Fragment Insemnari Pe Carti de Cult PDF

fragment ...
pentru continutul complet contactati editura KAROGRAF
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „PANAIT CERNA”
LELIA POSTOLACHE
MEMORIE ŞI CUNOAŞTERE LOCALĂ
ÎNSEMNĂRI PE CĂRŢI DE CULT DIN JUDEŢUL TULCEA
EDITURA KAROGRAF
1
fragment ... pentru continutul complet contactati editura KAROGRAF
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „PANAIT CERNA”
Prof. LELIA POSTOLACHE
MEMORIE ŞI CUNOAŞTERE LOCALĂ
ÎNSEMNĂRI PE CĂRŢI DE CULT DIN JUDEŢUL TULCEA
LUCRAREA APARE CU BINECUVÂNTAREA PREA SFINŢITULUI PĂRINTE

VISARION, EPISCOPUL TULCEI
EDITURA KAROGRAF
TULCEA, 2010
2
Lucrarea este dedicată Anului omagial al Crezului Ortodox

şi al Autocefaliei Româneşti, precum şi împlinirii a
80 de ani de existenţă a presei teologice în judeţul Tulcea
şi Zilei Dobrogei şi apare
cu sprijinul financiar al Episcopiei Tulcii
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
POSTOLACHE, LELIA
Memorie şi cunoaştere locală. Însemnări pe cărţi de cult din judeţul Tulcea
ISBN
3
4
PREFAŢĂ
A vorbi despre cartea veche de slujbă aflată încă în biserici şi mănăstiri sau în
diferite colecţii sau muzee, însemnează a aborda un capitol special al culturii noastre
naţionale. Şi aceasta pentru că istoria noastră naţională se împleteşte armonios cu istoria
Bisericii străbune, amândouă fiind plămădite în vâltoarea aceleiaşi lupte şi încercări
pentru afirmarea identităţii noastre culturale şi spirituale, pentru triumful limbii şi
credinţei, în ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei.
Cărţile de slujbă bisericească, tipărite la noi sau aduse din alte părţi, au ele însele
propria istorie; o istorie ce se ascunde în paginile lor coşovite de vremuri, înnegrite de
fumul tămâiei şi picurate de ceara lumânărilor.
O istorie a unui neam aşezat în „calea tuturor răutăţilor”, după cuvântul
cronicarului, o istorie a unei Biserici ce i-a menţinut acestuia unitatea de limbă, de simţire
şi de lege românească, o istorie a unor vremuri de mult apuse dar care ies la iveală din
colbul istoriei prin glasul tăcut al acestor lucrări deosebite.
Pe paginile Evangheliilor, Mineelor, a Octoihului Mare, a Triodului şi a
Penticostarului, ca şi a celorlalte cărţi de slujbă, se găsesc însemnări pe care preoţi şi
dieci din vechime, sau chiar simpli credincioşi, le-au însemnat spre aducerea aminte a
unor evenimente, fapte sau întâmplări demult apuse, dar care au avut un impact deosebit
asupra colectivităţii la vremea lor.
Cărţile vechi bisericeşti au propria lor memorie ce merită a fi cunoscută şi preţuită
la justa ei valoare. Ele au constituit o hrană duhovnicească pentru credincioşi, ele au fost
lumină pentru minte, inimă şi suflet.
Prin înscrisurile lor făcute de oameni neştiuţi de multe ori, ele au exprimat trăirea
sufletească adevărată a poporului, durerea nenorocirilor, ca şi bucuria izbânzilor.
Aceste înscrisuri făcute „cu mână de ţărână” pentru „ca să se ştie” sporesc
valoarea cărţilor şi, ele însele merită să fie reţinute pentru frumuseţea arhaică a stilului în
care au fost scrise.
5
Regăsim în aceste notiţe „istoria ţării prin cei mici”, cum îi numea Nicolae Iorga
pe aceşti cronicari.
Şi la noi, în Episcopia Tulcii, se mai păstrează în biserici sute de astfel de cărţi de
cult care, multe dintre ele cuprind pe paginile lor însemnări scrise cu mâna tremurândă şi
care se adresează şi nouă celor de astăzi.
Profesor Doina Lelia Postolache, bibliograf la Biblioteca Judeţeană din Tulcea, s-
a aplecat cu migală asupra lor şi a cules dintre paginile lor crâmpeie din viaţa bisericească
şi socială a nordului Dobrogei, publicându-le în volumul de faţă, volum ce va aduce un
plus de cunoaştere la istoria Bisericii noastre din aceste locuri.
Binecuvântând strădania, o felicităm pe autoare şi rugăm pe Dumnezeu să reverse
harul său asupra cititorilor.
Cu arhiereşti binecuvântări
† VISARION
Episcopul Tulcii
6
ÎNSEMNĂRI PE CĂRŢI DE CULT DIN BISERICI
BALABANCEA – BISERICA SF. APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL
MINEIUL LUNEI OCTOMBRIE,1892:

"Pă ziua de 18 obre 1907 a fost Duminică şi a venit lumea la Biserică cu flori înflorite
după ploile ce începuse pe ziua de 25 Aug. acelaşi an încă de 18 Obre 1909. Am semnat
aci spre ţinere de minte 1909 obre 18" 1
__________________________
1) Nu semnează.
"Amintire : În ziua de 5 Iulie 1933 a fost făcută cu ajutorul Dlui Icoana prea Sfintei
Născătoare de la Celic Dere( făcătoare de minuni). Spre a se ţine minte că am cântat eu la
acatistul Prea Sfintei Născătoare. Cântăreţ N. Ermogen. (...)1 ora 7"
__________________________
1) Indescifrabil.
MINEIUL LUNEI AUGUST,1894:

"Sovenire. Preotul C. Georgescu1 1923 Iulie 31 Balabancea"
__________________________
1) Protos. Clement Georgescu a slujit la bisericile din Islam Geaferca, Valea Teilor,
Balabancea (1916 – 1928), Luminiţa şi Măgurele, Hamcearca, Victoria şi la Mănăstirea
Saon.
OROLOGIU,1896:
"În anul 1928 Luna Martie 31 şi Apr. a fost mare cutremur în Bulgaria, în Grecia unde au
fost distruse oraşe mari şi nărod mult au murit"1
__________________________
1) Nu semnează.
2) Cutremurul din 25 noiembrie 1928, resimţit şi la Bucureşti, de gradul 4 pe scara Rossi
Forel.
“Din anul 1945 rămas singur la strană ca cântăreţ practicant pînă în anul 1973. I.
Ciobotă”1;
__________________________
1) Ion V. Ciobotă – Născut 29.12.1897. Cântăreţ bisericesc la Balabancea din 1925.
Epitrop al bisericii din Balabancea, funcţie din care demisionează la 1.11.1938. Casier în
comitetul de reparaţie a bisericii după cutremurul din 1940, în timpul pr. paroh I. Suslov.
7
PENTICOSTAR, 1953
“Donată de Ion Anton Chiper1 din Balabancea în anul 1965 Iunie 20. Pr. Al.
Dumitraşcu”.
__________________________
1) Fiul lui Anton Chiper, epitrop la 1958 la Balabancea. Absolvent al Şcolii de cântăreţi
Galaţi. Cântăreţ bisericesc la Balabancea din 1960 (cf. Arhiva Parohiei Balabancea,
Registru de intrări 1952 – 1965).
BESTEPE – BISERICA SF. M. M. DIMITRIE
LITURGHIER,1860, slavonă:
"Această sf. Leturghie/ am dato Preotului Mitrofan Citorenco1 / în locul altia nouă. /
Paroh Sachelarie / At.Popescu2 / Dţa Maria3 / Prislava4 / Anul 1913"
__________________________
1) Preot Mitrofan Titorenco – Născut 1843, cf. Diacon A. Constantinescu, Monografia...,
p. 420. Venit la Pârlita din Hagi – Curda, jud. Ismail. A murit în 1918, la vârsta de 76 de
ani (cf. Postelnicu V., Monografia..., p.29), când biserica ajunsese cu zidurile la jumătate
şi este înhumat în curtea bisericii satului Victoria. Preoteasa Ana a murit în 20.02.1934, la
vârsta de 93 de ani şi este înhumată în cimitirul satului Victoria, cf. aceleiaşi surse. La
1893, fiul preotului, Vasile Titorenco, cântăreţ la biserica din Pârlita şi preşedinte al
consiliului parohial (1919-1942), se căsătoreşte cu Ana Huţulenco din Tulcea, cu care a
avut copiii Emilian, Grigore (1910-1980), Ana, Axinia (1913 - 1977), Ivan şi Petre (1894
- 19.01.1944, bunicul doamnei Postenicu Valentina). Mihai P. Titorencu, fiul lui Petre
Titorencu, a slujit la strana bisericii din Pârlita între anii 1944-1947. Ştefan Titorenco
(fratele mai mare al preotului) a fost şi el cântăreţ bisericesc, la Ceatalchioi, unde moare,
la 18 martie 1928 (cf. Vestitorul, III, 7, 1 iulie 1928).
2) Pr. Athanase Popescu – Paroh la Prislava, unde a pus temelia bisericii bisericii actuale,
la 1904, construită de ing. Ştefan Borş.
3) Azi, Nufăru.
4) Azi, Nufăru.
APOSTOL,1914:
"Rugaţi-vã şi pentru mine preot Victor Capus1 1942-1953";
__________________________
1) Preot Victor Capus – Cântăreţ bisericesc la Văcăreni între 1.09.1938 (cf. Vestitorul,
XIV, 7-8, iulie-august 1938, p.148) - 1.01.1940 (cf. Vestitorul, XV, 12, dec 1939, p.181),
apoi la biserica Schimbarea la Faţă din oraşul Tulcea până la 6.12.1940, când devine
preot extrabugetar (cf. Vestitorul, XVII,1941, p.58). A slujit la Beştepe (din 1.08.1942,
cf. Vestitorul, XVIII, 7, iulie 1942, p.102) şi Turcoaia.
"Căntăreţ Vasile Timofte1 1977 în vărstă de 79 de ani"

__________________________
1) Vasile Timofte - Numit cântăreţ la Beştepe la 1.09.1931(cf. Vestitorul, VII, 12,
decembrie 1931).
8
SF.EVANGHELIE, 1858, caractere chirilice:

"Am slujit cu mult drag în acest locaş am păstorit din 1942 sept 15 – 1953 - Pr. Econ. V.
Capus"
Cf. unor date despre istoricul parohiei, Petre Toma, poreclit Bulgarul, român
transilvănean, a fost principalul ostenitor şi paracliser la biserica veche din Beştepe. În
1862, Petrea Marin, Pavel Carp şi Petre Toma dãruiesc bisericii Sf. Dumitru din satul
Beştepe turcească un set de 12 minee sibiene, cumpãrate cu 2 taleri exemplarul (cf.
Cioroiu, C., Mocanu, A. Cartea românească…., p.1083), tipărite în timpul Mitropolitului
Andrei Şaguna, între 1853 – 1856, unele cu însemnări de la anul 1862: Mineiul pe
ianuarie, Sibiu, 1853, caractere chirilice (cumpărat de Petru Marin, însemnare din
29.04.1862) ; Mineiul pe aprilie, Sibiu, 1854, caractere chirilice (cumpărat de Pavel
Carpu şi soţia sa Frăsina cu fiul lor, însemnare din 19.04.1862) ; Mineiul pe iunie, Sibiu,
1854, caractere chirilice (cumpărat de Petre Toma şi soţia lui Rusana cu fiii lor,
însemnare din 19.04.1862) ; Mineiul pe august, Sibiu, 1854, caractere chirilice (cumpărat
de “Dima moş Necu” cu fiii lor, însemnare din 24.04.1862) ; Mineiul pe octombrie,
Sibiu, 1854, caractere chirilice (cumpărată de “neînsuraţi” cu banii de colind, însemnare
din 24.04.1862) ; Mineiul pe decembrie, Sibiu, 1856 (cumpărat de Ignatu Vasile şi soţia
lui Eftemia cu fiii, însemnare din 19.04.1862) (cf. Cioroiu, C, Mocanu, A. Cartea
românească ..., p.1089).
La 1967, biserica din Beştepe deţinea Slujba Sfinţirii Bisericii, 1839, Buzău,
caractere chirilice şi un Apostol, Mănăstirea Neamţ, 1851.
C.A. ROSETTI – BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI
TIPIC BISERICESC, Bucureşti,1893, pag. IX:
"Acest Tipic este dăruit de subnumitu / bisericei Adormirea Maicii Domnului din
comuna/ Satu Nou1 Plasa Sulina judeţul Tulcea Spre / amintirea mea. / 1897 Iulie I, /
arhimandritul Dosofteiu Krihana2 / Sulina". Sub însemnare, parafa cu textul
"Arhimandritu Dosoftei Chrihana 1880".
__________________________
1) Azi, C.A.Rosetti.
2) Arhimandrit Dosoftei Crihana („Dosothei” Crihană la
Diacon A. Constantinescu, Monografia..., p.412). Născut
15.05.1840, com. Cudalbi, jud.Galaţi, unde tatăl său,
Trandafir Crihană slujea la biserica Prea Cuvioasa
Parascheva (d.1861). Hirotonit ieromonah pentru Mănăstirea
Celic Dere în decembrie 1864. În 28 mai 1881 devine Paroh
la Sulina din 28 mai 1881. Reîntors la Satu Nou, înfiinţează
în 1883 şcoala pe care o şi conduce. Spre sfârşitul vieţii se
retrage la Galaţi, unde fratele său, Mihai Crihană, slujea la
biserica Sf. Împăraţi căreia arhimandritul îi donează o parte
din biblioteca personală. Decedat aprilie 1920, înhumat în
9
cimitirul "Eternitatea" din Galaţi (Date cf. pr. Eugen Drăgoi, Ierarhi şi preoţi..., p.132).
Potrivit notiţei de sub fotografia arhimandritului de la Mănăstirea Celic, Dosoftei Crihana
era, la 1860, vieţuitor al Mănăstirii Celic şi unul din ultimii vieţuitori ai mănăstirii ca
aşezământ monahal de călugări. Cf. Diacon A. Constantinescu, a fost numit la biserica Sf.
Nicolae din Sulina în 15.04.1899, cu adresa chiriarhiei nr.265, respectiv nr.16720 a
ministerului, la 1906 slujea împreună cu Ioan Gheorghiu. Despre acest mare slujitor al
bisericii au mai scris:
Tudor Mateescu, Slujitori ai bisericii româneşti..., p.162: "La Sulina au rămas
însemnări de la preotul de acolo, Dosoftei Crihană, originar din judeţul Covurlui : la 4
mai 1861 şi la 24 septembrie 1868. La 17 martie 1866 rezultă că el slujea şi în vecinătate,
la Letea-Satu Nou". Cf. T.Mateescu, "Date despre...., p.1074, Dosoftei Crihană este
atestat la Satu Nou la 1881.
Constantin Cioroiu, ... (p.102): consemnează că afirmaţia este întărită pe un Epitaf
sau Prohod, Bucureşti, 1853, aflat în posesia bisericii Precista din Galaţi pe care stă scris :
"Arh. Dosoftei Krihana: la 1861 martie 17 am venit la Letea, Satu Nou". La 17 martie
1866 este transferat la Letea-Satu Nou, unde construieşte, în acelaşi an, biserica de lemn.
În 1868 se află la Sulina, cf. unei însemnări autografe pe un Anastasimatar tipărit la
Viena în 1823. Egumen la Mănăstirea Taiţa între 18.02.1877 - 28.09.1878.
Biserica din C.A.Rosetti deţinea în anul 2002 un steag din 1870, cu text cu
caractere chirilice: "Acest sfânt prapur sau făcut prin străduinţa S(finţiei). sale Dosotei
K(rihana) iroschimonah şi s-au plătit de flăcăi din Satu Nou din Letea. Spre pomenire
1870 mai 28 Severin: V: zograf". Biserica păstrează o bucată de lemn pe care este
încrustat textul "ACESTA / BISERICĂ / FONDATĂ / 1864 MAI 10" (litera S din
cuvintele "acesta" şi "biserică" este scrisă invers). Potrivit Inventarului de averea mobilă
a parohiei, întocmit în 20.10.1927 de preotul Tarasie Teacă, biserica de la C.A.Rosetti a
fost făcută la "1864" de "obştea comunei după îndemnul defunctului arhimandrit Dosoftei
Crihana".
La Sulina, în biserica veche românească, Icoana Sf. Filofteea şi a Sf. Paraschiva a
fost "plătită de parohul bisericei Sulina A.D.K. 1899". În aprilie 1900, arhim. Crihana
sfinţeşte noul sat românesc Floriile, aparţinător de Caraorman, înfiinţat de prefectul Ioan
Neniţescu: "Cel din urmă sat inaugurat se numesce "Floriele" şi s'a inaugurat în diua de
14 August c. În actul de fondaţie al acestui nou sat se spune că serviciul divin s'a făcut de
Părintele Archimandrit D. Crihană însoţit de preotul Const. Ştefănescu din pădurea
neagră (Caraorman) şi de diaconul G.Guţu şi au sfinţit locurile pe care va creşte şi va
înflori satul românesc "Floriele" şi prin căldurose rugăciuni chiamă bine-cuventarea lui
Dumnedeu cel drept şi puternic peste locuitorii întemeetori ai satului celui nou şi peste
urmaşii lor din neam în neam, până în adâncul veacurilor" ( cf. Cronica bisericească.
Activitatea românescă şi creştinescă din jud. Tulcea, în Biserica Ortodoxă Română, an
14, 1900 -1901, Bucureşti, 1901, p.450).
Pe ultima pagină:
"Sunt cântăreţ practicant/ ales / de poporul Letei / începând de la 1 Iulie 1964 / începutul
era greu-/ unde mai eram şi casier/ la colectiv: / născut / la 2 Aprilie 1894 / scris astăzi / 7
septembrie 1972 / Eften Petrov"
10
PSALTIREA PROOROCULUI ŞI ÎMPĂRATULUI DAVID, Bucureşti,1920

Pe foaia de titlu, verso:
"Proprietatea mea / Vii / Mardarie Ieromonah / Morţi Părinţii mei / Ion şi Ileana / Această
carte Psaltire fiind proprietatea / mea după cum se constată din scrierile / din
[indescifrabil] ...de mai sus. / Este donată de mine Sf. Biserici din / Comuna C.A.Rosete
subt Preoţia Părintelui / Gheorghe Istrati1 Anul 1976 luna Ianuarie / z. 10 / Roşca Mihail
Fost Ieromonah zis Mardarie2"/
__________________________
1) Preot Gheorghe Istrate - A slujit la parohiile C.A.Rosetti, Mihail Kogălniceanu şi
Cârjelari. Trăieşte în com. Mihail Kogălniceanu.
2) Ieromonah Roşca Mardarie (1888-1977) - Venit de la Mănăstirea Bogdana, originar
din C.A.Rosetti. Varvara Bârlădeanu (n.4.12.1915) din C.A.Rosetti - bunica bibliotecarei
comunei C.A.Rosetti, Chiriac Maria -, deţinea în septembrie 2002 o fotografie a
călugărului, dăruită de acesta lui Grigore, soţul Varvarei, fost epitrop al bisericii. Pe
verso, călugărul a făcut următoarea însemnare: "Spre pomenire 29 iulie 1970 / Ieromonah
Mardarie lui / Grigore Bârlădeanu / După încetarea mea din viaţă să fiu / pomenit
înpreună cu părinţii mei în felul / acesta / Morţi / Mardarie Ieromonah / Părinţii mei Ion şi
Ileana morţi ne-mărtu /risiţi şi ne-înpărtăşiţi". Înhumat în cimitirul din C.A.Rosetti. Casa
călugărului a existat pe drumul dintre cimitir şi casa Varvarei Bârlădeanu.
Pe pagina alăturată: "Această Psaltire este a Sub semna / tului Monah Mardarie Roşca. /
Casierul Monastirei Saun / anul / 1923"
DUMNEDEEŞTILE LITURGII,1895
Pe foaia de la început din care a rămas o fâşie îngustă:
"1924 Ianuarie 1 până 1925 Septm 1/ Ierom. Ghedeon Josan1"
__________________________
1) A slujit la bisericile din C.A.Rosetti, Dăeni, Carcaliu.
Pe foaia de la sfârşit:
"Anul 1933/ cântăreţ/ M.V. Şchiopu / cântăreţ / Primul şi bun la suflet / Dinis Chisilev /
1. Dinis Chisilev1-dela 1880 / 2. Gheorghe Chisilev / 3. Mihail Chisilev / 4. Mitrofan
Şchiopu2 l. română / 5. Atanase Şchiopu / 6. Pavel Alifanti paracliser3”
__________________________
1) Atestat în actele de stare civilă ale primăriei C. A. Rosetti cu numele „Dionisie
Cheselev”, „Dionisie Cheselenco”, „Dionise Cheselev”. La 1880 - când îi moare soţia,
Palaşca, la numai 40 de ani -, era în vârstă de 48 ani, locuia în Letea şi devine cântăreţ
bisericesc, cf. însemnării de mai sus. În 1865 i se naşte, în Letea, fiul Zaharcu, iar în 1868
fiica Haritina. Ambii copii se căsătoresc în 1885.
2) Mitrofan V. Şchiopu - Născut în 1871. Cântăreţ bisericesc I la Letea din 1.01.1927 (cf.
Vestitorul, I, 12, 1 martie 1927). A deservit şi strana bisericii din C.A.Rosetti. În 1893 se
căsătoreşte cu Matrona, fiica lui Iufim Pocora din Letea.
3) Paracliser şi îngrijitor în timpul pr. Constantin Dobrescu. Se semnează în 4 dec.1961
pe Mineiul lunii decembrie tip.1892.
11
SANTA ŞI DUMNEDEIASCA EVANGELIE, Bucureşti,1895:

Pe prima copertă, verso
"Preoţi cu seminarul la Buzău /1) Pr. Alexe Morandici1 1928 25I la post M 15 III 928 / 2)
P. Const. N. Gheorghiu2 - dela 1 I(a)n 1931 - 1 Aprilie 1935 / Transf la parohia Broşteni
Jud. Neamţ / 3) Pr. Năstase I. Fluture3 dela 1 Iunie 1937 - 1 XII 1942 / 4) Preot C. Z.
Patriche4 Smulţi Covurlui 1 XII 912 / Plecat transf în Parohia Urleşti Jud. Covurlui / 15
Aprilie 1948" / 5
__________________________
1) Preot Alexe (Alexei) Morandici - Hirotonit pe seama parohiei Letea în 15.01.1928 (cf.
Vestitorul, III, 1, 1 ianuarie 1928), unde a slujit până la 1 aprilie 1929, când este
transferat la Beştepe (cf. Vestitorul, IV, 5, 1 mai 1929).
2) Preot Constantin N. Gheorghiu - Hirotonit pe seama parohiei Letea în 14.10.1930,
numit la 1.01.1931 (cf. Vestitorul, VI, 12, decembrie 1930), slujeşte aici până la 1 aprilie
1935, până la 1.02.1935, (cf. Vestitorul, XII, 5, mai 1936, p.52), când se transferă la
Cârjelari.
3) Preot Năstase Fluture - A slujit la bisericile din Parcheş, Letea (paroh nou hirotonit la
15.05.1937, cf. Vestitorul, XIII, 5, mai 1937 - 1942), C.A.Rosetti (girant 1941-1942, cf.
pr. Titus Someşan), Mineri (1959-1961).
4) Preot Costin Z. Patriche – Născut 10.11.1909 Vârlezi, jud. Covurlui, din părinţii
Costin şi Tinca, plugari. Hirotonit preot la 18.01.1932 pe seama bisericii din Cataloi, 8
cls. seminar. A slujit la Parcheş, Letea, Pardina, C.A.Rosetti, Ceatalchioi, Plaur (fost
Lascăr Catargiu). Căsătorit cu Ecaterina cu care are cinci copii: Maria, n.30.08.1931,
Ana, n.30.11.1934, Eugen, 8.10.1936, Dorin 1.03.1940, Emil, n.25.12.1947 (cf. Arhiva
Parohiei Ceatalchioi, Dosar corespondenţă 1945-1946 - “Fişă personală Intervenită
conform Ordinului N0 3451/946” şi Dosar Corespondenţă 1948 – 1949 - “Tablou
întocmit cf. Ord. N0 158 al Protoieriei circ.II Tulcea”). Înhumat în cimitirul Eternitatea
Tulcea - “Aci odihneşte / scumpul nostru / soţ, tată, bunic / Preot / Costin Patrichi /
25.XI.1909 – 22.VI.1965” / “10.11.1909, Vârlezi, jud. Covurlui - 1965”.
5) Nu semnează.
La 1967, în timpul pr. Constantin Antonescu,

biserica din C.A.Rosetti deţinea un Apostol, 1801 şi
un Liturghier, 1860, ambele tipărite la Mănăstirea
Neamţ, caractere chirilice.
CAMENA – BISERICA SF. DUMITRU
DUMNEZEEŞTILE LITURGHII,1950,
Editura Institutului Biblic şi de Misiune a BOR
Pe pagina de gardă:
"22 IV-954. Acest liturghier s'a cumpărat în ziua de 20

Aprilie 1954 de către epitropul Enuş Nuşca1 din satul
Camena cu ajutorul bănesc al credincioşilor români-
12
macedoneni din satul Camena şi s'a sfinţit de către Preot Marin Nicşulescu la 22 IV-954.
Pr. M. Nicşulescu"
__________________________
1) Ianuş Nuşca (1905 – 1978). Numele epitropului este menţionat în Pisania veche a
bisericii din Camena, inscripţionată cu majuscule pe o placă groasă de piatră (" Pictor
Epitrop Eanoşi"). În Camena trăiesc Ianuş Dumitru (n.15.01.1927), fiul epitropului, cu
soţia sa, Ianuş Elena (n.1928 în Grecia), lângă a căror casă se află casa bătrânească, unde
a locuit epitropul şi unde am găsit fotografia - tablou reprodusă aici.
CARAORMAN – BISERICA SF. M. M. DIMITRIE
TRIODIU
Pe prima copertă, verso:
"Acest Triodiul s'a cumpărat de către Femei, fete şi Flăcăi din satul Caraorman şi s'a
dăruit Bisericei cu hramul Sf. Dumitru din satul lor.
10 Aprilie 1955 Caraorman
Cântăreţ Toma Lazăr1!
__________________________
1) Cântăreţ bisericesc la Caraorman, cf. Vestitorul, IX, 1, ianuarie 1933.
APOSTOL,1899:
"Acest Apostol este comandat din Bucuresci în diua de 31 Decembrie anul 1901. Plătit
fiind cu 12,50 lei de sub semnatul Grigorie Constantinescu frate mai mare dintre sese (6)
fraţi şi sese (6) surori.
Spre amintire las al meu nume. Fiu de tată : Andrei şi mamă Parascheva.
Grigorie A. Constantinescu"
CASIMCEA – BISERICA POGORÂREA DUHULUI SFÂNT
TRIODIU, 1897
Pe foaia de titlu:
„Spre aducere aminte. Această carte s’a legat din îndemnul Pr. paroh Lazăr I. Vasiliu1 cu
cheltuiala Dlui şef de post din com. Rahman jud. Tulcea – Grigore Maican în anul dela
Hristos una mie nouă sute trei zeci şi opt luna lui Faur. Faur 24 1938. Pr. L. I. Vasiliu
Galaţi”
__________________________
1) Preot la biserica din Rahman. Mobilizat în divizia a doua vânători de munte în timpul
celui de-al doilea război mondial. Decorat în 2 august 1945 cu medalia “Ordinul coroana
României clasa a V-a” pentru “fapte de arme deosebite şi efectuări de servicii
excepţionale pe câmpul de luptă în campania contra germano - maghiarilor”. A primit şi
decoraţia rusească “Pobeda” (cf. Pr. Eugen Drăgoi, Ierarhi şi preoţi..., p.186).
13
CAUGAGIA – BISERICA SF. VOIEVOZI
EVHOLOGHIU,1896:
"Anul 1943 a fost cântăreţ la această biserică refugiat din comuna Dunaizler plasa
Turtucaea jud. Durostor1 să rămână în amintire acest scris în veci neuitat Ştefan Stoian
de fel din comuna Nbitreni, jud. Ilfov Plasa Olteniţa"
__________________________
1) Azi, Bulgaria.
„Astăzi 14 august 1960 am făcut prima slujbă la Caugagia. Paroh pr. Gh. Păsat1”.
__________________________
1) Preot Gheorghe Păsat – A slujit la Măgurele, Ceamurlia de Jos şi Caugagia, Rahman,
Valea Nucarilor.
CATAVASIER,1926:
"N. Mănescu, cântăreţ la această biserică din 1950"
CÂRJELARI – BISERICA NAŞTEREA MAICII DOMNULUI
SANTA ŞI DUMNEDEIASCA EVANGHELIE [lipsă foaia de titlu]

Pe foaia 6:
„La această sfîntă Biserică slujesc din anul 1947 din ziua de 20 iulie. Pr. Gh. Vârgolici1.
29 VI 1965”
__________________________
1) Preot Gheorghe Vârgolici – Paroh la Cârjelari între anii 1947 – 1968. La 1880, geamia
părăsită de turci a fost modificată şi transformată în locaş de cult ortodox, pentru ca mai
târziu, între anii 1933 – 1937, să se zidească în întregime biserica actuală, pictată de
Vasile Pavlov şi George Cardaş, în timpul pr. Vârgolici şi sfinţită la 1 iunie 1952 de P.S.
Episcop Chesarie al Dunării de Jos.
DUMNEDEEŞTILE LITURGII,1887, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti:

"Această carte este cumpărată de mine cu preţu de 10 fr. adecă zece franci Ioanŭ Ioanŭ
Ghiea1 şi soţia Reveica Ioanŭ Ghiea. Anulu 1889. Iulie în 20 zile"
__________________________
1) Posibil grad de rudenie cu preotul şi profesorul Gheorghe I. Ghia, născut la 15 martie
1887, în Cârjelari. Dr. în teologie (1923), redactor, publicist, autor de manuale. A trecut
la cele veşnice la Craiova, în 2.12.1945. Cf. actului de stare civilă nr.39/10.05.1892 al
Primăriei Calfa, Ion şi Reveica Ghia locuiau la 1892 în Rahman, unde li se naşte fiul
Constantin.
OCTOIH MARE,1890, Bucureşti, Tipografia „Cărţilor Bisericesci”

Pe foaia de la început :
"Dăruită Bisericei cu hramul "Nascerea Maicei Domnului" din comuna Cârjelari, plasa
Măcin, judeţul Tulcea de mine : Radu Chelmuş .- Anul 1902, Maiŭ 21.-"
14
Pe foaia de titlu
"Radu Chelmuş.-Comuna Coiun-Punar1, cătuna Aiorman2 judeţul Tulcea".
__________________________
1) Azi, Fântâna Oilor.
2) Azi, Dorobanţu.
LITURGHIER,1956:
"Preot Voinescu Nicolae1 numit la parohia Cârjelari jud. Tulcea cu data de 1 iunie 1973
când s-a prezentat la post".
__________________________
1) A slujit la biserica din Cârjelari între anii 1973 – 1979, cf. istoric parohie întocmit de
preot paroh Gh. Istrate.
"Preot paroh girant la această parohie de la 1915 întrerupând 2 ani de la 4 dec.1916 şi

pînă la 2 dec.1918 (cu ocazia războiului şi ocuparea Dobrogei de germani, austrieci, turci
şi bulgari). În ziua de Sf. Spiridon 1918 am slujit aici în Cîrjelari. Iconom Mihail I.
Vasiliu1".
__________________________
1) Preot Mihail I. Vasiliu – Născut 1875, cf. Diacon A. Constantinescu, Monografia...,
p.419. Seminarul „Veniamin” din Iaşi. A slujit la biserica cu hramul Înălţarea Domnului
din Aiorman (existentă şi astăzi), la Ostrov şi Meşteru şi a girat parohia Cârjelari, după
moartea preotului Neculai Popescu (d.1915). A lăsat o descriere amănunţită a casei de
rugăciuni din satul Ostrov, „dărâmată din temelie de Bulgari”. A fost primul slujitor al
bisericii din satul Meşteru (Canat - Calfa), construită în 1930 şi sfinţită în 1935 de P.S.
Episcop Cosma. A trecut la cele veşnice în Dorobanţu, la 16 ianuarie 1932, alături de el
fiind înhumaţi prezbitera Ecaterina şi cei unsprezece copii ai lor, dintre ei, Ioan, devenind
preot: "Fam. Pr. M. Vasiliu Ecaterina 1881-1938 Pr. Mihai 1875-1932 Emilia 1917-1935.
Aici odihnesc rămăşiţele pământeşti ale scumpilor noştri părinţi pr. Mihai şi presvitera
Ecaterina, cu fii lor Mihai, Victoria, Aneta, Costică, Gheorghe, Aurelia, Caliopia,
Eugenia, Vasile, Elisabeta, Ruxandra. Ridicat în anul 1969 de fiul lor preotul Ioan şi soţia
sa Elena". Pe crucea veche stă scris: "Aci odihnesce Mihail Vasiliu deced.1932 de 56 ani
cu copii Vasile, Eugenia, Ctin, Mihail, Victoria, Ana, Gheorghe, Veta, Diga"
PENTICOSTAR,1895:
"Acistă carte sa procurat cu spesele epitropiei bis. Înălţarea Dlui prin stăruinţa preotului
M. Vasiliu 1900 Iulie 29 / Paroh Preot M. Vasiliu / Coiumpunar / 1900 August 20"
MINEIUL LUNEI LUI MARTIE:

"Acest Mineiu sa luat de robii lui D-deu Nedelcu Ion şi Frusina Rogojină din Cătuna
Canat-Calfa1 Comuna Coium-Punar Plasa Măcin Jud. Tulcea prin a mea stăruinţă Pr. M.
Vasiliu Adi 3 Iunie 1902 spre pomenire li sa scris aci numele. Paroch Preot Mihail C.
Vasiliu"
__________________________
1) Azi, Meşteru.
15
APOSTOL [lipsă foaia de titlu]

“Dat bisericei cu hramul « Naşterei Maicei Domnului” din Comuna Cârjelari jud. Tulcea
de Zahei şi Paraschiva Buja [foaia ruptă]
CEAMURLIA DE JOS – BISERICA SF. PARASCHEVA ŞI SF. GHEORGHE
DUMNEZEEŞTILE LITURGHII:
"Protosinghelu Iosaf Zlatan din Mănăstiriia Cucoşul. Am slujită la Aciastă Sf. Biserică
1925 - 1928"
"Paroh pr. Miron1. Transferat în parohia Ceamurlia de Jos dela parohia Fibiş Maşloc
Timiş Torontal pe ziua de 1 iulie 1951. Fost întâi transferat la parohia Sarighiol unde nu
am funcţionat, ci cu învoirea Protoieriei Raion Istria am fost îndreptăţit să slujesc în
această parohie până la data învoirii (transferării). Venit aici în data de 17 mai 1951. Pr. I.
Miron 1958 Iunie 15."
__________________________
1) Preot Ioan Miron - A slujit la Ceamurlia de Jos în perioada menţionată şi în
următoarele două însemnări.
"6 VIII 1959 Pus piciorul prima dată în satul Ceamurlia de Jos în ziua de Joi 17 mai
1951, dată de la care am rămas în această parohie, funcţionând şi în prezent aici. Paroh I.
Miron 27 sept. 1959."
"Aprobat transferarea în parohia Blânzi Raion Tecuci Reg. Galaţi pe ziua de 22 sept. a.
c. Primit ord. de numire pe ziua de 22 sept. a. c. Astăzi Duminică 27 sept. 1959 e ultima
slujbă oficiată la această Biserică. Miron."
PENTICOSTAR, 1889
„Cântăreţ Galan R. Mihai 10.11.1940”; „Mănescu 1949”; „Mănescu 1956”.
MINEIUL LUNII OCTOMBRIE, 1892

„Mănescu Nicolae cîntăreţ din anul 1950 Ceam. Jos”
SLUJBA ÎNVIERII
„Cumpărată de la Bucureşti pentru filiala Caugagia cu prilejul vizitei făcute colegului
meu, Pr. Ctin Matei. Astăzi 11 mai 1962, costînd lei 30, fiind donată de Gh. St. Moise.
Dumnezeu să-l aibă în pază. Paroh pr. Gh. Băsău.”
CEAMURLIA DE SUS – BISERICA SF. M. M. GHEORGHE
PENTICOSTAR,1924:
"14 mai 1942 Spre amintire de când am fost la această biserică fiind ziua eroilor.
Cântăreţ Gh. Zaharia Neatârnarea"
16
"Donat de enoriaşul Gh. Caraghioghi din comuna Ceamurlia de Sus jud. Tulcea pentru
uzul bisericii cu hramul Sf. Gheorghe comuna Ceamurlia de Sus jud. Tulcea în timpul
păstoriei părintelui Gherasim V. Bratoveanu. Astăzi 11 martie 1933"1
__________________________
1) Nu semnează.
REVISTA Biserica Orthodoxă Română, an 7, nr.6, iunie,1883, Tipografia Cărţilor

Bisericesci
Pe coperta revistei:
“Preut Marin Penov1 Ciamurli desus”
__________________________
1) Preot Marin Penof (preot sachelar „Marin Peniu” în Tabloul de la anul 1900 al
Episcopiei Dunării de Jos). Născut 1830, cf. Diacon A. Constantinescu, Monografia...,
p.421. În “Registru de numele parochienilor aflaţi la biserica ”Sf. George din Ceamurli de
sus” (1884), la nr.crt.133 este înregistrat “Preotu Marin Penu” 54 ani, cu familia - soţia sa
Jeca, 52 ani, copiii Nicola, 14 ani şi Mita, 10 ani.
CEATALCHIOI – BISERICA SF. CUV. PARASCHEVA
AGHIAZMATAR,1950
Pe foaia de la început:
"Această carte sa cumpărat cu banii donaţi de enoriaşi prin stăruinţa lui Condrat
Romanov şi Grigori Vacarencu, consilieri parohiali. Paroh Pr. C. Patrichi 25 iunie 1954"
CAZANII, Bucureşti,1898:
"Anul 1903 Iuni 15 Părintile Miliean Tulceanu dăruit la biserica Sfinţilor Voivozi un
sudanii1"
__________________________
1) Cazanie.
"Spre o vie Amintire şi spre o veşnică pomenire în "Sf. biserică" din Pr. Carol1 pentru
cucernicul părinte Milian Tulceanu în anul 1903 Iuni 15 când a binevoit a dărui această
sfântă Cazanie - am rescris ca nu cumva să se şteargă şi să nu se ştie originea acestei prea
bune cărţi Pr. N. Gh. Sârbu2 24/ XII /934"
__________________________
1) Principele Carol - Azi, Partizani.
2) Preot Neagu Gh. Sârbu - Hirotonit pe seama bisericii din Partizani la 1.07.1933 (cf.
Vestitorul din noiembrie 1933 şi mai 1934).
Biserica din Ceatalchioi deţine un Apostol, 1841, Măn. Neamţ, tip. în vremea
stareţului Neonil, caractere chirilice, decopertată, un Antologhion, 1848, Lavra Pecerska,
tip. în vremea mitropolitului Sidor al Kievului şi Galiţiei şi a ţarului Alexandru
Nicolaevici, lb. slavonă, copertă piele, Dumnezeeştile Liturghii, 1860, Măn. Neamţ, tip.
de ierom. Teofilact Tipograful, în vremea mitropolitului Sofronie Miclescu, caractere
chirilice.
17
CHILIA VECHE – BISERICA SF. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL
Buchetul musical ce conţine tóte cântările indispensabile unui cântăreţ. Culegere dupe
diferiţi autori şi composiţii originale de M. Ionescu, Profesor de Musica Bisericéscă la
Seminarul din Buzeu şi cântăreţ I - în al Episcopiei. Buzeu, Typographia Alessandru
Georgescu, 1881, p.1 :
“Proprietatea mea Copceag Damian1 / classa III / seminarul Veniamin”

__________________________
1) Fiul cântăreţului Simion Copceag.
SFÂNTA ŞI DUMNEDEESCA EVANGHELIE, ediţia a treia, Bucureşti, 1903 (coperţi

metalice, îmbrăcată în catifea roşie, picioruşe şi cheutori metalice, cotor piele, marginile
foilor poleite auriu)
Pe foaia de la început, însemnare făcută caligrafic în 2 februarie 1905 de fiul preotului
Lazăr Brânză1, Luca L. Brânză2:
România
Biserica “Sff. Voevozi”
Judeţul Tulcea, pl. Sulina
Urba Chilia-Veche
Anul una mie nouă sute cinci, Luna Februarie în două zile
în zilele Prea Sânţitului Episcop al Eparchiei Dunărei de jos D.D.Dr. Pimen Georgescu;
a Prea Cucernicului Proto-iereu al judeţului Tulcea G. Niculescu3, a domnului Prefect al
judeţului Tulcea D. Hagi-Anton;
a preoţilor acestei Biserici Sachelar Lazăr Brânză ca paroh şi I. Teodorescu4 supra-
numerar;
a epitropilor Ignat Gheba şi Anton Brânză;
a cântăreţilor Simion Copceag5 şi Gheorghe Dima;
a paraclisierului Vasile Lupan s'a cumpărat această Sf. Evanghelie de la magazinul de
obiecte bisericeşti “Fraţii Bloch” din Bucureşti, cu preţul de una sută patru zeci lei noi,
bani cinci-zeci, de către flăcăii români din această localitate şi anume:
Ion Gr. Tecuci, Anton Al. Lujanschi, Ştefan V. Ganea, Ustin E. Talpă, Pavel P. Ştirbaţi,
Timofte V. Acsentiev, Mihail L. Şavlovschi, Ion V. Şavlovschi, Manole M. Pocora,
Luchian I. Şavlovschi, Gheorghe M. Teodorov, Grigore T. Pocora, Dumitru Gh. Jelescu,
Petre T. Hudacov, Teodor V. Lupan, Lupaşcu Gh. Parmac, Grigore Ig. Gheba, Petre P.
Siculici, Gheorghe V. Munteanu, Dumitru C. Bucureşteanu, Panfil P. Munteanu, Cosma
S. Munteanu, Elizar P. Ştirbaţi, Ion M. Ivanov, Pavel O. Ciolacu, Matei Iuch. Pocora, şi
Evdochim Buri. Toţi două-zeci şi şapte la număr.
Reprezentanţii flăcăilor care semnează Ion Gr. Tecuci
Preoţii Bisericei
Epitropii
Cântăreţii
Paraclisier
18
Scris de mine Luca L. Brânză Anul 1905, luna Februarie 2 zile

Chilia Veche”
__________________________
1) Preot Lazăr Brânză – Născut 7.11.1857, Agi-curda,

jud. Ismail, 4 clase de seminar gr.I (1878-1892),
căsătorit în 25.05.1880, cu care a avut doi băieţi şi
două fete, hirotonit în 6.12.1891 pe seama bisericii
Chilia Veche (cf. Arhiva Parohiei Chilia Veche, dosar
1888-1896, adresa din 16.06.1893 către Protoierie),
într-o autobiografie preotul scriind că a fost hirotonit
în 10.01.1892 cu Decretul nr. 26 (cf. APCV, dosar
1904-1907, f.37). Paroh la Chilia Veche în perioada
20.12.1891-1914, cf. cronologiei întocmite de parohul
I.G.Radu şi cf. documentelor din arhiva bisericii.
Numit în 22.12.1891 cu actul episcopal, respectiv
ministerial 845/15252, cf. Diacon Anghel
Constantinescu, Monografia..., p.41. Sachelar din
23.05.1894 (Decretul nr. 557). Anul 1914 este ultimul
an din arhivă când mai apare în documentele bisericii,
figurând pe statele de plată din aprilie, mai, iunie. A
pus temelia monumentalei biserici din Chilia Veche, în 1897, slujbă oficiată de
protoiereul Nicolae Gheorghiu şi a ridicat-o până la acoperiş, inclusiv cele două turle
înalte. Condica de milostenii a bisericii, din perioada 1891-1922, arată uriaşele eforturi
făcute de paroh pentru strângerea fondurilor necesare construirii bisericii, terminată şi
sfinţită după mai bine de 39 de ani, la 8 noiembrie 1936, în timpul parohului I.G.Radu.
Relaţiile tensionate ale parohului şi cântăreţului bisericesc -învăţătorul Constantin Leescu
- cu epitropii bisericii au condus la îndepărtarea sa din postul de paroh la sfârşitul anului
1914. Nu se cunoaşte data morţii şi nici locul de mormânt.
2) Fiul preotului Lazăr Brânză. Avocat de profesie şi directorul ziarului “Basarabia
Creştină” din Chişinău, organ de luptă pentru Frontul Românesc (Redacţia şi
Administraţia: str. Bartolomei nr.1). În 21 octombrie 1935, preotul paroh Ion Radu îi
trimite o scrisoare, solicitându-i sprijinul pentru terminarea lucrărilor la biserică, la care
avocatul răspunde în 27 decembrie 1935 pe o filă cu antetul ziarului.
3) G. V. Niculescu - Născut 28.11.1874, Păuleşti, jud. Prahova. Absolvent al
Seminarului "Veniamin" din Iaşi (1898) şi al Facultăţii de Teologie din Bucureşti (1902).
Hirotonit preot în 7.09.1902, pe seama parohiei Cocargea (azi, Pietreni), jud. Constanţa.
Numit protoiereu de Constanţa la 1.10.1902. Numit protoiereu de Tulcea la 1.10.1904 şi
paroh al bisericii din Nalbant. Slujeşte la biserica din Calica (Iazurile) în primele luni ale
anului 1905 şi la biserica Sf. Împăraţi din oraşul Tulcea din 1.04.1905. Profesor secundar
în Tulcea. Protoiereu al jud. Vâlcea (15.10.1911-1.02.1913, când demisionează). Ales
episcop de Buzău în martie 1923, cu numele de Ghenadie. S-a stins din viaţă în 29 august
1942 şi este înhumat în curtea catedralei episcopale din Buzău (date cf. pr. E. Drăgoi,
Ierarhi..., p.107). A scris: Dare de seamă despre afacerile bisericeşti. Protopopia
judeţului Constanţa, Bucureşti, 1905, 126 p. şi Protopopia judeţului Tulcea. Dare de
19
seamă alcătuită cu ocazia jubileului de 40 de ani de domnie a Majestăţii Sale Regelui

Carol I al României, Bucureşti, Atelierele grafice SOCEC & Comp., 1906, 128 p.
4) Potrivit şirului cronologic al slujitorilor bisericii din Chilia Veche, întocmit de pr. I.
Gh. Radu, a slujit la Chilia Veche între 1902-1912.
5) Simion Copceag – Născut 1860, cf. actelor de stare civilă ale Primăriei Chilia Veche.
A deservit strana bisericii din satul Congaz (azi, Rândunica) până prin 1890 şi peste 40 de
ani la Chilia Veche. Epitrop ales între 1.04.1909 - 1.04.1914. Damian, fiul său, născut în
Chilia Veche la 1894, decedat în Bucureşti, la aproape 90 de ani (1981), avea, în jurul
anului 1935, cea mai voluminoasă bibliotecă din Chilia Veche.
DUMNEDEEŞTILE LITURGII, Bucureşti, 1887, Tipografia Cărţilor Bisericeşti:

“Acest Liturgier împreună cu mai multe Cărţi Bisericeşti este dăruit acestei Biserici de
Dlu Ministru al Cultelor1 cu adresa sa No 8369, 9 Iunie 1892, pentru cari s'aducem
mulţumirile nóstre. 1894 August 5
Preot paroch Lazér Brânză"
__________________________
1) Ministru al Cultelor în acea perioadă era Take Ionescu, avocat, publicist, om politic.
Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice între 27.11.1891 - 3.10.1895, calitate în care a
iniţiat proiectul Legii clerului mirean. Ministru de externe în guvernul Averescu (1920-
1921). Prim ministru (1921-1922).
TRIODIU
Pe foaia de la început :
“Spre Amintire de când / mam refugiat la Chilia Vechi din / Comuna Morughiol
Jud. Tulcea / ân ziua de 10 Dicembri 1916 / cântăreţ Andrei Simionof 1”
__________________________
1) La Chilia Veche, unde s-a refugiat în timpul războiului, a slujit la strană în perioada
10.12.1916 - 1.12.1918 (cf. Arhiva Parohiei Chilia Veche) şi după plecarea la
C.A.Rosetti a cântăreţului Gh. Roşca (cântăreţ II la Chilia Veche între 1 ian. - 1
noiembrie 1920). La 1907 murise, în Murighiol, preotul Theodor Simionov (n.1840), în
timpul căruia s-a construit biserica, fost cântãreţ bisericesc, iar în 1917, fratele sãu,
preotul Fotie Simionov, fost duhovnic la Mrea Celic (n.1858), decapitat de bulgari,
înhumat în curtea bisericii alături de sora sa, Domnica, şi ea, ucisă prin strangulare de
ocupanţi.
“Spre eterna memorie celor ce vor / fi cântăreţi şi vor citi în această / carte să-şi aducă
aminte şi de / mine care'am fost cântăreţ timp / de 15 ani şi am lăudat pe Dzeu / şi-l laud
şi dacă voi trăi l / voi lăuda Simion Copceag / 1906 Martie”
SANTA EVANGELIE CE SĂ ZICE ÎN DIUA DE PAŞTE LA A DOUA ÎNVIERE

CULEASĂ ÎN 12 LIMBI, Bucureşti,1892, Tipografia Cărţilor Bisericeşti :
“ Parochia Sff. Voevodi Chilia-V. / Această carte e cumpărată de la Tipografia cărţilor
Bisericeşti (Bucuresci) cu preţ de Lei unu bani cinci zece cu banii acestei Biserici. / Preot
paroch Lazér Brânză Anul 1899, Luna Martie 15 zile”
20
Biserica din Chilia Veche deţine şi Carte de Tedeumuri la Diferite ocasiuni din
viaţa publică şi particulară a chrestinilor orthodoxi, Bucuresci, 1879, Typografia St.
Mihalescu, Strada Lipscani 11-13.
CIŞMEAUA NOUĂ – BISERICA ÎNĂLŢAREA DOMNULUI
PENTICOSTAR,1936:
"Acest Penticostar s-a cumpărat prin stăruinţa pr. Ioan Bogdan1 şi cu donaţia tuturor
enoriaşilor parohiei Calfa. 28 octombrie 1938"
__________________________
1) Preot Ion Gh. Bogdan – Născut 1.08.1909, Saraiu,

jud.Constanţa. Hirotonit pe seama bisericii din Luminiţa la
1.01.1932 (cf. Vestitorul, IX, 5, mai 1933), de unde este
transferat la Calfa, la 1.06.1933 (cf. Vestitorul, X, 5, mai
1934). Arestat în octombrie 1949, "chinuit de securitatea din
Constanţa şi condamnat de Tribunalul Militar la 10 ani de
muncă silnică (sentinţa nr. 22 12.01.1950), în urma unui
proces înscenat, pentru uneltire contra ordinii sociale". A fost
închis la Constanţa, Jilava şi Aiud, pedeapsa fiindu-i redusă la
7 ani (cf. Cicerone Ioniţoiu, Victimele terorii..., vol.I, p.217).
A slujit şi la Cişmeaua Nouă, filială deservită de Calfa (1938 -
august 1949). După ieşirea din închisoare este numit la
parohia Sf.Voievozi Făgăraşu Nou. S-a stins din viaţă
împreună cu dascălul Ion Popa (n.1902), în 5 ianuarie, ajunul Bobotezei anului 1966,
venind pe jos de la Măgurele, la locul unde şi-au dat sufletul, îngheţaţi în viscolul care se
stârnise, fiind instalată o cruce metalică. Au fost găsiţi după câteva zile de căutări. Atât
preotul cât şi dascălul sunt înhumaţi în cimitirul satului Făgăraşu Nou, având mormintele
unul lângă celălalt. La crucea veche din piatră a preotului Ion Bogdan stă scris: "Aici
odihneşte / scumpul nostru / soţ şi tată / preot Ion Bogdan / 1908-1966". La crucea nouă,
montată în toamna anului 2004 de fiul său Ion, s-a inscripţionat: "Aici odihneşte / preot
Bogdan Ion / N.1908-D.1966 / Sacrificat pentru / credinţă. Să-i fie ţărâna uşoară. /
Ridicat de Nelu fiu". La mormântul dascălului Ion Popa, pe crucea de lemn se mai poate
citi: "Aici hodineşte robu lui D-zeu / Ion Popa d(eced)at 5 ianuarie 1966". Prohodul a fost
oficiat de preotul Atanase Popescu de la parohia Sf. Împăraţi Topolog. Preotul şi
preoteasa Ion şi Maria Bogdan au doi fii: Ion (dom. Constanţa) şi Lucian (decedat). În
satul Făgăraşu Nou trăiesc: Ciocea Victoria (n. 27.07.1931), fiica dascălului Ion Popa şi
Lungu Eugenia, născută Frigioiu, nepoată a preotesei Maria Bogdan. În fotografie,
dascălul Ion Popa (Col. Ciocea Victoria).
CIUCUROVA – BISERICA ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI
MINEIUL LUNEI LUI IULIE,1910:

"Cânt Ciucurova Jud Tulcea C. Trifon Iulie 24 1938 - 1939".
Sub această însemnare, o alta : "3 iulie 1927 Const. Alexe"
21
MINEIUL LUNEI LUI FEBRUARIE,1909:

"Biserica Acop. Maici Dlui Ciucurova Tulcea Pr. R. Şerban1
__________________________
1) Preot Radu C. Şerban - Hirotonit pe seama bisericii din Başpunar (azi, Fântâna Mare),
unde este numit la 1.01.1930 (cf. Vestitorul, IX, 1, ianuarie 1933, p.26). A slujit şi la
biserica din Ciucurova.
CORUGEA – BISERICA SF. CUV. PARASCHEVA
TRIOD:
Pe foaia de la început
"Spre amintire. Reparat de locuitorul Gheorghe N. Fogoroş cîntăreţ bisericesc la Parohia
Corugea com. Casimcea Raion Hârşova Reg. Dobrogea. Gh. N. Fogoroş1 1 Aprilie 1965"
__________________________
1) Gheorghe N. Fogoroş - Cântăreţ bisericesc la Casimcea până la 1.08.1937 (cf.
Vestitorul, XIII, 7-8, iulie-august 1937, p.147), la Corugea din 1.08.1937 (cf. Vestitorul,
XIII, 7-8, iulie-august 1937, p.147 şi Vestitorul, XIII, 9, septembrie 1937, p.172).
Pe foaia 753, 8 însemnări, din care una făcută de preotul Vasile Popovici, toate celelalte
de cântăreţul Fogoroş:
"Vineri 6 Aprilie 1934. Timp frumos. Preot Vasile Popovici1"
__________________________
1) Preot Vasile I. Popovici - Hirotonit la 1.01.1933 pe seama parohiei Corugea, ca preot
ajutător (cf. Vestitorul, IX, 5, mai 1933, p.64), unde a funcţionat până la 1.03.1937, când
este transferat la parohia Puţuchioaia (cf. Vestitorul, XIII, 5, mai,1937).
"Anul 1928 în Vinerea cea mare a fost un uragan foarte mare care a descoperit casele
începând la 6 Dimineaţa şi până am ocolit Biserica 13 Aprilie Gh. N. Fogoroş"
SFÂNTĂ EVANGHELIE,1983, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR

Foaia de titlu, verso:
"Azi 6 mai 1990 cu ajutorul Bunului Dumnezeu s-a sãvîrşit slujba de resfinţirea bisericii
parohiale Sf. Dumitru din Parohia Corugea Protopopiatul Babadag jud. Tulcea.
Dumnezeu sã binecuvînteze strãdania ostenitorilor şi a preotului slujitor Oancea
Dumitru". Semneazã Lucian Tomitanul, diacon Tãnase Ştefan, protoiereul Emil
Munteanu şi preoţii Muşat Ion, Vasile Dorin, Alistar Grigore.
Biserica a deţinut un Penticostar, 1854, Buzău, tip. în timpul episcopului Filaret,

caractere chirilice.
CRIŞAN – BISERICA SF. ARH. MIHAIL ŞI GAVRIIL
APOSTOL,Bucureşti,1899
"Această/ Apostolul este a biseri/cei adormirea maicei / Dlui din comuna Carmen /
Silva1 Plassa Sulina / judeţul Tulcea. Lau donat / bisericei locuitorii /
22
1910 octomv în 19 dile /

Preot Paroch Thoma A. Ţurcan2 "
__________________________
1) Azi, Crişan. Carmen Sylva, pseudonimul literar al Reginei Elisabeta a României, soţia
Regelui Carol I, pe numele său complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied (n.
29.12.1843, Castelul Monrepos din Neuwied, Germania – d. 1916), prima regină din
istoria României. Patroană a artelor, fondatoare a unor instituţii caritabile, poet, eseist,
scriitor. Îşi avea biblioteca la reşedinţa ei preferată, Castelul Peleş. În 1909, înfiinţează
“Azilul orbilor Regina Elisabeta”, pe strada Vatra Luminoasă din Bucureşti, unde
funcţionează şi astăzi.
2) Preot Toma Ţurcan – Născut 1848 (cf. Diacon A. Constantinescu, Monografia...,
p.421). A slujit la Sabangia, Mahmudia, Zebil, Satu Nou, Eschibaba (azi, Stejaru),
Crişan. În timpul păstoririi sale la Zebil s-a lucrat catapeteasma şi s-au pictat icoanele de
către Enache Cardaş. La 1893 şi 1900, în timpul aceluiaşi paroh, creştinii din Zebil au
contribuit cu bani şi ofrande la construirea bisericii din Chilia Veche. Data şi locul de
mormânt al preotului rămân încă necunoscute. În cimitirul comunei Mahmudia, între cele
douã cruci de la mormintele preotului Ciobanu şi soţiei acestuia a fost poziţionată pe
verticală placa de la mormântul prezbiterei Ţurcan, nefiind cert că este şi înhumatã în
acest loc. Pe placă se poate încă desluşi: "Subbt această/ [pia]tră odihneşte / roaba lu
Dzeu / prezbitera Ecatirina / Toma Ţuircan ancetat / din viaţă 1879 de 22".
SFÂNTĂ ŞI DUMNEZEEASCĂ EVANGHELIE,1923

Pe foaia de titlu:
"Această Sfântă şi Dumnezeească Evanghelie sa cum/părat de servul lui Dumnezeu
Simeon Lovin cu soţiea sa Evdochiea, din Comuna Carmen Silva, Judeţ Tulcea, Plasa
Sulina, Şi sa donat de Dumnelor din bugetul lor, sfintei Biserici cu patronul Sfinţii
Voivozi, din această Comună Carmen Silva, Plasa Sulina, judeţul Tulcea. această bună
faptă au făcuto din Harul lui Dzeu pentru veşnica lor mântuire, astăzi 6 Iulie 1927. fiind
Preot al acestei Sfintei Biserici smerenia mea Preot Ierom. Calinic Popescu1"
__________________________
1) Ieromonah Calinic Popescu - A slujit la Caraorman până la 1.01.1927 (cf. Vestitorul, I,
12, 1 martie 1927), când este numit la Carmen Sylva, unde a slujit până la instalarea
preotului Ioan Gh. Popa, hirotonit pe seama acestei biserici (din 7.12.1930).
MINEIUL LUNEI LUI IANUARIE, Bucureşti,1909

"Acestŭ Mineiŭ pe luna Ianuarie este donatŭ bisericei Sfântului Ierarh Neculai pentru
biserica parochială din Carmen Silva, Plassa Sulina judeţului Tulcea.
1910 Decemvrie în 16 dile
Donată de Ministeriul Cultelor1 şi de Regele Carol I 2 al României"
__________________________
1) Ministru al Cultelor în acea perioadă era profesorul Spiru C. Haret, n.15.02.1851, Iaşi,
ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice în mai multe rânduri: 31.03.1897 -
11.04.1899, 14.02.1901 - 22.12.1904, 12.03.1907 - 29.12.1910 (cf. Lucian Predescu,
Enciclopedia României..., p.390).
23
2) Carol I de Hohenzollern – Născut 1839, Sigmaringen, Germania – d. 1914, Sinaia, fiu

al prinţului Karl Anton şi al principesei Josephine. Domnitor al României (1866-1881),
primul rege al României moderne (1881-1914), om politic şi diplomat, comandant
militar, legislator, reformator, ctitor şi restaurator de monumente. Membru de onoare a
Academiei Române (1867), an în care, aflat în drum spre Constantinopol, se opreşte la
Tulcea, invitat de Ismail Paşa şi vizitează Catedrala Sf. Nicolae căreia îi dăruieşte un
potir de metal comun argintat, având inscripţia „Donat bisericii Sf. Nicolae din Tulcea de
Carol I Domnitorul românilor în anul 1867” (aflat şi astăzi printre odoarele de preţ ale
bisericii), 100 de galbeni în numerar şi o steluţã. Protector şi preşedinte de onoare al
Academiei Române (1879 – 1914). În 1891 înfiinţează Fundaţiunea universitară "Carol
I", pentru clădirea fundaţiei oferind 200.000 lei. În anul 1906, cu prilejul împlinirii a 40
de ani de domnie glorioasă a regelui, la expoziţia jubiliară din Bucureşti au fost prezente
şi bisericile tulcene, o serie de preoţi şi artişti plastici tulceni fiind medaliaţi pentru
construirea de biserici, lucrări de pictură şi sculptură. Este înhumat alături de Regina
Elisabeta, de Regele Ferdinand şi Regina Maria la Mănăstirea Curtea de Argeş care
adăposteşte Sfintele Moaşte ale Sfintei Filofteea, părţi din moaştele Sfinţilor Serghie,
Vach şi ale Muceniţei Tatiana, mormintele lui Neagoe Basarab, ctitorul mănăstirii şi ale
ginerelui său, Radu de la Afumaţi, precum şi Evanghelia Învierii din Sâmbăta Mare,
scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta.
DĂENI – BISERICA SF. CUV. PARASCHEVA
DUMNEZEIEŞTILE LITURGHII,1887:
"Las o mică Suvenire Pentru pomenire Pe această sântă Carte Pentru Eternitate Căci mîna
putrezesce Iar slova se citesce. Preot Marin Comănescu1. Parohul Bisericei Ac-Punar2
1897-1898 Martie 28"
__________________________
1) Preot Marin Comănescu – Născut 1861 (cf. Diacon A.Constantinescu, Monografia...,
p. 419). A slujit la Ac - Punar între anii 1888 – 1921 şi la Cerna, în perioada 1922 –
1931. În timpul păstoririi sale a fost construită biserica din Ac-Punar, la 1892, sfinţită în
1896 cu hramul Adormirea Maicii Domnului, care deservea Iaila (azi, General
Praporgescu), reparată în 1919 şi resfinţită în timpul aceluiaşi preot. Este înhumat în
cimitirul satului Mircea Vodă ("Preot Marin Comănescu 1861-1946") alături de
prezbitera Dumitra ("Presbitera Comănescu D-tra 1864-1929").
2) Azi, Mircea Vodă.
DUMNEZEIEŞTILE LITURGHII,1921:
"Preotul Ioan Murăraşu Botoşeneanu din parohia Ostrov a servit la această biserică ca
preot provizor de la ianuarie 1929 până la 15 august 1929. Pr. Murăraşu 11 august 1929"
SFÂNTĂ EVANGHELIE,1888:
"Anul 1894 Maiu 30 Acesta sfînta Evangelia este cumpărată de Kulia Stoica şi dăruită
bisericii Komuni Dăeni cu Patronu Cuvioasei Parascheva spre Pomenire Kulia Gergina
Maria Ion Ana Angel"1
__________________________
1) Nu semnează.
24
SFÂNTĂ EVANGHELIE,1941:
"Această Sfântă Evanghelie a fost donată bisericii parohia Dăeni de credincioasa Călina
Costache din Agaua (filială a Dăenilor) în anul 1951. Dumnezeu să-i răsplătească dania
din darurile sale cele neîmpuţinate". Semnează pr. Constandache Mihai1.
__________________________
1) Preot Mihai Constandache - Licenţiat, numit paroh la Camena la 1.04.1936 (cf.
Vestitorul, XIII, 5, mai 1937). A slujit la Dăeni între anii 1951-1976, împreună cu preotul
Stănei Dumitru până în 1958 şi cu preotul Oancea Mocanu până în 1976.
DOROBANŢU – BISERICA ÎNĂLŢAREA DOMNULUI
MINEIUL LUNEI LUI FEVRUARIE,1893

Pe foaia de titlu:
"Amintire ! Acest Mineiu s'a luat cu spesele epitropiei bisericei Înălţarea Dlui din
Aiorman, prin stăruinţa Preotului Paroch Mihail C. Vasiliu (22 Februar 1898 - data
sacrărei ca preot) fiind ca epitropi în acest timp la Sf. biserică: Ion Giurcă şi Pavel
Apostol. S'a luat în diua luni sera în ajunul Nascerei Dlui 24 Decembrie 1901 în al 4 lea
an al păstorirei sale ca preot la această biserică. Paroch Preot M. Vasiliu. Epitropi Pavel
Apostol şi Ion Giurcă"1
__________________________
1) Însemnare făcută de pr. Mihail Vasiliu.
MINEIUL LUNEI LUI SEPTEMVRIE,1891:

"Acest Minei de pe Luna Septembrie s'a luat de cătră robii lui Dumnezeu : Ion şi Maria
Dămian din satul Canat Calfa Comuna Coiumpunar jud. Tulcea prin stăruinţa Preotului
Econom M. Vasiliu paroch la Bis. Înălţarea Dlui din satul Aiorman Comuna Coiumpunar
jud. Tulcea, azi 22 octombrie 1906. Pomelnic: Ion, Marinco Ghiorghe, Maria, Ion, Anica,
Dtru, Stoian, Floarea. Fiind ca Epitropi Toma Epuraş, ion Giurcă." 1
__________________________
1) Însemnare făcută de pr. Mihail Vasiliu.
FLOREŞTI – BISERICA ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI
CAZANII, Bucureşti,1898, Tipo – Litografia Cărţilor Bisericeşti

Pe foaia de titlu:
"Spre amintire.
În ziua de 8 şi 9 Dechembrie 1916 au Intrat Armatele Turceşti în satul Islam
Geferca1 stricând toate lucrurile din Biserică, Sfintele vase veşminte şi omorând 2 omeni
Jefuind pe locuitori de tot avutul lor Bătânduşi joc de femei timp de 3 zile şi în urmă a
fost Alungaţi de Armatele Bulgare punând pază în sat şi soldaţi pentru a păzi omeni de
Hoţiile ce se făceau prin sate am scris spre amintire şi ţinere de minte că condeiu
rugineşte şi mâna putrezeşte dar scrisu va rămâne. Ieromonahul Climent Georgescu.
Preot Slujitor al Biserici"
1911 Luna Aprilie2
__________________________
1) Azi, Floreşti.
25
2) Este una din cele mai importante mărturii privind fărădelegile săvârşite de inamici în
timpul primului război mondial, în judeţul Tulcea. Descrierea faptelor barbare care s-au
petrecut atunci în satele judeţului, referitoare la biserici şi slujitorii lor găsim şi în unele
documente din arhivele bisericilor de la Teliţa, Traian, Ostrov, Iazurile. Numeroase
informaţii privind profanarea sfintelor altare, devastarea, jefuirea şi incendierea
bisericilor, distrugerea arhivelor şi cărţilor româneşti, agresarea şi batjocorirea unor preoţi
şi preotese, asasinarea unora dintre ei sau luarea ca prizonieri în Bulgaria, a dat Colonel
Ionescu Dobrogeanu Tulcea, în articolul Invazia barbară din 1916-1918 în judeţul
Tulcea, scris în 15.09.1919 şi publicat în Arhiva Dobrogei, vol. II, 1919, Bucureşti,
Tipografia Curţii Regale, F. Gobl F11, pag.182-212. Fapte similare s-au petrecut cu
cântăreţi bisericeşti şi vieţuitori ai aşezămintelor monahale. O însemnare asemănătoare
relativă la evenimente o face ieromonahul, în 20 iunie 1917, pe un Evhologhiu aflat la
biserica Sf. Împăraţi din Tulcea.
MINEIUL LUNEI LUI MARTIE,1893

"În ziua de 25 Martie 1920 am făcut serviciul religios în Parohia Din com. Meidanchioi1
Eu preot Climent Georgescu iar acum în Anul 1921 fiind transferat pentru satele
Ortachioi2 şi Islam Geferca Balabancia am deservit în satul Islam Geferca în Duminica
III din postul mare în faţa enoriaşilor Spre amintire. Ierom. Climent Georgescu"
__________________________
1) Azi, Valea Teilor.
2) Azi, Horia.
MINEIUL LUNEI LUI IUNIE,1894:

"Acest Minei este Propetatea Biserici Acoperemantul Maici Dlui satul Islam Geferca
1918 Februarie 18.
Preot Climent Georgescu"
DUMNEDEEŞTILE LITURGII,1895, ediţia a II-a:

"Amintire.
În ziua de 1 octombrie 1923 find hramul Biserici din Islam sa făcut slujbă cu 3
preoţi sobor. Preot Cl. Georgescu"
LITURGHIERUL DE STRANĂ, I. Popescu-Pasărea, 1925, Bucureşti, Tipografia

Cărţilor Bisericeşti:
Pe foaia de titlu:
"Bărbuţă Ilie cl.III SB 935"
__________________________
1) Bărbuţă M. Ilie - Născut 3.08.1920. Absolvent al Şcolii de cântăreţi de la Mănăstirea
Cocoş. Cântăreţ bisericesc la Balabancea între anii 1945 – 1998. Decedat 21.01.1999,
înhumat în cimitirul din Floreşti.
"Cîntăreţ Ilie M. Bărbuţă / 1 oct.1945 / Islam Geaferca / Com. Balabancea. / Jud.Tulcea"
26
"Las această carte fiicei mele Bărbuţă I. Anuţa1 care ma înlocuit la strană ca cîntăreţ. /
Cîntăreţ pensionar Ilie Bărbuţă / 1.12.1996 / Floreşti"
__________________________
1) Fiica lui Bărbuţă M. Ilie, cântăreţ bisericesc din 1999 la biserica din Floreşti, unde a
deservit şi împreună cu tatăl dumneaiei. Aceasta este cartea de pe care a învăţat Bărbuţă
M. Ilie la Şcoala de cântăreţi de la Mănăstirea Cocoş, aflată în biblioteca personală a
doamnei Bărbuţă I. Anuţa.
Pe foaia 2:
"Elev Guşatu Dtru cls.IV SCB Galaţi 22 I 1947"
Pe foaia 3:
"SCB Cocoş 1934"
FRECĂŢEI – BISERICA ADUCEREA MOAŞTELOR SF. NICOLAE
CATAVASIER:
"Această sfîntă carte este cumpărată şi dăruită bisericii parohiale Frecăţei cu hramul Sf.
Nicolae de vară1 de către bunul creştin Vasilie Crăiţă din această enorie, spre vecinică
pomenire. Azi 1916 Ianuar 24, Paroh girant Ierom. Ioachim Popescu2. Fiind dascăli ai
bisericii I Alexandru Atanasiu3 II Dumitru Crăiţă"
__________________________
1) Aducerea moaştelor Sf. Ierarh Nicolae – Se serbează la 9 mai.
2) Ieromonah Ioachim Popescu – Născut 22.06.1888, com.Mihăeşti, jud.Muscel.
Absolvent al Şcolii de cântăreţi bisericeşti - Episcopia Buzăului. Intră în cinul monahal la
Mănăstirea Sinaia, unde este hirotonit ierodiacon, apoi ieromonah în 1910. Girant la
parohiile Frecăţei, Valea Teilor, în jud. Tulcea. Absolvent al Seminarului Teologic « Sf.
Andrei » Galaţi, profesor de muzică şi desen la seminar, spiritual al seminarului. Preot
misionar şi profesor la Bazargic (Tolbuhin - Bulgaria). Protoiereu al judeţului Caliacra.
Directorul cancelariei Episcopiei din Bălţi şi al şcolii de cântăreţi bisericeşti de la Măn.
Dobruşa. Eclesiarh la Catedrala episcopală Constanţa timp de 4 ani şi profesor la şcoala
de cântăreţi a eparhiei. Vicar al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America din
1935. A slujit la parohiile Învierea Domnului din Warren (Ohio), Buna Vestire din
Cleveland (Ohio, 1936-1938) şi biserica Sf. Nicolae din Alliance (Ohio). Numit în 1935
preot asistent la catedrala Sf. Treime din Detroit (Michigan). Paroh în 1954-1955 la Sf.
Nicolae din Worcester (Massachussets). Moare în 1955. Este considerat "pionier al
misionarismului ortodox român în Lumea Nouă de peste Ocean". Au rămas de la el peste
200 de predici în manuscris (cf. Pr. E. Drăgoi, Ierarhi şi preoţi..., p.205).
3) Alexandru A. Atanasiu - Cântăreţ bisericesc până la 1.01.1931, când demisionează (cf.
Vestitorul, VII, 2, februarie 1931).
GENERAL PRAPORGESCU – CASA DE RUGĂCIUNE SF. ARHANGHELI

MIHAIL ŞI GAVRIIL
MINEIUL LUNEI LUI DECEMVRIE,1892

Pe ultima foaie:
27
"Amintire din 1933. În seara zilei de 29 Decembrie 1933 a fost omorât mişeleşte Primul
Ministru al României I.G. Duca1 de răufăcători spre ţinere de minte cânt. D. R. Miron2"
__________________________
1) I.G.Duca - Născut 26.12.1879. Om politic. Licenţa de drept la Paris. Ales deputat
liberal de Vâlcea în 1907. Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice (4.01.1914 -
29.01.1918 şi 29.11.1918 -12.12.1918). Ministru al Agriculturii şi Domeniilor
(12.12.1918 - 27.09.1919). Ministru de Externe (19.01.1922 - 30.03.1926). Ministru de
Interne (22.06.1927 - 16.11.1928). Prim ministru (14.11 -29.12.1933). Asasinat în
29.12.1933, la Sinaia, de un membru al Gărzii de Fier (cf. Lucian Predescu, Enciclopedia
României ..., p.293).
2) Raiciu Miron - Cântăreţ bisericesc la Mircea Vodă (cf. Vestitorul, IX, 1, ianuarie 1933,
p.28). Slujea la strană cu cântăreţul Stoica Vlad, numit la 1.02.1929.
GRINDU – BISERICA SF. NICOLAE
OCTOIH MARE, Bucureşti,1975:

"Donat de familia Pr. Păun Ilie1 şi presbitera Maria cu fiii lor. A slujit în această sfântă
biserică de la 15 Martie 1971 - 1989"
__________________________
1) Preot Ilie Ivan Păun - Hirotonit şi numit paroh la Ceatalchioi, la 1.04.1933 (cf.
Vestitorul, X, 5, mai 1934), unde a slujit până la 1.02.1937, când se transferă la parohia
Cuca - Covurlui (cf. Vestitorul, XIII, 5, mai, 1937). A slujit la C. A. Rosetti (1969 –
1970) şi la Grindu, cf. însemnării.
CATAVASIER, Bucureşti,1922
Pe foaia 5:
"! Decembrie 1970 (duminică) prima zi cînd am slujit în biserica "Sf. Nicolae" din
parohia Grindu, cîntăreţ fiind d-l Ion Pletea. Pr. Emil Buruiană"
Pe foaia 119:
"Astăzi 13 Decembrie 1970, pun această carte la dispoziţia bisericii cu hramul "Sf.
Nicolae" din parohia Grindu (fost Pisica). Preot Emil Buruiană"
IAZURILE – BISERICA NAŞTEREA MAICII DOMNULUI
CAZANII, Bucureşti,1898, Tipo – Litografia Cărţilor Bisericeşti

Pe foaia 656:
" Amintire/ din ziua de/ 1 ianuarie 1941/ când am cântat la/ biserica din Calica./ Ioan S.
Gavrilă1, / licenţiat în Teologie / şi / student al Facultăţii de/ Drept din Bucureşti"
__________________________
1) Fiul cântăreţului bisericesc Simion Gavrilă. În arhiva parohiei Iazurile există actele
originale de numire a lui Simion Gavrilă în funcţia de cântăreţ bisericesc la biserica Sf.
Împăraţi din Agighiol (unde fusese numit cu Ord. 2034/31.10.1905 de episcopul Pimen şi
unde a funcţionat între 1.10.1905 – 20.11.1908) şi la biserica parohială Acoperământul
Maicii Domnului din Donovăţ de sus (unde fusese numit de episcopul Nifon, cu Ord.
1045/19.04.1911 şi unde a funcţionat între 1.04.1911 - 1.07.1913). După moartea
28
cântăreţului Alexe Aftene zis Popa, în 1939, solicită în 1940 ocuparea postului de
cântăreţ la biserica din I. Gh. Duca (azi, Valea Nucarilor).
MINEIUL LUNEI LUI SEPTEMBRIE, Bucureşti, 1891, Tipo – Litografia Cărţilor

Bisericesci
Pe foaia albastră de la sfârşit:
"Spre eterna / suvenire / Spre eterna amintire / de la un elev Seminarist / pe când era elev
în Cl.IIIa de/ Seminar la / Galaţi subscriindu-se / V.A.Popa1 2 / 9 / 911."
__________________________
1) Preot Vasile A. Popa - Născut la Calica, în 15.04.1895, cf. scrisorii preotului din
9.09.1940, stabilit în Iaşi, prin care cere parohiei Iazurile o copie după certificatul de
botez (naşă de botez fiindu-i Iordana A. Lare din Calica). A fost paroh la biserica Sf.
Apostoli Petru şi Pavel din Iaşi. Este fiul cântăreţului bisericesc "Alexe Aftene zis Popa"
(fiu al preotului Vasile Aftene de la Calica), care a deservit biserica din Calica din
12.10.1896, numit cu Decretul nr.1271/1896. Cântăreţul Alexe avea „3 clase primare”
(studii laice) şi „practică loco.” (studii bisericesci), cf. unei situaţii de la anul 1904 din
arhiva bisericii. Din Condica de milă a bisericii actuale reiese că a fost casier în comitetul
de construcţie al bisericii între anii 1903 - 1908. Cântăreţul Alexe s-a pensionat la 1
august 1935 şi a murit în 21 octombrie 1939, ora 4,00, cf. Autorizaţiei de înmormântare
existentă în arhiva parohiei Iazurile, fiind înhumat în cimitirul com. Valea Nucarilor. Pr.
Vasile Aftene ("Vasili Iftemie", "Vasili Eftimie", „Aftenie”, „Eftemie”, „Afteni” în
documentele din arhiva bisericii) s-a născut în 8 ianuarie 1837, s-a căsătorit în 1860, în
1893 rămânând văduv şi a slujit la biserica din Calica din 15 mai 1877. A murit în 1917,
ucis de ocupanţi în noaptea de 9 spre 10 mai şi este înhumat lângă altarul bisericii, alături
de preoteasa Acsinia (d. 15. 12. 1893). În 13 noiembrie 1898 a oficiat ultima slujbă în
biserica veche din Calica, când aceasta ia foc, apoi în casa de rugăciune - fostă şcoală în
timpul stăpânirii otomane -, din curtea bisericii vechi şi în biserica actuală, sfinţită în
1913. În Iazurile trăiesc strănepoţii pr. Vasile Aftene, Plângu Gafia (n. 27.09.1941,
pangaragiu la biserica din Iazurile) şi Floare Iacob (n.18.06.1932) precum şi Marina
Ioniţă (n. 22.03.1939), nepoată a preotului Vasile A.
Popa (mama ei, Ecaterina căsătorită Condrea, a fost
soră cu pr. Vasile Popa), în casa căreia există două
tablouri mari reprezentându-l pe pr.Vasile Popa cu
preoteasa Măndia. Într-o căsuţă modestă, la câţiva paşi
de biserică, trăieşte nora cântăreţului Alexe Aftene zis
Popa, Aftene Dumitra (n. 29.08.1931), soţia lui Aftene
Tache. La 1 octombrie 1951, pr.Vasile Popa de la Iaşi
a slujit în soborul de preoţi care a resfinţit biserica din
Valea Nucarilor, în timpul parohului Gh. B. Spânu,
slujbă oficiată de pr. Nicolae Grosu, consilier
administrativ la Episcopia Dunării de Jos Galaţi,
alături de preoţii I.Gh.Popa (Tulcea), Victor Capus
(Beştepe), Vasile Scutaru (Ada Marinescu), Andrei
Mitache (Agighiol), Gh.Encică (Calica), Ioan Mazilu
(Sarinasuf), Ioan Milian (Cataloi), cântăreţii V. Roşca
29
şi Alecu Avram din Tulcea şi ai parohiilor

învecinate.
Preotul paroh Călin Luca de la biserica
Acoperământul Maicii Domnului din Tulcea este
descendent al pr. Vasile Popa, din linia lui Aftene
Gheorghe, fost epitrop al bisericii vechi din Calica
la 1882/1883, 1886/1887 şi paracliser, după cum
arată cele mai vechi acte ale bisericii. În
fotografii, cântăreţul Alexe Popa (colecţia Aftene
Dumitra) şi preotul Vasile A. Popa (foto color –
casa Marina Ioniţă).
OROLOGIU MIC:
Pe foaia 431 (disparată):
"Spre veşnica amintire,/ V. A. Popa,/ Cl. VIa
Seminarist /Galaţi /Calica, 15/7/914"
DREPTUL BISERICESC. PRINCIPII DE DREPT, ORGANISAŢIUNEA BISERICEI

ROMÂNE. LEGILE ŢĂRII PENTRU BISERICĂ ŞI ORGANISAŢIUNEA
BISERICILOR ORTODOXE de Dr. D.G. Boroianu profesor, Vol. II, Iaşi, Tipografia-
Editoare "Dacia" P. Iliescu & D.Grossu, 1899
"Iubitorului de lectură / Ori unde vei deschide acéstă / carte, cetesce şi te folosesce; /
N'alege ce e bun, că(i) c(t)e / lepădă de reu-"1
__________________________
1) Însemnare făcută de pr. P. Ianculescu.
Pe foaia III
"Proprietatea bibliotecii parohiale / a bisericii "Calica": - / Din fondul Epitropi(e)i în
1902 / Paroh Sach. Petru Ianculescu1"
__________________________
1) Preot Petru Ianculescu – Notar, preceptor, învăţător, senator. Născut 26.10.1870,
Buzău. Seminar grd. I. Atestat de studii nr. 389/17.07.1888. Decret de hirotonire nr.
1109/4.06.1898/Ord. Episcopiei nr.1108 şi Ord. Min. de hirotonire nr. 28437. Căsătorit în
1892. Hirotonit în 30 mai 1898 pe seama bisericii vechi Aducerea moaştelor Sf. Nicolae
din Calica şi numit paroh cu Decretul 1109/14.06.1898, unde s-a prezentat în 12 august
1898. A amenajat în curtea bisericii casa de rugăciune provizorie şi a pus temelia actualei
biserici la 9 mai 1901 (slujba oficiată de protoiereul N. Gheorghiu), sfinţită la 8
septembrie 1913. Împreună cu învăţătorul I. Popescu a înfiinţat, în 1903, Banca populară
"Chivernisirea" din Calica. Transferat la Sarighiolul Românesc (Valea Nucarilor) în
15.06.1904, unde va sluji până la sfârşitul vieţii (Calica devine filială din 1.10.1906). A
primit medalia de bronz la expoziţia jubiliară din 1906, pentru construirea bisericii
Naşterea Maicii Domnului din Calica. A avut de suferit în timpul primului război
mondial. A murit la 68 de ani, în 24.12.1938, în urma unei congestii pulmonare şi a fost
petrecut la mormântul din cimitirul comunei Valea Nucarilor de protoiereul Dumitru Ţară
şi un sobor de preoţi.
30
TRIODIU, Bucuresci, ediţia a II-a, 1897, Tipo – Litografia Cărţilor Bisericeşti, 888 p.
Pe foaia de titlu:
"Acest Triod s'a cumpărat din fondul epitropiei, / pentru serviciul bisericii din Calica, în
anul mântuirii 1898. / Episcop Eparchiei fiind P.S.S.D.D. Dr. Parthenie / . - Protoiereul
Judeţului : P.C.S. Economul Nicolae Gheorghiu1, / Parochul bisericii, smeritul Preut
Petru Ianculescu"2
__________________________
1) Preot Nicolae Gheorghiu – Născut 14.09.1854, Galaţi. Hirotonit preot în 1875. Decorat
cu medalia „apărătorilor independenţei” pentru activitatea desfăşurată în timpul
războiului din 1877-1878, în calitate de confesor al spitalului "Sf. Spiridon" Galaţi şi
Elisabeta Doamna. Preşedintele Consistoriului spiritual al eparhiei Dunării de Jos în
1887. Seminar gradul II absolvit la Iaşi în 1895. A slujit la bisericile Sf. Dumitru şi
Vovidenia din Galaţi şi la Catedrala Sf. Nicolae din Tulcea. Protoiereu de Tulcea în
perioada 9.02.1896 - 1.05.1902, când demisionează. Căsătorit cu fiica preotului
Constantin Rozei, directorul Seminarului Episcopiei Dunării de Jos. Data morţii şi locul
de mormânt rămân încă necunoscute.
PARACLISUL ACATISTUL ŞI VIAŢA SF.MARELUI MUCENIC DIMITRIE

ISVORÎTORUL DE MIR, Bucuresci,1897, Tipo – Litografia Cărţilor Bisericeşti
Pe foaia de titlu
"Memorie / Acéstă sântă carte s'a cumpărat din fondul/ Epitropiei Bisericii parochiale
"Calica" spre serviciul/ slujbei într'ânsa cuprinsă, fiind proprietatea bisericii. / La anul
mântuirei una mie nouă sute unul. / Sub titlul cărţii, continuă: Paroh fiind smeritul şi
nevrednicul serv al Domnului / Preutul Petru Ianculescu/ Buzeu".1
__________________________
DUMNEDEEŞTILE LITURGII ALE SÂNŢILOR NOŞTRI PĂRINŢI: IOANA

CHRISOSTOM, VASILIE CEL MARE ŞI GRIGORIE TEOLOGUL, Bucureşti ::
Pe foaia albă de la început:
"Proprietar/ Parochul/ Jean V. Catană1/ din/ Sascut/ 1899/ Martie 6 dile".
__________________________
1) Preot Ioan Catană – Născut 1877, 4 clase de seminar, cf. Diac. A. Constantinescu,
Monografia..., p. 419. A slujit la Cataloi şi la Somova (1902-1924). A primit "Placheta de
colaborator" în cadrul expoziţiei jubiliare 1906, Bucureşti, "pentru răspunsurile date în
chestionarul de anchetă cu privire la organisarea secţiunei de economie socială", în cadrul
secţiunii a X-a Igiena, Asistenţa publică şi Economia Socială" (cf. Sanitarul, Anul IV, No
8, 15 Aprilie 1907, p.3). O înregistrare din 1899 a matricolei bisericii din Calica arată că
la 1 ianuarie 1899, “Elena Preotu Ion Catană” din “Căt. Pârlita „Beştepe” o botează pe
Elena din Calica, fiica Vasile Popescu şi Viena Popescu, act de naştere nr.101/1.12.1899.
Taina botezului a fost oficiată de pr. I. V. Catană “în casa Preotului supranumerar
Aftenie” (cf. DJTAN, Col. Fonduri parohiale, D1/1890/1891 Matricola bisericii cu
serbarea Aducerea Moaştelor Sf. Nicolae Calica, f. 176v)
31
Cf. „Lista de cărţile vechi bisericesci tipărite între anii 1508 – 1830 cari se găsesc
în biserica parochii Calica, Comuna Sarighiol, Plasa – jud. Tulcea” (Arhiva Parohiei
Iazurile, Dosar 1/1898), biserica Aducerea Moaştelor Sf. Ierarh Nicolae din Calica a
deţinut un Ceaslov, Iaşi, 1797, Octoihul cel Mare, 1811, Triodiu, Buda, 1816, Psaltire,
Kiev, 1819 şi un Liturghier, Kiev,1822. Deţine „Înveţetura creştinească a Bisericii
ortodoxe pentru şcoalele primare” de I. Stefanelli, Profesor în Cernăuţi, Bucureşti,
Tipografia Cărţilor Bisericesci, 1887.
ISACCEA – BISERICA SF. GHEORGHE
ANTOLOGHIE BULGARĂ,1857:
"Această carte este dăruită bisericii "Sf.Gheorghe" Isaccea de cântăreţul Barbu Ştefan1
mort în ziua de 15 Apr. 1963 spre veşnică pomenire, unde a slujit 19 ani. - cântăreţ Ion
Barbu"
__________________________
1) Ştefan C. Barbu – Şcoala de cântăreţi bisericeşti de la Galaţi, cf. unei însemnări pe
care a făcut-o la anul 1909 pe un Anastasimatar bisericesc aflat la biserica Sf. Împăraţi
din Tulcea. În perioada 15.05.1926 - 1.01.1927 a fost secretarul comitetului de
construcţie a bisericii Sf. Gheorghe Isaccea, în timpul parohului Marin Neagoe, când se
organizase o loterie autorizată prin Ordinul Min. de Interne nr. 343831/15.08.1921.
Transferat la biserica Sf. Gheorghe din oraşul Tulcea la 1.01.1933 (cf. Vestitorul, IX, 1,
ianuarie 1933), în timpul parohului Oprea Maraloi, devenit protoiereu al judeţului Tulcea
în 1935. La 1942 cânta la strana bisericii împreună cu cântăreţul Victor Dumitraşcu,
deservent din 1.01.1932. Pensionat la 1.07.1947 (cf. Vestitorul, XXIII, 7, 8, 9, 10, iulie –
oct. 1947, p.258), între timp, la parohie transferându-se cântăreţul Petre Savenco de la
biserica Sf. Împăraţi Tulcea.
semnătura cântăreţului Petru Ivanof 1

__________________________
1) Cantor II la biserica Sf. Gheorghe din oraşul Tulcea, atestat în documentele din arhiva
bisericii la anul 1919, când cantor I era Hristu Teodorof. Demisionează la 1.10.1931 (cf.
Vestitorul, VII,10, octombrie 1931).
La 1967, în timpul pr. Spiru Chiculiţă, biserica deţinea un Liturghier, Buzău,

1810, caractere chirilice şi un Catavasier, 1823.
IZVOARELE – BISERICA SF. DUMITRU
MINEIUL LUNEI IUNIE, [f.a.]:

"Am donat această carte bisericii Sf.M.Mc. Dimitrie din com. R(egele). Ferdinand1 jud.
Tulcea. Astăzi 18 Dec.1932. Alexandrina Pr.A.Cojocaru2"
__________________________
1) Azi, Izvoarele.
2) Prezbitera Alexandrina A. Cojocaru. Preotul Andrei Şt. Cojocaru (1908 – 1979) a fost
hirotonit pe seama parohiei din com. Regele Ferdinand la 1 septembrie 1929 (cf.
Vestitorul, IV, 8, 1 august 1929). Este unul din preoţii cu o îndelungată şi neîntreruptă
32
slujire a altarului aceleiaşi biserici din judeţul Tulcea. În timpul parohului Andrei
Cojocaru, se face schimb de teren între biserică şi stat, parohia cedând cele 10 ha deţinute
în proprietate pentru construirea de case în vatra satului şi primind o suprafaţă egală la
Lozova. În 1934 construieşte casa parohială, de la evenimentul slujbei de sfinţire
păstrându-se o fotografie în care îi putem vedea, în mijlocul credincioşilor, pe episcopul
Cosma Petrovici, pr. A. Cojocaru, cântăreţul bisericesc Iofciu Panait şi Dobre V. Dobre.
În 1971 parohia cumpără de la Pavel Rizu o casă cu două camere şi o sală, cu destinaţie
casă parohială nouă, cu act autentificat la notariat sub nr.346/21.06.1971. În baza
Ordinului nr.7744/495/1972 al Episcopiei Galaţi, casa parohială cu dependinţele ei este
donată de parohie în 3 iunie 1972 consiliului local, pentru amenajarea şi funcţionarea
dispensarului comunal (destinaţie păstrată şi în prezent). Pr. A. Cojocaru este înhumat în
curtea bisericii din Izvoarele, pe crucea din marmură stând scris: "Aici odihneşte robul lui
Dumnezeu preotul Cojocaru Andrei născut în Terebna URSS 1908 decedat 1979 - 56 ani
de activitate Parohia Izvoarele".
OROLOGIU, 1896
"Dascãlu Panait D. Enache a servit la sfânta aceastã Bisericã ca cântãreţ de la anul 1898
şi pânã în prezent. Ca amintire P. Enache".1
__________________________
1) Enache D. Panait şi Enache P. fac parte dintr-o familie cu vechi tradiţii la strana
bisericii din Izvoarele, încă din vremea bisericii de lemn şi a preotului Asanache
Marinescu. Urmaşă a lor, în viaţă, este Anastasia Lefter, născută 18.01.1934, fiica
dascălului Iofciu Panait, fostă îngrijitoare la biserică, care a cântat la strană şase ani şi
apoi a fost angajată de pr. A. Cojocaru în perioada 1975-1995. Toţi fraţii lui Iofciu P.
Enache au cântat toată viaţa la strană: Hristu, Dumitru, Iancu, Iordan, Petru şi sunt
înhumaţi în cimitirul comunei. Cântăreţul bisericesc Iofciu Panait a reprezentat una din
cele mai valoroase surse de informaţii pentru învăţătorul gorjan Grigore Popescu (numit
învăţător la şcoala din Izvoarele în 1934, director al şcolii 1957-1972, când s-a
pensionat), la data scrierii monografiei „Primele începuturi ale şcolii româneşti din satul
Izvoarele, judeţul Tulcea”, 9 pagini, nedatată - cântăreţul având 76 de ani. Iofciu P. Ion,
fratele Anastasiei Lefter, este tatăl bibliotecarei publice a comunei Izvoarele, doamna
Dascălu Ioana.
EVHOLOGHIU [f.a.]:
"Această carte s'a cumpărat în zilele de păstorire a preotului Andrei Şt. Cojocaru născut
în com.Terebna jud.Dorohoiu venit ca preot Regele Ferdinand în ziua de 1 septembrie
1934. Este proprietatea bisericei din R(egele). Ferdinand. Pr. A. Cojocaru".1
__________________________
1) Însemnare făcută de pr. A. Cojocaru.
Parohia a deţinut o Sf. Evanghelie, 1693, Mănăstirea Snagov (condusă de

ieromonahul Antim, viitorul Mitropolit Antim Ivireanul), în timpul domnitorului
Constantin Brâncoveanu şi al Mitropolitului Ungro-Vlahiei Teodosie, o Sf. Evanghelie,
1865, Râmnic, legată în piele, un Octoih, 1871 şi Minei pe tot anul, 1872, legat în piele,
ambele tipărite la Chişinău, o Evanghelie, 1874, Tipografia Elenă - Veneţia, limba elenă.
În 1987, pr. Şulschi Gh. predă Mănăstirii Cocoş o altă carte de patrimoniu, care nu a
33
aparţinut parohiei, ci a fost preluată de la un enoriaş al satului, Sfintele şi Dumnezeieştile

liturghii, Rîmnic,1747.
Carte care a circulat în Dobrogea înainte de 1877 şi a fost deţinută şi de biserica
din Izvoarele: Antologhion, Iaşi, 1755, cu 2 însemnări, una din 1 martie 1794 (din
însemnare reiese că a fost cumpărată de popa Ştefan din Galaţi de la părintele Postolache
din satul Sîrbeşti, ţinutul Covurlui), cealaltă din 1811 (din însemnare reiese că
antologhionul aparţine preotului Popa Dimitrie şi a fost cumpărat din Galaţi de
protopopul Gheorghe din Galaţi).
JIJILA – BISERICA Sf. M. MC. DIMITRIE
MINEIUL LUNII NOIEMBRIE, 1908:

"1914 Decembrie 6 . Acest mineiu s'a donat de roaba lui Dumnezeu cutare...Cu preţul de
10 lei. Sãi fie amintire veşnicã la Ziua Judecãţii înaintea dreptului Judecãtor la eşirea
Sufletului din corp şi cine va îndrãzni sã'l rãpeascã sã fie anatema. Paroh N. Ştefãnescu1.
Com.Jijila”
__________________________
1) Preot Nicolae Ştefănescu – Paroh al bisericii, decedat la 5.03.1930 (cf. Vestitorul, 3,
martie 1930). Înhumat în cimitirul comunei Jijila, în imediata apropiere a preotului
Gheorghe Poalelungi, al cărui succesor a fost la slujirea altarului acestei parohii.
OROLOGIU, 1896, cu trei însemnări :

"Reparatã la Mrea Celic-Dere de m [onahia]. Rahila R. 1973";
"Ceaslovu Mare, dela Ivoarele, jud. Covurlui. 14 oct.1927 X 8, Noembrie 1929. La 1

Aprilie 1930 Episcopia Galaţi m'a mutat la mãnãstirea Celic-Dere, jud. Tulcea. Ierom.
Pavel, Ioan I. Lungu1, nãscut la 29 Iunie 1903 în com. Cudalbi jud. Covurlui." ;
__________________________
1) A slujit la Teliţa (15.07.1973 - 1.04.1976), Enichioi (azi, Mihail Kogălniceanu)
(1976-1977).
"La 16 sept. 1960 fiind la mãnãstirea Adam. R. Bujoru. Galaţi “.
La 1967, în timpul pr. N. Butunoiu, biserica deţinea o Evanghelie de la anul 1845,

tip. Neamţ. Biserica a deţinut cărţi tipărite în sec. al XVII-lea cu însemnări din sec. al
XVIII-lea, cf. Cioroiu C., Cartea românească..., p. 1083.
LETEA – BISERICA NAŞTEREA MAICII DOMNULUI
MINEIUL LUNEI LUI FEVRUARIE,1893

"Paroh Mihail Tarasov1/ Din Letea 913 Fevb. 4"
__________________________
1) Preot Mihail Tarasov - Născut 1851. Paroh la Letea între anii 1880-1919, unde
biserica din vechime a fost ridicată de bunicul lui, Gavriil Tarasov, prin 1814-1815, de la
acest locaş, dărâmat în 1900, păstrându-se Sf. Masă în curtea bisericii actuale. Girant la
34
C.A.Rosetti până în 1916. În timpul acestui preot a fost construită şi sfinţită biserica
actuală din Letea. Deşi nu este menţionat în şirul cronologic al slujitorilor bisericii din
Chilia Veche întocmit de pr. paroh I. Radu, din documentele de arhivă ale parohiei Sf.
Voievozi Chilia Veche rezultă că preotul Mihail Tarasov a slujit şi la această biserică
între anii 1898 - 1900, unde a fost transferat la 1.05.1898, ca preot II supranumerar, paroh
fiind pr. Lazăr Brânză. A mai slujit la Murighiol între anii 1924 - 1929. Artistul plastic şi
violonistul Stavru Tarasov născut în Letea (4.01.1883 -19.01.1961, înhumat în cimitirul
din Braşov), este fiul preotului Mihail Tarasov şi al prezbiterei Zenovia Crustalev-
Tarasov. Zinovia este fiica preotului Ştefan Crustalev (1821 – 31.06.1896) şi a Pelaghiei
Crustalev (1833 – 1.10.1893) . În 2005, biserica din Letea a fost transformată în
mănăstire de călugări, păstrându-se hramul Naşterea Maicii Domnului.
MINEIUL LUNEI LUI SEPTEMVRIE,1891

"Cântăreţ I la această/ parohie Naşteria Mcii Dlui, din Letia /1932 oct. 10 / M. V.
Şchiopu 1"
__________________________
1) Se semnează şi pe Mineiul lunii decembrie, în 13 iulie 1920 şi pe Mineiul lunii
noiembrie, tip.1892, în 24 noiembrie 1929.
Biserica din Letea a deţinut până în 1980 o Evanghelie în limba slavonă, tip.Kiev,
1801 şi un Liturghier cu caractere chirilice, M-rea Neamţ, 1860, tip. în vremea
mitropolitului Sofronie Miclescu al Moldovei precum şi alte cărţi de cult tipărite până la
anul 1882 la Kiev, Moscova, Iaşi şi Neamţ.
LUMINIŢA – BISERICA SF. VOIEVOZI
CEASLOV
Pe fila 123:
„Gh. Adam1. 1888”.
__________________________
1) Gheorghe Adam - Primul învăţător al şcolii din Urum – Bey (azi, Luminiţa), înfiinţată
în 1880 (cf. Albotă Mihai, Istoria învăţământului..., p.43). Absolvent de seminar.
« Scriitor-comptabil » al actelor bisericii în timpul pr. Dumitru Dobângeac. A donat
icoana Sf. Ap. Iacov de la catapeteasmă pe care stă scris „Gheorghe Adam Invētător şi
soţia sa D[um]itra”.
MINEIUL LUNEI LUI OCTOMVRIE,1908:
"Începută casa parohială1. Preot Climent Georgescu 1 octomvrie 1929. Com. Regina
Elisabeta2"
__________________________
1) Casă parohială construită din chirpici în 1929-1930 "din materialul şcoalei vechi şi cu
contribuţia locuitorilor, acoperită cu olană, tot de la şcoala veche din 1886".
2) Azi, Luminiţa.
35
SANTA ŞI DUMNEDEIASCĂ EVANGELIE [lipsă foaia de titlu]:
"31 Octombrie 1951. Această Sf. Evanghelie a fost legată din nou în starea actuală astăzi
31 X 951 de către Pr. Paroh Nic. Niculescu1, pentru a fi folosită la slujbe. Pr. Nicolae
Niculescu"
__________________________
1) Preot Nicolae Niculescu - A slujit la Luminiţa între anii 1951-1958.
La 1967, biserica deţinea Minei, 1838, un Liturghier, 1845 şi un Penticostar,

1854.
LUNCA – BISERICA SF. VOIEVOZI
TRIOD,1897:
"Andrei Gh. Iancu1 cântăreţ 15.07.1935 Lunca Tulcea student teolog Cernăuţi"
__________________________
1) Viitorul preot Andrei Gh. Iancu – Născut 30.11.1914. Licenţiat. Hirotonit pe seama
bisericii din Războieni, numit la 1.10.1942 (cf. Vestitorul, XVIII, 8, august 1942, p.110).
Decedat la vârsta de 46 de ani. Înhumat în cimitirul oraşului Tulcea : "Buga Atanase /
născ.2 II 1888-dec.24 I 1967 / Preot Iancu Andrei / născ.30 XI 1914 - dec.18 IX 1960
/Omagiu / din partea / copiilor".
MAHMUDIA – BISERICA ADUCEREA MOAŞTELOR SF. IERARH NICOLAE
MINEIUL LUNII OCTOMBRIE, 1892:

"octombrie 1928 cîntãreţ I Grigore Teodorescu"1;
__________________________
1) Născut în Sarinasuf, la 29 ianuarie 1888, fiul lui Gavril Teodorescu (fiul preotului
Teodor Bunescu de la Topolog) şi al Ioanei, născută Filip (fiica preotului Vasile Filip,
care a construit biserica din Sarinasuf la 1883) (cf. DJTAN, Col. Registre de stare civilă,
Primăria Sarinasuf, D 10/1888, f.2, Actul de naştere nr. 5/1.02.1888 al lui „Gligore
Teodorescu”). Cântăreţ bisericesc la Mahmudia, pensionat la 1 iunie 1947 (cf. Vestitorul,
XXIII, 7, 8, 9,10, iulie-octombrie 1947, p.259). A lăsat un text manuscris, alăturat
fotografiei – tablou a pr. V. Filip din biserica din Sarinasuf: "Amintire. Preotul Vasile
Filip a venit în anul 1871 în Sarinasuf ca cîntăreţ după plecarea Preotului, preotul Vasile
Filip a fost preoţit de Vlădica bulgar din oraşul Ruşciuc ca preot al bisericii din Sarinasuf.
Tot în timpul cît a fost preot s-a terminat şi sfinţit această biserică unde a servit ca preot
pînă în anul 1894 1 mai cînd a plecat de bună voie la parohia Rachel comuna Luncaviţa,
jud. Tulcea, iar de la 1 septembrie 1904 a fost mutat la parohia Cetalchioi, jud. Tulcea
unde la 14 septembrie 1908 a încetat din viaţă. Este scris de mine Grigore Teodorescu
cântăreţ pensionar nepot al defunctului astăzi 18 septembrie 1962." Grigore Teodorescu
este înhumat în cimitirul din Mahmudia.
"spre Vecinica mia amintire Ion Bala1 cîntãreţ"

__________________________
1) Cântăreţ bisericesc la Mahmudia.
36
CARTE DE RUGĂCIUNI,1952 :
"Mahmudia. Preot Gh. Ciocãnel1 care a fãcut Biserica. 6 iulie 1973”
__________________________
1) Preot Gheorghe Ciocănel - Paroh la Mahmudia şi protoiereu de Tulcea (1974-1977). A
construit între anii 1971 -1973, în jurul locaşului vechi, biserica cu hramul Aducerea
Moaştelor Sf. Ierarh Nicolae din Mahmudia, sfinţitã în noiembrie 1973 de I.P.S. dr.
Antim Nica, arhiepiscop al Tomisului şi Dunãrii de Jos, aceasta fiind prima biserică
sfinţită de I.P.S. Antim Nica, după numirea ca titular al Episcopiei Dunării de Jos. În 9
mai 1988, paroh fiind al bisericii Sf. Trei Ierarhi Galaţi, slujeşte în soborul de preoţi,
alături de I.P.S. dr. Antim Nica, care resfinţeşte biserica.
UTRENIER,1954 :
"9 mai 1990. Pr. Ene Constantin Parohia Aldeni jud. Buzãu"
CEASLOV,1970:
"14 noiembrie 1973. Din cãrţile mele. Preot Ec. Gh. Ciocãnel”
CEASLOV,1984 :
"Din cãrţile mele! Pr. Prodan Grigore Parohia Mahmudia 1 ianuarie 1981"
Cf. C.Cioroiu şi A.Mocanu, „Cartea românească..., p. 84-85, biserica din

Mahmudia a deţinut Triod, Bucureşti, 1746 şi un Apostol, Iaşi, 1835, cu două însemnări:
„Acest Apostol este dăruit Sfîntului Schit Cocoşul /de preste Dunăre de Prea
Sfinţitul Mitropolit al Moldovei D. D. Veniamin Costache – 1841” (p.1)
„Această carte se numeşte/ Apostol este dăruită la Mahmu/diea la biserica cu
hramul/ Sfîntului Nicolae 1871 – iunie. Este scrisă de preotulu Ioan S. Găliu” (pe foaia
albă de la sfârşit).
MĂGURELE – BISERICA SF. GHEORGHE
MINEIUL LUNEI LUI DECEMVRIE, 1892

„Acestu Mineiu este oferitu Bisericei Sf. Gheorghe din Aigar – Amet1 de locuitorii din
acestu Cătun: Gheorghe Buzăean soţiea sa; Ene Ioniţă soţiea Iona; Iacov Iacov Marincoiu
soţiea sa....; Necula Ioniţă soţiea Sa....Vladu Dobre soţiea sa.....Sore Ionescu soţiea
sa.....1898.”1
__________________________
1) Azi, Măgurele.
2) Nu semnează.
Pe foaia de legat, albastră, cu creionul, două însemnări:

„cantore / Ghe. C. Grosu / 1933”;
„Amintire. / Din Ziua de 20 Dbrie / 1933 Cand mamiscălit / în acest minei / Cantăreţ /
Gheorghe C. Grosu / absolvent al Şcolii de cântă / reţi din Sf. Manastire Cocoş / 1933.”
37
MINEIUL LUNEI LUI IULIE, Bucureşti, 1894, Tipografia „Cărţilor Bisericesci”

Pe pag. de gardã, verso:
"Sovener. Preot Cl. Georgescu Mãgurele 1931 Iulie 4"
"Acesta Mineiu este oferitu Bisericei Sf. Gheorghe din Aigar-Ametu de locuitorii Mateiu
Lica, soţiea sa Iona şi Panait Stoienu soţiea sa Iona 1898"
CAZANII,1898, Bucureşti, Tipo – Litografia Cărţilor Bisericeşti

Pe foaia de titlu:
„Oferită Bisericei Sft. Ghe. din cătunul Aigar - Amet de mine Cristache Dumitrescu
(continuă cu creionul) şi soţia Ştefana”
SLUJBA ÎNVIERII, 1941, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericesci

Pe pagina de gardă:
„Această carte este cumpărată prin bunăvoinţa şi obolul enoriaşilor parohiei Făgăraşu
Nou Jud. Tulcea, ce-l dădeau, în fiecare sărbătoare, în biserică, după sfânta slujbă.
Dumnezeu să-i aibă, în a sa grijă, pe toţi. Paroh Pr. Gh. Păsat 8 aprilie 1948”.
CAZANII, 1960, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR

Pe foaie liberă ( nu cunoaştem la ce carte se referă însemnarea):
"Această carte sa cumpărat pentru Biserica Sf. Gheorghe din Satul Măgurele jud. Tulcea
din fondul biserici cu Preţul de 400 Lei de la Dl Ion N. Cojan1 fost cîntăreţ de la Parohia
Balabancea, iar acum secretar comunal şi fiind Propetatea biserici sunt supt canon şi
blestem cei ce vor înstreinauo Preot Cl. Georgescu 1931 Martie 29";
__________________________
1) Ioan N. Cojan – Cântăreţ bisericesc la Balabancea, absolvent al şcolii de cântăreţi de la
Huşi (atestat nr. 1066 / 26.06.1905). Cântăreţ II din 1.01.1922, în locul cântăreţului
Vasile Cristian, încorporat în 1916. La 1.06.1927, după plecarea lui ca notar la Cerna,
este numit, provizoriu, Ioan N. Sandu, fratele său, venit de la Mănăstirea Saon, absolvent
al Şcolii de cântăreţi Galaţi (cf. Arhiva Parohiei Balabancea, Dosar nr.11 -
Corespondenţă 1914 – 1927).
Pe fila cu titlul „Începutul cu Dumnedeul cel sant”, însemnarea cântăreţului Cojan:

„1907 Maiu în 22 de dile 1907 Maiu în 22 de dile. Acest penticostar este propriu al meu
dat de fratele Ion Pleşcoianu Cismar. Ion N. Cojan”
MEŞTERU – BISERICA SF. ILIE
OCTOIH MARE,1890
Pe foaia de titlu:
"Acest Octoich s’a procurat pe spesile epitropiei Bisericei Înălţarea Dlui din Ai - orman,
prin stăruinţa Preotului Paroch Mihail C. Vasiliu al acestei biserici. Paroch Preot Mihail
C. Vasiliu. Aiorman 1901 Iulie 26"
__________________________
1) Însemnare făcută de pr. M. Vasiliu.
38
SFANTĂ ŞI DUMNEDEIASCĂ EVANGHELIE, 1923

Pe foaia de titlu:
„Amintire veşnică. Această Sfântă şi Dumnedeiască Evanghelie sa procurat prin stăruinţa
preotului paroh Mihail C. Vasiliu de cătră robii lui Dumnezeu Ştefan şi Maria Moisă
Munteanu din satul Canat Calfa Comuna Dorobanţ jud. Tulcea [foaia ruptă]”
MINEIUL LUNEI OCTOMVRIE, 1929

“Cumpăratu – s’a această carte din râvnă pentru sf. biserică de către enoriaşul Gheorghe
Şt. Teacă şi soţia sa Floarea şi s’a donat bisericii “Sf. Ilie » din Canat Calfa, jud. Tulcea
prin stăruinţa preotului Simion Grecicosei. Azi 23 V 941 »
TRIOD,1930
Pe foaia de titlu,verso:
"Cumpăratus’a această carte bisericească din mare râvnă pentru casa Domnului de către
vrednicul învăţător Nicolae Raşcu1 şi soţia sa Metaxia şi s’a dăruit bisericii "Sf. Ilie" din
satul Canat Calfa, jud. Tulcea, în timpul păstoriei preotului Simion Grecicosei2. 20 III
1941 Preot Grecicosei"
__________________________
1) Raşcu Nicolae – La anii 1938 – 1939, învăţător definitiv la Şcoala mixtă din Canat
Calfa împreună cu soţia sa Raşcu Metaxula, suplinitoare (cf. Albotă Mihai, Istoria
învăţământului..., p. 57)
2) Preot Simion Grecicosei – Licenţiat. Numit preot extrabugetar la Meşteru, în
12.12.1940 (cf. Vestitorul, XVII, 3, martie 1941, p.38), unde slujeşte până în 11.03.1942,
când i se eliberează carte canonică de ieşire din eparhie.
SFĂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EVANGHELIE,1964:

"Pr. Alistar Grigore1 venit la această filială şi făcînd prima slujbă în această sfîntă
Biserică în anul mîntuirii 1976 ziua 16 mai".
__________________________
1) Preot Alistar Grigore – Născut 22.05.1949, sat Trestenic, com. Nalbant, jud.Tulcea.
Seminarul Teologic Buzău (1965-1970). Institutul Teologic de Grad Universitar, cursuri
fără frecvenţă. Licenţa în 1979 cu lucrarea "Cinstirea sfinţilor în cultul bisericii creştine
ortodoxe". Hirotonit diacon în 6.01.1971, în Catedrala episcopală Galaţi. Hirotonit preot
în 7.01.1971, în aceeaşi catedrală, de P.S. Episcop vicar Gherasim Constănţeanul,
Arhiepiscop al Râmnicului din 14 noiembrie 2009. În perioada 1971 – 1.09.1997, când
este numit paroh la Pardina, a slujit la bisericile din Nicolae Bălcescu, Luminiţa,
Cişmeaua Nouă şi Meşteru, Casimcea şi Rahmanu, Sabangia, Rachelu.
LITURGHIER, 1974
„Spre slava lui Dumnezeu închin aceste cuvinte în anul mîntuirii 1984 1 ianoarie cînd am
luat în primire ca girant, eu fiind paroh la Cîrjelari. Această parohie Luminiţa cu filiala
Meşteru am girat 1 an. Pr. Boghici Vasile”
39

Fragment Insemnari Pe Carti de Cult PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fragment Insemnari Pe Carti de Cult PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

fragment ...

pentru continutul complet contactati editura KAROGRAF

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „PANAIT CERNA”

MEMORIE ŞI CUNOAŞTERE LOCALĂ

ÎNSEMNĂRI PE CĂRŢI DE CULT DIN JUDEŢUL TULCEA

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „PANAIT CERNA”

Prof. LELIA POSTOLACHE

MEMORIE ŞI CUNOAŞTERE LOCALĂ

ÎNSEMNĂRI PE CĂRŢI DE CULT DIN JUDEŢUL TULCEA

LUCRAREA APARE CU BINECUVÂNTAREA PREA SFINŢITULUI PĂRINTE

Lucrarea este dedicată Anului omagial al Crezului Ortodox

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ÎNSEMNĂRI PE CĂRŢI DE CULT DIN BISERICI

BALABANCEA – BISERICA SF. APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL

MINEIUL LUNEI OCTOMBRIE,1892:

MINEIUL LUNEI AUGUST,1894:

BESTEPE – BISERICA SF. M. M. DIMITRIE

"Căntăreţ Vasile Timofte1 1977 în vărstă de 79 de ani"

SF.EVANGHELIE, 1858, caractere chirilice:

C.A. ROSETTI – BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI

TIPIC BISERICESC, Bucureşti,1893, pag. IX:

PSALTIREA PROOROCULUI ŞI ÎMPĂRATULUI DAVID, Bucureşti,1920

SANTA ŞI DUMNEDEIASCA EVANGELIE, Bucureşti,1895:

La 1967, în timpul pr. Constantin Antonescu,

CAMENA – BISERICA SF. DUMITRU

"22 IV-954. Acest liturghier s'a cumpărat în ziua de 20

CARAORMAN – BISERICA SF. M. M. DIMITRIE

CASIMCEA – BISERICA POGORÂREA DUHULUI SFÂNT

CAUGAGIA – BISERICA SF. VOIEVOZI

CÂRJELARI – BISERICA NAŞTEREA MAICII DOMNULUI

SANTA ŞI DUMNEDEIASCA EVANGHELIE [lipsă foaia de titlu]

DUMNEDEEŞTILE LITURGII,1887, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti:

OCTOIH MARE,1890, Bucureşti, Tipografia „Cărţilor Bisericesci”

"Preot paroh girant la această parohie de la 1915 întrerupând 2 ani de la 4 dec.1916 şi

MINEIUL LUNEI LUI MARTIE:

APOSTOL [lipsă foaia de titlu]

CEAMURLIA DE JOS – BISERICA SF. PARASCHEVA ŞI SF. GHEORGHE

MINEIUL LUNII OCTOMBRIE, 1892

CEAMURLIA DE SUS – BISERICA SF. M. M. GHEORGHE

REVISTA Biserica Orthodoxă Română, an 7, nr.6, iunie,1883, Tipografia Cărţilor

CEATALCHIOI – BISERICA SF. CUV. PARASCHEVA

CHILIA VECHE – BISERICA SF. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL

“Proprietatea mea Copceag Damian1 / classa III / seminarul Veniamin”

SFÂNTA ŞI DUMNEDEESCA EVANGHELIE, ediţia a treia, Bucureşti, 1903 (coperţi

Scris de mine Luca L. Brânză Anul 1905, luna Februarie 2 zile

1) Preot Lazăr Brânză – Născut 7.11.1857, Agi-curda,

seamă alcătuită cu ocazia jubileului de 40 de ani de domnie a Majestăţii Sale Regelui

DUMNEDEEŞTILE LITURGII, Bucureşti, 1887, Tipografia Cărţilor Bisericeşti:

SANTA EVANGELIE CE SĂ ZICE ÎN DIUA DE PAŞTE LA A DOUA ÎNVIERE

CIŞMEAUA NOUĂ – BISERICA ÎNĂLŢAREA DOMNULUI

1) Preot Ion Gh. Bogdan – Născut 1.08.1909, Saraiu,

CIUCUROVA – BISERICA ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI

MINEIUL LUNEI LUI IULIE,1910:

MINEIUL LUNEI LUI FEBRUARIE,1909:

CORUGEA – BISERICA SF. CUV. PARASCHEVA

SFÂNTĂ EVANGHELIE,1983, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR

Biserica a deţinut un Penticostar, 1854, Buzău, tip. în timpul episcopului Filaret,

CRIŞAN – BISERICA SF. ARH. MIHAIL ŞI GAVRIIL

1910 octomv în 19 dile /

SFÂNTĂ ŞI DUMNEZEEASCĂ EVANGHELIE,1923

MINEIUL LUNEI LUI IANUARIE, Bucureşti,1909

2) Carol I de Hohenzollern – Născut 1839, Sigmaringen, Germania – d. 1914, Sinaia, fiu

DĂENI – BISERICA SF. CUV. PARASCHEVA