Insemnari Despre Carti de Cult

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „PANAIT CERNA”
LELIA POSTOLACHE
MEMORIE ŞI CUNOAŞTERE LOCALĂ
ÎNSEMNĂRI PE CĂRŢI DE CULT

DIN JUDEŢUL TULCEA
EDITURA KAROGRAF
Lucrarea este dedicată Anului omagial al Crezului Ortodox
şi al Autocefaliei Româneşti, împlinirii a
80 de ani de existenţă a presei teologice în judeţul Tulcea
şi Zilei Dobrogei şi apare
cu sprijinul financiar al Episcopiei Tulcii
Coperta IV: Cântăreţul bisericesc Gh. Burghelea cu fiul său, Ion, sat Traian
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
POSTOLACHE, LELIA
Memorie şi cunoaştere locală. Însemnări pe cărţi de cult din judeţul Tulcea /
Lelia Postolache. – Tulcea: KAROGRAF, 2010
21/29cm, 124 p
ISBN 978-973-7828-52-3
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „PANAIT CERNA”
Prof. LELIA POSTOLACHE
MEMORIE ŞI CUNOAŞTERE LOCALĂ
ÎNSEMNĂRI PE CĂRŢI DE CULT DIN JUDEŢUL TULCEA
LUCRAREA APARE CU BINECUVÂNTAREA PREA SFINŢITULUI PĂRINTE

VISARION, EPISCOPUL TULCEI
EDITURA KAROGRAF
TULCEA, 2010
PREFAŢĂ
A vorbi despre cartea veche de slujbă aflată încă în biserici şi mănăstiri sau în
diferite colecţii sau muzee, însemnează a aborda un capitol special al culturii noastre
naţionale. Şi aceasta pentru că istoria noastră naţională se împleteşte armonios cu istoria
Bisericii străbune, amândouă fiind plămădite în vâltoarea aceleiaşi lupte şi încercări
pentru afirmarea identităţii noastre culturale şi spirituale, pentru triumful limbii şi
credinţei, în ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei.
Cărţile de slujbă bisericească, tipărite la noi sau aduse din alte părţi, au ele însele
propria istorie; o istorie ce se ascunde în paginile lor coşovite de vremuri, înnegrite de
fumul tămâiei şi picurate de ceara lumânărilor.
O istorie a unui neam aşezat în „calea tuturor răutăţilor”, după cuvântul
cronicarului, o istorie a unei Biserici ce i-a menţinut acestuia unitatea de limbă, de simţire
şi de lege românească, o istorie a unor vremuri de mult apuse dar care ies la iveală din
colbul istoriei prin glasul tăcut al acestor lucrări deosebite.
Pe paginile Evangheliilor, Mineelor, a Octoihului Mare, a Triodului şi a
Penticostarului, ca şi a celorlalte cărţi de slujbă, se găsesc însemnări pe care preoţi şi
dieci din vechime, sau chiar simpli credincioşi, le-au însemnat spre aducerea aminte a
unor evenimente, fapte sau întâmplări demult apuse, dar care au avut un impact deosebit
asupra colectivităţii la vremea lor.
Cărţile vechi bisericeşti au propria lor memorie ce merită a fi cunoscută şi preţuită
la justa ei valoare. Ele au constituit o hrană duhovnicească pentru credincioşi, ele au fost
lumină pentru minte, inimă şi suflet.
Prin înscrisurile lor făcute de oameni neştiuţi de multe ori, ele au exprimat trăirea
sufletească adevărată a poporului, durerea nenorocirilor, ca şi bucuria izbânzilor.
Aceste înscrisuri făcute „cu mână de ţărână” pentru „ca să se ştie” sporesc
valoarea cărţilor şi, ele însele merită să fie reţinute pentru frumuseţea arhaică a stilului în
care au fost scrise.
5
Regăsim în aceste notiţe „istoria ţării prin cei mici”, cum îi numea Nicolae Iorga
pe aceşti cronicari.
Şi la noi, în Episcopia Tulcii, se mai păstrează în biserici sute de astfel de cărţi de
cult care, multe dintre ele cuprind pe paginile lor însemnări scrise cu mâna tremurândă şi
care se adresează şi nouă celor de astăzi.
Profesor Doina Lelia Postolache, bibliograf la Biblioteca Judeţeană din Tulcea, s-
a aplecat cu migală asupra lor şi a cules dintre paginile lor crâmpeie din viaţa bisericească
şi socială a nordului Dobrogei, publicându-le în volumul de faţă, volum ce va aduce un
plus de cunoaştere la istoria Bisericii noastre din aceste locuri.
Binecuvântând strădania, o felicităm pe autoare şi rugăm pe Dumnezeu să reverse
harul său asupra cititorilor.
Cu arhiereşti binecuvântări
† VISARION
Episcopul Tulcii
6
ÎNSEMNĂRI PE CĂRŢI DE CULT DIN BISERICI
BALABANCEA – BISERICA SF. APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL
MINEIUL LUNEI OCTOMBRIE,1892:

"Pă ziua de 18 obre 1907 a fost Duminică şi a venit lumea la Biserică cu flori înflorite
după ploile ce începuse pe ziua de 25 Aug. acelaşi an încă de 18 Obre 1909. Am semnat
aci spre ţinere de minte 1909 obre 18" 1
__________________________
1) Nu semnează.
"Amintire : În ziua de 5 Iulie 1933 a fost făcută cu ajutorul Dlui Icoana prea Sfintei
Născătoare de la Celic Dere( făcătoare de minuni). Spre a se ţine minte că am cântat eu la
acatistul Prea Sfintei Născătoare. Cântăreţ N. Ermogen. (...)1 ora 7"
__________________________
1) Indescifrabil.
MINEIUL LUNEI AUGUST,1894:

"Sovenire. Preotul C. Georgescu1 1923 Iulie 31 Balabancea"
__________________________
1) Protos. Clement Georgescu a slujit la bisericile din Islam Geaferca, Valea Teilor,
Balabancea (1916 – 1928), Luminiţa şi Măgurele, Hamcearca, Victoria şi la Mănăstirea
Saon.
OROLOGIU,1896:
"În anul 1928 Luna Martie 31 şi Apr. a fost mare cutremur în Bulgaria, în Grecia unde au
fost distruse oraşe mari şi nărod mult au murit"1
__________________________
1) Nu semnează.
2) Cutremurul din 25 noiembrie 1928, resimţit şi la Bucureşti, de gradul 4 pe scara Rossi
Forel.
“Din anul 1945 rămas singur la strană ca cântăreţ practicant pînă în anul 1973. I.
Ciobotă”1;
__________________________
1) Ion V. Ciobotă – Născut 29.12.1897. Cântăreţ bisericesc la Balabancea din 1925.
Epitrop al bisericii din Balabancea, funcţie din care demisionează la 1.11.1938. Casier în
comitetul de reparaţie a bisericii după cutremurul din 1940, în timpul pr. paroh I. Suslov.
7
PENTICOSTAR, 1953
“Donată de Ion Anton Chiper1 din Balabancea în anul 1965 Iunie 20. Pr. Al.
Dumitraşcu”.
__________________________
1) Fiul lui Anton Chiper, epitrop la 1958 la Balabancea. Absolvent al Şcolii de cântăreţi
Galaţi. Cântăreţ bisericesc la Balabancea din 1960 (cf. Arhiva Parohiei Balabancea,
Registru de intrări 1952 – 1965).
BESTEPE – BISERICA SF. M. M. DIMITRIE
LITURGHIER,1860, slavonă:
"Această sf. Leturghie/ am dato Preotului Mitrofan Citorenco1 / în locul altia nouă. /
Paroh Sachelarie / At.Popescu2 / Dţa Maria3 / Prislava4 / Anul 1913"
__________________________
1) Preot Mitrofan Titorenco – Născut 1843, cf. Diacon A. Constantinescu, Monografia...,
p. 420. Venit la Pârlita din Hagi – Curda, jud. Ismail. A murit în 1918, la vârsta de 76 de
ani (cf. Postelnicu V., Monografia..., p.29), când biserica ajunsese cu zidurile la jumătate
şi este înhumat în curtea bisericii satului Victoria. Preoteasa Ana a murit în 20.02.1934, la
vârsta de 93 de ani şi este înhumată în cimitirul satului Victoria, cf. aceleiaşi surse. La
1893, fiul preotului, Vasile Titorenco, cântăreţ la biserica din Pârlita şi preşedinte al
consiliului parohial (1919-1942), se căsătoreşte cu Ana Huţulenco din Tulcea, cu care a
avut copiii Emilian, Grigore (1910-1980), Ana, Axinia (1913 - 1977), Ivan şi Petre (1894
- 19.01.1944, bunicul doamnei Postenicu Valentina). Mihai P. Titorencu, fiul lui Petre
Titorencu, a slujit la strana bisericii din Pârlita între anii 1944-1947. Ştefan Titorenco
(fratele mai mare al preotului) a fost şi el cântăreţ bisericesc, la Ceatalchioi, unde moare,
la 18 martie 1928 (cf. Vestitorul, III, 7, 1 iulie 1928).
2) Pr. Athanase Popescu – Paroh la Prislava, unde a pus temelia bisericii bisericii actuale,
la 1904, construită de ing. Ştefan Borş.
3) Azi, Nufăru.
4) Azi, Nufăru.
APOSTOL,1914:
"Rugaţi-vã şi pentru mine preot Victor Capus1 1942-1953";
__________________________
1) Preot Victor Capus – Cântăreţ bisericesc la Văcăreni între 1.09.1938 (cf. Vestitorul,
XIV, 7-8, iulie-august 1938, p.148) - 1.01.1940 (cf. Vestitorul, XV, 12, dec 1939, p.181),
apoi la biserica Schimbarea la Faţă din oraşul Tulcea până la 6.12.1940, când devine
preot extrabugetar (cf. Vestitorul, XVII,1941, p.58). A slujit la Beştepe (din 1.08.1942,
cf. Vestitorul, XVIII, 7, iulie 1942, p.102) şi Turcoaia.
"Căntăreţ Vasile Timofte1 1977 în vărstă de 79 de ani"

__________________________
1) Vasile Timofte - Numit cântăreţ la Beştepe la 1.09.1931(cf. Vestitorul, VII, 12,
decembrie 1931).
8
SF.EVANGHELIE, 1858, caractere chirilice:
"Am slujit cu mult drag în acest locaş am păstorit din 1942 sept 15 – 1953 - Pr. Econ. V.
Capus"
Cf. unor date despre istoricul parohiei, Petre Toma, poreclit Bulgarul, român
transilvănean, a fost principalul ostenitor şi paracliser la biserica veche din Beştepe. În
1862, Petrea Marin, Pavel Carp şi Petre Toma dãruiesc bisericii Sf. Dumitru din satul
Beştepe turcească un set de 12 minee sibiene, cumpãrate cu 2 taleri exemplarul (cf.
Cioroiu, C., Mocanu, A. Cartea românească…., p.1083), tipărite în timpul Mitropolitului
Andrei Şaguna, între 1853 – 1856, unele cu însemnări de la anul 1862: Mineiul pe
ianuarie, Sibiu, 1853, caractere chirilice (cumpărat de Petru Marin, însemnare din
29.04.1862) ; Mineiul pe aprilie, Sibiu, 1854, caractere chirilice (cumpărat de Pavel
Carpu şi soţia sa Frăsina cu fiul lor, însemnare din 19.04.1862) ; Mineiul pe iunie, Sibiu,
1854, caractere chirilice (cumpărat de Petre Toma şi soţia lui Rusana cu fiii lor,
însemnare din 19.04.1862) ; Mineiul pe august, Sibiu, 1854, caractere chirilice (cumpărat
de “Dima moş Necu” cu fiii lor, însemnare din 24.04.1862) ; Mineiul pe octombrie,
Sibiu, 1854, caractere chirilice (cumpărată de “neînsuraţi” cu banii de colind, însemnare
din 24.04.1862) ; Mineiul pe decembrie, Sibiu, 1856 (cumpărat de Ignatu Vasile şi soţia
lui Eftemia cu fiii, însemnare din 19.04.1862) (cf. Cioroiu, C, Mocanu, A. Cartea
românească ..., p.1089).
La 1967, biserica din Beştepe deţinea Slujba Sfinţirii Bisericii, 1839, Buzău,
caractere chirilice şi un Apostol, Mănăstirea Neamţ, 1851.
C.A. ROSETTI – BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI
TIPIC BISERICESC, Bucureşti,1893, pag. IX:
"Acest Tipic este dăruit de subnumitu / bisericei Adormirea Maicii Domnului din
comuna/ Satu Nou1 Plasa Sulina judeţul Tulcea Spre / amintirea mea. / 1897 Iulie I, /
arhimandritul Dosofteiu Krihana2 / Sulina". Sub însemnare, parafa cu textul
"Arhimandritu Dosoftei Chrihana 1880".
__________________________
1) Azi, C.A.Rosetti.
2) Arhimandrit Dosoftei Crihana („Dosothei” Crihană la
Diacon A. Constantinescu, Monografia..., p.412). Născut
15.05.1840, com. Cudalbi, jud.Galaţi, unde tatăl său,
Trandafir Crihană slujea la biserica Prea Cuvioasa
Parascheva (d.1861). Hirotonit ieromonah pentru Mănăstirea
Celic Dere în decembrie 1864. În 28 mai 1881 devine Paroh
la Sulina din 28 mai 1881. Reîntors la Satu Nou, înfiinţează
în 1883 şcoala pe care o şi conduce. Spre sfârşitul vieţii se
retrage la Galaţi, unde fratele său, Mihai Crihană, slujea la
biserica Sf. Împăraţi căreia arhimandritul îi donează o parte
din biblioteca personală. Decedat aprilie 1920, înhumat în
9
cimitirul "Eternitatea" din Galaţi (Date cf. pr. Eugen Drăgoi, Ierarhi şi preoţi..., p.132).
Potrivit notiţei de sub fotografia arhimandritului de la Mănăstirea Celic, Dosoftei Crihana
era, la 1860, vieţuitor al Mănăstirii Celic şi unul din ultimii vieţuitori ai mănăstirii ca
aşezământ monahal de călugări. Cf. Diacon A. Constantinescu, a fost numit la biserica Sf.
Nicolae din Sulina în 15.04.1899, cu adresa chiriarhiei nr.265, respectiv nr.16720 a
ministerului, la 1906 slujea împreună cu Ioan Gheorghiu. Despre acest mare slujitor al
bisericii au mai scris:
Tudor Mateescu, Slujitori ai bisericii româneşti..., p.162: "La Sulina au rămas
însemnări de la preotul de acolo, Dosoftei Crihană, originar din judeţul Covurlui : la 4
mai 1861 şi la 24 septembrie 1868. La 17 martie 1866 rezultă că el slujea şi în vecinătate,
la Letea-Satu Nou". Cf. T.Mateescu, "Date despre...., p.1074, Dosoftei Crihană este
atestat la Satu Nou la 1881.
Constantin Cioroiu, ... (p.102): consemnează că afirmaţia este întărită pe un Epitaf
sau Prohod, Bucureşti, 1853, aflat în posesia bisericii Precista din Galaţi pe care stă scris :
"Arh. Dosoftei Krihana: la 1861 martie 17 am venit la Letea, Satu Nou". La 17 martie
1866 este transferat la Letea-Satu Nou, unde construieşte, în acelaşi an, biserica de lemn.
În 1868 se află la Sulina, cf. unei însemnări autografe pe un Anastasimatar tipărit la
Viena în 1823. Egumen la Mănăstirea Taiţa între 18.02.1877 - 28.09.1878.
Biserica din C.A.Rosetti deţinea în anul 2002 un steag din 1870, cu text cu
caractere chirilice: "Acest sfânt prapur sau făcut prin străduinţa S(finţiei). sale Dosotei
K(rihana) iroschimonah şi s-au plătit de flăcăi din Satu Nou din Letea. Spre pomenire
1870 mai 28 Severin: V: zograf". Biserica păstrează o bucată de lemn pe care este
încrustat textul "ACESTA / BISERICĂ / FONDATĂ / 1864 MAI 10" (litera S din
cuvintele "acesta" şi "biserică" este scrisă invers). Potrivit Inventarului de averea mobilă
a parohiei, întocmit în 20.10.1927 de preotul Tarasie Teacă, biserica de la C.A.Rosetti a
fost făcută la "1864" de "obştea comunei după îndemnul defunctului arhimandrit Dosoftei
Crihana".
La Sulina, în biserica veche românească, Icoana Sf. Filofteea şi a Sf. Paraschiva a
fost "plătită de parohul bisericei Sulina A.D.K. 1899". În aprilie 1900, arhim. Crihana
sfinţeşte noul sat românesc Floriile, aparţinător de Caraorman, înfiinţat de prefectul Ioan
Neniţescu: "Cel din urmă sat inaugurat se numesce "Floriele" şi s'a inaugurat în diua de
14 August c. În actul de fondaţie al acestui nou sat se spune că serviciul divin s'a făcut de
Părintele Archimandrit D. Crihană însoţit de preotul Const. Ştefănescu din pădurea
neagră (Caraorman) şi de diaconul G.Guţu şi au sfinţit locurile pe care va creşte şi va
înflori satul românesc "Floriele" şi prin căldurose rugăciuni chiamă bine-cuventarea lui
Dumnedeu cel drept şi puternic peste locuitorii întemeetori ai satului celui nou şi peste
urmaşii lor din neam în neam, până în adâncul veacurilor" ( cf. Cronica bisericească.
Activitatea românescă şi creştinescă din jud. Tulcea, în Biserica Ortodoxă Română, an
14, 1900 -1901, Bucureşti, 1901, p.450).
Pe ultima pagină:
"Sunt cântăreţ practicant/ ales / de poporul Letei / începând de la 1 Iulie 1964 / începutul
era greu-/ unde mai eram şi casier/ la colectiv: / născut / la 2 Aprilie 1894 / scris astăzi / 7
septembrie 1972 / Eften Petrov"
10
PSALTIREA PROOROCULUI ŞI ÎMPĂRATULUI DAVID, Bucureşti,1920
Pe foaia de titlu, verso:
"Proprietatea mea / Vii / Mardarie Ieromonah / Morţi Părinţii mei / Ion şi Ileana / Această
carte Psaltire fiind proprietatea / mea după cum se constată din scrierile / din
[indescifrabil] ...de mai sus. / Este donată de mine Sf. Biserici din / Comuna C.A.Rosete
subt Preoţia Părintelui / Gheorghe Istrati1 Anul 1976 luna Ianuarie / z. 10 / Roşca Mihail
Fost Ieromonah zis Mardarie2"/
__________________________
1) Preot Gheorghe Istrate - A slujit la parohiile C.A.Rosetti, Mihail Kogălniceanu şi
Cârjelari. Trăieşte în com. Mihail Kogălniceanu.
2) Ieromonah Roşca Mardarie (1888-1977) - Venit de la Mănăstirea Bogdana, originar
din C.A.Rosetti. Varvara Bârlădeanu (n.4.12.1915) din C.A.Rosetti - bunica bibliotecarei
comunei C.A.Rosetti, Chiriac Maria -, deţinea în septembrie 2002 o fotografie a
călugărului, dăruită de acesta lui Grigore, soţul Varvarei, fost epitrop al bisericii. Pe
verso, călugărul a făcut următoarea însemnare: "Spre pomenire 29 iulie 1970 / Ieromonah
Mardarie lui / Grigore Bârlădeanu / După încetarea mea din viaţă să fiu / pomenit
înpreună cu părinţii mei în felul / acesta / Morţi / Mardarie Ieromonah / Părinţii mei Ion şi
Ileana morţi ne-mărtu /risiţi şi ne-înpărtăşiţi". Înhumat în cimitirul din C.A.Rosetti. Casa
călugărului a existat pe drumul dintre cimitir şi casa Varvarei Bârlădeanu.
Pe pagina alăturată: "Această Psaltire este a Sub semna / tului Monah Mardarie Roşca. /
Casierul Monastirei Saun / anul / 1923"
DUMNEDEEŞTILE LITURGII,1895
Pe foaia de la început din care a rămas o fâşie îngustă:
"1924 Ianuarie 1 până 1925 Septm 1/ Ierom. Ghedeon Josan1"
__________________________
1) A slujit la bisericile din C.A.Rosetti, Dăeni, Carcaliu.
Pe foaia de la sfârşit:
"Anul 1933/ cântăreţ/ M.V. Şchiopu / cântăreţ / Primul şi bun la suflet / Dinis Chisilev /
1. Dinis Chisilev1-dela 1880 / 2. Gheorghe Chisilev / 3. Mihail Chisilev / 4. Mitrofan
Şchiopu2 l. română / 5. Atanase Şchiopu / 6. Pavel Alifanti paracliser3”
__________________________
1) Atestat în actele de stare civilă ale primăriei C. A. Rosetti cu numele „Dionisie
Cheselev”, „Dionisie Cheselenco”, „Dionise Cheselev”. La 1880 - când îi moare soţia,
Palaşca, la numai 40 de ani -, era în vârstă de 48 ani, locuia în Letea şi devine cântăreţ
bisericesc, cf. însemnării de mai sus. În 1865 i se naşte, în Letea, fiul Zaharcu, iar în 1868
fiica Haritina. Ambii copii se căsătoresc în 1885.
2) Mitrofan V. Şchiopu - Născut în 1871. Cântăreţ bisericesc I la Letea din 1.01.1927 (cf.
Vestitorul, I, 12, 1 martie 1927). A deservit şi strana bisericii din C.A.Rosetti. În 1893 se
căsătoreşte cu Matrona, fiica lui Iufim Pocora din Letea.
3) Paracliser şi îngrijitor în timpul pr. Constantin Dobrescu. Se semnează în 4 dec.1961
pe Mineiul lunii decembrie tip.1892.
11
SANTA ŞI DUMNEDEIASCA EVANGELIE, Bucureşti,1895:
Pe prima copertă, verso
"Preoţi cu seminarul la Buzău /1) Pr. Alexe Morandici1 1928 25I la post M 15 III 928 / 2)
P. Const. N. Gheorghiu2 - dela 1 I(a)n 1931 - 1 Aprilie 1935 / Transf la parohia Broşteni
Jud. Neamţ / 3) Pr. Năstase I. Fluture3 dela 1 Iunie 1937 - 1 XII 1942 / 4) Preot C. Z.
Patriche4 Smulţi Covurlui 1 XII 912 / Plecat transf în Parohia Urleşti Jud. Covurlui / 15
Aprilie 1948" / 5
__________________________
1) Preot Alexe (Alexei) Morandici - Hirotonit pe seama parohiei Letea în 15.01.1928 (cf.
Vestitorul, III, 1, 1 ianuarie 1928), unde a slujit până la 1 aprilie 1929, când este
transferat la Beştepe (cf. Vestitorul, IV, 5, 1 mai 1929).
2) Preot Constantin N. Gheorghiu - Hirotonit pe seama parohiei Letea în 14.10.1930,
numit la 1.01.1931 (cf. Vestitorul, VI, 12, decembrie 1930), slujeşte aici până la 1 aprilie
1935, până la 1.02.1935, (cf. Vestitorul, XII, 5, mai 1936, p.52), când se transferă la
Cârjelari.
3) Preot Năstase Fluture - A slujit la bisericile din Parcheş, Letea (paroh nou hirotonit la
15.05.1937, cf. Vestitorul, XIII, 5, mai 1937 - 1942), C.A.Rosetti (girant 1941-1942, cf.
pr. Titus Someşan), Mineri (1959-1961).
4) Preot Costin Z. Patriche – Născut 10.11.1909 Vârlezi, jud. Covurlui, din părinţii
Costin şi Tinca, plugari. Hirotonit preot la 18.01.1932 pe seama bisericii din Cataloi, 8
cls. seminar. A slujit la Parcheş, Letea, Pardina, C.A.Rosetti, Ceatalchioi, Plaur (fost
Lascăr Catargiu). Căsătorit cu Ecaterina cu care are cinci copii: Maria, n.30.08.1931,
Ana, n.30.11.1934, Eugen, 8.10.1936, Dorin 1.03.1940, Emil, n.25.12.1947 (cf. Arhiva
Parohiei Ceatalchioi, Dosar corespondenţă 1945-1946 - “Fişă personală Intervenită
conform Ordinului N0 3451/946” şi Dosar Corespondenţă 1948 – 1949 - “Tablou
întocmit cf. Ord. N0 158 al Protoieriei circ.II Tulcea”). Înhumat în cimitirul Eternitatea
Tulcea - “Aci odihneşte / scumpul nostru / soţ, tată, bunic / Preot / Costin Patrichi /
25.XI.1909 – 22.VI.1965” / “10.11.1909, Vârlezi, jud. Covurlui - 1965”.
5) Nu semnează.
La 1967, în timpul pr. Constantin Antonescu,

biserica din C.A.Rosetti deţinea un Apostol, 1801 şi
un Liturghier, 1860, ambele tipărite la Mănăstirea
Neamţ, caractere chirilice.
CAMENA – BISERICA SF. DUMITRU
DUMNEZEEŞTILE LITURGHII,1950,
Editura Institutului Biblic şi de Misiune a BOR
Pe pagina de gardă:
"22 IV-954. Acest liturghier s'a cumpărat în ziua de 20

Aprilie 1954 de către epitropul Enuş Nuşca1 din satul
Camena cu ajutorul bănesc al credincioşilor români-
12
macedoneni din satul Camena şi s'a sfinţit de către Preot Marin Nicşulescu la 22 IV-954.
Pr. M. Nicşulescu"
__________________________
1) Ianuş Nuşca (1905 – 1978). Numele epitropului este menţionat în Pisania veche a
bisericii din Camena, inscripţionată cu majuscule pe o placă groasă de piatră (" Pictor
Epitrop Eanoşi"). În Camena trăiesc Ianuş Dumitru (n.15.01.1927), fiul epitropului, cu
soţia sa, Ianuş Elena (n.1928 în Grecia), lângă a căror casă se află casa bătrânească, unde
a locuit epitropul şi unde am găsit fotografia - tablou reprodusă aici.
CARAORMAN – BISERICA SF. M. M. DIMITRIE
TRIODIU
Pe prima copertă, verso:
"Acest Triodiul s'a cumpărat de către Femei, fete şi Flăcăi din satul Caraorman şi s'a
dăruit Bisericei cu hramul Sf. Dumitru din satul lor.
10 Aprilie 1955 Caraorman
Cântăreţ Toma Lazăr1!
__________________________
1) Cântăreţ bisericesc la Caraorman, cf. Vestitorul, IX, 1, ianuarie 1933.
APOSTOL,1899:
"Acest Apostol este comandat din Bucuresci în diua de 31 Decembrie anul 1901. Plătit
fiind cu 12,50 lei de sub semnatul Grigorie Constantinescu frate mai mare dintre sese (6)
fraţi şi sese (6) surori.
Spre amintire las al meu nume. Fiu de tată : Andrei şi mamă Parascheva.
Grigorie A. Constantinescu"
CASIMCEA – BISERICA POGORÂREA DUHULUI SFÂNT
TRIODIU, 1897
Pe foaia de titlu:
„Spre aducere aminte. Această carte s’a legat din îndemnul Pr. paroh Lazăr I. Vasiliu1 cu
cheltuiala Dlui şef de post din com. Rahman jud. Tulcea – Grigore Maican în anul dela
Hristos una mie nouă sute trei zeci şi opt luna lui Faur. Faur 24 1938. Pr. L. I. Vasiliu
Galaţi”
__________________________
1) Preot la biserica din Rahman. Mobilizat în divizia a doua vânători de munte în timpul
celui de-al doilea război mondial. Decorat în 2 august 1945 cu medalia “Ordinul coroana
României clasa a V-a” pentru “fapte de arme deosebite şi efectuări de servicii
excepţionale pe câmpul de luptă în campania contra germano - maghiarilor”. A primit şi
decoraţia rusească “Pobeda” (cf. Pr. Eugen Drăgoi, Ierarhi şi preoţi..., p.186).
13
CAUGAGIA – BISERICA SF. VOIEVOZI
EVHOLOGHIU,1896:
"Anul 1943 a fost cântăreţ la această biserică refugiat din comuna Dunaizler plasa
Turtucaea jud. Durostor1 să rămână în amintire acest scris în veci neuitat Ştefan Stoian
de fel din comuna Nbitreni, jud. Ilfov Plasa Olteniţa"
__________________________
1) Azi, Bulgaria.
„Astăzi 14 august 1960 am făcut prima slujbă la Caugagia. Paroh pr. Gh. Păsat1”.
__________________________
1) Preot Gheorghe Păsat – A slujit la Măgurele, Ceamurlia de Jos şi Caugagia, Rahman,
Valea Nucarilor.
CATAVASIER,1926:
"N. Mănescu, cântăreţ la această biserică din 1950"
CÂRJELARI – BISERICA NAŞTEREA MAICII DOMNULUI
SANTA ŞI DUMNEDEIASCA EVANGHELIE [lipsă foaia de titlu]

Pe foaia 6:
„La această sfîntă Biserică slujesc din anul 1947 din ziua de 20 iulie. Pr. Gh. Vârgolici1.
29 VI 1965”
__________________________
1) Preot Gheorghe Vârgolici – Paroh la Cârjelari între anii 1947 – 1968. La 1880, geamia
părăsită de turci a fost modificată şi transformată în locaş de cult ortodox, pentru ca mai
târziu, între anii 1933 – 1937, să se zidească în întregime biserica actuală, pictată de
Vasile Pavlov şi George Cardaş, în timpul pr. Vârgolici şi sfinţită la 1 iunie 1952 de P.S.
Episcop Chesarie al Dunării de Jos.
DUMNEDEEŞTILE LITURGII,1887, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti:

"Această carte este cumpărată de mine cu preţu de 10 fr. adecă zece franci Ioanŭ Ioanŭ
Ghiea1 şi soţia Reveica Ioanŭ Ghiea. Anulu 1889. Iulie în 20 zile"
__________________________
1) Posibil grad de rudenie cu preotul şi profesorul Gheorghe I. Ghia, născut la 15 martie
1887, în Cârjelari. Dr. în teologie (1923), redactor, publicist, autor de manuale. A trecut
la cele veşnice la Craiova, în 2.12.1945. Cf. actului de stare civilă nr.39/10.05.1892 al
Primăriei Calfa, Ion şi Reveica Ghia locuiau la 1892 în Rahman, unde li se naşte fiul
Constantin.
OCTOIH MARE,1890, Bucureşti, Tipografia „Cărţilor Bisericesci”

Pe foaia de la început :
"Dăruită Bisericei cu hramul "Nascerea Maicei Domnului" din comuna Cârjelari, plasa
Măcin, judeţul Tulcea de mine : Radu Chelmuş .- Anul 1902, Maiŭ 21.-"
14
Pe foaia de titlu
"Radu Chelmuş.-Comuna Coiun-Punar1, cătuna Aiorman2 judeţul Tulcea".
__________________________
1) Azi, Fântâna Oilor.
2) Azi, Dorobanţu.
LITURGHIER,1956:
"Preot Voinescu Nicolae1 numit la parohia Cârjelari jud. Tulcea cu data de 1 iunie 1973
când s-a prezentat la post".
__________________________
1) A slujit la biserica din Cârjelari între anii 1973 – 1979, cf. istoric parohie întocmit de
preot paroh Gh. Istrate.
"Preot paroh girant la această parohie de la 1915 întrerupând 2 ani de la 4 dec.1916 şi

pînă la 2 dec.1918 (cu ocazia războiului şi ocuparea Dobrogei de germani, austrieci, turci
şi bulgari). În ziua de Sf. Spiridon 1918 am slujit aici în Cîrjelari. Iconom Mihail I.
Vasiliu1".
__________________________
1) Preot Mihail I. Vasiliu – Născut 1875, cf. Diacon A. Constantinescu, Monografia...,
p.419. Seminarul „Veniamin” din Iaşi. A slujit la biserica cu hramul Înălţarea Domnului
din Aiorman (existentă şi astăzi), la Ostrov şi Meşteru şi a girat parohia Cârjelari, după
moartea preotului Neculai Popescu (d.1915). A lăsat o descriere amănunţită a casei de
rugăciuni din satul Ostrov, „dărâmată din temelie de Bulgari”. A fost primul slujitor al
bisericii din satul Meşteru (Canat - Calfa), construită în 1930 şi sfinţită în 1935 de P.S.
Episcop Cosma. A trecut la cele veşnice în Dorobanţu, la 16 ianuarie 1932, alături de el
fiind înhumaţi prezbitera Ecaterina şi cei unsprezece copii ai lor, dintre ei, Ioan, devenind
preot: "Fam. Pr. M. Vasiliu Ecaterina 1881-1938 Pr. Mihai 1875-1932 Emilia 1917-1935.
Aici odihnesc rămăşiţele pământeşti ale scumpilor noştri părinţi pr. Mihai şi presvitera
Ecaterina, cu fii lor Mihai, Victoria, Aneta, Costică, Gheorghe, Aurelia, Caliopia,
Eugenia, Vasile, Elisabeta, Ruxandra. Ridicat în anul 1969 de fiul lor preotul Ioan şi soţia
sa Elena". Pe crucea veche stă scris: "Aci odihnesce Mihail Vasiliu deced.1932 de 56 ani
cu copii Vasile, Eugenia, Ctin, Mihail, Victoria, Ana, Gheorghe, Veta, Diga"
PENTICOSTAR,1895:
"Acistă carte sa procurat cu spesele epitropiei bis. Înălţarea Dlui prin stăruinţa preotului
M. Vasiliu 1900 Iulie 29 / Paroh Preot M. Vasiliu / Coiumpunar / 1900 August 20"
MINEIUL LUNEI LUI MARTIE:

"Acest Mineiu sa luat de robii lui D-deu Nedelcu Ion şi Frusina Rogojină din Cătuna
Canat-Calfa1 Comuna Coium-Punar Plasa Măcin Jud. Tulcea prin a mea stăruinţă Pr. M.
Vasiliu Adi 3 Iunie 1902 spre pomenire li sa scris aci numele. Paroch Preot Mihail C.
Vasiliu"
__________________________
1) Azi, Meşteru.
15
APOSTOL [lipsă foaia de titlu]
“Dat bisericei cu hramul « Naşterei Maicei Domnului” din Comuna Cârjelari jud. Tulcea
de Zahei şi Paraschiva Buja [foaia ruptă]
CEAMURLIA DE JOS – BISERICA SF. PARASCHEVA ŞI SF. GHEORGHE
DUMNEZEEŞTILE LITURGHII:
"Protosinghelu Iosaf Zlatan din Mănăstiriia Cucoşul. Am slujită la Aciastă Sf. Biserică
1925 - 1928"
"Paroh pr. Miron1. Transferat în parohia Ceamurlia de Jos dela parohia Fibiş Maşloc
Timiş Torontal pe ziua de 1 iulie 1951. Fost întâi transferat la parohia Sarighiol unde nu
am funcţionat, ci cu învoirea Protoieriei Raion Istria am fost îndreptăţit să slujesc în
această parohie până la data învoirii (transferării). Venit aici în data de 17 mai 1951. Pr. I.
Miron 1958 Iunie 15."
__________________________
1) Preot Ioan Miron - A slujit la Ceamurlia de Jos în perioada menţionată şi în
următoarele două însemnări.
"6 VIII 1959 Pus piciorul prima dată în satul Ceamurlia de Jos în ziua de Joi 17 mai
1951, dată de la care am rămas în această parohie, funcţionând şi în prezent aici. Paroh I.
Miron 27 sept. 1959."
"Aprobat transferarea în parohia Blânzi Raion Tecuci Reg. Galaţi pe ziua de 22 sept. a.
c. Primit ord. de numire pe ziua de 22 sept. a. c. Astăzi Duminică 27 sept. 1959 e ultima
slujbă oficiată la această Biserică. Miron."
PENTICOSTAR, 1889
„Cântăreţ Galan R. Mihai 10.11.1940”; „Mănescu 1949”; „Mănescu 1956”.
MINEIUL LUNII OCTOMBRIE, 1892

„Mănescu Nicolae cîntăreţ din anul 1950 Ceam. Jos”
SLUJBA ÎNVIERII
„Cumpărată de la Bucureşti pentru filiala Caugagia cu prilejul vizitei făcute colegului
meu, Pr. Ctin Matei. Astăzi 11 mai 1962, costînd lei 30, fiind donată de Gh. St. Moise.
Dumnezeu să-l aibă în pază. Paroh pr. Gh. Băsău.”
CEAMURLIA DE SUS – BISERICA SF. M. M. GHEORGHE
PENTICOSTAR,1924:
"14 mai 1942 Spre amintire de când am fost la această biserică fiind ziua eroilor.
Cântăreţ Gh. Zaharia Neatârnarea"
16
"Donat de enoriaşul Gh. Caraghioghi din comuna Ceamurlia de Sus jud. Tulcea pentru
uzul bisericii cu hramul Sf. Gheorghe comuna Ceamurlia de Sus jud. Tulcea în timpul
păstoriei părintelui Gherasim V. Bratoveanu. Astăzi 11 martie 1933"1
__________________________
1) Nu semnează.
REVISTA Biserica Orthodoxă Română, an 7, nr.6, iunie,1883, Tipografia Cărţilor

Bisericesci
Pe coperta revistei:
“Preut Marin Penov1 Ciamurli desus”
__________________________
1) Preot Marin Penof (preot sachelar „Marin Peniu” în Tabloul de la anul 1900 al
Episcopiei Dunării de Jos). Născut 1830, cf. Diacon A. Constantinescu, Monografia...,
p.421. În “Registru de numele parochienilor aflaţi la biserica ”Sf. George din Ceamurli de
sus” (1884), la nr.crt.133 este înregistrat “Preotu Marin Penu” 54 ani, cu familia - soţia sa
Jeca, 52 ani, copiii Nicola, 14 ani şi Mita, 10 ani.
CEATALCHIOI – BISERICA SF. CUV. PARASCHEVA
AGHIAZMATAR,1950
Pe foaia de la început:
"Această carte sa cumpărat cu banii donaţi de enoriaşi prin stăruinţa lui Condrat
Romanov şi Grigori Vacarencu, consilieri parohiali. Paroh Pr. C. Patrichi 25 iunie 1954"
CAZANII, Bucureşti,1898:
"Anul 1903 Iuni 15 Părintile Miliean Tulceanu dăruit la biserica Sfinţilor Voivozi un
sudanii1"
__________________________
1) Cazanie.
"Spre o vie Amintire şi spre o veşnică pomenire în "Sf. biserică" din Pr. Carol1 pentru
cucernicul părinte Milian Tulceanu în anul 1903 Iuni 15 când a binevoit a dărui această
sfântă Cazanie - am rescris ca nu cumva să se şteargă şi să nu se ştie originea acestei prea
bune cărţi Pr. N. Gh. Sârbu2 24/ XII /934"
__________________________
1) Principele Carol - Azi, Partizani.
2) Preot Neagu Gh. Sârbu - Hirotonit pe seama bisericii din Partizani la 1.07.1933 (cf.
Vestitorul din noiembrie 1933 şi mai 1934).
Biserica din Ceatalchioi deţine un Apostol, 1841, Măn. Neamţ, tip. în vremea
stareţului Neonil, caractere chirilice, decopertată, un Antologhion, 1848, Lavra Pecerska,
tip. în vremea mitropolitului Sidor al Kievului şi Galiţiei şi a ţarului Alexandru
Nicolaevici, lb. slavonă, copertă piele, Dumnezeeştile Liturghii, 1860, Măn. Neamţ, tip.
de ierom. Teofilact Tipograful, în vremea mitropolitului Sofronie Miclescu, caractere
chirilice.
17
CHILIA VECHE – BISERICA SF. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL
Buchetul musical ce conţine tóte cântările indispensabile unui cântăreţ. Culegere dupe
diferiţi autori şi composiţii originale de M. Ionescu, Profesor de Musica Bisericéscă la
Seminarul din Buzeu şi cântăreţ I - în al Episcopiei. Buzeu, Typographia Alessandru
Georgescu, 1881, p.1 :
“Proprietatea mea Copceag Damian1 / classa III / seminarul Veniamin”

__________________________
1) Fiul cântăreţului Simion Copceag.
SFÂNTA ŞI DUMNEDEESCA EVANGHELIE, ediţia a treia, Bucureşti, 1903 (coperţi

metalice, îmbrăcată în catifea roşie, picioruşe şi cheutori metalice, cotor piele, marginile
foilor poleite auriu)
Pe foaia de la început, însemnare făcută caligrafic în 2 februarie 1905 de fiul preotului
Lazăr Brânză1, Luca L. Brânză2:
România
Biserica “Sff. Voevozi”
Judeţul Tulcea, pl. Sulina
Urba Chilia-Veche
Anul una mie nouă sute cinci, Luna Februarie în două zile
în zilele Prea Sânţitului Episcop al Eparchiei Dunărei de jos D.D.Dr. Pimen Georgescu;
a Prea Cucernicului Proto-iereu al judeţului Tulcea G. Niculescu3, a domnului Prefect al
judeţului Tulcea D. Hagi-Anton;
a preoţilor acestei Biserici Sachelar Lazăr Brânză ca paroh şi I. Teodorescu4 supra-
numerar;
a epitropilor Ignat Gheba şi Anton Brânză;
a cântăreţilor Simion Copceag5 şi Gheorghe Dima;
a paraclisierului Vasile Lupan s'a cumpărat această Sf. Evanghelie de la magazinul de
obiecte bisericeşti “Fraţii Bloch” din Bucureşti, cu preţul de una sută patru zeci lei noi,
bani cinci-zeci, de către flăcăii români din această localitate şi anume:
Ion Gr. Tecuci, Anton Al. Lujanschi, Ştefan V. Ganea, Ustin E. Talpă, Pavel P. Ştirbaţi,
Timofte V. Acsentiev, Mihail L. Şavlovschi, Ion V. Şavlovschi, Manole M. Pocora,
Luchian I. Şavlovschi, Gheorghe M. Teodorov, Grigore T. Pocora, Dumitru Gh. Jelescu,
Petre T. Hudacov, Teodor V. Lupan, Lupaşcu Gh. Parmac, Grigore Ig. Gheba, Petre P.
Siculici, Gheorghe V. Munteanu, Dumitru C. Bucureşteanu, Panfil P. Munteanu, Cosma
S. Munteanu, Elizar P. Ştirbaţi, Ion M. Ivanov, Pavel O. Ciolacu, Matei Iuch. Pocora, şi
Evdochim Buri. Toţi două-zeci şi şapte la număr.
Reprezentanţii flăcăilor care semnează Ion Gr. Tecuci
Preoţii Bisericei
Epitropii
Cântăreţii
Paraclisier
18
Scris de mine Luca L. Brânză Anul 1905, luna Februarie 2 zile
Chilia Veche”
__________________________
1) Preot Lazăr Brânză – Născut 7.11.1857, Agi-curda,

jud. Ismail, 4 clase de seminar gr.I (1878-1892),
căsătorit în 25.05.1880, cu care a avut doi băieţi şi
două fete, hirotonit în 6.12.1891 pe seama bisericii
Chilia Veche (cf. Arhiva Parohiei Chilia Veche, dosar
1888-1896, adresa din 16.06.1893 către Protoierie),
într-o autobiografie preotul scriind că a fost hirotonit
în 10.01.1892 cu Decretul nr. 26 (cf. APCV, dosar
1904-1907, f.37). Paroh la Chilia Veche în perioada
20.12.1891-1914, cf. cronologiei întocmite de parohul
I.G.Radu şi cf. documentelor din arhiva bisericii.
Numit în 22.12.1891 cu actul episcopal, respectiv
ministerial 845/15252, cf. Diacon Anghel
Constantinescu, Monografia..., p.41. Sachelar din
23.05.1894 (Decretul nr. 557). Anul 1914 este ultimul
an din arhivă când mai apare în documentele bisericii,
figurând pe statele de plată din aprilie, mai, iunie. A
pus temelia monumentalei biserici din Chilia Veche, în 1897, slujbă oficiată de
protoiereul Nicolae Gheorghiu şi a ridicat-o până la acoperiş, inclusiv cele două turle
înalte. Condica de milostenii a bisericii, din perioada 1891-1922, arată uriaşele eforturi
făcute de paroh pentru strângerea fondurilor necesare construirii bisericii, terminată şi
sfinţită după mai bine de 39 de ani, la 8 noiembrie 1936, în timpul parohului I.G.Radu.
Relaţiile tensionate ale parohului şi cântăreţului bisericesc -învăţătorul Constantin Leescu
- cu epitropii bisericii au condus la îndepărtarea sa din postul de paroh la sfârşitul anului
1914. Nu se cunoaşte data morţii şi nici locul de mormânt.
2) Fiul preotului Lazăr Brânză. Avocat de profesie şi directorul ziarului “Basarabia
Creştină” din Chişinău, organ de luptă pentru Frontul Românesc (Redacţia şi
Administraţia: str. Bartolomei nr.1). În 21 octombrie 1935, preotul paroh Ion Radu îi
trimite o scrisoare, solicitându-i sprijinul pentru terminarea lucrărilor la biserică, la care
avocatul răspunde în 27 decembrie 1935 pe o filă cu antetul ziarului.
3) G. V. Niculescu - Născut 28.11.1874, Păuleşti, jud. Prahova. Absolvent al
Seminarului "Veniamin" din Iaşi (1898) şi al Facultăţii de Teologie din Bucureşti (1902).
Hirotonit preot în 7.09.1902, pe seama parohiei Cocargea (azi, Pietreni), jud. Constanţa.
Numit protoiereu de Constanţa la 1.10.1902. Numit protoiereu de Tulcea la 1.10.1904 şi
paroh al bisericii din Nalbant. Slujeşte la biserica din Calica (Iazurile) în primele luni ale
anului 1905 şi la biserica Sf. Împăraţi din oraşul Tulcea din 1.04.1905. Profesor secundar
în Tulcea. Protoiereu al jud. Vâlcea (15.10.1911-1.02.1913, când demisionează). Ales
episcop de Buzău în martie 1923, cu numele de Ghenadie. S-a stins din viaţă în 29 august
1942 şi este înhumat în curtea catedralei episcopale din Buzău (date cf. pr. E. Drăgoi,
Ierarhi..., p.107). A scris: Dare de seamă despre afacerile bisericeşti. Protopopia
judeţului Constanţa, Bucureşti, 1905, 126 p. şi Protopopia judeţului Tulcea. Dare de
19
seamă alcătuită cu ocazia jubileului de 40 de ani de domnie a Majestăţii Sale Regelui
Carol I al României, Bucureşti, Atelierele grafice SOCEC & Comp., 1906, 128 p.
4) Potrivit şirului cronologic al slujitorilor bisericii din Chilia Veche, întocmit de pr. I.
Gh. Radu, a slujit la Chilia Veche între 1902-1912.
5) Simion Copceag – Născut 1860, cf. actelor de stare civilă ale Primăriei Chilia Veche.
A deservit strana bisericii din satul Congaz (azi, Rândunica) până prin 1890 şi peste 40 de
ani la Chilia Veche. Epitrop ales între 1.04.1909 - 1.04.1914. Damian, fiul său, născut în
Chilia Veche la 1894, decedat în Bucureşti, la aproape 90 de ani (1981), avea, în jurul
anului 1935, cea mai voluminoasă bibliotecă din Chilia Veche.
DUMNEDEEŞTILE LITURGII, Bucureşti, 1887, Tipografia Cărţilor Bisericeşti:

“Acest Liturgier împreună cu mai multe Cărţi Bisericeşti este dăruit acestei Biserici de
Dlu Ministru al Cultelor1 cu adresa sa No 8369, 9 Iunie 1892, pentru cari s'aducem
mulţumirile nóstre. 1894 August 5
Preot paroch Lazér Brânză"
__________________________
1) Ministru al Cultelor în acea perioadă era Take Ionescu, avocat, publicist, om politic.
Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice între 27.11.1891 - 3.10.1895, calitate în care a
iniţiat proiectul Legii clerului mirean. Ministru de externe în guvernul Averescu (1920-
1921). Prim ministru (1921-1922).
TRIODIU
Pe foaia de la început :
“Spre Amintire de când / mam refugiat la Chilia Vechi din / Comuna Morughiol
Jud. Tulcea / ân ziua de 10 Dicembri 1916 / cântăreţ Andrei Simionof 1”
__________________________
1) La Chilia Veche, unde s-a refugiat în timpul războiului, a slujit la strană în perioada
10.12.1916 - 1.12.1918 (cf. Arhiva Parohiei Chilia Veche) şi după plecarea la
C.A.Rosetti a cântăreţului Gh. Roşca (cântăreţ II la Chilia Veche între 1 ian. - 1
noiembrie 1920). La 1907 murise, în Murighiol, preotul Theodor Simionov (n.1840), în
timpul căruia s-a construit biserica, fost cântãreţ bisericesc, iar în 1917, fratele sãu,
preotul Fotie Simionov, fost duhovnic la Mrea Celic (n.1858), decapitat de bulgari,
înhumat în curtea bisericii alături de sora sa, Domnica, şi ea, ucisă prin strangulare de
ocupanţi.
“Spre eterna memorie celor ce vor / fi cântăreţi şi vor citi în această / carte să-şi aducă
aminte şi de / mine care'am fost cântăreţ timp / de 15 ani şi am lăudat pe Dzeu / şi-l laud
şi dacă voi trăi l / voi lăuda Simion Copceag / 1906 Martie”
SANTA EVANGELIE CE SĂ ZICE ÎN DIUA DE PAŞTE LA A DOUA ÎNVIERE

CULEASĂ ÎN 12 LIMBI, Bucureşti,1892, Tipografia Cărţilor Bisericeşti :
“ Parochia Sff. Voevodi Chilia-V. / Această carte e cumpărată de la Tipografia cărţilor
Bisericeşti (Bucuresci) cu preţ de Lei unu bani cinci zece cu banii acestei Biserici. / Preot
paroch Lazér Brânză Anul 1899, Luna Martie 15 zile”
20
Biserica din Chilia Veche deţine şi Carte de Tedeumuri la Diferite ocasiuni din
viaţa publică şi particulară a chrestinilor orthodoxi, Bucuresci, 1879, Typografia St.
Mihalescu, Strada Lipscani 11-13.
CIŞMEAUA NOUĂ – BISERICA ÎNĂLŢAREA DOMNULUI
PENTICOSTAR,1936:
"Acest Penticostar s-a cumpărat prin stăruinţa pr. Ioan Bogdan1 şi cu donaţia tuturor
enoriaşilor parohiei Calfa. 28 octombrie 1938"
__________________________
1) Preot Ion Gh. Bogdan – Născut 1.08.1909, Saraiu,

jud.Constanţa. Hirotonit pe seama bisericii din Luminiţa la
1.01.1932 (cf. Vestitorul, IX, 5, mai 1933), de unde este
transferat la Calfa, la 1.06.1933 (cf. Vestitorul, X, 5, mai
1934). Arestat în octombrie 1949, "chinuit de securitatea din
Constanţa şi condamnat de Tribunalul Militar la 10 ani de
muncă silnică (sentinţa nr. 22 12.01.1950), în urma unui
proces înscenat, pentru uneltire contra ordinii sociale". A fost
închis la Constanţa, Jilava şi Aiud, pedeapsa fiindu-i redusă la
7 ani (cf. Cicerone Ioniţoiu, Victimele terorii..., vol.I, p.217).
A slujit şi la Cişmeaua Nouă, filială deservită de Calfa (1938 -
august 1949). După ieşirea din închisoare este numit la
parohia Sf.Voievozi Făgăraşu Nou. S-a stins din viaţă
împreună cu dascălul Ion Popa (n.1902), în 5 ianuarie, ajunul Bobotezei anului 1966,
venind pe jos de la Măgurele, la locul unde şi-au dat sufletul, îngheţaţi în viscolul care se
stârnise, fiind instalată o cruce metalică. Au fost găsiţi după câteva zile de căutări. Atât
preotul cât şi dascălul sunt înhumaţi în cimitirul satului Făgăraşu Nou, având mormintele
unul lângă celălalt. La crucea veche din piatră a preotului Ion Bogdan stă scris: "Aici
odihneşte / scumpul nostru / soţ şi tată / preot Ion Bogdan / 1908-1966". La crucea nouă,
montată în toamna anului 2004 de fiul său Ion, s-a inscripţionat: "Aici odihneşte / preot
Bogdan Ion / N.1908-D.1966 / Sacrificat pentru / credinţă. Să-i fie ţărâna uşoară. /
Ridicat de Nelu fiu". La mormântul dascălului Ion Popa, pe crucea de lemn se mai poate
citi: "Aici hodineşte robu lui D-zeu / Ion Popa d(eced)at 5 ianuarie 1966". Prohodul a fost
oficiat de preotul Atanase Popescu de la parohia Sf. Împăraţi Topolog. Preotul şi
preoteasa Ion şi Maria Bogdan au doi fii: Ion (dom. Constanţa) şi Lucian (decedat). În
satul Făgăraşu Nou trăiesc: Ciocea Victoria (n. 27.07.1931), fiica dascălului Ion Popa şi
Lungu Eugenia, născută Frigioiu, nepoată a preotesei Maria Bogdan. În fotografie,
dascălul Ion Popa (Col. Ciocea Victoria).
CIUCUROVA – BISERICA ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI
MINEIUL LUNEI LUI IULIE,1910:

"Cânt Ciucurova Jud Tulcea C. Trifon Iulie 24 1938 - 1939".
Sub această însemnare, o alta : "3 iulie 1927 Const. Alexe"
21
MINEIUL LUNEI LUI FEBRUARIE,1909:
"Biserica Acop. Maici Dlui Ciucurova Tulcea Pr. R. Şerban1
__________________________
1) Preot Radu C. Şerban - Hirotonit pe seama bisericii din Başpunar (azi, Fântâna Mare),
unde este numit la 1.01.1930 (cf. Vestitorul, IX, 1, ianuarie 1933, p.26). A slujit şi la
biserica din Ciucurova.
CORUGEA – BISERICA SF. CUV. PARASCHEVA
TRIOD:
Pe foaia de la început
"Spre amintire. Reparat de locuitorul Gheorghe N. Fogoroş cîntăreţ bisericesc la Parohia
Corugea com. Casimcea Raion Hârşova Reg. Dobrogea. Gh. N. Fogoroş1 1 Aprilie 1965"
__________________________
1) Gheorghe N. Fogoroş - Cântăreţ bisericesc la Casimcea până la 1.08.1937 (cf.
Vestitorul, XIII, 7-8, iulie-august 1937, p.147), la Corugea din 1.08.1937 (cf. Vestitorul,
XIII, 7-8, iulie-august 1937, p.147 şi Vestitorul, XIII, 9, septembrie 1937, p.172).
Pe foaia 753, 8 însemnări, din care una făcută de preotul Vasile Popovici, toate celelalte
de cântăreţul Fogoroş:
"Vineri 6 Aprilie 1934. Timp frumos. Preot Vasile Popovici1"
__________________________
1) Preot Vasile I. Popovici - Hirotonit la 1.01.1933 pe seama parohiei Corugea, ca preot
ajutător (cf. Vestitorul, IX, 5, mai 1933, p.64), unde a funcţionat până la 1.03.1937, când
este transferat la parohia Puţuchioaia (cf. Vestitorul, XIII, 5, mai,1937).
"Anul 1928 în Vinerea cea mare a fost un uragan foarte mare care a descoperit casele
începând la 6 Dimineaţa şi până am ocolit Biserica 13 Aprilie Gh. N. Fogoroş"
SFÂNTĂ EVANGHELIE,1983, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR

Foaia de titlu, verso:
"Azi 6 mai 1990 cu ajutorul Bunului Dumnezeu s-a sãvîrşit slujba de resfinţirea bisericii
parohiale Sf. Dumitru din Parohia Corugea Protopopiatul Babadag jud. Tulcea.
Dumnezeu sã binecuvînteze strãdania ostenitorilor şi a preotului slujitor Oancea
Dumitru". Semneazã Lucian Tomitanul, diacon Tãnase Ştefan, protoiereul Emil
Munteanu şi preoţii Muşat Ion, Vasile Dorin, Alistar Grigore.
Biserica a deţinut un Penticostar, 1854, Buzău, tip. în timpul episcopului Filaret,

caractere chirilice.
CRIŞAN – BISERICA SF. ARH. MIHAIL ŞI GAVRIIL
APOSTOL,Bucureşti,1899
"Această/ Apostolul este a biseri/cei adormirea maicei / Dlui din comuna Carmen /
Silva1 Plassa Sulina / judeţul Tulcea. Lau donat / bisericei locuitorii /
22
1910 octomv în 19 dile /
Preot Paroch Thoma A. Ţurcan2 "
__________________________
1) Azi, Crişan. Carmen Sylva, pseudonimul literar al Reginei Elisabeta a României, soţia
Regelui Carol I, pe numele său complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied (n.
29.12.1843, Castelul Monrepos din Neuwied, Germania – d. 1916), prima regină din
istoria României. Patroană a artelor, fondatoare a unor instituţii caritabile, poet, eseist,
scriitor. Îşi avea biblioteca la reşedinţa ei preferată, Castelul Peleş. În 1909, înfiinţează
“Azilul orbilor Regina Elisabeta”, pe strada Vatra Luminoasă din Bucureşti, unde
funcţionează şi astăzi.
2) Preot Toma Ţurcan – Născut 1848 (cf. Diacon A. Constantinescu, Monografia...,
p.421). A slujit la Sabangia, Mahmudia, Zebil, Satu Nou, Eschibaba (azi, Stejaru),
Crişan. În timpul păstoririi sale la Zebil s-a lucrat catapeteasma şi s-au pictat icoanele de
către Enache Cardaş. La 1893 şi 1900, în timpul aceluiaşi paroh, creştinii din Zebil au
contribuit cu bani şi ofrande la construirea bisericii din Chilia Veche. Data şi locul de
mormânt al preotului rămân încă necunoscute. În cimitirul comunei Mahmudia, între cele
douã cruci de la mormintele preotului Ciobanu şi soţiei acestuia a fost poziţionată pe
verticală placa de la mormântul prezbiterei Ţurcan, nefiind cert că este şi înhumatã în
acest loc. Pe placă se poate încă desluşi: "Subbt această/ [pia]tră odihneşte / roaba lu
Dzeu / prezbitera Ecatirina / Toma Ţuircan ancetat / din viaţă 1879 de 22".
SFÂNTĂ ŞI DUMNEZEEASCĂ EVANGHELIE,1923

Pe foaia de titlu:
"Această Sfântă şi Dumnezeească Evanghelie sa cum/părat de servul lui Dumnezeu
Simeon Lovin cu soţiea sa Evdochiea, din Comuna Carmen Silva, Judeţ Tulcea, Plasa
Sulina, Şi sa donat de Dumnelor din bugetul lor, sfintei Biserici cu patronul Sfinţii
Voivozi, din această Comună Carmen Silva, Plasa Sulina, judeţul Tulcea. această bună
faptă au făcuto din Harul lui Dzeu pentru veşnica lor mântuire, astăzi 6 Iulie 1927. fiind
Preot al acestei Sfintei Biserici smerenia mea Preot Ierom. Calinic Popescu1"
__________________________
1) Ieromonah Calinic Popescu - A slujit la Caraorman până la 1.01.1927 (cf. Vestitorul, I,
12, 1 martie 1927), când este numit la Carmen Sylva, unde a slujit până la instalarea
preotului Ioan Gh. Popa, hirotonit pe seama acestei biserici (din 7.12.1930).
MINEIUL LUNEI LUI IANUARIE, Bucureşti,1909

"Acestŭ Mineiŭ pe luna Ianuarie este donatŭ bisericei Sfântului Ierarh Neculai pentru
biserica parochială din Carmen Silva, Plassa Sulina judeţului Tulcea.
1910 Decemvrie în 16 dile
Donată de Ministeriul Cultelor1 şi de Regele Carol I 2 al României"
__________________________
1) Ministru al Cultelor în acea perioadă era profesorul Spiru C. Haret, n.15.02.1851, Iaşi,
ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice în mai multe rânduri: 31.03.1897 -
11.04.1899, 14.02.1901 - 22.12.1904, 12.03.1907 - 29.12.1910 (cf. Lucian Predescu,
Enciclopedia României..., p.390).
23
2) Carol I de Hohenzollern – Născut 1839, Sigmaringen, Germania – d. 1914, Sinaia, fiu
al prinţului Karl Anton şi al principesei Josephine. Domnitor al României (1866-1881),
primul rege al României moderne (1881-1914), om politic şi diplomat, comandant
militar, legislator, reformator, ctitor şi restaurator de monumente. Membru de onoare a
Academiei Române (1867), an în care, aflat în drum spre Constantinopol, se opreşte la
Tulcea, invitat de Ismail Paşa şi vizitează Catedrala Sf. Nicolae căreia îi dăruieşte un
potir de metal comun argintat, având inscripţia „Donat bisericii Sf. Nicolae din Tulcea de
Carol I Domnitorul românilor în anul 1867” (aflat şi astăzi printre odoarele de preţ ale
bisericii), 100 de galbeni în numerar şi o steluţã. Protector şi preşedinte de onoare al
Academiei Române (1879 – 1914). În 1891 înfiinţează Fundaţiunea universitară "Carol
I", pentru clădirea fundaţiei oferind 200.000 lei. În anul 1906, cu prilejul împlinirii a 40
de ani de domnie glorioasă a regelui, la expoziţia jubiliară din Bucureşti au fost prezente
şi bisericile tulcene, o serie de preoţi şi artişti plastici tulceni fiind medaliaţi pentru
construirea de biserici, lucrări de pictură şi sculptură. Este înhumat alături de Regina
Elisabeta, de Regele Ferdinand şi Regina Maria la Mănăstirea Curtea de Argeş care
adăposteşte Sfintele Moaşte ale Sfintei Filofteea, părţi din moaştele Sfinţilor Serghie,
Vach şi ale Muceniţei Tatiana, mormintele lui Neagoe Basarab, ctitorul mănăstirii şi ale
ginerelui său, Radu de la Afumaţi, precum şi Evanghelia Învierii din Sâmbăta Mare,
scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta.
DĂENI – BISERICA SF. CUV. PARASCHEVA
DUMNEZEIEŞTILE LITURGHII,1887:
"Las o mică Suvenire Pentru pomenire Pe această sântă Carte Pentru Eternitate Căci mîna
putrezesce Iar slova se citesce. Preot Marin Comănescu1. Parohul Bisericei Ac-Punar2
1897-1898 Martie 28"
__________________________
1) Preot Marin Comănescu – Născut 1861 (cf. Diacon A.Constantinescu, Monografia...,
p. 419). A slujit la Ac - Punar între anii 1888 – 1921 şi la Cerna, în perioada 1922 –
1931. În timpul păstoririi sale a fost construită biserica din Ac-Punar, la 1892, sfinţită în
1896 cu hramul Adormirea Maicii Domnului, care deservea Iaila (azi, General
Praporgescu), reparată în 1919 şi resfinţită în timpul aceluiaşi preot. Este înhumat în
cimitirul satului Mircea Vodă ("Preot Marin Comănescu 1861-1946") alături de
prezbitera Dumitra ("Presbitera Comănescu D-tra 1864-1929").
2) Azi, Mircea Vodă.
"Preotul Ioan Murăraşu Botoşeneanu din parohia Ostrov a servit la această biserică ca
preot provizor de la ianuarie 1929 până la 15 august 1929. Pr. Murăraşu 11 august 1929"
SFÂNTĂ EVANGHELIE,1888:
"Anul 1894 Maiu 30 Acesta sfînta Evangelia este cumpărată de Kulia Stoica şi dăruită
bisericii Komuni Dăeni cu Patronu Cuvioasei Parascheva spre Pomenire Kulia Gergina
Maria Ion Ana Angel"1
__________________________
1) Nu semnează.
24
SFÂNTĂ EVANGHELIE,1941:
"Această Sfântă Evanghelie a fost donată bisericii parohia Dăeni de credincioasa Călina
Costache din Agaua (filială a Dăenilor) în anul 1951. Dumnezeu să-i răsplătească dania
din darurile sale cele neîmpuţinate". Semnează pr. Constandache Mihai1.
__________________________
1) Preot Mihai Constandache - Licenţiat, numit paroh la Camena la 1.04.1936 (cf.
Vestitorul, XIII, 5, mai 1937). A slujit la Dăeni între anii 1951-1976, împreună cu preotul
Stănei Dumitru până în 1958 şi cu preotul Oancea Mocanu până în 1976.
DOROBANŢU – BISERICA ÎNĂLŢAREA DOMNULUI
MINEIUL LUNEI LUI FEVRUARIE,1893

Pe foaia de titlu:
"Amintire ! Acest Mineiu s'a luat cu spesele epitropiei bisericei Înălţarea Dlui din
Aiorman, prin stăruinţa Preotului Paroch Mihail C. Vasiliu (22 Februar 1898 - data
sacrărei ca preot) fiind ca epitropi în acest timp la Sf. biserică: Ion Giurcă şi Pavel
Apostol. S'a luat în diua luni sera în ajunul Nascerei Dlui 24 Decembrie 1901 în al 4 lea
an al păstorirei sale ca preot la această biserică. Paroch Preot M. Vasiliu. Epitropi Pavel
Apostol şi Ion Giurcă"1
__________________________
1) Însemnare făcută de pr. Mihail Vasiliu.
MINEIUL LUNEI LUI SEPTEMVRIE,1891:

"Acest Minei de pe Luna Septembrie s'a luat de cătră robii lui Dumnezeu : Ion şi Maria
Dămian din satul Canat Calfa Comuna Coiumpunar jud. Tulcea prin stăruinţa Preotului
Econom M. Vasiliu paroch la Bis. Înălţarea Dlui din satul Aiorman Comuna Coiumpunar
jud. Tulcea, azi 22 octombrie 1906. Pomelnic: Ion, Marinco Ghiorghe, Maria, Ion, Anica,
Dtru, Stoian, Floarea. Fiind ca Epitropi Toma Epuraş, ion Giurcă." 1
__________________________
1) Însemnare făcută de pr. Mihail Vasiliu.
FLOREŞTI – BISERICA ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI
CAZANII, Bucureşti,1898, Tipo – Litografia Cărţilor Bisericeşti

Pe foaia de titlu:
"Spre amintire.
În ziua de 8 şi 9 Dechembrie 1916 au Intrat Armatele Turceşti în satul Islam
Geferca1 stricând toate lucrurile din Biserică, Sfintele vase veşminte şi omorând 2 omeni
Jefuind pe locuitori de tot avutul lor Bătânduşi joc de femei timp de 3 zile şi în urmă a
fost Alungaţi de Armatele Bulgare punând pază în sat şi soldaţi pentru a păzi omeni de
Hoţiile ce se făceau prin sate am scris spre amintire şi ţinere de minte că condeiu
rugineşte şi mâna putrezeşte dar scrisu va rămâne. Ieromonahul Climent Georgescu.
Preot Slujitor al Biserici"
1911 Luna Aprilie2
__________________________
1) Azi, Floreşti.
25
2) Este una din cele mai importante mărturii privind fărădelegile săvârşite de inamici în
timpul primului război mondial, în judeţul Tulcea. Descrierea faptelor barbare care s-au
petrecut atunci în satele judeţului, referitoare la biserici şi slujitorii lor găsim şi în unele
documente din arhivele bisericilor de la Teliţa, Traian, Ostrov, Iazurile. Numeroase
informaţii privind profanarea sfintelor altare, devastarea, jefuirea şi incendierea
bisericilor, distrugerea arhivelor şi cărţilor româneşti, agresarea şi batjocorirea unor preoţi
şi preotese, asasinarea unora dintre ei sau luarea ca prizonieri în Bulgaria, a dat Colonel
Ionescu Dobrogeanu Tulcea, în articolul Invazia barbară din 1916-1918 în judeţul
Tulcea, scris în 15.09.1919 şi publicat în Arhiva Dobrogei, vol. II, 1919, Bucureşti,
Tipografia Curţii Regale, F. Gobl F11, pag.182-212. Fapte similare s-au petrecut cu
cântăreţi bisericeşti şi vieţuitori ai aşezămintelor monahale. O însemnare asemănătoare
relativă la evenimente o face ieromonahul, în 20 iunie 1917, pe un Evhologhiu aflat la
biserica Sf. Împăraţi din Tulcea.
MINEIUL LUNEI LUI MARTIE,1893

"În ziua de 25 Martie 1920 am făcut serviciul religios în Parohia Din com. Meidanchioi1
Eu preot Climent Georgescu iar acum în Anul 1921 fiind transferat pentru satele
Ortachioi2 şi Islam Geferca Balabancia am deservit în satul Islam Geferca în Duminica
III din postul mare în faţa enoriaşilor Spre amintire. Ierom. Climent Georgescu"
__________________________
1) Azi, Valea Teilor.
2) Azi, Horia.
MINEIUL LUNEI LUI IUNIE,1894:

"Acest Minei este Propetatea Biserici Acoperemantul Maici Dlui satul Islam Geferca
1918 Februarie 18.
Preot Climent Georgescu"
DUMNEDEEŞTILE LITURGII,1895, ediţia a II-a:

"Amintire.
În ziua de 1 octombrie 1923 find hramul Biserici din Islam sa făcut slujbă cu 3
preoţi sobor. Preot Cl. Georgescu"
LITURGHIERUL DE STRANĂ, I. Popescu-Pasărea, 1925, Bucureşti, Tipografia

Cărţilor Bisericeşti:
Pe foaia de titlu:
"Bărbuţă Ilie cl.III SB 935"
__________________________
1) Bărbuţă M. Ilie - Născut 3.08.1920. Absolvent al Şcolii de cântăreţi de la Mănăstirea
Cocoş. Cântăreţ bisericesc la Balabancea între anii 1945 – 1998. Decedat 21.01.1999,
înhumat în cimitirul din Floreşti.
"Cîntăreţ Ilie M. Bărbuţă / 1 oct.1945 / Islam Geaferca / Com. Balabancea. / Jud.Tulcea"
26
"Las această carte fiicei mele Bărbuţă I. Anuţa1 care ma înlocuit la strană ca cîntăreţ. /
Cîntăreţ pensionar Ilie Bărbuţă / 1.12.1996 / Floreşti"
__________________________
1) Fiica lui Bărbuţă M. Ilie, cântăreţ bisericesc din 1999 la biserica din Floreşti, unde a
deservit şi împreună cu tatăl dumneaiei. Aceasta este cartea de pe care a învăţat Bărbuţă
M. Ilie la Şcoala de cântăreţi de la Mănăstirea Cocoş, aflată în biblioteca personală a
doamnei Bărbuţă I. Anuţa.
Pe foaia 2:
"Elev Guşatu Dtru cls.IV SCB Galaţi 22 I 1947"
Pe foaia 3:
"SCB Cocoş 1934"
FRECĂŢEI – BISERICA ADUCEREA MOAŞTELOR SF. NICOLAE
CATAVASIER:
"Această sfîntă carte este cumpărată şi dăruită bisericii parohiale Frecăţei cu hramul Sf.
Nicolae de vară1 de către bunul creştin Vasilie Crăiţă din această enorie, spre vecinică
pomenire. Azi 1916 Ianuar 24, Paroh girant Ierom. Ioachim Popescu2. Fiind dascăli ai
bisericii I Alexandru Atanasiu3 II Dumitru Crăiţă"
__________________________
1) Aducerea moaştelor Sf. Ierarh Nicolae – Se serbează la 9 mai.
2) Ieromonah Ioachim Popescu – Născut 22.06.1888, com.Mihăeşti, jud.Muscel.
Absolvent al Şcolii de cântăreţi bisericeşti - Episcopia Buzăului. Intră în cinul monahal la
Mănăstirea Sinaia, unde este hirotonit ierodiacon, apoi ieromonah în 1910. Girant la
parohiile Frecăţei, Valea Teilor, în jud. Tulcea. Absolvent al Seminarului Teologic « Sf.
Andrei » Galaţi, profesor de muzică şi desen la seminar, spiritual al seminarului. Preot
misionar şi profesor la Bazargic (Tolbuhin - Bulgaria). Protoiereu al judeţului Caliacra.
Directorul cancelariei Episcopiei din Bălţi şi al şcolii de cântăreţi bisericeşti de la Măn.
Dobruşa. Eclesiarh la Catedrala episcopală Constanţa timp de 4 ani şi profesor la şcoala
de cântăreţi a eparhiei. Vicar al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America din
1935. A slujit la parohiile Învierea Domnului din Warren (Ohio), Buna Vestire din
Cleveland (Ohio, 1936-1938) şi biserica Sf. Nicolae din Alliance (Ohio). Numit în 1935
preot asistent la catedrala Sf. Treime din Detroit (Michigan). Paroh în 1954-1955 la Sf.
Nicolae din Worcester (Massachussets). Moare în 1955. Este considerat "pionier al
misionarismului ortodox român în Lumea Nouă de peste Ocean". Au rămas de la el peste
200 de predici în manuscris (cf. Pr. E. Drăgoi, Ierarhi şi preoţi..., p.205).
3) Alexandru A. Atanasiu - Cântăreţ bisericesc până la 1.01.1931, când demisionează (cf.
Vestitorul, VII, 2, februarie 1931).
GENERAL PRAPORGESCU – CASA DE RUGĂCIUNE SF. ARHANGHELI

MIHAIL ŞI GAVRIIL
MINEIUL LUNEI LUI DECEMVRIE,1892

Pe ultima foaie:
27
"Amintire din 1933. În seara zilei de 29 Decembrie 1933 a fost omorât mişeleşte Primul
Ministru al României I.G. Duca1 de răufăcători spre ţinere de minte cânt. D. R. Miron2"
__________________________
1) I.G.Duca - Născut 26.12.1879. Om politic. Licenţa de drept la Paris. Ales deputat
liberal de Vâlcea în 1907. Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice (4.01.1914 -
29.01.1918 şi 29.11.1918 -12.12.1918). Ministru al Agriculturii şi Domeniilor
(12.12.1918 - 27.09.1919). Ministru de Externe (19.01.1922 - 30.03.1926). Ministru de
Interne (22.06.1927 - 16.11.1928). Prim ministru (14.11 -29.12.1933). Asasinat în
29.12.1933, la Sinaia, de un membru al Gărzii de Fier (cf. Lucian Predescu, Enciclopedia
României ..., p.293).
2) Raiciu Miron - Cântăreţ bisericesc la Mircea Vodă (cf. Vestitorul, IX, 1, ianuarie 1933,
p.28). Slujea la strană cu cântăreţul Stoica Vlad, numit la 1.02.1929.
GRINDU – BISERICA SF. NICOLAE
OCTOIH MARE, Bucureşti,1975:

"Donat de familia Pr. Păun Ilie1 şi presbitera Maria cu fiii lor. A slujit în această sfântă
biserică de la 15 Martie 1971 - 1989"
__________________________
1) Preot Ilie Ivan Păun - Hirotonit şi numit paroh la Ceatalchioi, la 1.04.1933 (cf.
Vestitorul, X, 5, mai 1934), unde a slujit până la 1.02.1937, când se transferă la parohia
Cuca - Covurlui (cf. Vestitorul, XIII, 5, mai, 1937). A slujit la C. A. Rosetti (1969 –
1970) şi la Grindu, cf. însemnării.
CATAVASIER, Bucureşti,1922
Pe foaia 5:
"! Decembrie 1970 (duminică) prima zi cînd am slujit în biserica "Sf. Nicolae" din
parohia Grindu, cîntăreţ fiind d-l Ion Pletea. Pr. Emil Buruiană"
Pe foaia 119:
"Astăzi 13 Decembrie 1970, pun această carte la dispoziţia bisericii cu hramul "Sf.
Nicolae" din parohia Grindu (fost Pisica). Preot Emil Buruiană"
IAZURILE – BISERICA NAŞTEREA MAICII DOMNULUI
CAZANII, Bucureşti,1898, Tipo – Litografia Cărţilor Bisericeşti

Pe foaia 656:
" Amintire/ din ziua de/ 1 ianuarie 1941/ când am cântat la/ biserica din Calica./ Ioan S.
Gavrilă1, / licenţiat în Teologie / şi / student al Facultăţii de/ Drept din Bucureşti"
__________________________
1) Fiul cântăreţului bisericesc Simion Gavrilă. În arhiva parohiei Iazurile există actele
originale de numire a lui Simion Gavrilă în funcţia de cântăreţ bisericesc la biserica Sf.
Împăraţi din Agighiol (unde fusese numit cu Ord. 2034/31.10.1905 de episcopul Pimen şi
unde a funcţionat între 1.10.1905 – 20.11.1908) şi la biserica parohială Acoperământul
Maicii Domnului din Donovăţ de sus (unde fusese numit de episcopul Nifon, cu Ord.
1045/19.04.1911 şi unde a funcţionat între 1.04.1911 - 1.07.1913). După moartea
28
cântăreţului Alexe Aftene zis Popa, în 1939, solicită în 1940 ocuparea postului de
cântăreţ la biserica din I. Gh. Duca (azi, Valea Nucarilor).
MINEIUL LUNEI LUI SEPTEMBRIE, Bucureşti, 1891, Tipo – Litografia Cărţilor

Bisericesci
Pe foaia albastră de la sfârşit:
"Spre eterna / suvenire / Spre eterna amintire / de la un elev Seminarist / pe când era elev
în Cl.IIIa de/ Seminar la / Galaţi subscriindu-se / V.A.Popa1 2 / 9 / 911."
__________________________
1) Preot Vasile A. Popa - Născut la Calica, în 15.04.1895, cf. scrisorii preotului din
9.09.1940, stabilit în Iaşi, prin care cere parohiei Iazurile o copie după certificatul de
botez (naşă de botez fiindu-i Iordana A. Lare din Calica). A fost paroh la biserica Sf.
Apostoli Petru şi Pavel din Iaşi. Este fiul cântăreţului bisericesc "Alexe Aftene zis Popa"
(fiu al preotului Vasile Aftene de la Calica), care a deservit biserica din Calica din
12.10.1896, numit cu Decretul nr.1271/1896. Cântăreţul Alexe avea „3 clase primare”
(studii laice) şi „practică loco.” (studii bisericesci), cf. unei situaţii de la anul 1904 din
arhiva bisericii. Din Condica de milă a bisericii actuale reiese că a fost casier în comitetul
de construcţie al bisericii între anii 1903 - 1908. Cântăreţul Alexe s-a pensionat la 1
august 1935 şi a murit în 21 octombrie 1939, ora 4,00, cf. Autorizaţiei de înmormântare
existentă în arhiva parohiei Iazurile, fiind înhumat în cimitirul com. Valea Nucarilor. Pr.
Vasile Aftene ("Vasili Iftemie", "Vasili Eftimie", „Aftenie”, „Eftemie”, „Afteni” în
documentele din arhiva bisericii) s-a născut în 8 ianuarie 1837, s-a căsătorit în 1860, în
1893 rămânând văduv şi a slujit la biserica din Calica din 15 mai 1877. A murit în 1917,
ucis de ocupanţi în noaptea de 9 spre 10 mai şi este înhumat lângă altarul bisericii, alături
de preoteasa Acsinia (d. 15. 12. 1893). În 13 noiembrie 1898 a oficiat ultima slujbă în
biserica veche din Calica, când aceasta ia foc, apoi în casa de rugăciune - fostă şcoală în
timpul stăpânirii otomane -, din curtea bisericii vechi şi în biserica actuală, sfinţită în
1913. În Iazurile trăiesc strănepoţii pr. Vasile Aftene, Plângu Gafia (n. 27.09.1941,
pangaragiu la biserica din Iazurile) şi Floare Iacob (n.18.06.1932) precum şi Marina
Ioniţă (n. 22.03.1939), nepoată a preotului Vasile A.
Popa (mama ei, Ecaterina căsătorită Condrea, a fost
soră cu pr. Vasile Popa), în casa căreia există două
tablouri mari reprezentându-l pe pr.Vasile Popa cu
preoteasa Măndia. Într-o căsuţă modestă, la câţiva paşi
de biserică, trăieşte nora cântăreţului Alexe Aftene zis
Popa, Aftene Dumitra (n. 29.08.1931), soţia lui Aftene
Tache. La 1 octombrie 1951, pr.Vasile Popa de la Iaşi
a slujit în soborul de preoţi care a resfinţit biserica din
Valea Nucarilor, în timpul parohului Gh. B. Spânu,
slujbă oficiată de pr. Nicolae Grosu, consilier
administrativ la Episcopia Dunării de Jos Galaţi,
alături de preoţii I.Gh.Popa (Tulcea), Victor Capus
(Beştepe), Vasile Scutaru (Ada Marinescu), Andrei
Mitache (Agighiol), Gh.Encică (Calica), Ioan Mazilu
(Sarinasuf), Ioan Milian (Cataloi), cântăreţii V. Roşca
29
şi Alecu Avram din Tulcea şi ai parohiilor
învecinate.
Preotul paroh Călin Luca de la biserica
Acoperământul Maicii Domnului din Tulcea este
descendent al pr. Vasile Popa, din linia lui Aftene
Gheorghe, fost epitrop al bisericii vechi din Calica
la 1882/1883, 1886/1887 şi paracliser, după cum
arată cele mai vechi acte ale bisericii. În
fotografii, cântăreţul Alexe Popa (colecţia Aftene
Dumitra) şi preotul Vasile A. Popa (foto color –
casa Marina Ioniţă).
OROLOGIU MIC:
Pe foaia 431 (disparată):
"Spre veşnica amintire,/ V. A. Popa,/ Cl. VIa
Seminarist /Galaţi /Calica, 15/7/914"
DREPTUL BISERICESC. PRINCIPII DE DREPT, ORGANISAŢIUNEA BISERICEI

ROMÂNE. LEGILE ŢĂRII PENTRU BISERICĂ ŞI ORGANISAŢIUNEA
BISERICILOR ORTODOXE de Dr. D.G. Boroianu profesor, Vol. II, Iaşi, Tipografia-
Editoare "Dacia" P. Iliescu & D.Grossu, 1899
"Iubitorului de lectură / Ori unde vei deschide acéstă / carte, cetesce şi te folosesce; /
N'alege ce e bun, că(i) c(t)e / lepădă de reu-"1
__________________________
1) Însemnare făcută de pr. P. Ianculescu.
Pe foaia III
"Proprietatea bibliotecii parohiale / a bisericii "Calica": - / Din fondul Epitropi(e)i în
1902 / Paroh Sach. Petru Ianculescu1"
__________________________
1) Preot Petru Ianculescu – Notar, preceptor, învăţător, senator. Născut 26.10.1870,
Buzău. Seminar grd. I. Atestat de studii nr. 389/17.07.1888. Decret de hirotonire nr.
1109/4.06.1898/Ord. Episcopiei nr.1108 şi Ord. Min. de hirotonire nr. 28437. Căsătorit în
1892. Hirotonit în 30 mai 1898 pe seama bisericii vechi Aducerea moaştelor Sf. Nicolae
din Calica şi numit paroh cu Decretul 1109/14.06.1898, unde s-a prezentat în 12 august
1898. A amenajat în curtea bisericii casa de rugăciune provizorie şi a pus temelia actualei
biserici la 9 mai 1901 (slujba oficiată de protoiereul N. Gheorghiu), sfinţită la 8
septembrie 1913. Împreună cu învăţătorul I. Popescu a înfiinţat, în 1903, Banca populară
"Chivernisirea" din Calica. Transferat la Sarighiolul Românesc (Valea Nucarilor) în
15.06.1904, unde va sluji până la sfârşitul vieţii (Calica devine filială din 1.10.1906). A
primit medalia de bronz la expoziţia jubiliară din 1906, pentru construirea bisericii
Naşterea Maicii Domnului din Calica. A avut de suferit în timpul primului război
mondial. A murit la 68 de ani, în 24.12.1938, în urma unei congestii pulmonare şi a fost
petrecut la mormântul din cimitirul comunei Valea Nucarilor de protoiereul Dumitru Ţară
şi un sobor de preoţi.
30
TRIODIU, Bucuresci, ediţia a II-a, 1897, Tipo – Litografia Cărţilor Bisericeşti, 888 p.
Pe foaia de titlu:
"Acest Triod s'a cumpărat din fondul epitropiei, / pentru serviciul bisericii din Calica, în
anul mântuirii 1898. / Episcop Eparchiei fiind P.S.S.D.D. Dr. Parthenie / . - Protoiereul
Judeţului : P.C.S. Economul Nicolae Gheorghiu1, / Parochul bisericii, smeritul Preut
Petru Ianculescu"2
__________________________
1) Preot Nicolae Gheorghiu – Născut 14.09.1854, Galaţi. Hirotonit preot în 1875. Decorat
cu medalia „apărătorilor independenţei” pentru activitatea desfăşurată în timpul
războiului din 1877-1878, în calitate de confesor al spitalului "Sf. Spiridon" Galaţi şi
Elisabeta Doamna. Preşedintele Consistoriului spiritual al eparhiei Dunării de Jos în
1887. Seminar gradul II absolvit la Iaşi în 1895. A slujit la bisericile Sf. Dumitru şi
Vovidenia din Galaţi şi la Catedrala Sf. Nicolae din Tulcea. Protoiereu de Tulcea în
perioada 9.02.1896 - 1.05.1902, când demisionează. Căsătorit cu fiica preotului
Constantin Rozei, directorul Seminarului Episcopiei Dunării de Jos. Data morţii şi locul
de mormânt rămân încă necunoscute.
PARACLISUL ACATISTUL ŞI VIAŢA SF.MARELUI MUCENIC DIMITRIE

ISVORÎTORUL DE MIR, Bucuresci,1897, Tipo – Litografia Cărţilor Bisericeşti
Pe foaia de titlu
"Memorie / Acéstă sântă carte s'a cumpărat din fondul/ Epitropiei Bisericii parochiale
"Calica" spre serviciul/ slujbei într'ânsa cuprinsă, fiind proprietatea bisericii. / La anul
mântuirei una mie nouă sute unul. / Sub titlul cărţii, continuă: Paroh fiind smeritul şi
nevrednicul serv al Domnului / Preutul Petru Ianculescu/ Buzeu".1
__________________________
DUMNEDEEŞTILE LITURGII ALE SÂNŢILOR NOŞTRI PĂRINŢI: IOANA

CHRISOSTOM, VASILIE CEL MARE ŞI GRIGORIE TEOLOGUL, Bucureşti ::
Pe foaia albă de la început:
"Proprietar/ Parochul/ Jean V. Catană1/ din/ Sascut/ 1899/ Martie 6 dile".
__________________________
1) Preot Ioan Catană – Născut 1877, 4 clase de seminar, cf. Diac. A. Constantinescu,
Monografia..., p. 419. A slujit la Cataloi şi la Somova (1902-1924). A primit "Placheta de
colaborator" în cadrul expoziţiei jubiliare 1906, Bucureşti, "pentru răspunsurile date în
chestionarul de anchetă cu privire la organisarea secţiunei de economie socială", în cadrul
secţiunii a X-a Igiena, Asistenţa publică şi Economia Socială" (cf. Sanitarul, Anul IV, No
8, 15 Aprilie 1907, p.3). O înregistrare din 1899 a matricolei bisericii din Calica arată că
la 1 ianuarie 1899, “Elena Preotu Ion Catană” din “Căt. Pârlita „Beştepe” o botează pe
Elena din Calica, fiica Vasile Popescu şi Viena Popescu, act de naştere nr.101/1.12.1899.
Taina botezului a fost oficiată de pr. I. V. Catană “în casa Preotului supranumerar
Aftenie” (cf. DJTAN, Col. Fonduri parohiale, D1/1890/1891 Matricola bisericii cu
serbarea Aducerea Moaştelor Sf. Nicolae Calica, f. 176v)
31
Cf. „Lista de cărţile vechi bisericesci tipărite între anii 1508 – 1830 cari se găsesc
în biserica parochii Calica, Comuna Sarighiol, Plasa – jud. Tulcea” (Arhiva Parohiei
Iazurile, Dosar 1/1898), biserica Aducerea Moaştelor Sf. Ierarh Nicolae din Calica a
deţinut un Ceaslov, Iaşi, 1797, Octoihul cel Mare, 1811, Triodiu, Buda, 1816, Psaltire,
Kiev, 1819 şi un Liturghier, Kiev,1822. Deţine „Înveţetura creştinească a Bisericii
ortodoxe pentru şcoalele primare” de I. Stefanelli, Profesor în Cernăuţi, Bucureşti,
Tipografia Cărţilor Bisericesci, 1887.
ISACCEA – BISERICA SF. GHEORGHE
ANTOLOGHIE BULGARĂ,1857:
"Această carte este dăruită bisericii "Sf.Gheorghe" Isaccea de cântăreţul Barbu Ştefan1
mort în ziua de 15 Apr. 1963 spre veşnică pomenire, unde a slujit 19 ani. - cântăreţ Ion
Barbu"
__________________________
1) Ştefan C. Barbu – Şcoala de cântăreţi bisericeşti de la Galaţi, cf. unei însemnări pe
care a făcut-o la anul 1909 pe un Anastasimatar bisericesc aflat la biserica Sf. Împăraţi
din Tulcea. În perioada 15.05.1926 - 1.01.1927 a fost secretarul comitetului de
construcţie a bisericii Sf. Gheorghe Isaccea, în timpul parohului Marin Neagoe, când se
organizase o loterie autorizată prin Ordinul Min. de Interne nr. 343831/15.08.1921.
Transferat la biserica Sf. Gheorghe din oraşul Tulcea la 1.01.1933 (cf. Vestitorul, IX, 1,
ianuarie 1933), în timpul parohului Oprea Maraloi, devenit protoiereu al judeţului Tulcea
în 1935. La 1942 cânta la strana bisericii împreună cu cântăreţul Victor Dumitraşcu,
deservent din 1.01.1932. Pensionat la 1.07.1947 (cf. Vestitorul, XXIII, 7, 8, 9, 10, iulie –
oct. 1947, p.258), între timp, la parohie transferându-se cântăreţul Petre Savenco de la
biserica Sf. Împăraţi Tulcea.
semnătura cântăreţului Petru Ivanof 1

__________________________
1) Cantor II la biserica Sf. Gheorghe din oraşul Tulcea, atestat în documentele din arhiva
bisericii la anul 1919, când cantor I era Hristu Teodorof. Demisionează la 1.10.1931 (cf.
Vestitorul, VII,10, octombrie 1931).
La 1967, în timpul pr. Spiru Chiculiţă, biserica deţinea un Liturghier, Buzău,

1810, caractere chirilice şi un Catavasier, 1823.
IZVOARELE – BISERICA SF. DUMITRU
MINEIUL LUNEI IUNIE, [f.a.]:

"Am donat această carte bisericii Sf.M.Mc. Dimitrie din com. R(egele). Ferdinand1 jud.
Tulcea. Astăzi 18 Dec.1932. Alexandrina Pr.A.Cojocaru2"
__________________________
1) Azi, Izvoarele.
2) Prezbitera Alexandrina A. Cojocaru. Preotul Andrei Şt. Cojocaru (1908 – 1979) a fost
hirotonit pe seama parohiei din com. Regele Ferdinand la 1 septembrie 1929 (cf.
Vestitorul, IV, 8, 1 august 1929). Este unul din preoţii cu o îndelungată şi neîntreruptă
32
slujire a altarului aceleiaşi biserici din judeţul Tulcea. În timpul parohului Andrei
Cojocaru, se face schimb de teren între biserică şi stat, parohia cedând cele 10 ha deţinute
în proprietate pentru construirea de case în vatra satului şi primind o suprafaţă egală la
Lozova. În 1934 construieşte casa parohială, de la evenimentul slujbei de sfinţire
păstrându-se o fotografie în care îi putem vedea, în mijlocul credincioşilor, pe episcopul
Cosma Petrovici, pr. A. Cojocaru, cântăreţul bisericesc Iofciu Panait şi Dobre V. Dobre.
În 1971 parohia cumpără de la Pavel Rizu o casă cu două camere şi o sală, cu destinaţie
casă parohială nouă, cu act autentificat la notariat sub nr.346/21.06.1971. În baza
Ordinului nr.7744/495/1972 al Episcopiei Galaţi, casa parohială cu dependinţele ei este
donată de parohie în 3 iunie 1972 consiliului local, pentru amenajarea şi funcţionarea
dispensarului comunal (destinaţie păstrată şi în prezent). Pr. A. Cojocaru este înhumat în
curtea bisericii din Izvoarele, pe crucea din marmură stând scris: "Aici odihneşte robul lui
Dumnezeu preotul Cojocaru Andrei născut în Terebna URSS 1908 decedat 1979 - 56 ani
de activitate Parohia Izvoarele".
OROLOGIU, 1896
"Dascãlu Panait D. Enache a servit la sfânta aceastã Bisericã ca cântãreţ de la anul 1898
şi pânã în prezent. Ca amintire P. Enache".1
__________________________
1) Enache D. Panait şi Enache P. fac parte dintr-o familie cu vechi tradiţii la strana
bisericii din Izvoarele, încă din vremea bisericii de lemn şi a preotului Asanache
Marinescu. Urmaşă a lor, în viaţă, este Anastasia Lefter, născută 18.01.1934, fiica
dascălului Iofciu Panait, fostă îngrijitoare la biserică, care a cântat la strană şase ani şi
apoi a fost angajată de pr. A. Cojocaru în perioada 1975-1995. Toţi fraţii lui Iofciu P.
Enache au cântat toată viaţa la strană: Hristu, Dumitru, Iancu, Iordan, Petru şi sunt
înhumaţi în cimitirul comunei. Cântăreţul bisericesc Iofciu Panait a reprezentat una din
cele mai valoroase surse de informaţii pentru învăţătorul gorjan Grigore Popescu (numit
învăţător la şcoala din Izvoarele în 1934, director al şcolii 1957-1972, când s-a
pensionat), la data scrierii monografiei „Primele începuturi ale şcolii româneşti din satul
Izvoarele, judeţul Tulcea”, 9 pagini, nedatată - cântăreţul având 76 de ani. Iofciu P. Ion,
fratele Anastasiei Lefter, este tatăl bibliotecarei publice a comunei Izvoarele, doamna
Dascălu Ioana.
EVHOLOGHIU [f.a.]:
"Această carte s'a cumpărat în zilele de păstorire a preotului Andrei Şt. Cojocaru născut
în com.Terebna jud.Dorohoiu venit ca preot Regele Ferdinand în ziua de 1 septembrie
1934. Este proprietatea bisericei din R(egele). Ferdinand. Pr. A. Cojocaru".1
__________________________
1) Însemnare făcută de pr. A. Cojocaru.
Parohia a deţinut o Sf. Evanghelie, 1693, Mănăstirea Snagov (condusă de

ieromonahul Antim, viitorul Mitropolit Antim Ivireanul), în timpul domnitorului
Constantin Brâncoveanu şi al Mitropolitului Ungro-Vlahiei Teodosie, o Sf. Evanghelie,
1865, Râmnic, legată în piele, un Octoih, 1871 şi Minei pe tot anul, 1872, legat în piele,
ambele tipărite la Chişinău, o Evanghelie, 1874, Tipografia Elenă - Veneţia, limba elenă.
În 1987, pr. Şulschi Gh. predă Mănăstirii Cocoş o altă carte de patrimoniu, care nu a
33
aparţinut parohiei, ci a fost preluată de la un enoriaş al satului, Sfintele şi Dumnezeieştile
liturghii, Rîmnic,1747.
Carte care a circulat în Dobrogea înainte de 1877 şi a fost deţinută şi de biserica
din Izvoarele: Antologhion, Iaşi, 1755, cu 2 însemnări, una din 1 martie 1794 (din
însemnare reiese că a fost cumpărată de popa Ştefan din Galaţi de la părintele Postolache
din satul Sîrbeşti, ţinutul Covurlui), cealaltă din 1811 (din însemnare reiese că
antologhionul aparţine preotului Popa Dimitrie şi a fost cumpărat din Galaţi de
protopopul Gheorghe din Galaţi).
JIJILA – BISERICA Sf. M. MC. DIMITRIE
MINEIUL LUNII NOIEMBRIE, 1908:

"1914 Decembrie 6 . Acest mineiu s'a donat de roaba lui Dumnezeu cutare...Cu preţul de
10 lei. Sãi fie amintire veşnicã la Ziua Judecãţii înaintea dreptului Judecãtor la eşirea
Sufletului din corp şi cine va îndrãzni sã'l rãpeascã sã fie anatema. Paroh N. Ştefãnescu1.
Com.Jijila”
__________________________
1) Preot Nicolae Ştefănescu – Paroh al bisericii, decedat la 5.03.1930 (cf. Vestitorul, 3,
martie 1930). Înhumat în cimitirul comunei Jijila, în imediata apropiere a preotului
Gheorghe Poalelungi, al cărui succesor a fost la slujirea altarului acestei parohii.
OROLOGIU, 1896, cu trei însemnări :

"Reparatã la Mrea Celic-Dere de m [onahia]. Rahila R. 1973";
"Ceaslovu Mare, dela Ivoarele, jud. Covurlui. 14 oct.1927 X 8, Noembrie 1929. La 1

Aprilie 1930 Episcopia Galaţi m'a mutat la mãnãstirea Celic-Dere, jud. Tulcea. Ierom.
Pavel, Ioan I. Lungu1, nãscut la 29 Iunie 1903 în com. Cudalbi jud. Covurlui." ;
__________________________
1) A slujit la Teliţa (15.07.1973 - 1.04.1976), Enichioi (azi, Mihail Kogălniceanu)
(1976-1977).
"La 16 sept. 1960 fiind la mãnãstirea Adam. R. Bujoru. Galaţi “.
La 1967, în timpul pr. N. Butunoiu, biserica deţinea o Evanghelie de la anul 1845,

tip. Neamţ. Biserica a deţinut cărţi tipărite în sec. al XVII-lea cu însemnări din sec. al
XVIII-lea, cf. Cioroiu C., Cartea românească..., p. 1083.
LETEA – BISERICA NAŞTEREA MAICII DOMNULUI
MINEIUL LUNEI LUI FEVRUARIE,1893

"Paroh Mihail Tarasov1/ Din Letea 913 Fevb. 4"
__________________________
1) Preot Mihail Tarasov - Născut 1851. Paroh la Letea între anii 1880-1919, unde
biserica din vechime a fost ridicată de bunicul lui, Gavriil Tarasov, prin 1814-1815, de la
acest locaş, dărâmat în 1900, păstrându-se Sf. Masă în curtea bisericii actuale. Girant la
34
C.A.Rosetti până în 1916. În timpul acestui preot a fost construită şi sfinţită biserica
actuală din Letea. Deşi nu este menţionat în şirul cronologic al slujitorilor bisericii din
Chilia Veche întocmit de pr. paroh I. Radu, din documentele de arhivă ale parohiei Sf.
Voievozi Chilia Veche rezultă că preotul Mihail Tarasov a slujit şi la această biserică
între anii 1898 - 1900, unde a fost transferat la 1.05.1898, ca preot II supranumerar, paroh
fiind pr. Lazăr Brânză. A mai slujit la Murighiol între anii 1924 - 1929. Artistul plastic şi
violonistul Stavru Tarasov născut în Letea (4.01.1883 -19.01.1961, înhumat în cimitirul
din Braşov), este fiul preotului Mihail Tarasov şi al prezbiterei Zenovia Crustalev-
Tarasov. Zinovia este fiica preotului Ştefan Crustalev (1821 – 31.06.1896) şi a Pelaghiei
Crustalev (1833 – 1.10.1893) . În 2005, biserica din Letea a fost transformată în
mănăstire de călugări, păstrându-se hramul Naşterea Maicii Domnului.
MINEIUL LUNEI LUI SEPTEMVRIE,1891

"Cântăreţ I la această/ parohie Naşteria Mcii Dlui, din Letia /1932 oct. 10 / M. V.
Şchiopu 1"
__________________________
1) Se semnează şi pe Mineiul lunii decembrie, în 13 iulie 1920 şi pe Mineiul lunii
noiembrie, tip.1892, în 24 noiembrie 1929.
Biserica din Letea a deţinut până în 1980 o Evanghelie în limba slavonă, tip.Kiev,
1801 şi un Liturghier cu caractere chirilice, M-rea Neamţ, 1860, tip. în vremea
mitropolitului Sofronie Miclescu al Moldovei precum şi alte cărţi de cult tipărite până la
anul 1882 la Kiev, Moscova, Iaşi şi Neamţ.
LUMINIŢA – BISERICA SF. VOIEVOZI
CEASLOV
Pe fila 123:
„Gh. Adam1. 1888”.
__________________________
1) Gheorghe Adam - Primul învăţător al şcolii din Urum – Bey (azi, Luminiţa), înfiinţată
în 1880 (cf. Albotă Mihai, Istoria învăţământului..., p.43). Absolvent de seminar.
« Scriitor-comptabil » al actelor bisericii în timpul pr. Dumitru Dobângeac. A donat
icoana Sf. Ap. Iacov de la catapeteasmă pe care stă scris „Gheorghe Adam Invētător şi
soţia sa D[um]itra”.
MINEIUL LUNEI LUI OCTOMVRIE,1908:
"Începută casa parohială1. Preot Climent Georgescu 1 octomvrie 1929. Com. Regina
Elisabeta2"
__________________________
1) Casă parohială construită din chirpici în 1929-1930 "din materialul şcoalei vechi şi cu
contribuţia locuitorilor, acoperită cu olană, tot de la şcoala veche din 1886".
2) Azi, Luminiţa.
35
SANTA ŞI DUMNEDEIASCĂ EVANGELIE [lipsă foaia de titlu]:
"31 Octombrie 1951. Această Sf. Evanghelie a fost legată din nou în starea actuală astăzi
31 X 951 de către Pr. Paroh Nic. Niculescu1, pentru a fi folosită la slujbe. Pr. Nicolae
Niculescu"
__________________________
1) Preot Nicolae Niculescu - A slujit la Luminiţa între anii 1951-1958.
La 1967, biserica deţinea Minei, 1838, un Liturghier, 1845 şi un Penticostar,

1854.
LUNCA – BISERICA SF. VOIEVOZI
TRIOD,1897:
"Andrei Gh. Iancu1 cântăreţ 15.07.1935 Lunca Tulcea student teolog Cernăuţi"
__________________________
1) Viitorul preot Andrei Gh. Iancu – Născut 30.11.1914. Licenţiat. Hirotonit pe seama
bisericii din Războieni, numit la 1.10.1942 (cf. Vestitorul, XVIII, 8, august 1942, p.110).
Decedat la vârsta de 46 de ani. Înhumat în cimitirul oraşului Tulcea : "Buga Atanase /
născ.2 II 1888-dec.24 I 1967 / Preot Iancu Andrei / născ.30 XI 1914 - dec.18 IX 1960
/Omagiu / din partea / copiilor".
MAHMUDIA – BISERICA ADUCEREA MOAŞTELOR SF. IERARH NICOLAE
MINEIUL LUNII OCTOMBRIE, 1892:

"octombrie 1928 cîntãreţ I Grigore Teodorescu"1;
__________________________
1) Născut în Sarinasuf, la 29 ianuarie 1888, fiul lui Gavril Teodorescu (fiul preotului
Teodor Bunescu de la Topolog) şi al Ioanei, născută Filip (fiica preotului Vasile Filip,
care a construit biserica din Sarinasuf la 1883) (cf. DJTAN, Col. Registre de stare civilă,
Primăria Sarinasuf, D 10/1888, f.2, Actul de naştere nr. 5/1.02.1888 al lui „Gligore
Teodorescu”). Cântăreţ bisericesc la Mahmudia, pensionat la 1 iunie 1947 (cf. Vestitorul,
XXIII, 7, 8, 9,10, iulie-octombrie 1947, p.259). A lăsat un text manuscris, alăturat
fotografiei – tablou a pr. V. Filip din biserica din Sarinasuf: "Amintire. Preotul Vasile
Filip a venit în anul 1871 în Sarinasuf ca cîntăreţ după plecarea Preotului, preotul Vasile
Filip a fost preoţit de Vlădica bulgar din oraşul Ruşciuc ca preot al bisericii din Sarinasuf.
Tot în timpul cît a fost preot s-a terminat şi sfinţit această biserică unde a servit ca preot
pînă în anul 1894 1 mai cînd a plecat de bună voie la parohia Rachel comuna Luncaviţa,
jud. Tulcea, iar de la 1 septembrie 1904 a fost mutat la parohia Cetalchioi, jud. Tulcea
unde la 14 septembrie 1908 a încetat din viaţă. Este scris de mine Grigore Teodorescu
cântăreţ pensionar nepot al defunctului astăzi 18 septembrie 1962." Grigore Teodorescu
este înhumat în cimitirul din Mahmudia.
"spre Vecinica mia amintire Ion Bala1 cîntãreţ"

__________________________
1) Cântăreţ bisericesc la Mahmudia.
36
CARTE DE RUGĂCIUNI,1952 :
"Mahmudia. Preot Gh. Ciocãnel1 care a fãcut Biserica. 6 iulie 1973”
__________________________
1) Preot Gheorghe Ciocănel - Paroh la Mahmudia şi protoiereu de Tulcea (1974-1977). A
construit între anii 1971 -1973, în jurul locaşului vechi, biserica cu hramul Aducerea
Moaştelor Sf. Ierarh Nicolae din Mahmudia, sfinţitã în noiembrie 1973 de I.P.S. dr.
Antim Nica, arhiepiscop al Tomisului şi Dunãrii de Jos, aceasta fiind prima biserică
sfinţită de I.P.S. Antim Nica, după numirea ca titular al Episcopiei Dunării de Jos. În 9
mai 1988, paroh fiind al bisericii Sf. Trei Ierarhi Galaţi, slujeşte în soborul de preoţi,
alături de I.P.S. dr. Antim Nica, care resfinţeşte biserica.
UTRENIER,1954 :
"9 mai 1990. Pr. Ene Constantin Parohia Aldeni jud. Buzãu"
CEASLOV,1970:
"14 noiembrie 1973. Din cãrţile mele. Preot Ec. Gh. Ciocãnel”
CEASLOV,1984 :
"Din cãrţile mele! Pr. Prodan Grigore Parohia Mahmudia 1 ianuarie 1981"
Cf. C.Cioroiu şi A.Mocanu, „Cartea românească..., p. 84-85, biserica din

Mahmudia a deţinut Triod, Bucureşti, 1746 şi un Apostol, Iaşi, 1835, cu două însemnări:
„Acest Apostol este dăruit Sfîntului Schit Cocoşul /de preste Dunăre de Prea
Sfinţitul Mitropolit al Moldovei D. D. Veniamin Costache – 1841” (p.1)
„Această carte se numeşte/ Apostol este dăruită la Mahmu/diea la biserica cu
hramul/ Sfîntului Nicolae 1871 – iunie. Este scrisă de preotulu Ioan S. Găliu” (pe foaia
albă de la sfârşit).
MĂGURELE – BISERICA SF. GHEORGHE
MINEIUL LUNEI LUI DECEMVRIE, 1892

„Acestu Mineiu este oferitu Bisericei Sf. Gheorghe din Aigar – Amet1 de locuitorii din
acestu Cătun: Gheorghe Buzăean soţiea sa; Ene Ioniţă soţiea Iona; Iacov Iacov Marincoiu
soţiea sa....; Necula Ioniţă soţiea Sa....Vladu Dobre soţiea sa.....Sore Ionescu soţiea
sa.....1898.”1
__________________________
1) Azi, Măgurele.
2) Nu semnează.
Pe foaia de legat, albastră, cu creionul, două însemnări:

„cantore / Ghe. C. Grosu / 1933”;
„Amintire. / Din Ziua de 20 Dbrie / 1933 Cand mamiscălit / în acest minei / Cantăreţ /
Gheorghe C. Grosu / absolvent al Şcolii de cântă / reţi din Sf. Manastire Cocoş / 1933.”
37
MINEIUL LUNEI LUI IULIE, Bucureşti, 1894, Tipografia „Cărţilor Bisericesci”
Pe pag. de gardã, verso:
"Sovener. Preot Cl. Georgescu Mãgurele 1931 Iulie 4"
"Acesta Mineiu este oferitu Bisericei Sf. Gheorghe din Aigar-Ametu de locuitorii Mateiu
Lica, soţiea sa Iona şi Panait Stoienu soţiea sa Iona 1898"
CAZANII,1898, Bucureşti, Tipo – Litografia Cărţilor Bisericeşti

Pe foaia de titlu:
„Oferită Bisericei Sft. Ghe. din cătunul Aigar - Amet de mine Cristache Dumitrescu
(continuă cu creionul) şi soţia Ştefana”
SLUJBA ÎNVIERII, 1941, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericesci

Pe pagina de gardă:
„Această carte este cumpărată prin bunăvoinţa şi obolul enoriaşilor parohiei Făgăraşu
Nou Jud. Tulcea, ce-l dădeau, în fiecare sărbătoare, în biserică, după sfânta slujbă.
Dumnezeu să-i aibă, în a sa grijă, pe toţi. Paroh Pr. Gh. Păsat 8 aprilie 1948”.
CAZANII, 1960, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR

Pe foaie liberă ( nu cunoaştem la ce carte se referă însemnarea):
"Această carte sa cumpărat pentru Biserica Sf. Gheorghe din Satul Măgurele jud. Tulcea
din fondul biserici cu Preţul de 400 Lei de la Dl Ion N. Cojan1 fost cîntăreţ de la Parohia
Balabancea, iar acum secretar comunal şi fiind Propetatea biserici sunt supt canon şi
blestem cei ce vor înstreinauo Preot Cl. Georgescu 1931 Martie 29";
__________________________
1) Ioan N. Cojan – Cântăreţ bisericesc la Balabancea, absolvent al şcolii de cântăreţi de la
Huşi (atestat nr. 1066 / 26.06.1905). Cântăreţ II din 1.01.1922, în locul cântăreţului
Vasile Cristian, încorporat în 1916. La 1.06.1927, după plecarea lui ca notar la Cerna,
este numit, provizoriu, Ioan N. Sandu, fratele său, venit de la Mănăstirea Saon, absolvent
al Şcolii de cântăreţi Galaţi (cf. Arhiva Parohiei Balabancea, Dosar nr.11 -
Corespondenţă 1914 – 1927).
Pe fila cu titlul „Începutul cu Dumnedeul cel sant”, însemnarea cântăreţului Cojan:

„1907 Maiu în 22 de dile 1907 Maiu în 22 de dile. Acest penticostar este propriu al meu
dat de fratele Ion Pleşcoianu Cismar. Ion N. Cojan”
MEŞTERU – BISERICA SF. ILIE
OCTOIH MARE,1890
Pe foaia de titlu:
"Acest Octoich s’a procurat pe spesile epitropiei Bisericei Înălţarea Dlui din Ai - orman,
prin stăruinţa Preotului Paroch Mihail C. Vasiliu al acestei biserici. Paroch Preot Mihail
C. Vasiliu. Aiorman 1901 Iulie 26"
__________________________
1) Însemnare făcută de pr. M. Vasiliu.
38
SFANTĂ ŞI DUMNEDEIASCĂ EVANGHELIE, 1923
Pe foaia de titlu:
„Amintire veşnică. Această Sfântă şi Dumnedeiască Evanghelie sa procurat prin stăruinţa
preotului paroh Mihail C. Vasiliu de cătră robii lui Dumnezeu Ştefan şi Maria Moisă
Munteanu din satul Canat Calfa Comuna Dorobanţ jud. Tulcea [foaia ruptă]”
MINEIUL LUNEI OCTOMVRIE, 1929

“Cumpăratu – s’a această carte din râvnă pentru sf. biserică de către enoriaşul Gheorghe
Şt. Teacă şi soţia sa Floarea şi s’a donat bisericii “Sf. Ilie » din Canat Calfa, jud. Tulcea
prin stăruinţa preotului Simion Grecicosei. Azi 23 V 941 »
TRIOD,1930
Pe foaia de titlu,verso:
"Cumpăratus’a această carte bisericească din mare râvnă pentru casa Domnului de către
vrednicul învăţător Nicolae Raşcu1 şi soţia sa Metaxia şi s’a dăruit bisericii "Sf. Ilie" din
satul Canat Calfa, jud. Tulcea, în timpul păstoriei preotului Simion Grecicosei2. 20 III
1941 Preot Grecicosei"
__________________________
1) Raşcu Nicolae – La anii 1938 – 1939, învăţător definitiv la Şcoala mixtă din Canat
Calfa împreună cu soţia sa Raşcu Metaxula, suplinitoare (cf. Albotă Mihai, Istoria
învăţământului..., p. 57)
2) Preot Simion Grecicosei – Licenţiat. Numit preot extrabugetar la Meşteru, în
12.12.1940 (cf. Vestitorul, XVII, 3, martie 1941, p.38), unde slujeşte până în 11.03.1942,
când i se eliberează carte canonică de ieşire din eparhie.
SFĂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EVANGHELIE,1964:

"Pr. Alistar Grigore1 venit la această filială şi făcînd prima slujbă în această sfîntă
Biserică în anul mîntuirii 1976 ziua 16 mai".
__________________________
1) Preot Alistar Grigore – Născut 22.05.1949, sat Trestenic, com. Nalbant, jud.Tulcea.
Seminarul Teologic Buzău (1965-1970). Institutul Teologic de Grad Universitar, cursuri
fără frecvenţă. Licenţa în 1979 cu lucrarea "Cinstirea sfinţilor în cultul bisericii creştine
ortodoxe". Hirotonit diacon în 6.01.1971, în Catedrala episcopală Galaţi. Hirotonit preot
în 7.01.1971, în aceeaşi catedrală, de P.S. Episcop vicar Gherasim Constănţeanul,
Arhiepiscop al Râmnicului din 14 noiembrie 2009. În perioada 1971 – 1.09.1997, când
este numit paroh la Pardina, a slujit la bisericile din Nicolae Bălcescu, Luminiţa,
Cişmeaua Nouă şi Meşteru, Casimcea şi Rahmanu, Sabangia, Rachelu.
LITURGHIER, 1974
„Spre slava lui Dumnezeu închin aceste cuvinte în anul mîntuirii 1984 1 ianoarie cînd am
luat în primire ca girant, eu fiind paroh la Cîrjelari. Această parohie Luminiţa cu filiala
Meşteru am girat 1 an. Pr. Boghici Vasile”
39
MIHAI BRAVU – BISERICA SF. ILIE
EVANGHELIE, 1865, caractere chirilice, Tipografia Râmnicu Vîlcea, în timpul

domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi a episcopului Calinic1 :
"Acestă sfântă şi Dumnezească Evanghelie sa cumpăratu cu preţu de trei zeci şi cinci lei
noi N. 35 dinu cassa Bisericei. 1883 luna Iulie în 26. Epitropú Mitea Penef 2 Cotuna
Camber 3"
__________________________
1) Episcopul Calinic cel Sfânt, Calinic „de la Cernica„ sau „cel Sfânt” (1850-1868).
N.7.10.1787, Bucureşti. Călugărit în 1808 la Cernica. Stareţ al mănăstirii ales în 1818 pe
care a condus-o 32 de ani. Episcop al Râmnicului, ales în 1850. A înfiinţat la Râmnic o
tipografie pe care, înainte de moarte, a donat-o oraşului. A murit la 11.04.1868 şi este
înhumat în pridvorul bisericii Sf. Gheorghe, ctitoria sa. În 1950 este trecut de Sf. Sinod în
rândul sfinţilor.
2) Atestat la Armutlia (azi, Turda), la anul 1881, cu numele Mitiu Peniof, împreună cu
preotul Luca Ştefănescu şi epitropul Matei Neucef (cf. T. Mateescu, Date despre...,
p.1073). Camber era deservit de biserica din Armutlia (cf. Anca Ghiaţă, Contribuţii noi...,
p. 90, unde citează ms. nr. 2556 din Arhiva Episcopiei Dunării de Jos Galaţi care
cuprinde evidenţa preoţilor şi bisericilor ce funcţionau în satele dobrogene înainte de
1878 şi care indică satele cu populaţie românească în care preoţii slujeau în limba
română, document cf. căruia "la biserica din sat [Camber] vin şi enoriaşii din satul
Armutlia ").
3) Azi, Mihai Bravu.
MIHAIL KOGALNICEANU – BISERICA SF. TREIME
APOSTOL,1856, caractere chirilice:

" Epitrop Anghel I. Chirciu 1906/7/8"
TRIODIU,1891:
"dascăl Gh. Jelescu1 (7 III 1937) zis Tudose"
__________________________
1) „Tudose Jelescu” în publicaţia Vestitorul, VI, 6, iunie 1930, care consemnează demisia
cântăreţului la 1.06.1930.
MINEIUL LUNII OCTOMBRIE,1908:

" Preot Pavel Lungu 29 Iunie 1904, Cudalbi, judeţ Galaţi"
MINEIUL LUNII NOIEMBRIE,1908:

" Preot Pavel Lungu 29, Iunie 1902 Născut -30 Noembrie 1976, am slujit În Biserica cu
hramul Sf. Treime din Mihail Cogălniceanu judeţ Tulcea"
"Preot Petru Pavel Lungu 29, Iunie 1902 Slujit-am la Biserica din Enichioi1 judeţ Tulcea"
__________________________
1) Azi, Mihail Kogălniceanu.
40
OCTOIH MARE:
" Se găseaşti Prin Cărţile Bisericeşti Sf. Treime din Enichioi. 1900 April 17. Preut
Emilian Savencu1. Cântăreţ N.D. Naciu"
__________________________
1) Preot Emilian Savenco – Născut 1838 (cf. Diacon A. Constantinescu, Monografia..., p.
421). Supranumerar la 1905, când paroh era preotul Vasile Oniceanu. În 7 mai 1909
oficiază în Congaz prohodul copilei Ioana, fiica preotului Marin Popescu şi a Anei,
decedată în 6.05.1909, "ora 11 ziua" (cf. Arhiva Parohiei Rândunica, Autorizaţia de
înmormântare nr.22 din 7.05.1909 eliberată de primăria Congaz).
MINEIUL LUNII IANUARIE,1909:

„Paroh Pr. Zamfir din 15 Aug. 1929 scris astăzi 1 Ian. 1934"
„Preot Iancu N. Lazăr1 venit în această parohie în anul 1934 Decembrie 1. Însemnat
astăzi 4 Mai 1950. Pr. Iancu Lazăr."
__________________________
1) Preot Iancu N. Lazăr – Născut 1.04.1908. A slujit la biserica din C.A.Rosetti pe seama
căreia a fost hirotonit în 12.12.1930, numit la 1.01.1931 (cf. Vestitorul, VI, 12, decembrie
1930) şi unde a funcţionat până la 1.12.1934, când este transferat la Mihail Kogălniceanu.
Aici a slujit până în 1957, de unde este transferat la Lunca. Decedat în Constanţa.
SF.EVANGHELIE,1911:
" Astăzi 29 iunie 1921 am oficiat slujba la Bis. Sf. Treime din C.M. Kogălniceanu de
unde am fost numit la Babadag fiind vacantă Parohia prin Moartea preotului I. Cheorpec1
spre ştiinţă Iunie 29/ 1921. Paroh Climent (...)2 Dorneanu 1921. Să se ştie de orice preot."
__________________________
1) Preot Dobre Cheorpec – Născut 10.02.1861. Seminar gr.I. Paroh la biserica Sf.
Dumitru din Babadag din 12.04.1890, numit cu actul nr.260/1890 (cf. Diacon A.
Constantinescu, Monografia..., p. 413), unde a slujit împreună cu pr. Matei Simionov.
Decedat în 23.06.1921. În timpul lui, la 1903, se pune piatra de temelie a bisericii actuale,
sfinţită după moartea preotului, în 1923. A avut 9 copii, între care Eugen Cheorpec,
teolog, profesor şi jurist, născut în Babadag la 24.01.1895, absolvent al Seminarului
Teologic „Sf. Andrei” din Galaţi (1919). Licenţiat în teologie (1922) şi drept (1928),
avocat (din 1929). Absolvent al Seminarului Pedagogic Universitar din Bucureşti.
Profesor la Seminarul Melhisedec din Ismail. Consilier onorific al Consiliului Eparhial al
Dunării de Jos (1932-1938). Medalia "Răsplata Muncei pentru Biserică cl.I ia" (1925,
Decret Regal). Primar al comunei Babadag din 22 iunie 1940. Profesor de română în
1945-1946 la Gimnaziul Mixt din Babadag şi avocat al săracilor. Membru PNŢ, chinuit
de Securitate. Pedagog şi secretar la Şcoala nr. 8 de băieţi din Brăila., În 1952 este dus la
Canalul Dunăre-Marea Neagră, unde moare, la 20 ianuarie 1953, în lagărul de muncă
silnică de la Capu Midia (cf. Cicerone Ioniţoiu, vol. IV, p.98), fiind aruncat la groapa
comună. Declarat post mortem Cetăţean de onoare al oraşului Babadag, pe baza Hotărârii
nr. 104/30.10.1997 a consiliului local. Pr. Dobre Chiorpec este înhumat în cimitirul
oraşului Babadag: "1861-1921 / Preot Dobre Cheorpec / Născut 1866 iunie / Mort 1921
iunie 23 / Păstorind biserica / credincioasă din Babadag / timp de 29 de ani / Elena
Alexandru fii / Nicolaie Anica părinţi / din = frate", alături de soţia sa, Stamatina "Aci
41
odihneşte Stamatina D. Chiorpec Născută 1864 dec. 1949 în etate 85 ani" şi de Dorina
Chiorpec "Dorina Kiorpec Născ.5 Marte 1832 Dec.10 sep.1934".
2) Indescifrabil.
"Anul 1933 un an ploios pînă la August. Orz mult vie mănată 3/4 porumb mediocru. În
luna Noembre la ziua 14 seara ora 10 a tunat fulgerat şi o ploae cu piatră a durat vreo 15
minute. Iar a doua zi1 a căzut guvernul ţărănesc şi au venit liberalii lui D. Duca. A urmat
apoi ger la - 18, iar la 2 Deck. a căzut zăpadă. Pe ziua de 8-9 Deck. zăpada de 25 cm şi pe
cîmp se găseşte încă. 1/8din porumb necules. Cît despre hlujeni * nici 1/4nu sunt tăeţi. la
5 April( foi mari) 1934 am ridicat clopotul Bisericei sus şi porţile s'a făcut la Biserică.
Anul 1946 2 secetos.
Anul 1947 3 f. secetos încît a murit lumea de foame.
21 mai 1970. Începînd de la 14 mai a.c. 4 ploi îngrozitoare s-au abătut asupra ţării
noastre. Apele rîurilor eşite din matcă cu 5-6 m au inundat oraşe şi sate ; Cîteva date :
Satu Mare, Tg. Mureş, Mediaş, Arad, precum şi zeci de comune şi sate au fost distruse
parţial de apele furioase. Întreprinderi, instituţii, uzine, fabrici, case dărâmate. Dezastrul a
fost foarte mare. Dar nu numai Ardealul, ci şi Moldova pe toată întinderea Siretului şi
Prutului au avut de suferit mari pierderi. Au fost şi multe victime. Dacă la Tulcea nu se
construia un dig de piatră pe faleză, centrul oraşului ar fi fost sub apă. Pericolul încă nu a
trecut. Toată ţara, armata, au fost mobilizate pentru prevenirea altor inundaţii şi refacerea
pierderilor. Grozăvia s-a abătut şi asupra altei ţări : Peru5. Un cutremur puternic a distrus
oraşe şi sate. Peste 50000 de victime. Consemn toate acestea astăzi de ziua mea. Pe toate
chipurile citeşti durerea, suferinţa pentru tot ce apele năvalnice au prăpădit. Pr. Const.
Dobrescu 6"
__________________________
1) Guvernul naţional - ţărănist Alexandru Vaida - Voevod din perioada 14 ianuarie - 9
noiembrie 1933, măcinat de divergenţe între grupările din cadrul Partidului Naţional
Ţărănesc, fond pe care PNL, în frunte cu preşedintele I.G. Duca declanşează "campania
de răsturnare" a naţional - ţărăniştilor de la putere. Guvernul Ion Gh. Duca a funcţionat în
perioada 14.11.1933 - 3.01.1934. La câteva ore după asasinarea lui I.Gh. Duca, regele
Carol al II-lea îl numeşte prim - ministru pe dr. Constantin Angelescu, demis în 3
ianuarie 1934. În 5 ianuarie vine la putere Guvernul Gh. Tătărescu (cf. Mamina Ion şi
Scurtu Ioan, Guverne..., pp.103, 106,107).
2) şi 3) Potrivit studiilor de specialitate, Dobrogea, Bărăganul şi sudul Podişului
Moldovei reprezintă zonele cele mai expuse secetelor din ţară. Cele mai puternice
perioade de secetă din ultimii 100 de ani au fost între 1894 - 1905 (1907 an foarte
secetos), 1953 - 1972 (1946 şi 1947 ani extrem de secetoşi) şi 1982 – 1996 (cf.
Hazarde..., p.57).
4) Inundaţii catastrofale care au afectat toate judeţele României, în unele locuri apele
ajungând până la ferestrele caselor. În judeţul Tulcea, în perioada 13 mai - 26 iunie 1970,
unităţile armatei au intervenit pentru înfrângerea furiei apelor şi efectelor devastatoare în
localităţile Tulcea, Stipoc, Smârdan, Băclăneşti, Garvăn, Grindu, Ilgani, Măcin, Maliuc,
Mihail Kogălniceanu, Obretin, Ostrov şi Pardina (cf. Umăr la umăr..., p.135)
5) A fost cea mai mare catastrofă produsă de o avalanşă de zăpadă, gheaţă, noroi,
bolovani care a acoperit oraşele Yungay şi Ramrahirca, omorând 18.000 de persoane.
Avalanşa s-a declanşat pe un versant abrupt al muntelui Nevados Huascaran şi a parcurs
42
peste 10 km cu o viteză de 80-100 ms, sub forma unui val uriaş cu o înălţime de 30 m.
Alunecările, prăbuşirile şi avalanşele, după cum susţin cercetătorii, sunt generate de
cutremure cu magnitudinea de peste 4 grade (cf. Hazarde..., p.22)
6) Însemnare făcută de preotul Constantin Dobrescu – Născut 1915. Coslujitor la biserica
Sf. Împăraţi din oraşul Tulcea în timpul parohului Al. Anghel. Secretar la Protoieria
Tulcea. A slujit şi la Pârlita (azi, Victoria), I.C.Brătianu, Teliţa, Crişan, Caraorman,
C.A.Rosetti şi Letea, la biserica Sf. Treime din com. Mihail Kogălniceanu şi la bisericile
din Rândunica şi Lăstuni. Înhumat alături de prezbitera Minodora în cimitirul oraşului
Tulcea: "Preot / Constantin Dobrescu 1915-1972 / Minodora Dobrescu / Născ. Abageru
în Cernăuţi 1919 – 2003 / Soarta crudă mi-a răpit tot ce am / avut mai scump în lume
soţul meu / drag m-a părăsit într-o clipă ne / norocită şi şi-a luat drumul veşni / ciei
lăsându-mă cu sufletul pustiit / de durere ducînd calvarul vieţii /. Nobleţea şi calităţile
sufleteşti nu le / vom uita. Ele ne vor rămîne o mărturie veşnică. Emilia, Nela şi Simona."
Pe foaia Sf.Evanghelist Luca:

"Această Evanghelie sa cumpărat pentru
Biserica din Comuna Michail
Cogâlniceanu Judeţul Tulcea (Enichioiu)
din îndemnul şi sîrguinţa Preotului Marin
Popescu Romanaţeanu paroch la Congaz1
Jud. Tulcea din bani Bisericei, nu ai
locuitorilor în anul Una mie nouă sute
unspre-zece 1911 luna Deckembre.- fost
paroch girant la Enichioi. M. Poppescu"
__________________________
1) Azi, Rândunica.
Pe foaia 3
"Multe critici şi vorbe rele miau adus de Epitropia Bisericei din M. Cogalniceanu până
am cumpărat această Evanghelie în special de Epitropul Ioan Denişliu.- Preot M.
Poppescu"
MOLITFELNIC, 1937
„Acest Molitfelnic este donat de Constantin Ivescu primar şi locuitorul Nicolae Floroiu în
anul mântuirii 1943 în ziua Bunei - Vestiri. Pr. Iancu Lazăr”;
„Preot Pavel Lungu 1 Oct.1976 M. Cogâlniceanu Judeţ Tulcea. Cetit-am pe această Carte
de folos.”
„Astăzi 22 Martie 1975 sâmbătă Sf. Teodor când am slujit la această sf. biserică de prima
dată – Cântăreţ Iordache D. Stănică de 63 de ani. Com. Independenţa. Jud. Galaţi”.
ANTOLOGHION [f.a.]:
"Să găseşti prin Cărţile Bisericeşti a Hramului Sf. Treime din Cătuna Com. Cătuna
Enichioi Cataloi Plasa Tulcea . Preot Emilian Savencu Cîntăreţ N.D.(...)11902 Marta 14"
__________________________
1) Indescifrabil. Cu siguranţă „Naciu”.
43
MINERI – BISERICA SF. GHEORGHE
SFĂNTA ŞI DUMNEDEESCA EVANGHELIE, Bucureşti, 1903, Tipografia Cărţilor

Bisericeşti
Etichetă lipită pe prima copertă, verso:
"Donată de fam. Vasile Dore din Com. Câşla1 Jud. Tulcea în anul 1907. Reparată de fam.
Iordan Dore în anul 1942 şi în 1958"
__________________________
1) Azi, Mineri.

"Dăruitus-a această Sf. Evanghelie Bisericii Sf. Gheorghe din comuna Câşla Jud. Tulcea
de către robul lui Dumnezeu Vasile Dore în anul Domnului 1911. Reparatus-a de către
fiul său Iordan V. Dore, în anul 1940 - spre a lor pomenire. S’au scris acestea de către
preotul Radu Moldoveanu1. Anul 1951 Iulie 15"
__________________________
1) Preot Radu Moldoveanu - Originar din Niculiţel. Hirotonit pe seama bisericii din satul
Rachelu la 1.11.1928 (cf. Vestitorul, III, 10, 1929), unde slujeşte până la 1.11.1929 (cf.
Vestitorul, IV, 10, 1 octombrie 1929), când se transferă la Ceamurlia de Jos. A slujit şi la
Caugagia, Revărsarea, Beidaud şi Sarighiol de Deal, Ceatalchioi, Fântâna Mare.
PANIHIDĂ, 1948:
Pe foaia de la sfârşit, două însemnări:
"9 octombrie 1959. M-am prezentat la parohia Greci pentru prima dată; în ziua de 8
Noiembrie 1959, Ziua Sfinţilor Voievozi am fost instalat oficial de Păr. Protoereu al
Raionului Măcin. Pr. D. Capaciurea1"
__________________________
1) Preot Dumitru Capaciurea - Născut 14.08.1923, com. Fileşti, jud.Galaţi. Cursurile
primare în Gara Barbuşi – Şendreni (1930-1934). Seminarul „Sf.Apostol Andrei” Galaţi
(1934-1942). Mobilizat la Grupul 6 Cavalerie (1942-1946), urmează cursurile Şcolii
superioare de ofiţeri cavaleri, ridicat în 1944 la gradul de sublocotenent, la 24 septembrie
1944 este trimis pe front în Cehoslovacia până în 1945. La 1 iunie 1945, Regele Mihai I îi
conferă sublocotenentului Capaciurea H. Dumitru, Ordinul "COROANA ROMÂNIEI"
clasa a V-a cu spade şi panglică de "VIRTUTE MILITARĂ" cu "FRUNZĂ DE
STEJAR", pentru "Fapte de arme deosebite făcute în campania contra Germano-
Maghiarilor-1944/1945 ord.de zi No.23 din 21.V.945". Brevetul Provizoriu nr.3468 din 1
Iunie 1945 este semnat de comandantul Diviziei 6 Infanterie. Facultatea de Teologie
Cernăuţi, transferată la Suceava (1945-1948), absolvită cu lucrarea de licenţă "Predica
socială". Hirotonit diacon în 23.06.1947 de P.S. Antim Angelescu. Hirotonit preot în 24
iunie 1947 de P.S. Episcop Antim Angelescu al Buzăului, în Catedrala Buzăului. A slujit
la parohiile Mânzăteşti Aldeşti, Raionul Bereşti, jud. Galaţi (1947-1959), Sf.Haralambie
Greci (1959 -1963) şi Sf.Apostoli Petru şi Pavel Măcin (paroh din 1.04.1963) . Protoiereu
al raionului Măcin (1961-1968). Consilier economic la Episcopia Dunării de Jos (1969-
1973). Decedat 15.08.2008, înhumat în cimitirul oraşului Măcin. Prohodul a fost oficiat
de P.S. Visarion, Episcopul Tulcii şi un sobor de preoţi şi diaconi.
44
"1 August am fost angajat la parohia Greci în funcţia de cântăreţ. Golăeş Ştefan"
OCTOIH MARE:
"Această carte sa cumpărat prin stăruinţa şi râvna smeritului preot Beşlic Ioan şi truda
colindătorilor cari au umblat cu Sf. Cruce : Vasile I. Dănilă, Grigore D. Bejenaru, Ioan V.
Dănilă şi Ioana, Dănilă Bejenaru şi Maria. Pr. paroh Ioan Beşlic1".
__________________________
1) Însemnare făcută de preotul Ioan Beşlic - A slujit la Mineri în perioada 2.12.1935 (cf.
Vestitorul, XII, 5, 1936, p.53) – 1948 şi la Iazurile.
NEATARNAREA – BISERICA NAŞTEREA MAICII DOMNULUI
APOSTOL,1940:
"Această sfîntă carte este dăruită bisericii Naşterea Maicii Domnului din satul
Neatârnarea, filiala parohiei Eschibaba1, raionul Istria, regiunea Constanţa, de către bunul
enoriaş al acestei biserici moş Iosif Leabu pentru sufletul său şi a lor lui. Astăzi 14 April
1957 Duminica Florilor. Paroh pr. Totolici Gh.2"
__________________________
1) Azi, Stejaru.
2) Preot Gheorghe Totolici – În 1944 se transferă de la parohia Smulţi la Eschibaba, unde
paroh era pr. Ioan Totolici (hirotonit pe seama bisericii din Eschibaba la 15.04.1931). Pr.
Gh. Totolici slujeşte la parohia Eschibaba cu filiala Neatârnarea până în 1958.
NICULIŢEL I – BISERICA SF. PARASCHEVA ŞI SF. MC. ZOTIC, ATAL,

CAMASIE ŞI FILIP
MINEIUL LUNEI LUI SEPTEMVRIE, 1891

"Aceste Minei sînt Cumpărate cu Stăruinţa Preotului Şerban Mitu1 Pentru biserica
Cuviosa Parascheva şi Plătit de Sfinţiea sa la Anul 1901. Acestî Minei"
__________________________
1) Preot Şerban Mitu – Născut 1826, cf. Diacon A. Constantinescu, Monografia..., p. 421.
Originar din Niculiţel. Hirotonit în 1856 pe seama bisericii din Zebil, unde va funcţiona şi
ca învăţător şi cântăreţ bisericesc. În 1871 este transferat la Niculiţel. Slujeşte apoi la
Zebil (1878-1880), Parcheş (1880 - 18.02.1882), Zebil (18.02.1882 – 1883), Niculiţel. În
timpul său s-a construit biserica actuală din Zebil şi s-a sfinţit biserica din Niculiţel
(1895).
Biserica a deţinut, la 1967, Tâlcuirea psalmilor, 1840, Buzău şi o Sf. Evanghelie,

1864, cu însemnarea:
"Această Sfîntă Evanghelie se va da la Sfînta Biserică din Cornetul sau Cornetele

Districtu Argeşu, Plasa Cotmeana Golescu întru pomenire prea iubitei mele soţii,
Comitesa Zoe de Rosetti, născută Cornăţeanu, Moşia fiind proprietatea ei. Bucureşti,
1890, februarie 14(s.s.). Comitele Nicolai D. Rosetti".
45
NIFON – BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI
MINEIUL LUNEI LUI MARTIE,1893:

"Propretatea Biserici Sf. Dumitru Com. Hamcearca 1919 Martie 25. Ierom. Cl.
Georgescu"
MINEIUL LUNEI LUI IANUARIE,1893:

"Eternă Amintire în ziua de 12 Dechembre 1934 a încetat din viaţă Ieroschimonahul
Nifon1 în com. Regina Maria2 unde a făcut o frumoasă Biserică şi a fost dus la Sf. M.
Cocoşu de Mine Ierom. Clemente Georgescu Com. Hamcearca 1935 Ianuarie 31".
__________________________
1) Ieroschimonah Nifon Georgescu - A slujit la Horia între anii 1922-1930. În timpul său
s-a executat şi pictat catapeteasma bisericii din Horia.
2) Azi, Horia.
La 1967, biserica din Nifon deţinea două Psaltiri, caractere chirilice, tipărite în
1835 la Mănăstirea Neamţ, în vremea Mitropolitului Veniamin Costache.
OSTROV – BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI
TRIOD:
"Amintire Paroh Iconom Mihail C. Vasiliu Ai-Orman 22 III 1898"
" Spre amintire. Am însemnat în această carte anume Triodu căci în Anul mântuirii 1921
am făcut servici la bis. din com. Ostrov cu această carte procurată de cucernicu paroh
Vasiliu Mihail venit la această parohie Ostrov de la parohia Dorobanţu. Cântăreţ Neculai
Burnescu."
MINEI:
"Toate în lume trece ca un vis numai al meu nume rămâne aice scris. N.Burnescu
Cântăreţ."
"Am însemnat în această carte anume Minei cumpărat de epitropu Ion Topor comuna
Ostrov spre amintire. Cântăreţ N.Burnescu.Ostrov"
"Această Carti ci cuprinde în ea slujba bisericească pe 12 luni a Sfinţilor cu polilei

pradnicele şi înainte Predinuire sau cumpăratu de la Dlu Pavelu Balmuşu din Gălatu
Cântăreţu la Biserica Sf. Voivodi 1879 Octomber 1"1
__________________________
1) Nu semnează.
PANDURU – BISERICA SF. ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA
MINEIUL LUNII MARTIE,1893:

"Spre pomenire las al meu nume ca Epitrop între anii 1901-1914 Naum D. Dumitru"
46
MINEIUL LUNII IUNIE,1894:
1
"Spre pomenire las al meu nume Ep: Paracliser al Bisericii Sf. Nicolae din Caranasuf
1909 Dek 5 N. Dumitru"
__________________________
1) Azi, Istria, jud. Constanţa.
PARCHEŞ – BISERICA SF. APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL
TIPIC BISERICESC, Mănăstirea Cernica,1925

Pe foaia de titlu,verso:
„Proprietatea Parohiei Parcheş Tulcea 24 sept. 1935. Paroh Pr. Const. Gr. Chirică1”
__________________________
1) Preot Constantin Gr. Chirică – Hirotonit la 1.06.1932 pe seama bisericii din Parcheş
(cf. Vestitorul nr. 5 din mai 1933, p. 65), unde a slujit până la 1.02.1936. Transferat la
Parohia Sf. Voievozi Moscu - Galaţi (cf. Vestitorul, XIII, 5, mai, 1937). Director de
cancelarie la Episcopia Dunării de Jos ( cf. E. Drăgoi, Ierarhi şi preoţi..., p.97).
" Legată prin bunăvoinţa cumnatei mele, Marga D. Rădulescu. Galaţi 1 Noembrie 1937
Pr. Teodor Iordache1"
__________________________
1) Preot Teodor Iordache - Hirotonit în 2.06.1936 pe seama parohiei Parcheş (cf.
Vestitorul, XIII, 5, mai, 1937), unde slujeşte până la 1.11.1937, când se transferă la
Cudalbi, Covurlui (cf. Vestitorul, XIII,10, octombrie 1937). Cf. E. Drăgoi, Ierarhi..., p.97,
a slujit la biserica Naşterea Maicii Domnului din Galaţi. Director de cancelarie la
Episcopia Dunării de Jos Galaţi. Autor dramatic, poet. Ultimul redactor al publicaţiei
« Viaţa adevărată ». Colaborator la reviste religioase şi literare. Pseudonim, Teofil Codru.
CAZANIE, 1960
Pe foaia de titlu, verso :
"1968. Donatã Bisericii din Parcheş cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel . C.
Ionaşcu. Bucureşti nãscut în Parcheş în anul 1908. Aceasta sã fie spre slava numelui cel
sfînt lui Dumnezeu şi spre mîntuirea sufletelor noastre. Amin."1
__________________________
1) Conform unei alte însemnări, făcută pe aceeaşi carte de parohul Dumitru Gavrilă,
cartea a fost legată în anul 1983.
PARDINA – BISERICA NAŞTEREA MAICII DOMNULUI
La 1967, parohia deţinea un Aghiazmatar,1895 cu însemnarea:
“Arhimandritul Nifon Popescu, stareţul Mănăstirii Sinaia a donat la 16 ian. 1905

Ieromonahului Roman Sorescu1, preot la Mrea Sinaia, cu ocazia hirotoniei acestuia”2
__________________________
1) Arhimandrit Roman Sorescu – Născut 4.06.1876, com. Cobia, jud. Dâmboviţa, primul
copil al fam. Soare Popa Oanu şi Tudora. Numele de mirean - Radu. A avut o soră,
47
Mariţa şi un frate, Ion, tatăl colonelului (r) Marin I. Sorescu, în viaţă. Cursurile primare în
comuna natală.
În ianuarie 1884 se afla la Mănăstirea Ciolanu, jud.
Buzău. În octombrie 1896, după trei ani, intră în schisma
monahală cu numele de Radu. Este recrutat în absenţă în
octombrie 1887 pentru regimentul numărul 2 de artilerie
din Târgovişte, dar nu poate îndeplini serviciul militar
fiind călugăr. Hirotonit diacon pe seama mănăstirii
Ciolanu în februarie 1898. În 1901 avea 3 ani ca
ierodiacon (cântăreţ I). Hirotonit preot pe seama
mănăstirii Sinaia la 16 ianuarie 1905. Casier al mănăstirii
din 1906. Eclesiarh din 3.10.1907. Ridicat la rangul de
protosinghel în anul 1908 şi numit preot la Biserica Sf.
Gheorghe din Galaţi. Numit arhimandrit de scaun al
Dunării de Jos la 1 iunie 1909, prin Ordin al Min.
Cultelor (Date cf. ziar TIMPUL, Gorj, săptămânal
independent, Nr. 42 (450), 17 Octombrie 2008 - 23
Octombrie 2008, rubrica Scrisoare de la cititori, articolul
Arhimandritul Roman Sorescu (1876 - 1919), autor Col.(r) SORESCU I. Marin). Stareţ al
Mănăstirii Cocoş (1909 – 1919). În timpul lui a fost sfinţit paraclisul cu hramul Sf.
Nicolae, s-a început construirea celor 24 de chilii şi s-a pus temelia bisericii mari a
mănăstirii, Sf. Treime, care a fost terminată şi pictată. Prin Înaltul Decret Regal nr.
2996/31.10.1909, Saon a fost alipită Mănăstirii Cocoş, stareţului Roman Sorescu fiindu-i
încredinţată de către P.S. episcop Nifon Nicolescu al Dunãrii de jos construirea unei noi
biserici la Saon, a cărei temelie s-a pus la 1.09.1912 şi a primit hramul Înălţarea
Domnului. Este autorul monografiei Monastirile dobrogene descrise de Arhimandritul
Roman Sorescu stariţul Monastirei Cocoş-Saun, din Judeţul Tulcea. Bucureşti :
Tipografia Profesională, Dimitrie C. Ionescu, 1914. Înhumat în cimitirul mănăstirii: "Aci
odihnesc rãmãşiţele pãmânteşti ale arhimandritului Roman Sorescu, fost stareţ al
mãnãstirii Cocoş. Decedat la 27 decembrie 1919 în etate de 40 de ani" (vârsta trecută
eronat).
2) Cartea a fost cumpărată şi donată bisericii din Pardina, la 15 ianuarie 1946, de
arhimandritul Ilarion Avimov de la Capela Ortodoxă Română din Berlin. Pensionat la
6.11.1947. Potrivit şirului cronologic al slujitorilor bisericii din Pardina întocmit de pr.
Nicolae I. Nistor, ierom. Ilarion Avimov, venit de la Mănăstirea Cocoş, a slujit la
Pardina, ca pensionar suplinitor, între anii 1954 – 1961.
PARTIZANI – BISERICA SF. VOIEVOZI
PENTICOSTAR,1895
Pe foaia de titlu:
"Anu 1909 Luna lui Faur în 22 Aceasta cartei cii să numeşteii penticostar, Esteii plătită
de flăcăii şi a numii sava tudosii Dănilă ion, mitiu efrim, ştefan manole . gavrilă anton-
capugiu , ca să le fii spre pomenire lor"1
__________________________
1) Nu semnează.
48
PĂTLĂGEANCA – BISERICA NAŞTEREA MAICII DOMNULUI
APOSTOL,1940
Pe foaia de titlu:
"Această carte este cumpărată cu banii adunaţi de colindătorii dela Anul Nou 19511"
__________________________
1) Nu semnează.
PECENEAGA – BISERICA SF. VOIEVOZI

"Acest rînd de Mineie este cumpărat de locuitorul Giurgea Bisericii din comuna
Pecineaga judeţul Tulcea. Şi donate bisericii cu hramul Sf. Voievozi din sus numitul sat
spre pomenirea numelui său în laturea celor vii.-Acesta este întîiul şi urmează celelalte 11
bucăţi legate la fel."1
__________________________
1) Nu semnează.
Biserica din Peceneaga a deţinut cărţi tipărite între anii 1777 - 1861 cu însemnări
de la 1867, 1874, 1868: Antologhion, Bucureşti, 1777 (transferată apoi la biserica din
Ostrov, cf. însemnării din 17 februarie 1874); Penticostar, Rîmnic, 1785, caractere
chirilice, Octoih Mare, Bucureşti, 1792, caractere chirilice (transferată la biserica din
Ostrov, cf. însemnării din 17 februarie 1874), Apostol, Blaj, 1814, caractere chirilice;
Urmare în Dumineca Paştelui şi Săptămâna Luminată, Iaşi, 1821, caractere chirilice, 12
mineie legate în piele, tip. în timpul mitropolitului Andrei Şaguna din care Mineiul pe
iunie, Sibiu, 1854 (cumpărat de duhovnicul Chiru Nicolae în nov. 1867, cf. însemnării);
Mineiul pe iulie, Sibiu, 1854 (cu însemnare din nov. 1867), Mineiul pe august, Sibiu,
1854 (cumpărată de Dimitrie Diacul în 2 nov. 1867, cf. însemnării); Octoih, Sibiu, 1861,
caractere chirilice (adusă la biserica din Peceneaga de James Jerry şi dată în 6 aprilie
1868, cf. însemnării în lb. engleză, făcută pe foaia 2) (cf. Cioroiu C., Mocanu A., Cartea
românească..., p. 88-90).
PLOPU – BISERICA SF. PARASCHEVA
"Acest Liturghier îmi este dăruit mie Arhimandritul Porfirie Ştefănescu1 de către D.
Mihalache Barbu din Cătunul Beibugeac2 com. Sarinasuf, jud. Tulcea pentru a-l pomeni
la Sf. Liturghie şi alte slujbe bisericeşti. Dăruită astăzi anul mântuirii 1926 luna Iunie 18."
__________________________
1) Arhimandrit Porfirie Ştefănescu - A slujit la biserica Sf. Voievozi Isaccea din
1.03.1926 (cf. Vestitorul, I, 1, 1.04.1926), prin transfer reciproc cu protos. Ioachim Vişan
de la Sarinasuf. Paroh la biserica Sf. Împăraţi din satul Rachelu la anul 1930. Este
înhumat în cimitirul mănăstirii.
2) Azi, Plopu.
49
" Aparţine mie Arhim. P. Ştefănescu"
" Preot Vladimir Sandu1"

__________________________
1) Preot Alexandru Vladimir - A slujit la biserica din satul Nicolae Bălcescu, între anii
1945-1961. Paroh la biserica din satul Plopu.
" Pe aici am slujit şi eu păcătosul ca paroh din anul 1945-1950 1 octombrie. Pr. I.
Mazilu.1"
__________________________
1) Preot Ion Mazilu – Născut 15.04.1915. Preot refugiat, utilizat la parohia Sf. Gheorghe
Isaccea (cf. Vestitorul, XXI, 7-9, iulie-septembrie 1945, p.144), la Sarinasuf - Plopu, din
1 noiembrie 1945 (cf. Vestitorul, XXI, 10-12, oct-dec.1945, p.156), unde a slujit până
prin 1970, apoi la biserica Schimbarea la Faţă din oraşul Tulcea şi suburbia Tudor
Vladimirescu. Înhumat în cimitirul oraşului Tulcea alături de prezbitera Valeria : "Aici
odihneşte în veci familia Preot Mazilu Ioan N 15 IV 1915 - D. 7 XI 1989 / Soţia Mazilu
Valeria / N. 25 XII 1915 - D. / Copiii şi nepoţii nu vă vor uita".
MOLITFELNIC, 1950:
"Suvenire. Astăzi 17 Martie 1957. Această carte s'a cumpărat în timpul păstoriei preotului
Mazilu Ion şi a fost adusă dela Bucureşti de către credinciosul Buzoianu Toader azi data
de mai sus. Pr. Mazilu"
"Amintire din 21 Aprilie 1962 când botezam doi copii. Pr. Mazilu".
CATAVASIER:
" Astăzi 15 aprilie 1963 ora 8 dim. a încetat din viaţă cant. Ştefan Barbu"
" Astăzi 18 aprilie Duminica Floriilor a încetat din viaţă cîntăreţul Costică Alexe 1965"
POŞTA – BISERICA ADUCEREA MOAŞTELOR SF. IOAN TEOLOGUL
SF.EVANGHELIE cu ferecătură metalică:

"Această Sf. Evanghelie s'a dat bisericei de către locuitorul enoriaş Nichifor Condrat
cumperată şi adusă adi 2 Maiu 1907 Dăruită Bisericei Sf. Ion Bogoslov din comuna Poşta
"1
__________________________
1) Nu semnează.
RACHELU – BISERICA SF. NICOLAE
OCTOIH,1952:
"Astăzi 7.01.1977 Ultima slujbă Gygy1, Andrei Pavel2”
__________________________
1) Pavel Ermogen – Cântăreţ la biserica din Rachelu.
50
2) Pavel Andrei – Tatăl cântăreţului Pavel Ermogen. Pensionat la 1.05.1938, retras în
1942.
La 1967, biserica din Rachelu deţinea un Octoih Mare, 1859.
RĂZBOIENI – BISERICA ÎNĂLŢAREA DOMNULUI
TRIOD,1922
"Acest Triod este al bisericii din satul Războieni, s-a cumpărat cu bani din contribuţia
unor credincioşi cu îndemnul părintelui Gherontie Bunea. Dumnezeu să vă binecuvînteze
pe cei ce au contribuit cu bună credinţă. 11.12.1955"
PENTICOSTAR,1936:
"Această carte s-a cumpărat din obolul enoriaşilor acestei parohii. Paroh pr. D. Sîrbu
3.03.1941"
RÂNDUNICA – BISERICA NAŞTEREA MAICII DOMNULUI
MOLITFELNIC,1833, slavonă
Pe foaia albă de la sfârşit:
"Boniu P. Ruşciu/ Epitrop Bisericesc"
PENTICOSTAR, 1841, slavonă

"Preot Pavel Lungu/Am servit la Paşti/ 25 Aprilie 1976"
TRIOD, 1846, slavonă:

"din Anul 1888/ Mucuri cari lis fostu /dascălu Simionu Suntu la Hristu Nurefu oculi/ 14"
EVANGHELIE, 1858, slavonă

Pe foaia 316, însemnare în lb. bulgară:
"1.07.1917/Vasile Dobre Dobre"
MINEI, Kiev, 1859, slavonă:

Însemnare în lb. bulgară:
„Dascălu Panciu P. Hagiu (de 2 ori) 1885/1908"
OROLOGIU, Bucureşti, 1887, Tipografia Cărţilor Bisericesci

Pe foaia 725:
"Cântăreţ Vasile Babei1/ Sluj(in)d cu Monahu Ghenade p(P)avel din Mănăstirea/ Cocoşu"
__________________________
1) Dascălul Vasile Ababei s-a născut în Zebil, s-a mutat cu familia în Rândunica,
devenind cântăreţul bisericii şi slujind la strană până la sfârşitul vieţii; a fost cântăreţ
„nebugetar şi onorific” din 1940, cu „examen de echivalare şi verificarea cunoştinţelor de
cântăreţ bisericesc”, cf. unui document din arhiva bisericii Rândunica. Decedat în
5.10.1975 în Rândunica. În satul Rândunica trăieşte fiul dascălului, George Ababei,
născut în 26.05.1932, pangaragiu.
51
DUMNEDEEŞTILE LITURGII,1888:
Pe foaia de titlu
"Preot /Petru Pavel Lungu/ 29 Aprilie 1973"

"Const. Antonescu1/ 14 sept.1944 - spre amintire/ tristă de ocupaţie rusească /Aşteptăm
zile mai bune"
__________________________
1) Însemnare făcută de preotul Constantin Antonescu - Născut 30.07.1907, Ibăneşti,
Dorohoi. Hirotonit în 18.03.1933 de P.S. Episcop Cosma, pe seama bisericii din Congaz,
numit la 1.04.1933, econom din 17.12.1938. Seminarul Teologic "Pimen Mitropolitul"
Dorohoi. Facultatea de Teologie din Cernăuţi. Căsătorit în 12.07.1931 cu Maria,
învăţătoare. Transferat la Chilia Veche, unde slujeşte împreună cu pr. I. Gh. Radu din
1951. Reţinut de autorităţi în 19.10.1959, predă gestiunea preotului Radu. A mai slujit la
C.A.Rosetti – Letea şi la Vişina - 6 Martie până în 1978. Decedat în Constanţa.
FAPTELE SANŢILOR APOSTOLI, 1888:

"Anul 1929 luna lui septembrie ziua 2 am venit ca Paroh al Parohiei M. Kogălniceanu din
Tulcea fiind hirotonisit de Prea Sfinţitul Episcop Cozma la Biserica Grecească din Galaţi
în ziua de 6 August. Preot Nicu Gh. Pamfile1 din Tecuci"
__________________________
1) Preot Nicu Gh. Pamfile – Paroh la biserica din Mihail Kogălniceanu între 1929 – 1935,
când primeşte carte canonică de ieşire din eparhie (cf. Vestitorul, XI, 5, mai 1935).
"Se găseşte prin Cărţile Bisericii cu Hramul Sf. Treime din Cătuna Enichioi Plasa şi
judeţul Tulcea. Cântăreţ I N. D. Naciu 1902 August 6"
"Cântăreţ Gh. Cocu1 com. M. Cogălniceanu"

__________________________
1) Cântăreţ bisericesc la parohia Mihail Kogălniceanu începând cu 1.07.1931 (cf.
Vestitorul nr.10, octombrie 1931 şi nr.1, ianuarie 1933, p.28).
OCTOIH MARE, 1890

"Acestă carte / este a parohiei Congaz / Constantin Popescu elev clasa Va Liceul principe
/ le Carol din Tulcea / C. Popescu fiul preotului Marin Popescu/ Paroh Parohii/ Naşterea
Maicii / Domnului din / com. Congaz /Jud. Tulcea"
MINEIUL LUNII SEPTEMBRIE,1891:

" Epitrop Bonu P. Ruşciu şi dascăl Biserica Naştere Maicii Domnului Congaz"
TRIODIU,1891:
" Amintire De când Am venit La Congaz ca cântăreţ cu şcoala făcută la Medgidia.
Petrică Rădulescu. 11 Ianuarie (...)1 "
__________________________
1) Anul indescifrabil.
52
"Cântăreţul Panciu P. Hagiu 1895/1910"
" Boniu Petre Epitrop Bisericesc"
MINEIUL LUNII DECEMBRIE,1892:

"Sevastian Popescu Seminarist SVC Iaşi"
MINEIUL LUNII FEBRUARIE,1893:

"Amintire din ziua de 2 Februarie când am cântat şi eu după această carte. Seb. Poppescu
cl. III Seminarul "Veniamin" Iaşi"
APOSTOL,1899
Pe foaia de titlu:
"Cântăreţul Panciu P. Hagiu 1895/1910", însemnare reluată în limba bulgară pe o carte
tip. în 1852, deţinută de biserică: "dascălul Panciu P. Hagiu 1890/1915"
Pe foaia vernil de la sfârşit:

"Bonĭu P. Ruşcu Dascăl Parohia Naştere maici Dlui Congaz"
SFÎNTĂ ŞI DUMNEDEESCĂ EVANGHELIE,1903:

"Această Sf. Evanghielie sa donat biserici cu hramu(l) Naşterea Maici(i) Domnului din
com. Congaz jud. Tulcea de Hagi Nicola, Hagi Gheorghe Oef. cu soţia sa Iova şi cu fii(i)
lor Gheorghe cu soţia Maria, Stoian cu soţia Caluda Taşu cu soţia Jeca, înpreună cu
nepoţi(i) Colea, Ivan, Iova, Colea. 1906"1
__________________________
1) Nu semnează.
EVHOLOGHIU [f.a]:
„Preot Const. Antonescu / Congaz – Tulcea / 22 – II – 1935”
Pe foaia 686:
"(...)1 M. Poppescu / Congaz Tulcea 1908 / fost Engemolea Constanţa / 1907 /
Baldovineşti Romanaţi / 1900-1906"
__________________________
1) Foaia ruptă.
CATAVASIER
Pe foaia de titlu, deasupra titlului cărţii:
"Din Cărţile mele/ Monah Dionisie Şovar 1925/8/VII Mre Bogdana"
Pe foaia de titlu, sub titlul cărţii:

"Spre Amintire Ieromonah Mardarie Roşca 25 Mai 1946"
53
"Acest Catavasier este/ A subsemnatului/ Roşca/ Donată de Părintele Mardarie/ În anul
1946 luna Mai 25"
SABANGIA – BISERICA SF. VOIEVOZI
APOSTOL,1900:
"Cîntăreţ Gh. Gh. Cudalb1"
__________________________
1) Gh. Cudalbu - Cântăreţ bisericesc la Sabangia, pensionat la 1.07.1941 (cf. Vestitorul,
XVII, 8-9, august-septembrie 1941, p.109).
MINEIUL LUNEI LUI APRILIE,1893

Pe foaia 202:
"Cîntăreţ Iiu la această Sftă Biserică Gheorghe Gh. Cudalb 1903 Aprilie 23"
DUMNEZEEŞTILE LITURGHII,1912:
"Spre memorie. Această carte s'a cumpărat şi legat de către enoriaşii Neculai şi
(Ecatherina) Ştefana Antohii din satul Rahman jud. Tulcea la stăruinţa P.C. Pr. paroh
Lazăr I. Vasiliu şi a fost dăruită Sf. Biserici cu hramul Sf. M. M. Dimitrie din com.
Rahman în anul mântuirei 1938 Luna maiu ziua 21. Dumnezeu să-i aibă în pază şi să le
dăruiască belşugul Său Dumnezeesc. Paroh Pr. Lazăr I. Vasiliu".1
__________________________
1) Însemnare făcută de preot.
La 1967, biserica din Sabangia deţinea Cazanie, 1734, caractere chirilice, o

Evanghelie, 1816 şi un Triodion, 1816, tip. sub Francisc I şi Mitropolitul Ştefan
Stratimirovici al Carloviţului .
SARIGHIOL DE DEAL – BISERICA SF. ÎMPĂRAŢI
AGHIASMATAR,1976:
"Dăruiesc această sfântă carte bisericii din Sarighiol de Deal unde m-am botezat, pentru
iertarea păcatelor părinţilor mei Constantin şi Elena şi preoteasa Alexandrina. Ieromonah
Ilie Iorgu din Sfta Mănăstire Cernica. 1 Ianuarie 1978"
SARINASUF – BISERICA SF. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL
LITURGHIER, 1980
"9 mai 1988. Resfinţirea bisericii din Mahmudia. Pr. E. Cucu. Fundeni. Zãrneşti, Buzãu";
"Azi 20 mai 2001 a avut loc sfinţirea bisericii din Colina"1 ;

__________________________
1) Nu semnează.
54
Biserica din Sarinasuf a deţinut un Evhologhion, Buzãu, 1742, un Apostol, Iaşi,
1756, o Evanghelie, 1858, lb. bulgară şi un Triod, 1872, lb. bulgară (cf. Al. Arbore, O
încercare…, p. 289).
SATU NOU – BISERICA SF. CUV. PARASCHEVA
OCTOIH MARE, 1890

„Anul 1935 Luna octombre 12 acestă carte este reparată de Marin Buţa din Comuna
Mihai Bravu Judeţul Tulcea”1
__________________________
1) Nu semnează.
MINEIUL LUNEI LUI NOEMVRIE, Bucureşti,1892, Tipografia „Cărţilor Bisericesci”

Pe foaia de titlu:
"Cu Voinţa lŭi Dŭmnedeŭ / Chântăreţ; Nechŭlae Ştefăneschŭ Au fost; / aici în Satŭ Noŭ
la Anul (1881 / 2) / Atŭncě era hramŭl Născătorei, de / D=deŭ...Ş ierăş : Aldoile (1905 /
6) / în biserca cŭ hramul Cuviosei Parasciva / spre Amentire fraţilor ŭrmaşi Am /
Însemnat ; Eŭ chăntăreţ N: Ştefănescu "
TRIODIU, 1897, ediţia a II-a, Bucuresci, Tipo – Litografia „Cărţilor Bisericesci”

Pe foaia de titlu:
„Acesta carte Triodu este repărat de Cântareţul Gavrilă Isai luna Februar 22 Anul 1956”
La 1967, biserica din Satu Nou, com. Mihai Bravu deţinea o Sf. Evanghelie,
1865, Râmnicu Vâlcea, caractere chirilice, tip. în vremea episcopului Calinic.
SF. GHEORGHE - BISERICA SF. GHEORGHE
MINEIUL LUNII SEPTEMBRIE, 1891:

Pe foaia 5:
"Astăzi 1 Sept.1944 au venit / primele 2 vedete ruseşti / aliaţii noştri au fost / primit de
populaţie au / vizitat şi biserica şi au / rămas forte mulţumit" 1
__________________________
1) Nu semnează.
MINEIUL LUNEI LUI APRILIE,1893:

"Petre Savencu1 1918 Aprilie 30"
__________________________
1) Petru Savencu - Cântăreţ bisericesc la bisericile Sf.Gheorghe Deltă, Sf. Împăraţi
Tulcea şi, din 1.12.1943, la biserica Sf. Gheorghe din oraşul Tulcea (cf. Vestitorul, XX,
1-2, ian-febr 1943, p.35), unde, în 1952, formează un cor din 15 persoane (cf. Biserica Sf.
Gheorghe Tulcea la 150 de ani (1857 – 2007), 28 octombrie 2007, p. 20). Pensionat la
1.09.1976 din postul de cântăreţ la biserica Sf. Gheorghe a oraşului Tulcea.
55
MINEIUL LUNII AUGUST,1894:
"Cântăreţul Teodose Gri Savencu1 A încetat din viaţă în 22 August 1926 pe când era
Preot (...)2" 3
__________________________
1) Teodosie Savenco – Cântăreţ bisericesc la Sf. Gheorghe Deltă. Fiul preotului Grigorie
Savenco, care a slujit la biserica din Sf. Gheorghe până la sfârşitul vieţii (d. 1913).
Decedat în 22.08.1926, cf. însemnării şi cf. Vestitorul, I, 7, 1.10.1926. A fost urmat la
strana bisericii de Vasile Cernamoretz (cânt. I din 1.12.1926 ).
2) Indescifrabil (până la venirea, în 1942, ca paroh, a preotului Encică Gheorghe, au slujit
ieromonahi, ultimul fiind ierom. Macarie Culava, cf. Vestitorul, IX, 1, ian 1933, p.29)
3) Nu semnează.
MINEIUL LUNII IUNIE,1894

"Atenţiune / În ziua de 1 Iulie 1942 a / căzut 7 bombe la marginea / satului ora 9 seara" 1
__________________________
1) Nu semnează.
MINEIUL LUNII IULIE,1894

Pe foaia de la început, două însemnări, una sub cealaltă, scrisuri diferite:
"(atenţiune) / Achtung! / la 2 Iulie 1946 ora 6 1/2 / dimineaţa un avion so / vietic a lăsat
trei bombe / pe poziţie" 1
__________________________
1) Nu semnează.
"Pe data de 1 Iulie / 1941 ora 9 seara a / căzut 7 bombe 60 metri / [...]1 na / căzut în satul
nostru"2
__________________________
1) Indescifrabil.
2) Nu semnează.
PSALTIRE,1895
"Damian Nichita1 a fost / venit ca cantăreţ în / acesta comună în anul / 1881 şi a decedat
din / viaţă în anul 1919 Martie 10. / Odihneşte domne sufletul/ reposatului robului tău /
Damian. / Am semnat acesta spre / amintire al său fiu Ivan. / 1920 Ianuarie 12"
__________________________
1) „Damianu Nichitov” în actele de stare civilă ale Primăriei Caterlez. Cf. documentelor
DJTAN, la 1884 avea 26 de ani şi era căsătorit cu Zenovia, 24 ani, cu care avea doi
băieţi, Teodor, 4 ani şi Ivan, 2 ani (DJTAN, Col. Fonduri Parohiale, Biserica Sf.
Gheorghe Deltã, D1/1884-1890, “Registru de numele parochienilor aflaţi la biserica cu
hramul Sf. Gheorghe din Comuna Caterlez Plasa Sulina Judeţul Tulcea pe anul 1884”,
f.14).
Pe coperta a doua, verso:

"Am servit Sf.biserică / 9 ani de zile. / Gheorghe Varenic1 / 1942 aug.15"
56
__________________________
1) Cântăreţ bisericesc la biserica Sf. Gheorghe Deltă. Decedat în 8.09.1943, cf. unei alte
însemnări. A fost urmat la strana bisericii de Ioan Mărturiseanu (din 1.08.1945).
PENTICOSTAR,1937
"Această carte s'a legat din îndemnul preotului paroh al parohiei bisericii Sf. Gheorghe.
Preot paroh / N. Butunoiu1 / Student Teolog / anul II /. Facultatea Teologică / Cernăuţi /
27/IV/937"
__________________________
1) Preot Nicolae Butunoiu - A slujit la Sf. Gheorghe-Deltă (1936 -1.04.1939, când este
transferat la parohia Găneşti I, Covurlui, cf. Vestitorul, XV, 2-3, febr-martie 1939, p.39).
Vestitorul, XI, 11, noiembrie 1940, p.166 consemnează că preotul trece la Sf. Gheorghe
Deltă, "dar rămâne mai departe în parohia Găneşti I cu salarul dela parohia sa, până la
numirea sa în o altă parohie". A slujit la Luncaviţa, apoi la Jijila (1.10.1941, cf.
Vestitorul, XVII, 8-9, aug-sept 1941, p.108), unde funcţionează până în 1982. În timpul
păstoririi sale la Jijila s-a pictat biserica de către pictorul Cudinov. În cimitirul comunei
Jijila, pe locul unde a fost înmormântată prezbitera Dobriţa Butunoiu (reînhumată la
Galaţi alături de preot) a rămas crucea cu fotografia şi inscripţia "Din tot ce a fost n-a
rămas decât amintirea scumpă a soţiei şi măicuţei noastre dragi. Fie-ţi ţărâna uşoară,
mămicule."
"1946/ Am servit ca cântăreţ/ împreună cu Eromonahul / Pamvo Poberegnicencu1 de / la

Mănăst. Cocoş - de la 1 Ianuarie până azi / terminat slujba (...)2 H. Simitopol / 16 iunie
1946"
__________________________
1) Ieromonah Pamvo Pavel Pobereznicenco - A slujit la bisericile din Cârjelari, Pardina,
Sf. Gheorghe Deltă.
2) Indescifrabil.
CEASLOV,1945:
"Amintire: / Spre eternă amintire scriu/ aceste câteva rânduri. / Timp de 11 ani am servit
ca cântăreţ în acest sf(ân)t locaş; / timp de 5(ani) 1/2 am servit / împreună cu Prea
Cucerni / cul părinte Donescu Ioan1, / în cea mai deplină dragoste şi înţelegere. /Astăzi
fiind impus de / împrejurări, cu amară / durere şi cu lacrimi în / ochi, părăsesc acest Sft. /
locaş al Domnului cum şi /satul în care mam /născut şi crescut. Rog, pe / bunul
Dumnezeu să-mi/ călăuzească paşii pe /drumul biruinţei. Aşa / să'mi ajute Dzeu. /
Cântăreţ H. Simitopol / 28-10-951. / Ultima servire a slujbei pe / care am săvârşito a fost
/ ziua de 2 Decembrie 1951. Iar / pe data de 6 Decembrie / am părăsit satul. / H.
Simitopol"
__________________________
1) Preot Ioan Donescu - A slujit la Sf. Gheorghe-Deltă şi Somova. Protoiereu de Tulcea
(1965-1974). A reparat biserica din Somova în 1954, în anii 1976-1979 a coordonat
executarea picturii murale şi a pregătit resfinţirea locaşului, oficiată în 15 iunie 1980 de
P.S. dr. Antim Nica, episcopul Dunării de Jos.
57
„UTRENIER ŞI LITURGHIER compus de Ioan Zmeu, prim cântăreţu la Episcopia de
Argeş"
Pe pagina cu dedicaţie adresată episcopului Ghenadie al Argeşului:
"Acestă carte cu / sfinte cântări ale Dumnezeesci / este le / gată de Teodosie Savenco /
Cântăreţu al II-lea / În anul 1896 luna De / cembrie în 16 zile"
OCTOIH MARE
Pe pagina 767:
"Amintire. Anul 1930. Cântăreaţă am fost 15 Ani am sluzit la Biserică Sf. şi acuma mă
despart Cu Voia Dlui Irina Zmiria"
(Scris cu creion roşu) "Amintire." (se continuă cu creion albastru) În ziua de 8
Septembrie 1943 Sa dat sufletul Cântăreţul Gheorghe Varenic fiind cântăreţ 10 ani de
zile. / Spre Veşnica adormire” 1
__________________________
1) Nu semnează.
"Spre ştiinţă. / Să se ştie că în această Sf. Biserică am servit ca cântăreţ în anul 1944 fiind
pe aici cu ocazia războiului. I. Butunoiu / Cântăreţ Câşliţa – Prut / Ismail"
"Amintire / din ziua de 5 August 1941/ când am slujit (l)a a / ceastă Biserică cu ocazia /
Festivalului dat de Căminul / Cultural din Sulina / Ceicu Constantin / Seminarist"
Biserica Sf. Gheorghe Deltă deţine: un Octoih mare, 1848, Kiev, Lavra Pecerska;
Sf. Evanghelie, 1850, Moscova, caractere chirilice, coperţi metalice; Octoih Mare, 1850;
Minei pentru praznice, 1876; Tipic bisericesc, 1877, caractere chirilice; Mineiul lunii
februarie,1884, caractere chirilice; Trevnic,1884, caractere chirilice; Mineiul de obştie,
Moscova, 1885, caractere chirilice; Mineele de la 1885 pe lunile ianuarie, martie, aprilie,
mai, iunie, august, septembrie (pe care se semnează cântăreţul Teodosie Savencu în
1918), octombrie, noiembrie şi decembrie, toate cu caractere chirilice; un Octoih pentru 4
glasuri, Moscova, caractere chirilice; Cântări bisericeşti pentru începători, Moscova,1889
şi Octoihul pe note,1889, caractere chirilice.
SOMOVA – BISERICA SF. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL
MINEIUL LUNII APRILIE, 1893

" Ca o frumoasã amintire din ziua de 26 IV 1943 când am cântat la bisericã canonul
paştelui şi eram în cl II la Seminarul Sf. Andrei din Galaţi. Gh. Pascale"
STEJARU – BISERICA SF. DUMITRU
EVANGHELIE,1903:
" Această Sfîntă Evanghelie e procurată de mine pentru care semnez cu suma de 20
lei. Cantor V. Ionescu. Rog pe preuţi a pomeni pe răposaţii servi : Preutul Vasile,
58
Presvitera Rucsandra, Soţia Ecaterina, Dimitrie, Ecaterina, Vasile, Ştefan, Ion,
Paraschiva, şi tot neamul. 29 mai 1911. Paroh (...)"1
__________________________
1) Indescifrabil (pare a fi "Basgan", preotul Constantin Basgan care slujea la Eschibaba la
acel an, venit de la Canlâ-Bugeac, azi Lunca).
TELITA – BISERICA NAŞTEREA MAICII DOMNULUI
DUMNEDEEŞTILE LITURGII
"Această sf.. carte este dată de Sf. Monastire Celic-Dere la 28 Martie 1899, când în acest
an la 26 Martie vineri ora 6 seara a ars biserica veche din Teliţa, biserică mică veche1
săpată mai mult în pământ. -În locul bisericii vechi s'a construit în acelaşi an (1899) o
casă de rugăciune2 în care s'a slujit şi sf. Liturghie pînă ce s-a construit şi biserica nouă,
care la 1902 s'a pus temelia la 1907 s'a terminat şi la 1909 s-a sfinţit. Am scris azi 29
iunie 1939. Preot M.Popescu3 paroh Teliţa Tulcea în anul al 42-lea de preoţie numai la
Teliţa.-hirotonit pe seama acestei biserici la 24 ianuarie 1898";
__________________________
1) Ştiri despre biserica veche: Biserica fondată la 1803 de locuitori, hram Naşterea Maicii
Domnului, un preot şi doi cântăreţi (cf. MDG, vol.V, p.592 şi M.D.Ionescu, Dobrogea...,
p. 411); "Şcoală 1884. Biserica datează de pe la 1800" (cf. Apostol D.Culea. Cât...,
p.139); tradiţia populară reţine "cam prin mijlocul satului şi anume în actualele grădini şi
locuri de case ale lui I.Popovici şi Nichita T. Vasiliev, a existat un schit de călugări. Nu
mai este nici o urmă din această aşezare. A existat o biserică veche, săpată în pământ,
care a fost reparată după aşezarea stăpânirii româneşti" (DJTAN, Fond Prefectura jud.
Tulcea, Dosar 893/1939, f.50); în anii 1786 - 1789, pe vremea stăpânirii turceşti, creştini
ortodocşi veniţi din Cîşliţa (Jud.Ismail-Basarabia), crescători de vite, au ridicat o
bisericuţă din scânduri, mult îngropată în pământ (bătrânii satului). În locaşul vechi au
slujit preoţii Ioaniki, Nicolae Moruzov, Ion Volenco şi Ion Kurhanski, urmat de Marin
Popescu (24.01.1898). În perioada iunie 1882 - februarie 1883, epitropia bisericii vechi
era formată din preot Nicolae Moruzov, Parfenti Condratov şi Mihail Iacobov. Cântăreţ
era Andrei Feodorov. În 26 martie 1899 biserica este cuprinsă de flăcări. De la acest locaş
de închinare se păstrează lângă biserica actuală Sf.Masă cu un turnuleţ, având în vârf
crucea cu semiluna la bază.
2) Construită din analoghie, în 1899, cu hramul Înălţarea Domnului, sfinţită în 12
decembrie 1899 (cf. Arhiva Parohiei Teliţa, Dosar Acte contabile 1882-1915, Registru de
intrări, nr.crt.53, adresa nr.1068/6 decembrie 1899 a Protoieriei Tulcea), existentă şi
astăzi, cu funcţie de paraclis din 1989. Casa parohială veche, construită în continuarea
casei de rugăciune şi lipită de aceasta, a fost dărâmată în 2003.
3) Preot Marin Popescu – Născut 8.11.1874, com. Râca - Teleorman. Seminarul Central -
Bucureşti (1894). Căsătorit în 10 februarie 1897 cu Elena Gh. Popa, învăţătoare.
Hirotonit diacon în 23.01.1898. Hirotonit preot în 24.01.1898, pe seama parohiei Teliţa,
numit la 1.02.1898, cu Decret nr.256/11.02.1898, parohie unde a slujit până în 12 mai
1940. În 1899, după ce a ars biserica veche, construieşte casa de rugăciune Înălţarea
Domnului. În 28 iulie 1901 se pune piatra fundamentală a bisericii Naşterea Maicii
Domnului, sfinţită în 8 septembrie 1909. A primit medalia Răsplata muncii clasa a II-a cu
59
Decretul Regal nr.1938/1924 pentru construirea bisericii actuale şi două medalii Răsplata
muncii clasa a II-a pentru şcoală prin Decretele Regale nr.1445/1925 şi nr.14835/1937.
La sfârşitul anului 1919, la numai 45 de ani, era cu "vederea ochilor slabă şi cu auzul
aproape perdut...!" Despre suferinţele şi umilinţele îndurate în timpul războiului
mărturiseşte corespondenţa preotului din perioada 1919-1927 la care se adaugă o serie de
însemnări pe cărţi de cult existente în biblioteca parohiei. La întoarcerea din prizonierat,
este trimis prin Ord. Episcopiei nr. 728/1918 la Ceatalchioi, unde slujeşte între 1.04.1918
– 1.01.1919. În perioada 1.06.1927 – aprilie 1928, a suplinit parohia Meidanchioi (Valea
Teilor). Decedat 23.12.1943. Înhumat în cimitirul satului Teliţa, alături de preoteasa
Elena (1876-12.10.1910), fiii Giurgiu Nicolae (1912 – 1990), învăţător şi Giurgiu
Alexandru (1916 – 1975), notar şi Mihai, nepot (1949 – 1990). În fotografii, pr. Marin
Popescu şi soţia sa, Elena.
Pe foaia 181:
"Doliul de amărăciune cu evacuarea satului la 1916 cu războiul /Am refugiat spre /Galaţi-
Brăila/ azi 12 oct. 1916...! lăsând / casele cu toată gospodăria la / voia întâmplărei...! ne-
am/ înapoiat acasă la 29 octombrie şi/ n'am mai găsit nimic, armata /rusească ne-a distrus
totul./ La 8 Decembrie 1916, am / refugiat din nou la Isaccea / m'a prins Bulgarii, era să /
mă omoare şi m'a scăpat/ hogea turcesc Osman/ ce ne cunoşteam/ mai de mult...!-/m'am
înapoiat acasă/ la 23 Decembrie 1916/ cu familia şi m'a luat /Bulgarii ostatic /am stat
internat în Bulgaria/ la Carlova-Calofer un an şi o lună/ în cea mai neagră mizerie!/ Preot
M. Popescu/ 937";
Pe foaia 183:
"Fugit a II-a oarã de groaza rãzboiului în ziua de 8 decembrie 1916-joi...! Preot Marin
Popescu";
Pe foaia 193:
"...preot şi parohul bisericii...al 22lea an de preoţie...această biserică, mă găsesc...amărât
şi cu totul scârbit...nenorocit în căsnicia mea,văduv la 12 octombrie 1910...mici fete şi
60
fără nici un aj...ducerea gospodăriei casnice. Căsătorit la 10 februarie 1897...La 24
ianuarie 1898-văduv la 12 octombrie 1910...Spre ştiinţa celor ce vor urma după noi. Preot
sach.M.Popescu. Paroh şi învăţător Teliţa. Locul natal din comuna Râca-Teleorman.
1919 noiembrie 23 – st.v.”;
Pe foaia 287:
"Preot Marin Popescu Paroh Teliţa cu Decretul de hirotonie nr. 256 din 11 Februarie, nr.
46 al Atestatului de absolvirea Seminarului Central din Bucureşti din anul şcolar 1894-
95- No. 1268 din 1904 decretul de Sachelar. Scris de mine azi 25 Februarie...joi în
săptămâna I s Sf..post şi la începutul...al 19 de preoţie la Teliţa - Preot Sach. M.Popescu"
SF.EVANGHELIE,1911:
"Ierom. Pavel Lungu La 1 Iulie 1973 am fost numit Preot la parohia "Teliţa" jud. Tulcia,
făcut-am toate slujbele la Paşti, 14 Aprilie 1974. Ierom. Pavel Lungu";
"La 18 Aprilie 1974 a murit Părintele Ic. Andrei Porcescu1 şi la înmormântat la

Bucureşti. Dumnezeu să-l erte. La toţi le spunem cu glas mare : Hristos a- Înviat. Preot
Pavel Lungu Paroh Teliţa jud. Tulcea. 1, Mai 1974 "
__________________________
1) Preot Andrei Porcescu - Paroh la Teliţa în perioada decembrie 1958 - septembrie 1964;
la 1967 slujea la Sabangia. Prezbitera Teoctista Porcescu (1887-1961) este înhumată în
cimitirul satului Teliţa, în imediata apropiere a parcelei fam. preotului Marin Popescu.

"Această carte s'a legat cu cheltuiala Dlui Anton Bulai învăţîtor Diriginte al şcoalei1 din
satul Poşta Com. Teliţa Tulcea. Azi 16 ianuarie 1916."; 2
__________________________
1) Şcoala înfiinţată în 1904, an la care erau înregistraţi 37 de elevi (cf. Albotă Mihai,
Istoria învăţământului..., p.32).
2) Nu semnează.
"1 Ilie 1973 Am fost numit preot suplinitor la Parohia Teliţa jud Tulcea Preot, Pavel
Lungu. Născut la 29 iunie 1903. în comuna Cudalbi ,judeţ Covurlui ,Galaţi -"
MINEIUL LUNII MAI,1893:

"La 1 Iulie 1973 am fost numit Preot la Parohia Teliţa jud. Tulcia, şi Paştele a fost la 14
Aprilie 1974, slujit-am la Sfânta Înviere, şi a fost o furtună mare la înconjurarea Bisericei
, şi am intrat în biserică deam citit Sf. Evanghelie şi am cântat, Hristos, a înviat, şi Să
învie Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii lui. Am scris spre amintire. La toţi le-am
glăsuit. Hristos a Înviat. Preot Pavel Lungu 14 Aprilie 1974 Teliţa Jud. Tulcia."
MINEIUL LUNII FEBRUARIE,1893:

"Această carte Numită mineiul pe luna Februarie a fost reparată de mai mulţii credincioşi
costînd 100 ( una sută lei ). Noi le mulţumim. Comitetul Parohial. Epitrop Casier Onofrei
Şt. Damian. Cântăreţ Ion Dima. Membri S. Damian. Consilier Crâşman Enache. 18 Mai
1975 Parohiea Teliţa Jud. Tulcea. Rugăm a nu ne uita."
61
La 1967, biserica din Teliţa deţinea 12 Mineie, 1788, Moscova, lb. rusă,
Irmologhion, 1819, Kiev şi o Evanghelie, 1854, Kiev.
TRAIAN – BISERICA SF. PARASCHEVA
MINEIUL LUNEI IULIE,1894

"Acest Sfînt Mineu sa Dăruitu Bis(e)ricii Cuviosa Paraschiva Din Parochiea Traeanu de
Robii lu Dzeu Constantin Petcu Bratu soţiea sa Iona şi fii lor Rada şi Gheorghe 1901
Decembre 8 Constantin P. Bratu"
PENTICOSTAR,1895
"Această carte sau cumpărat în anul 1899 şi să citeşte 57 De Zile întru un an Dică Dela
Paşti şi pînă la Duminica Tuturor Sfinţilor. Mai 23 1904. Z. Burghelea1."
__________________________
1) Însemnare făcută de Zamfir Burghelea – Fiul preotului Gheorghe Burghelea – venit
din Tuţcani-Bârlad , înhumat în curtea bisericii satului Traian - , fratele preotului
Costache Burghelea şi al cântăreţului bisericesc Atanase Burghelea. În satul Traian
trăiesc mai mulţi descendenţi ai familiei pr. Gh. Burghelea, printre care: Bibirig Anica,
nepoata pr.Costache Burghelea (n.14.11.1935) şi Gh. Burghelea (n.24 mai 1931),
strănepotul preotului cu acelaşi nume şi nepot al dascălului Zamfir. În arhiva familiei Gh.
Burghelea - strănepot al preotului cu acelaşi nume şi nepot al dascălului Zamfir -, am
găsit Ordinul Episcopiei nr.788/27 iunie 1896 de confirmare pe postul de cântăreţ I a lui
Zamfir Burghelea: ”Parthenie / Din îndurarea lui Dumnedeu / Episcopu Eparhiei Dunărei
de Josu / Pe baza încredinţărei pre cucernicului Protoiereu / al judeţului Tulcea făcută
prin raportul No 374, Noi / confirmăm pe Zamfirache Burghelea în postul / de cântăreţ I
iu la biserica cu patronul ”Nascerea / Maicei Domnului” din comuna Satu-Nou, plasa /
Măcin, disul judeţ, în care post funcţioneză de mai / mult timp.- / Dat în reşedinţa nostră
episcopală, în Galatz, / anul 1896 luna Iuniu în 27 dile.-/ Parthenie / No 788”. A slujit la
strana bisericii din Traian până la 1.06.1926 (cf. Vestitorul, I, 3, 1 iunie 1926) şi s-a stins
în 7 august 1929 (cf. Vestitorul, IV, 8, 1 august 1929). Ion – fiul lui Zamfir şi tatăl d-lui
Burghelea -, sergent în Reg. No.33 Tulcea, a primit medalia ”Virtutea Militară de
răsboiu”, clasa a II-a, cu Brevetul nr.328/1.12.1916, semnat de ministrul de război Vintilă
I. Brătianu, „pentru curajul şi avântul ce a arătat în timpul unei lupte aprige, în urma
căreia inamicul a fost silit să-şi părăsească tranşeele” şi ”Crucea comemorativă a
războiului 1916-1918 ” cu baretele Dobrogea-Bucureşti, prin Brevetul nr.3957/1.05.1920,
„Din Înaltul Ordin / al / Majestăţii Sale Regelui / Ferdinand I”. În fotografie, cântăreţul
Zamfir Burghelea.
La 1967, biserica din Traian deţinea un Antologhion, 1840, Neamţ, tip. în timpul
domnitorului M. Sturza şi a mitropolitului Veniamin Costache, Triodion, 1847,
Chiriacodromion, 1855, Evanghelie, 1858, Psaltire, 1959, colecţia de 12 mineie, 1862,
Octoih, 1865.
62
TULCEA - BISERICA BUNA VESTIRE
SFÂNTĂ EVANGHELIE, 1818, limba greacă

Pe foaia de titlu, verso, cu cerneală neagră, însemnare în lb. greacă (vezi planşa).
OCTOIH MARE, 1890, Bucureşti, Tipografia „Cărţilor Bisericesci”

Pe verso copertă, patru însemnări:
„La 10 Nov. 1940, ora 22 (seara) mare cutremur. / S-a mai repetat mai slab şi a doua zi –
V. Roşca1”
__________________________
1) Vasile Roşca – Cântăreţ bisericesc la biserica Buna Vestire Tulcea. Şcoala de cântăreţi
Galaţi (1927), cf. însemnării de mai jos.
„Bucură-te Ilie mărite prooroace / înainte mergătorule, / a celei de a doua veniri a lui
Hristos”.
__________________________
1) Însemnare făcută de cântăreţul Vasile Roşca.
(Cu creion chimic)„4 martie 1977 ora 9 / 30 seara / mare cutremur am / avut în ţara
noastră / (cu creion negru) Sandu Popa1.”
__________________________
1) Născut iunie 1896, com. Bereşti, jud. Covurlui. Şcoală de cântăreţi. Decedat
16.02.1982, cf. unei alte însemnări. Cântăreţ bisericesc II la 1924, la Catedrala Sf.
Nicolae Tulcea, unde deservea strana alături de cântăreţul Dumitru Răşcanu. Cântăreţ I
din 1.11.1929.
„De la / 978 am servit ca cîntăreţ în locul Dlui Sandu Popa / care s-a îmbolnăvit la 2 sept.
1979. V. Roşca, până la...”
__________________________
1) Însemnare făcută de cântăreţul Vasile Roşca.
LITURGHIERUL DE STRANĂ, Ion Popescu – Pasărea, 1925, Bucureşti, Tipografia

Cărţilor Bisericeşti
Pe foaia de titlu, cu creionul, deasupra titlului tipărit:
„V. Roşca, am absolvit / şcola la anul 1927 / la Galaţi”
Pe o filă inserată în faţa foii de titlu:

(Cu pastă albastră)„Ofer acest Axion pentru înfrumuseţarea cîntării bisericeşti. M.
Cănănău.”; sub această însemnare, o alta, făcută cu creionul – „Procurată de / Marin
Cănănău”.
Pe foaia 5, cu cerneală neagră:

„Vasile M. Roşca Căticoş Buzău / 24.I.1936”;
Sub această însemnare, o alta făcută cu creionul de acelaşi cântăreţ:
„Soţia Elena, a / decedat Duminică/ 24 Apr.1988 la / ora 11 - convieţuire, 52 ani”
63
MINEIUL LUNEI SEPTEMVRIE, 1929, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, ediţia a III-a
Pe foaia albă de la început, trei însemnări:
„Proprietatea bisericei „Buna Vestire” Tulcea – Procurată prin stăruinţa Pr. Bucur Radu1
1956 August 20. Pr. Bucur Radu”.
__________________________
1) Preot Radu Bucur – A slujit la bisericile din Vişina, Letea, Balabancea şi Floreşti,
Buna Vestire Tulcea, Valea Teilor.
„13 Sept. 964 - / Astăzi Duminică s’a sfinţit Biserica de către P. C. Sa Păr. Consilier
Ciupercă delegat de P. S. S. Episcop Chesarie împreună cu un sobor de preoţi. După ce
s’a term (inat) reparaţia radicală a Bisericei. – Reparaţia s’a făcut de comitetul Bis. având
ca Preşedinte pe Dl Ev. Muzachi iar ajutor pe Dl N. Kiriachidis şi Violatos şi alţii.
Cântăreţ S. Popa.” (scrisă cu cerneală albastră); tot el scrie mai jos, cu creionul negru:
„Amintire / 1911 – 1977 / Cânt. S. Popa”.
Pe foaia 1:
„2 Sept. 1979, am venit în postul de cîntăreţ al acestei biserici Vle Roşca”
CÂNTĂRILE SFINTEI LITURGHII ŞI CÂNTĂRI LA CATEHEZE, 1951, Bucureşti,

Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă
Pe foaia de titlu:
„Sandu Popa cântăreţ 1911 – 1965”1
__________________________
1) Însemnare făcută de cântăreţ.
Pe foaia V:
„Spre aducere am [inte] (margine filă tăiată) / S. Popa / cântăreţ 1911 – 1965 – 1973”1
__________________________
Pe foaia VII:
„Sandu Popa / cântăreţ 1911 – 1963 / Tulcea”
__________________________
MINEIUL LUNII LUI IANUARIE, 1954, Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune

Ortodoxă
„Proprietatea bisericii „Buna Vestire” Tulcea 1955 Decembrie 16. Procurată prin
Stăruinţa Pr. Bucur Radu deservent la această biserică. Pr. Bucur Radu”.
MINEIUL LUNII DECEMBRIE, 1956, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de

Misiune Ortodoxă, ediţia a IV-a
Pe foaia de la început, două însemnări:
„Proprietatea bisericii / „Buna Vestire” din oraşul Tulcea / Procurată prin stăruinţa Pr.
Bucur / Radu deservent al acestei biserici / 1957 August 15 / Pr. Bucur Radu”.
64
MINEIUL LUNII FEBRUARIE, 1957, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de
Misiune Ortodoxă, ediţia a IV-a
Pe prima pagină, trei însemnări:
„Procurat prin străduinţa / Pr. Bucur Radu deserventul / bisericei Elena „Buna Vestire”
Tulcea / 1958 Ianuarie 20. – / Pr. Bucur Radu”.
„Spre aducere aminte - / Cântăreţ S. Popa. – 1911 – 1978. / - A decedat la 16 Febr. 1982,
în / vîrstă de 84 ani” (prima însemnare este făcută de Sandu Popa)
MOLITFELNIC, 1971, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă

„Duminică 3 oct. 2004 / ora 1215 după Sf. Liturghie / s-au făcut cutremur la / noi în
biserică. Pr. I. Boitan1”
__________________________
1) Preot Ilie Boitan – Născut 18.01.1973, Tulcea. Cursurile primare în satul Plopu, com.
Murighiol. Cursurile gimnaziale la Şcoala din Murighiol. Liceul "Spiru C. Haret" din
Tulcea (treapta I, 1987-1989). Seminarul Teologic "Kesarie Episcopul" Buzău (1989-
1994). Facultatea de Teologie Bucureşti (1994-1998). Hirotonit preot în 26.10.1998, în
biserica Sf. Dimitrie Jijila, jud. Tulcea, de I.P.S. Lucian Florea al Tomisului, pe seama
bisericii Buna Vestire din oraşul Tulcea, unde slujeşte şi în prezent. A predat disciplina
Muzică bisericească în perioada 1.11.1998-2000 la Seminarul Teologic Tulcea. Profesor
de Teologie Dogmatică. Bursă de studii în Elveţia (2003). Doctoratul în teologie (2009).
Colaborează la publicaţii periodice religioase tulcene.
MINEIUL PE AUGUST, 1974, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune

Ortodoxă, ediţia a IV-a, 357 p.
Pe foaia 5:
„1 August, am venit în postul de cântăreţ al acestei biserici, eu – Aurel Codriş (transferat)
de la Biserica Sf. Gheorghe Mineri”.
PENTICOSTAR, 1988, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR

„Din partea Părintelui / Gavrilă Dumitru1 pentru / Dl dascăl Turcu Dumitru2 / astăzi 30
aprilie 1989 / Pr. D. Gavrilă.”
__________________________
1) Preot Gavrilă Dumitru – Născut 20.10.1951, sat Parcheş, com.Somova, jud.Tulcea.
Clasele primare şi gimnaziale în Parcheş (1959-1962). Seminarul Teologic Buzău (1967-
1972). Facultatea de Teologie Bucureşti (1972-1976). Hirotonit preot în 12 august 1975
de P.S. episcop Gherasim, în Catedrala din Galaţi, pe seama bisericii din Parcheş, unde a
slujit până la 1.12.1984, când este numit paroh la biserica Buna Vestire din Tulcea.
Secretar la Protoieria Tulcea în perioada 1979-1990. Distins cu "crucea patriarhală"
(4.03.1997). Inspector şcolar de Religie în 1997-1998. Profesor titular la disciplinele
Studiul biblic al Vechiului şi Noului Testament în cadrul Seminarului Teologic Tulcea.
65
2) Cântăreţ bisericesc la biserica Buna Vestire Tulcea între anii 1986 – 2000, venit de la
Mănăstirea Cocoş, unde îndeplinise o funcţie administrativă în timpul stareţului Modest
Zamfir.
SFÎNTA ŞI DUMNEZEIASCA EVANGHELIE, 1991, Bucureşti, Editura Institutului

Biblic şi de Misiune al BOR, copertă metalică, medalioane cu iconiţe
„Mihai1
21.6.98”
__________________________
1) Însemnare a Regelui Mihai I al
României, făcută cu prilejul vizitei la
biserica Buna Vestire din Tulcea, în 21
iunie 1998. Născut 25.10.1921, Sinaia.
Fiul Regelui Carol al II-lea şi al prinţesei
Elena. Principe al Romaniei, Principe de
Hohenzollern, Suveran al României
(20.07.1927 – 8.06.1930 şi 6.09.1940 –
30.12.1947). Mareşal al României din 10
mai 1941, comandant suprem al armatei
române, decorat prin jurnalul Consiliului
de Miniştri din 8.11.1941 cu toate cele trei clase ale Ordinului Mihai Viteazul, singurul
deţinător, alături de mareşalul Ion Antonescu. Membru de onoare al Academiei Române
(8 aprilie 2008), titlu oferit pentru merite remarcabile în păstrarea identităţii naţionale.
CEASLOV, 1992, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR

Pe foaia de la început, cu pastă neagră:
„Donat astăzi 01.03.1999 / de Nearcu Liviu / pentru folosinţa sa la săvârşirea slujbelor
bisericeşti / la strană.”
SFÎNTA ŞI DUMNEDEIASCA EVANGHELIE, 2001, Bucureşti, Editura Institutului

Biblic şi de Misiune al BOR, 368 p.
Pe foaia albă de la început, cu cerneală neagră, două însemnări:
„Însemnare / La praznicul Bunei Vestiri; anul Domnului 2009 / închinat de Sfântul Sinod
la iniţiativa Preafericitului Daniel Cinstirii Sfinţilor Capadocieni / când se plinesc şi 650
de ani de la recunoaşterea / Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei de către Patriarhia /
Constantinopolului, ne-am rugat la Tulcea, / în cadrul Sfintei Liturghii, cu
Înaltpreasfinţitul / Teodosie şi Preasfinţitul Casian, pentru / tot ajutorul ceresc în lucrarea
arhipăstorească a Preasfinţitului Visarion / aşezat cu un an în urmă în jilţul / vlădicesc al
acestui mare centru de / spiritualitate, de tradiţie ortodoxă strămoşească / şi de
continuitate a dăinuirii româneşti / pe temelia martirilor, a cuvioşilor şi / a urmaşilor Sf.
Andrei şi Sf. Vasile cel Mare. / Binecuvântează, Doamne eparhia Tulcii, / ierarhul,
preoţimea, cinul monahal şi / toată suflarea creştinească cu iubirea / Ta de oameni, cu
pace şi cu sănătate / Întru mulţi ani! / † Teodosie al Tomisului / † Casian al Dunării de
Jos / 25.III.2009 / † Visarion al Tulcii”
66
„25.III.2010. Am săvârşit Sf. Liturghie împreună / cu I.P.S. Teodosie al Tomisului / şi cu
IPS Casian al Dunării de Jos / †Visarion al Tulcii”
Pe foaia de titlu, verso, cu cerneală albastră:

„6 septembrie 2008./ Am săvârşit slujba sfinţirii sfintelor / antimise pentru Episcopia
Tulcii şi / Sfânta Liturghie arhierească în Catedrala Episcopală din Tulcea.
† Visarion
episcopul Tulcii
Secretar eparhial Pr. Petre Daniel Cons. Ec. Pr. Ion Nicolae
Sorin
Pr. Micu Bogdan Claudiu Cons. cultural Pr. Felix Lucian
Pr. Boitan Ilie
Diac. Vasile Iulian
Pe foaia următoare, care precede foaia de titlu, cu cerneală neagră :

„Am săvârşit Sfânta Liturghie la Biserica / Buna Vestire în ziua de 2 mai 2005 (a doua /
zi de Paşti) / într-un ales sobor de preoţi şi diaconi. / S-a încununat Sfânta slujbă cu un
concert / închinat Sfintei Învieri a Domnului în interpre - / tarea coralei „Armonia”
dirijată de Arhid. Ion / Iulian Dumitriu. / † Teodosie Arhiepiscopul Tomisului.”
(cu cerneală albastră) „Cu mare bucurie duhovnicească am participat la / Slujba
privegherii Sfinţilor Martiri Epictet şi Astion şi / am coslujit cu Înalt Preasfinţitul Părinte
Teodosie / Arhiepiscopul Tomisului / † Ambrozie Sinaitul / 8 iulie 2005”
Pe aceeaşi foaie, verso:

„5 iulie 2008 / Vecernie arhierească în Catedrala / episcopală din Tulcea cu prilejul /
aducerii moaştelor Sf. Epictet şi Astion. / † Teodosie al Tomisului / † Gherasim al
Râmnicului / † Visarion / episcopul Tulcii/ † Ioan Casian de Vicina / episcop – vicar /
Arhiepiscopia Ortodoxă Română / din cele două Americi”
Pe foaia 7 (Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan)

„24 – 25 martie 2008
Binecuvântare
Binecuvintează, Doamne, noua episcopie / a Tulcii, pe arhipăstorul ei, Preasfinţitul

Părinte / Episcop Visarion, pe toţi slujitorii Sf. Altar,/ pe monahi şi monahii şi pe toţi
dreptmăritorii/ creştini din această eparhie!/ Binecuvintează, Doamne, toată lucrarea
sfântă ce se va săvârşi aici spre slava Ta/ şi spre mântuirea celor ce cred în Tine/
Preasfântă Treime!
† Daniel † Nifon
Patriarhul României al Târgoviştei
† Laurenţiu † Casian
Mitropolitul Ardealului al Dunării de Jos
† Calinic al Argeşului † Lucian al Caransebeşului
† Ioachim Băcăoanul † Damaschin al Sloboziei
67
MINEIUL LUNII NOIEMBRIE [lipsă foaia de titlu, f.a.]
Pe foaia albă de la început, verso, cu creionul :
„Sandu Popa / Cântăreţ 1911 – 1913 Bis. Sf. Voievozi Isaccea / 1913 – 1960 Bis.
Catedrala Tulcea / 1960 – 1979 Aug. Bis. Buna Vestire / [alt scris, cu pastă albastră] 16
Febr. 1982 Decedat”
Pe foaia 5:
„Proprietatea / Bisericei „Hellene” / Tulcea / 1955 Noembrie 1 / Procurată prin stăruinţa /
Pr. Bucur Radu deservent / al acestei biserici. / Pr. Bucur Radu”
NOUL IDIOMELAR, Bucureşti, Tipărit la I.I.T.E.A. APIMONDIA [f.a.]

„Cânta – voi Domnului în viaţa mea / Cânta – voi Dumnezeului meu până / ce voi fi” /
Şc. de cântăreţi bisericeşti / Ep. „Gherontie Nicolau” / nr. cont 2001 / Onu Valentin1„
__________________________
1) Preot Onu Valentin – Paroh, din 1.09.2005, la parohia Sf. Ilie Mihai Bravu, nou
înfiinţată (fostă filială a parohiei Satu Nou până la data menţionată) de unde este
transferat la biserica Schimbarea la Faţă Tulcea. În prezent slujeşte la parohia Sf. Treime
Tulcea.
TULCEA – BISERICA SCHIMBAREA LA FAŢĂ
SANTA SI DUMNNEDEIASCA EVANGELIE a SÂNŢILOR EVANGELIŞTI

MATEIU, MARCU, LUCA ŞI IOAN, 1888, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti
Pe filele 7, 9, 11, 13, 15, 17 şi 19, jos, sub chenarul tipărit, însemnarea preotului Zaharia
Popescu1, cerneală neagră:
„Această sfântă şi Dumnezeească Evanghelie este a mea / cumpărată în luna Mai 22 zile,
dela tipografia Cărţilor - / Bisericeşti, când am fost la Bucureşti, cu preoteasa mea /
Elvira bolnavă de Renichi la Spitalul Colţia / Acum o dăruiesc bisericii „Schimbarea la
Faţă” Tulcea / spre pomenirea mea preotul Zaharia şi preoteasa Elvira / Iconom Stavrofor
Zaharia Popescu. Anul 1932 Iunie 12 zile Tulcea”.
__________________________
1) Preot Zaharia Popescu – Născut 14.12.1854, Galaţi. Seminarul din Ismail, absolvit în
30.06.1874. Cântăreţ II la biserica Sf. Împăraţi Galaţi. Căsătorit la 17.03.1877. Hirotonit
diacon la 16.07.1879 şi preot la 11.11.1879, pe seama Catedralei Sf. Nicolae din Tulcea.
Sachelar din 31.05.1880, iconom din 17.09.1886, iconom stavrofor din 8.11.1898 (din
14.11.1898, cf. altor surse). Văduv din 1904, cu 8 copii. Subprotoiereu de Tulcea (1879 –
1924). Protoiereu suplinitor (1 mai – 1 octombrie 1902). Duhovnic al temniţei Tulcea din
1 mai 1881. Decorat cu Coroana României în grad de Cavaler (1904) şi Răsplata muncii
pentru biserică, clasa I. Decedat 2.07.1934. În perioada 1920 – 1924, a întocmit mai
multe chestionare, care reflectă aspecte importante din istoria bisericilor oraşului Tulcea
(Date cf. Pr. Ion Nicolae Sorin, Catedrala..., p.105).
OCTOIH MARE, 1890, Bucureşti, Tipografia „Cărţilor Bisericesci”

Pe prima pagină, 2 însemnări, prima cu cerneală albastră, cealaltă cu creionul, scrisă
perpendicular pe textul tipărit:
68
«Biserica „Schimbarea la Faţă” din Tulcea / edificată la 6 august 1872 şi sfinţită la 13
Noembrie / anul 1883 –« 1
__________________________
1) Nu semnează.
„Cânt. Const. Alexe 24 sept. 1964”
Pe foaia 767, cu creionul negru:

„Const. Alexe / Cântăreţ / 1935 Aprilie 19 / 1937 Iulie 10 / 1942 aug. 15”.
TRIODIU, 1897, Bucuresci, Tipo-Litografia „Cărţilor Bisericesci”, ediţia a II-a

Pe foaia de legat, trei însemnări făcute cu creionul, persoane diferite:
„29 III 934. A fost mare cutremur de pământ gradul 6 la ora 22 / joi spre vineri a fost
simţit în totă ţara”1
__________________________
1) Nu semnează.
„21 – IV – 940. A fost o zi frumoasă. Cerul senin, vântul adiea / uşor dela Nord spre
Sud”1
__________________________
1) Nu semnează.
„7/ 4 / 957 a fost ninsoare serioasă nu am / putut umbla cu molifta”1

__________________________
1) Nu semnează.
Pe prima pagină, cu creionul:

„Am venit la / această biserică subs. / la 1 – I – 1970 după desfiinţarea / parohiei Tudor
Vladimirescu / şi afilierea ei la „Schimb. la Faţă” - / Paroh Pr. Mazilu”
CARTE DE MUSICĂ BISERICÉSCĂ pe Psaltichie şi pe note liniare, pentru treĭ vocĭ

întocmită de Nifon N. Ploeşteanu, vicarul Sfintei Mitropolii a Ungro – Vlachiei, profesor
de Religiune la Şcóla secundară de fete, gradul al II-lea din capitală, şi Arhiereu al
bisericei Domniţa Bălaşa. – Bucureşti: Tipărită în Tipografiile: Joseph Gőbl
(„Gutenberg”), a Cărţilor Bisericeşti” şi Carol Gőbl, 20, strada Dómnei, 1902
Pe foaia de titlu, cu creionul:
„Donată de doamna / Iordana Cristescu / 29 Maiu 1950”
Pe foaia opusă foii de titlu a fost redată alb – negru fotografia Mănăstirii Celic, cu
următorul text:
„Biserica monastirei Celik – Dere din judeţul Tulcea (Dobrogea) / Începută în anul 1901,
prin iniţiativa şi osârdia P. S. Parthenie – Clincenĭ, fost episcop al Dunăreĭ de jos, astă-dĭ
Mitropolit al Moldoveĭ şi Suceveĭ; după planul întocmit de d-l Architect Toma Dobrescu
din Bucureşti”.
69
ACATISTUL celui dintru Sfinţi Părintele nostru SPIRIDON Episcopul Trimitundei
Făcătorul de minuni, 1915, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, fără coperta
Pe foaia de titlu, verso şi pe foaia 17 - parafa „Dionisie Gb. Pivnicov Tulcea”
Pe foaia 3, cu cerneală roşie:

„Dăruitu spre amintire Bisericei sf. schimbare la faţă Tulcea / de familia Dionisie G.
Pivnicov / Tulcea / 12.25.81”
SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EVANGHELIE, 1915 [lipsă foaia de titlu], a patra

ediţie a Sfintei Evanghelii tipărită la Măn. Neamţ, 1845, îmbrăcată în catifea roşie,
cheutori metalice (clame simple), 5 medalioane metalice pe copertă, 4 picioruşe sub
formă de nituri tocite pe câte o rozetă, chenar metalic pe care s-a inscripţionat anul 1873;
Pe prima pagină:
„Această Sfântă Evanghelie s-a renovat / prin strădania enoriaşilor Parohiei / Înălţarea
Domnului” Tulcea / 10 iulie 1999”1
__________________________
1) Nu semnează.
Pe foile 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21, 23, jos, sub chenarul tipărit:
„Această sfântă şi Dumnezeească Evangh [fila tăiată] / s’a cumpărat şi dăruit bisericii
cated [fila tăiată] / sf. ierarh Nicolai din Tulcea de Dn [fila tăiată] / Zefira V. Voiculescu
din Bucureşti la / stăruinţa parohului Iconomul Z. Popescu / Costul legatului [fila ruptă şi
completată cu filă albă]/ îmbrăcămintei argintelui de la vechea Evanghelie / s’a plătit de
mai mulţi Domni şi Doamne după stăruinţa Dnei / [mai mult de jumătate din înălţimea
literelor este tăiată]
MINEIUL LUNEI IULIE, 1928, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, ediţia a III-a
Pe foaia de legat, cu creionul negru:
„Am venit ca Căntăreţ la / Parochiea Schimbarea la Faţă / 1 Ianuarie 1985 şi voi sta cât /
va voi bunul Dumnezeu / 20 Iulie 1998 – P.S. Pascale”
MINEIUL LUNEI FEVRUARIE, 1929, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, ediţia

a III-a
„Legată prin stăruinţa Dlui epitrop / Rublenco Trifon – epitrop al bisericii / „Schimbarea
la Faţă” din or[aşul]. Tulcea / 1 Iulie 1956”1
__________________________
1) Nu semnează.
MINEIUL LUNEI SEPTEMVRIE, 1929, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti

Pe foaia de titlu:
„Refăcut inventarul în anul / 1978 de pr. Mazilu Ioan. / Paroh / Pr. Mazilu.”
Pe foaia 367, cu creionul:

„Astăzi 30 Sept. 1962 / C. Alexe”.
70
MINEIUL LUNEI LUI MARTIE, 1930, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, ediţia
a III-a
Pe ultima pagină, cu creionul:
„Spre eternă amintire / Cânt. C. Alexe 1931 / XI/ 3”
CATAVASIER SAU OCTOIH MIC, 1997, Bucureşti, Editura Institutlui Biblic şi de

Misiune al BOR
„Acest Catavasier a fost cumpărat / de mine Pascale S. Pascale cântăreţ Bisericesc / la
Biserica Schimbarea la Faţă Tulcea / eu am venit la această Parohie 1 Ianuarie / 1985 şi
voi sluji cât va voi Dumnezeu / P.S. Pascale”
Tot el scrie mai jos:

„La 18 Martie 1999 a decedat / Preutul Paroh al acestei Parohii / Jărpălău Gheorghe1
Dumnezeu să-l / odihnească / P. S. Pascale”
__________________________
1) Preot Gheorghe Jerpălău - Născut 1946. Cursuri de doctorat în teologie la Institutul
Teologic Bucureşti (1977-1980). Specializare la Ecole Biblique et Archéologique
Francaise - Ierusalim (Israel) (1980-1982). Studii şi articole în revistele bisericeşti ale
Patriarhiei Române şi în ziarul “Învierea” din Ierusalim (cf. Pr. Eugen Drăgoi, Ierarhi şi
preoţi ..., p.236). Este înhumat în Cimitirul „Eternitatea” al oraşului Tulcea.
Mai jos, cu creionul:

„Pe aici a trecut şi elevul seminarist / între anii 1998 – 2004 / Marghiţa Silviu / Paul
Iulian”
Mai multe Mineie din ediţia a III-a au fost duse la reparat şi legat în anul 1956, pe
cheltuiala unor enoriaşi, după cum dau mărturie însemnările făcute pe fiecare minei:
Mineiul lunei lui ianuarie, 1926 (Tatiana T. Serghiescu, str. Eternitatii nr.19),
Mineiul lunei iunie, 1927 (fam. Tudor Mituliţă, str. Babadag), Mineiul lunei noiemvrie,
1927 (fam. Ignat şi Paraschiva Lazăr, str. Sabinilor nr.17), Mineiul lunei decemvrie, 1927
(Maria Dumitrov, str. Sabinilor nr.45), Mineiul lunei maiu, 1928 (fam. Vasile şi Neculina
Bucşe, str. Sabinelor nr.84), Mineiul lunei iulie, 1928 (Olteanu Maria, str. Sabinilor
nr.24), Mineiul lunei aprilie, 1929 (fam. Petru şi Cristina Ciapraga, str. 23 August
nr.284), Mineiul lunei august, 1929 (Daria Ticovsky, str. Ticovsky, însemnare din 1 iulie
1956), Mineiul lunei septemvrie, 1929 (fam. Ştefan Lombardici şi fam. Petre Petrov, str.
Sabinilor nr.61), Mineiul lunei octomvrie, 1929 (Parchieva Dumitru Cheşcă, str.
Boierescu nr.4), Mineiul lunei lui martie, 1930 (Olteanu Maria, str. Sabinilor nr.24).
TULCEA – BISERICA SF. ÎMPĂRAŢI
ANASTASIMATAR BISERICESC, 1848, Iaşi, Tipografia Sfintei Mitropolii, tip. în

timpul domnitorului Mihail Grigore Sturdza şi al Mitropolitului Meletie, caractere
chirilice
Pe prima copertă cartonată, verso:
71
Ştampilă cu textul scris cu majuscule « LEGAT / DE / M. MELETIE B. / S-TA M-RE
COCOŞ / J. TULCIEA / 1926 / L.S. »
Pe foaia 1, sus, deasupra chenarului:

« Ştefan C. Barbu Cântăreţ Isaccea »
Pe foaia 404 :
„Această carte am cumpărat-o dela anticar din / oraşul Galaţi cu preţul de 12 lei de argint.
/ Ştefan C. Barbu Elev Şcoala de Cânt. Bisericeşti / Anul 1909“.
MOLITFELNIC, 1886, caractere chirilice, tip. în timpul arhiereului şi mitropolitului

Nifon al Ungro – Valahiei [lipsă foaia de titlu]
Pe prima copertă cartonată, verso şi pe foaia VII se semnează, cu creionul, cântăreţul
bisericesc « A. Avram» ; parafa bisericii cu anul 1875 inscripţionat.
Pe foaia VIII
„Posesia Sfinţilor / Împăraţi Constandin şi Elena“1
__________________________
1) Nu semnează.
Pe foaia 1, cu cerneală neagră:

„Anulu 1889 [foaia secţionată] / Acestu Sfântu Molitfelnicu este alui Dimitrie Ioanu
Herţa dinu Troeanulu Vechiu [deasupra localităţii a intercalat „Băsărabia“] / Cumparatu
dinu Bucureşti la anulu 1889, / luna lui Maiu 25 zile Dimitrie Herţa“
Pe foile 1, 3, 4, 5, 6, jos, sub textul tipărit, acelaşi Dimitrie Herţa scrie cu cerneală
albastră :
« Acestu Sfântu Molitfelnicu / Sau Dăruitu Biserici / Sfinţilor Împăraţi / Constantin şi
Elena / Posesia Sfinţilor Împăraţi »
Pe foaia 309, cu creionul :

« Sf. Împăraţi din Tulcea / 1895 Iulie 6 »1
__________________________
1) Nu semnează.
Pe foaia 602, 3 însemnări, prima şi a treia făcute cu creionul :

« Niculae Z. Georgescu / Paraclesiarh la Bis. / Sfţii Împăraţi din / Tulcea / 25 Martie
1906 »
« Ioan Cristofor / Pensionar / Strada Horei nr.7 / Tulcea »
“Personalul Bisericei:
Protopop Iconom G. V. Niculesc[u]
« C. Paladie
cantor I Anton Gotcu
„ II Petrache Chiru
72
Paraclisier N. Z. Georgescu
Epitropi Ion P. Moloşag } partea poporului
Dumitru Ion »1
__________________________
1) Nu semnează.
Pe ultima foaie, 2 însemnări cu creionul :

« Cântaţi Domnului / cântare nouă : [indescifrabil] / Lauda Lui în Biserica / Cuvioşilor /
N. Z. Georgescu / Tulcia »
« Ivan (....) 1 / cântăreţ la Sf. Împăraţi » ; acelaşi cântăreţ scrie pe verso ultima foaia : «
Sf. Împăraţi / 1895 Iulie 29 »
__________________________
1) Indescifrabil, pare a fi Pavici.
EVHOLOGHIU, 1888, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericesci

Pe foaia de titlu, verso, 2 însemnări cu cerneală neagră :
« Propetar / Eromonahul / Climent Georgescu / 1917 Iunie 20 / Islam Geferca »
« Amintire / In ziua de 6 Dechembrie 1916 / au venit Armata Turcă şi Bulgară / În satul

Islam Geferca omorând / 2 omeni şi jefuind tot satul / a fost mare frică şi nevoe între /
omeni / Ieromonah Climent Georgescu »
Pe foaia 35 :
« 1976 / 3.VII-V. Roşca »
Pe ultima foaie :
« Posesor Jerom. Clement Georgescu / 1918 Iunie 30 »
« Amintire / Magurele / Preot Clement Georgescu / 1933 Iulie 31 »
CAZANII, 1898, Tipo-Litografia Cărţilor Bisericeşti

Pe foaia de la început, cu creionul :
« A. Avram / cantor » şi « A. I. Avram »
Pe foaia de la început, verso :

« Amintire / fraţilor citiţii cu luare aminte / şi vă gândiţii înainte, că nu ştiţii / cât mai
trăiţii, şi veţii plânge amărâţii / căci de dar sunteţii lipsiţii.-
Al Dstră frate.-
anul 1929 – Luna Decembre – 12 »1
__________________________
1) Nu semnează.
Pe foaia de titlu :
« Iancu Andrei Cântăreţ I»
73
SFÂNTA EVANGHELIE, 1913, Sankt Petersburg, lb. rusă, cu 2 însemnări în lb. rusă,
făcute în 15.09.1916 de un anume Apostolov Ivanciu sau Ivanov.
TIPIC [lipsă foaia de titlu]

Pe foaia 1:
„1953 Martie 21 / a fost un frig / teribil. - / Pr. Bucur Radu” şi „Pr. Bucur Radu / Tulcea /
Str. 9 Mai 15”
Pe foaia 6:
„Tipicul este donat / de fam. Pr. Radu Bucur – decedat / C. Pr. Nicolae Nistor de la
Parohia Sfţii Împăraţi oraş Tulcea / spre veşnică amintire: - / Pr. Nic. I. Nistor / 4 Ianuarie
1968”
Pe foaia 208:
„Ionescu / Radu Bucur / Com. Dunărea / Jud. Constanţa / Dobrogea”
EVHOLOGHIU, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1920, ediţia a IV-a

„Molitfelnic pentru toate serviciile necesare, numai pentru preoţi; iar altora nici de cum
nu le este îngăduit a citi într’ânsul.
Ieromonah Ilarie Lupaşcu1
11 Aprilie 1929”
__________________________
1) A slujit la Ceatalchioi între anii 1970-1983. Este înhumat în curtea bisericii din
Ceatalchioi, alături fiind alte două morminte din care unul este al preotului Cicula
Dumitru.
„N. iar numai la anumite / servicii la rândul lor pot / citi oamenii bisericii afară de / cele
ale preotului. Ierom. Ilarie” şi parafa ieromonahului, ovală, cu textul în interior
„Biblioteca / No________/ Ilarie Lupaşcu”

„Milueştemă Dumnezeule milueştemă!
Ierom. Ilarie Lupaşcu
1935”
Biserica Sf. Împăraţi din Tulcea a deţinut Carte folositoare de suflet, ed. II,
Bucureşti, 1800, caractere chirilice, Octoih, Buda, 1811, Strastnic, Buda, 1816, Triod,
Buda, 1816, Sf. Evanghelie, 1834, Mănăstirea Neamţ, Carte de cîntări bisericeşti, Iaşi,
1846, caractere chirilice, cu două însemnări:
“Această sfîntă şi Dumnezeiască carte numit(ă) Polelei şi celelalte cîntări prea frumoase
pe mozechiei (sic!) Cîntări bisericeşti este cumpărată de mine Ghiorghiei Ghimpulescu,
cîntăreţu întîiu dela părintele Troviceanu Feddosei monahu(l) dela B(iserica) Sfinţilor
Voievozi din Oraşul Galaţi cu preţu(l) fixatu un napoleonu şi doi frangi care face lei 86,
cursu de Galaţi, cîndu eram la Maica Precista şi cine va fura această carte să fie blestemat
74
de toate puterile cereşti pe lumea aceasta şi în cealaltă şi de mine păcătosul neertat să fie
pînă în (...). Acum şi pururea în veci(i) veciloru. Amin. Anulu 1862 luna Noiembrie 13
zăli S. Ghimpulescu cîntăreţulu Fiiu”;
“La monastirea Precista din oraşul Galaţi pre timpul igumenului Grigoriei (...) Seminaru
7 ani, care face peste tot 15 ani serviciul meu la aceia Sfîntă Biserică şi spre ştiinţă am
însemnatu spre ţinere de minte intrare(a) mia în Galaţi întîiea ora nu mai la această
biserică, anul 1857, Iuniei în 30 zăli G. Ghimpulescu Pisaltu (l)”.
(cf. Cioroiu C., Mocanu A., Cartea românească..., p.91-92)
TULCEA – BISERICA SF. NICOLAE
MINEIUL LUNII MAI, 1846, Mănăstirea Neamţ, caractere chirilice

Pe ultima pagină, trei însemnări făcute de cântăreţul bisericii, Sandu Popa:
« În ziua de 2 mai 1939 a început punerea parchetului în această Sfântă Biserică.

Întâi s-a pus o duşumea oarbă, iar deasupra, parchetul ; tot acest material a fost adus de
mine şi achitat, de la Galaţi, cu maşina şi a costat 80000 lei. Iar în ziua de 10 mai 1939 s-
a inaugurat, spre a noastră a tuturor bucurie. Banii 100.0000 au fost donaţi de Dl. M.
Moruzov1 »2
__________________________
1) Mihail Moruzov – Întemeietorul Serviciului Secret de Informaţii din România
(16.09.1887 – 1940, Jilava). Născut 16.09.1887, Tulcea. Fiul cel mai mic din cei şapte
copii ai preotului Nicolae Moruzov şi ai Mariei Moruzov. Arestat din ordinul generalului
Ion Antonescu şi ucis în noaptea de 26/27 noiembrie 1940 în închisoarea Jilava, împreună
cu alţi 64 de demnitari, ofiţeri, poliţişti, oameni politici. Apreciat pe plan internaţional
pentru profesionalismul său şi pentru rezultatele obţinute. Este autorul unei impresionante
opere civice pentru care stau mărturie până în zilele noastre: captarea apei şi construirea
unei canalizări moderne la izvorul dintre Niculiţel şi Medanchioi (azi, Valea Teilor)
("Izvorul lui Moruzov"), construirea de fântâni, cele patru clădiri din Zebil proiectate de
arh. Gheorghe Brătescu (Şcoala primară, Şcoala de meserii, vila în stil veneţian cu cca.
40 de încăperi, destinată serviciilor publice din Zebil, leagăn de copii, apoi Şcoală
ajutătoare; clădirea modernă cu etaj, rezervată dispensarului uman şi locuinţelor pentru
personalul medical) şi în Tulcea (Casa parohială a bisericii Schimbarea la Faţă, Şcoala
nr.2 de fete, Liceul Principesa Ileana (azi, Spitalul de Oncologie), Casa Sănătăţii (azi,
Centrul de calcul), Şcoala (Liceul de muzică) Tulcea, ş.a.), precum şi tabăra din
apropierea Mănăstirii Cocoş destinată iniţial Strajei Ţării (OETR-Oficiul de Educare a
Tineretului Român- înfiinţat de Carol al II-lea în 1936 pentru contracararea efectelor
nocive ale Gărzii de Fier), edificiul fiind supranumit şi astăzi "La Strejărie", fost Seminar
Monahal. Bust în centrul satului Zebil (sculptor, Grigore Carată), dezvelit şi sfinţit în 26
octombrie 2008, de sărbătoarea hramului bisericii. Slujba a fost oficiată de parohul
bisericii Sf. Dumitru din Zebil, preotul Arion Vasile. Se intenţionează şi înfiinţarea unui
muzeu dedicat lui Mihail Moruzov.
2) Cântăreţul face aceeaşi însemnare şi pe un Penticostariu tip.1848, deţinut de biserica
Sf. Nicolae Tulcea.
75
« La 28 Mai 1939 s-a cumpărat 2 imobile pe str. Babadag vis a vis de biserică şi
s-au dărmat urmând a se construi o casă parohială. Aceste imobile s-au cumpărat de la
Marcu Zeideler cu 115.000 lei şi de la Dionisie Pelnicov cu 60000 mii lei total 175.000
lei. Aceşti bani s-au achitat de Dl. M. Moruzov »1
__________________________
1) După demolare, în 1940, pr. paroh Ion Vasilian construieşte casa parohială proiectată
de arh. Gh. Ionescu (casă cu etaj, 110 mp suprafaţa utilă, 4 camere la etaj, la parter
cancelaria parohială, sala de consiliu parohial, dormitorul oficial şi bucătăria). După
1948, clădirea a fost ocupată de Oficiul Sanitar al judeţului, Oficiul de Ocrotire a Mamei
şi Copilului, Sindicatul lucrătorilor agricoli, Agenţia Pescăriilor Statului, Casa de Pensii.
Cărămida rezultată din demolarea casei parohiale a fost utilizată de pr. N. Ionescu la
construirea (1985 – 1986) sediului Protoieriei Tulcea din str. Mircea Vodă nr.6A, sfinţit
în 19 septembrie 1986 de I.P.S. Antim Nica.
« Astăzi 9 Mai 1944 au aşezat cele 4 candele mari la cele 4 icoane împărăteşti,
care au costat 63.418 lei adică 15.000 lei bucata = 60000, plus 3418 cheltuieli de
transport şi timbre, cari bani s-au strâns de enoriaşi ai acestei Sf. Biserici. Candelele au
fost executate de argintarul Rădulescu din Bucureşti str. Carol ».
PROHODUL Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru IISUS CHRISTOS ce

se cântă în SFÂNTA ŞI MAREA VINERI SEARA LA PRIVEGHERE transpus pe
notele musicei occidentale din cea orientală şi armonisat; pe lângă care s’a adăogat şi
SERVICIUL ACATISTULUI şi al JOIEI MARI transpuse tot din musica orientală şi
armonisate de IOAN BUNESCU, diriginte de chor din capitală.- Bucuresci: Editura Tipo
– Litografiei Dor. P. Cucu, Bulevardul Elisabeta, 1886
Pe foaia de titlu :
“Din cărţile mele
1889. Februarie 10
D. Răşcanu1”
În stânga însemnării, parafa “DR” a cântăreţului (literele D şi R scrise caligrafic,

culoare albă, pe fond chimic).
__________________________
1) Dumitru (Dimitre, Dimitrie) Răşcanu – Cântăreţ bisericesc la Catedrala Sf. Nicolae
Tulcea. Născut februarie 1864, com. Râşcani, jud. Fălciu, 3 clase primare, la anul 1924
“intendent” la Primăria Tulcea. (Cf. Pr. Zaharia Popescu, „Personalul Parohiei „Sf.
Nicolai”, în vol. Pr. Nicolae – Sorin Ion, Catedrala..., p.111)
Pe aceeaşi foaie, mai jos :

« Cântăreţ II
1913 S. Popa »
SFÂNTĂ EVANGHELIE, 1888, ferecată în argint :

« Această Sfântă Evanghelie a fost îmbrăcată în argint, aşa cum este, cu cheltuiala
d - nei Henriette şi Ioan M. Corbu, funcţionar CED1, enoriaş al acestei parohii. Costul
76
este de 4000 lei. Domnul să primească acest dar. Paştile anului 1935. Paroh Econ. I.
Vasilian2 »
__________________________
1) Comisiunea Europeană a Dunării.
2) Preot Ion Vasilian - Născut 27.04.1904, Adam (jud.Tutova). Licenţiat în teologie
(Bucureşti). Hirotonit diacon la 2.03.1924 şi preot la 1.06.1924. Căsătorit cu Victoria C.
Tofan, n. 16.05.1903, Serdaru (jud.Covurlui), cu care a avut doi băieţi, Simion (n.
26.11.1924) şi Corneliu (n. 7.05.1929). Diacon la Mănăstirea Celic (2.03.1924 –
31.05.1924). Paroh la Tâncăbeşti (jud. Ilfov) (1.06.1924 – 30.09.1928), preot la Catedrala
episcopală din Galaţi (1.09.1929 – 30.09.1934), paroh al Catedralei Sf. Nicolae Tulcea
din 1.10.1934. Spiritual al Seminarului din Ismail (1.10.1928 – 31.08.1929). Consilier
referent la Episcopia Dunării de Jos Galaţi (1.06.1931 – 30.09.1934). A înfiinţat corul
catedralei din Tulcea, cu sprijinul Institutului Filarmonic din Bucureşti. Director al
Căminului Cultural Central Orăşenesc « Ion Neniţescu». Redactor al publicaţiei Viaţa
adevărată a Societăţii clerului Solidaritatea (1934 – 1938). Membru în comitetul de
conducere al revistei Căminul (Galaţi, 1934 - 1939). Secretarul Ligii antirevizioniste.
Secţiunea Galaţi (1934 – 1936, când şi-a dat demisia), condusă de P.S. Episcop Cozma.
Numeroase articole publicate în revista Viaţa adevărată şi în Căminul.
SFÂNTĂ EVANGHELIE, 1911, ferecătura din argint :

« S-a legat în argint de Dna. Marie M. Maroly ».1
__________________________
1) Nu semnează.
CARTEA DE ONOARE A CATEDRALEI

Pe prima pagină s-a semnat Principele Radu I de Hohenzollern1
__________________________
1) Radu Principe de Hohenzollern – Veringen – Născut (Radu Duda) la 7.06.1960, Iaşi.
Fiul prof. dr. René Duda si al medicului Gabriela Constandache. Soţul Alteţei Sale
Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României (1996). Creat principe de
Hohenzollern - Veringen (1.01.1999). Creat Principe al Romaniei si Alteta Regala
(5.01.2005). Absolvent al Liceului – internat din Iaşi (1979). Absolvent al Universităţii
de Artă Teatrală şi Cinematografică (1984). Absolvent al Colegiului Naţional de Apărare,
seria a XI – a (2002). Colegiul George C. Marshall, Garmisch - Germania, «Program for
Senior Executives» (2003). John F. Kennedy School of Government, Universitatea
Harvard, «2004 Program for Senior Executives in National and International Security».
Reprezentant special al Guvernului României pentru integrare, cooperare şi dezvoltare
durabilă (2002 – 2008). Consilier al Maiestăţii Sale regele Mihai I. Colonel (r) în Armata
României (2002). Doctor în ştiinţe militare (2006). Membru fondator şi membru al
Consiliului director al asociaţiei « Casa NATO ». Membru de onoare al Senatului
Universităţii «Aurel Vlaicu» din Arad şi al Universităţii din Oradea. Asistent universitar
(1990 – 1994) la universitatea pe care a absolvit-o. Bogată carieră artistică în teatru, film
şi televiziune în ţară şi în Franţa, Belgia, Elveţia, Luxemburg, SUA, Israel, Macedonia,
Camerun (1974 – 1999). Iniţiatorul primului proiect de terapie prin artă, «Artecole»,
pentru orfanii din România (1993). Fondatorul asociaţiei culturale «Spectacolul secolului
XX» (Elveţia, 1999). A jucat un rol important în conceperea, planificarea şi organizarea
77
vizitelor oficiale ale regelui Mihai I din 1997 şi 2002, pentru integrarea României în
NATO şi UE. L-a însoţit pe rege în majoritatea vizitelor efectuate de regele Mihai I în
Marea Britanie, Belgia, Spania, Luxemburg, Ţările de Jos, Norvegia, Suedia, Danemarca,
creând conceptul Turneul Mileniului. Peste 300 de conferinţe susţinute, începând din
1999, despre România, în ţară şi în Austria, Azerbaidjan, Belgia, Canada, Croaţia, Egipt,
Elveţia, Emiratele Arabe Unite, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, India,
Iordania, Irlanda, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Maroc, Moldova,
Olanda, Polonia, Senegal, Slovacia, Slovenia, Statele Unite, Suedia, Thailanda,Turcia si
Ungaria. Inaltul patronaj al Federaţiei Romane de Karate Tradiţional, al Cameratei
Regale a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, al Festivalului Jeunesses
Musicales (EUROPAfest), al Leadership School şi al Institutului euro-regional de
cooperare culturală. Volume publicate: Dincolo de mască - UNITEXT 1997, L'âme du
masque - Belgia 1998, Ana a României - Un război, un exil, o viaţă - Humanitas 2000,
2005 si 2008, Michael of Romania - A Tribute, Suedia - S.U.A. 2001, Mihai al României
- Humanitas 2001 şi 2008, Anne of Romania, A War, An Exile, A Life, Fundaţia Culturală
Română, 2002 şi Humanitas 2006. Kildine (traducerea romanescă a cărţii de poveşti a
Reginei Maria a României), Corint 2003, Şapte, Nemira 2003, The Royal Family of
Romania, Humanitas 2004 si 2008, Europa din noi, Polirom 2005, Persona, Nemira
2006, Palatul Elisabeta, Humanitas 2006, Biblioteca în flăcări, Polirom 2007, Elena,
portretul unei regine, RAO 2007, Nunta de diamant, RAO 2008, Coroana română,
Curtea Veche 2009, Altfel, Polirom 2009. ( Date cf. http://www.princeradu.ro/ro/
principele-radu / biografie/). Principele Radu a vizitat judeţul Tulcea în mai multe
rânduri: 19 februarie şi 4-5 iunie 2004, 9 martie 2007 (Tulcea şi Sulina), 6 iulie 2007
(Chilia Veche şi Tulcea), 7 iulie 2007 (Sf. Gheorghe), 17 martie 2009 (Babadag şi
Mănăstirea Cocoş, unde a fost însoţit de P.S. Visarion, episcopul Tulcii), 11 iulie 2009
(Stejarul, Enisala, Murighiol, Tulcea) şi 12 iulie 2009 ( Greci, Măcin). În cadrul vizitei la
Tulcea din 19 februarie 2004, Alteţa Sa Principele Radu a lansat la Biblioteca Judeţeană
« Panait Cerna » Tulcea cartea Şapte şi a vizitat Catedrala Sf. Nicolae. În 3 martie 2008,
o delegatie de 50 de elevi ai Colegiului Dobrogean "Spiru Haret", însoţită de primarul
municipiului Tulcea, ing. Constantin Hogea şi de profesori al liceului au vizitat Palatul
Elisabeta şi s-au intalnit cu Alteţa Sa Regală.
Până 10 octombrie 1980, când au fost predate Mănăstirii Cocoş, Catedrala Sf.
Nicolae a deţinut : Octoih, Buda, 1811, Strastnic, Buda, 1816, Triodion, Buda, 1816,
caractere chirilice, Mineiul pe decemvrie, M-rea Neamţ, 1846, caractere chirilice
(cumpărată de Ioachim, cf. însemnării), Mineiul pe fevruarie, M-rea Neamţ, 1846,
caractere chirilice, cu însemnarea lui Apostol Teodorescu pe foaia albă de la început
(”1864 la 2 februarie duminică / au venit în întâmpinarea Domnului / Aicea s-au
însemnnatu de mine subsemnatul Apostol Teodorescu” (cf. Cioroiu C. şi Mocanu A.,
Cartea românească..., p. 90-91), Orologiu mare, Veneţia, 1775, lb. greacă, Noul
Testament, Petrograd, 1817, Istoria Sfântă pentru folos copiilor, Kiev, 16 mai 1828, cu
textul în limbile rusă, greacă, latină, franceză, germană şi polonă, Pidalion, M-rea Neamţ,
1844, tradusă de P. S. Veniamin, cu binecuvântarea Arhiepiscopului şi Mitropolitului
Meletie al Moldovei, Evanghelie, 1818, lb. greacă, tip. în vremea Patriarhului Hrisantos
al Ierusalismului, 10 Minee tip. între 1819 – 1831 la Veneţia, lb. greacă precum şi alte 41
de cărţi de patrimoniu (cf. Pr. Nicolae – Sorin, Ion, Catedrala...., p.55). Carte care a
78
circulat în Dobrogea înainte de 1877: o Evanghelie greco - română, Bucureşti, 1693,
deţinută în prezent de Biserca Precista din Galaţi, cu mai multe însemnări care arată că a
circulat în mai multe biserici, a fost “Oferită muzeului Sfintei Episcopii a Dunării de jos
de ico(no)mul Z. Livovschi, preot la biserica catedrală din Tulcea, 19 iunie 1902”,
însemnare făcută pe fila 1030.
TURCOAIA – BISERICA SF. NICOLAE
LITURGHIER,1937:
" 15 August 1942. Aceste Sf. Liturghii au fost donate bisericii " Sf. Nicolae" din parohia
Turcoaia jud. Tulcea, de enoriaşul credincios Nicolae K. Velea, ca drept mulţămită Lui
Dumnezeu întrucât a fost învrednicit a sluji Lui ca paracliser timp de 32 ani pînă în
prezent cerşind milă şi îndurare pe viitor. Fiind preot Vasile Şerban. 1 Iulie 1932."
__________________________
1) Preot Vasile Şerban - Hirotonit la 8.09.1930 pe seama parohiei Beştepe, numit în
15.09.1930, Carte de hirotonire nr.4866/11.09.1930. Seminar grd. II., absolvit cu
Diploma nr. 87/40881/1929. Căsătorit cu Elena V. Stoechiţa. A slujit la Beştepe,
Turcoaia (1.06.1932-1959), Hamcearca, Turcoaia, Nifon. Închis între anii 1959 – 1964.
Înhumat în curtea bisericii din Turcoaia, alături de prezbitera Elena şi fiica lor Emilia,
decedată la vârsta de numai 31 de ani, absolventă a Şcolii Normale din Brăila: "Emilia
fica ns. 1930 dec. 1961-Elena soţie ns. 1908 dec. 1968-Preot Vasile ns. 1905 dec. 1993 -
Familia preot Şerban".
La 1967, biserica deţinea o Cazanie de la anul 1781, cumpărată în 1924.
TURDA – BISERICA SF. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL
PENTICOSTAR,1953:
"Cântăreţ Nicolae Iliescu 1956-1988 4 III"
Pe foaia de la sfârşit
"cumpărat de Dicu cu bani opşteşti"
MINEIUL LUNEI LUI OCTOMVRIE,1892:
"Cu voinţa lui Dumnedeu Cântăreţul Gavrilă Grigore fost în Satu nou la Anu 1934 cu
hramul cuviose Paraşca1 Spre Amintire neamul nostru însemnat eu Gavrilă Grigore".
Tot el scrie mai jos: "întâi Am fost cântăreţ la Parohea Principele Carol2 pe Anul 1927"
__________________________
1) Sf. Cuv. Paraschiva.
2) Azi, Partizani.
79
VALEA TEILOR – BISERICA SF. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL
LITURGHIER,1861:
"Această Sfântă Liturgher Este Amia sub scrisuluii cumpărata den Ruşcucu din Bulgaria
Dela Protoereulu Petru cu Preţu de 40 lii Bani turceşti 18 Avgustu 1874. Preutu I. Negru
1".
Sub semnătură a consemnat cu caractere chirilice :"Protoiereul iconom Petru Nenof"
__________________________
1) Preot Ion Negru – Fiul preotului Alexandru Negru. A slujit la biserica Sf. Împăraţi din
oraşul Tulcea, împreună cu pr. Alexandru Negru (d. 21.12.1894, Tulcea, 79 de ani) şi la
Medanchioi (azi, Valea Teilor), din 1886, unde biserică exista înainte de 1840. Numele
acestor preoţi este strâns legat de începuturile şcolii româneşti din judeţul Tulcea în
perioada stăpânirii otomane. Pr. Al. Negru a înfiinţat, la 1860, pe lângă biserica veche de
lemn Sf. Nicolae a oraşului, „şcoala de buche”, unde a fost urmat de fiul său. El a avut un
rol determinant în punerea temeliei bisericii actuale din Somova. S-a aflat în fruntea
Comunităţii române din Tulcea, în 3 aprilie 1873, când a semnat, cel dintâi, scrisoarea
către mitropolitul Dristrei, Grigorie, privind angajamentul Comunităţii române din satul
Somova de a-l recunoaşte ca şef religios în locul ierarhului grec Dionisie cu condiţia să
fie sprijinită în obţinerea firmanului pentru construirea unei noi biserici. Această
intervenţie hotărâtă, susţinută de semnăturile a 66 de locuitori ai Somovei, a condus în
scurt timp, la construirea frumoasei biserici din Somova. La Meidanchioi, prima şcoală
românească a funcţionat în casa parohială, învăţători fiind pr. Ion Negru şi dascălul
bisericii, Arăpeanu. La 1895, în timpul acestui preot, enoriaşii din "Comuna Medanchu”
contribuie cu „lei Doădaci şi Bani Doădăci” la construirea bisericii din Chilia Veche,
după cum reiese din Condica de milă a parohiei Chilia Veche (1891-1924, p.41, verso). A
slujit în biserica veche, din gard de nuiele, lipită cu pământ şi acoperită cu tinichea, după
cum o descrie la 1904 pr. Gh. Iordăchescu care i-a urmat la slujirea altarului şi a pus
temelia actualei biserici. Este înhumat în cimitirul comunei, locul nefiind cunoscut. S-a
găsit doar crucea, cu un braţ lipsă, pe care se poate citi: "Preut Ion Negru mort 26 iunie".
PENTICOSTAR, Sibiu,1841, caractere chirilice:

"Cumpărată de Ion Vrînceanu în anul 1852 scrisul de Gheorghe Dascălu din Sarighiol1.
Paroh Pr. Gh. Olaru2 în anii 1962-1968"
__________________________
1) Azi, Valea Nucarilor (Sarighiolul Românesc).
2) Preot Gh.Olaru – A slujit la Valea Teilor între anii menţionaţi în însemnare.
Pe foile 1-18, sus, deasupra textului tipărit, însemnarea cu caractere chirilice din 12
ianuarie 1852: "Această sfîntă carte ce se numeşte Penticostariu s'au învrednicit de au
cumpărat robul lui Dumnezeu Ioan Vrînceanu ca să fie pomenire sufletelor şi o dăruieşte
la sfînta biserică la Medeanchi şi cine se va întîmpla ca să o mute de la această sfîntă
biserică să fie afurisit. De ziua Sfinţilor Părinţi de la soborul de la Nichea anu 1852
ianuarie 12 zile. Scris-am eu Gheorghe Dascălu din Sarighiol"
"Suvenir. Preot C. Georgescu 1919 Aprilie 24 Parohia Meidanchioi Tulcea
80
OROLOGHION MARE,Veneţia,1831, lb. greacă:
„Gh. Ghimpulescu1”
__________________________
1) Preot Gheorghe Ghimpu - Atestat la Meidanchioi la anul 1881, cf. T. Mateescu,
Slujitori ai bisericii..., p.163. A slujit la Meidanchioi până la venirea preotului Ion Negru.
Atestat în actele de stare civilă ale Primăriei Tulcea la anul 1879, ca diacon şi la anul
1880, ca preot, martor la scrierea actului de căsătorie al fiicei preotului Alexandru Negru.
Biserica din Valea Teilor a deţinut un Antologhion, Iaşi, 1755, caractere chirilice
şi deţine şi alte cărţi de patrimoniu în limbile bulgară, slavonă şi greacă.
VĂCĂRENI – BISERICA SF. NICOLAE
SÂNTA ŞI DUMNEDEEASCĂ EVANGELIE, Bucureşti,1895 ( copertă îmbrăcată în

catifea verde, medalioane metalice, ferecată) :
"2 Marte 1960. Această Sf. Evanghelie fiind uzată s'a dus la Bucureşti la Tip. Cărţilor
Bisericeşti unde s'a legat din nou şi s'a pus catifea nouă şi împreună cu altă Sf. Evangelie
mai mică au costat lei -400 - sumă ce a fost dăruită de enoriaşul Vasile Gh. Roşu cu soţia
sa Ileana spre pomenirea lor. Dumnezeu să-i aibă în paza sa.
Preot Ec. A. Marola1"
P.S. Eu personal le-am dus la Bucureşti la 20 Ianuar şi le-am adus la 2 Marte.
Pr.A.Marola"
__________________________
1) Preot Anghel S. Marola - Hirotonit pe seama parohiei Cataloi la 1.02.1930 (cf.
Vestitorul, V, februarie 1930, p.66), unde a slujit până la 1.01.1932, când este numit la
Văcăreni. Este unul din preoţii cu cea mai îndelungată slujire a altarului aceleiaşi biserici.
După pensionare a slujit la Biserica Sf. Trei Ierarhi din Galaţi. A trecut la cele veşnice în
anul 2000, la vârsta de 93 de ani şi este înhumat în cimitirul din Galaţi alături de
prezbitera Ana. În Turcoaia locuieşte fiica preotului,
doamna Cănănău Veronica (n.15.04.1936), soţia
preotului Traian Cănănău.
"Însemnări-În vara anului 1962 am văruit

Biserica peafară, iar în Mai 1963 am văruit interiorul
cu Petrea T. Racheleanu şi Gh. I. Şt. Pilaf plătind
2000 lei. Apoi eu personal am vopsit uşile şi ferestrele
la Biserică şi 2/3 din duşumele.Bani din contribuţii şi
pangar. Tot în anul acesta la 15 Mai am adus lumina
în Casa Parohială am zugrăvit casa şi am vopsit uşile
şi ferestrele în interior. Anul acesta e un an bun şi
bogat în bucate. Eu în 4 ani trecuţi am lucrat la
colectiv, dar în acest an nu am putut . Soţia are
tensiunea mărită şi nu poate iar eu avut lucru la
Biserică. La 6 Iulie am adus 1 maşină de lemne. 6
81
Steri tari. Stupi nu au mers bine în acest an. În Ulmi s'a pus curent electric pentru
grădinărie, dar nu s'a pus zarzavat.
14 Iulie 1963 Ec.A.Marola"
Sub ultimul rând, o altă însemnare a preotului:
"Spre Ştiinţă-C.68.
Biserica din Văcăreni cu hramul Sf. Nicolae este începută în anul 1864 şi
isprăvită în anul 1868 ziua de Sf. Petru.
În urma cutremurului din 10 Noemb 1940 a suferit stricăciuni şi a fost reparată de

obştea satului fără a primi de aiurea nici un ajutor în anul 1943 cînd a fost făcută o revizie
la tencueli, s'a întărit zidul în partea de răsărit prin o centură de fer pusă pe zid la Sf.Altar.
S'a pus duşumele noui, s'a vopsit tot din nou, iar la Sf.Masă s'a luat placă mare de
marmură şi tot ce trebue p(entru). îmbrăcămintea ei şi s'a făcut sfinţirea din nou la 23
Ianuarie 1944 de către Părintele Protoiereu Ioan Popa cu un sobor de 8 preoţi.
Truda şi osteneala acestor lucrări făcute în timp de mare războiu a fost dusă de
subsemnatul ajutat de un comitet dar mai ales de locuitorul Arsene Chirilă. Greutăţile ce
le-am întâmpinat nu au fost puţine dar le-am uitat.
Dumnezeu să erte păcatele noastre şi ale celor ce ne-au ajutat cu munca lor la
împodobirea Casei Domnului şi să Păzească sf. Lăcaş nevătămat până la Sfârşitul
veacului. Amin. Preot A.Marola 24 Iunie 194 (...)1"
__________________________
1) Indescifrabil.
Biserica din Văcăreni a deţinut la 1967: Apostol, Iaşi, 1756, caractere chirilice,
Molitvenic, Bucureşti, 1794, caractere chirilice, Acatistier, 1836, M-rea Neamţ, precum
şi Mineiul pe ianuarie, M-rea Neamţ, 1830, caractere chirilice (cumpărată de Dumitru săn
Cule şi Ioan săn Ioan pentru biserica Sf. Neculaiu din Văcăreni, cf. însemnării în care este
pomenit anul 1869), Mineiul pe februarie, M-rea Neamţ, 1831 (cumpărată de Moş
Necula pisarul), Mineiul pe martie, M-rea Neamţ, 1831, caractere chirilice (cu
însemnare), Mineiul pe mai, M-rea Neamţ, 1831 (cu însemnare de la 1836 în care este
specificată biserica Sf. Nicolae din Văcăreni), Mineiul pe decemvrie, M-rea Neamţ, 1831
(cumpărat de “robul lui Dumnezeu Mitul”, cf. primei însemnări; cea de a doua - “Să se
ştie di cându (...) eu dascălul Ioan di la Galaţi (...) din anu (l) 1843 / fiind la satul
Văcăreni fiind şi în satul Garbănu cu tot la Sfîntul (...) Părintele nostru Neculai şi (am)
slujit cu bună rîndu / ială”) (cf. Cioroiu C., Mocanu A., Cartea românească..., p. 92 – 95).
VICTORIA – BISERICA INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ
MINEIUL LUNII IUNIE:

"Paroh al comunei Jean V. Cătană 12/XI/981" 2
__________________________
1) 1898
2) Se semnează în limba greacă la p. 477 a aceluiaşi Minei şi pe Mineele lunilor
februarie, iulie, decembrie.
82
MINEIUL LUNII IUNIE:
"Paroh al comunei Jănică Catană 12/XI/98. Proprietatea Bisericii Sf. Voievozi Pârlita1.
Protos. C. Georgescu 1938"
__________________________
1) Azi, Victoria.
PENTICOSTARIU,1889:
"Preot Jean Catană 98/V/14"
"Ieromonahul Neofit Obrocaru1 1924 Maiu 3"

__________________________
1) Ierom. Neofit Obrocaru de la Mănăstirea Cocoş. A slujit la bisericile din Victoria,
Pardina, Sf. Gheorghe Deltă.
"Preot C. Georgescu 24 Aprilie 1938 Paştele"
LITURGHIER,1956
"Preot la Victoria. Între 1 ianuarie 1961 şi până va vrea Dumnezeu. V. Iliescu1. Pr. Prof.
Iliescu Vasile, preot Beştepe şi filiala Pârlita (Victoria) "dela 1 ian. 1961. Pr. V. Iliescu"
__________________________
1) Preot Vasile Iliescu - Licenţiat în matematică şi teologie. Paroh la Beştepe în perioada
1.01.1961-1984.
VISTERNA – BISERICA SF. GHEORGHE
CAZANII, 1898:
"Legatã în Bucureşti din stãruinţa lui Niculai Avram din Visterna. Anul 1938 Luna Iulie
în 20".
PSALTIREA PROOROCULUI ŞI ÎMPĂRATULUI DAVID,1923:

"Cititorule, păstrează cu luare aminte această sfîntă carte dătătoare de ajutor în necazuri,
prin citirea ei vei căpăta mîntuirea sufletului şi trupului căci cele scrise în ea sînt direct
date de la Duhul Sfînt prin prooroci. Iar cînd se strică, îndrăzneşte şi repară-o dacă eşti
vrednic de ea. În numele Tatălui şi fiului şi Sfîntului Duh Amin. Ilie Ecaterina1 1.06.969"
__________________________
1) Prezbitera Ilie Ecaterina, soţia preotului paroh Ilie Ilie.
"Biserica Visterna. Pr. Ilie I. Ilie1 Str. Dorobanţi "

__________________________
1) Preot Ilie I. Ilie - Transferat de la parohia Negrea - Covurlui, la parohia Sarighiol de
Deal, unde slujeşte din 19.03.1947 (cf. Vestitorul, XXIII, nr. 3, 4, 5, 6, martie-iunie
1947). Paroh la Enisala, cu biserică filială la Visterna, între anii 1949-1983.
83
VIŞINA – BISERICA ADUCEREA MOAŞTELOR SF. NICOLAE
PENTICOSTARIUL,1889:
"Proprietatea Bisericii Sf. Nicolae Paşa Câşla1 1936 Noembrie 30. Pr. C. Georgescu"
__________________________
1) Azi, Vişina.
"Ad memorandum. În anul 1938 luna Martie 20 zile am sosit în această parohie fiind
hirotonit în ziua de 24 Ianuarie 1938 pentru parohia Paşa Câşla. Pr. Codreanu1 10 iunie
1939"
__________________________
1) Preot Constantin Codreanu - Absolvent de seminar nou hirotonit (cf. Vestitorul, XIV,
1, ianuarie 1938), cf. datelor din însemnare, numit la 1.02.1938. Slujeşte la Paşa – Câşla
până la 10.02.1942, când i se eliberează carte canonică de ieşire din eparhie (cf.
Vestitorul, XVIII, 3, martie 1942, p.38).
TRIODIU,1891:
"Proprietatea Biserici din Paşa Câşla Pr. Codreanu Maiu 1939"

"Cântăreţu Alexandru Toaşcă Am slujit în acest locaş D(umneze)esc din anul 1969 până
în 1972 când mam Retras în Rî(mnicu) Sărat. Şi am făcut şi hram lui Sf. Dtru în 1976 6
Martie"
"Broască octombrie 1914 26/X/942 N. Broască. Cântăreţ bisericesc V. Brătianu1"

__________________________
1) Vintilă Brătianu, azi, Sălcioara.
"Nicolai Ion cîntăreţ. Belinschi1 octombrie 1908"

__________________________
1) Tãnase Belinschi, cântăreţ bisericesc la bisericile din Vişina şi 6 Martie. Fiul preotului
Dimitrie Belinschy. În 1938 este “pus în retragere din oficiu la 1 mai, pentru a-şi regula
drepturile de pensie”, cf. Vestitorul, an 14, 3, martie 1938. Preotul Dimitre Belinsky s-a
născut în anul 1840, cf. Niculescu G. V., Protopopia judeţului Tulcea..., p.73 şi cf.
Diacon A. Constantinescu, Monografia Sfintei Episcopii..., p. 421. La 1905, paroh la
Caramanchioi (azi, Sălcioara). S-a numãrat printre învãţãtorii şi preoţii din ţarã care au
rãspuns, în 1884, la chestionarul lingvistic trimis de B. P. Haşdeu. Volumul 14 (unul din
cele 18 volume deţinute de Secţia Manuscrise a Bibliotecii Academiei Române, care
cuprind informaţiile primite din 773 de localitãţi ale ţãrii) conţine şi 9 chestionare
provenite din jud. Tulcea. Au răspuns la chestionarul lui Haşdeu: Caramanchioi - preot
Dim. Belinschi (f. 336), Garvãnu - învãţãtor M. Neculau (f. 347), Isaccea - învãţãtor Th.
Paraschivescu (f. 367), Niculiţel (învãţãtor N. Ludovic -f. 404-405), Satul Nou - Plasa
Mãcin - învãţãtor Gh. Chisencu (f. 438-439), Somova - învãţãtor Şt. Voinea (f. 448-449),
Turcoaia - învãţãtor I. Plesnilã (f. 455) şi o comunã neprecizatã, lângã Congazu -
învãţãtor D. Niţescu (f. 498). Rãspunsul dat de preotul Belinschi: BOALÃ GREA - tifos;
84
EPILEPSIE - de la Duhul rãu; ISIPANIE - hernie; TRESC sau TRESCÃRIT - ţicnit;
CIUMA - o babã care se lamenteazã întruna, "plânge şi bate din uşã în uşã”.
Biserica din Sălcioara deţine un Liturghier, 1860, slavonă şi o Evanghelie, 1865,
slavonă.
MINEIUL LUNII DECEMBRIE,1892:

"Mineiul Dechembrie Anul 1904 Comuna Caramanchioi Jud. Tulcea. Tănase Belinschi.
Ilie Ion"
"Cântăreţ Tănase Belinschi, Nicolae Ion"
"Vasile Tiplic, cîntăreţ"

"Butnariu cantor spre eterna memorie 29/4. (1)904";
"Cântăreţ Alexandru Toaşcă intrat în serviciu la Data 1 Aprile 1969"
"Ciocan Ion 1959/60"

"Parohia Rahova de Jos jud. Durostor Paroh Octav. I. Niţescu1"
__________________________
1) Preot Octavian I. Niţescu.
ZEBIL – BISERICA SF. DUMITRU
„Evchologii séŭ Rônduele de rugãciune la deosebite casuri din viaţa bisericescã, publicã
şi particularã a chreştinilorŭ orthodoxi. Estrase din diferite cãrţi ale Bisericei orthodoxe
de resãritŭ şi publicate în modulŭ acesta spre usulŭ preoţilorŭ de Episcopulŭ Dunãrei-de-
Josŭ Melchisedek.” Bucuresci, Typographia Naţionalã, Strada Academiei Nr.24, 1873
Verso pagina cu icoana Mântuitorului:
"Aceastâ/Carte Evchologiu este a Sachelarîu/lui a Preotului Paroch şi Duhovnicu
/Thoma Andrei Ştefan Ţurchan din / Comuna Zebil. Plassa Judeţul Tulcea /1895
Septemvr1 dile"1;
__________________________
1) Însemnare făcută de pr. Toma Ţurcan.
„Papalitatea schismaticã séu Roma în raporturile sale cu biserica orientatã de Wladimir

Guettée, Doctorú în theologie al Bisericei Orthodoxe de Russia”. Traducţiune de Iosif
Episcopú Dunãrei de jos. Bucuresci: 14, Tipografia Ştefan Mihãilescu, Strada Covaci, 14,
1880:
Pe foaia de titlu
"Amú plãtitú lei noi Cincii Costul ei. Preotulú Thoma A. Ţurcanu".1
__________________________
85
AGHIAZMATAR, Bucureşti,1886, Tipolitografia Cãrţilor Bisericeşti
Pe foaia de titlu:
Cu cerneală neagră : "Aqueastậ Carte Aghidmatar este a Bisericei / cu Serbarea Sfântului
M. Martir Dimitrie Din / Comuna Zebil anul 1891 octomvrie 18 dile"/; s-a adăugat cu
cerneală albastră "este oferită de Preot Paroch Tomiţă / Ţurcan";
__________________________
DUMNEDEESTILE LITURGII, 1887

„cumpăraté de Moşul Neculai Jelescu din com. Zebil în 23 X 1891”1
__________________________
1) „Nicolai Jelescu”, bulgar stabilit în Zebil după războiul Crimeii, cf. Simeon N.
Morozov, Monografia..., p.23.
2) Nu semnează.
OROLOGIU, 1887
„Cântăreţ M. Bunescu1 Ianuarie 2 sub 1921”.
__________________________
1) Posibil descendent al familiei preotului Gavril Bunescu, născut în Zebil şi care a slujit
la Zebil patru luni în 1879, cf. Simeon N. Morozov, Monografia..., p. 47. Pr. Gavril
Bunescu a fost fiul pr. Pricopie Costeţchi, venit din Basarabia, care a făcut, în 1848,
prima biserică din Zebil, cu hramul Sf. Dumitru, ridicată din nuiele, învelită cu stuf, în
casa donată de creştinul Nichifor Tudor. Pr. Costeţchi a slujit în biserica veche între 1848
– 1876, când a murit şi a fost înhumat în curtea bisericii. Pr. Bunescu a fost transferat la
Giafirchioi, unde moare în 1881 şi este înhumat în curtea bisericii. Descendent al pr.
Bunescu trebuie să fi fost şi Cristea Bunescu, cântăreţ la biserica din Zebil, menţionat în
aceeaşi monografie, p. 49. Un învăţător, Dumitru Bunescu, a funcţionat la Şcoala din
Zebil în 1906 – 1907, cf. Simeon N. Morozov, Monografia..., p. 51.
La Duerani, azi Sâmbăta Nouă, preotul cu numele Teodor Bunescu – nu
cunoaştem încă dacă există o legătură cu pr. Gavril Bunescu -, construia la 1893 biserica,
filială a bisericii Sf. Împăraţi Topolog. Fiul major al acestuia, Ghavril Teodorescu, s-a
căsătorit în 1887 cu Ioana, fiica preotului Vasile Filip de la Sarinasuf, părinţii viitorului
cântăreţ bisericesc, Gligore Teodorescu.
EVHOLOGHIU,1888
"Aqueastă Carte Evhologiul adică Molitvelnicul este Cumpăratŭ de Dlu Martinŭ Rusŭ
din Comuna Zibil şi Datu Bisericei cu Patronagiul Sfântului Martir Dimitrie din Comuna
Zibil Astădi la Septemvrie în Douădăcii şi patru dile anulŭ 1891 pentrŭ Eterna lor
pomenire. Pentru Sănătatea noastră Martin Panaita Acsentie Tudora Ioana Vasile"1
__________________________
1) Nu semnează.
86
FAPTELE SANŢILOR APOSTOLI, 1888
„Niţă Rotarul – 23 sept. 1891”
PENTICOSTARIU, 1889
„Iovu Hagighioleanu1 dăruită 25 sept. 1891”
__________________________
1) Cu siguranţă, din neamul lui Petrea Hagighioleanu, „din Transilvania”, stabilit în
Zebil, cf. Simeon N. Morozov, Monografia..., p. 23.
OCTOIH MARE, 1890

„Gh. Caramilea1 26 sept. 1891”
__________________________
1) Printre primii români veniţi în Zebil din Caraibil (azi, Colina) se afla „Moş Milea, azi
alde Caramilea”, scrie Simeon Morozov, Monografia..., p. 22. Un Enachi Caramilea
făcea parte din epitropia bisericii la anul 1881, atestat alături de Ioan Parfeni şi preotul
Theodossie Ionescu, cf.T. Mateescu, Date despre..., p.1074. Enachi Caramilea se numără
printre ctitorii bisericii noi din Zebil, cf. Simeon Morozov, Monografia..., p. 50.
MINEIUL LUNEI LUI OCTOMVRIE, 1892

Pe foaia 5:
„Petru Pavel – 29 Iunie 1902”
MINEIUL LUNEI LUI IULIE, 1894

Pe foaia 5:
„Spre memorie P. Dăscălescu Prim Cântăreţ 1906”
SFÂNTĂ ŞI DUMNEZEEASCĂ EVANGHELIE, Bucureşti, Tipografia Cărţilor

Bisericeşti, 1923, coperta argintată şi aurită
Verso coperta, plăcuţă de argint cu inscripţia:
„Această Sf. Evanghelie a fost aurită şi argintată de Neculai Turtoi1 cântăreţ şi soţia sa
Ioana în anul 1958”
__________________________
1) Turtoi D. Nicolae – Cu siguranţă, din neamul lui „Nicola Turtoi”, unul din primii
români din Caraibil stabiliţi în Zebil, cf. Simeon N. Morozov, Monografia..., p. 22 şi unul
din ctitorii bisericii vechi. Născut 1930. A slujit la strana bisericii din Zebil între anii
1966 – 1999. Un Enciu Turtoi era epitrop, alături de Gavril Constantin, la 1885-1888, cf.
Simeon N. Morozov, Monografia..., p.49, ambii numărându-se printre ctitorii bisericii noi
din Zebil.
La 1896 – 1897, cf. „Registrului inventar (de) averea bisericii – 1896 – 1897” din
arhiva parohiei Zebil - care cuprinde 22 de pagini completate şi numerotate de preotul
paroh Toma Ţurcan, biserica deţinea 46 cărţi româneşti cu litere străbune (p.4 şi p.5 din
registru), 16 „Cărţii vechii cu litere Româneşti” "(p.7) şi 12 „Cărţii Ruseştii şi
Bulgăreştii”(p.8), după cum urmează:
1.Cãrţile româneşti cu litere strãbune: Evangelie, Orologiul mare, Apostolul,
Evhologhiul mare, Liturgia, Psaltiriea, Aghiasmatarul, Penticostarul, Octoihul cel mare,
87
Arhiraticonul, Triodul cel mare, Prohodul Dlui, Orologiul cel micu, Catavasier, Panahida
sau Parastas, Tipicul, Tipicul arhierescu, Evangelie pe 12 limbii, 12 Mineiuri,
Evhologhiul micu, Sfânta Scripturã, Cartiea din vieaþa Sf. Vasile cel nouã, Minunile
Maici Dlui, Cartia Sf. Anton cel mare, Epistolã, Raportul Comisiunea Sflui Sinod,
[indescifrabil] Sftului [indescifrabil], Cartea Pastoralã, Visul maicei Dlui, Papalitatia
Schidmaticã, Utrinierulu, Cartea de Tedeum, Cartea Cuvioasa Paraschiva, Pastorala
Enciclica, Cartea de Predicii, Cartea Sff. Sisoiu, Abunamentile la Jurnalul Biserica
Orthodoxã Romanã pe 17 anii: 1880, 1881, 1882, 1883, 1884, 1885, 1886, 1887, 1888,
1889, 1890, 1891, 1892, 1893, 1894, 1895, 1896, Cartea celor patru Evangheliştii,
Calindarul Naţional pe 1894-1895 şi 1896, pentru toţii, Calindarul şcoalelor 1893,
Alexandru Radu Predice, Calindarul pe 7 Planetii, Cartia la Palatul Episcopiei, Enciclica
Pastorala a Sf. Sinod, Dare de Seamã despre Judecata rostitã de Sftulu Sinod asupra
fostului Mitropolit Primat Ghenadie Petrescu, Calindarul şcoalilor pe 1894, Douã foii
volanti Enciclica Pastoralã.
2.„Cãrţii vechii cu litire Româneşti a bisericei Sf.

Dumitru”: Orologhiul cel mare, Evanghelie, Apostolul,
Evchologiul cel mare, Liturghie, Psaltirea, Aghesmatar,
Penticostarul cel mare, Octoichul cel micu Catavasier,
Triodul cel mare, Octoichul cel mare, Panachidieru micu,
Prologuru pe 12 Luni (4 buc.), Tâlcuirea Evanghelilor,
Pidalionul, Sfanta Scripturã.
3.„Cãrţii Ruseştii şi Bulgãreştii”: Evanghelie de metal
albu ruseascã, O Evanghelie de metal galbin rusã, O
Evanghelie Bulgãreascã, Orologhiul cel mare rusescu,
Octoichul cel mare rusescu, Triodul Cel mare rusescu,
Penticostarul cel mare rusesc, Unu mineiu de Obştie
rusesc, Apostolul, Predicarea Evangheliilor, Psaltiriea,
Liturghie ruseascã.
În acelaşi registru de inventar, la pagina 11 găsim
"Înscrierea cãrţilor Bibliotecii" parohiale la anul 1929, când biblioteca parohiei număra
320 de volume printre care: „Monografia satului Cerna jud.Tulcea-din punct de vedere
static şi dinamic”, scrisã de învãţãtorii Dumitru D.Necula şi Ion I.Cheşcã, tipãritã la
Brãila în 1935, colecţia revistei „Albina” pe anii 1897-1900 şi 1904-1916,
„Cãminul”(1927-1929), BOR(1881-1907, 1909-1916, 1921-1928), „Vestitorul”(1926-
1928). La poziţia 150, p.17, figureazã „Monografia Com. Zebil”, autor Pr. S. N. Morozof,
în dreptul cãreia s-a scris cu creionul "Datã la Dl Guţã"(Gheorghe Moruzov, fiul
preotului). În „Registru pentru înregistrarea hârtiilor eşite pe anul 1928”( Arhiva Parohiei
Zebil, Dosar Inv. nr.49/1928-1947), este o adresã din 31.01.1934 prin care se cere lui
Dumitru Chirciu, "Institutor" din Ismail, "restituirea cãrţii bibliotecii parohiale
Monografia com.Zebil datã pentru consultare". La poziţia 131 figureazã "Revizorul", în
traducerea pr. Moruzov.
Parohia a mai deţinut, cf. procesului-verbal din 9.10.1980 încheiat între pr. paroh
Arion V. şi OJPCN: Triodion, Pesta, 1816, Antologhion, Neamţ, 1825, tip. în timpul
Mitropolitului Veniamin Costache, Apostol, Buzãu, 1836 şi o Evanghelie,
Moscova,1854.
88
ÎNSEMNĂRI PE CĂRŢI DIN COLECŢIILE ICEM
(BIBLIOTECA INSTITUTULUI DE CERCETĂRI
ECO - MUZEALE TULCEA)
Însemnările Mitropolitului Nichifor de Carpat
Mitropolitul Nichifor de Carpat este ultimul Întâistătător al Mitropoliei de la

Tulcea, eparhie ortodoxă înfiinţată după încetarea funcţionării, la 1828, a Mitropoliei
Proilaviei. Predecesorii lui au fost Panaret, care a sfinţit biserica de la Nalbant la 1839 şi
Dionisie, „arhiepiscop şi mitropolit de Dristra”. Nichifor se născuse în anul 1808 în
Insula Creta (Pr. E. Drăgoi, Ierarhi şi preoţi..., p.160). La anul 1878, în judeţul Tulcea
existau 81 de locaşuri de cult deservite de 111 preoţi (Diacon A. Constantinescu,
Monografia..., p.63), singurele biserici româneşti ale oraşului fiind Catedrala Sf. Nicolae
şi biserica Sf. Împăraţi, construită în mahalaua prislăvenilor de românii partizani ai
mitropolitului Grigorie, pusă în funcţiune în 1876. Ierarhul slujea la Biserica Bunavestire
(Evanghelismos), construită între 1848 – 1854.
Mitropolitul Nichifor a fost un mare patriot al Dobrogei, o personalitate puternică,
angajat cu bărbăţie şi cu un înalt simţ al responsabilităţii în două momente majore din
istoria oraşului Tulcea: martie 1877 - când, la intervenţia sa promptă, a obţinut de la
sultanul Abdul Hamid II (1876 – 1909) anularea decretului imperial de distrugere prin
bombardament a Tulcei, pusă la cale de Said paşa, musulman fanatic, oraşul fiind astfel
salvat – şi 8 noiembrie 1877, când, printr-o acţiune în forţă, intens pregătită în ajun cu
fruntaşii români ai oraşului pe care i-a mobilizat, a redeschis biserica românească Sf.
Nicolae (închisă între anii 1872-1877 de guvernatorul Fahri Bey, favorabil bulgarilor în
cadrul luptei religioase dintre Exarhatul Bulgariei şi episcopii greci pentru supremaţie
asupra bisericilor româneşti), „cu drept şi putere de la Sf. Apostoli”, după cum el însuşi a
declarat.
Brutus Cotov sublinia că « dintre oamenii de seamă, aceştia au susţinut mai ales
interesele populaţiei româneşti din Dobrogea », referindu-se la Mitropolitul Nichifor şi la
consulul francez Langlé. Tot el subliniază că „prin curajul şi energia Mitropolitului
Nichifor, precum şi a Românilor cari l-au ajutat, biserica Sf. Nicolae a fost deschisă şi
serviciul religios a continuat fără întrerupere”. Mitropolitul Nichifor a fost « al doilea
mare prieten al Românilor ». Cei care au scris despre el evocă “gestul plin de curaj şi
îndemn de toată lauda al mitropolitului grec Nichifor al Dobrogei, un filo-român înfocat”,
“atitudinea dârză a Mitropolitului”, “atitudinea sa demnă şi energică” şi “tăria
argumentelor”. O “nemaipomenită activitate” a desfăşurat mitropolitul în ziua de 14
noiembrie 1878, generată de pregătirile pentru primirea armatei române, când va săvârşi
Te-Deum-ul în catedrală. Istoricii compară evenimentele din 14 şi 18 noiembrie 1878 cu
“evenimentul petrecut cu patru secole în urmă, când ţinutul dunăreano – maritim intra în
componenţa Ţării Româneşti.” (Bitoleanu, Ion, Istoria românilor..., p.241).
După revenirea Dobrogei la Ţară, mitropolitul a rămas la Tulcea. A murit la
vârsta de 85 de ani, în noaptea de 29 spre 30 iulie 1893, în casa din str. Orient nr. 2. Este
89
înhumat în curtea bisericii Acoperământul Maicii Domnului, unde, peste aproape trei ani,
îşi va găsi odihna şi protoiereul Gh. Răşcanu, plecat la Domnul în 29 ianuarie 1896. Cu
siguranţă, cercetarea arhivelor va aduce în următorii ani noi elemente valoroase
referitoare la viaţa şi activitatea mitropolitului a cărui implicare activă în evenimentele
cruciale ale Dobrogei obligă la recunoaştere şi continuă aducere aminte.
În anul 1978, Ioan Olimpia a vândul ICEM un număr de 174 de cărţi din care trei
manuscrise, tipărituri greceşti şi periodice printre care 4 volume cu însemnări ale
mitropolitului :
● Biblion Ekloghai [Carte de rugăciuni].- Venetia: Para Nicolae Glichi din Ioannina,
1730.- [2] f.,186 p. (Inv. 235)
- pe coperta 1 verso însemnare în limba greacă, făcută în 1860 de un arhimandrit cu
numele neinteligibil
- pe coperta 2 însemnare, în limba greacă, a mitropolitului, 1866
● Coridaleu, Teophil, Ectesis peri Epistolion tipon [Cuvântări].- Halle: În Tipografia lui
Vaer,1768.-3 f.,212 p., [3] f. (Inv. 238)
- pe foaia liberă de la sfârşit, însemnare în limba greacă şi franceză, din 20 ianuarie 1860,
a lui “Niciphoros Archimandritis Instituteur des choses saintes”, cerneală neagră
● Eklogē Ellēnikōn Mathēmatōn [Carte de învăţături greceşti] .- editori Mihail şi

Simeon Christide.- Bucureşti: Ek tou Typographeiou Eliadou kai Khrisidou, 1838.- [2] f.,
217 (-220) p. (Inv. 1849)
- pe coperta 1 verso, cu pix roşu: “Constantin Erbiceanu / BIBLIOGRAFIE GREACĂ
1903/ nr. CLXIV (164) pag.209”
- pe pagina de gardă 1, însemnare în limba franceză, de posesor (“ce livre – ci est moi
Niciphoro Archemandride instituteur des choses saintes….”)
- pe foaia albă de la sfârşit, însemnare în limba greacă, cerneală neagră, nu cunoaştem
autorul însemnării
● Egheiridion tēs Genikēs Istorias [Manual de istorie generală].- Atena: Ek tēs

Typographias Andreou Koromēla, 1849.- [2] f., 10 p. num. gr., 450 p. (Inv. 1819)
- pe forzaţ 2, semnătură „Niciphoros tou Karpatos”.
● Kalliphonos Seirēi [Cântece religioase].- Constantinopole: Typois S. Ignatiadou,

1859.- 240p. (Inv. 1852)
- pe forzaţ 1, însemnare în limba greacă, cu cerneală neagră, 1874, nu este cert că
însemnarea aparţine mitropolitului Nichifor
Adresez sincere mulţumiri doamnei Lăcrămioara Manea, specialist în carte veche

la ICEM, doctorand, pentru informaţiile primite şi sprijin în documentare.
90
ÎNSEMNĂRI PE CĂRŢI DIN COLECŢIA
„CÂNTĂREŢ BISERICESC FLORIN CÂRLAN”
HERUVIKO – KINONIKAR, 1840:

Pe foaia de titlu, cu creionul:
“10 februarie 1934. Această carte este dată mie de văduva Colegului meu cântăreţul
Dionisie [?] Pavel (....)1 ca semn de pioasă amintire. Cântăreţ Sandu Popa”.
__________________________
1) Indescifrabil.
CATAVASIER, 1856:
Pe pagina goală de la început, două însemnări:
”ianuarie în 4, (1)883 Septembrie Proprietariu Răşcanu Dimitrie” 1
__________________________
1) Însemnare făcută de cântăreţul D. Răşcanu.
“Acest Catavasier este cumpărat de mine de la Dl D. Răşcanu împreună cu alte cărţi de

cântări, astăzi 15 Decemb. 1928 - Cântăreţ S. Popa. Tulcea 15 XI 1928”.1
UTRENIER, 1846 :
“I. Bumbaru1. Psalt la Bis. Cathedrala din Tulcea 30.oct. 1909”.
__________________________
1) Bumbaru S. Ioan (Iancu S. Bumbaru) – Cântăreţ român, născut la Blăgeşti, jud.
Tutova. Numit la Teliţa la 1.04.1911, cf. arhivei parohiei. Pensionat în 1947 (cf.
Vestitorul, XXIII, 7, 8, 9,10, 1947, p.258). A avut de îndurat suferinţele ocupaţiei şi
prizonieratului în timpul primului război mondial alături de pr. Marin Popescu împreună
cu care a fost prins la Isaccea, în timpul retragerii populaţiei din Dobrogea, apoi luat
prizonier şi internat la Kalofer – Bulgaria (27.05.1917 – 5.06.1918, cf. Arhiva Parohiei
Teliţa, dosar Corespondenţă 1919-1928, adresa nr.6 / 26.01.1919 a pr. M. Popescu către
Protoierie). Întors la Teliţa, este nevoit să se retragă în comuna natală.
ANASTASIMATAR, 1897
Pe foaia 124:
“I. I. Andrei. Cantor I. 1914 Octomvrie 27”;
Pe foaia 143 :
“Andrei Iancu Caporal Infirmier Reg. 73 inf. Tulcea 27/10/915”
MANUSCRIS MUZICAL (ANTOLOGHION), 1818.

Conţine cântări din Postul Mare, Heruvice săptămânale de Petru Lambadarie şi
Grigorie Protopsaltul, Axioane şi diferite cântări de la Vecernie şi Utrenie. Cântările sunt
91
scrise în limba română cu caractere chirilice şi greacă de cântăreţul Vichentie, psalt
moldovenesc, după cum el însuşi scrie la pag. 21. Autorii cântărilor sunt Hurmuz
Hartofilax, Grigorie Protopsaltul, Petru Lambadarie, Visarion ieromonahul, Iancu
Cozma, Hrisaf cel Tânăr, Iacov Protopsaltul. În notaţia muzicală apar şi reminiscenţe ale
vechii notaţii cucuzeliene, în vigoare până la anul 1814, noua notaţie hrisantică nefiind
încă pe deplin la îndemâna autorului. Este scris pe pergament, în două culori, roşu şi
negru, ca toate manuscrisele muzicale de până la 1823 pe teritoriul ţării noastre. Alfabetul
întrebuinţat este cel chirilic cu cerdac. Manuscrisul are 116 pagini.
La fila 107, Apostol Teodorescu face trei însemnări cu caractere chirilice:
1.“Săfie ştiut decând am / şăzut la satul Kataloiu / în ţara turcului laanul / 1862
lunalui martie 17 / zile atuncia am trecut / înTurcia şi am şăzut / un An şi giumătate în Ka
/ taloiu şi în Tulcea giumătate / dianu, spre ştiinţă / (am) însemnat supt Iscălitul / Apostol
Teodorescul”
2.“No 858
Ştiut să fie de când am trăit / la satul paşcani la anul / di sus arătat şi până la anul /
1861. Cari spre ştiinţă am / însemnat eu supt iscălitul / Apostol Teodorescul”
3.“Ştiut să fie de când am mers/ în ţara Turcii la Tulcea de la / luna lui Martie în
17 zile / şi până la 17 iunie am şăzut / în Tulcea care spre ştiinţă / am însemnat eu supt -/
iscălitul 1862 iunie / 17 / Apostol Teodorescul”.
92
REGISTRELE DE STARE CIVILĂ ALE PRIMĂRIEI
TULCEA DESPRE APOSTOL TEODORESCU,
purtătorul condicii de milă de la anul 1859
"Am gãsit dãunãzi, în 1912, în biserica din Azaclãu, în faţã cu Galaţii, un caieţel de
daruri fãcute, începând din anul 1859 de locuitorii mai multor sate din Dobrogea, pentru
a clãdi biserica, biserica româneascã - pe o vreme când în aceste ţinuturi ortodoxe se
cunoşteau bine deosebirile de rasã - de la Alibechioiu. Astãzi manuscriptul se aflã la
Academia Românã. Titlul e acesta : "Condicã de milostenii, cu ajutorul Tatãlui şi al
Fiului şi al Sfântului Duh, amin ; 1859, 16 Avgust". Cel care a fãcut aceastã operã de
pietate e unul dintre acei cãrturari cum se aflau în Dobrogea cu mult înaintea ocupaţiei
româneşti în 1878. Acest Apostol Teodorescu, sau, cum iscãleşte odatã, dupã o modã
care a domnit în Bucovina, Teodorescul, nu urmase, probabil nicio şcoalã. Nãscut în
aceastã provincie a Dobrogii chiar, a învãţat singur ortografia cu slove cirilice, şi-l
vedem trudindu-se a-şi face o nouã ortografie cu litere latine,[ ....].”
NICOLAE IORGA
A. Ştiri despre Apostol Teodorescu
- N. Iorga. O condică de pomeni dobrogeană în 1859, în Revista istorică, XI

(1925), nr.7-9, p.211, 213-214: la Alibeichioi, unde urma să se ridice biserica, era preot
părintele Ilie, căruia dascălul Apostol Teodorescu îi trimitea 2 scrisori în 1862. N. Iorga
considerã cã Apostol Teodorescu a servit ca dascãl şi cântãreţ la Alibeichioi, alãturi de
preotul Ilie.
Într- o "Rugãminte", datatã 2 iulie 1862, din acelaşi document, Apostol
Teodorescu îi cere preotului Ilie sã slujeascã împreunã la aceeaşi bisericã sau sã fie primit
dascãl, deşi gãsise post la Zebil. În acelaşi rãvaş este semnalat cã preotul Ilie a plecat de
la "Cataloiu la Alibechiu";
- N. Iorga. La population de la Dobrogea vers la moitié du XIX-e siècle, d’après
un manuscrit récemment découvert, în La Dobrogea Roumaine, Bucarest, 1919, p.166-
174 şi Apostol D.Culea. Dobrogea, Buc., Editura Casei şcoalelor, 1928, p.114, citaţi de
Cioroiu Constantin şi Munteanu Aurel, Cartea rom…, Constanţa, 1978, p.17: „Apostol
Teodorescu, autorul Condicii de la Azaclău”, ţinea şcoală la Alibechioi”;
- Cotovu Brutus, Biserica Sf. Nicolae. Catedrala oraşului Tulcea, în Analele
Dobrogei, 7, 1926, p.3: la 24 aprilie 1879, când este instalat protoiereul Tulcii preotul
Gh. Rãşcanu, slujitorii Catedralei Sf. Nicolae, unde avea loc evenimentul, erau: preoţii
D. Luca şi C. Palade, diacon Gh. Ghimpa, cântãreţ Apostol Teodorescu, epitropi M.
Petrescu şi V. Gâscã;
- N. Bonjug. Note asupra grecilor din satul Regele Ferdinand I Alibeichioi, în
Analele Dobrogei, 10, 1929: Apostol Teodorescu figurează în şirul preoţilor ca preot
93
slujind în limba turcã, apoi în limba greacã, fiind menţionat şi preotul Ilie. Apostol
Teodorescu era considerat ctitor al bisericii româneşti din Alibeichioi, numele lui
figurând în rândul ctitorilor pânã la anul 1916, când actele s-au distrus;
- Cioroiu C. şi Mocanu A. Cartea românească din Dobrogea înainte de 1877,
Constanţa, 1978, p. 91: pe foaia albă de la început a Mineiului pe fevruarie, M-rea
Neamţ, 1846, caractere chirilice, deţinută de Catedrala Sf. Nicolae din Tulcea, Apostol
Teodorescu face următoarea însemnare din care rezultă că la 1864 se stabilise probabil în
Tulcea:
„1864 la 2 februarie duminică / au venit în întîmpinarea Domnului / Aicea s-au însemnatu

de mine subsemnatul
Apostol Teodorescu”
- Tudor Mateescu. Permanenţa şi continuitatea românilor în Dobrogea,

Bucureşti, Direcţia Generală a Arhivelor Statului, 1979, p.101: consideră că Apostol
Teodorescu era cântăreţ la anul 1860 - „Cam aceeaşi vechime are şi şcoala din
Alibeichioi, tot din cazaua Tulcea, unde este atestat, mai întîi, în calitate de cântăreţ la
biserică şi învăţător, Apostol Teodorescu, care, în 1862, era solicitat şi la şcoala din
Zebil” (îl citează pe N. Iorga, Sate şi oameni din Dobrogea românească la 1859, în
Analele Dobrogei, III, (1922), nr.1, p.30);
- Dumitraşcu Gh., Localităţi, biserici şi mănăstiri româneşti în Dobrogea până la
1877. Constanţa, Editura Fundaţiei "Andrei Şaguna", 1996, p.: în Registrul de venituri şi
cheltuieli al bisericii Sf. Nicolae din Tulcea, care semnalează cântăreţii bisericeşti din
perioada 1865-1872, cântăreţul „Apostol” apare semnalat de 2 ori, între 4.05.1866 -
17.08.1867 şi între 1868 -1872;
- Pr. Neculai Felix Lucian, Istoria Bisericii Sf. Gheorghe în date, în Biserica
„Sfântul Gheorghe” Tulcea la 150 de ani (1857 – 2007), 28 octombrie 2007, editor
Parohia Sf. Gheorghe, tipărită la SC. TIPO-MEDIA SRL Tulcea, p.11: în 1865,
cântăreţul I Apostol Teodorescu vine de la biserica Sf. Nicolae Tulcea la biserica Sf.
Gheorghe pentru a cânta slujba în româneşte.
B. Apostol Teodorescu în actele de stare civilă ale Primăriei Tulcea (1879 - 1904)
(Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale, Col. Registre de stare civilă, Fond Primăria
Tulcea)
În Registrele de stare civilă ale Primăriei Tulcea din perioada cercetată, 1879 –
1904, Apostol Teodorescu este semnalat la anii 1879, 1880, 1881, 1883, 1886, 1889,
1890, 1891, 1893, 1896, 1898, 1899, 1901, 1903. Din actele de stare civilă rezultă că s-a
născut în jurul anului 1830-1832, a fost căsătorit cu Anghelca - decedată în Tulcea, la
vârsta de 52 de ani, în 15 octombrie 1895 – cu care a avut probabil mai mulţi copii, actele
Primăriei Tulcea din perioada 1879-1904 semnalând doar pe fiica lor minoră,
Singlitichia, născută în Tulcea, în 1876, căsătorită în 1896 cu Gheorghe Manoliu (secretar
contabil la 1896, grefier la 1898, la 1901 funcţionar disponibil).
Din această căsătorie au rezultat, până la anul 1904, patru copii: Anghelina
(n.1898, naş de botez Apostol Teodorescu), Dumitra (n.1899 - d. 26.05.1899), Cesar
(n.1901, la acel an fam. Manoliu locuia pe str. Cuza Vodă din Tulcea) şi Elena (n.1903 -
94
d.1987, Bucureşti). La anul căsătoriei Singlitichiei, 1896, Apostol Teodorescu avea 64
de ani şi era pensionar.
Prezentăm mai jos cele 18 acte identificate:
1879
Reg.3/1879, vol.I, f.20:
Act de naştere nr.233/7.11.1879 Mariea Avrigeanu, n.6.11.1879, fiica Sandu
Avrigeanu, 40 ani, păstor şi Ana, 30 ani, declarată de preotul C. Palladi1, 46 ani, martori
la scrierea actului Apostolu Theodorescu, 46 ani, „pisaltu” şi Dimitru Stratopulo, 23 ani,
funcţionar;
__________________________
1) Născut 23.04.1833 Galaţi, jud. Covurlui. Hirotonit diacon în 21.02.1873 şi preot în
1880, pe seama Catedralei Sf. Nicolae Tulcea, unde slujeşte până la 1 ianuarie 1895, când
este transferat la biserica Sf. Împăraţi Tulcea. Sachelar din 3.01.1877, hirotesit iconom în
20.09.1886. Medalia „Serviciul credincios” prin Ordin Regal nr.337 pentru implicarea în
evenimentele din 14 noiembrie 1878.
1880
Reg.10/1880, vol.I, f.15v:
Act de naştere nr.28/14.01.1880 Anna Popescu, n.13.01.1880, fiica preotului
Zaharia Popescu, 24 ani şi Efimiea, 20 ani, martori Apostolu Theodorescu, 47 ani,
„pisaltu” şi diaconul Ionnu Brudiu, 22 ani;
__________________________
1) Viitorul preot Ioan Brudiu care a slujit la biserica din Văcăreni între anii 1882-1924.
Născut 1859.
Reg.13/1880, vol.IV:
f.29v - Act de naştere nr.515/5.11.1880 Apostolŭ Ionescu, n. 3.11.1880, fiul
Antonu Ionescu, 24 ani, „Eclisiarhu” şi Eftimiea, 21 ani, martori Apostolu Theodorescu,
47 ani, „pisaltu” şi Petru Crăciun, 24 ani, „Eclisarhu”;
f.51v - Act de naştere nr.559/29.11.1880 Ecaterina Livovschi, n.27.11.1880 în

casa părinţilor săi din Mahalaua Bulgară, fiica diaconului „Zinoviu Livovschi”, 22 ani şi
a „Dieaconiţei Polixeniea”, 19 ani, martori Apostolu Theodorescu, 47 ani, „pisaltu” şi
Neculaiu Poppescu, 22 ani, „pisaltu”;
1881
Reg.23/1881, vol.I, f.19v:
Act de naştere nr.36/24.01.1881 Ruxanda Gheorghievu, martori „Apostolu
Theodorescu”, „pisaltu”, 48 ani şi Antonu Ionescu, „Elisiearhu”, 26 ani;
Reg.24/1881, vol.II:
f.3 - Act de naştere nr.201/16.04.1881 Varvara Ruscu, cântăreţul Apostol
Teodorescu o declară pe copila Varvara, martori pr. Constantin Paladi, 50 ani şi pr.
Zinovie Lyvovschy1, 22 ani;
95
__________________________
1) Născut 30.10.1858 com. Hagiabdula, jud. Bolgrad, Basarabia, din tată preot în
Hagiabdula. Seminarul la Ismail, absolvit în 30 iunie 1876. Copist la Subprefectura Plaşei
Covurlui – Prut – Basarabia (1876 – 1878). În 1879 se stabileşte în Tulcea. Hirotonit
diacon la 17.04.1880 şi preot în 26.02.1884, pe seama Catedralei Sf. Nicolae. Sachelar
din 20.09.1886, iconom din 21.12.1891. A slujit la biserica Sf. Voievozi Chilia Veche
între anii 1918-1921 şi la biserica Schimbarea la Faţă Tulcea.
f.28 - Act de naştere nr.251/16.05.1881 Nicolae Avrigeanu, fiul Sandu Avrigeanu,

36, păstor şi Anna, cântăreţul Apostol Teodorescu îl declară pe copilul Nicolae, martori
pr. Constantin Paladi, 50 ani şi pr.Zinovie Lyvovschy, 22 ani;
Reg.29/1881,vol.II, f.6:
Act de căsătorie nr.105/5.11.1881 Petru P. Crăciun, 25 ani, “cântăreţu”, n.1856
com. Jigaliea, plasa “Mijlocu”, jud. Fălciu, domiciliat Tulcea, fiul major Petru Crăciun
decedat şi Mariea, 65 ani, domiciliată com. Jigaliea - şi Dariea G. Vişinovschi, 20 ani, n.
1861 Tulcea, dom. Tulcea, fiica minoră a preotului Gavriilu Vişinovschi, 75 ani şi
prezvitera Agapiea, 65 ani, dom. Tulcea, martori “Apostolu Theodorescu”, “cântăreţu”,
49 ani, pr. C. Palladi, 51 ani, diaconul Z. Livovschi, 23 ani, Odiseiu Caraviea, 29 ani,
funcţionar;
1886
Reg.79/1886, vol.II, f.81:
Act de naştere nr.561/19.12.1886 Ruxandra E. Symeonoff, n.18.12.1886, fiica
preotului Emillian Symeonoff1, 36 ani şi Angelina, 24 ani, martori cântăreţul Apostol
Theodorescu, 53 ani şi Ion Carpus, 42, funcţionar;
__________________________
1) Preot la biserica Sf. Gheorghe din Tulcea între anii 1890 – 1911. Născut în 8.08.1852,
numit în 18 mai 1882 cu actul 271. A slujit la Zebil 3 luni în 1877, de unde a fost
transferat la Tulcea, cf. Simeon N. Moruzov. Fiul preotului Matei Simionov care a slujit
la Babadag şi este înhumat în cimitirul oraşului. Din timpul pr. Simionov Emilian datează
icoana Sf. Atanasie (1891) şi a Sf. Mc. Dimitrie (1894) de la catapeteasmă precum şi
uşile diaconeşti (Sf. Arh. Mihail - 1894 şi Sf. Arhidiacon Ştefan - 1894). Tot în timpul
său, la 1906, Stoian Ivanov donează bisericii o casã pe str. 23 August nr. 88, închiriatã la
Agrosem cu destinaţie magazie (cf. Dima Virginia şi Leonte Laetiţia. Viaţa unei şcoli
tulcene. "Liceul de fete "Principesa Ileana" (1897-1948), p. 39).
1889
Reg.110/1889, vol.III, f.60v:
Act de naştere nr.518/13.10.1889 Theodor E. Symeonoff, n.11.10.1889, fiul
preotului Emillian Symeonoff, 38 ani şi Anghelina, 28 ani, născută Dascaloff, domiciliaţi
Str. Timpul nr.54, martori cântăreţul Apostol Theodorescu, 57 ani şi Spyridon
Ianacopulo, 52 ani, funcţionar;
96
1890
Reg.123/1890 vol.I, f.46:
Act de căsătorie nr.45/11.06.1890 Anastase Chefala, 45 ani, cafegiu, n.Tulcea
1845, fiul Andrea decedat şi Diamandula Chefala, 80 ani - şi Maria Athanase Cherestegi,
30 ani, văduvă în urma decesului soţului, n. Tulcea 1860, fiica Spiru şi Tatiana Haica,
martori Apostol Teodorescu, 57 ani, cântăreţ şi pr. sachelar Z. Livofschi, 30 ani;
1891
Reg./1891, vol., f.79 v:
Act de căsătorie nr.78/28.08.1891 Constantin Naghel, 32 ani, fotograf, n. Brăila
1859, dom. Tulcea, fiul major Herşcu N., „steclar”, dom. Brăila şi Ghitla N., decedată - şi
Elena Balos Balassiade, 28, n. Tulcea 1863, fiica majoră a decedaţilor Baloş şi Agapia
Balassiade, martori Apostol Theodorescu, 59 ani, cântăreţ şi pr. icon. Costache Palade;
1895
Reg.175/1895 vol.I, f.173:
Act de moarte nr.343/16.10.1895 Anghelca, 52 ani, naţiune şi protecţie românã,
domiciliatã Tulcea, cãsãtoritã cu Apostol Theodorescu, 60 ani, „cântãreţ“, d.15
octombrie 1895, ora 10 dimineaţa, în str. Buna Vestirei Col. de Roş, martori Gheorghe
Paraschivescu, 39 ani şi Grigore Mihãilescu, 22 ani, funcţionari, medic verificator Leon
Iarchi, 37 ani;
1896
Reg.180/1896, f.105:
Act de căsătorie nr.104/23.12.1896 Gheorghe Manoliu, 27 ani, secretar contabil,
n. 1869, com. Curteni (neclar), jud. Fălciu, domiciliat Tulcea, fiul major Manolachi (şi)
Sultana Ursachi - şi Singlitichia A. Theodorescu, 20 ani, n.1876, Tulcea, fiica minoră
Apostol Theodorescu, 64 ani, pensionar dom.Tulcea şi Anghelca, decedată; martori
Constantin Theodorescu 45 ani, funcţionar, Nicolae Cuteanu, 33, aprod, Preut Constantin
Palladi, 66 ani şi Preut Emilian Simeonoff, 42 ani, toţi domiciliaţi Tulcea.
Naşi, „Economul Gheorghe Andriescu1 şi Emilia”, cf. DJTAN, Colecţia „Fonduri
parohiale”, Biserica „Sf. Nicolae” Tulcea, D2/1892-1900, matricola, f.67v.
__________________________
1) La 1892 slujea la Catedrala episcopalã din Galaţi, cf. Diacon A. Constantinescu,
Monografia…, p.393 şi 398. A slujit la Parcheş din 1897. 7 clase de seminar. Revizor
ecleziastic al eparhiei Dunãrii de Jos între 1900 - 1.04.1901. “Predicator al Dobrogei”, a
fost unul din martori la scrierea actului de naştere nr.5/5.01.1898 al Janetei-Clara-Guine,
n. 4.01.1898, fiica protoiereului Nicolae Gheorghiu, 43 ani şi a Hioniei, 40 ani (cf.
DJTAN, Col. Registre de stare civilă. Primăria Tulcea, Reg.193/1898, vol.I, f.4). În 1901,
Maria, fiica pr. Gh. Andreescu şi a Emiliei, născută în Galaţi în anul 1881, s-a căsătorit
cu Alexandru I. Mateescu-Buzău, 28 ani, şef birou primărie Tulcea (cf. DJTAN, Col.
Registre de stare civilă, Primăria Tulcea, Reg.231/1901, Act 50/18.06.1901, f.52).
97
1898
Reg.193/1898, vol.I, f.11:
Act de naştere nr.19/12.01.1898 Anghelina, n.11.01.1898 în casa părinţilor săi din
str. Luterană nr.19, fiica Gheorghe Manoliu, 29 ani, grefier şi Singlitichia, născută
Teodorescu, 22 ani, martori Apostol Theodorescu, 66 ani, pensionar, „bun al născutului
de(n)spre mamă” şi Dimitrie Răşcanu, cântăreţ bisericesc, 34 ani.
Taina Botezului a fost oficiată în 31.01.1898, la biserica Sf. Nicolae, cf. DJTAN,
Col. „Fonduri parohiale”, Biserica „Sf. Nicolae” Tulcea, D2/1892-1900, matricola
bisericii , f.42 v, 43.
1899
Reg.205/1899, f.93v:
Act de moarte nr.184/28.05.1899 Dumitra, d.26.05.1899, ora 5 seara, la o lună şi
12 zile de la naştere, fiica Gheorghe Manoliu, funcţionar la penitenciar şi Singlitichia, str.
Lutherană nr.12, martori Pandeli Micşunescu, 31 ani, funcţionar şi Gheorghe Manoliu, 32
ani, funcţionar, medic constatator Leon Iarchi;
1901
Reg.223/1901, vol.II, f.26:
Act de naştere nr.449/29.08.1901 Cesar, născut 28.08.1901, în casa părinţilor săi
din str. Cuza Vodă nr. 8, fiul lui Gheorghe Manoliu Ursachi, 33 ani, funcţionar disponibil
şi al Singlitichiei, 24 ani, fără profesiune; martori, Teodor Ion, 50 ani şi Ilie Trandaf, 30
ani, ambii funcţionari disponibili domiciliaţi în Tulcea;
1903
Reg.252/1903, f.78:
Act de naştere nr.152/13.03.1903 Elena, născută 12.03.1903, fiica Gheorghe
Manoliu, 34 ani, funcţionar şi „Sendlitichia”, 26 ani, domiciliaţi str. Cuza Vodă nr.10,
martori Gheorghe I. Panaitescu, 40 ani şi Nicolae Gheorghiu, 35 ani, funcţionari
domiciliaţi în Tulcea. Decedată în Bucureşti, Sector 2, act de deces nr.732/11.02.1987,
înregistrare făcută pe actul de naştere.
98
ACTE DE STARE CIVILĂ
REFERITOARE LA AUTORII ÎNSEMNĂRILOR SAU LA
PERSOANE MENŢIONATE ÎN ÎNSEMNĂRI
PREOTUL LAZĂR BRÂNZĂ
Primăria Chilia Veche, D46/1894, f.59v:

Act de naştere nr.116/21.11.1894 Ecaterina, n.19.11.1894, ora 10 seara, fiica
preotului Lazăr Brânză, 37 ani şi Maria, 35 ani, domiciliaţi Chilia Veche Str. Mare.
CÂNTĂREŢUL BISERICESC BURNESCU NECULAI
Primăria Ostrov, D1/1887, f. 7v:

Act de naştere nr. 14/15.02.1887 Elisaveta Gh. Burnescu, n.14.02.1887, fiica
dascălului Gheorghe Burnescu, 52 ani şi Sava Gh. Burnescu, 32 ani; d. la 9 zile de la
naştere, 24.02.1887, cf. Act de moarte nr.5/25.02.1887 din acelaşi dosar;
Primăria Ostrov, D9/1901-1902, vol. II, f. 48:

Act de moarte nr.52/13.08.1902 Anica, n. 1900, Ostrov, d.12.08.1902, fiica
cântăreţului bisericesc Neculai Burnescu şi a Mariei;
CÂNTĂREŢUL „DINIS CHISELENCO” („DIONISIE CHESELENCO”)
Primăria C.A.Rosetti, Reg.2/1880, f. 26:

Act de moarte nr.5/10.12.1880 Palaşca, 40 ani, soţia „Dionisie Cheselev”, 48 ani,
dom. Letea;
Primăria C.A.Rosetti, Reg.3/1880, f. 5v:

Act de naştere nr.5/15.03.1880 Maria Ignatu, martor „Dionisie Cheselenco”,
“cântăreţ” Letea;
Primăria C.A.Rosetti, Reg.8/1885:

f. 35 - Act de căsătorie nr.7/2.11.1885 Haritina -, 17 ani, n. Letea, 1868, fiica
„Dionise Cheselev”, „cântăreţ” dom. Letea şi „Palagia”, decedată – şi Naum Feodorof, 19
ani, dom. Letea, n. 1866;
f. 36 - Act de căsătorie nr.8/2.11.1885 Zaharcu Dionisie, n. 1865 Letea, fiul
Dionisie Cheselev, cântăreţ şi Palagia, decedată – şi Maria Cuprian;
99
CÂNTĂREŢUL BISERICESC SIMION COPCEAG
Primăria Chilia Veche, Reg.46/1894, f.57 v:

Act de naştere nr.112/3.11.1894 „Damean”, n.1.11.1894, fiul Simion Copceag, 33
ani şi Tudora, 30 ani, muncitori. Decedat 27.04.1981 în Bucureşti, act de deces nr.
963/3.06.1981, înregistrare făcută pe actul de naştere;
ARHIMANDRIT DOSOFTEI CRIHANA
Col. Fonduri Parohiale, Biserica Sf. Nicolae Sulina, D. 6/1887, „Dossarul Pentru Morţi
Pe anul 1887 Inoarie 27 „Sf. Ierarhu Nicolai” Plasa Sulina Comuna Sulina”:
f.28: Semnează împreună cu pr. Constantin Hohor1 pe verso Autorizaţia de
înmormântare din 30.09.1887 Manuc Sahac, 24 ani, d. 29.09.1887;
__________________________
1) A slujit la biserica din Chilia Veche între 26.06.1882-1886. Cf. Arhivei bisericii
Chilia Veche, Dosar 1886, într-o adresă din 25 iulie 1885 către Protoierie preotul Hohor
scrie că are 37 de ani, în 10 mai 1879 a fost numit coadjutor de deputat în Raionul
Blagocinici Ia şi membru permanent al Consiliului Blagocinesc, a trecut în Dobrogea şi
în 1881 a ocupat postul de profesor de religie până în 26 iunie 1882, când este numit
preot la biserica din Chilia Veche prin Decretul episcopal nr. 335, în acelaşi an fiind
numit proistos al bisericii. La 1 mai 1866, se transferă la biserica Sf. Nicolae din Sulina
în locul preotului Dimitrie Pocora care vine la Chilia Veche (adresa nr. 176 din 17 aprilie
1886 a protoiereului Gh. Răşcanu către epitropii bisericii din Chilia Veche). În 1892 îi
moare fiica, de meningită, la vârsta de trei ani jumătate (Col. Registre de stare civilă,
Primăria Sulina, Reg.53/1892, f.27, Act de moarte nr.51/8.04.1892 Claudia Hohor), iar în
anul următor, în 12 august, soţia, Haritina, de holeră, la doar 37 de ani (Col. Registre de
stare civilă, Primăria Sulina, Reg.56/1893, f.22v, Act de moarte nr.242/13.08.1893).
f.37v: Semnează „Arhi. D. Crihană” pe verso Autorizaţia de înmormântare din

26.12.1887 Andrev Milaresis, 55 ani, d. 24.12.1887;
Col. Fonduri Parohiale, Biserica Sf. Nicolae Sulina, D. 7/1888, f.13v:

Pe verso autorizaţia de înmormântare Iana Lupu, 23 ani, consemnează: „la 14
Iulie 1888 / Sau citit Prohodul De Sub Semnatu / Arhim. D. Crihană / Preotul C. Hohor”.
Primăria Sulina, Reg. 48/1891, f.83:

Act de naştere nr.161/19.12.1891 Maria Mihăilescu, n. 17.12.1891, str.
Independenţei nr. 35, ortodoxă de protecţie română, fiica diaconului Radu Mihăilescu, 28
ani şi Aneta n. Nicolau; „întâiul martor” arhim. Dosoftei Crihana, 49 ani şi Ioan
Theodorescu, funcţionar, ambii domiciliaţi Sulina.
Col. Fonduri Parohiale, Biserica Sf. Nicolae Sulina, D. 10/1890 - 1894, f.21v:
Este înregistrat botezul Mariei, fiica ”Diaconul Radu Mihăilescu şi soţia sa Maria
diaconiţa”, oficiat în 6 ianuarie 1891 de arhim. D. Crihană care i-a fost şi naş de botez;
Col. Fonduri Parohiale, Biserica Sf. Gheorghe Caterlez, D3/1912, matricola bisericii,
f.76v:
100
La nr.crt.11 este înregistrat Actul de deces nr.11/31.05.1913 „Preot Gregori
Savenco”, d. la vârsta de 67 ani, de „Bãtrâneţe”, prohodul oficiat de „p. Mihail Tarasov
Stelian şi Pãrintele Arhimandrit Crihana”;
f.87v - 88:
„Preot Dosotei Crihana” oficiază şase slujbe de înmormântare la Caterlez, între 2
mai şi 31 august 1916, înregistrate de la nr. crt. 4 la nr. crt. 9.
MITROPOLITUL NICHIFOR DE CARPAT
Primăria Tulcea, Reg.159/1893, vol. II, f.29v:

„Act de moarte nr.256 din 30 iulie 1893 Nichifor Mitropolit de Carpaţi de 85
anni, orthodoxu Necăsătorit / Actu Din anul una mie opt sute noue deci şi trei, luna
Iulliu, diua trei deci, orele unspredece ante meridiane. Act de morte a Pre Sântului
Părinte Nichifor Mitropolit de Carpaţi, în etate de ani optdeci şi cinci, de religiune
orthodoxă, de naţiune Greacă, de protecţiune Română, domiciliat în Tulcea. Necăsătorit;
fiu al defuncţiloru Franguli şi Andriana Eleftherachi. Mort ieri orele doue spredece şi
doue deci şi cinci minute noptea, în Tulcea, în casa din strada Orient cu No 2 Colore de
Roş; Marturi au fost: Dl Spiridon Ianacopolo de cinci deci şi şepte anni, funcţionar, şi
Ioann Carpus de patrudeci şi opt anni, funcţionar, ambii domiciliaţi în Tulcea, carii au
sub scris acest act împreună cu noi, după celi s’a cetit, şi cu Dl Doctor Adriano Bogliaco
de cincideci şi trei anni, domiciliat în Tulcea, Medic verificator, care a constatat acest
cas de morte. Făcut de noi Telemac D. Theodoroff deleghat officier Stărei Civile Urbei
Tulcea.»
PREOTUL GHIA GHEORGHE I.
Primăria Com. Calfa, D16/1892, f.21:

Act de naştere nr.39/10.05.1892 Constantin, fiul Ion Ghia din cătuna Rahman, 38
ani şi Reveica, 31 ani;
Notă: Posibilă relaţie cu preotul şi profesorul Ghia Gheorghe I., n.15.03.1887 în
Cârjelari, jud. Tulcea, preot şi profesor, cu studii la Leipzig, inspector de specialitate în
Ministerul Educaţiei Naţionale (140-1945), decedat la Craiova, în 2.12.1945.
PREOTUL GHEORGHE GHIMPU
Primăria Tulcea, Reg.15/1880, vol.I, f.10, 10v:

Act de căsătorie nr.9/9.01.1880 Ioanu Carapetru, 22 ani, comerciant, n.1858 com.
Satu Nou jud. Bolgrad partea Basarabiei, dom. Tulcea, fiul minor Radu C. şi Maria dom.
Satu Nou - şi Maria Negru, 19 ani, n.1860, Galaţi, dom. Tulcea, fiica minoră a preotului
Alexandru Negru, 60 ani şi Ecaterina, 40 ani, dom. Tulcea, martori Petcu Caraghioz, 65
ani, plugar, Gheorghe Ghimpu, 40 ani, Preotu, Gligorie Burghelea, 33 ani, comerciant şi
Ioan Anastasiu, 36 ani, comerciant.
101
PARACLISERUL ŞI CÂNTĂREŢUL BISERICESC VASILE LUPAN
Primăria Chilia Veche, Reg.46/1894, f.5:

Act de naştere nr.7/13.01.1894 Pavel, n. 12.01.1894, fiul Vasile Lupanov, ortodox
rus, 46 ani, cântăreţ la biserică şi Maria, 35 ani. Căsătorit cu Elena Brânză din Chilia
Veche, cf. Act de căsătorie nr.23/1939 Primăria Chilia Nouă, jud. Ismail. Pavel Lupan
d.7.08.1975, Chilia Veche, cf. Act de deces nr.31/13.08.1975, înregistrări făcute pe actul
de naştere;
Primăria Chilia Veche, Reg.36/1890, f.9:

Act de moarte nr.15/9.03.1890 Maria Gh. Vasiliu, martor Vasile Lupan, 42 ani,
„clisiac”.
PREOTUL ION NEGRU ŞI PREOTUL ALEXANDRU NEGRU
Primăria Tulcea, Reg.10/1880, vol.I:

f.49v
Act de naştere nr.96/11.02.1880 Vasilie Negru, n.9.02.1880, fiul preotului Ionu
Negru, 37 ani şi al Mariei, 32 ani, domiciliaţi Tulcea, martori Neculaiu Iordănescu, 33
ani, funcţionar şi Vâlciu Sacazu, 49 ani, comerciant;
f.87v
Act de naştere nr.174/29.03.1880 Ştefana Dimitrescu, martori pr. Ion Negru, 36
ani şi Hristachi Burghelea, 30, cârciumar;
Col. Fonduri Parohiale, D1/1879 – 1883, Biserica Sf. Împăraţi Tulcea, f.32:
Buletin de nascere din 12 aprilie 1880 cu consemnarea din 17 aprilie 1880 făcută
de pr. Ion Negru: „Sau cititu demini / celibraria Botedului în Bisărica cu patronu Sf.
Împăraţi din acest / oraş tulci / Sub scris / Preutu I. Negru”.
Primăria Tulcea, Reg.12/1880, vol.III, f.35v:

Act de naştere nr.327/20.07.1882 Nedelea Răducanu, unul din martori, pr. Ion
Negru;

Act de naştere nr.417/8.09.1880 Mariea Rădulescu, n.7.09.1882, fiica Ion
Rădulescu, 24 ani, comerciant şi Mariea, 20 ani, martori pr. Ion Negru, 40 ani şi
Gherasim Florea, 22 ani, aprod;
Primăria Tulcea, Reg.16/1880, vol.II, f.36v:

Act de căsătorie nr.134/23.10.1880 Gheorghe Popa, grădinar, n.1854 Tulcea, fiul
defuncţilor Nicolai şi Ellena Popa - şi Theodora Stârcu, 18 ani, n. 1862, Tulcea, unul din
martori, preotul Ioan Negru, 40 ani;
102
Act de naştere nr.244/9.04.1882 Anna, n.7.04.1882, în casa din str. Sf. Împăraţi 6,
fiica preotului Ion Negru, 42 ani şi a prezbiterei Maria, 35 ani, martori pr. Constantin
Pallade, 50 ani şi Antonie Chyriţă, 31 ani, militar muzicant;

Act de naştere nr.414/27.07.1883 Anna Glaviţchy, unul din martori, pr. Ion
Negru, 43 ani;
Primăria Tulcea, Reg.51/1883, f.46:

Act de căsătorie nr.45 Ionnu C. Oloeru, 30 ani, funcţionar, n.1853 Urba
Mihăileni, dom. Tulcea, fiul major Ctin Oloeru, 55 ani şi Ecaterina, 50, comercianţi,
domiciliaţi Mihăileni - şi Franciscula A. Negru, 20 ani, n.1863, Tulcea, dom. Tulcea,
fiica minoră a preotului Alexandru Negru, 68 ani şi Ecaterina, 44 ani, domiciliaţi Tulcea,
martori Ctin G. Mihăescu, 31 ani, funcţionar, Ctin Tăutu, 26 ani, funcţionar, preotul Ion
Negru, 42 ani, “moş a sociei”, Grigorie Uzumthoma, 38 ani, funcţionar, toţi domiciliaţi
Tulcea. Divorţaţi prin Sentinţa Trib. Nr.125/12.09.1896, transcrisă în Registrul pentru
căsătorii nr.45/1896;
Primăria Tulcea, Reg.67/1885, vol.I, f.46:

Act de naştere nr.288/19.06.1885 Dimitrie T. Marinoff, unul din martori, pr.
Ionnu Negru, 46 ani;
Primăria Tulcea, Reg.194/1898, vol.II, f.76:

Act de naştere nr.547/19.10.1898 Ion, n. 18.10.1898,
Tulcea, Str. Fabricii nr.20, fiul lui Dănilă Chiosaua, 25 ani,
jandarm român şi al Mariei n. Ion Negru, 20 ani;
Primăria Tulcea, Reg.nr.168/1894, vol.II, f.25v:

Act de moarte nr.448/23.12.1894 al preotului sachelar
Alexandru Negru, naţie şi protecţie română, căsătorit cu
Ecaterina, 64 de ani, d.21.12.1894, la vârsta de 79 de ani, ora
5 dimineaţa în casa din str. Fariseului nr.4 Colore de galben,
martori Ion Oprea, 60 ani, muncitor şi Zaharia Chilianu, 50
ani, agricultor, medic constatator George V. Manicea.
Fotografia preotului Alexandru Negru este preluată din Şcoala tulceană de la clipă la
istorie. Album de expoziţie.
CÂNTĂREŢUL BISERICESC NICHITOV DAMIAN
Primăria Sf. Gheorghe, D7/1885, f.6v:

Act de naştere nr.14/2.06.1885 Constandin, „grec”, fiul primarului Neculachi
Valsamachi, comerciant, 46 ani şi al Mariei, 32 ani, unul din martori Damian Nichitov,
„cântăreţu la biserică”, 27 ani (semnătura în lb. rusă); copilul moare după 49 de zile, cf.
Act de moarte nr.23/21.07.1885;
103
Act de naştere nr.4/24.03.1886 Zaharia, fiul Nichita Damian, 28 ani, „dascăl” şi
Zenovia, 25 ani. Căsătorit cu Ana Safan, cf.Act nr.1/8.11.1912, înregistrare făcută pe
actul de naştere;
Primăria Sf. Gheorghe, D12/1888, f.9:
Act de naştere nr.9/21.02.1888 Vasilie, fiul Damian Nichita, 30 ani şi Zenovia;

Act de căsătorie nr.3/25.07.1892 Teodor Solomchin - 36 ani, muncitor, n.1856
com. Ismail, fiul Maxim Grigorof Solomchin şi Varvara, decedaţi - şi Evdochia, n.1869,
com. Pervo Constantinovca Rusia, fiica majoră a pr. Grigore Savenco, 47 ani şi Maria, 41
ani, domiciliaţi Caterlez; printre cei 4 martori, pr. Constantin Hohor, 46 ani şi cântăreţul
Damian Nichita, 33 ani;
PREOTUL VASILE POPA
Col. Fonduri Parohiale, Matricola bisericii Aducerea Moaştelor Sf. Ierarh Nicolae din
Comuna Calica pe anii 1890-1910, f.60v:
La nr.crt.12 din matricola bisericii este înregistrată naşterea lui Vasile Popa, viitor
preot : Act de naştere nr.28/15.04.1895, fiul lui Alexe Popa şi al Mariei, botezat în
20.04.1895, naşã de botez „Ileana fica lui Ariton Tudose” din Calica. Taina botezului
oficiatã de preotul Vasile Aftenie (bunic).
CÂNTĂREŢUL BISERICESC DIMITRIE RĂŞCANU

Act nr.77/4.11.1890 Ion D. Mãgurã - 23 ani, funcţionar, n. 20.09.1867, Cãtuna
Câmpina, Com.Poiana, Plasa şi Jud. Prahova, dom. Tulcea, fiul minor al defunctului
preot „Dimitre Constantinescu zis şi Mãgurã” - şi Maria, 43 ani, dom. Câmpina şi Maria,
19 ani, n. 1871, Ismail-Basarabia, fiica minorã a protoiereului Gheorghe Rãşcanu, 46 ani
şi a Varvarei, 41 ani, domiciliaţi Tulcea. Martori preotul econom Zaharia Poppescu, 34
ani, Brutus Cotov, 31 ani, funcţionar, Dimitre V. Rãşcanu, 26, funcţionar, „vãr al treilea a
sociei” şi Gabriel Coatu, 21 ani, institutor;

Act nr.51/21.02.1891 „Dimitrie Rãşcanu” - 27 ani, cântãreţ bisericesc, n.1864,
com. Ţifu (botezat în Biserica Sf. Voievozi), jud. Fãlciu, dom. Tulcea, fiul major Vasile
Rãşcanu, 58 ani şi Ecaterina, 55 ani, domiciliaţi com. Ţifu - şi Pagona P. Haritopulo, 23
ani, n. 1868 Tulcea, dom. Tulcea, fiica majorã Paroş Haritopulo, decedat şi Jeca, 61 ani,
dom. Tulcea; martori preot sachelar Zinoviu Lyvovschi, 32 ani, diaconul Theodor
Alexandrescu, 30 ani, Iosif Mollnar, 56 ani, rentier şi Annica I. Mollnar, 42 ani, „sorã a
sociei”. Cãsãtoria a fost anulatã la cerere pe motiv „ca nefiind celebratã de un officier
competinte”, cf. înregistrãrii fãcute pe actul de cãsãtorie, astfel că la fila 54 vom regãsi o
nouã înregistrare a actului de cãsãtorie, cu nr.53/25.02.1891, în care apare un nou element
despre Iosif Mollnar şi anume că era „cumnat a sociei”.
104
Primăria Tulcea, Reg.141/1892, vol.II, f.76v:
Act de naştere nr.350/15.07.1892 Octavian, n. 13.07.1892, fiul preotului Zinovie
Livofschi, 33 ani, „de naţiune român” şi al „Polixene” n. Nicodinescu, 30 ani, dom.
Tulcea, Str. Română nr. 34, martori Dimitre Răşcanu, 28 ani, cântăreţ şi Andriano
Bogliaco, 52 ani, medic;

Act de naştere nr.452/3.09.1892 Eugenia, n. 2.09.1892, str. Buna Vestire nr.16,
fiica preotului iconom Zaharia Popescu, 37 ani şi a Efimiei n. Dobrea, 34 ani, martori
Dimitre V. Răşcanu, 28 ani, cântăreţ şi Dimitra Boinegri, 75 ani, moaşa care a operat
naşterea;
Primăria Tulcea, Reg.153/1893, vol.III, f.66:

Act de naştere nr.529/27.10.1893 Dimitra, n. 26.10.1893, Str. Română nr.43, fiica
Dimitre V. Răşcanu, 30 ani, cântăreţ şi a Pagonei n. Haritopulo, 27 ani, declarată de Jeca
Păruş Haritopulo, 70 ani, martori Ioanu Carp, 43 ani, cismar şi Ionu A. Lungu, 75 ani,
plugar.
Cf. Col. Fonduri Parohiale, D2/1892-1900, Biserica Sf. Nicolae Tulcea, f.12v, la
nr. crt. 37, naşul de botez a fost Iosif Mollnar, iar botezul a fost săvârşit în 21.11.1893 de
pr. Z. Livovschi.
Decedată 2.08.1894, la 9 luni şi 6 zile de la naştere, cf. Primăria Tulcea,
Reg.167/1894, vol.II, f.144, Act de moarte nr. 285/3.08.1894.

Act de naştere nr.383/13.07.1895 Ecaterina, n. 12.07.1895, str. Buna Vestire
nr.43, fiica Dimitre V. Răşcanu, 31 ani, „cântăreţ Bisericesc” şi a Pagonei n. Haritopol,
29 ani, martori Ioanu Carp, 44 ani, „aprod şi moş a născutei despre mamă” şi Calludia G.
Ionescu, 40 ani, „mătuşă a născutei despre mamă”;

Act de naştere nr.19/12.01.1898 Anghelina, n.11.01.1898 în casa părinţilor săi din
str. Luterană nr.19, fiica Gheorghe Manoliu, 29 ani, grefier şi Singlitichia, născută
Teodorescu, 22 ani, martori Apostol Theodorescu, 66 ani, pensionar, „bun al născutului
despre mamă” şi Dimitrie Răşcanu, cântăreţ bisericesc, 34 ani;
Primăria Tulcea, Reg.201/1899, vol.II, f.54:

Act de naştere nr.502/11.09.1899 Ana, n. 11.09.1899 str. Română nr.45, fiica
Dimitrie Răşcanu, 34 ani, funcţionar copist şi Pagona, n. Paruş Haritopulo, 30 ani,
martori Ioan Carop, 46 ani, „cumnat tatălui născutei” şi Ion Simion, 29 ani, aprozi.
Col. Fonduri Parohiale, D2/1892-1900, Biserica Sf. Nicolae Tulcea, f.52v:
La nr. crt. 34 este înregistrat botezul Anei, fiica Pagona şi Dimitre Răşcanu,
născută cf. Act de naştere nr.502/11.09.1899, naşă de botez Ana Molnar, botezul oficiat
în 10.10.1899.
Decedată după 2 luni şi 15 zile, cf. Primăria Tulcea, Reg. 200/1899, f. 32, Act de
moarte nr. 459/28.11.1899.
105
PREOTUL GRIGORIE SAVENCO
Col. Fonduri Parohiale, D1/1884 – 1890, Biserica Sf. Gheorghe Caterlez,
„Registru de numele parochienilor aflaţi la Biserica cu hramul Sf. Gheorghe din Comuna
Caterlez Plasa Sulina judeţul Tulcea pe anul 1884”, f.7v:
Familia preotului Grigorie Savenco era compusă la anul 1884 din: „Preotu
Grigorii Savenco”, 39 ani, soţia sa Maria, 33 ani, copiii Evdochia, 16 ani, Theodosii, 14
ani, Pavlo, 9 ani, Petru, 6 ani, Maria, 4 ani, Irina, 2 ani.

Act de naştere nr.13/2.06.1885 Ivan Grigori, n. 31.05.1885, fiul pr. Grigorie
Savenco, 40 ani, „de naţiune rusu” şi al Mariei, 34 ani, domiciliaţi Catîrlez.
matricola bisericii, f.29 v: la nr. crt. 8 este înregistrat botezul copilului Ionnu, fiul
preotului Grigorie Savenco şi al Mariei, naşi de botez Gheorghie Ion şi Elisabeta
Codrescu, botezul săvârşit de preotul „Constantin Ştefanov”.

Act de moarte nr.28/1.11.1885 „Cuzma, ascultător de Monah”, 68 de ani, „mort la
domiciliul călugărului Gavril Monahu din aciastă Comună”, d.30.12.1885, ora 8
dimineaţa; martori, preotul Grigore Savencu, 40 ani şi Gavril Monahu, 67 ani, domiciliaţi
în Sf. Gheorghe;

Act de naştere nr.4/16.01.1888 „Marta Grigore Savencu preotu”, n. 14.01.1888,
fiica pr. Grigore Savencu, 42 ani şi a Mariei, 36 ani; d. 6.02.1888, la 22 zile de la naştere,
cf. Act de moarte nr.1/7.02.1888, D12/1888, f.49.
matricola bisericii, f.39 v: la nr. crt. 3 este înregistrat botezul Marthei, fiica pr. Gr.
Savenco şi a Mariei, naşi Iani Fardulis şi Aglaia Antoniu, botezul săvârşit în 22.01.1888
de preotul Grigorie Savenco.

Act de naştere nr.5/6.02.1889 Ana, n.5.02.1889, fiica preotului „Grigorie
Savenco”, 43 ani, „Paroh al comunei” şi Maria, 37 ani; decedată în Sf. Gheorghe Deltă,
cf. Act de deces nr.6/10.04.1967, înregistrare făcută pe actul de naştere.
matricola bisericii, f.46v: la nr. crt. 8 este înregistrat botezul Annei, fiica pr. Gr. Savenco
şi a Mariei, naş Iani Fardulis, botezul săvârşit în 6.02.1888 de preotul Constantin Hohor.

Act de naştere nr.12/10.07.1891 Mihail, n. 8.07.1891, fiul pr. Grigorie Savenco,
47 ani şi Maria, 41 ani, „ambii de profesiunea duhovnicească, naţiunea Ruse”; decedat la
8 ani, cf.Act de moarte nr.6/1899;
106
Act de căsătorie nr.3/25.07.1892 Teodor Solomchin - 36 ani, muncitor, n.1856
com. Ismail, fiul Maxim Grigorof Solomchin şi Varvara, decedaţi - şi Evdochia, n.1869,
com. Pervo Constantinovca Rusia, fiica majoră a pr. Grigore Savenco, 47 ani şi Maria, 41
ani, domiciliaţi Caterlez; printre cei 4 martori, pr. Constantin Hohor, 46 ani şi cântăreţul
Damian Nichita, 33 ani;
f.76v:
La nr.crt.11 este înregistrat Actul de deces nr.11/31.05.1913 „Preot Gregori
Savenco”, d. la vârsta de 67 ani, de „Bãtrâneţe”, prohodul oficiat de „p. Mihail Tarasov
Stelian şi Pãrintele Arhimandrit Crihana”;
CÂNTĂREŢUL BISERICESC MITROFAN ŞCHIOPU
Primăria C.A.Rosetti, Reg.16/1893, f.37v:

Act de căsătorie nr. 6/6.11.1893 Mitrofan Şchiopu, 22 ani, n.1871, militar, fiul Ion
şi Solomia Şchiopu, domiciliaţi Satu Nou - şi Matrona, fiica Iufim Pocora1, 67 ani,
econom de vite şi Todosia, 65 ani, dom. Letea.
__________________________
1) Fiul lui Tănase Pocora. A donat locul şi a contribuit cu 15 vite la construirea bisericii
actuale din Letea. Mama lui şi a lui David Pocora, Daria Pocora, a murit la vârsta de 90
de ani, în casa ei din Letea, văduvă fiind, în 10 ianuarie 1888, cf. Primăria C.A.Rosetti, D
11/1888, f.33v, Act de moarte nr.2/12.01.1888, an la care David avea 54 de ani, iar Iufim
64.
PREOTUL MIHAIL TARASOV
Primăria C.A.Rosetti, Reg.2/1880, f.15v:

Act de naştere nr.24/1.11.1880 Matrona, n.30.10.1880, fiica pr. Mihail Tarasovici,
32 ani şi Zinovia, 25 ani, domiciliaţi căt. Letea, martori Petrov Ivancenco, 35 ani şi Gh.
Poppa, 40 ani, muncitori Lethia; d. cf. Act de moarte nr.75/1882;
Primăria C.A.Rosetti, Reg.nr.6/1883, f.3v:

Actul de naştere nr.2/6.01.1883 „Stavăr a lui Mihail
Tarasovici”, n. 4.01.1883 cătunul Letea din părinţii „Preot M.
Tarasovici”, 32 ani şi Zinovia, domiciliaţi îm Cătunul Lethia,
comuna Satu Nou, martori Ivanca Maximu, 30 ani şi Petro
Ivancenco, 45 ani, muncitori domiciliaţi în Lethia. Pe act s-a
consemnat „Conf. deciziei N.457/950 a comit. Pr. Braşov se
numeşte Stavar Tarasov în loc de Stavar Tarasovici”. Consemnarea
a fost făcută iniţial pe fila 3, unde se află, rupt, Actul de naştere
nr.1/5.01.1883 al copilului Ionu.
Primăria C.A.Rosetti, D15/1892, f.13:
Act de naştere nr.30/13.05.1892 Dumitru, n. 11.05.1892, fiul preotului Mihail
Tarasov, 42 ani, domiciliat Letea şi Zinovia, 40 ani.
107
CÂNTĂREŢUL BISERICESC GRIGORE TEODORESCU
Primăria Sarinasuf, Reg.9/1887, f.29 (Act de căsătorie „Dlu Ghavril Teodorescu cu Dra
Iona Preotu Vasale Filipu”)
Act de căsătorie nr.8/22.11.1887 Ghavril Teodorescu - 29 ani, plugar, fiul major
al preotului Teodoru Bunescu, în viaţă, domiciliat Topolog şi preoteasa Elena, decedată -
şi Ioana, 20 ani, fiica majoră a preotului Vasal Filipofu şi Anica.
Primăria Sarinasuf, D 10/1888, f.2 :

Actul de naştere nr. 5/1.02.1888 Gligore Teodorescu, n. 29.01.1888, fiul lui
Gavril Teodorescu, 29 ani şi al Ioanei, 20 de ani, ambii plugari domiciliaţi în Sarinasuf;
PREOTUL MITROFAN TITORENCO, CÂNTĂREŢII BISERICEŞTI ŞTEFAN ŞI

VASILE TITORENCO

Act de cãsãtorie nr.81/3.11.1893 al tinerilor Vasile Titorenco, 24 ani, naţie russã,
„cântãreţ bisericesc”, n. 1869 cotuna Pârlita, com. Beştepe, domiciliat Pârlita, fiul minor
al preotului Mitrofan Titorenco, 51 ani şi al Annei, 45 ani, domiciliaţi Pârlita - şi Anna,
19 ani, naţie russã, n. 1874 Tulcea, fiica minorã Th. Huţulenco, 64 ani şi Sofia, 49 ani,
agricultori domiciliaţi Tulcea; martori Ioannu Antonoff, 49 ani, pescar, Mihail D.
Papucariu, 71 ani, muncitor, Sofron E. Ticofschi, 52 ani, agricultor şi Ionnu Gherasim
Sienenco, 58 ani, agricultor, domiciliaţi în Tulcea;
Primăria Tulcea, Reg. 175/1895, vol. I, f. 115 v:

Act de moarte nr.228/11.07.1895 Chirilă, d. 10.07.1895, la 3 luni şi 21 zile de la
naştere, în casa din str. Babadag nr. 128, fiul Ştefan Titorenco, dom. Ceatalchioi com.
Satu – Nou şi a defunctei Maria;

Act de căsătorie nr.105/18.12.1901 Trofim M. Scripnicenco - 30 ani, agricultor,
domiciliat Tulcea – şi Agafia Ştefan Titorenco, 23 ani, n.1878 Tulcea, dom.Tulcea, fiica
majoră Maria, decedată şi Ştefan Titorenco, 50 ani, „cântăreţ de biserică”, domiciliat
cotuna Ceatalchioi comuna Satu Nou”, plasa Tulcea, martori pr. Irimia Trofimescu, 71
ani, „bunic soţiei” şi Iacob Ceamurli, 65 ani, “cântăreţu de biserică”;
PREOTUL TOMA ŢURCAN
Col. Fonduri Parohiale, Parohia Aducerea Moaştelor Sf. Ierarh Nicolae Mahmudia,
D1/1879, f.1: Buletin de naştere nr.15/19.06.1879 Leonte Grigoroviciu, eliberat de
Primăria oraşului Mahmudia, primar Gh. Dănilă, cu însemnarea preotului „Thomiţă
Ţurchan” care declară că a săvârşit ceremonia de botez pe baza certificatului din 23 iunie
1879. Actul este semnat şi de cântăreţul bisericesc „N. Bocăneţ”.
108
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
CĂRŢI
Albotă, Mihai. Istoria învăţământului tulcean de la începuturi până în anul

2007. – Tulcea: Editura „Şcoala XXI”, 2008;
Bălteanu Dan; Alexe Rădiţa. Hazarde naturale şi antropogene. - Bucureşti:
Editura Corint;
Bitoleanu, Ion şi Rădulescu, Adrian, Istoria românilor dintre Dunare si Mare.
Dobrogea, Bucuresti, Ed. St. si Enciclopedică, 1979;
Cioroiu, Constantin şi Mocanu, Aurel. Cartea românească în Dobrogea înainte
de 1877, Constanţa, 1978;
Culea, Apostol D. Cât trebuie să ştie oricine despre Dobrogea.Trecutul-
prezentul-viitorul. - Bucureşti: Editura Casa Şcoalelor, 1928;
Diac. Anghel Constantinescu. Monografia Sfintei Episcopii a Dunărei de Jos,
1906;
Drăgoi, Eugen preot. Ierarhi şi preoţi de seamă la Dunărea de Jos (1864-1989).
- Galaţi : Editura Arhiepiscopiei şi Dunării de Jos, 1990;
Dumitraşcu, Gheorghe. Localităţi, biserici şi mănăstiri româneşti în Dobrogea
până la 1877. Constanţa: Editura Fundaţiei "Andrei Şaguna", 1996;
Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura românească de-
a lungul timpului. Volumul I. A-G. - Bucureşti: Editura GENEZE. Clubul de la
Bucureşti-Ştiinţific şi Cultural, Bucureşti, 1999;
Institutul de Cercetări Eco – Muzeale Tulcea şi Inspectoratul Şcolar Judeţean,
Şcoala tulceană de la clipă la istorie. Album de expoziţie. – Tulcea, mai 2010;
Ion, Nicolae – Sorin. Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae”: repere
istorice, permanenţe spirituale şi valori estetice. – Bucureşti: ASA, 2009;
Ionescu, Căpitanul M. Dobrogeanu. Dobrogia în pragul veacului al XX-lea. -
Bucureşti: Atelierele grafice I.V. SOCECU,1904;
Ionescu Dobrogeanu M.D. Năvălirea bulgară din 1916/1918 în judeţul Tulcea. -
Bucureşti: Tipografia Curţii regale, 1920;
Ioniţoiu, Cicerone. Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi,
ucişi. Dicţionar. Volumele I-IV, Bucureşti, Editura Maşina de scris, 2002 ;
Mamina Ioan, Scurtu Ioan. Guverne şi guvernanţi (1916-1938). - Bucureşti:
Editura SILEX, 1996;
Marele dicţionar geografic al României, 5 vol., 1898-1902;
Mateescu, Tudor. Documente privind istoria Dobrogei (1830-1877). - Bucureşti:
Direcţia generală a Arhivelor Statului din RSR, 1975;
Morozov, Simeon N. Monografia comunei Zebil din judeţul Tulcea, 1913.
Constanţa, Ex Ponto, 2005 (în acelaşi volum cu Monografia şcolii primare din Zebil 1860
109
– 1932 şi Albumul monografic Inaugurarea Şcolii primare de stat „Preot Simeon
Moruzov“ din Zebil şcolii, 8 noiembrie 1937);
Postelnicu Valentina, Monografia satului Victoria din judeţul Tulcea, 2010;
Predescu, Lucian. Enciclopedia României. Material românesc. Oameni şi
înfăptuiri. Ediţie anastatică. – Bucureşti: Editura SAECULUM LO. şi Editura
VESTALA,1999;
Umăr la umăr cu poporul. Studii şi documente asupra participării armatei la
combaterea calamităţilor naturale din 1970. – Bucureşti: Editura militară, 1971;
PERIODICE
Arbore, Al. O încercare de reconstruire a trecutului românilor din Dobrogea.
În: Analele Dobrogei, An III, Nr.2, 1922;
Cioroiu Constantin ; Mocanu, Aurel. Cartea românească în Dobrogea înainte de
1877. În: Glasul bisericii, An XXXVII, Nr. 9-12 din 1978, p. 1075-1096;
Ghiaţă, Anca. Contribuţii noi privind unele aspecte ale societăţii româneşti din
Dobrogea în secolele XV-XIX. În: Memoriile Secţiei de ştiinţe istorice, Seria IV, tomul I,
1975-1976, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1978, p.71-104;
Ghiaţă, Anca. Toponimie şi geografie istorică în Dobrogea medievală şi
modernă, în Memoriile Secţiei de ştiinţe istorice, Seria IV, tomul V, 1980, Editura
Academiei RSR,Bucureşti, 1982, p.29-59;
Mateescu, Tudor. Date despre situaţia bisericilor româneşti, din judeţul Tulcea
în primii ani după reintegrarea Dobrogei la Ţară. În : Glasul Bisericii, An XXXVII
(1978), Nr.9-12, pag.1072-1074;
Mateescu, Tudor. Slujitori ai bisericii româneşti din Dobrogea în timpul
stăpînirii otomane. În : Îndrumător bisericesc, misionar şi patriotic, Arhiepiscopia
Tomisului şi Dunării de Jos, Galaţi, nr. 5, 1989, pag.157-170;
Publicaţia Vestitorul a Episcopiei Dunării de Jos;
Publicaţia Sanitarul (Organ al Serviciului Sanitar al judeţului Tulcea), colecţia pe
anul 1907, Biblioteca Academiei Române.
ALTE SURSE
A. DJTAN, Col. Registre de stare civilă, Fond Primăria Tulcea şi Fond primării
judeţ, din perioada 1879 – 1904;
B. Arhive de familie:
● Aftene Dumitra, sat Iazurile
● Ciocea Victoria, sat Făgăraşu Nou
● Bărbuţă I. Anica, sat Floreşti
● Bârlădeanu Varvara, sat C.A.Rosetti
● Bibirig Aneta, sat Traian
● Burghelea Gheorghe, sat Traian
● Cănănău Veronica, sat Turcoaia
● Dincă Ilie, sat Teliţa
● Ianuş Dumitru şi Elena, sat Camena
● Ioniţă Marina, sat Iazurile
C. Albumul foto „Clerul din Urbea şi Judeţul Tulcea la anul 1900”, realizat de
Episcopia Dunării de Jos, la anii 1899-1900
110
PLANŞE
Însemnările Mitropolitului Nichifor de Carpat
111
112
113
Sf. Evanghelie, 1818, lb. greacă (Biserica Buna Vestire Tulcea)
– detaliu coperta, însemnare şi foaia de titlu
114
115
Însemnările lui Apostol Teodorescu
116
117
Însemnarea Arhimandritului Dosoftei Crihana
118
Însemnarea preotului Mitrofan Titorenco pe o carte a bisericii satului Victoria
119
Actul de căsătorie al cântăreţului Dimitre Răşcanu cu Pagona Haritopulo
120
121
CUPRINS
Prefaţă de PS dr. † VISARION, Episcopul Tulcii 5

Însemnări pe cărţi din biserici 7
Însemnări pe cărţi din Colecţiile ICEM 89
Însemnări pe cărţi din Colecţia „Cântăreţ bisericesc Florin Cârlan” 91
Registrele de stare civilă despre Apostol Teodorescu 93
a. Ştiri despre Apostol Teodorescu 93
b. Acte de stare civilă (1879 – 1904) 94
Autorii însemnărilor în acte de stare civilă 99
Bibliografie 109
Planşe 111

Insemnari Despre Carti de Cult

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Insemnari Despre Carti de Cult

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „PANAIT CERNA”

MEMORIE ŞI CUNOAŞTERE LOCALĂ

ÎNSEMNĂRI PE CĂRŢI DE CULT

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Prof. LELIA POSTOLACHE

MEMORIE ŞI CUNOAŞTERE LOCALĂ

ÎNSEMNĂRI PE CĂRŢI DE CULT DIN JUDEŢUL TULCEA

LUCRAREA APARE CU BINECUVÂNTAREA PREA SFINŢITULUI PĂRINTE

BALABANCEA – BISERICA SF. APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL

MINEIUL LUNEI OCTOMBRIE,1892:

MINEIUL LUNEI AUGUST,1894:

BESTEPE – BISERICA SF. M. M. DIMITRIE

"Căntăreţ Vasile Timofte1 1977 în vărstă de 79 de ani"

C.A. ROSETTI – BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI

TIPIC BISERICESC, Bucureşti,1893, pag. IX:

La 1967, în timpul pr. Constantin Antonescu,

CAMENA – BISERICA SF. DUMITRU

"22 IV-954. Acest liturghier s'a cumpărat în ziua de 20

CARAORMAN – BISERICA SF. M. M. DIMITRIE

CASIMCEA – BISERICA POGORÂREA DUHULUI SFÂNT

CÂRJELARI – BISERICA NAŞTEREA MAICII DOMNULUI

SANTA ŞI DUMNEDEIASCA EVANGHELIE [lipsă foaia de titlu]

DUMNEDEEŞTILE LITURGII,1887, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti:

OCTOIH MARE,1890, Bucureşti, Tipografia „Cărţilor Bisericesci”

"Preot paroh girant la această parohie de la 1915 întrerupând 2 ani de la 4 dec.1916 şi

MINEIUL LUNEI LUI MARTIE:

CEAMURLIA DE JOS – BISERICA SF. PARASCHEVA ŞI SF. GHEORGHE

MINEIUL LUNII OCTOMBRIE, 1892

CEAMURLIA DE SUS – BISERICA SF. M. M. GHEORGHE

REVISTA Biserica Orthodoxă Română, an 7, nr.6, iunie,1883, Tipografia Cărţilor

CEATALCHIOI – BISERICA SF. CUV. PARASCHEVA

“Proprietatea mea Copceag Damian1 / classa III / seminarul Veniamin”

SFÂNTA ŞI DUMNEDEESCA EVANGHELIE, ediţia a treia, Bucureşti, 1903 (coperţi

1) Preot Lazăr Brânză – Născut 7.11.1857, Agi-curda,

DUMNEDEEŞTILE LITURGII, Bucureşti, 1887, Tipografia Cărţilor Bisericeşti:

SANTA EVANGELIE CE SĂ ZICE ÎN DIUA DE PAŞTE LA A DOUA ÎNVIERE

CIŞMEAUA NOUĂ – BISERICA ÎNĂLŢAREA DOMNULUI

1) Preot Ion Gh. Bogdan – Născut 1.08.1909, Saraiu,

CIUCUROVA – BISERICA ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI

MINEIUL LUNEI LUI IULIE,1910:

CORUGEA – BISERICA SF. CUV. PARASCHEVA

SFÂNTĂ EVANGHELIE,1983, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR

Biserica a deţinut un Penticostar, 1854, Buzău, tip. în timpul episcopului Filaret,

CRIŞAN – BISERICA SF. ARH. MIHAIL ŞI GAVRIIL

SFÂNTĂ ŞI DUMNEZEEASCĂ EVANGHELIE,1923

MINEIUL LUNEI LUI IANUARIE, Bucureşti,1909

DĂENI – BISERICA SF. CUV. PARASCHEVA

DOROBANŢU – BISERICA ÎNĂLŢAREA DOMNULUI

MINEIUL LUNEI LUI FEVRUARIE,1893

MINEIUL LUNEI LUI SEPTEMVRIE,1891:

FLOREŞTI – BISERICA ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI

CAZANII, Bucureşti,1898, Tipo – Litografia Cărţilor Bisericeşti

MINEIUL LUNEI LUI MARTIE,1893

MINEIUL LUNEI LUI IUNIE,1894:

DUMNEDEEŞTILE LITURGII,1895, ediţia a II-a:

LITURGHIERUL DE STRANĂ, I. Popescu-Pasărea, 1925, Bucureşti, Tipografia

"Cîntăreţ Ilie M. Bărbuţă / 1 oct.1945 / Islam Geaferca / Com. Balabancea. / Jud.Tulcea"

FRECĂŢEI – BISERICA ADUCEREA MOAŞTELOR SF. NICOLAE

GENERAL PRAPORGESCU – CASA DE RUGĂCIUNE SF. ARHANGHELI

MINEIUL LUNEI LUI DECEMVRIE,1892

GRINDU – BISERICA SF. NICOLAE

OCTOIH MARE, Bucureşti,1975:

IAZURILE – BISERICA NAŞTEREA MAICII DOMNULUI