhiepiscopul Hrisostom al
Atenei a implinit 15 ani de pas-
torie, 252. Stilistii au deplina
libertate in Grecia, 381 -2; Corn-
petenta celor doua sinoade ale
Bisericii grecesti ; scoala teolo-
gica practica, 382. Editarea scrie-
rilor patristice ; noul profesor de
teologie d. V. Exarho=, ; masuri
de politie impotr,va batjocorito-
rilor lucrurilor sfinte ; infiintarea
unei facultati de teologie la Te-
salonic, 596-7 ; Biserica poate
sä aplice doua pedepse deodata,
597 ; dispozitiunile noului cod
civil privitoare la casatorie, 597 ;
Apostolul si Evanghelia se citesc
cantat ; un ecou romanesc cu
privire la schisma bulgara, 598-9.
Cretser Jacob, 686, 689.
Grigorescu Stanciu, cantaret la
episcopia din Buzau, 189.
Grigorescu Zamfir, 189.
Grigorie at Nisei sf., 44, 401, 412,
449, 683-4, 686-9.
Grigorie Teologul sf., 449.
Grigorie II Ghica Voevod, 166,
515-6, 616.
GrigorieTaumaturgul sf., 43-4,292.
Grigorie Protopsaltu 25.
Grigorie leromonahul, 314.
Grigorie Frujinescu (Grigorie Zu-
gravul), 490.
Grigorie Zugravul, 488-9.
Grigorie de Nazians, sf., 11, 401,
411.
Grigorie Popovici, 489-491.
Grigorie, mitropolitul Ungrovlahiei
(1760-87), 386.
Grigorie Dascalul mitropolitul Un-
gro-Vlahiei (1823-34), 73, 176,
180.
Grigorie, biserica sfahtului, m-rea
atonita Grigoriu, 296.
Grigorie, episcop de Ramnic (1749-
64), 385.
Grigore Ureche, 332.
Grunuizescu, C. M., preot, n. b.,
552.
www.dacoromanica.ro
761
Gugotii (din Vaceni), mosie, 82 ;
m-rea 71.
Gura Motrului, m-rea, 499, 506,
514.
Gain Agatanghel, 197-8, 212.
Hale ul, satul, 60.
Hanu Greci, biserica, 87.89.
Haralambie, sf., moastele, 62.
Haret Spiru, 185, 204.
.Harip, v. Manuil Harip, 269.
Hanton, igumen, n. b., 726-7.
Hari/on, m-rea atonita Cotlomuz,
272, 290, 295.
Harles, 636.
flarsu, calugar, 79.
Hwleu, B. P., editeaza in 1865
Viala sf. Nifon dupa un ms. dirt
1654, 257-8.
Hata,s V., protopop unit, 218.
Heracliu, regele, 613.
Hergenrother J., 638.
Heribert de Aquitania, conte, 45.
Hilandar, rn -re atonita, 291, 295.
Hinolatos, m- rea, 625.
Hipolit, sf., 406.
Hlapen, v. Manea Hlapen, 269.
Hotin, eparhia, conferintele gene-
rale preotesti din anul 1937, 384- 6.
Hrisant, mitropolitul Prusiel, 25.
Hrisant, egumen m-rea Bradu, 85.
Hrisostonz, sf. loan, 134, 287, 617,
699.
Hrisostont [Papadopulos), mitr. A-
tenei, n. b , 571-2.
Bristache Solonschl, 508.
Hristodor, egumen m-rea Gorgota,
172.
Hristodor, serdar, 348.
Hristodul, egumen m-rea Gorgota,
172.
Hristofor, fnitr. Leontopolei, n. b.,
559.
Hristofor, egumen m-rea Bradu, 85.
Hrizea, in pomelnicul m-rii Bradu,
63.
Hugues, arhiepiscop de Reims, 45.
Huma, vie, 328.
Hunnuz Hartofilaxul, 25.
 768
Jacov, patriarhul, 469, 476, 482,
670.
lacov, sf., 394, 685 ; liturghia
11, 12, 14.
lacov Chelariul, 506.
, 85 ;
lacov Putneanul, mitropolitul Mol-
dovei (1750-1761), 30, 35, 386.
../acici, v. Dumitru laclici.
judetul, 67 ; raul , 171.
Iancu Bibescu, 511-2.
Iancovestii, sat, 315.
Iano Puiul, din Naeni, 83.
/aA 30, 205, 503, 516, 696, 704.
Iberia Caucazului, 613.
Ibr4imov G., diacon, n. b., 727.
Ichim Nicolae, 189.
Iconomov P., prot., n. b., 102, 727-8.
I. A I., Trupul gi sangele Dom-
nului din sfanta impart4anie,
300-310.
lelarion, egumen m-rea Bradu, 61.
lenachi Porphyrita, 614.
Ieremia, egumen m-rea Gorgota,
173.
leremia, Eremia prooroc, 268.
feronim, fericitul, 48, 449.
feroninz, monah, 197.
ler onim, dir. Sem. din Buzau, 212.
leroteiu, ierodiacon, 184.
lerotheiu, preot, 508.
lerusalim, 4, 18, 292, 341, 382,
516, 618-620.
Iesau, 469, 482.
Ifrim, egumen m-rea Gorgota, 173.
Ignatie, 512.
Ignatie Teoforul, sf. (j -112), 49.
Ignat Rudeanul, paharnic 327.
Ignatie, egumen m-rea Gorgota,
169, 170, 174.
Ilarion, egumen m-rea Bradu, 86.
llfov, tribunalul de , 511.
Ilie, targul sf. , 215.
Ilie, proorocul, 278.
Iliescu Gheorghe, preot, Isvoarele-
Prahova, 244-7.
Iliev At., n. b., 102-103.
Imitatio Christi, cartea 194.
Inochentie, episcop de Ramnic, 697.
Joachim, egumen m-rea Bradu,
www.dacoromanica.ro
Biserica Ortodox& Romangt
173.
egumen m-rea Gorgota,
Loan ot Bistrita, ieromonah, copiaza
la 1682 in schitul Trivalea Viala
sf. Nifon, 250-1, 266-7.
loan, sf. evanghelist, 147, 685.
loan Botezatorul, sf., 521.
Joan, episcopul Ierusalimului, 48.
Loan (Stroia) episcopul armatei,
necrolog, 240-1.
Joan X, papa (914-928) 45-6.
Loan, face danie m-rei Rancaciov,
328.
loan Georgescu, preot, 171.
loan Croitorul, din Bucure01, 166.
Joan, pictor, 489.
loan at Antiohiei, 135, 139, 140.
loan Hrisostom, 1, 6, 7, 11, 14,
44, 308, 401, 412 ; Ideile pe-
dagogice ale sf. , 449-486 ;
287, 624, 638.
loan Predtece, sf., Inainte mer-
gatorul, 274.
loanichie ieromonah, egumen m-rea
Rancaciov, 321, 324; 172.
Ioasaf, poslupicul luiNifon (-1-1510),
279-80.
loasaf, primul parinte duhovnicesc
al sfantului Nifon, 270, 296.
Ioatan, persona] biblic, 286.
kay, persona] biblic, 286.
Iona, egumen m-rea Bradu, 84.
Iona, tatal sfantului Petru, 668.
Ionacu, in pomelnicul m-rii Bradu
62.
Ionescu Neagu, 189.
Ionescu, D. G., art. Seminarul din
Buzau, 175-213.
Ionescu P., 62.
Ionescu D., preot, 171.
Ionescu Ghelasie, protosinghel, di-
rector Sem. din Buzau, 212.
Ionifa Vetrea, pitar, 508.
Ionija ot C.-Lung, preot, 314.
Iordache V., icon., 1-2; 5-6,
8-10, 13-17, 20.
Iordache Ruset, 516,
Iordache Teodor, preot n. b., 541.
Iordache Vornicul, 164.
 Indice 769

.lordanul, raul, 12, 285. Isvoarele, mo$ia lui Arsenie Sol-

Iorga N., 159, 163, 515 ; n. b.,
572 ; art. Un conflict at Bise-
ricii cu Statul in anul 1757, 385-
386 ; Despre Antim Ivireanul,
609-623.
Iorgaichi Sutu, 348.
forgulescu Basile, 62 3, 75, 188,
189.
Iosif Nania (Iosif Naniescu), mi-
tropolitul Moldovei (1875-1902),
184, 257-9 266.
Iosif, 473, 478.
/osz:f, arhim., 502.
Iosif, arhim., egumen m-rea Gor-
gota, 167, 173.
Iosif (Murat), mitropolitul Moldovei,
52.
Iosif dichiul, 322,
Iosif, primul arhimandrit al m-rii
Arges, 297.
Iosiv, popa, 219.
boy, dreptul, 646. 654.
Ipatiu (I, D. Petrescu), diacon, 196.
Ipsilanti Constantin Vocla, 611.
Irina, sotia despot. Gheorghe Bran-
covici, nascuta Cantacuzino, 269.
Irineu, sf., 406, 410.
Irineu Mihalcescu, arhiereu, 189.
Isaia, arhim., 502.
Isaia, monahul, 314.
Isaia, ierom., egumen m-rea Ran-
caciov, 322, 335.
Isaia, iconomul sf. Mitropolii, 508,
510-511.
Isaia, proorocul, 271, 409, 411--2,
701.
Isar vistierul, 161, 163 ;
Japonia, Mitropolitul ortodox Ser-,
gutatorul, 81. ghie indepartat de la conducerea
Isidor, egumen m-rea Gorgota, bisericii japoneze, 604-5.
168, 173.
Isidor, protosinghel, i 69.
Israil, 277, 290 ;
294.
feciorii lui
276 ; cele 12 semintii ale .u.i I
Jipa, in pomelnicul m-rii Bradu, 63.
Jirldu- Bradeanca (R. Sarat), mosie,,
Israilteani, Evrei, 269, 276, 286.
Istrate, postelnic, 165.
Igvanovici Mihail, 613.
'SUS Naviin, personaj biblic, 285.
mul, 319.
Italia, 500
Itul (?), movie, 75.
Iuda Iscariotul, 630, 646, 653.
Iugoslavia, Egalitate intre credin-
ciosi, 125-6 ; t Varnava pa-
triarhul Iugoslaviei (necrolog),
599-602. lncheerea concorda-
tului cu Vaticanul, 602-4.
Julian, marele ascet, 638-9,
640-1.
Julian Apostatul, imparat, 629.
lulian Paravatul, imparat bizantin
(361-363), 284.
Iulian, personaj din Via /a sfantu-
lui mucenic Mercurie, 284.
Tustin Martirul Si Filosoful, 308,
410.
Iustinian, imparat bizantin (527-
565), 43, 45-6 48, 50, 295,
620.
Iustiniania cea diutriiu, Iustiniana
prima; arhaizare pentru cetatea
Ohrida, 270-2.
/ustinianiia cea mare, 270.
Iustinianiia, biserica, 271-2.
Iuzliewr Gherghina, 81.
Iuzbasa din Leresti, 328.
Ivan, Iorgu ID., art., Varsta hiro-
toniei clericilor, 36 59 ; rt. b.,
367-8.
Ivir, m-rea atonita 291, 295, 681,
688, 691, 693.
/vir, v. Iberia Caucazului.
Lavorani, dealul, 328.
ne-
,
75-6, 82.
jitia, m-rea, 329, 331, 336, 347-9_
jugureni (Buzku), mosie, 83.
Kuni.zsa, 489.
Iiartrwv A., Practica dreptului de
apel la patriarhii de Constanti-

Revista Biserica Ortodoxii Romdna, 55 (1937) Nr. 11-12, Noemvrie-Dectteutvrie. 11

www.dacoromanica.ro
 770
nopol, rec. de profesor Teodor
M Popescu, 221-6.
Keil Bruno, 682.
Kern Ciprian, arh1m n. b., 369.
Kiriac, D. G., lucrarea Cantarile
liturg;ei pentru copii si popor, 26.
Kisseleff, general rus, presedintele
Adunarii obstesti, 175, 180.
Koch L., 636, 654.
Kolsonis I., n. b., 572-3.
Kovalski V. prot., n. b., 98-9.
Kuthais, 675.
Labriolle P. de., 406.
Lagrange, M. J , 395-7.
Lancra njan loan, diac., Incercari
de reabilitare a gandirii crestine
medievale, rec. de Pr. Dr. 0-
limp N. Caciula, 95-7.
Laodiceea, sinodul din , 1.
Lapo,s (Buzau), schit, 73, 81 ; mo-
vie, 75-6, 81.
Lascu, preot, 219.
Latina romano-catolicii, 270.
Laszlo Pavel, protopop unit, 218.
Laudat comisul, ctitor al m-rii
Valea, 318, 320.
Lavra, manastirea, 675, 677, 681,
689, 694.
Lavra cea mare a sf. Atanasie, Luxandra Poenareanca, 167.
din Atos, 291.
Lavra bulgareasca, m-rea atonita.
Zograf, 295.
Lavra cea mare a Hilandarului, 291.
Lavra ruma'neasca, m-rea atonita.
Haritonul Cotlomuz, 291, 295.
Lavra ruseasca, 295.
Lavra sfantului Eftimie, m-rea ato-
nita Ivirul, 291.
Lazdr, liceul , din Bucurest1,189.
Lazdr Gh., profesor, 189.
Ldzarescu C., pensionar, 189.
Le Duc Fr 642, 647, 651, 656,
659, 687, 689.
Legradi, 219.
Leiden, 686.
Lepavina, m-re in Croatia, 489.
Lere ,sti, mosnenil, 79,
Lesviodax A., 501.
www.dacoromanica.ro
Biserica Ortodox/I Romitna
Lelonia, Infiintarea unei facultati de
teologie la Riga, 605.
Libanie, retor pagan, 636, 658.
Lithia, provincie, 633.
Liders, general, 505, 508.
Lie, persona] din Viata sfantulul
mucenic Dimitrie, 284.
Limbile (Ilfov), movie, 75.
Linardiei, cetatea, v. Narda, 270.
Linioara, sat, 156.
Liluania, Sf. Mir a fost sfintit
pentru prima data in aceastA
eparhie, 2523.
Liturghie, sfanta , 273.
Loichilci V., prof., 301.
Londra, v. Gaster M.
Longinescu, G. G., n. b., 552-3.
Luca, mitropolitul Ungrovlahiel
(1605-1629), 161.
Luca, sf. evanghelist, 142, 390 2,
641, 647, 687, 692.
Luca Vistierul, 326.
Ludovic al XIV-lea, 618.
Lugdonie, poate Lychdonos, az1
Ohrida, 292.
Lup.tz $1., Cum a ajuns Meletie
Kovacs episcop, 214-220.
Lupul Vornicul, 73.
Lupul Iuzbasa din Calugareni, 73-
Macarie, ucenicul sf, Nifon, muce-
nicit de Turd (t 1506), 279.
Macarie, mitropolitul Ungrovlahiel
(1512-21), 286, 296-7.
Macarie, ruda (?) mitr. Antim [vi-
reanu, 613.
Macarie ieromonahul, dascal de
psaltichie, 27, 111-2, 194.
Machidonia, 279, 292.
Madiam, Cara, 285.
Madjarov P., pr. n. b., 364.
Madrid, 689.
Maguleasca (sau Narteasca) in jud
Buzau, mosie, 76, 82.
Mdgura Misiei, in legatura cu nu-
mele vechiu al provinciei Moesia
superior, 292.
Mdgureanul, metohul, 511.
 indite
Maiorescu Titu, 497.
Mdlcleasca (Ilfov), mosie, 75.
Ma let, schit, jud. lalomita, 67, 74.
MandstireaOreiscului, m-rea Ores-
covita a despotului Lazar (t 1389)
sub muntele Kuceaina, 292.
Mancistirea Tuturor Slinfflor din
Bucuresti (Ws. Antim), 313.
Mandciuria, Relatiunile dintre Stat
$i Biserica ortodoxa, 605; Lupta
impotriva ateismului, 605-6.
Manea Mapes', 269.
Manole Ruset, domnul, 611.
Manovski WI., n, b., 364
Manta negutatorul zaraful, 166.
Manucd, M. C., diacon, n. b., 731.
Manuil Harip, tatal sf. Nifon, 269.
Manuil Tigveanul, egumen m-rea
Rancaciov 326.
Mcircicineanu D profesor, 210.
Mdrdcineni, sat, 77.
Maramures, infiintarea episcopiei
ortodoxe, 577-80.
Marcia', ereticul, 407.
Marco Xilocarav, patriarh al Oh-
ridei (1464-1466 ?), 272.
Marcu Aureliu, imparat, 406.
Marcu, sf. ev., 396, 399.
Marcu Stefan, 189.
Mdradesti (Ilfov), mosie, 75.
Marea Oe hiaszultri, Adriatica, 272.
Marcie Rim, Roma. 284.
Maria, mama sf. Nifon, 269.
Maria, sfanta Fecioara, icoan d de la
Cozia, 295 ; hramul m-rei Tis-
mana, 293.
Maria, face danie m-rii Gorgota,
167.
Maria, jupaneasa, 312.
Marinescu I., director Sem. din
Buzau, 212.
Marinov, Petre A., n. b., 573.
Matache, canta.ret. 194
Mateev, Leonid A., n. b., 553-4.
Mateiu, sf. Evanghelist, 394, 396,
399, 407, 658
Mateiu, in pomelnicul m-rii Bra-
dul 62-3,
Mateiu Basarab Voevod, 61, 64-6,
www.dacoromanica.ro
771
68-9, 72, 77-8, 83, 164, 317,
697.
Mateiu sin Negoita paharnicul, din
Racovita, 228.
Mateiu, patriarh de Alexandria, 385.
Mateiu, patriarh de Constantino-
pole, 52.
Mateiu, postelnicul, 313.
Mateiu Ghica Voevod, Domn al
Moldovei, 30.
Mateiu Vlastare, Sintagma lul
417.
Maucroix, Francois, 643, 647, 652,
656, 659, 682.
Mavrocordat, AlexandruVoda, 614.
Mavrocordat, Nicolae Vocla, 612,
614, 619.
Mazilzt D., Contributii la studiul
Vie /ii sf. Nifon, 257.
Medebille A., 404.
Mehadia, Mile de la , 501.
Mehemet, papa al Dunarii, 283,
285-6.
Metchisedec, personaj biblic, 298.
Melchisedec (Stefan escu), episcop.
151, 179, 495, 497.
Meletie, arhiereu romano-catolic de
Oradea, 214-8, 220.
Meletie, egumen m-rea Rancacior,
314, 325.
Meletie, mitropolitul Moldovei (1843
48), 3.
Melihin, mitropolitul de la, in alte
mss, Melenic ; orasul Melinic din
Bulgaria sudica, 296.
Mebricov Dimitrie, n, b., 104-5.
731-2.
Menorlina, metohul, 282.
Mercuric, sfantul rr ucenic, 284.
Messina, 674, 683.
Meteora, m-rea, 160, 162-4, 168-
170, 292.
Miatev Kr., n. b., 103, 233-4,
559-560.
Micsani, m-rea 329; 332, 343-5.
Midia, mitropolitul de la, azi ora-
sel turcesc pe Marea Neagra a-
proape de intrarea in Bosfor, 296,
Migne, J. P., 642, 647, 652,
 772
'656, 659, 663, 665, 667, 675,
678, 681, 684, 687, 689.
_lfihaeVi,comuna, jud. Muscel, 318.
Mihai Cantacuzino, spatarul, 327.
Maud, Nicolae D., preot, 171.
Mihai Racovita Voevod, 85, 346.
Mihai Radu Voevod, 77.
Mikai Viteazu Voevod 157-63, 209.
Mihail Protopopul, egumen m-rea
Gorgota, 171.
Mihail Sutu Voevod, 334.
Jlhailydis Eugen, n. b., 238-9.
Mikailovici Paul, preot, n. b., 541,
573-4, 741.
Mihalache Sturzea Voevod, printul,
503.
Illha/cea-Mihalcescu-Candescu, fa-
milia ctitoriceasca a m-rii Bra-
du, 69.
Mihalcea, in pomelnicul m-rii Bra-
du, 62.
Mihalcea Paharnic Cislaianul, 82.
Mihalcea Pitarul, 70.
Mhialcea Stolnicul, 64, 67, 77.
JIthaleea Vornicul din Patarlage,
64-6, 69-70.
.11ilialcescu Irineu, arhiereu, 1, 5,
301.
Mihnea Vistierul, in pomelnicul
rn-rii Bradu, 62, 64, 70.
Mihnea Vodd, 159, 162, 165.
Mihnea Voda al III-lea, 71.
Mihnea Vodd (1508 1510),
ales domn al Tarii-Romane0
(1508), 281 ; face sfat tainic
sa piarza neamul BasarabeOlor,
282 ; sparse m-rea Bistrita, 283 ;
e parit la Poarta pentru rautatile
lui ; sfatul boerilor sa-1 goneasca
din domnie ; inlocuit la tron cu
Vlad Voda, 283 ; feciorul salt
Mircea, 283-4 ; fuge in Ungaria ;
s'a facut papista4 ; biruit de Vlad
VodA, 284 ; ucis de Dumitru
Iac;ici, 284-5
Mihnea, feciorul Dracei armapl,
v. Mihnea Voda, 281.
Minculescu Const., preot, dir. sem.
, din Buzau, 207. 212.
www.dacoromanica.ro
Biserica Ortodma Romani',
Mihovski Ivan, n. b., 103.
Mircea, feciorul Mihnei Voda, 283..
Miron, I. P. S. Patriarh, 522.
Miroi (Buzau), movie, 75-6, 82.
Misia, Moesia, 292, v. Magura MI-
siei.
Mitrofan, mitr. Ungrovlahiei (1716-
19), 612, 616.
Mitrovici Traian, n. b., 370.
Mocioara, m4e 76.
Mofleni, locuitorii, 346.
Mociulski, K V n. b., 366,
Moise, 276, 282, 290, 393, 472,.
637, 671, 685.
Moise, logofat, 64.
Noise SpAtarul, 70.
Moisescu Gh., diacon, 93, 385, 611.
Molitlelnicele, de la Buzau, Ram-
nic, Bucureti vi Targovi;te, 493.
Moldova, 30, 52, 208, 386, 492,.
503, 515-7.
Molivdoschepastos, m-rea, 72, 74.
Moma, zapisul lui , 81.
Moruzi Voevod, v, Alexandra
Const, Moruzi.
Moscova, 202, 674, 695, 699, 707.
Most4te, loc., jud. Ilfov, 165.
Motru, m-rea, 177, 348-9, 505.
Moulton, 396.
Muguri, revista, 210.
Munteneascd, Cara , 268. 291.
Munteanu Gavriil, director Sem. dirt
Buzau, 177-9, 192-6, 212.
Muntenia, 51, 157, 697.
Muscel, judetu I, 311-2, 318 -9, 324.
Muzicescu Gavriil, 26.
Ncleni, (Buzau), m4e, 76, 80; sat,.
79, 83.
Naghiu, Iosif E n. b., 728.
Naniescu, v. Iosif Nania, mitr., 189.
Nardia, cetatea : Arta, 270.
Narta, cetatea, v. Nardia.
Ndrteasca, m4e, in jud. Buzau,
76, 81.
Nastia Carstianca, 326.
Naucratin, 626.
,Veacsa, fiica lui Radu Mihalcea,
71, 82.
 Indite
Neac$a logofeteasa, 164.
Neaga, sotia lui Udrea Clucerul
Doicescul, 76.
Neaga, Doamna, 65.
Neaga, sotia lui luzbasa Gherghina,
81.
Neaga, sotia lui Udrea Postelnic
Doicescu, 76, '78.
Neaga, in pomelnicul m-rii Bradu,
62.
IVeagul din Ndeni, 79.
Neagu din Negoesti, 71.
Neagoe Vodci, Neagoe Basarab
(1512-1521 , Invataturile sale,
258, 267 ; vataf peste vanatori,
278, 284 ; socotItoriul sf. Nifon,
282 ; ctitorul bisericii sf. Apostoli,
283 ; a zugravit m-rea Dealul,
281; is sa conduce la lupta un
pelt de oaste, 283; sosi cu oastea
a Cotmeana, 284 ; lupta de la
Cotmeana, Vlad Vodd intaritat de
Bogdan ca sa-1 ucida, 284 ; este
parit la Domn de Bogdan; chemat
de Vlad Vocla sa-1 pedepseasca ;
sfatuirea lui Bogdan sa-1 ucida,
285 ; ridica biserica tarii $i aseaza
mitropolit pe Macarie ; fu ales
domn, 286 ; prinde si ucide pe
Bogdan ; trimite la Atos ca sa
aduca moastele sf. Nifon, 287 ;
sosirea moastelor in tarn, 288 ;
moastele la m-rea Dealul, ruga-
ciune pentru Radu Voda ; iertarea
pacatelor Radului Voda minunile
si aratarile de la m-rea Dealul,
289 ; face un sicriu de argint
moastelor (15 15); Ina poiaza moas-
tele la Dionisat ; primeste plocon
o parte din moaste ; zideste bi-
serica pe groapa sf. Nifon la Atos,
290; daruieste si impodobeste
Cotlomuzul Si alte m-ri de la
Atos, din Ora $i din alte parti,
290 ; daruri la Nucet, 293 ; aduce
de la Tarigrad icoana junghiata,
293-4 ; zideste m-rea Argesul,
295; tarnosirea m-rei Arge ?, 296;
mute mitropolie. la Targoviste, 295,
www.dacoromanica.ro
773
297-8 ; darurile si podoabele la
Arges, 297-8.
Neagoe, in pomelnicul m-rii Bradu,
63.
Neagoe Stolnicul din Patarlage, 63,
64, 70.
Neam,t, m-rea, 1, 3, 494, 701.
Nectarie, 512
Nectarie, calugar, 82.
Nectarie, egumen m-rea Bradu.
61, 68, 72, 84.
Necta,ie, episcop de Ramnic (1792-
1812), 336, 339, 342.
Neculaia, monah, 80.
Nedelcul, clucerul, 165.
NegoeVi (jud. Dambovita), mosie.
322, 327.
Negoi,td, preot din Finte ?ti, 80.
Negoilci paharnicul, 63, 70; 319.
Neocezareea, sinodul din, 43, 48.
Neofit, mitropolit de Anchialos : in -
sotitorul moastelor sf. Nifon in
Tara Romaneasca, 288-9.
Neofit, mitropolitul Ungrovlahiei
(1738-54), grec din Creta, 385,
Neofit, mitropolitul Ungrovlahiei
(1840 -49), 313, 502, 504-5,
509, 512.
Neofit Criteanul, egumen, m-rea
Cotroceni, 344.
Neofit, egumen mrea Gorgota,
173.
Neofit, egumen m-rea Rancaciov,
325.
Neron imparatul, 670, 672.
Nestorie, 129, 130-136, 139, 140,
144, 148, 153.
Nica, vistierul, 160, 162.
Nicandru, arhiereu. in pomelnicul
m-rii Bradu, 62 ; 87-8.
Nicanor, egumen, 169.
Niceia, 142.
Nichifor, arhim., 202-3, 212.
Nichifor, egumen m-rea Gorgota,
172
Nichifor al Constantinopolei, 618,
626, 641.
Nicodim sfantul, intemeletorul Tis-
manei, 293.
 774
Nicolae Mavrogheni voevod, 333,
490.
Nicolae Alex. Mavrocordat voevod,
322, 515.
Nicolae, patriarhul Ohridei, 270-1.
Nicolae, sf. ierarh, 508, m-rea din
Deal cu hramul , 281, 288.
Nicolae, sfantul, biserica zidita de
Neagoe Voda la Atos, 290.
Nicole, egumen si vistier, la m-rea
Gorgota, 161-3.
Nicolae, patriarh de Constantino-
pole, 45.
Nicolae Sachelarul, protopop al
plasii Plaiurilor si Podgoriei, 324.
Nicolae, tarul Rusiei, 499, 501,
505-6, 508.
Nicolaescu St., 315.
Niculae, numele de botez al sfan-
tului Nifon, 268, 270.
Nifon, patriarhul Tarigradului, 268 ;
canonizarea lui, 259 ; editiile
VieJii lui, 257, 263; calugAr, 268;
inceputul povestirei vietii, 269 ;
ucenic al lui Ioasaf $i calugar de-
savarsit, 270 ; merge la cetatea
Dracea unde e hirotonit preot,
271 ; merge cu patriarhul Zaharia
la Tarigrad, ; ingropa pe Zaharia ;
merge la Atos ; in Atos la pestera
Crit, 272 ; e ales arhiereu al So-
lunului, 273 ; ales prima oara
patriarh at Tarigradului (1486);
scos intaia oara din scaunul Tani-
gradului (1488), 274 ; merge la
Sozopolul-Elispondului, 274-5 ;
a doua oara patriarh al Tarigradu-
lui (1496); a doua oara scos din
scaun (1498), merge la Odrii ;
vine in Tara Romaneasca (1504) ;
strange sobor cu domnul, egu-
nenii $i preotii tarii ; hirotoni
dot episcopi ; povatueste pe
domn, 276 ; fu gonit din tarn
(1505), 277; mustra pe domn,
era hranit de Neagoe, da invata-Nisa, v. sf. Grigore al Nisei,
turA lui Neagoe, 278 ; pleaca dinNisipenii, sat in jud. Buzau, 76.
Nisipenii Brddeanca (R.-SArat),
Cara prin Machidonia la Atos, lacul
la m-rea Vatoped, alaslueste la mosie, 75.
www.dacoromanica.ro
Biserica Ortodoxa Romtml
m-rea Dionisat (1506), 279 ; prls-
tAvirea sa (11 August 1508);
mucenicia in Tarigrad a poslus-
nicului sau loasaf (29 August
1510), 280 ; dupa profetia sa
se bolnavi si muri Radu, 281 ;
se facu galceava pentru urma-
sul lui Radu la tron, dupa zisa
sfantului, 281; mantuie cu ruga-
ciunea pe cei ce erau sa fie u-
cisi, 285; ajuta cu ruga lui, 286;
rugaciunile sale apara pe Bass-
rabesti $i ajuta lui Neagoe Si
lui Dumitru lacsici, 282-3 ;
afurisise pe Bogdan, 285-6 ;
proorocise de sfarsitul lui Bog-
dan, 287 ; aducerea moastelor
sale in tarn, 287 ; desgroparea
moastelor, 283-5, 288 ; moas-
tele sale la m-rea Dealul, 229;
minunile si aratarile ce au facut
acolo, 289-290 ; Neagoe face
un sicriu de argint moastelor, 290;
zideste la Atos biserica in nu-
mele sf. Nifon, 290 ; spuse lui
Radu Voda sa mute mitropolia
tariff la Targoviste, 295 ; inapo-
ierea la Dionisat $i icoana sfan-
tului la Arges, 296 ; rugaciunile
sale ajutata lui Neagoe, 298 ;
slujba si rugaciuni (canonizarea)
(15 August 1517), 297-8 ; vruse
sa mute mitropolia de la Arges
la Targoviste, 297 ; sfarsitul Yi-
eld, 298.
Nifon, mitropolitul Ungrovlahiei,
(1850-18751, 88, 169, 428-
31, 507, 512-4, 689.
Nifon Sevastis, vicar, 510, 511.
Nifon, schit, jud. Buzau, 183.
Nil, egumen m-rea Gorgota, 164,
171-2.
Nil, dichiu, 509.
/V4cov, raul, 60, 73, 75, 76, 80.
Ni ,scov (Buzau), mosie, 80.
 Thdice
Nisipurile (Braila), mosie 82.
Nistor sfantul, personaj din Via /a
sf. mucenic Dimitrie, 284.
Noe, personaj biblic, 645.
Notara Hrisant, 619.
Novak Victor, dr., n. b., 107-8.
Nucetul, mosie, 170.
Nucet, manAstirea Cozia, 293.
Nuc ,soara, sat, jud. Prahova, 498. Pancnoti Nikusios, 614.
Obedeanul, m-rea, 329, 332, 346.
Oboare/e de la Manta (Mos a Pie-
trosita), 170.
Ochianul, marea Adriatica, 271.
Ocna cea mare, 316.
Ocna cea mica, 321.
Odobescu, Chestionarul lui , 62.
Odriiul, cetatea : Adrianopol, 275.
Ogijenko Iwan, n. b., 370-371.
Ohrid, Cara, 270-1.
Ohrideanului, cetatea, 271.
Olt, raul, 334 ; judetul, 319.
011a, raul, 347.
Oltenia, 329-330, 332, 697.
Omer Paca, 504.
Onisat, manastirea, conrupt din Dlo-
nisat, 296.
Onufrie, egumenul m-ril Rana:
cloy, 322, 325, 327.
Oprea din Chiojdeni, 71, 73.
Oradea, 2, 14, 16, 214, 215-9.
Oreiscul, v. Manastirea Oreiscului
(Orescovita), 292.
Origen, 43, 410, 411, 415.
Orleascd, partea , 80.
Osijec, 489.
Osipov Al., preot, n. b., 736.
Ostrovschi, Ministrul Sovietelor la
Bucuresti, 611.
Otetel4anu Costandin, 349.
Ovrei, Evrei, 274, 285, 293.
Oxford, 674.
Pddurefitor, judetul, 315.
Pahomie, egumen m-rea Bradu, 85.
Pahomie, patriarhul Tarigradului
(1505-1514), 286.
Paladie, episcopul Amasiel, 635.
Paisie (Ligarldi), mitr. Gazes, 165.
www.dacoromanica.ro
775
Paisie, egumen m-rea RAncaciov,
322, 325, 330, 331, 334, 337,
342, 494.
Paleologu Antonie dr., 195.
Pdloiu, mosia lui Arsenie Soimul,
319.
Pawl. Tandarica, serdarul, 170.
Panaghia, deal, 156, 157.
Panaret, egumen m-rea Rancaciov,
325.
Panaret, arhiereu, 88-9.
Panciovschi, Iv. G., n. b 574-5.
Pangratie, egumen m-rea Gorgota,
172.
Paniel, K. Fr. W. 684.
Patin Anton, pomenirea sa, 111-2.
Panonia, arhaizare pentru Tara
Romaneasca, 277, 281-3, 288,
296, 298.
Pantelimon, m-rea, 688, 689.
Pantocrator, m-re atonita, 291,
295.
Pantocrator, icoana, 293, 296_
Papistasi, romano-catolici, 280.
Pardianu D., profesor, 201.
Paraschiv Logofatul Bolisteanul,
74.
Paraschiva jupAneasa, 161.
Parinll, Sfintii tocmelele, 273;
in vatatura, 274.
Paris, 642, 647, 651, 656, 659.
Pdrlita (sau Micpm), m-rea, 329,
332, 343, 344.
Farscov (Buzau), mosie, 77.
Partenie Ciopron, alegerea, hlro-
tonia $i investirea sa ca episcop
al Armatei, 580-4.
m-ril Bradu 62 ; ,
Partenie, monah, in pomelnicul
egumen,
m-rea Bradu, 66, 80-1, 83-4, 86;
egumen m-rea Gorgota, 172-
Pdrvu, preot, 171.
Pdrvuleascd, partea, 80.
Pascu, I. V., preot, n. b., 555.
Pasev, G. St.. n b 555-6.
Patachich, episcop, 218.
Pdtdrlagele (Buzau), mosie, 71, 79
Pdtrafou cel Bun, 156, 158-9.
 776
Pdtru postelnicul din Patarlage,
65, 70.
Pdtru din Bulinesti, face danie
m-rii Gorgota, 160.
Patru Portarul, 160.
Patusa, Ivan, 652.
Pau lian, hirotonit preot de sf. Epi-
faniu, 48.
Pavel, sf. Apostol, 36, 38, 49, 143,
145, 149-51, 270-1, 274, 277,
307, 389-91,396, 407, 409, 411
2, 422, 471, 484, 627
655, 667, 670-2, 684, 686.
8,
637,
Pavel sfantul, manastirea , din
Atos, 291, 296
Pavel, egumen m-rea Rancaciov,
325.
Pelipovul, Peloponezul (v. $i os-
trovul Apelapov), 269.
Petersburg, 517.
Petlagonia, tinutul din jurul ora-
sului Bitolia (Ohrid), 292.
Petrakakos, Dim. A., n. b., 234,
560-561.
Petrescu, loan D., 189.
Petrescu I., director sem. din Buzau,
212.
Petrescu-Balaceanu D., avocat in
Bucuresti, 189.
Petrescu, I. D., preot, art. Tran-
scrierea muzicii psaltice in Bise-
rica ortodoxa romans, 22-29.
Petru, sf. Apostol, 393, 627 8,
667, 668-670, 684-5.
Petru cel Mare, tarul Rusiei, 612,
613.
Petru, in pomelnicul m-rii Bradu
62.
Petru Efesiu, 25.
Entalion, 1, 3-6, 8, 20, 428-431,
440.
Pieptesti, mode, 82.
Pilat din Pont, 305, 390, 408.
Piper F., 682.
Pitesti, orasul, 316.
Pityus, localitate in provincia Col-
hida, 632.
Plaglziano, aga, 512.
Plaiului $i Severinului, mitropo-
www.dacoromanica.ro
Bizerica Ortodox& Rom&n.a
litul, 286.
Pldscoiul de Sus. more, 82.
Platon, filosoful, 662.
Plaleon, m-rea, 693.
Pietricica, mosie, 75.
Pietrost'la, mosie, 170.
Pietroasa sau Baden/ (Buzau),
mosie, 75.
Pietroasa, sat, 75-6.
Plaiurile ,si Podgoria, plasa
324.
Pletoi, mosia lui Arsenie Soimul,
319.
Ploesti, 156, 610.
Pocodin, A., dr., n. b., 728-9.
Podgoria Muscelului 328.
Poeuari (jud. Muscel), movie, 322,
327 ; satul, 327.
Poenariul P., directorul Colegiului
sf. Sava, 500.
Pogoniana, eparhia, 72, 88, m-rea
56, 68, 72-- 3, 84-5. .
Patina, mosia, 167.
Poiana Mare, deal, 156.
Poiana Popii, 164.
Polonia, 93 ; DoleanteleBisericii or-
todoxe si ale Ucrain enilor, 126-7.
demisia unui episcop, 253-4 ;
post pentru eievii ortodocsi din
Varsovia ; limbs de ritual in Bi-
serica ortodoxa polonA, 254.
Parastas pentru mitr. Gheorghe;
lupta impotriva scrierilor porno-
numire de episcop ; 0
grafice ;
noua traducere a bibliei in lb.
polona ; traducerea liturghiei in
lb. polonA, 383-4. Mitropolitul
Dionisie al Varsoviei, doctor ho:-
noris cause al Univ. din Atena ;
Francmasoneria; adunarea Fra-
tiei teologilor ortodoc4i". Vizita
M. S. Regelui Carol II la mitropo-
Ha ortodoxa din Varsovia, 606-7.
Pomezau, districtul, 215.
Pont, episcopi in , 43.
Popescu Chiril, preot, director sem.
din Buzau, 212.
Popescu, Const. I., art. Manastirea
Rancaciov, 311-32S.
 Indite
Popescu, Grigore N., preot, n. b.,
741-2.
Popescu,Niculae M., preot 257,259,
art. Slava sau Marire ?, 492-497;
Diortosind Molitfelnicul, 695-712.
Popescu Stefan pedagog la sem.
din Buzau, 207.
Popescu-Pasarea I., profesor pen-
sionar, 113.
Popescu, Teodor M., rec. 221-6;
n. b., 228 -9; cron. ext., 117-124.
Popescu, Victor N . preot, 0 noun
editie a Molitfelnicului, 518-522 ;
n. b., 736-7.
Popov Hr., n. b., 227, 732-3.
Popovici N., diacon, 14.
Portarija, icoana Maicii Domnulul,
care sa chiama , 291.
Poteca Eufrosin, arhim., 177, 498-
500.
Pravila lui Vasile Lupu, 428.
Pravila cea Mare, 428.
Preacurala, Fecioara Maria, 291,
293, 296.
Precista, Maica , 271, 291, 296.
Precista, icoana, 291, 296.
Prediece, v. m-rea Ioan Predtece,
din Sozopol, 274.
Predeal 80.
Freda ma ele postelnic Buzescul,
160.
Prajcasca, mosie, 75.
Frocks al Constantinopolei sf.,
401, 683 684.
.Proclu, prefectul Constantinopolei,
633.
Pro ,sca, mosie, 75.
Prosper Acvitanul, sf., 643, 647
652, 656, 659, 663, 665, 667
675, 678, 681. 684.
Protopopescu Costachi, profesor,
184, 189, 195.
Protul, v. Gavriil, Daniil.
Provian Constantin, preot, 207-212.
Ptolomeu Filadelful, 340, 341.
Purceieasca, partea , 80.
Racovila, sat, 319, 328.
Racovija D., 182, 189, 191, 201,
www.dacoromanica.ro
777
Rada, sotia lui Constantin Capi-
tan Filipescu Margineanul, 71 ;
fiica Radului Comis Mihalcescul,
82.
Rade,cti, (Jud. olt), mo5ie, 327.
Radii Voda, Paisie (1535-1545)
316-7.
Radu voevod, Radul cel Mare
(1496-1508), 315, 326 ; ceru si
aduse intara, de la Odrii pe Ni-
fon, 275 ;mustrat de sf. Nifon,
278 ; Linea pizma pe sf Nifon,
278 ; goneste pe sf. Nifon din tail,
277 ; proorocia sf. Nifon, 278 ;
cazu in boala grea $i muri, 281 ;
eghimonul, 280-1 ; Ingropat in
m-rea Deal, 281 ; ziditorul m-rii
din Deal, 281, 286 ; fratele sau
Vlad, domn, 283 ; fu aduse de la
Atos moas'ele sf. Nifon pentru
iertarea pacatelor Radului Voda,
287 ; moastele sf. Nifon la m-rea
Dealul, slujbele, minunile $i ara-
tarile de la mormantul Radului
Vv. 289 ; ziditorul Cotlomuzului,
290 ; nu s'a invrednicit sa aduca
in tarn icoana junghiata, 293;
nu s'a invrednicit sa mute mi-
tropolia din Arges, 295.
Radu, feciorul lui Goran, 166 ;
preotul, 171.
-
Radii, feciorul lui Iuzbasa cfln Le-
rest, 328.
Radu Clinceanu, stolnic, 167.
Radu, marele clucer, 160.
Radu, diacon, 327
Radu Vornicul Mihalcescul, 82.
Radu Negru, 157.
Radii vel Comis, 64, 83.
Radu Buzescu, 160, 163.
Radu Voda Mihnea, 157.8, 160-4.
Radul, din Vispesti, 79.
Radul Mihalcea vel comis, 63-6,
68-72, 76-9, 82-3.
Radul, viile, 328.
Radu, in pomelnicul m-rii Bradu.
62, 63.
Rcidulescu D. secretar la sem.
din Buzau, 207.
 778 Biserica Ortodox& Romkort

Rdduleseu N., 171. Runzelia, 68, 72-4, 160, 163.

.fectfrti/, episcop de Buzau, 385.
Rufail, egumen m-rea Rancaciov,
326.
Rale Poenaru, 167.
Ranznic, episcopia, 4, 329-331,
339, 494, 614, 616, 695-7,
704, 707.
Ramilicul-Sdrat, orasul, 189.
Rancticiov, m-rea, Asezarea m-ril,
311 3; cart' vechi pastrate
la m-re, 313 - -4; intemeerea $l
istoria m-rii pans, la rezidire,
314 8 ; rezidirea, 318-20 ,
istoria m-rii pans la secularizare,
320-4 ; egumenii, 324-6 ; ma-
shie, 326-8. Russo D., profesor, 261.
Rasarit, 271; mainastiri dela,292.
.Raczi G., n. b., 575.
Rastoaca, loc., jud. Vlasca, 164.
Rasvadul-de-sus, sat, 156.
RatiVii, familia, 318.
Rciirtit Petru, 215.
Rayaaudits Theophilus, 642, 647,
652, 656, 659, 663, 665, 667,
675, 678, 681, 684.
Regulamentul Organic, 323 4.
Reims, 45.
Remi, arhfrpiscop de Reims, 44.
Ri veca, 483.
Riccardi, V., 684.
km. Roma, 284.
Runceanu N., preot, n, b., 575.
Rusia, 199, 203, 325, 501, 503,
505-6, 611, 613-4, 618, 697.
Rusia sovielicd, Un sobor la Mos-
cova ?, 127 ; marginirea dreptu-
rilor preotilor, 127. Muzeele and-
religioase, 254-5 ; actiune rell-
gioasa in Siberia ; manuscrisele
rare se pastreaza, 255 ; De sf.
Pasti 255-6 ; Krups kaia si
propaganda antireligioasa ; Krem-
linul si turistii, 256. Moartea
mitropolitului Petra Krutiiki, 607-
8 ; Cate biserici sunt in Moscova-
Asociatia ort. din Harbin, 608.
Rust/ George, pictor, 522.
Sacerdoleanu Aurelian, n. b., 541,
542, 575.
Sadie, pitarul, 508-510.
Sacueni, judet, 327.
Sadova, m-rea, 329-331, 334,
338-9, 342, 347,-349.
Safira, 653.
Samar/in, 219.
Samson, persona) biblic, 690.
Samna, 298, 462, 466, 478 663.
&amid, egumen m- rea Gorgota,
172.
Samirzl. patriarhul Alexandriei, 619.

tiei Coal dupa ,

Riviere, J., 403, 408.
Robert-;on, insemnatatea prepozi-
Rotio/f, regale, 46.
Roma, 45, 135-6, 406,
388.

619,
Scindalescit-Verna C., disc., art.
Zugravul Grigorie, 487 491.
Saporta Leonce, 647-8, 652, 659.
Sara, 618
Scirbii, popor, 270 272.
642, 670, 677. Sardie, mitropolitul de la , orastzt
Roman Le capenul, 45. Sofia de azi, 296.
Roman (ov), egumen m-rea Bradu, Sand (Isarul) pe Niscov, mosie, 81.
86. Saseni Buzau), mosie. 78.
Romano, arhim., egumen m-rea Sateni, muntii, 161.
Rancaciov, 326. Sasca sou Sasu (I fov) mosie, 75.
Rubens Phillip, 642, 647, 651, Saturn, ziva lui, mica Sambata,
656. 659. 308.
Radenii, familia, 318. Saul, persona) biblic, 286.
Rninart Th., 681-2. Sava, cote g'ul Sf. , 184 193,
Ruinanea.:ca, Tara, 259, 275, 490, 500.
286, 288, 293, 296. Savelschi,G. I., prot., n, b., 729-30,

www.dacoromanica.ro
 Indice
Schenderbeg, v. Gheorghe Scan-
derbeg, 271.
Schmid M., 635-6, 638, 641,
658, 694.
Schell Brasovului, preotul Toma
din , 317.
SciciviteVzi, familia, 318.
Scriban Iuliu, arhim., n. b., 229-
230
Scriptura Sfanta, 110, 268-269.
Scvosnit ovA., preot, n. b., 556-7.
Sechcl, dr., 501.
Seale 0., 636.
Sefer Armeanul, din Targoviste,
164 5.
Seidlmayer Josephine, 480.
Seminarul Central din Bucuresti,
,
176, 188 9, 198, 202, 205.
Septuaginta, 389.
Serai, apa 81.
Serafinz, monah, 76.
Serafim, egumen m-rea Bradu, 85.
Serafim, egumen m-rea Gorgota,
171.
Serafim, ieromonah, hagiu, 515-6.
Sere,;, mitropolitul de la: Seres, 296.
Sernzie, Sirmium, orasul Mitrovita
din Iugoslavia, 292.
Severinul, mitropolit al , 286.
Sfetagora, Sfantul Munte Atos,
268, 270, 272, 279, 287, 292,
296, lavra sf.Pavel din, 336-7.
Sibiciztl-dejos, sat de pe valea
BuzAului 487
Sibiu, 494, 615, 696, 700.
Siloam, lacul, 666.
Silonpetra, m-rea atonita. Simon-
petra, 296.
Simensca, m-rea, 295.
Sinzeon, egumen, m-rea Bradu, 85.
Simeon, patriarhul Tarigradului (-I-
1486), 273, 287.
Simeon, arhiepiscopul Tesalonicului,
50, 304.
Simeon Armeanul, hanul lui, 513.
Simeon Marcovicl, 508.
Simeon-Noul Teolog, 395.
Simion Movila Voevod, 158, 160.
Sinai, muntele, 292, 384-6.
www.dacoromanica.ro
779
Sinan Pap, 159.
Sinesie, episcopul Aradului, 217-8.
Sinope, 675-6.
Sionul, lerusalimul, 292, 294.
Slam-Rcinznic, judecatoria, 82.
Skink, pa.raias, 156-7.
Slating, oras, 170.
Smollisch Igor, n. b., 371.
Snugov, m-rea, 614, 616.
Snegarov Iv., n. b., 371.
1438-39), 270.
Socola, seminarul de la
Socrate, filosof, 403, 668.
Sodoma, 277, 482, 680.
,
Sobor al optulea (Ferrara-Florenta
175.
Sofia, °rap!, 695.
Sofia, biserica sfanta , din Con-
stantinopol, 295.
Sofica Comisoaia, jupaneasa R a-
dului vel Comis, 63, 66, 68 -71.
Sofronie proin Leontopolis, v. Eus-
tratia di.
Soliman Pap., 504.
Solomon, 266, 273, 344, 478.
Solonul, Salonicul, 273, 279
Sorocovschi VI., preot, n. b., 561-3.
Sozopol, oras in golful Burgas, 274.
Spariat, mosia, 166.
Spiridon, egumen m-rea De alul
159.
Stahl H., n. b., 742-4.
Staley St., n. b., 234-5.
Stan, Aprodul din NAeni, 80.
Stan, diacon, 80.
Stan Coman, preot, 62.
Stanca, in pomelnicul m-rii Brad;
62 3.
Stanciul din Vispesti, 79, 82.
Stanciu elaru Botescu, 327.
Steiniloaie D., n. b 227-8,
Stani ,sev B., n. b., 729.
Stanztleasca, mosie, 78.
Stdnule,,Fti sau Clinciu (Buzau),
mosie, 75-6, 78.
Stavraclzi, miscare de strada contra.
grecul ui, 386.
Stavronichita, m-rea, 675, 6)1..
Slefanidis V., n. b., 744.
Sterian, biv vel $etrar, 80.
 780
Stoian Iorgu, n. b., 563-4.
Stoica, in pomelnicul m-rii Bradu,
62, 327.
Stoican, sfetnicul Mihnii Voda, 282 ;
feciorul lui , 284.
Stoiceanii, mosia lui Arsenie ?ol-
mul, 319.
Strahaia, m-rea, 339, 349.
Straogi, sat, 315.
Stroe din Manesti, 159 ; adoptat
de Arsenie 5oimul, 319.
Stroesti, sat in jud. Botosani, 515-6.
Strejetti, sforile, mosie, 75.
Suciu Petre, profesor 196.
Suceveanu Dimitrita, pomenirea so;
111-2.
Sum Miron, n. b., 542 4.
Suru Pavel, 522.
Susana, 663-4.
Sup( C., logofatul dreptatii, 509.
Suite, Mihail, Vodd 338.
.aped Popa, 504.
Serban Cantacuzino Voevoe d (1678-
1688), 66, 72, 79, 160, 163,
166, 262, 267, 321 343.
Serban, din Campu Lung, 322.
$erban ierodiacon zugra.veste bis.
din Racovita, 323.
Sesan, Dr. V prof., 47.
Stefan, arhidiacon sf., 275, 390,
670, 671, 683-686.
Stefan, ereu, 313.
Stefan, arhimandrit, 333.
Stefan Balaceanu, 175.
Stefan, fratele lui Arsenie oimul,
318,-9.
,,Stefan, mitropolitul Ungrovlahiei
(1648 53; 1658-68), 78.
Stefan, mitropolitul Ungrovlahiei,
(1732-38), 515.
Stefan mitropolitul Sofiei, n, b., 99,
235-6, 733.
Stefanescululian, profesor, neoro-
log, 375-6
Stirbeitt, Maria B., 501.
Tarbciceni, satul, 159 ; mosia, 164,
166-7.
www.dacoromanica.ro
Biserica Ortodox& Romig
Targov4te, orasul, 51, 156, 159,
161, 163-4, 170, 295, 297, 321,
494, 696-7, 700-1.
Talian, consul, 633.
Tell, face parte din locotenenta dom-
neasca, 504.
Teoclit egumen m-rea Rancaciov,
325-6.
Teodor Orasanul, 508.
Teodosie cel Mare, imparatul, 631.
Teodosie-cel-nzic, impArat bizan -
tin (408-450), 287.
Teodosie, mitropol tul Ungrovlahiei
(1679-1708), 267, 321, 614-5.
Teodor de Mopsuestia, 134, 423.
Teodor Studitul, sf., 4-e6, 626, 641.
Teodoret al Cirului, 140, 144, 147-
153, 412, 638, 640, 694.
Teofan, egumen m-rea Bradu, 85.
Teo fan, egumen m-rea Cotroceni,
343.
Teofil, mitropolitul Ungrovlahiei,
(1637-48 ., 72.
Teofilact, patriarhul Constantino-
polei (933-956), 45.
Teohpt Tarigradeanul. patriarh e-
cumenic (1513-22), 259, 296-7.
Tertulian, 406.
Tesalia, provincie, 162.
Tesalonic, 305, 674.
Timasizts, 632.
Timotei, ucenicul sf. apostol Pavel,
36, 42, 49, 399, q22, 484, 668.
Tinttcs Nicolae, preot, n. b., 575-6.
Tintabasccl, me4le, 79.
Tircii, mosia, 319.
Tisdit, comuna, 62.
Tisdul -de -Sus, sat, 60.
Tisinana. m-rea, 293, 297, 329-
333, 339.
Tit, epist. sf. Pavel catre , 36,
Tit Simedrea, art, Viata Sfax tului
Nifon Patriarhul Constantinopo-
lului, 257-299.
Titof, solul imparatului rus Nicolaie
la Constantinopole, 504.
Tocilescul C., 511.
Toma (Cantacuzino), voevod in Pe-
loponez (t 1464), 269.
 Indice
Tonta, preot din Scheii Brasovu-
lui, 317.
Toma, monah din manastirea Hino-
lacos, 625.
Traclzia, provincie, 292.
Transi/vania, 52, 506.
Trembela Pan., lucrarea Cele trei
liturghii dupa codicii din Atena",
5, 6.
Irescav4, m-re
in eparhia
din Petlagonia,
Ohridei, spre nord-
vest de Prilep, 292.
Trident, sinodul de la , 404.
Trifanescu N., preot, 212
Trifon sf., Molifta --, 701.
Trivaka, schitul, 267, 321.
Troilki S., n. b., 99-100.
Tucidide, 614.
Tudor, fratele lui Arsenie, 318.
Tudor logofatul Ratescu, 327.
Tudor preotul, zugrav 488.
Tudor Vladimirescu, 187.
Tufele-Albe,sli (Buzau), movie, 75.
Tungea, raul, 612.
Turburesti (pe Niscov), movie, 79.
Turcii, popor, 271, 280.
Turnu, schitul, 321.
Tumid, cetatea, 505.
Tutelia, conrupt din Thetulie, iar
acesta conrupt din Betulia, Petu-
ha: Bitolia sau Mon astir, 279,292.
Tdnase Peinsulul, 165.
Tanase Paiosul, 154.
Tankov St., prot., n. b , 236, 239.
Tara Lungd, postelnic, 165.
Tara illunleneascd, 280-1, 284,
291, 293, 297.
Tara Ohriti, 270-1.
Tara Rotudneascd, 176, 166, 275,
286, 288, 293, 296. 334, 708.
Tara Ungureascd, 284.
Tarigrad, Con stantinopol, 25 268,
270, 272-4, 280, 286-7, 292-3,
297, 509, 616.
Tercovnaia jinni, n. b., 100.
Tigdnesti, mosia, 165.
Tinulul Apusului, Europa apu-
seana, 284.
www.dacoromanica.ro
781
Tuhlev, Dimitrie N., n. b., 108.
Udrea Clucerul Doicescul, 76, 78.
Ungrovlaitia, 276, 297, 620 ; ca-
tagrafia eparhiei la 1810, 51.
Ungurii, popor, 284.
Urziceni, orasul, 189.
Ustiniel, biserica
prima, Ohrida, 271.
,
Urzeasca (sau Catina), movie, 75.
275.
Ustinianii cei dintaitt, Iustiniana
U3unov Vasile, n. b., 564-5. .
Vaal, muntele -
sau Piscul Bo-
ului (jud. Muscel), 327,
Vdceiresti, m-rea, 196, 202.
Vdceniz, movie, 76, 82.
Vactang, regele, Georgiei, 613.
VaidceVi, sat, 315.
Valahia, 504 5.
Valea, m-rea, 171, 318.
Valea Lungd, movie, 170.
Valea lui Socol, 156
Valea Voivozilor, sat, 156.
Valea Teancului (Buzau), movie.
80.
V alea- Rea, sat, 60, 75-6.
Valea Niscovidui, movie, 75.
Valea schitului Codreni (Ilfov),
movie, 75.
Vtdenii, m-rea 344-5 ; sat (jud.
Muscel 1, 327.
Vcilend de Muzzle, 189.
Vdleni (pe Niscov), movie, 80.
Valenti de Sus, sat, 80.
Varlaanz, m-rea atonita. 170.
Vcirnova, movie, 164.
Vartolonzeiu, egumen m-rea Bradu.
85.
Varlaant, mitropolitul Ungrovlahie.
(1672-79), ctitorul m-rei Trivale.
de langa Pitesti, 265, 321, 616.
Vartoiontezt, monah, in pomelnicul
m-rei Bradu 62.
Vasilache din Maracineni, 77.
Vasilecel Mare sf., 7. 11, 307-8,
400, 411, 449, 620, 638, 701.
Vasile, egumen m-rea Ciolan,
Vasile Lupu, pravila lui , 428.
 782 Biserica Ortodoxa Romanii.

Vasilescu Aural V., art. Ma.nas- V7ad Calugarul (1482-1495), 311,.

tirea Bradu pe pe Niscov, 60 89.
Vasilescu Const. R., art. Mamas-
Urea Gorgota, 156-174.
Vasilie, protopop in De Ian!, 214,
218-9.
Vasthi, femeia, 399.
Vatatzes, cronica lui -, 614.
Vatican, sinodul de la -, 387, 405.
Vatoped, m-rea, 270, 279, 291, 674
-5, 681, 694.
Vavilon 663.
Vefie Efendi, comisarul impArA-
tesc, 512.
Velcu, Anton D., Con'ributii la stu-
diul crestinismului daco-roman,
rec. de E. Condurachi, 350-63.
Venclia, 609, 613, 695, 701, 706-7.
Veniarnin, arhim., egumen m-rea
RancAciov, 326.
Veniantin Costache, mitropolitul
Moldovei, 175, 701.
Verzianzin, fiul lui Iacov, p. 670.
Ventild de Sateni 161, 163.
Vestem, sat Tanga Sibiu, 615.
Vidrasco, pupa din Fintesti, 80.
Viena, 406, 501.
Vingrad, sat, 193.
Vintileanca- Voinesti (Buzau), mo-
sie, 75. Xilocarav, v. Marco Xilocarov, 272.
Viulilescu P., preot, art. Troparul Xinof, m-rea atonita Xenofont, 295.
ceasului al treilea in randuiala
epiclesel. 1-21. Lamuriri privi- Zaharia, calugar din cetatea Narta,
toare la Trupul si sangele Dom-
nului din sfanta Impartasire Z:00. Zaharia, egumen m-rea Gorgota,
Visan Logofatul, din Bucuresti, 77.
Visarion sf., 313.
Visarion, arhim., 344.
Visarion, egumen m-rea Gorgota,
172.
VIrlosu I., Date not despre Dionisie
Eclesiarhul 329 -349. Pagini din
autobiografia lui Efrosin Poteca,
498 514.
VispeVi (Buzau), mosie, 79, 81.
Vitleent, 306.
313,315-6.
Vlad Vodd, VIAdut (1510-1512),
(fratele lui Radu cel Mare) si ur-
mas la domnie lui Mihnea VodA),
jura impreunA cu boierii inaintea
Pasii de la Dunare, 283 ; !merit
jurara sA-1 slujeasca intru drep-
tate, 283 ; a fost pus domn, 284 ;
Mihnea VodA a venit cu Unguril
asupra so; este ajutat de Danciul,
mare vornic, 284; a e0t veste
despre el ; a sarit asupra Bask-
rabestilor ; patimele ce i s'au in-
tamplat, 285; 1 s'a biruit oastea ;
1, s'a taiat capul de Mehemet
papa ; ingropat la m-rea Deal, 286.
Vladul Vornicul, 64.
Vkideni, sat, 312 ; familie boie-
reasca, 318 ; mosia, 319.
Vlaicov, G T., n. b., 733-4.
Vlasca, judetul, 167, 315.
VIdiculescu D, preot, 186,189,201.
Weitznzann, Kurt, n. b., 371.
Winer, InsemnAtatea prepozitiei
eaeri dupA -, 388, 395.
Xeropotanz, m-re antonita 291,295.
patriarhul Ohridei, 271-2.
172.
Zaharescu, Gh. C., preot, n. b., 576.
Zaheu, 654.
Zanifira Caragea, Domnita 517.
Zankov Stefan, prof., n. b., 544.
Zervos Spiridon, ierom., 695.
Zinus P. Fr., 687, 689.
Zonara 439, 444.
Zosirna G., paharnic 508, 511-2.
Zosinzos, istoricul, 632.
Zugrav, m-rea atonita Zograf, 295.

www.dacoromanica.ro
 GLOSAR

a, pron. sau prep. pt. formarea ge- analoghiu (gr. acvmX6istov), tetrapod
nitivului, ..atuncia pogori $i pre sau pupitru portativ pe care se
dinsul manila a lui Dumnezeu", waza, and se cetesc, carpi°
1814, 21.,2, 2723, 296. 3044, 3l4. liturgice, 2813.
a, fats de, nu fataresti nici a
sa apriude (a se), .iar papa se aprinse
mic, nici a mare", 920. cu dumnezeirea spre rascumpA-
acela, pron. demonstr., 16.20. rarea acelui neam", 1842.
acii$, indata, pe loc, 2122, 2214, ardta (a), a infatisa, 2216 ; a apa-
2,, 28. rea, 2218; 2,.
acoperemcintul (bisericii, morman- ardtare, aparenta, inchipuire, ...
.tului), 22117 233, 2721. de faceti voi fara de lege, cum si la
adtipa (a), pre toti ii ad4a cu aratare $i aeve va vedeti $i va a-
apa milei credintei ..", 96. rata fa ptele voastre", 1141; sem ne,
adeverinja, adevar, lucru dovedit, .$1 alte minuni multe $i aratari
.ce ma goniti far'de dreptate ? fece Dumnezeu", 235 ; 24.
cace v'am spus adeverinta ?"4 arde (a), V arse [Sodomul] cu foe
12, ; ,,cum stiu toti boierii... cu $1 piatra pucioasa, 10,,.
toata adeverinta", 18,. arhireu, 5,, 31,2; pl. arkirel, 7 6;
Adunnirei (hramul ). sarlAtoarea arhiereu, 6,40, 23,2; arkierei,
Adormirei Maicii Domnului, la 9, 11,,.
15 August, 268. arhiereiet (cistia), 6 ; carma--,
aeve, 202,, 22, incolo in sa peste tot 6), (genitiv de la arkierie).
aiave, transcris aeve, 616. 18, arld(e)mandrit ( -Iii), 2828, 300.
111, 227, 26. arhimandrlict, *1 arhimandrila
afurisanie, cart' de juramant $1 sfantului... Nicodlm, care sa ch'a-
de afurisanie", 154. ma Tismana", 266; .*1 tocmira
ajunare, ajun ; abtinere completa sa fie acestea manastiri [Tisma-
de la alimentatie ; post, 539 8, na $1 Arges]... arhimandrli pi
al, a, ...$i sa tamacluiasca gresala scaune mai marl de cat toate
Radului Voda $i al altora ", 20. m-rile Tarai Muntenesti", 3016.
anidgele, amagiri, 145, 151. argat, far acesta [sf. Mon] den
amdgitoare (cuvinte ), 11. nasterea sa fu tot rob dirept impa-
amdruntul (pre). 2,,, 212. ratulut ceresc pi pastoriu, tar nu
amiazd-si, sud, 25. argat", 3128.
amiasa-noapte, nord, 25,6. arma,s, 146.
Acest glosar priveste numai Viata Sf. Nifou publicata la pp. 268 2A9.
El cuprinde toate cuvintele sau formele de cuvinte necunoscute, rari, dia ectale
sau arhaice, precum si pe cele cu inteles special. Toate aceste cuvinte s'au
tiparit cu 1 tere cursive. Explicarea sau glosarea for se da cu caractere drepte, dupi
care urmeaza in ..." (ghilimele) citatul doveditor al explicatiei.
Intrucat to editarea acestel Viet/ s'a folosit sistemul paginatiei duble, cu scopul
ca sa nu se mat schi nbe la extras cifrele paginelor, toate trimiterile din gk sarul
de fata our fi cautate in revista la pp. 258-2? sl care corespund dubletelor
(1)(32.
Cifrele area pagina sl randul, de ex. 18,, cifra mare (18) trimite la pagina
285 din revista, iar cea mica (,,) la randul d,n pagina.

www.dacoromanica.ro
 784
asenzdna (a se), ...intr'al aceluia
chip sa asemana $i crestinul
Neagoe VocIA", 203,, 2130.
asemene, §i o facu [m-rea Arges]
asemene raiului", 314.
twzdmdntul sf. Apostoli, 9,3.
aspida, un fel de ;arpe veninos.
In cartile liturgice prin aspida se
intelege diavolul, 142,.
apjdirea, passim.
atdta, intr'atata, fu vestit $i la-
udat in toate laturile atata cat
venia toti de pretutindinilea la
sfintia sa", 8,.
Atotifitorizzl, si au dus icoana
cea facatoare de minuni den Ta-
rigrad, pre care era samnat chi-
pul Domnului Nostru lisus Hris-
tos Atottiitoriul" (=lemma Mantu-
itorului numita Pantocrator), 2617.
Nip (a se), a se aprinde, ,,... caci
deaca sa iuti Viad Voda al sa
atita foarte cu manie...", 1814; 117.
avulie, avere, 1120
badjocura, batjocura, spre bad-
jocura bisericii", 166.
bdrbeiteasal (parte), 1020.
bdtrdni, ...deadera cartea domnu-
lui in mana egumenului $i a
batranilor...", 211.
bdeuie, denie, priveghere ; slujba
liturgica ce se face in ajunul
sarbatorilor marl, incepand de
seara cu slujba vecerniei si a
litiei cu binecuvantarea artoselor,
$i continuand pans tarziu in noap-
te cu slujba utreniei Si a cea-
sului intaiu, 22,, 2975,
bedernijd, vestmant liturgic in
,forma de romb, facut din stofa
scortoasa rezistenta, pi impodo-
bit cu o cruce sau cu o icoana
brodata. Se poarta in timpul sluj-
bei sf. liturghii, atarnat de cin-
gatoare, cam la inaltimea genun-
chlulul drept, 3010.
birui (a), .hirotoni $i 2 episcopi
;i le deade $i eparhie hotarita
www.dacoromanica.ro
Biserica Ortodox& Roman&
care cat va birui..", 9i.
blagoslovi (a), 1319, 305,
blagosloveniia, passim.
blestam, 3018 §i blestem, 30.
boiar (41), transcris de not peste
tot boer, passim.
boinigi, spital manastiresc, infir-
merle ; o casa randuita inadins
in manastire, avand si o biserica-
paraclis si tot ce trebue pentru
ingrijirea si tarnacluirea atat a
petrecatorilor in manastire cad
. $i a calatorilor. Sub paraclisul
de la bolnita, de obiceiu se face
$i osuar, 2337
bolte (la turlele sau la tinda bise-
ricii), 2727, 2930.
bollit, adj., si facu un cerdacel
denaintea bisericii pre 4 stalpi...
boltit si zugravit si invalit...",2730.
bran, si la mijloc o ocoli [biserica)
cu un brau de piatra", 2720.
bute sacd, goals, Intra intr'o
bute sacs de se ascunse", 1510.
cddea (a se), $i tuturor cati li se
cadea mild le deade", 304.
carii, pl. de la care, passim.
car/ea (pl &bp.. scrisoare, 225,32;
deadera cartea domnului in mana
egumenului", 2032, 3,, 21, ;
pohti sa vie toti arhiemandritii
$l
[din Atos] si scrise $i cartie. lar...
decd vazu cartea pi scrisoarea
domnului...", 2830, 31 : carji de
jura mint, 154.
cardtd, trasura, 2325.
caznd, chinuire, 1425.
cace, cacti, pentru ca, ce ma go-
niti far'de dreptate den Cara voas-
tra ? Cace v'arn spus adeve-
rinta ?", 122, 2229.
cace, de ce, pentru ce, cace nu
te-i temut de Dumnezeu?", 207,
caci ca, pentru ca, ,,$i multamia
toti lui Dumnezeu... caci ca s'au
spodobit aeve a vedea domn ca
acela". 2026.
canna (bisericii), 52, 711 ; Sfeta-
 Glosar
goriei, 53, ; arhieriei, 6.
carnzaciul, conducatorul, 3134.
carnd (a), 41 i-emu carmit pre toti
si i-au indireptat cum se cade...",57.
'aitrd, catre, 326, 1819.
cduta (a), spre, a veghia asu-
pra.... (cf. iittadro) din Levit.
XXVI., un de spre are sens vechiu
de asupra), 956 ; a privi, 2234.
cciuta (a) treaba, a-si vedea de
treaba, 15,,.
ceigiga (a), ...ca sa castige si sa
dobandeasca pre toti...", 705.
cat, incat, 82, 2619.
cate cu, si [icoanele] din tinda era
c5.te cu 2 fete..", 293,.
ce, doar, ca, ce numai ce vazu
sangele care era pre icoana", 2621.
ce, ci, dar ; passim.
cerca (a), iar Zahariia cerca drep-
tatea sa", 5 ; 1, 6,,, 31..
cerdaccl, facu un cerdacel
denaintea bisericii pre 4 stalpi de
marmura 2729, 25,7.
cersu, perf. simplu de la a cer ,ci,
a care, 8,2; $i au cersut ruga-
dune ", 53,, 16.
test, acest, 833.
cetate, ..era den cetate Ahila", 2131.
ceteiteni, 612.
clzedncl, crestea ca chedrul pane la
ceriu" 1438.
clzilii (calugaresti), 304, 233,, 256.
chiot, chivot ; in inteles restrans se
numeste astfel cutia din lemn pre-
tics, captusita cu aur, din Vechiul
Testament, in care se pastra ta-
blele legii, cupa cu mans si to-
iagul lui Aron. Prin analogie azi
chivot este cutia de metal sau
de lemn asezata pe prestol, in
care se pastreaza sfanta cumine-
catura, precum si cutiile de metal
in chip de bisericuta in miniature
pe care le poarta diaconii peumar,
tend ies la cadit, la slujbele li-
turgice de la praznicele marl, 1932.
chipul, icoana, figura, pre plehupa
scrise chipul sfantului intreg ",
Revista Biserlco Ortodoxli Romilnd, 55 (1937) Nr. 11-12, Noemvtle-Dechemvrie.
www.dacoromanica.ro
785
23, 82,, 2424, 2618, 293.0.
chir, domnul, de la xtiptoc, 53,, 219.
ci, numai ci au scapat [Mircea]
cu un fecior...", 174.
ci, pron., ce, 5., 2538, 3123, 322.
cias, deca trecu un cias de zi, tra-
sera clopotele ca se mearga [la
biserica] ", 2921.
dna, iar dupa dna tocara si fa-
curl bdenie..", 2916.
cinste (-a), ,,...vom marturisi cin-
stea si marirea sfintii sale...", 1,,,
638, 88, 77, 298.
cislia arhieriiei, 6,9.
clati (a se), se nu se mai cla-
teasca, nici se se mute in veci",
303..
cleveti (a), fu clevetit de vraj-
masi ca sa piiae", 222.
clirosul (bisericii), 5,, 6, 9,, 2133,
299.
cliserni/a, eclesiarhie ; o incapere
specials in manastire unde se
pastreaza lumanari, tears, tarnae,
untdelemn, prescuri, etc , nece-
sare serviciului liturgic ; precum si
micile daruri aduse decredinciosi,
la praznicul hramului, 24.
c/opotni/a, ,[zidi biserica] cu o clo-
potnita nalta pre tinda", 28,,, 313,
co, conj., cu, ca co o cununa", 120.
cocoas fecior de boier, fecior
de domn un cocoas de boeri...",
1116 ; ...mersera la biserica dom_
nul Neagoe Vocla si doamna lui
Despina si coconii..", 29 ; 233.
colivd, si facura vecernie si co_
live in lauda Adormirei [Maid i
Domnului]", 29,,, is-
copil, flu, urmas, ,,.. iar cu voia
lui Dumnezeu ramasa un copit
[din neamul Basarabilor] ", 15.
corabieri, ...facu [Neagoe] o pris-
taniste.. sa fie de corabieri si o
corabie mare...", 245.
corcodel, pasare de ape, numita. $i
fundac" sau scufundaci" ; aici,
probabil se face o asemanare cu
broasca (sau cu alts vietate) care
12
 786
e urmarita si inghitita de pasdre
sau de searpe, .. ca fugind
[Bogdan] de Neagoe Vocla ca
de un leu, deade in Dunare, si
scapa de corcodel, iar de carpe
fu apucat", 204.
corona, qi luo [ Neagoe Vocla] co-
rona si szaunul a toata Tara
Rumaneasca", 19,,.
cositor, plumb amestecat cu,2728.
cociugul, si cuprinse cosciugul
cu moastele sfantului [Nifon] in
brate", 21,9.
covor, Jar pe tronul cu moastele
[sf. Nifor] au pus un covor de
matase", 25,,.
aunt, insangerat si deca-1 vlzura
ca este asa crunt de singe pre
haine...", 2627.
clitor, persoana sau persoanele,
ca $i urmasii lor, cu cheltala
carora se zideste o biserica sau
o manastire, precum si donatorii
mai insemnati, 25,.
cuipoare, diminutiv de la cuiu, 26.
culd, 4i au facut o cull cu arme
si cu turnuri sa le fie de paza",
246; ,,au zidit o cull den temelie,
sa fie de straja", 24,9.
cumpat (pe supt) pe supt a scuns,
in taina, 229; un pale luo Nea-
goe... far Mircea deca intalese
asa, merse pre supt cumpat la
mrea Cotmeanei", 17g.
atrup/i/ (-a). boala groznica $i
cum plita", 145, , 16
cununa, si i au facut cununa tot
de our curat.. ", 277, 1,0, 12, .
curd, curge, $i acolo [Ia Cozia]
curl piatra pucioase", 2822.
curdlie, curatenie (sub raportul
moral), umblati dupa curatie,
ca sa vedeti pre Damnezeu",10.
cursa, 15,,. 20,,
curie, 23,4, 3040 : curtea domnu-
lui tarii, 30,9.
cutare, pron., 22,,.
culeza (a), nu catezarl a indrazni
spre acel lucru", 214.
www.dacoromanica.ro
Biserica Ortodox& Roman&
ansul, 525, 16,,, 23 densul,
12,0, diusul, passim; dinsa, 2420
passim.
dard, conj., dar, 839.
dascal, ..11 deade la un dascal
sa invete carte", 32, 8.
dcinjui (a), a juca, a dansa, iar
sufletul dantueste acum cu ingerii
in cer ", 1227, 3122.
de, prep., [dorea] ca $i cerbul de
isvoarale apelor", 539 ; ,,...saps
pans ajunse de moastele sfantu-
lui", 21,, ; conj., si tocmira de
facura si slujba..", 307.
deaca, deca, diaca, conj., Baca ;
passim.
deade( -ra), dede( -rd), didease, forme
de pert*. de Ia a da, passim.
deadinsul, .si i zise : ...socoteste
cu deadinsul al vezi ca tot' ma
tin de sfant", 2229.
deci, passim ; altfel decii, passim
decii deca esi..", 14,.
de detrital, ..asemanandu-se Orin-
tilor celor mai de demult..", I,,.-
degrab (4), si auzind acestea fe;
ciorul Mihnei Vocla degrab numal
ci au scapat .pre o fereastra
noaptea...", 174, 22,,.
de la, Si cu multe ca.nt&ri de la
toti calugarii.., sa ingropa trupul
lui", 1329.
den, prep., din (passim), cu toate
compusele lui denamtea, 118,
13.,,, 22,,, 27,,; depreund, 25,
deinpreund, 289,, denpreund,
passim; denprejur, 13,; dentalu,
passim ; dentru (-a), passim.
deosebi, Ce vom mai spune deo-
sebi lucrurile $i manastirile, ca-
rele le-au miluit ?", 25,,.
derept aceia, 120, v, dirept acela.
dereptate, 20,,, v. dreptate.
desavcirsit, ai.1 facu calugar de-
savarsit .. 320.
dcisccilecator, Sfantul Atanasie dls-
calecatoriul santului munte al
Atonului", 6,.
descoperire, revelatie, aratare, ye-
 .Glosar 787

denie, ....vAzu sangur Neagoe dobitoace (-1e), animale domestice,

Voda descoperire ca aceasta de 105, 24,,.
la Dumnezeu...", 229. dohirie, cAmara in care se pas-
desevarsit, 3,,, 8,4, v. desavarsit. treaza. alimentele, 23.
desface (a), ,..Si degraba sa des- doniniia, 1428, 2025, 98, 1417.
facura marmurile $i sa ivi trupul domnul, voevodul tariff; passim.
din [mormant]..." 22,,. dreptate, ,ca ce ma goniti far'de
despre, voiu intoarce fata mea dreptate den Cara voastra?", 12,.
despre voi", 10,. 224.
Despuitoarea, [icoana] prea cu- duhovnic, parinte sufletesc, si luo
ratei Despuitoare $i a 1W Dum- pre Zaharia ca se-i fie lui du-
nezeu N AscAtoare si pururea hovnic ei Invatatoriu...", 4,,.
Fecioara Maria", 2814. dupe, dupa, 29,,.
destupa (a), nici vrea sa lasa eghenionul, 13,4, eghimonul, voe-
pre nimea se sa apropie O. des- vodul ttrii, 144,.
tupe mormantul", 215. egumen(- -ii), passim.
desupra, deasupra, 21,,, 27,9, 29,,. eparhia, teritoriul aflat sub ocar-
deschide (a), [Indata] se deschise muirea bisericeasca a unui epis-
sacriul cu moastele sfantului Ni- cop, decii hirotoni [Nifon] $i 2
fon", 22,4. episcupi $i le deade $i eparhie
desert (in), in zadar, nici oste- hotarita, care cat va birui", 9,,.
neala 1W nu-i era in desert", episcupi, episcopi, 9,,.
3,, ; lauda cea desartd a acestil eresul, p1. erese( -le), 13,, ; inva-
lumi", 6,,. tatura mincinoasa $i protivnica
de si, Iar pasa... macar de si era ortodoxiei, eresul hulei Duhului
el pagan si stranse oaste mare Slant", 17,7; ....tot tinutul Apu-
gi trecu Dunarea", 19,. sului... cu marele Rim [pudre-
destepta (a se), Iar Neagoe Voda zeaste] in eresele sale", 1729.
deaca se destepta [dupa revela- eritici, [sf. Nifon]. carele frangi
tia d-zeiascA], cauta si vazu pe coarnele tuturor hulitorilor eri-
toti oamenii sarutand moastele tici ..", 31.
sfantului", 2271. ertarea (pacatului), 227.
deztupi (a), $i deca va vets dez- ertdciunea (pAcatului), 22, ; PA-
lupi de mine si eu ma voiu dezlupi rinte, iarta-ne sfintiia to SI aibi
si ma voiu departa de voi ", 10,,. ei sfintiia to ertaciune de la
dezraddczna (a), betiia si curviia not", 1129.
cu totul sa sa lepede de la voi
$i sa sa dezradacintze", 10 ; ford de lege, 11,,, pl. legile,114,.
0_61 pomii i -au Mat $i i-au dez- ford legile, ... ca vaz ca WA
raciacinat", 16,. legile voastre curand va sa se
dieconi (a), a hirotoni in diacon, sloboza pre voi", 10.
, nepregetand, 1 -au $i dieconit mi- Phil, $i -i zise [sf. Mon] lul Nea-
tropolitul cetatii Nardiei...", 3. goe Voda: fatul mieu.." 22t7.
diavolul, satana ; passim. fdjari (a), a simula, lingusi, a se
13,4,16., ,
dirept, p1. direpti, adj., drept, 22,
1727, is, 1824, 3122,41
dirept aceia, drept, 22, 30,,.
preface, a fi fatarnic, a fi learn-
nitor, ce sa nu fataresti nici
a mic, nici a mare... nice de cel
direptate, dreptate, 7149 914, 16 , bogat sa to rusinezi gi sa-1 fa-
19,,. tarqtim, 920, 211

www.dacoromanica.ro
 788
Marie, ipocrizie, nu judecareti in
facarie, ce judecati pre direptate",
9240 1°41
fece, perf. simplu de la a face,
10,,, 23,,
fecior (-Mt), fiu, 1427 ; 174, 8, ,
18,0, .
Fecioarei, Preacurata Maica lui
Dumnezeu, 24,4, 2816.
ferecat (e), icoane... ferecate cu
argint curat si poliite cu our ", 29,,.
fericil( -a), fericitul Nifon 5,4,1 7
2115, 312, ; fericita pomenirea to
Nifone...", 21,, 31,,, 324.
feri (a), a pazi, Decii acei boeri
direpti pre carii-i ferise Dumnezeu
den mainile muncitoriului.. ", i 6,,.
fiard, pl. fien7e(salbatice),107, 2090.
ficleug, pl. ficlqugurile, viclesug
(forma munteneascd estica), 798.
,firea, ratnatea firei", 1510 ; de
pdrere rea i se schimbd firea",
151, ; si-si veni in fire", 22,2.
florin, plat a. cioplita si netezita
$i sApata cu floriu (=flori)", 27.
forte, foarte. ...fdcu ca o strasind
tot marmurd alba, cioplitA cu flori
$i forte scobite", 2724.
franzselea, 28. 31,327, in frAm-
setea $i lauda a toatd. Tara Mun-
teneasca.u, 30,4.
frdniseli (-11e), 23, ; $1 cu
alte framseti cu de toate o im-
podobi", 31,,
frdnge (a), 3136.
friguri, ol vindecd si pre altul de
friguri", 2125.
fulgera (a) sabia, 14,,.
fur4, pe ascuns, 1524.
gdlceavd, 147, 17,, 19,7, 2818.
gatitti: pregatitd, il chierna Hristos
[pe sf. Mon] la inpAratia ceriului
cia gatita", 130.
genuche, iar jos, la picioarele
sfantului, sd scrise pre sine in
genuche", 2315.
goana, prigoana, vezi insuti goana
si paza ce o am eu de la vrdjmasiii
www.dacoromanica.ro
Biserica Ortodox/J. RomilnA
cei adevarati", 829. 164.
goni (a), a izgoni, ca se goneas-
CA pre fericitul Nifon den tara
Panoniei", 102, 10, 117f 121,
1616, 224 ;'a pri4oni, si veti pert
nefiind goniti de nimea°, 10,.
grabs (de ), indata, $i trimise
de grabd de aduse sfantul in tara
sa", 8.
greotate, greutate, pentru frica gre-
otatii 4i lauda cea desarta...*, 6,6.
griji (a), a impartasi, 5,, ; a ingriji,
decii it grijird. bine $i cu cinste
si-1 trimisara in tara Panonii
la Domnul Neagoe", 2177.
groznicci, groaznica, ...cd.zu... intr'o
boall groznica si cumplitA", 148.
hangeriul, pumnal incovoiat, 2616.
her, fer, ,,scoabe de her", 27
tiara, forma mai noun pentru hard,
.
si-1 apucard ca pre o hiard in-
$elatoare", 19,2.
10,9, 1527, 16,3. 3,,,,
hiclesug, pl. hiclesuguri(-rile), 636,
18,8, 20,,
hiclean, (ung. hitlen), viclean, $iret
perfid, 158,, 17. 1949.
h..zlenie, viclenie, 196, 207.
lurotoni (a), 331.
pram, 1. Praznicul imparatesc on
sfantul intru cinstea $i pomenirea
caruia se zideste o biserica. 2.
SArbatorirea deosebitd., in ziva li-
turgics respectivd indicate in si-
naxar, a praznicului impardtesc
sau a sfantului intru cinstea ;1
pomenirea cdruia e zidita biserica,
14, 21,4, 26,,.
hula, Mihnea Voda au cazut iii
eresul hulei Duhului Sant", 17.
huli (a), 2240.
hulitoriu (40, 1795, 3138.
ia, pron. fern. ea, 236.
iard, iar ; passim.
iarchine, fiecare, $i sl intoarsara
iardcine pre la case-si cu mare
bucurie", 1724.
ierarh, 2141,
 Glosar
ighimonul, 292, 9, ,,, v. eghemon.
Jjddri (a), ,,Ca deaca sa iuti Vlad
Voda pi sa atita foarte cu ma-
nie mare asupra acelui neam
dirept, care tocmise pi ijdarise
Bogdan...", 1818.
inima, lard aceste cuvinte foarte
atatara pi ma.'niiara inima dom-
nului...", 117.
iparhiia, 7,, v. eparhia.
iritic ( -z), 136, v. eretic.
ispovedanie (-ii), marturisire, 136.
ispovedi (a), a destainui, a mar-
turisi, [N fon] veni la dinsul cu
plecata smerenie pi ispovedi ca-
tra dinsul toata taina sa...", 3.)6.
ispravnic, 3., 46.
(-e), ,degrab numai ci au sca-
pat... pre o fereastra noaptea des-
culti, depcinpi pi fara iplice", 176.
iuti (a se), a se infuria, ca deaca
sa iuti Vlad Voda pi sa atita
foarte cu manie mare...", 18,4.
izgona, ,,[diavolul]... sa aprinse cu
pizma spre izgona sfantului", 8,,
iznoavd, din nou, pi au acope-
rit toata [biserica] de iznoava",
24,4, 255.
izvrtilitd, laza sfantul afla turma
neplecata pi neascultatoare pi bi-
serica izvratita pi ch obiciaiure
rele pi nesocotite", 88..
imbla (a), a umbla, pi au imblat
pre la toate pestirile..." 5,,.
Inzplea (a), a umplea, a implini,
ce numai sa implura toti de
frica, 216 ; . crestea ..$i -$i im-
plea toata voiasa", 833, 1437, 190.
In, ...da-va-voiu ploae in vremea
", 927.
incilja (a se), Iar fericitul Nifon
it intaria [pe Neagoe] cu invata-
turile sale, ca se creasca pi O.
se inalta in toate faptele cele
bune pi sa se radice in noroc
bun... ", 1121.
incuia (a se), Si apoi iar insepi
toate incuitorile pi pietrile sangure
www.dacoromanica.ro
789
s'au inchis Si s'au incuiat", 22,,.
Incungiura (a), a cuprinde, ...cazu
[Radu Voda] intro boala groz-
nica pi cumplita $1 alte rautati
multe it incungiurara", 146.
incurcat, ...Mind el [Avesalom]
Incurcat de par de ramura unui
stejar...", 19,,.
indereptarea, iata v'am dat legea
mea pi judecata pi indereptarea
in mainile voastre", 9,,.
inderepta (a se), a se indrepta din
pacate, a urma pe calea dreptei
credinte, 72, 86, 9, ; ...zi-
candu-i [sf. Nifon]: eu sa dom-
nesc, la: to sa ne indereptezi pi
sa ne inveti legea lui Dumne-
zeu,.", 896.
indirepta (a se), 58, 1036, v. in-
derepta.
indireptarea, 6 728, v. inderep-
tarea.
indireptatoriu, ,pi luo pre Zaharia
ca se-i fie lui duhovnic pl Inva-
tatoriu si indireptatoriu tuturor
oamenilor...", 4,3.
indoit, ...pi toti saruta cu credinta
moaptele mele pi sa umplu in-
doit de dar bun", 2230.
indrciznire, Pentru care lucru cu
indraznire vom putea zice, ca
epi vestea bunatatilor sale preste
tot pamantul ..", 82(:).
inframse, a se infrange pi nu i se
inframse voia, ce se implu",833
Infrantselat (-e). impodobit, 1,,, 209
2,, 24,,, 22' 293,.
infrcimsela (a), a inzestra, ] ..si o
inframseta cu tot feliul de trebu-
inta.. pi cu alte framseti cu de
toate o inpodobi...", 13,.
infrumsela (a), a impodobi ...bi-
serica... sa infrumseteaza cu prea
cuviopii pi ingaduitorii sai, cum
se-ar zice ca sa inpodobepte ca
cu ne$te pietri scumpe...", 127;
infrumseta [sicriul] cu marga-
ritar frumos...", 23,,.
Ingciduinjci, si fura lucrurile lui
 790 Biserica Ortodox& Romer

pre ingaduinta, 184 , 1,,. nalti, tot de piatra cioplita si

Ingaduiloriul (-ii), dupa cuvantul
lui Dumnezeu... catra Moisie in-
gaduitoriul sau", 9,, ; 1,
ingrddi (a), far inprejur o au ingra-
dit [m-rea] cu zid", 23,,, 281,7 30,,.
ingreuia (a), de ce mergea, de
invartiti foarte frumos si minu-
nati ..", 27,,.
invrednici (a se), Radul Voda nu
s'a invrednicit a o muta [mitropo-
lia din Arges la Targoviste]", 286.

cu multe cantari [de la calugari]

sä ingropa trupul lui [Nifon]",
i
jertvd, pl. jerlvele, jertfa, 7,, ; [sf.
aceia i sa mai ingreuia grijile ", 147.
ingropa (a), a inmormanta, liturghie] intru care aduc preotli
pentru oameni jertva necrunta si
cinstita lui Dumnezeu...", 6,,.
1327, 1916. jitnifd, 23.
irtizatute, in viitor, de acum inna- jrnall, ...si-1 infrumseta [sicriul]
inte sa to pocaesti de rautatile cu margaritar frumos si cu alte
tale", 2071. pietri scumpe si cu jmalt...", 23,,.
jungliia (a), ...icoana... care mai
Innoi (a) o biserica, 24,,, 26,,, 28,,.

inpcica (a), i
inpdrat, Jana. David fu radicat
inparat", 1929.
nainte o junghiase un ovreiu cu
inpaca manastirea
si calugarii de frica ce avea", 1718.
inpdrithiati, inperechiati, asa
fiind ei inparichiati, radicara cazna
asupra lor...", 1425.
implea (a se), 28,, v. implea.
inpletit, a impleti, a unelti, ...brau
de piatra inpletit in 3 vice si
cioplit cu flori...", 2740 ; Iara
Mihnea Voda... au inpletit mreja
hicleana asupra ta'narului Vlad
Voda...", 17,2; 7.2.
inpreuna (a), Iara ei nevoia se-1
inpreune sa stea cu Bogdan de
fata", 18,,.
inprielini (a se), ...ca s'au in-
prietinit cu Ungurii... ", 17..
inpulina (a), a micsora, 1,,, 108.
inloarce (a se), iar pentru coconii
ce-i ramasese, ea tot sa mai in-
torcea si sa mai mangaia", 2i,,
4,8.
hangeriul ", 26,,, 18 2,, 7,,, 31,.
jupanese, sotii de boleti, ...0 se
culca [Mihnea Voda] cu jupane-
sele [boierilor]", 14 ; 2,,, 86.
ldcas, ,,i cum merse acolo [la
Atos], indata sa prinse de lacas
Vatopedului", 12,,, .
in sfanta si marea manastire a
lacranzi, ...saruta [moastele] Cu.
lacrami si cumulta veselie...",21.
ldcui (a), a §edea, a till intr'un
loc undeva. a locus; pass:m.
ldsa(a), lar Iosaf... lasa toata jalea
si intristarea ...si merse numal
de cat in Tarigrad...", 13 4,,,
5, 215.
lalure (-ile), 3,,, 5,, 6, ; ...fu vestit
sf laudat in toate laturile..., 8,,
lalul, si se vana el in latul carele
vrea sa vaneze pre Neagoe", 202.
Muntru, desfacura marmuri-
le [mormantului] si sa ivi trupul din
launtru al Radului Voda... ", ;

infra (a), a intra, 4, 15161,7 a,.
intriascuns, ...ca si el in pim-
nita intr'ascuns junghiiase sfanta
icoana.", 26.
infelepciune, ...ca pentru invata-
tura certarii sa sa intoarca Jar ca-
tra intelepciune cea intreaga", 4,,.
Invcilit, acoperit, 27.
Invart4i, ,.i au facut... 12 stalpi
...au podobit [m. rea Cutlumuz]
den launtru si dinafara..., 23,,.
lazur, si toate scobiturile pietrilor
dinafara be vapsi cu lazur albastru
si florile le polei cu our ", 27,, ;
comp. arab. at azurd (= albastru)
si lapis lazuli (probabil venit
prin Turci).
legdturd, sa facu lucrul acesta cu

www.dacoromanica.ro
 Giosar
mare legatura sl cu groasnic
blestam", 30.
lege, invatatura, credinta ; passim.
iepada (a), a arunca de la sine. a
indeparta, ....au lepadat pre sfan-
tul [Won] de Ia sine Si I-au go-
nit den tara sa...", 224, 7,
188, 17, 2116.
len, genitiv : leului, 17,5, 203.
popor, natie, SI veil pert
de sabia tuturor limbilor care vor
veni in tara voastra....", 108.
lipsirea, pierderea, 4...5i nu era
nici unul dentrinsii carii sa nu
fie varsat lacrami pentru lipsirea
parintelui...", 13.
logofcit, 2114.
Them cel bun, 7; adevarat, 22,,.
luntcinare, 5,.
niaghernila, bucataria, 12, 2376,
31,.
nzagupie, brutarie, 1248, 23,0, 312.
mcigura, $i in magura Catesca..,
multe lucruri au facut.. ", 2577.
mare, adj., Si de acolo fu chiemat
la mare lavra a sf Atanasie", 6,.
tndrgciri/ar, 23,,, 247, 26.
mainele, 5 ; 9,
tudncistire, passim.
tnangdere, 3,, 4,,. Si ramasa intre
toti fratii plangere Si tanguiall
fara de margaere", 13.
marmurile, Si degraba sä desfa-
curd marmurile [mormantului] Si
sa ivi trupul din launtru..", 22,
marturisi (a), ...9i indata-1 cu-
prinse frica Si cutremur, cat it
mai esia sufletul de nu vrea
marturisi pre sfintiia sa, ca este
slant", 23,.
mdlase, ..au pus un covor de
matase, cusut tot cu sarma de
aura, 250.
meree (a), _51 au indemnat oa-
menii de au mers de 1-au parit
la Amira.. ", 8,,.
ntertic, ..Si au facut [m-rei Lavra]
Si mertic mare Gate 90.000 de
www.dacoromanica.ro
791
talere de an", 240, 252.
mesteca (a se), a se amesteca, 11.
riztWesug, pl. nieVew,rgette, passim.
megia, imperf. de la a nze,ste (la-
tin. nriscere), a pregati, a lua, a
scoate, ..mergea toti ..ca la un
izvor curator de viiata, de la care
toti isi mestia bautura...". 120.
melohul, pl. tnelolian,172,247,25,9.
minutia, (a), sa stiti ca au mi-
nunat Domnul pre prea cuviosul
seu", 31,
111.4el, saraci, sarmani, ..iar pre
cati m'sei au miluit...", 13,,. 30,.
; mitrupolit, l9.
nzitropo/it, 296,
moale (-le), . saps pant ajunse
de moastele sfantului. Decii le
scoase afara Si le baga intr'un
secriu... Si sa adunara toti calu-
gad!. sa inchinara sfantului Si sa-
ruta moastele... ", 2118, ; 20,,,
2230, BP 2310' 271.
,
MOVelll (a), Acestea zic voao sa
le paziti deca va este voia sa
mostenati inparatiia cea cerea-
sca", 10.,4.
mrejcl, ...0 au inpietit mreja hic-
leana asupra tanarului Vlad Voda
Si venira. asupra-i", 17,,, 19,2.
mnere, sotie, nevasta, ,,...avand el
[Bogdan] muere cu lege...", 112;
....da barbatului muerea sa", 115.
tnulld, nu trecu vre me multa", 8,,.
nzuljdzitire, Pre care [icoana] cu
mare bucurie Si multamire o astep-
ta domnul Neagoe Voda", 274.
muma, mama, ..
Sionul, care este
muma bisericilor..", 25,,.
;nand, chinuri, Si patimind multe
munci sa sfarsi pentru lege...",
12,,, 13.
munciloriiil, chinuitorul, 1612, 175.
18.,.
muta (a), . Si cum zis..3 ...ca se
va muta mitropoliia den Argef
in Targoviste", 284; ...sa mute
moastele sf. loan Hrisostom de Ia
Cucus in Tarigrad..", 20,8; A,
mute [ icoana] in tara sa..", 264..
 792
rnuL-eviri (a), ..fu parit si muze-
virit de Manea Hlapen.. si-1 bags
in puscarie", 220, 1940'
muzdviriia,...pentru muzaviriia ce
muzavirise pre sfantul Nifon ",194,.
neica.o., 133,.
nddeljdui (a se), ..nu va nadajdu-
ireti spre domni..", 11 21,0.
nddejdea, 11.
.nainte, inainte, 1340, 14,,.
nalle, inalte, 6.
naltd, inalta, 28,,, 313.
nciptistuiii, asuptiti, 630.
nciprasna, .§i de naprasna sa
facu galceava mare de oastea
lui Neagoe", 172.
ndprasnica, moarte, 1839.
ndrodul, p1. naroade( -le), norod , po-
por, 54, 88, 78, 19,3,
ne, pron., ..noi ne nadajduim spre
credinta domnului nostru.. ", 21,0.
necruntd, fara de sange, neinsan-
gerata, [sf. liturghie] care aduc
preotii pentru oameni jertva ne-
crunta..", 628.
nedireptali, nedreptati, sa sa
fereasca de nedireptati.. "0 6.24'
nedireptul, nedrept, ,si deaca vazu
pre nedireptul domn [Mihnea] ",
15.
negrit, Iar trupul lui [Bogdan]
nice fierile, nici paserile, nici pa-
mantul nu 1-au putut manta, ce
numai ce s'au pojorlit si au ne-
grit Intru rautatea tuturor", 20,,.
neplecata, lara sfantul afla turma
neplecata si neascultatoare.", 833.
nemeri (a), au nemerit la un
parinte calugar", 37.
nepregetand, *i nepregetand, 1-au
si dieconit...", 370.
neputernici, 630, 304.
neste, niste, 1, 159.
negiutele, .Dumnezeu, cela ce
stie si vede toate stiutele si ne-
stiutele", 206.
netocmirea, ..vaz pogorandu-se
pre voi pentru netocmirea bise-
www.dacoromanica.ro
Biserica Ortodox& Roman&
ricii.. manila lui Dumnezeu", 14,.
netezitd, .piatra cioplita si nete-
zita..", 27,0.
nevoe, ..vrand Dumnezeu sä arate
aeve ertarea pacatului [acelora].
carii ii facuse nevoe si scarba
sfantului ..", 228.
nevoi (a se), . si oreunde auzia
ca se nevoeste cineva Intru lu-
cruri bune, indata merges acolo..",
3,, ; ...si se nevoia spre toate
poslusaniile .", 1237 ; lara ei ne-
voia sa-1 inpreune sa stea cu
Bogdan de fats ", 1830 135, 6.
nevoin1d, . cat petrecu acolo in
toate era tocma cu alti frati.. atata
cat le era [Ion] rusine de sme-
renie si de nevointa a lui",1238.
nevoiloriu, ..[Dumnezeu] ce au
proslavit pre robul sau cel mult
nevoitoriu..", 21,1.
nice, nici ; passim.
nimea, nimeni, 103. 183,, 2111.
nimenilea, si nu putea nimenilea
sa se pOtriveasca. lor..", 1535.
oarece, oarecare, ... fu un sunet
oarece si sa duse denaintea
ochilor lui...", 2220.
obch* (a), a sfarsi, Decii deca
obarsira sfatul, chierna pimnicerii
...se le dea sa bea yin", 15o ;
...si alte lucruri au obarsit", 2670.
obiciaiure (-ile), aila biserica iz-
vratita si cu obiciaiure rele",
839' 910' 1032'
obicind, obiceiu, si deade de luara
toti oamenii den coliva dupe o-
bicina", 29,,.
ocaanice, vrednic de mils, deaca-1
vazu Inteatata pedepsa, zise-i
o, vai de tine ocaanice 1", 206.
ocard, mustrare, Iar deca-1 vazu
pasa, zise-i cu ocara o, calca-
toriu de juramant !", 197.
oddjdii, vesminte bisericesti, 28,9.
odihni (a se), Apoi facu tins, ca
se se si odihneasca oamenii lau-
dand pre Dumnezeu", 29.
 Glosar
odrasele, ca sa cade $i radacina
$i odrasele ce au crescut, sa le
spunem", 213.
o/ovind, povarna de olovina [la
m-rea Arge$] ", 31.
ollarita, altar, 24,3.
omeni (4), oameni, $i afla omeni
pre voia sa. ", 73,, 958, 11,.
aprealci, $i facura aceste lucruri
cu mare opreala si blestem",308,.
omte, lar m-rea lui Ariton, care de
opste sa chiama Cotlomuz", 2338.
°retinae, oriunde, 3, 1133.
oara, ora$ i-au taiat capul in
oara$ in Bucuresti", 19,.
ospatarie, 2397.
osteninfele, ..$i sa nevoia spre
toate poslu$aniile ..atata cat striga
ostenintele lui", 128,.
oaspapti, cel de sara, 171, 30,.
ostea, oastea, 165s, 17,, 194.
ostrov, oi au scapat la un ostrov
den care au trecut Dunarea", 1889;
ostrovul, carele sä chiama Ape-
lapov", 24.
armate, ,..ei voiu da pace
[tarii voastre] $i o$ti nu vor trece
pren ea", 933.
paiajeni, ce toate mestesugurile
cele hiclene ale lui ca ne$te
paiajeni sa strica", 159.
pale, pl. palcuri, inpartira oastea
in 3 palcuri $i un palc luo Nea- Pa3i (a), Dumnezeu trimisa cor-
goe..", 163,,. bul de hrania pre Me proroc,
paled, potolege maniia lui Dum-
nezeu mai nainte pans nu se
porneste pre voi", 116.
pan 'astazi, Deciidinteaceavreme
pan 'astazi s'au potolit tara $i
s'au inpacat de galceava..", 1936.
plena cat, atat timp cat, Iara Viad
Voda... crestea intru mai mare
bucurie si in bunatati $i in cin-
ste, pans cat au tinut sfatul a-
celui neam dirept", 1729.
PapistaA romano-catolici, 139,1728.
pardosi (a), $i pardosi toata bise-
rica, tinda $i altariul... cu mar-
www.dacoromanica.ro
793
mura alba", 2733.
parte (barbateasca), 1020.
pani, acuzatii, si cu pad atatea
de multe, cat 1-au scos de scau-
nul patrier$asc", 73,.
part (a), 288, 733, 813.
pdrinte, arhimandnia sfantului...
parintelui nostru Nicodim", 267:
164. 2038.
pdriniii, ..iara calugarii deader&
lui Neagoe Voda... blagoslovenie
de la parintii cei sfinti, carii era
in manasiire..., 23,.
pasa, paseste, pleaca! ia to pasa cu
pace oreunde vei vrea" 1137; pa-
se $i esi den tara noastra",1031.
pate (a) biserica, 5, ; one cele
cuvantatoare", 9,3.
patemi, suferinte, chinuri, [sf. NI-
fon] care au stralucit in multe
patemi si ispite..", 13.
putriarhul, passim.
patriarsie, patriarhie, 438.
patriewsc, scaunul, 7,.
patriersiia, $i toate chiliile den
patriersie li-au innoit $i patriersiia
cu bani si cu multe daruri o au
inbogatit", 258, v. patriarhie.
patriiar0, [Ovreii] carii n'au vrut
sa tie prorociile sfintilor proroci,
$i ale sfintilor patriiarsi", 7,8.
patio, si-1 trimise la paza in ce-.
tatea Odriiului ", 814, 28
asijdirea pazi cu bucate pre Da-
niil... in chip ca acesta pazi si
pre INifoni", 11,8,
pedepsa, pedeapsa, 206.
pen, prin, ...cei ce se striina pen
pustii $i pren pe$teri...", 2566,
pentre, printre, ...puse ficoanel...
si in tinda pentre stalpi", 2949.
pert (a), a dispare, a muri, $i
veti peri nefiind goniti de nimea",
108; ...$1 veti pen de sabia
tuturor limbilor...", 108.
pestrild, $i facu un cerdacel
denaintea bisericii pre 4 stalpi
 794 Biserica Ortodox& Romer

de marmora pestrita", 27. pojorlit, Iar trupul lui nice fierile

petrecaniia, sfarsitul, ...Nifon pri- nu 1-au putut manta, ce numat
cepu ca va sa f e aproape $i pe- ce s'au pojorlit $i au negrit", 20,,.
trecaniia sa.. ", 122,, 149. polei, (a) cu aur, 2312, 25,,.
petrece (a), sa priimi la o minas- poleile, poliit (-e), si crucile pre
tire de petrecu inpreuna cu ca- tune tot poleite cu aur", 27,, ;
lugarii viiata mai predesupra ...icoane toate ferecate cu argint
firei omenesti", 7, 1210. curat si poliite cu aur", 29, .
pialrd pucioasa, sa prApadi porec/a, ...Manuil, iar pre porecle
[Sodoma] $i arse cu foc si plata ii zicea Harip", 234.
pucioasa...", 10 ; 28.,,. poshqaniia, pl. poslupnille,
pie/de (a), a omori, a ucide, 18,,, toatA poslusaniia cu dragoste o
19,8. umplea..", 68 ; ...si sa nevoia
pietru scumpe, [icoane] impodo- spre toate poslusaniile... $i ajuta
bite tot cu aur, si cu pietrii scum- $i la alte poslusanii...", 1238. 40'
pe", 2907, 1, 23,,, 2454. pos/upticu/, servitor, si lud cu si-
pininicelii, [Mihnea] chiema pim- ne poslusnicul...", 12.
niceri $i le zise se le dea sa bea potoli (a se) a se linisti, Decii..,
vim..", 1521- s'au potolit Cara $i s'au inpacat
pininijci, passim. de galceava si bisericile sa ye-
piznt, passim. selira.." 1937.
pizzna. a, $i asa facu Dumnezeu povarna, ,,..facu [la Arges] $1 po-
den cele amara dulci $i den cele varnA de olovina...", 31,.
pizmasa cu prietnicii...", 11,,, pravild, .51 tocmi toate obiceaiurile
piznra.pil diavolul, 10,6. pre pravild ", 970,
plehupd, capac, [Neagoe Vaal pravoslaviia, 13n, 3139.
deade de facu sicriiul tot de argint pravoslavnici, 3,,.
...si deasupra pre plehupa, scrise prdznuire, 2
chipul sfantului intreg...", 2317. pre, spre, asupra, si potoleste ma-
plevele, [credinta] aleasa de ple- niia lui Dumnezeu mai nainte
plumb, 23, 2713, .
vele $i de neghina ereticilor", 7.
poale, ...poale de analoghiu", 28,5,
pans nu se porneste pre voi", 11,.
pre, pe ; passim,
prea, $i zevese cusute cu sarma
poama, pl. poame, fructe, roade, de aur prea inframsetate au
cA [din pomul acela] mancarA... dat...", 24,,.
poama mortii...", 31, ; ...nici preacurva, [Bogdan] este curvariu
pomii nu vor face poame...", 109. $i soru-ta ca o preacurva", 11,,
poclon, dar, iarA calugarii deacolo preacurviia, ,,si 1-au lepadat [pe
dedera lui Neagoe Voda poclon Bogdan] den sfanta biserica
capul sfantului [Nifon]...", 23 pentru preacurviia lui. ", 1899.
podobit, inpodobit, ...$i cu toate precurvari, ..lar curvarilor $ti
framsetile $i podoabele o au precurvarilor va judeca Dumne-
podobit...", 2373, 277. zeu", 1017.
podvigul, ,,Deci nici acolo n'au pre desupra, $i sa priimi la mania-
schimbat luptarea si podvigul sAu stire de petrecu... viata mai pre-
in care era deprins adeca cu a- desupra firei omenesti...", 8,.
Junul si cu ruga...", 8,,,. preget, fall de , 12.
pohti (a), a invita, , .$i pohti sa vie pren, prin ; passim.
toti arhiemandritii", 2838, 837. prat:, prep., prin, 425, 25,,.

www.dacoromanica.ro
 Giosar
preo/ii, $i facu sdbor mare...
cu preotii $i mirenii...", 94.
preoji (a), a hirotoni preot, jar
pre Nifon, cu blagosloveniia ar-
hiereului cetatii Cruel, l -au preotit
acolo...", 416.
presosala, si va va rAmanea rd-
mdsitd den presosala graului si a
vinului..", 9.
presto/u/, sfanta masa din mijlocul
altarului, 271,, 2924.
pretutindinea, pi pretutindinilea,
.esi veste mare pretutindinea
pentru rdzboiu...", 187; ,,..fu
vestit $i laudat in toate laturile
atata cat yenta toll de pretu-
tindinilea la sfintiia sa..", 82,
6,,, 26.
pribegiia, 1585.
pricestiti (a se), cuminica, griji,
impartAsi cu sfintele Taine ; pe
toti ii era si-i dezlegd ca un u-
cenic... al lui Hristos, cu al ca-
rulia trup $i singe sa si pricestui",
13.
prietnicii, si asa fAcu Dumnezeu
den cele amard dulci si den cele
pizmasa cu prietnicii..", 1118.
priind (a), ...Si Vlad Vodd au prii-
mit sfatul [lui Bogdan]. .", 18,,.
prisosi (a), vd va prisosi yin Inca
$i pand in vremea ardturii", 930,
pristaniste, port, refugiu, loc de
odihnd pentru cordbieri. Asijdirea
facu o pristaniste in Ascalun la
mare 244.
pristdvi (a se), muri, 256, 60.
pristdvirea, moartea, incetarea din
viatd, 469.
prorocul, 11
prosldvi (a), Dumnezeu pro-
sily' pre eel ce-1 proslavia si-1
chiema Ia sine", 13,6.
protul, protosul, presedintele chi-
notitei (consiliului ad ministrativ)
Atosului, 230, 2831, 2917.
provide; ( -ua), ,,...un parinte cAlu-
gar, pre carele 11 chiema Ioasaf,
dascal $i providet...", 38,
www.dacoromanica.ro
795
pucioase, si acolo [Ia Cozia] curl
piatrA pucioase...", 28,,, 1019.
purcede (a), 41 purceserd... unii
pre uscat, lar altii in vase pre
mare", 43, 16.
pustie, s1 va fi tara voastra pu-
stie $i curtile voastre pustii", 10.
pu,garie, 231.
pufine/, odihnird putinel $i iar
merserd la bisericd..." 29,,, 3,..
pujunel, $i sd va ascundeti pu-
tunel pan' va trece manila", 436.
racla legii, ...iard in cale be purta
[moastele] in carats ca 51 Israil
racla legii", 23,6.
rddica (a), domn, 19,, ; im-
parat, 19 ; goand asupra
cuiva, 164 ; caznd asupra cuiva,
14 ; a se in noroc bun, 11.
rdwasitcl, si va vor ram anea rams-'
sitd den presosala graului...", 9,,.
rdnduri, randueli, pe grdial den
pravild... de mandstiri $i de bi-
serici ;i de alte randuri de ce
trebuia", 96.
rdserit, mandstiri de la rdserit...",
25,, ; de la rdserit pand la a-
pus.. ", 25,6.
rasepi (a), le-au ars curtile $i ca-
sele le-au rdsepit... si m-rea lor...
din temelie o-u rasepit...", 1566,.:
rdsuna (a), a... trambitd cu glas
mare... care rdsund tare... ", 31,,.
rdtunde, ...zidi mitropolia in Tar-
goviste... cu 8 turle si tot rd-
tunde...", 288.
rdutaie, Iar el fiind indemnat tot
de Mutate firei sale...", 1510.
ravna, ravna, zel,... s'au aprins
cu ravna cea bund spre invata.-
turd..." , 6,,.
rdzbdtute, Iar ferestrile bisericii
[Arges]... tot scobite si rdzbdtute
prin piatra cu mare mestesug be
facto,' 27,6.
rdzboiu, ...esi veste mare... pen-
tru rdzboiu..." 188 ; , si facu rdz-
boiu langd orasul Bucurestia,192.
 796
rd.:7boli (a se), ,,... deaca au sosit
la Tarigrad [patriarhul Zaharia]
nu zabovi vreme multa, ci sa.
razboli ; infra care boala isi deade
sufletul...", 5.,.
rosie, §i apa aceea se facuse ro-
sie de singe...", 26,..
ruga, rugaciunea, .. podvigul sau in
care era deprins, adeca cu ajunul
$i cu ruga", 8,8, 17,,, 18 19,8.
rugdciune, Si au cersut rugaciunea
si blagoslovenie de la toti parintii
cei sufletesti 5,, ; lar rugaciunea
sf. Nifon nu-1 slobozia ..", 157.
sabor, sobor, sinod, adunare, al
optulea sabor, care vrura sa -1 face
la Florinta Latinii..." , 3, ; $i facu
sabor mare de inpreuna cu Dom-
nul si cu toti boerii, cu preotii
$i cu mirenii...", 93.
sacs, goals, fare apa, intra in-
tr'o bute sacs.." 15,8.
sacriul, secriu, sicriiu, ...se des-
chise sacriul cu moastele sf.
Nifon...", 22,4; 21,,, 23.
sdgeta (a), gati sageti de sageta",
14,0, 19,,.
.5(1;as/id (a se), a se adaposti, a
locui ...s'au salasluit la o bise-
rica a sf. Apostol ,Stefan... ", 8..
sdninat, [icoana] pe care era sam-
nat chipul Domnului nostru lisus
Hristos", 26,8, 19.
sanalate, toata vindecarea si sa-
natate dobandia", 238.
sdngur, Vazu s'angur Neagoe Vo-
da descoperire ca aceasta..", 229.
sapa (a) groapa, [Mihnea].. in toate
zilele sapa groapa gi cugeta cum
va putea face sa-i piarza...", 153.
sdrrnii de aur, fir de aur, ,,o zavase
cusuta tot cu sarma de aur..",2418.
sciruta (a), gi le saruta [moa-
stele] cu lacrimi..", 21,,, 22..
sdtura (a se), ..zidi mitropolia
in Targoviste mare $i frumoasa...
cum sa satura ochii tuturor de
vederea ei", 288.
www.dacoromanica.ro
Biserica. Ortodoxa Roman&
saint, $i painea o yeti manta cu
satiu..", 9,,,
savcilw. (a), $i chiliile le-au urn-
plut de framseti $i li-au savar-
sit de acoperemant", 2339.
scapa (a), [pacatosii]carii scapa den
mestesugurile [diavolului]..", 798.
scarba, si cuprinse scarba si in-
tristac une mare biserica lustini-
ianiei..", 5,, ; carii ii facuse ne-
voe $i scarba [sf. Nifon]", 22g.
scattit, (patriersesc), 7,, 33, 8,, 17,, ;
domnesc,19; capitala tarii, $i
deaca sosira la scaun", 2135 ; si
tocmira sa fie acestea [Tismana
$i Arges] manastiri amandoo...
cinstite intr'un chip $i arhiman-
drii $i scaune mai marl de cat toate
manastirile T. Muntenesti", 30,,.
scripturd, viata si minunile, cele
ce au facut ei, ni le-au aratat
cu scripture ", 118.
scoabe de fier, 22,0, 27,,.
scobild (-e), inarmura, piatra sco-
bita cu flori, 27,,, 4. 32.
scorni (a), a provoca, a se ivi, $i
sa scornira in tarn rautati $i gal-
cevi..", 14,.
scrie (a), iar deasupra pre plehupa
scrise chipul sfantului intreg",
23,4, 24.
sfcirdina (a), Tara to nevoeste
se-i sfarami capul..", 18,,, 16,.
sfat, (a face, Linea, primi), passim .
sleitui (a), 15., 9, 1832.
singe ( -le), sange, 13, 26970, 3,
slobo:d (a), si slobozi izvoare de
invatatura limpede", 94, 10,8.
slujbd (-ele), fratilor la toate sluj-
bele ajuta", 12,8 ; era nevoitor
spre [sfintelej slujbe", 134, 98
smerenie, le era altor frati rusine
de smerenie $i de nevointa a
lui", 12,,.
sobornica, .. biserica cea mare
sobornicadin Tarigrad..", 25,, 27,,
socoti (a), ..$i porunci sa nu-1 mat
bage [pe sf. Nifon] nimenea in
seams, nice sa-I socoteasca, nici
 Glosar
sa.-1 cinsteasca...", 118 ; ,,...soco-
tirt toate pre amaruntul..", 212 ;
socoti minunea sfantului
,,.. sf
[adevaratar, 2222 ; 2228.
socotitorizil, ingrijitor, supraveghe-
tor, om de incredere, ,,...Neagoe
socotitoriul lui sveatai Nifon", 16,.
sodoiniia, ,,.. adeca.., curvia cu
parte barbateasca...", 1020.
solitoriu : mijlocitor, ...solitoriu la
Dumnezeu", 8,,.
sparge (a), a strica, a desfiinta,
si sparse mitropoliia den Arges
den temeliia ei si zidi in locul
ei alta sfanta biserica", 27, ; 1540.
spcisenie, mantuire, 12,.
spodobi (a se), invrednici, ...si mul-
tarnia cad s'au spodobit aeve a
vedea domn ca acela", 2035.
spurcdciune, sa va feriti de toate
spurcaciunile si hiclesugurile",630.
steme, si imprejurul boltelor fa-
cute tot steme de piatra cioplita
cu mestesug", 2722.
sticle, si au pus pe la ferestri cu
sticle", 2340.
tiutele,Dumnezeucelacestiesi ve-
de toate stiutele si nestiutele", 202.
strajd, ,,...au zidit o cula den te-
melie sa fie de straja", 24,,.
strasina, iar pre supt strasina
cea mai de jos [a bisericii] facu o
strasina tot marmura alba cioplita
cu florl.. ", 272,
strabate (a), toata dascaliia filo-
sofului o au strabatut cu intelep-
ciunea sa", 38.
streluci (a), ca sa streluciasca lu-
mina de'ntuneric..", 615 ; [Dom-
nul ceresc] care streluceste soa-
rele sau...", 263.
strenzoA ...ca [din pomul acela]
mancara stremosii nostri poama
mortii...", 317.
strica (a), ..cA strici obiceaiurile
noastre.." 1033.
striga (a), sa nevoia spre toate atat
cat striga osteninjele lui", 1241.
striina (a se), instreina, ,,.. si mai
www.dacoromanica.ro
797
vartos pre cei ce se striina pen
pustii if hrania", 25;striini, 6,,.
stropi (a) cu singe, 261.
sucite, ..41 turlele tot cioplite cu
flori si unile facute sucite...", 2707.
supt, sub, 20, 2722,
surzt-ta, sora-ta, 11,.
,sutele, ,,.. cu multe amagele si
sutele.. sa lega cu boerii..", 15,.
svanta, sveald, sveatdi, sfanta,
sfant ; passim.
sveatnicul, sfetnicul, 15.
taind, lucrurile cele de taina la
aeve se sa descopere", 6,G ; 11,,.
taler, moneda veche de argint, Si
au facut si mertic mare cate
90.000 talere de an", 24,7.
trimadui (a), a vindeca, ..ca sa
curateasca si sa tarnAduiasca
gresala Radului Voda...", 20.
tanzplciri, intamplari, si sa sfaisi
Radul Vocla intru niste tamplari
rele ca acestea", 14,.
tdnguiald, si ramasa intre toti
fratii plangere si tanguiala fart
de m'angaere", 13.
tdrnosi (a), a sfinti o biserica, si
o au tarnosit [biserica] cu bla-
gosloveniia arhiereului...", 2341 ;
[merse] patriarhul cu mitropolitii
si cu tot clirosul denpreuna, ca
sa tarnosasca biserica [ma.nA-
stirii Arges]", 29,,, 8h.
tatd sufletesc, 3,, ispovedi oatra.
dinsul toatt taina sa si-1 priimi
sa-i fie tata sufletesc", 378.
Idttini seu, tatal sau, ca Avesa-
luom fecioriul lui David ca.nd s'au
sculat asupra tatani-seu.." , 18 n.
tenzdtoriu, ..neam ...tematoriu de
Dumnezeu", 1498.
timpina (a), a intampina, si cum
esi afara, indata-1 timpinara niste
oameni..", 262,.
tinda (bisericii), pl. tinzile, passim.
toca (a), iar dupa oink tocara si fa-
curabdenie toatanoaptea ..",29.
Mona, la fel, intocmai ,.cat pe-
trecu acolo in toate era tocma
 798 13Lserica Ortodox. RomAn&

cu alti frati $i cu mancarea 9i au facut un cerdacel de pia-

cu postul..",. 12,4. tra.., 25,,, 18
turcesc, (Amira inparatul), 8,,.
Jocrni (a), ,,..intra intr'o bute sacs
de se ascunse, ca asa tocmi turle, 0 au fAcut biserica sf. NI-
Dumnezeu .", 15,7; Jar in lau- colae [din Atos]... cu turle, chilli
data m-re Vatoped tocmi sa se $i trapezarie..", 23,,, 2726, 288.
dea mild pre an, ca $i la La- turli pare, diminutiv de la turle,
vra..", 2431 ; ...si alte metohuri... si [in] sf. oltariu desupra pres-
au facut.. $i bine le-a tocmit..", tolului Inca facu un lucru minunat
248; .tuturor tocmia mantuirea.., cu turlisoare varsate, 27.
84; ,,toate bisericile pravoslavni- turnuri, 0 au facut o cula mare $i
eilor sa tocmia de la marea bi- cu turnuri, sa le fie de paza", 247.
serica a 1ustinianii cei mari", 3,, japd, nu putu rabda rana sla-
114; far prestolul... tocmi-1 $i-1 biciunea cu care sa junghe ca cu
aseza Insusi Neagoe..", 29,4 ; $1 o tag ascutitA..", 7,0.
tocmira de fAcurA ;1 slujba Isf. ldrcii, genitiv de la ;card, passim.
Nifon] ", 307.
tocmeala, pl. tocmelele, ...sa ne- umplea (a se), 14,,, 15,,, 17,,,
voia sa umple toata tocmeala 22. ; a implini, a Indeplini, 174,
sa...", 8,, ; ...invatind pre toti ca 68, 76, 8,,, 11, 1335, 17,,, 19,,,
se tie tocmelele sf. Apostoli..", 302o.
6,, ; .se pleca cu totul obiceiului unde, vazu [Neagoe] descoperire
$i tozmelii manastirel..", 67. ca aceasta..: unde s'au rupt
$ocmirea bisericii, 9,, v. tocmeala. scoabele cele de fier.-", 22,,.
tocmitoriu, ,[sa fie] ..tocmitoriu urgiia, maniia gi urgiia", 1537.
mantuirii tuturor..", 4,,. urloiul,ghiab, canal facut din olane,
foiagul. $i fu trimis pacatosilor pre sus pre ziduri au adus apa
toiagul invataturii cel de fer", 418. cu urloiul..", 24,,.
tot cine, oricine, $i tot cine mer- userdie, userdie, g1 avea multa u-
gea la di nsu I [inteajutoriu]. ", 237. sardie pentru 2,,; mer-
traiul, viata si traiul [sf. Nifon] ", gea toti [acolo] cu userdie..", 12,,.
1, ; sfarsitul traiului $i vietii [sf. upira (a se), $i nu se mai usura
Nifon] ", 32,4; 10,,, 211. nevoile, ce de ce mergea, deaceia
trambild, numai de cat chiema i sa mai ingreula grijile", 14,.
pre toti, ca cu o trambita", 7,,, utrdne, genitiv utrdnii, slujba li-
31.g. turgica ce se savarseste in fie-
irapezarie, sala de mancare la care dimineata dupa rasaritul
manastire, 23,,, 2477, 31, soarelui si inainte de liturghie;
treaba, ,,nu spuse nimanui nimic, *i tocmira de facura si slujba
ce -$i cAuta treaba $i slujba lui", sfintii sale cu vecernie, cu utrane
15. ; case de toata treaba", $i cu liturghie..", 308, 227.
233, ; $i au facut vase de treaba vdna (a), si sa vana el In Iatul
b sericii", 2415 ; 7,, carele vrea sa vaneze pre Nea-
trimite (a), *i voiu trimite asupra
voastra fiara salbatice..", 10,, 11. goe..", 20,.
vdncilori, vatah de , 1714, I lig-
tristdciune, intristare, ..si bucuria vdpsele, ce apoi s'au zugravit [bi-
i sa intoarse in tristaciune", 15. serica] cu vapsele $i cu our ", 14,,.
Troild, (sfanta) Treime, 28,,. vdrsa (a sezorile), 29,,; plumb,
.

tronul, $i pre tronul cu moastele 27,, ; multe felurl de izvoare.

www.dacoromanica.ro
 Glosar
prea intelepte ale invataturilor s'au
varsat", 26.
vdrsate, intoarse, rasucite(?), si [in]
sf. oltariu desupra prestolului Inca
facu un lucru minunat cu tur-
li§oare varsate", 27,7.
vdrtutea, 55i toata vartutea voas-
tra sa va pune in zadar.. ", 105.
vdrlos, 41 mai vartos sa nevoia
sa umple toata tocmeala sa..",
8,6, 258,, 265.
vase, 4i au facut vase de treaba
bisericii de our de argint", 2415
25
vasaisc, 0111 astupa urechile ca
aspida 51 ca vasiliscul", 1480.
vatah (-ul) de copii, 2 ; de
vanatori, 17,,.
vecerme, slujba de sears care se
face in ajunul zilelor and se
slujege sf. liturghie. 2911.
vechiu, ,plumbul cel vechiu ", 2418,
254
venilic, streln, venit din alts parte,
921
www.dacoromanica.ro
799
yeti, aveti s5, si pe mine far vetf
sa ma cautati", 124.
viial a, 195, 411, 8,, 10, 1286 3214.
vindecarea, toata vindecarea
sanatate dobandia", 238.
vistirie, 2387.
viteazul, fu ranit de viteazul Du-
mitru lac$ici", 1788.
vile, brau [bisericii] inpletit in trei
vice ", 2720, 1224.
voi (a se), invoi, intelege, boletif
nu se putea voi pre cine vor
pune domn", 1421.
voivod, passim.
zdvase, pl. zevese, .41 au dat o
zavase cusuta tot cu sarma. de
aur..", 2415, 21
zdbovi (a), la Tarigrad nu zabovi
vreme multa", 591.
zdmisldrea, mai nainte cla zamis-
larea to to -am cunoscut", 188.
aidiri, zidituri, cladiri, 23 ;
facut marl zidituri.., 24,,.
zugrdvi (a), 1477, 25,7, 27,,.
Evcipdiatul, 1574.
 TABLA DE MATERII
ARTICOLE
Pagina
CACIULA N. OLIMP, preot, Anatcmatisnzele ST. Chiril
al Alexandriei 129-155
CHITESCU N., Insemnatatea doctrinala a prepoziliei
Emci. in Noul Testament 387-416
CRONT G., Iconoznia izi dreptul bisericesc ortodox . 417 448
FECIORU D., Ideile pedagogice ale sfantulzti Ioan
Hrisoslom 449-486
FECIORU D., Asterie episcopul Anzasiei 624-694
GHEORGHIU A. N., Cand aaparut Aljavita sufleteascd? 30 35
IONESCU G. DIMITRIE, Senzinarul din Buzau . . . . 175-213
IORGA N., Un conflict al &serial cu Statul in anal 1758 385-386
IORGA N. Despre Antim Ivireanztl 609-623
IVAN D. IORGU, Vcirsta hirotoniei clericilor 36 59
PETRESCU D. I., preot, Transcrierea muzicii psaltice
Fn Biserica ortodox(' ronzcind 22 29
POPESCU I. CONST. Mancistirea I?ancticiov . . . 311-328
POPESCU M. NICULAE preot, Slava sau Marire . .492-497
POPESCU M. NICULAE, preot, Diortosind Molilfelnicul 695-712
SANDULESCU-VERNA C., diacon, Zugravul Grigorie in-
cepatorul curentului realist.in pictura romcineascd 487-4'91
t TIT SIMEDREA Viaja sfantului .Nifon patriarhul
Constantinopolztlui 257-299
VASILESCU V. AUREL, ..11-ancistirea Bradu de pe Niscov 60 89
VASILESCU R. CONST., Nandslirea Gorgota . . . . 156-174
VINTILESCU PETRE, preot, Troparul ceasului al treilea
in randuiala Epiclesei 1 21
VINTILESCU PETRE, preot, Trupul ,si sangele Doninu-
lid din Slant-a imparttisire . , . 300 310
DOCIJMENTE SI INSEMNARI .

FURTUNA D., ezon., Trecztte vie/i' de Doamne ,si Dom-

Hite in lega turd cu Istoria Bisericii Romaite . 515-51.7
LUPA ST., diacon dr. Cum a ajuns Meletie Kovacs
episcop 214-220

www.dacoromanica.ro
IV
Paging

POPESCU N. VICTOR, preot, 0 noud edilie a Ho lit-

felnicului 518-522
SEVEREANU N., Amintiri din and 1871-1885 . . 713-717 ,

VIRTOSU ION, Date not despre Dionisie Eclesiarhul . 329-349

VIRTOSU ION, Pagini din autobiografia led Efrosin
Poteca 498-514
REFERATUL Comitetului de direcjie at revislei Biserica
Ortodoxd Rol-nand cdtre Sfdiaul Sinod 90 94
RECENZII

AMANTOS K., OE Irpovol.t.txxot Sptip.oi TOt3 liouccooXpotviap.o5

()rap Ttivo xpiTnavci)v, revista TXX-tivricec, an IX (1936),
pp. 103-166 (Dr. lustin Moisescu) 719-724
CACIULA OLIMP N., OsEx eipptoz:ot 64 Oust:a, Atena
1931. pp. 253 (Dr. Iustin I. Moist scu) . . . . . 523-528
CRONT GHEORGHE, Alegerea ierarhilor in Biserica
ortodoxd, Bucurep 1937, pp. 80 (Diac. Gh. 1

Moisescu) 536-539
DAUVILLIER JEAN et CARLO DE CLERCQ. Le mariage
en droll canonique oriental, Paris 1936, pp XII +
238 (lorgu D. Ivan) 533-535
KARTAEV A., Practica dreptulni de apel la Patricidal
din Constantinopol, Varpvia (Tip. Sinodala) 1936,
19 p. (Teodor M. Popescu) 221-226
LANCRANJAN LOAN, Incercciri de reabilitare a gandiril
cregine ntedievale. Studiu de sintesci. Bucure0
1936, 136 pp. (Preotul Dr. Oiimp N. CAciuld) . 95 97
ROUILLARD GERMAINE et COLLOMP PAUL, Actes de
Lavra, dupd descrierile, fotografiile §i copiile lui
Gabriel Millet Si Spiridon din Lavra, in Archives
de l' Athos, tom I (897-1178), Insotit de un album
cu 30 plane. Paris 1937 pp. XXXIV + 249 (-I- Tit
al Hotinului) 718-719
VELCU ANTON D. Conlribulii la studiul cre5tinismu-
lui daco.roman, sec. I-1V d. Ch. Bucure0 [1936],
74 p (E. Condurachi) 350-363
VLAD SOFRONIE preot, Prologui Evangheliei a patra
Studiu critic exegetic, Cluj 1937, pp. 306 (Pr. Dr
I. Todoran) 529-533

www.dacoromanica.ro
 V

NOTE BIBLIOGRAFICE

LucrAri cu caracter general, 98-100, 227-228, 364, 540-544,

725-729.
Teologia sistematicA, 100-103, 228-230, 364-366, 545-557,
730-734.
-Teologia exegeticA, 236-237, 544-545, 729-730.
Teologia practicA, 103-105, 231-236, 366-369, 557-565, 738.
Teologia istoricA, 105-108, 237-239, 369-371,565-576, 738-744.

CRONICA INTERNA
Pagna

Alegerea, hirotonia si Investirea noului episcop al

armatei (Diac. Gh. I. Moisescu) . , . 580-585
Biserica si lupta Impotriva literaturii imorale (Pr.
Victor N. Popescu) 112-113
Circulara unui prefect (Pr. Victor N. Popescu) . . 746
Congresul Fratiei Ortodoxe Ron-lane 745-746
Congres tnisionar (Pr. Victor N. Popescu) . . . . 748-749
Conferinjele generale preolesti din eparhia Hotinului
(Diac. Gh. I. Moisescu) 584-58$
Ctitori de biserici dintre oamenii politici (Pr. Victor N
Popescu) 746 748
Desfiinlarea lojei masoneriei najionale (Pr. Victor N
Popescu) 241-242
Destoinicia unui preot pentru lucruri de binefacere
(Diac. Gh. I. Moisescu) 587-588
Edijia popnlara a Sfintei Scripturi (Pr. Victor N. Popescu) 110
,Guvernul Tariff cu deviza Dumnezeu, Rege, Natiune (Pr.
Victor N. Popescu) 749
infiirtiarea episcopiei ortodoxe a Maranturesului (Diac.
Gh. I. Moisescu) 577-580
f loan episcopal Armatei (Diac. Gh. I. Moisescu) . . 240-241
Moarlea profesorului Iulian tefeinescit (Diac. Gh 1

Moisescu) 375-376
Pottlenirea lui Macarie leromonaltul, Anton Pant:,
Dimitrifa Suceveanu si .tefdnache Popescu (Pr.
Victor N. Popescu) 111-112
Preci.e4ri de atitudini Intre Biserica ortodoxd si Statul
Roman (Pr. Victor N. Popescu) 372-375

www.dacoromanica.ro
VI
Pagina

Principii generale de conducere a Bisericii: a) Spiritul

de largd tolerangi al Bisericii ortodoxe: b) Ths-
cutiuni In jurul problemei dacd preolii trebue sd
facd politics (Pr. Victor N. Popescu) 243-247
Profesarul j. Popescu-Pasdrea ajuns la. pensie (Pr
Victor N. Popescu) 113
Regele Tdrii 5i Biserica Ortodoxd (Pr. Victor N. Popescu) 109
Tdrnosirea bsericii Sf. impdrati Constantin si Elena
din Constanta (Diac. Gh..I. Moisescu) 586-587
CRONICA EXTERNA

Albania, 114, 377-378, 750.

Alexandria, 114, 378-379, 589, 750.
Bulgaria, 114-116, 248-250, 379-380, 589-591, 750-753.
Cehoslovacia, 117.
China, .1.17,
Chipru, 753.
Constantinopol, 250, 380-381, 592-593.
Estonia, '594, 753.
Finlanda, 251, 594.
Grecia 1,17-125, 251-L252, 381-382, 595-599, 753-754.
lerusaliin, 125, 382.
Iugoslavia, 125-126, 599-604, 754-755.
Japonia, 604 -605.
Letonia, 605.
Lituania, 252.-253, 755.
Mandciuria, 605 -606.
Muntele Sinai, 384.
Polonia. 126127, 253-254, 383-384, 606-607.
Rusia Sovietica, 127, 254-256, 607-608, 755-756.
Biserica rusa din streinatate, 127-128 256, 608, 756.
SUPLIMENT
Pagina
Indice $i glosar 757-799
Studiu asupra francmasoneriei 1 22
Desbaterile sedinteIor Sfantului Sinod sesiunea 1937 1--- 88

www.dacoromanica.ro
TIPOGRAPIA CARTILOR BISHRICIECTI
BUCURE$T1
1987.

www.dacoromanica.ro