Dar, sfinţenie şi tradiţie la Ciocăneşti - Bucovina

Numele de „Ciocăneşti”, provine din cuvântul „ciocan”, fiindcă în decursul vremurilor trecute a existat
o străveche instalaţie de fierărie, ‚Hammerwerk’. În vremurile mai vechi, ţinuturile localităţii, se pare, erau
ocupate de un vast fond de vânătoare voievodal, cu un izvor de adevăr în sinonimia cuvintelor
„hăitaş”=”ciocănaş-ciocănar” (Ciocăneşti) = „botaş” (Botoş), sinonimie care îndreptăţeşte şi înfrăţirea
celor două sate care formează comuna, Ciocăneşti şi Botoş şi care poate da şi un curs istoriei locale.
Localitatea Ciocăneşti, cuprinde cătunele-pâraie, Suhărzelul Mare şi Mic, Brezuţa, Puiul, Tiţian, Plaiul
lui Ivan, Recele, Ursul, Arşiţa, Colacu,Vărăria, Oiţa, Scoruju şi este situat la poalele Munţilor Suhard
Vf.Fărăuanu 1708m) la sud –vest, munte, ce a aparţinut înainte de 1782, de M-rea Moldoviţa, din ctitoriile
date de domnitorii Alexandru cel Bun, Ana Doamna, soţia sa, Petru Rareş, Alexandru Lăpuşeanu, Boierul
Badea şi alţii. La nord-est, se învecinează cu Obcina Mestecănişului ( Vf. Mestecăniş 1295 m), continuat
cu Muntele Botuşului, primul aparţinând în trecut de M-rea Voroneţ, din daniile domnilor Ştefan cel Mare
şi Sfânt, Bogdan cel Chior, Teodosie Monahul şi a maicii Eudochia, al doilea, Botoşul, a aparţinut de M-
rea Solca, din daniile lui Ştefan Vodă Tomşa şi a Mariei Cananău.
Primele nume de familii menţionate documentar a fi întâlnite la Ciocăneşti, apar abia de la sfârşitul sec.
XVII-lea şi începutul sec. XVIII-lea şi sunt CIOCAN, de obârşie încă discutabilă, şi, HURGHIŞ, originar
din fostul Ocol Domnesc al Câmpulungului, ulterior apărând şi celelalte cu origine de peste munţii, fie din
Maramureş, Bistriţa, Fundu Moldovei sau Dorna Candreni.
Înainte de 1800, Ciocăneştiul, îl întâlnim în documente identic cu cea de pe pecetea locală GEMEINDE-
CZOKANESTIE, figurând pe ea un pescar,întărind şi aici ataşamentul şi dependenţa localnicilor faţă de
râul Bistriţa.
În vremurile mai apropiate, comuna Ciocăneşti a fost desfiinţată în anul 1968, reînfiinţată cu sprijinul,
pe lângă celorlalţi vrednici iniţiatori şi a preotului paroh Ilie Rusu, în anul 2002.
Credincioşi din localitatea Ciocăneşti, sunt, ,‚matca a ortodoxiei,, de pa Valea Bistriţei Aurii.
Ocupaţia străveche a localnicilor de aici era pescuitul şi cernerea nisipurilor auro - argintifere, la
sfârşitul sec. XIX mai existând pe la unele gospodării unelte de separat nisip. Ulterior ocupaţia localnicilor
s-a axat pe minerit, exploatarea pădurilor şi creşterea animalelor.
În mod deosebit la Ciocăneşti găsim case cu ornamentaţii exterioare şi ouă încondeiate unice, realizate
cu culori variate şi modele deosebite, reprezentând motive florale, zoomorfe sau geometrice, ales stilizate.
Iscusiţii meşteri locali se inspiră de fapt din cusăturile ce apar pe iile şi fotele, cămăşile şi brâiele, bârneţele
şi bondiţele, chimirele şi priştorile lor sau din motivele întâlnite pe frumoasele lor covoare şi lăicere.
În ultimele decenii ale secolului XIX şi primele două decenii al secolului XX , din punct de vedere
pastoral, preotul din Ciocăneşti deservea şi pe credincioşii din localităţile apropiate Botoş, Cârlibaba,
Iacobeni, Argestru, Mestecăniş şi Valea Putnei.
Iniţial, patronul Bisericii Ciocăneşti era Sf. Ierarh Nicolae, ulterior hramul s-a stabilit la sărbătoarea
,,Adormirii Maicii Domnului,, , pe 15 August.
În anul 1921, parohia Ciocăneşti avea un număr de 1041 credincioşi, din care, în anul 1922, 14 familii
cu 72 de membrii sau refugiat în Moldova, jud. Vaslui, localitatea Albeşti. În 1930, erau 1201 credincioşi
în 300 familii, iar în 1935, 1231 credincioşi cu 336 familii. În anul 1965, Ciocăneştiul avea 1486 locuitori
cu 484 familii. După formarea unei noi parohii în satul Botoş, în 1994, parohia Ciocăneşti avea 980 de
credincioşi, iar în anul 2014, datorită migraţiei forţei de muncă şi a scăderii accentuate a natalităţii, sunt
810 credincioşi, toţi creştini ortodocşi.

Din purtarea de grijă a lui Dumnezeu, prima biserică din Ciocăneşti, jud. Suceava, a fost construită cu
cca. 200 ani în urmă, prin anii 1810-1815, din lemn, pe partea stângă a Bistriţei, pe loc şes, la cca. 500 m.,
la vest de locul unde se află azi biserica parohială, pe malul stâng al râului Bistriţa Aurie. Este menţionată
ulterior, într-un document din 1838, când biserica avea preot pe Constantin Vorobchievici, cu dascălul său
Grigorie Zugrav, episcop al Bucovinei fiind P.S. Eugenie Hacman.
Locul iniţial unde s-a aflat biserica era strâmt şi prea aproape de râul Bistriţa, s-a dăruit acea biserică
localităţii Cârlibaba, iar credincioşii din Ciocăneşti şi-au construit o altă biserică, în anul 1850, tot din
lemn, mai spre răsărit de locul vechi, tot pe partea stângă a râului Bistriţa, pe locul actual. Biserica a fost
sfinţită la 02 Noiembrie 1851, paroh era pr. Gheorghe Zugrav, înmormântat în curtea bisericii. Din aceea
perioadă amintim păstorirea pr. George, cavaler de Soroceanu, şi el odihnindu-se în curtea bisericii.
Această biserică, a dăinuit până în timpul primului război mondial, fiind distrusă în urma luptelor ruso-
habsburgice. Ea s-a reconstruit în întregime, între anii 1918-1923, sfinţită în anul 1923. Parohia era
păstorită între 1909-1926, de pr. Emilian Dan, pe timpul păstoririi episcopului Ipolit Vorobchievici
Rădăuţeanul, fiul primului preot menţionat la Ciocăneşti, Constantin Vorobchievici. Biserica construită tot
din lemn, a fost acoperită la început, cu şindrilă-draniţă. Nava bisericii a fost construită, aşa cum este
menţionat în inscripţiile dulgherilor, de ,,Krieger Karl des Karl Jakob aus Jakobeni-28.II.1923,, iar turlele
cu acoperişul, au fost construite de ,,Ciprian Rusu a lui Simion din Sadova, lucrat aici în Ianuarie şi
Februarie 1923,,. Catapeteasma bisericii era din lemn, simplă, fără sculptură, vopsită în maro şi gri. Pe trei
icoane din naos se observă o semnătură – Cacina - din anul 1950.
Între anii 1931-1936, a activat pr. Arcadie Nerghiş, urmat de pr. Dimitrie Morariu,între 1936-1950.
Al doilea război mondial nu a afectat localitatea şi nici nu a făcut vreo stricăciune bisericii. Ea a fost
reparată, între anii 1952-1964, la acoperiş draniţa fiind înlocuită cu tablă, pereţii s-au tencuit la exterior,
preot fiind, Lavric Visarion, decedat în anul 1965 şi înmormântat în curtea bisericii.
În interior, biserica, în anul 1979, a fost pictată de pictorul Gavrileanu Nicolae din Gura Humorului, în
stil moldovenesc-neobizantin sub conducerea pr. Belţa Ioan, care a păstorit între anii 1965-1981. Casa
parohială a fost înnoită în timpul pr. Gheţu Iulian, care a activat la Ciocăneşti până în 1995, când şi-a
început păstorirea preotul Ilie Rusu, originar din Sadova-Suceava.
Între anii 1995-1997, biserica a fost complet restaurată şi reînnoită, cu o altă faţadă, modificându-se
turnurile, acoperişul, tencuiala exterioară, ş.a., sub oblăduirea părintelui Ilie Rusu. Biserica fost resfinţită în
17 Aug. 1997, de I.S.Pimen, arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, P.S. Teodosie, Episcop vicar de
Bucureşti, paroh fiind pr. Ilie Rusu, înconjurat de un sobor de 25 de preoţi, avându-l ca oaspete ales, pe
M.S. Regele Mihai I al României, cu familia sa. În anii următori s-a înzestrat interiorul bisericii cu străni,
podoabe, centrală termică ş.a. În perioada, septembrie 2008-aprilie 2009, tot prin purtarea de grija şi la
iniţiativa pr. Ilie Rusu, s-a repictat şi restaurat, în totalitate valoroasa pictură interioară, în tempera grasă,
de către acelaşi pictor iniţial.
În apropierea clopotniţei şi a bisericii, tot la iniţiativa şi purtarea de grijă a pr. paroh Ilie Rusu, s-a
ridicat între 2004-2014, Aşezământul cultural-social ,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil,, , construit în
stilul tipic caselor din Ciocăneşti.
Acest aşezământ a fost sfinţit în data de 11 Mai 2014 de către Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Pimen, care
a săvârşit iniţial Sfânta Liturghie lângă Biserica Parohială , pe un podium special amenajat, înconjurat fiind
de un sobor de 25 de preoţi şi diaconi. De dimineaţă Arhipăstorul Eparhiei Sucevei şi Rădăuţilor a fost
întâmpinat cu multă căldură de numeroşi credincioşi îmbrăcaţi în haine naţionale populare, oferindu-i
acestuia buchete de flori, în semn de recunoştinţă si apreciere duhovnicească. În cadrul acestei vizite la
Parohia Ciocăneşti, I.P.S. Pimen, a sfinţit mai întâi Muzeul Etnografic al comunei, care cuprinde foarte
multe obiecte tradiţionale deosebite şi specifice acestei zone de munte, folosite în trecut la plutărit,
păstorit, prelucrarea lemnului, şi în confecţionarea portului şi veşmintelor populare. În muzeul etnografic
al Comunei Ciocăneşti, se regăseşte una dintre cele mai vestite şi mai frumoase colecţii de ouă încondeiate
din Bucovina. Cu aceeaşi ocazie, Înaltul Ierarh a sfinţit şi pictura interioară, de o valoare deosebită a
Bisericii parohiale. Ierarhul nostru s-a adresat credincioşilor prezenţi ţinând un cuvânt de învăţătură, în
care a vorbit despre semnificaţia şi înţelesurile Evangheliei slăbănogului din Duminica a - 4 – a de după
Sf. Paşti, precum şi despre desăvârşirea creştinului prin ajutorarea aproapelui. În interiorul Aşezământului
,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil,, care va avea un rol important în satisfacerea nevoilor spirituale,
pastorale, culturale şi sociale ale enoriaşilor Parohiei Ciocăneşti şi nu numai, după agapa oferită, s-a
prezentat celor de faţă un scurt program artistic, el fiind ca un preambul pentru desfăşurarea aici a
viitoarelor ediţii de promovarea în continuare, prin purtarea de grijă a părintelui Ilie Rusu, a muzicii
clasice, în mediul rural - ,,Muzicamerfest,, manifestare ajunsă la a -IV ediţie , susţinută de către tineri
talentaţi, manifestare care încurajează descoperirea de noi talente şi viziuni artistice.

Mihai Russu