Specializare: Licenta Arta Sacra, anul II (2023-2024)

Disciplina: Biologie si Etiopatogenie, sem. I

REFERAT

RESTAURARE PICTURĂ MURALĂ

BISERICA GREACĂ CU HRAMUL „BUNA VESTIRE” DIN BRĂILA

STUDIU DE CAZ

Coordonatori: Student:

Lector univ. dr. Cătălina Țopa Pîrlitu Mihai-Valentin

Lector dr. Călinescu Viorel
CUPRINS:

Introducere

I. Scurt istoric al orasului Braila………………………………..pag.3-4

I.1 Asezare
I.2 Demografie
I.3 Politica si administratie
I.4 Personalitati

II Documentatia istorica a bisericii “Buna Vestire”………….. pag. 5-7

III Structura si descrierea registrelor din altar si turla………..pag.7-8

III.1 Date de referinta

III.2 Factorii de degradare si tehnica de realizare a picturii murale

IV Etapele…………………………………………………… ….pag.9-11

IV.1 Investigatii stiintifice

IV.2 Documentatia fotografica

IV.3 Descrierea operatiilor de restaurare efectuare

V Concluzie……………………………………………….......…pag.11

Bibliografie………………………………………. …...…….pag.12

2
 “Considerarea restaurării în raport direct cu recunoşterea operei de artă ca
atare ne permite acum să o definim: restaurarea constituie momentul metodologic
al recunoşterii operei de artă, în consistenţa sa fizică şi în dubla sa polaritate
estetică şi istorică, în vederea transmiterii ei câtre viitor. ” –Cesare Brandi

I. INTRODUCERE SI SCURT ISTORIC AL ORASULUI

BRAILA

Acest studiu de caz a fost realizat in urma experientelor de pe santierul de

restaurare al bisericii cu hramul “Buna Vestire” cunoscuta si sub nume de
“Biserica greaca” din Braila. Cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului Parinte
Arhiepiscop Casian, am participat la restaurarea picturii sub indrumarea pictorului-
restaurator specialist Sandu Stoleru, in perioada octombrie 2022- aprilie 2023.

I.1 Asezare
Braila este municipiul de resedinta al judetului cu acelasi nume, din zona
Munteniei, Romania. Orasul este situat pe malul stang al Dunarii in partea de
Nord-Est a judetului si este strabatut de DN22 care este un drum național din
România, care pleacă din DN2 la Râmnicu Sărat și merge către Brăila. Acolo, el
continuă pe malul drept al Dunării înspre est până la Tulcea, cotind apoi spre sud,
și îndreptându-se spre Constanța. Drumul se termină în orașul Ovidiu, lângă
Constanța, în DN2A.

I.2 Demografie

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia municipiului Braila se

ridica la 180.302 locuitori, in scadere fata de recensamantul anterior din 2002, cand
se inregistreaza 216.292 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani

3
(90,16%).Principalele minorități sunt cele de romi (1,12%) și rusi lipoveni
(1,07%). Pentru 7,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocsi (90,59%).
Pentru 7,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

I.3 Politica si administratie

Municipiul Brăila este administrat de un primar și un consiliu local

compus din 27 consilieri. Primarul, Viorel Marian Dragomir, de la Partidul Social
Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul
local are următoarea componență pe partide politice:

I.4 Personalitati

Ana Aslan (1897-1988), medic roman specialist in gerontologie si geriatrie

Nicu Alifantis (n, 1954), cantaret de muzica folk

Hariclea Darclee (1860-1939), soprana

Panait Istrati (1884-1935), scriitor

Edmond Nicolau (1922-1996), inginer, unul dintre promotorii cibernetici in

Romania

Fanus Neagu (1932-2011), academician, director de teatru, dramaturg

Banel Nicolita (n. 1985), fotbalist

Camelia Potec (n.1982), campioana olimpica la inot – Atena, 2004

4
 II Documentatia istorica a bisericii “Buna Vestire”
Istoria sa începe pe la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind strâns legată de
istoria comunităţii greceşti din Brăila. Iniţial pe locul bisericii se afla un paraclis
mic de lemn unde se oficia slujba în limba greacă şi unde brăileni de origine etnică
greacă cât şi unii corăbieri de aceeaşi origine aprindeau lumânări.
Un comitet format din 311 greci, s-a întrunit în luna februarie 1863 şi au hotărât să
constituie Comunitatea elenă, ce avea drept obiectiv principal ridicarea unei
biserici în care să se oficieze slujba în limba greacă. A fost adresată o cere în acest
sens domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a aprobat-o, şi la data de 8
septembrie 1863 s-a pus piatra de temelie a clădirii bisericii.
Planul bisericii a fost realizat de către arhitectul Avraam Ioanidis din Brussa. Tot
acesta supraveghea lucrările care au durat nouă ani, ele fiind executate de către
meşteri de origine italiană.
Biserica este realizată în stil bizantin, având cupolă rotundă şi planul în
formă de cruce cu două turle. Construcţia are şi unele influenţe antice greceşti şi
renascentiste.
Clădirea are dimensiuni impresionante, ea măsurând la bază 43,40 m în
lungime şi 21,55 m în lăţime.
Intrarea în biserică se realizează printr-un pridvor care are deasupra un balcon,
ambele având câte patru stâlpi de marmură albă, iar deasupra lor se găseşte
clopotniţa, dotată cu un ceas elveţian şi cu un clopot mare (1878), prin donaţia
făcută de Gheorghis Simon. Au fost turnate la Bucureşti, în atelierul “Fraţii D & V
Popescu” şi montate în anul 1923.
În interior, cupola centrală este în stil bizantin ea sprijinindu-se pe patru coloane
din marmură albă, la care se adaugă încă opt coloane ce susţin biserica propriu-
zisă. În interior există şi un balcon foarte mare, în care cântă corul bisericii.
Biserica are trei altare. Altarul central și este ridicat în cinstea Bunei Vestiri.
Deasupra Sfintei Mese se poate admira baldachinul care are șase coloane înalte,
sculptate atât de frumos, cu adevărate dantelării. Alt altar se află în partea de sud a
bisericii și a fost dedicat Sfântului Nicolae. Ultimul altar este poziționat în partea
de nord și a fost construit în cinstea Sfântului Gherasim din Kefalonia. Chiar sub
acest altar se spune că a existat izvorul cu apa făcătoare de minuni.

5
 Interiorul bisericii a fost decorat, între anii 1871 şi 1872, de către pictorul
italian Fernando Iacevoli (capiteluri, frize, arhitrave), de ucenicul său Gioachimo
Brolca (placarea cu marmură a coloanelor) şi de Rolf Schumann (amvonul şi
pardoseala).
Pictura acestui lăcaş a fost executată în trei etape de Gheorghe Tăttărescu
(1880): Iisus Pantocrator şi cei patru evanghelişti; pictorul grec Constantinos
Livadas Liochis (1900-1902): Sf. Altar, cu o parte din naos, arcada cea mare
dinspre răsărit şi arcadele mari din nord şi sud, şi Belizarie (1945-1946): pronaosul
şi partea finală a naosului.
Catapeteasma bisericii este realizată din foiţă de aur de către specialiştii
aduşi din Constantinopol de către comunitatea greacă. Picturile de pe catapeteasmă
au fost realizate succesiv de mai mulţi pictori. Au pictat Matache Orăşeanu între
1876 şi 1877 un număr de 26 de picturi, apoi Ioan Abescu, o pictură în 1913 şi
ultimul Vasile Robea 3 picturi tot în 1913.
La intrarea în biserică există un candelabru mare de cristal adus de
corăbierii greci de la Murano, şi alte cinci candelabre mai mici realizate din cristal
de Bohemia.
Biserica a fost sfinţită de către Episcopul Melchisidec al Dunării de Jos, în
data de 29 octombrie 1872.
Izvorul Tămăduirii - Chiar de sub unul dintre cele trei altare ale bisericii
grecești, la adâncimea de 12 m, s-a descoperit un izvor cu apă limpede în anul
1863. Legenda spune că acest izvor a ieșit la iveală chiar în timpul când se săpa
fundația acestui edificiu. De atunci se crede despre apa izvorului că se transformă
în aghiasmă doar în ziua de vineri, imediat după Sărbătoarea de Paști, într-o
singură zi pe an.
În secolul trecut biserica era dotată şi cu o şcoală de băieţi construită în
anul 1902. Clopotniţa a fost deteriorată la cutremurul care a avut loc în 1940.
Cutremurul din 1977 a afectat din nou clopotniţa care a fost consolidată prin grija
părintelui paroh de atunci Dorin Bănuţ cu sprijinul unui institut de construcţii din
Iaşi. Arhitectul şef al Brăilei de atunci, Popescu Crişan i-a propus demolarea
clădirii şi doar rezistenţa preotului Bănuţ Dorin a făcut ca aceasta să se păstreze în
continuare.
Din 6 mai 1974 conform deciziei Episcopiei Buzăului, Biserica Greacă
devine biserică parohială, cu denumirea de Parohia “Buna Vestire” slujba
efectuându-se în limba română.
6
 În perioada 2018-2021 Parohia a implementat proiectul european
„Consolidare, restaurare, conservarea și punerea în valoare a Bisericii «Buna
Vestire» Brăila”, în valoare de 5 milioane de euro, în urma căruia biserica a suferit
un amplu proces de consolidare și refacere.
Pictura, cu o suprafață de 3000 mp, este în curs de restaurare, lucrările fiind
conduse de pictorul restaurator Sandu Stoleru.

III Structura si descrierea registrelor din altar si turla

III.1 Date de referinta

In proiectul de restaurare s-a prevazut refacerea tencuielii afectate si

recuperarea intregii picturi cca. 3000 m patrati, insa in acest studiu de caz vom
aborda doar zona altarului si a turlei.

In altar, prima scena biblica din registrul inferior este “Intrarea in biserica a
Maicii Domnului” si sunt reprezentati Sfintii Ioachim si Ana care o aduc pe fiica
lor Maria la Templul din Ierusalim, iar aceasta este intampinata cu bratele deschise
de catre Sfantul Arhiereu Zaharia. Scena este incadrata de catre un chenar cu
ornamente geometrice.

Deasupra scenei pe semi-arcele care se unesc intr-un ornament floral, sunt

pictati ingeri, iar registrul acesta face trecerea catre scena “Bunei Vestiri” in care
Sfantul Arhanghel Gaavril ii vesteste Fecioarei ca Lumina Dumnezeiasca se va
pogori asupra ei.

Pe timpanul altarului, unde initial a fost un vitraliu dar a fost acoperit cu

caramida, este pictata Maica cu Pruncul in brate avand in partea stanga si cea
dreapta 2 arhangheli

In turla, este prezent Iisu Hristos Pantocratorul, incadrat intr-un cerc de

ingeri pe o bolta albastra de stele. In continuare, in partea de jos pe peretii dintre
ferestre sunt apostolii incadrati de ornamente florale, iar la baza turlei sunt pictati
cei 4 Sfinti Apostoli Evanghelisti, Matei, Luca, Marcu si Ioan

7
 III.2 Factorii de degradare si tehnica de realizare a picturii murale

Unul dintre cei mai mari factori de degradare a fost cutremurul din 1940 care
a dus la formarea fisurilor si crapaturii peretilor si a acoperisului ce a permis
infiltrarea apei si a dejectiilor acide de la pasari dar si:

-umidiatea de condensare pe peretii reci

-fumul de la lumanari

-depunerea de praf si a pulverulentelor

Astfel degradarile spefice prezente sunt:

-dislocarile- deformari in plan ale suportului determinate de modificarile

structurale. Porozitatea materialelor si prezenta infiltratiilor a dus la desprinderea
suportului (a tencuielii) lasand lacune mari pana la caramida zidului.

-pierderea coeziunii- cauzata de pierderea proprietatilor liantului din cauza

factorilor termici, de dilatare si contractare dar si de actiunile timpului

-lacune si eroziuni- pierderea partial sau totala a materialului original

(suportul, stratul de culoare si vernisul protector). Acestea sunt datorate unor
fenomene mecanice aparute ulterior (de ex. cutremurele)

Degradarea stratului de culoare s-a datorat:

-depunerilor de impuritati

-desprinderea culorii de pe suport ce a dus la exfoliere sub forma de solzi

-exfolierea stratului de culoare impreuna cu stratul suport (glet)

-interventii ulterioare: repictari peste impuritati care au dus la exfoliere,

integrari la nivel de fum

Tehnica de realizare a picturii:

Pictura a fost realizata in stilul al secco: culori in ulei pe suport uscat (glet)

8
 IV Etapele

IV.1 Investigatii stiintifice

Analiza starii de conservare a picturii murale consta in cercetarea

preliminara a caracteristicilor stratului de culoare si a suportului pintr-o serie de
analize chimice si biologice in laboratoare de specialitate.

a. Documentatia istorica
- a fost realizata cu ajutorul unui plan iconografic anterior al bisericii
dar si in comparatie cu alte scene prezente in alte bisericii pictate de
aceeasi pictori, cel mai cunoscut dintre ei fiind Gheorghe Tattarescu
b. Documentatia fotografica
- cuprinde imagini ale picturii realizate pe schela (clare) in lumina
razanta inaintea inceperii fiecarei etape de restaurare

IV.3 Descrierea operatiilor de restaurare efectuare

a. Consolidarea stratului de pictura

- din cauza exfolierii in stadiu avansat al culorii pe baza de ulei, pentru
a pastra in proportie cat mai mare stratul de culoare, acesta a fost fixat
cu primal AC in concentratie de 5% si cu un rulou
b. Curatarea stratului de picture
- Curatarea de impuritati s-a realizat cu solutie de carbonat de amoniu
dizolvat in concentratie de 10-20% (in functie de dificultatea de
curatare a impuritatilor) dizolvat in apa fierbinte. Procesul de curatare
a fost realizat cu ajutorul acestei solutii si a buretilor special in miscari
de 8 dupa care suprafata a fost clatita doar cu apa.
- Solutia de carbonat se lasa sa actioneze cca 3min, pentru a inmuia
stratul de impuritati, daca este lasata o perioada mai mare, aceasta
fixeaza stratul de murdarie in cel de culoare, ceea ce duce la
ingreunarea curatirii

9
 - Pentru curatirea unor interventii realizate gresit cu vopseluri
alchihidice, s-a folosit o substanta mai puternica tot pe baza de
amoniu, numita NITRO
- Pe fiecare registru a fost lasata o zona patrata de cca 30 cm pe care nu
s-a intervenit pentru a arata stadiul in care se afla pictura inainte de
restaurare. Aceasta zona se numeste “MARTOR”
- In unele zone unde au fost produse goluri de aer in stratul de suport
sau de culoare, s-au facut injectari cu PRIMAl in concentratie de 50%
prin realizarea unor gauri in zona afectata, cu scopul de a elibera aerul
si de a asigura acoperirea completa a “bulei de aer”
c. Chituirea
- Pe zonele cu lacune au fost indepartate impuritatile cu o pensula iar
apoi a fost aplicata o solutie de amorsa cu primal si aracet pentru a
fixa praful ramas, astfel se asigura o aderenta mai buna a mortarului
- In zonele mai putin afectate ale suportului, lacunele sunt umplute cu
glet si nisip fin iar la urma sunt finisate cu glet
- Lacunele cele mai superficiale sunt chituite doar cu glet
- Finisarea gletului se face cu un burete abraziv sau smirghel de
granulatie mare
- Dupa uscarea gletului, acesta este izolat cu solutie de primal
d. Ingrasarea
- Dupa terminarea procesului de chituit, peretele este “ingrasat” cu ulei
de in si alcool tehnic 5-10% pentru a aduce stratul de culoare la
nivelul cromatic initial al culorii.
- Acest proces ajuta la integrarea corecta din punct de vedere cromatic
e. Integrarea cromatica
- Tehnica folosita la integrarea cromatică a lacunelor ( fisurilor) din
stratul deculoare s-a facut în tehnica ”velatura”. -acest tip de
integrare se aplică atât la nivelul stratului de culoare erodat cât și la
nivelul lacunelor datorate lipsei acestuia.
- Velatura este „o etapă în finisarea unei picturi, un văl de culoare
transparent servind la atenuarea sau schimbarea atât a tonalităţii
locale, cât şi a tonalităţii generale”1. De aici şi concluzia că „ niciodată
nu trebuie să separăm latura practică a intervenţiei de restaurare de
consideraţiile estetice şi istorice pe care le implică opera” 2
10
1
Cesare Brandi ,, Teoria Restaurarii’’, 1996,pg.128-129
2
Cesare Brandi ,1996,pg 140

- Lacunele trebuie restabilite folosind tonuri apropiate de cele initiale,

in acest caz a fost decisa utilizarea unor tonuri putin mai deschise
pentru a face diferenta intre original si interventie, astfel interventiile
au fost delimitate si mai putin stridente.
- Pentru realizarea picturii au fost utilizate culori pe baza de ulei sicativ
si pigmenti
- Zonele poleite unde foita de aur a fost deteriorate in procente mari
50-99% au fost repoleite cu mixtion (solutie pe baza de apa si alcool
folosita drept adeziv) si foita de aur de 22ka
f. Vernisarea picturii
- Pentru pasul final, a fost aplicat o solutie de 50-50% de vernis mat pe
baza de ceara si vernis lucios pentru conservarea picturii.
- Solutia de 50-50% a fost aleasa pentru a pastra o patina frumoasa, la
mijlocul dintre vechi si nou

V Concluzie
Prin multitudinea de procese prezentate mai sus, munca atenta si grija
pentru detalii a echipei de restaurare, pictura din zona altarului si din turla a fost
salvata, reintregita si conservata. Lacasurile de cult si monumentele istorice trebuie
conservate si pastrate pentru ca acestea reprezinta niste radacini puternice ce
asigura o baza pentru valorile noastre morale si spirituale din societate. Prin
procesele de restaurare si conservare, pastram respectul fata de generatiile
anterioare si fata de cele ce vor urma.

11
 Bibliografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki

https://www.muzeulbrailei.ro/evenimente/monumentul-lunii-aprilie-2023-
biserica-greaca-cu-hramul-buna-vestire-din-municipiul-braila

Maria Stoica - Brăila, memoria oraşului. Imaginea unui oraş românesc din
secolul al XIX-lea, Brăila, 2009

Cesare Brandi ,,Teoria restaurarii’’Ed.Meridiane, Bucuresti , 1996

https://patrimoniu.ro

http:/www.revistamonumenteloristorice.ro

https://paginarestaurarii.ro

Ionel Alexandru - Bisericile Brăilei, Brăila, 2009

Arhiepiscopia Dunării de Jos - www.edj.ro
Biserica Greacă - https://bisericagreaca-braila.ro/
Obiectiv Vocea Brăilei - https://obiectivbr.ro/

12