Preot Prof. Dr.

MIRCEA PACURARIU

ISTORIA BISERICII
ORTODOXE ROMÂNE
voi. 2
(SECOLELE XVII ŞI XVIII)

TIPĂRITĂ CU BlNEGUVlNTAREA
PREA FERICITULUI PÂRINTE
TEOCTIST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

EDIŢIA a Ii-a

EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ŞI DE MISIUNE

AL BISERICII ORTODOXE ROMANE
BUCUREŞTI — 1994
 Copyright C
A r *rUNE
EDIT URABINERICU ÖRTÖÖÖXEUÖMIiaNE
ISBN 973—9130—18—6
 XXIX
MITROPOLITUL ANASTASIE CRIMCA
AL MOLDOVEI

In secolul al XVII-lea cele trei ţări româneşti continuă să-şi

ducă viaţa ca state separate de Imperiul otoman, prin teritorii, admi -
nistraţie şi structuri social-economice proprii, prin cultură naţională.
Se observă schimbări repetate de domni ; totuşi, între ei se numără
personalităţi reprezentative, ca Matei Basarab, Şerban Cantacuzino
şi Constantin Brîncoveanu în Ţara Românească, sprijinitori ai cul -
turii şi artei, Vasile Lupu, Constantin Cantemir şi fiul său Dimitrie
în Moldova. în acelaşi secol se accentuează colaborarea politică (ali -
anţe antiotomane) şi mai ales culturală-bisericească dintre cele trei
ţări româneşti.
Biserica Ortodoxă Română — în toate cele trei ţări — cunoaşte
acum perioada ei de apogeu, prin marii ei ierarhi cărturari : Anasta sie
Crimca, Varlaam şi Dosoftei în Moldova, Teofil, Ştefa n, Teodosie ş:
Antim Ivireanul în Ţara Românească, Ilie Iorest, Simion Ştefan ş
Sava Brancovici în Transilvania, prin numeroasele lăcaşuri de în -
chinare ridicate acum, prin tipografiile înfiinţate în diferite centre
bisericeşti din toate cele trei ţări şi prin producţia lor sporită de
carte, prin multiplele legături interortodoxe, care au culminat cu Si -
nodul de la Iaşi, din 1642. Ca şi în secolele precedente, alături de
românii aparţinători Bisericii Ortodoxe au trăit şi alte neamuri, de
alte credinţe, care au putut să se organizeze sub raport bisericesc şi
să-şi manifeste netulburaţi sentimentele lor religioase : catolici, mai
ales în Moldova, mai puţini în Ţara Românească (ajutaţi de multe
ori de domnii români), armeni şi evrei (mozaici) în Moldova ; cel e
patru confesiuni «recepte» din Transilvania (catolică, luterană, cal -
vină sau reformată şi unitariană) şi-au continuat viaţa lor religioasă,
avînd desigur o situaţie privilegiată faţă de români, a căror confe -
siune ortodoxă era doar «tolerată».
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

i august 1595, tronul Moldovei a fost ocupat de Ieremia Mo­

-are__ cu o întrerupere de cîteva luni, în mai-septembrie 1600,
uita de ocuparea ţarii de către Mihai Viteazul — a domnit
la moartea sa (30 iunie 160 6). Domnia lui reprezintă o creş-i
influenţei polone în treburile interne ale Moldovei, el fiind
mentul docil al politicii polone împotriva planurilor lui Mihai
zul. Pe tărîm economic - sociail, se observă o creştere şi mai
a puterii boierimii. După moartea lui, a urmat o scurtă domnie
elui său Simion (pînă la 14 sept. 1607), apoi a fiului său Con -n
(1607— 1611). In acest timp au început însă şi luptele între iii
celor doi fraţi, terminate cu stingerea familiei lui Ieremia.' iul
domnesc a fost ocupat succesiv de Ştefan Tomşa II, Aleii
Movilă, Radu Mihnea, Gaspar Graţiani, Alexandru Iliaş, Mi-
larnovschi, Alexandru Coconul şi Moise Movilă, toţi cu domnii
Î scurte. Sub Radu Mihnea şi Alexandru Iliaş (care au domnit
te două ori şi în Ţara Românească), se constată o creştere a
:nţei greceşti în ţările noastre. La invitaţia lor, au venit la noi
roşi ierarhi, călugări şi dregători greci, a sporit numărul mînăs--
închinate Locurilor Sfinte din Răsărit. împotriva grecilor s-au is
mai multe mişcări, în amîndouă ţările române, n ciuda faptului că
au fost aşa de multe schimbări de domnie, iul mitropolitan de la
Suceava a fost ocupat pentru o foarte lun-îrioadă de timp — cu o
scurtă întrerupere — de un singur ie-mitropolitul Anastasie
Crimca sau Crimcovici, care i-a urmat eodosie Barbovschi.
'iaţa lui Anastasie Crimca pînă la alegerea ca mitropolit. Se
;a din botez Ilie, fiind fiul lui Ioan Crimca (Crimcovici) din Su­
i- şi al soţiei sale Cristina. Aceasta a murit în 1594, fiind în -
ită în biserica din Pătrăuţi. La 24 februarie 1587, Petru Şchiopul
liluit» pe «Ilie diiac, fiul Crimcoaiei din Suciavă», cu o silişte
e numită Unguraşi pe rîul Suceava, ca să întemeieze un sat.
îitorul i-a făcut această danie pentru că «a văzut dreapta şi cre -
oasa lui slujbă», în timpul unui atac al cazacilor. Prin 1589—
a cerut aceluiaşi domnitor să-i schimbe dania, primind satul
omireşti, lîngă Suceava. Nu ştim cînd şi unde s-a călugărit. Pro-
la Putna. Va fi învăţat carte tot la una din mînăstirile ţării.
599 era preot slujitor la biserica domnească din Suceava, n
anul 1600, la intrarea lui Mihai Viteazul în Moldova, mitro-ul
Gheorghe Movilă cu episcopii Agafton al Romanului şi Teo-s
al Rădăuţilor s-au refugiat în Polonia, împreună cu familia
litoare a Movileştilor. Nevoind să răspundă la invitaţia ce le-a
fost făcută de Minai Viteazul, prin protopopul Teodor, de a-şi relua
scaunele vlădiceşti, un sinod, întrunit la Iaşi la 2 iunie 1600, a de -
clarat pe vlădicii respectivi «căzuţi din scaunele lor şi neiertaţi»,
în prima jumătate a lunii iunie 1600, au fost aleşi doi episcopi noi :
Filotei la Roman şi Anastasie Crimca la Rădăuţi. La 19 iunie, noul
episcop Anastasie făgăduia credinţă lui Minai Viteazul şi fiului său
Nicolae Pătraşcu, precum şi mitropolitului Dionisie Rally Pa-leologul,
rînduit ca «întîistatător» al Bisericii moldovene. Păstoria lui Anastasie la
Rădăuţi a fost de scurtă durată, căci în septembrie 1600, Mihai Viteazul
pierdea Moldova, iar Ieremia Movilă îşi re.ocupa scaunul domnesc.
Odată cu el s-au reîntors şi cei trei ierarhi care-şi părăsiseră scaunele
în luna mai.
Anastasie a făcut loc lui Teodosie Barbovschi, retrăgîndu-se poate
la moşia care-i fusese dăruită de Petru Şchiopul. La scurt timp
după aceasta, a ctitorit o bisericuţă în hotarul satului său Dragomi -
reşti, unde se afla o aşezare monahală mai veche. Pisania slavonă
de deasupra uşii de intrare, din 27 iulie 1602, arată că noul lăcaş
de închinare — cu hramul Sfinţii Prooroci Enoh şi Ilie şi Sf. Ioan
Teologul — a fost ridicat de «smeriţii robi şi închinătorii Sfintei
Treimi, Kir Anastasie Crimcovici, fost episcop la Rădăuţi şi pan Lupu
Stroici, mare logofăt şi fratele său pan Simion, mare vistiernic».
Prin 1602— 1605, ajutat de logofătul Lupu (Luca) Stroici, a ri -
dicat biserica mare de la Dragomirna, cu hramul Pogorîrea D u­
hului Sfînt. Noua ctitorie deschidea şirul unor remarcabile rea -
lizări arhitectonice în secolul al XVII-lea, care continuau epoca
de strălucire a artei moldoveneşti din timpul lui Ştefan cel Mare şi
Petru Rareş. Probabil, proin-episcopul Anastasie a vieţuit pe lîngă
ctitoria sa pînă în primăvara anului 1606, cînd a fost ales episcop
al Romanului. Vor fi stăruit pentru alegerea lui (mai corect pentru
iertarea lui de către Ieremia Movilă) cei doi boieri din familia Stroici.
A păstorit la Roman abia doi ani, pînă prin februarie 1608, cînd a
fost chemat să ia locul lui Teodosie Barbovschi (-j- 23 februarie 1608).
D ocum entar, ca m itropolit de Suceava, e atestat numai la 15
iunie 1608.
Mitropolit al Moldovei. Deşi a păstorit în împrejurări grele, cu
dese schimbări de domni şi lupte pentru tron, mitropolitul Anastasie
a căutat să păstreze1 bune raporturi cu toţi, urmărind binele Bisericii
şi al ţării sale. Desigur, el nu se va fi amestecat în afacerile politice
ale ţarii, aşa cum au făcut unii din înaintaşii lui, mai ales că scaunul
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X I V — X V III)

se m u ta s e a c u m la I a ş i, p e c în d cel m itro p o lita n a ră m a s ,

uare, la Suceava.
iul 1617 s-a isc a t în s ă o n e în ţe le g e re în tre m itro p o litu l A n as -
R a d u M ih n e a , c a re a d u s la în lă tu r a r e a sa d in s c a u n u l m iri.
P ric in a a c e s te i n e în ţe le g e ri stă în fa p tu l că m itro p o litu l > triv it
m u lte lo r în c h in ă ri de m în ă s tiri m o ld o v e n e la L o c u rile a c u te de
a c e s t d o m n , ca şi a flu e n ţe i de g re c i la d re g ă to riile fo s t în lo c u it
cu m itro p o litu l T eotan, al tre ile a ie ra rh cu a c e s t ire a p ă s to r it în
s c a u n u l de la S u c e a v a . A c e a s tă s c h im b a re e c u t p rin iu n ie
1617. D e la T e o fa n III se p ă s tre a z ă o P ra v ilă , u c h e ltu ia la sa la
m în ă s tire a B is tr iţa . E s te a m in tit în c îte v a la R adu M ihnea
(1616— 1619 şi 1623— 1626) şi chiar de la său G asp ar G raţiani
(1 6 1 9 — 1620). T otuşi, a c esta 1 -a re a şe z a t .stasie în scaun, în
p rim ă v ara anului 1619 (între 23 a p rilie ai).
1622— 1623 se g ă sea la B is triţa d in O lte n ia ca « fo st m itro p o -
> u c ev e i» . P ro b a b il 1-a în s o ţit p e R a d u M ih n e a c a re acu m era
n Ţ a ra R o m â n e a s c ă . P ro in m itro p o litu l T e o fa n se p a re că s -â
a m în ă s tire a S la tin a , u n d e a m ai tră it p e s te 20 de ani. 1G m ai
1619, A n a sta sie C rim ca este în tîln it din n o u în scau n u l )lita n . A
p ă s to r it p în ă la m o a rte a sa, în tîm p la tă la 19 ia n u a rie a fo st
în g ro p a t în p ro n ao su l b ise ric ii m ari de la m în ă stire a tu rn a,
ctito ria sa.
te m u r m ă r i m a i m u lte a s p e c te d in a c ti v it a te a lu i A n a s ta s ie
L , în calitate de în tîistătă to r al B isericii din M oldova. iru m ă to r a l
vieţii bisericeşti. Izv o a re le v rem ii ne arată că v lă -L n a s ta s ie a fo st
p re o c u p a t m ere u de rid ic a re a m o ra lă, so c ia lă m u ra lă a c le ru lu i
d in M o ld o v a . în a c e a s tă lu c ra re a g ă s it u n statornic în
dom nitorul M iron B arnovschi.
îtfe l, în to a m n a a n u lu i 1626 m itro p o litu l A n a sta sie a în tru n it
1 s o b o r p e s u fr a g a n i i să i d e la R o m a n , R ă d ă u ţi şi H u ş i, lu în d
m ă su ri p e n tru în d ru m a re a v ie ţii m o n ah a le. P rin « a şe z a m în tu l»
lit a tu n c i, se h o tă ra ca v ie ţu ito r ii d in m în s ă tiri să n u m ai a ib ă
să n u îm p ru m u te b a n i cu d o b în d ă , e g u m e n u l să fie a le s de
■ ii m în ă s tirii p e u n an, cu d re p tu l de a p u te a fi re a le s , să m ă -
cu to ţii la m a s a d e o b ş te , sa n u se p r im e a s c ă c ă lu g ă r iţe sa u
e m e i în m în ă s tirile de c ă lu g ă ri. Se p re v e d e a a p o i să nu m ai fie
;i în m înăstirile m oldovene «ungureni», adică rom âni din Tran-
iia. A c e a s tă m ă s u r ă a f o s t lu a tă fie d e te a m ă ca a c e ş tia să nu
[ o a re c a ri p ra c tic i c a to lic e sa u c a lv in is te , c a re să in flu e n ţe z e în
negativ pe călugării m oldoveni, fie pentru a evit& neplăcerile
 cu conducătorii politici ai Transilvaniei, care se vor fi plîns domni­
lor Moldovei că iobagii lor se călugăresc în mînăstirile de peste
munţi. La începutul anului 1627, domnitorul Miron Barnovschi — în
înţelegere cu mitropolitul — a hotărît scutirea tuturor slujitorilor
mînăstirilor de orice dări, în afară de cele cătr e domnie.
Patriot luminat şi organizator al asistentei sociale. Mitropolitul
Anastasie Crimca s-a dovedit, în tot cursul păstoririi sale, un ierarh
cu multă înţelegere faţă de nevoile credincioşilor săi.
A îndeplinit şi anumite misiuni diplomatice. De pildă, în 1612,
a condus delegaţia moldoveana trimisă de Ştefan Tomşa II să încheie
pace cu regele Poloniei. în 1616, a îndeplinit aceeaşi misiune, ca
trimis al domnitorului Radu Mihnea.
Dragostea sa faţă de popor rezultă şi din conflictul avut cu Radu
Mihnea, care 1-a înlocuit în anul 1617 cu Teofan, pentru că s-a îm­
potrivit închinărilor de mînăstiri moldoveneşti la Locurile Sfinte. El
însuşi a oprit închinarea ctitoriei sale de la Dragomirna.
Dar vlădica Anastasie şi-a arătat dragostea şi mila faţă de cei
mulţi şi oropsiţi şi prin înfiinţarea unor modeste instituţii de asis -
tenţă socială. Astfel, încă de la început, biserica mică de la Drago -
mirna slujea ca bolniţă, căci un document din 1612 de la Ştefan
Tomşa o numea «bisericuţa bolniţă».
în anul 1619, a înfiinţat un spital în Suceava. După cunoştinţele
pe care le avem pînă acum, acesta este primul spital din ţara noastră
atestat documentar într-un oraş. Un document de la Gaspar Graţiani
din 16 mai 1619 arată că domnul a dăruit mitropolitului «un loc în
mijlocul tîrgului... Sucevii, din locul domnesc, ca să facă acolo, pe
acel loc spital întru numele Domnului, ca să fie pentru cei săraci
şi neputincioşi şi şchiopi şi orbi şi alţii care vor să se odihnească
toţi aceia acolo, într-acel spital». Un document din a nul următor,
prin care se confirmau anumite danii făcute Dragomirnei, oferă unele
ştiri cu privire la mijloacele de întreţinere a spitalului. Astfel, do -
cumentul respectiv menţiona că domnitorul Gaspar Graţiani i-a dă­
ruit şi un vad de moară pe rîul Suceava, mai jos de satul Buninţi,
«însă de la această moară, să aibă grijă să dea la bolniţă (spital,
n.n.), la săracii din tîrgul Suceava, cît va fi voia egumenului, căci
acea bolniţă a fost făcută în numele lui Dumnezeu de ctitorul sfintei
mînăstiri, părintele şi rugătorul nostru chir Anastasie Crimcovici, mi -
tropolit de Suceava».
Rezultă, din actele citate, că bolniţă de la Dragomirna şi spitalul
pentru săracii din tîrgul Suceava s-au ridicat pe cheltuiala mitropo­
litului Anastasie Crimca şi s-au întreţinut din veniturile hărăzite de
îuşi în acest scop. Nu ştim cît a funcţionat spitalul din Suceava,
mai avem o singura menţiune despre el, din 1641. "titor de
lăcaşuri sfinte. Arătam mai sus că în anul 1602 Anasta-Irimca,
ajutat de cei doi fraţi Stroici, isprăvise o bisericuţă pe i sa de
la Dragomireşti (Dragomirna). Prin 1602— 1605 a ridicat i
ajutorul material al logofătului cărturar Lupu Stroici — bise-
nare de la mînăstirea Dragomirna, cu hramul Pogorârea Duhului
una dintre cele mai de seamă realizări ale artei medievale ro­
sti. Se pare că a fost construită de un meşter cu numele Dima.
scute fiind calităţile de mare artist ale lui Anastasie Crimca,
punem că biserica a fost ridicată după indicaţiile sale. Ea im -
mează şi se deosebeşte de celelalte monumente arhite ctonice
ara noastră, atît prin înălţimea sa neobişnuită (32 m, faţă de o
ne de abia 9,60 m), cît şi prin împodobirea întregii turle cu
nente săpate în piatră. Toate aceste elemente aşază biserica
ştirii Dragomirna alături de biserica lui Neagoe Basarab de la
a de Argeş şi de ctitoria mai tîrzie a lui Vasile Lupu, biserica
i Trei Ierarhi din Iaşi. Dragomirna a inspirat apoi şi alte con -
;ii de biserici moldoveneşti din secolul al XVII-lea (Solea, Bîr-
Trei Ierarhi, Golia ş.a.), mai ales în ce priveşte elemente le
aentale. litropolitul ctitor s-a îngrijit în tot cursul vieţii sale de
mînăs-
Dragomirna, făcîndu-i felurite danii sau solicitînd de la domnii
anumite întăriri de danii sau scutiri. Alte numeroase danii i-a
Lupu Stroici.
ti anul 1627, la îndemnul mitropolitului, domnitorul Miron Bar-
:hi a ridicat ziduri puternice în jurul mînăstirii, după cum arată
pţia turnului principal şi Letopiseţul lui Miron Costin. Acelaşi
a dăruit Dragomirnei trei sate. Poate ca să-şi arate recunoştinţa
ie acest binefăcător al Dragomirnei, Anastasie Crimca — sau
din ucenicii lui miniaturişti — 1-a {pictat pe un document, prin
lăruia un sat mînăstirii ctitorite de el în Iaşi.
îrija mitropolitului Anastasie faţă de Dragomirna se desprinde
i «testamentul» său, scris pe paginile unui Apostol, manuscris
n, aflat astăzi în Biblioteca de Stat din Viena, prin care arunca
im asupra celui care ar închina mînăstirea Sfîntului Munte sau
irhiei din Ierusalim. Tot acolo rînduia ca «nici călugări, nici egu -
din ţară străină să nu fie aşezaţi în mînăstirea aceasta»,
iînăstirea Dragomirna mai păstrează pînă azi cîteva obiecte de
iăruite de mitropolitul Anastasie, între care un epitaf, o perdea
:ă din fire de aur, argint şi mătase, pe fond de catifea purpurie,
 M IT R O PO L IT U L , A N A S T A S IE C K 1M C A

făcută de «smerenia sa arhiepiscopul Anastasie Crimcovici şi mitro -

polit al Sucevei, întru pomenirea sa şi a părinţilor săi Ioan Crimca
şi Cristina», o cruce lucrată din lemn de cedru, cu 32 iconiţe (scene)
sculptate.
Jefuită de cazaci în 1653, de tătari în 1758, Dragomirna a sufe -
rit unele adăugiri ulterioare, care i-au schimbat aspectul originar,
încît în zilele noastre s-a procedat la o restaurare ştiinţifică a în -
tregului complex mînăstiresc.
Către sfîrşitul vieţii, în zilele «binecinstitorului domn Io Miron
Barnovschi voievod», deci între anii 1626— 1629, Anastasie Crimca
a înălţat o nouă ctitorie: eclisiarniţa de pe lîngă biserica Sfîntul
Gheorghe din Suceava, pe atunci catedrală mitropolitană. Este de
proporţii reduse, ca şi biserica mică sau bolniţa de la Dragomirna,
şi de plan dreptunghiular, cu trei încăperi, separate prin ziduri groase
(altar, naos şi pridvor).
Consemnăm şi faptul că la 1 iunie 1622, mitropolitul Anastasie
a dăruit mînăstirii Secu şapte fălci de vie, cu cramă şi pivniţe, lîngă
Cotnari, cu îndatorirea de a se face pomenirea sa şi a părinţilor săi.
O altă danie, tot de 7 fălci de vie la Cotnari, a făcut şi mînăstirii
Solea, ctitoria lui Ştefan Tomşa II. Presupunem că această mînăstire j
a fost ridicată şi înzestrată la îndemnu l mitropolitului Anastasie.
Caligraf şi miniaturist. Vlădica Anastasie Crimca a rămas în is-
toria Bisericii şi culturii noastre mai ales prin manuscrisele sale cu
miniaturi, în limba slavonă. Bogata activitate miniaturistică, desfă -
şurată la Neamţ şi Putna în timpul lui Ştefan cel Mare, a fost conti -
nuată — şi depăşită — de «şcoala» creată la mînăstirea Dragomirna
de către marele ei ctitor, la începutul secolului al XVII-lea.
Se cunosc peste 25 de manuscrise din timpul lui Anastasie Crimca,
majoritatea împ odobite cu miniaturi. Dintre acestea, şapte se găsesc
în muzeul mînăstirii Dragomirna (trei Tetraevanghele, trei Litmghiere
şi o Psaltire), toate cu miniaturi, două în Biblioteca Academiei Ro-
mâne [Apostoli). Majoritatea se găsesc însă în biblioteci de peste
hotarele ţării : un Apostol în Biblioteca de Stat din Viena, scris pe
pergament şi împodobit cu miniaturi de însuşi mitropolitul Anastasie
în 1610, cinci în Muzeul de Stat din Moscova (Sbornic sau Zlataust,
Penticostar pe pergament cu miniaturi, Triod înflorat, Psaltire, cu mi­
niaturi, Proloaje sau vieţi de sfinţi pe ianuarie-aprilie), două într-o
bibliotecă din Moscova (Pateric şi Proloagc pe lunile mai-august),
trei în Biblioteca Saltîkov Scedrin din Petersburg (Psaltire, Tipic şi
Cronica universală a bizantinului Simion Magistrul şi Logofătul), trei
în Lvov.(un Tetraevangliei cu miniaturi, Vieţile Sfinţilor şi Pandectek
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X I V — X V III)

con), u n u l în D re sd a (o p era lui P e tru şi Io a n din D a m a sc ) ş.a.

u m ă ru l m a n u s c r is e lo r r ă m a s e d e la A n a s ta s ie C rim c a şi u c e -
si a fo st m u lt m ai m are.
i c e rc e tă to r rus — A. I. Ia ţim irs k i — se m n a la şi e x iste n ţa u nui
cris cu «stihuri» (versuri) scrise de m itropolitul m oldovean. A r
ctivitate necunoscută a sa, care l-ar face un p recursor al m a-
aitropolit-poet D osoftei.
o tă m , ca u n a m ă n u n t s e m n if ic a tiv , că c e le d o u ă v o lu m e de
ge care au ajuns p în ă la noi au fo st d ă ru ite de v lă d ic a A nas -
vlitropoliei din Tîrgovişte.
a n u s c ris e le d in ţa ră , A p o s to lu l de la V ie n a şi T e tra e v a n g h e lu l
/ov, c e rc e ta te p în ă acu m sub ra p o rt a rtistic , cu p rin d p e ste 250
n ia tu ri, la c a re se a d a u g ă n u m e ro a s e f r o n tis p ic ii şi in iţia le în -
Î, lu c ra te de m itro p o lit sa u de « u c e n ic ii» lui. în tr e a c e ş tia , po -
î pe d ia c u l D u m itra şc u B e lin s c h i, c ă ru ia îi a p a rţin tre i d in tre
> crisele aflate la D rag o m irn a, m onahul T eofil de la V oroneţ, care
ia t T e tra e v a n g h e lu l de la L v o v , şi « z u g ra v u l Ş te fa n d in T îrg u l
ei», care 1-a îm p o d o b it, diacu l P e tru (S b o rn ic u l de la M o sco v a),
V a sile (P a te ric u l de la M o sc o v a ), m o n a h u l P a h o m ie (o p e ra lui
şi P e tr u d in D a m a s c ) , « p o p a M a n o il d in S u c e a v a » , c ă ru ia îi
n P ro lo a g e le pe ia n u a rie -a p rilie , şi lu c ra re a lui S im io n M a g is -
Logctetul. ,
ste fo a rte g reu de re d a t c e le m ai re p re z e n ta tiv e m in ia tu ri ale
D o litu lu i A n a sta sie . N e lim ită m d o a r la in d ic a re a n u m ă ru lu i de
d in c îte v a m a n u s c ris e . D e p ild ă T e tr a e v a n g h e lu l 1 /1 9 3 4 d in
are aproxim ativ 40 de m iniaturi, cu scene din N oul Testam ent,
tra e v a n g h e lu l 2 /1 9 3 4 , d in 1615, s în t re d a te 14 sc en e , iar L itu r -
îl 3 /1 9 3 4 , d in 1 6 16, a re 20 de sc en e . în A p o s to lu l a fla t în B i-
ca de S ta t d in V ie n a , lu c r a t în 1 6 1 0 , a p a r p e s te 4 0 de s c e n e
? în d p ro o ro c ii şi d re p ţii V e c h iu lu i T e s ta m e n t.' T o t a tît de in te -
te s în t şi c e le a p r o a p e 50 d e s c e n e d in T e t r a e v a n g h e lu l d e
ov în fă ţiş în d sc en e b ib lic e , c îte v a din c a rte a F a c e rii, re stu l din
T e s ta m e n t, le g a te m a i c u se a m ă de a c tiv ita te a M în tu ito ru lu i.
ta in teres cu to tu l a p arte p rez in tă cele 50 de m in iatu ri din P sa l-
a fla tă în m u ze u l m în ă s tirii D ra g o m irn a , sc risă în 1616. P e lîn g ă
s c e n e în tîln ite şi în a lte m a n u s c ris e , a p a r s c e n e le g a te fie de
tă c a rte , fie de is to ria p o p o ru lu i e v re u , m ai a le s în le g ă tu ră cu
■atul şi proorocul D avid. C ercetătorii operei artistice a lui A nas -
C rim c a au a ju n s la c o n c lu z ia că p o rtre te le d in a c e a s tă P s a ltire
fo st c o p ia te d in a ltă p a rte , ci au fo st c re a te de im a g in a ţia a rtis -
 M I T R O P O L IT U L A N A b lA M t

tului, sprijinită numai pe textul biblic. Trebuie relevat şi faptul că

autorul introduce o seamă de elemente locale. De pildă, David şi
Solomon poartă pe cap coroane asemănătoare celor ale voievozilor
români, cetăţile au turnuri specific moldoveneşti, cîntareţii care acom­
paniază versetele psalmilor folosesc buciume, cobze, cornuri sau bat
tobe şi talere, instrumente muzicale folosite de poporul nostru, în lo -
cul chimvalelor, harfelor, trîmbiţelor sau strunelor, proprii ritualului
vechi-testamentar. Imortalizarea elementului naţional conferă acestor
miniaturi o notă de originalitate, fiind singura de acest gen în minia -
turistica românească. Celelalte manuscrise redau chipurile unor sfinţi
(apostoli, evanghelişti, ierarhi, mucenici) şi felurite scene biblice, fie
din Vechiul, fie din Noul Testament.
In toate aceste miniaturi, mitropolitul artist s-a inspirat din
pictura bisericilor moldoveneşti şi a icoanelor care circulau pe
atunci în M oldova, pe care el le-a întregit cu im aginaţia sa
artistică, adăugind şi numeroase elemente locale (Sfîntul Ioan
cel Nou de la Suceava şi cele am intite mai sus). Toate mi -
niaturile se remarcă prin imaginaţie, inspiraţie, armonie de culori,
reprezentînd adevărate opere de artă în acest gen, nu numai în plas -
tica românească, ci şi în cea universală.
Mitropolitul Anastasie este considerat de unii cercetători oa pri -
mul autoportretist din pictura românească (alţii consideră că ar exista
un autoportret mai vechi, în biserica din Strei-Hunedoara). Chipul
său apare în manuscrisele sale de peste 15 ori. El stă cu mîinile îm -
preunate pentru rugăciune, sau ţinînd o carte ori un pergament, în -
genunchiat în faţa bisericii mici de la Dragomirna, în faţa sfinţilor ei
patroni (Enoch, Ilie şi Ioan Teologul), a Sfinţilor Evanghelişti, a celor
trei autori ai Liturghiilor răsăritene, sau în faţa Sfintei Treimi. Este
înfăţişat întotdeauna în veşminte arhiereşti, purtînd un sacos împodo -
bit cu multe cruci (polistavros), omofor alb cu cruci negre şi cu mitră
pe cap. Din aceste autoportrete, constatăm că era de statură mijlocie,
cu părul lung, barba rotundă şi căruntă.
Toate manuscrisele lui Anastasie Crimca au însemnări în care se
arată că au fost scrise şi ilustrate de el — sau din dispoziţia sa —•
«întru pomenirea sa şi a părinţilor săi Ioan şi Cristina», fiind dăruite
«nou ziditei sale mînăstiri Dragomirna». Execuţia caligrafică a ma-
nuscriselor este uniformă, ceea ce dovedeşte caracterul de unitate ai
şcolii miniaturistice de la Dragomirna.
Cîteva dintre manuscrisele lui Anastasie Crimca (Tetraevanghe-
lele, Liturghierele) sînt legate în plăci de argint aurit (ferecatură), Iu -
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

de Gligorie Moisiu, cel mai bun meşter în arta argintăriei româ -

Pe coperte sînt lucrate felurite icoane în relief. Dintre acestea,
em Pogorîrea Duhului Sfînt din Tetraevanghelul 1/1934, sub care
redat şi mitropolitul ingenunchiat, şi aceeaşi scenă în Tetraevan -
il 2/1934, sub care este o inscripţie slavonă de opt rînduri, avînd
jrţile laterale pe mitropolitul Anastasie şi pe domnitorul Ştefan
;a, îngenunchiaţi, fiecare cu cîte o cruce şi o tăbliţă în mîini.
foate acestea ne fac să considerăm pe deplin îndreptăţită remarca
cercetător că opera lui Anastasie Crimca constituie «o ultimă
rire şi sclipire a miniaturisticii moldoveneşti», în faţa influenţei
:înde a tiparului (G. Popescu-Vîlcea). De altfel, vlădica Anastasie
şi ultimul mare reprezentant al culturii slavone în Moldova.

Concluzii. Din cele expuse aci, reiese că mitropolitul Anas-

sie a desfăşurat o bogată activitate pastoral-socială şi cultural-ar-
stică, fiin d unul dintre cei mai luminaţi ierarhi din trecutul B i-
ricii noastre. Cele două biserici ctitorite la Dragomirna, ecleslar -
ţa de la catedrala mitropolitană din Suceava, cele două spitale
Î la Dragomirna şi Suceava, grija fa ţă de clerul de mir şi
onahal, protestul său energic împotriva amestecului străin în
eburile ţârii şi ale Bisericii, manuscyisele împodobite cu mi-
aturi, ca şi îndelungata activitate ca episcop şi mitropolit, aşază
Anastasie Crimca în rîndul marilor ierarhi din trecutul Bisericii
mâneşti. Prin multiplele sale realizări, el a deschis drumul vred-
cilor ierarhi cărturari din perioada imediat următoare, luptători
mtru apărarea tezaurului de credinţă ortodoxă şi pentru propăşi-
a cultural-spirituală a Bisericilor pe care le păstoreau.

B IB L IO G R A F IE
zvoare. Academia Română, Documente privind istoria României, A. Moldo-eacul
XVII, voi. I (1601— 1605), voi. II (1606— 1610), voi. III (1611— 1615), voi. 616—
1620), voi. V (1621— 1625), Bucureşti, 1952— 1957; Documenta Romaniae rica. A.
Moldova. Voi. XIX (1626— 1628), Bucureşti, 1969. A se vedea şi Di-
Arhivelor Statului, Catalogul documentelor moldoveneşti din «Arhiva Isto-
Centrală a Statului», voi. I (1387— 1620) şi voi. II (1621— 1652), Bucureşti, -
1968. '
L u c r ă r i . P. PARTENIE,Mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei (J608—
1619—1629), viata şi activitatea sa, Bucureşti, 1907, 61 p.; N. IORGA, Un
eu artist: Anastasie Crimca, în Oameni cari au iost, voi. I, Văleni de Munte,
(reprodus şi in ediţia din 1969, îngrijită de Ion Roman, voi. I, p. 176 _ 180)»
R i GORAŞ, Situaţia clerului moldovenesc in prima jum ătate a secolului al
mlea i retorma domnitorului Miron Barnovschi şi mitropolitul Anastasie Crimca
.M.S., an XXXIII, 1957, nr. 1—2, p. 71—79; N. GRIGORAŞ, Mitropolitul
 MITROPOLITUL ANASTASIE CRIMCA 15

Anastasie Crimca, în M.M.S., an. XXXIV, 1958. nr. 3—i, p. 296—314 i I. LUPAŞ, Fragment
din jurămîntul arhieresc făcut de Anastasie Crimca în calitate de episcop al
Rădăuţilor, la 19 iunie 1600 lui Minai Viteazul şi iiului său Nicolae Pătraşcu, în M.M.S., an.
XXXVII, 1961, nr. 1—2, p. 96—99; V. GONŢA şi AL. GONŢA, Mitropolitul Anastasie
Crimca, fondatorul celui dintîi spital în Moldova, în M.M.S., an. XXXVIII, 1962, nr. 1—
2, p. 33—39; ŞTEFAN S. GOROVEI, Anastasie Crimca. Noi contribuţii, în M.M.S., an.
LV, 1979, nr. 1—2, p. 144—159.
N. IORGA, Două manuscripte înstrăinate ale lui Anastasie Crimca, în «Revista
Istorică», an. IX, 1933, nr. 1—3, p. 17—18; SIRARPIE DER NERSESSIAN, Une nouvelle
replique slavone du Paris Gr. 74 et Ies manuscripts dAnastase Crim-covici, în
Melanges otetis ă Nicolas lorga. Paris, 1933. p. 695—725; E. TURDEANU, Le
metropolite Anastase Crimca et son oeuvre litteraire ei artistique (1608—1629), în
«Revue de etudes slaves», tom. 29, 1952, p. 54 —75 (şi în voi. Btudes de litte-
rature roumaine et decrits slaves et grecs des Principautes roumaines, Leiden,
1985, p. 226—242); TEODORA VOINESCU, Contribuţii la studiul manuscriselor
ilustrate din mînăstirile Suceviţa şi Dragomirna, în SCI A, an. II, 1955, nr. 1—2, p. 89—
114; G. POPESCU-VILCEA, Din odoarele de artă de la Dragomirna, în B.O.R., an.
LXXXV, 1967, nr. 11—12, p. 1240—1254; G. POPESCU-VILCEA, Şcoala miniaturisiică de
la Dragomirna, în B.O.R., an. LXXXVI, 1968, nr. 3—5, p. 455—468; tir. 7—8, p. 959—
972; nr. 9—10, p. 1186—1211 ;l n r 11—12, p. 1343—1359; an. LXXXVII, 1969, nr.
1—2, p. 197—209 ;i G. POPESCU-VÎLCEA, Anastasie Crimca, Bucureşti, 1972, 110 p.
+ XL ilustraţii în text; G. POPESCU-VILCEA, Miniatura românească, Bucureşti, 1981,
138 p. + 203 ilustraţii.
 XXX
MITROPOLITUL
VARLAAM AL MOLDOVEI

)upă moartea lui Anastasie Crimca, scaunul vlădicesc de la

a a fost ocupat, pentru scurt timp, de mitropolitul Atanasie -
1632), fost egumen la Bistr iţa — unde se călugărise —, apoi
5 de Rădăuţi (1613— 1616) şi Roman (1616— 1629). A murit la
e 1632, fiind îngropat în pridvorul bisericii mînăstirii Bistriţa.
ipă moartea lui, în scaunul mitropolitan a fost ridicat învăţatul
ndrit Varlaam de la Secu, "unul din marii cărturari ai secolului I­
lea. El a păstorit în timpul scurtelor domnii ale lui Alexandru
1631— 1633), Miron Barnovschi (1633) şi Moise Movilă (1633—
apoi în tot timpul domniei lui Vasile Lupu (1634— 1653). Sub acest
:or, Biserica a ajuns la o străl ucire pe care n-o mai cunoscuse
îpul lui Ştefan cel Mare.
stfel, sub el s-a înfiinţat cea dintîi tipografie din Moldova, în
u apărut primele cărţi de cuprins teologic în româneşte, s-a în-
un sinod la Iaşi, care a cercetat Mărturisirea Ortodoxă a lui
Movilă, un alt sinod care a luat măsuri împotriva acţiunii pro -
e dusă de calvinii din Transilvania, s-au ridicat biserici şi mî-,
între care biserica Sfinţii Trei Ierafhi din Iaşi, în care au fost e
moaştele Sfintei Cuv. Paraseră va, au fost ajutate cele patru
rhii ortodoxe şi alte aşezăminte bisericeşti din Răsărit. într-un
de mediu prielnic pentru dezvoltarea culturii şi a vieţii biseri-şi-
a desfăşurat activitatea vrednicul mitropolit Varlaam. arlaam se
trăgea dintr-o familie de răzeşi, cu numele Motoc, irţile
Vrancei. Asupra numelui satului în care a văzut lumina aărerile
sînt împărţite (Baloteşti, Capoteşti — azi dispărut — eşti,
Cofeşti, toate pe malul Putnei). Probabil din botez se nu-fasile.
Se cunosc patru din fraţii şi surorile sale cu fiii lor.
învăţat carte grecească şi slavonească la «schitul lui Zosin»,
îiat în timpul lui Al. Lăpuşneanu de Zosim Vistiernicelul. In
preajm a acestui schit, v o rn icu l N ejsto r U reche şi so ţia sa M itro fan a
au rid icat, în 1602, m în ăstirea Secu de astăzi. A colo e x ista o şcoală
de seamă, sub conducerea învăţatului călugăr D ositei, numit, în do -
cum entele vrem ii, stareţ, egum en, năstavnic sau dascăl. C ălugărit la
Secu, sub num ele de V arlaam , a ajuns cu rîn d egum en al m în ăstirii.
Pe lîngă grijile gospodăreşti, egumenul V arlaam a avut şi frumoase
preocupări cărturăreşti. Acum a tradus în româneşte lucrarea ascetică
Scara sau L eastviţa Sfîntului Ioan Scărarul (1618). D atorită rodnicei
,sale activităţi cărturăreşti, cît şi vieţii sale îm bunătăţite, a fost hiro -
tesit arhim andrit.
A ajuns în curînd unul din oam enii de încredere ai dom nitorului
M iron Barnovschi (1626 — 1629 şi 1633). Acesta, îm preună cu mitro -
p olitul A nastasie C rim ca au în cred in ţat arhim andritului V arlaam o
m isiune la Kiev şi M oscova. A plecat în decem brie 1628, fiin d în so ţit
de cîţiva dregători şi călugări, precum şi de mai m ulţi slujitori. Avea
asupra lui mai multe scrisori de recom andare către ţarul M ihail Feo -
dorovici al Rusiei (1613— 1645) şi către patriarhul Filaret Nichitici al
M oscovei, din p artea lui M iron B arnovschi şi a lui A nastasie Crim ca,
în care se arăta că este trim is în R usia ca să cumpere icoane pentru
m înăstirea Dragomirna şi pentru alte două biserici ctitorite de domnul
moldovean (la Bîrnova şi în Iaşi).
în drum spre M oscova, so lia s-a o p rit la K iev, unde era egum en -
■ al Lavrei P ecerska fiul de domn rom ân Petru M ovilă. V arlaam i-a
predat m anuscrisul unui O ctoih slavon de la N eam ţ, cerut de Petru
M ovilă în v ed erea tip ă ririi unei noi ed iţii slave, în d rep tate {O ctoihul
a'apărut la Lvov, în 1630, fiind înch in at lui M iron B arnovschi şi lui
Petru M ovilă, - pe carte apar şi stem ele celo r două ţă ri rom âneşti, în
care dom nise tatăl său, Simion M ovilă). După o şedere de cîteva zile,
solia a pornit spre M oscova, prim ind acum şi scrisori de recom andare
către ţa r şi p a tria rh din p a rte a lui P etru M o v ilă şi a m itro p o litu lu i
Iov B oreţki al Kievului. Ajunşi la /M oscova, solii m oldoveni - au fost
prim iţi în audienţă de ţar, la 4 m artie 1629. .Varlaam a com andat apoi
mai m ulte icoane — după m odelul ales de el — la doi zugravi din
M oscova. A zăbovit în cap itala R usiei aproape un an, nefiind term i nate
icoanele. Cu to ate acestea, la 20 decem brie 1629 a p lecat spre ţară,
dar fără icoane, căci patriarhul Filaret considera icoanele execu ta te ca
« n ecu v io ase» , fap t p en tru care n -a în g ă d u it ie şire a lo r din ţară. Le -a
obţinut Vasile Lupu, m ult mai tîrziu, prin 1639..
A juns acasă, aih im an d ritu l V arlaam a g ăsit lu cru rile schim bate,
căci Anastasie Crimca murise, iar scaunul domnesc fusese ocupat de
Alexandru Coconul (1629— 1630), înlocuit curînd cu Moise Movilă
2 - Istoria B.O.R., voi. II
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X I V — X V III)

1631). S-a retras atunci la m în ăstirea Secu. N u peste m ult tim p

murit mitropolitul Atanasie (13 iulie 1632). Frumoasele sale
L duhovniceşti, cultura sa adîncă şi strădaniile neobosite' în
B isericii şi a ţării au făcu t pe arh im an d ritu l V arlaam v red n ic
ales în scaunul m itropolitan, trecîn d u -se peste bătrîn ii episcopi
TI an, Rădăuţi şi Huşi. A fost hirotonit întru arhiereu în ziua
septem brie 1632. Cu acest prilej, a ro stit o cu v în tare în v ăţatu l
şi predicator grec M eletie Syrigos (1586— 1664), aflat pe atunci
P rim ii ani de p ăsto rire ai m itro p o litu lu i V arlaam au căzut' în
ri destul de tulburi, din pricina prea deselor schim bări de domni,
■ ontinuat apoi nestînjenită în tot cursul dom niei lui V asile Lupu.
;tivitatea culturală-tipografica. Din multipla activitate a mitropo-
V arlaam , vom reţine, în prim ul rînd, pe cea cărturărească. L a
nul său, V asile Lupu s-a în grijit de înfiinţarea unei' tipografii la
rim a din M oldova. Faptul că în M oldova s-a înfiinţat aşa de tîr-
tiparniţă (aproape la un veac şi jum ătate după a lui M acarie în
lom ânească) ni-1 putem explica prin existenţa. atîtor centre de
ifiere a m anuscriselor — • îndeosebi în lim ba slavonă — care au
licat introducerea mai tim purie a tiparului.
că din 1637, V arlaam cerea «ajutor pentru lucrul acesta» de la
M oscovei, pe care-1 cunoscuse cu cîţiva ani în urm ă, arătînd că
ita de tip a r o C a za n ie. N u ştim din ce m otive nu a fo st aju tat
)scova. Peste trei ani, în 1640, Petru M ovilă a trim is la Iaşi pri -
m atriţe, p recu m .şi m eşteri tip o g rafi de la K iev, în fru n te cu
onahul Sofronie P ociaţk i, nu m it co n d u căto r al tip o g rafiei, care
n it apoi şi alte în sărcin ări. In anul urm ăto r, V asile L u p u îl tri -
pe S o fro n ie la L vov, să ad u că şi de aco lo m aterial tip o g rafic, a
20 decembrie 1642 ieşea de sub tipar o Scrisoare de m ulţum ire
sg aţilo r greci la Sinodul de la Iaşi din 1642 către V asile L upu,
m şi h o tărîrea de anatem atizare a m ărturisirii de cred in ţă pusă
urnele patriarhului C hirii L ucaris (-j- 1638), luată de sinodul p a ­
al din C onstantinopol în mai 1642, -sub preşedinţia patriarhului
enic de atunci, Partenie I.
n acelaşi an a apărut un C a tih isis slavon, necunoscut pînă acum,
ăstrat în copie, într-un manuscris, la Petersburg. D e aici încolo,
tiparniţă a dat la lum ină num ai cărţi rom âneşti: de învăţătură bi -
Aască : C azania, C ele şa p te Taine, R ă s p u n s u l la C a te h ism u l c a l -
c, P ravila şi P araclisul N ăscătoarei de D um nezeu, "a za n ia d in 1643.
In 1641 a fost dată în lucru, iar în 1643 a ieşit ib teascu rile
tip arn iţei de la Trei Ierarhi p rim a carte ro m ân ească
 din Moldova şi — în acelaşi timp — una din cele mai de seamă din
istoria vechii culturi româneşti. Este cunoscuta Cazanie a lui Varlaam
sau, cu titlul ei exact : Carte românească de învăţătură dumenecele
preste an şi la praznice împărăteşti şi ia svănţi mari. Este o lucrare
masivă, cu 506 file (1012 pagini), ilustrată cu numeroase gravuri în
lemn, reprezentînd scene biblice, chipuri de sfinţi, frontis picii, viniete,
iniţiale înflorate etc. Acestea au fost lucrate de meşterul gravor Ilia,
care a ilustrat şi unele din cărţile tipărite la Kiev şi Lvov. Presupu -
nem că el n - a lucrat singur, ci ajutat de unii călugări moldoveni
(poate de la Neamţ, Putna sau Dragomirna, unde exista o bogată
tradiţie miniaturistică). Toate aceste podoabe grafice şi iconografice,
cu mai multe caractere de litere, fac din Cazanie una dintre cele mai
artistice opere tipărite din vechea cultură românească.
Cartea începea cu un «Cuvînt împreună cătră toată semenţiia ro-
manească», adresat de Vasile Lupu la «toată semenţiia romanească pre-
tutinderea ca să află pravoslavnici într-această limbă». Textul pro -
priu-zis era foarte scurt : «Dintru cît s-au îndurat Dumnazău diintru
mila sa de ne-au dăruit, dăruim şi noi acest dar limbii romaneşti, carte
pre limba romanească, întăiu de laudă lui Dumnezău, după aceea de
învăţătură şi de folos sufletelor pravoslavnici. Să (dacă) iaste şi de
puţin preţ, iară voi să o priimiţi nu ca un lucru pă mîntesc, ce ca un
odor ceresc, şi priînsă cetind pre noi pomeniţi şi întru ruga voastră
pre noi nu uitareţi şi hiţi sănătoşi». Deci, din însăşi foaia de titlu şi
din cuvîntul domnitorului, se desprinde limpede ideea de unitate na­
ţională, cartea fiind hărăzită tuturor românilor («dar limbii romaneşti»).
Urma apoi un «Cuvînt cătră cetitoriu», scris de «smeritul arhi -
episcop Varlaam şi mitropolitul de Ţara Moldovei». Arăta aci motivele
care l-au determinat să scrie : «limba românească n-are carte pre
limba sa», cît şi «lipsa dascălilor şi a învăţăturii». «Pentru aceea, —
continua el — de nevoe mi-au fost, ca un datornic ce sînt lui Dum­
nezeu cu talantul ce mi-au dat, să-mi poci plăti datorita, măcar de
cît, pînă ce mă duc în casa cea de lut a moşilor miei». în partea fi­
nală, preciza că «t'ipariul cu toate meşterşugurile cîte trebuesc» au fost
trimise de Petru Movilă, iar cheltuiala tipăririi a fost suportată de
Vasile Lupu.
Cazania are două părţi. Partea întîi cuprinde 54 de cazanii la du -
..minici (13 ale Triodului, 9 ale Penticostarului şi 32 ale Octoihului),
iar partea a doua cuprinde 21 de cazanii la sărbătorile împărăteşti şi
ale sfinţilor. Fiecare cazanie duminecală are patru părţi : cuvîntul in -
troductiv la Evanghelie, pericopa evanghelică a zilei, învăţă tura întîi
 ■fH.XVJAJ.rt.JLJ.rt.

v ă ţă tu ra a d oua. A c e a s tă îm p ă rţire n u o în tîln im la c a z a n iile să r -

rilo r şi ale sfinţilor.
S-a d iscu tat m u lt asupra au ten ticităţii C a za n iei lui V arlaam . în
o a re a p e care a a d re sa t-o ţa ru lu i M ih a il F e o d o ro v ic i în 1637, p rin
-i S o lic ita a ju to ru l la în fiin ţa re a u n e i tip o g ra fii, m itro p o litu l m ol -
;an îi s c ria că a re g a ta de tip a r C u v în tă rile la E v a n g h e lii a le p a -
hului C alist (sec. XIV).
P e b a z a a c e s te i a firm a ţii, m u lţi c e rc e tă to ri au s o c o tit C a za n ia de
543 ca o tra d u c e re d u p ă c u v în tă rile a c e stu ia . D a r în fo a ia de titlu
azanfei se a firm a că ea este « d iîn m u lte scrip tu ri tă lm ă c ită din
a s lo v e n e a s c ă p re lim b a ro m a n e a s c ă - de V a rla a m m itro p o litu l de
M o ld o v e i» . Ia r în p re fa ţă el în su şi sc ria : « a d u n a t-a m d iîn to ţi
)v n ic ii sv e n te i E v a n g h e lii, d a s c ă lii B e s e a re c ii n o a stre » . P e b aza
to r afirm aţii, unii cercetători au so co tit că în tr-a d e v ă r Cazania.
o tra d u c ere , d u p ă un te x t tip ă rit la L v o v sau la K iev. A bia în 1970,
prof. P ân d ele O lteana a stab ilit că izvorul p rincipal azaniei lui
V arlaam îl constituie Cartea intitulată Com oara (BiŞX iov t£6jj.Evov
ftuoaopoţ) a lui Dam aschin Studitul, cel mai bun teolog grec seco lu l al
X V I-lea , un sp irit m u ltila te ra l, e n c ic lo p e d ic . A c e sta o r ig in a r d in
S a lo n ic , în v ă ţa s e în v e s tita ş c o a lă d in m în ă s tire a [ion (de unde
îi v in e şi n u m ele A, a fo st exarh al P a tria rh iei -din stantinopol în
U craina (1665— 1672), episcop de L itski şi R endinski poi m itropolit
de N avpactos şi A rta, în E pir (-j- 1577). D in tre n u m ero a sele sale
lucrări, cea m ai im p o rtan tă este C om oara rită p en tru p rim a oară în
1557— 1558, la V eneţia. C up rin d e 36 de n tări la d im in ic ile m ai
în se m n a te ale a n u lu i şi la u n e le s ă rb ă -
M a i tîr z iu au a p ă ru t p e s te 30 de e d iţii, în n e o g re a c ă . C o m o a ra
D a m a s c h in a c u n o s c u t o la rg ă ră s p în d ire în lu m e a s la v ilo r o rto -
> i, în d e o s e b i la sla v ii m a c e d o n e n i şi la b u lg a ri, u n d e a fo rm a t un"
/a ra t c u re n t c u ltu ra l, n u m it al « d a rn a s c h in e lo r» (se c u n o sc p e ste '
m a n u s c ris e sla v o n e ). U n e le din ele au c irc u la t — în s la v o n e şte —
L ţările noastre.
In C a z a n ia de la 1643 s în t tra d u s e şi p re lu c ra te — in te g ra l sa u
ial — p e s te 20 de c u v în tă ri a le lui D a m a sc h in S tu d itu l, c u p rin -
p este 200 de pagini. A ii fo st p relu c ra te în să în tr-u n m od orig in al şi
ai an u m ite'cu v în tări, în lă tu rîn d u -se rep e tările inutile, incursiu-
, am ăn u n tele n esem nificative, a firm aţiile n eştiin ţifice şi naive, sim -..|
c în d u -se s im ţito r re to ris m u l e x a g e ra t d in o rig in a lu l n e o g re c . N -a u
u rm a te în tru to tu l n ic i v e rs iu n ile s la v o n e , c a re a u tra d u s in te -1
şi ex act tex tu l n eo g re c e sc al lucrării lui D am aschin.
 MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI 21

In a fa ră de a c e a stă carte, V a rla a m şi c e ila lţi tra d u c ă to ri s -a u s e rv it

şi de alte izv o are la a lc ă tu irea C a z a n iilo r sale. Prof. A tan asie P o p a din
Cluj a d esco p erit m ai m ulte m an u sc rise care au circu lat în T ra n silv a n ia ,
a n te rio a re C ă r ţii d e în v ă ţă tu r ă d in 1643, d a r c a re c u p rin d şi unele
cazanii identice sau foarte apropiate cu ale acesteia (C odicele D ră g a n u , de
p rin 1630 ; C o d icele S ibian, în B ib lio te c a A rh iep isc o p ie i din S ibiu, din
1639 ; C a z a n ia de la C luj, de p rin 1640 şi C o d ic e le M arţian). În seam n ă
că aceste m an u scrise au fo st co piate de pe tex te lo m â n e şti c a re au
c irc u la t în a in te de 1643. A c e s t lu c ru re ie se şi d in -tr-o în se m n a re
(ep ilo g ) a p re o tu lu i U rs d in C o tig le t-B ih o r, c a re c o p ia se o C azan ie în
1680 : «am scris a c ea stă carte ce să ch iam ă p ă u c e -n ie dintru păuceniia
lui Io A lixandru-V odă din Ţara M oldovei». D eşi c a z a n iile p re o tu lu i U rs
sîn t a s e m ă n ă to a re , a p ro a p e id e n tic e cu c e le d in C a za n ia lui V a rla a m ,
to tu ş i el n -a c o p ia t te x tu l d in a c e a s tă e d iţie (s în t c a z a n ii o m ise , a lte le
în p lu s, ,e v a n g h e liile s în t lu a te d u p ă N o u l T e sta m e n t de la A lb a -Iu lia
etc). D in to a te ac estea , pr.of. A ta ---n a sie P o p a a ajuns la co n clu zia că a
ex istat o C azanie (p ăucenie) m o ldovenească m ai veche, pe care o datează
din tim pul dom niei lui A lex an d ru L ap uşneanu, deci din a doua ju m ă ta te a
secolului al X V I-lea.
U n ele C azanii fac parte din fam ilia tex te lo r (m anuscriselor) ro ta-
riz ă n te din T ra n silv a n ia (ca z u ri de ro ta c ism , m u lte fo n e tism e d iale c -
tale, a n u m ite fo rm e m o rfo lo g ic e şi sin tactice, lex icu l — m ai ales c u ­
v in te le d e o r ig in e la tin ă a z i d is p ă r u te e tc ). In a c e s te c a z a n ii a p a r
>i u n e le c u v in te de o rig in e m ag h ia ră (chelşug, lacăt, ratez, hotnog,
c a m ă tă e tc ), u n e le c u v in te şi e x p re s ii fo lo s ite n u m a i în T r a n s ilv a ­
nia (cum inecătură, cocon, prunc, pită, m uiere etc), ca şi unele lucruri
sp e c ific e T ra n silv a n ie i (d e p ild ă , în tre « n ă ro a d e le » v e n ite la Ie ru s a -
lim la prazn icu l C incizecim ii, se aflau şi : sîrbi, cehi şi nem ţi). T oate
acestea duc la concluzia că unii dintre «tîlcovnici» au fost cărturari
tra n s ilv ă n e n i sau m o fd o v e n i c a re au tră it m u lt tim p în T ra n silv a n ia .
L a con clu ziile acestea, se ad au g ă şi cercetările p reotului Scarlat
P o rc e s c u de la Ia ş i, c are, a n a liz în d c ritic -te x tu l C a z a n ie i de la 1643,
a c o n s ta ta t că ea e ste o p e ra m a i m u lto r tra d u c ă to ri. L ip s a de u n ita te
în ce p riv e ş te c u p rin su l, s tru c tu ra şi d im e n s iu n ile c a z a n iilo r, d ar m ai
cu seam ă lim b a lor, cu n u m ero a se p a rtic u la rită ţi d ialectale, co n firm ă
a c e s t lucru. A n u m ite p a rtic u la rită ţi ale g ra iu lu i m o ld o v e n e sc în tîln ite
în u n e le c a za n ii se d a to re a z ă fie m itro p o litu lu i V arlaam , fie alto r
«tîlcovnici» m oldoveni.
C o n c lu z ia g e n e ra lă care se d e sp rin d e de aci e ste a c ee a că m i -
tro p o litu l V a rla a m n u e ste tra d u c ă to ru l — şi cu a tît m ai p u ţin a u to -
ru l — C a z a n ie i, c a re -i p o a rtă n u m ele . E l n u m a i a a d u n a t tra d u c e rile
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV— XVIII)

vechi, făcute de unii cărturari moldoveni şi ardeleni, fie după

aschin Studitul (după textul grec sau după unul din numeroasele
uscrise slave care au circulat la noi), fie după alţi autori, care
ămas pînă acum necunoscuţi.
Acest lucru nu ştirbeşte cu nimic din contribuţia personală a lui
aam. Dacă nu este autorul şi nici traducătorul Cărţii de învăţă-
de la 1643, el are totuşi meritul că a strîns într-o lucrare uni-
vechile cazanii traduse sau prelucrate din greceşte şi slavoneşte,
circulau în manuscris, în Transilvania şi Moldova, le-a stilizat
;-a dat la tipar, ca «dam întregului neam românesc.
Cazania prezintă un interes deosebit din punct de vedere lingvis -
Ea are cea mai îngrijită formă de exprimare a limbii române în
ia jumătate a secolului al XVII-lea, o limbă apropiată de cea
ilară, plastică, expresivă, curăţită de multele slavonisme ale lim -
iterare româneşti din secolul al XVI-lea. De aceea, pe bună drep-
, spunea un cercetător că ea «deţine în limba română un loc
og Bibliei lui Luther în cultura germană» (G. Ivaşcu).
Circulaţia Cazaniei lui Varlaam. Prin conţinutul ei, cît şi prin
mseţea graiului întîinit în predicile sale, Cartea românească de
iţâtură din 1643 a cunoscut cea mai largă răspîndire între ve-
3 tipărituri româneşti, a fost «cea mai citită carte din trecutul
;ru» (Dan Simonescu), încît ea a contribuit nu numai la apărarea
xloxiei, ci şi la întărirea conştiinţei de unitate naţională româ -
>că. Este interesant că ea s-a răspîndit mai mult în Transilvania,
at, Bihor şi Maramureş, unde s-au găsit peste 350 de exemplar-e.
Cazania era atît de preţuită aici, încît s-au născut şi procese între
sau între credincioşi pentru stăpînirea ei. Astfel, în 1687 a avut
un proces în părţile Orăştiei, în faţa «unui scaun protopopesc» ,•
1689 se judecau două sate din părţile Lăpuşului înaintea mitro -
tului de atunci al Ardealului, numit tot Varlaam ; în 1738 un pro-
înaintea unui «sobor preoţesc», altul în 1745, amîndouă în părţile
ăraşului etc. Uneori, cîte un exemplar din Cazanie făcea cîte un
TI lung prin toate ţinuturile locuite de români, fiind o adevărată
:te călătoare». Pentru a ajunge în stăpînirea ei, credincioşii fa -
i jertfe materiale vrednice de luare aminte. Aşa de pildă, cre-
âoşii din satul Muntele Someşului Cald, la îndemnul preotului
Ursan, au cumpărat un exemplar din Cazanie cu zece oi şi opt
i.
în alte părţi se vindea cu 18—20 florini şi chiar mai mult. In
iaşi secol Noul Testament de la Alba Iulia se vindea cu 9—25
ini, iar Biblia de la Bucureşti cu aproximativ 25 de florini. Ca
 MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI 23j

să putem aprecia aceste p reţu ri, reţinem că, p o triv it h o tă rîrilo r D ietei
T ransilvaniei, din 1642, o pereche de boi costa între 12 şi 30 florini,
un m iel între 0,30 şi 0,42 florini, un cot de stofă englezească între
2,50 şi 4,25 florini, iar ziua de muncă a unui zidar sau tîm plar se
plătea cu 0,42 florini şi mîncare.
P re ţu ire a de care se b u cu ra C azania lui V arlaam reiese şi din
aceea ca a fo st re tip ă rită — cu ad ao su ri sau cu om isiu n i — în mai
multe rînduri, fie sub titlul slav de Cazanie, fie sub cel grecesc de
C hiriacodrom ion (Alba Iulia 1699; Bucureşti, 1732, 1768, 1858; R îm -,
nic, 1748, 1781, 1792; Buzău, 1834; Sibiu, 1855 etc. ; unele din aces -j
tea, dar şi alte tip ăritu ri, reproduc din podoabele C azaniei din 1643).
Se cu n o sc n u m e ro a se cop ii în m a n u sc ris fă c u te în T ra n s ilv a n ia ,
fie după ediţia de. la 1643, fie după m anuscrisele care circulau înainte
de tip ărire. Prin larg a ei răsp în d ire, C azania lui V arlaam a u n it în
a c e la şi cu g et şi în a ce eaşi c re d in ţă pe ro m ân ii de p re tu tin d e n i, ca
un nep reţuit «dar» lim bii.rom âneşti.
Şa p te Taine. A doua carte de seam ă a m itro p o litu lu i V arlaam
este cea in titu la tă Şapte taine a B ise ricii, ap ăru tă la Iaşi, în 1644.
E ste o lu c ra re m asiv ă, cu p este 340 de p ag in i. La tă lm ă c ire a ei a
lucrat şi logofătul Eustratie. Era o explicare a celor şapte Taine, subl
form ă catehetică, adică întrebări şi răspunsuri. Se aseam ănă şi cu oi
pravilă, căci fiecare tain ă era explicată şi pe tem eiul canoanelor, cui
felurite com entarii din dreptul bizantin şi canonic (de fapt, pe prim a
pagină apare şi titlul de : Pravilă pe scurt... pentru ceale şapte taine...).
Cartea era m enită să apere tem eiurile credinţei ortodoxe îm potriva
protestanţilor care nu recunoşteau cele 7 Taine. S-a răspîndit şi în
Transilvania, unde se cunosc copii, în m anuscris.
S-a afirm at că tălm ăcitorii au folosit opera Cele şapte Taine a
arhiepiscopului G avriil Severa din F iladelfia (-j- 1616), care apăruse
în tr-o versiu n e slavă, la K iev, în 1640. U lterio r, s-a dov ed it cu d e ­
p lin tem ei (P. O ltean u ) că este o p re lu c ra re d u p ă o p era reto ru lu i
Toma (Teofan) Eleavulkos (secolul XVI), prim -secretar patriarhal, fost
profesor aHui Dam aschin Studitul.
■ R ă sp u n su l la C a teh ism u l calvinesc. Cum s-a ajuns la tip ă rire a
acestei cărţi? în 1642 s -a tip ărit, în satul Prisaca, de lîngă A lba Iulia,
«cu v o ia şi cu p orunca» p rin c ip e lu i G heorghe R âkoczy I, «cu sfatul
şi îndem narea şi cu cheltuiala» predicatorului calvin al curţii princiare
Gheorghe Csulai, un Catehism îri rom âneşte, dar cu un conţinut cal -
vinizant. R ăspîndit de cîrm uitorii c alvini în cercuri cît mai largi de
credincioşi români, în scopuri prozelitiste, un exem plar a ajuns şi în
biblioteca învăţatului boier muntean Udrişte Năsturel, fratele doam -
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X VIII)

a, s o ţia lui M a te i B a s a ra b . A c o lo a fo s t g ă s it de m itro p o litu l

i, c în d a f o s t trim is în tr - o m is iu n e , la T îrg o v iş te , d e c ă tre
.upu, p e n tru a fac e îm p ă c are a sa cu M a te i B asarab. G itin d u -L
du-1 « p lin de o tra v ă de m o a rte su fle te a sc ă » , v lă d ic a V a rla a m ,
it d e r o lu l c a re r e v e n e a ie r a r h ilo r d in Ţ a ra R o m â n e a s c ă şi
a în a c ţiu n e a de a p ă ra re a O rto d o x ie i ro m â n e şti din T ran sil -
x în d a tă am c h e m a t şi am strîn s s ă b o r d in tr-o a m în d o a o p ă r-
lin Ţara R um ănească şi din Ţ ara M oldovei», pentru a lua ati -
îm p o triv a C a te h ism u lu i. P ro b a b il, « s o b o ru l» s-a în tr u n it p rin
u 1645, cre d e m că la Ia şi, u n d e era scau n u l d o m n e sc şi u n d e
în su şi m itro p o litu l V arlaam (deşi, oficial, reşe d in ţa sa era to t
ava).
sigur au p articip at ierarhii celor două ţări, ■ egum enii m arilor
ri m o ld o v e n e — in clu siv S o fro n ie P o ci aţki de la T rei Iera rh i —
Î c h ia r u n ii d in tre b o ie rii c ă rtu ra ri : U d riş te N ă s tu re l d in Ţ ara
ja sc ă , E u stra tie L o g o fă tu l, G rig o re U re c h e V o rn icu l .şi a lţii din
a. S o b o ru l a lu a t în c e rc e ta re un R ă sp u n s la acel C ateh ism ,
t de v lă d ic a V a rla a m . A fo s t tip ă rit, în 1645, fie la Ia ş i, u n d e
> ră şi c e le la lte lu cră ri a le m itro p o litu lu i c ă rtu ra r, fie la D ealu ,
s u s ţin e m ai nou. T itlu l c o m p le t era: C a rte a c u r e a să c h ia m ă
sul îm potriva Catihism usului calvinesc (32 foi, form at mic).
D ro a p e to ţi c e rc e tă to rii c o n sid e ră R ă s p u n s u l ca o lu cra re ori-
s o c o tim to tu ş i că e s te o p r e lu c ra r e d u p ă u n e le lu c ră ri te o -
de com batere a calvinism ului, a p ăru te în lim bile g reaca
vonă.
lin te de a c e rc e ta c u p rin s u l R ă s p u n s u lu i, n e v o m o p ri a su p ra
o v ie i, c ă c i în ea a p a re d in n o u id e e a de u n ita te n a ţio n a lă . M i -
tu l se a d re s a « c ă tră c re ş tin ii de A rd e a l, c re d in c io ş i p ra v o s la v -
a d e v ăra ţi fii sv in te i ai n o a stre B ise a ric i a p o sto le şti, iu b iţi cres cu
n o i de u n n e a m ro m â n , p r e tu tir Ad ire a tu tu r o r ce să a flă în
A rd e a liu lu i, ce sîn teţi cu noi în tr-o cred in ţă» , te x tu l p r o p riu -z is
al R ă s p u n s u lu i, se re p ro d u c e a m ai în tîi î n - ^ a c a lv in ilo r aşa
cum era ex p u să în C atehism , ap o i S£ d ezv o lta, 3, învăţătura
ortodoxă asupra p roblem ei respective. D e n o tat R ă s p u n s u l
său, V a rla a m se fo lo s e a n u m a i de c ita te d in S fîn ta iră, fă ră a
re c u rg e la în v ă ţă tu ra S fin ţilo r P ă rin ţi, d e c i fo lo s e a le arm e
ale calvinilor. C u to ate că nu s-a ocupat decît de le» 4, 9,
10, 12, 36 şi 54, totuşi n-a răm as nim ic necom bătut n c ip a lele
în v ăţă tu ri calvine.
tă pro b lem ele de care se ocupa R ă sp u n su l m itropolitului m ol-
1 : 1. D espre Sf. Scriptură, dovedind că nu este singurul izvor
 MITROPOLITUL, VARLAAM AL MOLDOVEI 25-

al rev e laţiei ; 2. D e sp re c re d in ţă şi fa p te le b une, a ră tîn d că am îndouă;

sînt necesare m în tu irii 3. D espre p red estin aţie, arătîn d că om ul poate
fac e b in e le sa u rău l, iar m în tu ire a n u d e p in d e n u m ai de v o ia a b so lu tă
a lui D um nezeu, ci şi de v o in ţa om ului ; 4. D espre îm păcarea cu D um -
n ezeu şi răsc u m p ăra re a o m enirii p rin p atim ile şi m o artea lui H ristos.
P e n tru m în tu ire nu e de a ju n s n u m a i c re d in ţă , ci tre b u ie s c şi fap te ,
adică o viaţă trăită după învăţătura lui H ristos ; 5— '6. D espre B iserică,
dezvoltînd în v ăţătu ra ortodoxă despre atrib u te le ei, despre B iserică-
d e p o z ita ră a m ijlo a c e lo r d u h o v n ic e şti rîn d u ite de H risto s şi de ap o s -
to li p e n tru m în tu ire a o a m e n ilo r, în tr e c a re s în t şi c e le ş a p te T a in e ;
în c o n tin u a re , se o c u p a de p o s tu ri ; 7. D e s p re c in s tire a şi în c h in a re a
'la sfin ţi şi ico a n e , a p ă rîn d u -le îm p o triv a a ta c u rilo r calvine.
R ăsp u n su l lui Y arlaam are o d eo seb ită în se m n ă ta te , p e n tru că ne
arată că B ise ric ile O rto d o x e din Ţ ara R o m â n e asc ă şi M o ld o v a erau
c o n ş tie n te de ro lu l c a re le re v e n e a în a c ţiu n e a de a p ă ra re a u n ită ţii
de n eam şi de c re d in ţă a ro m â n ilo r de pe a m b e le v e rs a n te ale C arp a -
ţilo r. C îrm u ito rii c a lv in i din T ra n silv a n ia au ră sp u n s la c a rte a p o le -
m ic ă a m itro p o litu lu i V a rla a m a b ia în 1656, cîn d au tip ă rit, la A lb a
Iu lia, b ro şu ra in titu la tă S c u tu l C a tih izm u şu lu i, ca ră sp u n s d e n S c ră p -
tura S vin tă , îm p o triv a r ă s p u n su lu i a d o a o ţă r i f ă r ă S c r ip tu r ă Svîn tă .
P a ra c lisu l N ă sc ă to a re i de D um nezeu. T ot V arlaam a tip ă rit o carte
cu acest titlu, probabil în 1645. D upă textul p ropriu-zis al paraclisului,
c a rtea c u p rin d e a 48 de v e rsu ri o rig in a le , d e sp re p e d e p sire a n e c re ­
d in cio şilo r ,şi două p o v estiri b iblice, în p ro ză : în ro b ire a Ie ru sa lim u lu i
de c ă tre N a b u c o d o n o s o r şi is to ria S u z a n e i. V e rs u rile se a p ro p ie de
cele p o p u lare, iar re la tă rile în p ro ză se rem a rc ă p rin tr-u n stil cro n ică-
resc, d e o s e b it de ex p re siv . Se p a re că V a rla a m a fo st in flu e n ţa t în
a c e a stă v e rs ific a re de u n a lt s c riito r u m a n is t g rec, Io a n ic h ie C a rta n o s
(■j- 1550), care a publicat o carte cu extrase din B iblie (un florilegiu),
tra d u să şi în slav o n eşte.
N o tă m că şi în alte. tip ă r itu ri ale lui V arlaam , a p a r u n e le « v e rsu ri
la ste m a M o ld o v e i» (C a za n ie, C eîc ş a p te T aine). A c e s te a sîn t cele
d intîi v e rsu ri tip ă rite în lim b a rom ână.
. U ltim a c a rte tip ă rită în c u rsu l p ă s to ririi lui V a rla a m se in titu la
C arte rom ânească de învăţătură la p ra v ile le îm părăteşti şi de la alte
g iu d e a ţe (Iaşi, 1646), c u n o sc u tă şi sub n u m ele de P ra v ila lu i V asile
L u p u . E ra tra d u s ă diri g re c e ş te de în v ă ţa tu l lo g o fă t E u stra tie . P a rte a
în tîi a P ra v ile i este tra d u c e re a în ro m â n e şte a un ei leg iu iri a g ra re sau
«cod rural bizantin» (N6ţj.o<; f swpŢty.6;), care a cunoscut o largă răspîndire
în ţă rile ro m â n e , iar p a rte a a d o u a e ste p re lu c ra tă d u p ă o c a rte a
p en alistu lu i italian P ro sp er F arin acciu s (1 5 4 4 — 1618) : P ra x is e t theo-
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV 7 VIII)

rim inalis, desigur după o versiune grecească (am îndouă izvoa-

v ile i au la b ază corpul de legi al îm p ăratu lu i Ju stin ian ). Se
însă şi unele influenţe ju rid ice slave asupra P ravilei, Cuprin-
ziţii privitoare la toate m ateriile dreptului, cu deosebire che s-
nale.
itviţa. Arătam mai sus că în tim p ce era egum en la Secu, V ar-
tradus în rom âneşte ((adăugind şi o v ersiune slavonă mai ve -
;ra ascetică Scara (greceşte KXtţj.a£, iar în slavă Leastviţa), scri-
Sfîntul Ioan Scărarul sau Sinaitul, trăitor în M untele Sinai
pentru în tărirea vieţii duhovniceşti din m înăstiri. T raducerea
m as în m anuscris. Cele 30 de cuvîntări ale Sfîntului Ioan S că-1
fost traduse din greaca clasică în cea com ună (neogreacă) de
m anistul M axim M argunios (15 4 9 — 1602), episcopul C iterei,
id şi u n ele in terp retări, u n ele explicaţii. T raducerea in terp re -
ui M argunios a apărut, în tr-o prim ă ediţie, la V eneţia, în 1590.
n a tradus în rom âneşte tocm ai această versiune a lui M argu -
îclu siv co m entariile sau ex p licaţiile sale (cu cîtev a om isiuni
nnate şi cu cîtev a ex p licaţii în p lus pen tru citito rii rom âni),
erea v ăd eşte un m are ta le n t literar, în c ît dă un eo ri im p resia
crări originale.
rsiunea slavonă pusă de V arlaam alături de textul rom ânesc
an scrisă după o v ech e trad u cere, făcu tă de tim p u riu d u p ă ori-
grecesc al Sfîntului Ioan Scărarul. D e aceea, textul slavon este
dus faţa de v ersiu n ea rom ânească, lipsindu -i co m entariile lui
nios. L a noi au circulat zeci de m anuscrise slavone — în dife-
iacţii — ale acestei opere.
Ite fapte din timpul păstoririi lui Varlaam. Biserica Stinţii Trei
i şi ad u cerea m o a ştelo r C uvioasei P araschiva. D atorită sprijinu-
neros al lui V asile Lupu, cultura, ar< ta şi, în genere, v iaţa bise -
=ă au cu n o scu t o stare de în flo rire, cum nu se m ai în tîln îse în
> va din tim pul lui Ş tefan cel M are şi P etru R areş. M itropolitul
im n-a fost un simplu m artor al acestei vieţi culturale -bisericeşti
toare, ci el v a fi în d em n at pe dom n la săvîrşirea unora din fap -
ale. . •
H re altele, Vasile Vodă Lupu a ctitorit m inunata m înăstire Sfinţii
erarhi din Iaşi, o capodoperă a artei m oldovene, care « s-a sfinţitA
în a a rh ie p isc o p u lu i V arlaam » , la 6 m ai 1639, după cum arată
ia slavonă aşezată deasupra uşii de intrare. P ictura a fost făcută
itru zugravi ruşi, cîţiva ani mai tîrziu. E a a devenit pentru un
catedrală m itropolitană, căci m itropolitul Varlaam stătea mai
 M ITROPO LITUL. V A K i_ ,i\A v i t\i_

mult la Iaşi, unde era şi domnul, mai ales pentru îndrumarea mişcării
culturale de atunci.
Pentru că Vasile Lupu plătise toate datoriile Patriarh iei ecume­
nice, Sinodul acesteia, în frunte cu ecumenicul Partenie I (1639— 1644),
a hotărît să dăruiască domnului moldovean moaştele Sfintei Paraschiva,
aflate pe atunci în Constantinopol. în iunie 1641, moaştele, însoţite
de trei mitropoliţi greci, au fost aduse în Moldova. La Galaţi, alaiul
cu sfintele moaşte a fost întîmpinat de Vasile Lupu, de episcopii Evlo -
ghie al Romanului şi Gheorghe al Huşilor, înconjuraţi de o mare mul -
ţime de preoţi şi credincioşi. In ziua de 13 iunie, au fost aşezate în
biserica mînăstirii Sfinţii Trei Ierarhi.
Colegiul de la Trei Ierarhi. în anul 1640, Vasile Lupu, desigur
tot la îndemnul mitropolitului Varlaam, a pus bazele unui aşezămînt
şcolar la Iaşi, considerat ca «prima instituţie cu elemente de învăţă -
mînt superior din Moldova», după modelul celui înfiinţat la Kiev de
Petru Movilă. La început se pare că a funcţionat în chiliile de la Trei
Ierarhi, iar în 1641 Vasile Lupu a cumpărat o casă în apropiere.
Vasile Lupu a cerut de la Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi
dascăli învăţaţi pentru şcoala sa. Mitropolitul i-a trimis un grup de
profesori (se pare că patru), în frunte cu Sofronie Pogiaţki, fost rector
al şcolii movilene din Kiev, care la Iaşi a primit mai multe însărcinări -.
profesor de retorică şi rector, egumen la Trei Ierarhi şi conducător al
tipografiei. Toţi profesorii erau oameni cu aleasă pregătire umanistă,
primită desigur la şcolile din Polonia sau la Colegiul din Kiev. N-ar
fi exclus ca între profesorii de la Iaşi să se fi numărat şi români, poate i
logofătul Eustratie, care va fi comentat cu elevii săi pravilele şi obi - I
ceiurile pămîntului, şi alţii.
între studiile predate în acest Colegiu se numărau: cele «şapte
arte liberale», obişnuite în şcolile medievale : gramatica, retorica, dia -
lectica (artes sermonicales), aritmetica, geometria, astronomia şi mu -
zica (artes reales), la care se adăugau : teologia, filozofia şi dreptul.
Se învăţau şi limbile latină, greacă, slavonă, ca limbi culte şi de
circulaţie oficială, dar şi limba română, pe care o cunoşteau elevii (înj
însemnările de călătorie ale lui Pavel de Alep se spunea că Vasile
Lupu a înfiinţat «un mare colegiu românesc»). Dintr-un act mai tîrziu
aflăm că Vasile Lupu a dăruit mînăstirii trei sate din ţinutul Roman
pentru întreţinerea profesorilor,
După 1646, acest grup de profesori veniţi de la Kiev, în frunte ci
Sofronie Pociaţki, a fost înlăturat. Conducerea şcolii a trecut în mA
unor profesori greci. Locul limbii latine a fost luat de limba greac£
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIH)

ea u m a n is tă a d a s c ă lilo r k ie v e n i a fo st s c h im b a tă cu u n a
îtă, ortodoxă. Şcoala a dăinuit tim p în d elungat, devenind,
A cadem ie, dar cu dascăli greci, p în ă la în cep u tu l secolului
(între p ro feso rii ei de m ai tîrziu , am in tim pe T eodor T ra-
srem ia C acavelas ş.a.). Se presupune că între elevii acestei
num ărat şi m arii cărturari m oldoveni N icolae M ilescu sp ă -
ropolitul D osoftei.
'aţă de p r e o ţim e . V lă d ic a V a rla a m a o b ţin u t de la to ţi dom -
care şi-a d e s fă ş u ra t a c tiv ita te a a n u m ite h riso a v e , p rin care
late u n e le sc u tiri şi d rep tu ri p e n tru cleru l său. A stfel, la
jir ie 1633, d e c i n u m a i la tre i z ile d u p ă h iro to n ie , o b ţin e un
la A le x a n d ru " Ilia ş , p rin c a re se o p re a o ric e a m e s te c a b u -
g ă to rilo r d o m n e şti în ju d e c a re a şi « g lo b ire a p re o ţilo r» . L a
ie 1649, a c e ste d re p tu ri ale p re o ţim ii a u fo st re în n o ite , p rin -
d v d a t de V a s ile L u p u , p rin c a re ju d e c a re a p re o ţilo r şi că -
era încred in ţată m itropolitului şi episcopilor eparhioţi. La
2 a o b ţin u t de la V a s ile L u p u u n n o u h ris o v , p rin c a re e ra u
te şi în tă r ite s c u tirile şi c e le la lte d re p tu ri a c o rd a te p re o ţi -
in taşii săi în scau n u l dom nesc.
u riie cu c e le la lte B ise ric i O rtodoxe. T o t în in cin ta m în ăsti-
s ra rlr d in Ia ş i s -a u ţin u t lu c ră rile S in o d u lu i d in 1 6 .4 2 , c a re
t M ă r tu r is ir e a O r to d o x ă , în to c m ită d e m itr o p o litu l P e tru
1 K ie v u lu i. D e s ig u r, ro lu l p rin c ip a l în p re g ă tire a ' lu c ră rilo r
a r e v e n it m itro p o litu lu i V a rla a m , în c a lita te de c îrm u ito r ii
din M oldova.
45, m itropolitul V arlaam a av u t prilejul să prim ească, la Iaşi,
)o litu l P e tru M o v ilă al K ie v u lu i, de care se sim ţe a le g a t su-
E iind am îndoi oam eni de carte şi apărători ai O rtodoxiei îm -
rozelitism u lu i altor culte.
:elaşi an, la 2 iu n ie , m itro p o litu l V a rla a m , cu s u fra g a n ii săi
im e n ii m a rilo r m în ă stiri m o ld o v e n e au d at o sc riso a re de fe re
către ţaru l R u siei fo stu lu i m itro p o lit al ro m â n ilo r a rd e-
Io re s t, în lă tu r a t d in s c a u n de c îrm u ito rii c a lv in i d in T r a n -

o p o litu l V a rla a m a h iro to n it c îţiv a ie ra rh i stră in i. D e p ild ă r

a rtie 1645, a h iro to n it în tru a rh ie re u p e ie ro m o n a h u l P a isie ,.
ii m în ă strii G alata, ales — p rin stă ru in ţe le lui V a sile L u p u —
al I e r u s a lim u lu i. Se p a re că to t el a h ir o to n it şi pe u n ii
p isco p ii o rto d o cşi — ru ten i sau ro m ân i — din M u n c ac i şi din
reş. în u ltim e le lu n i de p ă s to rire " a p rim it, la Ia şi, v iz ita p a -
tria rh u lu i M a c a rie al A n tio h ie i, în so ţit de fiu l sau, a rh id ia c o n u l P av el
de A lep.
M a i a m in tim în c ă u n fa p t — n e în tîln it în isto ria B is e ric ii r o m â ­
neşti — leg at de m itro p o litu l V arlaam . In anul 1639, p atriarhul C iril
C o n ta ris, riv a lu l şi u rm a şu l în s c a u n al lui C iril L u c a ris, a fo st su -
g ru m a t, din o rd in u l a u to rită ţilo r tu rc e şti. în tre cei tre i c a n d id a ţi ca -
nonici, găsiţi .vrednici p entru o cuparea scaunului p atriarh al vacant, se
n u m ăra şi m itro p o litu l V arlaam al M oldovei. C eilalţi doi erau m itro -
p o liţii P a rte n ie al A d ria n o p o lu lu i (c a re a şi fo st a le s) şi P o rfirie al
N iceii. D eşi V a rla a m a răm as să c o n d u c ă m ai d e p a rte B is e ric a din
M o ld o v a — lu cru m u lt m ai fo lo sito r p e n tru ea — to tu ş i tre c e re a sa
p rin tre c a n d id a ţii la s c a u n u l e c u m e n ic a ra tă n u n u m a i p re s tig iu l la
c a re a a ju n s ţa ra şi B is e ric a M o ld o v e i sub V a s ile L u p u , d ar şi p re -
ţu ir e a d e c a re se b u c u ra V a rla a m în to t R ă s ă ritu l o rto d o x .
S fîrşitu l m itro p o litu lu i. în a p rilie 1653, V a sile V o d ă L u p u a p ier -
d u t s c a u n u l d o m n e sc , re tr ă g în d u -s e sp re H o tin . D e s ig u r, o d a tă cu el
a p le c a t şi m itro p o litu l V a r laa m , c a re i-a fo s t c o la b o ra to r p re ţio s in
to t cu rsu l dom niei. D in L e to p is e ţu l lui M iro n C o stin aflăm că n oului
dom n G h e o rg h e Ş tefan « i-a u c itit m o litv a de d o m n ie G h e d e o n e p is ­
co p u l de H u şi, fiin d m itro p o litu l V a rla a m e şit la m u n te , la m o n ă sti -
re a S e c u l» . A s tfe l, d u p ă o p ă s to r ir e p lin ă de fa p te m a ri p e n tru ţa ra
şi. B ise ric a M o ld o v ei, m itro p o litu l V arlaam se reîn to rcea în m în ăstirea
sa d e m e ta n ie , de u n d e p le c a s e în u rm ă cu 21. de an i.
A v ie ţu it la S e c u în c ă p a tru ani. E s te p o m e n it în m ai m u lte a c te
a le v re m ii, in te re s în d u -s e de sta re a m a te ria lă a m în ă s tirii. Ş i-a r e ­
d a c ta t în cîtev a rîn d u ri testa m e n tu l, u ltim u l fiin d din 18 a u g u st 1657.
D o u ă d in e le n u le - a p u tu t is c ă li « c ă au fo s t b o ln a v , f u lg e r a t de
m îini... ce u n de-i treb u ia punea pecetea». P ro b ab il era paralizat. T oate
lu c ru rile a g o n is ite în c u rsu l v ie ţii le lă sa m în ă s tirii Secu: sate, v ii,
p ris ă c i, m o ri, c a se etc. P e n tru ru d e, rîn d u ia să se dea d o a r p a tru
« b o fo b o a c e » 'd e m ie re s u ro rii sa le C a te rin a (p e s te p a tru a n i, ea î n ­
săşi fă c e a o în s e m n a tă d a n ie m în ă s tirii S ecu). R în d u ia de a s e m e n e a
ca n ic i u n n e p o t să n u m a i c e a r ă n im ic , c ă c i « s - a în d u r a t» d e ei
iiin d în v iaţă.
L a s c u rtă v re m e d u p ă în to c m ir e a d ia te i, m itro p o litu l V a rla a m
« s-a dus în c a sa cea de lu t a m o şilo r săi», d u p ă c u v în tu l său din
« p re d o s lo v ia » C a z a n ie i ră m a s e de la el. A fo s t în g ro p a t în m o rm în -
tul pe care şi 1-a p reg ă tit singur, lingă" zidul de m iazăzi al bisericii
m în ă s tirii S e c u , s p re s tra n a d re a p tă . D a ta tr e c e r ii s a le d in v ia ţă n u
a m a i f o s t t r e c u tă p e le s p e d e a d e p ia tr ă d e p e m o rm în t.
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E I.lS X IV — X V IIT )

o n c l u z i i . Prin îndelungata şi multipla sa activitate, mi -

[tul Varlaam şi-a înscris numele in rindul marilor ierarhi câr-
din trecutul nostru. Şi -a adus un aport preţios la tipărirea de
în limba româna, a sprijinit cu h&tărîre pe românii transil-i
în lupta lor pentru apărarea Ortodoxiei, a stat în legătură
sericile Ortodoxe de pretutindeni, a stăruit pe iîngâ domnii
oentru preoţii săi, a avut un rol însemnat în pregătirea si -
ui de la Iaşi şi la împăcarea dintre Matei Basarab şi Vasile
Teolog, bun patriot, conştient de unitatea românească, mitro -
d Varlaam a fost, mai presus de toate, unul din marii iăuri -
li limbii româneşti literare, pregătind drumul marilor proza-
noldoveni de mai tîrziu.

B IB L IO G R A F IE
oa r e . Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva Istorică Cen-atului, voi.
II (1621—1652), Bucureşti, 1968.
N BlANU şi NERVA HODOŞ, Bibliografia românească veche, tom. I, 1508—
:ureşti, 1903, X + 572 p. şi tom. IV, Adăogiri şi îndreptări, Bucureşti,
+ 375 p.
i ţ a b i s e r i c e a s c ă în t i m p u l l u i V a s i l e Lupu. N. IORGA, Va-i,
ca următor al împăraţilor de Răsărit in tutelarea Patriarhiei de Constan-i a
Bisericii Ortodoxe, in «An. Acad. Rom.», M.S.I., s. II, t. XXXVI, Bucu-13—
14,- p. 207—236; I. IRIMIA, Personalitatea religioasă a domnitorului upu,
în rev. «Mitropolia Moldovei», an. XVIII, 1942, nr. 12, p. 569 —634.
t i v i t a t e a m i t r o p o l i t u l u i Varlaam. ŞTEFAN DINULESCU, No-
>re viaţa şi activitatea mitropolitului Varlaam al Moldovei (1632—2653J, în
i», an. V, 1886, nr. 1, p. 8—17, nr. 2, p. 74—82, nr. 3, p. 137—144, nr. 4,
221, n. 263—284, nr. 6, p. 334—365 (şi extras, Cernăuţi, 1886) ; ^D. RUSSO,
'al Moldovei, candidat la scaunul Patriarhiei ecumenice, în voi. Studii is-
eco-romăne, I, Bucureşti, 1939, p. 229—236; AUGUSTIN Z. N. POP, Neamul
itului cărturar Varlaam al Moldovei, în BOR, an. LVII, 1939, nr. 5—6,
320; AUGUSTIN Z. N. POP, Bibliograiia mitropolitului cărturar Varlaam
ovei, Bucureşti, 1940', 14 p. (extras din «Athenaeum», V, nr. 4, 1940); IOAN
Mitropolitul Varlaam al Moldovei (3632—]653J, în voi. Studii, conferinţe
nicări istorice, II, Cluj, 1940, p. 257—282; NICULAE ŞERBĂNESCU, La trei
ani de la moartea mitropolitului Varlaam al Moldovei, în BOR, an. LXXV, .
10, p. 1012—1035 i AUGUSTIN Z. N. POPj Viaţa mitropolitului Varlaam al îi,
în MMS, an. XXXIII, 1957, nr. 10—12, p. 742—774 ; CONSTANTIN NONEA, 'le
mitropolitului Varlaam cu Bisericile Ortodoxe din Kiev şi Moscova, în n.
XXXIII, 1957, nr. 10—12, p. 807—819 s SCARLAT PORCESCU, Locul mitro-i
Varlaam în Biserica Ortodoxă şi în viaţa culturală a poporului român, în in.
XXXIII, 1957, nr. 10—12, p. 841—861 ; SOFRON VLAD, Trei sute de ani
noartea mitropolitului Varlaam, în MA, an. II, 1957, nr. 9—10, p. 640—653;
A BASARAB, Conşfiinfa originii romane şi a unităţii naţionale în opera mi -
ilor Varlaam şi Dosoiiei, în MMS,- an. XLIII, 1967, nr. 9—10, p. 605—611 ;
ANU, Mitropolitul Varlaam ctitor de scriere şi.de carte românească, în GB,
1981, nr. 1—2, p. 81—103.
az an i a l u i Varlaam. Cazania, ed. J. Byck, Bucureşti, 1943, 506 p. s V. HANEŞ,
Vechile noastre Cazanii: Coresi, Varlaam, Mînăstirea Dealu, în iefenii istoriei
literare, I, 1931, p. 133—161 ; GR. SCORPAN, Locul Cazaniei mlaam în vechea
noastră literatură omiletică din sec. XVI şi XV/i, în «Cerce-orice», Iaşi, an.
XIII—XVI, 1940, p. 545 —596 şi an. XVII, 1943, p. 89—120: A MUREŞANU,
Cazania iui VarJaam. Prezentare în imagini, Cluj, 1944, XVI +
248 p. ; ATANASIE POPA, Cazania lui Varlaam. Prezentare grafică, Timişoara, 1944,.
132 p. ; MIHAIL BULACU, Cartea românească de învăţătură a marelui Varlaam mi­
tropolitul Moldovei, în GB, an. XVI, 1957, nr. 12, p. 908—920 ; LIVIU ONU, Observaţii cu
privire la contribuţia lui Varlaam In dezvoltarea limbii române literare, in voi. De
la Varlaam la Sadoveanu. Studii despre limba şi stilul scriitorilor, Bucureşti,:
1958; ATANASIE POPA, Există o Cazanie moldovenească în secolul al XVI-lea?
In legătură cu Izvoarele Cazaniei lui Varlaam, în «Cercetări de Lingvistică», an. X„
1965, nr. 1, p. 73—84 f ATANASIE POPA, Texte vechi în Cazania lui Varlaam, în
MA, an. X, 1965, nr. 1—3, p. 73 —99; PÂNDELE OLTEANU, Izvoare originale şi
modele bizantino-slave în operele mitropolitului Varlaam, în BOR, an. LXXXVIII,, 19.70,
nr. 1—2, p. 113—151; PÂNDELE OLTEANU, Tzvoare şi versiuni bizantine slave ale omiliei
lui Varlaam Ja înmormîntarea lui Hristos, în «Studii de slavistică», II,. Bucureşti, 1971, p.
57—89; PÂNDELE OLTEANU, Unul din izvoarele neogreceşti ale «Cazaniei»
mitropolitului Varlaam (1643): «Comoara» lui Damaschin Studitul, în «Romanoslavica»,
XVIII, 1972, p. 163—185; SCARLAT PORCESCU, Tiparniţa de la iiiserica Sfinţii Trei
Ierarhi — laşi. Cea dintîi carte imprimată în Moldova, (1643), în MMS, an. XLVII,
1971, nr. 3—4, p. 204—214; ION D. POPA, Valoarea omiletică a Cazaniei lui
Varlaam, în BOR, an. LXXX1X, 1971, nr. 5—6, p. 550—563; ATANASIE: POPA, Care este
contribuţia lui Varlaam la Cazania sa -din 1643 ? Stadiul actual al cercetărilor, în .MMS, an.
XLVIII, 1972, nr. 3—4, p. 172—181 ; PÂNDELE OLTEANU, Damaschin Studitul şi
mitropolitul Varlaam ai Moldovei, în MMS, an. LII, 1976, nr. 3—4, p. 211—244.
C i r c u l a ţ i a C a z a n i e i . Studiul citat al lui Florea Mureşanu; SEBASTIAN
STANCA, Pricină pentru o carte bisericească. Soborul vlădicului Varlaam f=» aJ
Transilvaniei, n.n.J la 1689, în RT, an. XX,' 1930, nr. 1—2, p. 31—34; I. LUPAŞ, Carfea
românească de învăţătură de Ia 1643 retipărită într-o ediţie transilvană la Alba-Iuliaîn
1699, în MMS, an. XXXIII, 1957, nr. 10—12, p. 791—806; PAUL MIHAIL, Circulaţia
Cazaniei mitropolitului Varlaam în Biserica românească, în MMS, an. XXXIII, 1957, nr.
10— 12, p. 820—828; PAUL MIHAIL, Ştiri noi privind circulaţia Cazaniei lui Varlaam,
în BOR, an. LXXXII, 1964, nr. 3—4, p. 372—388; FLORIAN DUDAŞ, Cazania lui
Varlaam în vestul Transilvaniei, Timişoara, 1979, 270 p. + 61 fig.; FLORIAN
DUDAŞ, Cazania lui Varlaam în Transilvania, Cluj-Napoca, 1983, 505 p. + 77 fig.
N. CHIŢESCU, Trei sute de ani de la «Răspunsul la Catehismul calvinesc» al lui
Varlaam al Moldovei, in BOR, an. LXIII, 1945, nr. 11—12, p. 618—638; TEODOR
BODOGAE, Mitropolitul Varlaam ca teoiog, în MMS, an. XXXIII, 1957, nr. 10— 12,
p. 775—790 j MIRELA TEODORESCU, Unde a fost tipărită lucrarea lui Varlaam :
«Răspunsul împotriva Catehismului calvinesc» ?., în LR, an. XXVII, 1978, nr. 2, p.
163— 171 (crede că la Dealu); VARLAAM, Opere. Răspunsul împotriva Catehismu-
lui calvinesc. Ediţie critică, studiu filologic şi studiu lingvistic de Mirela Teodo-
rescu, Bucureşti,_1984, 231 p. + 32 p. facs.
GH. GHIBĂNESCU, Leastviţa lui Ioan Scărarul, traducere de Varlaam, mitro-
politul Moldovei, către 1638, în rev. «Arhiva», Iaşi, an. XXV, 1914, p. 65—107 (şi
extras) j PAUL MIHAIL, «Leastviţa» (Scara raiului). Traducerea lui Varlaam de la Secu
înfr-o nouă redacţie, în BOR, an. LXXXII, 1964, nr. 11 —12, p. 1069—1083?
PÂNDELE OLTEANU, Metoda filologiei comparate în studierea izvoarelor şi în iden -
tificarea versiunii neogreceşti a operei «Scara» tradusă de mitropolitul Varlaam, în MO,
an. XXII, 1970, nr. 5—8, p. 543—566.
DUMITRU GĂINĂ, Pravila bisericească de la Iaşi (Şapte Taine, 1644), în BOR,
an. LXXXI, 1963, nr. _5—6, p. 558--569.
MIHAIL I. AVĂDANII, Aşezămîntul şcolar de la Trei Ierarhi din laşi — prima
instituţie cu elemente de învăţămînt superior din Moldova, în MMS, an. XLVII, 1971, nr.
5—6, p. 361 —374; an. XLVIII, 1972, nr. 9— 12, p. 775—788 şi an. L, 1974, nr. 5—6,
p. 353—367. _
MELCHISEDEC ' (ŞTEFĂNESCU), Viaţa şi minunile Cuvioasei Maicei noastre
Paraschevei cei nouă şi istoricul sfintelor ei moaşie, Bucureşti, 1889, 66 p.;' SCARLAT
PORCESCU, Siînta Parascheva cea nouă, ■ în MMS, an. XXXII, 1956, nr. 3—4,
p. 122—151.
 XXXI
MITROPOLITUL PETRU MOVILĂ
SINODUL DE LA IAŞI
(1642)

n decursul veacurilor, poporul român dreptcredincios a dat Bise-

noastre ortodoxe ostenitori vrednici prin cuvînt şi faptă, care au
•ibuit la propăşirea B isericii -şi a ţării. Dar din m ijlocul poporu -
om ân au o d ră s lit m u lţi oam eni de seam ă care şi -au pus to a te
ile de m uncă în slu jb a alto r B iserici şi p o p o are, ad u cîn d u - şi
un : preţios la renaşterea lor culturală, politică sau
bisericească.
aceştia, la loc de frunte se num ără Petru M ovilă (M oghilă), mi -
ilitul K ievului, a cărui personalitate a dom inat întreaga viaţă bi -
ească şi n a ţio n a lă a U crain ei o rto d o x e în p rim a ju m ă ta te a se -
ui al XVII-lea.
/iaţa lui Petru M ovilă. V iitorul m itropolit se. trăgea din fam ilia
Ieştilor, care, fh ultim ul deceniu al secolului al X V I-lea .şi' p ri-
decen iu din cel u rm ăto r, au o cu p at — p en tru m ai m u lţi ani —
iele do m n eşti din M o ld o v a şi Ţ ara R om ânească. S - a n ăscu t la
ava, p ro b a b il în 1596, d a tă c o n te s ta tă în u ltim u l tim p , ca fiu
ii Sim ion M ovilă ■— ■ mai tîrz iu domn în Ţ ara R om ânească şi
ova ;— şi al soţiei sale M arghita, călugărită ulterior sub numele
le lan ia. Un frate al ta tă lu i său a f* st Ierem ia M ovilă, dom n al
ovei (1595— 1606), iar altul, m itropolitul Gheorghe, de care ne-am
at în alt loc. Cei trei fraţi erau ctitorii m înâstirii Suceviţâ". Tatăl
trei fraţi, deci bunicul lui Petru, era, marele logofăt Ioan Mo -
căsăto rit cu M ăria, fiica lui P etru R areş. Petru era, aşadar, stra
tu l lu i P e tru R areş şi al lu i Ş tefan cel M are. D in tre f r a ţii lui
, trei au ajuns dom ni în M oldova şi Ţ ara R om ânească : M ihail,
iii şi Moise. ~
)upă m oartea tatălu i său, tîn ăru l fiu de domn, îm preună cu m am a
iţii săi au p ribegit în Ţ ara R om ânească, apoi s -au aşezat d e fi-
 MITROPOLITUL PETRU MOVILA 33

n itiv în P o lo n ia . Ş i-a în c e p u t în v ă ţă tu ra în c a sa p ă rin te a s c ă , co n ti -

n u în d -o fie la v e s tita şc o a lă a « F ră ţie i» o rto d o x e din L v o v (L io v ,
L em b erg ), fie la A cad em ia Z a m o isk a (din Z em osc), în fiin ţa tă de h at -
m a n u l J a n Z a m o is k i, în c a re a în v ă ţa t lim b ile la tin ă , g re a c ă , s l a -
v o n ă şi p o lo n ă , la c a re se a d ă u g a u şi c e le la lte s tu d ii : g ra m a tic a ,
p oetica, reto rica, dialectica, teologia. P o triv it o b iceiu lu i n o b ililo r p o ­
lonezi, a tre b u it să în v e ţe şi m în u ire a a rm e lo r, lu în d p a rte şi la două
lu p te a le p o lo n ilo r îm p o triv a tu rc ilo r , la Ţ u ţo ra şi la H o tin . Ş i-a
c u m p ă ra t ap o i o m o şie la R u b ie jo v k a , în a p ro p ie re de K ie v , o raş pe
c a re îl c e rc e ta des, m ai a le s cu p rile ju l h r a m u rilo r c u n o s c u te i m î-
năstiri P e c e rsk a (L av ra P eşterilo r), la sărb ăto area A d o rm irii M aicii
D o m n u lu i. E ra pe atu n ci sta re ţ al m în ă stirii a rh im an d ritu l Z a h a ria
K o p îste n sk i (-j- 8 a p rilie 1627), iar m itro p o lit al K iev u lu i Iov B oreţki
(1620— 1631). Sub înrîurirea acestora, dar şi datorită înclinărilor sale
în n ă sc u te , s-a h o tă rît să se c ă lu g ă re a sc ă. D u p ă ce s-a p re g ă tit du-
h o v n ic e ş te la m o ş ia sa de la R u b ie jo v k a , u n d e a z id it şi o b is e r ic ă
cu hram ul Sfîntul Ioan cel N ou de la Suceava, a fost călugărit în L avra
P e c e rs k a d in K ie v , d u p ă a n u l 1625. în to a m n a a n u lu i 1 6 2 7 a fo s t
a le s a rh im a n d r it — e g u m e n al m în ă s tirii, cu a ju to ru l c a n c e la ru lu i
T o m a Z a m o y sk i, fiu l lui Jan , p ro te c to ru l fa m ilie i M o v ile ş tilo r, a le -
gere în tă rită şi de reg ele S ig ism u n d III al P oloniei.
P e n tru a în ţe le g e m ai b in e a c tiv ita te a d e s fă ş u ra tă de P e tru M o -
v ilă ca e g u m e n al m în ă s tirii P e c e rs k a si a p o i ca m itro p o lit al K ie -
vului, treb u ie să cunoaştem situ aţia politică, socială, cu ltu rală şi b i -
s e ric e a s c ă a U c ra in e i în p rim a ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X V II-le a . In
a n u l 1 5 69, s-a în c h e ia t a şa n u m ita u n iu n e de la L u b lin , p rin c a re
P o lo n ia se u n e a cu L itu a n ia (R e c z o s p o lita P o lsk a ). în tin s e le te rito rii
de la M a re a B a ltic ă p în ă la M a re a N e a g ră, c a re fo rm a u p în ă a tu n c i
m arele cnezat al L ituaniei (cu oraşele P oloţk, V ilnius, G rodno, B rest,
J ito m ir, K ie v , P e re ia s la v l), au fo st a lip ite a c u m la re g a tu l P o lo n ie i,
u n u l d in c e le m ai p u te rn ic e s ta te d in E u ro p a m e d ie v a lă .
A c e ste te rito rii e ra u lo c u ite a p ro a p e în în tre g im e de ru şi alb i
(b ie lo ru ş i) şi u c ra in e n i o rto d o c şi. E ra fire s c ca re g a tu l p o lo n c a to lic
să u r m ă r e a s c ă î n tă r ir e a c a to lic is m u lu i în a c e s te p ă rţi, m a i a le s că,
în G aliţia, O rto d o x ia era destul de p u tern ică, fiin d p a tro n a tă de cîţiva
n o b ili o rto d o c şi (în 1539 se în fiin ţa se E p isc o p ia o rto d o x ă de la L vov,
ca o c o n tin u a to a re a celei d in H alici, apoi altele). C re d in c io şii b ielo -
ruşi, u c ra in en i şi ru te n i din reg a tu l P o lo n ie i erau g ru p aţi în ju ru l B i -
se ric ii, îrtto c m a i ca şi ro m â n ii d in T ra n silv a n ia . în m a rile o ra ş e —
V ilnius, L uţk, L vov, K ie v — aceşti cred in cio şi o rto d o cşi au pus b azele
3 — Istoria B.O.R., voi. II
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X I V — X V III)

aţii» (b ra tstv a ), p e n tru a p ă ra re a O rto d o x ie i şi p e n tru p ro m o -

ilturii slavone tradiţionale.
sa g an d a c a to lic ă -ie z u ită îm p o triv a O rto d o x ie i era în să în p lin ă
are, în c u ra ja tă de re g e le S ig ism u n d III al P o lo n ie i. P rin u n e i -
zuiţilor, o bu n ă parte din episcopii şi p reoţii ortodocşi din
jă rţi au fo st siliţi să îm b ră ţişe z e u n ire a cu R om a. E ste cu -
u n ire a re a liz a tă în s in o d u l de la B re s t-L ito v s k , în 16— 20 o c ­
e 1596, d e n u n ţa tă a b ia du p ă 350 de ani, în 1946. L a sc u rt tim p
iv îrşire a a cestu i act, au tre c u t la u n iaţie n u m ero şi episcopi,
i devenit apoi duşm ani ai O rtodoxiei (între ei şi învăţatul.
cop de P o lo ţk , M e le tie S m o triţk i, a u to ru l u n u i C a te h ism ca -
orecum şi m ulţi nobili, care urm ăreau să facă parte şi pe>
in d ie ta — se im u l — P o lo n ie i. B is e ric ile o rto d o x e au în c e p u t
:lărîm ate, în c h ise sau v în d u te c e lo r d e alte co n fesiu n i, de la
to d o c ş ii tre b u ia u să le în c h irie z e , a v e rile b is e ric ilo r o rto d o x e
m fis c a te , ia r c re d in c io ş ii lip s iţi de d re p tu ri şi s iliţi să îin b ră -
in ia ţia . C e le m ai m u lte b is e ric i d in K ie v — in c lu s iv c a te d ra la
)lie i — au a ju n s în m în a ie z u iţilo r. S -au în fiin ţa W -c p le g ii ie-
î d ife r ite o ra ş e (C a m e n iţa , V iln iu s , B a r e tc ), p rin c a re se u r -
c a ţo lic iz a re a şi — im p lic it — p o lo n iz a re a n o b ilim ii lituane,
se şi u c ra in e n e , p în ă a tu n c i, în m a re p a rte , o rto d o x ă . C u to a te
a s u p iiri, p o p o ru l d re p tc re d in c io s a răm a s s ta to rn ic în v e c h e a
ă şi n u o d a tă c a z a c ii z a p o ro je n i s -a u rid ic a t cu s a b ia în m în ă
ap ărarea p ăm în tu lu i străm oşesc şi a credinţei ortodoxe.
'ia prin 1620— 1621, patriarhul T eofan al Ierusalim ului — în
le la M o s c o v a sp re e p a rh ia sa — a iz b u tit să r e s ta b ile a s c ă ie -
o rto d o x ă în re g a tu l p o lo n , h iro to n in d ş a se e p is c o p i o rto d o c ş i,
i şi u n n o u m itro p o lit a l K ie v u lu i, Io v B o re ţk i, în lo c u l c e lo r
rim iseră unirea cu Rom a.
um eri a l h a vrei P ecerska. în astfel de îm p reju rări v itre g e a
P etru M ovilă, la v îrsta de 31 de ani, a rh im an d rit şi egum en
rrei P e c e rsk a din K iev. T reb u ie p re c iz a t că d ato rită d îrzen iei
m dritu lu i N ich ifo r Tur, L avra P ecersk a a răm as în stăpînirea
c şilo r în ciu d a în c e rc ă rilo r m itro p o l itu lu i M ih a il R a g o z a , tre c u t
x lu l de la B re st la uniţi, d e -a o tre c e în stă p în ire a acesto ra. L u p ta
L O rto d o x ie a fo st c o n tin u a tă de u rm a şu l lui N ic h ifo r, eg um enul
P le te n e ţk i (1 5 9 9 — 1624), care a în fiin ţa t în m în ă stire o tip o g ra -
î su b te a s c u r ile c ă re ia a u ie ş it u n n u m ă r în s e m n a t d e c ă rţi de
şi de a p ă ra re a O rto d o x ie i. In a c e s t s c o p , a s trîn s în ju r u l să u
m ă de o a m e n i în v ă ţa ţi şi p ric e p u ţi în p ro b le m e de tip a r, a în -
■ o şc o a lă în m în ă s tire şi a p u s b a z e le u n e i « fră ţii o rto d o x e » la
Kiev. Această rodnică activitate a fost continuată de arhimandritul
Zaharia Kopîstenski, deşi a stat în fruntea Lavrei numai trei ani.
Primind această bogată moştenire de la înaintaşii săi, Petru Mo -
vilă a izbutit să ridice activitatea bisericească şi culturală a mînăstirii
Pecerska la un prestigiu necunoscut pînă atunci. în timpul celor peste
cinci ani de activitate ca egumen el a dovedit a fi o personalitate
excepţională, cerută de situaţia critică în care se găsea Ortodoxia din
regatul polon. Intre altele, s-a ocupat de restaurarea şi înfrumuseţarea
mînăstirii şi a peşterilor în care se aflau moaşte de sfinţi, cît şi de
întocmirea vieţii acelora. A continuat activitatea tipografică a prede-
cesorilor lui, reorganizînd tipografia — pe care a înzestrat-o şi cu
îitere latine — dînd la lumină mai multe cărţi de slujbă şi de în -
văţătură.
In anul 1631, a pus bazele unui colegiu, întîi în Lavră, mutat apoi
în mînăstirea Bratska, din care s-a dezvoltat mai tîrziu vestita Aca­
demie duhovnicească de la Kiev. Nevoia unei asemenea şcoli se sim -
ţea atunci mai mult ca oricînd, pe de o parte, ca ortodocşii să nu
mai fie nevoiţi să frecventeze şcolile iezuiţilor, pe de altă parte, ca
să poată ridica nivelul cultural al clerului său şi, în felul acesta, să
poată apăra cu temei adevărurile de credinţă ortodoxe.
In anul 1632, a avut loc alegerea noului rege al Poloniei. Cu
acest prilej, arhimandritul Petru Movilă — ca reprezentant al mitro­
politului din Kiev — a strîns în jurul său pe mulţi nobili poloni din
Dietă, izbutind să impună alegerea ca rege a lui Wladislav IV (1632—
1648). în felul acesta, noul rege s-a văzut silit să recunoască unele
din vechile drepturi şi libertăţi ale ortodocşilor din regatul său, prin
aşa numitele «articole de împăcare» (Articula de pacificatione sau
Pacta conventa) dintre ortodocşi şi uniţi, semnate de Wladislav la
1 noiembrie 1632, cu cîteya zile înainte de încoronarea sa. Printre al­
tele, au fost cîştigate : libertatea de cult a Ortodoxiei în regatul po -
lon, recunoaşterea legală a Mitropoliei ortodoxe a Kievului, cu episco­
piile sufragane : Lvov (singura episcopie ortodoxă menţinută tot
timpul şi pînă atunci), Luţk, Przemysl şi Mstislav ; dreptul pentru Bi -
serica Ortodoxă de a avea biserici, tipografii şi spitale ( menţinerea
frăţiilor ortodoxe şi dreptul de a înfiinţa altele; restituirea tuturor
bisericilor ortodoxe din Kiev, răpite de uniţi; dreptul — pentru cre­
dincioşii ortodocşi — de a dobîndi orice demnităţi in stat etc. Cu
toate acestea, luptele dintre ortodocşi şi uniţi au continuat, ajung în-
du-se şi la ciocniri sîngeroase, încît ulterior multe din drepturile
primite au fost revizuite, iar uniţii au rămas favorizaţi.
 M itropolit al K ievului. L a 2 m artie 1631, a tre c u t la cele v eşn ice
p o litu i Io v B o re ţk i al K ie v u lu i, fiin d a les în lo c u l să u e p isc o p u l
K o p in s k i de P rz e m y sl. N e fiin d re c u n o s c u t de a u to rită ţile de
s o lo n e , ca şi ie ra rh ii h iro to n iţi de T e o fa n al Ie ru s a lim u lu i, s -a u
noi a le g e ri de vlăd ici. în scau n u l de « a rh ie p isc o p şi m itro p o -
K ie v u lu i, H a lic iu lu i şi a to a tă R u sia » (e v o rb a de R u s ia M ic ă )
t ales a rh im a n d ritu l P e tru M o v ilă. L a a le g e re a lui au tras g reu
L m p ă n ă a tît o rig in e a sa v o ie v o d a lă şi re la ţiile pe c a re le a v ea
a m e n ii p o litic i ai v r e m ii, d a r, m ai a le s , p r e g ă tir e a sa c a rtu ră -
ă şi m a r ile b ir u in ţe a le O rto d o x ie i d in r e g a tu l p o l on, d o b în -
p r in v r e d n ic ia sa. A le g e re a sa ca m itr o p o lit a f o s t î n tă r ită de
e W la d isla v IV şi re c u n o sc u tă de p a tria rh u l e c u m e n ic C iril L u -
L a 28 a p r ilie 1 6 3 3 , a fo s t h ir o to n it în tr u a rh ie re u d e c ă tre u n
• de ie r a rh i în f ru n te cu e p is c o p u l I e r e m ia T is s a ro v s k i, în c a la
cu h ra m u l A d o rm ire a M a ic ii D o m n u lu i (U sp e n ia ) d in L v o v ,
lirea căreia c o n trib u iseră tată l şi un ch iu l său, do m n ito rii S im ion
rem ia M o v ilă (era n u m ită şi V o lo ssk a ia ţerk o v ). A b ia la în c e -
lunii iulie 1633, ,şi-a făcut intrarea în K iev. .
R o d n ic a a c tiv ita te în ce p u tă de P e tru M o v ilă ca eg u m en al L ayrei
sk a a f o s t c o n tin u a tă , c u şi m ai m u ltă în s u f le ţir e , d u p ă în s ă \-.
sa ca m itro p o lit al B ise ric ii O rto d o x e u c ra in o -ru se din P o lo n ia,
irîm g o s p o d ă re s c , se re m a rc ă r e fa c e re a şi în fr u m u s e ţa r e a u n o r
ci şi m în ă stiri din K iev. A stfe l a lu at m ăsu ri p e n tru re sta u ra re a
ralei m itropolitane Sfînta Sofia (lucrările au durat vreo 10 arii)
m în ă s tirilo r d e p e n d en te de ea, V îd u b iţk i şi P u stîn o -N ic o la e y sk ,
u ite a tu n c i de u n iţi o r to d o c ş ilo r . D e a s e m e n e a , a fo s t în n o ită
ca p rin c ip ală a m în ă stirii P ecersk a, cu hram ul A d o rm irea M aicii
m lu i (U sp e n ia ), a fo st re s ta u ra tă d in te m e lie b is e ric a « S p a sa » ,
ita, d u p ă tra d iţie , de m a re le cn eaz V la d im ir, a fo s t « d e z g ro p a ta »
ca D e s ia tin a ia , c tito r ia a c e lu ia ş i c n e a z , lă s a tă în r u in ă c ît e v a
iri (a c e a s ta a fo st te rm in a tă n u m ai i d u p ă m o a rte a sa, d in b a n ii
de el, p rin te s ta m e n t). în a fa ră de a c e s te a , a r id ic a t c îte v a sp i -
i azile, a pus bazele u nor noi frăţii ortodoxe.
'entru în tărirea d isciplinei şi a v ieţii relig io s-m o rale a clerului
m itro p o litu l P e tru a in s titu it v ic a r i (u n u l p e n tru U c ra in a , a ltu l
u B ie lo ru s ia — L itu a n ia ), p rec u m şi p ro to p o p i, cu m isiu n e a de
c e ta şi în d ru m a p e p re o ţi (în ş iş i p r o to p o p ii e ra u c o n tro la ţi' de
n ii săi de în c re d e re , re c ru ta ţi d in tre c ă lu g ă rii cu în v ă ţă tu ră ). El
i cerceta adeseori pe episcopii săi sufragani. ■
fi fiecare an co n v o ca « soboare» de p ro to p o p i şi preoţi, p en tru a
a iu rite m ă su ri p riv ito a re la b u n u l m ers al tre b u rilo r b ise ric e ş ti.
 MITROPOLITUL PETRU MOVILA 37

A organizat un «consistoriu», format din călugări învăţaţi, pentru

cercetarea şi judecarea abaterilor clerului. A luat măsuri împotriva
recăsătoririi preoţilor, pentru întărirea disciplinei monahale, pentru
oprirea femeilor creştine de a sluji la evrei etc.
Dar, în chip deosebit, trebuie subliniată activitatea culturală a
mitropolitului Petru Movilă. Aşa, de pildă, a purtat o grijă permanentă
şcolii sale din Kiev, care avea o programă de studii identică cu a
şcolilor superioare din Occident, un personal didactic temeinic pre -
gătit şi o bibliotecă bogată. Rectorul şi profesorii, numiţi de mitropo -
litul Kievului, erau recrutaţi dintre monahii cărturari — membri ai
Frăţiilor Ortodoxe — sau dintre tinerii trimişi la studii de Petru Mo -
vilă (Isaia Kozlovski, Sofronie Pociaţki, Silvestru Kosov — urmaşul
lui Petru în scaunul mitropolitan — Inochentie Ghizel şi alţii). Pro -
grama de studii era foarte bogată, punîndu-se accentul pe discipli­
nele umaniste : gramatica, poetica, sintaxa, retorica, dialectica, aritme­
tica, geometria, astronomia, muzica, filozofia, tealogia etc. Cole­
giul «movilean» din Kiev este considerat cel mai vechi aşeză-
mînt de învăţămînt superior la slavii ortodocşi. La începutul se­
colului al XVIII-lea a devenit Academie. A răspîndit multă lu -
mină nu numai în Biserica ucraineană, ci în întreaga Ortodoxie
(au studiat acolo şi mulţi români, mai ales în secolul al XlX-lea),
exercitînd o influenţă binefăcătoare asupra dezvoltării învăţămîntu -
lui superior din alte ţări ortodoxe. De pildă, după modelul lui s-a
organizat o şcoală superioară la mînăstirea Trei Ierarhi din Iaşi de
către domnitorul Vasile Lupu, în 1640, alta la mînăstirea Sfîntul An -
drei din Moscova, de către un sfetnic al ţarului Alexei Mihailovici
(devenită Academie slavo-greco-latină), amîndouă cu profesori tri -
mişi de la Kiev.
în aceiaşi timp, s-a îngrijit şi de buna funcţionare a celorlalte
şcoli ortodoxe din cuprinsul eparhiei sale (Viniţa, Luţk etc). Prin
aceste şcoli, urmărea să formeze un cler cult, care să facă faţa ata -
curilor uniate şi iezuite.
Este de-a dreptul impresionantă activitatea tipografică desfăşurată
în timpul arhipăstoririi sale. Pe lîngă tipografia din Lavra Pecerska,
m itropolitul Petru a pus sub controlul său direct şi tipografiile
din Lvov şi Vilnius, pentru ca să asigure unitatea de lucru, dar mai
ales pentru ca lucrările care ieşeau de sub teascurile lor să nu cu -
prindă abateri de la învăţătura ortodoxă. Se cunosc aproximativ 50
de tipărituri îngrijite de Petru Movilă, în timp ce era egumen la Pe -
cerska şi apoi mitropolit, unele lucrate de el însuşi, alte le de ucenici
sau colaboratori de-ai săi (la multe semna prefeţele).
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

\ tipărit trei categorii de cărţi : de slujbă, de evlavie sau de zi -

sufletească şi de apărare a Ortodoxiei. Vom arăta aici numai
a din ele. Dintre cărţile de slujbă semnalăm: Liturghierul (Pe-
:a 1629, 1638 şi 1639, Lvov 1636), Evangheliarul (Lvov 1636, Pe-
:a 1644), Apostolul (Lvov 1639), Psaltirea (Pecerska 1629, 1640 şi
Moghilev 1637), Octoihul (Lvov, 1630, 1639, 1640 şi 1644), Trio-
Pecerska, 1627, 1631, 1640), Triodul înflorat (Pecerska 1631, Lvov
Penticostarul (Pecerska 1631, Lvov 1642), Antologhionul (Pe-
:a 1636, Lvov 1638) etc.
Zea mai însemnată carte de slujbă a lui Petru Movilă a fost însă
doghionul sau Molitvelnicul (Trebnicul) — cu peste 1500 de paşi
126 de slujbe — tipărit în Lavra Pecerska, în 1646. în cărţile
jice tipărite pînă atunci pentru ucraineni se strecuraseră felurite
;li — mai ales nuanţe şi forme catolice, luate din cărţile tipărite
niţi la Roma sau la Lvov — care au dus la deformarea multor
lieli de cult ortodoxe. Pentru ca să înlăture acest neajuns, mitro -
uil Petru a colaţionat felurite ediţii greceşti, paleoslave şi chiar
ice, în vederea restabilirii textului original. Acelaşi lucru 1-a fă-
>i în cazul altor cărţi de slujbă, dovedindu-se astfel un precursor
moseutei reforme a patriarhului Nicon al Moscovei (1652— 1666).
)ildă, la tipărirea Octoihului de la Lvov din 1630, a cercetat şi
nanuscris de la mînăstirea Neamţ, trimis de domnul Moldove i
n Barnovschi. Pe lîngă slujbele propriu-zise ale Molitvelnicului,
î Movilă a adăugat şi o parte originală şi anume explicarea sen -
Dr liturgice şi dogmatice ale slujbelor respective, precum şi felul
re trebuie să se pregătească preoţii pentru săvîrşirea l or. Este ade-
t că se întîlnesc unii termeni luaţi din teologia catolică (materie,
ă etc), ca şi unele atitudini conciliante faţă de celelalte confe-
(de pildă, recunoaşterea botezului făcut prin turnare, precum ş f
lui făcut de catolici sau protestanţi, fără a cere completarea lui*-*
fîntul Mir).
dintre cărţile de învăţătură sau de zidire sufletească menţionăm.;
tolele parenetice ale diaconului Agapet (sec. VI) şi Aşezămintele ice
ale lui Dorotei (sec. VI, 1628), Omiliile Sfântului Macarie
eanul (1632), Patericul sfinţilor care au strălucit in Pecerska
), fstoria lui Varlaam şi Ioasai (1637), Minunile peşterilor Kievu-
1638) etc, toate tipărite la Kiev. Tot în grupa acestor cărţi poate
ezată şi Evanghelia învăţătoare sau Cazania tradusă din greceşte
mărită la Kiev în 1637 (probabil anumite părţi din ea au fost tra -
în româneşte de ieromonahul Silvestru în Cazania de la Govora-
 D ealu din 1642— 1644). A tip ărit, de asem enea, o lu crare c a n o n ic ă -ju ­
ridică : N om ocanonul, în anul 1629.
P rin c ip a la sa lu cra re de p o lem ic ă îm p o triv a c a to lic ilo r e ste in ti -
tu la tă L ith o s sa u P ia tr ă d in p r a ş tia a d e v ă ru lu i a l sfin te i B is e r ic i o r -
to d o xe u c ra in ie n e (K iev, 1644), ca răsp u n s la în v in u irile a d u se B is e -
ric ii O rto d o x e şi s lu jito r ilo r ei de re n e g a tu l C a s ia n S a k o v ic i tre c u t
ia uniţi, apoi la catolici (în lucrarea Scurtă p riv ire asupra rătăcirilor,
ereziilo r şi superstiţiilor B isericii O rtodoxe greco-rufene, două ediţii,
C raco v ia, 1641 şi 1642). L u c ra re a a a p ă ru t în lim b a p o lo n ă, p e n tru ca
să p o a tă lu a c u n o ş tin ţă de c u p rin s u l ei ce rc u ri c it m ai la rg i de t e o ­
logi şi în v ă ţa ţi catolici. P e lîn g ă re sp in g e re a în v in u irilo r şi c a lo m n iilo r
la a d re sa B is e ric ii O rto d o x e , lu c ra re a c o m b ă te a şi d o u ă d in m a rile
p u n c te d e o se b ito a re d in tre o rto d o c şi şi c a to lic i : filio q u e şi p rim a tu l
pap al. L u c ra re a era o a d e v ă ra tă a p o lo g ie a B is e ric ii o rto d o x e d i n
U crain a şi B ielorusia, dar şi o însem n ată lucrare p o lem ică îm potriva
a ta c u r ilo r ie z u ite şi u n ia te . E x p u n e r e a a v e a în s ă u n c a ra c te r ire n ic
şi o b iec tiv . E ra fo lo s it un m a te ria l b o g a t, cu les d in h o tă rîrile s inoa-
d e lo r e c u m e n ic e şi locale, o p e re le S fin ţilo r P ă rin ţi şi sc riito ri b ise ri -
ceşti din R ă s ă rit şi A pus, v ie ţile s fin ţilo r, o p e re le isto ric e sau te o lo -
g ice c o n te m p o ra n e , fap te tră ite de a u to r etc.
în p riv in ţa a u to ru lu i, m u lţi c e rc e tă to ri c o n sid e ră că P e tru M o v ilă
n -a p u tu t a lc ă tu i sin g u r un răsp u n s la c a rtea lui C asian S ak o v ici, dat
fiin d m ate ria lu l im ens pe care-1 cu p rin d e L iih o s -n l (ap ro a p e 900 de
pag in i). F ă ră în d o ia lă că la a lc ă tu ire a ei au lu c ra t m ai m u lţi te o lo g i
k iev en i, sub d ire c ta în d ru m a re a m itro p o litu lu i, care a fă c u t num ai
re d a c ta re a g e n e ra lă a c ă rţii (d e fa p t n ic i n - a a p ă ru t su b n u m e le său,
ci autorul era num it «cucernicul păstor» (euaepto? ţrotfirjv).
M ărturisirea Ortodoxă. Cea m ai însem nată dintre cărţile lui Petru
M ovilă este, fără îndoială, M ă rtu risirea O rtodoxă (Pravoslavnica M ă r­
tu ris ir e ). N e v o ia u n e i c ă rţi de în v ă ţă tu r ă p e n tru în tr e a g ă O rto d o x ia
se sim ţea atunci m ai m u lt ca oricînd, dată fiin d acţiu n ea pro zelitistă
p ro te s ta n tă şi c a to lic o -u n ia tă din ţă rile o rto d o x e , fă ră să m ai v o rb im
de fa p tu l că a lte c o n fe s iu n i c re ş tin e a v e a u a s tfe l de cărţi. P e lîn g ă
a c e s te a , n u tre b u ie tr e c u t cu v e d e re a fa p tu l ca nu cu m u lt în a in te
a p ă ru s e o m ă r tu ris ir e de c re d in ţă c a lv in iz a n tă la G e n e v a (ed. la t.,
1629 Î ed. g reacă, 1633), p u să sub n u m ele p a tria rh u lu i e c u m e n ic de
a tu n c i C iril L u c a ris, care era b in e c u n o sc u t în U c ra in a şi B ie lo ru sia ,
fiin d ş a se ani p ro fe s o r la A c a d e m ia din O strog. în tru c ît C iril L u c a ris
n u a d e z m in ţit c a lita te a de a u to r c a re i se a trib u ia , un s in o d în tr u n it
la C o n sta n tin o p o l, în 1638, s ub p re şe d in ţia lui C iril C o n ta ris, u rm a şu l
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

aun, a c o n d a m n a t a tît o p e ra c ît şi p e rs o a n a lui C iril L u c a ris.

au fost m otivele care au determ inat pe m itropolitul P etru
î a lc ă tu ia s c ă o n o u ă c a rte de d o c trin ă şi de m o ra lă c re ş tin ă ,
ierească pe c re d in cio şii săi de c a te h ism e le a lto r confesiuni.
;p te m b rie 1640, a c o n v o c a t un s in o d la K ie v , la c a re au lu at
e g a ţi ai e p is c o p iilo r de L v o v , P rz e m y s l, M s tis la v şi L u ţk , ai
şi m în ă s tirilo r o rto d o x e d in B ie lo ru s ia şi U c ra in a , în sc o p u l
L u n ei m ă rtu risiri de c re d in ţă în to c m ită de m itro p o lit în lim b a
i titlu l : E x p o s itio U dei E c c le s ia e R u s s ia e M in o ris. L u c ră rile
s-a u d e s fă ş u ra t în tre 8 şi 18 s e p te m b rie 1640, su b c o n d u c e -
jp o litu lu i, în c a te d ra la S fîn ta S o fia di n K iev. M ă rtu ris ire a era
d u p ă c e le tre i v irtu ţi te o lo g ic e — c re d in ţa , n ă d e jd e a şi d ra -
-, c u p rin z în d 261 de în tr e b ă r i şi to t a tîte a ră s p u n s u ri. P a rte a
:uia S im b o lu l cred in ţei, în p a rte a a do u a se tra ta d espre
e x p lic în d u -s e ru g ă c iu n e a T atăl N o s tru şi fe ric irile , iar p a rte a
:u p rin d e a în v ă ţă tu ra d e sp re d ra g o ste a fa ţă de D u m n e z e u şi de
e. În tre a g a lu c ra re se în te m e ia pe în v ă ţă tu ra S fin tei S crip -
S fin ţilo r P ă rin ţi (S fin ţii C iprian, Io a n G ură de A ur, C iril al
au lu i, Io a n D a m a sc h in ş.a .) şi pe c a n o a n e le B ise ric ii.
irm a c u v în tă rii m itro p o litu lu i şi a lă m u ririlo r d a te de în v ă ţa -
gi Ig n a tie O x e n o v ic i S ta ru şic i şi Isa ia T ro iim o v ic i K o z lo v sk i,
S in o d u lu i av i c e rc e ta t, rîn d p e rîn d , to a te a rtic o le le M ă rtu ri -
î a u fo s t în s ă de a c o rd c u d o u ă p u n c te a le ei, f a p t p e n tru
h o tă r ît să c e a ră p ă re re a p a tr ia r h u lu i e c u m e n ic d in C o n s ta n -
în c e le din u rm ă, s-a a ju n s la id e e a c o n v o c ă rii u n u i a lt sin o d ,
ic ip a re a d e le g a ţilo r m ai m u lto r B is e ric i O rto d o x e , care să ia
în c e rc e ta re M ă rtu r is ir e a m itro p o litu lu i d in K iev.
ad u i de la Ia şi. P e n tru că p ro ie c ta tu l sin o d nu se p u te a în tru n i
C o n s ta n tin o p o l, u n d e s ta p în e a u tu rc ii, n ic i la K ie v , a fla t sub
ea p o lo n ilo r c a to lic i, P e tru M o v ilă s -a g în d it să fie c o n v o c a t
în M o ld o v a , ţa ră o rto d o x ă şi ţa ra sâ de n a ş te re , u n d e do m n ea
L upu, cunoscut sprijinitor al B isericilor O rtodoxe de pretu -
P a tria rh u l e c u m e n ic P a rte n ie I şi-a d at în c u v iin ţa re a ca sinodul
n ă la Ia şi, trim iţîn d u -ş i doi d e le g a ţi : pe P o rfirie , fo stu l m itro -
I. N iceii, şi pe iero m o n ah u l M eletie Syrigos (S irigul) (1 5 8 6 —
ia s c ă l şi p re d ic a to r al P a tria rh ie i, cel m ai în v ă ţa t te o lo g g re c
■ olul a'l X V II -iea. E ra o rig in a r din C reta, în v ă ţa se la V e n eţia
> va, a c ă lă to rit de m ai m u lte ori în M o ld o v a .
tro p o litu l P e tru M o v ilă a trim is tre i d e le g a ţi d in K ie v : Is a ia
ski, e g u m e n u l m în ă s tirii S fîn tu l N ic o la e , p rim u l re c to r al C o -
i m o v ile a n , I o s if G o rb a ţk i, re c to ru l în fu n c ţie al C o le g iu lu i şi
e g u m en al m în ă stirii B o g o ia v le n sk a (m ai tîrz iu ep isco p de M stisla v ),
şi Ig n a tie S ta ru ş ic i, fo s t şi el re c to r, iar a c u m p re d ic a to r al c a te d ra le i
S fîn ta Sofia. D in p a rte a B ise ric ii din M o ld o v a au p a rtic ip a t m itro p o litu l
V arlaam şi episcopii săi sufragani : E vloghie al R om anului, A n a sta sie al
R ă d ă u ţilo r şi G h e o rg h e al H u şilo r, p rec u m şi ie ro m o n a h u l S ofronie
P o c iaţk i, eg u m en u l m m ă stirii S fin ţii T rei Ie ra rh i şi re c to ru l şcolii
în fiin ţa te aici de V a sile L u p u , p ro b ab il şi alţi egum eni.
P e lîn -g ă V a s ile L u p u , c a re , ca îm p ă ra ţii b iz a n tin i de o d in io a ră ,
a p re z id a t sin o d u l, la lu cră ri v o r fi a sista t şi m arii b o ie ri din di v an,
printre care se num ărau pe atunci G rigore U reche vornicul, E ustratie
logofătul şi alţii. D in Ţ ara R o m ân ească_ n-a particip at nim eni, din p ri­
c in a ra p o rtu rilo r n e p rie te n e ş ti d in tre M a te i B a s a ra b şi V a s ile L upu.
în orice caz, treb u ie reţin u t fap tu l că acu m s-au în tîln it în tr-u n sinod,
p e n tru p rim a d a tă în isto ria B is e ric ii, re p re z e n ta n ţii c e lo r tre i m ari
ram u ri a le O rto d o x iei: g rea c ă , sla v ă şi rom ână.
L u c ră rile S in o d u lu i s -a u d e sc h is în z iu a de 15 s e p te m b rie 1642,
în tra p e z a m în ă s tirii S fin ţii T re i I e r a r h i d in Ia ş i şi a u d u ra t p în a la
27 o cto m b rie 1642, deci 43 de zile. Ştiri a su p ra d esfăşu rării sale avem
d in în s e m n ă rile lu i M e le tie S irig u l, p re c u m şi d in tr -o s c ris o a re în
lim b a ita lia n ă a m e d ic u lu i d a n e z (d u p ă u n ii o la n d e z ) S c o c a rd i (co -
rect : Skovgaard), aflat la curtea lui V asile L upu. C redem că discu ţiile s­
au p u rta t în lim b a latin ă , p e care o c u n o şte a u m u lţi d in tre p a rtic i -
p a n ţi, d a r şi în lim b a s la v ă , p e c a re o c u n o ş te a u d e le g a ţii d in K ie v
,şi din M oldova.
L a în c e p u tu l lu c ră rilo r, M e le tie S irig u l a s tă r u it ca S in o d u l să ia
în d isc u ţie şi h o tă rîre a de a n a te m a tiz a ie în 18 p u n c te a M ă r tu r is ir ii
pusă sub nu m ele lui C iril L u caris, luată in sinodul p a triarh a l din
C onstantinopol, în m ai 1642 (însuşi M eletie a scris o întîm pinare —
'A vxtppT jotţ la acea M ărturisire). M em brii ucrainieni şi m oldoveni ai
sin o d u lu i, ca şi d o m n ito ru l V a sile L upu, n -a u fo st de ac o rd cu p ro ­
p u n e re a lu i M e le tie , c o n s id e r în d că a c e a M ă rtu ris ir e n u e s te o p e ra
lui C iril, ci a fo st pusă num ai sub nu m ele său.
S-a tre c u t ap o i la c e rc e ta re a tu tu r o r c e lo r 261 de în tre b ă ri şi
ră sp u n su ri din c a rte a a lc ă tu ită de P e tru M o v ilă . P e m ă su ra d isc u tă rii
ei, iero m o n ah u l M e le tie Sirigul o tra d u c ea din latin e şte în g rea c a v o r -
bită. D isc u ţii m ai a p rin se au fo st n u m ai a su p ra c e lo r două p u n c te cu
care nu au fo st de a c o rd n ici m em b rii S in o d u lu i de la K iev, în s e p ­
te m b rie 1640. P e tru M o v ilă s c ris e s e că p e lîn g ă rai şi ia d m a i e ste
un loc c u ră ţito r, p u rg a to riu l, şi că p re fa c e re a d a ru rilo r la S fîn ta L i -
tu rg h ie în T ru p u l şi S în g e le D o m n u lu i ar a v e a loc la ro stire a c u v in ­
te lo r : « L u a ţi, m în c a ţi... şi b eţi d in tru a c e sta to ţi...» ; se v e d e a deci,;
nîndouă, o influenţă catolică. Cei prezenţi — şi îndeosebi M eletie
ul — au ap ărat vechile adevăruri ortodoxe, arătînd că nu există
ato r şi că p re fa c e re a d a ru rilo r are loc în tim p u l ru g ă c iu n ii de
,are sau in v o care a S fîn tu lu i Duh (ep icieza) ro s tită de p reo tu l
:or.
j3 27 octombrie s-au încheiat lucrările sinodului, iar la 30 octom -
M ă rtu risirea — în d rep tată şi trad u să în lim ba g reacă — a fost
să Sinodului patriarhal din Constan tinopol. La 20 decembrie 1642,
[aţii greci tip ăreau la Iaşi o scrisoare de m ulţum ire, în greceşte,
iată dom nului m oldovean, care găzduise sinodul. D ar pe U ngă
:>are, mai era tipărită şi hotărîrea de anatematizare a M ărturisirii lo-
lucariene, lu ată de Sinod ul p atriarh al, care n-a fost accep tată
Şi-
n martie 1643, Sinodul patriarhal din Constantinopol prezidat de
enicul Partenie I, a aprobat ca trad u cerea greacă a lucrării lui
M ovilă să devină M ărturisirea Ortodoxă a Bisericii soborniceşti
ostoleşti a Răsăritului ('Op&6oo£oS 6jj,oÂOŢia TTJ? y.aâ-oAtxTj? xal dTtGjToXtxTj?
jîaa C7JC âvaioXixTjs). Această hotărîre a fost semnată — în anii ur-
ri — şi de ceilalţi p atriarh i răsăriteni : Ioanichie al A lexandriei,
rie al A n tiohiei şi Paisie al Ierusalim ului. A stfel, lu c ra rea în v ă -
îi m itro p o lit de neam rom ân a p rim it a p ro b a re a în tre g ii O rto ­
, devenind — după Simbolul credinţei şi Dogmatica Sfîntului loan
ischinul — a tre ia m ărtu risire de cred in ţă a B isericii O rtodoxe.
Iul a c e sta , am adus şi n o i ro m ân ii o c o n trib u ţie de seam ă la
rul de cred in ţă şi de în v ă ţătu ră al în tre g ii O rtodoxii, 'etru
M ovilă a publicat versiunea latină încă din tim pul vieţii,
nsterdam , în 1643, sub titlu l C onfessio Udei orthodoxae (o nouă
: latină a apărut la Leipzig în 1659 sub titlul Confessio orthodo-
zatholicae et apostolicae Ecclesiae orientalis). Pe baza acesteia, 45 a
tip ă rit la K iev o form ă p rescu rtată a C atehism ului, în două mi :
polonă şi slavo -ucraineană (o houă ediţie slav o -u crain ean ă rut la
Lvov în 1646).
rim a e d iţie în lim b a g re a c ă a a p ă r u t la A m sterd am în 1667
iţa era sem n ată de N e c ta rie al Ie ru s a lim u lu i, cu d a ta 1662),
g rija lui P anaiot N ikussios, m arele dragom an al P o rţii otom ane,
a a trimis, în 1672, regelui Ludovic XIV al Franţei unul din s c r i s e l e
o r i g i n a l e a le M ărturisirii ( g r e c - l a t i n ) , p ă s t r a t pînă a z i în »teca
N aţională din Paris (Parisinus Graecus 1265) — textul grec îstuia
fiind tipărit abia în 1943 de preotul prof. univ. şi academi -N lculae
M Popescu.
 M IT R O P O L IT U L PETR U M O V IL A u

După 1667, M ărturisirea lui Petru Movilă, considerată cartea simbol

lică sau de doctrină a întregii O rtodoxii, a fost trad u să în mai m ulţi
limbi şi tipărită în num eroase ediţii. Se cunosc, de pildă 15 ediţii gre
ceşti, începînd cu cea din 1667 (a doua la Leipzig în 1695, datoraţi
p ro feso ru lu i L au ren tiu s N orm annus din U ppsala, iar a tre ia la Sna
gov, în 1699, tipograf fiind Antim Ivireanul), apoi traduceri slavo-rus
{începînd cu ediţia de la M oscova, din 1696), traduceri şi editări î;
lim bile rusă (1833 ş.a.), olandeză (1722), germ ană (1727), englez
(1762 ş.a.), slavo -sîrbă (1764, 1777), maghiară (1791), bulgară (1888). îi
Jim ba rom ână s-a tradus şi tip ărit pentru prim a oară la Buzău, în 1691
— prim a traducere în tr-o lim bă n aţională — prin osîrdia logofătulu
Radu G receanu (era prim a carte ap ăru tă în nou a tip o g rafie «dom
nească» din Buzău). A ajuns, pînă acum, la 19 ediţii rom âneşti, unei
traduse din nou, altele numai îndreptate (Bucureşti, 1745, 1827 etc.
N eam ţ, 1844, trad. de F ilaret Scriban din ruseşte şi retip ărită de ma
multe ori).
Cartea lui Petru M ovilă a fost cercetată şi apreciată de numeros
teologi, din toate tim purile şi de toate confesiunile. M ult timp a fos
folosită ca m anual în şcolile teologice ortodoxe din Rusia, din ţării
rom âne sau din alte p ărţi. De aceea, pe bună d rep tate, m arele isto ri
şi dogm atist rus M acarie B ulgakov (secolul XIX) socotea pe Petri
M ovilă drept «părintele teologiei ortodoxe moderne», iar profesoru
A lexandru Elian rem arca faptul că «opera lui M ovilă şi -a cîştig at ui
loc n eatins de nici o altă lucrare sim ilară din cadrul teo lo g iei sim
■bolice ortodoxe».
L eg ă tu rile lui P etru M o vilă cu ţă rile române. In afară de faptu
că M ă rtu risirea O rtodoxă a fost aprobată de un sinod ţin u t la laş:
u n d e-şi av u seseră scaunul de dom nie u n ch iu l, ta tă l şi doi din fraţi
săi, Petru M ovilă a p ăstrat legături neîntrerupte cu ţările rom âneşt:
A şa, de pildă, în 1631, pe cînd era egum en al L avrei P ecerska, unu
din fraţii săi, Moise, a ajuns domn în Moldova. Cu acest prilej, arhi
mandritul Petru i-a închinat o carte bisericească tipărită atunci la Kie v
T riodul ales (sau în flo rat). P refaţa, sem nată de el, cu prindea — p
cîtev a p ag in i — şi unele « sfatu ri» către frate le său, în care -i ar'ăt
cum trebuie să se poarte un domn creştin, operă asem ănătoare c
în vă ţă tu rile lui N eagoe Basarab către iiul său Teodosie, desigur, far
să se ridice la v a llo area lite ra ră şi p o litic ă a acesto ra. în cartea s
Lithos, vorbea de m ulte datini şi obiceiuri din M oldova (tăiatul mo
ţului la copii, hram urile de m înăstiri etc), precum şi de zid irea ca
tedralei m itropolitane din A lba-Iulia de către M ihai V iteazul. Penti
costarul, editat în lim ba slavonă la Lvov (1642) în tipografia lui M iha
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

i, cu binecuvîntarea lui Petru M ovilă, era dedicat dom nilor ro -

tatei Basarab şi Y asile Lupu.
spriji nit cu m ultă dărnicie şi patriotism activ itatea cu ltu rală-ti-
că din Ţara Rom ânească şi M oldova. Tipografiile lui M atei Ba le
la Cîmpulung (1635), Govora (1637) şi Dealu-Tîrgovişte (1644) lui
V asile Lupu de la Iaşi (1640— 1641), în care au apărut pri-ărţi
româneşti (după cele din Transilvania din secolul XVI),
d ăru ite sau cu m p ărate de la P etru M ovilă. T ot el a trim is şi
ii tip o g rafi de care era nevoie (Tim otei V erbiţki, Ivan K unoto -
Ivan G lebkovici). în 1640, V asile Lupu a în tem eiat un Colegiu
după ch ipul celui din Kiev, în care obiectele de studiu (poezia,
a, filozofia ş.a.) erau predate în limbile latină, greacă şi s la -
V litropolitul i-a trim is şi patru profesori, în frunte cu ieromo -
Sofronie Pociaţki, care a prim it, la Iaşi, însărcinarea de profe -
rector al colegiului, egumen al m înăstirii Sfinţii Trei Ierarhi şi
ător al tipografiei.
încep u tu l anului 1645, Petru M ovilă a avut ocazia să vizi -
oldova, pe care n-o văzuse din co p ilărie . A v en it ca să bine -
sze căsăto ria fiicei lui V asile Lupu, M ăria, cu nobi lul lituan
Ianusz R adziw ill, căsătorie pe care o m ijlocise el însuşi. Taina
îi s-a s ă v îrş it în b is e ric a S fin ţii T rei Ie ra rh i din Iaşi şi cu
irilej m itro p o litu l kievean a ro stit un «cuvînt duhovnicesc»,
treim e în lim b a p o lo n ă, cu n o scu tă de m ire şi de in v ita ţii din
i, iar două treim i în lim ba rom ână, cu n o scu tă de m ireasă, de
ei şi de n untaşi. în acelaşi an, cu v în tarea a fost tip ă rită în tr -
o i la Kiev, în lim ba polonă. Era un adevărat tratat teologic
asu-nei căsăto riei, cu num eroase citate din S fînta S crip tu ră a'
Ve-
şi a N oului Testament.
ii adăugăm că pe fro n tisp iciu l m ultora din tip ăritu rile sale se
>tem a M o v ile ştilo r sau a celo r două ţă ri rom âne în care dom -
ai săi. De altfel, el în su şi se in titu la adeseori «fiu al voievo -
ării Moldovei» sau «fiu de domn mo ldovean» (vodevodici). Unul
rivnicii săi îl înv in u ia că s -a în co n ju rat num ai de slujitori de
om an. T oate a c e ste a nu tre b u ie să le co n sid erăm d e c ît o ex -
a d rag o stei sale faţă de neam ul din care făcea p arte, pă o
păsto rire de 13 ani îm p lin iţi, m itro p o litu l P etru M ovilă a la
cele veşnice, în ziua de 22 decem brie 1646/1 ianuarie 1647
fiind îngropat în biserica cea mare a m înăstirii Pecerska. Prin
sntul său, arăta că în treag a sa avere, m o şten ită de la p ărin ţi,
't-o pentru restaurarea de biserici şi în fiin ţarea de şcoli. O bună
in ag o n isea la v ie ţii, care i-a mai răm as, o lăsa C o leg iu lu i de
la Kiev, iar o altă parte, catedralei Sfînta Sofia şi mînăstirii Pecerska,
pentru refacerea lor şi pentru azilul de batrîni întemeiat de el.
Notam că la scurt timp după moartea sa, a început războiul de
eliberare a poporului ucrainean, condus de Bogdan Hmieilniţki, împo -
triva Poloniei, iar în 1654 s-a proclamat unirea Ucrainei cu Rusia,
începea deci o nouă epocă în viaţa poporului şi a Bisericii ucrainene.
Drumul pentru noi înfăptuiri era pregătit şi prin munca de o viaţă
întreagă a lui Petru Movilă.

C o n c l u z i i . Mitropolitul Petru Movilă a rămas în istoria Bi­

sericii Ortodoxe din Ucraina şi Bielorusia ca un adevărat refor -
mator. Ierarh cu aleasă pregătire teologică şi umanistă, bun orga­
nizator şi iscusit diplomat, fondator al primei instituţii de învăţă -
mînt superior în Bisericile Ortodoxe slave, întemeietor şi îndrumă -
tor al cîtorva tipografii, în care s-au imprimat felurite cărţi de
slujbă şi de învăţătură, iniţiator al operei de revizuire a traduce­
rilor slavo-ucrainene a cărţilor de slujbă, autor a numeroase lucrări
teologice, între care se impune Mărturisirea Ortodoxă, carte de
doctrină a întregii Ortodoxii, mitropolitul Petru Movilă a adus un
aport preţios la renaşterea bisericească şi culturală a Ortodoxiei din
Ucraina şi Bielorusia în prima jumătate a secolului al XVH-lea.
Prin strădaniile sale, el a făcut să strălucească primele raze ale
culturii apusene în ţările ruseşti, fiind astfel un precursor al marii
opere de «occidentalizare» întreprinsă — pe plan mult mai larg —
de omonimul său de la Petersburg, ţarul Petru I. De aceea, nu fără
temei se întreba cercetătorul rus Iurii Venelin : căruia dintre aceşti
doi i se cuvine calificativul de «cel mare» ? Adăugăm şi faptul că
de numele său se leagă — într-un fe l — şi crearea primei instituţii
de învăţămînt superior din ţara noastră, precum şi înflorirea acti-
vităţii cultural-tipografice în limba română, în Ţara Românească şi
în Moldova. Pentru toate acestea, Petru Movilă poate f i considerat
— alături de învăţaţii moldoveni Nicolae Milescu Spătarul şi Di -
mitrie Cantemir, care au activat în ultima parte a vieţii lor în
Rusia. — ca un mare dar duhovnicesc tăcut de poporul român Bise­
ricii ucraino-bieloruse, dar şi Ortodoxiei întregi.

BIBLIOGRAFIE
I z v o a r e . ANTO1NE MALVY et MARCEL VILLER, La Conicssion orthodoxe de
Pierre Moghila, Metropolite de Kiev (3633— 1646) approuvec par Ies Patriarches giecs du
XVII-e siecle. Text latin inedit avec introduction et notes critiques, Roma—
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V IIţi

7, CXXXI + 223 p., voi. X, nr. 39 din «Oriontalia Christiana» ; (Cf şi

[ui M. Jugie, în Echos d'Orient, XXXII, 1929, p. 414—430) ; NICULAE M.
şi GHEORGHE I. MOISESCU, 'OpGoSoSo? OiJioXofî*, Mărturisirea Ortodoxă.
: inedit ms. Parisinus 1265. Text român ed. Buzău 1691. Editată de... Bucu-
2 _ 1944, LXVIII + 352 p. + 8 pi. ;■ ALEXANDRU ELIAN, Mărturisirea
ţa a Bisericii Ortodoxe, 1642. Traducere de..., Bucureşti, 1981, 183 p. r ă r i
S. GOLUBEV, Kievskii mitropolit Petr Mogila s ego spodvijniki tul
Kievului Petru Movilă şi colaboratorii săi), 2 voi. Kiev, 1883—1898; ]xt
_j_ 576 p. anexe (I) şi 521 p. text + 498 p. anexe; GHENADIE ENĂ-Din
istoria bisericească a românilor. Petru Movilă, Bucureşti, 1883, 352 +
elucrare după S. Golubev şi mitropolitul Macarie); EMILE PICOT, Pierre n
voi. Emile Legrand, Bibliographie hellenique, IV, Paris, 1896, p. 104—
sIEU (MIHĂLCESCU), Petru Movilă şi Sinodul de la Iaşi, în rev. «Mi-
vloldovei», an. XVIII, 1942, nr. 12, p. 481 —519 (şi extras 39 p.); I. MINEA,
recizări şi interpretaţi noi in legătură cu sinodul de la Iaşi (1642), în «Mi-
Moldovei», an. XVIII, 1942, nr. 12, p. 520—527; AL. El IAN, Contribuţia
la «Mărturisirea Ortodoxă», în «Balcania», an. V, 1942, p. 79—138 (şi
NICULAE M. POPESCU, Pomeni tea de trei sute de ani a Sinodului de
in «An. Acad. Rom.», M.S.I., s. III, t. 25, meni. 8, 1942—43. Aceeaşi co-a
fost tipărită sub titlul Pomenirea mitropolitului Petru Movilă şi a Si le la
Iaşi, în B.O.R., an. LX, 1942, nr. 9—10, p. 387—402 (în acelaşi număr îi şi
alte contribuţii la cunoaşterea lui Petru Movilă, a M ărturisirii Orto-a
Sinodului de la Iaşi); TEODOR BODOGAE, Dtn istoria Bisericii Orto-
acum 300 de ani. Sinodul de la Iaşi, Sibiu, 1943, IV + 153 p.; TEOFIL J,
La vie et l'oeuvre de Pierre Movila, Paris, 1944, 260 p. ; TEODOR LE,
. Un capitol din relaţiile româno-ruse; mitropolitul Petru Movilă, în
XXXVI, 1946, nr. 9—10, p. 403—419 (şi extras) ; NICULAE M. POPESCU,
ovilă, în B.O.R., an. LXV, 1947, nr. 1—3, p. 9—29; IUSTIN MOISESCU,
iră cu Mărturisirea Ortodoxă, în B.O.R., an. LXVI, 1948, nr. 5—8, p. 357—
VN NLGRESCU, Mitropolitul Petru Movilă înfăţişat în noua literatură teo-
isă, în «Ortodoxia», an IV, 1952, nr. 1, p. 135—160; MARIO RUFFINt,
religiosa e sociale di Pietro Movila metropolita di Kiev, estraso da «Oiku-
>, 146—150, Roma, 1968, 126 p.; Z. HIJNEAC, Academia Movileană din
ev, 1970, 172 p. (în lb. ucraineană); ERNST CHRISTOPH SUTTNER, Noi
precizări în legătură cu Sinodul de la Iaşi din anul 1642, în B.O.R., an.
375, nr. 9—10, p. 1107—1113; ERNST CHRISTOPH SUTTNER, Der Anteil
ichen und dor Ruthenen an der «Synode von Iaşi des Jahres 1642», in
m Osten. Studien zur Osteuropăischen Kirchengeschichtc und Kirchenkunde,
Bând 18, 1975, p. 81 —89; R. P. POPIVCHAK, PctcrMohila, Metropolitan
(1633—1646), Translation and Evaluation qf this «Orthodox Confession of
1640), Washington, 1975; ALEXANDER SIDORENKO, The Kievan Akademy
ieventeenth Ccntury, Otawa, 1977, XV -f 194 p. ; The Kiev MohYla Aca-
■ommemorating the 330th Anniversary oi its Founding (1632), în Harvard
n Studies, VIII, 1984 (12 studii); ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, Eveniment
ia Iaşi: Sinodul din 1642, în voi. Dascăli de cuget şi simţire românască,
i. 1981, p. 180—191 ; ŞTEFAN S. GOROVEI, Petru Movilă. Contribuţii, în
an. LVII, 1981, nr. 10—12, p. 704—716; ŞTEFAN S. GOROVEI, Anastasie
Şi Petru Movilă. Completări bibliografice, în M.M.S., an. LXI, 1985, nr.
p. 724—729; SCARLAT PORCESCU, Sinodul de la Iaşi 1642, în voi. Ro­
i isforia universaid, III, 1, Iaşi, 1988, p. 567—578; mai multe studii în M.A.,
<II, 1987, nr. 6, p. 49—77 şi an. XXXIII, 1988, nr. 1, p. 7—36 (semnate de
itul Antonie Plămădeală, IJr. Paul Mihaii, Prof. I. C. Chiţimia, Pr. prof.
Stăniloae, Oles Bilodil şi Victor Harlamov ş.a.).
 ivii i Huruiţi ± <.

Le ( f ă t u r i l e lui P e t r u Movilă c u t ă r i l e române. P. P. PANAITESCU,

L'influence de l'ocuvre de Pierre Moghila, archeveque de Kiev dans Ies Principautes
roumames. Paris, 1926, 97 p. (Extrait des «Melanges de l'Ecole roumaine en France», V,
1926); P. P. PANAITESCU, Un autograf al lui Petru Movilă pe un Tetracvanghel al lui
Ştetan cel Mare, în «Revista Istorică Română», an. IX, 1939, p. 82—87 ; P. P. PA­
NAITESCU, Petru Movilă şi români/, în B.O.R., an. LX, 1942, nr. 9—10, p. 403—420 (si
extras, 20 p. ; reprodus şi în voi. Contribuţii la istoria culturii româneşti, Bucureşti, 1971,
p. 575 —595); IOAN LUPAŞ, Mitropolitul Petru Movilă şi relaţiunilc iui cu românii...,
în Studii, conferinţe şi comunicări istorice, voi. IV, Sibiu, 1943, ţi. 83—91 ;
GABRIEL ŞTREMPEL, Sprijinul acordat de Rusia tiparului românesc in secolul u 1
XVIl-lea, în S.C.B., I, 1955, p. 15—42; P. P. PANAITESCU, O carie necunacută o lui Petru
Movilă dedicată iui Matei Basarab, în voi. Omagiu lui P. Contfantinescu-Iaşi,
Bucureşti, 1965, p. 295—301 ; MARIO RUFFINI, Vinllusso di Pii-tio Movilă nei
Principati romeni, în Oikoumenikon, Roma, 1968, nr. 1, p.. 209—2,8 ; D. P.
BOGDAN, Les Enseignements de Piene Movilă adresse ă son irerc Moise Movilă, în
«Cyrillomethodianum», I, Thesalonique, 1971, p. 1—25 + 2 pi. ; G. M1HĂ1LĂ, Doua
scrieri literare ale Iui Petru Movilă adresate compatrioţilor săi, în voi. Contribuţii la
istoria culturii şi literaturii române vechi, Bucureşti.. 1972, p, 183—228.
 XXXII
MITROPOLIŢII TEOFIL ŞI ŞTEFAN AI
UNGROVLAHIEI

*upă vremurile de nesiguranţă şi frămîntări pe care le-au trăit

ii Ungrovlahiei din a doua jumătate a secolului al XVI-lea şi
jăstorirea a doi vlădici greci — timp de peste trei decenii — ,
:a din Ţara Românească a cunoscut o stare, de înflorire în cursul
ngatei şi paşnicei domnii a lui Matei Basarab (1632— 1654), pre­
a urmaşilor săi imediaţi : Constantin Şerban Basarab zis Cîrnul -
1658), Mihnea III Radu (1658—1659), Gheorghe GMca (1659—
Grigorie Ghica (1660— 1664) şi Radu Leon (1664— 1669). Ceea
juie remarcat de la bun început este faptul că scaunele vlădi -
iu mai sînt ocupate de acum înainte de ierarhi greci (cu o ex-
la Rimnic), timp de aproape un secol. Era şi aceasta o urmare
arilor anterioare îndreptate împotriva greciior, conduse de Băr-
olnicul, Lupu paharnicul Mehedinţeanu şi Matei Basarab.
itropolitul Teofil. După retragerea din scaun a mitropolitului
ie, locul său a fost ocupat de episcopul Teofil de la Rîmnic,
pentru prima oară în scaun la 20 iulie 1636. înainte de a ajunge
3 la Rîmnic, probabil a fost egumen ia Bistriţa din Oltenia, căci
entele pomenesc aici un egumen c%. numele Teofil, între anii
1617. în această cal itate, în ianuarie 1611, a ascuns într-o peş-
n apropierea mînăstirii moaştele Sfîntului Grigorie Decapolitul
obiecte de preţ ale mînăstirii, spre a le feri de prada ostaşilor
elui Gabriel Bâthory al Transilvaniei, care năvăliseră în Ţara
ească. Tot aici a ascuns şi pe învăţatul mitropolit grec Matei al
r, egumenul mînăstirii Dealu. La rugămintea egumenului Teofil,
i Matei a scris mai tîrziu Slujba şi viaţa Sfîntului Grigorie

episcop de Rîmnic, a fost trimis, în 1631, de domnitorul Leon

în Transilvania, ca să ia legătura cu Matei Aga şi cu boierii
pribegi, spre a-i sfătui să se reîntoarcă în ţară. S-a numărat şi prin -
tre însoţitorii lui Matei Basarab la Istanbul (Constantinopol), în 1632,
cînd a fost recunoscut domn de turci.
Ajungînd mitropolit al Ungrovlahiei, Teofil s-a bucurat de încre­
derea deosebită a lui Matei Basarab. Acesta 1-a folosit şi într-o mi­
siune diplomatică, trimiţîndu-1, în fruntea unei solii, la principele Tran­
silvaniei Gheorghe Râkoczy I la AlbaUulia, în 1640. Desigur, Teofil
a vizitat şi pe colegul său din Alba Iulia, mitropolitul Ghenadie. Se
pare că acum i-a dăruit lui Ghenadie o instalaţie tipografică.
Mitropolitul Teofil s-a impus mai mult prin activitatea depusă în
slujba culturii româneşti. Nu trebuie însă să trecem cu vederea fap­
tul că viaţa eulturală şi artistică a Ţării Româneşti din acel timp se
bucura de sprijinul generos al lui Matei Basarab, ad soţiei sale, doamna
Elina, şi al fratelui ei, învăţatul logofăt Udrişte Năsturel. în cursul
domniei lui Matei Basarab, se conturează trei curente culturale: cel
slavon, sprijinit de familia domnitoare şi mai ales de Udrişte Năsturel,
cel grecesc, sprijinit de unii .ierarhi, clerici şi dascăli greci veniţi în
Ţara Românească, şi cel românesc, sprijinit de clerul de mir, monahal
şi de marea masă a credincioşilor români. A ieşit biruitor cel din
urmă, aşa cum vom relata mai jos.
în ce priveşte activitatea tipografică, ea încetase în Ţara Româ -
nească de pe la sfîrşitul secolului al XVI-lea. S-a reluat abia acum,
prin strădaniile lui Matei Basarab şi ale mitropolitului Teofil. Trebuie
remarcat şi faptul că acum se tipăresc în Muntenia primele cărţi în
limba română. Pentru că în acel timp păstorea în scaunul de mitro -
polit al Kievului românul Petru Movilă, Matei Basarab i-a solicitat
o tipografie. Mitropolitul i-a îndeplinit dorinţa, trimiţîndu-i o tiparniţă
completă, în 1635, care a fost aşezată în mînăstirea de la Cîmpulung.'
Totodată au fost trimişi de la Kiev şi cîţiva meşteri tipografi, în frunte
cu Timotei Verbiţki, fostul conducător al tipografiei de la Lavra Pe-
cerska din Kiev. Acesta a rămas în Ţara Românească pînă prin anul
1642, cînd întîlnim în locul său pe Ivan Kunotovici, fost conducător
al tipografiei Frăţiei Ortodoxe din Lvov, aflată tot sub îndrumarea lui
Petru Movilă. Amîndoi au pregătit o seamă de meşteri tipografi de
neam român, care le-au continuat apoi munca.
Se cunosc trei cărţi slavoneşti care au ieşit de sub teascurile ti -
parniţei de la Cîmpulung : Evhologhionul sau Molitvelnicul (1635), cu
o lungă prefaţă a lui Matei Basarab, în care arăta cum a obţinut ti -
pografia de la Kiev, Antologhionul (1643) şi Psaltirea (1650). Tot aici
s-a tipărit, în 1642, o carte în limba română, intitulată învăţătura
preste toate zilele, tradusă din greceşte. Ultimele trei cărţi au fost
4 — Istoria B.O.R., voi. II
 cu îndrum area şi cheltuiala ierom onahului M elchisedec, eg u -
mînăstirii Cîmpuilunq.
1637, a luat fiinţă o nouă tip arn iţă Ia m înăstirea Govora, în Oi -
le sub teascu rile căreia au ie şit mai m ulte cărţi slavoneşti, dar
:s româneşti. Cele în limba slavonă erau : Psaltirea (1637, prima
aginată filă cu filă, la noi), Psaltirea cu Ceaslov (1638), Ceaslo-
38), Paraclisul Precistei (slavo-român, 1639). în 1640 au apărut,
âneşte, două cărţi de o deo seb ită însem nătate : C easlovul, pri-
te ro m ân ească de cu lt tip ă rită , cu n o scu tă p în ă în p reze n t în
ua, şi Pravila cea mică (term inată de tip ărit în 1641). ivila de la
Govora, num ită şi cea mică (cu titlul com plet : «Pra-easta iaste
direp tăto riu de leage, tocm eale a sfin ţilo r apostoli,
de 7 s ăb o ară c ă tră a ce asta şi a p re a c u v io şilo r p ă rin ţi, în v ă -
r lum iei»), era trad u şi din slavoneşte în rom âneşte de călu -
4ihail M oxa sau M oxalie din m înăstirea B istriţa (prin 1620,
prelucrase în rom âneşte un Cronograf, adică o istorie, a lum ii,
mnul lui Teofil, pe atunci episcop al R îm nicului). Predoslovia
;ra sem nată de m itro p o litu l T eo fil (în parte era tra d u să după
lui Petru M ovilă ia N om ocanonul de la K iev din 1629). ivila
propriu-zisă era o colecţie de legiuiri canonice (bisericeşti) e,
făcută după o traducere slavonă a unui nom ocanon de ori -
zantină. Izvoarele slave — şi cu atît mai puţin cele greceşti —
st id entificate p în ă în prezent. Din aceasta - cauză, cercetătorii
! socotesc că P ravila este mai degrabă o com pilaţie după aceste
, şi nu o sim plă traducere a unora din ele. A pariţia -unei cărţi
eter canonic-juridic era determ inată de trebuinţa unor îndrum ări
antru preoţii duhovnici la darea canonului (epitimiei) în scau -
vedan iei, dar şi pen tru a le da în d ru m ări cu priv ire la pedep -
care să le aplice credincioş ilo r în caz de abateri de la rîndu-
ieţii obşteşti, căci preotul avea — în acele tim puri — şi rolul
icăto r al p ăsto riţilo r săi. R ostul cărnii era su bliniat de însuşi
litu l T eo fil, în p refaţă: « S o co tit - am că m ai to a te lim b ile au
i lim ba lor, de aceai cugetaiu şi eu... să scot ceasta carte, an u -
/ilă pre lim ba rum ănească, sfin ţiilo r voastre fraţi duhovnici ru -
, carii sănteţi păstori oilor celor cuvîntătoare a turmei lui
>
buie s u b lin ia t şi fap tu l că P ra v ila de la G ovora a ap ăru t în
raje d iferite, unul pentru Ţ ara R om ânească, altul pentru Tran -
. D e o se b ire a d in tre ex em p larele c e lo r d o u ă e d iţii c o n sta în
ă în p refaţa unor exem plare, num ele m itro p o litu lu i Teofil era
cu al lui «G henadie, cu m ila lui Dumnezeu arhiepiscopu şi mi -
tropolitu a toată Ţara Ardealului». Apariţia tirajului pentru Transil -
vania trebuie pusă şi în legătură cu calitatea mitropolitului Teofil de
«exarh al Plaiurilor», desigur la solîcitatea mitropolitului Ghenadie,
care simţea lipsa unei astfel de cărţi. El avea nevoie de o pravilă,
fie ca să contrabalanseze acţiunea prozelitistă calvină, fie ca să aibă
o nouă carte de legi în locul celei a lui Coresi, care, desigur, era
epuizată. Mitropolitul transilvănean va fi rugat pe Teofil să tipă -
rească Pravila şi pentru eparhia sa, cu pr ilejul soliei acestuia la Alba
Iulia. Din această colaborare pe tărîm tipografic, se poate constata
că exista o unitate sufletească între români, în ciuda graniţelor nefi -
reşti care-i despărţeau. Rezultă că Pravila de la Govora apare ca «o
lege oficială» promulgată de autoritatea de stat şi de cea bisericească,
fiind prima colecţie tipărită de legi civile şi bisericeşti a statului me -
dieval Ţara Românească şi a întregii Biserici Ortodoxe Române. Ea
prezintă deci o mare importanţă pentru istoria dreptului ro mânesc în
general şi a dreptului canonic, în special. Un amănunt interesant este
acela că pe Pravila mică era menţionat pentru prima dată la noi preţul
de carte : 21 costande de argint.
In 1642 s-a început — tot la Govora — tipărirea cărţii intitulata
Evanghelia învăţătoare (Cazania), cu peste 600 de pagini. Cuprindea
cazanii la duminicile anului, la sărbătorile împărăteşti şi ale j sfinţilor,
fiind «scoasă şi primenită de pre limba rusască pre limbă rumănească
cu voia şi cheltuiala creştinului domn Matheiu Basarab voevod, iară
cu osteneala şi izvodirea lui Silvestru ermonah». «Uriil Năsturel pre -
doslov» semna o «Predoslovie cetitoriului», în care arăta ca «o am
primenit de în limba rusească pre limba rumânească». Rezultă că tra -
ducerea a făcut-o ieromonahul Silvestru, ajutat de învăţatul logofăt
Udrişte Năsturel, care semna şi prefaţa.
N-ar fi exclus ca tipografia de la Govora să fi stat sub îndrumarea
episcopului de Rîmnic Ignatie Sîrbul, care era pomenit în aproape
toate cărţile slavone tipărite aici. Acest ea erau scrise în slavona de re­
dacţie medio-bulgară, fiind revăzute, poate, chiar de episcop.
Nu trebuie trecut cu vederea că majoritatea cărţilor de la Govora
au ieşit de sub tipar prin strădania egumenului mînăstirii, ieromona -
hul Meletie Macedoneanul, desigur un macedo-român, fapt ce rezultă
din prefeţele sau epilogurile lor (Psaltirea din 1637, Ceaslovul din 1638,
Pravila din 1640— 1641, Evanghelia cu învăţătură din 1642 şi 1644).
Din prefaţa lui Matei Basarab la Molitvelnicul de la Cîmpulung din
1635, reiese că Meletie Macedoneanul, «venit din ţările ruseşti», a
fost trimis la Kiev, la Petru Movilă, împreună cu doi însoţitori, ca să
aducă de acolo tipografia, pe care a aşezat-o în Cîmpulung. Poate
icest prilej, Meletie va fi cumpărat a doua tipografie, din banii
pe care a aşezat-o la Govora, unde a fost rînduit egumen, sau cu
i episcopului de Rîmnic. Meşter tipograf era ieromonahul Ştefan
Ohrida, probabil tot un macedo-român, pomenit în Psaltirea şi
.Iovul din 1638, în Pravila cea mică, precum şi în învăţătură
preste > zilele de la Cîmpulung, din 1642. în Evanghelia
învăţătoare de ovora era pomenit un tipograf Preda, fără îndoială un
localnic, for-de meşterii ruşi veniţi de la Kiev.
Peste doi ani, deci în 1644, Evanghelia învăţătoare a fost reedi-
la mînăstirea Dealu, lîngă Tîrgovişte, deci în apropiere de scau -
domnesc şi de cel mitropolitan, unde se pare că s-a transportat
gul material tipografic de la Govora. Noua ediţie avea aproape
i de pagini (4 f. -f- 778 p. + 109 foi nenumerotate). Pentru pri-
385 de pagini s-au folosit colile din Cazania de la Govora, reti-
îdu-se titlul, prefaţa, tabla de materii şi restul cazaniilor. Oste -
i tipăririi a purtat-o «Ivan Kunotovici, tipograf rus, cu ucenicii».
Fot la Dealu s-au tipărit un Liturghier slavon (Slujebnic), în 1646,
n anul următor, cunoscuta lucrare Urmarea lui Hristos a teolo-
i Thonîas â Kempis (din Kempen, lîngă Koln, 1380— 1470), tra-
din latineşte în slavoneşte de Udrişte Năsturel. Prefaţa — sem-
de el — era închinată mitropolitului Variaam al Mol dovei. Car-­
a bucurat de o largă răspîndire mai ales la credincioşii ortodocşi
mbă slavă. Tot Udrişte Năsturel a tradus din slavoneşte în româ -
s romanul Viaţa Sfinţilor Varlaam şi Ioasaî, rămas în manuscris.
\cestea sînt lucrările tipărite în cursul păstor irii mitropolitului
I, dintre care cinci erau în româneşte : Ceaslovul, Pravila, Evan-
a cu învăţătură, în două ediţii, şi învăţătură preste toate zilele,
ire se mai adaugă Paraclisul Maicii Domnului, în slavoneşte şi
neşte.
fot în timpul păstoririi lui, logofătul Udrişte Năsturel a înfiinţat
)ală slavonă pe lîngă Mitropolie, la tTîrgovişte — se pare — cu
rogram asemănător cu al şcolii movilene din Kiev, care a dăinuit
către sfîrşitul domniei lui Matei Basarab. Prin elevii ei, s-a pre-
t existenţa culturii slavone în Ţara Românească în aproape tot
ui al XVII-lea. ■-
)upă 1646, teologul Pantelimon Ligaridis (devenit mitropolit de
, sub numele de Paisie), împreună cu Ignatie Petriţis, amîndoi
din insula Hios, cu sprijinul lui Matei Basarab şi al postelnicului
tantin Cantacuzino, au pus bazele unui colegiu umanist la Tîr-
;te după modelul celor occidentale, cunoscut în actele vremii sub
ile de «schola greca e latina». Primul dascăl preda Logica şi Re -
 MITROPOLIŢII TEOFIL ŞI ŞTEFAN 53

to rica, iar al doilea, G ram atica. Lim bile de predare erau greaca veche
şi latina. A ceasta a fost prim a şcoală de nivel superior în Ţara Ro -
m ânească. Probabil a dăinuit pînă către sfîrşitul dom niei lui M atei
Basarab.
M itropolitul Teofil a păstrat strînse legături şi cu românii ortodocşi
din T ran silv an ia şi M oldova. A rătam mai sus că în 1640, cu prilejul
soliei la p rin cip ele G heorghe R âkoczy I la A llb a Iu lia, a cerc etat şi
pe m itropolitul Ghenadie, căruia se pare că i-a dăruit o instalaţie ti -
p o g rafică. Către sfîrşitu l an u lu i 1640, a h iro to n it, la T îrg o v işte, pe
noul m itropolit al Transilvaniei, Ilie Iorest, iar în 1643, pe urm aşul
ace stu ia, Sim ibn Ş tefan. A fo st în bune rap o rtu ri cu m itro p o litu l
Varlaam al M ofldovei, în pofida neînţelegerilor existente între domnii
lor, M atei B asarab şi V asile Lupu. A stfel, în 1644, a prim it în Tîrgo -
vişte pe m itropolitul Varlaam, venit în Ţara Românească în vederea
îm păcării celor doi domni. Cu prilejul acestei m isiuni, V arlaam a aflat
în biblioteca învăţatului boier U drişte N ăsturel un exem plar din Ca­
tehismul calvinesc, apărut la Prisaca, lîngă Alba Iulia, în 1642. Consta -
tînd că era «plin de otravă de m oarte sufletească», m itropolitul mol -
dovean a convocat un sobor al ie ra rh ilo r din Ţ ara R om ânească şi
M o ldova, spre a lu a atitu d in e îm po triv a acelei b ro şu ri. S oborul —
la care a particip at şi m itropolitul Teofil cu sufraganii săi — s-a în ­
tru n it în 1644 sau 1645, credem că la Iaşi, aprobînd cunoscuta lucrare
a lui Varlaam, Răspuns la Catehismul calvinesc.
In 1638, Teofil a primit vizita patriarhului M itrofan Critopulos al
A lexandriei, care în prim ăvara anului urm ător a şi m urit în Ţara
R om ânească. M itropolitul Teofil este pom enit şi în d iferite acte in -
terne. De pildă, în 1639, a luat parte, alături de sufraganii săi, Ignatie
de la Rîm nic şi Ştefan de la Buzău, la soborul duhovnicesc şi m ire -
nesc convocat de M atei B asarab, care a h o tă rît ca nici o m înăstire să
nu m ai p o ată fi în c h in a tă unei alte m în ăstiri din ţa ră sau din afară.
D eci, sub vlădica Teofil au apărut în M untenia prim ele cărţi ju ri­
dice, teologice şi de cult în lim ba română. Prin sprijinul dat la tradu -
cerea şi tipărirea acestora, m itropolitul Teofil a fost socotit pe bună
dreptate de N icolae Iorga «unul din cei dintîi ctito ri ai lim bii ro m â­
neşti în biserică» şi «începătorul tip ăritu rilo r în această lim bă pe pă -
m înt rom ânesc». Şi-a dat obştescul sfîrşit în prim ele luni ale anului
1648.
M itropolitul Ştefan. După moartea lui Teofil, pe scaunul m itropo­
litan al Ungrovlahiei a fost ridicat ieromonahul Ştefan, «catigumenul»
m în ăstirii Tism ana (mai 1648). Şi acesta era rom ân de neam , originar
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

tu l R îm e ş ti-V îlc e a , u n d e a c tito rit o b ise ric ă . Se p a re că a fo st

t» la m în ă s tire a B is triţa , a p o i s -a c ă lu g ă rit la T ism a n a , u n d e a
şi egum en. Ş i-a în su ş it o c u ltu ră a le a să p e n tru acel tim p , av în d
'ia tă c u ra tă , c yci n u m a i a ş a n e p u te m e x p lic a r id ic a r e a sa în
ii m itropolitan, trecîndu-se peste episcopii de R îm nic şi de

i m itro p o lit, Ş tefan a c o n tin u a t şi d e săv îrşit a c tiv ita te a c u ltu -

în a in ta ş u lu i său, su s ţin în d c u re n tu l ro m â n e sc , faţă de cel sla -
:are se b u c u ra de sp rijin u l lui U d rişte N ă stu re l. Sub el, tip o -
a lu crat num ai la T îrgovişte, u n d e erau scaunul dom nesc şi cel
lolitan. A ici s-a u tip ă rit un P e n tic o sta l, în lim b a sla v o n ă (1649),
d e c ă lu g ă r ii s îr b i d e la H ila n d a r şi c a re a c u n o s c u t o la r g ă
dire în ţările slave ortodoxe, precum şi cîteva cărţi slav o -ro m ân e
îâ-neş'â. A stfel, în 1650, un diacon M inai" din Tîrgovişte a tipărit i
ce să cheam ă pogribania p reo ţilo r m ireni şi a diaconilor, avînd [ în
rom âneşte şi rugăciunile în slavoneşte. In 1651, s-a tipărit,
■ T îrgovişte, cartea în titu la tă M istirio sau Sacram ent, tra d u să de
)olit. C u p rin d ea rîn d u ia la slu jb ei şi o în v ă ţă tu ră d e sp re p rim e le
ta in e : B o te z u l şi M iru n g erea. T ip icu l şi în v ă ţă tu ra erau în rom â-
iar slu jb a , în sla v o n e ş te . în p re fa ţa c ă rţii, m itro p o litu l Ş te fa n
că lu c ra re a a v ă z u t lu m in a tip a ru lu i « c u p ro a s ta n e v o in ţa şi os -
ă a s m e re n ie i n o a s tre ... dă p re M o litv e ln ic u l g re c e s c şi s lo v e -
». în p a rte a fin a lă în d e m n a pe c itito ri să ro a g e p e D u m n e z e u
re v e rs e m ila p e s te « a c e a s tă a rip ă de ţă riş o a ră u m b rită s u p t p u -
a d re a p ta a lui D u m n e z e u , cu iz b ă v ire de v ră jm a ş ii v ă z u ţi şi
uţi...».
L 1652 a tip ă rit T irn o sa n ia , a d ic ă s lu jb a sfin ţirii b ise ric ii, ca rte
re se sim ţe a a c u m tre b u in ţă , d a t fiin d n u m ă ru l m are de -b ise ric i
te în tim p u l lui M a te i B a sa ra b . E ra tra d u s ă « d e pe. e le n e ş te şi
ie s te p re lim b a p ro a s tă ro m â n e a s c ă , cu to t tip ic u l şi în v ă ţă tu ra
> i a c e a s ta a v e a tip ic u l în r o m â n e ş te , ia r s lu jb a în s la v o n e ş te .
ot în 1652 a v ăzu t lum ina tiparului o nouă carte de legi, şi 3
îndreptarea legii, num ită şi P ravila cea m are sau P ravila de govişte,
o lu cra re de a p ro a p e 800 de pagini. E ra nu n u m ai un is e ric e s c , ci
şi u n u l p o litic . A f o s t tra d u s ă d in g r e c e ş te în r o -> te — la
în d e m n u l m itro p o litu lu i Ş te fa n — de « D a n iil A n d re a n liul din
Ţ ara P an o n iei» (o rig in a r din « P an o n ia» , a d ic ă din T ran -iia),
a ju ta t de dascălii greci P a n telim o n (P aisie) L ig arid is şi Ig -P etriţis.
C a rte a are do u ă p re fe ţe : u n a a tra d u c ă to ru lu i, a lta a p o litu lu i,
care, de a ltfe l, era în cea m ai m a re p a rte tra d u s ă d u p ă ;a lui
M a te i V la s ta re s la S in ta g m a sa a lfa b e tic ă (sec. X IV ).
 M IT R O P O L IŢ II T E O F IL ŞI ŞTEFAN 55

P r a v ila a re d o u ă p ă rţi m ari şi un a p e n d ic e . P a rte a în tîi a re n u -

m ele de « în d re p ta re a legii» şi este îm p ă rţită în 417 g lav e (cap ito le).
D in tre a c e ste a , 314 sîn t e x tra se d in N o m o c a n o n u l lui M a n u il M a la -
xos, într-o versiune m ai com pletă, alcătuită pe la 1600 de m itropolitul
Porfirie al N iceii. C elelalte 103 glave cuprind în întregim e P ravila lui
V asile L u p u {C arte ro m â n ea scă de în vă ţă tu ră de la p ra v ile le îm p ă ­
răteşti), tip ă rită la- Iaşi, în 1646. P a rte a a doua a P r a v i l e i ---- care nu
este îm p ă rţită în g la v e — p o a rtă titlu l de « N o m o c a n o n » şi c u p rin d e ,
cu p u ţin e e x c e p ţii, în tre a g a c o le c ţie c a n o n ic ă a lui A le x ie A riste n
(secolul X II) şi com entariile acestuia la toate canoanele, pe scurt, apoi
canoanele cîtorva Sfinţi Părinţi şi un fragm ent din tipicul lui N ichifor.
M ă rtu risito ru l, p a triarh u l C o n sta n tin o p o lu lu i (secolul IX ). A p endicele,
cu 54 de g lav e , e ste fo rm a t din în tre b ă rile şi ră s p u n s u rile -lu i A n a sta sie
S in aitu l (se c o lu l V I). D eci, în d re p ta re a leg ii e ste o o p e ră de c o d ifica re
le g isla tiv ă ro m â n e asc ă , o îm b in a re de n o rm e de d rep t can o n ic şi laic.
P ravila de la Tîrgovişte era destinată şi pentru rom ânii \ tra n s ilv ă n e n i,
lu c ru ce re z u ltă a tît d in c u p rin s u l ei, c ît şi din c irc u la ţia ei în
T ransilvania.
M ai am intim că de la m itro p o litu l Ş tefan a răm as un S lu jeh n ic
(Liturghiei-) arhieresc slavo-greco-rom ân, în m anuscris, îm podobit cu
m iniaturi, scris cu ch eltuiala sa.
D in c e le e x p u s e, se p o a te c o n s ta ta că o p a rte din c ă rţile tip ă r ite
în tim p u l lui M a te i B a sa ra b e ra u în s la v o n e şte , o p a rte în ro m â n e şte ,
iar a lte le e ra u b ilin g v e . A c e s t fe n o m e n se e x p lic ă p rin a c e e a că în
tim p u l să u a fo s t o a d e v ă ra tă lu p tă în tre c u re n tu l s la v o n şi cel ro
m ânesc. P e de o parte, cu n oaşterea lim bii slovone devenea to t m ai
a n e v o io a s ă , în c ît n ic i p r e o ţii n u m a i în ţe le g e a u a c e a s tă lim b ă , în
care tre b u ia u să s lu je a sc ă p o triv it u n e i tra d iţii a d în c în ră d ă c in a te . P e
de a ltă p arte, sc h im b a re a lim b ii de c u lt nu e ra u şo ră şi nu se p u tea
în d e p lin i d eo d ată, p e n tru că nu erau n ici cărţi de slu jb ă tra d u se în
ro m â n e şte , iar in tro d u c e re a lim b ii n a ţio n a le în c u lt p u tea fi co n sid e
ra tă de u n ii ca o a lu n e c a re în e re z ie , m ai a le s că în T ra n s ilv a n ia
v e c in ă , calv in istu l d u cea o p ro p a g a n d ă a c tiv ă p rin tre ro m ân i în ac est
sens. O a se m e n e a situ a ţie în g rijo ră to a re 1 -a d e te rm in a t pe m itro p o li
tu l Ş te fa n să tip ă re a s c ă a c e le c ă rţi b ilin g v e , a d ic ă să îm p a c e şi tra
d iţia sla v o n ă , p rin tip ă rire a slu jb e i în sla v o n e ş te , d ar în a c e la şi tim p
să ţină seam a şi de realităţile de atunci, care im puneau n aţionalizarea
slu jb e lo r şi si v in ă în a ju to ru l p re o ţilo r, tra d u c în d u -le rîn d u ie lile de
tip ic în ro m â n e şte . D e c i, m a re le m e rit al m itro p o litu lu i Ş te fa n e ste
a c e la de a fi d e s c h is la rg p o r ţile p e n tr u p ă tr u n d e re a lim b ii ro m â
n eşti în b iserică. A
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

j ă 1652, m itro p o litu l Ş tefan n -a m ai tip ă rit n im ic, căci ţa ra a

irin m a ri fră m în tă ri, p r o v o c a te d e lu p te le cu V a s ile L u p u , în -
c u v i c t o r i a m u n t e n i l o r l a F i n t a , î n 1 6 5 3 , şi d e r ă s c o a l a s e i m e -
d o ro b a n ţilo r (so ld a ţi c u p la tă în o a s te a ţării), iz b u c n ită cu
ta in te d e m o a r t e a iu i M a te i B a s a r a b . N u ş tim d in c e m o tiv e ,
litu l Ş te fa n a in tr a t în le g ă tu r ă c u o s ta ş ii ră s c u la ţi. P e n tr u a c e s t
a a ju n s în c o n f lic t c u d o m n u l ţă rii, c a re — la 12 iu lie 1653 —
p a tria rh u lu i e c u m e n ic Io a n ic h ie II în d e p ă r ta r e a sa d in scaun.
ui a în d e p lin it d o rin ţa d o m n u lu i, ca te risin d — îm p re u n ă cu
sg u — p e m i t r o p o l i t u l Ş t e f a n , p e c a r e « l - a u d e s p o i a t d e c i n s t e a
re d n ic ia arh ie re asc ă» , în d e p ă rtîn d u -1 d in scau n u l m itro p o litan
î n d « s ă p e t r e a c ă î n t o c m a i c a o a m e n i i d e r î n d şi s ă i s e z i c ă
n o n a h u l » . I n a c e l a ş i t i m p , s e a p r o b a şi p r o m o v a r e a e p i s c o p u l u i
d e la R îm n ic în sc a u n u l m itro p o lita n , c u m c e ru s e în su ş i M a te i

ropolitul Ignatie Sîrbul. A c e s t a s e t r ă g e a d i n t r - o f a m i l i e p r e o -

lin s u d u l D u n ă r i i , f o s t p r e o t d e m i r î n N i c o p o l e , d e u n d e îi
a p e la tiv u l d e « s îr b u l» (u n fiu al său , V o ic o , a a ju n s p a h a r n ic
R om ânească).
tim p ce M a te i a g a d in B rîn c o v e n i în c e rc a să o b ţin ă d o m n ia
j m â n e ş t i , p r e o t u l I g n a t i e d i n N i c o p o l e f ă c e a l e g ă t u r a î n t r e el
n ic u l p a ş ă A b a z a d in R u s c iu c (azi R u s se ). A c e s ta 1-a trim is în
F ă g ă ra ş, u n d e e ra M a te i refu g ia t, v e s tin d u -1 să v in ă la R u s c iu c ,
i-i d a c a f t a n d e d o m n i e î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă . O b ţ i n î n d c o n f i r -
d o m n ie i d in p a rte a P o rţii, M a te i V odă, drept recunoş -
tn tru a ju to ru l d at, a a d u s p e p re o tu l Ig n a tie în Ţ a ra R o m â -
ia r c ă tre sfîrşitu l a n u lu i 1636, 1-a rid ic a t p e scau n u l v lă d i -
la R îm n ic . în iu lie sau a u g u s t 16 5 3 , a o c u p a t sc a u n u l m itro -
în îm p r e ju r ă r i le a m in tite m a i sus.
e sfîrşitu l a c e lu ia şi an, m itro p o litu f Ig n a tie S îrb u l în tîm p in a
• v iş te p e p a tr ia r h u l M a c a r ie al A n tio h ie i. A c e s t a a f ă c u t —
ii 1 6 5 3 — 1 6 5 4 şi 1 6 5 6 — 1 6 5 8 — o l u n g ă c ă l ă t o r i e î n ţ ă r i l e r o -
n p r e u n ă c u fiu l său , a r h id ia c o n u l P a v e l d in A le p , c a re a lă s a t
e în s e m n ă ri d e că lă to rie , p e b a z a c ă ro ra p u te m re c o n stitu i m u l -
d in tre c u t. D e p ild ă , d e s p re m itro p o litu l I g n a tie , P a v e l d in
'ia c ă e r a « u n b ă t r î n v e n e r a b i l , c u n o s c ă to r de lim b ile tu rcă ,
g r e a c ă şi r o m â n ă » . A u r ă m a s î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă p î n ă î n
4. în a c e s t tim p , s - a î n t î m p l a t m o a r t e a l u i M a t e i B a s a r a b şi
u rm a ş u lu i său, C o n s ta n tin Ş e rb a n B a s a ra b C îrn u l. D e la noi
re p ta t sp re R u sia.
 MITROPOLIT!! TEOFIL ŞI ŞTEFAN

Deci, mitropolitul Ignatie a fost cel care a făcut slujba înmor -

mîntării prietenului şi binefăcătorului său şi a uns domn pe urmaşul
său, Constantin Şerban Basarab. Noul domn 1-a trimis într-o solie la
principele Transilvaniei Gheorghe Râkoczy II, în mai 1655, pentru a-i
cere ajutor împotriva seimenilor şi dorobanţilor încă răsculaţi. Ie -
rarhul muntean şi-a îndeplinit cu succes misiunea, încheind o înţe -
legere cu principele transilvănean, la Iernut (azi jud. Mureş), la 20
mai 1653. Se vede că a mai rămas un timp în Transilvania, căci la
sfîrşitul lunii iunie era în Braşov.
în orice caz, în a doua jumătate a anului 1655, Constantin Şerban
Vodă a reabilitat pe mitropolitul Ştefan redîndu-i scaunul. Probabil
că acuzele pe care i le-a adus Matei Basarab cu doi ani în urmă nu
erau întemeiate şi că a fost înlăturat pe nedrept, fapt pentru care
noul domn 1-a rechemat şi i-a redat scaunul vlădicesc.
Mitropolitul Ignatie va fi depus «paretisis» (demisie, retragere) de
bună voie sau îndemnat de domn, convins de nevinovăţia lui Ştefan.
S-a retras în Oltenia, vieţuind la Rîmnic şi la Cozia. Uneori îl întîl -
nim la Tîrgovişte, pe lîngă domnitorul Mihnea III Radu, care, în sep­
tembrie 1659, 1-a trimis într-o nouă misiune diplomatică la Gheorghe
Râkbczy II, aflat acum în Tîrgu Mureş, ca să încheie un tratat de
alianţă împotriva turcilor, căci domnul muntean se ridicase împotriva
lor. Tratatul s-a semnat la Tîrgu Mureş, dar planurile celor doi con -
ducători nu s-au putut înfăptui. A murit în ultima parte a lunii de -
cembrie 1662, fiind, poate, înmormîntat la Cozia (chipul său e zugrăvit
în paraclisul acestei mînăstiri), căreia i-a făcut cîteva danii înainte de
moarte.
M itropolitul Ştefan a doua oară. A revenit în scaun înainte de
15 decembrie 1655, cînd este întîlnit din nou în acte. Probabil în cei
doi ani cît scaunul a fost ocupat de Ignatie, Ştefan va fi stat la mî -
năstirea Tismana, unde îşi avea metania. Cu toate că n-a mai reluat
activitatea tipografică, fie din cauza bătrîneţelor, fie din cauza nesta -
torniciei vremurilor, tipografia fiind poate distrusă de oşti străine, mi -
tropolitul Ştefan s-a remarcat şi acum prin cîteva fapte de seamă.
Astfel, la 16 septembrie 1656, a hirotonit pe Sava Brancovici ca mi­
tropolit al Transilvaniei, cu reşedinţa la Alba Iulia.
tLa 24 octombrie 1656 a întîmpinat pe patriarhul Macarie al Antio-
hiei şi pe însoţitorii săi, care veneau pentru a doua oară în Ţara R o-
mânească. Patriarhul arab a rămas la noi pînă în toamna anului 1658,
vizitînd, în 1657, principalele mînăstiri ale ţării, după cum reiese din
bogatele însemnări de călătorie ale fiului său, arhidiaconul Pavel din
Alep. în Duminica tuturor sfinţilor din anul 1658, patriarhul, împreună
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

n itro p o litu l Ş tefan şi alţi a rh ie re i au s fin ţit b is e ric a cu hram u l

;ii îm păraţi C onstantin şi Elena din Bucureşti (actuala catedrală
iarhala), începută de domnitorul (acum m azilit) Constantin Şerban.
tîrziu, m itropolitul Ştefan a stăruit pe lîngă dom nitorul Radu Leon
4— 1669) s:i termine biserica.
în luna aprilie 1664 s-a întrunit, probabil la T îrgovişte, un sobor,
unte cu vlădicii ţării, în care s-au luat mai multe m ăsuri privind
istirile ţării, reînnoindu-se cele luate în 1596 în tim pul lui M ihai
azul. în 1668, m itropolitul Ştefan a început C ondica Sim tă a Mi-
:>liei U ngrovlahiei, în care urm au să fie în scrise, de aici înainte,
[e de alegere, de h iro to n ie, u neori şi de în scău n are ale tu tu ro r
ic ilo r h iro to n iţi la B ucureşti. A ceasta co n stitu ie azi o sursă în -
îată de inform aţie pentru disciplina noastră.
M enţionam şi faptul că v lăd ica Ştefan este ctito r al b isericii din
sşti— V îlcea, în care se află p ic tat şi chipul său, şi al b iserici i de
i din G răm eşti-Pietreni, jud. V îîceâ. Un portret foarte reuşit al
sp o litu lu i se află pe tîm p la sch itu lu i C rasna din ju d . G orj, îm -
nă cu al lui M atei Basarăb.
P rin te sta m e n tu l său, scris cu p u ţin tim p în a in te de m o arte, a
500 de taleri noii catedrale m itropolitane din Bucureşti. Şi-a dat
ÎSCU I sfîrşit la 25 aprilie 1668, fiind îngropat în catedrala din T îr-
şte ; pe m orm întul lui s-a pus o lespede de p iatră cu o inscripţie
mba :omână.

C o n c l u z i i : Beneficiind de sprijinul domnitorului M atei Ba-

rab, m itro p o liţii T eo fil şi Ştefan au d eschis o epocă nouă In is -
ria culturii româneşti, mai ales p rin tipăriturile lor în lim ba r o -
ână : cărţi de slujbă, ju rid ice şi teologice. M erită să fie reţinuţi
deosebi strădania m itropolitului Ştefan de a traduce îndrumările
nconale din cărţile de cult în româneşte, fă c în d astfel începutul
ocesului de românizare a slujbelor bibericeşti.
între co la b o ra to rii lo r nii p o t f i trecuţi cu vederea ie ro m o n a -
i M eletie M acedoneanul, Ştefan din Ohrida, Silvestru, M e lc h ise -
c, M ihail Moxa, D aniil Andrean, care au adus un aport preţios
traducerea şi tipărirea de cărţi în lim ba română. P robabil a ceş-i
erau «ucenicir> ai m itropolitului Teofil, ei fo rm în d o adevărată
coală » ro m â n ea scă , ceea ce era, în a cele vrem u ri, un a c t de
iie curaj, dat2 fiin d puternica tradiţie slavonă.
în ce priveşte tipăriturile slavone, acestea au avut o largă ră s-
ndire în toate b iseric ile de lim bă slavă, mai ales în cele a flate
b stăpînire otomană. Teofil însuşi spunea în p refa ţa P saltirii s la -
 MITROPOLIŢII TEOFIL ŞI ŞTEFAN 59

vone din 1637 că era hărăzită «şi altor neamuri înrudite cu noi
după credinţă... şi cu deosebire bulgarilor, sîrbilor, ungrovlahilor,
moldovlahilor şi celorlalţi». In felul acesta, Matei Basarab a fost
un mare protector al culturii bisericeşti la slavii sud-dunăreni. în­
treaga sa domnie a iost o perioadă de adevărat! renaştere cultu -
rală ortodoxă şi naţională, aşa cum nu mai fusese în Ţara Româ -
nească din timpul lui Neagoe Basarab.
B IB L IO G R A F IE
I z v o a r e . N. IORGA, Documente greceşti privitoare la istoria românilor
(voi. XIV, partea I din colecţia Hurmuzaki), Bucureşti, 1915; EMILIA CIORAN,
Călătoriile patriarhului Macarie de Antiohia în ţările române, Bucureşti, 1900,
262 p.;! Voi. Călători străini despre jăriie române, VI, Bucureşti, 1976, p. 1—307
(Călătoriile patriarhului Macarie, de Pavel din Alep).
Istoria Ţării Româneşti 1290—1690. Letopiseţul cantacuzinesc. Ediţie critică de
C. Grecescu şi D. Simonescu, Bucureşti, 1960, LXII + 253 p. (şi în Cronicari
munteni, ediţie îngrijită de Mihail Gregorian, voi. I, Bucureşti, 1961, p. 81—224).
IO AN BIANU şi NERVÂ HODOŞ, Bibliogratia românească veche, tom. I (1508 —
1716), Bucureşti, 1903, X + 572 p.; tom. IV (red. de IOAN BIANU şi DAN SI -
MONESCU), Bucureşti, 1944, XII + 375 p.
îndreptarea Legii, 1652. Ediţie critică, Bucureşti, 1962, 1013 p.
L u c r ă r i : Mitropoliţii Teofil şi Ştefan. GEORGE I. NEGULESCU, Şteian I
mitropolitul Ungrovlahiei, Bucureşti, 1900; V. DRĂGHICEANU, Vechea biserică de
lemn din Grămeşti-Vîlcea, în BCMI, III, 1910, p. 110— 114; V. DRĂGHICEANU,
O ctitorie mitropolitană: biserica din Rîmeşti-V'îlcea, în BCMI, IV, 1911, p. 130—
132; I. C. FILITTI, Cu privire la mitropolitul Ungrovlahiei Teoiil, în «Arhivele Olteniei»,
an. X, 1931, nr. 56—58, p. 448; NICULAE ŞERBĂNESCU, Mitropoliţii Ungrovlahiei, în
«B.O.R.», an. LXXVII, 1959, nr. 7—10, p. 722—826 (774—779) j NICULAE ŞERBĂNESCU,
Precizări privind cronologia mitropoliţilor Ungrovlahiei hi B.O.R., an. LXXIX, 1961,
nr. 3—4, p. 376—380; DAN PLEŞIA, Cînd a fost înscăunat mitropolitul Teoiil al
Ungrovlahiei?, în B.O.R., an. LXXXII, 1964, nr. 11 — 12 p. 1103—1106; ION V.
DURă , Biserica din Ţara Românească în epoca lui Mate, Basarab, în B.O.R., an. LXXXIX,
1971, nr. 5—6, p. 577—592; RADU CREŢEANU Mitropolitul Şteian I al Ungrovlahiei,
în M.O., an. XXIX, 1977, nr. 1—3, p. 119—139
Mitropolitul Ignatie Sîrbul. AL. IORDAN, Ignatie mitropolitul Ţării Româneşti
în «Cercetări istorice», Iaşi, an. XIII—XVI, 1940, nr. 1—2, p. 384—404; I. IONAŞCu
Data morţii mitropolitului muntean Ignatie Sîrbul, în «Revista Istorică Română»
voi. XIII, fasc. 2, 1943, p. 37—51 (şi extras); LUCIAN GAFTON, Episcopii di
Rîmnic : Ignatie Sîrbul şi Ignatie Grecul, în M.O., an. IX, 1957, nr. 1—2, p. 46—56
ŞERBAN RĂZEŞUL (Aurelian Sacerdoţeanu), Despre mitropolitul Ignatie Sîrbul, îr
B.O.R., an. LXXVIII, 1960, nr. 11—12, p. 1054—1077; ŞERBAN RĂZEŞUL (Aureliar
Sacerdoţeanu), larăş/ despre mitropolitul Ignatie Sîrbul, în B.O.R., an. LXXXII, 1964
nr. 11—12, p. 1084—1099.
V i a ţ a c u l t u r a l ă . DAN SIMONESCU, Viaţa literară şi culturală a mî
năstirii Cîmpulung (Muscel) in trecut, Cîmpulung, 1926, 72 p.; AL. PROCOPOVICI
De la Coresi diaconul la Teoiil mitropolitul lui Matei Basarab, în voi. Omagiu Iu
Ioan Bianu, Bucureşti, 1927, p. 289—302; DAN SIMONESCU şi DAMIAN P. BOG
DAN, Începuturile culturale ale domniei lui Matei Basarab, în B.O.R., an. LVI
1938, nr. 11—12, p. 866—880 (şi extras); ŞT. PASCA, O tipăritură munteanâ necu
noscută din secolul al XVIl-lea : cel mai vechi Ceaslov românesc. Studiu istoric
literar şi de limbă, în Academia Română. Studii şi cercetări, XXXVI, Bucureşti
1939, p. 97—121 ; G. POPESCU-VÎLCEA, Slujebnicul mitropolitului Şteian. al Un
grovlahiei (1648—1668), Bucureşti, 1974, 112 p. + XL ilustraţii1în text; VIRGI1
GÂNDEA, L'humanisme d'Udrişte Năsturel et l'agonie des lettres slavonnes en Va
lachie, în RESEE, VI, 1968, 2, p. 239—287 p şi în voi. Raţiunea dominantă. Contri
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

istoria umanismului românesc, Cluj-Napoca, 1979, p. 33_77.1 GHEORGHE

V, Mînăstirea Govora şi egumenia lui -Meletie Macedoneanul (1),, în «Bule-
onumentelor Istorice», an. XL, 1971, nr. 2, p. 20—32; ALEXANDRU DUŢU,
ii români şi cultura europeană, Bucureşti, 1974, 227 p. ; NICOLAE STOI-
Epoca lui Matei Basarab (1632—1654). La 350 de ani de la urcarea sa
în G.B., an. XLI, 1982, nr. 7—8, p. 515—535; WILLEM van EEDEN, «Invă-reste
toate zilele* (1642). Edition et etude Iinguistique, tom. I—II, Amster-185, VIII +
811 p.; CORNELIA PAPACOSTEA-DANIELOPOLU şi LIDIA f, Carte şi tipar in
societatea românească şi sud-est europeană (secolele rJX), Bucureşti, 1985, 264
p. j NICOLAE STOICESCU, Matei Basarab, Bucu-38, 226 p. (îndeosebi p. 81 —
93).
o I i l e. V. PAPACOSTEA, Originea invăţămîntului superior în Ţara Ro-
ă, în «Studii», revistă de istorie, t. XIV, 1961, 5, p. 1139—1167; VICTOR
3STEA, O şcoală de limbă şi cultură slavonă la Tîrgovişte, in timpul dom -
Matei Basarab, în «Romanoslavica», V. Istorie, 1962, p. 183—193.
a v i 1 e 1 e. LIVIU STAN, Importanţa canonică şi juridică a Pravilei de Ia
te, în S.T., an. IV, 1952, nr. 9—10, p. 561—579; IORGU D. IVAN, Pravila
-a lungul vremii, în S.T., an. IV, 1952, nr. 9—10, p. 580—609; GHEORGHE
îndreptarea Legii din 1652, în «Studii», revistă de istorie, tom. XIII, 1960,
57—82; GHEORGHE CRo N ţ , Pravila de la Govora din 1640, în «Studii»,
ie istorie, tom. XIV, 1961, nr. 5, p. 1211 —1226; IOAN N. FLOCA, Pravila
iovora din 1640—1641, în B.O.R., an. LXXXI, 1963, nr. 3—4, p. 297—
319;
J MARINESCU, Dispoziţiuni de drept laic in Pravila de la Govora din
B.O.R., an. LXXXI, 1963, nr. 3—4, p. 320—346; IOAN N. FLOCA, Impor-
nonică şi juridică a Pravilei de la Govora, în M.A., an. IX, 1964, nr. 6 _8,
523; IOAN N. FLOCA, Originile dreptului scris in Biserica Ortodoxă Sobru,
1969, XVI + 212 p. (şi în M.A., an. XIV, 1969, nr. 1—3); STELIAN SCU,
Matei Basarab legislator, în G.B., an. XLI, 1982, nr. 11—12, p. 916—936.
 XXXIII
MITROPOLIA TRANSILVANIEI
ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XVII-LEA.
M ITROPOLIŢII ILIE IOREST
ŞI SIM ION ŞTEFAN

Lsin a doua jumătate a secolului al XVI-lea, au rămas felurite

ştiri privitoare la mitropoliţii Transilvaniei, care-şi aveau reşedinţa în
Alba Iulia (Bălgrad). între ei s-a remarcat Ioan de la Prislop, care a
avut fericirea să păstorească şi în timpul lui 'Miliai Viteazul, domn,
pentru scurt timp, al celor trei ţări româneşti, care a ridicat în Alba
Iulia o nouă biserică mitropolitană şi o nouă reşedinţă vlădicească.
Urmaşii săi au avut păstoriri destul de lungi, dar au avut mult de lup -
tat cu încercările cîrmuitorilor de atunci ai Transilvaniei de a atrage
pe români la calvinism.
Urmaşii lui Ioan de la Prislop. Primul dintre ei a fost mitropolitul
Teoctist, care a avut o păstorire neobişnuit de lungă pentru acele
timpuri. Este pomenit pentru prima oară în martie 1606, în Cronica
protopopului Vasile de la biserica Sfîntul Nicolae din Şcheii Braşo -
vului (-j- 1659) şi mai tîrziu, în Istoria acelei biserici, scrisă de pro­
topopul Radu Tempea II (1690— 1742). în acel an, mitropolitul Teoc­
tist, împreună cu mitropolitul Luca (din Cipru) al Ungrovlahiei au în­
depărtat din slujbă «pentru necuviinţă şi mîndrie» pe preotul Neag o-
slav de la biserica Sfîntul Nicolae din Şcheii Braşovului, venit aici din
Ţara Românească. Cronicarul sas Andreas Hegyes, în însemnările
zilnice pe care le-a lăsat, notează că la 26 august 1615 «vlădica din
Bălgrad» a mers din nou la Braşov ca să aplaneze unele neînţelegeri
între doi preoţi de la biserica Sfîntul Nicolae. Desigur, acest vlădică
a fost Teoctist. Alte ştiri despre el ne oferă o piatră de mormînt cu
o inscripţie slavonă descoperită în zidul turnului bisericii din Alba Iulia-
Maieri. Această biserică a fost construită — începînd cu anul 1715
— din materialele provenite din dărîmarea «Mitropoliei» din
 Iu lia, zid in d u -se atu n ci, pe la tu ra de v est a tu rn u lu i, în stînga
rii, şi p iatra de care este vorba. A fost pusă «în tim pul episcopu -
:h ir T h eo ctist... p reo t ch ir G heorghie, în anul (7131), iar de la
erea D om n(lui) 1622, luna decem brie, 26 zile». R ezultă că m itro -
nl T eoctist a păstorit pînă după această dată.
M itropolitul D osoîtei. U rm aşul său, D osoftei, pare să fi fost ori -
din M oldova, sau un transilvănean călugărit acolo. în tr-o în-
are pe o E vanghelie slavonă, în m anuscris, cu d ata de 21 aprilie
el scria despre sine : «eu v lăd ica D osoftei ce am fo st în Rom an
îşi şi mai m are peste to ate m în ăstirile Ţ ării M oldovei, aşijd erea
că în A rdeal şi în M aram ureş , - şi am fost în ţin u tu l Sacm arului
la D obriţin...». înseam nă că a fost un tim p «exarh al m înăstirilor»
/[oldova, în accepţiunea de azi a cuvîntului, apoi episcop de Vad
aram ureş, într-o perioadă pe care nu o putem determ ina. N -ar
:lus în să ca el să fi fo st v icaru l m itro p o litu lu i T eo ctist, care era
1 de bătrîn, căci Socotelile Braşovului pom enesc, la 26 martie
pe «vlădica al doilea» din Bălgrad, fără ca să-i dea numele,
'resupunem că a ocupat scaunul vlădices c în 1623 sau în prim a ju -
;e a lui 1624, căci ia 18 septem brie 1624, G abriel B ethlen scutea
■eoţii români din Ţara Făgăraşului de dijmă. Fără îndoială că i
un nou ie ra rh , m ai tîn ă r şi m ai d in am ic, ca D o so ftei, a p u tu t
licite ace astă scu tire. V a fi stă ru it p en tru aleg erea lui unul din
ii m oldoveni de atunci, Ştefan Tomşa II (1621 — 1623) ori Radu
2a (1623A1626), care erau în bune raporturi cu principele G a-
B ethlen (1613— 1629). Ca m itropolit, a co ntinuat să în treţin ă le -
cu ierarhii, dom nitorii şi egum enii unor m ănăstiri din M oldova,
litro p o litu l D osoftei a răm as în isto ria B isericii noastre ca un
ic ierarh , prin fap tu l că la 4 iulie 1627 a co n v o cat un «sobor»
sinod» la A lba Iu lia, care a lu a t mai m ulte m ăsuri p riv ito are la
m orală a p re o ţilo r şi cred in cio şilo r tran silv ăn en i. P rintre altele,
b ilea un num ăr d estu l de rid icat de sărb ăto ri. V edem în aceasta
;rcare a ierarh u lu i şi a m em brilor «sinodului» (protopopii ep ar-i
unii m ireni) de a u şu ra v ia ţa cred in cio şilo r iobagi, stab ilin d îi
m ulte sărb ăto ri, în care să nu se lucreze (de p ild ă, în iu lie
sărbători zilele de 8, 15, 17, 20, 22, 25 şi 27). Se fixau apoi :i
în bani p entru p reo ţii care săv îrşeau fapte n evrednice de mi -i lor
p reo ţească sau care nu săvîrşeau slujbele potr iv it tip icu lu i .
Luielilor ortodoxe. O prim ă categorie de pedepse se aplicau preo -
are nu-şi în d eplineau cu conştiin cio zitate în d ato ririle lo r pasto -
tu rg ice : «preotul carele nu va şti p s a ltire a de -nţeles b irşag 24
flo rin ţi ,■ p o p a de n u v a a v e a c ă rţi şi v e ş m in te şi v a s e de a n tim is
altarului şi a hram ului, birşag 24 florinţi ,• popa de i se v a trece rîndul
bisericii peste zi m are sau sfînta dum inică, pentru beţie, să fie birşag
scau n u lu i 24 florinţi; po p a de nu v a cînta litu rg h ia cu 7 prescuri, birşag
12 florinţi» etc. A lte m ăsu ri priv eau pe p reo ţii n ev red n ici de însăşi
chem area lor preoţească, p rev ă z în d u -se p ed ep se de 12 sau 24 «florinţi»
ori c h ia r în lă tu ra re a d in cler. A tre ia g ru p ă de a m e n z i p riv e a pe
c re d in c io ş i: c e i c a re n u p o s te a u în d o u ă z ile p e s ă p tă m în ă p lă te a u
24 flo rin i, cei ce răp e a m fete 40 flo rin i, cei care nu re sp e c ta u să rb ă -
to rile 6 florini etc.
L a sc u rt tim p d u p ă a c e st sin o d , v lă d ic a D o so fte i ta fo st în lă tu ra t
din scaun. Se p a re că în d e p ă rta re a lui se d a to ra to c m a i a c e lu i sinod,
care a u rm ărit îm bu n ătăţirea v ieţii relig io ase-m o rale a clerului şi c re ­
d in c io ş ilo r, lu c ru ce nu v a 'fi c o n v e n it p rin c ip e lu i G a b rie l B e th le n .
D upă relatările cronicarului G heorghe B rancovici (c. 1645— 1711), în ­
tre g ite cu ale c ro n ic a rilo r saşi G eo rg K ra u s (j - 1679) şi G e o rg H a n e r
(•j- 1777), D o s o fte i nu n u m a i că a fo st în lă tu ra t d in sc au n , d ar a fo st
şi în te m n iţa t, iar p rin c ip e le 1 -a p u s să -i z u g ră v e a s c ă un c a ste l din
lernut.
M itropolitul G henadie II. D upă înlăturarea lui D osoftei, scaunul m i­
tro p o lita n a fo st o c u p a t de p re o tu l n o b il G h e o rg h e de B ra d (cel p o ­
m enit în inscripţia din A lba Iulia-M aieri din 1622 : «preot chir G h e o r­
g h e » ), n u m it în c ă lu g ă rie — şi ca m itro p o lit — G h e n a d ie. P re s u p u ­
nem că el a fost h iro to n it la T îrg o v işte de m itro p o litu l de atunci al
U n g ro v la h ie i, L u c a d in C ipru. E s te a te s ta t d o c u m e n ta r ca m itrd p o lit
la 17 o c to m b rie 1627. L a 4 d e c em b rie 1628 da o ca rte de în tă rire în
slu jb ă p ro to p o p u lu i Ian ăş din H u n e d o a ra, în care se in titu la « P r e a -
sfinţitul a rh iep isco p chir G hen ad ie al scau n u lu i B ă lg rad u lu i şi V adului
şi O răzii şi S ă tm a ru lu i şi i] în tre g ii ţări a A rd e a lu lu i şi celelalte» .
O b serv ăm că e p a rh ia V ad u K i ap a re aici, o ficial, în c o rp o ra tă în M i -
tro p o lia p r o p riu -z is ă a A rd e a lu lu i. A c e s t fa p t s -a p u tu t p e tre c e cu
p uţin tim p în urm ă.
C u to a te că p r in c ip e le G a b iie l B e th e n îş i v a fi p u s m ari n ă d e jd i
în m itro p o litu l G h e n a d ie că -1 v a a ju ta în în c e rc ă rile sa le de ră s p în -
c lire a c a lv in is m u lu i p rin tre ro m â n i, n u c u n o a ş te m n ic i o a b a te re a
lui de la c re d in ţa o rto d o x ă. D im p o triv ă , a în tre ţin u t în p e rm a n e n ţă
legături cu dom nii, ierarhii şi egum enii din M oldova. D esigur, în urm a
refuzului lui G henadie de a-1 ajuta în acţiunea sa prozelitistă, G abriel
B e th le n a scris — se p are în m ai m u lte rîn d u ri — p a tria rh u lu i e c u m e ­
nic C iril L u caris 1638), cerîn d u -i c o n sim ţă m în tu l p e n tru tre c e re a ro-
iilor ortodocşi din Transilvania la calvinism. Nu se cunosc scrisorile
Bethlen, ci numai răspunsul patriarhului, din 2 septembrie 1629, din
; se pot afla şi unele din argumentele invocate de Bethlen în spri -
.1 încercării sale. El considera că preoţii români — prin calvi-
a s-ar putea împărtăşi de lumina cărţii şi că trecerea lor la
a învăţătură a lui Calvin ar fi salutată cu satisfacţie de regele
diei (Gustav II Adolf, admirator al lui Ciril Lucaris), de electorul de
idenburg şi de principii protestanţi ai Germaniei (!) Patriarhul a
Lbătut însă cu multă demnitate toate argumentele principelui cal -
între altele, îi scria : «noi nu putem nici cum să dăm ajutorul
tru făţiş unei lucrări de felul acesta», - şi apoi continua : <<Dacă
i sărmană naţiune (românii, n.n.), lipsită de orice dreaptă învăţă -
i, ar trece la credinţa luminăţiei voastre, din neştiinţă sau din silă...,
n-o putem împiedica, din cauza depărtării mare a locului şi a
ei noastre de putere ,• şi nici nu ni se cade nouă să ne luptăm
îl decît cu cuvîntul. Dar dacă am sprijini din partea noastră pe
sau în ascuns această părăsire de credinţă, am săvîrşi un păcat
:are nu l-ar putea spăla toate chinurile pamînteşti». Ca unul care
ilătorit în mai multe rînduri prin ţări le române, patriarhul Ciril îi
gea atenţia lui Bethlen asupra zădărniciei planurilor sale şi prin
>te cuvinte : «Pentru îndeplinirea fericită şi paşnică a acestei
imbări de religie), ar trebui mai întîi să se rupă legătura de sînge
e sirrţire care zvîcneşte în taină, dar cu multă putere, între ro di
din ţara Transilvaniei şi locuitorii din ţările Munteniei şi Mol-ei.
Negreşit, domnii vecini ai ziselor ţări nu vor îngădui aceasta
odată .şi foarte sigur vor pune piedici, dacă nu cu armele, cel
n cu îndemnuri tainice». Deci şi străinii erau conştienţi de uni -
a de credinţă, de iimbă şi de origine a românilor din Transil -
ia, Ţara Românească şi Moldova.
Cu aceasta, s-au încheiat şi încercările lui Bethlen de a atrage
omâni la calvinism, căci a murit la sfccurt timp (15 noiembrie 1629).
tica sa religioasă a fost continuată de noul principe Gheorghe
âczy I (1630— 1648). Astfel, la 9 aprilie 1638, la rugămintea lui
nadie a întărit un decret dat de Betheln, în 1624, prin care preoţii
Ţara Făgăraşului erau scutiţi de impozite faţă de fisc. Din cu-sul
acelui decret, aflăm că încă din timpul lui Bethlen s-au impus i
condiţii mitropolitului român, pe care «totdeauna nevătămate le ;ine
şi le va plini şi să fie ascultător de vlădica bisericii ungu- n i de
legea dreaptă». înseamnă că mitropolitul român era pus sub ;ltarea
superintendentului calvin încă din timpul lui Gabriel len.
Trebuie să ne reţină atenţia afirmaţia superintendentullui Ge -
leji Katona Istvân că Ghenadie «pe unele (condiţii) le ţinea, pe al -
tele nu».
In primăvara anului 1640, cînd mitropolitul Teofil al Ungrovla -
hiei a fost trimis de Matei Basarab în fruntea unei solii la Alba Iulia,
pentru a duce tratative cu Gheorghe Râkoczy, acesta a cercetat şi
pe colegul său Ghenadie. Probabil cu acest prilej, Ghenadie a rugat
pe mitropolitul muntean să scoată o ediţie şi pentru Transilvania din
Pravila de la Govora. în adevăr, pe unele din foile de titlu ale Pra-
vilei, care a apărut în acel an, numele lui Teofil era înlocuit cu al
Jui «Ghenadie, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop $i mitropolit a toată
ţara Ardealului», ceea ce înseamnă că acele exemplare s-au tipărit
pentru nevoile preoţilor ardeleni.
Dar însuşi mitropolitul Ghenadie a izbutit să pună bazele unei ti -
pografii la Alba Iulia, în ultimii ani ai păstoririi sal e. Un ajutor pre­
ţios la înfiinţarea ei va fi avut din partea mitropolitului Teofil, căci
în prefaţa Evangheliei cu învăţătură, tipărită în 1640— 1641, amintea
că «s-au aflat acest dascăl, popa Dobre, de au venit din Ţara Rumă -
nească de au făcut tipare aicea în Ardeal». Evanghelia cu învăţătură
era o reproducere — cu multe greşeli — a lucrării cu acelaşi titlu ai
diaconului Coresi, din 1581. A ieşit de sub tipar abia în 1641, cînd
în scaunul vlădicesc de la Bălgrad păstorea «Iorist arhimitropolitui»,
care continua şi prefaţa începută de înaintaşul său.
La 3 septembrie 1640, mitropolitul Ghenadie a trecut la cele
veşnice. Deşi a păstorit în împrejurări vitrege, el a rămas un bun
ortodox, căci nu s-a abătut cu nimic de la învăţătura Bisericii orto -
doxe, ştiind să îndrume şi pe păstoriţii lui să păstreze adevărurile de
credinţă ortodoxă.
M itropolitul Ilie lorest. îndată după moartea lui Ghenadie, s-au
ivit mai mulţi candidaţi pentru ocuparea scaunului mitropolitan: egu -
menul Meletie Macedoneanul de la Govora (a c ărui' activitate tipo­
grafică este cunoscută),-protopopul din Haţeg şi ieromonahul lorestj
din mînăstirea Putna. Meletie a fost recomandat lui Râk6czy de
superintendentul Geleji Katona Istvân, căruia i 1-a recomandat Ştefan
Csernatoni, un sol al lui Râkocz y, trimis adeseori în Ţara Româ -
nească. Dintr-o corespondenţă purtată între Geleji şi Râk6czy în
cursul lunii septembrie 1640 aflăm că superintendentul a fixat viito -
rului mitropolit o listă cu 24 de condiţii pe care urma să le respecte.
O simplă lectură a acestora arată că acceptarea lor ar fi dus la o
completă calvinizare a Bisericii româneşti.
5 — Istoria B.O.R., voi. II
>intr-o nouă scrisoare a lui Geleji cu data de 8 octombrie 1640,
că a fost numit un «moldovean», exprimîndu-şi regretul că n-a
tumit cel recomandat de el. Noul mitropolit se numea din botez
iar ca monah Iorest, era origjinar din Transilvania, fiind «din
irie dat să crească pentru învăţătură de carte... în mînăstirea
i şi în aceeaşi mînăstire a fost călugărit şi înaintat după oare -
vreme în treapta preoţiei». Aşa îl recomandau, mai tîrziu, ţaru -
[ihail Feodorovici al Rusiei ierarhii din Moldova. Pe o Psaltire
inuscris de la mînăstirea Putna se află şi însemnarea : «Ieromo -
Iorest, vleat 7133 (1624), noiembrie 3», care ar putea să fie
i de el însuşi, pe cînd era tînăr ieromonah în ctitoria lui Ştefan
[are. Un preot, Manoil din Suceava, termina, în 1637, copierea
Oronici universale a lui Simion Magistrul şi Logotetul,' în slavo -
începută sub îndrumarea mitropolitului Anastasie Crimca şi con -
ă sub a «ieromonahului Iorest, egumen» (azi se păstrează în bi -
ca Saltîkov-Scedrin din Petersburg). Să fie viitorul mitropolit al
ilvaniei sau e viitorul episcop de Rădăuţi din anii 1651— 1656?
rea lui ca mitropolit s-a făcut la stăruinţele lui Vasile Lupu,
;ra în raporturi prieteneşti cu Râkoczy. A fost hirotonit la Tîrgo -
de mitropolitul Teofil al Ungrovlahiei pe la începutul lunii no­
ie 1640.
ăstoria sa a căzut în vremuri de restrişte, cînd acţiunea pro -
tă condusă de Gheorghe Râk6czy I şi de Geleji Katona Istvân
eţea tot mai mult. S-au făcut numeroase presiuni şi asupra mi -
ituilui Iorest, ca să-i ajute la răspîndirea învăţăturii calvine. în
scop, cu prilejul confirmării sale ca mitropolit, i s-a fixat un
im în mai multe puncte, prin care îi cereau să lucreze în această
ie. Ca mitropolit a continuat legăturile cu Moldova, fiind cerce -
. călugări de la Putna. A făcut vizite canonice în diferite parohii,
ind pînă în Maramureş. Arătam mai sus că în 1641 a ieşit de
par, la Alba Iulia, o nouă ediţie ăip Evanghelia cu învăţătură
î de Coresi, în care se intitula «Iorest arhimitropolit». La 18 fe­
e 1642, Dieta Transilvaniei se plîngea de el că hirotoneşte preoţi
iobagii români de pe moşiile nobiliare, ca să-i scape de iobă -
e aceea, membrii Dietei cereau să i se interzică astfel de hiro-
iar cei pe care i-a hirotonit să fie înapoiaţi proprietarilor, ca
• Dar mitropolitul n-a îndeplinit nici una' din dorinţele calvinilor,
amas statornic în credinţa ortodoxă, împreună cu păstoriţii săi.
L 1642 (după unii cercetători 1640), s-a tipărit în satul Prisaca un
sm calvinesc, în româneşte, care avea să primească acel renumit
ns, din partea mitropolitului Varlaam al Moldovei. Catehismul
 11.U. WB1S5 1 ţii SIMION ŞTBi'AJM 6'

a apărut «cu voia şi cu porunca» principelui Gheofghe Râkoczy, ci

cheltuiala predicatorului Gheorghe Csulai, cu «scrisoarea s-a osteni
popa Gheorghe din Secul», iar cu tiparul, popa Dobre. Era împărţi1
după cele trei virtuţi teologice, explicînd Simbolul (apostolic), cele
10 porunci şi Tatăl nostru, sub formă de întrebări şi răspunsuri. Sţ
pare că una din cauzele înlăturării, vlădicii Iorest din scaun a fosj
tocmai opoziţia sa la tipărirea şi difuzarea Catehismului. Va fi fosl
întărit în convingerile sale ortodoxe şi de Sinodul de la Iaşi din
septembrie—octombrie 1642, care a aprobat Mărturisirea ortodoxă A
lui Petru Movilă.
în aceeaşi perioadă, relaţiile dintre Vasile Lupu şi Gheorghe Râ -
koczy erau pe cale de a se înrăutăţi, căci domnul moldovean urmă'
rea cucerirea Transilvaniei. Din aceste motive, la începutul anulu
1643, Gheorghe Râkoczy, îndemnat de superintendentul Ştefan Gelej
şi de predicatorul curţii, Gheorghe Csulai — care a urmat apoi Iu:
Geleji —, a convocat «un sinod obştesc al tuturor protopopilor şi păs-
toriloA români de ritul grecesc şi sîrbesc», în vederea judecării mi­
tropolitului, învinuit de viaţa nedemnă de un slujitor al Bisericii. Vlă -
dica Iorest a fost înlăturat din scaunul mitropolitan, aruncat în închi -
soare, iar bunurile i-au fost confiscate. A fost eliberat abia în no­
iembrie 1643, pe baza răspunderii ce şi-au .asumat 24 de garanţi (che-
zaşi), că va plăti 1.000 de taleri pentru vistieria principelui. S-a reîntors
apoi în Moldova, aşezîndu-se la mînăstirea sa de metanie, la Putna.
în iunie 1645 a plecat în Rusia, pentru ca să strîngă banii trebuitori
în vederea răscumpărării garanţilor. Avea asupra sa o scrisoare de
recomandare către ţarul Rusiei, Mihail Feodorovici Romanov, dată în
Suceava, la 2 iunie 1645, de ierarhii moldoveni : mitropolitul Varlaam,
cu sufraganii săi : Anastasie al Romanului, Ştefan al Rădăuţilor şi
Ghedeon al Huşilor, avînd şi sigiliile egumenilor de la Putna, Moldo -
viţa, Slatina şi Bistriţa. Vlădicii moldoveni, după ce înfăţişau pe scurt
viaţa mitropolitului Iorest, relatau şi suferinţele pe care le-a îndurat
din partea cîrmuitorilor calvini ai Transilvaniei, îndeosebi din partea
lui Gh. Csulai, care «a adus mărturii mincinoase şi i-a făcut mare
nedreptate şi i-au luat tot ce avea şi l-au legat şi l-au închis în tem­
niţă nouă luni, şi a suferit în surghiun şi împreună cu el o mulţime
de preoţi creştini, nu pentru altă vină, decît pentru credinţa creştină,
voind să-i convertească la calvinisnî». Cereau apoi ajutorul ţarului
pentru mitropolitul Iorest, ca să-şi poată răscumpăra cei 24 de garanţi.
A primit şi un «paşaport» din partea domnului Vasile Lupu.
Ajuns la Moscova, — probabil prin Kiev, unde va fi cercetat pe
mitropolitul Petru Movilă —, fostul vlădică al românilor transilvăneni
DSt primit de ţarul Rusiei (la 26 august 1645), căruia i-a dăruit păr-
>le din moaştele Sfîntului Dumitru. In schimb, ţarul i-a făcut da­
i bogate în bani şi obiecte. După o şedere de cîteva luni la Mos -
a, vlădica Iorest s-a reîntors în Moldova, răscumpărîndu-şi garanţii
la Alba Iulia. Şi - a petrecut restul vieţii la mînăstirea Putna (n-a
tis episcop de. Huşi, cum au crezut unii istorici). A murit aici, la
ici bstrîneţi, căci pe un Minei slavon în manuscris, din acea mî-
tire, se găseşte însemnarea : «Să se ştie cînd a murit vlădica Iorest,
nul 7186 (=. 1678) luna martie 12».
Ţinînd seamă de viaţa sa curată, dar mai ales de rîvna şi pătimirea
irată pentru apărarea Ortodoxiei, Sfîntul Sinod al Bisericii Orto -
e Române a hotărît — la 28 februarie 1950 — ca mitropolitul Ilie
st să fie cinstit ca sfînt mărturisitor de către întreaga Biserică
:doxă Română, în ziua de 24 aprilie a fiecărui an, odată cu Sava
icovici, unul din urmaşii lui în scaunul mitropolitan. Canonizarea
solemnă s-a făcut la Alba Iulia, la 21 octombrie 1955.
Mitropolitul Simion Ştefan. îndată după înlăturarea lui Ilie Iorest
scaun, soborul protopopilor a ales ca mitropolit pe ieromonahul
in {din botez Simion) de la mînăstirea din Alba Iulia. Nu avem
despre el pînă la alegerea ca mitropolit. Presupunem că a învăţat
? în gimnaziul din Alba Iulia, care funcţiona de prin 1580, tran sfor-
îu «colegiu academic» de principele Gabriel BetMen, în 1622.
terea ca mitropolit a avut loc la sfîrşitul lui februarie sau în pri -
zile ale lunii martie 1643, căci dintr-o scrisoare a lui Geleji către
Râkoczy, din 4 martie, aflăm că protopopii eparhiei se găseau
în Alba Iulia şi că «popa Ştefan... este acum vlădică». Din ace -
scrisoare aflăm că din cele 20 de protopopiate ortodoxe din Tran -
nia, 17 se găseau sub autoritatea superintendentului calvin,
stă situaţie a nemulţumit pe noul mitropolit, dar şi pe unii pro -
n (de pe Cîmpie şi din Ţara Făgăraşului), care i-au declarat lui
ii — în dimineaţa aceleiaşi zile — că nu doresc să iasă de sub
tarea mitropolitului ortodox. Dîndu-şi seama de insuccesul pro -
îdei calvine, Geleji sfătuia pe principe — în aceeaşi scrisoare —
gădme lui Simion Ştefan să facă vizite canonice şi în protopo -
le puse sub ascultarea lui. In aceste vizite, mitropolitul urma să
isoţit de «popa Gheorghe şi de Molodiţ» (probabil Gheorghe din
care a lucrat la traducerea Catehismului calvinesc şi Mihail
deţ, viitorul episcop de Maramureş, din 1651) «fără de care să
orbească nimic cu nimenea, ci adunînd preoţii români la fiecare
popie, să-i sfătuiască a primi condiţiunile şi articolele...». Deşi -
 MITROFOMŢII ILIE IOREST ŞI SIMION ŞTEFAN

gur este vorba de cele 15 puncte umilitoare care i-au fost impuse ţ
decretul de recunoaştere dat de Gh. Răkoczy I la 10 octombrie 16
lată principalele îndatoriri : să se predice în româneşte, dar numai di
Şfînta Scriptură, înlăturîndu-se astfel Sfînta Tradiţie ; tineretul si
instruit după Catehismul calvinesc ,- în locul Sfintei împărtăşanii să
folosească pîine şi vin nesfinţite , - să se înlăture ritualul botezului
al înmormîntării, introducîndu-se — în locul lor —• rugăciunile şi c
ţările folosite de calvini ; să se înlăture cultul icoanelor şi al, cruc
să nu se pună piedici preoţilor şi credincioşilor care, «din însuflai
Sfîntului Duh», doreau să treacă Ia calvinism ş.a. Se precizau apoi
leva din drepturile pe care le avea superintendentul calvin asuj
Bisericii Ortodoxe şi a mitropolitului. Astfel, «episcopul ortodox i
gureşe» trebuia să fie consultat «în orice lucru greu în trebile re
giunii», îşi dădea avizul la numirea, menţinerea sau îndepărtarea c
slujbă a protopopilor şi se pronunţa — în caz de apel — asupra se
iinţelor date de mitropolit şi protopopi.
In aceeaşi diplomă de oonfinmare erau menţionate şi comitate
peste care se întindea jurisdicţia mitropolitului Ştefan : Alba, Crasn
Solnocul de Mijloc, Dobîca, Cluj, Turda, Cetatea de Ba ltă (Tîrnavc
apoi districtele Chioar, Bîrsa şi Bistriţa, scaunele secuieşti şi săseş
în zonele care —• după părerea lui Râkoczy — erau cîştigate penti
calvinism (Alămor, Orăştie, Haţeg, Hunedoara, Ilia, Criş şi trei pr<
topopiate din Ţara Făgăraşului), «nu va putea să aibă nici o puter
decît numai cît îi va îngădui domnul episcop ortodox unguresc» (!
Dacă mitropolitul Ştefan ar fi îndeplinit toate condiţiile care i-a
fost impuse, fără îndoială că s-ar fi schimbat din temelii nu nume
viaţa Bisericii, ci şi viaţa poporului rorrjân din Transilvania. Faptul c
ele n-au fost îndeplinite se datorează nu numai curajului şi destoini
ciei mitropolitului Ştefan, ci mai ales credincioşilor ortodocşi, car
au ştiut să-şi apere cu dîrzenie legea strămoşească.
Un caz interesant prezintă parohiile româneşti din Ţara Făgăra
şului care, încă din 1585, au fost puse — pentru mai bine de un dece
niu — sub autoritatea preotului calvin maghiar din Făgăraş. Aceeaş
situaţie s-a repetat la începutul secolului următor, în timpul princi
pelui Gabriel Bethlen. în 1647, printr-un decret al lui Gheorghe Ră
koczy I, toate bisericile româneşti din Ţara Făgăraşului erau scoas<
de sub ascultarea mitropolitului şi puse sub conducerea protopopulu:
Ştefan din Berivoi, dependent direct de principe. Noului protopop şi
preoţilor s5i H se cerea să înveţe pe credincioşi Biblia şi Catehismul
calvinesc. Drepturile acestui «protopop suprem» vor fi durat pînă prin
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

cînd principele A caţiu Barcsai a pus Ţara F ăgăraşului sub as -

;a mitropolitului Sava Brancovici.
1648, sub principele Gh. Râkoczy II, s-a tipărit un nou Catehism
■ssc, în româneşte, cu litere latine şi ortografie maghiară. Era
din ungureşte de cunoscutul predicator calvin Fogarasi Istvân
goj şi tipărit cu cheltuiala lui A caţiu Barcsai — un român ma-
:at din Bîrcea Mare (jud. Hunedoara), banul Lugojului şi Ca -
eşului şi comite suprem al Severinului, mai tîrziu principe al
lvaniei. Am arătat şi în alt loc că prim ul C atehism — cel din
— a prim it din partea lui V arlaam , m itropolitul M oldovei, cu-
a replică : R ăspuns la C a teh ism u l calvinesc. Nu se ştie din ce
: calvinii au răspuns mitropolitului moldovean, abia în 1656,
0 broşură tipărită la Alba Iulia cu titlul : Scutul catichizm u-
cu răspuns den Scriptura svăntă, îm potriva răspunsului a doao
ră Scriptură svăntă. Se ocupa cu Sfînta Scriptură, combătînd deci
a, sfintele icoane, sfintele taine şi apărînd învăţătura calvină.
:i exclus ca autorul să fie superintendentul Gheorghe Csulai,
luat locul lui Geleji (ţ 1649), iar în româneşte s ă -1 fi tradus
preot româno-calvin. Se cunosc multe cazuri de trecere cu forţa
r biserici româneşti în stăpînirea calvinilor. De pildă, în 1652 a
ipită biserica ortodoxă românească din Turdaş (jud. Hu nedoara)
1 celor 26 de credincioşi calvini din sat, iar ortodocşii, siliţi
să-şi
biserică nouă, din nuiele.
sul T e s ta m e n t de la A lba Iulia. în pofida condiţiilor vitrege în
i-a desfăşurat activitatea şi a nenumăratelor piedici care i s -au
Iădica Ştefan nu s-a înstrăinat de credincioşii săi şi nici n-a în-
it vreuna din sarcinile um ilitoare pe care i le-au impus cîrm ui-
e atunci ai Transilvaniei. El nu şi -a uitat niciodată înaltele sale
riri arhiereşti, ci a căutat în permanenţă să ţină trează conştiinţa
xă şi românească în sufletele păstoriţilor. Dovadă sînt cele două
ari rom âneşti apărute la A lba Iulia, sub îndrum area sa : N oul
tent din 1648 şi Psaltirea din 1651.
loul Testament sau împăcarea cu legea noao a lui îs. Hs. Dom -
nostru» a văzut lumina tiparului la Alba Iulia, la 20 ianuarie
A ceasta înseam nă că a fost dat în lucru de prin 1647, sau chiar
46. Trebuie subliniat în mod deosebit faptul că aceasta este
traducere integrală a N oului Testam ent tipărită în româneşte.
:erea Noului Testament din 1648 se încadrează în curentul larg
st de culturalizare a poporului în lim ba lui, mai ales că tradu -
erau co n ştien ţi că lim b a n o a s tră este de origine latină, deci
 M IT R O P O L IŢ II IL IE IO R E S T ŞI S IM IO N ŞTEFAN 71

m en ită să devină o lim bă de cultură, ca ş i cele c o n sid e rate «sfinte» j

g re a c a , la tin a , sla v o n a . în a fa ră de a c e a sta , p re o ţii, fă ră să m ai v o r -
bim de m ase le largi de c re d in c io şi, nu m ai c u n o şte a u lim b a slav o n a,
în c ît s im ţe a u n e v o ia c itirii c u v în tu lu i lui D u m n e z e u în lim b a v o rb it]
şi în ţe le a să de toţi.
într-o prim ă «P redoslovie», sem nată de « S im ion Ştefan, arhiepiscoţ
şi m itro p o lit sc au n u lu i B e lg ra d u lu i şi a V a d u lu i şi a M a ra m u re şu lu i ş
a to a tă ţa ră A rd e a lu lu i» , se a d u c e a u m u lţu m iri p ro to c o la re lui G h
R â k o c z y p e n tru « a ju to ru l» d a t la tip ă rire . D e ş i în p re fa ţă se sp u n e
că s - a tip ă r it cu c h e ltu ia la lu i R â k o c z y , a d e v ă ru l e s te că s -a tip ă ri
cu b a n ii în c a s a ţi de la p re o ţii ro m â n i, d u p ă cum a flă m d in tr-o seri
so are a lui G e le ji d in 1643. în ce p riv e ş te a u to ru l p rim e i p re d o slo v ii
am d o v e d it în tr-u n a lt stu d iu că era sc risă de u nul din fru n ta şii calv in
de atunci, poate Gh. C sulai, predicatorul curţii lui R âkoczy, deveni
su p e rin te n d e n t în 1649, cu a cărui ch eltu ială se tip srise C a teh ism u
c a lv in e sc . N u ar fi e x c lu s să fi fo st re d a c ta tă în u n g u re ş te , a p o i tra
d u să în ro m â n e şte . M itro p o litu l a fo s t pus să o se m n e z e , ca a stfe l si
se d e a m ai m u ltă a u to r ita te în tr e g ii lu c ră ri şi să p o a tă fi d ifu z a t
prin tre credincioşii săi rom âni (o situ aţie asem ăn ăto are prezin tă şi pre
feţele B ibliei din 1688).
C ea de a doua prefaţă « P redoslovia către cetitori» — nesem natc
p rez in tă un in teres deosebit. L a în c e p u t da u n e le ştiri a su p ra tra d u
cătorilor. «A cest T estam ent — scria autorul — l-au început a-1 izvod
erm onah S elivestru... şi el s-au u ste n it căt s-au p u tu t şi curînd îi s-a'
tăm p lat lui m oarte». Silvestru era originar din Ţ ara R om ânească, fos
egum en la G ovora, unde a tip ă rit S in a xa ru l din P sa ltirea sla vo n ă c
C e a slo v (1638). E v a n g h e lia în v ă ţă to a re de la G o v o ra şi D e a lu , di:
1642— 1644, a ieşit de sub tipar «cu osteneala şi izvodirea» aceluia:;
« S ilv e s tru erm o n a h » . în se a m n ă că era un c ă lu g ă r cu o a le a să p re g ă
tire c ă rtu ră re a s c ă , d o b în d ită fie în v re u n a d in m în ă s tirile ţă rii, fi
p o a te în C o le g iu l lui P e tru M o v ilă de la K ie v , în fiin ţa t cu c îţiv a ar
în urm ă. A şa ne-am putea explica faptul că a tradus C azania «din lim b
ru sească» (p o ate după C azan ia de la K iev, din 1637). L a tra d u c ere
N o u lu i T e s ta m e n t s -a f o lo s it şi o e d iţie s la v ă tip ă r ită « în ţa r
M oscului».
în c o n tin u are, se rela ta c o n trib u ţia a lto r c ă rtu rari ro m ân i la rev
z u ire a şi în d re p ta r e a tra d u c e rii lui S ilv e stru . « Ia ră n o i, s o c o tin d :
luînd am inte, găsit-am m ultă lipsă şi greşiale în Scriptura lui, pentr
n e în ţe le s u l lim b iişi c ă rţii g rec e şti. P e n tr-a c e ia noi am în c e p u t d in tîi
a-1 p o s le d u i şi u n d e n -a u fo st b in e, am is p ră v it şi am îm p lu t şi a:
to cm it din cît am putut».
 X IV — X V III)

Î preciza apoi că nu s-a folosit un singur «izvod», ci «toate cîte

itut afla» (Septuaginta, Vulgata, o traducere slavonă, tipărită la
iva), fără să se îndepărteze de textul original, considerat «izvo-
lorlalte».
iră îndoială că atît ieromonahul Silvestru, cît şi continuatorii
i cercetat şi vechile traduceri româneşti, fie pe cele aflate în
cris, fie pe cele tipărite : Tetraevanghelul din 1560— 1561 şi
olul din 1563, amîndouă tipărite de Coresi, ' poate pericopele
tielice din Cazania lui Varlaam, din 1643. In felul acesta, ediţia
48 se prezintă ca o încununare a străduinţelor cărturarilor ro -
ie pînă atunci de a transpune cuvîntul lui Dumnezeu în limba
3 a credincioşilor.
i naşte, în chip firesc, întrebarea : cin e au fost continuatorii ie-
ahului Silvestru ? în prima «predoslovie» — pusă sub numele
olitului — se menţiona dispoziţia pe care acesta o primise din
lui Râkoczy : «mi-ai poruncit să caut în popii miei preuţi căr -
şi oameni înţelepţi carii să ştie izvodi Testamentul cel Nou...
nbă grecească şi slovenească şi latinească». Este deci limpede
ănitorii la revizuirea şi completarea traducerii erau preoţi căr -
din Ardeal, de neam român. Frecvenţa ardelenismelor în textul
(crai, crăiasă, Patru, pahar, coşarcă, ciurdă, beutură, lampas,
, îngrupare, muiere, tunat, oloi etc.) constituie o dovadă în plus
lucatorii erau transilvăneni. Nu excludem însă posibilitatea ca
de ei jă fi fost şi unii cărturari din Ţara Românească, poate
; Macedoneanul, care a avut un ro l însemnat în tipărirea căr -
3 la Govora, sau Daniil Andrean «monahul din Ţara Panoniei»,
tradus îndreptarea Legii de la Tîrgovişte din 1652, amîndoi oa-
e carte, apreciaţi şi de cîrmuitorii calvini ai Transilvaniei.
altă problemă pusă în a doua prefaţă a Noului Testament este
a îmbogăţirii limbii literare româneştii. Traducătorii, preocu-
redarea exactă a textului, au constatat că în limba română nu
termeni corespunzători pentru o serie 'de noţiuni. Din aceste
au recurs la o soluţie foarte ingenioasă, lăsînd netraduse cu -
fără corespondent în limba noastră, dar îmbrăcîndu-le într-o
onetică şi morfologică românească. în felul acesta, au intrat
a noastră — prin Noul Testament de la Alba Mia — o serie
logisme: sinagogă, filosofi, maghi, iotă, teatron, canon, areo-
ate sînt greceşti, ceea ce constituie o dovadă în plus că s-a
;i textul Septuagintei).
cea mai însemnată problemă pusa în această predoslovie se
a necesitatea unei limbi literare unitare, pe care să o în ţe-
 MITROPOLIŢII ILIE IOREST ŞI SIMION ŞTEFAN 73

le a g ă to ţi ro m â n ii. F iin d c o n ş tie n t d e u n ita te a e tn ic ă a p o p o ru lu i ro -

m â n , a u to ru l p re d o s lo v ie i ş i- a în d r e p ta t g în d u l c ă tre to ţi ro m â n ii, n e ­
s o c o t i n d g r a n i ţ e l e p o l i t i c e n e f i r e ş t i e x i s t e n t e î n t r e e i. « A c e a s t a î n c ă
v ă ru g ă m să lu a ţi a m in te — s c ria a u to ru l — c ă ru m â n ii n u g ră e s c u
în to a te ţă rile în tr-u n c h ip , în c ă n e c i în tr - o ţa r ă to ţi în tr - u n c h ip .
P e n tr -a c e a ia o u n e v o ie p o a te să s c rie c in e v a s ă în ţe le a g ă to ţi, g ră in d
u n l u c r u u n i i î n t r - u n c h i p , a l ţ i i î n t r - a l t c h i p .. . B i n e ş t i m c ă c u v in te le
tr e b u ie să f ie c a b a n ii, c ă b a n ii a c e ia s în t b u n i, c a rii îm b la în to a te
ţă r î le , a s ia şi c u v i n te l e a c e a le a s în t b u n e c a r e le le î n ţ e l e g to ţi. N o i
d e re p t a c e a ia n e -a m s ilit, d e n c ît a m p u tu t, s ă iz v o d im a s ia c u m să
în ţe le a g ă to ţi, ia r ă să (d a c ă ) n u v o r în ţe le a g e to ţi, n u n i d e v in a n o a s -
t r ă , c e - i d e v i n a c e l u i a c e - a u r ă s f i r a t r u m â n i i p r i n t r - a l t e ţă r i , d e ş i - a u
m e s te c a t c u v in te le c u a lte lim b i d e n u g r ă e s c u to ţi " în tr -u n c h ip » . P la s ­
tic a a s e m ă n a re a c u v in te lo r c u c irc u la ţia b a n ilo r ( p a ra fra z în d m a x im a
la tin e a s c ă « v e r b a v a le n t s ic u t n u m i» ) a r a tă c ă a u to ru l e ra c o n ş tie n t
d e e x i s t e n ţ a g r a i u r i l o r şi a p r o v in c i a lis m e l o r , d a r şi d e r o lu l c ă r tu -
r a r ilo r v r e m ii în f o rm a r e a u n e i lim b i lite r a r e c o m u n e p e n tru to ţi ro -
m â n ii. D e a c e e a s tă ru ia c u c o n v in g e r e p e n tru f ă u r ir e a u n e i lim b i l i ­
te ra re c o m u n e , re c o m a n d în d , în a c e s t sc o p , f o lo s ir e a c u v in te lo r c u c e a
m a i l a r g ă c i r c u l a ţ i e ( în a c c e p ţ i u n e a g e o g r a f i c ă ) .
D a r c in e e s te a u to ru l p r e d o s lo v ie i, c ă c i e a n u e s te s e m n a tă ?
S tilu l e i, m u lt m a i c o n c is d e c ît al p r im e i p r e d o s l o v i i , c u o e x p u n e r e
c a r e s e r e m a r c ă p r i n c a r a c t e r u l e i o b i e c t i v , c o n c r e t , o r d o n a t şi p r i n
fra z e le în g e n e ra l m a i s c u rte , n e a r a tă c ă a u to ru l n u e s te a c e la ş i c u
a l p r i m e i p r e d o s l o v i i . Considerăm că este însuşi mitropolitul Simion
Ştefan sau un cărturar român ortodox din anturajul său. în o ric e c a z ,
c h ia r d a c ă m itr o p o litu l n u a r fi a u to r u l, to tu ş i tr e b u ie să a d m ite m
c ă p r e d o s l o v i a s - a s c r is s u b î n d r u m a r e a şi s u p r a v e g h e r e a s a , d e c i
p o a t e fi s o c o t i t , î n c e l m a i r ă u c a z , a u t o r u l e i m o r a l .
E l v a fi a v u t c a m o d e l p e m a r e l e s ă u c o n t e m p o r a n d i n M o l d o v a ,
m itro p o litu l V a rla a m , c a re , c u c in c i a n i în u rm ă , tip ă r is e C a z a n ia
« p e n tru to a tă s e m in ţia ro m â n e a s c ă p r e tu tin d e n e a c e se a flă p ra v o s la v -
n ic i în tr u - a c e a s tă lim b ă » , s o c o tin d - o c a u n « d a r lim b ii ro m â n e ş ti» . E ra ,
d e a ltf e l, u n u l d in p u ţin e le m ijlo a c e p r in c a r e ie r a r h u l p u te a s ă c o m u -
n i c e d i r e c t , s u f l e t d e l a s u f l e t , c u p ă s t o r i ţ i i s ă i, s u p u ş i î m p r e u n ă u n e i
a s u p r ir i p o lit ic e şi r e lig io a s e . F a p tu l c ă p r e f a ţa n - a f o s t s e m n a tă t r e ­
b u i e i n t e r p r e t a t c a o a b i l i t a t e a m i t r o p o l i t u l u i, c a r e v o i a s ă e v i t e n e ­
p lă c e r ile c u p iu n c ip e le şi c u s u p e r in te n d e n tu l c a lv in .
în c e p riv e ş te tr a d u c e r e a p ro p riu -z is ă , p rim u l lu c ru c a re im p r e s io ­
n e a z ă la c itir e a c ă rţii e s te a c e la c ă s - a f o lo s it o lim b ă p lă c u tă , m u lt
a p r o p ia tă d e a p o p o r u lu i, d e o m a re f r u m u s e ţe lite r a r ă . F r a z a n u e s te
 r& tilU A U A A T K E IA (S E C O L E L E X I V — X V III)

ibită unor influenţe străine, ci, dimpotrivă, este capabilă să ex -

ae gîndurile fără nici un echivoc. Conştienţi de originea latină a
>ii noastre, traducătorii s-au orientat spre aceasta, luînd din ea o
e de fonetisme, forme şi cuvinte necunoscute pînă atunci: Ele -
îtele slavone şi greceşti sînt folosite într-o măsură redusă. Cunoaş-
a desăvîrşită a limbii vorbite i - a pus pe traducători în situaţia
a da un text de o deosebită limpezime, care a putut fi urmărit cu
rinţă de toţi românii din toate locurile în care erau «răsfiraţi» şi
toate timpurile, pînă azi. De aceea, alături de Cazania lui Var­
n, Noul Testament de la Alba lulia constituie temelia pe care s-a
it, în secolele următoare, limba română literară. Textul este împărţit
în «capete» (capitole), iar acestea in «stihuri» sete), orice capitol
avînd «suma» (rezumatul) lui. Fiecare pagină rezervat un spaţiu
pentru trimiteri la alte capitole sau versete din ta Scriptură.
Aceste spaţii mai erau folosite şi pentru explicarea r termeni
străini (latineşti, maghiari, slavoni) sau pentru expli ->a — prin
sinonime — a unor cuvinte româneşti cu circulaţie mai rînsă, dar şi
pentru unele scurte comentarii (exegeză). Termenii licaţi sînt din
variate domenii : teologie, administraţie (pretor, pu-an, ariopag),
medicină (gangrena), numismatică (statir, denar, as -
codrat), geografie (sîn de mare, vîntul evrochlidon), botanică
iţă, izmă, cimbru). Se poate conchide că unele din cuvintele glo -
au i ntrat în limba noastră direct din limba greacă şi latină,
inul 16A8. De aceea, notele marginale din Noul Testament de la
i lulia pot fi socotite ca un început de dicţionar explicativ în
»a noastră.
Sînt apoi şi scurte comentarii la unele versete. De pildă : «Mă-
s curund nu-ţi pune pre nime = sau nu popi pre nime» «era un
at şi să îmbrăca în uşărnic şi vison = visonul era giulgiul supţire
cumpu ce-1 făcea de-n inu, carele era într-un preţ ca aurul» ;
ă iară vă zic voao : mai leasnă iaste cămilei pre în. u rechea acu-
a trece... = cămila se zice că-i funia corăbii, iar în cest loc să
leage cămila».
O problemă teologică de mare importanţă legată de ediţia Noului
ament din 1648 este a celor 24 de «predoslovii» (a Apocalipsei in-
ată «summa»). Cu excepţia Epistolelor către Filimon, II şi III Ioan,
a celelalte cărţi au cxte o scurtă «predoslovie» sau, în limbajul
agic de azi, o «introducere» la cărţile respective. Din cele 672
)agini de text, aproximativ 55 pagini cuprind asemenea conside-
isagogice. După părerea cercetătorilor, cele 24 de «predoslovii»
ărţile Noului Testament sînt originale, neputîndu-se stabili nici
 MITROPOLIŢII ILIE IOREST ŞI SIMION ŞTEFAN 75

o Ile g ă tu ră cu lu c ră rile te o lo g ic e m a g h ia re c o n te m p o ra n e , în d e o s e b i
c a lv in e . P ro b a b il s -a f o lo s it e d iţia la tin ă a B ib lie i, a p ă r u tă la V e n e ţia
în 1 5 8 7 ( B ib lia a d v e tu s tis s im a e x e m p la ria ), c a re c u p r in d e tr a d u c e r e a
F e r i c i t u l u i I e r o n i m , î n s o ţ i t ă d e t r i m i t e r i şi s c u r t e c o n s i d e r a ţ i i i n t r o -
d u c tiv e la f ie c a r e c a rte . S tilu l a c e s to r p r e d o s lo v ii e s te a s e m ă n ă to r cu
c e l d in p r e d o s lo v ia c ă tr e c e tito r i, c e e a c e în s e a m n ă c ă a u u n s in g u r
a u t o r . P r e d o m i n ă e x p u n e r e a s i s t e m a t i c ă , l o g i c ă , c u f r a z e c o n c i s e şi
c l a r e , c u o g r u p a r e m e t o d i c ă a p r o b l e m e l o r , d e c i s e f o l o s e ş t e u n s til
d id a c tic . P r e d o s lo v iil e p r e z in tă s c u r te d a te is to r ic e şi g e o g r a f ic e a s u ­
p r a o r a ş e lo r s a u ţin u tu r ilo r c e r c e ta te d e S fin ţii A p o s to li, m a i a le s în
c a z u l E p i s t o l e l o r p a u l in e , d a t e d e s p r e a u t o r i , tim p u l, lo c u l şi lim b a
î n c a r e a u s c r is , d a te a s u p r a c u p r in s u lu i c ă r ţii. S e f a c e c h i a r şi e ti -
m o l o g i a n u m e l o r u n o r a u t o r i , d in l i m b a g r e a c a s a u e b r a ic ă . I n u n e l e
p re d o s lo v ii a u to rii se a n g a je a z ă în s c u rte d is p u te te o lo g ic e cu filo -
z o f ii p ă g în i, e r e tic ii, c a to lic ii e tc . S e in tr o d u c u n ii te r m e n i c a r e n u
a p a r In tr a d u c e r e a p r o p r d u - z is ă ( e p ic u r e i, p a p iş ti, ie ju v iţi, s te m ă , i s ­
to rie ). T o a te a c e s te a a ra tă fo rm a ţia u m a n is tă a tra d u c ă to r ilo r, c îş -
tig a tă f ie la u n e le ş c o li d in T r a n s ilv a n ia , f ie p e s te h o ta re .
D e n o ta t c ă î n a c e s te « p r e d o s lo v i i» s e f ă c e a a m in tir e şi d e u n ii
S f in ţ i P ă r i n ţ i şi s c r i i t o r i b i s e r i c e ş t i ( S f î n t u l I o a n G u r ă d e A u r , S f în t u l
A ta n a s ie cel M a re , F e ric itu l Ie ro n im , T e o fila c t al O h rid e i e tc ), fa p t
c e n e a r a tă c ă a lc ă tu ito r ii lo r n u e ra u c a lv in i (n ic i f ilo c a lv in i) , ci
r o m â n i o r t o d o c ş i c a r e a u l u c r a t şi l a t r a d u c e r e a p r o p r i u - z i s ă . P e b a z a
c e r c e t ă r i l o r r e l a t a t e a i c i, p u t e m a f i r m a c ă Noul Testament de la Alba
Iulia cuprinde zeci de pagini care pot ti considerate ca primul «ma­
nual» de introducere şi de exegeză biblică din teologia românească.
T r e i p r e d o s l o v i i , ( M a r c u , L u c a şi I o a n ) a u f o s t r e p r o d u s e î n B i b l ia
d e la B u c u re ş ti d in 1 6 8 8 , c u s im p le m o d if ic ă r i g r a f ic e sa u s c h im b ă ri
d e te rm e n i. A c e la ş i lu c ru se p o a te c o n s ta ta şi în p r iv in ţa te x tu lu i
p ro p riu -z is , c ă c i Biblia d e la B u c u re ş ti a p r e lu a t tr a d u c e r e a d e la A lb a
Iu lia , m e r g în d u n e o r i p în ă la s im p lă tr a n s c r ie r e s a u la s c h im b ă ri n e ­
î n s e m n a t e d e lim b ă , c e r u te d e î n s ă ş i e v o l u ţ i a e i. A f o s t f o l o s i t a p o i
şi d e e d iţia Noului Testament d e la B u c u re ş ti, d in 1 703, tip ă rit de
A n tim I v ir e a n u l ( s e c u n o a ş te şi o c o p ie a N o u lu i T e s ta m e n t, u n m a -
n u s c ris , f ă c u t în Ţ a ra R o m â n e a s c ă la s c u rt tim p d u p ă a p a riţie ). T ra -
d u c e r e a d i n 1 6 4 8 a f o s t a p r e c i a t ă m a i t î r z i u şi d e m i t r o p o l i t u l A n d r e i
Ş a g u n a , c a r e s - a f o l o s i t d e e a î n o p e r a d e r e v i z u i r e şi r e t i p ă r i r e a
Bibliei d e l a S ib iu , d in 1 8 5 6 — 1 8 5 8 . S în t d o v e z i c o n c l u d e n t e c ă Noul
Testament d e l a A l b a I u l i a s e b u c u r a d e o a u t o r i t a t e d e o s e b i t ă î n t r e
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

irile bisericeşti din secolul al XVII -lea, datorită, în prim ul rînd,

ii folosite, mult apropiată de cea populară.
La 25 decem brie 1651 s-a term in at de tipărit, tot la A lba Iulia,
lire a (avînd şi titlu l ev reiesc Sefer te h ilim ). Ca şi N oul T esta -
t, P saltirea avea două « predoslovii» nesem nate, una ad resată
ripelui G heorghe Râkoczy II, alta (la sfîrşitul cărţii) «către ci -
i». Din citirea primei prefeţe — mai întinsă — ne dăm seama că
st scrisă de un teolog calvin, poate de însuşi superintendentul
jrghe Csulai. Fondul şi forma de expunere a acestei prefeţe sînt
îănă-toare cu ale primei prefeţe a N oului Testam ent (cea pusă sub
ele lui Simion Ştefan), ceea ce ne face să afirmăm că sînt scrise
celaşi autor calvin maghiar (probabil iniţial au fost scrise în un -
şte, apoi traduse în rom âneşte). A doua prefaţă dădea cîteva la ri
asupra noii ediţii a Psaltirii, arătînd că s-a tradus din. evre-
şi din greceşt e.
Şi în Psaltire apar glosări m arginale (inclusiv confruntări între
ii ebraic şi cel grecesc). S-a făcut îm p ărţire a în capitole şi ver -
fiecare capitol avînd un mic rezumat. în privinţa «izvoadelor»
its, autorii celo r două prefeţe arătau că s-a tra d u s din lim bile
ică şi greacă, ceea ce nu este exclus. O comparaţie cu P saltirea
iană şi cu P sa ltire a lui C oresi din 1570 ne arată că au fost u t i -
î şi acestea.
Mitropolitul Simion Ştefan a trecut la cele veşnice în vara anului
(probabil prin iulie), fiind atestat documentar, pentru ultima oară,
! mai 1656, cînd întărea ca protopop al Hunedoarei pe preotul

C o n c l u z i i l e care se desp rin d din această sum ară p r e z e n -

te sîn t evidente. M itro p o liei D osoftei, G henadie II, Ilie Io re st şi
oi Sim io n Ş tefa n au f o s t c o n fru n ta ţi în p e rm a n e n ţă cu ten ta -
rele p rin cip ilo r şi superintendenţilor calvini de a produce dezbi-
rea bisericească a rom ânilor p rin calvinism. în această luptă de
arare a credinţei, dar şi a fiinţei naţionale, s-a remarcat mai ales
tropolitul Ilie Iorest, un adevărat martir al Ortodoxiei româneşti
m onizat ca atare în 1955, prăznuit la 24 aprilie). Iar urmaşul său,
Tiion Ştefan, cu mijloacele care i-au stat la îRdemînă, cu dîrzenia
abilitatea sa, la care se adaugă credinţa pu tern ică a păstoriţilor,
 a ştiut să treacă peste orice obstacole, lăsînd culturii acel dar
nepreţuit care este Noul Testament din 1648. Ierarh > alese
preocupări cărturăreşti, însufleţit de un cald patriotism, mion Ştefan
se încadrează în curentul larg umanisto-renascentiAA de
culturalizare a poporului şi de apărare a Ortodoxiei, reprezentf * la
noi de marii săi contemporani: Varlaam al Moldovei, Ştefan
Ungrovlahiei, iar dincolo de hotare, de Petru Movilă al KievulA11-

BIBLIOGRAFIE
I z v o a r e : A. T. LAURIAN şi NICOLAE BĂLCESCU, Magazinul istoric pe?n~
tiu Dacia, III, Bucureşti, 1846, 378 + VI p.; TIMOTEI CIPARIU, Acte şi tragmerA,e
latine şi româneşti pentru istoria Bisericii române, mai ales unite, Blaj, 1855, XVI +
280 p.; NICOLAE DOBRESCU, Fragmente privitoare la istoria Bisericii romârAS'
Budapesta,' 1905, 84 p.; I. LUPAŞ, Documente istorice transilvane, voi. I, 1599*'
1699, Cluj, 1940, XVI + 522 p.; AUREL RĂDUŢIU, Actele româneşti tipărite Ia
Alba Iulia în 1653, în «Revista de Istorie», tom. 23, nr. 6, 1975, p. 889 —912; IOaN
BIANU şi NERVA HODOŞ, Bibliogratia românească veche, tom. I (1508— 171
Bucureşti, 1903, X + 572 p.
L u c r ă r i g e n e r a l e : AUGUSTIN BUNEA, Vechile episcopii româneşti a Vadului,
Geoagiului, Silvaşului şi Bălgradului, Blaj, 1902, 152 p.; ŞTEFAN META?' Istoria
Bisericii şi a vieţii religioase a românilor din Transilvania şi Ungaria, voi. ' ed. II, Sibiu, p.
173—224.
P r o z e l i t i s m u l c a l v i n : MELCHISEDEC (ŞTEFĂNESCU), Biserica OrtodoAâ
în luptă cu protestantismul, în special cu calvinismul în veacul al X V H -lea şi c&
două sinoade din Moldova contra calvinilor, Bucureşti, 1890, 116 p.; ALEXANDf1
CRAMA, Instituţii calvineşti din Biserica românească din Ardeal, Blaj, 1895, X A
476 p: i REVESZ IMRE, La Reforme et Ies Roumains de Tramylvanie, Budapesta, 41 p.;
ERNST CHRISTOPH SUTTNER, Die rumănische Orthodoxie des 16. und
Jahrhunderts in Ausernandersetzung mit der Reiormation, în Kirche in Osten. Studi£n
y.ur osteuropăischen Kirchengeschichte und Kirchenkunde, Miinster, Bând 25, a p.
64—120.
M i t r o p o l i t i i t r a n s i l v ă n e ni : NICULAE M. POPESCU, Chirii a
şi Ortodoxia română ardeleană, în «B.O.R.», an LXIV, 1946, nr. 7—9, p. 425—44a !M1RCEA
PĂCURARIU, în legătură cu mitropolitul Teoctist al Transilvaniei, în M.A' an. XV, 1970,
nr. 11—12, p. 823—826.
ZENOVIE PÂCLIŞANU, Condamnarea episcopului (sic) Ilie Iorest (1640—1643)'
în rev. «Cultura Creştină», Blaj, an. II, 1912, nr. 5, p. 135— 140; IOAN LUPA?'.
Prigonirea mitropolitului Ilie Iorest din Transilvania, în voi. Studii, conierinţe $'
comunicări istorice, IV, Sibiu, 1943, p. 83—91 ; MIRCEA PĂCURARIU, MitropolitA'
Ilie Iorest al Transilvaniei. La 300 de ani de la moartea sa, în «B.O.R.», an. XCV»' 1978, nr.
9—10, p. 1149—1163.
TULIU RACOTĂ, Mitropolitul Simion Ştefan, în «R.T.», an. XXXVI, 1946, V
7—8, p. 384—387; nr. 9—10, p. 420—428; nr. 11—12, p. 482—492._
Noul T e s t a m e n t de la A l b a I u l i a : IOAN BĂLAN, Testam ent1*1
Nou de Ia Bălgrad, în «Cultura Creştină», an. III, 1913, nr. 14, p. 420—432 (reprod>Js şi
în voi. Limba cărţilor bisericeşti, Blaj, 1914, p. 136—146); G. T. POP (GABRIAj ŢEPELEA),
Contribuia la studierea limbii şl literaturii vechi. Sinonimele în W Testament de la Bălgrad
(1648), în «B.O.R.», an. LXXX, 1962, nr. 7—8, p. 742—75?'. G. F. ŢEPELEA, Citeva
precizări în legătură cu izvoarele şi glosele NouP'
ament de la Bălgrad, în rev. «Limba Română», 1963, nr. 3, p. 274 282; G. F.
SLEA, Predosloviile Noului Testament de la Bălgrad (1648), în rev. «Limba Ro-
ă», 1964, nr. 2, p. 149— 157; G. F. ŢEPELEA, A lte precizări in legătură cu
osloviile Noului Testament de la Bălgrad (1648), în «B.O.R.», an. LXXXIII, 1965,
1—2, p. 113— 124; G. F. ŢEPELEA, Date noi despre izvoarele şi glosele Noului
ament de la Bălgrad, în «G.B.», an. XVI, 1967, nr. 9— 10, p. 924— 933 (o parte
aceste studii sînt incluse în voi. Gabriel Ţepelea, Studii de istorie şi limbă
iră, Bucureşti, 1970, p. 7— 75, sub titlul: «Nou/ Testament* de la Bălgiad) ;
N ILIESCU, Consideraţii asupra gloselor din «Noul Testament» de la Bălgrad, în ele
Universităţii din Timişoara, seria Ştiinţe filologice, II, 1964, p. 21— 34;
STRATE, Un moment important din istoria limbii române literare.- Noul Tes-nt de la
Bălgrad (1648), în M.M.S., an. LXVIII, 1972, nr. 9—12, p. 749—774 , 3ORIE MARCU,
Consideraţii asupra Noului Testament din 1648, în «S.T.», an. 1973, nr. 9—10, p.
605—618; M1RCEA PĂCURARIU, 325 de ani de la apa-
«Noului Testament» de la Bălgrad, în «B.O.R.», an. XCI, 1973, nr. 11 _ 12,
06—1215.
Voi. Noul Testament. Tipărit pentru prima dată în limba rom ână la 1648 de
Simion Ştefan, mitropolitul Transilvaniei. Reeditat, după 340 de ani, din
itiva şi purtarea de grijă a Prea Sfinţitului Em ilian, episcop al Alba -Iuliei,
907 p. (îndeosebi studiile introductive semnate de Episcop Emilian, Virgil
ea, Mircea Păcurariu, Grigorie Marcu şi Florica Dimitrescu).
 XXXIV
MITROPOLIA TRANSILVANIEI
ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XVII-LEA.
MITROPOLITUL SA VA BRANCOVICI

l-Jupă moartea lui Simion Ştefan, în scaunul mitropolitan vacant

a fost ales protopopul văduv Simion Brancovici din Ineu i(jud. Arad),
călugărit sub numele de Sava. Amănunte asupra vieţii sale —; uneori
lipsite de obiectivitate — aflăm din cronica sîrbească scrisă de fra -
tele său Gheorghe Brancovici (c. 1645— 1711). Noul mitropolit se tră­
gea dintr-o veche familie sîrbească, venită, se crede, din părţile Her-
tegovinei, din- localitatea Korenici, nume care figura uneori şi în titu -
latura sa. Pe la sfîrşitul secolului XVI, familia Brancovici avea în -
tinse proprietăţi în comitatele Arad, Zarand şi Timiş. Dintre înaintaşii
mitropolitului Sava, cunoaştem pe Sava, «episcop de Lipova şi Ineu»
(c. 1606—c. 1627) şi pe Longhin. Brancovici (1628—c. 1643), fratele ta­
tălui său, hirotonit arhiereu pentru credincioşii din părţile Lipovei -
Ineului de patriarhul ecumenic Ciril Lucaris (1628), retras înainte de
1643 la mînăstirea Comana din Ţara Românească. Tatăl lui Sava Bran­
covici, Ioan, slujise în tinereţe ca ostaş; a avut patru fii şi două
fiice, cel mai mare fiind Simion, viitorul mitropolit.
Acesta s-a născut în jurul anului 1620, a învăţat carte în casa
părintească, apoi la mînăstirea Comana, unde era retras unchiul său
Longhin. De aici, s-a reîntors acasă, s-a căsătorit, avînd şi copii, care
au murit de mici. De multe ori era nevoit să îmbrace şi haina ostă -
şească din pricina numeroaselor ciocniri pe care le aveau locuitorii
din acele părţi cu turcii.
întîmplîndu*se să moară Grigorie Brancovici, protopopul Ineului,
o altă rudă, credincioşii de acolo l-au sfătuit să-şi închine viaţa slu­
jirii lui Dumnezeu, ca preot-protopop. îndeplinindu-le dorinţa, a ple­
cat în Ţara Românească, la unchiul său Longhin, care a rugat pe mi -
> p o litu l Ş te fa n al U n g r o v la h ie i să -1 h ir o to n e a s c ă în tr u p re o t. D u p ă
r o to n ie , s -a r e în to r s J a In e u , u n d e a a f la t c ă s o ţ ia îi m u r is e în tr e
a p , ia r b ă tr în a s a m a m ă se c ă lu g ă r is e , su b n u m e le d e M ă ria .
Mitropolit al Transilvaniei. A î n d e p l i n i t s l u j b a d e p r e o t - p r o t o p o p _
t i p d e m a i m u l ţ i a n i , p î n ă î n 1 6 5 6 , c î n d s o b o r u l d e p r e o ţ i şi m i r e n i
t o d o c ş i , î n t r u n i t l a A l b a I u l i â , 1 - a a l e s î n s c a u n u l d e m i t r o p o l i t al
d e a l u l u i . A t r e c u t d in n o u î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă , u n d e , d u p ă c e a ;t
c ă lu g ă rit su b n u m e le d e S a v a , a fo s t h ir o to n it a rh ie re u în c a te - ila
m itr o p o lita n ă d in T îr g o v iş te , a tr e ia zi d u p ă în ă lţa r e a S fin te i u c i
d in a n u l 1 6 5 6 , d e c ă tr e m itr o p o litu l Ş te fa n , v lă d ic a L o n g h in a n c o
v i e i , e p i s c o p i i ţ ă r i i ş i u n i i a r h i e r e i s t r ă i n i a f l a ţ i î n c a p i t a l a r ii
R o m â n e ş ti. în c ă r c a t c u d a ru ri, p r im ite d e la d o m n ito ru l C o n s ta n -
Ş e rb a n B a s a r a b şi d e la m itr o p o litu l Ş te fa n , s - a r e în to r s a p o i la
m a sa d in T ra n s ilv a n ia , f iin d p r im it c u m a re c in s te în r e ş e d in ţa sa
l a A l b a I u lia .
L a 2 8 d e c e m b rie 1 6 5 6 , a p r im it d ip lo m a d e r e c u n o a ş te r e d in p a r -
L p r in c i p e lu i G h e o r g h e R â k o c z y I I ( 1 6 4 8 — 1 6 6 0 ) , p r in c a r e i s e a c o r d a
ju ris d ic ţie fo a rte în tin s ă , aşa cum n -a avut n ic i unul d in
în a in ta ş ii : T ra n s ilv a n ia p r o p riu - z is ă , S e v e rin u l, Z a r a n d u l, B ih o ru l
şi M a r a - r e ş u l , c u e x c e p ţ i a Ţ a r i i F ă g ă r a ş u l u i ş i a c î t o r v a b i s e r i c i .
N u e r a ; s u b a t îr n a r e a s u p e r in te n d e n tu lu i c a lv in şi n ic i n u i s -
a u im p u s e 15 p u n c t e c a lv i n e , a ş a c u m se în tîm p la se c u S im io n
Ş te fa n , în 13. A cest lu c ru s-ar p u te a e x p lic a a tît p rin
p e rs o n a lita te a sa — fă -d p a rte d in tr-o fa m ilie d e v lă d ic i şi d e
lu p tă to ri îm p o triv a tu rc i -
— , c î t şi p r in l e g ă t u r i l e p o li t i c e p e c a r e G h . R â k o c z y I I le în c h e -
s în a in te c u u n a n c u d o m n ii r o m â n i C o n s ta n tin Ş e rb a n al Ţ ă rii
n â n e ş t i şi G h e o r g h e Ş t e f a n a l M o l d o v e i .
P ă s to r ia lu i S a v a , d e ş i în d e lu n g a tă , a f o s t m u lt tu lb u r a tă d e a c -
le a p r o z e litis tă c a lv in ă c a re se d u c e a p rin tre ro m â n ii o rto d o c ş i, p a -
n a t ă d e î n ş i ş i p r i n c i p i i T r a n s i l v a n i e i , d a r şi d e r ă z b o a i e l e şi s c h i m -
ile p o litic e p e tr e c u te a tu n c i.
în ce p r iv e ş te p o litic a r e lig io a s ă , n o tă m c ă d u p ă m o a r t e a lu i
s o r g b e R â k o c z y I ( 1 6 4 8 ) , v ă d u v a sa , S u s a n a L o r â n t f f y , a f ă c u t n o i
e rc ă ri p e n tru a tra g e r e a r o m â n ilo r (m a i a le s a c e lo r d in F ă g ă r a ş )
c a lv in is m . în a c e s t sc o p , la 2 a p rilie 1 6 5 7 , a n u m it n iş te « v iz ita -
» (u n fe l d e in s p e c to ri c a lv in i), c a re să in s p e c te z e d e d o u ă o ri
a n to a te p a r o h iile r o m â n e ş ti d in Ţ a r a F ă g ă r a ş u lu i, s ă se in te r e s e z e
p r e g ă t i r e a p r e o ţ i l o r şi d e î e l u l c u m î ş i d e s f ă ş o a r ă a c t i v i t a t e a . C h e l -
î l i l e l o r d e d e p l a s a r e şi î n t r e ţ i n e r e l e s u p o r t a u p r e o ţ i i şj c r e d i n c i o -
ro m ân i (în 1 6 5 8 , d e p ild ă , a u f o s t c e rc e ta ţi p re o ţii şi g r ă m ă t i c i i
 MITROPOLITUL SAVA BRANCOVICI 81

d in 3 9 d e s a te ). A d o u a z i, 3 a p r ilie 1 6 5 7 , p r in c i p e s a S u s a n a L o r â n tf f y
a s e m n a t u n n o u d e c re t, p rin c a re se în f iin ţa o ş c o a lă c a lv in ă ro m â -
n e a s c ă î n F ă g ă r a ş , a l ă t u r i d e b i s e r i c a şi ş c o a l a r e f o r m a t ă m a g h i a r ă .
D e c r e tu l r e s p e c tiv e r a în s o ţ it d e o s e r ie - d e d is p o z iţii p r iv ito a r e la
o r g a n iz a r e a ş c o lii, e le v i, in s p e c to ri, în v ă ţă to r i, m ijlo a c e le d e în tr e ţi -
n e r e e tc .
D in le c tu r a a c e s to r d is p o z iţii, r e z u ltă lim p e d e c ă p rin în f iin ţa r e a
ş c o l i i n u s e u r m ă r e a a l t c e v a d e c î t « c a l v i n i z a r e a » v i i t o r i l o r p r e o ţ i şi
î n v ă ţ ă t o r i d i n Ţ a r a F ă g ă r a ş u l u i şi — p r i n e i — a m a s e l o r l a r g i d e
c r e d in c io ş i. D e p ild a , se p r e v e d e a c a în v ă ţă to r u l ş c o lii sa f ie a b s o lv e n t
al u n e i ş c o li r e f o r m a te m a g h ia r e , f iin d în d a to r a t s a în v e ţe p e e le v i
C a t e h i s m u l c a l v i n e s c şi c î n t ă r i l e c a l x ă n e f o l o s i t e d e c o m u n i t ă ţ i l e r o -
m â n o - c a lv i n e d in L u g o j şi C a r a n s e b e ş , s ă tr a d u c ă r u g ă c iu n i le c a lv in e
î n r o m â n e ş te e tc . S e d is p u n e a a p o i c a to ţi « g r ă m ă tic ii» r o m â n i c lin
Ţ a r a F ă g ă r a ş u l u i s ă f r e c v e n t e z e c u r s u r i l e a c e l e i ş c o li, u r m î n d c a d u p ă
a b s o l v i r e s ă f u n c ţ i o n e z e c a î n v ă ţ ă t o r i şi p r e o ţ i î n Ţ a r a F ă g ă r a ş u l u i .
A b s o lv e n ţii b u n i în v ă ţa u — în c o n tin u a r e — şi la ş c o a la la tin e a s c ă .
E l e v i i s ă r a c i e r a u î n t r e ţ i n u ţ i d in c o n t r i b u ţ i i l e p r e o ţ i l o r ( c î t e 2 5 d ,«
b a n i şi o g ă i n ă ) şi a le s a t e l o r ( c ît e 2 5 d e b a n i ) d in Ţ a r a F ă g ă r a ş u lu i.
C u t o a t e s c o p u r il e d e c a lv i n i z a r e şi m a g h i a r i z a r e u r m ă r i t e d e
a c e a s tă ş c o a lă , tr e b u ie să r e c u n o a ş te m c ă e a s - a n u m ă ra t p r in tr e c e le
d i n t î i ş c o l i s i s t e m a t i c e r o m â n e ş t i -. A d ă i n u i t p î n ă c ă t r e a n u l 1 7 0 0 ,
d în d m a i m u lte g e n e r a ţii d e c ă r tu ra ri ro m â n i. P o litic a d e c a lv in iz a r e
a f o s t c o n t i n u a t ă şi î n a n ii u r m ă t o r i , c u m v o m r e l a t a m a i j o s .
P e p la n p o litic , m e n ţio n ă m fa p tu l c ă în ia n u a r ie 1 6 5 7 , a m b iţio s u l
G h eo rg h e R â k o c z y II a p o r n it o e x p e d iţie în P o lo n ia , în v e d e re a
o c u p ă r i i t r o n u l u i a c e s t e i ţă r i . E x p e d i ţ i a s - a î n c h e i a t c u î n f r î n g e r e a lu i
R âkoczy. T o t a tu n c i, P o a r ta o to m a n ă a p o r u n c it « s ta tu r ilo r » ( d ie te i)
tr a n s ilv a n e să a le a g ă u n n o u p rin c ip e . A fo s t a le s F ra n c is c R e d e i,
p e c a r e P o a r t a a r e f u z a t s ă -1 r e c u n o a s c ă . L a î n c e p u t u l a n u l u i 1 6 5 8 ,
e ra re a le s G h e o rg h e R â k o c z y , c a re a fă c u t a p e l la tr u p e le a u s trie c e
să se rid ic e îm p o triv a tu rc ilo r. A c e s t f a p t a p r o v o c a t o c u m p lită e x -
p e d iţie d e j a f în T r a n s ilv a n ia , în tr e p r in s ă d e tu r c i, c u a ju to r d e la
t ă t a r i şi c a z a c i . T u r c ii a u i z b u t i t a c u m să im p u n ă , c a p r in c ip e p e
B a r c s a i A k o s - A c a ţ i u ( 1 6 5 8 — 1 6 6 0 ) , f o s t b a n a l L u g o j u l u i şi C a r a n s e ­
b e ş u l u i , c a r e l e - a c e d a t I n e u l , L u g o j u l şi C a r a n s e b e ş u l , u r c î n d şi h a -
r a c iu l la 4 0 .0 0 0 d e g a lb e n i, în a c e la ş i tim p , o a ltă d ie tă , în tr u n ită la
T îr g u M u r e ş , a d e c la r a t c ă r ă m în e c r e d in c io a s ă lu i G h . R â k o c z y , a s t -
fe l c ă e x is ta u a c u m d o i p rin c ip i. T ra n s ilv a n ia d e v in e te a tr u d e lu p te
p e n tru s a tis f a c e r e a u n o r a m b iţii p e rs o n a le . în m a i 1 6 6 0 , în lu p ta d e p e
6 - Istoria B.O:R., voi. II
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

eşul Mic, Gh. Râkoczy a fost înfrînt şi rănit grav, sfîrşindu-şi zi-
în luna următoare, la Oradea.
In ianuarie 1661, «staturile» ardelene au ales ca principe pe Ke­
y Jănos, fostul comandant al trupelor lui Râkâczy, care a conti -
politica sa antiotomană. Barcsai a fost prins şi ucis din ordinul
Kemeny, în iulie 1661. In vara anului 1661, turcii au intrat din
în Transilvania, impunînd «staturilor» alegerea ca principe a lui
aii Apaffi (14 sept. 1661— 15 apr. 1690).
în astfel de împrejurări, desigur că şi păstoria mitropolitului Sava
5-a putut desfăşura în linişte. De pildă, în cursul expediţiei tur -
i din 1658, au fost arse şi jefuite catedrala şi reşedinţa mitropoli -
din Alba Iulia.
Voind să-şi consolideze poziţia prin cîştigarea preoţimii ortodoxe,
fiu Barcsai a dat, la 9 ianuarie 1659, o nouă diplomă de confir -
; lui Sava, acordîndu-i jurisdicţie şi asupra Ţării Făgăraşului, pe
â teritoriile amintite în diploma lui Gheorghe Râkoczy II. în luna
ătoare, Sava înfăţişa dietei transilvane, întrunită la Bistriţa, starea
orabi'lă a clerului ortodox, din pricina contribuţiilor fiscale. Ur -
sa a fost că la 15 martie 1659, Barcsai scutea pe preoţii români
oate îndatoririle fiscale pe care le aveau faţă de vistieria ţării.
0 martie 1659, printr-un alt decret, erau acordate aceleaşi scutiri
ţilor din Ţara Făgăraşului, accentuînd obligaţia acestora, precum
tuturor preoţilor români transilvăneni, de a sta sub ascultarea
apolitulu1' Sava.
tn pofida acestor privilegii acordate de Acaţiu Barcsai,
vlădica . înclina totuşi spre politica antiotomană a lui Gheorghe
Râkoczy. se explică faptul că în iulie 1659, dupi ce Barcsai a
ocupat Alba , Sava nu mai era în scaunul mitropolitan, locul său
fiind luat de tadie III, care se intitula «arhiepiscop de Bălgrad,
Maramureş şi ată Ţara Ardealului». Se pare că acesta era rus de
origine, din rlia, oraş din părţile de sud-vest 'ale Rusiei, numit
din botez >rghe, fost preot în Alba Iulia. în însuşi decretul de
confirmare de Barcsai în Sibiu, la 15 februarie 1660, era numit
«Georgius lensis Moscovita». rin acelaşi decret, noul mitropolit
era îndatorat să respecte o
de condiţii, asemănătoare celor impuse lui Simion Ştefan în 1643.
dată se arătau şi motivele care au dus la înlăturarea lui Sava
;caun : neîndeplinirea condiţiilor impuse şi amestecul în treburile
ce ale ţării. Dar, cu toate că era înlăturat, Sava a continuat să
enţină în drepturile sale şi să locuiască în Alba Iulia, de unde
tea o scrisoare bistriţenilor, în decembrie 1659. înseamnă că acum
 MITROPOLITUL. SAVA BRANCOVICI 83

fiecare principe îşi avea mitropolitul său : Râkoczy pe Sava, iar

Barcsay — retras la Sibiu —, pe Ghenadie. Se pare că acesta a şi
murit la Sibiu, în vara anului 1660.
La 21 septembrie 1660, în calitate de «vlădică de Bălgrad şi de
toată ţara Ardealului», Sava întărea o singhelie protopopului Ianăş
din Hunedoara. La 18 aprilie 1661, chema un credinc ios la judecată.
Alegerea lui Mihail Apaffi ca principe al Transilvaniei, la 14 sep­
tembrie 1661, a însemnat pentru mitropoliul Sava o nouă luptă pen -
tru menţinerea în scaunul vlădicesc. Se cunoaşte o scrisoare a proto -
popilor români, cu data de 12 martie 1662, prin care rugau pe noul
principe să-1 menţină pe Sava în scaun.
Notăm că trei pomelnice cunoscute ale Mitropoliei Transilvaniei
consemnează şi pe un vlădică Daniil. Istoricii l-au identificat cu călu­
gărul Daniil, traducătorul Pravilei Mari- de la Tîrgovişte din 1652. Pro­
babil Apaffi a încercat să-1 numească mitropolit al întregii Transilvanii.
Dar la 20 aprilie 1662, Daniil era numit de Mihail Apaffi, ca «episcop»
peste bisericile româneşti din Ţara Făgăraşului. Nu ştim unde a fost
hirotonit şi cît a durat păstoria lui aici (documente mai tîrzii îl pre -
zintă ca fost «mitropolit» cu sediul în Alba Iulia). Mai tîrziu a ajuns
episcop la Strehaia (1672— 1679), iar spre sfîrşitul vieţii s-a retras la
schitul Babele din părţile Vrancei, unde a murit în 16 88.
Abia la 23 aprilie 1662, Sava primea din partea lui Apaffi di­
ploma de confirmare în scaunul mitropolitan. De data aceasta, Ţara
Făgăraşului era scoasă de sub jurisdicţia sa, întrucît cu trei zile mai
înainte o încredinţase lui Daniil.
Din 1662 pînă în 1680, Sava Brancovici a păstorit fără întreru -
pere. La 1 septembrie 1663, Mihail Apaffi a întărit decretul dat de
Barcsai la 15 martie 1659, privind scutirea preoţilor români de dări.
O altă grijă a lui Sava Brancovici a fost aceea a refacerii catedralei
sale mitropolitane, care era distrusă în urma expediţiilor turceşti pe
care le-am amintit mai sus.
Dar nu peste mult timp, vlădica Sava a ajuns la neînţelegeri cu
principele şi cu ceilalţi cîrmuitori calvini ai Transilvaniei. f Astfel, în
1667, principele a încredinţat pe cei patru «epitropi» ai averii mi -
tropoliei să ceară socoteală mitropolitului de toate veniturile în -
casate de la începutul păstoririi sale şi să ia măsuri pentru deschi -
derea unei şcoli şi pentru reînfiinţarea tipografiei. Cerea de aseme -
nea sa fie ascultaţi preoţii români care ar fi suferit vreo nedreptate
din partea mitropolitului.
Călătoria în Rusia. Deşi era într-o situaţie grea, vlădica a obţinut
totuşi din partea lui Apaffi permisiunea să facă o călătorie în Rusia,
L cum făcuseră pe vremuri unchiul său Longhin şi mitropolitul Ilie
est. A plecat din Alba Iulia — împreună cu fratele său Gheorghe,
diaconi şi alţi cîţiva însoţitori — pe la începutul anului 1668,
nd asupra sa o scrisoare de recomandare din partea lui Apaffi, cu
a de 18 ianuarie 1668. Pe la mijlocul lunii februarie era la Iaşi, de
le a trecut în Polonia. Acolo a primit o scrisoare din partea rege-
Jan Kazimierz (1648— 1688) către ţarul Alexei Mihailovici. Către
şitul lunii mai a ajuns la Moscova, fiind primit de ţar, într-o primă
lienţă, la 31 mai 1668. A prezentat ţarului mai multe daruri, pri -
îd, la rîndul sau, felurite danii, în bani şi obiecte. în ziua urma -
re, a depus la biroul ambasadorilor din Moscova o scrisoare (me-
riu), în care recomanda necesitatea unirii tuturor popoarelor creştine
Răsărit împotriva cotropitorilor otomani. «Este, în părţile acestea,
scria el — mare mulţime de creştini pravoslavnici : sîrbi, bulgari,
îâni ; toţi aceştia aşteaptă să fie de undeva năvală a creştinilor
pra bl estematului de turc, căci sînt în mare lipsă, necaz şi strîm -
re». în ziua de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, mitropolitul Sava a
it în biserica Uspenia din Moscova, alături de patriarhii Paisie
Alexandriei şi Macarie al Antiohiei, prezenţi la lucrările Sinodului
vocat în 1666— 1667 pentru judecarea patriarhului rus Nicon. A
zăbovit la Moscova pînă în luna august, cînd a fost primit într-o ă
audienţă de ţar, primind alte ajutoare în bani pentru nevoile
iricii pe care o păstorea. I s-a dat şi un hrisov, prin care i se în-
iiia — lui şi urmaşilor — să meargă în Rusia, după ajutoare, din
e în şapte ani.
Noi asupriri. După reîntoarcerea din Rusia, pentru mitropolitul
a a început o perioadă de asupriri din partea lui Mihail Apaffi şi
îlorlalţi cîrmuitori calvini, care şi-au dat seama că prin această
torie i-a sporit încrederea în Ortodoxie şi hotărîrea de a rămîne
Jrnic în credinţa strămoşească şi în toate rînduielile ei. Se adaugă
ceasta şi teama lui Apaffi — om dAe încredere al turcilor — că
i urmărise în călătoria sa şi interese de natură politică. De aceea,
0 februarie 1669, îndemnat de superintendentul calvin Kovâsznay
r, Apaffi a dat un decret, prin care i s-au impus lui Sava noi
"icţii, în esenţă identice cu cele impuse lui Simion Ştefan, în 1643.
Cea mai grea îndatorire era aceea a subordonării mitropolitului
de superintendentul calvin «atît în hirotonirea preoţilor şi a pro -
pilor, precum şi în destituirea celor nevrednici sau reprimirea
r ce făgăduiesc îndreptarea vieţii... în convocarea şi c onducerea
dului general românesc» etc. De asemenea, i se cerea să înfiinţeze
româneşti, să reînfiinţeze tipografia, în care să publice cărţi noi,
 M IT R O P O L IT U L SAVA B R A N C O V IC I

să se săvîrşească slujbele numai în româneşte. Cu toate că acest<

măsuri păreau favorabile Bisericii Ortodoxe, totuşi, prin ele nu st
urmărea decît calvinizarea ei treptată. Dîndu-şi seama că prin reînfi­
inţarea tipografiei nu se urmărea altceva decît tipărirea de cărţi cal -
vine, vlădica Sava a ţinut-o ascunsă ani de zile.
La 14 iunie 1674, Mihail Apaffi dispunea ca mitropolitul ortodox
protopopii, preoţii şi toate bisericile româneşti să fie puse sub ascul
tarea noului superintendent calvin Tiszabeczi Gâspâr. Acesta urma «si
aibă de grijă de toate bisericile româneşti şi să le cîrmuiască dupc
conştiinţa sufletului său». Mitropolitul era îndatorat să-i dea ascul­
tare în toate. Era limpede că principele urmărea însăşi desfiinţarec
Bisericii româneşti. Dar, cu abilitatea sa cunoscută, mitropolitul Save
a ştiut să treacă şi peste aceste noi umilinţe pe care i le pregătec
Apaffi.
In anul 1670, mitropolitul Sava a făcut o călătorie în Ţara Româ­
nească, unde Antonie Vodă din Popeşti (1669— 1672) cu vlădicii ţării
şi boierii din divan — printr-un hrisov din 25 aprilie 1670 — i-au
întărit o danie anuală de 6000 de aspri, pe care au avut-o şi unii
dintre înaintaşii săi.
în anii următori, se cunosc cîteva vizite canonice pe care le-a
făcut în felurite parohii ale întinsei sale eparhii. Astfel, în 1672,
sfinţea mînăstirea Moisei din Maramureş — se pare renovată atunci —,
peste doi ani sfinţea biserica din Vlădeni, lîngă Braşov, iar în 1675
era în Braşov, pentru împăcarea unor neînţelegeri dintre preoţii de
la biserica Sfîntul Nicolae din Şchei.
«Sinodul» mitropolitului Sava. In anul 1675, vlădica a convocat
o adunare sau «sinod» la Alba Iulia, la care au chemaţi «titorii»,
juraţii scaunului mitropolitan (un fel de_ «epitropi», respectiv consi -
lieri) şi protopopii eparhiei. Soborul a luat o seamă de hotărîri pri -
vitoare la întărirea vieţii moral -religioase a preoţilor şi credincioşilor
români din Transilvania. După conţinutul lor, măsurile luate ar putea
îi împărţite în patru grupe :
1. Românizarea slujbelor şi săvîrşirea lor în toate duminicile şi
sărbătorile, ca şi miercurea şi vinerea, iar în tim pul posturilor, zil­
nic ; 2. Disciplinarea preoţilor, cu vizite canonice făcute de mitropolit
şi cu un control mai sever din partea protopopilor ,- 3. înlăturarea su­
perstiţiilor, mai ales a celor legate de cultul morţilor ,- 4. Catehizarea
credincioşilor maturi, dar mai ales a copiilor, de către preoţi, în bise -
rică, îndatorirea, pentru credincioşi, de a participa la slujbe, de a se
spovedi şi împărtăşi de patru ori pe an şi altele. Trebuie reţinut că
Sava este cel dintîi ierarh despre care se ştie că a dat dispoziţii în
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

s cu p riv ire la s ă v îrşire a slu jb e lo r în ro m â n e şte , la « p red ic are a »

in tu iţii lui D u m n e z e u şi la in s tru ire a c o p iilo r în b ise ric ă . N u era
o h o tărîre p rin care s-ar fi u rm ă rit c a lv in izarea cleru lu i şi a cre--
ioşilor.
D im p o triv ă, din ac ea stă sim plă p rez e n ta re a h o tărîrilo r ad o p tate
so b o ru l d in 1675, re ie se că m itro p o litu l S ava era p re o c u p a t de ri -
irea B isericii sale la un nivel cultural şi m oral cît m ai înalt, ca şi
în lo c u ir e a lim b ii s la v o n e în c u lt cu cea ro m â n e a s c ă .
P ro fitîn d de fap tu l că în 1675 fra tele sau G h e o rg h e B ra n c o v ic i a
n u m it re p re z e n ta n t (c a p u c h e h a ie ) al lui M ih a il A p a ffi p e lîn g ă
rta o to m a n ă (i - a d ă ru it c h ia r o m o ş ie , la V in ţu de J o s ), v lă d ic a
a a p u tu t o b ţin e d in p a r te a lu i n o i d r e p tu r i p e s e a m a B i s e r i c ii
;. A stfel, la 30 decem brie 1675, a dat o diplom ă, prin care dispunea
p r o to p o p ii, p re o ţii şi b is e r ic ile r o m â n e ş ti să n u m a i fie lu a te de
ju r is d ic ţia lui S a v a B ra n c o v ic i. In a n u l u rm ă to r a o b ţin u t de la
iffi un d e c re t, p o triv it c ă ru ia p re o ţii ro m â n i e ra u sc u tiţi de dări.
1678 şi 16 7 9 , S a v a a p rim it n o i d e c re te d in p a rte a lu i A p a ffi, în
2 se a ră ta că, d e ş i s -a u r id ic a t n u m e r o a s e a c u z e îm p o tr iv a lu i,
[şi i se re c u n o s c to a te d re p tu rile şi a trib u ţiile sa le a rh ie re ş ti, in -
iiv d rep tu l de a în c a sa dările de la preo ţii lui.
T o t în le g ă tu ră cu m itro p o litu l S a v a tre b u ie să ne re ţin ă a te n ţia
n u m itu l « Z a c o n ic ce sâ zic e c a rte a leg ilo r» , u n fel de s ta tu t de
an izare a B isericii rom âneşti din T ran silv an ia în secolele X V I -X V II.
i f ra g m e n tu l p ă s tr a t s -a s c ris n u m a i în iu n ie 1 6 8 0 — d e c i la cî-
i z ile d u p ă d e s titu ire a lui S av a — , to tu ş i, r în d u ie lile c u p rin s e în
în t cu m u lt m ai v e c h i, după cum re z u ltă ch iar din text. Z a c o n ic u l
)cu p a cu a trib u ţiile so b o ru lu i m are (la M itro p o lie ) şi ale « so b o a re -
e p a rh iale » (la p ro to p o p ia te ), de p reo ţi, p ro to p o p i, de a v e re a M i -
loliei ş.a.
S fîr ş itu l m itro p o litu lu i. D e şi la p rim a v e d e re se p ă re a că le g ă tu -
d in tre m itro p o lit şi A p a ffi erau b iin e , în re a lita te d e v e n e a u 'to t
în c o rd a te . S itu a ţia i s-a în ră u tă ţit d u p ă ce a aju n s su p e rin te n d e n t
ii M ih ă ly , fo stu l p re d ic a to r de la c u rte a lui A p a ffi, un c a lv in co n -
;, om c u lt, cu s tu d ii în A n g lia şi G e rm a n ia. Se a d ă u g a şi fa p tu l
to c m a i a tu n c i se d e sc o p e rise un c o m p lo t în d re p ta t îm p o triv a lui
aii A paffi, condus de B eldy Pal. P rin tre ad eren ţii acestuia se afla
jh e o r g h e B ra n c o v ic i, lu c ru pe care-1 re c u n o a ş te el în su ş i în C ro -i
sa. N -a r fi exclus ca la m işc a re a a n tia p a fia n ă să fi a d e ra t şi
o p o litu l S av a, fa p t c a re i-a a g ra v a t şi m ai m u lt s itu a ţia . A şa ne
im e x p lic a g r a b n ic e le m ă s u r i d e c e r c e ta r e şi ju d e c a r e a c a z u -
său.
 D in d is p o z iţia lu i A p a f fi, la 2 iu n ie 1 6 8 0 s - a c o n s titu it u n « s c a u r
d e ju d e c a tă » la A lb a Iu lia . P r e ş e d in te e r a A lv in c z i P a l d in V u r p ă r
p r o to n o ta r u l p r in c ip e lu i, p r e f e c tu l b u n u r ilo r f is c a le d in T r a n s il v a n ia
ia r p rin tre m e m b ri se n u m ă ra u : p ro to p o p u l c a lv in V e re s m a rty Jâ n o j
d in B e n ic , p r o to p o p u l r o m â n I o a n Z o b a d in V in ţu d e J o s , n o ta ru l
s o b o r u l u i m a r e , u n c u n o s c u t f i l o c a l v i n şi d u ş m a n a l m i t r o p o l i t u l u i
« îm p r e u n ă c u a lţi b ă r b a ţi — m ir e n i şi d in c e a ta b i s e r i c e a s c ă — ş tiu
to ii d e le g i» , în to ta l 101 p e rs o a n e . P rim u l a c u z a to r e r a s u p e rin te n
rie n tu l T o fo i M ih â ly , r e p r e z e n ta t p r in Ş te fa n P a lo ş . A p ă r ă to rii m itro
p o l i t u l u i e r a u : f r a t e l e s ă u G h e o r g h e şi n e g u s t o r u l « g r e c » ( m a c e d o
ro m â n ) Io a n P a tă r (P a te r Ia n o ş).
în a c e e a ş i, zi s -a p ro n u n ţa t s e n tin ţa d e d e s titu ire a m itro p o litu lu
— r e d a c ta tă în u n g u r e ş te — în c a re e ra în v in u it c ă a d u s o v ia ţă im o
r a l ă ş i c ă a n e g l i j a t m î n ă s t i r e a d i n A l b a I u l i a şi t i p o g r a f i a . P e b a z i
a c e s to r în v in u iri n e d re p te , S a v a B r a n c o v ic i a f o s t în lă tu r a t « d in d re
g ă t o r i a e p i s c o p e a s c ă şi d i n c e a p r e o ţ e a s c ă , p e t e m e i u l c a n o a n e l o r 81
şi 81 a l e b i s e r i c i i c a l v i n e d i n A r d e a l şi c a n o n u l 7 5 a l l e g i i r o m â n e ş t i »
u r m î n d s ă i s e i n t e n t e z e şi u n p r o c e s c i v i l , p e b a z a p r e v e d e r i l o r d ii
A p p r o b a t a e C o n s t i t u t i o n e s ( p a r t e a I, t i t l u l I, a r t. 3 ). I a t ă , d a r , c ă m i
tr o p o litu l o rto d o x e ra ju d e c a t d u p ă « c a n o a n e le » c a lv in e ! S c riin d d e
s p r e o s î n d i r e a lu i S a v a , c r o n i c a r u l m a g h i a r C s e r e i M i h â l y ( 1 6 6 8 — 1 7 5 6
r e la te a z ă c ă Io a n Z o b a a f o s t « m itu it c u d a ru ri» d e p rin c ip e , c a să -
în v in u ia s c a p e S a v a d e im o r a lita te . A c e la ş i c r o n ic a r s p u n e c ă « a u p r ă
d a t î n t r e a g ă a v e r e a » m i t r o p o l i t u l u i şi c ă l - a u s i l i t s ă p l ă t e a s c ă , 3 0 0 '
d e ta le r i, p e n tru p r o c u r a r e a c ă ro ra a trim is p e fra te le să u G h e o rg lv
în Ţ a ra R o m â n e a s c ă .
C h ia r în z iu a în c a re s -a p r o n u n ţa t s e n tin ţa , A p a ffi a a d re s a t <
s c r is o a r e S fa tu lu i o r ă ş e n e s c d in S ib iu , c e r în d im e d ia ta s ig ila r e a b u
n u r ilo r a v u te d e ce i d o i fra ţi B ra n c o v ic i în c a s a în c a re lo c u ia u 1
S ib iu . L a in v e n ta r ie r e a a c e l o r b u n u r i, s - a u g ă s it tr e i tr a i s te , a p o i a l 1
1 4 s a c i c u c ă r ţ i şi o t i p o g r a f i e c u t o a t e p i e s e l e e i, a p o i a l t e n u m e r o a s
c ă r ţi r o m â n e ş t i , m a g h i a r e şi l a t i n e , p r e c u m şi « u n z i a r l e g a t î n p i e l e *
p r o b a b il ju r n a l u l s ă u p e r s o n a l, c a re , d a c ă s - a r fi p ă s tr a t, a r fi c o n s ti
t u i t u n î n s e m n a t i z v o r d e i n f o r m a ţ i i p r i v i t o a r e l a a r h i p ă s t o r i a SJ
A lte b u n u ri — m a i a le s c ă rţi — s - a u a f la t la r e ş e d i n ţ a s a d in A lb
Iu lia . S e d e s p r in d e d e a ic i c ă m itr o p o litu l S a v a a v e a o f r u m o a s ă b i
b lio te c ă , ceea ce re fle c tă p re o c u p ă rile s a le c ă r tu ră re ş ti.
'D u p ă j u d e c a t ă , v l ă d i c a S a v a a f o s t î n c h i s , f a p t r e l a t a t d e m e
m u lţi c o n te m p o r a n i. D e p ild ă , C s e re i M ih â ly , p e c a re l- a m p o m e n :
m a i s u s , r e la te a z ă c ă e ra s c o s d in în c h is o a r e n u m a i în c ă m a ş ă ;
b ă tu t c u b ic iu l p în ă c in d « s e r u p e a c ă m a ş a ... şi c a r n e a d e p e tr u p i
 P E R IO A D A A T R E IA (St;^L)L,Ei,E X IV — X V III)

A celeaşi lucruri. le relatează un cronicar sas, pastorul Andrei

sch din Petreşti.
,a scurt timp după ju d e carea şi întem niţarea lui Sava, au
început : facă felurite încercări pentru eliberarea lui. De pildă,
fratele riheorghe, plecat î n Ţara Românească, a cerut sprijinul
domnito-
Şerban Cantacuzino. Acesta, prin Constantin Brîncoveanu, tri -
său la Poartă, a în c h eiat o înţelegere cu adversarii politici ai
paffi aflaţi la Constantinopol, în care se prevedea ca, în cazul
irării lui, să se dea libertate credinţei ortodoxe în Transilvania,
itropolitul Sava să fie reabilitat.
>esigur, principele A paffi nu putea rărnîne străin de uneltirile
ptate împotriva lui. Toate acestea l-au determinat să-1 elibereze
itropolitul Sava, pentru a înlesni, în felul acesta, o apropiere de
n Cantacuzino. Bătrîn şi bolnav, vlădica Sava n-a mai trăit mult
ci a trecut la cele veşnice, probabil în aprilie 1683. La 1 mai
fratele său Gheorghe dăruia bisericii din Veştem (jud. Sibiu) o
jhelie, pe care lăsa o însem nare, cu rugăm intea ca preoţii acelei
ci să pomenească la liturghie şi pe «răposatul Sava Brancovici,
politul Ardealului...».
dn cele expuse, rezultă că mitropolitul Sava Brancovici a păsto -
jroape un sfert de veac, în îm prejurări din cele mai grele. Per -
tatea lui o conturează atît luptele necontenite pe care a trebuit
poarte cu duşmanii credinţei ortodoxe, cît şi suferinţele pe care
ndurat la sfîrşitul vieţii şi pe care le -a suportat cu demnitate
resemnare creştinească. Relatînd suferinţele şi moart ea sa mu-
ţa s c Ai, Samuil Micu scria : «Tot norodul şi clerul românesc ca
:ru adevărat ţine, cum de la cei bătrîni au luat, că Sava acesta
întîm plările acestea le - a păţit pentru credinţă, că s -a îm potrivit
ui calvinesc şi 1-a lepădat şi n-a vrut a se uni cu acela», sntru
toate acestea — ţin în d seam a de v iaţa lui curată, de sta-ia sa
în Ortodoxie şi de lupta pentru apărarea ei — , Sfîntul
al Bisericii Ortodoxe Române — în şedinţa sa din 28 februarie
— a ho tă rît ca m itropolitul Sava să fie cinstit ca sfînt m ă rtu -
în întreaga B iserică Ortodoxă Română, îm preună cu
înaintaşul i scaun, Ilie Iorest. C anonizarea lor solem nă s-a
făcut la A lba la 21 octombrie 1955, iar prăznuirea li se face, în
Biserica noas-
fiecare an, la 24 aprilie.
rm a ş ii lui Sava B ra n c o v ici. înainte de 24 iunie 1680, soborul
al tu tu ro r p r o to p o p ilo r a ales un nou m itro p o lit, în perso an a
si/ Buclai din satul Pişchinţi (jud. Hunedoara:» Se pare că era
 I V I I ± tlK j^ \.J L .jL J . U I

călugărit în Moldova. A fost hirotonit arhiereu la B ucureşti, de către

mitropolitul Teodosie al Ungrovlahiei, asistat de doi episcopi greci.
După hirotonire, s-a reîntors la credincioşii săi din Transilvania,
primind şi o scrisoare din partea lui Şerban Vodă Cantacuzino către
principele Mihail Apaffi. Confirm area lui de către principe s -a făcut
abia la 28 decembrie 1680, cînd i s-au impus 19 îndatoriri (condiţii)
calvine (cele 15 impuse lui Simion Ştefan în 1643, la care se adăugau
şi cele 4 impuse lui Sava Brancovici în 1669). Din scurta lui activitate
ca mitropolit, se ştie numai că a făcut unele vizite canonice în părţile
Bistriţei, la începutul anului 1681. A murit la începutul anului 1682.
D upă o ip o te z ă mai nouă, el ar fi m itro p o litu l rom ân despre care
scria Petru M aior în Isto ria B isericii rom ânilor că a fost ucis, din
porunca lui Appafi, în cetatea Eciu (azi în Brîncoveneşti — jud. Mureş),
înseamnă că Iosif a fost cel de al patrulea mitropolit al Transilvaniei
înlăturat din scaun de calvini în veacul al XVII-lea.
M itro p o litu l Ioasai. în dorinţa de a opri acţiunea prozelitistă cal -
vină, Şerban C antacuzino a-că u tat să im pună pe scaunul de m itro -
polit al T ransilvaniei un ierarh care sa nu accepte nici o abatere de
la adevărurile de credinţă ortodoxe. De aceea, a recomandat lui Apaffi
pe ieromonahul grec Ioasai — originar din Ahaia — , trecînd deci peste
obiceiul alegerii mitropolitului de către soborul protopopilor ardeleni.
Fiind numit de Apaffi, s-a îndreptat spre Bucureşti, unde a fost
hirotonit arhiereu de către mitropolitul Teodosie, la 2 april ie 1682.
Numirea lui Ioasaf direct de către principe, fără consultarea s o -
borului mare, a produs nemulţumiri în rîndul preoţilor şi protopopilor
transilvăneni. La nem ulţum irea lor se adăuga şi cea a superintenden -
tului calvin Mihail Tofoi, întrucît Ioasaf respingea orice încercări de
calvinizare a Bisericii care-i fusese încredinţată spre cîrmuire. Chiar
în timpul şederii lui Ioasaf la Bucureşti, în vederea hirotonirii, cîţiva
protopopi români filocalvini, în frunte cu loan Zoba din Vinţ, s -au
prezentat la Apaffi, protestînd îm potriva numirii lui Ioasaf.
Odată înscăunat la.A lba lulia, Io a s a f a început să facă rînduială
în Biserică, înlăturînd nouă protopopi, unii acuzaţi de felurite abateri,
alţii prieteni ai calvinilor. Din această cauză, mişcarea pornită împo -
triva lui Ioasaf s-a accentuat.
în urma stăruinţelor depuse pentru înlăturarea lui Ioasaf, s -a con­
vo cat un sobor de ju d e c a tă la A lb a lulia, în casa n o b ilu lu i Szocs
Pal, la 12 — 13 iulie 1682. Cu acest prilej au fost audiaţi 16 m artori
— desigur oam eni ai autorităţilor de stat calvine — ■ care au răspuns
întrebări. M itropolitului i s-au adus mai multe învinuiri : că este
şi nu cunoaşte suficient limba română, că a ajuns m itropolit îm -
va obiceiului Bisericii Ortodoxe din Transilvania, prin simonie,
esocoteşte învăţătura calvină şi că a în lătu rat mai mulţi p r o to -
din slujbă. Cu toate acestea, el şi -a continuat activitatea, căci
iritatea p reo ţilo r rom âni erau de partea lui. In prim ăv ara anului
s-a în tru n it un sobor la S ighişoara, la care au p artic ip a t 223 de
ţi şi cîţiva protopopi, cînd s-a pus din nou problem a m itropoli-
Ioasaf; majoritatea preoţilor doreau să-1 aibă mitropolit pe
if. In toiul acestor frământări, vlădica a trecut la cele veşnice,
i sfîrşitul anului 1683.
M itropolitul Sava III din Veşlem. în locul său, soborul protopopi -
convocat la Alba Iulia pentru 24 ianuarie 1684, prezidat de Gâspâr
y, ju d e c ă to ru l suprem al com itatului A lba, a ales un nou m itro -
al românilor transilvăneni, şi anume pe preotul Sava din Veştem
Sibiu). Ca şi înaintaşii săi, a fost hirotonit la Bucureşti, de mi -
jlitu l Teodosie, prim ind mai m ulte cărţi de slujbă din partea lui
an Cantacuzino, pe care el le-a dăruit unor biserici ardelene. Păs -
lui a fost destul de scurtă, căci a murit în vara anului 1685.
M itro p o litu l Varlaam. îndată după moartea lui Sava III, Şerban
acuzino a recomandat lui Mihail Apaffi ca mitropolit pe un preot
nia, «om vrednic şi învăţat» şi desigur bun ortodox. Dorinţa dom -
i muntean n-a fost îndeplinită, căci soborul protopopilor a ales
nitîistătălor al Bisericii transilvane pe preotul Vasile, num it în
jărie Varlaam. A fost hirotonit la Bucureşti, probabil în d ece m -
1685.
A vînd o p ăsto rire mai în d e lu n g a tă d ecît cei trei în a in taşi ai
V arlaam a iz b u tit să se rem arce prin cîtev a fap te de seamă.
De t că sub V arlaam , mai precis în 1687, T ra n silv a n ia a fost
ocu-de trupele austriece, iar la 9 şi 10'mai 1688, Dieta a
proclam at area T ra n s ilv a n ie i la im periul h ab sb u rg ic, răm înînd
în ace astă 1 pînă în anul 1918.
Chiar de la începutul păstorir ii sale, V arlaam s-a arătat preocu -
ie starea materială a preoţimii sale, rînduind ca fiecare preot să
ească anumite ofrande în natură sau în bani de la credincioşii

M itropolitul V arlaam a sprijinit şi tip ărirea unor cărţi în limba

ină, o s te n e a la ed itării lor rev en in d p ro to p o p u lu i Ioan Z oba
din . A cest Zoba, duşmanul lui Sava Brancovici şi prietenul
calvini-
 M IT R O P O L IT U L , SA V A B R A N C O V IC I 91

lo r, tip ă r is e la S e b e ş , în c ă în 1 6 8 3 , o c a r te i n ti tu la tă Sicriul de aur,

c a r te d e p r o p o v e d a n i e la m o r ţi, c u 15 p r e d ic i. In 1 6 8 5 t o t e l t i p ă r e a
la A lb a Iu lia o b r o ş u r ă c u titlu l Cărare pe scurt spre fapte bune în­
dreptătoare, c a re e ra tr a d u c e r e a u n e i lu c ră ri a p r e d ic a to r u lu i c a lv in
M a tk o I s tv a n d in B a ia S p rie , a p ă r u tă la S ib iu , în 1 6 6 6 . In 1 6 8 7 , lo a n
Z o b a î m p r e u n ă c u p r o t o p o p u l G h e o r g h e d i n D a i a ( c a « i s p r a v n i c i şi
n e v o ito r i» ) a u d a t la tip a r u n Ceaslovăţ, cu o p re fa ţă s e m n a tă d e
c e l d in tîi. în a c e la ş i a n , a a p ă ru t, to t la A lb a I u lia , Rînduiala dia-
constvelor, c u o p r e f a ţă s c ris ă de a c e la ş i p ro to p o p .
în 1 6 8 9 s -a tip ă r it, la A lb a Iu lia , u n Molitvelnic, tr a d u s d in s la -
v o n e ş te d e a c e la ş i lo a n Z o b a d in V in ţ. P r e f a ţa , s e m n a tă d e e l, e r a
d e d ic a tă lu i « V a rla a m a rh ie p is c o p şi m i t r o p o l i t s fin te i M itro p o lii a
B ă l g r a d u l u i , a l V a d u l u i , a l S i 'l v a ş u l u i , a l F ă g ă r a ş u l u i şi a l M a r a m u ­
re ş u lu i şi al e p is c o p ilo r d in Ţ ara U n g u re a sc ă ip ro c i» . La s fîrş itu l
M o litv e ln ic u lu i a u f o s t tip ă r ite tr e i p r e d ic i la m o rţi (1 6 fo i). D u p ă
c e r c e t ă r i m a i n o i, M o l i t v e l n i c u l a r fi a v u t tr e i e d i ţii. A t î t R î n d u i a l a
d i a c o n s t v e l o r c î t şi M o l i t v e l n i c u l a u f o s t t i p ă r i t e d e i e r o m o n a h u l C h i - ;
ria c , o r ig in a r d in M o ld o v a ( to t el tip ă r is e , la B u c u re ş ti, Liturghierull
Evanghelia d i n 1 6 8 2 ) .
d in 1 6 8 0 şi In a c e la ş i an s -a tip ă r it la A lb a I u lia 1
o Poveste la 40 de mucenici.
C ă tre s f îr ş itu l a n u lu i 1 6 8 9 , V a r la a m e s te î n t î l n i t în p ă r ţile de!
n o rd a le T ra n s ilv a n ie i, f ă c în d v iz ite c a n o n ic e . A s tfe l, la 4 d e c e m b rie !
i
1 6 8 9 , p r e z i d a u n s c a u n d e j u d e c a t ă î n s a t u l R o g o z , î n p ă r ţ i l e L ă p u -j
ş u lu i, c o n v o c a t p e n tr u a p la n a r e a u n o r n e în ţe le g e r i c u p r iv ir e la d r e p -
tu l d e p r o p r ie ta te a s u p r a u n e i C a z a n ii a o m o n im u lu i să u d in M o l -
d o v a . H o tă r îr e a s c a u n u lu i d e ju d e c a tă a f o s t s c ris ă d e m itro p o litu l
în s u ş i p e u n a d in f o ile e x e m p la ru lu i d is p u ta t.
D in u n e le în s e m n ă ri a u to g ra fe , r e z u ltă c ă V a rla a m a cu m p ărat
şi z ă l o g i t n iş t e p ă m în tu r i şi f in e ţ e , p e c a r e l e - a d ă r u i t a p o i M i t r o -
p o lie i. A tr e c u t Ia c e le v e ş n ic e în v a r a a n u lu i 1 6 9 2 . C u el se în c h e ie
ş i r u l c e l o r p a t r u m i t r o p o l i ţ i a l e ş i ş i. h i r o t o n i ţ i î n c u r s u l d o m n i e i lu i
Ş e rb a n C a n ta c u z in o , c a re a p u rta t o g rijă d e o s e b ită B is e ric ii O rto -
d o x e d in T ra n s ilv a n ia .
Mitropolitul Teoiil. N o u l în tîis tă tă to r al B is e ric ii tr a n s ilv a n e e re
p r e o tu l v ă d u v T o m a , f iu d e p r e o t d in T e iu ş , c ă lu g ă r it su b n u m e le
de Teofil. D u p ă a le g e re a sa d e c ă tre s o b o ru l m a re , a tr e c u t m u n ţii
în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , f iin d h ir o to n it la 18 s e p te m b r ie 1 6 9 2 , în c a t e ­
d r a la m itr o p o lita n ă d in B u c u r e ş ti, d e c ă tr e v lă d ic a T e o d o s ie . A p
 A i t i.ii.iA (»lijuu.L,ii;L.E XIV----XVIII)

diploma de recunoaştere din partea noului guvernator al Transil -

ei, Gheorghe Bânfi, cu obligaţia respectării celor 19 puncte im-
şi lui Varlaam. In anul 1693 făcea vizite canonice în eparhie.
testam entul său din 12 iulie 1697, lăsa M itropoliei toate bunu -
sale «ce am agonosit mai de în a in te a vlădiciei şi în vlădicie,
ărăcia mea». A murit la scurt timp după această dată. S-a susţinut
în vechea istoriografie bisericească — mai ales uni-- că sub
Teofil, în 1697, s-ar fi în c h eiat o unire a B isericii O rto-i din
Transilvania cu Biserica Romei, cu toate formele legale. Cer-^ile
mai noi au dovedit că această pretinsă «unire» a fost ticluită
szuiţi, cu ajutorul unor falsuri. Cert este că spre sfîrşitul vieţii,
ii a fost asaltat de iezuiţi să accepte unirea cu B iserica Romei.
rtea lui, survenită prin iulie-septembrie 1697, 1-a scăpat de unel -
iezuiţilor, fiindu-i dat urma şului său Atanasie Anghel să por -
:ă pe drumul greşit al dezbinării Bisericii pe care o păstorea.

C o n c l u z i i : Din cele expuse se desprinde constatarea că B i-

rica O rtodoxă rom ânească din T ra n silva n ia a a vu t de luptat, în
doua ju m ă ta te a seco lu lu i a l X V II-lea , cu a cţiu n ea p r o z e litis tă
Ivină, patronată de cîrm uitorii p o litici de atunci. M itropoliţii care
p ă sto rit în această perioadă în scaunul vlădicesc de la Alba Iulia
m arele m erit de a f i rezista t cu tărie la toate în cercările fă c u te
ntru «calviniparea» şi chiar desfiinţarea Bisericii româneşti, încît
ui din ei a ajuns să prim ea scă m oartea m ucenicească pen tru sta -
mnicia sa în dreapta credinţă.

BIBLIOGRAFIE

z v o a r e : TIMOTEI CIPARIU, Acte şi fragmente latine şi româneşti pentru

Bisericii române, mai ales unite. Blaj, 1855, XVI + 280 p. ;i GHENADIE
EANU) CRAIOVEANU, Condica Sfîntă, Bucureşti, 1886, XXVI + 418 +
. (extras din BOR, an. X şi XI, 1885—1887); NICOLAE DOBRESCU, Frag-
privitoare Ia istoria Bisericii române, Budapesta, 1905, 84 p.; I. LUPAŞ,
snte istorice transilvane, voi. I, 1599—1699, Cluj, 1940, XVi + 522 p.;
RIŢIU, Din cronica lui Mihail Cserei, 1661—1711, în Transilvania, 1869 (şi
Părţi alese din istoria Transilvaniei, voi. I, Sibiu, 1889); GHEORGHE BRAN-
I, Fragmente din Cronica lui... Reproduse şi traduse de Silviu Dragomir, în
-luj, II, 1923, Bucureşti, 1924, p. 1—70 (şi extras).
u c r ă r i g e n e r a l e : AUGUSTIN BUNEA, Vechile episcopii româneşti a
i, Geoagiului, Silvaşului şi Bălgradului, Blaj, 1902, 152 p.; ŞTEFAN METEŞ,
Vodă Cantacuzino şi Biserica românească din Ardeal, Văleni de Munte,
1 P-; ŞTEFAN METEŞ, Istoria Bisericii şi a vieţii religioase a românilor din
sania şi Ungaria, voi. I, ed. II, Sibiu, 1935, p. 266—333 (cap. Viaţa şi fap-
tropolitului Sava Brancovici şi Biserica românească din Ardeal pînă la unirea
cu Roma); MIRCEA PĂCURARIU, Legăturile Bisericii Ortodoxe din Transilvania cu
Ţara Românească şi Moldova în secolele XVI—XVÎIf, Sibiu, 1968, XII -f 204 p.
M o n o g r a f i i : VASILE MANGRA, Mitropolitul Sava II Brancovici (1656—
1680), Arad, 1906, XV + 181 p.; AUGUSTIN BUNEA, Mitropolitul Sava Brancovici,
Blaj, 1906, 102 p. (tendenţioasă) j IOAN SANDU, Un martir al Ortodoxiei: mitro­
politul Sava Brancovici, Sibiu, 1934, 17 p.; MARINA I. LUPAŞ, Mitropolitul Sava
Brancovici, 1656—1683, Cluj, 1939, 126 p. ; MIRCEA PĂCURARTU, Mitropolitul Sava
Brancovici al Transilvaniei. La 300 de ani de la moartea sa, în BOR, an. CI, 1983, nr. 3—4, p.
225—247.
* A l t e l u c r ă r i : IOAN LUPAŞ, Principele ardelean Acaţiu Barcsai şi mitro-
politul Sava Brancovici 3658—1661, «An. Acad. Rom.», M.S.I., II, t. XXXV, Bucu­
reşti, 1913, 24 p., reprodus şi în voi. Studii, conferinţe şi comunicări istorice, I,
Bucureşti, 1928, p. 165—193; IOAN LUPAŞ, Odăjdiile mitropolitului Sava Brancovici, în
voi. Studii, conferinţe şi comunicări istorice, I, Bucureşti, 1928, p. 203—209; IOAN
LUPAŞ, Păstorirea mitropolitului Sava Brancovici-Br'mcoveanu şi călătoria lui la
Moscova, în voi. Studii istorice, V, Sibiu-Cluj, 1945—1946, p. 71—95; IOAN LUPAŞ,
Locuinţa sibiană a mitropolitului Sava Brancovici-Brînaoveanu, în RT, an. XXXVII, 1947,
nr. 7—10, p. 278—280 y VICTOR ClMPINEANU, Mitropolitul Sava Brancovici. Legăturile
cu Rusia şi lupta sa împotriva cotropitorilor turci, în BOR, an. LXXIII, 1955, nr. 6,
p. 551 — 570; MIHAI COLOTELO, Zaconicul Simţului Ierarh Sava Brancovici, în
BOR, an. LXXIX, 1961, nr. 7—8, p. 755—774; ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, Sava
Brancovici, mitropolit al Transilvaniei şi martir al Ortodoxiei, în voi. Calendar de inimă
românească, Sibiu, 1988, p. 175-jl93.
GHEORGHE CUNESCU, Mitropolitul Iosii Budai. La' 300 de ani de la moarte
(ianuarie 1682), în M.A., an. XXVII, 1982, nr. 1—3, p. 139—150.
 XXXV
MITROPOLITUL DOSOFTEI AL
MOLDOVEI

J
rmaşii mitropolitului Varlaam. După retragerea lui Varlaam la 1, în
ultimele zile ale domniei lui Vasile Lupu, noul domn Gheorghe an
(aprilie 1653, apoi 8 iulie 1653 —3 martie 1658) a ridicat în mul
mitropolitan pe episcopul Ghedeon de la Huşi. Acesta i-a citit litva
de domnie»... «fiind mitropolitul Varlaam ieşit la munte, la îstirea
Sacul», cum relatează Letopiseţul lui Miron Costin. Faptele tea s-au
petrecut desigur în aprilie 1653. Vasile Lupu şi-a reocupat scaunul
pentru vreo două luni. înseamnă că ridicarea luĂ Ghedeon :aunul
mitropolitan s-a făcut abia prin iulie, cînd Gheorghe Ştefan upat
definitiv scaunul.
Ghedeon este întîlnit în mai multe acte ale acestui domn. Fiind
[ său de încredere, 1-a trimis într-o misiune la Moscova, împreună
oierul Grigorie Neaniul. La 7 mai 1656, au încheiat un tratat de
ta cu ţarul Alexei Mihailovici (1645:— 1676). Prevederile tratatului
fost aplicate din pricina domniei scurte a lui Gheorghe Ştefan,
leon a fost îndepărtat din scaun către sfîrşitul anului 165 9, cînd
ins domn Ştefăniţă, fiul lui Vasile Lupu (1659— 1661). S-a retras
năstirea sa de metanie, la Secu. i
.ocul său a fost ocupat de Sava, fost episcop, pentru scurt timp,
ate cele trei eparhii sufragane, de «postrig» tot din mînăstirea
Este pomenit în numeroase acte ale domnitorilor Ştefăniţă Lupu
stratie Dabija (1661— 1665). Se vede că era om de încredere al
iei lui Vasile Lupu, din moment ce acesta îi scria la 19 aprilie
rugîndu-1 să fie pentru fiul său Ştefăniţă «ca un ocîrmuitor». în
şi scrisoare, îl ruga să-i ceară lui Ştefăniţă să facă hrisoave de
re pentru satele pe care le dăruise mînăstirii din Cetatea Neamţ.
ca Sava a murit la 5 ianuarie 1664 şi a fost îngropat lîngă altarul
 M IT R O P O L IT U L D O SO FTEI AL M OLDOVEI 95

bisericii mari de la Secu, avînd deasupra mormîntului o lespede cu

inscripţie.
îndată după moartea sa, Eustratie Dabija a readus în scaun pe
fostul mitropolit Ghedeon, pomenit pentru prima oară la numai cîteva
zile după moartea lui Sava. In 1670 primea vizita patriarhului Dositei
al Ierusalimului. Este pomenit apoi şi în alte documente, mai ales ca
martor în numeroase acte de vînzare-cumpărare. A păstorit pînă în
iulie 1671, cînd a murit ori s-a retras la Secu, unde a şi fost îngropat,
lîngă biserica mare. Un act din 29 iu lie 1671 consemna pentru prima
oară pe noul mitropolit al Moldovei, marele cărturar Dosoftei.
Viaţa mitropolitului Dosoftei. Cei mai mulţi istorici şi filologi care
i-au cercetat viaţa şi ostenelile cărturăreşti au susţinut că .acest mitro -
polit se trăgea dintr-o familie de macedo-români, căci tatăl său se
numea Leontari (Leontie), iar mama «Măria numită Misira».
In 1974, cu prilejul aniversării pe plan UNESCO a 350 de ani
de la naşterea mitropolitului Dosoftei, s-a dovedit că s-a născut în
Suceava. în adevăr, doi fraţi ai mitropolitului locuiau în Suceava, pe
«uliţa Fruntea», iar un Cazacul, probabil cumnat al său, locuia pe «uliţa
Mitropoliei». Izvoarele istorice ale vremii aduc mărturii despre mai
multe rude ale sale care aveau aşezare statornică în Moldova. De pildă,
în 1666 Alexandru Vodă Iliaş scutea de toate dările ţării pe Stanca,
mătuşa lui Dosoftei, pe atunci episcop al Romanului, iar dintr-o
dedicaţie scrisă de el însuşi pe un exemplar din Psaltirea de-nţeles
aflăm că o soră a sa era căsătorită cu un oarecare Şerbul. Avem mai
multe ştiri şi despre un nepot al mitropolitului, arhimandritul Pahomie,
care trăia în Iaşi, iar în 1709 era la Moscova, unde cerea ajutoare ţaru -
lui Petru cel Mare al Rusiei. Aşadar, mitropolitul Dosoftei avea nume­
roase rude apropiate în Moldova, fapt care ne face să afirmăm că el
era originar din această ţară, după toate probabilităţile din Suceava.
La acestea adăugăm şi mărturia cronicarului Ion Neculce, care afirmă
ca era «neam de mazîl». Deci, n-avem nici o mărturie că Dos oftei a
venit în Moldova din altă parte, ci, dimpotrivă, era de aici, din Moldova,j
făcînd parte dintr-o familie moldoveana.
S-a acceptat ca dată a naşterii sale anul 1624, stabilită de prof. Şt.
Ciobanu. Se presupune că din botez se numea Dimitrie Barilă. Probabil
şi-a început învăţătura la Iaşi, la Colegiul întemeiat tocmai pe atunci
de Vasile Vodă Lupu. S-a îndreptat apoi spre Lvov, străvechi centru
slav ortodox, unde a putut învăţa la Şcoala Frăţiei ortodoxe Adormirea
Maicii Domnului, care, în tot cursul existenţei, s-a bucurat de sprijinul
statornic al domnilor moldoveni. Notăm că şcoala respectivă se afla
 JS.1V—XVIII)

■ o vreme sub epitropia lui Chiriac Papară, o rudă a lui Dosoftei

ilită în Lvov, care se trăg e a dintr-o veche fam ilie m oldoveana,
nită încă în hrisoave de la Ştefan cel Mare. în şcoala de la Lvov
>rul m itropolit a în v ă ţat lim bile clasice (greaca şi latina), apoi
ona b is e ric e a s c ă şi p olona, pe lîn g ă lim ba u c ra in e a n ă , care se
>ea acolo, devenind astfel unul din poligloţii vremii. La aceste a
dăugau disciplinele umaniste, obişnuite în şcolile vremii : poezia,
rica etc.
După terminarea studiilor, a revenit în Moldova, călugărindu -se
îî n ă s t i r e a P ro b o ta , c t ito r i a şi g r o p n iţa lui * P etru R areş şi a
Hei sale.
Datorită învăţăturii şi vieţii sale cu rate, în primele luni ale anului
, a ajuns episcop al Huşilor, iar la începutul anului 1660, episcop
'o m a n u lu i. A p ă s to r it în sca u n u lu i v lă d ic e s c al «Ţ ării de Jos»
i de 11 ani, pînă în iulie 1671 — în timpul celei de-a doua
domnii
1 Gheorghe Duca (1668— 1672) — , cînd a fost ales m itropolit al
iovei. A păstorit în condiţii grele, din pricina războaielor dintre
ni şi turci. In 1674 a fost n evoit să se refugieze în Polonia, îm -
nă cu fostul domn Ştefan Petriceicu. Noul domn, Dumitraşcu
:acuzino (1674— 1675), a ridicat în scaunul mitropolitan pe Teodosie,
ii episcop de Rădăuţi şi apoi de Roman. D osoftei a fost reaşezat
:aun, probabil în primăvara anului 1675.
Consemnăm aici şi faptul că dom nitorul Antonie Ruset (1675 —
) a dat vn hrisov, la 29 martie 1677, prin care rînduia ca reşedinţa
apoliţilor .Moldovei să răm înă definitiv la Iaşi, pe lîngă biserica
ui N icolae Dom nesc, restau rată acum. In ju ru l bisericii, acelaşi
n a ridicat diferite clădiri, care să servească drept reşedinţă mitro -
ană (se păstrează azi doar cea cunoscută sub numele de «casa
iftei»).
In cursul celor peste 25 de ani de păstorire la Huşi, Roman şi Iaşi,
ica Dosoftei a fost preocupat îndeosebi de probleme cărturăreşti,
u in d sau tr a d u c în d în ro m â n e şte fe lu rite cărţi de în v ă ţă tu r ă
igică, de slujbă b isericească sau cu cara cter istoric şi literar. A
LS în amintirea urmaşilor săi ca un om de cultură superioară, încît
icarul Ion Neculce scria mai tîrziu, în L etopiseţul său, aceste bine
tate cuvinte de apreciere : «A cest D osoftei m itropolit nu era om
: (simplu, n.n.) de felul lui. Şi era neam de mazîl, prea învăţat,
2 limbi ştia : elineşte, latineşte, sloveneşte şi altă adîncă carte
v ăţătu ră, deplin călu g ăr şi cucernic şi blînd ca un miel. In ţa ra
tră pe ceasta vreme nu este om ca acel a» (mazîl = domn sau
b o ie r în lă tu r a t d in fu n c ţie , o ri m e m b r u al u n e i c a te g o rii s o c ia le in te r -
m e d i a r e î n t r e b o i e r i şi r ă z e ş i ) .
În c ă în tim p c e -ş i p e tre c e a v ia ţa la m în ă s tire a P ro b o ta , se c u n o s c
p r im e le p r e o c u p ă r i c ă r tu r ă r e ş ti a le lu i D o s o f te i. A s tf e l, s -a d o v e d it c ă
î n j u r u l a n u l u i 1 6 5 0 a t r a d u s p e n t r u p r i m a o a r ă î n r o m â n e ş t e Istoriile
lu i H e r o d o t. A c e a s t a p a r e a fi p r i m a t r a d u c e r e a s a , d a r şi u n a d in
c e le m a i v e c h i tr a d u c e r i e u r o p e n e c u n o s c u te . Ş i- a p r e f a ţa t lu c r a r e a cu
2 6 d e v e r s u r i i n t i t u l a t e « S t i h u r i p r e d o s l o v i e i » , c a r e , p r i n r im ă , im a g i n i ,
f r a g m e n t e ş i c h i a r v e r s u r i , s e î n t î l n e s c ş i î n Psaltirea In versuri,
d e c a r e v o m v o r b i î n c o n t i n u a r e , şi a î n c h e i a t - o c u 2 9 d e î n v ă ţ ă t u r i m o r a l -
r e l i g i o a s e şi p o l i t i c e a l e î m p ă r a t u l u i b i z a n t i n V a s i l e M a c e d o n e a n u l.
A m a i t r a d u s u n Pateric grecesc, c a r t e a Mîntuirea păcătoşilor a
l u i A g a p i e L a n d o s şi f r a g m e n t e d i n Viaţa şi minunile Sî. Vasile cel Nou.
T o t d in a c e a s tă p e r io a d ă a în c e p u t s ă se in te r e s e z e d e f e lu r ite in -
s c rip ţii d in M o ld o v a , a c e r c e ta t h r is o a v e e m is e d e d o m n i m o ld o v e n i,
a cunoscut Letopiseţul lu i G r i g o r e U r e c h e , c r o n o g r a f e g r e c e ş t i , c r o n i c i
r u s e ş ti, lu c r ă r ile u n o r is to ric i p o lo n i.
I n t i m p c e e r a e p i s c o p l a R o m a n a r e v i z u i t t r a d u c e r e a Vechiului
Testament f ă c u tă d e s p ă ta ru l N ic o la e M ile s c u la C o n s ta n tin o p o l, în tr e
a n ii 1 6 6 1 — 1 6 6 4 , c a re se v a tip ă r i a p o i în B ib lia d e la B u c u re ş ti,
d i n 1 6 8 8 . T o t l a R o m a n a l u c r a t o b u n ă p a r t e d i n Psaltirea în versuri
c a şi Viaţa şi petrecerea sfinţilor.
P s a ltir e a în v e r s u r i. P e n tr u c ă v e c h e a tip a r n iţă c a re e x is ta în
M o l d o v a î n tim p u l d o m n it o r u l u i V a s i l e L u p u şi a m i t r o p o l i t u l u i
V a rla a m n u m a i fu n c ţio n a , m itro p o litu l D o s o fte i a fo s t n e v o it s ă -ş i
tip ă r e a s c ă p rim e le lu c ră ri în a fa ra h o ta re lo r ţă rii, la m în ă s tire a u c ra i -
n e a n ă d e l a U n i e v , î n P o l o n i a . A c o l o a { i p ă r i t , î n 1 6 7 3 , Psaltirea în
versuri, p r i m a l u c r a r e p o e t i c ă d e m a r i p r o p o r ţ i i î n l i m b a n o a s t r ă , şi
Acatistul Născătoarei de Dumnezeu, « t ă l m ă c i t d e p r e l i m b ă s l o v e -
n i a s c ă p r e l i m b ă r u m ă n i a s c ă » , c u « s o ţ e n e a l a şi s î r g u i n ţ a lu i» . A c a t i s t u l
e s te t i p ă r i t c u a c e le a ş i lit e r e şi p e a c e e a ş i h îr tie c a şi P s a lt ir e a , f iin d
le g a t m a i to td e a u n a c u ea.
In « c u v în tu l c ă tr e c e tito riu » , D o s o f te i d ă d e a c îte v a în d r u m ă ri e rm i-
n e u tic e , lu c r a te , d u p ă c u m m ă r t u r is e a e l, d e « tiz u l» s ă u , p a t r i a r h u l
D o s ite i (D o s o fte i) al Ie ru s a lim u lu i, p e c în d e ra d ia c o n al p a tria rh u lu i
N e c t a r i e . î n t e x t u l p r o p r i u - z i s , a p a r n u m e r o a s e n o t e e x p l i c a t i v e s c u r te ,
p r e c u m şi u n e l e c o m e n t a r i i m a i l a r g i ( l a P s . 2 8 , 5 0 , 8 6 , 1 2 1 ).
în în s ă ş i f o a ia d e titlu a P s a ltirii, se p r e c iz a c ă a f o s t lu c ra tă « c u
lu n g ă o s te n e a lă , în m u lţi a n i, s o c o tită şi c e r c a tă p r in s f in te le c ă r ţi şi d i-
a c iia p re v e r s u r i to c m ită , în c in c i a n i f o a r te c u o s â rd ie m a re » . Ia r
7 — istoria B O.R., voi. II
>refaţă mărturisea : «Ni s-au părut smerenii noastre a hi lucru de
bă şi de folos de spăsenie (= mîntuire, n.n.) tălcovania aceştii
ite cărţi a svîntului prooroc David, carea ieste plină de rugă, şi plină
tainele cele mari a lui Dumnezău. Pentr-aceia, cu multă trudă şi
ne îndelungată, precum am putut mai frumos am tălcuit ş-am scris
:um au vrut Dumnezău, să poată trage hirea omului cătră cetitul
Şi în adevăr Dosoftei s-a străduit să versifice cei 150 de psalmi,
:cum a putut mai frumos», dînd culturii româneşti o lucrare masivă,
634 de versuri (peste 500 de pagini).
Versificarea psalmilor a apărut în Apusul Europei, ma i ales în
a Reformei, cînd, în noile biserici protestante, fără icoane, fără
ghie, sufletul îşi căuta înălţarea spre cele cereşti numai pe scările
zului liric şi melodic. în Franţa, primul care a versificat 50 de
mi a fost Clement Marot (1496— 1544), urmat de Jean Calvin (1509—
:) şi de discipolul său, Theodore de Beze (1519— 1605), scriitor şi
Dg, de Jean Passerat (1534— 1602) şi alţii. Psaltirea versificată în
ia franceză s-a cîntat pînă tîrziu, trecînd şi în poezia populară,
cum s-a întîmplat şi în alte ţări, fiind cea mai răspîndită Psaltire
ită. Ea a găsit imitatori pretutindeni, în Germania, Italia, Spania,
lia, Danemarca, Suedia, Boemia, Ungaria etc. Unele versificări
hiare calvine au fost traduse şi în româneşte (Mihai Halici, Ioan
:i ş.a.). în Polonia cea mai artistică versificare a Psaltirii a făcut-o
gărul catolic Jan Kochanowski (1530— 1584), cel mai de seamă poet
nez pînă la Adam Mickiewicz (sec. XIX). Psaltirea în versuri a
Cochanowski (tipărită în 1579) s-a retipărit în zeci de ediţii (24 pînă
541), cunoscînd o largă răspândire în toată Polonia, în acest curent
general de versificare a Psaltirii trebuie să-1 aşe-şi pe
mitropolitul Dosoftei, primul care a versificat această carte că
într-o limbă naţională în cadrul Bisericilor ortodoxe. S-a sus-:
mult timp — începînd cu Ioan Bianu, care i-a reeditat Psaltirea —
)osoftei s-a inspirat, în versificarea psalmilor săi, din Jan
îanowski. O asemenea afirmaţie este exagerată. Profesorii Nicolae
i, Ovid Densusianu, Sextil Puşcariu, Augustin Z. N. Pop ş.a. admit
sugestia care putea veni de la Psaltirea polonă, accentuînd însă
originală a operei dosofteiene şi influenţa exercitată asupra ei de
ni popular românesc. O raportare critică a celor două Psaltiri
i limpede diferenţe metrice dintre cele mai însemnate, ca re exclud
i dependenţă a Psaltirii lui Dosoftei de cea polonă. De altfel, s-a
tatat că Dosoftei a tradus mai întîi Psaltirea în proză (tipărită abia
'80) şi apoi a versificat-o.
l MITROPOLITUL DOSOFTEI AL MOLDOVEI

Mul{i din psalmii mitropol itului moldovean stau mărturie că ei sînt

inspiraţi din poezia populară românească. Cităm, de pildă, cu noscutul
99

psalm 46 :
Limbile să salte Este-mpărat mare
Cu cîntece-nalte Preste tot pămintul
Să strige-n tărie Şi-şi ţine cuvîntul.
Glas de bucurie, Supusu-ne-au gloate
Lăudînd pe Domnul Şi limbile toate
Să cînte tot omul. De ni-s supt picioare
Domnul este tare, Limbi de pre supt soare...
Versurile acestea prezintă asemănări vădite cu cele ale Mioriţei:
Flueraş de fag
Mult zice cu drag,
Flueraş de os
i
Mult zice duios etc,
sau cu unele din Legenda mînăstirii Argeş :
Cit îl auzea
Domnu-nveselea
Şi curînd pleca
Spre zid apuca
Cu nouă zidari
Nouă meşteri mari...
Psalmul 136 (137), care plîngea durerea evreilor a f la ţ i în r o b ie t
era versificat astfel :
La apa Vavilonului, Prin Şion şi pentru ţară
Jelind de ţara Domnului, Aducîndu-ne aminte,
Acolo şezum şi plînsăm Plîngeam cu lacrămi herbinte.
La voroavă ce ne strînsăm Şi bucine ferecate
Şi cu inemă amară Lăsăm prin sălci aninate.
Şi acesta prezintă asemănări cu vechiul cîntec ciobănesc:
Jelui-m-aş munţilor De dorul părinţilor, Jelui-m-aş
brazilor Tot de dorul fraţilor,
sau cu versurile Mioriţei:
Că la nunta mea
A căzut o stea...
Dar între psalmii versificaţi de Dosoftei se găsesc unii care, putem
spune fără exagerare, îl arată ca pe un poet foarte talentat şi ca un
strălucit precursor al lui Minai Eminescu şi Tudor Arghezi. Iată de
pildă cîteva versete din psalmul 53 :
Doamne mă spăşeşte Cu-a Ta putere
Cu svîntul Tău nume Grije cînd am multă
Fă-mi giudeţ pre lume Tu, Doamne, mi-ascultă
Şi-ntreg mă fereşte Ruga din tăcere,
comparabile cu versurile eminesciene :
Rugămu-ne-ndurărilor
Luceafărului mărilor
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

Ascult-a noastre plîngeri A jv_

Regină peste îngeri, Din neguri te
arată Lumină dulce, clară, O, maică
prea curată Şi pururea Fecioară.
Tot aşa şi versurile :
Paste luciu de genune
Trec corăbii cu minune,
Acolo le vine toană
De fac chiţii gioc şi goană.
(la Eminescu : Dintre sute de catarge...).
Psalmul 102, unul din cunoscuţii psalmi de pocăinţă ai împăratu-
prooroc David, ca şi alţii, se pare că au inspirat şi pe Tudor
[iezi în Psalmii săi.
Merită să fie subliniat şi faptul că Dosoftei — fără a se înde -
a de textul biblic — a introdus diferite cuvinte româneşti, loc a­
id anumite situaţii: vorbeşte, de pildă, de ocine, descălecări de
, moşii, boieria lui Iuda, zimbri, bucium, cobuz, colaci, slănină,
de pildă cîteva versuri de preamărire a lui Dumnezeu, dar care
i potrivite şi pentru proslăvirea unui domn moldovean înto rs bi-
>r de pe cîmpuriie de luptă :
Cîntaţi Domnului în strune,
In cobuz de viersuri bune
: Şi din ferecate surle
Viersul de psalomi să urle,
Din bucium de corn de bour
Să răsune pînă-n nour.
în încheierea acestor consideraţii, trebuie să reţinem că între
mii 131 şi 132, Dosoftei a mai adăugat opt versuri, în care arăta
facerile păcii şi ale bunei înţelegeri între oameni. De asemenea,
fîrşitul Psaltirii întîlnim 18 versuri alcătuite de cronicarul Miron
in, în care sublinia originea noastră'romană şi unitate a poporului
în. Ele au fost alcătuite de cronicar în limba polonă, iar Dosoftei
redat aici în româneşte. Urmează alte 12 versuri — sub titlul
DStrof» — care aparţin tot lui Dosoftei, în care vorbea despre
iumul celor ce aleargă după bunuri pămînteşti. Pe ultima filă a
1 se află imnul «Pe Tine Dumnezeule Te lăudăm» al Sfântului Ni -
de Remesiana, în slavoneşte.
Din exemplele pe care le-am citat, se desprinde constatarea că
>ftei a fost un poet foarte talentat, care a reuşit să dea în româ -
î o operă complexă şi originală, inspirîndu-se din izvoare felu-
dar mai ales din poezia populară. Psaltirea în versuri este o Iu -
 MITROPOLITUL DOSOFTEI AL MOLDOVEI 101

crare originală, o operă naţională românească, în care ierarhul-poetj

a prezentat ţara şi realităţile ei politico-sociale, poporul cu viaţa şi
năzuinţele lui.
Deşi a avut de luptat cu greutăţile începutului, cînd limba lite -
rară română era încă în curs de formare, Dosoftei a dăruit culturii ro -
mâneşti o lucrare de mare valoare literară-artistică, cu mult superi­
oară versificărilor de mai tîrziu ale Psaltirii, făcute de braşoveanul
Teodor Corbea (începutul secolului XVIII) şi Ion Prale (tipărită la
Braşov, 1827).
In sfîrşit, trebuie să ne reţină atenţia şi faptul că Psaltirea mitro -
politului moldovean a ci rculat în toate ţinuturile locuite de români,
intrînd în cîntecele de stea şi în colinde, precum şi în creaţia drama -
tică a Vifleimului (Psalmii 46, 47, 48, 49, 94, 96, 97, 101, 136, 137 etc).
Mulţi dintre psalmii de da 1673 intraţi în colinde şi cîntece d e stea,
cu melodie proprie, au fost apoi culeşi şi publicaţi mai tîrziu de Anton
Pann sau în alte culegeri de folclor (S. FI. Marian, T. Pamfile etc).
în Transilvania şi Maramureş s-au copiat unii din psalmii săi de că -
tre logofătul Matei Voileanu şi logofătul Crăciun din Dumbrăveni, pe
paginile unor cărţi de slujbă.
Primele cărţi de slujbă în româneşte în Moldova. Izbutind să refacă
vechea tiparniţă a lui Vasile Lupu de la Iaşi, Dosoftei a dat la
lumină Dumnezeiasca Liturghie, în anul 1679. Era a doua traducere a
Sfintelor Liturghii în româneşte — după a lui Coresi din 1570 — şi
prima făcută de un ierarh. Prin această traducere — şi prin cele
care au urmat — Dosoftei a pus în mîna preoţilor principalele cărţi
de cult, care să-i ajute la românizarea slujbelor bisericeşti. El a fost
primul ierarh moldovean care a început munca grea şi neobosită
pentru pătrunderea limbii române în biserică, în locul celei slavone,
fiind urmat de ucenicul său Mitrofan, după ce a ajuns episcop de
Buzău. Prima prefaţă a Liturghiei era asemănătoare cu cea semnată
de Vasile Lupu la Cazania din 1643, precizîndu-se că noua traducere
era hărăzită pentru «toată seminţia românească (pre)tutinderea ce să
află într-această limbă pravoslavnici»... ca «dar limbii rumâneşti». In
prefaţa a doua, semnată de mitropolit, se aduceau mulţumiri lui
Gheorghe Duca Vodă pentru ajutorul dat la tipărire. Cuprindea cele
trei Liturghii şi cîteva molitve. Meşter tipograf era Vasile Stavniţki,
venit desigur din Polonia sau Ucraina.
în anul 1680 a tipărit Psaltirea de-nţăles, cu text paralel, slavon
şi român. Se pare că Dosoftei a avut şi alţi colaboratori la traducere
(poate pe ucenicul său, ieromonahul tipograf Mitrofan de la Biseri -
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV— XVIU)

to ru l ep isco p de H u şi şi B u zău , sem n at pe u ltim a fo a ie a

n tr-o n o tiţă fin a lă se m e n ţio n e a z ă că « s-a u tă lm ă c it de pre
lui S-itii Ieronim , carile-i eliniaşte şi lătin iaşte şi evreiaşte».
iare că vlădica D osoftei n-a fost m ulţum it cu tiparniţa pe care
ţb a se la Ia şi, fa p t p e n tru c a re s - a v ă z u t n e v o it să c a u te în
,e m aterialul trebuitor în v ed erea instalării unei noi tipografii.
23 m artie 1679, adresa o scrisoare spătarului N icolae M ilescu
708), aflat acum la M oscova, în slujba tarului Alexei M ihailovici
■,75 _ 1678 a în deplinit cunoscuta m isiune în China), rugîndu-1
vină pe lîngă patriarhul Ioachim al M oscovei, să-i trim ită un
aografic şi litera necesară. L a 15 august 1679, adresa aceeaşi
te şi p atriarh u lu i, arătîn d u -i că d o reşte să tip ărească felu rite
care le-a tradus din greceşte şi slavoneşt e. Patriarhul m oscovit
•p lin it ru g ăm in tea , d ă ru in d u -i o tip o g ra fie în tre a g ă , pe care
0 în ţară căpitanul Ionaşco Bilevici, fiind instalată la biserica
N icolae D om nesc din Iaşi.
tnai 1681, de sub teascurile noii tipografii a ieşit un M o lită v n ic
;s, în rom ân eşte, «cu p o slu şan ia sm ereniei n o astre D o so ftei
litul Suciiavii». Ceea ce interesează mai m ult este faptul că în
lolitvelnic s-a tip ărit — îndată după prefaţă — un P o e m cro -
despre do m n ii M oldovei, în 136 de versuri, alcătuit de Dosoftei,
are precede poezia istorică a lui D im itrie Bolintineanu. începea
joş Vodă, continuînd cu toţi domnii M oldovei pînă la G heorghe
rodă, care era atunci în scaun, pream ărlind faptele lor de arme
S tîn d u -le c tito riile . E s te p rim a s c rie re is to r ic ă ro m â n e a s c ă
. M e ş te r tip o g r a f a fo st ie ro m o n a h u l M itro fa n — a ju ta t de
i săi, U rsu şi Nicolae.
1683, m itropolitul a tip ărit o nouă ediţie a L itu rg h ie i, com ple-
1 m u lte ru g ă c iu n i (m o litv e ) care nu a p a r în prim a. în acelaşi
părit P a rim iiîe p ie s te an, în care a reeditat — ■ în prim ele pagini
m u l c r o n o lo g ic d e s p re dom nii M o ld o v ei, cu m ici adaosuri şi
:ări fa ţă de cel d in M o litv e ln ic . T o t în P a te rn ii a tip ă r it şi
suri de laudă la adresa patriarhului Ioachim al M oscovei pentru
rea tiparniţei (f. 129 v). în aceeaşi carte (f. 130— 133) D osoftei
uce 33 de versuri, în lim ba latin ă (cu caractere chirilice), cu pre -
î sibilei E ritreea. S ib ilele — în an tich itate a g reco -ro m an ă —
em ei in sp irate, cu darul p ro feţiei (au p rezis şi v en ire a M întui -
)• P rezicerile lo r — în form ă p o etică populară, adeseori în
i — au avut o larg ă răsp în d ire. în lite ra tu ra creştin ă, p ro feţiile
3r apar sub form a u nor poezii religioase (uneori în form ă versi -
de acrostihuri). D eci m itropolitul D osoftei reproduce în Parem ii
 o astfel de poezie în limba latină (desigur insa de origine răsăriteană),
care prezice judecata din urma, dînd, după fiecare vers, şi traducerea
lui în româneşte. Aceleaşi versuri au îost traduse de Dosoftei şi în
limba poloneză, cu slove chirilice. Deşi versurile româneşti, ca şi cele
polone «sînt alcătuiri artificiale, greoaie şi greşite ca limbă» (Şt.
Ciobanu), pentru noi prezintă o mare importanţă, căci ne confirmă,
încă o dată, pregătirea multilaterală şi cunoştinţele de limbi ale mi -
tropolitului Dosoftei.
Intre anii 1682— 1686, Dosoftei a tipărit o altă lucrare însemnată,
şi anume Viata şi petrecerea svinjilor, în patru volume format mare
(voi. I, septembrie—decembrie ; voi. II, ianuarie—februarie ; voi. III,
martie—iunie şi voi. IV, iulie—august). Este o lucrare de compilaţie,
alcătuită sau tradusă după mai multe izvoare greceşti şi slavone. După
o lungă prefaţă către domnitorul Gbeorghe Duca, urmează o prefaţă
scurtă către cititori, în care vlădica Dosoftei mărturisea că a lucrat
«cu lungă nevoinţă şi cu lexicoane de-ajuns tălmăcită», sub opt dom -
nitori, deci aproximativ 25 de ani, «într-atîta lungă vriame scriind şi
tălmăcind cîte am putut birui în aceşti viaci grei a ţărîi — abiia cu
mult greu am scris şi aciastă svîntă carte, de o am tălmăcit rurnă -
niaşte, pre limba proaste...». La alcătuirea compilaţiei sale Dosoftei
a folosit prelucrarea neogreacă a Mineielor bizantine, făcută de Maxim
Margunios (1549— 1602), precum şi Viefiie sfinţilor a lui Simion
Metrafrast (secolul X), amîndouă editate în tipografia grecească a lui
N. Glykis din Veneţia. A folosit de asemenea unele vieţi de sfinţi
încorporate în Cronografele lui Dorotei al Monembaziei şi Matei
Cigalas, sau după Mtntuirea păcătoşilor a lui Agapie Landos, toate
tipărite la Veneţia în secolul al XVII-lea. A folosit apoi şi unele din
traducerile slavone, care circulau la noi în manuscris. O parte din
texte se referă la viaţa Mîntuitorului şi la apostoli, cu material luat
din aşa-numitele «evanghelii apocrife», iar altă parte cuprinde vieţi de
sfinţi, martiri, cuvioşi etc.
Deşi cu multe elemente legendare folclorice, lucrarea.mitropolitu-
lui Dosoftei a circulat în toate ţările româneşti, constituind o lectură
plăcută pentru puţinii cărturaTi de atunci, în special pentru preoţi. Ea
a trezit gustul pentru citit, dar a contribuit şi la întărirea sentimen te-
lor religios-morale ale credincioşilor români. Multe din Vieţile de
sfinţi au şutat la baza ediţiilor de mai tîrziu ale acestei cărţi ori au
fost reproduse în sinaxarele Mineielor. Un exemplar din Vieţile Sfin -
ţilor a fost dăruit de însuşi Dosoftei schitului Petrid, de lîngă Turda,
în 1687, întru pomenirea sa şi a părinţilor săi, Leonte şi Maria -Misira.
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

N u e s te lip s it d e in te r e s s ă a ră tă m c ă m itro p o litu l D o s o f fe i a c o n -

u i t şi l a î m b o g ă ţ i r e a v o c a b u l a r u l u i li m b i i r o m â n e l i t e r a r e . O s e r ie
; e r m e n i n o i, î m p r u m u t a ţ i d in l i m b i l e g r e a c ă şi la t i n ă , a u f o s t f o l o s i ţ i
tr u p r im a d a tă în lu c ră rile m itro p o litu lu i m o ld o v e a n : lo g h ic , g h e o -
r ie , t h e o l o g i e , t h e o r i e , i g h e m o n , c l i r o s , e n c h i c l o p e d i e ( î n s e c o l u l
C l X - l e a s - a s c h i m b a t d o a r î n f ă ţ i ş a r e a l o r f o n e t i c ă ) , f i l o s o f ie , a s t r o -
îie , d o g m ă , s e n a t, s e n a to r , c a lig r a f , c a re a u r ă m a s în f o rm a lo r
ia lă . M a i a m in tim c ă to a te t i p ă r itu r ile lu i D o s o f te i a u p e p r im e le
in i şi a ş a - n u m i t e l e « s t i h u r i l a l u m i n a t u l g h e r b ( s t e m ă n . n . ) a ţ a r i i
d o v e i» .
T r e b u i e r e l a t a t ş i f a p t u l c ă î n t i m p u l p ă s t o r i r i i 'lu i D o s o f t e i s - a u
r i m a t şi c î t e v a c ă r ţ i î n t i p o g r a f i a g r e c e a s c ă î n f i i n ţ a t ă l a m î n ă s t i r e a
S ţu ia , p e c a r e l e v o m c o n s e m n a î n a l t lo c .
Ultimii ani de păstorire ai mitropolitului Dosottei. V itre g ia v re -
ilo r a îm p ie d ic a t d e -a c u m în a in te p e ie ra rh u l c ă r tu ra r să m a i tip ă -
;c ă şi a lte lu c r ă r i. în p r e a jm a C r ă c iu n u lu i a n u lu i 1 6 8 3 , o o a s te
m ă a i n t r a t î n M o l d o v a , l u î n d c a o s t a t e c p e G h e o r g h e D u c a şi
:în d , î n l o c u l s ă u , p e f o s t u l d o m n Ş t e f a n P e t r i c e i c u . N o u l d o m n ,
în d u - s e d e o n ă v ă lir e a tu r c ilo r şi a tă ta r ilo r , a h o tă r ît sa c e a r ă
jin u l ru ş ilo r. D e a c e e a , la în c e p u tu l a n u lu i 1 6 8 4 , a tr im is la ţa rii
ie i I o a n şi P e tr u A le x ie v ic i p e m it r o p o l itu l D o s o f te i şi p e c ă m i -
îl L u p u , p e n tr u a le c e re s p r ijin u l. A u a ju n s n u m a i p în ă la K ie v ,
e au f o s t n e v o iţi să se o p r e a s c ă d in p r ic in a c iu m e i. D e a c o lo ,
lic a D o s o fte i a trim is o s c ris o a re c e lo r d o i ţa ri, la 3 m a rtie 1 6 8 4 .
a ju to ru l r u ş ilo r n - a m a i p u tu t v e n i, p e n tru c ă în a c e e a ş i lu n ă au
it tu r c ii în M o ld o v a , a ş e z în d c a d o m n p e D u m itr a ş c u C a n ta c u z in o ,
c u i t, p e s t e u n a n , c u C o n s t a n t i n C a n t e m i r .
In 1 6 8 6 , re g e le P o lo n ie i J a n S o b ie s k i ( 1 6 7 4 — 1 6 9 6 ) a p o rn it u n
ră z b o i îm p o tr iv a tu r c ilo r. E l a in tr a t în M o ld o v a , c re z în d c ă v a
:a a t r a g e d e p a rte a sa şi p e C o n s ta n tin C a n te m ir. A f o s t în s ă
3 it să se r e tr a g ă f ă r ă s ă - ş i fi în d e p lin it p la n u r ile . L a r e tr a g e r e , a
c u e l î n P o l o n i a şi p e m i t r o p o l i t u l D o s o f t e i . D i m L t r i e C a n t e m i r —
riaţa lui Constantin Cantemir — s p u n e lim p e d e c ă « p o lo n e z ii au
l a t şi s f i n t e l e v a s e , b a şi m o a ş t e l e S f î n t u l u i I o a n c e l N o u , î m p r e u n ă
t i u l ţ i m e d e p i e t r e s c u m p e şi d e a l t e o d o a r e d e a r g i n t ş i d e a u r l e - a u
c u s in e şi îm p r e u n ă c u e le p e în s u ş i m it r o p o l itu l, c a r e m u s tr a
u ra m a re n e le g iu ire a o s ta ş ilo r, ru g în d u -s e d e în d u ra re , a p o ru n c it
ia c u d în ş ii în r o b ie » . A c e la ş i lu c r u îl r e la te a z ă şi I o n N e c u lc e în
piseţul s ă u .
 MITROPOLITUL DOSOFTEI AL MOLDOVEI 105

în drumul lor spre Polonia, Dosoftei, desigur de teama unor noi

jafuri, a luat moaşitele Sfîntului Ioan cel Nou de la Suceava, odoarele
mitropoliei, precum şi documentele moşiilor ei.
Activitatea literară desfăşurată în Polonia. Mitropolitul Dosoftei şi
puţinii călugări care îl însoţeau au fost nevoiţi să locuiască în
cetatea Stryi, de lîngă oraşul Jolkiew (azi Nesterov, în Ucraina). Aved
acolo grija duhovnicească a puţinilor credincioşi români stabiliţi în
Polonia. Pentru bătrînul mitropolit au început zile grele, împreunate
cu amărăciunile pribegiei. Din pricina nevoilor materiale în care se
zbătea a fost nevoit să ceară ajutor de la ţarii Rusiei Ioan şi Petru —
cunoscut, mai tîrziu, sub numele de «cel Mare» — şi de la patriarhul
Ioachim. Atît cei doi ţari, cît şi patriarhul i-au trimis ajutoare băneşti
în ciuda poftirilor lui Constantin Cantemir de a se reînloarce în ţară
vlădica Dosoftei a rămas pentru tot restul vieţii în Polonia, departe
de ţară şi de păstoriţii săi.
în această viaţă de amărăciune îi aduceau mîngîiere doar citire?
cărţilor şi alcătuirea de lucrări proprii. Remarcăm, în primul rînd
vechile sale preocupări poetice. A realizat o nouă versiune a Poemulu
despre domnii Moldovei, în care continua lista lor pînă la Constantir
Cantemir, care domnea atunci, avînd 79 de versuri în plus. Aceastc
nouă versiune este însoţită de o notiţă cu 26 de rînduri (semnalaţi
pentru prima dată în 1975), de o importanţă excepţională pentru isto
riografia românească. între altele, era preocupat de originea români
lor, combatînd cu vehemenţă pe Simion Dascălul, care afirma c<
românii ar fi urmaşii «răufăcătorilor romani», scoşi din închisorii*
Romei şi colonizaţi în Dacia. Explica temeinic continuitatea populaţie
daco-romane pe teritoriul părăsit de autorităţile romane, subliniin<
legătura poporului român cu întreaga «romanitate răsăriteană». Sîn
mărturii preţioase pentru afirmarea unităţii etnice şi lingvistice <
românilor şi a originii lor latine.
Vlădica Dosoftei a făcut şi importante traduceri din literaturi
neogreacă în româneşte. Aceste traduceri s-au păstrat într-un mânu
scris copiat în anul 1732, la Focşani, de un Gavriil Diacul. Manuscrisu
cuprinde tălmăcirea renumitului Cronograf al lui Matei Cigalas (f. 1—
365), urmată de cîteva versuri la stema Moldovei şi de altele (f. 365 -
369), care constituie introducerea (prologul) dramei Eiofili. Aceasti
din urmă a fost scrisă de poetul cretan Gheorghe Hortatzis la începutu
secolului al XVII-lea şi tipărită în 1637 şi 1676 (inspirată — la rîndu
ei — din piesa Orbecche a italianului Giraldi, din secolul al XVI-lea]
Subiectul dramei este luat din antichitatea egipteană : împăratul Egip
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

F ilo g o n se îm p o tr iv e ş te la c ă s ă to ria fiic e i s a le E ro f ili c u P a n a rit,

n ă r v i t e a z şi f r u m o s , c r e s c u t d in m i l ă l a c u r t e a î m p ă r ă t e a s c ă ,
iă se ş tie c ă în r e a lita te e r a el în s u ş i f iu d e îm p ă r a t. P a n a r it e s te
[ n c h i n u r i d in o r d i n u l î m p ă r a t u l u i . E r o f i l i , a f l î n d a c e a s t ă v e s t e
s e s i n u c i d e , i a r F i l o g o n e s t e o m o r î t d e d o i c a f e t e i şi d e r o a b e l e
T ra g e d ia s -a p e tre c u t în c e ta te a M e m fis . D e ş i fra g m e n ta r ă —
e rs u ri — , a c e a s ta e s te s in g u r a tr a d u c e r e r o m â n e a s c ă d in d r a m a -
lu i H o r t a tz is , c o n s id e r a t u n u l d in tr e c e i m a i m a r i p o e ţi c r e ta n i.
P s a ltire a în v e rs u ri, fra g m e n tu l tra d u s d e D o s o fte i v ă d e ş te u n
c a b i l t a l e n t l i t e r a r . A c e a s t a a f o s t prima operă din dramaturgia
rsală tradusă în româneşte.
1 m o d d e o s e b it tr e b u ie s u b lin ia t fa p tu l c ă m itro p o litu l D o s o fte i
î p u t a c u m şi o tr a d u c e r e în r o m â n e ş te d in l it e r a tu r a p a tr is tic ă ,
i r o r b a d e E x p u n e r e a credinţei ortodoxe (Dogmatica) a S f în t u lu i
D a m a s c h in , d in c a re a tr a d u s p a tru c a p ito le d in c a r te a în tîi.
o t î n t i m p u l e x i l u l u i î n P o l o n i a , D o s o f t e i s - a a n g a j a t şi î n u n e l e
is p u te le te o lo g ic e e x is te n te a tu n c i în B is e r ic a O r to d o x ă R u s ă .
t ă B i s e r i c ă t r e c e a p r i n m a r i f r ă m î n t ă r i , p r o v o c a t e , p e d e o p a r te ,
lo s c u ta r e f o r m ă a p a tr ia r h u lu i N ic o n , ia r p e d e a lta , d e a n u m ite
f e n t e î n t r e B i s e r i c a R u s i e i ( M o s c o v a ) şi a U c r a i n e i ( K ie v ) . E x p l i -
a c e s to ra tr e b u ie c ă u ta tă în fa p tu l c ă U c r a in a fă c u s e p a r te c îte v a
d in re g a tu l p a io n , u n in d u - s e c u R u s ia a b ia în 1 6 5 4 , în c a re
n B is e ric a u c ra in e a n ă au p ă tru n s fe lu rite in flu e n ţe p o lo n o -c a to -
n d i s p u t e l e t e o l o g i c e d i n t r e M o s c o v a şi K i e v a f o s t c o n s u l t a t şi
( o litu l D o s o f te i.
s tf e l, l a r u g ă m i n t e a m i t r o p o l i t u l u i V a r l a a m I a s in s k i al K ie v u lu i
a tria rh u lu i Io a c h im al M o s c o v e i, D o s o f te i a tr a d u s d in g r e c e ş te
v o - r u s ă m a i m u lte lu c ră ri d o g m a tic e - p o le m ic e a le u n o r S fin ţi
i şi s c riito ri b is e ric e ş ti, m ai a le s cu p riv ire la p refac e rea
S fin te lo r . D in S fîn tu l I g n a tie T e o f o r u l, e p is c o p u l A n tio h ie i, a
tra d u s isori ( d e f a p t, S f în t u l I g n a t i e e s t e a u t o r u l a ş a p t e s c r is o r i,
r e s t u l l e a u t e n t i c e , p u s e g r e ş i t s u b n u m e l e s a u ) . A m a i t r a d u s şi
Consti-
Sfinţilor Apostoli. D e a s e m e n e a , lu c r a r e a S fîn tu lu i G h e rm a n I
h u i C o n s ta n tin o p o lu lu i (7 1 5 — 7 3 3 ), in titu la tă Istorie bisericească
rire mistică ( d u p ă e d iţia d e la V e n e ţia d in 1 6 3 9 ), c a re d e fa p t
tîlc u ir e a S fin te i L itu r g h ii. D in S im io n , a r h ie p is c o p u l T e s a lo -
i, a t r a d u s l u c r a r e a i n t i t u l a t ă Dialog împotriva ereziilor şi despre
ta noastră ( tip ă r ită în g r e c e ş te la Ia ş i, în 1 6 8 3 ). U n e x e m p la r
a f a f o s t tr im is la K ie v , ia r o c o p ie a fo s t tr im is ă p a tria r h u lu i
n al M o s c o v e i, c u r u g ă m in te a d e a s e tip ă r i a c o lo .
 MITROPOLITUL. DOSOFTEI AL MULUUVM

U ltim a sa tr a d u c e r e ( te r m in a tă în 1 6 9 3 ) e ra o c u le g e re d e c u v în tă ri
a le u n o r S fin ţi P ă r in ţi (Mărgăritare), d u p ă te x tu l n e o g re c al c o le c ţie i
d e c u v î n t ă r i p a t r i s t i c e t i p ă r i t ă l a V e n e ţ i a ( e d . I, 1 6 7 5 ; e d . I I , 1 6 8 3 ) .
A c e a s t ă t r a d u c e r e a î n c h i n a t - o ş i a t r i m i s - o ţ a r i l o r R u s i e i P e t r u şi
Io a n , c u r u g ă m in te a d e a fi tip ă r ită . C u p r in d e a 4 0 d e c u v în tă r i, d in tre
c a r e 34 de cuvintăii ale Siîntixlui Ioan Gură d e Aur, d o u ă cuvîntări
ale Simţului Etrem Shul d e s p r e s u f l e t şi c r u c e ş .a . M i t r o p o l i t u l p r i b e a g
a a lc ă tu it a c u m , to t în s l a v o - r u s ă , o c u l e g e r e d e t e x e p a t r i s t i c e şi
li t u r g i c e , i n t i t u l a t ă Despre prefacerea Sfintelor Daruri. S în t r e d a t e a ic i
m u lte c ita te d in lu c r ă r ile u n o r S fin ţi P ă r in ţi în le g ă tu r ă c u e p ic le z a
şi c u p r e f a c e r e a S f i n t e l o r D a r u r i l a S f î n t a L i t u r g h i e , c u g l o s e m a r g i n a l e
d a to ra te lu i D o s o f te i.
O b serv ăm c ă m a jo r ita te a a c e s to r lu c ră ri s în t tr a d u c e r i d in S fin ţii
P ă r i n ţ i , l u c r ă r i c u c a r a c t e r d o g m a t i c şi l i t u r g i c , n e c e s a r e a t u n c i p e n t r u
p r e c iz a re a a d e v ă ra te i în v ă ţă tu ri a B is e ric ii O rto d o x e . T o a te tr a d u c e -
r i l e a m i n t i t e m a i s u s s e p ă s t r e a z ă — î n o r i g i n a l şi î n c o p i i — î n f o s t a
b i b l i o t e c ă s in o d a l ă d in M o s c o v a şi î n f o s t a b i b l i o t e c ă a c a te d r a le i
S fîn ta S o fia d in K ie v . D e ş i s în t tr a d u s e în s la v o - r u s ă , D o s o f te i a re
u n s til d e s tu l d e c la r , u ş o r d e u r m ă r it, c u p r e a p u ţin e g r e ş e li.
M itro p o litu l D o s o fte i p o a te fi s o c o tit a s tf e l c e l m a i d e seam ă
c u n o s c ă t o r a l l i t e r a t u r i i p a t r i s t i c e şi p o s t p a t r i s t i c e d i n î n t r e a g a c u l t u r ă
r o m â n e a s c ă v e c h e . C h i p u l s ă u n i s e î n f ă ţ i ş e a z ă î n t r - o l u m i n ă şi m a i
p u te rn ic ă d a c ă n e g în d im c ă a c e s te tr a d u c e r i a u f o s t fă c u te în u ltim ii
a n i ai v ie ţii lu i, în p e r io a d a e x ilu lu i p o lo n e z .
î n t r e a s tf e l d e s tr ă d a n ii c ă r tu r ă r e ş ti , c u d o r u l ţă r i i şi al c r e d in -
c i o ş ilo r s ă i m o ld o v e n i în s u f le t, m itr o p o l itu l D o s o f te i s - a s tin s d in
v i a ţ ă l a 13 d e c e m b r i e 1 6 9 3 , î n v î r s t ă d e a p r o a p e 7 0 d e a n i . L a c ă p ă -
tîiu l s ă u a u v e g h e a t c e i c îţiv a c ă lu g ă r i d in M o s c o v a c a r e în s o ţis e r ă
m o a ş te le S fîn tu lu i Io a n c e l N o u d a la S u c e a v a . M o a rte a m itro p o litu -
lu i D o s o f t e i a î n s e m n a t s t i n g e r e a u n u i i e r a r h c ă r t u r a r c u o f r u m o a s ă
o rie n ta re u m a n is tă , , ca re a r ă s p în d it m u ltă lu m in ă în m ijlo c u l
p o p o r u lu i s ă u şi c a r e ş i - a î n c h i n a t î n t r e a g a v i a ţ ă p r o p ă ş i r i i a c e s t u i a
şi a p ă r ă r i i c r e d i n ţ e i o r t o d o x e .

M i t r o p o l i t u l D o s o f t e i e s te p r i m u l n o s t r u p o e t n a ţ i o n a l , p r i m u l v e r ­
s if ic a to r al P s a ltir ii în to t R ă s ă r itu l o r to d o x , p r im u l tr a d u c ă to r d in l i ­
t e r a t u r a d r a m a t i c ă u n i v e r s a l ă şi a l u n o r l u c r ă r i i s t o r i c e î n r o m â n e ş t e ,
p rim u l tr a d u c ă to r al c ă r ţilo r d e s lu jb ă în r o m â n e ş te în M o ld o v a , p ri -
1 m a r e c u n o s c ă to r a l l i t e r a t u r i i p a t r i s t i c e şi p o s t p a t r i s t i c e la n o i,
n u l c ă r t u r a r r o m â n c a r e a c o p i a t d o c u m e n te şi i n s c r i p ţ i i şi c a r e a
it u n a p o rt p re ţio s în p ro c e s u l d e fo rm a re a lim b ii lite r a r e ro m â -
ti. Psaltirea In versuri a p u s b a z e l e p o e z ie i r o m â n e ş t i c u lte , i a r iţa şi
petrecerea svinţilor s tă — a lă tu r i d e Cazania lu i V a r la a m — : e m e l i a
p ro z e i n o a s tre lite ra re . D e a c e e a , p e b u n ă d r e p ta te a f ir m a s c r iito r
c o n t e m p o r a n c ă « M i t r o p o l i t u l D o s o f t e i e s t e E m i n e s c u s e - i l u i al
X V II-le a » , ia r p ro f. u n iv . Z o e D u m itr e s c u - B u ş u le n g a s c ria « P s a lt ir e a
în v e r s u r i e s te î n c u l tu r ă şi l i t e r a t u r ă c e e a c e e s te V o - e ţu l în
p ic tu ră » .
Urmaşii Iui Dosoftei. Mitropolitul Teodosie. A ră ta m m a i su s că,
u rm a re f u g ie r ii m itro p o litu lu i D o s o fte i în P o lo n ia c u d o m n ito ru l
ra n P e t r i c e i c u , n o u l d o m n D u m i t r a ş c u C a n t a c u z i n o ( 1 6 7 4 — 1 6 7 5 ) a
sa t în sc a u n u l m itro p o lita n p e e p is c o p u l Teodosie al R o m a n u lu i,
is ta , d u p ă o p ă s to r ir e f o a r te s c u r tă la R ă d ă u ţi, i- a u r m a t lu i D o -
ei în s c a u n u l v lă d ic e s c d e la R o m a n , ia r la în c e p u tu l lu i 1 6 7 4 , în
m u l m itr o p o lita n . P ă s to r ir e a lu i c a m it r o p o l it a f o s t s c u r tă , f iin d
îe n it în p u ţin e a c te in te rn e .
P ro b a b il la in te r v e n ţia p a tria r h u lu i D o s ite i al I e r u s a lim u lu i, D o -
ei a fo s t re a ş e z a t în sc a u n u l m itro p o lita n , se p a re în p rim ă v a ra
lu i 1 6 7 5 . D u p ă s p u s e le e p is c o p u lu i M e lc h is e d e c al R o m a n u lu i
(8 9 2 ), T e o d o s ie a f o s t în c h is u n tim p la m în ă s tir e a S fîn tu l S a v a
I a ş i. S - a r e t r a s a p o i î n p ă r ţ i l e d e s u d a l e M o l d o v e i , u n d e -1 î n t î l -
s e m n în d c a m a r to r în f e lu r ite a c te , a lă tu r i d e f o s tu l e p is c o p Seri
d e R ă d ă u ţ i, a c u m « e p i tr o p u l m în ă s ti r ii M ie r a » , şi d e e p i s c o p u l a
al R o m a n u lu i, m a i tîr z iu m itro p o lit. P e tr e c e a fie în m în ă s tir e a
tu l I o a n d in F o c ş a n i, c t ito r ia Iu i G r ig o r ie G h ic a , d o m n u l Ţ ă r ii
lâ n e ş ti, f ie la m în ă s ti r e a B o g d a n a , î n a p r o p ie r e d e T g . O c n a , c ti -
a la în d e m n u l să u d e m a re le lo g o f ă t S o lo m o n B îrla d e a n u . M itro -
tu l în s u ş i — a ju ta t d e e p is c o p u l L a v r e n tie d e R ă d ă u ţi, fiu l s ă u
îte s c — a c t ito r it s c h itu l « d e la C r u c e » , n u m it şi « B r a z ii» , d e p e n -
de B ogdana.
L a 14 o c to m b r ie 1 6 9 1 îş i în to c m e a d ia ta , p r in c a re lă s a e p is -
u l u i L a v r e n t i e d e l a R ă d ă u ţ i m o ş i i l e c u m p ă r a t e d e e l, d i n ţ i n u t u l
îc e i, o b lig în d u -1 s ă r id ic e o b is e ric ă . A c te le d in a n ii u r m ă to r i n e
a c ă v lă d ic a L a v r e n tie i- a în d e p lin it d o rin ţa , r id ic în d o b is e r ic ă la
lu ş e ş ti, p e a p a Z ă b r ă u ţu lu i. T e o d o s ie a fo s t o m o r ît d e tă ta r i, tă in -
• s e c a p u l la s c h itu l c t ito r it d e e l ( d u p ă 15 a u g u s t 1 6 9 4 , c în d e
t a t d o c u m e n t a r u l t i m a d a tă ) .
 MITROPOLITUL DOSOFTEI AL MOLDOVEI 10g

După plecarea lui Dosoftei în Polonia în 1686, scaunul mitropoli -

tan a rămas vacant timp de trei ani, nădăjduindu-se că ierarhul pri­
beag se va putea întoarce la turma sa. în acest timp, adică în anii
1686— 1689, treburile Mitropoliei au fost conduse, în calitate de loc­
ţiitor sau «epitrop», de Calistru Vartic, fost episcop de Huşi. Acesta
era coborîtor dintr-o veche familie răzeşească din ţinutul Sucevei, fost
preot de mir (numit Calistrat) în satul Văratic, în acelaşi ţinut, că­
lugărit, după ce a rămas văduv, probabil la Neamţ. A fost episcop la
Huşi, ales poate în 1676, iar către sfîrşitul anului 1682, silit să se re -
tragă din scaun. A trăit apoi la biserica Tălpălari din Iaşi (avea şi un
fiu în Iaşi, preotul Ursu de la biserica Sfîntul Nicolae de la Poartă,
altul era egumen la Hangu).
Abia în vara anului 1689 a fost ales mitropolit Sava de la Ro­
man, se pare cu metania la Putna. Este pomenit în mai multe acte
interne (fie ca martor în acte de vînzare-cumpărare, fie ca membru
în divanul domnesc). în timpul mitropolitului Sava au apărut, în ti -
pografia domnească de la Iaşi, cîteva cărţi teologice în greceşte, pre -
cum şi Tîlcuirea Sfintei Liturghii, tradusă din greceşte în româneşte
de dascălul Ieremia Cacavela (1697). Prin doamna Anastasia, văduva
lui Gheorghe Duca Vodă, a isprăvit lucrările de restaurare (începute
cu cîţiva ani în urmă) a bisericii Stretenia (numită şi Albă). Tot acum
a zidit şi o nouă reşedinţă pentru mitropolit, în jurul acestei biserici
Deci, din acel an, mitropoliţii Moldovei aveau o nouă catedrală şi c
nouă reşedinţă în Iaşi. La 1 martie 1698 a participat — alături de
fostul patriarh ecumenic Iacob, de episcopii sufragani, de marii boieri
şi de egumenii mînăstirilor — la adunarea convocată de Antiot
Cantemir, cînd s-a hotărît desfiinţarea dării pe vitele mari, numită
văcărit. A păstorit pînă la sfîrşitul anului 1701 sau începutul lui 1702
cînd s-a retras din scaun. Probabil s-a aşezat la Putna, unde a murii
după 1717.
Urmaşul său, Misa.il, venea tot din scaunul episcopal de la Roman,
fiind călugărit la Secu, mînăstire care a dat numeroşi ierarhi Bisericii
moldovene. Este amintit în mai multe acte ale domnilor vremii şi ce
membru al divanului ţării. în 1703, desigur la rugămintea sa, Mihail
Racoviţă a dat un hrisov pentru scutirea de dări a preoţilor din Iaşi
în 1704 a fost vizitat de patriarhul Dositei al Ierusalimului. Cu acesi
prilej, la 25 septembrie, s-a convocat divanul domnesc, la care au
participat şi ierarhii ţării, stabilindu-se darea anuală pe care trebuie
să o plătească domniei mînăstirile închinate Patriarhiei din Ierusalim
 J i.L V —XVTII)

'07 făcea mai multe danii — prisăci şi vii — mînăstirii Secu.

iria lui s-a încheiat după 1 august 1708, cînd s-a retras, urmîndu-i
iun episcopul Ghedeon de la Rădăuţi.

C o n c l u z i i : Din cele expuse se desprind condiţiile grele în

re şi-au desfăşurat activitatea vlădicii Moldovei din a doua juma -
e a secolului al XVH-lea, datorită deselor schimbări de domni, ca
incursiunilor unor oşti străine pe pămîntul Moldovei. între ei se
pune figura luminoasă a ierarhului cărturar şi patriot Dosoftei.
BIBLIOGRAFIE
z v o a r e : Direcţia Arhivelor Statului, Catalogul documentelor moldoveneşti
hiva Istorică Centrală a Statului, voi. III (1653— 1675), voi. IV (1676— 1700) şi
(1701—1720), Bucureşti, 1968—1975; IOAN BIANU şi NERVA HODOŞ, Biblio-
românească veche, tom. I (1508— 1716), Bucureşti, 1903, X + 572 p.; tom. IV,
iri şi îndreptări, Bucureşti, 1944, XII + 375 p.
l i t r o p o l i t u l D o s o f t e i : ŞTEFAN DINULESCU, Viaţa şi scrierile lui
îi mitropolitul Moldovei, Cernăuţi, 1885 (extras din «Candela»); SILVIU
DMIR, Cînd şi unde a murit mitropolitul Dosoitei, în «Convorbiri Literare»,
.III, nr. 10, 1911, p. 1131 — 1143 j I. BOGDAN, O scrisoare din 1679 a mitro-li
Dosottei, în «An. Acad. Rom.», Mem. Sect. Ist., s. II, t. 34, Bucureşti, 1912; NU,
însemnări autograte scrise într-o carte veche de Dosoitei mitropolitul /ei, în «An.
Acad. Rom.», Mem. Sect. Lit., s. II, t. 36, Bucureşti, 1915; ŞTEFAN NU, Dosottei
mitropolitul Moldovei şi activitatea lui literară... Traducere din
de Ştefan Berechet, Iaşi, 1918, IV + 220 p. (versiunea rusă a apărut la Kiev,
5, cu anexe documentare) j ŞTEFAN CIOBANU, Contribuţiuni privitoare la
a şi moartea mitropolitului Dosoftei. Discurs de recepţie, Bucureşti, 1920,
DIMITRIE DAN, Dosoitei mitropolitul Moldovei. Schiţă biografică..., Cernăuţi,
>0 p. i D. GĂZDARU, Contribuţii privitoare la originea, limba şi influenţa
îlitului Dosoitei, în «Arhiva», Iaşi, XXXIV, 1927, p. 122— 145; HORIA
\.N, Precizări pe marginea exilului Iui Dosoftei în Polonia, în rev. «Arhiva», -
VII, 1940, p. 110—116; IOAN LUP AŞ, Dosoftei mitropolitul Moldovei, în
conferinţe şi comunicări istorice, voi. IV, Sibiu, 1943, p. 105— 116; P. P.
TESCU, Patriarhul Dositei al Ierusalimului şi mitropolitul Dosottei al Moldovei,
lejul unei scrisori inedite, în B.O.R., an. LXIV, 1946, nr. 1—3, p. 93—109 (şi
Bucureşti, 1946, 19 p.); I. C. NEGRU, M itropolitul Dosoftei, în MMS, an. ,
1957, nr. 1—2, p. 110—126; TEODOR BODOGAE, Un autograf din 1687 al
) litului Doscitei, în MMS, an. XXXIV, 1958, nr. 11 — 12, p. 882—886; N.
RAŞ, Originea, formaţia şi preocupările istorice ale mitropolitului Dosoftei,
vista de Istorie», tom. 27, 1974, nr. 10; IUSTIN (MOISESCU), Ctitoria mi-
ului Dosoftei, în MMS, an. L, 1974, nr. 9- 12, p. 729—738 ; ADRIAN BOTO-NUL,
Mitropolitul Dosoftei la Probota, iuid., p. 739—747; N. GRIGORAŞ, Iul în
care mitropolitul Dosoftei şi-a desfăşurat activitatea (1658—1693), ibid., -776;
SCARLAT PORCESCU, Activitatea cărturărească a m itropolitului i, ibid.,
p. 800—837; DAN SIMONESCU, Mitropolitul Dosoitei al Moldovei, >., an.XXVI,
1974, nr. 9—10, p. 738—746; PETRE I. DAVID, Mitropolitul i, apărător luminat al
Ortodoxiei, ibid., p. 753—764; ŞTEFAN BAZILESCu , M ul Dosoitei,
susţinător al conştiinţei naţionale, ibid., p. 765—774; IOAN , M itropolitul
Dosoftei al Moldovei, in M a , an. XIX, 1974, nr. 10— 12, p. 7; GABRIEL
ŞTREMPEL, Mitropolitul Dosoitei. 350 de ani de la naştere, 'uscriptum, 5, nr.
4, p. 86—92; DAN ZAMFIRESCU, Dosoftei, poet naţional,
Contribuţii la istoria literaturii române vechi, Bucureşti, 1981, p. 119—141;
ANU, Mitropolitul Dosoftei, mare cărturar, făuritor de limbă şi cultură romă -
în GB, an. XL, 1981, nr. 9—10, p. 910—927.
 P s a l t i r e a In versuri. E d i ţ i i : IOAN BIANU, Psaltirea in versuri, publicată
după manuscrisul original şi de pe ediţiunea de la 1673, de..., Bucureşti, 1887,
LVI+520 p.; N. A. URSU, Dosoitei. Psaltirea in versuri, 1673. Ediţie critică de...
Cu un cuvînt înainte de înalt Prea Sfinţitul Iustin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor
şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Iaşi, 1974, LX + 1165 p.; N. A. URSU, Dosottei:
Opera 3. Versuri. Ediţie critică de..., Studiu introductiv de Al. Andriescu, Bucureşti,
1978, CI + 544 p.
AUGUSTIN Z. N. POP, Glosări la opera mitropolitului Dosoitei, Cernăuţi, 1941, 45
p.; R. CIOCAN, La genese du Psautier de Dosithee, în «Balcania», VII, 2, 1944, p.
428—446 Î L. GALDI, Le Psautier commente du metropolite Dosithee, în «Byzan-
tinoslavica», Praga, 1949, p. 219 —228; V. KERNBACH, Un poet uitat: Dosoitei, în
rev. «Limbă şi Literatură», Bucureşti, 1955, p. 142—164; L. GALDI, Un grand disciple
rcumain de J. Kochanowski: le metropolite Dosithee. Contribution ă l'histoire de
l ’ancien vers roumain, în «Studia Slavica», Budapest, VI, fasc. 1—2, 1960 (şi în
extras); HENRYK MISTERSKI, Izvoarele «Psaltirii în versuri» a lui Dosoitei, în
«Romanoslavica», XVII, 1970, p. 251, 259; AUGUSTIN Z. N. POP, «Psaltirea în
versuri» după trei veacuri, în GB, an. XXXII, 1973, nr. 5—6, p. 531 —538; I. D.
LĂUDAT, Dosoitei poetul, în MB, an. XXIII, 1973, nr. 7—9, p. 459—472; NICULAE
ŞERBĂNESCU, O sdrbdioare a cărţii româneşti: Trei sute ele ani de la apariţia
Psaltirii în versuri a mitropolitului Dosoitei al Moldovei, în BOR, an. XCI, 1973, nr. 11 —
12, p. 1216— 1237; GAVRIL ISTRATE, Limba română literară în «Psaltirea în
versuri» a lui Dosoitei, în MMS, an. L, 1974, nr. 9—12, p. 777—799; PETRU ZUGUN,
Comparaţia in Psaltirea in versuri a lui Dosoitei, în MMS, an. LII, 1976, or. 1—2, p. 37—
55.
Circulaţia Psaltirii în vers uri. ROMULUS TODORAN, O copie ardeleană a
Psaltirii în versuri a mitropolitului Dosoitei, în «Buletinul Universităţii Babeş-Bolyai, Seria
Ştiinţe Sociale», I, 1956, nr. 1—2, p. 291—297; MIRELA TEODORBs Cu , O copie ardeleană
iragmentară a Psaltirii in versuri a mitropolitului Dosottei, în LR, an. XVII, 1968, nr. 5, p.
4-19—455; AL. ALEXIANU, Călătoriile psalmilor mitropolitului Dosoitei: Colindele
Crăciunului, în GB, an. XXVI, 1967, nr. 11— 12, p. 1124—1142.
A l t e l u c r ă r i în v e r s u r i . ŞT. CIOBANU, Versuri poloneze necunoscute în
opera mitropolitului Moldovei Dosoitei, Bucureşti, 1940, 13 p. + VI pi. (extras din
Melanges Drouhet); DAN SIMONESCU, Dosottei traducător din dramaturgia
universală, în rev. «Manuscriptum», an. III, 1973, nr. 3, p. 28—41 ; N. A. URSU,
Versuri ale Iui Dosoitei, atribuite lui Miron Costin, în LR, an. XXIII, 1974, nr. 2,
p. 137—152; ION RADU MIRCEA, Dosottei — un rapsod al istoriei Moldovei, în
Manuscriptum, 7, 1976, nr. 1, p. 37—46; N. A. URSU, Debutul literar al lui Dosoitei, în LR,
an. XXVI, 1977, nr. 6, p. 607—620.
L i t u r g h i e r u i . DOSOFTEI, Dumnezăiasca Liturghie. Ediţie critică de N. A.
Ursu. Cu un studiu introductiv de I.P.S. Teoctist, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al
Moldovei şi Sucevei, Iaşi, 1980, LIX + 352 p. ;■ PAUL m Ih AIL, Molitvenicul mitro­
politului Dosoitei, 1681. La Împlinirea a 300 de ani de cînd a iost tipărit, în MMS, an. LVII,
1981, nr. 4—6, p. 315—333; PAUL MIHAIL, Gravură originală românească în secolul al
XVII-lea: Molittelnicul mitropolitului Dosoitei din 1681, în MO, an. XXXIII, 1981, nr.
10—12, p. 640—651.
A l t e lu c r ă r i al e l u i Dosoftei. G. LACEA, Untersuchung ilber die Sprache
der «Viaţa şi petrecerea svinţilor* des Mitropoliten Dosottei, în voi. G. Weigand,
Jahresbericht des Instituts iiir rumănische Sprache zu Leipzig, 5, 1898, p. 51—
144; D. PUŞCHILA, Molitvelnicul lui Dosoilei. Studiu asupra limbii, în «An. Acad. Rom.»
Mem. Sect. Lit, s. II, t. 36, Bucureşti, 1915, p. 1—114; SCARLAT PORCESCU, Psaltirea
de-nţăies, Iaşi, 1680, în MMS, an. LVI, 1980, nr. 6—8, p. 605— 610; NICULAE
ŞERBĂNESCU, Trei sute de ani de la tipărirea la Iaşi a «Psaltirii de-nţăles a Siintului
Împărat proroc David» de către mitropolitul Dosottei al Moldovei,
DR, an. XCVIII, 1980, nr. 11—12, p. 1159—1172; ALEXANDRU ELIAN, Milropo-
Dosottei şi literatura patristică, în BOR, an. XCII, 1974, nr. 11 — 12, p. 1350—
t NESTOR VORNICESCU, Scrieri patristice şi postpatristice în preocupările mitro-
dui Dosoftei, în MO, an. XXVI, 1974, nr. 9—10, p. 718—731 ; NESTOR VORNI-:U,
Dosoitei mitropolitul Moldovei, apărător al epiciezei euharistice, în BOR, CCV,
1977, nr. 7—8, p. 727—753; DORU MIHÂESCU, Une version roumaine odote au
XVII-e siecle, în RESEE, t. XVI, 1978, no. 3, p. 529—541 et no. 4 5—770; N. A. URSU,
Alte traduceri necunoscute din tinereţea lui Dosoitei, ;, an. XXVII, 1978, nr. 5, p.
495—A507.
C a s a D o s o f t e i . NESTOR VORNICESCU, Reşedinţa mitropolitului Dosoitei
i «Sfintul Nicolae Domnesc» din Iaşi, în MMS, an. XXXIX, 1963, nr. 9—10, 2—609;
ION ARHIP, Casa Dosottei, în «Revista Muzeelor*, nr. 1, 1971, p. 52—55. A se
vedea şi următoarele contribuţii bibliografice: Biblioteca centrală uni - ;ară
Bucureşti şi Comisia Naţională a României pentru UNESCO, Dosoitei -1693.
Bibliograiie, Bucureşti, 1974, XXX -fc 102 p.; I. D. LĂUDAT, 350 de ani i naşterea lui
D osoitei m itropolitul Moldovei. Studii şi articole, Iaşi, 1975, . (litografiat).
U r m a ş i i săi. MELCHISEDEC ŞTEFĂNESCU, Cronica Romanului şi a Epis-
i de Roman, partea întîia, Bucureşti, 1874, 352 p.; DION1SIE UDIŞTEANU, Im Vartic,
episcop şi locţiitor de mitropolit in timpul relugiulm al doilea al politului Dosoitei
al Moldovei, în BOR, an. LXXXVII, 1969, nr. 3—4, p. 416— GRIGORE
POPESCU şi GION D. IONESCU, Date noi despre mitropolitul 3Sie al ll-lea
al Moldovei, In BOR, an. CIV, 1986, nr. 5—6, p. 94—101.
 XXXVI
EPISCOPIILE ROMANULUI,
RĂDĂUŢILOR ŞI HUŞILOR
ÎN SECOLUL AL XVII-LEA ŞI LA
ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA

I.
In 1598, numărul episcopiilor moldovene a sporit, prin înfiinţarea
eparhiei Huşilor. Dintre cîrmurtorii Episcopiilor de Roman, Rădăuţi şi
Huşi în secolul al XVII-lea, s-au remarcat însă prea puţini. Vremurile
grele prin care trecea ţara, ca şi instabilitatea lor în scaun, fiind
adeseori înlăturaţi sau siliţi să se retragă, i - au făcut să se limiteze
mai ales da probleme de natură gospodărească. Şirul lor — ca şi
multe aspecte din activitatea lor — este destul de greu de stabilit,
din pricina lipsei izvoarelor documentare.
înfiinţîndu-se Episcopia Huşilor, au survenit schimbări şi în com­
ponenţa teritorială a celor patru eparhii. Astfel, mitropolia cuprindea
acum partea sudică din ţinutul Sucevei, apoi ţinuturile Iaşi, Neamţ,
Hîrlău şi CMigătura (situat între Roman, Hîrlău, Vaslui şi Iaşi, cu
reşedinţa în Tg. Frumos) ,• eparhia Romanului cuprindea ţinuturile:
Roman, Vaslui, Trotuş, Bacău, Adjud, Tutova, Tecuci, Putna şi Covurlui;
eparhia Rădăuţilor cuprindea nordul Moldovei, cu ţinuturile : Suceava,
în partea ei de nord, Dorohoi, Ţeţina şi Hotin; iar noua eparhie a
Huşilor avea ţinuturile Fălciu (care se întindea în dreapta Prutului
pînă către Dunăre, iar în stînga Prutului cuprindea Codrul Tigheciului,
pînă către hotarul Bugeacului stăpînit de turci), Cahul, Lăpuşna, Orhei
şi Soroca.
Episcopia Romanului. După moartea episcopului Agatton (1606),
scaunul vlădicesc a fost ocupat pentru scurtă vreme de Anastasie
Crimca, care, prin februarie 1608, a fost ridicat în scaunul mitropolitan
de la Suceava. Locul său la Roman a fost luat de Mitrofan de la Secu.
în 1610 cumpăra o carte de cîntări pe psaltichie, în greceşte şi slavo -
neşte, pe care «a dat-o ucenicului său, ieromonahul Varlaam». S-ar
8 — Istoria B.O.R. voi. II
 A T K E 1A (SE U U L E L E X IV — XVTII)

i să fie v iito ru l m itro p o lit, care -şi avea m etan ia to t la Secu. A

irit p în ă pe la în c e p u tu l lui 1613, cînd a fo st în d e p ă rta t ori s -a
s din scaun. D intr-un act din anul urm ător, rezultă că egum enul
lu g ării de la b iserica S fîn ta P arasch iv a din laşi, în c h in ată M un -
Sinai, făgăduiau sa găzduiască pe călu g -irii de (la Secu, în chilia
i acolo de «chir M itrofan, fost al Rom anului». Mai itîrziu a ajuns
op la Huşi şi apoi din nou la Roman.
j3 30 m artie 1613 era episcop Pavel, pe care-1 întîlnim ca m artor
ai m ulte aote de danie ale lui Ştefan Tom şa pentru ctito ria sa de
>lca. E piscopul Pavel s-a retras din scaun, ca şi în ain taşu l sau,
ibil în p rim a ju m ătate a anului 1616 şi s - a aşezat la m în ăstirea
îţ. Mai tîrziu a ajuns episcop la Huşi.
Jrmaşul său Atanasie, — fost egumen, la m inăstirea B istriţa şi apoi
op la R ăd ău ţi — , a av u t o lu n g ă p ă s to rire la R om an, p în ă la
rutul anului 1629. Este întîln it în peste 20 de acte ale vrem ii, fie
artor, fie în adte prin care dom nii ţării în tăr eau episcopiei diferite
sau privilegii. La 21 aprilie 1629, vlădica A tanasie apare ca mi -
lit de Suceava, în locul lui A nastasie Crimca.
n acest din urm ă act era m enţionat şi noul episcop Dionisie, fost
dăuţi (1627A1629). Este am intit în num eroase acte fie ca m artor,
i acte prin care se întăreau Episcopiei unele proprietăţi. Probabil
tim a parte a anului 1633, sub dom nia lui M oise M ovilă (1633 —
s-a retras din scaun, aşezîndu-se ia D ragom irna, unde-1 întîlnim ,
39, ca «fost episcop». înseam nă că îşi avea m etania acolo şi desi -
at acolo a fost şi îngropat.
'robabil locul său a fost ocupat, pentru scurt tim p, de episcopul
iic t (V en ed ict). P rin 1631 acesta se afla în satul B u d işo r (B u -
ni p ărţile B istriţei, iar în anul urm ător, la m în ăstirea Suceviţa.
ianuarie 1634, era atestat docum entar la Roman, ■a 19 mai
1636, B enedict era întîlnij la Suceviţa, ca «fost epis -
Presupunem că a fo st h iro to n it pentru cred in cio şii din T ransil -
. (poate pentru E piscopia de Vad), iar la Roman a cîrm uit nu-
irovizoriu, după retragerea lui Dionisie.
Jrm aşu l său a fo st M itro ia n , care m ai p ăsto rise la R om an în -
1613, ap o i în tre i rîn d u ri la H u şi. A fo s t a şe z a t în scau n u l
cesc de la Roman în prim ele luni de dom nie ale lui V asile Lupu
I, poate Ia s tă ru in ţe le m itro p o litu lu i V arlaam . E ste ate sta t în
a acte de la a ce st dom n, p în ă în 1639, cînd s-a retra s la Secu,
u r din cauza b ătrîn eţilo r. A colo a şi m u rit în 1641, fiin d în m o r -
t lîngă zidul bisericii mari.
 EPISCOPIILE ROMANULUI RĂDĂUŢILOR ŞI HUŞILOR (sec. XVII) \\$

L a în c e p u tu l lu n ii iu lie 1 6 3 9 , s c a u n u l d in R o m a n a v e a u n n o u
e p i s c o p , p e Dosoftei, f o s t e g u m e n l a m î n ă s t i r e a T a z l ă u , î n t î l n i t î n
c îte v a a c te p în ă în f e b r u a r ie 1 6 4 1 . V a fi m u r it în s c a u n , c ă c i n u
v e d e m c e m o tiv e a r fi a v u t s ă s e r e tr a g ă .
î n l o c u l s ă u a f o s t m u t a t e p i s c o p u l Evloghie, f o s t l a R ă d ă u ţ i ,
c a r e - ş i a v e a m e ta n ia la m în ă s ti r e a S o le a , c tito r ia lu i Ş te f a n T o m ş a .
C a e p is c o p d e R o m a n , a în tîm p in a t m o a ş te le C u v io a s e i P a ra s c h iv a ,
Ia in tr a re a în ţa ră (1 6 4 1 ), îm p r e u n ă c u A n a s ta s ie al R ă d ă u ţilo r. D e
a s e m e n e a , a p a r tic ip a t la lu c r ă r ile S in o d u lu i d e la Ia ş i d in to a m n a
a n u l u i 1 6 4 2 . V a fi m u r i t î n s c a u n I a s c u r t t i m p d u p ă a c e a s t a , c ă c i î n
iu n ie 1 6 4 4 e ra m e n ţio n a t, în tr - u n a c t d e ju d e c a tă , c a « r ă p o s a t» .
O p ă s t o r i r e m a i l u n g ă a a v u t e p i s c o p u l Anastasie, f o s t l a R ă ­
d ă u ţ i, c l i n o b ş t e a m î n ă s t i r i i M o l d o v i ţ a ( 1 6 4 4 — 1 6 5 7 ) . C u t o a t e a c e s t e a ,
e s t e î n t î 'l n i t î n p u ţ i n e d o c u m e n t e d e l a V a s i l e L u p u şi d e l a G h e o r g h e
Ş te fa n . în tim p u l p ă s to r ir ii s a le , R o m a n u l a f o s t c e r c e ta t în d o u ă r în -
d u ri d e p a tria rh u l M a c a rie al A n tio h ie i, în s o ţit d e f iu l să u , a rh id ia -
c o n u l P a v e l d i n A l e p ( n o i e m b r i e 1 6 5 3 şi o c t o m b r i e 1 6 5 6 ) . S e p a r e c ă
s -a r e tr a s d in sc a u n . A f o s t în g r o p a t în p r id v o ru l b is e r ic ii d e la M o l ­
d o v iţa ( - j- i a n u a r ie 1 6 6 0 ).
A u r m a t Sava, c ă l u g ă r i t l a S e c u , f o s t e p i s c o p d e H u ş i şi R ă d ă u ţ i .
L a R o m a n e s te a te s ta t d o c u m e n ta r la 10 m a i 1 6 5 8 , p e n tr u ca , la 6
m a r t i e 1 6 6 0 , s ă -1 î n t î l n i m î n s c a u n u l m i t r o p o l i t a n .
î n a c e l a ş i a n , R o m a n u l a v e a c a e p i s c o p p e m a r e l e c ă r t u r a r Do­
softei, v e n it d e la H u ş i, m e n ţio n a t în m a i m u lte a c te d o m n e ş ti, p în ă
ia 4 iu lie 1 6 7 1 . P e s te c îte v a z ile a fo s t m u ta t în s c a u n u l m itro p o lita n .
C a e p i s c o p d e R o m a n , D o s o f t e i a l u c r a t l a Psaltirea in versuri, p e
c a r e a t i p ă r i t - o a p o i la U n ie v , î n 1 6 7 3 , p r e c u m şi la o p a r te d in V ie -
ţile Sfinţilor. P o a t e c ă ş i a l t e l u c r ă r i a l e s a l e a u f o s t t r a d u s e s a u î n ­
t o c m i t e t o t a i c i.
î n l o c u l s ă u l a R o m a n a f o s t m u t a t e p i s c o p u l Teodosie d e l a R ă ­
d ă u ţi. D a r l a î n c e p u t u l lu i 1 6 7 4 , D u m i t r a ş c u C a n t a c u z i n o a r i d i c a t p e
T e o d o s ie în s c a u n u l m itr o p o lita n , în lo c u l lu i D o s o f te i, p le c a t în P o ­
lo n ia c u Ş te fa n P e tr ic e ic u . S c a u n u l d e la R o m a n a f o s t o c u p a t d e
Ioan, f o s t l a H u ş i , c u m e t a n i a l a S e c u . E s t e î n t î l n i t î n m a i m u l t e a c te
in te rn e , a lă tu ri d e c e ila lţi v lă d ic i ai ţă rii. E p is c o p u l Io a n , îm p r e u n ă
c u v o r n i c u l M o t o c d in O d o b e ş t i , a p u s t e m e l i a m î n ă s t i r i i M e r a ( M d e r a ) ,
în p ă r ţile V ra n c e i, te r m in a tă a p o i d e C o n s ta n tin V o d ă C a n te m ir. A
p ă s to r it p în ă la în c e p u tu l a n u lu i 1 6 8 5 , c în d a m u rit, f iin d în g r o p a t
la S e c u , lîn g ă b is e ric a m a re .
A u r m a t o s c u r t ă p ă s t o r i r e a e p i s c o p u l u i Sava, p î n ă î n p r i m a
ju m ă ta te a a n u lu i 1 6 8 9 , c în d a f o s t r id ic a t în s c a u n u l m itro p o lita n .
L Roman a fost trecut episcopul frlisail de la Rădăuţi. Acesta este
tîlnit în mai multe hrisoave domneşti, prin care se acordau felu -
e scutiri episcopiei, sau ca membru în Divanul domnesc, alături
ceilalţi vlădici ai ţării. A păstorit pînă spre sfîrşitul anului 1701,
u începutul lui 1702, cînd a ocupat scaunul mitropolitan în locul
Sava.
Ultimul episcop din perioada de care ne ocupăm a fost Lavrentie,
nit de la Rădăuţi, avîndu-şi metania la mînăstirea Bogdana, diacon
ucenic al fostului mitropolit Teodosie. Ca episcop de Roman a
rticipat la felurite şedinţe ale divanului domnesc. La 23 martie
36 An ti oh Cantemir, în a doua sa domnie (1705— 1707), acorda preo-
)r şi diaconilor din oraşul Roman scutiri de toate dările către
;tieria domnească.
In timpul păstoririi lui Lavrentie, s - a întocmit un nou «aşeză -
nt» al «breslei mişeilor» din Roman (asociaţie sau breaslă a săra -
or de aici, ai cărei membri, conduşi de un staroste ales dintre ei,
iu scutiţi de orice dări). Breasla se găsea sub patronajul episcopu -
de Roman, care era astfel ocrotitorul ei, un fel de «preşedinte
onoare» în limbajul de azi, întărind «aşezămîntul» sau «statutele»
islei la venirea în scaun. Se cunoaşte un astfel de aşezămînt apro -
de episcopul Lavrentie la 21 ianuarie 1704.
Lavrentie este amintit pînă în decembrie 1706. Probabil s-a re­
» în cursul aceleiaşi luni, căci la 18 ianuarie 1707 Episcopia Ro-
iului avea un nou cîrmuitor, pe Pahomie de la Neamţ.
Episcopia Rădăuţilor. După ridicarea lui Teodosie Barbovschi în
unul mitropolitan, la Rădăuţi a fost mutat episcopul Ioan, cel din-
cîrmuitor al noii eparhii a Huşilor, probabil cu metania la Rîşca.
supunem că alegerea lui s-a făcut în prima jumătate a lunii apri -
1605. Numele său este întîlnit în cîteva acte ale Movileştilor, pînă
5 iunie 1608. Şi-a sfîrşit viaţa în a (doua jumătate a aceluiaşi an.
La 9 ianuarie 1609 era episcop la Rădăuţi Ehem, din mînăstirea
doviţa, care-i urmase lui Ioan şi la Huşi. Prin hrisovul cu data
nai sus, Constanti n Movilă (1607— 1611) poruncea starostelui din
îăuţi şi altor slujbaşi domneşti să nu încaseze dări din satele
copiei de Rădăuţi. Numele său mai este întîlnit în cîteva aote
lanie de la domnitorul Ştefan II Tomşa (1611— 1615).
La 1 octombrie 1613 era episcop Atanasie, fost egumen la Bis­
. Poate că Efrem a fost înlăturat de Ştefan II Tomşa, care-1 va
înuit de simpatii faţă de familia Movileştilor. Atanasie este în -
 E P IS C O P IIL E R O M A N U L U I R Ă D Ă U Ţ IL O R ŞI H U Ş IL O H (sec. X V II) \\?

t îl n it în m a i m u lte a o te a le a c e s tu i d o m n , m a i a le s în c e le d e d a n ie
p e n t r u m î n ă s t i r e a S o le a .
P ro b a b il A le x a n d ru M o v ilă ( 1 6 1 5 — 1 6 1 6 ) a fo s t a c e la c a re a r e ­
d a t s c a u n u l v l ă d i c e s c d e l a R ă d ă u ţ i l u i Efrem, î n p r i m a j u m ă t a t e a
a n u lu i 1 6 1 6 , ia r A ta n a s ie a f o s t m u ta t la R o m a n , în lo c u l lu i P a v e l.
E fr e m a p ă s to r it a d o u a o a r ă p în ă în p r im e le lu n i a le lu i 1 6 2 3 , c în d
s -a r e tr a s d in n o u la m în ă s tir e a M o ld o v iţa . Ş i- a d a t o b ş te s c u l s f îr -
ş it î n 1 6 2 6 şi a f o s t î n g r o p a t t o t a c o lo , î n c a m e r a f u n e r a r ă a c t i t o -
rilo r, în tr - u n m o r m în t p r e g ă tit d e el în s u ş i în tim p u l c e le i d e - a d o u a
p ă s to riri. M o rm în tu l a re o le s p e d e fru m o s s c u lp ta tă , cu u n b a ld a -
c h in d e a s u p ra , a m în d o u ă c u in s c rip ţii în lim b a s la v o n ă .
E p is c o p u l E f r e m a a v u t a le s e p r e o c u p ă r i a r tis tic e şi c ă r tu ră re ş ti.
A s tf e l, u r m în d p ild a u n o r în a in ta ş i d in s c a u n e le v lă d ic e ş ti a le M o l -
d o v e i , a r id ic a t, î n t r e a n ii 1 6 1 0 — 1 6 1 2 , o f r u m o a s ă « c l i s i a r n i ţ ă » l a m î ­
n ă s tir e a M o ld o v ita ( r e f ă c u tă în v r e m e a n o a s tră ) . A f o s t u n u l d in în -
d r u m ă to rii ş c o lii d e c o p ie r e a m a n u s c r is e lo r s la v o n e , c a r e lu a s e n a ş ­
te r e la M o ld o v i ta în c ă d in s e c o lu l al X V I - le a , a ş a c u m lu c r a şi ş c o a la
d e la m în ă s tire a D ra g o m irn a , su b în d r u m a re a m itro p o litu lu i c ă rtu ra r
A n a s ta s ie C rim c a . S e c u n o s c p a tru m a n u s c r is e d e I a E fr e m , to a te în
s l a v o n a b i s e r i c e a s c ă d e r e d a c ţ i e m e d i o - b u l g a r ă , şi a n u m e : u n Te-
traevanghel ( 1 6 1 3 , a z i l a S u c e v i ţ a ) , o Psaltire ( 1 6 1 4 , p ă s t r a t ă l a M o l -
d o x i ţ a ) , u n «Anghelis» a d i c ă u n Octoih, s c r i s î n 1 6 2 4 , d i n c a r e s e
m a i p ă s tr e a z ă o s in g u r ă f o a ie , d in f e r ic ir e a c e e a c u în s e m n a r e a c o -
p i s t u l u i , p ă s t r a t ă î n B i b l i o t e c a A c a d e m i e i , şi u n Liturghier, c o p i a t d e
ie ro m o n a h u l E p if a n ie în 1 6 2 6 (a z i în I u g o s la v ia ). O b s e rv ă m c ă to a te
a u f o s t c o p i a t e î n tim p c e e r a r e t r a s d in s c a u n şi a ş e z a t l a m î n ă s -
tir e a M o ld o v ita . T o a te a u în s e m n ă ri, d in c a re r e z u ltă c ă a u f o s t c o -
p ia te c u c h e ltu ia la e p is c o p u lu i E fre m , c a re le -a d ă r u it a p o i m în ă s tirii
M o l d o v i ţ a . Tetraevanghelul ş i Psaltirea s e r e m a r c ă p r i n o r n a m e n t a ­
ţi a şi p r in f r o n t i s p i c i i l e lo r , p r in s c r is u l e l e g a n t şi a r ti s tic , î n e î t se
n u m ă r ă p r i n t r e c e le m a i i z b u t i t e m a n u s c r is e c o p i a te I a n o i.
U rm a ş u l lu i E fre m în s c a u n u l d e la R ă d ă u ţi a fo s t e p is c o p u l
Evloghie, c u m e t a n i a l a S o le a , s p r i j i n i t d e Ş t e f a n T o m ş a ( a d o u a d o m
n ie 1 6 2 1 — 1 6 2 3 ), c a re v o ia , p r in a c e a s ta , s ă r id ic e p r e s tig iu l c tito r ie i
s a le d e la S o le a . P r o b a b il a f o s t în l ă t u r a t d i n s c a u n d e M ir o n B a r -
n o v s c h i, în c u rs u l a n u lu i 1 6 2 7 , c în d a p a re c a e p is c o p la R ă d ă u ţi Dio
nisie. A c e s ta a p ă s to rit p în ă la în c e p u tu l a n u lu i 1 6 2 9 , c în d , m u r in d
A n a s ta s ie C rim c a , s -a u f ă c u t m a i m u lte s c h im b ă ri în ie r a r h ia s u p e
rio a ră . A ta n a s ie al R o m a n u lu i a f o s t r id ic a t în s c a u n u l m itro p o lita n ,
ia r D io n is ie m u ta t la R o m a n . ".
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

3e pare că scaunul de la R ădăuţi a răm as văduvit aproxim ativ

n. înseam nă că în scurta domnie a lui A lexandru Coconul (1629 —
I nu s-a făcut nim ic p entru com pletarea scaunului vacant. Presu -
m că num ai urm aşul său M oise M ovilă (1630 — 1631) a reaşezat
:aun pe episcopul Evloghie, atestat docum entar la 14 august 1630.
isto rit acum p în ă pe la în cep u tu l anului 1639, cînd s -a retras din
la Solea. De aci, nu ştim din ce m otive, V asile Lupu 1 -a rid ic a t
icaunul de episcop de Roman, între anii 1641— 1644.
Locul său la R ădăuţi a fost ocupat de episcopul A nastasie, atestat
m entar între anii 1639 şi 1644. A în tîm p in at m oaştele Cu vioasei
schiva, la in trarea lo r în ţa ră (13 iunie 1641), îm preună cu Evlo -
de la Rom an, şi a luat parte la lu crările Sinodului de la Iaşi
1642. Se cunosc şi cîteva lucrări de artă răm ase din tim pul păsto -
sale la R ăd ău ţi. A stfel, din p o ru n ca lui, s-a lu c ra t un po m eln ic
)rm ă de trip tic (un panou cen tral de lem n, cu două p ărţi sau ca -
la te ra le , to t din lem n, leg ate de p a rte a c e n tra lă p rin v erig i de
ni, în g ro p ate, avînd un frum os ornam ent scu lp tat în p artea supe-
•ă). O însem nare pe el, din 1644, spune că s-a lucrat din îndem nul
:opului, care 1-a dăruit m înăstirii Moldoviţa. Tot M oldoviţei îi
ia şi o C azanie, în 1644 (p ro b ab il C azania lui V arlaam ). A ceste
i, ca şi o însem nare pe un L itu rg h ier slavon din 1643, ne arată că
ivea metania la Moldoviţa. Pe la mijlocul anului 1644 a fost
it în scaunul vlădicesc de la Roman, în locul lui Evloghie, pe care
ct de atunci îl am intea ca «răposat».
Urmaşul lui Anastasie la Rădăuţi a fost un Şteîan, semnat, alături
:eilalţi vlădici ai M oldovei, în scrisoarea din 2 iunie 1645, prin
recom andau ţa ru lu i R usiei M ihail F eodorovici R om anov pe Ilie
;t, fostul mitropolit al românilor din Transilvania. U rm aşul ace stu ia
a fost ep isco p u l Teofan, cu m etan ia la P utna, iţit de mai m ulte
izvoare. De pildă, în 1646 un oarecare Ivanco ■piat un
Tetraevanghel, cu cheltuiala hatm anului G avriil şi a so-sale
Liliana, în «Episcopia de Rădăuţi, sub episcopul Teofan, care ?it
din sfîn ta m înăstire Putna». Probabil la rugăm intea sa, V asile L
a dat un hrisov, prin care în tărea m înăstirii P utna toate daniile te
de Ştefan cel Mare (1647). Mai este întîH n it în cîteva acte de asile
Lupu, pînă la 5 iulie 1651.
Urmaşul său a fost Iorest, probabil din 1651. La 5 aprilie 1656,
ia hrisovul prin care G heorghe Ştefan făcea b isericii S fîn tu il N i-
2 din Şcheii B raşovului o danie anuală de 8000 de aspri. S-a
retras din scaun, în a doua ju m ătate a lui 1656, căci la în c e -1
anului u rm ător era episcop al R ăd ău ţilo r Sava, fo st la H uşi şi
 v iito r ep isco p de R om an. Io re s t s-a a şe z a t la m în ă stire a S ecu, unde
a şi m urit (după 1661).
L a 10 m ai 1658 în tîln im u n n o u ep isc o p la R ă d ă u ţi cu n u m e le
Teoian, v e n it de la H uşi. A c e sta a a v u t o p is to rire m ai lu n g ă, fiin d
în tîln it în n u m ero ase acte ale do m n ilo r v rem ii pînă în o ctom brie 1666.
S-a retras — dacă nu cum va a fo st în lă tu ra t de dom n ito ru l Iliaş A le -
x andru (1666— 1668) — pe la începutul anului 1667 şi s-a aşezat la
m înăstirea Putna, unde-şi avea m etania. A m urit în. 1670, ca schim nic,
fiin d în g ro p a t lîn g ă a lta ru l b is e ric ii îu i Ş te fa n cel M are.
In 1667, a fost trecu t în scaunul vlădicesc de la R ădăuţi episcopul
S e r a fim de la H u şi. în 1669 s -a sc ris d in d is p o z iţia sa u n C e a s lo v
m a re, pe c a re 1-a d ă ru it m în ă s tirii A g a p ia . în s e m n a re a de p e c a rte
ara tă că se c lu g ă rise aici. N u se cu n o sc m o tiv ele care a u dus la în ­
lo cu irea lui cu e p isc o p u l Teodosie, fo st la R ă d ă u ţi (1669 sau 1670).
F iin d c ă în -c u rsu l lu n ii iu lie 1671 D o so fte i al R o m a n u lu i a fo s t m utat
în scaunul m itropolitan, s-au produs schim bări şi în conducerea e p a rh iilo r
su fra g a n e. A stfe l, T e c d o sie a fo st m u ta t la R o m a n , iar în lo cu l său la
R ă d ă u ţi a re v e n it fo stu l ep isc o p S era tim , care p în u a tu n c i v a fi s ta t la
m e ta n ia sa, la A g a p ia . E s te a m in tit în a n ii u rm ă to ri în m ai m u lte
acte. P rin 1685 s-a re tra s d in sc a u n u l e p isc o p a l. E s te în tîln it ca proin-
episcop în m ai m ulte acte. N u s-a aşezat la Secu, ci la m în ă s tire a M ie ra
(M ira , M e ra ), în p ă rţile V ra n c e i, c ă c i a p a re a c o lo ca m arto r în cîteva
acte de pro p rietate, a lă tu ri de p ro in -m itro p o iitu l T eodosie şi de
episcopul Sava al R om anului, ca «ep itro p u l m înăs tirii M iera». P ro b ab il
a şi m u rit aici.
L o c u l său la R ă d ă u ţi a fo st o c u p a t de M isa il, care a p ă s to rit d in
1685 p în a la în c e p u tu l an u lu i 1689, cîn d a lu at lo cu l lui S ava la R o ­
m an, a cesta fiin d rid ic at în scaunul m itropolitan.
în a c este îm p re ju ră ri, la R ă d ă u ţi a fo st ales L a v re n tie de la B o g ­
dana. C a episcop, este în tîln it în n u m ero ase acte de danie sau ca m em b ru
al d iv an u lu i ţării, a lă tu ri de ceilalţi iera rh i ai ţării. L a în c e p u tu l anului
1702, a fo st ales la R om an, în locul lui M isail, ajuns m itropolit. D in
« d iata » fo stu lu i m itro p o lit T e o d o sie , a flă m că L a v re n tie era fiu ll său
d u h o v n ice sc , slu jin d u -i şi ca d iacon, li lăsa to a te m o şiile sale,l
c u m p ă ra te în p ă rţile de su d a le M o ld o v e i, cu în d a to rire a de a rid ic a
un lăcaş de în c h in a re pe ap a Z ă b rău ţu lu i. D in u n e le a c te m ai tîrz ii,
re z u ltă că v lă d ic a L a v re n tie i-a re s p e c ta t d o rin ţa, rid ic în d o « m în ăs -
tire» p e v a le a Z ă b ră u ţu lu i, c u m p ă rîn d , pe se am a ei, m ai m u lte m o şii
sau p rim in d a lte le , ca d anie, din p a rte a u n o r c re d in cio şi. D o m n ii ţării
au a c o rd a t noii m în ă stiri felu rite scutiri.
 A1V —A VIII)

'r e b u i e a m i n t i t ş i f a p t u l c ă î n t i m p u l p ă s t o r i r i i l u i L a v r e n t i e , m i -
l it u l D o s o f t e i , p e a t u n c i p r i b e g i t î n P o l o n i a , a h i r o t o n i t c a e p i s c o p
ă d ă u ţi p e a r h im a n d r itu l N ic o la e V a s ilie v ic i, d in S u c e a v a , c a re
î n m î n ă s t i r e a M o l o n i ţ a S tr i e î n P o l o n i a . D e s p r e a c e a s t ă h i r o t o n i e
m itro p o litu l D o s o f te i p a tria r h u lu i c u a c e la ş i n u m e al I e r u s a lim u -
i 1 6 9 3 ( în s u ş i N ic o la e s e m n a p e o c a rte , la 16 d e c e m b rie 1 6 9 1 ).
u r n -a o c u p a t n ic io d a tă sc a u n u l d e la R ă d ă u ţi. I ltim u l e p is c o p d e
R ă d ă u ţi, în p e rio a d a d e c a re n e o c u p ă m , a fo s t son, c u m e ta n ia la
A g a p i a ( 1 7 0 2 — 1 7 0 8 ) , a j u n s a p o i m i t r o p o l i t a l 3v ei.
piscopia Huşilor. î n t i m p u l p r i m e i d o m n i i a lu i I e r e m i a M o v i l ă —
1 6 0 0 ), m itro p o lit al ţa rii f iin d f ra te le să u G h e o rg h e , a a v u t lo c p t
d e m a r e în s e m n ă t a t e p e n t r u v i a ţ a b i s e r i c e a s c ă a M o ld o v e i, şi e
î n f i i n ţ a r e a E p i s c o p i e i H u ş i l o r . Noua episcopie a luat naştere î n
1598. î n t r - u n h r i s o v a l iu i I e r e m i a M o v i l ă d in 15 d e c e m b r i e 1 5 9 8 ,
n e n ţ i o n a ţ i c a m a r t o r i şi i e r a r h i i m o l d o v e n i d e a t u n c i : m i t r o p o -
3 h e o rg h e M o v ilă , c u e p is c o p ii A g a f to n al R o m a n u lu i, T e o d o s ie
a v s c h i ) a l R ă d ă u ţ i l o r şi Ioan al Huşilor. î n s c h i m b , a c t e l e d e p î n ă
n a i 1 5 9 8 , î n c a r e a p a r c a m a r t o r i şi v l ă d i c i i ţ ă r i i , m e n ţ i o n e a z ă
i p e p r im ii tre i ie ra rh i. în s e a m n ă c ă în f iin ţa r e a E p is c o p ie i, p re -
}i a l e g e r e a şi h i r o t o n i a p r im u l u i e i t i t u l a r , e p i s c o p u l I o a n , a u
oc Intre 6 mai şi 15 decembrie 1598. D e a c i î n a i n t e , e p i s c o p u l d e
a p a re m e re u în a c te le v re m ii, a lă tu ri d e c e ila lţi ie ra rh i ai ţă rii,
i s e r i c a c u h r a m u l S f i n ţ i i A p o s t o l i P e t r u şi P a v e l d i n H u ş i , c t i -
lu i Ş te f a n c e l M a re , a d e v e n it c a te d r a lă e p is c o p a lă . N o u a E p is -
o c u p a u l t i m u l I o c î n t r e c e l e p a t r u e p a r h i i m o l d o v e n e , d u p ă S u -,
R o m a n ş i R ă d ă u ţ i . D e r e g u l ă , t i t u l a r i i e i e r a u p r o m o v a ţ i î n ii
v lă d ic e s c d e la R ă d ă u ţi, ia r d e aci la R o m a n . A m a ră ta t c a re
tin d e r e a te r ito r ia lă a n o ii e p a rh ii.
• i m u l e p i s c o p , Ioan, s e p a r e c ă e r A c ă l u g ă r i t l a R î ş c a . A f o s t
u i d in tr e ie r a r h ii ţă r ii, c a re , în 1 6 0 0 , la in tr a r e a lu i M ih a i V i -
în M o ld o v a , n u ş i- a p ă r ă s it s c a u n u l. C a e p is c o p d e H u ş i, a a v u t
r d e lu p ta t c u g r e u tă ţile în c e p u tu l u i, s tr ă d u i n d u - s e s ă d e a n o ii
i o o rg a n iz a re c ît m a i c o re s p u n z ă to a re , d u p ă c h ip u l c e lo rla lte
i a le ţă rii. Ie re m ia V o d ă M o v ilă a în z e s tr a t e p is c o p ia c u m a i
s a te .
■ îp ă o p ă s to r ir e d e ş a p te a n i, e p is c o p u l I o a n a f o s t m u ta t la
ţi, p r i n a p r i l i e 1 6 0 5 . P o a t e î n c u r s u l a c e l e i a ş i l u n i a f o s t a l e s l a
flotei, c e l c a r e f u s e s e c î t e v a l u n i e p i s c o p l a R o m a n , î n t i m p u l
irii M o ld o v e i d e c ă tr e M ih a i V ite a z u l ( iu n ie - s e p t. 1 6 0 0 ). în 1 5 9 7
 EPISCO PIILE R O M A N ULU I K A U A U Ţ 1L O B ŞI H U Ş IL .O K (SeO . X V II) J21

era «arhimandrit şi egumen» la Galata. Ca episcop de Huşi e întîlnit

în cîteva acte. A murit după 29 august 1607.
Noul episcop, Efiem de la Moldoviţa, a avut o păstorire scurtă,
fiind mutat apoi la Rădăuţi.
La 21 decembrie 1610 apare, alături de ceilalţi vlădici ai ţării,
episcopul Iosif de la Huşi. Presupunem că păstorea de pe la sfîrşitul
anului 1608, deci din timpul lui Constantin Movilă (1607— 1611). Este
interesant că, în foarte multe acte ale domnitorului Ştefan II Tomşa
(1611— 1615), în care sînt trecuţi şi vlădicii ţării, nu apare numele
episcopului de Huşi. Presupunem că Iosif a fost înlăturat din scaun
de acest domnitor, ca om de încredere al Movileştilor — dacă nu
cumva s-a refugiat cu Movileştii în Polonia —, iar scaunul de la Huşi
a rămas mai mulţi ani vacant. Totuşi, la 16 iunie 1613, acest domn
făcea Episcopiei o danie.
Abia la 20 mai 1617 apare în acte un nou episcop de Huşi, cu
numele Mitrofan — probabil fostul episcop de Roman —, ales pe la
începutul lui 1616, sub Alexandru Movilă. Numele său este trecu t
în mai multe acte ale vremii, fie ca martor, fie în acte domneşti de
danie către Episcopie.
Acelaşi domn, apoi Gaspar Graţiani (1619— 1620) porunceau sluj­
başilor din ţinutul Fălciu şi din Huşi să nu; se mai amestece în treburile
satelor Episcopiei. Probabil acest ultim domnitor 1-a înlocuit cu epis­
copul Pavel (c. 1620), fost la Roman.
Ajungînd domn Alexandru Iliaş (1620— 1621), a reaşezat în scaun
pe Mitrofan, în toamna anului 1620. Şi această păstorire a fost de
scurtă durată, pînă pe Ia sfîrşitul anului 1622, fiind din nou înlocuit
cu Pavel, desigur de către Ştefan II Tomşa, ajuns domn pentru a doua
oară (1621— 1623). De data aceasta, Pavel şi-a păstrat scaunul şi sub
domnul următor, Radu Mihnea (1623—1626). Dar în cursul anului 1626,
Miron Barnovschi a reaşezat în scaun pe episcopul Mitrofan. Episcopul
Pavel s-a retras la mînăstirea Neamţ, unde a şi murit. Mitrofan a
păstorit la Huşi — pentru a treia oară — pînă la începutul anului
1634, cînd a fost mutat în Roman. în această perioadă este întîlnit în
mai multe acte ale lui Miron Barnovschi şi ale domnilor următori.
Considerăm că desele schimbări de la Huşi între Mitrofan de Secu şi
Pavel de Neamţ au fost nişte stări de provizorat, un fel de «loco -
tenente episcopale».
A urmat episcopul Gheorghe, probabil fost egumen la Şecu, sub
care Vasile Lupu a acordat mai multe scutiri Episcopiei. A luat parte
la lucrările Sinodului de la Iaşi din 1642. Probabil s-a retras din scaun
la începutul anului 1645.
 Urmaşul său, Ghedeon, venit tot din m înăstirea Secu ( c. aprilie
5), a p ăsto rit pînă prin iulie 1653, cînd dom nitorul G heorghe Şte -
1-a rid icat în scaunul m itro p o litan . Locul său la H uşi a fost ocu -
de Sava, care, în a doua ju m ă ta te a anului 1656, a fo st tre c u t în
Linul vlădicesc din R ădăuţi. U rm aşul lui la H uşi a fost episcopul
ian (nu Iorest, cum au socotit unii istorici), ales înainte de 10
îarie 1657, cu o păstorire foarte scurtă. O păstorire tot aşa de scurtă
vut şi ierarh u l cărtu rar D osoftei (am in tit la H uşi la 10 mai
1658),
; apoi la Roman în primele luni ale anului 1660.
La 29 martie 1660, în scaunul de la Huşi păstorea episcopul Serafim.
actele v rem ii, reiese că av ea p reo cu p ă ri g o sp o d ă re şti. D om nii
;, mai ales Eustratie Dabija (1661 — 1665), i-au dat mai multe hrisoave
danie. La 26 octombrie 1666, Iliaş Alexandru (1666— 1668) ordona
jă to rilo r dom neşti să nu mai «globească» sau să mai ju d e ce pe
:gării, călugăriţele şi preoţii de m ir cu fiii lor necăsătoriţi, din cu -
sul eparhiei H uşilor, ci num ai episcopul Serafim să fie în d rep tăţit
judeca ş i a-i învăţa şi a-i certa». Păstoria dui la Huşi s-a încheiat
rim ele luni ale anului 1667, cînd a fost trecu t la R ădăuţi, în locul
său a fost ales ca episcop loan, fost m ulţi ani egum en al ăstirii «de
la cetate», adică al m înAstirii ridicate de V asile Lupu !etatea
N eam ţ (devenită apoi metoc Secului), iar în 1666, egumen ecu. Şi
el s-a a ră ta t ca un bun c h iv e rn is ito r al b u n u rilo r E p is-ei. La
începutul anului 1674, cînd Dosoftei şi -a părăsiit scaunul mi -olitan,
plecînd în Polonia îm preună cu domnitorul Ştefan Petriceicu, 1 său
a fost ocupat de Teodosie al Rom anului, iar la Roman a fost it
loan de la Huşi.
în cursuil ultim ilo r săi ani de păstorire, terito riu l eparhiei H uşilor
;t adesea pustiit de turci şi de tătari, locuitorii sărăcind sau plecînd
ejenie. De ace ea, urm aşul său, Soironie, a cerut dom nilor ţă rii
multe hrisoave de danie, arătînd sărăcia la care ajunsese eparhia,
stoiit pînă către sfîrşitul anului 1676.
în 1677, era ep isco p la H uşi C a listru V artic, ales p ro b a b il în
. Ca episcop, este întîlnit în acte le vremii, alături de ceilalţi vlădici
rii. La 20 ianuarie 1681 Gheorghe Duca îl îm puternicea să-şi strîngă
:onul vlădicesc» din eparhie şi să cerceteze viaţa religios -morali
storiţilor săi. A cîrm uit eparhia H uşilor pînă spre sfîrşitul anului
cîn d a fo s t s ilit să se re tra g ă d in scau n . A tr ă it la b is e ric a
ilari din Iaşi, devenind apoi locţiitor de m itropolit, după plecarea
> osoftei în Polonia, între anii 1686— 1689 (în aceeaşi p erioadă a
ii locţiitor al fostei sale eparhii, a Huşilor).
 EPISCOPIILE ROMANULUI RĂDĂUŢILOR ŞI HUŞILOR (sec. XVII) 123

La 11 ian u arie 1683, era episcop ia H uşi M itro fa n , fo st călugăi

la mînăstirea Bisericani. Este vorba de episcopul tipograf, ucenic aj
m itropolitului D osoftei, căruia i-a tip ărit cîteva din lucrările sale
Psaltirea slavo-românâ (1680), M olitvelnical de-nţăles (1681), Viaţa ş
petrecerea svinţilor (1682— 1686). La rugămintea patriarhului Dositei a
Ierusalim ului, afilat în M oldova, ierom onahul M itrofan a făcut o tipo
grafie grecească la Cetăţuia, lîngă Iaşi, unde a tipărit lucrările : Desprt
prim atul papei, a lui N ectarie al Ierusalim ului (1682), D ialog contrt
ereziilor, a lui Sim eon al T esalo n icu lu i (1683) şi Slu jb a SlintU o
Serghie şi Vach (1685). A format de asemenea cîţiva ucenici, care i-ai
continuat acti vitatea tipografică.
M unca sa ro d n ică de rlisp în d ire a cu v întului tip ă rit a fost apre
ciată îndeosebi de mitropolitul Dosoftei, care 1-a ajutat să fie ridicat 1<
treapta de episcop al H uşilor. Dar în 1686, cînd D osoftei a treb u it si
p lece în P o lo n ia cu reg ele Jan S o b iesk i, a fo st n ev o it să - şi p ară
sească scaunul şi episcopul M itrofan, care a trecut în Ţara Românească
A ici s-a pus în slujba lui Şerban C antacuzino, care 1 -a num it condu
căto r al tip o g ra fie i dom neşti din B u cu reşti, în g rijin d de tip ă rire ;
Bibliei din 1688 şi a altor cărţi. în 1691 a ajuns episcop al Buzăului
desfăşu rîn d şi acolo o rodnică activ itate, mai ales prin în fiin ţare*
primei tipografii din acel oraş. Episcopul M itrofan, se înscrie între mari
vlădici cărturari din trecutul Bisericii noastr e, iar prin activitatea des
făşu rată în cele două ţări, el a adus o con trib u ţie în sem nată la în tă
rirea conşitiinţei de unitate n aţională rom ânească.
După ce Mitrofan a părăsit Moldova, tot lui Calistru Vartic i s-c
în credinţat cîrm uirea Episcopiei H uşilor, pînă Ia alegerea lui Varlaan
de la Secu. A leg erea a c e stu ia va fi avut loc în a doua ju m ătate <
anului 1689, cînd s-au com pletat şi celelalte scaune vacante. Nou
cîrm uitor s-a dovedit, în cursul celor aproape două decenii de arhi
păstorire, preocupat mai m ult de propriile sale interese decît de alt
Episcopiei. A ridicat un schit din lemn, cu hramul Bunavestire, în satu
Brădiceşti, în.părţile Huşilor, căruia i -a purtat apoi o permanentă grijă
creîndu-i o înfloritoare situaţie m aterială. Episcopul a prim it c a danie
sau a cu m p ărat el în su şi zeci de m o şii sau p ă rţi de m o şii p en tri
schitul său, mai ales în p rrţile H uşilor.
Probabil prin decembrie 1708, Varlaam s-a retras din scaunul vlă>
d icesc, aşezîn d u -se la schitul său, căci în ian u arie 1709 era ales ui
nou episcop. A murit prin 1712. îm potriva canoanelor şi a rînduielilo:
b isericeşti, V arlaam a lăsat prin testam en t ca schitul şi toate averile
lui să treacă asupra fostului mare vornic Gavril M iclescu, se pare c
rudenie. Dar m itropolitul Ghedeon cu sufraganii săi, Pahomie de Ic
 A l»

an şi Calistru de la Rădăuţi, au hotărît ca schitul — cu toate

rile lui — să fie de-acum înainte metoc al Episcopiei Huşilor. Cu
sele sale bunuri, ierarhii următori au izbutit să refacă Episcopia
tarea de ruină în care a ajuns prin lipsa de interes a lui Varlaam
urma războiului ruso-turc din 1711, purtat tocmai în părţile Huşilor.
C o n c l u z i i : Se constată numeroase schimbări la conducerea
arhiei Romanului, pricinuite fie de retragerea vlădicilor din scaun,
de înlăturarea lor de către domnii ţării. între ei s-a impus, ca
i de carte şi de viaţă superioară, Dosoftei cărturarul.
Aceeaşi instabilitate se observă şi In cazul vlădicilor de la
dăuţi. Cei mai mulţi păstoreau abia cîţiva ani, fiind apoi mutaţi
scaunul de la Roman. Unii s-au retras din scaun către sfhşitul
'.ţii, alţii au fost înlăturaţi de domnii ţării. S-a remarcat, între ei,
iscopul Efrem.
Tot aşa, vlădicii de la Huşi au fost schimbaţi foarte des de către
nanii ţării ori au fo st promovaţi în celelalte scaune vlădiceşti.
re ei s-au remarcat Dosoftei şi Mitrofan, oameni de aleasă cultură,
• care au păstorit aici prea puţin.
B IB L IO G R A F IE
: v o a r e : ACADEMIA ROMÂNA, Documente privind istoria României,
XVII. A. Moldova, voi. I (1601— 1605), voi. II (1606— 1610), voi. III (1611—
voi. IV (1616— 1620), voi. V (1621— 1625), Bucureşti, 1952— 1957; Direcţia or
Statului, Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva Istorică Centrală ilui,
voi. I (1387— 1620), voi. II (1621— 1652), voi. III (1653— 1675), voi. IV 1700),
voi. V (1701— 1720), Bucureşti, 1957— 1975. ^
j c r ă r i : E p i s c o p i a Romanului. MELCHISEDEC (ŞTEFANESCU), Cro-
omanului şi a Episcopiei de Roman, partea întîi, Bucureşti, 1874, 352 p.;
ilE UDIŞTEANU, Un episcop de Roman necunoscut (— Dosoltei de la Tazlău),
an. VIII, 1956, nr. 7—8, p. 531—535; M iR c EA PÂCURARi U, Contribuţii la
E piscopiilor Romanului, R ădăuţilor şi H uşilor In secolul al X V II-Iea şi
ui secolului al XVIlI-lea, în MMS, an. LV, 1979, nr. 1—2, p. 49—68 ; SCARLAT
>CU, Episcopia Romanului, Bucureşti, 1984, 415 p.
l i s c o p i a R ă d ă u ţ i l o r . DlMlTRIE DAN, Cronica Episcopiei de Rădăuţi,
1912, VIII + 264 p. + 21 fig.; I. IUFU, Mlnăstirea Moldoviţa, centru cultural
nt din perioada culturii in limba slavonă (sec. XV—XVIII), în MMS, an.
1963, nr. 7— 8, p. 428—455; I. ZUGRAV, Trei manuscrise liturgice de la
ii Efrem al Rădăuţilor, în acelaşi număr, p. 456—472; RADU CONSTANTI-
Viaţa cuviosului Efrem — o scriere hagiografică necunoscută, în BOR,
III, 1980, nr. 7—8, p. 866—875 (se ocupă cu Efrem de Rădăuţi).
i i s c o p i a H u ş i l o r . MELCHISEDEC (ŞTEFANESCU), Cronica Huşilor şi a
ei, Bucureşti, 1869, X + 463 + ^ 175 p. ;i DIONISIE UDÎŞTEANUL, Calistru
epitrop şi locţiitor de m itropolit In tim pul refugiului al doilea al mitropo -
Oosoitei al Moldovei, în B o R, an. LxXXVII, ' 1969, nr. 3—4, p. 416—425 s
POPESCU, Episcopul Mitrolan al Huşilor, în MMS, an. XLV, 1969, nr. 7— 9,
-504; SCARl AT PORCESCU, Episcopia Huşilor. Pagini de istorie. Roman,
3 P-
itru episcopul Mitrofan, să se vadă bibliografia la capitolul privind Episcopia
în secolul XVII.
 XXXVII
MITROPOLITII VARLAAM ŞI TEODOSIE
AI UNGROVLAHIEI

Lvupă moartea lui Matei Basarab (1654), au urmat mai multe

domnii scurte şi fără însemnătate. Au avut loc acum lupte necontenite
între marile familii boiereşti ale Cantacuzinilor şi Bălenilor cu felurite
uneltiri la Constantinopol, răpiri de averi, ucideri, pribegii peste hotare,
care au adus mult rău ţării. Lucrurile s-au liniştit abia după ce scaunul
domnesc a fost ocupat de Şerban Cantacu zino (1678— 1688). Se în­
ţelege că în astfel de împrejurări a avut de suferit şi Biserica.
Mitropolitul Teodosie. După moartea mitropolitului Ştefan (25 apri­
lie 1668), soborul ierarhilor, egumenilor şi boierilor alegători, întru -
nit la 20 mai 1668, a ales în scaunul vacant pe egumenul Teodosie de
la mînăstirea Argeş. Cu prilejul alegerii, ipopsifiull Teodosie a rostit
pentru prima oară crezul în româneşte (îl cunoaştem — împreună cu
mărturisirea sa de credinţă — din Condica Sfîntâ, iniţiată de mitropo­
litul Ştefan). A doua zi, 21 mai 1668, a fost hirotonit întru arhiereu.
La numai cîteva zile după alegerea şi hirotonirea sa, printr-un hrisov
dat de Radu Leon la 8 iunie 1668, s-a hotărît, oficial, mutarea scaunu­
lui mitropolitan de la Tîrgovişte la Bucureşti. Biserica cu hramul Sfin­
ţii împăraţi Constantin şi Elena, ctitoria domnitorului Constantin Şer -
ban Basarab (1654— 1658), a fost declarată, tot atunci, catedrală mi­
tropolitană. Totuşi, şi înainte de această dată vlădicii Ungrovlahiei
obişnuiau să stea în Bucureşti, alături de domnii ţării. Tot aşa, după
1668, unii din ei stăteau la Tîrgovişte. Pînă la declararea ctitoriei lui
Constantin Şerban drept catedrală, mitropoliţii Ungrovlahiei au mai
folosit trei biserici în acest scop şi anume : biserica Radu Vodă, ctito­
rită de Alexandru II (1568— 1577), mînăstirea Stelea, ctitoria spătarului
cu acelaşi nume, din a doua jumătate a secolului al XVI-<lea, refăcută
de mitropolitul Grigorie I, şi biserica Sfîntul Gheorghe Vechi, ctitoria
i vornic N edelcu, to t din a doua ju m 'Jtate a secolului al X V I-lea.
:e trei se numeau «scaune m itropolitane» şi chiar «m itropolii», în
p riv in ţa originii m itro p o litu lu i Teodosie s -au p u rtat m ulte dis-i.
S-a crezut, m ult tim p, că era originar din satul V eştem , de lîngă j,
de unde i s-a at rib u it şi ap elativ u l de «V eştem eanul». în urm a ■
noi cercetări, preotul Niculae Şerbănescu a susţinut că Teodosie
n ă sc u t în ju r u l an u lu i 1620 « în tr - un sat de p rin p ă rţile de sub
te ale ju d e ţe lo r A rgeş sau V îlcea» . D ar anum ite fapte din v ia ţa
!uc la co n stat area că era n ăscu t în oraşul R îm nic. A stfel, în tre
1677— 1680, v lăd ica T eodosie a rid icat un lăcaş de închinare în
lic, cu hram ul Sfinţii A rhangheli M ihail şi C avriil, cunoscut sub
ele de «schitul Cetăţuia», închinat M itropoliei, pe seam a căruia a
Dărat mai multe imobile, iar domnii ţării, Gheorghe Duca, Şerban
acuzino şi C onstantin Brîncoveanu, i-au hărăzit felurite scutiri şi
legii.
în acelaşi oraş, m itropolitul Teodosie a refăcut biserica cu hramul
ui Gheorghe în 1681 (fiind arsă în cursul războiului ruso -turc din
1736— 1739, a fost reparată de un nepot al m itropolitului, M ihail,
; alţi cred in cio şi). A dăugăm şi faptul că un alt nep o t al m itropo -
ii cum păra — în ultim ele decenii ale seco lu lu i al X V II-lea —
m ulte lo curi, to t în R îm nic. A lte rude ale sale apar de asem enea
te de proprietate la Rîmnic.
C tito rirea a două b iserici în acest oraş, cărora le -a p u rtat apoi o
perm anentă, ca şi rudele pe care le avea, stăp în irea de proprie -
n acest oraş l-au făcut pe profesorul Tom a G. B uîat ,să em ită p ă -
— pe care ne-o în su şim — că m itro p o litu l T eo d o sie se tră g e a
■ o fam ilie de rom âni transilvăneni, stab ilită în să în R îm nicu-V îl-
in colonia străveche de «ungureni»-.
l- a c ă lu g ă rit la m în ă stire a C ozia. C îţiv a ani a p e tre c u t în tr-o
ştire din M untele Athos. La 12 ianuarie 1661, apare într-un act
"eodosie proegumenul o.t Cozia», iarl]a 7 aprilie 1662, era amin-
egum en al m în ăstirii A rgeş. V iaţa aleasă pe care a dus-o, dra-a
de carte, priceperea în cele gospodăreşti, la care se adaugă şi
m entul faţă de p artid a C an tacu zin ilo r, vor fi fo st m otivele care
îs la alegerea sa în scaunul mitropolitan, la 20 mai 1668. liratonit şi
înscăunat în ziua următoare, m itropolitul Teodosie n -a parte de o
păstorire lin iştită din cauza frăm întărilor şi a luptelor ce dintre
cele dout m ari partide boie reşti, a C antacuzinilor şi a ilor, care
voiau să aibă puterea în mînă. A m estecul său în aceste n tări, ca
adept al fam iliei C antacuzino — deşi se arătase cu dra -
 MITROPOLITII VARLAAM ŞI TEODOSIE 127 I
!

goste de popor şi dornic să biruiască adevăru l — i-a adus mullte

necazuri.
Astfel, la 3 decembrie 1668, Teodosie împreună cu unii boieri au
cerut domnitorului Radu Leon, prea mult înconjurat de greci, să-i
alunge din ţară. Urmarea acestei mişc iri a fost mazilirea domnului şi
înlocuirea sa cu Antonie Vodă din Popeşti (1669— 1672). Sub acesta,
vlădica Teodosie a luat parte — în fruntea întregului divan — la ju ­
decarea vornicului Stroe Leurdeanu (vinovat de uciderea postelnicu­
lui Constantin Cantacuzino), care a şi fost condamnat la pedeapsa ca -
pitală (pînă la urmă nu s-a aplicat, ci a fost călugărit la Snagov).
După trei ani însă, Antonie Vodă a fost mazilit şi înlocuit cu
fostul domn Grigorie Ghica (1672—1673), omul Bălenilor. Curînd după
înscăunare, a început o aprigă prigoană împotriva Cantacuzinilor, mulţi
dintre boieri ajungînd la ocnă sau la închisoare. între cei loviţi de
urgia domnească se număra şi mitropolitul Teodosie, care ceruse pe -
depsirea lui Stroe Leurdeanu. în cursul lunii iunie 1672 a fost trimis
în surghiun la mînăstirea Tismana, unde a stat aproape 7 ani (cîteodată
şi la Cozia).
întrucît episcopul Varlaam al Rîmniicului a refuzat să primească
scaunuil mitropolitan, a fost ridicat Ia această treaptă egumenul Dio-
nisie de la mînăstirea Radu Vodă din Bucureşti, înscăunat la 24 iunie
1672. Acesta fusese călugăr şi eclesiarh la mînăstirea Adormirea
Maicii Domnului din Cîmpulung, în timp ce funcţiona aici o tipogra -
fie, fiind şi corector al acesteia (în Psaltirea slavonă din 1650 semna :
«smeritul ieromonah Dionisie eclisiarhul, corector»). A plecat apoi ila
Muntele Athos, aşezîndu-se la mînăstirea Ivir. De aici, a fost trimis,
în anul 1660, ca egumen la metocul din Moscova al acestei mînăstiri.
După şapte ani a fost înlocuit şi poate s-a retras din nou la Ivir, ca
în 1670— 1671 să i se încredinţeze conducerea mînăstirii Radu Vodă
din Bucureşti, închinată Ivirului. Faptul că a trăit la Ivir şi că a fost
rînduit să conducă metocul acesteia din Moscova şi mînăstirea Radu
Vodă care-i era închinată, iar mărturisirea lui de credinţă cu prile -
jul alegerii ca mitropolit s-a scris în limbile greacă, slavonă şi ro -
mână, ne face să ne întrebăm dacă nu cumva era un georgian (din
Iviria) sau un ucrainean, venit cu echipa de tipografi trimişi de Petru
Movilă în Ţara Românească, după 1635.
Păstorirea lui ca mitropolit a fost de scurtă durată, căci — pro
babil în prima jumătate a lunii decembrie 1672 — «s-a petrecut din
tru această viaţă cu moarte firească», după cum preciza Condica
Sfîntă. -. .; .
 iî: XIV—XVIII)

Mitropolitul Varlaam. In locul său, domnitorul Grigorie Ghica a

tat «cu sila» pe episcopul Varlaam de la Rîmnic. Acesta era ori-
tar din părţile Piteştilor, după unii din satul Moşoaia, după alţii
ar din Piteşti. In ce priveşte viaţa sa pînă la alegerea ca episcop, ,if
dă el însuşi aceste date autobiografice în «aşezămîntul» pe care -1 |l
ea înainte de moarte pentru mînastirea Trivale : «den tînără vîrstă
poftit chipul călugăriei, care l - am şi luat în sfînta mînăstire Co-i,
şi după rînduiala sfintei mînăstiri ne - au ajuns rîndul de am şi
imenit».
în toamna anului 1665, s-a retras de la conducerea mînăstirii, în -
ptîndu-se spre Rusia, probabil din dorinţa de a-şi îmbogăţi cunoş -
;ele, atras de faima mişcării culturale începute de mitropolitul Pe -
Movilă. E posibil să fi rămas în Rusia mai mulţi a ni, timp în care
fi cercetat Kievul, Moscova şi alte centre culturaie -bisericeşti de
Io. A adus cu sine din Rusia felurite odoare sfinte, dăruite unora
ctitoriile sale de mai tîrziu, şi desigur cărţi, între care şi cele ale
imandritului Ioanichie Galeatovschi, Cheia înţelesului şi Cerul nou,
care a pus apoi să se tălmăcească in româneşte, iar pe cea dinţii
; tipărit-o, în 1678.
Reîntors în ţară a fost numit egumen la mînăstirea Glavacioc 1.
Argeş). în această calitate era chemat uneori la lucrările d iva- , ui
domnesc, alături de vlădicii, boierii şi egumenii celorlalte mari işuri
de închinare.
La scurt timp după aceasta, «prostindu-se de bună voia sa» epis -
ul Serafim al RîmnieuiTui, egumenul Varlaam de la Glavacioc a fost
mat să-i ia locul (către sfîrşitul anului 1670). Ca episcop, este
ntit în mai multe acte de proprietate ale Episcopiei (cumpărări
danii). Peste doi ani însă, murind mitropolitul Dionisie, domnito -
Grigorie Ghica a cerut episcopului Varlaa' să primească scau-
mitropolitan. înscăunarea s-a făcut la 24 decembrie 1672.
Deşi a păstorit numai şapte ani, rrfitropolitul Varlaam şi-a legat
iele de o seamă de fapte vrednice de pomenire. Astfel, şi-a în-
)tat atenţia asupra preoţilor de mir, care s-au plîns lui Grigorie
:a «pentru multele nevoi ce să află întru dînşii», fiind «mai în -
liaţi decît toate ceatele» şi ajunşi «la lipsă şi la pustiire». Dom -
sfătuindu-se cu mitropolitul ţarii şi cu episcopii sufragani, a dat
hrisov, la 15 aprilie 1673, pr in care făcea unele uşurări preoţimii,

■
irînd «ca de acum înainte să dea numai într-un an odată, la vre-
haraciului birul lor». Două hrisoave asemănătoare a dat şi noul
n, Gheorghe Duca (1673— 1678). Sub raport gospodăresc, Varlaam
imit numeroase danii de sate, vii, mori, închinări de schituri sau
 MITRO POLIŢII VAHLAAM Şi TEODOSIE 129

a c u m p ă ra t el în su şi n u m e ro a se p ro p rie tă ţi şi a o b ţin u t fe lu rite scu tiri

pe seam a M itropoliei.
C a şi a lţi ie ra rh i d in tre c u tu l n o stru , m itro p o litu l V a rla a m a fo st
un m are c tito r de lă c a ş u ri sfin te, rid ic a te cu c h e ltu ia la şi în d ru m a re a
sa. în tr e a c e s te a se n u m ă r ă b is e r ic a d e p ia tr ă a s c h itu lu i
T r iv a le a , ■— ■ ex isten t de m ai în ain te — situ at azi în tr-u n cartier al
oraşului P i-leşti. L a 15 n o ie m b rie 1702, sc h itu l era în ch i n a t de c tito r
m în ă stirii C o z ia , p r in tr- u n a c t de o m a re fru m u s e ţe lite r a ră şi
a d în c ă d u io şie . A fo st în z e s tra t cu n u m ero a se p ro p rietăţi.
A d o u a c tito rie a iui V a ria a m e ste m în ă s tire a T u m u (1 6 7 6 ), s i­
tu a tă pe m alu l stîng al O ltului, nu d e p a rte de C ozia, căr eia i-a fo st
în ch in a tă . Se p a re că în a in te v rem e , în p e şte rile din a p ro p ie re a m î -
n ă stirii, lo c u ia u c ă lu g ă ri sih a stri. O tra d iţie sp u n e că a ic i a tră it la
b a trîn eţe şi m am a sa, sch im o n ah ia X enia.
A tre ia c tito rie a m itro p o litu lu i V a rla a m e ste sc h itu l F e d e le ş o iu
(sau F e d e fle scio ri), situ a t în ju d . V îlce a (azi b ise ric ă do m ir). L a în -
d em n u l său, d o a m n a M ă ria , so ţia iui G rig o rie G h ica, a în c e p u t rid i -
c area a c e stu i lăc a ş de în c h in a re în 1673. D ar, că tre sfîrşitu l a c e lu ia şi
an, G rig o rie G h ic a a fo st m a z ilit, în c î t lu c ră rile de c o n s tru c ţie « au
răm as a su p ra p re a s fin ţitu lu i m itro p o lit ch ir V a rla a m » , care « s -a u n e ­
v o it de a u is p ră v it a c e s te to a te c a te se v ă d cu to a tă p o d o a b a » , d u p ă
cum se p o a te c iti în p isa n ia s c h itu lu i, p u să m ai tîrz iu . B is e ric a cu -
p rin d e p ie se de o d e o s e b ită v a lo a re a rtistic ă , cum sin t tîm p la şi u şile
de la in tra re . în tre p e rs o n a je le z u g ră v ite în in te rio r, se re m a rc ă fa -
m ilia lui G rig o rie G hica, C o n sta n tin B rîn c o v e a n u — sub care s-a is ­
p ră v it lu c ru l — şi m itro p o litu l în su şi. S c h itu l F e d e le ş o iu a fo st î n ­
z e s tra t de m itro p o lit cu n u m e ro a s e m o şii, v a d u ri de m o ară , un pod
p e s te O lt, la c a re se a d a u g ă n u m e ro a s e c ă rţi şi o b ie c te de c u lt. în
1750, G rig o rie II G hica 1-a în ch in a t m în ăstirii P a n telim o n de lîngă
B u c u re şti (ca re a v e a şi sp ita l) « p e n tru în d e s tu la re a şi b u n a c h ib z u ire
a sp italu lu i cu săraci bolnavi».
M itro p o litu l V a rla a m a a v u t şi p re o c u p ă ri de o rd in c u ltu ral. A st -
fel, sp re sfîrşitu l p ă sto ririi sale a în fiin ţa t o tip o g ra fie la B u c u re şti,
u n d e v a în c u p rin s u l m itro p o lie i. A c tiv ita te a tip o g ra fic ă în c e t a se în
Ţ ara R o m â n e a sc ă din an u l 1652. C u n o sc în d fă lo su l pe c a r e -1 p o a te
a d u c e o tip o g ra fie B is e ric ii şi n e a m u lu i său , m itro p o litu l a în fiin ţa t
« d e iz n o a v ă » o tip o g ra fie , a d u c în d şi « d a s c ă li de tip o g ra fie » . S -a r
p u tea ca el să fi ad u s u tila ju l şi m eşte rii tip o g ra fi din R u sia , a şa cum
v a fac e şi c o n te m p o ra n u l său, m itro p o litu l D o so fte i al M o ld o v e i, care
a o b ţin u t o tip a r n iţă de la p a tria rh u l Io a c h im al M o sc o v e i.
9 — Istoria B.O.R., voi. II
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

El n-a putut să tipărească decît o singură carte, Cheia înţelesu-

în 1678, un volum de predici, sau Cazania arhimandritului Ioani-
; Galeatovschi din Cernigov. Cartea avea o prefaţă, adresată «tu -
>r pravoslavnicilor creştini, carii sînt născuţi întru limba noastră
lănească», de către «Varlaam, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop
itropolit al Tărgoviştii şi al scaunului Bucureştilor, exarh Plaiului
i toată Ungrovlahiia». în cele două foi ale ei, mitropolitul arăta
i a înfiinţat tipografia şi cum a ales această carte pentru a fi dată
ipar. Tot în prefaţă scria că prin «multă osârdie... şi cheltuială —
tocmit dascăli învăţaţi şi le-am dat aciastă carte de o au scos di
limbă rusească pre limba noastră dirept româneaşte». Nu ştim însă
Î au fost acei «dascăli învăţaţi». Să fie fraţii Radu şi Şerban Gre­
nu ? Sau spătarul Nicolae Milescu ?
Cartea a fost tradusă după ediţia ucraineană tipărită la Lvov în
5, care cuprindea 64 de cazanii şi un scurt manual de omiletică ;
româneşte s-au tradus numai 12 cazanii duminicale şi 6 la sărbă -
le mai însemnate. Gravurile au fost lucrate de Ioan Bacov, care
dovedit că este moldovean (Băcăuanul).
Activitatea atît de meritorie a mitropolitului Varlaam a fost în-
uptă de noile schimbări politice survenite în Ţara Românească,
î noiembrie 1678, scaunul domnesc a f ost dat lui Şerban Cantacu-
), unul din fiii postelnicului ucis în 1663. Noul domn a intrat în
ureşti la Bobotează anului 1679. Printre măsurile pe care le-a luat
>st şi aceea de a da satisfacţie celor ce au fost prigoniţi sub dom -
anteriori din pricina ata şamentului lor faţă de familia sa. între
ştia era şi fostul mitropolit Teodosie, aflat de şapte ani la Tismana.
ipiseţul Cantacuzinesc relatează că, la 25 aprilie 1679, domnul a
vocat «un mare sobor de arhierei ai ţării şi de alţi arhierei carii
intîmplase atuncea aici şi toţi egumenii din toată ţara şi cu toată
rimea». Soborul a găsit pe mitropolitul Teodosie nevinovat, iar
mul i-a dat din nou cîrja, pentru cfrmuirea mitropoliei Ungrovla-
. însuşi mitropolitul Varlaam a recunoscut că vlădica Teodosie
avut nici o vină şi că a fost înlăturat pe nedrept din scaunul său.
pt aceea, a depus cîrja, în faţa tuturor, renunţînd la scaunul mi -
lolitan. Cu aceasta, se încheie păstoria sa atît de luminoasă şi de
ată în fapte.
La scurt timp după aceasta, Varlaam a trecut munţii, în Transil -
ia ,• a ajuns în Făgăraş, iar de aci la Alba Iulia, la principele Tran -
aniei Mihail Apaffi, unde va fi cercetat şi pe mitropolitul Sava
icovici. Se pare că a trecut şi prin Sibiu, apoi la Braşov, unde a
as mai mult timp. în primăvara anului 1682 era la Iaşi, unde
 MITKOPOLIŢII VARLAAM ŞI TEODOSIE 131

domnea Gheorghe Duca, iar de aici, s-a reîntors în Ţara Românească,

reluînd raporturile cu Şerban Cantacuzino.
Dornic de a cunoaşte cît mai multe lucruri, vlădica V arlaam a
plecat să cerceteze Ţara Sfîntă şi Muntele Sinai. După această călă -
torie, s-a reîntors pentru totdeauna în ţara sa, stînd mai mult la Tri -
valea, uneori la Cozia. Este atestat mereu în actele vremii, legate
mai mult de ctitoriile sale ; el cumpără — sau primeşte în danie —
proprietăţi pe seama acestora, întărite prin numeroase hrisoave dom -
neşti, de la Şerban Cantacuzino şi Constantin Brîncoveanu.
Cu puţin timp înainte de moarte, bătrînul ierarh a pus să i se
scrie «aşezămîntul» pentru mînăstirea Trivalea (15 noiembrie 1702),
rînduind ca ea să fie închinată Coziei. Actul era întocmit într-o fru­
moasă limbă românească, redînd şi unele crîmpeie din viaţa sa. Peste
trei zile, la 18 noiembrie, şi-a dat obştescul sfîrşit la Cozia, aşa cum
dorise el însuşi.
Mitropolitul Teodosie a doua oară. Reaşezat în scaunul din care
fusese înlăturat pe nedrept, a păstorit pînă la moartea sa, întîmplată
la 27 ianuarie 1708. Din activitatea pe care a desfăşurat-o în această
perioadă, de aproape trei decenii, vom reţine numai pe cea culturală
şi pe cea legată de apărarea Ortodoxiei româneşti în Transilvania.
Mitropolitul Teodosie a avut norocul să activeze sub cei doi mari
domni iubitori şi sprijinitori ai artei şi culturii, Şerban Cantacuzino
şi mai ales Constantin Brîncoveanu, în timpul cărora au activat căr­
turari de prestigiu ca : episcopii Mitrofan şi Damaschin de la Buzău,
Antim Ivireanul, tipograf, episcop şi apoi mitropolit, Constantin Can­
tacuzino Stolnicul, fraţii Radu şi Şerban Greceanu şi atîţia alţii. Tot
sub Teodosie s-au ridicat marile ctitorii brîncoveneşti (Potlogi, Mo -
goşoaia, Hurezi, Mamul, Brîncoveni, Şfîntul Gheorghe Nou din Bucu -
reşti etc, fără să mai pomenim pe cele refăcute), multe din ele fiind
sfinţite de el însuşi.
în tipografia înfiinţată de Varlaam la Bucureşti, ca şi în cele care
au luat fiinţă la Buzău, Snagov şi Rîmnic, au văzut lumina zeci de
lucrări, fie de slujbă bisericească, fie de zidire sufletească sau de
apărare a Ortodoxiei, în limbile română, slavonă, greacă şi arabă.
Dintre tipăriturile care au ieşit la lumină sub mitropolitul Teodosie
ne vom ocupa numai de cele mai semnificative, care au avut o le­
gătură directă cu el. Prima carte tipărită de el a fost un Litmghier,
în 1680. în însăşi foaia de titlu se menţiona că a fost tipărit «den
porunca şi osârdia, cum şi cheltuiala» mitropolitului. Ca şi cărţile ti -
părite de înaintaşul său Ştefan, Liturghierul avea numai tipicul în
româneşte, iar slujba era în slavoneşte (doar la sfîrşit sînt cîteva ru -
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

ii în ro m â n e şte ). T ra d iţia sla v o n ă era în c ă a tît de p u te rn ic ă , în -

p rim a p r e f a ţă a c ă rţii — s e m n a tă d e m itro p o lit — se a ră ta că
id ră z n it să tra d u c ă în tre g te x tu l L itu rg h ie i în ro m â n e ş te , ci n u -
p ic u l : « ...ia ră L itu rg h ia to a tă a o p re p u n e p re lim b a n o a s tr ă şi
uta, n ice am vrut, n /c e am cu teza t, p e n tru n e în d e s tu la re a lim b ii, i
lip sa d a s c ă lilo r, p e n tru n e în ţe le g e re a n ă ro a d e lo r de ro stu l cel ra t
şi a d în c al în n o irii...» . D in a c e e a ş i p re fa ţă , se d e s p rin d e a şi a
c u rată a a u to ru lu i faţă de n e a m u l său, sc riin d : « ja ln ic şi p ilîn -
lu c ru ia s te în tr -a tîta m ic ş o ra re şi c ă lc a re ro d u lu i n o s tru c e stu i
iese carele od ată şi el n u m ăra t în tre p u tea rn ic ile n eam u ri şi
ta rii o a m e n i să n u m ă ra , ia ră a c u m a tîta de s u p u s şi o c ă rit iaste ,
ce în v ă ţă tu ră , n ic i ştiin ţă , n ic i a rm e , n ici leg i, n ic i u n o b ic e iu
to t ro d u l ce să p o m e n e ş te a s tă z i ru m â n (în tre ru m â n i ce z ic e m
n d e rn şi pe m o ld o v e n i că to t d in tr-o fîn tă n ă cură)». In a c ee a şi
ţă se fă c e a u r e f e rin ţe d ire c te la e x p lo a ta re a p e c a re o e x e r c i-
u rcii a su p ra « p ă m în tu lu i şi ro d u lu i n o stru » , căci « sim ţim tira n ic a
e p ă g în e a s c ă în tr-în s u l h ră n in d u -s e şi ră s firîn d u -s e » . > ă re re a
n o a s tră e ste că a c e a s tă p re fa ţă a p a rţin e în v ă ţa tu lu i C o n -in
C a n ta c u z in o S to ln icu l, fra te le lui Ş erb an '(p o a te lui T e o d o sie
a p a rţin ă n u m a i p a rte a p r iv ito a r e la tra d u c e re a c ă rţilo r de s lu jb ă
in ân e şte). în a d e v ăr, o le c tu ră a te n tă a Is to r ie i Ţ ă rii R o m â n e ş ti a
C o n sta n tin C a n ta cu z in o ne fac e să în tre v e d e m în ea a c e le a şi idei
irig in ii ro m a n e şi c o n tin u ită ţii n o a stre în D acia, a stră lu c irii n o a s -e
o d in io a r ă şi a e x p lo a tă r ii p e c a re o în d u r a u ţă r ile r o m â n e ş ti
m p u l său. U n e o ri id e ile s în t re p ro d u s e e x a c t p rin c u v in te le p re -
din L itu rg h ie r (de p ild ă şi în Isto rie a p a re e x p re sia : «că to ţi
:ia — a d ic ă ro m â n ii — d in tr-o iîn tîn ă au iz v o rît şi cu ră» ). < \
d o u a p re fa ţă era se m n a tă de ie ro m o n a h u l In o c h e n tie c o re c to -ii
C h iria c tip o g ra fu l. P re su p u n e m că p rim u l a tra d u s în d ru m ă rile
o n a le în ro m â n e şte sau, m ai d e g ra b ă , a re v iz u it u n e le din c e le pe
le -a g ă s it în L itu rg h ie re le c a re s e 'fo lo s e a u în m a n u s c ris , în
1682, s-a tip ă rit o E v a n g h e lie , în ro m â n e şte . D in p re fa ţa ei re -i că
tra d u c e re a a p a rţin e sto ln icu lu i Io rd a c h e , fra tele d o m n ito ru lu i. uie
rem arcat şi faptul că textul E vangheliei din 1682 este it şi
de cel din N o u l T e sta m e n t de la 1648, c ît şi de cel din ia de
la 1688. E l a fo st re e d ita t în E v a n g h e lia g r e c o -r o m a n â de
■ u c u re şti (16 9 3 ) şi a p o i în a lte e d iţii a le E v a n g h e lie i, b in e în ţe le s
in ă tă ţin d te x tu l de la o e d iţie la a lta. în ce p riv e ş te p re fa ţa , d e şi
p u să su b n u m e le lui Ş e rb a n C a n ta c u z in o , c u p rin s u l ei a ra tă că a
s c ris ă de u n te o lo g . T re b u ie si r e ţin e m şi f a p tu l că a c u m s -a u
rit p e n tru p rim a o a ră p e ric o p e le e v a n g h e lic e în o rd in e a c itirii lo r
 M IT R O P O L IŢ II VARLAAM ţii ItU U U S J C

la s lu jb e — a ş a c u m le c u n o a ş te m p în ă azi — , în c e p în d c u D u m i n i c a
în v ie rii. P în ă atu n ci se tip ă r e a u T e tra e v a n g h e le — d e tip slav — • a v în d
te x te le în o rd in e a lo r d in N o u l T e s ta m e n t, d a r cu in d ic aţii m a rg in a le
a s u p ra z ile lo r în ca re u r m a u sa fie citite fe lu rite le p e ric o p e e v a n g h e ­
lic e, c e e a ce c o n s titu ia , d e s ig u r, o m a r e g r e u ta te p e n tru p re o ţi.
î n 1 6 8 3 , a a p ă r u t Apostolul î n r o m â n e ş t e ( r e e d i t a t d e e p i s c o p u l
D a m a s c h i n , la B u z ă u , î n 1 7 0 4 ). P r e f a ţ a — d e ş i e p u s ă su b n u m e l e iui
Ş e rb a n C a n ta c u z in o — n e d o v e d e ş te , c h ia r d e la p r im a le c tu ră , c ă a
fo st sc risă de u n te o lo g cu p re g ă tire te m e in ic ă , o c u p în d u -s e d e p r o ­
b le m a îm p ă rţirii c ă rţilo r S fin tei S crip tu ri. A u to ru l le îm p a r te în p a tru
g r u p e : « l e g i l e » ( P e n t a t e u h u l şi c e l e p a t r u E v a n g h e l i i ) , « i s t o r i i l e » ( r e s -
tul c ă r ţilo r p e c a r e n o i le n u m i m azi is to ric e ), « f ilo s o f ia » s a u c ă rţile
« filo so fe şti» (ce le p e ca re n o i le n u m im d id a c tic e , în ca re in c lu d e
a p o c r i f e l e ( ! ) şi d i d a c t i c e l e p r o p r i u - z i s e ) şi « p r o o r o c i i l e » . C r e d e m c ă n u
g r e ş i m d a c ă a f i r m ă m c ă p r e f e ţ e l e L i t u r g h i e r u l u i , E v a n g h e l i e i şi A p o s ­
to lu lu i a u fo st sc ris e d e v re u n u l d in ie ra rh ii g re c i afla ţi p e a tu n c i în
Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi t r a d u s e a p o i î n r o m â n e ş t e .
în a c ee aşi p re fa ţă se ară ta că d o m n u l a p o ru n c it « ştiu ţilo r (o a m e -
n i l o r d e c a r t e , n . n . ) şi î n v ă ţ a ţ i l o r c a r i i s - a u î n t î m p l a t d a s c ă l i , d e a u
tă lc u it S fîn ta S c rip tu ră ce a n o ao , sp re b u n ă în ţe le a g e re a lim b ii n o a s -
t r e » , p r e c i z î n d c ă e v o r b a d e Evanghelie ( 1 6 8 2 ) , i a r a c u m d e Apostol
( F a p t e , E p i s t o l e l e p a u l i n e şi s o b o r n i c e ş t i ) . P r o b a b i l e s t e v o r b a d e t r a -
d u ce ri m ai v ec h i, ca re c irc u la u în m a n u sc ris, re v iz u ite a c u m de m a i
m u lţi o a m e n i d e ca rte, su b s u p ra v e g h e r e a s to ln ic u lu i Io rd a c h e . T ip a -
rul — şi p r o b a b i l c o r e c t u r a — a u f o s t î n c r e d i n ţ a t e u n u i i e r o m o n a h
c u n u m e l e D a m a s c h i n « G h e r b e s t » c a r e a l u c r a t şi g r a v u r i l e , d o v e -
d in d u - s e u n a rtis t d e m a r e ta le n t.
C e e a c e t r e b u i e r e ţ i n u t î n c h i p d e o s e b i t e s t e f a p t u l c ă , p r i n Evan­
ghelia şi Apostolul t i p ă r i t e î n 1 6 8 2 şi 1 6 8 3 , s - a f ă c u t u n n o u p a s î n a ­
in te în v e d e r e a in tro d u c e rii lim b ii ro m â n e în B iseric ă. D a c ă d in tim p u l
m i t r o p o l i t u l u i Ş t e f a n a v e a m t i p i c u l î n r o m â n e ş t e , a c u m , s u b T e o d o s ie ,
s-au in tro d u s citirile d in S fîn ta S crip tu ră, ia r c e v a m a i tîrz iu , d a to rită
lu i A n t i m I v ir e a n u l , a v e a u să se t i p ă r e a s c ă în s e ş i s lu jb e le .

Biblia de la Bucureşti. T r a d u c e r e a c ă r ţ i l o r S f i n t e i S c r i p t u r i î n l i m b a
r o m â n ă a c u l m i n a t c u t i p ă r i r e a Bibliei de la Bucureşti d i n 1 6 8 8 , n u ­
m i t ă şi Biblia lui Şerban Cantacuzino, c a r e î n c u n u n e a z ă a c t i v i t a t e a
tip o g ra fic ă d e p în ă atu n ci. T ip ă rire a a în c e p u t la 5 n o ie m b rie 1687
şi s - a s f î r ş i t î n s e p t e m b r i e 1 6 8 8 . î n l u n a u r m ă t o a r e , Ş e r b a n a m u r i t ,
iar tro n u l a fo st o c u p a t de n e p o tu l său, C o n s ta n tin B rîn c o v e a n u . A c e s ta
a d is p u s să se p u n ă o n o u ă fo a ie d e titlu la e x e m p la re le n e d ifu z a te
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

ă, In care se menţiona faptul că tipărirea s-a terminat sub el (la

noiembrie). Este o operă de mari proporţii pentru acel timp, avînd
de pagini, format mare, textul fiind imprimat cu litere mărunte
două coloane, fiind un «monument literar de limbă, dar, în acelaşi
p, şi un act editorial fără egal, raportat chiar la tehnica tipogra -
modernă» (Dan Simonescu). Are două prefeţe, una pusă sub nu -
e domnitorului Şerban Cantacuzino, adresată clerului şi credincio -
r, iar a doua, semnată de patriarhul Dositei al Ierusalimului. So -
im că prima prefaţă se datorează unuia din fraţii Radu şi Şerban
iceanu, iar cea semnată de Dositei, în care apar numeroase refe -
e la istoria poporului român (inclusiv ideea unităţii muntenilor,
dovenilor şi ardelenilor), a fost tradusă în româneşte tot de unul
fraţii Greceanu. S-a apelat la patriarh ca să o semneze spre a da
nai mare autoritate noii Biblii româneşti, atît în faţa cititorilor
lâni, cit şi în faţa întregii creştinătăţi, patriarhul fiind o figură re -
zentativă a Ortodoxiei în vremea sa. Nu trebuie trecut cu vederea
t faptul că prin tipărirea Bibliei de la Bucureşti (şi a c elei în limba
acă de la Veneţia, din 1687, a lui N. Glykis, tipărită tot cu sprijinul
Şerban Cantacuzino), se urmărea creşterea prestigiului domnito ri,
el fiind considerat un exponent al popoarelor balcanice subju-s
de turci şi un protector al întregii Ortodoxii. Aşa se explică şi ni
că în prefaţa semnată de patriarhul Dositei se făcea amintire
strămoşii domnului care au stat odinioară pe tronul Bizanţului.
La traducerea acestei prime ediţii integrale a Sfintei Scripturi în
lâneşte şi-au adus contribuţia mai mulţi cărturari din secolul al
II-lea din toate cele trei ţări româneşti. Acest lucru rezultă din
işi prefaţa — pusă sub numele lui Şerban Cantacuzino — în care
spunea : «Şi aceasta am făcut la tălmăcirea aceştii Sfinte Scripturi,
nd multă nevoinţă şi destulă cheltuială : despre o parte puind das -
ştiuţi (cunoscători, n.n.) foarte den limba elinească, pe prea înţe pi
cel dentru dascăli ales şi arhiereu Ghermano Nisis, şi, după
"ecerea lui, pre alţii care s-au întîmplat ,• şi despre altă parte, ai
tri, oameni ai locului, nu numai pedepsiţi (învăţaţi," n.n.) întru a
stră limbă, ce şi de limba elinească avînd ştiinţă ca să o tălmă -
sca, care luînd lumină şi dentr-alte izvoade vechi şi alăturîndu-le
cel elinesc al celor 70 de dascăli, cu vrerea lui Dumnezeu o au
îrşit pre cum să vede».
La baza textului Noului Testament a stat ediţia de la Alba Mia
1648. O simplă comparare a textelor ne încredinţează că de multe
este vorba numai de schimbări neînsemnate de limbă, cerute de
îşi evoluţia ei. Este semnificativ faptul că au fost reproduse inie -
grai din Noul Testament de la Alba Iulia şi trei din capitolele de «in­
troducere» (isagogie), şi anume la Evangheliile de la Marcu, Luca
şi Ioan.
In ce priveşte textul Vechiului Testament — cărţile canonice şi
necanonice —, la baza acestuia a stat traducerea făcută de renumitul
umanist moldovean Nicolae Milescu Spătarul (c. 1636— 1708). Distinsul
diplomat, memorialist, istoric, geograf, etnograf şi filolog, care a de -
ţinut slujbe însemnate în Moldova şi Ţara Românească şi a făcut că­
lătorii prin mai multe ţări europene, ca să ajungă apoi pînă în China,
traversînd toată Siberia, scriind preţioase însemnări de călătorie, n-a
rămas străin nici de problemele teologice. Prin anii 1661— 1664, cînd
se găsea la Constantinopol, ca repreze ntant (capuchehaie) al lui Gri-
gorie Ghica, domnul Ţării Româneşti, la înalta Poartă, a lucrat la tra -
ducerea Sfintei Scripturi în româneşte. A tradus după versiunea Sep-
tuagintei, tipărită de protestanţi la Frankfurt, în 1597, confruntată cu
ediţia slavă de la Ostrog, şi cu unele ediţii ale Vulgatei. N-ar fi ex­
clus ca el să fi avut la îndemînă şi vreo traducere anterioară, în
manuscris. Avem trei mărturii că Milescu a tradus Sfînta Scriptură
în româneşte : a cronicarului Dimitrie Procopiu din Moscopole (1720),
a mitropolitului Gheorghe al Moldovei (1723) şi o însemnare pe o
traducere în manuscris a Vechiului Testament, din a doua jumătate
a secolului al XVII-lea, în prefaţa căreia se spunea că traducătorii au
avut la îndemînă şi «izvodul scris cu mîna» tra dus de Milescu. Ori-
ginaluil traducerii sale nu se păstrează. Avem numai o copie revizuită
a ei, aflată azi în Ms. 45 al Filialei Cluj a Academiei Române, prove -
nită din fosta Bibliotecă centrală din Blaj.
Cercetătorul N. A. Ursu a formulat ipoteza — plauzibilă de alt -
fel, — că traducerea lui Nicolae Milescu a fost revizuită şi îndrep -
tată pentru prima dată de mitropolitul Dosoftei al Moldovei, pe cînd
era episcop la Roman. Dovedeşte acest lucru «prin prezenţa sporadică
şi oarecum enigmatică în Biblia de la Bucureşti a unor cuvinte care
caracterizează scrisul lui Dosoftei».
înainte de a fi dat la tipar, întreg textul Bibliei a fost revăzut de
doi cărturari munteni, căci într-o notă finală se menţiona : «iară cu
nevoinţa şi îndireptarea celor ce s-au întîmplat dascăli şi mai mult
desluşindu-se pre limba rumânească de cei mici şi plecaţi dentru slu-
gile Mării Sale Şărban biv 2 logofăt i braţ ego (şi fratele său, n.n.)
Radul log(ofăt)». Este vorba deci de fraţii Radu şi Şerban Greceanu,
care «au îndreptat» tradu cerea lui Nicolae Milescu, aflată în «prima
formă», nestilizată încă, cu alte cuvinte «au definitivat-o» în vederea
tiparului. N-ar fi exclus ca ei să se fi bucurat şi de îndrumarea ma -
 P E R IO A D A A T R E IA (SE C O L E L E X IV — X V III)

:ărtu rar C onstantin C antacuzino, care îi va fi aju tat la tălm ă -

unor locuri mai dificile. Sîntem îndem naţi să susţinem acest
iatorită faptului că el i-a ajutat şi la traducerea M ărgăritarelor ui
Ioan Gură de Aur (Bucureşti, 1691), şi a Pravoslavnicei M ăr-
(Buzău, 1691). In m unca lor, revizuitorii textului Sfintei Scrip-
>r fi fo st aju taţi şi de unii cărtu rari g reci, lucru pe c a re -1
reţi -
1 din frag m en tu l din p refaţă pe care l-am citat. în tre ei se nu-
3herm ano de N issa şi poate ch iar p atriarh u l D ositei al Ieru sa -
i, aflat pe atunci în Ţara Românească, sub numele căruia e
;i o prefaţă. A ceştia fiind greci, au fost «consultaţi» mai ales
redarea exactă a sensului unor cuvinte sau expresii mai di -

ilo sire a iz v o ad elo r m ai v ech i, ca şi fap tu l că te x tu l a fo st re -

de cărturari m unteni, nu scade cu nim ic din valoarea Bibliei
3ucureşti, ci, dimpotrivă, i-o ridică, pentru că, în felul acesta, ea
iz in tă ca o în c u n u n are a tu tu ro r s tră d a n iilo r c ă rtu ra rilo r ro -
ie p în ă atu n ci, din to ate cele tre i ţă ri ro m ân eşti, de a trad u ce
ui lui D um nezeu în lim ba rom ână. Prin p ărţile reproduse din
erile m ai vechi, se recu n o ştea v alo area lite ra ră a lim bii aces -
la r se s ta b ile a şi o c o n tin u ita te în ceea ce p riv e şte lim b a li -
— între traducerile respective şi B iblia de la B ucureşti. A stfel,
F în circulaţie o lim bă literară care reprezintă o sinteză a efor -
s c riito rilo r b is e ric e ş ti de p în ă atu n ci de a scrie în tr - o lim bă
şi în ţe le a să de to ţi ro m ân ii, co n trib u in d la d ezv o ltarea lim bii
2 literare. Este adevărat că în tex t există num eroase cuvinte
li netrad u se (ceea ce se recunoaşte ch iar în prim a p refaţă) sau
e şi fraze traduse confuz, lucru explicabil dacă ne gîndim la
în care s-a tradus, epocă de formare a lim bii literare ro ti.
o rto sire a te x tu lu i a făcu t-o p ro in ep isco p u l M itr ofan de H uşi
nic al m itropolitului D osoftei al M oldovei — căci o însem nare
ultim a pag in ă îl p rezen ta ca : «a to t m eşterşugul tip o g rafiei şi
>t-firii cuvintelor rumâneşti ostenitoriu».
ptul că n-au fost m enţionate num ele lui N icolae M ilescu şi al
olitului D osoftei are urm ătoarea explicaţie : M ilescu a tradus în
e era rep reze n tan tu l la C o n stan tin o p o l al lui G rig o rie G hica,
re a poruncit să fie ucis postelnicul C onstantin C antacuzino,
â ito ru lu i dom n Ş erban, care a tip ă r it B ib lia. Iar D o so ftei, în
ra exilat în Polonia, am eninţat cu caterisirea. în astfel de con -
ireşte că m en ţio n area n um elui lo r în tre o sten ito ri nu era con -
ă oportună. Totuşi este vrednic de su bliniat faptul că un exem -
p la r d in B i b l i e i - a f o s t t r i m i s lu i D o s o f t e i î n P o lo n ia , p e c a r e el a
fă c u t d ife rite c o m e n ta rii m a rg in a le la V e c h iu l T e sta m e n t, în lim b ile
l a t i n ă , g r e a c ă , p o l o n ă şi r o m â n ă .
B i b l i a d e l a B u c u r e ş t i e s t e s o c o t i t ă şi c a o e x p r e s i e a u n i t ă ţ i i r o -
m â n ilo r d e p re tu tin d e n i, căci V e c h iu l T e s ta m e n t a fo st tra d u s — apoi
re v iz u it — • d e do i că rtu ra ri m o ld o v e n i, N o u l T e s ta m e n t era o p e ra
c ă r tu ra rilo r tr a n s ilv ă n e n i (e d iţia d in A lb a Iu lia , 1 6 4 8 ), u ltim a r e v iz u -
i r e a p a r ţ i n e a c ă r t u r a r i l o r m u n t e n i , s u p r a v e g h e r e a t i p a r u l u i şi c o r e c -
tu ra au fo st fă c u te d e u n m o ld o v e a n , ia r ch e ltu ielile de tip a r au fo st
su p o rtate d e Ş erb an C a n ta cu zin o .
P r i n l a r g a ei c i r c u l a ţ i e î n t o a t e ţ i n u t u r i l e l o c u i t e d e r o m â n i , B i b l i a
d e la B u c u re ş ti a a v u t u n rol în s e m n a t în p re g ă tire a u n ită ţii p o p o -
ru lu i ro m â n . în în s ă ş i fo a ia d e titlu se p re c iz a ca s -a tip ă rit « sp re
î n ţ e l e g e r e a l i m b i i r u m â n e ş t i » şi « p e n t r u c e a d e o b ş t e p r i i n ţ ă s - a u d ă ­
ru it n e a m u lu i ru m a n e sc » . Ia r în p re fa ţa p u s ă sub n u m e le p atriarh u lu i
D o s ite i al I e r u s a lim u lu i, se a r ă ta c ă r o s tu l B ib lie i e r a « c a să lu m i n e z e
c e l o r d e n c a s ă ai B e s e a r e c i i n o r o a d e : r u m â n i l o r , m o l d o v e n i l o r şi u n -
g ro v la h ilo r» . T ra d u c e rile d e m a i tîrz iu ale S fin tei S crip tu ri în r o m â ­
n e ş t e a u f o l o s i t — î n t r - o m ă s u r ă m a i m a r e s a u m a i r e d u s ă — şi B i b l i a
d e la B u c u re şti.
R e m a rc ă m fap tu l că B ib lia d in 1688 c u p rin d e — p e lîn g ă că rţile
z i s e « n e c a n o n i c e » — şi l u c r a r e a « a p o c r i f ă » « A l u i I o s i p l a M a c a v e i
ca rte, a d e c ă d e s p re s in g u ru l ţiito riu l g în d » . E s te v o r b a d e lu c ra re a
Despre raţiunea dominantă a t r i b u i t ă l u i I o s i f F l a v i u ( c e r c e t ă t o r i i a r a t ă
c ă a r a p a rţin e u n u i a n o n im d in A le x a n d ria , d in sec. I d .H r.), tr a d u s ă
în ro m â n e ş te d e N ic o la e M ile sc u , se p a re re v ă z u tă to t d e D o so fte i
a l M o l d o v e i . A c e a s t a este prima scriere filozofică tradusă în limba
română. C a r te a se o c u p ă c u c a p a c ita te a r a ţiu n ii d e a d o m in a se n ti -
m e n t e l e , f i i n d u n a m e s t e c d e c u l t u r ă e b r a i c ă şi e l e n i c ă , p u t e r n i c i n ­
f l u e n ţ a t ă d e f i l o z o f i a l u i P l a f o n şi A r i s t o t e l . E d i t o r i i a u a n e x a t c ă r ţ i i
şi o e r a t ă , p r i m a c o n s e m n a t ă î n i s t o r i a t i p a r u l u i r o m â n e s c .
Alte tipărituri. D i n t r e c e l e l a l t e c ă r ţ i r o m â n e ş t i t i p ă r i t e l a B u c u -
r e ş t i î n c u r s u l p ă s t o r i r i i l u i T e o d o s i e m a i a m i n t i m Mărgăritarele Sfîn-
tului Ioan Gură de Aur, î n 1 6 9 1 . E r a o c u l e g e r e d i n c u v î n t ă r i l e m a -
r e l u i P ă r i n t e b i s e r i c e s c , t r a d u s e d e f r a ţ i i R a d u şi Ş e r b a n G r e c e a n u ,
c u m n e î n c r e d i n ţ e a z ă c e l e d o u ă p r e f e ţ e s e m n a t e d e e i, î n c a r e m ă r t u -
ris e a u c ă au fo s t aju taţi ş i d e sto ln ic u l C o n s ta n tin C a n ta c u z in o .
I n a n i i u r m ă t o r i s - a u t i p ă r i t Evanghelia greco-română ( 1 6 9 3 ) , c u
p r e f a ţ a lu i Ş e r b a n G r e c e a n u , Psaltirea ( 1 6 9 4 ) şi Noul Testament ( 1 7 0 3 ) ,
a m în d o u ă tip ă rite de ie ro m o n ah u l A n tim Iv ire a n u i, care s e n i n a şi
p refeţele.
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C U i.E L E X IV — X V III)

a c e la ş i tim p , în tip o g r a f ia M itr o p o lie i d in B u c u r e ş ti au f o s t

i lu m in ă o se rie d e lu c ră ri în lim b a g re a c ă , în sp e cia l p o le m ic e ,
p e c a t o l i c i şi c a l v i n i c a r e a c t i v a u p e a t u n c i m a i a l e s î n T r a n - a
în v e c in a tă . A c e s te a au a p ă ru t sub în d ru m a re a p a tria rh u lu i D o -il
Ie ru s a lim u lu i, ca re stă te a m a i m u lt în B u c u re ş ti, a ju ta t de
m t i n B r î n c o v e a n u . I a t ă c î t e v a d i n e l e : Manual împotriva schis-
apistaşilor, al i e r o m o n a h u l u i M a x i m P e l o p o n e z i a n u l ( 1 6 9 0 ) , în-axe
la principiile catolice şi la problemele lui Chil Lucaris, d e
M e l e t i e S i r i g u l , şi Manualul împotriva rătăcirii calvine a l h u l u i
D o s i t e i a l I e r u s a l i m u l u i ( 1 6 9 0 ) , învăţătura dogmatică or-i a l u i
S e v a s t o s K i m i n i t i s ( 1 7 0 3 ) ş.a. A l t e lu c r ă r i , d e a c e l a ş i n
g r e c e ş t e , a u a p ă r u t t o t a t u n c i , l a S n a g o v şi l a R î m n i c , i a r î n
v a , la Iaşi.
ai a m i n t i m şi f a p t u l c ă î n t i m p u l p ă s t o r i r i i l u i T e o d o s i e , d o m n
" o n s ta n tin B r în c o v e a n u , s-a u în f iin ţa t trei tip o g ra fii n o i : la B u z ă u
, p rin s tră d a n iile f o s tu lu i e p is c o p M itro f a n d e H u ş i, a c u m la
, l a S n a g o v ( 1 6 9 6 ) şi l a R î m n i c ( 1 7 0 5 ) , p r i n o s t e n e a l a l u i A n t i m
n u l. R e z u l t ă c ă î n tim p u l p ă s to ririi m it r o p o l itu lu i T e o d o s i e , s - a
u r a t o i n t e n s ă a c t i v i t a t e e d i t o r i a l ă , c u l m i n î n d c u t i p ă r i r e a Bi-
lin 1688.
Utropolitul Teodosie şi Biserica transilvană. O la tu ră to t a şa
s e m n a t ă d i n a c t i v i t a t e a m i t r o p o l i t u l u i T e o d o s i e a f o s t şi c e a
de a p ă ra re a O rto d o x ie i în T ra n silv a n ia , în fa ţa în c e rc ă rilo r
:e d e î n s t r ă i n a r e a r o m â n i l o r o r t o d o c ş i d e c r e d i n ţ a s t r ă m o ş e a s c ă .
ita te a sa d e « e x a r h al P la iu r ilo r» , m itr o p o litu l T e o d o s ie a h ir o -
î n c a te d r a la s a d in B u c u r e ş ti ş a s e m itr o p o liţi ai T r a n s il v a n ie i :
B u d a i , I o a s a f , S a v a d i n V e ş t e m , V a r l a a m , T e o f i l şi A t a n a s i e
îl. i
i h i r o to n ia lu i A ta n a s ie A n g h e l (2 2 ia n u a r ie 1698), T e o d o sie
u n ă c u p a tr ia r h u l D o s ite i al I e r u s a l im u lu i l - a u p u s s a s e m n e z e
rtu risire de c re d in ţă fo a rte am ă n u n ţită , în 2 2 de p u n cte, care
r o s tu l d e a-1 în tă r i în d r e a p ta c r e d in ţă , a t r ă g în d u - i a te n ţia în -
b i a s M p r a î n v ă ţ ă t u r i l o r a t a c a t e d e c a l v i n i şi d e c a t o l i c i . C u t o a t e
;a , A t a n a s i e a u i t a t , l a s c u r t t i m p , f ă g ă d u i n ţ e l e f ă c u t e l a B u c u -
Şi a p ă r ă s it B is e r ic a O rto d o x ă , îm b r ă ţiş în d u n ia ţia . M itro p o litu l
> s i e î i s c r i a , p r i n 1 7 0 2 , m u s t r m d u - 1 p e n t r u g r e ş e a l a s ă v î r ş i t ă şi
m î n d u - 1 « s ă - ş i d e s c h i d ă o c h i i şi s ă p ă r ă s e a s c ă c e - a î n c e p u t » . D e
p u te m v o rb i d e o a d e v ă ra tă ju ris d ic ţie c a n o n ic ă a m it ro p o litu lu i
) s i e a s u p r a b i s e r i c i l o r o r t o d o x e d i n B r a ş o v şi Ţ a r a B î r s e i d u p ă
n a r e a l u i A t a n a s i e , h i r o t o n i n d p r e o ţ i p e s e a m a a c e s t o r a şi î n t ă -
rin d u -i în d re a p ta c re d in ţă p rin m a i m u lte sc riso ri a d re s a te p re o ţilo r
şi c r e d i n c i o ş i l o r d i n Ş c h e i i B r a ş o v u l u i .
D u p ă o p ă s to rire d e p e s te trei d e c e n ii, m itro p o litu l T e o d o s ie ş i- a
d a t o b şte sc u l sfîrşit la 2 7 ia n u a rie 1708, fiin d în g r o p a t lîn g ă altaru l
ca te d ra lei m itro p o lita n e d in B u c u re şti. A fo st p ro h o d it d e p atriarh ii
G h e r a s i m P a l a d a s a l A l e x a n d r i e i , H r i s a n t N o t a r a s a l I e r u s a l i m u l u i şi
« t o ţ i a r h i e r e i i c î ţ i s - a u a f l a t a c i » , d u p ă c u m n e i n f o r m e a z ă Istoria
lu i R a d u G re c e a n u . O in s c rip ţie s ă p a tă p e stîlp u l d e p ia tr ă c a re -i
s t r ă j u i e ş t e m o r m î n t u l c o n s e m n e a z ă d a t a m o r ţ i i , a n i i v i e ţ i i ( 8 7 ) şi a n i i
d e p ăsto rire .

Datorită marilor domni sprijinitori ai culturii,

C o n c l u z i i :
Şerban Cantacuzino şi Constantin Brlncoveanu, arhipăstoria mitro­
politului Teodosie al Ungrovlahiei se înscrie printre cele mai rodnice
sub raport cărturăresc. Sint de remarcat mai ales tipărirea B i b l i e i
d e i a Bucureşti şi continuarea procesului de românizare a slujbe -
lor bisericeşti care se v a desâvuşi apoi prin strădaniile urmaşului
său Antim Ivheanul şi ale contemporanului acestuia — episcopul
Damaschin Dascălul.

B IB L IO G R A F IE
I z v o a r e : Istoria Ţării Româneşti 1290—1690. Letopiseţul cantacuzinesc. Ediţie
critică C. Grecescu şi D. Simonescu, Bucureşti, 1960, LXII + 253 p. (şi în
Cronicari munteni, ediţie îngrijită de M ihail Gregorian, voi. I, Bucureşti, 1961,
p. 81—224) [ GHENADIE (ENĂGEANU) CRAIOVEANU, Condica Stintă, Bucureşti,
1886, XXVI + 418 + XIV p. (retipărire din B.O.R., an. VIII, 1884, IX, 1885 şi
X, 1886); IOAN BIANU şi NERVA HODOŞ, Bibliografia românească veche, tom. I
(1508—1716), Bucureşti, 1903, X + 572 p. j tom. IV (red. IOAN BIANU şi DAN I
SIMONESCU), Bucureşti, 1944, XII A375 p.
L u c r ă r i g e n e r a l e : NICOLAE G. TURCU, Biserica din Ţara Românească
în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino, în B.O.R., an. LXXXIV, 1966, nr. 1—2, p. 100—
128.
M i t r o p o l i t u l Varlaam. IOAN LUPAŞ, Pribegia prin Ardeal a mitropo-\
litului Varlaam al Ungrovlahiei, în voi. Studii, conferinţe şt comunicări Istorice, I,
Bucureşti, 1928, p. 199—202; ŞTEFAN CIOBANU, Din legăturile culturale romdno-
ucrainiene. Ioanichie Galeatovschi şi literatura românească veche, în «An. Acad.
Rom.», M. S. Lit., s. III, t. VIII, 1938, 90 p. + XV pi. (se ocupă de Cheia întefesu-
lui); NICULAE ŞERBĂNESCU, Varlaam mitropolitul Ţării Româneşti, părintele tipo-i
grafiei bucureştene (1672—79), în B.O.R., an. LXXVI, 1958, nr. 12, p. 1120—1158 d
NICULAE ŞERBĂNESCU, 300 de ani de la înfiinţarea tipografiei Mitropoliei Ţării
Româneşti, în B.O.R., an. XCVI, 1978, nr. 9—10, p. 963—1003.
M i t r o p o l i t u l Di o n i s i e . NICULAE M. POPESCU, Dionisie mitropolitul
Ungrovlahiei, Bucureşti, 1914, 17 p. (extras din «Convorbiri literare», 1914).
M i t r o p o l i t u l Teodosie. IOAN LUPAŞ, Mitropolitul Teodosie Veşfemea
nul în R. T., an. XXXIII, 1943, nr. 1—2, p. 9—27 (şi în voi. Studii, conferinţe ş\
comunicări istorice, IV, Sibiu, 1943, p. 145—162) ; NICULAE ŞERBĂNESCU, Mrtropo
litul Teodosie al Ţării Româneşti, în S. T„ an. IV, 1952, nr. 5—6, p. 330—3511 MARINA
VLASIU, Teodosie Veştemeanul de origine transilvăneană, vJlceană soi argeşeană ? în
M. A., an. III, 1958, nr. 3—4, p. 202—212; AURELIAN SACERDC
 P E R IO A D A A T iîE IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

Tudor Spudei, viitorul mitropolit Teodosie al Ungrovlahiei, în M. O., an. 970, nr.
7—8, p. 639—652; T. G. BULAT, Un schit de lingă Rlmnicul Vilcea
M itropoliei din Bucureşti: Cetăţuia, în M. O., an. XXIII, 1971, nr. 3 —4,
-230; IOAN DURA, Mitropolitul Teodosie al Ţării Româneşti... Precizări şi ţii
tipografice, în B.O.R., an. CVI, 1988, nr. 9—10, p. 118—144.
b l i a de la B u c u r e ş t i . Biblia adică dum nezeiasca Scriptură a Veţi
Noului Testament. Tipărită întiia oară la 1688 în timpul lui Şerban Vodă
zino, domnul Ţării Româneşti. Retipărită după 300 de ani în facsim il şi
ire..., Bucureşti, 1988, XXXIII p. -f 933 foi + p. 934—990; N. 'IORGA, tn
cu Biblia de la 1688 şi Biblia de la 1667 a lui Nicolae Milescu, în «An. lom.»,
MSI, s. II, tom. XXXVIII, 1915— 1916, Bucureşti, 1915, p. 37—54 (şi 17 p .);
CONSTANTIN SOLOMON, BiWia de la Bucureşti (1688). Contribu-'uă istorico-
literare, Tecuci, 1932, 48 p.; G. T. POP, Biblia în traducerea lui Milescu, în B.O.R.,
an. LXXX, 1962, nr. 9—10, p. 958—963; PETRE V. HANEŞ,
M ilescu, traducătorul «Bibliei de la 1688», în G. B., an. XXI, 1962,
nr. i 942—964; VIRGIL CÂNDEA, Nicolae Milescu şi începuturile
traducerilor 3 în limba română, în «Limbă şi literatură», an. VII, 1963, p.
29—76 (repro-
în voi. Raţiunea dominantă. Contribuţii la istoria umanismului românesc, poca,
1979, p. 79— 171; a se vedea şi p. 172—214); DOSOFTEI, Opere, I. ritică
de N. A. Ursu, Bucureşti, 1978, p. 504—513;' alte studii în Dacoromania. h fiir
ostliche Latinităt, Miinchen, 7, 1988, 378 p.; VIRGIL CÂNDEA, Semni-)olitică
a unui act de cultură feudală, în «Studii», revistă de istorie, an. XVI, ■. 3, p.
651—671 ; ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, Biblia de la Bucureşti. Cine
traducerea ?, în B.O.R., an. XCVI, 1978, nr. 9—10, p. 1004—1018 (reprodus
>]. Dascăli de cuget şi de simţire românească, Bucureşti, 1981, p. 217—241).
 XXXVIII
MITROPOLITUL
ANTIM IVIREANUL

'hi.

Liste bine cunoscut faptul că domnia lui Constantin Brîncoveanu

(1688— 1714) a fost una dintre cele mai înfloritoare pentru cultura
românească. La curtea lui se încrucişau două curente culturale dife -
rite : cel italian, venit din Occident, şi cel grecesc, venit din sud-estul
ortodox. între reprezentanţii celui dintîi consemnăm pe Anton Măria
del Chiaro din Florenţa, secretarul lui Brîncoveanu pentru limbile oc­
cidentale, autorul unei lucrări despre Ţara Românească, tipărită la
Veneţia în 1718, doctorul grec Iacob Pylarino, autorul unor lucrări
medicale, predicatorii greci Gheorghe Maiota, cu studii la Roma şi
Veneţia, şi Ioan Avramios, fostul paroh al coloniei greceşti din Ve -
neţia. Cel de al doilea curent era reprezentat prin patriarhii Dositei
şi Hrisant Notaras ai Ierusalimului, Gherasim Palladas al Alexandriei,
Atanasie Dabbas al Antiohiei, care au trăit ani de zile la curtea lui
Brîncoveanu. Se mai adaugă la aceştia şi profesorii de la Academia
domnească de la Sfîntul Sava din Bucureşti şi alţi cărturari, ca : re -
numitul Sevastos Chimenitul (sau Kiminitis) din Trapezunt, Ioan Ca-
riofil, Ioan Comnen, cu studii la Padova, Marcu Porfiropoll, Gheorghe
Hrisogon, Panaiot Sinopeus şi alţii.
Dar pe lîngă aceşti învăţaţi de tneam străin, în timpul lui Brînco -
veanu şi-au desfăşurat activitatea şi numeroşi oameni de carte români,
ca stolnicul Constantin Cantacuzino, fraţii Radu şi Şerban Greceanu,
cronicarul Radu Popescu, episcopii Mitrofan şi Damaschin de la Buzău.
într-un astfel de mediu propice pentru cultura românească şi-a
desfăşurat activitatea Antim Ivireanud, care, din smerit călugăr-tipo­
graf, a ajuns să deţină cele mai însemnate rosturi în viaţa culturală -
bisericeasca a Ţarii Româneşti.
S-a născut în jurul anului 1650 in Iviria (Georgia sau Gruzia
de azi), din părinţii Ioan şi Măria, numit din botez Andrei. Originea sa
 I V—A. VX L X )

a n ă o a r a tă el în s u ş i în m a r e a m a jo r ita t e a c ă r ţilo r tip ă r ite sa u

s d e el, n u m i n d u - s e f ie A n t i m I v i r e a n u l , f ie A n t i m g e o r g i a n d e
fie A n t i m ie r o m o n a h u l, tip o g r a f u l d in Iviria. D u p ă in f o r m a ţiile flo -
ilu i A n to n M ă r i a d el C h ia ro , a c ă z u t d e tîn ă r ro b , p r o b a b il la tu rci,
a v a d a u a d e s e o r i G e o r g i a , şi a f o s t d u s l a C o n s t a n t i n o p o l . N u
ît tim p a s ta t în ro b ie . E lib e r a t — fie d a to rită d e o s e b it e lo r sa le
■ d e c a re v o r b e s c c o n te m p o r a n ii, fie p r in r ă s c u m p ă r a r e d in
P a tria rh ie i e c u m e n ic e sa u a u n o r g e o rg ie n i a flaţi su b stă p î-
irc e a sc ă — A n d re i-A n tim a tră it în p re a jm a P a tria rh ie i, u n d e a
t s c u l p t u r a î n l e m n , c a l i g r a f i a , p i c t u r a şi b r o d e r i a . T o t î n C o n -
t o p o l a p u t u t s ă î n v e ţ e l i m b i l e g r e a c ă , a r a b ă şi t u r c ă . P r e s u -
c ă a u r m a t şi c u r s u r i l e ş c o l i i g r e c e ş t i d e p e l î n g ă P a t r i a r h i e ,
ic r ă r ile s a le o r ig in a le îl a r a tă c a p e u n o m c u m u lt ă î n v ă ţă -
e c a re n u şi-o p u te a în s u ş i c a au to d id a c t.
v e n it î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă , p r o b a b il p r in anii 1 6 8 9 — 1 6 90, a d u s
n sta n tin B rîn c o v e a n u , care av e a n e v o ie de u n o m în z e stra t cu
i a tît d e a le s e p e n tru re a liz a r e a p la n u rilo r sa le c u ltu ra le . C ei
u i l ţ i c e r c e t ă t o r i s o c o t e s c c ă A n t i m a v e n i t l a n o i c a m i r e a n şi
a i c i a f o s t c ă l u g ă r i t şi h i r o t o n i t p r e o t .

atim Ivireanul tipograf. V e n it la n o i, a în v ă ţa t te m e in ic lim b a

ă, l u c r u c e - 1 d e s p r i n d e m d i n t i p ă r i t u r i l e s a l e r o m â n e ş t i , p r e c u m
aa sla v o n ă , c a re se m a i fo lo s e a în c ă în slu jb a n o a s tră b is e ri -
. M a jo rita te a c e rc e tă to rilo r so c o te sc că ie ro m o n a h u l A n tim a
t m e ş te ş u g u l tip a ru lu i la no i, î n tip o g r a fia d o m n e a s c ă d in B u c u -
a fla tă sub c o n d u c e re a fo stu lu i e p isc o p d e H u şi, M itro fa n . D ar,
iu n ie 1691, M itro fa n a fo st ales în s c a u n u l v lă d ic e s c d e la
a s tfe l c ă s - a î n c r e d i n ţ a t i e r o m o n a h u l u i A n t i m c o n d u c e r e a ti -
iei b u c u r e ş te n e . î n o c t o m b r i e 1 6 9 1 , a s c o s d e su b t i p a r p r i m a
te , învăţăturile lui Vasile Macedoneanul căire Hui său Leon,
s în g re a c a m o d e rn ă de H ris a n t N o tara s, p e atu n ci arh im an d rit;
1 u rm ăto r, Slujba Sfintei Paraschiva şi a Sfîntului Grigorie De -
ul, în g r e c e ş t e ; î n 1 6 9 3 Evanghelia greco-română, o r e a l i z a r e
i f i c ă d e s e a m ă , c u g r a v u r i , f r o n t i s p i c i i şi v i n i e t e l u c r a t e c u o
> i t ă m ă i e s t r i e , a v î n d şi o « p o s t f a ţ ă » s c r i s ă d e e l. î n 1 6 9 4 a
o Psaltire rom ânească, cu o p re fa ţă (d e d ic a ţie ) către C o n s ta n -
n c o v e a n u , c ă r u i a i - a î n c h i n a t şi c î t e v a « v e r s u r i l a s t e m a ţ ă r i i » ,
:e d e « s m e r i t u l î n t r u ie ro m o n ah i A n tim Iv ire an u l» .
1694 ac tiv ita te a tip o g ra fic ă d in B u c u re ş ti s -a în tre ru p t p e n tru
o a d ă d e tim p . S e p a re c ă în c ă d in ac el an ie ro m o n a h u l A n tim
a fo st trim is la S n ag o v , cu o p a rte d in u tilaju l tip o g ra fic d e la B u c u ­
r e ş t i . D o c u m e n t e l e v r e m i i î l a r a t ă şi c a e g u m e n a l m î n ă s t i r i i S n a -
gov. In a c e a stă v e c h e a ş e z a re m o n a h a lă a lu a t n a ş te re u n n o u ce n tru
tip o g ra fic , cu p o sib ilită ţi d e im p rim a re în m a i m u lte lim b i, în v e d e re a
a ju to ră rii c re ş tin ilo r o rto d o c ş i aflaţi su b s tă p în ire tu rc e a s c ă . A s tfe l, în
n u m a i c i n c i a n i ( 1 6 9 6 — 1 7 0 1 ) , a i m p r i m a t 15 c ă r ţ i : ş a p t e g r e c e ş t i ,
c i n c i r o m â n e ş t i , u n a s l a v o n ă , u n a s l a v o - r o m â n ă şi u n a g r e c o - a r a b ă .
D i n t r e c e l e g r e c e ş t i m e r i t ă s ă f i e a m i n t i t e : Antologhionul ( 1 6 9 7 ) , o
c a rte m a siv ă , c u p e s te 2 .1 0 0 p a g in i, c u p rin z în d n u n u m a i e x tra s e d in
M i n e l e , ci şi P s a l t i r e a , C e a s l o v u l , O c t o i h u l , T r i o d u l , P e n t i c o s t a r u l ,
L i t u r g h i e r u l ş . a . , Manual despre cîteva nedumeriri şi soluţiuni a l l u i
I o a n C a rio fil ( 1 6 9 7 ), c u p r o b le m e te o lo g ic e c o n tro v e rs a te , sc ris ă la
c e r e r e a s t o l n i c u l u i C o n s t a n t i n C a n t a c u z i n o , Mărturisirea ortodoxă
( 1 6 9 9 ) a lu i P e tr u M o v ilă , c u u n c o m e n ta r al în v ă ţa tu lu i g r e c (sa u
m a c e d o r o m â n ) V i s a r i o n M a c r i d i n I a n i n a şi c u o s c r i s o a r e - p r e f a ţ ă a
p a t r i a r h u l u i D o s i t e i al I e r u s a l i m u l u i , Eortologhionul ( Î n d r e p t a r u l ) lu i
S e v a s to s C h im e n itu l (1 7 0 1 ), u n m a n u a l d e c ro n o lo g ie p e n tru elev ii
A c a d e m i e i d e l a S f î n t u l S a v a d i n B u c u r e ş t i , Proschinitarul Sfîntului
Munte Athos a l l u i I o a n C o m n e n ( 1 7 0 1 ) ş.a.
în 16 9 7 , a a p ă r u t aici s in g u r a c a rte s la v o n ă tip ă r ită d e A n tim ,
Gramatica slavonă a lui M e le t ie S m o tr iţk i, n e c e s a r ă e le v ilo r c a r e se
p re g ă te a u în şc o a la d e sla v o n ie d e la B u c u re şti.
în 1701, ie ro m o n a h u l A n tim a im p rim a t Liturghierul greco-arab,
p rim a ca rte o rto d o x ă cu c a ra c te re arab e. T ip ă rire a a c e s te ia s -a fă c u t
la r u g ă m i n te a a d r e s a tă lu i C o n s ta n ti n B r î n c o v e a n u d e fo stu l p a tr ia r h
al A n tio h ie i A t a n a s i e III D a b b a s . în tr e g u l u tila j tip o g r a f ic , in c lu s iv
tu rn a re a lite re lo r arab e, a fo s t lu c ra t d e A n tim .
C ă r ţ i l e r o m â n e ş t i i m p r i m a t e l a S n a g o v e r a u : Evanghelia ( 1 6 9 7 ) ,
Acatistul Născătoarei de Dumnezeu ( 1 6 9 8 ) , l u c r a r e a p o l e m i c ă a l u i M a ­
x i m P e l o p o n e z i a n u l , i n t i t u l a t ă Carte sau lumină c u drepte dovediri din
dogmele Bisericii Răsăritului asupra dejghinării papiştaşilor ( 1 6 9 9 ; î n
g re c e şte se tip ă rise to t la B u c u re şti, în 1 6 9 0 ), în c a re se c o m b ă te a u
c e le p a tr u p u n c te « f lo r e n tin e » , s tă r u in d 'a s u p r a p r im a tu lu i p a p a l. In
1700 a ap ă ru t ca rtea in titu la tă învăţături creştineşti, c u c a r a c te r d i-
d a c tic -m o ra liz a to r, im p r im a tă d e u c e n ic u l să u G h e o r g h e R a d o v ic i, ia r
în 1701, Floarea darurilor, o lu c ra re cu c o n ţin u t m o ra liz a to r, sc risă
î n Italia, c a re a a v u t o la r g ă c irc u la ţie î n l im b a r o m â n ă . U ltim e le d o u ă
lu c ră ri e ra u tr a d u s e d in g re c e ş te d e ie ro m o n a h u l « F ilo te i S fe ta g o re ţu l» ,
id e n tif ic a t c u « F ilo te i, sin A g ă i Jip e i» , a u to ru l p r im e i P s a ltic h ii r o m â -
neşti c u n o s c u te .
 v—XVIII)

Iu poate fi trec u t cu v ed ere a n ici fap tu l că la S nagov A ntim a

îs cu m eşteşu g u l tip a ru lu i şi o seam ă de u cen ici. în tre a c e ştia
ai de seamă a fost, fără îndoială, ipodiaconui M ihail Ştefan sau
îovici, care a fost trim is la A lba Iulia, unde a tip ărit un Chiria-
mion şi o Bucoavnă, în 1699, apoi a lu crat la R îm nic. Prin 1708
trim is de B rîncoveanu şi de A ntim tocm ai în G eorgia (Iv iria),
d bazele unei tipografii cu caractere georgiene la Tiflis (Tbilisi),
im a în acea ţa ră — unde a im p rim at un E va n g h elia r, un L itu r-
şi alte cărţi. A plecat apoi In Olanda, în vederea perfecţionării
şteşugul tiparului, de unde i s-a pierdut urma. A lţi ucenici tipo -
au fost Gheorghe Radovici, care a lucrat la Snagov şi la Tîrgo-
ierom onahul D ionisie Fior, care a lucrat mai tîrziu la B ucureşti.
aceşti tre i m ari m eşteri au d ep rin s m eşteşu g u l nu m ero şi alţi
afi, pe care -i vom îa tîln i în seco lu l al X V III-le a la B u cu reşti,
c şi Buzău.
i anul 1701 a în c e ta t pentru to td eau n a activ itate a tip o g rafică la
v, fiind reluată la Bucureşti. Nu cunoaştem m otivele pentru ca re
afla a fu n cţio n at un num ăr de ani la Snagov, după care activ i -
ei a tre b u it să fie relu a tă la B u cu reşti. în orice caz, A ntim şi-a
t mai departe egum enia m în ăstirii. P robabil a p lecat de aici cu
afla — în urma vreunor intrigi, fapt pe care-1 aminteşte el însuşi
îoscuta sa «apărare» trim isă lui Brîncoveanu la 13 ianuarie 1712.
nii 1701 — 1705 constituie perioada cea mai fecunda din activ i-
sa tipografică şi artistică, im prim înd 15 cărţi, dintre care două
nâneşte, una slavo-rom ână, una greco-arabă şi 11 în greceşte,
omâneşti erau Noul Testament (prima ediţie a acestei cărţi în
R om ân ească), avînd la bază te x tu l e d iţiei din 1648 de la A lba
şi A c a tistu l M a icii D om nului, la care se adaugă un C easlov
român, toate tipărite în 1703. In 1702, tipărise un Cl'icslov greco-
tot la rugăm intea patriarhului A tanafeie Dabbas. Cînd patriarhul
ian a p ărăsit Ţ ara R om ânească, la rugăm intea sa, C onstantin
veanu i-a d ăru it şi u tilaju l tip o g rafic cu caractere arabe. In sta-i
A lep în 1706, tip o g ra fia arab ă lu c ra tă în Ţ ara R om ânească a
lat numeroase cărţi liturgice şi de teologie pînă prin 1724, apoi
•rg a n izată şi re u tila tă — a ajuns în alte lo c alităţi, im prim înd
:ărţi pînă în 1899.
ntre cărţile greceşti tipărite la B ucureşti, notăm învăţătura dog -
a prea sfintei Biserici răsăritene şi universale, scrisă de Se-
Chimenitul (1703), Paralelele greceşti şi romane de Plutarch
(1704), trad u să în greaca m o d ern ă de un fiu al lui B rîn co v ean u , care
se num ea 'to t C onstantin, d iferite p an eg irice scrise de Ştefan, un alt
fiu al dom nului etc.
Episcop al Rîmnicului. în anul 1705 s-a produs o nouă schimbare în
v ia ţa iui A ntim Ivireanul. F iin d în lătu rat în acel an episcopul Ilario n
al R îm nicului, în locul său a fost ales, la 16 m artie 1705, «egum enul
chir A ntim de la Snagov», cum scria în actul de alegere din C o n d ica
Sfîntă. în ziua urm ătoare a fost hirotonit întru arhiereu, desigur de
m itro p o litu l T eo d o sie şi de alţi arh ierei aflaţi la B u cu reşti. In sta la t
în v ech iu l scaun de la R îm nic, v lă d ic a A ntim a d o v ed it şi aici ace -
leaşi calită ţi ex ce p ţio n a le de b u n o rg an iz ato r şi om de carte. P rim a
sa g rijă a fo s t să în f iin ţe z e şi aici o tip o g ra fie — p rim a în a c e st
oraş — cu o parte din u tilaju l rom ânesc şi grecesc fo lo sit la Snagov
(pe care-1 num ea « rodul m uncii m ele»). în m ai p u ţin de trei ani a
tip ărit la R îm nic 9 cărţi, dintre care trei greceşti, trei slavo-rom âne şi
trei ro m ân eşti. M eşteru l tip o g ra f care i-a stat în a ju to r'a fo st u c e ­
nicul său M ihail Ştefan. D in tre cele greceşti m erită să fie am in tită
cartea intitulată T om ul bucuriei (1705), care cuprindea cinci lucrări po­
lem ice (aproape 800 pagini) îm potriva catolicilor, im prim ată cu chel -
tuiala patriarhului D ositei al Ierusalim ului.
C eea ce treb u ie reţin u t în chip d eo seb it este faptul că A ntim a
în c ep u t acum seria u n o r tip ăritu ri rom âneşti, m enite să ducă la tr i­
um ful d ep lin al lim b ii ro m ân e în b iserică. P ro cesu l de lu n g ă d u rată
al în lo cu irii lim bii slavone în cu lt cu lim b a rom ână, în c ep u t în urm ă
cu mai bine de un v eac şi jum ătate, era am eninţat acum să fie com -
prom is, d ato rită in fluenţei crescînde a cu ltu rii şi a ierarh ilo r greci la
noi, ca şi p rin n u m ero asele cărţi g receşti tip ă rite în ţă rile rom âne,
m ulte ch iar de A ntim . în faţa acestui p ericol, co n ştien t de rostul său
de cîrm uitor duhovnicesc al unor credincioşi de neam român, Antim
Iv ire a n u l a în c e p u t ti p ă rire a u n u i şir de cărţi de slu jb ă în ro m â -
neşte. P en tru în c ep u t, a c o n tin u at v e c h e a tra d iţie — ex isten tă în c ă
din tim pul m itropolitului Ştefan al U ngrovlahiei — , adică im prim area
unor cărţi bilingve, cu tipicul, lecturile b iblice şi sinaxarul în rom â -
neşte, iar cîntările şi rugăciunile în slavoneşte. A şa au fost : A n to -
lo g h io n u l (1705), O ctoihul m ic (1705) şi S lu jb a A d o rm irii N ă scă to a rei
de D um nezeu cu p a ra c lisu l (1706).
P aralel cu acestea, a în c e p u t şi tip ă rire a de cărţi litu rg ic e num ai
în româneşte. Astfel, în anul 1706 a (tipărit o carte foarte interesantă,
in titu lată E v h o lo g h io n sau M o litv e ln ic , dar avînd două vo lu m e d is -
tincte : volum ul întîi este un L itu rg h ie r, iar volum ul doi M o litv e în ic u l
10 — Istoria B O.R., voi. II
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

u -zis. E s te u n ca z n e în tîln it în isto ria v e c h ilo r tip ă ritu ri b ise ri -

D e n o ta t că a c e a s ta este p rim a e d iţie r o m â n e a s c ă a L itu rg h ie ru -
Ţ ara R o m â n e a sc ă . T ra d u c e re a (sau re v iz u ire a tra d u c e rilo r an -
- e : C o r e s i , D o s o f t e i şi c e l e î n m a n u s c r i s ) a f o s t f ă c u t ă d e A n t i m
i u l . î n c e p r i v e ş t e Molitvelnicul, d e a s e m e n e a r e p r e z i n t ă p r i m a
r o m â n e a s c ă î n M u n t e n i a , f i i n d t r a d u s t o t d e el, d u p ă e d i ţ i a
i s c ă t i p ă r i t ă l a V e n e ţ i a d e N i c o l a e G l y k i s ( 1 6 9 1 ) . A t i p ă r i t şi o
l u c r a r e o r i g i n a l ă , învăţătură pre scurt pentru taina pocăinţa
d e c a re să se s lu je a s c ă p re o ţii în lu c r a r e a lo r p a s to r a lă - li-
ă
a f a r ă d e a c e s t e t i p ă r i t u r i , s e m a i p o t u r m ă r i şi a l t e a s p e c t e a l e
a ţ i i s a l e c a e p i s c o p d e R î m n i c . C a şi î n a i n t a ş i i s ă i , s - a î n g r i j i t
)rire a b u n u rilo r ep isco p iei, c u m p a rîn d — sau p rim in d în d a n ie —
tu r i a r a b ile , v ii, p ă d u r i , m o r i ş.a. S - a î n g r i j i t d e r e s t a u r a r e a u n o r
lă c a ş u r i d e î n c h i n a r e d in e p a r h ie . U n ro l î n s e m n a t îi v a fi r e -
î n r e s t a u r a r e a şi z u g r ă v i r e a m î n ă s t i r i l o r C o z i a şi G o v o r a , î n c a r e
s t r e a z ă şi c h i p u l s ă u z u g r ă v i t ( p i s a n i a d e l a C o z i a îl ara tă ca
l i t o r i u » l a î n f r u m u s e ţ a r e a ei).

titropolit al Ungrovlahiei. A c tiv ita te a sa la R îm n ic a în c e ta t în s ă

m e le lu n i ale an u lu i 1708. M u rin d b ătrîn u l' m itro p o lit T e o d o sie
g ro v la h ie i, la 27 ia n u a rie 1708, v lă d ic a A n tim d e la R îm n ic a
h e m a t s ă - i i a l o c u l . D i n Istoria domniei lui Constantin Brînco-
:, a l u i R a d u G r e c e a n u , a f l ă m a m ă n u n t u l i n t e r e s a n t c ă r ă p o s a t u l
so lit a lă s a t p rin « d iia tă » ca « să ră m îie în u r m a lu i p ă sto riu
i sa p ă rin te le R îm n ic u lu i ch ir A n tim » . D e s ig u r în fa ţa so b o ru lu i
o r n -a tra s în c u m p ă n ă d o rin ţa d in u rm ă a m itro p o litu lu i T e o -
ci m e r i t e l e p e c a r e şi le c î ş t i g a s e A n t i m î n c e i a p r o a p e d o u ă -
le a n i p e t r e c u ţ i l a n o i şi p r e s t i g i u l d e care se b u c u ra în fa ţa
i r B i s e r i c i l o r O r t o d o x e d i n B a l c a n i şi d i n O r i e n t u l A p r o p i a t , p e
e a j u t a s e p r in t i p ă r i t u r i l e sa le. D r e p t a c e e a , la 2 8 i a n u a r i e 1 7 0 8 ,
u i v l ă d i c i l o r , e g u m e n i l o r şi b o i e r i l o r c h e m a ţ i s ă a l e a g ă u n n o u
so lit s-a p ro n u n ţa t p en tru A n tim al R î m n i c u l u i . O b ţin în d u -se
area p atriarh u lu i e c u m e n ic C ip ria n , la 21 fe b ru a rie 1708 i s-a
« s 'tr ă m u tta r e a » c a n o n ic ă d e la E p is c o p ia R îm n ic u lu i în sc a u n u l
a o lita n , ia r în z iu a u rm ă to a re , fiin d D u m in ic a O rto d o x ie i, a fo st
at să rb ă to re şte în scau n u l de în tîistă tă to r al B is e r ic ii d in Ţ a ra
n e a s c ă . C h e m a t la cu rte, u n d e C o n s ta n tin B r în c o v e a n u i- a fă c u t
o a s ă o ra ţie d ă p ă s to riia ce i s -a u dat» , n o u l m itro p o lit a r ă s p u n s
-o c u v în ta re , în ro m â n e ş te , d in ca re d e s p rin d e m d o rin ţa sa de
ie f o l o s n o i l o r să i fii d u h o v n i c e ş t i . E l a r ă t a c ă D u m n e z e u 1 -a
trim is « să v ă fiiu p ă sto r, p ă rin te su fle te sc , ru g ă to r c ă tră D u m n e z e u
pentru bună sănătatea şi spaseniia d um neavoastră şi a cin stitelo r dum -
n e a v o a s tră case, p u rtă to r de g rijă la c e le ce a r fi sp re fo lo s u l m în ~
tu in ţii şi să v ă fiiu de m în g îia re la s c îrb e le ro b ie i cei v a v ilo n e ş ti a
lu m ii a c e ş tia ... şi d im p re u n ă cu d u m n e a v o a s tră să p ă tim e s c la to a te
cîte v a a d u c e c e asu l şi v re m ia , p e n tru care lu cru am d a to rie să pri -
v e g h ie z cu o s îrd ie şi fă r de le n e , z io a şi n o a p te a şi în to t c e a s u l,
p e n tru fo lo su l şi sp a se n iia tu tu ro r de o b şte, în v ă ţîn d u -v ă şi în d re p -
tîn d u -v ă cu fric a lui D u m n e z e u p re c a le a cea d reap tă» .
C a şi la R îm n ic , a c tiv ita te a lu i A n tim Iv ir e a n u l ca m itro p o lit
p o a te fi u rm ă rită su b m ai m u lte a s p e c te : în d ru m ă to r al a c tiv ită ţii
u n o r n oi tip o g ra fii, tra d u c ă to r de cărţi litu rg ic e în ro m â n e şte , în d ru -
m ător al clerului, ctito r de lăcaşuri sfinte, ch iv ern isito r al bunu rilo r
M itro p o lie i şi p a tr io t lu m in a t, cu d ra g o s te a d în c ă fa ţă de p o p o ru l
ro m ân şi de patria sa adoptivă.
V o m u rm ă ri, în p rim u l rîn d , a c tiv ita te a sa de tip o g ra f. în d a tă
d u p ă în s c ă u n a re , a m u ta t tip o g r a fia de la R îm n ic la T îrg o v iş te . Se
p a re că el — ca şi d o m n u l — s tă te a o p a rte a a n u lu i în v e c h e a cap i -
tală, la T îrg o v işte, a ltă p arte, la B u cu reşti. în T îrg o v işte, u n d e activ i -
tate a tip o g ra fic ă era în tre ru p tă de p e ste o ju m ă ta te de secol, au v ă z u t
a c u m lu m in a 18 c ă rţi, d in c a re 5 g re c e ş ti, u n a s la v o - ro m â n ă (u n
Ceaslov, 1.714), una slav o -ro m ân o -g reacă (un C atavasier, 1713, cu ti­
p ic u l în ro m â n e ş te , iar c în tă rile în s la v o n e ş te şi g re c e ş te , d a r cu li­
te re c irilic e ) şi 11 ro m â n e şti. M e şte ru l tip o g r a f şi d io rto s ito ra l căr -
ţilo r ro m â n e şti a fo st u c e n ic u l său G h e o rg h e R a d o v ic i, iar d io rto sito -
rul c e lo r g re c e ş ti, ie ro m o n a h u l M itro fa n G rig o ra s. C ă rţile g re c e ş ti
e ra u u r m ă to a r e le : C a r te d e p e s te to t a n u l, c u p r in z în d ; ia r ă lip s ă
to t s e r v ic iu l b ise ric e sc (1 7 0 9 ), o c a rte m asiv ă , de a p ro a p e 1600 de
p ag in i, cu ap ro a p e to a te că rţile de slu jb ă (P saltire a, C easlo v u l, O ctoi -
hul, A n to lo g h io n u T , T rio d u l, P e n tic o sta ru l, cele tre i L itu rg h ii şi dife -
rite alte rînduieli), P a n o p lia dogm atică, cu felurite scrieri îm p o triv a
ereticilor rînduite de E utim ie Z igaben (1710), Slujba Sfintei E cate-rina cu
P ro sch in ita riu l M u n te lu i Sinai (1710), M axim e ale un o r vechi filo s o fi
(1713, tra d u se din italien eşte de Io an A vram ios) şi D e sp re oficiile,
c le ric ii şi d r e g â to r iile S fin te i B iseric i, sc risa de p a tria rh u l H ri-s a n t al
Ie ru s a lim u lu i, la c a re se a d a u g ă a lte lu c ră ri a le u n o r te o lo g i greci
(1715).
în tre cărţile rom âneşti, al căror num ăr era în v ă d ită c re şte re ,-c o n ­
sem năm , în prim ul rînd, lucrarea originală intitulată : învăţătură bi­
s e r ic e a s c ă la c e le m a i tr e b u in c io a s e ş i m a i d e f o l o s p e n tr u în v ă ţă -
z preoţilor ( 1 7 1 0 ) , u r m a t ă d e o n o u ă l u c r a r e o r i g i n a l ă , c u t i t l u l
)ete de poruncă la toată ceata bisericească, pentru ca să păzească
tecarele din preoţi şi din diaconi, deplin şi cu cinste, datoriia ho -
dui său, o b r o ş u r ă c u 1 2 î n d a t o r i r i p e n t r u p r e o ţ i ( 1 7 1 4 ) . A t r a d u s
g r e c e ş t e c a r t e a Pilde îilosofeşti, d u p ă M a x i m e l e u n o r v e c h i f i l o -
m e n ţ i o n a t ă m a i s u s ( 1 7 1 3 ). D u p ă a f ir m a ţia lu i D e l C h i a r o a r fi
r i t şi c u n o s c u t u l r o m a n p o p u l a r Alexandria. A t i p ă r i t a c u m m a i
c ă r ţ i d e s l u j b ă î n r o m â n e ş t e : Psaltirea ( 1 7 1 0 ) , Octoihul ( 1 7 1 2 ) ,
wezeieştile şi sfintele Liturghii ( 1 7 1 3 ) , c a r e e r a o n o u ă e d i ţ i e a c e -
d i n 1 7 0 6 , Evhologhion adecă Molitvelnic ( 1 7 1 3 ) , Catavasierul 4 şi
1 7 1 5 ) , Ceaslovul ( 1 7 1 5 ) ş.a.
în 1 7 1 5 , a m u ta t tip o g r a f ia d e la T îr g o v iş te la B u c u re ş ti, u n d e a
r i t o l u c r a r e î n l i m b a g r e a c ă : Sfătuiri creştine-politice c ă t r e d o m -
rul Ş tefan C a n ta c u z in o , o c u le g e re « d in se n tin ţe le v e c h ilo r d ască li
le p ţi» . în a c e la ş i an a a p ă r u t la B u c u re ş ti lu c r a r e a p a tria rh u lu i
t e i , Istoria patriarhilor Ierusalimului, s u b î n g r i j i r e a şi c u c h e l t u -
p a tria rh u lu i d e atu n ci H ris a n t N o ta ra s, m e ş te r tip o g r a f fiin d p re o -
S to ic a Ia c o v ic i ( A n tim n ic i n u e ra a m in tit). în 1716, în tip o g r a f ia
1 p e c a re a în fiin ţa t-o la m în ă s tire a T u tu ro r S fin ţilo r (A n tim ),
r i a s a , a a p ă r u t , t o t î n g r e c e ş t e , l u c r a r e a Istoria sfintă adică iu -
2 a lu i A le x a n d r u M a v r o c o r d a t E x a p o r itu l, ta tă l p r im u lu i dom n
r io t d e la n o i, N ic o la e M a v ro c o rd a t.
C u a c e a s ta se î n c h e i e a c tiv i ta t e a tip o g r a f ic ă a lu i A n t i m I v ire a n u l,
u r s u l u n u i s f e r t d e v e a c (1691 — 1716), a t i p ă r i t s a u a s u p r a v e -
t t i p ă r i r e a a 63 d e c ă r ţi, d i n t r e c a r e 3 9 a u f o s t l u c r a t e d e el î n -
D u p ă lo c u l de a p a riţie , 21 a u a p ă ru t la B u c u re ş ti (u n a la tip o - a
d e l a m î n ă s t i r e a A n t i m ) , 1 5 . l a S n a g o v , 9 l a R î m n i c şi 1 8 l a
)v işte . D u p ă lim b a în c a re au ap ă ru t, 30 e ra u în g re c e ş te , 2 2 în
n e ş te , u n a în s la v o n e ş te , 9 b ilin g v e (6 s la v o - r o m â n e , 2 g r e c o - î
şi u n a g r e c o - r o m â n ă ) şi u n a t r i l i n g v ă ( g r e c o - s l a v o - r o m â n ă ) . O p t e
t i p ă r i t u r i l e s a le a v e a u p r e f e ţ e s a iţ d e d i c a ţii s e m n a t e d e el, ia r a
a v e a u « v e r s u r i l a s t e m a ţ ă r i i » , s c r i s e t o t d e e l şi î n c h i n a t e l u i
:oveanu.
- ă r ţile t i p ă r i t e d e el, s a u c u b i n e c u v î n t a r e a sa, e r a u d e o m a r e
s i t a t e : c ă r ţ i d e s l u j b ă , c ă r ţ i a l e S f i n t e i S c r i p t u r i ( P s a l t i r e a şi N o u l
m e n t), c ă rţi d e d o c trin ă te o lo g ic ă o r to d o x ă , c u v în tă ri b is e ric e ş ti,
d e î n v ă ţ ă t u r ă p e n t r u p r e o ţi, l u c r ă r i d e f ilo z o f ie , c ă rţi p o p u l a r e etc.
n s e a m n ă că A n tim Iv ire a n u l a slu jit n e a m u l ro m â n e s c , în p rim u l
p e c a l e a t i p a r u l u i , a d u c î n d c u v î n t d e î n v ă ţ ă t u r ă , d e î n d r e p t a r e şi
t ă r i r e d u h o v n i c e a s c ă p e n t r u c r e d i n c i o ş i i s ă i. D i n t r e m u l t i p l e l e lu i
rtă ţl, c e a d e t i p o g r a f se î m p l e t e ş t e a p r o a p e o r g a n ic c u v i a ţ a lu i,
 M IT R O P O L I T U L A N T IM IV IR E A N U L

în c ît, pe d re p t c u v în t, p u te m sp u n e că, a lă tu ri de C o re si, A n tim este

cel m ai m are tip o g ra f din cu ltu ra ro m â n e asc ă veche.
T ot de a c tiv ita te a sa tip o g ra fic ă se lea g ă şi s tră d a n iile d e p u se de;
el p en tru in tro d u cerea co m p letă şi d e fin itiv ă a lim bii ro m ân e în slu j-l
bele bisericeşti. P ă tru n d e rea lim b ii ro m ân e în slu jb a b ise ric e a sc ă se
p re z in tă ca o d e z v o lta re fire a sc ă , le n tă şi e c h ilib ra tă . P rim e le în cer.
cari de a p rin d e în slo v ă tip ă rită u n ele v ech i trad u ceri rom âneşti cart
c irc u la u în m an u sc ris se d a to re az ă lui F ilip M o ld o v e a n u l şi lui C oresi
în T ra n silv an ia . în Ţ ara R o m â n e asc ă , în să, u n d e tra d iţia sla v o n a ere
m ai puternică, lu cru rile au e v o lu at m ai încet. A stfel, sub m itro p o litu l
Ştefan, pe la m jlocul secolului al X V II-lea, se tipăresc în rom âneşte
rînduielile tipiconale, sub T eodosie, în ultim ele două decen ii ale a c elu ­
iaşi secol se introduc lecturile biblice în rom âneşte (A postolul, E van -
ghelia, parem iile, sinaxarul). M ai răm îneau rugăciunea, adică slujba
p ro p riu -z is ă a p re o tu lu i, şi c în ta re a , la tra d u c e re a şi tip ă rire a c ă ro ra
a a v u t "un rol d e o se b it m itro p o litu l A ntim . P e n tru în ce p u t, a tip ă rit şi
el cîtev a cărţi bilin g v e, pe care le-a m am in tit m ai sus.
D upă acest început, v lăd ic a A ntim a p ă şit şi m ai h o tărît la rom â -
n iza rea slujbelor. A rătam m ai sus că, în c a lita te d e 'e p isc o p de R îm n ic,
a dat la lum ină L itu rg h ie ru l şi E v h o lo g h io n u l (M o litv eln icu l) în 1706.
P rin a c estea s-au pus în m în a p re o ţilo r — în ro m â n e şte — c ă rţile de
s lu jb ă cu cea m ai la rg ă în tre b u in ţa re . în m o d fire sc , tre b u ia să v in ă
a c u m şi în a ju to r u l c în tă r e ţilo r . D r e p t a c e e a , d u p ă ce a u r c a t în
scaunul m itro p o litan , a tradus şi a tip ă rit la T îrgovişte O ctoihul, L i­
turghierul şi M olitvelnicul, în a doua ediţie, apoi C atavasieriil şi C eas­
lo vu l. D e s ig u r, d a c ă m o a rte a s iln ic ă n u i- a r fi c u rm a t firu l v ie ţii, ar
fi pus sub tip a r şi c e le la lte cărţi de slu jb ă în ro m â n e şte : T riodul,
P e n tic o sta ru 'l şi M in eiele. C u to a te ac estea , p rin c ă rţile sale de slu jb ă
în ro m â n e şte , « d a tin a stră in ă a p rim it o lo v itu ră de m o arte» , după
c u v în tu l lui N ic o la e Iorga.
P rin trad u cerea şi tip ărirea acestor cărţi de slujbă în rom âneşte,
m itro p o litu l A n tim a re m eritu l că a pus te m e lie n o u ă — m o d ern ă —
lim b ii n o a s tre b ise ric e ş ti, pe c a re a m lă d ia t-o în a şa fel, în c ît e ste
în ţeleasă şi folosită pînă astăzi. D u p ă aproape trei veacuri, în slujbele
noastre bisericeşti se m ai pot auzi cîntări şi rugăciuni aşa cum au fost
tă lm ă c ite de m itro p o litu l A ntim . V om da cîtev a exem ple. T ro p a ru l
în v ie rii, g la s u lu i al tre ile a era re d a t a s tfe l : « S ă se v e s e le a s c ă ce le
c e re şti şi să se b u c u re c e le p ă m în te ş ti, că a u fă c u t b iru in ţă cu b ra ţu l
său D o m n u l ; c ălcat-au cu m o artea p rea m oarte, în ce p ă to riu în v ie rii
m o rţilo r s-a u fă c u t ; din p în te c e le ia d u lu i n e -a u iz b ă v it p re noi şi au
d at lu m ii m a re m ilă» (O c to ih u l d in 1712). R u g ă c iu n e a de la p a ra sta s
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

a d u să aşa : « D u m n e z eu l d u h u rilo r şi a to t tru p u l, c a rele ai căl -

o artea şi pre diav o lu l ai su rp at şi ai d ăru it v iia ţă lum ii T ale, în -
(oam ne o d ih n eşte su fletu l răp o sa tu lu i ro b u lu i T ău (cutare), în loc
at, în j o c cu v e r d e a ţă , în lo c d e o d ih n ă , de u n d e au f u g it du -
în tris ta re a şi su sp in a re a ...» {L itu rg h ie n il d in 1713). Ia r tro p a ru l
ii e ra tr a d u s : « H r is to s a u î n v i a t d in m o r ţi, cu m o a r te a p re
e călcînd şi celor din m o rm înturi v iaţă d ăruinduAle» {C atava-
d in 1715). O b se rv ă m d e c i că te x te le fo lo s ite azi s în t a c e le a ş i,
i m ai b in e de u n sfe rt de v e a c în tre ro m â n i, în s u ş in d u -ş i tem e i-
m ba noastră, cu n o scîn d în să to t aşa de bin e şi lim ba g reacă din
rad u cea, m itro p o litu l A n tim n e -a dat a c este izb u tite tălm ă c iri ale
D r de slu jb ă b ise ric e a sc ă ce v o r sta apoi la baza tu tu ro r ed iţiilo r
oare. P rin a c e a s ta , c re d e m ca nu g re şim d a c ă so c o tim pe m itro -
.1 A n tim d re p t cel m ai de se am ă fă u rito r al lim b ii litu rg ic e ro -
sti.
)p e r a litera ră a m itro p o litu lu i A n tim Ivire a n u l. D u p ă ce i-am ur-
a c tiv ita te a tip o g ra fic ă , u rm e a z ă să ne o c u p ă m ş i de o p e re le sale
ta le , fie tip ă rite , fie ră m a se în m a n u sc ris. D in p rim a g ru p ă fac
cele tre i b ro şu ri, cu c a ra c te r p asto ral, scrise p e n tru n e v o ile preo -
P rim a — în v ă ţă tu r ă p e s c u r t p e n tr u ta in a p o c ă in ţa — tip ă rită
m n ic în 1705, era o b ro şu ră de 25 de foi, sc risă p e n tru p reo ţii
/n ic i. în p rim a p a rte e x p lic a ta in a m ă rtu ris irii, cu o în v ă ţă tu r ă
e can o n , iar în p a rte a a do u a d ă d e a în d ru m ă rile n e c e sa re d u h o v -
j.i în scaunul m ărturisirii.
a trista t de «atîta n eîn văţătură» cîtă observa la p reoţii din tim pu l
m itro p o litu l A n tim a tip ă rit în 1710, la T îrg o v işte, o în vă ţă tu ră
ceaşcă la cele m ai trebuincioase şi m a i de fo lo s p e n tru învăţâ-
oreoţîlor. E ra un m ic catehism în trei părţi, cu 14 capitole, necesar
ilor p e n tru c a te h iz a rea credincioşilor.
'u to a te în d e m n u rile m itro p o litu lu i, p re o ţii nu s -a u p rea o ste n it
ească în v ăţătu ra sa. D e aceea, în 1714 a tipărit, to t la T îrgovişte, iă
broşură cu titlul Capete de porunG ă la toată ceata bisericească... le
17 fo i a le b ro şu rii, m itro p o litu l fix a 12 în d a to riri de c ă p e te n ie u
p r e o ţi, a m e n in ţîn d u - i că în c a z de n e r e s p e c ta r e a lo r, îi v a
«în rîndul ţăranilor». Iată cîteva dintre aceste îndatoriri : 1. P reoţii
iv îrş e a s c ă s fin te le slu jb e « c u to a tă s o c o tin ţa şi n e v o in ţa şi fă -
jă r tv a cea fă ră de sîn g e cu fric ă şi cu in im ă u m ilită ...» ; 4. Cei
v o ia u să p r im e a s c ă ta in a p r e o ţie i, tr e b u ia « s ă ş a z ă u n a n în -
t» la a r h ie r e u l lo r, ia r c e i cu o a r e c a r e în v ă ţă tu r ă n u m a i o j u -
mG de an, ca «să înveţe toată rînduiala preoţiei după cum o poh -
dreptatea şi porunceşte sfînta B iserică» ,• 5. Preoţii să nu se
 L 1 LJL rtiN J 1.V1

a m e s te c e « în lu c ru ri m ir e n e ş ti» ; 6. C el c a re c ă u ta să fie h iro to n ii

p rin d a re de b a n i s a u p rin m ijlo c ire a v r e u n u i b o ie r « s ă v a p u n e la
b ir în r în d u l ţă r a n ilo r» ; 7 şi 9. P r e o ţilo r c a re v o r u m b la p rin c îr -
c iu m i sa u c e lo r c a re v o r v in d e v in la c a s a lo r, li se v a lu a d a ru l
p re o ţie i; 8. N u se v o r m ai fa c e n o i h iro to n ii d e c ît p e b a z a m ă rtu rie i
a c in c i c re d in c io ş i că n u e ste p re o t în sa tu l re s p e c tiv ; 12. O feree
preo ţilo r ca m odel, cîte o «diată» (testam en t) şi o foaie de zestre.
T o t A n tim a strîn s în tr-u n m ic v d lu m c îte v a « d in s e n tin ţe le v e -
c h ilo r d a s c ă li în ţe le p ţi» şi u n e le m a x im e , — în v e rs u r i — p e care
ie-a oferit dom nitorului Ştefan C antacuzino (1714— 1715), «ca să-ş:
în fru m u s e ţe z e m o ra v u rile cu în ţe le p c iu n e şi cu o p u rta re v re d n ic ă de
u n d o m n » , p re c u m şi c îte v a ru g ă c iu n i. C a rte a a a p ă ru t su b titlu l
S fâ tu iri creştin e p o litic e (B ucureşti, 1715), fiin d red actată în greaca
populară.
în afară de aceste lucrări tip ărite, de la v red n ic u l cărtu rar A ntim
Iv ire an u l au răm as şi cîtev a lucrări în m anuscris. C el m ai însem nat
m anuscris este in titulat C hipurile V echiului şi N o u lu i Testam ent, adică
o b ra zele o a m e n ilo r c e lo r v e stiţi ce se a tlă în « S fîn ta S c rip tu ră » , în
«B ib lie » ş i în « E v a n g h e lie » ş i a d u n a r e p r e s c u r t is to r iilo r c e lo r ce
s-a u f ă c u t p e v re m e a lor, a d e v e r in d a îie ş te c ă r u ia v ia ţa şi la p te le ,
a tîta a c e lo ra ce au v ie ţu it cu v ia ţă b u n ă c ît şi a c e lo ra ce au v ie ţu it
cu via ţă n e c u v io a sâ de la A d a m şi p o g o r în d p în ă la H risto s... Lucrarea
este cu n o scu tă şi sub n u m ele de A r b o r e le g e n e a lo g ic a l lu i lisus
H r is to s sau R o d o s lo v ie , pe c a re le fo lo s e ş te în su ş i A n tim în p refa ţă .
A fo st scrisă în 1709 la T îrg o v işte şi d ed icată lui B rîn co v ean u . M a -
n u sc risu l o rig in al se p ă stre az ă în B ib lio te c a A c ad em iei de Ş tiin ţe din
K ie v ( la n o i în ţ a r ă a v e m d o u ă c o p ii, u n a f ă c u t ă d u p ă o r ig i n a l
de p o p a F io r, d a sc ă l de s la v o n ie la b is e ric a S fîn tu l G h e o rg h e V ech i
din B u c u re şti, pe la m ijlo c u l seco lu lu i al X V III-le a , iar alta, realizată
după ruloul acestuia în 1847, de zugravul C. P e tre sc u ). C ele 22 fo:
n e n u m e ro ta te a le m a n u s c ris u lu i c u p rin d c îte v a iz b u tite « v e rs u ri la
stem a ţării», o dedicaţie către C onstantin B rîncoveanu, apoi lucrarea
p ro p riu -z is ă , c a re e ste o is to rie re z u m a tiv ă ' a V e c h iu lu i T e sta m e n t.
P e lîn g ă S fîn ta S c rip tu ră , au to ru l m a i fac e n u m e ro a se trim ite ri şi alu -
z ii la is to r ic ii şi filo z o fii v e c h i ( lo s if F la v iu , F ilo n , S tra b o e tc ), pe
care în c e a rc ă să-i p u n ă de a c o rd cu fa p te le m e n ţio n a te în B ib lie , p re -
cum şi la u nii S fin ţi P ă rin ţi, lu cru ce ne a ra tă a le a sa p re g ă tire căr -
tu ră re a s c ă a lui A ntim . T e x tu lu i i se a d a u g ă 503 p o rtre te în m ed a lio n ,
3 schiţe şi 8 desene, to t în m edalion, cu personaje din V echiul şi Noul
T estam ent. M e d alio an e le, cu cîtev a ex cep ţii, m ăso a ră 32 m m în exte -
rio r şi 28 m m în in te rio r, p o rtre te le fiin d a ş e z a te în tr e d o u ă c e rc u ri
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III) !

ice. în cîm pul alb, fiecare m edalion cuprinde şi num ele per -
pe c a re -1 reprezintă. Sînt lucrate în laviu roşu, iar um brele,
i m a jo rita te , în aur. Este una din cele m ai p reţio ase opere
Eice din răsăritul Europei. M eritul artistului constă nu numai
ţia teh n ică deosebită, ci şi în faptul că n -a avut la îndem înă
zvor de inspiraţie, nici un m anuscris asemănător. Ideea putea
sască în scena cunoscută sub num ele de «A rborele lui lesei»,
la M untele A thos şi în unele b iserici din nordul M oldovei.
a ce astă scenă, şi în m a n u scrisu l lui A ntim ap ar oam eni de
i antichităţii (Filon, Pithagora, Homer, Socrate, A ristotel, Pla -
Este vrednic de rem arcat şi faptul că m odelele sînt luate după
/ii care au tr ă it la noi (fem ei îm b răcate în h aine ro m ân eşti,
1 coroanele doam nelor noastre, regi cu în făţişarea voievozilor

iv in ţa autorului acestor p o rtrete, nu se poate stabili cu cer -

dacă este m itro p o litu l A ntim însuşi. După p ărerea cercetă -
îabriel Ştrem pel, care s-a ocupat îndeaproape cu opera sa,
;onografiei, indicaţiile asupra locului pe care trebuiau s ă -1
versele personaje pe pagină, poate chiar conturul desenelor,
li'tropolitului Antim ,• realizarea deplină a - volum ului rămîne,
ită, p en tru noi, o p era p reo tu lu i N ico la» . în c lin ăm to tu şi să
:ă şi aceste «chipuri» aparţin lui A ntim . A rgum entele noas -
m ai m ult de o rdin logic. A nton M ăria del C hiaro ne spune
că «era înzestrat cu daruri aşa de rare, ştiind să facă în tr -un
unat orice fel de lucru de mînă, mai cu seamă săpături, desene
ii». G ravurile m ultora din tip ăritu rile sale au fost lucrate de
T ra d iţia spune că ar fi lu c ra t fru m o asele uşi de la b ise ric a
n B ucu reşti, c tito ria sa, şi că ar fi zu g răv it această b iserică,
i capela Episcopiei Rîmnicului.
n Ivireanul predicator. Fără îndoială, cea mai valoroasă operă
ăm asă de la A ntim (în m an u scris) 6 fo rm ează p red ic ile sau
sale (din grecescul -q StSaxA), rostite în cursul arhipăstoririi
iferite dum inici şi sărbători, fie la Bucureşti, fie Ia Tîrgovişte.
: 28 de predici rostite de Antim : cinci la Duminica Floriilor,
:him barea la Faţă, cîte două la A dorm irea M aicii D om nului,
ea Domnului, la Sfinţii Constantin şi Elena, la Sfîntul Du -
Sfîntul N icolae, la lăsatul secului de brînză şi cîte una la
nprejur, Bobotează, lntîm pinarea D omnului, Sf. A postoli Petru
Sf. A rhangheli, Intrarea în b isericăr D um inica vam eşului şi
Şi una despre pocăinţă. La aceste 28 de predici se mai ada -
vîntări ocazionale : una la în scău n area sa ca m itro p o lit, trei
 M IT R O P O L I T U L A N T IM IV I R E A N U L 153

c u v în t ări fu n e b re şi a lte tre i c u v în tă ri (m ai d e g ra b ă în v ă ţă tu ri) a su -

p ra ta in e i sp o v e d a n ie i. M a n u sc ris e le d id a h iilo r m ai c u p rin d şi c e le
două a p ă ră ri trim is e de A n tim lui C o n sta n tin B rîn c o v e a n u , în 1712,
a su p ra căro ra v o m stărui m ai încolo. în tîln im deci ito ate g e n u rile de
predică : predica p ropriu-zisă sau predica sintetică, om ilia sau predica -
analitică, paren eza şi panegiricul.
Şi în p re d ic ile sa le se re m a rc ă fa p tu l că A n tim a v e a o c u ltu ră
d e o se b ită , căci el c ite a z ă nu n u m a i din c ă rţile S fin te i S c rip tu ri, ci şi
din n u m e ro ş i S fin ţi P ă rin ţi (Io a n G u ră de A u r, A ta n a sie cel M a re ,
V asile cel M are, G rigorie T eologul, E frem Şirul, Ioan D am aschinul ş.a.),
sau po m en eşte unii filozofi şi poeţi greci din antichitate. D ar m arele
m itro p o lit face m ere u apel şi la re a lită ţile v ieţii, la m o ra v u rile p ă s to ­
riţilo r săi, ia nev o ile şi asp iraţiile po p o ru lu i rom ân. D in cuprinsul di -
d a h iilo r, re ie se că el era a lă tu ri de p o p o r, s p u n în d că le v a fi « m în -
g îie re la s c îrb e le ro b ie i cei v a v ilo n e ş ti a lu m ii a c e s te ia » , ca « d im -
p re u n ă să p ă tim e a s c ă cu d u m n e a v o a s tră la to a te c îte v a a d u c e c la su l
şi vrem ia...» . A m in tea adeseo ri de asu p rire a so cială şi n a ţio n a lă pe care
o în d u ra p o p o ru l de jo s din p artea m arilo r b o ieri şi a tu rcilo r. A stfel,
în tr-o p re d ic ă la S fîn tu l D u m itru v o rb e a d e s p re « n e a şte p ta te le p a ­
g u b e, în fric o ş e riie v ră jm a ş ilo r, s u p ă ră rile , n e c a z u rile ce ne v in de la
cei din afară, ja fu rile , ro b iile şi d ă rile cele g rele şi n e su fe rite...» , ară -
tîn d a p o i că « to ţi p ă tim e sc , to ţi sîn t în sc îrb e , to ţi su s p in ă s u p t ju g u l
cel g re u al n e v o ii» . I a r în c u v în ta re a la în s c ă u n a re s p u n e a că « s în -
tem în c u n g iu ra ţi şi în g ră d iţi în tre h o tare le c e lo r striin i de fel şi îm -
p re s u ra ţi de a tîta n e v o i şi s c îrb e ce v in to td e a u n a n e în c e ta t de la cei
ce stă p în e sc p ă m în tu l a cesta...» . Ia r în tr-o cu v în ta re la S c h im b a rea la
Faţă, exclam a cu durere : «S întem supuşi supt ju g u l pagînului şi avem
nev o i m u lte şi su p ă ră ri de to a te p ărţile».
El condam na cu asprim e pe boieri pentru jafurile, nedreptăţile şi
tra ta m e n tu l in u m an l a . care su p u n e a u ţă ră n im e a , b ic iu ia în re p e ta te
rîn d u ri lu x u l b o iero a ic e lo r. în a c e la şi tim p sc o te a în e v id e n ţă şi alte
p ă c a te a le tu tu ro r p ă tu rilo r s o c ia le : n e c in s tire a p ă rin ţilo r de c ă tre
copii, a feţelor b isericeşti de către păstoriţi, frecventarea cîrcium iîor,
n e re sp e c ta re a z ile lo r de d u m in ici şi să rb ă to ri, m ai ales de că tre ne -
gustori, în ju ră tu rile ş.a.
în p riv in ţa s tilu lu i şi a lim b ii fo lo s ite , c e rc e tă to ru l G. Ş tre m p e l
scria : « stilu l m itro p o litu lu i A n tim Iv ire a n u l este n a tu ra l : cum a g în -
d it, a şa a şi sc ris. E l a ş tiu t s ă -ş i n u a n ţe z e s tilu l cu im a g i n i a rtis tic e
în a ş a fe l, în c ît să fie a s c u lta t cu p lă c e r e şi cu in te re s . U n e le d in
a c e ste im a g in i sîn t a tît de p la s tic e şi a tît de fru m o a se , în c ît p a r ie şite
de sub condeiul vreunui m are scriitor contem poran». L im ba este
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

i, p e î n ţ e l e s u l t u t u r o r , l i p s i t ă d e f r a z e o l o g i e i n u t i l ă , f ă r ă t i -
îx a g e ra ri... F ra z e le sîn t c o n s tru ite d e u n o m c a re m în u ia p e r ja
şi n u t r ă d e a z ă n i c i o d a t ă p e o r a t o r u l c a r e a î n v ă ţ a t a t î t d e
m ân eşte. L im b a v io a ie a p red ic ilo r, cu b o g ă ţia de p ro c e d e e
fa c e d in o p e r a lu i A n tim I v ire a n u l u n p re ţio s m o n u m e n t d e
H n â n e a s c ă , c e s e c i t e ş t e c u p l ă c e r e şi a s t ă z i , d u p ă u n s f e r t
n iu d e la d a ta c în d a fo s t e la b o ra tă » . Ia r M ih a il S a d o v e a n u
m i t r o p o l i t u l A n t i m « a a j u n s s a v o r b e a s c ă şi s ă s c r i e o l i m b ă , ; a
m a i f r u m o a s ă d i n t r e a t u t u r o r c ă r t u r a r i l o r e p o c i i » , î h i i l e îl
a ş a z ă p e m it r o p o l itu l A n tim în t r e c e i m a i d e s e a m a ori
b i s e r i c e ş t i d in t o a t e t i m p u r i l e , n e f i i n d c u n i m i c m a i p r e j o s arii
p re d ic a to ri d in A p u s : B o s s u e t, B o u rd a lo u e , M a s s illo n sau L e
M in ia t, fo s t p re o t la b is e ric a g r e c e a s c ă d in V e n e ţia , ap o i d e
C a l a v r i t a , î n G r e c i a , c o n s i d e r a t u n I o a n G u r a d e A u r a l ii a l
X V T II-le a . D u p ă c u v în tu l lu i G . Ş tre m p e l, A n tim I v ire a - te
p rim u l m a re o ra to r b ise ric e sc în lim b a ro m â n ă , ca re în lo -
C a z a n i a ... c u p r e d i c a v i e , l e g a t ă d e v i a ţ a d e t o a t e z i l e l e , m e -
b i c i u i a s c ă şi s ă î n d r e p t e s t ă r i l e d e l u c r u r i c e c o n t r a v e n e a u
c r e ş t i n e şi e t i c i i s o c i a l e » .
îezămîntal» mitropolitului Antim. S e c u v i n e s a r e l e v ă m a c u m
a s p e c t d in m u ltip la a c tiv ita te a m itro p o litu lu i A n tim Iv ire an u l.
e v o r b a d e c tito ria sa d in B u c u re ş ti, m în ă s tir e a cu h r a m u l T o ţi
z id ită p e lo c u l u n e i b is e ric i m a i v e c h i, d in le m n , cu h ra m u l
N ic o la e . D e -a lu n g u l v re m u rilo r, c re d in cio şii b u c u re şte n i i-a u :
î n s ă n u m e l e s ă u , s p u n î n d u - i « b i s e r i c a s a u m î n ă s t i r e a A n t i m » . :e
i- a r ă m a s p î n ă azi. A f o s t r i d i c a t ă î n t r e a n ii 1 7 1 3 — 1 7 1 5 . P d a - e i
au fo st în to c m ite de în su şi m itro p o litu d -c tito r, d o v e d in d că i
c u n o ş tin ţe de a rh ite c tu ră (se p ă s tre a z ă d o u ă p la n u ri lu c ra te
B i s e r i c a a f o s t î m p o d o b i t ă î n i n t e r i o r şi î n e x t e r i o r şi î n z e s t r a t ă
m i n t e , o d o a r e , c ă r ţ i şi a l t e o b i e c t e , d e c u l t , i a r î n j u r u l b i s e -
a u z id it ch ilii p e n tru c ă lu g ă ri. M în ă s tir e a a fo s t în z e s tra tă ap o i
Ş i i , vii, m o r i şi a l t e v e n i t u r i , n e c e s a r e n u n u m a i o b ş t i i m o n a ci
şi p e n t r u a j u t o r a r e a c e l o r l i p s i ţ i . T o a t e a c e s t e a s - a u f ă c u t
o n i s e a l a sa.
ir m itro p o litu l n u s-a m u lţu m it n u m a i să d e a B u c u re ş tiu lu i u n u l
l e m a i f r u m o a s e m o n u m e n t e d e a r h i t e c t u r a , s c u l p t u r ă şi p i c t u r ă ,
isat ş i u n u l d i n c e l e m a i i n t e r e s a n t e t e s t a m e n t e , p r i n c a r e r î n -
în c e le m a i m ic i am ă n u n te , c u m să fie a d m in is tra te b u n u rile
i r i i şi c u m s ă s e o r g a n i z e z e o f r u m o a s ă o p e r ă d e a s i s t e n ţ a s o -
d i n v e n i t u r i l e e i. T e s t a m e n t u l p o a r t ă t i t l u l : învăţături pentru
n'intul cinstitei mînăstiri a tuturor sfinţilor, adecă Capete 3 2 ,
întru carele să c u p rin d toată c h iv e rn ise a la m în ă stirii şi rîn d u ia la m i -
le lo r ce s-a u h o to r ît să se ta că p r e an la s ă r a c i ş i la lip s iţi d in v e -
n itu l casei. L a a c este 32 de d isp o z iţii, m itro p o litu l a a d ă u g a t u lte rio r
a lte 8 p u n c te cu « o a re c a ri în v ă ţă tu r i tr e b u in c io a s e de f o lo s u l şi
cinstea m înăstirii». R edăm , în rezum at, principalele dispoziţii ale A şe -
z a m în tu lu i. P rin cap. 1 rîn d u ia ca m în ă s tire a lui să nu fie su p u sa
n im ă n u i : « să fie slo b o d ă , n e s u p u să şi n e s tă p în ită de n ic i u n fel de
obraz, n ici de do m n u l ţării, nici de a rh ie re u l c a rele v a fi d u p ă v rem i,
n ic i de v re u n u l d in b o ie ri» . P rin cap. 6 v e n e a în a ju to ru l c o p iilo r
să ra c i, d o rn ic i să în v e ţe c a rte , r în d u in d ca to t din p a tru în p a tru ani
să f ie în tr e ţin u ţi c îte tr e i c o p ii s ă ra c i, în tr e 10 şi 15 a n i, c ă ro ra să
li se d e a şa se b a n i p e zi p e n tru m în c a re şi îm b r ă c ă m in te la P a şti.
U n u l din p reo ţii m în ă stirii era în d a to ra t « să -i în v e ţe carte şi alte rîn-
d u ia le a le b is e ric ii» , în ro m â n e ş te şi sla v o n e ş te . C ei c a re d o re a u să
se fa c ă p re o ţi tre b u ia să s te a în m în ă s tire p a tru a n i, c e ila lţi doi.
R în d u ia , de a s e m e n e a , ca a c e ş ti tin e r i, c în d v o r d o ri să se în s o a re ,
sa p rim e a sc ă de la m în ă stife un a ju to r de 15 tale ri, iar cei ce se v o r
p re o ţi, a lţi 13 ta le ri. P rin cap. 7 — 11 p re v e d e a ca m în ă s tire a să dea
3 0 0 d e ta le ri p e n tr u în g ro p a r ea o a m e n ilo r s ă ra c i, să a ju te cu b a n i,
în fie c a re zi de sîm b ă ta şi d u m in ică , pe cei d in te m n iţă , să c u m p e re
h a in e la c îte tre i o a m e n i să ra c i şi la tre i fe te s ă ra c e în fie c a re an la
J o ia P a ş tilo r , să d e a c îte 15 ta le r i în f ie c a r e a n , p e n tr u m ă r ita tu l
u n e i fe te să ra c e , să în tre ţin ă p e rîn d , c îte tre i z ile, p e « tre i stră in i
d in tr-a ltă ţa ră cîn d s-a r în tîm p la să v ie în tîi aici în ţa ră p e n tru m ilă» ,
în cap. 22 în d a to ra pe e g u m en şi pe p re o ţii m în c 'stirii să c e rc e te z e pe
cei b o ln a v i, in c lu ş i1/ pe ţig a n i, « d e v re m e ce sîn t şi ei b o te z a ţi în
n u m e le S fin te i T ro iţe şi s în t c re ş tin i ca şi no i» . C ap. 31 p re v e d e a ca
în cazul înm ulţirii v en itu rilo r m înăstirii, «să se îndoiască» şi «această
rîn d u ia la a m ilo s te n ie i ce s-a u h o tă rît să se d e a la să ra c i şi la a lte le
cîte scriem în tr-a c e aste capete». Cap. 17 se ocupa de tip o g ra fia de la
A ntîm , cu secţiile ei, ro m ân ească şi grecească. T ot aici era trecut şi
«blestem ul» său asupra tip o g rafu lu i care nu şi-a r pregăti ucenici, « p e n ­
tru ca să nu p ia ră a c e s t m e ş te şu g d in ţa ră , n ic i să se p ă ră s e a s c ă lu -
cru c ă rţilo r p e n tru fo lo su l ţării şi p e n tru a ju to riu l casei». D in cap. 18
a flă m de e x is te n ţa u n e i « v iv lio te c i» , fo rm a tă d in c ă rţile sale.
S p r ijin ito r a l B is e r ic ilo r O rto d o x e su ro ri. A m a ră ta t m ai sus că
p u rta re a de g rijă a m itro p o litu lu i A n tim s -a în tin s şi a s u p ra c re d in -
cio şilo r de neam arab din P a tria rh ia A n tio h iei, pe seam a cărora a
pus b a z e 'le p rim e i tip o g ra fii cu c a ra c te re a ra b e , p rec u m şi a su p ra co
n a ţio n a lilo r săi, trim iţîn d în G e o rg ia p e cel m ai d e s to in ic u c e n ic a
său, M ih a il Ş te fa n , c a re a a ş e z a t la T b ilisi o tip o g ra fie , p rim a în ţa ra
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

ig ine, cu c a ra c te re g e o rg ie n e. D e a c e la şi a ju to r s -a u b u c u ra t
îc io ş ii de n e a m g re c din P a tria rh iile C o n s ta n tin o p o lu lu i, A le ş i
Ie r u s a lim u l u i, tip ă r in d p e s e a m a lo r c ă rţi de s lu jb ă şi de în
lim b a g reacă. P rin to a te a c e ste a ,' A n tim a c re a t B is e ric ii şi ii
ro m â n u n p re s tig iu d e o s e b it în rîn d u l p o p o a re lo r o rto d o x e ,
s p rijin d e o s e b it a a c o rd a t şi c re d in c io ş ilo r ro m â n i din T ra n -S e
m ai p ă s tr e a z ă şi a z i în p a ro h iile r o m â n e ş ti d in T r a n s il-B a n a t
su te de c ă rţi tip ă r ite de A n tim Iv ire a n u l. U n a d in ele, au
lu m in ă , o lu c ra re p o le m ic a în c a re e ra u c o m b ă tu te c e le u n cte
« flo re n tin e» , s-a tip ă rit în chip sp ecial ca să v in ă în 1
c re d in c io şilo r ro m ân i din T ra n silv an ia , care erau a m e n in ţa ţi
jn e a p r o z e litis tă a c a to lic ilo r. A trim is a p o i la A lb a I u lia p e 1
său M ih a il, Ş tefan , care a tip ă rit a ic i o B u c o a v n ă şi un C hi-
omion, am îndouă în 1699.
m itro p o lit, avînd şi c a lita te a de « e x a rh al P d a iu rilo r» (sa u al
or», cum se in titu la în fo a ia de titlu a B ib lie i de la B u c u re şti),
a su p ra sa şi c îrm u ire a d u h o v n ic e a s c ă a c re d in c io ş ilo r din B ra -
Ţara B îrsei, care n -au m ai recunoscut pe v lăd ica A tanasie
d u p ă ce s - a r u p t de B is e ric a O rto d o x ă . V lă d ic a A n tim a t r i ­
m ero a se scriso ri de în c u ra ja re c re d in c io şilo r şch eien i, h iro to -
e şi cîţiv a preoţi. Se p ă strează şi cîtev a an tim ise de la el,
cm ai în B orşa M aram ureşului.
tr io t lu m in a t. M itr o p o litu l A n tim s -a a ră ta t şi ca u n d îrz a p ă -
1 in te rese lo r B ise ric ii şi ale n eam u lu i rom ânesc. A d o v e d it acest
> rin z e lu l cu c a re a a p ă ra t d r e p tu r ile s a le — ca m itro p o lit al
tom âneşti — asupra m înăstirilor în chinate Sfîntului M orm înt,
iva p a tria rh u lu i H risa n t al Ie ru s a lim u lu i care p o ru n c ise c ă lu g ă -
re c i d in a c e le m în ă s tiri să se c o n s id e re le g a ţi d ire c t de S fîn tu l
n t şi să nu m ai p o m e n e a sc ă la slu jb p pe ie ra rh u l locului.
itro p o litu l A n tim a fo st şi un lu p tă to r h o tă rît îm p o triv a o p resiu -
c e şti, m ilitîn d p e n tru a p ro p ie re a de R u s ia lu i P e tru cel M are.
a a tia id in e s-a v ă d it m ai a les în cu rsu l ră z b o iu lu i ru s o -tu rc din
:înd, d u p ă I s to r iile lui R a d u P o p e s c u , ar fi d e te rm in a t p e s p ă -
T o m a C a n ta c u z in o şi a lţi c îţiv a b o ie ri s-i tre a c ă la ruşi. în u rm a
i « tră d ă ri» , situ a ţia lui C o n sta n tin B rîn c o v e a n u a d e v e n it fo arte
fa ţă d e tu rc i. S p re a în lă tu r a o r ic e u rm ă de b ă n u ia lă a s u p ra
a p ro p u s să-1 în lă tu re pe A n tim d in sc a u n , ş tiin d că e ste su sţi -
1 p rin c ip a l al p o litic ii de a p ro p ie re cu R u sia. D e s ig u r, d o m n u l
id em n at la a c ea sta şi de unii d uşm ani p erso n ali ai m itro p o li -
p o a te de p a tria rh u l H risa n t, de m itro p o litu l M itro fa n de N issa
5 u n ii b o ieri. C în d d o m n ito ru l i-a c e ru t d e m isia , p rin M itro fa n
 M IT R O P O L I T U L A N T IM IV IR E A N U L ,

de Nissa, Antim a întocmit două apărări, una la 13 ianuarie, alta la

3 februarie 1712.
Prima apărare avea 12 puncte, prin care mitropolitul respingea
cu multă demnitate toate acuzaţiile ce i se aduceau, arătînd pe scurt
şi activitatea pe care a desfăşurat-o la noi, ca egumen, ca episcop
şi apoi ca mitropolit. între altele, scria că n-a «viclenit» niciodată pe
domn şi casa sa, că n - a venit în ţară «de vreo sărăcie sau lipsă»,
că nu s-a gîndit niciodată că va ajunge arhiereu, iar în scaunul mi -
tropolitan n-a ajuns «cu sila, nici cu mite, nici cu rugăciuni». In ce
priveşte paretisisul, scria că nu îndrăzneşte să-1 dea, «căci călcăm
porunca şi făgăduiala şi Dumnezeu nu glumeşte». La învinuirea că
este străin şi că nu se cuvine să fie mitropolit, răspundea: «în Hristos
sîntem toţ(i) una. Şi apoi n-am fost numai eu episcop şi mitropolit
strein în Ţara Românească, ci au fost şi alţii mulţi, precum să văd
în condice şi precum să politiceşte în toată Biserica, precum şi domni
au stătut, şi de ţară şi de streini, ca în toată lumea, că Dumnezeu au
făcut lumea slobodă pentru toţ(i)».
A doua apărare era mai scurtă şi în ea ruga din nou pe domn
să examineze cu atenţie cazul său : «Iară Măria Ta fă ca un domn
creştin şi milostiv şi nu mă lăsa să es obidit şi cu lăcrămile pe obraz,
că va fi cu păcat. Şi precum nu te pripeşti la cele politiceşti a face
răsplătire pentru cinstea domniei, aşa nu te pripi nici la cele biseri -
ceşti, pentru cinstea lui Dumnezeu ; că răul a să face iaste lesne, iar
a să desface iaste cu nevoe...». Magistralele apărări ale mitropolitu -
lui, cît şi o discuţie «în taină» cu domnul, l-au determinat pe acesta
să-şi schimbe gîndul şi astfel a rămas şi mai departe la cîrma Mi -
tropoliei.
Şi-a continuat nestînjenit activitatea pînă la moartea lui Constantin
Brîncoveanu (1714), apoi sub urmaşul său Ştefan Cantacuzino (1714—
1715), ucis la Constantinopol în 1716.
Sthşitul mitropolitului Antim. Abia după ce a ajuns la cîrma
ţării primuil domn fanariot, Nicolae Mavrocordat, au început zile grele
şi pentru bătrînul mitropolit. în anul 1716, a început un nou război
între turci şi austrieci. La vestea că armat ele imperiale aflate în
Transilvania ar fi trecut în Ţara Românească pe valea Oltului şi că
se îndreaptă spre Bucureşti, domnul impus de turci a fost nevoit să
plece din capitală, îndreptîndu-se spre Dunăre. A luat cu sine şi pe
mitropolitul Antim şi pe cîţiva boieri. Ajunşi la Călugăreni, mitro -
politul a avut o discuţie aprinsă cu domnul, dedlarîndu-i că se în -
toarce la Bucureşti întrucît nu-şi poate părăsi turma. Cu toate în -
cercările aceluia, mitropolitul s-a reîntors la Bucureşti, unde, după in -
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

; l u i R a d u P o p e s c u şi M i t r o f a n G r i g o r a s , a c o n t i n u a t s ă u n e l -
n p o triv a d o m n u lu i fa n a rio t, îm p r e u n ă cu u n ii b o ie ri, a le g în d p e
P a tra ş c u B re z o ia n u . în tre tim p , s-a afla t că v e n ire a n e m -e ra
d e c î t u n z v o n , c e e a c e 1 - a f ă c u t p e M a v r o c o r d a t s ă s e :ă l a
B u c u re ş ti, în p r im a ju m ă ta te a lu n ii s e p te m b rie 1716. ;e z a t în
s c a u n , a î n c e p u t d e î n d a t ă p e d e p s i r e a p o t r i v n i c i l o r > c a r e se
n u m ă r a şi m i t r o p o l i t u l A n t i m . F i i n d c h e m a t l a c u r t e , e a s o s i t
a i c i , s o l d a ţ i i t u r c i a f l a ţ i d e p a z ă — d u p ă c u m n e tz ă
M i t r o f a n G r i g o r a s — « l - a u d a t j o s d i n r ă d v a n şi s m u l - b a r b a
ş i p ă r u l c a p u l u i şi t î r î n d u - 1 j o s , l - a u î n c h i s î n t r - o c ă - : u r ţ i i ,
ca să -şi a d u c ă a m in te de to t c e e a ce fă c u se » . în tim p în c h is în
t e m n iţa p a la tu lu i, d o m n u l a c e r u t p a tr ia r h u lu i e c u - e r e m ia III
c a te risire a m itro p o litu lu i. A cesta, îm p re u n ă cu sin o d u lu i
s ă u p a t r i a r h a l , s - a u şi g r ă b i t s ă o d e a . î n s e n t i n ţ a i s i r e ,
p r in c ip a la a c u z ă c a re i se a d u c e a e ra a c e e a c ă s - a fă c u t « fa ţă
d e p u t e r n i c a î m p ă r ă ţ i e şi d e p r e a î n ă l ţ a t u l d o m n i t o r a a r a
R o m â n e a s c ă » . P e te m e iu l a c e s to r a c u z e , e ra sc o s d in rîn -
e r e i l o r şi c a t e r i s i t . D i n a c t u l d e a l e g e r e a l u r m a ş u l u i s a u M i l e
N i s s a , c o n s e m n a t î n CoTidica Siîntă, s e a r ă t a c ă A n t i m a
m d a m n a t d e m în ia îm p ă r ă te a s c ă lla ex il în M u n te le S in ai, p e n -
■ I t i r i l e l u i î n c o n t r a d o m n i t o r u l u i N i c o l a e v o i e v o d şi p e n t r u
ii p o l i t i c e » . S e p o t o b s e r v a d e c i ' f o a r t e l i m p e d e a d e v ă r a t e l e
are au d u s la c a te ris ire a lu i ( s e n tin ţa a f o s t r id ic a tă d e s in o d u l
ta l, p r e z id a t d e p a tria rh u l e c u m e n ic A th e n a g o r a s , la 8 m a rtie
A a ito n M ă ria del C h ia ro sc ria că a fo st rid ic a t în tr-o n o a p te
it s p r e lo c u l d e s u r g h iu n , e s c o r ta t d e c îţiv a o s ta ş i tu rc i. P e
a c e ş t i a l - a u o m o r î t şi i - a u a r u n c a t t r u p u l f i e î n r î u l M a r i ţ a ,
r ă b a t e B u l g a r i a şi s e v a r s ă î n M a r e a E g e e , f i e î n a f l u e n t u l
a, T u n g e a , u n d e v a î n a p r o p i e r e a o r a ş u l u i E n o s ( d i n c o l o d e .
o p o l). N u se c u n o a ş te d a ta e x a c l a a u c i d e r ii lu i. în o r ic e ca z ,
lo c d u p ă 2 2 s e p te m b r ie 1 7 1 6 , c ă c i la a c e a s tă d a tă el s e m n a
u m e n t p r i v i t o r la d if e r ite d a to rii a le sale. '
f e l u l a c e s t a , a p i e r i t l u m i n a t u l şi v r e d n i c u l A n t i m a l U n g r o v l a -
:is d i n p o r u n c a t u r c i l o r , c a şi m a r e l e s ă u b i n e f ă c ă t o r , C o n s t a n t i n
B rîn c o v ea n u .

Deşi era de aii neam, mitropolitul Antim şi -a

C o n c l u z i i :
toate cunoştinţele şi toată priceperea în slujba B i s e r i c i i şi a
orului nostru. - Personalitate complexă, Antim îvireanul a slujit
mul nostru mai ales pe calea tiparului, aducind cuvînt d e î n v d -
ră, de îndreptare şi de întărire duhovnicească nu numai pentru
 pă sto riţii săi, ci şi pentru credincioşii de lim bă greacă, arabă şi
georgiană. A stfel, p rin m unca lui, O rtodoxia rom ânească s -a rid i­
cat la un prestigiu deosebit in lata celorlalte popoare de credinţă
ortodoxă.
De tipărirea cărţilor sale se leagă un a lt mare m erit al său şi
anume desăvîrşirea procesului de rom ânizare a slujbelor bisericeşti
şi fă u rire a unei lim bi liturgice rom âneşti, fo lo sită p în ă azi.
Ca episcop şi m itropolit, A ntim a în tru ch ip a t pe a d evă ra tu l
păstor, care - şi pune su fletu l p en tru . cred in cio şii săi. A dov edit
aceasta p rin cărţile sale de învăţătură pentru preoţi si credincioşi,
prin predicile sale, cu îndrumări pentru viaţa morală-religioasă a
credincioşilor şi cu osindirea păcatelor vremii, p rin testamentul său,
unul din cele mai fru m o a se şi mai m işcătoare modele ale genului,
p rin care lasă întreaga agoniseală a vieţii pentru opere de cantate,
dar mai ales p rin m oartea sa cu adevărat mucenicească, îndurafd
p en tru că îndrăznise să se ridice îm potriva tu rcilo r şi a prim u lu i
dom n fa n a rio t. Toate a cestea ne fa c să-1 socotim p e A ntim Iv i-
reanul drept cel mai de seamă mitropolit al Ungrovlahiei din toate
timpurile.
B I B L I O G"R A VI E
I z v o a r e : GHENADIE (ENĂCEANU) CRAIOVEANU, Condica Simtă, Bucureşti,
1886, XXVI + 418 + XIV p. (retipărire din «B.O.R.», an. VII, 1884, an. IX, 1885 şi an.
X, 1886); M1TROFAN GRIGORAS, Cronica Ţării Româneşti, în D. Russo, Studii' isto­
rice greco-române, tom. II, Bucureşti, 1939, p. 409—462 i RADU POPESCu VORNICUL,
Istoriile domniilor Ţării Româneşti, ed. Constant Grecescu, Bucureşti, 1963, CX +
338 p.;t RADU LOGOFĂT | GRECEANU, Istoria domniei Iul Constantin Basatab
Brîncoveanu Voievod, ed. Aurora Ilieş, Bucureşti, 1970, p. 279 (ultimele două şi în
voi. Cronicari munteni, ed. Mihail Gregorian, Bucureşti, 1961, voi. I, p* 225— 577 şi
voi. II, p. 5—272); ANTON MARIA DEL CHIARO, «Istoria delle moderne revoluzioni
della Valachia», în voi. Călători străini despre ţările române, VIII, Bucureşti, 1983, p.
364—397.
Pentru t i p ă r i t u r i : IOAN BIANU şi NERVA HODOŞ, Bibliografia româ­
nească veche, tom. I (1508— 1716), Bucureşti, 1903, X + 572 p. şi tom. IV (red. IOAN
BIANU şi DAN SIMONESCU, Bucureşti, 1944, XII + 375 p.) i NICULAE ŞERBA-
NESCU, Antim Ivireanul tipograf, în «B.O.R.», an. LXXIV, 1956, nr. 8— 9, p. 690—
766; DIMITRIE CORAVU, Precizări şi contribuţii la bibliografia românească veche,
in .M.O.», an. XX, 1968, nr. 9— 10, p. 722—729.
D i d a h i i l e lui A ntim au fo st publicate p înă acum în mai m ulte ediţii:
I. Bianu (1886), Constantin Erbiceanu (1886), amîndouă cu biografia lui Antim
scrisă de episcopul M elchisedec, N. Iorga (1911, numai zece predici) şi Petre V.
Haneş (1915). Cea mai izbutită ediţie critică este cea publicată de Gabriel Ştrempel
ca titlul: ANTIM IVIREANUL, Predici. Ediţie critică, studiu introductiv şi glosar,
Bucureşti, 1962, 322 p.; acelaşi cercetător a publicat, apoi, întreagă operă a lui Antim sub
titlul: ANTIM IVIREANUL, Opere. Ediţie critică şi studiu introductiv, Bucureşti,
1972, LXIV + 479 (cu toată bibliografia).
S t u d i i şi monografii. Dintre monografiile închinate marelui mitropolit,
amintim: NICOLAE DOBRESCU, Viafa şi laptele lui Antim Ivireanul, mitropolitul
Ungrovlahiei, Bucureşti, 1910, 119 p.; GABRIEL POPESCU, Mitropolitul Ungrovla-
Antim Ivireanul, cîrmuitor bisericesc şi propovăduitor al Evanghelici, în S.T., XX,
1969, nr. 1—2, p. 5—97 (şi extras),- FANNY DJINDJIHASVILI, Antim anul
cărturar umanist, Iaşi, 1982, 132 p. ; EUGEN NEGRICI, Antim, logos şi malilate,
Bucureşti, 1971, 262 p. (studiu asupra Didahiilor).
Dintre m ultele studii amintim pe cele publicate în numerele festive ale re-
lor noastre bisericeşti, închinate marelui mitropolit Antim : «B.O.R.», an. LXXIV,
nr. 8— 9, p. 679—863 (semnate de Damian P. Bogdan, Niculae Şerbănescu,
)r Brătulescu, Alexandru I. Ciurea, Ioan Rămureanu şi Teodor M. Popescu) ;
t an. LXXXIV, 1966, nr. 9—10, p. 971 —1006 (semnate de Stelian Izvoranu,
acerdofeanu, T. G. Bulat) ; G. B., an. XXV, 1966, nr. 9—10, p. 831—844 (sem-
de A. Sacerdoţeanu şi Virgil Molin) ; M. A., an. XII, 1967, nr. 1— 3, p. 43 —81
17— 179 (semnate de Sofron Vlad şi Iorgu Ivan); M.O., an. XVIII, 1966, nr.
), p. 771—851 (semnate de Firmilian, mitropolitul Olteniei, Niculae Şerbănescu,
nescu, Emil Nedelescu, Virgil Molin, Gabriel Cocora, A. Sacerdoţeanu, Victor
ilescu); M.B., an. XVI, 1966, nr. 7—9, p. 454—515 (semnate de Emanuel Copă -
i, Teodor Bodogae, Dumitru Belu şi Mircea Păcurariu).
Se mai p o t c o n s u l t a : D. TEODOR (DAMIAN P. BOGDAN), D espre
n Ivireanul, în S.T., an. VII, 1955, nr. 3—4, p. 236—263; MARIO RUFFINI,
•tropolitan Valacco Antim Ivireanul, în Oikumenikon, voi. III, 1966, p. 357—398 ;
UEL ŞTREMPEL, Un cronogral ilustrat atribuit mitropolitului Antim Ivireanul,
tom anoslavica», XIII, 19CG, p. 309—353; MATEI CAZACU, Cum a murit
n Ivireanul, în M.O., an. XXII, 1970, nr. 7—8, p. 671—691 ; STELIAN MARI-IU,
Dispoziţii canonice-juridice în *Capete de poruncă» din anul 1714, în G-B., «XIV,
1975, nr. 1—2, p. 131 — 138; DAN SEMONESCU, Tendinţe sociale şi ce în
predicile lui Antim Ivireanul, In M.O., an. XXVII, 1975, nr. 11 — 12, 6—860;
ŞTEFAN BAZILESCU, Mitropolitul Antim Ivireanul — patriot şi îumi-. al
poporului, în acelaşi număr, p. 861—872 ; i. D. LĂUDAT, Antim Ivireanul, Tarea
culturală, oratorul, patriotul, în M.M.S., an. LII, 1976, nr. 5—6, p. 360— GAVRIL
ISTRATE, Locul Didahiilor lui Antim Iyireanul în istoria limbii lite-in acelaşi
număr, p. 374—382; NICULAE ŞERBĂNESCU, Încă o carto ţipă - e mitropolitul
Antim Ivireanul, în B.O.R., an. XCIV, 1976, nr. 3—4, p. 349—355; I NANU, Un
monument istoric de artă religioasă : ctitoria mitropolitului Antim mul, în B.O.R., an.
IXXIX, 1961, nr. 3—4, p. 223—318.
 XXXIX
EPISCOPIILE RÎMNICULUI ŞI BUZĂULUI
ÎN SECOLUL AL XVII-LEA
ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII -LEA.
EPISCOPIA STREHAIEI

,piscopia R îm nicului. în secolul al X VII-lea, a fost păstorită de

v lădici h arn ici şi p ricep u ţi, care s-au în g rijit de b u n ăstarea m aterială
o eparhiei, de ridicarea de lăcaşuri sfinte, cum şi de întărirea vieţii
duhovniceşti a păstoriţilor lor.
P rim ii episcopi. După m oartea sau retragerea din scaun a lui Teo-
fil, scaunul vacant a fo st ocupat de episcopul Eircm. Se pare că se
bucura de în cred erea fam iliei lui M ihai V iteazul, din m om ent ce e
pom enit în mai m ulte acte de danie ale mamei eroului, m onahia T eo-
fa n a . P entru p rim a d ată e po m en it la 8 n o iem b rie 1601, ca m arto r
într-o carte de danie a m aicii Teofana, prin care aceasta închina m î-
n ăştirii Cozia, unde era călugărită, satele. F răsinetul şi Studeniţa. In
anii u rm ăto ri, apare din nou ca m arto r în unele acte de danie ale
m am ei m arelui dom nitor. N um ele său este pom enit, de asem enea, în
mai m ulte acte de proprietate, din care rezultă că s-a în g rijit şi de
bunăstarea m aterială a eparhiei pe care o păstorea. Nu ştim cînd şi-a
sfîrşit viaţa. Un episcop cu num ele D ionisie a p ăsto rit probabil între
anii 1614— 1613.
E p isc o p u l T eo îil a fo st ales la R îm nic în 1618. în ace astă c a li-
ta te este am in tit în cîtev a so lii (în 1631 trim is de Leon Tom şa în
Ardeal, să ia legătura cu Matei Aga şi cu boierii pribegi ; în 1632 între
în s o ţito rii a ce lu ia şi la In stan b u l, cînd a fo st co n firm at ca dom n) şi
în cîtev a acte de proprietate. A păstorit la Rîm nic pînă în vara anului
1636, cînd a fost ridicat în scaunul de m itropolit, al U ngrovlahiei.
U rm aşul său la Rîm nic a fost acel «popa Ignaţie Sîrbul den Ne-
copoe» pomenit în Istoria Ţării Româneşti (Letopiseţul Cantacuzinesc),
care a făcut legătura între M atei laga din B rîncoveni şi A baza paşa din
11 — Istoria B O.R., voi. II
iuc, cu aju to ru l că ru ia a şi ajuns dom n. D rep t ră sp la tă p en tru
iciile aduse, M atei B asarab, după ce a ajuns dom n, a adus pe Ig -
*t ca preot de mir, în Ţara Românească. Răm înînd văduv, domnul
acut episcop de R îm nic, în v ara sau toam na anului 1636. P entru
a o ara e p o m e n it ca e p isco p în p re fa ţa P s a l ti r ii slav o n e de la
>ra (1637). A pare apoi şi în p refeţele alto r tip ă ritu ri govorene
slovul slavon din 1638, E vanghelia cu învăţătură de la Govora
3a»lu), ceea ce ne face să credem că tip o g ra fia de la G ovora, si -
i în ap ro p ierea reşed in ţei sale, a fost sub d irecta sa îndrum are,
în tru că tip ă ritu rile slavone de aci erau în tr - o red acţie m edio -
îră , n -a r fi excl us ca el în su şi să fi făcu t re v iz u ire a acesto ra,
putea, de asemenea, ca el să fi ocrotit pe cărturarii sud-dunăreni
;acedo-rom âni poate — care s-au ostenit cu tip ărirea cărţilo r de
ovora (M eletie M acedoneanul şi Ştefan din Ohrida). sFum ele lui
Ignatie Sîrbul este în tîln it în mai m ulte acte interne, î danii de
m oşii în favoarea E piscopiei, fie în alte acte. De pildă, 39 a luat
parte la ad u n area o b ştească a ţă rii care a h o tă rît să nu ai facă
înch in ări de m înăstiri, iar în 1644 la soborul convocat "arlaam al
M oldovei spre a lu a a titu d in e îm p o triv a p rim e jd ie i ne prin
aprobarea R ă sp u n su lu i la C atehism ul calvinesc. In unele apare cu
titlu l de «arhiepiscop R îm nicevskii i vsea M ehadiia», ibil în
am intirea tim purilor cînd jurisd icţia Episcopiei de Rîmnic tindea şi
în părţile B anatului sudic.
A rămas la cîrma Episcopiei Rîmnicului pînă în vara anului 1653,
M atei B asarab 1-a în lătu rat pe Ştefan din scaunul m itropolitan
prom ovat în această dem nitate pe ep iscopul Ignatie. Ca m itro -
a păsto rit pînă către sfîrşitul anului 1655, cînd dom nitorul Con-
:n Şerban a reabilitat pe fostul m itropolit Ştefan, redîndu-i scau-
arobabil fiind nevinovat. Probabil Ignatie a depus c îr ja de bună
S-a re tra s în O lten ia, v ie ţu in d la R îm n ic şi la C ozia. în sep -
:ie 1659, era trim is în tr-o m isiu n e d ip lo m a tic ă la p rin c ip e le
rghe Rakoczy II la Tîrgu Mureş. A m urit după 20 decembrie
cînd — fiind în pragul m orţii — făcea o danie m în ăstirii Cozia.
ibil a şi fost în m o rm în ta t în această m înăstire. Irm aşul im ediat al
lui Ignatie la Rîm nic se num ea D io n isie , pro-
fost egum en la C ozia. A p ăsto rit din 1653 p în ă în p rim a parte
J'lu i 1657, cînd se va fi re tra s din scau n ; la 28 m ai 1666 era
it ca «răposat(ul) episcop Dionisie».
'n nou ep isco p de R îm nic cu num ele Ig n a tie zis « G recul» este
it pen tru prim a oară la 2 iunie 1657. A p elativ u l acesta, în tîln it
te ch iar în tim pul vieţii sale, ca şi iscălitu ra sa în g receşte, sînt
 in d ic ii ca el a fo s t g re c de n e a m . în a n ii u rm ă to ri, a p a re m e re u în
acte, p în ă în a n u l 1667. V lă d ic a T g n a tie s -a în g rijit de b u n ă s ta re a
m a te ria lă a ep a rh iei sale, dobândind fe lu rite p ro p rie tă ţi, după cum
re ie se d in u n e le acte. P re su p u n e m că a m u rit în p rim e le luni a le a n u -
lui 1668, căci la 21 m artie 1668 se în to c m e a a c tu l de a le g e re al ur -
m aşului său în scaun, co n sem n at în C o ndica S iîn tă a M itro p o liei ; se
v o rb e a de « fe ric itu l ch ir Ig n atie» care îşi p lă tis e « o b şte a sc a, dato rie» .
U rm a ş u l să u a fo s t S e ra fim , o rig in a r d in S la tin a -O lt, un tim p
e g u m e n al s c h itu lu i D e le n i, s itu a t în s a tu l cu a c e la ş i n u m e, la n o rd
de Slatina, ctitorit de m arele paharnic D răguşin D eleanu. P robabil la
re c o m a n d a re a b o ie rilo r D e le n i, în ru d iţi p rin n eam cu M a te i B a sa ra b ,
a a ju n s , în 1 6 4 8 , e p is c o p al B u z ă u lu i. D u p ă ce a p ă s to r it a c o lo 20
de a n i, la 21 m a rtie 1668 a f o s t tr e c u t în s c a u n u l v lă d ic e s c de la
R îm n ic (p rim u l a c t d in C o n d ic a S fîn tă a M itro p o lie i a m in te ş te to c -
m ai m u ta rea sa la R îm n ic). In a c ea stă n o u ă slu jire a rh ie re a sc ă este
m e n ţio n a t în m a i m u lte a c te in te rn e , de re g u lă a c te de p ro p rie ta te ,
fie p a rtic ip în d la O b ş te a s c a A d u n a re a ţă rii, in c a re e ra u lu a te m ă -
suri de in teres general.
E p isco p u l S erafim a c tito rit sch itu l S trih areţ, e x iste n t p în ă azi în
o raşu l S latin a, în c h in a t M itro p o lie i din B u c u re şti, c îrm u ită p e atu n ci
de T e o d o sie . A c u m p ă ra t fe lu rite p ro p rie tă ţi p e se am a c tito rie i sale ;
alte n u m ero a se danii i-au fă c u t şi unii cred in cio şi.
F iin d în a in ta t în v îrs tă , S e ra fim s -a re tra s d in sc a u n u l v lă d ic e s c
în a d o u a ju m ă ta te a a n u lu i 16 7 0 , îm b ră c în d m a re a s c h im ă m o n a -
h ală, sub n u m e le de S ilv estru . S -a a ş e z a t la s c h itu l S tih a re ţ, u n d e a
tre c u t la cele v e ş n ic e p rin anii 1672— 1673, fiin d în g ro p a t to t acolo.
D a c ă la c e le s p u s e p în ă aci a d ă u g ă m şi a c tiv ita te a d e s fă ş u ra tă de
S e ra fim ca e p is c o p la B u z ă u , v o m a v e a o im a g in e şi m ai lim p e d e
a su p ra a c e stu i ie ra rh cu a le se în su şiri g o sp o d ă re şti şi cu o v ia ţă
d u h o v n ice a scă superioară.
D u p ă « p a re tis is u l» lui S e rafim , lo c u l său a fo st o c u p a t de eg u -
m enul Varlaam de la G lavacioc. L a 24 decem b rie 1672, deci după o
p ă s to rire de a b ia doi an i la R îm n ic , a fo st a ies în sc a u n u l de m itro -
p o lit al U n g ro v la h ie i. L a R îm n ic e s te p o m e n it în c îte v a a c te de
p ro p rie ta te a le E p isc o p ie i. D e a se m e n e a , a ru g a t pe d o m n ito ru l A n ­
to n ie V o d ă d in P o p e ş ti să d e a u n h r is o v p e n tr u s c u tir e a de b ir a
fiilo r de preoţi.
E p isc o p u l" Ş te fa n era o rig in a r d in p ă rţile de su d a le O lten ie i.
P ro b a b il s --a c ă lu g ă rit în m în ă s tire a S a d o v a , p e c a re a şi c îrm u it-o
ca e g u m e n a p ro a p e d o u ă d e c e n ii. în a c e a s tă c a lita te , a c h iv e r n is it
cu p ricep ere g o sp o d ăria m înăstirii, izb u tin d să o în zestreze cu noi
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIHf

etăţi, fie p rin c u m p ă ră ri, fie p rin a c te de d a n ii a le u n o r c r e -

şi. D ato rită în su şirilo r sale de bun g o sp o d ar egum enul Ş tefan
; ales episcop al Rîm nicului, la 15 ianuarie 1G73.
i c e i 20 d e a n i d e p ă s to r ie la R îm n ic , s -a im p u s to t p rin în s u -
sale g o s p o d ă re ş ti, iz b u tin d să m ă re a sc ă a v e re a e p a rh ie i a şa cum
L c u t nici unul din în a in ta şii săi. în 1680 s-a rid icat, cu c h e ltu ia la
opotniţâ m are a E p isco p iei, iar în in cin tă a rid ic at chilii de
E p isc o p u l Ş tefan e ste c tito ru l m în ă stirii S ă răc in eşti -V îlc e a, îm -
ă cu m onahia M arta, soţia răposatului clucer R ad u P ăuşescu
fiu l ei T ă n a se P ă u ş e sc u . A fo s t z u g ră v ită de e p is c o p u l D a m a s -
p e ste v re o tre i d e c en ii. D in in iţia tiv a e p is c o p u lu i Ş te fa n , a în -
refacerea sch itu lu i D o b ru şa-V îlcea. T o t sub el au fo st în ch i-
m ai m u lte s c h itu ri la E p is c o p ie , u rm ă rin d p rin a c e a s ta o în d ru
m ai sig u ră a v ie ţii m o n ah iceşti din ele. ;
iste v re d n ic de a m in tit şi fa p tu l ca e p isc o p u l Ş te fa n a. o b ţin u t un
v de la dom nul G heorghe D uca, la 9 aprilie 1676, prin care
ia ca p re o ţii d in e p a rh ia R îm n ic u lu i să p lă te a s c ă b ir o s in g u ră
pe an, la v re m e a h a ra c iu lu i. Se c u n o sc a p o i m ai m u lte d isp o z iţii
ieşti, prin care i se încredinţau atribuţii judecătoreşti, în re
ţea an u m ito r pricini.
"atre sfîrşitu l v ie ţii, e p isc o p u l Ş te fa n a îm b ră c a t m a re a sd iiro ă
ih a U i, su b n u m e le d e « Ş a v a , a r h ie ro s c h im o n a h u l» . A m u rit în
a ju m ă ta te a anului 1693 şi a fost înm orniîiitat în pridvorul bise -
m în ă stirii S ă ră c in e ş ti. R e z u ltă , din to a te c e le de m ai su s, că
o p u l Ş te fa n a f o s t u n u l d in c e i m a i d e s to in ic i şi m a i v r e d n ic i
hi rîm n icen i din v e a cu l al X V II-lea.
Aoul e p isc o p , Ila r io n , se p a re că era o rig in a r to t din O lte n ia ,
m o m e n t ce a a ju n s e g u m e n la m în ă s tire a B is triţa . A fo s t a le s
:a u n u l v lă d ic e s c de la R îm n ic la 18 iu n ie 16 9 3 , d u p ă c u m a ra tă
l s ă u de a le g e re d in C o n d ic a S tîn tă . S -a d o v e d it to t a ş a d e p r i -
t g o s p o d a r - c a şi în a in ta ş u l s? u , iz b u tin d să m ă re a s c ă a v e re a
:opiei p rin fe lu rite c u m p ărări sau danii.
L a in iţia tiv a lui Ila rio n s-a isp ă rv it re sta u ra re a sc h itu lu i D o b ru şa -
ea, lucrare începută încă sub înaintaşul său. Tot la îndem nul
:o p u lu i Ila rio n s-a re fă c u t s c h itu l Ie z e ru l, a ş e z a t în lo cu ri fo a rte
ise, în com una C heia-V îlcea. O in scrip ţie de la sch it arată că
ctito rit de M ircea C iobanul şi doam na C h iajna în 1553, fiin d
« p re fă c u t de iu b ito ru l de D u m n e z eu chir Ila rio n 'e p isc o p , aju -
şi A n to n ie s c h im o n a h u l» , un c ă lu g ă r cu v ia ţă îm b u n ă tă ţită , care
ă it în tr-o « p e ş te ră » , la sc h it, tim p de 28 de ani. D e a s e m e n e a , în
'U i p ăsto ririi lui Ilarion, C o n stan tin B rîn co v ean u a rid ic at cîteva
 E P IS C O P IIL E H 1M N IC U L U I ŞI BUZĂULUI

d in c tito r iile s a le d in O lte n ia (M a m u l, p a ra c lis u l şi b o ln iţa de la

H u rezi etc), iar un iero m o n ah P a isie a în c e p u t refacerea G ovorei.
V lă d ic a I la r io n e ra p r e o c u p a t şi de p ro b le m e c ă rtu ră r e ş ti, că ci
un dascăl, cu num ele A lexandru, a tradus «cu înd em n area şi toata
c h e ltu ia la » sa u n T riod, u n P e n tic o s ta r şi o P s a ltir e cu tîlc.
T o a tă a c e a stă re m a rc a b ilă a c tiv ita te a e p isc o p u lu i Ila rio n a lu at
sfîrşit în tr-u n chip n ep lăcu t, în m artie 1705. F iin d în v in u it că este
« s c h is m a tic » , în tr u c ît a în g ă d u it c a to lic ilo r s ă -ş i z id e a s c ă b is e ric ă
în R îm n ic şi să-şi în g ro a p e m o rţii în c im itiru l E p isco p ie i, p a triarh u l
D o sitei al Ieru salim u lu i, aflat în ţară, a c o n v o c at în m artie 1705, cu
a p ro b a re a lu i C o n s ta n tin B rîn c o v e a n u , u n s o b o r a rh ie re s c , în c a re
s-a h o tă rît ca Ila rio n să fie în lă tu r a t d in sc a u n , d e p u s d in tre a p ta
a rh ie rie i şi tre c u t în rîn d u l m o n a h ilo r sim p li. S -a r p u te a să fie v o rb a
şi d e o in tr ig ă a p a tr ia r h u lu i D o s ite i a l I e r u s a lim u lu i s a u a u n u ia
din m u lţii iera rh i g rec i v e n iţi la n o i în ţară. F a c e m a c e a s tă p re s u p u -
n ere în te m e in d u -n e pe fap tu l că h o tă rîrile n e c an o n ic e p riv ito a re la
c a te ris ire a şi tre c e re a sa în rîn d u l m o n a h ilo r au ră m a s fă ră u rm ă ri.
D u p ă p ă re r e a u n o r c e rc e tă to ri, I la r io n , p ă s tr în d u - ş i ra n g u l şi titlu l
de e p is c o p , a fo s t r în d u it s ta r e ţ al m în ă s tirii S n a g o v , c ă c i în tîln im
u n s ta r e ţ- a r h ie r e u cu a c e s t n u m e în 1707 şi 1712. L a 29 iu n ie 1707,
a lu a t p a rte la s fin ţire a m în ă s tirii S fîn tu l G h e o rg h e -N o u d in B u c u ­
re ş ti, c tito ria lu i'B rîn c o v e a n u , ca « p ro in e p is c o p u l R im n ic u lu i» . N u
se ştie u n d e şi cîn d a m urit.
L a 16 m artie 1705, în scaunul vlădicesc de la R îm nic a fost ales
« e g u m e n u l ch ir A n tim de la S n agov», care, deşi a p ă sto rit aici num ai
tre i a n i, a în s c r is u n a d in c e le m ai lu m in o a s e p a g in i d in is to r ia
eparhiei, m ai ales p rin rea liz ă rile sale de ord in cultural.
Episcopia Strehaiei. In anul 1672, apare o nouă eparhie în Ţara
R o m â n e a s c ă , la S tre h a ia , cu re ş e d in ţa în m în ă s tire a de a c o lo — z i ­
d ită de M a te i B a s a ra b — a v în d ju r is d ic ţie p e s te u n te r ito r iu d e s tu l
de re s trîn s , în p ă rţile M e h e d in ţilo r. N o u a e p a rh ie a a v u t un sin g u r
titular, pe episcopul (num it în unele acte «arhiepiscopul») D aniil. U nii
isto ric i l-a u id e n tific a t cu ac el « D a n iil A n d re a n m o n a h u l din Ţ ara
Panoniei», adică din Transilvania — probabil din părţile ei ele "apus — ■
care a trad u s din g rec e şte în d rep ta rea L e g ii de la T îrg o v işte, din anul
1652. In frăm întările politice din T ransilvania între anii 1659— 1662,
principele Transilvaniei M ihail A paffi îl num ea — la 20 aprilie 1662 —
« e p is c o p » în Ţ a ra F ă g ă ra ş u lu i. N -a r fi e x c lu s ca în a in te de a c e a s tă
dată să fi o c u p a t p e n tru sc u rt tim p ch iar scau n u l de m itro p o lit al
T ra n silv a n ie i, în lo cu l lui S ava B ra n c o v ic i. D in T ra n silv a n ia a tre c u t
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

0 - ld o v a , a ş e z î n d u - s e la s c h itu l B a b e l e , m e t o c al m în ă s ti r ii S o v e ja ,
ia lu i M a te i B a s a ra b , a m în d o u ă în p ă rţile V ra n c e i. A ic i e ra a te s -
e m a i m u l t e a c t e , p r i n t r e c a r e şi u n u l d e d a n i e d i n 1 2 i a n u a r i e
d e la Ilia ş A le x a n d ru , d o m n u l M o ld o v e i, p rin ca re « a m ilu it p re
o riu l n o s tr u p re D a n iil, c e -a u fo s t m itro p o lit la B e lig ra d , în Ţ a ra
re a s c a » . P r o b a b il v lă d ic a D a n iil se b u c u r a d e p r ie t e n ia lu i G ri -
G h i c a , d o m n u l Ţ ă r i i R o m â n e ş t i ( 1 6 6 0 — 1 6 6 4 şi 1 6 7 2 — 1 6 7 3 ) , p e
1- a p u tu t c u n o a şte p e cîn d a c e sta a rid ic a t o b ise rică , cu h ram u l
al I o a n B o t e z ă to r u l, în F o c ş a n i. P o a te 1 -a a ju ta t în 1 6 6 4 , c în d a
u t sc a u n u l d o m n e sc . P e n tru a răsp lă ti p e D a n iil p e n tru se rv ic iile
e, c a şi p e n t r u d e v o t a m e n t u l s ă u , d u p ă c e - a a j u n s d o m n a d o u a
G r i g o r i e G h i c a a c r e a t p e n t r u el o E p i s c o p i e , î n p ă r ţ i l e M e h e -
[or, c u r e ş e d i n ţ a la S tr e h a ia . î n t e m e i e r e a n o ii E p i s c o p i i e r a c o n -
i a t ă şi d e o p i s a n i e p e u n z i d , l a c h i l i i l e m î n ă s t i r i i .
Ac e s t l u c r u s - a p e t r e c u t î n v a r a a n u l u i 1 6 7 2 , c î n d a f o s t î n l ă t u r a t
s c a u n şi m i t r o p o l i t u l T e o d o s i e , p e n t r u c a l a 2 4 d e c e m b r i e 1672
ii p a r t i c i p a l a a l e g e r e a l u i V a r l a a m a l R î m n i c u l u i c a m i t r o p o l i t al
ia r la 15 ia n u a rie 1673 la a le g e re a e g u m e n u lu i Ş tefan d e la
v a c a e p i s c o p al R î m n i c u l u i . La 15 a p r i l i e 1673, era am in tit în
iv u l lu i G r i g o r ie G h ic a , p r in c a re f ă c e a u n e l e u ş u r ă r i m a te r ia le
ţ i m i i d e m i r . V l ă d i c a D a n i i l m a i e s t e p o m e n i t şi î n c i t e v a a c t e *
ro p rie ta te , fie c a « ep isc o p » , fie c a « a rh ie p isc o p » .
E p is c o p ia e fe m e ră a S tre h aiei a fo st d e s fiin ţa tă d e Ş e rb a n C a n ta -
io , l a s c u r t t i m p d u p ă c e a o c u p a t s c a u n u l d o m n e s c . F ă c u s e a c e s t
î, p e n t r u ca, să re s ta b ile a s c ă situ a ţia e x is te n tă m a i în a in te în
ric a ţării, m a i ales că E p is c o p ia S tre h aiei era c re a tă d e G rig o rie
:a, d u ş m a n u l f a m i l i e i s a l e . P r e s u p u n e m c ă d e s f i i n ţ a r e a s - a f ă c u t
p r ilie 1 6 7 9 , c în d i s - a r e d a t s c a u n u l m itr o p o lita n lu i T e o d o s ie . P e
ic a D a n iil 1-a n u m it a tu n c i « n ă s ta v n d c » al c tito rie i sa le d e la C o -
în i. D a r în 1 6 8 1 , a c e a s ta a fo s t în c h in a t ă la S fîn tu l M u n te A th o s ,
n d în f r u n te a ei e g u m e n i g re c i. în a c e s te î m p r e ju r ă r i, D a n iil s -a
îs ia ră şi în M o ld o v a , la sc h itu l B a b e le . S p re sfîrşitu l a n u lu i 1685,
d i n n o u î n B u c u r e ş t i , l a a l e g e r e a şi h i r o t o n i a m i t r o p o l i t u l u i V a r l a a m
i d e a l u l u i , s e m n î n d şi e l a c t u l d e a l e g e r e d i n C o n d i c a S f î n t ă , c a
n iil p r o in a r d e le a n » . A m u r it p e la j u m ă t a t e a a n u lu i 1 6 8 8 , în sch i -
B a b e le . B u n u rile sa le au fo s t u rm ă rite d e c ă lu g ă rii g re c i d e la
o ce n i, care au co n v in s pe Ş erban V o d ă C a n ta cu zin o să a d u c ă
o r ţa î n B u c u r e ş t i p e f o s tu l m i t r o p o l i t T e o d o s i e al M o l d o v e i , c a să
a r e b u n u r i l e r ă m a s e d e l a el.
 EPISCOPIILE KIMJNUJUljUI .>! tfUZ.AUl.ui

D e ş i a a v u t o v i a ţ ă a t î t d e z b u c i u m a t ă , D a n i i l a s l u j i t B i s e r i c a şi
p e c r e d i n c i o ş i i d i n t o a t e c e l e t r e i ţ ă r i r o m â n e ş t i , dîrid u n f r u m o s
e x e m p lu a s u p ra felu lu i în ca re a în ţe le s u n ita te a ro m â n e a sc ă .

Episcopia Buzăului. In s e c o lu l al X V I I - l e a , p e s c a u n u l v l ă d i c e s c
d e la B u z ă u au p ă s to rit m a i m u lţi ie ra rh i d e se am ă , c a re au ră m a s în
is to ria n o a s tr ă b is e r ic e a s c ă c a o a m e n i d e ca rte, c a z id ito ri d e lă c a ş u ri
sfin te , c a p r ic e p u ţi c h iv e r n is ito ri ai b u n u r ilo r e p a r h ie i sa u c a b u n i
p ă s t o r i ai d r e p t c r e d i n c i o ş i l o r c r e ş tin i d e p e m e l e a g u r i l e b u z o i e n e .
D u p ă a l e g e r e a lu i L u c a d in C i p r u c a î n t î i s t ă t ă t o r al B i s e r i c i i d in
Ţ a ra R o m â n e a s c ă , în to a m n a an u lu i 1602, sc a u n u l v a c a n t d e la B u z ă u
a fo st o cu p a t de ep isco p u l Chirii, p ro b a b il în u ltim e le lu n i ale a c e ­
lu ia şi an. In a c te le v r e m ii a p a r e a b ia î n tim p u l lui R a d u Ş e r b a n ( 1 6 0 2 —
1 6 1 1 ) , şi a n u m e l a 2 4 f e b r u a r i e 1 6 1 0 , c î n d p a r t i c i p ă l a u n s c a u n d e
j u d e c a t ă , a lă tu r i d e c e ila lţi v lă d ic i ai ţă rii. în an ii u r m ă t o r i n u m e l e
să u a p a re în a lte a c te in te rn e .
iN u ştim d in ce m o tiv e , a fo s t în d e p ă r ta t d in sc a u n u l v lă d ic e s c
o ri a f ă c u t p a r e tis is , p e n t r u c ă î n t r e an ii 1 6 1 9 — 1 6 2 1 , îl î n t î l n i m e g u ­
m e n l a m î n ă s t i r e a S n a g o v . P o a t e s ă fi f o s t î n l ă t u r a t d e d o m n i t o r u l
A l e x a n d r u I l i a ş ( 1 6 1 6 — 1 6 1 8 şi 1 6 2 7 — 1 6 2 9 ).
E p i s c o p u l Efrem Trufaşei e s t e î n t î l n i t î n s c a u n l a 7 i a n u a r i e 1 6 1 8 ,
c în d A le x a n d r u Ilia ş îi d ă d e a î m p u t e r n ic i r e « s ă j u d e c e în ju d e ţ u l S ă -
c u i a n i l o r d e o a m e n i n e c u n u n a ţ i şi d e r u d e şi d e a p a t r a î m p r e u n a r e
şi d e t o a t e d e c e i a s t e j u d e c a t a p i s c u p e a s c ă , s ă a i b ă a - i j u d e c a c u m
a u f o s t l e g e şi m a i d i n a i n t e v r e m e » . A c e s t h r i s o v , p r i n c a r e s e r e c u -
n o ş te a u d re p tu rile sa le e p is c o p a le , n e f a c e sa c r e d e m c ă e ra d e c u rîn c i
a le s în s c a u n u l v lă d ic e s c . E s te în tîln it a p o i în alte c îte v a a c te in te r n e
m a i a l e s d e î a M a t e i B a s a r a b , c a r e f ă c u s e E p i s c o p i e i c î t e v a d a n i i şi
s c u t i r i . D e l a e p i s c o p u l E f r e m a r ă m a s şi o c a r t e d e p r e o ţ i e — exem ­
p la r fo a r te r a r — c u d a ta d e 16 iu n ie 1633. U ltim a m e n ţiu n e d o c u m e n -
t a r ă d e s p r e el e s te d in 3 0 i a n u a r ie 1 6 3 7 , c în d e r a p o m e n i t î n p r e f a ţa
Psaltirii s la v o n e d e la G o v o ra . C u rîn d d u p ă a c e a s ta a tre c u t la ce le
v eşn ice.
E p isc o p u l Ştefan a p a r e d o c u m e n ta r la 3 0 iu lie 16 3 7 . N u m e l e său
e s t e a m i n t i t şi, î n c î t e v a t i p ă r i t u r i d i n t i m p u l l u i M a t e i B a s a r a b : î n
Ceaslovul s l a v o n d e l a G o v o r a ( 1 6 3 8 ) , î n Evanghelia cu învăţătură de
l a G o v o r a ( 1 6 4 2 ) şi î n c e a d e l a D e a l u d i n 1 6 4 4 , t o a t e t i p ă r i t e c u « b l a -
g o s l o v e n i a » m i t r o p o l i t u l u i T e o f i l şi a e p i s c o p i l o r I g n a t i e d e l a R î m n i c
şi Ş t e f a n d e l a B u z ă u . E s t e p o m e n i t şi î n u n e l e a c t e a l e v r e m i i , f i e
ju d e c in d fe lu rite p ric in i d e p ro p rie ta te , fie în a c te d e d a n ie sau de
a ltă n atu ră . D e p ild ă , în 16 3 9 a lu a t p a rte la A d u n a re a o b ş te a s c ă a
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

d s-a h o tă r ît ca n ic i o m în ă s tire să nu m ai fie în c h in a tă u n e i

ăstiri din ţară şi de p este hotare. în 1644, a p articip at — ală-
m itropolitul Teofi'l şi episcopul Ignatie de la R îm nic — la so-
in v o c a t de m itro p o litu l V a rla a m al M o ld o v e i, c a re a a p ro b a t
ui la C a te h is m u l c a lv in e sc . A p ă s to r it p în ă în 1648, c în d v a
din a c ea stă viaţă.
paginile anterioare am am intit de episcopul Serafim , ori-
in Slatina O ltului, fost egum en la schitul D eleni, lîngă
ridicat de m arele" paharnic D răguşin D eleanu. Prin
fost ales episcop la Buzău, se pare la recom andarea
r D eleni, înrudiţi cu M atei B asarab prin m am e. în cei
ni de p ă s to rie la B u z ă u , e p is c o p u l S e ra fim s -a im p u s în o ch ii
ca u n om h a rn ic , p ric e p u t şi cu o v ia tă d u h o v n ic e a s c ă a le a să.
1649, M a te i B a sa ra b a d isp u s să fie d ă rîm ată din te m e lie ca -
din B uzău, «arsă şi stricată de năv ălirile varvariceşti», constru -
locul ei o nouă catedrală. D esigur, supravegherea lucrărilor a
episcopul Serafim.
z b u tit să sp o rească a v erea E p isco p ie i p rin cîtev a danii şi sc u-
m eşti. D e p ild ă , în 1652, M a te i B a s a ra b îi în tă re a s tă p în ire a
atru sate ; p e ste doi ani C o n sta n tin Ş erbân B a sa ra b îi h ă răzea
O vran i de sa re pe a n şi ap o i, a c e la şi d o m n sc u te a p o s lu ş n ic ii
iei de to a te d ă rile . S -a u p rim it şi c îte v a d a n ii d in p a rte a u n o r

21 m a rtie 1668, S e rafim a fo st a le s în sc a u n u l v lă d ic e s c de la

u n d e a p ă s to r it p în ă în a d o u a p a rte a a n u lu i 16 7 0 , c în d a
p a re tisis» . S -â re tra s la sc h itu l S tih a re ţ din S la tin a, c tito ria sa,
îm b ră ca t m area sch im ă m o n ah ală, sub n u m ele de Silvestru.
tş it v ia ţa p rin 1 6 7 2 — 1673, fiin d în g ro p a t la S tihareţ. E p isc o p u l
i p o a te fi s o c o tit ca u n u l d in ie ra rh ii de se am ă ai B u z ă u lu i.
4 a p rilie 1668, în sc a u n u l v a c a n t de la B u z ă u a fo s t a les iero -
x l G rig o rie , e g u m e n u l m în ă s tirii B rin c o v e n i. A c e s ta a fo s t în
î p re o t în C îm p u lu n g , iar d u p ă m o a rte a s o ţie i, s -a c ă lu g ă rit
ă s tire a cu h ra m u l A d o rm ire a M a ic ii D o m n u lu i d in a c e l oraş,
ată de M a te i B a sa ra b , u n d e s-a u tip ă r it p a tru c ă rţi, în tre an ii
1650.
; episcop de B uzău, a c tito rit schitul G oleşti, cu h ram u l Sfinţii
■rarhi, situat în apropiere de C îm pulung. L a 14 octom brie 1676, -
m it un act p rin care-şi în ch in a « a c est m ic schitişor» m în ăstirii
lung, « în tru c a re a şi noi sîn te m în c h in a ţi S fin ţie i S ale (M a ic ii
ilu i, n .n .), d in tr-în tîiu , iar m ai v îrto s în tru tu n d e re a c ă lu g ă rie i
B». S c h itu l G o le ş ti a p r im it a p o i m ai m u lte d a n ii d in p a rte a
 e p isc o p u lu i, a fiu lu i său N ic u la şi a u n o r c re d in c io şi în satu l v e c in
Poenari. în p ro n ao su l bisericii, sîn t z u g ră v iţi « G rig o rie episcup B u -
z e v sk i» , îm b ră c a t în m a n tie a rh ie re a s c ă , şi fiii săi « ie re i N ic o la e şi
Ioan ierodiacon», cu so ţiile şi copiii acestora.
E p is c o p u l G rig o rie e în tîln it în m ai m u lte a c te in te rn e , m ai cu
seam ă de proprietate, precum şi în C ondica Siîntă, p a rticip în d la ale-
\g ere a unor. noi vlăd ici. Ş i-a sfîrşit v ia ţa în p rim ă v ara a n u lu i 1.691.
D e d u c e m a c ea sta din fap tu l că la 10 iu n ie 1691, cîn d a fo st ales u r -
m aşu l său, C o n d ic a S fîn tă a ră ta că « m ai n a in te cu p u ţin ă v re m e ş-a u
dat cea de o b şte datorie».
E p is c o p u l M itro fa n . C el ales la 10 iu n ie 1691 era o rig in a r din
M o ld o v a-, că lu g ă rit la m în ă stire a B isericani. D e tîn ă r a în v ă ţa t m eş -
te şu g u l tip a ru lu i, în c e p în d lu cra re a de tip o g ra f şi c o re c to r de cărţi la
Iaşi, sub în d ru m area m arelui m itro p o lit D o softei al M oldovei. N u m ele
său este p o m en it în M o litv e ln ic u l d e -n ţe le s şi în Viaţa şi p e tre c e re a
sfin ţilo r. L a ru g ă m in te a p a tria rh u lu i D o site i al Ie ru s a lim u lu i — a fla t
în M o ld o v a — iero m o n ah u l M itro fan a pus bazele unei tip o g rafii g re ­
ceşti la m în ă stire a C e tă ţu ia lîn g ă Iaşi, în 1682, în care a tip ă rit, alte
c îte v a lu cră ri. D a to rită m e rite lo r pe c a re şi le -a c îş tig a t ca tip o g ra f,
cît şi s p rijin u lu i m itro p o litu lu i D o so fte i, M itro fa n a fo st ales ep isc o p
de H uşi, către sfîrşitul anului 1632.
în 1686, cînd D o so ftei al M o ld o v ei a fo st dus în P o lo n ia de către
re g e le Ja n S o b ie sk i, M itro fa n , ca a d e p t al p o litic ii m itro p o litu lu i său,
a pribegit în Ţara R om ânească, de team a dom nitorului C onstantin C an -
tem ir. A ici, s-a pus în slu jb a lui Ş e rb an C a n ta c u z in o şi a p o i a lui
C onstantin B rîncoveanu, ajungînd conducătorul tipografiei dom neşti din
B u cu reşti. în ac ea stă c alitate, s-a în g rijit de tip ă rire a B ib lie i d in 1688.
P e u ltim a fo aie se p u tea citi : «a to t m e şte rşu g u l tip o g ra fie i şi în d i -
reptării cu v in telo r rum âneşti ostenitoriu, de D u m n ezău iubito riu l M i -
trofan episcopul de H uşi». în 1690. a tip ărit lucrările : întîm pinare la
p r in c ip iile c a to lic e ş i la c h e s tiu n ile lu i C h il L u c a r is a lui M e le tie
Sirigul şi M a n u a l îm potriva ră tă c irii ca lvin e a lui D o sitei al Ie ru s a ­
lim ului, într-un singur volum , în greceşte, iar în 1691, M ărgăritarele
(c u v în tâ r ile ) S i'm tu lu i Io a n G u ră d e A u r, tra d u s e în ro m â n e ş te de
fra ţii R a d u şi Ş e rb an G recean u . L a s fîrşit e ra în se m n a re a : « la to t
m eşte şu g u l lu cru lu i ac estei sfin te cărţi şi ai d io rth o sirii lim b ii ru m â -
neşti, p rim ito riu l de o ste n in ţe M itro fa n , p ro in ep isco p H u şsk ii» .
L a B u zău , a iz b u tit să în fiin ţe z e o tip o g ra fie « d o m n ea sc ă» , cu
sp rijin u l lui C o n stan tin B rîncoveanu. în tim p de 11 ani, de sub te a s c u ­
rile a c e ste i tip a rn iţe au a p ă ru t 10 că rţi, u n a în m ai m u lte v o lu m e.
E p isco p u l, ca u c e n ic al m are lu i c ă rtu ra r D o so fte i, e ra unul din cei
 A TKJ1.1A A1V —
XVIII)

au sprijin it ro m ân izarea slujbelor b isericeşti. D ar acest lucru era

de în fă p tu it d in tr-o d ată, pe de o p arte, p en tru că m u n ca de tăl -
re era g re a şi p lin ă de ră sp u n d e re , ia r pe de a ltă p arte , p e n tru
ad iţia slav o n ă era în c ă destul de p u tern ică. D e aceea, episcopul
D fan a urm at pilda m itropolitului T eodosie şi a înaintaşului aces -
Ştefan, de a trad u ce în ro m ân eşte num ai în d ru m ările tip ico n ale,
carele, parem iile, A postolul şi Evanghelia, precum şi unele ectenii,,
d cîntările şi rugăciunile în slavoneşte.
Jirul tip ăritu rilo r de la B uzău a în c ep u t cu P r a v o s la v n ic a M ă r lu -i
a lui Petru M ovilă (1691), prim a traducere rom ânească a aces -
acrări, făcu tă de logofătul R adu G receanu (ajutat la lo cu rile mai
le de stolnicul C onstantin Cantacuzino). A vea două prefeţe, am-
sem nate de R adu Greceanu.
[n 1698, s-au tip ă rit cele 22 M in e ie , care au v ă z u t acum p en tru
a oară lum ina tiparului la noi. C hiar pe foaia de titlu se preciza
lineiele aveau «tipicul şi p arem iile şi sinaxariul pe lim ba rum â-
:ă» (restul în slavoneşte), «însuşi episcopul Buzăului chir M itrofan
tipograf». Volumul pe septembrie avea — după foaia de titlu -*«
risoare a m itro p o litu lu i T eodosie către C o n stan tin B rîncoveanu,
i sfîrşit, două «înştiinţări» ale lui M itrofan : în prim a cerea iertare
irilo r pen tru g reşelile de tipar, iar în tr-a doua, arăta că trad u ce-
Iin greceşte în rom âneşte le făcuse acelaşi Radu Greceanu. U anii
urm ători, s-au tipărit cîteva cărţi de slujbă, cu în d rum ă-tipiconale,
te x tele din S fînta S crip tu ră (p arem iile), sin ax arele şi ; rugăciuni
în româneşte, iar restul în slavoneşte. A şa au fost : •lo g hionul (1699
şi 1701), O ctoihul (1700), Triodul (1700), P en ti-iru l (1701),
Psaltirea (1701), Liturghierul (1702). A tipărit în ro-işte o b ro şu ră cu
titlu l : în v ă ţă tu r ă p r e o ţilo r pe sc u rt, de ş a p te a le B is e r ic ii, cu
d r e p te d o v e d ir i d in p r a v il a S fin ţilo r P ă r in ţi ). U n ele din
aceste tip ă ritu ri au p refeţe sem n ate de ep isco p u l )fan
(E vh o lo g h io n u l, O ctoihul, P sa ltirea ), altele, de m itropolitul osie
(M in e iu l p e sep tem b rie, Triodul, P e n tic o sta ru l şi în vă ţă tu ra Hor),
una de paharnicul Şerban Cantacuzino (Liturghierul). Toate cărţile
lui M itrofan de la B uzău sînt frum os şi în grijit tip ă-fiin d în ch in ate
lui C o n stan tin B rîncoveanu, m arele p ro tecto r al rii, prin lungi
scrisori, dar mai ales prin versuri, pe care le în tîl-a p ro a p e în to a te
tip ă ritu rile , ceea ce arată că ep isco p u l av ea şi t p o etic. Se
re m a rc ă v in ie te le şi g ra v u rile lo r, de o m a re m ă - e artistică.
episcopul M itrofan are deci meritul că a continuat m unca m itro-
ilor'U ngrovlahiei, Ştefan şi Teodosie. prin aceste tipărituri slavo -
 E P IS C O P IIL E R IM N 1U U L U 1 ţii u u i.iu i.u i

ro m â n e , ca re re p re z in tă fa z a d e tra n z iţie , sp re d e p lin a r o m â n iz a re a

s l u j b e l o r b i s e r i c e ş t i . E l p o a t e fi s o c o t i t c a u n p r e c u r s o r al i n t r o d u c e r i i
d e fin itiv e a lim b ii r o m â n e în b ise ric ă , d e s ă v îrş ită c îţiv a ani m a i tîrz iu
d e m itr o p o litu l A 'n tim Iv ire a n u l.
î n t r e n u m e r o ş i i t i p o g r a f i şi g r a v o r i c a r e s - a u f o r m a t î n j u r u l s ă u
p o a t e fi a m i n t i t A n t i m I v i r e a n u l î n s u ş i , c a r e i - a u r m a t l a c o n d u c e r e a
tip o g ra fie i d o m n e şti d in B u c u re şti, apoi : Io a n ic h ie (Io an ) B a c o v (Bă.-.
c ă u a n u l ) , C h i r i a c M o l d o v e a n u l , şi m u l ţ i a l ţ i i .
M e n ţio n ă m şi f a p t u l c ă d e l a e p i s c o p u l M i t r o f a n a u r ă m a s d o u ă
tra d u c e ri în m a n u s c ris : o c o lec ţie de se n tin ţe re lig io a se -filo z o fic e ,
tra d u să în co lab o rare cu d ascălu l m o ld o v e a n A tan a sie , şi l u c r a r e a
i n t i t u l a t ă Albina, o c u l e g e r e d e î n v ă ţ ă t u r i b i s e r i c e ş t i şi r e l i g i o a s e d i n
u n i i S f i n ţ i P ă r i n ţ i şi f i l o z o f i a n t i c i , t r a d u s ă î n c o l a b o r a r e c u d a s c ă l i i
I l a r i o n şi A t a n a s i e .
N u tr e b u ie tr e c u t c u v e d e r e a n ici f a p tu l c ă e p is c o p u l M itr o f a n A
c tito rit sc h itu l Bonţeşti, în p ă rţile V ra n c e i, d e v e n it m ai tîrz iu m e to c
a l E p i s c o p i e i , c ă r u i a i - a p u r t a t a p o i o g r i j ă d e o s e b i t ă , f ă c î n d u -i d a n i i
A c u m p ă ra t fe lu rite b u n u ri sau a p rim it d an ii p e s e a m a E p isc o p iei!
R e z u ltă că e p isc o p u l M itro fa n a fo st u n u l d in cei m a i d e s e a m A
ie ra rh i c ă rtu ra ri d in tre c u tu l n o s tru , n e f iin d e g a la t — la B u z ă u — d eci]
d e e p i s c o p u l C h e s a r i e , c u u n s e c o l şi m a i b i n e m a i t î r z i u . Ş i-a da|
o b ş te s c u l s f îr ş it î n v a r a a n u lu i 1 7 0 2 , c ă c i la 3 o c t o m b r i e e r a a le s cj
ep isco p « d ască lu l ch ir D am a sc h in » .
N o u l ep isco p Damaschin Dascălul s e t r ă g e a d i n t r - o f a m i l i e dA
m o ş n e n i, d in satu l - V o in e ş ti (ju d . D îm b o v iţa ) . N u ştim în c e îm p r e ju
ră ri ş i- a î n s u ş i t o c u l tu r ă a le a s ă , r e m a r c î n d u - s e c a u n v r e d n i c tăi
m ă c it o r al c ă r ţilo r n o a s tr e de slu jb ă , c o n trib u in d , p rin a c ea sta , 1
c r e a r e a şi d e z v o l t a r e a l i m b i i l i t e r a r e r o m â n e ş t i . U n i i c e r c e t ă t o r i s u s
ţ i n c ă a r fi l u a t p a r t e l a t i p ă r i r e a şi c h i a r l a t ă l m ă c i r e a B i b l i e i d e 1
B u c u re ş ti d in 1688, p ă re re n e a c c e p ta b ilă . în o ric e caz, în 1700, m itro
p o litu l T e o d o s ie sc ria că Octoihul tip ă rit a tu n c i la B u z ă u e ra « fă c u
a p ro a p e d in n o u c u m u ltă m u n c ă d e dascălul Damaschin al n o s tr u > :
A f o s t d a s c ă l la ş c o a la d e sla v o n ie d in B u c u re ş ti, c a u n u l c e ştia sla
v o n e ş t e , g r e c e ş t e şi l a t i n e ş t e , a p o i d a s c ă l a l f i u l u i s t o l n i c u l u i C o n
sta n tin C a n ta c u z in o , v iito ru l d o m n Ş te fa n ( 1 7 1 4 — 1715). •
R e p u ta ţia de b u n că rtu ra r a fă c u t ca la 3 o c to m b rie 1702, « d asc
Iu l c h i r D a m a s c h i n » s ă fie a le s e p i s c o p la B u z ă u , în lo c u l lu i M i t r o f a r
D e s p r e a c tiv ita te a sa la B u z ă u a v e m ştiri d e s tu l d e p u ţin e . A c o n ţin u
a c t i v i t a t e a t i p o g r a f i c ă a l u i M i t r o f a n , t i p ă r i n d Molitvele vecerniei t
utreniei ( o e d i ţ i e î n 1 7 0 2 , a l t a p r i n 1 7 0 3 — 1 7 0 4 ) , c u r u g ă c i u n i l e î n si
v o n e şte , tip ic u l în ro m â n e şte , Psaltirea, în 1703, cu p sa lm ii în slav e
3, iar in dicaţiile tipiconale, m olitvele după catism e şi cîteva «în -
turi», în rom âneşte. în 1704 a retip ărit A postolul, în rom âneşte
ediţia de la B ucureşti din 1683. în tr-o scrisoare a m itropolitului
[osie către D am aschin, din 25 septem brie 1703, îi m ulţum ea pen-
:ele cinci C atavasiere trim ise în dar. Deşi nu avem nici un exem -
din ace astă carte, putem presu p u n e că este v o rb a de o tip ă ritu ră
, în c ă necunoscută. Din 1704, activ ita te a tip o g ra fic ă la B uzău a
at pentru patru decenii.
\ răm as de la el şi o v ersiu n e ro m ân e ască (1704) a T îlc u irii
:alipsei a lui A ndrei,' arhiepiscopul Cezareii Capadochiei (după
ic e re a slav o n ă fă c u tă de L av ren tie Z izan ie). T ot în calita te de
op de Buzău, D am aschin a în fiin ţat o şcoală la Focşani, n
prim ăvara anului 1708, probabil în martie, a fost ales în scau-
i'lăd icesc de la R îm nic, în locul unui alt m are cărtu rar, A ntim
anul, care, la 28 ian u arie, trecu se în scaunul m itro p o litan .

C o n c l u z i i : In secolul al XVII-lea, în scaunul de la Rîmnic

p ă sto rit ierarhi vrednici de cinstire, ca Teofil, Ignatie Sîrbul şi
irlaam , care au ajuns m itro p o liti, apoi Serafim şi Ştefan, a m în -
i ctitori de lăcaşuri sfinte. La Episcopia efemeră a Strehaiei a păş -
it vlădica, D anii], care s - a pus în slujba credincioşilor din toate
fe trei ţări româneşti.
E piscopia Buzăului a fo s t p ă sto rită de ierarhi ca Serafim şi Gri -
rie, p ricep u ţi chivernisitori ai bunurilor .episcopiei şi ctitori de
aşuri sfinte, iar în tim pul dom niei lui C onstantin B rîncoveanu,
m arii că rtu ra ri M itro fa n şi D am aschin, care au adus un a p o rt
Aţios la intro d u cerea lim bii rom âne în slu jb a bisericească.

BIBLIOGRAFIE
i v o a r e : GHENADIE (ENĂCEANU) CRAIOVEANU, C o n d ic a S im tă , Bncu-
886, XXVI+418+XIV p. (retipărite din «BÎO.R.», an. VIII, 1884, IX, 1885 şi
5); Academia R.S.R., D o c u m e n te p r i v in d is to r ia R o m â n ie i. B. Ţ a ra R o m â n e a s c ă ,
XVII. voi. I (1601 —1610), Bucureşti, 1915; voi. II (1611—1615), Bucureşti,
voi. III (1616—1620), Bucureşti, 1951 ; voi. IV (1621—1625), Bucureşti, 1954 şi
: indice (1601—1625), Buc, 1960;' Academia R. S. România, D o cu m en ta R o -
H isto ric a . B . Ţ ara R o m â n e a sc ă , voi. XXI (1626—1627), întocmit de Damaschin
bucureşti 1965, XLII + 596 p.
to r ia Ţ ă r ii R o m â n e ş ti 1 2 9 0 —2690. L e to p i s e ţ u l c a n ta c u z in e s c . Ediţie critică de
cescu şi D. Simonescu, Bucureşti, 1960, LXII + 253 p. (şi în voi. C r o n i c a r i
i, ediţie îngrijită de Mihail Gregorian, voi. I, Bucureşti, 1961, p. 81—224).
p i s c o p i a • R î m n i c u l u i : S iîn ta E p isc o p ie a R îm n ic u lu i N o u l Severin , iti,
1906, CXXXIV + 695 p. j NICULAE ŞERBĂNESCU, E p is c o p i i R îm n ic u l u i 3.»,
an XVI, 1964, nr. 3 —4, p. 171 —212; DIMITRIE CORAVU, V ia ţa ş i a c - a
e p i s c o p u l u i Ş t e i a n a l R î m n i c u l u i (1 6 7 3 —2693J, în M.O., an. XX, 1968, nr. .
211—229. Asupra lui Teofil, Ignatie Sîrbul şi Varlaam ca episcopii de Rîm -
nic, vezi bibliografia indicată la capitolele privitoare la Mitropolia Ungrovlahie
&ub arhipăstoria lor.
E p i s c o p i a S t r e h a i e i : IOAN BIANU, Episcopia Strehaiei în anii 2673—
1683. Notă istorică, în «An. Acad. Rom.», M.S.I., s. II, t. XXVI (1903—1904), p. 171-1
131 ; ALEXANDRU LAPEDATU, Episcopia Strehaiei şi tradiţia scaunului bănesi
de acolo. Studiu istoric, Bucureşti, 1906, 30 p. ; AL. T. DUMlTRESCU, Despre «Istorii Ţării
Româneşti dintru început» şi autorul ei Daniil Panoneanul, iost mitropolit a Ardealului
şi episcop al Strehăii, în voi. Lui Ion Bianu amintire, Bucureşti, 1916 p. 227—255 ;
VENIAMIN POCITAN BÂRLĂDEANU, Episcopia Strehaiei, în «B.O.R.ij an. XLVIII,
nr. 7—8, 1930, p. 644—660; NICULAE ŞERBÂNESCU, Despre Epis copia
Strehaiei, în «M.O.», an. VI, 1954, nr. 9—10* p. 488—510; NICULAE ŞERBĂ NESCU,
Documente despre Episcopia Strehaiei, în «M.O.», an. VI, 1954, nr. 11 — 12 p. 633—
688; NICULAE ŞERBĂNESCU, Noi mărturii despre Episcopia Strehaiei ş episcopul ei
Daniil, în «M.O.», an. XIII, 1961, nr. 1—4, p. 71—79.
E p i s c o p i a B u z ă u l u i : TOMA G. BULAT, Titularii Episcopiei Buzăului ii
secolul XVII, în «G.B.», an. XXX, 1971, nr. 5—6, p. 496—510 şi an. XXXI, nr. 7—8 1972, p.
825—850; TOMA G. BULAT, Un mare episcop al Buzăului din secolul XVII Seraiim
Slătineanu, în «G.B.», an. XX, 196], nr. 1—2, p. 157—161 ; TOMA G. BULAT O iundaţie a
episcopului Serafim lingă oraşul Slatina, în «M.O.», an. XIV, 1962 nr. 5—6, p. 370—375;
VICTOR BRĂTULESCU, Documente, inscripţii cu caracte istoric şi zugravi ţărani, în
«G.B.», an XIX, 1960, nr. 3—4, p. 256—266; IOAf1 RĂUŢESCU, Ştiri documentare
privitoare la biserica din Schitul Goleşti (Muscel în «G.B.», an. XXI, 1962, nr. 9—10, p.
864—876.
IOAN BIANU, Mitrolan, episcopul Huşilor şi al Buzăului, mare tipograi, îi
Almanahul Graficei Române, Craiova, 1927, p. 44—49; NICOLAE TURCU, Viat'
şi activitatea cultural-tipograiică a episcopului Mitrolan al Buzăului, în B.O.R., al
LXXXIII, 1965, nr. 3—4, p. 280—296; GABRIEL COCORA, Un mare tipograf ;o măn în
circuitul european în secolul al XVII-lea : episcopul Mitrolan al Buzău lui. în voi.
Tipar şi cărturari, B ucureşti, 1977, p. 143 — 179 (şi în B.O.R., ap XCV, 1977, nr.
9—12, p. 981—997) ; ' DORU MIHAIESCU, Consideraţii asuprţ vieţii şi activităţii
tipăritorului primei Biblii româneşti, Mitroian, episcopul de Huş în M.M.S., an. LV, 1979,
nr. 3—6, p. 314—334.
BARBU TEODORESCU, Episcopul Damaschin şi contribuţia sa Ia crearea limb*
române, în M.O., an. XII, 1960, nr. 9— 12, p. 627—645 (alte lucrări despre el s
vor indica la capitolul :_Ep_iscopia Rîmnicului în prima jumătate a secolului j
XVIII-lea) ; ANTONIE PLĂMĂDEALA, Episcopi ai Buzăului In cultura română, î voi.
Spiritualitate şi istorie la întorsura Carpaţilor, II, Buzău, 1983, p. 55—62
GABRIEL COCORA, Episcopia Buzăului, o vatră de spiritualitate şi simţire romă nească,
Buzău, 450 p.
T i p ă r i t u r i l e de la B u z ă u : IOAN BIANU şi NERVA HODOŞ, Bi
bliogrufia românească veche, tom. I (1508— 1716), Bucureşti, 1903, X + 571 p.; ton
IV {red. IOAN BIANU şi DAN SIMONESCU), Bucureşti, 1944, XII + 375 p.; DA
NIELA BRATU, Tipografii de la Buzău, în G.B., an. XVII, 1958, nr. 8, p. 727—739 GABRIEL
COCORA, Tipografia şi tipăriturile de Ia Episcopia Buzăului, în B.O.R an. LXXV1II,
1960, nr. 3—4, p. 286—331 ; GABRiEL COCORA, Tipografia de I Episcopia
Buzăului, în voi. Tipar şi cărturari, Bucureşti, 1977, p. 9—105.
 XL
VIAŢA BISERICEASCĂ
A ROMÂNILOR DIN BANAT, ARAD ŞI BIHOR
PINĂ LA SFÎRŞITUL SECOLULUI AL XVII -LEA

re g iu n ile d in s u d -v e s tu l ţă rii n o a s tre , în p r o v in c ia is to ric ă

( a z i j u d e ţ e l e T i m i ş şi C a r a ş - S e v e r i n ) , ş t i r i l e p r i v i t o a r e l a v i a ţ a
:ească sîn t fo a rte sărace şi c o n f u z e , î n c î t c u g r e u se p o a te
f a c e î în is to r ia B is e r ic ii O r t o d o x e r o m â n e ş ti d in a c e s t c o lţ d e ţa ră .
d e s c o p e riri a rh e o lo g ic e (in e lu l d e a u r cu sim b o lu ri c re ştin e de
l e H e r c u l a n e , p r e c u m şi i n e l e l e şi o p a i ţ e l e c r e ş t i n e d e s c o p e r i t e
;v a lo c a lită ţi d in B a n a t) a te s tă e x is te n ţa u n o r cre ştin i în a c e s te
in c ă d in s e c o lu l al IV -le a . L a M o r is e n a s - a u d e s c o p e r it f u n d a -
îei b a z ilic i c u b a p tis te riu , d e p r in s e c o le le IV -V I.
p rim a ju m ă ta te a se co lu lu i X e x ista în B a n a t u n v o ie v o d a t, c o n ­
i G lad , ia r în p r im e le d o u ă d e c e n ii ale se c o lu lu i X I, u n c o n d u c â -
:al c u n u m e l e O b t u m s a u A h t u m . D u p ă c e s - a b o t e z a t l a V i d i n ,
nul 1002, O h tu m a z id it la M o r is e n a o m în ă s tire o rto d o x ă , cu
1 S fîn tu l Io a n B o te z ă to ru l, în ca re a a ş e z a t « c ă lu g ă ri g rec i» ,
o r t o d o c ş i . D u p ă c e M o r i s e n a şi ţ i n u t u l î n c o n j u r ă t o r a u f o s t o c u -
e r e g e le m a g h ia r Ş te fa n cel S fîn t, p r in 1 0 2 8 — 1 0 3 0 , în u r m a tră -
ui C h a n a d in u s ( C ia n a d in u s ), s fe tn ic u l lu i O h tu m , în m în ă s tire a
I o a n a u f o s t a d u ş i c ă lu g ă ri la tin i, în f ru n te c u e p is c o p u l G e ra rd ,
u g ă rii o rto d o c ş i au fo s t m u ta ţi în n o u a m în ă s tire S fîn tu l G h e o r -
n O ro s la n o ş (azi M a id an ). în 1020, în tre ep a rh iile su p u se A rh i -
p i e i d e l a O h r i d a , s e n u m ă r a şi c e a d e D i b i s c o s , c a r e a f o s t i d e n t i -
cu străvechiul T ib isc u m d in tim p u l stăp în irii r o m a n e (azi Ju p a ,
C a ra n s e b e ş ), ia r m ai n o u c u « c a stru l T im iş» , a d ic ă T im iş o a ra
. D e ş i B a n a t u l a f o s t o c u p a t d e re g ii c a to lic i ai U n g a r ie i, au
u a t să e x iste a ş a -n u m ite le d istric te ro m â n e şti, în lo c u l v e c h ilo r
e şi v o i e v o d a t e d i n a c e s t e p ă r ţ i . S e c u n o s c m a i m u l t e d i s t r i c t e ,
cei m ai în s e m n a t fiin d a l C a ra n s e b e ş u lu i, f ie c a r e cu u n n u m ă r de
sate, c o n d u se, d u p ă o b ic e iu l lo r s tră v e c h i (« le g e a ro m â n ilo r» ). C u
tim p u l, în ă s p rin d u -s e d o m in a ţia re g ilo r u n g u ri în a c e ste lo cu ri, s -a u
lu a t f e lu r ite m ă s u ri r e s tr ic tiv e îm p o triv a ro m â n ilo r o rto d o c ş i, a şa
cum se făc u se şi în T ran silvania.
D u p ă dezastru l de la C îm p ia M ierlei din 1389, co n tin u at cu cele -
lalte c o tro p iri tu rc e şti din B a lc an i (în 1459 d isp a re în su şi statu l sîr -
besc), o m are p arte din sîrbi au fo st n ev o iţi să em ig reze şi să se sta -
b ile a s c ă în U n g a r ia — m a i a le s în p ă r ţile d e s u d — p re c u m şi în
B a n a t şi A rad. C o lo n iz ă rile s îrb e ş ti în re g iu n ile a m in tite au în c e p u t
din p rim a ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X V -le a (1 4 2 7 ), c o n tin u în d p în ă în
anul 1737, fiin d o rg an izate fie de cîrm u ito rii lor po litici, fie de cei
bisericeşti. A şezîndu-se in B anat, sîrbii au ajuns în contact cu rom ânii,
c a re a v e a u a c e e a ş i c re d in ţă o rto d o x ă . A şa se fa c e că u n ii v lă d ic i
o rto d o cşi de la T im işo ara, V îrşe ţ sau C aran seb eş au fo st de n eam sîrb.
T im p de cîtev a secole nu avem ştiri sig u re d espre e x iste n ţa unor
ierarh i o rto d o cşi în B anat. În c e rc ă rile u n o r isto ric i b ăn ăţen i de a fixa
şirul u n o r « m itro p o liţi» ai B a n a tu lu i cu sed iu l în T im işo ara, în ce p â n d
cu C o n s ta n tin ( la 1286!) sîn t n a iv e , iar p re tin se le lu c ră ri ale d a scă -
lu lu i D a m a sc h in U d ra din C ara n seb eş p rin 1696— 1699 p riv ito a re ia
acei m itropoliţi sînt sim ple fantezii. In schim b, avem ştiri despre r n î-
n ăstirile băn ăţen e de la P artoş, S îngeorge, M esici, V ărădia, Sredişte,
Şem lac (Săraca), C iclova, V oiloviţa, Ilidia, Zlatiţa, C aransebeş, Lipova,
M ră c u n e a etc, c tito rite de c n e ji, p re o ţi şi c re d in c io ş i o rto d o c ş i ro -
m âni din acele părţi.
Ierarhi români în Banat. Ştiri despre existenţa unor ierarhi ortodocşi
av em a b ia după 1552, cîn d B a n a tu l v e s tic a c ă zu t sub s tă p în ire oto -
m ană, fiin d tra n sfo rm at în tr-u n paşalîc, cu sediul la T im işoara. C ătre
sfîrşitu l se co lu lu i al X V II-le a şi p rim e le do u ă d e c en ii ale seco lu lu i
u rm ă to r, a în c e p u t e lib e ra re a tre p ta tă a a c e s to r te rito rii d e .su b lu rci,
care au fo st în să o c u p a te to t atu n ci de H a b sb u rg i, răm în în d sub sta -
p în irea lor p în ă în anul 1918.
în 1557, s-a re în fiin ţa t P a tria rh ia sîrb ă de la Ip ek , p rin sp rijin u l
m a re lu i v iz ir M o h a m e d S o c o lli, f ra te le p a tr ia r h u lu i M a c a rie de la
Ipek. N o u a p a tria rh ie ş i-a în tin s ju r is d ic ţia şi a s u p ra B a n a tu lu i de
v e s t, a fla t în c ă sub s tă p în ire o to m a n ă . D e şi s-a a firm a t că în B a n a t
exista o m itro p o lie, cu sed iu l la T im işoara, so co tim că era num ai o
e p isc o p ie , ai că re i în tîis tă tă to ri se n u m e a u u n e o ri şi m itro p o liţi (cum
se întîm pla şi la E piscopia R om anului, de pildă) aflaţi sub ascultarea
P a tria rh ie i de la Ipek. A stfe l, la T im işo a ra sîn t c u n o sc u ţi cu n u m e le :
.politul Neofit (c. 1608— 1613), m itropolitul losit, zis cel Sfînt
_ 1 6 53), M ihail, « e p isc o p al T im iş o a re i şi B e c ic h e re c u lu i» (1 6 8 6 ),
e, e p isc o p (1 6 8 8 ) şi u n a lt Vasile, m itro p o lit (1 6 9 2 , p o a te id e n tic
imul).
Z el m ai de s e a m ă d in tre ei a f o s t m itr o p o litu l Io sif, p r o b a b il u n
L» s u d -d u n ă re a n , t r ă i t o r u n tim p la A th o s , c a re a p ă s to r it p rin
— 1 6 5 3 . S -a r e tr a s a p o i ia m în ă s tir e a P a r to ş , la s u d - v e s t de T i-
ira , u n d e a t r ă i t p în ă p r in 1655 sa u 1656. R ă m a s în a m in tir e a
n c i o ş i l o r b ă n ă ţ e n i c a s f î n t f ă c ă t o r d e m i n u n i, a f o s t t r e c u t în
1 s f in ţilo r p rin b o tă r îr e a s in o d a lă d in 28 fe b ru a rie 1950. C a n o n i -
lui so le m n ă s-a fă c u t la 6— 8 o c to m b rie 1956, în c a te d ra la m itro -
m ă d in T im iş o a r a , u n d e i s -a u a ş e z a t m o a ş te le , ia r p r ă z n u i r e a
ace în fie c a re an la 15 se p te m b rie .
n p ă r ţile de su d a le B a n a tu lu i în tâ ln im e p is c o p i la Vîrşeţ, c a re
r e a u p e s t e c r e d i n c i o ş i i r o m â n i d in a c e s t e l o c u r i . în 1 5 9 4 , u n
3p cu n u m e le Teodor se n u m ă ra p rin tre c o n d u c ă to rii u n e i r ă s -
îm p o tr iv a t u r c i l o r , d u p ă î n ă b u ş i r e a c ă r e i a a f o s t u c is . în s e c o -
l X V I I - le a s în t p o m e n iţi la V îr ş e ţ e p is c o p u l Sim ion în 1 6 1 A şi
p o litu l Antonie, p rin 1 6 2 2 — 1623, c în d a fo s t în R u sia . A b ia în
în tîln im u n n o u c îr m u ito r al e p a r h ie i de la V îr ş e ţ, p e Teodosie,
:lu l de m itr o p o lit, c a re p le c a a tu n c i în R u s ia , î n s o ţ it de tr e i
,c ă -i de la V o d jţa . C ă lu g ă rii a u p r im it 3 5 0 de ru b le de la ţ a r şi -
s -a u ; a c a s ă , ia r T e o d o s ie a ră m a s în R u s ia , u n d e a f o s t n u m it
m itr o - a l B e lo g o r ie i şi O b o ia n e i. D u p ă el n u m a i s î n t a t e s t a ţi
în c h ip
a lţi e p is c o p i d e V îr ş e ţ. A b ia în a n u l 1695 î n tîln im p e Spiridon
a de c a re ne v o m o c u p a în a lt c a p ito l.
ă r ţile de r ă s ă r it (B a n a tu l de L u g o j -C a ra n s e b e ş) a u 'a ju n s su b s tă -
;a p r i n c i p i l o r tr a n s i l v ă n e n i, d in 1552 p în ă în 1668 c în d a u f o s t
tte la p a ş a lîc u l de T im iş o a r a . A ş a se fa c e c ă a s u p r a a c e s to r lo -
îşi în tin d e a u u n eo ri ju ris d ic ţia m îtro p o liţii T ra n silv a n ie i. De
în 1 5 6 2 , p r in c ip e le Io a n S ig is m u n d Z a p o ly a a c o r d a j u r i s d i c ţ i e
a C a ra n s e b e ş u lu i m itr o p o litu lu i S a v a d in L a n c ră m , ia r la 28 d e-
ie 1656 G h e o rg h e R â k o c z y II e x tin d e a j u r i s d i c ţ ia m itr o p o litu lu i
B r a n c o v ic i şi a s u p r a S e v e r ih u lu i. în 1693 m i tr o p o li t u l T e o f il
a b is e ric a din sa tu l S îrb o v a lin g ă L u g o j.
i B a n a tu l a n e x a t T r a n s il v a n ie i a î n c e p u t o a c ţiu n e p r o z e l i t i s t ă
iă , c a şi în T r a n s ilv a n ia , f iin d p a tr o n a tă de p r in c ip ii c a lv in i d in
îu lia . E a s -a d e s f ă ş u r a t în d e o s e b i în o r a ş e le C a ra n s e b e ş şi L u -
Aşa de p ild ă , în tr e t r a d u c ă to r ii P a liei de la O ră ş tie a p a r şi p re -
> rii ro m ân i c a lv in i : M o ise 'P e ştişe i din Lugoj şi Ş tefan H e rce din
se b e ş, p re c u m şi E fre m Z a c a n , « d a s c ă lu l de d ă s c ă lie » d in C a ra n -
 VIAJA BISERICEASCA A KUJYLAINlljUK LJ1 1 M a a .i

sebeş. Prin 1640 predicatorul româno-catolic Ştefan Fogarasi din Lu -

goj a tradus — din ungureşte — cîntarile calvine (psalmii), pentru a
fi fo losite la slujbe de către puţinii români trecuţi la calvinism în
cele două oraşe. Acelaşi Fogarasi a tradus în româneşte Catehismul
calvinesc al profesorului Alstedius, pe care 1-a tipărit la Alba Iulia
în 1648, cu litere latine şi ortografie maghiară, cu cheltuiala lui Aca-
ţiu Barcsai «banul Lugoşului şi Caransebeşului şi fişpanul comita -
tului Severin», viitorul principe al Transilvaniei. Cu toate acestea
propaganda calvină a rămas fără urmări în Banat.
Credincioşii români în Croaţia. Din cauza expansiunii otomane,
numeroşi vlahi, pe care-i întîlnim în tot cursul evului mediu în Pe­
ninsula Balcanică, s-au refugiat înspre nord, unii din ei stabilindu-se
în Croaţia, mai ales pe la mijlocul secolului al XVI-lea. în ţinutul
ocupat de ei, numit «Vlahia mică», îşi aveau propria lor organizaţie
politică şi bisericească. Informaţii interesante despre ei avem de la
un misionar catolic, Rafael Levakovici. El scria — prin 1641 — că
existau 11.000 de vlahi în părţile Zagrebului, în frunte cu un voievod
precum şi cu un episcop cu numele Maxim Petrovici. Mînăstirile din
Croaţia, în care vor fi vieţuit şi călugări vlahi, erau ajutate, tot pe
atunci, de Vasile Lupu şi familia sa. Astfel, la 12 august 1650, dom -
nul moldovean împreună cu mitropolitul Varlaam, sufraganii săi şi
boierii din divan făceau o danie anuală mînăstirii Lipovina din Croa -
ţia : 5.000 de aspri şi alţi 500 pentru cei care veneau să ridice dania.
Fiul lui Vasile, Ştefăniţă Lupu, apoi Eustratie Vodă Dabija şi alţi
membri ai familiei celui din urmă sînt trecuţi între ctitorii mînăstirii
Hopovo din Sirmiu.
în august 1663 era hirotonit de mitropolitul Sava al Moldovei, ca
episcop al vlahilor şi sîrbilor din Croaţia, Gavriil Miakici. Fiind im­
plicat într-o mişcare antihabsburgică, împăratul Leopold I (1658— 1705)
a dispus să fie aruncat într-o închisoare din Silezia ; de acolo a fost
mutat la Graz, unde a murit.
Viaţa bisericească a românilor din părţile Aradului. Pe cursul
inferior al Mureşului, atît în dreapta cît şi în stînga sa, se întindea
în evul mediu comitatul Arad, iar în nord-estul acestuia, pînă în Ţara
Crişurilor, comitatul Zarand. Amîndouă — dar mai ales Zarandul —
erau locuite de o populaţie românească, care-şi avea organizaţia ei
specifică, în frunte cu cneji şi voievozi români. întrucît comitatul
Aradului era situat la extremitatea teritoriului locuit compact de ro­
mâni, s-au aşezat aici şi alte neamuri, fie unguri — mai ales nobili —,
fie sîrbi. Regii Ungariei au dăruit conducătorilor sîrbi felurite privi -
12 — Istoria B.O.R., voi. II
iii şi p ro p rietăţi, p entru a-i folosi pe v iito r d rept scut îm potriva
raziilor turceşti. De pildă, despotul G heorghe B rancovici a stăpînit
;o cin ci ani S iria, cu to ate satele şi o raşele care -i ap arţin eau , iar
iţei Corvinul a dăruit familiei Iakşici Nădlacul, cu mai multe sate
com itatele Cenad, Timiş şi Caras. Cu toate acestea, num ărul emi -
m ţilor sîrbi era foarte redus, mai ales d a c ă -1 com parăm cu al ro -
n ilo r au to h to n i, care co n stitu iau m area m asă a p o p u laţiei. O sta -
;ică din 1560 arăta în ju d e ţu l A rad abia două sate sîrb eşti, iar una
1667, un num ăr de 12 sate, cele mai m ulte situate în stînga Mu -
ului. în ju deţul Zarand erau num ai două sate sîrbeşti.
V iaţa bisericească a cred in cio şilo r rom âni de aici es.te atestată
ruinele unor biserici ortodoxe, din secolul al X V -lea sau mai vechi,
Lipova, Siria, H ălm agiu, D ezna, C eala şi altele. Existau, de aseme -
L , m înăstiri ortodoxe, cum este Hodoş -Bodrogul, din secolele X IV —
, una pe lo cu l actu ale i m în ă stiri B ezdin, din seco lu l al X H I-lea,
î atestată de toponim icul «pîrîui m înăstirii» î n localitatea Govojdia.
Nu avem în să ştiri despre existenţa unor ierarhi decît în secolul
X V I-lea. P ro b ab il p în ă atu n ci p re o ţii din p ă rţile A rad u lu i şi
andului erau h irotoniţi de m itropoliţii transilvăneni sau de vlădicii
vi din sud. în orice caz, după 155 7, cînd s-a re în fiin ţa t vechiul
ria rh a t de Ipek, cu prim u l său titu la r M acarie, s - au p u tu t aşeza
dici nu numai în Banat, ci şi în terito riile din dreapta M ureşului,
lăduirea lor duhovnicească se întin d ea peste credincioşii rom âni de
cursul in ferio r al M ureşului, în fostele ju d eţe A rad şi Zarand
roxim ativ ju d eţu l A rad de azi), dar poate şi înspre nord, în Ţara
şurilor, deci în actualul' ju d e ţ Bihor. R eşedinţa lor era fie în Ieno -
e (Ineul de azi, jud. A rad), fie în Lipova, fie în m înăstirea Hodoş -
Lrog. P o triv it unei tra d iţii lo cale, tu rcii ar fi ucis un episcop în
ova, prin 1551 — 1552. în anul 1563, un episcop cu num ele D aniil
arca să - şi cum pere casă în Lipova, De la «m itropolitul» D aniil al
ovei a răm as o b e d e r n iţă (azi în m bzeul B isericii O rtodoxe Sîrbe
Belgrad).
în a doua jum ătate a secolului al X V I-lea, s-a aşezat în Ienopole
>orghe B ran co v ici, în ru d it cu fam ilia d esp o ţilo r sîrb i cu acelaşi
ie. Principele Sigismund Bâthory (1581 — 1597) i-a dăruit domeniile
a, P încota şi alte dom enii în ju ru l A radului şi Cenad ului, precum
itlu l de «com ite» al Ien o p o lei. Un n ep o t al său de fiu, M oise, a
p re o t de m ir, d ar m u rin d u -i so ţia s - a c ă lu g ă rit sub num ele de
'ei, aju n g în d episcop al Ien o p o lei, în u ltim ii ani ai seco lu lu i al
Mea.
 Ca p reo t de m ir, v lăd ica M atei a avut un f iu cu num ele de So­
lom on, care m ai tîrziu s-a călugărit (desigur a fost şi el preot de mir)
sub numele de Sava, ajungînd episcop în locul tatălui său, avîndu-şi
reşedinţa tot în Ineu. La 7 aprilie 1606, vlădica Sava a reuşit să cîştige
cetatea Lipova de la turci, pe seama principelui Transilvaniei Ştefan
Bocskay (1605— 1606). Urmaşul acestuia, Sigismund Râkoczy (1607—
1608), a dăruit lui Sava patru moşii, drept răsplată pentru dobîndirea
Lipovei, precum şi o m oară pe M ureş. Pe lîngă aceste prop rietăţi,
episcopul Sava a mai avut şi alte sate : Sînpetru Mare de lîngă Cenad,
Pata, lingă Tim işoara, Hodoş, sat pe care 1 -a colonizat şi i-a dăruit
m înăstirii Hodoş-Bodrog (probabil el a şi refăcut această mînăstire).
Episcopul Sava a păstorit peste două decenii. Se pare că ajunsese la
sărăcie, căci la 6 noiem brie 1627 vindea cele patru sate,' dăruite de
Râkoczy, cu 350 de florini, cu condiţia să le poată răscum păra fără
judecată, dacă restituie banii prim iţi.
La scurt tim p după aceasta, Sava a trec u t la cele veşnice, pentru
că în 1628 patriarhul ecum enic Ciril Lucaris, a h irotonit un nou vlă -
dică al Ineului, pe Longhin Brancovici, (din botez Lazăr), un nepot al
lui Sava. F iind călu g ăr în m în ăstirea B eocin, la nord de B elgrad, a
făcut o călătorie în Rusia, în 1624, p entru a strînge ajutoare, avînd
cinstea de a vedea şi «ochii» ţaru lu i, adică de a fi prim it în audienţă,
în 1629, ca «mitropolit» din m înăstirea Sfîntul Nicolae din Ienopole, a
făcut a doua călătorie în R usia, după ajutoare. Era în so ţit de fratele
său Ioan (tatăl v iito ru lu i m itro p o lit Sava B rancovici al A rd ealu lu i),
un arh id iaco n , un nep o t şi trei slu jito ri. A jungînd în oraşul de gra -
niţă Putivlia, n-au mai fost lăsaţi să-şi continue drum ul spre M oscova,
ci li s-a înm înat aici dania. Nu se ştie cit a mai p ăsto rit după reîn -
toarcerea din Rusia. înainte de 1643, probabil din pricina p ro z e litis­
mului calvin patronat de principele Transilvaniei Gheorghe Râkoczy I,
şi-a' părăsit scaunul, retrăgîndu-se la m înăstirea Comana, în Ţara R o-
m ânească, ctitoria dom nitorului Radu Şerban. Aici a făcut, «cu oste -
neala şi silinţa lui», o icoană a M aicii Dom nului pentru M atei Basarab
şi so ţia sa, doam na E lina, term in ată la 15 august 1643, care a ajuns
mai tîrziu la m în ăstirea H ilandar din M untele A thos. In tim p ce era
retras la C om ana, a fo st c e rc e ta t în cîte v a rîn d u ri de n ep o tu l sau
Sim ion (Sava) B ran co v ici, care p ro b ab il a şi în v ă ţa t aici, h iro to n it
preot şi apoi m itropolit al Transilvaniei la Tîrgovişte, de către mitro -
politul Ştefan al Ungrovlahiei. A murit după 16 septembrie 1656, data
hirotonirii lui Sava ca m itropolit, fiind îngropat la m înăstirea Comana.
Se pare că urm aşul său a fost Soironie, «m itropolitul cetăţii Li -
pova şi Gyula», avîndu-şi reşedinţa în m înăstirea Hodoş -Bodrog. în
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

a făcut şi el o călătorie în Rusia după ajutoare, necesare restau -

i mînăstirii sale. La 26 decembrie a fost primit în audienţă de ţarul
cei Mihailovici Romanov (1645— 1676), căruia i-a relatat lipsurile
care trecea mînastirea sa. în februarie an ul următor, ţarul dispusă
i se dea bani pentru odăjdii, felurite cărţi de slujbă sau de
iţătură. Nu ştim cît a mai păstorit după întoarcerea din Rusia, în
1664 este amintit un nou vlădica în părţile Aradului, Ştefan
Lipova, hirotonit în mînastirea sîrbeasca Gracianiţa. Probabil acesta
«vlădica sîrbesc» din anul 1664, care cerceta satele din Bihor, ca
is al patriarhului ecumenic, adunînd dijme de la preoţii şi cre -
ioşii de aici.
Ultimul episcop al Ienopolei a fost Isaia Diacovici, amintit în
, care în 1706 a mutat scaunul episcopiei la Arad.
Viaţa bisericească a românilor din Bihor. Regele Ştefan cel Sfînt
— 1038) înfiinţase o episcopie catolică cu reşedinţa la Biharia, pro -
1 în locul unei episcopii ortodoxe, din cadrul formaţiunii politice
luse de Menumorut. Regele Ladislau I cel Sfînt (1077— 1095), a
it această episcopie latină la Oradea. Tot el a zidit prima mî -
ire catolică în părţile Bihorului, la Sîniob.
Organizarea Bisericii catolice de aici a avut urmări negative asu -
românilor. Se cunosc numeroase cazuri cînd ei au devenit iobagi
isericii catolice pe fostele lor moşii. De pildă, cea mai mare parte
jumătatea sudică a judeţului a devenit proprietatea episcopului
lic din Oradea şi a capitlului său. în felul acesta, episcopul latin
Oradea a devenit stăpînul feudal al multor ţărani bihoreni ajunşi
;are de iobagi. Pentru a-şi păstra proprietăţile, o parte din cnejii
)ievozii români din Bihor s-au catolicizat, fapt care a duş apoi şi
Laghiarizarea lor. în ciuda acestor condiţii vitrege, în tot cursul
ui mediu a pulsat aici o intensă viaţă bisericească ortodoxă, tn
Bihor se cunosc nume de preoţi şi protopopi români încă din a
jum ătate a secolului al XlV-lea, hirotoniţi probabil de un
îreu de prin partea locului. De pildă, în 1349 episcopul latin. Di -
e din Oradea, printr-o diplomă dată cneazului din Vintere, Petru
lui Stanislav, acorda scutire de dările şi sarcinile iobăgeşti cîte
preot român din fiecare sat din jurul Vinterei. Rezultă de aici
reoţii erau supuşi aceloraşi sarcini feudale ca şi păstoriţii lor şi
i fiecare sat existau mai mulţi preoţi.
Cu timpul, se pare că această scutire de sarcini iobăgeşti s-a ge-
lizat, căci la fiecare schimbare de episcop latin, protopopii ro­
din Seghişte, care aveau sub ascultare satele din jurul Beiuşului,
 m e rg e a u la O ra d e a , p e n tru ca să o b ţin ă d ip lo m e n o i de în tă r ir e a
a c e s to r sc u tiri şi p e n tru re c u n o a ş te re a d re p tu rilo r lo r p ro to p o p e şti.
în tre p ro to p o p ii de S e g h işte care so lic ită a s tfe l de sc u tiri sîn t p o m e -
niţi : D an (1503), Ioan (1538) şi Petru (1554). Tot în aceste părţi se face
a m in tire de c îte v a v e c h i b ise ric i ro m â n e şti, cum era cea d in S eg h işte,
de prin secolul al X V -lea, îm p o d o b ită cu picturi, R em etea, R ieni, m î -
n ă stire a de la V o iv o zi şi altele.
O b lă d u ire a d u h o v n ic e a s c ă a s u p ra c le ru lu i şi c re d in c io ş ilo r d in
B ih o r o av eau , de reg u lă, m itro p o liţii o rto d o c şi din A lb a Iulia. A stfel,
în 1581, C oresi a tip ărit E vanghelie cu învăţătură de la B raşov cu bi-
n ecuvîntarea «lum inatului m itro p o lit m arele G henadie din to t ţinutul
A rdealului şi al O răzei». Iar m itropolitul G henadie II se intitula « a r­
hiepiscop al scaunului B algradului şi al V adului şi al O răzii şi al Săt -
m arului şi a toată ţara A rdealului». P rin diplom a de confirm are a m i -
tro p o litu lu i Sava B ran co v ici, din 28 decem brie 1656 i se acorda j u r i s ­
dicţia — în tre alte com itate — şi asupra S everinului, Z aran d u lu i, B i­
horului şi M aram ureşului.
D upă 1556, E piscopia latină de la O radea, a fost desfiinţată. Pro -
p rie tă ţile ei au fo st lu ate - de p rin c ip e le T ra n silv a n ie i, p rec u m şi de
feluriţi nobili m aghiari trecuţi la calvinism . Ca şi în T ransilvania pro-
p riu -z isă , n o u a c o n fe siu n e c a lv in ă a în c e rc a t să -şi c îştig e a d e p ţi p rin tre
p re o ţii şi c re d in c io şii ro m â n i din B ih o r. M e to d a fo lo s ită era a c e e a şi
ca şi în T ransilvania : acordarea de drepturi m ateriale şi politice
p reo ţilo r, care tre c e a u la calvinism . Se cu n o sc cazu ri de ro m ân i din
ju d e ţu l B ih o r, c a re p rim e a u c h ia r « h iro to n ia » de la a n u m iţi p re d ic a -
to ri c alv in i, m a g h ia riz în d u -şi num ele. P rim u l « p reo t» c a lv in iz a t din
B ih o r e s te A c h im d in C ă b e ş ti, p a rtic ip a n t la lu c ră rile « s in o d u lu i»
c a lv in ţin u t îm p o triv a u n ita rie n ilo r, la O ra d e a în 1569. L a 15 ian u a -
rie 1608, prin cip ele T ransilvaniei S igism und R âk o czy (1 6 0 7 — 1608) a
em is o dip lo m ă, p rin care ac o rd a p reo tu lu i c a lv in iz a t M in a i din N i-
m ăeşti, cît şi tu tu ro r p re o ţilo r ro m ân i care v o r îm b ră ţişa calv in ism u l,
to a te s c u tirile şi d re p tu rile de care se b u c u ra u p a sto rii c a lv in i. T o t -
o d a tă , p u n e a în v e d e re a u to rită ţilo r de s ta t şi în d e o s e b i « c in s titu lu i
Sava, ep isco p u l u n o r b iserici sîrbeşti şi ro m ân eşti din stăp în irea n o a s tră
tra n s ilv a n ă şi c e lo rla lţi v lă d ic i o rto d o c ş i, p re z e n ţi şi v iito ri» , să nu
tu lb u re p e p re o ţii r o m â n i-c a lv in i în e x e rc ita re a a tr ib u ţiilo r lor. D eci
erau sco şi de sub ju ris d ic ţia ep isc o p u lu i S ava de la In eu , căci el este
ierarh u l p o m en it în d ip lo m a respectivă.
în 1641, p rin c ip ele G h eo rg h e R â k o c z y I a n u m it pe p reo tu l A v ra m
din sa tu l B u rd a , lîn g ă B e iu ş, ca « e p isc o p » în B ih o r, în în ţe le s u l pe
care-1 d ădeau calv in ii ep isco p atu lu i, a d ică un p reo t-in sp e cto r. D ar
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

pretins «episcop» român trebuia «să depindă întru toate de M ăria

dscopul ortodox (sic !) al U ngariei şi mai ales de protopopul şi
al parţial (local) din comitatul Bihor». Peste doi ani, acelaşi prin -
care a întrebuinţat atîtea m ijloace pentru atragerea rom ânilor la
îism , a în fiin ţa t un proto p o p iat rom âno -calvin, pentru com itatul
d, cu sediul în Ciuci, scos de sub ascultarea m itropolitului Si-
Ştefan. Protopopului numit atunci i s-au pus anumite condiţii,
subordonat su p erin ten d en tu lu i calvin. Se pare că el n-a mulţumit
Ivini, căci în 1648 era num it co n d u căto r al acestui p ro to p o p iat
al P e tr u d in C iu c i. Şi el e ra scos de sub a s c u lta r e a m i tr o -
lui şi pus sub a superintendentului, cu. obligaţia respectării unor
)riri (predica în româneşte, răspîndirea Catehismului calvin ş.a.).
aştern şi cazuri de «înnobilări» ale unor preoţi rom âni calvini -
cum a fost Ioan din Ucuriş, în 1650. Nu se ştie cît s -au bucurat
epturile acordate de G heorghe Râkoczy I «episcopul» A vram
din L şi protopopul Petru din Ciuci.
>upă 1660, anul încheierii păci i de la Oradea, com itatele din ves-
irii n o astre (S o ln o cu l de m ijlo c, C rasna, B ihor, Z aran d , A rad,
,) au ajuns sub stăpînire otom ană (paşalîcul de O radea). A ceste
bări au dus, treptat, la încetarea prozelitism ului calvin în Bihor.
64, este întîlnit un «episcop sîrbesc» in Bihor, trimis cu scrisori
patriarh u l din C onstantinopol. Poate că este vorba de episcopul
i din L ipova, am in tit în tr-u n alt act din acelaşi an. a 4 martie
1695, era am intit ca episcop al Oradiei Efrem B ania-tre c u t la
B iserica R om ei, iar în prim ul deceniu al seco lu lu i al '-lea P etru
H risto fo r (c. 1708 — 1712), se pare am îndoi m aced o -ai, de care
ne vom o cu p a în tr-u n alt cap ito l.

C o n c l u z i i : Fiind situaţi în extrem itatea de vest a ţării, ro -

Inii din părţile Banatului, Aradului şi Bihorului au avut o viaţă
ericea scă p roprie. Cei din B a n a t ş'i-a u îm pletit-o uneori cu a
bilor refugiaţi aici din p ricin a cotropirilor turceşti din Balcani,
arhi p r o p rii apar abia din a doua ju m ă ta te a seco lu lu i al X V I­
i, mai mult în legătură cu ierarhia sîrbească aflată sub jurisdic-
Pairiarhiei de Ipek, reînfiinţată în 1557. Dacă unii episcopi sau
itro p o liţjyy din Tim işoara, V îrşeţ - C aransebeş, Ienopole -Lipova
r f i fo s t sîrbi de neam, totuşi marea m ajoritate a credincioşilor
care-i păstoreau au fo s t români.
In Bihor şi partea de răsărit a Banatului, aflate sub stăpînirea
ncipilor Transilvaniei, a început o susţinută lucrare de atragere
românilor ortodocşi la calvinism, traducîndu-se cărţi de slujbă
 c a lv in ă în rom âneşte şi in stitu in d u -se p re o ţi, p ro to p o p i şi chiar
«episcopi» rom âni-calvini. în ciuda co n d iţiilor vitrege p rin care au
trecu t, ro m â n ii din a c e ste p ă r ţi ş i-a u p ă s tr a t n e sc h im b a tă v e ch e a
lor. credinţă ortodoxă.

BI BLI OGRAFI E
I z v o a r e : N1COLAE IORGA, Documente româneşti din arhivele Bistriţei,
'partea I şi a Ii-a, Bucureşti, 1899—1900, CXVI + 103 p. (I), XLIX + 147 p. (II) ;
NICOLAE DOBRESCU, Fragmente privitoare la istoria Bisericii române, Budapesta,
1904, 84 p. ; NICOLAE IORGA, Scrisori şi inscripţii ardelene şi maramureşene, 2
voi., Bucureşti, 1906, LXVILI + 302 p. + 336 p. (voi. XII şi XIII din colecţia Stu­
dii şi documente cu privire la istoria românilor); E. HURMUZAKI — N. IORGA,
Documente privitoare la istoria românilor, XV, partea I şi II, Bucureşti, 1911 —
1913.
L u c r ă r i g e n e r a l e : AUGUSTIN BUNEA. Vechile episcopii româneşti a Vadului,
Geoagiului, Silvaşului şi Bălgradului, Blaj, 1902, XII + 151 p.; NICOLAE IORGA, Sate şi
preoţi din Ardeal, Bucureşti, 1902, 349 p. ; ŞTEFAN METEŞ, Jsfo-lia Bisericii şi a vieţii
religioase a românilor din Transilvania şi Ungaria, voi. I, ed. II, Sibiu 1935,
XXXVI + 596 p. .
Viata bisericească în Banat. NICOLAE TINCU-VELIA, Istorioară bisericească
politico-naţională, Sibiu, 1865, XXIX + 326 p. ; GHEORGHE POPOVICI, Istoria ro­
mânilor bănăţeni, Lugoj, 1904, XV + 424 p. ; ŞTEFAN POP, Din trecutul diecezei
Caransebeşului, voi. I, Caransebeş, 1932, 110 p. ; GHEORGHE COTOŞMAN, Din tre­
cutul Banatului. Studiu introductiv de istorie naţional-bisericească, Timişoara, 1934,
132 p. ; GHEORGHE COTOŞMAN, Episcopia Caransebeşului pînă în pragul seco­
lului al XlX-lca, Caransebeş! 1941, VIII + 202 p.; I. D. SUCIU, Monografia M itro­
poliei Banatului, Timişoara,' 1977, 318 p. ; GHEORGHE COTOŞMAN, Sfintul losit
cel Nou m itropolitul Timişorii şi a toată ţara Banatului, în M.B., 1956, an. VI,
nr. 1—3, p. 64—89 (şi extras, 44 p.) j MARIO RUFFINI, Un santo della Chiesa Or-
todossa Romena : San Giuseppe Nuovo di Partoş, metropolita di Timişoara, în Oi-
kumenikon, Roma, IV, 1966, p. 251—262.
Viaţa bisericească în Arad. EMILIAN MICU, O privire fugitivă în istoria bi­
sericească a românilor, în «Candela», an. VII, 1888, nr. 11, p. 634 —648 (episcopul
Sava din 1609) ; SILVIU DRAGOM1R, Contribuţii privitoare la relaţiile Bisericii ro-
mâneşti cu Rusia în veacul al XVII-lea, în «An. Acad. Rom.» Mem. Secţ. Ist., s. II,
i. XXXIV, 1911— 1912, Bucureşti, 1912, 183 p. ; SILVIU DRAGOMIR, Studii din is­
toria mai veche a românilor de pe teritoriul diecezei arădane, în rev. «Transilvania», Sibiu,
an. XLVIII, 1916, nr. 1—6, p. 12—33 ; GHEORGHE LITIU, Episcopia Aradului. Schiţă
istorică, Arad, 1950, 56 p. ; EUGEN ARĂDEANUL (GLUCK), Con-tribuţii cu privire la viaţa
bisericească din părţile arădene în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, în M.B., an. XXXII,
1982, nr. 4—6, p. 258—263; GHEORGHE LITIU, Istoria eparhiei Aradului, în voi. Episcopia
Aradului, Istorie, viaţă cultuia'ă, monumente de artă, Arad, 1989, p. 17—29.
ŞTEFAN LUPŞA, Istoria bisericească a românilor bihoreni, voi. I, pînă la
1829, 'Oradea, 1935,' 146 p.; FLORIAN DUDAŞ, Cariea veche românească în Bihor,
secolele XVI—XVII. Catalog, Oradea, 1977, 204 p. 4- 36 reproduceri foto; FLO­
RIAN DUDAŞ, Vechile tipărituri româneşti din bisericile Bihorului, secolele XVI-
XVIII, Oradea, 1979, 220 p. + 38 reproduceri foto.
ŞTEFAN LUPŞA, Vechea Episcopie a Sătmarului, B.O.R., an. LVI, 1938, nr. 5—6,
p. 193—204 (şi extras : Bucureşti, 1938, 14 p.).
 XLI
VIAŢA BISERICEASCĂ A ROMÂNILOR
DIN MARAMUREŞ A LA ÎNCEPUTUL
SECOLULUI AL XVIII-LEA

prezentat, în altă parte, ştirile privitoare la viaţa bisericească

nureş, legate mai ales de stavrophighia patriarhală din Peri.
exarhi de acolo (între care cunoaştem pe Pahomie în 1391,
ilăjeanul prin 1456— 1458 şi pe Ilarie în 1494) aveau aceleaşi
:a şi un episcop, cu excepţia hirotoniilor, r ezervate «arhie-
:ali». La 20 martie 1479, regele Matei Corvinul a dat acel
:are dispunea ca preoţii români din Maramureş să fie scutiţi
dări către stat, fiind sub ascultarea mitropolitului Ioanichie
chik, metropolitanus Nandoralbensis).
rită faptului că de pe la sfîrşitul secolului al XlV-lea şi în -
:elui următor s-au aşezat în Maramureş numeroşi ruteni, viaţa
scă a românilor avea să se împletească pe viitor cu a noilor
a începutul secolului al XV-lea, familia Koriatovici a ctitorit
ire, cu hramul Sfîntul Nicolae, în Muncaci. în a doua jumătate
lui al XV-lea, s-au stabilit în această mînăstire episcopi ruteni
;i, care au avut apoi acele neînţelegeri cu egumenii mînăstirii
Mihail din Peri. în aceste împrejurări, credincioşii români de
ajuns sub autoritatea v lădicilor ruteni de la Muncaci. Totodată
tat drepturile de exarhi ale egumenilor de la mînăstirea Sfîntul
din Peri. Maramureşul a rămas sub jurisdicţia episcopilor de
căci pînă tîrziu, către începutul secolului al XVII-lea, de cînd
orit aici episcopi proprii.
mul episcop de Muncaci, cunoscut cu numele, a fost Luca
5), urmat de loan, cel care a avut neînţelegeri cu egumenul
lin Peri, în ultimul deceniu al secolului al XV-lea. La 9 octom-
>51, Ferdinand de Habsburg, în stăpînirea căruia intrase Transil-
(1551— 1556), a pus în vedere autorităţilor să ajute pe episcopul
 V IA Ţ A tn o A .

Vladislav (Ladislau.) din Muncaci să-şi poată încasa veniturile vladi-

ceşti obişnuite de la preoţii ruteni şi de la mirenii ortodocşi din comi -
tatul Maramureş. Peste cinci ani, la 10 februarie 1556, corniţele
Gheorghe Bâthory dădea dispoziţia ca episcopului Larius (Ilarion) din
Muncaci să i se dea în stăpînire mînăstirea Peri şi toate bunurile ei
mobile şi imobile, ca să se aşeze în ea şi să-şi cîrmuiasca de acolo
eparhia. După el, întîlnim la Muncaci pe episcopii : Vladislav îl (1568)
şi Gavxiil (l573).
Jurisdicţia episcopilor ruteni din Muncaci asupra Maramureşului
a în cetat după 1570. Prin pacea de la Speyer (în G erm ania)
din 16 august 1570 dintre împăratul Maximilian II de Habsburg (1563—
1572), ca rege al Ungariei, şi Ioan Sigismund Zâpolya, principele
Transilvaniei, cel din urmă recunoştea suzeranitatea împăratului şi -i
ceda comitatele Bereg, Ugocea, Satu Mare şi Szabolcs, păstrîndu-şi
stăpînirea asupra comitatelor Bihor, Solnocul de Mijloc, Crasna şi
Maramureş. în felul acesta, Muncaciul (situat în judeţul Bereg) rămîneâ
în Ungaria, iar Maramureşul era încorporat la Transilvania.
La scurt timp după aceasta, prin diploma din 3 august 1572, prin -
cipele Ştefan Bâthory (1571— 1575) numea «episcop» (de fapt mitropolit)
al românilor din întreaga Transilvanie, inclusiv «părţile ungureşti»,
pe Eitimie, cel hirotonit la Ipek. El s-a retras însă după doi ani, încît
la 6 iunie 1574, acelaşi principe numea ca «episcop al preoţilor români
din Ardeal», pe Hristofor, fără să mai amintească de «părţile ungurene».
Probabil către sfîrşitul secolului al XVI-lea, Maramureşul a ajuns
din nou sub autoritatea episcopilor de la Muncaci, căci diploma de
confirmare a lui Spiridon al Vadului, din 6 februarie 1585, nu amintea
Maramureşul între comitatele puse sub ascultarea sa.
în secolul al XVII-lea, pe lîngă episcopii ortodocşi ruteni din
Muncaci, apar şi episcopi proprii pentru Maramureş — care pe atunci
cuprindea şi sate aflate azi în afara hotarelor ţăr ii noastre — avîndu-şi
reşedinţa la Peri sau în alte mînăstiri. Ei erau schimbaţi foarte des,
după bunul plac al principilor Transilvaniei sau al nobililor locali.
Notam ca mulţi dintre ei au fost numiţi la recomandarea unor domni
români, mai ales din Mold ova, unii fiind hirotoniţi la Suceava sau la
Iaşi. Trebuie notat şi faptul că în 1596, o parte din clerul şi credin -
cioşii ucrainieni au acceptat unirea cu Roma, prin actul semnat atunci
la Brest.
în 1596, Sigismund Râkoczy, care stăpînea cetatea Muncaci, tri­
mitea pe Vladislav (Ladislau) la Suceava, pentru a îi hirotonit întru
arhiereu. Observînd că acesta era înclinat spre unirea cu Roma,
Râkoczy 1-a scos din scaun şi 1-a întemniţat. în locul său a fost numit
hie, egum en la m în ăstirea Tism ana, ajuns episcop cu aju to ru l lui
ii V ite a z u l, în p rim a ju m ă ta te a an u lu i 1600, deci în p e rio a d a
are domnul român stăpînea şi Transilvania. Prin această numire,
rm ărea în tă rire a O rto d o x iei în U n g aria de sus şi în co m itatele
ice ale T ran silv an ie i, în fa ţa p rim ejd iei u n ia te. D espre p ăsto ria
i M uncaci şi M aram ureş am in tea el în su şi în tr-o scriso are din
în care relata că, plecînd de la Tismana, 1 s-a dat spre conducere
scopia din M uncaci, m înăstirea Peri de lîn Aă C îm pulung în M ara -
■ ş, Habra de lingă Baia Mare, ţinutul Chioarului». D ar în tim pul
p ăsto ririi lui Serghie, întîln im şi alţi episcopi o rto -i în
M aram ureş şi co m itatele în v e cin ate. A stfel, la sinodul con -t de
M inai V iteazul în Suceava, la 2 iunie 1600, cînd s-a h otărît lădicii
m oldoveni retraşi în P olonia să fie «căzuţi» din scaunele erau
p reze n ţi şi doi arh ierei ru ten i : P etro n ie al M u n caciu lu i şi n din
H abra sau H abrul, lîn g ă B aia M are (sem nau am îndoi în m eşte).
P robabil erau episcopi în lătu raţi din scaun de unul din nitorii
M uncaciului, înainte de Serghie.
Serghie a p ăsto rit la M uncaci p în ă după 1616. Prin 1623 — 1626,
st chem at de Radu M ihnea din P olonia în M oldova, trim iţîn d u -1
la fiu l său A le x a n d ru C o co n u l, care d o m n ea in Ţ ara R om â -
:ă. A cesta i-a în cred in ţat din nou egum enia m înăstirii Tism ana.
actu l de n u m ire — din 15 au g u st 1626 — re z u ltă că «au fo st
ireu la M uncaci şi la M aram ureş, aşezat de răposatul M inai Vodă
au fost domn în pam întul A rdealului».
Ze se în tîm p la în acest tim p în M aram ureş? La 29 aprilie 1608,
ipele G abriel Bâthory al Transilvaniei (1608 — 1613) acorda epis-
lui Spiridon al V adului, ju risd ic ţie şi peste M aram ureş, deşi sînt
ii ca a c e st lu c ru se p e tre c u s e cu doi ani în urm ă. Se p are că
stă m ăsură a n em u lţu m it pe p reo ţii şi cred in cio şii de aici, care
plîns dom nitorului C onstantin M ovilă al M oldovei, cerînd sa le
rim is un episcop din M oldova. La rug ăm in tea lor, dom nul m ol -
an în ş tiin ţa pe G abriel B âthory, la 30 august 1608, că a trim is
piscop în M aram ureş, rugind să-i dea « scriso rile de aprobare» şi
i fie tulburat în exercitarea m isiunii sale arhiereşt i. Numele nou-
piscop era S ilo vo n (S ilv an ?), lu cru c e - 1 aflăm d in tr - o a ltă scri -
s a lui Constantin Movilă, către Francisc Mâgocsi, căpitanul ce -
M uncaci. Probabil Silovon s-a aşezat în m în ăstirea din Peri, şi
M uncaci, unde păstorea încă vlădica Sernhie. Au ştim c ît a
p ă s to rit aci. P ro b ab il p în ă pe la în c ep u tu l anului
căci la 19 august acel an, Ştefan II Tomşa al M oldovei cerea
 VIA JA BISERICEASCA A KOMAJNUiUK jjiin ivi.rt.itAivi u ituţ

căp itan u lu i A ndrei D oczy din M uncaci să-i p erm ită să trim ită un
episcop ortodox, potrivit rugăm inţii ce i -au făcut credincioşii de acolo,
mai ales că era un obicei străvechi ca neam urile «de lege grecească»
din U n g aria să fie p ă sto rite de v lă d ici v en iţi din M oldova. Se pare
că n-a fost trim is nim eni, căc i prin decretul de num ire al episcopului
Teoiil la Vad, din 21 februarie 1615, i s-a acordat jurisdicţie şi asupra
M aramureşului. Probabil după el va fi păstorit ca episcop D osoftei, pe!
care l-am soco tit, prezum tiv, ca episcop de V ad şi M aram ureş (cumi
se şi in titu la în acea însem nare din 1622 pe un T etraevanghel slavon
în manuscris).
Dar la 7 mai 1619 era am intit ca «episcop român în Maramureş»
S p irid o n care, cu puţin tim p înainte, plecase în M oldova, lăsînd a n u -
m ite o b iecte şi bani la doi cre d in c io şi din p ă rţile N ăsău d u lu i.
La 2 august 1620, principele .Gabriel Bethlen încredinţa arhiereulu
grec Ierem ia păstorirea credincioşilor ortodocşi din com itatele M ara-
mureş, Sâros, Zemplen şi Abauj, deci peste o parte din eparhia Mun
caciului. A cest Ierem ia era ori ginar din M acedonia, fost călugăr le
Athos, apoi 20 de ani mitropolit al Pelagoniei şi Perlapului. Din cauze
opresiunii turceşti, s-a refugiat în Ţara Rom ânească, iar de aici îi
Transilvania, unde şi-a cîştigat încrederea principelui, care 1-a numi
episcop pentru com itatele am intite. A p ăsto rit num ai p în ă după Paş
tile anului 1621, cînd a p lecat în R usia, apoi în p atria sa, p ierzîn
du-i-se urma.
Schim bările politice survenite au avut repercusiuni şi asupra vie
ţii b ise ric e şti de aici. A stfel, p rin p acea de la M ikulov (azi îi
Cehoslovacia) din 1622, H absburgii cedau lui Gabriel Bethlen — îi
stăpînire viageră — şapte comitate situate în nordul Transilvaniei ş
Ungariei: Borsod, A bauj, Zem plen, Szabolcs, Ugocea, Bereg şi Sati
Mare. în toate acestea, mai ales în cel din urmă, se afla şi o populaţi
rom ânească. De acum înainte, principii Transilvaniei se vor am estec
direct şi în num irea episcopilor ortodocşi din M uncaci (aflat în Bereg
La 10 februarie 1623 B ethlen acorda episcopului P e tio n ie ju ris
d icţie asu p ra un o r co m itate din U n g aria, dar şi peste M aram ure;
Peste cîteva luni num ai, la 1 iunie 1623, M aram ureşul era atribu
episcopului E ftim ie de la Vad, probabil la rugăm intea credincioşilo
rom âni de acolo, care voiau să fie p ăsto riţi de un ierarh din neam i
lor. La 1 ianuarie 1627, Bethlen numea ca episcop de Muncaci şi Mc
ramureş pe Ioan G rigorie, care a păstorit pînă prin 1633.
La 16 octom brie 1633, principele G heorghe Râkoczy I a îngădu
]ui Vasile Tarasovici, ales episcop de M uncaci, să plece în M oldov
pentru a fi hirotonit arhiereu. înseam nă că actul hirotoniei a foi
 P E K IO A D A A T K E 1A

de m itro p o litu l V arlaam , care p ăsto rea pe atunci, fiin d con -

i 5 ianuarie 1634. Cu toate că i se acordase jurisdicţie şi
aram ureş, se p are că nu a fo st p rim it de cred in cio şii de aici.
634 a fost ales episcop în M aramureş Dosoîtei (unii l-au
it greşit cu fostul m itropolit al Transilvaniei din 1624— 1627),
1637 este în tîln it în acte un D um itru Pop «preot al M oiseiului
>p al p reo ţilo r de leg ea g recească din com itat». O cercetare
p u ţin e lo r acte din ace astă p erio a d ă ne face să credem că
ba de o singură persoană, adică preotul nobil D im itrie Pop
ilu g ărit şi h iro to n it sub num ele de Dosoîtei. A stfel, la 28 no-
1634, nobilii din adunarea com itatului prom iteau un ajutor
ului rom ânilor D osoftei», drept cheltuieli de călătorie la A lba
ntru a obţine d iplom a de recu n o aştere din p artea p rincipelui.
a că el era pe atunci h iro to n it, d esig u r în M o ld o v a. în 1635
idunare se ocupa de beneficiile sale vlădiceştL
ist, probabil, înlăturat din scaun, căci la 16— 19 iulie 1639, era
;ă o ad u n are g en erală a n o b ililo r şi p re o ţilo r m aram u reşen i,
îo tă r ît să a cc ep te ca ep isco p pe Vasile Tarasovici. în actul
cu acea ocazie, se m en ţio n a c ă -1 p rim eau ca episcop num ai
a. 1 principelui G heorghe R âkoczy I, în m od provizoriu («pînă
Itu ia această ep iscopie»). P recizau că dacă nu le va resp ecta
9a de nobili», v o r protesta în faţa principelui. F orm a energică
i act arată că V a sile T ara so v ici era p rim it cu av ersiu n e de
)şii m aram ureşeni, la stăruinţele lui R âkoczy. P ăstoria lui a
iţin, căci la sfîrşitul anului 1640 a fo st arestat din ordinul
ntului cetăţii M uncaci şi aruncat în închisoare, de unde a fost
ab ia p este un an. A tre c u t la u n ia ţie p rin 1642, d ar d u p ă un
i n ev o it să se re tra g ă din scau n u l ep isco p a l de la M u n caci.
; mai 1643, M aram ureşul a fost pus sub ascultarea episcopului
co din M uncaci. în 1645, acelaşi p rincipe num ea ca episcop
i pen tru M aram ureş — pe Silvestru}pe care unii isto rici l-au
it g re şit cu tra d u c ă to ru l Noului Testament de la A lb a Iu lia

oria acestuia a fo st foarte scurtă, căci în 1646 Vasile Taraso-

st aşezat din nou în fruntea E piscopiei din M uncaci, cu ju ris -
în M aram ureş. M ai m ulte însem nări contem porane îl arată
pînă în 1648. Cu to ate acestea, în Noul Testament de la A lba
i 1648, Simion Ştefan se intitula «arhiepiscop şi m itropolit
i Bălgradului, a Vadului, a M aram ureşului şi a toată ţara
ui». N u avem ştiri că el să-şi fi întins jurisdicţia peste
reş.
 L a 12 a p r ilie 1 6 5 0 p r in c i p e le G h e o r g h e R â k o c z y II n u m e a p e
Savu. (Sava) c a e p i s c o p d e V a d , d a r j u r i s d i c ţ i a l u i s e î n t i n d e a şi p e s t e
M a ra m u re ş , c ă ru ia i s-a u fix a t şa p te c o n d iţii c a lv in iz a n te . P e s te u n
an, p rin c ip e le în ş tiin ţa pe b istriţe n i că S av a p le c a se în M o ld o v a .
L a n u m a i c îte v a z ile d u p ă p le c a r e a lu i, a c e la ş i p r in c ip e n u m e a
pe Mihail Molodeţ ca ep isco p n u m a i' în M a ra m u re ş, c a s u f r a g a n al
m i t r o p o l i t u l u i d i n A l b a I u l i a . I s - a u i m p u s şi l u i c e l e ş a p t e c o n d i ţ i i p e
c a r e t r e b u i s e s ă l e î n d e p l i n e a s c ă şi S a v a ( p r e d i c a r e a E v a n g h e l i e i î n
lim b a p o p o ru lu i, s u p u n e re a fa ţă de su p e rin te n d e n tu l ca lv in d in
A l b a I u l i a ş.a .). S e p a r e c ă a f o s t h i r o t o n i t d e V a r l a a m al M o l d o v e i .
A p ă s to rit p în ă p e la sfîrşitu l a n u lu i 1656, cîn d a m u rit sau a fo st
în lă tu r a t d in sc au n . E s te p o m e n it în c îte v a în s e m n ă ri d e p e c ă rţile
d e slu jb ă b ise rice asc ă.
In a c e s t tim p , la M u n c a c i p ă s to re a e p isc o p u l Ioanichie Zăican,
h ir o to n it, p r o b a b il, to t d e V a r la a m al M o ld o v e i, p r in 1 6 5 0 . In an ii
1 6 5 9 — 1660, la c u rte a R â k o c z e ş tilo r d in M u n c a c i se g ă s e a u doi d o m n i
ro m â n i p rib e g i : G h eorghe Ş t e f a n , f o s t a l M o l d o v e i şi C o n s t a n t i n
Ş e r b a n B a s a r a b al Ţ ă rii R o m â n e ş t i , C e l d in . u r m ă a z i d it a c u m o b i -
se ric ă de p ia tră în M u n c a c i, te rm in a tă — d u p ă cu m a ra tă o p isa -
n i e — l a 13 m a i 1 6 6 1 , s u b e p i s c o p u l I o a n i c h i e Z ă i c a n . D a r p e s t e c î ţ i v a
an i, a c e s t d o m n in te r v e n e a la S o fia B â th o r y , v ă d u v a lu i G h e o r g h e
R â k o c z y II, s ă î n l ă t u r e d i n s c a u n p e I o a n i c h i e şi s ă p u n ă î n l o c u l
s ă u p e Petru Par tenie Rotosinschi ( 1 6 6 4 ) , c u r e ş e d i n ţ a î n m î n ă s t i r e a
d i n M u n c a c i . A c e s t a e r a u c e n i c a l l u i V a s i l e T a r a s o v i c i şi p r i m i s e
u n ia ţia , h ir o to n it c a a rh ie re u u n it, în 1651, la A lb a Iu lia , d e m itro p o li -
tu l S im io n Ş tefan , a s is ta t d e doi v lă d ic i, v e n iţi p ro b a b il to t d in M a r a -
m u r e ş s a u j u d e ţ e l e î n v e c i n a t e : S a v a ( p o a t e f o s t u l e p i s c o p ) şi G r i -
g o rie, N e p u tîn d să o c u p e atu n c i sc a u n u l d in M u n c a c i, a sta t p în ă în
3 6 6 4 , la în lă tu r a r e a lu i Io a n ic h ie , î n U n g v â r (U jh o ro d ).
D u p ă m o a r t e a l u i M i h a i l M o l o d e ţ , p r i n c i p e l e G h e o r g h e R â k o c z y II,
p rin d ip lo m a sa d in 28 d e c e m b rie 1656, a p u s M a ra m u re ş u l sub o b lă ­
d u ire a m itro p o litu lu i S av a Brancovici d in A lb a Iu lia . A c e la ş i lu c ru
l - a u f ă c u t u r m a ş i i s ă i A c a ţ i u B a r c s a i şi M i h a i l A p a f f i . N u m i r e a l u i
a fo st a n u n ţa tă în « c o n g re g a ţia (a d u n a re a ) c o m ita tu lu i» d in 4 m a rtie
1 6 6 2 , ia r l a 2 8 i u li e s - a p r e z e n t a t p e r s o n a l î n f a ţ a ei c u d e c r e tu l p r in
care i se a c o rd a c îrm u ire a d u h o v n ic e a s c ă p este c re d in c io ş ii ro m ân i
şi r u t e n i d e a i c i . A d u n a r e a a l u a t a c t d e n u m i r e a l u i S a v a B r a n c o v i c i ,
p u n în d u - i a n u m ite c o n d iţii.
D e ş i e s te p o m e n it în p u ţin e a c le ale c o m ita tu lu i, to tu ş i, m itro -
p o litu l şi-a e x e rc ita t ju r is d ic ţia a s u p ra M a ra m u re ş u lu i în to t cu rsu l
p ă s to r ir ii sa le. î n 1672 a sfin ţit m în ă s tire a M o isei, în c h in a tă P u tn ei,
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

întreţinut apoi strînse legături culturale-duhovniceşti cu

moldovene. Faptul că nu mai exista un episcop propriu în
era un bun prilej pentru imixtiuni ale principilor Transil-
mai ales ale nobililor locali în viaţa Bisericii de aici. De
istirea Sfîntul Mihail din Peri, cu un trecut istoric atît de
ipte, s-a ruinat, i ar averea ei a fost luată în chip samavol -
cipele Mihail Apaffi.
psă de izvoare documentare, nu putem şti daca au avut ju -
supra Maramureşului şi urmaşii imediaţi ai mitropolitului
if Budai, Ioasaf, Sava din Veştem şi Varlaam. In orice caz,
al Varlaam se intitula, în .prefaţa Molitvelnicului tipărit la
i, în 1689 : «arhiepiscopul şi mitropolitul sfintei Mitropolii
ului, al Vadului, al Silvaşului, al Făgăraşului, al Maramu -
al episcopiilor din Ţara Ungurească, iproci».
ită depărtării geografice, dar mai ales a vîrstei înaintate şi
rilor prea scurte ale acestor mitropolit!, presupunem că Ma -
1 a ajuns din nou, îndată după îndepărtarea lui Sava Bran -
i scaun, sub jurisdicţia Episcopiei rutene din Muncaci. Astfel,
3 mitropolitul cărturar Dosoftei al Moldo vei a hirotonit ca
ie Muncaci pe MeAodie Racoveţchi, stabilit în mînăstirea
esigur el şi-a întins oblăduirea duhovnicească şi asupra cre -
3r români din Maramureşul învecinat.
la scurt timp, Transilvania a intrat în stăpînirea Habsburgilor.
loma leopoldină din 4 decembrie 1691, principatul Transilva -
subordonat direct împăratului,' confirmîndu-se privilegiile ce-
naţiuni politice (unguri, saşi, secui) şi drepturile celor patru
ecepte (catolică, luterană, calvină şi unitariană). Trecînd în
sa unui stat catolic, era firesc ca să se intensifice acţiunea
istă unita printre credincioşii ortodocşi din Maramureş, pre-
între rutenii atraşi mai de mult lă noua confesiune. Astfel,
iembrie 1689, a fost numit ca episcop unit de Muncaci grecul
imillis, un iera rh învăţat şi misionar încercat. Chiar de la in -
activităţii sale, a izbutit să atragă la uniaţie pe Racoveţchi.
sit apoi un alt colaborator preţios, pe grecul Isaia, fost călugăr
)s, care, după ce a îndeplinit felurite misiuni politice în Rusia,
prins de austrieci şi întemniţat în Viena, unde a fost convertit
:a Romei. Trimis ca preot «în Cărei şi Dobriţin», a ajuns prin -
colaborator al episcopului Camillis în acţiunea de atragere a
ilor din Sătmar şi Bihor la uniaţie. Isaia a pus bazele unei mî -
la Bixad, în ţara Oaşului, intitulîndu-se «vicar» peste credin-
cio şii ro m â n i d in a c e ste părţi. A iz b u tit c h ia r să a tra g ă c îţiv a p reo ţi,
dar în p rim ă v a ra a n u lu i 1701, a fo s t u c is în m m ă s tire a sa.
P en tru a în lă tu ra ac ţiu n ea p ro ze litista uniata, d irijată de E p isco pia
din M u ncaci, p reo ţim ea ro m ân ească din M aram u reş a ales un episcop
din p ă rţile lo cului, în p e rso a n a p ro to p o p u lu i lo sii Stoica, n o b il din
C riciova. A fo st h iro to n it în tru a rh ie re u în P o lo n ia, de către fo stu l
m itro p o lit D o s o fte i al M o ld o v e i, d u s a c o lo de re g e le Ja n S o b ie sk i.
L a 15 m ai 1690, ţin e a un « p a rţia le ş săbor» în sa tu l B u d e şti, ju d e c in d
un p ro c e s de p ro p rie ta te , la 17 a p rilie 1698 un a lt « s in o d m are» la
S ighet, p e n tru a ju d e c a n e în ţe le g e re a ivită în tre două « ju p în ese» în
b ise ric a d in B e rb e şti, p e n tru lo cu l c a re li se c u v e n e a în b ise ric ă , un
so b o r la S arasău , la 29 s e p te m b rie 1704, în tr-o p ro b le m ă de a c ela şi
gen. N o tăm că «sob o ru l» sau « scau n u l de ju d e c a tă » era fo rm a t din
p ro to p o p ii c e lo r tre i « ie ra ş u ri» : « d e sus» (al V iş e u lu i), al C o să u lu i
şi « d e jo s » (al S ig h e tu lu i), p rec u m şi din c îţiv a p re o ţi şi n o b ili m i -
reni, ca «asesori» ai soborului.
E p is c o p u l I o s if n -a a v u t o re ş e d in ţă s ta b ilă , ci sta fie în m în ă s -
tire a de lîn g ă H u st, fie în m în ă s tire a U g le a . P e un a n tim is cu te x t
slavon sfinţit de el, v lăd ic a Io s if se intitula : « din m ila lui D u m n ezeu
episcop ortodox al M aram ureşului, exarh al stavropighiei patriarhale
c o n s ta n tin o p o lita n e , a d m in is tra to r al M itro p o lie i din B ă lg ra d din
A rdeal». Sînt greu de interp retat u ltim ele cuvinte : a fo st lo cţiitor de
m itro p o lit, în 1692, de la m o a rte a lui V a rla a m p în ă la a le g e re a lui
T eofil ? Sau — aşa cum cred unii istorici — se socotea singurul re ­
p rez e n ta n t au te n tic al B isericii O rto d o x e ro m ân eşti din T ransilvania,
într-o v rem e cînd m itro p o liţii din A lba Iu lia erau su p u şi superinten-
dentului calvin ?
în o ric e caz, e p is c o p u l I o s if S to ic a ră m în e în isto ria B is e ric ii
n o astre ca un ierarh vred n ic, care a ştiu t sa-şi ap ere p ăsto riţii în faţa
o ric ă ro r în c e rc ă ri ale e p isc o p ilo r u n iţi din M u n c ac i şi ale a u to rită ţilo r
de a-i a trag e pe ro m ân i la uniaţie. C lerul şi cred in cio şii din M a ra m u re ş
au fo st cu to tu l străin i de actu l de u n ire să v îrşit de m itro p o litu l
A tanasie A nghel în 1701. Istoricul N icolae B ethlen (1642— 1716), fost
cancelar al T ransilvaniei, relatează ca episcopul Io s if a în to c m it şi o
s c ris o a r e îm p o tr iv a u n irii cu R o m a , b a z a tă p e te x te d in S fîn ta
S crip tu ră şi S fin ţii P ărinţi.
P ă sto rire a lui I o s if S to ica s-a sfîrşit în îm p re ju ră ri n ep lăcu te. In
1705, pe b aza u n o r false acu zaţii, v ice c o m itele F ra n cisc D arv ay 1 -a
o b lig a t s a s e m n e z e u n p ro g ra m în 20 de p u n c te , p e c a re să le re s -
p e c te cu sfin ţe n ie . C u to a te a c e s te a , a fo s t în te m n iţa t la H u st.
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

Preoţii şi nobilii români din judeţ au protestat energic, în mai

te rînduri, împotriva arestării episcopului lor, dar fără rezultat.
testele lor ne dovedesc că Stoica nu era atît de vinovat cum îl
au duşmanii lui. Adevăratul motiv al arestării sale trebuie să -1
tăm în uneltirile episcopului unit Iosif Camillis, care urmărea să
se la Sighet un vicar unit, în persoana lui Gheorghe Bizanczi. Pe
altă parte, poate că însuşi principele Francisc Râkoczy, care ridi -
; armele împotriva Habsburgilor (răscoala «curuţilor» din 1703 —
1) şi stăpînea acum Maramureşul, avea interesul să aşeze ca episcop
pe Iov Ţirca, omul său de încredere. Acesta a fost — în 1697 —
tracandidatul lui Atanasie Anghel la ocuparea scaunului mitropo-
n din Alba Iulia. Prin 1706 Ţirca era în Moldova, desigur în ve -
;a hirotoniei ca arhiereu, de unde îi adresa o scrisoare lui Fran-
Râkoczy, oferindu-i serviciile sale (semna «Ardialului episcop
anilor»). In 1707, Atanasie Anghel — devenit episcop unit — a
alungat din Alba Iulia de curuţii lui Râkoczy, refugiindu-se cu
erialii la Sibiu, iar în vechiul scaun mitropolitan a fost pus Iov
:a. Dar, după înfrîngerea curuţilor, a fost nevoit să se refugieze
Maramureş, unde a ajuns episcop, în locul lui Iosif Stoica. Probabil
:a şi - a avut partea sa de contribuţie la înlăturarea înaintaşului
din scaun.
Nici în Maramureş nu s-a putut menţine mult ti mp. Din actele
nării judeţene şi din cercetările făcute împotriva lui, rezultă că
făcut vinovat de mai multe abateri de la rînduielile noastre bi -
ceşti. Pe baza unor astfel de învinuiri s-a pornit o cercetare îm-
riva lui, în septembrie 1709, iar la 5—6 februarie 1710 Comitatul
«condamnat» la moarte, iar omul său de încredere, preotul Ştefan
>s din Năneşti, a fost pedepsit cu o amendă de 400 de florini. Ţirca
:butit să se refugieze din Maramureş, scăpînd astfel de pedeapsă.
Din anumite izvoare catolice şi unite, reiese că după eliberarea
Iosif Stoica din închisoare, a îndeplinit — paralel cu Ţirca —
rite slujbe arhiereşti, mai ales pe teritoriul eparhiei Muncaciului
otonii de preoţi, chiar în Muncaci, readucerea a 16 sate la Orto -
ie ş.a.). Acest lucru este posibil, căci după moartea lui Iosif Ca is
(1706), situaţia eparhiei Muncaciului era foarte »tulbure. Se pare în
1711 Stoica a încercat să-şi ocupe scaunul său episcopal din
ramureş, dar n-a reuşit din cauza opoziţiei preoţilor. A murit în
laşi an.
 V IA Ţ A B IS E R IC E A S C A A R O M A N IL O R D IN M ARAM UREŞ P IN A IN SE C . X V III 193

Tot în 1711 a fost ales un nou episcop, în persoana protopopului

nobil Ştefan din Petrova. A fost călugărit — sub numele de Serafim —
şi hirotonit arhiereu în Moldova. Probabi l pentru a-şi consolida situa­
ţia şi a obţine mai uşor recunoaşterea ca episcop ' din partea noului
regim habsburgic, Serafim a plecat la Alba Iulia, ca să discute cu
episcopul unit Atanasie Anghel trecerea sa la uniaţie. Poate voia
să înfiinţeze o episcopie unită independentă, pentru ca să apere
Maramureşul atît de calvini, cît şi de episcopii ruteni de la Muncaci.
Dar la 21 decembrie 1711, nobilii români din Maramureş au protestat
solemn împotriva încercării lui Serafim «de-a introduce inovaţii îm­
potriva legii şi a credinţei lor vechi», declarînd că nu -1 mai recunosc
ca episcop. Au protestat de asemenea la guvern şi reprezentanţii
calvini din adunarea judeţeană.
în asemenea împrejurări, Serafim a trebuit să adopte o atitudine
mai conciliantă faţă de calvini şi astfel, la 16 mai 1713, «nobilul co -
mitat» a admis ca el să-şi îndeplinească slujba episcopală şi în viitor.
Se pare că acest lucru a nemulţumit pe catolici, socotind pe Serafim
o piedică în calea acţiunii lor prozelitiste (în acelaşi an Serafim era
bătut şi rănit de un funcţionar de stat).
în primăvara anului 1714, episcopul Iosif Hodermarszki din Mun -
caci, însoţit de catelanul cetăţii Hust, a venit în Maramureş, cerînd
arestarea episcopului Serafim. A fost arestat şi închis la Hust. Pînă
la finalizarea cauzei sale, adunarea judeţeană — formată în mare
parte din calvini — a hotărît ca preotul Ionaş din Moisei să fie
numit «inspector» al bisericilor româneşti din judeţ. Eliberat din în -
chisoare, în 1715, Serafim n-a mai fost recunoscut ca episcop. Mai
mult chiar, la 9 aprilie 1717, «nobilul comitat» a hotărît din nou
arestarea lui.
Dar preoţimea din Maramureş voia să-şi aibă episcopul ei. Aşa
se face că, în primăvara anului 1715, soborul preoţesc a ales ca episcop
pe protopopul Andrei din «ieraşul Cosăului». Dar la cererea adunării
judeţene adresata Guvernului de a întări pe noul ales, s-a primit un
răspuns negativ. împrejurările erau acum prielnice pentru propagarea
uniaţiei, aşa că episcopul Ghenadie Bizanczi al Muncaciului a numit
ca vicar în Maramure ş pe Procopie Hodermarszki, fratele fostului
episcop Iosif, pricinuind multe neajunsuri preoţilor şi credincioşilor
ortodocşi.
în 1718, preoţimea ortodoxă din Maramureş a ales ca episcop pe
Dosoftei Teodorovici, egumen la mînăstirea Uglea, fost vicar episco-
pesc în timpul lui Iosif Stoica. A fost hirotonit, potrivit tradiţiei, în
Moldova. El a păstorit timp îndelungat, iar prin 1733 se pare că a
13 — rntorls D O.R.. voi II
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

şi o c ă lă to r ie î n M o ld o v a . C u to a t e c ă e r a î n a i n t a t în ,v îr s tă şi
tp e o rb , D o s o f te i a h i r o to n it n u m e r o ş i p re o ţi n u n u m a i p e n tr u
m u re ş , ci şi p e n tr u p a r o h iile o r to d o x e d in T r a n s ilv a n ia , în tr u c ît,
1 7 0 1 , B i s e r i c a O r t o d o x ă d e a ic i a r ă m a s f ă r ă e p is c o p tim p d e
s an i. A a v u t d e în d u r a t m u lte n e c a z u ri d in p a rte a : e p is c o p ilo r
[u n c a c i, a lu i P r o c o p i e H o d e r m a r s z k i şi a a u t o r i t ă ţ i l o r c a to lic e .
l a u g u s t 1 7 2 0 , în u r m a c e r e r ilo r lu i B iz a n c z i, îm p ă r a tu l C a ro l V I
_ 1 7 4 0 ) a p u s M a ra m u re ş u l sub ju r is d ic ţia E p isc o p ie i d in M u n c a c i.
ftei a m u rit în m în ă stire a U g le a , p ro b a b il în 1739. lo b o ru l c o n v o c a t la
S ig h e t d e p ro to p o p u l Io a n S to ic a din D ră g o ie şti, u a l e g e r e a u n u i
n o u e p i s c o p o r t o d o x , a f o s t î m p i e d i c a t d e ită ţi să -şi
în d e p lin e a s c ă m is iu n e a . C u to a te a c e s te a , o în s e m n a r e [7 3 9 îl
a r ă t a c a e p is c o p î n M a r a m u r e ş p e Gavriil d in B îr s a n a . n u se
c u n o s c a lte ş tir i d e s p r e e l, e s te n e î n d o i e l n i c c ă el ş i - a ş u r a t
a c t i v i t a t e a î n c o n d i ţ i i v i t r e g e , m a i a le s c ă î n 1 7 3 2 c o m i -; « d in
p ă r ţ i l e u n g u r e ş ti » ( M a r a m u r e ş , U g o c e a , S ă la j, S ă tm a r şi ) au
fo s t a lip ite la U n g a ria . R o m â n ii d in a c e ste p ă rţi au ră m a s
d e p e n d e n ţa E p is c o p ie i r u te n e u n ite d in M u n c a c i, c a re t r i m it e a
ie n i î n M a r a m u r e ş . în s c u r t tim p , m a j o r i t a t e a r o m â n ilo r m a r a -
şen i a u fo s t tre c u ţi cu f o r ţa la u n ia ţie .

C o n c l u z i i : Din cele de mai sus, se desprinde constatarea

în secolul, al XVlI-lea şi începutul celui următor, în Maramureş
păstorit episcopi ortodocşi români, aleşi de preoţimea de aici,
erau apoi recunoscuţi de «congregaţia comitatului» şi de principii
ansilvaniei.
Oblăduirea lor duhovnicească s-a întins uneori nu numai peste
le aproximativ 50 de sate din Maramureş, ci şi peste credincioşii
mâni din Satu Mare, părţi din Sălaj şi chiar din Hajdu, Ugocea
'.. Aceşti episcopi nu aveau o reşedinţă stabilă, ci şedeau, de
julă, într-una din mînăstirile din Maramureş şi comitat ele din
rd: Peri, Uglea, Hust, Moisei, Birsana. în conducerea treburiloit
arhiei, erau ajutaţi de protopopii celor trei «ieraşuri» şi de
oborul» eparhial, format din mai inviţi asesori, <protopopi, cîţiva
ioţi şi nobili mireni. Uneori îşi întindeau autoritatea asupra
iramureşului episcopii ruteni de la Muncaci sau episcopii români
la Vad şi mitropoliţii din Alba Iulia. De regulă, episcopii din
iramureş erau hirotoniţi de mitropoliţii Moldovei, la Suceava apoi
Iaşi. Deci, episcopii de Vad şi de Maramureş nu pot ii socotiţi
tiragani» ai mitropoliţilor din Alba Iulia, în accepţiunea de azi
cuvîntului; dimpotrivă, se observă o subordonare a lor faţă de
tropoliţii Moldovei.
 S e constată dese schim bări ale episcopilor d e M aramureş, după
bunul p la c a l nobilim ii locale sau a l adunării com itatului, arestarea
şi întemniţarea lor (Vasile Tarasovici, Iosii Stoica) şi chiar condam ­
n a rea u n u ia la m oarte (Iov Ţirca). în ciu d a co n d iţiilo r vitrege î n
care au lucrat, expuşi la atîtea umilinţe şi asupriri din partea auto­
rităţilor de stat, episcopii rom âni din M aram ureş au izbutit să îm -
piedice, pînă,către m ijlocul secolului a l XVIII-lea, încercările auto­
rită ţilo r ca tolice şi m ai ales ale ep isco p ilo r ru ten i un iţi de a în -
străina p e credincioşii rom âni de «legea străm oşească».

B IB L IO G R A F IE
I z v o a r e : NICOLAE IORGA, Scrisori şi inscripţii ardelene şi maramureşene, 2 voi.
Bucureşti, 1906, LXVIII + 302 p. (I) + 336 p. (voi. XII şi XIII din colecţia Studii şi
documente cu privire la istoria romanilor); IOAN BÂRLEA, însemnări din bisericile
Maramureşului, Bucureşti, 1909, 245 p. (voi. XVII din colecţia Studii şi documente a lui
N. Iorga) j ALEXANDRU CZIPLE, Documente privitoare la Episcopia din
Maramureş, în «An. Acad. Rom.», Mem. Secţ. Ist., s. II, t. XXXVIII, Bucureşti,
1916, 128 p. (p. 249—376); Vezi şi recenzia lui Z. Pâclişanu în rev. «Cultura
Creştină*, Blaj, an. VI, nr. 8, 1916, p. 238—244.
L u c r ă r i g e n e r a l e : AUGUSTIN BUNEA, Vechile episcopii româneşti a
Vadului, Geoagiului, Silvaşului şi Bălgradului, Blaj, 1902, XII + 152 p.; NICOLAE
IORGA, Sate şi preoţi din Ardeal, Bucureşti, 1902, 349 p. j ŞTEFAN METe Ş, Istoria
Bisericii şi a vieţii religioase a românilor din Transilvania şi Ungaria, voi. I, ed.
II, Sibiu, 1935, XXXVI + 596 p.
L u c r ă r i s p e c i a l e : ANTAL HODINKA, A munkăcsi gorog-Katholikus
piispokseg tortenete, Budapest, 1909, VIII + 856 p.; ANTAL HODINKA, A munkăcsi
gor szert piispokseg okmănytăra, voi. I (1458—1715), Ungvâr, 1911 ; ŢIT BUD, Date
istorice despre protopopiatele, parohiile şi mînăstirile române din Maramureş, Gherla,'
1911, VI + 107 p.; ŞTEFAN METEŞ, Contribuţii la istoria Bisericii româneşti din
Maramureş (după Hodinka), î n «Neamul Românesc Literar», Vălenii de Munte, V,
1912, nr. 37—38 ; ZENOVIE PÂCLIŞANU, Din istoria bisericească a Maramureşului,
în «Cultura Creştină», an. III, 1913, nr. 8, p. 228—234, nr. 9, p. 261—267, nr. 10,
p. 295—300 şi nr. 11, p. 328—336 i N. IORGA, Ceva despre episcopul maramureşan
Iosii Stoica, în «An. Acad. Rom.», Mem. Secţ. Ist., s. II, t. XXXVI, Bucureşti, 1914,
16 p. j SIMEON RELI, Vechea Episcopie ortodoxă a Maramureşului şi legăturile ei
cu Bucovina, în «Candela», an. XLVIII, 1937, p. 185—203; ŞIMe ON RELi , Biserica
ortodoxă din Maramureş in vremurile trecute, Cernăuţi, 1938, 254 p. (şi recenzia Iul
Zenovie Pâclişanu în .«Cultura Creştină», an. XVIII, nr. 6—7, 1938, p. 389—409);
ŞTEFAN LUPŞA, Vechea Episcopie a Sătmarului, în B.O.R., an. LVI, 1938, nr. 5—6,
p 193—204 (şi extras: Bucureşti, 1938, 14 p.); MICHAEL LAKO, Unio Uzhorodensis
Ruthenorum Carpaticorum cum Ecclesia Catholica, în Orientalia Christiana Analecta,
nr. 143, Roma, 1955; MICHAEL LACKO, Die Uzhoroder Union, în Ostkirchliche
Siudien, Wurzburg, Bând 8, 1958, p. 3—30; BARAN ALEXANDER, Epafchia Mara-
morosiensis eiusque unio, ed. II, în «Analecta Ordinis Ş. Basilii Magni», series II,
secţie I, voi. XVII, Roma, 1962; OVIDIU GHITTA, Un colaborator al lui Mihai
Viteazul — episcopul Serghie, AHA, Cluj-Napoca, XXVII, 1985—1986, p. 375 —383.
 XLII
LITERATURA TEOLOGICĂ
ÎN ŢĂRILE ROMÂNE
ÎN SECOLUL AL XVII-LEA
ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII -LEA

0 p a r te d in a c e s t b o g a t c a p ito l al lite r a tu r ii r o m â n e v e c h i a f o s t
iţiş a t în c a p ito le le p r iv ito a re la m a rii ie ra rh i c ă rtu ra ri d in s e c o lu l
K V I I - l e a şi în c e p u tu l c e lu i u r m ă t o r : V a r la a m şi D o s o f te i ai M o l ­
e i, T e o f il, Ş te f a n , V a r la a m , T e o d o s ie , A n tim I v ir e a n u l a i U n g r o -
lie i, M itr o f a n al B u z ă u lu i. în c e le c e u r m e a z ă , v o m r e a m in ti, p e
r t, u n e l e d i n t i p ă r i t u r i l e d e i m p o r t a n ţ ă m a j o r ă a l e a c e s t e i p e r i o a d e ,
1 v o m în f ă ţiş a , m a i p e la rg , c îte v a d in lu c r ă r ile te o lo g ic e n e ti -
t e , s c r i s e î n d e o s e b i d e m i r e n i c u p r e g ă t i r e e n c i c l o p e d i c ă , d e c i şi
i te o lo g i, a d e v ă r a ţi d e s c h iz ă to r i d e d r u m u r i în m u lte r a m u r i a le
u rii r o m â n e ş ti.
N u m ă ru l tip o g ra fiilo r — p a t r o n a t e d e d o m n i i şi m i t r o p o l i ţ i i Ţ ă r ii
îâ n e ş t i şi ai M o ld o v e i — a f o s t în c o n t in u ă c r e ş te r e : C î m p u lu n g
5 ), G o v o r a ( 1 6 3 7 ) , D e a l u ( 1 6 4 4 ) , T î r g o v i ş t e ( 1 6 4 6 ) , B u c u r e ş ti ( 1 6 7 8 ) ,
Iu (1 6 9 1 ), S n a g o v (1 6 9 6 ), R îm n ic (1 7 0 5 ), Ia şi (1 6 4 2 ), A lb a Iu lia
0 ) , S e b e ş ( 1 6 8 3 ) . U n e l e d i n e le a u f o s t t r i m i s e d e l a K i e v ( c e l e d e -
îm p u lu n g şi G o v o r a , în tim p u l lu i M a te i B a s a r a b , şi c e le d e la
î n t i m p u l lu i V a s i l e L u p u ) , i a r m a i ' : t î r z i u d e l a M o s c o v a ( c e a d e
îş i , î n 1 6 8 1 , l a r u g ă m i n t e a m i t r o p o l i t u l u i D o s o f t e i ) . A c e s t e t i p o g r a f i i
l a t l a l u m i n ă n u m e r o a s e c ă r ţ i d e s l u j b ă , î n r o m â n e ş t e şi s l a v o n e ş t e ,
a r e s e a d a u g ă c e l e î n g r e c e ş t e şi a r a b e ş t e p e n t r u c r e d i n c i o ş i i d i n
a n i şi O r i e n t u l A p r o p i a t . In a c e s t s e c o l, s -a c o n tin u a t a c ţiu n e a
i n t r o d u c e r e a l i m b i i r o m â n e î n b i s e r i c ă , î n t î i p r i n t r a d u c e r e a şi
r i r e a î n r o m â n e ş t e a r î n d u i e l i l o r t i p i c o n a l e ( s u b m i t r o p o l i t u l Ş te f a n ,
a t d e m itr o p o litu l T e o d o s ie şi d e e p is c o p u l M it r o f a n d e la B u z ă u ) ,
p r in t r a d u c e r e a şi t i p ă r i r e a î n r o m â n e ş te a l e c t u r i l o r b ib li c e ,
ă A p o s t o l u l şi E v a n g h e l i a ( s u b m i t r o p o l i t u l T e o d o s i e ) , ş i, î n s f î r ş i t ,
 LITERATURA TEOLOGICA IN ŢĂRILE ROMANE (SEC XVII) J9?

p r in tr a d u c e r e a şi t ip ă r ir e a în tr e g ii s lu jb e în r o m â n e ş te ( s u b A n tim
I v i r e a n u î şi — i n d e p e n d e n t d e m i ş c a r e a d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă — s u b
D o s o f te i al M o ld o v e i).
I n a c e s t s e c o l , s e t i p ă r e s c p r i m e l e e d i ţ i i i n t e g r a l e a l e Noului
Testament ( A l b a I u l i a 1 6 4 8 , B u c u r e ş t i 1 7 0 3 ) ş i' a l e Bibliei ( B u c u r e ş t i
1 6 8 8 ) , f ă r ă s ă m a i v o r b i m d e e d i ţ i i l e Psaltirii ( A l b a I u l i a 1 6 5 1 e t c . )
s a u a l e Apostolului şi Evanqheliei.
C o n s e m n ă m a p o i lu c r ă r ile c u c a r a c te r o m ile tic . In 1 6 4 0 — 1641
s - a r e t i p ă r i t , l a A l b a I u l i a , Evanghelia cu învăţătură, d u p ă c e a a lu i
C o r e s i d in 1 5 8 1 . I n 1 6 4 2 , s - a t i p ă r i t Evanghelia învăţătoare sau Cazania
de la Govora, tr a d u s ă d in s la v o -r u s ă d e ie ro m o n a h u l S ilv e s tru , r e tip ă ­
r i t ă p e s t e d o i a n i — ■ c u c o m p l e t ă r i - ,— l a m î n ă s t i r e a D e a lu .
în a c e e a ş i p e r io a d ă , m itro p o litu l V a rla a m al M o ld o v e i a d a t la
t i p a r , l a I a ş i , Cazania c a r e - i p o a r t ă n u m e l e ( 1 6 4 3 ) , t r a d u s ă ş i p r e l u -
c r a t ă d u p ă Comoara m i t r o p o l i t u l u i D a m a s c h i n S t u d i t u l şi d u p ă u n e l e
c a z a n i i s l a v o n e c a r e c i r c u l a u î n m a n u s c r i s î n T r a n s i l v a n i a şi M o l d o v a ,
î n 1 6 9 9 , a a p ă r u t l a A l b a I u l i a u n Chiriacodromion c u 8 1 c a z a n i i ,
a v în d la b a z ă te x tu l C a z a n ie i lu i V a r la a m .
în a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i s - a tr a d u s o c o le c ţie d e 18 p r e d ic i
(c a z a n ii) d u p ă a rh im a n d ritu l u c ra in e a n I o a n ic h ie G a le a to v s c h i, tip ă rite
l a B u c u r e ş t i , î n 1 6 7 8 , d e m i t r o p o l i t u l V a r l a a m , s u b t i t l u l Cheia înţe­
lesului, î n 1 6 9 1 , f r a ţ i i R a d u şi Ş e r b a n G r e c e a n u t i p ă r e a u l a B u c u r e ş t i
c î t e v a d i n Mărgăritarele ( c u v î n t ă r i l e ) S f î n t u l u i I o a n G u r ă d e A u r .
D in tre c ă rţile d e în v ă ţă tu r ă sa u d e z id ire s u fle te a s c ă tip ă r ite în
a c e s t s e c o l , n o t ă m Viaţa şi petrecerea sfinţilor, î n 4 v o l u m e , t r a d u s ă
şi p r e lu c r a tă d e m itr o p o litu l D o s o f te i al M o ld o v e i, d u p ă iz v o a r e
g r e c e ş t i şi s la v e ( I a ş i, 1 6 8 2 — 1 6 8 6 ).
î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă a a c t i v a t , p e l a m i j l o c u l s e c o l u l u i , a c e l Daniil
Andiean Panoneanul, d e c i u n t r a n s i l v ă n e a n , c a r e a t r a d u s î n r o m â -
n e ş t e îndreptarea Legii d e l a T î r g o v i ş t e d i n 1 6 5 2 . D u p ă c e r c e t ă r i m a i
n o i, e l a r fi r e a l i z a t — p r i n 1 6 6 5 — 1 6 7 0 — o t r a d u c e r e a V e c h i u l u i
T e s t a m e n t , d i n s l a v o n e ş t e şi l a t i n e ş t e ( M s . 4 3 8 9 î n B i b i . A c a d e m i e i ) ;
i s e a t r i b u i e , d e a s e m e n e a , t r a d u c e r e a î n r o m â n e ş t e a învăţăturilor lui
Neagoe Basarab, a Vieţii St. Niîon d e G a v r i i l P r o t u l , a r o m a n u l u i
Varlaam şi Ioasaf, c a şi a u n o r l u c r ă r i t i p ă r i t e s u b m i t r o p o l i t u l Ş t e f a n .
în s fîrş it, c o n s e m n ă m lu c ră rile te o lo g ic e p r o p riu - z is e , fie tr a d u ­
c e r i , f i e l u c r ă r i o r i g i n a l e . I n p r i m a c a t e g o r i e i n t r ă l u c r a r e a Şapte
Taine a Bisericii ( I a ş i , 1 6 4 4 ) , p r e l u c r a t ă d e m i t r o p o l i t u l V a r l a a m —
a ju ta t d e lo g o fă tu l E u s tra tie — d u p ă te o lo g u l g re c T o m a (T e o fa n )
E le a v u lk o s , c a rte în d r e p ta tă îm p o triv a p ro te s ta n ţilo r, c a re n u r e c u -
n o ş te a u S fin te le T a in e .
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

a ltă lu c r a r e tr a d u s ă d in g r e c e ş te a f o s t Manualul împotriva

iei papislaşiîor al ie ro m o n a h u lu i M a x im P e lo p o n e z ia n u l, tip ă r ită
i g o v , î n 1 6 9 9 , s u b t i t l u l Carte sau lumină cu drepte dovediri din
»le Bisericii Răsăritului asupra desghinării papistaşilor. E ra o
d o g m a tic ă - s im b o lic ă , în c a re e ra u c o m b ă tu te c e le p a tru p u n c te
n tin e » . S - a t i p ă r i t p e n t r u a s e p u n e în m în a p r e o ţ i l o r şi a c r e -
> ş ilo r ro m â n i, m a i a le s a c e lo r d in tr a n s ilv a n ia , o c a rte d e a p ă -
a în v ă ţă tu rilo r o rto d o x e a ta c a te d e c a to lic i. Ie ro m o n a h u l I e r e -
:a c a v e la , p r o f e s o r la I a ş i şi B u c u r e ş ti, d a s c ă lu l lu i D im itr ie C a n -
a t r a d u s î n r o m â n e ş t e Tîlcuirea Sfintei Liturghii, t i p ă r i t ă l a
tf 1 6 9 7 .
i ce p riv e ş te lu c ră rile te o lo g ic e o rig in a le , re a m in tim Mărtuii-
Ortodoxâ a lu i P e tr u M o v ilă , a p r o b a tă d e S in o d u l d e la Ia ş i d in
tr a d u s ă în ro m â n e ş te d e lo g o f ă tu l R a d u G re c e a n u , a ju ta t d e
e s ă u Ş e r b a n şi d e s t o l n i c u l C o n s t a n t i n C a rita c u z in o (B u z ă u
A d o u a l u c r a r e originală e r a Răspunsul la Catehismul calvi-
al lu i V a r la a m , ti p ă r i t p r o b a b il la I a ş i, în 1 6 4 5 . A m b e le lu c r ă r i
i m e n ir e a d e a a p ă ra în v ă ţă tu rile o rto d o x e , p rim a îm p o triv a ac -
o r p r o z e litis te c a to lic e d in P o lo n ia — d a r şi d in a lte ţă r i — , a
îm p o triv a c e lo r c a lv in e d in T ra n s ilv a n ia ,
Q a f a ră d e a c e s te a , s - a n f ă c u t m a i m u lte tr a d u c e r i d in S fin ţii
ţi — l u c r ă r i t e o l o j i c e , a s c e t i c e , c u v î n t ă r i — , m a j o r i t a t e a r ă m a -
m a n u s c r i s ( d e p i l d ă , Leastviţa S f î n t u l u i I o a n S c ă r a r u l , î n t r a -
• e a lu i V a r la a m , p e c în d e r a e g u m e n la S e c u ). A u v ă z u t lu m in a
i l u i n u m a i Mărgăritarele S f î n t u l u i I o a n G u r ă d e A u r ( B u c u r e ş t i ,

n c e le c e u r in e a z ă v o m p r e z e n ta c îte v a d in o p e r e le te o lo g ic e
îa le d in s e c o lu l al X V I I - le a sa u d e la în c e p u tu l c e lu i u r m ă to r,
n - a u f o s t a m in tite în a lte c a p ito le .

aicrările teologice ale lui N i c o l a e Milescu. M a r e l e c ă rtu ra r u s t

Nicolae Milescu Spătarul (c . 1 6 3 6 — 1 7 0 8 ) ,
m o ld o v e a n d is tin s m a t,
p o lig l o t, f ilo lo g , is t o r ic , g e o g r a f , e t n o g r a f şi m e m o r a lis t, a şi u n
a d în c c u n o s c ă to r al te o lo g ie i. D u p ă s tu d ii la A c a d e m ia le a s c ă
d e l a I a ş i şi l a « m a r e a ş c o a l ă » a P a t r i a r h i e i d i n C o n s t a n - o l ,
M ile s c u a fo s t, r în d p e rîn d , g r ă m ă tic ( s e c r e ta r ) al d o m n it o -
G h e o r g h e Ş t e f a n a l M o l d o v e i , s p ă ta r , p e n t r u s c u r t t i m p , î n Ţ a r a
î n e a s c ă , c a p u c h e h a ie (re p re z e n ta n t) al d o m n ito ru lu i G rig o rie
a la P o a rtă , p rib e a g p rin A p u s , - în tîi la B e rlin , a p o i a lă tu ri d e
1 s ă u d o m n G h e o r g h e Ş te fa n la S te ttin , c u m is iu n i d in p a r te a
:u ia la S to c k h o lm şi la P a r i s , d in n o u în M o ld o v a , a p o i la C o n -
s ta n tin o p o l, d e u n d e , c u o s c ris o a re d e re c o m a n d a re d in p a r te a p a ­
tr ia rh u lu i D o s ite i al I e ru s a lim u lu i, s - a în d r e p ta t s p re M o s c o v a , f iin d
a n g a ja t în s lu jb a M in is te ru lu i ru s d e e x te rn e , c a in te r p re t p e n tru
l i m b i l e g r e a c ă , l a t i n ă şi r o m â n ă ( 1 6 7 1 ) . A r ă m a s î n s l u j b a ţ a r i l o r r u ş i
p în ă la m o a rte , în c r e d in ţîn d u - i- s e în 1 6 7 5 — 1 6 7 7 o m is iu n e în C h in a , ,
in t i m p u l c ă r e i a a s c r i s c u n o s c u t e l e l u c r ă r i : Jurnalul siberian şi
Descrierea Chinei.
în a fa ră d e tr a d u c e r e a V e c h iu lu i T e s ta m e n t — în c a re a in c lu s
ş t l u c r a r e a f i l o z o f i c ă Despre raţiunea dominantă s a u Pentru singurul
ţiitorul gînd, c u m a i n t i t u l a t - o e l — p r i n 1 6 5 5 — 1 6 6 0 , N i c o l a e M i l e s c u
a m a i t r a d u s î n r o m â n e ş t e c a r t e a Mîntuirea păcătoşilor; a t e o l o g u l u i
g r e c A g a p i e L a n d o s . î n 1 6 6 1 , p e c î n d e r a î n M o l d o v a , a t r a d u s Car­
tea cu multe întrebări foarte de folos pentru multe trebi ale credinţei
noastre... d u p ă S f î n t u l A t a n a s i e c e l M a r e a l A l e x a n d r i e i ( d i n l u c r ă r i l e
a c e s t u i a : Alte cîteva întrebări şi întrebările către arhontele Antioh),
p r im a lu c r a r e p a tr is tic ă la n o i tr a d u s ă d ir e c t d in o r ig in a lu l g re c e s c .
E s te o lu c ra re a p o lo g e tic ă -d o g m a tic ă , în c a re e ra u lă m u r ite a d e v ă r u r ile
d e c r e d i n ţ ă p r i v i t o a r e l a e x i s t e n ţ a , f i i n ţ a şi a t r i b u t e l e l u i D u m n e z e u ,
p e r s o a n e le S fin te i T re im i, în tr u p a re , S fîn ta F e c io a r ă M ă r ia , h a ru l
d iv in , n a t u r a şi n u m ă r u l î n g e r i lo r , r a iu l, ia d u l, c ă d e r e a d ia v o lilo r ,
p ă c a t e l e , S f î n t a c r u c e ş .a . A n a l i z î n d t e x t u l g r e c e s c şi t r a d u c e r e a l u i
M ile s c u , se p o a te c o n s ta ta c ă el a m p lif ic ă te x tu l r o m â n e s c , a c o lo
u n d e i se p ă r e a c ă n u e r a d e s tu l d e lim p e d e , ia r p e a lo c u ri a d a u g ă
u n e le lă m u r ir i p e n tr u c i tito r ii r o m â n i. D e p ild ă , e x p l i- c în d n u m e le
lu i D u m n e z e u , s c r ia : « D u m n e z e u se z ic e în lim b a g r e c e a s c ă T h e o s ,
ia r p re lim b a le tin e a s c ă d e u s , ia r ă r u m â n e ş te să c h ia - m ă D u m n e z e u ,
c a r e n u m e e s te l u a t d e la le tin ie , î n c e c h i p şi m a i j u m ă t a t e d e lim b ă
r o m â n e a s c ă lu a t( ă ) d e la la tin i» . D e ş i tr a d u c e r e a a re m u lte s c ă d e ri,
to tu ş i, se p o a te c o n s ta ta c ă M ile s c u e ra u n b u n c u n o s c ă to r al
te o lo g ie i, în d e o s e b i al S fin ţilo r P ă r in ţi, u n g în d ito r a d în c , c a p a b il să
l ă m u r e a s c ă c e l e m a i s u b t i l e p r o b l e m e d e a p o l o g e t i c ă şi d o g m a t i c ă
o rto d o x ă .
O l u c r a r e d o g m a t i c ă - a p o l o g e t i c ă a lu i N ic o l a e M il e s c u a f o s t
s c ris ă în 1 6 6 7 la S to c k h o lr n , u n d e a f o s t tr im is d e G h e o r g h e Ş te fa n
c u o m is iu n e p e lîn g ă r e g e le S u e d ie i C a ro l X I ( 1 6 6 0 — 1 6 9 7 ). L u c r a r e a
a f o s t s c ris ă la r u g ă m in te a a m b a s a d o ru lu i F ra n ţe i în S u e d ia , m a rc h i -
z u l A r n a u ld d e P o m p o n n e , v iit o r m in is tr u d e e x te r n e al lu i L u d o v ic
X IV . A c e s t a m b a s a d o r e r a n e p o tu l d e f r a te a l lu i A n to in e A r n a u ld ,
f ig u r ă m a r c a n tă a c u ltu r ii f r a n c e z e d in s e c o lu l al X V I I - le a , p r o f e s o r
la S o r b o n a , a p ă r ă to r al te o lo g u lu i o la n d e z J a n s e n iu s şi al j a n s e n i s -
m u lu i, p e d e o p a rte , îm p o tr iv a ie z u iţilo r , p e d e a lta , îm p o tr iv a c a l -
 P E R IO A D A A T K E 1A

J a n s e n is m u l e ra o m iş c a re re lig io a s ă , c a r e - ş i a re n u m e le d e
e z u l C o rn e liu s J a n s e n iu s (+ 1 6 3 8 ), p r o fe s o r d e te o lo g ie , a p o i
d e Y p re s -B e lg ia , c a re ş i- a e x p u s id e ile în c a rte a in titu la tă
IUS ( 1 6 4 0 ) . M i ş c a r e a u r m ă r e a î n t r e a l t e l e , î n d r e p t a r e a e v l a - i
c re d in ţe i c a to lic e , r id ic în d u -s e în d e o s e b i îm p o triv a p r a c tic i-
ite . D e ş i a f o s t c o n d a m n a tă d e s c a u n u l p a p a l şi d e r e g e le
e a s - a r ă s p î n d i t c u r e p e z i c i u n e î n F r a n ţ a ş i Ţ ă r i l e d e J o s , ;i
c e n tr u l la m în ă s tir e a P o r t R o y a l, g r u p în d în ju r u l ei o s e a -
:ă tu r a r i f r a n c e z i — c le r ic i şi m ir e n i — c a B la is e P a s c a l (c u
alele s a l e ) , R a c i n e , L a n c e l o t , f r a ţ i i A r n a u l d ş i a l ţ i i , o i n e
A rn a u ld a p u r ta t o lu n g ă p o le m ic ă c u p a s to ru l c a lv in au d e.
în a n u m ite p ro b le m e te o lo g ic e c o n tro v e rs a te , în tr e c a re i a
p re fa c e rii (tra n s s u b s ta n ţie rii), C la u d e s u s ţin în d c ă B is e ri -
d o x ă a r e a c e e a ş i î n v ă ţ ă t u r ă c a şi c a l v i n i i . P e n t r u a s e i n f o r -
jr a în v ă ţă tu rii o rto d o x e d e s p re p re fa c e re , s - a u c e ru t lă m u -
p r in a m b a s a d o r u l a m in tit m a i su s — d e la p a tr ia r h u l şi e p is -
ş i, d a r n u s - a p r i m i t n i c i u n r ă s p u n s . î n a s t f e l d e î m p r e j u r ă r i ,
lo ru l a r u g a t p e s p ă ta ru l N ic o la e M ile s c u , a fl a t la S to c k h o lm ,
u n s c u rt tr a ta t d o g m a tic -a p o lo g e tic , în c a re să e x p u n ă în v ă -
> r to d o x ă d e s p re p r e f a c e r e a d a ru rilo r. A ş a a s c ris M ile s c u — '
ă ş i g r e a c ă — l u c r a r e a i n t i t u l a t ă Enchiridion sive Stella Ori-
Occidentali splendens, id est sensus Ecclesiae Orientalis, sci-
aece, de transsubstantione corporis Domini, alliisque contro-.
(M a n u a l sa u S te a u a R ă s ă r itu lu i s tr ă lu c in d în A p u s , a d ic ă
B is e ric ii R ă s ă r ite n e O rto d o x e d e s p re p refac erea T ru p u lu i
u i şi d e s p r e a l te c o n t r o v e r s e .. .) . L u c r a r e a s a a f o s t t r i m i s ă la
î n d e A n t o i n e A r n a u l d şi p r i e t e n u l s ă u P i e r r e N i c o l e a ii p u -
s x t u l l a t i n î n l u c r a r e a l o r i n t i t u l a t ă I a perpetuite de la ioi de
catholique touchant l'Eucharistie ( 1 6 6 9 , e d . II, P a r is , 1 7 0 4 ),
u n s lu i J o a n C la u d e . S c r ie r e a lu i M ile s c u e r a p r e z e n ta tă su b
î c r i i d 'u n seigneur moldave sar la Oroyance des grecs. C u d o i
in te , se tip ă r is e la A m s te rd a m — în g r e c e ş te — lu c r a r e a a ltu i'
: m o l d o v e a n , Mărturisirea Ortodoxă a l u i P e t r u M o v i l ă , i a r î n
i tip ă r is e , în a c e la ş i o ra ş , v e r s iu n e a o r ig in a lă , la tin ă , a M ă rtu -.
E ra u p r im e le o p e re ro m â n e ş ti tip ă r ite în A p u s u l E u ro p e i,
lu c ra re se a ra tă c ă B is e ric a c r e ş tin ă a a v u t d e în f r u n ta t în
v e a c u r ilo r f e lu r ite e re z ii, p e c a re a ş tiu t în to td e a u n a să le s tă -i.
în c o n tin u a r e , e ra u e x p u s e p e s c u rt u n e le d in în v ă ţă tu r il e
i r e l a c r e d i n ţ a , c u l t u l şi o b i c e i u r i l e B i s e r i c i i O r t o d o x e , p e c a r e
ea « p ă z ito a re a c re d in ţe i v e c h i a a p o s to lilo r» , s tă ru in d a s u p ra
E u h a r is tii. E l s c ria , în tr e a lte le , c ă n o i o r to d o c ş ii « c r e d e m c ă
 p î i n e a şi v i n u l , p r i n c u v i n t e l e D o m n u l u i , s e s c h i m b ă şi s e p r e f a c s u b ­
s ta n ţia l şi c u a d e v ă r a t î n T r u p şi S în g e , a ş a î n c î t , d u p ă s f i n ţ i r e , n u
m a i r ă m î n e s u b s t a n ţ a p î i n i i ş i a v i n u l u i , c i l o c u l l o r , p r i n v o i n ţ a şi
l u c r a r e a d u m n e z e i a s c ă , î l i a T r u p u l şi S î n g e l e l u i H r i s t o s » .
D e ş i e ra o m ă r tu r is ir e d e c r e d in ţă p a r tic u la r ă , n e a p r o b a tă o fic ia l
d e B is e r ic a O r to d o x ă , to tu ş i lu c r a r e a lu i N ic o la e M ile s c u d e s p re
S fîn ta E u h a r is tie e s te u n a d in c e le m a i v a lo r o a s e lu c ră ri d o g m a tic e -
a p o lo g e tic e o r to d o x e d in s e c o lu l al X V I I - le a . In a c e la ş i tim p , e r a a
tr e ia lu c ra re r o m â n e a s c ă , d in s e c o lu l d e c a re n e o c u p ă m , în d r e p ta tă
î m p o t r i v a c a l v i n i s m u l u i ( d u p ă Mărturisirea lui Petru Movilă şi Răs­
punsul la Catehismul calvinesc). R e m a r c ă m t o t u ş i c ă e r a r e d a c t a t ă
în tr - o m a n ie ră ire n ic ă , n e o b iş n u ită p e a c e le v re m u ri.
M a i n o tă m a c i c ă în 1 6 6 9 , p e c în d se a f la la C o n s ta n tin o p o l, c ă r ­
tu ra ru l ro m â n în tr e ţin e a re la ţii cu c e rc u rile d ip lo m a tic e e n g le z e şi
în d e o s e b i c u p a s to r u l a n g lic a n al a m b a s a d e i, T h o m a s S m ith , u n e r u ­
d i t t e o l o g şi o r i e n t a l i s t . L a r u g ă m i n t e a a c e s t u i a , s p ă t a r u l i - a o f e r i t
c îte v a m o d e le d e te x te b is e ric e ş ti în limba română ( a lfa b e tu l c h irilic
şi e x p l i c a r e a l i t e r e l o r , r u g ă c i u n e a T a t ă l n o s t r u î n r o m â n e ş t e , c u s l o v e
c h i r i l i c e şi c u l i t e r e g r e c e ş t i , S i m b o l u l c r e d i n ţ e i î n r o m â n e ş t e , T a t ă l
n o s t r u î n s l a v o n e ş t e , c u l i t e r e s l a v e şi g r e c e ş t i , a p o i P r e a S f î n t ă T r e ­
im e , S f i n t e D u m n e z e u l e . .. î n s la v o n e ş te şi g r e c e ş t e ) . M a n u s c r i s u l s e
p ă s t r e a z ă î n B i b l i o t e c a B o d l e i a n a d i n O x f o r d . A c e l a ş i t e x t a l" R u g ă -
c iu n ii d o m n e ş ti a f o s t o f e r it d e s p ă ta r p r ie te n u lu i să u , e ru d itu l su e -
d e z G . S tie rn h ie lrn , c a re 1 -a in tr o d u s în p r e f a ţa d e s p re o r ig in e a lim -
b ilo r la Evanghelia lui Uliila, p u b lic a tă la S to c k h o lm în 1 6 7 1 .
D u p ă c a a tr e c u t în R u s ia , în 1 6 7 1 , M ile s c u a c o m p ila t sa u a
tra d u s în ru s e ş te c îte v a lu c ră ri ca re tra ta u şi a n u m ite p ro b le m e
te o lo g ic e . în tr e e le , Aritmologhia ( 1 6 7 2 ), o c a rte f ilo z o f ic ă c u p r e -
c e p te m o r a l e şi f a p t e d i s p a r a t e c l a s a t e c u a j u to r u l c i f r e l o r , t r a d u s ă
d u p ă J o h a n n L a u t e r b a c h şi d u p ă u m a n is tu l g e r m a n J o a c h im C am e -
r a r i u s ( 1 5 0 0 — 1 5 7 4 ) , f o s t p r o f e s o r î n L e i p z i g şi T u b i n g e n , c a r e a r e d a c ­
ta t — îm p r e u n ă c u M e la n c h to n — Confesiunea. d e la A u g s b u r g d in
1 5 3 0 . A m a i t r a d u s şi c o m p i l a t , î n s p e c i a l d u p ă i z v o a r e e l i n o - g r e c e ş t i ,
Etica, Hrismologhion
şi a lte lu c r ă r i : (o c a rte is to r ic o - p a r e n e tic ă ) ,
Cartea despre sibile, o s e r i e d e l u c r ă r i c u c a r a c t e r i s t o r i c ş .a .
A ş a d a r, s p ă ta ru l N ic o la e M ile s c u , — s o c o tit d e c o n te m p o ra n ii
să i u n « v ir p o lig lo tu s e t p e r d o c tu s » , d e c i o f ig u r ă m a r c a n tă a c u ltu rii
eu ro p e n e, — p r in l u c r ă r i l e m e n ţ i o n a t e a c i, s - a d o v e d i t şi u n m a r e
te o lo g şi a p o lo g e t c r e ş tin .
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

ările teologice ale lui Dimitrie Cantemir. A l t r e i l e a u m a n i s t j a n

c a r e a a c t i v a t î n u l t i m a p a r t e a v i e ţ i i î n R u s i a ( d u p ă P e t r u şi
N ic o la e M ile s c u ) a fo s t D im itrie C a n te m ir (1 6 7 3 — 1 7 2 3 ). ■
d e f o r m a ţie u m a n is tă şi d e r e p u ta ţie e u r o p e a n ă , e le v al
n a ri» a P a tr ia rh ie i d e C o n s ta n tin o p o l — c u p r o fe s o ri f o rm a ţi
e r s ită ţile A p u s u lu i, în d e o s e b i la P a d o v a — is to ric , g e o g ra f,
m u z ic o lo g , o r ie n ta lis t, c u n o s c ă to r al m u lto r lim b i s tră in e ,
: C a n te m ir a lă s a t p o s te r i tă ţ ii şi u n e le lu c r ă r i f ilo z o f ic e , î n
a r n u m e r o a s e e l e m e n t e d e t e o l o g i e o r t o d o x ă , p r e c u m şi l u c r ă r i
e . D e p i l d ă , Divanul sau gîlceava înţeleptului cu lumea sau
1 sufletului cu trupul, tip ă r ită la Ia ş i, în 1 6 9 8 , c u te x t r o m â -
g re c e s c , e ra o c a rte d e e d u c a ţie m o r a lă în s p ir it o rto d o x , o
2 în d ru m a re c re ş tin e a s c ă sa u d e z id ire s u fle te a s c ă , cu o a n to -
Î te x t e şi d e î n v ă ţ ă t u r i l u a te d in S f în t a S c r ip tu r ă , d in f ilo z o f ii
i i q î n d i t o r i i m a i n o i . T e m a l u c r ă r i i e s t e r a p o r t u l d i n t r e o m şi
'r e z e n t a t s u b f o r m a u n e i d i s p u t e s a u d i a l o g î n t r e l u m e ş i o m u l
;, t r u p ş i s u f l e t , m a t e r i e ş i s p i r i t , p ă c a t şi v i r t u t e , p e b a z a c e l o r
ie S f în tu l A p o s to l P a v e l ( la G a l. V , 1 7 ). î n e p o c a p a t r i s tic ă
f o s t d e z b ă tu tă d e S fîn tu l G rig o r ie d e N a z ia n z , S fîn tu l E fr e m
a r m a i tîr z iu d e F ilip S o lita r u l, s c r ii to r a s c e tic b iz a n ti n d in
[ ( în l u c r a r e a Dioptia), d e M i h a i l C h o n i a t e s î n s e c . X I I ( în a
Personificări felurite de gîlceava şi mai ales de judecată),
3 D im itr ie C a n te m ir i- a p u tu t a v e a c a m o d e l. A p u tu t f o lo s i,
em enea, u n e le lu c ră ri te o lo g ic e şi f ilo z o fic e m e d ie v a le
arus biblicus, o l u c r a r e a t e o l o g u l u i u n i t a r i a n l i t u a n i a n A n d r e i
v a t iu s ş .a .).
L a liz în d c u p r in s u l a c e s te i lu c ră ri, c o n s ta tă m c ă D im itr ie C a n -
s e s i t u e a z ă — î n g î n d i r e a s a — î n t r e m o r a l a c r e ş t i n ă şi e t i c a
că. L u c r a r e a a re m u lte e le m e n te p ro fa n e , a d e v ă r u r ile d e c r e ­
e e x p l i c a s a u le a p ă r a c u a j u to r u l r a ţ i u n i i , c a u n f ilo z o f , şi n u
t e o l o g . D e t e s t a i z o l a r e a ş i a s c e z a (p r e d i c a t ă d e u n i i s c r i i t o r i
ic i şi p o s t p a t r i s t i c i , p u n în d a c c e n tu l p e v ia ţa d e a ic i, şi n u p e
i d in c o lo . C u to a te a c e s te a , D iv a n u l p o a te fi c o n s id e r a t şi c a
a r e d e m o r a l ă c r e ş t i n ă şi d e s p i r i t u a l i t a t e o r t o d o x ă r o m â n e a s c ă ,
a r a r e a Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago ( I m a g i n e a
i sa c re , c a re n u se p o a te z u g ră v i), s c ris ă în a n u l 1 7 0 0 , la C o n s ta n -
1, a f o s t c o n c e p u t ă î n d o u ă v o l u m e , d i n c a r e a r e d a c t a t n u m a i
.. T r a t e a z ă d i f e r i t e p r o b l e m e d e f i l o z o f i e ş i d e t e o l o g i e : t e o r i a
S te rii ( s o c o tin d c ă iz v o r u l ei e s te r e v e la ţia d iv in ă ) , o r ig in e a u n i -
ui ( p e c a r e - i s o c o t e ş t e c r e a t d e D u m n e z e u ) , p r o g r e s u l c r e a ţ i e i
o c o n c e p ţie d e is tă , D u m n e z e u n u m a i in te r v in e în d e s fă ş u ra r e a
v ie ţii u n iv e rs u lu i d u p ă c re a ţie ), p ro b le m a tim p u lu i (n o ţiu n e a de
tim p f iin d la el e c h iv a le n tă c u a c e e a d e e te r n ita te a d iv in ită ţii) , p ro -
b le m a lib e r u lu i a r b itr u şi a p r e d e s tin a ţie i, p e c a r e c a u tă s ă le îm -
p a c e . D e c i to a te * p r o b le m e l e f ilo z o f ic e p e c a re le p u n e c a u tă s ă le
r e z o l v e î n s p i r i t u l d o c t r i n e i c r e ş t i n e . S e p a r e Ac ă a f o s t i n f l u e n ţ a t
d e f i l o z o f i a m e d ic u l u i şi a l c h im is tu lu i f la m a n d J o h a n B a p t i s t v a n
H e lm o n t ( 1 5 7 7 — 1 6 4 4 ). F o r m a d e e x p u n e r e e s te a c e e a a u n e i c o n v o r ­
b i r i î n t r e C r e a t o r şi c r e a t u r ă , î n t r - o f o r m ă a l e g o r i c ă .
O a lta lu c ra re , d e d a ta a c e a s ta n u m a i d e te o lo g ie , a fo s t s c ris ă
î n p e r i o a d a ş e d e r i i s a l e î n R u s i a . S e i n t i t u l e a z ă L o c a o b s c u r a in
Catechisi, q u a e ab anonyme authore sloveno idiomate edita et Pervoe
ucenie oîrokom intitulata est, dîlucidata autore Demetrio Cantemiiio
(Locuri obscure î n C a t e h i s m u l t i p ă r i t î n s l a v o n e ş t e d e u n a u t o r a n o -
n i m s u b t i t l u l « P r i m a î n v ă ţ ă t u r ă p e n t r u c o p i i » , l ă m u r i t e d e . .. ) . A f o s t
s c r i s ă î n l a t i n e ş t e , a p o i a t r a d u s - o î n r u s e ş t e s e c r e t a r u l s ă u I. I l i n s k i .
E r a u n r ă s p u n s (2 4 5 p a g . m s .) la lu c r a r e a lu i T e o f a n P r o c o p o v ic i,
e p is c o p d e P s k o v , m a i tîr z iu a r h ie p is c o p al N o v y o r o d u lu i şi p r e ş e d in te
al n o u lu i S in o d d ir ig e n t al B is e r ic ii ru s e , tip ă r ită în 1 7 2 0 , su b titlu l
m e n ţio n a t m a i su s, a v în d c a m o d e l c a te h is m e le p r o te s ta n te a le v re m ii
(întîia învăţătură a a p ă r u t şi la R î m n ic , î n tr e i e d iţii: 1 7 2 6 s la v o -
r o m â n ă , 1 7 2 7 şi 1 7 3 4 s l a v ă ) . C ă r t u r a r u l m o l d o v e a n l ă m u r e a î n v ă ţ ă -
tu r ile o rto d o x e in te r p re ta te g re ş it d e T e o fa n P ro c o p o v ic i — in f lu e n ţa t
d e p r o t e s t a n ţ i — f ă c î n d o b i e c ţ i u n i ş i a s u p r a p l a n u l u i C a t e h i s m u l u i şi
a fe lu lu i în c a re e ra p r e z e n ta t m a te ria lu l.
A n a liz în d r ă s p u n s u l d a t d e C a n te m ir , n e im p r e s io n e a z ă , în p rim u l
rîn d , la r g a s a in f o r m a ţie te o lo g ic ă . E l r e d ă o m u lţim e d e c ita te b ib lic e
şi p a t r i s t i c e , r u g ă c i u n i ş i i m n e d i n c ă r ţ i l e d e c u l t ( O c t o i h , C e a s l o v ,
A c a t i s t ) , h o t ă r î r i a l e S i n o a d e l o r e c u m e n i c e ş . a . , c a r e -1 a r a t ă c a u n
a d în c c u n o s c ă to r al te o lo g ie i c u to a te r a m u r ile ei ( d o g m a tic ă , m o ra lă ,
lit u r g i c ă e tc ) . D e n o ta t şi f a p tu l e a e l s e s it u e a z ă p e p o z i ţia d e a p ă ­
r ă to r al d o c t r i n e i şi a l t r a d i ţ i i l o r B i s e r i c i i O r t o d o x e f a ţ ă d e î n v ă ţ ă -
tu r ile lu te r a n e , c a lv in e şi c a to lic e .
In s fîrş it, a m in tim a c i şi lu c r a r e a Sistemul religiei mahomedane,
s c r i s ă t o t î n R u s i a , î n l a t i n e ş t e , t r a d u s ă a p o i î n r u s e ş t e şi t i p ă r i t ă l a
P e te r s b u r g în 1 7 2 2 , c a re a r p u te a fi s o c o tită p r im a lu c r a r e p r iv ito a r e la
d o c tr in a a lte i r e lig ii, s c r is ă d e u n ro m â n .
D e ş i n u s e r i d i c ă l a v a l o a r e a l u c r ă r i l o r s a le i s t o r i c e (Descripţia
Moldaviae, Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor, Istoria impe­
riului otoman), l u c r ă r i l e m e n ţ i o n a t e m a i s u s î l a ş a z ă p e D i m i t r i e
C a n te m ir p r in tr e p r e m e rg ă to r ii te o lo g ie i o rto d o x e ro m â n e ş ti.
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

[ c ă rtu ra ri rom âni cu preocupări teologice. In afară de aceşti ri

u m an işti m o ld o v en i, în secolul al X V II-le a în tîln im şi alţi -i,
în Ţ ara R o m â n ească şi în T ran silv an ia , care au îm b o g ă ţit ra
n o a stră b ise ric e a s c ă cu fe lu rite lu c ră ri, u n e le tip ă rite , d ar i
m ulte răm ase în m anuscris.
u m a n ist care a sp rijin it m işcarea cu ltu rală a vrem ii sale — şi
literatu ra te o lo g ic ă -b ise ric e a sc ă de la noi — a fo st lo g o fătu l
Năsturel (c. 1596— 1659), fratele doamnei Elina, soţia lui
îasarab. Pe lîn g a unele versuri slavone şi predoslovii la cîteva
file tip ărite în tim pul dom niei acestuia, de la U d rişte N ăsturel
as şi u n e le tra d u c e ri. A stfel, a tra d u s din la tin e ş te în slav o -
ip era ascetică m ed iev ală De imitatione Christi a călu g ăru lu i
a K em pis (Thom as H am arken van K em pen, lîngă Koln,
— 1470), tipărită la Dealu, în 1647. A vea cîteva versuri de laudă
om n şi o p re fa ţă către m itro p o litu l V arlaam al M o ld o v ei (în
arăta, în tre altele, «înrudirea» dintre lim b a rom ână şi cea
T ra d u c e re a lui a av u t o la rg ă ră s p în d ire la p o p o a re le slave.
ibuie şi trad u cerea în rom âneşte a cunoscutului rom an popular
■finţilor Varlaam şi Ioasaî (1649). A răm as în m anuscris, fă -
e apoi num eroase copii, care au avut o circulaţie destul de largă.
încep u tu l secolului al X V III-lea, Ştefan şi Radu Brîncoveanu,
m itorului, au alcătuit şi tipărit, în greceşte, cîteva panegirice (la
Ştefan, Sfîntul Constantin ş.a.).
alt cărturar rom ân cu preocupări teologice-bisericeşti a fost
Corbea, fiul preotului Ion C orbea de la biserica Sfîntul N icolae
ei (călugărit la Sinaia, sub num ele de Iosif), cu studii în Rusia,
p e n tru lim b a la tin ă la C u rte a lui C o n sta n tin B rîn c o v e a n u ,
nai tîrziu în slu jb a ţaru lu i P etru cel M are, îm p reu n ă cu fratele
i mare, David. A cest Teodor Corbea a scris un Lexicon latino-
(Dictiones latinae cum valachica interpretatione), prim ul de
îl în lite r a tu r a ro m â n ă , la c e re re a e p is c o p u lu i M itro fa n al
ii (tradus după Lexiconul latino-maghiar al lui A lbert M olnâr,
rg, 1604 şi 1711, H eidelberg, 1721). O altă operă de m are în -
ite este Psaltirea în versuri, a lc ă tu ită d u p ă ce s-a s ta b ilit în
ii în c h in a tă ţa ru lu i P etru cel M are. S înt v ersific a ţi to ţi cei
psalmi. Ca şi la Dosoftei, se resim te influenţa poeziei populare,
oseşte o m are varitate de versuri (de la 5 la 13 silabe), acestea
nbă vie, populară. Psaltirea a fost dăruită de el însuşi bisericii
N icolae din Şchei, în anul 1725 (azi se află în B ib lio teca U ni-
ii din Cluj-Napoca).
 C o n s e m n ă m a ic i şi f a p t u l c ă î n T r a n s i l v a n i a c i r c u l a u u n i i p s a l m i
v e r s if ic a ţi în ro m â n e ş te , tr a d u ş i d u p ă c în tă r ile c a lv in e . A ş a a u f o s t
psalmii c o p i a ţ i c u l i t e r e l a t i n e şi o r t o g r a f i e m a g h i a r ă d e M i h a i l H a l i c i
t a t ă l , Psaltirea î n versuri c o p i a t ă d e I o a n V i s k i d i n S î n t ă m ă r i a O r l e a
( ju d . H u n e d o a r a ) , î n 1 6 9 7 , c u 3 5 d e p s a l m i t r a d u ş i d u p ă F r a n c i s c D a v i d
şi G r i g o r e S z e g e d y , i a r r e s t u l d u p ă A l b e r t M o l n a r S z e n c z i .
U n a lt s c riito r p e c a re tr e b u ie să -1 a m in tim î n T r a n s ilv a n ia a f o s t
Gheorghe Brancovici (1 6 4 5 — 1 7 1 1 ), fra te le m itro p o litu lu i S a v a , a u to ru l
unei « is to rii a s u d -e s tu lu i e u ro p e an » , pe ca re a i n t i t u l a t - o Cronica
sloveanilor, Unicului, Misii cei din sus şi cei din jos, s c ris ă în ro m â n e ş te ,
l a c u r t e a lu i Ş e r b a n C a n t a c u z i n o ( 1 6 3 4 — 4 6 8 7 ), p e c a re m a i tîr z iu a
p r e l u c r a t - o şi a d e z v o l t a t - o î n l i m b a s î r b ă . î n a f a r ă d e a c e a s t ă o p e r ă
is to ric ă , a u m a i ră m a s d e la el tre i te x te c u c o n ţin u t b is e ric e s c , în
ro m â n e ş te (p ă s tra te azi la B e lg ra d ) : o Carte de rugăciuni, u n Catehism
ş i u n t e x t i n t i t u l a t Câtră adevăraţii călători. C a t e h i s m u l , î n 4 4 d e
c a p i t o l e , e r a o r e p l i c ă o r t o d o x ă l a a c ţ i u n e a p r o z e l i t i s t a c a l v i n ă şi c a t o -
lic ă . D in u ltim u l te x t s - a u p ă s tr a t n u m a i 13 p a r a g r a f e , î n c a r e s în t .
c u p r in s e o s e rie d e s fa tu ri p r iv ito a r e la « c ă lă to r ia » o m u lu i în a c e a s tă
l u m e , p e n t r u a - 1 c ă l ă u z i p e c a l e a î n ţ e l e p c i u n i i şi a - 1 f e r i d e i s p i t e , c u -
in d ic a r e a u n o r te x te b ib lic e p o triv ite .

Preoţi şi călugări cu preocupări istorice şi literare. P r i m a is to r ie

u n iv e rs a lă în ro m â n e ş te a fo s t a lc ă tu ită în an u l 1 6 2 0 — d in î n d e m n u l
e p is c o p u lu i T e o fil al R îm n ic u lu i, v iito r u l m itr o p o lit — d e c ă lu g ă ru l
M ihail Moxa sau Moxalie se p a re d in m în ă s tir e a B is tr iţa , c e l c a re ,
d o u ă d e c e n ii m a i tîrz iu , v a tr a d u c e Pravila cea Mică, tip ă rită la G o v o ra
(1 6 4 0 ). E r a o c r o n ic ă a lu m ii d e la « c re a re a » ei p în ă în a n u l 1 4 8 9 . în
c e a m a i m a re p a rte e ra tra d u s ă — p e a lo c u ri p r e lu c ra tă — după
C ro n ic a b iz a n tin u lu i C o n s ta n tin M a n a s s e s , s c ris ă în ,g re c e ş te , în v e r -
s u r i , î n s e c o l u l a l X H - l e a şi t r a d u s ă î n m e d i o - b u l g a r ă î n s e c o l u l a l
X lV -le a . M ih a il M o x a a c u n o s c u t n u m a i v e r s iu n e a s la v ă a c ro n ic ii
b i z a n t i n e — f ă c u t ă în p r o z ă , c u o m is iu n i şi a d ă u g ir i f a ţ ă d e o r ig in a l
— c a r e s l u j i s e c a m o d e l s t i l i s t i c şi c r o n i c a r i l o r m o l d o v e n i d i n s e c o l u l
p r e c e d e n t . E l a f o l o s i t î n s ă şi a l t e c r o n i c i b i z a n t i n e , d a r şi u n e l e s la v e .
C o m p ila to r u l r o m â n a în c e r c a t o a ş e z a r e a ş tir ilo r is to r ic e lu a te d in
iz v o a r e le a m in tite în o r d in e c r o n o lo g ic ă , u n ita r ă . în p lu s , a in tr o d u s
şi u n e l e d a te p r iv ito a r e la i s t o r i a r o m â n i lo r (d e p ild ă , lu p te le lu i
M i r c e a c e l B ă t r î n î m p o t r i v a t u r c i l o r c o n d u ş i d e B a i a z i d ş .a .).
în a c e s t s e c o l a t r ă i t şi u n c ă lu g ă r cu p re o c u p ă ri lin g v is tic e ,
Mardarie Cozianul, a u to ru l u n u i Lexicon sîavo-românesc (1 6 4 9 ), lu c ra t
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

Lexiconului slavo-rusesc al ro m â n u lu i P a m v o B e rîn d a , tip ă r it

î n 1 627.
im p u i d o m n ie i lu i M a te i B a s a r a b , ie r o m o n a h ii Meletie Mace-
1, Ştefan din Ohrida, Silvestru şi Melchisedec au adus o co n ­
d e s e a m ă la tr a d u c e r e a şi tip ă r ir e a d e c ă rţi în lim b a r o m â n ă
> ă , te o lo g ie , ju rid ic e ) .
rra n s ilv a n ia " , protopopul Vasile d e la b is e r ic a S fîn tu l N ic o la e
2 ii B r a ş o v u lu i ( f 1 6 5 9 ) a r e d a c ta t p r im a Cronică r o m â n e a s c ă ,
di 1 6 2 8 — 1 6 3 3 , d e c i a n te rio a ră c u c îţiv a an i Letopiseţului lu i
U re c h e . O r ig in a lu l n u s - a p ă s tr a t, ci n u m a i o v a r ia n tă , in -
tr -o Is to r ie a b is e ric ii S fîn tu l N ic o la e , s c ris ă In s e c o lu l u rm ă -
R a d u T e m p e a II, p r e c u m şi o v e r s iu n e g e r m a n ă . A u to r u l e r a
e n tu l u n e i s tr ă v e c h i f a m ilii p r e o ţe ş ti, fiu al în v ă ţa tu lu i p r o to -
î a i , c o l a b o r a t o r u l d i a c o n u l u i C o r e s i . C r o n i c a l u i c u p r i n d e ş ti r i
i o a d a 1 3 9 2 — 1 6 3 3 , m a i m u l t d e i n t e r e s lo c a l : z i d i r e a b i s e r i c i i
N ic o la e d in Ş c h e i, ş iru l p r e o ţilo r , c u s c u rte ş tiri d in v ia ţa
ă tu rile b is e ric ii c u d o m n ii m u n te n i şi m o l d o v e n i , c a m p a n iile
a le lu i M ih a i V ite a z u l şi R a d u Ş e r b a n în T r a n s lv a n ia . D in
- c r o n ic ii se d e s p r in d e d e c i şi id e e a d e u n ita te n a ţio n a lă
isc ă . .

(işti de manuscrise româneşti. C a şi î n s e c o le le p r e c e d e n t e , e s t

ră s tim p a u lu c r a t n u m e ro ş i c o p iş ti d e m a n u s c ris e . T re b u ie le m
fa p tu l c ă n u m ă ru l m a n u s c r is e lo r s la v e e s te în c o n tin u ă . S e
re m a rc ă d o ar, la în c e p u tu l s e c o lu lu i, a c tiv ita te a d e sfă -a
m î n ă s t i r i l e D r a g o m i r n a , s u b î n d r u m a r e a lu i A n a s t a s i e C r i m c a ,
o ld o v iţa , su b în d r u m a re a e p is c o p u lu i E fre m al R ă d ă u ţilo r, d e
• a m o c u p a t î n a l t c a p ito l .
s c h im b , a c r e s c u t în m o d s im ţito r n u m ă ru l m a n u s c r is e lo r în
o m â n ă c o p ia te d e c ă lu g ă r i, în m în ă s tir i, d a r şi d e n u m e ro ş i
le m ir, p e n tr u n e v o ile lo r litu r g ic e , o m ile tic e şi p a s to r a le . E s te
le m a n u s c r is e lit u r g i c e ( c ă rţi d e c u lt) , te o lo g ic e ( c a z a n ii, v ie ţi
;i e t c . ) ş i c ă r ţ i p o p u l a r e ( V a r l a a m ş i I o a s a f , A l e x a n d r i a e t c ) .
a lt lo c , a m în f ă ţ iş a t a c tiv ita te a c u n o s c u ţilo r p re o ţi c o p iş ti
î d inMăhaci ( s f î r ş i t u l sec. X V I — în c e p u tu l sec. X V II) şi
Sînpetrul Hunedoarei (în c e p u tu l se c. X V II), aşa că nu m ai
a s u p r a lo r .
n u m ă ru l, d e s tu l d e r id ic a t, al c e lo r d in s e c o lu l, a l X V I I - le a ,
n ă m d o a r p e popa Vlaicu d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă ( u n T e t r a -
sl c u m i n i a t u r i p e n t r u C ă l d ă r u ş a n i , î n 1 6 4 3 ) , p e Ivanco d in
( u n L i t u r g h i e r î n 1 6 4 3 şi u n T e t r a e v a n g h e l î n 1 6 4 6 „ a m în -
d o u ă cu m in ia tu ri), p e a u to ru l a n o n im al Slujebnicului (L itu rg h ie r),
s c ris p e n tr u m itr o p o litu l Ş te f a n al U n g r tiv la h ie i, u n u l d in c e le m a i
v a lo r o a s e m a n u s c r is e c u m in ia tu r i d in c u ltu r a m e d ie v a lă r o m â n e a s c ă .
C îţiv a p r e o ţi d e m ir d in p ă r ţile B ih o r u lu i, a u d e s f ă ş u r a t o a c tiv ita te
d e o s e b it d e r o d n ic ă în c o p ie r e a d e m a n u s c r is e litu rg ic e . F a p tu l c ă în
p ă r ţile d e v e s t a le ţă rii s -a g ă s it u n n u m ă r m u lt m a i m a re d e m a n u -
s c ris e , în c o m p a r a ţie c u c e le la lte ţin u tu ri r o m â n e ş ti, se e x p lic ă p rin
a c e e a c ă în lo c u rile r e s p e c tiv e n - a e x is ta t n ic io d a tă o tip o g ra fie , c a re
s ă s a t i s f a c ă t r e b u i n ţ e l e b i s e r i c i l o r şi a le p r e o ţ i l o r r o m â n i d e a ic i. D e
l a p o p a Ursu — f o s t u n t i m p î n C o t i g l e t — c a r e a a c t i v a t î n t r e a n i i
1 6 6 0 — 1 6 9 0 — s e c u n o s c p a t r u m a n u s c r i s e : d o u ă Molitvelnice şi d o u ă
Cazanii. î n t r e a c e s t e a , d e o i m p o r t a n ţ ă m a j o r ă e s t e Cazania c o p i a t ă
in 1 6 8 0 , în C o tig le t, în e p ilo g u l c ă r e ia p r e c iz a c ă a « s c ris -o » d u p ă
« p ă u c e n i a lu i I o A l i x a n d r u V o d ă d i n Ţ a r a M o l d o v e i » , i d e n t i f i c a t c u
A le x a n d ru L a p u ş n e a n u . A c e a s ta în s e a m n ă c ă în T ra n s ilv a n ia c irc u la u
m a n u s c r is e d e c a z a n ii ro m â n e ş ti, f o lo s ite în M o ld o v a în a in te d e
a p a r i ţ i a Cazaniei l u i V a r l a a m .
U n c o p i s t c u o a c t i v i t a t e m u l t m a i b o g a t ă a f o s t p r e o t u l Patru, o
v r e m e p a r o h în T in ă u d , c a re a a c tiv a t în tr e a n ii 1 6 7 2 — 1 6 8 8 . S e c u n o s c
d e l a e l o p t m a n u s c r i s e s i g u r e : o Cazanie ( p r o b a b i l d u p ă c e a t i p ă r i t ă
l a K i e v î n 1 6 3 7 ) , d o u ă Molitvelnice, u n Liturghier ( d e o s e b i t d e C o r e s i
ş i d e D o s o f t e i ) , Ceaslovul ş i Octoihul e t c . T o t î n B i h o r a u a c t i v a t
d i a c o n u l Ion d i n P o c i o v e l i ş t e , p r e o ţ i i Ioan ş i Jurj d i n L u n c a s p r i e ,
Florea d in C r i ş t e l e c — j . S ă la j şi a lţii.
In p ă r ţile Z a ra n d u lu i, u n c o p is t cu a c tiv ita te d e o s e b ită a fo s t
p r e o t u l Mihai — . p e l a m i j l o c u l s e c o l u l u i X V I I — d e l a c a r e a u r ă m a s
v r e o o p t m a n u s c r i s e l i t u r g i c e . C ă t r e s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X V I I şi p r i m e l e
d o u ă d e c e n ii a le c e lu i u r m ă t o r a a c tiv a t în H u n e d o a r a , B ih o r, A r a d
şi B a n a t c o p i s t u l m o l d o v e a n Vasile Sturze.
U n d a s c ă l t r a n s i l v ă n e a n t r e c u t î n M o l d o v a , Toader din Feldru
(ju d B is tr iţa -N ă s ă u d ) , a în to c m it o c u v în ta r e fu n e b ră , în ro m â n e ş te ,
r o s tită în 1 6 3 9 , la în m o r m în ta r e a ju p în e s e i S o fro n ia , s o ţia lo g o f ă tu lu i
P ă tr a ş c u C i o g o le a d in C a la f in d e ş ti- S u c e a v a . în c u v în ta r e a lu i, r ă s -
p în d ită în c o p ii în m a n u s c r is , v o r b e a d e s p r e m o a r te şi z ă d ă r n ic ia
v ie ţii, in s p ir în d u - s e , p o a te , d in S fîn tu l Io a n G u ră d e A u r.

C o n c l u z i i : Perioada de care ne-am ocupat a tost deosebit de

fecundă în c e priveşte alcătuirea şi tipărirea de lucrări teologice
originale. Marii ierarhi cărturari care au trăit acum au tipărit o
seamă de cărţi de cult, precum şi cărţi teologice, traduse, prelu-
crate sau întocmite de ei înşişi. M itropolitul Petru Movilă ca şi
 vipatrioţii lui de reputaţie europeană, Nicolae Milescu şi Dimi-
5 Cantemir, au întocmit primele lucrări teologice care s-au bucu-
de râspîndire şi apreciere în afara hotarelor ţării.
între preoţii de mir din Transilvania şi între călugării din Ţara
mânească şi Moldova s-au remarcat şi cîteva figuri de cărturari
deşti, care au tradus, au compilat sau au copiat felurite lucrări
jrice, teologice şi moralizatoare, pentru trebuinţele lor sufleteşti
i ale credincioşilor lor.
BIBLIOGRAFIE
p e r a t e o l o g i c ă a ]ui N i c o l a e M i l e s c u . EMILE PI COT, Notice
ihique et bibliographique sur Nicolas Spathar Milescu, ambasadeur du tsar
Mihailovic en Chine, Paris, 1883, 60 p. (extrait des Melanges orientaux);
PANAITESCU, NicQlas Spathar Milescu (1636—1708), Paris (1925), 145 p.
des Melanges de l'Ecole Roumaine en France,. I, 1925, p. 35—181, versiunea
: Iaşi, 1987, XLI + 110 p.); CONSTANTIN C. GIURESCU, Nicolae Milescu
ii Contribuţiuni la opera sa literară, în «An. Acad. Rom.», Mem. Secţ. Ist. s. VII,
1927, p. 231 —284; DUMITRU CRISTESCU, Opera teologică şi apolo-a
spătarului Nicolae Milescu, în «Ortodoxia», an. X, 1958, nr. 4, p. 495—510;
NDRU I. CIUREA, Mărturisirea de credinţă a spătarului Nicolae Milescu:
Orientalis occidentali splendens», în «Ortodoxia», an. X, 1958, nr. 4, p. 511 —
STRE V. HANEŞ, Un tricentenar Milescu. Cartea cu întrebări (1661—1601), în
XXI, 1962, nr. 1—2, p. 74—96 ; PAUL CERNOVODEANU şi OLGA CICANCI, oi
despre spătarul Nicolae Milescu şi relaţiile lui cu teologul anglican l Smith, în BOR,
an. LXXXIX, 1971, nr. 3—4, p. 326—334; VIRGIL CÂNDEA, a dominantă.
Contribuţii la istoria umanismului românesc, Cluj-Nanoca, 1979, 105;
NICOLAE MILESCU, Aritmologhia, Etica şi originalele lor latine. Ediţie
studiu monografic, traducere, note şi indici de Pândele Olteanu, Bucureşti, )8 p.;
N. A. URSU, O traducere necunoscută a lui Nicolae Milescu, în Cronica, . XXI, nr.
44, 1986, p. 5.
era t e o l o g i c ă a l ui Dimitrie Cantemir. Dimitrie Cantemir, ica,
Bucureşti, 1928 (trad. lucrării Sacrosanctae scientiae imago...); Dimitrie ir.
Divanul. Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Virgil Cândea, Bucureşti, X
+ 570 p.; Dimitrie Cantemir: «loca obscura». Traducere şi comentariu de
Bodogae, în BOR, an. XCI, 1973, nr. 9—10, VIII + p. 1063—1111 (şi extras);
!■ Cantemir, Sistemul sau întocmirea religiei mahomedane, traducere, studiu
:ttv şi comentarii de Virgil Cândea, Bucureşti, 1977, LXXIV + 687 p. (şi în
[I, tomul II din Opere complete, Bucureşti, 1987, XLII + 710 p.).
u d i i. P. P. PANAITESCU, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Bucureşti,
i8 p.; I. D. LĂUDAT, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera. Iaşi, 1973, 272 p.;
MIHOC, Stinta Scriptură in opera lui Dimitrie Cantemir, în ST, an. XXV, ', 1973,
p. 341 —351 ; NICOLAE N. STOLERU, Divanul Iui Dimitrie Cantemir, ti
primele tratate româneşti de învăţătură morală creştină, în ST, an. XXV, ,
1973, p. 325—365 ; NICOLAE CHIŢESCU, Ortodoxia In opera lui Cantemir,
an. XXXII, nr. 9—10, 1973, p. 1097—1120; PETRU HORHOIANU, Autenti-
spirituală a lui Dimitrie Cantemir, în MB, an. XXV, nr. 7—9, 1975, p. 334—
CULAE ŞERBĂNESCU, Dimitrie Cantemir. Trei sute de ani de la naşterea
OR, an. XCI, nr. 9—10, 1973, p. 1031—1062.
r i ş t e N ă s t u r e l . PETRE V. NĂSTUREL, Originea boierilor Năstureii,
ista pentru istorie, arheologie şi filologie», voi. X, 1909, p. 1—25 şi 200—
L XI, 1910, p. 37—71 şi 282—286; EMIL TURDEANU, Varlaam şi Ioasai.
i/e traducerii Iui Udrişte Năsturel, în BOR, an. LII, 1934, nr. 7—8, p. 477—481 ;
f PREDESCU, Udrişte Năsturel şi răsplndirea romanului religios «Varlaam
rf». în BOR, an. LXXXIII, 1965, nr. 1—2, p. 64—112; VIRGIL CÂNDEA,
Vhumanisme d ’Udrişte Năsturel et l ’agonie des lettres slavonnes en Valachie, în RESEE,
VI, 2, 1968, p. 239—287; DAN HORIA MAZILU, Udrişte Năsturel, Bucureşti, 1974, 350
P-
Teodor Corbea. ŞTEFAN METEŞ, Din relaţiile noastre cu Rusia. Fraţii
David şi Teodor Corbea în slujba poporului român ca luptători contra unirii cu Roma, ca
diplomaţi şi scriitori, în MA. an. V, 1960, nr. 11— 1 2 ,p. 836— 862 j OCTAVIAN
SCHIAU şi DOINA CU r TÎC a P e AN u , Psaltirea lui Teodor Corbea, in Steaua, an.
XVII, 1967, nr. 12, p. 59—68.
G h e o r g h e Brancovici. E. TURDEANU, L'oeuvre inconnue de Georges
Brankovic, în Revue des etudes slaves, XIX, Paris, 1939, p. 5— 16 (şi în voi. Etudes
de litterature roumaine et d'ecrîts slaves et grecs des Principautes Roumaines, Leiden,
1985, p. 317—328);' P. P. PANAITESCU, Istoria slavilor în româneşte în secolul al XVII-
lea. Cronica lui Gheorghe Brancovici şi Sinopsisul de la Kiev, în RIR, voi. X, 1940, p.
80— 129; Cronica românească. Ediţie cntică de Damaschin Mioc şi Maneta Adam-Chiper,
Bucureşti, 1987, 93 p.
M i h a i l Moxa. LUCIAN PREDESCU, M ihail M oxa şi opera sa, în BOR,
an. LXXVIII, 1960, nr. 9— 10, p. 907— 920; DORU MIHAESCU, Cronograful lui
Mihail Moxa, în (Academia R.S.R.), Memoriile Secţiei de ştiinţe filologice, literatură şi artă,
seria IV, t. III, 1981 (1983), p. 209—238 şi t. IV, 1982 (1984), p. 165— 191 ■, MIHAIL
MOXA, Cronica universală, Ediţie critică, însoţită de izvoare, studiu introductiv, note
şi indici de G. Mihăilă, Bucureşti, 1987, 587 p.
L e x i c o n u l l u i Mardarie. GR. CREŢU, Mardarie Cozianul. Lexicon s'.avo-
romănesc şi tîlcuirea numelor din 1649. Ediţie îngrijită de..., Bucureşti, 1900.
C r o n i c a p r o t . Va s i l e . ŞTEFAN METEŞ, Cronica popii Vasilie din Şcheii
Braşovului (cu note şi lăm uriri), în rgv. «Drum Drept», B ucureşti, an. I, 1913,
nr. 3, p. 165— 188 i NICOLAE SULî CA, Cronica popii Vasilie din Braşov, în AIIN,
IX, Sibiu, 1943— 1944 ; p. 331—343 (şi extras).
M anuscrise şi c o p i ş t i . P. P. PANAITESCU, M anuscrise slave din B i­
blioteca Academiei R.S.R., Bucureşti, 1959, XX + 406 p.; G. ŞTREMPEL, Copişti
de manuscrise româneşti pînă la 1800, voi. I, Bucureşti, 1959, XLIII + 351 p. i
GABRIEL ŞTREMPEL, Catalogul manuscriselor româneşti, 2 voi., Bucureşti, 1978—
1983, 431 + 502 p.; MARIO RUFFINI, Aspetti della cultura religiosa ortodossa
romena medievale (secoli XIV—XVIII). Roma-Milano, 1980, 250 p.; G. POP e SCU-
VlLCEA, Miniatura românească, Bucureşti, 1981, 138 p. + 203 ilustraţii color.
P r e o ţ i c ă r t u r a r i d i n Bihor. VASILE MANGRA, Cercetări literare­
istorice..., II. Rolul diacilor din Moldova în cultura românilor din Transilvania în
secolul al XVII-lea, Bucureşti, 1896, 29 p.; ATANASIE POPA, Cărturari bihoreni: popa
Ursu din Cotiglet, în MMS, an. XLIV, 1968, nr. 5—6, p. 298—309; ATANASIE POPA, Un
cărturar bihorean din secolul al XVII-lea: popa Patru din Tinăud, în LR, an. XX,
1969, p. 193— 197-, ATANASIE POPA, Cărturar bihorean din secolul al X V II-
lea: Vasile Sturze M oldoveanul, în MMS, an. XLII, 1966, nr. 1— 2, p. 54—69;
IOAN TURCU, Popa Mihai, un interesant copist din secolul al XVII-lea, în BOR, an. XCI,
1973, nr. 11— 12} p. 1268— 1289; FLORIAN DUDAŞ, Manuscrisele româneşti din bisericile
Bihorului, 2 voi. I. începuturile scrisului românesc în Ţara Crişurilor. II. Literatura
medievală şi catalogul manuscriselor, Oradea, 1985— 1986, 272 p. + 75 fig. şi 370
p.; FLORIAN DUDAŞ, Manuscrisele româneşti medievale din Crişana, Timişoara,
1986, 200 p. ^ ^
VASILE PÂRVAN, Un vechi monument de limbă românească (1639—I668J,
Bucureşti, 1904, 56 p. (extras din «Convorbiri Literare», an. XXXVÎII, 1904 j se
ocupă cu diacul Toader din Feldru).

14 — Istoria B.O.R., voi. II

 XLIII
[NASURILE DIN ŢARA ROMÂNEASCĂ ŞI MOLDOVA
ÎN SECOLUL AL XVII-LEA
ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA.
VIAŢA MONAHALĂ

r
re b u ie să s u b lin ie m d e la b u n în c e p u t c ă s e c o lu l al X V I I - le a
ce l m a i b o g a t su b ra p o rtu l c tito riilo r. S e r id ic ă a c u m n u m e ro a -
n ă s t i r i şi b i s e r i c i d e c ă t r e d o m n i i c e l o r d o u ă ţ ă r i , d e m i t r o p o l i ţ i
is c o p i, d e m a ri d r e g ă to r i, d e c ă lu g ă r i şi p r e o ţi d e m ir , d e n e -
ri şi c r e d in c io ş i d e rîn d . în tr e m a r ii c tito r i d e lă c a ş u r i s f in te ,
;m n u m e l e d o m n i t o r i l o r M i r o n B a r n o v s c h i , M a t e i B a s a r a b , V a s i l e
Ş e rb a n C a n ta c u z in o , C o n s ta n tin B rîn c o v e a n u , al m itro p o liţilo r
ta s ie C rim c a al M o ld o v e i, Ş te f a n , V a r l a a m , T e o d o s i e şi A n t i m
i g r o v l a h i e i , a l e p i s c o p i l o r S e r a f im şi Ş te f a n a i R î m n i c u l u i , a l m a -
S p ă t a r M i h a i C a n t a c u z i n o e tc .
) e r e g u lă , m î n ă s t i r i l e c t i t o r i t e d e a c e ş tia e r a u - c l ă d ir i m a r i, d in
i, u n e o r i î n c o n j u r a t e c u z i d u r i d e a p ă r a r e . C t i t o r i i l e p r e o ţ i l o r , c ă -
i l o r şi c r e d i n c i o ş i l o r e r a u m a i c u s e a m ă a ş e z ă r i s i h ă s t r e ş t i , î n l o -
• e tr a s e , d u r a te d in le m n , în c ît m u lte d in e le a u d is p ă r u t în d e c u rs u l
ii. T o a t e m î n ă s t i r i l e e r a u î n z e s t r a t e c u d a n i i b o g a t e ( m o ş i i , p ă -
m u n ţi, v ii, ia z u r i c u p e ş te , p r is ă c i) , h ă r ă z ite m a i a le s d e c tito r i,
i d e d o m n ii ţă rii sa u d e u n ii c r e d in c io ş i, la c a re se a d ă u g a u f e lu -
c u tin d e d ă r i, s a r e d in o c n e le ţă r ii, u n e o r i d a n ii a n u a le d in v is -
ţă rii, o fe rite d e d o m n i. N u m ă r u l m în ă s tir ilo r în c h in a te L o c u -
S fin te a f o s t în c o n tin u ă c re ş te re , f a p t c a re a p r o d u s n e m u lţu m iri
t d u l c l e r u l u i şi c r e d i n c i o ş i l o r r o m â n i , d i n p r i c i n a m u l t e l o r a b u z u r i
nor egum eni şi c ă l u g ă r i g r e c i t r i m i ş i să le a d m in is tre z e , fo m
c o n s e m n a , în c e le c e u r m e a z ă , c îte v a d in n u m e r o a s e le m î - i a le
Ţ ă r ii R o m â n e ş ti şi a le M o ld o v e i r i d ic a te în a c e s t s e c o l. S e
î n ţ e l e g e c ă , p e l î n g ă a c e s t e a , ş i - a u c o n t i n u a t e x i s t e n ţ a şi m a r i l e m î -
n ă s t i r i r i d i c a t e î n s e c o l e l e a n t e r i o a r e , c ă r o r a li s - a u f ă c u t d i f e r i t e r e ­
n o v ă r i o r i li s - a u a d ă u g a t n o i c l ă d i r i .

M î n ă s t i r i l e din Ţ a r a R o m â n e a s c ă . î n a c e s t s e c o l a t r ă i t c e l m a i
m a r e c t i t o r d e l ă c a ş u r i s f i n t e d in t r e c u t u l p o p o r u l u i n o s t r u , d o m n i t o r u l
M a t e i B a s a r a b ( 1 6 3 2 — 1 6 5 4 ) . S e c u n o s c a p r o a p e 4 0 d e m î n ă s t i r i şi b i s e ­
r ic i r i d i c a t e d i n t e m e l i e s a u r e f ă c u t e d e e l. D e a c e e a , R a d u P o p e s c u s c r i a
î n Istoriile domnilor Ţării Româneşti c ă « M a t e i V o d ă v i i n d î n s c a u n ,
a ltă g r ijă n u a v e a , ci f ă c e a m în ă s tir i p r e tu tin d e n i şi b is e r ic i în tr u la u d a
lu i D u m n e z e u , c a r e s ă v ă d p în ă a c u m . C ă p în ă la a c e s t d o m n p u ţin e
z id iri a u f ă c u t d o m n ii c e i m a i d in a in te ; ia r M a te i V o d ă a u în f r u m u s e ţa t
ţa r a c u to t fe a liu l d e z id iri : m în ă s tiri, b e s e a ric i, c a s e d o m n e ş ti, c a re
s ă p o m e n e s c şi p î n ă a s tă z i» ..
A s tfe l, M a te i B a s a r a b e s te c tito ru l m în ă s tir ilo r : Arnota, în M u n ţii
V îlc ii ( în a in te d e 1 6 3 8 ), p e lo c u l u n e i a ş e z ă r i m a i v e c h i, în c a re a
f o s t î n g r o p a t î m p r e u n ă c u s o ţ i a sa , d o a m n a E l i n a , Sadova ( ju d . D o l j ) ,
r e f ă c u tă d in te m e lia , p e lo c u l u n e i b is e r ic i d e le m n a b o ie r i lo r C r a -
i o v e ş ti ( î n a i n t e d e 1 6 4 0 ) , Căldăruşani ( ju d . I lf o v , 1 6 3 7 — 1 6 3 8 ) , a ş e z a t ă
în tr - o p o z iţie f o a r te p ito r e a s c ă , în c o n ju r a tă d in tr e i p ă r ţi d e la c u l c u
a c e la ş i n u m e , u n a d in c e le m a i m o n u m e n ta le d in c tito r iile s a le , M â -
xineni (a z i în ju d . B ră ila ), r id ic a tă în a in te d e 1 6 3 7 p e lo c u l u n e i
b is e r ic i m a i v e c h i d in n u ie le , d is tr u s ă în c u r s u l p r im u lu i r ă z b o i m o n -
d ia l, Plătăreşti, lî n g ă B u c u r e ş ti ( 1 6 4 6 ) , Strehaia ( ju d . M e h e d in ţ i, 1 6 4 5 ),
Cornăţel ( 1 6 4 8 , a c u m b is e r i c ă d e m ir în s a tu l M în ă s tir e a , ju d . C ă l ă -
r a ş i ) , Negoeşti ( a z i î n j u d . C ă l ă r a ş i , 1 6 4 8 — 1 6 4 9 ) , Brebu ( j u d . P r a ­
h o v a , 1 6 5 0 ), s c h itu rile Bărbăteşti (jud. D î m b o v i ţ a , 1 6 4 5 — 1 6 4 6 ) şi Pi­
nul ( ju d . B u z ă u , 1 6 4 7 — Î 6 4 8 ) , p e lo c u l u n u i a d in l e m n , d i n s e c o lu l X V I .
A r e z i d i t a p o i m î n ă s t i r i l e Adormirea s a u Negru Vodă din Cimpulung
(1 6 3 5 — 1 6 3 6 ), Plumbuita, în a p ro p ie re a B u c u re ş tilo r (1 6 4 7 ), SI. Apostoli
d in B u c u r e ş t i , Brincoveni Cîrnul
( ju d . O lt) , c t i t o r i a b o i e r i l o r C r a i o v e ş t i ,
( ju d . B u z ă u , e x i s t e n t ă d i n s e c o l u l X V I ) , D r a g ă n e ş f i - T e l e o r m a n ş .a . A
r e f ă c u t biserica Mitropoliei din Tirgovişte, t u r n u l - c l o p o t n i ţ ă şi c h i l i i l e
d e l a minăstirea lui Neagoe de la Argeş, a i s p r ă v i t m î n ă s t i r e a Slobozia
( ju d . I a l o m i ţ a ) , î n c e p u t ă d e p o s t e l n i c u l I e n a c h e , c l ă d i r i l e d i n i n c i n t a d e
l a T i s m a n a şi d e l a G o v o r a ş i a l t e l e .
D e a s e m e n e a , a z id it catedrala episcopală din Buzău (1 6 4 9 ), e x is ­
t e n t ă p în ă a z i ( c u s c h im b ă r il e im p u s e î n u r m a u n o r d is t r u g e r i ) şi a
refăc u t catedrala episcopală din Rîmnic. L a a c e s t e a s e a d a u g ă ş i c î -
t e v a b i s e r i c i d e m i r : Siîntul Dumitru d i n C r a i o v a ( r e z i d i t ă î n 1 6 5 1 ,
p e l o c u l a c t u a l e i c a t e d r a l e m i t r o p o l i t a n e ) , Sîinţii împăraţi ( f o s t ă S f î n -
:o la e , 1650— 1651) şi Sfîntul Nicolae-Androneşti ( r e f ă c u t ă î n
im în d o u ă în T îrg o v iş te , Sfinţii Apostoli d i n P l o i e ş t i ( 1 6 3 7 ) , Sfln-
zopie d in G h e r g h i ţ a - P r a h o v a ( 1 6 4 1 ) , Siîntul Gheorghe s a u d o m -
d in P i t e ş t i ( r e f ă c u t ă ) , Intrarea în biserică d i n C a r a c a l ( r e f ă c u t ă ) ,
c e l e l a l t e ţ ă r i r o m â n e ş t i a r i d i c a t m î n ă s t i r e a Soveja s a u Do-i
( ju d . V r a n c e a ) î n 1 6 4 4 — 1 6 4 5 , î n u r m a î m p ă c ă r i i s a le c u V a s i l e
( i s e r i c a d i n Turnu Roşu ( f o s t P o r c e ş t i , j u d . S i b i u ) , i a r î n a f a r a
a r ţ ă r i i , b i s e r i c i l e d i n Sviştov ş i Vidin î n B u l g a r i a . L a M u n t e l e
i r e f ă c u t şi r e p i c t a t b i s e r i c a m în ă s ti r ii Xenofon şi biserica S f
d in M a r e a L a v r ă ( c tito r ia lu i N e a g o e B a s a r a b ) , a r e f ă c u t tr a -
î n ă s t i r i i H i l a n d a r şi a l t e l e .
n î n d e x e m p l u l d o m n i t o r u l u i , o s e a m ă d i n d r e g ă t o r i i s ă i a u r i-
p r o x im a tiv 5 0 d e lă c a ş u ri d e în c h in a r e p e to t c u p r in s u l Ţ ă rii
Herăşti
;ş ti. A s t f e l s o ţ i a s a , d o a m n a E l i n a , a r i d i c a t b i s e r i c a d i n
i — j u d . G i u r g i u ) şi a r e f ă c u t m î n ă s t i r e a Slătioarele d i n O c n e l e
ir fra te le ei U d riş te N ă s tu re l — b is e ric a z i s ă a Tlrgului d i n T î r -
, M a re le v o rn ic P re d a B rîn c o v e a n u , b u n ic u l v iito ru lu i d o m n
itin , a c tito r it m în ă s tir e a Dintr-un lemn (ju d . V îlc e a ) , p e lo c u l
s c h i d in l e m n , d e l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X V I s a u î n c e p u t u l c e lu i
[ V H - l e a şi a r e f ă c u t m î n ă s t i r e a Gura Motrului s a u Motru ( ju d .
n ţi), c tito r ia m a re lu i lo g o f ă t H a r v a t, d e la în c e p u tu l s e c o lu lu i
o n s t a n t i n C a n t a c u z i n o p o s t e l n i c u l şi g i n e r e l e s ă u P a n ă F i l i p e s c u
1 a u c tito rit b is e ric a Adormirea d i n F i l i p e ş t i - T î r g şi a u r e f ă c u t
re a Mărgineni, p e V a le a P r a h o v e i, n u m it ă şi m î n ă s t i r e a d e la
s a u a lu i D r ă g h i c i v o r n i c u l ( d u p ă p r i m u l e i c t ito r ) . M a r e l e c o m is
lih a lc e a a re fă c u t în p ia tră m în ă s tire a Bradu (ju d . B u z ă u ) , p e
n e ia d in s e c o lu l X IV . V o rn ic u l D ra g o m ir a r id ic a t m în ă s tir e a
ni ( ju d . T e le o rm a n ), lo g o fă tu l D a n c iu P îr îia n u a r e f ă c u t m în ă s -
ilovragi ( ju d . G o r j ) , s l u g e r u l D u m i t r u F i l i ş a n u — s c h i t u l Crasna
"j, c ă p i t a n u l d e d o r o b a n ţ i B u l i g a a r e f ă c u t m î n ă s t i r e a Topolniţa
:e h e d in ţ i) e tc .
> e le s c h im b ă ri d e d o m n ie d in a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i a u
s c ă d e re a n u m ă ru lu i c tito r iilo r v o ie v o d a le . A m in tim to tu ş i c tito -
C o n s t a n t i n Ş e r b a n B a s a r a b ( 1 6 5 4 — 1 6 5 8 ) : b i s e r i c a d i n Dobreni
i. G i u r g i u ) , r i d i c a t ă p e c î n d e r a m a r e s p ă t a r , i a r m a i t î r z i u
i c u h r a m u l Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena d i n B u c u r e ş t i
1 6 5 8 ), is p r ă v ită d e u rm a ş ii să i G h e o r g h e G h ic a , G rig o rie G h ic a
L e o n , c a r e în 1 6 6 8 a d e v e n it c a te d r a lă m itr o p o lita n ă . S o ţia lu i
itin V o d ă , d o a m n a B ă la ş a , a c tito r it s c h itu l Păuşa l î n g ă C o z i a şi
it b is e ric a Sflnta Vineri d in T îrg o v iş te . D u p ă c e a p ie r d u t s c a u ­
 MlNASTIRtLE DIN ŢARA ROMANEASCA ŞI MOLDOVA (SEC. XVII) 213

n u l d o m n e s c , C o n s ta n tin Ş e rb a n a rid ic a t o b is e ric ă în Tinăud ( B i h o r ) şi

a l t a l a m î n ă s t i r e a Silntul Nicolae d i n M u n c a c i .
G h e o r g h e G h i c a ( 1 6 5 9 — 1 6 6 0 ) a î n c e p u t z i d i r e a m î n ă s t i r i i Siînta
Treime d in C e r n e ţi ( ju d . M e h e d i n ţ i ) , i s p r ă v i t ă d e G r i g o r i e G h i c a ( 1 6 6 0 —
1 6 6 4 ş i 1 6 7 2 — 1 6 7 3 ) . C e l d i n u r m ă a m a i r i d i c a t b i s e r i c a Adormirea
d i n D r a g o s l a v e l e ( ju d . A r g e ş ) , m î n ă s t i r e a Sflntul Ioan d i n F o c ş a n i şi
s c h i t u l Fedelesciori ( j u d . V î l c e a ) , i s p r ă v i t d e m i t r o p o l i t u l V a r l a a m .
Ş e rb a n V o d ă C a n ta c u z in o ( 1 6 7 8 — 1 6 8 8 ), p e c în d e ra m a re p o s te ln ic ,
a r id ic a t b is e r ic a d in D r d g ă n e ş ti- P r a h o v a , ia r c a d o m n , m în ă s tir e a
Cotroceni, p e a t u n c i l î n g ă B u c u r e ş t i ( 1 6 7 8 ) ş i a r e f ă c u t b i s e r i c a l u i
N e a g o e B a s a r a b d e l a Argeş. S o ţ i a s a M ă r i a a r i d i c a t b i s e r i c a Doam­
nei d i n B u c u r e ş t i .
D in tr e c tito r iile m a r ilo r d r e g ă to ri d in a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i
p o m e n i m : m î n ă s t i r e a Jitianu d e l î n g ă C r a i o v a , r e f ă c u t ă d e v i s t i e r u l
G h i n e a B r ă t ă ş a n u şi v i s t i e r u l U d r i ş t e , m î n ă s t i r i l e Cornet ( s a u d i n L o -
■ v i ş t e a ) şi Bâjeşti-Argeş, a m î n d o u ă r i d i c a t e d e m a r e l e v o r n i c M a r e ş
B ă j e s c u ( 1 6 6 6 ) , s c h itu l V d r z ă r e ş f i - R î m n i c u S ă r a t d e R a d u V ă r z a r u m a r e
a r m a ş , m î n ă s t i r e a Aninoasa-Argeş d e c l u c e r u l T o d o r a n , d e v e n i t T e o -
d o s ie m o n a h u l, b is e ric a d in L d d e ş f i - D îm b o v iţa d e lo g o f ă tu l c r o n ic a r
S t o i c a L u d e s c u e tc .
C îte v a s c h itu r i a u f o s t r id ic a te d e ie r a r h ii ţă r ii s a u d e a lţi s lu jito r i
a i B i s e r i c i i . D e p ild ă , m i t r o p o l i t u l Ş te f a n a r i d i c a t b i s e r i c i l e d in Gră-
m e ş f i - P i e t r e n i şi J R î m e ş f i - V î l c e a , m i t r o p o l i t u l V a r l a a m , s c h i t u r i l e Tri­
vale d e l î n g ă P i t e ş t i ş i Turnu d e l î n g ă C ă l i m ă n e ş t i ş i a i s p r ă v i t s c h i -
t u l Fedelesciori, m i t r o p o l i t u l T e o d o s i e a r i d i c a t s c h i t u l Cetăţuia d in
R î m n i c u V î l c e a şi a r e f ă c u t b i s e r i c a Siintul Gheorghe d i n a c e l a ş i o r a ş ,
e p i s c o p u l S e r a f im a l R î m n i c u l u i , s c h itu l Strihareţ d i n S la ti n a , e p i s c o p u l
Ş t e f a n a l R î m n i c u l u i , s c h i t u l Sârăcineşti-V îlc e a , G r i g o r i e a l B u z ă u l u i
s c h i t u l G o 7 e ş f i - A r g e ş , i a r M i t r o f a n a l B u z ă u l u i s c h i t u l Bonţeşti.
A lte b is e r ic i şi s c h itu r i e r a u r id ic a te d e c r e d in c io ş i d in p o p o r s a u
d e p r e o ţ i ş i c ă l u g ă r i . D e p i l d ă : b i s e r i c a Negustori d i n B u z ă u , d e c ă ­
t r e n e g u s t o r u l B a d e a O b r e d i, s c h itu l Murgaşi-Do\], d e I l i e d i n M u r g a ş i ,
d e v e n it Is a ia m o n a h u l, s c h itu l P a n a g h ia - S ă lc u ţa d in D o lj, d e m o n a h u l
P a i s i e , s c h itu l V d i e n i AA r g e ş , d e c ă l u g ă r u l Z a h a r i a G r ă d i ş t e a n u , m î n ă s ­
t i r e a Vălenii de Munte d e u n H a g i S t o i a n ş i s o ţ i a s a ( î n c h i n a t ă m î n ă s -
tirii C o tro c e n i).
Ctitoriile lui Constantin Brlncoveanu. în ce i p e s te 2 5 d e a n i d e
d o m n i e , C o n s t a n t i n V o d ă B r î n c o v e a n u , u r m î n d p i l d a î n a i n t a ş i l o r s ă i,
a r id ic a t d in te m e lie c îte v a b is e r ic i şi m în ă s tir i, a r e f ă c u t p e c e le
v e c h i şi a h ă r ă z it tu tu r o r a d a n ii b o g a te . î n c ă p e c în d e r a b o ie r , a
z i d i t d o u ă b i s e r i c i p e m o ş i i l e s a l e : u n a l a Potlogi ( j u d . D î m b o v i ţ a ) , î n
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

ii a l t a l a Mogoşoaia, l î n g ă B u c u r e ş t i , i s p r ă v i t ă î n 1 6 8 8 , c u o
lu n ă ; d e a a ju n g e d o m n .
1 6 9 0 , d e c i în al d o ile a a n d e d o m n ie , a p u s te m e lia m în ă s tirii
l s a u Horezu ( ju d . V î l c e a ) , c u h r a m u l S f i n ţ i i î m p ă r a ţ i C o n s t a n t i n
n a , î n a p r o p ie r e a u n u i f o s t s c h it. E s te c e l m a i v a s t a n s a m b lu
i t e c t u r ă m e d i e v a l ă p ă s t r a t î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă . M î n ă s t i r e a a f o s t.
i c u o m ă i e s t r i e d e o s e b i t ă , î n c o n j u r a t ă c u z i d u r i şi t u r n u r i d e
e, c a o c e ta te , a v în d , p e lîn g ă b is e r ic a p r in c ip a lă , a lte c îte v a
r i şi p a r a c l i s e , t o a t e î m p o d o b i t e c u f r e s c e d e c ă t r e c e i m a i i s c u -
e ş t e r i a i v r e m i i . A ş a a u f o s t : paraclisul f ă c u t d e d o m n ( 1 6 9 7 ) ,
[ Sfinţii Apostoli d e e g u m e n u l I o a n , s c h i t u l Siintul Ştefan, d e
f i u l d o m n i t o r u l u i ( 1 7 0 3 ) , s c h i t u l Sîintul Ioan Botezătorul ( a z i î n
bolniţa, c t i t o r i t ă d e d o a m n a M ă r i a ( 1 6 9 6 — 1 6 9 9 ). B i s e r i c a m a r e
s f in ţită la 8 iu lie 1 6 9 3 , d e c ă tre m itro p o litu l T e o d o s ie , în c o n ju r a t
m a r e s o b o r 'd e a r h i e r e i ş i p r e o ţ i , î n p r e z e n ţ a d o m n u l u i ş i a
îi s a le , d e ş i lu c r ă r ile d e c o n s tr u c ţie s - a u is p r ă v it a b ia d u p ă
an i.
jn a s tir e a a p r im it d in p a r te a c tito r u lu i n u m e ro a s e H a n ii: m o ş ii,
v i i , f e l u r i t e v e n i t u r i şi s c u t i r i , o d o a r e , î n c î t a a j u n s u n a d i n c e l e
o g a te m în ă s tir i a le Ţ ă rii R o m â n e ş ti. A r în d u it în f r u n te a ei c a
;n p e a r h im a n d r itu l I o a n , c a r e a c î r m u i t - o c u v r e d n ic ie a p r o a p e
a n i. G în d u l e v la v io s u lu i c tito r a f o s t c a m în ă s tir e a H u r e z i să
: d e î n g r o p a r e p e n t r u e l şi î n t r e a g a f a m i l i e , d a r , d i n n e f e r i c i r e ,
î n g r o p a t ă a i c i o s i n g u r ă f iic a .
a t în O lte n ia a m a i r id ic a t d o u ă n o i lă c a ş u ri d e în c h in a r e :
t i r e a Mamul ( j u d . V î l c e a ) , r e z i d i t ă d i n t e m e l i e , - d i n p i a t r ă , p e
c e l e i v e c h i , d i n l e m n , c t i t o r i t ă d e B u z e ş t i şi î n n o i t ă d e m a m a s a
i, ş i m î n ă s t i r e a Brîncoveni, î n c a r e e r a î n g r o p a t t o t n e a m u l s ă u ,
a r e c lă d it o b is e ric ă , p e lo c u l c e le i v e c h i a b o ie r ilo r C r a io v e ş ti,
ită d e M a te i B a s a ra b .
L B u c u r e ş t i a c t i t o r i t tr e i b i s e r i c i , t o t p e l o c u l a l t o r a m a i v e c h i ,
n ă s tirile Sfîntul Ioan cel Mare, Grecesc, Sfîntul Sava ( a m b e l e
a te în s e c o l u l t r e c u t ) , Sfintul Gheorghe Nou. L a c e a d i n u r m ă
s t r u i t ş i c h i l i i n o i , c a s e p e n t r u e g u m e n şi p e n t r u p a t r i a r h u l I e r u -
ilu i, c ă r u ia îi e ra în c h in a tă . B is e r ic a S fîn tu l G h e o r g h e N o u e ra
in c e le m a i iz b u tite r e a liz ă r i a le a r te i b r în c o v e n e ş ti. A f o s t s fin -
i 2 9 iu n ie 1 7 0 7 d e c ă tre p a tria r h u l H r is a n t al I e r u s a lim u lu i, în -
r a t d e ş a p te m i t r o p o l iţi şi a lţi n u m e r o ş i p r e o ţi şi c ă lu g ă r i. A ic i
5 t a ş e z a te şi o s e m in te le . c t ito r u lu i, în a n u l 1 7 2 0 . O a l tă b i s e r i c ă
t în Doiceşti ( ju d . D î m b o v i ţ a ) . Î m p r e u n ă c u u n c h i u l s a u , s p ă ta r u l
C a n ta c u z in o , a r id ic a t o m în ă s tir e în R îm n ic u l S ă ra t, c u h r a m u l
 M IN A S T I R I L E D I N Ţ A H A

Adormirea Maicii Domnului, în c h in a tă m în ă s tirii S f. E c a t e r i n a d i n

M u n t e l e S in a i.
în a fa ră d e a c e s te b is e ric i, r id ic a te în în tr e g im e d e b in e c r e d in c io -
su l d o m n , el a m a i f ă c u t o s e a m ă d e îm b u n ă tă ţir i s a u p r e f a c e r i la
n u m e r o a s e a lte le : m în ă s tir ile C o z ia , A rn o ta , B is tr iţa , S tre h a ia , S a -
d o v a , G u r a M o t r u l u i , D i n t r - u n le m n , A r g e ş , D e a lu , S n a g o v , b i s e r i c a
d o m n e a s c ă şi b i s e r i c a S f în t u l D u m i t r a , a m î n d o u a î n T î r g o v i ş t e şi a l te l e .
î n T r a n s i l v a n i a a z i d i t o f r u m o a s ă b i s e r i c ă l a Făgăraş ( 1 6 9 7 —
1 6 9 8 ) , u n a î n Ocna Sibiului ( p r o b a b i l p e l o c u l c e l e i d i n t i m p u l l u i
M i h a i V i t e a z u l ) , p r e c u m şi m î n ă s t i r e a Sîmbăta de Sus ( î n Ţ a r a F ă g ă ­
r a ş u l u i , î n a i n t e d e 1 7 0 1 ) , c a r e d ă i n u i e s c p î n ă a z i. L a Ismail, p e m a l u l
D u n ă r ii, o b is e r ic ă c u h r a m u l S fîn tu l G h e o r g h e . în C o n s ta n tin o p o l, a
z i d i t b i s e r i c a Siînîul Nicolae d i n G a l a t a , l a m î n ă s t i r e a Stîntul Pavel
d in M u n t e l e A t h o s , u n paraclis şi o t r a p e z ă .
S o ţ i a s a , d o a m n a M ă r i a , a z i d i t b i s e r i c a Dintr-o zi d i n B u c u r e ş t i ,
î n l o c u l u n e i b i s e r i c i m a i v e c h i d e l e m n , bolniţa d e l a H u r e z i , o b i s e ­
r i c ă n o u ă , d i n z i d , ş i c h i l i i l a m î n ă s t i r e a Surpatele ( j u d . V î l c e a ) , î n
l o c u l c e l e i d i n l e m n şi a r e f ă c u t b i s e r i c a m î n ă s t i r i i Viîorîta ( j u d .
D îm b o v iţa ) .
D i n t r e d r e g ă t o r i i l u i B r î n c o v e a n u , c a r e a u c t i t o r i t m î n ă s t i r i şi
b is e r ic i, a m in tim în p r im u l r în d p e C a n ta c u z in i, r u d e le s a le . A s tf e l,
m a re le s p ă ta r M ih a i C a n ta c u z in o a r id ic a t — p e lîn g a m în ă s tire a
Adormirea d i n R î m n i c u l S ă r a t — m î n ă s t i r i l e Sinaia, î n M u n ţ i i B u c e g i
( 1 6 9 0 — 1 6 9 5 ), în a p r o p ie r e a f o s tu lu i s c h it f ă c u t d e N ic o la e G ro z e a
H a id u c u l, c ă lu g ă rit sp re s fîrş itu l v ie ţii, în c h in a tă m în ă s tirii S fîn ta
E c a t e r i n a d i n M u n t e l e S in a i, Colţea d i n B u c u r e ş t i ( 1 7 0 1 — 1 7 0 2 ) , î n ­
z e s tr a t ă c u ş c o a lă şi c u s p ita l ( p e lo c u l v e c h ii b is e r i c i d e le m n a lu i
C o l ţ e a c l u c e r u l ) , Zlătari, t o t d i n B u c u r e ş t i ( 1 7 0 5 ) , s c h itu l Titireciu d in
O c n e l e M a r i — V îlc e a , b i s e r i c i î n Slănic — P r a h o v a , Fundeni ( a z i î n
B u c u r e ş t i ) şi Stîlpu — B u z ă u .
în v ă ţa tu l C o n s ta n tin C a n ta c u z in o s to ln ic u l a c tito r it b is e r ic a z is ă
Stolnicul d in T î r g o v i ş t e şi u n a î n Afumaţi — I l f o v ; s p ă t a r u l T o m a
C a n t a c u z i n o , m î n ă s t i r e a Poiana — P r a h o v a ş i b i s e r i c a d i n Filipeştii
de Pădure — ■ P r a h o v a ( a c e a s t a î m p r e u n ă c u m a m a s a B ă l a ş a ) ; m a r e l e
v o r n i c Ş e r b a n C a n t a c u z i n o a c t i t o r i t s c h i t u l Bascovul ( B a s c o v e l e ) d i n
A r g e ş ( 1 6 9 5 ) şi a r e f ă c u t s t r ă v e c h e a m ă n ă s t i r e Comana.
î n a f a r ă d e a c e ş t i a , m a i p o t f i a m i n t i ţ i şi a l ţi c î ţ i v a b o i e r i - c t i t o r i :
m a r e l e b a n C o r n e a B r ă i l o i u , c a r e a c t i t o r i t m î n ă s t i r e a Baia de Aramă
( î m p r e u n ă c u M i l c o B ă i a ş u l , v ă t a f u l m i n e r i l o r ) , şi a r e f ă c u t p e c e a d e
l a Ţînţăreni — G o r j , s t o l n i c u l M i h a l c e a C î n d e s c u , c a r e a z i d i t m î ­
n ă s t i r e a Berea — B u z ă u , V i ş a n a , f i i c a a r m a ş u l u i M ă r c u ţ ă , c a r e a
 PERIOADA A TKISIA (S K IS U L IH U h .X1V—C

it m în ă s tir e a v is tie r n ic u lu i D a n d in m a r g in e a B u c u re ş tilo r, n u m ită

u n e i Măicuţa, m a r e l e v i s t i e r C r î s t e a P o p e s c u , c a r e a r i d i c a t
c a d i n Popeşti — I l f o v , s l u g e r u l Ş e r b a n Ş t i r b e i , c t i t o r u l m î n ă s t i r i i
ţi — T e l e o r m a n , ş . a . M i t r o p o l i t u l A n t i m I v i r e a n u l a r i d i c a t
t i r e a c u h r a m u l Toţi Sfinţii d i n B u c u r e ş t i , c u n o s c u t ă s u b n u m e l e
ntim, p e l o c u l u n e i b i s e r i c i d e l e m n , a t r i b u i t ă p a h a r n i c u l u i
L M e riş a n u .
h ia r şi u n ii e g u m e n i în c e a r c ă s a m e a r g ă p e u r m e le m a re lu i
ito r: Io a n d e la H u re z i a r id ic a t s c h itu l Sfinţii Apostoli şi a
it m în ă s tire a Polovragi, ia r P a is ie d e la Govora a r e f ă c u t m î-
e a p e c a re o c îrm u ia , P a is ie d e la B is tr iţa (p o a te id e n tic c u cel
ii s u s ) şi l o g o f ă t u l P î r v u C a n t a c u z i n o a u î n ă l ţ a t s c h itu l Ţigănia,
B is tr iţa .

îîn ă s tir ile d in M o ld o v a . în p r im u l d e c e n iu al s e c o lu lu i al X V I I - le a

e s ă n e r e ţ i n ă a t e n ţ i a m î n ă s t i r e a Dragomirna, î n a p r o p i e r e a
e i, c t i t o r i a m i t r o p o l i t u l u i A n a s t a s i e C r i m c a . î n 1602, — a ju ta t
g o f ă tu l L u p u S tr o ic i şi f r a t e l e a c e s tu ia S im io n V is t i e r n i c u l —
c a t o b is e r ic u ţă « p e n tru b o ln iţă » , p ro b a b il lîn g ă o m în ă s tire m a i
d e le m n . D u p ă c e a f o s t a ş e z a t în s c a u n u l m itr o p o lita n , a r id ic a t
::a m a r e a m în ă s ti r ii D r a g o m ir n a , c u h r a m u l P o g o r îr e a D u h u lu i
is p ră v ită în 1 6 0 9 , u n a d in c e le m a i m o n u m e n ta le b is e r ic i d in
s o a s tră . C îţiv a a n i m a i tîr z iu , M ir o n V o d ă B a r n o v s c h i i- a r id ic a t
î ic e l e z id u r i în c o n ju r ă to a r e şi tu r n u r i le d e a p ă r a r e . :e fa n V o d ă
T o m ş a a c tito rit m în ă s tire a Solea ( j u d . S u c e a v a ) ş i :a Albă (sau
S fin ţii V o ie v o z i, dom nească) d in R om an, re c lă d ită îrz iu de
m a r e le s p ă ta r V a s ile C a n ta c u z in o . M ir o n V o d ă B a r - h i a z id it
b is e ric a Barnovschi d in Ia ş i, m în ă s tire a Bîrnova (sau D d ru l
I a ş i l o r , a z i î n I a ş i) , a m î n d o u ă î n c h i n a t e S f în t u lu i M o r m î n t , t i r e a
Buhalniţa ( j u d . N e a m ţ ) ş i a î n c e p u t b i s e r i c a Sfîntul Ioan îtorul
d i n I a ş i.
i n t r e c t i t o r i i l e m a r i l o r d r e g ă t o r i şi a l e c r e d i n c i o ş i l o r d i n p r i m e l e
e c e n i i a l e s e c o l u l u i , r e ţ i n e m m î n ă s t i r e a l u i Nicoriţă ( s a u a l u i
r ă h a t m a n u l s a u S f î n t u l I o a n c e l N o u ) d i n I a ş i , b i s e r i c a Bărboi
ş i, r i d i c a t ă d e U r s u B ă r b o i v o r n i c u l , b i s e r i c a d i n Rădeana ( j u d .
I* c t i t o r i t ă d e m a r e l e l o g o f ă t D u m i t r a ş c u Ş te f a n , s c h itu l Zagavei
agavia, î n a p r o p i e r e d e H î r l ă u , c t i t o r i t d e u n p r e o t Z a g a v e i ,
- a Precista (Adormirea) d i n G a l a ţ i şi a l te l e .
'itoriile lui Vasile Lupu. S p r e d e o s e b i r e d e M a t e i B a s a r a b , c a r e
c a t a p r o x im a tiv 3 5 d e m în ă s tir i şi b is e r ic i, V a s ile V o d ă L u p u
t m a i p u ţin , d a r m a i f a s tu o s , m a i s c u m p şi m a i tr a in ic . D in tr e
c t i t o r i i l e s a le , c e a m a i b o g a t ă şi m a i d e s ă v î r ş i t ă d i n p u n c t d e v e d e r e
a r t i s t i c e s t e m î n ă s t i r e a Sfinţii Trei Ierarhi d i n I a ş i ( T r i s f e t i t e l e ) .
Z i d i r e a e i a î n c e p u t , p r o b a b i l , î n 1 6 3 5 şi s - a t e r m i n a t p e s t e p a t r u a n i,
f iin d s f in ţită d e m itro p o litu l V a rla a m , la 6 m a i 1 6 3 9 . în z e s tr a r e a ei a
c o n t i n u a t şi î n a n i i u r m ă t o r i , i a r î m p o d o b i r e a b i s e r i c i i c u p i c t u r i s - a
f ă c u t î n t r e a n i i 1 6 4 1 — 1 6 4 2 d e p a t r u z u g r a v i r u ş i . L a 13 i u n i e 1 6 4 1 ,
a u f o s t a ş e z a te a ic i m o a ş te le C u v io a s e i P a r a s c h iv a , p r im ite d e V a s ile
L u p u d in p a r te a P a tr ia r h ie i e c u m e n ic e , p e n tr u p la ta d a to r iilo r a c e s te ia .
M în ă s tir e a a în d e p lin it u n în s e m n a t ro l c u ltu r a l -is to ric . A ic i a f o s t
in s ta la tă p r im a tip a r n iţă d in M o ld o v a , d e su b te a s c u r ile c ă r e ia au
ie ş it lu c ră rile m itro p o litu lu i V a r la a m , în tr a p e z a ei s - a u ţin u t lu c ră rile
S in o d u lu i d i n 1 6 4 2 şi t o t a ic i s - a u d e s c h i s c u r s u r i l e ş c o lii s u p e r i o a r e
în te m e ia tă d e V a s ile L u p u , în 1 6 4 0 , m u ta tă , în a n u l u r m ă to r, în tr - o
a l t ă c l ă d ir e .
B is e r ic a S fin ţii T re i I e r a r h i a d e v e n it a p o i n e c r o p o lă d o m n e a s c ă .
A i c i a u f o s t î n g r o p a ţ i : V a s i l e L u p u ( - j- 1 6 6 1 ) , d o a m n a T u d o s c a , p r i m a
s a s o ţ i e , I o a n şi Ş t e f ă n i ţ ă ( - j - 1 9 s e p t . 1 6 6 1 ) , f i i i d o m n i t o r u l u i . M a i
t î r z i u , a u f o s t d e p u s e a i c i o s e m i n t e l e lu i D i m i t r i e C a n t e m i r ( 1 9 3 5 ) şi
A le x a n d ru Io a n C u z a (1 9 4 7 ).
In a fa ră " d e T re i I e r a rh i, V a s ile V o d ă L u p u a în c e p u t r e f a c e r e a m î -
n ă s tirilo r Golia d i n I a ş i — c t i t o r i a l o g o f ă t u l u i I o a n G o l i a — şi Hlincea,
în a p r o p ie r e a a c e s tu i o r a ş , c t i t o r i a lu i Z o ttu T z i g a r a şi a s o ţie i s a le
M ă ria . A m în d o u ă a u f o s t is p r ă v ite d e fiu l să u Ş te fă n iţă , în 1660. A
z id it a p o i o b is e ric ă -m în ă s tire , c u h ra m u l Simţul Nicolae, în C e ta te a
N e a m ţ u l u i ( a z i d i s t r u s ă ) , î n c h i n a t ă m î n ă s t i r i i S e c u , p r e c u m şi m a i m u l t e
b i s e r i c i d e m i r : Sîîntul Dumitru d i n G a l a ţ i , Sfinţii Atanasie şi Chirii
d in C o p o u — Ia ş i, Scînteia Şerbeşti ( j u d . N e a m ţ ) , Tîrgu
(ju d . I a ş i) ,
Neamţ ( b i s e r i c a d o m n e a s c ă ) , Sfîntul Ioan Botezătorul d i n S u c e a v a ,
n u m i t ă şi a B e i z a d e l e l o r , Sfîntul Dumitru d i n O r h e i , Sfîntul Nicolae
d in C h i l i a N o u ă , a r e f ă c u t biserica domnească din Bîrlad, c t i t o r i a lu i
Ş t e f a n c e l M a r e , a i s p r ă v i t b i s e r i c a Sfîntul Ioan Botezătorul d i n I a ş i,
în c e p u tă d e M iro n B a rn o v s c h i.
In a f a r a h o ta r e lo r ţă rii s a le , a r e z id it b is e r ic a Stelea d in T îr g o v iş te
( c ti to r i a lu i S te le a s p ă ta r u l, d in 1 5 8 2 ), în u r m a îm p ă c ă r ii c u M a te i
B a sa ra b (1 6 4 5 ), b is e ric a Sîînta Paraschiva d in L v o v , a a ju ta t la r e f a ­
c e re a m în ă s tirii Siînta Lavră d i n P e l o p o n e z .
F r a te le lu i V a s ile L u p u , m a r e le p a h a r n ic G h e o r g h e C o c i, a c tito r it
m în ă s tire a Lipovăţ (Z o g r a fu ) lîn g ă V a s lu i, b is e r ic a d in Bozieni —
R o m a n şi a r e f ă c u t s c h i t u l Hangu ( P e o n u l ) , n u m i t î n a i n t e s c h i t u l lu i
S ilv e s tr u , la p o a l e le C e a h lă u lu i. U n a lt f r a te , G a v r iil h a tm a n u l şi s o ţia
 fJ-aU<JAl_>A A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

a n a a u r i d i c a t o b i s e r i c ă n o u ă d i n p i a t r ă , l a m î n ă s t i r e a Agapia -
1 6 4 7 ) , c a r e d ă i n u i e ş t e p î n ă a z i.
a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i, G h e o rg h e Ş te fa n V o d ă a r id ic a t
i r e a Caşin, l î n g ă T î r g u O c n a , Ş t e f a n P e t r i c e i c u a f ă c u t d i n
z i d [ Onuirie l î n g ă Ş i r e t s a u M î n ă s t i o a r a , î n l o c u l c e l u i d i n
le m n , d e p r e o t u l M ih u , la î n c e p u t u l s e c o lu l u i, i a r A n to n ie
R u s e t a t b i s e r i c a SfIntui Nicolcte Domnesc d i n I a ş i , î n 1 6 7 8 ,
c în d a f o s t a tă c a te d ra lă m itro p o lita n ă . •
î e o r g h e D u c a V o d ă e s t e c t i t o r u l m î n ă s t i r i i Cetăţuio. d e l î n g ă
6 6 9 — 1 6 7 2 ), în c o n ju r a tă d e z id u ri p u te rn ic e d e a p ă ra re . A în d e -
u n î n s e m n a t r o l c u l t u r a l , p r i n t i p o g r a f i a g r e c e a s c ă i n s t a l a t ă a ic i.
5 8 0 — 1 6 8 1 , G h e o rg h e D u c a a în c e p u t z id ir e a u n e i n o i c a te d ra le
o l i t a n e , c u h r a m u l întîmpinarea Domnului ( S t r e t e n i a ) , p e l o c u l
m a i v e c h i, n u m ită b is e r ic a A ib ă . P ie r z în d d o m n ia , b is e r ic a a f o s t
i t ă d e s o ţi a s a A n a s t a s ia şi f iu l s ă u C o n s ta n ti n V o d ă D u c a . T o t
a A n a s t a s i a a z i d i t o b i s e r i c ă n o u ă l a Agapia din deal, i a r
n t i n b i s e r i c a Mavromol d i n G a l a ţ i .
> n s ta n tin C a n te m ir ( 1 6 8 5 — 1 6 9 3 ) a is p r ă v it m în ă s tire a M ira
s a u M ie r a ) în V r a n c e a — în c e p u tă d e v o r n ic u l M o to c şi e p is -
Io a n al R o m a n u lu i — c ă r e ia fiu l s ă u A n tio h i- a f ă c u t z id u ri
u r ă t o a r e şi o c l o p o t n i ţ ă , p r e c u m şi m î n ă s t i r e a Silişteni, î n p ă r ţ i l e
u i, î n c h i n a t ă M i r e i ( a c u m d i s p ă r u t ă ) .
n tr e c tito r iile m a r ilo r d re g ă to ri d in a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i,
m m î n ă s t i r i l e Dealu Mare s a u H a d î m b u , l î n g ă I a ş i , a p o s t e l n i c u -
l e H a d î m b u , Răducanu — T î r g u O c n a , a l o g o f ă t u l u i N i c . o l a e
Bogdana s a u d e l a S e c ă t u r a , î n a p r o p i e r e d e T î r g u O c n a , a
o m o n B î r l ă d e a n u , m a r e l o g o f ă t , Clatia-Bucium s a u d i n c o d r u l
a lu i P ă u n V a m e ş u l , f f j / î c u - L ă p u ş n a , a s t o l n i c u l u i M i h a i H î n c u ,
i l î n g ă V a s l u i şi Bursuci, l î n g ă B î r l a d , a m b e l e c t i t o r i t e d e v o r -
j a v r i i l C o s t a c h i , Răchitoasa — B a c ă u , r e f ă c u tă d e Ilie
E n a c h e i s p ă t a r u l , Runcu — N e a m ţ , z i d i t ă d e I o n a ş c u
I s ă c e s c u m e d e l -, Adam a z i î n j u d . G a l a ţ i , s c h i t u l Drăguşani —
B a c ă u , r e f ă c u t ) f ă t u l M i r o n C o s t i n c r o n i c a r u l şi n u m e r o a s e
a l te l e .
c u rs u l a c e s tu i s e c o l, în tîln im c îte v a s c h itu r i s a u m ă n ă s tiri
s a u r e f ă c u te d e ie r a r h i şi c h i a r d e s m e r iţi c ă lu g ă r i s a u p r e o ţi d e
î p i l d ă , s c h i t u l Brazi d e l î n g ă P a n c i u e r a r i d i c a t d e m i t r o p o l i t u l
i e , a j u t a t d e L a v r e n t i e a l R ă d ă u ţ i l o r , i a r s c h i t u l Brădiceşti ( a z i
I a ş i ) e r a c t i t o r i a l u i V a r l a a m a l H u ş i l o r . M ă n ă s t i r e a Iţcani d e
> u c e a v a a f o s t r e f ă c u t ă d e c ă l u g ă r i ţ e l e N a z a r i a şi A n g h e l i n a î n
a r b i s e r i c a Sfinţii Voievozi (Roşea) d i n I a ş i a f o s t c l ă d i t ă d i n
p re o tu l U rs u , în 16 6 0 . .
 M IN A S T IR IL E D IN Ţ A R A R O M A N E A S C A !jl m

în tîln im n u m e r o a s e b is e r ic i d in Ia ş i sa u d in a lte o r a ş e a le ţă rii,

c a re s e rv e a u n u m a i p e n tru n e v o ile s u f le te ş ti a le m e s e r ia ş ilo r d in tr - o
a n u m ită b r e a s lă . D e p ild ă , b is e r ic a A lb ă d in I a ş i e r a a b r e s le i a r g in -
t a r i l o r şi b o g a s i e r i l o r , b i s e r i c a Vovidenia a a b a g e r i l o r , b i s e r i c i l e Tăl-
pălari ( c t i t o r i a m a r e l u i v i s t i e r n i c I o r d a c h e C a n t a c u z i n o ) şi Curelari
e r a u a l e b r e s l e l o r r e s p e c t i v e e tc .
î n Transilvania, ş i - a u c o n t i n u a t e x i s t e n ţ a v e c h i l e m î n ă s t i r i d i n
s e c o le le a n te rio a re , la c a re se a d a u g ă d o a r c îte v a n o i : m în ă s tire a d e
l e m n d i n Moglâneşti ( T o p l i ţ a ) , c t i t o r i t ă — d u p ă t r a d i ţ i e — d e d o a m n a
S a f ta , s o ţ i a lu i G h e o r g h e Ş te f a n a l M o l d o v e i , d u p ă c e p i e r d u s e s c a u n u l,
p r i n 1 6 5 8 ( c u n o s c u t ă şi s u b n u m e l e d e « s c h itu l D o a m n e i » ) , Moisei, î n
M a r a m u r e ş ( 1 6 7 2 ) , i a r î n a i n t e d e 1 7 0 1 şi c e a d e l a Simbăta d e S u s , î n
Ţ a ra F ă g ă ra ş u lu i, c tito r ită d e C o n s ta n tin V o d ă B rîn c o v e a n u .
în s e c o lu l al X V II I- le a e x is ta u în T ra n s ilv a n ia a p ro a p e 2 0 0 d e
s c h itu r i d in le m n , r i d i c a t e d in e v l a v i a şi d ă r n i c i a c r e d i n c i o ş i l o r d e
a ic i, a ş e z ă r i m o d e s t e în c a r e t r ă i a u c î ţ i v a c ă lu g ă r i, u n e o r i şi c ă lu -
g ă r iţe b ă trîn e . C u a lte c u v in te , e ra u to t u n fe l d e a ş e z ă r i s ih ă s tr e ş ti,
î n g e n u l c e l o r î n t î l n i t e î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi M o l d o v a , c u d e o s e b i r e a
c ă e r a u s itu a te în a p r o p ie r e a u n o r s a te , p ă s tr în d a s tf e l u n c o n ta c t m a i
v iu c u c re d in c io ş ii. P e n tr u c ă m a jo r ita te a a c e s to ra a p a r în iz v o a r e le
d o c u m e n t a r e a l e s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a , l e v o m c o n s e m n a î n c a p ito l u l
c o n s a c r a t a c e s tu ia .
î n Banat, s e m e n ţ i n m î n ă s t i r i l e a m i n t i t e î n s e c o l e l e a n t e r i o a r e . L a
o î n s e m n ă t a t e d e o s e b i t ă a j u n g e a c u m m î n ă s t i r e a Partoş, î n c a r e a
t r ă i t o v r e m e S f. I o s i f c e l N o u , m i t r o p o l i t u l T i m i ş o a r e i . V o m c o n s e m n a ,
şi m ă n ă s t ir i le b ă n ă ţe n e în c a p ito lu l p r iv in d s e c o lu l al X V I I I - le a .
în o ric e c a z , tr e b u ie r e ţin u t fa p tu l c ă d a to rită îm p r e ju r ă r ilo r is to -
r i c e s p e c i f i c e , m î n ă s t i r i l e d i n T r a n s i l v a n i a şi B a n a t n - a u î n d e p l i n i t
n i c i o d a t ă r o l u l m u l t i p l u — d e o r d i n c u l t u r a l , s o c i a l - u m a n i t a r şi c h i a r
p o litic — p e c a r e l- a u a v u t c e le d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi M o ld o v a .
M a i r e ţ i n e m şi f a p t u l — c u p r o f u n d e s e m n i f i c a ţ i i i s t o r i c e — c ă î n t r e
c ă l u g ă r i i d i n m î n ă s t i r i l e şi s c h i t u r i l e m u n t e n e şi m o l d o v e n e m u l ţ i e r a u
ro m â n i tr a n s ilv ă n e n i, ei c o n trib u in d a s tfe l la în tă r ir e a c o n ş tiin ţe i d e
u n ita te n a ţio n a lă ro m â n e a sc ă .
Vata monahală. D u p ă c u m s - a p u t u t c o n s t a t a d i n c e l e e x p u s e p î n ă
a ic i, n u m ă r u l m ă n ă s t ir i lo r şi s c h itu r ilo r r id ic a te d in te m e l ie s a u r e -
f ă c u te în c u rs u l a c e s tu i s e c o l a f o s t în c o n tin u ă c re ş te r e . Z id e a u m ă -
n ă s t i r i ş i b i s e r i c i n u n u m a i d o m n i i ţ ă r i i , c i" ş i m a r i i d r e g ă t o r i , u n i i
v l ă d i c i , u n i i c ă l u g ă r i , p r e o ţ i şi c r e d i n c i o ş i d i n p o p o r . A l ă t u r i d e m ă -
n ă s t i r i l e m a r i, z e c i, p o a t e c h i a r s u te d e s c h itu r i şi a ş e z ă r i s ih ă s tr e ş t i
se g ă s e a u r is ip ite p e to t c u p rin s u l ţă rii, m a i a le s în r e g iu n ile « d e
 A TREIA (SECOLELE XIV—XVm)

a u n te » , p r in c o d r i şi a lte lo c u r i r e tr a s e . A c e s te a e r a u în c h in a t e
; t i r i l o r m a i m a r i — d i n c a r e s - a u d e s p r i n s — s a u m i t r o p o l i i l o r şi
j p i i l o r , f i i n d c u n o s c u t e şi s u b n u m e l e d e m e t o c u r i s a u m e t o a c e .
în c h in a te c h ia r şi u n e le m ă n ă s tir i d in T r a n s ilv a n ia . D e p ild ă ,
p u l e ra în c h in a t la T is m a n a , p o a te c h ia r d e la în te m e ie r e , ia r
ş t i r e a M o i s e i d i n M a r a m u r e ş , s f i n ţ i t ă î n 1 6 7 2 , e r a î n c h i n a t ă P u tn e i.
[ u m ă r u l m o n a h i l o r d i n m ă n ă s t i r i şi s c h i t u r i e r a d e s t u l d e r i d i c a t ,
şi u n i i b o i e r i şi p r e o ţ i d e m i r s e c ă l u g ă r e a u s p r e s f î r ş i t u l v i e ţ i i ,
c ă lu g ă r i — şi c h ia r u n ii d in v lă d ic ii ţă r ii — s p re s f îr ş itu l v ie ţii
c a u « m a re a s c h im ă m o n a h a lă » .
a şi î n s e c o l e l e p r e c e d e n t e , a u t r ă i t ş i a c u m o s e a m ă d e c ă l u g ă r i
iţă « îm b u n ă tă ţită » , c a re a u c o n tin u a t s tră v e c h ile tr a d iţii a le spi -
t a ţ i i m o n a h a l e r o m â n e ş t i . E v l a v i a p o p u l a r ă a f ă c u t d i n u n ii
», d e ş i B is e ric a n -a d a t p în ă a c u m v re u n a c t o fic ia l d e c a n o n i -
M i t r o p o l i t u l D o s o f t e i , î n Viaţa şi petrecerea sfinţilor, c o n s e m -
n u m e l e c î t o r v a « s f i n ţ i » m o l d o v e n i c o n t e m p o r a n i c u e l, c a :
ie d e l a A g a p i a , Epifanie d e l a V o r o n e ţ , Chiriac d e l a T a z l ă u
6 6 0 ), re tra s în m u n te le n u m it « M ă g u ra T a z lă u lu i» , u n d e a v ie ţu it
m ă c u a l ţ i s i h a s t r i v r e o 5 0 d e a n i , Chiriac d e l a B i s e r i c a n i , c a r e
î n t r - o p e ş t e r ă d i n j u r u l m ă n ă s t i r i i c a l a 6 0 d e a n i , u n u l d i n ii
m a r i a s c e ţ i d i n t r e c u t u l B i s e r i c i i r o m â n e ş t i ş i c a r e p o a t e fi
îtu r i d e m a rii s ih a s tr i d in p u s tiu r ile E g ip tu lu i s a u a le I o r d a n u lu i,
s ş t i a s e p o t a d ă u g a a l ţ i s i h a s t r i , c a Onuîrie, Silvestru, Iov ş i
J , r e t r a ş i î n « M ă g u r a T a z l ă u l u i » , c u v i o ş i i Vucol, Ghedeon şi
an, a l e c ă r o r p e ş t e r i s e m a i v ă d ş i a z i î n M u n t e l e C e a h l ă u ,
/ ă n e a n u l Lazăr sihastrul, î n j u r u l P u t n e i şi a l ţ i i . Ţ a r a R o m â n e a s c ă
ş i- a u c o n t in u a t e x i s te n ţa a ş e z ă r ile s ih ă s tr e ş ti la ţii B u z ă u lu i, d in
z o n a T î r g o v i ş t e — C î m p u l u n g (Ioanichie s c h i u l t r ă i t o r î n « V a l e a
C h iliilo r» ) s a u în a lte p ă rţi. în p e ş te r ile d in a c tu a le i m ă n ă s tiri
T u r n u a u t r ă i t c a s i h a s t r i Daniil duhovnicul iii, c u m a i m u l ţ i
u c e n ic i, c a re au r id ic a t « b is e ric a d e le m n » , tă cu a c tu a la
b is e r ic ă d e z id d e c ă tre m itro p o litu l V a rla a m al la h ie i. în
M u n ţii S tîn iş o a re i a u tr ă i t z e c i d e a n i în p e ş te r i tia h ii
Neotit ş i Meletie, i a r î n a p r o p i e r e a s c h i t u l u i I e z e r u l î l c e a )
a t r ă i t , t i m p d e 2 8 d e a n i , s c h i m o n a h u l Antonie. a c e s t s e c o l
a v e m ş tiri şi d e s p r e c î te v a c ă lu g ă r iţe c u v ia ţ ă A ş a a u f o s t
m a i c i l e Casiana, î n t e m e i e t o a r e a u n u i s c h i t p e v a l e a B u h a l n i ţ a ,
Sofia, c u u n s c h i t î n M u n ţ i i C e a h l ă u l u i , Melania, i l t s c h i t t o t
în C e a h lă u , to a te a d u n în d în ju r u l lo r m a i m u lte î» . U n c a z
a p a r t e p r e z i n t ă C u v i o a s a Teodora de la Sihla, p e l a v i a
p o p u la ră a s o c o tit- o « s fîn tă » , o a d e v ă r a tă M ă ria E g ip -
te a n c a p e p ă m în t ro m â n e s c , f iic a u n u i m ic s lu jb a ş d o m n e s c , c ă s ă to rită ,
d u p ă c a re s -a c ă lu g ă rit. A tr ă it c a p u s tn ic ă în M u n ţii B u z ă u lu i, a p o i
a s ta t s in g u r ă v r e o 3 0 d e a n i, în tr - o p e ş te r ă d in M u n ţii S ih la . P r in
a n i i 1 8 2 6 — 1 8 3 4 m o a ş t e l e i - a u f o s t l u a t e d i n p e ş t e r a î n c a r e t r ă i s e ' şi
d u s e în L a v r a P e c e r s k a d in K ie v .
D a r n u m ă r u l m a r e d e c ă lu g ă r i a a v u t şi u r m ă r i n e g a tiv e , în s e n s u l
c ă a d u s l a s c ă d e r e a p r e s t i g i u l u i v i e ţ i i m o n a h a l e , l u c r u c e -1 a f l ă m d i n
d o u ă h r is o a v e d e la M ir o n V o d ă B a rn o v s c h i d in 2 0 s e p te m b rie 1 6 2 6
şi 2 0 m a r t i e 1 6 2 7 , c a r e c u p r i n d e a u h o t ă r î r i l e l u a t e î n t r - u n « s o b o r » , d e
v l ă d i c i , e g u m e n i şi b o i e r i , c o n v o c a t p e n t r u a p u n e r î n d u i a l ă î n v i a ţ a
c ă l u g ă r e a s c ă . D i n h r i s o a v e l e r e s p e c t i v e a f l ă m şi u n e l e s tă r i t r i s t e d i n
m ă n ă s tiri. D e a c u m în a in te se in te r z ic e a c ă lu g ă r ilo r să m a i d e ţin ă
b u n u r i p e r s o n a le , să fa c ă n e g o ţ sa u s ă îm p r u m u te b a n i c u d o b în d ă .
T o ţi c ă lu g ă r ii e r a în d a to r a ţi s ă d u c ă v ia ţă « d e o b ş te » , lu în d m a s a la
tr a p e z ă , c u a c e le a ş i b u c a te , în f r u n te c u e g u m e n u l şi s ta r e ţu l. E r a
in te r z is ă c o n s u m a re a b ă u tu rilo r, d în d u -s e d e z le g a re n u m a i în z ile le
d e p r a z n i c . A c e s t r e g i m s e a p l i c a t u t u r o r v i e ţ u i t o r i l o r , c h i a r şi a c e l o r a
c a r e p r o v e n e a u d i n r î n d u r i l e b o i e r i l o r şi a l e t î r g o v e ţ i l o r o r i e r a u v e n i ţ i
d in a lte ţă ri. C ă lu g ă r ii s tr ă in i p u te a u fi g ă z d u iţi n u m a i tr e i z ile .
în p r iv in ţa e g u m e n u lu i, se r în d u ia c a el să fie a le s d e s o b o r p e
tim p d e u n a n , c u d r e p tu l d e a fi r e a le s . T o t p e u n a n e r a u a le ş i
« v is tie a rn ic u l sa u e c lis ia r h u l» , e c o n o m u l, m e to c a rii (în g rijito r ii d e m e -
t o c u r i ) e tc . T u t u r o r m î n ă s t i r i l o r li s e a c o r d a u — p r in a c e l e a ş i h r i -
s o a v e — f e l u r i t e s c u tir i, p r e c u m şi d r e p tu r i a s u p r a l o c u i t o r i l o r d in
s a te le m în ă s tir e ş ti. D in tr - u n z a p is al m în ă s tir ii C o z ia , d in 5 f e b r u a r ie
1 6 3 9 , a f lă m şi m o d u l c u m e r a o r g a n iz a tă c o n d u c e r e a m în ă s tir ii: e g u -
m e n , p r o e g u m e n , s t a r e ţ , e c l e s i a r h şi d a s c ă l i .
S e v e d e c ă rîn d u ie lile d is c ip lin a re m e n ţio n a te m a i su s n - a u fo s t
r e s p e c ta te m u ltă v re m e , d u p ă c u m re z u ltă d in tr - u n h ris o v d a t d e
A n tio h C a rrte m ir, d o m n u l M o ld o v e i, la 3 0 iu lie 1 7 0 0 . P rin a c e s t h r i ­
so v , i se c e re a m itro p o litu lu i S a v a ca, îm p r e u n ă c u u n d re g ă to r, « să
a ib ă v o ie şi p u te r e a m e r g e şi a u m b la p e la t o a te s f in te le m în ă s tir i...
şi p r e la s c h itu r i şi p r e la b is e r i c i d o m n e ş ti» , c a s ă c e r c e t e z e v e n i tu -
r ile şi c h e lt u i e l i l e a c e s to r a , u r m în d c a e g u m e n ii v in o v a ţi d e n e r e g u li
d e o r d in f in a n c ia r să f ie ju d e c a ţi d e d o m n . D in a c e la ş i h ris o v , a flă m
c ă « o s e a m ă d e c ă l u g ă r i şi c ă l u g ă r i ţ e . . . ş i - a u p ă r ă s i t m î n ă s t i r i l e » , l o -
c u in d la ru d e sa u la c u rţile b o ie re ş ti. D o m n ito ru l îm p u te r n ic e a p e
m i t r o p o l i t s ă - i t r i m i t ă p e t o ţ i a c e i a l a m î n ă s t i r i l e l o r şi s ă i a m ă s u r i
îm p o triv a c ă lu g ă rilo r c a re m a i d e ţin e a u b u n u ri p e rs o n a le .
M î n ă s t i r i l e m a r i — î n d e o s e b i c e l e c t i t o r i t e d e d o m n i şi d e m a r i i
b o ie ri — d e ţin e a u o p u te r n ic ă b a z ă e c o n o m ic ă , s tă p în in d s a te în tr e g i,
i m î n t a r a b i l , p ă d u r i , v i i , i a z u r i c u p e ş t e , p r i s ă c i ş .a . A c e s t e p r o -
iţi p r o v e n e a u d in d a n i ile c t i to r ilo r , a le d o m n il o r ţă r i i, a le c ă lu -
> r, c a r e - ş i a d u c e a u a ic i o p a r te d in a v e re , s a u a le c r e d in c io ş ilo r
n s tă r i ţi.
a cele m a i m u l t e m î n ă s t i r i s e d e s f ă ş u r a ş i a c u m o s u s ţin u tă
Itate culturală, c o p i i n d u - s e m a n u s c r i s e s a u t i p ă r i n d u - s e c ă r ţi. M a -
ip a r n iţe d in s e c o lu l al X V I I - le a a u f o s t in s ta la te în in c in ta m în ă s -
■ : C îm p u lu n g , G o v o ra , D e a lu , T re i Ie ra rh i, C e tă ţu ia , S n a g o v ,
a. C e i m a i d e s e a m ă t i p o g r a f i d i n a c e s t s e c o l s - a u r e c r u t a t d i n
1 c ă lu g ă rilo r : M e le tie M a c e d o n e a n u l d e la G o v o ra , M itro f a n d e
s e r i c a n i , a j u n s e p i s c o p l a H u ş i ş i B u z ă u , A n t i m I v i r e a n u l, c a r e
r m a t a p o i n u m e ro ş i u c e n ic i. D e re g u lă , e g u m e n ii c ă rtu ra ri e ra u
s v a ţi în s c a u n e le e p is c o p a le s a u m itr o p o lita n e . T o tu ş i, m u lţi c ă -
i c u în v ă ţă tu r ă ş i-a u d u s tr a iu l p o tr iv it p ra v ile i c ă lu g ă re ş ti în tr e
l e m î n ă s t i r i i l o r , p î n ă l a s f î r ş i t u l v i e ţ i i , c u m a u f o s t Mihail Moxa,
a l u n u i Cronogral r o m â n e s c şi t r a d u c ă t o r u l Pravilei de la Govora,
;tru, t ă l m ă c i t o r u l Noului Testament d e l a A l b a I u l i a , Mardarie
nul, a u t o r u l u n u i . Lexicon slavo-rornăn ( 1 6 4 9 ) , l a c a r e s e a d a u g ă
ro ş i c o p iş ti d e m a n u s c ris e . U n ii c ă lu g ă ri e ra u s c u lp to ri, g ra v o ri,
v i d e b is e r ic i sa u d e ic o a n e . A lţii e ra u m e ş te ş u g a r i, lu c r în d p e n -
; v o i l e m î n ă s t i r i i ş i a l e c e l o r l a l ţ i v i e ţ u i t o r i : l e g ă t o r i d e .c ă r ţ i , p o s -,
c r o i t o r i , c o j o c a r i , c i s m a r i , f i e r a r i , t î m p l a r i e tc . s a u l u c r a u l a
la v ii, în p ris ăci e tc , a lţii la b is e r ic ă (p re o ţi, d ia c o n , c în tă re ţi
l a t r a p e z ă şi p i v n i ţ ă ( b u c ă t a r i , c h e l a r i ) e t c . D e c i f i e c a r e c ă l u g ă r
o o c u p a ţie , p e lîn g ă în d a to r ir e a p r in c ip a lă d e a p a r tic ip a la
, l a c e a s u r i l e r î n d u i t e d e t i p i c u l m î n ă s t i r e s c . E r a u s c u tiţi d e
n u m a i c ă lu g ă r ii in f ir m i şi b ă trîn i.
D l n i ţ e l e d i n p r e a j m a m î n ă s t i r i l o r î n d e p l i n e a u şi a c u m a c e l a ş i rol
î d .umanitar, a c o r d î n d a s i s t e n ţ ă n u n u m a i c ă l u g ă r i l o r b ă t r î n i şi
n, ci şi u n o r s u f e r in z i p r o v e n iţ i d in tr e la ic ii s ă r a c i. A ş a a u f o s t
a lu i A n a s ta s ie C r im c a d e la D r a g q m ir n a ( to t el în f iin ţ a s e p ri -
) ita l o r ă ş e n e s c , l a S u c e a v a , î n 1 6 1 9 ) , b o l n i ţ e l e d e l a H u r e z i ( 1 6 9 6 —
şi d e l a S a d o v a ( 1 6 9 2 — 1 6 9 3 ). î n j u r u l a n u lu i 1 7 0 0 , s p ă ta r u l
C a n ia c u z in o a r id ic a t, lîn g ă m în ă s tir e a C o lţe a d in B u c u re ş ti,
a sa , o « b o l n i ţ ă şi c a s e d e s tr e in i, s p r e o d ih n a şi m în g ă i e r e a
H ris to s a f ra ţilo r n o ş tri s ă ra c i c a re p ă tim e s c d e b o a le » . I a r în
m în tu l» m itro p o litu lu i A n tim I v ire a n u l p e n tr u m în ă s tir e a sa d in -
Ş ti e x i s t a u o s e r i e d e p r e v e d e r i , d i n c a r e n e p u t e m d a s e a m a
ră re a d e a ju to ra re a c e lo r în s u f e r in ţă p e c a re o s ă v îrş e a u m î -
le n o a s tre în u r m ă c u a p ro a p e tre i v e a c u ri: « p e n tru în g r o p a r e a
m o r ţi, p e n tr u m ila c e lo r în c h iş i şi s ă r a c ilo r , p e n tr u îm b r ă c ă m in -
ţe le c e lo r g o i, p e n tr u m ă r ita tu l u n ii f e te , p e n tr u c h i v e r n is e a la c e lo r
s t r e i n i .. . p e n t r u c e r c e t a r e a b o l n a v i l o r » .
C a şi în s e c o le le a n t e r io a r e , m î n ă s t i r i l e r o m â n e ş ti a u f o s t e x p u s e
la m u lte d e v a s tă r i şi d is tr u g e r i d in p a r te a o ş tilo r s tr ă in e c a re c o -
tr o p e a u p ă m în tu l r o m â n e s c , f a p te c u n o s c u te f ie d in c r o n ic ile ţă r ii, f ie
d in u n e le a c te d e d a n ie a le d o m n ilo r n o ş tri. M itr o p o litu l M a te i al M i -
r e lo r , d e p ild ă , c o n s e m n a î n Slujba Sfîntului Griciorie Decapolitul j a f u r i l e
p e c a re le -a u s ă v îrş it o s ta ş ii p r in c ip e lu i G a b rie l B â th o r y în 1 6 1 1 ,
c în d a u i n t r a t în Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi « a u p r ă d a t t o a t ă ţ a r a şi to a te
m în ă s tir ile » . P a v e l d s A le p , în în s e m n ă r ile s a le d e c ă lă to r ie , d e s c r ia
j a f u r i l e f ă c u te d e tu r c i la m în ă s tir ile d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă , în 1658.
I a r M i r o n C o s t i n r e l a t a î n Letopiseţul s ă u j a f u r i l e s ă v î r ş i t e î n m î ­
n ă s tir ile m o ld o v e n e (P u tn a , D r a g o m ir n a e tc .) d e c ă tre o s ta ş ii lu i T im u s
H m e l n i ţ c h i î n 1 6 5 3 , c î n d v e n i s e r ă î n a j u t o r u l lu i V a s i l e L u p u . D i n t r - u n
d o c u m e n t d in 1 6 5 9 , a flă m c ă la m în ă s tir e a H lin c e a o s ta ş ii s tră in i « a u
p r i n s p e c ă l u g ă r i şi i - a u m u n c i t ( c h i n u i t , n . n . ) ş i l e - a u l u a t t o a t e a v e ­
r ile şi b u c a te le , lă s în d u - i n u m a i c u tr u p u r ile , ia r d r e s u r ile c e le - a u
a v u t t o a t e l e - a u r u p t şi l e - a u c ă l c a t î n g l o d . .. » .
A lte s u fe rin ţe s-a u a b ă tu t a s u p ra m în ă s tirilo r m o ld o v e n e în 1 6 8 6 ,
c în d a u in tr a t în ţa r ă o s tile re g e lu i J a n III S o b ie s k i al P o lo n ie i. M u lte
m în ă s tiri a u fo s t a tu n c i je f u ite , a lte le in c e n d ia te . S e în ţe le g e c ă în
a s tfe l d e îm p r e ju ră ri, m u lţi d in tre v ie ţu ito r ii a c e lo r m în ă s tiri îş i p ie r -
d e a u v ia ţa s a u e r a u lu a ţi î n ro b ie .
în c h in ă r ile d e m în ă s tiri la « L o c u r ile S fin te » d in R ă s ă r it a u s p o rit
in c h ip n e o b i ş n u it, în d a u n a ţ ă r i i şi s p r e a d î n c a n e m u lţu m i r e a c le -
r u l u i ş i c r e d i n c i o ş i l o r r o m â n i . D e c e l e m a i m u l t e o r i, c ă l u g ă r i i r o m â n i
e r a u a l u n g a ţ i d in m î n ă s t i r i l e î n c h i n a t e şi s il iţi s ă s e a ş e z e î n a l te l e .
A b u z u r i l e e g u m e n i l o r şi c ă l u g ă r i l o r d i n m î n ă s t i r i l e î n c h i n a t e l - a u
d e te r m in a t p e M a te i B a s a ra b sa d e c id ă , în 1 6 3 9 , îm p r e u n ă c u ie ra rh ii
şi m e m b r i i s f a t u l u i d o m n e s c , c a u n n u m ă r d e 2 2 d e m î n ă s t i r i s ă - ş i
r e d o b în d e a s c ă v e c h e a a u to n o m ie , c u a lte c u v in te , să fie « d e z în c h i -
n a t e » şi c a p e v i i t o r s ă n u s e m a i f a c ă a l te î n c h i n ă r i .
C u to a te c ă a c e a s tă m ă s u ră e n e r g ic ă a d o m n u lu i m u n te a n a f o s t
c o n f i r m a t ă şi d e P a t r i a r h i a e c u m e n i c ă , l a 9 a p r i l i e 1 6 4 1 , t o t u ş i , e a n - a
f o s t r e s p e c ta tă î n t r u to tu l d e u r m a ş i i s ă i, c a r e a u m a i f ă c u t şi a lte
în c h in ă ri.

La mînăstirile ridicate In secolele X I V — X V I ,

C o n c lu z ii:
s-au adăugat o seamă de ctitorii noi, ale domnilor ţării, ale marilor
dregători şi ale unor slujitori ai Bisericii. Cele mai multe au înde -
it şi acum a cela şi în sem n a t r o l c u ltu ra l şi b isericesc p e care
avut şi in secolele anterioare. Ca un fa p t negativ, trebuie să
gistrăm închinarea p rea m ultor m înâstiri şi schituri rom âneşti
Locurile S fin te», fa p t care a dus nu num ai la sărăcirea lor, ci şi
rii înseşi, p rin m ultele bunuri ro m â n eşti care erau duse p e ste
uele ei.
BIBLIOGRAFIE
oarele sînt cele indicate pentru istoria Mitropoliilor Ungrovlahiei şi Mol -
secolul al XVI-lea.
n t r u b i b l i o g r a f i a t u t u r o r m î n ă s t i r i l o r di n a c e s t secol ,
consulta: NICOLAE STOICESCU, Repertoriul bibliografic al monumentelor
din Bucureşti, 1961, 363 p.; NICOLAE STOICESCU, Bibliografia localităţilor
meritelor feudale din România, 2 voi. I. Ţara Românească, (Bucureşti), 1970,
II. Moldova, Craiova, 1971, 426 p.; NICOLAE STOICESCU, Repertoriul bi-c al
localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974,

i t o r i i l e l u i Matei Basarab. CONSTANTIN C. GIURESCU, Matei

cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru. Ştiri noi despre lăcaşurile
voi. Prinos patriarhului Nicodim, Bucureşti, 1946, p. 167— 176 (şi extras,.
T. G. BULAT, O ctitorie a lui Matei Vodă Basarab in mijlocul Bărăganului:
lui Ienache, Vai de ei, în GB, an. XXVIII, 1969, nr. 3—4, p. 393 —408;
ANDREESCU, Mînăstirea Brebu, în GB, an. XXVIII, 1969, nr. 9—10, p.
O; T. G. BULAT, O ctitorie a lui Matei Basarab azi dispărută : Măxineni-
Sărat, în GB., an. XXIII, 1964, nr. 3—4, p. 265—293; T. G. BULAT, O
buzoiană a lui Matei Basarab uitată: mînăstirea Pinu, în GB, an.
XXVII,
. 1—2, p. 118—124) ANDREI GlLEA, O ctitorie transilvană a lui Matei
din anul 1653, în MA, an. III, 1958, nr. 1—2, p. 87—96 (biserica din Turnu
/ENIAMIN NICOLAE, Mînăstirea Căldăruşani, Bucureşti, 1973, 159 p.; VE-
NICOLAE, Ctitoriile lui Matei Basarab, Bucureşti,'1982, 244 p.; NICOLAE ICU,
Epoca lui Matei Basarab (1632—1654). La 350 de ani de la urcarea mon,
în GB, an. XLI, 1982, nr. 7—8, p. 515—535; NICOLAE STOICESCU, isarab,
Bucureşti, 1988, 222 p. (îndeosebi p. 94—125). Să se vadă şi STEL1AN ESCU,
Două contribuţii la istoria religioasă din Ţara Românească în se-
XVIt-lea, în GB, an. XIX, 1960, nr. 3—4, p. 305—315 (hrisovul din 1639
îînăstiri).
i t o r i i l e l ui C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u . V. DRAGHICEANU, O
brîncovenească dispărută: biserica Siîntul Ioan grecesc din Bucureşti, în linare lui
Nicolae Iorga, Cluj, 1931, p. 138—142; T. G. BULAT, O ctitorie nească închinată
Siîntului Munte Sinai (Rimnicul Sărat, 1700), în GB, an. ^63, nr. 11—12, p. 1031—
1049; AURELIAN SACERDOŢEANU, Constantin anu şi ctitoriile sale din Oltenia,
în Md, an. XVI, 1964, nr. 9—10, p. (şi alte articole la p. 727—757); HORIA
CONSTANTINESCU, Biserica năstiri Rîmnicu Sărat, ctitorie brîncovenească şi
monument de artă feudală, i. XXIV, 1965, nr. 1—2, p. 30—71.
te c t i t o r i i : ŞT. ANDREESCU, Trei veacuri de la întemeierea mînăstirii
1 a bisericii de la Băjeşti, în MO, an. XVIII, 1966, nr. 7—8, p. 674— 687 (
2 UR1ŢESCU, Mînăstirea Văleni -Argeş, în GB, an. XXVIII, 1969, nr. 7—8,
08.
n ă s t i r i l e şi b i s e r i c i l e d i n Moldova. G. BALŞ, Bisericile mol-l din
veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea, Bucureşti, 1933, 655 p. + 1 h; ORAŞ,
Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din laşi, în MMS, an. XXXVII, 1961, nr. 351 —
436 (şi extras); despre mînăstirea Cetăţuia mai multe studii în MMS, II,
1972, nr. 7—8, p. 498—600.
tru botniţele m înăstireşti să se vadă bibliografia indicată la «M înăstirile
ui al XVl-iea».
 XLÎV
ARTA BISERICEASCĂ ÎN ŢĂRILE ROMÂNE
ÎN SECOLUL AL X V II-LEA ŞI
ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA

în c u rs u l a c e s te i p e r io a d e în Ţ a ra R o m â n e a s c ă se în r e g is tr e a z ă
r e a l i z ă r i a r h i t e c t o n i c e şi p i c t u r a l e d e o s e b i t e î n c u r s u l d o m n i e i l u i M a -
te i ■ B a s a r a b ; ia r m a i tîr z iu , în tim p u l lu i Ş e r b a n C a n ta c u z in o şi m a i
a l e s C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u , s u b c a r e s - a î n c h e g a t u n n o u s til î n a r ta
m u n te a n ă . în M o ld o v a , a r ta — c u to a te f o rm e le ei — a f o s t în re g re s.
O p e r io a d ă d e s tr ă lu c ir e a c u n o s c u t n u m a i î n tim p u l d o m n ie i lu i V a -
s il e L u p u . I n T r a n s i l v a n i a s e î n r e g i s t r e a z ă d e a s e m e n e a u n d e c l i n , î n
c o m p a r a ţie c u a r ta r o m â n e a s c ă d in s e c o le le X I I I — X V .

A rh ite c tu ra b is e ric e a s c ă . In Ţara R om ânească a c u n o s c u t , î n s e ­

c o l u l a l X V I I - l e a şi î n p r i m u l s f e r t a l s e c o l u l u i u r m ă t o r , o p e r i o a d ă d e
m a x im ă în f lo r ir e . N u m ă r u l b is e r ic ilo r d in a c e a s tă p e r io a d ă — m a i a le s
s u b M a t e i B a s a r a b şi C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u — e s te im p r e s io n a n t. în
g e n e ra l, s în t c o n s tru ite d u p ă v e c h ile fo rm e , c o n s a c r a te în s e c o lu l a n -
te rio r, c u p r in z în d a c e le a ş i în c ă p e ri, a d ic ă p ro n a o s , n a o s , a b s id a a lta -
r u lu i ; s e a d a u g ă , u n e o r i, u n p r id v o r c u a r c a d e şi s tîlp i d e z id ă r ie .
O p r im ă c a te g o rie d e b is e ric i s în t c e le d e p la n d r e p tu n g h iu la r
a lu n g it, a v în d s p re r ă s ă rit o a b s id ă (a lta r), ia r d e a s u p ra p ro n a o s u lu i
u n tu rn -c lo p o tn iţă . A c e s tu i tip îi a p a r ţin : b is e ric a d o m n e a s c ă d in
G h e rg h iţa , b is e r ic a m în ă s tirii S tre h a ia (c u o c lo p o tn iţă c a re a re p ro -
p o r ţ i i l e şi a s p e c t u l u n u i p u t e r n i c t u r n d e a p ă r a r e ) , b i s e r i c i l e d i n G o -
le ş ti, D o ic e ş ti, S fin ţii îm p ă r a ţi d in T îr g o v iş te , ia r m a i tîr z iu S fîn tu l
N i c o l a e d i n F ă g ă r a ş , c t i t o r i a lu i B r î n c o v e a n u ş .a .
A lte b is e r ic i s în t d e p la n tr ilo b a t — cu u n a sau d o u ă tu rle —
ia r p ro n a o s u l d r e p tu n g h iu la r sa u p ă tra t, c u b o lţile (o c u p o lă sa u
d o u ă , sa u u n s im p lu s e m ic ilin d r u ) a s c u n s e su b a c o p e riş . U n e le b is e -
r ic i d in a c e a s tă c a te g o r ie a u o s in g u r ă tu r lă p e n a o s ( c a şi C o z ia ,
d in se c . X IV ), c u m e s te c a z u l b is e r ic ilo r m în ă s tir ilo r A rn o ta , P la ta -
15 — Istoria B.O.R., voi. II
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

P lu m b u ita , D in tr-im lem n etc. L a a lte b ise ric i din a c e a s tă c a te -

e s -a r id ic a t a d o u a tu rla , d e a s u p ra p ro n a o s u lu i (d u p ă m o d e lu l
îa n e i sau G a la te i d in Ia ş i), e x e m p lu l cel m ai c a ra c te ris tic fiin d
ric ile S te le a d in T îrg o v iş te , ia r m ai tîr z iu A n tim d in B u c u re ş ti,
ta u în s ă şi b is e r ic i d e p la n t r i l o b a t c u tr e i tu r le , a v în d ca p ro -
i b is e ric a m în ă s tirii D e a lu (B re b u -P ra h o v a şi G u ra M o tru lu i în
nia).
0 alta c a te g o rie de b ise ric i de p lan trilo b a t au p ro n ao su l su-
îrg it şi fra g m e n ta t, cu s tîlp i de s p rijin p e n tru s u s ţin e re a b o lţilo r.
a c e a s tă c a te g o rie fac p a rte b ise ric a m în ă s tirii C ă ld ă ru ş a n i, b ise -
S fin ţii îm p ă ra ţi (azi c a te d ra la p a tria rh a lă ) din B u c u re şti, b ise ri -
m înăstirilor C otroceni, H urezi şi S fîntul G heorghe Nou. Toate
sa ză — m ai m u lt sa u m ai p u ţin fid e l — p la n u l, s tru c tu ra şi p las -
m o n u m en tală şi d e co rativ ă a cu n o scu tei b iserici a lui N eag o e
.rab de la Argeş.
D e p ild ă , c a te d ra la p a tria rh a lă d in B u c u re şti a re p la n u l tric o n c ,
la tru tu rle , im itîn d în d e a p ro a p e p la n u l b ise ric ii lui N e a g o e de la
î ş , cu d e o s e b ir e a că e de d im e n s iu n i m ai m a ri şi a re p rid v o ru l
h is, cu s tîlp i m a s iv i d in zid . în e x te r io r , b is e r ic a e în c o n ju r a tă
in b r îu d e p ia tr ă — cu tre i c iu b u c e c a re se r ă s u c e s c d in lo c în
— şi d o u ă ş iru ri o r iz o n ta le de c ă ră m iz i a ş e z a te în d in ţi de fie -
'ău. C ele do u ă re g istre a le fa ţa d e lo r sîn t d e c o ra te cu a rc a d e oarbe,
le tu rle lo r s în t a lc ă tu ite d in firid e r e tra s e d in ce în ce m ai m ult.
ui c a te d ra le i p a tria rh a le e ste re p ro d u s şi de b is e ric a m în ă stirii
o c e n i. C e le 12 c o lo a n e d in p r o n a o s — cu c a p ite lu r i şi v a z e
> ra te cu flo ri de crin — . im ită c o lo a n e le din p ro n ao su l b ise ric ii
M e a g o e de la A rg e ş . P r id v o r u l d e s c h is d e p e la tu r a d e v e s t e
;n u t de o p t c o lo a n e de p ia tră , d e c o ra te cu a lv e o le , c a ra c te ris t ice
arabe.
E x is ta în s ă şi b is e ric i de p la n tr ilo b a t c a re au tu rn u l c lo p o tn iţă
a t deasupra pro n ao su lu i (cum aveaii cele de plan dreptunghiular,
jh e rg h iţa sau S trehaia). A şa sîn t : b isericile din C ălin eşti-P rah o v a,
şti, schitul C ornet, C o lţea din B u c u re şti ş .a.
In a c e a s tă d iv e r s ita te de m o d e le a r h ite c to n ic e , se im p u n în s ă
iele elem ente specifice A stfel, este caracteristic p r id v o r u l d esch is
itra re , cu stîlpi. sau c o lo a n e leg a te p rin a rc a d e , la în c e p u t s e m i-
îla re , a p o i în a c o la d ă sa u trilo b a te . In iţia l, c o lo a n e le e ra u d in
m id ă , a p o i d in p ia tr ă , c u b a z e le şi c a p ite lu r ile p r o fila te . P r id -
il d e sc h is se g e n e ra liz e a z ă c ă tre s fîrş itu l s e c o lu lu i X V II şi în c e -
1 celui urm ător, fiind unul din elem entele specifice «stilului
covenesc».
 în ce p riv e ş te d e c o ra ţia e x te rio a ră , to a te a c e s te b is e ric i au fa -
ţa d e le îm p ă rţite în d o u ă re g istre , se p a ra te p rin tr-u n b rîu , p ro c e d e u
o b işn u it în c ă de la m ijlo c u l s e c o lu lu i al X V I-le a şi c a re se v a e x tin d e
şi la m o n u m e n te le de m ai tîrz iu , p în ă d u p ă m ijlo c u l s e c o lu lu i al
X JX -lea F elul cum sîn t tratate feţele celor două reg istre este diferit.
C îteo d a tă sîn t netede, alteo ri sîn t d e c o ra te cu p an o u ri d rep tu n g h iu la re
ori cu partoa su p erio ară arcuită, m ărginite fie de pilaştri de secţiune
d re p tu n g h iu la ră , p u ţin ie şiţi în a fa ra z id u lu i, fie de c iu b u c e s e m i­
c ir c u la r e . A n c a d r a m e n te le u ş ilo r şi f e r e s tr e lo r s în t m a i p e s te to t
din piatră.
Se c u n o sc şi c îte v a n u m e de m eşte ri din a c e a stă p e rio a d ă , ca
« D ra g o m ir zid a ru l» , care a c o n stru it b ise ric a sc h itu lu i C o rn e t-V îlc e a
şi cea din B ă je şti-A rg e ş, în p ro n ao su l căreia i s-a z u g ră v it şi portretul.
L a c o m p le x u l de la H u re z i, lu c r ă rile au fo s t c o n d u s e de « M a n e a
v ă ta fu l de zid a ri» , al căru i p o rtre t a fo st z u g ră v it în p rid v o r.
în M o ldova, la arh itectu ra trad iţio n ală se adaugă n u m ero ase form e
a rtistic e noi, îm p ru m u ta te fie din Ţ ara R o m â n e a sc ă , fie din lu m ea
b a ro c u lu i, fie d in O rien tu l c a u c a z ia n sau islam ic. T o ate a c e ste e le ­
m ente au dus la d iversificarea arhitectu rii m oldoveneşti, care n -a m ai
iz b u tit să fo rm e ze un stil unitar. Se re m a rc ă ap o i în c e rc a re a d e fo r­
tificare a rn în ăstirilo r şi chiar a b isericilo r de m ir. A ceasta se datora
d istru g e rii v e c h ilo r c e tă ţi m o ld o v e n e şti de a ltă d a tă , d in o rd in u l tu r -
c ilo r, u rm ă rin d ca lă c a ş u rile de în c h in a re fo rtific a te să c o n trib u ie ,
m ăcar în p arte, la a p ă ra re a ţării.
C el m ai în s e m n a t m o n u m e n t rid ic a t la în c e p u tu l a c e s tu i se co l a
fo st D ra g o m irn a . S ilu e ta z v e ltă şi în ă lţim e a n e o b iş n u ită a b ise ric ii,
fo rm a p o lig o n a lă a p rid v o ru lu i ca şi d e c o ru l e x te rio r al tu rle i, cu
m o tiv e s c u lp ta te de o rig in e o rie n ta lă , b rîu l de p ia tră , cu a s p e c t de
fu n ie răsu cită, care în cin g e fa ţa d e le e x te rio a re la m ijlo c, ac ce n tu ea z ă
n o ta b a ro c ă ce în c e p e să se fa c ă s im ţită în a r h ite c tu r a b is e r ic e a s c ă
a M oldovei.
A c e a ş i te n d in ţă b a ro c ă de d iv e r s ita te şi de s o m p tu o z ita te se
o bservă şi în arh itectu ra celui m ai celebru m o n u m en t al secolului al
X V II-lea, b ise ric a S fin ţii Trei Ie ra rh i din Iaşi. A rh ite c tu l a fosf. in -
flu e n ţa t de p lan u l b ise ric ii m ă n ă stirii G a la ta şi de d e c o ra ţia in te rio a ră
şi e x te rio a ră de la D ra g o m irn a . B is e ric a S fin ţii T rei Ie ra rh i e ste de
p la n trilo b a t, cu îm p ă r ţirile o b iş n u ite , în p rid v o r, p ro n a o s , n a o s şi
altar. A b sid e le n a o su lu i şi cea a a lta ru lu i sîn t s e m ic irc u la re în in te rio r
şi p o lig o n a le în e x terio r. A re d o u ă tu rle , u n a p e n ao s, a lta p e p ro n ao s
U n a lt m o n u m e n t d in Ia şi e ste b ise ric a m în ă s tirii G o lia, re z id ită
de V asile L upu, de dim ensiuni n e o b işn u ife (39 m lungim e, 13 m lăţim e
 P E R IO A D A A T K E IA (SE tO L JiL iS 2tlV — X V III)

m în ă lţim e , în v îrfu l tu rle i d e p e n a o s ), cu şase tu rle , d in care

i e p e p r o n a o s şi n a o s d e d i m e n s i u n i m a r i . î n c ă î n 1 7 1 1 , P e t r u
are, ţa ru l R u s ie i, re m a rc a fap tu l că la G o lia se î m p l e t e s c tre i
a r h i t e c t o n i c e : c e l t r a d i ţio n a l b i z a n t i n o - m o l d o v e n e s c , al R e n a ş - i
i n f l u e n ţ a a r h i t e c t u r i i r u s e ş t i ( m o d u l d e c o n s t r u c ţ i e a l b o l ţ i l o r ) . :a
c u p rin d e ce le c in ci în c ă p e ri o b iş n u ite m a rilo r m în ă s tiri d in > v a
: p rid v o r, p ro n ao s, g ro p n iţă , n a o s — cu ab sid e la terale săp ate j s im e a
z i d u r i l o r — şi a l t a r . F a ţ a d e l e s î n t d i n b l o c u r i m a r i d i n c i o p l i t ă ,
d e c o r a t e î n s t i l u l c l a s i c al R e n a ş t e r i i t î r z i i . P i l a ş t r i i d e c î te 12
m, cu c a p ite lu ri co rin tice , îm p a rt faţa d ele în panouri în
m i j l o c u l c ă r o r a s e a f l ă c î t e o f e r e a s t r ă şi, î n a c e l a ş i t i m p , ia
o c o r n i ş ă m a s i v ă , c a r e a r e o f r i z ă d e c o r a t ă c u m u l u r i şi c o n s o l e ,
i s e r i c i l e p o m e n i t e a u s e r v i t d r e p t m o d e l ş i p e n t r u u n e l e e o n ii
u lte rio a re . A stfel, D ra g o m ir n a a in sp ira t p e c o n s tru c to rii m î-
i l o r S o l e a şi B î r n o v a , t o t d i n p r i m a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i al
leu . M în ă s tir e a C a ş in , c tito r ia lu i G h e o r g h e Ş te fa n , e in s p ir a ta
G o î i a , i a r a r h i t e c t u l d e n e a m r o m â n G lig o rie C o rn cscu l, c a r e
a t la C e tă ţu ia , c tito ria lu i D u c a V o d ă , a c o p ia t p la n u l b is e ric ii
T re i Ie ra rh i, e v id e n t fă ră d e c o r a ţia a c esteia .
ste s e m n if ic a tiv ă b is e r i c a f o r tif ic a tă P r e c is t a d in G a la ţi ( 1 6 4 5 ),
m t r i c o n c , c u t u r l ă p e n a o s şi t u r n - c l o p o t n i ţ ă p e p r o n a o s . U l t i m u l
d e a s u p ra b o lţilo r, e ste a m e n a ja t p e n tru apărare, cu m e te re z e
u r i l e p o d u l u i . T u r n u l - c l o p o t n i ţ ă d e a s e m e n e a a r e m e t e r e z e şi u n
, f iin d c o n c e p u t c a u n tu r n d e ce ta te.
n p la n a p a rte p r e z in tă b is e r ic a S fîn tu l S a v a d in Iaşi, r e z id ită în
ie m a re le p o s te ln ic la n a c h e , sub c o n d u c e r e a u n u i a rh ite c t s tr ă in ,
rghe din Constantinopol. E s t e c o n s t r u i t ă d u p ă u n p l a n s i m p l u ,
m g h i u l a r , a v î n d d o u ă t u r l e , d e a s p e c t m u s u l m a n , f o a r t e j o a s e şi
î d ia m e tru n e o b iş n u it de m are, tu rle n e în tîin ite în a rh ite c tu ra
c e a ş c ă ro m â n e a s c ă . T u rn u l-c lo p o tn iţă , alip it p ro n a o s u lu i p e f a ţa d a
re m ia z ă z i, are o în fă ţiş a re su m b ră,' d e fo rtă re a ţa , cu o ta in iţă
îte re z e , ia r d e a s u p ra c a m e ra c lo p o telo r.
e lîn g ă a c e s te m o n u m e n te , o s e a m ă d e b ise ric i c o n tin u ă p la n u l
ic tr a d iţio n a l ( B o g d a n a , A g a p ia , H lin c e a , S fîn tu l O n u frie d in
. U n e le m e n t n o u , ca ra c te ristic arh itectu rii b ise ric e şti m o ld o v e n e
est s e c o l, îl c o n s titu i e t u r n u l - c l o p o t n i ţ ă r id ic a t p e p r id v o r u l b is e -
r, a v î n d , î n g e n e r a l , d o u a e t a j e : t a i n i ţ a şi c a m e r a c l o p o t e l o r
ui N ic o la e -S u c e a v a , N ic o r iţa -Iaşi, V o v id e n ia -Iaşi, Ş e rb e şti,
ni etc). L a a lte b is e r ic i a p a r e u n n o u e l e m e n t c a r a c te r is tic : d i s ­
v e l e d e a p ă r a r e , c a r e c o n s t a u î n i z o l a r e a p o d u l u i b i s e r i c i i şi
i t a r e a u n o r m e t e r e z e î n p e r e ţii lu i.
 D in tre c lă d irile a n e x e a le m în ă s tirilo r m o ld o v e n e ş ti d in a c e s t
secol, pe lîn g ă cele o b işn u ite (ch ilii, case e g u m e n e şti, tra p e z e etc),
a m in tim « c lisia rn iţa » de la M o ld o v iţa , rid ic a tă d in d isp o z iţia e p is -
cooului E frem al R ăd ău ţilo r, cu m ai m ulte în căp eri p e n tru p ăstrarea
o d o a re lo r şi, în gen ere, a te z a u ru lu i m în ăstirii, z id u rile în c o n ju ră to a re
a le D ra g o m irn e i, g ro a s e de 1,70 m şi în a lte de 10 m , p re v ă z u te cu
c in c i tu rn u r i de a p ă ra re (p a tru p e c o lţu ri şi u n u l p e c lo p o tn iţa la
intrare) ridicate de M iron B arnovschi, p rezen tîn d u -se ca o m înăstire
fo rtific a tă , sa la g o tic ă de la m în ă stire a S fin ţii T rei Ie ra rh i din Iaşi,
zid u rile şi m asivul tu rn -c lo p o tn iţă de la G olia şi altele.
în Transilvania, în ciuda condiţiilor grele în care şi-a desfăşurat
a c tiv ita te a B is e ric a O rto d o x ă , s -a u rid ic a t to tu ş i n u m e ro a s e lă c a şu ri
de în ch in are ortodoxe, m ajo ritatea din lem n. P re d o m in a v ech iu l tip de
b iserică-sală, cu o navă drep tu n g h iu lară şi absida altarului. R em arcăm
b is e ric ile d in T e iu ş, c tito ria s lu g e ru lu i M ih a il R aţ, d e s c e n d e n t al
do m n u lu i m u n te a n M irc e a C io b an u l (1606), C iula M are (jud. H u n e ­
doara), ctitoria protopopului Io an M untean din T uştea (1680), B ungard
(judeţul Sibiu), ctitoria negustorilor m aced o -ro m ân i din Sibiu («com -
paniştii greci», 1690— 1691), G eoagiul de Sus (jud. H unedoara), A d o r­
m irea M a ic ii D o m n u lu i din A lb a Iu lia — L ip o v e n i (1 6 9 0 — 1691) etc.
B is e ric ile c tito rite de u n ii d o m n i m u n te n i a d o p tă a n u m ite e le -
m ente sp ecifice stilului arh itecto n ic din Ţ ara R om ânească. D e pildă,
bisericile din T .urnu R oşu (fost Porceşti, jud. Sibiu), ctitoria lui M atei
B a sa ra b , cu un p lan tre fla t, fa ţa d e le cu b rîu m u n te a n , cu arc a d e o arb e
pe re g is tru l in fe rio r şi cu p a n o u ri d re p tu n g h iu la re p e cel su p e rio r,
T inăud (jud. B ihor), ctitoria lui C onstantin Şerban B asarab, to t cu plan
tre fla t, a p o i c e le tre i c tito rii b rîn c o v e n e ş ti : b is e ric a S fîn tu l N ic o la e
din Făgăraş (pridvor deschis, brîu m untean, turlă pe pronaos), biserica
m în ă stirii S îm b ăta de Sus (p lan tre fla t, p rid v o r deschis, brîu, tu rlă pe
naos) şi b iserica din O cna S ibiului (brîu, cu arcade oarbe în registrul
inferior).
P ic tu ra . în se c o lu l de c a re n e o c u p ă m , p ic tu ra d in Ţ a ra R o m â ­
nească a cunoscut un curs ascendent. D in îm b in area iconografiei tr a ­
d iţio n ale , din se co le le a n te rio a re, cu u n e le in flu e n ţe v e n ite d in afară,
m ai a le s d in a rta p o s tb iz a n tin ă a th o n ită , z u g ra v ii ro m â n i au iz b u tit
să re a liz e z e , c ă tre s fîrşitu l s e c o lu lu i, o a rtă cu tră s ă tu ri p ro p rii, spe -
cific ro m â n e a sc ă , a cărei v ita lita te s -a m e n ţin u t şi în se c o lu l u rm ăto r.
N u m ă ru l z u g ra v ilo r ro m â n i a fo st în c o n tin u ă c re şte re , în c ît au
p utut să în fru m u seţeze, m ai ales în tim pul do m n iilo r lui Şerban C an -
ta c u z in o şi C o n s ta n tin B rîn c o v e a n u , nu n u m a i c tito riile d o m n e ş ti, ci
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE X1V—XV1U)

ele a le m a r ilo r b o ie ri sa u c h ia r c tito rii m a i m o d e s te . M e ş te ş u g u l

iei se d e p r i n d e a p r in p r a c tic ă , d e la u n m e ş t e r m a i p r ic e p u t
a n s m i t e a u c e n i c i l o r s ă i c u n o ş t i n ţ e d e o r d i n t e o r e t i c şi t e h n i c ,
lte o ri e r a p r a c t i c a t d in t a t ă în fiu . Z u g r a v ii l u c r a u a s o c ia ţi în
i m a i m a ri, sa u u n d ască l (m e şte r) e ra aju ta t de c îţiv a u c e n ic i,
a re a p e s c a ră la r g a a z u g r ă v ie i în a s e m e n e a f o rm a ţii a d u s la
i în tr-o fo rm ă n e o fic ia lă , d e s ig u r — a u n o r « şc o li de zu -
■ >, în ju r u l u n u i a rtist cu re n u m e , fo rm ă c a re se v a m e n ţin e
i p r i m a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i al X l X - l e a . D a r î n a s e m e n e a c o n ­
e lu c ru , se o b s e rv ă lip s a d e u n ita te stilistic ă în m a rile a n s a m -
ic tu rale .
ire s în t c a r a c te r is tic ile sa u e le m e n te le d e b a z ă ale a rte i p ic tu r a le
Lr a R o m â n e a s c ă î n s e c o l u l a l X V I I - l e a şi î n c e p u t u l c e l u i u r m ă - n
p rim u l rîn d se r e m a rc ă o a m p lific a re a s c e n e lo r cu v ie ţi d e
( s in a x a r u l), c a u r m a r e a r ă s p în d irii lite r a tu r ii h a g io g r a f ic e la
3 g e n e ra liz e a z ă te m a ju d e c ă ţii de apoi p e p ere tele de răsărit
iv o ru lu i, p o rtre te le v o tiv e se tra n s fo rm ă în a m p le p o rtre te de
Î, î n g r u p n u m e r o s , î n p r o n a o s ( c u m e c a z u l l a H u r e z i ) , a p a r
t e d e m e ş t e r i ( t o t l a H u r e z i ) , s e d e z v o l t ă d e c o r a ţ i a f l o r a l ă şi
: t r i c ă etc.
L s e c o lu l. al X V I I - le a , se p o t u r m ă r i d o u ă e ta p e în e v o lu ţia
ii d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă . î n p r i m a s a j u m ă t a t e s e f a c e t r e c e r e a
a rta s e c o lu lu i al X V I - le a la c e a a s e c o lu lu i d e c a re n e o c u p ă m ,
te c u v in te , e s te o p e r io a d ă d e tr a n z iţie , c a re a c u lm in a t cu
:a a c t i v i t a t e a r t i s t i c ă d e s f ă ş u r a t ă î n t i m p u l l u i M a t e i B a s a r a b .
i a e t a p ă c o r e s p u n d e d o m n i i l o r l u i Ş e r b a n C a n t a c u z i n o şi C o n s t a n -
î n c o v e a n u şi p r i m e l o r d e c e n i i a l e s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a , e a f i i n d
d e în f lo r ir e a stilu lu i b rîn c o v e n e s c .
in p r i m a p e r io a d ă , c e l m a i i n t e r e s a n t a n s a m b l u p ă s t r a t îl c o n - î
fre sc e le d e la m în ă s tire a A rn o ta (1 644). S e p re s u p u n e că a p a rţin
i m l u i Stroe d i n T î r g o v i ş t e . P e l î n g ă t e m e l e t r a d i ţ i o n a l e , b i s e r i -
s î n t d e r e m a r c a t p o r t r e t e l e v o t i v e , a l lu i M a t e i B a s a r a b şi al
aei E lin a , în p r o n a o s , p r e c u m -şi o f r u m o a s ă d e c o r a ţie flo ra lă ,
ic o p e ră z o n e le lib e re d in tre m e d a lio a n e .
• o n c o m i t e n t c u p i c t u r a m u r a l ă , s u b M a t e i B a s a r a b a î n f l o r i t şi
a p e le m n . C e le m a i r e p re z e n ta tiv e sîn t ic o a n e le de la A rn o ta ,
lai a le s t î m p l a s c h itu lu i C r a s n a - G o r j ( d e s t i n a t ă in iţia l b is e r i c ii
ii D u m i t r u d i n C r a i o v a ) . L a b a z a c r u c i i d i n s c e n a R ă s t i g n i r i i d e
e a s t ă t î m p l ă e s t e î n f ă ţ i ş a t u n t a b l o u v o t i v , c u M a t e i B a s a r a b şi
p o litu l Ş tefan , a m în d o i în g e n u n c h i, îm b ră c a ţi în v e ş m in te sp e -
d e m n i t ă ţ i i lo r .
 D in tr e z u g ra v ii d e ic o a n e d in p r im a ju m ă t a t e a se c o lu lu i, îl p u te m
p o m e n i to t pe S tro e d i n T î r g o v i ş t e , d e l a c a r e s - a u p ă s t r a t d o u ă
i c o a n e v a l o r o a s e , l a b i s e r i c a s c h i t u l u i B r a d e t : I i s u s H r i s t o s şi î n ă l ţ a r e a .
P r o b a b i l t o t el a l u c r a t i c o a n a M a i c i i D o m n u l u i c u p r u n c u l , a f l a t ă î n
b is e ric a d in R u d a -B îrs e ş ti'(A rg e ş ).
D in a d o u a ju m ă ta te a se co lu lu i, p o m e n im p ic tu r ile m u r a le ale
b i s e r i c i i d i n S ă c u i e n i - D î m b o v i ţ a , l u c r a t e d e z u g r a v i i Ianache şi M ih a il
M onahul ( 1 6 0 7 ) , a p o i p i c t u r i l e s c h i t u l u i T o p o l n i ţ a - M e h e d i n ţ i , o p e r a
z u g r a v i l o r Gheorghe « g r e c u l » şi D im a « r o m â n u l » ( 1 6 7 3 ) . B i s e r i c a d i n
B ă je şti-A rg e ş, c tito ria m a re lu i v o rn ic M a re ş B ă je sc u , a fo st îm p o -
d o b ită d e zu g ra v u l Tudoran, c a r e a r e a l i z a t u n u l d i n c e l e m a i e x p r e s i v e
şi m a i r e u ş i t e a n s a m b l u r i d e p i c t u r ă ( 1 6 6 9 ) . S î n t r e m a r c a b i l e a i c i î n -
d eo seb i p o rtre te le : c tito rii, A n to n ie V o d ă d in P o p e ş ti, p a tria rh u l
D o s i t e i al I e r u s a l i m u l u i , c a r e s e a f l a a t u n c i l a n o i , şi D r a g o m i r z i d a r u l ,
p rim u l p o rtre t d e m e ş te r c u n o s c u t p în ă a c u m în p ic tu ra Ţ ării R o m â n e ş ti.
O n o u ă fa z ă în isto ria p ic tu rii d in Ţ a ra R o m â n e a s c ă s -a m a n ife s
t a t î n c u r s u l d o m n i i l o r l u i Ş e r b a n C a n t a c u z i n o şi C o n s t a n t i n B r î n c o -
v e a n u . Se p o t u rm ă ri a c u m d o u ă d irec ţii d ife rite : ce a a u to h to n ă,
r e p r e z e n t a t ă d e P î r v u M u t u , şi c e a b a l c a n i c ă , d e fa c tu ră ath o n ită ,
re p re z e n ta tă de z u g ra v u l g rec C o n stan tin o s. '"
P r im u l r e p r e z e n ta n t d e s e a m ă al p ic tu r ii b is e ric e ş ti în a c e a s tă p e -
rio ad ă a fost Plrvu M utu ( 1 6 5 7 — 1 7 3 5 ) . F i u al u n u i p r e o t — I o a n d i n
C îm p u lu n g (c ă lu g ă rit sub n u m e le de P aisie) — î n v ă ţ a s e z u g r ă v i a la
călu g ăru l E v g h e n ie d in m în ă s tire a N e g r u V odă, apoi şi - a d e s ă v î r ş i t
p re g ă tire a în M o ld o v a , u n d e a a v u t p rile ju l să c u n o a s c ă m a rile an -
s a m b l u r i p i c t a t e s u b Ş t e f a n c e l M a r e , P e t r u R a r e ş şi M o v i l e ş t i , p r e c u m
şi a r t a i c o n a r i l o r r u ş i . R e î n t o r s î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă , a z u g r ă v i t b i s e -
r i c a m î n ă s t i r i i A n i n o a s a - A r g e ş , c a a p o i s ă d e v i n ă p i c t o r u l f a v o r i t al
fa m ilie i C a n ta c u z in ilo r. O p e ra sa c u p rin d e a n s a m b lu rile de p ic tu ră
r r m r a lă d e la b is e ric ile m în ă s tirilo r C o tro c e n i (1 6 8 2 ), M ă rg in e n i, S inaia,
P o ia n a , M a m u l-Y îlc e a , b ise ric ile d in F ilip e şti-T îrg , F ilip e ştii d e P ă d u re ,
M ă g u re n i, sc h itu l L e sp e z i, to a te în ju d . P ra h o v a , B o r d e ş ti-B u z ă u , F u n -
d e n i i D o a m n e i , C o l ţ e a , S f î n t u l G h e o r g h e N o u c l i n B u c u r e ş t i ş .a .
O m d e c u ltu r ă , c u n o s c ă t o r al p r i n c i p a l e l o r m o n u m e n t e d e p i c t u r ă
d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi d i n M o l d o v a , l a c u r e n t c u n o i l e c r e a ţ i i p i c -
t u r a l e a t h o n i t e , c u a l e R e n a ş t e r i i i t a l i e n e t î r z i i şi c u a l e b a r o c u l u i
(a ju n s e la noi m a i ales p rin in te rm e d iu l g ra v u rilo r), P îrv u M u tu a
i z b u t i t s ă r e a l i z e z e u n stil p r o p r i u î n p i c t u r a b i s e r i c e a s c ă , a t ît î n c e
p r i v e ş t e a p l i c a r e a p r o g r a m u l u i i c o n o g r a f i c , c î t şi î n i n t e r p r e t a r e . E l
a r e u ş i t s ă i m p u n ă s tilu l s ă u c a u n stil r o m â n e s c , m a i a l e s p r in m u l ţ i -
m e a u c e n i c i l o r s ă i c u c a r e a l u c r a t şi p e c a r e i - a f o r m a t ( e l î n s u ş i
 în 1705, « P îrv u l d a sc ă l z u g ra v u l M u tu l» ). E l n -a e x c e -
i t e m e l e b i s e r i c e ş t i t r a d i ţ i o n a l e , ci m a i a le s în p o r tr e te ,
e rîile sa le d e ctito ri. C a p o d o p e r a sa o c o n s titu ie ta b lo u l v o tiv
o n a o s u l b ise ric ii d in F ilip e ştii d e P ă d u re , ca re g ru p e a z ă în tre a g a
s a C a iita c u z in ilo r, cu 55 d e p e rs o n a je , b ă rb a ţi, fe m e i, co p ii, cu
m iii d if e r ite , iz b u tin d sa d e a to tu ş i u n a n s a m b lu o m o g e n , o
> z iţie u n ita ră . L a M ă g u re n i sîn t 6 0 d e p o rtre te . D e o s e b it d e iz b u -
:n t p o r t r e t e l e d e c o p i i . T o t a ş a d e i n t e r e s a n t e s î n t şi a u t o p o r -
> artistu lu i, c e le m a i iz b u tite fiin d la F ilip e ştii d e P ă d u re , B o r -
R î m n i c u l S ărat. A c e e a ş i p r e o c u p a r e p e n t r u p o r t r e t o m a n i f e s t a
r e d a r e a c h i p u r i l o r d e s f i n ţ i . I l u s t r î n d P s a l m u l 1 4 9 , r e d ă h o r e şi
i, c u p e r s o n a j e î n c o s t u m e d e e p o c ă . S e r e m a r c ă p e s t e t o t , î n
a sa, in f l u e n ţ a m e d i u l u i în c o n ju r ă to r .
i r a l e l c u p i c t u r a m u r a l ă , P î r v u M u t u a p i c t a t şi i c o a n e , c e l e '
ib u tite f iin d C in a d e la s te ja ru l M a m v r i ( S f în ta T re im e ), azi la
tire a S in aia , ic o a n e le d e p e tîm p la b is e ric ii C o tro c e n i, o ic o a n ă
cii D o m n u l u i . N u c u n o a ş t e m a lte o p e r e a le lu i P î r v u M u t u d u p ă
a lu i C o n s ta n tin B r în c o v e a n u . D u p ă o c ă lă to rie la Ie ru s a lim ,
ilu g ă rit la M ă rg in e n i sub n u m e le d e P a fn u tie , ia r m a i tîrz iu a
c a t m a r e a s c h im ă la sc h itu l R o b a ia . A m u r it în 1735. u g r a v u l g r e c
C onstantinos a î m p o d o b i t c u f r e s c e b i s e r i c a D o a m - i n B u c u r e ş t i ,
p rid v o ru l b ise ricii m a ri de la m în ă s tire a D in tr -u n b ise rica m a re de
la H u re z i (1 6 9 3 — 1694), b is e ric a d o m n e a s c ă d in /i s t e , b i s e r i c a d e
l a M o g o ş o a i a . A l ă t u r i d e e l a p a r e c a a j u t o r g r a v Ioan, t o t g r e c .
D in c e r c e t a r e a p ic tu r ilo r m u r a l e a le lu i a n tin o s , r e z u ltă c ă a f o s t
u n b u n c u n o s c ă t o r a l a r t e i p o s t b i z a n - î r z i i şi a l c e l e i r o m â n e ş t i , al
i n o v a ţ i i l o r d i n p i c t u r a b a r o c ă , b u n a t o r , c o l o r i s t şi p o r t r e t i s t ,
re d în d re a list ch ip u l o m e n e sc , a d u c în d i fa ţă d e d is trib u ire a
sc en e lo r şi f a ţ ă d e t r a t a r e a t r a d i ţ i o n a l ă , n ă stire a H u re zi,
C o n s t a n t i n o s a p a r e î n c a l i t a t e d e ş e f a l z u g r a - r o m â n i — m i r e n i şi
c ă l u g ă r i : Io a n ,t Andrei, Stan, Neagoe, îoa-Preda, Iosif, M arin ş.a.
— c a re au îm p o d o b it m ă re a ţa ctito rie C o n sta n tin B rîn c o v ea n u .
i H u re z i, e c h ip a de zu g ra v i a ela b o ra t u n p ro g ra m ic o n o g ra fic
u lar, c ă u tîn d să s c o a tă în e v id e n ţă d o u ă te m e m a jo r e : ic o n o -
S fîn tu lu i îm p ă r a t C o n s ta n tin , p atro n u l ctito ru lu i, şi t a b l o u l v o r
n în d o u ă a v în d p ro fu n d e se m n ific a ţii isto ric o -id eo lo g ice . în isto -
L s tr a tă a v ie ţii îm p ă r a tu lu i C o n s ta n tin , c a re o c u p ă c e a m a i m a re
d in p e r e te le r ă s ă r i te a n al p r o n a o s u lu i , i m a g i n e a c e n tr a lă r e p r e-
lu p ta lui C o n s ta n tin cu M a x e n ţiu la p o rţile R o m e i. C a e x p o n e n t
iticii an tio to m a n e, B rîn c o v e a n u v o ia să rea m in te asc ă, p rin ac ea stă
 im agine, pu terea biru ito are a crucii, care 1-a condus în lupta pe îm p ă ­
ratu l C o n stan tin . T o t pe p e re ţii p ro n ao su lu i, care tre b u ia să d ev in ă
g ropniţă dom nească, C onstantinos şi colaboratorii săi au red a t un im -
p resio n a n t c o rte g iu de p e rso n a je : neam u l B a sa ra b ilo r, al C a n ta cu z i-
nilor, m em brii fam iliei lui B rîn co v ean u , egum enul Io an ş.a. în com po -
z iţia p rin c ip a lă a ta b lo u lu i v o tiv se v ă d C o n s ta n tin B rîn c o v e a n u cu
cei p atru fii şi d o am n a M ăria cu cele şapte fete. D eci, era un fel de
p led o arie în fav o area ideii de din astie ereditară. în pridvor, unde s-a
z u g ră v it s c e n a J u d e c ă ţii de a p o i, e x is ta o a ltă g a le rie de p o rtre te ,
aceea a « isp ra v n ic ilo r» şi m eşte rilo r care au lu cra t la H u rezi : isp rav -
nicii B adea, A postol şi C ernica Ştirbei, apoi Istrate lem narul, V ucaşin
C aragea pietrarul şi M anea vătaful zidarilor. R estul program ului ico -
n o g rafic resp ecta, în linii m ari, tradiţia.
Z u g ra v u l C o n sta n tin o s şi c o la b o ra to rii lui au lă sa t la H u re z i unul
din c e le m ai iz b u tite a n s a m b lu ri p ic tu ra le d in în tre a g a a rtă m e d ie -
vală rom ânească. Im p resio n ează m ulţim ea şi v a rietatea tem elor, cu
n u m e ro a s e p e rs o n a je în m iş c a re , cu s u p ra fe ţe la rg i o rn a m e n ta te cu
flori (la schitul Sfinţii A po sto li a p ro ap e ju m ă ta te din p ereţi sîn t cu
o rn am en te). Se p u n e un a c c e n t d e o se b it pe tra ta re a n a ra tiv ă , se m a -
n ife stă in teres p e n tru realitate, in tro d u c în d u -se astfel sch im b ări în
ic o n o g ra fia tra d iţio n a lă . S în t re p re z e n ta te s c e n e din v ia ţă , h o re cu
lăutari, p e rso n a je în co stu m e le epocii, a m ă n u n te re z u lta te din con -
tem p larea directă a n aturii ş.a. D e aceea, pe b u n ă dreptate scria b i-
zan tin o lo g u l francez C harles D ieh l : « P u tern ica trad iţie b izantină este
d o m in a n tă la m în ă stire a H u rezi, p o a te cel m ai frum os m o n u m e n t d in tre
to a te în R o m â n ia ... a c e ste fre sc e sîn t p rin tre cele m ai re m a rc a b ile pe
care le-a produs arta rom ânească şi, în acelaşi tim p, ele dovedesc
co n tin u itatea artei ro m ân eşti şi a artei bizan tin e, ele arată strălu cire a
e x tra o rd in a ră ce o dă a rte lo r d o m n ia lui C o n sta n tin B rîn co v ean u » .
A lte a n sa m b lu ri de la H u re z i au fo st p ic ta te de zu g ra V i ro m ân i,
d in tre c a re o p a rte lu c ra s e ră şi la b ise ric a m a re : p a ra c lis u l de P re d a
şi M a rin ,• b o ln iţa de P reda, N ic o la e şi E îrem ; schitul S finţii A p o stoli
de iero d iaco n u l Io sii şi Ioan ,■ schitul Sfîntul Ş tefan de lanache, Istra te
şi H ră n ite (S tan şi Io ach im lucraseră la biserica dom nească din T îrg o -
v işte, îm p re u n ă cu C o n stan tin o s şi Ioan).
In fe lu l a c esta, s-a c re a t la H u re z i, sub în d ru m a re a lui C o n s ta n ­
tinos, o «şcoală» de zugravi, care a polarizat toate forţele creatoare loca le
şi care a răsp în d it noul stil b rîn co v en esc, nu num ai în Ţ ara R o m ân ească,
ci şi p este hotarele ei, în d eo seb i în T ransilvania. T rebuie să m enţionăm
aci că zugravul C onstantinos, ca şi A ntim Ivireanul de altfel, s-a in teg rat
cu to tu l în atm o sfera de v ia ţă ro m ân ească, în m ediul
-a rtis tic d in tim p u l d o m n ie i lui B rin c o v e a n u (c h ia r se m n a :
n tin o s d in Ţ a ra R o m â n e a s c ă » ), în c ît p u te m s a -1 s o c o tim un
L t al a rte i b is e ric e ş ti ro m â n e ş ti. A p ro a p e to ţi z u g ra v ii de la
au lu c ra t-ş i la a lte m în ă stiri z id ite -s a u re fă c u te în tim p u l lui
eanu : Sfîntul N icolae din Făgăraş, bisericile m în ăstirilo r Sur -
jo v o ra şi P o lo v rag i, n aosul b ise ric ii m ari de la C ozia, p ridvo -
istirii B istriţa , b ise ric a sc h itu lu i P ăp u şa, b ise ric a m în ă stirii Să -
i, biserica Sfîntul D u m itru din C raiova ş.a.
\\o ld o va , im p u n ă to ru l a n s a m b lu de p ic tu ră de la S u c e v iţa r e - t
__ d u p ă c u v în tu l c e rc e tă to ru lu i fra n c e z P a u l H e n ry — «tes-1
a rte i c la s ic e m o ld o v e n e ş ti» . în a d e v ă r, S u c e v iţa în s e a m n ă ui
de tr a n z iţie de la a rta în f lo r ito a r e a s e c o le lo r X V şi X V I n
d eclin d in se co le le X V II şi X V III. L a fo arte sc u rt tim p d u p ă i,
au fo st zugrăvite catedrala episcopală din R om an (din care
p ă s tre a z ă d o a r d e c o ra ţia p ro n a o s u lu i şi p rid v o ru lu i) şi b ise -
re a m înăstirii D ragom irna (altarul şi naosul), zugrăvită de ăciun,
M ătieş, p o p a Ig n a t şi Gligorie.
irm at apoi o perioadă de criză în activitatea zu gravilor m ol -
D o m n ito rii M iro n V o d ă B a rn o v sc h i şi V a sile L u p u s -a u î n ­
sp re R u sia , în c ă u ta re a de ic o a n e şi de m e şte ri z u g ra v i p e n -
ricile pe care le-au ridicat. E ste cunoscută m isiunea arhim an -
V a rla a m de la S ecu, v iito ru l m itro p o lit, la M o sc o v a , p e n tru
ucă ico an e p en tru c tito riile lui B arnovschi.
v a ani m ai tîrz iu , n e p re ţu ita ctito rie a l ui V a sile L upu, b ise ric a
ii S fin ţii T re i Ie ra rh i d in Ia ş i, a fo s t în fru m u s e ţa tă de zu -
îoscoviţi S iclo r P ospeev, D eico Ia co viev şi P ro n ca N ichitin, tri-
ţaru l M ih a il F e o d o ro v ic i, îa ce re rea v o ie v o d u lu i m o ld o v e a n ,
de ei, a u lu c ra t şi c îţiv a z u g ra v i ro m â n i, în tre care u n N ic o la e
it în a c te sub n u m e le de « c e l b ă trîn » ), c a re s -a n u m ă ra t p rin -
trim işi la M o sc o v a să C e a ră z u g ra v i, şi un Ş teia n , în tîln iţi
în n u m e ro a s e a c te in te rn e. D in p ic tu rile re a liz a te de ei nu
p ă s tre a z ă d e c ît c îte v a fra g m e n te în fre s c ă , în fo s ta c a te d ra lă
lita n ă d in Ia şi. T o t n u m a i fra g m e n te se p ă s tre a z ă şi din a n -
o rig in a r de p ic tu ră d in b ise ric a G o lia d in Ia şi (1 6 6 0 ), re a liz a t
ivul M a te i Ioan.
a do u a ju m ă ta te a se c o lu lu i se p ă s tre a z ă fre s c e le d in b ise -
lă s tirii H lin c e a şi b is e ric a d in T îrg u T ro tu ş c a re re p re z in tă
a r te i m o ld o v e n e ş ti. N u ş tim în c e s til a l u c r a t z u g r a v u l
te din Ian in a (p robabil un m acedorom ân) la b iserica m în ăsti-
ţu ia (1 6 7 2 ), c tito ria lui G h e o rg h e D u c a V o d ă, p e n tru ca fre s -
e a u fo s t r e p ic ta te — c u lo a re p e s te c u lo a re — în s e c o lu l al
X lX -lea. E l v e n ise în ţară îm preună cu fraţii săi, M ih a i şi D im a, to t
zu g ra v i, care p ro b a b il l-a u a ju ta t la z u g ră v ire a C e tă ţu iei. S -a u a şe z a t
cu to ţii în ţin u tu l B a c ă u lu i, u n d e s-a u şi c ă să to rit, d e v e n in d p ro p rie -
tari de m o şii (u n fiu al lui G h eo rg h e, Io n iţă , era to t zu g rav ). D e sp re
M ih a i ştim că a z u g ră v it b is e ric a s c h itu lu i F lo re ş ti, c tito ria lui G a -
v ril C ostachi, tîm p la sch itu lu i C etatea M ic ă -V a slu i ş.a.
In ce p riv e şte ico a n e le p o rta tiv e din M o ld o v a, se o b se rv ă o în rîu -
r ir e s ig u r ă e x e r c ita tă d e a r ta a u to r i lo r p ic tu r ii d in B is e r ic a S fin ţii
Trei Ierarh i din Iaşi. în acelaşi tim p, icoanele de pe tîm p la bisericii
rid ic a te de V a s ile L u p u la b is e ric a d in C e ta te a N e a m ţ (o p a rte s în t
«zi la m în ă stire a N eam ţ) sîn t in flu e n ţa te de a rta barocă.
în Transilvania, se cunosc puţine lucrări de pictură bisericească.
E xplicaţia trebuie să o căutăm atît în dispariţia cnejilor rom âni, care
su b v en ţio n aseră ex ecu tarea cu n o scu telo r an sam bluri pictu rale din bi -
se ric ile o rto d o x e din se co le le X IV — X V , c ît şi m fap tu l că d o c trin a
calvină, a c cep tată oficial. de cîrm u ito rii po litici de atunci ai T ransil -
v a n ie i, nu rec u n o şte a cultul icoanelor.
U n in te re sa n t a n sa m b lu p ic tu ra l se p ă stre a z ă în b ise ric a S îîn tu l
N ic o la e din H u n e d o a ra, e x e c u ta t de către m eşte rii zu g ra v i C o n sta n tin
şi Stan, în 1654. C h eltuielile au fost su portate de neg u sto rii D um itru
M ărco cian u l şi N ico la C răciun.
B iserica din T urnu R oşu -S ib iu v a fi fost zugrăvită de m eşteri trim işi
< le c tito ru l ei, M a te i B a s a ra b , d o m n u l Ţ ă rii R o m â n e şti. Se m ai v ă d
şi azi c h ip u l să u şi al d o a m n e i E lin a , p e p e re te le e x te rio r de n o rd ,
ţin în d b ise ric a pe m îini (d ea su p ra in trării se v e d e stem a Ţ arii R o m â -
neşti, c io p lită în piatră).
L u c ră ri de z u g ră v ire s-a u e x e c u ta t şi la b ise ric a S fîn tu l N ic o la e
din Ş cheii B raşo v u lu i. D e pildă, în so c o te lile B ra şo v u lu i pe anul 1694,
se a firm a că o ra şu l p lă tis e 6 flo rin i z u g ra v u lu i c a re a re fă c u t c h ip u l
iui M ih ai V iteazul din b iserica Sfîntul N ic o la e (p robabil era zu g rav u l
R ada, p rez e n t în B raşo v în 1697). L a b iserica Sfîntul N ico lae din F ă -
g ă ra ş , lu c r e a z ă m e ş te ru l z u g ra v P r e d a d in C îm p u lu n g , cu fiii săi
P re d a şi T e o d o sie , trim iş i de C o n s ta n tin B rîn c o v e a n u . P ro b a b il to t
atu n ci au fo st z u g ră v ite şi b ise ric a m în ă stirii S îm b ăta de Sus şi b ise -
rica din O cna S ibiului, ctito rite de dom nul m untean.
în M a ra m u re ş ne reţin a te n ţia m ai m u lte lu cră ri : tîm p la b ise ric ii
din B u d eşti-Jo san i, din care se m ai p ă strează trei icoane de m ari di -
m en siu n i (Iisus pe tron, M a ic a D o m n u lu i cu p ru n cu l şi S fîn ta P aras -
ch iv a) şi opt p ră z n ic a re , u şile îm p ă ră te şti ale b ise ric ilo r din O n c e şti,
din 1621 (B u n av estire şi cei p atru ev an g h elişti) şi din B u d eşti -S usani,
din 1623 (cei p a tru e v a n g h elişti), o ico an ă a S fîn tu lu i N ic o la e în b ise -
n P o ie n il e Izei, d in 1 6 0 4 , o ic o a n ă în f ă ţiş în d p e S fîn tu l A p o s to l
}i p e S fîn tu l N ic o la e în b is e ric a d in O n c e şti, d in 1639. Se p a re
s r im a j u m ă t a t e a s e c o lu lu i al X V I I - l e a a e x i s ta t u n a te lie r d e
în m în ă s tire a M o is e i, care a lu c ra t p e n tru m a i m u lte b ise rici
i r a m u r e ş şi d i n ţ i n u t u r i l e î n v e c i n a t e . I n b i s e r i c a d i n S u s e n i i
ui (ju d . B i s tr iţa - N ă s ă u d ) s - au p ă s tr a t tre i ic o a n e lu c r a te de.
rav a n o n im p e n tru o b is e ric ă d e p e C îm p ia T ra n silv a n ie i, care,
[1 f ă c e a u p a r t e d i n t r - u n i c o n o s t a s . I n s u d u l T r a n s i l v a n i e i , două
d e la b is e r ic a d in T îr n ă v iţa (ju d . H u n e d o a r a ) , lu c r a te d e u n ,
se a flă azi în C o le c ţia E p is c o p ie i A ra d u lu i.
în c h e ie re , a m in tim ic o a n a M a ic ii D o m n u lu i z u g ră v ită de p re o -
a d in Ic lo d u l M a re (C lu j), d in 1681, c a re a a ju n s. în p o s e s ia
rii N i c u l a ( ju d . C l u j ) , c o n s i d e r a t ă i c o a n ă f ă c ă t o a r e d e m i n u n i .

Ip tu ra în p ia tr ă c u n o a ş te o n o u ă f a z ă a e v o lu ţie i sa le. R e -
il o r n a m e n t a l , d e r e g u l ă g e o m e t r i c ; d i n s e c o l u l a n t e r i o r , e s t e
tre p ta t cu o lu x u ria n tă o rn a m e n ta ţie flo ra lă d e tip o c c id e n ta l.
. se v a g e n e r a liz a c ă tre s fîrş itu l s e c o lu lu i al X V I I - l e a , p r e c u m
1 urm ător.
jo r ie C o rn escu , c e l c a r e a l u c r a t l a C e t ă ţ u i a , a f o s t a d u s î n
jm â n e a s c ă p e n tru re s ta u r a r e a s c u lp tu rii în p ia tr a d e la b is e -
N e a g o e B a s a r a b d e l a A r g e ş şi p e n t r u l u c r a r e a u n o r p i e t r e
n în t de la C o tro c e n i. A ră ta m m ai sus ca la H u re z i a fo st zu -
n t r e m e ş t e r i , şi Vucaşin C aragea p i e t r a r u l , c a r e a l u c r a t s c u l p -
i p i a t r ă şi de la alte ctito rii b rîn c o v e n e ş ti. Sub conducerea
p u tu t fo rm a , la H u re z i m a i ales, o se a m ă de m e ş te ri lo c a li,
g ru p d e sc u lp to ri s-a p u tu t fo rm a sub c o n d u c e r e a lu i Lupu
i, a u t o r a l s c u l p t u r i l o r c t i t o r i i l o r s p ă t a r u l u i M i h a i C a n t a c u z i n o .
i a d u s d i n I t a l i a şi p e m e ş t e r u l M ira , c a r e a l u c r a t l a b i s e r i c a
i i d i n R î m n i c u l S ă r a t şi l a a l t e l e . Se fo lo se a m a rm o ră ad u să
m s ta n tin o p o l sa u d e la A lb e ş ti. C e e a ce c a r a c te r iz e a z ă a c tiv i -
e s to r m e şte ri p ie trari este n o u a lo r v iz iu n e artistic ă, îm b o g ă -
î n n o i r e a f o r m e l o r , f e l u l d e î m b i n a r e a l m o t i v e l o r f l o r a l e şi
, d i s p u s e p e v r e j u r i şi d m c a r e r ă s ă r e a u a l t e f r u n z e şi t u l p i n i .
ie î m p l e t e s c a r m o n i o s şi c u u n e l e e l e m e n t e î m p r u m u t a t e d i n
t i c a R e n a ş t e r i i şi a b a r o c u l u i ( s c o i c a , m a s c a r o n u l = cap fan -
u g r o te s c d e o m s a u a n im a l, c a p u l d e î n g e r î n a r i p a t ş.a.). A i -
co m b in aţiile flo ra l-v eg e tale se a d a u g ă elem e n te fig u rativ e
anim ale, d in tre ca re u n e le fan ta stic e, d elfin i, le i e tc ), a p o i
ie ra ld ic e . D e ş i a v e m u n rep e rto riu e te ro c lit, m e şte rii au iz -
b u tit să m e n ţin ă u n ec h ilib ru d ec o rativ , ch iar în ce le m a i b o g a te
a n s a m b lu ri sc u lp ta te.
S în t r e p r e z e n t a t i v e p e n t r u n o u l stil, m a i a le s p o r t a l e l e , l e s p e z i l e
d e m o r m in t e , stîlp ii p r id v o a r e l o r d e la b is e ric ile D o a m n e i, C o tro c e n i,
H u re z i, D o ic e ş ti, B rîn c o v e n i, C o z ia , C o lţe a , S fîn tu l G h e o rg h e N o u ,
A n tim , ia r m a i tîr z iu V ă c ă r e ş ti, S ta v r o p o le o s , f o iş o r u l z is al lu i D io n i -
s i e d e l a H u r e z i ş .a .
D a c ă în d o m e n iu l p ic tu rii în M o ld o v a n u a v e m o p e re re p re z e n -
ta tiv e , în s c h im b s c u lp tu ra în p ia tră a c u n o s c u t o în flo rire co n sid e ra -
b i l ă . E a t i n d e s ă i a l o c u l p i c t u r i l o r e x t e r i o a r e d i n s e c o l u l al X V I - l e a ,
rep e rto riu l o rn am e n tal p rim in d o v arie tate n e c u n o sc u tă p în ă atu n ci.
I m p re s io n e a z ă î» ch ip d e o s e b it d e c o ra ţia sc u lp ta tă a fa ţa d e lo r b is e r i-
cii S fin ţii T re i Ie ra rh i d in Iaşi, a c o p e r i t e î n î n t r e g i m e c u m in u ţ io a s e
s c u l p t u r i î n p i a t r ă , d e i n s p i r a ţ i e o r i e n t a l ă , c u î m p l e t i t u r i şi p a l m e t e t r a -
d i ţ i o n a l e , c u m o t i v e g e o m e t r i c e şi m o t i v e f l o r a l e d e i n s p i r a ţ i e o r i e n t a l ă
(a rm e a n o -g e o rg ia n ă , a ra b o -tu rc ă , p e rsa n ă ), d is p u s e în b e n z i o rizo n tale .
M e ş te r ii d e c o ra to ri a u fo s t d e s ig u r o rien tali, fa m ilia riz a ţi cu astfel de
p o d o a b e s c u l p t u r a l e . D e m n e d e r e m a r c a t s î n t şi d e c o r a ţ i i l e s c u l p t a t e
d e la D ra g o m ir n a , G o lia , n u m e ro a s e le p ie tre d e m o r m în t d in b is e ric i
şi m î n ă s t i r i , p i s a n i i l e , î n c a r e a p a r e s t e m a ' ţ ă r i i ş . a . D e n o t a t c ă l a
fo n d u l trad iţio n al, se a d a u g ă o v iz iu n e d e c o ra tiv ă b aro că, a tît la
s c u l p t u r a î n p i a t r ă c î t şi l a c e a î n l e m n .
în sculptura în lem n s e f o l o s e s c d e a s e m e n e a m o t i v e v e g e t a l e şi
z o o m o rfe . P e n tru p r im a ju m ă ta te a se co lu lu i sîn t re p re z e n ta tiv e : tîm -
p la b is e ric ii sc h itu lu i C r a s n a (c a re a re p ic ta ţi, la b a z a cru c ii, p e M a -
t e i B a s a r a b şi m i t r o p o l i t u l Ş t e f a n ) , t î m p l a b o l n i ţ e i d e l a B i s t r i ţ a ( u ş a
a c estei b o ln iţe a fo st lu c ra tă de u n ie ro m o n a h V a sile în 1654), u şa
b i s e r i c i i S f i n ţ i i î m p ă r a ţ i d i n T î r g o v i ş t e ş .a .
C ă tre sfîrşitu l seco lu lu i, sc u lp tu ra în le m n a ju n g e la d e p lin a sa
m a tu rita te , cu o rn a m e n ta ţie p r e p o n d e re n t v e g e ta lă (v re ju ri, fru n z e,
f r u c t e , f l o r i ) , l a c a r e s e a d a u g ă m o t i v e l e z o o m o r f e şi a n t r o p o m o r f e , c a
u r m a r e a p ă t r u n d e r i i e l e m e n t e l o r R e n a ş t e r i i şi b a r o c u l u i . P u t e m a m i n t i
aci ic o n o s ta s e le (tîm p le le ) b is e ric ilo r d e la C o tro c e n i, F ilip e ştii d e P ă -
d u re, M ă g u re n i, D o m n e a s c ă d in T îrg o v işte , A rn o ta (1 6 9 4 ), H u re z i ( b i­
s e r i c a m a r e şi p a r a c l i s u l ) , C o l ţ e a , F e d e l e ş o i u , u ş i l e d e l a T i s m a n a ( l u -
c r a t e d e m e ş t e r u l N i c h i t a ) , m o b i l i e r u l d e l a H u r e z i , C o l ţ e a ş.a. S e p a r e
r ă t o t s e c o lu l u i X V I I îi a p a r ţ i n e t î m p l a b is e r i c ii d in B u n g a r d , r i d i c a t ă
f ie « c o m p a n i ş t i i g r e c i » d in S ib iu ( p r o b a b il a f o s t d ă r u i t ă d e s o ţia lui
Ş e rb a n C a n ta c u z in o ). E s te o p ie s ă d e m a r e v a lo a r e artistic ă, lu c ra tă în
le m n d e tisă, p o le it cu fo iţe d e a u r (azi se p ă s tre a z ă în c a p e la In sti -
tu tu lu i T e o l o g ic d in S ib iu ).
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

u ra î n l e m n d e a s e m e n e a s - a d e z v o l t a t , p r i n I o a n - I o a n i c h i e
ii c a r e a l u c r a t î n M o l d o v a şi a p o i î n Ţ a r a R . o m â n e a s c ă ( l a
ieia înţelesului, B u c u r e ş t i , 1 6 7 8 , şi l a c î t e v a t i p ă r i t u r i d e m a i

tre p ie se le d e broderie d in p rim a ju m ă ta te a se c o lu lu i m e n -

lo u ă ep itrah ile , u n u l d ă ru it m în ă stirii S tă n e ş ti-V îlc e a de so-
tr o e B u z e s c u , altu l d ă r u it m în ă s tirii M ă rg in e n i d e R a d u Ş er-
în d o u ă au în p a rte a in fe rio a ră p o rtre te le d o n ato rilo r, p o c a de
m a r e e f e r v e s c e n ţ ă a r t i s t i c ă d e l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i ■ l e a şi
în c e p u tu l c e lu i u rm ăto r, n o tă m tre i e p ita fe lu c ra te în
î n t r e g i m e d i n f i r d e a u r . şi d e a r g i n t ( l a C o t r o c e n i , T i s m a n a :a
D oam nei d in B u c u re şti), care tra n s p u n d in p ic tu ră în bro-
b o r î r e a d e p e C r u c e şi P l î n g e r e a . D e l a H u r e z i , c e l m a i i m p o r -
tru a rtis tic al v r e m ii, au r ă m a s n u m e r o a s e p ie s e d e b r o d e r ie ,
î n f i r d e a u r şi d e a r g i n t , e x t r e m de o r n a m e n ta te (m o t iv e
, f l o r a l e şi g e o m e t r i c e ) , e x e c u t a t e c u m i n u ţ i o z i t a t e a u n e i m i -
U n e le d in ele au p ă s tra t n u m e le a rtis te i ca re le - a lu c ra t :
'a d i n C o n s t a n t i n o p o l .
M o l d o v a se p o t a m in ti a c o p e r ă m i n t e l e d e m o r m î n t al d o a m n e i
, s o ţ i a l u i V a s i l e L u p u , şi a l f i u l u i l o r l o a n , i n t e r e s a n t e m a i
îtru m in u ţio z ita te a cu c a re sîn t re d a te c o s tu m e le , m a i m u lte
d v e re , p o a le d e ic o a n ă etc, d ă r u ite d e V a s ile L u p u b is e ric ii
rei Ie r a r h i d in Iaşi. V e ş m i n t e l e lit u r g i c e se p ă s t r e a z ă î n m a r i le
i l e ţ ă r i i şi î n c e l e m î n ă s t i r e ş t i ( d e p i l d ă , e p i t r a h i l u l şi s a c o s u l
[itului V a r l a a m , î n M u z e u l d e I s t o r i e a l R o m â n i e i ) .
:e p r i v e ş t e argintăria, m u lte p ie se erau lu c ra te în a telierele
o r saşi d in T ra n s ilv a n ia sa u în c e le d in B a lc a n i, în d e o s e b i d e
ro v ăţ. M u lte d in ele a u fo s t d ă ru ite u n o r a ş e z ă m in te b is e ri -
p e s t e h o t a r e ( c h i v o t u l lu i M a t e i B a s a r a b şi al d o a m n e i E M n a ,
îîn ă s tir ii L a v r a d e la A th o s etc).
r e s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X V I I şi l a î n c e p u t u l c e l u i u r m ă t o r , n u l e
c a n d e l e d e a r g i n t a u r i t , c h i v o t e , a n a f o r n i ţ e , r i p i d e , ' s f e ş n i c e , ri
d e că rţi au fo s t e x e c u ta te p e n tru c tito riile C a n ta c u z in ilo r a le s
a le lu i B r î n c o v e a n u de m e şte rii S eb a stia n i
arg in tari saşi
Thomas L a n g d i n S i b i u , G eoig M a y //, Johonnes H cnning,
U em esch şi u n E. V . , t o ţ i d i n B r a ş o v . S e r e m a r c ă ş i î n a c e s t
i d iv e rs ita te a m o tiv e lo r flo ra le . în tr e p ie s e le m a i r e p r e z e n ta -
n ţ i o n ă m a n a f o r n i ţ e l e p e n t r u C o t r o c e n i , H u r e z i şi B i s t r i ţ a , c h i -
! d e l a C o t r o c e n i ş i H u r e z i , c a n d e l e l e d e l a C o t r o c e n i şi S ă -
r i n d a r , r i p i d e l e p e n t r u C o t r o c e n i şi B i s t r i ţ a , m a i m u l t e f e r e c a t u r i d e
c ă rţi etc.
I n M o l d o v a , l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i al X V I I - l e a , m e ş t e r u l Gligorie
M o isiu d i n S u c e a v a a l u c r a t m a i m u l t e p i e s e d e a r g i n t ă r i e ( f e r e c a t u r i ,
d iscu ri). U n e le d in ele au fo s t d ă ru ite d e m itro p o litu l T e o fa n III m î -
n a s tirii S latin a.
G u s t u l p e n t r u f a s t al lu i V a s i l e L u p u se r e f l e c t ă î n o b i e c t e le d e
c u lt p e c a r e l e - a d ă r u it c tito r iilo r sale, î n d e o s e b i T re i I e r a r h ilo r ( c a n -
d e la b re , c a n d e le , c ă ţu i etc). S e o b s e r v ă î m b i n a r e a e le m e n te lo r tra d i -
ţ i o n a l e a r g i n t ă r i e i m o l d o v e n e ş t i şi t r a n s i l v a n e c u f o r m e şi d e c o r a ţ i i
orien tale.

M u z ic a b ise ric e a sc ă . O d a tă c u in tro d u c e re a lim b ii ro m â n e în slu jb a

b i s e r i c e a s c ă , e r a f i r e s c s ă s e t r a d u c ă şi c î n t ă r i l e b i s e r i c e ş t i . S e c u -
n o s c z e c i d e m a n u s c r i s e p s a l t i c e g r e c e ş t i l a n o i , d i n s e c o l u l al X V I I - l e a .
C u n o a ş te m p sa lţi d e p re stig iu , în a d o u a ju m ă ta te a se c o lu lu i, ca
I o v a ş c u V la h u l « p r o to p s a ltu l C u rţii U n g ro v la h ie i» , D a m ia n d e la V a -
t o p e d , s u p r a n u m i t « d a s c ă l u l şi p r o t o p s a l t u l M o l d o v l a h i e i » , C o s m a M a ­
c e d o n e a n u l şi a l ţ i i .
D ar, d u p ă p ă re re a m u z ico lo g ilo r, î n a c e s t s e c o l s - a u f o l o s i t şi
m a n u s c r i s e p s a l t i c e r o m â n e ş ti. î n t i m p u l l u i C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u ,
e p o c ă d e m a r e î n f l o r i r e c u l t u r a l ă şi a r t i s t i c ă , a p a r e l a B u c u r e ş t i o a d e -
v ă r a t ă « ş c o a l ă m u z i c a l ă » c u o e x i s t e n ţ ă d e a p r o a p e u n s e c o l. D i n t r -0
î n s e m n a r e p e o A lexa n d rie î n m a n u s c r i s , d i n 1 7 0 4 , a f l ă m c ă u n B u c u r
g ră m ă tic u l d in S îm b ă ta d e S us, d in Ţ a ra F ă g ă ra ş u lu i, în v ă ţa s e c în tă -
r i l e b i s e r i c e ş t i î n B u c u r e ş t i , l a d a s c ă l u l C o m a n l a c a r e î n v ă ţ a u şi a l ţ i
50 de tin e ri. M a i tîrz iu , la şc o a la d e la C o lţe a , a p a re în tre d a sc ă l
şi u n D i m a c î n t ă r e ţ u l . L a 2 4 d e c e m b r i e 1 7 1 3 , i e r o m o n a h u l P ilo tei m i
(fiul) A g ă i Jip ă i» , p s a l t l a M i t r o p o l i a d i n B u c u r e ş t i , t e r m i n ă d e s e r i
o P sa ltich ie tum ănească, p r i m u l m a n u s c r i s m u z i c a l c u n o s c u t c u t e x t u
în lim b a ro m ân ă . în p refaţă , ara tă că a tă lm ă c it « p re a n o a s tră de ţa r
şi d e o b ş t e l i m b ă » l a î n d e m n u l m i t r o p o l i t u l u i A n t i m I v i r e a n u l (5 1 8 pa
g in i, c u 9 7 7 c în tă ri cu n o te m u z ic a le , 2 2 6 n u m a i cu te x t). L a m a jo ri
ta te a cîn tă rilo r, F ilo te i a p ă s tra t în to c m a i lin ia m e lo d ic ă cu c a re cir
c u la v e rs iu n e a g re c e a s c ă a te x tu lu i, a lte le au îo s t u ş o r a d a p ta te la
p r o z o d i a şi t o p i c a l i m b i i r o m â n e , i a r a l t e l e p r e s c u r t a t e . î n s f î r ş i t ,
n o t a t ş i o v e c h e c r e a ţ i e a u t o h t o n ă , C a n o n u l F lo riilo r, şi u n a c u c o n
ţ i n u t l a i c , R u g ă ciu n ea lui F ilo th ei p e n tru C onstantin Brîncoveanu.

C o n c lu z ii. A r ta r o m â n e a s c ă a c u n o sc u t, In a c e s t se col,
p e rio a d ă de înflorire, sub M a te i B a sa ra b şi Vasile Lupu, iar către
s firş itu l seco lu lu i, sub Ş erb a n C a n ta cu zin o şi m ai a les sub C on -
 fJÎR IO A D A A T R E IA (SE C O L E L E X IV — X V I1 D

ntin Brîncoveanu, 3n tim pul căruia arta m unteană a înregistrat

naxim ă strălucire. în Transilvania, s-a dezvoltat, in con d iţii vi -
je, o artă bisericească influenţată de cea din Ţara Rom ânească
Moldova.
B IB L IO G R A F IE
;zi lucrările de sinteză de la capitolul Arta în secolele XIV —XV.
i c r ă r i s p e c i a l e . A r h i t e c t u r a . N. GHICA-BUDEŞTI, Evoluţia arhi-
în Muntenia. III. Veacul al XVII-lea, în BCMI, XXV, fasc. 71—74, 1932; Ş
Bisericile şi minăstirile moldoveneşti clin veacul al X V I I ji al XVIII-lea, ti,
1933, 655 p. + 1 h. + 1036 fig. în text; DAN BĂDĂRĂU, Fost-a Enache
is'tantinopol arhitectul bisericii Trei Ierarhi din Iaşi ? în SCIA, an. III, 1956,
2 p 284—290; C. BOBULESCU, Gligorie ~Cornescu, arhitect al mlnăstirii i, în MMS,
an. XXXIV, 1958, nr. 11—12, p. 872—881; VASILE DRĂGUŢ, ă artistică uitată:
epoca lui Miron Barnovschi, în BMI, 1, 1973, p. 15 —24; 3ORAŞ, Mînăstirea
Cetă}uia, Iaşi, 1977, 95 p.; ANA DOBj An SCHi şi VICTOR f, Aria în epoca
lui Vasile Lupu, B ucureşti, 1979, 1 11 p. + 104 ilustr.; N
THEODORESCU, Civilizaţia românilor între medieval şi modern, 2 voi., ti,
1987, 276 + 228 p.
•IDREI GÂLEA, O ctitorie a lui Matei Basarab în A rdeal; biserica din
Porceşti, judeţul Sibiu, în voi. Omagiu I.P.S. Sale Dr. Nicolae Bălan, mitro-
Ardealului, Sibiu, 1940, p. 423—425; CORNELIU CREANGA, Contribuţia Iui tin
Brîncoveanu la zidirea unei biserici In Ocna Sibiului, în MA, an. XI, . 1—3, p.
146—155; IOANA CRISTACHE-PANAIT şi EUGENIA GRECEANU, româneşti
din raionul Alba-Iulia, în MA, nr. 4—6, an. XI, 1966, p. 316—330 1—12, 1966,
p. 717—729; IOANA CRISTACHE-PANAIT şi EUGENIA GRE-Biserici româneşti
de zid, monumente istorice din Ţara Făgăraşului, în MA, 1970, nr. 9—10, p. 627—
636 şi an. XVI, 1971, nr. 7—8, p. 567—579; EUGENIA l NU, Ţara Făgăraşului, zonă
de radiaţie a arhitecturii de la sud de Carpaţi, an. XXXIX, 1970, nr. 2, p. 33—50.
c t u r a . Pîrvn Mutul. C. BOBULESCU, Zugravii Pîrvu Mdtul, Constantir.os
(1632—1735) şi Nilon Udrescu, stareţul mînăstirii Secului (1657—1765), cu
ralia lui Ghenadie Pîrvulescu arhimandritul, Bucureşti, 1940, 54 p. (extras liva
Românească», V, 1940, p. 103—106); TEODORA VOINESCu , Zugravul lutul
şi şcoala sa, în SCIA, II, 1955, nr. 3 —4, p. 133— 157; IOANA 2HE-
PANAIT, Pîrvu Mutu zugravul, în GB, an. XXIV, 1965, nr. 7—8, p. 691—
ODORA VOINESCU, Un maestru al p o rtretu lu i: Pirvu Mutu, în «Arta
, an. XIII, 1966, nr. 12, p. 3—9 ; P. Ş. NĂSTUREL şi N. VĂTAMANU, Icoana
a paraclisului de la Spitalul Colţea, operă a lui Pîrvu Mutu, în BOR, an. ,
1968, nr. 1—2, p. 183— 188; TEODORA VOINESCU, Pîrvu Mutu zugravul,
\, 1968, 24 p. + 32 pi.; EUGEN GH. ppPESCU, Icoanele catapetesme!
iserica m înăstirii Cotroceni — opera zugravului Pîrvu Mutu, în GB, an.
1973, nr. 5—6, p. 590—600? CORNELIA PILLAT, Pictura murală in epoca
i Basarab, Bucureşti, 1981, 103 p. ţfc 106 ilustr. hors texte.
ti z u g r a v i . : VICTOR BRĂTULESCU, Zugravul Constantinos, în MO, an.
10— 12, 1961, p. 688 —698; TEODORA VOINESCU, Şcoala de pictură de la
a voi. Omagiu Iui George Oprescu, Bucureşti, 1961, p. 573—587; VICTOR
îSCU, Elemente de artă picturală şl sculpturală la mînăstirea Sinaia, în
«X, 1962, nr. 1—2, p. 47—73 ; FLORENTINA DUMITRESCU, Vomamentation
peinture murale de l'epoque du prince Constantin Brîncoveanu, în RRHA,
P. 95—110; CORNELIA PILLAT, Ansamblurile de pictură de la mînăstirea
şi biserica din Dobreni, în BCI, an. XL, 1971, nr. 3, p. 95—110; CORNELIA
Tradiţie şi inovaţie în iconografia picturii Ţării Româneşti în epoca lui Matei în
SCIA, Seria arta plastică, 1973, nr. 2, p. 273—295; CORINA POPA, Con-
Şi loan — autorii ansamblului de pictură de la biserica Doamnei — i în RMM,
seria MIA, 45, nr. 2, 1976, p. 33—46.
 Biserica Golia din Iaşi, începută în forma actuală de Vasile Lupu în 1650 şi terminată
de fiul său Ştefănită în 1660, pe locul vechii biserici a logofătului Ioan Golia, din a doua
jumătate a secolului al XVI-lea. Este o biserică monumentală (30 x 13 m., înaltă de 30 m.),
construită din blocuri de piatră fătuită, încoronată cu şase cupole. Impresionează bogăţia
decoraţiei sculptate de factură barocă.

Biserica mînăstirii Cetăţuia din Iaşi, ctitoria domnitorului Gheorghe Duca din anii
1669-1672, ridicată de arhitectul român Gligdrie Cornescul, după planul bisericii Sf. Trei
Ierarhi din Iaşi, dar fără decoraţia exterioară.
'ortal în pridvorul bisericii Golia din Iaşi, cu numeroase sculpturi în piatră şi
Moldovei.
 Biserica fortificată Precista din Galaţi (1645), cu plan triconc şi turlă pe
naos. Ultimul nivel, deasupra bolţilor, este integral amenajat pentru apărare, cu
metereze în ziduri, ca şi tumul-clopotniţă cu foişor de pe pronaos.
 Biserica mînăstirii Strehaia——
jud. Mehedinţi, ctitoria lui Matei Basarab
(1645). Se remarcă turnul-clopotniţă pe pronaos, cu elemente de fortifica­
ţie, precum şi decoraţia exterioară. Pridvorul deschis a fost adăugat de
Constantin Brîncoveanu în 1690.
Biserica mînăstirii Polovragi -jud. Gori, rezidită de Danciu Pîrîianu în
1647, pe locul unei biserici mai vechi, în plan triconc şi cu turlă pe naos.
Pridvorul a fost adăugat în timpul lui Brîncoveanu, cînd biserica a fost pictată de
meşteri formaţi în şcoala lui Constantinos de la Hurezi.
 Sfinţi ierarhi în altarul bisericii
mînăstirii Arnota, pictaţi de zugravul
Stroe din Tîrgovişte.

Biserica din Turnu Roşu (fost

Porceşti), jud. Sibiu, ctitoria lui Matei
Basarab(1653).
 Biserica schitului Crasna-jud. Gorj, ctitoria marelui sluger Dumitru Filişanu
din 1636, una din cele mai remarcabile realizări arhitecturale ale epocu lui Matei
Basarab.

Biserica mînăstirii Hurezi, ctitoria lui Constantin Vodă Brîncoveanu (1690-

1693),în plan triconc, cu turle pe naos şi pronaos, cu un pridvor cu arcade susţinute
de zece coloane de piatră.
 Biserica din Ocna Sibiului, ctitoria lui Constantin Brîncoveanu (1701),
plan dreptunghiular şi faţade specific munteneşti (arcade oarbe, brîu,
riză cu ocniţe pătrate).

Biserica din Făgăraş, ctitoria lui Constantin Brîncoveanu din 1697,

i plan dreptunghiular, cu turn-clopotniţă pe pronaos şi pridvor deschis
i arcade.
 Biserica mînăstirii Sinaia, ctitoria spătarului Minai Canta-
cuzino din anii 1690-1695, cu turlă pe naos şi turn-clopotniţă
pe pridvorul deschis, cu coloane de piatră decorate cu motive
vegetale.
 Constantin Brîncoveanu şi fami-
rescă în biserica mînăstirii Surpa-
lucrată de zugravi form aţi în
da de la Hurezi" (1706).
 i

Frescă din pronaosul bisericii mari de la Hurezi, lucrată de zugravul Constantinos

ucenicii săi. în stînga se văd „ispravnicii" care au îndrumat lucrările de construcţie: Bade
Apostol şi Cernica Ştirbei, precum şi meşterii: Istrate lemnarul, Vucaşin Caragea pietrarul
Manea, vătaful zidarilor.

Neamul Cantacuzini-
lor, în pronaosul bisericii
mari de la Hurezi,
 II

1 votiv al marelui spătar Mihai Cantacuzino şi al familiei, în biserica din

Pădure—jud. Prahova, lucrat de zugravul Pîrvu Mutu.

Zugravul Pîrvu Mutu,

autoportret în biserica din
Bordeşti—Rm. Sărat. Azi în
Muzeul de Artă al R.S.R.
 ARTA BISERICEASCA IN ŢĂRILE ROMANE (SEU. XVII)

C A. STOIDE, Ştiri despre cîţiva zugravi moldoveni din secolele al XVII-lea şi al

XVIU-lea, în MMS, an. XXXV, 1959, nr. 7—8, p. 421—431 ; IRINEU CRĂCIUNAŞ, Pictura
bisericii de la minăstirea Cetăţuia, in MMS, an. XLVIII, 1972, nr. 7—8, p. 498—524.
MARIUS PORUMB, Zugravii iconostasului bisericii Si. Nicolae din Hunedoara,
în «Acta Musei Napocensis», X, 1973, p. 677 şi urm.; MARIUS PORUMB, Uşile
împărăteşti de la Onceşti şi Budeşti-Susani. Contribuţii privind icoanele maramu­
reşene din sec. XVII, în «Studia Universitatis Babeş-Bolyai», Series Historia, fasc. 1,
1971, p. 31 —38 i MARIUS PORUMB, Pictura icoanelor din mînăstirea Moisei şi
iradiaţia ei în zonele Înconjurătoare în veacul al XVII-lea, în «Marmaţia», Sighet,
voi. III, 1975 j MARIUS PORUMB, /coane din Maramureş, Cluj-Napoca, 1975,
48 p. + 50 pi. ' '
M i n i a t u r a şi x i l o g r a v u r a . GHEORGHE BULUŢA şi SULTANA CRAIA,
Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, Bucureşti, 1984, 81 p. + XL
pi.; NESTOR VORNICESCU, Două xilogravuri clişee-vechi la mînăstirea Siîntul Ioan
cel Nou din Suceava, în BOR, an. LXXXVI, 1966, nr. 1—2, p. 209—229; NESTOR
VORNICESCU, O xilogravură din anul 1661; Imaginea celor două căi, în MMS, an. XLII,
nr. 5—6, 1966, p. 302—316,- NESTOR VORNICESCU, Identiiicarea unui xilograf
roman din secolul XVII, în MMS, an. XLVIII, 1972, nr. 1—2, p. 26—34.
S c u l p t u r a . TEODORA VOINESCU, Observaţii asupra stilului br'mcovenesc.
Portalul, în SCIA, Seria artă plastică XV, 1968, 1, p. 3—23; FLORENTINA DUMI-
TRESCU, Observaţii asupra stilului brlncovenesc. Decoraţia iconostasului, în SCIA,
Seria artă plastică, XV, 1968, 1, p. 25—40; FLORENTINA DUMITRESCU, Aspects de la
decoration des iconostases de Valachie ă la lin du XVII-e siecle, în RRHA, 1968,
V, p. 73—81 ; PA VEL CHIHAIA, Un sculptor român din epoca brîncovenească : Lupu
Sărăţan, în «Revista Muzeelor», an. V, 1968, nr. 1, p. 17—22;' FLORENTINA
DUMITRESCU, Trăsături specilice ale sculpturii in lemn brincoveneşti, în voi.
Pagini de veche artă românească, II, Bucureşti 1972, p. 257—306.
B r o d e r i a . DINU G. GIURESCU, Broderiile de la Trei Ierarhi din Iaşi, în MMS, an.
XXXVI, 1960, nr. 3—4, p. 215—238.
M u z i c a b i s e r i c e a s c ă . GHEORGHE CIOBANU, Muz/ca bisericească la
români, în BOR, an. XC, 1972, nr. 1—2, p. 162—195 ; NICU MOLDOVEANU, Izvoare ale
cîntării psaltice In Biserica Ortodoxă Română. Manuscrise muzicale vechi
bizantine (greceşti, româneşti şi romăno-greceşti) din România pină la începutul
secolului al XlX-lea, în BOR, an. XCII, 1974, nr. 1—2, p. 131—280 (şi extras, 151 p.) ;
SEBASTIAN BARBU BUCUR, Manuscrise psaltice româneşti şi bilingve in notaţie
cucuzeliană în marile biblioteci din România, în BOR, an. XCIV, 1975, nr. 9— 12, p.
1005— 1038 + 22 anexe; SEBASTIAN BARBU BUCUR, Monumente muzicale. Filotei
sin Agăi Jipei — prima Psaltichie românească cunoscută pînă acum, în BOR, an.
LXXXVII, 1969/ nr. 9— 10, p. 1066—1075 (şi în Studii de Muzicologie, VI, Bucureşti,
1970, p. 99—134) ; SEBASTIAN BARBU BUCUR, Monumente muzicale în Biserica
Ortodoxă Română : Filotei sin Agăi Jipăi — Prima Psaltichie românească, în GB, an. XL,
1980, nr. 10— 12, p. 772—796, nr. 3—5, 1981, p. 475 — .510 şi BOR, an. XCIX, 1981, nr.
3—4, p. 370—406;. SEBASTIAN BARBU BUCUR, Filothei sin Agăi Jipei. Psaltichie
rumănească. I. Catavasier, Bucureşti, 1981, XV -f 514 p.; II. Anastasimatar,
Bucureşti, 1984, 344 p.; III. Stihirariul, Bucureşti, 1986, 484 p. ; SEBASTIAN BARBU
BUCUR, iovaşcu Vlahul «protopsaltul Curţii Ungrovlahieit şi epoca sa, în BOR, an.
CVI, 1988, nr. 7—8, p. 62—104.

16 — Istoria B O.R., voi. II

 XLV
PREOŢIMEA ORTODOXA ROMÂNA
ÎN SECOLUL AL XVII-LEA ŞI
ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA

in p u ţ i n e l e ştiri p e c a r e ni le o f e r ă iz v o a r e le is to r ic e , î n c e r c ă m
[ a c e m o s c u r t ă p r e z e n t a r e a s t ă r i i c u l t u r a l e , s o c i a l e şi m a t e r i a l e a
o ţilo r d e m ir în a c e a stă p erio a d ă.

Preoţim ea din Ţ ara Rom ânească şi Moldova. N u m ă r u l p r e o ţ i l o r d e s t u l

d e rid icat. A p ro a p e în fie c a re sat e x is ta u m a i m u lţi p re o ţi iia c o n i.
D e r e g u l ă , s l u j e a u î n d u m i n i c i şi s ă r b ă t o r i , î n z i l e d e b a t ă , c î n d
sa v îrşea u p o m e n ire a ce lo r răp o sa ţi, ia r în tim p u l p o s tu -r slu jea u
şi î n z i l e l e d e m i e r c u r i şi v i n e r i . î n sa tele cu m a i m u lţi ) ţ i şi
d i a c o n i , s l u j e a u p e r î n d , f i e c a r e c î t e o s ă p t ă m î n ă . C e i m a i I r s t ă şi
c a re se b u c u r a u d e m a i m u lt p re s tig iu în fa ţa c r e d in c io ş ilo r le au , d in
p a r te a ie ra rh u lu i lo c u lu i, d a ru l d u h o v n ic ie i. T o ţi tră ia u o fra n d ele
c r e d in c io ş ilo r p e n tru s lu jb e le p e c a re le să v îrş e a u , fie d se ric ă, fie p e
l a c a s e le a c e s to r a . T o ţi m u n c e a u la c î m p a lă tu r i d e l in c io ş i i lo r. U n ii
cu n o ştea u felu rite m e şte şu g u ri le g ate de n ev o ile ric ii (c o p işti,
t i p o g r a f i , z u g r a v i d e b i s e r i c i , l e g ă t o r i d e c ă r ţ i , p t o r i î n l e m n şi
p ia tră), sau c h ia r d in c e le rez erv ate , în tr-u n fel, ai m ir e n ilo r
(tîm p la ri, c ro ito ri etc). N u p u rta u h a in e p re o ţe şti ia le ,. ci se
î m b r ă c a u c a şi c e i l a l ţ i ţ ă r a n i , d e c a r e s e d e o s e b e a u • p r in b a r b ă
şi p l e t e .
D e şi av e a u , în g e n e ra l, p u ţin ă în v ă ţă tu ră , e ra u cei m a i b u n i în -
n ă t o r i a i p ă s t o r i ţ i l o r p e n t r u t o a t e n e v o i l e a c e s t o r a . D e p i l d ă , ei
c ta u fe lu rite ac te ju r id ic e (te s ta m e n te , foi d e z e stre, ac te d e a re -
c u m p ă r a r e , a c t e d e d o n a ţ i e e t c ) , s a u f i g u r a u c a m a r t o r i î n te a.
M u l t e d in tr e e le e r a u în tă r ite d e m it r o p o l itu l s a u d e e p i s c o p u l lu i.
N e în ţe le g e r ile m a i m ă ru n te d in tre să te n i erau , d e m u lte ori f e tate
şi j u d e c a t e d e p r e o ţ i .
 PREOŢIMEA ORTODOXA ROMANA (SEC. XVII) 243

N i v e l u l d e p r e g ă t i r e al p r e o ţ i l o r e r a d e s t u l d e s c ă z u t . C u n o ş t i n ţ e l e
lo r se r e d u c e a u la sc ris, citit, c în tă ri b is e ric e ş ti, r în d u ie lile tip ic o n a le
şi u n e l e î n v ă ţ ă t u r i d e c r e d i n ţ ă . D e ş i s l u j e a u î n s l a v o n e ş t e , p r e s u p u n e m
că p u ţ i n i d i n t r e e i c u n o ş t e a u t e m e i n i c a c e a s t ă l i m b ă , î n c î t c e i m a i
m u lţi în v ă ţa u r u g ă c iu n ile p e d e ro st. D in a c e a s tă c a u z ă a în c e p u t, în
a c e s t se co l, a c ţiu n e a d e tă lm ă c ir e în r o m â n e ş te a tip ic u lu i, ap o i a
c i t i r i t o r b i b l i c e şi a c î n t ă r i l o r . U n i i d i n t r e s l u j i t o r i i a l t a r u l u i s e p r e g ă -
t e a u î n f a m i l i e , î n c a z u l c î n d p r e o ţ i a « s e m o ş t e n e a » d i n t a t ă î n fiu .
P r o b a b i l p r e o ţ i i d i n o r a ş e şi c e i d e l a b i s e r i c i l e « d o m n e ş t i » a v e a u o
p re g ă tire m ai b u n ă , d o b în d ită în şc o lile m în ă stire şti de atu n ci sau
c h i a r î n ş c o l i l e s u p e r i o a r e î n f i i n ţ a t e d e d o m n i i ţ ă r ii ( C o l e g i u l d e l a
T r e i - I e r a r h i a l l u i V a s i l e L u p u , ş c o a l a s l a v o n ă şi C o l e g i u l g r e c o - l a t i n
d e la T îr g o v iş te , în tim p u l lu i M a te i B a s a r a b , A c a d e m i a d e la S fîn tu l
S a v a d in B u c u r e ş ti a lu i C o n s ta n ti n B r în c o v e a n u ) .
în p r iv in ţa stării s o c ia l e - m a t e r ia le a p r e o ţim ii, ştirile d o c u m e n ta r e
sîn t c e v a m a i b o g a te . D e la b u n în c e p u t se im p u n e c o n s ta ta r e a că
p r e o ţ i i d u c e a u a c e e a ş i v i a ţ ă g r e a c a şi p ă s t o r i ţ i i l o r , f i i n d s u p u ş i
a c e l o r a ş i î m p i l ă r i d in p a r t e a d r e g ă t o r i l o r şi a m a r i l o r p r o p r i e t a r i
d e p ăm în t.
E x i s t a u şi p r e o ţ i h i r o t o n i ţ i d i n t r e « r u m â n i » , m a i a l e s a p a r ţ i n ă t o r i
m în ă s tirilo r, a d ic ă d in tre o a m e n ii lip s iţi d e lib e rta te p e rs o n a lă , le g aţi
d e p ă m î n t şi a s e r v i ţ i i n t e r e s e l o r p r o p r i e t a r i l o r d e p ă m î n t . P r i n h i r o t o n i e ,
e i şi t o ţ i d e s c e n d e n ţ i i l o r s e e l i b e r a u d i n s t a r e a d e « r u m â n i » , p l ă t i n d
u n p r e ţ d e r ă s c u m p ă r a r e , f ie d în d în lo c a lţi « r u m â n i » , f ie o f e r in d
b u n u r i m a t e r i a l e (v ii c u i n v e n ta r u l lo r, v i t e m a ri, oi etc). L a î n c e p u t u l
s e c o lu lu i al X V I I I - le a , s -a o p r it h ir o to n ir e a « r u m â n ilo r » . A n tim
I v i r e a n u l s t a b i l e a , î n a l e s a l e C apete de p o r u n c ă ( T î r g o v i ş t e , 1 7 1 4 ) ,
că « r u m â n u l n e e r ta t d e s tă p în u - s ă u n u se p o a te n ic i, cu u n m ijlo c să
s e p r e o ţ e a s c ă , i a r d e -1 v a e r t a c u c a r t e , s ă s e p r e o ţ e a s c ă . C i d u p ă
p r e o ţi e , cîţi c o p i i v a f a c e , s ă n u m a i f ie v o l n i c n i m e n i s ă - i r u m â n e a s c ă ,
c ă sîn t slo b o zi» .
D a c ă m în ă s tirile se b u c u ra u d e m u ltă a te n ţie d in p a rte a d o m n ilo r
c e lo r d o u ă ţă ri, a c o r d î n d u - l i - s e a tîte a d a n ii, n u se p o a t e s p u n e a c e la ş i
lu c ru d e s p re p re o ţii d e m ir. C ei d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă e ra u în d a to r a ţi
la a n u m ite im p o z ite (d ăjd ii), p e n tru s lu jb a lo r (u n fel d e « im p o z ite
p r o fe s io n a le » ), p e care, d e re g u lă , le p lă te a u s e p a ra t d e re stu l lo c u i -
t o r i l o r . A c e s t l u c r u r e z u l t ă , b u n ă o a r ă , d i n t r - u n h r i s o v d i n 15 i u n i e
1629, p rin c a re A le x a n d r u Ilia ş c e d a c a « m e rtic » E p is c o p ie i B u z ă u lu i
to a te d ă rile p e c a re le p lă te a u c ă tre v is tie r ia d o m n e a s c ă p re o ţii d in
a c e a e p a r h i e , d u p ă c u m « a u f o s t d a t şi d e a l ţ i d o m n i » . D i n a c e s t a c t
se c o n s ta tă c ă p re o ţii d e la o ra şe p lă te a u d o i g a lb e n i a n u a l, d ia c o n ii
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

g a l b e n şi j u m ă t a t e , i a r « p o p i i d e ţ a r ă » p l ă t e a u n u m a i j u m ă t a t e
d ările c e lo r d e la oraşe.
L a 23 iu lie 1631, L e o n V o d ă T o m ş a a d a t u ri h riso v în ac elaşi
s, p e n t r u p r e o ţ i i d i n e p a r h i a B u z ă u l u i , p r e c i z î n d , î n p l u s , c ă e r a u
tiţi d e o s e r ie d e i m p o z ite . î n s c h i m b u l a c e s t o r s c u tir i, p r e o ţi i e r a u
a t o r a ţ i « a p ă z i s f i n t e l e b i s e r i c i c u s l u j b ă şi c u p r a v i l ă d u m n e z e -
: ă şi î n z i ş i î n n o a p t e , s ă s e r o a g e p e n t r u s ă n ă t a t e a d o m n u l u i » ,
şi « p e n t r u t o a t ă c r e ş t i n ă t a t e a » . D e c i , d ă r i l e p r e o ţ i l o r e r a u d e s t u l
r e d u s e în c o m p a r a ţie cu a lte c a te g o rii so c iale. P ro b a b il p re o ţii d in
r i n s u l M i t r o p o l i e i şi a l E p i s c o p i e i R î m n i c u l u i s e b u c u r a u d e a c e -
re g im . P re o ţii d e la b is e ric a cu rţii d o m n e ş ti d in B u c u re ş ti a v e a u
re g im sp e c ia l, fiin d sc u tiţi de to a te d ă rile c ă tre v is tie rie . D a r în
i c a re au u rm a t, d ă rile p re o ţilo r au în c e p u t să c re a sc ă , m a i ales
tim p u l d o m n ie i lu i M a te i B a s a r a b , c a ra c te riz a tă , d e altfel, p r in tr - o
alita te fo a rte aspră.
S tarea g re a a p re o ţilo r este re le v a tă în c u v in te p lin e de d u io şie -
u n h ris o v d a t p re o ţilo r d in e p a rh ia R îm n ic u lu i de G rig o rie G h ic a
15 a p r i l i e 1 6 7 3 . Ţ i n î n d s e a m a d e a c e a s t ă s t a r e g r e a a l o r , c î t şi
f a p t u l c ă « p î n ă şi p ă g î n i i ( t u r c i i , n . n . ) f a c c i n s t e p r e o ţ i l o r şi " î n d i -
t ă t o r i l o r l e g i i l o r şi l e f a c m u l t ă m i l ă şi c i n s t e , c u m s ă c u v i n e » ,
a n u l , î m p r e u n ă c u m i t r o p o l i t u l V a r l a a m , c u e p i s c o p i i Ş t e f a n al R î m -
i l u i , G r i g o r i e a l B u z ă u l u i şi D a n i i l a l S t r e h a i e i şi c u m a r i i d r e g ă -
a u h o tă rît ca d e - a c u m în a in te p re o ţii d in e p a rh ia R îm n ic u lu i să
o b lig a ţi să p lă te a s c ă v is tie rie i cîte 7 5 0 d e g a lb e n i an u a l, p re c u m
> altă su m ă d e b a n i — n e p re c iz a tă — la în n o ire a d o m n ie i, fiin d
t i t e d e m a i m u l t e d ă r i. A c e l e a ş i s c u t i r i le - a a c o r d a t şi G h e o r g h e
:a V o d ă , l a 2 m a r t i e 1 6 7 4 . î n h r i s o v u l a c e s t u i d o m n , s e p r e v e d e a c a
o ţii d in e p a r h ia R î m n ic u lu i să p lă te a s c ă o d a r e a n u a lă d e 7 5 0 d e
ae n i, cei d e la B u z ă u 5 0 0 , ce i d in n o u a e p a r h ie a S tre h a ie i 150
sp r.e cei d in c u p rin s u l M itro p o lie i n u se s p u n e a n im ic ). D a r a c e s te
sc u tiri n - a u f o s t în to t d e a im a re s p e c ta te , lu c ru c o n s ta ta t le Ş e r b a n
C a n ta c u z in o , care, la 23 iu n ie 1682, h o tă ra ca p re o ţii a c u m
î n a i n t e s ă d e a n u m a i l a h a r a c i u b i r u l d i r e p t u ş i s a m a c e a e şi l a
în o ir e a d o m n ii p o c lo n u l le g iu it» .
F is c a lit a te a e x c e s iv ă d in tim p u l lu i C o n s ta n ti n B r î n c o v e a n u a a v u t
l ă r i şi a s u p r a p r e o ţ i m i i . D i n Condica vistieriei d i n a c e a v r e m e a f l ă m
p re o ţii p lă te a u dări fo a rte n u m e r o a s e . în u r m a p lîn g e r ilo r p e ca re
ÎU a d r e s a t d o m n u l u i , a c e s t a a h o t ă r î t , î n 1 6 9 8 , s ă a c o r d e p r e o ţ i l o r ,
ru p to a re » p e n tru « c a să n u fie su p ă ra ţi în to a tă v r e m e a cu d ăjd ii,
r î n d c u ţ a r a » . D r e p t a c e e a , li s e i m p u n e a d i n n o u d o a r p l a t a u n o r
i g l o b a l e : 7 0 0 0 d e g a l b e n i p r e o ţ i i şi d i a c o n i i d i n c u p r i n s u l M i t r o -
p o l i e i , 2 8 0 0 c e i d i n e p a r h i a R î m n i c u l u i şi 2 0 0 0 c e i d i n e p a r h i a B u z ă u -
lu i. O b s e r v ă m d e c i o c r e ş te r e e n o r m ă a d ă r il o r f a ţă d e c e le d in 1 6 7 3 .
In a fa ră de ac e a sta , p re o ţii m a i p lă te a u n u m e ro a s e dări p e a v e re a
p e r s o n a l ă , c a şi r e s t u l c o n t r i b u a b i l i l o r . T o t u ş i , l a u n e l e d i n a c e s t e
dări p e av ere, p reo ţii se b u c u ra u d e a n u m ite re d u c e ri, în c o m p a ra ţie
cu restu l lo c u ito rilo r.
D in c a u z a ac estu i a s p ru re g im fiscal a p lic a t p re o ţilo r, Ş te fa n V o d ă
C a n ta c u z in o , la s c u rt.tim p d u p ă ce a a ju n s d o m n , a d a t u n h ris o v , la
2 7 a p r i l i e 1 7 1 4 , p r i n c a r e a c o r d a t u t u r o r p r e o ţ i l o r şi d i a c o n i l o r s c u -
t i r e « d e t o a t e d ă j d i i l e » . D e - a c u m î n a i n t e , ei u r m a u s ă p l ă t e a s c ă n u m a i
« p lo c o n u l» m it r o p o l itu lu i s a u al e p i s c o p u l u i e p a r h io t, c îte u n g a l ­
b e n p e an.
D i n h r i s o v u l l u i G r i g o r i e G h i c a m e n ţ i o n a t m a i s u s , c u n o a ş t e m şi
o b lig a ţiile c re d in c io ş ilo r fa ţă de p reo ţii p a ro h i : « să -i fa c ă c la c ă cu
p lu g u l d e to a m n ă o zi, d e p r im ă v a r ă o zi, la s e c e re o zi, la c o a s ă
o zi» . C e i c a re n u p u te a u f a c e a c e s te p a tru z ile d e c la c ă p e an, p r e ­
c u m şi « f i e ş t e c a r e m a h a l a g i u » , d e c i c r e d i n c i o ş i i d i n o r a ş e , e r a u d a t o r i
s ă d e a p r e o t u l u i c î t e u n « o b r o c » d e g r î u d e p a t r u o c a l e ( c . 8 0 1 ).
î n M o l d o v a , r e g i m u l f is c a l al p r e o ţ i l o r e r a a s e m ă n ă t o r c u al c e -
lo r d in M u n te n ia . F iin d su p u şi la fe lu rite d ări c ă tre v is tie rie , u n ii
d in tr e d o m n ii ţă rii au a c o r d a t s c u tiri în tr e g u lu i cler. D e p ild ă , la
8 i u l i e 1 6 3 2 , A l e x a n d r u V o d ă I lia ş , a c u m d o m n al M o l d o v e i , a h o -
t ă r î t , î m p r e u n ă c u c e i p a t r u v l ă d i c i şi c u b o i e r i i d i n s f a t u l d o m n e s c
c a « s ă fie c in u l p re o ţe s c s lo b o d d e to a te n e v o ile » , s c u tin d « p e to ţi
p re o ţii d in to a tă ţa ra - n o a s tră M o ld o v a , d e to a te d ă rile cîte a u fo s t
asu p ra lo r p în ă acum ».
D a r a c e s te u şu ră ri d e dări n -a u fo st re sp e c ta te de d o m n ii u r m ă -
to ri, f a p t c a re 1 -a d e te r m in a t p e C o n s ta n tin C a n te m ir, în 16 9 1 , să f i­
x e z e o d a r e a n u a l ă d e d o i u g h i p e n t r u f i e c a r e p r e o t şi a l ţ i d o i u g h i
la în n o ire a d o m n ie i.
O s i t u a ţ i e m a i b u n ă a v e a u c a şi î n M u n t e n i a p r e o ţ i i d e l a b i s e r i -
c ile d o m n e ş ti c a r e a u p r im it, î n r e p e ta te r în d u ri, sc u tiri d e d ări.
I n a f a r a d ă r i l o r c ă t r e d o m n i t o r , p r e o ţ i i p l ă t e a u a n u m i t e t a x e şi
c ă t r e c h i r i a r h u l l o c u l u i . î n D e sc rierea M old o vei, D i m i t r i e C a n t e m i r
n o t a c ă m i t r o p o l i t u l ( p r o b a b i l şi c e i t r e i e p i s c o p i s u f r a g a n i ) p r i m e a
a n u a l, d e la f ie c a r e p r e o t d in e p a r h ia sa, « d o u ă s u te d e a s p ri c a
d a j d i e şi o p i e l e d e v u l p e s a u j d e r » .
A b a terile clerului, d e o r i c e n a t u r ă a r f i f o s t , e r a u j u d e c a t e d e
c h i r i a r h u l l o c u l u i , şi n u d e d r e g ă t o r i i d o m n e ş t i . A s t f e l , l a 2 4 f e b r u a r i e
1 6 4 9 , d e c i î n t i m p u l l u i V a s i l e L u p u , s - a h o t ă r î t , î n s f a t u l d o m n e s c al
M o ld o v e i, ca fie c a re ch iriarh să ju d e c e în e p a rh ia sa p e călu g ări,
 A 1KC.1A

g ă r i ţ e , p r e o ţ i şi d i a c o n i , i a r p e e p i s c o p i s ă - i j u d e c e m i t r o p o l i t u l .
;ă m în tu l lu i V a s ile L u p u p r iv in d n e a m e s te c u l a u to rită ţii c iv ile în
c a tă s lu j ito r ilo r B i s e r ic ii a f o s t î n t ă r i t şî d e G h e o r g h e G h i c a în
şi d e Ş t e f ă n i ţ ă L u p u î n 1 6 5 9 , î n a f a r ă d e c r i m a d e o m o r , c a r e i
să fie ju d e c a tă în D iv a n . A lte h ris o a v e d o m n e ş ti, m a i tîrz ii,
esc a c e s te disp o ziţii.
R în d u ie lile re sp e c tiv e s-au p ă s tra t m u lt tim p , căci D im itrie C a n -
r sc ria în D escrierea M oldovei c ă « p e n t r u g r e ş e l i m a i m i c i f i e c a r e
e d e p s e ş te d e că tre m a i m a re le său : d ia c o n u l d e p reo t, p re o tu l de
s p o p , i e r o m o n a h u l şi c ă l u g ă r u l d e e g u m e n s a u a r h i m a n d r i t , p r o -
p u i, egum enul şi a r h i m a n d r i t u l de ep isco p , ep isco p u l de m itro -
m itro p o litu l de d o m n ... P e n tr u g reşe li m ai m ari, care treb u ie
p s ite sau cu m o a rte a ori cu lu a re a p re o ţie i, n u m a i p re o ţii, ie ro -
a h ii s a u c ă lu g ă r ii s ta u s u b j u d e c a t a e p i s c o p i l o r lo r. I a r s ta re ţu l,
n a n d r i ţ i i şi a r h i e r e i i n u s e p o t p e d e p s i d e c î t d e c ă t r e d o m n » ,
ui că în se c o lu l u rm ă to r c u n o a ş te m n u m e ro ş i p re o ţi c a te risiţi,
fi d e la s lu jb ă , « p u ş i la o p r e a lă » î n c îte o m î n ă s t i r e , n e f a c e să
em c ă şi î n p e r i o a d a d e c a r e n e o c u p ă m se a p lic a u a c e le a şi
>pse. U n rol în se m n a t în v ia ţa b ise rice asc ă de atu n ci aveau
pro to p o p ii,
u n u l sau c h ia r m ai m u lţi în fie c a re ju d e ţ. E i era u o a m e n ii de
îd e r e ai ie r a r h u lu i lo c u lu i, p e c a r e - 1 i n f o r m a u d e c e le c e se p e -
în e p a rh ie ş i- 1 aju tau în ad m in istraţie. E i re c o m a n d a u c a n d id a ţi
iro to n ie , c e re a u d is p e n s e d e c ă să to rii în g ra d e d e ru d e n ie sa u
;a u m ă rtu rii în c a z u r i d e d iv o rţ, s ă v îrş e a u a n c h e te în p a r o h ii,
cau a b a te rile cleru lu i în su b o rd in e, în n u m e le c h iriarh u lu i, fig u -
c a m a r t o r i î n f e l u r i t e a c t e j u r i d i c e etc.
O p a rte d in a c e s te a trib u ţii le r e v e n e a u d a to rită f a p tu lu i că p e
ci m i t r o p o l i ţ i i şi e p i s c o p i i e p a r h i o ţ i e r a u a c e i a c a r e p r o n u n ţ a u
i n ţ e d e d i v o r ţ , d ă d e a u d i s p e n s e d e c ă s ă t o r i e şi p e d e p s e a u p e c e i
tră ia u în c o n c u b in a j. T re b u ie să m e n ţio n ă m că m itro p o liţii —
> r i şi e p i s c o p i i — e r a u î n s ă r c i n a ţ i a d e s e o r i d e d o m n i i ţ ă r i i c u
c a r e a u n o r p r o c e s e c i v i l e şi p e n a l e ( d e m o ş t e n i r e , p r o p r i e t a t e ,
u c id e r i etc), d e c i a v e a u a trib u ţii ju d e c ă t o r e ş t i f o a r te la rg i.

P re o ţim e a ortodoxă din Transilvania. Ş tirile d e s p r e p re o ţii r o m â n i

le n i sîn t c e v a m a i b o g a te . A v e m şi c î t e v a r e f e r i n ţ e a l e u n o r
n i a s u p r a lo r . D e p i l d ă , u n g e r m a n c a r e a f o s t u n t i m p î n s e r v i -
d o m n ito ru lu i G h e o rg h e Ş te fa n al M o l d o v e i — p r i b e g i t şi p r i n
L S ilv an ia — s c r i a c ă « p r e o ţ i i s î n t l a f e l c u p o p o r u l , c a p o r t şi c a
o d ă r i e ţ ă r ă n e a s c ă ,• î n t r e e i şi o a m e n i i d e r î n d n u e s t e a l t ă d e o -
 s e b i r e d e c î t a c e e a c ă ş t i u s ă c i t e a s c ă şi s ă s c r i e ş i c ă p o a r t ă p ă r u l
lu n g , p e c în d o a m e n ii d e rîn d se tu n d » . Ia r în 1702, ie z u itu l A n d re a s
F re y b e r g e r sc ria : « p reo ţii p o p o ru lu i sau p a ro h ii slu je sc L itu rg h ia în
d u m i n e c i şi î n z i l e l e d e s ă r b ă t o r i , d a r n i c i o d a t ă î n z i l e l e s ă p t ă -
m în ii. E i se o c u p ă cu lu c ru l c îm p u lu i : ară, g ră p e a z ă , se ce ră , tre ie ră
g r î u l , c a şi c e i l a l ţ i ţ ă r a n i ; g ă s e ş t i c î t e ş a s e p r e o ţ i î n s a t e l e m a i m a r i . . .
c a îm b r ă c ă m in te n u se d e o s e b e s c d e c e ila lţi ţă ra n i... L a a d u n ă ri n u
ţin d e lo c c u v în tă r i c o m p u s e d u p ă p u te r e a lo r. I a r î n z ile le d e s ă r b ă -
t o r i şi d u m i n i c a , d u p ă c e s - a " t e r m i n a t L i t u r g h i a , p r e d i c ă d i n t r - o c a r t e
v e c h e ( C a z a n i a ) şi n u p r o n u n ţ ă n i c i c e n u e c u p r i n s î n e a » .
N u m ă ru l p r e o ţilo r e ra d e stu l d e rid ic a t. U n e le sa te a v e a u m a i
m u lţi p re o ţi (în 1 6 9 1 , a d u n a r e a c o m ita tu lu i M a r a m u r e ş h o tă r a să n u
f i e m a i m u l t d e d o i p r e o ţ i î n t r - u n s a t ) . U n i i d i n e i a v e . a u şi a l t e
în d e le tn ic iri : d ie ci (c în tă re ţi), c o p işti d e m a n u s c ris e , z u g ra v i d e b is e -
r i c i şi d e i c o a n e , l e g ă t o r i d e c ă r ţ i .
D e o b ic e i, p r e o ţia se m o ş te n e a d in ta tă în fiu , în c ît o p a ro h ie
e ra p ă s to rită , p o a te su te d e an i, d e p re o ţi d in a c e e a ş i f a m ilie (a d e -
v ă ra te « d in a s tii» p re o ţe ş ti se p o t u rm ă ri în s ă în s e c o le le X V I I I — X X ).
I n a c e s t e c a z u r i , t a t ă l e r a şi d a s c ă l u l f i u l u i c a r e s e p r e g ă t e a s ă - i
u r m e z e la altar.
In g e n e r e , n i v e lu l d e p r e g ă t i r e al p r e o ţ i l o r e r a f o a r t e s c ă z u t. In
sin o d u l c o n v o c a t d e m itro p o litu l A ta n a s ie A n g h e l la A lb a Iu lia, în
s e p t e m b r i e 1 7 0 0 , s - a h o tă r ît, î n t r e a lte le : « D ie c ii c a r e v r e a u s ă se
p r e o ţ e a s c ă s ă a i b ă c a r t e d e l a p r o t o p o p şi s ă ş t i e P s a l t i r e a d e î n ţ e l e s
şi g l a s u r i l e şi t o a t e t a i n e l e B i s e r i c i i şi p î n ă n u v a fi l a M i t r o p o l i e
4 0 d e z i l e , p î n ă a t u n c i v l ă d i c a s ă n u -1 p r e o ţ e a s c ă ; şi p o p o r s ă - i
c a u te p ro to p o p u l, c ă ru ia să-i d e a o p ie le d e v u lp e » .
C a n d id a ţii la p re o ţie se p re g ă te a u , d e o b ic ei, în c a s e le p ă rin te şti,
d a c ă p r o v e n e a u d in fa m ilii p re o ţe ş ti, sa u la u n e le d in m o d e s te le
s c h i t u r i şi m î n ă s t i r i ' d i n T r a n s i l v a n i a . A l ţ i i s e p r e g ă t e a u c h i a r şi î n
ş c o l i l e m î n ă s t i r e ş t i d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi M o l d o v a . S e p a r e c ă
e r a u a n g a j a ţ i u n e o r i şi c ă l u g ă r i d e p e s t e m u n ţ i c a r e p r e g ă t e a u p e
v i i t o r i i p r e o ţ i . I n 1 6 8 5 « p o p a L u p u l şi c u f r a t e l e n o s t r u c u p r o t o p o p u l
d i n M o i s e i » ( M a r a m u r e ş ) s c r i a u b i s t r i ţ e n i l o r d e s p r e « u n c ă l u g ă r a ş al
n o s t r u c e n e e s t e d a s c ă l şi ş e a d e î n c a s a n o a s t r ă d e n e î n v a ţ ă u n
fe c io r a l n o stru c e este p o p ă » . î n s e a m n ă c ă î ş i c o m p l e t a p r e g ă t i r e a
d u p ă h iro to n ie . A lţii se p re g ă te a u în şc o lile în fiin ţa te d e a u to rită ţile
d e sta t c a lv in e , la A lb a Iu lia , L u g o j, C a ra n s e b e ş , H a ţe g , H u n e d o a r a
şi F ă g ă r a ş .
E x i s t a u î n s ă şi p r e o ţ i c u o c u l t u r ă m a i a l e a s ă , c u m e r a u c e i d e
la b is e r ic a S fîn tu l N ic o la e d in Ş c h e ii B r a ş o v u lu i, c a re a v e a u p o s ib i -
 să în v e ţe în şc o a la acelei b ise ric i, re o rg a n iz a tă în 1597 de
o p u l c ă r tu r a r M ih a i, c o la b o r a to r u l lu i C o re s i. U n u l d in a c e ştia ,
o p u l V a s i l e ( f 1 6 5 9 ) , a s c r i s o C ronică a b i s e r i c i i l a c a r e s l u j i s e ,
i şi î n s e c o l e l e a n t e r i o a r e , p r e o ţ i i şi m a i a l e s p r o t o p o p i i d e l a
a S fîn tu l N ic o la e d in Ş ch eii B ra ş o v u lu i a v e a u o situ a ţie cu
le o s e b ită fa ţă d e restu l p re o ţilo r ro m â n i d in T ra n silv a n ia , a v în d
j ă t i r e ş c o l a r ă m u l t m a i t e m e i n i c ă . E r a u f o l o s i ţ i şi a c u m c a
sri la c e t a t e » , f i i n d t r i m i ş i a d e s e o r i î n s o lii l a d o m n i i r o m â n i
te m u n ţi.
im e ro ş i p reo ţi d e m ir — m a i ales d in B ih o r — era u co p işti de
c r i s e . A m p o m e n i t şi î n a l t e c a p i t o l e p e p r e o ţ i i : G r i g o r i e d i n
i ( s f î r ş i t u l s e c . X V I — î n c e p u t u l s e c . X v I i ), I o a n d i n S î n p e t r u l
o a r e i , F l o r e d i n C r i ş t e l e c , I o a n şi G i u r g i u d i n L u n c a S p r i e , U r s
) t i g l e t , P a t r u d i n T i n ă u d ş . a . U n p r e o t c ă r t u r a r a f o s t şi p r o t o -
I o a n Z o b a d i n V i n ţ , c a r e a t r a d u s şi t i p ă r i t l a A l b a I u l i a f e l u -
:r ă r i m o r a l i z a t o a r e , c ă r ţ i d e p r e d i c i şi d e s l u j b ă , ţ i p r e o ţ i e r a u
z u g r a v i d e b i s e r i c i şi d e i c o a n e . P o m e n i m , d e p e p r e o t u l
L u c a d in I c lo d u l M a re , în p ă r ţile D e ju lu i, c a re a o ic o a n ă a
M a ic ii D o m n u lu i, a ju n s ă în m în ă s tire a N ic u la , u n d e m it
fă c ă to a re d e m in u n i.
n c e rc e ta re a fe lu rite lo r m ă rtu rii ale v re m ii, n e p u te m fa c e o
t e şi a s u p r a vieţii religios-m orale a p r e o ţ i l o r t r a n s i l v ă n e n i . F a p -
ei e r a u a l e ş i d e c r e d i n c i o ş i , d i n m i j l o c u l l o r , şi e r a u r e c o -
ţi l a h i r o t o n i e n u a t î t p e n t r u î n v ă ţ ă t u r a l o r , c î t m a i c u s e a m ă
v ia ţa lo r c u ra tă , p e n tr u în s u ş ir i le lo r s u f le te ş ti, e s te u n in -
că p re o ţii n o ştri de a c u m tre i v e a c u ri a v e a u o v ia ţă m o ra lă
D a r ă . T r ă i n d î n p o s t şi r u g ă c i u n e , f e r i n d u - s e d e a b a t e r i d e n a -
îo ra lă , d în d o c re ş te re s ă n ă to a s ă n u m e ro ş ilo r lo r co p ii, p reo ţii
ă d a tă p u t e a u fi c u a d e v ă r a t o p i l d ă v r e d n i c ă d e u r m a t p e n t r u
iţii lo r. N e p u t î n d p r o p o v ă d u i a d e v ă r u r i l e e v a n g h e l i c e p r i n « c u -
d in lip s a u n e i p re g ă tiri c o r e s p u n z ă to a r e , ei « p r e d ic a u » c r e d in - r
p r i n f a p t ă , a d i c ă p r i n î n s u ş i e x e m p l u l v i e ţ i i şi a c t i v i t ă ţ i i l o r
a m i l i i l o r lo r. P o a t e to c m a i a c e a s t ă v i a ţ ă d u h o v n i c e a s c ă î n a l t ă
r i ţ i l o r şi d i s p r e ţ u i ţ i l o r « p o p i v a l a h i » f ă c e a p e m u l ţ i c r e d i n -
a p a r ţ i n ă t o r i c o n f e s i u n i l o r « r e c e p te » , s ă s o li c it e r u g ă c i u n i l e lo r,
d e c a re se p lîn g e a u a d e s e o ri a u to rită ţile d e sta t sau re p r e z e n -
:e lo r « trei n a ţiu n i» .
e o ţ i i s l u j e a u î n d u m i n i c i şi s ă r b ă t o r i , i a r î n p o s t u r i l e m a r i o b i ş -
s ă s l u j e a s c ă şi î n z i l e l e d e m i e r c u r i şi v i n e r i . N u m ă r u l s ă r b ă -
era d e stu l de rid ic a t, d u p ă c u m a flă m d in h o tă rîrile sin o d u lu i
-at d e m itro p o litu l D o so fte i, în 1627. D e s ig u r n u m ă ru l e x a g e ra t
a l s ă r b ă t o r i l o r a v e a şi o e x p l i c a ţ i e d e o r d i n s o c i a l , u r m ă r i n d u - s e r e ­
d u c e re a n u m ă ru lu i z ile lo r de ro b o tă . în so b o ru l c o n v o c a t de m itro -
p o litu l S a v a B ra n c o v ic i în 1675, se h o tă ra ca p re o ţii « d e p e la o ra şe
şi d e p e l a b i s e r i c i u n d e s u n t m a i c u d o b î n d ă ş i p l a t a li s e d ă m a i
b u n ă » , să s lu je a s c ă z iln ic ; c e ila lţi p re o ţi e ra u o b lig a ţi să s lu je a s c ă în
z i l e l e d e d u m i n i c ă , m i e r c u r i şi v i n e r i , î n s ă r b ă t o r i , i a r î n t i m p u l p o s -
tu r ilo r ziln ic .
U n ii p reo ţi, cu o s itu a ţie m a te ria lă m a i b u n ă , e ra u ctito ri d e lă c a -
şuri sfin te . D e p ild ă , v e c h e a b is e r ic ă d in H u n e d o a r a (s e c o lu l X V ) a
f o s t r e f ă c u t ă î n 1 6 3 4 « c u o s t e n e a l a şi î m p r e u n ă c u t o a t ă c h e l t u i a l a
p ro to p o p u lu i Ianăşi o t H in id o a ra i p ro to p o p N ic o la e I V asilie sn ă p r o ­
t o p o p I a n ă ş i i S t a ţ i e g i n e r i - s a u şi c u m i l a a m u l ţ i n e g u ţ ă t o r i . . . » . I a r
b is e ric a d in C iu la M a re , d e lîn g ă H a ţe g , a fo st rid ic ată , în 1680, p rin
o s t e n e a l a şi c h e l t u i a l a p r o t o p o p u l u i I o a n M u n t e a n d i n T u ş t e a .
N u m e r o a s e le b ise rici d in to t cu p rin su l T ra n silv an ie i, B a n a tu lu i, B i ­
h o r u l u i şi M a r a m u r e ş u l u i , d u r a t e d i n - l e m n , d u p ă p o s i b i l i t ă ţ i l e m a t e ­
r i a l e a l e c r e d i n c i o ş i l o r , e r a u d e s i g u r r i d i c a t e d i n î n d e m n u l şi c u p u r -
ta r e a d e g r ijă a s m e r i ţilo r lo r slu jito ri. I a r p o d o a b e l e lo r, în d e o s e b i
« ş t e r g a r e l e r o m â n e ş t i » , a f l a t e şi a z i î n m u l t e b i s e r i c i d e s a t d i n T r a n -
s i l v a n i a , f ă r ă î n d o i a l ă c ă e r a u l u c r a t e şi d e m î n a p r e o t e s e l o r . C ă r ţ i l e
d e s lu jb ă era u p ro c u ra te u n e o ri d e p re o ţi ca re fă c e a u cîte u n d ru m
l u n g şi o b o s i t o r p î n ă l a R î m n i c , B u c u r e ş t i s a u a l t e c e n t r e e p a r h i a l e
ex tracarp atice.
E s t e a d e v ă r a t c ă s e c u n o s c şi a b a t e r i d i s c i p l i n a r e a l e p r e o ţ i l o r .
D a r c o n d u c e r e a B i s e r i c i i — m i t r o p o l i t u l şi s o b o r u l m a r e — a u l u a t
m ă s u ri, în c îte v a rîn d u ri, p e n tru în d r e p ta r e a rău lu i. D e p ild ă , so b o ru l
c o n v o c a t de m itro p o litu l D o so ftei la A lb a Iu lia la 4 iu n ie 1627 lu a
fe lu rite m ă su ri p e n tru rid ic a re a v ie ţii m o ra le a c le ru lu i ro m ân . în tre
altele, se p re v e d e a u p e d e p s e în b a n i (« g lo a b e » ) p e n tru p re o ţii ca re
n u -şi în d e p lin e a u cu c o n ş tiin c io z ita te în d a to ririle lo r sa u n u a v e a u ce le
tre b u ito a re p e n tru s ă v îrş ire a slu jb elo r.
P e ste o ju m ă ta te de v eac, în 1675, cîn d m itro p o litu l S av a B r a n ­
c o v ici a c o n v o c a t în so b o r la A lb a Iu lia p e to ţi ju ra ţii sc a u n u lu i
m i t r o p o l i t a n şi p e p r o t o p o p i i e p a r h i e i , s - a u l u a t n o i m ă s u r i p e n t r u
î n t ă r i r e a v i e ţ i i r e l i g i o s - m o r a l e a c l e r u l u i şi a c r e d i n c i o ş i l o r ( î n l ă t u -
ra re a s u p e rs tiţiilo r, m ă s u ri d is c ip lin a re p e n tru p re o ţi, m ă s u ri p riv i -
to a r e la s ă v îr ş ir e a s lu jb e lo r etc).
C u n o a ş te m c a z u ri d e a b a te ri d is c ip lin a re ju d e c a te d e în şişi m itro -
p o liţii d in A lb a Iu lia. D e p ild ă , în 1 6 0 6 , m itro p o litu l T e o c tis t, îm -
p r e u n ă c u L u c a al U n g r o v l a h i e i a u î n l ă t u r a t d in s l u j b ă p e p r e o tu l
N e a g o s la v d e la b is e r ic a S fîn tu l N ic o la e d in Ş c h e i ( o rig in a r în s ă d in
 R o m â n e a s c ă ) , î n v i n u i t d e « n e c u v i i n ţ ă şi m î n d r i e » . D i n Isto ria
icii Slîntul Nicolae din Şchei, s c r i s ă d e p r o t o p o p u l R a d u T e m p e a II,
a şte rn fe lu rite n e în ţe le g e ri ale p re o ţilo r d e a c o lo , ju d e c a te to t d e
p o liţii d in A lb a Iu lia . U n ii e ra u r e c ă s ă to riţi, d a t f iin d f a p tu l că
sin o d » c a lv in ţin u t la A iu d în 1569 a a d m is c ă s ă to ria a d o u a a
ilo r ro m â n i. L a d o r in ţa lu i M ih a i V ite a z u l, D ie t a T ra n s ilv a n ie i,
a c a tă la A lb a Iu lia în iu lie 1 6 0 0 , a lu a t m ă s u ri îm p o tr iv a
u n o r . d e p reo ţi. D a r, a c e s te a era u ca zu ri iz o late, căci m a jo rita te a
preo-
a şa c u m am sp u s m a i sus, d u c e a u o v ia ţă m o r a lă s u p e rio a ră ,
d s l u j i d r e p t p i l d ă d e u r m a t p e n t r u c r e d i n c i o ş i i l o r . - n t î l n i m şi
în cu rsu l ac estu i seco l p reo ţi ca re au p a rtic ip a t la irile
p o p o r u l u i r o m â n p e n t r u d r e p t a t e s o c i a l ă şi î m p o t r i v a a s u -
o to m a n e . D e p ild ă , p ro to p o p u l S im io n B ra n c o v ic i d in In e u —
• u i . m i t r o p o l i t al A r d e a l u l u i — s - a r i d i c a t a d e s e o r i î m p o t r i v a t u r -
c a r e s t ă p î n e a u p e a tu n c i p ă r ţi le v e s t i c e a le R o m â n i e i d e azi, î n c ît
ia s p u n e a u d e s p r e el c ă « z iu a e p re o t, ia r n o a p t e a v r ă jm a ş în a r -
ji s tr ic ă to r d e p a c e » . în 1 6 5 9 se în r o la s e în o a s te a p rin c ip e lu i
r g h e R â k â c z y II, î m p o t r i v a t u r c i l o r , p r e o t u l G h e o r g h e d i n C i u r i l a ,
u n ţii A p u se n i, în fru n te a u n e i c e te d e 6 0 0 d e o a m e n i. D u p ă ce
ita t îm p o triv a tu rc ilo r la D e v a , H u n e d o a ra , B a ia d e C riş, B e iu ş,
s a , Z l a t n a şi î n a l t e p ă r ţ i , a f o s t p r i n s , c h i n u i t şi t r a s î n ţ e a p ă
g ă r a ş . 'tarea so cial-m aterială a p r e o ţ i l o r t r a n s i l v ă n e n i e r a m u l t
m ai grea
a f r a ţ i l o r l o r d i n M u n t e n i a şi M o l d o v a . D e c e l e m a i m u l t e o r i ,
i u i o b a g i c a şi p ă s t o r i ţ i i l o r , î n d u r î n d î m p r e u n ă a c e l e a ş i î m p i l ă r i
a r t e a p r o p r i e t a r i l o r d e p ă m î n t , s t r ă i n i d e l e g e a şi d e l i m b a l o r .
d in ei e r a u o b lig a ţi să f a c ă r o b o tă , a d i c ă să l u c r e z e c u b r a ţe le
v ite le pe m o şia p ro p rie ta ru lu i lo c a l sau să-i dea un
« o n o ra r» , ; b a n i, fie în n a tu ră (p iei d e v u lp e , c e a ră etc). în
a c e l a ş i t i m p , i o b l i g a ţ i i şi c ă t r e f i s c , d e c i c ă t r e v i s t i e r i a
p r in c ip a tu lu i, alţii c o n d u c e r e a m a rilo r o ra ş e (F ă g ă ra ş, B ra ş o v ,
e t c ) . L c e a s t a t r i s t ă s t a r e d e l u c r u r i , p e n t r u p r e o ţ i şi c r e d i n c i o ş i
d e o - f ă , a a v u t şi o p a r t e p o z i t i v ă , î n s e n s u l c ă î n t r e ei s - a
f o r m a t n să le g ă tu ră su fletea scă , în c ît — sp re d e o s e b ire de
p reo ţii c o n -lilo r « re c e p te » — p re o tu l r o m â n e ra id e n tif ic a t
î n t r u t o t u l c u ic i o ş i i să i, a t ît l a b u c u r i i , d a r m a i a l e s l a n e c a z u r i .
O am elio ra re iu lu i lo r s-a f ă c u t a b ia în tim p u l s c u rte i d o m n ii
a lu i M i h a i zul, c a re a c e r u t D ie te i — c o n v o c a tă la A lb a Iu lia,
în tre 2 0 — 2 7 1 6 0 0 — s c u tir e a d e r o b o tă a tu tu r o r p r e o ţilo r
r o m â n i . D a r e i a u p u t u t b u c u r a m u l t t i m p d e a c e s t e s c u t i r i , ci
d i m p o t r i v ă , d u p ă g e r e a d o m n u l u i r o m â n l a M i r a s l ă u , s o a r t a li s - a
în rău tăţit. A stfel,
în ia n u a rie 1601, D ie ta h o tă ra ca p re o ţii ro m â n i să d e a c îte doi flo rin
p e n tru n e v o ile o ş tirii c a re a a lu n g a t p e M in a i, ia r cei c a re l-a i
sp rijin it să fie p e d e p siţi sa u alu n g aţi d in T ra n silv a n ia .
S t a r e a g r e a a p r e o ţ i l o r r o m â n i r e i e s e şi d i n t r - u n a c t e m i s d <
p rin c ip e le G a b rie l B â th o ry la 9 iu n ie 1609, p rin ca re le a c o rd a d re p tu
să se m u te î m p r e u n ă c u f a m ilile lo r, p e o r ic e a ltă m o ş ie , s c u tin d u -
şi d e r o b o t e l e i o b ă g e ş t i o b i ş n u i t e . D r e p t u r i l e r e s p e c t i v e a u f o s t c o n
f i r m a t e şi d e p r i n c i p e l e G a b r i e l B e t h l e n , l a 2 5 i u n i e 1 6 1 4 . M a i t î r z i u
l a 18 s e p t e m b r i e 1 6 2 4 , a s c u t i t p e p r e o ţ i i d i n Ţ a r a F ă g ă r a ş u l u i d e « d e c i i
j n a » ( z e c iu ia la ) c ă tr e fisc. D e altfel, p re o ţii d in a c e a s tă r e g iu n e a u p r im ii
s c u t i r i d e d i j m e şi î n a l t e î m p r e j u r ă r i , f i e d e l a p r i n c i p e , f i e d e 1
c ă p ita n u l ce tă ţii F ă g ă ra ş (u n ii p re o ţi d in Ţ a ra F ă g ă ra ş u lu i era
« n o b ili» ). T o t G a b rie l B e th le n a c o rd a s e în 1 6 1 4 p re o ţilo r clin B ihoj
C r a s n a şi S o l n o c u l d e M i j l o c a c e l e a ş i d r e p t u r i p e c a r e l e a v e a u p r e o ţ i
c a l v i n i . D e s i g u r , p r i n a c e s t e m ă s u r i B e t h l e n u r m ă r e a şi î n d e p l i n i r e !
c u n o s c u t e l o r s a l e p l a n u r i d e « c a l v i n i z a r e » a p r e o ţ i l o r r o m â n i ş i, p r i
ei, a c r e d i n c i o ş i l o r .
La 15 m a r t i e 1659, p rin cip ele A c a ţiu B arcsai — la ru g ă m in te
m itro p o litu lu i S a v a B ra n c o v ic i — s c u te a p e p reo ţii r o m â n i d e « d a re
d i j m e l o r şi a n o n e l o r » . I a r p e s t e c i n c i z i l e , a c o r d a , p r i n t r - u n d e c r e
d e o s e b it, s c u tire d e d ări p e se a m a p re o ţilo r d in Ţ a ra F ă g ă r a ş u lu
Sub p rin c ip e le M ih a il A p affi, m itro p o litu l S av a B ra n c o v ic i a iz b u t
să o b ţin ă — în p a tru rîn d u ri — sc u tiri d e d ări c ă tre fis c p e searri
p r e o ţ i l o r să i. D a r î n l e s n i r i l e a c o r d a t e d e p r i n c i p i i T r a n s i l v a n i e i s lu jj
to r ilo r B is e ric ii O r t o d o x e a u n e m u lţu m i t p e re p r e z e n ta n ţii c e lo r « tr
n aţiu n i» rec ep te . M ai m u lt ch iar, îm p o triv a m ă su rilo r re p e ta te al
p rin cip elu i, D ie ta în tru n ită la S ig h işo ara, în 16 8 0 , a a b ro g a t to a l
scu tirile a c o rd a te p în ă atu n ci p reo ţim ii.
S ta re a p re o ţilo r ro m ân i s-a în ră u tă ţit d u p ă ce T ra n sil v a n ia
a ju n s î n s tă p în ir e a H a b s b u r g i l o r ( 1 6 8 8 ), c în d ei e r a u s u p u ş i a tît o b l
g a ţ i i l o r f a ţ ă d e « d o m n i i d e p ă m î n t » , c î t şi u n o r c o n t r i b u ţ i i e x c e s i \
c ă tr e fisc. D e p ild ă , în 1689, D ie ta T ra n silv an ie i a im p u s p reo ţilc
ro m â n i o c o n trib u ţie s p e c ia lă d e 1 3 .2 5 0 flo rin i, 7 0 0 0 ,c ib le d e g rî
3 0 0 m ă j i d e c a r n e , 2 9 b u c ă ţ i d e v i n , 9 0 0 c i b l e d e o v ă z şi 2 0 0 c a r e d e fi
în afară d e d ările către fisc şi d e o b lig a ţiile c ă tre n o b ilii lo
p ro p rie ta ri d e p ă m în t, p reo ţii tra n s ilv ă n e n i era u în d a to ra ţi . să d<
cîte u n flo rin p e a n m itro p o litu lu i. A c e s ta m a i p r im e a d e la f ie c a
b is e ric ă , a n u a l, c îte 2 4 d e b a n i, 4 p ie i d e m ie l, 2 2 d e lu m in ă ri, i
p e n tru o sfin ţire d e b is e r ic ă u n flo rin .
I!u o c a z ia v iz ite lo r c a n o n ic e p e c a re le f ă c e a u v lă d ic ii ro m â n i
i r o n i i ( d e c a r e s e p l î n g e a u a d e s e o r i i n o b i l i i m a g h i a r i şi s a ş i ) ,
; a u f e l u r i t e d a r u r i d i n p a r t e a p r e o ţ i l o r şi a c r e d i n c i o ş i l o r ( p î n z ă
> ă t u r i , c e r e a l e , m i e r e , l u m i n ă r i , v i t e , o i, b a n i e tc ) . L a r î n d u l lo r,
cii e r a u o b lig a ţi sa d e a o « d a j d ie » p r i n c i p i l o r d in A lb a Iu lia ,
d u p ă u n e l e i z v o a r e , a r fi c o n s t a t d i n 3 2 d e p i e i d e s a m u r , 4 d e r î s ,
i n i d e j d e r şi 2 5 d e f l o r i n i .
> a r ca re erau « v e n ite le » (« ta x e le sto lare» ) p e c a re le p rim e a u
ii d e l a c r e d i n c i o ş i i l o r ? D i n t r - u n a c t d i n 1 6 8 2 d e l a p r e o ţ i i d i n
B N a s ă u d u lu i, a f lă m c ă m itro p o litu l S a v a B r a n c o v ic i sta b ilis e ca
îl s ă p r i m e a s c ă d e la f i e c a r e « c a s ă » c î te 10 b a n i a n u a l, o m i e r ţ ă
i u şi z i l e d e c l a c ă şi p i e l i c e l e d e m i e l . P r e o ţ i i n ă s ă u d e n i s e p l î n -
în să că n u p o t să-şi în c a s e z e ac e ste v en itu ri. L a 2 7 iu n ie 1688,
itro p o litu l V a rla a m , so b o ru l m a re în tr u n it la A lb a Iu lia a sta b ilit
i a m ă n u n ţit v e n itu rile p re o tu lu i, h o tă rîn d ca « to t o m u l să-i d ea
i d e g r î u şi u n a d e o v ă s şi o z i d e c o a s ă şi a l t a d e s e c e r e p î n ă
r ă şi î n z i u a d e S î n p e t r u u n c a ş ; c i n e n - a r e o i s ă p l ă t e a s c ă
c a ş u lu i î n z i u a d e P a ş t i 2 p o to r i. D e b o t e z 12 b a n i , d e c u n u n i e
tii. Şi d a c ă se v a s tr ic a c e v a la c a s a p o p ii, s a tu l să d ir e a g ă ,
e r e g b i s e r i c a a ş a s ă g r i j e a s c ă şi c a s a p o p i l o r » . D e s i g u r , a c e s t e
ri e r a u n e î n d e s t u l ă t o a r e , c ă c i s a te l e e r a u m ic i, c u c r e d i n c i o ş i
io b a g i, ia r în u n e le d in e le s lu je a u m a i m u lţi p r e o ţi. A ş a se
ă u n ii d i n t r e ei se p l î n g e a u m i t r o p o l i t u l u i s a u c h i a r a u t o r i t ă ţ i l o r
c ă n u -şi p u te a u în c a s a v e n itu rile p reo ţeşti.
rem ş t i r i i n t e r e s a n t e şi d e s p r e p ro to p o p ii t r a n s i l v ă n e n i . E i e r a u
e m i t r o p o l i t şi d e s o b o r u l m a r e d i n A l b a I u l i a , f i i n d c o n f i r m a ţ i
b a lo r fie d e p rin c ip e , fie d e a u to rită ţile lo c a le (c o m ita t, c e ta te
î r a u m e m b r i d e d r e p t ai « s o b o r u l u i m a r e » al M i t r o p o l i e i ( d in
i c e a u p a r t e şi u n i i p r e o ţ i ) , c a r e s e î n t r u n e a l a A l b a I u l i a , o
î an, d e r e g u lă p rin iu n ie , a v în d c a a trib u ţii a le g e re a m itro p o -
a « j u r a ţ i l o r » M i t r o p o l i e i , p r e c u m şi t f e l u r i t e p r o b l e m e a d m i n i s -
C a o a m e n i d e î n c r e d e r e ai m i t r o p o l i t u l u i ( « c h ip v l ă d i c e s c » ) ,
> p ii in s p e c ta u p e p re o ţi, în c a s a u d ă jd iile v lă d ic e ş ti, p ro n u n ţa u
i d e d iv o rţ, a p lic a u a m e n z i.
to a tă T ra n silv a n ia erau ap ro x im a tiv 50 de p ro to p o p i. E i av e au
v en itu ri d in p aro h iile de sub a s c u l t a r e a lo r. T o ţi p ro to p o p ii
an u a l cîte 10— 2 0 flo rin i ce tă ţii sa u p rin c ip e lu i, în a fa ră de
s d e C r ă c i u n , P a ş t i şi R u s a l i i . ,
i p ro to p o p i au a ju n s la situ aţii d e o s e b ite , d ato rită o rien tării
c a l v i n e . D e m u l t e o r i , a ş a c u m a m a r ă t a t şi î n a l t l o c , p r i n c i p i i
 PREOŢIMEA ORTODOXA ROMANA (SEC. XVII) 25

c a lv in i n u m e a u p ro to p o p i fă ră să m a i în tre b e p e m itro p o lit (P e tri

d in C iu c i, Ş te fa n d in B e riv o i, p e c a re i- a m a m in tit în alt lo c ). A c e ştii
e r a u p u ş i su b a s c u lt a r e a s u p e r in t e n d e n tu lu i c a lv in , a v î n d d r e p tu l di
a fa c e v iz ite c a n o n ic e în sa te le re sp e c tiv e , de a p re d ic a ro m â n e şti
şi d e a a j u t a l a p r o p a g a r e a d o c t r i n e i c a l v i n e .
O s i t u a ţ i e p r i v i l e g i a t ă a a v u t şi p r o t o p o p u l f i l o c a l v i n I o a n Z o b i
d in V in ţ, r i d i c a t d e M i h a i l A p a f f i la r a n g u l d e n o b il, î m p r e u n ă ci
f r a t e l e s ă u şi c u t o ţ i u r m a ş i i lo r . D e ş i e r a u n b u n c ă r t u r a r , t o t u ş i e
n a v u t u n r o l o d i o s î n j u d e c a r e a şi c o n d a m n a r e a m i t r o p o l i t u l u i S a v .
B r a n c o v i c i . S e c u n o s c c a z u r i şi d e a l ţ i p r e o ţ i « î n n o b i l a ţ i » , d e s i g u r t o
p e n tru o rie n ta re a lo r filo -ca lv in ă .

Viaţa religios-m orală a credincioşilor. V i a ţ a a l e a s ă a c ă l u g ă r i l o

r o m â n i , a p r e o ţ i l o r d e m i r şi a f a m i l i i l o r l o r , s l u j b e l e b i s e r i c e ş t i d i]
d u m i n i c ă şi s ă r b ă t o r i , c a z a n i i l e c a r e s e c i t e a u î n c a d r u l l o r , s p o v e
d an iile , p o stu rile de p e ste an, h ra m u rile m a rilo r m ă n ă stiri, can
a tră g e a u m ii d e în c h in ă to ri — to a te au a v u t o in flu e n ţă co v îrşito a n
a s u p ra v ie ţii d u h o v n ic e şti a c re d in c io ş ilo r ro m â n i. D a r p e lîn g ă a c e s te a
s e c o l u l a l X V I I - l e a şi î n c e p u t u l c e l u i u r m ă t o r a u o f e r i t c r e d i n c i o ş i
lo r o se a m ă de p ild e v re d n ic e de u rm at. M itro p o liţi ca V a rla a m ş
D o s o f t e i ai M o l d o v e i , I o s i f a l T i m i ş o a r e i , I l i e I o r e s t şi S a v a B r An c o v i c
a i T r a n s i l v a n i e i , d a r şi a t î ţ i a « p u s t n i c i » s a u « s i h a s t r i » t r ă i t o r i m a
a l e s î n « s i h ă s t r i i l e d i n S u b c a r p a ţ i i M o l d o v e i şi M u n t e n i e i , m u l ţ i s o c o
tiţi de cre d in cio şi ca « sfin ţi» , au f o s t p ild e v ii de a d e v ă r a tă v ia ţi
d u h o v n ic ea scă . S u b î n r î u r î r e a a c e s t o r a a t î ţ i a t i n e r i şi t i n e r e , d a r ş
b ă r b a ţ i şi f e m e i î n v î r s t ă , m a i a l e s v ă d u v e , d i n t o a t e p ă t u r i l e s o c i a l A
ş i- a u p ă r ă s it f a m iliile , lu în d « ju g u l lu i H r i s to s » î n m ă n ă s t ir i le sai
sc h itu rile e x iste n te p e atu n ci fie p e p ă m în tu l ro m â n e s c , fie la M u n te li
A th o s , o ri c h ia r în Ţ a r a S fîn tă.
î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi M o l d o v a s e c u n o s c î n a c e s t t i m p şi c î ţ i v i
« m u c e n ic i» ca re şi-au je rtfit v ia ţa p e n tru H risto s, în to c m a i ca m a rtiri
d a c o -ro m a n i d in p rim e le v e a c u ri creştin e. D e p ild ă u n tîn ă r d in p ă rţiL
O lte n ie i, cu n u m e le Io an , a fo s t u c is d e tu rc i la C o n s ta n tin o p o l, 1
12 m a i 1 6 6 2 , p e n t r u c ă n - a v r u t s ă a b j u r e c r e d i n ţ a c r e ş t i n ă şi s
a c c e p te is la m is m u l. P a tria rh ia e c u m e n ic ă 1-a tre c u t în rîn d u l sfin ţilo
în ac elaşi an, fiin d c u n o s c u t în sin a x a re sub n u m e le de «Ioa:
R o m â n u l» sau « V ala h u l» . B iseric a n o a stră a h o tă rît g e n e ra liz a re
cu ltu lu i să u ab ia în 1 9 5 5 , f iin d p r ă z n u i t î n f ie c a r e a n la 12 m a i, z iu
m u c e n i c i e i s a le . T o t î n 1 9 5 5 , S f. S i n o d a c a n o n i z a t p e m i t r o p o l i ţ i
I l i e I o r e s t şi S a v a B r a n c o v i c i a i T r a n s i l v a n i e i , ca v re d n ic i ap ă răto i
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

n ţ e i o r t o d o x e , î n t r u c î t a u s u p o r t a t î n c h i s o a r e şi a u f o s t î n l ă -
l i n s c a u n p e n t r u c o n v i n g e r i l e l o r o r t o d o x e şi r e f u z u l d e a
î c u calv in ii.
15 a u g u s t 1 7 1 4 d o m n i t o r u l C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u al Ţ ă r i i
şti, î m p r e u n ă c u c e i p a t r u f ii ai s ă i — C o n s t a n t i n , Ş t e f a n ,
M a t e i — p r e c u m şi s f e t n i c u l s ă u I e n a c h e V ă c ă r e s c u , a u f o s t
iţi la C o n s t a n t i n o p o l , p e n t r u c ă a u r e f u z a t s ă a b j u r e c r e d i n ţ a
şi s ă t r e a c ă l a m a h o m e d a n i s m . O e v e n t u a l ă a p o s t a z i e a l o r
n it u rm ă ri n e g a tiv e a su p ra c re d in c io şilo r ro m ân i, care p o ate
st siliţi să le u r m e z e e x e m p l u l , lu c r u c e a r fi z d r u n c i n a t d in
în tre a g a v ia ţă re lig io s -m o ra lă a p o p o ru lu i n o stru . D e sig u r,
ar p en tru cre d in ţa o rto d o x ă a im p re sio n a t ad în c p e co n tem -
î n c î t n u m e l e d o m n i t o r u l u i m a r t i r a i n t r a t c h i a r şi î n c î n t e c e l e
ele p o p u la re ro m â n e ş ti. C a n o n iz a r e a lo r o fic ia lă , ca ş i a v re d -
m itro p o lit A n tim Iv ire an u l, în e c a t în 1716, sub în v in u ire a
r e d in ţă f a ţă d e p u te rn ic a îm p ă r ă ţie o to m a n a » , în c ă n u s - a făcu t,
i aşte p ta tă d e cre d in cio şii ro m ân i.
e a g a v ia ţă a c e lo r m e n ţio n a ţi aci a fo st stră b ă tu tă ca u n fir
i u b i r e a f a ţ ă d e D u m n e z e u , d e s e m e n i şi d e ţ a r ă , d e s t a t o r - t
d reap ta cre d in ţă. P rin a c e a sta ei a u să v îrşit o lu c ra re de
s a u d e r e n a ş t e r e d u h o v n i c e a s c ă î n s u f l e t e l e şi î n v i a ţ a e r e -
l o r r o m â n i . T o ţ i a c e ş t i « m u c e n i c i » , c a şi a t î t e a m i i d e c ă l u g ă r i ,
i c re d in cio şi cu v ia ţă « îm b u n ă tă ţită » , ră m a şi an o n im i, d efin e sc
l i t a t e a r o m â n e a s c ă a v e a c u l u i al X V I I - l e a . *

C o n c lu z ii. S e p o a te desprinde uşor constatarea că p reo ţii

'ir din cele trei ţă ri ro m â n eşti au d u s aceea şi via ţă g rea ca
s to r iţii lor. C ei d in T ra n silv a n ia era u e xp u şi la o în tr e ită
iune: n a ţională, so cia lă şi relig io a să . In p o fid a g re u tă ţilo r
ria le p r in care trecea u şi a lip sei de în v ă ţă tu ră m ai înaltă,
fo s t buni îndrum ători ai po p o ru lu i credincios, a tît în vrem urile
i c e cît şi în cele de restrişte.

B IB L IO G R A F IE
o a re . ACADEMIA ROMÂNA, Documente privind istoria României. A. Veacul
XVII, 5 voi. (1601— 1620), Bucureşti, 1952— 1957; B. Ţara Românească. -VII, 4
voi. + indice, Bucureşti, 1951— 1954; TIMOTEI CIPARIU, Acte ?nte
latine şi româneşti, pentru istoria B isericii române..., Blaj, 1855, 80 p.;
N. IORGA, Scrisori şi inscripţii ardelene şi maramureşene, 2 voi., 1906,
LXVIII + 302 p. (I) + 336 ( I I); I. LUPAŞ, Documente istorice e, voi. I,
1599—1699, Cluj, 1940, XVI + 522 p.; AUREL RADUŢTU, măneşti tipărite la Alba
Mia în 1653, In «Revista de Istorie», tom. 28, 5, p. 889—912.
 Lucrări. C. BOBULESCU, Fete bisericeşti în războaie, răzvrătiri şi revoluţii,
Chisinău 1930, VI ■+> 118 p. i ŞTEFAN BERECHET, Dreptul vechilor noştri ierarhi
la judecarea mirenilor, în BOR, an. LVI, 1938, nr. 11— 12, p. 741 —761 (şi extras,
23 p.)i' NICULAE M. POPESCU, Preoţi de mir adormiţi în Domnul, Bucureşti,
1942 224 p.; ŞTEFAN LtTPŞA, Clerici români meşteşugari, în ST, an. II, 1950,
nr 7—8, p. 395—426; NICULAE ŞERBĂNESCU, Atitudinea preoţimii iată de dreptele
năzuinţe ale poporului, în BOR, an. LXXV, 1957, nr. 3—4, p. 220—242; N. GRIGORAŞ,
Situaţia clerului moldovenesc în prima jumătate a secolului al XVH-lea şi relorma
domnitorului Miron Barnovschi şi mitropolitul Anastasie Crimca, în MMS, an. XXXIII,
1957, nr. 1—2, p. 71—79; AURELIAN SACERDOŢEANU, Eliberarea preoţilor din
*rumănie> în secolul al XVH-lea în Ţara Românească, în BOR, an. LXXXVI, 1968 r. 11—
12, p. 1392—1410; STEL1AN MARINESCU, Competenta şi atribuţiile judiciare ale
clericilor în secolele XIV—XVIII, în BOR, an. LXXXVIII, 1970, nr. 7—8, p 796—s i l i
STELIAN MARINESCU, Redactarea unor acte juridice de către clerici în trecutul
hostru, în MO, an. XXIII, 1971, nr. 9—10, p. 691—707; N. STOICESCU, Regimul iiscal
al preoţilor din Ţara Românească şi Moldova pînă la Regulamentul Organic, în BOR,
an. LXXXIX, 1971, nr. 3—4, p. 335—354.
P e n t r u p r e o ţ i m e a d i n T r a n s i l v a n i a să se vadă : N. IORGA, Safe şi
preoţi din Ardeal, Bucureşti, 1902, 349 p.; ION MATEI, Preoţimea românească
ardeleană în veacul al XVII-lea. Studiu istoric. Sibiu, 1911, 67 p.; ZENOVIE
PA.GLIŞANU, Contribuţii istorice privitoare la situaţia materială a preotimii române
din Ardeal, în CC, an. VI, nr. 5, 1916, p. 135— 140; CANDID C. MUŞLEA, Istoria
bisericii Slîntul Nicolae din Şcheii Braşovului, 2 voi., Braşov, 1943 — 1946, 427 +
455 p.; ALEXANDRU HERLEA, VIRGIL ŞOTROPA şi IOAN FLOCA, Vechile
legislaţii transilvane. I. Approbatae Constitutiones, 1653, în MA, an. XXI, 1976,.
nr. 7—9, p. 425—615 (şi extras).
 XLVI
LEGATURILE BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
CU BISERICILE ORTODOXE DE LIMBĂ GREACA
IN SECOLUL AL XVII-LEA ŞI
ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA

î
n a c e s t se c o l, la 1 6 4 2 , s-a c o n v o c a t S in o d u l d e la Ia şi, la c a re
p a rtic ip a t re p re z e n ta n ţii c e lo r trei m a ri ra m u ri ale O rto d o x ie i :
acă, sla v ă şi r o m â n ă , ca re au a p ro b a t c u n o s c u ta M ă rtu risire a
r o p o litu lu i d e n e a m r o m â n P e tr u M o v ilă al K ie v u lu i, d e v e n ită
te d e d o c trin ă a în tre g ii O rto d o x ii. E ra o d o v a d a a p re s tig iu lu i
se b it la care se rid ic a se O rto d o x ia ro m â n e a sc ă în ac el tim p .
L e g ă tu rile ro m â n ilo r cu B ise ric ile o rto d o x e de lim b ă g re a c ă au
rit c o n s id e ra b il p rin p atriarh ii, m itro p o liţii, p ro fe so rii, eg u m en ii
:ă lu g ă r ii g r e c i v e n i ţ i la n o i, m u lţ i d in ei s f î r ş i n d u - ş i c h i a r v i a ţ a
p ă m în t ro m â n e s c ; p rin ie ra rh ii g re c i c a re au p ă s to rit la n o i (L u c a
C i p r u şi G r i g o r i e a i U n g r o v l a h i e i , I g n a t i e G r e c u l d e l a R î m n i c ) ;
i r p r i n u n i i a r h i e r e i « t i t u l a r i » g r e c i , a l e ş i l a n o i şi h i r o t o n i ţ i p e
m a unor vechi sc a u n e e p isc o p a le de m u lt d isp ă ru te , d ar ca re
in e a u în ţă rile n o a s tr e ; p rin tip a r n iţe le g r e c e ş ti în f iin ţ a te la n o i,
r a r e s - a u i m p r i m a t c ă r ţ i d e s l u j b ă şi d e a p ă r a r e a O r t o d o x i e i ( I a ş i ,
u reşti, S n ag o v , R îm n ic , T îrg o v işte ) ; p rin A c a d e m iile g rec eşti de
f i r g o v i ş t e , I a ş i şi m a i a l e s p r i n c e a d e l a m î n ă s t i r e a S f î r i t u l S a v a
B u c u r e ş ti, la c a r e a u a c tiv a t d a s c ă li g r e c i, u n ii d in ei o a m e n i d e
tă cu ltu ră, cu elev i greci dar mai mult rom âni , - prin aju to a re le
e ria le a c o rd a te de d o m n ii ro m â n i — m a i ales su b fo rm a « în -
îă rii» d e m în ă stiri — « L o c u rilo r S fin te » d in R ă s ă rit (c e le p a tru
•iarh ii a p o s to lic e , mînăstirile din M u n te le A th o s, M e te o re , M u n te le
ii e t c - ) . A c e a s t ă i n t e n s ă a c t i v i t a t e c u l t u r a l - b i s e r i c e a s c ă a f o s t p o -
l ă d a t o r i t ă s p r i j i n u l u i s t a t o r n i c şi g e n e r o s a l d o m n i l o r r o m â n i , d i n s
m e n ţio n ă m aci pe Vasile Lupu, Matei Basarab, Ş erb an C â n ta -
 LEGATURILE E.O.K. UU

c u z i n o şi m a i a l e s p e C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u , s u b c a r e c u l t u r a g r e ­
c e a s c ă p e p ă m în t ro m â n e s c a c u n o s c u t o re m a rc a b ilă în flo rire .
C re ş te re a c o n tin u ă a in flu e n ţe i g re c e şti în v ia ţa p o litică , e c o n o -
m i c ă , s o c i a l ă şi c u l t u r a l - b i s e r i c e a s c ă a ţ ă r i l o r r o m â n e ş t i e x t r a c a r p a t i c e
a p r o v o c a t n e m u l ţ u m i r e a şi a v e r s i u n e a m a s e l o r l a r g i r o m â n e ş t i , î n c î t
s - a a j u n s la c î t e v a m iş c ă r i î m p o t r i v a g r e c i l o r a ş e z a ţi la n o i ( a lu i
B ă rc a n S to ln ic u l, L u p u P a h a rn ic u l M e h e d in ţe a n u l în 1617, m iş c ă rile
c a r e a u d u s l a n u m i r e a c a d o m n i a l u i M a t e i B a s a r a b şi V a s i l e L u p u ) .
î n c h i n ă r i l e d e m î n ă s t i r i l a L o c u r i l e S f i n t e a u d u s l a a b u z u r i şi n e -
o rîn d u ie li, în c ît d o m n ito ru l L e o n T o m ş a , g re c iz a t d e a ltfel, a fo st
silit să d e a u n « a ş e z ă m în t » îm p o t r i v a c ă lu g ă r il o r g re c i, p r in c a r e se
r e în n o ia d re p tu l ţă rii d e a-şi a le g e p e c in e v o ia în f ru n te a e p a rh iilo r
şi a m î n ă s t i r i l o r , i a r M a t e i B a s a r a b a h o t ă r î t s ă p r o c e d e z e l a « d e z -
în c h in a re a » u n o r m în ă stiri (1 6 3 9 ). C u to a te ac estea , situ a ţia n - a p u tu t
fi r e m e d i a t ă d e c î t p e n t r u s c u r t t i m p , c ă c i a m e s t e c u l g r e c e s c î n t r e -
b u r ile ţă rii a î n c e p u t să se f a c ă d in n o u sim ţit.
V o m în fă ţiş a , în c e le ce u rm e a z ă , c îte v a a s p e c te e s e n ţia le ale
le g ă tu r ilo r B is e ric ii O rto d o x e R o m â n e c u B is e ric ile O rto d o x e su ro ri,
stă ru in d a s u p ra c e lo r p e ca re n u le -a m s e m n a la t în c a p ito le le an terio are .

Legăturile cu P a tria rh ia ecumenică. D o m n i i r p m â n i a u a c o r d a t u n

s p r ijin m a te r ia l p e r m a n e n t a c e s te i P a tr ia r h ii , ai c ă re i titu la r i i - a u
v iz ita t în m ai m u lte rîn d u ri, v e n in d d u p ă aju to are. M itro p o liţii c e lo r
d o u ă ţă ri ro m â n e ş ti e ra u re c u n o s c u ţi d e p a tria rh ii e c u m e n ic i, c ă ro ra
le p lă te a u o d a re a n u a lă .
C el m ai de se a m ă p a tria rh e c u m e n ic în a c e a stă p e rio a d ă a fo st
C iril L ucaris, c a r e a î n t r e ţ i n u t p e r m a n e n t e l e g ă t u r i c u ţ ă r i l e n o a s t r e ,
în c ă în p rim ă v a ra anu lu i 1594, p e c în d era ie ro m o n a h , a tre c u t p rin
M o ld o v a , în dru m u l său la c n e a z u l o rto d o x V asile clin O stro g , în
v o ie v o d a tu l V o lh in ie i d in P o lo n ia , u n d e a fo s t trim is d e p a tria rh u l
M e î e t i e P i g a s al A l e x a n d r i e i , c a s ă î n t ă r e a s c ă p e c r e d i n c i o ş i i o r t o -
d o c ş i d e, aici a m e n in ţa ţi c u u n ia ţia . î n 1 6 0 1 , s - a r e în to r s la A le x a n d r ia ,
o p r i n d u - s e d in n o u la Ia ş i, la c u r te a lu i I e r e m i a M o v il ă , u n d e a r o s tit
c î t e v a c u v î n t ă r i , î n D u m i n i c i l e T r i o d u i u i şi P e n t i c o s t a r u l u i . A a j u n s
la A le x a n d r ia , n u m a i cu d o u ă z ile în a in te d e m o a r te a lu i M e le tie
P i g a s ( • ) • 13 s e p t e m b r i e 1 6 0 1 ) , c ă r u i a i - a u r m a t î n s c a u n . î n 1 6 1 2 a
aju n s lo c ţiito r de p a tria rh e c u m e n ic , d ar n u s-a p u tu t m e n ţin e d e c ît
o lu n ă . D in C o n s ta n tin o p o l,' s -a în d r e p t a t sp re Ţ a r a R o m â n e a s c ă , la
c o l e g u l s ă u d e s t u d i i d e l a V e n e ţ i a şi P a d o v a , R a d u M i h n e a , f i i n d
p rim u l p a tria rh d e A le x a n d ria c a re a v iz ita t ţă rile n o a s tre . A ic i a
scris, în la tin e şte, u n tra ta t d e s p re d o ctrin a şi o r g a n i z a r e a B i s e r i c i i
17 — Istoria B O.R., voi. II
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

jx e , c e ru t de u n p a s to r o la n d e z (1 6 1 3 ). A tre c u t p e n tru c îte v a

i M o ld o v a , la d o m n ito r u l Ş te fa n T o m ş a , u n d e a r o s tit c îte v a
ari. S - a r e î n t o r s a p o i î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă , u n d e a ţ i n u t a lte
a r i l a M i t r o p o l i a d i n T î r g o v i ş t e şi a s f i n ţ i t m î n ă s t i r e a R a d u
d in B u c u re ş ti, în c h in a tă to t a tu n c i m în ă s tirii Iv ir d in M u n te l e
A c u m a f o s t în c h in a t ă A le x a n d r ie i m în ă s tir e a S tăn e şii, ia r
ani m a i tîrz iu S eg arc ea.
1 6 2 0 e ra d in n o u î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă , fiin d ales to c m a i alu n ei,
îo ie m b rie 1620, în sc au n u l d e p a tria rh e c u m e n ic . A p ă s to rit în
ii c u t o t u l v i t r e g e , f i i n d î n l ă t u r a t d e t u r c i d i n s c a u n d e c i n c i
t a i a l e s p r i n i n t r i g i l e i e z u i ţ i l o r , şi c o m p r o m i s p r i n p u b l i c a r e a
A ă rtu risiri d e c r e d i n ţ ă c a l v i n ă , p u s ă s u b n u m e l e s ă u , l a G e n e v a ,
1 9 şi 1 6 3 3 . î n c e l e d i n u r m ă , a f o s t s u g r u m a t d i n o r d i n u l s u l t a -
l a 2 9 i u n i e 1 6 3 8 , şi a r u n c a t î n a p e l e B o s f o r u l u i . C a p a t r i a r h
n ic, C iril L u c a r i s n - a m a i tr e c u t p r in ţă rile n o a s tre , d a r a r a e n -
le g ă tu rile cu ele p rin sc ris o ri. D e o m a re în s e m n ă ta te este
are a sa d in 2 se p te m b rie 1629 c ă tre p rin c ip e le G ab rie l B e th le n
n silv a n ie i, p rin ca re r e s p in g e a cu in d ig n a re p ro p u n e re a a c e s tu ia
şi d a c o n s i m ţ ă m î n t u l l a t r e c e r e a r o m â n i l o r t r a n s i l v ă n e n i l a
is m .
n c a p ito l în s e m n a t în le g ă tu rile n o a s tre cu C o n s ta n tin o p o lu l 1 -a
t u i t d o m n i a l u i V a s i l e V o d ă L u p u , a d e v ă r a t p r o t e c t o r al P a t r i a r -
\c e a s ta a v e a n u m e ro a s e d ato ri i fă c u te cu o c a z ia o c u p ă rii sc au -
l a c a r e s e a d ă u g a şi « t r i b u t u l » a n u a l p e c a r e e r a o b l i g a t ă s ă -1
scă tu rc ilo r. D o m n u l m o ld o v e a n a lu a t a s u p ra sa a c h ita re a
> r a c e s to ra . î n s c h im b , a c e r u t să se in s titu ie o c o m is ie d e trei
atru ep itro p i, aleşi de sin o d , c a re să c o o rd o n e z e tre b u rile ec o -
e, r e c u n o s e î n d u - ş i d r e p t u l d e c o n t r o l a s u p r a a c e s t e i a , u r m ă r i n d
V iito r să n u se m a i a le a g ă ie ra rh i p rin sim o n ie. P e n tru a c e s t
• n e p r e ţ u i t o f e r i t d e d o m n u l r o m â n , p a t r i a r h u l P a rten ie I z is cel
i şi s i n o d u l s ă u a u h o t ă r î t s ă - i d ă r u i a s c ă m o a ş t e l e C u v i o a s e i
" h iv .a ( p ă s tr a te p în ă a tu n c i în b is e r ic a S fîn tu l G h e o r g h e d in
). E l e a u f o s t a d u s e î n M o l d o v a şi a ş e z a t e î n b i s e r i c a S f i n ţ i i T r e i
ii d i n I a ş i , l a 13 i u n i e 1 6 4 1 .
u to a te ac e ste a , în s e p te m b rie 1644, P a rte n ie I cel B ă trîn a fo st
r a t d i n s c a u n şi î n l o c u i t c u P artenie I I zis cel Tînăr, c u c o n c u r s u l
a sile L u p u . în o c to m b rie 16 4 6 , a c e s t P a rte n ie II a fo s t în lă tu ra t
: a u n t o t p r i n V a s i l e L u p u , c a r e i - a p l ă t i t şi d a t o r i i l e f ă c u t e î n c e i
ni d e p ă s to rire . D e a c e e a , N i c o l a e I o rg a scria, p e b u n ă d r e p ta te :
d u ito r al în tr e g ii v ie ţi o r to d o x e , s u p r a v e g h e to r al ei d e f ie c a r e
ră sp lă tito r d arn ic , dar şi p ed e p sito r fără c ru ţa re , f ă c ă t o r şi
răstu rn ă to r d e p a triarh i, g ăz d u ito r al f r u n ta ş ilo r B is e r ic ii ră să riten e ,
c o n v o c a t o r d e s i n o a d e şi î n d r e p t ă t o r al c r e d i n ţ e i p r i n h o t ă r î r i l e a c e s t o r
a d u n ă r i ţ i n u t e î n u m b r a lu i, V a s i l e V o d ă m e r i t ă u n l o c m a r e î n is t o r ia
î n t r e g i i l u m i o r t o d o x e » (V a sile L u p u c a u r m ă to r a l îm p ă r a ţilo r
de răsărit, p. 2 0 7 ) .
D in tre ceila lţi p a tria rh i d e C o n s ta n tin o p o l c a re au c ă lă to rit p rin
ţ ă r i l e r o m â n e c o n s e m n ă m p e Atanasie Patellaros, f o s t m i t r o p o l i t al
T e sa lo n ic u lu i, ia r în 1634 — p e n tru a b ia 40 de z ile — p atriarh e c u ­
m e n ic . A s ta t an i î n şir la m în ă s ti r e a lu i P ă u n V a m e ş u l d e l în g ă Iaşi,
în c h in a tă la X ir o p o ta m în S fîn tu l M u n te . în 1652, V a s ile L u p u a r e u ş it
să-1 p u n ă p e A ta n a s ie d in n o u în s c a u n u l p a tria r h a l, d a r n u s - a p u tu t
m e n ţ i n e d e c î t 15 z i l e . A p l e c a t d i n n o u î n M o l d o v a , t r ă i n d î n m î n ă s t i r e a
S f. N i c o l a e d i n G a l a ţ i , i a r d e a ic i î n R u s i a , u n d e a p r i m i t d a r u r i
b o g a te d in - p a rte a ţa ru lu i. L a re în to a rc e re a m u rit în tr-o m în ă s tire
d in U c ra in a (1 654).
U n u l d i n t r e u r m a ş i i s ă i , P a rten ie I V M oghilalul, f o s t p a t r i a r h
e c u m e n ic în cin ci rîn d u ri (în tre 1 6 5 7 — 1685), a c ă lă to rit în Ţ a ra
R o m â n e a s c ă p rin 1655. P e n tr u a-şi p u te a c îştig a m ijlo a c e le d e ex iste n ţă,
p a triarh ii ca re s-au su c c e d a t în sc a \m i-a u în c re d in ţa t c îrm u ire a
M i t r o p o l i e i P r o i l a v i e i ( 1 6 6 7 — 1 6 7 1 ) , a p o i a T î r n o v e i şi a V i d i r i u l u i .
A m u rit la B u c u re şti, d u p ă anul 1688.
U n a l t p a t r i a r h d e C o n s t a n t i n o p o l , D ionisie I V Seroglanul (M use­
linul), f o s t m i t r o p o l i t d e L a r i s s a şi d e ţ i n ă t o r a l s c a u n u l e c u m e n i c î n
cin ci rîn d u ri (în tre 1 6 7 1 — 1694), ie ra rh în v ă ţat, în ru d it cu C a n ta c u z in ii,
p u te rn ic i p e a tu n c i în C o n s ta n tin o p o l, a a v u t strîn se le g ă tu ri c u ţă rile
n o a s t r e ( s l u j i s e şi c a s e c r e t a r al lu i M a t e i B a s a r a b ) . I n 1 6 8 1 — c a
fo s t p a tria rh — a v e n it în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , la Ş e rb a n C a n ta c u z in o ,
p e c a r e a i z b u t i t s ă - 1 î m p a c e c u G h e o r g h e D u c a al M o l d o v e i . I n v a r a
a n u lu i u r m ă to r , c u a ju to ru l lui Ş e r b a n C a n ta c u z in o , ş i- a r e lu a t s c a u n u l
p a tria rh a l p e n tru a tre ia oară. în 1687, d u p ă ce a p ie rd u t d in n o u
sc au n u l, a v e n it to t în Ţ a ra R o m â n e a s c ă , u n d e , în an u l u rm ă to r, a
s l u j i t l a î n m o r m î n t a r e a b i n e f ă c ă t o r u l u i s ă u , Ş e r b a n C a n t a c u z i n o , şi
a u n s ,d o m n p e C o n s ta n tin B rîn c o v e a n u . C u a ju to ru l a c estu ia, şi-a
re lu a t sc au n u l, p e n tru a c in c e a oară, în 1693, d a r n u 1 -a p u tu t p ă s tra
d e c ît ş a p te lu n i. In a c e s te îm p r e ju ră ri, a v e n it d in n o u în Ţ a ra
R o m â n e a s c ă , la T îrg o v iş te ,- u n d e şi-a d a t o b ş te s c u l sfîrşit (1 6 9 6 ), fiin d
î n g r o p a t î n f o s t a c a t e d r a l ă m i t r o p o l i t a n ă d e a c o lo .
C o n t r a c a n d id a t u l lui D io n is i e IV , Iacob, c a r e a p ă s t o r i t î n s c a u n u l
e c u m e n ic în tre i rîn d u ri ( în tr e 1 6 7 9 — 1 6 8 8 ), a v e n it în a m b e le ţă ri
în c îte v a rîn d u ri. în 1 6 9 3 , a s lu jit la î n m o r m î n t a r e a lu i C o n s ta n tin
C a n t e m i r , a l ă t u r i d e p a t r i a r h i i G h e r a s i m al A l e x a n d r i e i şi D o s i t e i al
 P E R IO A D A A TR EIA (SE CU JLt.J-,1!; Aiv-

lim u lu i. S -a stin s d in v ia ţă la Iaşi, în 1700, fiin d în g ro p a t în

tir e a G o lia , u n d e se m a i p ă s tre a z ă p ia tra sa d e m o rm în t. i
ru g ă m in te a p atriarh u lu i C alinic II, C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u a t
d in te m e lie b is e ric a S fîn tu l N ic o la e d in G a la ta (C o n s ta n tin o p o l),
u s e s e d is tru s ă d e u n in c en d iu .
jg ă tu r ile cu P a tria rh ia A le x a n d rie i. D u p ă C iril L u c a ris , ţă rile
e a u m a i f o s t c e r c e t a t e şi d e a l ţi p a t r i a r h i d i n A l e x a n d r i a E g i p -
U rm aşul său, G h erasim S p artalio tis (1 6 2 0 — 1636), a trim is în
R o m â n e a s c ă , M o l d o v a şi R u s i a pe^ i e r o m o n a h u l I o a n i c h i e , v i i t o r
rh, p e n tru a strîn g e a ju to a re . În v ă ţa tu l p atriarh M itr o la n
rnlos ( 1 6 3 6 — 1 6 3 9 ) , c u s t u d i i î n A p u s u l E u r o p e i , u n d e a p e t r e c u t
z e c e a n i , a u t o r u l u n e i M ă r tu r is ir i de c r e d in ţă c a r e - i p o a r t ă
e , a v i z i t a t ţ ă r i l e n o a s t r e c a i e r o m o n a h şi î n s o ţ i t o r a l l u i C i r i l
is . î n 1 6 3 8 , a v e n i t d i n n o u , a f l î n d u - ş i s f î r ş i t u l l a T î r g o v i ş t e , î n
v a r a a n u l u i 1 6 3 9 , f iin d î n g r o p a t t o t aici.
rm a şu l său, N ic h iîo r K la ro za n is, a o c u p a t s c a u n u l a l e x a n d r i n
î t o r u l l u i V a s i l e L u p u , î n 1 6 3 9 . I n a c e l a ş i a n e r a î n M o l d o v a şi
ra R o m â n e a s c ă . în 1645 a v e n it p e n tru a d o u a O a ră la C u rte a
a sile L u p u , de u n d e v o ia să p le c e în R u s ia , d a r n u i- a u în g ă d u it
,• î n a c e l a ş i a n ş i - a a f l a t s f î r ş i t u l î n M o l d o v a , a t r i a r h u l Io anichie
D iodio s ( 1 6 4 5 — 1 6 5 7 ) a o c u p a t s c a u n u l t o t u t o r u l d o m n u l u i
m o l d o v e a n , l a c a r e a v e n i t s ă s o l i c i t e a j u t o a r e , i r h u l P a isie
( 1 6 5 7 — 1 6 7 8 ), c a re a lu a t p a r te la sin o d u l ţin u t la av a în 1666—
1 6 6 7 p e n t r u o s î n d i r e a p a t r i a r h u l u i N i c o n , l a r e î n t o a r - s - a o p r i t şi î n
ţă rile n o a stre . U rm aşu l său, P a rten ie P ro h o ro s — 1 6 8 8 ) , a
c e r c e t a t d e d o u ă o r i ţ ă r i l e r o m â n e î n a i n t e d e a fi p a t r i a r h , c a
e x a r h al m î n ă s t i r i l o r r o m â n e ş t i î n c h i n a t e S f în t u lu i u n t, ia r d u p ă
a l e g e r e a p e t r e c u t a p r o a p e d o i a n i î n M o l d o v a şi R o m â n e a s c ă ,
c e r c e t î n d , c u a c e s t p r i l e j , m î n ă s t i r i l e S t ă n e ş t i şi c e a d i n O l t e n i a ,
în c h in a te P atria rh ie i de A lex a n d ria. Q t i m u l p a t r i a r h a l e x a n d r i n
d in acest secol a fo st G h e ra sim as ( 1 6 8 8 — 1 7 1 0 ) , c a r e a
î n t r e ţ i n u t s t r î n s e l e g ă t u r i c u C o n s t a n t i n o v e a n u şi c u C a n t e m i r e ş t i i ,
c e rc e tîn d ţă rile n o a s tre în trei rîn d u ri. t i m a sa c ă lă to r i e la n o i a
slu jit la în m o rm în ta re a m itro p o litu lu i isie al U n g ro v la h ie i,
a l ă t u r i d e H r i s a n t al I e r u s a l i m u l u i , şi t o t l o i a u f o s t d e f a ţ ă l a
în sc ă u n a re a n o u lu i m itro p o lit A n tim in u l, la 22 feb ru arie
1708, în D u m in ic a O rto d o x iei. Tot cu p rileju l ei călă to rii, a
b in e c u v în ta t. cu n u n ia unei fiic e şi a unui fiu al sn stan tin
B rîn c o v ea n u . A c u m , d o m n u l m u n te a n a în c h in a t P a tria r-
 a a a a a a a
LEGATUKJX. 1!; jo .u .ii.. ou ----

h iei d e A le x a n d r ia m în ă s tir e a Z lă ta ri d in B u c u re ş ti cu to a te b u n u r ile

ei. R e i e s e c ă d in c e i ş a p t e p a t r i a r h i d e A l e x a n d r i a c a r e a u p ă s t o r i t
î n s e c o lu l al X V I I - l e a , u n u l s i n g u r n - a t r e c u t p r i n ţ ă r i l e n o a s tr e .
L e g ă tu rile cu P a tria rh ia Ieru salim u lu i. N e v o ile m a te ria le în care
se z b ă te a u , a s u p ririle d in p a rte a tu rc ilo r, la c a re se a d ă u g a a c ţiu n e a
ie z u iţilo r s ta b iliţi în Ţ a ra S fîn tă, au f ă c u t p e m u lţi p a tria rh i g re c i
d in Ie ru s a lim să u rm e z e e x e m p lu l c e le g ilo r lo r d in C o n s ta n tin o p o l
şi A l e x a n d r i a , v e n i n d d u p ă a j u t o a r e î n ţ ă r i l e r o m â n e. A s t f e l , p a t r i a r h u l
Tcoian ( 1 6 0 8 — 1 6 4 4 ) , l u p t ă t o r e n e r g i c p e n t r u a p ă r a r e a O r t o d o x i e i , a
c e rc e ta t în m ai m u lte rîn d u ri ţă rile n o astre . în 16 1 7 , e ra la Iaşi, la
c u r t e a lu i R a d u M i h n e a , c u n o s c u t s p r ijin i to r A al g r e c ilo r , c a r e a î n ­
ch in at acu m S fîn tu lu i M o r m â n t m în ă s tire a G ala ta . D a aci a tre c u t în
P o lo n ia (1 6 2 0 — 1621), co n trib u in d la re o rg a n iz a re a B isericii O rtodoxe
u c ra in ie n e , d e c ă z u tă în u r m a « u n irii» d e la B re s t d in 1596, h iro to n in d
ş a s e e p i s c o p i şi p e m i t r o p o l i t u l I o v B o r e ţ c h i a l K i e v u l u i , r e o r g a n i z i n d
m î n ă s t i r i l e şi p u n î n d b a z e l e u n o r « f r ă ţ i i » o r t o d o x e . R e î n t o r s l a I e r u -
sa lim , p e n tru a p ă r a r e a B is e ric ii sa le în fa ţa p r im e jd ie i c a to lic e , T e o fa n
a v e n it d in n o u în M o ld o v a în 1628, c în d sc a u n u l d o m n e s c era o c u p a t
de M iro n B a rn o v s c h i. A c e sta a în c h in a t ac u m Ie ru sa lim u lu i ctito ria
sa d in Iaşi, b is e r i c a A d o r m ir e a , c u n o s c u t ă su b n u m e l e B a r n o v s c h i, c u
d o u ă sate. A r e v e n it în M o l d o v a în tim p u l lu i V a s i le L u p u , p e c a re
1-a d e te rm in a t să p lă te a s c ă to a te d a to riile P a tria rh ie i, ca re se rid ic a u
la 5 6 .0 0 0 flo rin i. M u lţ u m ită a c e s tu i a ju to r su b s ta n ţia l, p e s te c îte v a
d e c e n ii, u n alt p a tria r h d e Ie ru sa lim , D o site i, d e c la ra c ă « d e la c ă d e re a
C o n s ta n tin o p o lu lu i, n ici u n b a z ile u sa u d o m n ito r n u a fă c u t atîta b in e
s c a u n u lu i p a tria r h a l d e I e r u s a lim » . î n 1643 e ra d in n o u la Iaşi, s f in ţin d
S f î n t u l M i r , c u c h e l t u i a l a l u i V a s i l e L u p u şi p r i m i n d î n c h i n a r e a b i s e r i c i i
A d o r m ir e a M a ic ii D o m n u lu i d in Ism ail, re fă c u tă d e m a re le p a h a rn ic
G heorghe, fra te le d o m n u lu i. în drum spre scaunul său, şi-a dat
o b ş t e s c u l s fîrşit, f i i n d î n g r o p a t î n i n s u l a H alk i.
î n d a t ă d u p ă m o a r t e a sa, V a s i le L u p u a r e u ş it s ă i m p u n ă a l e g e r e a
c a p a tria r h a lu i Paisie, e g u m e n l a G a l a t a şi e x a r h p e n t r u m î n ă s t i r i l e
r o m â n e ş ti î n c h in a t e S fîn tu lu i M o r m în t. H i r o t o n i a lu i s - a f ă c u t la Ia şi,
la 23 m a rtie 1 6 4 5 , d e c ă tre u n s o b o r d e a rh ie re i, d in c a re f â e e a p a rte
şi V a r l a a m a l M o l d o v e i . D u p ă o s c u r t ă ş e d e r e l a I e r u s a l i m , a p o r n i t
sp re 'ţă rile o r to d o x e , d u p ă a ju to a re . în Ţ a r a R o m â n e a s c ă a p r im it o
d a n ie a n u a lă d e 50 d e ta le ri d in p a rte a m în ă s tirii P o lo v ra g i. D e aci
a trec u t în M o ld o v a , ap oi în R u s ia . L a re în to a rc e re , a în c e rc a t să
m ijlo c e a s c ă o a p ro p ie re a d o m n ilo r ro m â n i d e ţa ru l A lex e i M ih a ilo v ic i,
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

re i-a a d u s o sc u rtă în te m n iţa r e d in p a rte a tu rc ilo r. A m u rit în

a c u rsu l u n o r n o i că lă to rii în o ra şe le d in ju ru l M ă rii N e g re ,
ă d a n i i l e l u i a u f o s t c o n t i n u a t e d e p a t r i a r h u l N ecta rie ( 1 6 6 1 —
a l e s l a s t ă r u i n ţ e l e l u i V a s i l e L u p u — d e ş i m a z i l i t — şi a l e l u i
ie G h ic a al Ţ ă r ii R o m â n e ş ti. A v e n i t în M o ld o v a , s tîn d în
ii d e l a S f î n t u l S a v a d i n I a ş i , d e u n d e s - a r e î n t o r s l a I e r u s a l i m
a e r o a s e d a r u r i d in p a r te a lu i E u s t r a t i e V o d ă D a b ija . C u b a n ii
, a r e f ă c u t n u m e r o a s e b is e ric i d in Ţ a r a S fîn tă.
1 6 6 9 , s - a r e t r a s d e b u n ă v o i e d i n s c a u n , u r m î n d u - i D o sitei,
o litu l C e z a re ii P a le s tin e i, care, d eşi în v îr s tă d e n u m ai 2 8 d e
i z b u t i t s ă a p e r e şi s ă r i d i c e c a n i m e n i a l t u l , n u n u m a i p r e s t i g i u l
h ie i d e Ie r u s a lim , ci al O rto d o x ie i în tre g i. A p r o a p e p a tru
i, D o s i t e i a f o s t î n d r u m ă t o r u l a c t i v i t ă ţ i i c u l t u r a l - t e o l o g i c e î n
g r e a c ă şi m a i a l e s a p ă r ă t o r u l î n s u f l e ţ i t al O r t o d o x i e i î n f a ţ a
l o r c a t o l i c e şi p r o t e s t a n t e . A f o s t r i d i c a t p e s c a u n u l p a t r i a r h a l
v re m e de m ari fră m în tă ri, cîn d a s u p ra P atria rh ie i a p ă sa d ato ria
i d e 1 0 0 .0 0 0 de ta le ri, ia r ie z u iţii îşi d e s fă ş u ra u n e s tîn je n iţi
a t e a î n Ţ a r a S f î n t ă . E r a f i r e s c c a şi e l s a î n c e a p ă l u n g i c ă l ă t o r i i
i r i l e r o m â n e , u n d e m a i f u s e s e î n d o u ă r î n d u r i , c a î n s o ţ i t o r al
e s o r i l o r s ă i P a i s i e şi N e c t a r i e , c ă l ă t o r i i c a r e a u d u r a t a n i d e
-a r p u te a sp u n e , fă ră e x a g e ra re , c ă a d e v ă r a te le re ş e d in ţe ale
s i t e i e r a u î n B u c u r e ş t i şi I a ş i , n i c i d e c u m î n I e r u s a l i m . î n 1 6 7 0 ,
B u c u r e ş t i şi a p o i l a I a ş i , u n d e a p r i m i t d i n p a r t e a p r i e t e n u l u i
le o rg h e D u c a V o d ă în c h in a re a m în ă s tirilo r C e tă ţu ia — c tito ria
i a — ■ şi H l i n c e a d e l î n g ă I a ş i . D i n d a n i i l e p r i m i t e , a r e f ă c u t
a N a ş te rii D o m n u lu i d in B e tle e m , p e c a re a s fin ţit-o cu p rile ju l
lu i c o n v o c a t la I e r u s a lim , în m a r tie 1 6 7 2 , c a r e a r e lu a t d is c u ţia
M ă r t u r i s i r i i d e c r e d i n ţ ă a t r i b u i t ă l u i C i r i l L u c a r i s şi a a p r o b a t
ia l u i D o s i t e i i n t i t u l a t ă P a v ă z a O rtodoxiei.
1 6 7 3 e r a d i n n o u î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi M o l d o v a . G rig o rie
al Ţ ă r ii R o m â n e ş t i a î n c h i n a t a c u m Ş f î n t u l u i M o r m î n t m î n ă s -
- ă l u i ( j u d . O l t ) , c t i t o r i a B u z e ş t i l o r , şi s c h i t u l U n g u r e i ( B u z ă u ) .
rile c a to lic ilo r — c a re o fe ris e ră o s u m ă e n o r m ă d e b a n i tu rc ilo r
c u m p ă r a r e a Ş f în t u lu i M o r m î n t — îl r e c h e a m ă la I e r u s a l i m ,
n e v o i t sa-1 r ă s c u m p e r e c u b a n ii s tr în ş i în ţă r ile r o m â n e . în
rm ă to ri era în M o ld o v a , cîn d A n to n ie V o d ă R u s e t în c h in a
rh ie i m în ă s ti r e a C a ş in , c tito r ia lu i G h e o r g h e Ş tefan . T o t atu n c i,
o litu l D o s o f t e i îi î n c h i n a m î n ă s t i r e a s a d e m e t a n i e , P r o b o t a ,
a n i n a S a f ta , v ă d u v a lu i G h e o r g h e Ş te f a n , î n c h i n a B i s tr iţa , cti -
u i A l e x a n d r u c e l B u n , fără v r e u n drept c t i t o r i c e s c ( p e s t e c î ţ i v a
a site i a r e n u n ţa t la a c e s te d o u ă m în a s tiri).
 în 1 6 8 0 , p a tr ia r h u l D o s ite i a p o r n it î n t r - o n o u ă c ă lă to rie , c a re a
d u r a t c î ţ i v a a n i, s t r ă b ă t î n d t o a t ă l u m e a o r t o d o x ă d in Ţ a r a S f î n t ă
în B a lc a n i, ţă r ile ro m â n e , R u s ia şi G e o rg ia . U rm ă re a n u n u m a i strîn -
g e r e a d e a j u t o a r e m a t e r ia le , ci şi î n c h e g a r e a u n o r le g ă t u r i c u R u s ia
_ a f l a t ă î n c o n t i n u ă d e z v o lt a r e — î n v e d e r e a e l i b e r ă r i i p o p o a r e l o r
s u b ju g a te d e tu rc i.
în 1 6 8 0 — 1 6 8 2 a î n f i i n ţa t o t ip o g r a f ie g r e c e a s c ă la m în ă s tir e a
C e tă ţu ia d e lîn g ă Ia şi, r e ş e d in ţa sa. d in M o ld o v a , în c a re a u f o s t tip ă -
r ite m a i m u lte c ă rţi d e s lu jb ă şi lu c r ă r i te o lo g i c e - p o le m ic e . î n 1688
e ra în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , fa p t c o n f ir m a t — în tr e a lte le — d e p r e f a ţa
B i b l ie i d e la B u c u r e ş ti, s e m n a tă d e el, d e ş i a u to r u l e r a în v ă ţa tu l
C o n s ta n tin C a n ta c u z in o S to ln ic u l. în 1693, a o b ţin u t d e la C o n s ta n tin
D u c a u n h riso v d e în tă rire a m în ă s tirilo r în c h in a te S fîn tu lu i M o rm în t :
G a la ta , B a rn o v sc h i, B îrn o v a , S fîn tu l S av a, H lin c e a , D e a lu l M a re (lîn g ă
Ia ş i) , D u m b r ă v iţa ( lîn g ă F o c ş a n i) , T a z lă u şi C a ş in . în Ţ a r a R o m â -
n e a s c ă i se m a i în c h in a s e , în tim p u l lu i B rîn c o v e a n u , m în ă s tir e a S fîn -
tu l S a v a d in B u c u re ş ti, re fă c u tă acu m .
în 1 6 9 7 — 1698 e ste în tîln it d in n o u în Ţ a ra R o m â n e a s c ă . L a h ir o ­
to n ia tîn ă ru lu i şi n e s ta to rn ic u lu i m itro p o lit A ta n a s ie A n g h e l al T ra n -
s ilv a n ie i, s ă v îrş ită la B u c u re ş ti, la 2 2 ia n u a r ie 1698, 1 -a p u s — î m ­
p re u n ă cu m itro p o litu l T e o d o sie al U n g ro v la h ie i — să s e m n e z e a c e a
m ă r tu r is ir e d e c r e d in ţă în 2 2 d e p u n c te , c a re a v e a r o s tu l sa-1 î n t ă ­
re a s c ă în d re a p ta c re d in ţă , a tră g în d u -i a te n ţia în d e o s e b i a s u p ra în v ă ­
ţ ă t u r i l o r a ta c a te d e c a lv in i sa u d e c a to lic i. în 1 7 0 1 , p a tr ia r h u l D o s ite i
a trim is o s c ris o a re lui A ta n a s ie , a lta lu i Ş te fa n R a ţ, p ro m o to r al u n ia -
ţie i, m u s t r î n d u - i p e n tr u l e p ă d a r e a l o r d e la d r e a p ta c r e d in ţă , i a r în
1702, a a d r e s a t — îm p r e u n ă cu m itr o p o litu l T e o d o s ie — o p a s to r a lă
c ă tr e c r e d in c io ş ii d in T ra n s ilv a n ia , î n ş tiin ţîn d u -i c ă a u a r u n c a t a n a ­
te m a a s u p ra lu i A ta n a s ie şi în d e m n în d u -i să n u se a b a tă d e la c re d in ţa
o rto d o x ă.
A p ă ră to ru l n e o b o s it al O rto d o x ie i s -a stin s d in v ia ţă la C o n s ta n -
tin o p o l, la 7 f e b r u a r i e 1 7 0 7 , î n v î r s t ă d e 6 6 d e a n i, d u p ă o p ă s t o r i r e
d e 3 8 d e a n i c a p a tr ia r h , p lin ă d e lu p te c u c a to lic ii şi c u p r o te s ta n ţii
sa u c u a u to rită ţile o to m a n e p e n tru a p ă ra r e a S fîn tu lu i M o rm în t şi a
O rto d o x ie i, în g e n e ra l. E l re p re z in tă u n m o m e n t d e se a m ă în is to ria
le g ă tu r ilo r P a tria rh ie i Ie ru s a lim u lu i cu ţă r ile ro m â n e .
P o litic a sa b is e ric e a s c ă a fo s t c o n tin u a tă m *— d eşi cu m ai p u ţin ă
e n e rg ie — d e n e p o tu l său , p a tria rh u l H r is a n t N o ta r a s (1 7 0 7 — 1 7 3 1 ),
c a re i - a u r m a t în s c a u n . C ă l ă t o r i s e m u lt p r in ţ ă r i l e n o a s tr e c a e x a rh
al S f î n t u lu i M o r m î n t şi c a î n s o ţ i t o r al lu i D o s i t e i , c a r e 1 - a f o l o s i t
în n u m e r o a s e m is iu n i d ip lo m a tic e . A fo s t a le s p a tr ia r h c u s p rijin u l
 PERIOADA A TKJilA ţbl^tJUl-iilJ-ili; JUV----A.V1X1J

n cov ean u . In 1707 era în B u cu reşti, îm p re u n ă cu alţi ie ra rh i

la s f in ţir e a b is e r ic ii S fîn tu l G h e o rg h e N o u , c tito r ia lui
/■eanu, care a fost închinată Patriarhiei de Ierusalim în acelaşi an.
;iva ani mai tîrziu, a ajuns la neînţelegeri cu A ntim Ivireanul,
isant oprise pom enirea ierarhului locului în m înăstirile închinate
tiie i sa le şi c h ia r în b is e r ic ile de p e m o ş iile a p a rţin ă to a re
In 1714, cînd a fo st m a z ilit şi apoi u cis b in e fă c ă to ru l său
ntin Brîncoveanu, era la Iaşi, la N icolae M avrocordat. A con-
legăturile cu prim ii dom ni fanarioţi (în 1727— 1728 face o nouă
in am îndouă ţările rom âne) pînă la m oartea sa (1731). Istoriile
dom nilor Ţârii Rom âneşti, de R adu Popescu, se arăta 1724 a
m urit la B ucureşti m itropolitul M aleahi al B etleem ului, ăise în
Ţ ara R o m â n e a sc ă în ju r de 30 de ani, în c a lita te de nic» al
m înăstirii Sf. G heorghe N ou şi al celorlalte aşezăm inte îşti
închinate Sfîntului M ormînt.
gaturi cu alte aşezăm inte bisericeşti din R ăsărit. în afară de
P a tria rh ii, s-au fă c u t în c h in ă ri de b is e ric i şi m în ă stiri ro m a -
i la a lte a ş e z ă m in te g re c e ş ti d in R ă s ă rit. A m in tim n u m a i
din ele.
In ă s tir e a S iîn ta E c a te rin a d in M u n te le S in a i av ea în c h in a tă ,
Î la sfîrşitul secolului XVI, m înăstirea B alica sau Sfinţii A rh an-
lin Iaşi. în 1610 i s-a în ch in at biserica Sfînta P araschiva din
Ac tito rită de m arele v o rn ic N e sto r U rech e (tatăl cro n icaru lu i),
ă docum ente din 1606 se v o rb ea de «dughenile călu g ărilo r de
ai», a fla te în Iaşi, sem n că d a n iile ro m â n e şti se în m u lţise ră .
ii to t acu m i- a fo s t în c h in a tă m în ă s tir e a Sf. E c a te r in a d in
şti, ctito ria vornicului Ivaşcu G olescu (sfîrşitul secolului XVI,
;ă la în c e p u tu l c e lu i u r m ă to r de P a n ă v is tie r u l) . în c u rs u l
lui de care ne ocupăm , i-a u fo st în c h in a te şi alte m în ăstiri ro -
:i (M ărgineni— Prahova, A dorm irea din R îm nicul-Sărat, A dam —
şi a lte le ). L a m în ă s tire a S fîn ta E c a te rin a s-a d e s c o p e rit un
al lui C o n sta n tin B rîn c o v e a n u şi o serie de o b ie c te de p ro -ţă
românească.
enţionăm şi faptul că la m îriăstirea S fîn tu l Sa va de lîn g ă Ieru-s-
au găsit P saltirea de la A lba lulia din 1651 şi B iblia din 1688.
mrul Sfîntului M orm înt se păstrează felurite odoare rom âneşti :
îghelie de la M atei B asarab, un epitrahil de la G heorghe Ştefan,
:e de la E u s tra tie V o d ă D ab ija, av în d la b ază, în b a so re lie f,
său şi al doam nei D afina etc.
 C ă t r e s f î r ş i t u l s e c o l u l u i a l X V î I - l e a , s î n t c o n s e m n a t e şi d o u ă
« p e l e r i n a j e » r o m â n e ş t i l a I e r u s a l i m şi M u n t e l e S i n a i . E s t e v o r b a d e
c ă lă to r i a f ă c u tă î n 1 6 8 2 d e p o s t e l n i c e a s a E l e n a ( Ilin c a ), s o ţia lu i
C o n s t a n t i n C a n t a c u z i n o şi m a m a l u i Ş e r b a n , c u f i u l e i, s p ă t a r u l M i h a i ,
şi c u f i i c a s a S t a n c a , " c u m a i m u l ţ i o s t a ş i c a î n s o ţ i t o r i . E i a u î n t î l n i t
a c o lo p e f o s tu l m i t r o p o l i t V a r l a a m al U n g r o v l a h i e i , c a r e , d u p ă p i e r -
d e r e a s c a u n u l u i m i t r o p o l i t a n şi o p r i b e g i e p r i n T r a n s i l v a n i a şi M o l d o v a ,
a p o r n it în tr - o c ă lă to rie la L o c u r ile S fin te.
L e g ă t u r i l e cu Muntele Athos. A j u t o a r e l e r o m â n e ş t i c ă t r e m î n ă s t i -
r ile d in S fîn tu l M u n t e a u c o n t i n u a t î n to t c u r s u l s e c o lu lu i al X V I I - l e a ,
m a i a l e s s u b f o r m a î n c h i n ă r i i u n o r m î n ă s t i r i , s c h i t u r i şi b i s e r i c i d e l a
n o i c ă tre m a rile a ş e z ă m in te m în ă s tire ş ti ato n ite. O p a rte d in v e n itu rile
m în ă s tirilo r în c h in a te e ra tr im is ă la A th o s , p e n tru în tr e ţin e r e a
m în ă stirii d e c a re d e p in d e a u . D in a c e a s tă c a u z ă , se în re g is tre a z ă m a i
p u ţin e d an ii a n u a le în b a n i d e c ît în se c o lu l p re c e d e n t. în c h in a r e a
a tîto r m în ă s tiri r o m â n e ş ti — v e c h i c tito rii v o ie v o d a le — a d u s la
a b u z u r i şi n e o r î n d u i e l i , d a r m a i a l e s l a n e m u l ţ u m i r e a c r e d i n c i o ş i l o r
ro m â n i, în c ît M a te i B a s a ra b a p r o c e d a t la « d e z în c h in a re a » u n o r a d in
ele. C î r m u i r e a m î n ă s t i r i l o r î n c h i n a t e e r a î n c r e d i n ţ a t ă u n o r e g u m e n i
g re c i, trim işi d e la S fîn tu l M u n te .
L a r în d u l lo r, n u m e r o ş i că lu g ă ri d e n e a m rom ân se a ş e z a u la
m î n ă s t i r i l e şi s c h i t u r i l e d e l a A t h o s , t r ă i n d a l ă t u r i d e c ă l u g ă r i i g r e c i ,
r u ş i , g e o r g i e n i , s î r b i , b u l g a r i s a u d e a l t e n e a m u r i. N u m e r o a s e o b i e c t e
d e a r t ă , m a n u s c r i s e şi c ă r ţ i p r o v e n i t e d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi M o l d o v a
s e p ă s t r e a z ă p î n ă a z i î n m u z e e l e şi b i b l i o t e c i l e d i n S f î n t u l M u n t e .
In c e le ce u rm e a z ă , c o n s e m n ă m d o a r c îte v a d in m în ă s tirile în -
c h i n a t e şi c î t e v a d a n i i . R e ţ i n e m , î n a i n t e d e t o a t e , f a p t u l c ă a c u m a u
fo s t în c h in a te d o u ă m în ă s tiri ro m â n e ş ti c ă tre m a re a b is e ric ă a S fîn -
tu lu i M u n te d in K aiies, u n d e î ş i a v e a u r e ş e d i n ţ a p r o t o s u l şi r e p r e -
zen tan ţii c e lo r 20 d e m în ă stiri a to n ite (b iseric a cu h ra m u l A d o rm ire a
M a i c i i D o m n u l u i , n u m i t ă şi P r o t a t h o n ) . E s t e v o r b a d e m î n ă s t i r i l e
S f i n ţ i i T r e i I e r a r h i d i n I a ş i , c t i t o r i a l u i V a s i l e L u p u , şi C o t r o c e n i d i n
B u c u r e ş t i , c t i t o r i a l u i Ş e r b a n C a n t a c u z i n o , î n c h i n a t e d e ei î n ş i ş i , î m -
preună cu n u m e ro a sele lo r m o şii şi m e to ac e. V e n itu rile a c e sto r
m în ă stiri e ra u trim is e d ire c t la K a rie s, d e u n d e e ra u îm p ă rţite a ju to a re
tu tu r o r m în ă s tirilo r- d e la A th o s.
L a M area Lavră, M a t e i B a s a r a b a z i d i t o b i s e r i c ă n o u ă c u h r a m u l
S f. M i h a i l d i n S i n a d a , î n c a r e a f o s t z u g r ă v i t î m p r e u n ă c u s o ţ i a s a ,
d o a m n a E lin a . T o t el i- a d ă r u it d o u ă f r u m o a s e E v a n g h e lia r e , în tr - u n u i
f i i n d r e p r e z e n t a ţ i d o m n i t o r u l c u s o ţ i a , î n g e n u n c h i a ţ i î n f a ţ a S f. M i h a i .
ta stă m ăn ă stire s-a b u c u ra t m ai tîrz iu de danii în se m n a te din p artea
G rigorie G hica şi C o n stan tin B rîncoveanu.
0 situ a ţie m a te ria lă d e o se b ită a v e a şi m în ă stire a V atopedi, c ă re ia
fost* închinate m înăstirile G olia din Iaşi,- Precista din Galaţi,
D oi din Iaşi, M ira sau M era, în V rancea. M înăstirii georgiene Iviron
fo st în c h in a te c îte v a m în ă stiri din Ţ ara R o m â n e asc ă , în p r im e le
snii ale secolului al X V II-lea : R adu V odă din B ucureşti (care avea
m eto cu ri : schitul T u tan a— A rgeş şi b ise ric a din B ă lte n i— Ilfo v ),
v acio c---- A rgeş şi Stelea din B ucureşti. L a acestea se adaugă daniile
a le d in p a rte a d o m n ilo r ţă r ii : R a d u Ş e rb a n B a s a ra b şi G rig o rie
:a ai Ţării R om âneşti, G heorghe Ştefan al M oldovei ş.a. C îtev a
m în ă s tiri ro m â n e ş ti au fo s t în c h in a te m în ă s tirii Z o g ra fu , s-a
b u c u ra t n e c o n te n it de a ju to a re le d o m n ilo r ro m â n i : b ise ric a ista
( A d o rm ire a ) d in V a s lu i, m în ă s tire a D o b r o v ă ţ, c tito r i a lu i an
cel M a re , în c h in a tă de V a s ile L u p u , şi m în ă s tire a C ă p ria n a , in ată
de C o n sta n tin C a n te m ir, care av ea o av e re e n o rm ă d in co lo 3rut
(23 de m oşii cu 50.000 ha). O situaţie m aterială deosebită
1 şi m în ă stire a D o h ia riu , c ă re ia m a re le p o s te ln ic Ia n a c h e K a ra d ja
iăruit 12 m oşii în Ialom iţa, ridicînd aici o m înăstire, term inată
de M atei B asarab, cunoscută sub num ele de Slobozia lui Ianache.
D in tre c e le la lte m în ă s tiri de la M u n te le A th o s c ă ro ra le erau în -
a te u n e le m în ă s tir i r o m â n e ş ti, a m in tim C u tlu m u ş u l, c ă r e ia
:an d ru V o d ă Ilia ş i-a în c h in a t m în ă s tire a C lo c o c io v din S latin a,
:ută de el, iar M a te i B a sa ra b i-a a c o rd a t a ju to a re p e n tru refa c ere a
irii, X iropotam u, căreia i s-a în chinat m înăstirea Sf. Ioan B otezăto-
Plum buita), de lîngă B ucureşti, C aracalu (m înăstirea Sfîntul N icolae
'sm ail), P antocrator (m înăstirea C ăscioarele-V laşca), Siîntul P avel
ă s tire a J itia n u de lîn g ă C ra io v a şi T o d ire n i— S u c e a v a), S iîn tu l
elim on sau R usicon (biserica U spenia din B otoşani, vechea ctitorie
am n ei E le n a R areş, iar C o n sta n tin B rîn c o v e a n u i-a fă c u t repa-
ra d ic a le şi un p a ra c lis cu h ram u l \S fin ţii C o n sta n tin şi E le n a),
m en u (m în ă stire a B u rsu c i sau C io c ă n e şti-V a slu i, în c h in a tă de c ti-
G avriil C ostachi, m arele v ornic al Ţării de Jos), Sim onpetra (avea
nată m în ă stire a M ih ai V o d ă din B u c u re şti, de la sfîrşitu l seco lu lu i
t şi care a p rim it acum două m etocuri : m înăstirea Izvorani, ctito -
iitro p o litu lu i L u ca, iar m ai tîrz iu sc h itu l B e şte le i-P ite şti. în 1626
în c h in a t v e c h e a m în ă s tire B o lin tin j b is e ric a m are de la S im o n ­
a fo st rep ictată cu ch eltuiala lui M atei B asarab) ; X e n o fo n (bise-
n are re fă c u tă de a c e la şi d o m n ito r, care a fo st z u g ră v it aco lo , îm -
iă cu do am n a E lina, avea în c h in a t sch itu l Z d relea, sau R o ab a din
ia). A lte m înăstiri au p rim it ajutoare în bani : D ib n isiu (de la M atei
 LEGATURILE B.O.R. CU BISERICILE DE LIMBA GREACA (SEC XVII) 2671

Basarab şi Constantin Brîncoveanu), Constamonitu de la Radu

M ih n ea şi alţii).
A lte a ju to a re ro m â n e ş ti s -a u în d re p ta t c ă tre m ln ă s tir ile d e la
M e te o r e şi din Ia n in a . D e p ild ă , m în ă s tire a G o lg o ta (D îm b o v iţa ),
ctitorită de P ătraşcu cel B un, refăcută de N icola vistieru l, originar din
Ianina, la începutul secolului al X V II-lea, a fost închinată m înăstirii
S chim barea la F aţă din M eteore. în 1640 N u c e tu l din D îm b o v iţa era
în c h in a tă m în ă s tirii R u s ic o n de lîn g ă o ra ş u l T ric a la . M în ă s tir e a
B u to iu l (D îm b o v iţa) era în c h in a tă la S fîn tu l Ş tefan din M eteore. P rin
1701 — 1702, a fo st în c h in a tă m în ă s tirii S fin ţii 40 de m u c e n ic i d in
R um elia b iserica D ancu din Iaşi.
C îte v a m ă n ă s tiri ro m â n e ş ti e ra u în c h in a te u n o ra d in E p ir. D e
p ild a, m ă n ă stire a lui G h io rm a banul, sau «a g recilo r» din B u c u re şti
( c tito r u l fiin d u n e p iro t) a f o s t în c h in a tă E p is c o p ie i d in P o g o n ia n i
d in E p ir. M ă n ă s tire a V a le a , în p ă rţile A rg e ş u lu i, c tito r ia lui R a d u
P a isie d in p rim a ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X V I-le a , d e ţin ă to a re a m ai
m u lto r m o şii, a fo st în c h in a tă m ă n ă s tirii G u ra din a c e e a şi e p a rh ie
epirotă. M ă n ă stirile B radu, în p ă rţile B u zău lu i, şi C odreni, în ju d e ţu l
Ilf o v , e ra u în c h in a te la m ă n ă s tir e a M o liv d o s k e p a s tu , în a p ro p ie re
de D ipaliţa, în aceeaşi eparhie (m ănăstirea respectivă prim ise şi o sub -
v e n ţie an u ală de 3000 de aspri din p artea Iui R ad u M ih n ea al Ţării
Rom âneşti).
A lte m ă n ă s tiri ro m â n e şti erau în c h in a te c e lo r d in e p a rh ia Ian in a ,
to t în E p i r. D e p ild ă , m ă n ă s tirii S fin ţii P ă rin ţi, lîn g ă Z iţa în E p ir, îi
erau în ch in a te m ăn ă stirile S ărin d ar (sau a « C o co n ilo r» ) din B u cu reşti
(fo s tă pe lo cu l C asei A rm a te i), d e ţin în d p e ste 30 de m o şii şi M is le a
d in ju d e ţu l P ra h o v a , c tito ria lu i R a d u P a is ie , to t cu u n n u m ă r în -
sem nat de m oşii. D upă 1689 m ănăstirea Sfinţii Părinţi a fost declarată
« s ta v ro p ig h ie » a P a tria rh ie i e c u m e n ic e , a ju n g în d în a c e a s tă s itu a ţie
şi cele do u ă m eto c u ri ro m ân eşti. M ă n ă stire a Sf. Io a n cel M are (sau
g re c e sc ) din B u c u re şti — p e lo c u l c lă d irii C .E .C . — (re z id ită de
C o n stan tin B rîn co v ean u ) era în ch in a tă la m ăn ăstirea Sf. P ro o ro c Ilie
situ ată to t în ap ro p ie re de Z iţa (au d ev en it şi ele « stav ro p ig h ii» pa -
tria rh a le ). M ă n ăstire a B ăb en i, lîn g ă R îm n ic u S ărat, îm p re u n ă cu m e -
to c u l ei, sc h itu l B o rd e ş ti, e ra u în c h in a te la m ă n ă s tire a V e lla s, în
apropiere de oraşul cu acelaşi num e, în eparhia Ianina, iar m ănăstirea
D e d u le şti, în a c e e a şi re g iu n e a R îm n ic u lu i S ărat, era în c h in a tă la
m ăn ă stirea Sfinţii A p o sto li din K aţik a, sat lîngă Ianina.
A lte d o u ă m în ă stiri din E p ir, S osin u şi B ro d e tsi, deşi nu aveau
m etocuri la noi, s-au b u cu rat de aju to are din partea d om nilor rom âni
(N e a g o e B a sa ra b , Ş erb an C a n ta cu z in o , C o n sta n tin B rîn c o v e a n u ş.a.)
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

l ă n ă s t i r i i M a v r o m o l d in B p i r îi e r a î n c h i n a t ă c t i t o r i a c u a c e l a ş i
d i n G a l a ţ i a lu i C o n s t a n t i n D u c a , d i n 1 7 0 0 — 1 7 0 3 . l î t e v a b i s e r i c i şi
m î n ă s t i r i d i n I a n i n a şi î m p r e j u r i m i e r a u c t i t o r i t e a h i i d i n E p i r . D e
p ild ă , m în ă s tir e a S fin ţii A p o s to li d in D ip a liţa ito r ia f r a ţilo r P a n u
A r s e n i e şi T e o d o r , i a r m î n ă s t i r e a S o s i n u e r a t ă d e u n n e g u s t o r
« d in V a la h ia » Io an S i m o t a şi f r a ţ i i s ă i C h i r i ţ ă an o il (p ro b a b il
e ra u to t d in a c e s te lo c u ri). M în ă s tir e a V la s iu , to t u n ţ i i P i n d u l u i
(d istric tu l C a rd iţa ), era o c tito rie a v l a h i l o r jţi G h eo rg h e
s l u g e r u l c u s o ţ i a s a C h e r a ţ a şi f i u l l o r C o n s t a n t i n n i c u l , a m î n d o i
cu slu jb e în M o ld o v a , în tim p u l lu i V asile Lupu strea ză şi
p o rtre te le lo r v o tiv e ).
i 1624, R a d u M ih n e a , pe atu n ci d o m n în M o ld o v a , în c h in a m î-
ii S f î n t u l I o a n B o t e z ă t o r u l d i n S o z o p o l e , c t i t o r i a l u i A r o n V o d ă
îşi, d a r d u p ă şa se ani A le x a n d r u C o c o n u l o în c h in a m în a s tirii
1 Io a n d in in s u la H a lk i. M în ă s tire a H lin c e a a fo s t în c h in a tă
is ile L u p u ce le i d in A rg h iro c a s tro , azi în A lb a n ia . M în ă s tir e a
1 I o a n d in F o c ş a n i, c tito r ia lu i G r ig o r ie G h ic a V o d ă , a fo s t
ată m în a stirii S fîn ta A n a s ta s ia d e lîn g ă T e sa lo n ic . M în ă s tire a
L a v ră d in P e lo p o n e z , lîn g ă o ră şe lu l C a la v rita , a fo st rid ic a tă
,to ru l lu i V a s ile L u p u .
în ă s tir e a S fîn tu l Io a n E v a n g h e lis tu l d in in s u la P a tm o s a p rim it
d in p a r t e a lu i A n t o n i e V o d ă al Ţ ă r i i R o m â n e ş t i ( 3 0 0 0 d e a s p r i
şi a d o m n i l o r m o l d o v e n i G h e o r g h e D u c a , C o n s t a n t i n D u c a şi
î C a n t e m i r ( 4 0 0 0 d e a s p r i a n u a l) . S e p ă s t r e a z ă a c o lo , p î n ă azi,
ig h e lie d ă ru ită de C o n sta n tin B rîn c o v ea n u .
in a c e s t e î n c h i n ă r i , m î n ă s t i r i l e d e la A t h o s şi d in c e l e l a l t e
r i S f i n t e » a u p u t u t s ă s e d e z v o l t e şi s ă p r o g r e s e z e d i n p u n c t d e
s b i s e r i c e s c şi c u l t u r a l . D e m u l t e o r i , a j u t o r u l r o m â n e s c a s a l v a t
e x is te n ţa lo r, în f a ţa p e r m a n e n te lo r n e a ju n s u r i f ă c u te d e s tă -i
o to m an ă.
îa m in tim că în 1 6 3 9 M a te i B a s a ra b , cu d re g ă to rii d in sfatu l
se au h o tă rît să r e d e a a u to n o m ia la 2 2 d e m în ă s tiri d in Ţ a ra
t e a s c d , d a t o r i t ă a b u z u r i l o r c o m i s e d e c ă l u g ă r i i g r e c i şi s ă n u
i f a c ă în c h in ă ri în v iito r, m ă s u r ă c a re a f o s t a p r o b a tă în 1641
P a tria rh ia e c u m e n ică . In tre m în ă s tirile scoase acum d in sta r ea
•e n d e n ţă fa ţă d e « L o c u rile S fin te» se n u m ă ra u m a i ales m în ă stiri
d e r e g u l ă c t i t o r i i d o m n e ş t i ( d e s p r e u n e l e n u s e ş t i e c î n d şi l a
n ă s tire au fo st în c h in a te ) : T ism a n a , C o z ia , A rg e ş, B istriţa ,
a, D e a l u , G l a v a c i o c , S n a g o v , C o t m e a n a , V a le a , B o l i n t i n , C ă l -
n i, B r î n c o v e n i , S adova, A rn o ta, G u r a M o t r u l u i ş.a . î n p o f i d a
 a c estei sc h im b ă ri în p o litic a ro m â n e a s c ă fa ţă de a ş e z ă m in te le b ise -
rice şti d e lim b ă g rea că, h o tă rîre a e n e rg ic ă a d o m n u lu i m u n te a n n - a
f o s t r e s p e c t a t ă d e u r m a ş i i săi, m a i a le s în e p o c a n u m i t a « f a n a r io tă » .

Cultura grecească în ţările române. D a t o r i t ă n u m e r o ş i l o r i e r a r h i şi

c ă rtu ra ri g re c i c a re a u tr e c u t ori s - a u s ta b ilit d e fin itiv în Ţ a ra
R o m â n e a s c ă şi M o l d o v a , s - a p u t u t d e z v o l t a a i c i o r o d n i c ă a c t i v i t a t e
c u l t u r a l ă . î n ' ' l i m b a g r e a c ă , s - a u c o p i a t m a n u s c r i s e , s - a u a l c ă t u i t şi
s-a u tip ă r it lu c ră ri o r ig in a le g re c e ş ti, s - a u d e s c h is şc o li c u lim b a d e
p red a re greacă.
T r e c î n d p e s t e p o e m e l e l u i M i h a i S t a v r i n o s şi G h e o r g h e - P a l a m e d ,
î a î n c e p u t u l s e c o l u l u i al X V I I - l e a , î n c h i n a t e l u i M i h a i V i t e a z u l , v o m
a m in ti m a i în tîi p e m itro p o litu l Luca al U n g r o v l a h ie i, o r ig in a r d in
in s u la C ip ru , c a lig r a f isc u sit, d e la c a re a u ră m a s m a i m u lte m a n u s c r is e
g re c e şti, în d e o s e b i E v a n g h e lia re . U n alt c ă rtu ra r g re c ca re a tră it
m u lt tim p la n o i a fo s t m itro p o litu l titu la r M a te i a l M irelo i, o r i g i n a r
d in P o g o n ia n a , în E p ir, c u stu d ii la C o n s ta n tin o p o l, fo s t p ro to s in g h e l
al P a tr ia rh ie i. A î n d e p lin it im p o r ta n te m is iu n i la M o s c o v a , a p o i la
Lvov, unde se p a re că a fo st trim is să în tă re a s c ă în cre d in ţă pe
o rto d o c şi, în -u rm a a c tu lu i d e u n ire cu R o m a , s ă v îrş it la B rest. în 1605
a f o s t r i d i c a t la t r e a p t a d e m i t r o p o l i t t i t u l a r al M i r e l o r L i c h ie i, d u p ă
ca re a v e n it în Ţ a ra R o m â n e a s c ă , d în d u -i-se e g u m e n ia m în ă stirii D e a lu
( 1 6 0 9 ). A r ă m a s la D e a lu p î n ă la m o a r t e ( 1 6 2 4 ). D e m u lt e ori a fo st
în s ă rc in a t de d o m n ii ţă rii să ju d e c e a n u m ite p ro c e s e sa u să fa c ă
u n e le ce rcetări, m a i ales în p ro b le m e d e p ro p rie ta te . A lă tu ri d e m i -
t r o p o l i t u l L u c a d i n C i p r u , a f o s t c e l m a i d e s e a m ă c a l i g r a f şi m i n i a -
tu r is t g r e c al tim p u lu i să u . M a n u s c r i s e l e c o p ia te d e el — al c ă r o r
n u m ă r se rid ic ă la 53, d in c a re 2 4 d e L itu r g h ie re — se p ă s tre a z ă
la A th o s, în G re cia, la Ie ru s a lim şi î n a l t e p ă r ţ i . î n t r e l u c r ă r i l e s a l e
o rig in a le, sc rise la D e a lu , a m in tim : Slu jb a S im ţului G rigoiie D eca -
p o litu l d e la B i s t r i ţ a , c u d a t e a s u p r a a d u c e r i i m o a ş t e l o r a ic i, d a r
şi a s u p r a n ă v ă l i r i i o ş t i l o r p r i n c i p e l u i G a b r i e l B â t h o r y a l T r a n s i l v a n i e i
în Ţ ara R o m â n e a sc ă , în ia rn a an ilo r 1 6 1 0 — 1611. A p relu c ra t Viaţa şi
slujba C uvioasei Paraschiva, d u p ă E f t i m i e al T î r n o v e i , a t r a d u s d i n
s l a v o n e ş t e , î n g r e c e ş t e , în v ă ţă tu rile lui N ea g o e B a sa ra b că tre H u i
său Teodosie. A s c r i s şi c î t e v a l u c r ă r i i s t o r i c e p r o p r i u - z i s e : P ovestire
p e scu rt d esp re n ea ştep ta ta cădere d in dom nie a lui Ş erb a n Vodă zis
şi R a d u l şi despre ven irea în Ţara R o m â n ea scă a lui R a d u Voievod,
ţiu l lui M ihnea, Sfaturi în versuri către A lexa n d ru Vodă Iliaş, Isto ria
c elo r să v îrşite în U ngrovlahia, în c e p în d de la Ş erb a n v o ie v o d p in ă
la G avriil voievod, t o t î n v e r s u r i . P ă r ţ i l e p r i v i t o a r e l a a n i i 1 6 0 2 — 1 6 1 3
u c ră rile s a l e a u f o s t p r e l u c r a t e ş i p r e s c u r t a t e d e Letopiseţul
cuzinesc. D e n o ta t c ă la M a te i al M ir e l o r în tîln im o c r itic ă
a e n t ă a b o i e r i m i i , a s l u j b a ş i l o r c a r e s t r î n g e a u b i r u r i l e , d a r şi a
a trio ţilo r săi a ş e z a ţi î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă — d e m u lt e ori a b u z iv i
d e m n în d u - i să n u u ite c ă s în t n u m a i o a s p e ţi. U n u c e n i c al lu i
d i n C i p r u , Antim, a c o p i a t l a n o i p e s t e 2 0 d e m a n u s c r i s e ; p a t r u
l e — î m p o d o b i t e c u p o r t r e t e l e l u i M a t e i B a s a r a b şi a l d o a m n e i
__a u f o s t d ă r u i t e c e l o r p a t r u P a t r i a r h i i « a p o s t o l i c e » .
1 tim p u l d o m n ie i lu i M a te i B a s a r a b , c u t o a t ă m i ş c a r e a a n ti-
îsc ă p o rn ită cu cîţiv a ani în u rm ă, s-a în fiin ţat o « sc h o la g raeca
in a » , la T îr g o v iş te , în 1 6 4 6 , d e c ă tr e u m a n iş tii g re c i P a n te lim o n
d i s ( v i i t o r u l m i t r o p o l i t P a i s i e d e G a z a ) şi I g n a t i e P e t r i ţ i s , a m î n -
n i n s u l a H i o s . A c e ş t i a a u a j u t a t şi p e « D a n i i l A n d r e a n m o n a h u l
ira P a n o n ie i» la tra d u c e re a Pravilei Mari d e la T îrg o v işte d in 1652.
i M o l d o v a , a s t a t u n t i m p m a r e l e t e o l o g şi p r e d i c a t o r g r e c
i e Syrigos ( 1 5 8 6 — 1 6 6 4 ) , c a r e a r o s t i t o c u v î n t a r e l a h i r o t o n i a
> o litu lu i V a r la a m (23 s e p te m b rie 1 6 3 2 ), a p o i a p a r tic ip a t la
ile S in o d u lu i d e la Iaşi d in 16 4 2 , tr a d u c în d Mărturisirea Orto-i
lu i P e tr u M o v i l ă d in la tin e ş te î n g re c e ş te .
o le g iu l în te m e ia t d e V a s ile L u p u la Iaşi, în 1640, cu p ro feso ri
K ie v , a tre c u t d u p ă 1646 în m in a u n o r d a s c ă li g re c i, în c ît de
îa in te lim b a d e p r e d a re a d e v e n it g re a c a , în lo c u l c e le i la tin e ,
p r o f e s o r i i g r e c i a f la ţi l a I a ş i î n a d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i al
e a , c a p r o f e s o r i ai f i i l o r d e d o m n i , p o t fi a m in tiţ i, T e o d o r T r a iu l
şi m a i ales ie ro m o n a h u l Ierem ia C a c a v e la s d in C reta, c u la
L o n d r a , L e i p z i g şi V i e n a . A ce staa tr a d u s d in g r e c e ş te în e ste
o Tîlcuire a Sfintei Liturghii, t i p ă r i t ă l a I a ş i , î n 1 6 9 7 , a
e g h e a t t i p ă r i r e a Tomului dragostei a l l u i D o s i t e i a l I e r u s a l i m u -
1 6 9 8 şi a s c r i s o p r e f a ţ ă l a Divanul sau gilceava înţeleptului cu
a fo stu lu i său elev D im itrie C a n te m ir. în 1714, şc o ala a fo st
z a tă ca A c a d e m ie , d u p ă m o d e lu l celei de la . S fîn tu l Sava
cureşti.
r u g ă m i n t e a p a t r i a r h u lu i D o s ite i al I e r u s a l i m u l u i , i e r o m o n a h u l
a n — v i i t o r u l e p i s c o p l a H u ş i şi B u z ă u — a pus b az ele unei
ifii g r e c e ş ti la m î n ă s t i r e a C e tă ţu ia d e lîn g ă I a ş i, u n d e îş i a v e a
iţa, c u a j u to r u l lu i G h e o r g h e D u c a V o d ă . E r a a d o u a t i p o g r a f i e
sc a în R ă s ă rit, d u p ă c e a în f iin ţa tă d e C iril L u c a ris la C o n s ta n -
• P rin ac ea sta , D o site i u rm ă re a tip ă rire a d e că rţi de slu jb ă
p re o ţii g re c i, d a r m a i ales d e că rţi te o lo g ic e , de a p ă ra re a
x iei î m p o t r i v a p r o z e l i t i s m u l u i c a t o l i c şi p r o t e s t a n t .
 L E G A T U R IL E B .O .K . UU B U > t;m i.ii.[. uc

A i c i a u v ă z u t l u m i n a t i p a r u l u i în tâ m p in a rea co n tra p rim a tu lu i

p apei a l u i N e c t a r i e a l I e r u s a l i m u l u i ( 1 6 8 2 ) , D ia lo g u l "împotriva ere­
ziilo r a l u i S i m i o n a l T e s a l o n i c u l u i şi E x p lic a rea S fin te i L itu rg h ii a
lui M a r c u E u g e n i c u l al E f e s u lu i ( 1 6 8 3 ) . M e ş t e r t i p o g r a f a f o s t i e r o -
m o n a h u l M itro fa n . C h e ltu ie lile de tip a r au fo st su p o rta te de d o m n .
Se p a re că tip o g r a fia a fo s t m u ta tă a p o i la m în a s tire a S fîn tu l S a v a
d i n I a ş i , a l t m e t o c a l S f î n t u l u i M o r m î n t , u n d e a u a p ă r u t : S lu jb a
Sfin ţilo r Serghie şi Vach ( 1 6 8 5 ) , M a n u a l îm potriva lui loan Cariofil,
s c r i s d e î n s u ş i p a t r i a r h u l D o s i t e i ( 1 6 9 4 ) , C uvînt îm potriva hotărîrii
Sinodului de la Florenţa, a l t e o l o g u l u i l o a n E u g e n i c u i — f r a t e l e l u i
M a r c u — ( 1 6 9 4 ) , Tom ul îm păcării ( 1 6 9 2 — 1 6 9 4 ) , c u p r i n z î n d l u c r ă r i l e
m ai m u lto r te o lo g i g reci d in se co le le X I V — X V îm p o triv a la tin ilo r
( M a c a r ie m itro p o litu l A n c ire i, M a c a r ie M a c ri, M a te i V la s ta r e s ş.a.)
şi Tom ul dragostei asupra latinilor ( 1 6 9 8 ) r e u n i n d , d e a s e m e n e a , s c r i e ­
r i l e m a i m u l t o r t e o l o g i g r e c i d e s p r e p r i m a t u l p a p a l , f i l i o q u e şi a l t e
p ro b le m e c o n tro v e rs a te (S fîn tu l G rig o rie P a la m a , p atriarh u l F ilo te i
K o k in o s , î m p o t r i v a lu i N i c e f o r G re g o ra s , p a tria r h u l G h e n a d ie II S c h o -
l a r i o s , M a r c u E u g e n i c u l ş .a .) .
î n t im p u l lu i C o n s ta n ti n B r î n c o v e a n u se în tî ln e s c î n Ţ a r a R o m â -
n e a s c ă o s e a m ă d e i e r a r h i şi c ă r t u r a r i g r e c i , g ă s i n d c u t o ţ i i t e r e n ,
p rie ln ic de ac tiv ita te . P e lîn g ă p a tria rh ii pe care i-a m a m in tit
( D i o n i s i e I V S e r o g l a n u l şi I a c o b al C o n s t a n t i n o p o l u l u i , G h e r a s i m al
A l e x a n d r i e i , D o s i t e i şi H r i s a n t N o t a r a s a i I e r u s a l i m u l u i ) , a u t r ă i t u n
t i m p l a B u c u r e ş t i şi m i t r o p o l i ţ i i A t a n a s i e a l D r i s t r e i , A u x e n t i e a l
S o f ie 'i , C l i m e n t al A d r i a n o p o l e i , M a x i m d e I e r a p o l e o s , N e o f i t d e
S e v a s t i a , M i t r o f a n d e N i s s a ş.a . S u b Ş e r b a n C a n t a c u z i n o e r a î n Ţ a r a
R o m â n e a s c ă G h e r m a n o d e N is s a , ca re a a ju ta t la r e v iz u ire a tra d u c e rii
B ibliei d e l a B u c u r e ş t i şi a l ţii.
A l ă t u r i d e e i, s î n t a m i n t i ţ i şi a l ţ i c ă r t u r a r i g r e c i , c l e r i c i şi m i r e n i ,
ch e m a ţi m a i ales ca p ro fe so ri la A c a d e m ia d o m n e a s c ă d e la m în a s tire a
S fîn tu l S a v a d in B u c u re ş ti. S -a a d m is c ă Ş e rb a n C a n ta c u z in o în f iin ţa s e
o şc o a lă — cu lim b a d e p re d a re g re a c a v e c h e — p o a te la în d e m n u l
p a t r i a r h u l u i D o s i t e i şi al s t o l n i c u l u i C o n s t a n t i n C a n t a c u z i n o , f i i n d a p o i
reo rg an iz ată de C o n stan tin B rîn c o v ea n u , d u p ă 1689. E a co re sp u n d ea
acum u n e i f a c u l t ă ţ i d e f i l o s o f i e şi l i t e r e d i n c a d r u l u n i v e r s i t ă ţ i l o r
a p u s e n e , c ă c i l a b a z a s t u d i i l o r s t a c l a s i c i s m u l g r e c o - r o m a n şi î n d e o s e b i
o p e r a lu i A r is to te l. în 1 7 0 7 , C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u a d a t u n r e g u l a ­
m e n t d e r e o r g a n iz a r e a A c a d e m i e i, d u p ă c e r id ic a s e p e s e a m a ei o
n o u ă clăd ire, la S fîn tu l S ava. R e z u lta d in actu l re s p e c tiv c ă se p re d a u
pe atunci stu d ii filo z o fic e (lo g ica, reto rica, p s ih o lo g ia şi m e t a f i z i c a ) ,
f ilo lo g ic e - is to ric e (in te rp re tă ri d in m a rii sc riito ri g re c i an tici : S o fo c le ,
ita rh , T u c id id e , X e n o f o n , D e m o s t e n e ş.a.), t e o lo g ic e ( S f în ta S c rip -
ă, s c r i e r i l e u n o r S f i n ţ i P ă r i n ţ i e t c . ) şi ş t i i n ţ e e x a c t e ( a s t r o n o m i e ,
că, m a te m a tic ă ) . U n u l d in tr e c o n d u c ă to r ii ei a f o s t în v ă ţa tu l S e v a s to s
n e n i t i s d i n T r a p e z u n t ( - j - 1 7 0 2 ) , f o s t u l r e c t o r al A c a d e m i e i ( « ş c o a l a
im u lu i» ) d e p e lin g ă P a tr ia r h ia d e C o n s ta n tin o p o l. în tr e ceilalţi
fe so ri c a re au a c tiv a t la A c a d e m ia d in B u c u re ş ti, tre b u ie a m in tiţi
rcu P o rfiro p o l, o rig in a r d in C ip ru , G h e o rg h e H ris o g o n d in T ra p e -
i t ş .a . L a a c e ş t i a s e a d a u g ă şi n u m e l e a l t o r î n v ă ţ a ţ i c a r e a u t r ă i t
n o i : I o a n C a r i o f i l , t e o l o g şi f i l o s o f ( ţ 1 6 9 2 ) , a u t o r u l u n u i M a n u a l
p r e cîteva nedum eriri şi soluţiuni ( S n a g o v , 1 6 9 7 ) l u c r a r e t e o l o g i c ă -
s m i c ă , a l Vieţii Sim ţului Io a n R o m â n u l ( - j - 1 2 m a i 1 6 6 2 ) şi a l u n o r
neride, a m b e l e r ă m a s e î n m a n u s c r i s , « i a t r o f i l o z o f u l » I o a n C o m n e n ,
l i c , s c r i i t o r şi g î n d i t o t , d e v e n i t m i t r o p o l i t a l D r i s t r e i , s u b n u m e l e
Ie ro te i, G h e o r g h e M a io ta , p r e d ic a to r al C u rţii, cu stu d ii în Ita lia ,
a i o t S i n o p e u s , f o s t şi e l s t u d e n t a l u n i v e r s i t ă ţ i l o r i t a l i e n e , I o a n
a m io s , p r e d ic a to r u l cu rţii, ie r o m o n a h u l M itr o f a n G rig o ra s , c o r e c to r
:ă r ţ i g r e c e ş t i , a u t o r u l u n e i C ronici a Ţării Rom âneşti, c u d e s c r i e r e a
e l o r p e t r e c u t e î n t r e 1 7 1 4 — 1 7 1 6 , i e r o m o n a h u l G a l a c t i o n V i d a l i şi
. C î t i v a tin e r i g r e c i ş i- a u f ă c u t s tu d i ile s u p e r i o a r e c u a j u to r u l lu i
ic o v e a n u , ca G h e o rg h e H ip o m e n a s d in T ra p e z u n t, d o c to r în m e d i-
şi f i l o z o f i e d e l a P a d o v a ş.a.
P a r a le l c u t i p o g r a f i a g r e c e a s c ă d in Ia şi, î n tim p u l lui C o n s t a n t i n
c o v e a n u şi c u î n d r u m a r e a s t a t o r n i c ă a l u i A n t i m I v i r e a n u l , a u
fiin ţă p a tru secţii g re c e ş ti p e lin g ă tip o g ra fiile d in B u c u re ş ti,
j o v , R î m n i c şi T î r g o v i ş t e , î n c a r e a u f o s t i m p r i m a t e p e s t e 3 0 d e
' î n l im b a g r e a c ă , fie că rţi d e slu jb ă , fie lu c ră ri te o lo g ic e - p o le m ic e ,
: u v î n t ă r i . D i n t r e c ă r ţ i l e d e s l u j b a c o n s e m n ă m : E vanghelia g reco -
înă ( B u c u r e ş t i , 1 6 9 3 ) , A n to lo g h io n u l, c a r e c u p r i n d e a P s a l t i r e a ,
> i h u l , C e a s l o v u l , P e n t i c o s t a r u l , T r i o d u l , Mineiul, L i t u r g h i e r u l g o v ,
1 6 9 7 ) , P sa ltire a ( S n a g o v , 1 7 0 0 ) , S lu jb a stin ţirii b isericii u r e ş t i ,
1 7 0 3 ) ş.a. '
D in tre că rţile te o lo g ic e a m in tim u rm ă to a re le : M a n u a l îm potriva
m ei p a p ista şilo r, a l u i M a x i m P e l o p o n e z i a n u l ( B u c u r e ş t i , 1 6 9 0 ) ,
LS şi t i p ă r i t şi î n r o m â n e ş t e , î n 1 6 9 9 , c u - t i t l u l Carte sau lumină,
ipinare la p r in c ip iile catolice, a l u i M e l e t i e S i r i g o s şi M a n u a l
triva ră tă cirii calvine, a l l u i D o s i t e i a l I e r u s a l i m u l u i ( B u c u r e ş t i ,
, M a n u a l despre cîteva nedum eriri şi solu ţiu n i sau despre cerce -
şi co n firm a rea cito rva dogm e necesare ale B isericii, a l u i I o a n
' f i i ( S n a g o v , 1 6 9 7 ) , M ă r tu r is ir e a O rto d o xă a l u i P e t r u M o v i l ă ,
■ « e x p u n e r e in tr o d u c tiv ă » d e s p re c e le trei v irtu ţi te o lo g ic e , a
î o n a h u l u i V i s a r i o n M a c r i d i n l a n i n a ( S n a g o v , 1 6 9 9 ) , Eortologhion...
 LEGATURILE B.O.R. CU BISERICILE DE LIMBA GREACA (SEC. XVII) 273

despre siguranţa cronologiei, despre toate sărbătorile şi teoriile lor,

despre Sfintele Paşti, despre unele canoane bisericeşti..., a l u i S e v a s t o s
K i m e n i t i s ( S n a g o v , 1 7 0 1 ) , învăţătura dogmatică a Prea Sfintei Biserici
răsăritene şi universale, a l u i S e v a s t o s K i m e n i t i s ( B u c u r e ş t i , 1 7 0 3 ) ,
Tom ul bucuriei, c u m a i m u l t e l u c r ă r i p o l e m i c e î m p o t r i v a l a t i n i l o r
{ R îm n ic , 1705), u ltim a d in trilo g ia p o le m ic ă a n tic a to lic ă tip ă rită de
D o s i t e i al I e r u s a l i m u l u i , Panoplia dogmatică a lu i E u t i m i e Z i g a b e n u l
( T î r g o v i ş t e , 1 7 1 0 ) şi a l t e l e . L a a c e s t e a s e a d a u g ă n u m e r o a s e p a n e g i r i c e
în c in ste a sfin ţilo r, sc rise fie d e p ro fe so rii A c a d e m ie i d in B u c u re şti,
f i e d e f i i i l u i C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u , P roschinitarul Sfîntului M unte
A th o s, a l l u i I o a n C o m n e n ( S n a g o v , 1 7 0 1 ) , S lu jb a S fin te i E c a tc rin a
şi P r o sc h in ita ru l S fîn tu lu i M u n te Sinai, a l u i M i t r o f a n G r i g o r a s
( T î r g o v i ş t e , 1 7 1 0 ) , M axim e ale unor vechi filosofi, t r a d u s ă d i n l a t i n e ş t e
d e I o a n A v r a m i o s ( T î r g o v i ş t e , 1 7 1 3 ) ş.a.
M a jo rita te a c ă rţilo r a p ă ru te în Ţ a ra R o m â n e a s c ă a v e a u m e n ţiu n e a
c ă s - a u tip ă r it c u c h e ltu i a la lu i C o n s ta n ti n B r î n c o v e a n u , p e n t r u a «fi
îm p ă rţite în d a r cre d in cio şilo r» . în p re fe ţe le lo r — u n e le se m n a te de
D o site i — s e a d u c e a u m u l ţ u m i r i şi e l o g i i l u i B r î n c o v e a n u p e n t r u
a j u to r u l dat.

C o n c l u z i i . R ezultă că dom nii rom âni au fo s t sprijinitorii

statornici ai aşezăm intelor culturale-bisericeşti ale g recilor in p e ­
rioada «turcocraţiei». C ultura g reacă a g ă sit largi posib ilită ţi de
afirm a re în ţă rile noastre, p r in şco lile şi tip o g ra fiile în fiin ţa te la
noi, p rin sprijinul acordat cărturarilor greci şi elevilor acestora.
Ajutoare m ateriale substanţiale au fo s t acordate celor trei Patriarhii
de lim bă greacă şi m înăstirilor de la M untele Athos, M untele Sinai,
M eteo re şi din alte pă rţi. în fe lu l acesta, ţă rile rom âne reprezentau
cu adevărat «B izanţul de după Bizanţ», după expresia a tit de fe ric ită
a m arelui istoric Nicolae Iorga.
BIBLIOGRAFIE
Izvoarele sînt cele indicate la capitolele privitoare la secolul XVI.
L u c r ă r i . L e g ă t u r i cu P a t r i a r h i a de C o n s t a n t i n o p o l . N. IORGA,
Vasile Lupu ca următor al împăraţilor de Răsărit în tutelarea Patriarhiei de Constan -
tinopol, în «An. Acad. Rom.» Mem. Sect. Ist., s. II, t. XXXVI, Bucureşti, 1913,
p. 207—236 (şi extras 30 p.); N. IORGA, Cîteva ştiri nouă relative la legăturile
noastre cu Biserica constantinopolilană in a doua jumătate a secolului al XVII-lea,
In «An. Acad. Rom.» Mem. Sect. Ist., s. II, t. XXXVIII, Bucureşti, 1915, p. 20;
FR. PALL, Les relations de Basile Lupu avec l'Orient orthodoxe et particulierement
avec le Patriarcat de Constantinople, în «Balcania», VIII, 1945, p. 66—140; NICULAE
M. POPESCU, Chirii Lucaris şi Ortodoxia română ardeleană, în BOR, an. LXIV,
1946, nr. 7—9, p. 425 —446; MARIN M. BRANIŞTE, Patriarhi de Constantinopol
prin ţările române în a doua jum ătate a secolului al XVH -lea, în MO, an. X,
1958, nr. 1—2, p. 45—61 ; C. A. STOIDE, Din legăturile Patriarhiei de Constantinopol
cu Moldova în epoca lui Vasile Lupu, în MMS, an. XXXIV, 1958, nr. 7—8, p. 564— 569;
ALEXANDRU ELIAN, Legăturile hMUopoliei Ungrovlahiei cu Patriarhia >'•*
18—Istoria B.O.R., voi. II
 lL A1V—XVIII)

onstantinopol şi cu celelalte Biserici Ortodoxe de la întemeiere plnâ la 1800,

BOR, an. LXXVII, 1959, nr. 7— 10, p. 904—935;, T. G. BULAT, Daniile lui
mstăntin Vodă Brîncoveanu pentru Orientul Ortodox, in BOR, an. LXXXII, 1964,
. 9— 10, p. 931—944 Î IOAN IVAN, Patriarhi ortodocşi în Moldova, în MMS,
1. LI, 1975, nr. 9— 12, p. 668—698;' IOAN DURA, Les voievodes de Valachie et
• Moldavie et les patriarches orthodoxes d ’Orienl dans la seconde moitie du
Vll-e siecle, în Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg, voi. VIII (XII), 1980/81,
291—338 (şi versiunea românească în GB, an. XLI, 1982, nr. 9— 10, p. 729 —754).
L e g ă t u r i cu P a t r i a r h i a de A l e x a n d r i a . N. IORGA, Domnii români
asile Lupa, Şerban Cantacuzino şi Constantin Brîncoveanu în legătură cu patriarhii
'exandriei, in «An. Acad. Rom.», M. S. I., s. III, t. 13, Bucureşti, 1932, 10 p.;
MITRIE G. IONESCU, Relaţiile ţărilor române cu Patriarhia de Alexandria,
icureşti, 1935, 68 p. f PETRE Ş. NĂSTUREL, Vechi tipărituri româneşti în Biblioteca
•triarhiei din Alexandria, in «Ortodoxia», an. IV, 1952, nr. 3—4, p. 516—525;
•AN PULPEA-RĂMUREANU, Legăturile Patriarhiei de Alexandria cu ţările române,
S.T., an. VIII, 1956, nr. 1—2, p. 59—80.
L e g ă t u r i cu P a t r i a r h i a de I e r u s a l i m . DUMITRU STĂNILOAE,
aţa şi activitatea patriarhului Dosoitei al Ierusalimului şi legăturile lui eu ţările
mâne, in «Candela», an. LX, 1929, nr. 4—6, p. 208—276 (şi extras : Cernăuţi, 1929,
+ 69 p.); NICOLAE IORGA, Ceva din legăturile domniilor româneşti cu leru-
Umul, în «An. Acad. Rom.» Mem Sect. Ist. s. III, t. XIII, Bucureşti, 1932— 1933,
109— 129 (şi extras); PAUL MIHAILOVICI, Regestele actelor moldoveneşti din
hiva de Constantinopol a SiîntululMormînt, in RSIAB, t. XXIV, 1934, p. 361—
3 (şi extras, Chişinău, 1934, 56 p.) j CONSTANTIN Ve Li CHI, Documente moldo-
neşti (1607—2673) din arhiva metocului Siintului Mormînt din Constantinopol,
«Buletinul Institutului Român din Sofia», an. I, 1941, nr. 1, p. 211—258 şi 1942,
2, p. 493—556; NICOLAE CHIŢESCU, O dispută dogmatică din veacul al
rIl-lea la care au luat parte Dositei al Ierusalimului, Constantin Brîncoveanu şi
iţim Ivireanul, in BOR, an. LXIII, 1945, nr. 7— 8, p. 319—352. P. P. PANAITESCU,
triarhul Dositei al Ierusalimului şi mitropolitul Dosoitei al Moldovei, in BOR,
LXIV, 1946, nr. 1— 3, p. 93— 109; ILIE GEORGESCU, Legăturile ţărilor române
Ierusalimul. Patriarhii Ierusalimului în ţările române (veac. XVII—XVIII), in
, an. VIII, 1956, nr. 5—6, p. 349—362; ION BRIA, 300 de ani de la apariţia
irturisirii lui Dositei patriarhul Ierusalimului, in «Ortodoxia», an. XXIV, 1972,
4, p. 617—621 ; ION I. ICĂ, Mărturisirea de credinţă a lui Mitroian Critopulos.
■emnătatea ei istorică, dogmatică şi ecumenică, in MA? an. XVIII, 1973, nr. 3A4,
209—473 (şi extras: Sibiu, 1973); PAUL MlHAIL, Alte acte româneşti de la
nstantinopol (1596—1860); in Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie A. D.
nopol, Iaşi, XII, 1975, p. 235—288; IOAN V. DURA, Dositei al Ierusalimului
influenţa lui în ţările române şi în Biserica lor, Atena, 1977, 292 p. (în limba greacă).
L egături cu M untele Athos. N. IORGA, M untele A th o s în legătură
ţările noastre, în «An. Acad. Rom.», Mem. Secţ. Ist. s. II, t. XXXVI, 1913— 1914,
447—517 (şi extras: Bucureşti, 1914, 71 p.); G. CIOBAN, Legăturile ţărilor
idne cu Athosul şi îndeosebi cu mînăstirile Cullumuş, Lavra, Dohiariu şi Stîntul
Uelimon sau Rusicon, Atena, 1938 (în greceişte); TEODOR BODOGAE, Ajutoarele
lâneşti la mînăstirile din Stîntul Munte Athos, Sibiu, 1940, LII + 354 p.;
MIAN P. BOGDAN, Despre daniile româneşti la Athos, în «Arhiva Românească»,
VI, 1941, p. 263—309 (şi extras: Bucureşti, 1941, 47 p.) ; GHEORGHE I.
>ISESCU, Contribuţia românească pentru susţinerea Muntelui Athos în decursul
icurilor, in «Ortodoxia», an. V, 1953, nr. 2, p. 238—278; VIRGIL CANDEA şi
NSTANTIN SIMi ONESCU, Mont Athos. Presences roumaines, Bucarest, 1979,
p.;!PETRE Ş. NĂSTUREL, Le Mont Athos et les Roumains. Recherches sur
rs relations du milieu du XlV-e siecle ă 1654, Roma, 1986, 375 p.
L e g ă t u r i cu a l t e B i s e r i c i de l i m b ă g r e a c ă . N. IORGA, Fundaţiuni
gioase ale domnilor români în Orient, in «An. Acad. Rom.», Mem. Sect Ist. s. II.
KXXVI, 1913—1914, p. 863—880 (şi extras); N. IORGA, Fundaţiunile domnilor
>âni în Epir, în «An. Acad. Rom.», Mem. Secţ. Ist., s. II, t. XXXVl, 1913—1914, 381—916
(şi extras); N. IORGA, Legăturile româneşti cu Muntele Sinai, in «An. id. Rom.», Mem.
Sect. Ist., s. III, t Xm, Bucureşti, 1932— 1933, p. 335—346 (şi
 UH. ua LU H LL .E B.O.B. CU BISKBICILE DE LIMBA GREACA (SEC. 3CVH) 23

extras); GHEORGHE I. MOISESCU, Legăturile ţărilor române cu mlnăstirile Meg

Spileon şi Stinta Lavră din Peloponez, în BOR, an. LII, 1934, nr. 1—2, p. 20—3
(şi extras) ; MARCU BEZA, Urme româneşti in Răsăritul Ortodox, ed. II, Bucureşt
1937, 211 p.; TOMA G. BULAT, Danii româneşti pentru creştinătatea grecească puţi
ianoscuie, în GB, an. XXII, nr. 3—4, 1963, p. 256—268.
C u l t u r a g r e c e a s c ă tn ţ ă r i l e române. Lucrări generale. IO AN BIANl
şi NERVA HODOŞ, Bibliograha românească veche, tom. I, 1508— 1716, Bucureşt
1903, IX + 572; CONSTANTIN ERBICEANU, Cronicarii greci care au scris despi români
în epoca fanariotă. Textul grecesc şi traducerea românească, Bucureşt 1888, LXXII + 361
p.; CONSTANTIN ERBICEANU, Bibliografia greacă sau cărţii greceşti imprimate în
Principatele Române în epoca fanariotă şi dedicate domnitorild ţi boierilor români.
Studii literare, Bucureşti, 1903, VIII + 210 p.; CONSTANŢII ERBICEANU, Bărbaţi
culţi greci şi români şi profesorii din Academiile de Iaşi 4 Bucureşti din epoca zisă
fanariotă (1650—1821), Bucureşti, 1905, 42 p. («An. Acad Rom.», Mem. Sccţ. Ist., s. II,
t. XXVII); NICOLAE IORGA, Byzance apres Byzana Continuation de i'Histoire de la
vie byzantine, Bucarest, 1935, 272 p. + 22 pi. (ţ ediţia rom. : Bizanţ după Bizanţ,
Bucureşti, 1972, 300 p.); D. RUSSO, Studii istoric greco-române. Opere postume, tom.
I—II, Bucureşti, 1939, IX + 692 p. + 52 p (capitolele despre.- Matei al Mirelor,
Ioan Cariofil, Gheorghe Hrisogon, Mitrofa Giigoras şi cap. Elenismul In
România); OLGA CICANCI, Literatura în limb greacă în Moldova şi Ţara
Românească în veacul alXVH-Iea, în «Studii», revist de istorie, an. XXIII, 1970, nr. 1,
p. 17—42; OLGA CICANCI, Cărturari greci î ţările române (sec. XVlI — 1750), în
voi. Intelectuali din Balcani în România (sec XVII—XIX), Bucureşti, 1984, p. 15—67.
L u c r ă r i s p e c i a l e . C ă r t u r a r i gr eci . IULIAN ŞTEFĂNESCU, Viaţa Sfinte
Paraschiva cea nouă de M atei al M irelor, în RIR, an. III, 1933, p. 347—377 (ş
în voi. Opere istorice, Bucureşti, 1942, p. 49—75); d An SIMONESCU, Le chroniqueu
Mathieu de Myre et une traduction ignoree de son histoire, în RESEE, t. IX, 1966 nr. 1—2,
p. 81—114 (şi în GB, an. XXVII, 1968, nr. 3—4, p. 436—456); DUMITRI DIMA, Mitropolitu'
Matei al Mireior şi importanţa operei sale pentru români, î ST, an. XVIII, 1966, nr. 7—8, p
408—419; DAN ZAMFIRESCU, Matei al Mirelo. si Letopiseţul cantacuzinesc, în voi. Studi''
şi articole de literatură română veche Bucureşti, 1967, p. 184—204; OLGA GRATZIU,
Die dekorierten Handschritten de Schreibers Matthaios von Myra (1596—1624), Athenes,
1982, 202 p. + 196 pi.; D. V ECONOMIDES, Ioan Avrami'e, în BOR, an. LXII, 1944,. nr. 4—6,
p. 141—159; PETRE Ş. NĂSTUREL, Contribuţii la viaţa lui Ioan Cariofil, în legătură ci
Biserica romă' ncască, în MO, an. X, 1958, nr. 7—8, p. 511—527; ARIADNA CAMARIANO
CIORAN, Jeremie Cacavelas et ses relations avec Ies Principautes Roumaines, îr RESEE, t.
III, 1965, nr. 1—2, p. 165—190; T. G. BULAT, Ioan Comnen «iatro-fiiozotul ţvofesor la
Academia domnească şi mitropolit al Dristrei (+ 1719), în BOR, an LXXXIV, 1966, nr. 3—4,
p. 356—368;! CLEOBULE D. TSOURCAS, Ger mănos Locro arrheveque de Nysse et son
temps (1645—1700). Contribution de ihistoire culturell des Balkans au XVlI-e siecle
Tesalonicfue, 1970, 120 p.
A c a d e m i i l e g r e c e ş t i . V. PAPACOSTEA, Originile învăţămîntului superio
în Ţara Românească, în «Studii», revistă de istorie, an. XIV, 1961, nr. 5, p. 1139 —
1167 (şi în RESEE, 1963, nr. 1—2, p. 7—39); ION IONAŞCU, Cu privire la dat întemeierii
Academiei domneşti de Ia Stîntul Sava din Bucureşti, în «Studii», revist de istorie, t. XVII,
1964, p. 1251—1271 ; VICTOR PAPACOSTEA, La fondation d l'Academie grecque de
Bucarest. Les oriaines de l'erreur de datation et sa pene tmtion dans l'historiographie, în
RESEE, t. IV, 1966, nr. 1—2, p. 115— 145, et 1966 nr. 3—4, p. 413 —436;
ARIADNA CAMARIANO-CIORAN, Academiile domneşt din Bucureşti şi Iaşi,
Bucureşti, 1971, 328 p.
T i p o g r a f i i l e . DAN SIMONESCU, Le monastere de Cetătzuia (Iassy) loy
de culture de l'Orient orthodoxe, în «Balcania», VI, 1943, p. 357—365; DAÎ*
SIMONESCU, Le livre grec imprime en Roumanie (1642—1830), în Symposium ■
I'epoque phanariote, Thesaloniki, 1974, p. 127—134; AUREL JIVI, Opere teologic
bizantine editate în ţările române de către patriarhul Dositei al Ierusalimului, în ST
an. XXVlt; 1975, nr. 3-A, p. 219—225; CORNELIU DIMA DRĂGAN, Patriarhi
Ierusalimului Hrisant Notaras şi cultura română. Contribuţii documentare, în MMS an. L I,
1975, nr. 9—12, p. 699—704.
 XLVII
LEGĂTURILE BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
CU ALTE BISERICI ORTODOXE
ÎN SECOLUL AL XVII-LEA ŞI
ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA

In a fa ră d e sp rijin u l p e r m a n e n t p e ca re l-a u a c o rd a t ţă rile ro m â n e

- o r B i s e r i c i l o r d e l i m b ă g r e a c ă î n c u r s u l s e c o l u l u i a l X V I I - l e a şi
r im ii a n i ai c e lu i d e al X V I I I - l e a , d e a j u t o r u l r o m â n e s c a u b e n e -
t şi P a t r i a r h i a d i n A n t i o h i a S i r i e i , c u c r e d i n c i o ş i d e l i m b ă a r a b ă ,
r i c i l e s l a v e s u d - d u n ă r e n e şi B i s e r i c a u c r a i n e a n ă d i n r e g a t u l p o l o n ,
c h im b , u n e le a ş e z ă m in te b is e ric e ş ti ro m â n e ş ti — m a i ales d in
s i l v a n i a şi B a n a t — a u î n c e p u t s ă - ş i î n d r e p t e p r i v i r i l e s p r e p r a -
i v n i c a R u s i e , a f l a t ă î n p l i n ă a s c e n s i u n e p o l i t i c ă , e c o n o m i c ă şi
rală , d e u n d e a u în c e p u t să s o lic ite a ju to a r e m a te ria le .

Legăturile cu P a tria rh ia Antiohiei. î n a f a r ă d e P a t r i a r h i i l e g r e c e ş t i

o n s t a n t i n o p o l , A l e x a n d r i a şi I e r u s a l i m , ţ ă r i l e r o m â n e a u s p r i j i n i t
l a t e r i a l şi s p i r i t u a l — şi P a t r i a r h i a o r t o d o x ă a A n t i o h i e i , c u
lin ţa în D a m a s c , ai c ă re i c r e d in c io ş i era u , în m a r e a lo r m a jo r ita te ,
e a m a r a b . C e l m a i d e s e a m ă p a t r i a r h a n t io h ia n d in s e c o lu l al -
le a a fo st M acaiie IIIZ a im ( 1 6 4 7 — 1 6 7 2 ) . D a t o r i t ă g r e u t ă ţ i l o r m a - l e
î n c a r e s e z b ă t e a s c a u n u l s ă u p a t r i a r h a l , s t ă p î n i t s e c o l e d e - a ii
d e arab i (s e c o le le V II — X I), d e ca v a le ri c ru c iaţi a p u s e n i (seco-
X II— X III), d in n o u d e arab i (s e c o le le X II I — X V I), ia r d in 1517
irei, o a tria rh u l M a c a r ie III a fo st n e v o it să în tre p rin d ă o lu n g ă
o r i e î n M o l d o v a , Ţ a r a R o m â n e a s c ă , U c r a i n a şi R u s i a , p e n t r u
je r e a d e a ju to are. C ă lă to ria a d u r a t şa p te ani ( 1 6 5 2 — 1 6 5 9 ), clin
p atru ani i-a p e tre c u t p rin tre ro m â n i. D in fe ric ire , avem o
ie re a m ă n u n ţită a c ă lă to rie i sa le în a c e s te p a tru ţă ri o rto d o x e ,
ă d e f i u l şi î n s o ţ i t o r u l s ă u , a r h i d i a c o n u l P a v e l d e A l e p . N o t e l e
d e c ă lă to rie sîn t de u n in te re s isto ric e x c e p ţio n a l, căci re la te a z ă
rg fa p te p e tre c u te în M o ld o v a î n u l t i m e l e lu n i d e d o m n i e a lu i
 L E IJA T U H U .E B .O .B . CU ALTE U IS E R IU I O R T O D O X E (SE C . X V II) 277

V a s i l e L u p u , î n l ă t u r a r e a l u i şi u r c a r e a p e t r o n a l u i G h e o r g h e Ş t e f a n
( 1 6 5 3 ) , ia r în Ţ a ra R o m â n e a s c ă fa p te le p e tre c u te la sfîrşitu l d o m n ie i
lu i M a te i B a s a r a b , u r c a r e a p e tr o n a lu i C o n s ta n ti n Ş e r b a n B a s a r a b
( 1 6 5 4 ) , m a z i l i r e a l u i şi u r c a r e a p e t r o n a l u i M i h n e a I I I R a d u î n
1658, u n s c a d o m n de în su şi p atriarh u l M a c a rie . P e lîn g ă a c este fap te
d e n a t u r ă p o litic ă , î n î n s e m n ă r i l e lu i P a v e l d e A le p se g ă s e s c d e s c r ie r i
a l e u n o r m o n u m e n t e d e a r t ă , a s p e c t e d i n v i a ţ a s o c i a l - e c o n o m i c ă şi
b is e r i c e a s c ă . P e n t r u Ţ a r a R o m â n e a s c ă s în t p r e z e n t a t e ştiri m u l t m a i
n u m e ro a s e , d a to rită fa p tu lu i c ă aici a u stat tim p m a i în d e lu n g a t ( 1 6 5 3 —
1 6 5 4 şi 1 6 5 6 — 1 6 5 8 ) , s t r ă b ă t î n d ţ a r a d e l a u n c a p ă t l a a l t u l , c e r c e t î n d
z e c i d e b i s e r i c i şi m î n ă s t i r i . C u t o a t e n e c a z u r i l e p e c a r e l e - a u î n d u r a t
în cu rsu l c e lo r şa p te ani p e tre c u ţi în a c e a stă c ă lă to rie , m a i a les cu
p r i l e j u l s c h i m b ă r i l o r d e d o m n i l a n o i , î m p r e u n a t e c u l u p t e şi c u
v e n i r e a t u r c i l o r şi a t ă t a r i l o r , p a t r i a r h u l şi î n s o ţ i t o r i i s ă i a u i z b u t i t s ă
strîn g ă su m e în s e m n a te d e b an i, cu ca re au p lă tit d ato riile P atria rh ie i
şi a u î n c e p u t l u c r ă r i l e d e r e s t a u r a r e a r e ş e d i n ţ e i şi a c a t e d r a l e i p a -
tria rh a le d in D a m a s c .
In tim p ce se a fla în Ţ a ra R o m â n e a s c ă , p a tria rh u l M a c a r ie a c u -
n o s c u t u n L e t o p i s e ţ al Ţ ă r ii R o m â n e ş t i î n t r - o v e r s i u n e g r e c e a s c ă , p e
c a r e 1 - a t r a d u s î n l i m b a a r a b ă , s u b t i t l u l Istorii şi ştiri p e scurt despre
d o m n ii Ţ ă rii R o m â n e ş ti şi d esp re p e tr e c e r e a lo r în v rem ea şed e rii
lor în domnie, precum am p u lu t culege şi aduna. Şi începutul este în anul
6800 a l lumii ( = 1 2 9 2 ) . A f o s t d e s c o p e r i t n u d e m u l t î n b i b l i o t e c a
m în ă stirii D e ir es-S ir, în a p ro p ie re d e B e iru t. Iar P a v e l d e A lep a
î n t o c m i t o Istorie a voievodului Vasile Lupu a l M oldovei şi a răzbqaie-
lor sale, d e s c o p e r i t ă î n t r - o b i b l i o t e c ă d i n Z a h l e ( L i b a n ) .
P a tria rh u l M a c a rie a m u rit în 1672, d u p ă ce m ai fă c u se u n d ru m
în R u s ia , la S in o d u l c o n v o c a t la M o s c o v a p e n tru c o n d a m n a re a p a t r i­
a rh u lu i N ic o n , î n 1 6 6 6 — 1 6 6 7 (în 1 6 6 8 a c u n o s c u t a c o lo p e m itro p o litu l
S a v a B r a n c o v ic i al T ra n s ilv a n ie i) .
U n u l d in tr e u r m a ş i i lu i M a c a r ie , p a tr ia r h u l A ta n a sie I I I D ab b a s
( 1 6 8 5 — 1 6 9 4 ), d u p ă ce a p ie rd u t s c a u n u l (în lu p ta c u p a tria rh u l C iril V ,
fiu l lu i P a v e l d e A le p ), a v e n i t în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , u n d e d o m n e a
C o n sta n tin B rîn c o v e a n u , p e tre c în d la noi m a i b in e d e p a tru ani (1 7 0 0 —
1 7 0 4 ) . A i c i a î n t o c m i t o Isto rie a p a tria rh ilo r de A n tio h ia , t r a d u s ă
p e n t r u B r î n c o v e a n u î n l i m b a g r e a c ă p o p u la r ă . L a r u g ă m i n t e a sa, d o m n u l
ro m â n a în s ă rc in a t p e ie ro m o n a h u l-tip o g ra f A n tim Iv ire an u l sa lu c re z e
lite re le n e c e s a re p e n tru im p r im a r e a u n o r c ă rţi în lim b a ara b a . Şi
a s t f e l , a u a p ă r u t , p e p ă m î n t r o m â n e s c şi c u c h e l t u i a l a l u i B r î n c o v e a n u ,
d o u ă că rţi cu c a ra c te re a ra b e : L iturghierul, l a S n a g o v , î n 1 7 0 1 şi
Ceaslovul, l a B u c u r e ş t i , î n 1702, a m î n d o u ă c u t e x t p a r a l e l , g r e c şi
ab (în C e a s lo v , d in c e le p e s te 7 0 0 d e p a g in i, a p r o x im a tiv 2 6 0 e ra u
tm a i c u te x t arab).
în 1704, A ta n a s ie a p ă ră s it Ţ a ra R o m â n e a s c a , p rim in d d in p a rte a
i B r î n c o v e a n u şi m a t e r i a l u l t i p o g r a f i c c u c a r a c t e r e a r a b e . î n 1 7 0 5 ,
tr ia r h u l e c u m e n i c G a v r iil III 1 -a n u m i t a r h ie p is c o p al C ip r u lu i, p o a t e
: la r u g ă m i n t e a lu i B r în c o v e a n u . A ic i a t r a d u s în lim b a a r a b ă lu -
ire a lu i D im itr ie C a n te m ir D iv a n u l sau g îlc e a v a în ţe le p tu lu i cu
nea, t i p ă r i t ă l a I a ş i , î n 1 6 9 8 , î n l i m b i l e r o m â n ă şi g r e a c ă ( î n a r a b ă
d a t t i t l u l S ă n ă t a t e a î n ţ e l e p t u l u i şi n e b u n i a o s î n d i t e i l u m i ) . î n a f a r ă
a u to g r a f u l lui A ta n a s ie (în B i b l i o t e c a N a ţ i o n a l ă d in P a r is ) , se
îo s c în c ă şase co p ii ale tra d u c e rii a r a b e . în 1706 a a ju n s la o
a le g e re cu C iril V , îm p ă r ţin d p atriarh atu l A n tio h ie i în două.
m a s ie şi-a s ta b ilit re ş e d in ţa la A le p , u n d e a sta t p în ă în 17 2 0 , c în d
ă m a s s in g u r u l c î r m u ito r al P a tr ia r h ie i. A ic i a i n s t a la t t i p o g r a f i a
u ită d e la B r în c o v e a n u , im p r im în d m a i m u lte c ă rţi î n lim b a a r a b ă :
ltirea (1706, c u s t e m a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i şi c u o p r e f a ţ ă î n c h i n a t ă l u i
ic o v e a n u ), E va n g h elia (1706 şi 1 7 0 8 ) , M ă rg ă rita rele S iîn tu lu i Ioan
ă de A u r ( 1 7 0 8 ) , u n O ctoih M a re ( 1 7 1 1 ) , P red icile p a t r i a r h u l u i
a n a s i e I I a l I e r u s a l i m u l u i ( 1 7 1 1 ) , P ia tra scandelei a t e o l o g u l u i g r e c
M i n i a t ( 1 7 2 1 ) ş.a. î n 1 7 2 4 , t i p o g r a f i a a f o s t m u t a t ă l a m î n ă s t i r e a
im a n d lîn g ă T rip o li, ia r d e aici o p a r te d in ea, la m în ă s tir e a S fîn tu l
î d in S aeg , în su d u l L ib a n u lu i, u n d e , r e o rg a n iz a tă , a tip ă r it z e ci
:ă r ţ i b i s e r i c e ş t i şi ş c o l a r e p î n ă î n 1 8 9 9 . N u m e r o a s e c ă r ţ i g r e c e ş t i
r i t e l a n o i s a u M ă r tu r is ir e a l u i P e t r u M o v i l ă a u f o s t t r a d u s e î n
' a a r a b ă , î n a d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a şi m a i t î r z i u .
u s c r is e le lo r se p ă s tr e a z ă p în ă az i în m a r ile b ib lio te c i d in S iria,
n şi I o r d a n i a .

Legături cu Biserica Georgiei. î n a f a r ă d e f a p t u l c ă G e o r g i a ( I v ir ia ,

G ru z ia ) n e -a d at pe m a re le c ă rtu ra r A n tim Iv ire a n u l, m ai
tim că d o m n ito ru l C o n stan tin B rîn c o v e a n u , la ru g ăm in tea re­
g e o r g i a n V a h t a n g V I ( f ă c u t ă p r i n p a t r i a r h u l H r i s a n t al I e r u -
l u l u i ) , m i t r o p o l i t u l A n t i m a v e n i t î n s p r i j i n u l B i s e r i c i i şi a c r e -
o ş i l o r o r t o d o c ş i d in p a t r i a sa, t r i m i ţ î n d a c o l o p e m e ş t e r u l t i p o g r a f
ii Ş t e f a n ( I ş t v a n o v i c i ) « c u u c e n i c i i s ă i » . A c e s t a a î n t e m e i a t p r i m u l
T tip o g r a f ic î n G e o r g ia ( p în ă a tu n c i se tip ă r is e r ă că rţi c u c a r a c -
j e o r g i e n e l a R o m a şi M o s c o v a ) . C u a j u t o r u l r e g e l u i V a h t a n g V I ,
aii Ş te f a n e s v ili» a i m p r i m a t la T b ilis i n o u ă c ă rţi în l im b a g e o r -
: E v a n g h elia , P s a ltir e a şi A p o s to lu l ( î n 1 7 0 9 ) , L itu rg h ie ru l,
o vu l şi M o litv e ln ic u l ( î n 1 7 1 0 ) ş . a . A î n c e p u t şi t i p ă r i r e a u n e i
d a r n -a fo st te rm in ată .
 In 1712, M ihail Ş tefan a p le cat în O landa, u n d e i s-au pierd
urmele. U cenicii săi georgieni i-au continuat activitatea, pînă în 172
tip ărin d alte cărţi b isericeşti şi laice (între care şi poem ul lui Şo
R u stav eli, V itea zu l în p ie le de tigru ; u nii cercetăto ri gru zin i susţi
că l-ar fi tip ărit însuşi M ihail).
M înăstirea georgiană Iviron de la A thos s-a îm părtăşit, în curs
v eacurilor, — m ai ales în cel d e care ne ocupăm — , de num eroa
ajutoare din partea dom nilor rom âni, pe care le-am sem nalat în cai;
to iu l precedent. M itro p o litu l D io n isie al U n g ro v lah iei (1672) a trc
u n tim p la Iv ir, ia r de aici i s-a în c re d in ţa t c o n d u c e re a m în ăsti]
R adu V odă din B ucureşti, care era închinată Ivirului.
L egăturile cu Bisericile slave sud-dunărene. Ajutorul domnii
rom âni s-a revărsat şi asupra u n o r aşezăm inte bisericeşti din B ulgari
aflată sub stăp în ire otom ană, în c ă din u ltim u l deceniu al secolului
X lV -lea. M atei B asarab, ctito ru l atîto r b iserici şi m în ăstiri în ţa ra s
a rid ic a t două b iserici şi pe te rito riu l B u lg ariei de azi, u n a la V idi
cu hram ul Sfînta Paraschiva, alta la Sviştov, cu hram ul Sfinţii A postc
P etru şi Pavel. A m îndouă păstrează chipurile lui M atei V odă şi
doam nei Elina, pe peretele ctitorilor.
Doi dregători ai lui V asile Lupu, slugerul Cheorghe şi fiul S£
postelnicul Constantin, vlahi originari din Epir, unde au ctitorit m înă
tire a V lasiu, au fo st zu g răv iţi la m în ăstirea B acico v o din B ulgari
ceea ce arată că ei au co n trib u it la refacerea acestui lăcaş.
In a doua jum ătate a secolului, Grigorie Ghica domnul Ţării Romi
neşti a zid it o b ise ric ă pe seam a M itro p o liei din D ristra (S ilistre
d u p ă cum re z u ltă d in tr-u n h riso v de la A le x a n d ru V o d ă Ip sila n i
din 1777. D om nii rom âni au aju tat şi cele cinci biserici din A rbănaş
în ap ro p ierea T îrnovei. în tr-u n a din ele era în g ro p at un fiu al lt
C o n stan tin B rîncoveanu. A cest d o m n ito r a aju tat şi E p isco p ia di
Cerven (Cervenvoda), în apropierea oraşului Russe. M înăstirea Sfinţ
Apostoli din Bucureşti (sau A rhim andritul) — existentă încă de pe
sfîrşitu l secolului al X V I-lea, refăcu tă din zid de M atei B asarab,
fo st în c h in a tă u n ei m în ăstiri din T îrn o v o , în B u lg a ria, fa p t penti
care era cunoscută şi sub num ele de «m înăstir ea T îrnovului» (în 17C
â. fost reparată de m itropolitul A xentie al Sofiei, originar din Tîrnovo
M înăstirea bulgară Zografu din Sfîntul M unte a prim it de asemene
num eroase danii şi i s-au închinat m înăstiri rom âneşti.
D in B ulgaria a venit şi unul din m itropoliţii Ungrovlahiei, Ignati
«S îrbul», fo st p reo t de m ir la N ico p o le, de unde p rieten u l său M at<
) 1-a rid ic a t în sc a u n u l e p is c o p a l de la R îm n ic şi a p o i în cel
ilitan.
e x is ta t le g ă tu ri şi cu B is e ric a O rto d o x ă S îrbă. D e p ild ă , unii.
s îr b i, în d r u m u l lo r s p r e R u s ia — şi c h ia r s p r e L o c u r il e
— , făc e a u lu n g i p o p a su ri la T îrg o v işte şi Iaşi. A stfe l, în 1653,
iul G av riil R aici din Ip ek (o rig in a r din lo ca lita te a S tări V lah !),
a s p re M o s c o v a , s -a o p r it şi în ţă r ile n o a s tre . (la T îrg o v iş te
d t p e p a tr ia r h u l M a c a rie al A n tio h ie i). In 1661 e ra în Ţ a ra
ia sc ă u rm a şu l său, p a tria rh u l M a x im al Ip e k u lu i. în ia n u a rie
fo st h iro to n it la T îrg o v işte , de c ă tre m itro p o litu l Ş tefan , a rh i -
ul S im e o n K o rd ic i, ca e p is c o p de S v id n iţa , în C ro a ţia . D a r
sie re a fo st a re s ta t şi în c h is în Z a g re b . D in a c e a s tă c a u ză , în
1663, m itropolitul Sava a hirotonit, la Iaşi, ca episcop pentru
rreanotiei» (Croaţia), cu reşedinţa în - m înăstirea M areea, pe
M ia k ic i. A fo s t a re s ta t şi în c h is şi el, în 1 6 70, s fîr ş in d u - ş i
u p ă a n i î n d e l u n g a ţ i d e d e t e n ţ i e , p e n tr u c ă n u a c c e p t a s e
:u Roma.
tei B a s a ra b şi V a s ile L u p u , iar m ai tîrz iu C o n s ta n tin B rîn c o -
au a c o rd a t a ju to a re m ate ria le u n o r m în ă stiri sîrb e şti : C ruşedol,
, M ile şe v o , R a k o v iţa , ap o i T re b in je în H e rţe g o v in a , L ip o v in a
fia (o danie de 5000 de aspri, plu s 500 cheltuieli de drum pentru
i rid ic a u b a n ii, de la V a s ile L u p u ), S o p o c ia n i şi S tu d e n iţa în
nia. N u m ero ase danii a p rim it şi m în ăstirea sîrbească H ilan d ar
ttele Alhos.
le m a n u s c r is e şi c ă rţi s la v o n e t ip ă r it e la n o i a u c ir c u la t în
e d in B u lg a ria şi I u g o s la v ia de azi. D e p ild ă , u n S lu je b n ic
scris de ie ro m o n a h u l E p ifa n ie de la M o ld o v iţa p e n tru E fre m
iiţilo r în 1616, a fo st d ă ru it e p isc o p u lu i I o s if al P o ja re v a ţu lu i,
a d ă ru it m în ă s tirii Ş işato v a ţ, în 1627. în p re d o s lo v ia P s a ltir ii
de la G o v o ra , d in 1637, se m e n ţio n a că a fo st d a tă la lu m in ă
ai p e n tru fo lo s u l s u fle te s c al ro m â n ilo r, ci şi al b u lg a rilo r şi
D in su d u l D u n ă rii au v e n it doi d in tre în d ru m ă to rii tip a ru lu i
c în tim p u l lu i M a te i B a s a ra b : e g u m e n u l M e le tie M a c e d o -
a G o v o ra şi ie ro m o n a h u l Ş te fa n d in O hri da, d e s ig u r « v lah i»
te părţi.
m ai stă ru im a s u p ra le g ă tu rilo r b is e ric e ş ti a le ro m â n ilo r d in
aad şi B ih o r cu B is e ric a sîrb ă , în tr u c ît în să ş i is to ria B is e ric ii
ti din a c este p ărţi — pe care am p re z e n ta t-o în altă p a rte —
altceva decît o isto rie a leg ătu rilo r b isericeşti rom âno-sîrbe.
o rto d o cşi de la Ie n o p o le — L ip o v a, T im işo ara şi C aran seb eş,
în cele mai m ulte cazuri de neam sîrb, îşi întindeau oblăduirea duhov­
nicească asupra sîrbilor ortodocşi, dar şi asupra românilor, care form au
m ajoritatea populaţiei din aceste părţi.
Legăturile cu Bisericile u craineană şi rusă. In acest secol, însăşi
p ăsto ria lui P etru M o v ilă ca m itro p o lit la K iev co n stitu ie cel mai
în sem n at capitol din isto ria re la ţiilo r b isericeşti rom âno -ucrainiene.
A m arătat şi în altă p arte că tip o g ra fiile lui M atei B asarab de la
C îm pulung (1635), G ovora (1637) şi T îrgovişte (1646), sau cea a lui
V asile L u p u de la Iaşi (1 6 4 2 ) au fo st d ăru ite sau cu m p ărate de la
Kiev. Tot de acolo au ven it şi m eşterii tipografi : Tim otei A lexandro -
vic'i V erbiţki, fostul conducător al tipografiei din K iev, Ivan K uno -
to v ic i, v e n it de la K iev , Iv an G leb k o v ici, to ţi în Ţ ara R o m â n ească
şi care au pregătit o seam ă de ucenici de neam rom ân. M ai tîrziu,,
m itropolitul D osoftei al M oldovei şi-a tip ărit prim ele lucrări în tip a r­
niţa m înăstirii ortodoxe ucrainene din U niev (P sa ltirea în v e rsu ri şi
A c a tis tu l N ă sc ă to a re i de D u m n e ze u în 1673).
In schimb, M iron B arnovschi al M oldovei a sprijinit înfiinţarea!
tip o g ra fie i din L v o v şi a su b v e n ţio n a t e d ita re a a d o u ă cărţi de cu lt
în lim b a slav o n ă pe ale că ro r p ag in i a fo st re p ro d u să stem a M ol -
dovei, iniţiativă continuată şi de M oise M ovilă.
în 1640, cînd V asile L upu a pus bazele C olegiului de la Iaşi, tot
Petru M ovilă i-a trim is un grup de profesori, în frunte cu ieromonahul
Sofronie Pociaţki, numit, în acelaşi timp, egumen al m înăstirii şi apoi
conducător al tipografiei. In 1642, la lucrările Sinodului de la Iaşi, care
a cercetat M ă r tu r is ir e a O r to d o x ă a m itro p o litu lu i P etru M ovilă, au -
fo st trim işi şi re p re z e n ta n ţi ai B ise ric ii pe care o c îr m uia, pe care i-
am am intit în alt loc.
In cu rsu l a ce stu i seco l s-au tip ă r it la noi d o u ă lu c ră ri tra d u s e
din slav o -ru să şi u crain ean ă. E v a n g h e lia în v ă ţă to a r e de la G ovora
din 1642, co n tin u ată la D ealu în 1644, era « p rim en ită de în lim ba
rusească» de ierom onahul Silvestru. în 1678, s-au tipărit la Bucureşti
cîteva din cazaniile arhim andritului Ioanichie G aleatovschi din C er-
nigov, sub titlul C h e ia în ţelesu lu i. N um eroase cărţi apărute în tip a r­
niţele ucraino-ruse au circulat şi în ţările noastre.
D om nii rom âni au con trib u it Ia rid icarea u n o r lăcaşuri de închi -
nare pe seam a credincioşilor ucraineni aflaţi sub stapînirea Poloniei
catolice. B iserica A dorm irea M aicii D om nului din Lvov, cunoscută şi
sub num ele de «biserica m oldovenească», a fost începută în anul 1591,
cu aju to r m o ld o v en esc — în special din p artea M o v ile ştilo r — şi
term inată abia în 1629, cu ajutorul lui M iron Vodă Barnovschi. în
;tă b is e r i c a a f o s t h i r o to n it P e tr u M o v il ă î n tr u a r h ie r e u , la 28
ie 1633. E a a p r im it n u m e r o a s e d a n ii d in p a r te a u n o r c re d in c io ş i
f a r a R o m â n e a s c ă , d i n M o l d o v a şi c h i a r d i n s u d u l D u n ă r i i . D e
n e g u s to ru l A le x e B a la b a n d in îa n in a a r e s ta u r a t aici p a r a -[
S fin ţii T re i Ie ra rh i. L e g ă tu r ile c u M o ld o v a s - a u în tr e r u p t la
m tu l s e c o lu lu i al X V I I I - le a , c î n d b i s e r i c a a tr e c u t î n s tă p în ir e a
n c io ş ilo r u n iţi.
V a s ile V o d ă L u p u a re fă c u t d in te m e lie b is e ric a c u h ra m u l S fîn ta
s c h iv a d in L v o v (p în ă atu n ci e ra m in ă s tire d e că lu g ă riţe , cu h ra -
V o v i d e n i a ) , p e n t r u c a r e a c u m p ă r a t şi o m o ş i e , î n a p r o p i e r e a
î l u i . S e p ă s t r a a i c i s t e m a M o l d o v e i , p r e c u m şi i c o n o s t a s u l s c u l p -
1 stil s p e c i f i c m o l d o v e n e s c .
N u m e r o a s e a l t e b i s e r i c i a u f o s t a j u t a t e d e u n i i d o m n i , b o i e r i şi
c re d in c io ş i ro m â n i. D e p ild ă , b is e ric a S fîn tu l O n u fr ie d in L v o v ,
are au fo st în g ro p a ţi m ai m u lţi c re d in cio şi ro m â n i, m în ă stire a
U n ie v , în p o m e ln ic u l c ă r e ia sîn t tre c u ţi m a i m u lţi b in e fă c ă to ri
M o l d o v a , m î n ă s t i r e a Z a d o v s k a , a j u ta t ă d e E lis a b e t a , s o ţia lu i
n ia M o v ilă , m în ă s tire a H u s tin s k i d in V o lh in ia , a ju ta tă d e Irin a,
a c e s to r a , m î n ă s t i r e a d in B u c z a c z , r e s ta u r a tă d e s o r a ei M ă r i a
ţk i, m în ă s tir e a K r e c o v s k i, c ă r e ia i- a d ă r u it u n sat A n a , o a ltă
a lu i I e r e m i a M o v il ă . în s u ş i m it r o p o l itu l P e t r u M o v i l ă a cti -
o b is e ric ă , cu h ra m u l S fîn tu l Io a n cel N o u d e la S u c e a v a , p e
a sa d in R u b ie jo v k a .
M ă r ia , f iic a lu i V a s i le L u p u , c ă s ă t o r i t ă c u I a n u s z R a d z i w i ll, a
ru t v e c h e a b is e ric ă d e le m n a slo b o z ie i ru seşti d in K e jd a n i, lîn g ă
i u s , o f e r i n d l e a f ă p e n t r u d o i p r e o ţ i şi d o i s l u j i t o r i . P r i n t e s t a -
;ul ei ( -j- 1 6 6 2 ) l ă s a a p r o a p e ş a s e s u te d e m ii d e g a l b e n i p e n t r u
) r a r e a u n o r m î n ă s t i r i o r t o d o x e d i n U c r a i n a , p r e c u m şi i c o a n e şi
:t e d e p r e ţ F r ă ţ i e i O r t o d o x e d i n W i l n o . Ş t e f a n V o d ă P e t r i c e i c u ,
a t r ă i t m u l t t i m p î n P o l o n i a , p r e c u m şi u n i i d i n b o i e r i i s ă i , a u
i t m î n ă s t i r e a U g o r n i ţ k i şi b i s e r i c a , d i n o r a ş u l S t a n i s l a w o w ( a z i o -
F ra n k o v s k , U c ra in a ). în b is e ric a sa tu lu i S o co la , a c e la şi d o m n
:u g răv it, în m ă r im e n a tu ra lă , p e p e r e te le c tito ric e sc .
0 m în ă s tire o rto d o x ă cu ro stu ri în s e m n a te în v ia ţa cre d in cio şi -
L c r a i n e n i a f o s t S c h i t u l M a r e , î n P o c u ţ i a , n u m i t şi M a n i a v a , d u p ă
1 p e c a re e s te aş e z a t. A f o s t în te m e ia t d e c ă lu g ă ru l Io v K n e a g h i -
u , î n 1 6 1 1 — 1 6 1 2 , f i i n d a j u t a t şi d e d o a m n a E l i s a b e t a , s o ţ i a l u i
n ia M o v ilă , a f la tă p e a tu n c i în P o lo n ia , la m o ş i a ei d e la U s tia ,
m ai ales d e fiic a sa M ă ria P o to ţk i. A c e a s ta a în c h in a t S ch itu lu i
i m î n ă s t i r e a S u c e v i ţ a , c t i t o r i a f a m i l i e i s a l e , c u t o a t e m o ş i i l e şi
t u r i l e ei. D a n i a a f o s t î n t ă r i t ă d e V a s i l e V o d ă L u p u , a p o i d e f iu l
 LECiAiUKJLL.il- X3.V.X1.

s ă u Ş t e f ă n i ţ ă şi d e G r i g o r i e G h i c a . M î n a s t i r e a s - a s u s ţ i n u t m a i b i n e
d e u n v e a c d in v e n itu r ile S u c e v iţe i. în s e c o lu l al X V I I I - l e a i- a u
d ă r u it m o ş i i î n M o l d o v a c î ţiv a b o ie ri. In p o m e l n i c u l ei s în t tr e c u ţi
n u m eroşi dom ni şi b o i e r i , î n c î t s e p o a t e a f i r m a c ă e r a o c t i t o r i e
e x c lu s iv m o ld o v e n e a s c ă . S ch itu l M a re a fo st d e s fiin ţa t d e au strie c i
în 1785, c în d v ie ţu ito rii săi au tr e c u t în M o ld o v a , s ta b ilin d u -s e m a i
ales la m în a stire a C o ş u la-B o to şan i. P u te m c o n c h id e c ă alătu ri d e m i ­
tro p o litu l P e tru M o v ilă , d o m n ii m o ld o v e n i şi-a u ad u s u n a p o rt p r e ­
ţio s la re n a ş te re a c u ltu ra lă -b is e ric e a s c a a u c ra in ie n ilo r o rto d o c ş i d in
reg a tu l p o lo n . ,
D o m n i i r o m â n i a u v e n i t şi î n s p r i j i n u l c r e d i n c i o ş i l o r c a r p a t o -
r u ş i a p a r ţ i n ă t o r i d e e p a r h i a M u n c a c i u l u i . E p i s c o p i i d e M u n c a c i şi M a -
r a m u r e ş d in s e c o lu l al X V I I - l e a îşi în ti n d e a u o b lă d u ir e a d u h o v n i -
c e a s c ă a t î t a s u p r a c r e d i n c i o ş i l o r r o m â n i , c î t şi a c a r p a t o - r u ş i l o r d i n
a c e s te părţi. F o s tu l e g u m e n d e la T is m a n a , S e rg h ie , a fo s t a ş e z a t ca
e p is c o p d e M u n c a c i, la r e c o m a n d a r e a lu i M ih a i V ite a z u l. U n ii e p is -
c o p i e ra u trim iş i d in M o ld o v a (S ilo v o n , în 1 6 0 8 ), alţii e ra u h ir o to -
n i ţ i d e m i t r o p o l i ţ i i d e l a S u c e a v a şi s u f r a g a n i i lo r .
C o n s t a n t i n Ş e r b a n B a s a r a b , d o m n a l Ţ ă r i i R o m â n e ş t i şi p e n t r u
s c u r t tim p al M o ld o v e i, d u p ă c e a p ie r d u t s c a u n u l d o m n e s c , a p ri -
b e g i t şi p r i n M u n c a c i , u n d e a c t i t o r i t o b i s e r i c ă d e p i a t r ă , î n l o c u l
u n e ia m a i v e c h i d in le m n , la m în a s tire a S îîn tu l N ic o la e în a p ro p ie re a
o ra ş u lu i, te rm in a tă , d u p ă c u m a ra tă p is a n ia , la 13 m a i 1661.
î n c u r s u l s e c o l u l u i d e c a r e n e o c u p ă m s - a u î n t ă r i t ş i le g ă tu rile
cu B iserica O rtodoxă Rusă. A c u m a p a r î n d o c u m e n t e l e v r e m i i p r i m i i
i e r a r h i , c ă l u g ă r i şi p r e o ţ i r o m â n i p l e c a ţ i î n R u s i a f i e p e n t r u a j u t o a r e ,
fie p e n t r u p r o c u r a r e a u n o r o b ie c te d e c u lt t r e b u i to a r e b i s e r i c i l o r lo r.
D e re g u lă , a v e a u a s u p ra lo r sc riso ri d e r e c o m a n d a re d in p a rte a v lă -
d i c i l o r lo r. C e i m a i m u l ţ i d i n t r e ei e r a u p r i m i ţ i d e î n s u ş i ţa r u l R u s ie i,
c a r e le o f e r e a a n u m ite d a ru ri sa u b a n i, alţii e r a u o p riţi în o ra ş u l d e
g ra n iţă P u tiv lia , u n d e p rim e a u a ju to ru l ţa ru lu i. D e p ild ă , în 1629—
1630, a c ă lă to rit la M o s c o v a a rh im a n d ritu l B e n e d ic t, p ro b a b il u n
g rec , d in tr-o m în ă s tire d in B u c u re ş ti, a v în d sc riso ri d e r e c o m a n d a re
d e l a p a t r i a r h u l T e o f a n a l I e r u s a l i m u l u i şi d e l a G r i g o r i e a l U n g r o -
v la h ie i,. ia r în K ie v a p r im it a lte sc ris o ri d e la m itro p o litu l Io v B o -
r e ţ c h i şi a r h i m a n d r i t u l P e t r u M o v i l ă . T o t p e a t u n c i a c ă l ă t o r i t î n
R u s ia a rh im a n d ritu l V a rla a m d e la S ecu , v iito ru l m itro p o lit, trim is
de M iro n B arn o v sch i şi d e m i t r o p o l i t u l A n a s t a s i e C rim c a să c u m -
 i c o a n e p e n t r u m î n ă s t i r e a D r a g o m i r n a şi p e n t r u a l t e d o u ă b i s e -
; t i t o r i t e d e d o m n . S - a o p r i t şi l a K i e v , l a P e t r u M o v i l ă , p e a t u n ci
î e n l a P e c e r s k a , p r e z e n t â n d m a n u s c r i s u l u n u i O ctoih ( t i p ă r i t l a
în 1630). L a M o s c o v a a sta t a p r o a p e u n an, fiin d p rim it în
m ţă d e ţar, d a r s -a în to r s f ă r ă ic o a n e , că c i p a tria r h u l F ila r e t n - a
m u l ţ u m i t d e e x e c u ţ i a lo r. In a n ii u r m ă t o r i , V a s i le L u p u a tr im i s
s o li şi s c r i s o r i l a M o s c o v a p e n t r u p r i m i r e a i c o a n e l o r . I n 1641,
M ih ail R o m a n o v (1 6 1 3 — 1645) i-a trim is p atru z u g ra v i p en tru
r e a b is e r i c ii S fin ţii T re i I e r a r h i d in Iaşi.
•rin anii 1 6 4 9 — 1651, A rs e n ie S u h a n o v , stareţu l m în ă stirii T ro iţk a
le ev a B o g o iav le n sk i, a în d e p lin it o în se m n a tă m isiu n e d ip lo m a -
j e l î n g ă V a s i l e L u p u şi M a t e i B a s a r a b , l ă s î n d şi u n « j u r n a l d e

i v a ra an u lu i 1656, noul d o m n m o ld o v e an G heorghe Ş tefan

— 1 6 5 8 ) a trim is în tr - o m is iu n e la M o s c o v a p e m itro p o litu l
son, ca re a în c h e ia t u n tra ta t de a lia n ţă cu ţa ru l A lex e i M ih a i -

î n t c u n o s c u t e şi l e g ă t u r i l e m i t r o p o l i t u l u i D o s o f t e i a l M o l d o v e i
tria rh u l I o a c h im al M o s c o v e i, d e la c a r e a o b ţin u t o tip o g r a fie ,
79, p r i n m i j l o c i r e a s p ă t a r u l u i N i c o l a e M i l e s c u , a f l a t î n s l u j b a
■ ru şi. L a r u g ă m i n t e a a c e lu ia ş i p atriarh, a trad u s apoi u n ele
p a tris tic e în ru se şte , în an ii e x ilu lu i său în P o lo n ia .
i c u rsu l ac estu i seco l, întâlnim p r i m i i c ă l u g ă r i şi v l ă d i c i d i n T r a n -
i a şi B a n a t p l e c a ţ i d u p ă a j u t o a r e î n R u s i a . I n 1628 au p o rn it
lu s ia trei că lu g ă ri d e la m în ă s tire a P rislo p , a v în d sc riso ri de
andare d in p arte a e g u m en u lu i lo r A n to n ie, a m itro p o litu -
l e n a d i e al T r a n s il v a n ie i — în c a r e se r e la ta c ă m î n ă s t i r e a e r a
e u n o r n o b i l i m a g h i a r i c u o m i e d e g a l b e n i — şi a p r i n c i p e l u i
1 B e th le n . C ă lu g ă rii a u f o s t o p r i ţ i ( în o ră şe lu l de g ra n iţă P u -
p r i m i n d a c o l o d a r u l ţ a r u l u i , f ă r ă s ă li s e î n g ă d u i e s ă m e a r g ă
sc o v a.
to a m n a an u lu i 1629, a so sit în P u tiv lia m itro p o litu l L o n g h in
v iei d in Ien o p o le , cu c îţiv a în so ţito ri. Au p r i m i t şi e i d a r u l
to t în P u tiv lia .
ste c îţiv a an i, a p le c a t în R u s ia f o s tu l m ii r o p o l it al T r a n s il v a -
e I o r e s t , î n s o ţ i t d e c ă l u g ă r u l G h e r m a n şi d e u n n e p o t , a v î n d o
r e d e r e c o m a n d a r e d i n p a r t e a m i t r o p o l i t u l u i V a r l a a m şi a s u -
l o r s ă i. A f o s t p r i m i t î n a u d ie n ţă d e ţa r la 2 6 august 1645,
 hS.U.K. UU ALiifi tSlJLKXl^l UttlUUUAfi

c ă ru ia i-a o fe rit în d ar p ă rtic e le d in m o a ş te le S fîn tu lu i D u m itru . A

p rim it, în sc h im b , fe lu rite d a ru ri, d in c a re ş i-a p lă tit a p o i d a to ria de
1000 de tale ri către p rin c ip ele T ran silv an iei, p e n tru care se p u seseră
chezaşi 24 de credincioşi ai săi.
L a 26 d ecem b rie 1651 a fo st p rim it în aud ien ţă de ţarul A lexei
M ihailovici m itropolitul Sofronie al L ipovei, care-şi avea reşedinţa în
în în ă s tire a H o d o ş-B o d ro g . E l a p rim it a ju to a re în b a n i p e n tru r e f a ­
cerea m în ă stirii sale şi d ife rite cărţi. în 1662, era la M o scp v a «m i -
tro p o litu l» T e o d o s ie d in V îrşe ţ, în s o ţit de tre i c ă lu g ă ri d in m în ă s ti -
re a V o d iţa , p rim in d u n a ju to r de 3 50 de r u b le d in p a rte a ţa r u lu i,
p en tru refa c ere a m înăstirii.
T o t p e a tu n c i a p ă s to r it în A lb a Iu lia , p e n tru f o a rte s c u rt tim p
în să, m itro p o litu l G h e n a d ie III, care a în lo c u it pe S ava B ra n c o v ic i,
orig in ar din oraşul P u tiv lia, din R usia,
U ltim u l ierarh a rd e le a n care a c ă lă to rit în ■ R u sia a fo st Sava-
B r a n c o v ic i cu c îţiv a în s o ţito r i. A f o s t p r im it în a u d ie n ţă d e ţa r, la
31 m ai, apoi la 2 a u g u st 1668, p rim in d fe lu rite daru ri în bani sau în
obiecte. L a p raz n icu l S fin ţilo r A p o sto li P e tru şi P av el, a slu jit în bi -
se ric a U s p e n ia d in M o sc o v a , a lă tu ri de p a tria rh ii P a isie al A le x a n -
d rie i, M a c a rie al A n tio h ie i şi ie ra rh ii ru şi. Ţ a ru l i- a în g ă d u it — lu i şi
urm aşilor — să m eargă to t la şapte ani după m ilostenie în Rusia.
îm p r e ju r ă r ile p o litic e n u i-a u m ai în g ă d u it să fa c ă a lte c ă lă to rii.
în u ltim u l d e c e n iu al se c o lu lu i al X V II-le a , au c ă lă to rit la M o s -
cova, du p ă a ju to a re , p reo tu l O prea, ap o i p ro to p o p u l V a sile H oban,
a m în d o i s lu jito ri la b is e ric a Sf. N ic o la e d in Ş c h e ii B ra ş o v u lu i.
C am în acelaşi tim p se întîlnesc în R usia cîţiva călugări din Ţara
R o m â n e a s c ă . V iito ru l m itro p o lit al U n g ro v la h ie i D io n is ie (1 6 7 2 ) a
fo st c îţiv a an i c îrm u ito ru l m e to c u lu i d in M o s c o v a al m în ă s tirii Iv ir.
In 1665 călătorea în R u sia egum enul V arlaam de la C ozia — v iito ru l
e p isc o p de R îm n ic şi ap o i m itro p o lit al U n g ro v l a h ie i — a d u c în d de
ac o lo fe lu rite o d o a re şi cărţi. în u ltim u l d e c en iu al se co lu lu i al X V II -
lea şi în c e p u tu l c e lu i u rm ă to r, m ai m u lţi c ă lu g ă ri — m ai a les e g u ­
m en i — m u n te n i şi m o ld o v e n i p le a c ă în R u s ia p e n tru a s o lic ita a ju -
to a re de la ţaru l P e tru cel M a re (1 6 8 2 /1 6 9 2 — 1705), în v e d e re a r e f a ­
c e rii şi în z e s tră rii m în ă s tirilo r lor. C o n se m n ă m pe e g u m e n u l F ilo te i
şi «nastavnicul» A n to n ie de la P utna, arh im an d riţii L a v ren tie din Su -
c e a v a , P a is ie de la C o ş u la , I s a ia d e la H u m o r, e g u m e n u l P a v e l de
la R îşca, iero m o n ah u l P a isie de la C ozia, eg u m en u l Io il de la V in tilă
V odă, o eg u m en ă E u p ra x ia şi alţii.
i 8 n o i e m b r i e 1 7 0 0 , m it r o p o l itu l T e o d o s i e al U n g r o v l a h i e i t r i -
0 l u n g ă s c r i s o a r e p a t r i a r h u l u i A d r i a n al M o s c o v e i , p r i n c a r e - i
ştiri d e s p r e s tă r i le d in B i s e r i c a sa ( tip ă r ir e d e c ă rţi r o m â n e ş ti,
i e , g r e c e ş t i şi a r a b e , g r i j a d o m n i t o r u l u i f a ţ ă d e b i s e r i c i şi ş c o l i ) ,
> su fe rin ţe le în d u r a te d e p o p o a r e le c re ştin e a fla te su b turci,
ai a le s d e p r o z e l i t i s m u l d e s f ă ş u r a t d e c a to lic i la L o c u r i l e S fin te ,
[ o n i a şi î n T r a n s i l v a n i a . M i t r o p o l i t u l m u n t e a n c e r e a m i j l o c i r e a
rh u lu i p e lin g ă ţa ru l P e tru p e n tru e lib e ra re a p o p o a re lo r cre ştin e
sub d o m in a ţie o to m a n ă . D e s ig u r, sc ris o a re a a fo s t în to c m ită "
e m n u l lu i C o n s ta n tin B r în c o v e a n u . în 1702, d o m n u l m u n te an a
la M o s c o v a o d e le g a ţie , în fru n te cu ceau şu l D a v id C o rb ea,
e o tu lu i Io a n C o r b e a d e la b is e ric a S fîn tu l N ic o la e d in B ra ş o v -
p e n tru în c h e ie r e a u n e i c o n v e n ţii s e c re te cu R u s ia . In s c ris o a re a
1 ţa ru lu i, i se c e r e a să in te r v in ă la C u r te a d in V ie n a p e n tr u a
p rig o n ire a c re d in c io ş ilo r d in T ra n silv an ia . îm p re ju ră rile p o li-
-au fă c u t cu p u tin ţă atu n ci re a liz a re a u n ei alian ţe ro m â n o -ru s e
ta te îm p o triv a im p e riu lu i o to m a n . R e a m in tim şi r o l u l l u i N i -
M ile s c u S p ă ta ru l la în tă r ire a le g ă tu r ilo r ro m â n o - r u s e . M a i n o -
D o i şi f a p t u l c ă î n B i b l i o t e c a A c a d e m i e i R o m â n e şi î n a l t e m a r i
eci d in ţa r ă se g ă s e s c su te d e lu c ră ri sla v o n e , u c r a in ie n e şi
tip ă rite la M o s c o v a , K iev , L v o v , C e r n i g o v , O s t r o g şi î n a l t e
ca re au c irc u la t p rin ţă rile n o astre .

C o n c l u z i i . Ţările ro m â n e.s-a u m a n ife sta t ca o cro tito a re şi

jin ito a re aîe B isericilo r de lim bă arabă, georg ia n ă şi slavă in
cursu l secolului a l X V H -lea şi începutul celui următor. E le au
rib u it la ap ă ra rea B isericilo r su d -sia ve subjugate de turci, dar
i apărarea B isericii O rtodoxe ucrainene în fa ţa a cţiunii p ro ze -
f e a B ise ric ii ca to lice din reg a tu l p olon, ca re-şi în tin d ea siă -
'ea şi asupra Ucrainei ortodoxe. S-a u intensificat şi legăturile
riceşti cu R usia, a fla tă în p lin ă a scen siu n e şi care - a în cep u t
>reia treptat rolul de sprijinitoare a Bisericilor Ortodoxe aflate
dom inaţie otomană.
BIBLIOGRAFIE ' o a r e l e sînt, în general,
cele indicate în eapitolele privitoare la seao -

g â t u r i cu P a t r i a r h i a Antiohiei. Izvoare. EM ILIA CIORAN, te

patriarhului Macarie de Antiohia In ţările române, Bucureşti, 1900, VI +
VASILE RADU, Voyage rfu patriarche M acaire d ’A ntioche. Etude pre-
■ Valeur des manuscrits et des traductions. Texte arabe et traduction - 1 + 3
voi. Paris, 1927, 1930, 1933 şi 1949; Călători străini despre ţările
 române, voi. VI, Bucureşti, 1976, VIII + 307 p. (cuprinde Călătoriile patriarhului
Macarie de Pavel de Alep).
L u c r ă r i . DAN s Im ONESCU şi EMIL MURACADE, Tipar românesc pentru
arabi în secolul alXVU I-lea, în «Cercetări Literare», III, Bucureşti, 1939, p. 1— 32
(şi extras); DAN SIMONESCU, Carii arabe tipărite de români în secolul al XVIII-lea
(1701— 1747), în BOR, an LXXXII, 1964, nr. 5—6, p. 524—561 j MIRCEA PĂCURARIU,
Legăturile ţărilor române cu Patriarhia Antiohiei, în ST, an. XVI, 1964, nr. 9— 10, p.
593—621 ; V1RGIL CANDEA, Une politique culturelle commune roumaine-arabe dans la
prmeiere moitie du XVIH-e siecle, in «Bulletin de l'Asso-ciation Internationale
d'Etudes du Sud-Est Enropeen», III, 1965, no. 1, p. 51— 56 y DAN SIMONESCU,
Impression de livres arabes et karamanlis en Valachie et en Moldavie au XVIIl-e
siecle, în «Studia et Acta Orientalia», V—VI, 1967, p. 49— 75 (şi extras); VIRGIL
CÂNDEA, Sources roumaines et grecques dans ies bibliothe-ques du Proche-
Orient, în «Bulletin d'Association Internationale d'Etudes du Sud-Est Europeen»,
Bucarest, VIII, 1970, no. 1—2, p. 66—78; VIRGIL CÂNDEA, Letopiseţul Ţării
Româneşti (1292— 1664) în versiunea arabă a lui Macarie Zaim, în «Studii», an. Xx , 1970,
nr. 4, p. 673—692; CONSTANTIN MOSOR, Călătoria pa-tiiarhuku Macarie al Antiohiei în
ţările române şi importanţa ei pentru Istoria Bisericii Române, în GB, an. XXXI, 1972, nr.
1—2, p. 73—90; FRANCISC PALL, Noi mărturii inedite despre călătoriile patriarhului
Macarie al Antiohiei în ţările române, în BOR, an. XCIV, 1976, nr. 3—4, p. 343—348.
L e g ă t u r i cu Georgia. DAMIAN P. BOGDAN, Legăturile ţărilor române
cu Georgia, în «Studii», revistă de istorie, an. IV, 1951, nr. 4, p. 131— 141 ; DAN.
DUMITRESCU, Activitatea tipogratică a lui Mihail Ştefan în Gruzia, în «Studii»,
revistă de isotrie, t. XI, 1958, nr. 4, p. 135— 138; VIRGIL MOLIN, Contribuţii noi
la istoricul relaţiilor culturale cu Orientul ortodox (1709— 1112). Un ipodiacon
ungrovlah, Mihail Hui lui Ştefan, meşter de tipar în ţări străine, în BOR, an. LXXIX,
1961, nr. 3—4, p. 319—338 i GHEORGHE POP, Tipar românesc în Georgia, în voi.
Probleme de bibliologie, 1967, p. 29—46; FANNY DJINDJIHAŞVILI, Antim Ivireanul
cărturar umanist, Iaşi, 1982, 132 p. (îndeosebi p. 47—53).
L e g ă t u r i l e cu B i s e r i c i l e sl ave. B i s e r i c a s î r b ă . EMIL TUR-DEANU,
Din vechile schimburi culturale între români şi iugoslavi, în «Cercetări Literare», an. III,
1939, p. 141— 218; MARCEL ROMANESCU, M ile domneşti în Srem şi
Herţegovina, în «Arhivele Olteniei», an. XIX, 1940, nr. 107— 112 (şi extras :
Craiova, 1941, 11 p. + 3 pi.); GEORGE RADOJCICI, Relaţii sîrbo-române în
veacurile XIV—XVII, Novi-Sad, 1956 (în limba sîrbă); SILVIU ANUICHI, Pomel­
nicele mănăstirii Cruşedol şi relaţiile ei cu Biserica Ortodoxă Română, în MB, an. XXXII,
1982, nr. 4—6, p. 322—330.
B i s e r i c a b u l g a r ă . H. HRISICU, Cîteva ctitorii româneşti în Bulgaria,
în rev. «Boabe de gnu», an. III, 1932, nr. 3—4, p. 88— 96; PAUL MIHAILOVICI,
Măr/uni româneşti din Bulgaria şi Grecia 1468—1866, în RSIAB, XXIII, 1933, p.
327—435 (şi extras: Chişinău, 1933, 112 p.); CONSTANTIN C. GIURESCU, Două
ctitorii ale lui Matei Basarab în Bulgaria, în RIR, XI—XII, 1940— 1942, p. 390—391 ;
AL. ALEXIANU, Doi români ctitori în Bulgaria şi în Pind (1643— 1644), în BOR,
an, LXXXIII, 1965, nr. 7— 8, p. 771—776; TUDOR MATEESCU, Din legăturile
Episcopiei de Cerven cu ţările române (sec! X VII—XIX), în BOR, an. XCIV, 1976,
nr. 1—2, p. 176— 179.
B i s e r i c a u c r a i n e a n ă . P. P. PANAITESCU, L'iniiuence de l'oeuvre de Pierre
Mogila, archeveque de Kiev dans Ies Principautes roumaines, Paris, 1926, 97 p. ;
P. P. PANAITESCU, Fundafiuni religioase româneşti în Galiţia, în BCMI, t.
XXII, 1929, p. 1— 19; SIMION RELI, Ctitoriile religioase româneşti din Polonia, în
«Candela», an. XLI, 1930, nr. 10— 12, p. 453—464; ION I. NISTOR, Ctitoriile
româneşti în Polonia şi Ucraina, în rev. «Codrul Cosminului», Cernăuţi, t. VIII,
 AJV--- JtVUJ)

53—i934r p, 83—109; ŞTEFAN CIOBANU, Dm legăturile culturale romăno-ucrai-

■ne. loanichie Galeatovschi şi literatura românească veche, în «An. Acad. Rom.»,
:m. Secţ. Ist, s. III, t. VIII, nr. 8 îşi extras: Bucureşti, 1938, 90 p.); GABRIEL
REMPEL, Sprijinul acordat de Rusia tiparului românesc în secolul al XVIl-lea,
SCB, I, 1955, p. 15—42; PAUL MIHAIL, Manuscrisul slav de la Schitul Mare
: Galiţia ailat Ia Iaşi, în MMS, an. XXXVIII, 1962, nr. 7—8, p. 587—603 (şi
>ria schitului); TR. IONESCU-NIŞCOV, Din istoria relaţiilor moldo-ucrainiene
prima jumătate a secolului al XVU-lea, în BOR, an. LXXXIII, 1965, nr. 11 —12,
1033—1096; ARCADY JONKONSKI, Les relations culturelles enlre l'Ucraine et
Moldavie au XVII-e siecle, Paris, 1973; EKKEHARD VOLKL, Das rumanische
stentum Moldau und die Ostslaven im 25. bis 17. Jahrhundert, Wiesbaden, 1975,

B i s e r i c a rusă. SILVIU DRAGOMIR, Contribuţii privitoare la relaţiile

•ricti româneşti cu Rusia în veacul XVII, în «An. Acad. Rom.», Mein. Sect.
s. II, t. XXXIV, Bucureşti, 1912, p. 1064— 1248 (şi extras: 183 p.); PAUL
IAILOVICI, Legăturile culturale bisericeşti dintre români şi ruşi în secolele
—XX.- Schiţă istorică, în RSIAB, t. XXII, 1932, p. 199 —276 (şi extras ; Chişinău,
!, 78 p.); G. BEZVICONI, Românii în Rusia în rev. «Din trecutul nostru»,
îinău, an. IV, nr. 31 —34, 1936, p. 140— 167; G. BEZVICONI, Călători ruşi în
dova şi Muntenia, Bucureşti, 1947, 464 p.; D. P. BOGDAN, Cărţi ruseşti în
i Românească sub Constantin Brîncoveanu, Sn BOR, an. LXXIV, 1956, nr. 6 —7,
43—557; CONSTANTIN NONEA, Legăturile mitropolitului Varluam cu Biseri-
Ortodoxe din Kiev şi Moscova, în Mm S, an. XXXIII, 1957, nr. 10—12, p.
-819; G. BEZVICONI, Contribuţii la istoria relaţiilor româno -ruse, Bucureşti,
, 347 p.
 XLVIII
DEZBINAREA BISERICII ORTODOXE ROMÂNEŞTI
DIN TRANSILVANIA ÎN 1698— 1701

'ă tre s f îr ş itu l s e c o lu lu i al X V I I - l e a , în u r m a v ic to r i i l o r m i l i ­

ta re ale tru p e lo r im p e ria le a u s trie c e îm p o triv a tu rc ilo r — m a i ales
d u p ă în frîn g e re a lo r sub zid u rile V ien ei, în 1683, — în p rin cip atu l
T r a n s ilv a n ie i se in a u g u r e a z ă , tr e p ta t, r e g im u l a u s tr ia c al H a b s b u r -
g ilo r. In a s tfe l d e îm p r e ju ră ri, p r in c ip e le T ra n s ilv a n ie i M ih a il A p a ffi
(1 6 6 1 — 1 690) in tră în tra ta tiv e cu im p e ria lii, în c h e in d u - s e c h ia r u n
a c o rd la V ie n a , în 1 6 8 6 .' în a n u l u r m ă to r tr u p e le im p e r ia le p ă tru n d
î n T r a n s i l v a n i a şi, p r i n t r a t a t u l d e l a B l a j ( 2 7 o c t o m b r i e ) , e r a u p u s e
l a d i s p o z i ţ i a a c e s t o r a 1 2 c e t ă ţ i şi o r a ş e , c u o b l i g a ţ i a p l ă t i r i i u n e i
c o n trib u ţii b ă n e şti, fiin d re c u n o s c u te — în sc h im b — , p riv ile g iile ţă ­
rii şi d o m n i a e r e d i t a r ă a l u i A p a f f i . L a 9 m a i 1 6 8 8 , d a t o r i t ă p r e s i u n i i
e x e rc ita te de g en e ra lu l a u striac C araffa, D ie ta T ra n silv a n ie i a fo st
n e v o ită să a c c e p te « p ro te c to ra tu l» îm p ă ra tu lu i A u strie i.
L a 4 d ec em b rie 1691, îm p ă ratu l L e o p o ld I (1 6 5 8 — 1705) a d at o
d i p l o m ă ( n u m i t ă l e o p o l d i n ă , d u p ă n u m e l e s ă u ) , î n 18 p u n c t e , c a r e a
fo st u n a d e v ă ra t sta tu t sa u c o n s titu ţie a p rin c ip a tu lu i T ra n silv a n ie i
p e n t r u m a i b i n e d e u n v e a c şi j u m ă t a t e . î n v i r t u t e a a c e s t e i a , p r i n -
c i p a t u l u r m a s ă f i e c o n d u s d e u n g u v e r n a t o r , a l e s d e D i e t ă şi c o n -
f i r m a t d e C u r te , el f iin d î n f r u n t e a u n u i c o n s i l i u d e 12 m e m b r i ( g u ­
v e r n ) . P e l î n g ă G u v e r n , î n 1 6 9 4 , s - a î n f i i n ţ a t şi a ş a n u m i t a « C a n c e -
la rie a u lic ă tra n s ilv a n ă » , cu se d iu l la V ie n a , c a re a v e a ro stu l d e a
f a c e l e g ă t u r a î n t r e C u r t e şi P r i n c i p a t .
P ro b le m e le fin a n c ia re e ra u c o n d u s e d e u n « T e z a u ra ria t» , ia r ce le
m ilita r e d e C o n s iliu l d e ră z b o i al C u rţii, al c ă ru i r e p r e z e n ta t în T r a n ­
silv a n ia e ra « c o m a n d a n tu l g en e ral» . O rg a n u l s u p re m ju d e c ă to re s c era
« T a b la re g e a sc ă » , ia r c a o rg a n le g isla tiv ră m în e a D ieta. P rin c re a re a
a c e s to r o rg a n e e x e c u tiv e ale p u te rii c e n trale , se u r m ă r e a p ie rd e re a
o rică re i in d e p e n d e n ţe a T ra n silv a n ie i.
19 — Istoria B.O.R., voi. II
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

P rin a c e e a şi d ip lo m ă se c o n firm a u p riv ile g iile c e lo r tre i n a ţiu n i

itic e — u n g u ri, sa şi şi s e c u i — p re c u m şi d re p tu rile c e lo r p a tru
ligii recepte» : catolică, luterană, calvinistă şi unitariană. R ăm îneau
v ig o are şi v ech ile legiuiri tran silv an e : A probatele, C om pilatele şi
p a r titu m u l lu i W e rb o c zi. In f u n c ţii p u b lic e u rm a u să fie n u m iţi
n ai « in d ig e n i» : u n g u ri, sa şi şi s e c u i, fă ră d e o s e b ire de reli g ie,
s e rv ă m că d ip lo m a a v e a în v e d e re n u m a i tre i n a ţiu n i p o litic e şi
ru re lig ii r e c e p te , e x c lu z în d p o p o ru l ro m â n şi c re d in ţa lu i o rto -
:ă, s o c o tite d o a r « to le r a te » . Se le g if e r a d in n o u în tr e itu l ju g la
e era supus p o p o ru l ro m ân : n aţio n al, social şi relig io s.
P rin p a c e a de la C a rlo v iţ, d in 26 ia n u a rie 1699, P o a rta re c u n o ş -
tre c e re a T ra n silv a n ie i sub s tă p în ire a Im p e riu lu i h a b sb u rg ic . B a -
ul — dev en it tea tru de război, p en tru v reo trei decenii, în tre tu rci
a u strie c i — ■ aju n g e în stă p în ire a d e fin itiv ă a c e lo r din u rm ă ab ia
1718. în ciu d a în c e rc ă rilo r lui F ra n cisc R ă k o c z y II, din anii 1703 —
1, de a re c îş tig a in d e p e n d e n ţa T ra n silv a n ie i, ea a răm a s în s tă p î- 5a
H absburgilor pînă în 1918.
în d a tă d u p ă tre c e r e a T r a n s ilv a n ie i în s tă p în ir e a H a b s b u rg ilo r,
ştia au în c e p u t o a c ţiu n e e n e rg ic ă p e n tru c o n s o lid a re a d o m in a ţie i
în a c e a s tă a c ţiu n e , un rol în s e m n a t a re v e n it B is e ric ii ro m a n o -
o lice. D e a p ro x im a tiv u n v e a c şi ju m ă ta te , c a lv in ii d e ţin e a u o si -
tie p riv ile g ia tă în p rin c ip a tu l tra n s ilv a n , c a to lic ii fiin d în lă tu ra ţi
o a p e cu d e s ă v îrş ire din v ia ţa p o litic ă . O d a tă cu tre c e re a T ra n sil -
iei în s tă p în ire a H a b s b u rg ilo r c a to lic i, p u te re a c a lv in ilo r tre b u ia
)ită , în v e d e r e a în tă r ir ii c o n fe s iu n ii c a to lic e , c a re — în tr e c e le
ru c o n fe s iu n i re c e p te — e ra ce a m a i sla b ă . C u a lte c u v in te , tre -i
s c h im b a t ra p o rtu l de fo rţe în fa v o a re a c a to lic is m u lu i. în a c e s t p,
au fo st in iţiate o serie de acţiu n i în fav o area B isericii cato lice :
itu ir i d e m o ş ii p ie r d u te şi d e b is e r ic i, d a n ii n o i, la c a re se v a
u g a şi lu c ra re a ie z u iţilo r, re v e n iţi în T ra n s ilv a n ia , o d a tă cu sta rea
h a b s b u rg ic ă ,- s-a u re fă c u t E p is to p iile c a to lic e m a g h ia re din dea
(1692) şi A lba Iulia (1715).
D a r re c îş tig a re a p o z iţiilo r e c o n o m ic e , p o litic e şi re lig io a s e p ie r - î
în fav o area c alv in ilo r sub p rincipii T ran silv an iei — m ajorita-
de c o n fe s iu n e c a lv in ă — n u se p u te a fa c e d e c ît p rin s p o rire a
lărului catolicilor. în tru cît recato licizarea luteranilor, calvinilor şi
a rie n ilo r era, p rac tic , im p o sib ilă, m isio n arii iezu iţi şi-a u în d re p ta t
iţia a s u p r a r o m â n ilo r o r to d o c ş i, c a re e ra u m a i n u m e r o ş i d e c ît
e c e le tre i n a ţiu n i re c e p te la o la ltă . P rin a tra g e re a ro m â n ilo r or -
)c şi la u n ire a cu B is e ric a R o m e i se u rm ă re a , p e de o p a rte , c re ş -a
n u m ă ru lu i c a to lic ilo r şi — im p lic it — c re ş te re a ro lu lu i p o litic
al « s t a t u l u i c a t o l i c a r d e l e a n » ( r e p r e z e n t a n ţ i i c a t o l i c i l o r î n D i e t ă ) , i a r ,
n e d e a ltă p arte, ru p e r e a le g ă tu rilo r, d e o ric e n atu ră , cu ro m â n ii o r -
t o d o c ş i d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi M o l d o v a .
C a re era situ a ţia B ise ric ii ro m â n e şti în a c e a stă v re m e ? D in a
d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l X V I - l e a şi p î n ă c ă t r e s f î r ş i t u l c e l u i d e
al X V II -le a , se d e s f ă ş u r a s e o p u te r n ic ă a c ţiu n e p r o z e litis tă c a lv in ă
p r i n t r e r o m â n i , i a r m i t r o p o l i ţ i l o r o r t o d o c ş i d i n A l b a I u l i a li s e f i x a -
seră, în m a i m u lte rîn d u ri, a c e le c o n d iţii o n e ro a s e d e ca re n e -a m
o c u p a t cu alt p rile j. C îţiv a m itro p o liţi au fo s t în lă tu ra ţi d in sc au n ,
p e n t r u n e î n d e p l i n i r e a c o n d i ţ i i l o r i m p u s e d e c î r m u i t o r i i c a l v i n i ai T r a n ­
s i l v a n i e i . S e a d ă u g a şi s i t u a ţ i a e c o n o m i c ă - s o c i a l ă a p r e o ţ i l o r o r t o -
d o c ş i, c a re e ra u siliţi să în d e p lin e a s c ă ro b o ta , în rîn d cu p ă s to riţii
l o r i o b a g i , d e m u l t e o r i s ă d e a d i j m ă c h i a r ş i p r e o ţ i l o r l u t e r a n i şi
ca lv in i. I a r în c u rsu l ră z b o iu lu i tu r c o - a u s tria c d in 1 6 8 3 — 169 9 , p reo ţii
ro m â n i au fo st im p u ş i cu fe lu rite d ări e x tra o rd in a re d e ră z b o i, în
t i m p c e p r e o ţ i i a l t o r c o n f e s i u n i — c u s e s i i p a r o h i a l e , s a l a r i i şi v e n i ­
tu ri în s e m n a te — e ra u scu tiţi, p e m o tiv că a p a rţin e a u u n o r c o n fe -
siu n i re c e p te . D e to a te a c e s te n e m u lţu m iri a le c le ru lu i o rto d o x , au
ştiu t să p ro fite ie zu iţii în în c e rc ă rile lo r d e a tra g e re a r o m â n ilo r la
« u n i r e a » c u R o m a . M e n ţ i o n ă m c ă u n i r i d e a c e s t f e l a u a v u t l o c şi
l a B r e s t , î n 1 5 9 6 , c u o p a r t e d i n c l e r u l , n o b i l i m e a şi c r e d i n c i o ş i i
u c r a in ie n i d in re g a tu l p o lo n , ap o i la M u n c a c i, în 16 4 6 , a r u te n ilo r
d in U c r a in a su b c a rp atică .
Un p r e tin s sin o d d e « unire» în 1697. I s t o r i c i i i e z u i ţ i ( u r m a ţ i d e
cei g re c o -c a to lic i ro m â n i) au su sţin u t că p rim e le în c e rc ă ri de u n ire
s - a r fi f ă c u t î n c ă d i n 1 6 9 7 , d e c i î n t i m p u l a r h i p ă s t o r i r i i m i t r o p o l i t u l u i
T e o fil. în u n e le că rţi s c ris e d e ie z u iţi, s - a u tip ă r it trei, p ro c e s e v e r -
b a le ale u n u i p re tin s sin o d în tr u n it la A lb a Iu lia, în fe b ru a rie 1697,
î n c a r e s - a r fi h o t ă r î t u n i r e a c u B i s e r i c a R o m e i , p r i n a c c e p t a r e a c e l o r
p a tru p u n c te d e o se b ito a re , o h o tă rîre sau re z o lu ţie în a c elaşi sens,
s e m n a t ă d e m i t r o p o l i t u l T e o f i l , l a 2 1 m a r t i e 1 6 9 7 şi o s c r i s o a r e c ă t r e
c a r d i n a l u l L e o p o l d K o l l o n i c h , a r h i e p i s c o p u l d e E s z t e r g o m şi p r i m a t u l
U n g a r i e i , d i n 1 0 i u n i e 1 6 9 7 , s e m n a t ă d e T e o f i l , d e 11 p r o t o p o p i şi u n
p re o t, p rin c a re se c o n f ir m a u h o tă rîrile m e n ţio n a te m a i sus.
C e rc e tă rile e fe c tu a te m a i tîrz iu d e isto ricii Io a n C rişa n , G h e o r g h e
P o p o v i c i , d a r m a i a l e s d e Ş t e f a n L u p ş a şi S i l v i u D r a g o m i r , a u s t a b i l i t
c ă p r im e le p a tr u p ie s e n - a u f o s t r e p r o d u s e d u p ă o rig in a l, ci d u p ă
a n u m ite co p ii în lim b a la tin ă , lim b ă p e ca re p ro to p o p ii n u o în ţe le -
g e a u şi, p o a t e , n i c i T e o f i l . E s t e d u b i o s f a p t u l c ă — d u p ă ei — s o b o r u l
s-a în tr u n it în fe b ru a rie , ia r a c te le au fo st s e m n a te a b ia în m a rtie
şi i u n i e . T r e z e s c n e d u m e r i r i şi a n u m i t e c u v i n t e şi e x p r e s i i c a r e a p a r
în a c te le re s p e c tiv e , n e o b iş n u ite în a lte a c te a le v re m ii. D e p ild ă ,
T e o fil e ra n u m it « e p is c o p al B is e r ic ii r o m â n e ş ti d in T r a n s ilv a n ia » ,
d e ş i , î n m o d o b i ş n u i t , el s e i n t i t u l a « a r h i e p i s c o p şi m i t r o p o l i t al Ţ ă r i i
A r d e a l u l u i » s a u « a r h i e p i s c o p a l M i t r o p o l i e i B ă l g r a d u l u i şi a t o a t ă
Ţ a ra A rd e a lu lu i» . în sfârşit, c e rc e tă rile g r a f o lo g ic e a u sta b ilit c ă is c ă ­
l i t u r a m i t r o p o l i t u l u i d i n s c r i s o a r e a c ă t r e K o l l o n i c h n u - i a p a r ţ i n e , ci
e s t e o i m i t a r e p u ţ i n r e u ş i t ă a ei, d e c i o p l a s t o g r a f i e . S e m n ă t u r i l e
p r o to p o p ilo r sîn t p e p a g in a a tre ia , fa p t c a re n e fa c e să c re d e m că
a fo s t lu a ta d in d o sa ru l cu s e m n ă tu ri ale v re u n u i so b o r an terio r. Se
a d a u g ă şi f a p t u l c ă p r e t i n s u l s i n o d n u s e p u t e a ţ i n e d e c î t î n p r e z e n ţ a
su p e rin te n d e n tu lu i ca lv in , c a re m a i a v e a în c ă d re p t d e c o n tro l a s u p ra
B iseric ii ro m ân e şti.
T o a t e a c e s t e a a r a t ă c ă s î n t e m î n f a ţ a u n o r a cte fa ls e , p l ă s m u i t e
:l e i e z u i ţ i m a i t î r z i u . î n s e a m n ă c ă n u s - a ţ i n u t n i c i u n s i n o d d e
m i r e î n 1 6 9 7 şi c ă m i t r o p o l i t u l T e o f i l n - a f o s t a m e s t e c a t î n n i c i u n
el d e t r a t a t i v e d e u n i r e a B i s e r i c i i s a le c u c e a c a to li c ă . D e a ltf e l,
a lsita te a a c te lo r r e s p e c tiv e se p o a te d e d u c e , în c h ip lo g ic, p u n în d u - s e
n t r e b a r e a : d a c ă m i t r o p o l i t u l T e o f i l şi p r o t o p o p i i s ă i a r f i a c c e p t a t
m i r e a î n 1 6 9 7 , c e r o s t a r m a i fi a v u t î n c e r c ă r i l e d e u n i r e d i n 1 6 9 8
1 p e r f e c ta r e a ei în 1 7 0 1 , a ş a c u m se v a c o n s ta ta în c o n tin u a r e ?
A legerea m itropolitului A tanasie Anghel. î n v a r a a n u l u i 1 6 9 7 ( d u p ă
2 iu lie 1 6 9 7 , c în d îşi s e m n a te s ta m e n tu l) , m itro p o litu l T e o fil a tre -
it la c e le v e ş n ic e . P r in tr e c a n d id a ţii la o c u p a r e a s c a u n u lu i m itro -
3 l i t a n v a c a n t s - a i v i t şi t î n ă r u l i e r o m o n a h — d u p ă u n i i c e r c e t ă t o r i
r o d ia c o n — A ta n a s ie (d in b o te z A n g h e l), fiu d e p r e o t d in B o b îln a —
u n e d o a r a s a u C i u g u d - A l b a , a b s o l v e n t al ş c o lii c a l v i n e d in A i u d s a u
I b a Iu lia , c ă lu g ă rit în m în ă s tir e a - r e ş e d in ţă d in A lb ă Iu lia . E l a iz b u -
să c îştig e — p rin în s e m n a te su m e de b a n i — b u n ă v o in ţa g u v e r -
t o r u l u i T r a n s i l v a n i e i şi a a l t o r d r e g ă t o r i , i a r î n s e p t e m b r i e 1 6 9 7
p le c a t în Ţ a ra R o m â n e a sc ă , p e n tru ca să p rim e a sc ă , p o triv it v e -
iu lu i o b ic e i, d a ru l a rh ie rie i. Se p a re că la B u c u re ş ti se c u n o ş te a u
e n ţ i i l e c a t o l i c i l o r d e a a t r a g e p e f o m â n i şi c ă n o u l c a n d i d a t —
ă r şi f ă r ă m u l t ă î n v ă ţ ă t u r ă — n u p r e z e n t a d e s t u l ă î n c r e d e r e . D e
îe a a fo s t ţin u t la B u c u re ş ti v re o p a tru lu n i, p e n tru a i se c o m p le ta
' ă ţ ă t u r a şi a f i î n t ă r i t î n O r t o d o x i e . A f o s t h i r o t o n i t î n t r u a r h i e r e u
a l a 2 2 i a n u a r i e 1 6 9 8 , d e c ă t r e m i t r o p o l i t u l T e o d o s i e al U n g r o -
h i e i , c a r e h i r o t o n i s e şi p e î n a i n t a ş i i s ă i , d e l a I o s i f B u d a i î n c o a c e .
D a r, s p re d e o s e b ir e d e a c e ş tia , lu i A ta n a s ie i s - a c e r u t să isc ă -
> c ă u n î n d r e p t a r d o g m a t i c , l i t u r g i c şi c a n o n i c , î n 2 2 p u n c t e , alcă -
d e p a t r i a r h u l D o s i t e i al I e r u s a l i m u l u i , a f l a t p e a t u n c i î n Ţ ara
l â n e a s c ă şi d e m i t r o p o l i t u l T e o d o s i e . A c e a s t ă m ă r t u r i s i r e d e ere -
 DEZBINAREA BISERICII ORTODOXE DIN TRANSILVANIA 293

d in ţa ( n u m ită d e u n ii « în d r e p ta r » s a u « in s tr u c ţiu n e » ) se o c u p a în -
d e o s e b i d e în v ă ţă tu rile o r to d o x e a ta c a te d e c a lv in i (Sf. T ra d iţie , c e le
ş a p t e T a i n e , s l u j b a î n m o r r n î n t ă r i i , c u l t u l s f i n ţ i l o r şi a l i c o a n e l o r , m î n -
t u i r e a p r i n c r e d i n ţ ă şi f a p t e b u n e ) s a u d e c a t o l i c i ( î m p ă r t ă ş i r e a c u
p î i n e şi v i n — t r u p şi s î n g e , d e c i n u c u a z i m ă , p r e f a c e r e a d a r u r i l o r
l a e p i c l e z ă ) . C a şi î n a i n t a ş i i s ă i, n o u l m i t r o p o l i t a p r i m i t d i n p a r t e a
l u i C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u n u m e r o a s e d a r u r i , v e ş m i n t e şi c ă r ţ i , i a r
la 2 5 m a i 1 6 9 8 îi î n n o ia a ju to ru l a n u a l d e 6 0 0 0 d e b a n i, p e c a re -1
p r im e a M itro p o lia A rd e a lu lu i d e m a i m u lt tim p , ştiin d « c ă se în v ă -
lu ie şte ca o c o ra b ie în m ijlo c u l v a lu rilo r m ă rii, fiin d în tră m u lte fe -
liu ri d e e re tic i n e c r e d in c io ş i şi s ă n ă p ă s t u i e ş t e d e d î n ş i i î n m u l t e
chipuri».
D a r în a c e s t tim p ie z u iţii în c e p u s e ră lu c ra re a lo r n e fa s tă în tre
ro m ân i. In s e p te m b rie 1697, ie zu itu l P a u l L a d is la u B â râ n y i d in A lb a
I u l i a a p l e c a t l a V i e n a ', s p r e a p r e z e n t a C u r ţ i i u n m e m o r i u al « s t a -
tu lu i ca to lic » a rd e le a n în v e d e r e a u n irii ro m â n ilo r cu B is e ric a R o m e i.
C u to a te in s is te n ţe le c a to lic ilo r, îm p ă ra tu l a d at o « re z o lu ţie » a b ia
l a 1 4 a p r i l i e 1 6 9 8 , p o t r i v i t c ă r e i a li s e o f e r e a r o m â n i l o r p o s i b i l i t a t e a
d e a se u n i cu o ric a re d in c e le p a tru relig ii « re c e p te » sau d e - a ră -
m în e în v e c h e a îo r c re d in ţă (se p are că au lu c ra t în ac est sens can -
c e l a r u l N i c o l a e B e t h l e n şi g u v e r n a t o r u l T r a n s i l v a n i e i B a n f f i , a m î n d o i
ca lv in i). P re o ţii c a re a c c e p ta u să se u n e a s c ă cu v r e u n a d in re lig iile
re c e p te u rm a u să se b u c u re de p riv ile g iile cleru lu i c o n fe siu n ii res -
p e c tiv e , su b lin iin d u -se în m o d d e o s e b it că a c e ia ca re se v o r u n i cu
B i s e r i c a R o m e i , r e c u n o s c â n d p e p a p ă d r e p t c a p al B i s e r i c i i « s e v o r
b u c u r a d e p riv ile g iile p re o ţilo r c a to lici» . R e z o lu ţia im p e r ia lă e ra în tr-
a d e v ă r isp itito a re p e n tru p reo ţii ro m â n i, căci în sc h im b u l re c u n o a ş te rii
p r i m a t u l u i p a p a l , u r m a u s ă f i e s c u t i ţ i d e i o b ă g i e şi d e n e - s f î r ş i t e l e
c o n t r i b u ţ i i f a ţ ă d e s t a t ( m a i a l e s î n t i m p u l r ă z b o a i e l o r ) şi f a ţ ă d e
« d o m n ii d e p ă m în t» . în p lu s, u n ir e a c u B is e r ic a R o m e i — p o tr iv it
r e z o lu ţie i — n u a tr ă g e a d u p ă s in e p ă r ă s ir e a c r e d in ţe i lo r o rto d o x e.
L a sc u rt tim p în să , c a rd in a lu l L e o p o ld K o llo n ic h a v e n it cu u n e le
în tre g iri la fo rm u la sc u rtă a re c u n o a şte rii p rim a tu lu i p a p a l care ap a re
î n r e z o l u ţ i a l u i L e o p o l d I. L a 2 i u n i e 1 6 9 8 , e l a d r e s a u n « m a n i f e s t »
c ă tre p re o ţii r o m â n i a rd e le n i, p rin c a re p r e c iz a c ă u r m a u să se b u c u r e
d e p r i v i l e g i i l e B i s e r i c i i şi p r e o ţ i l o r c a t o l i c i n u m a i a c e i a c a r e v o r
m ă r t u r i s i şi v o r c r e d e t o t c e î n v a ţ ă B i s e r i c a r o m a n o - c a t o l i c ă şi m a i
a l e s c e l e p a t r u p u n c t e d e o s e b i t o a r e d i n t r e B i s e r i c i l e o r t o d o x ă şi c a -
to lic ă ( n u m ite « f lo re n tin e » , în tr u c ît s - a u f o r m u la t la S in o d u l d e la
F l o r e n ţ a d i n 1 4 3 9 ) : 1. P a p a e s t e c a p u l î n t r e g i i B i s e r i c i ,- 2. S f î n t a
p ă r t ă ş a n i e s e p o a t e f a c e şi c u p î i n e n e d o s p i t ă ( a z i m ă ) ; 3. D u h u l
n t p u r c e d e d e l a T a t ă l şi d e l a F i u l ( f i l i o q u e ) ; 4. î n a f a r ă d e r a i
ia d m a i e x is ta u n lo c c u ră ţi to r n u m it p u rg a to r. P e b a z a a c e s to r
u ă acto , ie z u iţii au p o rn it o n o u ă a c ţiu n e d e a tra g e re a r o m â n ilo r
u n ire a cu R o m a . U n rol de se a m ă au a v u t ie z u iţii u n g u ri P au l
i i s l a u B â r â n y i ( t r a n s f e r a t î n 1 7 0 0 î n S l o v a c i a ) şi G a b r i e l H e v e n e s s y .

« M a n ife s tu l d e u n ire» . S in g u ru l ac t d e s p re ca re s-a sp u s că ex-

m ă h o tă rîre a c le ru lu i ro m â n d e a se u n i cu B is e r ic a R o m e i este
i n u m itu l « m a n ife s t de u n ire » sau « c a rte a d e m ă rtu rie » , d in 7 o c -
ib rie 1698, s e m n a tă d e 38 d e p ro to p o p i. C u m a ra tă actu l re s p e c tiv
c a re e c u p r in s u l lu i ? Se p r e z in tă c a u n c a ie t c u tre i file , p r im e le
i a f o r m a t e d i n t r - o f o a i e ( c o a l a ) î n d o i t a , l a c a r e s - a a d ă u g a t şi
t în c ă o filă , tă ia tă în ju m ă ta te , d in tr-o a ltă co a lă .
S ă u rm ă rim , p e p a g in i, c u p rin s u l ac tu lu i. P e p a g in a în tîi se află
:la raţia d e u n ir e p r o p riu - z is ă , r e d a c ta tă a stfe l :
« N o i m a i î n g i o s s c r i ş i , v l ă d i c a , p r o t o p o p i i şi p o p i i b e s e r i c i l o r
lâ n e şti d ă m în ştire tu tu r o r c ă ro ra să c u v in e , m a i v ă rto s Ţ ă ră i
l e a l u l u i . C e r c î n d s c h i m b a r e a a c e ş t i i l u m i î n ş e l ă t o a r e şi n e s t a r e a
î e p e r i r e a s u f l e t e l o r , c ă r u i a î n m ă s u r a m a i m a r e t r e b u e a fi d e c ă t
te, d e n b u n ă v o i a n o a s t r ă n e u n i m c u B e s e r i c a R o m e i c e a c a t h o -
a s c ă şi n e m ă r t u r i s i m a f i m ă d u l ă r i l e c e ş t i i B i s e r i c i s f i n t e c a t h o -
a s c ă a R o m e i p r i n c e a s t a c a r t e d e m ă r t u r i e a n o a s t r ă şi c u a c e l e
r e l i g h i o m u r i v o i m s ă t r ă i m c u c a r e l e t r ă e s c m ă d u l ă r i l e şi p o p i i
ş t i i B i s e r i c i s f i n t e , p r e c u m î n ă l ţ i a s a î m p ă r a t u l şi c o r o n a t u l c r a i u
Iru în m ilo s te n iia d e c re tu m u lu i în a lţii sa le n e fa c e p ă rta ş i, c a re
i a n a lţii sa le n e v ră n d a o le p ă d a c u m să c a d e c r e d in c io ş ilo r
ţ i i s a l e , a c e a s t ă c a r t e d e m ă r t u r i e şi n a l ţ i i s a l e şi ţ ă r ă i A r d e a l u l u i
ă m î n a i n t e . P e n t r u c a r e m a i m a r e t ă r i e , d ă m şi p e c e ţ i l e şi s c r i s o -
m ă n ilo r n o a s tre . S -a u d a t în B e lg r a d ( A lb a Iu lia , n .n .) în an ii
in u lu i 1 6 9 8 , î n 7 z ile a lui o c to m v r ie » .
D u p ă a c e s t te x t, a f o s t a d ă u g a t u lte r io r u n « p o s t- s c r ip tu m » , cu
rîn d u ri, sc rise m a i m ă ru n t, c a să în c a p ă to tu l p e a c e e a şi p a g in ă .
u rm ăto ru l cu p rin s :
« In să în tr-a c e sta ch ip n e u n im şi n e m ă r t u r i s i m a f i m ă d u l ă r i l e
t e i , c a t h o l i c e ş t i i B i s e r i c i a R o m e i , c u m p r e n o i şi r ă m ă ş i ţ e l e n o a s -
d in o b ic e iu l B e s e ric ii n o a s tre a R ă s ă ritu lu i să n u n e c lă te a sc ă . C i
e ţ ă r ă m o n i i l e , s ă r b ă t o r i l e , p o s t u r i l e , c u m p a n ă a c u m , a ş a şi d e
n n a i n t e s ă f i m s l o b o z i a l e ţ i n e a d u p ă c ă l i n d a r i u l v e c h i u şi p r e
titu l v lă d ic a n o s tr u A th a n a s ie n im e p ă n - î n m o a r t e a sfin ţii sale
- a ib ă p u te a r e a-1 clăti d e n s c a u n u l sfin ţii sa le. C i t o c m a d e i s - a r
t ă m p l a m o a r te să s te a în v o ia s o b o r u lu i p re c in e a r a le g e să fie
v l ă d i c ă , p r e c a r e s f i n ţ i a s a p a p a ş i î n ă l ţ a t u l î m p ă r a t s ă -1 î n t ă r e a s c ă
şi p a t r i a r h u l d e s u p t u b i r u i n ţ a î n a l ţ i i s a l e s ă -1 h i r o t o n e a s c ă . Şi î n o b i -
c e i u l şi d r e g ă t o r i i l o r ( s i c ) p r o t o p o p i l o r c a r i i s ă n t ş i v o r f i, n i c i î n t r - u n
fe l d e lu c r u n im e s ă n u se m e s t e c e , ci să s ă ţie c u m şi p ă n - a c u m .
I a r d e n u n e v o r l ă s a p r e n o i şi p r e r ă m ă ş i ţ e l e n o a s t r e î n t r - a c e a s t ă
a ş e z a r e , n e c e ţ i l e şi i s c ă l i t u r i l e n o a s t r e c a r e a m d a t s ă n - a i b ă n ic i
o tă rie . C are lu c ru l-a m în tă r it cu p e c e te a M itro p o lii n o a s tre p e n tru
m a i m a re m ă rtu rie » . U rm e a z ă s ig iliu l, cu le g e n d a : « A c e s ta ia ste
p e c e tu M itro p o lie i B e lg ra d u lu i» . El a fo st a p lic a t m ai în a in te de a
s e s c r i e a c e s t e 13 r î n d u r i , d u p ă c u m n e d o v e d e s c u l t i m e l e d o u ă r î n -
d u r i, m a i s c u rte d e c î t c e le la l te , c a să n u t r e a c ă p e s te r o n d e l a si -
g i l i u lu i.
P a g in a a d o u a c u p rin d e d e c la ra ţia de u n ire re d a c ta tă în lim b a
la tin ă . Se o b s e rv ă , în s ă , d ife re n ţe e s e n ţia l e în tr e te x te , ca re p r iv e s c
în s u ş i fo n d u l a c tu lu i. C îtă v re m e în te x tu l ro m â n p ro to p o p ii m ă rtu -
r i s e a u v a g c ă d o r e s c s ă se u n e a s c ă « c u B e s e r i c a R o m e i c e a c a t h o l i -
c e a s c ă » şi s ă f ie « m ă d u l a r e l e c e ş t i i B i s e r i c i s f i n t e » , m a i m u l t d i n t r - u n
s e n tim e n t de le a lita te f a ţă de îm p ă r a t (« c u m se c a d e c r e d in c io ş ilo r
n alţii sa le» ), în te x tu l la tin se p re c iz a că se unesc « d in in su fla re
d u m n e z e i a s c ă » şi c u a c c e p t a r e a u n o r î n v ă ţ ă t u r i n o i : « p r i m i n d , m ă r -
t u r i s i n d şi c r e z î n d t o a t e c î t e le p r i m e ş t e , le m ă r t u r i s e ş t e şi le c r e d e
ea (B ise rica ro m a n o -c a to lic ă , n .n .), d a r m a i a l e s c e l e p a t r u p u n c t e
în care ştiam că ne d eo seb im p î n ă a c u m , c a r e n i se a r a t ă în p r e a
m ilo stiv u l d e c r e t şi î n d ip lo m a p rea sfin te i sale m a iestăţi» .
V o rb in d d esp re ac e a stă falsificare e v id en tă a u n u i act p u b lic ,
isto ric u l u n it N ic o la e D e n su ş ia n u sc ria : « A v em în a in te a n o a s tră o
t r a d u c e r e d i n c e l e m a i m i ş e l e ş t i şi c r i m i n a l e , f a l s i f i c a r e a u n u i ' d o c u -
m e n t p u b lic , a u n u i tra ta t p o litic o -b ise ric e sc , p e n tru a su p u n e p o p o ­
r u l r o m â n c a t o l i c i l o r , şi a d e s f i i n ţ a B i s e r i c a r o m â n ă d e A l b a I u l i a . . . » .
P a g in ile 3, 4 şi 5 c u p r in d s e m n ă t u r il e a 38 d e p r o t o p o p i , cu
37 de p e c e ţi (d o i d in ei au f o lo s it o s in g u r ă p e c e te ) . în s p a ţiu l d in -
tre s e m n ă tu ri, au fo s t tra n s c ris e cu lite re la tin e , în la tin e ş te , nu -
m e l e şi s e d i u l p r o t o p o p i l o r.
Pe p a g in a a c in ce a, d u p ă se m n atu ri, u rm e a z ă un « c o d ic il» în 7
rîn d u ri, cu u rm ă to ru l cu p rin s: «Şi a ş a ne u n im a c e ş ti ce seri ( s i c ! )
m ai sus, cu m to a tă le g e a n o a s tră , s lu jb a B e se ric ii, le tu rg h ia , p o stu rile
şi c a r i n d a r i u l n o s t r u s ă s t e a p r e lo c , i a r ă s ă ( d a c ă , n.n.), n - a r s t a p r e
lo c a c e le , n ic i a c e s te p e c e ţi sa n -a ib a n ic i o tă rie a s u p ra n o a s tră
şi v l ă d i c a n o stru A th a n a sie să fie în scaun şi n i m e s ă , n u -1 h ă r b u -
tă lu ia s c ă » . U r m e a z ă o p e c e te a p lic a tă m a i tîrz iu , c e e a ce r e ie s e d in
fap tu l că a c o p e ră d o u ă litere d in rîn d u l p en u ltim .
R e z u ltă că ac e st « c o d ic il» n u era a ltc e v a d ec ît o re d a c ta re p re -
sc u rta tă a p o st-sc rip tu m u lu i de p e p rim a p ag in ă. C o d icilu l p re z in tă
an in te re s d e o se b it, în tru c ît e x p e rtiz e le g ra fo lo g ic e au d o v e d it că
îs te sc ris d e în s u ş i m itro p o litu l A ta n a sie . P a g in a a ş a se a a ră m a s
a e s c r is ă .
S ă c e r c e t ă m a c u m « m a n i f e s t u l d e u n ir e » lu a t î n î n t r e g i m e a lu i.
)in te x tu l p ro p riu -z is re z u ltă c ă p ro to p o p ii a c c e p ta u « d in b u n ă v o ia »
o r s ă s e u n e a s c ă c u B i s e r i c a R o m e i şi s ă r i e s o c o t i ţ i « m ă d u l ă r i l e »
ce le i B is e ric i, fă ră să se p r e c iz e z e în ce c o n d iţii u r m a să se fa c ă
n irea . R e z u ltă ap o i c ă la b a z a a c e ste i u n iri stă te a u in te re s e d e o rd in
la te ria l, d in m o m e n t ce se p r e c iz a : « c u a c e le p r iv e lig h io m u ri v o im
i t r ă i m c u c a r e l e t r ă e s c m ă d u l ă r i l e şi p o p i i a c e ş t i i B i s e r i c i s f i n t e » .
îte lim p e d e că u n ire a n u e ra d e te rm in a tă d e fră m în tă ri d e c o n ş tiin ţă
tu d e v r e o n e m u lţu m ir e a c le ru lu i î m p o t r i v a le g ii lo r. D im p o tr iv ă ,
) S t - s c r i p t u m u l d e p e p r i m a p a g i n ă , c a şi c o d i c i l u l d e p e p a g i n a a
n e e a c e re a u c a te g o ric p ă s tra r e a in te g r a lă a d o c trin e i o rto d o x e (« le -
■a»), a o r g a n i z ă r i i b i s e r i c e ş t i ( a l e g e r e a v l ă d i c u l u i şi d r e p t u r i l e p r o -
s o p i l o r ) şi a c u l t u l u i ( « s l u j b a B i s e r i c i i , l e t u r g h i a , p o s t u r i l e şi c a -
id a riu l n o stru » ). Ia r în p a rte a lo r fin ală, se p re c iz a că n e r e s p e c -
ea a c e s to ra a n u la în tre g u l a c t d e u n ire: « n ic i a c e s te p e c e ţi să
iib a n ici o tă rie a s u p ra n o a stră » .
Ţ in în d s e a m a d e a c e s te trei te x te ro m â n e ş ti, d a r m a i ales de
[in e le d o u ă , se n a ş te în ch ip fire s c în tre b a re a : la ce şi-a u d at
iz iu n e a p r o to p o p ii r o m â n i ? L a te x tu l la tin n u n e p u te m referi,
m o m e n t c e el e r a d i f e r i t d e c e l r o m â n e s c , n e e x p r i m î n d v o i n ţ a
t o p o p i l o r , c i a i e z u i ţ i l o r , c a r e -1 r e d a c t a s e r ă . î n s e a m n ă c ă p r o t o -
i i î n c l i n a u n u m a i s p r e o u n ire de p r in c ip iu , d e t e r m i n a t ă d e n e ­
e m a te ria le în care se z b ă te a clerul ro m ân .
S e a d a u g ă şi c î t e v a o b i e c ţ i i d e o r d i n f o r m a l . A ş a c u m a m a r ă t a t ,
te a d e m ă r t u r ie » e s te r e d a c ta tă p e ' tre i fo i, d in tr e c a r e u n a îi -
c u d o u ă a d a u s u r i u l t e r i o a r e . A p o i , lip seşte iscă litu ra m itro p o li-
f , c e e a ce ne fa c e să c o n sid e ră m în tr e g u l a c t ca nul. C u t o a t e
te a, m itro p o litu l s c rie cu m în a sa c o d ic ilu l d e la p a g in a a c in -
P e d e a l t ă p a r t e , î n i n t i t u l a ţ i e a p a r şi « p o p i i b e s e r i c i l o r r u m â -
», a lă tu ri d e p r o to p o p i, c e e a ce n u se în tî m p lă în a lte a c te ale
r u l u i . E s t e s u s p e c t şi f a p t u l c ă p r o t o p o p u l G h e o r g h e d i n D a i a ,
îra ş u l» (s e c re ta ru l) s in o d u lu i, s e m n e a z ă în rîn d cu c e ila lţi p ro -
» şi n u i m e d i a t s u b a c t — a l ă t u r i d e m i t r o p o l i t — c u m s e f a c e
od o b iş n u it în tr-u n act o ficial. T ra n s c rie re a în la tin e ş te a n u -
 DEZBINAREA BISERICII ORTODOXE DIN TRANSILVANIA 29'

m e lo r lo c a lită ţilo r în c a re d o m ic ilia u p ro to p o p ii este p lin ă d e g re

şe ii. D u p ă f e lu l î n c a r e s în t t r a n s c r i s e , a u t o r u l p a r e s ă f ie u n ie z u i
p o lo n . P r o f e s o r u l S ilv iu D r a g o m i r a r ă ta c ă n - a r fi e x c lu s c a p r o to
p o p i i s ă fi s e m n a t u n a lt a c t, p u n î n d u - s e î n lo c u l lu i d e c l a r a ţ i a d <
u n ir e . P r o b a b i l a c e l a c t c u s e m n ă t u r i l e p r o t o p o p i l o r e r a f o r m a t d ii
d o u ă f o i , a ş e z a t e u n a î n t r - a l t a , d i n c a r e p r i m e l e t r e i p a g i n i e r a u ci
s e m n ă t u r i , i a r c e l e l a l t e a lb e . P l ă s m u i t o r u l a î n t o r s u l t i m a f o a i e alb i!
( p . 7 ş i 8 ) î n f r u n t e a a c t u l u i , d e v e n i n d p a g i n i l e 1 şi 2 , p e c a r e s - a i
s c r i s t e x t e l e d e c a r e n e - a m o c u p a t m a i s u s ( r o m â n şi l a t i n ) . N e m a i -
f iin d a ş e z a te a c u m u n a în tr - a lta, în f o r m ă d e c a ie t, u ltim a f o a ie c
fo st tă ia tă în d o u ă, ju m ă ta te a cu se m n ă tu rile fiin d lip ită d e ce le lalte
f o i ( d e v e n i n d p . 5, c u s e m n ă t u r i şi 6 , a l b ă ) . î n o r i c e c a z , d u p ă c u r r
o b s e r v ă p r o f e s o r u l S. D r a g o m i r , « r e d a c t a r e a t e x t e l o r r o m â n e s c şi l a -
t i n e s c d e d e c l a r a ţ i e , d u p ă o b ţ i n e r e a s e m n ă t u r i l o r , p e n t r u a f o r m a UE
a c t a u t e n t i c şi u n i c , e s t e o î n ş e l a r e a b u n e i c r e d i n ţ e a s e m n a t a r i l o r
d ec i u n fals, s ă v îrş it cu in te n ţia d e a n e fa c e să c re d e m că a v e m
în fa ţă o d e c la ra ţie a u te n tic ă a re p re z e n ta n ţilo r B iseric ii ro m ân e » .
A p o i, u n a c t r e d a c t a t « în s i n o d » s - a r fi s c r is p e o c o a l ă î n t r e a g ă ,
n - a r fi a v u t a d a o s u r i şi f o i l i p i t e , a r fi p u r t a t s e m n ă t u r a m i t r o p o -
l i t u l u i , a « n o t a r u l u i » şi a p o i a l e c e l o r l a l ţ i p r o t o p o p i m e m b r i a i si -
n o d u lu i.
T o a t e o b i e c ţ i u n i l e f ă c u t e p î n ă a i c i d u c la c o n c lu z ia să h o tâ -
rîrea de unire nu s-a lu a t în sobor, ci sem n ă tu rile au fo s t culese
individual, cu o cazia trecerii p ro to p o p ilo r resp ectivi p rin A lb a lu lia
sau fo ile cu sem n ă tu rile au fo s t luate de la un a lt act. D e altfel, n ici
un izvo r co n tem p o ra n nu fa c e a m in tire de vreu n s in o d la 7 o c to m ­
brie 1698. I a r î n 1 7 0 1 , c î n d b r a ş o v e n i i şi c r e d i n c i o ş i i P a t e r I a n o ş şi
G a 'v riil d in Ţ a g u l M a r e a u p r o te s t a t s o le m n îm p o t r i v a u n ir ii, n u se
a m i n t e ş t e n i m i c d e p r e t i n s u l s i n o d d i n 1 6 9 8 . R e z u l t ă a t u n c i c ă în ­
treg u l « m a n ifest de u n ire » nu este a ltceva d e cît un fa ls s ă v îr ş it de
iezuiţi.
P r o b a b i l în t r e g u l m a n i f e s t s ă fi f o s t r e d a c ta t, la î n c e p u t u l a n u -
l u i 1 7 0 1 , c î n d A t a n a s i e a f o s t c h e m a t l a V i e n a şi s - a c o n s t a t a t c ă
n u e x is tă n ici o d e c la ra ţie d e u n ire d in p a rte a re p re z e n ta n ţilo r B is e -
ricii O r t o d o x e r o m â n e ş ti. In c u rs u l tr a ta tiv e lo r d u s e a tu n c i cu A t a ­
n a s i e , e l v a fi s c r i s şi a c e l c o d i c i l d e l a s f î r ş i t . D e s i g u r , p e n t r u c a
să n u fie p rin ş i cu a c e s t fals, ie z u iţii au tă in u it a c tu l re s p e c tiv . E l
n - a f o s t p r e z e n ta t n ic i C u rţii d in V ie n a , n ici a rh ie p is c o p u lu i d e E s z te r -
( ; o m , n i c i g u v e r n u l u i T r a n s i l v a n i e i , ci s - a p ă s t r a t î n a r h i v a i e z u i t u l u i
G a b r i e l H e v e n e s s i , c o n s i l i e r u l c a r d i n a l u l u i K o l l o n i c h , şi a a j u n s a p o i
în B ib lio te c a U n iv e rs ită ţii d in P e sta . A ic i a fo s t d e s c o p e rit d e i s t o -
 unit N icolae D ensuşianu, în 1879, care a atras atenţia asupra
e b irilo r d in tre c e le d o u ă te x te şi a s u p ra f a ls u rilo r fă c u te de ie -
P robabil autorităţilor m enţionate aici li s-a prezentat num ai
v o la n tă , care s-a tip ă rit în 1699, care c u p rin d e a re z o lu ţia im -
ilă din 1698, m anifestul lui K ollonich şi' textul latin al actului
nire.
d evenim acu m la alte fap te p e tre cu te în to am n a an u lu i 1698 şi
n itu l In i 1699. C u p rile ju l sesiu n ii D ie te i a rd e le n e din o c to m b rie -
m b rie 1698, B â râ n y i a în a in ta t un m em o riu , în n u m e le p reo ţim ii
n e ş ti a rd e le n e , p rin c a re c e re a s c u tire a ei de im p o z ite , p e b a z a
uţiei im periale din 14 aprilie 1698. D ieta, form ată în cea m ai
p a rte d in c a lv in i şi lu te ra n i, a h o tă rît, la 23 n o ie m b rie , să t r i -
u n m e m o riu îm p ă ra tu lu i, p rin c a re să-1 ro a ~ e să n u a c o rd e li-ţi
n a ţiu n ii ro m â n e , — in c lu s iv p re o ţilo r ei — , c h ia r d a c ă ş i- a r îb a
re lig ia . In a c e la ş i tim p , s - a h o tă r ît să se fa c ă o a n c h e tă în ;
r o m â n e ş ti, p e n tr u a se c o n s ta ta c a re p re o ţi şi c re d in c io ş i ro se
d e c la ră p e n tru u n ire a c u R o m a , u rm în d ca r e z u lta tu l să fie
atât D ietei, în sesiunea ei de la Sighişoara, la în cep u tu l anu -
399.
R e z u lta tu l an c h ete i — e fe c tu a tă în 1699 — e ste d e o seb it de g ră i­
} p a rte in fim ă a c le r u lu i d e c la ra că d o r e ş te să ţin ă « c re d in ţa »
p o litu lu i, alta a a v u t o a titu d in e echivocă. M a jo rita te a p reo ţi -
a c a re se a d a u g ă to ţi re p re z e n ta n ţii c re d in c io ş ilo r, au d e c la ra t
d e se să ră m în ă în le g e a lo r ce a v e c h e . C re d in c io ş ii d in C ă ta ta ,
Idă, d e c la ra u : « N oi, to t satul, leg ea şi re lig ia n o a stră în care
î n ă s c u t, n u o p ă ră s im . E tre a b a p o p ilo r cu c a re r e lig ie v r e a u
u n e a sc ă ; noi nu ne - a m e ste c ă m în a c ea sta , dar d acă v o m v e d e a
eau să in tro d u c ă la n o i în n o iri, u n u l ca a c e la nu v a m ai fi
n o stru » . S u te de a lte ră s p u n s u ri sîn t a se m ă n ă to a re , c re d in c io ş ii
in d u -se fo a rte a ta şa ţi de « leg ea» lor ortodoxă.
e sig u r, r e z u lta te le a n c h e te i n -a u p i\tu t rru lţu m i p e îm p ă ra t, pe
•isc o p u l de E s z te rg o m şi p e iez u iţi. D e a c e e a tre b u ia u lu a te noi
i p e n tru p e rfe c ta re a u n irii, m ai a le s că s tă p în ire a h a b s b u rg ic ă
m s ilv a n ia e ra a c u m p e d e p lin c o n s o lid a tă , în u rm a p ă c ii de la
riţ (26 ianuarie 1699). L a 16 28 februarie 1699, îm păratul L eopold
o d ip lo m ă (c u n o sc u tă sub n u m ele de d ip lo m a în tlia leo p o ld in ă ),
e îş i e x p rim a s a tis fa c ţia p e n tru c o n v e rtire a ro m â n ilo r, g re c ilo r
enilor (!), declarînd validă şi efectivă unirea lor cu B iserica
, cu acceptarea tu tu ro r în v ăţătu rilo r ei şi îndeosebi a celor
p u n c te c o n tro v e rs a te . P rin a c e e a ş i d ip lo m ă , se a c o rd a u p re o ţi -
m âni uniţi toate scutirile şi p rivilegiile de care se bucurau
 D E Z B IN A R E A B IS E R IC II ORTODOXE D IN T R A N S IL V A N I A 299

p reo ţii catolici. P ro b a b il d ip lo m a a fo st em isă la s tă ru in ţe le c a rd in a -

lu lu i K o llo n ic h , c a re v a fi p r e z e n ta t îm p ă r a tu lu i u n ire a c le ru lu i ca
un fap t în d e p lin it în con d iţii perfecte.
P re v ed e rile d ip lo m ei au produs însă, cum era de aştep tat, îm po -
triv ire a c e rc u rilo r c o n d u c ă to a re şi a n o b ilim ii d in T ra n silv a n ia . D e
p ild ă , g u v e rn u l t r a n s ilv a n a î n a i n ta t u n p r o te s t, la 14 iu lie 1 6 9 9 ,
în c a re se s u b lin ia că p rin « u n ire » « p o p ii ro m â n i nu au d e v e n it c a ­
to lici v e ritab ili sau uniţi adevăraţi, nici prieten i sau aderenţi ai ca -
to lic is m u lu i, ci n iş te o a m e n i e lib e ra ţi de im p o z ite şi de io b ă g ie ,
d ispuşi să lu p te îm p o triv a d o m n ilo r de păm înt».
D a r îm p ă ra tu l n -a ţin u t se a m ă de a c e s t p ro te s t, şi la 26 a u g u s t
1699 a em is un n o u d e c re t, p rin c a re se re c o n firm a u d is p o z iţiile din
14 a p rilie 1698, cu p riv ire la u n ire a ro m â n ilo r, o b lig în d G u v e rn u l
să-1 p u b lice şi să-1 respecte. T ot atunci, a p rim it d isp o ziţii, în acelaşi
se n s, şi g e n e ra lu l c o m a n d a n t d in T ra n s ilv a n ia , R a b u tin . D u p ă cum
se p o a te o b serv a, p ro b le m a re lig io a să a ro m â n ilo r tra n silv ă n e n i de -
v e n is e o p r e o c u p a r e d e s ta t, f a p t c a re a d e te r m in a t şi « s ta tu r ile ) )
ţă rii (d ie ta) să -şi sc h im b e a titu d in e a , b o tă rîn d să se p u b lic e d e c re tu l
d in 14 a p rilie 1698 şi să se fa c ă o n o u ă a n c h e tă (cu 10 c o m isii, fie -
c a re cu 4 m e m b ri, c îte u n u l d e f ie c a r e c o n fe s iu n e r e c e p ta ) , p e n tru
a c u n o a şte p o z iţia p re o ţilo r şi c re d in c io şilo r ro m â n i în p ro b le m a uni rii
lo r cu r e lig iile re c e p te . A n c h e ta s -a e fe c tu a t în to a m n a a n u lu i
1699, cu re z u lta te a s e m ă n ă to a re c e le i d in ia n u a rie . D e re m a rc a t că
în s u ş i m itro p o litu l A ta n a s ie a p o ru n c it p r o to p o p ilo r şi p r e o ţilo r să
nu se p rez in te în faţa co m isiilo r de anchetă.
A titu d in e a e c h iv o c ă a lu i A ta n a s ie . D a r to a te a c e s te m ă s u ri nu
erau s u fic ie n te p e n tru a a sig u ra p ro g re su l u n irii, căci p o p o ru l era
îm p o triv ă , ia r A ta n a s ie şi c le ru l să u a v e a u o a titu d in e ş o v ă ie ln ic ă ,
fn a d e v ă r, d e şi a lu a t p a rte la d is c u ţii şi a c o n s im ţit în p rin c ip iu să
se u n ească cu catolicii, totuşi nu a sem n at actul unirii, fiin d desigur
îm p o triv a sc h im b ă rii de c red in ţă, în d eo se b i a celo r p a tru pu n cte, ceea
ce rez u ltă şi din c o d icilu l scris de el însuşi.
Se adăuga şi faptul că el continua legăturile cu Ţ ara R om ânească.
A s tfe l, în a n u l 1699 a tip ă r it, la A lb a Iu iia , d o u ă c ă rţi cu c o n ţin u t
p u r o rto d o x : o B u c o a v n ă , a d ic ă un a b e c e d a r şi un C h iria c o d io m io n ,
care re p ro d u c e a , în m are, C a z a n ia lui V a rla a m de la 1643. M e şte r
tip o g ra f era M ihail Ş tefan (Iştv an o v ici) trim is de C o n stan tin B rîn co -
v e a n u , la c ererea lui A t an a sie şi a so b o ru lu i, cum aflăm din p refa ţa
s e m n a tă de a c e s t tip o g ra f. T o t în p re fa ţă , B r în c o v e a n u e ra p r e z e n t
ca « p a tro n a ş a d e v ă ra t al S fin tei M itro p o lii de a ic i din A rd e a l...» . N o -
m c ă A ta n a s ie a f o s t p îr ît lu i K o llo n ic h c ă a tip ă r it în a c e s te că rţi
m b o lu l cre d in ţe i fă ră a d a u su l « filio q u e » .
L a 15 i u n i e 1 7 0 0 , C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u d ă r u i a M i t r o p o l i e i d i n
b a Iu lia m o ş ia M e riş a n i d in ju d e ţu l A rg e ş, ştiin d c ă e a « să în v ă -
aşte ca o c o ra b ie în m ijlo c u l v a lu rilo r m ă rii, a f lin d u -s e în tre m u lte
i u r i d e l i m b i s t r e i n e , f i i n d şi l i p s i t ă d e c e l e c e s ă n t d e a g i u t o r i u
n te i M itro p o lii...» . L a 6 s e p te m b rie 1700, a d a t u n n o u h riso v , p rin
■ e s c u te a d e o ric e b iru ri p e 2 0 de « u n g u r e n i» (a rd e le n i), c a re lu -
u p e a c e a m o şie.
L a 14 s e p t e m b r i e 1 7 0 0 , o b i ş n u i t u l s o b o r s a u s i n o d m a r e al p r o -
o p ilo r M itro p o lie i, în tru n it la A lb a Iu lia, a s ta b ilit 28 d e « p o n -
r i » s a u h o t ă r î r i p r i v i t o a r e l a v i a ţ a r e l i g i o s - m o r a l ă a p r e o ţ i l o r şi
d in c io ş ilo r. D e p ild ă , se p re v e d e a în lă tu r a r e a d in p re o ţie a c e lo r
D v a ţi d e b eţie, b ig a m ie , n e p u rta re a c o s tu m u lu i p re o ţe sc , n e s ă v îr -
a s l u j b e l o r î n d u m i n i c i , s ă r b ă t o r i şi p o s t s a u s ă v î r ş i r e a l o r l a
lin c io ş ii d in a lte p a ro h ii; p re o ţii fu m ă to ri sau cei c a re n u a v e a u
n i n t e şi v a s e l i t u r g i c e î n b i s e r i c i u r m a u s ă p l ă t e a s c ă f e l u r i t e
n zi în b ani.
Se c e re a în m o d e x p re s ca p re o ţii să se s tră d u ia s c ă sa slu je a s c ă
ă p re d ic e în ro m â n e şte , « să în ţe le a g ă cre ştin ii» . Se p re v e d e a u
i t e a m e n z i p e n t r u c r e d i n c i o ş i i c a r e n u r e s p e c t a u s ă r b ă t o r i l e şi
u rile , c a re n u p lă te a u p r e o ţilo r ta x e le sto la re ori n u c e rc e ta u b i­
a etc. S e h o tă ra , d e a s e m e n e a , să n u m a i fie h ir o to n iţi d e c ît
: i » c a r e ş t i a u « P s a l t i r e a d e î n ţ e l e s ş i g l a s u r i l e şi t o a t e t a i n e l e
ic ii» , cu o p r a c tic ă de 4 0 d e z ile la M itro p o lie . S e m e n ţin e a
r a l m a r e l a M i t r o p o l i e şi s o b o a r e l e m i c i l a p r o t o p o p i a t e . S e r e - ă
fa p tu l că în c e le 2 8 d e b o tă rîri n u se fa c e n ic i o a m in tir e — i
v a g ă — d esp re u n ire a cu B ise ric a R o m ei.
?u to a te ac estea , P a u l B â râ n y i a tic lu it o n o u ă p s e u d o is to rie
ită î n t r - u n c o d i c e m a n u s c r i s al s ă u ) î n l e g ă t u r ă c u u n s in o d ,
î i t la 4 — 5 s e p t e m b r i e 1 7 0 0 , la c a re ( a r fi p a r t i c i p a t 5 4 d e p r o -
i r o m â n i , î n s o ţ i ţ i d e c î t e d o i p r e o ţ i şi t r e i m i r e n i d i n T r a n s i l -
şi M a r a m u r e ş . A c e s t s i n o d a r fi v o t a t , î n u n a n i m i t a t e şi d e
v o ie , u n ir e a cu B is e r ic a R o m e i, cu p r im ire a c e lo r p a tru p u n c te .
i a. i n d u c e c l e r u l şi c r e d i n c i o ş i i î n e r o a r e , B â r â n y i a l a n s a t u n
îst, în n u m e le lu i A ta n a s ie , p r in c a r e v e s t e a p r e o ţi lo r h o tă -
a c e s tu i p re tin s s in o d d in 1700 cu p riv ire la u n ire a cu R o m a ,
u - l e s ă o î m b r ă ţ i ş e z e , s ă o m ă r t u r i s e a s c ă şi s ă o a p e r e .
e b u ie în s ă re ţin u t că n u e x is tă o d e c la ra ţie o rig in a lă d e la
r e ti n s s in o d , ci n u m a i o c o p i e , î n l i m b a la tin ă , f ă r ă s e m n ă -
- ă e u n f a l s r e z u l t ă şi d i n î m p r e j u r a r e a c ă e s t e a m i n t i t ă şi
 D E Z B IN A R E A B ISE R IC II ORTODOXE D IN T R A N S IL V A N I A 30

p r e z e n ţ a l a s i n o d a p r o t o p o p u l u i b r a ş o v e a n V a s i l e şi a u n o r m a
ra m u re ş e n i, d eşi este lu c ru b in e c u n o s c u t că b ra ş o v e n ii au fo st ce
m a i a p r i g i d u ş m a n i a i u n i r i i , i a r c l e r u l şi c r e d i n c i o ş i i d i n M a r a m u r e
n -a u fo s t am e ste c a ţi în a c e a stă p ro b lem ă.
A p o i, acel « sin o d » n u e ste a m in tit în n ici u n u l d in iz v o a re li
( c ro n ic ile ) c o n te m p o ra n e . D e altfel, ce ro s t m a i a v e a u n n o u sin o d
d in m o m e n t ce — d u p ă s p u s e le ie z u iţilo r — s - a r f i ţ i n u t u n u l îi
f e b r u a r ie 169 7 , altu l la 7 o c t o m b r ie 1 6 9 8 ? C o n c lu z ia este lim p e d e
sinoadele «de unire» din 1697, 1698 şi 1700 sînt p u re p lă sm u iri a l
iezuiţilor, in vederea în tă ririi p ro p a g a n d ei lor unioniste.
A t a n a s i e l a V i e n a . A m r e l a t a t m a i s u s c ă m i t r o p o l i t u l a v e a o ati
tu d in e e c h iv o c ă în p ro b le m a u n irii, căci n u se m n a se te x tu l ro m a
n e s c al « c ă rţii d e m ă r tu r ie » , ia r p e cel la tin p r e s u p u n e m c ă n u 1 -
a p r o b a t d e l o c ,• a t i p ă r i t c ă r ţ i c u c a r a c t e r o r t o d o x ş i a c o n t i n u a
le g ătu rile cu Ţ a ra R o m â n e a s c a , p rim in d m o ş ia M e rişan i.
D a t o r i t ă a c e s t o r f a p t e , i e z u i ţ i i î n c e p s ă r i d i c e f e l u r i t e a c u z e şj
c a lo m n ii î m p o t r i v a lu i. A f o s t a c u z a t d e C r is t o f o r G h e b h a r d , su p e ;
rio ru l ie z u iţilo r d in S ib iu , c ă d e c la r a s e lu i D in d a r , a g e n tu l lu i B r în
c o v e a n u , c ă n u e s te u n it. U n u l d in p r o to p o p ii săi îl a c u z a s e că
s c ris lu i B r în c o v e a n u , c ă u n i r e a s - a î n c h e i a t n u m a i d e f o r m ă , c a s
s e a n u l e z e d ă r i l e p r e o ţ i l o r . O d a t ă a r fi d e c l a r a t p r o t o p o p i l o r : « v c
sîn teţi u n iţi, eu n u » . D e s ig u r c ă d u p lic ita te a m itro p o litu lu i n u p u te
să-i m u l ţ u m e a s c ă p e ie z u iţi.
N o tă m că în a n u l 1 7 0 0 , d a to rită c riz ei p rin c a re tre c e a u n ire e
a ş a n u m iţii « m is io n a r i d a c ic i» d in « p r o v in c ia A u s tr ia » ai o r d in u k
i e z u i t a u f o s t î n l o c u i ţ i — î n v e d e r e a c o n t i n u ă r i i şi p e r f e c t ă r i i u n i r i i -
cu m is io n a ri m ilita ri (c a stre n se s). D e p ild ă, B â râ n y i a fo s t m u ta t 1
T rn a v ia . S pre a c u n o a şte a d e v ă r a te le s e n tim e n te ale lu i A ta n a s i *
B â r â n y i , şi a p o i m i s i o n a r i i m i l i t a r i a u r u g a t p e c a r d i n a l u l K o l l o n i c
să-1 d e t e r m i n e s ă f a c ă o m ă r t u r i s i r e d e c r e d in ţă p u b lic ă . î n c e le di
u rm ă , s-a a ju n s la so lu ţia c h e m ă rii sa le la V ie n a , c a să în c h e ie u n i
rea, p e ca re o c o n s im ţis e n u m a i în p rin c ip iu . Ş i cu m A ta n a sie s
te m e a să f a c ă o a s e m e n e a c ă lă to rie, c o m a n d a n tu l g e n e ra l im p e ria l £
T ra n silv a n ie i, R a b u tin , a trim is la A lb a Iu lia p e ie z u itu l c e h C a re
N e u ra u tte r, m is io n a r m ilita r d in S ib iu — ca re d e v e n is e p rin c ip a li
p r o m o t o r al u n ir ii, î n lo c u l lu i B â r â n y i — ca să c o n v in g ă p e m itre
n o lit să p r im e a s c ă in v ita ţia .
P r e v a z în d c o n s e c in ţe le n e p lă c u te a le p le c ă rii sa le la V ie n a , A ta
n a s ie a c o n v o c a t în A lb a Iu lia , la 7 ia n u a rie 17 0 1 , v re o 30 d e p re
t o p o p i şi m a i m u l ţ i p r e o ţ i , c a r e s ă a p i o b e o d e c l a r a ţ i e c ă d o r e s c c
 s ă - ş i ţ i e s c a u n u l î n p a c e , c u c i n s t e , p r e c u m ş - a u ţ i n u t şi a l ţ i i » ,
« d in tr-a lţi m ire n i sau strein i n im e să n -a ib ă a să a m e s te c a în
i r i l e \ rl ă d i c e ş t i f ă r ă ş t i r e a s o b o r u l u i n o s t r u » . A c t u l e r a s e m n a t
c n o t a r a ş u l » s o b o r u l u i şi d e t o ţ i c e i , p r e z e n ţ i , p u n î n d u - ş i p e c e t e a ,
u m şi o f o r m u l ă p r i n c a r e î ş i e x p r i m a u d o r i n ţ a d e m e n ţ i n e r e a
U a n a s ie în scaun. A şa d a r, a v e m în fa ţă u n act au ten tic, re d a c ta t
j b o r şi c o n f i r m a t p r i n i s c ă l i t u r i l e şi p e c e ţ i l e c e l o r p r e z e n ţ i , d e c i
d e o s e b it d e actu l d in 7 o c to m b r ie 1693.
î n z e s t r a t c u a c e s t ac t, A ta n a s ie a p le c a t la V ie n a , s p re s fîrş itu l
i a n u a r i e 1 7 0 1 , î n s o ţ i t d e c ă l u g ă r u l M e l e t i e ( d u p ă u n i i , a r fi
v ic a ru l său, c e e a ce ni se p a re în d o ie ln ic ), d e s e c re ta ru l său,
e r a u n c a l v i n , d e i e z u i t u l C a r o l N e u r a u t t e r şi d e e p i t r o p i i M i -
i l i e i Ş t e f a n R a ţ şi M i h a i l P u i u .
'e b a z a i n f o r m a ţ i i l o r p r i m i t e d e l a A l b a I u l i a şi d e s i g u r a l e l u i
a u tte r, s -a u f o r m u l a t 2 2 d e a c u z a ţii î m p o t r i v a lu i A ta n a s ie , d e -
d e c ă tre ie z u iţi, — d a r în n u m e le p r e o ţilo r săi — , n e m u lţu m iţi
m z u r i l e l u i , c î t şi d e o p o z i ţ i a î m p o t r i v a u n i r i i . E l e a v e a u r o s t u l
1 c o m p ro m ite în fa ţa c e rc u rilo r c o n d u c ă to a re d in V ie n a , c a apoi
n i c h s ă - 1 ş a n t a j e z e şi s ă -1 o b l i g e s ă a c c e p t e u n i r e a . I a t ă p r i n -
ile în v in u iri : a p re fă c u t m în ă s tire a - re ş e d in ţă în c irc iu m ă , o rg a -
s ă p e t r e c e r i , a d u c î n d î n a c e s t s c o p f e m e i şi ţ i g a n i l ă u t a r i c u
a b ău t, p o ru n c in d p r o to p o p ilo r să d a n s e z e , m e rg e la v în ă to a re ,
a z ă c a r u d e le sa le să se a m e s te c e în tr e b u r ile M itr o p o lie i, hi -
;şte p e b a n i tin e r i f ă r ă p r e g ă tir e , a d m ite r e c ă s ă to r i r e a p r e o ţ i l o r ,
e d ă ri n o i p re o ţilo r, îşi ţin e s e c r e ta r c a lv in , a re n e r e g u li în
n e a M itro p o lie i, în tr e ţin e relaţii c u d o m n u l Ţ ă rii R o m â n e ş ti,
e s i n c e r f a ţ ă d e u n i r e şi a l t e l e . î n f a ţ a a c e s t u i r e c h i z i t o r i u , A t a -
a f o s t p u s î n s i t u a ţ i a d e a fi c o n d a m n a t , p e b a z a lu i, s a u d e
c h ita t, f ă c în d to t c e îi v a c e r e K o llo n ic h , p r o m i ţ î n d u -i-s e , în
), f e l u r i t e d r e p t u r i p e n t r u e l şi c l e r u l s ă u .
î p ă l u n g i f r ă m î n t ă r i şi d i s c u ţ i i , A t a n a s i e s - a h o t ă r î t p e n t r u a c -
ăa u n irii. în u r m a a c e s tu i fap t, la 1 9 /3 0 m a r tie 17 0 1 , îm p ă ra tu l
d I a e m is p a tru a c te p r iv ito a re la n o u a B is e r ic ă u n ită d in
v a n ia (c u c îte v a z ile î n a in te a u f o s t în n o b il a te r u d e le lu i
ie). P r i m u l a c t e r a d e c r e tu l d e c o n f i r m a r e a lu i A t a n a s i e c a
> p » al n a ţ i u n i i r o m â n e d i n T r a n s i l v a n i a şi p ă r ţ i l e u n i t e c u e a ,
a rh ie p isc o p u lu i ro m a n o -c a to lic m a g h ia r d in E sz te rg o m . In sc h im -
estei d e g ra d ă ri, A ta n a s ie p rim e a titlu l d e c o n s ilie r im p e ria l,
i Ş i u n l a n ţ d e a u r , î m p o d o b i t c u c r u c e şi c u p o r t r e t u l î m p ă -
p e n t r u « m e r i t e l e s a l e î n a l t e şi s p e c i a l e . .. p e n t r u î n v ă ţ ă t u r a
iţia lu i, p e n t r u v ia ţa lu i e x e m p la r ă , p e n t r u b u n e l e m o r a v u r i
 D E Z B IN A R E A B ISE R IC II OBTOUUXi L i UN

şi c e le la lte v irtu ţi ale sale» (d ec i a c u z a ţiile de « v ia ţă im o ra lă » s -a u

u ita t!). în a c e e a ş i zi s -a d a t un .o rd in c ă tre te z a u ra r u l Ş te fa n A p o r
să in sta le z e pe A ta n a sie la A lb a Iu lia, un a lt o rd in către c a m e ra im -
p e ria lă să-i dea un sa la riu an u al de 4000 flo rin i şi, în sfîrşit, o nouă
dip lo m ă, n u m ită a d o u a leo p o ld in ă (p rim a fiin d so c o tită cea din 16
fe b ru a rie 1699). D ip lo m a , c a re p o a te fi c o n s id e ra tă ca a d e v ă ra tu l a c t
d e în te m e ie r e a B is e r ic ii unite, a v e a 15 a rtic o le . P rim u l d in e le a s i ­
g u ra B ise ric ii şi c le ru lu i u n it d rep tu ri id en tic e cu a c ele a de care -se
b u c u ra B ise ric a ro m a n o -c a to lic ă . P rin a rtic o lu l al d o ile a p reo ţii u n iţi
e ra u s c u tiţi d e to a te s a rc in ile s e rv itu tii fe u d a le , a s im ilîn d u -i cu cei
c a re se b u c u ra u de p re ro g a tiv e le n o b ilim ii. A rtic o lu l al tre ile a p r e ­
v e d e a în g lo b a r e a în « s ta tu l c a to lic » n u n u m a i a c le r u lu i u n it, ci şi
a la ic ilo r , c h ia r a « p le b e ilo r » ( d e c i a ţ ă r a n il o r ) , c a re se v o r u n i
d u p ă n o rm a s ta b ilită de « te o lo g u l» iez u it, fă ră a m ai fi so c o tiţi ca
to le ra ţi. A c e s t a rtic o l n u a fo s t în s ă p u s în a p lic a re n ic io d a tă .
A rticolele urm ătoare prevedeau : co nfiscarea B u co a vn ei din 1699,
in s titu ire a u n u i « te o lo g » ie z u it p e lin g ă A ta n a s ie , fă ră ş tire a c ă ru ia
nu v a p u tea face n im ic, in te rz ic e re a c o re sp o n d e n ţe i cu Ţ ara R o m â -
n e a sc ă , d re p tu l p e n tru îm p ă ra t — c a re d e v e n e a « p a tro n su p re m » al
noii B ise ric i — de a n u m i pe ep isco p ii u rm ă to ri d in tr-o listă de trei
c a n d id a ţi şi altele.
O rig in a lu l a c e ste i d ip lo m e a d isp ă ru t, d e s ig u r în u rm a în ţe le g e rii
t a c i te d in tr e C u r te a d in V ie n a şi « s ta tu r ile » a r d e le n e ( n o b ilii din
D ie tă ), fiin d a sc u n să p ro b a b il de iezu iţi. în lip sa a c e ste i d ip lo m e, | în
o rig in a l, C u rte a d in V ie n a a r e f u z a t m e re u să a c o rd e d re p t uri
ro m â n ilo r, m ai ales cele p re v ă z u te în p rim e le tre i artico le. A fo st
d e s c o p e rită a b ia în 193 8, în B ib lio te c a M u z e u lu i B ru c k e n th a l din
Sibiu.
L a 24 m a rtie 1701, A ta n a sie a fo st h iro to n it, p e n tru a d o u a oară,
ca p re o t, iar în z iu a u rm ă to a re ca e p isc o p , în c a p e la S fîn ta A n a a
ie z u iţilo r c lin V ie n a , d e c ă tre c a rd in a lu l K o llo n ic h şi de e p is c o p ii
cato lici din G yor (R aab) şi N itra.
L a 7 a p rilie 1701, A ta n a sie a p lă tit ce le p rim ite p rin tr- o d e c la ­
ra ţie u m ilito a re , în 16 p u n c te , s o c o tită de N ic o la e I o rg a d re p t « c el
m ai în jo s ito r a c t p u b lic s ă v îrş it p în ă a tu n c i de v re u n v lă d ic ă ro m â -
n e s c » . S tilu l ei fo a r te c o n fu z n e f a c e să c re d e m că a fo s t r e d a c ta tă
în la tin e ş te de N e u ra u tte r şi ap o i tra d u s ă în ro m â n e şte , de el şi de
A ta n a sie , u n u l slab c u n o sc ă to r al lim b ii ro m â n e , altu l al celei latine,
în tr e a lte le , fă g ă d u ia : « a fi s m e rit p în ă la m o a rte c a p u lu i s fin te i
B ise ric i c re ştin e şti — a să şti sfîn tu lu i p a p ii de R o m a a u n sp re z e c e
C lem ent şi răm ăşiţele sfinţii sale», ju rîn d că v a pom eni la slujbe
 p a p ă , î n l o c u l p a t r i a r h u l u i d e C o n s t a n t i n o p o l ; « p e t e o l o g u l şi
i n i c u l p o p a r o m a n c a t o l i c îl p r i m e s c , c a u n p ă r i n t e d ă t ă t o r d e
;» , f ă r ă d e c a r e n u v a l u c r a n i m i c î n e p a r h i a sa ; î n a r t. 6 f ă g ă -
a : « d e a s t ă z i î n c o l o m ă l e a p ă d d e t o a t ă c u r ă s p u n d ă n ţ i i a şi d ă -
i r a î n ş t i i n ţ ă p r i n s c r i s o a r e şi p r i e t e ş u g u l ş i ş m a t i c i l o r , a e r e t i c i l o r
i c ra iu lu i sau V o d ii ţă ră i m u n te n e ş ti, - n ic i o c a rte d e a c o m în a -
; c u a c e i a r e s p u n s n u v o i a v e a şi - n i c i p r e b u c u r e ş t a n m a i m u l t
m ie u arh ie p isc o p şi m i t r o p o l i t a fi n u - 1 v o i c u n o a ş t e ,• dară eu
-u n a cu to t săb o ru l m ie u a rh ie p isc o p u lu i de E ste rg o m m ă sm e -
:, p r e a c e l a a f i m i t r o p o l i t u l m e u î l c u n o s c ; d e a c e s t a , î n t o a t e
: a r e s e c a d e v l ă d i c u l u i c a d e a l l u i m a i m a r e a r h i e p i s c o p a -1 a s ­
a , a s c u l t a - v o i . . .» . C a r ă s p u n s l a c e l e 2 2 d e î n v i n u i r i , s e a n g a j a
i u m a i a d m i t ă a m e s t e c u l t a t ă l u i şi f r a ţ i l o r s ă i î n t r e b u r i l e M i t r o -
ei, s ă n u h i r o t o n e a s c ă d e c î t c a n d i d a ţ i c u î n v ă ţ ă t u r ă , d a r c u a v i z u l
o g u lu i, să n u m ai să v îrş e a sc ă fa p te le ca re i -au fo st im p u ta te (d a n -
v în ă to r i etc).
A b ia la în c e p u tu l lu n ii m a i 1701 s -a p u tu t în to a r c e ac a să , cu
aşi în s o ţito ri, d o a r lo c u l se c re ta ru lu i c a lv in fiin d lu a t d e ce h u l
an W e n c e s la w F ra n tz. L a 25 iu n ie 1701, i s-a fă c u t in sta la re a
n n ă în sc au n u l de ep isc o p u n it, în p re z e n ţa u n u i m a re n u m ă r de
ţi şi c r e d i n c i o ş i , c h e m a ţ i d i n v r e m e . A u l u a t c u v î n t u l Ş t e f a n
-, a p o i N e u r a u t t e r , c a r e a^ c i t i t d i p l o m a a d o u a l e o p o l d i n ă şi
a lte d e c r e te a d u s e d e la V Îe n a . Se" p a r e c ă A ta n a s ie n - a v o r b it
:. I n a c e s t f e l , ş i - a î n c e t a t e x i s t e n ţ a v e c h e a M i t r o p o l i e o r t o d o x ă
n e a s c ă a T r a n s i l v a n i e i , l o c u l ei f i i n d l u a t d e o e p i s c o p i e u n i t ă . d e-
a b ia d in a n u l 1701 se p o a te vo rb i de «u n ir e a » cu B ise ric a n
sau de «uniaţie».
.a 1 7 /2 8 i u n i e 1 7 0 1 s - a ţ i n u t o b i ş n u i t u l s o b o r m a r e , î n c a r e s - a
d i n n o u d i p l o m a a d o u a l e o p o l d i n ă şi o s c r i s o a r e a l u i K o l l o n i c h
p reo ţii ro m â n i, p rin ca re-i în d e m n a să n u re c a d ă în « sc h ism ă » ,
îd u - le « b in e fa c e rile » p e c a re le c î$ tig a s e r ă p rin « u n ire » . L a 8
ib r ie 1 7 0 1 s -a ţ i n u t u n n o u s in o d , c u c i tir e a a c e lo r a ş i ac te .

upta împotriva uniaţiei. Dar t o t a c u m a u î n c e p u t şi p r o t e s t e l e

r iv a u n ir ii. P r i m u l c a r e ş i- a r id ic a t g la s u l î m p o t r i v a ei p a r e să
;g u sto ru l P a te r Ian o ş, ep itro p u l M itro p o liei, care a trim is o lu n g ă
a re lu i A ta n a s ie , p e c în d se a f la la V i e n a (1 3 m a r t ie 1701),
î n d u '- l p e n t r u c ă l c a r e a j u r ă m î n t u l u i f ă c u t l a B u c u r e ş t i şi a t r ă -
-i aten ţia asu p ra u rm ă rilo r n efaste ale a c tu lu i său. el m ai
v e h e m e n t p ro te s t l-a u în a in ta t cre d in c io ş ii d in Ş ch eii ™ iu i,
c a re -i s c ria u lu i A ta n a s ie : « N o i, p ă r in te , p a p is ta ş i m o r ţi
ia r v ii n u v o m îi... g a ta s în te m s în g e le s ă n i se v e r s e , d e c ît le g e a
p ă rin ţilo r n o ştri să p ie rd e m » . T o t în cu rsu l a n u lu i 1701 au p ro te s ta t
si r o m â n i i d i n Ţ a r a F ă g ă r a ş u l u i , d i n j u d e ţ u l . H u n e d o a r a şi d i n a l t e
p ărţi, în c ît A ta n a s ie a fo s t silit să în g ă d u ie c r e d in c io ş ilo r b ra ş o v e n i,
f ă g ă r ă ş e n i şi h u n e d o r e n i s ă r ă m î n ă î n v e c h e a l o r c r e d i n ţ ă , c u c o n -
d i ţ i a d e a n u l u c r a î m p o t r i v a u n i r i i şi d e a - i p l ă t i o b i ş n u i t a d a r e
v lă d ic e a sc ă .
L a în c e p u tu l lu n ii s e p te m b rie 1701, a p re z e n ta t u n m e m o riu g u ­
v e rn u lu i T ra n silv a n ie i n o b ilu l ro m â n G av riil d e T ag u l M a re (N a g y -
czeg) — azi Ţ ag u , ju d . B istriţa -N ă s ă u d — cu c îţiv a în so ţito ri, în n u ­
m e le c r e d in c io ş ilo r d in A lb a Iu lia, c ă ro ra u n iţii le lu a s e r ă c e le d o u ă
b ise ric i d in oraş. A în a in ta t ap o i n o i m e m o rii îm p o triv a u n ia ţie i, în
n u m e le tu tu ro r c re d in c io ş ilo r o rto d o cşi d in A rd e a l, p ro to n o ta ru lu i Io a n
S a r o ş i , g e n e r a l u l u i c o m a n d a n t R a b u t i n şi a l t o r a . C o n t i n u î n d s ă a g i t e
s p i r i t e l e , - G a v r i i l , î m p r e u n ă c u a l ţ i c r e d i n c i o ş i , a u f o s t a r e s t a ţ i şi î n -
c h işi la S ib iu . î n te m n iţă , a î n t o c m i t a lte d o u ă m e m o r ii, s f ă tu in d a u to -
r ită ţile să r e n u n ţe la u n ir e , c ă c i r o m â n ii se v o r r ă s c u la ori v o r e m i -
gra. C ei m a i b ă trîn i d in tre în te m n iţa ţi au m u rit a c o lo , ia r G a v riil
a fo st e lib e ra t a b ia în s e p te m b rie 1 7 0 6 , d u p ă cin ci ani d e d e ten ţie.
D u p ă c u m e r a şi f i r e s c , m i t r o p o l i t u l T e o d o s i e — î n c a l i t a t e a s a
d e « e x a r h al P la iu r ilo r » — a f ă c u t c u n o s c u t P a tr ia rh ie i E c u m e n i c e c ă ­
d e r e a l u i A t a n a s i e . P a t r i a r h u l C a l i n i c II, î m p r e u n ă c u s i n o d u l s a u , l - a u
a n a te m a tiz a t în şe d in ţa s in o d a lă d in 5 a u g u s t 1701. M itro p o litu l T e o d o ­
sie, c ă r u ia i s - a c o m u n i c a t s e n tin ţa , n u i - a tr i m i s - o î n d a t ă lu i A t a ­
n a s ie , n ă d ă jd u in d , p o a te , în în t o a r c e r e a lu i, ci a b ia la 3 m a i 1 7 0 2 ,
c î n d i - a r ă s p u n s l a o s c r i s o a r e , p r i n c a r e î i c e r u s e c ă r ţ i d e s l u j b ă şi
alte lu c ru ri. M itro p o litu l m u n te an îi făcea o aspră m u strare p en tru
r e h i r o t o n i r e a d e l a V i e n a , c a l i f i c î n d - o d r e p t « c o m e d i e » şi p e n t r u l e ­
p ă d a r e a sa d e la d r e a p t a c r e d in ţă . în c u v i n t e t o t a ş a d e a s p r e îl
m u s t r a s e şi p a t r i a r h u l D o s i t e i a l I e r u s a l i m u l u i , a f l a t î n Ţ a r a R o m â -
n ească, rep ro şîn d u -i în d e o se b i c ă lc area ju ră m în tu lu i d ep u s la B u c u -
reşti, cu p rile ju l h iro to n irii în tr u a rh ie re u . Ia r la 3 iu lie 17 0 2 , p a t r i ­
arhul D o site i şi m i t r o p o l i t u l T e o d o s i e a d r e s a u o s c r i s o a r e r o m â n i l o r
o rto d o c ş i d in B ra ş o v , S i b i u şi d i n a l t e p ă r ţ i a l e A r d e a l u l u i , p r i n
c a r e - i î n ş t i i n ţ a u c ă a u a n a t e m a t i z a t « p e m i n c i n o s u l m i t r o p o l i t şi v î n -
z ă t o r d e c r e d i n ţ ă şi n o u l I u d a , A t a n a s i e » , î n d e m n î n d u -i s ă r u p ă o r i c e
l e g ă t u r i c u e l şi s ă c a u t e s ă î n t o a r c ă l a d r e a p t a c r e d i n ţ ă p e t o ţ i c e i
a m ă g i ţ i d e i e z u i ţ i şi d e A t a n a s i e . D e a l t f e l , c r e d i n c i o ş i i d i n B r a ş o v
şi Ţ a r a B î r S e i a u i n t r a t a c u m sub o b lă d u irea d u h o v n ic e a sc ă a m i-

20 — Istoria B.O.R., voi. II

o liţilor U n g ro v la h ie i (d u p ă 1724 sub a e p is c o p ilo r d e R îm n ic ),
î r î n d u - s e d e s p r i j i n u l m i t r o p o l i ţ i l o r T e o d o s i e şi A n t i m I v i r e a n u l
d o m n ito ru lu i C o n s ta n tin B rîn c o v ea n u .

C o n c l u z i i . Din cele expuse aici, se desprinde fa p tu l că

ezbinarea Bisericii româneşti din Transilvania a fost opera iezui -
lor, a cardinalului Kollonich şi a împăratului Leopold 1 (el însuşi
<:escut de iezuiţi), iar mitropolitul Atanasie a fost n umai unealta
rin care au lucrat aceştia. Pentru atingerea scopului urmărit de
i s-au folosit de cele mai necinstite mijloace ; fals în acte pu-
lice, şantaj, promisiuni care n-au fost îndeplinite etc.
De pildă, au plăsmuit - istoria a trei sinoade de unire, în 1697
i 12 protopopi, în 1698 cu 38 de protopopi şi în 1700 cu 54 de i-
otopopi, preiinzînd că s-ar fi unit «de bună voie» cu Biserica
omei şi odată cu ei întreg poporul român al Transilvaniei. Dar
:tul propriu-zis de unire cu Biserica Romei poate f i considerat
imai cel semnat de Atanasie la Viena, la 7 aprilre 1701, iar actul
icial de stat privind înfiinţarea noii Biserici şi Episcopii unite din
ansilvania este diploma împăratului Leopold I din 19 martie
01.
Urmările actului nefericit încheiat de Atanasie au fo st dintre
de mai dureroase :' s-a pierdut autonomia Bisericii româneşti din
ransilvania, iar în locul vechii Mitropolii ortodoxe cu sediul la
Iba lulia s-a creat o Episcopie unită, supusă arhiepiscopului ro-ano-
catolic maghiar din Esztcrgom • p e Ungă noul episcop unit fost
impus un «teolog iezuit», care-1 controla în toate actele sale, cit
avea mai multă putere declt însuşi episcopul; împăratul a venit
«patron» al Bisericii unite, avînd dreptul de a numi pe vinii
episcopi, dintr-o listă de trei candidaţi şi de a acorda bene-H
(mijloace de trai) episcopilor şi altor demnitari bisericeşti; şi-a
cetat activitatea tipografia mitropolitană din Alba lulia; s-au
ot legăturile culturale-bîsericeşti cu "Mitropolia Ungrovlahiei; s-a
odus dezbinare, ură şi neîncredere între fiii aceluiaşi popor ro-
în, care au putut astfel să fie mai uşor stăpîniţi de Habsburgi,
trivitprincipiului: «divide et impera».
Faptele relatate mai sus — îndeosebi cele două anchete efec-
ite în cursul anului 1699 — dovedesc că uniaţia a fost îmbrăti-
\ă numai de o parte intimă a clerului — din interese de ordin
iterial — , p e cînd restul credincioşilor — care nu aveau motive
■Şi schimbe credinţa şi nu ştiau nimic de «manifestuh protopo-
or sau de declaraţia dată de Atanasie la Viena, — au rămas în
chea lor «lege» ortodoxă.
 B IB LIO G R A FIE
I z v o a r e . PETRU MAIOR, Istoria Bisericei românilor atît a cestor dincoace
cit şi «• celor dincolo de Dunăre, Bucla, 1813, 392 p. ; TIMOTEI CIPARIU, Acte şi iraqmente
latine şi româneşti pentru istoria Besericei române, mai ales unite, Blaj, 1855 XVI +
280 p.; NICOLAUS NILLES, Symbolae ad illustrandam tiistoriam Ecciesiae
Orientalis in terris coronae S. Stephani, 2 voi. Oeniponte (Innsbruck), 1885 CXX
+ 1088 p. i GEORGE BARIŢIU, Părţi alese din istoria Transilvaniei, voi. I,
Sibiu, 1889, XX + 774 p.
L u c r ă r i . IOAN CRIŞAN, Geschlchte der Kirchlichen Union der Rumănen
im Siebenbürgen unter Leopold I, Hermanstadt, 1882 (şi trad. rom. Adaus la istoria
uniaţiei bisericeşti a românilor din Transilvania sub împăratul Leopold î, în «Anua­
rele» (Programa) III şi IV ale Institutului teologic-pedagogic din Sibiu, 1886/87 şi
1887/88, p. 3—24 şi 3—46); N1COLAE DENSUSIANU, Independenţa bisericească a
Mitropoliei române de Alba-Iulia, Braşov, 1893, 44 p., cu "răspunsul tendenţios al
lui AL. GRAMA, Cestlunl din dreptul şi Istoria Bisericii româneşti unite, 2 voi.,
Blaj, 1893 i GEORGE POPOVICIU, Uniunea românilor din Transilvania cu Biserica
romano-catolică sub împăratul Leopold l, Lugoj, 1901, VIII + 263 p. j ALEXANDRU
POP, Desbinarea în Biserica românilor din Ardeal şi Ungaria 1697— 1701, ed. II,
Bucureşti, 1921, 90 p .; ŞTEFAN POP. in jurul hirotonirii a doua a lui Atanasie
Anghel, în «Cultura Creştină», an. III, nr. 15, 1913, p. 458—467 (şi răspunsul lui
Zenovie Pîclişanu, tn nr. 17, p. 526—531) j SILVIU DRAGOMIR, Istoria desrobirii
religioase a românilor din Ardeal în secolul XVIII, voi. I, Sibiu, 1920, VIII +
259 şi + 225 p.; IOAN LUP AŞ, Desbinarea bisericească a românilor ardeleni în
lumina documentelor din întlia jumătate a veacului al XVIII-Iea, în «Studii, con­
ferinţe şi comunicări istorice», voL I, Bucureşti. 1928, p. 231—267 j KURT WESSELY,
A doua diplomă leopoldină, în «An. Acad. Rom. Mem. Secţ. Ist.», s. III, t. XX,
m. 12, Bucureşti, 1938, 18 p. + 14 pi. j ŞTEFAN LUPŞA, Biserica ardeleană şi
«unirea» din anii 1697—1701, în «BOR», LXVI, 1948, nr. 9— 10, p. 465 —500; nr.
11— 12, p. 541 —571 şi LXVII, 1949, nr. 1—2, p. 35—64 (şi extras: Bucureşti, 1949,
102 p.); ŞTEFAN LUPŞA, *Unlrea» ardeleană în 1701 după Întoarcerea lui Atanasie
din Viena, în «Anuarul XXV (VII) al Institutului teologic universitar», Sibiu, 1918 —49,
p. 3 —32 (şi extras: Sibiu, 1949, 32 p.) ji LEON PÂDUREANU (- Liviu Stan),
Adevărul asupra *untrU» religioase de la 1700, în «Ortodoxia», I, 1949, .nr. 4,
p. 47— 103 j MIHAIL DAN, /n jurul unirii cu Roma, cu deosebită privire asupra
rolului iezuitului Carol Neurautter, în «M.B.», VIII, 1958, nr. 7—9, p. 296—328;
SILVIU DRAGOMIR, Românii d/n Transilvania şi unirea cu Biserica Romei, în SMIM,
III, 1959, p. 323—339 (şi extras);' SILVIU DRAGOMIR, Românii din Transilvania
şi unirea cu Biserica Romei, în «B.O.R.», LXXX, 1962, nr. 9— 10, p. 863—937 (şi
extras : Bucureşti, 1963, 97 p. + 1 pi.); O. BÂRLEa , Die Union der Rumănen (1697
bis 1701), în voi. W. de Vries, Rom und die Patriarchate des Ostens, Freiburg-
Miinchen; 1963 (Orbis Academicus, Bd. III, 4, p. 132—180 şi 394—423, tendenţioasă);
MATHIAS BERNATH, Habsburg und die Antănge der rumănischen Nationsbildung,
Leiden, 1972, XV + 249 p. (îndeosebi p. 47—135); DUMITRU STĂNILOAE, Uniatis-
mul dm Transilvania, opera unei întreite silnicii, în «BOR», LXXXVII, 1969, nr.
3—4, p. 355—390 (reprodus şi în voi. Uniatismul din Transilvania, încercate de
dezmembrare a poporului român, Bucureşti, 1973, p. 11—48.
ŞTEFAN METEŞ, Românii din ţinutul Haţeg, jud. Co/ocna şi scaunul Mureş
iată de unirea cu Roma (1699), în «Renaşterea», Cluj, 1947, nr. 20—23; nr. 29—30
şi 35—40, 1948; ŞTEFAN METEŞ, Românii din Ţara Birsei, a Făgăraşului Şi Trei
Scaune şi unirea cu Roma, în «MA», VIII, 1963, nr. 1—3, p. 109— 130.
ALEXANDRU LAPEDATU, Pater Ianoş, în voi. «Prinos lui D. A. Sfurdza», Bucu­
reşti, 1903, p. 301—310; SEBASTIAN STANCA, Pater Iani de Alba Iulia, in «RT»,
XXXII, 1942, nr. 1—2, p. 34—40; PA VEL BINDER, Membrii tamiliei Pater din Transilvania,
sprijinitori ai Ortodoxiei şi tactori de unitate naţională, în MA, an. XXIV, 1979, nr. 4—6,
p. 347—352.
 XLIX
BISERICA UNITĂ DIN TRANSILVANIA
ÎN PR IM E L E TR EI D E C E N II
ALE SECOLULUI AL XVIII-LEA

Siserica unită sub Atanasie A n g h e l. U n ir e a u n e i p ărţi a c leru lu i

d in c io şilo r d in T ra n silv a n ia cu B ise ric a R o m e i a p ro d u s — chiar
în cep u t — m a ri tu lb u r ă r i în v ia ţa r o m â n i lo r d e aici. N e m u l ţ u -
d e o rd in re lig io s îm p o tr iv a n o ii stă p în iri h a b s b u rg ic e se îm - a u
cu c e le d e o rd in s o c ia l-p o litic . În tr-o astfe l d e a tm o s fe ră ă a
iz b u cn it, în 1 7 0 3 , c u n o s c u ta ră s c o a lă a n tih a b s b u rg ic a d in ia
şi T r a n s i l v a n i a c o n d u s ă d e F r a n c i s c R â k o c z y II n u m i t ă şi i l a
« c u ra ţilo r» . E l a iz b u tit să s irin g ă sub s te a g u rile sa le o a -d e
t o a t e n e a m u r i l e şi d e t o a t e s t ă r i l e s o c i a l e : r o m â n i , u n g u r i , ,
slo v a c i, io b a g i, o a m e n i lib e ri, o ră ş e n i, n o b ili m a ri sa u m ic i. 1
T ra n silv a n ia , m iş c a re a a v e a m ai m u lt asp ec tu l u n ei ră sc o a le
ie şti c u c a r a c te r so c ial, a v în d c o n d u c ă to ri p r o p rii : G lig o r P in -
i n t e a V i t e a z u l ) î n B a i a M a r e , M a r c u H a ţ e g a n u î n B i h o r ş.a. L u p -
iin tru cu ru ţi (a rm a ta lu i R â k b c z y ) şi i m p e r i a l i sau lo b o n ţi (ar-
H a b s b u r g ilo r ) au d u ra t m a i m u lţi an i, cu v ic to rii d e a m b e le
L a D ie ta d in 7 iu lie 1 7 0 4 , în tr u n ită la A lb a - I u lia , F r. R â k o c z y
t p r o c l a m a t p r i n c i p e al T r a n s i l v a n i e i , c u c o n d i ţ i a s ă r e s p e c t e
s n d e n ţ a ţ ă r i i şi s ă n u o u n e a s c ă c u U n g a r i a .
ttre 1 7 0 5 — 1708, T ra n s ilv a n ia a tr e c u t d in tr-o stă p în ire în tr-a lta ,
u ţ i l o r şi a l o b o n ţ i l o r . A b i a î n 1 7 1 1 , A l e x a n d r u K â r o l y , c o n d u -
il n o b i l i m i i şi l o c ţ i i t o r u l lu i F r . R â k o c z y , a a j u n s l a o î n ţ e l e --
u H a b s b u r g i i , la S a tu M a r e , î n c î t r ă s c o a l a p o a t e fi c o n s i d e r a t ă
iată.
c e ste sc h im b ă ri p o litic e au a v u t u r m ă r i şi a s u p r a v i e ţ i i b i s e r i -
a ro m ân ilo r. A tan a sie A nghel şi-a în c e p u t p ă s to ria în îm p re -
fo arte v itre g e. El treb u ia să fac ă fa ţă m u lte lo r îm p o triv iri la
ale c re d in c io ş ilo r d in B ra ş o v , F ă g ă ra ş, H u n e d o a ra , A lb a-Iu lia
 BISERICA UXMiiA

etc a le n o b ilu lu i G a v riil d in Ţ a g u l M a re , c a re in iţia s e o rid ic a re în

m a s ă îm p o triv a u n irii şi c a r e a u r e f u z a t s ă - i r e c u n o a s c ă a u t o r i t a t e a
e p isc o p a lă . D in Ţ a ra R o m â n e a s c ă n u m a i p r im e a n ici u n a ju to r m a ­
te ria l şi n i c i u n cu v în t de în c u ra ja re , ci d im p o triv ă , sc riso ri de
m u s t r a r e d in p a r te a lu i D o s ite i al I e r u s a l im u lu i şi a m i t r o p o l i t u l u i
T e o d o s i e , l a c a r e s e a d ă u g a şi s e n t i n ţ a d e a n a t e m a t i z a r e a p a t r i a r -
h u l u i e c u m e n i c C a l i n i c I I. L a t o a t e a c e s t e a , s e a d ă u g a u n r ă u şi m a i
m a r e : t e o l o g u l ie z u it. I n s t i t u i t p r in d i p l o m a l e o p o l d i n ă d in 19 m a r tie
1701, te o lo g u l, în c a lita te a sa de « c a u s a ru m a u d ito r g e n e ra lis » a v e a
r o s tu l d e - a c o n tr o la în tr e a g a a c tiv ita te d e s f ă ş u r a tă d e n o u l ep isco p
u n it.
P rim u l te o lo g a fo st ie zu itu l p ra g h e z C arol N e u ra u tte r, fo st m i ­
s io n a r m ilita r în S ib iu , în s o ţito r u l lu i A ta n a s ie la V ie n a . In iţia l, a
f o s t n u m a i u n s i m p l u c o n s i l i e r al lu i A t a n a s i e ( lu î n d lo c u l lu i P a u l
B â râ n y ), s tîn d to t p e lîn g ă c o m a n d a m e n tu l m ilita r di n S ib iu , d e u n d e
SG d e p l a s a d i n c î n d î n c î n d l a A l b a - I u l i a . A b i a î n t o a m n a a n u l u i 1 7 0 2
a fo s t in s ta la t oficial, la A lb a -Iu lia . E l p rim is e d in p a rte a c a rd in a lu lu i
K o llo n ic h îm p u te rn ic iri d e o s e b ite : să p a rtic ip e la s in o a d e le a n u a le
ale p ro to p o p ilo r, să în so ţe a sc ă pe ep isco p în v iz ite le c a n o n ic e , să
c e n z u r e z e c ă r ţ i l e c a r e v o r fi t i p ă r i t e l a A l b a I u l i a , să ce rcetez e c o -
re sp o n d e n ţa ep isco p u lu i, să-şi d e a av izu l a s u p ra c a n d id a ţilo r la hi -
r o t o n i e , s ă - i v e r i f i c e g e s t i u n e a , s ă -1 i n s t r u i a s c ă p e e p i s c o p î n f e l u -
rite p r o b le m e te o lo g ic e , să-1 m u s t r e în c a z d e n e î n d e p li n ir e a o b l i g a ­
ţ i i l o r c e şi - a a s u m a t p r i n d e c l a r a ţ i a d a t ă l a V i e n a l a 7 a p r i l i e 1 7 0 1
şi c h i a r s ă - i d e a î n d r u m ă r i d e b u n ă p u r t a r e . D i n a c e s t e i n s t r u c ţ i u n i ,
r e z u l t a r o l u l o d i o s d e c o n t r o l o r , d e s p i o n şi d e p a t r o n a l t e o l o g u l u i
ie z u it p e lîn g ă e p is c o p u l ro m â n u n it, ca re d e v e n e a u n p e rso n a j cu
to tu l s e c u n d a r, în c ît, d u p ă c u v în tu l lu i S a m u il M ic u , « v lă d ie u l sa
p u te a z ic e a th e o lo g u lu i v ic a re ş» . Ia r is to ric u l M ih a il D a n sc ria că
« î n i n s t i t u ţ i a t e o l o g u l u i s e e x p r i m a s u p r e m a î n j o s i r e n a ţ i o n a l ă şi t o ­
t a l a a s e r v i r e r e l i g i o a s ă a r o m â n i l o r t r e c u ţ i l a u n i r e » . N e u r a u t t e r şi - a
în d e p lin it a c e s t rol d o a r c îte v a să p tă m în i, căci a m u rit p e n e a ş te p -
ta te , la 2 /3 n o ie m b r ie 1 7 0 3 , în v îr s tă d e n u m a i 35 d e an i. L o c u l să u
a fo st o c u p a t de v e c h iu l şi c u n o s c u t u l a u t o r m o r a l al u n ir ii P a u l
L a d is la u B â râ n y . P e n tru c îţiv a ani a fo st m u ta t la P esta , u rm în d u -i
Io an P re n th a lle r, p en tru u n an, apoi F ra n c isc S au n y o g . E i s-au în ­
g rijit d e tip ă rire a u n o r c a te h ism e c a to lice ro m â n e şti(P linea p r u n c i­
lor sa u în v ă ţă tu ra c re d in ţa c re ştin e şti strîn să în m ică sum ă, A l b a
I u l i a 1 7 0 2 , C atehism ul lui Canisius, t r a d u s d e G h e o r g h e B u i t u l , C l u j
1 7 0 3 şi Catehism ul mare, S i b i u 1 7 0 9 ) .
 PERIOADA A TBEIA (SECOLELE XIV—XVIII)

anul 1707, în tim pul lu p telo r di ntre curuţi şi lobonţi, F ran cisc
ty, care ocupase A lba-Iulia, a aşezat în scaunul m itropolitan pe
hca, pentru că Atanasie se refugiase cu imperialii la Sibiu.
Iov (în m iren ie Ioan) Ţ irca,. v ech i asp iran t la scaunul m itro -i,
se p are că a fo s t h iro to n it în M o ld o v a, u n d e se afla p rin
P ă sto ria lui a d u rat p u ţin tim p, fiin d silit să p ă răsească T ran -
ia, odată cu trupele lui R âkoczy, ajungînd — iarăşi pentru scurt
— e p isco p în M aram u re ş. A şa s - a în c h e ia t a c e a stă p rim ă în -e
de a reîn v ia v ech ea M itr opolie ortodoxă a T ransilvaniei. psit de
s p rijin d in p a rte a c leru lu i şi a c re d in c io ş ilo r săi, p re -i de
aju to ru l m aterial al Ţ ării R o m ân eşti, su p rav eg h eat în d e a -3 de
teo lo g u l iezuit, episcopul A tan asie a făcu t o în cercare de rare a
uniaţiei în anul 1711. Îm p reju rările erau favorabile, căci »Tă
atît îm p ăratu l L eo p o ld I, cît şi card in alu l K o llo n ich , care u t un
rol aşa de în se m n a t în re a liz a re a u n irii, ia r noul îm p ă ra t I
(1 7 0 5 — 1711) se a ră ta m ai to le ra n t în a c te le sale de g u v er-it.
Iniţiatorii acestei încercări de refacere a unităţii bisericeşti
Protopopul V asile, «notarăşul» soborului m are şi fratele său, pro -
ul P etru din D aia. Ei au iz b u tit să în d u p le c e nu num ai pe p ro -
i, ci şi pe A tan asie în su şi. Soborul p ro to p o p ilo r care a în lă -
u n ia ţia se p are că a av u t lo c în iu lie 1711. P e n tru ap ro ap e o
ate de an, se p oate spune că u n irea cu R om a" în cetase. T oate
n ţe le teo lo g u lu i d epuse pe lîn g ă A tan asie au răm as zad arn ice,
la 18 n o ie m b rie 1711, ie z u itu l G ab riel H ev en essi a iz b u tit să
iă lui A ta n a sie şi p ro to p o p ilo r să re v in ă a su p ra h o tă rîrilo r şi
că o n o u ă m ă rtu ris ire de c re d in ţă în fa v o a re a u n irii. C ei doi
popi au fost destituiţi tot atunci, într-un sobor restrîns, condus suiţi.
-h in u it de rem uşcări pen tru d ezb in area pe care a p ro d u s-o , A ta-
a m urit, destul de tînăr, la 19 august 1713. L a în m o rm in tarea
i A lba lulia, au rostit cuvîntari doi iezuiţi, unul în latineşte,
în ungureşte, arătîndu-se, şi prin aceasta, starea de um ilinţă în
ajunsese B iserica românească.
iinoadele electorale p en tru alegerea unui nou episcop. După moar-
ui A tan asie A nghel, p rim ul episcop u n it al ro m ân ilo r tra n silv ă -
se im punea, desigur, ale:;erea unui succesor. A ceastă problem ă
ost d elo c u şo ară, ci a p ro d u s m u ltă tu lb u rare în rîn d u l cleru lu i
credincioşilor, tim p de 10 ani. A legerea urm aş ului lui A tanasie
itat şi m ai m u lt clerului «unit» in teresele m esch in e care au stat
za aşa-zisei «uniaţii» din 1698— 1701.
 în d a tă c e s - a a f la t v e s t e a m o r ţii lu i A ta n a s ie , a u în c e p u t să se
î n d r e p t e î n d e m n u r i c ă t r e p r o t o p o p i d e a p ă r ă s i u n i a ţ i a şi d e a a l e g e
u n v lă d ic ă o rto d o x , în d e m n u ri v e n ite m a i cu s e a m ă d in Ţ a ra R o m â -
n ea sc ă, în a c este îm p re ju ră ri, c o n d u c e re a tre b u rilo r E p isc o p ie i şi-a
a s u m a t-o te o lo g u l ie z u it F ra n c is c S z u n y o g , care, d e fap t, era a d e ­
v ă r a t u l ei c î r m u i t o r î n c ă d in t i m p u l v i e ţ i i lu i A t a n a s ie . A c e s t a a
f o s t , d e a l t f e l , şi m o t i v u l p e n t r u c a r e u n i i p r o t o p o p i r o m â n i l - a u î n ­
d e m n a t să p rim e a s c ă să le fie e p isc o p . S z u n y o g a re fu z a t în s ă , m o -
t i v î n d c ă r î n d u i e l i l c o r d i n u l u i s ă u îl î m p i e d i c ă s ă p r i m e a s c ă o a s e -
m e n e a d em n itate.
L a 9 n o ie m b rie 1713, s-a în tru n it la A lb a Iu lia sin o d u l p r o to p o ­
p ilo r u n iţi ca re să a le a g ă u n n o u e p isco p . D u p ă în d e lu n g a te d e z b a -
te ri, a u p r o p u s s p re c o n f ir m a r e îm p ă r a t u l u i p e s e c r e ta r u l lu i A ta -
n a s i e A n g h e l , W enceslaw Frantz, u n l a i c o r i g i n a r d i n B o e m i a . T e o l o ­
gul Szunyog a re c o m a n d a t în te rm en i c ă ld u ro şi arh ie p isc o p u lu i de
E s z t e r g o m , p r im a tu l U n g a r ie i, p e F ra n tz . P r im a tu l, la r în d u l lu i, î n s u -
şin d u -şi propunerea sin o d u lu i, pe b a z a in fo rm a ţiilo r fa v o ra b ile ale
te o lo g u lu i ie zu it, 1-a r e c o m a n d a t sp re c o n firm a re C u rţii d in V ien a .
L u c ru rile n -au m e rs aşa de u şo r p rec u m se p ă re a , p e n tru că în -
tre tim p se iv is e u n n o u c a n d id a t, în p e rs o a n a r o m â n u lu i re n e g a t
Io a n G iu rg iu P a ta ch i, o r i g i n a r d i n s a t u l S t r î m b u ( H o r g o s p a t a k , a z i
j u d . C l u j ) , c u s t u d i i l a C l u j , V i e n a şi R o m a ( u n d e a o b ţ i n u t şi d o c ­
to ra tu l în te o lo g ie ), h iro to n it p re o t ro m a n o -c a to lic . E l în c e rc a s e să
a j u n g ă e p i s c o p a l r u t e n i l o r u n i ţ i d i n M u n c a c i şi c h i a r e p i s c o p r o m a n o -
c a to lic la A lb a Iu lia , d a r f ă r ă re z u lta t. Ş i-a g ă s it a c u m c îţiv a p ro te c to ri
c u in flu e n ţă , în tr e c a re g u v e rn a to ru l T ra n silv a n ie i, c o n te le S ig ism u n d
K o rn is şi v i c e c a n c e l a r u l K a s z o n y , care au stă ru it p e lîn g ă c e r c u r ile
c o n d u c ă t o a r e d i n V i e n a s ă f i e î n l ă t u r a t F r a n t z şi n u m i t p r o t e j a t u l l o r .
A u t r i m i s c h i a r şi o d e l e g a ţ i e d e r o m â n i u n i ţ i l a V i e n a , î n f r u n t e c u
Ş te fa n R a ţ d in A lb a Iu lia — cel ca re-1 în s o ţis e p e A ta n a sie la V ie n a în
1701 — ca să p ro testez e îm p o triv a aleg e rii lui F ra n tz In trig ile şi
d e m e r s u r ile a c e s to r d o i p o te n ta ţi a u d u s la iz b în d ă , c ă c i a l e g e r e a lu i
F ra n tz n - a fo st a p ro b a tă , d is p u n în d u -s e o n o u ă ale g e re , cu in d ic a ţia
d e a se p r o p u n e trei c a n d id a ţi d in c a re îm p ă ra tu l să c o n f irm e p e u n u l
d in ei, p o t r i v i t d i p l o m e i a d o u a l e o p o l d i n e .
S in o d u l s-a în tru n it, p e n tru a d o u a o ara , la 16 a p rilie 1714, c în d
p ro to p o p ii a le g ă to ri au p ro p u s trei p e rs o a n e : p e W e n c e s la w F ra n tz ,
p e care-1 r e c o m a n d a u d re p t «cel m a i p o triv it, ca re n e - a c a p tiv a t s u ­
f l e t u l şi i n i m a » , p e p r o t o p o p u l P a v e l d i n H a ţ e g şi D u m i t r u d i n A l b a
Iu lia . D e I o a n P a ta c h i n u se f ă c e a n ic i o a m in tir e , n e o b ţin în d n ic i
u n v o t.
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

m ă c u m e r a şi f i r e s c , r e z u l t a t u l a l e g e r i i a n e m u l ţ u m i t p e P a -
;i p e p r o t e c t o r i i lu i. D e a c e e a , v i c e c a n c e l a r u l K â s z o n i î n a i n t e a z ă
:m o riu -p ro te s t la V ie n a , în ca re a ră ta că ar tre b u i c ă u ta t u n
n d id a t, cu o m ai b u n ă p reg ă tire. A ră ta c ă P a ta c h i n -a aju n s
:a n d id a ţ i d e o a r e c e p r o t o p o p i i c a r e l - a r fi v o i t n - a u f o s t in v it a ţi
D d , i a r f ă q ă r ă ş e n i i a u f o s t o p r i ţ i s ă -1 v o t e z e . î n f e l u l a c e s t a ,
n c e la ru l a iz b u tit să a n u le z e d in n o u h o ta rîrile sin o d u lu i elec -
ia r C u rte a d in V ie n a a d is p u s c o n v o c a re a u n u i alt sin o d , care
b ă î n v e d e r e şi p e p r e o t u l I o a n P a t a c h i . .
;1 d e a l t r e i l e a s i n o d e l e c t o r a l s - a î n t r u n i t t o t l a A l b a I u l i a , l a
e m b r i e 1 7 1 4 . E r a u d e f a ţ ă şi d o i m e m b r i ai « s t a t u l u i c a t o l i c »
î s L i p p a i şi Ş t e f a n F r a n c i s c L e t a y ) , p r e c u m şi s u p e r i o r u l i e z u i -
i n A l b a I u l i a , L a u r e n ţ i u P e t z , şi n o u - n u m i t u l t e o l o g i e z u i t G â s p â r
C u a c e s t p rile j, 4 0 d e p r o to p o p i p r e z e n ţi a u d e c la r a t c ă îşi i
v o tu l d a t la sin o d u l p re c e d e n t, c e lo r trei c a n d id a ţi, p ro p u n în d
u i p r im p e W e n c e s l a w F r a n tz . In p r iv in ţa lu i P a ta c h i, d e c la r a u
1 d o re sc ep isco p , în tru c ît a d isp reţu it c re d in ţa o rto d o x ă trec în d
c a to lic ă , ia r a c u m , d a c ă ar d e v e n i u n it, n - a r fa c e -o d in c o n v in ­
gi n u m a i d in d o rin ţa d e - a a ju n g e e p isc o p . îşi e x p r im a u a p o i te -
că a ju n g în d e p isc o p , v a s c h im b a rîn d u ie lile B ise ricii O rto d o x e .
, d e d a t a a c e a s t a a î n c e p u t s ă - i s u r î d ă n o r o c u l şi lu i P a t a c h i ,
c ă a p r i m i t şi el u n v o t : al p r o t o p o p u l u i I o n a ş c u M o n e a d i n
V e n e ţ i a , d i n p ă r ţ i l e F ă g ă r a ş u l u i , c a r e e r a şi s e c r e t a r ( n o t a r ) al
l u i . P r o t o p o p u l I o n a ş c u a î n c e r c a t s a p r e z i n t e şi v o t u r i l e a t r e i
f ă g ă r ă ş e n i , p e c a r e îi c o n v i n s e s e l a o c o n s f ă t u i r e în s a tu l Ş o n a .
io d u l a p r o te s ta t îm p o triv a u n u i a s e m e n e a p r o c e d e u ile g al, a
d e c i l i m p e d e c ă n i c i a c e a s t ă î n c e r c a r e d e a -1 i n t r o d u c e p e i
în tr e cei trei c a n d id a ţi n u iz b u tise . C u to a te a c e ste a , p ro -i
săi n u s - a u d e c la r a t în f r în ţi, ci a u c ă u ta t n o i p r e te x te p e n tr u
a n u l e z e şi h o t ă r î r i l e u l t i m u l u i s i n o d . A ş a s e f a c e c ă S t a t u s u l
, î n r a p o a r te le î n a in ta te f o r u r ilo r s u p e r io a r e d e sta t, m o t i v a c ă
1 n - a f o s t c o n v o c a t p e n t r u a f a c e a l e g e r e a , ci n u m a i c a s ă fi -
o c u l u n d e s ă - se. î n t r u n e a s c ă s i n o d u l e l e c t o r a l p r o p r i u - z i s . U r -
cîec i, să fie c o n v o c a t sin o d u l, p e n tru c a să p r o p u n ă trei c a n -
î n t r e c a r e s ă f i g u r e z e şi P a t a c h i . S c o p u l e v i d e n t c a r e s e u r -
e r a a c e l a d e - a o b ţ i n e a n u l a r e a a l e g e r i i . P e b a z a o b i e c ţ i i L o r în­
de S t a t u s u l c a t o l i c , g u v e r n a t o r u l T r a n s i l v a n i e i , c o n t e l e S i g i s -
K o rn is, a d isp u s c o n v o c a re a u n u i n o u sin o d elec to ra l, ca re să
zid a t de co n silie ru l g u v e rn ia l co n tele M ik e s M ih â ly , av în d ca
i r şi i n t e r p r e t p e n o b i l u l d e o r i g i n e r o m â n ă I o s i f B o e r . Ş i î n -'
c o n t e l e M i k e s l o c u i a î n S i b i u , s - a h o t ă r î t c a şi p r o t o p o p i i s ă
f i e c o n v o c a ţ i a i c i , c e e a c e s - a şi f ă c u t . D a r l a 1 0 d e c e m b r i e 1 7 1 4 ,
s-au în tru n it la A lb a Iu lia p a tru p ro to p o p i, ca re au în to c m it d o u ă
m e m o r i i , p e c a r e l e - a u î n a i n t a t a r h i e p i s c o p u l u i d e E s z t e r g o m şi v i c e ­
c a n ce la ru lu i K âsz o n i. E i d ec la ra u că-şi m e n ţin p ro p u n e rile an terio are
şi c ă n u s e v o r î n t r u n i î n t r - u n a l t s i n o d e l e c t o r a l d e c î t p e b a z a u n u i
d e c re t d a t d e îm p ă ra t. L a 2 ia n u a rie 1715, p ro to p o p ii au p ro te s ta t d in
n o u î m p o t r i v a f a p t u l u i c ă s î n t c o n v o c a ţ i l a S i b i u şi n u l a A l b a I u l i a ,
p o triv it v e c h iu lu i o b icei, stă ru in d d in n o u să fie c o n f ir m a t W e n c e s la w
F rantz.
C e l d e al p a t r u l e a s in o d e l e c to r a l u r m a să se î n t r u n e a s c ă la S ib iu ,
în z i u a d e 9 ia n u a r ie 1 7 1 5 . D a r în a c e a s tă zi, p e l î n g ă p r e ş e d in te le
M i k e s şi s e c r e t a r u l - i n t e r p r e t I o s i f B o e r , n u s - a p r e z e n t a t d e c î t p r o ­
t o p o p u l I o n a ş c u M o n e a , c u v o t u l s ă u şi a l c e l o r t r e i p r e o ţ i a m ă g i ţ i
d e el. C u t o a t e a c e s t e a , « s i n o d u l » s - a d e c l a r a t l e g a l c o n s t i t u i t , i a r
c o n te le M ik e s a î n tr e b a t — p r in in te r p r e t — d a c ă « s in o d u l» îl d o -
re şte ep isc o p p e P a ta c h i. « S in o d u l» , re c te Io n a ş c u M o n e a , d e c la ră că
î ş i r e t r a g e v o t u l d a t a n t e r i o r l u i F r a n t z şi c ă îl p r o p u n e p e P a t a c h i ,
s o c o t i n d u - 1 m a i c a p a b i l d e c î t c a n d i d a ţ i i s i n o a d e l o r a n t e r i o a r e. C u t o t
c o m ic u l situ aţiei, în z iu a u r m ă to a r e , S ta tu s u l r o m a n o - c a to lic a r e c o ­
m a n d a t îm p ă ra tu lu i spre co n firm a re p e Io an P ata ch i, în tru c ît a fo st
« a le s » d e « s in o d u l» B ise ric ii r o m â n e u n ite . A f o s t r e c o m a n d a t în a c e ­
l a ş i t i m p şi d e v i c e c a n c e l a r u l K â s z o n i , p r o t e c t o r u l s ă u .

Recunoaşterea şi instalarea lui Ioan Patachi. G u v e r n u l a a p r o b a t

p r o p u n e r e a f ă c u t ă l a 2 4 m a r t i e 1 7 1 5 şi 1 - a p r o p u s p e P a t a c h i p e n t r u
în tă rire îm p ă ra tu lu i C a ro l V I (1 7 1 1 — 1740). A c e s ta i-a d a t c u v e n ita
în tă rire la 23 d e c e m b rie 1715.
C u to a te c ă a le g e r e a n o u lu i e p is c o p d u r a s e m a i b in e d e d o i ani,
p î n ă la î n s c ă u n a r e a lu i a m a i t r e c u t t im p d e s tu l d e în d e l u n g a t . în
a c e a s tă v r e m e C u r te a d in V ie n a a în c r e d in ţa t c o n d u c e r e a B is e ric ii
u n i t e u n o r « d i r e c t o r i » i e z u i ţ i : I o s i f B a r d i a ( 1 7 1 3 — 1 7 1 6 ) şi G h e o r g h e
R e g a i (1 7 1 6 — 1723), care a c o n tin u a t să fu n c ţio n e z e ap o i ca te o lo g ,
p în ă în 1738 (c u o în tre ru p e re în 1731).
D a r a c u m s-a p e tre c u t u n alt fa p t d u re ro s p e n tru B is e r ic a r o m â ­
n e a s c ă d i n T r a n s i l v a n i a . î n j u r u l a n u l u i 1 7 1 4 f o s t a c a t e d r a l ă şi r e ş e -
d in ţa m itro p o lita n ă d in A lb a Iu lia , c tito rite d e M ih a i V ite a z u l, au
fo s t d ă rîm a te d in te m e lii, p e n tru a se rid ic a o fo rtific a ţie a c e tă ţii,
c a r e , p î n ă l a u r m ă , n u s - a m a i f ă c u t . I n f e l u l a c e s t a , s e c ă u t a şi î n l ă -
tu r a r e a u r m e l o r m a te r ia le d e o ric e fel a le le g ă tu r ilo r r o m â n i lo r t r a n ­
s i l v ă n e n i c u f r a ţ i i l o r d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi M o l d o v a . S e p u n e a d e c i
şi p r o b l e m a g ă s i r i i u n e i r e ş e d i n ţ e p e n t r u n o u l e p i s c o p I o a n P a t a c h i .
tă sc h im b a re e ra c e ru tă p e c o n sid e re n tu l c ă în 1715 a fo st resta -
ic a u n u l e p isc o p a l ro m a n o -c a to lic d e A lb a Iu lia (d e s fiin ţa t în
ia r c a n o a n e le c a to lic e n u în g ă d u ia u d o i e p is c o p i în tr - o cetate,
eea, G u v e rn u l d in V ie n a a h o tă rît — la 4 o c to m b rie 1716 — ca
E p is c o p ie să-şi a ib ă re ş e d in ţa în F ă g ă ra ş, căci ţin u tu l în c o n ju -
era lo c u it m a i m u lt de ro m â n i, n e fiin d p r e a d e p a rte n ic i de
n u l T ra n s ilv a n ie i (C lu j), n ici d e g e n e r a lu l c o m a n d a n t (S ib iu ).
acelaşi tim p , îm p ă ra tu l a a p ro b a t să se d e a n o ii e p isc o p ii o
care să -i a d u c ă u n v e n it an u a l de 3 0 0 0 de flo rin i, u rm în d
> ta a rd e le a n ă să o ca u te . D ie ta tr a n s ilv a n ă a îm p lin it d is p o z iţia
a l ă , a t r i b u i n d n o i i e p i s c o p i i d o u ă m o ş i i , l a G h e r l a şi l a S î m -
le Jo s.
in d în tă r it d e c ă tre îm p ă r a t c a e p is c o p al « r o m â n ilo r, g re c ilo r,
l o r şi s î r b i l o r » d i n T r a n s i l v a n i a şi d i n p ă r ţ i l e a l ă t u r a t e ( u n g u -
C u r t e a d i n V i e n a a c e r u t şi p a p e i C l e m e n t X I ( 1 7 0 0 — 1 7 2 1 ) s ă m e p e
I o a n P a t a c h i . D ar p a p a a afla t abia acum de existenta credincioşi
«uniţi» cu Rom a în Transilvania, c ă c i A t a n a s i e A n - u n c ţ i o n a s e f ă r ă
G o n firm a re A p ap a lă . D u p ă în d e lu n g a te stă ru in ţe g ă C o n g r e g a ţia
« D e P ro p a g a n d a F id e» , care v o ia să n u m e a s c ă
T ra n s ilv a n ia d o a r u n « v ic a r a p o sto lic » , la 6 iu lie 1 7 1 6 C o n g r e -
şi-a d a t a v iz u l f a v o r a b il p e n tru în f iin ţa r e a n o ii E p is c o p ii u n ite ,
scretu l re s p e c tiv (« In d u lg e n d u m e s se » ) r e ie ş e a lim p e d e c ă E p is -
e r a s o c o t i t ă o f u n d a ţ i e n o u ă şi n i c i d e c u m o c o n t i n u a r e a v e c h i i
> o lii O rto d o x e d in A lb a Iu lia . P a ta c h i e ra jn d r u m a t să r e v in ă
u i g r e c e s c » ( o r t o d o x ) şi s ă i n t r e î n « o r d i n u l S f . V a s i l e » ( b a s i -
c ă c i a l tf e l n u p u t e a s ă f ie n u m i t e p i s c o p al u n o r c r e d i n c i o ş i
îă to r i a c e s tu i « rit» .
î to a te a c e s te a , c o n f ir m a r e a lu i a m a i d u r a t în c ă c in c i ani, p în ă
ie 1 7 2 1 , t i m p î n c a r e s - a p u r ta t o l u n g ă c o r e s p o n d e n ţ ă în tr e
şi s c a u n u l p a p a l p e t e m a v i i t o a r e i E p i s c o p i i . A b i a l a 2 3 n o -
e 1 7 2 0 , C o n s i s t o r u l r o m a n , d u p ă c e a c e r u t şi a v i z u l C o n g r e -
« D e P ro p a g a n d a F id e » , a lu a t o h o tă rîre d e fin itiv ă p e n tru în -
ea E p isc o p iei, ia r la 23 fe b ru a rie 1721 p ap a C lem en t X I a dat
în a c e la şi sens.
îr în lu n a u r m ă to a r e p a p a a m u rit, In c it a tr e b u it să se a ş te p te
e a n o u l u i p a p ă I n o c e n ţ i i ! X I I I ( 1 7 2 1 — 1 7 2 4 ) , c a r e , l a 15 i u l i e
% d a t a l t e d o u ă b u l e ( a m b e l e î n r e p p r i n c u v i n t e l e «R ationi con-
f. P r i n c e a d i n t î i s e d e c r e t a î n f i i n ţ a r e a E p i s c o p i e i u n i t e d i n F ă -
p e n iru « g rec ii, ru ten ii, ro m â n ii şi s î r b i i d i n T r a n s i l v a n i a » , ri -
b i s e r i c a r o m â n e a s c ă ( o r t o d o x ă !) d i n F ă g ă r a ş l a r a n g u l d e c a -
t e d r a l ă e p i s c o p a l i , i a r p r i n c e a d e a d o u a , p a p a îl c o n f i r m a p e I o a n
P a t a c h i c a e p i s c o p al F ă g ă r a ş u l u i .
A s t f e l , p r i n n u m i r e a l u i P a t a c h i s e d e s f i i n ţ a şi p u ţ i n a a u t o n o m i e
p e c a r e ,o m a i lă s a s e B i s e r ic ii r o m â n e ş t i d in T r a n s i l v a n i a c e a d e a
d o u a d ip lo m ă le o p o ld in ă , căci se tre c e a la o rg a n iz a re a — d e că tre
p a p ă şi î m p ă r a t — , a u n u i a ş e z ă m î n t n o u , c a r e n u m a i a v e a n i m i c
c o m u n c u v e c h e a M itr o p o lie o r to d o x ă d e la A lb a Iu lia .
D u p ă a c e s te lu n g i a ştep tări, P a ta c h i s -a v ă z u t în sfîrşit re c u n o s c u t
c a e p i s c o p u n i t al F ă g ă r a ş u lu i. D a r p î n ă la i n s t a l a r e a t r e b u i t s ă m a i
a ş t e p t e d o i a n i , c ă c i s - a i v i t o n o u ă p i e d i c ă î n c a l e a s a , şi a n u m e
lip s a u n ei ca te d ra le ep isco p a le. E s te a d e v ă ra t că p a p a rid ic a se b ise -
ric a d in F ă g ă ra ş la ra n g u l de c a te d ra lă , cla r a c e s ta era u n ab u z , p e n ­
tru că b js e ric a re s p e c tiv ă era o rto d o x ă , fo lo sită ca lă c a ş d e cu lt de
c re d in c io ş ii o rto d o c ş i d in F ă g ă ra ş , fiin d ctito rită, în 1 6 9 7 — 169 8 , d e
d o m n ito ru l o rto d o x C o n s ta n tin B r în c o v e a n u . S p re a -şi a tin ~ e sc o p u l,
P a t a c h i a r e c u r s şi d e d a t a a c e a s t a l a m e t o d e l e s a l e o b i ş n u i t e . C r e ­
d in c io ş ii o rto d o c ş i d in F ă g ă r a ş e ra u p ă s to riţi în a c e s t tim p d e u n
p r e o t c u n u m e le T o m a , p e c a re P a ta c h i 1 -a r u g a t să -i în g ă d u ie să fie
in s ta la t c a e p is c o p u n it în b is e ric a b r în c o v e n e a s c ă la c a re slu jea. D în -
d u -şi c o n s im ţă m în tu l, în d im in e a ţa zilei de 6 a u g u s t 1723, P a ta c h i
a fo st în tîm p in a t d e c re d in c io ş ii ro m â n i, ad u şi d in d is p o z iţia c ă p ita -
n u lu i F ă g ă ra ş u lu i în p ia ţa o raşu lu i. T e o lo g u l ie z u it G h e o rg h e R e g a i
1-a s a lu ta t p r in tr -o c u v în ta r e r o s tită în lim b a la tin ă , a p o i s - a u în d r e p ta t
sp re b ise ric ă , d in p rid v o ru l c ă re ia p ro to p o p u l Io n a ş c u M o n e a , z e lo su l
său a d e p t, i-a ţin u t o n o u ă c u v în ta re . In trîn d în b ise ric ă , i s -a a d re s a t
o a ltă c u v în ta re în lim b a m a g h ia ră , d e că tre u n p re o t ro -m a n o -c a to lic ,
a p o i p r e o t u l T o m a a s ă v î r ş i t Sf. L i t u r g h i e , b i n e î n ţ e l e s , d u p ă r î n d u i a l a
o r t o d o x ă . S ă v î r ş i n d u - s e S f. L i t u r g h i e , s - a u c i t i t b u l e l e p a p a l e d e
î n f i i n ţ a r e a E p i s c o p i e i şi d e n u m i r e c a e p i s c o p a l u i I o a n P a t a c h i .
în zilele u rm ă to a re , P a ta c h i a în c e rc a t să în d u p le c e p e p reo tu l
T o m a s ă t r e a c ă l a u n i a ţ i e c u to ţi p ă s t o r i ţ i i săi. N e i z b u t i n d , 1 - a o p r i t
să m a i s lu je a s c ă c e le sfin te . P rin în ş e lă to r ie a o b ţin u t ap o i c h e ile
b ise ric ii, p u n în d stă p în ire p e ea cu a ju to ru l u n o r so ld a ţi, p e c a re i- a
p u s la d isp o z iţia sa co lo n elu l c o m a n d a n t M o o s b u rg d in F ăg ăra ş. T o m a
şi e p i t r o p u l b i s e r i c i i a u f o s t a r e s t a ţ i şi a r u n c a ţ i î n t e m n i ţ a c e t ă ţ i i ,
u n d e a u f o s t ţ i n u ţ i î n o b e z i o s ă p t ă m î n ă şi j u m ă t a t e , p î n ă c e c o m a n -
d a n t u l g e n e r a l al T r a n s i l v a n i e i , c o n t e l e K o n i g s e g g d in S ib iu , a p o ­
r u n c i t s ă f i o e l i b e r a ţ i . O d o a r e l e b i s e r i c i i a u f o s t r i d i c a t e şi p r e d a t e
lu i P a ta c h i.
 X IV — X V III)

În astfel d e îm p re ju ră ri, c re d in c io ş ii o rto d o c şi d in F ă g ă ra ş au fo st

) i ţ i s ă s e a d r e s e z e g e n e r a l u l u i c o m a n d a n t d i n S i b i u ş i, î n c e l e d i n
ă, î n s u ş i î m p ă r a t u l u i d i n V i e n a , c ă r u i a i - a u î n a i n t a t o p l î n g e r e ,
i a t ă şi d e c r e d i n c i o ş i i d i n a l t e o r a ş e . O p l î n g e r e a s e m ă n ă t o a r e
m i s î m p ă r a t u l u i şi d o a m n a « M ă r i a ( M a r i c a ) , v ă d u v a lu i C o n s t a n t i n
c o v e a n u , ctito ru l b ise ric ii. C a m e ra a u lic ă tra n s ilv a n ă a rîn d u it
r s ă s e f a c ă o c e r c e t a r e şi, c o n v i n g î n d u - s e d e a b u z u r i l e l u i P a ­
i, i - a p o r u n c i t , î n d o u ă r î n d u r i , s ă r e s t i t u i e b i s e r i c a o r t o d o c ş i l o r ,
iu d a a c e s to r d isp o z iţii, P a ta c h i, a ju ta t d e v e c h iu i să u p ro te c to r,
: a n c e l a i u l K â s z o n i şi d e m e m b r i i c a t o l i c i a i c a n c e l a r i e i a u l i c e
; i l v a n e , a r ă m a s şi p e m a i d e p a r t e s t ă p î n a l b i s e r i c i i r ă p i t e d e
■ e d in c io şii o rto d o cşi. D o a m n a M a ric a a m a i in te rv e n it o d a tă în
n b rie 1727, la C u rte a d in V ie n a , d a r a c e a s ta n - a m a i d a t n ici u n
in s,- astfel c ă se c o n s fin ţe a ta c it actu l ru ş in o s s ă v îrş it d e e p is c o p u l
P atach i.

Jlserica unită sub Ioan Patachi. C a ep isco p , a c îrm u it n o u a ep arh ie

p a tru ani. C a o ric e n o v ic e , s - a d o v e d it în s ă f o a r te s îr g u ito r în
) v ă d u i r e a « u n i a ţ i e i » şi î n a s u p r i r e a p r e o ţ i l o r ş i c r e d i n c i o ş i l o r
şi s t a t o r n i c i î n d r e a p t a c r e d i n ţ ă . A s t f e l , î n c a d r u l s o b o r u l u i m a r e
în fe b ru a rie 1725, ca re a a d o p ta t 14 h o tă riri p riv ito a re la v ia ţa o s -
m o rală a cleru lu i şi c re d in cio şilo r, P a ta c h i a lu a t m ă su ri şi
:riv a p r e o ţilo r h iro to n iţi « în a lte ţă ri» . D e a s e m e n e a , a h o tă rît
ic erea b ro şu rii « în v ă ţă tu ră b iseric ea sc ă de cele şa p te Taine»,
tă la R îm n ic în 1724, în tru c ît a c e a s ta în v ă ţa că p re fa c e re a d a -
r a re lo c la e p ic le z ă , p e e în d P a ta c h i în v ă ţa p e p re o ţii săi
i r f a c e l a c u v i n t e l e « L u a ţ i m î n c a ţ i . . . » şi « B e ţ i d i n t r u a c e s t a t o ţ i . . . » ,
e aceea, v o rb in d d espre p ăsto rire a lui P ata ch i, isto ricu l u n it
M a i o r ( 1 7 5 6 — 1 8 2 1 ) s c r i a c ă el i n t e n ţ i o n a c a « u n e l e o b i c e i u r i p ă -
eşti să b a g e î n t r ă r o m â n i» , a d ic ă să le c a to li c iz e z e le g e a s tră -
scă. In te n ţiile sa le n u s-au p u tu t în fă p tu i, căci a m u rit d e stu l
ă r , c a şi î n a i n t a ş u l s ă u î n s c a u n , a v î n d a b i a 4 6 d e a n i , î n z i u a
o c to m b rie 1 7 2 7 , p e c în d se a fla în sa tu l S îm b ă ta d e Jo s. U n ii
a u c ă i s - a r fi p u s o t r a v ă î n c a f e a . A ş a s - a s tin s d in v i a ţ ă o m u l
p en tru s a tis f a c e r e a in te r e s e lo r sa le m e s c h in e , a p ric in u it atîta
are în tre cre d in cio şii ro m â n i d in T ra n silv an ia .
i p ă m o a r t e a sa , C u r t e a d i n V i e n a a n u m i t c a « d i r e c t o r » a l E p i s -
v a c a n te p e A d a r n F itter, re c to ru l c o leg iu lu i ie z u it d in C luj
în 1729). E l a p re z id a t c h ia r sin o d u l p ro to p o p ilo r, în tru n it în
lă n ăştu r în tre 15— 18 n o i e m b r i e 1728, lu în d m ă su ri p e n tru în -
tă rire a u n ia ţie i (n e re c u n o a ş te re a p re o ţilo r h iro to n iţi d e v lă d ic i o r to -
d o c ş i, o p r ir e a c o p i ilo r u n iţi d e a f r e c v e n ta şc o li o r to d o x e ş.a.).
In c o n tin u are, E p is c o p ia a fo st c o n d u s ă d e te o lo g u l ie z u it G h e o r -
q h e R e g a i, p în ă în 1 7 3 2 (c u o în tr e r u p e r e în 1 7 3 1 ). P ă s to r ir e a lu i P a -
t a c h i , p r e c u m şi î n c r e d i n ţ a r e a c e s - a d a t i e z u i ţ i l o r d e a c o n d u c e B i s e -
ric a ro m â n e a s c ă în tim p u l se d isv a c a n ţe i e p isco p a le, a u m p lu t d e a m ă ­
r ă c i u n e , d a r şi d e t e a m ă p e p r e o ţ i i şi c r e d i n c i o ş i i u n i ţ i , « c r e z î n d —
d u p ă c u m s p u n e P e t r u M a i o r — c ă n u n u m a i s t r ă m o ş e a s c a l e g e , ci
şi t o c m e a l a c e a b i s e r i c e a s c ă a r o m â n i l o r , ' d e c a r e p î n ă a s t ă z i f o a r t e
s î n t l i p i ţ i c u i n i m a r o m â n i i — s e v a s c h i m b a î n l e g e şi t o c m e a l ă
la tin e a s c ă » . P e n tr u a c e s t fap t, c o n tin u ă M a io r, m u lţi d in cei a m ă g iţi
a u în c e p u t să r e v in ă la O rto d o x ie .

C o n c l u z i i l e care se d e sp rin d de a ici sln t evidente. D u p ă

actul din martie 1701, Biserica unită din Transilvania a ajuns într-o
situaţie tristă, condusă de «teologi» şi «d irecto ri» iezuiţi şi de ro ­
m ân u l renegat Io a n G iurgiu Paiachi, toţi u rm ă rin d im punerea în -
tregii învăţături şi a ritului catolic în Biserica româneasca. Toate
pro m isiu n ile fă cu te în cele două diplom e ale îm păratului L e o p o ld I
nu au io st du se la în d ep lin ire, in c it c le ru l şi p o p o r u l ro m â n au
răm as în starea tristă de p în ă atunci, adică toleraţi, lipsiţi de drep -
turi în propria lor ţară.
B IB L IO G R A F IE
I z v o a r e : PETRU MAIOR, Istoria Besericei românilor, atît a cestor dincoace
cît şi a celor dincolo de Dunăre, Buda, 1813, 392 p.; TIMOTEI CIPARIU, Acte şi
iragmente latine şi româneşti pentru istoria Besericei române, mai ales unite, Blaj,
1855, XVI + 280 p.; IOAN M. MOLDO VAN, Acte sinodale ale Bisericii române
de Alba Iulia si Făgăraş, 2 voi. Blaj, 1869—72, VI + 196 + 124 p.; NICOLAUS
NILLES, Symbolae ad illustrandam historiam Ecclesiae Orientalis in terris coronae
S. Stephani, 2 voi., Oeniponte (Innsbruck), 1885, CXX + 1088 p.
L u c r ă r i g e n e r a l e : SILVIU DRAGOMIR, Istoria desrobirii religioase a
românilor ardeleni în secolul XVIII, voi. I, Sibiu, 1920, VII + 224 + 225 p.; ZENOVIE
PÂCLIŞANU, Din istoria bisericească a românilor ardeleni. «Teologul» vlădicilor
uniţi, în «An. Acad. Rom., Mem. Secţ. Ist.», s. III, t. I, Bucureşti, 1923, p. 149—192
(şi extrasul, 44 p.); LIVIU PATACHI, Românii ortodocşi şi revoluţia rakocziană.
Cauzele religioase ale participării lor, în «R.T.», XXXVII, 1947, nr. 7—10, p. 332—337
şi nr. 11—12, p. 420—426; LIVIU PATACHI, Românii ortodocşi în luptă cu cato-
licismul după 1700, în «S.T.», an. II, 1950, nr. 5—6, p. 218—235; B. BĂRBAT,
L'institution de l'oflice du «theologien» dans l'Eglise Roumaine Unie, în Orientalia
Christiana Periodica, 29, 1963, p. 155—200.
L u c r ă r i s p e c i a l e : SILVIU DRAGOMIR, Alegerea şi numirea episcopului
unit Ioan Patachi, în «R.T.», IX, 1915, nr. 16—18, p. 216—276; vezi şi răspunsul lui
ZENOVIE PÂCLIŞANU, Alegerea şi denumirea episcopului unit Ioan Patachi, în
«Cultura creştină»', Blaj, VI, 1916, nr. 2, p. 37—43 şi nr. 3, p. 68—75; ZENOVIE
PÂCLIŞANU, Contribuţiuni la biogratia episcopului Ioan Patachi, în «Cultura creş­
tină», XVII, 1937, nr. 2—3, p. 129—137; OCTAVIAN BÂRLEA, Ostkirchliche Tradition
und westlicher Katholizismus. Die rumănische unierie Kirche zwischen 1713 —1727,
în Acta Historica VI. Socielas Academica Dacoromâna, Monachii (Miinchen), 1966, 219 p.
 BISERICA DIN ŢARA ROMÂNEASCA
SUB REGIMUL FANARIOT.
MITROPOLIA UNGROVLAHIEI
ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XVIII-LEA

egimul fanariot. A n i i 1 7 1 1 î n M o l d o v a şi 1 7 1 6 î n Ţ a r a R o m â -
ă au d e s c h is o n o u ă p a g in ă în is to ria c e lo r d o u ă ţări r o m â n e e x -
trp atice , p rin in a u g u ra re a a ş a -n u m itu lu i re g im fa n a rio t sau tu r-
la rio t. T u rc ii, n e m a ia v în d în c re d e r e în d o m n ii ro m â n i (m ai
lu p ă tr e c e r e a lu i D im itr ie C a n te m ir d e p a r te a ru şilo r, în 1 7 1 1 ), au
; la c îrm a c e lo r d o u ă ţă ri g re c i d in c a rtie ru l c o n s ta n tin o p o lita n
, al c ă ru i c e n tr u îl f o r m a P a tr ia r h ia E c u m e n ic ă . D u p ă n u m e le
ii c a r t i e r s - a u n u m i t ş i n o i i d o m n i a i ţ ă r i l o r r o m â n e , f a n a r i o ţ i ,
p t , d o m n i i f a n a r i o ţ i e r a u n i ş t e s i m p l i g u v e r n a t o r i şi e x e c u t a n ţ i
ic io ş i ai p o r u n c i l o r P o r ţi i, a v î n d o d u b l ă m i s i u n e : s ă m e n ţ i n ă
r o m â n e s u b d o m i n a ţ i e o t o m a n ă şi s ă l e i n t e g r e z e c î t m a i m u l t
te rn u l e c o n o m ic tu rce sc, p e n tru a a s ig u ra a p ro v iz io n a re a P o rţii
ru p e lo r de ie n ice ri cu ce le n ec esare. T o tu şi, ţă rile n o a s tre şi-au
it în c o n tin u a re a u to n o m ia in te rn ă ; ele n -a u fo st o c u p a te de
n ic i tr a n s f o r m a te în p a ş a lîc u ri, a ş a c u m s -a în tî m p la t cu ţă rile
î i c e şi c u U n g a r i a .
u b r a p o r t p o l i t i c , s o c i a l , e c o n o m i c , c u l t u r a l şi b i s e r i c e s c , r e g i m u l
o t a f o s t o p e r i o a d ă d e m a r i o p r i m ă r i şi s u f e r i n ţ e p e n t r u p o p o r u l
i. U n e l e t e r i t o r i i a p a r ţ i n ă t o a r e p î n ă a t u n c i Ţ ă r i i R o m â n e ş t i şi
• v e i a u a j u n s î n s t ă p î n i r e a i m p e r i u l u i h a b s b u r g i c şi a R u s i e i
>. D o m n ii se s c h im b a u m e re u , m e d ia u n e i d o m n ii fiin d fo a rte
; în Ţ a ra R o m â n e a s c ă au fo st 4 0 d e d o m n i, ia r în M o ld o v a 36,
e s e a d a u g ă şi c î t e v a o c u p a ţ i i r u s e ş t i şi a u s t r i e c e . D e f a p t ,
P o a r t ă s ta b ilis e în p r a c tic ă d u r a ta u n e i d o m n ii la tre i ani. O d a tă
m n ii v e n e a u o se rie de fa v o riţi, d o rn ic i de îm b o g ă ţire , care
u c e le m a i d e s e a m ă d r e g ă to r i i în sta t. M u lţ i d in ei a u r ă m a s
 ea i J. iv*-* *- *-» i-

l a n o i. P r i n d o m n i şi p r i n c e i v e n i ţ i o d a t ă c u e i, s e f ă c e a t o t m a i
sim ţită in flu e n ţa g re c e a s c ă în to a te se c to a re le d e a c tiv itate (a d m in is -
tra ţie , B is e r ic ă , ş c o a lă e tc .). L im b a g r e a c ă e ra c o n s id e r a tă lim b ă
cu ltă, fiin d f o lo s ită în b is e ric ă , în şc o ală , în s o c ie ta te a în a ltă .
Se în ţe le g e că în cursul p u ţin ilo r ani de şed ere în scau n — u n eo ri
c h ia r n u m a i c îte v a lu n i — d o m n ii fa n a rio ţi j e f u i a u ţara, p e .d e o p arte ,
p e n tru a p lă ti d ă rile la c a re e ra o b lig a tă ţa ra f a ţă d e tu rc i, ia r p e de
altă p arte , p e n tru a-şi a c h ita d a to riile c o n tra c ta te la o c u p a r e a sc a u n u -
l u i d o m n e s c , şi d e a a d u n a b a n i i n e c e s a r i c a s ă p o a t ă o b ţ i n e d i n n o u
d o m n ia , în ca zu l u n e i m a ziliri. P e n tr u re z o lv a re a crizei e c o n o m ic e p rin
care tre c e a Im p e riu l o to m a n , se sp o re sc o b lig a ţiile ţă rilo r ro m â n e .
D in tre o b lig a ţii, trib u tu l sau h a ra c iu l a c r e s c u t în m o d n e o b işn u it. C u
m u lt m a i a p ă s ă to a r e e ra u d a r u r ile s a u s u m e le d e A b a n i c u c a re se
c u m p ă ra u sc a u n e le d o m n e ş ti, sc o a se la a d e v ă ra tă lic ita ţie , o b ţin e re a
lo r fiin d în fu n c ţie de n u m ă ru l p u n g ilo r ca re e ra u o fe rite în a lţilo r
d re g ă to ri tu rci. L a o b ţin e re a d o m n ie i se p lă te a o s u m ă d e b a n i n u -
m i t ă m u c a r e r ( e r a şi u n m u c a r e r m i c , c a r e s e p l ă t e a î n f i e c a r e a n ) .
D a r u r i l e s a u p e ş c h e ş u r i l e a u c u n o s c u t şi e l e o c r e ş t e r e d e s t u l d e
m are. L a a c e s te a se a d ă u g a u o b lig a ţiile în n a tu ră ca re o sc ila u d u p ă
n e v o i l e P o r ţ i i ( g r î n e , f ă i n ă , o i, c a i , u n t , m i e r e e t c ) . A c e s t e a t r e b u i a u
t r a n s p o r t a t e , d e c i e r a n e v o i e d e m u n c a a m i i d e o a m e n i şi a n i m a l e
(alte tra n s p o rtu ri se e fe c tu a u în tim p d e ră z b o i). Se în ţe le g e c ă ex -
p lo a ta re a ce a m a i c ru n tă o în d u ra u m a s e le ţă ră n e şti. A s u p rire a n e ­
m i l o a s ă şi f i s c a l i t a t e a e x c e s i v ă a d o m i n a ţ i e i o t o m a n e e x e r c i t a t ă p r i n
d o m n ii fa n a rio ţi, e x p lic ă lu p ta în tre g u lu i p o p o r p e n tru în lo c u ire a lo r
cu d o m n i « p ă m în te n i» , lu c ru ce s-a p e tre c u t a b ia în an u l 1821, în
u r m a r e v o l u ţ i e i c u c a r a c t e r n a ţ i o n a l şi s o c i a l , c o n d u s ă d e T u d o r
V la d im ire sc u .

Biserica în tim pul regim ului fanariot. S u b r a p o r t b i s e r i c e s c , c o n s t a t ă m

că în Ţ ara R om ânească noul reg im se in au g u rează cu ucid erea
m itro p o litu lu i A n tim Iv ire a n u l, d in o r d in u l lu i N i c o l a e M a v r o c o r d a t,
p rim u l d o m n fa n a rio t. S c a u n e le v lă d ic e ş ti d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă au
io s t o c u p a te în m a i m u lte rîn d u ri d e ie ra rh i g re c i, e a d e v ă ra t, în
m u lte c a z u ri, cu în ţe le g e r e fa ţă d e p o p o ru l ro m â n . D e p ild ă , în to t
c u rs u l r e g im u lu i fa n a rio t, s c a u n u l m it r o p o l ita n al U n g r o v l a h ie i a fo s t
o c u p a t d e 1 2 v l ă d i c i , d i n t r e c a r e 6 g r e c i şi 6 r o m â n i , l a R î m n i c d e 2
g r e c i , i a r l a B u z ă u , d i n 11 e p i s c o p i 5 a u f o s t g r e c i . I n M o l d o v a si -
tu a ţia e ra cu m u lt m a i b u n ă , n e a c c e p tîn d u -s e d e c ît do i g reci, în u r m a
u n o r p re s iu n i în d e lu n g a te . In sc h im b , se c o n s ta tă u n fa p t îm b u c u r ă ­
t o r , şi a n u m e c ă v l ă d i c i i n u m a i e r a u s c h i m b a ţ i d u p ă b u n u l p l a c a l
u r m ilo r , c a în s e c o le le a n te rio a re , ci r ă m î n e a u în sc a u n p în ă la
s a r t e s a u s e r e t r ă g e a u ei î n ş i ş i s p r e s f î r ş i t u l v i e ţ i i .
S u b d o m n ii f a n a r io ţi — m a i a le s î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă — se sta -
[ e s c n u m e r o ş i a r h i e r e i t i t u l a r i , p r e c u m şi c ă l u g ă r i d e n e a m g r e c .
jrh ie re ii titu lari» sau o n o rifici d e ţin e a u titlu rile u n o r fo ste sc au n e
t r o p o l i t a n e s a u e p i s c o p a l e , a f l a t e a c u m s u b s t ă p î n i r e t u r c e a s c ă şi
re, d e fa p t, n u m a i fiin ţa u d e m u ltă v re m e . L a n o i, tr ă ia u p e lîn g ă
tr o p o lii s a u e p is c o p ii, ori c a e g u m e n i ai u n o r m în ă s tir i în c h in a te .
ţi c l e r i c i i g r e c i a ş e z a ţ i î n ţ ă r i l e r o m â n e c ă u t a u s ă a j u n g ă f i e a r h i e -
titu la r i, f ie e g u m e n i d e m în ă s ti r i, f ie î n d if e r ite s lu j b e la m i t r o p olii,
sc o p ii, sa u la c u rţile d o m n e ş ti, fie p ro fe s o ri la şc o lile d o m n e ş ti.
S e m e n ţ i n e şi a c u m n u m ă r u l r i d i c a t a l m î n ă s t i r i l o r î n c h i n a t e , v e -
u r i l e l o r f i i n d t r i m i s e l a L o c u r i l e S f i n t e . S e î n ţ e l e g e c ă şi e g u m e n i i
e ra u to t d e n e a m g re c , o a m e n i c a re se în g r ije a u n u m a i d e in te -
e l e l o r şi a l e L o c u r i l o r S f i n t e , l ă s î n d d e m u l t e o r i m î n ă s t i r i l e r e s -
:tiv e î n p a r a g in ă . In m u l t e d in e le î n c e p e f o lo s ir e a lim b ii g r e c e ş ti
slu jb e .
D e o g r ijă a d o m n ilo r f a n a rio ţi f a ţă d e B is e r ic a r o m â n e a s c ă d in
n silv a n ia . aşa c u m c u n o a ş te m d in s e c o le le a n te rio a re , n u se m a i
te v o r b i a c u m . S e în r e g i s tr e a z ă d o a r u n a ju to r — d e s tu l d e sla b ,
altfel, — d a t c r e d in c io ş ilo r tr a n s i lv ă n e n i d e v lă d ic ii c e lo r d o u ă -
ex tra c a rp a tic e .
U n a l t f a p t c a r e t r e b u i e m e n ţ i o n a t e s t e şi a c e l a c ă , î n c o n d i ţ i i l e
e c r e a t e p e n t r u B i s e r i c ă d e r e g i m u l f a n a r i o t şi " d e c l e r i c i i g r e c i
i ţ i p e p ă m î n t r o m â n e s c , p r i v i r i l e , g î n d u r i l e şi s i m ţ ă m i n t e l e i e r a r -
r şi a l e c l e r u l u i d e m i r şi m o n a h a l s e î n d r e a p t ă s p r e R u s i a .
In tîln im : b is e r ic e ş ti la c u r te a ţa rin e i E c a te r in a 'a Ii-a , v lă d ic i
r o m â n i r e - i c u o s t i l e r u s e ş t i î n R u s i a , c a A n t o n i e a l M o l d o v e i şi
M i s a i l al iu lu i, P a h o m i e al R o m a n u l u i r e tr a s la K ie v , f ă r ă s ă m a i
v o r b im iju to ru l d a t d e R u s ia B iseric ii o r to d o x e d in T ra n silv an ia ,
o p rim a tă u to rită ţile h a b s b u rg ic e ca to lice .

Urmaşii lui Antim Ivireanul. M itro p o litu l M itrofan. D u p ă în lă tu -

i a b u z iv ă d in s c a u n a lu i A n tim I v ir e a n u l, d o m n it o r u l N ic o l a e
r o c o r d a t a n u m i t î n l o c u l s ă u p e M itro fa n , m i t r o p o l i t t i t u l a r d e
a. E r a d e n e a m g r e c , n ă s c u t î n i n s u l a T a s s o s , c ă l u g ă r i t d e t î n ă r
îîn ă s tir ea D io n is iu d in M u n te le A th o s . D e a ici a v e n it p e n tru
: t i m p l a n o i , c a e g u m e n al m î n ă s t i r i i C o t r o c e n i , a p o i s - a r e î n t o r s
th o s, a u m b la t p e la C o n s ta n tin o p o l, d e u n d e a v e n it ia r în Ţ a ra
în e a s c ă , î n tim p u l lu i C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u . A c e s t a a c e r u t să
iro t o n it m itro p o lit titu la r p e n tru sc au n u l d e N issa , tră in d la m î -
 MITROPOLIA UNGROVLAHIEI (PRIMA JUMĂTATE A SEC. XVIII) 321

n ă s tir e a S fîn tu l I o a n B o te z ă to r u l d in B u c u re ş ti. A a ju n s u n u l d in o a -

m e n i i d e î n c r e d e r e a i d o m n i t o r u l u i şi c h i a r d u h o v n i c a l s ă u . A ş a s e
f a c e c ă î n 1 7 1 2 1 -a î n s ă r c in a t să-i c e a r ă lu i A n tim d e m is ia d in sc a u n ,
p ro b a b il c ă n u a fo s t stră in d e a c u z a ţiile c a re i se a d u c e a u , m a i ales
c ă d in c o r e s p o n d e n ţ a lu i M i t r o f a n c u p a t r i a r h u l H r i s a n t al I e r u s a li -
m u l u i r e i e s e c ă î n t r e e l şi A n t i m e x i s t a u o a r e c a r i n e î n ţ e l e g e r i . In
1 7 1 4 s - a t i p ă r i t , c u c h e l t u i a l a s a , u n L itu rg h ier g r e c e s c , l a V e n e ţ i a .
î n s e p t e m b r i e 1 7 1 6 , c u h o t ă r î r e p a t r i a r h a l ă şi l a d o r i n ţ a d o m n i -
to ru lu i N ic o la e M a v ro c o rd a t, M itro fa n a fo st m u ta t d in sc a u n u l de
N i s s a , î n c e l al U n g r o v l a h i e i . C u t o a t e c ă a s u s ţ i n u t p o l i t i c a f i l o t u r c ă
a lu i N i c o l a e M a v r o c o r d a t , M i t r o f a n s - a d o v e d i t to tu ş i u n ie r a r h c u
a t i t u d i n e b i n e v o i t o a r e f a ţ ă d e r o m â n i . A c e s t l u c r u r e i e s e şi d i n d o u ă
s c r i s o r i p e c a r e l e - a a d r e s a t p a t r i a r h u l u i H r i s a n t al I e r u s a l i m u l u i , r u -
g în d u -1 să în d e m n e p e N ic o la e M a v ro c o rd a t, care era n u m it p e n tru a
d o u a o a ră d o m n în Ţ a ra R o m â n e a s c ă , să n u v in ă cu p re a m u lţi g rec i,
c a s ă n u s u p e r e p e r o m â n i şi s ă f i e c u î n g ă d u i n ţ ă c h i a r şi c u a c e i a
care i-au g reşit în cursul p rim e i d o m n ii.
E s te c o n d a m n a b ilă în s ă a titu d in e a sa fa ţă d e A n tim Iv ire an u l, căci
î n 1 7 1 7 , c e r c e t î n d s o c o t e l i l e b ă n e ş t i a l e r ă p o s a t u l u i m i t r o p o l i t şi g ă -
sin d u n e le d a to rii n e p lă tite , a s e c h e s tra t a v e r e a m în ă s tirii T u tu ro r
S fin ţilo r. A ş e z ă m î n t u l lu i A n t i m p e n tru c tito ria sa a fo st d e s fiin ţat,
m î n ă s t i r e a f iin d t r e c u t ă s u b c î r m u i r e a M i t r o p o l i e i , ia r a v e r e a ei f o lo -
sită în alte scopuri d ec ît ce le p re v ă z u te în te sta m e n tu l c tito ru lu i.
D e ş i d i n c o r e s p o n d e n ţ a s a c u H r i s a n t al I e r u s a l i m u l u i r e i e s e c ă
in te n ţio n a să d e a la tip a r u n e le că rţi g re c e ş ti, to t u ş i , în c u rsu l c e lo r
trei an i d e p ă s to rire , M itr o f a n n -a tip ă rit n im ic . În tr-o sc riso a re
a d r e s a t ă a c e l u i a ş i p a t r i a r h , l a 18 i a n u a r i e 1 7 1 9 , îl i n f o r m a c ă a d e s c h i s
o « ş c o a lă d e g re c ie » , ca re a v e a c a d a s c ă l p e G h e o rg h e d in Ţ ra p e z u n t.
S - a r e t r a s d i n s c a u n , p r o b a b i l î n v a r a a n u l u i 1 7 1 9 , şi a m u r i t î n
v a ra anu lu i u rm ăto r. L a 2 9 au g u s t 1720 era am in tit ca « răp o satu l m i -
tro p o lit» d e c ă tre u rm a ş u l să u D a n iil, în tr - o sc riso a re c ă tre cre d in c io şii
d in Ş ch eii B ra ş o v u lu i.

Mitropolitul Daniil. S fîr ş in d u - s e p ă s to ria lu i M itro f a n , în lo c u l său

a fo st ales e p isc o p u l D a n iil a l B u z ă u l u i . A c e s t a e r a r o m â n d e n e a m ,
fiu l lui M a n o l e c o m is d in T o p o lo v e n i. î n a in te d e c ă lu g ă r ie se n u m e a
« D u m itr a ş c u T o p o lo v e a n u » sa u « D u m itr a ş c u lo g o fă t» . R ă m în în d v ă d u v
d e tîn ă r, s-a că lu g ă rit, sub n u m e le d e D a n iil, la m în ă s tire a A n in o a s a ,
în p ărţile M u s c e lu lu i, ctito ria m a re lu i clu c e r T u d o ra n V lă d e sc u , că lu -
g ă r i t şi e l s u b n u m e l e d e T e o d o s i e . A f o s t h i r o t o n i t i e r o m o n a h , a j u n -
g î n d î n s c u r t t i m p e g u m e n al a c e l e i m î n ă s t i r i .
21 — Istoria B O.R., voi. II
 F iin d în z e s tra t cu în su ş iri d e o seb ite, în 1716 a fo st ales ep isco p
B u z ă u lu i, u n d e a p ă s to r it trei an i, tim p în c a re a iz b u tit să sp o -
is c ă sim ţito r a v e re a a c e s te i E p is c o p ii, p rin d a n iile fă c u te d e u n ii
i r i c i şi c r e d i n c i o ş i s a u p r i n c u m p ă r a r e .
L a 19 a u g u s t 1 7 1 9 a f o s t a le s m i t r o p o l i t al U n g r o v l a h i e i , î n lo c u l
M itro fa n . D e la R îm n ic n u p u tu s e să fie c h e m a t e p is c o p u l D a m a s -
in , m a i v e c h i î n h i r o t o n i e şi c u m a i m u l t ă î n v ă ţ ă t u r ă , c ă c i a c u m
te n ia e ra o c u p a tă d e a u s trie c i ( 1 7 1 8 — 1739).
C a m i t r o p o l i t , a d e s f ă ş u r a t o r o d n i c ă şi m u l t i p l ă a c t i v i t a t e , î n
d a î m p r e j u r ă r i l o r în c a r e a p ă s to r i t, în p r im ii a n i ai r e g im u lu i
a r i o t . î n p r i m u l r f a i d , a f o s t u n h a r n i c , p r i c e p u t şi c o r e c t g o s p o d a r
av e rii M itro p o lie i, iz b u tin d să b sp o re a sc ă , p rin fe lu rite d an ii sau
n cu m p ărări.
M itro p o litu l D a n iil a ară ta t o g rijă d e o s e b ită p e n tru re sta u ra re a
> r b i s e r i c i şi m î n ă s t i r i . î n t r e a c e s t e a , t r e b u i e a m i n t i t ă m î n ă s t i r e a
i n o a s a , p e c a r e a r e s t a u r a t - o şi î n f r u m u s e ţ a t - o , i - a f ă c u t c a s e , o
p o t n i ţ ă , z i d î n c o n j u r ă t o r , i - a d ă r u i t m o ş i i şi a o b ţ i n u t d i f e r i t e s c u -
p e s e a m a e i, î n c î t p e b u n ă d r e p t a t e p o a t e fi s o c o t i t c a al d o i l e a
or.
L a B u c u re şti, a reîn n o it p a r a c lisu l M itro p o liei, c t i t o r i a m i t r o p o -
lu i T e o d o s i e , f ă c î n d u - i o n o u ă z u g r ă v e a l ă şi î n z e s t r î n d - o c u o t î m -
a r t i s t i c şi b o g a t s c u l p t a t ă . A r e f ă c u t d i n t e m e l i e b i s e r i c a «cu sfin ţi»
«cu s ib ile » d i n B u c u r e ş t i , n u m i t ă a ş a d u p ă f i g u r i l e d e f i l o z o f i
:i şi s i b i l e p i c t a t e p e p e r e ţ i i e i e x t e r i o r i , c t i t o r i e a u n u i p r e o t c u
ie le H i e r e a ( c a m o n a h F ilo te i) , d e la s f îr ş itu l s e c o lu l u i al X V I I - l e a .
Î ctito ru l b ise ric ii Vergu ( a V e r g u l u i ) , d i n B u c u r e ş t i , î m p r e u n ă c u
u p în e a s ă A n c u ţa , fiic a p o p ii V la d u lu i» .
î n a f a r ă d e a c e s t e a , m i t r o p o l i t u l D a n i i l s - a a r ă t a t şi u n s u s ţ i n ă -
al t i p a r u l u i . A s c o s d e s u b s e c h e s t r u t i p o g r a f i a l u i A n t i m , p e c a r e
ş e z a t-o to t în c tito ria a c e s tu ia , m în ă s tire a T u tu ro r S fin ţilo r, ia r
172 0 a în c e p u t să d e a la lu m in ă m a i m u lte c ă rţi d e s lu jb ă în
â n e ş t e . I a t ă c ă r ţ i l e t i p ă r i t e î n c u r s u l p ă s t o r i r i i s a l e : O ctoihul ( 1 7 2 0
î e d i ţ i a l u i A n t i m d i n 1 7 1 2 , - n o i e d i ţ i i î n 1 7 3 0 şi 1 7 3 1 ) , E vh o lo -
<nul ( 1 7 2 2 ; o n o u ă e d i ţ i e î n 1 7 2 9 , s u b n u m e l e d e M o l i t v e l n i c ) , nghelia
( 1 7 2 3 ) , C atavasierul ( 1 7 2 4 ) , Slujba slîntului botez ( 1 7 2 5 ) , b a
m arelu i canon a l S iîn tu lu i A n d rei C ritea n u l ( 1 7 2 6 ) , Triodul
ă m ln ii m a ri ( 1 7 2 6 , c u p r i n d e î n s ă şi s l u j b a î n v i e r i i ) , L itu rg h ie ru l
8, d u p ă al m i t r o p o l i t u l u i A n t i m d i n 1 7 1 3 ; o n o u ă e d i ţ i e î n 1 7 2 9 ) ,
ilovul ( 1 7 3 1 ) . C a o l u c r a r e o r i g i n a l ă , p o a t e fi c o n s e m n a t ă o Pasto-
p e n tru P o s tu l M a re ( 4 f o i ) . M a j o r i t a t e a a c e s t o r c ă r ţ i s - a u t i p ă - : u
c h e ltu ia la m itro p o litu lu i. L a tip ă rire a lo r au o ste n it v re d n ic i
 ununuvLiAnici

tip o g ra fi, ca ie ro m o n a h u l S av a, d a r m a i ales p re o tu l S to ic a Ia c o v ici.

P rin a c e s te tip ă ritu ri, m itro p o litu l D a n iil a în lă tu ra t u ltim e le ră m ă ş iţe
ale lim b ii sla v o n e, c o n trib u in d , în ac elaşi tim p , la d e p lin a a ş e z a re a
lim b ii ro m â n e ş ti în slu jb e le b ise ric e şti.
A a v u t o l a r g ă î n ţ e l e g e r e şi p e n t r u c r e d i n c i o ş i i r o m â n i d i n B r a ş o v
şi Ţ a r a B î r s e i , r ă m a ş i f ă r ă u n c î r m u i t o r b i s e r i c e s c , î n u r m a d e z b i n ă r i i
d e la 1 6 9 8 — 1701. A c e ş tia au fo st u n tim p sub c îrm u ire a sa d u h o v -
n i c e a s c ă , t r i m i ţ î n d u - l e c ă r ţ i şi s c r i s o r i d e î n c u r a j a r e şi h i r o t o n i n d u - l e
p reoţi.
A m u rit la 11 d e c e m b r i e 1731, fiin d în g r o p a t la M itro p o lia d in
B u c u re şti, d u p ă cu m n e ara tă in s c rip ţia de p e p ia tra sa d e m o rm în t.
D in c e le în f ă ţ iş a t e aici, r e ie s e c ă D a n iil a f o s t u n u l d in tr e v lă d ic ii
v r e d n i c i d e p o m e n i r e c a r e a u p ă s t o r i t p e s c a u n u l m i t r o p o l i t a n al U n -
g ro v lah iei.
Mitropolitul Ştefan. în p rim e le zile ale an u lu i 1732, sc au n u l U n -
g r o v l a h i e i a f o s t o c u p a t d e Ştefan ( 1 7 3 2 — 1 7 3 8 ) , r o m â n d e n e a m , f o s t
e p i s c o p al B u z ă u l u i ( 1 7 1 9 — 1 7 3 2 ). E l a c o n t in u a t t i p ă r i r e a d e că rţi
ro m ân e şti: C hiiiacodrom ionul, a v î n d l a b a z ă C a z a n i a l u i V a r l a a m , c u
o lu n g ă p re fa ţă se m n a tă de m itro p o lit (1732), Psaltirea ( 1 7 3 5 ) , A nto-
loghionul şi O ctoihul ( 1 7 3 6 ) .
M itro p o litu l Ş te fa n a m u r it d e c iu m ă la m în ă s tir e a C ă ld ă ru ş a n i,
l a 2 3 s e p t e m b r i e 1 7 3 8 , d e u n d e a f o s t a d u s l a B u c u r e ş t i şi î n m o r m î n -
ta t la M itro p o lie , ală tu ri d e v lă d ic a T e o d o s ie .

Mitropolitul Neofit Criteanul. O aten ţie d e o s e b ită m e rită m itro p o ­

litu l N eo fit C riteanul s a u C retanul ( 1 7 3 8 — 1 7 5 3 ) . E r a g r e c d e n e a m ,
n ă s c u t î n i n s u l a C r e t a ( « d e l a C r i t » ) , d e u n d e şi a p e l a t i v e l e a m i n t i t e .
A v e n i t î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă î n c a lit a te d e d a s c ă l al c o p i i l o r d o m n i -
to ru lu i C o n s ta n tin M a v ro c o rd a t, fiin d p e atu n ci ie ro m o n a h . T o ţi c o n ­
te m p o r a n ii săi r e c u n o s c c ă e ra u n o m c u a le a s ă p r e g ă tir e c ă rtu -
rărească.
C a o p r e ţ u i r e a ş t i i n ţ e i s a l e d e c a r t e şi c a o r ă s p l a t ă p e n t r u î n v ă -
ţ ă t u r a p e c a r e a d a t - o f i i l o r săi, C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t a s tă r u i t p e
l î n g ă p a t r i a r h u l e c u m e n i c şi s i n o d u l s ă u c a N e o f i t s ă f i e r i d i c a t l a
ra n g u l d e m itr o p o lit titu la r al M ir e lo r L ic h ie i, f iin d h ir o to n it la 2 7
ia n u a r ie 173 7 . L a 7 n o ie m b r ie 1 7 3 8 , d u p ă m o a r t e a m itro p o litu lu i Ş te -
f a n , a c e l a ş i d o m n i t o r şi d r e g ă t o r i i ţ ă r i i a u h o t ă r î t « m u t a r e a » l u i N e o f i t
al M i r e l o r î n s c a u n u l m i t r o p o l i t a n al U n g r o v l a h i e i , p ă s t o r i n d a p o i c u
v r e d n ic ie p în ă la m o a r t e a sa, în t î m p l a t ă la 16 iu n ie 1 7 5 3 .
S e p o t p r e z e n ta fe lu rite a s p e c te ale a c tiv ită ţii sa le c a în tîis tă tă to r
al M it r o p o li e i U n g r o v l a h ie i. S u b a s p e c t m a te r i a l - g o s p o d ă r e s c , s - a a ră -
 :a u n p r i c e p u t g o s p o d a r , c u m p ă r î n d f e l u r i t e p r o p r i e t ă ţ i p e s e a m a
o p o l i e i şi h o t ă r n i c i n d o p a r t e d i n m o ş i i l e a l e c ă r o r h o t a r e e r a u
Icate d e v ec in i. D e a s e m e n e a , în tim p u l său au fo s t în c h in a te M i -
j l i e i m a i m u l t e s c h i t u r i şi b i s e r i c i .
M i t r o p o l i t u l N e o f i t a r ă m a s î n i s t o r i e şi c a u n v r e d n i c i e r a r h c a r e
p ta t p e n tru în lă tu r a r e a u n o r v e c h i n e d re p tă ţi so c ia le . A s tfe l, la
i r t i e şi 5 a u g u s t 1 7 4 6 , a l ă t u r i d e d o m n i t o r u l C o n s t a n t i n M a v r o -
at, d e î n a l t u l c l e r şi d e r e p r e z e n t a n ţ i i b o i e r i m i i , a l u a t p a r t e la
.n ea în tr e p rin s ă p e n tru d e s fiin ţa re a ru m â n ie i, c o n s ta tîn d u -s e c ă ea
r a « d e n ic i u n f o lo s » , ci d i m p o t r i v ă , « d e m a r e p a g u b ă s u f le t u lu i
in e s c » . U r m î n d a c e a s tă h o tă r îr e , el a p r e m e r s c u e x e m p lu l , d e z r o -
l a 15 m a r t i e 1 7 4 6 , p e t o ţ i r u m â n i i şi u r m a ş i a c e s t o r a d e p e m o -
M it r o p o li e i. în a c tu l î n c h e i a t c u a c e s t p r ile j, el s p u n e a c ă « d e
ie ce r ă s c u m p ă r a r e a r o b ilo r ia s te m a i c in s tită d e c ît to a te c e le la lte
ste n ii c îte se fa c ( d u p ă s o c o te a la S fin ţilo r P ă rin ţi), p e n tr u a c e a s ta
i e r e n i a n o a s t r ă i e r t ă m şi s l o b o z i m p e t o ţ i r u m â n i i , a t î t a i S f i n t e i
a p o l i i d e l a T î r g o v i ş t e , c î t şi a c e ş t i d e a i c i d i n B u c u r e ş t i , p e e i
f e c i o r i i l o r , p e n e p o ţ i i şi s t r ă n e p o ţ i i l o r . . . » .
0

e n t r u c a s ă n u f i e a c u z a t d e n i m e n i c ă M i t r o p o l i a a r fi p ă g u -
p r in a c e a s t ă m ă s u r ă , N e o f i t a c u m p ă r a t p e s e a m a ei « c u b a n ii
1 (ia r n u d in v e n itu r ile M itro p o lie i) , m o ş i a ce se c h ia m ă P a tr o a ia
D îm b o v iţa ), cu b is e ric ă d e p ia tră, cu c a s e d e p ia tră , cu p iv n iţă
i a t r ă şi c u p o g o a n e d e v i e , d r e p t t a l e r i 3 . 5 0 0 , c a r e o a m l ă s a t î n
a c e s to r r u m â n i, p e c a re i- a m s lo b o z it, a c ă r o r p r e ţ n ic i p în ă la i
1 .5 0 0 n u fă c e a » . R e ie s e d e a ic i c ă f a p ta m it r o p o l itu lu i n u e ra
ă d in c o n s trîn g e re , ia r a g o n is e a la sa în ţe le g e a să o c h e ltu ia s c ă
lo su l c e lo r m u lţi, în lo c s-o tr im ită p e s te h o ta re , a ş a c u m f ă c e a u
:lerici g rec i.
d e n tific a re a m itro p o litu lu i N e o fit cu in te rese le p o p o ru lu i p e ca -
a ă s t o r e a r e z u l t ă şi d i n f a p t u l c ă î n 1 7 5 3 a l u a t p a r t e l a m i ş c a r e a
p ta tă îm p o triv a d o m n ito ru lu i M a te i G h ica , d e v e n it n e s u fe rit în
1 m a s e l o r l a r g i p o p u l a r e , p r i n i m p o z i t e l e şi a b u z u r i l e s a l e . U n
)r o c u la r re la te a z ă că « N e o fit, ţin în d p arte ' b o ie rilo r ro m â n i, d e o -
a p o r u n c i t s ă t r a g ă c l o p o t e l e ; şi s t r î n g î n d u - s e t o t n o r o d u l - B u c u r e ş -
a l u a t c r u c e a î n m î n ă şi a s t r i g a t : « U r m a ţ i - m ă !». S - a u î n d r e p t a t
)ţii s p r e tr im i s u l su lta n u lu i, c ă ru ia i s-a u p lîn s d e to a te ab a-
d o m n u lu i. în u rm a ac e s te i m iş c ă ri, M a te i G h ica a fo st m u ta t
o ldova.
iin d sfetn ic a p r o p i a t al d o m n i t o r u l u i C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t ,
p o litu l a p a r tic ip a t la e la b o r a r e a « c o n s titu ţie i» a c e s tu ia d in 1741,
 M IT R O P O L IA U N G R O V L A H IE I (P R IM A JU M Ă TATE A

c e rîn d să se în s c rie în p r im e le p a tru c a p ito le a n u m it e p re v e d e ri p r i ­

v i t o a r e l a c l e r ş i a n u m e s c u t i r e a m î n ă s t i r i l o r şi a p r e o ţ i l o r d e o r i c e
f e l d e d ă r i şi p r e c i z î n d , î n t r - u n c a p i t o l s p e c i a l , r o s t u l p r o t o p o p i l o r
de ju d eţe.
M i t r o p o l i t u l N e o f i t a f o s t d e o s e b i t d e a c t i v şi p e t ă r î m c u l t u r a l .
C a u n u i ca re fu s e s e m u lt tim p p ro fe so r, a a c o rd a t o m a re aten ţie
ş c o l i l o r . D e a c e e a , d o m n i t o r u l G r i g o r i e G h i c a , p r i n t r - u n h r i s o v d i n 17
ian u arie 1749, p e n tru re o rg a n iz a re a şc o lilo r d in B u c u re şti, r în d u ia ca
is p r a v n i c al d a s c ă l i l o r p e m it r o p o l itu l N e o f i t , h o t ă r î n d c a « d e a c u m
în a in te să aib ă a rh ie ria ta p u rta re a de g rijă a şc o ale lo r, strîn g în d de
l a p r e o ţ i i ţ ă r i i d a r e a d u p ă a n , c a r e s - a u o r î n d u i t l o r şi d i n t r - a c e e a s ă
îm p a rtă d id a sc ă lilo r sim b riile ce le to c m ite » . U n h riso v a s e m ă n ă to r a
d a t şi M a t e i G h i c a , l a 13 o c t o m b r i e 1 7 5 2 .
P e lîn g ă ac e ste a , în 1746 m itro p o litu l în su ş i a în te m e ia t o şc o a lă
în m e d iu l ru ra l, la P ă tro a ia , în c a re să în v e ţe c a rte în m o d g ra tu it
c o p i i i ţ ă r a n i l o r . î n t r e a l t e l e a l u a t m ă s u r i « c a s ă f i e şi u n d a s c ă l , c a r e
s ă î n v e ţ e p e c o p i i i c r e ş t i n i l o r f ă r ă d e p l a t ă şi c ă r u i a a m h o t ă r î t s ă
i s e d e a 5 0 d e le i p e a n , a f a r ă d e h r a n a l u i şi d e o h a i n ă d e p o s -
ta v » . S p irit p rac tic, N e o f it a c e ru t a p ro b a re a d o m n u lu i p e n tru d e s ­
c h i d e r e a u n u i tîr g a n u a l d e 10 z ile la P ă t r o a i a ( 2 0 — 3 0 iu n ie ) , u r m î n d
ca v en itu l v ăm ii să fie f o lo s it p e n tru în tr e ţin e r e a şco lii. C o n stan tin
M a v ro c o rd a t a în c u v iin ţa t p ro p u n e re a m itro p o litu lu i (lu cru ce l-a u
f ă c u t şi d o m n i i u r m ă t o r i , c a r e a u m ă r i t d u r a t a t î r g u l u i ) , i m p u n î n d u - i
o b lig a ţia să m e a r g ă el în s u ş i în fie c a r e an la P ă tr o a ia « p e n tru în v ă -
ţă tu ra n o ro d u lu i» . Ş co a la d e la P ă tro aia, cu în v ă ţă m în t g ra tu it p e n tru
co p iii d e ţă ra n i, a s u p ra v ie ţu it m itro p o litu lu i N e o fit, căci ea se p o a te
u rm ări d o c u m e n ta r p în ă în anul 1774.
O a c t i v i t a t e şi m a i r o d n i c ă a d e s f ă ş u r a t m i t r o p o l i t u l N e o f i t î n p r i -
v in ţa tip ă ritu rilo r b ise rice şti. A stfel, în tip o g ra fia z is ă « d e la şc o a la
V ă c ă re ş tilo r» , a tip ă rit, în 1 7 4 1 , u r m ă t o a r e le p a t r u cărţi : învăţătura
bisericească a m i t r o p o l i t u l u i A n t i m I v i r e a n u l î n t r - o n o u ă e d i ţ i e ( c u ­
p r i n d e şi o l i s t ă a v l ă d i c i l o r , e g u m e n i l o r şi m a r i l o r d r e g ă t o r i d e a t u n c i ) ,
ca rtea in titu la tă în treb ă ri b o g o slo ve şti ( t r a d u s ă d i n g r e c e ş t e d u p ă
S f î n t u l A t a n a s i e c e l M a r e şi a l ţ i i ) , u nLiturghier şi u n M olitvelnic. î n
t i p o g r a f i a M i t r o p o l i e i şi î n t i p o g r a f i a d o m n e a s c ă s - a u t i p ă r i t , î n p r i -
m u l r î n d , o s e a m ă d e c ă r ţ i d e s l u j b ă î n r o m â n e ş t e : C atavasierul ( 1 7 4 2 ) ,
Evanghelia ( 1 7 4 2 , 1 7 5 0 şi 1 7 5 3 ) , Triodul ( 1 7 4 2 şi 1 7 4 6 ) , Apostolul ( 1 7 4 3 ) ,
Penticostarul ( 1 7 4 3 ) , A ntologhionul ( 1 7 4 3 ) , Liturghierul ( 1 7 4 6 ) , Octoihul
1 7 4 6 şi 1 7 5 2 ) , C easlovul ( 1 7 4 7 şi 1 7 4 8 ) , P saltirea ( 1 7 4 8 ) şi a l t e l e . A ş a -
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

su b p ă s t o r i a lu i N e o f i t s - a u t i p ă r i t î n r o m â n e ş t e a p r o a p e to a te
le d e slu jb ă , c o n tr ib u in d u - s e a s tfe l în m o d s u b s ta n ţia l la in tr o d u -
i l i m b i i p o p o r u l u i î n b i s e r i c ă . P e l î n g ă a c e s t e a , s - a u t i p ă r i t şi o
d e c ă rţi d e în v ă ţă tu r ă : C azaniile p r e d i c a t o r u l u i g r e c I l i e M i n i a t ,
ise p e n tru p rim a o a ră în r o m â n e ş te (1 7 4 2 ), P ra v o sla vn ica M ă r ­
ire a l u i P e n t r u M o v i l ă ( 1 7 4 5 ) , M ărgăritarele S i m ţ u l u i I o a n G u r ă
a i r ( 1 7 4 6 , t i p ă r i t e p e n t r u a d o u a o a r ă î n r o m â n e ş t e ) ş.a. L a m a -
ite a a c e s to ra c h e ltu ie lile d e tip a r au fo st s u p o rta te d e m itro p o lit,
erii c a r e a u o s te n it la t i p ă r i r e a lo r a u f o s t p r e o tu l S to ic a Ia c o v ic i,
t r i e P a n d o v i c i , B a r b u B u c u r e ş t e a n u l şi a l ţii.
M i t r o p o l i t u l N e o f i t a s c r i s şi d o u ă l u c r ă r i o r i g i n a l e , r ă m a s e î n m a ­
ris, a m b e le c e r u te d e C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t : u n a în c a r e r ă s -
ea la în tr e b a r e a d a c ă se p o t îm p ă rtă ş i cu S fin te le T a in e « cei ce
v u t v i s e v o l u p t o a s e » , şi a l t a d e s p r e m i r u i t , î n c a r e v o r b e a d e r o s -
m iru irii» c re d in c io ş ilo r cu u n td e le m n d in c a n d e la d e la ico n o sta s.
A . a v u t u n r o l î n s e m n a t l a î n f i i n ţ a r e a şi î n z e s t r a r e a b i b l i o t e c i i M i -
)lie i. C a ta lo g u l c ă r ţilo r a r a t ă p r e o c u p ă r i l e d e c a r te a le a c e s tu i ie -
lu m in at.
M i t r o p o l i t u l N e o f i t a r ă m a s î n i s t o r i a B i s e r i c i i n o a s t r e şi p r i n d o u ă
3 p a s t o r a l e p e c a r e l e - a f ă c u t î n e p a r h i a s a şi o p a r t e d i n e p a r -
lîm n ic u lu i. P r im a a d u ra t d in 2 iu n ie p în ă la 1 s e p te m b rie 1746,
13 s ă p t ă m î n i . I n a c e s t t i m p , m i t r o p o l i t u l a s t r ă b ă t u t ş a s e j u d e ţ e
t., V l a ş c a , D î m b o v i ţ a , M u s c e l , A r g e ş ş i V î l c e a ) , a t r e c u t p r i n 6
3 şi 2 0 d e a ş e z ă r i r u r a l e , a v i z i t a t — şi d e m u l t e o r i a s l u j i t —
3 m î n ă s t i r i şi s c h i t u r i ş i 1 6 b i s e r i c i d e m i r . A d o u a c ă l ă t o r i e a
n i t l a 2 2 i u n i e 1 7 4 7 şi a d u r a t p î n ă l a m i j l o c u l l u i s e p t e m b r i e ,
12 s ă p tă m în i. C u a c e s t p rile j, ie ra r h u l m u n te a n a s tr ă b ă tu t o p t
te (c e le d in 17 4 6 , c u e x c e p ţ ia j u d e ţ u l u i V îlc e a , î n p lu s : O lt,
a r m a n şi P r a h o v a ) , a t r e c u t p r i n £ o r a ş e şi 2 6 a ş e z ă r i r u r a l e ,
î i t a t 1 4 m î n ă s t i r i şi s c h i t u r i , 1 4 b i s e r i c i d e m i r , î n o r a ş e şi s a t e .
tin d e n i a p re d ic a t, a să v îrş it b o te z u ri, sp re în v ă ţă tu ra p reo ţilo r,
i r u m a t p e p r e o ţ i şi p e c r e d i n c i o ş i . D a r m a i p r e s u s d e a c e s t e a ,
lă sa t p re ţio a se în s e m n ă ri d e c ă lă to rie în n e o -g re a c ă , cu o s e a m ă
a t e i s t o r i c e , g e o g r a f i c e şi e t n o g r a f i c e . A c o p i a t p i s a n i i , i n s c r i p ţ i i
e p ie tre d e m o rm în t, p u n în d a stfe l b a z e le p rim u lu i « C o r p u s » de
ip ţii la n o i, c o n s e m n e a z ă tr a d i ţii lo c a l e etc. E l n e a p a r e a s tfe l c a
r e c u r s o r al c e r c e t ă r i l o r is t o r ic e d e m a i tîr z iu . J u r n a lu l p r im e i
o rii este sc ris de el în su şi, doar in sc rip ţiile sîn t c o p iate
 d e o a ltă m în ă , p ro b a b il u n d ia c d e slo v e n ie . P e n tr u a d o u a c ă lă to rie,
re la tă rile sîn t în s ă m a i s u m a re , d o a r p rim e le rîn d u ri fiin d sc ris e de
N e o fit în g re c e şte , ia r restu l de u n d ia c în s o ţito r, în lim b a ro m â n ă .
In tim p u l p ă s to ririi sa le a h iro to n it m a i m u lţi arh ie re i, fie su -fra g a n i
ai s ă i d e l a R î m n i c s a u B u z ă u , f i e a r h i e r e i t i t u l a r i . I n 1 7 4 6 m i t r o p o l i t u l
N e o f i t a f o s t î n c r e d i n ţ a t d e p a t r i a r h u l e c u m e n i c s ă f a c ă î n s c ă u n a r e a şi
in v e s tire a m itro p o litu lu i L ib ie i M a te i P saltu l, fo st e g u m e n al m în ă s tirii
Z l ă t a r i , c a p a t r i a r h al A l e x a n d r i e i . T o t î n c u r s u l p ă s to ririi sale, Ţ a r a
R om ânească a fost v iz ita tă de p atriarh u l S ilv estru C ip rio tu l al
A n tio h ie i, ca re a tip ă rit la B u c u re ş ti o Psaltire în lim b a arab ă, în 1747
( a l t e c ă r ţ i î n l i m b a a r a b ă a t i p ă r i t î n a c e e a ş i p e r i o a d ă la Iaşi).

Concluzii. Din toate acestea se desprinde constatarea că

Mitropolia Ungrovlahiei a font păstorită In primele patru. decenii ale
regimului fanariot de ierarhi vrednici, intre care s-au remarcat Daniil,
Ştefan şi Neofit Criteanul. Cel din urmă, deşi grec de neam, s-a arătat
ca un vrednic urmaş al lui Antim cel din Iviria, căci — fără să ne
gîndim a-1 pune alături de acela — î n tot timpul păstoririi sale a lucrat
pentru binele poporului român. Spirit progresist, pătruns de învăţătura
timpului, mitropolitul Neofit a fost un bun cărturar, care a sprijinit
curentul de traduceri în limba română şi a lăsat preţioase '
însemnări de călătorie cu felurite date istorice. S-a identificat cu nă­
zuinţele poporului pe care-1 păstorea, luîndpoziţie împotriva exploatării
fanariote, contribuind la desfiinţarea rumâniei şi la răspândirea
cunoştinţelor de carte în mediul sătesc. Toate acestea tac din el o
figură reprezentativă a ierarhiei muntene în secolul al XVIH-lea.
BIBLIOGRAFIE
Izvoare. GHENADIE (ENĂCEANU) CRAIOVEANU, Condica Silntă, Bucureşti,
1886, XXVI + 418 + XIV p. (retipărire din B.O.R., .VIII (1884), IX (1885), X (1886);
Notele de călătorie ale mitropolitului Neofit s-au publicat da GHENADIE ENÂ-
CEANU în B.O.R., II (1875— 1876), p. 315—327; 633—640, 737—744; III (1876—1877),
p. 7—22, 175—183; XIV (1890—1891), p. 718—724; MIHAIL CARATAŞU, PAUL
CERNOVODEANU şi NICOLAE STOICESCU, Jurnalul călătoriilor canonice ale
mitropolitului Ungrovlahiei Neolit l Cietanul. Traducere şi prezentare de... în B.O.R., an.
XCVIII, 1980, nr. 1—2, p. 243—315; IOAN BIANU şi NERVA HODOŞ, Bi-
bliograiia românească veche, tomul II (1716— 1808), Bucureşti, 1910, 571 p.; tom.
IV, Adăugiri şi îndreptări (semnat IO a N BIANU şi DAN SIMONESCU), Bucureşti,
1944, XII + 375 p.
Lucrări. V i a ţ a b i s e r i c e a s c ă sub f a n a r i o ţ i . GH. M. IONESCU,
Istoria Mitropoliei Ungrovlahlei, voi. II (1708—1787), Bucureşti, 1914; IOAN F.
3ULESCU, Reforme, rînduieli şi stări bisericeşti in epoca tanariotă în BOR
CXXIV, 1963, ' nr. 5—6, p. 522—545; CONSTANTIN BRADEA, Cronicile'greii
situaţia Bisericii româneşti în prima jumătate a secolului al XVIII-lea în
LXXXIV, 1966, nr. 5—6, p. 574—583; ALEXANDRU I. CIUREA Cîteva
3 esenţiale ale regimului turco -fanariot în istoria Bisericii Ortodoxe din Ro-
în B.O.R., an. LXXXIX, 1971, nr. 7—8, p. 838—843 (vezi şi versiunea fran -
n voi. Symposium — l'epoque phanariote, Thessaloniki, 1974, p. 17—28).
litropoliţii Ungrovlahiei. N. IORGA, O tipăritură necunoscută a mitropolitului
in Mitrofan.An B.O.R., an. LVII, 1939, nr. 1—2, p. 1—3; LUCIAN FLOREA
e din viaţa şi activitatea mitropolitului Mitroian al Unarovlnhiei în Gr '
[VI, 1967, nr. 3—4, p. 275—282. ' '
)AN RĂUŢESCU, Mănăstirea Aninoasa din judeţul Muscel, Cîmpulung 1933
258 p.; NICOLAE C. TURCU, Viaţa şi activitatea mitropolitului Daniii al II-
Jngrovlahiei, în S.T., an. XVII, 1965, nr. 7—8, p. 472—487.
. MIHORDEA, Un colaborator al lui Constantin Mavrocordat la desiiinţarea
ei: Mitropolitul Neotit, în B.O.R., an. LXXXIII, 1965, nr. 7—8, p 715—734-
AE C. TURCU, Activitatea mitropolitului Neofit I al Ungrovlahiei în B O R
XXIV, 1966, nr. 5—6, p. 533—551 ; PETRE Ş. NĂSTUREL, Le journal des v'isi-
loniques du metropolite de Hongrovalachie Neophyte le Cretois, (extras din
al celui de al H-lea Congres de studii cretane, Atena, 1969, p. 328—333).
Hura. TIT SIMEDREA, Tiparul bucureştean de carte bisericească în anii 1740
în B.O.R., an. LXXXIII, 1965, nr. 9—10, p. 845—942; MIHAIL CARATAŞU, )/
privitoare la biblioteca Mitropoliei din Bucureşti în secolul al XVIIII-Iea, $.,
serie nouă, Bucureşti, XIII, 1974, p. 133—149.
 LI
EPISCOPIILE RlMNICULUI ŞI BUZĂULUI
ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI
AL XVIII-LEA

Episcopia Rîmnicului. I n t i m p u l r e g i m u l u i f a n a r i o t , p e s c a u n u l
v lă d ic e s c d e la R îm n ic au p ă s to rit z e c e e p isc o p i, d in tre c a re n u m a i
u ltim ii doi au fo st de n e a m g re c . F a p tu l c ă in f lu e n ţa g r e c e a s c ă la
R îm n ic a fo st m a i sla b ă d ec ît în c e le lalte d o u ă c e n tre v la d ice şti (B u -
c u r e ş t i şi B u z ă u ) a f ă c u t c u p u t i n ţ ă c a a c t i v i t a t e a c ă r t u r ă r e a s c ă î n
l im b a r o m â n ă s ă c u n o a s c ă aici o în f lo r ir e d e o s e b ită . L a a c e a s ta a c o n ­
t r i b u i t şi f a p t u l c ă î n t r e v l ă d i c i i d i n a c e a s t ă p e r i o a d ă s - a u n u m ă r a t şi
c î ţ i v a c ă r t u r a r i d e s e a m ă , c a D a m a s c h i n , C h e s a r i e şi F i l a r e t , c a r e a u
a d u s u n a p o r t p r e ţ i o s l a o p e r a d e t ă l m ă c i r e şi t i p ă r i r e a c ă r ţ i l o r d e
slu jb ă în ro m â n e şte .
Urmaşii lui Antim Ivireanul la Rîmnic. Episcopul Damaschin. D u p ă
a l e g e r e a l u i A n t i m I v i r e a n u l c a m i t r o p o l i t al U n g r o v l a h i e i ( 2 8 i a n u a r i e
1708), în sc au n u l ep isc o p a l d e la R îm n ic a fo s t ales e p is c o p u l D a m a s ­
c h i n d e l a B u z ă u . D a t e a s u p r a v i e ţ i i şi a c t i v i t ă ţ i i s a l e c a e p i s c o p d e
B u z ă u am în fă ţişa t în tr-u n alt ca p ito l. D u p ă în s c ă u n a r e a la R îm n ic ,
D a m a s c h i n s - a d o v e d i t a fi u n b u n g o s p o d a r , p r e o c u p î n d u - 1 p ă s t r a r e a ,
s p o r i r e a şi b u n a î n g r i j i r e a a v e r i i E p i s c o p i e i . D o c u m e n t e l e v r e m i i n e
d a u m ă r t u r ie d e s p r e a c e s te p r e o c u p ă r i. A s tfe l, a c u m p ă r a t m o ş ii, v ii,
c a s e , v a d u r i d e m o a r a e t c , a z u g r ă v i t s c h i t u l I e z e r u l şi a z i d i t s c h i t u l
Păpuşa.
P ă s to r ia lu i la R î m n i c s - a d e s f ă ş u r a t î n s ă în îm p r e ju r ă r i g r e le
p e n t r u el şi p e n t r u t o ţ i p ă s t o r i ţ i i s ă i. î n u r m a u n u i r ă z b o i t u r c o - a u s t r i a c
î n c h e i a t p r in tr a t a tu l d e p a c e d e la P a s a r o v i ţ d in 21 iu lie 1 7 1 8 , O lte -
n ia a f o s t o c u p a tă d e a u s trie c i. A r ă m a s * în a c e a s tă s itu a ţie p în ă în
u r m a u n u i n o u ră z b o i tu rc o -a u s tria c , în c h e ia t cu p a c e a d e la B e lg ra d ,
d in 1739, c în d O lte n ia a fo st re a lip ită la Ţ a ra R o m â n e a s c ă . In a s e m e -
n e a îm p re ju ră ri, e p isco p u l D a m a s c h in s-a ară tat ca u n b u n d ip lo m a t
 V—J4.V 1 X 1 )

ă r ă to r e n e r g ic al d r e p tu r ilo r B is e r ic ii sa le , în f r u n tâ n d o f ic ia li -
a u s tria c ă . în c ă d in f e b r u a r ie 1 7 1 7 , c în d n ic i n u se în c h e ia s e
i, d a r a u s t r i e c i i s e a ş e z a s e r ă î n O l t e n i a , D a m a s c h i n a c o n d u s o
aţie d e b o ie ri la V ie n a , ca să tra te z e situ a ţia v iito a re a O lte n iei.
:e s t p r ile j, a î n a i n t a t C u r ţii u n m e m o r i u î n 10 p u n c t e , c e r în d c a
c a d e aici să -şi p ă s tr e z e v e c h ile d re p tu ri, ia r m în ă s tirile să fie
e d e în c a rtiru iri d e tru p e. îm p ă ra tu l C a ro l V I (1 7 1 1 — 1 7 4 0 ) i-a
; c e re re a p rin tr-u n d ec ret, d at la 30 m ai 1717, d ar m în ă s tirile au
iu a t to tu ş i să fie s u p u se în c a rtiru irilo r.
,a 2 2 f e b r u a r ie 1 7 1 9 , îm p ă r a tu l C a ro l V I a e m is u n a lt d e c re t,
c a re se r e g le m e n ta u p r o b le m e le p riv ito a re la a d m in is tra ţia O l -
;, p r e c u m şi o p r o c l a m a ţ i e c ă t r e l o c u i t o r i . C u p r i v i r e l a B i s e r i c ă ,
o rd a lib e rta te relig io asă , cu p ro te ja re a cu ltu lu i o rto d o x . E p is c o p ia
ic u lu i e ra sc o a să de sub ju r is d ic ţia c a n o n ic ă a M itro p o lie i U n -
a h i e i şi p u s ă s u b c e a a M i t r o p o l i e i s î r b e d i n B e l g r a d . E r a a p o i i n -
ă în c h in a r e a d e m în ă s tiri la L o c u rile S fin te d in R ă să rit, p re c u m
c e le g ă tu r i c u ele. M î n ă s t i r i l e e r a u s u p u s e , d in p u n c t d e v e d e r e
l i s t r a t i v , G u v e r n u l u i a u s t r i a c , c a r e î n t ă r e a şi a l e g e r e a e g u m e n i -
n p r i v i n ţ a p r i v i l e g i i l o r şi a s c u t i r i l o r , e l e u r m a u s ă f i e m a i î n t î i
ta te de A d m in is tra ţia a u s tria c ă d in O lte n ia , c a re ap o i să ra p o r -
c e l e c o n s t a t a t e C u r ţ i i . P î n ă l a c o n f i r m a r e a l o r , m î n ă s t i r i l e şi
3 p r e o ţ i l o r u r m a u a fi e x c e p t a t e d e î n c a r t i r u i r i . ) e s i g u r t r e c e r e a
E p is c o p ie i d e R î m n i c s u b j u r i s d i c ţ i a c a n o n i c ă a p o litu lu i sîrb d in
B elg rad , am estecu l C u rţii în aleg erea şi n u m i - g u m e n i l o r , ca şi
punerea m în ă stirilo r sub co n tro lu l a d m in is tra -u striec e au
n e m u l ţ u m i t p e e p i s c o p , d a r şi p e e g u m e n i i î n f u n c ţ i e , c e e a , l a 2 9
n o ie m b rie 1719, ep isco p u l, îm p re u n ă cu e g u m e n ii de la
H u r e z i , Ş t e f a n d e l a B i s t r i ţ a , Ş t e f a n d e l a A r n o t a şi P a - 2 d e l a
G o v o r a , a u î n a i n t a t C u r ţ i i u n m e m o r i u î n 11 p u n c t e , p r i n c e r e a u —
în tre altele — ca E p is c o p ia R îm n ic u lu i să fie rid ic a tă n g u l d e
m itro p o lie , m o tiv în d u -s e că a m ai e x ista t p e v re m u ri o p o lie , în
O lte n ia, la S ev erin , u rm în d ca ea să atîrn e c a n o n ic de irh u l de
C o n sta n tin o p o l. De asem enea, cereau p en tru ep isco p ui de
î n d r u m a r e şi c o n t r o l al m î n ă s t i r i l o r — p e n t r u c a r e p r e c o - o m a i
b u n ă î n d r u m a r e — , c e r e a u c a î n d e m n i t a t e a d e e p i s c o p t fie
p r o m o v a ţ i d e c î t r o m â n i şi a l t e l e . M e r i t ă s ă n e r e ţ i n ă a t e n ţ i a n e t u l
10 d in m e m o r iu , p r in c a re c e r e a u s ă se în f iin ţ e z e o ş c o a lă n e a s c ă
în R îm n ic u V îlc e a , sub în g rijire a e p isco p u lu i, u rm în d ca fie
î n t r e ţ i n u t ă d i n c o n t r i b u ţ i a m î n ă s t i r i l o r şi a p r e o ţ i l o r , p r e c u m î c o a l ă
l a t i n e a s c ă î n C r a i o v a , s u b î n g r i j i r e a şi c h e l t u i a l a a d m i n i s -
 E P IS C O P IIL E

tra ţie i a u s trie c e . F ire şte , a u to rită ţile n u s -a u g ră b it cu a p ro b a re a

dezi d e ra te l o r epi sc o p u lu i -cărtu rar.
C u to a te n e a ju n s u rile su rv e n ite p rin n o u a situ aţie p o litică , ep is -
c o p u l D a m a s c h in D a s c ă lu l n - a u ita t n ic i o c lip ă d e p r e o c u p ă r ile sale
că rtu ră re şti. C o n v in g e r e a sa c ă u n c re d in c io s c a re v in e la b is e ric ă tre -
b u i e s ă î n ţ e l e a g ă c e e a c e s e c i t e ş t e ş i s e c î n t ă a i c i , a, f ă c u t c a p r e o c u ­
p a r e a c e n tr a lă a a c tiv ită ţii sa le să fie tr a d u c e r e a c ă rţilo r litu rg ic e în
lim b a ro m ân ă. A c e a stă m u n c ă isto v ito a re a în c e p u t-o în c ă de cîn d era
e p is c o p d e B u z ă u , iz b u tin d c a p în ă la sfîrşitu l v ie ţii să tr a d u c ă a p r o a p e
to a te c ă rţile d e s lu jb ă în ro m â n e şte . P ă c a t în s ă c ă n - a p u tu să p u n ă sub
tip a r d e c ît o f o a r te m ic ă p a r te d in tr u d a sa; d e ş i a a ju n s e p is c o p la
B u z ă u d u p ă M itro fa n , ia r la R îm n ic d u p ă A n tim Iv ire an u l, a m în d o i
isc u siţi tip o g ra fi, to tu şi D a m a s c h in n - a c o n tin u a t o s te n e a la lo r în t i ­
p ă r i r e a c ă r ţ i l o r , a ş a c u m s - a r fi c u v e n i t .
L a R î m n i c a c tiv i ta t e a tip o g r a f i c ă î n c e t a s e o d a t ă c u u r c a r e a lu i
A n tim Iv ire a n u l în sc au n u l m itro p o lita n , c e e a ce n e d u ce la p r e s u p u ­
n e r e a c ă a d u s t i p o g r a f i a c u el. D a m a s c h i n a i z b u t i t s ă r e i a f i r u l t i p ă ­
r itu r ilo r a b i a c ă tr e s f îr ş itu l v ie ţii sale. P e n t r u a c e a s ta , c e r u s e î n p r e -
alab il în c u v iin ţa re a a u to rită ţilo r au striec e. P rim in d -o , a tip ă rit în 1724
u n Ceaslov. A d o u a l u c r a r e e r a i n t i t u l a t ă învăţătură p e n tru şapte Tai­
ne, i a r î n 1 7 2 5 a t i p ă r i t o Psaltire. A t î t a i z b u t i t s ă t i p ă r e a s c ă d i n n u ­
m e ro a s e le sa le tă lm ă c iri a le c ă rţilo r d e slu jb ă. P rin n o ie m b r ie 1725
c e r u s e a c o r d u l a u t o r i t ă ţ i l o r d e a d i f u z a c ă r ţ i l e s a l e î n T r a n s i l v a n i a şi
B a n a t , l u c r u c e n u i s - a a d m i s ( Î n v ă ţ ă t u r a p e n t r u ş a p te T a i n e a f o st
in te rz is ă d e S in o d u l E p is c o p ie i u n ite , în 1725). T o tu şi, o s te n e a la sa
de tă lm ă c ire a c ă rţilo r n -a fo st z a d arn ic ă, p e n tru că au v a lo rific a t-o
d i n p l i n u r m a ş i i s ă i î n s c a u n şi u c e n i c i i s ă i. A s t f e l , d i n t r e t i p ă r i t u r i l e
u l t e r i o a r e , î i a p a r ţ i n l u i D a m a s c h i n : M o litv e ln ic u l d i n 1 7 3 0 , T rio d u l
d i n 1 7 3 1 , L iturghierul d i n 1 7 3 3 , C atavasierul d i n 1 7 3 4 , A ntologhionul
d i n 1 7 3 7 , P enticostarul d i n 1 7 4 3 , C easlovul d i n 1 7 4 5 , E vanghelia d i n
1 7 4 6 , M ineiele r e v i z u i t e şi t i p ă r i t e d e e p i s c o p u l C h e s a r i e î n 1 7 7 6 - 1 7 8 0
şi a l t e l e . T o a t e a c e s t e a a u a p ă r u t a p o i î n m a i m u l t e e d i ţ i i , î n c î t c e r -
ce tă to ru l B a rb u T e o d o r e s c u a firm a , p e b u n ă d re p ta te , c ă « tip o g ra fia
R î m n i c u l u i n u a f ă c u t a l t c e v a , î n t r e 1 7 2 4 şi 1 8 3 0 , d e c î t s ă t i p ă r e a s c ă
şi s ă r ă s p î n d e a s c ă î n t o a t ă ţ a r a » m a n u s c r i s e l e r ă m a s e d e l a D a m a s ­
c h i n . T o t e l a t r a d u s î n r o m â n e ş t e Tîlcuirea E va n g h eliilo r a l u i T e o -
f ila c t al O h r i d e i, r ă m a s ă p î n ă a z i î n m a n u s c r i s . E p i s c o p u l D a m a s c h i n
a m u r it p e n e a şte p ta te , la 5 d e c e m b rie 1725, p e c în d ie ş e a d in b ise rică .
D in to a te ac e ste a , se p o a te d e s p rin d e c o n s ta ta re a că D a m a s c h in a
f o s t o f i g u r ă c u l t u r a l ă r a m a r c a b i l ă , f i i n d u n a p ă r ă t o r d îr z al d r e p tu r i -
l o r B i s e r i c i i s a l e şi u n m a r e i u b i t o r al l i m b i i r o m â n e , î n c î t p o a t e fi
 A IK1S1A (SJKl-UJ-.JiijI!; XIV—XVJXO

l e r a t — î m p r e u n ă c u M i t r o f a n d e l a B u z ă u şi A n t i m I v i r e a n u l
;p t c e l m a i h o t ă r î t s u s ţ i n ă t o r al in t r o d u c e r i i lim b ii r o m â n e în
:ă.
popsiîiul» Ştefan. D u p ă m o a r t e a lu i D a m a s c h i n D a s c ă l u l , .o a d u -
> l e c t o r a l ă , f o r m a t ă d i n e g u m e n i şi b o i e r i , î n t r u n i t ă p r i n s e p t e m -
7 2 6 , a a le s tre i c a n d id a ţi. D in tr e a c e ş tia , m itro p o litu l sîrb M o is e
ic i al B e l g r a d u l u i şi C a r l o v i ţ u l u i a p r o p u s î m p ă r a t u l u i C a r o l V I
iim e n u l Ş te fa n d e la G o v o ra ." In lu n a u r m ă to a r e îm p ă ra tu l 1 -a
n a t , d i s p u n î n d s ă f i e î n s c ă u n a t şi s ă d e p u n ă j u r ă m î n t u l d e c r e -
în s c ă u n a re a i s-a fă c u t la C ra io v a , a b ia în m a rtie 1727, în p re -
e p isco p u lu i N ic o la e D im itrie v ic i d e la T im işo ara, d eleg a tu l m i -
itu lu i sîrb , n e f iin d în s ă h ir o to n it a r h ie re u . H ir o to n ia i - a f o s t
tă m e re u d e M o is e P e tro v ic i, p rin s .d e a lte tre b u ri, în c ît « ip o p -
Ş te fa n şi-a d a t o b ş te s c u l sfîrşit, la 2 0 a u g u s t 1727, stîn d în
j i l - î b i s e r i c ă . S e s p u n e c ă a r fi f o s t o t r ă v i t « d e n i ş t e o a m e n i
fă ră ui D u m n e z e u » . A c e s t Ş tefan , în 1726, p e cîn d era
e g u m e n l a a , a î n g r i j i t c o r e c t u r a c ă r ţ i i în tîia în vă ţă tu ră p e n tru
tineri, a p ă - i l i m b i l e s l a v o n ă şi r o m â n ă .
nsco p u l Inochentie. R ă m î n î n d i a r ă ş i v a c a n t s c a u n u l e p i s c o p a l ,
tru n it o n o u ă a d u n a re elec to ra lă , p rin s e p te m b rie 1727, ca re a
; t o t t r e i c a n d i d a ţ i , c a şi l a a l e g e r e a p r e c e d e n t ă . P e b a z a r e c o -
r i i a u t o r i t ă ţ i l o r l o c a l e a u s t r i e c e , î m p ă r a t u l a c o n f i r m a t , l a 11
Z2 8 , p e e g u m e n u l I n o c h e n t i e d e l a B r î n c o v e n i ( m a i î n a i n t e f u -
g u m e n la M o tru ). A fo s t h ir o to n it la B e lg r a d d e m itro p o litu l
[ o i s e P e t r o v i c i şi i n s t a l a t l a R î m n i c t o t d e e p i s c o p u l N i c o l a e
i e v i c i al T i m i ş o a r e i .
i ep isc o p , In o c h e n tie a a v u t de lu p ta t cu n u m e ro a se le g reu tă ţi
e i le -a u fă c u t a u to rită ţile a u strie c e , ca re c ă u ta u să re strîn g ă
i m u lt d r e p tu r ile B is e ric ii r o m â n e ş ti d in O lte n ia . D e p ild ă , la
ilie 1 7 2 9 s-a d a t u n n o u d e c re t im p e ria l, p rin c a re se c e re a o
i c î t m a i a m ă n u n ţ i t ă a m î n ă s t i r i l o r î n c h i n a t e şi n e î n c h i n a t e ,
v e d e a c a a v e rile c e lo r în c h in a t e să se ia d e c ă tre fisc, a ş a c u m
p r o c e d a s e î n t r e c u t . P r i n a c e l a ş i d e c r e t , p r e o ţ i i şi d i a c o n i i e r a u
d e o b iş n u itu l « p lo c o n » c a re se d a e p is c o p u lu i. In s c h im b , p e n -
:rea u n n o u v e n i t te z a u r u lu i îm p ă r ă te s c , e ra u în d a to r a ţi la im -
c ă t r e f i s c , c a şi c e i l a l ţ i l o c u i t o r i . E p i s c o p u l e r a î n d a t o r a t s ă
a tr e ia p a r te d in v e n itu r ile sa le în te z a u ru l im p e r ia l. în sfîrşit,
u n e a în v e d e r e c o m a n d a n tu lu i g e n e r a l al T r a n s ilv a n ie i, c a re
l a ş i t i m p e r a şi « o b e r d i r e c t o r u l » O l t e n i e i , s ă f i e a t e n t s ă n u
i p e s t e m ă s u r ă n u m ă r u l p r e o ţ i l o r şi a l d i a c o n i l o r . A c e s t d e c r e t
i t i n d i g n a r e a e p i s c o p u l u i şi a î n t r e g u l u i c l e r . P e l a s f î r ş i t u l a n u -
 lui 1 7 2 9 s a u în c e p u tu l ce lu i u r m ă t o r , I n o c h e n tie a î n a in ta t C u rţii u n
m e m o r i u - p r o t e s t , s e m n a t d e e l, d e 1 4 e g u m e n i şi d e m a i m u l ţ i p r e o ţ i .
A .lte n u m e ro a s e m e m o rii a în a in ta t g e n e r a lu lu i-c o m a n d a n t W a llis d in
S ib iu . în 1 7 3 2 s - a p lîn s d e a d m in is tr a ţia a u s tr ia c ă în c a d ru l C o n g r e -
su lu i B is e r ic ii s îrb e d e la B e lg r a d , la c a re p a r tic ip a s e , în c a lita te d e
e p isco p su frag an . în 1733 s-a d u s la V ien a, p e n tru a p re z e n ta p lîn -
g e rile sa le îm p o t r i v a c îrm u irii a u s trie c e . In o c h e n tie în s c rie a stfe l o
p a g i n ă d e l u p t ă î n d î r j i t ă î m p o t r i v a n o i l o r s t a p î n i t o r i , c a şi î n a i n t a ş u l
său D am asch in .
C a p ă s to r d e su flete, m e rită să n e re ţin ă a te n ţia o c irc u la ră p e
ca re a trim is -o cleru lu i în 1731, c u p rin z în d fe lu rite în d ru m ă ri p riv i -
to a re la b u n a d e s fă ş u ra re a m is iu n ii sa le (s a v îrş ire a slu jb e lo r, în g ri -
j i r e a b is e ric ii, ţin u ta p r e o ţi lo r etc).
D e ş i a p ă s to rit în v re m u ri tu lb u ri, e p isc o p u l I n o c h e n tie a a c o rd a t
c u v e n ita ate n ţie a c tiv ităţii ed ito riale. D is p u n în d d e p re ţio a s a m o ş te n i -
re al ui D a m a s c h in a d a t la tip a r c îte v a lu c ră ri, în tr e c a re u n e l e fă -
c e a u p a r t e d i n t r a d u c e r i l e a c e s t u i a : M o litvelnicul ( 1 7 3 0 ) , C easlovul
slavo-român ( 1 7 3 1 ) , Triodul ( 1 7 3 1 ) , Liturghieml ( 1 . 7 3 3 ) , Catavasierul
( 1 7 3 4 ) , t o a t e î n r o m â n e ş t e si o n o u a e d i ţ i e ( a t r e i a ) d i n în tîia în vă ­
ţătură pentru tineri ( 1 7 3 4 ) , î n s l a v o n e ş t e ( e d . I î n 1 7 2 7 ) .
T r e b u i e a m i n t i t şi f a p t u l c ă e p i s c o p u l I n o c h e n t i e a p u r t a t şi g r i j a
d u h o v n i c e a s c ă a c r e d i n c i o ş i l o r d i n B r a ş o v şi Ţ a r a B î r s e i , c a r e a u r e f u -
z a t să re c u n o a s c ă p e e p isc o p ii u n iţi d in T ra n silv a n ia . U n tim p , a c e ş -
tia au fo st sub ascu ltarea ca n o n ic ă a m itro p o liţilo r U n g ro v lah ie i, dar
d u p ă o c u p a r e a O lte n ie i d e a u s trie c i, fiin d a c u m a tît T ra n s il v a n ia cît
şi O l t e n i a î n t r e g r a n i ţ e l e i m p e r i u l u i h a b s b u r g i c , c r e d i n c i o ş i i d e a i c i
au tre c u t sub o b lă d u ire a d u h o v n ic e a s c ă a e p isc o p ilo r de R îm n ic . în -
c e r c ă r i se f ă c u s e r ă î n c ă su b D a m a s c h in . D a r a b ia su b I n o c h e n tie , la
2 0 i a n u a r i e 1 7 2 8 , g e n e r a l u l - c o m a n d a n t şi o b e r d i r e c t o r a l O l t e n i e i , T i ­
g e, d in S ib iu , a d e c is tr e c e r e a lo r o fic ia lă su b ju r is d ic ţia E p is c o p ie i
d e R îm n ic . E p is c o p u l In o c h e n tie le -a trim is m a i m u lte sc riso ri, a
a p la n a t u n e le n e în ţe le g e ri d in tre p re o ţii b is e ric ii S fîn tu l N ic o la e d in
Ş c h e i i B r a ş o v u l u i şi a h i r o t o n i t p r e o ţ i p e s e a m a a c e s t e i a .
D u p ă o p ă s t o r i r e d e a p r o a p e o p t a n i , h a r n i c u l şi l u m i n a t u l e p i s -
co p In o c h e n tie a tre c u t la c e le v e ş n ic e , la 1 fe b ru a rie 1735. P rin «di -
a tă» a lă s a t m în ă s tirii M o tr u c e a m a i m a re p a rte d in a g o n is e a l a v i e ­
ţ i i s a le .
E piscopul Climent. L a 2 8 - i u n i e 1 7 3 5 s - a î n t r u n i t , p r o b a b i l l a C r a ­
i o v a , a d u n a r e a e l e c t i v ă f o r m a t ă d i n e g u m e n i şi b o i e r i , c a r e a p r o p u s
t r e i c a n d i d a ţ i . P e b a z a r e c o m a n d ă r i i a d m i n i s t r a ţ i e i d i n C r a i o v a şi a
g en e ralu lu i-c o m an d a n t W a lli s d in S ib iu , o b e r d ir e c to r u l O lten iei,
 A i V — Jk. V JLLJ7

d i n V i e n a a c o n f i r m a t l a 1 o c t o m b r i e 1 7 3 5 , p e e g u m e n u l C l i -;
la B istriţa . A fo st h iro to n it a b ia în ap rilie 1737, d e m itro p o litu l
t i e I o a n o v i c i d e l a B e l g r a d şi a p o i i n s t a l a t d e A d m i n i s t r a ţ i a d i n
i, î n t r u c î t e p i s c o p u l u i d e l e g a t d e m i t r o p o l i t u l d i n B e l g r a d i s - a
in tra re a în O lten ia.
u i e p is c o p e ra o r ig in a r d in sa tu l P ie tra rii d e J o s (ju d . V îlc e a ),
i t l a H u r e z i , f o s t e g u m e n l a P o l o v r a g i şi l a B i s t r i ţ a . P r i m i i a n i
jr ie i sa le au fo s t fo a rte tu lb u ri, c ăci în 1735 a în c e p u t u n ră z -
e R u s i a şi T u r c i a , i a r î n 1 7 3 7 a d e c l a r a t - r ă z b o i T u r c i e i şi A u s -
z b o iu l a fo s t c îş tig a t d e tu rci, în c ît în to a m n a an u lu i 1 7 3 7 ad -
iţia a u s tria c ă a fo st n e v o ită să p ă r ă s e a s c ă O lte n ia . O s tile tu r -
tă tă ră ş ti au c u p rin s to t a tu n c i ce a m a i m a re p a rte d in O lte -
:ît e p i s c o p u l C l i m e n t a f o s t n e v o i t s ă - ş i p ă r ă s e a s c ă r e ş e d i n ţ a
^ re fu g ie z e în m u n ţii L o tru . S fă tu it d e d o m n ito ru l C o n s ta n tin
o rd at, a c o b o rît d in m u n ţi fă c în d a c t d e s u p u n e re fa ţă d e tu rci
i, c a s ă s c a p e ţ a r a d e j a f u r i . L a 1 5 f e b r u a r i e 1 7 3 8 , a d r e s a o
la ţie că tre cleru l şi l o c u i t o r i i d in p a rte a de n o rd a ju d e ţu lu i
în d e m n în d u - i să se s u p u n ă tu rc ilo r, ca să ev ite a c te le d e ră z -
a l e a c e s t o r a . I n a c e s t s e n s , a şi m i j l o c i t p e l î n g ă u n p a ş ă d i n
t să n u p o r n e a s c ă c u o a s te a - îm p o tr iv a lo r. D e a c e e a , p e b u n ă
> e ra co n sid erat, în p re fa ţa C a z a n ie i d in 1748, ca « m ijlo c ito riu
şi î m b l î n z i t o r i u d e c u m p l i ţ i o ş t e n i » .
a r m a b i r u i n ţ e i o ş t i l o r o t o m a n e şi d u p ă l u n g i t r a t a t i v e
d ip lo m a ­
. 18 se p tem b rie 1739, s-a în c h e ia t pacea de la B elg rad .
pe care de fapt a u striec ii o p ie rd u se ră în c ă d in 1737,
n it la Ţ ara R om ânească. In a c este îm p reju rări, ep iscopul
s - a r e î n t o r s d e l a C r a i o v a ( u n d e se. r e f u g i a s e î n c u r s u l l u p ­
a R î m n i c , d e v e n i n d s u f r a g a n al M i t r o p o l i e i U n g r o v l a h i e i , în
c ă re ia se a fla p e a tu n c i N e o f it C rite a n u l.
n a g r ijă a e p is c o p u lu i C lim e n t, d u p ă r e în to a r c e re a la R îm n ic ,
i c e e a d e a r e f a c e c a t e d r a l a e p i s c o p a l ă , c l o p o t n i ţ a , r e ş e d i n ţ a şi
! d in ju r, arse în cu rsu l ră z b o iu lu i. T o t la E p is c o p ie a rid ic a t
e l i e o b o l n i ţ ă ( 1 7 4 5 ) , e x i s t e n t ă şi a z i , c u c h e l t u i a l a s a . T o t d i n
i i , u n e o r i a j u t a t d e f r a ţ i i şi r u d e l e s a l e , a z i d i t c î t e v a s c h i t u r i
ici d e m ir în j u d e ţ u l V î l c e a : s c h itu l P ie tr a r ii d e J o s , î n sa tu l
al, s c h i t u l P ă t r u n s a , p e l o c u l u n d e - 1 n ă s c u s e m a m a sa , s c h i t u l
b i s e r i c i l e d i n B o d e ş t i , B ă r b ă t e ş t i , G o r a n u e tc . A l t o r b i s e r i c i l e - a
lu rite d an ii, în c ît a fo s t tr e c u t în rîn d u l ctito rilo r. A ş a d a r, e p is -
lim e n t se p r e z in tă c a u n u l d in cei m a i m a ri c tito ri d e lă c a ş u ri
a v e re a e p isc o p ie i a sp o rit-o fie p rin d an ii fă c u te d e diferiţi pre-,
g ă r i şi c r e d i n c i o ş i , f i e p r i n c u m p ă r ă r i .
 T r e b u i e s ă a m i n t i m şi f a p t u l c ă î n 1 7 4 6 a l u a t p a r t e l a a c ţ i u n e a d e
d esfiin ţare a ru m ân iei, în tre p rin s ă de d o m n ito ru l C o n sta n tin M a v ro -
cordat.
î n p r i m i i a n i d e p ă s t o r i r e a v u s e s e şi el c î r m u i r e a d u h o v n i c e a s c ă
a c r e d i n c i o ş i l o r d i n B r a ş o v şi Ţ a r a B î r s e i , c a r e a î n c e t a t o d a t ă c u
r e a lip ire a O lte n ie i la Ţ a ra R o m â n e a s c ă .
D e ş i a p ă s to rit în v re m u ri atît d e fră m în ta te , e p isc o p u l C lim e n t a
g ă s i t r ă g a z u l c u v e n i t şi p e n t r u c o n t i n u a r e a a c t i v i t ă ţ i i t i p o g r a f i c e . E s t e
a d e v ă r a t c ă m a j o r i t a t e a c ă r ţ i l o r d e s lu j b ă t i p ă r i t e s u b el e r a u e d i ta t e
d u p ă m a n u s c r is e le r ă m a s e d e la m a r e le să u în a in ta ş D a m a s c h in . C li -
m e n t a r e î n s ă m e r i t u l c ă a l u a t i n i ţ i a t i v a , a s u p r a v e g h e a t t i p ă r i r e a şi
a s u p o rta t c h e ltu ie lile d e tip a r. C u alte c u v in te — c a şi I n o c h e n t i e
— - a p u s î n f a p t ă g î n d u r i l e şi i n t e n ţ i i l e î n a i n t a ş u l u i s ă u , d u p ă c u m
s p u n e a şi i e r o m o n a h u l t i p o g r a f L a v r e n ţ i e î n p r e d o s l o v i a A nto lo g h io -
nului d i n 1 7 3 7 : « u n u l ( a f o s t ) c u m u l t ă d ă s c ă l i e şi a l t u l c u m u l t ă
ch eltu ială» .
Ia tă c ă r ţile d e c u lt tip ă r ite î n t im p u l p ă s to ririi sa le, p e b a z a tr a -
d u c e r i l o r lu i D a m a s c h i n : Antologhionul ( 1 7 3 7 şi 1 7 4 5 ) , O ctoihul ( 1 7 4 2 ) ,
Ceaslovul ( 1 7 4 2 şi 1 7 4 5 ) , Penticostarul ( 1 7 4 3 ) , Psaltirea ( 1 7 4 3 şi 1 7 4 6 ) ,
Evangheliarul ( 1 7 4 6 ) , A postolul ( 1 7 4 7 ) , C atavasierul ( 1 7 4 7 , c u i m p r i ­
m a r e a p r i m e l o r c î n t e c e d e s t e a ) , L itu rg h ie ru l ( 1 7 4 7 ) , M o litveln icu i
( 1 7 4 7 ) . P e l î n g ă a c e s t e a , î n 1 7 4 8 a r e t i p ă r i t C azania l u i V a r l a a m , c ă r e i a
i - a a d ă u g a t c î t e v a c a z a n i i d i n c e a d e l a G o v o r a - D e a l u ( 1 6 4 4 ) şi d i n
C h ir ia c o d r o m io n u l d e la A lb a I u lia (1 6 9 9 ). A p o i; a tip ă r it c îte v a cărţi
m a i m ă r u n t e , u n e l e s c r i s e d e e l î n s u ş i . U n a d i n e l e s e i n t i t u l a : C a­
p e te de p o r u n c ă la toată cea ta bisericească, c u o p a s t o r a l ă l a î n c e -
p u tu l P o s tu lu i M a re , tip ă rită în 1743 (u n e x e m p la r se p ă s tre a z ă în
B i b lio te c a M it r o p o li e i d in S ib iu ). C u p r in d e 12 p o r u n c i a d r e s a te p r e o ­
ţilo r p r iv ito a re la în d e p lin ir e a slu jb e i lo r, m u lte d in e le r e p r o d u s e
s a u p r e lu c r a te d u p ă b r o ş u r a c u a c e la ş i titlu a lu i A n tim I v ire a n u l. în
1 7 4 6 a a p ă r u t l u c r a r e a învăţătură bisericească p e scu rt p e n tru şapte
Taine ( e d i ţ i a I I I ) . I n a n u l u r m ă t o r a a p ă r u t u n r e z u m a t d i n e a s u b
în treb ă ri şi răspunsuri p e n tru şapte Taine, c a r e e r a u n m i c c a ­
titlu l:
t e h i s m , s u b f o r m ă d e î n t r e b ă r i şi r ă s p u n s u r i , d e s i g u r î n t o c m i t d e e p i s -
c o p ( s a u d e u n u l d in c o la b o r a to r ii să i), p e n tr u n e v o ile p r e o ţilo r. In
1747, a a d re s a t cle ru lu i o n o u ă pastorală, p r i v i t o a r e l a s ă r b ă t o r i . A ş a ­
dar, e p is c o p u l C lim e n t n - a n e s o c o tit n ici în d a to r ir e a sa d e p ă s to r su -
f l e t e s c a l p r e o ţ i l o r şi c r e d i n c i o ş i l o r s ă i.
în to a tă a c e a stă in te n să a c tiv ita te tip o g ra fic ă a fo st a ju ta t de
cîţiv a co lab o rato ri, ca ie ro m o n a h u l L a v re n ţie d in m în ă s tire a H u re zi,
d i o r t o s i t o r , a u t o r d e p r e d o s l o v i i şi c h i a r t r a d u c ă t o r , p r e c u m şi d e t i -
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

ifii D im itrie P a n d o v ic i şi fra ţii M ih a i şi C o n sta n tin A ta n a sie v ic i

■ -o renum ită fam ilie de tipografi rîm niceni).
A.juns la v îrsta bătrîn eţelo r, episcopul C lim en t a u rm at pilda m ul -
din v lă d ic ii n o ş tri d in tre c u t, c a re se re tră g e a u de b u n ă v o ie din
i, sp re a lăsa lo cu l lo r a lto ra , c a re să c o n d u c ă cu m ai m u ltă e n er-
i p ric e p e re . D e a c ee a , v ă z în d u -s e « a ju n s la m u ltă slă b ic iu n e din
ia b ă trîn eţe lo r şi a dese boale» şi n e m aip u tîn d săvîrşi «ale arhie -
ilujbe», s-a retras din scaun la 8 m ai 1748. A m u rit la 31 ianuarie
Înainte de m oarte îm b răcase m area schim ă, sub num ele de ia.
D eci, episcopul C lim ent a avut o păstorire dintre cele m ai rodnice,
ltli i se d a to re sc re fa c e re a c a te d ra le i e p isc o p a le , a re ş e d in ţe i şi
rilo r d in ju r, rid ic a re a u n o r sc h itu ri şi b ise ric i de m ir, tip ă rire a
m u lto r c ă rţi de s lu jb ă şi de în v ă ţă tu ră . A d ă u g in d la a c e s te a şi
a s te a sa fa ţă de p ă s to r iţi, a ră ta tă în c u rs u l lu p te lo r p u rta te pe
n tu l' O lten ie i, v o m a v e a o im a g in e şi m ai lim p e d e a su p ra stră d a -
r vrednicului episcop C lim ent.
E piscopia B uzăului. In cursul epocii fan ario te, pe scaun ul v lăd i-
de la B u z ă u au p ă s to rit 11 e p is c o p i, d in tre c a re 5 au fo st g rec i,
în a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X V II I -le a şi în p rim e le d o u ă
iii ale se co lu lu i al X lX -lea. D eci, în p rim a ju m ă ta te , au fo st nu -
idădici de neam rom ân.
^rim ii episcopi. D u p ă alegerea lui D am ajschin D ascălul la R îm nic,
08, în locul său a fo st ales Ioasai, proegum enul m înăstirii A rgeş,
în s o ţit p e m itro p o litu l V a rla a m al U n g ro v la h ie i, în p rib e g ia
uia p rin T ra n silv an ia , după ce fu se se în d e p ă rta t din scau n u l m i -
ilita n . N -a r fi e x c lu s ca s ă -1 fi în s o ţit şi în c ă lă to r ia sa la I e r u -
L şi M untele Sinai.
Se pare că a ctitorit schitul Scăueni (azi în jud. V îlcea), îm preună
rigorie proegum enul de la C ozia, căci la 16 ianuarie 1693 postel -
G rig o rie B ă le a n u le da o c in ă în a c e l s a t « s ă - ş i f a c ă o s fîn tă
ică, ca să le fie de o d ih n ă şi de a şez ă m în t» . B ise ric a era a m in ti -
1699, devenind m ai tîrziu m etoc al m înăstirii Cozia. -a B u zău , a
p ă sto rit din 14 a p rilie 1708 — data a le g e rii — p în ă Jartea sa,
întîm plată, probabil, în vara anului 1716. L a 1 o c to m b rie 1716 a
fo st ales e p isc o p e g u m e n u l D a n iil de la oasa, care, la 19 august
1719, a devenit m itropolit al U ngrovlahiei. u z a u , a s p o rit — ca şi
I o a s a f — a v e re a E p is c o p ie i, p rin f e lu r ite i şi cum părări.
Hrisov de danie de la Consuntin Bnncoveanu, din 25 mai 1698, prin care
reînnoia Mitropoliei Transilvaniei dania anuală de 6000 de aspri.
 .< J 3 J ">

H iliiig /
Manifestul de unire din 7
octombrie 1698, pagina întîia.
 CK«fAÂ<rt Y fH T O fh T H K Â CoglUJ

AW AKMfiVHfM uni nni'Tt IA J? Jt,tm ni<Tt ,

X V A V H C k a p a  t i A"" Ac î Î f '
cr»n*H W o AOr eu* +
ÂAt S aA a, IIH iMHl 4Â
II I
n i t " * n A «Ai
A /.lk H t tlT IA H ti ţl K A T i
C k 4;a /' ti TfHrofîi Fhka .
rf ClflAl iwHIţîV K lf M#AT* KHAH îl
ÂKVMk JlOMH-flfH Q .'fA

Stemele Moldovei şi Ţării Româneşti

în Octoihul tipărit de episcopul Cîiment la
Rîmnic,în 1742.
 £^1 tip d i î l i a u u ^ u iţţi

X M fi H B K â
{R iD îi A * â f i c e l s d l f l i

f ,f a « i ţ s f f < > p f « Â î f t f
I, MAH H 4HH<TC W ţ ţH KA t \ i .
f,t IT04TC ! K* »»TC ţt

jpVip'i'iî KJ» P* IM H<I

At r Ar ,< fp ( K AA iî A
T r l H ÎC C A |W t n « M *K 1 T l
îc M r p im 'A am hn % lîc r i,
H A A M C H 1? 5 1» UIH j f flpH AH p tAHW .
|> 1 a w A'inifAXm h )!a l , u j h
(t A n A < r«
U1H

1A1 uih n p c n « K « n -o m i K A p i'H c v n o "i

K 4 U 1 H nu r '

Foaia de titlu a Ceaslovului tipărit de

scopul Climent la Rîmnic,în 1740.
 I - a u r m a t e p i s c o p u l Şleian, f o s t e c l e s i a r h l a M i t r o p o l i e , a l e s l a 14
s e p te m b r ie 1 7 1 9 . Şi a c e s ta a a ju n s m itr o p o lit, î n 1 7 3 2 , d u p ă m o a r t e a
lu i D a n iil, c ă c i a c u m f iin d O lte n ia su b a u s trie c i, e p is c o p u l d e R î m n i c
şi e g u m e n i i m a r i l o r m î n ă s t i r i d e p e s t e O l t n u m a i p u t e a u f i g u r a î n t r e
c a n d id a ţii la sc a u n u l m itro p o lita n .
D u p ă tr e c e r e a sa la B u c u re ş ti, sc a u n u l d e la B u z ă u a fo s t o c u p a t
d e M isail, « d i c h i u l » ( a d m i n i s t r a t o r u l ) « M i t r o p o l i e i » d i n T î r g o v i ş t e , a l e s
la 8 ia n u a rie 1732. S e c re d e c ă e ra o rig in a r d in Ş ch eii B ra ş o v u lu i, căci
a v e a aici u n fra te, cu n u m e le S to ic a S in a iu zis S to ic a T e o d o ro v ic i. D e ­
s i g u r a f o s t c ă l u g ă r i t şi a v i e ţ u i t î n t r - o m î n ă s t i r e d i n Ţ a r a R o m â n e a s -
că, a ş a c u m f ă c e a u n u m e ro ş i c re d in c io ş i tra n s ilv ă n e n i. D in tr e ştirile
p e c a r e le a v e m d in tim p u l p ă s to ririi sa le, a m in tim n u m a i d r e p tu l ce
i-a d a t m itro p o litu l N e o f it C re ta n u l c a să p o a rte sa c o s la s lu jb e —
î n e p a r h i a s a — c a şi m i t r o p o l i t u l . E r a u n o m d e c a r t e şi b u n g o s p o -
dar. In p r im ă v a r a a n u lu i 1 7 3 9 a fă c u t p a rte d in tr - o d e le g a ţie tr im is ă
la A d r ia n o p o l, sa c e a r ă r e d u c e r e a s a rc in ilo r b ă n e ş ti im p u s e ţă rii.
D u p ă o p ă s to r i r e d e 7 an i, la 14 o c t o m b r i e 1 7 3 9 a f o s t lu a t d e o s tile
r u s e ş ti, c a re se r e tr ă g e a u d e la n o i. A m u r it la K ie v , î n 17 4 0 , c ă c i u n
a c t d i n 2 0 d e c e m b r i e a c e l a n î l d ă c a r ă p o s a t.
P ro b a b il în a in te d e a p le ca , lă s a s e în p ă s tra re a u n u i n e g u s to r d in
Ş c h e ii B r a ş o v u lu i, G h e o r g h e H îrs u , o în s e m n a tă s u m ă d e b a n i, d esti -
n aţi p e n tru c o n s tru ire a u n e i b ise ric i. D in tr - u n a c t a fla t în A r h iv a m a ­
g istra tu lu i d in B ra ş o v , află m că era v o r b a d e o n o u ă b is e ric ă la m î-
n ă s tir e a M e n e d ic (V in tilă V o d ă ). D u p ă r e tr a g e re a lu i M is a il, n e g u s -
to ru l a fo lo sit b a n ii în sc o p u ri p e rso n a le , în c ît n o u l e p isco p , M e to d ie ,
a f o s t n e v o i t s ă s e p l î n g ă d o m n i t o r u l u i Ţ ă r i i R o m â n e ş t i şi s ă s e j u -
d e c e cu n e g u s to ru l în fa ţa d iv a n u lu i d o m n e s c p în ă ce a p rim it b an ii.
F a p t u l c ă M i s a i l a v e a u n f r a t e î n B r a ş o v şi p e a c e s t n e g u s t o r o m d e
în c re d e re , au d u s la p re s u p u n e re a că ar fi fost o rig in a r de a ic i.
S cau n u l v lă d ic e sc v a c a n t a fo st cîrm u it u n tim p de arh im a n d rit ul
S o fro n ie, e g u m e n u l m în ă stirii A rg e ş. A b ia la 2 ia n u a rie 1741 s -a fă c u t
a le g e re a u n u i n o u titu lar, în persoana ec le siarh u lu i M itro p o lie i d in
B u cu reşti, M elodie.
C u to a te că a p ă s to rit p u ţin , v lă d ic a M e to d ie are m a re le m e rit că
a re p u s în fu n c ţie tip o g ra fia E p is c o p ie i, c a re n u m a i lu c ra d in 1704.
D a t o r i t ă o s â r d ie i sale, a u ie ş it d e su b t i p a r c in c i c ă rţi r o m â n e ş ti: A ca ­
tistu l că tră P rea S îîn ta N ă scă to a re d e D um nezeu, u n C easlov, u n
A postol, u n C atavasier ( t o a t e î n 1 7 4 3 ) şi u n E vhologhion s a u M o lit-
velnic ( 1 7 4 7 ) . T o a t e a u f o s t t i p ă r i t e c u c h e l t u i a l a e p i s c o p u l u i , m e ş t e r
22 — Istoria B.O.R., voi. II
j r a f la p rim e le p a tru fiin d Io an S to ic o v ici, iar la cea din u rm ă
Iu Irimia.
E piscopul M etodie a a co rd at o deosebită atenţie celor două şcoli
fu n cţio n au ' în in cin ta E p isco p iei, u n a grecească, alta slavonească.
46, s-a în fiin ţa t o nouă şcoală grecească la Focşani.
\. fo s t şi c tito r de lă c a ş u ri sfin te . P rin g rija lu i s -a r e f ă c u t c a te -
e p is c o p a lă d in B u z ă u , c ă re ia i-a fă c u t şi c îte v a d a n ii de o b iec te
îlt. A z id it o n o u ă b ise ric ă la s c h itu l C islă u (e x is te n t din a do u a
ta te a s e c o lu lu i X V I) şi a lta la r n în ă s tir e a M e n e d ic , n u m ită şi
lă V o d ă du p ă n u m ele ctito ru lu i. A m în d o u ă au fo st d em o late - de
opul C hesarie, rid icîn d altele, în locul lor.
,a 20 iu n ie 1742, e p is c o p u l M e to d ie a o b ţin u t un h ris o v de la
ito ru l M ih a il R a c o v iţă , p rin care se re c u n o ş te a u E p is c o p ie i m e -
ile în c h in a te a n te rio r. D in an ii u rm ă to ri, se c u n o sc cîtev a n oi în -
ri de schituri şi biserici la Episcopie. A sporit averea E piscopiei
:um părări de m oşii sau daniile unor credincioşi, p isco p u l M eto d ie
şi-a dat o b ştescul sfîrşit la 23 m artie 1748. D eşi t o p ă sto rire
scurtă, a d e sfă şu ra t o ro d n ic ă a c tiv ita te cu ltu rală,. :ce a scă şi
g o sp o d ă re a sc ă , s itu în d u -s e a stfe l, în rîn d u l c e lo r m ai ici episcopi
buzoieni.
C o n c l u z i i . D in c e le e x p u se , r e ie s e că în c iu d a v itr e g iilo r
i care a tre c u t în p r im a ju m ă ta te a seco lu lu i a i X V III-le a ,.
sco p ia R im n ic u lu i a p r o s p e r a t din toate p u n c te le de v e d e r e r
irită o sten elilo r vlă d icilo r ei, între care s-a u rem a rca t D am aschin
calul, Inochentie şi Climent.
T oţi c e i c in c i v lă d ic i ca re au p ă s to r it la B u z ă u în p r im a j u m a -
a s e c o lu lu i a l X V I I I - le a au f o s t o a m e n i cu a le s e p r e o c u p ă r i
w dăreşti, ctitori de lăcaşuri sfinte, iubitori ai neam u lu i lor.
\ru v r e d n ic iile lor, d o i d in tre ei a ă f o s t r id ic a ţi în sc a u n u l
opolitan.

B IB L IO G R A F IE
i s c o p i a R îm nicului. Izvoare. A celeaşi ca la ca p ito lu l M itro p o lia
ihiei în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Vezi şi ŞERBAN PAPA-, Oltenia
sub stăpînirea austriacă, 1718—1739, Bucureşti, 1971, 342 p. (în-p. 285—302).
c r ă r i generale. Slinta Episcopie a Rimnicului Noul Severin, Bucu-)6,
CXXXIV + 695 p.; NICOLAE DOBRESCU, Istoria Bisericii Române din în
timpul ocupaţiunii austriece (1716—7739;. Cu 220 acte şi fragmente ine - ;se
din arhivele din Viena, Bucureşti, 1906; NICULAE ŞERBĂNESCU,
Rîmnicului, în «M.O», XVI, 1964, mr. 3—4, p. 171—212.
 EPISCOPIILE RIMNICULUI ŞI BUZĂULUI (PRIMA JUMĂTATE A SEC. XVIII) 339

L u c r ă r i s p e c i a l e . ALEXANDRU LAPEDATU, Damaschin episcopul şi dascălul,

traducătorul cărţilor noastre de ritual, Bucureşti, 1906, 21 p. (extras din Convorbiri
Literare, XL, 1906, p. 563 —581); M. REGLEANU, Contribuţii la cunoaşterea
episcopului de Rîmnic Damaschin, în «Hrisovul», I, 1941, p. 442—449; BARBU
TEODORESCU, Episcopul Damaschin şi contribuţia sa la crearea limbii literare române, în
«M.O.», an. XII, 1960, nr. 9—12, p. 627—645.
VIRGIL MOLIN, Tiparniţa de la Rîmnic în timpul păstoriei lui Ioanichie (cit.
Inochentie), în «M.O.», XV, 1963, nr. 3—4, p. 187—196; MIHAI MANOLACHE, Viata şi
activitatea episcopului Inochentie al Rîmnicului (1727—1735), în «M.O.», an. XIX, 1967,
nr. 9—10, p. 743—754.
MIRCEA PĂCURARIU, Episcopul Climent al Rimnicului, în «M.O.», an. XVII,
1965, nr. 1—2, p. 22—49; RADU CREŢEANU, Un mare ctitor de locaşuri siinte:
Climent al Rîmnicului, în «M.O.», an. XXII, 1970, nr. 7—8, p. 663—670 j NIKOLA
GAVRILOVICI, Cum a iost hirotonit episcopul Climent al Rîmnicului de către mi -
tropolitul Vichenlie Ioanovici, în 1737, în «Analele Societăţii de Limbă Română»,
Panciova, 1972—1973, nr. 3—4, p. 173—192 + 2 pi. (în sîrbeşte).
T i p ă r i t u r i . AURELIAN SACERDOŢEANU, Tipogratia Episcopiei Rîmnicului
(1705—1825), în «M.O.», an. XII, 1960, nr. 5—6, p. 291 —349; DIMITRIE CORA-VU,
Tipografi de la Rîmnic din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în «M O » XIX,
1967, nr. 1—2, p. 45—58; ALEXANDRU DUŢU, Coordonate ale culturii româneşti în
secolul XVIII (1700—1821). Studii şi texte, Bucureşti, 1968, 398 p.
E p i s c o p i a B u z ă u l u i . TG.BULAT, Titularii Episcopiei Buzău din secolul
al XVUI-lea, în «G.B.», an. XXXII, 1973, nr. 11 — 12, p. 1295— 1305; an. XXXIII,
1974, nr. 1—2, p. 84—95; 1974, nr. 3—4, p. 307—315; 1974, nr. 5—6, p. 489—506; I.
IONAŞCU, Episcopul Misdil şi averea Episcopiei Buzăului după ridicarea lui de
ruşi, în «îngerul», Buzău, an. X, 1939, nr. 6—7, p. 504—537; T. G. BULAT, Episcopul
Misail al Buzăului. Ştiri noi despre călătoria şi moartea sa în Rusia, în «GB..», an. XX,
1961, nr. 9—10, p. 811—815; GABRIEL COCORA, Episcopul Metodie al Buzăului, în
«GB», an. XXIV, 1965, nr. 7—8, p. 667—683.
T i p ă r i t u r i . DANIELA BRATU, Tipogratii de la Buzău, în «G.B.», an. XVII,
1958, nr. 8, p. 727—739; GABRIEL COCORA, Tipografia şi tipăriturile de la Epis-
copia Buzăului, în «B.O.R.», LXXVIII, 1960, nr. 3—4, p. 286—331 ; GABRIEL COCORA,
Tipogralia de la Episcopia Buzăului, în voi. Tipar şi cărturari, Bucureşti, 1977, p. 9—105.
 LII
[SERICA DIN MOLDOVA SUB REGIMUL FANARIOT.
ITROPOLIA MOLDOVEI ÎN PRIMELE ŞASE DECENII
ALE SECOLULUI AL XVIII-LEA

In tim p u l re g im u lu i fa n a rio t în M o ld o v a (1711 — 1821), se

ob-i — c a şi î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă — a c e le a şi sc h im b ă ri d ese
d e ii ( î n t o t a l 3 6 ) , c a r e d u c e a u l a c r e ş t e r e a t r i b u t u l u i c ă t r e
P o a r t ă , « u r i l o r şi p e ş c h e ş u r i l o r c ă t r e f e l u r i ţ i p o t e n t a ţ i , p r e c u m şi a
o b lig a -
î n n a t u r ă . T o a t e a c e s t e a c o n t r i b u i a u l a s ă r ă c i r e a ţ ă r i i şi l a o n e -
i s ă e x p l o a t a r e a l o c u i t o r i l o r ei. S p r e d e o s e b i r e d e Ţ a r a R o m â -
:ă , î n M o l d o v a s e î n r e g i s t r e a z ă şi î n s e m n a t e p i e r d e r i t e r i t o r i a l e
c a re a d u s la s c o a te re a lo r d e su b ju r is d ic ţia M itro p o lie i M o l -
i şi l a c r e a r e a d e n o i e p a r h i i , f ă r ă n i c i o l e g ă t u r ă c u B i s e r i c a d i n
s-au d esp rin s. P e p ă m în tu l M o ld o v e i s-a u p u rta t d e se ră z b o a ie
t u r c i şi r u ş i . L a a c e s t e a s e a d ă u g a u şi d e s e l e j a f u r i şi p u s t i i r i
ita rilo r. Se în ţe le g e ca ţă r ă n im e a e ra s u p u s ă u n e i e x p lo a tă ri n e -
i s e d i n p r i c i n a r e g i m u l u i f i s c a l e x c e s i v , d a r şi d i n p a r t e a m a r i l o r
i e t a r i d e p ă m î n t , l a c a r e s e a d ă u g a u şi d e s e l e b e j e n i i ş f n e n o r o -
lin tim p u l ră z b o a ie lo r. E le m e n tu l g re c se în tă re ş te , m a i a le s în
d e sta t. D e a c e e a , p e b u n ă d r e p ta te s c ria I o n N e c u l c e în L e to -
îl s ă u : « O h ! o h ! o h ! ş i v a i ! v a i d e ţ a r ă ! C e v r e m i c u m p l i t e
n s şi l a c e c u m p ă n ă a c ă z u t . S ă r a c ă ' ţ a r ă a M o l d o v e i , c e n o r o c i r e
ă p în i c a a c e ş t i a ai a v u t! C e s o rţi d e v i a ţ ă ţi - a c ă z u t! C u m a
ă m a s o m t r ă i t o r î n t i n e ?».
a c e p r i v e ş t e B i s e r i c a , r e m a r c ă m u n f a p t î m b u c u r ă t o r şi a n u m e
i a fo st sin g u ra in stitu ţie în care n -a p u tu t p ă tru n d e ele m e n tu l
se . S p r e d e o s e b i r e d e M i t r o p o l i a U n g r o v l a h i e i , u n d e a u p ă s t o r i t
v l ă d i c i g r e c i şi ş a s e r o m â n i , d i n c e i n o u ă m i t r o p o l i ţ i c a r e a u .
rit la Iaşi, n u m a i u n u l a fo s t g re c , im p u s , în îm p r e ju r ă r i e x c e p - e ,
d e d o m n u l f a n a rio t d e a tu n c i. Iar la c e le tre i e p a rh ii s u fra -
d e la R o m a n , R ă d ă u ţi şi H u ş i , î n r e g i s t r ă m un sin g u r e p isco p
 MITROPOLIA M U L .L H J V & 1 (^KiiVIA J UiViiVIATiU A SKU. JS.V1UU 341

crrec, la R o m a n , d o a r p e n tru c îte v a lu n i, d e a s e m e n e a im p u s d e d o m ­

n u l f a n a r i o t d e a tu n c i, p e s t e v o i a ţă rii.
în a stfe l d e îm p r e ju ră ri f a v o r a b ile p e n tru B is e r ic a M o ld o v e i, s -a
m e n ţ i n u t şi r e l a t i v a i n d e p e n d e n ţ ă sau a u to ce fa lie faţă d e P a tria rh ia
E c u m e n i c ă . M i t r o p o l i t u l M o l d o v e i î n ş t i i n ţ a p e p a t r i a r h d e a l e g e r e a sa ,
d a r fă ră să-i c e a r ă g r a m a ta d e în tă rire , n u -i tr im ite a n ic i o s u m ă d e
b a n i , n u - 1 î n ş t i i n ţ a d e c e l e c e f ă c e a î n B i s e r i c a sa, ci îl p o m e n e a n u -
m a i l a s l u j b e şi î i c e r e a S f î n t u l M i r . A l e g e r e a i e r a r h i l o r s e f ă c e a d e
c ă t r e d i v a n u l d o m n e s c l a c a r e l u a u p a r t e şi e g u m e n i i m î n ă s t i r i l o r
m a r i , ia r l a u r m ă , s in o d u l i e r a r h i l o r îi f ă c e a ip o p s i f i e r e a , a d i c ă îl m a i
a l e g e a o d a tă , d e f o rm ă . T o ţi ce i p a t r u v lă d ic i ai ţă rii f ă c e a u p a r te
d in d iv a n u l d o m n e s c , m itro p o litu l fiin d p r e ş e d in te de d r e p t, în a b ­
s e n ţ a d o m n i t o r u l u i . Ş i - a u p ă s t r a t şi î n a c e a s t ă p e r i o a d ă d i f e r i t e a t r i -
b u ţ i i î n t r e b u r i l e p o l i t i c e , j u d e c ă t o r e ş t i , e c o n o m i c e şi ş c o l a r e , p e c a r e
] e - a u a v u t şi î n s e c o l e l e a n t e r i o a r e .
C e i m a i m u lţi v lă d ic i s - a u a m e s te c a t în v ia ţa p o litic ă a ţă rii, d e
re g u lă a v în d o atitu d in e d e sim p atie faţă de R u sia, p e care o c re d eau
e lib e ra to a re a ţă rilo r c re ştin e de sub ju g u l o to m a n .

Primii mitropolit!. Ş i r u l l o r s e d e s c h i d e c u G hedeon. A v e a m e ­

ta n ia la A g a p ia , d e u n d e a fo st rid ic a t p e sc a u n u l v lă d ic e s c de la R ă -
d ă u ţi (c. 1 7 0 2 ). In a d o u a j u m ă t a t e a a n u lu i 1 7 0 8 a u r m a t lu i M is a il
în s c a u n u l m it r o p o l ita n d e la Iaşi. D in tr e f a p te le m a i d e s e a m ă p e -
t r e c u t e î n t i m p u l p ă s t o r i r i i s a l e , p u t e m r e ţ i n e c î t e \ ra v i z i t e a l e u n o r
p e r s o n a l i t ă ţ i p o l i t i c e şi b i s e r i c e ş t i d e p e s t e h o t a r e . D e p i l d ă , î n 1 7 1 1 ,
a i e ş i t î n t r u î n t î m p i n a r e a ţ a r u l u i P e t r u c e l M a r e al R u s i e i , la P r u t,
a l ă t u r i d e D i m i t r i e C a n t e m i r şi m a r i i d r e g ă t o r i a i ţ ă r i i . î n 1 7 1 4 — 1 7 1 5 ,
a p r im it la Ia şi v i z i t a p a tr ia r h u lu i H r i s a n t al I e r u s a lim u lu i, ia r în 171 5
v i z i t a l u i S a m u i l al A l e x a n d r i e i .
S u b m i t r o p o l i t u l G h e d e o n s - a r e l u a t şi a c t i v i t a t e a t i p o g r a f i c ă , d e ş i
c u sla b e rezu ltate. A stfel, în 1714, a ap ă ru t ca rtea in titu la tă Sinopsis
( a c a t i s t u l , p a r a c l i s u l şi a l t e s l u j b e ) , i a r î n 1 7 1 5 u n L iturghier, a m b e l e
c u r u g ă c i u n i l e î n s l a v o n e ş t e , d a r c u t i p i c u l şi c î t e v a r u g ă c i u n i î n r o -
m â n e ş t e , p r e c u m şi A ră ta rea credinţei ortodoxe a l u i I o a n D a m a s c h i -
n u l, î n g r e c e ş te . D e n o t a t c ă t o a t e a c e s te tr e i c ă rţi a u a p ă r u t î n «ti -
p o g rafia S f. M o r m î n t » in sta la tă în m î n ă s t i r e a S f în tu l S a v a d i n Iaşi.
M i t r o p o l i t u l G h e d e o n e s t e p o m e n i t şi î n n u m e r o a s e a c t e a l e v r e -
m ii, fie c a m a r t o r î n a c te d e v în z a r e - c u m p ă r a r e , fie c a m e m b r u în di -
v an u l d o m n e sc. A m u rit p rin n o ie m b rie -d e c e m b rie 1722, la sîn d M i­
tro p o lia cu o d a to rie d e şa p te p u n g i; în sc h im b , i-a lă sa t p rin te s ta -
m e n t trei m o şii.
U rm aşul său a fost m itropolitul G heorghe, cu m etania la m înăsti-
N eam ţ. A fo st o v re m e p re o t-s lu jito r la c a te d ra la e p isc o p a lă d in
an. D in 1718 p în ă la a le g e re a ca m itro p o lit a p ă s to rit la R o m a n ,
14 ani egum en la B istriţa. D e num ele său se leagă o «povestire»
rela ta re — d atată în fe b ru a rie 1723 — d esp re o rig in e a ico a n e lo r
;o a re de m in u n i de la N e a m ţ şi B is triţa şi d e s p re în c e p u tu l ra -
jrilo r B ise ric ii M o ld o v e i cu P a tria rh ia e c u m e n ic ă şi sta tu tu l de
c e fa lie al B is e ric ii m o ld o v e n e în c ă d in s e c o lu l al X V -le a . A iz-
să re în v ie a c tiv ita te a tip o g ra fic ă . Se p a re că sub el s -a re fă c u t
ea tip a rn iţă a M itro p o liei, căci în fo aia de titlu a A n to lo g h io n u lu i
1726 se m enţiona că « s-au tip ărit în Sfînta M itropolie din Iaşi...».
:e la şi a n a a p ă ru t şi un O c to ih . A m în d o u ă au c în tă rile în s la v o -
i, iar tip ic u l şi le c tu rile b ib lic e în ro m ân eşte. M itro p o litu l G h e o r-
n -a n e g lija t nici p ro b le m ele g o sp o d ă re şti, căci a p lă tit d a to riile
tta ş u lu i să u şi a în z e s tra t M itro p o lia cu fe lu rite b u n u ri. A m u rit
24 decem brie 1729.
L a în c e p u tu l a n u lu i 1730, a fo st tre c u t în sc a u n u l m itro p o lita n
> nie de la R ă d ă u ţi. A c e sta era o rig in a r d in C e rn ă u ţi, c ă lu g ă rit la
a, p e tre c în d un tim p şi în m în ă stire a H o recea. P rin iu n ie 1728, a
ales episcop la R ădăuţi, unde a păstorit abia un an şi cîteva luni.
îitro p o lit, e ste a m in tit în m ai m u lte a c te in te rn e , le g a te de ob iş -
le p reo cu p ări gosp o d ăreşti ale ierarh ilo r în acele tim puri. D e
a c u m p ă ra t m ai m u lte p ro p rie tă ţi pe se am a M itro p o lie i. A rid i -
> b is e r ic ă de le m n şi c h ilii la m în ă s tire a H o re c e a de lîn g ă C e r -
, în a m in tire a tim p u lu i p e tre c u t aici în a in te d e -a aju n g e episcop,
du-i apoi şi u n ele danii.
Sub el s-a tip ă rit la Iaşi, în 1731, o P sa ltire în lim b a slav o n ă, iar
m l urm ător broşura învăţături p re o ţe şti despre şapte taine, după i de
la R îm nic din 1724.
n a n u l 17 3 4 , d o m n ito ru l C o n s ta n tin M a v ro c o rd a t, în p rim a sa
iie în M o ld o v a (1733 — 1735), a s c u tit M itro p o lia de to a te d ă rile
u a v e r i l e ei m i ş c ă t o a r e , d în d u - i şi o î n s e m n a t ă s u b v e n ţ i e
lă, d a r cu în d a to r ir e a de a re fa c e b is e r ic a M itro p o lie i şi d e -a
g rijă de şco ala g rec e a scă şi de şc o ala sla v o n e a scă din Iaşi, a c o r -
b u rse şi a lte a ju to a re e le v ilo r să ra c i şi m e ritu o ş i, tă z b o iu l ru so -
a u s tro -tu rc din 1 7 3 5 -1 7 3 9 a a v u t u rm ă ri n e p lă c u te u m itro p o litu l
A n to n ie . L a 16 s e p te m b rie 173 9, s-a în c h e ia t o în ţie în tre
c o m a n d a n tu l a rm a te i ru se M iin n ic h şi re p re z e n ta n ţii o v ei, în tre
c a re şi m itro p o litu l, p rin c a re se re c u n o ş te a in d ep e n -L M oldovei.
D ar p e ste două zile, s-a în c h e ia t p acea de la B elgrad,
R u sia , A u s tria şi T u rc ia , în c ît tru p e le r u s e ş ti au fo s t n e v o ite să
 MITROPOLIA MUlMJUVţii

Se r e t r a g ă d i n M o l d o v a . D i n p r i c i n a a t i t u d i n i i s a l e f i l o r u s e , m i t r o p o -
litu l A n to n ie a tr e b u it să -şi p ă r ă s e a s c ă sc a u n u l, r e tr ă g în d u - s e c u tr u ­
p e l e ţ a r i s t e î n R u s i a ( t o t a t u n c i a f o s t d u s î n R u s i a şi e p i s c o p u l M i -
sail al B u z ă u l u i) . R e f u z î n d p o f tir e a lu i G r i g o r ie II G h i c a d e a se r e ­
î n t o a r c e î n ţ a r ă , a a j u n s m i t r o p o l i t d e C e r n i g o v şi î n u r m ă d e B i e l g o -
ro d (d e u n d e tr im ite a d a ru ri m în ă s tirii sa le d e m e ta n ie , P u tn a ). A m u -
rit la e p a r h ia sa d in B ie lg o ro d , în ia n u a r ie 1748.
M itro p o litu l N ic h ifo r. P le c a re a m itro p o litu lu i A n to n ie în R u s ia
a f o s t u n f e r ic it p rile j p e n tr u d o m n it o r u l f a n a r io t G r ig o r ie II G h ic a
{ 1 7 3 5 — 1 7 4 1 ) d e - a i m p u n e d i v a n u l u i a l e g e r e a g r e c u l u i Nichiîor, m i t r o ­
p o lit t it u la r d e S id is ( p r o b a b il la î n c e p u t u l lui 1 7 4 0 ). D iv a n u l s - a în v o i t
c u m a re g re u ta te , cu c o n d iţia c a « d u p ă d în s u l altu l stră in să n u m a i
fie» . N i c h i f o r e r a o r ig in a r d in M o r e e a , a fo s t d a s c ă lu l lu i G r ig o r ie II
G h ic a , i a r o f i i c ă a lu i e r a c ă s ă t o r i t ă c u u n b o i e r m o l d o v e a n . A f o s t
c ă lu g ă rit la N e a m ţ, ap o i a fo s t r id ic a t la tr e a p ta d e m itro p o lit titu la r
d e S id is. T ră in d în tr e ro m â n i, s -a a ră ta t ca u n ie ra rh cu d r a g o s te fa ţă
d e p ă s to riţii săi d in M o ld o v a . E ra u n o m cu în v ă ţă tu ră , fa p t p e n tru
c a r e a s p r i j i n i t a c t i v i t a t e a t i p o g r a f i c ă , p r e c u m şi c u n o s c u t e l e r e f o r m e
ale d o m n ito ru lu i C o n s ta n tin M a v ro c o rd a t.
T r e b u ie s u b lin ia t f a p tu l c ă î n tim p u l p ă s to ririi sa le a u f u n c ţi o n a t trei
t i p o g r a f i i : a M i t r o p o l i e i , o t i p o g r a f i e p a r t i c u l a r ă l a I a ş i şi o n o u ă ti -
p o g ra fie p e lîn g ă E p is c o p ia d in R ă d ă u ţi, în fiin ţa tă în 1744. N e v o m
o c u p a aici n u m a i d e p r im e le d o u ă. A stfe l, în tip o g r a fia m itro p o lita n ă
— c a r e a d e s f ă ş u r a t î n g e n e r a l o s l a b ă a c t i v i t a t e — s - a t i p ă r i t E va n ­
gheliarul ( 1 7 4 1 ) , Evhologhionul s a u M olitvelnicul ( 1 7 4 1 şi a l t e e d i ţii) ,
P a ra clitich i s a u O cto ih u l ( 1 7 4 2 ) şi a l t e l e d e s p r e c a r e n u a v e m d a t e
s ig u r e .
D in 1743 p în ă în 1752, a f u n c ţio n a t la Iaşi o n o u ă tip o g ra fie , a g r e ­
c u l u i D u c a S o t i r i o v i c i d i n T h a s o s , a d u s şi î n c u r a j a t î n m u n c a s a d e
d o m n i t o r u l C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t , c a r e i - a a c o r d a t şi u n e l e p r i v i -
le g ii, î n tip o g r a f ia a c e s tu ia s - a u i m p r i m a t m a i a le s că rţi d e s lu jb ă î n
r o m â n e ş t e : Psaltirea cu tîlc ( 1 7 4 3 ) , Liturghierul ( 1 7 4 7 ) , Triodul ( 1 7 4 7 ) ,
Psaltirea ( 1 7 4 8 ) , O ctoihul ( 1 7 4 9 ) , Rînduiala osfeştaniei m ici ( 1 7 4 9 ) ,
C easlovul ( 1 7 5 0 ) , C anonul Siîntului Spiridon ( 1 7 5 0 ) , Sinopsis, adică
adunare a celor şapte taine ( 1 7 5 1 ) , Adunare de rugăciuni ( 1 7 5 1 ) , Thnosania
( 1 7 5 2 ) . R e z u l t ă c ă p e l a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i al X V I I I - l e a a c t i v i t a t e a
e d ito ria lă la Iaşi a fo s t fo a rte b o g a tă .
T r e b u i e a m i n t i t şi f a p t u l c ă î n a c e a s t ă p e r i o a d ă s - a u t i p ă r i t l a
I a ş i şi c î t e v a c ă r ţ i î n l i m b a a r a b ă — de care ne v o m o c u p a în alt
l o c — d a t o r i t ă s t r ă d a n i i l o r p a t r i a r h u l u i S ilv e s tr u al A n tio h ie i. A c e s t a
M it d o u ă că lă to rii în ţă rile ro m â n e ş ti în 1 7 2 9 — 1730, ap o i în 1 7 4 4 —
, c î n d a s t a t a p r o x i m a t i v c i n c i a n i p e l î n g ă d o m n i t o r i i I o a n şi
;ta n tin M a v r o c o r d a t, fie la Iaşi, fie la B u c u re ş ti, p u n în d b a z e le
tip o g r a f ii a r a b e la m î n ă s t i r e a S fîn tu l S a v a d in Iaşi. i n 1 7 4 3 a
v i z ita t M o l d o v a p a t r i a r h u l P a r t e n i e al I e r u s a l im u lu i. D a te n ţie
d e o s e b i t ă t r e b u i e s ă a c o r d ă m r e f o r m e l o r f i s c a l e şi a d - s t r a t i v e a l e
lui C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t f ă c u te s u c c e s iv î n a d o u a tr e ia d o m n ie
î n M o l d o v a ( 1 7 4 1 — 1 7 4 3 şi 1 7 4 8 — 1 7 4 9 ) şi î n a p a t r a î i e d i n Ţ a r a
R o m â n e a s c ă ( 1 7 4 4 — 1748). A c e s te re f o rm e au d us, în
d in u rm ă , la d e s fiin ţa r e a r u m â n ie i, în Ţ a ra R o m â n e a s c ă , la 5
s t 1 7 4 6 şi a v e c i n i e i î n M o l d o v a , l a 6 a p r i l i e 1 7 4 9 . D a r r e f o r -
l u i C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t a u u r m ă r i t — î n t r e a l t e l e — şi r i d i -
i n i v e l u l u i d e p r e g ă t i r e şi a s t ă r i i m a t e r i a l e a c l e r u l u i d e m i r şi
ih al. A s tf e l, p r i n a ş a - n u m i t u l « a ş e z ă m î n t » s a u « c o n s titu ţ ie » d in
1 7 4 1 d i n M o l d o v a , m a r i i b o i e r i , m î n ă s t i r i l e şi p r e o ţ i i d e m i r e r a u
ţi d e d ă r i . î n s c h i m b u l a c e s t o r s c u t i r i , t o ţ i s l u j i t o r i i B i s e r i c i i e r a u
; o r a ţ i s a î n v e ţ e c a r t e , c a a p o i s ă î n v e ţ e şi ei p e a l ţ i i . C r o n i c a
u ită lu i E n a c h e K o g a ln i c e a n u s p u n e c ă « s - a o c u p a t d e c a p u l p r e o -
să-i în v e ţe c a rte , f ră m în tîn d u -i în to t c h ip u l» . T o ţi p re o ţii e ra u
[aţi s ă s te a 4 0 d e z i le « la v l ă d i c i e » , a d i c ă l a r e ş e d i n ţ a f ie c ă r e i
iii, p e n t r u c a s ă î n v e ţ e şi s ă f a c ă p r a c t i c ă l i t u r g i c ă . L a s f î r ş i t
e x a m in a ţi, u r m în d c a a c e ia c a re n u v o r c o r e s p u n d e să fie c a -
siţi. A p o r u n c i t i s p r a v n i c i l o r c a a c o l o u n d e v o r g ă s i p r e o ţ i s a u
> n i n e ş tiu to r i d e c a rte , s a f ie p u ş i la b i r î n r în d c u ţă r a n ii. !n c e a
d e - a t r e i a d o m n i e , a c o n t i n u a t l u c r a r e a d e l u m i n a r e a lu i
m o l d o v e a n . D i n a c e e a ş i C r o n i c ă a f l ă m c ă t o ţ i p r e o ţ i i şi d i a - d i n
I a ş i e r a u o b l i g a ţ i s ă s e p r e z i n t e z i l n i c l a b i s e r i c a C u r ţ i i ie ş t i ,
u n d e le era u .p re d ate rîn d u ie lile slu jb e lo r b ise ric e şti d e
« u n p r e o t c e - 1 a v e a M ă r i a s a , î n v ă ţ a t l a c a r t e g r e c e a s c ă şi r o -
; a s c a » î n c î t « f o a r t e s e s p ă r i e s e p r e o ţ i i şi c a r e n u p r e a ş t i a c a r t e ,
D u c a d e în v ă ţa d e -a l d o ile a ...» . în A c e la ş i tim p , - ie ra rh ii ţă rii au
it d is p o z iţii să n u m a i h ir o to n e a s c ă n ic i u n p r e o t sa u d ia c o n
u t o r d e ca rte.
De t e m e i u l a c e s t o r d i s p o z i ţ i i , m i t r o p o l i t u l N i c h i f o r a d i s p u s , l a
u e 1 7 4 9 , c a î n ş c o lile d e p e lîn g ă b is e r i c il e d in Ia şi, tin e r ii c a r e
e g ă te a u p e n tru p r e o ţie să în v e ţe m a i m u lt d e c ît alţii, s p re a d e -
e b in e to a te rîn d u ie lile slu jb e lo r b ise rice şti.
A- a u f o s t t r e c u t e c u v e d e r e a n i c i ş c o l i l e d i n M o l d o v a . A s t f e l , l a
îc e m b rie 1747, d o m n ito ru l G rig o rie II G h ica , îm p r e u n ă cu d iv a n u l
i e s e — d i n c a r e f ă c e a u p a r t e şi v l ă d i c i i ţ ă r i i — , a u h o t ă r î t c a
n g ă ş c o a la d e la M i t r o p o li e sa se în f iin ţ e z e a lte şc o li, la c e le tre i
E p i s c o p i i , a ş a c u m s e p r e v ă z u s e , d e . a l t f e l , c h i a r d i n « a ş e z ă m î n t u l » lu i
C o n s ta n tin M a v r o c o r d a t, d in 1741. H r is o v u l r în d u ia c a d a s c ă lii şc o li -
l o r să f ie p lă tiţi d in tr - o d a r e s p e c ia lă a p r e o ţi lo r p e n t r u ş c o li, ei f iin d
s c u t i ţ i şi d e b i r . C h i r i a r h i i l o c u l u i e r a u î n d a t o r a ţ i « s ă f a c ă n e c o n -
te n ită c e rc e ta re ş c o a le lo r» . în 1 7 4 9 s - a u în f iin ţ a t şc o li la b is e ric ile
S f î n t u l N i c o l a e , S f î n t a V i n e r i şi S f î n t u l S a v a d i n I a ş i , l a c a r e a u f o s t
a d u ş i c o p i i i « p r o s t i m e i » ( c e l o r d e j o s , n . n . ) şi p u ş i s ă î n v e ţ e C a -
te h ism u l.
în ac elaşi tim p , a lu a t fe lu rite m ă s u ri p e n tru rid ic a re a v ie ţii m o -
n a h a le : în d e p ă rta re a d in m în ă s tiri a c e lo r cu v ia ţă n e c o re s p u n z ă -
to a re , in te rz ic e re a d e a m a i lo c u i c ă lu g ă rii în alte p ărţi d e c ît în m î -
n ă stiri, in te r z ic e r e a p rim irii la c ă lu g ă rie fă ră a p r o b a re a c h iria rh u lu i,
în d a to rire a, p e n tru eg u m en i, de a ră sp u n d e de b u n a a d m in istra re a
a v e rilo r m în ă stire şti.
F ă ră în d o ia lă c ă to a te a c e s te m ă su ri, p ro g re s is te p e n tru acel tim p ,
a r fi d u s l a î n v i o r a r e a v i e ţ i i d u h o v n i c e ş t i d i n M o l d o v a , l a r i d i c a r e a
p r e s t i g i u l u i şi a p r e g ă t i r i i c l e r u l u i d e m i r şi m o n a h a l . D a r , î n c o n d i -
ţ i i l e d e a t u n c i , n - a u p u t u t f i p u s e î n î n t r e g i m e şi p e r m a n e n t î n a p l i -
care, m a i ales d u p ă ce C o n s ta n tin M a v ro c o rd a t a p ie rd u t sc au n u l
dom nesc.
M itro p o litu l N ic h ifo r a p ă s to rit p în ă c ă tre sfîrşitu l lu n ii o c t o m -
b r i e 1 7 5 0 . î m b ă t r î n i t şi b o l n a v , n - a m a i p u t u t s ă p o a r t e g r i j ă d e t r e -
b u r i l e b i s e r i c e ş t i , î n c î t M i t r o p o l i a a a j u n s « l a m a r e p a g u b ă şi d a -
t o r i e şi c u t o t u l l i p s i t ă , r ă m î n î n d n u m a i p i a t r a » . U n g r e c a î n c e r c a t
să-1 a d e m e n e a s c ă să -i c e d e z e s c a u n u l m it r o p o l ita n , în s c h im b u l u n e i
su m e d e b an i. D a r îm p o triv a a c estei în c e rc ă ri s -a fo rm a t p a d e v ă -
r a t ă c o a l i ţ i e a e p i s c o p i l o r , e g u m e n i l o r m î n ă s t i r i l o r n e î n c h i n a t e şi a
b o ie rilo r d e n e a m ro m â n , ca re a u iz b u tit să im p u n ă d e m is ia (p areti -
s i s u l ) m i t r o p o l i t u l u i N i c h i f o r şi a l e g e r e a , î n s c a u n u l v a c a n t , l a 13 n o ­
ie m b r ie 1 7 5 0 , a lui I a c o b P u tn e a n u l, e p is c o p u l d e R ă d ă u ţi.
R e tr a g e r e a lu i N ic h i f o r d in s c a u n u l m itr o p o lita n a f o s t u n a c t cu
u rm ări b in e fă c ă to a re p en tru B ise ric a M o ld o v e i, căci s-a în lă tu ra t p ri­
m e jd ia p ă tru n d e rii g re c ilo r în fru n te a e p a rh iilo r n o astre , B is e ric a ră -
m î n î n d şi p e m a i d e p a r t e s i n g u r u l a ş e z a m î n t c a r e ş i - a p ă s t r a t n e a l t e r a t
caracterul ro m ân esc.

Mitropolitul Iacob Putneanul. î n p l i n ă e p o c ă f a n a r i o t ă , c î n d j a f u l

ş i e x p l o a t a r e a p ă t u r i l o r ţ ă r ă n e ş t i a j u n s e s e r ă l a c u l m e , i a r l i m b a şi
c u ltu ra g re c e a s c ă se in filtra se ră a d în c în rîn d u rile b o ie rim ii, că u tîn d
c h i a r s ă î n l ă t u r e l i m b a r o m â n ă d i n c u l t , s c a u n u l d e m i t r o p o l i t al
M o l d o v e i a f o s t o c u p a t d e v r e d n i c u l d e p o m e n i r e Ia co b P utneanul.
 v —Av ui;

D u p ă a n u m ite în s e n in ă ri p ă s tra te la m în ă s tire a P u tn a , m itro p o litu l

ib e r a o r i g i n a r d in R ă d ă u ţ i , n ă s c u t l a 2 0 i a n u a r i e 1 7 1 9 ( d a t a e s te
m b i l g r e ş i t ă , c ă c i a r î n s e m n a s ă f i f o s t c ă l u g ă r i t l a 1 2 a n i şi s ă fi
LS e p i s c o p l a 2 6 d e a n i ) . î n 1 7 6 2 , c î n d î ş i f ă c e a d i a t a s c r i a c ă e r a
v îrsta b ătrîn eţe lo r» , d o v a d ă că era n ă s c u t în a in te de 1719. A fo st
g ă rit la m în ă s ţire a P u tn a , fiin d h iro to n it ap o i p reo t-ie ro m o n a h .
a s t ă m î n ă s t i r e a r ă m a s şi I n e p o c a f a n a r i o t ă u n î n s e m n a t c e n t r u
ru ltu ră b ise ric e a sc ă . A ici fu n c ţio n a u : o ş c o a lă ele m e n ta ră , o
l ă p e n t r u p r e g ă t i r e a p r e o ţ i l o r şi « o ş c o a l ă l a t i n e a s c ă » p e n t r u c e i
d o r e a u s ă a d î n c e a s c a s t u d i i l e t e o l o g i c e şi u m a n i s t e .
N u n e î n d o i m c ă şi t î n ă r u l m o n a h I a c o b a u r m a t c u r s u r i l e a c e s t o r
. P r e g ă t i r e a d o b î n d i t ă a i c i , c a şi v i a ţ a s a a l e a s ă şi s p i r i t u l d e o r -
sa to r, a u f ă c u t p e v ie ţu ito r ii c tito rie i lu i Ş te fa n cel M a r e să -i
î d i n ţ e z e c î r m u i r e a m î n ă s t i r i i , î n 1 7 4 4 . I a r l a 11 a u g u s t 1 7 4 5 , e g u -
il I a c o b e r a a l e s e p i s c o p a l R ă d ă u ţ i l o r . î n c e i c i n c i a n i d e p ă s -
2, a tip ă rit u n L itu rg h ie i- ( 1 7 4 5 ) şi a î n f i i n ţ a t o ş c o a l ă p e l î n g ă
:o p ie (1 7 4 7 ).
M 13 n o i e m b r i e 1 7 5 0 a f o s t a le ţs în s c a u n u l d e m i t r o p o l i t al M o l -
i, î n l o c u l g r e c u l u i N i c h i f o r . D e ş i a p ă s t o r i t n u m a i 1 0 a n i , a d e s -
a t o r o d n i c ă a c t i v i t a t e c u l t u r a l ă , s o c i a l ă şi p a t r i o t i c ă , l a c a r e s e
j ă f i r e ş t e şi a c t i v i t a t e a a d m i n i s t r a t i v - g o s p o d ă r e a s c ă ( p l a t a d a t o -
în a in ta şu lu i său, în fru m u s e ţa re a c lă d irilo r d in in c in ta M itr o p o -
tc ) .
A c tiv ita te a culturală. P e n t r u a s t ă v i l i i n f l u e n ţ a g r e c e a s c ă şi a d a
ia o r ie n ta r e v ie ţii c u ltu r a le d in ţa r a sa, m itro p o li tu l Ia c o b a în -
0 a c ţ i u n e s u s ţ i n u t ă d e t i p ă r i r e d e c ă r ţ i — d e c u l t , t e o l o g i c e şi
re — în lim b a ro m â n ă . în p rim ii ani d e p ă s to rire , a im p rim a t
1 c ă rţi î n ti p o g r a f i a lu i D u c a S o tir io v ic i, in s t a l a t ă la Iaşi. P r i m a
t i p ă r i t ă d e I a c o b s e i n t i t u l a Sinopsis, adică adunare a celor şup-
ne şi a celo r şapte laude a sfin te i B ise rici şi canoane din slln ia
'ă c e sm t trebuincioase la taina duhbvniciei, c a r t e h ă r ă z i t ă p r e o -
1751). C h e ltu ie lile d e tip a r — c u m se a ră ta în fo a ia d e titlu —
;t s u p o r t a t e d e m i t r o p o l i t . T o t î n 1 7 5 1 s e i m p r i m a s e — ■ î n a c e e a ş i
a f i e , c u c h e l t u i a l a u n u i b o i e r — c a r t e a n u m i t ă A d u n a re de ru -
ii ( î n f a ţ a t e x t u l u i , c a r t e a a v e a t i t l u l : Sinopsis de m olitve din ■ e ,
adunate de p rea înţeleptul Ghenadie Scolarie, p a tria rh u l Ţa-ului).
în a n u l u r m ă t o r s -a im p rim a t, to t în tip o g r a fia lu i D u c a > v ic i, o
T îrnosanie « s c o a s ă d e p r e e l i n i e . . . c u t o a t ă o s î r d i a şi i a l a »
m itro p o litu lu i.
o b a b il în c u rsu l a c e lu ia ş i an, m itro p o litu l Ia c o b a m u ta t la Iaşi
a f i a d i n R ă d ă u ţ i , s o c o t i n d c ă v a f i m a i d e f o l o s B i s e r i c i i şi ţ ă r i i
 M IT R O P O L IA M O L D O V E I (F H 1 M A JU M Ă TA TE A SB ;. X V III) 347

s ă l u c r e z e a ic i, s u b d i r e c t a s a î n d r u m a r e . A v î n d a c u m p r o p r i a s a ti -
p o g ra fie , m itro p o litu l Iac o b a p u tu t să-şi c o n tin u e lu c ra re a de tip ă -
r i r e d e c ă r ţ i r o m â n e ş t i î n t r - u n r i t m şi m a i s u s ţ i n u t . P r i m a c a r t e i e ş i t ă
d e s u b t e a s c u r i l e n o i i t i p o g r a f i i a f o s t u n P enticostal ( 1 7 5 3 ) , a v î n d o
fru m o a s ă p refaţă , se m n a tă d e m itro p o lit. M e ş te r tip o g r a f a fo st d ia -
c o n u l Io a n S im e o n o v ic i, v e n it d in A rd e a l, ia r d io rto s ito r ie r o m o n a ­
hul C o s m a V la h u l (p ro b a b il u n « v la h » d in su d u l D u n ării). A ce la ş i t i ­
p o g r a f a s c o s l a l u m i n ă u n E vh o lo g h io n ( 1 7 5 4 ) . î n a n u l u r m ă t o r s - a
t i p ă r i t u n A n to lo g h io n , d e c ă t r e m e ş t e r i i G r i g o r i e S t a n B r a ş o v e a n u l
şi S a n d u d i n I a ş i ( f i u d e t i p o g r a f ) , c a r e l u c r a s e r ă şi l a R ă d ă u ţ i . D u p ă
a c e a s tă d ată, G rig o rie B r a ş o v e a n u l a lu c ra t sin g u r. în tre c ă rţile de
c u l t p u b l i c a t e î n a n i i u r m ă t o r i p o t fi a m i n t i t e : A p o sto lu l ( 1 7 5 6 ) , P sa l­
tirea ( 1 7 5 7 ) , Liturghierul ( 1 7 5 9 ) . P r i n t o a t e a c e s t e c ă r ţ i d e s l u j b ă , m i ­
t r o p o l i t u l I a c o b a s p r i j i n i t t r i u m f u l d e f i n i t i v al l i m b i i r o m â n e î n b i s e ­
ricile d in M o ld o v a .
P e l î n g ă a c e s t e a , a t i p ă r i t şi c î t e v a c ă r ţ i d e î n v ă ţ ă t u r ă p e n t r u
p r e o ţ i . A ş a a u f o s t A lta vita sufletească ( 1 7 5 5 ) , o c a r t e c u c o n ţ i n u t
m o ra liz a to r (d e s ig u r o tra d u c e re , fiin d a c u m tip ă rită p e n tru p rim a o ară
î n r o m â n e ş t e ) , Sinopsis a dică adunare de m ulte învăţături ( 1 7 5 7 , n u ­
m ită în p re fa ţă « C e re a s c a F lo a re » ), o c a rte p e n tru p reo ţi, cu în d ru m ă ri
p r i v i t o a r e l a s ă v î r ş i r e a S f i n t e i L i t u r g h i i şi l a c o m b a t e r e a s u p e r s t i -
ţi i l o r .
M i t r o p o l i t u l I a c o b a f o s t p r e o c u p a t şi d e e d u c a r e a c o p i i l o r p r i n
şc o ală . In u r m a h r is o v u lu i d in 1 7 4 7 , p e n tru şc o li, a în f iin ţ a t o ş c o a lă
p e lîn g ă E p is c o p ia d in R ă d ă u ţi. D u p ă ce a a ju n s m itro p o lit, a p u rta t
g r i j ă d e ş c o l i l e d i n I a ş i şi d e d a s c ă l i i lo r .
D a tă fiin d lip s a m a n u a le lo r şc o lare, în a n u l 1755, s - a tip ă rit, d in
« p o r u n c a » s a , u n A b e c e d a r , c u t i t l u l : «Bucvar s a u î n c e p e r e d e î n v ă ­
ţă tu r ă c e lo r ce v o r să în v e ţe c a rte a cu s lo v e s la v o n e şti...» . în p re fa ţa
B u c v a r u lu i, m itro p o litu l se a d re s a p ă rin ţilo r, stă ru in d s ă -şi d e a c o p iii
la în v ă ţă tu ră , c a re e ste « în c e p e r e a în ţe le p c iu n ii» , sp re a n u -i lip si de
« h r a n a c e a s u f l e t e a s c ă » şi d e « p o v ă ţ u i r e a c e a b u n ă » . A b e c e d a r u l l u i
îa c o b P u tn e a n u l a u m p lu t u n g o l de m u lt sim ţit în lite ra tu ra d id a c -
t i c ă r o m â n e a s c ă . E l s - a b u c u r a t d e o l a r g ă r ă s p î n d i r e , c h i a r şi î n
T ra n silv a n ia , fiin d ap o i ree d itat, cu u n e le c o m p le tă ri, la V ie n a , în 1771,
fa p t ce d o v e d e ş te s u p e rio rita te a sa fa ţă d e alte B u c o a v n e .
M i t r o p o l i t u l I a c o b a î n d e m n a t şi î n a l t e î m p r e j u r ă r i p e p ă r i n ţ i
c a s ă - ş i d e a c o p i i i l a ş c o a l ă . D e p i l d ă , î n c a r t e a S in o p sis d i n 1 7 5 7 ,
a v e a şi o « î n v ă ţ ă t u r ă p e n t r u c a s ă - ş i d e a f i e ş t e c a r e o m f e c i o r i i l u i l a
ca rte » , o m in u n a tă p le d o a rie în a c e s t sco p , în c a re a ră ta că în v ă -
ţă tu r a e s te « lu m in a tru p u lu i» , c a re d u c e la « în ă lţa re a firii o m e n e ş ti» .
 XIV—X. V111)

ş tim c in e a t r a d u s s a u a a l c ă t u i t a c e s te cărţi. P r o b a b il m o n a h u l
ie, « d io r t o s i t o r u l » u n o r a d in t i p ă r i t u r i l e a m in tit e a ic i. A c e s t
i e « d a s c ă l u l s l o v e n e s c » a t r a d u s î n r o m â n e ş t e « V ieţile sfin ţiţi
p o r u n c a şi c u c h e l t u i a l a m i t r o p o l i t u l u i ( s e p ă s t r e a z ă V i e ţ i l e r
p e l u n i l e s e p t e m b r i e , o c t o m b r i e , m a r t i e , m a i şi a p r i l i e , c o p i a t e
lui E v lo g h ie , G h e o r g h e ) .
'tor la Putna. M i t r o p o l i t u l I a c o b ş i - a l e g a t n u m e l e şi d e r e s t a u -
:tito rie i lu i Ş te f a n cel M a r e , d is t r u s ă d e u n c u t r e m u r în a n u l
)e a c e e a , în tre anii 1 7 5 6 — 1 7 6 0 a p o rn it la r e s ta u r a r e a în tre g ii
ri. A r e f ă c u t m a i î n t î i b i s e r i c a — a d ă u g î n d u - i şi p r i d v o r u l c a r e
r e a z ă şi a z i, — a p o i z i d u l î n c o n j u r ă t o r c u t u r n u r i l e ( i n c l u s i v
i n o u d e a s u p r a p o r ţ i i d e i n t r a r e ) şi c h i l i i l e . D u p ă r e t r a g e r e a
u n u l m itro p o lita n (1 7 6 0 ), a c o n tin u a t lu c ră rile de reco n stru cţie,
j u t a t şi d e e p i s c o p i i s ă i s u f r a g a n i , d e d o m n i t o r u l C o n s t a n t i n
[ ă şi d e u n i i c r e d i n c i o ş i .
t în p e rio a d a d e re fa c e re a m în ă stirii, m itro p o litu l a h o tă rît,
i o r d e a r h i e r e i şi e g u m e n i şi c u b i s e r i c e s c s f a t d e o b ş t e » , c a e a
f i e î n c h i n a t ă n i c ă i e r i » , c i s ă r ă m î n ă « t o t s l o b o d ă şi s i n g u r ă
p e rîn d u ia la c e lo r v e c h i ctito ri» . C u alt p rile j, a h o tă rît ca
iu l P u tn e i să fie r id ic a t la r a n g u l d e a r h im a n d r it, c u d r e p tu l d e
m it r ă la slu jb e.
r u g ă m i n t e a sa, d o m n ii ţă rii a u î n t ă r i t P u tn e i v e c h i l e p r i v i l e -
i - a u a c o r d a t u n e l e d a n i i şi s c u t i r i . D e p i l d ă , s - a î n t ă r i t e g u -
i v e c h i u l d r e p t d e j u d e c a t ă a s u p r a l o c u i t o r i l o r d in s a te l e ei, c u
a c r i m i n a l i l o r şi a t î l h a r i l o r . M i t r o p o l i t u l î n s u ş i a f ă c u t P u t n e i
lânii.
tiv ita te a s o c ia l-p o litic ă . M i t r o p o l i t u l I a c o b s - a d o v e d i t ş i u n
r e n e r g i c al p o p o r u lu i î m p o t r i v a e x p l o a tă r i i tu r c o - f a n a r io t e .
lă , î n t o a m n a a n u l u i 1 7 5 8 , t ă t a r i i a u j e f u i t şi a u a r s s a t e l e
e n e , î n c î t d i n 1 8 ţ i n u t u r i a l e ţ ă r i i lj a u f o s t c o m p l e t d i s t r u s e ,
fa n a rio ţii afla ţi în fru n te a ţă rii s ă fi l u a t v r e o m ă su ră . în
esto r n e n o ro c iri, m itro p o litu l Iaco b în fru n te a u n o r eg u m e n i
ri a H a ţi în I a ş i, a î n a i n t a t o p l î n g e r e . « s u l t a n i l o r » t ă ta r i, c e -
î s ă î n c e t e z e d i s t r u g e r e a ţ ă r i i şi u c i d e r e a l o c u i t o r i l o r . A c e s t a
u n a c t d e m a r e c u r a j şi d e d e m n i t a t e p a t r i o t i c ă , p u r c e s d i n
e a a d î n c ă a m i t r o p o l i t u l u i f a ţ ă d e p ă s t o r i ţ i i s ă i. t u d i n e a sa de
a p ă ră to r al p o p o ru lu i o b id it s-a m a n ife sta t şi la rie 1759,
c î n d î n f r u n t e a c î t o r v a m i i d e ţ ă r a n i şi o r ă ş e n i s ă - n I a ş i ( c u
p rile ju l tîrg u lu i ţin u t a tu n c i), s-a în d r e p ta t sp re d o m n e a sc ă ,
c e rîn d a lu n g a re a g re c ilo r je fu ito ri, în d e o se b i pe a
lu i I o r d a c h e S ta v r a c h e , f a v o r itu l d o m n it o r u l u i I o a n T e o d o r C a lli -
m a c h i ( 1 7 5 8 — 1761).
în c u rîn d , m itro p o litu l a a ju n s la alte n e în ţe le g e ri cu a c e s t d o m -
n ito r, d in c a u z a r e in tro d u c e rii v ă c ă ritu lu i, d a r e a p e n tru v ite le m a ri,
in tro d u s ă în M o ld o v a d e C o n s ta n tin D u c a , u n a d in sa rc in ile ce le m ai
u rîte de ţă ra n i. N e m u lţu m ir ile p r o v o c a te d e a c e a s tă d a re au fă c u t ca
e a s ă f i e d e s f i i n ţ a t ă d e u n s o b o r d e v l ă d i c i şi m a r i d r e g ă t o r i î n t r u n i t
la Iaşi, în 1 6 9 8 , su b d o m n ito r u l A n tio h C a n te m ir , a r u n c în d u - s e b l e s ­
te m a s u p ra ce lu i c e -a r în d ră z n i să o re in tro d u c ă . C u to a te a c e s te a ,
u n ii d o m n i f a n a r io ţ i n - a u ţ i n u t s e a m a d e b l e s t e m u l a r h ie r e s c , ci a u
in tro d u s d a re a d in nou. C ro n ic a ru l Io n C â n ta sc ria că în an u l 1757,
d o m n i t o r u l C o n s t a n t i n R a c o v i ţ ă , d u p ă « d u h o v n i c e s c u l s f a t al p r e a s f i n -
ţitu lu i Ia c o b m itro p o litu l M o ld o v e i» a d e s fiin ţa t v ă c ă ritu l, d în d u -ş i
s e a m a c ă « t o a t ă t i c ă l o ş i a şi s t r i c ă c i u n e a ţ ă r i i » e r a u a d u s e c u « a c e a
d a j d e s t r i c ă t o a r e şi u r î t ă » . D e s f i i n ţ a r e a v ă c ă r i t u l u i s - a f ă c u t c u m a r e
s o le m n ita te , la L itu r g h ia s ă v îrş ită în c a te d ra la m itro p o lita n ă d in Iaşi
în z iu a d e 1 m a rtie 1 7 5 7 , în p r e z e n ţa d o m n ito ru lu i, a în a ltu lu i cler,
^ d r e g ă t o r i l o r şi a u n o r d e l e g a ţ i a i ţ i n u t u r i l o r .
D e s i g u r , d e s f i i n ţ a r e a a c e s t e i d ă r i , l a c a r e m i t r o p o l i t u l şi - a a v u t
c o n trib u ţia sa p re ţio a să , în s e m n a o m a re u ş u ra re p e n tru ţă ră n im e ,
d a r , î n a c e l a ş i t i m p , e r a o l o v i t u r ă p e n t r u d o m n i i f a n a r i o ţ i şi o a m e n i i
lo r, d o r n ic i de. îm b o g ă ţir e . D i n a c e a s tă p r ic in ă , a b ia d u p ă d o u ă s ă p -
tă m în i, n o u l d o m n ito r fa n a rio t S c a rla t G h ica , n u m it în m a rtie 1757,
a s tă ru it p e lîn g ă m itro p o lit să d e z le g e b le s te m u l d e la 1 m a rtie ,
p e n tru a re in tro d u c e darea, lu c ru p e ca re 1-a re sp in s cu m u ltă d e m ­
nitate.
în au g u st 1758, a fo st n u m it d o m n Io an T e o d o r C a llim ac h i în c o n ­
ju r a t d e n u m e ro ş i fa n a rio ţi. P e n tr u a -şi p lă ti d a to riile f ă c u te la o c u -
p a r e a s c a u n u l u i , a s t ă r u i t şi e l p e l î n g ă m i t r o p o l i t s ă d e z l e g e b l e s -
t e m u l , î n f a ţ a r e f u z u l u i s ă u c a t e g o r i c , d o m n i t o r u l şi m a r i i b o i e r i a u
î n c e p u t s ă f a c ă p r e s i u n i a s u p r a l u i , p e n t r u a -1 d e t e r m i n a s ă r e n u n ţ e
ia sc a u n u l m itro p o lita n . A ş a se fa c e că în p rim e le lu n i ale a n u lu i
1760, m itro p o litu l Iac o b a d em isio n a t, re tră g în d u -s e la P u tn a , m în ă s-
t i r e a s a d e m e t a n i e . P r i n r e t r a g e r e a s a , B i s e r i c a M o l d o v e i , şi t o t
p o p o r u l , d e a l t f e l , a u p i e r d u t u n c î r m u i t o r şi u n a p ă r ă t o r d î r z şi
e n e r g i c , u n i e r a r h c u c o n ş t i i n ţ ă c u r a t ă şi c u d r a g o s t e a d î n c ă f a ţ ă d e
p ă s t o r i ţ i i s ă i a s u p r i ţ i f ă r ă m i l ă d e f a n a r i o ţ i şi d e m a r i i b o i e r i . L a
2 0 fe b ru a rie 1760, d o m n u l a d a t m itro p o litu lu i p a re tis it u n h riso v ,
p r i n c a r e - i a c o r d a a n u m i t e d r e p t u r i şi s c u t i r i .
A ş e z a t la m în ă s tire a P u tn a , fo stu l m itro p o lit Iac o b , în c ă în p lin ă
p u te re de m uncă, a c o n t i n u a t şi a i c i stră d a n iile c ă rtu ră re şti şi g o s -
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

şti. î n t r e a l t e l e , a r e l u a t a c ţ i u n e a d e r e f a c e r e a m î n ă s t i r i i , î n -
î n c ă d in tim p u l a r h ip ă s to r ir ii sale. D e a s e m e n e a , a î n c u r a ja t
iţile c u ltu r a le d e s f ă ş u r a te î n m în ă s tir e ( ş c o a la d e aici, c o p ie -
m a n u s c r is e etc). In c o la b o r a r e c u a r h im a n d r itu l V a r to lo m e i
;a n u , a î n f iin ţ a t — p r in 1 7 7 4 — « o ş c o a lă d u h o v n ic e a s c ă » , cu
g ra m d e stu d ii a s e m ă n ă to r c e lu i d e la ş c o a la lu i P e tr u M o v ilă
3V , ca re a d ă in u it p în ă d u p ă 1782. A stfel, p rin stră d a n iile m i -
tu lu i Iaco b , s-a tre z it in te resu l p e n tru în v ă ţă m în tu l în lim b a ro -
în p lin ă e p o c ă fan a rio tă.
t r o p o l i t u l I a c o b a t r e c u t l a c e l e v e ş n i c e l a 15 m a i 1 7 7 8 . C u
ile în a in te d e m o a rte , îm b ră c a s e m a re a sc h im ă m o n a h a lă , sub
i de E u tim ie (E ftim ie). A fo st în g ro p a t în p rid v o ru l b ise ricii,
d e p ă r in ţ ii să i, c ă l u g ă r i ţ i l a b ă t r î n e ţ e , i e r o s c h i m o n a h u l A d r i a n
a h ia M ă ria . P rin te s ta m e n t r în d u ia ca d in b u n u r ile sa le m iş c ă ri
n e m iş c ă to a re o p a rte să ră m în ă m în ă s tirii, ia r re stu l să se ă
la c ă lu g ă r i, la s ă ra c i sa u la cei c a r e îl s lu jis e r ă , in f a p te le
sa le, m itro p o litu l Iaco b P u tn e a n u l s-a d o v ed it un cu o
aleasă v ia ţă d u h o v n ic e a sc ă şi cu un ca racter in te g ru , 3
r î v n ă p e n t r u b i n e l e B i s e r i c i i şi al ţ ă r i i s a le . In p l i n ă e p o c ă
i t ă , a a v u t c u r a j u l s ă s e r i d i c e î m p o t r i v a a b u z u r i l o r şi a e x -
ii n e m i l o a s e l a c a r e e r a u su p u şi c re d in c io şii m o ld o v e n i de
l o m n i i f a n a r i o ţ i şi m a r i i b o i e r i . î n a c e l a ş i t i m p , a d u s o l u p t ă
ită îm p o triv a in flu e n ţe i g rec eşti în v ia ţa n o a s tră b ise ric e a sc ă ,
s o c u p a t d e t i p ă r i r e a d e c ă r ţ i t e o l o g i c e , d e s l u j b ă şi d e î n v ă ţ ă -
î lim b a r o m â n ă , d e e d u c a r e a c o p iilo r, s p r ijin in d ş c o lile d e la
i, I a ş i şi m î n ă s t i r e a P u t n a , f a p t e c a r e a u d u s l a î n v i o r a r e a
iţii c ă r tu r ă r e ş ti în lim b a r o m â n ă d in M o ld o v a . T o a te a c e s te
1 a ş a z ă p e Iac o b P u tn e a n u l în rîn d u l m a rilo r ie ra rh i ca re au
t î n s c a u n u l m i t r o p o l i t a n d e la Iaşi.

C o n c l u z i i . Privind întreaga desiăşurare a vieţii bisericeşti

Moldova, Intre anii 1708—1760, constatăm că toţi mitropoliţii
fost vrednici chmuitori ai credincioşilor moldoveni. Dacă pri -
ierarhi au fost preocupaţi mai mult d e probleme gospodăreşti,
din urmă s-au ocupat mai intens de activitatea tipografică, iară
)oată atinge nivelul la care a ajuns această activitate in Ţara
mnească, adică la Bucureşti şi la Rîmnic. Fără îndoială, figura
mai luminoasă a ierarhiei moldovene In această perioadă a
mitropolitul Iacob Putneanul.
 BI B L IO G R A F I E
I z v o a r e . Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Catalogul documentelor am
Moldova din Direcţia Arhivelor Centrale, voi. V, 1701— 1720, Bucureşti, 1975,. XIV
+ 657 p.
Vezi şi DAN SIMONESCU, Literatura românească de ceremonial. Condica lui
Gheorgachi, 1762. Studiu şi text, Bucureşti, 1939, 334 p.; ION NECULCE, Letopiseţul'
Tării Moldovei şi O samă de cuvinte. Ediţie critică şi studiu introductiv de GabrieL
Ştrempel, Bucureşti, 1982, 934 p.; PSEUDO-ENACHE KOGALNICEANU—IOAN CAN­
TA Letopiseţul Ţării Moldovii..., Ediţie critică de Aurora Ilieş şi Ioana Zmeu. Studiu
introductiv de Aurora Ilieş, Bucureşti, 1987, XCI + 265 p.
IOAN BIANU şi NERVA HODOŞ, Bibliogralia românească veche, tomul II
(1716— 1808), Bucureşti, 1910, 571 p. şi tomul IV. Adăogiri şi îndreptări, Bucureşti,.
1944, XII + 375 p.
N. IORGA, Condica de hirotonii a Mifropoliei Moldovei, în «Buletinul Comi­
siei Istorice a Românilor», voi. III, Bucureşti, 1924, p. 1—2.
CONSTANTIN ERBICEANU, Istoria Mitropoliei Moldovei şi Sucevei şi a ca­
tedralei mitropolitane din Iaşi, Bucureşti, 1888, XCVIII + 548 -f LVI p.
L u c r ă r i . AL. PAPADOPOL — CALIm A c HI, Şedinţa marelui sobor al Mol-i
dovei în mînăstirea Treistetitele, la 6 aprilie 1749, în «Convorbiri literare», an. XXI,.
1887, p. 2— 17 şi 106— 123; N. IORGA, Reformele în Biserică ale lui Constantin
VodăMavrocordat, în «Ramuri», Craiova, 1909, p. 129— 133 ; ILIE MINEA, «Reforma» lui
Constantin Mavrocordaf. Generaiifâfi şi păreri vechi, în «Cercetări Istorice», Iaşi,
an. II—III, 1926—27, p. 97—243; GH. GH i BĂNESCU, Ponturile religioase ale-lui
Constantin Vodă Mavrocordat (1742), în «Anuarul Şcoalei normale de învăţători «Vasile
Lupu» din Iaşi pe anul şcolar 1929—30», p. 44—54; ŞTEFAN GORo VEi , O' biografie
nescrisă: mitropolitul Gheorghe IV al Moldovei, în M.M.S., an. LXIII, 1988, nr. 4, p. 75—82.
A c t i v i t a t e a c u l t u r a l - t i p o g r a f i c ă . C. TAGLIAVINI, O Psaltire-
românească necunoscută din 1748, în «An. Acad. Rom. Mem. Secţ. Lit.», s. III, t. XI,
nr. 8 , Bucureşti, 1942 (şi extras 12 p. + V pi.); CONSTANTIN TURCU, Cărfi, tipografi şi
tipogratii din M oldova în secolul al XVIII-lea, în «M.M.S.», an. XXXVI, 1960, nr.
1—2, p. 21— 31 ; T. G. BULAT, Tiparniţele moldoveneşti de carte bisericească de la
mitropolitul Varlaam la mitropolitul Veniamin Costache (1641—3803);. în «M.M.S.», an.
XLVII, 1971, nr. 5—6, p. 349—361.
I a c o b Putneanul. N. GRIGORAŞ, M itropolitul Iacob I Putneanul, în
«M.M.S.», an. XXXIV, 1953, nr. 9— 10, p. 791—810 ; TEOCTIST (ARAPAŞU), In
slujba Ortodoxiei româneşti, a năzuinţelor de unitate naţională şi de aiirmare a
culturii române: Mitropolitul lacob Putneanul, M-rea Neamţ, 1978, 128 p. (extras-din
«M.M.S.», an. LIV, nr. 5—8, 1978, p. 458—500).
 LIII
EPISCOPIILE ROMANULUI,
RĂDĂUŢILOR ŞI HUŞILOR
ÎN PRIMA JUMĂTATE A
SECOLULUI AL XVIII-LEA

sa şi î n c a z u l s e c o l e l o r a n t e r i o a r e , e s t e g r e u d e s t a b i l i t ş i r u l
> p ilo r p e n tru a c e a s tă p e rio a d ă , d in p ric in a lip sei iz v o a re lo r d o -
îta re . S p re d e o s e b ir e d e M itro p o lie , la c e le tre i e p is c o p ii n u
m n i c i u n i e r a r h d e n e a m g r e c , ci n u m a i r o m â n i . L a a c e s t f a p t
u r ă t o r s e m a i a d a u g ă şi a c e l a c ă n u m a i î n t î l n i m sc h im b ă ri
de e p isc o p i sau în lă tu r a r e a lo r d in scau n , a şa cu m am p u tu t
fa în s e c o le le X V I — X V II. E s te a d e v ă ra t în s ă că d in tre v lă d icii
re a stă ju m ă ta te d e v e a c s-a u re m a rc a t p re a p u ţin i o a m e n i de
c t i t o r i d e l ă c a ş u r i s f i n t e s a u d e a ş e z ă m i n t e d e c u l t u r ă . C a şi
îtr t, ei e r a u p r e o c u p a ţ i m a i m u l t d e a d m i n i s t r a ţ i a s a u b u n a c h i -
ire a e p a r h i i l o r şi a b u n u r i l o r m a t e r i a l e ale acesto ra.

lisc o p îa R o m a n u lu i. R e tră g în d u -se e p isco p u l L a v re n tie în d e-

ie 1706, sc au n u l v a c a n t a fo st o c u p a t de u n sm e rit c ă lu g ă r cu
îm b u n ă tă ţită d in o b şte a m în ă stirii N e a m ţ, ie ro m o n a h u l P aho-
3o t r i v i t ş t i r i l o r r ă m a s e d e l a u n u c e n i c a l s ă u c a r e i - a s c r i s
P a h o m i e e r a fiu d e p r e o t d in sa tu l G le d i n d in p ă r ţile B is triţe i,
a n s ilv a n ia . C a m u lţ i alţi c r e d i n c i o ş i a r d e le n i, a t r e c u t m u n ţ i i î n
v a, d o rn ic d e o a le a s ă v ia ţă d u h o v n ic e a s c ă , a ş e z în d u - s e la m î-
Aa N e a m ţ . A i c i a f o s t c ă l u g ă r i t s u b n u m e l e d e P a h o m i e , p r i n
în lo c u l celu i de P e tru P e n c u , p e c a re s -a r p ă re a că 1-a a v u t
> t e z ( p e u n p o r t r e t al s ă u a p a r e n u m e l e « P a h o m i i P e n c o v s c h i » ) .
n i t i e r o d i a c o n şi i e r o m o n a h , a f o s t a l e s c u r î n d m a r e e c l e s i a r h
i r m ă e g u m e n al m î n ă s t i r i i . D u p ă n u m a i d o i a n i , a p ă r ă s i t e g u -
în d re p tîn d u -ş i p a şii spre R u sia , atras d e f a im a lu i D im itrie ,
olitu l R o s to v u lu i, — tr e c u t m a i tîrz iu în rîn d u l s fin ţilo r — care
m u lt p e n tru în v io r a re a v ie ţii c re ştin e . A ju n s în R u s ia , a c e rc e -
 EPISCOPIILE ROMANULUI, RĂDĂUŢILOR ŞI HUŞILOR (SEC. XVIII) 353

£ a t a ş e z ă m i n t e l e b i s e r i c e ş t i a l e a c e s t e i ţ ă r i , î n t r e c a r e şi r e n u m i t a
i a v r ă a P e ş t e r i l o r d e l a K i e v şi a c u n o s c u t m u l ţ i s l u j i t o r i d e s e a m ă
d in B is e r ic a O rt o d o x ă R u s ă . A a v u t p rile ju l să-şi îm b o g ă ţe a s c ă m e re u
c u n o ş t i n ţ e l e şi s ă s e r i d i c e p e s c a r a v i r t u ţ i l o r , m a i a l e s p r i n c o n t a c t u l
• cu S fîn tu l D im itrie , p e c a re 1-a în s o ţit în m u lte d in c ă lă to riile sa le
p a s to ra le . în tim p u l ş e d e rii în R u s ia , a s trîn s o s e a m ă d e că rţi ru
s e ş t i şi s l a v o n e ş t i , f i e d e s l u j b ă , f i e d e î n v ă ţ ă t u r ă c r e ş t i n e a s c ă ■ —
î n t r e c a r e şi l u c r a r e a î n m a n u s c r i s a S f î n t u l u i D i m i t r i e R o stu l de
aur — ;, i c o a n e şi a l t e o b i e c t e b i s e r i c e ş t i , p e c a r e l e - a d ă r u i t a p o i
m în ă stirii N e a m ţ sau E p isc o p ie i de R o m a n . D u p ă doi ani de şe d ere
în R u sia, ie ro m o n a h u l P a h o m ie s-a re în to rs în M o ld o v a . N u s-a m ai
a ş e z a t l a m î n ă s t i r e a sa d e m e t a n i e , ci, c u v o i a s o b o r u l u i , s - a r e t r a s
lîn g ă M u n te le C h iria cu l, în a p ro p ie re d e m în ă s tire a N e a m ţ, îm p re u n ă
* c u c îţiv a u c e n ic i, tr ă in d d u p ă r în d u ie lile lu i D im it r i e al R o s to v u lu i.
D a r n ic i aici n - a r ă m a s p r e a m u lt tim p . în tî m p lîn d u - s e să fie
c u n o s c u t de c îţiv a b o ie ri m o ld o v e n i ca re s-a u a b ă tu t p rin p ă rţile
acelea, ac eia l-a u re c o m a n d a t d o m n ito ru lu i A n tio h C a n te m ir (1 7 0 5 — •
1 7 0 7 ), c a să-1 a ib ă î n v e d e r e la a l e g e r e a d e e p i s c o p al R o m a n u l u i , în
u r m a m o r ţii lu i L a v r e n tie . A ş a se f a c e c ă la în c e p u tu l a n u lu i 1 7 0 7 ,
sm e ritu l ie ro m o n a h P a h o m ie a fo st rid ic a t în sc a u n u l v la d ic e s c d e la
R o m a n , f i i n d h i r o t o n i t l a 18 i a n u a r i e 1 7 0 7 .
C a e p isco p , a d at d o v a d ă d e alese în su ş iri d u h o v n ic e şti, că rtu -
r ă r e ş t i şi g o s p o d ă r e ş t i . A s t f e l , l a n u m a i c î t e v a z i l e d u p ă h i r o t o n i e , a
în tă rit a ş e z ă m în tu l a ş a -n u m ite i « b re sle a m iş e ilo r» , d e ca re am m ai
p o m e n i t şi î n a l t ă p a r t e . A p u r t a t o g r i j ă d e o s e b i t ă f a ţ ă d e m î n ă s t i r e a
N e a m ţ , r e p a r î n d b i s e r i c a şi c h i l i i l e , c a r e e r a u î n t r - o s t a r e d e r u i n ă
în u r m a u n e i p u stiiri a tu rcilo r, i-a fă c u t o c a ta p e te a s m ă n o u ă, a î n ­
z e s t r a t - o c u v i i , c ă r ţ i şi o d o a r e b i s e r i c e ş t i . î n n o i e m b r i e 1 7 1 1 a u n s
c a d o m n al ţă r i i , l a I a ş i , p e N i c o l a e M a v r o c o r d a t ( 1 7 1 1 — 1 7 1 5 ) , c ă c i
m itro p o litu l G h e d e o n e ra f u g it d e f ric a tu rcilo r.
D u p ă a p ro a p e şa p te ani de p ă sto rire , e p isc o p u l P a h o m ie şi-a d e ­
p u s d e b u n ă v o ie cîrja în m în a d o m n ito ru lu i N ic o la e M a v ro c o rd a t
( s f î r ş i t u l a n u l u i 1 7 1 3 ) . V a fi f o s t î n d e m n a t l a a c e a s t a f ie d e n e n o r o ­
c irile c a re s-a u a b ă tu t a s u p ra ţă rii în u r m a ră z b o iu lu i r u s o - tu r c d in
1 7 1 1 , c în d ţa ra a fo s t p u s tiită d e tă ta ri, fie d e a d u c e r e a la c îrm a
ţă rii a p r im u lu i d o m n fa n a rio t, fie d e d o rin ţa sa d e a trăi d e p a rte d e
lu m e , d u p ă rîn d u ie lile d u h o v n ic e ş ti ale d a s c ă lu lu i său , S fîn tu l D im i -
tr ie al R o s to v u lu i. D in a c te le v r e m ii r e z u ltă c ă s - a r e tr a s la N e a m ţ,
d e ş i v a fi s ta t m a i m u l t la s i h ă s t r i a sa d e l î n g ă m u n t e l e C h i r ia c u l .
A j u t a t d e u c e n i c i i s ă i, a p u s a i c i ( s e p a r e p e c î n d e r a l a R o m a n )
te m e lia u n u i sc h it d in le m n , cu h ra m u l A c o p e ră m în tu l M a ic ii D o m -
?3 — Istoria B.O.E., voi. II
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

ii ( î n s l a v o n e ş t e P o c r o v ) , c a r e s e s ă r b ă t o r e ş t e l a 1 o c t o m b r i e , m a i
î n B i s e r i c a r u s e a s c ă . D e a c i , a r ă m a s şi n u m i r e a s c h i t u l u i , e x i s -
p în ă az i. P r i n s tr ă d a n iil e lu i P a h o m i e , s c h itu l P o c r o v a f o s t î n -
r a t c u t o a t e c e l e t r e b u i t o a r e . L a 15 i a n u a r i e 1 7 1 4 , a o b ţ i n u t u n
o v p rin c a re e ra sco s de sub a u to rita te a m în ă s tirii N e a m ţ, ia r în
[ u r m ă t o r , p r o f i t î n d d e p r e z e n ţ a p a t r ia r h u l u i S a m u il al A l e x a n -
i la Ia ş i, P a h o m i e a o b ţin u t d e la el o c a r te p r in c a r e e r a în t ă r i t ă
i n e a t î r n a r e , p r e c u m şi a l t e d r e p t u r i a l e s c h i t u l u i . C u t o a t e a c e s -
c ă t r e s f î r ş i t u l s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a , P o c r o v u l şi s c h i t u r i l e d i n
au a ju n s sub a s c u lta re a m î n ă stirii N e a m ţ.
E r a p r e o c u p a t şi d e p r o b l e m e c ă r t u r ă r e ş t i , s t r î n g î n d n u m e r o a s e
i ( u n e l e e r a u c o m a n d a t e l a B u c u r e ş t i ) , f ă c î n d şi a n u m i t e î n s e m -
p e c î t e v a d i n e l e , p e c a r e l e - a d ă r u i t a p o i m î n ă s t i r i i N e a m ţ şi
tu lu i P o c ro v .
D a r lu i P a h o m ie n u i- a f o s t d a t să se b u c u r e p r e a m u lt d e l i ­
e. D i n p r i c i n a t ă t a r i l o r , c a r e a u i n t r a t î n M o l d o v a , l a s f î r ş i t u l
l u i 1 7 1 6 , P a h o m i e a f o s t n e v o i t s ă p r i b e g e a s c ă î n T r a n s i l v a n i a şi
i în P o lo n ia . D u p ă c îte v a lu n i, a re v e n it la P o c ro v , d a r d e te a m a
t n u l u i M i h a i l R a c o v i ţ ă c a r e - 1 b ă n u i a c ă a r fi a v u t l e g ă t u r i c u
b o i e r i t r ă d ă t o r i şi c u o o a s t e a u s t r i a c ă t r i m i s ă î n M o l d o v a . ( c a r e
;at o v r e m e în p ă r ţile N e a m ţu lu i ) , a f o s t n e v o i t să p le c e d in n o u
rib eg ie. A p l e c a t p e n t r u a d o u a o a r ă î n R u s i a , s t a b i l i n d u - s e l a
m în ă sti-
P e c e r sk a d in K ie v , u n d e a tră it p în ă la m o a rte (1 7 2 4 ). P e u n
o u al să u p ic ta t m a i tîr z iu — a f la t la P o c r o v — s în t z u g r ă v iţi
I f î n t u l A p o s t o l P e t r u , S f î n t u l P a h o m i e şi S f î n t u l P i m e n , c e e a c e
d u c e la p r e s u p u n e r e a că în a in te d e m o a rte a îm b r ă c a t m a re a
m ă s u b n u m e l e d e P i m e n . A c o l o a şi f o s t î n g r o p a t , î n p a r a c l i s u l
t u l Ş t e f a n . C u p u ţ i n î n a i n t e d e m o a r t e şi - a î n t o c m i t t e s t a m e n -
t r i m i s l a P o c r o v p r i n t r - u n u c e n i c al s ă u , c a r e a a d u s şi u n e l e
iri. î n el a r ă t a t o a t e o s t e n e l i l e d e p u s e p e n t r u r e f a c e r e a m î n ă s t i -
M e a m ţ , p r e c u m şi d a n i i l e p e c a r e i l e - a f ă c u t . R î n d u i a c a l a P o -
7 s ă s e d u c ă o v i a ţ ă d u h o v n i c e a s c ă , c u p o s t , r u g ă c i u n e şi m u n c ă ,
iu fie c ă lu g ă rit n im e n i d e c ît d u p ă trei ani d e n o v ic ia t, să n u fie
î i t s ă s l u j e a s c ă n i c i u n p r e o t s t r ă i n , d e c î t d u p ă c e c ă l u g ă r ii s e
în c re d in ţa c ă a fo st h iro to n it c a n o n ic . în p a r te a fin ală, c e re a
r o r să p o a r t e d e g r i j ă s c h itu lu i c t i t o r i t d e el, ia r c ă l u g ă r i l o r d e
J e a m ţ să-i r e s p e c te n e a tîrn a re a . P r i n t o a t ă a c t i v i t a t e a sa, d a r m a i
ales p rin v ia ţa sa îm b u n ă tă -
p r i n c ă l ă t o r i i l e s a l e î n R u s i a şi l e g ă t u r i l e c u S f î n t u l D i m i t r i e , m i -
l o l i t u l R o s t o v u l u i , şi p r i n s c h i t u l c t i t o r i t d e e l , e p i s c o p u l P a h o m i e
 E PISC O PIIL E R O M A N U L U I, K A U A U Ţ U A JK

se în s c rie în tr e m a rii ie ra rh i c a re au p ă s to rit în s tră v e c h iu l s c a u n

a l R o m a n u l u i . U c e n i c i i s ă i i - a u c o n t i n u a t s t r ă d a n i i l e d u h o v n i c e ş t i şi
cărtu răreşti.
A lţi ep isco p i d e R om an. î n u r m a r e t r a g e r i i l u i P a h o m i e , p r o b a b i l
în u ltim e le lu n i a le a n u lu i 1713 a a v u t lo c a le g e r e a u r m a ş u lu i său,
î n p e r s o a n a e p i s c o p u l u i Sava d e l a H u ş i , c u m e t a n i a l a m î n ă s t i r e a
P în g ăraţi. C a e p isco p de R o m a n , a p rim it v iz ita p a tria rh u lu i H ris a n t
al I e r u s a lim u lu i, în ia n u a r ie 17 1 5 . C u a c e s t p rile j, p a tr ia r h u l a î n tă rit
s ta tu te le sau « a ş e z ă m în tu l b re sle i m iş e ilo r» d in R o m a n . N u m e le lu i
S a v a e p o m e n it în c îte v a a c te in te r n e , c a m e m b r u în d iv a n u l ţă rii
s a u c a m a r t o r î n f e l u r i t e a c te d e p r o p r i e t a t e . S u b el, E p i s c o p i a a
s u f e r i t o g r e a p i e r d e r e , a l e c ă r e i u r m e s e r e s i m t şi a z i , m a i a l e s d e
că tre a c e ia ca re c e rc e te a z ă tre c u tu l n o s tru b ise ric e sc . P rin 1 7 1 6 —
1 7 1 7 , M o l d o v a a f o s t d i n n o u p u s t i i t ă d e o ş t i a u s t r i e c e şi t ă t ă r ă ş t i .
V o i n d s ă s c a p e o p a r t e d i n o d o a r e l e şi d o c u m e n t e l e E p i s c o p i e i d e
ja f, e p is c o p u l S a v a a d is p u s c a ele să fie d u s e la m în ă s tire a P în g ă -
raţi. D a r c a r e le s a u c ă r u ţe le în c a r e e r a u tr a n s p o r t a t e s - a u r ă s tu r n a t
î n a p a B i s t r i ţ e i , p i e r z î n d u - s e a s t f e l a c t e şi o d o a r e b i s e r i c e ş t i d e m a r e
• v a l o a r e a r t i s t i c ă şi d o c u m e n t a r ă .
S a v a a m u r it ori s-a r e tra s d in s c a u n u l v lă d ic e s c , la sfîrşitu l a n u -
lu i 1 7 1 7 sa u la în c e p u tu l c e lu i u r m ă to r, p e n tr u c ă la 2 0 a p rilie 1 7 1 8
era ep isco p G heorghe, v i i t o r u l m i t r o p o l i t . I n a c e a s t ă z i , M i h a i l R a -
c o v iţă re în n o ia E p is c o p ie i d o u ă h ris o a v e , cu fe lu rite sc u tiri p e n tru
p r e o ţ i i d i n R o m a n şi s l u j i t o r i i E p i s c o p i e i . î n a n i i u r m ă t o r i , a o b ţ i n u t
d in p a rte a ac e lu ia şi dom n noi h riso a v e de în tă rire a d re p tu rilo r
E p is c o p ie i, în lo c u l c e lo r p ie rd u te în a p a B istriţe i.
în iu n ie 1721, a p rim it la R o m a n v iz ita p a tria rh u lu i S a m u i l al
A l e x a n d r i e i . C a şi H r i s a n t a l I e r u s a l i m u l u i , a î n t ă r i t şi e l a ş e z ă m î n -
tu l « b re sle i m iş e ilo r» .
C ă tre sfîrşitu l a n u lu i 1722 ep isc opul G h e o rg h e a fo st tre c u t în
s c a u n u l m itro p o lita n , ia r la R o m a n a fo s t a le s ie ro m o n a h u l A ta n a sie
d e la m în ă s tire a P u tn a . L a 23 f e b ru a rie 1723, ac esta în tă re a aşez ă -
m în tu l sau « c a ta s tifu l» b re s le i d e m e s e ria ş i d in R o m a n (c a re c u p rin -
d e a p e b l ă n a r i , c r o i t o r i , c o j o c a r i , b ă r b i e r i şi a l ţ i i ) . S e c u n o s c m a i
m u l t e h r i s o a v e d a t e d e M i h a i l R a c o v i ţ ă şi d e G r i g o r i e II G h ic a
( 1 7 2 6 — 1 7 3 3 ) , p r i n c a r e e r a u r e î n n o i t e v e c h i l e s c u t i r i şi d r e p t u r i a l e
E p isc o p iei.
N u c u n o a ş te m m o tiv e le p e n tru c a re A ta n a s ie a f o s t în lă tu r a t d in
sc a u n u l d e la R o m a n , că ci la 2 6 a u g u s t 1731 se m n a ca « p ro in ep is -
 x i v ----x v i i i )

>. A fo st în lo c u it cu D a n iil, v e n i t d i n m î n ă s t i r e a S o l e a , m e n -
a t în tr - u n a c t d in 2 0 m a r tie 1 7 3 1 . P ă s to r ia lu i n - a d u r a t m u lt,
la 1 a p rilie 1 7 3 3 , A ta n a s ie e r a d i n n o u î n s c a u n . N - a p ă s t o r i t
; n ic i el, f i i n d c ă l a î n c e p u t u l a n u l u i 1 7 3 4 a t r e c u t la c e le v e ş n i c e
:-a r e t r a s l a P u tn a .
I n l o c u l s ă u a f o s t a l e s e p i s c o p u l G hedeon d e l a H u ş i , c u m e t a n i a
ecu, p o m e n it p rim a o a ră la 1 iu n ie 1734. în acelaşi an c o n firm a
ă m în tu l b r e s le i m iş e i lo r, ia r d o m n it o r u l C o n s ta n tin M a v r o c o r d a t
n a d o m n i e 1 7 3 3 — 1 7 3 5 ) i - a d a t u n h risoY p e n t r u s c u t i r e a d e d ă ri
e o ţ i l o r şi p o s l u ş n i c i l o r E p i s c o p i e i . î n 1 7 3 9 p r i m e a d e l a d o i r ă -
m o ş ia lo r d in G iu rg e n i « c a să a ib ă S fin ţia S a a-şi fa c e sc h itic el
o s ia aceasta» .
E p is c o p u l G h e d e o n se b u c u ra d e o p re ţu ire d e o s e b ită d in p a rte a
n i t o r u l u i G r i g o r i e I I G h i c a ( 1 7 3 5 — 1 7 4 1 , a d o u a d o m n i e ) şi a m i -
j l i t u l u i A n t o n i e . D e s p r e a c e a s t a n e î n c r e d i n ţ e a z ă u n h r i s o v al
itu lu i d o m n , d in n o ie m b r ie 1739, p r in c a re d ă d e a e p is c o p u lu i G h e -
d r e p t u l d e - a p u r t a c î r j ă a r g i n t a t ă a t î t î n e p a r h i a sa , c î t şi î n
a l a ţ ă r i i . C a şi î n a i n t a ş i i s ă i, e s t e p o m e n i t c a m a r t o r î n d i f e r i t e
d e p ro p rie ta te sau ca m e m b ru în d iv an u l tării.
J a r c e e a ce tr e b u ie să n e re ţin ă a te n ţia în c h ip d e o s e b it este
1 c ă G h e d e o n a c tito rit sc h itu l S ih ă stria , s i t u a t î n a p r o p i e r e d e
. A r id ic a t aici o b is e ric ă d in le m n p rin 1734, d e sig u r p e n tru
ş t r i » v e n i ţ i î n a c e s t e l o c u r i r e t r a s e . S e v e d e c ă e r a şi el u n
j a r c u v i a ţ ă î m b u n ă t ă ţ i t ă , c a şi P a h o m i e . F i i n d a r s ă d e t u r c i î n
ii E t e r i e i , s - a r i d i c a t î n lo c u l ei o b ise ric ă de zid (1 8 2 4 ), ex is -
şi a z i.
E p is c o p u l G h e d e o n a p ă s to rit la R o m a n p în ă în a d o u a ju m ă ta te
ilu i 17 4 3 . în lo c u l să u a f o s t m u ta t e p is c o p u l T e o îil d e l a H u ş i .
t a a f ă c u t u n r î n d d e c h i l i i şi u n z i d î m p r e j m u i t o r l a m î n ă s t i r e a
iţ, u n d e f u s e s e c ă l u g ă r şi e g u m e n . A p ă s t o r i t p u ţ i n , p î n ă l a 1
m b rie 1747, c în d a tre c u t la c e le v e ş n ic e .,. A fo s t în g r o p a t în
o rul b ise ric ii m a ri d e la m în ă s tire a N e a m ţ,- d ea su p ra m o rm în -
p u n în d u -se o p ia tră cu o in sc rip ţie în lim b ile rom ână şi sla -

-a u rm a t în sc au n e p isc o p u l Io a n ich ie, c u o p ă s t o r i r e m a i l u n g ă

ii b o g a t ă î n f a p t e , d e s p r e c a r e n e v o m o c u p a î n a l t ă p a r t e .

piscopia Rădăuţilor. D u p ă G h ed eo n , rid ic at în a d o u a ju m ă ta te

ilu i 1708 în scau n u l m itro p o litan , a u rm a t ep isco p u l Calistru,
f o s t e g u m e n a l m î n ă s t i r i i P u t n a . C a şi c o n t e m p o r a n i i s ă i d e l a c e l e -
la lte e p a rh ii m o ld o v e n e , e ste p o m e n it c a m e m b r u în d iv a n u l d o m n e s c ,
precum şi î n m u l t e h r i s o a v e d o m n e ş t i , m a i a l e s c a m a r t o r î n a c t e
de v în z a re -c u m p ă ra re , se m n că era p reo c u p at m ai m u lt de p ro b lem e
g o sp o d ă re şti. S - a î n g r i j i t şi d e r e f a c e r e a u n o r v e c h i l ă c a ş u r i d e î n -
c h in a re . D e p ild ă , îm p r e u n ă cu D im itrie M a c ri, sta ro s te d e C e rn ă u ţi,
a a c o p e r it b is e r i c a m în ă s tir ii P ă tr ă u ţi, c tito r ia lu i Ş te f a n cel M a r e , în
c a r e a a ş e z a t d in n o u c ă lu g ă r iţe , d o b în d in d p e s e a m a ei d o u ă sa te.
T o t c u ac el D im itr ie M a c r i a r e f ă c u t b is e ric a d in B ă lin e ş ti, c tito ria
lo g o fă tu lu i Io n T ău tu . O g rijă d e o s e b ită a a ră tat fa ţă d e m în ă stire a
P u tn a , c ă re ia i-a d ă ru it m a i m u lte m o şii. în m a i 1728, e p is c o p u l C a -
lis tru s-a re tra s d in sc a u n , a ş e z în d u -s e la P u tn a . A m u r it c u rîn c l
d u p ă a c e a sta , f iin d în g r o p a t to t ac o lo .
U rm a ş u l său, A n to n ie, î ş i a v e a m e t a n i a t o t l a P u t n a , a p o i a p e -
tre c u t u n tim p în m în ă stire a H o re c e a . A p ă s to r i t f o a r te p u ţin la
R ă d ău ţi, căci sp re sfîrşitu l an u lu i 1729 a fo st ales m itro p o lit.
In s c a u n u l v a c a n t a a ju n s u n n o u c ă lu g ă r p u tn e a n , M isa il, f o s1
şi e g u m e n a l m î n ă s t i r i i . A l e g e r e a l u i c a e p i s c o p s - a p e t r e c u t , p r o ­
b a b il, în u ltim a p a rte a a n u lu i 1729. A p ă s to rit p în ă p e la în c e p u tu l
an u lu i 1735, c în d s-a re tra s la m în ă s tire a P u tn a , u n d e a îm b ră c a t
m a re a s c h im ă m o n a h a lă , sub n u m e le de M in a . A m u rit d u p ă 1751,
c în d era p o m e n it p e n tru u ltim a oară.
în c u rsu l lu n ii f e b r u a r ie 1735, a fo st m u ta t la R ă d ău ţi ep isco p u l
V arlaam d e l a H u ş i , c u m e t a n i a l a N e a m ţ . î n a c e a s t ă n o u ă s l u j i r e
este p o m e n it în m a i m u lte ac te d e v în z a re -c u m p ă ra re , în ac te d e h o ­
tă rn ic ie sau ca m e m b ru în d iv a n u l d o m n e sc. S p re d e o s e b ire de în a -
in ta şii săi c a re a u a v u t m a i m u lt p r e o c u p ă r i g o s p o d ă re ş ti, e p is c o p u l
V a r la a m n - a n e g lija t n ic i a c tiv ita te a c u ltu ra lă . A s tfe l p rin în d e m n u l
şi c h e l t u i a l a s a , m e ş t e r u l t i p o g r a f B a r b u B u c u r e ş t e a n u l a p u s b a z e l e
u nei tip a rn iţe în R ă d ă u ţi, în anii 1743 — 1744. A ju ta t de a c e sta •
a p o i d e t i p o g r a f i i G r i g o r i e S t a n B r a ş o v e a n u l şi S a n d u f i u l l u i I e r e m i a
d in Iaşi — v lă d ic a V arla am a d a t la l u m i n ă c î te v a c ă rţi d e slu jb ă:
C atavasierul ( 1 7 4 4 ) , C e c t s l o v u i ( 1 7 4 5 ) şi A nto lo g h io n u l ( 1 7 4 5 ) .
N u e s ig u r d a c ă s -a re tra s ori a m u r it în s c a u n u l v lă d ic e s c în
v a ra an u lu i 1745 (o în s e m n a r e d in 21 sep tem b rie 1 7 4 5 îl a r ă t a ca
« răp o sa t» ). P rin sc u rta a c tiv itate tip o g ra fic ă p e ca re a d esfă şu ra t-o ,
e p isco p u l V a rla a m s - a r i d i c a t c u m u l t p e s t e î n a i n t a ş i i şi c o n t e m p o -
r a n ii să i, f ă c î n d d i n R ă d ă u ţ i u n c e n t r u c u l tu r a l.
 A 1 U C IA

u rm a t în scau n Ia co b P u tn ea n u l, f o s t u l e g u m e n d e l a P u t n a
ist 1 7 4 5 ). C a e p is c o p d e R ă d ă u ţi, a tip ă r it L itu rg h ie ru l s l a v o -
lin 17 4 5 , ia r în 1747 a în fiin ţa t o şc o ală p e lîn g ă E p isc o p ie,
îo ie m b rie 1 7 5 0 a f o s t a le s m i t r o p o l i t al M o ld o v e i, în lo c u l
N ich ifo r.
« c o p i a H u ş ilo r . P u p ă r e tr a g e r e a lu i Varlaam ( 1 6 8 9 — 1 7 0 8 ) l a
B r ă d i c e ş t i , î n c u r s u l l u n i i i a n u a r i e 1 7 0 9 a f o s t a l e s S erva d e
a ra ţi. A l e g e r e a lu i s - a f ă c u t « c u t o t s o b o r u l s fin te i B i s e r ic i»
to t s fa tu l d o m n e s c » , — d ec i d e o a d u n a re f o rm a tă d in fe ţe
ş t i şi b o i e r i — , d u p ă c u m n e î n c r e d i n ţ e a z ă o s c r i s o a r e a d o m -
i M ih a il R a c o v iţă (1 7 0 7 — 1 7 0 9 ) a d re s a tă lo c u ito rilo r d in H u şi,
n u a rie 1709. In z iu a u rm ă to a re , d o m n u l sc ria p ro to p o p u lu i d in
p o ru n c in d u -i să trim ită p e to ţi p re o ţii d in ţin u t la H u şi, p e n -
n o u l e p i s c o p « s ă - i v a d ă şi s ă - i c e r c e p e n t r u v r e d n i c i a p r e o -
j i c a r e l e n u v a f i v r e d n i c d e c i n u l p r e o ţ e s c , s ă a i b ă a -1 j u d e c a
im v a sc rie sfîn ta p rav ilă» . N o u l ie ra rh a g ă s it E p is c o p ia în tr-o
e ru in ă, d a to rită n e p ă să rii în a in ta şu lu i său V a rla am , care, în
c e lo r d o u ă d ec en ii de p ă s to rire , s-a în g rijit n u m a i d e sc h itu l
la B ră d ic e şti. C erîn d sp rijin u l d o m n ito ru lu i, a c esta i-a dat
« sc u teln ici» (p o slu şn ici) c u n o s c î n d c ă E p i s c o p i a e r a « a r s ă şi
şi c ă z u t ă l a m a r e slă b ic iu n e ... cît au ră m a s n u m a i p e a tra ;
> e , n i c i o g r a d ă , n i c i c h i l i i şi m a i a l e s n e a v î n d n i m i c a n i c i d i n -
n i c i p e d i n a f a r ă » . A c e l a ş i h r i s o v a f o s t î n t ă r i t a p o i şi d e D i -
C a n te m ir (1 7 1 0 — 1711). D a r to t ce în c e p u s e să re fa c ă e p isc o p u l
fo s t d in n o u d is tru s în cu rsu l ră z b o iu lu i r u s o -tu rc d in 1711.
•ia f iin d s itu a tă în a p r o p ie re d e S tă n ile ş ti, u n d e tu rc ii au d o -
v i c t o r i a , a f o s t d i n n o u a r s ă şi p r ă d a t ă d e t ă t a r i . V l ă d i c a S a v a
n e v o i t s ă c e a r ă a j u t o r şi d e l a p r i m u l d o m n f a n a r i o t N i c o l a e
:o rd at ( 1 7 1 1 — 1715). U n sp rijin în s e m n a t i-a v e n it p rin anu-
s s ta m e n tu lu i lu i V a r la a m , d u p ă c a r e a v e r e a s c h itu lu i B r ă d ic e ş ti
t în p r o p rie ta te a E p isc o p ie i, în e ît a p u tu t în c e p e lu c ră rile de
e a b ise ricii ep isco p a le şi a i n c i n t e i . D a r la sfîrşitu l anu lu i
> a v a a f o s t tr e c u t în s c a u n u l e p is c o p a l d e la R o m a n , în lo c u l
o m ie , c a re s -a re tra s atu n ci.
m asu l său a fo st Iorest, m u l t t i m p e g u m e n l a m î n ă s t i r e a S e c u .
io sc m a i m u l t e h r i s o a v e d o m n e ş t i c a r e d o v e d e s c i n t e r e s u l şi
p ă r i l e s a l e p e n t r u b u n ă s t a r e a m a t e r i a l ă a E p i s c o p i e i şi r e f a -
ci. A p ă s t o r i t p î n ă c ă t r e s f î r ş i t u l a n u l u i 1 7 2 7 .
 I-a u rm a t ep isco p u l G hedeon, c u m e t a n i a t o t l a S e c u , c t i t o r u l
S ih ă s t r ie i. Şi el a f o s t p r e o c u p a t d e p r o b l e m e l e m a t e r i a l e a le E p i s -
c o p iei, o b ţin în d fe lu rite h r is o a v e d o m n e ş ti d e în tă r ire a u n o r p ro -
p rietăţi (de p ild ă , în tă rire a d rep tu rilo r E p isc o p iei asu p ra sch itu lu i
B rad ice şti). L a în c e p u tu l an u lu i 1734 a fo st tre c u t în scau n u l v lă d i -
c e sc d e la R o m a n .
In lo c u l său a fo st ales Vailaam, v e n i t d i n m î n ă s t i r e a N e a m ţ , u n d e
se p a re că a fo s t e g u m e n . A p ă s to rit d o a r c îte v a lu n i, f iin d tre c u t
în sc au n u l v lă d ic e s c de la R ă d ău ţi.
O p ăsto rire m ai lu n g ă a av u t ep isco p u l Teotil, f o s t e g u m e n l a
m î n ă s t i r e a N e a m ţ , a l e s p r i n f e b r u a r i e 1 7 3 5 . S u b e l , E p i s c o p i a şi s c h i -
tu l B r a d i c e ş t i , m e t o c u l ei, a u s u f e r i t o n o u ă p u s t i i r e , î n c u r s u l r ă z b o -
i u l u i r u s o - t u r c d e a t u n c i . V l ă d i c a T e o f i l a c e r u t şi a o b ţ i n u t d e l a
d o m n i t o r i i G r i g o r i e I I G h i c a ( 1 7 3 9 — 1 7 4 1 ) şi C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t
(a d o u a d o m n ie 1 7 4 1 — 1 743) re în n o ire a v e c h ilo r d re p tu ri ale E p is ­
copiei.

P ro b a b il în a d o u a ju m ă ta te a an u lu i 1743, T e o fil a fo st tre c u t

la R o m a n , ia r la H u ş i a fo s t ales Ierotei, d e l a P u t n a . C a şi î n a i n t a ş i i
s ă i , e s t e p o m e n i t şi e l î n m a i m u l t e h r i s o a v e d o m n e ş t i h ă r ă z i t e E p i s -
co p iei. M a i m u lţi c re d in c io ş i au lă sa t E p is c o p ie i fe lu rite im o b ile.
Ie ro te i a p a rtic ip a t la c îte v a şe d in ţe ale d iv a n u lu i d o m n e s c , a lătu ri
de c e ila lţi ie ra rh i ai ţă rii, c a r e a u lu a t h o tă r îr i de o în se m n ă ta te
d e o s e b ită p e n tru ţa ră (d e p ild ă , la d iv a n u l d in 25 d e c e m b rie 1747
p r in c a r e se h o tă r a în f iin ţa r e a c îte u n e i şc o li p e lîn g ă f ie c a r e e p is c o -
p ie ). L a 10 m a i 1 7 5 2 , I e r o te i s - a r e tr a s d in s c a u n u l v lă d ic e s c , « f iin d
c u p r i n s d e s l ă b i c i u n e şi n e p u t i n ţ ă » . A m u r i t l a s c u r t t i m p , c ă c i î n
cu rsu l an u lu i 1753 a p a re în ac te ca răp o sa t. P ro b a b il a fo st în g ro p a t
la P u tn a , m în ă s tire a sa de m e tan ie.

C o n c lu z ii. C e r c e tin d ş i r u l e p is c o p ilo r de R o m a n , R ă d ă u ţi

şi H u şi î n p r im a ju m ă ta te a secolului a l X V IU -lea, ne p u te m c o n ­
v i n g e c ă î n t r e e i a u f o s t u n i i c a r e a u depăşit cercul îngust a l p r e o ­
c u p ă r i l o r lor adm inistrativ-gospodăreşti. Unii dintre ei a u fo s t oa­
m en i cu a le a să v ia ţă d u h o v n ic e a sc ă şi c tito ri d e lă c a şu ri s f i n t e ,
ca P a h o m ie şi G h ed eo n de la R o m a n sa u C a listru de la R ăd ă u ţi,
iar Varlaam şi Iacob Putneanul d e la Rădăuţi a u sprijinit mişcarea
culturală, p r in tip ă rirea de cărţi in p r im a tip a rn iţă a a cestei E p is -
 copii. A ctivita tea tuturor acestor ierarhi a contribuit la propăşirea
vieţii culturale şi bisericeşti din cuprinsul eparhiilor p e care le-au
cîrmuit.
BIBLIOGRAFIE
Izvoare. Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Catalogul documentelor mol­
doveneşti din Direcţia Arhivelor Centrale, voi. V, 1701— 1720, Bucureşti, 1975, XIV -f-
357 p.
L u c r ă r i . E p i s c o p i a Romanului. MELCHISEDEC (ŞTEFANESCU), Cro-
lica Romanului şi a Episcopiei de Roman, partea Intîia, Bucureşti, 1874, IV -f- 352 p. f
mrtea a doua, Bucureşti, 1875, VI q- 239 p. (poate fi socotită şi ca un izvor docu-
lentar); SCARLAT p Or CESCU, Episcopia Romanului, Bucureşti, 1984, 415 p.
C. BOBULESCU, Pocrovul, Craiova, 1943, 6 6 p. (extras din Revista de istorie
isericească, Craiova, 1943, nr. 1, p. 53—81 şi nr. 2, p. 18 —51); IRINEU CRĂCIUNAŞ,
piscopul Pahomie al Romanului, în «MMS», an. XXXV, 1959, nr. 9— 12, p. 627—635 ;
ONSTANTIN VOICESCU, Viaţa şi activitatea episcopului Pahomie al Romanului,
. «B.O.R.», an. XC, 1972, nr." 5—6, p. 596—611.
E p i s c o p i a R ă d ă u ţ i l o r . DIMITRIE DAN, Cronica Episcopiei de Rădăuţi,
iena, 1912, VIII + 264 p. + 21 fig.; PETRU REZUŞ, Vechea tipografie din Rădăuţi,
«MMS», an. XXXV, 1959, nr. 5—6, p. 298—302.
E p i s c o p i a Huşilor. MELCHISEDEC (ŞTEFANESCU), Cronica Huşilor şi
Episcopiei, Bucureşti, 1869, X + 463 + 175 p. (poate fi socotită şi ca un izvor
cumentar); ARTUR GOROVEI, Ierothei episcopul Huşilor, în «An. Acad, Rom.
■m. Sect. Lit.», s. III, t. VI, 1932— 34, p. 437—469 (şi extras. Buc, 1934, 33 p.; cu.
a inacceptabilă că s-ar trage din familia nobilă Borş din Transilvania); SCARLAT
RCESCU, Episcopia Huşilor. Pagini de istorie, Roman, 1990, 183 p.
 LIV
E P IS C O P U L
IN O C H E N T IE M IC U

L /u p ă m o a r t e a n e a ş te p ta t ă a lu i I o a n G iu r g iu P a ta c h i, sin o d i
e l e c t o r a l al p r o t o p o p i l o r u n iţi s - a î n t r u n i t l a A l b a I u lia , l a 4 iu n i
1728, s u b p r e ş e d i n ţ i a e p i s c o p u l u i r o m a n o - c a t o l i c al T r a n s i l v a n i e i J c
n o s A n ta lffy , c a r e p r e z e n t a n t al g u v e r n u l u i , f i i n d d e f a ţ ă şi A d a i
F itte r, r e c to ru l c o le g iu lu i ie z u it d in C lu j. S in o d u l a p r o p u s c a e p is c o
pe Io a n M ica, n u m i t a p o i d e î m p ă r a t u l C a r o l V I şi c o n f i r m a t d e p a p
( c e i l a l ţ i d o i c a n d i d a ţ i e r a u : I o s i f H o d e r m a r s z k y , f o s t e p i s c o p u n i t d|
M u n c a c i şi p r e o t u l V a s i l e H a t a ş d i n F ă g ă r a ş ) .
N o u l ales s-a n ă s c u t în 1700, în S ad u , lîn g ă S ib iu , d in tr - o fe
m ilie d e ţă ra n i lib e ri. în v ă ţa s e la C o le g iu l a c a d e m ic ie z u it d in C iu l
( s t u d i i l e g i m n a z i a l e p r o p r i u - z i s e şi c e l e d e F i l o z o f i e ) , a p o i a f o s t t r i l
m is să stu d ie z e T e o lo g ia la U n iv e rs ita te a d in T irn a v ia în S lo v a c ia
E ra în c ă stu d e n t în a n u l al t r e i le a c î n d a f o s t a le s e p i s c o p u n i t a
T ra n silv a n ie i. A ră m a s în c o n tin u a re în se m in a r, p în ă în lu n a i
1729, cîn d a in tra t în m în ă s tire a u n ită ru te a n ă S fîn tu l N ic o la e d ir
M u n c a c i (azi M u k a c e v o , în U c ra in a ). A fo s t h iro to n it p re o t în ac elaşj
an, c ă lu g ă rit sub n u m e le de în o c h e n tie , ia r la 25 o c to m b rie 1730,
fo st h iro to n it a rh ie re u d e că tre e p isc o p u l ru te a n G h e o rg h e G h e n a d ie
B i z a n c z y al M u n c a c iu lu i. îm p ă r a tu l 1 -a r id ic a t la ran g u l d e b a ro r
( 1 7 3 0 ) şi 1 - a n u m i t m e m b r u a l D i e t e i T r a n s i l v a n i e i ( 1 7 3 2 ) .
T în ă ru l e p isc o p ş i - a d a t s e a m a î n c ă d e a t u n c i c e î n s e m n a s ă f iii
c o n d u c ă to ru l s p iritu a l al u n u i p o p o r a ju n s, p r in v itr e g ia v r e m u r ilo r J
lip s it d e d re p tu ri î n p r o p r ia sa ţa ră . E l o b s e r v a s e c ă d in to a te p r o -|
m is iu n ile făc u te în 1 6 9 8 — 1701 ce lo r ce v o r a c c e p ta u n ia ţia n u s-c
f ă c u t n i m i c , i a r î n a i n t a ş i i s ă i î n s c a u n n - a u î n d r ă z n i t s ă c e a r ă î m p l i -l
n i r e a d r e p t u r i l o r f ă g ă d u ite . A c e s t lu c r u îl v a f a c e î n o c h e n t i e M i c a
p r in a c ţiu n i d e m a r e r ă s u n e t, d e s f ă ş u r a te în t o t c u r s u l p ă s to r ie i sa le..
 aceea, în d a tă du p ă h iro to n ie a p le c a t la V ien a, p e n tru r în -
tre b u r ilo r e p a rh ie i şi p e n tru d o b în d ire a de d re p tu ri p e se am a
şi a p o p o ru lu i său, p o triv it c e lo r fă g ă d u ite în a doua d ip lo m ă
ină. în cei doi an i p e tre c u ţi la V ie n a , a în a in ta t îm p ă ra tu lu i
m o rii, în care a ră ta to a te n e d re p tă ţile pe c a re le în d u ra u cle -
aporul său, precum şi d o leanţele sale.
ars de la V ie n a , In o c h e n tie a fo st in s ta la t în s c a u n u l v lă d i-
> F ă g ă ra ş, la 28 s e p te m b rie 1732. în d a tă d u p ă in sta la re , a în -
iin o d u l p ro to p o p ilo r (2 0 — 22 o c to m b rie 1732), în care s-a u sta-
tre altele, v e n itu rile e p itrah ilu lu i. m a lui a c ţiu n e de m a re
ră s u n e t, d u p ă în s c ă u n a re , a f o s t co n -
sau re c e n s ă m în tu l ro m â n ilo r tra n s ilv ă n e n i din an u l 1733 (R e-
i u n ive rso ru m in T ra n sy iv a n ia sa c eid o tu m ei in co la ru m V ala-
•m ). A c e s t r e c e n s ă m în t era iz v o rît d in ra ţiu n i p o litic e , v o in d
,e că ro m â n ii p o p u la u în tre a g ă T ra n s ilv a n ia , că în tre c e a u nu -
p e u n g u r i, s a şi şi s e c u i şi că a d u c e a u s ta tu lu i v e n itu r i m ai
e c ît r e s tu l l o c u ito r ilo r ţa rii. P e de a ltă p a rte , el a c ă u ta t să
deze u n irea, să-şi im pună a u to rita te a a su p ra tu tu ro r ro m ân i -
în felu l a c e sta să p o a tă o b ţin e d re p tu ri pe seam a în tre g u lu i
ro m â n , n u n u m a i p e n tr u p r e o ţii şi c r e d in c io ş ii u n iţi. C u a lte
;, el s o c o te a u n ia ţia n u m a i ca u n m ijlo c p e n tr u o b ţin e r e a de
■ i p e s e a m a p o p o ru lu i să u (a ş a se e x p lic ă şi f a p tu l că r e c e n ţi
să u c u p rin d e d a te in e x a c te , u n iţii f ig u r în d în n u m ă r m u lt are
decît ortodocşii : 2742 de preoţi uniţi şi num ai 453 or-
)•
to a m n a a n u lu i 1734, a p le c a t d in n o u la V ie n a , u n d e a ră m a s
i v a r a a n u lu i u rm ă to r. Şi d e d a ta a c e a s ta , a în a in ta t n o i m e -
îm p ă ra tu lu i C arol V I, c erîn d fe lu rite d rep tu ri pe seam a cleru lu i
a les a p o p o ru lu i ro m ân . C e l m ai în s e m n a t p u rta d a ta de 8
1735.
m ajoritatea m em oriilor înaintate, | v lădica In o chentie relata
d e î n a p o i e r e în c a re e ra ţ i n u t p o p o r u l r o m â n şi c o n d iţ ii l e
in c a re tră ia : p ro p rie ta rii de p ă m în t o p re a u de la în v ă ţă tu ră
io b a g ilo r şi c h ia r ai p r e o ţilo r ; ro m â n ii n u a v e a u d re p tu l să
e m e ş te şu g u ri şi să fa c ă c o m e rţ ; n u e ra u p rim iţi în fu n c ţii pu -
n u a v e a u d r e p tu l să c u m p e r e şi să m o ş te n e a s c ă p ă m în t. în
), e ra u în c ă rc a ţi cu b iru ri şi a lte sa rc in i, erau o b lig a ţi să dea
p reo ţilo r de a lt neam şi de altă credinţă, co n trib u in d în plus şi
e ţin e re a p re o ţilo r p ro p rii. A ră ta , de a s e m e n e a , s ta re a de in fe -
te în c a re se a fla c le ru l ro m â n , c a re s u fe re a a c e le a ş i n e d re p -
era s u p u s a c e lo ra ş i a b u z u ri d in p a rte a a u to r ită ţilo r de s ta t şi
 a p r o p r i e t a r i l o r d e p ă m î n t c a şi p ă s t o r i ţ i i l o r . A c e ş t i a n u s e b u c u r a u
de d re p tu rile p re o ţilo r cato lici, cum li s - a f ă g ă d u i t p r i n d i p l o m e l e
î m p ă r a t u l u i L e o p o l d d i n 1 6 9 9 şi 1 7 0 1 , ci d i m p o t r i v ă , p l ă t e a u d i j m ă ,
î m p r e u n ă c u c r e d i n c i o ş i i l o r , p î n ă şi p a s t o r i l o r l u t e r a n i ş i c a l v i n i .
în fa ţişîn d sta re a tris tă a cleru lu i şi a p o p o r u l u i său, In o ch e n tie
M ic u c e r e a şi s a t i s f a c e r e a m u l t o r r e v e n d i c ă r i î n f o l o s u l a c e s t o r a . î n
p rim u l rîn d , el c e r e a c a p o p o r u l r o m â n să fie r e c u n o s c u t c a a p a tra
n a ţiu n e în T r a n s i l v a n i a şi s ă i s e a c o r d e e g a l i t a t e d e p l i n ă c u c e l e
trei n a ţiu n i rec e p te , deci rid ic a re a ro m â n ilo r la tre a p ta de « sta t»
(statu s, « sta re » ). El este p rim u l ro m â n la c a re apare a c e a stă con -
ce p ţie su p e rio a ră, care v a deveni apoi un p ro g ram de lu p tă şi d e
g î n d i r e p e n t r u t o ţ i c o n d u c ă t o r i i p o l i t i c i ai r o m â n i l o r t r a n s i l v ă n e n i . B a z a t
pe a c e a stă c o n c e p ţie , el c e r e a îm p ă r a tu lu i să-i a c o rd e u n lo c în ,
guvernul T ra n silv an ie i, p e n tru a su sţin e d re p tu rile « n a ţiu n ii» rom âne.
C erea de asem enea ca a c e a stă n a ţiu n e să fie r e p r e z e n ta tă în v ia ţa
p u b lic ă (în g u v e rn , în d ie tă, la ta b la r e g e a s c ă , în co m ita te, d istric te ,
s c a u n e , c o m u n i t ă ţ i ) . C e r e a c a a l ă t u r i d e e l s ă f i e n u m i ţ i î n D i e t ă şi c e i
d o i v i c a r i ai s ă i " , n o t a r u l s o b o r u l u i m a r e , p r e c u m şi r e p r e z e n t a n ţ i m i r e n i ,
s ă f i e î n n o b i l a ţ i şi u n i i r o m â n i . B l a j u l — n o u a sa re şe d in ţă — să fie
d e c la ra t o raş, cu d re p tu l de a a v e a re p re z e n ta n ţi în D ietă.
D a r re v e n d ic ă rile lu i I n o c h e n tie se e x tin d e a u a s u p ra în tre g u lu i
p o p o r r o m â n , c e r î n d s ă f i e i n c l u ş i î n t r e « s t ă r i » şi c e i d e j o s ( p l e b e i ) ,
p o t r i v i t a r ti c o lu lu i al t r e i l e a d in d i p l o m a l e o p o l d i n ă d in 1 7 0 1 . C e r e a ,
de p ild ă , lim ita re a ro b o te lo r p e n tru io b a g ii d e p e m o ş iile n o b ilia re
Ia d o u ă z ile p e s ă p tă m în ă (în lo c d e tr e i- p a tr u , u n e o r i c h ia r m a i
m u lte ), d re p tu l la în v ă ţă tu ră p e n tru c o p iii ro m â n i, in c lu s iv p e n tru
fiii io b a g ilo r , c u p o s ib i lita te a , p e n t r u cei c a p a b ili, să u r m e z e şc o li
m a i în a lte , d r e p tu l, p e n tr u io b a g i, d e a se m u ta d e p e o m o ş ie p e
a l t a şi d e a - ş i t e s t a b u n u r i l e , a d m i t e r e a m e s e r i a ş i l o r r o m â n i î n b r e s l e ,
î n l ă t u r a r e a t u t u r o r s a r c i n i l o r i o b ă g e ş t i şi e g a l i t a t e a d e d r e p t î n t r e t o ţ i
• lo c u ito rii d in « p ă m în tu l c ră ie s c » ( s c a u n e le s ă se şti) — u n d e , d e fap t,
to ţi lo c u ito rii e ra u c o n s id e ra ţi o a m e n i lib e ri, d re p tu l, p e n tru ro m â n ii
d e a i c i , d e a f o l o s i l i b e r p ă d u r i l e , m u n ţ i i şi a p e l e . î n s f î r ş i t , c e r e a
ca d ijm e le lu a te d e la ro m â n i p e n tru p reo ţii a lto r c o n fe siu n i — fa p t ca re
se p r a c tic a p e s te to t, d a r m a i a le s în p ă m în tu l c ră ie s c — să se d e a
n u m a i p r e o ţ i l o r r o m â n i , i a r a c e ş t i a s ă f i e s c u t i ţ i d e o r i c e t a x e şi d e
ju d e c ă ţile im p u s e d e p ro p rie ta rii d e p ăm în t.
î n s p r ijin u l r e v e n d i c ă r i l o r sa le, v l ă d i c a I n o c h e n t i e in v o c a , î n a i n t e
de to a te, fap tu l c ă p o p o ru l ro m â n d e p ă şe a , d in p u n c t d e v e d e re n u -
m e ric , p e to a te c e le la lte n a ţiu n i ale T ra n s ilv a n ie i (c u m a d o v e d it
şi c u c o n s c r i p ţ i a d i n 1 7 3 3 ) . E l i n v o c a , d e a s e m e n e a , o r i g i n e a s a r o -
v e c h i m e a şi e x i s t e n t a s a n e î n t r e r u p t ă p e a c e s t e m e l e a g u r i . P r i n
I n o c h e n t i e c u m p ă r a s e d e l a V i e n a o c o p i e d u p ă H r o n ic u l ve-
| ro m a n o -m o ld o -vla h ilO T a l u i D i m i t r i e C a n t e m i r , d i n e a r e - ş i
v a > a p o i a r g u m e n te d e oi d in is to ric p e n tr u s u s ţin e r e a
d o l e a n ţ e l o r Z e r e a d r e p t u r i p e s e a m a n a ţ i u n i i s a l e şi î n v i r t u t e a
fa p tu lu i că îţia r o m â n e a s c ă s u p o rta c e le m a i m u lte sa rc in i
p u b l i c e , p l ă t e a n a i m u l t e c o n t r i b u ţ i i şi d a s t a t u l u i c e i m a i m u l ţ i
s o ld a ţi. D e c i, el, e s te c u t o tu l n e d r e p t c a n a ţ i u n e a r o m â n ă să
f i e c e a d i n ţ i i :in i şi n i c i m ă c a r c e a d i n u r m ă l a b e n e f i c i i .
M e m o riile ep isc o p u lu i ro m â n au fo st trim ise d e C u rte a d in V ie n a
n u lu i T r a n s il v a n ie i, sp re a - ş i d a a v iz u l a s u p r a lo r. în r ă s p u n s u l
ia, d in 17 iu n ie 1 7 3 5 , se s c o t e a î n r e l i e f n e s i n c e r i t a t e a lu i I n o -
e p r e c u m şi a c l e r u l u i s ă u f a ţ ă d e a c t u l u n i r i i c u B i s e r i c a R o -
« p e f a ţ ă , î n a d u n ă r i şi î n c o n v o r b i r i p a r t i c u l a r e , p o p i i î n ş i ş i
e o ţii d e c l a r ă a d e s e o r i c ă ei n - a u d e p u s j u r ă m â n t u l p e n t r u u n i r e
tr u l e p ă d a r e a d e la s c h is m ă , ci n u m a i c a s ă p o a t ă fi lib e r i d e
i t a d o m n i l o r d e p ă m î n t , d e s e r v i c i i şi d e c o n t r i b u ţ i e ,• s e v e d e
a şi d i n f a p t u l c ă î n r e a l i t a t e s e s e r v e s c t o ţ i d e c ă r ţ i s c h i s m a -
• r t o d o x e , n.n.), d i n c a r e v o r b e s c p o p o r u l u i , s l u j e s c L i t u r g h i a , î n
e n e a g ă î n c h i p f ă ţ i ş c ă S f î n t u l D u h p u r c e d e d e l a F i u l şi n u
a n ic i în S im b o lu l n ic e e a n f ilio q u e ? ...a b s o lu t n ic i u n u l d in tre
L U î n v a ţ ă şi n u i n s t r u i e ş t e p o p o r u l , f i e î n m o d p a r t i c u l a r , f i e
;ric ă , d e s p r e c e le p a t r u p u n c t e . N u m a i c î n d se iv e ş t e v r e o c a u z ă ,
litig iu , v r e o c o n trib u ţie p r o p r ie d e o r d in lu m e s c , se r e f u g ia z ă
im u n i ta t e a u n ir ii c a la o a n c o r ă s a c ră ...» . S e v e d e lim p e d e , d e
ă n o b i l i i şi c l e r u l c a t o l i c v o i a u c a t o l i c i z a r e a r o m â n i l o r , p e c î n d
i I n o c h e n tie d o r e a p ă s tra r e a n e s c h im b a tă a « le g ii stră m o şe şti» ,
iv e rn u l în a in te a z ă p lîn g e rile e p isc o p u lu i ro m â n D ie te i T ra n sil -
E l în s u ş i p r e z in tă a c e s te ia a lte n o i m e m o rii. D a r ele s tîrn e s c
i r e a şi r e v o l t a r e p r e z e n t a n ţ i l o r c e l o r t r e i n a ţ i u n i p r i v i l e g i a t e ,
i 1 7 3 6 r e s p i n g p r e t e n ţ i i l e « n e m a i a u z i t e » a l e e p i s c o p u l u i , p r e t e x -i
«el c e re c e e a ce n im e n i n -a m a i c e ru t de la s tră b u n ii n o ştri
fa p u te a c e re c in e v a n ic i d e la u r m a ş ii n o ş tri f ce re, în sfîrşit,
e n ic i c le ru lu i, n ic i p le b e i r o m â n e ş ti, d u p ă fire a sa p r e a b in e
u t ă , n u li s e c u v i n e n i c i o d a t ă » .
an u l u rm ă to r, în ş e d in ţa D ie te i d in 30 s e p te m b rie 1737, Ino-
i a p r e z e n t a t u n n o u m e m o r i u , î n n u m e l e s ă u şi a l î n t r e g i i n a -
o m â n i d in T ra n s ilv a n ia (su o ac to tiu s n a tio n is p e r T ra n s y lv a -
a la c h ic a e n o m in e ). R e p re z e n ta n ţii « stă rilo r» a u îm p ie d ic a t în s ă
m e m o riu lu i, strig în d că n u re c u n o s c « n a ţiu n e a ro m â n ă » , ia r
> u lu i i- a u c e r u t să î n lo c u ia s c ă a c e a s tă e x p r e s ie p r in c u v in te le
 EPISCOPUL INOCHENTIE MZCU 365

« v a la h i» sa u « p le b e v a la h ă » , c e e a c e el a r e f u z a t să fac ă. D ie ta a
în c re d in ţa t u n ei co m isii — p re z id a tă d e c o n tele Io a n T o ro c z k a y —
s tu d ie re a p o stu la te lo r e p isc o p u lu i In o ch e n tie. L a a c u z a ac e s tu ia că
u n ir e a este m ă rtu ris ită n u m a i d in in te re s e m a te ria le , I n o c h e n tie i- a
r ă s p u n s : « E u şi c l e r u l m e u n e - a m u n i t s u b c o n d i ţ i a d e a o b ţ i n e a c e l e
b e n e f i c i i şi f o l o a s e d e c a r e s e b u c u r ă r o m a n o - c a t o l i c i i , a l t f e l , d a c ă n u
ni se d au , n e f a c e m o rice » . C o m is ia n - a d a t n ici u n ră s p u n s d o le a n ­
ţ e l o r lu i I n o c h e n tie , ci s - a o c u p a t d o a r d e î n t o c m i r e a u n u i p r o ie c t d e
d o t a r e a c l e r u l u i , p e c a r e v l ă d i c a a r e f u z a t s ă -1 p r i m e a s c ă .
L a o n o u ă se siu n e a D ietei, In o c h e n tie a p re z e n ta t u n p ro ie c t
p r o p r i u p r i v i n d r e v e n d i c ă r i l e m a t e r i a l e a l e cl e r u l u i , î n 1 7 p u n c t e ( 2 7
f e b r u a r ie 1 7 38). P r o p u n e a î m p ă r ţ i r e a p a r o h ii lo r î n tre i c a te g o rii, d u p ă
n u m ă r u l c r e d i n c i o ş i l o r , u r m î n d s ă li s e d e a c î t e u n l o c p e n t r u c a s e
p aro h ia le . P e n tru în tre ţin e re a p reo ţilo r, cre d in c io ş ii să d e a d ijm e, ia r
u n d e n u e p o s i b i l , s ă li s e d e a p a r o h i i l o r « p o r ţ i i c a n o n i c e » ( p ă m î n t
d e a r ă t u r ă şi d e f î n a ţ ) , i a r d a c ă n i c i a c e a s t a n u e r a p o s i b i l , f i e c a r e
fa m ilie să d e a p re o tu lu i o g ă le a tă d e g rîu , d o u ă f e rd e le d e o v ă z , d o u ă
d e p o r u m b şi c e v a l e g u m e , o r i s ă f i e r ă s c u m p ă r a t e c u 1 f l o r i n , p e l î n g ă
v e n itu rile sto lare o b işn u ite. C e re a de a s e m e n e a ca p re o ţim e a să nu
m a i fie s u p u s ă d e c ît e p isc o p u lu i, să n u se m a i s ă v îrş e a s c ă ac te a b u -
z i v e î m p o t r i v a ei, c r e d i n c i o ş i i s ă n u m a i f i e î m p i e d i c a ţ i s ă i a p a r t e la
s lu jb e în z ile de să rb ă to a re , c o p iii ro m â n i să p rim e a s c ă în v ă ţă tu ră
în ca se a n u m e d e s tin a te în ac e s t scop. S -a in stitu it o n o u ă co m isie ,
ca re a re d a c ta t u n alt p ro ie c t, d e s ig u r cu p o rţii c a n o n ic e m a i re d u se ,
p e c a r e D i e t a 1 - a a p r o b a t şi 1 - a î n a i n t a t G u v e r n u l u i . I n o c h e n t i e 1 - a
c o m b ă tu t, p u n c t cu p u n c t, cu o zi în a in te d e în c h e ie re a lu c ră rilo r
D ie te i, f a p t p e n t r u c a r e « s tă r ile » a u a r u n c a t a s u p r a lu i t o a tă v in a
p e n t r u z ă d ă r n i c i r e a p r o i e c t u l u i lo r .
î n a c e l a ş i t i m p , e p i s c o p u l I n o c h e n t i e M i c u a l u p t a t şi p e a l t e c ă i
p e n t r u p r o s p e r a r e a B i s e r i c i i şi a p o p o r u l u i s ă u . ! n t i m p u l c e l e i d e a
d o u a c ă lă to rii la V ie n a a o b ţin u t, în sc h im b u l m o ş iilo r E p is c o p ie i de
i a G h e r l a şi S î m b ă t a d e J o s , u n n o u d o m e n i u , l a B l a j , c u p e s t e z e c e
sa te în ju r, c a re a d u c e a u u n v e n it a n u a l d a 6 0 0 0 d e flo rin i, îm p r e u n ă -
c u u n v e c h i c a s te l d e v î n ă t o a r e al p r i n c i p i l o r T r a n s il v a n ie i. î n a u g u s t
1 7 3 7 şi-a m u ta t r e ş e d in ţa d e la F ă g ă r a ş la B la j. în a n u l u r m ă to r, s - a
în c h e ia t u n c o n tra c t cu arh itectu l C urţii im p e ria le d in V ien a , G io v a n n i
M a rtin e lli, p r iv ito r la r id ic a r e a u n e i m în ă s tiri c a te d rale , cu h ra m u l
S f î n t a T r e i m e şi a u n e i c l ă d i r i p e n t r u ş c o l i , p r e c u m şi p e n t r u r e p a -
r a r e a re ş e d in ţe i. C le ru l a c o n trib u it cu p e s te 2 5 .0 0 0 flo rin i, strîn şi
c u m u l t ă g r e u ta te , în d e c u r s d e c î ţiv a ani. P i a t r a f u n d a m e n t a l ă a m î -
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

[ a fo s t p u s ă în an u l 1741, lu c ră rile fiin d te rm in a te — p arţial —

7.
n v e n itu r ile m în ă s tir ii- c a te d r a le d e la B laj cu h ra m u l S fîn ta
s u r m a u s ă f i e î n t r e ţ i n u ţ i 11 c ă l u g ă r i « b a s i l i e n i » ( c a r e t r ă i a u
în d u ie lile o r to d o x e ale S fîn tu lu i V a s ilie ce l M a re ), 2 0 d e elevi
d n a r u l m î n ă s t i r i i c a r e u r m a s ă s e î n f i i n ţ e z e şi t r e i s t u d e n ţ i î n
ui « D e P ro p a g a n d a F id e » d in R o m a . P rim u l stu d e n t trim is de
[a R o m a a f o s t P e tr u P a v e l A ro n , ia r d u p ă în to a r c e r e a lu i, au
: G h e r o n t i e C o t o r e a , G r i g o r i e M a i o r şi S i l v e s t r u C a l i a n i . a
g î n d i t şi l a r e f a c e r e a v e c h i i t i p o g r a f i i a M i t r o p o l i e i d e A l b a
: o n ş t i e n t d e f o l o a s e l e p e c a r e l e - a r d o b î n d i p r i n e a p o p o r u l şi
:a r o m â n e a s c ă d i n T r a n s i l v a n i a . î n 1 7 3 5 şi 1 7 4 1 d e z v ă l u i a , î n
n e m o rii, lip s a d e c ă rţi r o m â n e ş ti, c e r în d b a n ii n e c e s a r i p e n tr u
iţa re a tip o g ra fie i. îm p re ju ră rile l-a u îm p ie d ic a t să-şi tra n s p u n ă
în fa p tă . A iz b u tit d o a r să în f iin ţe z e o b ib lio te c ă , cu 3 5 0 d e i
m a n u scrise .
L 25 m a i 1 7 3 9 a c o n v o c a t so b o ru l p ro to p o p ilo r săi la B laj, ară -
e lo r p re z e n ţi to a te d e m e r s u r ile p e c a re le - a f ă c u t în fo lo s u l
î l u i s ă u , p r e c u m şi g r e u t ă ţ i l e p e c a r e l e - a î n t î m p i n a t d i n p a r t e a
:ă ţ i l o r d e s t a t . S i n o d u l a h o t ă r î t , î n t r e a l t e l e , s ă n u s e m a i d e a
d in v e n itu rile d o m e n iu lu i e p isc o p a l te o lo g u lu i ie z u it, cu ca re
p u l e r a î n c o n f l i c t d i n p r i c i n a m u l t e l o r a b u z u r i a l e a c e l u i a şi
c e r c ă r i l o r lu i d e c a to li c iz a r e a B i s e r ic ii r o m â n e ş ti. D e altfe l, în
d in m e m o r iile sale, v lă d ic a c e r u s e în lă tu r a r e a te o lo g u lu i ie z u it
a c a r să n u m a i fie în tr e ţin u t d in fo n d u rile E p is c o p ie i. în tr - u n
n o d , în 1 7 4 2 , s - a c e r u t să n u m a i f ie în g ă d u ite tr e c e r ile d e la
irto d o x (« g re c e s c » ) la cel la tin , ca astfe l să se îm p ie d ic e c a to -
ea cred in cio şilo r rom âni.
a p ă m o a r t e a l u i C a r o l V I şi u r c a r e a p e t r o n u l h a b s b u r g i c a M a -
e re z a (1 7 4 0 — 1780), e p is c o p u l In o c h e n tie şi-a re lu a t ac ţiu n e a,
0 n o u ă se rie d e m e m o r ii, a d r e s a te d ire c t C u rţii. P rin iu n ie 1 7 4 2 a
p e n t r u a t r e i a o a r ă l a V i e n a , u n d e a s t a t 15 l u n i , c a s ă o b ţ i n ă
ri p e s e a m a p o p o r u l u i s ă u , m a i a l e s r e c u n o a ş t e r e a s a c a a p a t r a
e. D i n t r e m e m o r i i l e î n a i n t a t e a c u m , s e r e m a r c ă u n u l i n t i t u l a t
[ex L ib e llu s P re c u m et g r a v a m in u m C leri p o p u liq u e R o m a n o -
îic i p e r T ra n s ilv a n ia m » . în p r im a p a rte a m e m o riu lu i în fă ţiş a
tr is tă în c a re se g ă s e a u c le ru l şi_ p o p o r u l r o m â n d in T ra n s il -
în c iu d a p u ţin e lo r d re p tu ri p e c a re le o b ţin u s e r ă sub cal v in i
5 lo r fă g ă d u ite p rin ce le d o u ă d ip lo m e le o p o ld in e . A stfel, p reo ţii
1 p u t e a u fi a r e s t a ţ i , a r u n c a ţ i î n î n c h i s o a r e , c i t a ţ i l a j u d e c a t ă ,
l a ţ i , o b l i g a ţ i l a f e l u r i t e o n o r a r i i , t a x e , î n c a r t i r u i r i şi d i j m e , i a r
 EPISCOPUL, lr.uuntw iui

î n c a z d e î m p o t r i v i r e e r a u b ă t u ţ i , m a l t r a t a ţ i şi c h i a r u c i ş i . C l e r u l s ă u
e ra lip s it d e « p o rţiu n i c a n o n ic e » , silit să m u n c e a s c ă la c îm p p e n tru
a -ş i a g o n is i c e le n e c e s a r e tr a i u lu i, ia r fiii d e p r e o ţi e r a u o p r iţi d e
la în v ă ţă tu ră . S e p u n e a u , d e m u lte ori, p ie d ic i la r id ic a r e a b is e r ic ilo r
(c ita o ra ş u l S ib iu , în c a re p r im ă r ia n - a în g ă d u it rid ic a r e a u n e i ca p ele).
D e ş i art. 3 al D i p l o m e i a d o u a l e o p o l d i n e d e c l a r a n a ţ i u n e a r o m â n ă
c a r e c e p ta , to tu ş i e a n - a f o s t r e c u n o s c u t ă c a a ta re , n e f ii n d a d m i s ă la
s l u j b e şi l a b e n e f i c i i . C u t o a t e c ă e x i s t a u d i s t r i c t e î n t r e g i l o c u i t e
n u m a i d e r o m â n i, ia r în u n e le c o m ita te , s c a u n e etc. f o r m a u m a i m u lt
d in j u m ă t a t e a p o p u la ţie i, to tu ş i n u a v e a u f u n c ţi o n a r i d in n e a m u l lo r,
ci u n g u r i, sa şi s a u se cu i.
în c o n tin u are, m e n ţio n a d ările îm p o v ă ră to a re im p u s e ro m ân ilo r,
r ă p ire a p ă m în tu r ilo r lo r în s c a u n e le să seşti, in e c h ita te a ju d e c ă to r ilo r
î n c a z u l p r o c e s e l o r r o m â n i l o r , o p r i r e a l o r d e l a m e ş t e ş u g u r i şi ş c o l i ,
o b lig a ţia d e a d a d ijm ă p r e o ţ i l o r a lto r c o n f e s iu n i, c o n t r i b u ţia lo r la
r e p a r a r e a c a s e l o r p a r o h i a l e , a b i s e r i c i l o r şi l a p l a t a c a n t o r i l o r s a u a
în v ă ţă to rilo r d e alte c o n fe s iu n i, o b lig a ţia d e a r e s p e c ta s ă rb ă to rile
a c e s t o r a e t c . I n v o c a şi c u n o s c u t e l e s a l e a r g u m e n t e d i n m e m o r i i l e a n -
t e r i o a r e : v e c h i m e a şi c o n t i n u i t a t e a p o p o r u l u i r o m â n î n T r a n s i l v a n i a ,
p r e c u m şi o r i g i n e a s a r o m a n ă , s u p e r i o r i t a t e a n u m e r i c ă î n r a p o r t c u
c e le la lte n aţiu n i.
în p a r te a f in a lă a m e m o r iu lu i, îşi r e z u m a p o s tu l a te le în 12 arti -
co le, p r im e le cin ci fiin d re v e n d ic ă ri p e n tru cler, c e le la lte p e n tru p o -
po r, în se n su l c e lo r e x p u s e m a i sus. E s te d e o s e b it d e im p o r ta n t p u n c ­
tu l 6, p r in c a r e c e r e a c a n a ţ iu n e a r o m â n ă sa f ie d e c la r a tă r e c e p ta ,,
s ă f i e a d m i s ă î n g u v e r n şi î n t r e « s t ă r i » , s ă a i b ă v o t î n D i e t ă şi s ă f i e
p ă r t a ş ă l a b e n e f i c i i , c a şi c e l e l a l t e n a ţ i u n i . C r e d i n c i o ş i i r o m â n i s ă
d e a d i j m e ş i a l t e v e n i t u r i p r e o ţ i l o r l o r şi n u u n o r s t r ă i n i , i a r f i i i
ro m â n ilo r să a ib ă d re p tu l la în v ă ţă tu ră .
C e r e r e a r e c u n o a ş t e r i i r o m â n i l o r c a a p a t r a n a ţ i u n e o î n t î l n i m şi
î n a l t e m e m o r i i î n a i n t a t e î n t i m p u l ş e d e r i i l a V i e n a , c a şi c e r e r e a
c a e p is c o p u l lo r să fie n u m i t c o n s ilie r în G u v e rn . Î n tr - u n m e m o r iu
d eo seb it, in te rv e n e a en e rg ic în fa v o a re a io b a g ilo r ro m â n i, ce rîn d î n ­
l ă t u r a r e a a b u z u r i l o r p r o p r i e t a r i l o r d e p ă m î n t şi l i m i t a r e a r o b o t e i l a
d o u ă z i l e p e s ă p t ă m î n ă . A u a v u t l o c l u n g i d i s c u ţ i i î n t r e e p i s c o p şi
C a n c e la ria a u lic ă tra n silv a n ă a s u p ra a c e sto r re v e n d ic ă ri ro m ân e şti.
D a r la 17 a u g u s t 1 7 4 3 , C o n f e r in ţa m in is te r ia lă a r e f u z a t să r e c u -
n o a s c ă p o p o ru l r o m â n ca n aţiu n e . S in g u ru l lu c ru p e ca re 1 -a o b ţin u t
e p isc o p u l In o c h e n tie a fo s t resc rip tu l im p e ria l d in 9 s e p te m b rie 1743,
p rin c a re se a c o r d a u p r e o ţilo r u n iţi a n u m ite îm b u n ă tă ţir i ale situ aţiei
m a te ria le . îm p ă r ă te a s a c e re a să se m a n ife s te in d u lg e n ţă fa ţă de ro -
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

ib a g ii să n u fie o b lig a ţi la p re a m u lte ro b o te , iar f iii lo r să

> p riţi de la şco ală. în rest, nu era n im ic c o n c re t p e n tru u ş u -
artei lor, ci dim potrivă, îm p ărăteasa arăta că nu in ten ţio n ează
id ic ie z e « c e le tre i n a ţiu n i» , iar e p isc o p u lu i i-a in te rzis să se
zin te la V ien a fără aprobare. A c e a stă h o tă rîre îm p ă ră te a sc ă
n m în a tă e p is c o p u lu i de c ă tre p re ş e d in te le C a n c e la rie i a u lic e
ia, în tr -u n p lic în c h is , p e n tru a o p re z e n ta G u v e rn u lu i T ra n -

id cu in d ig n a re de c u p rin s u l ei şi că n -a fo s t lu a tă în se a m ă
im p o r ta n tă d o le a n ţă a sa, a a d r e s a t o n o u ă p lîn g e r e îm p ă -
- p rin a g e n tu l său — la 25 n o ie m b rie 1743, c e rîn d u -i sa eli-
lerul şi n a ţiu n e a ro m â n ă « d e sub ju g u l d esp o tic» al c e lo r tre i
iriv ile g ia te . A ră ta că ro m â n ii sîn t tra ta ţi m ai rău d e c ît ev reii,
j i ei, c a re — s p re d e o s e b ire de ro m â n i — n u e ra u o b lig a ţi
lijm e p re o ţilo r a lto r re lig ii, a v e a u d re p tu l să se m u te şi să
lu n u ri şi se b u c u ra u de o a re c a ri fa v o ru ri. A p re d a t G u v e r -
;criptul im perial ab ia în feb ru a rie 1744, în tim p u l lu crărilo r
are aveau loc la Sibiu. D ieta din acel an avea tocm ai
-a în tă ri d rep tu rile, p riv ile g iile , im u n ită ţile şi p re ro g a tiv e le
■ p o litic e şi re lig iilo r recep te, m ai ales ale celei catolice.
rsu l a c e s te i se siu n i, e p isc o p u l In o c h e n tie a d a t cea d in u rm ă
itru o b ţin e r e a de d re p tu ri p e s e a m a ro m â n ilo r, in c lu s iv re -
ea ca a patra naţiune. D u p ă lungi şi v io le n te d iscuţii, în
:hentie a tre b u it să în fru n te d iferite in crim in ări îa ad resa
său, D ie ta a in tro d u s în len e B is e ric a u n ită p rec u m şi d an ia
ii de îa B laj. în p riv in ţa ţă ra n ilo r ro m â n i, a h o tă rît ca ei
p rim iţi în rîn d u l c e lo r tre i n a ţiu n i, ci n u m ai n o b ilii ro m â n i,
i o s ta re a p a rte , ci fie c a re la n a ţiu n e a re c e p ta p e te r ito r iu l
uia. In o c h e n tie a p re z e n ta t un p ro te st en erg ic, dar, c o p le şit
iţă ri şi de in s u lte (S a m u il M ic u s p u n e că « p e f e re a s tră era
: e jo s » ) a fo s t n e v o it să ş i -1 re tra g i. în s c h im b , a în a in ta t
le m o riu -p ro te st îm p ă ră te se i, în care a ta c a h o tă rîriîe D ie te i,
dea pe rom âni d in tre «stări».
ui a c e sto r fră m în tări, In o c h e n tie a p rim it o rd in u l M ă rie i Ţe -
se p r e z e n ta la V ie n a . în a in te d e a p le c a , a c o n v o c a t so -
î al E p isco p ie i la B laj, p e n tru ziu a de 25 iu n ie (6 iulie st. n.)
c e sta au p a rtic ip a t a p ro a p e to ţi cei 44 de p ro to p o p i, fie c a re
iul sa u d o i p re o ţi, d a r şi m ire n i, p r in tre c a re m u lţi ţă ra n i,
cît şi o rtodocşi, a p ro x im ativ 150 de p erso an e. în acest
ii p ă re a o a d e v ă ra tă a d u n a re n a ţio n a lă ro m â n e asc ă . D in
ţări c o n te m p o ra n e , află m că sin o d u l a lu at în d e z b ate re
s t a r e a p o p o r u l u i r o m â n d i n T r a n s i l v a n i a şi r e f u z u r i l e c u c a r e a u f o s t
î n t â m p i n a t e t o a t e c e r e r i l e e p i s c o p u l u i . S i n o d u l şi e p i s c o p u l s - a u r i ­
d ic a t d e a s e m e n e a îm p o t r i v a te o lo g u lu i ie z u it. L a sfîrşit, I n o c h e n tie a
p u s în tr e b a r e a d a c ă m a i v o ie s c să r ă m în ă u n iţi în c a z u l c în d n u se
v o r sa tisfac e d o le a n ţe le ro m â n ilo r. în tre b a re a a p ro d u s m u ltă fră m în -
ta re , în c ît m u lţi au s trig a t că .v o r p ă ră si u n ia ţia c h ia r d a c ă se v o r
a c o rd a a c e le a . D e c i, la c a p ă tu l a tîto r s tră d a n ii d e a o b ţin e d re p tu ri
p e s e a m a n a ţ i u n i i şi a B i s e r i c i i s a l e , vlădica Inochentie, clerul şi
c re d in c io şii să i şi-a u d a t sea m a că u n ia ţia n -a a d u s ro m â n ilo r n ici
un folos, ci num ai necazuri şi lupte între îraţi.
A ju n s la V ie n a , v lă d ic a In o c h e n tie a p re z e n ta t C u rţii u n n o u
m e m o r iu îm p o triv a u ltim e lo r h o tă rîri ale D ie te i p riv ito a re la ro m â n i
( a r t i c o l e l e V I şi V I I ) , c e r î n d d i n n o u s a t i s f a c e r e a r e v e n d i c ă r i l o r p e
s e a m a c l e r u l u i şi p o p o r u l u i r o m â n , i n c l u s i v r e c u n o a ş t e r e a c a a p a t r a
n a ţiu n e , a m e n in ţîn d c h ia r c u p ă r ă s ir e a u n irii.
D a r î n l o c s ă f i e r e e x a m i n a t e c e r e r i l e f o r m u l a t e d e el, v l ă d i c a
In o c h e n tie s-a v ă z u t p u s în fa ţa u n ei c o m isii de an c h e tă , ca re i-a
c e r u t să r ă s p u n d ă la 82 d e în v in u iri, f o r m u l a te î m p o t r i v a lu i p e b a z a
d e n u n ţ u r i l o r şi a c a l o m n i i l o r r e p r e z e n t a n ţ i l o r c e l o r t r e i n a ţ i u n i d i n
T r a n s ilv a n ia . E r a a c u z a t c ă s - a f ă c u t p u r tă to r u l d e c u v în t al c le r u lu i
şi p o p o r u l u i r o m â n , f ă r ă c a s ă a i b ă o î m p u t e r n i c i r e l e g a l ă , c ă s e o c u p ă
m a i m u lt d e p r o b le m e la ice , că a c o n v o c a t fă ră ştire a a rh ie p is c o p u lu i
d e E s z t e r g o m şi a a u t o r i t ă ţ i l o r p o l i t i c e s i n o d u l d i n 1 7 4 4 , l a c a r e a u
p a r t i c i p a t şi o r t o d o c ş i , p r o d u c î n d t u l b u r a r e î n t r e p a r t i c i p a n ţ i p r i n a m e -
n in ţa r e a cu p ă r ă s ir e a u n irii, că a în g ă d u it fo lo s ir e a d e că rţi o rto d o x e ,
că p rim e ş te p reo ţi h iro to n iţi de v lă d ic i o rto d o cşi. E ra în v in u it d e ase -
m e n e a c a n - a lu a t m ă s u r i î m p o t r i v a m iş c ă r ii p e n t r u r e v e n i r e a la
O rto d o x ie , p o r n ită d e ie r o m o n a h u l V is a r io n S ă rai, în p ă r ţile d e su d
ale T ra n s ilv a n ie i, to c m a i în an u l 1744. I n o c h e n tie a ră s p u n s n u m a i la
31 d e în tre b ă ri, la 16 n o ie m b r ie 1 7 4 4 . A d o u a ş e d in ţă e ra f ix a tă p e n -
tru 7 d e c e m b rie . A re fu z a t în s ă să se m a i p re z in te , m o tiv în d că an -
c h e ta re a sa d e c ă tre u n fo r la ic e ra îm p o tr iv a c a n o a n e lo r. P e s te cî-
te v a zile (se p a re că în 9 d e c e m b rie ), a p ă ră sit în a s c u n s V ien a , p le -
cîn d la R o m a.
A c ţiu n e a d in exil. P l e c î n d l a R o m a , I n o c h e n t i e M i c u s e g î n d e a
c ă v a fi s p r i j i n i t î n l u p t a s a d e p a p a B e n e d i c t X I V ( 1 7 4 0 — 1 7 5 8 ) . S o s i t
a ic i la î n c e p u t u l a n u l u i 1 7 4 5 , el r e î n c e p e a c ţ i u n e a î n a i n t î n d n o i m e -
m o r ii, d e d a t a a c e a s t a p a p e i, p e c a r e îl r u g a să m i j l o c e a s c ă la V i e n a
p e n t r u r e c u n o a ş t e r e a c e l o r d o u a d i p l o m e l e o p o l d i n e şi n u m i r e a u n u i
n o b il ro m â n care să re p re z in te in te rese le p o p o ru lu i ro m ân în faţa
g u v e r n u l u i şi a D i e t e i .
24 — Istoria B.O.R., voi. Et
 PEKIU AiJA A JM 1A

ac e le a şi m e m o rii, c e re a să n u rn ai p lă te a s c ă 3 0 0 d e flo rin i pe

o g u lu i ie z u it, d in d o m e n iu l e p is c o p a l d e la B la j, ia r p e v iito r
1 s ă f i e a l e s d e c ă t r e e p i s c o p şi s ă f i e d e n e a m r o m â n . D e ş i
1745, I n o c h e n tie e ra g a ta sa se re în to a rc ă la V ie n a (a v în d o
■ e d e d ru m d e la C o n g r e g a ţia « D e P r o p a g a n d a F id e » ), to tu ş i
i-a c o m u n ic a t că i se in te rz ic e p le c a re a . A u u r m a t n o i ,p ro -n
c a re -şi d o v e d e a n e v in o v ă ţia , c e r în d să fie d a te p e fa ţă in -
c a lo m n ia to r ilo r , a m e n in ţîn d c ă d a c ă n u i se v o r s a tis fa c e d o -
;, u n i r e a s e v a n i m i c i . î n a i n t e a z ă m e m o r i i p e s t e t o t : n u n ţ i u l u i
iin V ie n a , C o n g r e g a ţie i « D e P r o p a g a n d a F id e » , a u to rită ţilo r
:e, u n o r p e r s o n a l i t ă ţ i p o l i t i c e şi b i s e r i c e ş t i .
r e m a r c ă f a p t u l c ă l a R o m a a î n c e p u t o a c ţ i u n e şi m a i su sţi -
m tru în d e p ă rta re a te o lo g u lu i, d în d u -şi se a m a că situ aţia sa ne -
se d a to ra m a i m u lt in trig ilo r ie zu iţilo r. în c e le m a i m u lte
m e m o r iile în a in ta te a c u m se p lîn g e a d e to a te a b u z u r ile aces-
d e c a l o m n i i l e p e c a r e l e - a u î n d r e p t a t î m p o t r i v a lu i.
to a m n a an u lu i 1746, In o c h e n tie a e x c o m u n ic a t p e te o lo g u l
Io s if B a lo g , c e rîn d v ic a ru lu i său P e tru P a v e l A ro n (n u m it de
7 4 5 ) să c o m u n ic e d e c re tu l de e x c o m u n ic a re . în sin o d u l p ro to -
şi s ă e v i t e o r i c e l e g ă t u r ă c u el. D e ş i a c e s t a a r e f u z a t s ă d e a
re p o r u n c ii sa le, to tu ş i c le ru l a a fla t d e e x c o m u n ic a r e a t e o -
d in s c rie rile e p is c o p u lu i c ă tre c îţiv a p ro to p o p i ca re i -au ră -
e d in cio şi.
ă d i c a I n o c h e n t i e ş i - a r i d i c a t g l a s u l şi î m p o t r i v a n u m i r i i d e c ă -
d ep isc o p u l de E s z te rg o m a u n u i n o u te o lo g , ie zu itu l P allo v icz .
;e a , p r i n m a i m u l t e s c r is o r i t r i m i s e p r o t o p o p i l o r să i, le c e r e a
ac c e p te c o n tro lu l acestu ia, ia r p rin felu rite p lîn g e ri către au to -
p o l i t i c e şi b i s e r i c e ş t i p r o t e s t a v e h e m e n t î m p o t r i v a n u m i r i i l u i ,
m s i m ţă m în tu l său . In c e p r iv e ş te e x c o m u n ic a r e a lu i B a lo g , a r ă ta
' c ă î n e p a r h i a sa el p o a t e s ă - ş i e x e r c ite d r e p tu r ile e p i s c o p a le
i în tre b e S cau n u l a p o sto lic sau C u rte a d in V ien a, ap ă rîn d a s t-
e p e n d e n ţ a B i s e r i c i i s a le .
în c e rc a t în r e p e ta te rîn d u ri să se în to a r c ă ac a să , în a in tîn d , în
s e n s , m e m o rii la C u r te a d in V ie n a sa u în a lte p ă rţi, d a r fă ră
t. î n c u rîn d şi - a d a t s e a m a c ă t o a t e d em e rsu rile sa le e ra u
i c a t e d e v i c a r u l A r o n , c a r e s e a l i a s e c u i e z u i ţ i i , î m p o t r i v a sa ,
î i i n d u - l l a V i e n a şi R o m a . L a 2 5 a u g u s t 1 7 4 7 , I n o c h e n t i e a n u n ţ a
i m u l ţ i p r o t o p o p i c ă a e x c o m u n i c a t p e A r o n şi a n u m i t c a v i c a r
'to p o p u l N i c o l a e P o p d in B a l o m i r , c ă r u i a i a c e r u t s ă c o n v o a c e
1 p ro to p o p ilo r.
 Sinodul s-a şi în tru n it la B laj, la 8— 10 octom brie 1747, sub con'
d u c e re a lui N ic o la e P o p , a c c e p tîn d — în m o d ex c ep ţio n a l — n u m ire A
sa ca v ic a r p în ă la re în to a rc e re a e p isc o p u lu i. S -a h o tă rît să fie trim is?
o d e le g a ţie la V ie n a , c a re să c e a ră r e în to a r c e r e a e p is c o p u lu i (m a'
m ulţi p rotopopi i-a u adresat scrisori, în două rînduri rugîndu-1 să n i1
ren u n ţe la episcopat). U n nou sinod s-a în tru n it la A lb a Iulia, la 2 1 1
n o ie m b rie 1747, p ro te s tîn d îm p o triv a n u m irii lui P e tru P a v e l A r b i 1
c a v ic a r a p o s to lic , de c ă tr e p a p ă , c a să n u m ai d e p in d ă d e e p is c o p
în f a ţa a c e s to r ră z v ră tiri f ă ţiş e a le e p is c o p u lu i şi ale p ro to p o p i'
lo r săi, îm p ă ră te a s a a d isp u s să se c o n v o a c e u n alt sinod, sub p rese'
d in ţia e p isc o p u lu i u n it ru te a n M a n u il O lsz a v sk i. S in o d u l s -a în tru n i'
la 15 m ai 1748 la S ibiu ; sub p re siu n e a au to rităţilo r, A ro n a fo st re'
c u n o s c u t ca v ic a r a p o s to lic , ia r N ic o la e P o p silit să se r e tra g ă , O 1
to a te a c e ste a , s-a c e ru t d in n o u re în to a rc e re a lui In o c h e n tie în s c a u tf
în u rm a acestui sinod, s-a în to c m it un lung m em oriu către C u rt1'
(se m n a t de S ilv e stru C a lia n i, G rig o rie M a io r şi p ro to p o p u l G h e o rg f/
P o p d in D o b ra ), p rin c a re c e re a u d re p tu ri p o litic e p e se a m a ro m a '
n ilo r, re p ro d u c în d , în m a re , a c e le a ş i d o le a n ţe şi a rg u m e n te în tîln itA
în m e m o riile lu i In o c h e n tie : r e c u n o a ş te r e a p o p o ru lu i ro m â n ca '*
p a tra n a ţiu n e , e p is c o p u l să fie c o n s ilie r g u b e rn ia l, n o b ilii ro m â n i sA
fie. adm işi în funcţii p u b lice etc.
în to ţi.a c e ş ti a n i, p e lîn g ă e p is c o p u l I n o c h e n tie s -a u d e p u s m al|
s tă ru in ţe de C u rte a d in V ie n a şi de p a p ă (m ai ales p rin c a rd in al'
A le s s a n d r o A lb a n i şi M a rio M illin i), ca să re n u n ţe la sc a u n u l e p if
copal. In 1747 îm p ă răte asa a in terzis să i se m ai trim ită a ju to a i6
d in v e n itu r ile d o m e n iu lu i d e la B la j. E l a r e z is ta t ani de z ile t u t A"
r o r în c e r c ă r ilo r , d e c la rîn d c ă n u p o a te s ă -ş i p ă r ă s e a s c ă tu rm a şi i
n u e ste v in o v a t. S în t s e m n ific a tiv e c u v in te le sa le : « M ai b in e să piai
to a te a le lu m ii a c e s te ia , d e 'c ît să -m i las p o p o ru l în v e ş n ic ă s e rv itu v '
clerul, pe m in e şi episcopii u rm aşi în ro b ia iezuiţilor».
S ilit să ră m în ă la R o m a , îm p ie d ic a t să m ai p o a rte c o re s p o n d e n t
cu ai săi şi să p rim e a s c ă a ju to a re , v lă d ic a In o c h e n tie a în c e p u t I
tră ia s c ă z ile g rele , îm p re u n a te cu lip su ri m a te ria le , în c ît a a ju n s să - a
v în d ă şi c ru c e a de pe p iept. în astfel de situ a ţii, a fo st n e v o it f
c e d e z e p r e s iu n ilo r c re s c în d e c a re se e x e rc ita u a s u p ra lu i şi să se r
n e z e a c tu l de r e tr a g e r e d in sc a u n , la 7 m a i 17 5 1 , în s c h im b u l u n
pensii anuale de 1200 florini, plătită de E piscopia B lajului. F o sta
e p isc o p al ro m â n ilo r u n iţi, lu p tă to ru l d îrz p e n tru d re p tu rile p o p o ru l
ro m â n d in T ra n s ilv a n ia , ş i- a p e tr e c u t re s tu l v ie ţii la R o m a. A d u s
 l i n ă d e s u f e r i n ţ e t r u p e ş t i şi s u f l e t e ş t i , c ă c i i s - a u i n t e r z i s o r i c e
L c u p r e o ţ i i şi c r e d i n c i o ş i i s ă i, î n c î t n u p u t e a p r i m i d e n i c ă i e r i
ito a re m a te ria le , n ic i v eşti.
si d e p a r t e d e ţ a r a s a , v l ă d i c a I n o c h e n t i e n - a f o s t u i t a t d e a i
d o v e d e ş te fap tu l c ă la a le g e re a d e e p is c o p u n it d in an u l 1764
a c o r d a t 7 2 d e v o t u r i . E l s c r i a a t u n c i c e l o r c e î n c e r c a u s ă -1
i în sc a u n , c ă d eşi este « în g r e u ia t c u b ă trîn e ţe le » , to tu ş i « p e n -
ele d e o b ş te ia ră şi v o i în c in g e a r m a m e a p e c o a p s a m e a » . D a r
;e a sa a r e f u z a t n u m ir e a lu i c a e p isc o p .
d o ru l c r e d in c io ş ilo r săi în su fle t, v lă d ic a I n o c h e n tie s - a stin s
ţă la 2 2 s e p t e m b r i e 1 7 6 8 , d u p ă 2 4 d e an i d e ex il. N - a a v u t n ic i
f e r i c i r e a d e - a fi î n g r o p a t î n c a t e d r a l a d i n B l a j , î n c e p u t ă s u b
b ise ric a M a d o n a del P a s c o lo d in R o m a.

Concluzii. Inochentie Micu, considerat «cea mai puternică

onalitate politică a poporului nostru în secolul al XVIU-lea»
°rodan), este cel care a început lupta pentru recunoaşterea po -
lui român ca naţiune politică in Transilvania. El a pus la baza
ramului său romanitatea, vechimea şi continuitatea românilor
ceste meleaguri. Revendicările lui, social-naţionale priveau toa-
ăturile sociale româneşti: nobilime, cler, meseriaşi, ţărani li -
şi iobagi, ridiclndu-se împotriva (întreitei asupriri la care erau
şi românii transilvăneni: naţională, socială şi religioasă. Ino-
tie Micu este cel care a pus temeliile pe care s-a clădit mai
i ideologia iluminiştilor tranislvăneni şi întreaga luptă naţio -
■politicâ a poporului român, inclusiv celebrul S u p p l e x L i b e l l u s
c h o r u m , care va prelua postulatele sale.
Deşi era slujitor al Bisericii, Inochentie Micu a pus pe primul
problemele naţionaî-politice. în ce priveşte uniaţiâ, el a con t-o
doar ca un instrument pus în setviciul luptei sale naţionale
cidecum ca o recunoaştere a învăţăturii Bisericii catolice. Faptul
că ameninţa mereu cu părăsirea unirii constituie o do-l
concludentă că el urmărea ca, prin ea, să obţină drepturi pe
ia clerului şi a poporului său. Lupta sa împotriva teologului
t sau împotriva încercărilor de imixtiune ale arhiepiscopului
sztergom şi ale papei în eparhia sa nu era altceva decît o luptă
ru păstrarea independenţei Bisericii sale, a doctrinei, cultului
rganizării tradiţionale ortodoxe, în faţa oricăror încercări de
'icizare şi de desnaţionalizare a Bisericii şi a poporului român.
 EPISCOPUL INOCHENTIE MICU 373

BIBLIOGRAFIE
I z v o a r e . La cele menţionate la capitolul precedent, se adaugă : NICOLAE
TOGAN, Românii din Transilvania la 1733. Conscripţia episcopului Inochentie Klein
de Sadu..., Sibiu, 1898, 45 p.; NICOLAE DOBRESCU, Fragmente privitoare la Istoria
Bisericii Române, Budapesta, 1905, 84 p. (o parte din corespondenţa lui Inochentie) ;
ZENOVIE PÂCLIŞANU, Corsepondenţa din exil a episcopului Inochentie Micu Klein
J746—1768, Bucureşti, 1924 ,160 p. ^
L u c r ă r i : GEORGE BOG d AN-DUICĂ, Procesul episcopului Ioan Inochentie
Klein, Caransebeş, 1896, 78 p.; AUGUSTIN BUNEA, Episcopul Inocentiu Klein, Blaj,
1900; ZENOVIE PÂCLIŞANU, Ioan Inochentie Micu Klein, în «Cultura Creştină»,
an. XXIII, nr. 4—5, 1943, p. 201—215; NICOLAE C©MŞA, Episcopul Ioan Inochentie
Micu, Blaj, 1943, 64 p.; TULIU RACOTĂ, Ioan Inochentie Micu, în «Transilvania»,
an. LXXV, nr. 2, 1944, p. 116— 133 (şi extras, Sibiu, 1944, 20 p.) ; D. PRODAN, La lutte de
Inochentie Micu pour le revelement politique des roumains de Transylvanie, în «Revue
roumaine d'histoire», 5, 1965, p. 477—496; D. PRODAN, Iniţiatorul luptei politice
naţionale a românilor din Transilvania: Inochentie Micu, în voi. «Supplex L ibellus
V alachorum », E diţie nouă, cu adăugiri şi p recizări, B u cu reşti, 1984, p. i5i—
198; AUREL DECEI, M emoriul (Supplex Libellus) lui I. Inochentie Micu Klein
către regina M ăria Tereza din a n u l 1744, în «Anuarul Institutului de Istorie din
Cluj», X, 1967, p. 7—41 ; D. STĂNILOAE, Lupta şi drama lui Inochentie Micu Clain,
în B.O.R., an. LXXXVI, nr. 9— 10, 1968, p. 1137— 1185; reprodus şi în voi. Uniatismul
din Transilvania — încercare de dezmembrare a poporului român, Bucu-ieşti, 1973, p.
49— 105; FRANCISC PALL, Ştiri noi despre primii studenţi trimişi de la Blaj la
Roma, în Apulum, Alba Iulia, XVII, 1979, p. 469— 476; FRANCISC PALL,
F orm aţia şcolară a lui In o ch en tie M icu K lein, în Apulum , XIX, 1981, p.
229—238 ; FRANCISC PALL, Inochentie Micu Klein deschizător al luptei de eman­
cipare naţională a românilor transilvăneni. Cîfeva îndreptări şi întregiri, în Apulum,
XX, 1982, p. 193— 205; FRANCISC PALL, Cele dintîi acţiuni ale lui Inochentie
Micu Klein în exjiui său din Roma în 1745, în Apulum, XXI, 1983, p. 207—230;
FRANCISC PALL, Noi acfiuni ale lui Inochentie M icu Klein pentru revenirea în
patrie din exil, în 1746, în Apulum, XXII, 1985, p. 145— 159.
 LV
L U P T A C L E R U L U I ŞI C R E D IN C IO Ş IL O R
rR A N S IL V A N IA P E N T R U A P Ă R A R E A O R T O D O X IE I ÎN
S E C O L U L A L X V III-L E A

sc u rt tim p după să v îrşire a d u reroasei d e z b in ă ri b ise ric e şti a

> r tra n s ilv ă n e n i din 1698— 1701, p re o ţii şi c re d in c io şii care
aseră u n ia ţia şi-a u d at seam a că to a te cele p ro m ise în di -
îm p ăratu lu i L eo p o ld I nu erau decît v o rb e am ăgitoare şi că
L eninţaţi să-şi piardă legea străm oşească. D rep t aceea, îndată
stalarea lui A tan asie A nghel ca episcop unit, a în ce p u t lupta
ip ărarea O rto d o x iei (cazul c re d in c io şilo r din B raşo v , F ăg ăraş,
lia, H u n e d o a ra etc). A c e a s tă lu p tă a d u ra t tim p fo a rte în d e -
E iin d p u rta tă cu m u lt curaj şi stă ru in ţă de p reo ţi şi c red in cio şi
vă, în fru n tîn d b ătăi, te m n iţă şi c h ia r m oartea, m u cen icească.
ta p e n tru a p ă ra re a d re p te i c re d in ţe s -a m a n ife s ta t în d ife rite
p rin îm p o triv ir e a d ire c tă de a îm b ră ţiş a u n ia ţia ,• p rin trim i -î
m em o rii la C u rţile im p e ria le din v V ie n a şi P e te rs b u rg ori la
lia o rto d o x ă s îrb ă d in C a r lo v iţ, în c a re se re la ta u s u fe r in ţe le
! de ro m â n ii o rto d o c şi şi c e re a u lib e rta te re lig io a s ă ; p rin tre -
n o r p re o ţi şi c re d in c io ş i tra n s ilv ă n e n i în Ţ a ra R o m â n e a s c ă şi
i, u n d e p u te a u s ă -ş i m ă rtu ris e a s c ă < n e s tin g h e riţi c re d in ţa lor
ă ; p rin r e v e n ire a la O rto d o x ie a u n o r p re o ţi şi c re d in c io ş i
eseră am ăgiţi sau siliţi să prim ească un irea etc. m ai sta to rn ic i
a p ă ră to ri ai O rto d o x ie i s-a u a ră ta t c re d in c io şii eii B raşovului.
In 1701, ei au refu zat să recu n o ască a u to rita -A ta n a sie A n g h e l,
d e v e n it e p isc o p u n it, c ă ru ia în s ă i-a u p lă tit T d ă jd iile
v lă d ic e ş ti, p e n tru ca să n u le p o a tă fa c e n e c a z u ri, aşi an,
p re o ţii şi « g o c im a n ii» b ise ric ii S fîn tu l N ic o la e din b raşo v u lu i
s-au în fă ţiş a t la m itro p o litu l T e o d o sie al U n g ro v la -id o
d e c la ra ţie s c ris ă ca d o re s c să a tîrn e « în c e le s u fle te ş ti» o p o lia
p ă s to r ită de el. E i a u ră m a s în a c e a s tă s itu a ţie şi sub
u rm a şii săi, A n tim Iv ire a n u l, M itro fa n şi D a n iil, c a re le h iro to n e a u
p re o ţi, le trim ite a u c ă rţi de s lu jb ă sau c u v in te de în v ă ţă tu ră . C u pri -
leju l h iro to n irii de p re o ţi noi, a c e ş tia e ra u în d a to ra ţi să d e p u n ă u n
ju ră m îrit că nu se v o r ab ate de la c re d in ţa orto d o x ă. U n e o ri, în tre a g a
o b şte a c re d in c io ş ilo r d in B ra ş o v şi Ţ a ra B îrse i fă c e a c îte o m ă rtu -
ris ire de c re d in ţă p u b lic ă . A ş a a fo st, de p ild ă , c e a d in 5 m ai 1723,
p rin c a re fă g ă d u ia u să ră m în ă fii c re d in c io şi ai B is e ric ii R ă s ă ritu lu i,
« d e c a re s fîn tă c re d in ţă n ici sab ia, nici fo cu l, n ici în c h is o a re a , nici
să ră c ia , n ici n e v o ia , n ici fo a m e a , n ici g o a n a , n ic i m o a rte a să nu ne
p o a tă despărţi».
D u p ă in sta la re a lui Io an P a tac h i, c re d in c io şii b raşo v e n i au fă c u t
d ife rite in te rv e n ţii la g u v e rn a to r şi la g e n e ra lu l -co m a n d a n t al T ra n ­
silv a n ie i şi c h ia r la C u rte a din V ie n a , u n d e au trim is pe n e g u sto ru l
C ris to f V o ic u (1 7 2 4 ), p e n tru a fi rec u n o sc u te d re p tu rile b ise ric ii lor.
D u p ă în d e lu n g a te stă ru in ţe , li s-a u în g ă d u it sa in tre sub ju ris d ic ţia
E p isc o p ie i R îm n ic u lu i (1 7 2 8 ), în tru c ît p rin p a c e a de la P a s s a ro w itz
(1718), O lten ia a fo st cu p rin să în tre g ran iţele acelu iaşi Im p e riu hab -
sburgic.
L e g ă tu rile lo r cu R îm n ic u l au c o n tin u a t — o fic ia l — p în ă p rin
1739, c în d , în u rm a p ă c ii de la B e lg ra d , a u s trie c ii au p ie r d u t O lte -
nia, care a fo st re a lip ită la Ţ ara R o m â n e asc ă . D e acum în a in te , cre -
d in c io ş ii b ra ş o v e n i se v o r în d r e p ta m ai m u lt sp re m itro p o liţii sîrb i
de la C arlo v iţ, aflaţi şi ei sub stă p în ire h a b sb u rg ic ă . în c ă din 1735,
episcopul N ic a n o r M eletiev ici al C ruşedolului, din în cre d in ţa re a m i -
tro p o litu lu i d in C a rlo v iţ, a v e n it în B ra ş o v u n d e a fă c u t o c o le c tă şi
a rez o lv at an u m ite p ro b lem e a d m in istr-a tiv -b ise ric eşti. E p isco p ii uniţi n-
au iz b u tit să a tra g ă la u n ia ţie nici u n c re d in cio s din B ra şo v şi Ţ ara
B îrsei. în ac est fel, b ra şo \renii au o ferit — în to t cursul seco lu lu i al
X V lII-le a şi c h ia r m ai tîrz iu — o s tră lu c ită p ild ă de d ra g o ste şi de
a ta şa m e n t faţă de B ise ric a O rtodoxă.
V is a rio n Sărai. M a rile fră m în tă ri şi lu p te p e n tru a p ă ra re a O rto -
doxiei în restu l T ra n silv an ie i au în c e p u t a b ia în 1744, cîn d a a p ăru t
că lu g ă ru l V isa rio n Sărai, căci p în ă a tu n c i, c e a m ai m are p a rte a po -
p o rului nu ştiu se nim ic de sc h im b a re a legii sale.
A c e st V isa rio n (d in B o te z N ic o la e ) e ra o rig in a r d in B o sn ia , p ă rin ­
ţii s ta b ilin d u -s e apoi la K o s ta in iţa , în C ro a ţia . C ei m ai m u lţi c e rc e -
tători au su sţin u t că era de n eam sîrb. M ai n o u s-a em is ip o te z a —
a c c e p ta b ilă de a ltfe l — că se tra g e d in tre ro m â n ii d in B o s n ia , d in
fa m ilia C iu rc e a sau T iu rcia. C h ia r şi u n act d at de a d m in istra ţia m ili -
ta ră d in T im iş o a ra îl n u m is e : e r e m itu l va la h . C ă lă to ris e p e la M u n -
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

;hos şi la Ie ru sa lim , u n d e a fo st c ă lu g ă rit în m în ă s tire a S fîn tu l

jp o i s-a a ş e z a t în m în ă s tire a P a k ra din S lav o n ia. C u un p a şa -
ib era t de m itro p o litu l C a rlo v iţu lu i A rse n ie Io an o v ic i Ş acabent,
a rie 1744 a v e n it în B a n a t, iar de a ic i a tre c u t în T ra n silv a n ia ,
d lupta p e n tru ap ă ra rea O rtodoxiei.»
d ru m u l său sp re T ra n silv an ia , a fă c u t un p o p as la L ip o v a, un d e
a t o c ru c e pe c u lm e a din a p ro p ie re a o ra şu lu i (p ă s tra tă şi azi
a b s id ă e x te rio a ră a u n e i b is e ric i d in o raş). D in fa ţa a c e s te i
p r e d ic a m u lţim ilo r d e c re d in c io ş i ro m â n i, v e n iţi a ic i m a i cu
la tîrg u rile să p tă m în a le . C o n ţin u tu l p re d ic ilo r sale ne es te cu-
din re la tă rile p ro to p o p u lu i c ro n ic a r N ic o la e S to ica de H aţeg.
a s tă c ru c e s - au f ă c u t a p o i a d e v ă r a te p e le r in a je , în c ît a u to r i -
e stat au fo st n evoite, în m ai m u lte rînduri, să ia m ăsuri pen -
iedicarea lor.
prim a ju m ă ta te a lunii m artie 1744, V isarion a p ă ră sit L ipova,
în d u -s e p e v a le a M u re ş u lu i s p re D o b ra (ju d . H u n e d o a ra ), în -
> u n m a re n u m ă r de c re d in c io ş i, p re c u m şi d e tre i n e g u s to ri
din L ip o v a — d e c i m a c e d o ro m â n i — D im a N in o , G h e o rg h e
şi G av rilă B istro. L a D o b ra a ţin u t c re d in c io şilo r aceeaşi pre -
m p lă , p rin c a re -i în d e m n a să n u m a i a s c u lte p e p r e o ţii u n iţi.
, în c o n ju ra t de aceeaşi m ulţim e, s-a în d re p ta t spre D ev a şi
p în ă la S ă lişte. P re tu tin d e n i era în tîm p in a t de m ii de c re d in -e
tră g e a u c lo p o te le b ise ric ilo r d in sa te le p rin care trecea. Iar
v in te le sale m o b iliz a m ulţim ile, în flă c ă ra c re d in ţa a scu ltăto ri -
a ră ta ca p rin u n ire li se s c h im b a c re d in ţa , în d e m n a p r e tu tin -
s c re d in c io ş i să a lu n g e p re o ţii u n iţi şi să ţin ă rîn d u ie lile o r -
E fe ctu l p re d ic ilo r sale a fo st uluitor.
ră m a s p e n tr u c îte v a z ile în S ă liş te , u n d e a i z b u tit să îr i tă -
în leg ea v e c h e pe c re d in cio şii din « m ărg in im ea » S ibiului, care
în it apoi cei m ai în flăcăraţi apărători ai O rtodoxiei. P e locui
o p o v ă d u is e în S ă lişte, s-a rid ic a t m ai tîrz iu s c h itu l n u m it « d e
na F o iţii» , cu h ra m u l « Iz v o ru l M a ic ii D o m n u lu i» . Ş i-a c o n ti-
oi d ru m u l sp re S ib iu , d ar a u to r ită ţile , in fo rm a te de s u c c e s u l
or sale, au dispus arestarea lui şi a celor trei neg u sto ri care -1 i.
lişi la Sibiu, lui V isa rio n i s-a luat un lung in tero g ato riu , la
g e n e ra lu lu i c o m a n d a n t al T ra n silv a n iei, C zern in . D in relată-zY
se d e s p rin d c îte v a s u m a re d a te b io g ra f ic e , a ş a cu m le Aam •
m ai sus. L a în tre b ă rile p u se în le g ă tu ră cu p re d ic a sa î m -
u n ia ţie i — p rin c ip a la a c u z ă c a re i se a d u c e a — a r e fu z a t să
 LUPTA PENTRU APARAKEA

r ă s p u n d ă . C u a c e a s t a , m i s i u n e a l u i V i s a r i o n î n T r a n s i l v a n i a p o a t e fi
so c o tită ca în c h eia tă .
D in S ib iu a fo st trim is în în c h is o a re a d in D e v a , d e a c o lo la T i­
m i ş o a r a , O s i e k şi R a a b ş i, î n c e l e d i n u r m ă , a r u n c a t î n f i o r o a s a t e m -
n i ţ ă d e l a K u f s t e i n , î n M u n ţ i i T i r o l u l u i . A c o l o s e c r e d e c ă a şi m u r i t
c a s f în t m ă r t u r i s i t o r p e n t r u O r t o d o x ie . C e i tr e i în s o ţ ito r i ai săi a u
f o s t î n c h i ş i î n S i b i u şi T i m i ş o a r a , d e u n d e a u f o s t e l i b e r a ţ i n u m a i
d u p ă v r e u n an.
Măsuri pentru întărirea uniaţiei. A c ţ i u n e a l u i V i s a r i o n a a l a r m a i
to a te a u to rită ţile d e sta t d in T ra n s ilv a n ia , p în ă la C u r te a d in V ie n a .
D re p t ac ee a, s-au lu a t o se rie de m ă su ri în v e d e re a c o n so lid ă rii u n ia -
ţie i. î n c ă d in 6 m a i 1 7 4 4 , G u v e r n u l T r a n s il v a n ie i c e r u s e o r g a n e lo r
a d m in is tra tiv e în s u b o rd in e să p u n ă în v e d e re ro m â n ilo r c ă sîn t d a -
t o r i şi p e v i i t o r s ă c e r c e t e z e b i s e r i c i l e î n c a r e s l u j e s c p r e o ţ i u n i ţ i ,
c ă c i a ltf e l v o r fi s u p u ş i p e d e p s e l o r p r e v ă z u t e în c u n o s c u t a c o l e c ţie
d e l e g i C om pilatae Constitutiones.
D u p ă lu n g i c o n s u ltă ri cu fru n ta şii cleru lu i u n it, cu e p isc o p u l
r o m a n o - c a t o l i c d i n A l b a I u l i a şi c u t e o l o g u l i e z u i t , p e b a z a a v i z u l u i
f a v o r a b i l al î m p ă r ă t e s e i M ă r i a T e r e z a , g u v e r n a t o r u l T r a n s i l v a n i e i ,
co n te le Io an H aller, a la n sa t o p ro c la m a ţie (sau p aten tă ) către ro m ân i,
p e n tru a lin işti s p irite le (m a r tie -a p r ilie 1 7 4 5 ). P a te n ta a a v u t în s ă u n
e f e c t c o n t r a r c e l u i a ş t e p t a t d e g u v e r n a t o r şi d e s f e t n i c i i l u i . N e ş t i i n d
— sa u n e v r în d să ştie — c ă m a r e a m a jo r ita te a p o p o r u lu i r o m â n n u
î m b r ă ţ i ş a s e u n i a ţ i a şi n i c i n u ş t i a d e e a , p r i n p r o c l a m a ţ i e , a u t o r i i ei
au să v îrş it m a re a g re ş e a lă că au a d u s la c u n o ş tin ţa tu tu ro r ro m â -
n ilo r d in T ra n s ilv a n ia că tre b u ie sa se c o n s id e re u n iţi cu B is e ric a
R o m e i . S e a r ă t a a p o i c ă « p e n t r u f e r i c i r e a şi f o l o s u l r o m â n i l o r » , C u r t e a
d i n V i e n a î n t e m e i a s e E p i s c o p i a u n i t ă d e l a B l a j , c u o m î n ă s t i r e şi
e l i b e r a s e p e p r e o ţ i i u n i ţ i d e t o a t e s a r c i n i l e i o b ă g e ş t i şi d e r o b o t e l e
p e c a re le d a to ra u p r o p rie ta rilo r d e p ă m în t. C u a lte c u v in te , ţă ra n ilo r
r o m â n i li s e v o r b e a t o c m a i d e a c e i p r e o ţ i u n i ţ i p e c a r e - i a l u n g a s e r ă
în u r m a p re d ic ii lu i V is a rio n , p re o ţi care, p e n tr u o b ţin e r e a u n o r f a ­
v o r u r i m a t e r i a l e , î ş i r e n e g a s e r ă c r e d i n ţ a . S - a u i n s t i t u i t f e l u r i t e «com i­
s ii» c a r e s ă a d u c ă l a c u n o ş t i n ţ a r o m â n i l o r c u p r i n s u l « p a ten tei» l u i
H a lle r. R e z u lta tu l a fo s t ac e la şi în to a te sa tele : to ţi c re d in c io ş ii au
d e c l a r a t c a t e g o r i c c ă n u p r i m e s c p r e o ţ i u n i ţ i şi n u i a u p a r t e l a s l u j -
b e l e s ă v î r ş i t e d e ei, f a p t p e n t r u c a r e m u lţ i a u f o s t a r e s ta ţ i.
E ş e c u l p r o c la m a ţ ie i lu i H a l l e r a d e t e r m i n a t a u t o r i tă ţi le a r d e le n e
şi C u r t e a d i n V i e n a s ă i a n o i m ă s u r i p e n t r u î n t ă r i r e a u n i a ţ i e i . A s t f e l ,
îm p ă ră te a sa M a rfa T ere z a s-a v ă z u t silită să fa c ă apel la e p isc o p u l
n u n it M a n u il O ls z a v s k i d in M u n c a c i, p e c a re 1-a în c r e d in ţa t să
3 v iz ită c a n o n ic ă în T ra n silv a n ia şi să-i în a in te z e u n ra p o rt d espre
i un irii. E p isco p u l M an u il şi-a în d e p lin it m isiu n e a în ia rn a anului
4 6 , c o n s ta tîn d c ă u n ir e a e s te a m e n in ţa tă în m u lte p ă r ţi, m a i
în su d u l T ra n s ilv a n ie i, u n d e p re o ţii u n iţi e ra u a lu n g a ţi de cre -
>şi.
i fa ţa a c e s te i s itu a ţii, e p is c o p u l a p re z e n ta t C u rţii m ai m u lte
ţăndări : în te m n iţare a p reo ţilo r ortodocşi care in stig ă pe c re d in -
îm p o triv a u n ia ţie i, a lu n g a re a c ă lu g ă rilo r o rto d o c şi din sc h itu rile
i, A rp a ş şi P o rc e ş ti (în tre S ib iu şi F ă g ă ra ş ), în to a rc e re a lui In o -
:e M ic u şi a lte le . P e b a z a a c e s to r p ro p u n e ri, la c a re se a d ă u g a u
e a le S ta tu lu i c a to lic tr a n s ilv a n , îm p ă r ă te a s a M ă ria T e re z a a
t, la 15 a p rilie 1746, tre i d e c re te că tre g u v e rn u l T ra n silv an ie i,
ă te a s a c e re a , în tr e a lte le , a re s ta r e a şi p e d e p s ir e a c e lo r h iro to -i
Ţ a ra R o m â n e a s c ă şi M o ld o v a , p re c u m şi a p re o ţilo r c a re s -a u it
de un ire.
)t a tu n c i îm p ă r ă te a s a a n u m it p a tr u « p r o te c to ri» ai u n irii, în -
;i cu d e p lin ă p u te r e în s e c to ru l lo r d e a c tiv ita te : c a n c e la ru l
ghe P o n g racz, Ig n atie B o rn em isza, c o rn iţele suprem al co m ita -
ru rd a , şi ro m â n ii re n e g a ţi D a v id M a ria fi de M a x a , c o m ite su -
il com itatului Cluj şi P etru D obra, «directo r fiscal» al T ransil-
G u v e rn u l.T ra n s ilv a n ie i a a lc ă tu it p e n tru ei o in s tr u c ţie în 15 ,
cu disp o ziţii p recise de p e d e p sire cu în ch iso a re , bătăi şi am enzi i
a p r e o ţilo r şi c re d in c io ş ilo r o rto d o c ş i c a re a r îm p ie d ic a , lu de
p r o m o v a r e a u n ia ţie i. Se in a u g u r a a s tf e l o p e r io a d ă de iţii şi
m ai d u re ro a s e , cu m u lte je r tf e a le c re d in c io ş ilo r p e n tru îa
credinţei străm oşeşti.
soţi şi credincioşi lu p tă to ri p e n tru O rtodoxie. L upta în cepută de
n a h u l V is a rio n a fo s t c o n tin u a tă de n u m e ro ş i p re o ţi şi c re d in -
n d e o s e b i d in ju ru l S ib iu lu i. S a te le se îm p o triv e a u cu d îrz e n ie
i, a lu n g a u p reo ţii u n iţi, re fu z a u slu jb e le lo r şi trim ite a u « d iec i»
lic sau la B u c u r e ş ti, p e n tru a fi h iro to n iţi p re o ţi o rto d o c ş i. în
ara an u lu i 1745, au fo st a re staţi tre i ţăra n i din S ă lişte a S ib iu lu i
M ile a , S ta n B o r c e a şi D u m itr u Şteflea ), p e n tru a lu n g a re a p reo -
iţi. A u răm as în în ch iso a re ap ro ap e p atru ani.
to am n a anului 1748, săliştenii au în c e p u t noi acţiuni pentru
a c re d in ţe i lor. E i au trim is atu n ci la V ie n a pe c o n săte an u l
ea M ic lă u ş , p e n tru a p r e z e n ta C u rţii u n m e m o riu , în n u m e le
o şilo r din p ă rţile S ibiului, M ie rc u re i, S ebeşului, O răştiei şi D o -
in c a re c e re a u să f ie lă s a ţi în v e c h e a lo r c re d in ţă . O d a tă cu
 LUPTA PEN TR U APARAREA

el a p le c a t şi Io a n O a n c e a din F ă g ă ra ş, care d u c e a o p lîn g e re în n u ­

m e le c re d in c io ş ilo r d in a c e s t o ra ş (în 1747, O a n c e a m ai fă c u s e un
d ru m la C a rlo v iţ, să c e a ră să fie p rim iţi sub ju r is d ic ţia M itro p o lie i
de a c o lo ). D u p ă ce au p r e z e n ta t C u rţii m e m o riu l, li s -a p o ru n c it să
se în to a rc ă a c asă , cu p ro m is iu n e a că d o le a n ţe le lo r v o r fi so lu ţio n a te
de guv ern u l transilvan.
R e în to rşi acasă, au in fo rm a t pe cre d in cio şi că la V ie n a c e re rea lo r
se re z o lv a s e în m o d fa v o ra b il, a c o rd în d u -s e lib e rta te c re d in ţe i o r to ­
doxe. A şa se fac e că în p re a jm a C ră c iu n u lu i an u lu i 1748, a p ro x im a tiv
o su tă de ţăran i s-au p re z e n ta t la g u v e rn a to ru l T ran silv an iei în Sibiu,
cerîn d să p u b lic e h o tarîre a îm p ă ră te se i lu a tă în cau za cred in ţei lor.
R ă sp u n su l S;a a n im a t p e n tru o să p tă m în ă , d a r a tu n c i au fo st a re sta ţi
Io an O a n c e a şi în c ă u n ţă ra n (în lo cu l lui O p re a M ic lă u ş, care a izb u -^ tit
să fu g ă). O a n c e a a ră m a s în c h is a p ro a p e doi ani. C îte v a z ile m ai tîrziu ,
au fo st arestaţi o pt p reo ţi ortodocşi.
C ercetarea p lîn g e rilo r ro m â n ilo r a fo st în c re d in ţa tă cunoscutului
p rig o n ito r al B isericii O rto d o x e P e tru D obra, iar î n satele din « m ăr--
q in im e a » S ib iu lu i au fo s t în c a r tir u ite d o u ă c o m p a n ii de s o ld a ţi
austrieci — m enţinute m ai b in e de un an — pentru, a îm p ied ica orice
re z iste n ţă îm p o triv a u n iaţie i. C o m p o rta re a c e lo r d o u ă co m p an ii m ili -
tare este v iu red a tă în tr-u n m em o riu al p re o ţilo r şi c re d in c io şilo r din
p ă rţile de sud ale T ra n silv a n ie i c ă tre m itro p o litu l d in C a rlo v iţ : «Şi
n e -a u trim is d o u ă c o m p a n ii de n e m ţi de n e c h in u ie sc . Şi de se b e te -
je ş te (îm b o ln ăv eşte, n.n.) un om , aduc nem ţii popii cei u niţi d e -1 cu ­
m in e c ă şi de m o a re u n om , ia ră ad u c n e m ţii de -1 în g ro a p ă şi p ă tim im
de f ric a n e m ţilo r şi d e -a p o p ilo r. Şi de n a ş te v r e u n p ru n c , a le a rg ă
p o p ii cu n e m ţii de -1 b o te a z ă cu d e -a sila ... Şi c a re om n u v r e a să
m e a rg ă cu p o p ii c e i'u n iţi la b is e r ic ă , îi tra g e în tîi c îte c in c iz e ci de
b a n i, a d o u a o a ră c îte u n flo rin şi m e rg la c irc iu m ă şi -i b e a u » .
A c e a s tă s itu a ţie a fă c u t pe c re d in c io ş ii d in a c e s te p ă rţi să trim ită
o n o u ă d e le g a ţie la V ie n a (1 7 4 9 ), fo rm a tă de d a ta a c e a s ta d in cinci
ţărani : O prea M ic lă u ş din Sălişte, B u cu r B îrsa n din G ura R îului, M o g a
T riîle a din O rlat, C o m a n B a n u din P o ia n a S ib iu lu i şi C o n sta n tin P e-
tric din Jina. Ei au în a in ta t C urţii d o u ă p e tiţii, c e rîn d re c u n o a şte re a
lib e r tă ţii r e lig io a s e . î m p ă r ă te a s a a d is p u s c a a c e ş ti c in c i ţă r a n i să
se în to a rc ă acasă, cu în d a to rire a de a-şi ţin e şi pe m ai d e p a rte p reo ţii
uniţi. D e tea m a autorităţilor, O p rea M iclău ş s-a aşezat în B anat, doi
c re d in c io ş i s -a u în to r s în s a te le lo r, a lţi doi au m u rit p e d ru m .
L a în cep u tu l anului 1752, m ai m ulţi preoţi şi credincioşi s-a u a d u ­
n a t în c a s a p r e o tu lu i V a s ile d in S ă liş te , c a re a r e d a c ta t, în n u m e le
lor, u n n o u m e m o riu că tre C u rtea din V ien a, c e rîn d lib e rta te c re d in ţe i
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

c o p o rto d o x . M e m o r iu l a f o s t d u s d e p r e o ţii I o a n d in P o ia n a
i şi Io an e ş din G aleş, la B e c ic h e re c în B an at, u n d e se g ăseau
M iclău ş cu p reo tu l M o is e M ă c in ic din Sibiel. A ceştia doi au
s ă rc in a ţi sa d u c ă m e m o riu l la V ie n a , d u p ă ce a fo s t tra d u s la
ara în lim ba germ ană.
d a ta a c e a s ta , O p re a M ic lă u ş — s o s it p e n tr u a tr e ia o a ră în
a im p e riu lu i h a b s b u rg ic — şi p re o tu l M o is e au fo s t p rim iţi în
fă de îm p ărăteasa M ăria T ereza şi de cancelarul K aunitz. Se
ră s p u n s u rile pe c a re le -a u d at a m în d o i la u n in te ro g a to riu ce
uat la 14 aprilie 1752, cu interesante date biografice. D e pildă,
M ă c in ic re la ta că a fo st h iro to n it la B u c u re şti de către m itro -
N e o fit C re ta n u l, în u rm ă cu şa se ani, că d u p ă o sc u rtă acti -
D asto rala în Sibiel, a fo st în ch is în Sibiu, pătim in d 17 luni, pen -
p lu l m o tiv că a fo s t h iro to n it în Ţ ara R o m â n e a sc ă . E lib e ra t cu
a d e a n u m a i s ă v îr ş i c e le s f in te , a f o s t e x p u s d in n o u p r i -
: de a fi în te m n iţa t, p e n tr u că r e f u z a s e să d e p u n ă ju r ă m în tu l
;c, în f a ţa lu i P e tru P a v e l A ro n , c e e a ce 1 - a s ilit să se r e f u -
n B e c ic h e r e c , u n d e se g ă s e a şi O p re a M ic lă u ş , lă s în d u - şi fa -
a Sibiel.
lo c să li se d e a u n ră s p u n s la m e m o riu l p e c a r e -1 în a in ta s e ră
cei d o i trim iş i ai c le ru lu i şi c re d in c io ş ilo r d in « m ă rg in im e a »
i au fo s t a re s ta ţi şi a ru n c a ţi în în c h is o a re a de la K u fste in . N u
m ic d e sp re s fîrşitu l c e lo r doi m ă rtu ris ito ri ai O rto d o x ie i ro m â -
n 1 7 56, C u rte a d in V ie n a s e s iz a a u to r ită ţile d in T ra n s ilv a n ia
1 d in ro b i a fu g it. N u ş tim c a re d in ei a iz b u tu t să e v a d e z e ,
t e s te că n ic i u n u l n u a m a i a ju n s a c a s ă . în a n ii u r m ă t o r i ,
i d in s c a u n u l S ă lişte i a u în a in ta t m ai m u lte p lîn g e ri c ă tre m i -
ul de la C a rlo v iţ, p rin care-1 ru g a u să in te rv in ă p e n tru e lib e -
e lo r d o i c a p tiv i. I a r în s in o d u l c o n v o c a t de ie ro m o n a h u l S o la
14— 18 fe b ru a rie 1761 la A lb a Iu lia , s-a c e ru t d in n o u e lic e lo r
în te m n iţa ţi, în tre care fig u ra u şi cei doi. P o a te că a c ela a d a se a
fo s t p rin s şi re a d u s în în c h is o a re ; n -a r fi e x c lu s în să , ă fi
p i e r i t d e f o a m e p r in M u n ţii T ir o ju lu i, ia r c e i d e a c a s ă i
ş tiu t n im ic de m o a rte a lui. în 17 8 4 , d e c i d u p ă m ai b in e de ni,
Stana, soţia lui O prea, ruga pe îm păratul Io sif II (1780— 90)
b e re z e so ţu l, m ă c a r a c u m la b ă trîn e ţe . N u s-a m ai a fla t în să
le sp re el. în s e a m n ă că a m în d o i p ie ris e ră în fio ro a s a te m n iţă
gică, je rtfin d u -ş i v ia ţa p e n tru a p ă ra rea cred in ţei o rtodoxe, alei
cu acţiunile lui O prea M iclăuş şi M oise M ăcinic, au lucrat
O r t o d o x ie — i n d e p e n d e n t s a u în l e g ă t u r ă cu ei — şi a lţi
ii c re d in c io ş i tra n s ilv ă n e n i. P o m e n im în d e o s e b i p e a c e ia care
 a u f ă c u t d r u m u r i l u n g i şi o b o s i t o a r e p î n ă l a ţ a r i n a E l i s a b e t a P e t r o v n a
a R u s ie i (1 7 4 1 — 1761), la P e te rs b u rg , p e n tru ca s-o ro a g e să in te rv in ă
în f a v o a re a lo r la C u rte a im p e ria lă d in V ie n a . în tre a c e ştia , a m in tim
p e p r o t o p o p u l N icolae P op din Balom ir, f o s t u l v i c a r al e p i s c o p u l u i
In o c h e n tie M ic u , ca re a re v e n it la O rto d o x ie . P e te m e iu l m e m o riu lu i
său, ţa rin a a o rd o n a t m in is tru lu i să u d in V ie n a să in te r v in ă la C u rte a
d e ac o lo , ca să se a c o rd e « d e p lin ă lib e rta te » c re d in ţe i o rto d o x e în
T ra n silv a n ia . C o n fe rin ţa m in iş trilo r în tr u n ită la V ie n a , în to a m n a an u lu i
1750, a in f o rm a t p e ţa rin a R u s ie i c ă în tre g p o p o ru l ro m â n d in T ra n sil -
v a n i a s - a u n i t c u R o m a î n 1 6 9 8 (!) . N i c o l a e P o p a r ă m a s î n Ţ a r a R o ­
m â n e a sc ă , u n d e s-a c ă lu g ă rit sub n u m e le d e N ic h ifo r, a ju n g în d eg u -
m e n al m în ă s tir ii A r g e ş (în 1 763 a p a r e în tr e ce i tre i c a n d id a ţi la
s c a u n u l d e e p i s c o p al B u z ă u l u i ) .
Un alt lu p tă to r p e n tru a p ă ra re a O rto d o x ie i a fo s t ie ro m o n a h u l
N ico d im , s e p a r e o r i g i n a r d i n p ă r ţ i l e A l b e i , c ă l u g ă r i t l a R î m n i c d e
e p isc o p u l G rig o rie S o co te an u . R e în to rs apoi în T ra n silv a n ia , p rin 1750
a p le c a t la V ie n a , îm p r e u n ă cu tîn ă ru l Io a n , fiu l p re o tu lu i A v ra m
d in A c i l i u ( ju d . S ib iu ) , m a i t î r z i u h i r o t o n i t el î n s u ş i la C a r l o v i ţ . A u
fo s t p rim iţi în a u d ie n ţă d e îm p ă r a tu l F ra n c is c , so ţu l M ă rie i T e re z a ,
c ă ru ia i-a u în fă ţiş a t d o le a n ţe le c re d in c io ş ilo r tra n silv ă n e n i. T e m în - d u ­
s e c ă v o r fi a r e s t a ţ i , a u f u g i t d i n V i e n a , î n d r e p t î n d u - s e s p r e P e t e r s b u r g ,
u n d e au fo st p rim iţi de ţa rin a E lisa b e ta , c ă re ia i-a u re la ta t to a te
s u fe rin ţe le r o m â n ilo r o rto d o c ş i d in T ra n s ilv a n ia , r u g în d - o să ce ară
l i b e r t a t e d e p l i n ă p e n t r u c r e d i n ţ a lo r.
I n 1 7 5 7 , N i c o d i m a f ă c u t a d o u a c ă l ă t o r i e î n R u s i a { K i e v şi
M o s c o v a ) , a v în d sc riso ri d e r e c o m a n d a re d in p a r te a m itro p o litu lu i F i-
l a r e t M i h a l i t z i s a l U n g r o v l a h i e i şi a e p i s c o p u l u i G r i g o r i e S o c o t e a n u
al R î m n i c u l u i . A r ă m a s m a i m u l t t i m p î n R u s i a , p r i m i n d a p r o b a r e a
ţa rin e i să s tr în g ă a ju to a r e p e n tr u o m în ă s tir e d e lîn g ă A lb a Iu lia. S -a
re în to rs la R îm n ic , p e lîn g ă e p is c o p u l G rig o rie, a ju n g în d a p o i e g u m e n
a l s c h i t u l u i B e r i s l ă v e ş t i - A r g e ş . P r i n 1 7 5 8 — 1 7 5 9 e r a î n R u s i a şi v e -
c h iu l să u to v a r ă ş d e d ru m , I o a n d in A c iliu , a c u m p re o t. N u se ştie
în ce îm p re ju ră ri a fo s t a re s ta t a c e s t p reo t, căci în fe b ru a rie 1761,
c r e d i n c i o ş i i t r a n s i l v ă n e n i c e r e a u e l i b e r a r e a lui.
D u p ă a re s ta re a c e lo r doi n e în fric a ţi lu p tă to ri p e n tru cre d in ţă ,
O p r e a M i c l ă u ş şi M o i s e M ă c i n i c , r o l u l d e c o n d u c ă t o r a r e v e n i t p r e o -
t u l u i C osm a din D eal, l î n g ă S e b e ş . F i i n d h i r o t o n i t l a B u c u r e ş t i , d e
m itro p o litu l N e o fit C retan u l, a fo st în p e rm a n e n ţă p rig o n it d e p ro -
t o p o p u l u n i t A v r a m d i n D a i a ( s u b a s c u l t a r e a c ă r u i a i n t r a şi p a r o h i a
D e a l ) , a p l i c î n d u - i f e l u r i t e a m e n z i î n n a t u r ă şi r ă p i r i d e b u n u r i m a -
te riale . P r in 1 7 5 1 — 1 7 52, a f o s t î n te m n iţ a t 6 0 d e s ă p tă m în i î n A lb a
 r tatăl său 4 săptăm îni. A ltă dată, n e p u tîn d să fie prins, o a -
r o to p o p u lu i au a r e s ta t p e p r e o te a s a lu i, cu u n c o p il m ic în
are i-a d e g e ra t de frig în în ch iso a re . P rin 1755, a c e st inim os
rto d o x , îm p re u n ă cu c re d in c io su l C o n sta n tin P e tric din Jina,
d erat 42 de sate în tre S ibiu şi Sebeş, apoî pe V alea M u reşu lu i
răştie , re d a c tîn d p e ste to t « c ă rţi» , în care se d e scriau su te rin -
u ra te de p re o ţii şi c re d in c io şii sa te lo r c e rc e ta te. D in c u p rin su l
m n u m e le a su te de p reo ţi şi p re o te se , ţă ra n i şi ţăra n ce , care
u c işi, în c h iş i, je f u iţi de b u n u rile lor, b ă tu ţi p în ă la s în g e sau
iţi p e n tru a c e la şi c a te g o ric re fu z de a îm b ră ţişa un iaţia. tre
p reo ţii care au s u fe rit în ch iso a re , reţin em pe Io n a ş din S ă -ch is 6
săp tăm în i la Sibiu), O prea din S ă lişte (11 luni îm p re u n ă loi fii,
u n u l p re o t şi a ltu l d ia c o n , cel d in u rm ă b ă tu t în c h ip în cît a
zăcut trei ani), Ioan din P o ia n a Sibiului, patru săptăm îni, iin
P oiana, dus la B laj, A vra m din C ut (trei luni), Ioan din şi alţii.
tre p re o te s e , p e lîn g ă s o ţia lu i C o sm a d in D ea l, ce le m ai m ari
e le-a în d u ra t so ţia p r e o tu lu i D a n din T ilişc a (jud. S ibiu). A
h is ă în m a i m u lte r în d u r i : o d a tă 14 s ă p tă m în i, a p o i a f o s t
i fa c ă 50 z ile ro b o tă la p ro to p o p u l d in D a ia (d eşi era cu co p il
u n n o u a re s t de d o u ă Aun i, a lă tu ri de a lte c in c i p re o te se . D e
d ată, la e lib e ra re a d in în c h is o a re , era s ilită să p lă te a s c ă sum e
ite de b an i. D e a c e le a ş i s u fe rin ţe s -a u în v re d n ic it s o ţia p x e o -
an d in P o ia n a , în c h is ă 31 de să p tă m în i, so ţia p r e o tu lu i Io a n
hita, care era în să rc in a tă , în ch isă două săp tăm în i la Sebeş, s o -
tu lui A v ra m din G u g ir şi altele.
fo st ap o i în te m n iţa ţi su te de ţă ra n i ro m â n i, din S ă lişte, P o ia n a ,
Jina, T ilişca, D eal, C ărpiniş etc. A m intim doar cîţiva din aceşti ai
legii străm oşeşti. D e pildă, p atru credincioşi din Jin a au fost
o c n e le de sa re d in U io a ra , fiin d su p u şi la to t fe lu l de u m ilin ţe
: şa p te s ă p tă m în i : « z iu a îi p u n e a la m lă c ii şi n o a p te a îi b ă g a
liţă cu s c a ra în p ă m în t ş i- i r ă s tig n e a în b e lc iu g i de f ie r şi le
i lanţ în tre picioare şi p unînd la capul lanţului lacăt... !».
d in c io su l O p re a P e tr ic din Jin a a fo st d e ţin u t 11 să p tă m în i la
u c h ia răle în picio are» . Iar cred in cio şii din D eal, p ă sto riţi de
C o sm a , d e c la ra u : « N e -a u în c h is în c ă m e ri, cu m ari şi m ic i, i
a fu m at cu paie ude, p en tru că nu n e-am ap le c a t sub uniaţie...
u d e le T o m a R o ş e a , l-a u le g a t cu d o u ă la n ţu r i d e g ru m a z i şi
s în S ibiu şi l-au b ăg at în tem niţă...». Io a n C răciun din C ărpiniş
o p t lu n i în te m n iţa din A lb a Iu lia « p e n tru leg e, to t în fia ră
tuşi».
 In a c e e a ş i p e r i o a d ă a u f o s t î n c h i s e 16 f e m e i d in P o i a n a 14 s ă p -
t ă m î n i , î n t i m p u l i e r n i i . I n i a n u a r i e 1 7 6 0 , a u f o s t î n c h i s e şi a p o i p e ­
d e p s i t e c u c î t e 12 s a u 15 l o v i t u r i d e b i c i î n p i a ţ a S i b i u l u i 10 f e m e i
d in C o l u n (ju d . S ib iu ).
A m e n z i l e a p l i c a t e î n b a n i , v i t e , v i n şi c h i a r a r t i c o l e d e î m b r ă -
c ă m in te , e ra u d e o s e b it d e m a ri, c o n trib u in d la ru in a r e a m a te r ia lă a
a c e s to r o a m e n i, care, în g e n e ra l, d u c e a u o v ia ţă p lin ă d e lip s u ri, a v în d
d e î n t r e ţ i n u t f a m i l i i n u m e r o a s e şi d e p l ă t i t f e l u r i t e i m p o z i t e c ă t r e s t a t .
T o ate n o te le a n c h etei e fe c tu a te de p reo tu l C o s m a au fo st p r e z e n ­
ta te m itr o p o litu lu i sîrb P a v e l N e n a d o v ic i d in C a r l o v iţ ( 1 7 4 9 — 1 7 6 8 ),
u n a p ă r ă t o r şi s p r i j i n i t o r s t a t o r n i c a l r o m â n i l o r o r t o d o c ş i d i n T r a n s i l -
v a n i a . P r e s u p u n e m c ă e l e a u f o s t d u s e d e p r e o t u l Io a n din P o ia n a
S ib iu lu i şi d e c r e d i n c i o s u l T om a M a ie i d in R ă h ă u ( j u d . A l b a ) , c a r e
în p r im e le lu n i ale a n u lu i 1755 e ra u în C a rlo v iţ. A m in tim că la C a r ­
l o v i ţ s e p r e z e n t a s e r ă şi a l t e d e l e g a ţ i i r o m â n e ş t i ( I o a n O a n c e a d i n
F ă g ă r a ş , p r o to p o p u l E u s ta tie d in B r a ş o v ş.a.), ia r în a n u l 1 7 4 9 , m i -
t r o p o l i t u l P a v e l a t r i m i s u n o m d e î n c r e d e r e î n A r d e a l , al c ă r u i n u m e
nu-1 c u n o a şte m , d a r p re s u p u n e m că a fo st ro m ân , ca re a ce rc e ta t 2 70
d e s a t e , î n t r e D o b r a şi F ă g ă r a ş , p e n t r u a s t r î n g e d a t e p r i v i t o a r e l a
sta re a b is e ric e a s c ă a ro m â n ilo r o rto d o c şi. P e b a z a in fo rm a ţiilo r pri -
m ite, m itro p o litu l a în a in ta t C u rţii m a i m u lte m e m o rii în c a u z a r o ­
m â n i l o r t r a n s i l v ă n e n i , c e r î n d s ă li s e a c o r d e l i b e r t a t e r e l i g i o a s ă . î n
c iu d a u n u i d e c re t im p e ria l d in 5 iu n ie 1756 (a lte le d in anii u rm ă to ri),
p rin c a re i se in te r z ic e a m itro p o litu lu i ju r is d ic ţia a s u p ra b is e ric ilo r
d in T r a n s il v a n ia , ei a c o n tin u a t, to tu ş i, s ă î n a i n t e z e m e m o r ii C u rţii,
d o v e d i n d u - s e a s t f e l u n u l d i n s p r i j i n i t o r i i s i n c e r i ai c r e d i n c i o ş i l o r o r -
to d o c ş i, ră m a ş i f ă r ă u n c îrm u ito r su fletesc .
P rin 1756, în fru n te a a c ţiu n ii d e a p ă ra re a O rto d o x ie i în T ra n sil -
v a n i a , s e a f l a p r e o tu l Io a n e ş (Ioan) V î r v o r e a d i n G a l e ş ( j u d . S i b i u ) ,
în acel an, e p is c o p u l P e tru P a v e l A ro n in fo rm a p e m a g is tra tu l d in
S i b i u şi g u v e r n a t o r u l T r a n s i l v a n i e i c ă a c e s t p r e o t f a c e a g i t a ţ i i î m p o -
t r i v a u n i r i i . î n m a i 1 7 5 6 a f o s t a r e s t a t şi î n t e m n i ţ a t l a S i b i u . R u g ă m i n -
te a b ă tr în u lu i să u ta tă , I o a n V îr v o re a , a d r e s a tă a u to r ită ţilo r d in T ra n -
silv a n ia , p rin c a re c e re a e lib e ra re a fiu lu i său p e g a ra n ţie sa u cel p u -
ţin d in la n ţu ri, n -a fo s t lu a tă în c o n s id e ra re . îm p ă r ă te a s a a o rd o n a t să
fie în c h is p e v ia ţă în te m n iţa d in c e ta te a D e v e i. P e s te u n an în să , a
f o s t m u t a t la G r a z . S p re d e o s e b i r e d e c e ila lţi d o i t o v a r ă ş i ai săi d e
s u f e r in ţă , d e s p r e p ă r in te le I o a n e ş a v e m u n e l e ştiri d in tim p u l ş e d e rii
sa le în te m n iţă . A stfe l c r o n ic a b r a ş o v e a n u lu i R a d u D u m a a ra tă c ă în
1 7 7 6 c îţiv a n e g u s to ri d in B r a ş o v , a fla ţi în a fa c e ri c o m e r c ia le la G ra z , l ­
au c e rc e ta t în te m n iţă , u n d e le -a m ă rtu ris it « că m ai b in e v a m u ri
 d e c î t s ă - şi l a s e c r e d i n ţ a s a p r a v o s l a v n i c ă » . S e p a r e c ă d e l a
i fo s t m u ta t la K u fs te in . In an u l 1 7 8 0 , u n alt d e ţin u t d e ac o lo ,
G h e n a d ie V a sic i, fo s t p re te n d e n t la sc au n u l e p isc o p a l o rto d o x
a n s ilv a n ia , a iz b u tit să trim ită o sc ris o a re că tre S in o d u l B ise ri -
o d o x e R u s e şi ţ a r i n e i E c a t e r i n a a I I - a , ru g în d u -i să in te rv in ă
e l i b e r a r e a lu i. I n tr e a lte le G h e n a d i e s c r ia : « A ic i î n f o r tă r e a ţ ă
u n p re o t ro m â n d in T ra n s ilv a n ia , cu n u m e le Io a n , c a re p ăti -
în ro b ie d e 2 4 d e an i p e n tru c r e d in ţa o rto d o x ă » . S ă fie Io a n d in
Io a n d in A c iliu sau e u n o m o n im ?
m i e r o a s e l e n e m u l ţ u m i r i şi a g i t a ţ i i d i n T r a n s i l v a n i a a u d e t e r -
p e î m p ă r ă t e a s a M ă r i a T e r e z a s ă d e a u n d e c r e t , la 13 iulie 1759,
are a c o rd a to le ra n ţă relig io asă cre d in cio şilo r o rto d o cşi, iar
j u l u i u n i t i s e i n t e r z i c e a p e r s e c u t a i e a l o r . S e p u n e a u î n s ă şi a n u -
o n d iţii : r e v e n ire a la O rto d o x ie n u e ra a d m isă , o rto d o cşii nu
să -şi r e o c u p e b is e r ic ile lu a te d e u n iţi, ia r c e le p e c a r e le r e o c u -
tre b u ia u în a p o ia te , era u o b lig a ţi să n u în tre p rin d ă n im ic îm -
i u n ia ţie i. A c e s t d ecret, în lo c să m u lţu m e a s c ă p e o rto d o c şi, d im -
, i - a î n t ă r î t a t şi m a i m u l t , r e f u z î n d s ă p r i m e a s c ă a c e l e c o n d i ţ i i .
Iu l d e î n d r u m ă t o r i , d e m o b i l i z a t o r i ai c o n ş t i i n ţ e l o r , a f o s t p r e -
i a l ţ i p r e o ţ i şi c r e d i n c i o ş i . A s t f e l , î n a c e l a ş i a n , s - a î n c e p u t o
d e o rg a n iz a re b ise ric e a sc ă , cu aleg eri de p ro to p o p i o rto d o cşi.
l ă , p e v a l e a H î r t i b a c i u l u i s u f l e t u l a c ţ i u n i i e r a u p r e o t u l Sta n din
aca ( j u d . S i b i u ) , d i n i n i ţ i a t i v a c ă r u i a s - a u î n t o c m i t , î n m a i m u l -
> h ii, lis te cu c re d in c io ş ii o rto d o c ş i* S -a u ţin u t n o i a d u n ă ri d e
?i c r e d in c io ş i î n G lîm b o a c a , R a p o l t (ju d . H u n e d o a r a ) , O ră ştie ,
L u d o ş (ju d . S ib iu ) etc. P r e o ţii u n iţi e r a u a lu n g a ţi, b i s e r i c i l e
e o r t o d o c ş i . U n c ă l u g ă r , loanichie d i n Ţ a r a F ă g ă r a ş u l u i , a p l e -
a t u n c i l a C a r l o v i ţ , « p e n t r u f o l o s u l d e o b ş t e a l p a t r i e i şi a l n e a -
î o s t r u , s p r e s p o r i r e a şi î n t ă r i r e a p r a v o s l a v n i c e i c r e d i n ţ e » .
ch ip d eo s e b it s-a re m a rc a t p r e o tu l Io a n P iu a riu din S a d u ( j u d .
c u î n v ă ţ ă t u r ă la C o z ia , h ir o to n it lş B u c u r e ş ti d e m it r o p o l itu l
M ih a litiz s . D u p ă ce a s lu jit d o i an i în S ad u , a f o s t a r e s ta t d in
i a lu i P e t r u P a v e l A r o n , f i i n d t u n s d e p l e t e şi d e b a r b ă î n
i b i u l u i î m p r e u n ă c u a l ţi p r e o ţ i o r t o d o c ş i ( d e a c i n u m e l e d e
m su). î n p r i m ă v a r a a n u l u i 1 7 5 9 , a c o n v o c a t o m a r e a d u n a r e
r l a c a r e a u p a r t i c i p a t r e p r e z e n t a n ţ i ai s a t e l o r d i n j u r u l Si -
ip o i o n o u ă a d u n a re în P e trila c a , p e C îm p ia T ra n s ilv a n ie i, cu
)0 d e p a rtic ip a n ţi, în c a re s-a d is c u ta t p r o b le m a lib e rtăţii reli-
ii s - a u r e d a c t a t m e m o r i i c ă t r e î m p ă r ă t e a s ă . î n a n u l u r m ă t o r , a
it a c ţiu n e a d e în tă r ire a O rto d o x ie i în sa te le d e p e C îm p ia
a n i e i ş i d i n p ă r ţ i l e C l u j u l u i , ţ i n î n d a d u n ă r i şi r o s t i n d p r e d i c i
 LUPTA 1 'ENIKU

în F ra ta , S în p e tru şi în a lte s a te . C ă tre s f îr ş itu l lu n ii iu lie 1 7 6 0 , a

fo st p rin s în sa tu l P o g ă c e a u a , de c ă tre doi p ro to p o p i, în s o ţiţi de v re o
20. de p re o ţi u n iţi şi de 20 de h u s a ri. în I s to r ia b is e r ic e a s c ă a lui
P e tru M a io r, g ă sim a m ă n u n te in te re s a n te d e sp re a re sta re a sa, su fe -
rinţele în d u rate din partea p reo ţilo r uniţi, în tem n iţarea la T îrgu M ureş
p e n tru o s ă p tă m în ă , trim ite r e a ia V ie n a le g a t de m îin i şi de p ic io a re
şi e s c o rta t de o su tă de s o ld a ţi, cu o p riri la C lu j, O ra d e a, D e b re ţin ,
B u d a , G y o r (R aab). L a V ie n a a fo st a n c h e ta t de o c o m isie , dar sp re
m area lui su rp rin d ere , a fo st eliberat.
Se p ă s tre a z ă — în tra d u c e re g e rm a n ă, — o s c riso a re a sa cu data
de 16 s e p te m b rie 1760, c ă tre to v a ră ş ii săi de lu p tă d in T ra n silv a n ia ,
în care le ară ta c o n d iţiile « u m ane» de tra ta m e n t de la V iena, reco -
m a n d în d tu tu r o r să tră ia s c ă în p a c e cu u n iţii, să n u se m a i d is p re ţu -
.iască, să restitu ie u n iţilo r b isericile, cu alte c u v in te era un a d ev ărat
« în d re p tar» de v ia ţă p e n tru c re d in c io şii o rto d o cşi. R e g im u l a v ea ne -
v o ie de o a s tfe l de s c ris o a re , d a tă în s c h im b u l e lib e ră rii sale, căci
to c m a i a tu n c i e ra în p lin ă d e s fă ş u ra re ră s c o a la lui S o fro n ie . D e c i,
clerul şi c re d in cio şii o rto d o cşi din T ra n silv an ia tre b u ia u să a fle prin
a c e a s tă s c ris o a re de b u n e le in te n ţii a le « m ilo s tiv e i C ră ie se » fa ţă de
ei şi că se p o t o b ţin e d re p tu ri şi p e c a le p a ş n ic ă . S c ris o a re a a a ju n s
la S -âd u a b ia în fe b ru a rie 1761, c în d so ţia sa P a tra s ia şi p ă rin ţii săi,
Io an şi D o b ra, îi trim ite a u două d u io ase sc riso ri, p rin c a re -i z u g ră v e a u ,
■ tristele realităţi ale v ieţii lor de acasă.
R e în to rs acasă, d e sig u r u rm ă rit de a u to rită ţi şi de o am en ii epis -
c o p u lu i A ro n , p re o tu l Io a n s -a a ş e z a t în S în n ic o lâ u l M a re d in B a -
n at, u n d e a p ă s to rit p în ă la m o a rte (1 7 8 2 ). A a v u t doi fii, P e tru , care
i-a u rm a t în p re o ţie şi cu n o scu tu l c ă rtu ra r şi m ed ic o fta lm o lo g I oan
P iu ariu M olnar.

R ă sc o a la lui S o fro n ie de la C ioara. C o n sta tîn d că to a te în c e rc ă rile

şi m e m o riile lo r ră m în fă ră re z u lta t, c re d in c io ş ii o rto d o c ş i au ales
ultim a cale în v ed erea dobîndirii libertăţii religioase, şi anum e răscoala
îm p o triv a u n ia ţie i şi a io b ăg iei. E a a fo st c o n d u să de ie ro m o n a h u l
S o ir o n ie d in s a tu l C io a ra a z i S ă liş te a — ju d . A lba. N ă s c u t în tr-o
fa m ilie p re o ţe a s c ă d in sa t, a v în d d in b o te z n u m e le de S tan , a fo s t
p re o t de m ir în sa tu l său, a p o i s-a c ă lu g ă rit, se p a re la C o zia. R e în -
to rs la C i o a ra , şi - a f ă c u t « o ţ îr d e s c h it în m ijlo c u l c o d r u lu i, m a i
ca la un m ii departe de sat, lo cu in d acolo şi ru g în d u -se lui D um nezeu
p e n tru s u fle tu l lu i, în c a re ţin e a şi c îţiv a c o p ii p e n tru în v ă ţă tu r ă » ,
cu m se a ră ta în tr -o p lîn g e re a c re d in c io ş ilo r c ă tre a u to rită ţi.
25 — Istoria B.O.R., voi. II
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

)u p a ce a u to rită ţile i-a u d istru s sc h itu l, a în c e p u t lu p ta îm p o -

u n ia ţie i, în d e m n în d pe c re d in c io ş i să a lu n g e p re o ţii u n iţi şi sa
re că v o r să ste a « su b p o ru n c a B is e ric ii din Ie ru sa lim » . L a C ră -
il a n u lu i .1 7 5 9 , a f o s t a r e s ta t şi în c h is în s a tu l B o b îln a lîn g ă
iie, dar a fo st e lib e ra t de v re o 600 de ţă ra n i, c o n d u şi de p re o tu l
din S ălişte, unul din co lab o rato rii săi apropiaţi. D e aici, S ofronie
•cat în M u n ţii A p u s e n i, în d e m n în d p e s te to t p o p o ru l să a lu n g e
ii u n iţi şi să se în to a r c ă la O rto d o x ie . A fo s t a r e s ta t d in n o u
brud,' dar au to rităţile l-au elib erat la scurt tim p, căci se tem eau
răz v ră tire a m oţilor.
.a 10 august 1760, a co nvocat un «sinod» de preoţi şi credin-
la Z la tn a , în M u n ţii A p u se n i, în to c m in d m em o rii c ă tre îm p ă ră -
M a ria T e re z a şi c ă tre g u v e rn u l T ra n s ilv a n ie i, p rin c a re c e re a u
op ortodox, restitu irea b ise ric ilo r şi a sesiilo r parohiale, luate
re o ţii u n iţi, e lib e ra re a c e lo r în c h iş i p e n tru c re d in ţa o rto d o x ă . în
ţă ra n ii ră s c u la ţi au n ă v ă lit a su p ra B la ju lu i, în c ît e p isc o p u l P e tru
1 A ro n a fo s t s ilit să se r u fu g ie z e la S ib iu de te a m a p o p o ru lu i.
M işcarea s-a în tin s cu rep eziciu n e în to ată T ransilvania, aju n -
pînă în Sătm ar şi M aram ureş, unde circulau proclam aţii şi
ari de la S ofronie. S -a u ţin u t şi aici a d u n ă ri p o p u lare , în care
ii şi c re d in c io ş ii h o tă ra u în to a rc e re a la O rto d o x ie (S a n tă u , D o -
Cornii Gherdani, Budeşti ş.a.), încît în 1761, episcopul rutean
iii O ls z a v s k i d in M u n c a c i a fo s t n e v o it să c e rc e te z e s a te le să t -
ne, a ju ta t de a u to rită ţile de s ta t şi să im p u n ă c re d in c io ş ilo r să
S ţişe z e d in n o u u n iaţia . în M a ra m u re ş, m iş c a re a de re v e n ire la
io x ie a fo st c o n d u să de p re o tu l Io a n M a rin e ţ, pe c a re a u to rită ţile
cercat să-1 aresteze, dar n-au izbutit.
d a to rită a c e s te i m iş c ă ri g e n e ra le ro m â n e ş ti, îm p ă r ă te a s a M ă ria
sa şi a u to r i tă ţi l e d in A r d e a l a u f o s t n e v o ite să b a tă în r e tr a -
L a 20 o c to m b rie 1760, îm p ă ră te a s a în ştiin ţa , p e n tru p rim a dată,
a n u m i o com isie c a re să c e rc e te z e ' p lîn g e rile ro m â n ilo r, iar cei
aţi p e n tru c re d in ţă v o r fi elib eraţi.
n urm a acestei capitulări, Sofronie a în ce p u t o acţiune energică
rg a n iz a re a B is e ric ii O rto d o x e (se in titu la c h ia r v ic a r al S fîn tu lu i
1 d in C a rlo v iţ), a ju ta t de p re o ţii G h e o rg h e d in A b ru d , Io a n din
te, R u s a n d in A lb a Iu lia , c ă lu g ă ru l I o a n ic h ie d in V e n e ţia de
( F ă g ă ra ş ) ş.a. P r e tu tin d e n i c o n v o c a s in o a d e , a d ic ă a d u n ă ri de
i şi c r e d in c io ş i, în d e m n în d u - i s ă -ş i p ă s tr e z e c re d in ţa s tr ă m o -
ă. C el m ai în se m n a t a fo st «sinodul» de la A lb a Iu lia din 14— 18
a rie 1761. D e z b a te r ile « s in o d u lu i» au fo s t r e d a c ta te de S o fro -
n 19 p u n c te şi în a in ta te g u v e rn u lu i. în p rim a p a rte e ra u e x p u s e
d o lea n ţele c re d in c io şilo r o rto d o c şi : e lib e ra rea celor în ch işi (O prea
M ic lă u ş, cu p reo ţii M o ise M ă c in ic , Io an e ş din G aleş, Io an din Sadu,
Io an din A ciliu ), în c e ta re a p e rse c u ţiilo r îm p o triv a c re d in c io şilo r or -
to d o c ş i şi lib e rta te d e p lin ă O rto d o x ie i. In c o n tin u a re , se s ta b ile a u
m ă su ri de o rg a n iz a re a B is e ric ii O rto d o x e şi de în tă rire a v ie ţii m o -
ra le a p re o ţilo r şi c re d in c io ş ilo r : p re o ţii sa nu c e rc e te z e c îrc iu m ile ,
să se în g rije a scă de biserici, să cu n o ască rîn d u ia la slujbelor, iar cre -
d in c io şii să se sp o v e d e a sc ă , să nu în ju re , să în v e ţe ru g ă c iu n ile , să
cum pere cele tre b u in cio a se p e n tru b iserică ş.a.
A stfel, p rin conţinutul h o tărîrilo r luate, «sinodul» de la A lba Iulia
p o a te fi c o n sid e ra t p u n c tu l c u lm in a n t al ră sc o a le i lui S o fro n ie şi unul
din m arile fapte istorice bisericeşti din secolul al X V III-lea. D e altfel,
în tre a g a m işc a re a lui S o fro n ie p o a te fi c o n sid e ra tă ca o b iru in ţă de -
p lin ă a O rto d o x iei în T ra n silv an ia , căci zeci de sate au p ă ră sit uniaţia.
T o t ce se lu cra se tim p de 60 de ani p e n tru în stră in a re a p o p o ru lu i de
c re d in ţa stră m o şe a scă era acu m zd runcinat.
M isiunea generalului Bukow. în astfel de îm prejurări, îm părăteasa
M ă ria T e re z a a trim is în T r a n s ilv a n ia p e g e n e ra lu l N ic o la e A d o lf
b a ro n B u k o v , în c a lita te de c o m a n d a n t al fo rţe lo r m ilita re de aici.
O d a tă cu el au fo s t trim is e n oi u n ită ţi de c a v a le rie şi in fa n terie . T ot
a tu n c i a v e n it şi e p isc o p u l o rto d o x sîrb d in B u d a , D io n isie N o v a c o -
v ici, care a fo st in sta la t în b ise ric a Sf. N ic o la e din Ş cheii B raşo v u lu i,
apoi s-a stab ilit în R ăşinari. B u k o w avea datoria să în ăb u şe răscoala
ro m ân ilo r, să cerceteze n e în ţe le g e rile relig io a se şi să în to c m e a sc ă o
s ta tistic ă a p re o ţilo r şi c re d in c io şilo r o rto d o c şi şi uniţi. în d a tă după
s o s ir e a sa la S ib iu , la în c e p u tu l lu i a p r ilie 1 7 6 1 , s -a p r e z e n ta t la el
o delegaţie de 40 de rom âni, condusă de protopopul Ioan din Sălişte,
în m în în d u -i un m em o riu p rin care cereau în c e ta re a p e rse c u ţiilo r re li­
g io a se , e lib e ra re a c e lo r în c h iş i, n u m ire a u n u i e p isc o p o rto d o x , scu -
tire a p re o ţilo r o rto d o c şi de c o n trib u ţii, re stitu ire a b ise ric ilo r lu ate de
u n iţi şi în g ă d u in ţa p e n tru S o fro n ie de a p re d ic a în to a tă T ra n silv an ia .
L a 26 a p rilie , în z iu a de P a ş ti, s-a u p re z e n ta t ia ră ş i su te de c re d in -
cioşi la Sibiu. N o u l ep isco p , D io n isie N o v a c o v ici, so sit to cm a i atunci,
i-a în d e m n a t să se în to a r c ă a c a s ă şi să a ş te p te în lin iş te c e le ce se
v o r h o tă rî cu p riv ire la c re d in ţa ortodoxă.
P e s te c îte v a z ile , la 1 m a i, s -a î n f ă ţiş a t în s u ş i S o fro n ie , c a re ,
silit de îm p re ju rări, a aju n s la o în ţe le g e re cu B u k o w , isc ă lin d şi o
pro clam aţie către credincioşii ortodocşi. C u aceasta, m isiunea lui se
În c h e ia se . N u ştim cîn d a n u m e a tre c u t m u n ţii în Ţ ara R o m â n e a sc ă ,
unde p ro b ab il a ajuns eg u m en al sch itului R o b aia, a fla t sub ascu l-
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

î n ă s t i r i i A r g e ş ( s e p a r e c ă a f o s t e g u m e n şi l a V i e r o ş ) . î ş i
rşit z ile le u n d e v a p rin Ţ a ra R o m â n e a s c ă .
ită d u p ă s o s ir e a lu i B u k o w în T ra n s ilv a n ia , p rin p r o c la m a ţ ia
9 a p rilie 176 1 , a d is p u s să se f a c ă d o u ă « c o n s c rip ţii» (statis-
e n s ă m in te ) d eta lia te , u n a d e c ă tre o rg a n e le a d m in is tra tiv e , alta
; p r o to p o p ii u n iţi, d a r in d e p e n d e n te u n a d e a lta, c a re să cu -
d a t e p r i v i t o a r e l a n u m ă r u l p r e o ţ i l o r şi c r e d i n c i o ş i l o r , a l b i s e -
s e s i i l o r p a r o h i a l e ( p ă m î n t u l a r a b i l , f i n e ţ e , v i i ) şi c a s e l o r p a r o -
t î t p e n t r u o r t o d o c ş i , c î t şi p e n t r u u n i ţ i . D a t e l e p r i m i t e a u f o s t
e lu crate de o c o m isie (care a lu c ra t p în ă în 1762) fo rm a tă
: o w şi d o i c o n s i l i e r i d e l a T e z a u r a r i a t u l ţ ă r i i : b a r o n i i L . B . M 6 -
;i F r . I. D i e t r i c h .
to a tă lip s a d e o b ie c tiv ita te cu c a re s -a lu c ra t, d in c o n s c r ip ţia
;o w r e z u ltă o c a te g o ric ă s u p e rio rita te n u m e ric ă a c re d in c io ş i -
sd o c şi. A s tfe l, în e x e m p la ru l o fic ia l a p a r 2 2 5 0 d e p re o ţi u n iţi
:23 f a m i l i i , 1 3 6 5 p r e o ţ i o r t o d o c ş i c u 1 2 8 . 6 3 5 f a m i l i i , 5 1 5 b i s e -
i t e şi 1 3 6 2 o r t o d o x e . V o m e x t r a g e n u m a i c î t e v a d a t e , c a r e
îlu l în ca re a lu c ra t a c e a s tă c o m is ie n u m ită de « d e z m e m b ra re »
s p a ra re a le g ii» . C e le 515 b is e ric i a trib u ite u n iţilo r e ra u , fă ră
ă, z i d i t e c u c h e l t u i a l a o r t o d o c ş i l o r , f i e î n a i n t e d e 1 7 0 1 , f i e
r. E l e a u f o s t l u a t e d e l a o r t o d o c ş i şi d a t e u n i ţ i l o r , c h i a r şi
în d e a c e ş tia e ra u în n u m ă r in fim . D e p ild ă , la A lb a Iu lia a m în -
d s e ric ile a u f o s t d a te c e lo r 7 p re o ţi u n iţi c u 21 fa m ilii, ia r c e le
n i l i i o r t o d o x e a u r ă m a s f ă r ă b i s e r i c i şi f ă r ă p r e o ţ i ; l a C h i u e ş t i
)ej, s - a d a t b is e r i c a la 4 p r e o ţi u n iţi c u 10 f a m ilii, ia r c e le 21 1
o r t o d o x e a u r ă m a s f ă r ă b i s e r i c ă ,• l a R ă ş i n a r i , p e n t r u c e i 9
u n iţi c u 51 f a m i lii, ia r c e le 7 1 3 f a m i lii o r t o d o x e a u r ă m a s f ă r ă
ă ,• l a S ă l i ş t e p e n t r u 9 p r e o ţ i şi 1 9 f a m i l i i u n i t e , l a T o p î r c e a
ab iu ) p e n tru 3 p reo ţi cu" 9 fam ilii, ia r ce le 2 2 6 fam ilii o rto d o x e
n a s f ă r ă b i s e r i c ă ş .a . î n u n e l e l o c u r i , b i s e r i c i l e o r t o d o x e a u
a ju n g e în stă p în ire a u n iţilo r n u m a i p e b a z a in te rv e n ţie i t r u -
lu i B u k o w ( O c n a S ib iu lu i, R ă ş in a r i, S a d u , S ă lişte , A lb a . Iu lia ,
o a r a l în g ă D e j ş.a.). M a i m u lţi c r e d in c io ş i d in a c e s te lo c a lită ţi
erit în c h is o a re , a m e n z i, b ă tă i, p e n tru c a în d r ă z n is e r ă să-şi ap e re
: i l e z i d i t e p r i n o s t e n e a l a l o r şi a î n a i n t a ş i l o r ( d e p i l d ă , l a C u z -
a, d o i cre d in cio şi au fo st c o n d a m n a ţi la m o a rte p rin ştre a n g ,
i la se rv ic iu m ilita r p e v ia ţă ).
m a i m u lte p aro h ii, cre d in cio ş ii o rto d o c şi au fo st o b lig a ţi să
că b is e ric i sau c a p e le n o i p e n tru p u ţin ii c re d in c io ş i u n iţi : B u -i
G rîn o a s ă — A lb a cu 7 fa m ilii u n ite , C ră c iu n e lu de S us p e •
Ae c u 5 f a m i l i i , B a l ş a — H u n e d o a r a c u 4 f a m i l i i , V a l e a N a n d r u -
U __ . H u n e d o a r a c u 4 f a m i l i i şi a l t e l e . A c e l e a ş i a b u z u r i s - a u f ă c u t
şi l a a t r i b u i r e a s e s i i l o r şi c a s e l o r p a r o h i a l e . î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r ,
a u f o s t l u a t e d e l a o r t o d o c ş i şi d a t e p r e o ţ i l o r u n i ţ i r ă m a ş i f ă r ă b i s e -
r i c ă şi c r e d i n c i o ş i ; i a r d u p ă m o a r t e a l o r , u r m a u s ă t r e a c ă î n p r o -
p r ie t a te a c o m u n e i, a f is c u lu i s a u a p r o p rie ta ru lu i d e p ă m î n t lo c al.
în 1 1 7 2 " d e s a te p u r o r to d o x e , c u 6 2 2 d e p r e o ţi, e x i s ta u alţi 4 7 2
d e p reo ţi u n iţi, fă ră c re d in c io ş i : B is tr a — A l b a 3 p reo ţi ; A rie ş u l M a r e — •
A l b a 7, B o ş o r o d — H u n e d o a r a 5, S î m b ă t a d e J o s — F ă g ă r a ş 4 , D e j a n i —
F ă g ă r a ş 3, f ă r ă să m a i v o r b im d e z e c i le d e p a r o h ii în c a r e e x is ta u
cîte u n u l sau d o i p re o ţi fă ră c re d in c io ş i, sau de p a ro h iile în ca re
a v e a u c îte 2 — 3 fa m ilii (ex . : T iliş c a — S ib iu 7 p re o ţi la o fa m ilie ,
B o h o l ţ — F ă g ă r a ş 8 p r e o ţi la 2 f a m ilii etc).
M a i n o tă m că 1 3 3 7 p a ro h ii o rto d o x e (cu 6 9 .3 0 3 fa m ilii) n u a v e a u
p te o ţi. D a r a c e s te cifre sîn t in e x a c te , p e n tru că în m a jo r ita te a sc a u -
n e lo r să seşti to a te p a ro h iile era u tre c u te fă ră p reo ţi: S ib iu , S ig h i -
şoara, B istriţa , M ie rc u re a , C o h a lm , N o c rih , C in c u M a re , S eb eş, O ră ştie ,
ia r în sc a u n u l M e d ia ş e ra u a b ia d o i p reo ţi. E s te e x c lu s ca în a c e s te
p a r o h i i , m a i a l e s î n c e l e d i n j u r u l S i b i u l u i , „ M i e r c u r e i şi S e b e ş u l u i ,
c a r e a u d a t a t î ţ i a l u p t ă t o r i p e n t r u O r t o d o x i e , s ă n u fi e x i s t a t n ic i
u n p reo t.
î n c e p r i v e ş t e c o n s c r i e r e a c r e d i n c i o ş i l o r , s - a u 'făcut a l t e m u l t e
a b u z u ri, d a to rită c ă ro ra n u m ă ru l u n iţilo r a c re s c u t în c h ip sim ţito r.
"D e p ild ă , în z o n a B is triţa -N ă să u d , c îţiv a p reo ţi au iz b u tit să în d u -
p le c e p e z e c e ro m â n i care, sub p re s ta re d e ju ră m în t, au d e c la ra t în
fa ţa c o m is ie i c ă ro m â n ii d in în tre g u l ţirîu t d o re s c să fa c ă p a rte d in
B is e r ic a u n ită . P ro te s tu l u lte r io r al r o m â n ilo r d e aici n - a f o s t lu a t
în c o n s id e ra re , astfel că 4 7 d e sa te d e aici a u f o s t d e c la ra te u n ite ,
r e p re z e n tîn d a c in c e a p a rte d in to ta lu l c re d in c io ş ilo r u n iţi d in T ra n ­
silv an ia . A p o i e ra u d e c la ra te u n ite sa te le c a re s - a u p r e z e n ta t în fa ţa
co m isie i d u p ă e x p ira re a te rm e n u lu i, ia r a lte le era u d e c la ra te u n ite
f ă r ă n ic i o e x p lic a ţie sa u c u m e n ţiu n e a c ă v o r fî p e d e p s iţi c re d in -
c i o ş i i p e n t r u a p o s t a z i e ( u n a n î n c h i s o a r e c u p î i n e şi a p ă d e d o u ă
ori p e s ă p tă m în ă ). P a r e s u s p e c t n u m ă r u l c e lo r 55 d e p a r o h ii în în tr e -
g im e u n ite d in ju d e ţu l H u n e d o a ra , m a i ales în ţa ra H a ţe g u lu i. P ro -
fe so ru l S ilv iu D ra g o m ir a s ta b ilit că au fo st d e c la ra te a rb itra r ca
u n ite 1 3 .2 6 7 f a m ilii d in a c e s t ţin u t.
D a r c e a m a i m a re b a rb a rie să v îrşită d e g e n e ra lu l B u k o w a fost
d is tru g e r e a a z e c i de m in ă s tiri şi s c h itu ri d in to a tă T ra n silva n ia ,
c e l e d i n l e m n f i i n d a r s e , i a r c e l e d i n p i a t r ă şi c ă r ă m i d ă d i s t r u s e c u
tu n u rile . A c e a s tă a c ţiu n e a în c e p u t d in v a ra a n u lu i 1761 şi a c o n -
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

în an ii u rm ă to ri (S îm b ă ta d e S us, R îm e ţ, c e le d in Ţ a ra F ă g ă -
i etc). In fe lu l a c e s ta , p ra c tic , a în c e ta t v ia ţa m o n a h a lă o rto -
lin T ra n silv a n ia .

o i m işcări p e n tru a p ă ra re a O rto d o x iei. î n a n u l 1 7 6 3 , s - a u î n r e -

n o i in c id e n t e î n p ă r ţile B is triţe i. L a p r o p u n e r e a lu i B u k o w ,
ite a s a a a c c e p ta t p la n u l său d e o rg a n iz a re a d o u ă re g im e n te
e r e ş t i , c u s e d i u l î n O r l a t şi N ă s ă u d , c a r e u r m a u s ă f i e a l c ă -
i i n ţ ă r a n i r o m â n i şi s e c u i d e - a l u n g u l g r a n i ţ e l o r s u d i c e şi e s -
e T ra n silv a n ie i, d e la P o rţile de F ie r p în ă în M a ra m u re ş . G ră -
u r m a u să fie sc u tiţi d e im p o z ite , în a fa ră d e « d a r e a c a p u lu i» ,
d e c la ra ţi o a m e n i lib e ri, d eci sco şi d e sub a s c u lta re a p r o p rie ta -
i e p ă m î n t , u r m î n d s ă p r i m e a s c ă şi o a n u m i t ă d i u r n ă . D a r î n
r e g im e n te n u p u te a u să fie a d m iş i d e c ît c re d in c io ş i u n iţi, în
m p ă ră te a s a a v e a în c re d e re . în ţin u tu l B istriţe i au fo st r e c r u -
ă n ic e ri d in 3 0 d e sate. D a r la 10 m a i 1 7 6 3 , p e c în d u r m a u să
ă j u r ă m î n t u l , l î n g ă c o m u n a S a l v a , î n f a ţ a e p i s c o p u l u i A r o n şi
z e n ţa g e n e r a lu lu i B u k o w , g ră n ic e rii d in d o u ă b a ta lio a n e d e in -
i e a u r e f u z a t s ă -1 d e p u n ă şi a u r i d i c a t a r m e l e î m p o t r i v a g e n e -
, a o f i ţ e r i l o r n e m ţ i şi a e p i s c o p u l u i , c a r e a u f o s t s i l i ţ i s ă f u g ă .
f o s t in s tig a ţi d e b ă trîn u l T ă n a s e (în u n e le iz v o a r e T o d o r) T o ­
d in B ic h ig iu , în v îr s tă d e p e s te 100 d e an i, c a re c e r e a g ră n i -
să n u a d m ită c a o fiţe rii n e m ţi să le « c iu fu le a s c ă » (b a tjo c o -
n .n .) le g e a . în u r m a c e rc e tă r ilo r fă c u te d e o c o m is ie a u lic ă ,
e m b rie 1763, au fo s t p e d e p s iţi cap ii m iş c ă rii : T o d o ra n , frîn t cu
V a s i l e D u m i t r u a l p o p i i d i n M o c o d , G r i g o r e M a n d i n Z a g r a şi
O ic h i d in T e lc iu , s p în z u ra ţi. P e n t r u alţi ţă r a n i s - a d is p u s « s ă
d e 1 0 o r i î n s u s şi d e 1 0 o r i î n j o s p r i n t r e l o v i t u r i l e d e v e r g i
ie so ld aţi» .
sa te le d in su d u l T ra n s ilv a n ie i, în ca re s-a fă c u t g ră n ic e riz a re a ,
u iţi c re d in c io ş i au tr e c u t în Ţ a ra R o m â n e a s c ă , n e v o in d să p ri -
ă u n ia ţia . D e p ild ă , în C u g ir (ju d . A lb a ) au fo st alu n g a te 2 6 4
d i n s a t p e n t r u c ă a u r e f u z a t s ă s e î n s c r i e c a g r ă n i c e r i şi s ă - ş i
> e cre d in ţa, ia r în lo cu l lo r au fo s t a d u s e 99 fam ilii d in alte
n J in a (ju d . S ib iu ), 65 d e b ă trîn i au f o s t a re s ta ţi p e n tru c ă au
t să în d e m n e p e cei tin eri să co n sim tă la g răn ic eriz are. în
au p le c a t d in sa t 3 3 8 d e p rib eg i. în T o h a n (ju d . B raşo v ), un
o ficial a ră ta că o m u lţim e de lo c u ito ri, în fru n te cu p reo tu l
a u f o s t s c o ş i d i n sa t. R a p o r t u l r e l a t a c ă « m i z e r i a şi g r e u t ă ţ i l e
p o t d e s crie, b ătrîn i, o a m e n i d e v îrs tă m a tu ră, p ă r i n ţ i şi c o p i i
■i to ţii a c o lo , su b c e ru l lib e r. N u m a i să -i v e z i te în e a c ă m ila » .
A u f o s t n e v o i ţ i s ă î n t e m e i e z e s a t u l T o h a n u l N o u . Ţ ă r a n i i l i b e r i din”
Ţ în ţa ri (azi D u m b r ă v iţa - B r a ş o v ) a u d e v e n it io b a g i. A lte e m ig ră ri au
a v u t lo c d in s a te le V e ş t e m - S i b iu , B r e a z a - F ă g ă r a ş (2 9 ţă ra n i d e aici
a u f o s t p r i n ş i şi a r e s t a ţ i ) , Ş i n c a V e c h e - F ă g ă r a ş (o p a r t e a u î n t e m e -
ia t s a tu l Ş in c a N o u ă ) etc.
P rin g r ă n ic e riz a re a u d e v e n it u n ite — to ta l sa u p a rţia l — sa tele
p o m e n i t e m a i s u s , l a c a r e s e a d a u g ă şi a l t e l e : O r l a t - S i b i u , C o p ă c e l ,
O h a b a , B u c iu m , V a d , P o jo r ta d in Ţ a r a F ă g ă r a ş u lu i, ia r s a te le d in
z o n a N ă s ă u d u lu i - au fo st to a te d e c la ra te u n ite , fă ră e x c e p ţie . A b ia
î n 1 7 8 3 , î m p ă r a t u l I o s i f I I a î n g ă d u i t şi o r t o d o c ş i l o r s ă f a c ă p a r t e
d in r e g i m e n t e l e d e g r ă n ic e r i, f ă r ă a -i sili să î m b r ă ţ i ş e z e u n ia ţia .
A u e x i s t a t î n s ă şi a l t e f o r m e d e t r e c e r e f o r ţ a t ă l a u n i a ţ i e . D e
p i l d ă , e p i s c o p u l u n i t A t a n a s i e R e d n i c a a l u n g a t p e p r e o ţ i i şi p e c r e -
d in c io ş ii o rto d o c ş i d in c îte v a sa te c a re fă c e a u p a rte d in d o m e n iu l
E p i s c o p i e i d i n B l a j ( M ă n ă r a d e , C e r g ă u , C i u f u d , V e z a şi S p ă t a c ) , f i i n d
m u s tra t p e n tru a c e a s ta c h ia r d e M ă ria T erez a. U rm a ş u l său, G rig o re
M a io r, în s o ţit d e doi c o m isa ri u n g u ri, a tre c u t p rin a p ro a p e 60 de
sa te d in S ălaj, p e c a re le - a d e c la ra t u n ite . N u m e r o ş i p re o ţi o rto d o c ş i
a u f o s t a r e s t a ţ i p e n t r u c a s ă li s e p o a t ă r ă p i b i s e r i c i l e ( P e t r u D i b di n
R o ş i a M o n t a n ă , p r o t o p o p u l N i c o l a e d i n M o r ă r e n i şi a l ţ i i ) . P r i n a s t f e l
d e m ijlo a c e , d e s ig u r n u m ă ru l u n iţilo r a c re s c u t în c h ip sim ţito r.

Edictul de toleranţă. L a 2 9 o c to m b r ie (8 n o ie m b r ie ) 1781, î m p ă r a t u l

I o s if II a d a t a ş a - n u m itu l E d ic t d e to le ra n ţă , p r in c a re se in te r z ic e a
a s u p rir e a c e tă ţe n ilo r p e m o tiv e d e c re d in ţă . S e în g ă d u ia o rică re i
c o n fe siu n i, d a c ă a v e a 100 d e fam ilii, să-şi # z id e a sc ă b ise ric ă , să î n t r e ţ i n ă
p r e o t şi î n v ă ţ ă t o r . N e c a t o l i c i i n u m a i e r a u o b l i g a ţ i s ă i a p a r t e l a
slu jb e le c a to lic ilo r sau să p lă te a s c ă ta x e p re o ţilo r ca to lici. E ra
a d m i s ă şi t r e c e r e a d e l a o c o n f e s i u n e l a a l t a . î n c ă s ă t o r i i l e m i x t e ; d a c ă
ta tă l e r a o r to d o x , e r a u s o c o tiţi o r to d o c ş i n u m a i b ă ie ţii, ia r d a c ă . ta tă l
e ra u n it, to ţi c o p iii d e v e n e a u u n iţi.
D a r la sc u rt tim p (16 ia n u a rie 1782), d în d u -şi se a m a că a c e s t ed ict
a r d u c e la lic h id a r e a « u n ia ţie i» , îm p ă r a tu l a r e v e n it a s u p r a lu i, p r in -
tr-u n « re sc rip f» ca re re g le m e n ta tre c e rile la O rto d o x ie . E l d is p u n e a
c a a c e lo ra ca re d o re a u sa p ă ră s e a s c ă c o n f e s iu n e a c a to lic ă sa u u n ită ,
s ă li s e f a c ă o c a t e h i z a r e d e ş a s e s ă p t ă m î n i î n î n v ă ţ ă t u r a c a t o l i c ă
(sa u u n ită ), p lă tin d c îte u n z lo t p e zi c e lo r c a re -i c a te h iz a u . P e s te
c îte v a z ile, a d a t o n o u ă d is p o z iţie , p rin c a re se p r e v e d e a să n u se ia
în c o n s id e r a r e c e r e r ile c o m u n ită ţilo r , ci n u m a i c e le in d iv id u a le . în
c iu d a a c e s to r d isp o z iţii, c a re p ra c tic fă c e a u im p o s ib ilă re v e n ire a ro -
m â n ilo r u n iţi la O rto d o x ie , s-a p o rn it to tu şi o p u te rn ic ă m iş c a re d e
re v e n ire în Ţ ara H a ţe g u lu i, deci to c m a i a c o lo u n d e p a ro h iile au fo st
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

D rţat la unire în 1761. E piscopul G rigore M aio r a fost nevoit

sprijinul guvernului şi al autorităţilor m ilitare, pentru în to ar -
porului la u niaţie. A celaşi lucru s-a p etrecu t şi în m ulte sate
F ăg ăraşu lu i, u n d e v icarul Ig n atie D arab an t de la Blaj a avut
e sp rijinul au to rităţilo r m ilitare, pen tru stăv ilirea m işcării de
e la Ortodoxie. *
s puţin timp, la 20 august 1782, îm păratul Io sif II a dat aşa-nu-
entă de unire, p rin care d isp u n ea ca fie c a re B ise ric ă să r ă -
credincioşii pe care îi avea şi să nu se mai facă prozelitism ,
m ăsura a fo st lu ată num ai îm p o triv a B isericii O rtodoxe, care
i p rim i cred in cio şi u n iţi. în schim b, B ise ric a u n ita şi-a con-
în v iito r acţiu n ea p ro zelitistă, fo lo sin d u -se de sprijinul p e r­
ii auto rităţilo r de stat.
acer c a r e de re fa c e re a u n ită ţii b ise ric e şti în 1798. L a cîţiva
i redactarea cunoscutului Supplex Libellus Valachorum (1791—
îţiv a cărturari români au înaintat îm păratului Francisc I
830) un n o u m e m o riu , cu o seam ă de re v e n d ic ă ri de o rd in
}i social, dar şi cu o serie de propuneri concrete privind
a u n ită ţii b ise ric e şti a ro m ân ilo r. A fo st in iţia t de u n iţii Ioan
icar în F ăgăraş, şi A ron B udai (fratele lui Ioan B udai D e -
care era secretaru l C o n sisto riu lu i o rto d o x din S ibiu (!) şi de
oii ortodocşi Ioan Popovici din Hondol (vicarul Episcopiei
iu) şi R ad u T em pea V din B raşov, d irecto ru l şco lilo r confe -
ortodoxe din Transilvania. Ei propuneau ca episcopul unit
■b să fie p en sio n at (scaunul de la Sibiu era v acant), iar B ise-
n ân ea sc ă în tre a g ă să fie co n d u să de v icarii Ioan P ara şi Ioan
i, cu două consistorii, la Cluj şi la Sibiu. în felul acesta,
ei, s-ar « reco n cilia» clerul, ia r cred in cio şii nici n -a r o b serv a
irea survenită. M em oriul lor a ajuns la episcopul catolic
ni Ig n âcz din A lb a Iulia, la g u v ern ato ru l T ran silv an ie i B ânfi
îpărat, care, în 1800, a dispus clasarea dosarului, ţin în d seam a
m n erea celui din urm ă, că d ezb in area ro m ân ilo r este de fo lo s
, care poate să-i stăpînească m ai uşor. A şa s-a sfîrşit, după
de stu d ii şi p ro p u n eri, p rim a în c e rc a re de re fa c e re a u n ită ţii
işti a rom ânilor ardeleni.
C oncluzii. Lupta clerului şi a credincioşilor din Transil-i
pentru apărarea Ortodoxiei reprezintă o biruinţă desăvîrşită
ra eelor care voiau să-i înstrăineze de legea strămoşească,
!, după cuvîntul istoricului Ioan Lupaş, «o biruinţă a satului
>ra împăratului».
 J ertia celo r trei m u cen ici de la K u tstein : iero m o n a h u l V isa-
rio n şi p r e o ţii M o ise M ă c in ic d in S ib ie l şi lo a n d in G aleş, c a şi
lupta neînfricată dusă de ierom onahul Soironie de la C ioara şi de
p reo ţii C osm a din Deal, loan din Aciliu, loan din Poiana, loan din
Sâlişte, loan P iu a riu din Sadu, de p reo tesele din Tilişca, D e a l şi
P oiana, de c red in cio şii ţă ra n i O prea M ic lâ u ş din S ă lişte, loan
O ancea din F ăgăraş, C onstantin P etric d in Jina, Tănase Todoran
din B ich ig iu şi de n u m ero şi a lţi p r e o ţi şi cred in cio şi — bărbaţi,
fem ei şi ch ia r co p ii — u cişi sa u m o rţi în urm a su ferin ţelo r în d u -
rate, întemniţaţi, bătuţi, maltrataţi, alungaţi din satele lor, c o n s t i t u i e
u n u l d in ce le m ai în ă lţă to a re m o m e n te d in trec u tu l B iseric ii
ro m ân e şti.
Ţ iriîn d sea m a de via ţa şi de lu p ta d u să p e n tru a p ă ra rea O rto - «
doxiei de către cuvioşii ierom onahi Visarion şi Soironie şi d e cre­
d in cio su l O prea din S ă lişte, S fin tu l S in o d a l B isericii noastre, în
ş e d in ţa d in 28 fe b r u a r ie 1950, a h o tă r ît ca ei să fie c in s tiţi ca
sfin ţi m ă rtu risito ri ai dreptei-credinţe, de către credincioşii ortodocşi
rom âni din m ijlocul cărora s-au ridicat. C anonizarea lor solem nă s-a
fă cu t la 21 octombrie 1955, în Catedrala» Reîntregirii din A lb a Iulia. D e
atunci, ei sîn t p râ zn u iţi d u p ă cu viin ţă în fie c a r e an, în a cea stă zi, căci
num ai p r in je r tfe asem ă n ă to a re celo r a duse d e ei, credincioşii români
din Transilvania şi-au p u tu t păstra neştirbită legea lor ortodoxă
strămoşească.
B IB L IO G R A F IE
I z v o a r e . STERIE STINGHE, Documente privitoare la trecutul românilor din
Schei, voi. I şi V, Braşov, 1901— 6, XXIV + 362 p. (I) + XVI + 284 p. (V); Plin-
gerea sfintei mănăstiri a Silvaşului din eparhia Haţegului din Prislop, la DAN SI-
MONESCU, Cronici şi povestiri româneşti versificate, Bucureşti, 1967, p. 69— 90 ţ
PETRU BOD, Brevis valachorum incolentium histoiia... (1764), copie litografiată din
1890, păstrată în mai multe biblioteci din ţară ; RADU TEMPEA, Istoria besericei
ŞcheiJor Braşovului, ed. Sterie Stinghe, Braşov, 1899, VI + 220 p. şi ed. Octavian
Şchiau-Livia Bot, Bucureşti, 1969, 225 p.
L u c r ă r i g e n e r a l e . SILVIU DRAGOMIR, Istoria desrobirii religioase a
românilor din A rdeal în secolul XVIII, 2 voi., Sibiu, 1920— 1930, VIII + 224 p.
+ 225 p. (I )+ 440 p. (II) j GHEORGHE CIUHANDU, Călugării Visarion şi Sofronie
şi mucenicii Ortodoxiei din Ardeal. Cuvinte de pomenire, Sibiu, 1932, 36 p. j SILVIU
DRAGOMIR, La politique religieuse des Habsbourgs et Ies interventions russes au
XVIII-e siecle, în «Balcania», VII 1, 1944, p. 152— 172; I. l UPAŞ, Contributiuni do­
cumentare Ia istoria satelor transilvane, Sibiu, 1944, 148 p.; LUCIAN FLOREA, Orto­
docşii din Braşov In luptă cu uniafia în prim a jum ătate a secolului al XVUI-lea,
în «G. B.», XXVII, 1968, nr. 9— 10, p. 991— 1003.
Lucrări speciale. G. BOGDAN-DUICĂ, Călugărul Visaiion Sărai, Caran­
sebeş, 1890, 27 p. j GHEORGHE COTOŞMAN, Eremitul Visarion Valahul, în M.B.,
an. VII, 1957, nr. 1—3, p. 99— 124; BUJOR SURDU, SUri noi despre Visarion Sărai,
în «Acta Musei Napocensis», II, Cluj, 1965, p. 695—700 ; ION B. M u REŞIANU. Gon-
tributii la istoria Bisericii bănăţene în prima jumătate a secolului XVIII (călugărul
Visarion Sărai), în «M.B.», an. XVIII, 1968, nr. 10— 12, p. 639—653; I. IONESCU,
 Visarion Sărai în. lumina Cronicii protopopului Nicolae Stoica din Mehadia, t an.
LXXXIX, 1971, nr, 9—10, p. 1029—1036.
,UPAŞ, Doi precursori ai lui Horia în audienţă la Curtea împărătească din
iprea'Miclăuş şi Moise Măcinic, în «An. Acad. Rom., Mem. Secţ. Ist.», s. III,
m 14, Bucureşti, 1944, 92 p. + 3 pi. (şi în voi. «Studii istorice», V, Sibiu-5—
1946, p. 97—128).
VW DRAGOMIR, Relaţiile bisericeşti ale românilor din Ardeal cu Rusia în
IV III, Sibiu, 1914, 55 p. | I. IONAŞCU, Ieromonahul transilvan Nicodim In
năne'ască, Bucureşti, 1943, 23 p. (extras din voi. Omagiu lui Ioan Lupa?, Bucu-
.3, p. 365—385).
UPAŞ, Părinţii şi bunicii scriitorului ardelean Ioan Piuariu Molnar, în yol.
conferinţe şi comunicări istorice», I, Bucureşti, 1928, p. 269—279;' VIRGlL
*Popa Tunsul din Sad* paroh în Sinnicolaul Mare (1772—1782), în «M.B.», , 1967,
nr. 7—9, p. 473—483.
NEAMŢU, Un raport din anul 1774 privitor la răscoala lui Sotronie (1759—
«Anuarul Institutului de Istorie din Cluj», IV, 1961, p. 253—256; CAROL R Date
noi cu privire la călugărul Soîronie, în «Anuarul Institutului de in Cluj», V, 1962,
p. 239—245; VIORICA POP, Sinodul de la Alba Iulia din îbruane 1761, în
«Apulum», VII, 1971, p. 120—126; I. RANCA, Date noi mişcarea lui
Sotronie (1759—1761)., în Apulum, Alba Iulia, XVIII, 1980, :89.
GIL ŞOTROPA, Contribuţii la istoria bisericească, în rev. «Arhiva Some-
ăsăud] nr. 21, 1937, p. 453—478; VIRGIL ŞOTROPA, Iniiinţarea graniţei nă-
1762 în «Arhiva Someşană», Năsăud, 24, p. 1—129 şi 25, p. 261—375 ; VA-
DTROPA, Districtul grăniceresc năsăudean, Cluj, 1975, 294 p.; IOAN BUNE A,
ir al *legii româneşti» ; Tănase Todoran din Bichigiu, în îndrumătorul Bi-Cluj-
Napoca, 1980, p. 272—277.
n s c r i p t i a l u i Bukow. VIRGIL CIOBANU, Statistica românilor din
îcută de administraţia austriacă la anul 1761 —1762, Cluj, 1926, 87 p. (extras
N„ Cluj, III, 1924—1925); MATEI VOILEANU, Să se iacă lumină. Biserica
r din Ardeal în veacul al XVIII-led, Sibiu, 1926, 132 p.; COSTIN FENEŞAN,
ie demografie istorică. Voi. I. Secolul al XVIII-lea. Transilvania, Bucureşti,
p. + XI tabele (cuprinde şi alte conscripţii).
i c t u l de t o l e r a n t ă . TEODOR V. PACĂŢIAN, Contribuţiuni la istoria
r ardeleni în secolul XVIII, în A.I.I.N., Cluj, III, 1924—1925, p. 161—179 ;
ILOAE, Din urmările edictului de toleranţă din Ţara Haţegului, _în voi. «Fra-
candru şi Ion I. Lapedatu», Bucureşti, 1936, p. 837—842; D. s TĂNILOAE, O
itru Ortodoxie în Ţara Haţegului,_ în «Anuarul XV al Academiei teologice»
ne», Sibiu, 1939, p. 5—76; D. STĂNILOAE, Din urmările edictului de tole-
ţinutul Făgăraşului, în voi. «Omagiu lui Ioan Lupaş», Bucureşti, 1943,
33.
c r e a r e a de r e u n i r e d i n 179 8. IOAN LUPAŞ, O încercare de i Bisericilor
române din Transilvania la 1798, în voi. «Studii, conferinţe şi riA istorice», I,
Bucureşti, 1928, p. 389—405 ;( ŞTEFAN LUPŞA, Contribuţiuni i încercării de
reunire a Bisericilor româneşti din Transilvania la 1798, în lagiu lui Ioan
Lupaş», Bucureşti, 1943, p. 492—509; IOAN LUMPERDEAN AUREL POP,
Consideraţii istorice asupra *Supplex>-ului de la 1798, în <Ir 1904, p. 239—249.
 LVI
M IT R O P O L IA U N G R O V L A H IE I
ÎN A D O U A JU M Ă T A T E A
S E C O L U L U I A L X V III-L E A

D,
'u p ă m o a r t e a v r e d n ic u lu i m it r o p o l it N e o f i t C r e ta n u l, în tâ m p la tă
l a 1 6 i u n i e 1 7 5 3 , î n l o c u l s ă u a f o s t a l e s e p i s c o p u l F ila re t M ih a litzis
d e l a B u z ă u . N o u l î n t î i s t ă t ă t o r al B i s e r i c i i d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă e r a
g re c d in in s u la Z a n te , d in M a r e a Io n ic ă . P ro b a b il s - a c ă lu g ă rit la
M u n te le S in ai, d e v r e m e ce a a ju n s — la o d a tă p e c a re n u o cu -
n o a ş t e m — e g u m e n al m în ă s ti r ii S f în ta E c a t e r i n a d in B u c u r e ş ti , î n -
c h in a tă M u n te lu i S in ai. D in 1748 p în ă în 1753 a p ă s to rit la B u z ău .
în cei ş a p te an i d e p ă s to rire la B u c u re ş ti, a tip ă r it c îte v a că rţi
— î n r o m â n e ş t e — u n e l e c u c h e l t u i a l a sa: P sa ltirea ( î n 1 7 5 6 ) , O ctoi-
h u l ( 1 7 5 6 , o n o u ă e d i ţ i e î n 1 7 5 8 ) , C easlovul m ic ( 1 7 5 9 ) şi d o u ă e d i ţ i i
d i n "Liturghier ( î n 1 7 5 4 şi 1 7 5 9 ) . I n 1 7 6 0 s - a t i p ă r i t c a r t e a i n t i t u l a t ă
«Lalsaicon, întru care să cuprind vieţi p u stniceşti». A m u r i t î n p r i m a
ju m ă ta te a an u lu i 1760, fiin d în g r o p a t la M itro p o lie .
Mitropolitul Grigorie II. S c a u n u l r ă m a s v a c a n t p r in m o a r t e a lui
F ila re t M ih a litz is a fo st o c u p a t de m itro p o litu l de n e a m ro m â n G r i­
g o r i e al M i r e l o r . A c e s t a î n v ă ţ a s e c a r t e l a A c a d e m i a d e la S f. S a v a ,
a fo st e g u m e n la m în ă s tire a C o lţe a d in B u c u re şti, a p o i e c l e s i a r h al
M i t r o p o l i e i . L a 7 a p r i l i e 1 7 4 8 , a f o s t a l e s şi h i r o t o n i t m i t r o p o l i t t i -
tu la r p e n tru s c a u n u l d in M ir a L ic h ie i. în a c e a s tă c a lita te , a a ju n s
d u h o v n i c al d o m n i t o r u l u i C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t .
L a 28 iu lie 1 7 6 0 , a f o s t « s t r ă m u t a t » î n s c a u n u l d e m i t r o p o l i t al
U n g ro v la h ie i, cu « e c d o sis» -u l p a tria rh u lu i ec u m e n ic. D eşi a p ă s to rit
în v re m u ri g rele, cu ră z b o a ie p e p ă m în tu l Ţ ării R o m â n e ş ti, v lă d ic a
G r i g o r i e , d a t o r i t ă a l e s e l o r s a l e î n s u ş i r i d e c ă r t u r a r , d i p l o m a t şi g o s -
p o d ar, a iz b u tit să c o n d u c ă cu v re d n ic ie M itro p o lia U n g ro v la h ie i p e ste
u n sfert de veac.
 P E B IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

a n u l 1 7 6 8 a i z b u c n i t u n r ă z b o i î n t r e R u s i a şi T u r c i a , î n c u r s u l
Ţ a r a R o m â n e a s c ă ş i M o l d o v a a u a j u n s s u b o c u p a ţ i e şi a d m i - e
m i l i t a r ă r u s ă ( 1 7 6 9 — 177A). L a s c u r t t i m p d u p ă o c u p a r e a
a ţ e l o r , d o u ă d e l e g a ţ i i d e î n a l t e f e ţ e b i s e r i c e ş t i şi d e b o i e r i
id re p ta t sp re P e te rsb u rg , p e n tru a p re z e n ta ţa rin e i E c a te rin a
a R u s i e i ( 1 7 6 2 — 1 7 9 6 ) , d o l e a n ţ e l e c e l o r d o u a ţă r i r o m â n e ş t i . D e -
m u n te a n ă e ra fo rm a tă d in m itro p o litu l G rig o rie , a rh im a n d ri -
îsarie, v iito r e p isc o p d e R îm n ic , a rh im a n d ritu l F ilaret, u rm a şu l
R îm n ic , ia r m a i tîrz iu m itro p o lit, v istie rn ic u l M ih a il C a n ta c u -
lo g o fătu l N ic o la e B rîn c o v e a n u . D e le g a ţia m o ld o v e a n a era fo r -
[in e p i s c o p u l I n o c h e n t i e al H u ş i l o r , e g u m e n u l B e n e d i c t d e la
/■ iţa , a rh im a n d ritu l V a rto lo m e i M ă z ă re a n u , lo g o fă tu l Io a n P a ­
i r e a m u r i t p e d r u m ) şi s p ă t a r u l E n a c h e M i l o . A m î n d o u ă d e l e -
au fo st p rim ite de ţa rin ă la 28 m a rtie 1770, în d u m in ic a F lo -
Z \x a c e s t p r i l e j , a u v o r b i t c e i d o i i e r a r h i . î m p ă r ă t e a s a a p r o -
l i l o r m u n t e n i şi m o l d o v e n i c ă ţ ă r i l e l o r s e v o r c o n d u c e şi p e
« d u p ă a l o r j u d e c ă ţ i şi r î n d u i e l i » . I n t i m p c e d e l e g a ţ i i l e s e
a P e te rsb u rg , a a v u t lo c h iro to n ia în tru a rh ie re u a în v ă ţa tu lu i
n d r i t P l a t o n L e v ş i n , p r i n t r e i e r a r h i i s l u j i t o r i n u m ă r î n d u - s e şi
îlitu l G rig o rie .
c în d a c este d eleg a ţii se g ă s e a u în R u s ia , în Ţ a ra R o m â n e a s c ă
e c e a u e v e n im e n te n e p re v ă z u te . T u rc ii au iz b u tit sa o p re a s c ă
u n t i m p î n a i n t a r e a r u s e a s c ă şi s ă p u n ă u n n o u d o m n ( î n l o c u l
g o r i e I I I G h i c a p l e c a t î n R u s i a d i n n o i e m b r i e 1 7 6 9 ) şi a n u m e
ui C ra io v e i, M a n o le (E m a n u e l) G ian i R u s e t (m ai 1 7 7 0 — o c ­
> 1 7 7 1 ) , c a r e li s e a r ă t a s e d e v o t a t . N o u l d o m n a d i s p u s c a î n
i d e m i t r o p o l i t al U n g r o v l a h i e i s ă f i e r i d i c a t f o s t u l e p i s c o p d e
G rigorie Socoteanii ; a f o s t î n s c ă u n a t l a 2 6 i u l i e 1 7 7 0 . S e p a r e
)s t a d u s la B u c u re ş ti îm p o t r i v a v o in ţe i sa le, a ş a c u m se în -
e cu o su tă d e ani în u r m ă cu v lă d ic a V a rla a m . G rig o rie III
a lu c ra t n im ic în n o u a d re g ă to rie în ca re a fo st rîn d u it, căci
> m b rie 1771, o stile ru se şti au o c u p a t d in n o u B u c u re ş tiu l, ia r
îl G ia n i R u s e t c u m i t r o p o l i t u l s ă u s - a u r e tr a s î n O lte n ia . F o s -
o p o lit şi-a r e lu a t sc a u n u l.
1 7 7 2 , m itro p o litu l G rig o rie II a în d e p lin it o n o u ă m is iu n e di -
că, fiin d trim is în fru n te a u n e i d e le g a ţii la F o c ş a n i, sp re a
p e n tru « p a tria n o astră » , p e lîn g ă c o n te le O rlo f, re p re z e n ta n tu l
c a re d u c e a a c o lo tr a ta tiv e c u tu rcii.
f a p t d e s e a m ă d i n t i m p u l p ă s t o r i r i i m i t r o p o l i t u l u i G r i g o r i e II,
r e c u t l a 13 i u l i e 1 7 7 4 , c î n d g e n e r a l u l r u s P e t r u S a l t î k o v i - a d ă -
a ş te le S fîn tu lu i D im itrie B a s a ra b o v , p e ca re le -a a ş e z a t în cate-
 iVli. ±i."Y*_*.r

d r a la m i t r o p o l i t a n ă d in B u c u r e ş ti . S -a h o t ă r î t c a p r ă z n u i r e a lu i să
a ib ă lo c în f ie c a r e a n î n z i u a d e 2 7 o c to m b r ie . P î n ă a z i, m o a ş te le
S fîn tu lu i D im itrie B a s a ra b o v se g ă s e s c în a c e e a şi c a te d ra lă (d e v e n ită
d in 1925 p atriarh ală).
I n 1 7 7 6 , p a t r i a r h u l e c u m e n i c S o f r o n i e I I şi s i n o d u l s ă u , l a c e r e ­
re a d o m n ito ru lu i A le x a n d r u Ip silan ti ( 1 7 7 4 — 1782), au a c o rd a t m itro ­
p o l i t u l u i G r i g o r i e şi u r m a ş i l o r s ă i î n s c a u n t i t l u l d e « l o c ţ i i t o r a l s c a u -
n u lu i d in C e z a re e a C a p a d o c ie i» . P rin a c o r d a r e a a c e s tu i titlu , M i t r o ­
p o lia U n g ro v la h ie i e ra r id ic a tă la ra n g u l c e lu i d in tîi s c a u n în tr e m i ­
tro p o liile P a tria rh ie i d e C o n s ta n tin o p o l, cu alte c u v in te , d a c ă m itro -
p o l i ţ i i U n g r o v l a h i e i a r fi l u a t p a r t e la ş e d i n ţ e l e s i n o d u l u i p a t r i a r h a l ,
a r fi u r m a t î n d a t ă d u p ă p a t r i a r h ( la î n c e p u t M i t r o p o l i a U n g r o v l a h i e i
o c u p a lo cu l 70, ap o i a fo st a ş e z a tă în acelaşi ra n g cu sc a u n e le de
M e lite n e , ap o i N ic o m id ia , ia r m a i tîrz iu a o c u p a t lo c u l M itro p o lie i d e
A n cira ). A c o rd a re a a c estu i titlu o n o rific e ra o re c u n o a ş te re a im p o r -
t a n ţ e i M i t r o p o l i e i Ţ ă r i i R o m â n e ş t i şi a a p o r t u l u i p e c a r e l - a u a d u s B i ­
s e r i c a n o a s t r ă şi p o p o r u l r o m â n l a s u s ţ i n e r e a O r t o d o x i e i r ă s ă r i t e n e ,
S u b m i t r o p o l i t u l G r i g o r i e , a u c o n t i n u a t l e g ă t u r i l e şi c u c e l e l a l t e
P atria rh ii o rto d o x e răsă riten e , afla te sub stă p în ire o to m a n ă . A stfel, în
m a r t i e 1 7 8 1 m i t r o p o l i t u l şi d o m n i t o r u l A l e x a n d r u I p s i l a n t i a u p r i m i t v i ­
z i ta p a t r i a r h u lu i A v r a m i e II al I e r u s a l im u lu i ( 1 7 7 5 — 1 7 8 7 ), c a r e a i z ­
b u tit să s trîn g ă la noi su m e în s e m n a te d e b an i p e s e a m a P a tria rh ie i
sa le .
S în t v re d n ic e de su b lin ia t s tră d a n iile c ă rtu ră re şti ale m itro p o li -
t u l u i G r i g o r i e II. î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă e s t e d e a p r e c i a t a p o r t u l d e o s e b i t a l
d o m n ito ru lu i A le x a n d ru Ip sila n ti, om lu m in at, care a adus m u lte
î n n o i r i p r o g e s i s t e î n v i a ţ a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i , î n f i i n ţ î n d ş c o l i şi s p i t a l e ,
m i c ş o r î n d i m p o z i t e l e şi i n i ţ i i n d f e l u r i t e r e f o r m e a d m i n i s t r a t i v e , c u -
p rin se în C ondica d e legi c a r e - i p o a r t ă n u m e l e . A c e s t d o m n a î n f i i n ţ a t
c îte v a şco li n o i sau a re o rg a n iz a t p e ce le v ech i, av în d şi c o n c u r s u l
m itr o p o litu lu i. A s tf e l, în tr - u n h r is o v d in 10 ia n u a r ie 1 7 7 6 , ş c o a la d o m ­
n e a s c ă d e la S fîn tu l S a v a s -a o r g a n iz a t în p a t r u c ic lu ri, f ie c a r e d e trei
an i, c u p r in z în d în tr e g u l p r o g ra m d e în v ă ţă m în t, d e la cel e le m e n ta r
l a c e l s u p e r i o r . E r a u ş a s e p r o f e s o r i , i a r î n t r e m a t e r i i l e d e s t u d i u fi -
gurau : A ritm e tica , G eo m e tria, Ş tiin ţe le n a tu ra le, F ilo z o fia ,' P o e tic a ,
R e to ric a , Isto ria, G e o g ra fia , L im b i le la tin ă , elin ă, ita lia n ă. S e p r e v e d e a
r e c r u t a r e a p r i n c o n c u r s şi î n t r e ţ i n e r e a î n b u n e c o n d i ţ i i a 6 0 d e b u r s i e r i
în in te rn a tu l şc o lii, o r g a n iz a r e a u n e i b ib lio te c i şc o lare. C o n d u c e r e a
ş c o l i i e r a î n c r e d i n ţ a t ă u n e i E f o r i i , f o r m a t ă d i n m i t r o p o l i t şi c e i d o i
e p i s c o p i s u f r a g a n i şi d i n m a r i i b o ie r i. î n t r e ţ i n e r e a ei c ă d e a î n s e a m a
n ă stirilo r n e în c h in a te , la c a re se a d a u g ă ta x a d e 3 le i p e c are o
ie a fie c a re p re o t (ju m ă ta te d in ei e ra u fo lo siţi la « c u tia m ile lo r» ;
a ju m ă ta te p e n tru în tre ţin e re a şc o lii). în sc h im b , a tît m în ă s tirile
şi p r e o ţii e r a u s c u tiţi d e o r ic e o b lig a ţii f a ţă d e v is tie r ia ţă rii.

P rin a c e la şi h ris o v se m e n ţio n a că a în fiin ţa t d o u ă şc o li e le m e n -

3, la C ra io v a şi l a B u z ă u . S -a o c u p at apoi şi d e şc o a la sla v o n e a sc ă
la S fîn tu l G h e o rg h e v e c h i d in B u c u re şti. P rin h riso v u l d in ia n u a -
1776, d e care am p o m e n it m ai sus, A le x a n d ru Ip sila n ti rîn d u ia şi
d a sc ă l la M itro p o lie , c are să în v e ţe p e cei ce d o re a u să in tr-e în
. N u a v e m în s ă ştiri a s u p r a m o d u lu i c u m s-a o rg a n iz a t a ce st cu rs
o g ic şi c e r e z u lta te a d a t. Şi a c e ste şco li se b u c u ra u d e s u b v e n ţii d in
ea m în ă stirilo r, ia r ie ra rh ii ţă rii, în fru n te cu m itro p o litu l, a v e a u
ro l în s e m n a t în în d ru m a re a lo r, în c a lita te d e m e m b ri ai E fo rie i.
■ o p o litu l e ra p r e o c u p a t şi d e g în d u l în te m e ie r ii u n e i ş c o li d e p s a l-
ie în B u cu reşti, p e n tru p re g ă tire a c în tă re ţilo r de stra n ă .

R e z u lta te şi m a i r e m a r c a b i l e s-au o b ţin u t în p riv in ţa tip ă ritu rilo r.

îi p e s te 2 5 d e ani de p ă sto rire ai m itro p o litu lu i G rig o r ie II s-a u ti­

: a p ro x im a tiv 4 0 d e c ă rţi r o m â n e ş ti, fie d e s lu jb ă , fie d e în v ă ţă tu ră .

c ă rţile de slu jb ă E va n g h elia ( 1 7 6 0 , 1 7 7 5 ) , A n to lo -
se n u m ă ră :
lu l ( 1 7 6 2 , 1 7 6 6 , 1 7 7 7 , 1 7 8 6 ) , C easlovul ( 1 7 6 7 ş i a l t e c i n c i e d i ţ i i ) ,
tvelnicul ( 1 7 6 4 ) , Penticosiarul ( 1 7 6 8 , 1 7 8 2 ) , Triodul ( 1 7 6 8 ) , Oc-
\l ( 1 7 7 4 ) , A postolul ( 1 7 7 4 t 1 7 8 4 ) , P sa ltirea ( 1 7 7 5 , 1 7 8 0 ) , Slujba Cu-
ilui D iw itrie B a sa ra b o v ( 1 7 7 9 ) , L itu rg h ie ru l ( 1 7 8 0 ) , C a ta va sieru l
) Ş-a-
M n tre c ă rţile de în v ă ţă tu ră tip ă rite acum , co n se m n ă m lu c ra re a

îlu i S im io n al T e sa îo n ic u lu i : Voroavă de întreb ă ri şi răspunsuri

5 7 0 p .), în tr a d u c e r e a a rh im a n d r itu lu i C h e s a rie , v iito r u l e p is c o p

m n ic şi O m iliile S fîn tu lu i M a ca rie E g ip tea n u l ( 1 7 7 5 ) , în tra d u c e -

n u i ie ro m o n a h M a c a r i e . î n 1 7 6 8 s - a t i p ă r i t C a za n ia (re p ro d u c e

C h iria c o d ro m io n u lu i d e B u c u re şti d in 173 2, care e ste , în m are,

iita re a C a z a n ie i lu i V a rla a m ). S -au r e tip ă r it şi lu c r ă r ile lu i A n -

a rean u l în vă ţă tu ră b isericea scă fo a r te fo lo s ito a r e o b ştii p r e o ţi -

a to t creştin escu lu i n o ro d ( 1 7 7 4 ) ş i C apele de p o ru n c ă la toată
besericească ( 1 7 7 5 ) . î n 1 7 7 4 , s - a t i p ă r i t p e n t r u p r e o ţ i b r o ş u r a
a t ă P ră v ilio a ră cu în vă ţă tu ră b esea ricea scă de ta in a isp o ve d a -

tip ă rită în 1781, cu u n e le a d ă u g iri. în 1 7 7 6 în su şi m itro p o litu l

i o fo a ie v o la n tă cu fe lu rite « sfa tu ri în p o st» . M a jo rita te a aces -

rţi s-au tip ă rit cu ch el tu ia la m itro p o litu lu i G rig o rie , fa p t m e n -

în în s e ş i fo ile d e titlu . M u lte a u p re f e ţe s e m n a te d e el.

 M IT R O P O L IA U N G R O V L A H IE I (A DOUA JU M Ă T A T E A SEC. X V III) 39!

M i t r o p o l i t u l G r i g o r i e I I a a v u t u n r o l î n s e m n a t şi î n l u c r a r e a d «
t r a d u c e r e şi t i p ă r i r e a M in e ie lo r d e l a R î m n i c , î n t r e a n i i 1 7 7 6 — 1 7 8 0
d e c ă t r e u c e n i c i i s ă i , e p i s c o p i i C h e s a r i e ( 1 7 7 3 - 1 7 8 0 ) şi F i l a r e t ( 1 7 8 0 >
1792).
Se în ţe le g e c ă to a te a c e s te b o g a te ro a d e ale tip o g r a f ie i M itro p o j
lie i d in B u c u re ş ti n u s -au p u tu t d o b în d i d e c ît p r in m u n c a m a i m u lto i
« u c e n ic i» ai m itro p o litu lu i, care i-a u sta t în a ju to r la tă lm ă c ire a , tu
p ă r i r e a şi « d i o r t o s i r e a » lo r. în tr e ei t r e b u i e p o m e n i ţ i a r h i m a n d r i t u
C h esarie, v iito r ep isco p de R îm n ic , tra d u c ă to ru l cărţii S fîn tu lu i S im io r
a l T e s a l o n i c u l u i , şi a r h i m a n d r i t u l F i l a r e t , v i i t o r e p i s c o p d e R î m n i c
şi a p o i m i t r o p o l i t , c u c h e l t u i a l a c ă r u i a s - a u t i p ă r i t O m iliile S iîn tu la
M a c a r ie E g ip te a n u l ş i c a r e s e m n a u n a d i n p r e f e ţ e l e O c to ih u lu i d i r
■ 1 7 7 4 şi a S lu jb ei C u vio su lu i D im itrie d i n 1 7 7 9 . î n c h i p d e o s e b i t t r e ­
b u ie să ne re ţin ă a te n ţia ie ro m o n a h u l G rig o rie , m ai tîrz iu a rh im a n d rii
şi e g u m e n l a D e a l u , i a r d i n 1 7 8 3 m i t r o p o l i t t i t u l a r d e S i d i s . A c e s t a e
l u c r a t î n t î i c a t i p o g r a f ş i g r a v o r (T rio d u l d i n 1 7 6 8 ş . a . ) , a p o i a d a i
î n d e m n u l — m o r a l şi m a t e r i a l — la t i p ă r i r e a u n o r a d in c ă r ţile p o m e -
n i t e m a i s u s (în vă ţă tu ra b ise rice a sc ă d i n 1 7 7 4 , S lu jb a S fîn tu lu i D im i­
trie Basarabov î n 1 7 7 9 , c e l e d o u ă e d i ţ i i - d i n P răvilioara de taina ispo-
vedanii). î n 1 7 8 4 a « d i o r t o s i t » A postolul, s e m n î n d şi p r e f a ţ a , i a r C eas­
lo v u l d i n 1 7 8 5 şi A n to lo g h io n u l d i n 1 7 8 6 s - a u t i p ă r i t « p r i n î n d e m n a r e a
şi o s t e n e a l a » s a . A c e s t G r i g o r i e S i d i s a r e d a c t a t î n 1 7 9 5 o m i n u n a t ă
« d ia tă » , a s e m ă n ă to a r e cu a lu i A n tim I v ire a n u l, p r in c a r e - ş i la se s u m e
în se m n a te de b an i M itro p o lie i,, u n o r m în ă stiri, c e lo r p atru P a tria rh ii
r ă s ă r i t e n e , m î n ă s t i r i l o r d i n A t h o s şi S i n a i , p e n t r u r ă s c u m p ă r a r e a d e
r o b i şi î n t e m n i ţ a ţ i , p e n t r u s p i t a l e l e C o l ţ e a şi P a n t e l i m o n , p e n t r u
în z e s tr a r e a a c in c i fe te s ă ra c e etc. (d in a c e la ş i te s ta m e n t re ie se că
a v e a o fru m o a s ă b ib lio tec ă).
U n a l t o s t e n i t o r a f o s t i e r o m o n a h u l M a ca rie , t r a d u c ă t o r a l O m i­
liilo r S fîn tu lu i M a c a rie E g ip te a n u l şi « d i o r t o s i t o r » a l O cto ih u lu i d i n
1 7 7 4 şi a l P saltirii d i n 1 7 7 5 ( a c i a r ă t a c ă e s t e d i n « s f î n t a m ă n ă s t i r e
D ra g o m irn a » ). L a m a i m u lte tip ă ritu ri ap a re ca « o s te n ito r» ie ro m o-
n a h u l I o a c h im , « c h i v e r n is it o r u l t i p o g r a f ie i» c a r e a c o n t in u a t să lu -
c r e z e a p o i la R î m n ic . T o t î n t r e « u c e n i c i i » s ă i se n u m ă r ă şi e p i s c o -
p u l C o s m a al B u z ă u lu i, ca re i -a u r m a t a p o i în s c a u n . Pe lîn g ă a c e ş tia
nu tre b u ie tre c u ţi cu v e d e re a n ic i n u m e ro ş ii tip o g ra fi care au d at
la lu m i n ă c ă rţile a m in tite : I o r d a c h e S to ic o v ic i (u n fiu al p r e o tu lu i ti -
p o g r a f S to ic a Ia c o v ic i, d in p r im a ju m ă ta te a sec. X V III), p re o tu l C o n -
s t a n t i n R î m n i c e a n u l , D i m i t r i e P e t r o v i c i , S t a n c i u T o m o v i c i şi a l ţ i i . O b -
s e rv ă m , d e c i, c ă în j u r u l s ă u se. f o r m a s e o a d e v ă r a t ă « ş c o a lă » d e in -
stru ire a c le ru lu i p rin c a rte a tip ă rită .
 S u b p ă s t o r i a lu i G r i g o r i e a u a p ă r u t şi c î t e v a c ă r ţ i î n s e c ţ i a g r e -
e a sc ă a tip o g ra fie i m itro p o lita n e (în fin ţa tă în 1690), d o ta tă a c u m cu
la te ria l n o u , a d u s d in « F ra n c ia » , fa p t p e n tru c a re e ra s o c o tită ca o
iip o g r a f ie d e c u r în d în f iin ţ a tă a n e a m u lu i o r to d o x al r o m e ilo r » . în -
e a c e s t e a s e n u m ă r ă : M ărturisirea O rtodoxă a l u i P e t r u M o v i l ă
7 6 7 ) , învăţătura creştinească a credinţei noastre ortodoxe ( g r e c e ş t e
tu rce şte , 1 7 6 8 ) , în vă ţă tu ra ortodoxă a patria rh u lu i M eletie P igas
7 6 9 ) şi a l t e l e . A p r o a p e t o a t e s - a u t i p ă r i t c u c h e l t u i a l a p a t r i a r h u l u i
r e m al I e r u s a lim u lu i. M e ş te r ii tip o g r a f i e r a u r o m â n i (d e p ild ă c a r -
a lu i M e le t ie P ig a s a tip ă r it- o G rig o rie , v iito ru l m i t r o p o l it d e S id is).
reste tip ă ritu ri c o n stitu ie în c ă o m ă rtu rie a a ju to ru lu i p e care I-a u
t ţă rile n o a s tre B is e ric ilo r d e lim b ă g re a c ă afla te sub d o m in a ţie
Dinană.
v
V l ă d i c a G r i g o r i e e s t e c t i t o r u l a d o u ă b i s e r i c i d i n B u c u r e ş t i : Obo-
Vechi, r i d i c a t ă p r i n 1 7 6 8 şi S fîn tu l N ico la e Vlădica, d e m o l a t ă l a
r ş i t u l s e c o l u l u i t r e c u t . A a c o r d a t a j u t o a r e şi p e n t r u r i d i c a r e a a l t o r "
e r i c i . C a şi a l ţ i v l ă d i c i a i ţ ă r i i , s Aa î n g r i j i t ş i d e s p o r i r e a p a t r i m o -
I u i m a t e r i a l al M i t r o p o l i e i , f i e p r i n a c t e d e c u m p ă r a r e , f i e p r i n iii.
D u p ă o a t î t d e b o g a t ă şi î n d e l u n g a t ă a c t i v i t a t e , m i t r o p o l i t u l G r i -
ie ş i - a d a t o b ş t e s c u l s f îr ş it, î n z i u a d e 18 s e p t e m b r i e 1 7 8 7 , f i i n d
o rm în ta t în c u rte a M itro p o lie i, A lă s a t în u rm a sa re a liz ă ri de
nă, în tre c a re se im p u n tip ă ritu rile ro m â n e ş ti, b is e ric ile c tito rite
B u c u re şti şi f o r m a r e a d e u c e n i c i , care i-au c o n tin u a t o ste n e lile
u răreşti.

Mitropolitul Cosma. D u p ă m o a r t e a lui G rig o rie , s c a u n u l U n g r o v l a -

a fo st o cu p a t de ep isco p u l C osm a P o p e scu a l B u z ă u l u i . E r a r o -
de n e a m , fiu d e p re o t, n ă s c u t în F lă m în z e ş ti— A rg e ş , n u m in -
e d i n b o t e z M i h a i . U n u l d in f r a ţii să i, c ă p i t a n u l T u d o r P o p e s c u ,
jă rit sub n u m e le de T eod o sie, a .ctito rit b iserica d in U rso aia
B uzău).
D în s e m n a re c o n te m p o ra n ă a ra tă că v iito ru l ie ra rh a fo st « c r e s -
;i e d u c a t » d e m i t r o p o l i t u l G r i g o r i e I I. P o a t e a c e s t a 1 - a şi t u n s î n
ih is m la m în ă s tire a C o lţea , unde era egum en, c ă c i îl î n t î l n i m
> c a ie ro d ia c o n . S e p a re că a fo s t u n tim p e g u m e n la D e a lu . în
s-a tip ă r it la B u c u re ş ti o P sa ltire, « p r i n î n d r u m a r e a şi n e v o i n ţ a
ei e r m o n a h u l, e c lis ia r h u l S f i n t e i M i t r o p o l i i » ,• î n c u r î n d a a j u n s
o s in g h e l» al M it r o p o li e i (u n fel d e v ic a r ). în 1 7 6 3 a f o s t a le s în
ui e p is c o p a l d e la B u z ă u , ră m a s v a c a n t p rin d e m is ia e p is c o p u -
 UINUKOVLAHIEI (A DOUA JUMĂTATE A SEC. XVIII)

lui R a fa il. D e s ig u r, la a le g e re a lui v a fi c o n trib u it şi « d a s c ă lu l» săi

m itropolitul G rigorie.
în tim p u l c e lo r 24 de an i de p ă s to rire la B u z ă u , a tip ă r it c îte v
cărţi, s-a în g rijit de cele două şcoli din oraş, a co n trib u it la sporire
b u n u rilo r E p is c o p ie i, la e fe c tu a re a u n o r în n o iri în in c in ta ei, p rec u ri
şi la refacerea u nor lăcaşuri de în chinare. D u p ă o a c tiv ita te a tît d
înd elu n g ată, a fo st chem at la cîrm a M itro p o liei, în urm a m orţii m i
tro p o litu lu i G rig o rie II, p ro b ab il în u ltim e le zile ale lu nii sep tem b rii
1787. în sc ă u n a re a la B u cu reşti i s-a făc u t în ziu a de 9 o cto m b rie 1787
de către P arten ie, fo st m itro p o lit al D ristrei.
A rh ip ă s to rire a lui a c ă z u t în v re m u ri g re le p e n tru Ţ a ra R o m a
n e a sc ă , în u rm a r ă z b o iu lu i c a re a iz b u c n it în 1787 în tr e tu rc i şi ruş
şi în c a re v a in tra , în a n u l u rm ă to r, şi im p e riu l h a b s b u rg ic . Ţ ărik
ro m ân e au d ev en it tea tru l o p e ra ţiu n ilo r m ilitare. în n o iem b rie 1789
a u s tr ie c ii au o c u p a t Ţ a ra R o m â n e a s c ă . P r in ţu l de C o b u rg a fo rm a t
un divan, din în a ltu l cler şi m arii b o ieri, din care făc e a p a rte şi m i­
tro p o litu l C osm a. A b ia p rin p a c e a de la S v işto v , d in tre tu rc i şi aus -
trie c i (24 iu lie 1791), s-a re s ta b ilit lin iş te a în ţară . în 1792, s -a tip ă rit
O c to ih u l M are, « p rin silinţa, c h eltu iala şi în d re p tare a sm eritu lu i
m itro p o lit Sidis ch ir G rigorie» pe care l-am m ai am intit. E ste de fapt
singura tipăritură din tim pul păstoririi m itropolitului Cosm a. în toam na
a c e lu ia şi an, fiin d c ă b în tu ia cium a, s-a retras, de te a m a ei, la m în ăs-
tire a G iu leşti, m e to c u l M itro p o lie i, în a p ro p ie re a B u c u re ştilo r. N -a
sc ă p a t în să n ici aci, căci a fo st răp u s de c u m p lita bo ală, la 3 sep tem -
b rie 1792. A şa s-a s ă v â rş it din v ia ţă d u p ă n u m ai c in c i an i de p ă sto -
rire ,• a fo st adus şi în g ro p a t la M itropolie.
M itropolitul Filaret. L a num ai trei zile după m o artea lui C osm a,
deci la 6 se p te m b rie 1792, do m n u l ţării,.M in a i! Ş uţu (1 7 9 1 — 1793) şi
cu b o ie r ii d in d iv a n a u h o tă r ît să r id ic e la v r e d n ic ia d e m itr o p o lit
al ţării pe episcopul F ila re t al R îm nicului.
D e s p re n o u l m itro p o lit s-a spus m e re u că a fo st g re c de n eam ,
p ă re re p u să în c irc u la ţie de ep isc o p u l G h e n a d ie E n ă c e a n u al R îm n i -
c u lu i (în s u ş ită a p o i şi de a lţii), b a z a t p e fa p tu l că p e tre c u s e o v re m e
— în tin e re ţe — pe lîn g ă m itro p o litu l P a rte n ie al T îrn o v e i, îm p re u n ă
cu viito ru l patriarh ecum enic N eofit. D ar acest argum ent nu ne poate
c o n v in g e că a fo s t g rec , p e n tru că şi u n ii tin e ri de n e a m ro m â n se
pu teau ataşa pe lîngă ierarhii greci care v e n e au în ţările noastre. D in
c e r c e ta r e a iz v o a r e lo r v re m ii, d a r m a i a le s a a c tiv ită ţii sa le , n e p u -
te m c o n v in g e că el a fo s t ro m â n de n eam . (p o a te se tră g e a d in tr-o
fa m ilie de m a c e d o -ro m â n i). în tr-u n p o m e ln ic al să u s în t tre c u te m ai
26 — Istoria B.O.R., voi. II
m u lte rude, to a te cu n u m e ro m â n e şti : D im itrie , S andu, Ioan, Z am fira,
M ă r ia , S a n d a (cf. M .O ., nr. 5 — 6, 1 9 7 5 , p. 3 7 7 ). S e ş tie a p o i c ă e r a
u c e n i c a l m i t r o p o l i t u l u i G r i g o r i e I I. P r e s u p u n e m c ă a î n v ă ţ a t c a r t e
la A c a d e m ia d e la S fîn tu l S av a, d in m o m e n t ce c u n o ş te a te m e in ic
l i m b a şi c u l t u r a g r e c e a s c ă . P r o b a b i l ş i - a a v u t m e t a n i a l a C ă l d ă r u ş a n i ,
u n d e a f o s t u n t i m p şi e g u m e n , m ă n ă s t i r e p e c a r e a r e s t a u r a t - o p r i n
1778. N o tă m ca a c e a s ta n u se n u m ă ra p rin tre c e le în c h in a te la L o -
:u rile S fin te , c a re e ra u c o n d u s e d e g re c i; d e c i în c ă u n a r g u m e n t că
;ra ro m â n . în an u l 17 7 0 , a f ă c u t p a r te d in d e le g a ţia m u n te a n ă , c o n -
lu s ă d e m itro p o litu l G rig o rie, c a re a p le c a t la P e te r s b u r g sp re a în -
ă ţiş a d o le a n ţe le ţă rii în fa ţa ţa rin e i E c a te r in a a Ii-a , ia r în 1 7 7 2 a
a c u t p a rte d in d e le g a ţia tr im is ă la c o n te le O rlo f, la F o c ş a n i. D a c ă
r a g r e c , c u g r e u i s - a r fi î n c r e d i n ţ a t a s e m e n e a m i s i u n i .
C e rc e tîn d tip ă ritu rile d e la B u c u re ş ti şi R î m n i c , n e î n c r e d i n ţ ă m
ă a f o s t u n u l d in c e i m a i a p r o p ia ţi c o l a b o r a t o r i ai m i t r o p o l i t u l u i G ri -
3 r i e . D e p i l d ă , î n 1 7 7 4 a a p ă r u t « p r i n o s î r d i a şi s î r g u i n ţ a » s a O cto i-
il d e l a B u c u r e ş t i ( s e m n a şi o p r e f a ţ ă î n c h i n a t ă m i t r o p o l i t u l u i ) , i a r î n
m l u r m ă t o r a u a p ă r u t O m iliile S im ţu lu i M a c a rie E g ip tea n u l, « p r i n
; î r d i a şi c h e l t u i a l a » sa . î n f o i l e d e t i t l u a l e a m b e l o r c ă r ţ i s e a r a t a
p e atu n ci era « a rh im a n d ritu l sfin te i M itro p o lii în B u c u re ş ti» . în
7 6 , a f o s t r i d i c a t l a t r e a p t a d e m i t r o p o l i t t i t u l a r al M ir e l o r . î n a c e a s -
c a l i t a t e , s e m n a p r e f a ţ a c ă r ţ i i S lujba C uviosului D im itrie Basarabov,
lă rita la B u c u re ş ti în 1779.
iîn 1 7 8 0 , a f o s t a le s e p is c o p la R îm n ic , în lo c u l lu i C h e s a r ie , u n
u c e n i c al m it r o p o l itu lu i G rig o r ie . A ic i a tip ă r it p e s te 25 d e l u c r ă r i
în tre ca re se re m a rc ă M in eiele p e l u n i l e a p r i l i e - s e p t e m b r i e , t o a t e
arite î n 1780.
O a c tiv ita te a tît d e b o g a tă 1-a im p u s în o ch ii tu tu ro r, în c ît în se p -
tb rie 17 9 2 , c în d a m u r it m itro p o litu l C o s m a , a fo s t c h e m a t să -i ia
ii. A p ă s t o r i t l a B u c u r e ş t i a b i a u n a n , t i p ă r i n d o s i n g u r ă c a r t e , u n
a va sier ( 1 7 9 3 ) , c u c h e l t u i a l a s a . S - a A p ă s t r a t d e l a e l o c o r e s p o n -
ţă p e ca re a p u rta t-o — ca m itro p o lit — cu p a tria rh ii d i-n C o n s ta n -
p o l şi I e r u s a l i m şi c u a l ţ i o a m e n i d e s e a m ă — c l e r i c i şi l a i c i — d i n
m l sau. C a m itro p o lit, a a ju ta t ş c o a la p a tria r h a lă d in C o n s ta n ti -
> 1. în B u c u re ş ti, a rid ic a t o c iş m e a p e u n u l d in d e a lu rile o ra şu lu i,
a u p r i m i t a p o i n u m e l e s ă u , c i ş m e a u a şi d e a l u l F i l a r e t .
fn s e p te m b rie 1793, şi-a d a t d e m is ia d in sc a u n u l m itro p o lita n . Se
e c ă a f o s t silit să f a c ă a c e s t p a s d a to rită u n o r n e în ţe le g e ri p e c a re
f i a v u t c u n o u l d o m n A l e x a n d r u M o r u z i . P o a t e l a a c e a s t a s ă fi
i b u i t şi e p i s c o p u l B u z ă u l u i , D o s i t e i , c a r e d o r e a s ă - i i a l o c u l . L a
 K M I T R O P O L IA U N G B O V L A H IE I (A DOUA JU M Ă TA TE A SEC. X V III)

11 o c to m b rie 1793 — d in în c re d in ţa re a p a tria rh u lu i e c u m e n ic — în su ş:

F ila re t a: fă c u t în s c ă u n a re a u rm a şu lu i său în sca u n , D o site i F ilitti
S -a re tra s la m în ă stire a C ă ld ă ru şa n i — d e care se în g rijise şi î n a -1
in te de a a ju n g e la R îm n ic — u n d e a şi m u rit în anul u rm ă to r, fiin d
în g ro p a t to t aco lo . P rin te sta m e n tu l său, a lă sa t, în tre a lte le , fo n d u ri
p e n tr u « în tr e ţin e r e a şi e d u c a ţia c o p iilo r o rf a n i» .
D in p re z e n ta re a v ie ţii şi a c tiv ită ţii lu i F ila r e t re ie s e că el în sc ri
o p a g in a lu m in o a să în isto ria B ise ric ii şi a c u ltu rii ro m â n e şti, ca ş
m a re le său d a sc ă l, m itro p o litu l G rig o rie II.

C o n c lu z ii. S tră d a n iile c ă rtu ră reşti în cu p rin su l M itro p o lie

Ungrovlahiei au fo s t continuate, în a doua ju m ă ta te a secolului a
X V III-lea, de vlădicii de atunci. între ei se im pune fig u r a lum inoas
de cărturar, p a tr io t şi cîrm u ito r su fletesc a m itro p o litu lu i G rigori
II. N u m ai p u ţin vrednice de p o m e n ire s în t şi o sten elile u rm a şilo r
săi, C osm a P o p escu şi F ilaret, a tît ca episcopi cît şi ca m itropoliţi.
BIBLIOGRAFIE
I z v o a r e . GHENADIE (ENACEANU) CRAIOVEANU, Condica Simtă, Bucu­
reşti, 1886, XXVI + 418 + XIV p.„ (retipărire din B.O.R., VII, (1884), an. IX (1885)
şi an. X, (1886); ILIE CORFUS, însemnările Androneştilor, Bucureşti, 1947 ; IOAN
BIANU şi NERVA HODOŞ, Bibliografia românească veche, tomul II (1716— 1808),
Bucureşti, 1910, 571 p. şi tomul IV, Adăogiri şi îndreptări, Bucureşti, 1944, XII -j-
375 p. '
L u c r ă r i g e n e r a l e . GH. M. IONESCU, Istoria Mitropoliei Ungrovlahiei,
voi. II (1708— 1787), Bucureşti, 1914; NICULAE ŞERBĂNESCU, Mitropoliţii Ungro­
vlahiei, în B.O.R., LXXVII, 1959, nr. 7— 10. p. '793—807; MIHAI MANOLACHE, Biserica
din Ţara Românească in timpul domnitorului Alexandru Ipsilanti (1774— 1782), in B.O.R.,
an. LXXXIV, 1966, nr. 7—8, p. 808—835.
L u c r ă r i s p e c i a l e . IOAN RĂUŢESCU, Două acte privitoare la mitropo­
litul Filaret I, în B.O.R., XLIV, 1926, nr. 2, p. 69 —71 ; IOAN RĂUŢESCU, O carte
de judecată a mitropolitului Filaret, în B.O.R., XLIV, 1926, nr. 4, p. 179— 181.
GHEORGHE SOARE, Titlul de «locţiitor al Cezareei Capadochieh purtat de
mitropolitul Ungrovlahiei, în S.T., an. XII, 1960, nr. 5—6, p: 369—380; LUCIAN
FLOREA, Activitatea culturală a mitropolitului Grigorie al H-lea, în S.T., an. XV, 1963,
nr. 3—4, p. 220—231.
I. C. FILITTI, O lămurire despre mitropolitul Munteniei Cosma Popescu şi biserica
din Ursoaiâ (Buzău), în B.O.R., an. LI, 1933 nr. 5—6, p. 200—205; IOAN VASII.F.
VOINEA, Cosma Popescu mitropolitul Ungrovlahiei, în B.O.R, XCIII, 1975,. nr. 3—4, p.
447—455.
MELCHISEDEC (ŞTEFĂNESCU), Schiţe biografice din viaţa mitropolitului Ungro­
vlahiei Filaret II (1792) şi ale altor persoane bisericeşti contemporane cu dînsul.
Roman, 1886, 69 p. (şi Bucureşti, 1887, 59 p.); N. IORGA, Viaţa unui m itropolit
de altă dată: Filaret al H-lea. După registrul său inedit de scrisori, în «Convorbiri Literare»,
an. XXXV, 1901, p. 999— 1009 şi 1101— 1137.
T. G. BULAT, M onahul bucureştean Grigorie ajuns m itropolit al Sidiei şi
candidat la întiiul scaun bisericesc al Ţării Româneşti, în B.O.R., LXXXVII, 1969,
nr. 5—6, p. 573—583 ; T. G. BULAT, Tipografia Mitropoliei Bucureştilor în a doua jumătate
a secolului alXVIII-1 'ea, în B.O.R., LXXXVII, 1969, nr. 7—8, p. 791—816.
 LVII
M IT R O P O L IA U N G R O V L A H IE I N U L T IM E L E
T R E I D E C E N II A L E R E G IM U L U I F A N A R IO T

In u ltim e le tre i d e c e n ii a le re g im u lu i fa n a rio t în Ţ ara R o m ân ească,

île tre i scaune v lă d ic e şti au fo st o c u p ate n u m ai de ie ra rh i g re c i: m i -

o p o litii D o site i F ilitti, Ig n a tie şi N e c ta rie la B u c u re şti ,• e p isc o p ii
e c ta rie şi G a la c tio n la R îm n ic şi C o sta n d ie F ilitti la B u zău . R o m â -
z a re a a c e sto ra în c e p e a b ia in an u l 1 8 19, c în d d oi ie ra rh i g re c i au
st n e v o iţi să se re tra g ă d in sc a u n e le lo r. T o t în a c e a stă p e rio a d ă

o b serv ă u n a m e ste c v ă d it al a u to rită ţilo r ţa riste ru se în p ro b le m e le

> a stre b ise ric e şti, în tim p ce Ţ a ra R o m â n e a s c ă şi M o ld o v a se a fla u
b o c u p a ţie m ilita ră ru să (1 8 0 6 — 181 2 ). C a fap t p o z itiv , n o tă m în -
n ţa re a u n e i n o i E p isc o p ii, la A rg e ş, în 17 9 3 , p rim u l ei titu la r fiin d
L rom ân, Io sif, ierarh cu o a le a să fo rm a ţie c ă rtu ră re a sc ă .

Mitropolitul Dositei Filitti. D u p ă re tra g e re a m itro p o litu lu i F ila re t a

scau n , m e m b rii D iv a n u lu i d o m n e sc au a le s în lo c u l său p e e p is -

p u l D o s ite i F ilitti al B u z ă u lu i (2 5 se p te m b rie 179 3 ). A le g e re a s-a fă ­

t d e sig u r la d o rin ţa n o u lu i d o m n A le x a n d ru M o ru z i, pe care D o site i,
e p isc o p la B u zău , îl în tîm p in a se la in tra re a în ţa ră . O b ţin în d u -se
:u n o a şte re a p a tria rh u lu i N e o fit V II, n o u l în tîis tă tă to r al B is e ric ii d in
ra R o m â n e a s c ă a fo s t în s c ă u n a t la 11 o c to m b rie 1793, d e c ătre fo s -

. m itro p o lit F ila re t.

D o s ite i F ilitti se tră g e a d in tr-o fa m ilie p re o ţe a sc ă d in P o g d o ria n a

iru lu i, ta tă l fiin d g re c , ia r m a m a a lb a n e z ă sa u — d u p ă u n ii — v la h ă
iscu tă C u rt sau C u rţi). S -a c ă lu g ă rit în m în ă stire a M în tu ito ru lu i
i lo c u l să u n a ta l, su b n u m e le d e D o site i, d e u n d e a tre c u t la m în ă s ti -
i P ro o ro c u l Ilie d in Z iţa . A s tu d ia t la Z iţa şi în o ra şu l în v e c in a t
in a , a m b e le fiin d v e c h i c en tre de c u ltu ră g re c ea scă .

A v e n it ap o i în Ţ a ra R o m â n e a sc ă , a şe z în d u -se la m în ă s tire a S fîn -

Io an cel M a re d in B u c u re ş ti (azi d isp ă ru tă ), în c h in a tă m în ă stirii

n tu l Ilie d in Z iţa , a ju n g în d d e tîn ă r a r h im a n d r it şi e g u m e n (c. 1 7 6 4 ).

 M IT R O P O L IA U N G R O V L A H IE I (ÎN C E P U T U L SEC. X IX ) 405

p re g ă tire a sa c ă rtu ră re a s c ă şi a c tiv ita te a sa l-a u im p u s c u rîn d nu nu -

•rnai în faţa com patrioţilor săi, ci şi a rom ânilor. A stfel, în tim pul ră z-
boiului ruso-turc din anii 1768— 1774, a îndeplinit anum ite m isiuni di­
p lo m a tic e pe lîn g ă a u to rită ţile ru seşti. în u ltim ii ani ai v ie ţii lui G ri -
qorie II, a în d ep lin it slujba de «logofăt» (d irector) al cancelariei M i -
tropoliei U ngrovlahiei.
D atorită în d elungatei sale activităţi în Ţ ara R om ânească, arhim an -
d ritu l D o s ite i a fo s t s o c o tit v r e d n ic să fie rid ic a t p e s c a u n u l v lă d i -
resc de la B u z ă u , în u rm a a le g e rii e p isc o p u lu i C o sm a ca m itro p o lit
(1787). în această nouă dem nitate, deşi a p ăsto rit în îm prejurări g rele,
to cm ai în tim p u l răz b o iu lu i ru so -a u stro -tu rc din 1787— 1792, a izb u tit
să se im pună ca un bun o rg an izato r şi cîrm urtor. în 1793 a fo st ales
m itro p o lit, în îm p re ju ră rile pe care le-a m arătat.
L a 18 o c to m b rie 1793, s-a h o tă rît în D iv a n în fiin ţa re a un ei noi
E p isc o p ii, la A rg eş, cu ju ris d ic ţie p e ste ju d e ţe le A rg eş şi Olt. M itro -
polia a răm as cu ju d eţe le Ilfov, Ialom iţa, Prahova, D îm boviţa, V laşca,
T eleorm an şi M uscel.
D intre m ultiplele aspecte ale activităţii m itropolitului D ositei, vom
re ţin e , în p rim u l rîn d , g rija sa n e c o n te n ită p e n tru îm b u n ă tă ţire a si -
tu aţie i m ate ria le a p reo ţim ii de m ir. E ra o b ice iu l ca la v e n ire a în scaun
a u n u i nou m itro p o lit sau ep isco p , p reo ţii din e p a rh ia re sp e c tiv ă să
p lă te a s c ă o d are, n u m ită « p lo c o n u l c îrje i» , a ju n g în d cu tim p u l la 13
lei, su m ă destul de m are pe atunci. D o sitei a h o tărît — în d ată după
în scău n are, — să fie red u să la ju m ă ta te .
D a to rită a b u z u rilo r care se făc e a u la h iro to n ii, m itro p o Atu l a ob -
ţin u t, se p a re to t în a c e la ş i an , u n h ris o v de la d o m n ito ru l A le x a n -
dru M o ru z i, p rin c a re se p re v e d e a u a n u m ite re s tric ţii p riv ito a re la
h iro to n ii, spre a nu spori în chip in util n u m ăru l p reo ţilo r. A stfel, se
p rev e d e a ca de aici în a in te c a n d id a ţii la p re o ţie « să aib ă a d e v erin ţă de
la toţi sătenii lui, cum că este trebuinţă de p reo t la acea biserică». C re­
d in cio şii erau în d a to ra ţi să dea m ă rtu rie şi a su p ra m o ra lită ţii can d i -
d atu lu i la p re o ţie şi a so ţie i sale.
în a n ii u rm ă to ri, a lu a t a lte m ă s u ri p e n tru d is c ip lin a re a şi in -
s tru ire a c le ru lu i, r în d u in d in s p e c to ri (p ro is to ş i), c a re să c e rc e te z e
sta re a b ise ric ilo r şi p re g ă tire a p re o ţilo r, fie p e n tru B u c u re şti, fie p en -
tru re s tu l ţă rii. în d a to ra p e p re o ţi să în to c m e a s c ă re g is tre de n a ş te ri
şi decese.
D eşi era grec, D o sitei F ilitti a cău tat sa pună capăt n u m ero aselo r
a b u z u ri a le e g u m e n ilo r g reci. A stfe l, în 1794 ru g a p e d o m n să in te r -
zică în c h in a re a m în ă stirii V ie ro ş la M u n te le A th o s, iar în 1798, cerea
lui C onstantin H angerli (1797— 1799) să se întocm ească o «catagra-
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

» a tu tu ro r c ă lu g ă rilo r străini v e n iţi în Ţ ara R o m ân ească, u rm în d

eg u m en ii să-şi ia ră sp u n d e re a p e n tru cei din m în ă stiri, ia r cei fără
D ătîi să fie trim işi la locurile de u n d e au venit.
M itr o p o litu l D o s ite i s -a d o v e d it u n ie r a rh cu m u ltă în ţe le g e r e
ă de nevoile p ăstoriţilor săi. A stfel, în 1794, fiind foam ete în Ţara
m â n e a sc ă , a sem n at, în fru n te a m e m b rilo r d iv a n u lu i, re fu z u l de a
m ite « z a h a re a u a » c e ru tă de în a lta P o a rtă . P e n tru că a n ii 1793 şi
H au fo st seceto şi, m itro p o litu l a a d re sa t p re o ţilo r, o p a sto ra lă p rin
e-i sfă tu ia să ara te c re d in c io ş ilo r că în. acele v re m u ri de fo am e te
n p lită a v e a u d a to ria d e -a v e n i în a ju to ru l c e lo r a fla ţi în lip su ri
su fe rin ţe . P rin a c ee a şi p a sto ra lă , d e z le g a pe cei săraci de ţin e re a
s tu lu i P a tim ilo r d in ac el an, cu e x c e p ţia p rim e i şi u ltim e i s ă p tă -
ni, p rec u m şi a z ile lo r de m ie rcu ri şi v in e ri. în 1798, a av u t curaju l
se îm p o tr iv e a s c ă d e s c h is in te n ţie i lui C o n s ta n tin H a n g e r li de a
ie noi dări asu p ra po p o ru lu i oropsit.
A fo st şi un b u n gospodar, în g rijin d u -se de refacerea catedralei
ro p o lita n e di n B u c u re şti şi a v e c h ii « M itro p o lii» din T îrg o v işte ,
cum şi de re fa c e re a u n o r m în ă stiri din cu p rin su l ep arhiei.
C a om de c u ltu ră , m itro p o litu l D o s ite i s -a in te re s a t de şcoli. în
ita te de p r e ş e d in te al E f o rie i ş c o lilo r, a s tă r u it p e n tr u r e f a c e r e a
ilii de la b is e ric a S fîn tu l G h e o rg h e V e c h i d in B u c u re ş ti, la c a re
îu m it doi d a scă li. A re fă c u t ap o i c lă d irile de la b is e ric a D o m n iţa
aşa, în care fu sese m u tată şcoala de la Sfîntul Sava în c ă din 1791,
p u n în d c a în c a z u l c în d a c e s te c lă d iri n u v o r fi în d e s tu lă to a r e ,
ala să>#poată folosi şi clădirile de la b iserica M ăgureanu, m etocul
iro p o lie i. A a ju ta t pe p ro fe so rii şcolii de la Sfîntul Sava, care îi de -
au u n e le din lu c ră rile lor.
în a c ela şi tim p , s-a în g rijit de p re g ă tire a c le ru lu i. Jn c ă d in p rim ii
de p ă s to rire h o tă rîse ca a c e ia care v ro ia u să p rim e a s c ă ta in a hi -
o n ie i, să în v e ţe cel p u ţin o ju m ă ta te de an la M itr o p o lie . I a r în
ii 1797, p rin tr-u n hrisov al lui A lex an d ru Ipsilan ti, se h o tăra ca la
îă stire a T u tu ro r S fin ţilo r (A ntim ) din B u cu reşti, « să fie şco ală de
ă ţă tu ră p e n tru cei ce v o r fi ca să in tre în tem p lu p reo ţiei din to ate
rh iile ţă rii» . P re su p u n e m , în să , că a lu c ra t p e n tru o b ţin e re a hri -
ului re sp e c tiv e p isco p u l c ă rtu ra r I o s if al A rg eşu lu i, care p rim ise
îă s tire a A n tim d rep t m eto c p e n tru E p isc o p ia sa. Ş co ala a fu n c ţio n a t
ă p rin 1847, c în d a fo st d e s fiin ţa tă p rin tr-u n « o fis» do m n esc.
M itro p o litu l D o site i a sp rijin it şi a c tiv ita te a tip o g ra fic ă d in B u c u -
ti, de sub te a s c u rile c ă re ia au ie ş it m ai m u lte c ă rţi de slu jb ă şi de
re sufletească. în tre cărţile de slujbă m en ţio n ăm : M o litv e ln ic u l 34),
P saltirea (1796 şi 1806), Liturghierul (1797), Triodul (1798), Pen-
 MITROPOLIA UNUKUVUUHliL (iJNUfct-u l UL, »li<_. - .)
JS IJS

ticostarul (1800), Slujba Siîntului D im itrie Basarabov ( 1 8 0 1 ) , C easlovul

(1801 şi 1806), Evhologhionul ( 1 8 0 8 ) ş i Orînduiala sfinţirii bisericii
(1 8 0 9 ). Iar d in tre c ărţile de în v ă ţă tu ră c re ştin ea scă p ot fi a m in tite :
P ra vo sla vn ica învăţătură (1 7 9 4 , tra d u să d in g re c e şte — fără să se p re­
c iz ez e d u p ă c in e — de vel c lu c e ru l D im itrie F ă lc o ia n u ), C arte fo lo s i ­
toare de su flet (1799 şi 1800, tra d u să d in g re c eşte de c ă lu g ă rii n e m ţe n i
G h e ro n tie şi G rig o rie ), C h iria c o d ro m io n u l la E v a n g h e lii al lu i N ic h i-

fo r T h e o to c h is, a rh ie p isc o p u l A stra h a n u lu i (1801, tra d u s d in g re c eşte ,

(d e a ce ia şi c ălu g ări). S -au tip ă rit apoi m ic i c a te h ism e p e n tru fo lo su l
c re d in c io şilo r (1 794 şi 1 8 0 9 ). P refeţe le u n o ra d in a ce ste tip ă ritu ri sîn t
se m n a te de m itro p o lit, a lte le de tra d u c ă to ri sau d io rto sito ri. L a to a te
c ă rţile se p re c iz e a z ă , în în să şi fo a ia d e titlu , că s-au tip ă rit cu chel -
tu ia la m itro p o litu lu i. A şa d a r, ca şi m u lţi d in tre în a in ta şii săi, D o site i
a lă sa t o b o g a tă m o ş te n ire c u ltu ra lă .

D in fo ile de titlu şi d in p re fe ţe le a c e sto r tip ă ritu ri, n e p u te m d a

se a m a că m itro p o litu l D o site i a ştiu t să strîn g ă în ju ru l său o a m e n i
de v a lo a re , p e care i-a p u s să lu c re z e şi să tip ă re a sc ă fe lu rite c ărţi,
în tre ei se re m a rc ă a rh im a n d ritu l G rig o rie R îm n ic e a n u l, — v iito r
e p isc o p de A rg eş — (care sem n a p re fe ţe le u n o r c ărţi), c ălu g ării G h e ­
ro n tie şi G r ig o r ie (cel d in u rm ă d e v e n it m a i tîrz iu m itro p o lit), şi alţii.
C a m eşteri tip o g rafi au lu c ra t acu m D im itrie P e tro v ici B u c u re şte a -
n u l, D im itrie M ih ailo v ici R îm n ic e a n u l şi m ai a le s S ta n c iu T o m o v ici
B u c u re şte a n u l. '

P ă sto rin d în tr-o v re m e de m ari frăm în tări p o litic e -so ciale , m itro ­
p o litu l D o site i n -a răm as stră in de a ce ste a. A stfe l, p rin a n ii 1 8 0 1-1802,
c în d tru p e le lu i P a sv an -O g lu , p a şa d in V id in , fă c ea u n u m e ro a se in -
c u rsiu n i d e ja f în O lte n ia şi c h ia r p e ste O lt, m itro p o litu l s-a re fu g ia t
în d o u ă rîn d u ri la B ra şo v , îm p re u n ă cu c e ila lţi ie ra rh i şi cu o p a r te

d in b o ie ri. D e a ic i, ei au ad resat m ai m u lte m e m o rii ţa ru lu i R u sie i şi

îm p ă ra tu lu i A u strie i, p rin care le a d u ce a u la c u n o ştin ţă ja fu rile şi
a tro c ită ţile tu rc ilo r, c e rîn d u -le sp rijin u l. . D e v o ta m e n tu l
m itro p o litu lu i fa ţă d e p o p o ru l p e c a r e -1 p ă s to re a s-a v ă z u t şi în

1806, c în d tru p e le ru se şti au in tra t d in n o u în ţă rile n o a stre , ră m în în d

a ic i p în ă în 1812. în a stfe l de îm p re ju ră ri, u n g ru p de o sta şi tu rc i
v o ia u să d ea fo c B u c u re ştilo r. A tu n c i « c a p rin m in u n e » — scria
c ro n ic a ru l Z ilo t R o m ân u l (c. 1780 — c. 1850) — m itro p o litu l D o site i,
« c u d u h p e n tru p a trie b u n » , a ju ta t şi de n e p o tu l sau, e p isc o p u l

C o sta n d ie al B u z ă u lu i, a sc ă p a t c a p ita la de p u stiire , « m ai cu v o rb a m ai

îm p ă rţin d b a n i» . L a 18 fe b ru a rie 1808, s-a in stitu it o « c ă im ă c ă -m ie » ,
care să co n d u că ţa ra în lip sa d o m n u lu i, d in care făceau p a rte şi
m itro p o litu l, îm p re u n ă cu e p isc o p ii d e B u z ă u şi A r g e ş . P e s te o lu n ă ,
 A1V----XVIII)

st n u m it în c o m ite tu l de p a tru p e rso a n e care să p re z id e z e lu c ră -

D iv a n u lu i ţă rii.
în lă tu ra re a şi « p a re tis is u l» lu i D o s ite i. O cu p a re a P rin c ip a te lo r R o ­
e de a rm a te le ţa riste a avut u rm ări şi asupra situ a ţie i B ise ricii
itre . P r in tr-u n ucaz al ţa ru lu i A le x a n d ru I (1 8 0 1 — 1825) — ad re-
S in o d u lu i ru s d in P e te rsb u rg la 27 m a rtie 1808, — m itro p o litu l
riil B ă n u le s c u - B o d o n i e ra n u m it « e x arh al M o ld o v e i şi V a la h ie i» ,
îd in ţîn d u -i-se şi c o n d u ce re a e fe c tiv ă a B ise ric ii d in M o ld o v a , fi -
ă m itro p o litu l V e n ia m in C o sta c h i se re tră s e s e d in sc a u n to t a tu n c i.
N o u l e x arh era ro m â n de n e am , n ă s c u t in B istriţa T ra n silv a n ie i,
-o fa m ilie o rig in ară d in C âm p u lu n g u l M o ld o v ei, a v în d o a le asă
ă tire şc o la ră , d o b în d ită în d ife rite cen tre c u ltu ra le ru se şti şi g re -
. A fo st, s u c c e s iv , p ro f e s o r la Ia şi şi la P o lta v a , e p isc o p -v ic a r de
Ie r şi A k e r m a n (T ig h in a şi C e ta te a A lb ă ), p e n tr u c îte v a săp tă m în i
> p o lit al M o ld o v e i (în 1 792, în tim p u l u n e i o c u p a ţii m ilita re ru se),
jp o lit al P o lta v e i, a p o i al K ie v u lu i. D in 1808 p în ă în 1812 a con -
B ise ric a d in M o ld o v a şi Ţ a ra R o m â n e a s c ă în c a lita te de « ex arh »
o p o lia M o ld o v e i a şi c o n d u s -o e fe c tiv , de la Ia şi). D u p ă p a c e a de
ic u re şti d in tre ruşi şi tu rc i, d in 1812, s-a re tra s d in n o u în R u sia ,
d in ţîn d u -i-se apoi c o n d u ce re a n o ii A rh ie p is c o p ii a C h iş in ă u lu i şi
îu lu i (1 8 1 3 — 1 8 2 1 ). P rin n u m ir e a lu i G a v riil c a e x a r h al B ise ric ii
n e şti « d in M o ld o v a , V a la h ia şi B a sa ra b ia » , m itro p o litu l D o site i
să lu c re z e sub « p o v ă ţu ire a şi a s c u lta r e a » a c e stu ia . N o u l ex arh
fă c u t o v iz ită la B u c u re ş ti, în c u rs u l lu n ii iu lie 1808. Se în ţe le g e
în tru b ă trîn u l m itro p o lit o a se m e n e a n u m ire era su p ă ră to a re aşa
la s c u rt tim p , a a ju n s la n e în ţe le g e ri cu e x arh u l G a v riil, d a r şi
ito rită ţile m ilitare ru se în p ro b le m a v e n itu rilo r m în ă stirilo r în -
te , p recu m şi în u rm a re fu z u lu i m itro p o litu lu i de a în fiin ţa o
;isto rie d u h o v n ic e a sc ă » , aşa cum în fiin ţa se G a v riil şi la Iaşi ■—
u j u d e c a r e a a b a t e r i l o r c l e r u l u i ş .a .

n cele d in u rm ă , p rin tr-u n u c a z dl ţa ru lu i, d in 22 n o ie m b rie

c itit în d iv a n u l ţă rii la 15 ia n u a rie 1810, m itro p o litu l D o site i
n lă tu ra t d in scaun şi în lo c u it cu Ig n a tie, m itro p o litu l A rte i, în
N u m ire a a c e s tu ia era c o n tra ră v e c h ilo r rîn d u ie li a le ţă rii cu p ri -
la a le g e re a ie ra rh ilo r şi c o n stitu ia u n a m e ste c d ire c t al R u sie i
e în tre b u rile B ise ric ii O rto d o x e R o m ân e. în ia n u a rie 1810, G a-,
i o rg a n iz a t « d u h o v n ic e a sc a c o n sisto rie » sau d ic a ste ria şi la B u cu -
în cu rsu l lu n ilo r ia n u a rie şi fe b ru a rie , s-a în to c m it o c a ta g ra fie
iro r b u n u rilo r M itro p o lie i, ia r la 3 m a rtie D o sitei a dat în p ri-
M itro p o lia , cu to a tă a v e re a e i, e x a rh u lu i G a v riil. D u p ă c îte v a
a fo st trim is la m în ă stire a D o b ro v ă ţ, în M o ld o v a , d a r în c u rsu l
 M IT R O P O L IA U N G R O V L A H IE I (ÎN C E P U T U L SEC. X IX ) 409

a c e le ia ş i lu n i, i s-a în g ă d u it să se a ş e z e la m în ă s ire a A n in o a s a din

M uscel, apoi la schitul T îrgşor, în P rahova.
L a s fîrş itu l a n u lu i 1812 — p ro b a b il la in te rv e n ţia A u s trie i — .i
s-a p erm is să se sta b ile a sc ă în B raşo v . R e fu z în d c h e m a re a ce i se fă -
cuse de a-şi relu a scau n u l, b ă trîn u l m itro p o lit răsp u n d e a n o u lu i dom n
Jo a n C a ra g e a în d e c e m b rie 1812, că fa c e « p a re tis is » de b u n ă v o ie ,
fiin d p re a b ă trîn şi s lă b it ca să m ai c îrm u ia s c ă M itro p o lia . Ş i-a p e ­
tre c u t restu l v ieţii la B raşo v , u n d e şi-a dat o b ştescu l sfîrşit la 14/26
d e c e m b rie 1826 — în v îrs tă de p e s te 90 de an i — fiin d în g ro p a t în
curtea bisericii «greceşti» de acolo.
M itro p o litu l D o sitei F ilitti a înscris o p ag in ă lu m in o asă în istoria
B isericii n o a stre şi p rin testa m e n tu l său, în to c m it la B raşo v , cu p u ţin
în a in te de m o arte. O p a rte d in b u n u rile sale im o b ile şi din b an i erau
lăsa te u n o r ru d e şi slu jito ri d ev o taţi, iar restu l era lăsa t la d ife rite
a ş e z ă m in te b ise ric e ş ti, ş c o la re şi fila n tro p ic e . T re b u ie re m a rc a t în să
că D o s ite i a lă s a t cea m ai m a re p a rte a b u n u rilo r sa le c o m p a trio ţilo r
săi. A stfe l, e ra u te s ta te fe lu rite su m e — d e s tu l de m ic i de a ltfe l —
unor aşezăm inte din B raşov : azilului de orfani, spitalului m ilitar, şcolii
greceşti, b isericilo r ro m an o -cato lică, luterană, o rtodoxă g recească şi
o rtodoxă rom ânească din Şchei (num ai 10 galbeni, dar şi a c eştia cu
în d a to r ir e a de a fi p o m e n it). A lţi b a n i lă s a m în ă s tirilo r d in G re c ia ,
în p rim u l rîn d b ise ric ii Sf. lo an T e o lo g u l, u n d e e ra u în g ro p a ţi p ă rin -
ţii săi, p e n tru răsc u m p ăra re a g re c ilo r ro b iţi, p e n tru m ă rita re a de gre -
c o a ic e să ra c e . N o u lu i s p ita l F ila n tro p ia d in B u c u re ş ti îi lă sa 1 2 .000
de g a lb e n i, iar re s tu l--p e n tru d ife rite o p e re de b in e fa c e re , d u p ă, cum
v a s o c o ti E p itr o p ia in s titu ită de el (fo rm a tă n u m a i d in g re c i). L ă sa
ap o i 8.0 0 0 de g a lb e n i p e n tru c u m p ă ra re a u n o r p ro p rie tă ţi (m o şii) în
Ţ ara R o m â n e asc ă , din v e n itu l căro ra să se p lăte asc ă doi p ro fe so ri la
şc o lile d in P o g d o ria n a şi Z iţa , p re c u m şi p e n tru a c o rd a re a de b u rse
u n o r tin e ri de n eam grec. In s fîrşit, 3 .0 0 0 de g a lb e n i e ra u d e s tin a ţi
p e n tru c u m p ă r a r e a u n e i m o ş ii, ca d in v e n itu l ei să se tr im ită tin e r i
la stu d ii în A p u su l E u ro p e i « p e n tru fo lo su l g en eral al n aţiei». N u se
p re c iz a d e sp re c a re n a ţie era v o rb a , în s ă d e sig u r în in te n ţia lui a fo st
cea g rec e a scă . Se v e d e că el u rm ă re a rid ic a re a p o p o ru lu i g re c p rin
cu ltu ră, ca a stfe l să se a ju n g ă -şi la e m a n c ip a re a sa p o litic o -n a ţio n a lă .
E p itro p ia a cu m p ărat, în 1829, o m o şie cu 11.000 de g alb en i (deci
cei 8.000 şi 3.000), la L u n g u ie ţii în ju d e ţu l D îm b o v iţa, din v e n itu rile
c ă re ia s-a u a c o rd a t b u rse la n u m e ro ş i tin e r i p e n tru s tu d ii, fie g re c i,
fie ro m â n i. T o ţi au a ju n s o a m e n i de se am ă în G re c ia şi R o m â n ia
(m iniştri, profesori universitari şi secundari, m edici, ju rişti, ofiţeri etc).
T im p de o sută de ani au b e n e ficia t de b u rse p este 250 de tineri,
 X IV — X V III)

le n tru s tu d ii m e d ii, fie su p e rio a re , re c ru ta ţi d in to a te p ă tu rile so -

. C u tim p u l, s -a u a c o rd a t a ju to a re şi b is e ric ilo r şi ş c o lilo r din
|u le ţu , p re c u m şi u n o r tin e r i de n e a m ro m â n d in E p ir, c e e a ce,
te, n u e ra p re v ă z u t în te sta m e n t. A ş e z ă m în tu l c u ltu ra l al m itro -
u lu i D o s ite i — c a re a e x is ta t p în ă în p rim a ju m ă ta te a se c o lu lu i
•u — a c o n trib u it a stfe l la rid ic a re a u n o r o a m e n i de se am ă şi
rijin ire a u n o r in stitu ţii de a siste n ţă socială.
M itropolitul Ignatie. A rătam m ai sus că prin ucazul ţarului din 22
n b rie 18 0 9 , D o s ite i e ra în lo c u it cu m itro p o litu l g re c I g n a tie de
, un s p rijin ito r al p o litic ii ru se ş ti în B a lc a n i, a fla t a tu n c i în P e -
urg. A s o s it la B u c u re şti pe la m ijlo c u l lu n ii fe b ru a rie 1810,
p a rtic ip a p e n tru p rim a o a ră la şe d in ţe le « d u h o v n ic e s c u lu i con -
riu » în f i in ţ a t de e x a rh u l G a v riil. N o u l ie r a rh e ra o r ig in a r d in
ii M y tile n e , d in in s u la L e s b o s , d in M a re a E g e e . C ă lu g ă r it de
, su b n u m e le d e I g n a tie (c a m ir e a n e ra Io a n B a b a lo s ) , a f ă c u t
i la «m a re a şc o a lă » de p e lîn g ă P a tria rh ia d in C o n s ta n tin o p o l,
u ca la vîrsta de 29 de ani (1794) să fie ales m itro p o lit al A rtei
ao p a c'tu lu i, în G recia a p u sean ă, cu re şe d in ţa în A rta. In 1805 a
n e v o it să-şi p ă ră se a sc ă e p arh ia, din p ric in a u n u i c o n d u c ă to r lo -
ranic A li-P aşa din Ianina, refu g iin d u -se în insulele M ării Ionice, pe
:i ocu p ate de tru p e le ţariste. C înd acestea ş-a u retras din insule,
p o litu l Ig n a tie a p le c a t la P e te rs b u rg , ca a p o i să fie n u m it m i -
'lit al U ngrovlahiei.
n a c e a s tă c a lita te , a f o s t u n s p r ijin ito r a l ş c o lii g r e c e ş ti d e la
si S ava (n u m ită acu m « liceu » ), pe care a în z e s tra t-o cu a p arate
b o ra to r şi cu o b ib lio te c ă . A lu c ra t p e n tru în fiin ţa re a u n e i « S o -
;i lite ra re » g re c e ş ti la B u c u re şti şi a s p rijin it pe c ă rtu ra rii g rec i
noi sau d in a lte p ă rţi (cu în c u ra ja re a lui s-a e d ita t a c u m un
g rec e sc la V iena). Sub el s-a în to c m it, în 1810, o « c a ta g ra fie »
•o h iilo r din c u p rin su l M itro p o lie i U n g ro v lah ie i, cu in d ic a re a bi -
lor, a p re o ţilo r şi d ia c o n ilo r, p re c u m şi a n u m ă ru lu i fa m iliilo r,
h im b , tip o g ra fia n -a lu c ra t nim ic. în 1811 s-a p u s p ro b le m a în fi-i
u n u i s e m in a r la S n a g o v , d a r Ig n a tie a d a t m în ă s tire a u n u i a r ii
grec.
'e s ig u r, n u m ire a u n u i g re c în sc a u n u l m itro p o lita n , n e c u n o s c ă -
1 lim b ii ro m â n e şi al o b ic e iu r ilo r ţă r ii, a p ro d u s n e m u lţu m iri
e p re o ţi şi c re d in c io ş i. D e a c ee a , în fe b ru a rie 1811, o p a rte din
i ţă rii au c e ru t în lo c u ire a lui cu u n ro m â n , m o tiv în d că p ra d ă
itirile şi p e p re o ţi, că p r ig o n e ş te p e c ă lu g ă ri şi că p r o te je a z ă
m u lt p e g re c i. M e m o riu l lo r n - a a v u t a tu n c i n ic i o u rm a re .
 M IT R O P O L IA U N G H O V L A H IE I (ÎN C E P U T U L SE C . X IX ) M

D upă pacea de la B ucureşti din 16 m ai 1812, Ignatie, care în tim pu

răz b o iu lu i se arătase d ev o tat ru şilo r, nu m ai p u tea răm în e în Ţari
R om ânească, reintrată sub suzeranitate otom ană. D e aceea, prin au gust-
se p te m b rie în a c e la şi an, a p le c a t la V T en a care, în seco lu l a X V III-
lea devenise cel m ai însem n at centru al elenism ului în întreag E u ro p a .
A ic i a s ta t tim p de tre i a n i, îm p re u n ă cu m a re le lu p tă td pentru
in d ep en d en ţa G reciei Io an C apodistria, m ai tîrziu prim ul prd şe d in ţe
al R e p u b lic ii G re c e şti (1 8 2 7 ). A m în d o i au d e s fă ş u ra t o ac ţiu n e
in te n s ă p e n tru rid ic a re a p o p o ru lu i g re c p rin c u ltu ră. In tre a: te le , au
în fiin ţa t la V ie n a « S o c ie ta te a iu b ito rilo r de m u ze » , s p rijin it şi de
u n ii r o m â n i, ca A le x a n d ru S c a rla t S tu rz a , m o ld o v e a n s ta b il în
R usia, publicist cu alese preocupări teologice şi Z enovie Pop, fii
cu n o scu tu lu i n eg u sto r sibian H ag i C o n stan tin Pop.
în 1815, Ig n a tie a p ă ră s it V ien a, a ş e z în d u -s e la P isa , în m are l
d u c a t al T o scan ei. D e aici a s p rijin it lu p ta p o p o ru lu i său p e n t ru 1
b e rta te şi in d e p e n d e n ţă n a ţio n a lă în c e p u tă în 1821. A m u rit la 3
a u g u st 1828, la P isa, fiin d în m o rm în ta t în b ise ric a g re c e a sc ă d in L
v o rn o (în 1962, răm ă şiţele p ă m în te şti i-a u fo st duse în M ytilene). î
B ise ric a O rto d o x ă G reacă Ig n a tie este so c o tit ca un m are ierarh , u
c ă rtu ra r ilu m in is t de se am ă şi un lu p tă to r n e în fric a t p e n tru em an e
p ă re a so c ia lă şi n a ţio n a lă a p o p o ru lu i său.
Mitropolitul Nectarie. întrucît D ositei Filitti a refuzat să-şi reocup
scau n u l, D iv a n u l d o m n esc a ales ca m itro p o lit, la 16 d e c e m b rie 181
pe N ectarie al R îm nicului, înscăunat în ziua de 18 ianuarie 181
A c e sta era g rec din M o reea, fo st econom şi a rh im a n d rit al Epi:
copiei R îm nicului, iar din 1792 pînă în 1812 episcop to t acolo. în tr -
p ă s to rire a tît de în d e lu n g a tă a tip ă r it d o a r c îte y a c ă rţi, p u rtîn d gri;
m ai m u lt de c e le g o s p o d ă re ş ti. Se sp u n e ca p e n tru a le g e re a de m
trop o lit ar fi oferit dom nitorului Ioan C aragea o sum a enorm ă de bai
(750 .0 0 0 lei) ; nep o tu l său G alactio n a fo st şi el ales to t atu n ci episec
de Rîm nic.
O p rim ă m ă s u ră lu a tă de el ca m itro p o lit a fo s t a c e e a de a u rc
la 13 lei « p lo c o n u l c îrje i» , pe c a re D o s ite i îl re d u s e s e la ju m ă ta
(d in tr-u n iz v o r c o n te m p o ra n a flă m că N e c ta rie s trîn g e a b a n i p e n ti
a -ş i îm b o g ă ţi ru d e le şi p e n tr u ca să a ju te E te ria ). A lţi b a n i în că !
de la p re o ţi p e n tru şc o li, d e şi n -a s p rijin it ş c o a la s u p e rio a ră de
S fîn tu l S ava, în te m e ia tă de G h e o rg h e L a z ă r în tim p u l p ă sto ririi sa
(1818). L a B u c u re şti n -a tip ă rit d e c ît o sin g u ră carte, un M o litv e ln
b o g a t (1819). M a i m u lt ch iar, N e c ta rie a re n u n ţa t la v e c h ile d rep tu
ale tip o g ra fie i m itro p o lita n e d e -a tip ă ri o ric e fel de c ă rţi, in c lu s iv c
 .P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

er laic. U rm a re a a fo s t că la 3 n o ie m b rie 18 1 7 , I o a n C a ra g e a
u n h ris o v p e n tru în fiin ţa re a u n e i n o i tip o g r a fii d in Ţ a ra R o -
L scă. E ra tip o g ra fia « p riv ile g ia tă » « d e la c iş m e a u a lui M a v ro -
» (lîn g ă b ise ric a cu a c elaşi n u m e), p rim a cu c a ra c te r laic în
R o m ân ească, în te m e ia tă de do cto ru l C o n stan tin C aracas, stol -
R ă d u c a n C lin ce a n u şi slu g e ru l D u m itra c h e T opliceanu.
e m u lţu m ir ile îm p o tr iv a lu i l- a u d e te r m in a t să se r e tr a g ă d in
în p r im ă v a r a a n u lu i 1 8 1 9 , cu c o n d iţia să i se d e a v e n itu l m î -
i S a d o v a , c îte 1 .0 0 0 d e ta le r i p e lu n ă , p re c u m şi c îţiv a « s c u -
». E v en im en tele din 1821 l-au silit să se retrag ă la B raşov, unde
pîn a la m o arte (-j- 13 se p te m b rie 1825) ,• a fo st în m o rm în ta t la a
S fîntul N ico lae din-Şchei.
itropolitul Dionisie Lupu. D acă în viaţa politică epoca tu rco -fan a­
L luat sfîrşit în 1821, în urm a m işcării revoluţionare cu carac-rial-
n a ţio n a l c o n d u să de T u d o r V la d im ire sc u , în v ia ţa B ise ric ii a re a
g r e c i lo r d in ie r a r h ia s u p e r io a r ă în c e p e cu d o i a n i m a i ie.
A c ţiu n e a de « ro m â n iz a re » în v ia ţa b is e ric e a s c ă era o u r -
ire a s c ă a n u m e r o a s e lo r a b u z u ri p e c a re le s ă v îr ş is e ră ie ra rh ii
;i m ai a le s e g u m e n ii m în ă s tirilo r în c h in a te , c ă c i s c a u n e le v lă -
şi m în ă s tirile în c h in a te e ra u n u m a i m ijlo a c e de îm b o g ă ţire
g rec i. D u p ă p a re tis is u l lu i N e c ta rie , a le g e re a în s c a u n u l m i -
:an a ro m â n u lu i D io n is ie L u p u a p a re ca u n e v e n im e n t d e o s e ­
o p iatră de h o tar în tre două lum i.
ui a le s s-a n ă s c u t în 1769, în c a sa c lu c e ru lu i C o s ta c h e L u p u
ja n i (B uzău). N u se ştie u n d e a în v ă ţa t carte (p o ate la şco ala
B u z ă u ), n ic i în ce m în ă s tire ş i-a a v u t m e ta n ia . In 1795 era
sg u m e n la m în ă s tire a D e a lu , c ă re ia i-a fă c u t, în d o u ă rîn d u ri,
ii r a d ic a le , d u p ă c u m a r e f ă c u t şi b is e r i ca S fîn ta V in e ri d in
şte. în 1 8 01, a fo s t h iro to n it e p is c o p titu la r de S e v a s tia . A
ă tu ra t a b u z iv d in e g u m e n ia D e a lu lu i, d a r n u m it a p o i e g u m e n
ă la T ism a n a , p e c a re de a se m e n e a a re fă c u t-o şi a c îrm u it-o
Inicie.
:eperea sa în treb u rile g o spodăreşti, d rag o stea de carte şi m ai
n tim e n te le sale ro m â n e şti l-a u im p u s în o c h ii b o ie rilo r din
n a ţio n a lă , care, la 1 m ai 18.19, în u rm a d e m isie i lui N e c tarie ,
>pus noului dom n A lexandru Şuţu (1818— 1821), spre a fi ridi-
scau n u l -de m itro p o lit al U n g ro v la h ie i. L a în s c ă u n a re s-a c itit
n t f e s tiv în to c m it de G h e o rg h e L a z ă r şi u n a lt c u v în t, r o s tit
aiul de cîntări, iero m o n ah u l M acarie.
 D io n isie L u p u şi-a în c e p u t a c tiv ita te a ca în tîis tă tă to r al B is e ric
d in Ţ ara R o m â n e a s c ă cu a c te de m a re re fo rm ă , u rm ă rin d ro m â n iz a
rea clerului şi în lătu rarea n u m ero aselo r rele şi abuzuri intro d u se su
în a in ta ş ii săi. O p ro b le m ă d in tre ce le m ai d ific ile e ra a c e e a a date
r iilo r lă s a te în s e a m a M itr o p o lie i d e D o s ite i, I g n a tie şi N e c ta rii
P e n tru a c h ita re a lor, D io n isie a fo st silit să ceară p ro to p o p ilo r strîn
g e re a « p lo c o n u lu i c îrjei» şi a c e lo rla lte d ări la care e ra u în d a to ra
p r e o ţii fa ţă d e M itr o p o lie . P e n tru a se o p ri o ric e a b u z p e v iito
D io n is ie a p r e z e n ta t d o m n u lu i o « a n a fo r a » , cu p r o p u n e r e a ca p
v iito r m itro p o liţii şi e p is c o p ii să n u m ai a ib ă v o ie să fac ă îm p ru m i
tu ri p e se am a e p a rh iilo r, p ro p u n e re p e c a re d o m n u l a în tă rit-o .
A a r ă ta t o d e o s e b ită g r ijă fa ţă de s ta r e a m a te ria lă a c le r u lu
A stfel, a în c e rc a t să o p rea sc ă a b u z u rile care se făc e a u cu p rile ji
h iro to n iilo r, a în lă tu ra t a b u z u rile p ro to p o p ilo r la în c a s a re a d ă rilo r d
la p reo ţi, a in te rv e n it p e n tru sc u tire a de d ări a fiilo r de p reo ţi şi
p re o te s e lo r v ă d u v e . în a c e la şi tim p , s -a o c u p a t de d is c ip lin a p re o t
lor. U n e o ri chem a la M itro p o lie pe p reo ţii din B u c u re şti, d în d u -]
în d ru m ă ri în le g ă tu ră cu în d e p lin ire a în d a to ririlo r lor. în d ru m a ţ
p ro to p o p i să fie cu lu a r e -a m in te la s ă v îrş ire a c u n u n iilo r, că ci s
în tîm p la că d e m u lte o ri se c u n u n a u a d o u a o a ră o a m e n i d in a ii
părţi, care erau c ă să to riţi. în a c e la şi tim p , a lu at m ăsu ri p e n tru îi
d rep ta re a v ie ţii m o n ah ale.
A m a n ife sta t un d e o se b it in te res p e n tru p ro b le m e le şc o la re -c u
turale. în c a lita tea sa de p re şe d in te al E fo rie i şco lilo r, a s p rijin it i
G h e o rg h e L a z ă r şi ş c o a la de la S fîn tu l S a v a , in c e r e în d să în lă tu r
pe dascălii greci. A deschis la_ M itro p o lie o şcoală de m uzică bis<
ric e a s c ă , în lim b a ro m â n ă , p u n în d în f ru n te a ei p e ie ro m o n a h i
M acarie, căruia îi în cre d in ţe az ă p red area cîn tărilo r b isericeşti în re
m â n e ş te , d în d u -i ca a ju to r p e A n to n P a n n . N -a u ita t în s ă n ic i şcc
Iile din v e s tu l ţării. D e a c e e a sc ria p ro to p o p ilo r că a h o tă rît d e seh
d e re a de ş c o li în f ie c a r e o ra ş , p o r u n c i n d u - le să c a u te în f ie c a i
p la s ă « u n d a sc ă l cu b u n ă ş tiin ţă şi a d ă p a t a tît la în v ă ţă tu ra c ă rţ
ru m â n e ş ti şi la c o n d e i, so c o te li, c ît şi la o a re şc e p s a ltic h ie » , u rm în
ca ei să f ie p lă tiţi de M itr o p o lie . D in c a u z a p ă s to r ir ii s a le p re
scurte, în d ră z n e ţu l său p lan n -a p u tu t fi realizat. U n a lt m erit <
m itro p o litu lu i D io n isie L u p u e ste a c e la că a fo st p rim u l ie ra rh m ui
te a n c a re a trim is tin e ri la s tu d ii în A p u s şi a n u m e la U n iv e rs ita t e
din P isa, spre a deveni profesori. A ceştia erau : C o n stan tin M o ro i1
S im io n M a rc o v ic i, ie ro m o n a h u l E u fro sin P o te c a şi Io an P ân d ele.. ]
e ra u în d a to r a ţi s ă -ş i te rm in e s tu d iile în d e c u rs de p a tru an i şi a p <
u je a sc ă tim p de o p t ani ca p ro fe so ri la o ric e şco ală ar fi fo st
ti-
V ceeaşi g rijă a a ră ta t şi tip ă ritu rilo r ro m â n e şti. L a 29 iu lie 1819,
p o litu l D io n isie în a in ta d o m n u lu i u n m em o riu , p ro te s tîn d că s -a
M itropoliei — în tim pul lui N ectarie — privilegiul tipografic
al, p re c u m şi d re p tu l d e a a v iz a a s u p ra c ă r ţilo r la ic e sa u b is e -
i care se tip ă re a u în Ţ a ra R o m â n e asc ă . P rin a c elaşi m em o riu ,
m ea ca « tip o g ra fia de la C işm ea» să nu aib ă în g ă d u in ţa de a
c ă rţi b is e r ic e ş ti, ia r c e le la ic e să fie în a in ta te M itro p o lie i sp re
are. D acă aceste pretenţii erau într-un fel neîndreptăţite —
des u ltim a — în schim b, m itro p o litu l făcea o no u ă p ropunere,
îl p u n ea în tr-o lum ină foarte favorabilă, arătîndu-1 ca u n om
iz o n tu ri la rg i, d o rn ic de e m a n c ip a re a p o p o ru lu i său. S o lic ita să
îc o rd e p e rm isiu n e a să tip ă re a sc ă la" M itro p o lie o g a z etă « poli -
că şi filo lo g h icească» , în ro m â n e şte şi g rec e şte (el îi spunea
;ridă» după num ele celui m ai vechi ziar grecesc, tip ă rit la
, în 1790— 1797 : 'Ecpijfiept?). M itropolitul cunoştea desigur rolul
lal-cu ltu ral în d e p lin it de z iarele greceşti în lu p ta de elib erare
b ju g u l o to m a n (la u n e le e ra şi a b o n a t) şi c o n s id e ra că a c e la şi
ir p u te a în d e p lin i şi u n z ia r ro m â n e sc . D a c ă a r fi iz b u tit în c e r -
m itro p o litu lu i d e -a în z e s tra c u ltu ra ro m â n e a s c ă cu u n zia r, to c -
i p rea jm a m işcării rev o lu ţio n are din 1821, d esig u r v ia ţa poli -
o c ia lă şi c u ltu ra lă a Ţ ă rii R o m â n e ş ti de a tu n c i a r fi a v u t ce le
n efăcăto are urm ări.
c u rs u l p ă s to ririi sa le , au a p ă ru t m a i m u lte lu c ră ri, fie în ti -
ia M itro p o lie i, deşi nu era în b u n ă sta re de fu n c ţio n a re , d ar
\es în c e a « d e la c iş m e a » . C u b in e c u v în ta r e a lu i au v ă z u t l u -
iparului : A p o sto lu l (1820), P en tico sta ru l (1820), P sa ltirea (1820),
ître lu c ră rile te o lo g ic e şi m o ra liz a to a re : V ia ţa S îîn tu lu i V a si-
N o u (1 8 1 9 ), tra d u s ă de m o n a h u l I s a ia d in m în ă s tire a N e a m ţ,
e ş a s e p e n tr u p r e o ţie de S fîn tu l Io a n G u ră de A u r (1 8 2 0 ) şi
p e n tr u p r e o ţie al S fîn tu lu i G rig o rie de N a z ia n z (1 8 2 1 ), în tra -
a ie ro d ia c o n u lu i G rig o rie , vi ito ru l m itro p o lit ş.a. C u b in e c u v în -
li s-au tip ă rit şi c îte v a cărţi în lim b a greacă.
ija lu i D io n is ie p e n tr u c a rte a tip ă r ită r e z u ltă şi d in f a p tu l că
is la B u d a tre i tin e r i, c a re să în v e ţe m e ş te ş u g u l tip a r u lu i la
fia u n iv e rsită ţii de acolo, sub în d ru m a re a lui Z a h a ria C arca-
:unoscut e d ito r de cărţi.
a tă a c e a s tă a c tiv ita te — am z ic e cu a d e v ă r a t r e f o r m a to a r e —
în treru p tă de evenim entele din anul 1821. D ionisie L u p u a
•a rte d in « C o m ite tu l p ro v iz o riu de c îrm u ire » in s titu it de A le -
x a n c lru Ş uţu, la 15 ia n u a rie , cu n u m a i p a tru z ile în a in te de m o a rte a
sa. în tr u c ît n o u l d o m n im p u s de tu rc i, S c a rla t C a llim a c h i, j i u şi-a
o c u p a t tro n u l, C o m itetu l a condus în c o n tin u a re tre b u rile ţării. C înd
T udor V lad im irescu cu p andurii săi s-au a p ro p iat de B ucureşti, m i­
tro p o litu l, în so ţit de c îţiv a b o ieri, s-a u p re z e n ta t în ta b ă ra sa de la
C o tro ce n i, în d e m n în d u -1 să se îm p a c e cu b o ie rii, fa p t care a d e te r -
m in a t pe a c esta să a ju n g ă la un a c o rd cu b o ie rii răm aşi în B u cu reşti.
M ai tîrziu , m itro p o litu l s-a arătat fav o rab il m işcării, fap t care rezultă
d in tr-u n ju ră m în t de c re d in ţă se m n a t îm p re u n ă cu s u fra g a n ii săi.
L a în ce p u tu l lunii aprilie, z v o n in d u -se că se ap ro p ie tu rcii, m i­
tro p o litu l, cu u n ii b o ie ri, in te n ţio n a u să fu g ă din ţară. A u fo st o p riţi
în să de T u d o r şi în c h iş i în c a se le lui D in ic u G o le sc u din B u c u re şti,
sp re a -i s e m n a a c te le p o litic e . D e a ic i, m itro p o litu l şi c e ila lţi b o ie ri
au a d re sa t P o rţii un m em o riu , c e rîn d re s ta b ilire a p riv ile g iilo r ţării,
a ră tîn d că m işc a re a lui T u d o r era în d re p ta tă n u m ai îm p o triv a fan a -
rio ţilo r c a re au je f u it ţara. L a in tra re a tu rc ilo r în ţa ră , T u d o r e lib e -
rează pe m itro p o lit, pe ep isco p u l G herasim de la B u zău şi pe ceilalţi
b o ie ri, trim iţîn d u -i sp re T îrg o v iş te . E i iz b u te s c să se re fu g ie z e la
B ra şo v , p ă ră s in d a s tfe l pe T u d o r în tr-u n u i d in m o m e n te le c e le m ai
g re le a le m iş c ă rii sale. D in B ra şo v , m itro p o litu l, cu cei d oi e p isc o p i
şi b o ieri p rib e g i au trim is m ai m u lte m em o rii R u sie i, A u strie i şi T ur -
ciei, c e rîn d re tra g e re a tru p e lo r tu rc e ş ti din ţa ră şi d o m n « p ăm în tean » .
D upă în ăb u şire a răscoalei, caim acam ul C o n stan tin N egri scria tu ­
tu ro r e m ig ra n ţilo r să se în a p o ie z e în ţară. F ră m în tă rile s -a u p o to lit
în să abia după 30 iunie 1822, cînd a fo st n um it prim ul dom n rom ân,
G rig o rie IV G hica. A c e sta a a d re sa t tre i c h em ări m itro p o litu lu i D io -
n is ie , s p re a se re în to a r c e în sc au n . N e în c r e z în d u - s e în n o u l d o m n
(d e c a re a v e a m o tiv e să se te a m ă , c ă c i r e f u z a s e să -1 d e s p a r tă de
so ţie , p e c în d era m a re b o ie r), D io n is ie i-a ră sp u n s că nu se p o a te
în a p o ia din p ric in a b o lii sale şi a c re d ito rilo r care n u -1 lasă să p lec e
p în ă n u - şi p lă te ş te d a to riile . în u rm a a c e s to r re fu z u ri, d iv a n u l ţă rii,
în d e c em b rie 1822, a ce ru t d o m n u lu i să a p ro b e a le g e re a u n u i nou
m itropolit. L a 4 ianuarie 1823, era ales ierodiaconul G rigorie de la
C ă ld ă ru şa n i, u n s m e rit c ă lu g ă r, d ar n e o b o s it şi p ric e p u t că rtu ra r.
D io n isie s-a re în to rs în ţa ră a b ia în fe b ru a rie 1827, iar în an u l
urm ător i s-a dat egum enia pe v ia ţă a m în ăstirii D ealu, « sp re în tîm p i -
n area cheltu ielilo r casei sale». A a d m in istra t m în ăstirea p rin tr-u n ico-
nom , iar el a răm as să tră ia s c ă în c a se le sale din B u c u re şti. A ici 1 -a
ajuns sfîrşitu l la 5 feb ru a rie 1831, fiin d în g ro p a t « în lău n tru l bisericii
Sfintei M itropolii». L a în m o rm în tare a v o rb it C o n stan tin M oroiu, unul
din b u rsie rii săi d in Italia.
 C o n c l u z i i . D u p ă p e r io a d a de m ari iră m in tă ri d in cu rsu l
t o r i r i i u l t i m i l o r tr e i m i t r o p o l i ţ i g r e c i d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă ( D o -
i, I g n a t i e şi N e c t a r i e ) , la c a r e s - a a d ă u g a t şi a m e s t e c u l ţ a r i s t
a f a c e r i l e n o a s t r e b i s e r i c e ş t i , p ă s t o r i a lu i D i o n i s i e L u p u — d e ş i .
rte s c u r t ă — n e a p a r e ca o p e r i o a d ă n o u ă , cu r e fo r m e i n d r ă z -
e m e n ită s ă z d r u n c in e a d in e v e c h ile rîn d u ie li. P r in to a te î n l ă p -
il e s a l e , e l a p r e g ă t i t d r u m u l u r m a ş u l u i s ă u , m a r e l e m i t r o p o l i t
g o rie D a s c ă lu l
BIBLIOGRAFIE
v o a r e . GHENADIE (ENĂCEANU) CRAIOVEANU, Condica siîntă, Bucu-
S86, XXVI + A18 + XIV p. (retipărire din B.O.R., VIII (1884), an. IX (1885)
1886) ; IO AN BIANU şi NERVA HODOŞ, Bibliografia românească veche,
[I (1716—i808), Bucureşti, 1910, 571 p. ; tomul III, fasc. I—II (1809—1817)
ti, 1912, VIII + 192 p.; IOAN BIANU şi DAN SIMONESCU semnează tom,
. 'ni—VIII (1817—1830), Bucureşti, 1936, p. 193—780 şi tomul IV, Adăogiri şi
ui, Bucureşti, 1944, XII + 375 p. ; NICULAE M. POPESCU, Catagrafia Epar-
grovlahiei in anul 1810, Bucureşti, 1914, 84 p.; ILIE CORFUS, însemnările An
'lor, Bucureşti, 1947, 145 p. _
i c r ă r i g e n e r a l e . NICULAE ŞERBĂNESCU, Mitropoliţii Ungrovlahiei, în
an. LXXVII, 1959, nr. 7—10, p. 793—807 ; MIHAI MANOLACHE, Biserica din
imânească în timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Ipsilanti (3796— n S.T.,
XIX, 1967, nr. 5—6, p. 347—358.
i c r ă r i s p e c i a l e . IOAN C. FILITTI, Aşezămîntul cultural al mitropoli-
ositei Filitti de la înfiinţare pînă astăzi 1827—1910, Bucureşti, 1910, 200 p. ;
IRILEANU, Mitropolitul Dositei Filitti (1734—1826) şi aşezămîntul său pentru e
studii (1827—1937), în «Convorbiri Literare», mai-aug. 1927 (şi extras, Bucu-
137, 4 p.); ŞTEFAN LUPŞA, Destituirea şi petrecerea în Ardeal pînă la moarte
oolitului Ungrovlahiei Dositei Filitti, în R.T., an. XX, 1930, nr. 9—10, p. 318—
G. BULAT, Precizări cu privire la detronarea mitropolitului Dositei Filitti
lunaiea lui Ignatie de Arta de către ruşi (1809), în «Arhivele Basarabiei»,
1930, nr. 2, p. 159—176; CONSTANTIN N. TOMESCU, Iarăşi despre detro-
nitropolitului Ungrovlahiei Cositei Filitti, în «Arhivele Basarabiei», an. IV,
■. 3, p. 169—178; I. C. FILITTI, Şapte scrisori păstoreşti de la mitropolitu: Filitti din
anii 1793—1795, în B.O.R., an. LII, 1934, nr. 9— 10, p. 632—645 îs,
Bucureşti, 1934, 15 p.) ; IANCU ANASTASESCU, Date noi despre fericitul
omenire marele ierarh Dositei Filitii, mitropolit al Ungrovlahiei 1793 — 1810 XXVII,
1968, nr. 9—10, p. 1019—1028.
iNSTANTIN N .TOMESCU, Exarhul Gavriil şi mitropolitul Ignatie al Ungro-
1810, în «Arhivele Basarabiei», an. II, 1930, nr. 2, p. 177—185. IORGa ,
Mişcarea naţională munteană contra mitropolitului grec Ignatie. Un lin luptele
noastre naţionale, în B.O.R., an. LIV, 1936, nr. 11—12, p. 657—667! 3ULAT, O
conspiraţie boierească contra 'mitropolitului Ignatie Grecul al ahiei (1811),
în «Arhivele Basarabiei», an. VII, 1936, nr. 2—3, p. 1—20; an. IX, ■ 1—4, p.
55—70; an. X, 1938, nr. 1—4, p. 81—96; ALEXANDRU ELIAN, Pri-itropolitului
Ignatie al Ungrovlahiei la Viena, în «Almanahul parohiei ortodoxe din Viena», pe
anul 1965, p. 55 —63 ; EMANUEL G. PROTOPSALTIS, Ignatie itul
Ungrovlahiei (1765—1828), 2 voi., Atena, 1959—1961 (în greceşte) j
Lesbianul mitropolit al Ungrovlahiei (1765—7828). Volum omagial, Atena,
'6 p. (în greceşte) ; IACOBOS, mitropolitul Mitilenei, Iqnatie din Lesbos
itul Ungrovlahiei, în M.O., an. XXII, 1970, nr. 7—8, p. 621—633.
G. REGLEANU, Dionisie Lupu egumen la Dealu şi Tismana şi arhiereu 'e
Sevastia, în «Revista de Istorie Bisericească», Craiova, an. I, 1943, nr. 2, 4
(si extras Craiova, 1943, 15 p.) ; EMIL VIRTOSU, Din viaţa şi activitatea
«u/ui Dionisie Lupu, în M.O., an. VIII, 1956, nr. 4—5, p. 187— 199; ILIE
'. Ştiri noi din timpul pribegiei mitropolitului Dionisie Lupu (1821 —7825/, . an. X,
1958, nr. 3—4, p. 234—239; R(EGLEANU) MIHAIL, Mitropolitul
Aupu, în M.O., an. XX, 1959, nr. 5—6, p. 255—285.
 T td /C *v

5
I U A .C U U

Semnături de ierarhi moldoveni

şi munteni din secolul al XVIU-lea.
 Ruinele mînăstirii Sîmbăta de Sus, în Ţara Făgăraşului, ctitoria lui
Dnstantin Brîncoveanu, distrusă de Habsburgi în a doua jumătate a secolului
XVIII-lea. '

Anfimis de la mitropolitul Leon Gheucă al Moldovei (1786) găsit

tr-o bisencă din Transilvania. Azi în colecţia Bibliotecii Institutului teologic
uversitar din Sibiu. °
 Biserica Sf. Gheorghe din Iaşi (vechea Mitropolie), ridicată între anii 1761-176
în timpul păstoririi mitropolitului Gavriil Callimachi, de plan dreptunghiular, fără turl
în planul al doilea actuala,reşedinţă (1902-1907).

Mitropolitul Iacob Stamati al

Mitropolitul Gavriil Callimachi al Moldovei (1792-1803), tablou în ulei
Moldovei (1760-1786), gravură în lemn. în biserica Banu din laşi.
iin Valea Danului, ctitoria episcopului Iosif al Argeşului, în plan triconc, cu o
turlă scundă pe naos, cu un turn clopotniţă la intrarea în incintă (1811).

Mînăstirea Cemica - j. Ilfov, vedere generală (sfîrşitul secolului XVIII - începumi

secolului XIX).
 Stareţul Gheorghe de la Cernica
Stareţul Paisie de la Neamţ (fi806), tablou în ulei păstrat în Muzeul
(1722-1794), gravură în lemn din 1817. mînăstirii Căldăruşani.

Minăstirea Neamţ. Intrarea in incintă {partea inferioară de la Alexandru cel Bun) şi clădirile
ei (secolul al XlX-lea).
 Biserica Cuvioasa Paraschiva din Răşinari (1755), de plan dreptun -
ghiular, cu un turn-clopotniţă pe latura de vest şi cu picturi exterioare.

pucopul Constandie Filitti al

> 0793-1819), tablou în ulei. M itropolitul Dositei Filitti al
Ungrovlahiei (1793-1810), tablou în
 LVIII
E P IS C O P IA R IM N IC U L U I
ÎN A D O U A JU M Ă T A T E A S E C O L U L U I A L X V III-L E A ŞI
ÎN C E P U T U L S E C O L U L U I A L X IX -L E A

I.
In p rim a ju m ă ta te a se co lu lu i al X V III-le a , E p isc o p ia R îm n iq
lui a cunoscut vrem uri de zbucium , datorită ocupaţiei O lteniei
către a u strieci, ca şi răz b o a ie lo r a u stro -tu rc e d use pe păm în tu l
T otuşi, p rin s tră d a n iile v re d n ic ilo r ep isco p i D a m a sc h in D a sc ă lu l, Inj
c h e n tie şi C lim e n t, R îm n ic u l a d e v e n it un în s e n in a t c e n tru cu ltu ra]
tipografic.
în a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i, în c iu d a d e s e lo r ră z b o a ie p u i
tate pe p ă m în tu l Ţ ării R o m â n e şti şi a o c u p ă rii ei de tru p e străin]
a c tiv ita te a c u ltu ra l-b is e ric e a s c ă d in E p isc o p ia R îm n ic u lu i a cu n o sci
un m ers ascendent, datorită, episcopilor cărturari G rigorie Socoteam
P artenie, C hesarie şi F ilaret. A bia în u ltim ul deceniu al secolului
X V III-le a şi în p rim e le două d ecen ii ale celui u rm ă to r, a c ea stă actil
v i ta te a s c ă z u t în c h ip s im ţito r , d a to r ită lip s e i d e in te r e s a c e lo |
doi v lă d ic i g re c i — u n c h i şi n e p o t — a ju n ş i la c îrm a e p a rh ie i.
Episcopul Grigorie Socoteanu. D upă retragerea lui Clim ent dir
scau n , în lo c u l său a fo st a le s G rig o rie S o c o te a n u , e g u m e n u l m în ăs]
tirii Cozia, unul din «ucenicii» episcopului dem isionat. A legerea
a v u t loc în z iu a de 8 m ai 1748, cîn d ş i-a în a in ta t C lim e n t p a re tisisu lj
Se tră g e a d in tr-o fa m ilie b o ie re a s c ă d in O lten ia . T a tăl sau, pi-j
t a ru l G h e o rg h iţă , a a v u t v re o ş a s e c o p ii, d in c a re u n ii s - au p r e o ţit
ori c ă lu g ă rit. V iito ru l e p isc o p se n u m e a în m ire n ie R a d u şi în d e p li -j
n ise fe lu rite s lu jb e p u b lic e , în tre care şi a c e e a de lo g o fă t la v is tie rie
în R îm n ic . A fo s t c ă să to rit, a v în d p a tru c o p ii. R a d u şi s o ţia s-a u
d e s p ă rţit de b u n ă v o ie şi a u in tra t în m o n a h ism . N o u l m o n ah , G ri -
g o rie, a răm as pe lin g ă ep isc o p u l C lim e n t al R îm n ic u lu i, a ju n g în d
e c le s ia rh la E p is c o p ie , a p o i e g u m e n şi a rh im a n d rit la C ozia.
27 — Istoria B O.R., voi. II
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

s p is c o p , s -a a r ă ta t ca u n b u n g o s p o d a r şi c tito r de lă c a ş u ri
rid ic a t p a ra c lis u l E p isc o p ie i, p ă s tra t p în ă azi, cu fre sc e ex -
şi cu p o rtre tu l să u m u ra l şi al a lto r c tito ri, în in te rio r. Se
prin tre ctitorii b ise ric ilo r B u n a v e stire şi T oţi Sfinţii din R îm -
ultim a, alătu ri de H agi C o n stan tin M ata c h e şi iero m o n ah u l
e g u m e n u l D o b r u ş e i) . A a ju ta t, d e a s e m e n e a , s c h itu l S a ră -
;i s-a în g rijit de e fe c tu a re a u n o r în n o iri la G o v o ra , rea
E p isc o p ie i a c re s c u t sub el p rin n u m e ro a s e d an ii, ca şi
n p ă ră ri.. D e p ild ă , a c îş tig a t pe se am a E p is c o p ie i « c a se le bă -
in C ra io v a , u rm în d ca b ise ric a a lă tu ra tă , Sf. D u m itru — pe
tu a le i c a te d ra le m itro p o lita n e — să p o a rte n u m e le de « E p is -

liz ă ri re m a rc a b ile a o b ţin u t m a i a le s în p r iv in ţa tip ă r itu r ilo r,

n d fru m o a s a tra d iţie a în a in ta ş ilo r săi. A s tfe l, sub el au a p ă -
u rg h ie m l (1750 şi 1759), O cto ih u l (1750 şi 1763), C a ta va sieru l
753 şi 1759), P saltirea (1751, 1764), A n to lo g h io n u l (1752), C ar-
bită a Sf. G rigorie D e c a p o litu l (1753), C ea slo vu l (1753), M o-
:ul (1758), T riodul (1761). T ot sub el s-a tip ă rit o B u co a vn ă
«pentru cea dintîi în d rep 'tare a coconilor», precum şi două
o lo g ice. P rim a se in titu le a z ă S v e ş te n s tv a a d e c ă P re o ţia , in ce
A d a to ria p r e o tu l şi d ia c o n u l să s ă v irşe a sc â ta in e le b ise ric e şti
tre b u ie să se g ă te a s c ă m a i n a in te s p r e lu c r a r e a sfin te lo r , ia r
s sp re d u m n e ze ia sc a L itu rg h ie ... (32 foi, 1749), iar a d o u a era
re p o le m ic ă a lui N il a rh ie p is c o p u l T e s a lo n ic u lu i, C a rte sa u
cu d r e p te d o v e d ir i p e n tr u V a v ilo n u l c e l tă in u it c a r e le ia ste
z a n i (1 7 6 0 ). în s fîrşit, la s tă ru in ţa m itro p o litu lu i P a v e l N e n a -
de la C a rlo v iţ, s-a tip ă rit o G ra m a tic ă sla v o n ă (1 7 5 5 ),. iar la
iţea episcopului S inesie Jiv an o v ici de la A rad (şi cu bine -
rea lui P av el N e n a d o v ic i), s -a tip ă rit P ra v ila de ru g ă c iu n i a
r lum inătorilor sîrbi (1761, tot în slavoneşte). înseam nă că
ui G rig o rie e ra în le g ă tu ră cu m itro p o liţii s îrb i de la C a rlo v iţ
iii din sufraganii lor.
re c o la b o ra to rii săi, la tip ă r ir e a a c e s to r c ă rţi, se n u m ă ra ie ro -
il L a v re n tie de la H u re z i, c a re lu c ra se şi în tim p u l lui C lim ent.
ocupat cu diortosirea tuturor cărţilor tipărite pînă în 1759
J, iar la M olitvelnicul din 1758 se m enţionează că «pre alo -
e ste tă lm ă c ire a lui. S e m n a şi p re fe ţe le c îto rv a tip ă ritu ri. în tre
i tip o g ra fi tre b u ie a m in tiţi p re o ţii M ih a i, C o n sta n tin şi G h e o r -
anasievici, fiii preotului A tanasie Popovici.
a lt a s p e c t al a c tiv ită ţii lui G rig o rie îl c o n s titu ie a ju to ru l să u
ic a c o rd a t p re o ţilo r şi c re d in c io şilo r o rto d o c şi d in T ran silv a-
 E P IS C O P IA

nia, răm aşi fără un c îrm u ito r d u h o v n ice sc tim p de 60 de ani (1701 —
1761). A stfel, e p isco p u l G rig o rie a h iro to n it p reoţi ard elen i, a trim is
sc riso ri de în c u ra ja re c re d in c io ş ilo r din Ş ch eii B ra şo v u lu i, a ad ă p o s tit
la R îm n ic p e u n ii d in tre p r e o ţii şi c ă lu g ă rii tr a n s ilv ă n e n i tre c u ţi în
Ţ a ra R o m â n e a s c ă (în tre a lţii pe ie ro m o n a h u l N ic o d im , c ă ru ia i-a d at
o s c ris o a re de re c o m a n d a re , c în d a p le c a t în R u sia ). în su ş i G ri gorie,
în tim p u l unei « răzm eriţe» (probabil în cursul răzb o iu lu i au str o -tu rc d in
1 7 3 6 — 17 3 9 ), a s ta t o ju m ă ta te de an în c a sa p re o tu lu i M a n din
R ă ş in a ri lîn g ă S ibiu. D u p ă n u m ire a lui D io n isie N o v a c o v ic i ca
ep isco p o rto d o x al T ra n silv an ie i (1761), în tre ţin e a c o re sp o n d e n ţă cu
acesta.
L a 21 m ai 1764, p ro b ab il din m o tiv e p o litic e , ep isc o p u l G rig o rie
s-a r e tra s d in s c a u n u l v lă d ic e s c . S -a a ş e z a t la C ra io v a de u n d e , în
1770, noul dom n M a n o le (E m an u el) G iani R u se t — pus de tu rci — a
a ş e z a t p e G rig o rie S o c o te a n u în s c a u n u l m itro p o lita n d in B u c u re ş ti
în lo c u l lui G rig o rie II, a fla t în fru n te a u n e i d e le g a ţii la P e te rs b u rg .
în octom brie 1771, cînd tru p ele ruseşti au ocupat pentru a doua oară
B u c u re ştiu l, M a n o le R u s e t şi G rig o rie S o c o te a n u s -a u re tra s în O l­
tenia. A m u rit la 28 d ecem b rie 1777, fiin d în g ro p a t în c a ted rala e p is ­
copală din Rîm nic.
E piscopul Partenie. A fo st ales după retrag e rea din scaun a lui
G rig o rie . Se p a re că e ra o rig in a r d in M ih ă ie ş ti-V îlc e a , fo s t e c le s ia rh
la E p isco p ie , ap o i e g u m en la T ism ana. S -a d o v e d it un v re d n ic ierarh,
c ă c i su b el s -a u c u m p ă ra t m ai m u lte b u n u ri p e s e a m a E p is c o p ie i, i
s-au în c h in a t m ai m u lte m o şii şi m eto a ce (în tre care şi b ise ric a O be -
d ean u din C raio v a, c tito rită cu p u ţin tim p în a in te de b o ieru l C o n sta n -
tin O bedeanu).
S-a continuat, de asem enea, activ itatea tip o g ra fică : A n to lo g h io -n u l
(1766), 'P en tico sta ru l (1767), S lu jb a S im ţu lu i N ic o d im (1767, tra d u să
de e p isc o p din s la v o n e şte ), L itu r g h ie r u l (1 7 6 7 ), M o litv e ln ic u l (1768)
şi C a ta v a sie ru l (1769). C a m eşte ri tip o g ra fi au lu cra t fra ţii C o n stan tin
şi G h eo rg h e A tanasievici.
Episcopul Chesarie. Locul lui Partenie (-j- 1771) a fost ocupat, — întîi
ca v ic a r, a p o i ca e p isc o p e p a rh io t — , de a rh im a n d ritu l C h e sa rie ,
e c le s ia rh u l M itro p o lie i din B u c u re şti, u n u l din cei m ai s tră lu c iţi v lă -
dici rom âni din trecu tu l B isericii noastre. S-a n ăscu t p robabil în B u c u ­
re ş ti, la o d a tă p e c a re n u o c u n o a şte m , ca f iu Aal z a ra fu lu i A n g h e -
lac h i H a le p liu . A c e s t p a tro n im ne d u c e la p re s u p u n e re a - ca stră m o şii
săi erau originari din A lepul Siriei (bunicul sau străbunicul său, hagi
G h e o rg h e H a le p liu , a m in tit în a c te în c e p în d cu a n u l 1693, se m n a la
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

■ p u t cu lite r e a ra b e ). U n f ra te al să u e ra S ta te H a le p liu , a ju n s
e r de a rie . A în v ă ţ a t c a rte la ş c o a la d o m n e a s c ă d in B u c u r e ş ti,
e şi-a în s u ş it te m e in ic lim b ile g re a c ă , la tin ă , ru să şi f ra n c e z ă .
O rie n ta re a sa in te le c tu a lă , in te re s u l cu c a re u rm ă re a id e ile ilu -
iste d in A pus, re z u ltă din c o re s p o n d e n ţa pe c a re a p u rta t-o — ca
co p '— cu n eg u sto ru l sib ian H agi C o n stan tin P op, căru ia îi cerea
p ro c u re un D ic tio n n a ir e ra iso n n e e d e s sc ie n c es, d e s a r ts e t des
iers, p recu m şi p u b lic a ţiile : M e r c u r r e histo riq u c, litte ra ire e t p o -
ue, Jo u rn a l encyclopedique du libre p ro p a g a n d e p h ilosophique etc.
C ălugărit probabil la v reu n a din m înăstirile din B ucureşti, — poate
M itro p o lie — a a ju n s în c u rîn d p ro to s in g h e l şi ec le s ia rh al M i-
o lie i, d a r şi u n u l d in c o la b o r a to r ii lu i G rig o rie II în a c ţiu n e a
ip ărire a c ă rţilo r ro m â n e şti. In 1765 tra d u c e a în ro m â n e şte v o lu -
aasa lucrare a lui S im ion al T esalonicului, V oroavă de întrebări
isp u n su ri, tip ă rită la B u c u re şti, a v în d d o u ă p re fe ţe , u n a a m itro -
tu lu i, a lta a lu i C h e s a rie . în 1769 fă c e a d io rto s ir e a c ă rţii p a tri -
ilu i M e le tie P ig a s, în v ă ţă tu r a o rto d o x ă , tip ă rită în g re c e ş te , la
ireşti.
în 1770 a făcu t parte din d elegaţia Ţ ării R o m ân eşti — condusă
n itr o p o litu l G rig o rie — c a re s-a d u s la c u rte a ţa r in e i E c a te r in a
■ a la P e te rs b u rg , sp re a -i p re z e n ta d o le a n ţe le ţă rii. în tim p u l şe -
i d e le g a ţie i în c a p ita la R u sie i, m itro p o litu l P la to n L e v ş in al "T v e -
i a r u g a t p e a r h im a n d r itu l C h e s a rie să tr a d u c ă d in r u s e ş te în
e ste o c u v în ta re a lu i-, pe c a re o ro s tis e la m o rm în tu l lui P e tru
Mare.
L a s c u rt tim p d u p ă re în to a rc e re a d e le g a ţie i d in R u sia , e p isc o p u l
e n ie al R îm n ic u lu i a tre c u t la c e le v e şn ic e . M itro p o litu l G rig o rie
cred in ţat atunci co n d u cerea acestei eparhii arh im an d ritu lu i C he -
;, în c a lita te, de lo c ţiito r de ep isco p . D a to rită ră z b o iu lu i ru so -tu rc
1768— 1774, cîn d ţă rile n o a stre au fo st te a tru l o p e ra ţiu n ilo r m ili -
a le g e re a de e p isc o p s-a fă c u t a b ia ' la 26 d e c e m b rie 1773. F e lu l
a c o n d u s e p a r h ia d e p e s te O lt, tim p d e d o i a n i, l- a u im p u s în
i tu tu ro r, în c ît a rh im a n d ritu l C h e s a rie a fo s t a le s a tu n c i e p isc o p
hiot.
C a episcop, s-a rem a rc a t m ai ales p rin a c tiv ita te a sa culturală,
n -a n e s o c o tit n ici p ro b le m e le g o sp o d ă re şti. A stfe l, sub el a v e re a
:opiei a c re sc u t p rin fe lu rite d a n ii d in pa rte a u n o r c re d in c io şi sau
cum părări. P rin în d em n u l şi cu c h e ltu ia la lui, s-a u refă c u t ori
p ic ta t u n e le lă c a şu ri de în c h in a re (sc h itu l D o b ru şa , b ise ric a G ă -
u din C raio v a, al cărei p o m e ln ic sp u n e că e p isc o p u l «au p lă tit
u zugrăvit şi au înfrum useţat tîm pla bisericii»). S-au închinat
E p isc o p ie i R îm n ic u lu i b ise ric a S fin ţii P a tru z e c i de M u c e n ic i d in B ucu -
re şti, b is e ric a G ă n e s c u d in C ra io v a şi a lte le .
A în fiin ţa t d o u ă şc o li : u n a la m e to c u l E p isc o p ie i d in B u c u re şti,
«cu un d ascăl de în v ă ţă tu ră ro m â n e a sc ă p e n tru 12 c o p ii» , şi u n a la
m e to c u l O b e d e a n u d in C ra io v a , cu u n d a sc ă l de lim b ă s la v o n ă şi
a ltu l d e lim b ă g re a c ă .
D ar to a te a c e ste re a liz ă ri sîn t cu m u lt d e p ă şite de c ele de o rd in
c u ltu ra l-tip o g ra fic . în a in te de a în c e p e m u n c a de t ip ă rire a M in e ie lo r
şi a a lto r c ărţi de s lu jb ă , C h e sa rie a refăcu t v e ch e a tip o g ra fie rîm n i -
c ea n ă , a d u c â n d m a te ria lu l tre b u ito r (p lu m b , c o sito r, u le i de in ş .a .)
de la S ib iu , p rin m ijlo c ire a p rie te n u lu i său, n e g u sto ru l şi m e c e n a tu l
H agi C o n sta tin Pop. D e sub te a sc u rile tip o g ra fie i re n o v a te au ie şit
Octoihul (1776), Triodul (1777), Ceaslovul (1 779) Psaltirea
şi (1 7 7 9 ). D ar

o p era de căp ă tîi a lu i C h esa rie o c o n stitu ie M in e iele p e o c to m -b rie -

m a rtie , tip ă rite p e n tru p rim a o a ră în ro m â n e şte , în tre an ii 177 6 — 1779
(p e o c to m b rie în 1776, n o ie m b rie 1778, ia r c ele la lte p a tru în 1 7 7 9 ).
R e stu l M in e ie lo r ■ — pe a p rilie -se p te m b rie — au ap ăru t sub u rm aşu l
său F ila re t, to a te în 1780.

în le g ă tu ră cu tra d u c ă to rii a c e s to r şase M in e ie s -au fo rm u la t

p în ă acu m m ai m u lte p ă re ri, c ea m ai a c re d ita tă fiin d a ce e a că tra -
d u c e re a a r a p a rţin e în şişi e p is c o p ilo r C h e sa rie şi F ila re t, a şa cu m
se a ra tă în fo ile de titlu . C e rc e tă rile p ro fe s o ru lu i G a b rie l Ţ e p e le a
au s ta b ilit că e ste v o rb a de m a i m u lţi tra d u c ă to ri şi că s-a u fo lo s it
şi o se rie de tra d u c e ri m a i v e c h i. O p rim ă tra d u c e re fra g m e n ta ră ,
d u p ă M in e ie le g re c e şti, a făcut D o so fte i al M o ld o v e i, căci V iaţa şi
p e tre c e re a sfin ţilo r (Iaşi 1 6 8 2 — .1 6 8 6 ) nu c u p rin d e a a ltc e v a d ecît te x ­

te le v ie ţilo r de sfin ţi d in fie c a re z i, lu a te d in M in e i ( s i n a x a r e ). T ra ­

d u c ă to rii M in e ie lo r sla v o -ro m â n e de la B u zău d in 1698 (R ad u G re -
c e a n u şi a lţii, pe c are n u -i ştim ) au p re lu a t o m a re p a rte d in te x -
te le sin a x a re lo r tra d u se de D o so fte i, cu sc h im b ă rile de lim b ă n ece -
sare, în 1737, a a p ă ru t în R îm n ic un A n to lo g h io n , în lim b a ro m ân ă,
care e ra u n M in e i p re s c u rta t, c u p rin z în d c în tă rile , v ie ţile de sfin ţi
şi tip ic u l slu jb e lo r d in M in eie, dar num ai p e n tru z ile le de d u m in ic i,
să rb ă to ri (re e d ita te la R îm n ic în 1745 şi 1766 şi la Iaşi în 1 7 5 5 ). în
a ce st A n to lo g h io n au a p ăru t şi c în tă rile în lim b a ro m â n ă (în M in e ­
ie le de la B u zău erau în sla v o n e şte ). T rad u cerea a c e sto ra se d a to ra
e p isc o p u lu i D a m a sc h in , care n -a iz b u tit să le tip ă re a sc ă în cu rsu l v ie -
ţii, ci au răm as în m a n u sc ris, lu c ru pe c a r e -1 m ă rtu rise a şi ie ro m o -
n a h u l L a v re n tie în p re fa ţă . D e a ic i au fo st p re lu a te — cu fo a rte
m ic i m o d ific ă ri — de M in eiele de la R îm n ic d in 1 7 7 6 — 1780. în sea m n ă
că în a c e ste a a a p ă ru t p e n tru p rim a d a tă în ro m â n e şte n u m a i rîn d u -
 s lu jb e lo r (c în tă r ile ) d in z ile le de p e s te s ă p tă m în ă . P re s u p u n e m
i acestea v o r fi fo st reproduse to t după trad u cerea lui D am aschin,
m o m e n t ce tra d u c ă to rii M in e ie lo r au u tiliz a t din p lin A n to lo g h io -
de la 1737. C e rc e tîn d fo ile de titlu , p re fe ţe le , d a r m ai a le s in d i -
le de la sfîrşitul fiecărui M inei, se pot cunoaşte nu m ele celor
au lu cra t la rev iz u ire a tra d u c erilo r a n terio are şi ev entual la
rşirea unor noi traduceri. Astfel, prefaţa M ineiului pe octom -
fa c e p r e c iz a re a că în s u ş i m itro p o litu l G rig o rie II a c o la b o ra t la
icerea M ineielor pe octom brie, noiem brie şi decem brie : «N -am
tit n ic i o s te n e a lă la tă lm ă c ire , n ic i c h e ltu ia lă la tip ă rire ,• ci la
ăcire cînd se p u tea u şu ra de g rijile d u h o v n iceşti, în su şi silin -
3 ş i p r in tr - a i s ă i u c e n ic i d u p ă d a to r ie a ju tîn d u -s e , ia r la c h e ltu -
însuşi singur încărcîndu-se». R ezultă lim pede că a fo st ajutat
n ii d in tr e s u b a lte rn ii săi (p o a te de C h e s a rie şi de F ila r e t, c a re
tunci era a rh im an d rit la M itropolie).
D în s e m n a re de la s fîrş itu l M in e iu lu r p e o c to m b rie p re z in tă ca
îă to r la c u v in te le lim b ii ro m â n e ş ti» p e m o n a h u l R a fa il d in m î -
rea H u re z i. N o te a s e m ă n ă to a re , la sfîrşitu l c e lo rla lte 11 M in e ie ,
a tă ca « o s te n ito riu la scris cu m în a, to c m ito riu şi a ş e z ă to riu sluj -
precum se v e d e după izv o ad ele celo r ce au fo st tălm ăcito ri» ,
Aro d ia c o n u l A n a to lie de la E p isco p ie , iar ca. « d io rto sito riu şi to c -
"iu la în d re p ta re a c u v in te lo r lim b ii ro m â n e ş ti» pe a c e la şi R a fa il
i H u re z i. I n c e p în d cu M in e iu l p e fe b ru a rie , p în ă în s e p te m b rie ,
;i d o i « o s te n ito r i» se m a i a d a u g ă u n u l, d u p ă c u m a r a tă n o te le
i s fîrşit: « s -a u în d re p ta t tă lm ă c ire a a c e s tu i M in e i d in lim b a eli -
:ă pre lim ba rom ânească de dum nealui Iordan biv vel g ram m a -
C a p a d o c h ia n u l» . L a u ltim u l M in ei, pe se p te m b rie, se p re c iz a că
care «au în d re p ta t tă lm ă c ire a ac estu i M inei» au fo st noul epis -
"ila re t şi ie ro d ia c o n u l A n ato lie. « P u rtă to r de g rijă» (d ire cto r) al
rafiei era ie ro m o n a h u l Io a c h im de la M itro p o lie . M e şte rii tip o -
au fo st C o n stan tin M ih ailo v ici şi (D im itrie M ih ailo v ici, fiii lui
ii A ta n a sie v ic i şi u n c h iu l lo r C o n sta n tin A ta n a sie v ic i. )in c e le
de m a i s u s , r e z u ltă că d e ş i f o ile d e tit lu (c u e x c e p ţia iu lu i pe
o c to m b rie ) m e n ţio n e a z ă ca tra d u c ă to ri pe e p isc o p ii C he -
şi F ilaret, ad e v ăru l este altul. D in c u v in te le iero d iac o n u lu i A na -
c a re « a sc ris cu m în a ... d u p ă iz v o a d e le c e lo r ce au f o s t ta lm ă -
», re ie se că a e x is ta t un g ru p de tra d u c ă to ri. P e lîn g ă m itro p o lit
iiele pe octom brie-decem brie) şi episcopul C hesarie, apoi epis-
F ila re t (M ineiul pe -septem brie), greul tălm ăcirii şi al revizuirii
c e rilo r a n te r io a r e a fo s t d u s de « g r ă m ă tic u l» Io r d a n C a p a d o -
ui, p re c u m şi de c ă lu g ă rii A n a to lie ie r o d ia c o n u l şi R a ia il m o -
 nahul. A ceştia au fo lo sit trad u cerile anterioare ale lui D osoftei, R adu
G re c e a n u şi m ai a les a le lui D a m a sc h in , a d a p tîn d u -le şi c o m p le tîn -
d u -le . A ş a c u m am a r ă ta t m a i su s, p a r te a o r ig in a lă a tr a d u c e r ii de
la R îm n ic o co n stitu ie c în tă rile din z ile le de rîn d (care nu a p a r în
A n to lo g h io n u l din 1737), dar nu putem şti în ce m ăsură s-a u folosit
tr a d u c e r ile lu i D a m a s c h in — d e v r e m e ce n u s -a u p ă s tr a t — şi în
ce m ăsu ră au făc u t tra d u c eri noi «o sten ito rii» m en ţio n aţi m ai sus
T o a te a c e ste a nu scad cu n im ic m e ritu l e p is c o p ilo r C h e sa rie şi
F ilaret, care tre b u ie co n sid eraţi, în a in te de to ate, ca in iţia to ri şi în -
d ru m ă to ri ai a c e s te i p rim e e d iţii in te g r a le a M in e ie lo r , c a re a s ta t
apoi la baza M in eielo r de la B uda, din 1804— 1805. A ceste M in eie au
f ă c u t să se a u d ă p e n tr u p rim a o a ră în b is e r ic ă , în z ile le de rîn d ,
slujba rom ânească în to talitatea ei, ceea ce este o realizare de m are
în se m n ă ta te în v ia ţa B ise ric ii noastre.
O a ltă c o n trib u ţie p re ţio a s ă a e p is c o p u lu i C h e s a rie — ca şi a
u rm a ş u lu i să u F ila re t, de a ltfe l — , o c o n s titu ie p re fe ţe le c e lo r 12
M in eie. în cele şase p re fe ţe se m n a te de C h esarie, el lă m u re şte în -
se m n ă tate a lunii resp e c tiv e , pe te m e iu ri isto ric e şi m ito lo g ic e, în fă -
ţiş e a z ă d a tin ile re lig io a s e de o b îrşie ro m a n ă p ă s tra te de p o p o ru l nos -
tru , în tîm p lă r ile b ib lic e m a i de se a m ă , p re c u m şi s ă rb ă to rile o rto -
doxe din fie c are lună.
In u n e le p re fe ţe fă c e a sc u rte in c u rs iu n i în isto ria p o p o ru lu i ro -
m ân , a d u c în d d o v e z i a s u p ra o rig in ii la tin e a p o p o ru lu i şi a lim b ii
noastre, precum şi asupra con tin u ităţii n o a stre în D acia. A ceasta do -
v e d e ş te că, d e şi n e a fla m în p lin ă e p o c ă fa n a rio tă , c o n ş tiin ţa n a ţio -
n a lă n u d is p ă ru s e , ci m a i m u lt c h ia r, se u rm ă re a în tă r ir e a ei în rîn -
dul m a se lo r larg i ale p o p o ru lu i. D e p ild ă, în p re fa ţa M in e iu lu i pe
n o ie m b rie , c o n s ta ta că e x is tă tre i e p o c i în is to r ia Ţ ă rii R o m â n e ş ti :
1. E p o c a răzb o aielo r, pe care « lo cu ito rii dachi şi gheţi» din «D achia» le-
au p u rtat cu «îm p ăraţii rîm leni» ; 2. E p o ca zidirii m în ăstirilo r, care
în c e p e cu R a d u N e g ru V o d ă , p e c a r e -1 c o n s id e ră în te m e ie to r u l ţă rii
şi 3. E poca culturii sau a tălm ăcirii cărţilor «de pe slavonie pre lim ba
rom ânească», în cep în d cu M atei B asarab, co n tin u în d cu Ş erban C a n -
tacu zin o şi aju n g în d «la desăv îrşită p o doabă» sub C o n stan tin B rînco-
v e a n u . E l a d u c e şi u n e le m ă r tu rii m a te ria le d in f ie c a r e e p o c ă , şi
a n u m e : u rm e le p o d u lu i lui T ra ia n de la T u rn u S e v e rin şi ale tu rn u -
lu i de la C e r n e ţi, m în ă s tir ile ţă r ii, în tr e c a re a m in te ş te cu n u m e le
p e c e le d in C îm p u lu n g şi A rg e ş , p re c u m şi u n e le tip ă r itu ri (P ra v i -
lele lui M a te i B a s a ra b , B ib lia lui Ş e rb a n şi tip ă r itu rile lui B rîn c o -
v e a n u ), a r ă tîn d că n u m a i c ă r ţile a s ig u r ă în tim p s tr ă lu c ir e a p o -
poarelor.
 PERIOADA A TREIA (SECULISLIS XIV—A.vj.117

m ai in te re sa n tă şi cea m ai lu n g ă p re fa ţă are M in e iu l pe
tă lm ă c it « în lim b a p a trie i» . C itin d p e isto ric ii a n tic i D io
u M e le tie G e o g ra fu l, C h e s a rie a m in te şte d e ră z b o a ie le lu i
x D e c e b a l, d e c o lo n iz a re a D a c ie i cu e le m e n te ro m a n e , p ă -
p rin to ţi a c e ştia tra d iţiile şi o b ic e iu rile ro m a n e , — a ju n g în d
z ia că ro m â n ii sîn t u rm a ş ii a c e lo r c o lo n işti. D e p ild ă , sc h im -
i s lu jb a sau d e d re g ă to ri c a re se s ă v îrşe a u în Ţ a ra R o m â -
1 p rile ju l a n u lu i n o u , erau so c o tite d e a u to r ca o p e rp e tu a re
şi o b ic e iu ri ro m a n e la în c e p u tu l a n u lu i. D e a ceea, el e x c la m a
ie şi f ă r ă e c h iv o c : « în să eu d in tru a c e a sta d e sc o p e rii lu c ru ri
: a flu lin ia n e a m u lu i ro m â n e sc d in v e c h i tră g în d u -se , d in
am al ro m a n ilo r (v la h i n u m in d u - s e d u p ă lim b a slo v e n e a sc ă ),
sla v ă au stră lu c it îm p re u n ă u n d e ş-a u în tin s şi so a re le ra -
e e a c o n tin u ită ţii e ste e x p rim a tă p rin c u v in te le : « Ia r d e la -
au su p u s d a c h ii, p lă tin d ei d a jd ie la rîm le n i... în tru a c e a stă
: rîm le n e a sc ă s-au o b lă d u it p în ă la R a d u V o d ă N e g ru ...» . în
M in e iu lu i pe m a rtie ro m â n ii sîn t n u m iţi « stră n ep o ţii rîm le -

e p u s e în lu m in ă d e ie ra rh u l rîro n ic e a n au p ă tru n s în sc u rt
to a te ţin u tu rile lo c u ite d e ro m â n i, fiin d apoi d e z v o lta te de

ii t r a n s i l v ă n e n i . T reb u ie su b lin ia t că deşi id e e a o rig in ii ro -

p o p o ru lu i şi a lim b ii n o a stre , c ît şi cea a c o n tin u ită ţii le
şi în sc rie rile c ro n ic a rilo r, e le n -a u p ă tru n s d e cît în tr-u n cerc
d e c itito ri, în tru c ît a c e s te sc rie ri au ră m a s in e d ite .

to a te că e ste v o rb a d e te x te tra d u se , M in e ie le d e la R îm n ic
tă o sin te z ă a e fo rtu rilo r de creare a u n e i lim b i b ise ric e şti
pe b a za lim b ii p o p u la re . în ad ev ăr, deşi lim b a lo r are u n
L ra c te r p o p u la r, to tu şi e ste u n ita ră , căci se e v ită re g io n a lis -
lo sin d u -se c u v in te d e la rg ă c irc u la ţie , re m a rc a b ile p rin n a tu -

'a r i e t a t e şi p la s tic ita te . Se re m a rc ă fraze a rm o n io a se , n a tu -

to p ic ă şi c o n s tr u c ţii a r h a iz a n te , sp e c ific e g ra iu lu i b ise ric e sc .

ţe , se re m a rc ă în să n u m e ro a se n e o lo g ism e , d e o rig in e g re a c ă

i, d i n t r e care, u n e le s-a u şi im p u s în lim b a ro m â n ă m o d e rn ă :

, a rm o n ie , a u to n o m ie , e n e rg ie , epocă, m o n a rh ie , p la n e tă , ti-

(d e o rig in e g re c ea scă ), a u stru , is to ric (re c te isto rio g ra f), p a -

so an ă , p rin c ip a t, p ro b ă , re fo rm ă , sferă ş .a . ( d e o r i g i n e l a tin ă ) .

a c e sta , p e lîn g ă id e ile în a in ta te d in p re fe ţe , M in e ie le d e la

re p re z in tă u n ad ev ărat m o n u m e n t de lim b ă ro m ân ească, o

iţie de seam ă în p ro cesu l de fo rm are, de îm b o g ă ţire şi de

e a 'lim b i i r o m â n e lite ra re .
 P rin m u ltip lele asp ecte ale activ ităţii sale, episcopul C hesarie s-a
d o v e d it un re p re z e n ta n t de se am ă al ilu m in ism u lu i r o m â n e s c , re c e p tiv
la id e ile în a in ta te a le e p o c ii sale. Ia r p rin a c c e n tu a re a o rig in ii la tin e
a lim b ii şi a p o p o r u lu i ro m â n , p re c u m şi a c o n tin u ită ţii s a le în
D acia, C h e sa rie s-a a ră ta t ca un p re c u rso r al c o rife ilo r Ş colii A r delene,
m ilitîn d — în plină epocă fan ario tă — pentru form area unei co nştiinţe
naţio n ale rom âneşti.
C h e sa rie a m u rit pe n e a şte p ta te în B u c u re şti, la 9 ian u a rie 1780,
fiin d în g ro p a t în b ise ric a Sf. P a tru z e c i de m u c e n ic i de la m eto c u l
Episcopiei Rîm nicului.
Episcopul Filaret. In scaunul v acant a fost ales m itropolitul titular
F ila r e t a l M ir e lo r . în a c e s t sco p , d o m n ito ru l A le x a n d ru Ip s ila n ti a
cerut. în c u v iin ţa re a p a tria rh u lu i e c u m e n ic S o fro n ie , p e n tru a se pu tea
face «m utarea» unui m itropolit la un scaun de episcop. Patriarhul
Sofronie şi-a dat consim ţăm întul la 3 m artie 1780, după care a urm at
în scău n area sa la R îm nic.
C a şi în a in ta şii săi în scaun, s-a în g rijit de, starea m a te ria lă a
E p isc o p ie i, p rin d ife rite c u m p ă rări, dan ii de m oşii, în c h in ă ri de m e -
to a c e , o b ţin e re a de h ris o a v e d o m n e ş ti p rin c a re E p is c o p ia e ra s c u ­
tită de u n e le dări. S-a p re o c u p a t de so a rta şc o lilo r E p isco p ie i de la
B u cu reşti şi C raiova. A fost unul din sprijin ito rii h arn icilo r cărturari
G rigorie R îm niceanu, C hiriac R îm niceanu, D ionisie E clesiarhul şi N aum
Rîm niceanu.
E p isco p u l F ila re t şi-a cîştigat m erite- deo seb ite prin activ itatea sa
cărtu ră rea sc ă , fiind, în a c ea stă p riv in ţă, un v re d n ic urm aş al lui C he -
sarie. C hiar în anul în scău n ării sale ca episcop, a izbutit să tip ărească
c e le la lte şa se M in e ie , pe lu n ile a p rilie -s e p te m b rie . T ip ă rire a a şase
c ă rţi m a ri în tr - u n a n , am p u te a s p u n e î n tr - u n tim p re c o rd , n e fa c e
să c re d e m că tra d u c e r e a şi r e v iz u ir e a M in e ie lo r e ra te r m in a tă în c ă
d in tim p u l v ie ţii lui C h e sa rie . A m a ră ta t m ai sus că în tre « o s te n ito -
rii» la în d re p ta re a tă lm ă c irii M in e iu lu i pe s e p te m b rie e ra m e n ţio n a t
şi F ila re t. N -a r fi e x c lu s ca F ila re t să fi fă c u t p a rte d in tre a c ei « u c e -
nici» care l-au a ju ta t pe m itro p o litu l G rig o rie II la tra d u c e re a şi la
re v iz u ire a v e c h ilo r tra d u c e ri ale M in e ie lo r pe o c to m b rie -d e c e m b rie ,
căci p e a tu n c i era a rh im a n d rit la M itro p o lie . F ila re t a scris şi p re fa ţa
la M in e ie le tip ă rite în tim p u l său. în g e n e ra l, m e rg e pe lin ia în a in -
taşu lu i său, arătîn d în se m n ă ta te a lu n ilo r resp ectiv e, sărb ăto rile m ai
în se m n a te şi d a tin ile re lig io a s e le g a te de fie c are . în ce p riv e ş te o ri­
ginea n o astră rom ană, ea nu m ai este su bliniată cu atîta lim pezim e şi
c ă ld u ră ca în p re fe ţe le lui C h esarie. D o a r în p re fa ţa M in e iu lu i pe m ai
m a firm a ţia : « lim b a n o a stră ro m â n e a sc ă se tra g e d in c ea la ti -
i» . în o ric e caz, are şi e l, m a re le m e rit de a fi c o n tin u a t e d i-
a c e sto r şase M in e ie , c o n trib u in d la ro m â n iz a re a to ta lă a slu j -
b iseric eşti.

a fa ră d e a c e ste a , în c u rsu l p ă sto ririi sa le s -au m a i tip ă rit u r -

re le c ărţi d e s lu jb ă : M o litv e ln ic u l ( 1 7 8 2 ) , T riodul ( 1 7 8 2 ş i 1 7 8 4 ) ,
ea (1 7 8 4 şi E vanghelia ( 1 7 8 4 ) , C atavasierul ( 1 7 8 4 ) , A ca-
1 7 8 7 ),

( 1 7 8 4 ) , C easlovul ( 1 7 8 1 , 1 7 8 4 ş i 1 7 8 7 ) , P enticostarul ( 1 7 8 5 ) , A n-

ionul ( 1 7 8 6 ) , L itu rg h ie ru l ( 1 7 8 7 ) , S lujba Sf. Stelian ( 1 7 8 7 , i n c l u -

e d i ţ i e g r e c o - r o m â n ă ) , O ctoihul ( 1 7 8 2 ş i 1 7 8 8 ). P rin o ste n e a la

au tip ă rit ap o i c îte v a c ă rţi d e în v ă ţă tu ră şi u n e le tra d u c e ri d in

P ă rin ţi. A stfe l în 1781 şi 1792 s-a re tip ă rit C a za n ia (p e b aza

ii lu i V a r l a a m şi a e d iţiilo r u r m ă to a r e ) . în 1783 a a p ă ru t c ar -

I d e filo z o fe ş ti, o re tip ă rire a e d iţie i d e la T îrg o v işte d in 1713.

la şi an a a p ă ru t o tra d u c e re d in Sf. A ta n a s ie cel M a re , sub ti -

n o p sis, a d ic ă « c u p r in d e r e în s c u r t a c e ii v e c h i ş i a c e i n o a o
iri», t r a d u s ă d u p ă o v e r s i u n e s l a v o n ă d e I o s i f , p r o t o s i n g h e l u l
p ie i, v iito r A e p is c o p d e A rg eş. în an u l u rm ă to r, a u fo s t d a te la

C uvintele'Sf. D o ro te i şi C uvintele Sf. Teodor Studitul, a m în -

« tă lm ă c ite de p re lim b a cea p ro a stă g recească şi în d re p ta te »

sc o p u l F ila re t. în sfîrşit, o a ltă c a rte d e s e a m ă tip ă rită a c u m

G r a m a tic a lu i I e n a c h iţă V ă c ă r e s c u , v is tie r n ic şi d ic h e o f ila x al

h i e i E c u m e n i c e , s u b t i t l u l O b se rv a ţii sa u b ă g ă ri d ă se a m ă a s u -

g u le lo r şi o n n d u ie lilo r g r a m a tic ii ro m â n e şti ( 1 7 8 7 ; î n a c e l a ş i

ip ă ru t o n o u ă e d iţie la V ie n a ). în în să şi fo a ia d e titlu se m e n -

:ă l u c r a r e a s - a t i p ă r i t « c u p o r u n c a şi b l a g o s l o v e n i a » e p isc o p u lu i

, c ă r u ia îi e r a şi « h ă r ă z ită » (d e d ic a tă ). în tr-o lu n g ă p re fa ţă , p e

m u lţu m irile de rig o a re a d re sa te e p isc o p u lu i, Ie n a c h iţă V ăcă-

a m in te şte şi c îte v a d in m o m e n te le d e se a m ă d in isto ria p o p o -

o m â h . D e p ild ă ră z b o a ie le lu i T r a ia n cu d a c ii, c în d « a u p ie rit

n o stru D e c h e v a l, c ă ru ia i-a u dus tfa p u l la R o m a şi au supus

îo a stră la s c h ip tru rile ro m a n ic e şti» , ap o i c o lo n iz a re a fă c u tă de

« în to a tă C ră ia d a c ilo r» . S p re d e o se b ire d e ilu m in iştii tra n sil -

, V ă c ă re s c u a ră ta că acei c o lo n işti e ra u o a m e n i « p ro şti (sim -

•) şi ţă ra n i şi n u cu ştiin ţă » , c are v o rb e a u la tin e şte « fă ră g ra -

», c u m d e a ltfe l v o rb e a u şi d a c ii lim b a lo r. în o ric e caz, m e

ii F i l a r e t e ste a c e la că a în c u ra ja t p e Ie n a c h iţă V ă c ă re s c u şi

im p rim a t c a rte a în tip o g ra fia sa e p a rh ia lă . D e a ltfe l, cu to a te

a cţiu n ile lu c ră rii, ea re p re z in tă , to tu şi, o m a n ife sta re im p o r­

e la în c e p u tu rile lin g v istic ii ro m â n e şti. . ,

 D in c ele e x p u se , re z u ltă c ă p ă sto ria lu i F ila re t a fo st d e o se b it

de ro d n ic ă în ce p riv e şte tip ă ritu rile . în n u m a i n o u ă ani a tip ă rit

a p ro x im a tiv 3 0 d e c ărţi, to a te cu c h e ltu ia la sa. D e m e n ţio n a t că în

1788 a c tiv ita te a tip o g ra fic ă a în c e ta t, d in p ric in a ră z b o iu lu i ru so -

a u stro -tu rc d in a n ii 1 7 8 8 — 1791, fiin d re lu a tă a b ia în 1792, c în d s-a

p u s sub tip a r o n o u ă e d iţie a C ea slo v u lu i şi o n o u ă e d iţie d in C a -

z a n ie (în c u rsu l tip ă ririi a c e s te ia , F ila re t a fo s t a le s m itro p o lit).

în tre c o la b o ra to rii lu i F ila re t tre b u ie p o m e n iţi : ie ro d ia c o n u l (d in

1787 ie ro m o n a h u l) G rig o rie R îm n ic e a n u , « d io rto sito ru l» celo r m ai

m u lte tip ă ritu ri, c a re s e m n e a z ă şi c îte v a p re fe ţe (se p a re că a lu a t

lo c u l lu i R afail m o n a h u l), p ro to sin g h e lu l Io sif, v iito r e p isc o p de A r ­

geş, p re c u m şi m e şte rii tip o g ra fi d in fa m ilia A ta n a sie v ic i (p re o tu l

C o n sta n tin A ta n a sie v ic i, care a lu c ra t şi m a i în a in te şi n e p o ţii să i,

fră ţii D im itrie şi C o n sta n tin M ih a ilo v ic i, ap o i G h e o rg h e , fiu l c elu i

d in u rm ă ), p re c u m şi u n i e r o m o n a h C l i m e n t .A

D u p ă o a c tiv ita te a tît d e b o g a tă , F ila re t a fo s t a le s m itro p o lit

al U n g ro v la h ie i la 6 se p te m b rie 1792. D a r d u p ă o p ă sto rire d e a b ia

u n an, a fo st n e v o it să se re tra g ă d in scau n , d în d u -şi o b şte sc u l sfîr -

şit în 1 7 9 4 , la m în ă s tire a C ă ld ă ru şa n i. P rin to a tă a c tiv ita te a sa el

şi-a în s c ris n u m e le în tre m a rii v lă d ic i c a re au p ă sto rit în stră v e -

c h iu l s c a u n d e la R îm n ic .

E p isco p ii N ecta rie şi G alaction. U rm a şu l lu i F ila re t a fo st N e c -

ta rie , g rec d in M o reea, în a in te de a le g e re ic o n o m şi a rh im a n d rit al

E p isc o p ie i. D eşi a p ă sto rit 20 de a n i, to tu şi nu s-a rid ic a t la în ă lţim e a

în a in ta şilo r săi. S -au tip ă rit sub el n u m ai c îte v a c ă rţi : M olitvelnicul,

Penticostarul şi Psaltirea în 1793, Apostolul şi Evanghelia în 1794 (p o a te

p re g ă tite p e n tru tip a r în c ă d in tim p u l lu i F ila re t). A b ia în 1809 a

ap ăru t o P anihidă, p rin o sîrd ia lu i D io n isie C o zian u , e c le si-a rh u l

M itro p o lie i, ia r în 1811 u n Octoih, p rin în d e m n u l şi c h e ltu ia la

e p isc o p u lu i Io s if al A rg e şu lu i (N e c ta rie n ic i n u e ra p o m e n it în fo ile

d e titlu a le u ltim e lo r d o u ă tip ă ritu ri). în 1 8 0 6 s-a tip ă rit la R îm n ic

u n C h iria co d ro m io n în lim b a b u lg a ră m o d e rn ă , tra d u s d in sla v o n e şte

şi g r e c e ş te d e e p isc o p u l S o fro n ie d e V ra ţa . E ra p rim a c a rte tip ă rită

în lim b a b u lg a ră . în d e c e m b rie 1812, a fo st a le s m itro p o lit al U n -

g ro v la h ie i, o fe rin d o în se m n a tă su m ă de b an i d o m n ito ru lu i Io an C a -

ra g e a şi lă s în d E p isc o p ia R îm n ic u lu i cu m a ri d a to rii.
 ;h i m b u l a c e sto r b a n i, a re u şit să a sig u re a le g e re a la R îm n ic

lu i său G a la c tio n , fo st e g u m e n al m în ă stirii G o v o ra. S ub el

rit to tu ş i c î t e V a c ă r ţ i : în vă ţă tu ra p e n tr u ¡spovedanie ( 1 8 1 3 ) ,

rul ( 1 8 1 3 ş i 1 8 1 7 ) , C ea slo vu l ( 1 8 1 4 ) , B u co a vn a ( 1 8 1 4 ) , Viaţa

e cel N ou ( 1 8 1 6 ) , t r a d u s ă d e p r o t o s i n g h e l u l R a f a i l , P sa ltire a
1 8 1 9 ) , A c a tistu l ( 1 8 1 9 ) ş i M in u n ile Sf. F ecioare M ăria, d e

H rite a n u l ,în tra d u c e re a a c e lu ia şi R afail (1 8 2 0 ). i 1819,

a ju n g în d la co n d u cerea M itro p o lie i U n g ro v la h ie i D io -3 U , a

în c e rc a t s a - 1 în lă tu re pe G a la c tio n . D a r a c e sta , p rin iriţi

d o m n ito ru lu i A le x a n d ru Ş u ţu (1818 — 1 8 2 1 ), a iz b u tit să nă

în scau n (în 1821, c în d G a la c tio n s-a re fu g ia t la S ib iu , el ria

îm p ă ra tu lu i A u strie i şi c a n c e la ru lu i M e tte rn ic h că a fă -rii

pe seam a E p isc o p ie i, în tru c ît d o m n u l i-a p re tin s o m are

b a n i). R e în to rs la R îm n ic d u p ă în ă b u şire a m işc ă rii d in 1821,

î a m ai p ă sto rit tre i a n i, în c iu d a c u re n tu lu i n a ţio n a l care

to t m ai sim ţit în v ia ţa ţă rii. P ro b a b il, d e te rm in a t de n o u a

iin ţa ră , şi-a p re z e n ta t d e m isia , la 12 a p rilie 1824, m o tiv în d

ju n s « v îrsta b ă trîn e ţe lo r şi slă b ic iu n e a » şi că nu m ai p o a te

isi» e p a rh ia .

o nc 1 u In a Ad o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i a l X V I I I - le a ,
z ii.

a R im n ic u lu i a c u n o s c u t o p e r io a d ă de m a x im ă s tr ă lu c ir e
ila, d a to r ită s tr ă d a n iilo r e p is c o p u lu i C h esa rie, v r e d n ic
p ă s - • su fle te , p r ic e p u t d ip lo m a t şi om de a le a s ă c u ltu ră ,
p r o p o -o r al crezului n a ţio n a l intre cred in cio şii săi. A c e a stă
epocă ă lu c ire a io st c o n tin u a tă şi sub u rm a şu l său F ila ret,
iera rh Aleaşi preocupări.
in episcopii cărturari care au p ă sto rit aci, p r in colaboratorii
aducători, diortositori, m eşteri tipografi), p rin cărţile tipărite
fe ţe le lor originale, p r in şco lile p e care le susţinea, R îm n icu l
en it acum cel mai însem nat centru cu ltural al Ţării R om ă -
în d e p lin in d un ro l a se m ă n ă to r c e lu i a l m in â s tir ii N e a m ţ în
da sa de m axim ă înflorire, sub stareţul Paisie, şi în anii im e-
'.rm ători. Toată a cea stă p ro d ig io a să a ctivita te a d ecă zu t apoi
tim ii ierarhi greci care au p ă sto rit aici.
 BIBLIOGRAFIE
I z v o a r e . Aceleaşi ca la capitolul: Mitropolia Ungrovlahiei în ultimele trei
decenii ale regimului ianariot.
L u c r ă r i g e n e r a l e . Simtă Episcopie a Rlmnicului Noul Severin, Bucu­
reşti, 1906, CXXXIV + 395 p.; NICULAE ŞERBÂNESCU, Episcopii Rîmnicului, în
«M.O.», an. XVI, 1964, nr. 3—4 p. 171—212; AURELIAN SAqERDOŢEANU, Tipo-
graiia Episcopiei Rîmnicului (1705—3825J, în «M.O.», an. XII, 1960, nr. 5—6 , p. 291 —
349; ALEXANDRU DUŢU, Coordonate ale culturii româneşti în secolul XVIII
(1700—1821). Studii şi texte, Bucureşti, 1968, 398 p. ; I. D. LĂUDAT, Contribuţia
tipografiei din Rîmnicu Vîlcea la promovarea cărţii în veacul al XVIIl-lea, în «M.O.», an.
XXVIII, 1976, nr. 5—6, p. 360—369.
L u c r ă r i s p e c i a l e . GABRIEL COCORA, O precizare în plus referitoare la
genealogia episcopului Grigorie Socoteanu, în «M.O.», an. XVIII, 1966, nr. 11 —12, p.
999—1002; NICOLAE p Op ESCU-CĂPRENI, Despre familia episcopului Grigorie
Socoteanu, în «M.O.», an. XXIV, 1972, nr. 1—2, p. 16 —25.
MIHAI MANOLACHE, Viaţa şi activitatea episcopului Chesarie al Rîmnicului
(1773—1780), în «B.O.R.», an. LXXXIV, 1966, nr. 1—2, p. 129—151 ; GABRIEL ŢE-
PELEA, Mineiele de la Rîmnic, în «B.O.R.», an. LXXXIV, 1966, nr. 3 —4, p. 369—387
(şi în voi. Studii de istorie şi limbă literară, Bucureşti, 1970, p. 76—102); MIRCEA
BASARAB, Prefeţele Mineielor de la Rîmnic (1776—1780). Problema originei latine a
poporului şi a limbii române, în «M.O.», an. XIX, 1967, nr. 9—10, p. 763 —768;
NICULAE ŞERBĂNESCU, Un cărturar iluminist muntean din secolul al XVUI-lea :
episcopul Chesarie al Rîmnicului, în «B.O.R.», an. XCIX, 1981, nr. 1—2, p. 87—106.
N. IORGA, Două plîngeri ale episcopului de Rîmnic Galaction (1821), în «An.
Acad. Rom. Mem. Secţ. Ist.», s. II, t. XXXV, 1912—13, p. 159—164.
M e ş t e r i t i p o g r a f i . DIMITRIE CORAVU, Meşteri tipografi de la Rîmnic din a
doua jumătate a secolului al XVIIl-lea şi primul pătrar al secolului al XlX-lea, în «M.O.»,
an. XIX, 1967, nr. 3—4, p. 247—260.
 LIX
E P IS C O P IA B U Z Ă U L U I
A . D O U A JU M Ă T A T E A S E C O L U L U I A L X V Q I-L E A Ş I
ÎN C E P U T U L S E C O L U L U I A L X IX -L E A

ip ă m o a r te a e p is c o p u lu i M e to d ie (2 3 m a r tie 1 7 4 8 ), s c a u n u l d e
a a f o s t o c u p a t d e tre i v lă d ic i d e n e a m g re c , a p o i d e u n
p e n tru c a în u ltim e le tr e i d e c e n ii a le e p o c ii f a n a r io te s ă fie
le a lţi d o i g re c i. A ş a d a r, d in tr e c in c i e p is c o p i c a re a u p ă s to -
i a n i i 1 7 4 8 — 1 8 1 9 , d e c i m a i b i n e d e ş a p t e z e c i d e a n i, n u m a i
'o s t r o m â n . S e î n ţ e l e g e c ă î n a s t f e l d e c o n d i ţ i i , s c a u n u l e p i s -i
la B u z ă u a p ie r d u t d in s tr ă lu c ir e a d e a ltă d a tă , m a i a le s su b
u ltu ra l-tip o g ra fic .

iaşii lui Metodie, P r i m u l a f o s t F ilaret M ihalitzis. E r a e g u -

m în ă s tir e a S fîn ta E c a te r in a d in B u c u r e ş ti, în c h in a tă M u n te lu i
în d a f o s t a le s e p is c o p al B u z ă u lu i, în m a rtie 1 7 4 8 . A p ă s to rit
v a r a a n u lu i 1 7 5 3 , c în d a f o s t a le s m itro p o lit al U n g ro v la h ie i,
lu i N e o f i t C r e t a n u l .
s c a u n u l v lă d ic e s c d e la B u z ă u a f o s t a le s e g u m e n u l A ntim d e
is tire a M ă rg in e n i, p e v a le a P ra h o v e i, în c h in a tă to t M u n te lu i
ii a c e s ta e r a g r e c d e n e a m , c u m e t a n i a la m î n ă s t i r e a S f în t a
ia d in S in a i, c a r e 1 -a tr im is c a e g u m e n la M ă r g in e n i ; în a c e a s -
ite , a r e f ă c u t m î n ă s t i r e a .
a ă o p ă s to r ir e d e l a p r o x im a tiv tr e i a n i, a f o s t s ilit s ă f a c ă
:is » d i n s c a u n u l v l ă d i c e s c . L a 3 1 a u g u s t 1 7 5 6 , s - a î n t r u n i t l a
iti u n s in o d , î n f r u n te c u m itro p o litu l F ila r e t M ih a litz is , îm -
c u a lţi ş a s e a r h ie r e i t it u la r i g r e c i şi c u e p i s c o p u l G r i g o r ie S o -
i al R îm n ic u lu i, c a re a u lu a t în c e r c e ta r e c a z u l e p is c o p u lu i d e
C e i p re z e n ţi a u în to c m it u n lu n g « ra p o rt» în ro m â n e ş te , în
a u c o n s e m n a te t o a t e a b a t e r i l e lu i A n tim , p r e c u m şi p e d e p s e le
ite d e c a n o a n e p e n tru a c e s te a .
b a z a î n v in u i r i lo r d in ra p o rtu l re s p e c tiv , — d e s ig u r cu în c u -
sa d o m n ito ru lu i C o n s ta n tin M a v ro c o rd a t — a fo s t c h e m a t în
fa ţa a c e s tu i s o b o r de ju d e c a tă . în s itu a ţia d a tă , « s o c o tin d că nu v a
p u tea sta îm p o triv ă » , A n tim nu s-a p re z e n ta t la ju d e c a tă , ci « d in tr-a
lu işi b u n ă v o e şi p riim in ţă s-a u lă s a t de e p is c o p ie ...» . Se v e d e că
ab aterile erau reale, de v rem e ce şapte ierarh i de n eam grec — cu
în c u v iin ţa re a u n u i d o m n g rec — au în lă tu ra t d in sc au n pe un co n a -
ţio n a l, în fe lu l a c e sta , E p is c o p ia B u z ă u lu i a sc ă p a t de n e v re d n ic u l
A ntim , ajuns pe scaunul v lăd ic esc îm p o triv a v o in ţei clerului şi c re ­
d in cio şilo r. A n tim s-a retras la m în ă sttre a S fîn ta E c a te rin a d in M u n -
tele Sinai, m ai tîrz iu a rev e n it în B ucureşti.
1 C el d e -a l tr e ile a e p is c o p g re c de la B u z ă u a fo s t R a ia il, p în ă
a tu n c i ico n o m al M itro p o lie i a les a b ia la 12 a p rilie 1757. A p ă s to rit
la B u z ă u p în ă la 4 s e p te m b rie 1763, c în d s -a re tra s d in sc a u n , « n u
în să şi din slujba arhierească». în aceeaşi lună, participa — ca «proin
B u z ă u » — la a le g e re a u rm a ş u lu i să u C o sm a, iar în 1764, la a le g e re a
lui P arten ie al R îm nicului.
Episcopul Cosm a Popescu. V iaţa sa am înfăţişat-o în capitolul pri­
v ito r la a c tiv ita te a m itr o p o liţilo r U n g r o v la h ie i în a d o u a j u m ă ta t e
a secolului al X V III-lea. F iin d p ro tosinghel al M itropoliei, a fo st ales
episcop de B uzău, la 30 septem brie 1763.
în cei 24 de a n i de p ă s to rire , a iz b u tit s ă -ş i le g e n u m e le de o
se a m ă de r e a liz ă ri, c a r e -1 a ş a z ă p r in tre m a rii e p is c o p i ai B u z ă u lu i,
în p rim u l rînd, a re lu a t a c tiv ita te a tip o g ra fică , în tre ru p tă sub cei trei
e p isc o p i g reci. A stfe l, în an u l 1767 s -a tip ă rit b P sa ltir e , iar în 1768
u n L itu r g h ie r şi u n C a ta v a s ie r . F o ile de t it lu a le tu tu r o r a ra tă că
s-au tip ă rit « p rin o sîrd ia şi c h e ltu ia la iu b ito ru lu i de D u m n e z e u chir
Cosm a, episcopul Buzăului».
S -a în g r i ji t de c e le d o u ă ş c o li de la E p is c o p ie , c e a în lim b a
g r e a c ă şi c e a s la v o - ro m â n ă . U ltim a a f o s t r e o r g a n iz a tă în tim p u l
său, d ev en in d şco ală rom ânească.
P e tă rîm g o s p o d ă re s c , a c o n trib u it la s p o rire a a v e rii E p is c o p ie i,
p rin fe lu rite c u m p ă ră ri sa u d a n ii de m o şii, p rin m ile d o m n e şti (v en i
tul an u al al tîrg u lu i D ră g a ic a de la B u zău , din 24 iunie, a co rd a re a
v in ă ric iu lu i d o m n e sc de la d ife rite p o d g o rii ş.a.), p rin în c h in ă ri de
schituri. >
Sub e p isc o p u l C o sm a , s -a u fă c u t în se m n a te lu c ră ri de re s ta u ra re
în in c in ta E p isc o p ie i, c a re era « fo a rte rău stric a tă şi d ă ră p ă n a tă » , în
u rm a d e v a stă rilo r tu rc e şti d in tim p u l ră z b o iu lu i ru so -tu rc din 1768—
1774. C u a ju to ru l d o m n ito ru lu i A le x a n d ru Ip sila n ti, e p isc o p u l C o sm a
a z id it u n n o u p a ra c lis , a r e fă c u t c a se le a rh ie re ş ti şi c h iliile , a rid i -
c a t u n c o rp n o u de c h ilii şi d ife rite d e p e n d in ţe . In a c e la ş i tim p , a
e stra t c a te d ra la cu n u m ero ase o b ie c te de c u lt, m a jo rita te a d o n a ţii
so n a le . A te rm in a t lu c ră rile de re fa c ere a m în ă stirii C islă u , în c e -

e de în a in ta şu l său M e to d ie , a re fă c u t sc h itu l B o b o c ii d in fo stu l

eţ S aac. E l a c tito rit şi « b is e ric u ţa ... ce e a ste d in a m te a c a se lo r

in te şti» d in F lă m în z e şti-A rg e ş, în z e strîn d -o cu to a te c ele tre b u i-

re.

T o a te a c e ste stră d a n ii a le e p isc o p u lu i C o sm a au fo st u n a n im a -

ria te , în c ît, la 9 o c to m b rie 1787, a fo st rid ic a t pe scau n u l m itro -
ta n , v ă d u v it p rin m o a r te a lu i G rig o r ie II.

E p isc o p u l D ositei F ilitti. D u p ă a le g e re a lu i C o s m a ca m itro p o lit,

m u l de ia B u z ă u a fo st o c u p at de D o s ite i F ilitti, eg u m e n u l g rec al
ă stirii S fin tu l lo a n M are d in B u c u re şti. A le g e re a a a v u t lo c la 11

im b rie 1787, îm p o triv a v o in ţe i d o m n ito ru lu i N ic o la e M avrogheni

6 — '1 7 9 0 ) . A p ă sto rit în îm p re ju ră rile g re le p ric in u ite de ră z b o iu l
'- a u s t r o - t u r c d in a n ii 1787— 1791. D in n o ie m b rie 1789 p în ă în iu n ie
, d e c i în tim p ce Ţ ara R o m â n e a sc ă se g ă s e a sub o c u p a ţie şi a d m i -
■ a ţie -a u stria c ă , a fă c u t p a rte d in D iv a n u l ţă rii, c are la 10 m a i 1791

re sa t d e le g a ţiilo r ru să şi a u s tria c ă , a fla te la Ş v işto v , u n m e m o riu ,

care se c e re a a u to n o m ia şi n e u tr a lita te a ţă rii, sub g a ra n ţia A u s -
şi R u s ie i, a le g e re a d o m n u lu i de re p re z e n ta n ţii ţă rii, d e sfiin ţa re a
e l o r t u r c e ş t i ş .a .

în p o fid a îm p re ju ră rilo r p o litic e n e fa v o ra b ile în care a p ă sto rit,

te i a iz b u tit, to tu şi, să la se în u rm a lu i c îte v a re a liz ări. A stfe l, d in
)z iţia lu i s -a a lc ă tu it o c o n d ic ă de d o c u m e n te a E p isc o p ie i, sal -
de la p ie ire a c e ste p re ţio a se m ă rtu rii a le tre c u tu lu i. A re fă c u t
ic a de la « v iile E p isc o p ie i» , — d esp re care azi nu se m ai ştie ni -
— cu case de lo c u it lîn g ă ea. A c o n trib u it, de ase m e n e a, la refa -
i u n o r c h ilii de la E p isc o p ie şi a u n o r m e to a c e a le e i. A d o v e d it
lită ţi de bun gospodar, în g rijin d u -se de averea E p isc o p ie i, fă c în d
c h iz iţii d e m o ş ii sa u a lte b u n u ri.

îpiscopul C ostandie F ilitti. D upă a le g erea lu i D o site i în scaunul

'p o lita n (2 5 se p te m b rie 179 3 ), s-a stră d u it să-şi la se ca u rm aş la
a u n n e p o t de so ră, C o sta n d ie F ilitti, fo st p ro to sin g h e l de M i -
lie . C u a ju to ru l d o m n ito ru lu i A le x a n d ru M o ru zi (1 7 9 2 — 17 9 6 ), a
ile s e p isc o p , la 29 o c to m b rie 1793, fiin d h iro to n it a do u a z i. L a 1
ib rie, dom nul în ştiin ţa pe isp ra v n ic ii d in ju d e ţe le B uzău, Saac şi

■ R îm n ic , a fla te sub ju risd ic ţia b ise ric e a sc ă a E p isc o p ie i de B u -

:ă a fo st a le s un n o u e p isc o p , «care s -a a ră ta t îm p o d o b it cu p ro -
a lă de în v ă ţă tu ră şi p ra c tic ă » ., c e rîn d u -le să-i aco rd e sp rijin şi

ta re .
 EPISCOPIA BUZĂULUI (SEC. XVIII—XIX) 433

N oul episcop s-a n ă scu t la Ziţa, în G recia, ca al tre ile a fiu al lui
C o n sta n tin C rem id i şi al soţiei sale H aid o , so ra lui D o site i. D u p ă do -
rin ţa a cestu ia, to ţi cei o p t copii ai lo r au lu a t n u m ele său de fam ilie,
F ilitti. A în v ă ţa t c a rte la ş c o a la d e p e lîn g ă m în ă s tir e a S fîn tu l Ilie
d in Z iţa , u n d e s - a şi c ă lu g ă r it sub n u m e le d e C o s ta n d ie , în lo c u l
celui de C onstantin, p rim it la botez. D e altfel, m ai m ulţi m em bri ai fa -
m ilie i saie in tra se ră în cinul c ă lu g ă re sc . A fo st ad u s apoi în Ţ a ra
R o m â n e a sc ă de u n c h iu l său, care era pe atunci e g u m en la m în ă stire a
Sfîntul Ioan M are, în c h in ată L av rei Sfîntul Ilie. D e aci a ajuns p ro to -
singhel al M itropoliei.
In c u rs u l p ă s to r ir ii s a le la B u z ă u , c a re a d u r a t m ai b in e d e u n
sfert de veac, episcopul C o stan d ie a d esfăşu rat o activ itate m ultiplă,
go sp o d ărească, socială, p o litic ă şi culturală.
D in tre lu crările sale g o spodăreşti, treb u ie să m enţionăm , în prim ul
rîn d , r e p a r a ţiile f ă c u te la c a te d ra la şi re ş e d in ţa e p is c o p a lă . în cu -
p rin su l ep arhiei, a te rm in a t b ise ric a din Săseni, în c e p u tă de în ain ta şu l
său, cu case şi d e p e n d in ţe ,• cu ajutorul lui D im itrie şi C o sta ch e G hica,
a re fă c u t s c h itu l G ă v a n e le, m e to c u l E p is c o p ie i, d ă rîm a t de u n cu -
trem u r. A c tito rit apoi o b ise ric u ţă de lem n la G ăvaneşti, pe m o şia
E p isco p iei. în 1819 a în c e p u t rez id ire a b isericii Sî. D u m itru din B u c u ­
reşti, — m etocul E p isco p ie i B u zău lu i — lu cra re a fiin d c o n tin u a tă de
u rm a ş ii săi G h e ra s im R ă te s c u şi C h e s a rie . O s e rie de d a n ii — în
o b ie c te d e c u lt — a fă c u t c a te d ra le i e p is c o p a le , m în ă s tirii S fîn tu l
Io a n M a re d in B u c u re ş ti şi m în ă s tirii d in Z iţa n a ta lă .
P e tă rîm c u ltu ra l, m e rită să fie n o ta t fa p tu l că e p isc o p u l C o s ta n -
die a sp rijin it to ate m an ifestările cu ltu rale şi a rtistic e ale v rem ii, prin
şc o ală , tip a r, m u zic ă, te a tru , p ic tu ră etc. în 1814, d o m n ito ru l Io an
C a ra g e a (1 8 1 2 — 1818) 1-a n u m it în fru n te a E fo rie i ş c o lilo r, a lc ă tu ită
în sco p u l re o rg a n iz ă rii şc o lii d o m n e şti g re c e şti. S -a în g rijit de a s e ­
m en e a de şco ala g re c e a sc ă de la E p isco p ie , care e ra sub d ire c ta sa
în d ru m a re . P r in tr -o « a n a fo ra » a E fo rie i ş c o lilo r, d in 10 d e c e m b rie
1817, se c e re a să se r în d u ia s c ă în v ă ţă to r i ro m â n i în to a te o ra ş e le şi
în c e le 12 ju d e ţe ale ţă rii, cu în d a to r ir e a ca m itro p o litu l şi s u fra g a -
nii lui să g ă s e a s c ă d a sc ă lii tre b u ito ri. Sub s u p ra v e g h e re a e p isc o p u lu i
de B u z ă u se afla u şc o lile din o raşe le • F o c şa n i, R m . Sărat, M iz il, U r -
la ţi şi V ă le n ii de M u n te . A lă tu ri de a lţi c ă rtu ra ri g re c i, a c o n tr ib u it
la în fiin ţa re a unui te a tru în lim b a greacă.
D a to rită fap tu lu i că tip o g ra fia de la B u z ă u nu m ai fu n c ţio n a de
aproape o ju m ă ta te de veac, a tip ărit la R îm n ic două cărţi de slujbă :
P saltirea şi Liiurghierul, în 1817. ;
28 — Istoria B.O.R., voi. II
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

I u p o a te fi tr e c u t ă c u v e d e r e a n ic i a c ti v i t a t e a sa s o c ia lă , p r in
ră r e a c e lo r s ă r a c i sa u a ju n ş i în n e n o r o c ire . S e n u m ă r ă p r in tr e
e ie to rii s p ita lu lu i F ila n tr o p ia d in B u c u re ş ti — a lă tu ri d e d o c -
C o n s ta n tin C a ra c a s , C o n s ta n tin D a rv a ri şi fr a te le să u S ilv e s tru
_ f i i n d u n u l d in p r i m i i e f o ri. O g r i j ă d e o s e b it ă a p u r t a t f a ţă
d ta lu l G îrla ş i d in B u z ă u (f o n d a t în 1 7 9 2 d e M ă r ia M in c u le s c u ) ,
a m a c ă ru ia a ad u s u n m e d ic italia n , a p o i u n u l g e rm a n , p i s c o p u l
C o s ta n d i e a m a n i f e s t a t o a t i t u d i n e f i l o - r u s ă , a j u t î n d [e r u s e ş ti
a f la te în Ţ a ra R o m â n e a s c ă în c u r s u l r ă z b o iu lu i r u s o - d in 1 8 0 6 —
1812. P e lîn g ă s p ita lu l cu 50 d e p a tu ri p e n tru o sta şii î n t r e ţ i n u t d e
el, t r u p e l e r u s e ş ti în t r e c e r e p r in B u z ă u e r a u h r ă - ; o t d in b a n ii
s ă i. F ii n d g r e c d e n e a m , e r a f i r e s c s ă ia p a r te la
d e e lib e ra re a p o p o ru lu i să u d e su b ju g u l o to m a n , fă c în d p a rte
o m ite tu l r e v o lu ţ i o n a r e le n ic c u s e d iu l în B u c u r e ş ti. I n 1 7 9 4 e ra
e s e m n a t a r i i r e f u z u l u i ţ ă r i i d e a t r i m i t e z ă h ă r e l e la C o n s ta n t i-
, în tim p u l f o a m e te i c a re b în tu ia a tu n c i. în a n ii 1801 — 1 8 0 2 , în
1 d o m n ie i lu i M ih a il Ş u ţu , e ra p rib e g it la B ra ş o v , d e u n d e în a -
n e m o r ii c ă tr e ţa r u l R u s ie i, c ă tr e îm p ă r a tu l F r a n c is c al A u s tr ie i
:re c o n s u lu l ru s L u c d e K iric o , p rin c a re ce re a în lă tu r a r e a lu i
în 1 8 0 6 , a lă tu r i d e m itr o p o litu l D o s ite i, a s c ă p a t B u c u re ş tii, d e
fo c , p e c a re -1 p re g ă te a u tu rcii.
i 1 8 1 8 s c a u n u l Ţ ă r ii R o m â n e ş ti a f o s t o c u p a t d e u ltim u l d o m n
io t, A le x a n d r u Ş u ţu ( f 19 ia n u a r ie 1 8 2 1 ). A c e s ta a p u s p e c îţiv a
:i să s e m n e z e o p lîn g e r e îm p o tr iv a lu i C o s ta n d ie , în v in u in d u - 1
lu r ite a b a te r i şi c e r în d « a lip s i d in d u h o v n ic e a s c a o c îr m u ir e a
D p ie i p e a c e s t o m c u re a v ie ţu ir e » (2 7 iu lie 1 8 1 9 ). în a c e e a ş i
im n u l p o r u n c e a m a re lu i lo g o f ă t A le x a n d r u I p s ila n ti să fa c ă h a -
ru l în tr e g ii a v e ri m iş c ă to a r e şi n e m iş c ă to a re a E p is c o p ie i şi a
a s t a n d i e , c a r e u r m a s ă f ie d u s la T is m a n a , « u n d e s ă se ţ i e s u b
p a z ă » . S u rp rin s d e u n a s tfe l d e p ro c e d e u , C o s ta n d ie ş i- a în a -
d e m is ia în a c e e a ş i z i şi s - a r e f u g i a t la M e h a d ia (a şi c o n s t r u i t
0 b ise ric u ţă ).
x t u l s a m a v o l n i c a l u l t im u l u i d o m n f a n a r i o t a f o s t r e p r o b a t n u
1 d e c le r şi c r e d i n c i o ş i , ci şi d e c o n s u lii p u t e r i l o r s tr ă in e a f la ţi
ra R o m â n e a s c ă . C o n s u lu l R u s ie i a in t e r v e n it în f a v o a r e a e p is -
n i, în c ît, la s f î r ş i t u l lu i a u g u s t, s e n tin ţa a f o s t a n u la tă , p e r m i -
■ i-s e să se în to a r c ă la B u c u r e ş ti. S c a u n u l n u i s - a m a i p u tu t d a,
i d o u a z i d u p ă d e m is ia sa , d e c i la 2 8 iu l ie 1 8 1 9 , s - a f ă c u t a le -
u n u i n o u ep isco p .
u p ă r e tr a g e r e a d in s c a u n , C o s ta n d ie a s ta t u n tim p la C h iş in ă u ,
la B r a ş o v , lîn g ă u n c h iu l sa u D o s ite i, şi în s f îr ş it, s -a s ta b ilit în
 E P IS C O P IA BUZĂULUI (S E C . X V III— X I X ) 435

B u c u re şti. A ic i a m u rit, la 8 se p te m b rie 1827, fiin d în g ro p a t în b ise -

ric a S fîn tu l D u m itru , m e to c u l E p isc o p ie i B u ză u lu i. D in to a te a ce ste a,
re z u ltă că e p isc o p u l C o sta n d ie a d e sfăşu ra t o a c tiv ita te m u ltila te ra lă ,
p u s ă în s lu jb a p ă sto riţilo r săi d in e p a rh ia B u ză u lu i.

L ocul său a fo st o cu p at de e p isc o p u l G h e r a s im R ă te s c u , fo st slu ­

jito r al « M itro p o lie i» d in T îrg o v işte , ap o i tră ito r la m în ă stire a S in a ia ,
c a a rh im a n d rit, « p ă m în te a n , c u v io s, c e rc a t în o c îrm u ire » .

P ă sto ria sa a căzu t to c m a i în îm p re ju ră rile g re le a le a n u lu i 1821,

c în d a fo st n e v o it să se re fu g ie z e cu m itro p o litu l D io n isie L u p u la
B ra şo v . A c e sta 1-a trim is în 1822 în ţa ră , căci în lu n a n o ie m b rie a
a c e lu i an îl în tîln i m ca « e p itro p » al M itro p o lie i. în sc u rta sa p ă sto rire
la B u zău , s -a în g rijit a tît de c a te d ra la e p isc o p a lă şi c lă d irile d in ju r,
d ar m ai a le s de sc h itu l R ă te şti, c ă ru ia i-a făcu t m ai m u lte d a n ii. în
ia n u a rie 1824 s-a re tra s la m în ă stire a C ă ld ă ru şa n i, de u n d e a re fu z a t
să ră sp u n d ă la c h e m ă rile n o u lu i m itro p o lit G rig o rie D a sc ă lu l (1823 —
1834) de a-şi re lu a scau n u l v lă d ic e sc . (« P a re tisisu l» d e m isia p ro p riu -
z isă a în a in ta t-o la 31 m a rtie 1 8 2 5 ). Ş i-a p e tre c u t re stu l v ie ţii la m î -
n ă stire a C ă ld ă ru şa n i, tră in d în p o st şi ru g ă c iu n e , ca un a d ev ă ra t pai -
sia n , p în ă în ia n u a rie 184 4 , c în d şi-a d a t o b şte sc u l sfîrşit.

C o n c l u z i i . R e z u ltă că E p is c o p ia B u z ă u lu i in tr - o p e r io a d ă
d e p e s t e 7 0 d e a n i ( 1 7 4 8 — 1 8 1 9 ), a f o s t p ă s t o r i t ă d e u n s i n g u r ie -
r a r h d e n e a m r o m â n , r e s tu l f i i n d g r e c i. în tr e v lă d ic ii d e a c u m s -a u
r e m a r c a t C o s m a P o p e s c u şi C o s ta n d ie F ilitti, a m în d o i s p r ijin ito r i ai
a c t i v i t ă ţ ii c u ltu r a l- tip o g r a fic e şi g o s p o d ă r e ş ti.

BIBLIOGRAFIE
Izvoarele sînt aceleaşi ca la capitolul privind Mitropolia Ungrovlahiei în ulti -
mele trei decenii ale regimului fanariot.
L u c r ă r i . T. G. BULAT, Titularii Episcopiei Buzăului in secolul al XVIH-Iea,
în «G.B.», an. XXXIII, 1974, nr. 7— 8 , p. 706—721 (Filaret şi Antim); nr. 11— 12,
1974, p. 1156— 1192 (Rafail şi Cosma); an. XXXIV, 1975, nr. 3—4, p. 358—384
(Dositei, Costandie, Gherasim); T. G. BULAT, Caterisirea unui episcop de Buzău
în secolul XVIII, în «GB», an. XVT, 1957, nr. 8—9, p. 586—592 ; GABRIEL COCORA,
Episcopul Cosma al Buzăului, în GB, an. XXII, 1963, nr. 7— 8 , p. 714 —731.
ION C. FILITTI, Averea episcopului Costandie Filitti, în «Revista Arhivelor»,
4, 1927, p. 156—162; ION C. FILITTI, Inventarul Episcopiei de Buzău, metoacelor
sale şi bisericii Si. Dumitru din Bucureşti Ia 1819 şi 1825, în «BOR», an. LIII,
1935, nr. 1—2, p. 6 —42;' GABRIEL COCORA, Episcopul Costandie Filitti, în «GB»,
an. XIX, 1960, nr. 9—10, p. 824—841 ; GABRIEL Co c Or A, Gherasim Rătescu, episcop
al Buzăului, în «GB», an. XX, 1961, nr. 3—4, p. 250—256. A se vedea şi GABRIEL COCORA,
Episcopia Buzăului, o vatră de spiritualitate şi simţire românească, Buzău, 1986, 450 p.
T i p ă r i t u r i . GABRIEL COCORA, Tipografia şi tipăriturile de la Episcopia
Buzăului, în «BOR», an. LXXVIII, 1960, nr. 3—4, p. 286—331 ; GABRIEL COCORA,
Tipografia de la Episcopia Buzăului, în voi. Tipar şi cărturari, Bucureşti, 1977, p. 9—105.
 LX
ÎN F IIN Ţ A R E A E P IS C O P IE I A R G E Ş U L U I.
E P IS C O P U L IO S IF

titr-o « a n a fo ra » a d iv a n u lu i către d o m n ito ru l A le x a n d ru M o ru z i —

1 7 9 6 ), cu d a ta d e 18 o c to m b rie 1793, se a ră ta că n o u l m itr o -
D o site i a fă c u t « p ro b lim ă ... c u m c ă p e n tr u o c îrm u ire a b ise ri-
ă şi d u h o v n ic e a s c ă g ă se ş te cu cale d e a se m a i a d a o g ă o e p is -

sc a u n u lu i sfin te i n o a stre m itro p o lii, la care să se d e a d o a o ju -

A rg eşu l şi O ltu l, şi să a ib ă scaunul de la sfîn ta m ă n ă stire
şi r ă n d d u p ă e p isc o p u l B u z ă u lu i» . In a c e la şi tim p , fă c ea p ro -
ea d e a se în c re d in ţa c o n d u c e re a n o ii e p isc o p ii a rh ie re u lu i ti -
l o s i f S e v a s ti a s , u n a le s c ă rtu ra r, ro m â n de n eam . M e m b rii D iv a -
au fo st d e a c o rd cu p ro p u n e re a m itro p o litu lu i, c e rîn d , la rîn -
> r, d o m n u lu i să a p ro b e în fiin ţa re a n o ii e p isc o p ii « p e n tru fo lo su l
ÎSC al o b ştii» şi p e n tru « p o d o a b a » sc a u n u lu i m itro p o lita n . In
?i z i, d o m n u l a în tă rit a n a fo ra u a m itro p o litu lu i şi a d iv a n u lu i,
a stfe l n a şte re o n o u ă E p isc o p ie , cu re ş e d in ţa la A rg e ş, ca s u ia
a M itro p o lie i U n g ro v la h ie i.

n to a te că în p ro p u n e re a m itro p o litu lu i se in v o c a d e p ă rta re a

n a re a ju d e ţe lo r A rg e ş şi O lt d e sca u n u l m itro p o lita n , a d e v ă -

m o tiv e c a re au s ta t la b a z a în fiin ţă rii n o ii E p isc o p ii e ra u al -

V m a ră ta t în a ltă p a rte c ă m itro p o litu l D o site i v o ia sa la se în

său la B u ză u p e n e p o tu l său C o sta n d ie F ilitti, p ro to sin g h e lu l

)o lie i d in B u c u re ş ti, ceea ce a şi iz b u tit. D a r n u m ero şi b o ie ri

im e n i, în su fle ţiţi de sen tim en te n a ţio n a le, v o ia u ca pe acest

să fie rid ic a t e p isc o p u l titu la r Io sif S e v a stias, m u lt a p re ciat

îte m p o ra n i. Se a d ău g a apoi fa p tu l că şi c elela lte s c a u n e v lă -

erau o c u p ate to t de ie ra rh i g re c i' (D o site i F ilitti la B u c u re şti

tă rie la R îm n ic ). P e n tru a d a sa tisfa c ţie c le ru lu i şi c re d in c io şi -

m â n i — d a r în a c e la şi tim p şi lu i I o s if S e v a s tia s — D o site i a

în fiin ţa re a u n u i n o u sc a u n e p isc o p a l p e n tru e l, i z b u t i n d , t o t -

 Î N F II N Ţ A R E A e p is c o p ie i a r g eşu lu i 437

o d a tă , să a s ig u r e şi a le g e r e a n e p o tu lu i s ă u C o s ta n d ie ca e p is c o p
de Buzău.
D eci, ziu a de 18 o c to m b rie 1793 tre b u ie c o n sid e rată d rep t data
în fiin ţă rii E p isco p iei de A rgeş. S-a c e ru t apoi ap ro b area P atriarh iei
E c u m e n ic e p e n tru în fiin ţa re a n o ii e p a rh ii şi « s tră m u ta re a c a n o n ic ă »
a lui I o s if de la sc a u n u l S e v a stie i la cel al A rg e ş u lu i, pe c a re p a t r i -
a rh u l N e o fit V II a şi d a t-o , la 17 n o ie m b rie 1793. L a 13 d e c e m b rie
1793, s-a făcu t « alegerea canonică» a lui Iosif, cînd a sem nat şi m ăr -
tu ris ire a de c re d in ţă , o b iş n u ită în a stfe l de o c a z ii, în C o n d ic a S fîn tă
de h iro to n iri arhiereşti.
G îtev a lu n i m ai tîrz iu , la 23 fe b ru a rie 1794, A le x a n d ru M o ru z i
d ă d e a un h ris o v so le m n de în fiin ţa re a n o ii e p a rh ii, cu in d ic a re a tu -
tu r o r p r iv ile g iilo r cu c a re a f o s t în z e s tr a tă . în h r is o v se f ă c e a u n
s c u rt is to ric al în fiin ţă rii E p is c o p ie i, cu a p re c ie ri d e o s e b it de elo -
g io a se la a d re sa p rim u lu i ei în tîis tă tă to r, e p is c o p u l Io sif. în tre a lte le ,
se preciza că, deşi noua E p iscopie urm ează în rang după a B uzăului,
« a flîn d u -se m ai v e c h e aceea», to tu şi, cu I o s if se fac e ex cep ţie, a c o r -
d în d u -i « rîn d m ai sus» faţă de e p isc o p u l C o sta n d ie de la B u z ă u «şi
p e n tru v îrs ta sa şi p e n tru căci au fo st h iro to n is it m ai în a in te ep isco p
S e v a sti şi m ai v îrto s p e n tru p o litia şi s lu jb e le sa le , a tît c e le b is e ri -
c e şti, c it şi c e le p o litic e ş ti cu c a re n e -a m în ş tiin ţa t că s -a u u rm a t» .
N o u l a le s era ro m â n de n e a m , n ă s c u t în sa tu l M a la ia , în p ă rţile
V îlcii. P ă rin ţii lui s-au c ă lu g ă rit spre b atrîn eţe, m am a sfîrşin d u -şi v ia ţa
în s c h im n ic ie , la s c h itu l T u rn u , u c is ă de tîlh a ri. D e m ic a in tra t în
sc h itu l T u rn u , c tito ria m itro p o litu lu i V a rla a m al U n g ro v la h ie i, u n d e
se p a re că a şi fo st c ă lu g ă rit, ap o i a tre c u t la C ozia, să în v e ţe carte.
P robabil 1-a avut dascăl pe R afail, cunoscutul «diortositor» al cărţilor
tip ă rite la R îm n ic pe la m ijlo c u l s e c o lu lu i al X V III-le a , de la c a re v a
fi în v ă ţa t şi g rec e şte . R e m a rc a t de e p isc o p u l C h e s a rie al R îm n ic u lu i,
1-a luat pe lîngă sine, fiin d h iro to n it de m ai în ain te în tru diacon, aju -
tîndu-1 p ro b ab il şi în lu cra re a sa de tip ă rire a c ă rţilo r b isericeşti. U r -
m aşu l acestu ia, F ila re t, 1-a h iro to n it iero m o n ah şi 1-a rid ic a t la tre a p ta
de p ro to s i n g h e l. în a c e la ş i tim p , i-a în c r e d in ţa t şi e g u m e n ia m în ă s -
tirii S fîn tu l D u m itru din C raiova, care era m eto c al E p isco p ie i R îm ­
nicului.
S-a rem arcat, în că din această p e rio a d ă a v ieţii sale, prin. p reo cu -
pările sale cărturăreşti. A stfel, în prefaţa lucrării S fîntului A tan asie cel
M a re , a p ă ru tă la R îm n ic în 1783 sub titlu l de S in o p sis, se s p u n e a că
se tip ă r e ş te p e n tr u p rim a o a ră în ro m â n e ş te , « p r in a d u c e re a a m in te
a sfin ţie i sale p ro to sin g h e lu lu i e p isc o p iei ch ir Io sif» . L a în d e m n u l său
au fo st trad u se şi alte lucrări teo lo g ice, răm ase în m anuscris; de
 A T K E IA (S E C O L E L E X IV C X V III)

c a rte a C ă m a ra d r e p te i c re d in ţe a lui T e o fil, e p isc o p u l C a m p a -

un ucenic al lui E vghenie V ulgaris, tradusă din greceşte de G ri -
R îm n icean u , v iito r episcop de A rg e ş, sau T ilcuirea P sa lm ilo r
T eodoret al Cirului, tipărită m ai tîrziu la B uzău, x tiv ita te a sa 1-a
im p u s în o ch ii tu tu ro r, în c ît, sp re sfîrşitu l a n u --9 1 , a fo s t p ro p u s
— p ro b a b il de e p is c o p u l F ila r e t — să fie ri-la tre a p ta arh ieriei.
P a tria rh u l ecu m en ic şi-a d at co n sim ţă m în tu l ales ep isco p titu la r
p e n tru scau n u l S ev astiei, la în c e p u tu l a n u -m ă to r. A ră m a s d e -
a c u m în a in te la B u c u r e ş ti, p e lin g ă m itro -1 F ila re t. D u p ă m ai
b in e de u n an, în 1793, a a ju n s e p isc o p ai ulu i, în îm p re ju ră rile
pe care le-a m relatat.
in m u ltip la sa a c tiv ita te ca e p is c o p d e A rg e ş tr e b u ie să r e ţi -
;n p rim u l rîn d re a liz ă rile c ă rtu ră re ş ti-tip o g ra fic e . N e a v în d o t i ­
f ie p r o p r ie la A rg e ş , — d e ş i în c e r c a s e să î n f i in ţ e z e u n a p rin
— , şi-a tip ă rit cărţile sale în alte centre, din to a te cele trei ţări l o ­
de ro m ân i. E ra şi a c e a sta o fo rm ă e le m a n ife s ta re a c o n ştiin ţe i
lita te n a ţio n a lă ro m â n e a s c ă . P e n tru t ip ă r ir e a u n o ra d in c ă rţile
a p u rta t o b o g a tă c o re s p o n d e n ţă cu n e g u s to ru l H a g i C o n s ta n tin
in S ib iu — c tito ru l un ei b ise ric i în a c e s t o raş — , din care a flă m
ile ştiri p riv ito a re la în tre a g a sa a c tiv ita te de episcop. H ag i Pop
ieten şi cu fostul episcop C hesarie al R îm nicului, căruia î i - .t r i -
m ate ria l tip o g ra fic , iar a c e sta îi o ferea, la rîn d u l său, u n e le din
u rile sale, in c lu siv M in eiele. P ro b a b il, d u p ă p ild a lu i C h esarie,
P op sc ria m itro p o litu lu i F ila re t, p rin 1793, că in te n ţio n a să reti -
ic ă M in e ie le . D a r F ila r e t ş i-a d a t d e m is ia d in - s c a u n u l m itro A
î în to a m n a a c e lu ia ş i an , a ş a că n u s -a m ai r e a liz a t n im ic .
1795, H a g i P o p îi scria lui I o s if al A rg e şu lu i, rev e n in d a su p ra
ie r ii s a le de a r e tip ă r i M in e ie le « p e n tr u f o lo s u l s u f le te s c al
lu i n o s tr u » . P la n u l a c e s to r d o i b u n i ro m â n i s -a r e a liz a t a b ia
> 4 — 1 8 05, c în d a u fo s t r e tip ă r ite c e le 12 M in e l e la B u d a , « în
:a t ip o g r a f i e a U n i v e r s i tă ţ ii d e la 'P e s ta » ( d u p ă e d iţ ia d e la
: din 1776— 1780), prin purtarea de grijă a m edicului oculist
'iu a riu -M o ln a r, fiu l p re o tu lu i Io a n P iu a riu zis T u n su d in S adu
> ib iu ), c u n o sc u tu l lu p tă to r p e n tru a p ă ra re a O rto d o x ie i în T ran -
a. S -a u tip ă r it d o u ă rîn d u ri de e x e m p la re , u n e le p e n tru Ţ ara
iea sc ă, a lte le p e n tru T ra n silv a n ia . E ra u d ife rite d o a r n u m ele
:ă to r u lu i ţ ă r i i şi a l m it r o p o l it u l u i, p e f o ile d e t it lu ( în u n e le
i F ilitti, în a lte le Ş te fa n S tra tim iro v ic i de la C a rlo v iţ). E ra u re -
;e şi p refeţele din M in eiele de la R îm nic. D in «înştiinţarea» serale
e p is c o p u l I o s if al M in e iu lu i p e s e p te m b rie , r e ie s e că to a te le
de trad u cere sau de tip a r strecurate în ediţia de R îm n ic
s-a u în d r e p ta t « p rin o a m e n i cu ş tiin ţa a m în d u ro ra lim b ilo r, e lin e ş ti
şi ro m â n e ş ti, şi m ai m u lt p rin o s te n e a la u n u i p re a c u v io s p ă rin te , ce
au stă tu t şi u c e n ic al a c e lo r doi fe ric iţi arh ierei» (C h e sarie şi F ilaret).
P a re să fie în s u ş i e p is c o p u l Io sif. D u p ă e d iţia de la B u d a s -a u r e ti­
părit M in e ie le la m înăstirea N eam ţ, în anii 1830— 1832 şi la Sibiu în
1853— 1856.
T ot p rin co lab o rarea episcopului Io s if al A rg eşu lu i cu H agi C on -
s ta n tin P o p , s-a tip ă r it la S ib iu , în 1796, c a rte a n u m ită A le g e r e d in
to a tă P s a ltir e a , tra d u să după N e o fit P e lo p o n ez ian u l, «ca să fie p en tru
fo lo s n e a m u lu i ro m â n e sc » .,în 1806 au tip ă rit — to t în S ib iu — S lu jb a
SI. N iio n , cu p re fa ţa lui Io sif, din c a re re ie s e că el a re v iz u it o t r a -
d u cere m ai v e c h e pe care o tip ă re a acum .
U nele din proiectele lor nu s-au putut însă realiza. A stfel în 1796,
e p isc o p u l I o s if p ro p u n e a lui H a g i P o p să tip ă re a s c ă T îlc u l E v a n g h e ­
liei, a lui T e o fila c t al O h rid ei, care era tra d u s ă de doi c ă lu g ă ri din
M o ld o v a (c u n o sc u ţii că rtu ra ri G h e ro n tie şi G rig o rie). H a g i P o p i-a
ră s p u n s că n u c re d e că v a p u te a tip ă r i o a s e m e n e a c a rte în A rd e a l,
c ă c i în ea « s în t m u lte c u v in te îm p o triv a la tin ilo r, d u p ă cu m s in g u r
P re a S fin ţia T a îm i s c rii...» (s -a tip ă r it la Ia ş i în 1805). P e s te c îţiv a
ani, ep isco p u l îi p ro p u n ea să tip ă rea sc ă A n to lo g h io n u l, dar nici aceasta
n u s-a făcu t. C o re s p o n d e n ţa lo r a c o n tin u a t, to tu ş i, în a n ii u rm ă to ri,
m ai m u lt în p ro b le m e de o rd in e c o n o m ic -c o m e rc ia l, c ă ci H a g i P o p
era principalul furn izo r al episcopului Io sif cu felurite produse m eş -
te şu g ă re şti, stofe, alim en te, sem in ţe, v o p se le (n ec e sa re p e n tru zu g ră -
v itu l s c h itu lu i S fîn tu l N if o n şi al b is e r ic ii m a ri a lu i N e a g o e ) şi
altele.
în 1811 a a p ăru t la S ibiu lucrarea în v ă ţă tu ră d e m u lte ş tiin ţe f o ­
lo s ito a r e c o p iilo r c r e ş tin e ş ti c e lo r ce v o r să în v e ţe ş i să ş tie du m n e -
ze ia sc a S crip tu ră (ed. greacă, V iena, 1806), tradusă din greceşte de
a rh im a n d ritu l N ic o d im G re c ia n u , cu « c e rc e ta re a » e p isc o p u lu i Io sif.
A v ea şi două p refe ţe -scriso ri ale am în d u ro ra, ce şi le a d resau reciproc'.
în a c elaşi an, e p isc o p u l I o s if a tip ă rit O c to ih u l « în cră iasc ă tip o ­
g ra fie a U n iv e rs ită ţii d in P e s ta » . L a tip ă r ir e i-a s ta t în tr - a ju to r şi
d octorul Io an P iu a riu M olnar. în prefaţa ep iscopului, se arăta că tra -
d u c e re a O c to ih u lu i m ic a fă c u t-o e p isc o p u l D a m a sc h in al R îm n ic u lu i,
iar a s lu jb e lo r d in z ile le de rîn d (d e c i O c to ih u l, M a re ), u n a r h im a n ­
d rit G h e n a d ie , e g u m e n la C o zia, fiin d tip ă r it ap o i în m ai m u lte rîn -
duri. T e x tu l n o ii e d iţii era în d re p ta t de « o a re c a ri p ă rin ţi d in m ăn ă s -
tire a N e a m ţu ... p ro c o p s iţi la în v ă ţă tu ra e lin e a s c ă şi a s e m e n e a rîv n i -
to ri p e n tru fo lo s u l de o b şte» . D e s ig u r e ste v o rb a de c ă lu g ă rii G h e -
r o n tie şi G rig o rie . D in a c e e a ş i p re fa ţă r e ie s e că O c to ih u l e ra tip ă r it
tre b u in ţe le b is e ric ilo r d in to a te cele tre i ţă ri ro m â n e şti. In
re le p e n tru T ra n silv a n ia , p re fa ţa lu i Io s if e ra în lo c u ită cu
m n a tă de Ioan M o ln ar « p u rtă to ru l c h eltu ielilo r O c to ih u lu i

ic e la şi an a tip ă rit o a ltă e d iţie a O c to ih u lu i, la R îm n ic , « p rin

la în d re p ta re a tîlc u irii şi cu to a tă c h eltu iala sa». P re fa ţa avea -
h im b ă ri n e în se m n a te fa ţă de c ea d in e d iţia de la B u d a . în
u ta cu 2 0 0 de ta le ri pe m o n a h u l R a fa il de la N e a m ţ să tip ă -
a B ra şo v c a rte a in titu la tă U şa p o c ă in ţe i.
in ii c are au u rm a t, a c o n trib u it la tip ă rire a c îto rv a c ă rţi la
ea N e a m ţ. D e p ild ă , în 1816 s -a tra d u s d in g re c e ş te şi a ti -
i, « p rin o sâ rd ia şi silin ţa » sa, o c a rte m a siv ă (cu p e ste 500
n i), c u c îte v a tra d u c e ri, a v în d un lu n g titlu : 'E TCIIOJXTJ tS \p d stto v
a d e c ă A r ă ta r e s a u a d u n a r e p r e s c u r t a d u m n e z e ie ş tilo r d o g -
c r e d i n ţ e i . .. a lu i A t a n a s i e d e la P ă r o s . . . ş i î n t r e b ă r i le c u r ă s -
< e c e le th e o l o g h i c e ş t i a le S iî n tu lu i A th a n a s ie c e lu i M a r e ... ş i
o e n tr u îm p ă r e c h ia r e a şi p e n tr u p u r c e d e r e a P r e a s iîn tu lu i D u h ...
g o f a n P r o c o p o v i c i a r h i e p i s c o p u l N o v g o r o d u l u i ş i C u v în t p e n -
z e d e r e a P r e a S f î n t u l u i D u h ... a i e r o m o n a h u l u i M a c a r i e M a c r i .
fa ţa e p isc o p u lu i Io s if re z u ltă că tra d u c e re a s-a făcu t de c ătre
onul G rig o rie (v iito ru l m itro p o lit al U n g ro v la h ie i, rev ăzu tă
T ia n d ritu l G rig o rie R îm n ic e a n u l, m ai tîrz iu e p isc o p de A rg eş).
T î l c u i r e a p e s c u r t la a n t i f o a n e l e c e l o r 8 g l a s u r i , tip ă rită la
în 18 1 7 , e ra tra d u s ă d in g re c e ş te , la în d e m n u l său , de ie ro -
1 G h e ro n tie , d u p ă cu m se a ra tă în p re fa ţa se m n a tă de p rie te -
stu ia , ie ro d ia c o n u l G rig o rie .

o re fa ţa N o u lu i T e s ta m e n t de la N e am ţ, d in 1818, se m e n ţio n a

tip ă rit «cu a ju to ru l e p isc o p u lu i Io sif şi al a lto r iu b ito ri de

h ristia n i» . In 1819 se tip ă re a la B u c u re şti, « p rin în d e m n a re a »

F, o n o u ă e d iţie d in A p o lo g ia tra d u s ă de G h e ro n tie m o n a h u l

i N e am ţ, în 1816). T rad u cerea celo r Ş a s e c u v in te p e n t r u p r e o -
ie re a S fîn tu lu i Io an G u ră de A u r, de c ătre ie ro d ia c o n u l G ri -

ip ă rită la B u c u re şti, în 1820) s-a fă c u t to t « p rin o sîrd ia » e p is -

Io sif. în sfîrşit, to t la în d e m n u l său a fost tip ă rit P e n tic o s ta -

îu c u re şti, în 1820, d u p ă « iz v o d u l cel tă lm ă c it de e p isc o p u l D a -

L» , fă c în d u -se în d re p tă rile necesare « p rin o sîrd ia şi silin ţa » sa.

> erv ăm deci că e p isc o p u l Io sif a fost u n a d ev ărat în d ru m ă to r

'ită ţii tip o g ra fic e d in Ţ a ra R o m â n e a sc ă , în tr-o v re m e c în d ti­

le de la B u c u re şti, R îm n ic şi B u z ă u n u m a i fu n c ţio n a u d in

i in te re s a ie ra rh ilo r g reci care c îrm u ia u e p a rh iile re sp e c tiv e .

 A c e la ş i in te re s a m a n ife s ta t şi fa ţă de şco li. A stfe l, în 1797 a
în fiin ţa t o şc o a lă p e n tru p re g ă tire a c a n d id a ţilo r de p re o ţie la m în ăs -
tire a A n tim d in B u c u re ş ti, c a re fu se s e h ă ră z ită , la 22 m a rtie a c e la şi
an , E p is c o p ie i A r g e ş u lu i, s p re a -i s lu ji ca m e to c . In 1 8 1 2 a î n c e r ­
c a t — îm p r e u n ă cu C o s ta n d ie d e la B u z ă u — să d e s c h id ă o ş c o a lă
de m u z ic ă p s a ltic ă la M itro p o lie , u rm în d să a ib ă ca d a sc ă l pe ren u-
m itul psalt, iero m o n ah u l M acarie. P lan u l lor în să nu s-a p u tu t realiza.
A v e a şi o ş c o a lă p e lîn g ă E p is c o p ie , la A rg e ş , la c a re în v ă ţa u şi
copii din Transilvania. A lte două şcoli — patronate de E piscopie —
fu n c ţio n a u la P ite ş ti, p ro b a b il ia s c h itu l B u lig a şi la S latin a.
D a r e p is c o p u l I o s i f n -a n e s o c o tit n ic i p ro b le m e le g o s p o d ă re ş ti.
O p r e o c u p a r e în s e m n a tă a sa a f o s t a c e e a d e a r e s ta u r a şi a p u n e
în lu m in ă v e c h e a c tito r ie a lu i N e a g o e B a s a ra b , a d m ira tă în c ă de
a tu n c i n u n u m ai de ro m â n i, ci şi de fe lu riţi c ă lă to ri stră in i c a re ne
v iz ita u ţara. B is e ric a m în ă s tirii a fo st re n o v a tă pe la în c e p u tu l seco -
lu lu i al X lX -le a . T o t a tu n c i s -a u r id ic a t c a se n o i în ju r , d o u ă c iş -
m ele, p recu m şi un nou p araclis, cu h ram u l S fîn tu lu i N ifon, în am in -
tire a fo stu lu i p a tria rh de C o n sta n tin o p o l, care co n trib u ise la re o rg a ­
n iz a r e a v ie ţii b is e r ic e ş ti d in Ţ a ra R o m â n e a s c ă (p e a tu n c i se p ă s tra
la A rg e ş cap u l şi o m în ă a S fîn tu lu i N ifo n ). B is e ric a şi n o u l p a ra c lis
au fo s t în z e s tra te a p o i cu n u m e ro a s e o b ie c te de cult. T o a te a c e s te a s­
au fă c u t p rin stră d a n iile ep isc o p u lu i şi ale d e v o ta tu lu i său ico n o m
M e le tie . O m a re p a rte d in m a te ria lu l de c o n s tru c ţie le - a fo s t fu rn iz a t
de H agi C o n stan tin P op din Sibiu.
E p is c o p u l I o s if a a ră ta t o g rijă s ta to rn ic ă şi fa ţă de a lte b ise ric i
d in c u p rin s ul e p a rh ie i sale. În c ă în a in te de a a ju n g e e p is c o p , c tito -
r is e o b is e r ic ă d e le m n în s a tu l B r e z o i (ju d . V îlc e a ). C u a ju to r u l
u n u i c re d in c io s, Io n iţă T aftu, a re fă c u t b ise ric a z isă B ă tu şa ri ( s a u 1
B o tu şa ri) din C u rtea de A rgeş, c tito ria d o m n ito ru lu i P e tru C ercel. A
refă c u t apoi sch itu l C orbii de P ia tră (jud. A rgeş), o c tito rie de pe la
în c e p u tu l s e c o lu lu i al X V I-le a , a m o n a h ie i M a g d a le n a , fo sta so ţie a
lui H a m z a b a n u l, m e to c al m în ă s tirii A rg e ş, a p o i al E p is c o p ie i. A
c tito r it d o u ă b is e ric i de le m n , u n a în G a le ş, a lta în S ă liş te (a m b e le
în ju d . A rgeş), în te m e ia te de ciobani din satele cu aceleaşi num e din
ju d e ţu l S ibiu. In 1807, a c tito rit o b is e ric ă în sa tu l său n a ta l, la M a -
laia, p e a p a L o tru lu i (ju d . V îlc e a ), cu h ra m u l S fîn tu l I e r a rh N ic o la e
şi C u v io a sa P a rasc h iv a.
C e a m ai în s e m n a tă c tito r ie a sa e s te în s ă b is e r ic a d in V a le a
D a n u lu i, lîn g ă C u rtea de A rg e ş, cu h ra m u l S fîn tu l N ic o la e , rid ic a tă
 A 1 V -----A. Vili.)

1 1811. A fo st a ju ta t la z id ire a ei şi de M e le tie , ico n o m u l E p is -

A m utat aici şi vechiul iconostas al bisericii episcopale de
eş. In p isania bisericii, ep isco p u l-ctito r interzicea înm orm întă-
biserică, precum şi în ju ru l ei la o distanţa de patru paşi,
1 şi jo c u rile , o sp e ţe le şi ju d e c ă ţile în c u rtea ei. •
L b in ecu v în tarea şi îndem nul său, s-au ridicat — în eparhie —
im e ro a s e b is e ric i, în tr e c a re se re m a rc ă m în ă s tire a S tîn iş o a ra ,
ă pe la în c e p u tu l se co lu lu i al X lX -le a , de c îţiv a c ălu g ări din
S ib iu lu i. A c e s te i m în ă s tiri i-a fă c u t a p o i m ai m u lte d a n ii în
sa 'şi sc h itu lu i T u rn u ). S tarea m a te ria lă a E p isc o p ie i s-a îm b u -
p rin fe lu rite cu m p ă rări sau d an ii de m oşii.
n tre c e le la lte a c tiv ită ţi ale sale, am in tim c a ta g ra fia b ise ric ilo r,
irilo r, p r e o ţilo r şi c ă lu g ă rilo r d in e p a rh ia A rg e ş u lu i fă c u tă în
n u rm a d isp o z iţie i d a te de e x a rh u l G a v riil B ă n u le sc u . în 1809,
G a v riil a n u m it pe I o s if « efo r» al m în ă s tirilo r d in Ţ ara R o m â -
, iar în anul urm ător, după retragerea lui D ositei Filitti din
i s-a în c r e d in ţa t a v e re a M itro p o lie i. D u p ă p le c a re a lui Ig n a tie
a din ţa ră , Io s if a c îrm u it M itro p o lia U n g ro v la h ie i, în c a lita te
t i i t o r d e m itr o p o lit, p în ă la a le g e r e a lu i N e c ta r ie (c. a u g .—
. 1812). . .
a n u l 1818, i s -a d a t m în ă s tire a C o z ia , cu to a te m e to a c e le ei.
ui d o m n e sc p re c iz a că a c e a s ta era o ră s p lă tire a s tră d a n iilo r
srsonale în slujba B isericii şi a ţării. In schim b, episcopul Io sif
id a to r ir e a să d e p u n ă 550 de ta le ri p e an în fo lo s u l ş c o lilo r şi
00 la « cu tia m ilo sten iilo r» şi să ţin ă m în ăstirea în rînduială.
1819, d u p ă d e m isia m itro p o litu lu i N e c tarie , m u lţi d o reau să-1
p e I o s if în sc a u n u l m itro p o lita n . V îrsta sa în a in ta tă i-a fă c u t i-
şi în d re p te g în d u rile sp re D io n is ie L u p u , c a re a şi fo s t ales.
in an, la 27 o c to m b rie 1820, o în s e m n a re de pe o v e c h e c a rte
ib ă n e d ă ş tir e a că « s - a u p r i s t ă v i f P r e a S f in ţia Sa p ă r i n t e l e
> I o s i f al A rg e ş u lu i şi s -a u în g ro p a t în m în ă s tire a T o ţi S fin ţii
, n.n.) m etoh al Sfintei E piscopii A rgeş».
is c o p u l I o s i f n e a p a r e a s tf e l ca u n m a re ie r a r h , c a re a lă s a t
a sa o b o g a tă m o şte n ire c u ltu ra lă -b is e ric e a s c ă . F iin d sin g u ru l
de n e a m ro m â n , a fo st, de fap t, a d e v ă ra tu l în d ru m ă to r al v ie ţii
le d in Ţ a ra R o m â n e a s c ă , în u ltim e le tre i d e c e n ii al re g im u lu i
t, c o n tin u în d tr a d iţiile c ă rtu ră r e ş ti de la R îm n ic . M ai m u lt
ia to rită fa p tu lu i că în tre an ii 1 7 9 6 — 1811 sc a u n u l v lă d ic e s c de
a era v a c a n t, e p isc o p u l I o s if a v e n it şi în s p rijin u l c re d in c io -
 ÎN F IIN Ţ A R E A kf

ş i l o r o r t o d o c ş i d e a ic i, p r in t i p ă r i r e a d e c ă r ţi b i s e r i c e ş t i la B u d a şi
la S ib iu , u n e le în e d iţii s p e c ia le p e n tr u T r a n s ilv a n ia , c u m e r a u M i -
n e ie le d in 1 8 0 4 — 1805 r e tip ă r ite d u p ă e d iţia d e la R îm n ic . în a c e la ş i
tim p , ş i- a în d r e p t a t a te n ţia şi s p re n o u a t ip o g r a f ie d e la m în ă s tir e a
N e a m ţ, a ju tîn d la im p rim a re a c îto rv a c ă rţi şi a c o lo .
B u n c u n o s c ă to r al o a m e n ilo r, e p is c o p u l I o s i f s -a a ju ta t, în s tr ă ­
d a n iile sa le c ă rtu ră re ş ti şi g o s p o d ă re ş ti, d e « u c e n ic i» şi c o la b o ra to ri
d e v o ta ţi, o r ig in a ri d in to a te « ţă rile » ro m â n e ş ti. în tr e ei, tr e b u ie p o -
m e n iţi în p rim u l rîn d b u n ii şi v re d n ic ii ro m â n i şi c r e ş tin i H a g i C o n -
s ta n tin P o p , f iu l s ă u Z a m f ir ( Z e n o v ie ) , c a r e a u r m a t la c o n d u c e r e a
c a s e i d e c o m e r ţ ( c ă r u ia e p is c o p u l i-a p u r ta t d e g r ijă p e c în d în v ă ţa
carte, la D o m n iţa B ă la şa , la B u c u re şti), şi d o c to ru l Io a n P iu a riu -M o ln a r,
to ţi d in S ib iu . în c o n d u c e r e a tr e b u r il o r g o s p o d ă r e ş ti la c e n tr u l e p a r -
h ia l e ra a ju ta t d e u n a r h im a n d r it D o r o te i, o r ig in a r d in T r a n s ilv a n ia ,
d e ic o n o m u l M e le tie , se p a r e to t u n tr a n s ilv ă n e a n , şi d e a lţii. I a r în
p rivinţa tr a d u c e r ilo r u n o r lu c ră ri te o lo g ic e d in g re c e ş te în r o m â n e ş te
i- a u s ta t în a j u t o r c e i d o i c ă lu g ă r i n e m ţe n i : G h e r o n tie ( m o ld o v e a n )
şi G rig o r ie (m u n te a n ). D e c i, p rin tip ă r i t u r i l e sa le , c a şi p rin c o la b o ­
r a to r ii să i a p r o p ia ţi, e p is c o p u l I o s i f a c o n tr ib u it la î n t ă r i r e a c o n ş ti -
in ţe i d e u n ita te n a ţio n a lă - b is e r ic e a s c ă a ro m â n ilo r d e p re tu tin d e n i,
p re g ă tin d a s tfe l c a le a p e n tru în lă tu r a r e a e le m e n tu lu i « g re c » d in v ia ţa
ţării.
P e rs o n a lita te c o m p le x ă , isc u sit în d ru m ă to r al v ie ţii c u ltu ra le -b is e ­
ric e ş ti, c tito r d e lă c a ş u r i d e în c h in a r e şi p r ic e p u t o r g a n iz a to r , în f lă -
c ă ra t p a trio t, e p is c o p u l I o s i f a fo s t u n a n im a p r e c ia t d e c o n te m p o r a n ii
săi. D e p ild ă , G h e o rg h e Ş in c a i s c ria d e s p r e el : « N u m a i d o i ro m â n i
cu n o sc ştiin d scrie ro m â n e şte : S am u il C lain şi I o s if al A rg eşu lu i» . Ia r
c r o n ic a r u l v r e m i i , Z i l o t R o m â n u l, s c r ia c ă I o s i f e r a « î m b u n ă t ă ţ i t şi
c u d a ru ri ca a c e le a p o triv ite la u n a rM p ă s to r» .
P e n tru to a te a c e ste a , c re d e m că n u g re şim d a c ă -1 a şe z ă m p e e p is ­
co p u l I o s if a lă tu ri d e m a re le să u c o n te m p o ra n , m itro p o litu l V e n ia m in
C o sta c h i, şi — im p lic it — ■ în rîn d u l s tră lu c iţilo r ie ra rh i d in tre c u tu l
B is e ric ii n o a stre .

B IB L IO G R A F IE
I z v o a r e l e sînt aceleaşi ca la capitolul privind Mitropolia Ungrovlahiei î n
ultimele trei decenii ale regimului fanariot.
L u c r ă r i . IOAN PANŢURESCU, Înfiinţarea Episcopiei de Argeş. Iosit, primul
ei episcop, Bucureşti, 1904, 60 p.; NICOL a E IORGA, Contribuţii la istoria literaturii
 A.J. V---.X. V 111)

în veacul alXVIII-lea şi alXlX-lea. Scriitori bisericeşti, în «An Acad Rom » s. II, t.

XXVIII, 1905— 1906, Bucureşti, 1906, p. 183—240; ŞT BERECHET"' Ha
Episcopiei Argeşului în 1808, în «BOR»,, an. XL, 1922, nr 9 p 678 —6 8 fi •' *
BRĂTULESCU, B iserica din Valea D anului, în «MO». an XII lO fin !,
p. 88-93 , T. G. BULAT, Din trecutul Episcopiei A rgeş’, în «GB» an XXI ,
5-6, p. 494-505, VICTOR BRĂTULESCU, Hrisovul lui Alexandru M<ÎS
îniiinţarea Episcopiei Argeş şi numirea lui Iosit ca titular al noii enarhii în
an. XV, 1963, nr. 11-12, p. 931-936; GEORGE POTRA, Din corespon
ledită a unor ieţe bisericeşti din Ţara Românească cu Transilvania în veacu
XVIII-lea, XlX-lea, în «BOR», an. LXXXVII, 1965, nr 1—2 n 125—1RR *;
12, p. 1097-1146; NICULAE ŞERBANESCU, Episcopii’Argeşului în «MO I
1965 nr. 7-8, p 602-630; Ga Br IEL COCORA, O iniţiativă â episcopului
Argeş de a înfiinţa tipograiie, în «M.O.», XVIII, 1966, nr 7— 8 p 691—693 •
MOLIN, O acţiune editorială comună între Buda şi Rîmnic. Tipărirea a două
entice a Octoihului din 1811, în «M.O.», an. XXVI, 1974, nr 1—2 p 15—24-JLAT,
Mărturii de la losil, intîiul episcop de Argeş (1793—1820)' în «MO»' /II
1975, nr. 3-4, p. 264-268; Ge Or g E POT r A, Din activitatea culturala pulw
Iosii al Argeşului, în «B.O.R.», an. XCIV, 1978, nr. 9—10, p. 1164—1171.
 LXI
M IT R O P O L IA M O L D O V E I ÎN
U L T IM E L E P A T R U D E C E N II A L E
S E C O L U L U I A L X V III-L E A

Ui
' ltim e le p a tru d e c e n ii a le se c o lu lu i al X V ilI-le a au fo st tu lb u ­
ra te d e în d e lu n g a te le răzb o aie ru so -tu rc e d in a n ii 1768— 1774 şi 1787— ■
1 7 9 1 , în c u rsu l c ă ro ra ţă rile ro m â n e au a v u t m u lt d e su fe rit, e le
fiin d o c u p ate d e tru p e le ru se şti şi d e v e n in d te a tru l o p e ra ţiu n ilo r m i -
lita re . P e lîn g ă a c e ste n e n o ro c iri, in e v ita b ile în c u rsu l o ric ă ro r
ră z b o aie, se în re g istre a z ă şi o în se m n a tă p ie rd e re te rito ria lă , şi an u m e
p a rte a d e n o rd a M o ld o v e i (B u c o v in a ), a n e x a tă la Im p e riu l h a b sb u r -
g ic în 1775. D o m n ii fa n a rio ţi sîn t sc h im b a ţi şi a c u m fo a rte d es de
tu rc i, m e d ia u n e i d o m n ii fiin d d e tre i a n i. în c iu d a a c e sto r in s ta b i­
lită ţi a d o m n ilo r, m itro p o liţii ţă rii ră m în în sc a u n p în ă la m o a rte ,
u n u l d in e i, G a v riil C a llim a c h i, a v în d o p ă sto rie n e o b işn u it de lu n g a
(2 6 de a n i). A c tiv ita te a tip o g ra fic ă e ste în c re şte re , e a d e v ă ra t n u în
ritm u l în re g istra t în Ţ a ra R o m â n e a sc ă . V ia ţa m o n a h a lă c u n o a şte u n
a v în t îm b u c u ră to r, d a to rită stră d a n iilo r c ă lu g ă rilo r n e m ţe n i şi a le sta -
re ţu lu i P a isie .

Mitropolitul Gavriil Callimachi. D u p ă r e tra g e re a lu i Ia c o b P u tn e a -

n u l, d o m n ito ru l Io an T e o d o r C a llim a c h i (1 7 5 8 — 1761) a a şe z at în scau ­

nul v a c a n t pe fra te le său G a v riil C a llim a c h i, fo st m itro p o lit al S a lo ­

n ic u lu i. A c e sta se tră g e a d in tr-o v e ch e fa m ilie de răzeşi ro m â n i, C ăl -

m a şu l, fiin d fiu l lu i T o ad er C ă lm a şu l, sta b ilit în C îm p u lu n g , u n d e rid i -

c ase o b is e ric ă d in le m n . T în ăru l G h e o rg h e C ă lm a şu l a în v ă ţa t c a rte

şi s-a c ă lu g ă rit la P u tn a , sub n u m e le d e G a v riil. F ra te le său, Io an

T eo d o r, d u p ă o şed ere în d e lu n g a tă la C o n sta n tin o p o l, s-a g re c iz a t,

sc h im b în d u -şi n u m e le în C a llim a c h i, a ju n g în d m a re d ra g o m a n al P o r -

ţii, în a c e a stă c a lita te , a a ju ta t p e fra te le său G a v riil să a ju n g ă a rh i-

d ia c o n al P a tria rh ie i E c u m e n ic e , ia r în a p rilie 1745, m itro p o lit al S a ­

lo n ic u lu i. D u p ă ce a a ju n s d o m n al M o ld o v e i şi a s ilit p e Ia c o b P u t -
ui să - şi d e a d e m is ia , a s fă tu it p e G a v riil să a c c e p te s c a u n u l de
jp o lit al M o ld o v ei.
[n a c est scop s-a cerut şi co nsim ţăm întul p atriarh u lu i ecum enic,
la 15 a p rilie l'7 6 O a a p ro b a t m u ta re a lui de la s c a u n u l m itro p o -
al S a lo n ic u lu i la cel d in Iaşi. în felu l a c esta, G a v riil C a llim a c h i
m s d in n o u în ţa r a sa de o rig in e , lu c rîn d de a c u m în a in te p e n tru
e B isericii şi al ţării sale.
Jn u l din m o tiv e le în lă tu ră rii lui Ia c o b P u tn e a n u l d in sc a u n a fo st
ui d e-a a p ro b a re in tro d u c e re a v ă c ă ritu lu i. D eşi d o m n ito ru l şi m a -
regatori — m ai ales grecii — se aştep tau ca noul m itro p o lit
iii să d e z le g e b le s te m u l, to tu ş i, sp re s u rp rin d e re a tu tu ro r, a re -
şi el. D in a c e a s tă p ric in ă , a c ă z u t în d iz g ra ţia fra te lu i să u care,
spusele C ronicii atrib u ite lui E n ach e K o g ăln icean u , «îl căuta
ţa p o so m o rită » . O p o z iţia m itro p o litu lu i şi a u n o r b o ieri l-a u făc u t
jm n sa re n u n ţe la re p u n e re a v ă c ă ritu lu i, in tro d u c în d , în sc h im b ,
L num ită «ajutorinţă».
n cursul războiului ruso-turc din 1768— 1774, m itropolitul G avriil
o v e d it, d e a s e m e n e a , u n b u n p a tr io t, le g a t d e n e v o ile şi s u fe -
e p o p o r u lu i său. C a u n u l c a re tră is e în tr e tu rc i şi c u n o s c u s e
a ta re a n e m ilo a s ă tu rc o -fa n a rio tă d in ţă rile n o a s tre , a a v u t o a ti -
e f ilo -r u s ă . în r e p e ta te r în d u r i, m ai a le s în c a z u l u n o r s itu a ţii
ple, a a p ă ra t cu d e m n ita te in te re se le p o p o ru lu i şi a le « p a triei»
cu v în t pe care-1 fo lo se şte foarte des. A cerut, de pildă, d ărîm area
lo r B r ă ila şi B e n d e r, p r in c ip a le le b a z e de a ta c a le tă ta r ilo r d in
te îm p o triv a lo c u ito rilo r M o ld o v ei. A în tre ţin u t o p e rm a n en tă
D o n d e n ţă cu c o m a n d a n ţii a rm a te i ru se şi c h ia r cu îm p ă ră te a s a
rina a Ii-a.
pre sfîrşitu l an u lu i 1769, a fo st trim isă o deleg aţie m o ld o v ean a
te r s b u rg , în f ru n te cu e p is c o p u l I n o c h e n tie a l H u ş ilo r, s p re a
nta d o lea n ţele M o ld o v e i în faţa îm p ărătesei. C am în a c elaşi tim p,
> e şi o d e le g a ţie m u n tean ă, în fruntş cu m itro p o litu l G rig o rie II,
lo u ă fiin d p rim ite de E c a te rin a a Ii-a , în D u m in ic a F lo riilo r din
1770.
i cu rsu l c e lo r 26 de ani de a rh ip ă sto rire , m itro p o litu l G a v riil a
re z e n t şi în v ia ţa c u ltu rală a ţării, în c u ra jîn d şc o lile şi activ i -
tip o g ra fic ă . A stfe l, d in tr-u n a c t d o m n esc din 1762, a flă m că era
« a a v e a p u rta re de g rijă şi n e c o n te n ită c e rc e ta re a s u p ra d a sc ă -
ca să p u ie n e v o in ţa a s u p ra u c e n ic ilo r să în v e ţe şi s ă -i p r o c o p ­
i cu m se c a d e ...» , iar pe cei să ra c i « a -i o c ro ti, a -i c h iv e rn is i de
v a tre b u i; p e u n ii cu le a fă , p re a lţii cu în c ă lţă m in te şi p re a lţii
m ă, ca n u cu m v a p e n tru lip sa lo r să lase în v ă ţă tu ra » . în 1765 —
 M IT R O P O L IA M OLDOVEI IN SEC. X V III 447 i

1767, c în d d o m n ito ru l G rig o rie III G h ic a a re o rg a n iz a t A c a d e m ia g re ­

c ea scă de la Ia şi, m itro p o litu l a fo st pu s în fru n te a e p itro p ilo r e i. In
tim p u l o c u p aţiei ru se şti, a c ău tat să îm b u n ă tă ţe a sc ă siste m u l de în v ă ţă -
m în t c lin M o ld o v a , p u rtîn d , în acest scop, o c o re sp o n d e n ţă cu gene -
ra lu l R u m ia n ţe v .

N -a fo st n e g lija tă n ic i a c tiv ita te a tip o g ra fic ă , d e şi a fo st m u lt

m ai sla b ă d e cît cea d e sfă şu ra tă la B u c u re şti şi R îm n ic , în aceeaşi pe -
rio a d ă . C um era şi fire sc , s-au tip ă rit m ai m u lte c ă rţi de slu jb ă :
E v a n g h e lia ( 1 7 6 2 ) , C e a s lo v u l ( 1 7 6 3 , 1 7 7 3 , 1 7 7 7 ) , M o litv e ln ic u l s a u
E v h o l o g h i o n u l ( 1 7 6 4 , 1 7 7 4 , 1 7 8 5 ) , C a ta v a s ie m l ( 1 7 7 8 ) . P e l î n g ă a c e s -
t e a , s - a u t i p ă r i t ş i c î t e v a c ă r ţ i p e n t r u l u m i n a r e a p r e o ţ i l o r : În d r e p ta ­
r e a p ă c ă t o ş i l o r a d e c ă î n v ă ţ ă t u r ă c ă t r ă c e l ce s e p o c ă i e ş t e , c u m s e
c a d e s ă se is p o v ă d u ia s c ă ( 1 7 6 8 ) , t r a d u s ă d i n g r e c e ş t e , în v ă ţă tu r a c r e ş ­
t i n e a s c ă p e n t r u c e i c a r e v o ie s c a lu a v r e u n c in d in c e le s f i n ţi t e şi
d u m n e z e ie ş ti s lu jb e ( 1 7 7 0 ) , l u c r a r e a p o l e m i c ă A lc ă tu ir e 'm a m ită ( 1 7 7 1 ,
t r a d u c e r e d i n g r e c e ş t e a l u c r ă r i i r a b i n u l u i S a m u i l ) , C a tih is is s a u în s c u r t
P r a v o s la v n ic ă M ă r tu r is ir e ( 1 7 7 7 ) , P r ă v ilio a r a , în c a r e s ă c u p r in d c e le
ş a p te ta in e b i s e r ic e ş ti c u c a r e s ă se d e p r in d ă p r e o ţii, m a i a le s
d u h o v n ic ii... ( 1 7 8 4 ) ş i a l t e l e .
în 1781 s-a tip ă rit o P a s t o r a l ă îm p o t r i v a lu x u lu i, ca u rm are a
m ă su rilo r de o rd in d u h o v n ic e sc şi so c ia l lu a te de v lă d ic ii ţă rii, în
fru n te cu p a tria rh u l A v ra m ie al Ie ru sa lim u lu i, a fla t, a tu n c i în M o ld o v a .
In 1765 a ap ăru t la Iaşi — în sla v o n e şte şi ro m â n e şte — c a rte a in ti­
tu la tă î n d r e p t a r e a p ă c ă t o s u l u i c u d u h u l b lî n d e ţ e l o r . C a rte a s-a tip ă rit
cu b in e c u v în ta re a m itro p o litu lu i sîrb P av el N e n a d o v ic i al C a rlo v iţu -
lu i, fiin d « a şe z ată» în c ele d o u ă lim b i de e p isc o p u l V ic h e n tie Io an o -
v ic i V id a c al T im işo a re i, care sem n a şi o p re fa ţă . Se p are că sub
m itro p o litu l G a v riil s-a tip ă rit la Iaşi şi o G r a m a tic ă ro m â n e a s c ă
(17 7 0 ).

D in tre tip o g ra fii de acu m m e n ţio n ă m pe G rig o rie S ta n B raşo -

v e an u l, care a lu c ra t şi sub Iaco b P u tn e a n u l, d ar m ai a le s pe p ro to ­

p o p u l M ih a il S trilb iţc h i, care se in titu la şi « ex arh » al M itro p o lie i

M o ld o v e i. A c e sta se tră g e a d in tr-o veche fa m ilie p o lo n e z ă de g ra v o ri,

ru sific a tă la v e n ire a sa în M o ld o v a . A p are p e n tru p rim a o a ră ca g ra -

v o r în tr-o c a rte g re c e a s c ă tip ă rită la Iaşi în 1756. D u p ă 1777 ap are

ca m e şte r tip o g raf, c o n tin u în d să lu c re z e p în ă c ătfe sfîrşitu l se c o lu lu i

al X V III-le a , deci şi după m o a rte a m itro p o litu lu i G a v riil. In 1785 S tril -

b iţc h i a în fiin ţa t o tip o g ra fie p ro p rie , în z e stra tă cu c a ra c te re ru se şti,

în care a tip ă rit — în ro m â n e şte — fe lu rite lu c ră ri : un C a le n d a r p e

112 ani (1 7 8 5 ), c ărţi p e n tru în v ă ţa re a lim b ii ru se, c ărţi p o p u la re e tc .
 O altă latu ră din a c tiv ita te a m itro p o litu lu i G avriil care tre b u ie
d e n ţia tă este cea g o sp o d ărească. Sub în d ru m a re a lui, s-a rid ic at
îo u ă c a te d ra lă m itro p o lita n ă în Ia şi, cu h ra m u l S fîn tu l G h e o rg h e
m ită azi « m itro p o lia v e c h e » ), în c e p u tă în c ă din an u l 1761. L u c ră -
de c o n s tru c ţie au d u ra t a p ro a p e z e c e ani. în in te rio ru l bis e ric ii se
p ă s tre a z ă , d in tim p u l lui G a v riil, n u m a i c a ta p e te a sm a . P re o c u p ă -
o b iş n u ite de o rd in g o s p o d ă re s c în tre g e s c m u ltip la a c tiv ita te deş -
irată de m itro p o litu l G avriil C allim achi.
M ai am in tim şi fa p tu l că în cu rsu l p ă sto ririi sale, în 1775, p a rtea
lo rd a M o ld o v e i (B u c o v in a ) a aju n s în stă p în ire a Im p e riu lu i habs -
jic . In u rm a a c e ste i p ie rd e ri te rito ria le , E p is c o p ia R ă d ă u ţilo r a de -
it s u fr a g a n ă a M itr o p o lie i s îr b e ş ti d e la C a rlo v iţ. In 1781 s -a
:edat la un schim b de parohii între M itropolia din Iaşi şi E pisco pia
lăd ău ţi, p o triv it cu m o d ific ă rile de g ra n iţă su rv en ite. N u tre b u ie
u ita t n ici fap tu l că m itro p o litu l G av riil a fo st un cald jin i to r al
c u n o s c u tu lu i s ta re ţ P a isie . în 1763 c î.n d a c e s ta a v e n it a A th o s
cu cei 64 de u c e n ic i ai săi, i s -a d a t m în ă s tire a D r a g o -1 a . Ia r în
17 7 5 , d u p ă o c u p a re a M o ld o v e i d e n o rd d e a u s tr ie c i, ie, cu cei
3 50 de f ra ţi, au p r im it b in e c u v în ta r e a m itro p o litu lu i riil să se
a ş e z e în m în ă s tire a S e c u , p e n tr u ca în 1 7 7 9 să i se id in ţe z e şi
e g u m e n ia m în ă s tir ii N e a m ţ, p e c a re a i z b u tit ca în rs de n u m a i
15 a n i, să o r id ic e p e c u lm i n o i de v ia ţă d u h o v n i -za şi culturală.
V litro p o litu l G avriil a m u rit fo arte în a in ta t în v îrstă, la 20 f e -
rie 1 7 86, d u p ă ce a c o n d u s B is e ric a d in M o ld o v a tim p de 26 de
lu c ru r a r p e a tu n c i. A fo s t în g r o p a t în b is e r ic a M itr o p o lie i cu
ui S fîn tu l G h e o rg h e , c tito ria sa. P ia tra c a re -i a c o p e ră m o rm în tu l
a in sc rip ţie , în c a re sîn t p re z e n ta te , p e scu rt, v ia ţa şi fa p te le
E l ră m în e în is to ria B is e ric ii m o ld o v e n e ca u n ie ra rh de se am ă ,
a g o s te fa ţă de p ă s to r iţii săi, p e c a re a ş tiu t să -i a p e re de e x p lo a -
p ro p riu lu i să u fra te , ca u n p a tr io t 'lu m in a t, ca u n p r ic e p u t c îr -
T al B ise ric ii în fru n te a c ă reia a fo st rînduit.
litrop olitu l L eon G heucă. M o a rte a lui G av riil C a llim a c h i a a v u t
"i n e p lă c u te p e n tru B is e ric a M o ld o v e i. B u n u rile ră m a se de la el
st luate de dom n ito ru l A lex an d ru II M a v ro c o rd at (1 7 8 5 — 1786).
e la ş i tim p , p a tr ia r h u l e c u m e n ic P ro c o p ie , — b u c u rîn d u - s e de
iul s u lta n u lu i şi al d o m n ito ru lu i fa n a rio t a m in tit — v o ia să im -
ca m itro p o lit p e g re c u l Ia c o b , e g u m e n ul m în ă s tirii B a rn o v s c h i
îşi, c a re e ra în c h in a tă S fîn tu lu i M o rm în t. îm p o triv a a c e s te i în -
i, rep rezen tan ţii M o ldovei au trim is un p ro test la P oartă. în
 MITROPOLIA MOLDOVEI IN SEC. XVIII 449

c e le d in u rm ă , m o ld o v e n ii a u iz b u tit să a le a g ă în sc a u n u l m itro p o -
litan pe ep isco p u l L eo n G heucă de la R om an. D a r la stăru in ţele dom -
n u lu i şi a le p a tr ia r h u lu i, g r e c u l I a c o b a a ju n s to tu ş i e p is c o p de
Roman.
L e o n G h e u c ă se tră g e a d in tr-o fa m ilie de b o ie ri, fu s e s e c ă lu g ă r
la P u tn a , ap o i p ro to s in g h e l al M itro p o lie i. D e s ig u r, cu a ju to ru l lui
G a v riil C a llim a c h i a fo st a les e p isc o p de R o m a n în 1769, u rm în d u -i
apoi în scau n u l m itro p o lita n , în m artie 1786. C a ep isco p şi ap o i ca
m itro p o lit, a fo st p re o c u p a t m ai m u lt de p ro b le m e c ă rtu ră re şti, fiin d
b u n p rie te n al în v ă ţa tu lu i sîrb D o s ite i O b ra d o v ic i, c a re 1 -a şi v iz ita t
la reşe d in ţa sa din R om an.
Se p o t sp ic u i c îte v a a sp e c te d in a c tiv ita te a sa. A stfe l, în 1786, a
a v u t lo c o ră s c o a lă a c e lo r 1 0 .0 0 0 de ie n ic e ri a fla ţi în M o ld o v a , în
cursul c ă reia au în c e p u t să p ra d e sa te le şi pe locuitori. în d re p tîn d u -se
s p re p a la tu l d o m n e s c d in I a ş i, m itr o p o litu l L e o n a p o r u n c it sa se
tra g ă c lo p o te le b ise ric ilo r, ch e m în d p o p o ru l la lu p ta îm p o triv a ag re -
sorilor. A titu d in e a p a trio tic ă a m itro p o litu lu i a fo st rela ta tă şi în
c o re sp o n d e n ţa d ip lo m atică a vrem ii.
V lă d ic a L e o n a în c u r a ja t şi a c tiv ita te a tip o g r a fic ă , d e s fă ş u ra tă
pe atunci de pro to p o p u l M ihail S trilbiţchi şi fiul său P o licarp , care au
tip ă rit, la M itro p o lie, un O ctoih m ic şi o P a sto ra lă a m itro p o litu lu i,
am bele în 1786. M e rită să fie reţin u t faptul ca in prim ele pagini ale
O c to ih u lu i se a flă u n g ru p aj de m a x im e r e f e rito a r e la ro lu l în v ă ţă -
tu rii şi la c o m p o rta re a la c u rte a d o m n e a sc ă , lu a te d u p ă P ild e le filo -
so f eşti trad u se şi tipărite de A ntim Ivireanui în 1713.
A m u rit în u ltim e le z ile ale lui 1788, fiin d în g ro p a t în c a te d ra la
S fîn tu l G h e o rg h e (« m itro p o lia v e c h e » ), c tito ria în a in ta ş u lu i să u în
scaun. Se p are că d u p ă m o a rte a sa, tre b u rile M itro p o lie i au fo st con -
duse de cei doi episcopi sufragani, A nto n ie al R o m anului şi Iaco b Sta-
m ati al H u şilo r, căci în p refa ţa M o litv e ln ic u la i slavon al lui M ihail
S trilb iţc h i, ie ş it de sub tip a r în a u g u st 1789, a c e ş tia sîn t n u m iţi «vi -
carii M itro p o lie i m o ld o v e n e şti» (sa u lo c ţiito rii n a m easn ici).
C u rîn d d u p ă a c e a sta , p e c în d M o ld o v a era o c u p a tă de tru p e r u ­
seşti, a fo st rîn d u it ca « o cîrm u ito r» A m b ro z ie S ereb ren ico v, m itro p o ­
litul E c a te rin o sla v u lu i (cu re şe d in ţa la P o lta v a ), m em b ru al S fm tului
S inod al B ise ric ii O rto d o x e R use. în fo ile de titlu ale tip ă ritu rilo r lui
M ihail Strilbiţchi din această perioadă (Psaltirea 1790, A p o sto lu l 1791,
C atavasierul 1792 şi cîteva cărţi rom âno-ruse), A m brozie era num it
« o c îrm u ito riu » , « ţiito r de loc» sau « lo c ţiito ri, iar S trilb iţc h i se in ti -
tu la « p ro to e re u al M o ld o v e i, V a la h ie i şi B a sa ra b iei» . în 1790 A m b ro -
29 — Istoria B.O.R., voi. II
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

v iz ita t m în ă stire a N e a m ţ, a c o rd în d sta re ţu lu i P a isie ran g u l de

andrit.
i 26 decem brie 1791, A m brozie a hirotonit pe arhim andritul
îl Bănulescu-B odoni ca episcop-vicar de C etatea A lbă şi Ti-
P e n tru că a tre b u it să se re tra g ă to t atu n ci din M o ld o v a , odată
ip e le ru s e ş ti, 1 -a lă s a t p e G a v riil la Ia ş i ca m itro p o lit, cu a p ro -
G u v e rn u lu i şi S in o d u lu i ru s. D a r n o u l d o m n A le x a n d ru M o -
i rid ic a t pe m itro p o litu l G av ri il şi 1 -a trim is la C o n sta n tin o p o ]
d o a r p rin in te rv e n ţia c o n s u lu lu i ru s, a s c ă p a t de p e d e a p s a pe
y o ia u să i-o a p lic e tu rc ii, p e n tru că o c u p a se un sc au n m itro p o -
n tr-o ţa ră su p u să lor, cu a ju to ru l ruşilor.
txtropolitul Iacob Stam ati. L a 10 aprilie 1792 p atriarhul ecum enic a
o g ra m a tă c e lo r d o i e p is c o p i d in M o ld o v a , A n to n ie al R o m a -
şi Ia c o b al H u ş ilo r , p rin c a re e ra u în d ru m a ţi să a le a g ă u n n o u
p o lit, în lo c u l lui L e o n G h eu că. în se a m n ă că şi P a tria rh ia E c u -
:ă îm p ă r tă ş e a a c e la ş i p u n c t d e v e d e re cu ţa ra , că p r in m o a rte a
îo n s-a în tre ru p t şiru l c a n o n ic al m itro p o liţilo r M o ld o v ei. G ra -
re s p e c tiv ă a fo s t a d u s ă în ţa ră de în s u ş i n o u l d o m n , A le x a n d ru
zi. A fo s t a le s e p is c o p u l Ia c o b S ta m a ti a ,l H u ş ilo r, în s c ă u n a t la
nie 1792. Se spune că la aleg erea lui a c o n trib u it şi sultanul
III, care v o ia să-1 răsp lă te a sc ă p e n tru că în cursul ultim u lu i
i, răscum părase cu banii săi (32 de pungi) 500 de prizonieri
pe care i-a trim is la C onstantinopo].
•e s p re n o u l m itro p o lit av em d a te p re ţio a s e în c a rte a p rie te n u lu i
d icu lu i său, sa su l A n d re a s W o lf, tip ă rită ia S ib iu în 1805. T o ate
le tip ă r ite sa u in e d ite , p riv ito a re la v ia ţa sa, a ra ta că e ra ori -
d in T ra n s ilv a n ia , d in p ă rţile B is tr iţe i. O în s e m n a re p e o c ru c e
s c h itu l P o c ro v îl a ra tă ca n e p o t a l e p is c o p u lu i P a h o m ie al R o -
lui. Se tră g e a d in tr -o f a m ilie d e ţă r a n i sa u de p re o ţi, n ă s c u t în
(probabil iniţial se num ea S trăm ătiiră). N u m ele de S tam ati se
că 1-a lu a t m ai tîrz iu — p o a te ca e p isc o p sa u m itro p o lit. A a v u t
m ulţi nepoţi, unul din ei fiind paharnicul T om a Stam ati (care
u n e le c ă rţi d in d isp o z iţia lui Ia c o b ) şi fiu l a c e stu ia , p o e tu l C os -
Stam ati (c. 1786---- 1869). S-a aşezat de tîn ăr la m înăstirea N eam ţ,
a f ă c u t u c e n ic ie p e lîn g ă u n c ă lu g ă r cu v ia ţă a le a s ă , ie ro m o -
Ioasaf, fo st egum en la N eam ţ, apoi la alte m înăstiri. A fost
ă r it su b n u m e le d e Ia c o b (în lo c u l c e lu i d e I o a n d in b o te z ), la
i de 15 an i. N u p e s te m u lt tim p a a ju n s e c o n o m al m în ă s tirii,
— tim p de 8 an i — d ic h iu (e c o n o m ) la M itro p o lie . A p re c ia t de
politul G avriil C allim achi, .p e care 1-a aju tat în adm inistrarea
b u n u rilo r M itro p o lie i, ie ro m o n a h u l Iac o b a fo st a les e p isc o p la H u şi,
la 9 d e c e m b rie 1782. în cei a p ro a p e z e c e ani de p ă s to r ie , a r id ic a t
a ic i o n o u ă r e ş e d in ţă e p is c o p a lă şi a r e f ă c u t c lă d i r i le d in in c in tă .
S-a o c u p a t de re fa c e re a stă rii m a te ria le a e p a rh ie i, s ă ră c ită în u rm a
je fu irii ei de c ă tre d o m n ito ru l fa n a rio t A le x a n d ru M a v ro c o rd a t D e li -
b e i. S -a in te r e s a t de a s e m e n e a şi d e r id ic a r e a v ie ţii r e lig io s - m o r a le
a p ă s to riţilo r săi.
în ce p riv e ş te a c tiv ita te a sa ca m itro p o lit al M o ld o v e i', a c e a s ta
p o a te fi p riv ită sub d o u ă a sp e c te : a d m in is tra tiv -g o s p o d ă re s c şi cul -
tu ra l. C a şi la N e a m ţ şi H u şi, Iac o b S ta m a ti a d o v e d it şi la Iaşi ace -
leaşi c a lită ţi de b u n g o sp o d a r. A stfe l, a rid ic a t o n o u ă r e ş e d in ţă
m itro p o lita n ă , c a re a s lu jit în a c e s t scop p în ă în p rim ii ani ai se co -
lu lu i n o s tru , c în d a fo s t re f ă c u tă ra d ic a l. A ic i a fă c u t şi u n p a ra c lis ,
cu hram ul T u tu ro r Sfinţilor, isp răv it in 1798. în c ă din prim ii ani de
a rh ip ă s to rire a fă c u t re p a ra ţii c e lo r d o u ă b is e ric i d in in c in ta M itro -
p o lie i : S tre te n ia (în tâ m p in a re a D o m n u lu i), c a re e x is ta din 1682, şi
S fîn tu l G h e o rg h e , c tito ria lui G a v riil C a llim a c h i. A c u m p ă ra t m ai
m u lte m o şii p e n tru M itro p o lie , u n e le c h ia r d in b a n ii săi. D o b în d e ş te
a lte m o şii de la u n ii c re d in c io ş i, p e n tru a lte le se ju d e c ă sau le sta -
b ile ş te h o ta r e le , îm p r e u n ă cu v e c in ii. în tr - u n a d in p r ă v ă liile z id ite
de el lîn g ă M itr o p o lie , a d e s c h is o f a r m a c ie , c e e a ce e ra u n lu c ru
nou în acele v rem u ri.
. M itro p o litu l Iac o b S tam ati este ctito ru l b ise ric ii B a n u d in Iaşi,
n u m ită şi « b ise ric a m işe ilo r» sau a « c a lic ilo r» , d u p ă b re a s la cu acest
n u m e. B is e ric a a fo s t r id ic a tă — în a in te de 1800 — p e lo c u l u n e ia
m ai v e c h i, d in le m n . Se m ai p ă s tre a z ă şi azi în b is e r ic a sa fe lu rite
o b ie c te de c u lt d ă ru ite d e m itro p o lit, p re c u m şi u n ta b lo u al său, lu -
c rat în u lei (e z u g ră v it şi la lo cu l c tito rilo r, la in tra re a în n ao s). în
te s ta m e n tu l m itro p o litu lu i, în to c m it cu d o u ă s ă p tă m în i în a in te de
m oarte, se p rec iza că b ise ric a a fo st z id ită din te m e lie « ...a tît cu ch el-
tu ia la şi o s te n e a la n o a s tr ă , c ît şi cu c h e ltu ia la şi a ju to ru l a m u lte
o b ra z e c in s tite , d in b o ie ri şi d in tr-a lţi p ra v o s la v n ic i c re ş tin i iu b ito ri
de fa p tă " b u n ă şi p lă c u tă lu i D u m n e z e u » . In tre c e i' c a re l- a u a ju ta t
m ai m u lt la rid ic a re a b isericii, te sta m e n tu l m en ţio n ează, n o m in al, pe
nepotul său, paharnicul T om a Stam ati, şi pe logofătul L u ca B anul. în
c o n tin u a re , a r ă ta c ă a î n f r u m u s e ţa t b i s e r ic a « a tît de lă u n tr u c ît şi
din a fa ră cu to a te cele tre b u in c io a s e p o d o a b e şi lu c ru ri» , în z e s trîn d -o
cu « f e lu r ite p r o p rie tă ţi» . U ltim a v o in ţă e x p rim a tă de Ia c o b S ta m a ti
în te s ta m e n t a fo st ca b is e ric a rid ic a tă de el să nu fie în c h in a tă n ici -
o d a tă M itr o p o lie i, v re u n e i e p is c o p ii, sa u v re u n e i m în ă s tiri g re c e ş ti,
ci « să răm îie a patriei» , spre a sluji ca lăcaş de în ch in a re credin-
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

d in c a r tie r u l r e s p e c tiv . H o tă ra a p o i ca la b is e r ic ă sa s lu -
,a tru p reo ţi, c a re să fie sc u tiţi de o ric e « d a jd ie p reo ţe asc ă » ,
c o rd a t un a ju to r b ă n e sc su b s ta n ţia l p e n tru re fa c e re a s c h itu lu i

aici tre b u ie să co n sem n ăm grija sa p ă rin tea sc ă faţă de p re o -

o g r a f u l să u , m e d ic u l A n d re a s W o lf, s c ria că m u lto r p r e o ţi
Î ierta p lo c o n u l v lă d ic e s c , a lto ra le d ă d e a a ju to a re . C r e d in -
sa ra c i, v ă d u v e lo r şi o rfa n ilo r ie fă c e a m u lte m ilo ste n ii. « M ai
ite d e v ă d u v e în m iz e r ie şi o r fa n i — s c ria W o lf — a u f o s t
ie la in a n iţie p rin g e n e ro z ita te a sa. F iic e de b o ie ri s ă ra c e ,
u o a s e , a u p r im it de la el d a ru ri de n u n tă , de la 10 la 20 de
:ără a c e s t sp rijin ele tre b u ia u să ră m în ă n e c ă să to rite . O riu n d e
n e fe ric iţi îi a ju ta . C îţi flă m în z i n -a h ră n it şi c îţi g o i n -a îm -
T o a te a c e s te a le -a fă c u t fă ră z g o m o t, fă ră a -ş i da a e ru l u n u i
to r, fă ră a a v e a n e v o ie de m u lţu m ire a c e lu i p e c a re -1 sal-
) e s ig u r că Ia c o b ş i-a g ă s it c e a m a i,în a ltă s a tis fa c ţie în b in e -
t a n u m e ca n ic io d a tă sa nu şti e s tîn g a ce fa c e d re a p ta » . ltă
la tu ră a a c tiv ită ţii m itro p o litu lu i e ste cea c u ltu ra lă . F ă ră rut
p reg ă tire su p erio ară, to tu şi a în d ru m a t şi sp rijin it activi -
D o g ra fic ă şi s-a în g rijit în d e a p ro a p e de ş c o lile ro m â n e ş ti din
i, N um ele cunoscutului tip o g ra f şi gravor M ihail Strilbiţchi
e s te î n t î l n i t în f o ile de tit lu a le t ip ă r it u r i lo r ie ş e n e ca în
lu i G a v riil C a llim a c h i şi al u r m a ş ilo r săi. P r o b a b il n u s -a
iţe le g e cu n oul m itro p o lit (care, de a ltfel, nu s-a a ră ta t favo-
iliticii ruseşti), căci după 1794 a tip ărit cîteva cărţi dincolo ru, la
D u b ăsari (un B u c v a r ro m â n esc 1792, un B u c v a r slavon m easlov
ro m â n e sc în 1794). a p o i la M o v ilă u {Isto ria lu i A le -c e l M are,
în rom âneşte, 1796, Psaltirea, în rom âneşte, 1796 şi a r românesc,
1800).
p rim ii an i de p ă s to rire , Ia c o b S ta m a ti a fă c u t tip o g ra fia m i -
m ă din laşi, astfel că in 1794 a ieşit de sub te a sc u rile ei r o -
n o ralizato r al scriito ru lu i spaniol B a lth a sa r G racian (sec. X V II),
A n d ro n iu s, trad u s din greceşte.
an ii u rm ă to ri au a p ă ru t fe lu rite cărţi de c u lt sau de în v ă ţă -
itu r g h ie r u l (1 7 9 4 ), P s a ltir e a (1 7 9 4 ), cu o listă c ro n o lo g ic ă a
r M oldovei, cu indicarea anilor de dom nie, C easlovul (1797), ară
adică M olitvelnic în scurt (1802), Psaltirea (1802) şi al-i ajutorul
m itro p o litu lu i au fo st tip ă rite trei cărţi ale epis-
A m filohie al H otinului, în 1795 : G ram atica theologhicească,
e geografie, şi E lem en te aritm etice.
 în tr e m e ş te rii tip o g r a fi n o tă m p e u n ie r o d ia c o n G h e ra sim (p în ă
în 1795 in clu siv ), c ă ru ia i se d a to re az ă o bu n ă p arte din c ă rţile con -
se m n a te aici. D in 1795 a p a re şi un P a v e l P e tro v (sa u C lo p o ta ru l), iar
în 1802 un ie ro m o n a h M a ca rie . L a c ă rţile tip ă rite în an u l 1794 e tre cut
ca m eşte r tip o g ra f un « p o p a M ih a la c h e tip o g ra f» . P re su p u n e m că este
M ihail S trilbiţchi, an g ajat de M itro p o lie m ai m ult pen tru su p ra v e g h e re a
şi în d ru m a re a c e lo rla lţi tip o g ra fi pe c a re i-a m a m in tit, fo rm a ţi
d e s ig u r to t d e el şi c a re d e a c i în a in te v o r lu c ra s in g u ri. în o ric e
caz, p rin m u n c a de tip o g r a f şi g ra v o r pe c a re a d e s fă ş u ra t-o , M ih a il
S trilb iţc h i ră m în e p e rs o n a lita te a c e n tra lă , în d o m e n iu l tip a ru lu i, în
M o ld o v a , în a do u a ju m ă ta te a se co lu lu i al X V T II-le a .
M itro p o litu l Iac o b s-a in te re sa t şi de şc o lile e x iste n te atunci. A st -
fel, la 28 aprilie 1800, îm p reu n ă cu trei boieri — ■ în calitatea sa de
p reşe d in te al E p itro p ie i şc o lilo r — , a p rez e n ta t d o m n ito ru lu i C o n s ta n ­
tin Ip s ila n ti u n ra p o rt a s u p ra în v ă ţă m în tu lu i d in M o ld o v a , c u n o s c u t
sub n u m ele de « p o n tu rile a su p ra şc o lilo r» , sau « a n a fo ra u a m itro p o -
litu lu i Ia c o b p e n tr u ş c o li» . în c e le n o u ă p u n c te a le r a p o r tu lu i, se
a ră ta sta re a în v ă ţă m în tu lu i din M o ld o v a şi se fă c e a u fe lu rite reco -
m andări d id actico-pedagogice şi practice în legătură cu procesul
in stru ctiv -e d u c ativ , m ai ales în A ca d e m ia de la Iaşi, în fiin ţa tă şi or -
g a n iz a tă în tre a n ii 1765 — 1767 în c lă d ire a a n u m e z id ită d e d o m n ito ­
rul G rig o rie A lex an d ru G hica.
D in a n a fo ra u a re s p e c tiv ă re ie se că şc o ala d o m n e a sc ă , p rec u m şi
a lte ş c o li d in M o ld o v a se în tr e ţin e a u d in cei 4 lei p e c a re - i p lă te a
a n u a l f ie c a r e p r e o t şi d ia c o n . Se p r e v e d e a ca lim b a de p r e d a r e să
fie greaca, fo lo sită şi în şcoli din E u ro p a (sau lim b a franceză). In ce
p riv e ş te o b ie c te le de în v ă ţă m în t, a c e s te a e ra u fo a rte v a ria te sub ra -
p o rtu l c o n ţin u tu lu i, fiin d p re v ă z u te d isc ip lin e u m a n iste (in c lu siv la -
tin a ), d a r şi c e le e x a c te . R e c ru ta re a e le v ilo r se fă c e a d in to a te p ă -
tu r ile s o c ia le . C e i s ă ra c i b e n e fic ia u de în tr e ţin e r e g r a tu ită , « a v în d
în v e d e re silinţa la învăţătură». P entru' în v ăţarea lim b ilo r străine se
re c o m a n d a a s im ila re a g ra m a tic ii a p lic a te la te x te . « D u p ă ce v a în -
v ă ţa c o p ilu l o a re ş c e g r a m a tic ă » , se v o r p r e d a f a b u le le lu i E s o p şi
a p o i a lte te x te lite ra re şi « a ş a m e rg în a in te de la c e le ş tiu te ş i- i î n ­
v a ţă şi p re c e le n e ş tiu te ...» . C o m b ă te a e x c e s u l de m e m o riz a re , p re -
cum şi b ă ta ia , fo lo s ită ca m ijlo c de e d u c a ţie în ş c o lile g re c e şti. P e n tru
cei silitori se reco m an d au recom pense, iar pentru cei nesilitori,
în d e p ă r ta r e a d in ş c o a lă . « D o u ă z e c i şi p a tru de u c e n ic i c a ri şă d în
ş c o a lă şi s â n t s c riş i în iz v o d v o r lu a le a fă p e to a tă lu n a , u n ii c â te
c in c i şi a lţii c â te z a c i le i... I a r d in c e i ce ş ă d în ş c o a lă c ă ţi v o r fi
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

a e iu b ito ri d e în v ă ţă tu ră să sco t a fa ră şi s a p u n a lţii în lo c u l

ă ţă rii ; căci n ic io d a tă şc o a la n u ia ste h ră n ito a re d e să ra c i,
> a re d e în v ă ţă tu ră şi p e n tr u a c e a sta , p re cel ce a re tre b u -
L v ă ţă tu r ă îl şi h r ă n e ş te p în ' la o v re m e ş i -1 şi în v a ţă ; ia r p re
e tre b u in ţă n u m a i d e m ilă , îl trim ite la c u tia m ile lo r» . D u -
iilo r e ra d e şa se a n i, d u p ă c a re u rm a o n o u ă se rie d e e le v i.
e se p re v e d e a u d in şase în şase lu n i, v a c a n ţa n u m a i o lu n ă ,
v e rii. E le v ii b o ln a v i u rm a u să fie tra ta ţi d e « d o fto rii p o li -
ă p la tă » . P ro p u n ea, de asem en ea, ca şc o a la d o m n e a sc ă să
tra tă cu b ib lio te c ă , ia r fie c a re n e g u sto r care v a a d u ce în
i n o u a p ă ru te v a fi în d a to ra t să d e a u n e x e m p la r p e n tru
ă. T o a te a c e s te a n i -1 p re z in tă p e Ia c o b S ta m a ti c a u n m ili -
seam ă p e n tru p rogresul c u ltu ra l al ţă rii sa le , p re c o n iz în d
p e d a g o g ic e şi m e t o d e d e în v ă ţă m în t lu a te d in p e d a g o g ia ilu -

d e a tu n c i.

o p o litu l Ia c o b a tre c u t la cele v e şn ic e în n o a p te a d e 1 1 /1 2

803, fiin d în v îrstă de 54 de a n i. P o triv it v e c h ii tra d iţii, tru p u l

o st în g ro p a t şe z în d în sc a u n in c a te d ra la S fîn tu l G h e o rg h e

. P e fru m o a s a p ia tră d e m a rm o ră c a re -i a c o p e ră m o rm în tu l

ia tă o in sc rip ţie c u p rin z ă to a re , cu in d ic a re a p rin c ip a le lo r d a te

a sa.

m o a rte a lu i, M itr o p o lia era d a to a re cu 3 0 0 de p u n g i. D e v e n ise

iţă c a ie ra rh ii sa la se d a to rii la m o a rte , p e n tru c a d o m n ii

i să n u m a i a ib ă ce je fu i, a şa c u m se în tîm p la s e la m o a rte a

;ra rh i de pe u rm a căro ra răm ăsese o o arecare a g o n ise a lă .

C o n c l u z i i : î n c h e i n d a c e s te s u m a r e c o n s i d e r a ţ i i a s u p r a a c -

i ţ i i c e l o r t r e i i e r a r h i m o l d o v e n i d i n u l t im e l e p a t r u d e c e n i i a le
l u l u i a l X V I I I - i e a — G a v r i i l C a llim a c h i, L e o n G h e u c ă ş i I a c o b
m ti — s e p o a te r e ţin e c ă to ţi a u ib s t p r e o c u p a ţi d e r id ic a r e a
i r a l ă a p o p o r u l u i lo r , e n t u z i a ş t i a p ă r ă t o r i a i c e lo r o b id iţi, p r i -
iţi g o s p o d a r i ş i c tito r i d e l ă c a ş u r i slin te .

B IB L IO G R A F IE
v o a r e. DR. ANDREAS WOLF, Beifiâge zur einer statistische-historischen
bung des FiXrstenthums Moldau, Hermannstadt, 1805, 2 voi. (tradusă frag-
de Tudor Pamfile, Pagini vechi din viaţa moldovenească, Chişinău, 1919);
\NTIN ERBICEANU, Istoria Mitropoliei Moldovei şi Sucevei şi a catedralei
litane din Iaşi, Bucureşti, 1888, XGVIII $ 548 p. + LVI p. i N. IORGA, Con-
hiratonii a Mitropoliei Moldovei, în «Buletinul Comisiei Istorice a Româ-
ol. III, Bucureşti, 1924, p. 1—42; IOAN BIANU şi NERVA HODOŞ, Biblio-
omânească veche, tomul I i {1716— 1808), Bucureşti, 1910, 571 p. şi tomul IV,
i şi Îndreptări, Bucureşti, 1944, XII + 375 p.
 L u c r ă r i s p e c i a l e . V. LAURENT, L'election de Gabriel Callimachi â la
metropole de Moldovalachie. Date et circonstances, în «Bulletin de la Section His­
torique de l'Academie Roumaine, XXVI, 1, 1945, p. 139— 159 (şi extras, Buc. 1947,
21 p.); SCARLAT CALLIMACHI şi VLAD GEORGESCU, Mitropolitul Gavriil Calli-
machi şi Rusia, în «B.O.R.», an. LXXIX, 1961, nr. 9—10, p. 791—813 s CONSTANTIN
MOSOR, Aspecte principale din viaţa şi activitatea mitropolitului Moldovei Gavriil
Callimachi (1760—1786), în «B.O.R.», an. LXXXVIII, 1970, nr. 7—8, p. 764—777.
ALEXANDRU CIUREA, Figuri de ierarhi moldoveni ■ Leon Gheucâ, Chişinău,
1942, 48 p. (extras din «Luminătorul», an. LXXV, 1942, nr. 1—2).
ŞTEFAN BERECHET, Iniormaţii noi despre activitatea arhiepiscopului Ambro­
zie Serebrenicov ca exarh şi a lui Gavriil Bănulescu-Bodoni, ca vicar al Principa­
telor române după călătoria mittopolitului Iona Gruzinul, în «B.O.R.», an. XLI, 1923, nr. 13,
p. 956—960.
ALEXANDRU I. CIUREA, Figuri de ierarhi moldoveni: Iacob Stamati (1749—
3803), Iaşi, 1946, XXIV + 256 p .; I. LUPAŞ, Cum iniăţişează o carte tipărită la
Sibiu în anul 3805 personalitatea mitropolitului Iacob Stamati, în «M.A.», an. IV,
1959, nr. 11 — 12, p. 850—858; N. C. ENBSCU, Data anaioralei m itropolitului
Iacob II Stamati privitoare la şcolile din Moldova, în «M.M.S.», an. XLVII, 1971, nr. 3—4, p.
192—203.
Activitatea culturală -tipografică. EMILE PICOT, Notice bi­
bliographique sur le protopope Mihail Sfrilbisky, graveur et imprimeur a Jassy, â
Mogilev en Podolie et d Dubossar, Paris, 1905, 31 p. ; DIM1TRIE DAN, Mihail Stril-
biţchi, în «Candela», an. XXXI (1912), p. 225—231 şi 281 —288 (şi extras, 16 p.) s T. G.
BULAT, Tiparniţele moldoveneşti de carte bisericească de la mitropolitul Var-laam la
mitropolitul Veniamin Costachi (3643— 1803), în «M.M.S.», an. XLVII, 1971, nr. 5— 6 ,
p. 349—361 ; ALEXANDRU DUŢU, Coordonate ale culturii româneşti în .secolul
XVI17 (1700—1821), Bucureşti, 1968, 398 p. (îndeosebi p. 213—289).
 LXII
E P IS C O P IIL E R O M A N U L U I, H U Ş IL O R ŞI R Ă D Ă U Ţ IL O R
In a d o u a ju m ă t a t e a
S E C O L U L U I A L X V III-L E A

C. şi în c a z u l M itr o p o lie i în a c e e a ş i p e rio a d ă de tim p , se ob -

/ă o m ai m are sta b ilita te a e p isc o p ilo r su fra g a n i în sc au n e le lor,
p ă s to riri m ai în d e lu n g a te şi d e stu l de ro d n ic e . P re o c u p ă rile v lă d i -
>r de-acum sînt aceleaşi ca şi ale în ain ta şilo r lor, ad ică problem e
p o d ă re ş ti sau rid ic a re a şi re s ta u ra re a u n o r lă c a ş u ri de în c h in a re .
a n ii f a n a r io ţi, d a c ă n u -i m ai în lă tu r ă p e v lă d ic i d in sc a u n , d u p ă
ui lo r p la c , în s c h im b le je f u ie s c b u n u rile ră m a s e d u p ă m o a rte ,
fa p t d e o s e b it d e d u re ro s a f o s t o c u p a re a p ă r ţii d e n o rd a M o l -
ei ( B u c o v in a ) de c ă tr e a u s tr ie c i, c a re a d u s şi la m u ta r e a s c a u -
li E p is c o p ie i de R ă d ă u ţi la C e rn ă u ţi, d e v e n in d acu m E p is c o p ia
o v inei, p u sa sub ju ris d ic ţia M itro p o lie i o rto d o x e sîrb e din C arlo -
A şa se fac e că d u p ă 1775 (o fic ia l din 1781) M itro p o lia M o ld o v ei
im as n u m ai cu d o u ă e p a rh ii su fra g a n e : a R o m a n u lu i şi a H u şilo r.
Episcopia R om anului. E p isco p u lu i Teofil, tre c u t la cele v e şn ic e la
Aptem brie 1747 şi în g ro p at la N eam ţ, i-a u rm at to t un călugăr
obştea acelei m înăstiri, egum enul Ioanichie, ales la 15 septem -
1747. L a s c u rt tim p d u p ă a le g e r e a sa, a s e m n a t — a lă tu r i de
a lţi v lă d ic i ai ţă rii — h ris o v u l lui Q rig o rie II G h ica, p rin care se
ira d e sc h id e re a de şco li pe lîn g ă cele tre i E p isc o p ii (25 d e c em b rie
). D e s ig u r, v a fi p u r ta t g r ijă « a g ă s i d a s c ă li în v ă ţa ţi la s lo v e n ie
şi la ro m â n ie , o ri d in cei e ş iţi d in ş c o a le le de la Ia ş i, ori d in tr -
...» c a re « să fie d a to ri a se sili cu în v ă ţă tu ra c o p iilo r» , a şa cum
edea h riso v u l de în tem eiere.
E p isco p u l Io an ic h ie îm p re u n ă cu fra tele său, iero m o n ah u l N icolae,
:titorit schitul Vovidenia, în ap ro p ierea m în ăstirii N eam ţ, num it
după hram ul său, Intrarea M aicii D om nului în biserică (slav.
id en ia ). E ra o b ise ric ă de lem n c o n s tru ită în a n u l 1749, p e lo cu l
c ă re ia s-a rid ic a t, m ai tîrz iu , b ise ric a de zid , e x iste n tă şi azi. D ec
Io an ich ie este al treilea v lăd ic ă de R om an care a ctito rit schituri, îi
a p ro p ie re a m în ă s tirilo r de m e ta n ie (d u p ă P a h o m ie , c tito ru l P o c ro v u
lui, şi G h e d e o n , c tito ru l S ih ă strie i). D in a c tu l de în te m e ie re a sc h itu
lui, cu d a ta de 15 a u g u s t 1751 (re în n o it în 1754), a flă m că i- a d ă ru i
o m o şie la D a v id e n i, v ii, o m o a ră , tre i p ris ă c i, v ite c o rn u te , cai <j
oi, d o u ă c a se , u n h e le ş te u lîn g ă s c h it, a p o i c ă rţi, v e ş m in te , v a s e \
a lte o b ie c te de cu lt, to a te « fă c u te din d re a p tă o ste n e a lă şi a g o n is it
n o a stră ce am a v u t-o m ai d in a in te v re m e p în 'a nu v e n i la scaunvj
E piscopiei R om anului». P rin acelaşi act rînduia ca după m oartea Iu:
e g u m e n u l de la N e a m ţ « să fie n a c e a ln ic şi p u rtă to r de g rijă şi a c es
tui schit». M ai tîrz iu a făc u t V o v id en iei şi alte danii. M în ă stirii N eam
i-a d ă ru it o p ris a c ă , v ii, o c a să în Ia ş i, c a re s ă -i s lu je a s c ă d re p t m e
to c şi altele.
A d o u a c tito rie a e p is c o p u lu i I o a n ic h ie a fo s t b is e ric a P r e c is t
M a re din R o m a n . E ste v o rb a de o b ise ric ă re z id ită « d e izn o av ă» ş
d e c la ra tă m în ă s tire , p e lo cu l v e c h ii c tito rii a d o a m n e i R u x a n d ra , so;
ţia lui A le x a n d ru L ă p u şn e a n u , din 1569. L a 25 m artie 1756, C o n stan
tin R a c o v iţă a a s is ta t la L itu rg h ia s ă v îrş ită în a c e a s tă b is e ric ă ,' fiim
în drum sp re Iaşi, d u p ă ce p rim ise p e n tru a d o u a oară d o m n ia ţări
M o ld o v ei. Im p re sio n a t de fru m u seţe a n o u lu i lăcaş de în c h in a re , dom
nul i-a d ă ru it m o şii, p rec u m şi fe lu rite o b ie c te de cult. A c e la şi dom
n ito r a în c r e d in ţa t p e e p is c o p u l I o a n ic h ie să rid ic e o n o u ă b is e ric
din piatră, cu h ram u l S fin tu l P ro o ro c Sam uil, în F ocşani, în locul cele
din lem n , pe c a re o rid ic a s e în cu rsu l p rim e i sale d o m n ii, ca o m ul
ţu m ire lui D u m n e z e u că 1 -a a ju ta t să re c a p e te scau n u l do m n esc. 1
c tito rit, de a s e m e n e a , o b is e ric ă d in le m n în s a tu l V u lp ă şe şti, u
a p ro p ie re de R o m a n , c ă re ia i-a d ă ru it m ai m u lte c ă rţi d e slu jb ă .
C a şi a lţi v lă d ic i de R o m a n , a p r im it de la d o m n ii ţă r ii n u m e
ro ase h riso a v e pe seam a E p isc o p ie i (sc u tire a de dări a p re o ţilo r dil
R o m a n , d re p tu l d e a ju d e c a fe ţe le b is e r ic e ş ti d in e p a rh ia sa, în tă
rire a u n o r p ro p rie tă ţi etc). M u lţi c re d in c io ş i au fă c u t d a n ii E p is c o
piei, m ai ales p ro p rietăţi im obile. D e m ulte ori a fo st ru g at să rezolv
felu rite p ro b le m e de h o tă rn ic ie a u n o r m oşii.
C a m e m b ru în D iv a n u l ţă rii, a l u a t p a rte la re z o lv a re a u n o ra dii
cele m ai în se m n a te a c te d in v ia ţa p o p o ru lu i n o stru (d e z ro b ire a v e c i
n ilo r, în 1749, d e sfiin ţa re a v ă d ră ritu lu i, n u m it şi n ăp aste, în 1756 —
act reîn n o it în 1764 — , desfiinţarea v ăcăritului, în 1757).
C a o r e c u n o a ş te r e şi a p r e c ie r e a b o g a te i s a le a c tiv ită ţi, la 1
a p rilie 1756, m itro p o litu l Iac o b P u tn e a n u l, în în ţe le g e re cu d o m n ito
iul C o n sta n tin R a c o v iţă au h o tă rît să a c o rd e ep isc o p u lu i Io an ic h i
 d e a s lu ji în c a p ita la ţa r ii — ca şi în e p a rh ia sa — cu s a c o s
i, d re p t pe c a re nu-1 a v e a u e p is c o p ii su fra g a n i. D e şi c a rte a
litu lu i p re c iz a că a c e a s tă c in ste se da n u m ai lui lo a n ic h ie , to -
3-a extins apoi şi la urm aşii săi.
> ă o a c tiv ita te b o g a tă — m ai ales g o s p o d ă re a s c ă şi de c tito -
m o r lă c a ş u ri s fin te — v lă d ic a T o a n ic h ie a tr e c u t la c e le v e ş -
15 ia n u a rie 1769, fiin d în g ro p a t în b ise ric a m are de la N eam ţ,
ie în ain ta şu l său Teofil.
n aşul lui lo an ic h ie a fo st c ă lu g ăru l p u tn ea n L e o n G heucă, pro-
ă lu l M itro p o lie i d in Ia ş i, a le s la 2 f e b ru a rie 1769. C h ia r în
e g e rii şi în s c ă u n ă r ii s a le la R o m a n , a u p le c a t la P e te r s b u rg
u ă d e le g a ţii a le Ţ ă rii R o m â n e ş ti şi M o ld o v e i, p e n tru a p re -
irinei E caterina a Ii-a doleanţele celor două ţări. F iindcă de -
m o ld o v e a n ă era c o n d u să de In o c h e n tie al H u şilo r, lui L eon
icred in ţat şi cîrm uirea acelei eparhii în lipsa titu laru lu i ei.
episcop de R om an, L eon G heucă a reînnoit catapeteasm a bi -
e p is c o p a le , a f ă c u t p a rte d in f e lu r ite c o m is ii de h o tă r n ic ie a
r. A m a ră ta t şi cu a lt p rile j, că a fo s t u n b u n p rie te n al v e s -
cărtu rar sîrb D o sitei O b radovici, care a petrecu t, un tim p la
P ă ră s in d M o ld o v a , a c e sta s-a în d re p ta t sp re ţă rile g e rm a n ic e ,
d la H a lle , u n d e s -a în s c r is la U n iv e r s ita te şi a p u r ta t g r ijă
doi b u rsie ri ai ep isc o p u lu i ro m a şc a n : n e p o tu l său A le x a n d ru
şi u n ie ro d ia c o n G h e ra sim . în tr-o s c ris o a re , O b ra d o v ic i a ră ta
1 lui L e o n « c ă tre în v ă ţă tu r ă şi iu b ire de p a trie n u se p o a te
pe d e p lin » şi că « fiin d e p isc o p , a în v ă ţa t lim b a fra n c e z ă , a
cu m a re c h e ltu ia lă o f o a r te a le a s ă b ib lio te c ă , a d a t a se tra -
5 lim b a sa f e lu r ite c ă rţi şi a c u m ş i- a p ro p u s a da în tip a r, cu
îla sa, T e a tru l p o litic al lui O c se n ste rn a şi T e le m a c h u l şi a le
> a trie i sale» . E s te v o rb a de lu c ra re a T h e a tro n P o litic o n a lui
:ius M a rlia n u s, m u lt a p re c ia tă în c u ltu ra g reacă, de C u g elă -
e d e z u l u i G a b r ie l d e T h u r e s o n O x e n s t ie r n , d in s e c o l u l al
a şi de ro m an u l m ito lo g ic al p rela tu lu i fran cez F ran co is F e -
\v e n tu iile lu i T e lem a c , d in 1699. A tra d u s el în s u ş i d in filo -
itici P lato n , E p ictet, Socrate, C icero (d u p ă o v e rsiu n e fra n -
T r a d u c e r ile r e s p e c tiv e n u au f o s t tip ă r ite , ci au c ir c u la t în
:ris.
în d e m n u l e p is c o p u lu i L e o n , u n lo g o f ă t T o m a a tr a d u s d in
e ro m a n u l lui H e lio d o r, E tio p ic a , d in se co lu l III («A lui Ilio d o r
e th io p ic e a s c ă sa u E th io p ic a » ) . E ra u n ro m a n e ro tic , în c a re
ia p e n tr u o iu b ir e c u ra tă şi o c re d in ţă s ta to rn ic ă a s o ţilo r, cu
a lte c u v in te s c o te a în e v id e n ţă s fin ţe n ia c ă să to rie i, a şa cum o î n ţ e -
leg e în v ă ţă tu ra creştină.
O în s e m n a re p e u n m a n u s c ris , — fă ră titlu — c o p ia t în 1814,
a ră ta că s-a tra d u s de e p is c o p d in f ra n ţu z e ş te în ro m â n e ş te . E ra o
lu c ra re m o ra l-filo z o fic ă , u n d e se tra ta d e sp re fe ric ire , m o a rte , e x is ­
te n ţa lui D u m n e z e u şi v ia ţa o a m e n ilo r, d e sp re filo z o fia lui S eneca,
P laton, C icero, E p ic te t etc.
A m a r ă ta t în a lt lo c g r e u t ă ţi le p e c a re l e - a î n tî m p i n a t L e o n ,
d u p ă m o a rte a lu i G a v riil C a llim a c h i, c în d p a tria rh u l e c u m e n ic v o ia
să p u n ă în scau n u l m itro p o lita n v a c a n t p e g rec u l Ia co b , eg u m en u l
m în ă s tirii B a rn o v s c h i. în c e le d in u rm ă , p a tria rh u l a fo s t n e v o it să
ţin ă se am a de v o in ţa ţă rii şi astfel L e o n a u rc a t pe scau n u l m itro p o -
lita n , p rin m a rtie 1786. D a r la s tă ru in ţe le d o m n u lu i şi a le p a tria rh u lui
ecu m en ic, g recu l Iacob a iz b u tit to tu şi să aju n g ă ep isco p al R o -
m an u lu i. M itro p o litu l L e o n a re fu z a t să ia p a rte la h iro to n ia sa, să -
v îr ş ită d e s ig u r de a rh ie re i g re c i, în b is e r ic a m în ă s tirii în c h in a te ,
D a n c u d in Iaşi. D e şi a ră m a s în s c a u n u l de la R o m a n n u m a i c îte v a
lu n i, g re c u l Ia c o b a fo s t o a d e v ă ra tă n e n o ro c ire şi o ru şin e p e n tru
B is e ric ă . A a ş e z a t în s lu jb e la E p is c o p ie n u m a i g re c i, pe c a re i- a
în s ă r c in a t să s tr în g ă d a re a c îr je i (c a re se p lă te a la in s ta la r e a u n u i
nou c h iria rh ), p lo c o n u l v lă d ic e s c şi d a re a p e n tru şcoli, ca să -şi p o a tă
plăti n e n u m ă ra te le d ato rii făc u te în v e d e re a o c u p ării scau n u lu i epis -
copal. D in c a u za ja fu lu i lui Iaco b , « m u lţi p re o ţi au fu g it şi alţii şi-a u
tă ia t p ă ru l şi s-a u fă c u t ţă ra n i» , cu m a ră ta u n r a p o rt o fic ia l c o n ­
te m p o ra n , în a c e la ş i sc o p , a v în d u t sa u a z ă lo g it o p a rte d in b u n u -
rile E p isco p iei. D u m n e z eu a scăpat în să cu rînd e p arh ia de acest om
n e v re d n ic , căci a m u rit s u b it în F o c ş a n i, în o c to m b rie a c e la şi an.
în d a tă d u p ă m o a r te a sa, m itr o p o litu l L e o n a d is p u s să se f a c ă
o c e rc e ta re a s u p ra d a to r iilo r lă s a te de Ia c o b . T o ţi s lu jb a ş ii g re c i de
la E p is c o p ie au fo s t d e s titu iţi. C e rc e tă rile au c o n tin u a t la Ia şi, în
p r e z e n ţa m itro p o litu lu i L e o n , c a re a d a t o c a rte de b le s te m îm p o -
triv a c e lo r c a re re fu z a u să fa c ă m ă rtu ris iri. S -a c o n s ta ta t acu m că au
fo s t m itu ite z e c i de p e rs o a n e , în c e p în d cu d o m n ito ru l şi c o n tin u în d
cu d ife riţi b o ie ri, d o m n iţe şi b o ie ro a ic e şi c h ia r cu - u n p o rta r, fie cu
bani, fie cu o b iecte de p reţ (inele, cercei, ceasuri de aur şi d e argint,
ta b a c h e re etc). T o a te c h e ltu ie lile lui se rid ic a u la p e s te 9 0 .0 0 0 de lei,
o su m ă e n o rm ă în acel tim p , d in c a re el a p lă tit n u m ai 2 0 .0 0 0 lei.
E p is c o p ia u rm a să a c h ite a c e s te d a to rii z e c i de a n i, c ă c i v e n itu l ei
e ra de a b ia 7 .5 0 0 de lei a n u a l, d in c a re tre b u ia să fa c ă fa ţă şi chel -
tu ie lilo r curente.
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

ţ i e p is c o p i d e R o m a n . S ta re a tr is tă în c a re a a d u s E p is c o p ia
u lu i n e v re d n ic u l Ia c o b a fă c u t ca a le g e re a u rm a ş u lu i să u să
cu n o u ă lu n i, c ă c i n ic i u n c ă lu g ă r n u m ai v o ia o e p a rh ie cu
ie a d a to rii. A b ia în v a ra a n u lu i 1787 a fo s t a le s ie ro m o n a h u l
e, o r ig in a r d in R ă d ă u ţi, c ă lu g ă r it la P u tn a , de u n d e p le c a s e
a o c u p ă rii B u c o v in e i de a u strie c i. C a e p isc o p , a iz b u tit să p lă -
0 p a rte d in d a to riile în a in ta ş u lu i său. în tim p u l p ă s to ririi sale,
iul G h erasim P u tn e an u l, de la m în ă stire a P re c ista M a re din
a refăcut biserica acesteia (1787), punînd şi bazele unei

m u rit la 17 m ai 1796, iar la 1 iu n ie lo c u l să u a fo st o c u p a t de

lin C o sta ch i, p în ă a tu n c i e p isc o p la H uşi. A c e sta a c o n tin u a t
e a sc ă d a to r iile lu i Ia c o b , a a ju ta t u n e le b is e r ic i d in o ra ş , d ar
;s pe a rh im a n d ritu l V a rto lo m e u P u tn e an u l, e g u m e n u l m în ă stirii
a M are. A cesta a transform at bolniţa făcută de egum enul G he -
P u tn e an u l în tr-u n a d e v ă ra t sp ital, — p rim a in stitu ţie de a c est
R o m a n — • a v în d o c lă d ire p ro p rie şi o fa rm a c ie (« sp iţe rie » ),
şi p e rs o n a l m e d ic a l, u rm în d să d e s e rv e a s c ă şi p e lo c u ito r ii
ii. In tru c ît a c este lu crări n -a u p u tu t fi re a liz a te cu b an ii lăsaţi
sta m e n t de G h erasim şi nici din v e n itu rile m în ă stirii, ep isco p u l
lin i-a v e n it în a ju to r cu 80 de p u n g i de b an i (4 0 .0 0 0 lei v echi).
1 acesta, egum enii G herasim şi V artolom eu, precum şi epis-
V eniam in, p o t fi consideraţi adevăraţii ctitori ai «ospitalului
)r din tîrgul R om anului».
i în g rijit, de a se m e n e a , şi de p re o ţii d in ep a rh ie, a d re s în d u -le
ira lă, la s c u rt tim p d u p ă în sc ă u n a re , cu fe lu rite în d ru m ă ri p ri -
la m isiu n ea lor. L a 18 m artie 1803, tîn ă ru l episcop V eni am in
Ies.în scaunul de m itro p o lit al M oldovei. isco p ia H uşilor. D u p ă
re tra g e re a e p isc o p u lu i Iero tei, în scau n u l
a fo st ales to t un c ă lu g ă r p u tn e a n , In o c h e n tie , o rig in a r d in tr-o
de ră z e ş i d in B a h n a , ţin u tu l N e a m ţ, in tra t de tîn ă r în m în ă s -
eam ţ, de u n d e a tre c u t la P u tn a. R e m a rc a t de Ia c o b P u tn e a n u l,
făcut dichiu la E piscopia din Rădăuţi, în tim p ce păstorea
P ro b a b il to t la re c o m a n d a re a sa, a fo st ales ep isc o p al H u şilo r,
1752. în cei 30 de ani de păstorire, vlădica Inochentie s-a
i n u n u m a i u n p r ic e p u t g o s p o d a r, ci şi u n b u n p a tr io t şi un
istor de suflete. O în se m n a tă faptă a sa a fo st rezid irea din
a catedralei episcopale de la H uşi, ctitorită de Ştefan cel
-a re a ju n s e s e în s ta re de d e g ra d a re . D in sm e re n ie , n u ş i- a p u s
său de c tito r şi n ic i p e al dom n ito ru lu i M a te i G h ic a , cel care
ta t, ci a a ş e z a t la lo c u l d e c in s te v e c h e a p is a n ie a lu i Ş te fa n
 cel M are. L u c ră rile de c o n s tru c ţie au fo st isp ră v ite la în c e p u tu l a n u lui
1756. A u rm a t a p o i re fa c e re a c a se lo r din in c in ta E p isc o p ie i, p re cum şi
a sch itu lu i B ră d ic e ştî, m eto cu l eparhiei.
E p is c o p u l In o c h e n tie s-a n u m ă ra t p rin tre cei c a re l-a u în d e m n a t
pe d o m n ito ru l C o n s ta n tin R a c o v iţă C e h a n să în fiin ţe z e s p ita lu l S fîn -
tul S p irid o n din Iaşi, lucru pe care -1 rec u n o a şte în su şi dom nul în hri -
so v u l de în te m e ie re al sp ita lu lu i din 1756 (« sfă tu in d u -n e , în c îte v a
rîn d u ri, cu ai n o ştri d u h o v n ic e şti p ă rin ţi, sfin ţia sa c h ir In o c h e n tie ,
episcop H uşului...»).
B u n g o s p o d a r, v lă d ic a In o c h e n tie s -a în g rijit de a v e re a E p is c o ­
piei. A stfe l, a re în n o it în m ai m u lte rîn d u ri h ris o a v e le d o m n e şti de
s c u tiri, a c u m p ă ra t sau a p rim it z e c i de d a n ii în b u n u ri im o b ile (m o -
şii, v ii, p ă d u ri, u n lo c p e n tr u m e to c în I a ş i e tc ), a f ă c u t s c h im b u ri
ele p ro p rie tă ţi, a re s ta b ilit h o ta re le m o şiilo r. în a d m in is tra re a b u n u -
rilor E piscopiei, a avut un n epreţuit ajutor în persoana dichiului (a d -
m in is tra to ru l, e c o n o m u l), Io re s t D an u . D e şi s -a r p ă re a , la p rim a v e -
d ere, ca to a te a c e s te a n - a r c o re s p u n d e cu m e n ire a sa de p a s to r de
su fle te , to tu ş i, pe a tu n c i m o şiile e ra u s in g u re le m ijlo a c e de s u s ţin e re
a E p isc o p ie i. V e n itu rile lo r l-a u a ju ta t să -şi re fa c ă re ş e d in ţa şi c a te ­
d ra la , je f u ite în 1767, c în d I n o c h e n tie s -a re tra s la B ra d ic e ş ti, d in
cauza cium ei.
C a u n u l c a re d e s c in d e a d in p ă tu ra ră z e ş ilo r, a în ţe le s to a te n e - .
v o ile şi su fe rin ţe le acesto ra. E p isc o p u l M e lc h ise d e c a c o n sem n a t o
« tra d iţie » , c a re sp u n e a că In o c h e n tie u m b la c ă la re , cu d e sa g ii la şa,
in tra în c a se le ră z e ş ilo r, v o rb e a cu ei d e s p re tre b u rile g o s p o d ă re ş ti,
în e ît to ţi a le r g a u la el, s p re a p rim i a ju to r şi p o v a ţă . M a i a m in tim că
în 1756, In o c h e n tie , a lă tu ri de c e ila lţi v lă d ic i ai ţă rii, a lu a t p a rte la
d iv a n u l sau a d u n a re a în c a re s -a h o tă rît d e s fiin ţa re a d ă rii v ă d ră - ritu lu i
(n u m ită n ă p a s te ), ia r în a n u l u rm ă to r a v ă c ă r itu lu i.
Inochentie s-a dovedit şi un lum inat patriot. A stfel, în 1769— 1770,
d eci în tim p u l ră z b o iu lu i ru s o -tu rc d in 1 7 6 8 — 1774, a c o n d u s d e le ­
g a ţia m o ld o v e a n a în R u s ia , la c u rte a ţ a r in e i E c a te r in a a I i- a , p e n ­
tru a -i p re z e n ta d o le a n ţe le ţă rii şi a -i c e re s p rijin u l îm p o triv a stă p î -
nirii otom ane. A lătu ri de In o ch e n tie , din d eleg aţie m a i făc e a u p arte
e g u m e n ii V a rto lo m e i M ă z ă re a n u de la S o lea şi B e n e d ic t T e o d o ro v ic i
de la M o ld o v iţa , p re c u m şi b o ie rii I o n iţă P a la d i, f o s t m a re lo g o fă t,
şi E n a c h e M ilu , fo st m a re sp ătar. In lip s a sa, c o n d u c e re a e p a rh ie i a
fost în cred in ţată episcopului L eon G h eu că al R om anului. D eleg aţia
m o ld o v ean a a p lecat în d ecem brie 1769, avînd trei scrisori către îm -
p ă ră te a s ă ( î n p rim a e x p u n e a u d o le a n ţe le ţă rii cu p riv ire la a b u z u rile
şi j a f u r ile f ă c u te de o s tile s tră in e a fla te în M o ld o v a , p rin a d o u a se
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

a sprijinul R usiei pentru aducerea m oaştelor Sfîntului Ioan cel

de la Z o lk ie w • — u n d e au fo s t d u se de p o lo n i — la S u ceav a, iar
a tre ia , c îte v a v ă d u v e c e re a u u n e le s c u tiri), d o u ă s c ris o ri c ă tre
dul ru s, to t în le g ă tu ră cu a d u c e re a m o a ş te lo r S fîn tu lu i Io a n cel
şi a lte d o u ă c ă tre în a lte p e rs o n a lită ţi p o litic e d in R u sia . S o siţi
e te rsb u rg , d u p ă a p ro a p e tre i lu n i de c ă lă to rie , m e m b rii d e le g a ţie i
lovene au fost prim iţi de îm p ărăteasă, în D u m in ica F lo riilo r (28
ie 1770), îm preună cu delegaţia m unteană, condusă de m itropo -
G rig o rie II. In o c h e n tie a v o rb it cel din tîi, p re z e n tîn d sc riso rile
p a rte a ţă rii, ap o i a v o rb it m itro p o litu l G rig o rie al U n g ro v la h ie i.
în tim pul şederii la P etersb u rg , In o ch e n tie a în d em n a t pe arhi-
d ritu l V a rto lo m e i M ă z ă re a n u să tra d u c ă d in s la v o n e ş te în ro m â -
s L iturghia arhierească, după cum arată o însem nare a tradu-
rului.
L a 17 iu lie 1 7 7 0 , I n o c h e n tie a p o r n it s p re ţa ră , ia r c e i d o i e g u -
i au m ai ră m a s z e c e z ile p e n tru a p rim i d in p a rte a îm p ă ră te s e i
lin te , o b ie c te litu r g ic e şi c ă rţi de s lu jb ă . E p is c o p u l p r im is e u n
de o d ă jd ii a rh ie re ş ti. S o s it în ţa ră , I n o c h e n tie a r a p o r ta t d o m -i
şi m itro p o litu lu i cum şi-a în d e p lin it m isiu n ea, apoi s-a reîntors
p a rh ia sa. To a te a c e s te lu c ru ri le c u n o a şte m d in d e s c rie re a c ă lă -
■ i d e le g a ţie i m o ld o v e n e la P e te rsb u rg , fă c u tă de a rh im a n d ritu l
;olom ei M ăzăreanu.
In o c h e n tie şi-a d at o b ştescu l sfîrşit la 10 o c to m b rie 1782, fiin d
) r m în ta t în c a te d ra la e p is c o p a lă , r e f ă c u tă de el d in te m e lii, cu
a a n i în u rm ă. U rm a ş u l său , Ia c o b , S ta m a ti, i-a a ş e z a t p e m o r -
o le s p e d e d e m a rm u ră , cu in s c r ip ţie s ă p a tă de j u r îm p re ju r.
doar cîteva din fap tele episcopului In o ch en tie, care-1 aşază prin-
erarh ii de v re d n ic ă p o m en ire de la H uşi.
D u p ă m o a rte a lui In o c h e n tie , d o m n ito ru l fa n a rio t de a tu n c i, A le -
Iru M a v ro c o rd a t D e li-b e i, a lu a t to ţi b a n ii ră m a şi de la b ă trîn u l
:op, o p a rte d in a v e re a m işc ă to a re * şi n e m iş c ă to a re , p rec u m şi
lo m iile şi lu c r u r ile d e v a lo a r e d e p u s e d e c r e d in c io ş i s p re p ă s -
i, la E p is c o p ie . P r in a c e s t j a f , E p is c o p ia a ră m a s cu o d a to r ie
75 de p u n g i, o su m ă în s e m n a tă , p e c a re a tr e b u it s -o p lă te a s c ă
îşul său. O b iceiu l je fu irii ep a rh iilo r m o ld o v en e după m o artea chi -
lului lor a fo st u rm a t şi de alţi dom ni fanarioţi.
E p is c o p u l Ia c o b S ta m a ti. A fo s t a le s la 9 d e c e m b rie 1782 şi hi -
n it în z iu a u rm ă to a re , în b is e r ic a C u rţii d o m n e ş ti d in Ia şi. G ra -i
m itro p o litu lu i G a v riil p e n tru n o u l ie ra rh p o a rtă d a ta de 18 de -
b rie 1782, c în d i s-a fă c u t în sc ă u n a re a . A ş e z a t la H u şi, a g ă s it
co p ia în tr-o stare de p lîns. R e v o lta t de ja fu l d o m n u lu i fan ario t,
 E P IS C O P IIL E R O M A N U L U I, H U Ş IL O R ŞI R Ă D Ă U Ţ IL O R IN SEC. X V III 4tjj

ep isc o p u l Iac o b a p o ru n c it să se în to c m e a sc ă un p o m e ln ic al e p isc o -

p ilo r de H u şi şi al d o m n ilo r ţă rii c a re a u a ju ta t E p is c o p i a, lu c ra t în
le m n , de d im e n s iu n i m a ri, în fo rm ă d e tr ip tic , în c a re e ra în f ie r a tă
şi fa p ta ac elu i dom n.
în d a tă d u p ă în s c ă u n a r e , Ia c o b S ta m a ti a r id ic a t o n o u ă re ş e -
d in ţă e p is c o p a lă , c lă d ire e x is te n tă p în ă a z i, p re c u m şi o s e rie de
d e p e n d in ţe . B is e ric a e p is c o p a lă a fo s t în z e s tra tă cu v e ş m in te , ic o a n e
şi v a s e litu rg ic e , ia r c a ta p e te a s m a a f o s t z u g ră v ită . C îţiv a an i m ai
tîrz iu , a c u m p ă ra t o m în ă d in m o a ş te le S fin te i C h iria c h i. D e a se m e -
nea, a cu m p ărat, a p rim it în dar sau a a re n d a t n u m e ro a se m o şii, izbu -
tin d să re fa c ă sta re a m a te ria lă a E p isco p ie i. In 1789, un iero m o n ah
Sofronie, ctitorul sch itu lu i A vereşti, şi-a în c h in a t ctito ria — cu toate:
bunurile — E piscopiei de Huşi.
P e n tru rid ic a re a v ie ţii re lig io s-m o ra le a c re d in cio şilo r, episcopul
Iac o b a trim is în 1785 o sc riso a re p a sto ra lă că tre p reo ţii din eparhie
p lin ă de în d em n u ri p riv ito a re la în d e p lin ire a slujbei lor. C ele 7 «pon -
turi» ale p a sto ra le i c u p rin d e au în d ru m ă ri p riv ito a re la p u rta re a p reo -
tu lu i faţă de e n o ria şi, la c u ră ţe n ia şi în fru m u s e ţa re a b ise ric ii e tc. To1
aici erau a ră ta te şi sa n c ţiu n ile care u rm a u să fie a p lic a te p reo ţilo i
n e v re d n ic i, dar şi c re d in c io ş ilo r c a re nu a c o rd a u re sp e c tu l c u v e n it
p reo ţilo r şi rîn d u ie lilo r bisericeşti.
D u p ă o a c tiv ita te r o d n ic ă de z e c e a n i, e p is c o p u l I a c o b a fo st
ales în scaunul m itro p o litan de la Iaşi, la 21 iunie 1792.
U rm a şii lu i Ia c o b S ta m a ti. P e s te c îte v a z ile , în 26 iu n ie , a av u t
lo c a le g e re a , iar a d o u a zi h iro to n ia n o u lu i e p is c o p de H u şi, V e n ia ­
m in C o sta ch i, p în ă a tu n c i e g u m e n al m în ă s tirii S fîn tu l S p irid o n din
Iaşi. în cei p a tru ani de p ă sto rire la H u şi, s-a o c u p a t cu în ze stra re a
c a te d ra le i e p is c o p a le cu fe lu r ite o b ie c te de c u lt, p re c u m şi a re ş e -
dinţei eparhiale. M itro p o litu l Iaco b 1 -a în să rc in a t să slujească la în-
m o rm în ta re a stareţu lu i P a isie la N e a m ţ (4 - 15 n o iem b rie 1794), dar a
aju n s du p ă în g ro p are. A răm as atu n ci la N e a m ţ a p ro a p e o lună, par -
tic ip în d la a le g e re a u rm a şu lu i lui Paisie.
L a 1 iu n ie 1796, V e n ia m in a fo s t a le s e p isc o p al R o m a n u lu i. în
ziua urm ătoare, a fo st ales la H uşi ierom onahul G herasim C lipa Bar-
b o v sc h i, d ic h iu l M itro p o lie i. A c e s ta e ra fiu de p re o t d in V ic o v u de
Sus, în p ă rţile R ă d ă u ţilo r , - c ă lu g ă rit la P u tn a , a p le c a t de a c o lo la
S latina, u n d e a aju n s d ich iu , iar m ai tîrz iu a a v u t a c ee a şi slu jb ă la
M itro p o lie . C a e p is c o p la H u ş i a fo s t p re o c u p a t m a i m u lt de p r o ­
blem e g o sp o d ăreşti, sp o rin d av erea E p isco p iei p rin dan iile unor c re -
dincioşi. R e p re ze n tan t al ilu m in ism u lu i, a sp rijin it tra d u c ere a u n o r lu -
crări în rom âneşte. C u toate acestea, E piscopia a ajuns sub el la
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

ito rii. Se p a re că a c e s te a s -a u fă c u t cu g în d u l n e m ă r tu r is it ca
n u m ai p o a tă fi j e f u i tă la m o a rte a ie ra rh u lu i de c ă tre d o m n ii
ţi, aşa cum se în tîm p la se în cazul lui Inochentie. L a 25 m artie
Jh e ra s im C lip a B a rb o v s c h i i-a u rm a t lui V e n ia m in C o sta c h i în
[ episcopal de la R om an.
scopia Rădăuţilor. In această perioadă, E piscopia R ăd ău ţilo r a
n tr-d s itu a ţie d e o s e b ită , d a to rită s c h im b ă rilo r te r ito r ia le su r -
în 1775, fa p t p e n tru c a re ne o c u p ă m de ea aci, du p ă E p isc o p ia
i, deşi în o rd in e a c a n o n ic ă a s c a u n e lo r era în a in te a a c e ste ia ,
u rm a a le g e rii lui Ia c o b P u tn e a n u l ca m itro p o lit al M o ld o v e i,
nul v lă d ic e s c de la R ă d ă u ţi, a fo st ales D o s o tte i H erescu . N o u l
se tră g e a d in tr - o f a m ilie de m ic i b o ie ri, p ă rin ţii săi c ă lu g ă -e
la b ă tr în e ţe . Îş i a v e a m e ta n ia la m în ă s tire a P u tn a , u n d e a
n tru s c u rt tim p e g u m e n . H ir o to n it şi în s c ă u n a t la R ă d ă u ţi în
rie 1750, a av u t o p ă sto rire extrem de lungă şi rodnică, dar şi
ig itata. C a şi în a in ta ş ii săi, a s p o rit a v e re a e p a rh iei, p rin cum -
ie m o şii sau p rin d a n iile u n o r cred in cio şi. E în tîln it ca m em b ru
nul d o m n esc , a tu n c i c în d s-a u , lu a t m ă su ri de m are în se m n ă -
n tru v ia ţa p o litic ă şi s o c ia lă a ţă rii p e c a re le - a m m e n ţio n a t
oc. A c te le v re m ii îl a m in te sc m ere u fa c în d fe lu rite h o tărn icii,
x în d h o t a r e le u n o r m o ş ii, f ie s in g u r , f ie c u u n ii d r e g ă to r i
ti.
id ic a D o s o fte i a fo st şi c tito r de lo c a ş u ri s fin te , că ci d in b a n ii
i rid ic a t b is e ric a d in V a d u l V lă d ic ii lin g ă R ă d ă u ţi (1 7 7 3 ), b i -
cu h ra m u l S fîn ta T re im e d in C e rn ă u ţi, c tito rită îm p re u n ă cu
său, Ilie M e d e ln ic e ru l (1 7 7 4 , m u ta tă m ai tîrz iu la C lo c u c ic a )
ica din V icovu d e J o s (1 7 7 7 , m u ta tă m ai tîrz iu la B a h rin e şti).
îra u b is e r ic i m o d e s te d in lem n . In 1781 — cu b a n ii să i — a
o c lo p o tn iţă lîn g ă b is e r ic a e p is c o p a lă « S f în tu l N ic o la e » d in
, e x is te n tă şi azi. M în ă s tirii sa le dq m e ta n ie , P u tn a , i-a fă c u t
ilte d a n ii. în 1 7 7 1 , d e c i în tim p u l r ă z b o iu lu i r u s o - tu r c d in
7 7 4 , p a ro h iile fo s te i e p a rh ii a H o tin u lu i a u fo s t tre c u te su b
rea d u h o v n ice a scă a ep isco p u lu i D o so fte i H erescu. A u răm as
isd ic ţia E p isc o p ie i din R ă d ă u ţi p în ă în 1775, cîn d a u tre c u t la
> lia P roilaviei. Se cunosc de la vlăd ica D osoftei zeci de anti -
s p în d ite 'în b ise ric ile din e p a rh ia sa.
u i 1775 a a d u s sc h im b ă ri în se m n a te în v ia ţa p o litic ă şi, im p li -
cea b isericească a M oldovei. D upă războiul ru so -tu rc din
774, în c h e ia t cu p a c ea de la K u c iu c -K a in a rg i (10 a p rilie 1774),
a c e ru t P o r ţii p a rte a de n o rd a M o ld o v e i, d r e p t re c o m p e n s ă
 EPISCOPIILE ROMANULUI, HUŞILOR ŞI RĂDĂUŢILOR IN SEC. XVIII 455

p e n tru a ju to ru l d a t în c u rsu l ră z b o iu lu i. S -a s u sţin u t c ă e ra v o rb a

d o a r d e «o re c tific a re d e fro n tie ră în su d u l G a liţie i» , c are le era
n e ce sară p e n tru tre c e re a în T ra n silv a n ia , p re z e n tîn d în acest sco p la
P o a rtă o h a rtă fa lsă , în care te rito riu l re v e n d ic a t era red u s la o fîşie
în g u s tă . P e b a z a u nei c o n v e n ţii tu rc o -a u strie c e , d in 7 m ai 1775, P o a rta
a c ed a t Im p e riu lu i h a b sb u rg ic a c e st te rito riu , c u n o sc u t d e -a c u m în a ­
in te sub n u m e le d e B u c o v in a . P ro te ste le d o m n ito ru lu i G rig o rie III
G h ic a au a v u t ca u rm a re u c id e re a sa, d in o rd in u l su lta n u lu i (1 7 7 7 ).
P rin a ce st act p o litic , isto ria e p a rh ie i R ă d ă u ţilo r a in tra t în tr-o n o u ă
fază.
In 1781, s-a fă c u t u n sc h im b d e p a ro h ii, în tre -m itro p o litu l G a ­
v riil C a llifn a c h i şi e p is c o p u l D o s o f te i H e r e s c u , în sen su l că S u c e av a
şi p a ro h iile d in ju r, care a p a rţin e a u M itro p o lie i, au fo st c e d a te E p is­
c o p ie i de R ă d ă u ţi, în tru c ît in tra se ră în h o ta re le Im p e riu lu i h a b sb u r -
g ic , ia r M itro p o lia p rim e a în sc h im b ţin u tu l D o ro h o i, n e o c u p a t de
a u strie c i, a p a rţin ă to r p în ă a tu n c i d e R ă d ă u ţi.

P e b aza unei h o tă rîri a îm p ă ra tu lu i Io sif II (1780— 1790), d in 12

d e c e m b rie 1781, re şe d in ţa E p isc o p ie i a fo st m u ta tă d in R ă d ă u ţi la
C e rn ă u ţi. In sta la re a lu i D o so fte i în C ern ău ţi s-a fă c u t la 30 ia n u a rie
(19 feb r. s t.n .) 1782, de c ătre g e n eralu l co m an d an t al B u c o v in e i, E n -
z en b e rg , care i-a d ă ru it a tu n c i o c ru c e d e au r, ca d a r al îm p ă ra tu lu i.
D e a cu m în a in te şi-a lu a t titlu l de « e p isc o p al B u c o v in e i» sau « e p is ­
co p e x e m p t al B u c o v in e i» . P rin a ce a sta, a în c e ta t ju risd ic ţia M itro -
p o lie i M o ld o v e i asu p ra fo ste i E p isc o p ii de R ă d ă u ţi, in c lu siv asu p ra
p rim ei sa le re şe d in ţe de la S uceava. E p isc o p ia B u co v in ei a fost su b o r­
d o n a tă — în p ro b le m e le sp iritu a l-d o g m a tic e — M itro p o lie i o rto d o x e
sîrb e d in C a rlo v iţ. în p ro b le m e le a d m in istra tiv e era p u să sub c o n -
tro lu l G u v e rn u lu i im p e ria l d in V ie n a . In 1786, c în d s-a făcu t re o rg a ­
n iz a re a B ise ric ii d in B u co v in a, E p isc o p ia a fost p u să sub ju risd ic ţia
C a rlo v iţu lu i şi î n p ro b le m e le a d m in istra tiv e , ia r titu la rii ei u rm a u să
facă p a rte d in S in o d u l m itro p o lita n de la C a rlo v iţ. în a c e la şi an s-a
p u b lic a t u n re g u la m e n t al n o ii e p a rh ii, a şa -n u m itu l « P la n d e o rg a n i­
z are b ise ric e a sc ă » , d e c are n e v o m o c u p a în a lt lo c .
D u p ă lu n g i tra ta tiv e cu a u to rită ţile , e p isc o p u l D o so fte i a iz b u tit
să a d u c ă la 13 se p te m b rie 17 8 3 , în b is e ric a cu h ra m u l « S fîn tu l
G h e o rg h e » d e la m în ă stire a S f. Io an d in S u ceav a, m o a şte le S fîn tu lu i
Io an cel N o u , d u se în P o lo n ia în u rm ă cu ap ro ap e u n v eac de c ătre
m itro p o litu l D o so fte i.

B ă trîm il e p isc o p D o so fte i a m u rit la 22 ia n u a rie (2 fe b ru a rie st. n . )

1 7 8 9 , d u p ă o p ă sto rire d e a p ro a p e p a tru d e c e n ii, tim p în care, p e
lîn g ă m u lte b u c u rii, a a v u t şi n e f e r ic ir e a d e - a v e d e a ră p ită o p a rte

30 — Istoria B.O.R., voi. II

 i'EKIUAiJA A XK1U1A ţSi^CUjUiiljii; A1V— JS.V11U

ru p u l ţă rii şi a lip ită Im p e riu lu i h a b sb u rg ic . P rin a c tiv ita te a sa

tă , d a r m ai a le s p rin d îrz e n ia cu care s-a îm p o triv it m u lto r m ă -
d e în n o ire şi î n s t r ă i n a r e p e c a re v o ia să le in tro d u c ă n o u a stă -
3, e p isc o p u l D o so fte i ap are ca u n u l d in ie ra rh ii d e v re d n ic ă p o -
re d in tre c u tu l M o ld o v e i.

)u p ă m o a rte a lu i D o so fte i, s-a u p ro d u s sc h im b ă ri to t m a i p ro -

> în v ia ţa b ise ric e a sc ă a E p isc o p ie i B u c o v in e i, care d e -a cu m în a -
n u m a i a v e a le g ă tu ri c u M itro p o lia d in Ia şi. D in a c e a stă p ri -
isto ria ei u lte rio a ră o v o m tra ta în tr-u n c a p ito l a p a rte .

C o n c l u z i i : C e r c e t î n d i s t o r i a E p i s c o p i i l o r m o l d o v e n e în a
u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l X V I H - l e a , c o n s t a t ă m c ă e le a u i o s t
s t o r i t e d e i e r a r h i v r e d n ic i , c a I o a n i c h i e , L e o n G h e u c â ş i V e n i a -
n C o s ta c h i la R o m a n , I n o c h e n tie ş i I a c o b S ta m a ti la H u ş i, p r e -
m ş i D o s o f t e i H e r e s c u l a R ă d ă u ţi. I s t o r i a a î n r e g i s t r a t ş i n u m e le
i g u r u l u i e p i s c o p g r e c d i n M o l d o v a , s i m o n i a c u l I a c o b , în 1 7 8 6 ,
e c u m ş i j a f u r i l e d o m n i t o r i lo r f a n a r i o ţ i A l e x a n d r u I M a v r o c o r d a t
d i- b e i, c a r e ş i - a î n s u ş i t î n t r e a g a a g o n i s e a l ă a l u i I n o c h e n t i e a l
iş ilo r , ş i A l e x a n d r u I I M a v r o c o r d a t F i r a r i s , c a r e a î n c a s a t m a r i
m e d e b a n i d e la a c e l I a c o b g r e c u l. T o t a c u m , A u s tr ia a iz b u tit
r ă p e a s c ă B u c o v i n a , f a p t c a r e a a v u t u r m ă r i n e f a s t e a s u p r a v ie -
b is e r ic e ş ti d in e p a r h ia R ă d ă u ţilo r .
BIBLIOGRAFIE
I p i s c o p i a R om anului. MELCHISEDEC (ŞTEFANESCU), Cronica R o­
ui şi a Episcopiei de Roman, partea a doua. Bucureşti, 1875, VI + 239 p.
fi socotită şi ca izvor docum entar); ALEXANDRU I. CIUREA, figuri de
î moldoveni: Leon Gheucă, Chişinău, 1942, 48 p. (extras din «Luminătorul»,
CXV, 1942, nr. 1—2) j SCXr LAT PORCESCU, Episcopia Romanului, Bucureşti,
115 p.
i p i s c o p i a Huşilor. MELCHISEDEC (ŞTEFANESCU) Cronica Huşilor şi
copei, Bucureşti, 1869, X + 463 + 175 p. (poate fi socotită şi ca un izvor do -
tar) ( ANTON POPESCU, Inochentie, episcopul Huşilor, In «M.M.S.», an. LXIII,
nr. 3—4, p. 275—287} ALEXANDRU I. CIUREA, Piguri de ierarhi moldoveni:
Stamati (1749— 1803), Iaşi, 1946, XXIV + 256 p.; GH. VLAD, Veniamin Cos-
episcop la Huşi şi Roman, în «M.M.S», an. XLIII, 1967, nr. 1—2, p. 18—23;
LAT PORCESCU, Episcopia Huşilor. Pagini de istorie,. Roman, 1990, 183 p.
restul bibliografiei la cap. Veniamin Costachi, mitropolit). I p i s c o p i a
R ă d ă u ţ i l o r . TEODOR NOVAC, Dositei Herescu. Viata Şi atea sa ca
episcop de Ia 1750—1789, Bucureşti, 1901, 107 p. | DIM1TRIE DAN, a
Episcopiei de Rădăuţi, Viena, 1912, VIII + 264 p. + 21 fig.; ION NISTOR,
Bisericii din Bucovina, Bucureşti, 1916, XX + 295 p. i TIT SIMEDREA, Cata-
de hirotonii al Episcopiei Rădăuţilor pe anii 1757—1782, Cernăuţi, 1943, 28 p.
 LXIII
M IT R O P O L IA P R O IL A V IE I
ŞI E P IS C O P IA H O T IN U L U I

1
In
, afară de ep arh iile c u n o sc u te în Ţ ara R o m â n ea scă şi M o ld o v a
(M itro p o lia U n g ro v la h ie i, cu E p isc o p iile su fra g a n e de la R îm n ic şi

B uzău, şi M itro p o lia M o ld o v e i, cu E p isc o p iile su frag an e de la R om an,

R ă d ă u ţi şi H u ş i) , în cele d o u ă ţă ri ro m â n e şti e x tra c a rp a tic e au e x is­

ta t şi u n e le e p a rh ii e fem ere, p e n tru p e rio a d e d e tim p m ai sc u rte sau
m ai în d e lu n g a te . A şa a fost E p isc o p ia S tre h a ie i, cre ată de d o m n ito ru l
G rig o rie G h ic a , p e n tru p rie te n u l său D a n iil, în tre a n ii 1 6 7 2 — 1679. D e
o v ia ţă m ai în d e lu n g a tă s-a b u c u ra t o a ltă e p a rh ie care a e x ista t p e

p ă m în t ro m ân esc şi p e n tru c re d in c io şi ro m â n i, şi an u m e M itro p o lia

P ro ila v ie i. A lă tu ri de ace a sta — u n eo ri în le g ă tu ră cu ea — şi-a dus
v ia ţa , p e n tru sc u rt tim p , o E p is c o p ie la H o tin .

M itro p o lia P ro ila v iei sau a P ro ila v u lu i şi-a p rim it n u m e le d e la o ra­

şul B ră ila , u n d e îşi avea, d e o b ic e i, scau n u l de re şe d in ţă . G re c ii n u -
m eau B ră ila Ilp a îX o p o v , d in care s-a făcu t H p o tX a Ş o v , fo rm ă sub care
ap are m ai des, p în ă în tim p u rile m o d ern e, ia r tu rc ii, Ib rail sau Ib ra ila .

P rin u rm a re , e ste v o rb a d e o « M itro p o lie a B ră ile i» . C u m s-a a ju n s

la în fiin ţa re a a c e ste ia ?

L a 1417 au a ju n s sub stă p în ire o to m a n ă c etăţile G iu rg iu şi T u r n u ,

fiin d tra n sfo rm a te în ra ia le (tu rce şte : « g lo a tă » , « tu rm ă» , « p o p o r de

a d u n ătu ră » ). In M o ld o v a , v e c h ile c e tă ţi C h ilia şi C e ta te a A lb ă (n u -

m ită d e tu rc i A k k e rm a n ) au c ă z u t sub d o m in a ţie o to m a n ă în an u l

1 4 8 4 , to a te în c e rc ă rile lu i Ş te fa n cel M a re d e a le re c u c e ri fiin d

so rtite e şe c u lu i.

D u p ă m a re a o fe n s iv ă tu rc e a s c ă d in 1 5 3 8 îm p o triv a lu i P e tru

R areş, c o n d u să d e în su şi su lta n u l S o lim a n II M a g n ific u l, a fo st a n e ­

x a t în tre g B u g e a c u l, îm p re u n ă cu c e ta te a T ig h in a (n u m ită de tu rc i

B en d er), deci z o n a su d ic ă a te rito riu lu i d in tre N istru şi P ru t. în tre g

te rito riu l a fo s t tra n s fo rm a t în ra ia , su b d e n u m ire a d e ra ia u a T ig h in e i.

 FEBIUAJJA A TKJilA (Stl-UljiUljE JilV-----X.VJJUJ

d o u ă se c o le , a d e v en it ra ia şi c e ta te a H o tin u lu i cu h in te rla n d u l
:tiv (1 7 1 3 ) .
rin anul 1539, R ad u P a isie , d o m n u l Ţ ării R o m â n e şti, a tre b u it
p ă ră se a sc ă sc a u n u l şi să fu g ă p e ste D u n ă re d in p ric in a u n u i
id e n t, b an u l Ş erb an , în ru d it cu b o ie rii C ra io v e şti. R a d u P a isie
îîn to rs cu a ju to r tu rc e sc , re lu în d u -ş i tro n u l d o m n e sc . D a r în
b u l a c e stu i a ju to r, tu rc ii au o b ţin u t B ră ila şi ţin u tu l în c o n j u r ă -
- p rin 1 5 3 9 — 154 0 — care au fo st tra n sfo rm a te în ra ia (1 5 4 2 ).
ui ra ia le i se în tin d e a d in d re p tu l H îrşo v e i sp re n o rd -v e st, p în ă
ro p ie re a rîu lu i B u z ă u , c o n tin u a sp re n o rd -e st, p a ra le l cu B u z ă u l,
p re e st, a d ic ă s p re D u n ă r e , p a ra le l c u Ş iretu l.
i a stfe l d e îm p re ju ră ri, ţin u tu rile re sp e c tiv e s-au ru p t de Ţ ara
n e a s c ă şi d e M o ld o v a , tre c în d su b a d m in is tra ţie o to m a n ă . In

le re s p e c tiv e au fo st a şe z ate tru p e tu rc e şti de p ază, care c o n sti -

u n p e rm a n e n t p e ric o l p e n tru ţă rile n o a stre . D a r o d a tă cu stă -
a p o ltic ă tu rc e a sc ă , a c e s te te rito rii a u fo st s c o a se d e su b ju -
ţia ie ra rh ilo r m u n te n i sau m o ld o v e n i şi c o n stitu ite în tr-o u n i-

u se ric e a sc ă a p a rte , c o n d u să d e ie ra rh i g re c i, sub ju risd ic ţia di -

a P a tria rh ie i E c u m e n ic e , sub n u m e le de M itro p o lia P ro ila v ie i.

;ta ap are în lo c u l al 5 5 -le a , în tre m itro p o liile su p u se P a tria rh ie i,
at d u p ă a D ristre i (v e c h iu l D u ro sto ru m , D o ro sto lo n ), care av ea
54.

o u a M itro p o lie a P ro ila v iei era m e n ţio n a tă în tr-o listă a lc ă tu ită

sfîrşitu l se c o lu lu i al X V -le a (d ar nu fig u re a z ă în tr-u n a a lc ă tu ită

tria rh u l N il, în sec o lu l X IV ), fap t p e n tru care isto ric u l D e m o s-
ilu sso a su sţin u t că s-a în fiin ţa t « în a in te de 1500». în acest caz,
» e m n a c a la în c e p u t e a c u p rin d e a te rito riile d in ju ru l C h ilie i şi
i A lb e , p o a te c h ia r d in n o rd u l D o b ro g e i. N u ar fi e x clu s ca ea

lu a t fiin ţă ca o c o n tin u a to are a M itro p o lie i V ic in e i. e şe d in ţa

m itro p o lita n ă era în B ră ila (în c a te d ra la cu h ram u l
A rh a n g h e li M ih a il şi G a v r iil, e x iste n tă p în ă p e la m ijlo c u l se -
ii t r e c u t ) . D i n d ife rite c a u z e , m itro p o litu l stă te a u n e o ri la Ism a il,

G a la ţi sau în sa tu l C ă u şa n i, lîn g ă T ig h in a . H o ta re le e p a rh ie i
. fo st a c e le a şi în d ecu rsu l is to rie i sa le , ci au su fe rit sc h im b ă ri,
îc ţie d e c u c e ririle ru se şti sau tu rc e şti d in tim p u l d e se lo r răz -
d in tre a c e ste d o u ă p u te ri. In m o d o b işn u it, ea c u p rin d e a ra ia u a
i (c u te rito riu l în c o n ju ră to r, ru p t d e la e p a rh ia B u z ă u lu i), te -
le ra ia le lo r G iu rg iu şi T u rnu, lu a te de la M itro p o lia U n g ro v la -
p recu m şi re g iu n ile d in n o rd u l M ă rii N eg re, — cu Ism a ilu l,

şi C e ta te a A lb a — , ia r în n o rd u l a c e sto ra , a şa -n u m itu l B u g ea c
a u a T ig h in a . P e la m ijlo c u l se c o lu lu i al X V II-le a au in tra t în
 MITROPOLIA h"KUlLAVl]il

c o m p o n e n ţa ei u n e l e te r ito r ii d in n o r d u l D o b r o g e i, lu a te d e la M i -
tr o p o lia D ristrei.
U n e o r i s e î n t i n d e a şi p e s t e N i s t r u , î n s p r e B u g , î n a ş a - n u m i t a
« U c r a i n a H a n u l u i » ( s t ă p î n i t a u n t i m p d e G h e o r g h e D u c a V o d ă al M o l ­
d o v e i , 1 6 6 8 — 1 6 7 2 şi 1 6 7 8 — 1 6 8 3 ) , c u p e s t e 4 0 d e s a t e d e r o m â n i o r ­
t o d o c ş i şi c î t e v a o r ă ş e l e ( B a l t a , D u b a s a r i , u n d e s t a u n e o r i şi h a n u l ş.a .).
D a r n u n u m a i h o ta r e le a u s u f e r it m o d if ic ă r i, ci în s ă ş i e x i s te n ţa M i -
tr o p o lie i e ra în f u n c ţie d e s tă p în ir e a p o litic ă a te rito ri ilo r d in c a re
era alcă tu ită .
I a tă p r in c i p a le le ştiri p e c a r e le a v e m d e s p r e M i t r o p o l i a P r o i l a -
v i e i şi î n t î i s t ă t ă t o r i i e i. î n 1 5 8 0 , « s m e r i t u l m i t r o p o l i t a l P r o i l a v u l u i
Gavriil», î n c a l i t a t e d e m e m b r u a l S i n o d u l u i P a t r i a r h i e i E c u m e n i c e ,
s e m n a u n ac t, p r in c a re f o s tu l d o m n al M o ld o v e i P e tr u Ş c h io p u l d ă -
r u ia P a tr ia r h ie i o c a să . D a r u n a lt e d i to r al a c tu lu i r e s p e c t i v îl d ă p e
G a v r i i l d r e p t m i t r o p o l i t al i n s u l e i H i o s . D e c i , p ă s t o r i a lu i l a B r ă i l a
e ste în d o ie ln ic ă .
în ac tu l sin o d a l d in m a i 1590, p rin c a re P a tria rh ia E c u m e n ic ă
a p ro b a în fiin ţa re a P atria rh ie i R u se, în tre cei p e ste o su tă de s e m n a -
t a r i , î n t î l n i m şi p e N ectarie « f o s t a l P r o i l a v u l u i » şi p e A ntim , m i t r o ­
p o litu l în fu n c ţiu n e . în s e a m n ă că N e c ta rie a p ă s to rit în a in te a a c e stu ia
la B ră ila , f a c în d p a r e tis is d in m o tiv e p e c a re n u le c u n o a ş te m .
D u p ă u n ii e d ito r i ai a c t e l o r s in o d u l u i P a t r i a r h i e i d e C o n s t a n t i n o -
p o l, în tr e s e m n a ta r ii a c tu lu i d e a le g e r e c a p a t r i a r h a lu i C h irii L u -
c a r i s , î n 1 6 2 1 , s - a r f i n u m ă r a t şi G rig o rie a l P r o i l a v u l u i . A l ţ i e d i t o r i
îl d a u î n s ă c a m i t r o p o l i t al P r e s l a v u l u i , î n B u l g a r i a .
Ş t i r i s i g u r e şi d i r e c t e a v e m a b i a d e s p r e m i t r o p o l i t u l M eletie ( c o n ­
f u n d a t d e u n i i i s t o r i c i c u r e n u m i t u l t e o l o g g r e c M e l e t i e S i r i g u l ) . Se
c u n o a ş te c h ia r ac tu l d e a le g e re ca m itro p o lit, d in m a i 1639. în n o -
ie m b r ie 1 6 4 3 , p a tr ia r h u l e c u m e n i c P a r te n i e I z is cel B ă t r î n a declara:
s ta v ro p ig h ie p a tria r h a lă b is e ric a A d o r m ir e a M a ic ii D o m n u lu i d in Is -
r r i a i l , m e t o c al S f î n t u l u i M o r m î n t , r e f ă c u t ă d i n t e m e l i e d e m a r e l e p a -
h a r n ic G h e o r g h e , f ra te le lu i V a s i le L u p u . în g r a m a t a p a tri a r h a lă r e s ­
p e c t i v ă , s e p r e c i z a c ă n i c i m i t r o p o l i t u l d e a t u n c i al P r o i l a v i e i , M e l e t i e
n ic i u r m a ş i i lu i, n u a v e a u d re p tu l să se a m e s t e c e în c î r m u ir e a ac elei
b is e ric i. E a e ra în d a to r a tă să d e a 10 o c a le d e ic re p e a n P a tria rh ie i
« ca se m n de su p u n ere» . în 1699, patriarh u l C a lin ic Ii reîn n o ia ca lita ­
te a d e s ta v r o p ig h ie a a c e s te i b is e ric i, ca re, f iin d d is tr u s ă d e u n in c e n
diu , a f o s t r e f ă c u tă d e C o n s ta n ti n B r în c o v e a n u .
î n 1 6 4 4 m i t r o p o l i t u l M e l e t i e al P r o i l a v u l u i — î n s o ţ i t d e u n a r h i
m â n d rit Io a n ic h ie — a fă c u t o c ă lă to rie la M o s c o v a , p e n tru a cen
a ju to r p e s e a m a e p a rh ie i sa le, d e la ţa ru l R u s ie i M ih a il F e o d o r o v ic
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

-1 6 4 5 ). A v e a sc riso ri de re c o m a n d a re d in p a rte a p a tria rh u lu i

l i e I, a l u i M a t e i B a s a r a b şi a « fr a ţilo r» d in m în ă stire a Sf. N ic o la e
ă ila . In cea de a tre ia sc riso a re , p re o ţii şi c re d in c io şii d in B ră ila
îtu rile în c o n ju ră to a re se p lîn g e a u d e g re u tă ţile p e c are le în -
sub stăp în ire tu rc e a sc ă , a ră tîn d că b ise ric a lo r, cu h ram u l S fîn -
c o la e , p re c u m şi « m itro p o lia c e a m ic ă » au ars p în ă la te m e lie
au m ijlo a c e p e n tru refacere. Ţ aru l a p rim it p e m itro p o litu l M e -
;i i - a aco rd at u n a ju to r p e n tru re sta u ra re a b ise ric ilo r sale . ssp re
a c e la şi M e le tie m ai ştim că în anul 1649, p u rta d isc u ţii jo v işte
cu A rsen ie S u h an o v , u n c ă lu g ă r ru s d in m în ă stire a S fîn ta 3 de
lîn g ă M o sc o v a , a fla t în tre c e re p rin ţă rile ro m â n e . P rin b rie
1 655, m itro p o litu l M e le tie a fo st c a te risit, fiin d c ă n u şi-a > scu t
s e m n ă tu ra în fa ţa u n u i trib u n a l tu rc e sc .
lo c u l său a fost a le s, în aceeaşi lu n ă , G h e r a s im , ca m itro p o lit
o ila v u lu i şi Ism a ilu lu i» . D u p ă o p ă sto rire d e tre i a n i, a fo st
L itro p o lit al T îrn o v e i, în B u lg a ria . În tr-o scriso a re a p a tria rh u lu i
:ie al Ie ru sa lim u lu i d in 1664, se făcea a m in tire de u n m itro p o lit
irîn d a le s» al P ro ila v u lu i, fără a i se d a n u m e le . Se p are c ă în tre
sim şi c e l p o m e n i t î n 1 6 6 4 a m a i fo s t u n u l.
o b a b il în 1 6 6 8 , p a tria rh u l e c u m e n ic M e to d ie III a o fe rit M i­
la P ro ila v ie i, p e n tru în tre ţin e re , fo stu lu i p a tria rh P a r te n ie I V (a
it d e c in c i o ri, în tr e 1 6 5 7 şi 1 6 8 5 ). P re s u p u n e m c ă a s ta t a ic i
i 1671, c în d 1-a în lo c u it p e M e to d ie III. î n n o ie m b rie -d e c e m b rie
apoi la 1 ia n u a rie 1672, se în tîln e şte în a c te le S in o d u lu i p a tri -
d in C o n sta n tin o p o l m itro p o litu l L a v r e n tie al P ro ila v ie i. L a 15
b rie 1680, era a m in tit N e c ta r ie , a le s în lo c u l u n u ia care a fu g it
îla C re ta . în tr-o L istă a sc a u n e lo r su p u se P a tria rh ie i de C o n -
opol a flă m n u m e le lu i C a lin ic , în a in te de 1700, ia r u n m itro -
Ir ig o r ie al P ro ila v u lu i e ste în tîln it în a ce a stă listă sau sem n în d
a cte a le P a tria rh ie i E c u m e n ic e , d in a p rilie 170 0 p în ă în iu l ie

i ie ra rh cu o p ă sto rire fo a rte lu n g ă la B ră ila a fo st m itro p o li -

m ic h ie . E ste în tîln it p e n tru p rim a o a ră la 29 se p te m b rie 1715,
e ju l u n e i n e în ţe le g e ri în tr e el şi e p is c o p u l I o r e s t al H u ş ilo r , cu
la h o ta re le e p a rh iilo r lo r, m ai cu sea m ă în p riv in ţă p ă s t o ririi
:io şilo r d in tîrg u l D u b ă sa ri şi d in d o u ă sa te a fla te p e h o ta ru l
M o ld o v a şi s tă p în ir e a t u r c e a s c ă d in B u g e a c . Io a n ic h ie a v e n it
şi s-a p lîn s p rim u lu i d o m n fa n a rio t, N ic o la e M a v ro c o rd a t, care
cazul în ju d e c a ta D iv a n u lu i d o m n esc, p re z id a t de p a tria rh u l

al A le x a n d rie i, a fla t în M o ld o v a . D iv a n u l a h o tă rît ca b ise ri -

c re d in c io şii d in D u b ă sa ri să ră m în ă sub c îrm u ire a d u h o v n i-
c e a şc ă a m itro p o litu lu i b ră ile a n , în tru c ît se a flă p e te rito riu l stă p în it
d e tu rc i, ia r c ele d o u ă sa te să ră m în ă în g rija e p isc o p u lu i d e H u şi.
C ei doi v lă d ic i şi-a u d at în sc ris u n u l a ltu ia că p rim e sc h o tă rîre a
D iv a n u lu i. În c lin ă m să c re d em că Io a n ic h ie a ră m a s în scau n p în ă în
anul 1743, c în d u n ie ra rh cu acest n u m e şi-a d a t d e m isia , m o tiv în d că
e ste b ă trîn şi n e p u t i n c i o s şi că a v o it de m u lt sa se re tra g ă d in scaun,
d a r a a m în a t m e re u d in p ric in a fe lu rite lo r e v e n im e n te .
L a 24 se p te m b rie 1743 era h iro to n it ca m itro p o lit al P ro ila v ie i
C a lin ic . D e sp re a c e sta av em şi c îte v a d a te b io g ra fic e . N ă s c u t în 1713,
în o raşu l Z a g o ra d in T e sa lia , a stu d ia t la C o n sta n tin o p o l, fiin d h iro ­
to n it p re o t şi m a re p ro to sin g h e l. A c îrm u it M itro p o lia P ro ila v ie i d in
1743 p în ă în 1748, c în d şi-a p re z e n ta t d e m is ia d in scaun. L a 16 ia n u a ­
rie 1 7 5 7 , a fo st a le s p a tria rh e c u m e n ic , su b n u m e le d e C a lin ic IV .
D a r n u m ai d u p ă şase lu n i, a fo st în lă tu ra t d in scaun şi e x ila t în in su la
L e m n o s, apoi la M u n te le S in a i. D e a co lo , i s-a în g ă d u it să se re tra g ă
la Z a g o ra , u n d e a m u rit în 1791. A fo st u n b u n c ă rtu ra r, ră m în în d de
la el c îte v a scrieri, în m a n u sc ris. în tre a lt e le , a lu a t p a rte a c tiv ă la
d isp u ta care a tu lb u ra t B ise ric a d in C o n sta n tin o p o l p e la m ijlo c u l s e ­
c o lu lu i al X V III-le a , p riv ito a re la re b o te z a re . E l su sţin e a că acei creş -
tin i (e re tic i sau sc h ism a tic i) care v in la O rto d o x ie , d a că au fo st b o -
te z a ţi, n u m ai tre b u ie b o te z a ţi a d o u a o ară, ci n u m a i u n şi cu S fîn tu l
M ir (în sc h im b , tre b u ia u b o te z a ţi cei care, în a in te de a v en i la O rto -
d o x ie , a p a rţin u se ră u n ei c re d in ţe care n u a d m ite a S fîn ta T reim e şi
b o te z u l). D in c ele spuse, re z u ltă că m itro p o litu l C a lin ic a fo st fig u ra
c e a m a i re p re z e n ta tiv ă în tre v lă d ic ii d e la B ră ila .
I-a u rm a t m itro p o litu l F ilo te i, a le s la 28 se p te m b rie 1748. Isto ri­
cul D . R u ss o c re d e c ă a c e st F ilo te i a fo st « c a te risit» în 1751. Ia tă
c u m s-au p e tre c u t fa p te le . M itro p o litu l P ro ila v u lu i (p ro b a b il F ilo te i)
a o b ţin u t u n firm a n d in p a rte a su lta n u lu i, p rin care ra ia u a H o tin u lu i
era a n e x a tă la e p a rh ia sa. B o ie rii d in D iv a n şi v lă d ic ii M o ld o v e i au
stă ru it p e lîn g ă d o m n ito ru l C o n sta n tin R a c o v iţă să c ea ră în to c m ire a
u n u i n o u firm a n , în sen su l ca ţin u tu l H o tin u lu i să ră m în ă a lip it la
M itro p o lia M o ld o v e i, cu m era d in tim p u ri stră v e c h i. L a re z u lta tu l p o -
z itiv al a c e ste i in te rv e n ţii, m itro p o litu l F ilo te i a a ru n c a t a n a te m a
a su p ra c elo r care i-a u îm p ie d ic a t p la n u rile de a n e x a re a H o tin u lu i.
A c e st lu c ru a d u s la « c a te risire a » sa. T o tu şi, în tre a n ii 1 7 5 3 — 1767,
îl în tîln im sem n în d în n u m e ro a se a cte a le P a tria rh ie i, ca « fo st al
P ro ila v u lu i» .
în anul 1751 a fo st a le s ca m itro p o lit al P ro ila v ie i D a n iil, fo st de
S id is. D e la el au ră m a s m ai m u lte c ă rţi de h iro to n ie , în care se in ti­
tu la : « D a n iil, d in m ila lu i D u m n e z e u , m itr o p o litu l P ro ila v u lu i, T o m a -
R en i, n .n .) , al H o tin u lu i, al în tre g u lu i ţă rm al D u n ă rii şi al N i s -
şi al în tr e g ii U c ra in e a h a n u lu i» . D in a c e ste c ărţi de h iro to n ie
c ă îşi a v e a r e ş e d in ţa în Ism a il.
cunosc şase b iseric i z id ite cu b in e c u v în ta re a m itro p o litu lu i D a -
sfin ţite de e l. A c tito rit el în su şi o b ise ric ă în tîrg u l C ă u şa n i,
;-a p ic ta t c h ip u l său şi al m a m e i sale . In 17 6 8 , e ra în c h in a tă
o lie i P ro ila v ie i şi lu i D a n iil « d e la sfîn ta m în ă s tire R e n ii, ce
a ţa ra tu rc e a sc ă » , b ise ric a S fin ţii 4 0 de m u c e n ic i d in Iaşi (c ti-
de h a tm a n u l V a sile R o se t), « c a să fie m e to h p e n tru o d ih n a sa
v en i în Ia şi, sa şaz ă şi să se o d ih n e a sc ă ; d a r şi sfin ţia sa să
p u rta de g rijă p e n tru to a te tre b ile ce v a a v e a a c e a stă m ă n ă sti -
P e te m e iu l celo r ex p u se m ai sus, în c lin ă m să cred em că D a n iil
n eam ro m ân .
tre sfîrşitu l p ă sto ririi sa le , a p ar e v e n im e n te n e p re v ă z u te . în tre
6 8 — 1774 are lo c u n lu n g ră z b o i în tre R u sia şi T u r c ia , ia r în tre
? 6 9 — 1774 a m în d o u ă P rin c ip a te le (in c lu siv ra ia le le tu rc e şti de
P ru t şi B r ă ila ) s-au a fla t sub o c u p a ţie şi a d m in is tr a ţie m ilita ră
n a c e ste îm p re ju ră ri, la 10 ia n u a rie 1771 m itro p o litu l G a v riil
achi al M o ld o v e i h o tă ră şte tre c e re a te rito riilo r a p a rţin ă to a re
o lie i P r o ila v ie i la e p a rh iile ţă rii, şi a n u m e : H o tin u l l a E p isc o p ia
ilo r, ia r celela lte te rito rii d in stîn g a P ru tu lu i (Ism a il, R en i, C h i-
ta te a A lb ă , T ig h in a ), la E p is c o p ia H u şilo r. A c e la ş i lu c ru 1 -a h o -
m itro p o litu l G rig o rie al U n g ro v la h ie i, rîn d u in d ca p a ro h iile d in
B ră ila să fie tre c u te la E p isc o p ia în v e c in a tă a B u ză u lu i. O b ţi-
p ro b a re a a u to rită ţilo r ru se şti, a b ia în a p rilie 1773, m itro p o litu l

C a llim a c h i a a d re sa t o sc riso a re p a sto ra lă c ătre c re d in c io şii

n g a P ru tu lu i, p rin care-i în ştiin ţa că au tre c u t sub o b lă d u ire a

îic e a sc ă a e p isc o p u lu i de H u şi. D a r to a te stră d a n iile a c e ste a

îv e d it z ad a rn ice , d eo arece în u rm a p ăcii de la K u c iu c -K a in a rg i

rilie 1 7 7 4 ), ru şii au fo s t n e v o iţi să p ă ră se a sc ă ţă rile ro m â n e şti,
:ii a u o c u p a t v e c h i l e r a i a l e d e l a D u n ă r e .
a ce a stă c o n ju n c tu ră , şi-a c o n tin u a t e x isten ţa şi M itr o p o lia P ro i-

M u rin d D a n iil în p rim e le lu n i a le a n u lu i 1773, în se p te m b rie

s ca m itro p o lit l o a c h im , care a p ă sto rit p în ă către sfîrşitu l a n u -
0. N u m e le său e ste în tîln it în m a i m u lte acte d e h iro to n ie în
ile d e d in c o lo d e P ru t, in c lu s iv în p ă rţile H o tin u lu i (în tr-o
le h iro to n ie d in 1775 se in titu la « m itro p o lit al P ro ila v u lu i, T o -
ilu i, H o t i n u l u i şi a t o a t ă B a s a r a b i a şi U c r a in e i » ) , a p r i l i e 1781, are
lo c a le g e re a lu i C h ir ii ca m itro p o lit al P ro ila -i lo c u l
ră p o s a tu lu i lo a c h im . E s te în tîln it şi el în n u m e ro a s e i
h iro to n ie a le u n o r p re o ţi, ia r în 1783 i s-a în tă rit în c h in a re a
b ise ric ii cu h ram u l S fin ţii P a tru z e c i de M u c e n ic i d in Ia şi. în 1786 era
in v ita t de p a tria rh u l e c u m e n ic ca, îm p re u n ă cu c eilalţi ie ra rh i m o ld o -
v en i sau a flă to ri în Ia şi, să p ro c e d e z e la a le g e re a şi în s c ă u n a r e a lu i
L e o n G h e u c ă ca m itro p o lit al M o ld o v e i. A fă c u t m ai m u lte v iz ite
c a n o n ic e d in c o lo d e N is tru şi în U c ra in a h a n u lu i, s ă v îrşin d slu jb e
şi h iro to n ii.
In 1787 a în c e p u t u n a lt răzb o i ru so -tu rc , în cu rsu l c ă ru ia ţă rile
ro m â n e au fo st d in n o u te a tru l o p e r a ţiu n ilo r m ilita re . D in o c to m b rie
J7 8 7 p în ă la sfîrşitu l a n u lu i 1791, M o ld o v a a a ju n s d in n o u sub o cu -
p a ţie şi a d m in istra ţie m ilita ră ru să, în tim p ce Ţ a ra R o m â n e a s c ă se
a fla sub o c u p a ţie a u stria c ă (1 7 8 9 — 1 7 9 1 ). S e în ţe le g e că şi te r ito r iile
d e p e ste P ru t, c are c o n stitu ia u ra ia u a T ig h in e i, au fo st o c u p a te d e
ru şi.
în ace a stă situ a ţie , se p ro d u c m u lte sc h im b ă ri şi în v ia ţa b ise ri -
cească. M u rin d m itro p o litu l L eo n G heucă, în 1788, e ste adus la c îrm a
M itro p o lie i M o ld o v e i, ca exarh, a rh ie p isc o p u l A m b ro z ie S e re b re n ic o v
al E c a te rin o sla v u lu i, a v în d ca v ic a r şi p re şe d in te al C o n sisto riu lu i
m itro p o lita n p e a rh im a n d ritu l G a v riil B ă n u le sc u -B o d o n i. O p a rte d in
fo ste le te rito rii stă p în ite de tu rc i în stîn g a P ru tu lu i au fo st d a te e p is -
c o p u lu i d e H u şi, ia r în sud s-a fo rm at, în 1791, o e p a rh ie n o u ă n u m ită
a C etăţii A lb e şi N is tr u lu i, sub c o n d u ce re a lu i G a v riil B ă n u le s c u -B o -
d o n i, în c a lita te d e e p isc o p -v ic a r. D a r la 2 9 d e c e m b rie 1 7 91, p rin

p a c e a de la Ia şi, se re v in e la situ a ţia a n te rio a ră . Ţ ă rile ro m â n e a ju n g

d in n o u sub su ze ra n ita te o to m a n ă . G ra n iţa d in tre îm p ă ră ţia ru se a sc ă
şi c e a tu rc e a sc ă se fix e a z ă d e -a c u m în a in te p e N istru . S e în ţe le g e că
s -a r e v e n it şi la v e c h ile r în d u ie li b is e r ic e ş ti.
C o n d ic a de h iro to n ii a P a tria rh ie i E c u m e n ic e n e d ă ştire a că în
fe b ru a rie 1793, ră m în în d e p a rh ia P ro ila v ie i fără p ă sto ru l ei, d in c au ză
că m itro p o litu l C h irii « s-a făcut n e v ă z u t» , a fost a le s a ltu l cu n u m e le
P a r te n ie . P re su p u n e m că m itro p o litu l C h irii s-a a şe z at în D u b ă sa ri,
u n d e m a i fă c e a h iro to n ii în a n ii u rm ă to ri. D a te fiin d le g ă tu rile sa le
cu M o ld o v a , în c lin ă m să c re d e m că era ro m â n de n eam .

P a rte n ie e ste p o m e n it în fo a rte m u lte a cte şi h o ta rîr i a le S in o d u lu i

P a tria rh ie i E c u m e n ic e , fie în p ro b le m e te o lo g ic e , fie a d m in istra tiv e ,
fie la a le g e re a u n o r p a tria rh i ră să rite n i. T o a te a c e s te a a ra tă că era
u n m e m b ru m a rc a n t al S in o d u lu i. D in a ce a stă p ric in ă , la 24 s e p te m b rie
1806 a fo s t a le s, p e n tru scu rt tim p , lo c ţiito r al p a tria rh u lu i e c u m e n ic ,
ia r la 30 n o ie m b rie 1 8 1 0 a fo st p ro m o v a t p e sc a u n u l d e m itro p o lit
al D ra m e i, în n o rd u l G re c ie i.

In lo c u l său, în d e c e m b rie 1810, a fo st a le s m itro p o litu l C a lin ic ,

ia r în a p rilie 1813, u n a lt m itro p o lit c u n u m e le C a lin ic , care a p ă sto rit
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

a m a rtie 1 821. In tre a n ii 1 8 0 6 — 1 8 1 2 , a a v u t lo c u n n o u răzb o i

ire , c u o c u p a re a ţă rilo r n o a stre d e tru p e le ţa riste . L a 2 7 m a rtie
p rin tr-u n u c a z al ţa ru lu i a d re sa t S fîn tu lu i S in o d al B ise ric ii ru -
G a v riil B ă n u le s c u a fo st n u m it « e x arh al M o ld o v e i, V a la h ie i şi

b ie i» .

;sfiin ţîn d u - se ra ia le le H o tin u lu i şi c e le d in p ă rţile d e su d , s-a

s şi c îr m u ir e a d u h o v n ic e a sc ă a M itro p o lie i P ro ila v ie i n u m a i la
B ră ila , cu ţin u tu l ei şi la c e le la lte c e tă ţi şi o ra şe o c u p a te de
> e m a lu l s tîn g al D u n ă rii: C ă lă ra şi, O lte n iţa , G iu rg iu , Z im n ic e a ,
M ă g u re le , B e c h e t, care serv eau d rep t g a rn iz o a n e p e n tru tru -

to m a n e . In a p rilie 1813, ea s-a c o n to p it cu M itro p o lia D ristre i

ui D u ro sto ru m ). C a lin ic şi-a a v u t în c o tin u a re re şe d in ţa fie la
fie la S ilistra . N -a m a i ră m a s m u lt tim p a ic i, c ăc i în m a rtie
a fă c u t u n s c h im b cu m itro p o litu l A n tim , tre c în d în lo c u l aces-

3 s c a u n u l D id im o tih u lu i d in G re c ia .

n tim a p ă sto rit ca « m itro p o lit al D îrste i şi P r o i l a v u l u i şi ex arh

ţilo r d e lîn g ă D u n ă re » p în ă în 1828. L a 2 9 au g u st 1822, a p rim it

îric a şi re şe d in ţa sa d in S ilistra p e p rim ii d o m n i p ă m în te n i —

1821, Io n iţă S andu S tu rz a al M o ld o v e i şi G r i g o r i e G h ic a al Ţ ării
ie şti, c a r e se în to r c e a u d e la C o n sta n tin o p o l.

1828, a iz b u c n it al p a tru le a răzb o i ru s o -tu rc . T ru p ele ţa ru lu i

ru tu l, o cu p ă Ia şii şi B u cu reştii şi a se d ia z ă B ră ila , a cărei c e ta te
c u c e rită cu g re u şi apoi d istru să în în tre g im e . P e lo c u l ei şi al
u i, se rid ic ă u n o raş nou. M itro p o litu l A n tim , c o m p ro m is în
irc ilo r, s-a re tra s în R u s ia şi a m u rit la O d e sa . C u a c e a sta ,
» o lia P ro ila v ie i d isp a re p e n tru to td e a u n a d in isto rie . P rin pacea
A d ria n o p o l, d in 2 /1 4 se p te m b rie 182 9 , to a te c e tă ţile d in stîn g a
ii, cu ţin u tu rile în c o n ju ră to a re , au fo st re stitu ite Ţ ă rii R o m â -
B ise ricile d in ra ia le le T u rn u şi G iu rg iu au fost a lip ite la M itro -
Jn g ro v la h ie i, ia r c ele d in ra ia u a B ră ila la e p a rh ia B u z ă u lu i.

ilscopia Hotinului. O u rm a re im e d ia tă a lu p te i d e la S tă n ile şti, d in -

?i şi tu rc i (1711), a fost o cu p area H o tin u lu i — stră v e c h e c etate
v e a n ă — d e c ătre tu rc i, în 1713. In an u l u rm ă to r, ei au o c u p a t
. în c o n ju ră to r, cu a c e la şi n u m e , şi c îte v a sa te d in ţin u tu rile S o -
i Ia şi, ia r în 1 7 1 5 , o p o rţiu n e la n o rd d e P ru t, în ţin u tu l C e r -
> r. D in a c e ste te rito rii s-a c o n stitu it, în anul 1715, o n o u ă ra ia ,
n u lu i.

i to a te că a d m in istra ţia m o ld o v e a n a p ă ră sise a c e ste ţin u tu ri,

c io şii ro m â n i ră m a şi p e lo c au c o n tin u a t să fie c îrm u iţi
d u h o v -z de e p isc o p ii d in R ă d ă u ţi. A b ia către m ijlo c u l
sec o lu lu i al
X V III-le a se p ro d u c e o tu lb u ra re în v e c h ile rîn d u ie li b ise ric e şti. A m
a ră ta t şi m ai sus că m itro p o litu l P ilo te i al P ro ila v ie i (a le s la 28 sep -
te m b rie 1748) a rid ica t p re te n ţii d e ju risd ic ţie asupra H o tin u lu i. P u te m
p re su p u n e că acest c o n flic t a sta t la b a z a în fiin ţă rii u n ei noi e p arh ii
p e n tru ţin u tu rile d isp u ta te d e ie ra rh u l b ră ile a n şi cei m o ld o v e n i, şi
a n u m e E p i s c o p i a H o t i n u lu i, ca su frag an ă M itro p o lie i P ro ila v ie i. Se
a d ă u g a şi p r e a m a r e a d e p ă rta re a ţin u tu lu i H o tin d e c en tru l c o n d u c e rii
d u h o v n ic e şti a m itro p o liţilo r P ro ila v u lu i, care a ju n g e au la H o tin
tre c în d p rin re g iu n i a p a rţin ă to a re la d o u ă a lte e p isc o p ii: H u şi şi Ia şi.
în a fa ră d e a ce a sta, e p a rh ia P ro ila v ie i era şi p re a în tin să , g re u de
c îrm u it d e u n sin g u r ie ra rh . N u ştim c in e a h o tă rît în fiin ţa re a n o ii
e p arh ii. în o ric e caz, s-ar p u te a ca su g e stia p e n tru în fiin ţa re a ei să fi
p o rn it d in M o ld o v a , d ar m ai d e g ra b ă d e la m itro p o litu l D a n iil al
P ro ila v u lu i, p e care l-a m so c o tit d e n e a m ro m ân .

N u se c u n o a şte n ic i tim p u l în fiin ţă rii e i, d ar p re su p u n em că acest

fap t s-a p e tre c u t în a in te de 4 a u g u st 1758, c în d se v o rb e a de « m itro ­
p o lia » H o tin u lu i. L ip sa u n o r e p isc o p i de H o tin p în a în anul 1767 se
p o a te e x p lic a p rin aceea că se g ăsea cu g reu o p erso an ă d isp u să să
p ă sto re a sc ă to c m a i în ţin u tu rile H o tin u lu i, sărace, în d e p ă rta te şi « în

c a le a tu tu ro r ră u tă ţilo r» . C ă e ste a şa o d o v e d e şte u rm ă to ru l fa p t. în

16 fe b ru a rie 1766, m itro p o litu l D a n iil al P ro ila v ie i trim ite a o sc riso a re

ie ro m o n a h u lu i N e o fit, « e fim e riu » la b ise ric a S fîn tu l G h e o rg h e N o u

d in B u c u re şti, c h em în d u -1 la h iro to n ia în tru a rh ie re u p e n tru scaunul
E p isc o p ie i H o tin u lu i. D in c u p rin su l scriso rii, a flă m că a le g e re a lu i s-a
făcut « cu v o ia p rea în ă lţa tu lu i d o m n a to a tă M o ld o v a » (p e a tu n c i G ri -
g o rie III G h ic a ), cu în c u v iin ţa re a p a tria rh u lu i e c u m e n ic şi a sin o d u lu i
său. D a r ie ro m o n a h u l N e o fit, g re c d in M o re e a , d eşi fă g ă d u ise să
m e a rg ă la H o tin , n -a m a i d at a sc u lta re in v ita ţie i ie ra rh u lu i b ră ile a n ,
ci a p re fe ra t slu jb a d e p re o t al « c o m p a n ie i g re c e ş ti» d in S ib iu (a
m u rit fo a rte b ă trîn la în c e p u tu l sec o lu lu i al X lX -le a -, se c u n o a şte o
p a rte d in c o re sp o n d e n ţa sa cu e p isc o p u l Io s if al A rg e şu lu i şi cu alţi

c le ric i d in Ţ a ra R o m â n e a s c ă ).

A m î i l o h ie H o tin iu l. R e n u n ţîn d N e o fit, scaunul de e p isc o p ai n o u -

în fiin ţa te i e p a rh ii a H o tin u lu i s-a în c re d in ţa t u n u i în v ă ţa t c ălu g ăr de

n e a m ro m â n , A m filo h ie , h iro to n it în anul 1767. D e sig u r a le g erea lu i

s-a fă c u t cu în c u v iin ţa re a d o m n u lu i M o ld o v e i G rig o rie C a llim a c h i

(1 7 6 7 — 1 7 6 9 ), p o a te şi ca să d ea o satisfa c ţie b o ie rilo r ro m â n i că s-a

a le s u n ie ra rh , d in n eam u l lo r. în tr-o sc riso a re a lu i A m filo h ie către

a rh im a n d ritu l Z o sim a , stareţu l L av rei P e c e rsk a d in K ie v , d in 10 ia -

n u a rie 1768, g ă sim m ai m u lte ştiri d e sp re el şi e p a r h ia p e care o

 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

ea. A ră ta , d e p ild ă , c ă fu se se p rin R u sia , in c lu siv p rin K ie v ,

;-a în c h in a t la m o a şte le de aco lo , ia r a cu m s-a în v re d n ic it de
a rh ie rie i, p rin p u n erea m îin ilo r m itro p o liţilo r : A n a n ia al Se -
P a rte n ie al D ristre i şi D a n iil al P ro ila v ie i. P e cel d in u rm ă îl
i « stă p în u l m eu » , cee a ce în s e a m n ă că era su frag an u l a c e stu ia ,
c ă n u a ra tă lo c u l h iro to n ie i. în p riv in ţa e p a rh ie i sa le s c ria :
i în c re d in ţa t ace a stă p u ţin ă e p a rh ie di p ă sto rie , a ro ab ei cetăţi
n u lu i, în tre care o a ia p e tre c e d im p re u n ă cu lu p u ... fiin d e p a r h ie
D a re cu c in c i m ii de le i d in tre c u te le v re m i, p e n tru b iru l stă p î -
or». R e la tîn d u -i să ră c ia în care se zb ătea , îl ru g a să-i trim ită
v e şm in te a rh ie re şti « d in cele ce vei fi a v în d m ai v ech i» . în tr-u n
c rip tu m îl r u g a p e sta re ţu l k ie v e a n să se in te re se z e d e u n fra te
i care d e c in c i ani în v ă ţa m e şte şu g u l z u g ră v ie i « la z u g ra v u l
a lo m e i în şc o a la m ă n ă stirii» . S e p a re c ă-şi a v e a m e ta n ia la
p e n tru că în tr-u n p o m e ln ic al a c e ste i m în ă stiri e ra tre c u t şi
lo h ie S e c u l» , în a in te a a tre i ie ra rh i d in p rim a ju m ă ta te a se -
i al X lX -le a . V a fi în v ă ţ a t m ai în tîi c a rte în ace a stă m în ă stire ,
m în d la A c a d e m ia d u h o v n ic e a sc ă d in K ie v , de v re m e c e-a a ju n s
n în v ă ţa t, c u n o sc ă to r al m u lto r lim b i stră in e : g re a c ă v e c h e şi
la tin ă , sla v ă , ru să şi ita lia n ă . O n o tiţă în lim b a ita lia n ă , a fla tă
sc o a rţă de c a rte care-i a p a rţin u se , a ra tă că în anul 1772 făcu se
to rie la R o m a .
e la A m filo h ie se p ă stre a z ă o g ra m a tă d e h iro to n ie (sin g h e lie ),
rta d e 5 d e c e m b rie 1 7 7 2 , în c a re a ră ta c ă a h iro to n it p e u n
> sie , « a ic i în s fîn ta n o a stră e p isc o p ie în H o tin , în b ise ric a u n d e
ira m u l sfîn tu lu i şi m a r e lu i G rig o rie B o g o slo v » , ceea ce d o v e d e şte
ista o b is e ric ă e p isc o p a lă în H o tin .

a sto ria sa a fo st în s ă g re a , căci în 1 7 6 8 iz b u c n e ş te ră z b o iu l

u rc. în u ltim e le lu n i a le a n u lu i 1769, a m în d o u ă ţă rile ro m ân eşti
st o c u p a te d e tru p e le ru se şti. în îm p re ju ră rile d a te , e p isc o p u l
te i al R ă d ă u ţilo r a în c e p u t — d in i7 7 0 — sa fa c ă h iro to n ii d e
p e n tru fo sta E p isc o p ie a H o tin u lu i. A m a ră ta t şi m ai sus că la
îu a rie 1771, m itro p o litu l G a v riil C allim a ch i al M o ld o v e i a ad re-
scriso a re c le ru lu i şi c r e d in c io ş ilo r d in ţin u tu rile B u g e a c u lu i, p rin
le a d u c e a la c u n o ş tin ţă d e s f iin ţa r e a M itr o p o lie i P r o ila v ie i şi tre -
lo r în g rija d u h o v n ic e a s c ă a e p isc o p u lu i d e H u şi. în a ce e a şi
are se sp u n ea că « e p a rh ia H o tin u lu i s-au dat sub o c îrm u ire a fră-
a le e p isc o p u lu i de R ă d ă u ţi c h ir D o so fte i» . C u a ceasta, se în c h e ie
m ţa E p isc o p ie i d e H o tin şi a sin g u ru lu i ei titu la r, v lă d ic a A m -
e. T e rito riu l fo ste i e p a rh ii a in tra t sub ju risd ic ţia c a n o n ic ă a
o p u lu i D o so fte i al R ă d ă u ţilo r p în ă în 1775, la o c u p a re a M o ld o v e i
de n o rd (B u c o v in a ) de a u strie ci. D u p ă ace a stă d a tă , a ju n g e sub ju -
risd ic ţia m itro p o liţilo r P ro ila v ie i, care, c u m am a ră ta t, se in titu la u ,
d in 1775, şi « a i H o tin u lu i» , cu e x c e p ţia a n ilo r 1 7 8 8 — 1792, c în d H o -
tin u l şi ţin u tu l d in ju r a fost c u ce rit de a u strie ci, ia r co n d u cerea d u ­
h o v n ic e a s c ă s-a d a t d in n o u e p isc o p u lu i d in C e rn ă u ţi (fo stu l sc a u n
de R ă d ă u ţi), p e a tu n c i D a n iil V la h o v ic i. In 1813 te rito riile re sp e c tiv e
au in tra t în c o m p o n e n ţa n o ii « A rh ie p isc o p ii a C h işin ă u lu i şi H o t i n u -
lu i» , c îrm u ită d e G a v riil B ă n u le s c u -B o d o n i.

C o b o rît în rîn d u l n u m e ro şilo r a rh ie re i fără e p a rh ie , A m filo h ie s-a

re tra s la sc h itu l Z a g a v ia d e lîn g ă H îrlă u . D e a ic i, m a i a p a re u n e o ri

în v ia ţa b ise ric e a sc ă a ţă rii sale . D e p ild ă , în d e c e m b rie 1782, p a rti -

c ip a la ip o p sifie re a şi h ir o t o n ia lu i Iaco b S ta m a ti ca e p isc o p d e H u şi.
D e m u lte ori era ch em at de e p isc o p u l A n to n ie al R o m a n u lu i să facă
slu jb e , în lo c u l său, în c a te d ra la e p isc o p a lă d in R o m a n . D e sig u r să -
v îrş e a slu jb e şi în Ia şi. A m u rit în sc h itu l Z a g a v ia , în ju ru l a n u lu i

1 8 0 0 , fiin d în g ro p a t to t a co lo .

D a c ă în c a lita te a sa de e p isc o p al H o tin u lu i n u a iz b u tit să d esfă -

şoare o a c tiv ita te ro d n ic ă , în sc h im b A m filo h ie şi-a în s c ris cu c in ste

n u m e le în isto ria c u ltu rii ro m â n e şti. A le se le sa le c u n o ştin ţe de c a rte
le -a p u s în s lu jb a p o p o ru lu i său, p rin tă lm ă c ire a şi tip ă r ir e a unui C a -
te h ism şi a d o u ă m a n u a le şc o la re . D e sig u r el sp rijin ise şi şco a la ro -

m â n e a s c ă d in H o tin , u n d e , în an u l 1788, c în d ra ia u a a fo st o c u p a tă
d e a u strie c i, fu n c ţio n a o şc o a lă cu 3 0 0 de e le v i, c o n d u să de d a sc ă lu l
Ilie d e la P u tn a . N -a r fi e x c lu s c a în s u şi A m filo h ie să fi în fiin ţa t
şco a la .

P e n tru p re o ţii d in M o ld o v a , A m filo h ie a tra d u s şi p re lu c ra t C ate -

h ism u l lu i P la to n L e v şin , m itro p o litu l M o sc o v e i. L -a tip ă rit în 1795 la

Ia şi, sub G r a m a t i c a t e o l o g h i c e a s c ă s c o a s ă in l i m b a m o l d o v e ­
titlu l
n e a s c ă d e p e B o g o s l o v i a lu i P la to n , a r h i e p i s c o p u l d e M o s c o v a . I n a c e ­
l a ş i a n a t i p ă r i t , t o t l a I a ş i , d o u ă m a n u a l e d i d a c t i c e : D e o b ş te g e o -
g r a iie ş i E le m e n te a r itm e tic e , a m b e l e p r e l u c r a t e d i n l i m b a i t a l i a n ă .
A lte lu c ră ri i-a u ră m a s în m a n u sc ris. D in to a te a c e ste a , re z u ltă că
A m filo h ie a fo st o fig u ră re p re z e n ta tiv ă în isto ria c u ltu rii ro m â n e şti.
P rin c ă lă to riile şi stu d iile sa le în Ita lia , a p u tu t lu a c o n ta c t cu id e ile
în a in ta te a le ilu m in ism u lu i apusean, p re lu c rîn d , în s p iritu l în n o ito r al
a c e sto ra , c ă rţile d id a c tic e p e ? c a re le -a in a m in tit.

P re o ţii şi c re d in c io su l celo r io u ă e p arh ii erau în m a re a lo r m a jo -

ritate de n eam ro m ân % ii num ai p d ţin i d in ei erau u c ra in ie n i, greci sau

b u lg a ri. A c e s t lu c ru sfe :p o z a te c o n sta ta d in d ife rite le a cte de h iro to n ie

c a re au a ju tir jţîn ă h a n o i, în c a re sîn t c o n s e m n a te n u m e d e p re o ţi

In i şi d e sa te ro m â n e şti. L im b a litu rg ic ă d in a c e ste b ise ric i a fo st
ro m ân ească. D o v a d ă sîn t m u lte c ă rţi p ă s tr a te în b ise ric ile e p a rh ie i,
e ste u n M in e i d ă ru it d e u n d o m n ro m â n şi o E v a n g h e lie tip ă rită
id a în 1 8 1 2 , a m în d o u a la b is e ric a m itro p o lita n ă d in B ră ila .

C o n c l u z i i . D e ş i s e a f l a s u b j u r i s d i c ţ i a d i r e c t ă a P a t r i a r h ie i
n C o n s ta n tin o p o l, M i t r o p o l i a P r o i l a v i e i — c a ş i s u f r a g a n a e i d e
H o t i n — e r a o e p a r h ie r o m â n e a s c ă , f i i n d s o c o tită , d u p ă c u v în tu l
s to r a le i lu i G a v r iil C a llim a c h i d in 1 0 ia n u a r ie 1 7 7 1 : « d in tr u
c e p u t a f i d i n h o t a r u l p ă m î n t u l u i ş i d in p ă s t o r i a M o l d o v e i » , f i i n d
c o tite e p a r h ii r o m â n e ş ti, M i t r o p o l ia P r o i l a v i e i ş i E p i s c o p i a H o ţ i -
d u i, c u b i s e r i c i l e lo r , a u f o s t a j u t a t e m e r e u d e d o m n i i r o m â n i.
D e ş i c e i m a i m u lţi ie r a r h i c a r e a u p ă s to r it la B r ă ila — I s m a il
a u d e n e a m g r e c , u n ii c u r o s tu r i în s e n in a te în c a d r u l P a tr ia r h ie i
u m e n ic e , t o t u ş i, c o n s i d e r ă m c ă u n i i d i n e i a u p u t u t f i d e n e a m
m â n (D a n iil ş i C h irii). S in g u r u l e p is c o p d e la H o tin a f o s t
t o t i r o m â n , c ă r tu r a r u l ş i p o l i g l o t u l A m filo h ie .
A m î n d o u a e p a r h i i l e a u a v u t u n r o l î n s e m n a t n u n u m a i în î n t ă -
e a s e n tim e n te lo r r e lig io a s e a le c r e d in c io ş ilo r , c i ş i în f o r m a r e a
în tă r ir e a c o n ş tiin ţe i d e u n ita te n a ţio n a lă r o m â n e a s c ă .
BIBLIOGRAFIE
t i t r o p o l i a Proilaviei. MELCHISEDEC (ŞTEFĂNESCU), Cronica Huşilor
piscopiei, Bucureşti, 1869, p. 152— 167 (în apendice); A. STADNIŢKI, Episco-
oUavo-Izmailului, în «R.S.I.A.B.», t. XIV, 1922, p. 23—40; IUSTIN ŞT. FRÂ-
>I, Studiu contributiv la istoricul Mitropoliei Proilavia (Brăila), Chişinău, 1923,
i ŞTEFAN BERECHET, Documente noi privitoare la Mitropolia Proilaviei,
3.I.A.B.», t. XV, 1924, p. 87—98; ŞTEFAN BERECHET, Noi materiale pentru
olia Proilaviei, în «B.O.R.», XLII, nr. 5, 1924, p. 263—269; ŞTEFAN BERE-
Schiţă istorică a Mitropoliei Proilaviei, în «B.O.R.», XLII, nr. 7, 1924, p. 404
VENIAMIN POCITAN, Istoria Mitropoliei Proilaviei (Brăilei), în «B.O.R.»,
nr. 5, 1931, p. 385— 396, nr. 9, p. 481—493, nr. 10, p. 577— 587, nr. 11, p. 697—
extras); I. R. BOUNEGRU, însemnări de pe cărţile vechii M itropolii a Pro -
în «Analele Brăilei», IV, 1932, p. 94— 100; I. MANAFU, Mitropolia Proila-
i «Analele Brăilei», nr. 1, 1936, p. 48— 54 şi nr. 1, 1939, p. 5— 17; N. IORGA,
mitropolia raialei turceşti, în «B.O.R.», LVI{, nr. 5—6, 1939, p. 275—276; DE­
INE RUSSO, Mitropolia Proilavului, în voi. Studii istorice greco-române, I,
>ti, 1939, p. 247—306; DEMOSTENE RUSSO, Meletie Sirigos şi Meletie al
ului sînt două persoane deosebite, în acelaşi volum, p. 237—246. Se poate
a şi CONSTANTIN C. GIURESCU, Istoricul oraşului Brăila din cele mai
mpuri pîrtă azi, Bucureşti, 1968, 373 p. + 60 pi. + 2 h.
piscopia Hotinului. ŞTEFAN BERECHET, Episcopia Hotinului, în
>, XLII, nr. 12, 1924, p. 709—717 şi nr. 1, 1925, p. 35—42; VENIAMIN PO-
Vechea Episcopie a Hotinului, în «B.O.R.», L, 1932, nr. 1 p. 14—22, nr. 2,
-118, nr. 3, p. 198—208, nr. 4, p. 295—299, nr. 6, p. 401—408, nr. 9, p. 577—
11, p. 712—720; an. LI 1933, nr. 1—2, p. 31—42 (şi extras); TIT SIMEDREA,
Episcopie a Hotinului, în «B.O.R.», LXI, nr. 1—3, 1943, p. 11— 32.
- PAPADOPOL-CALIMACHI, Amiilohie Hotiniul, în «Revista pestru isto-
leologie şi filologie», III, voi. V, fasc. II, Bucureşti, 1885, p. 319—330;
IE STADNIŢKI, Amiilohie episcop al Hotinului, în «R.S.I.A.B.», voi. XIV,
n, 1922, p. 41— 56. A se vedea şi bibliografia de la capitolul LXXII.
 LXIV
V IA Ţ A B IS E R IC E A S C Ă
A R O M Â N IL O R D IN D O B R O G E A .
M IT R O P O L IA D R IS T R E I

In u rm a e x p ed iţiei d in 1417 îm p o triv a lu i M irc e a cel B ătrîn , D o -

b ro g e a a fo st c u c e rită de tu rc i, ră m în în d sub stă p în ire o to m a n ă p în ă
d u p ă ră z b o iu l de in d e p e n d e n ţă d in 1 8 7 7 — 1878. D u p ă cu ce rire a o to ­
m a n ă şi m ai a le s d u p ă c ru c ia d a d in 1444, s-a făcu t a ic i o c o lo n iz a re
m a siv ă — în d e o se b i în in te rio r — cu tu rc i şi tă ta ri, p o p u la ţia ro m â -
n e a sc ă fiin d îm p in s ă s p re D u n ă r e şi M a r e a N e a g r ă .

în cu rsu l c elo r 4 6 0 de ani de stăp în ire o to m a n ă , p e te rito ri u l D o -

b ro g ei s-au creat c îte v a e p arh ii o rto d o x e , sub ju risd ic ţia P a triarh iei

E c u m e n ic e . D eşi titu la rii a c e sto ra erau g re c i, m a re a m a să a c re d in -

c io şilo r o c o n stitu ia u ro m â n ii a u to h to n i, la care se ad ău g au şi p u ţin i

c re d in c io şi o rto d o c şi de a lte n e am u ri. Se p are că în c ă de la în c e p u tu l

d o m in a ţie i o to m a n e , în tre a g ă D o b ro g e a d e p in d e a, d in p u n ct de v ed ere

b ise ric e sc , de M itro p o lia d in D ristra (v e c h iu l D îrsto r — D u ro sto ru m

sau, cu n u m e le tu rc e sc , S ilistra). P r im u l m itr o p o lit c u n o s c u t c u n u m e le

a fo st C a l is t , care a p a rtic ip a t la lu c ră rile S in o d u lu i d e u n ire de la

F e rra ra — F lo re n ţa (1 4 3 8 — 14 3 9 ). E p a rh ia D ristre i ap are apoi la sfîrşi -

tu l sec o lu lu i al X V -le a , în tr-o listă a e p a rh iilo r a fla te sub ju risd ic ţia

P a tria rh ie i E c u m e n ic e , p e lo c u l 54. A b ia în 1564 se c u n o a şte u n n o u

ie ra rh , cu n u m e le P a r te n ie , c a re s e m n a se n tin ţa d e în lă tu ra re d in

scau n a p a tria rh u lu i e c u m e n ic Ioasaf. în 1581, era a m in tit la S ilistra

« u n e p isc o p d e rit g re c » , fă ră ca să i se d e a n u m e le .

în sec o lu l al X V II-le a , ştirile d esp re M itro p o lia D ristre i sîn t c e v a

m ai b o g a te . A stfe l, în p rim a ju m ă ta te a se c o lu lu i, sîn t c u n o sc u ţi cu

n u m e le m itro p o liţii I o a c h im (la 19 m ai 1615) şi A n to n ie (1 6 3 8 şi 1 iu lie

1639, la a le g e re a p a tria rh u lu i e c u m e n ic P a rte n ie ). A u rm a t M ă c a r ie,

trim is în au g u st 1653 să in sta le z e p e Ig n a tie S îrb u l ca m itro p o lit al

U n g ro v la h ie i. în tim p u l său , d o m n ito ru l G rig o rie G h ic a al Ţ ă rii R o m a -

 t-JSKIUADA A TKEIA (SECOLELE XIV—XVIII)

(1 6 6 0 — 1 6 6 4 şi 1672— 1673) a rid ic a t o n o u ă c a te d ra lă m itro p o -

în D ristra , cu h ra m u l T ă ie re a C ap u lu i S fm tu lu i lo a n B o te z ă to -
Jo u l m itro p o lit M c to d ie e ra d e fa ţă , la 15 a p rilie 1 6 7 9 , la a d u -
c o n v o c a tă de Ş e rb a n V o d ă C a n ta c u z in o la B u c u re şti, în care
o tă rît re a ş e z a re a m itro p o litu lu i T e o d o sie în sca u n u l U n g ro v la -
A fost u rm a t de P a r te n ie (1 6 8 0 ).
î a n ii u rm ă to r i, m ai m u lţi m itro p o liţi ai D n stre i sem n e a z ă a c te le
jg e re a u n o r ie ra rh i — ro m â n i sau g re c i — , a fla te în C o r id ic a
a M itro p o lie i U n g ro v la h ie i. D e p ild ă , m itro p o litu l G h e n a d ie ,
al D ristre i» , sem n a actu l de a le g e re a m itro p o litu lu i T e o fil al
ilv a n ie i (1 6 9 2 ) şi a e p isc o p u lu i Ila rio n al R îm n ic u lu i (1 6 9 3 ). în
1706, ap are în a cte m itro p o litu l A t h a n a s ie , care, cu p rile ju l C ră-
u i, A n u lu i n o u şi B o b o te z e i d in 1706— 1707, se găsea la c u rte a
H ista n tin B rîn c o v e a n u ,• în 1710 a tip ă rit la T îrg o v işte lu c ra re a
ith im ie Z ig ab e n u l, P a n o p l i a d o g m a tic ă , î n g r e c e ş t e , rm aşu l său a
fo st c u n o sc u tu l c ă rtu ra r lo a n I e r o t e i C o m n e n . N ă s -
H e ra c le e a T rac ie i, a stu d ia t la m a re a şco a lă a P a triarh iei d in
m tin o p o l, apoi la U n iv e rsita te a d in P a d o v a , d o b în d in d o a le a să
ire e n ciclo p e d ic ă , fiin d c o n sid e ra t u n « ia tro -filo z o f» , a d ic ă m e-
jid ito r şi sc riito r. D u p ă te rm in a re a stu d iilo r, a v e n it în Ţ ara R o -

,sc ă , u n d e a fo st m e d ic la C u rte a lu i C o n sta n tin B rîn c o v e a n u şi

lin p rin c ip a lii m e sa g e ri ai sp iritu lu i R e n a ş te rii ita lie n e în ţă rile
e. A d e sfăşu ra t şi o in te n să a c tiv ita te lite ra ră . D e p ild ă , au
d e la el fe lu rite im n e în c h in a te lu i C o n sta n tin B rîn c o v e a n u p e
e fo i a le u n o r c ă rţi tip ă rite c u c h e ltu ia la a c e s tu ia şi c îte v a
iţii p e m o rm in te le u n o r c ă rtu ra ri g re c i. In 170 1 a tip ă rit la
v, în g re c e şte , P r o s c h in ita r u l S fm tu lu i M u n te a l A th o s u lu i (it-
fiin d A n tim Iv ire a n u l). C îte v a lu c ră ri sc rise d e el au ră m a s în
c ris ( V ia la îm p ă r a tu lu i lo a n C a n ta c u z in o , s c r i s ă p e n t r u C o n s t a n -
Q t a c u z i n o S t o l n i c u l , t r a d u c e r e a T îlc u ir ii E v a n g h e l ii l o r a l u i T e o -
tl O h r id e i, î n g re a c a v u lg a ră , p e n tru C o n sta n tin B rîn c o v e a n u ş .a .).
a in te d e 27 o c to m b rie 1711, a a ju n s m itro p o lit al D ristre i, sub
3 d e Ie r o te i. în a c e a stă c a lita te , e ste în tîln it în m a i m u lte r în -
B u c u re şti. Se c u n o a şte o b o g a tă c o re sp o n d e n ţă p e care a p u r -
u p a tria rh u l H ris a n t N o ta ra s al Ie ru s a lim u lu i şi c u p rim u l d o m n
> t N ic o la e M a v ro c o rd a t. în tre a lte le , se p lîn g e a de sărăc ia ep ar -
ile , d e n e c a z u rile p e care i le fă c e a u ie n ic e rii, d e g re u tă ţile
stra ţie i e p a rh ia le . T o t d in a ceastă c o re sp o n d e n ţă a flă m că ep ar -
p rim e a de m u lt tim p o d a n ie a n u a lă de sare, d in p a rte a d o m -
ră rii R o m â n e şti, p re c u m şi a lte a ju to a re . D in c îte v a acte a le
h ie i d in C o n sta n tin o p o l, re ie se că v lă d ic a Ie ro te i p a rtic ip a
ad eseo ri la lu c ră rile S in o d u lu i p a tria rh a l. A m u rit p rin 1719, la B u cu ­
re şti, la c u rte a d o m n ito ru lu i N ic o la e M av ro c o rd a t.

In se c o lu l al X V III-le a , sîn t a m in tiţi a lţi m itro p o liţi ai D ristre i,

cei m ai m u lţi în C o n d ic a S fîn tă a M itro p o lie i U n g ro v la h ie i, p re z en ţi
la a le g e r e a u n o r m itr o p o liţi şi e p is c o p i d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă . A ş a a u f o s t
: S e r a fim (1 7 2 0 /2 1 — 1 7 2 4 ), C a lin ic (1 7 3 2 ), C o n s ta n d ie şi V a r to lo -m e u
(1 7 3 9 — d. 17 5 7 ). în tim p u l p ă sto ririi celu i d in u rm ă, G rig o rie II G h ic a
al Ţ ă rii R o m â n e şti (1748 — 1752) a re z id it b ise ric a m itro p o li ta n ă d in
D ristra , c o n stru in d şi un z îd în c o n ju ră to r, p recu m şi c lă d irile an ex e
tre b u ito a re . A u u rm a t C h ir ii (1 7 6 4 ) şi P a r te n ie (a m in tit în tre 1768 şi
1779). în 1777, A le x a n d ru Ip sila n ti al Ţ ării R o m â n e şti re în n o ia
M itro p o lie i D ris tre î o d a n ie m a i v e c h e de 5 0 0 b u lg ă ri de sare pe
an, care p u te a u fi v în d u ţi sau tra n sp o rta ţi u riu n d e , fă ră o p re lişti şi
fă ră o b lig a ţia de a p lă ti v a m ă . în 1783, A le x a n d ru M o ru z i sp o re a
d a n ia la 650 de b u lg ă ri de sare a n u al. Se p are că d a n ia era re în tă rită
la fie c a re sc h im b a re de do m n . U n act d in 8 iu n ie 1793 a m in te a de
v e ch iu l d rep t al M itro p o lie i de a-şi trim ite o ile la p ă sc u t în stîn g a
D u n ă rii, în ju d e ţu l Ilfo v . D in a c e la şi act a flă m că M itro p o lia av ea
d re p tu l să strîn g ă anual c îte 50 de o am en i d in Ţ ara R o m ân ească,
n e im p o z a b ili, care să-i păzească o ile d in ju d e ţu l Ilfo v şi să-i lu c re z e
te re n u rile a g ric o le pe care le a v e a în D o b ro g ea.

în u ltim e le d e c e n ii a le se c o lu lu i al X V III-le a , au p ă sto rit la Si -

listra m itro p o liţii C h ir ii (a m in tit în 1780) şi C a lin ic (a m in tit în 1784,
apoi în 1787). P ro b a b il către sfîrşitu l sec o lu lu i a l X V III-le a , e p a rh ia
D ristre i a răm as un tim p v a c a n tă . în 1812 se a fla în B u c u re şti « fo s -

tu l» m itro p o lit de D ris tra C h irii (se p a re c ă n u e ste id e n tic cu cel

d in 1 7 8 0 ), re fu g ia t a ic i în tim p u l ră z b o iu lu i ru so -tu rc d in 1806— 1812.

în 1813 M itro p o lia D ristre i (S ilistre i) s-a c o n to p it cu a P ro ila v ie i

(B ră ile i), noul m itro p o lit C a lin ic a v în d u -şi re şe d in ţa la B ră ila . în m ar -
tie 1 8 21, a fă c u t u n sc h im b de e p a rh ii cu A n tim al D id im o tih u lu i
(azi în G re c ia ), tre c în d în lo c u l a c e stu ia . (C a lin ic s-a îm p u şc a t la
T îrg o v işte , la 29 m ai 18 3 2 ). A n tim a p ă sto rit — ca m itro p o lit al D ris­

tre i şi P ro ila v u lu i, cu re şe d in ţa la B ră ila , — p în ă în 1828, c în d ep ar -

h ia P ro ila v ie i s-a d e sfiin ţa t, re în tîln it, to tu şi, la S ilistra , p în ă în
17 3 6 , c în d s-a re tra s la O d e sa , u n d e a şi m u rit. î n n o ie m b rie 1836
a fost a le s ca m itro p o lit de S ilistra G r ig o r ie (-j- 18 3 9 ), u rm a t, în ia ­
n u a rie 1840, de Ie r o n im . U rm a şu l a c e stu ia a fo st un a lt G r ig o r ie ,
ro m â n tra n silv ă n e a n .

M itro p o lia de la Tulcea. D u p ă d e sfiin ţa re a M itro p o lie i P ro ila v ie i,

s-a în fiin ţa t o n o u ă M itro p o lie (A rh ie p isc o p ie ), cu se d iu l la T u lc e a ,

31 — Istoria B O.R., voi. II

 i te rito riile d in n o rd u l D o b ro g e i, a fla tă sub ju risd ic ţia P a tria r-
ic u m e n ic e , c o n d u s ă to t d e ie ra rh i g re c i. P rim u l titu la r c u n o s c u t
P a n a r e t, p în ă a tu n c i e p isc o p al E u m e n ie i (în A n a to lia ), c are, în
sfin ţe a b is e ric a ro m â n e a sc ă d in N a lb a n t, ju d . T u lcea. U rm a şu l
fo st D io n is ie , a le s la o d a tă p e c a re n u o c u n o a şte m . în ju ru l
1 8 7 7 /1 8 7 8 a c e sta a în c re d in ţa t co n d u cerea e p a rh ie i fo stu lu i
> p d in C re ta , N ic h ifo r , ia r el a p le c a t în A p u su l E u ro p e i p e n tru

ig riji s ă n ă ta te a .

u p ă 1860, a în c e p u t lu p ta p e n tru sep a ra re a B ise ric ii b u lg a re de

rh ia d in C o n sta n tin o p o l, a c ţiu n e care făcea p a rte in te g ra n tă d in
p o p o ru lu i b u lg a r p e n tru in d e p e n d e n ţa n a ţio n a lă. L a 11 m a rtie
p rin tr-u n firm a n al s u lta n u lu i A b d u l A z iz , s-a ap ro b at crearea
« ex arh at b u lg a r» , scos de sub ju risd ic ţia P a triarh iei E c u m e n ic e ,

e x arh at n -a fo st re c u n o sc u t în să de P a tria rh ie , p ro d u c în d u -se o

;m ă » în tre cele d o u ă B ise ric i, c are a d u ra t p în ă în 19 4 5 . a 17
o c to m b rie 1874, S in o d u l p a tria rh a l d in C o n sta n tin o p o l a at
în fiin ţa re a u n e i e p isc o p ii ro m â n e şti cu re ş e d in ţa la M a c in , n ii

d o b ro g en i s-au ad resat m itro p o litu lu i p rim a t C a lin ic M ic le sc u

u c u re şti, c e rîn d u -i sp rijin u l în v e d e re a o rg a n iz ă rii n o ii e p a rh ii,
ră rile care au în c e p u t în Im p eriu l o to m a n în 1875, te rm in a te cu
iu l ru so -tu rc d in 187 7 — 1878, au îm p ie d ic a t p u n e re a în a p lic a re
ste i h o tă rîri. D u p ă C o n g re su l d e la B e rlin , d in 1878, R o m â n ia

n it c ele d o u ă ju d e ţe d in tre D u n ă re şi M a r e , T u lce a şi C o n s ta n ţa ,

n d a stfe l d o m in a ţia o to m a n ă , care d u ra se a p ro a p e o ju m ă ta te

le n iu . D in p u n c t d e v e d e re b is e ric e s c , c ele d o u ă ju d e ţe au in -
i c o m p o n e n ţa e p a rh ie i D u n ă rii de Jos, în fiin ţa tă în 1864, care-şi

acu m s e d iu l la G a laţi.

Ite a s p e c te a le v ie ţii b is e r ic e ş ti d in D o b r o g e a . D a to rită c o lo n i-

te rito riu lu i d in tre D u n ă re şi M a re cu tu rc i şi tă ta ri, a a p ă ru t

n o u ă re lig ie , cea m a h o m e d a n ă . D eşi c u c e rito rii o to m a n i au re -

c u t o fic ia l re lig ia c re ştin ă şi o r g a n iz a r e a ei b ise ric e a sc ă , a u to -
e lo c a le d in d ife rite p ă rţi a le Im p e riu lu i au în tre p rin s a cţi u n i
i tre c e re a fo rţa tă la isla m ism a a u to h to n ilo r. A şa s-a în tîm p la t
iv ii d in B o sn ia , H e rţe g o v in a şi re g iu n e a M u n ţilo r R o d o p i, cu o
p a rte d in a lb a n e z i.

i în D o b ro g e a s-au fă c u t p re siu n i, în so ţite d e siln ic ii, p e n tru

ea u n o r ro m â n i la m a h o m e d a n is m . V o r fi f o s t c a z u r i iz o la te ,

a n u m iţi ro m â n i, p rin c ă să to rie , d in in te re se m a te ria le sa u p rin

au fo st n e v o iţi să îm b ră ţişe z e a ce a stă re lig ie , care, p ra c tic ,
la ie ş ir e a d in r în d u r ile p o p o r u lu i ro m â n , la tu r c iz a r e a lo r. M a r e a
a c re d in c io şilo r ro m â n i n u s-au a b ă tu t în s ă d e la c re d in ţa creş -
tin ă . D in u ltim e le d e c e n ii de stă p în ire o to m a n ă se cu n o sc c h ia r n u -
m e ro a se cazu ri d e ro m â n i d in D o b ro g e a care au fu g it în n o rd u l D u ­
n ă rii ca să n u fie siliţi să-şi sc h im b e c re d in ţa . în fe lu l a c e sta , B is e -
ric a O rto d o x ă a fo st u n fa c to r im p o rta n t în lu p ta p e n tru p ă stra re a
fiin ţei n a ţio n a le a ro m â n ilo r d o b ro g e n i.
A ră ta m m ai sus că m itro p o liţii g reci de la D ristra -S ilistra stă te a u
m ai m u lt la B u c u re şti, în p re a jm a C u rţii d o m n e şti. In to t cu rsu l e x is -
te n ţe i sale , M itro p o lia s-a b u cu rat de n u m ero ase d a n ii d in p a rte a d o m ­
n ilo r Ţ ării R o m â n e şti, în să şi c a te d ra la m itro p o lita n ă fiin d z id ită , apoi
re fă c u tă , cu b a n i p rim iţi d in p a rte a d o m n ilo r m u n te n i. A lte a ju to a re

au fo st a c o rd a te b is e ric ilo r d in C e rn a v o d ă (rid ic a tă în 166 9 d e u n

Jip a L o g o fă tu l) şi d in B a b a d a g (1 777, de A le x a n d ru Ip sila n ti). C ă rţile
d e slu jb ă fo lo site în b ise ric ile ro m â n e şti erau tip ă rite la B u c u re şti,
R îm n ic , Ia şi, N e a m ţ, S ib iu , B la j, B u d a e tc . M u lte d in e le au d isp ă ru t
d in cau za d istru g e rilo r şi j a f u r i l o r p ro v o c a te d e b a şib u z ic i şi c e r c h e z i,

în se c o lu l al X V III-le a , d ar m ai a le s în cel u rm ă to r, n u m e ro şi c io b a n i
d in p ă rţile S ib iu lu i şi B ra şo v u lu i — c u n o sc u ţi sub n u m e le d e « m o -
c an i» — au tre c u t cu tu rm e le în D o b ro g e a şi s-a u s ta b ilit d e fin itiv
aco lo , p u n în d b a z e le u n o r noi aşezări ro m â n e şti, în tă rin d astfel e le -
m e n tu l ro m â n e sc şi o rto d o x . A lţi ro m â n i v e n ise ră d in Ţ a ra R o m â -
n ească, M o ld o v a , B a n a t, d in sudul D u n ă rii. D e aceea, p e b u n ă d rep -
ta te s p u n e a în 1850 c u n o sc u tu l ag ro n o m Ion Ionescu de la B ra d (1 818—
1 8 9 1 ) ca « n u e ste sat în care să n u v e zi în m in ia tu ră D a c ia şi în f r ă -
ţire a tu tu ro r ro m â n ilo r» . A c e ste p e rm a n e n te le g ă tu ri a le c re d in c io şi -
lo r d o b ro g e n i cu fra ţii lo r d in stin g ă D u n ă rii au c o n trib u it la p ă s -
t r a r e a f i i n ţ e i n a ţ i o n a l e a p o p u l a ţ i e i r o m â n e ş t i d e ai ci.
M itro p o liţii g reci d in D ris tra şi ap o i d in T u lc e a în c a sa u d e la
fie c a re c re d in c io s c ăsă to rit o ta x ă an u ală de 6 ,5 0 le i, n u m ită jitia sau
v lă d ic ia . P re o ţii a v ea u o situ a ţie ' m a te ria lă fo a rte g rea, fiin d n e v o iţi
să m u n c e asc ă a lă tu ri de p ă sto riţii lo r. D e re g u lă , la in tra re a în p re o ţie ,
fă c ea u u n c o n tra c t cu sa tu l (p a ro h ia ), fix în d ta x e le p e n tru d ife rite le
slu jb e . F ie c a re fa m ilie d a p re o tu lu i o d a jd ie a n u ală în n a tu ră (2 — 3
b a n iţe d e b u c ate), n u m ită h a c (c u v în t tu rc e sc : su m ă, p la tă ). P re o ţii
n u a v e a u n ic i o p re g ă tire te o lo g ic ă , ci n u m a i c u n o ştin ţe e le m e n ta re
de scris şi. citit. A b ia pe la m ijlo c u l se c o lu lu i al X V III-le a, se ştie de
e x iste n ţa u n o r şc o li ro m â n e şti în lo c a lită ţile m a i m a ri: C e rn a v o d ă ,
cu d a sc ă lu l Io an , în a in te de 1766, T u rtu c a ia , cu d a sc ă lii o lte n i M ih a i
(1 7 7 5 ) şi G h e o rg h e (1 7 9 0 ). L a în c e p u tu l se c o lu lu i-a l X lX -le a , se c u ­
n osc a lte şc o li, la S ilistra , cu d a sc ă lu l P e tric ă M ih ail, apoi cu fiu l său
C o sta c h e P e tre sc u , H îrşo v a , M a c in , T u rtu c a ia , ia r în a d o u a ju m ă -
ta te a sec o lu lu i la R a s o v a , A lim a n , S e im e n i ş .a . L a D ă e n i (ju d . T u l -
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

d a sc ă l cu n u m e le C o sm a p re g ă te a c în tă re ţi, d a r şi v iito ri
a in te de 1878 au lu c ra t p e n tru p ro p ă şire a în v ă ţă m în tu lu i ro -in
D o b ro g e a c ălu g ăru l c ă rtu ra r N ifo n B ălăşe sc u , o rig in a r di n )iu
(1 8 0 6 — 18 8 0 ), fo s t p ro fe s o r la S e m in a riile d in B u c u re şti care
a în fiin ţa t p e ste 20 de şc o li, p re o tu l D im itrie C h ire sc u avodă
(1842— 1 8 9 7 ), ta tă l c u n o s c u tu lu i c o m p o z ito r şi d irijo r C h ir e s c u
şi a lţii.

ric ile se rid ic a u n u m a i cu a p ro b a re sp e c ia lă d in p a rt ea a u to -

tu rc e şti, c re d in c io şii fiin d siliţi să p lă te a sc ă o a n u m ită ta x ă .

n e a u în s ă u n e le re stric ţii: să n u fie cu tu rle , să n u a ib ă c lo -

L b ise ric ile d in Is tria — C o n sta n ţa , B a ia — T u lc e a ) e tc . A şa se

p în ă în 1 8 7 8 s -au c o n s tru it fo a rte p u ţin e b is e ric i d in z id ,

i m u lte fiin d d in c h irp ic i. D in tre b ise ric ile d e z id m e n ţio n ă m

d in N a lb a n t (1 8 3 9 , re c lă d ită în 1 8 8 0 — 18 9 1 ), T o p a lu (1840),

-H îrşo v a (1 8 5 7 ), S u lin a (1 8 6 6 ), T u lc e a (1 8 5 7 — 1883), B a b a d a g ,

D ă e n i, C e r n a v o d a etc .

în c e p u tu l se c o lu lu i al X lX -le a s-au în te m e ia t şi d o u ă m în ă s -
n â n e şti: T a iţa şi C o c o ş . D e sig u r, în a in te a a c e s to ra au fo st şi
ezări m o n a h a le , m a i m o d e ste . M în ă stire a T a iţa s itu a tă la p o a -
ă c in u lu i, în tre o ra şe le M a c in şi I s a c c e a , a fo st în te m e ia tă de

ci m o ld o v e n i, la c a re s-a u a d ă u g a t şi a lţii, v e n iţi d in to a te

ile ro m â n e ş ti P ro b a b il a d is p ă ru t în u ltim ii an i ai s tă p în iriî

ae, p rin 1876, c în d m a i m u lte sa te ro m â n e şti d in n o rd u l D o -
au fo st p ră d a te d e c e rc h e z i (p rin 1 8 6 2 — 1 8 6 3 ), ia r b is e ric ile

ta te şi d is tru s e .

L 1 8 3 3 , tre i c ă lu g ă ri v e n iţi d e la A th o s, fă g ă ră şa n u l V is a rio n

u n tim p tip o g r a f la N e a m ţ), G h e ro n tie şi Is a ia , au p u s b a z e le

b ise ric u ţe fără tu rlă — p e d ealu l C o c o şu lu i, în a p ro p ie re de N i -

1 (ju d . T u lce a ), care, cu re fa c e rile e fe c tu a te în 1846, a d ă in u it

în 1910. M în ă stire a s-a d e z v o lta t, a tră g în d n u m e ro şi m o n a h i d in

ţin u tu rile lo c u ite d e ro m â n i. în 1841, a u to rită ţile tu rc e şti au

n în ă stirii a p ro b a re d e fu n c ţio n a re le g a lă . In 1853 s-a rid ic a t o

b ise ric ă , d in p ia tră şi c ă r ă m id ă , p rin stră d a n ia p rim u lu i sta re ţ,

n a n d ritu l V isa rio n , şi d in d a n ia lu i N ic o la e H a g i G h iş e , u n c io b a n

P o ia n a S ib iu lu i, care, c ă lu g ă rin d u -se a ic i, a lă sa t m în ă stirii în -

g a av ere (1 5 .0 0 0 d e g a lb e n i, 500 d e o i şi 15 cai). U r m a ş u l lu i V i -

)n, sta re ţu l D a n iil, to t u n tra n s ilv ă n e a n , a rid ic a t o c lo p o tn iţă , u n

d e c lă d iri şi a p r im it n u m e r o a s e d a n ii în b a n i, te re n u ri, h a n u ri,

n a le şi a lte b u n u ri, d in p a rte a c re d in c io şilo r. A c tu a la b is e ric ă a

ăstirii s -a rid ic a t în tre a n ii 1 9 1 1 — 1913.

 V IA Ţ A B IS E R IC E A S C A A tiu i

P e la m ijlo c u l sec o lu lu i al X lX -le a s-a în te m e ia t m în ă stire a

C ilic -D e re , s itu a tă la a p ro x im a tiv 2 0 k m d e C o co ş. A c tu a la b ise ric ă
. m o n u m e n ta lă , e ta ja tă — a fo st în c e p u tă în 1901 şi s f in ţită a b ia
în 1932. In 1846 a lu a t fiin ţă sch itu l S aon, m e to c al m în ă stirii C ilic -
D e re , ap o i d e sin e stă tă to r. B ise ric a m a re s-a rid ic a t în tre a n ii
1909— 1914.

Concluzii. R e z u l t ă c ă i n d e c u r s u l c e l o r p e s t e p a t r u v e a c u r i
ş i j u m ă t a t e d e s t ă p l n ir e o to m a n ă in D o b r o g e a , r o m â n ii, c a r e r e -
p r e z e n t a u e l e m e n t u l a u t o h to n ş i m a jo r ita r , ş i - a u p ă s t r a t n e a lte r a te
lim b a , c r e d in ţ a ş i o b ic e iu r ile s tr ă m o ş e ş ti. L a a c e a s ta a u c o n tr ib u it
d e s i g u r l e g ă t u r i l e n e î n t r e r u p t e p e c a r e le - a u a u v t c u f r a ţ i i l o r d in
t o a t e c e l e l a l t e t e r i t o r i i r o m â n e ş ti. I a r B i s e r i c a — î n s p e ţ ă M i t r o ­
p o lia D r is tr e i, v e c h iu l D u r o s to r u m -D ir s to r — a s u p r a v ie ţu it d a to ­
r i t ă a j u t o a r e l o r m a t e r i a l e a le d o m n i l o r Ţ ă r ii R o m â n e ş ti.
T i t u l a r i i e p a r h i e i e r a u i n t i l n i ţ i m e r e u l a B u c u r e ş ti , c a r e p u t e a
f i s o c o t i t c a a d o u a l o r r e ş e d in ţ ă . B i s e r i c i l e ş i m i n ă s t i r i l e r o m â -
n e ş t i d e a i c i — m a j o r i t a te a d e d i m e n s i u n i r e d u s e ş i d i n m a t e r i a l
i n f e r i o r — c a ş i p r e o ţ i i ş i c ă lu g ă r ii lo r a u c o n tr ib u it la p ă s t r a r e a
c r e d i n ţ e i o r to d o x e , a l i m b ii ş i a f i i n ţ e i n o a s tr e n a ţ i o n a le m a c e s t
s t r ă v e c h i p ă m î n t r o m â n e s c d in tr e D u n ă r e ş i M a r e .
B IB L IO G R A F IE
C. TEODORESCU, Istoricul şcoalelor române din Dobrogea sub tur ci, în «Con­
vorbiri Didactice», Bucureşti, an. III, nr. 3, 1897; IOAN N. ROMAN, Pagini din
istoria culturii româneşti în Dobrogea înainte de 1877, în «Analele Dobrogei», an.
I, nr. 3, 1920, p. 355—398; ALEXANDRU P. ARBORE, O încercare de reconstituire
a românilor din Dobrogea, în «Analele Dobrogei», an. III, nr. 2, 1922, p. 237 —291 ;
C. BRĂTESCU, Populaţia Dobrogei, în «Analele Dobrogei», an. IX, voi. I, 1928, p.
201 —257; ALEXANDRU P. ARBORE, Noi iniormafiuni etnografice, istorice şi sta­
tistice asupra_Dobrogei, în «Analele Dobrogei», an. XI, fasc. 1—12, 1930, p. 65—94;
VICTOR SLĂVESCU, Corespondenta dintre Ion fonescu de ia Brad şi Ion Ghica,
1846—1874, publicată de... Bucureşti, 1943, 171 p.; D. ŞANDRU, Mocanii în Dobro-
gea, Bucureşti, 1946; CONSTANTIN C. GIURESCU, Ştiri despre populaţia româ -
nească a Dobrogei în hărţi medievale şi moderne, Constanţa, 1966, 64 p. + 2 h. j
TUDOR MATEESCU, Documente privind istoria Dobrogei (1830—1877), volum întocmit
de..., Bucureşti, 1975, 344 p. + 8 fasc.
V i a ţ a b i s e r i c e a s c ă . GH. RĂDULESCU, Starea religioasă a Dobrogei
în decursul vremurilor, Bucureşti, 1904, 141 p.; ROMAN SORESCU, Mănăstirile do­
brogene, Bucureşti, 1914, VI + 157 p.; IOAN DRAGOMIR, Citeva documente tur­
ceşti necunoscute privitoare la mănăstirea Cocoş, în «B.O.R.», an. LXXXII, nr. 11 —
12, 1964, p. 1110—1120; TUDOR MATEESCU, Les dioceses ortodoxes de la Dobroudja
sous la domination ottomane, în «Balkan Studies», Tesalonic, voi. XIII, nr. 2, 1972,
p. 279—300 (cu îndreptările făcute de noi într-o recenzie din «B.O.R.», XCIII, 1975,
nr. 3—4, p. 472—475; TUDOR MATEESCU, Un aşezdmînt moldovenesc în Dobro -
gea .- Mînăstirea Taiţa, în «M.M.S.», XLIX, 1973, nr. 1—2, p. 121—125; TUDOR MA­
TEESCU, Date despre viaţa bisericească a Dobrogei înainte de 1877, în «B.O.R.», XCII,
1974, nr. 9—10, p. 1256—1260; TUDOR MATEESCU, Din legăturile culturale ale
Dobrogei cu Ţara Românească în secolul al XVIiT-iea, în «B.O.R.», XCIII, 1975,
nr. 9—10, p. 1124—1128; TUDOR MATEESCU, Dragostea de glie şi lege strămo-
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

românilor din Dobrogea în timpul stăpânirii otomane (1417— 3877J, în

CCIV, 1976, nr. 3—4, p. 356—361 i TUDOR MATEESCU, Un aşezămlnt
ransilvânean în Dobrogea (Contribuţii la istoria mînăstirii Cocoşii pini i
«M.A.», XXI, 1976, nr. 1—3, p. 114— 124; TUDOR MATe e Sc U, Organi-ţiastică
a românilor din Dobrogea în timpul stăpînirii otomane, în «B.O.R »,
1 nr, 9— 12, p. 971—975; TUDOR m ATEe SCU, Biserica şi şcoala la ro-
Dobrogea In timpul stăpînirii otomane, în «B.O.R.», XCVI, 1978, nr; 3—4,
2 j Voi. De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice şi de artă creştină,
Galaţi,
p. (îndeosebi ultimele trei studii); CONSTANTIN CIOROIU şi AUREL
Cartea românească in Dobrogea înainte de 1877, Constanţa, 1978, 123
I «G.B.», an. XXXVII, 1978, nr. 9— 12, p. 1075— 1096); MIHAI MAXIM, Le
ridique des chretiens dans Ies ports roumains sous l administration otto-
r/.e — XVIl-e siecles, în Analele Universităţii din Bucureşti, XXIX, 1980,
; TUDOR MATEESCU şi NATALIA TRANDAFIRESCU, Ştiri noi despre
■x Dristrei (secolele XV-III—XIX), in îndrumătorul bisericesc, misionar şi
al Arhiepiscopiei Tonusului şi Dunării de Jos, 3, 1987, p. 72— 92; TUDOR
2U, Biserica Ortodoxă Română din Dobrogea în timpul stăpînirii otomane
77), în voi. Monumente istorice şi izvoare creştine. M ărturii de străveche
i şi de continuitate a românilor pe teritoriul Dunării de Jos şi al D obro-
aţi, 1987, p. 149— 187; TUDOR MATEESCU, Ajutoare acordate Mitropoliei
ui şi unor Biserici din Dobrogea de către domnii Ţării Româneşti, în B.O.R.,
I, 1990, nr. 5—6, p. 110— 119.
itru Ierotei Comnen să se vadă: TOMA G. BULAT, Ioan Comnen tiatro-
>, profesor la Academia domnească şi mitropolit al Dristrei (\ 1719), în , LXXXIV,
1966, ' nr. 3—i, p. 356—368; CORNELIU DIMA DRĂGAN, Le te Chrysanthe
Notaras et le docteur Jean Comnene ţtudiants ă Padoue, în .E.», VII, 1969, nr. 4, p.
691—693; OLGA CICANCI şi PAUL CERNOVO-, Contributions ă la
connaissance de la biographie et de l'oeuvre de Jean xee) Comnene (1658—
1719). în <Balkan Studies*. Tesalonic, XII, 1971, nr. 1, -186.
 LXV
B IS E R IC A O R T O D O X Ă D IN T R A N S IL V A N IA
ÎN A D O U A JU M Ă T A T E A
S E C O L U L U I A L X V III-L E A

N,
u m e ro a se le m e m o rii a le c le ru lu i şi c re d in c io şilo r o rto d o c şi

ro m â n i d in T ra n silv a n ia către C u rte a d in V ie n a şi c ătre m itro p o litu l

sîrb P av el N e n a d o v ic i d in C a rlo v iţ (1 7 4 9 — 17 6 8 ), în care cereau stă ­

ru ito r n u m ire a u n u i e p isc o p , au d e te rm in a t C u rte a şi p e îm p ă ră te a sa

M ă ria T e re z a să d e a o n o u ă o rie n ta re p o litic ii re lig io a se . A c e a stă

sc h im b a re era d e te rm in a tă şi d e « ră z b o iu l de şa p te a n i» (1 7 5 6 — 1 7 6 3 ).

în care A u stria lu p ta , a lă tu ri de R u sia şi F ra n ţa , îm p o triv a P ru sie i,

S a x o n ie i şi a lto r s ta te g e rm a n e , care e ra u a lia te cu A n g lia .

în a c e a stă c o n ju n c tu ră p o litic ă d e fa v o ra b ilă , tre b u ia u m e n a ja te

a tît re la ţiile cu R u sia , c ît şi a le ro m â n ilo r o rto d o c şi tra n silv ă n e n i, d in -
tre c a re m u lţi lu p ta u în a rm a te le h a b sb u rg ic e , p e n tru o c a u z ă c are
le e ra c u to tu l stră in ă .

în şe d in ţe le C o n siliu lu i de m in iştri d in 17 iu lie şi 19 au g u st 1758,

cei m a i in flu e n ţi şi m ai lu m in a ţi o a m e n i de sta t ai v re m ii, c a n c e la ­
rul W . A . v o n K a u n itz şi m in istru l p e n tru p ro b le m e le sîrb e şti, Io sif
B a rte n ste in , au p ro p u s în c e ta re a p e rse c u ţiilo r re lig io a se d in T ran sil -
v a n ia , a c o rd a re a u n e i to le ra n ţe ta c ite şi lim ita te şi n u m ire a u n u i
e p isc o p p e n tru ro m â n ii o rto d o c şi. B a rte n ste in p ro p u n e a c h ia r în fiin ţa -
re a u n e i M itro p o lii, c o o rd o n a tă cu c ea sîrb ă d in C a rlo v iţ, p e n tru a
d iv iz a p e o rto d o c şii d in Im p e riu şi a -i stă p în i m a i u şo r, d a r K a u n itz
a p ro p u s n u m ire a unui e p isc o p e x e m p t, a d ic ă scos de sub ju risd ic ţia
o ric ă ru i m itro p o lit şi su p u s d ire c t g u v e rn u lu i, p ărere care a fo st ac -
c ep tată .

M itro p o litu l P a v e l N e n a d o v ic i al C a rlo v iţu lu i in te n ţio n a să trim ită

ca e p isc o p în T ra n silv a n ia p e P a rte n ie P a v lo v ic i, o rig in a r d in S ilis-

tra — p o a te c h ia r de n e am ro m â n — , u n o m în v ă ţa t, fo st p a ro h al

c o m u n ită ţii s îrb e d in V ie n a , ia r d in 1751 a rh ie re u -v ic a r al M itro p o lie i

 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

> v iţ. D a r a c e s ta n u în tr u n e a s im p a tiile C u rţii, c a re v o ia u n

l e v o t a t , d i s p u s s a - i m e n a j e z e p r o z e l i t i s m u l u n i a t şi s ă î m -
îf lu e n ţa m itro p o litu lu i d in C a rlo v iţ.

opul Dionisie Novacovici. D u p ă p ă re re a sfetn icilo r îm p ă răte sei,

n d i c a t e r a e p i s c o p u l sîrb al B u d e i , D i o n i s i e N o v a c o v i c i , d i s - i c ă
o r i c e c o n c e s i i şi — î n a c e i a ş i t i m p — n e a g r e a t d e P a v e l ic i.
A ce st D io n isie era o rig in a r d in D a lm a ţia , c ă lu g ă rit în ;a
S fîn tu l S a v a d in C a tta ro , cu s t u d i i l a g i m n a z i u l şi A c a -
îh o v n ic e a s c ă d in K ie v , d u p ă ca re a fo st p ro fe s o r de te o lo g ie
iad , ia r d in 1 7 4 8 p r e d ic a to r în e p a r h ia s îr b e a s c ă a B u d e i. V a - - s e
scau n u l v lă d ice sc de aici, a fost cerut cu m u lte s t ă r u - c l e r şi
c re d in cio şi, ca episcop. A f o s t h ir o to n it d e P a v e l aci la 2 4
iu lie 1749, d a r in stala re a i-a fă c u t-o ab ia la 15 Î 1 7 5 1 ,
n e m u l ţ u m i t c ă d o b î n d i s e s c a u n u l v l ă d i c e s c c u s p r i j i ni.
to a te î n c e r c ă r i l e lu i N e n a d o v i c i d e a î m p i e d i c a n u m i r e a lu i,
D n f e r i n ţ a m i n i ş t r i l o r d in 12 n ja r tie 176 1 — c a r e a l u a t m ă s u r i
re la m is iu n e a g en e ralu lu i B u k o w — a d ec is să trim ită în
a n i a şi p e e p i s c o p u l D i o n i s i e N b v a c o v i c i . D u p ă c e a p rim it
iu n i la V ie n a , s-a în d re p ta t spre S ib iu , u n d e a s o s it c a m la
t ă m î n i d u p ă B u k o w , î n s ă p t ă m î n a P a ş t i l o r a n u l u i 1 7 6 1 . îi z i u a
i, o m u l ţ i m e d e r o m â n i d i n t o a t e p ă r ţ i l e A r d e a l u l u i s - a p r e - n
S ib iu , p e n t r u a p r im i r ă s p u n s u l lu i B u k o w la m e m o r iu l p e
în a in ta s e la 7 a p rilie o d e le g a ţie de 4 0 de c re d in c io ş i o rto -n
f ru n te cu p ro to p o p u l Io a n d in S ă lişte . In f a ţa a c e s te i m u l -
e n s e , B u k o w n - a m a i t r a t a t c u ei. î n s c h i m b , D i o n i s i e i - a î n s ă
s e î n t o a r c ă a c a s ă şi s ă a ş t e p t e î n l i n i ş t e l u c r ă r i l e c o m i -
ititu ite d e B u k o w p e n tru e fe c tu a re a acelei co n sc rip ţii a cle-
c r e d i n c i o ş i l o r , o r t o d o c ş i şi u n i ţ i . t
lu n ile u r m ă to a r e , D io n is ie a în s o ţit p e B u k o w în c îte v a d in
i i l e s a l e :. l a B r a ş o v , ap o i la A lb a Iu lia , unde a fost silit să
ie p e cre d in cio şi să la se ce le d o u ă b ise ric i u n iţilo r. P a sto ru l
it P e tru B o d r e la te a z ă în C r o n ic a sa c ă a c u m au slu jit în A lb a
n în d o i ep isc o p ii : P e tru P a v e l A ro n , în tr - u n a d in b is e ric ile lu a te
o rto d o cşi, fă ră n ici u n c re d in c io s , ia r D io n isie în tr-o g răd in ă ,
z e n ţa u n e i m u lţim i im e n s e d e ro m â n i o rto d o cşi.
) i a l a 13 i u l i e 1 7 6 1 a fo st e m is d e c re tu l im p e ria l p e n tru in s ta -
lu i D i o n i s i e c a ep isc o p o rto d o x în T ra n silv an ia . D ar el a v e a
um ai o d eleg a ţie , o ricîn d rev o c ab ilă , era u n « ad m in istrato r»
 al E p isc o p ie i a rd e le n e , c o n tin u în d să-şi p ă stre z e şi scau n u l său de
e p is c o p « a l B u d e i şi C îm p iilo r M o h a c iu lu i» .
In sta la re a i-a fă c u t-o B u k o w , cu o n o ru ri m ilita re , d a r în p re ­
z e n ţa a p re a p u ţin i p re o ţi şi c re d in c io şi, în b ise ric a S fîn tu l N ic o la e
d in Ş c h e ii B ra şo v u lu i la 4 s e p te m b rie 1761. G e n e ra lu l a c itit d e -
c re tu l d e n u m ire în lim b a la tin ă , ia r e p isc o p u l a ră sp u n s to t în la ti -
n e şte , în a in te de in sta la re , c re d in c io şii b raşo v en i l -au o b lig a t p e D io -
n isie să d e p u n ă u n ju ră m în t c ă v a p ă zi « c re d in ţa c ea p ra v o s la v n ic ă
a m ă rtu risirii R ă să ritu lu i d u p ă le g e a g re c e a s c ă n e u n ită cu a R o m e i» .

L a 6 n o ie m b rie 1762, îm p ă ră te a s a a e m is u n n o u d e c re t (p a te n -

tă ), p rin care se a co rd a ro m â n ilo r o rto d o c şi o to le ra n ţă c o n d iţio n a tă ,

ca şi î n anul 1759. N o u lu i e p isc o p i se im p u n e a u 11 re stric ţii, to a te
g ru p a te în ju ru l a c e le ia d e a n u îm p ie d ic a p ro p a g a re a u n irii. Se p re ­
c iz a că p re o ţim e a o rto d o x ă , fiin d n u m a i to le ra tă , n u se p u te a b u c u ra
d e d re p tu rile p e c a re le a v e a c le ru l a lto r c o n fe siu n i d in T r a n s il­

v a n ia .

F iin d p rim it cu n e în c re d e re d e c re d in c io şii d in Ş c h e ii B ra şo v u -

lu i, v lă d ic a D io n isie n u s-a sta b ilit a ic i, ci a v e n it în S ib iu , care era

a tu n c i c a p ita la T ra n silv a n ie i (d in 171 7 ). Ş i-a fix a t a ic i re şe d in ţa , în

m o d p ro v iz o riu , în c h iriin d o casă, p e doi a n i, d a r a v în d m u lte n e c a -
zu ri cu m a g istru l p o şta l, c are s-a in tro d u s în ea, în a b se n ţa lu i. N u
ştim u n d e slu je a în S ib iu , p o a te în v re o c a p e lă , căci a b ia c ătre s fîr -
ş itu l se c o lu lu i al X V III-le a s-au z id it a ic i tre i b ise ric i o rto d o x e , e x is­
te n te şi a zi.

D u p ă e x p ira re a c o n tra c tu lu i d e în c h irie re a c a se i, D io n isie s-a

m u ta t în tr-o m o d e stă casă ţă ră n e a sc ă d in R ă şin a ri. L a stăru in ţe le p ro -

to p o p ilo r să i, în 1764 a c eru t g u v e rn u lu i a rd e le a n în g ă d u in ţa de a

c u m p ă ra u n te re n c o re sp u n z ă to r p e n tru re şe d in ţă , la V ad, S eb eş sau

O ră ştie . C e re re a a ră m a s fă ră ră sp u n s.

E p isc o p u l D io n isie a fă c u t m a i m u lte v iz ite c a n o n ic e în e p a rh ia

sa tra n silv a n ă . A în v ă ţa t ro m â n e şte şi a sc ris a ic i c h ia r şi u n e le lu -

c ră ri, î n r o m â n e ş t e şi s îrb e ş te , d e c o m b a te r e a u n ia ţie i : D e s p r e deo­

s e b i r i l e f u n d a m e n t a l e d i n tr e B i s e r i c a R ă s ă r i t u lu i ş i c e a d e A p u s , D e s ­
p r e p u r g a to r iu , D e s p r e p u r c e d e r e a S iin tu lu i D u h . î n 1 7 6 6 a f ă c u t o
sta tistic ă a c le ru lu i şi c re d in c io şilo r săi. T o t a tu n c i au făcu t o co n -

scrip ţie şi o rg a n e le de stat, cu u n e le d ife re n ţe fa ţă de a e p isc o p u lu i.

P o triv it a c e ste ia d in u rm ă , e x ista u a tu n c i 6 3 5 .4 5 4 c re d in c io şi o rto ­

d o c şi, în 1767, s-a în to c m it o statistic ă a p re o ţilo r e p arh ie i sale , cu

in d ic a re a a n u lu i h iro to n ie i şi a a rh ie re u lu i h iro to n isito r. D in cei 1224

d e p re o ţi, îm p ă rţiţi în 4 4 d e p ro to p o p ia te , 198 au fo s t sfin ţiţi d e el

 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

re stu l în Ţ a ra R o m â n e a s c ă şi M o ld o v a , sau d e v lă d ic i sîrb i ;

iu a rd e le n i, c e ila lţi d e d in c o lo d e C a rp a ţi.
n it cu n e în c re d e re de c le r şi c re d in c io şi, în g ră d it de a tîte a
u m ilito a re , care-1 p u n e au în im p o sib ilita te a de a-şi ap ăra
e p isc o p u l D io n isie şi-a în a in ta t d e m isia în c ă d in 1762, fă c în d
m e ro a s e m e m o rii c a să-i fie a c c e p ta tă . I s-a p rim it a b ia în
e 1 7 6 7 , d a r n u m a i p e d a ta d e 1 o c to m b rie a c e la şi an, p în ă
m a să i se n u m e a sc ă su c c e so ru l. D io n isie în su şi a fă c u t — în
lte rîn d u ri — p ro p u n e ri a su p ra s u c c e so ru lu i său , c e rîn d ca
;ă fie in sta la t în p re z en ta sa, p e n tru a n u se p ro d u c e noi tu l -
D e sig u r, n u s-a ţin u t se a m ă d e re c o m a n d ă rile sa le . L a 1 o c -
1767, a p ă ră sit T ra n silv a n ia , sta b ilin d u -se la S în tan d rei lîn g ă
n d e a şi m u r it la scu rt t im p (8 d e c e m b rie 1 7 6 7 ). ă sîn d n ic i u n
te s ta m e n t, a v e re a sa a fo s t lu a tă d e sta t. D in ia M ă rie i
T e re z a c e a m a i m a re p a rte a ei a fo st d ă ru ită o rfe -i ro m a n o -
c a to lic d in S ib iu , n u m it T h e re sia n u m , ia r o a ltă sm in a ru lu i
u n it d e la B la j. D e c i, d in b a n ii u n u i e p isc o p o rto -în şi de la
c re d in c io şii să i, u rm a u să fie p re g ă tiţi p re o ţi u n iţi lu c re z e
îm p o triv a B ise ric ii O rto d o x e !
u rm a t lu n g i d isc u ţii şi p r o p u n e r i cu p riv ire la n u m ire a u n u i
r al lu i D io n is ie . D e p ild ă , e p isc o p u l u n it A ta n a s ie R e d n ic
> a să n u fie n u m it n ic i e p isc o p şi n ic i a d m in istra to r e p is c o -
să-i fie su p u şi lu i şi c r e d in c io ş ii o rto d o c şi. P ro p u n e a ca hi -
3 p re o ţilo r o rto d o c şi să le fa c ă e p is c o p ii sîrb i d in A rad , T i -
şi B u d a , d a r n u m a i cu a p ro b a re a sa. P ro p u n e a d e a s e m e n e a
i p ro to p o p u lu i Io an P o p o v ic i d in H o n d o l (ju d . H u n ed o ara) ca
D to p o p , care — în c a lita te de p re şe d in te — să v e g h e z e c a în
iriu l d in S ib iu să n u se ia n ic i o m ă s u ră îm p o triv a u n ia ţie i.
le a se m e n e a să n u se re stitu ie n ic i o b ise ric ă o rto d o c şilo r,
;in g u ră c e d a re ar a tra g e a lte le , c e e a c e a r fi în p a g u b a « sfin te i

sc h im b , n o u l g e n e ra l c o m a n d a n t al T ra n silv a n ie i, O 'D o n e ll,

;a n u m ire a u n u i n o u a d m in istra to r, în p e rso an a e p isc o p u lu i
'o r g ie v ic i al C a r a n s e b e ş u lu i şi V îrş e ţu lu i, c a r e să v in ă în T ra n -
n u m a i p rim ă v a ra şi v a r a şi c ă ru ia să i se im p u n ă a c e le a şi
i ca şi lu i D io n is ie . A b ia la 7 o c to m b rie 1768, îm p ă ră te a s a a
t p ro p u n erea, n u m in d ca a d m in istra to r p e e p isc o p u l Io a n G e o r-
D a r p e ste o lu n ă (1 9 n o ie m b rie ), a fo st n u m it a d m in istra to r
o p o lie i d in C a rlo v iţ, ia r în 2 7 a u g u st 1 7 6 9 a fo s t a le s m itr o ­
i u rm a m o rţii lu i P a v e l N e n a d o v ic i, în c ît n ic i n u a v e n it în
 BISERICA ORTODOXA DIN TttAJN SU.VAiim

Sofronie Chirilovicl. în a ce a stă n o u ă d e m n ita te , G e o rg ie v ic i s-a

în g rijit de a le g erea u n u i e p isc o p p e n tru ro m â n ii o rto d o c şi tra n silv ă -
n e n i.A A stfe l, C o n g resu l n a ţio n a l-b ise ric e sc sîrb , c o n v o c a t în d e c e m ­
b rie 1769, a a le s noi e p isc o p i la A ra d şi B u d a , d ar şi p e n t r u T ra n sil -
v a n ia , a n u m e p e S o fr o n ie C h ir ilo v ic i, fo stu l v ic a r al lu i D io n isie la
B u d a. îm p ă ră te a sa a a n u la t în să a le g e re a lu i S o fro n ie , in tru c ît C o n ­
g resu l n a ţio n a l -b ise ric e sc sîrb n u a v ea d re p tu l d e -a a le g e e p isc o p i
p e n tru ro m â n i, ci n u m ai p e n tru sîrb i. D a r p rin aceeaşi re z o lu ţie (1 2
ia n u a rie 1 7 7 0 ), îm p ă ră te a sa n u m e a ca e p isc o p al A rd e a lu lu i to t pe
S o fro n ie , d e sp re care p rim ise re fe rin ţe fa v o r a b ile d in p a rte a c o n si­
lie rilo r săi. N o u lu i e p isc o p i-a u fost im p u se a c e le a şi c o n d iţii ca şi lu i
D io n isie , la care se a d ă u g a u în c ă d o u ă : să n u în tre ţin ă le g ă tu ri cu
p re o ţii săi (v iz ite c an o n ice , so b o r e tc .) fă ră a p ro b a re a g u v e rn u lu i şi
să n u p rim e a sc ă p re o ţi h iro to n iţi în afara T ra n silv a n ie i, ia r p e cei pe
c are-i v a g ă si, să-i d e n u n ţe g u v e rn u lu i sp re p e d e p sire .
T o t în 17 7 0 , s-a u lu a t d o u ă m ă su ri n o i p e n tru în tă rire a u n ia ţie i
în T ra n silv a n ia . A stfe l, s-a d isp u s în fiin ţa re a u n ei tip o g ra fii « illiric e »
în V ie n a , în care să se im p rim e c ărţi de slu jb ă p e n tru c re d in c io şii
o rto d o c şi d in Im p eriu l h a b sb u rg ic (sîrb i, ru şi, g reci şi ro m â n i). Ti -
p o g ra fu l v ie n e z Io s if L a u re n ţiu K u rz b â k a p rim it d re p tu l de a tip ă ri
a stfel de c ărţi (p ro testu l e p isc o p u lu i u n it A ta n a sie R ed n ic îm p o triv a
tip o g ra fie i, în a in ta t g u v e rn u lu i, n -a fo st lu a t în c o n sid e ra re ). P rin
aceasta, se u rm ă re a îm p ie d ic a re a a d u ce rii de c ă rţi de slu jb ă d in Ţ ara
R o m â n e a sc ă şi M o ld o v a în T ran silv a n ia . T o t a tu n c i, s-a re în n o it d is­
p o z iţia m ai v ech e, p o triv it c ăreia c re d in c io şii o rto d o c şi ro m ân i erau
o b lig a ţi să p rim e a sc ă în b ise ric ile lo r şi p e e p isc o p u l u n it c în d făcea
v iz ite c a n o n ic e şi s ă -i a s c u lte p r e d ic ile .
S o fro n ie a fost in sta la t la S ib iu , în tru c ît a ic i p u te a fi m ai u şo r
su p rav eg h eat de guv ern . N e a v în d a ic i bi serică (d u p ă cu m n -av ea n ic i
lo c u in ţă , căci sta în c h irie ), în to a m n a a n u lu i 1771, a iz b u tu t, cu a ju -
to ru l g u v e rn u lu i, să p u n ă sub a sc u lta re a sa şi p e « g re c ii» d in S ib iu ,
care a v ea u a ic i u n lă c a ş d e c u lt.

In cu rsu l scu rte i sa le p ă sto riri, S o fro n ie a avut d e în d u ra t m u lte

n e aju n su ri d in p a rte a e p isc o p ilo r u n iţi A ta n a sie R e d n ic şi G rig o rie
M a io r. A şa de p ild ă , în 1772 a fo st lu a tă cu fo rţa m ilita ră b ise ric a
o rto d o x ă d in R o ş ia M o n ta n ă d e la o rto d o c şi şi d a t ă u n i ţ i l o r , i a r p r e o - tu l -
p a ro h P e tru D ib a fo st a re sta t. N e c a z u ri de a cest fe l, la care se
a d ă u g a u u n e le m ai m ă ru n te (n e c u n o a şte re a lim b ii, lip sa u n ei reşe -
d in ţe ), l-au fă c u t p e S o fro n ie să c ea ră , în s e p te m b rie 17 7 3 , să fid
n u m it la u n a d in e p a rh iile o rto d o x e sîrb e . E l re c o m a n d a, ca în lo c u fl
său , la E p is c o p ia A rd e a lu lu i, să fie n u m it b ra ş o v e a n u l D im itr ie E u s ta - J
 P E R IO A D A A T R E IA (SE C O L E L E X IV — X V III)

m c u lt, cu s tu d ii la K ie v , c a re fu n c ţio n a s e ca s e c re ta r şi in -
său şi al lui D ionisie N ovacovici.
a tu n c i au în a in ta t un m e m o riu şi p ro to p o p ii o rto d o c şi tra n -
> rin c a re c e re a u s c u tire a lor, a p re o ţilo r şi a s e s iilo r p aro -
d ijm e şi de im p o z ite şi a c o rd a re a d re p tu lu i de a a v e a b ise -
;ase de ru g ăciu n e în to ate lo ca lită ţile în care nu aveau pînă
[em oriul n-a prim it nici un răspuns, m ie a iz b u tit să p le c e d in
A rd e a l a b ia în 1774, c în d a fo st
C u rte titu la r al s c a u n u lu i e p isc o p a l sîrb de la B u d a , c eea
v o c a t n e m u lţu m ire a C o n g re su lu i n a ţio n a l b ise ric e sc sîrb din
care v o ia să c o m p le te z e scau n u l p rin a le g e re (în 1781 So -
ost ales la T im işoara).,
rm a n u m ir ii s a le ca e p is c o p la B u d a , c o n d u c e r e a e p a rh ie i
ui a fo st în c re d in ţa tă p ro to p o p u lu i Io an P o p o v ic i din H o n d o l,
te de vicar. S o fro n ie a p rim it to tu şi d reptul de a h iro to n i
seam a a cestei eparhii, pînă la n u m irea unui episcop propriu.
rm a t o lu n g ă s e d is v a c a n ţă , în c u rsu l c ă re ia e p is c o p u l u n it
M a io r a p u tu t lu c ra n e s u p ă ra t de n im e n i la tre c e re a u n o r
o rto d o x e la u n ia ţie . E ra f a v o r iz a t n u n u m a i de d is p o z iţiile
e, ci şi de c e le d in 1774, p o triv it c ă ro ra m ire n ii c a re p a ra re a
u rm a u să fie a r u n c a ţi în în c h is o a r e şi c a te h iz a ţi a c o lo i
u n iţi, iar p re o ţii u n iţi n e s in c e r, trim iş i de el în su ş i în te m -lin
Blaj. D e pildă, în 1776, a cercetat, în so ţit de doi com isari
ip ro a p e 60' de s a te d in S ă laj, pe c a re le -a d e c la ra t u n ite ,
p o ru n ce a să fie a re sta ţi p ro to p o p i şi p re o ţi o rto d o c şi, în c ît
ivernul a „fost nevoit să-i tem pezere zelul unionist, ire c a re
îm b u n ă tă ţire a situ a ţie i B is e ric ii O rto d o x e d in T ra n -s -a
o b s e rv a t d u p ă ce a u r c a t p e tro n I o s i f II, f iu l M ă rie i
1780— 1790), adept al «absolutism ului luminat», în spiritul că-
îf e c tu a t n u m e r o a s e r e f o r m e : s e c u la r iz a r e a u n o r a v e ri m î-
, d e s fiin ţa re a io b ă g ie i, iar la 29 o c to m b rie 1781 a d a t cu -
ed ict de toleranţă.
leon Nichitici. Încă din 1781, îm păratul consulta Cancelaria
a n s ilv a n ă d a c a n u se sim ţe a n e v o ia n u m irii u n u i e p isc o p pe
> m â n ilo r o rto d o cşi d in T ran silv an ia. C a n c e la ria a ce ru t avi -
:opului rom ano-catolic din A lba Iulia, B atthâni, care, după
de a ş te p ta t, a f o s t n e g a tiv . T o t a tu n c i a în a in ta t C u rţii un
şi e p isc o p u l u n it G rig o rie M aio r, care p ro p u n ea d e sfiin ţa re a
lo r o rto d o x e care m ai e x ista u , lăsa rea c re d in c io ş ilo r o rto d c şi
> co p şi fă ră b ise ric i şi c o m b a te re a — p rin e d ic t — a zv o n u -
lu i că îm p ă ra tu l ar a d m ite re v e n ire a la O rto d o x ie . în su şi p ro to p o p u l
lo a n P o p o v ic i d in H o n d o l, o b işn u it de a p ro a p e zec e ani cu slu jb a de
v ic a r, care îi a d u c e a şi p ro fitu ri, era d e p ă re re că n u e ste n e c e sa ră
n u m ire a u n u i e p isc o p . C u to a te a c e ste a , îm p ă ra tu l Io siî II, la re c o ­
m a n d a re a m itro p o litu lu i M o ise P u tn ic al C a rlo v iţu lu i, a n u m it ca e p is -
cop o rto d o x al A rd e a lu lu i pe a rh im a n d ritu l G h e d e o n N i c h i ti c i (6 n o ­
ie m b rie 1783). în a c e la şi an, E p isc o p ia o rto d o x ă ro m ân ească a T ra n ­
silv a n ie i a fost p u să sub a sc u lta re a M itro p o lie i sîrb e d in C a rlo v iţ, în
p ro b le m e sp iritu a l-d o g m a tic e (aceeaşi d isp o z iţie s-a dat to t a tu n c i şi
p e n tru E p isc o p ia ro m ân ească a B u c o v in e i). L a 8 d e ce m b rie 1786, a m în -
d o u ă a c e ste E p isc o p ii ro m â n e şti au fo st p u se sub ju risd ic ţia M itro -
p o lie i d in C a rlo v iţ şi în p ro b le m e le a d m in istra tiv e . E p isc o p ia T ra n -
silv a n ie i a ră m a s în a c e a s tă situ a ţie p în ă în anul 1864.
N o u lu i e p isc o p i s-a fix a t u n sa la riu d e 4 0 0 0 fi. p e an, d in tr-o
ta x ă in stitu ită a tu n c i sub n u m e le d e s id o x ie , d e d o u ă c o ro a n e şi j u ­
m ă ta te p e an, p e care o p lă te a fie c a re fa m ilie o rto d o x ă , p e n tru n e -
v o ile B ise ric ii. D in ace a stă sid o x ie u rm a u să fie p lă tiţi şi v ic a r u l E p is­
c o p ie i, p re c u m şi d ir e c to r u l ş c o lilo r p rim a re o rto d o x e d in T ra n silv a n ia
cu c îte 4 0 0 flo rin i p e an (au fo st n u m iţi ca d ire c to ri a i.,-ş c o lilo r p ri­
m a re ro m â n e şti : D im itrie E u sta tie v ic i p e n tru c ele o rto d o x e şi G h e o r -
g h e Ş in c a i p e n tru c e le u n ite ).
G h e d eo n N ic h itic i c u n o a şte re a lită ţile d in T ra n silv a n ia , căci fu n c -
ţio n a se a ic i ca d ia c o n , sub D io n isie N o v a c o v ic i, apoi ca p ro to p o p în
A b ru d . M ai tîrz iu , a fo st n u m it e g u m e n al m în ă stirii sîrb e şti d in Şi -
şa to v a ţ, ia r la în c e p u tu l a n u lu i, 1783 a fo st n u m it v ic a r al ep isc o p u -
lu i D o so fte i H e re sc u al B u c o v in e i. In sta la re a lu i la S ib iu s-a fă c u t
a b ia la 1 iu lie 1784. A lo c u it, ca şi în a in ta ş ii săi, î n t r - o casă cu c h irie .
L a sc u rt tim p , g u v ern u l 1 -a trim is în M u n ţii A p u se n i, să lu c re z e p e n -
tru p o to lir e a ră s c o a le i lu i H o re a .
C u to a te că a p ă sto rit n u m a i p a tru a n i, şi era sîrb , G h e d e o n N i -
c h itic i a fost u n u l d in cei m ai a c tiv i v ă ld ic i d in tre c u tu l B ise ric ii o r -
to d o x e tra n silv a n e . L a scu rt tim p d u p ă in sta la re , a fă c u t o « c o n -
sc rip ţie » (sta tistic ă ) a e p a rh ie i sa le , g ă s in d 1 2 0 .5 5 2 fa m ilii o rto d o x e .
L a în c e p u tu l a n u lu i 1786 a făcut a tre ia aro n d are a e p a rh ie i, îm -
p ă rţin d -o în 31 de p ro to p o p ia te , cu 981 de p a ro h ii. îm p ă ra tu l a ap ro
b a t îm p ă rţire a fă c u tă , cu d is p o z iţia d e a n u se m a i fa c e h iro to n iri
p în ă n u v o r fi p la s a ţi cei 76 d e p re o ţi su p ra n u m e ra ri, în a şa fel în c ît
să fie u n p re o t la 130 case (fa m ilii), doi la 2 5 0 şi tre i p re o ţi la m ai
m u lte . L a D u m in ic a T o m ii d in anul 1785, G h ed eo n a co n v o cat so b o ru l
m a re al p ro to p o p ilo r la S ib iu , apoi a trim is p a ro h iilo r fo rm u la re tip
d e c o n d i c i - m a t r i c o l e , i n v e n t a r şi s o c o te li. •
V
 P e n tru a fa c e rîn d u ia lă în v ia ţa b is e ric e a s c ă şi a c u n o a ş te fe lu l
can e-şi în d e p lin e a u p re o ţii slu jb a , e p isc o p u l G h ed eo n şi-a
e ta t e p a rh ia în tre 19 m ai 1787 şi 2 0 iu n ie 1788. S e p ă stre a z ă o
e d in în se m n ă rile fă c u te cu p rile ju l a c e ste i v iz ite , de c ătre se -
irii săi D im itrie C e rn o v ic i, u rm a t de Io an P re d e tic i. N u era o
ă c a n o n ic ă în sen su l o b iş n u it al c u v în tu lu i, ci în tr -o zi c o n v o c a

o ţi p re o ţii la se d iu l p ro to p o p ia tu lu i lo r, sp re a le c e rc e ta sin g h e -

şi p r o to c o a le le . L a fie c a re p ro to p o p ia t, d ă d e a p re o ţilo r fe lu rite

jm ă ri cu p riv ire la m is iu n e a lo r p a sto ra lă şi c u p riv ire la a d m i -

a ţia p a ro h ia lă . P re o ţii su p ra n u m e ra ri e ra u u n d u iţi să se m u te în
h ii v a c a n te . In m u lte lo c u ri, e p isc o p u l G h e d e o n a c o n sta ta t că
p re o ţi n u ştia u să sc rie b in e , n u a v e a u n ic i u n fel d e re g is tru

o c o l) al b is e ric ii, în c ît a fo s t silit să a p lic e şi a n u m ite p e d ep se .

E p is c o p u l G h e d e o n N ic h itic i a fo s t p r e o c u p a t şi d e p r o b le m a p re -
ii v i i t o r i l o r p r e o ţ i . î n c ă d in p rim u l an d e p ă sto rire (7 se p te m b rie

, a d e cis ca o ric e c an d id at la p re o ţie să a ib ă c u n o ştin ţe de

c itit, c în ta re şi c a te h ism . A fo st p rim u l c a re a p u s p ro b le m a

:ţă rii u n u i se m in a r o rto d o x în T ra n silv a n ia . In a ce st sco p , a ce -
ip ro b a re a G u v e rn u lu i p e n tru m a jo ra re a sid o x ie i în v e d e re a sa-

irii v iito rilo r p ro fe so ri şi a c u m p ă ră rii unei re şe d in ţe . C u rte a

A le n a n -a a d m is c ererea , m o tiv în d că s-a h o tă rît p rin d e c re t im -

[ (1 a u g u st 1 7 8 5 ) în fiin ţa fe a u n u i « se m in a r c e n tra l» p e n tru p re -
;a p r e o ţilo r o r to d o c ş i, p la n c are n u s-a re a liz a t. C u to a te a ce s-
n an u l 1786, s-a d e sc h is la S ib iu u n cu rs p e d a g o g ic , p e n tru p re -

:a v i i t o r i l o r î n v ă ţ ă t o r i , sub c o n d u c e r e a lu i D im itr ie E u s ta tie v ic i,

îl d ir e c to r a l « ş c o a le lo r n a ţio n a le n e u n ite » d in T ra n s i lv a n ia .

ia r E u s ta tie v ic i p re g ă te a a ic i şi p e v iito r ii p r e o ţi, d u p ă c u m re -

d in a n u m ite « a te sta te d e c a lific a ţiu n e p re o ţe a sc ă » şi d in p ro c e -
/e rb a le a le ş e d in ţe lo r « C o n sis to riu lu i» sib ia n d in p rim u l d e c e -
l s e c o lu lu i al X lX - le a . D u p ă m o a r te a lu i (1 7 9 5 ) , c o n d u c e r e a şco-
i fo st în c re d in ţa tă p ro to p o p u lu i b ra şo v e a n R a d u T e m p e a V , care

n a în a c e la şi tim p şi m o d e s t u l cu rs te o lo g ic -p e d a g o g ic d in S i-

h e d e o n N ic h itic i a p ă sto rit p în ă la m o a rte a sa, su rv e n ită la 20

b rie 1 7 8 8 ; a v e a n u m a i 52 d e a n i. A fo st în g ro p a t în b is e ric a

asa P a ra sc h iv a d in R ă şin a ri. T o a tă a g o n ise a la lu i a lă sa t-o p en -

lire a unei b ise ric i în S ib iu (c a rtie ru l M a ie ri) şi p e n tr u în fiin ţa re a

o h d de a ju to ra re a p re o ţilo r să ra c i. Se sp u n e c ă în su şi îm p ă ra tu l

I s-ar fi e x p rim a t despre el că «a tră it p u ţin , dar cu to tu l p e n tru

o b ştesc » .
 Gherasim Adamovici. C o n d u c e re a tre b u rilo r e p arh ie i a fo st d in n o ii
în c re d in ţa tă p ro to p o p u lu i Io a n P o p o v ic i d in H o n d o l, în c a lita te dej
v ic a r, p în ă la 10 iu n ie 1789, c în d îm p ă ra tu l — la p ro p u n e re a m itro -:
p o litu lu i d in C arlo v iţ — a n u m it ca e p isc o p pe a rh im a n d ritu l G h e ra s im ,
A d a m o v ic i, e g u m e n u l m în ă stirii B e z d in (ju d . A rad ), in sta la t la S ib iu ,
la 13 s e p te m b r ie 1 7 8 9 , d e g u v e rn a to ru l G h e o rg h e B â n fi.

C a şi în a in ta şu l său, G h e ra sim A d a m o v ic i s-a id e n tific a t cu a sp i­

ra ţiile p ă sto riţilo r să i, c ă u tîn d să c îştig e a n u m ite d re p tu ri p e se a m a »

p o p o ru lu i rom ân. A stfe l, în 1790 a lu a t p a rte la C o n g resu l n a ţio n a l-b i-

se ric e sc sîrb , ţin u t la T im işo a ra , ru g in d să se in te rv in ă la C u rte p e n tru a

se a co rd a şi ro m â n ilo r a c e le a şi d re p tu ri pe care le a v eau sîrb ii d in

im p e riu l h a b sb u rg ic . In 1791 s-a red actat şi trim is la V ie n a c u n o sc u tu l

S u p p l e x L i b e l l u s V a la c h o r u m , cu c o la b o ra re a m u lto r c ă rtu ra ri ro m â n i, de

a m b e le c o n fe siu n i: Io s if M e h e şi, fu n c ţio n a r la C a n c e la ria a u lic ă, Ig n a tie

D a ra b a n t, e p isc o p u l u n it al O ra d ie i, p ro to p o p u l u n it Io an P ara, v ic a r la

N ă să u d , m e d ic u l o c u list Io a n P iu a ru M o ln a r (fiu l p re o tu lu i Io a n P iu a ru

z is T u n su d in S ad u ), S a m u il M ic u , G h eo rg h e Ş in c a i, P e tru M a io r e tc . E l

re lu a v e c h ile p o stu la te , în to c m ite cu ju m ă ta te d e v e a c în u rm ă de

In o c h e n tie M ic u , în tre care p e p rim u l p la n era re c u n o a ş te re a ro m â n ilo r

ca a p a tra n a ţiu n e în T ra n silv a n ia , e g a lă în d re p tu ri cu c e le la lte tre i.

M e m o riu l a a ju n s în d is c u ţia d ie te i T ra n s ilv a n ie i la C lu j, în iu n ie -a u g u st

1791, fiin d re sp in s în şe d in ţa d in 9 a u g u st. S -a a d m is, p rin a rtic o lu l de

le g e 60, d o a r lib e ru l e x e rc iţiu al c u ltu lu i o rto d o x .

în sep te m b rie 1791, în tru n in d u -se la S ib iu sin o d u l p ro to p o p ilo r o r­

to d o c şi, p e n tru a d e p u n e ju ră m în tu l de c re d in ţă c ătre îm p ă ra tu l L e o -

p o ld II (1790— 1792) şi a flîn d de so a rta m e m o riu lu i n a ţiu n ii ro m ân e, a

în c re d in ţa t p e e p isc o p u l G h e ra sim să p re z in te îm p ă ra tu lu i p ro te stu l

ro m â n ilo r o rto d o c şi îm p o triv a celo r h o tă rîte de d ie tă , m o tiv în d că

S u p p le x u l « ia ste lu c ru a to t n e a m u lu i ru m ăn esc» .

D in îm p u te rn i c ire a c le ru lu i şi c re d in c io şilo r, e p isc o p u l G h e ra -

sim A d a m o v ic i cu c o le g u l său u n it Io an B o b de la B la j au p le c a t în

d e c e m b rie 1791 la V ie n a , p e n tru a p rezen ta d o le a n ţele n a ţiu n ii ro m â n e ,

în tr-u n m e m o riu c ătre îm p ă ra t, e p isc o p u l o rto d o x îşi e x p rim a in d ig -

n a re a că n a ţiu n e a ro m â n ă , cu u n m ilio n d e o a m e n i, n u era re c u n o s -

c u tă , sp re d e o se b ire de a lte n a ţiu n i, m u lt m a i m ic i (s ă se a sc ă , arm ean ă).

L a 10 fe b ru a rie 1792, a m în d o i e p isc o p ii au în a in ta t îm p ă ra tu lu i un

m e m o riu , p rin care so lic ita u c îte v a fu n c ţii p e n tru r o m â n i în C a n c e ­

la ria a u lic ă , T a b la re g e a s c ă şi G u v e r n .
el m ai de sea m ă m e m o riu în a in ta t îm p ă ra tu lu i, cu a c e la şi titlu
p p le x , p u rta d a ta de 30 m a rtie 1792, fiin d sem nat de a m b ii e p is-
"u p rin d e a a c e le a şi p o s tu la te ca şi c e l d in tîi, d a r î n t r - o fo rm ă m ai
â, apoi c o m b ă te a , în 17 p u n c te , o p in iile D ie te i T ra n silv a n ie i şi
a iile la ad re sa p o p o ru lu i ro m ân . P e n tru a-şi ju stific a m e m o riu l,
p ii a m in te a u v e c h im e a ro m â n ilo r, o rig in e a şi n u m ăru l lo r (2 /3
p u la ţia T ran silv a n ie i), făceau ap el la fe lu rite iz v o a re isto ric e (d a -
an ex e), sp re a d e m o n stra că ro m â n ii sîn t în d re p tă ţiţi să fip ş o -
ca a p a tra n a ţiu n e în sta t. P e n tru B ise ric a O rto d o x ă se c e re a
:o ţii ei să se b u c u re de a c e le a şi H re p tu ri şi b e n e f ic ii p e care le
p re o ţii c e lo rla lte c o n fe siu n i.
u rm a d isc u ţiilo r şi p ro p u n e rilo r fă c u te îm p ă ra tu lu i asu p ra n o u -
p p le x , cei doi e p isc o p i au fo st m u stra ţi p e n tru că în d ră z n ise ră
z in te d o le a n ţe le în tre g ii lo r n a ţiu n i (d e f a p t li s-a a d m is să se
te n um ai ca « su p lic a n ţi p riv a ţi» ), fiin d în d ru m a ţi să se în to a rc ă
îd in ţe le lo r. în tr-u n n o u m e m o riu , ei se d e z v in o v ă ţe a u de acu -
d u se şi c e r e a u ca m ă c a r u n a d in d o le a n ţe le lo r să fie a d m ise ,
c a să p o a tă lin işti p o p o ru l, care a ltfe l, s -a r p u te a ră z v ră ti. A b ia
a ră sp u n s C u rte a , cu p ro m isiu n i v a g i de re z o lv a re a d o le a n ţe lo r
e şti în v iito r. D ar, o d a tă c u m o a rte a lu i L e o p o ld II (t 1 m a rtie
sub u rm a şu l său F ra n c isc I (1 7 9 2 — 1 8 3 0 ) s-a in a u g u ra t o p o litic ă
de re p rim a re a o ric ă ro r m işc ă ri n a ţio n a le şi so cia le ,
iv e rn a to ru l T ra n silv a n ie i, G h e o rg h e B â n fi, a p ro p u s c h ia r m u ta ­
i A d a m o v ic i la u n a d in e p isc o p iile sîrb e şti d in U n g a ria , m ai
i în tre ţin e a le g ă tu ri p re a strîn se cu sîrb ii şi î n c e r c a s e să ob -
p e s e a m a ro m â n ilo r d re p tu rile « n a ţiu n ii illiric e » (sîrb e ), în tre
c o n v o ca re a u n u i c o n g res n a ţio n a l ro m â n e sc , d u p ă c h ip u l c elu i
n S u p p le x u l d in 3 0 m a rtie 1 7 9 2 ).

că în a n ii u rm ă to r i, e p isc o p u l G h e ra sim n -a m ai p u tu t p a rtic ip a

a p e n tru o b ţin e re a de d re p tu ri p o litic e d in m o tiv e le a ră ta te m ai
B n ţia lu i s -a în d r e p ta t n u m a i s p re p r o b le m e le b is e ric e ş ti. A s tfe l,
a să trim ită d e să rb ă to ri p a sto ra le c r e d in c io ş ilo r să i, p e care
le c ite a u în b ise ric ă . D in b a n ii lă sa ţi d e G h e d e o n N ic h itic i şi
in u l său d ire c t, s-a z id it în S ib iu o b ise ric ă în c a rtie ru l M a ie ri,
a şi f o s t î n g r o p a t ( t 13 a p r ilie 1 7 9 6 ).
b G h e d e o n N ic h itic i şi G h e r a s im A d a m o v ic i, au a p ă ru t c îte v a
5 s lu jb ă şi d e în v ă ţă tu r ă în tip o g ra fia « iliric a d in V ie n a » (n iu -
1795 la B u d a ) şi în tip o g ra fia sa su lu i P e tru B a rth d in S ib iu :
ea C a z a n iilo r , C e a s lo v , P s a ltir e , — t o a t e l a V i e n a , î n 1 7 9 3 ş . a . , •
s a u î n d r e p t a r e a p r e o ţ i l o r ( 1 7 8 9 ) , C e a s lo v ( 1 7 9 0 ş i 1 7 9 4 ) , D e z -
î ş i t î l c u i t e l e E v a n g h e l i i ( 1 7 9 0 ) , S i n o p s i s a d i c ă c u p r i n d e r e a în
s c u r t a B ib lie i ( 1 7 9 1 ) , P s a ltir e a (1791), A c a tis t (1792), A le g e re d in to a tă
P s a l t ir e a ( 1 7 9 6 ) , t o a t e l a S i b i u , u n e le cu b in e c u v în ta re a celo r doi e p is-

co p i.

D u p ă tre c e re a d in v ia ţă a e p is c o p u lu i G h e ra sim A d a m o v ic i, C u r­
te a d in V ie n a . n -a m ai în tre g it sca u n u l v a c a n t tim p de 14 a n i, p e n tr u
ca, în fe lu l a c e sta , a c ţiu n e a p ro z e litis tă -u n ia tă sa p o a tă fi re în v ia tă ,
cu s o rţi d e iz b în d ă . L a m e m o riile re p e ta te a le c le ru lu i d e a se n u m i
u n e p isc o p nou, se p re te x ta că fo n d u l s id o x ia l p re z in tă re sta n te m a ri,
î n c î t a c e la n - a r p u t e a fi s a la riz a t.

In cu rsu l a c e ste i în d e lu n g a te s e d isv a c a n ţe , co n d u cerea tre b u rilo r

b ise ric e şti o av ea « c o n sisto riu l e p a rh ie i» , fo rm at d in tr -u n v ic a r, şase
a se so ri, n u m iţi d in tre p ro to p o p ii m ai d e fru n te , de re g u lă d in ju ru l
S ib iu lu i, şi u n sec re ta r. P rim u l v ic a r a fo st b ă trîn u l Io an P o p o v ic i d in

H o n d o l, ia r d u p ă m o a rte a sa (t 1 8 0 5 ), a u rm a t p ro to p o p u l N ic o la e H u -

ţo v ic i d in H u n ed o ara. în lip sa lo r (căci ei n -a u re n u n ţa t n ic i la p ro to ­

p o p ia t), c o n d u c e re a C o n sisto riu lu i o av ea c îte u n « in te rim a l p rezeş» ,
a le s d in tre « a se so ri» . N o ta ru l (se c re ta ru l) C o n sisto riu lu i era A ro n B u -
d a i, fra te le lu i Io an B u d ai-D elea n u . C a n d id a ţii la p re o ţie erau în d ru -

m a ţi la e p isc o p u l P av el A v a c u m o v ic i al A r a d u l u i, în v e d e re a h iro to ­
n irii. In to t a c e st ră stim p , a u to rită ţile de sta t s-au a m e ste c a t sub fe lu ­
rite fo rm e în a fa c e rile n o a stre b ise ric e şti. A c ţiu n e a p ro z e litistă u n ită ,
de asem en ea, s-a p u tu t d esfăşu ra n e stîn je n ită . P o triv it unei s ta tistic i

în to c m ite în a n ul 1805, în e p a rh ia o rto d o x ă a T ra n silv a n ie i e x ista u

1 4 7 8 p a ro h ii, 1 1 2 8 b ise ric i, 1295 p re o ţi şi 1 2 8 .2 7 9 d e fa m ilii.

In tim p u l se d isv a c a n ţe i, c re d in c io a sa S ta n a a lu i H a g i P e tr u L u c a
a c tito rit o b is e ric ă în S ib iu , în a n ii 178 8 — 1789, d istru să de u n c u tre ­

m u r, apoi re z id ită în 1802 de n e g u sto ru l sib ia n H ag i C o n sta n tin P o p

(« b ise ric a d in g ro ap ă» ).

In 1797— 1800 n e g u sto rii m aced o -ro m ân i d in S ib iu (d in aşa n u m ita

« c o m p a n ie g recească de c o m e rţ» ) au rid ic a t o n o u ă b iseric ă, pe lo c u l

a ctu ale i c a te d ra le m itro p o lita n e (n u m ită m u lt tim p « b is e ric a g re c e a sc ă » ).

T o t H ag i P o p a d e sc h is o « şc o a lă de n o rm ă» în c a rtie ru l « Io se fin »
d in S ib iu , la care a fu n c ţio n a t d a sc ă lu l făg ărăşan S im io n Jin a rm (1807).

A c e sta a fo st ap o i în c re d in ţa t de p re o tu l G h e o rg h e H a in e s, noul d ire c -

to r al şc o lilo r o rto d o x e ro m â n e şti d in T ran silv a n ia , cu co n d u cerea c u r­
su lu i p e d ag o g ic de şase să p tă m în i şi a celu i te o lo g ic (în lo c u l lu i R ad u
T e m p e a V ). Jin ariu a fu n c ţio n a t d o ar c îţiv a a n i, căci în m a rtie 1811,
p re g ă tire a c a n d id a ţilo r la p x e o ţie a fo st în c re d in ţa tă tîn ă ru lu i c ă rtu -
ra r G h e o rg h e L a z ă r, care stu d ia se te o lo g ia la V ie n a cu o b u rsă o fe -
rită d e C o n sis to riu l d in S ib iu .

32 — Istoria B O.R., voi. II ,

 :ă r ţile de c u lt n e c e s a r e B is e r ic ii O rto d o x e ro m â n e ş ti se tip ă r e a u
la B u d a şi la S ib iu . D in tre c ă r ţile de la B u d a m e r ită să n e re -
ite n ţia n o u a ed iţie a M in e ie lo r (1 8 0 4 — 1805), d u p ă cele de la R îm -
in 1776— 1780, sub în g rijire a d o c to ru lu i Io an P iu a riu M o ln a r (to t
ărise aco lo o R e to ric ă în 1798). C ărţile tip ă rite de P e tru B arth la
(P saltirea, în m ai m ulte ed iţii, C ea slo vu l şi P e n tic o sta ru l în 1805,
j h i e r u l în 1807 şi 1809, C e a s lo v u l în 1807 şi 1809, ş .a .) e ra u , de
i, c e r c e t a t e , î n a i n t e d e t i p ă r i r e , d e u n u l d in a s e s o r i i C o n s i s -
ui.
i d e c u rs u l în d e lu n g a te i s e d is v a c a n ţe , m itr o p o litu l sîrb Ş te fa n
m iro v ic i (1 7 9 0 — 1 8 3 6 ), c a şi re p re z e n ta n ţii c le r u lu i o rto d o x ro -
a u f ă c u t m a i m u lte d e m e r s u r i la C u r te a d in V ie n a p e n tr u c o m -
e a s c a u n u lu i v a c a n t, d a r fă ră re z u lta t. Se a d ă u g a u şi c e re r ile p e r -
3 a le u n o r c a n d id a ţi, c a re se r e c o m a n d a u C u rţii p e n tr u a fi n u -
n a c e s t p o s t. A le g e r e a a a v u t lo c a b ia la 19 s e p te m b rie 1 8 1 0 , la
, c în d p ro to p o p ii au p ro p u s tre i c a n d id a ţi, d in tre c a re îm p ă ra tu l
n it p e p r e o tu l - a j u tă to r V a s ile M o g a d in S e b e ş, in s t a l a t la C lu j,
ii u rm ăto r.
C o n c l u z i i . în a doua ju m ă ta te a secolului a l X V IH -lea , odată
în c h e ie re a m a rilo r lu p te p e n tr u a p ă ra re a O rto d o xiei, B ise ric a O r -
o xă R o m â n ă din T ra n silva n ia a in tra t în tr-o n o u ă fa ză , a ceea a
r g a n iz ă r ii, su b c e i p a tr u v lă d ic i s îr b i c a re au p ă s t o r i t la S ib iu ,
tru a îm p ie d ic a d e p lin a ei c o n so lid a re şi în a c e la şi tim p, p e n tr u a
lita p ro p a g a n d a unită, C u rte a d in V iena a n u m it a d m in istra to ri
■ copeşti şi apoi ep isco p i de neam sîrb, că ro ra le -a im pus o serie -
e s tr ic ţii, în tre care, la lo c de fr u n te , f i g u r a şi a c e e a de a nu îm -
iic a r ă s p în d ir e a u n ia ţie i, o ri a lă s a t s c a u n u l e p is c o p e s c v a c a n t
în ş ir . In c iu d a a c e s to r d i f ic u lt ă ţ i , în u ltim u l d e c e n iu a l s e c o - i
a l X V IH -le a , a în c e p u t lu p ta c o m u n ă a r e p r e z e n ta n ţilo r c e lo r ă
B is e r ic i ro m â n e şti — c le r şi c re d in c io şi — p e n tr u d o b în d ire a
irep tu ri p o litic e şi so cia le p e sea m a p o p o ru lu i rom ân, lu p tă care
continua, sub diferite fo rm e , p în ă in 1918. Totodată, se rem arcă
tr ă d u in ţe le c le r u lu i o rto d o x de -a ieşi de sub a s c u lta r e a B is e r ic ii
e ş ti, c e r în d a le g e r e a u n u i e p is c o p d e n e a m ro m â n , c a în f e l u l
tta să se p u n ă b a zele u nei iera rh ii n a ţio n a le -ro m â n e şti.
B IB L IO G R A F IE
v o a r e. ILARION PUŞCARIU, Documente pentru limbă şi istorie, 2 voi.,
889— 1897, XVI + 396 p. (I) + 384 p. (II); STERIE STINGHE, Documente
re la trecutul românilor din Şchei, voi. I (1700—1783 şi voi. II (1784—1810),
1901—1902, XXIV + 363 p. (I) + XL + 374 p. (II); MATEI VOILEANU, e din viaţa
bisericească a românilor ortodocşi din Transilvania 1780— 1787,
Sibiu, 1902 ; NICOLAE IORGA, Scrisori şi inscripţii ardelene şi maramureşene, voi.
I—II, Bucureşti, 1906, LXVIII + 302 p, (I) + 336 p. (II) (voi. XII + XIII din colec­
ţia «Studii şi documente cu privire la istoria românilor») j EUGEN GAGYI de ETED,
Documente istorice. Regulatio Diocesis Transilvanicae Disunitae anno 1805, în
«Transilvania», Sibiu, an. XLVII, 1911, nr. 1, p. 38 —61, nr. 2, p. 147— 161 şi nr. 3,
p 26,5 —294; MATEI VOILEANU, Contribuţiune la istoria bisericească din Ardeal,
Sibiu! 1928, 184 p. ; IOAN M. NEDA, Din circulările episcopatului neunit al Ar -
dealului la siîrşitul secolului XVIII, în «Ţara Bîrsei», Braşov, an. X, 1938, nr. 4—6,
p 388—399; KEITH HITCHINS şi IOAN BEJU, Documente privitoare la trecutul
Biseiicii Ortodoxe Române din Transilvania după 1761, în «M.A.», XIX, 1974, nr.
1—3, p. 13 —46; KEITH HITCHINS şi IOAN BEJU, Statistica românilor ortodocşi
din Transilvania din anul 1766, în «M.A.», an. XXII, 1977, nr. 7—9, p. 505—551 ;
KEITH HITCHINS şi IOAN BEJU, Conscripţia clerului ortodox transilvan din 1767, în
«M.A.», an. XXIX, 1984, nr. 7—8, p. 534—568.
L u c r ă r i g e n e r a l e . IOAN LUPAŞ, Contribuţiuni la istoria românilor ar*
deleni 1780—3792. Cu 48 acte şi documente inedite, culese din arhivele din Viena,
Budapesta, Sibiu şi Braşov, în «An. Acad. Rom.», Mem. Secţ. Ist. s. II, t. XXXVII,
Bucureşti, 1915, 207 p.; I. MATEI, Vacanţele Mitropoliei ortodoxe din Ardeal în
veacul XVIII. Documente inedite, Cluj, 1922, 143 p. ; EMILIAN CIORAN, Reşedinţa
episcopească din Răşinari în veacul al XVIII-Iea, în «R.T.», an. XIII, 1923, nr. 11,
p. 379—387 ; I. MATEI, Ştiri privitoare la dobîndirea unei reşedinţe episcopeşti în
Ardealul ortodox din veacul alXVIII-lea, în «Revista istorică», an. XI, 1925, nr. 10— 12, p.
278—281 ; MATEI VOILEANU, /coane din viaţa Bisericii. Anul 1804, Sibiu, 1926,
136 p.; ŞTEFAN LUPŞA, Ştiri şi documente despre Biserica Ortodoxă Română din
Ardeal după 1761, culese din Arhiva Consiliului de Stat şi a Cabinetului Imperial
din Viena, Sib"iu, 1945, 72 p.
L u c r ă r i s p e c i a l e . AUGUSTIN BUNEA, Episcopii Petru Paul Aron şi Dionisie
Novacovici sau istoria românilor transilvăneni de la 1751 la 1764..., Blaj, 1902, XIX
+ 498 p. j ŞTEFAN LUPŞA, începutul arhipăstoriei ardelene a lui Dionisie
Novacovici, în voi. «Biserica şi problemele vremii», Sibiu, 1947, p. 25—44; ŞTEFAN
METEŞ, Episcopul Dionisie Novacovici (în anii 1761—1767), în «M.A.», XVIII, 1973, nr.
5—6, p. 553—571.
ŞTEFAN LUPŞA, Biserica ardeleană în anii 1767—Î774. Dezvottarea ei poli­
tică şi confesională, în Anuarul XXIII (V) al Academiei teologice Andreiane, Sibiu, 1947, p.
22—52. '
SILVIU DRAGOMIR, Corespondenţa episcopului Gherasim Adamovici şi miş-
carea de emancipare a clerului şi poporului românesc în anul 1791, în «R.T.», an.
V, 1911, p. 400—423 (şi extras: Sibiu, 1911, 26 p.); IOAN LUPAŞ, Misiunea epis-
copilor Gherasim Adamovici şi Ioan Bob la Curtea din Viena în anul 1792, Sibiu,
1912, 45 p. (şi în voi. «Studii, conferinţe şi comunicări istorice», IV, Sibiu, 1943,
p. 318—352).
 LXVI
B IS E R IC A O R T O D O X A D IN B A N A T
ÎN S E C O L U L A L X V III-L E A .
E P IS C O P IIL E T IM IŞ O A R E I
ŞI C A R A N S E B E Ş U L U I

R,
r ă z b o iu l a u s tr o - tu r c d in a n ii 1 6 8 3 — 1 6 9 9 — c u în f r in g e r ile s u c c e -
e a le tu r c ilo r su b z id u rile V ie n e i (1 6 8 3 ), la M o h â c s (1 6 8 7 ), la Z e n ta
9 7 ) — a d u s la e lib e r a r e a tr e p ta tă a te r i to r i ilo r U n g a r ie i, S e rb ie i
n o r d , C r i ş a n e i , m a i t î r z i u şi a B a n a t u l u i , d e s u b d o m i n a ţ i a o t o m a n ă ,
e s te te rito rii a u in tr a t a p o i în s tă p în ir e a I m p e r iu lu i h a b s b u rg ic . A ş a
p ild ă , d ie ta d e la P o jo n ( B r a tis la v a ) , în tr u n it ă în tr e 18 o c to m b r ie
7 şi 2 5 i u n i e 1 6 8 9 , a r e c u n o s c u t U n g a r i a c a r e g a t e r e d i t a r a l H a b s -
g ilo r . E i a u r e u ş i t s ă - ş i î n t i n d ă s t ă p în ir e a şi a s u p r a T r a n s il v a n ie i,
3 a p r im it o n o u ă o r g a n iz a r e , p r in D ip lo m a le o p o ld in ă d in 4 d e c e m -
i 1 6 9 1 . P r in tr a ta tu l d e p a c e d e la C a r lo v iţ, d in 1 6 9 9 , P o a r ta r e c u z a
tr e c e r e a U n g a r ie i, T r a n s il v a n ie i, C r o a ţie i şi S lo v e n ie i în s t ă p î - a
I m p e r iu lu i h a b s b u rg ic .
D e ş i în a n ii 1 6 8 8 — 1 6 8 9 , im p e r ia lii a u o c u p a t t e r i to r i i în ti n s e d in
> i a şi B u l g a r i a c u o s e a m ă d e o r a ş e ( B e l g r a d , N i ş , V i d i n , S o f i a e tc ) ,
:u rt tim p , tu r c ii a u p o r n it o c o n tr a o f e n s iv ă , c a re a d u s la p ie r d e -
a c e s to r re g iu n i şi o r a ş e ( i n c l u s i v cB a n a t u l ) . A c e a s tă s c h im b a re
e v ă z u tă a s ilit p e îm p ă ra tu l L e o p o ld I (1 6 5 8 — 1 7 0 5 ) s ă s o li c ite
in u l p o p o a r e lo r s la v e o r to d o x e d in B a lc a n i, a f la te su b d o m in a ţia
a n ă , p r in tr - u n m a n if e s t c u d a ta d e 6 a p r ilie 1 6 9 0 . în f a ţa p rim e j -
to t m a i a m e n in ţ ă to a r e a tu r c i lo r , p a t r i a r h u l s îrb A r s e n ie I I I C e r -
ac i d in I p e k a c o n v o c a t o m a re a d u n a re n a ţio n a lă s îr b ă la B e l -
(1 8 iu n ie 1 6 9 0 ), c a re a h o tă rît să tr im ită la V ie n a p e e p is c o p u l
D ia c o n o v ic i a l I e n o p o l e i , c a s ă . t r a t e z e c u î m p ă r a t u l p r o b l e m a
a rii s îr b ilo r d in te r i to r i ile o c u p a te d e tu r c i în U n g a r ia , s tă p î -
ie H a b s b u r g i. R e z u lta tu l tr a ta tiv e lo r s - a c o n c r e tiz a t în D ip lo m a
ită d e îm p ă r a tu l L e o p o ld I la 21 a u g u s t 1 6 9 0 , p r in c a re se a c o r -
 BISERICA ORTODOXA DIN BANAT IN SEC. XVIII

d a u s î r b i l o r e m ig r a ţi o s e a m ă d e p r iv ile g ii p o l i t i c e şi b i s e r i c e ş
n u m i t e l e « p r i v i l e g i i i l i r i c e » ) . P a t r i a r h u l s îr b d e v e n e a c î r m u i t o / ™ 7 l i t i c
şi b is e r ic e s c al tu tu r o r o r to d o c ş ilo r d in I m p e r iu l h a b s b u r A 1 d re p tu l
d e a h ir o to n i e p is c o p i şi p r e o ţi, d e a s f in ţi b is e r i c i, d e ' a p in i
f e l u r i t e b u n u r i , d e a s e f o l o s i d e c a l e n d a r u l v e c h i f p r e v e d ip lo m e i
a u f o s t r e î n n o i t e l a 11 d e c e m b r i e 1 6 9 0 ) .
P e b a z a a c e s to r p re v e d e ri, c a re a c o rd a u s îr b ilo r o la rg ă a u tc /
n a ţio n a lă -b is e ric e a s c ă , în to a m n a a n u lu i 1 6 9 0 sa u în p rim ă v a ra a~ n
u r m ă t o r , g r u p u r i î n s e m n a t e d e e m i g r a n ţ i ( î n t r e 3 0 — 4 0 . 0 0 0 d e iA î n
f r u n t e c u p a t r i a r h u l A r s e n i e s - a u a ş e z a t î n S r e m ( S ir m i *
S l o v e n i a şi d i f e r i t e p ă r ţ i d i n U n g a r i a , m a i a l e s î n ţ i n u t u l d i n t r e w un şi
T is a , u n d e s - a u c o n s titu i t în tr - o o r g a n iz a r e m ilita r ă g r ă n ic e r d in c a re
f ă c e a u p a r t e şi n u m e r o ş i r o m â n i b ă ş t i n a ş i ( g r u p u r i m aA s a u m a i m ic i
d e s î r b i s - a u a ş e z a t î n a c e s t e r e g i u n i ş i m a i î n a i n A e' d i n p r i c i n a
t u r c i l o r , c u m a m a r ă t a t şi î n a l t ă p a r t e ) .
D u p ă 1 7 1 6 , a u î n a i n t a t s p r e A r a d , T i m i ş o a r a ş i s p r e s u d , p y na
V îrş e ţ. U ltim u l e x o d s îrb e s c a a v u t lo c în 1 7 3 7 , c o n d u s d e p a t r /a
A r s e n ie IV I o a n o v ic i Ş a c a b e n t, c în d g r u p u r i în s e m n a te d e s îr b i "
a ş e z a t î n d i s t r i c t e l e b ă n ă ţ e n e s u d i c e : P a n c i o v a , B e c i c h e r e c şi B iA
A lb ă . T r e b u ie s ă p r e c iz ă m în s ă , c ă în tr e e m ig r a n ţi se a f la u şi r r
S„
ro ş i m a c e d o ro m â n i (c u n o s c u ţi la n o i su b n u m e le d e « g re c i» ), c a re
s t a b i l i t m a i a l e s î n o r a ş e , c a n e g u s t o r i ( î n s u ş i A r s e n i e I I I s e m n a' '
1 7 0 6 , c a « a r h i e p i s c o p şi p a t r i a r h a l s î r b i l o r , r u t e n i l o r şi v a l a h i /
A ş e z a r e a s îr b ilo r în a c e s te p ă rţi a a v u t u rm ă ri în s e m n a te / uA
v i e ţ i i b i s e r i c e ş t i a r o m â n i l o r d i n B a n a t , A r a d , B i h o r ş i c h i a r d i n y [,
s ilv a n ia , c ă c i ei au a ju n s , su b ju r is d ic ţia M itro p o lie i o rto d o x e v de
la C a rlo v iţ, c o n s titu in d — îm p r e u n ă c u c r e d in c io ş ii s îrb i — o te r n ic ă
u n ita te b is e r i c e a s c ă o r to d o x ă . U n ii m itr o p o liţi s îrb i d e la l o v i t a u
în c e r c a t să e x tin d ă « p r iv ile g iile ilir ic e » şi a s u p r a c r e d i t ş ilo r d e
n e a m ro m â n . în a c e la ş i tim p în s ă , C u r te a d in V ie n a a lir r
tr e p ta t a c e s te p riv ile g ii, m a i a le s a le m itro p o litu lu i, c a re a
s ă fie c o n s id e r a t n u m a i c îrm u ito r b is e ric e s c .
P a tr ia rh u l A rs e n ie C e rn o ie v ic i a f o s t p re o c u p a t, în to t c u rs u l \
to r ir ii s a le , d e o r g a n iz a r e a B i s e r ic ii S îr b e d in U n g a r ia , C r o a ţ ia şi A „
v e n ia . P r in d ip lo m a im p e r ia lă d in 4 m a r tie 1 6 9 5 , a u f o s t c o n f ir m a t*
s c a u n e l e l o r ş a p t e e p i s c o p i , î n o r a ş e l e : T i m i ş o a r a - I e n o p o l e , K a r ls tA *
S e g h e d i n , B u d a , M o h a c i , V î r ş e ţ şi O r a d e a . U l t e r i o r , e p i s c o p i a d i n
g h e d i n a d e v e n i t d e B a c i c a , c e a d e M o h a c i d e P a c r a ţ , i a r î n l o c u l le i
d e O ra d e a a f o s t r e c u n o s c u tă c e a d e la A ra d .
In f ru n te a c e lo r ş a p te e p is c o p ii se a f la p a tria r h u l A rs e n ie , c a re a
a ş e z a t în m în ă s ti r e a C r u ş e d o l ( în S ir m iu ) şi în S în ta n d r e i lîn g ă B uA
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

aşii săi — cu titlu l de arh iep isco p i şi m itro p o liţi — s-au stab ilit
1713, la C arloviţ, care a devenit cel mai în sem n at centru cultural
ricesc al sîrbilor din Im periul habsburgic. Episcopiile Tim işoarei şi
C aransebeşului în p rim a ju m ătate a seco -
XVIII. Am arătat în altă parte că în secolul al X V II-lea sînt ates-
docum entar mai m ulţi «m itro p o liţi» la T im işoara şi la Ien o p o le -
va. în secolele X V I— X V II unii dintre ierarhii pom eniţi la V îrşeţ
veau reşed in ţa şi în C aransebeş. C ele două eparhii b ăn ăţen e —
şoara şi C aran seb eş — au cu n o scu t o stare în flo rito are , m ai ales
i 1716, anul e lib e ră rii B a n a tu lu i de sub d o m in a ţia o to m an ă. în
a faptului că m ajo ritatea cred in cio şilo r ortodocşi din B an at erau
ini, totuşi cîrm uitorii lor au fost — cu rare excepţii — sîrbi. D in
d ip lo m a îm p ă ra tu lu i L eo p o ld I din 4 m a rtie 1695, aflăm că :
D iacovici a fost num it «episcop al Tim işoarei şi Ienopolei şi ar -
m drit al m înăstirii C ruşedol». D ato rită faptului că T im işoara era
turci, iar el era unul clin organizatorii exodului sîrbesc spre nord,
;-a p u tu t stab ili în a ce st oraş, ci a stat în Ineu, p o ate ch ia r în
:herec, cum socotesc unii istorici, şi desigur, în m înăstirea C ruşe -
pe lîngă patriarhul A rsenie III C ernoievici. P rin 1706, el a m u-
rechiul scaun episcopal din Ien o p o le la A rad, u n d e a răm as pînă

tn aceeaşi d ip lo m ă a lui L eo p o ld I era co n firm a t ca ep isco p de

îţ Spiridon Ştibiţa, care, după num e, pare să fie un m acedo-rom ân
un albanez refugiat în tim pul m arelui exod din 1690. El a fost hi-
lit de patriarh u l A rsen ie III C ernoievici. Cei m ai m ulţi istorici
id e ră că el şi-a sta b ilit re şe d in ţa în C aran seb eş. P ă sto ria lui a
foarte zbuciumată, căci în ultimul deceniu al secolului al XVII-lea
nsebeşul a trec u t cînd în m îna tu rcilo r, cînd a im p erialilo r. D upă
a de la C arloviţ, cînd turcii au devenit din nou stăpîni peste cea
m are p arte a B an atu lu i, S piridon Ş tfbiţa a fo st n ev o it să-şi pără-
:ă oraşul de reşed in ţă şi eparhia. M ai tîrziu , a ajuns episcop de
)var.
D upă plecarea lui A rsenie III C ernoievici din Tpek, turcii au num it
cui său un alt patriarh, pe Calinic. A cesta, prin 1692, a num it ca
> p o lit la T im işo ara — aflată to t sub stăp în ire tu rcească — pe un
care a p ă sto rit p în ă p rin 1703. în anul u rm ăto r, acelaşi C alin ic
Ipek a num it ca m itropolit la T im işoara pe C onstantin, poate grec
sam, care a p ăsto rit p în ă către anul 1712. P ro b ab il to t C alin ic va
im it un nou episcop de C aransebeş, pe G herasim (G herasie), în
ni deceniu al secolului al X VUI-lea.
 BISERICA ORTODOXA DIN BANAT IN SEC. XVIII 503

In d e ce m b rie 1713, p a tria rh u l M o ise R aio v ici d in Ipek a h iro to n it doi

e p isc o p i p e n tru e p a rh iile b ă n ăţen e — a fla te în c ă sub tu rc i — , şi a n u m e
pe : Io a n ic h ie V la d isla v lie v ic i, la T im işo a ra şi pe M o is e S ta n o ie v ic i, la
C aran seb eş. în se a m n ă c ă d u p ă 1690, an u l e x o d u lu i sîrb e sc şi p î n ă în 1716,
c în d a fo st e lib e ra t B a n a tu l de sub tu rc i, B ise ric a O rto d o x ă d in p ă rţile
d e v e s t a le ţă rii n o a s tr e (B an at, A ra d şi C riş a n a ) a sta t su b ju ris d ic ţia a
a d o u ă c e n tre ie ra rh ic e s îrb e şti : Ip e k u l şi C a rlo v iţu l.

R e g iu n ile v e stice , d e-a lu n g u l T ise i, o cu p ate de im p e ria li, se găseau

sub ju risd ic ţia p a tria rh u lu i A rsen ie şi a u rm a şilo r săi, ia r B a n a tu l — in ­
c lu siv cele două scaune v lă d ic e şti d e la T im iş o a r a şi C a r a n s e b e ş — a fla ­
te sub o c u p a ţie o to m a n ă , e ra u su b ju risd ic ţia p a tria rh ilo r de la Ipek.

în 1716, c în d a în cep u t un nou război a u stro -tu rc, tru p e le a u strie c e ,

c o m a n d ate de g e n eralu l E u g e n iu de Savoya, au a ju n s p în â sub z id u rile
T im işo a re i, care a fost a se d ia tă două lu n i. V lă d ic a Io a n ic h ie , p rim a ru l
N ic o la e M uncea, p ro b a b il un m aced o ro m ân , şi c e ila lţi lo c u ito ri ai o ra -
şu lu i, s -au în ţe le s să p red ea c etate a tru p e lo r im p e ria le . E p isc o p u l, p ri -

m aru l şi alţi c îţiv a lo c u ito ri s-au stre c u ra t în ta b ă ra lu i E u g e n iu de Sa -

voya, d e sc riin d p ă rţile v u ln e ra b ile a le cetăţii. A re sta ţi de tu rc i, au fo st
e lib e ra ţi de a u strie ci, care au iz b u tit să c u c e re a sc ă c e ta te a . P rin tra ta tu l
de pace a u stro -tu rc de la P a ssa ro v iţ, d in 21 iu lie 1718, B a n a tu l, O lte n ia ,

nord u l S e rb ie i (cu B e lg ra d u l) şi nor dul B osnei au fost c e d a te de tu rc i

A u strie i. B a n a tu l a fo st o rg a n iz a t ca d o m e n iu al C o ro an ei, pus sub c o n ­

d u cerea unei a d m in istra ţii m ilita re , în fru n te cu un g u v e rn a to r m ilita r
— cu sed iu l în T im işo a ra . în tre g B a n a tu l e ra îm p ă rţit în 11 d istric te , fie -
care condus de un a d m in istra to r. C o m u n e le erau con d u se de p rim a ri,

n u m iţi « c h e n e z i» . în 1751, s-a c o n stitu it o a d m in istra ţie c iv ilă , în fru n te

cu un p re şe d in te — • g erm an — a ju ta t de 6 c o n silieri. în 1779 în tre g B a ­
n a tu l a fo st a lip it la U n g a ria , fiin d îm p ă rţi t în tre i c o m ita te : C aras, T i­
m iş şi T o ro n ta l, c u o a d m in is tra ţie m a g h ia ră .

D u p ă 1718 au fost ad u şi în B an at num ero şi c o lo n işti (g e rm a n i, ita -

lie n i, fran cezi, sp a n io li, b u lg a ri, c ro a ţi, slo v a c i, m a g h ia ri), căro ra li s -au

a c o rd a t te re n u ri d in tre cele m ai fe rtile. în 1726, s-a h o tă rît să nu fie co -

lo n iz a ţi d e c ît c a to lic i. O d a tă cu c o lo n iştii a d u şi în B an a t, şi -a u făcu t ap a ­

riţia şi c ă lu g ă rii ie z u iţi, fra n c isc a n i etc , în sco p u ri p ro z e litiste . S -au creat

n u m ero ase p a ro h ii ro m a n o -c a to lic e (C aran seb eş şi V îrşe ţ ş.a .). în 1724

E p isc o p ia c a to lic ă de la C enad a fo st m u ta tă la T im işo a ra . în 1735, e p is -

copul F a lk e n ste in p ro p u n ea îm p ă ra tu lu i C arol V I în fiin ţa re a unei E p is -

c o p ii u n ite în B an at şi sa la rii de la sta t p e n tru p re o ţii u n iţi. L a 10 m ai

1738, îm p ă ra tu l a sem n at un d e c re t p e n tru în fiin ţa re a a c e ste i E p isc o p ii,

cu re şe d in ţa în c o m u n a M o ld o v a sa u în P a la n c a N o u ă şi c u ju ris d ic ţie în
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

\ra d , S e rb ia şi O lte n ia . P acea de la B elg ra d (1739) a îm p ie d ic a t

in ţa re a E p isc o p ie i. D a r în 1 7 4 1 , n o u l e p isc o p la tin d in T im işo a ra ,
S ta n isla v ici a re lu a t p ro b le m a , p ro p u n în d în fiin ţa re a unei e p is -
ite la L u g o j. C u to a te a c e ste a , e p isc o p ia n -a lu a t fiin ţă. D a to rită
ilo r e p ise o p ilo r o rto d o c şi d in T im işo a ra şi C a r a n s e b e ş — V îrşe ţ
n -a p u tu t p ă tru n d e în B a n a t în sec o lu l al X V III-le a . P rim u l p reo t
B a n a t, P e tro n ie , fo st c rîsn ic (p a ra c lise r) la b iseric a ro m a n o -c a to -
m a n ă d in T im işo a ra , a fo s t h iro to n it la M u n c a c i şi in s ta la t la
ra în 1735. în to t cu rsu l se c o lu lu i al X V III-le a , n -au e x ista t în
le c ît d o u ă p a ro h ii u n ite , cu u n n u m ă r in fim de c re d in c io şi, la
r a şi Z ă b r a n i ( a z i j u d . A r a d ) .

a rm a a c e s to r s c h im b ă ri te rito ria le , în im p e riu l h a b sb u rg ic e x is -

ă m itro p o lii sâ rb e şti : cea d in C a r l o v i ţ şi c e a d i n B e l g r a d . P r i m a
ie a p e s te U n g a ria , C ro a ţia şi ţin u tu r ile d e fro n tie ră u n g a ro -c ro a -
. doua p e ste S e rb ia , B a n a tu l tim işa n şi O lte n ia (cu e p a rh iile V a-
L m işo a ra , C a ra n se b e ş şi R îm n ic ) . In a c e s t fe l, m itr o p o litu l M o is e

1, c a r e p ă s t o r e a a tu n c i la B e lg ra d , şi-a în tin s ju ris d ic ţia şi a s u p r a

n i. în to a m n a a n u lu i 1719, o rg a n e le a d m in istra tiv e i-a u p e rm is
te z e e p arh iile « sîrb e şti» ( a d ic ă o r to d o x e ) d in B a n a t şi s ă -ş i în c a -
e le v lă d ic eşti. P e n tru a-şi p u te a d esfăşu ra în c ît m ai b u n e con-

iv ita te a , dar m ai a le s p e n tru a lu c ra îm p o triv a a c ţiu n ii p ro z e li -

o lic e , c a re e ja fire s c să se d e s f ă ş o a re în im p e riu l c a to lic al H a b s -
, m itro p o litu l M o is e P e tro v ic i a c e ru t îm p ă ra tu lu i să a c c e p te m u -
a u n u lu i la T im işo a ra , m o tiv â n d că B e lg ra d u l e ra la e x tre m ita te a
M itro p o lie i şi p r e a ap ro ap e d e tu rc i. P r im in d ap ro b area, a fost

cu m are so lem n itate în T im işo a ra , la 2 2 a p rilie 1721, de către or-

id m in istra ţie i m ilita re , în p rezen ţa celo r doi e p isc o p i (Io a n ic h ie
n i ş o a r a şi M o i s e d e l a C a r a n s e b e ş ) , în s o ţiţi d e p r o t o p o p i i şi p r e o ţii
, p recu m şi d e « c h e n e z ii» s a te lo r ro m â n e ş ti. P e s te c îte v a z ile , s -a
t la T im işo a ra , u n s in o d (a d u n a re ) al c le ru lu i o rto d o x ro m â n , la

p a rtic ip a t m itro p o litu l M o ise , cei d o i e p isc o p i, p ro to p o p ii şi o

i p re o ţii lo r, în p r e z e n ţa a d o i ie z u iţi, p r im in d o r d in u l G u v e r n u lu i

p u n c te — de a nu se pune p ie d ic i ră sp â n d irii u n irii şi de a se

in ă v o in ţă fa ţă d e ro m a n o -c a to lic ii c a re în c e p e a u să fie a d u şi în

726, M o ise P e tro v ici a fo s t a le s m itro p o lit la C a rlo v iţ, c o n tin u în d

n istre z e şi M i t r o p o l i a d in B elg rad . D u p ă m o a rte a sa (1730), cele
tro p o lii s-au u n it, având re şe d in ţa în B elg rad , p rin a le g e re a unui
îitro p o lit, în p e rs o a n a e p isc o p u lu i V ic h e n tie Io a n o v ic i d e la A ra d
Iar în 1 735, C o n g re su l n a ţio n a l-b ise ric e sc sîrb a h o tă rît m u ta re a
li d e l a B e l g r a d la C a rlo v iţ. D u p ă ră z b o iu l a u stro -tu rc d in 1736
 B IS E R IC A

--1 7 3 9 , în c h e ia t cu pacea de la B elg ra d (18 se p te m b rie 1 7 3 9 ), A u stria a

p ie rd u t O lte n ia , S e rb ia (in c lu siv B e lg ra d u l) şi B o s n i a de n o rd , p ă strîn d
n u m ai B a n a tu l tim işa n . U n ita te a B ise ric ii o rto d o x e sîrb e şti se d e stră m a
d in nou, căci m itro p o litu l sîrb de C arlo v iţ nu m ai p u te a să-şi e x tin d ă
ju risd ic ţia p e ste sîrb ii răm aşi sub tu rc i. P a tria rh ia de Ip ek , c o n d u să u n
tim p d e ie ra rh i g re c i, a fo st d e sfiin ţa tă în 1766. E p isc o p iile d e T im işo a ra
şi C a r a n s e b e ş a u r ă m a s d e c i s u b j u r i s d ic ţia M itr o p o lie i d in C a r lo v iţ.

Să re v e n im , în să, la c îrm u ito rii a c e sto r do u ă e p arh ii b ăn ăţen e. E p is­

copul M o ise S ta n o îe v ic i al C a ra n se b e şu lu i a cauzat m u lte n e m u lţu m iri

p rin tre p re o ţii săi p rin p e d e p se le şi a m e n z ile p e care le a p lic a , p re c u m
şi p r in ta x e le e x c e siv e c e ru te la h iro to n ie (c îte 50 de le o n in i), la h ra m ,
ca p lo c o n an u al, în c ît la m o a rte (1724) a lă sa t o m are avere în u rm a sa.
M itro p o litu l M o ise P e tro v ic i a h iro to n it ca e p isc o p de C aransebeş pe
a rh im a n d ritu l N ic o la e D im itr ie v ic i, v e n it d in H e rţe g o v in a (1 7 2 5 ). D ar în

fe b ru a rie 1 7 2 6 , s in o d u l e p is c o p ilo r sîrb i a h o tă rît să fie m u ta t la T i m iş o a ­

ra, p e lîn g ă b ă trîn u l e p is c o p Io a n ic h ie V la d is la v lie v ic i, c a r e a şi m u rit, la
8 o c to m b rie 1727. N ic o la e D im itrie v ic i i-a u rm a t în scaun (se in titu la
u n eo ri « m itro p o lit al T im işo a re i şi L ip o v e i» ) , p ă sto rin d p în ă la m o a r -
te a sa.

A c e la şi sin o d a a le s c a e p isc o p de C aransebeş pe M a x im N e s to r o v id ,

care a p ă sto rit p în ă la m o a rte , în 1738. I-a u rm a t E f t im ie D a m ia n o v ic i,
cu o p ă sto rire fo a rte scu rtă. în 1 738, o ra şu l d e re şe d in ţă , C a ra n se b e şu l, a

fo st p u stiit d e tu rc i, m u lţi lo c u ito ri fiin d siliţi să-şi c au te ad ăp o st în a lte

p ă rţi. In a c e la şi an a fo st arsă T im işo a ra , c ă z în d p ra d ă fo c u lu i a tît

c a te d r a la c ît şi r e ş e d in ţa e p is c o p a lă .

D u p ă m o a rte a lu i E ftim ie , C u rte a d in V ie n a a n u m it p e e p isc o p u l

Is a ia A n to n o v id al A ra d u lu i ca « a d m in istra to r» (lo c ţiito r) al ep arh ie i v a ­

c an te a C a ra n s e b e ş u lu i (2 4 ia n u a rie 1 7 4 1 ). A c e a s tă îm p re u n a re n e fire a sc ă

a d o u ă e p a rh ii, a tît d e d is ta n ţa te g e o g ra fic , a d u ra t p în ă la 2 7 august 1748,

c în d Isa ia A n to n o v ic i a fo s t a le s m itro p o lit d e C a rlo v iţ. P ro b a b il că p rin

m e n ţin e re a v a c a n ţe i sc a u n u lu i de C aran seb eş, C u rte a d in V ie n a u rm ă -

re a c o n tin u a re a a c ţiu n ii p ro z e litis te u n ia te .

Eparhiile bănăţene în a doua jumătate a secolului al XVn I-lea. L a

T im işo a ra , după m o a rte a lu i N ic o la e D im itriev ici, a fo st n u m it ca a d m i­

n istra to r ie ro m o n a h u l S in e s ie J iv a n o v id , v iito ru l e p isc o p de A rad (1744

— 1 7 4 5 ). C o n g re su l n a ţio n a l b ise ric e sc sîrb a a le s c a e p is c o p al T im iş o a ­

rei p e fo stu l m itro p o lit al N işu lu i G h e o r g h e P o p o v ic i, ro m ân de neam ,

p o a te v la h d in S e rb ia . A c e sta fu sese tu n s în m o n a h ism la Ip ek , apoi a

p ă sto rit la N iş (1 7 3 5 — 1 7 3 7 ), d a r d in c a u z a -ră z b o iu lu i a u stro -tu rc , s-a re-

 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIID

; în im p e riu l h a b sb u rg ic , tră in d la C a rlo v iţ, c a a rh ie re u fă ră e p arh ie ,

aa slu jire , se in titu la « m itro p o lit al T im işo a re i şi L ip o v e i» . n cei 12

ani de p ă sto rire , v lă d ic a G h eo rg h e a iz b u tit să rid ice — 1745—

1748 — o n o u ă c a te d ra lă cu h ram u l în ă lţa re a D o m n u lu i, şi ă

re şe d in ţă , în lo c u l celo r d istru se de fo c cu c îţiv a ani în u rm ă (azi

ti). P rim ise c h ia r ap ro b area p e n tru d e sc h id e re a unui sem in ar.

U rm aşul său, V ich e n tie Io a n o v ic i Vidac, « p ra v o slav n ic e p isc o p al T e -

ru lu i şi al L ip o v ii şi al a lto r d is tric tu ri care să c u v in » , a p ă sto rit

i (1 7 5 9 — 17 7 4 ). O c o n sc rip ţie (sta tistică ) a e p a rh ie i, d in 1767, a ra tă

n u m ăra a tu n c i 273 de p a ro h ii, p ă sto rite de cel p u ţin 380 de p re o ţi

ii, d in tre care 51 o rig in a ri d in T ra n silv a n ia , 45 d in Ţ a ra R o m â -

i şi a p ro x im a tiv 280 d in B an a t. în anul 1765, e p isc o p u l V ic h e n tie a

pe m itro p o litu l G a v riil C allim a ch i al M o ld o v ei să-i im p rim e , în ti-

E ia M itro p o lie i d in Ia şi, c ă rtic ic a in titu la tă în d r e p ta r e a p ă c ă to s u lu i

h u i b lîn d e ţe lo r , cu te x t sla v o n e sc şi ro m â n e s c . E ste o c a rte care

ză d esp re p o c ă in ţă şi d u h o v n ic ie . O n o tiţă fin a lă a ra tă că a fost

ită » de e p isc o p u l V ic h en tie. N u se ştie d a c ă tra d u c ă to ru l în sla v o -

şi r o m â n e ş te al e d iţie i d in 1765 a fo st V ic h e n tie sau v re u n te o lo g d in

aa sa. în o ric e caz, e p isc o p u l V ic h e n tie se m n a o p re fa ţă , în care se

a de sta re a m o ra lă a p ă sto riţilo r, pe care a c o n sta ta t-o cu p rile ju l

o r sale c a n o n ic e .

L 1774, V ic h e n tie a fo s t a le s m itr o p o lit d e C a rlo v iţ (t 1780) — u r-

-i l a T i m i ş o a r a e p isc o p u l M o is e P u tn ic (1 7 7 4 — 1781), c are i-a u r-

)o i şi în scaunul m itro p o lita n de la C arlo v iţ (t 179 0 ). . tim p u l

p ă sto ririi lu i re ţin e m fa p tu l că, p rin tr-u n decret im p e ria l 76, s-a

stab ilit ca în to a te sate le d in B anat lo c u ite de o rto d o c şi să iin ţe z e

şco li p rim a re ,, sub în d ru m a re a p re o ţilo r p a ro h i ; a ce ştia a -)b lig a ţia

s ă le c e r c e t e z e lu n a r, p ro to p o p ii la tre i lu n i, ia r e p is c o p u l

pe an. P rin 1779 s-a d e sc h is un cu rs de p e d ag o g ie la T im iş o a ra ,

i d e d a sc ă lu l M ih a il M a rtin o v ic i R o şu , care a fu n c ţio n a t v re o 15 a n i.

i 17 iu lie 1779 îm p ă ră te a sa M ă ria T e re z a a p ro m u lg a t un fel de

t b iseric esc » , fo a rte d e ta liat (70 de a rtic o le ) p e n tru e p a rh iile o rto -

jp a rţin ă to a re M itro p o lie i de C a rlo v iţ. E rau fix a te n o rm e p riv in d

îa m itro p o litu lu i şi a e p is c o p ilo r s u fra g a n i, d re p tu rile şi d a to riile

e p r o to p o p ilo r şi a le p re o ţilo r p a ro h i, n u m ă ru l p re o ţilo r (u n u l la

case, d o i la 2 5 0 de c a se , tre i la m a i m u lte ), o b lig a ţiile c re d in c io -

a ţă de B ise ric ă , d isp o ziţii cu p riv ire la m în ă s tiri şi a lte le .

1781, îm p ă ra tu l I o s if II a m u ta t la T im iş o a r a p e e p isc o p u l B u d ei

ie C h ir ilo v ic i ( 1 7 8 1 --------j - 2 8 f e b r u a r i e 1786). A c e s ta c îrm u ise E p is-

 BISERICA ORTODOXA DIN BANAT IN SEC. XVIII 507

c o p ia S ib iu lu i (1770— 1 774), ia r după tran sferarea la B u d a şi T im işo a ra

c o n t i n u a s ă h i r o t o n e a s c ă p r e o ţi şi p e n t r u T r a n s ilv a n ia .

U ltim u l e p isc o p de T im işo a ra în sec o lu l al X V III-le a a fost P e tr u

P e tr o v ic i (1786— 1 800), fo st eg um en la m în ă stire a R a c o v a ţ, e p isc o p la
K a r ls ta d t şi a p o i la A r a d (în 1790 a fo st, p e n tru c îte v a lu n i, a d m in is tra to r
al M itro p o lie i d in C a rlo v it). C a o m d e c arte , v lă d ic a P e tro v ic i s -a în g rijit
de rid ic a re a n iv e lu lu i de p re g ă tire al p re o ţim ii sale , p rin o rg a n iz a re a de
c u rsu ri p e rio d ic e la c e n tru l e p a rh ia l în an ii 1790— 1794 (conduse de M i­
h a il M a r tin o v ic i R o şu ) şi d e în f i in ţa r e a de şco li e le m e n ta re la sate . S -a
o c u p a t d e a s e m e n e a d e în fr u m u s e ţa re a c a te d ra le i sale e p isc o p a le .

D u p ă a le g e r e a lu i Is a ia A n to n o v ic i c a m itr o p o lit d e C a rlo v it, în scau­

n u l v a c a n t d e la C a ra n s e b e ş a fo st a le s e p isc o p u l I o a n G e o r g ie v ic i (1749
— 1 7 6 9 ). L a scu rt tim p d u p ă în sc ă u n a re , e p isc o p u l Io a n a cu m p ărat două
v ii în h o ta ru l V îrşe ţu lu i, apoi o g ră d in ă şi o casă în a c e la şi o raş. In m ai
1757, a pu s p ia tra fu n d a m e n ta lă a unei n o i re şe d in ţe şi a u n e i c ap e le în
oraşu l V îrşe ţ, te rm in a te d u p ă doi a n i, rid ic în d u -se apoi şi z id u ri în c o n ­

ju ră to a re . P o triv it tra d iţie i, e p isc o p u l G e o rg ie v ic i a silit p e p re o ţii ro -

m âni să lu c re z e c îte şase să p tă m â n i v a ra — cu carul sau c u b ra ţe le — la
z id ire a n o ii re şe d in ţe , ia r cei n e su p u şi erau p e d ep siţi. în 1767 e p a rh ia
a v e a 3 8 9 d e p re o ţi, (d in c a re p e s te 7 0 e ra u o rig in a ri d in Ţ a ra R o m â n e a s c ă ).
R id ic area n o ii re şed in ţe d o v e d eşte că e p isc o p u l era p reo cu p at de id eea

m u tă rii sc a u n u lu i său la V îrşe ţ. E l n -a m u ta t în să d e fin itiv scaunul e p is­

copal de la C aransebeş la V îrşe ţ, deşi v a fi p e tre c u t m a i m u lt aco lo , în
re şe d in ţa n o u ă şi în tr e c o n a ţio n a lii săi sîrb i (în 1759 se in titu la « e p isc o -
p u l C a ra n se b e şu lu i, V îrşe ţu lu i, L u g o ju lu i, P a la n c e i, B ise ric ii A lb e , O rş o -

v e i şi M e h a d i e i » ) .

In to a m n a a n u lu i 1768, i s-a în c re d in ţa t şi a d m in istra re a E p isc o p ie i

A rd e a lu lu i (S ib iu ), dar cu c o n d iţia să facă v iz ite c an o n ice p rim ă v a ra şi
v ara şi c u r e s tr ic ţiile i m p u s e lu i D io n is ie N o v a c o v ic i. S pre sfrşitu l a ce lu ­
ia şi an a fo st n u m it a d m in istra to r al M itro p o lie i d e C arlo v it, în u rm a
m o rţii lu i P a v e l N e n a d o v ic i, ia r în se p te m b rie 1 7 6 9 a fo st a le s m itro p o lit.

D u p ă e l, scaunul e p isc o p a l a ră m a s v a c a n t tim p de c in c i a n i, p în ă în

1774, c în d îm p ă ră te a sa M ă ria T ereza a recunoscut a le g erea a rh im a n d ri­
tu lu i V ic h e n tie P o p o v ic i, egum enul m în ă stirii Ş işa to v a ţ. E l a m u ta t d e fi­
n itiv scaunul e p isc o p a l de la C aransebeş la V îrşe ţ, u n d e a z id it o im p u -A
n ă to a re b iseric ă, cu h ram u l S fîn tu l N ic o la e , lîn g ă re şed in ţa e p isc o p a lă .
D e sig u r, el v a fi sta t şi î n v ech ea re şe d in ţă d in C aransebeş, m ai a le s în
tim p u l v iz ite lo r c a n o n ic e fă c u te în sa te le d in ju r.

C o n g re su l n aţio n a l-b iseric esc sîrb d in 1776 a făcu t o aro n d are a p ro ­

t o p o p i a t e l o r şi p a r o h i i l o r f ie c ă r e i e p a r h ii. î n e p a r h i a V î r ş e ţ u l u i - C a r a n s e -
 A 1V -X V III)

■ ş u lu i n u m ă r u l p r o t o p o p i a t e l o r a f o s t r e d u s l a ş a s e : C a r a n s e b e ş , V îr ş e ţ,
e h a d ia , L u g o j , V ă r ă d i a şi B i s e r i c a A lb ă , c u 2 3 9 d e p a r o h i i şi 2 9 f ilia le ,
a j o r i t a t e a e r a u l o c u i t e d e c r e d in c io ş i r o m â n i . T o t a t u n c i s - a r e d u s şi n u -
îr u l p r o to p o p ia te lo r d in e p a r h ia T im iş o a r e i la z e c e . C u r te a d in V ie n a
u a t m ă s u r i şi p e n t r u r e d u c e r e a n u m ă r u l u i m î n ă s t i r i l o r , d e s f i i n ţ î n d , î n
n a t, c e le d e l a P ă r ta ş , S ă r a c a , S r e d iş te a M ic ă , C u s ic i şi B a z ia ş .
In 1 7 7 7 , a c e le a ş i a u to rită ţi h a b s b u rg ic e a u im p u s u n n o u « R e g u la -
n t i l i r i c » , p r i n c a r e s e r e d u c e a u î n c h i p s i m ţ i t o r p r i v i l e g i i l e şi d r e p t u -
i a c o r d a t e « n a ţ i u n i i i l i r i c e » p r i n D i p l o m a l e o p o l d i n ă d in 1 6 9 0 ( r e d u c e -
s â rb ă to r ilo r , tip ă r ir e a c ă r ţilo r d e s lu jb ă n u m a i la V ie n a , r e d u c e r e a
n ă r u l u i p a r o h i i l o r şi a l m î n ă s t i r i l o r e tc ) . P e n t r u c ă R e g u l a m e n t u l a f o s t
? p t a t d e C o n g r e s u l n a ţ i o n a l - b i s e r i c e s c şi d e s i n o d u l e p i s c o p i l o r s îr b i,
i i s c a t m a r i n e m u l ţ u m i r i î n t r e c r e d i n c i o ş i i r o m â n i şi s î r b i . S - a p o r n i t
ir o r ă z m e r iţă îm p o tr iv a e p is c o p u lu i V ic h e n tie , la V îrş e { , în ă b u ş ită
î n g e d e h u s a r i i a f la ţi a c o lo .
D u p ă m o a r te a s a (1 7 8 5 ), î n s c a u n u l d e V îr ş e ţ- C a r a n s e b e ş a f o s t a le s
: Ioanovici Şacabent ( 1 7 8 6 — 1 8 0 5 ) , f o s t e p i s c o p d e P a c r a ţ , a p o i d e
ca, n e p o tu l d e f ra te al p a tria rh u lu i d e C a rlo v iţ A rs e n ie IV Io a n o v ic i
b e n t, a rm e n i d e o rig in e . în n o u a s a d e m n ita te , se in titu la — c a şi
în a i n t a ş i — « e p is c o p al V îr ş e ţu l u i, C a r a n s e b e ş u lu i , L u g o ju lu i , O r -
• M e h a d i e i şi al c e l o r l a l t e p ă r ţi» .
Za şi c o l e g u l s ă u d e l a T i m i ş o a r a , P e t r u P e t r o v i c i a d e s c h i s , l a r e ş e -
sa d in V îr ş e t, c u r s u r i d e p r e g ă tir e a v iito r ilo r p r e o ţi, c a re n - a u
î n s ă c o n t in u ita te . A î n f i i n ţ a t şi u n g im n a z i u î n V îr ş e ţ, în c a r e a u
î t n u n u m a i s î r b i , c i şi r o m â n i . î n t r e p r o f e s o r i s - a n u m ă r a t şi c ă r t u -
r o m â n P a u l I o rg o v ic i ( 1 7 6 4 — 1 8 0 8 ). T o t su b el s -a r e s ta u r a t f o s ta
~ a l ă şi r e ş e d i n ţ a d i n C a r a n s e b e ş , p r e c u m şi m î n ă s t i r e a M e s i c i .
'u v l ă d i c a I o s i f I o a n o v i c i Ş a c a b e n t a î n c e p u t o e t a p ă n o u ă î n i s t o r i a
ie i C a r a n s e b e ş u l u i şi V î r ş e ţ u l u i , a c e e a a c r e ş t e r i i i n f l u e n ţ e i s îr b e ş ti.
n a r e a m a jo r ita t e a c r e d in c io ş ilo r d in e p a r h iile T im iş o a r e i, şi m a i
C a ra n s e b e ş u lu i, e ra u ro m â n i, to tu ş i' e le au f o s t p ă s to rite — c u
e x c e p ţ i i — d e i e r a r h i d e n e a m s îr b , a l e ş i — d e r e g u l ă — î n C o n ­
i n a ţio n a le b is e ric e ş ti d e la C a rlo v iţ. D u p ă s ta tis tic ile o f ic ia le a u s -
e f e c tu a te în d a tă d u p ă o c u p a r e a B a n a tu lu i, c a m 8 0 % d in p o p u -
c o n s t i t u i a u r o m â n i i . I a r î n 1 7 4 0 e r a u , î n a m b e l e e p a r h i i , 1 8 3 .0 0 0
t â n i şi n u m a i 2 3 . 0 0 0 d e s îr b i. D a c ă v l ă d i c i i s îr b i a u f o s t u n r e a z i m
ic p e n t r u c le r u l şi c r e d in c io ş ii d in B a n a t, c a s ă - ş i p ă s t r e z e c r e -
> r to d o x ă , c ă tr e s f îr ş itu l s e c o lu lu i a u s u r v e n it şi a d v e r s ită ţi, m a i
e p a r h ia C a ra n s e b e ş u lu i, al c ă re i s e d iu a f o s t m u ta t la V îrş e ţ.
î b u i e s ă p r e c iz ă m î n s ă c ă p r e o ţii şi c r e d in c io ş ii r o m â n i d e a ic i,
J u c îrm u iţi d e v lă d ic i s îrb i, n - a u în tr e r u p t le g ă tu r ile c u f r a ţii lo r
 BISERICA ORTODOXA DIN BANAT IN SEC. XVIII 50J

d in Ţ ara R o m â n e a sc ă şi M o ld o v a , d e u n d e îş i p r o c u r a u c ă rţi d e slu jb ă

şi d e în v ă ţ ă t u r ă î n ro m ân eşte şi le veneau c o p işti de m an u scrise, d a sc ă li
z u g r a v i etc.

C o n c l u z i i . La începutul secolului al XVIII-lea, episcopiile

Timişoarei şi Caransebeşului au ajuns sub cîrmuirea duhovniceascc
a unor vlădici sirbi, aliaţi sub jurisdicţia Patriarhiei de Ipek, iai
după 1716 sub a celei din Carloviţ. Despre unii din ei ştim că av
fost români (de pildă mitropolitul Gheorghe al Timişoarei). Cre-
dincioşii acestor două eparhii bănăţene erau — In marea lor ma­
joritate (cam 80%) — d e neam român. Episcopii sirbi din Banat,
la adăpostul «privilegiilor ilirice», au putut să lucreze cu mub
curaj pentru apărarea credinţei ortodoxe, incit, în întreg Banalul
la stirşitul secolului de care ne -am ocupat, nu erau decît două pa­
rohii româneşti unite. Spre sîîrşitul aceluiaşi secol, cîrmuitorii bise­
riceşti sîrbi au început să lucreze pentru deznaţionalizarea româ -
nilor şi pentru reprimarea oricăror manifestări cu caracter naţio-nal-
romănesc. Această stare nefirească a dus la multe nemulţumiri în
rîndurile românilor, incit, la începutul secolului următor, vot
începe lupta pentru emanciparea lor bisericească-naţională de sub
ierarhia sîrbească.
B I B L I O G R A F I E
Izvtfare. I. D. SUCIU şi RADU CONSTANTINESCU, Documente privitoare
la istoria Mitropoliei Banatului, 2 voi. Timişoara, 1980, 1148 p.
NICOLAE TINCU-VELIA, Istorioară biseiicească politico -naţională a românilor
peste tot..., Sibiu, 1865, XXIX + 326 p.; GEORGE POPOVICIU, Istoria românilor
bănăţeni, Lugoj, 1904, XV + 424 p.; ŞTEFAN POP, Din trecutul diecezei Caranse­
beşului, „ voi. I, Caransebeş, 1932, 110 p. t GHEORGHE COTOŞMAN, Din trecutul
Banatului. Studiu introductiv de istorie naţional-bisericească, Timişoara, 1934, 132
p. i NICOLAE CORNEANU, Monografia Eparhiei Caransebeş, Caransebeş, 1940, VIII
+ 664 p.; GHEORGHE COTOŞMAN. Episcopia Caransebeşului pînă in pragul
secolului al XlX-Iea, Caransebeş, 1941, VIII + 202 p.; GHEORGHE COTOŞMAN,
Din trecutul Episcopiei Ţimişorii, Timişoara, 1943, 32 p .; SLOBODAN COSTICI,
Slrbii in Banatul românesc. Privire istorică, economică şi demograiică, Timişoara,
1940, 150 p. (în limba sîrbă, trad. rom. parţială de preot Radenco Stoicovici, în ma -
nuscris) ; ŞTEFAN LUPŞA, Suprimarea Mitropoliei Banatului în urma războiului turco-
austriac din 1683—1699, în «M.B.», an. VIII, nr. 7—9, 1958, p. 183 —200;
GHEORGHE COTOŞMAN, Isaia Antonovici (1731—1748) episcopul Aradului şi Ca -
ransebeşului, încorporarea Eparhiei Caransebeşului la eparhia Aradului, ca urmare a
revoluţiei de la 1738, în «M.B.», an. VII, 1957, nr. 1—3, p. 82—98; GHEORGHE
COTOŞMAN, Antimisele Mitropoliei Banatului, în «M.B.». an. XV, nr. 10— 12, 1965,
p. 7V8—V40 şi an. XVII, nr. 4—6, 1967, p. 263—289;' GHEORGHE COTOŞMAN,
Singheliile sau gramatele Mitropoliei Banalului, în «M.B.», an. XVI, nr. 4—6, 1966,
p. 307—338; GHEORGHE COTOŞMAN, Preoţi din Oltenia şi Ţara Românească la
parohiile din Banat, în «M.O.», an. XXV, nr. 5—6, 1973, p. 466—476; ION B.
MUREŞIANU, Un document din 1767 privind aspecte ale vieţii bisericeşti din Banat.
în «M.B.», an. XXVI, nr. 5—8, 1976, p. 522—547 ( I. D. SUCIU, Monografia Mitropoliei
Banatului, Timişoara, !977, 81& p. j SILVIU ANUICHI, Un episcop uitat: Vichentie
Popovici (1774—1785) în «M.B.», an. XXIX, nr. 1—3, 1979, p. 57—70.
 LXVII
B IS E R IC A O R T O D O X Ă D IN A R A D Ş I B IH O R
ÎN S E C O L U L A L X V III-L E A ŞI
ÎN C E P U T U L S E C O L U L U I A L X IX -L E A

a rea e m ig ra ţie sîrb e a sc ă d in 1690, c o n d u să d e p a tria rh u l A r -

I C ern o ev ici al Ip e k u lu i, a av u t u rm ări n u n u m a i p e n tru v ia ţa
ască a ro m â n ilo r d in B a n a t, în , se c o lu l al X V III-le a , ci, î n m o d
a to r, şi p e n tru aceea a ro m â n ilo r o rto d o c şi d in A ra d şi B ih o r,
:u rîn d d u p ă a ce st e v e n im e n t sub c îrm u ire a d u h o v n ic e a sc ă a

lisc o p i sîrb i, care au m u tu t stră v e c h iu l scau n v lă d ic e sc de la

n o p o le ) la A rad .

e c ei ş a p te e p is c o p i c o n firm a ţi d e îm p ă ra tu l L e o p o ld I la
e 1695, în tîln im şi p e Is a ia D ia c o v ic i al T im işo a re i şi Ien o -

p e E fr e m B a n ia n in al O ra d ie i şi A g rie i. D a to rită fa p tu lu i că

ra, p e n tru c are fu s e se n u m it în 1 6 9 5 , e ra în c ă su b stă p în ire

î, I s a ia D i a c o v i c i n - a p u t u t s ă - ş i s ta b i le a s c ă r e ş e d i n ţ a a ic i. P r o -

sta t în m în ă s tire a C ru şe d o l, p e lîn g ă p a tria rh u l A rse n ie , sa iî

a B e c ic h e r e c , u n d e îm p ă r a t u l îi d ă r u is e o m o a ră şi o p ă d u r e ,
a le s în In e u l A ra d u lu i (Ie n o p o le a ).

s u p u n e m c ă Is a ia şi - a a v u t re ş e d in ţa a ic i, c h ia r în a in te d e

L u rm a ş al v e c h ilo r e p isc o p i d e In eu , M a te i, S av a şi L o n g h in .

, în fa ţa a m e n in ţă rii tu rc e şti, a d e v e n it u n u l d in o rg a n iz a to -

îlu i e x o d sîrb e sc , a lă tu ri d e p a tria rh u l A rse n ie , în ţin u tu rile

s. P o a t e ca o re c u n o a şte re a a c ţiu n ii sale , îm p ă ra tu l 1 -a c o n -

m n u m a i ca e p isc o p d e Ie n o p o le , ci şi de T im işo a ra , b a b il

d a to rită re v o lu ţie i lu i F ra n c isc R âk o c z y îm p o triv a H a b s -

(1 7 0 3 — 1 7 1 1 ), Isa ia D ia c o v ic i şi-a m u ta t s c a u n u l d e la In e u i,

u n d e se sim ţe a m ai sig u r, sub p ro te c ţia tru p e lo r im p e ria le

fiin d p riv ile g ia ţi d e H a b sb u rg i, erau a lă tu ri d e i m p e r i a l i ). E l

ise în A ra d o m o ş ie , c u d o u a v ii şi p a tru p ră v ă lii în c ă d in

î p a re că s-a m u ta t în A ra d n u m a i în 1706, c în d p ro p rie tă ţile

sale au fost în tă rite de îm p ă ra t (15 a p rilie 170 6 ). S -a în c e p u t to t
a tu n c i z id ire a u n e i re şe d in ţe , p e te re n u l c u m p ă ra t.

în a c e s t fe l, s-au pus b a z e le E p isc o p ie i de A rad , care tre b u ie c o n ­

sid e ra tă ca o c o n tin u a to a re a v ech ii E p isc o p ii ro m â n e şti a In e u lu i
(Ie n o p o le i). In 1 7 0 2 — 1704, p e lin g ă b ise ric a v e c h e ro m â n e a sc ă s-a
m a i rid ic a t u n a , cu h ram u l S fin ţii A p o s to li P e tru şi P a v e l. O raşu l A rad

a d e v e n it u n în s e m n a t c e n tru b is e ric e s c o rto d o x şi — în m a re p a r­

te — ro m â n e sc , p e n tru că ţin u tu l în c o n ju ră to r e ra lo c u it a p ro a p e
n u m a i d e ro m â n i. S îrb i e ra u fo a rte p u ţin i, în A ra d şi în c o m u n e le
d in ju r. E p isc o p ia în să şi e ra u n în se m n a t cen tru de re z iste n ţă îm p o -
triv a u n ia ţie i, care, în a c e ste p ă rţi, n u s-a p u tu t ră sp în d i (ră sc o a la

a n tife u d a lă şi a n tih a b sb u rg ic ă , c o n d u să de P e ro S e g h e d in a ţ,. o rig in a r

d in P e c ic a , d in anul 1735, la care au p a rtic ip a t sîrb i şi ro m â n i, era

în d re p ta tă şi îm p o triv a în c e rc ă rilo r de a tra g e re a s îrb ilo r la u n ia ţie ).
Ju risd ic ţia E p isc o p ie i se în tin d e a p e ste ju d e ţu l A ra d şi p ă rţi d in ju -
d e ţe le C io n g ra d , C e n a d şi B ic h iş .

Isa ia D ia c o v ic i a p ă sto rit p re a p u ţin la A rad , căci m u rin d p a tri -

arh u l A rsen ie (27 o c to m b rie 17 0 6 ), a fost a le s m itro p o lit în lo c u l său
(so b o ru l n -a v ru t să-1 a le a g ă p a tria rh , căci m ai e x ista u n u l la Ip ek ,
C a lin ic , su cc e so ru l le g itim al lu i A rse n ie III). C o n firm a t d e îm p ă -
ra tu l I o s i f I, n -a a v u t n o ro c u l să fie in sta la t, căci a m u rit la V i en a,
la 21 iu lie 1 7 0 8 , fiin d în m o r m în ta t la m în ă s tire a C ru şe d o l.

G are era situ a ţia B ise ric ii ro m ân eşti în B ih o r ? A m a ră ta t în a ltă

p a rte că în 1664 era a m in tit u n e p isc o p la O rad ea, — trim is de p a tri­

arh u l e c u m e n ic — fă ră să -i ştim n u m e le . D u p ă a lu n g a re a tu rc ilo r

d in B ih o r şi-a sta b ilit re şe d in ţa în O rad ea e p isc o p u l ro m a n o -c a to lic

A u g u stin B e n k o v its, (1 6 9 2 ), deşi av ea c re d in c io şi fo a rte p u ţin i. D in
d ip lo m a im p e ria lă de la 4 m a rtie 1695, re z u ltă că e x ista şi u n e p isc o p
o rto d o x la O rad ea, E iie m B a n ia n in , h iro to n it d e p a tria rh u l A rsen ie.

D a r el sta m ai m u lt la B u d a , u n d e — în 1698 — a fo st a tra s la u n ire

de ie z u itu l Io a n G a b e ltic i, fiin d n u m it de c a rd in a lu l K o llo n ic h v ic a r
u n it p e ste sîrb ii u n iţi a şe z aţi în U n g a ria . în u rm a a c e stu i fa p t, p a tri -
a rh u l s îrb şi c r e d in c io ş ii l-a u a lu n g a t d in c a sa lu i d in P e sta .

L a în c e p u tu l se c o lu lu i al X V III-le a , se c u n o a ş te o n o u ă ştire

d e s p re u n e p is c o p o rto d o x în B ih o r, cu n u m e le P e tru H r is to to r
(c. 170 8 — 171 2 ). E l p are să fie o rig in a r d in tr-o fa m ilie de m a c e d o ro ­

m ân i (« g re c i» ) a şe z aţi în O ra d e a (în 1784, fa m ilia de « g re c i» C risto f

se n u m ă ra p rin tre c tito rii b ise ric ii « cu lu n ă » d in a c e la oraş). N -a r fi

e x c lu s să fi a ju n s e p isc o p în fră m în tă rile re v o lu ţie i lu i F ra n c is c

R âkoczy.
 PERIOADA A TREIA (SECOLilL,*; 2i.lv—AVUI

727, un credincios din satul Chişlaz (jud. Bihor) relata că

roluţia lui Râkâczy «a venit pe aici un episcop român şi a
şi bătut pe popii calvinizaţi». Iar în 1752, preotul Ioan Pop
miş (jud. Arad) îl informa pe arhiereul-vicar unit Meletie
că a fost hirotonit, în urmă cu 40 de ani, de episcopul Petru
- din Oradea. Pe baza acestor mărturii, putem presupune că
itorit la Oradea în primul deceniu al secolului al XVIII-lea,
re 1712.
ă el, Bihorul n-a mai avut un episcop propriu pentru mai
două veacuri, ci va ajunge sub cîrmuirea duhovnicească a
lor de la Arad, care aveau la Oradea — Velenţa un vicar
ic), fie arhimandrit, fie protopop. Episcopii sîrbi de la Arad
un rol foarte însemnat în viaţa bisericească a Bihorului, căci,
idaniile lor, au fost împiedicate toat e încercările autorităţilor
şi bisericeşti — patronate îndeosebi de episcopul catolic din
care era şi prefect al judeţului, — de-a atrage la uniaţie pe
osii români din aceste părţi.
iaşii lui Isaia Diacovici la Arad. Abia în aprilie 1710, «poporul
ruga pe împăratul Austriei să confirme pe nou-alesul episcop
ului Vasile Raici. Nu ştim motivele pentru care n-a fost nu­
i Ioanichie Martinovici, în acelaşi an.
dica Ioanichie (cunoscut în popor sub numele de Ionică sau
a făcut mai multe vizite canonice în Bihor, hirotonind preoţi,
biserici, împărţind antimise. Bine primit de cler şi credincioşi,
chiar un legămînt cu peste 300 de preoţi bihoreni, care fă -
să-i fie supuşi şi să-i plătească obişnuitul taler vlădicesc
tn 1714, în timpul unei astfel de viz ite, a fost arestat şi dus
indantul militar din Oradea. Cu acest prilej, vicarul Episcopiei
! din Oradea, Kebell Mihâly, a promis lui Ioanichie să-i strîngă
100 de taleri de la preoţi şi să-i trimită în Arad, recunoscîn -
dreptul de a hirotoni preoţi şi de a împărţi antimise pentru
le din Bihor, cu condiţia de a renunţa la vizitele canonice
>r şi de-a face, în bisericuţa cetăţii, o mărturisire tainică de

nstrîns, vlădica a fost nevoit să iscălească o mărturisire în ro -

e şi sîrbeşte, pe care Kebell a t rimis-o arhiepiscopului de
om. Acesta a cerut o mărturisire oficială de unire, în limba
pe care Ioanichie n-a mai dat-o. Totuşi, a primit din partea
tului dreptul de jurisdicţie în comitatele Arad, Bichiş, Zarand
>r (22 iunie 1715). Ca «mitropolit de Inău, Arad, Oradea, Hăl-
m a g iu şi a lte le» , Io a n ic h ie a p ă sto rit p în ă la m o a rte a sa (A 25 o c to m ­
b rie 17 2 1 ). în s e a m n ă că m ă rtu risire a sa de c re d in ţă a fo st p u r fo rm ală,

d a tă to c m a i în sco p u l de a p u te a ap ăra el în su şi B ih o ru l şi c e le la lte

ju d e ţe a fla te sub ju risd ic ţia sa, d e a c ţiu n e a p ro z e litistă c a to lic ă .
A u rm a t în sc a u n e p isc o p u l S o fr o n ie R a v a n ic ia n in (d e c e m b rie

1 7 2 2 — . -j- 1 726) A p u r ta t şi el g r ijă d e c re d in c io şii d in B ih o r, p e n tru

a o p ri p ro z e litism u l d e sfă şu ra t d e v ic a ru l la tin d in O rad ea, M ih a il

R e b e li, şi de c an o n icu l P a v e l L â sz lo d in B eiu ş. A v e a în O ra d e a u n

v ic a r, p e e g u m e n u l A rse n ie , ia r e p isc o p u l h iro to n e a p re o ţi b ih o re n i

în A rad , le îm p ă rţe a a n tim ise şi le trim ite a sc riso ri de în c u ra ja re . D e
p ild ă , în tr-o sc riso a re c ătre « c in stitu l p ro to p o p G h e o r g h e, d e la v id i-
cul B eiu şu lu i» , d in 1724, îi în d e m n a «a să ţin e a în c re d in ţa cea p ra ­

v o sla v n ic ă a B ise ric ii R ă să ritu lu i, a Ie ru sa lim u lu i şi în le g e a c re şti -

n e asc ă, p re c u m aţi fo st m ai în a in te , şi m o şii v o ştri şi stră m o şii şi
p ă rin ţii v o ştri, a şişd e re a şi v o i» . A în a in ta t C u rţii d in V ie n a m e m o rii

a l e c r e d i n c i o ş i l o r b i h o r e n i î m p o t r i v a u n i a ţ i ei.
A c e e a şi lu p tă e n e rg ic ă p e n tru a p ă ra re a O rto d o x ie i a d u s şi u r -

m aşul său, V ic h e n tie I o a n o v ic i (se p te m b rie 1726 — m a rtie 1731), « e p is­

co p p ra v o sla v n ic Io a n o p o lie i, A r a d u l u i, H ă lm a g iu lu i, al O ra d ie i cei
m ari şi al v a rm e g ii Z a ra n d u lu i şi a B ih ă rie i şi a lto ra » . D eşi a p ă sto rit
n u m ai c in c i a n i, a d esfăşu rat o a c ţiu n e v ig u ro a să în B ih o r, îm p o triv a
în c e rc ă rilo r p ro z e litiste a le e p isc o p u lu i p re fe c t C sâ k i E m e r ik d in O rad ea
şi a v ic a ru lu i s ă u K e b e ll M ih ă ly .
In 1726, C o n siliu l de răzb o i d in V ie n a i-a a d m is ju risd ic ţia b ise ­
ric e a sc ă şi î n B ih o r, fă g ă d u in d u -i sp rijin m ilitar în cu rsu l v iz ite lo r ca­

n o n ic e . In u rm a p lîn g e rilo r trim ise de el şi d e în a in ta ş u l său la V ie n a ,

în iu lie -a u g u s t 1 7 2 7 a fo st trim isă o c o m isie d e a n c h e tă , p e n tru a

stab ili n u m ă ru l c re d in c io şilo r o rto d o c şi şi u n iţi. C o m isia a c o n sta ta t
că to ţi ro m â n ii e ra u o rto d o c şi şi că d o re a u să a p a rţin ă d e e p isc o p u l
d in A rad . L a 21 s e p te m b rie 1727, p ro to p o p ii b ih o re n i îi j u r a u c re d in ţă ,
în a in tîn d to t a tu n c i u n m e m o riu c o m ita tu lu i, p rin care cerea u în g ă -

d u in ţa de a a v e a le g ă tu ri cu e p isc o p u l d e A rad , m e n ţio n în d că « în

tim p u ri fe ric ite am a v u t şi n o i e p isc o p i de le g e a n o a stră » şi că « d e
le g e a n o a stră şi de d o m n u l e p isc o p al n o stru n u n e lă să m c ît tră im » ,
în c u ra ja t de a c e ste su ccese, e p isc o p u l V ic h e n tie a c e rc e ta t m a i m u lte
sa te d in B ih o r în p rim a ju m ă ta te a a n u lu i 1728. A ju n g în d p e d o m e -

n iu l E p isc o p ie i c a to lic e , în p ă rţile de sud a le B ih o ru lu i, slu jito rii do -

m e n ia li i-a u în ju n g h ia t c a ii, silin d u -1 să se în to a rc ă d in d ru m u l său,

fă ră c a să c e rc e te z e B eiu şu l.

C u to a te a ce ste a, la 4 m a rtie 1728, V ic h e n tie a în c h e ia t, în satu l

S îm b ă tşa g , u n a ct — în ro m â n e şte — p rin care c re d in c io şii b ih o re n i

33 — Istoria B.O.R., voi. II

 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

n o şte a u a u to rita te a v lă d ic e a sc ă şi se o b lig a u să-i p lă te a sc ă v e -î

care i se c u v e n e a u (se in titu la a ic i : « e p isc o p p ra v o sla v n ic
o lie i, A ra d u lu i, H ă lm a g iu lu i, a O ră z ie i cei m a ri şi a v a rm e g ii
ui şi a B ih ă r ie i şi a a lto ra » ). P lîn g în d u -se îm p ă ra tu lu i de sa m a ­
ile e p isc o p u lu i la tin , a fo st sfă tu it să a ju n g ă la o îm p ă c a re cu
1730, au şi în c h e ia t o în ţe le g e re , V ic h e n tie d o b în d in d d re p tu l
ţin e v ic a r în O rad ea şi d e-a v iz ita B ih o ru l, dar n u m ai cu ştire a
p u lu i c a to lic .
es m itro p o lit d e B e lg ra d -C a rlo v iţ în 1731 (p ă sto rin d p în ă în
n -a u ita t p e c re d in c io şii săi d in A ra d -B ih o r, ci a stă ru it la
d in V ie n a p e n tru n u m ire a u n u i n o u e p isc o p . A c e sta a fo st
\n t o n o v i c i , care a p ă sto rit d in 1731 p în ă în 1748. D in ia n u a rie
în ă în 1748, Isa ia a co n d u s ca lo c ţiito r şi e p a rh ia C aran se b eşu -
ie a ce a fo st în d e trim e n tu l v ie ţii b ise ric e şti d in a c e ste p ă rţi,
de c îrm u it d o u ă e p a rh ii a tît d e în tin se . E l a re z id a t a tît la A ra d ,
la C aran seb eş, a v în d în a m în d o u ă o ra şe le c îte o c a n c e la rie co n -
a lă u n d e ţin e a şe d in ţe cu a se so rii (c o n silie rii) şi cu p ro to p o p ii
e i. L a O r a d e a - V e l e n ţ a a v e a u n v i c a r .

c u rs u l p ă s to r irii lu i, a tr e c u t p r in e p a rh ia sa c ă lu g ă ru l V isa rio n

care, la în c e p u tu l a n u lu i 1 7 44, e ra în L ip o v a , u n d e a rid ic a t o

d in fa ţa c ă re ia p re d ic a . L a a c e a stă c ru c e s-a u fă c u t ap o i a d e -
p e le rin a je , în c ît a u to rită ţile au fo st n e v o ite să ia m ă s u ri p e n tru
lic ă re a lo r, cu a m e n in ţă ri d e p e d e p se c o rp o ra le şi în b a n i.
B ih o r a în tîm p in a t m u lte n e a ju n su ri d in p a rte a e p isc o p ilo r ro -

c a to lic i d in O ra d e a , d a r m a i a le s a v ic a ru lu i lo r F o rg â c h P â l

). î n c ă î n p re a jm a P a ş tilo r a n u lu i 1 7 3 2 , Isa ia trim ite a , d in B e l -

o p a sto ra lă p r e o ţilo r şi c r e d in c io ş ilo r b e iu ş e n i, cu fe lu rite în -

ri c u p rile ju l m a re lu i p ra z n ic şi c u fă g ă d u in ţa c ă îi v a c e rc e ta .
in d u l său de a v iz ita B e iu şu l n -a p u t u t fi î n f ă p tu i t d in p ric in a
p ilo r c a to lic i d in O ra d e a . A stfe l, la 1 a u g u st 1733, e p isc o p u l

le O ra d e a , Ş te fa n L u jin sk i (1 7 3 3 — 1 7 3 4 ), a a re sta t p e p ro to p o p u l
lu i G h e o rg h e , îm p re u n ă cu m a i m u lţi p re o ţi d in ju r, strîn şi în
D ră g e şti, u n d e a şte p ta u p e e p isc o p u l lo r d e la A ra d . A ru n c a ţi
in iţa d in B e iu ş, p ro to p o p u l şi p re o ţii au fo st s iliţi să s e m n e z e
: de su p u n ere c ătre e p is c o p u l c a to lic . C u to a te a c e ste a , v lă d ic a

a fă c u t v iz ita c a n o n ic ă , a ju n g în d p în ă la B e iu ş , u n d e a fo st
de a d m in istra to ru l d o m e n iu lu i E p isc o p ie i c ato lice , în so ţit de
m ţi î n a r m a ţi şi s ilit S ă s e r e în to a r c ă la A r a d .
c u rsu l s e d isv a c a n ţe i c are a u rm a t d u p ă m o a rte a lu i L u jin sk i

, v ic a ru l F o rg â c h a a d re sa t u n a p el c ă tre p re o ţii şi sa te le r o ti

d in d o m e n iu l B e iu şu lu i, fă g ă d u in d u -le că a c e ia c are se v o r
 BISEiilCA UK1UUUAA iJliN AttAiJ ţi til-taujtl ±1N aao.

su p u n e E p isc o p ie i c a to lic e v o r fi sc u tiţi d e to a te ta x e le p e care le

în c a sa u d e la ei e p isc o p ii o rto d o c şi ai A ra d u lu i. în an u l u rm ă to r, a
fo st la n sa t u n a lt ap el, în n u m e le n o u lu i e p isc o p O k o lic sâ n y Jâ n o s
(1734— 1 7 3 6 ), D a r sate le n u ţin e a u seam a de a c e ste a p elu ri, ci d e a le lu i
lsaia. D e p ild ă , la 25 iu n ie 1734, a c e sta le trim ite a o fru m o asă c a rte
p a sto ra lă , în ro m â n e şte, în tă rin d u -i în d re a p ta c re d in ţă .

în u rm a p lîn g e rilo r sa le şi a le m itro p o litu lu i d in C a rlo v iţ, C u rte a

d in V ie n a a in stitu it o n o u ă c o m isie d e c e rc e ta re sau de a n c h e tă în
B ih o r, în v e d e re a sta b ilirii c o n fe siu n ii căreia v o ia u să-i a p a rţin ă ro ­
m â n ii d e a ic i. C o m is ia a lu c ra t la O ra d e a -V e le n ţa d in 21 fe b ru a rie
p în ă la 12 m a rtie 1737. A u fo st a u d ia ţi n u m a i o a m e n ii d in sa te le
d o m e n iu lu i E p isc o p ie i, care, fiin d a le şi şi in s tr u iţi de a d m in istra to rii
de m o şii, d e clarau că d o resc să a sc u lte de e p isc o p u l la tin . A stfe l co -
m isia a tre c u t ca u n ite to a te sa te le d o m e n iu lu i e p isc o p e sc , în c iu d a
p ro te ste lo r lu i lsaia, care a p ă ră sit şe d in ţe le . C o m isia a ra p o rta t apoi
g u v e rn u lu i că în tre g B ih o ru l e ste u n it, ia r e p isc o p u l d e la A ra d n u
are c re d in c io şi d e cît în O ra d e a -V e le n ţa , p ro p u n în d să n u i se m ai ad -
m ită t r e c e r e a î n B ih o r , c e e a c e s - a şi a p r o b a t.

P e n tru m e n ţin e re a ro m â n ilo r în d e p e n d e n ţă fa ţă de E p isc o p ia ca -

to lic ă d in O rad ea, noul e p isc o p C sâ k y M ik lo s (1 7 3 7 — 17 4 8 ), ca şi v i ­

caru l F o rjâ c h , au re c u rs la a d e m e n ire a p re o ţilo r p rin fe lu rite a v a n -

ta je de o rd in m a te ria l : b an i şi m a te ria ] p e n tru rev eren d e, c ărţi, v e ş ­
m in te şi v a s e litu rg ic e , m a te ria l d e c o n stru c ţie , p e se a m a u n o r b ise -
ric i, b a c h ia r şi sala rii p ro to p o p ilo r (1 5 — 30 fi.) şi p r e o ţilo r ( 5 — 8 fi.

p e an ). în O ra d e a s-a z id it o c a p e lă ro m â n e a sc ă u n ită şi s-a d e sc h is

o şc o a lă , cu b a n ii E p isc o p ie i. E s te a d e v ă ra t că p re o ţilo r n u li se
c erea n ic i o sc h im b a re d e le g e , ci n u m a i a sc u lta re de e p isc o p u l la tin .
C u to a te a c e ste a , lsa ia h iro to n e a p re o ţi b ih o re n i în A ra d şi le î m p ă r -
ţe a a n tim is e şi m ir.

P e n tru a o p ri cu d e sa v îrşire le g ă tu rile cu A r a d u l, în 1738 p re o tu l

c elib V a sile H a ta ş d in F ă g ă ra ş a fo st n u m it « p ro to p o p su p re m » al

ro m â n ilo r d in B ih o r, cu re şe d in ţa în O rad ea, u n d e E p isc o p ia c a to lic ă

i-a z id it şi o casă. în 1746, s-a c e ru t a p ro b a re a p e n tru h iro to n ia sa

în tru a rh ie re u u n it. M u rin d în a c e la şi an, a iz b u tit să d o b în d e a sc a

a ceastă d e m n ita te fo stu l p aro h al c o lo n ie i « g re c e şti» d in D io sig , M e -

le tie K o v a c s, el în s u ş i u n m a c e d o ro m â n . A fu n c ţio n a t, d in 1748 p în ă

la m o a rte a sa, în 1775, ca e p isc o p su frag an sau ca v ic a r u n it al e p is-

c o p ilo r ro m a n o -c a to lic i d in O rad ea. E l a făcut m u lte n ecazu ri m ai a le s

u rm a ş ilo r lu i lsa ia , care, în v a ra a c e lu ia şi an, a fo st a le s m itro p o lit

la C a rlo v iţ. C a şi ls a ia D ia c o v i c i, n -a a v u t n ic i el n o ro c u l să fie în -

 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVHQ

căci a m u rit la 2 2 ia n u a rie 1749, p e c în d se a fla la V ie n a ca

ă o b işn u itu l ju r ă m în t d e c re d in ţă .

ia u n u l v lă d ic e sc de la A rad a fost n u m it (1748) e p isc o p u l Pa-

a d o v ic i, fo st p în ă a tu n c i la K a rlsta d t, care i-a u rm a t lu i Isa-
rlo v iţ, c a m itro p o lit (1 7 4 9 ). în a ce a stă n o u ă c alitate, a a d m in is-
h ia v a c a n tă a A ra d u lu i, p în ă în v a ra a n u lu i 1751.

c o p u l S in e s ie J iv a n o v ic i. C u p rile ju l C o n g re s u lu i n a ţio n a l -b is e ­
rb c a re a a le s m itro p o lit p e P a v e l N e n a d o v ic i, c o m is a ru l (d e le -
n p e ria l trim is să a siste la lu c ră ri a c eru t — în n u m e le G u v e r-
• d e sfiin ţa re a E p isc o p ie i A ra d u lu i, m o tiv în d că ea n u a re m ij -

> în tre ţin e re şi c ă n u era p re v ă z u tă în d ip lo m a im p e ria lă d in 4

1695. A d e v ă ra tu l m o tiv tre b u ia c ă u ta t în s ă în a c ţiu n e a ei de
a O rto d o x ie i d in A ra d şi B ih o r . D a t o r i t ă s tră d a n iilo r lu i P a -
L a d o v ic i, care a în a in ta t u n m e m o riu îm p ă ră te se i M ă ria T ereza,
v lă d ic e sc d e la A ra d a fo st m e n ţin u t, fiin d n u m it ca e p isc o p ,
a n u lu i 1751, S in e s ie J iv a n o v ic i, cu ju risd ic ţie în A ra d , B ih o r,

iu . A c e s t S in e sie a fo st cel m a i v re d n ic e p isc o p d e A ra d d in

al X V III-le a , căci d e n u m e le său se le a g ă b iru in ţa d e fin itiv ă

io x ie i în re g iu n ile a m in tite , p re c u m şi o s e a m ă d e re a liz ă ri
ire ş ti şi c ă r tu r ă r e ş ti.

p ă c u m e ra şi f ir e s c , e p isc o p u l S in e sie a a ju n s c h ia r d e la în -
p ă sto ririi sa le la n e în ţe le g e ri cu a rh ie re u l u n it M e le tie K o ­
; la O ra d e a şi cu n o u l e p isc o p la tin d e a c o lo P a v e l F o rg a c h
1 7 5 9 ) , d a r şi c u v i c a r u l ( a p o i e p i s c o p u l ) u n i t P e t r u P a v e l A r o n
S ia j. In 1 7 33, o p a rte d in d istric tu l H ă lm a g iu lu i a fo s t a ta şa tă

c ip a tu l T ra n silv a n ie i (c o m ita tu l Z a ra n d ), ia r o a ltă p a rte la

a. E p is c o p u l Is a ia A n to n o v ic i a c ă u ta t s ă -ş i p ă s tr e z e ju r is d ic ţia
te rito riilo r h ă lm ă g e n e a n e x a te la T ra n s ilv a n ia , în c e r c în d să facă
v iz ită c an o n ică , d a r a fo st îm p ie d ic a t d e a u to rită ţile lo c a le . -L a

a lu i S in e sie ca e p isc o p , i s-a a c o itia t ju ris d ic ţie a su p ra H ă l -

u i, d a r f ă r ă d re p tu l d e a f a c e v iz ite c an o n ice. în a c e ste c o n d iţii
[jiu l a fo st c e rc e ta t d e v ic a ru l P e tru A ro n d in B la j (în 1 7 4 9 şi
i o ară, în 1 7 5 2 ), în so ţit d e d o i p re o ţi a tra şi la u n ia ţie , p re c u m
re p re z e n ta n ţii a u to rită ţilo r. A u c e rc e ta t m a i m u lte b ise ric i, si-

î c re d in c io şi să ia p a rte la slu jb e , ia r tre i p re o ţi au fo st a ru n -

L în c h iso a re . T o t p e a tu n c i, a d m in istra to ru l d o m e n iu lu i sta tu lu i
îlm a g iu a iz b u tit să o b ţin ă u n act se m n a t de 35 de ro m â n i de p e

d o m e n iu , p rin c a re d e c la ra u că v o r să fie p u şi su b a sc u lta re a

p u lu i u n it d e la B la j. P re o ţii şi c r e d in c io ş ii d e a co lo au p ro te s -

p o triv a a c e s to r a b u z u ri, în a in tîn d m e m o rii m itro p o litu lu i P a v e l

N e n a d o v ic i şi e p isc o p u lu i S in e sie , c erîn d să-i ia sub o b lă d u ire a sa
d u h o v n ic e asc ă.
D o u ă c o m isii d e a n c h e tă au în a in ta t C u rţii ra p o a rte te n d e n ţio a se ,
în care a p ro a p e to ţi ro m â n ii d in H ă lm a g iu erau d e c la ra ţi u n iţi. C u
p rile ju l a c e sto r c erc e tă ri, s-au să v îrşit" n u m e ro a se a re stă ri în rîn d u -
rile c re d in c io şilo r. M e m o riile m itro p o litu lu i P a v e l N e n a d o v ic i la C u rte a
d in V ie n a au d at re z u lta tu l d o rit, căci s-a in stitu it o n o u ă c o m isie ,
p e n tru c o n sc rie re a tu tu ro r p re o ţilo r şi c re d in c io şilo r, fo rm ată d in doi

re p re z e n ta n ţi ai g u v e rn u lu i, doi p re o ţi — u n u n it şi u n o rto d o x — şi
u n se c re ta r (m itro p o litu l a d e le g a t p e a rh im a n d ritu l M o ise P u tn ic ,
v iito r e p isc o p de T im işo a ra , apoi m itro p o lit de C a rlo v iţ, ia r v ic a ru l
A ro n , pe c u n o sc u tu l p rig o n ito r al o rto d o c şilo r, p ro to p o p u l A v ra m P o p

d in D a ia).
în lu n a m ai 1754, s-au p re z en tat în fa ţa c o m isie i p re o ţii şi c re ­
d i n c i o ş i i d i n H ă l m a g i u ş i s a t e l e d i n j u r . R e z u l t a t u l a f o s t u l u i t o r . S -a u
d e c la r a t u n iţi n u m a i tr e i p r e o ţi, ia r d in tr e c r e d in c io ş i a b ia p a t r u io b a g i .
Îm p ă ră te a sa a lu a t a ct d e v o in ţa c le ru lu i şi c re d in c io şi lo r d e a ic i,

h o tă rîn d ca b ise ric a d in H ă lm a g iu să fie d a tă c e lo r tre i p re o ţi u n iţi,

care p rim e a u le a fă d e la sta t (d o i c îte 150 fi. p e an, u n u l c îte 50 fi.).
C ei 35 d e c re d in c io şi care s e m n a se ră a ctu l d e u n ire în 1751, deşi au
ceru t re v e n ire a la O rto d o x ie , au fo s t c o n sid e ra ţi şi p e m ai d e p a rte ca
u n iţi. P re o tu l G h e o rg h e P o p o v ic i d in H ă lm a g iu , care se îm p o triv ise
« sfin te i u n iri» , a fo st a ru n c a t în în c h iso a re a d in S ib iu , d e u n d e ap o i a
fo st e lib e ra t, cu c o n d iţia să se m u te în a lt ţin u t. în sc h im b ,
e p isc o p u lu i S in e sie i se aco rd a d re p tu l de a v iz ita d istric tu l
H ă lm a g iu lu i. în fe lu l a ce sta , O rto d o x ia a în re g istra t o b iru in ţă d esă -
v îrşită a su p ra c elo r care în c e rc a u să în stră in e z e p o p o ru l ro m â n de
B is e r ic a sa.

D a c ă în H ă lm a g iu lu p ta p e n tru O rto d o x ie a fo st p u rta tă m ai m u lt

d e m itro p o litu l P a v e l, în B ih o r ea s-a d e sfă şu ra t sub d ire c ta în d ru -
m a re a e p isc o p u lu i S in e sie . C u a p ro b area C u rţii d in V ie n a , în p rim ă -

v ara a n u lu i 1753, a v e n it în B ih o r, in sta lîn d u -se în re şe d in ţa sa d in

O ra d e a -V e le n ţa , a p ărat de o sta şii sîrb i d in c e ta te . T im p de d o u ă lu n i,
a strîn s in fo rm a ţii de la d e le g a ţii sa te lo r, p riv ito a re la situ a ţia B ise -
ric ii O rto d o x e d in B ih o r. P e b a z a a c e sto ra , a ceru t C u rţii să-i re c u ­
n o a sc ă d re p tu l de a v iz ita o ric în d B ih o ru l, m o tiv în d că ap ro ap e to a te

sa te le e ra u o rto d o x e . îm p ă ră te a s a a n u m it o c o m isie (a tre ia , d u p ă

c ele d in 1727 şi 1 7 3 7 ), fo rm ată d in a rh ie p isco p u l de C alo cea, ca p reşe­
d in te , şi doi g e n erali, cu în d ru m a re a ca p re o ţii şi c re d in c io şii să fie
în tr e b a ţi'd e s p r e cele p a tru p u n c te flo re n tin e şi să d e clare cărei B ise -
ric i d o re s c să a p a rţin ă . C o m is ia a lu c ra t d in d e c e m b rie 175 4 p în ă în
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X I V — X V III)

756. D in to a te s a te le B ih o ru lu i, d o a r tre i (P o c e iu , L e ta M a re şi
ire i) au fo st d e c la ra te u n ite , p e b a z a ră s p u n s u rilo r la în tre b ă rile
ce c are le -a u fo st p u se. C e le la lte a u fo st d e c la ra te o rto d o x e
js e e p isc o p u lu i d in A rad . E p isc o p ia c a to lic ă a fă c u t d e în d a tă
ta ţie îm p o triv a h o tă rîrilo r lu a te , în c ît C u rte a — n e m u lţu m ită şi
u n a stfe l de re z u lta t — a n u m it o n o u ă c o m isie (fără g e n e ra li),
a v e rific e a c te le c e le i d in tîi. N o u a c o m isie a lu c ra t în a n ii 1757

silin d la u n ire a lte c îte v a sa te : o p t p e n tru că a v e a u b ise ric i

e de « d o m n ii d e p ă m în t» , z ec e p e n tru că în fa ţa c o m isie i nu
? c l a r a t c a t e g o r i c p e n t r u n ic i u n rit.

acest tim p , v lă d ic a S in e sie av ea ca v ic a r la O rad ea (« e p isc o -

îa m e stn ic » ) p e ie ro m o n a h u l M e to d ie . P rin m ijlo c ire a a ce stu ia ,
c io şii b ih o re n i p rim e a u p a sto ra le d in p a rte a e p isc o p u lu i şi c h ia r
rte a m itro p o litu lu i P a v e l N e n a d o v ic i. L a în c e p u tu l a n u lu i 1759,

în O ra d e a -V e le n ţa , a şte p tîn d să p rim e a sc ă ap ro b area p e n tru

c a n o n ic ă în B ih o r. în sfîrşit, i-a fo st d a tă , d a r cu a n u m ite res -
(să fie în so ţit de u n rep re z en tat al a u to rită ţilo r, să n u în c e rc e
ito a rc ă p e u n iţi la O rto d o x ie e tc ). în tre 25 m a rtie şi 25 au g u st
e p isc o p u l S in e sie a c e rc e ta t 271 d e sate . P e ste to t a fo st p rim it

iltă d ra g o ste , d a r m ai a le s cu m u ltă d ă rn ic ie , p rim in d fe lu rite

în b an i sau în n a tu ră . E l în s u şi, p re c u m şi s e c r e ta r u l său au în -
u n « p ro to c o l» , în care n o ta u fe lu rite d a te a su p ra b ise ric ilo r,
or şi sate lo r c erce ta te (p ă stra t azi la C arlo v iţ). L u c ră rile c o m isiei
:h e tă d in 1754— 1756, ca şi v iz ita c a n o n i c ă a lu i S in e sie d in 1759,

in tă o b iru in ţă a O rto d o x ie i în B ih o r, în c h e in d u -s e u n c ap ito l

b o g a t în fa p te şi în s tră d a n ii p e n tru ap ărarea c re d in ţe i
> şeşti. i n b a n i i strîn şi în c u rsu l v iz ite i sa le în B ih o r, v lă d ic a
S in e sie a

să cre ez e e p a rh ie i sa le o b u n ă stare m a te ria lă . A z id it o n o u ă

a ţă e p isc o p a lă , p re c u m şi o m în ă s tire în A ra d -G a i, cu h ra m u l
l S im io n S tîlp n ic u l (cu o m o şie de $00 ju g ă re ), care a d e v e n it,
g ro p n iţa v lă d ic ilo r d in A ra d , a în z e stra t E p is c o p ia cu o d o a re ,
i şi c ă rţi. A p u rta t u n p ro c e s în d e lu n g a t p e n tru re c îştig a re a
ilo r în stră in a te d u p ă m o a rte a lu i Io a n ic h ie M artin o v ic i. In urma
su rilo r sale , s-a ap ro b at z id ire a b ise ric ii d in O ra d e a -V e le n ţa .
o tă m că şi în B ih o r şi A r a d în tîln im c îţiv a c re d in c io şi c are au
: te m n iţă şi c h ia r m o a rte a p e n tru c re d in ţa lo r, a şa c u m se în -
se şi în T ra n silv a n ia . D e p ild ă , p rin 17 4 9 , c re d in c io su l P e tru

ţa d in P o c o la , l î n g ă AB e i u ş , p e n tru că fu sese la C a rlo v iţ să ceară

re, a fo st ţin u t în în c h iso a re , în la n ţu ri, 13 să p tă m în i, ap o i a
z g o n it d in sat, m u rin d în u rm a su fe rin ţe lo r în d u ra te . U n ere -
d in c io s d in C o m lă u ş-A ra d , A n to n ie H a b a ta z is « N e a m ţu » (ta tă l era
n e a m ţ, ia r m a m a ro m â n c ă ), a ro b it a p ro a p e tre i a n i, p e n tru că n -a
a c c e p ta t să p ă ră se a sc ă c re d in ţa o rto d o x ă . în te m n iţe le d in A ra d şi
d in S iria e ra u p e a tu n c i şi a lţi c r e d in c io ş i în c h iş i p e n tr u « a p o sta sie » .

în m ai m u lte rîn d u ri a h iro to n it p re o ţi p e n tru M aram u reş, în c ît

a u to rită ţile d e sta t au fo st s ilite să in te rv in ă şi s ă -1 o p rească. în ju -
d e ţu l A ra d , a v e g h e a t în p e rm a n e n ţă c a p re o ţii şi c re d in c io ş ii săi
să n u se în d e p ă rte z e de O rto d o x ie . E ra fo a rte asp ru cu p re o ţii v in o -
v a ţi d e fe lu rite a b a te ri. N o tă m că în u rm a d e m e rsu rilo r sa le , îm p ă -
ră te a sa a dat d is p o z iţii ca a d m in istra to ru l d o m e n iu lu i d u c elu i de M o -

d e n a — • care a v ea m u lte sa te în ju d e ţu l A ra d — sa n u m ai în c a se z e

d ări d e la p re o ţii ro m â n i.

A a v u t le g ă tu ri şi cu v lă d ic ii ro m â n i d e p e ste C a rp a ţi. A stfe l, în

1761, e p isc o p u l G rig o rie S o c o te a n u a d at la tip a r, la R îm n ic , c a rte a

n u m ită P r a v i l a d e r u g ă c i u n i a s f i n ţ i l o r s ir b i, cu b in e c u v in ta re a lu i

P a v e l N e n a d o v i c i şi c u c h e l tu ia l a lu i S in e s ie .

A m u rit la 14 m a rtie 1768, fiin d în g ro p a t în c tito ria sa d in A ra d -

G a i. P rin te sta m e n tu l său, în to c m it cu d o u ă lu n i în a in te d e m o a rte ,
ru g a p e m itro p o litu l P a v e l N e n a d o v ic i (m o rt şi el în a c e la şi an ), « să
fie cu o c h ii d e sc h işi a su p ra e p a rh ie i A ra d u lu i, d a r m ai a le s p e ste
ţin u tu rile O ră z ii ş i H ă l m a 3i u l u i şi să p o a rte de g rijă ca cre ştin ii p ra v o ­

s la v n ic i şi c re d in c io ş ii a c e s te i e p a rh ii să n u se c la tin e » . A stfe l,
p rin to a te stră d a n iile sa le p e n tru a p ă ra re a O rto d o x ie i, v lă d ic a S in e sie
se în s c rie p rin tre cei m a i stră lu c iţi ie ra rh i c are au p ă s to rit la A rad .

Ultimii episcopi sîrbi de la Arad. D u p ă o se d isv a c a n ţă d e d o i a n i,

ia c o n d u ce re a e p a rh ie i a fo st n u m it e p isc o p u l P a h o m ie C n e je v ic i
(1 7 7 0 — 1 7 8 3 ), u n ie ra rh în v ă ţa t, cu stu d ii la H a lle . în c u rsu l c e lo r

13 ani d e p ă sto rire , P a h o m ie a c o n tin u a t lu p ta în a in ta şu lu i său p e n tru

a p ă ra re a O rto d o x ie i, n u n u m a i în B ih o r, ci şi în A rad . în 17 7 6 , u n

a v o c a t, Ş te fa n M a g y a r, a o b ţin u t a p ro b a re a îm p ă ră te se i să rid ic e u n

p a ra c lis u n it în A rad , d ă ru in d ea în să şi 2 6 0 0 fi. p e n tru z id ire A p re cu m

şi sa la riu unui p reo t şi c în tă re ţ u n it, u rm ărin d u -se, p rin a ceasta,

în c e p e re a p ro z e litism u lu i u n it şi în A ra d (a d o u a p a ro h ie u n ită în

a c e ste p ă rţi era cea d in M a c ă u , azi în U n g a ria ). C o n d u c e re a c o m i -

ta tu lu i (ju d e ţu lu i) A ra d i-a fă c u t lu i P a h o m ie m u lte n e a ju n su ri (d e

p ild ă , sile a p e o rto d o c şi să ţin ă s ă rb ă to rile c a to lic e ), în c ît a fo st n e -

v o it să în a in te z e m e m o rii C u rţii d in V ie n a şi sa se p lîn g ă în C o n -

g resu l n a ţio n a l-b ise ric e sc sîrb . C u to a te a c e ste a , în 1785 erau în A rad

n u m a i 138 d e c re d in c io şi u n iţi, ia r în cele p a tru filii, 18 c re d in c io şi.

 > le a şi n e c a z u ri le a v e a şi în B ih o r, u n d e fă c e a v iz ite c an o n ice ,
ni d e -a rîn d u l, în c iu d a d e n u n ţu rilo r e p isc o p u lu i ro m an o -ca-
a le p rim u lu i e p is c o p u n it d e la O ra d e a, M o ise D ra g o ş (d in

u n re a l a ju to r a ic i i-a fo s t v ic a ru l său, a rh im a n d ritu l G h e n a d ie

i, care, în 1 7 8 3 , e ra în d e p ă rta t d in s lu jb a sa d e îm p ă ra tu l
fiin d c o n sid e ra t p re a b u n o rto d o x . In tre a n ii 1 7 6 9 — 1779,

o sii d in O ra d e a -V e le n ţa şi-a u rid ic a t o b ise ric ă , fiin d in v ita t

re în s u şi m itro p o litu l C arlo v iţu lu i. D u p ă e d ic tu l d e to le ra n ţă
1, s-a u re fă c u t şi s-a u rid ic a t o se rie d e a lte b ise ric i, a tît în
:t ş i î n B i h o r .

> ă m o a rte a lu i P a h o m ie , sca u n u l v lă d ic e sc d e la A ra d a fo st

de P e tr u P e tr o v ic i, care, d u p ă o p ă sto rire d e n u m a i doi ani

[7 8 6 ), a fo st m u ta t la T im işo a ra . S u b e l, a a v u t lo c ră sc o a la
ia, cu ra m ific a ţii şi în A ra d şi B ih o r. A fo st trim is, îm p re u n ă
ie o n N ic h itic i de la S ib iu , să lin işte a sc ă p e ră sc u la ţi. In tim p u l
în c iu d a n u m e ro a se lo r p ro te ste a le e p isc o p ilo r u n iţi — a fo st

a tra fu n d a m e n ta lă a b ise ric ii « cu lu n ă » d in O ra d e a (1 7 8 4 ), te r -

în 1790, a b ise ric ii d in B e iu ş şi a a lto ra , la sate . m u l e p isc o p
sîrb la A ra d a fo st P a v e l A v a c u m o v ic i (1 7 8 6 — fo st e g u m e n

la B e z d in , apoi e p isc o p la P a c ra ţ. N o tă m că în 791, D ie ta

U n g a rie i, în tru n ită la P o jo n (B ra tisla v a ), a a co rd at c re d in c io şilo r

o rto d o c şi d in U n g a ria şi d in p ă rţile a fie x a te ei d re p tu ri

c e tă ţe n e şti, in c lu siv re c u n o a şte re a le g a lă a B ise ric ii m ai de

se a m ă e v e n im e n t p e tre c u t în tim p u l în d e lu n g a te i sa le i a fo st
d e sc h id e re a u n e i şc o li p e d a g o g ic e (p re p a ra n d ii) ro la A rad ,
în 1812, la care au fo st n u m iţi ca p ro feso ri c u n o s-rtu ra ri

C o n sta n tin D ia c o n o v ic i-L o g a , D im itrie Ţ ich in d e a l, Io sif :i şi

a lţii, ia r p e ste 10 ani s-a d e sc h is şi I n s titu tu l te o lo g ic , ni de
s tu d ii (d in 1 8 2 4 , c u tre i a n i).

in u l 1814, s-a z id it o n o u ă c a te d ra lă e p isc o p a lă , cu h ra m u l

[oan B o te z ă to ru l, în lo c u l v e ch ii b ise ric i ro m â n e şti, e x iste n te

d n te de m u ta re a sc a u n u lu i e p isc o p a l la A rad . V lă d i c a P a v e l
'n i t m u l ţ i c a n d id a ţi la p re o ţie d in T ra n s ilv a n ia în c u rsu l în -
te i v a c a n ţe a s c a u n u lu i v lă d ic e s c d e la S ib iu , în tr e a n ii
511.

:e p riv e şte B ih o ru l, m e n ţio n ă m în fiin ţa re a u n u i C o n sisto riu

sn t (p e b a z a u n e i re z o lu ţii im p e ria le d in 2 8 fe b ru a rie 1 7 92,

î la 2 ia n u a rie 1 7 9 3 ), fo rm a t d in tr-u n p re şe d in te -v ic a r şi tre i

— d e re g u lă p ro to p o p u l d in O ra d e a şi doi p re o ţi d in ju r —
> ta r (se c re ta r). A v e a , d e ci, a c e e a şi o rg a n iz a re şi a c e le a ş i a tri -
b u tii ca o ric a re a lt c o n sisto riu (c o n siliu ) e p a rh ia l, cu d e o se b ire a că
— în lip sa u n u i e p isc o p p ro p riu — era p u s sub a sc u lta re a e p isc o p u lu i
d e A rad , care a v e a d re p tu l să facă h iro to n ii de p re o ţi şi s fin ţiri de
b ise ric i în B ih o r.

P rim u l p re şe d in te a fo st p ro to p o p u l Teodor Arsici d in O ra d e a

(care fu n c ţio n a ca v ic a r p e n tru B ih o r d in 1 7 8 3 ), u rm a t de p ro to p o p u l'
ro m ân Mihail Manuilovici (1805— 1829), care a a ju n s e p isc o p al V îr-
şe ţu lu i, m a i ap o i al T im işo a tre i, sub n u m e le d e M a x im . B ih o ru l a
ră m a s în a c e a stă situ a ţie p în ă în an u l 1920, c în d în lo c u l C o n sisto -
riu lu i s -a c r e a t E p is c o p ia e x is te n tă şi azi.

M u lte le abuzuri a le e p isc o p u lu i P avel A v acu m o v ici (d istru g e re a

re şe d in ţe i e p isc o p e şti de la m în ă stire a d in G a i, ab u zu l cu ta x e le p e n -

tru h iro to n ie şi sin g h e lie e tc .) au a tra s n e m u lţu m ire a ro m â n ilo r n u

n u m a i îm p o triv a sa, ci îm p o tri v a în tre g ii ie ra rh ii sîrb e şti. D a c ă în

se c o lu l al X V III-le a , v lă d ic ii sîrb i de la A ra d au fo st u n sp rijin p e n -

tru c re d in c io şii ro m â n i, c ătra s fîrşitu l se c o lu lu i şi m ai a le s în p rim e le

d e ce n ii a le celu i u rm ă to r, c îrm u ire a lo r s-a p refăcu t în tr-o d u rero asă

o p rim a re , în d a u n a v ie ţii b ise ric e şti a ro m â n ilo r. A c e s te a au fo st

m o tiv e care au g e n e ra t o la rg ă m işc a re a c le ru lu i şi c re d in c io şilo r

ro m ân i d in p ă rţile A ra d u lu i, p e n tru a le g e re a u n u i e p isc o p d in n e am u l

Ier, c e e a ce au re u şit d u p ă a p ro a p e d o u ă d e c e n ii d e l u p te , în 18 2 9 .

Concluzii. Aşezarea sîrbilor ortodocşi în părţile Aradului

şi Banatului a avut urmări însemnate asupra vieţii bisericeşti a ro
mânilor din aceste părţi. Datorită episcopiloi de la Arad, românii
d e aici n-au fost supuşi persecuţiilor religioase pe care le îndurau,

pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, fraţii lor din Transilvania

propriu-zisă. Episcopii sîrbi «ai Aradului, Ienopolei, Oradiei Mari
şi Hălmagiului» s-au identificat cu năzuinţele preoţilor şi credin
cioşilor români pe care-i păstoreau, ajutîndu-i să-şi păstreze credin
ţa strămoşească. Ei au învăţat limba română, după cum d o v e d e s c
pastoralele şi scrisorile lor, unele singhelii şi antimise, scrise în
româneşte; s e pare că sltfjeau, şi în româneşte, căci pe toile unui
Liturghier arhieresc slavon (tipărit la Moscova în 1721) păstrat la
Episcopia Aradului, au fost intercalate, pe file separate, ecfonisele
şi binecuvîntârile de la Liturghie, în româneşte. Dintre episcopii
de la Arad, se impune marele apărător al Ortodoxiei Sinesie Jiva-
novici, care, prin energia şi curajul său, a izbutit să înlăture orice
încercări menite să-i risipească turma. ,
 B IB L IO G R A FI E
liscopia A r a d u l u i . SILVIU DRAGOMIR, Istoria desrobirii religioase
iilor din Ardeal în secolul XVIII, voi. I, Sibiu, 1920 (cap. VI, p. 226—259 ;
in districtul Hălmagiului); GHEORGHE CIUHANDU, Schiţe din trecutul ro-
arădeni din veacul XVIII, Arad, 1934, 84 p.; GHEORGHE CIUHANDU,
din Cîmpia Aradului de acum două veacuri. Cu un excurs istoric pînă la
însemnări istorice-politice ulterioare, Arad, 1940, 256 + 320 p.; EDUARD
Ă.NESCU, Mărturii româneşti din eparhia Aradului în veacul al XVIII-lea,
940, 163 p.; TEODOR BODOGAE, Contribuţii documentare la istoria Bise-
ida'ne în veacul XVIII, în «M.B.», an. XVII, 1967, nr. 1—3, p. 122— 138;
ANUICHI, Relaţii bisericeşti româno-sîrbe in secolele al XVII-lea şi al
a, Bucureşti, 1980, 192 p. (extras din B.O.R., 1979, nr. 7—8, p. 869— 1057).
UIA (— ŞTEFAN POP), Episcopul unit al Aradului Ioanichie Martinovici,
», an VIII, 1914, nr. 13—22, p. 290—295; GHEORGHE COTOŞMAN, Isaia
’ici (1731— 1748), episcopul Aradului şi Caransebeşului, în «M.B.», an. VII,
1—3, p. 82—98 i MARIN MĂLINAŞ, O circulară inedită a episcopului Sine-
novici al Aradului, în «M.B.», an. XXVI, 1976, nr. 1—4, p. 243—249 ; GHEOR-
RCUŞ, Un document din anul 1753, privind irămmtările religioase din ţinu -
magiului, în «M.B.», an. XXXII, 1982, nr. 7—9, p. 538—550; GHEORGHE
storia eparhiei Aradului, în voi. Episcopia Aradului. Istorie, viaţă culturală,
nre de artă, Arad, 1989, p. 30—49.
hor ui. GHEORGHE ALEXICI, Pagini din trecut. Cum s-a propovăduit in părţile
bihorene?, Sibiu, 1903, 43 p.; GRUIA (= ŞTEFAN POP), Din tre-isercii
bihorene, în «R.T.», an. I, 1907, nr. 4, 5, 6, 9— 10, 11; an.-II, 1908, , 3, 4,
5, 6; NICOLAE FIRU, Biserica Ortodoxă Română din Bihor în luptă ea,
1700—1750. Schiţă istorică, Caransebeş, 1913, 74 p., ŞTEFAN l U p ş A,
bisericească a românilor bihoreni, voi. I, Pînă la 1829, Oradea, 1935, 144 p.;
I LUPŞA, Istoria parohiei Stei. Cu ştiri şi documente despre istoria veche
nilor bihoreni, luptele lor religioase în secolul al XVIII-lea..., Beiuş, 1942,
GHEORGHE LITIU, O vizitaţie canonică în Bihor în secolul XVIII, în voi.
î I.P.S. Sale Dr. Nicolae Bălan mitropolitul Ardealului, la cincizeci de ani
citate .bisericească», Sibiu, 1955, p. 374— 381 ; GHEORGHE LITIU, Eşecul
2» şi reacţia rom ânilor ortodocşi din Bihor, în secolul al X V lII-lea, în
, an XCIII, 1975, nr. 9— 10, p. 1114— 1123; IOAN GODEA, Din istoria Bise-
todoxe Române în Bihor, în «M.A.», an. XXIII, 1978, nr. 4—6, p. 259—274;
IU BODEA, Luptele românilor bihoreni împotriva unirii cu Biserica Romei,
’50, în ms. 93 p. dact.
UIA (ŞTEFAN POP), Trei episcop! vechi ai Orăzii Mari, în «R.T.», an. IX,
". 9— 12, p. 147— 150; $TEFAN LUPŞA, Eirem Banianin episcop titular al
'695— 1698, în «B.O.R.», an. LIV, 1936, nr. 11— 12, p. 756—757.
 LXVIII
B IS E R IC A U N IT Ă D IN T R A N S IL V A N IA , B IH O R
ŞI M A R A M U R E Ş
ÎN A D O U A JU M Ă T A T E A S E C O L U L U I A L X V III-L E A Ş I
ÎN C E P U T U L S E C O L U L U I A L X IX -L E A

rm a şii e p isc o p u lu i In o c h e n tie M ic u au fo st n u m iţi de către

îm p ă ra t — în c alitatea sa de « p a tro n su p rem » al B ise ric ii u n ite d in

T ra n silv a n ia — d in tre tre i c an d id aţi, p ro p u şi de so b o ru l p ro to p o p ilo r
ale g ăto ri (ţin u t în p re z en ţa u n u i « c o m isa r» al G u v e rn u lu i), p o triv it
p re v e d e rilo r a rt. 12 d in d ip lo m a a d o u a le o p o ld in ă . în 1777, s-a în fi­
in ţa t o n o u ă E p isc o p ie u n ită , cu se d iu l la O rad ea, p e n tru c re d in c io şii
ro m ân i d in p ă rţile « u n g u ren e» . T o ţi v lă d ic ii u n iţi au fo st o am en i cu
c a rte , d o b în d ită la şc o lile te o lo g ic e d in T irn a v ia , V ie n a şi R o m a ,
u n ii d in ei sp rijin ito ri ai c u ltu rii ro m â n e şti şi ai a sp ira ţiilo r n a ţio n a le

a le c re d in c io şilo r p e care-i p ă sto re a u . T reb u ie să c o n se m n ă m în să şi

u n fa p t d u re ro s, şi a n u m e că u n ii e p isc o p i u n iţi au în c e rc a t să fie

p re a zelo şi p ro p o v ă d u ito ri ai « u n irii» p rin tre ro m â n i, silin d , cu a ju -
to ru l a u to rită ţilo r sau în a lt c h ip , m u lte p a ro h ii o rto d o x e să tre a c ă
la u n ia ţie .

Petru Pavel Aron. L a 4 n o ie m b rie 1751, sin o d u l ele cto ral a pro p u s

C u rţii tre i c a n d id a ţi: P e tru P a v e l A ro n , G rig o rie M a io r şi S ilv e stru

C a lia n i, to ţi cu stu d ii în C o le g iu l « D e P ro p a g a n d a F id e » d in R o m a

(d eşi îm p ă ră te a sa d o rea să-1 n u m e a sc ă pe e p isc o p u l ru te a n M a n u il

O lsz a v sk i). D in tre a c e ştia a fo st n u m it P av el (d in b o te z P e tru ) A ro n ,

o rig in a r d in tr-o fa m ilie p re o ţe a sc ă d in B istra (M u n ţii A p u se n i), fo stu l

v ic a r al lu i In o c h e n tie M ic u (d in 1 7 4 5 ), a p o i v ic a r a p o sto lic (d in

1 7 4 7 ). în a ce a stă c a lita te , în 1750 a în to c m it o c o n sc rip ţie (sta tistic ă )

a c le ru lu i şi c re d in c io şilo r T ra n silv a n ie i (d e a m b e le ritu ri), cu ex a -

g erări p re a e v id e n te (5 3 3 .6 5 7 de u n iţi şi a b ia 4 .0 6 5 de o rto d o c şi). în -

d a tă d u p ă n u m ire a ca e p isc o p , A ro n a fo st c h e m a t la V ie n a , u n d e i

s-a c e ru t să a c c e p te m ai m u lte c o n d iţii, n e o b işn u ite p în ă a tu n c i, care

 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV— XVm)

îs la p ie rd e re a to ta lă a in d e p e n d e n ţe i B ise ric ii sa le . C e a m ai

m ai u m ilito a re era a c e e a a ţin e rii, în c o n tin u a re , a te o lo g u lu i

[ se c e re a a p o i ca, în a in te d e a lu a v re o m ă s u ră în e p a rh ie ,
ă în c u v iin ţa re a te o lo g u lu i ie z u it, a e p isc o p u lu i ro m a n o -c a to lic
r d in A lb a Iu lia şi a c o m is ie i c a to lic e d in G u v e rn u l tra n silv a n ,

d să se m n e z e a se m e n e a c o n d iţii, C u rte a s-a v ă z u t silită să re ­

a u n e le d in e le cu e x c e p ţia c elei p riv ito a re la te o lo g . îm p ă -

în să şi a scris p ap ei, c e rîn d să n u -1 re cu n o ască d e cît cu con-
;c e p tă rii te o lo g u lu i. P a p a B e n e d ic t X IV , în b u la sa d e re c u -
5, îi im p u n e a te o lo g u l ie z u it, n u m it d e C u rte sau d e a rh ie p is-

e E sz te rg o m , sa la riz a t în să d e stat, care, în c a lita te d e «ge-

a u d ito r c au saru m » , tre b u ia să « a ju te » p e e p isc o p în c o n d u -

:p a rh ie i. P lîn g e rile a d re sa te de A ro n papei au răm as z ad ar -
m în în d u -i-se b u la p a p ală de re c u n o a şte re de către c an c e la ru l
a n silv a n , în v a ra a n u lu i 1753, A ro n a refu zat să sem n e z e un

p rim ire a e i, în tru c ît c u p rin d e a c o n d iţii u m ilito a re p e n tru el

ic a sa. A se m n a t a ce st act a b ia în p rim ă v a ra a n u lu i u rm ă to r,

m g i stă ru in ţe d e p u se p e lîn g ă el c h ia r d e p a p a şi d e alţi re -

m ţi ai B ise ric ii c a to lic e şi ai C u rţii, în c ît se p u n e a c h ia r pro -
ile g e rii unui n o u e p isc o p . In a c e la şi an, a în a in ta t u n m e m o riu

e se i, apoi o « p ro m e m o rie » în care su sţin e a d re p tu rile B ise ri -

â n e şti u n ite . în u rm a a c e sto ra , i s-a p u s în v e d e re să p ă ră -
/ie n a şi s ă s e î n t o a r c ă la r e ş e d i n ţ a sa.
'o s t h i r o t o n i t d e e p isc o p u l ru te a n M a n u il O lsz a v sk i şi ap o i
la B la j, la 12 n o ie m b rie 1754. în z ile le u rm ă to a re a în tru n it
p ro to p o p ilo r, a şe z în d ca v ic a r pe G h e ro n tie C o to re a , tre i ase -
ig o rie M a io r, S ilv estru C a lia n i şi A ta n a sie R ed n ic), p recu m
ro to p o p i, ca m e m b ri în c o n sisto riu . în to t tim p u l p ă s t o r i r ii
fo st în re la ţii în c o rd a te cu te o lo g ii ie z u iţi M ih a il S a lb e c k ,
P a llo v ic z şi Ş t e f a n M o r e .

e p is c o p u l P a v e l A ro n s -a u d e s c h is p rim e le tre i şc o li d in
1 n o ie m b rie 1754: « şc o a la de o b şte » sau e le m e n ta ră , co n d u să
ălu l C o n sta n tin D im itrie v ic i, v e n it d in Ţ ara R o m â n e a sc ă (d e
ră m a s o c o p ie a H r o n ic u lu i lu i D . C a n te m ir), şc o a la « la ti-

sau a « lim b ilo r şi ştiin ţe lo r» (in iţia l cu d o u ă , a p o i cu tre i

lin care se v a d e z v o lta g im n a z iu l, c o n d u să de G rig o rie M a io r,
la de p re o ţie » sau sem in aru l (cu d o u ă c la se ), în care se p re -
v iito rii p re o ţi, c o n d u să de S ilv e stru C a lia n i şi A ta n a sie R e d -
ic o p u l A ro n a în to c m it şi a n u m ite n o rm e sau re g u la m e n te pen-
m iz a re a şi f u n c ţio n a r e a şc o lilo r re sp e c tiv e . N u m ă ru l e le v ilo r

t în a n ii ş c o la ri u r m ă to r i la 3 0 0 , în tr e care şi o rto d o c ş i. E p is -
c o p u l P a v e l A ro n a rîn d u it să se d e a e le v ilo r p îin e g ra tu ită (ia r în
z ile d e s ă r b ă to r i şi m î n c a r e c a ld ă ) .
P e lîn g ă m în ă stire a -c a te d ra lă cu h ram u l S fîn ta T reim e, care, p o -
triv it d ip lo m e i îm p ă ră te şti d in 1 7 38, u rm a să în tre ţin ă 11 c ă lu g ă ri,
2 0 d e e le v i la s e m in a r şi tre i stu d e n ţi la c o le g iu l « D e P ro p a g a n d a
F id e » , A ro n a m a i în fiin ţa t o m în ă stire , cu h ra m u l « B u n a V e stire » ,
în c u rte a re şe d in ţe i sa le (1 7 6 0 ). în a c e a stă m în ă stire , p u să sub di -

re c ta sa ră sp u n d e re şi în d r u m a r e , a d e sc h is u n n o u sem in ar, în anul

1760, cu 12, apoi cu 24 de e le v i-c ălu g ă ri, care să tră ia sc ă d u p ă ritu l
« g recesc» (o rto d o x ). C o n d u ce re a a ce stu i sem in ar a în c re d in ţa t-o lu i
A ta n a sie R ed n ic. P e n tru în tre ţin e re a se m in a ru lu i său, A ro n i-a h ă ră ­
z it v e n itu rile n o ii tip o g rafii e p arh ia le, p recu m şi a le m o şie i C u t, c u m ­
p ă ra tă d e el cu 3 0 .0 0 0 fi. (8 .0 0 0 strîn şi d e la c le r, ia r 2 2 .0 0 0 o fe riţi

d e e l). în tre c le ric ii a c e stu i s e m in a r s-a n u m ă ra t şi m a re le c ă rtu ra r

de m ai tîrz iu S a m u il M ic u . R e g im u l asp ru de v ia ţă d in m în ă stire , cu
p o st şi cu ru g ă c iu n i z iln ic e , a fă c u t ca el să n u d e a re z u lta te le d o -
rite , căci m u lţi e le v i s-au re tra s. în 1765, g u v e rn u l tra n silv a n a in ­

te rz is fiilo r de io b a g i să m ai u rm e z e c u rsu rile celo r d o u ă se m in a rii.

G rija d e o se b ită a lu i A ro n fa ţă d e se m in a ru l său se v e d e şi d in fap -
tu l că la m o a rte i-a lă sa t în tre a g a av ere. C îţiv a tin e ri au fo st trim işi
la stu d ii la a lte şco li d in T ra n silv a n ia sau la c o le g iu l « D e P ro p ag a n d a

F id e » d in R o m a . T o t A ro n a în fiin ţa t o m în ă stire în A lb a Iu lia -M a ie ri.

P avel A ro n s-a în g rijit şi de în fiin ţa re a u nei tip o g ra fii în B la j,
tra n sp u n în d în fa p tă g în d u l m a re lu i său în a in ta ş In o c h e n tie M ic u .
în fiin ţa re a ei e ra c e ru tă şi d e c o n sid e re n tu l că îm p ă ră te a s a o p rise ,
în c ă d in 1746, ad u cerea de c ă rţi d in Ţ ara R o m â n e a sc ă şi M o ld o v a .

T ip o g ra fia a lu a t fiin ţă în 1747, p e c în d A ro n era n u m a i v ic a r, d in

v e c h ile te a sc u ri a le tip o g ra fie i m itro p o lita n e d in A lb a Iu lia . P rim u l
tip o g ra f care a lu c ra t la B la j a fo st D im itrie P a n d o v ic i, care lu c ra se
în a in te la R îm n ic şi la B u c u re şti, u rm a t de u n Io an R îm n ic e a n u l, u n
V la ic u (p ro b a b il v e n it to t d in Ţ a ra R o m â n e a s c ă ) şi a lţii. P rin 1755,

s-a a d u s m a te ria l tip o g ra fic n o u d e la C lu j. A tip ă rit m a i a le s c ă rţi

de slu jb ă , d in tre care C e a s lo v u l ( 1 7 5 1 ) , S tr a s tn ic u l ( 1 7 5 3 ) ,
a m in tim :
L it u r g h i e r u l ( 1 7 5 6 ) , E v h o lo g h io n u l ( 1 7 5 7 ) , O c to ih u l ( 1 7 6 0 ) , C a ta v a s ie -
r u l ( 1 7 6 2 ) , A c a t i s t ie r u l ( 1 7 6 3 ) , P s a ltir e a ( 1 7 6 4 ) e t c . T o a t e a c e s t e c ă r ţ i
litu rg ic e a v e a u u n c o n ţin u t c u ra t o rto d o x . D e p ild ă , S tra stn ic u l d in

1753 re p ro d u c e a slu jb a d in să p tă m în a P a tim ilo r d in T rio d u l de R îm -

n ic d in 1731, ia r L itu rg h ie ru l, p e cel ti p ă r i t d e m itro p o litu l A n tim
Iv ire a n u l la T îrg o v işte , în 1713 (s-a u re p ro d u s c h ia r şi g re şe lile de
tip a r a le a c e s tu ia ). P e lîn g ă a c e s te c ă rţi d e slu jb ă , A ro n a tip ă rit
şi c ărţi cu a lt c o n ţin u t, fie în ro m â n e şte, fie în la tin e şte : în v ă ţă -
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

n e a s c ă ( e d . I , 1 7 5 5 , e d . I I , 1 7 5 6 ) , P ă s to r ic e a s c a d a to r ie ( 1 7 5 9 ) ,
is c a p o s la n ie s a u d o g m a tic a în v ă ţă tu r ă ( 1 7 6 0 ) , o B u c o a v n ă
p r i n d e r e a p r u n c i l o r la c e ta n ie ş i la te m e iu l în v ă ţă tu r ii c r e ş - ? 5 9 )
ş .a . î n 1763 a tip ă rit p ă rţi d in o p e ra S fîn tu lu i Io a n D a -[ în
la tin e şte (O p e ra p h ilo s o p h ic a e t th e o lo g ic a ) în d o u ă

i P e tru P a v e l A ro n a ră m a s o tra d u c e re a B ib lie i (se p a re

g a ta ), în m a n u sc ris. E l v a fi f o s t a j u t a t d e m a i m u lţi c o la -

d u p ă c u m a ra tă g ra fia d ife rită în tîln ită în m a n u sc ris.

p e n tru B ise ric a u n ită d in T ra n silv a n ia P a v e l A ro n s-a ară-

p ă sto r v re d n ic , în sc h im b a fo st u n p rig o n ito r al B ise ric ii şi

c io şilo r o rto d o c şi. în tim p u l p ă sto ririi sa le , au a v u t lo c m a -
ări p o p u la re ţă ră n e şti p e n tru a p ă ra re a O rto d o x ie i, c are au
cu ră sc o a la c o n d u să d e ie ro m o n a h u l S o fro n ie d e la C io a ra ,
7 5 9 — 1761. E p isc o p u l a d a t to t sp rijin u l a u to rită ţilo r d e sta t

;p rim a re a a c e s to r m iş c ă ri, c u m am a ră ta t în tr -o a ltă p a rte .

la 9 m a rtie 1 7 6 4 , în c u rsu l u n e i v iz ite c a n o n ic e în n o rd u l

n ie i, fiin d în g r o p a t la B la j.

asie Rednic. S in o d u l e le c to ra l, în tru n it la 30 iu n ie 1764, şi-a

:ile m ai m u lto r c a n d id a ţi : G rig o rie M a io r 90 de v o tu ri, In o -

v lic u 72, S ilv e stru C a lia n i 16 şi A t a n a s i e R e d n ic 9. C u rte a
a a în lă tu ra t d in lista c a n d id a ţilo r p e fo stu l e p isc o p In o c h e n -
n e av în d în c re d e re în p rim ii doi — a n u m it to c m a i* p e A ta -
d n ic , care p rim ise cele m ai p u ţin e v o tu ri. E ra o rig in a r d in

V la ra m u re ş, fă c u se stu d ii d e te o lo g ie la V ie n a , ap o i a fo st

la B la j, a s e s o r c o n s is to ria l şi v ic a r al lu i P a v e l A ro n . în s c ă u -
în n o ie m b rie 1 7 6 5 , d u p ă ce fu s e s e h iro to n it la M u n c a c i,
L p o rn it d e în d a tă la p rig o n ire a fo ştilo r săi c o n tra c a n d id a ţi
ui e p isc o p a l, care p ro te sta se ră îm p o triv a n u m irii sa le . E i au

işi de g en eralu l c o m a n d an t al T ra n silv a n ie i, H a d ik , în m în ă s -

n iţilo r d in S ib iu , ia r d e a ic i, G h e ro n tre C o to re a a fo st trim is
iu n la m în ă stire a S trîm b a , S ilv estru C alian i în m în ă stire a M ă -
e rio r a re v e n it la B la j, ca p o rta r la m în ă stire a S fîn ta T reim e),

)rie M a io r în m în ă stire a ru te a n ă S fîn tu l N ic o la e d in M u n c a c i,

ă m a s m a i m u lţi a n i.

sp isc o p , R ed n ic s-a a ră ta t u n zelo s p ro p o v ă d u ito r al u n ia ţie i,

m u lte n e aju n su ri o rto d o c şilo r. D e p ild ă , c re d in c io şii d in sa -
g ă u M a re , C iu fu d , V e za , S p ă ta c şi M ă n ă r a d e , d in d o m e n iu l

ei B la ju lu i, s-au p lîn s în m a i m u lte rîn d u ri îm p o triv a sa la

c ă c i, fiin d o rto d o c şi, le -a a lu n g a t p re o ţii, le -a ră p it o d o a re le

b ise ric e şti, a p o ru n c it să fie b ă tu ţi, în c ît m u lţi au fo st s iliţi să fu g ă
în a lte sa te . In u rm a a c e sto r fa p te , g u v e rn a to ru l T ra n silv a n ie i şi apoi
în să şi îm p ă ră te a sa l-a u m u stra t, c e rîn d u -i să lu c re z e cu m ijlo a c e m ai
b lîn d e . P e tru M a io r, în I s to r ia s a b is e r ic e a s c ă , îl p re z e n ta p e R ed n ic
ca « o m în c h is, n e to c m it sp re a îm b lîn z i şi a t r a g e n o ro d u l c ătră sin e ;
p re n e u n iţi cu c ătan e (= so ld aţi, n .n .) îi sile a să se a d u n e a auzi
p ro p o v ă d u ire a lu i» . în to t cu rsu l p ă sto rie i sale , a a v u t m u lte n e în ţe -
le g e ri cu c ă lu g ă rii d in cele d o u ă m în ă stiri d in B la j, m a i a le s cu cei

de la S fîn ta T reim e. A m u rit în 1772, lă sîn d u -şi to a te b u n u rile se m i­

n a ru lu i e p isc o p a l d in m în ă s tire a B u n a V e stire .

Grigorie Maior. U rm aşu l său, G rig o rie M a io r, era fiu de p reo t d in

S ărău ad (ju d . S a tu M are), cu stu d ii în c o le g iu l « D e P ro p ag a n d a F id e » ,
u n d e a o b ţin u t d o c to ra tu l în te o lo g ie , fiin d h iro to n it p reo t to t a co lo .
R e în to rs la B la j, a fost a seso r c o n sisto ria l, p re p o z it (e g u m e n ) al m î-

n ă stirii S fîn ta T reim e şi p ro feso r la şco a la la tin e a sc ă . D in cau za p ro -

te s tu lu i s ă u îm p o tr iv a a le g e rii lu i A ta n a s ie R e d n ic , în 1771 a f o s t tri m is
la M u n c a c i, ia r d u p ă c îţiv a ani n u m it c e n z o r al c ă rţilo r ro m â n e şti şi
sla v e care se tip ă re a u la V ie n a p e n tru c re d in c io şii u n iţi d in -Im p e riu l
h a b sb u rg ic . A fo st h iro to n it a rh ie re u la V ie n a , în c a p e la C u rţii, de.

u n e p isc o p u n it c ro a t, în p re z e n ţa M ă rie i T e reza. în d a tă d u p ă

h iro to n ie , a lu a t p a rte la o c o n fe rin ţă a e p isc o p ilo r u n iţi d in im p e riu
(ai c ro a ţilo r, ru te n ilo r şi ro m â n ilo r), ţin u tă la V ie n a , în tre 1 m a rtie

şi 2 3 a p rilie 1773. S -a sta b ilit, în tre a lte le , ca S im b o lu l cre d in ţe i să fie

ro stit fără « filio q u e » şi să se p ă stre z e n e sc h im b a tă tra d iţia B ise ric ii
ră sărite n e. C o n fe rin ţa a în to c m it o listă a c ă rţilo r care u rm a u să fie

tip ă rite la V ie n a p e n tru c re d in c io şii u n iţi, a v e c h ilo r e d iţii care

p u te a u fi fo lo site şi sc h im b ă rile ce tre b u ia u in tro d u se în c u p rin su l lo r.
E ste d e re ţin u t fa p tu l că în tre L itu rg h ie re le re c o m a n d a te să se rv e a sc ă
d re p t m o d e l e ra u şi c ele a p ă ru te la B u c u re ş ti în 1 7 4 7 , Iaşi în 1759 şi

B la j în 1756, ceea ce c o n stitu ie o d o v ad ă e v id e n tă că B ise ric a u n ită d in

T ra n s ilv a n ia fo lo se a , în c o n tin u a re , c ă rţi d e c u lt de c u p rin s o rto d o x . U n
fap t îm b u c u ră to r, p e tre c u t c h ia r la în c e p u tu l p ă sto ririi lu i, a fo st
d e sfiin ţa re a o rd in u lu i ie z u it, la 21 iu lie 1773. în a c e s t fe l, e p isc o p ii de

la B la j au scăp at de c o n tro lu l su p ă ră to r al te o lo g u lu i ie z u it im p u s de
C u rte (îm p o triv a lu i făcu se u n m e m o riu c ătre p a p a c h ia r şi G rig o rie
M a io r, în d a tă d u p ă n u m ire ).

C a e p isc o p , a fo st p re o c u p a t d e şc o lile d in B la j şi d e e le v ii lo r.

A stfe l, a rîn d u it ca d o m e n iu l e p isc o p a l şi m în ă s tire a S fîn ta T re im e

să c o n trib u ie cu o c a n tita te în s e m n a tă d e g rîu , d in . care să se d e a

p îin e g ra tu ită p e n tru 2 0 0 d e e le v i d in B la j (a şa n u m iţii « ţip a i» ), o b ic e i

 flH ilU AU A A T H E IA (S E C O L E L E X I V — X V III)

it p în ă a p ro a p e în z ile le n o a stre . S u b e l, a u fo st c o n to p ite c ele

se m in a rii d in B la j (1 7 8 1 ), ră m în în d n u m a i cel d e p e lin g ă m î -

rea S fîn ta T re im e , p e n tru p re g ă tire a v iito rilo r p re o ţi,

jifiin ţîn d u -s e la V ie n a u n « sem in ar» (in te rn a t) p e n tru tin e rii u n iţi,

u rn e le S fîn ta B a rb a ra , G rig o rie M a io r a iz b u tit să o b ţin ă 9 lo -

p e n tru tin e rii d in e p a rh ia sa şi 6 lo c u ri p e n tru cei d in e p a rh ia

a O ra d ie i (u lte rio r se m in a ru l a fo s t m u ta t la A g ria , în U n g a ria ,

la L v o v , u n d e s-a d e sfiin ţa t în 1 7 9 2 ). în a fa ră d e b u rsie rii de

ie n a , G rig o rie M a io r a trim is a lţi tin e ri la stu d ii în R o m a (în tre

şi G h e o r g h e Ş in c a i, P e t r u M a io r ) , î n T i r n a v ia e tc . Aa şi P a v e l A r o n

şi A ta n a s ie R e d n ic , e p isc o p u l G rig o rie s-a d o -u n z e lo s

p ro p o v ă d u ito r al u n ia ţie i p rin tre ro m â n i. A u d e v e n it

n u m e ro a se sate , m a i a le s în p ă rţile S ă la ju lu i, u n d e fă c e a v iz ite

a ic e, în s o ţit d e c o m is a ri m a g h ia ri.

n 1781, în u rm a p u b lic ă rii E d ic tu lu i d e to le ra n ţă al îm p ă ra tu lu i

II (1 7 8 0 — 179 0 ), n u m e ro a se sa te d in Ţ ara H a ţe g u lu i şi Ţ ara F ă-

;u lu i au re v e n it la O rto d o x ie , în c ît G rig o rie M a io r a fo st n e v o it

;a ră a ju to r m ilita r p e n tru re p rim a re a m işc ă rii. D in c a u z a stră d a -

■ sa le d e a a tra g e p e o rto d o c şi la u n ia ţie , a a ju n s în c o n flic t cu
n o b ili m a g h ia ri p ro te sta n ţi, c h ia r cu g u v e rn u l T ra n silv a n ie i. Se
c ă a c e ste n e în ţe le g e ri — la c are se a d ă u g a u c e le cu c ă lu g ă rii

ni — au d e te rm in a t C u rte a d in V ie n a să-i ceară d e m isia d in scaun,

e tra s o fic ia l cu o c az ia sin o d u lu i d in 15 august 1782? a şe z în d u -se
In ă stire a d in A lb a Iu lia -M a ie ri, u n d e a m a i tră it tre i ani ( -j- fe ­
ie 1 7 8 5 ). P rin te sta m e n t a rîn d u it să se p u n ă b a z e le u n e i fu n -
d in c a re să se a c o rd e p re m ii şi a ju to a re e le v ilo r sărac i ş i m e ii
d e la ş c o lile d in B la j.

ub e p isc o p ii A ta n a sie R ed n ic şi G rig o rie M a io r a c o n tin u a t cu

re z u lta te şi a c tiv ita te a tip o g ra fic ă . M e n ţio n ă m că a p ro ap e to a te
tu rile lo r erau num aic ă r ţ i d e c u l t 1 : E v a n g h e lia ( 1 7 6 5 şi 1 7 7 6 ),

> g h io n u l A p o s t o l u l ( 1 7 6 7 ) , P e n t ic o s ta lu l ( 1 7 6 8 ) , C a ta v a -
(1 7 6 6 ),
( 1 7 6 9 ş i 1 7 7 7 ) , O c to i h u l ( 1 7 7 0 ) , T r io d u l ( 1 7 7 1 ) , P s a l t ir e a ( 1 7 7 3
1 0 ) , S tr a s tn ic u l ( 1 7 7 3 ) , A c a tis tie r u l ( 1 7 7 4 ) , L itu r g h ie r u l ( 1 7 7 5 ) , A r -
lic o n u l ( 1 7 7 7 ) , C e a s lo v u l ( 1 7 7 8 ) , M in o lo g h io n u l ( 1 7 8 1 ) e t c . M e n i i c ă
to a te a c e ste c ărţi p ă stra u în în tre g im e rîn d u ie lile litu rg ic e o x e
(d e p ild ă A rh ie ra tic o n u l e ra « tă lm ă c it d e p re lim b a e li-ă » ).
C ă rţi cu a lt c o n ţin u t s-au tip ă rit fo a rte p u ţin e : V ie ţile S t i n -
P a h o m ie , D o r o te i ş i T e o d o r S tu d itu l (1 7 6 8 , în l a t i n e ş t e ) , o B u ia

(1 7 7 7 ), c îte v a in s tru c ţiu n i d a te d e a u to rită ţile d e s ta t şi d e p.

 BISERICA UNITA DIN TRANSILVANIA, BIHOR $1 MARAMUREŞ ÎN SEC. XVIII 529

M a i a m in tim şi fa p tu l că m e şte rii tip o g ra fi c a re au lu c ra t în

această p e rio a d ă sîn t v e n iţi to t d in Ţ ara R o m â n e a sc ă şi M o l d o v a . C el
m ai isc u sit o ste n ito r a fo st m e şte ru l tip o g ra f P e tru P a p a v ic i R îm n ic e a -
n u l, al cărui n u m e — ca t i p o g r a f şi g r a v o r — e ste în tîln it a p ro ap e în
to a te tip ă ritu rile în ş ira te aic i. A p a re de a se m e n e a n u m e le tip o g ra fu lu i
şi g ra v o ru lu i S an d u d in Iaşi (care lu c ra se în a in te la R ăd ă u ţi şi Ia şi).
A stfe l şi a ce şti sm eriţi m e şteri tip o g rafi şi-a u adus a p o rtu l lo r la strîn -
g e re a le g ă tu rilo r c u ltu ra le -b ise ric e şti d in tre ro m â n ii de p re tu tin d e n i,
la în tă rir e a id e ii d e u n ita te n a ţio n a lă .

Ioan Bob. D u p ă re tra g e re a lu i G rig o rie M aio r, sin o d u l e le c to ra l a

p ro p u s tre i c a n d id a ţi, d in tre care îm p ă ra tu l Io sif II a n u m it p e cel cu

v o tu ri m ai p u ţin e (cu m se în tîm p la se şi c u A t. R ed n ic), p e p ro to p o p u l

c elib Io a n B o b d in T g. M u re ş, n u m it în 1782 şi in s ta la t î n 1784. N u -

m ire a lu i se e x p lic ă şi p r in a v e rsiu n e a p e care îm p ă ra tu l o a v e a fa ţă

d e m o n a h ism . A a v u t o p ă sto rire n e o b işn u it d e lu n g ă , p în ă la m o a rte

(2 o c to m b rie 1 8 3 0 ), fiin d a tu n c i în v îrstă de 91 de a n i. N u m e le

e p isc o p u lu i Io an B o b e ste p o m e n it m ai a le s în le g ă tu ră cu n e în ţe le -

g e rile p e care le -a a v u t cu cei tre i m a ri ilu m in işti a rd e le n i, S a m u il

M ic u , G h e o rg h e Ş in c a i şi P e tru M a io r. E i şi - a u d e sfă ş u ra t o p a rte

d in a c tiv ita te a lo r la B la j în tim p u l p ă sto ririi lu i B o b (Ş in ca i era şi

d ire c to ru l şc o lilo r u n ite d in în tre a g ă T ra n silv a n ia ), d ar apoi au fo st

n e v o iţi să p le c e în a lte p ă rţi, d in c a u z a n e în ţe le g e rilo r a v u te cu e l .

C u to a te a c e ste a , în tim p u l lu i B o b au c o n tin u a t să se im p rim e a lte

c ărţi de slu jb ă şi d e î n v ă ţ ă t u r ă î n tip o g ra fia de la B la j, deşi m u lte cu

u n c o n ţin u t c a to lic iz a n t. In tre e le se n u m ă ră a p ro ap e to a te c ărţile de

s lu jb ă , u n e le în m a i m u lte ed iţii.

C a şi c o le g u l său d e la S ib iu , G h e ra s im A d a m o v ic i, n -a fo s t stră in

de c u n o sc u tu l S u p p l e x L ib e l lu s V a la c h o r u m în a in ta t C u rţii d in V ie n a în

m a rtie 1791. F iin d trim is sp re c e rc e ta re a D ie te i T ra n silv a n ie i, e p isc o ­

pul Io an B o b , care era sin g u ru l ro m â n în D ie tă (ca re g a list), a v ea d a ­

to ria să s u sţin ă d o le a n ţe le n a ţiu n ii sale . A avut în să o a titu d in e con -

d a m n a b ilă , d e c la rîn d că el n -a fost de acord cu m u lte d in re v e n d ic ă rile

S u p p le x u lu i, c e rîn d d o a r ca ro m â n ii să se b u c u re , p o triv it stării lo r,

d e d re p tu rile n a ţiu n ilo r în m ijlo c u l c ă ro ra tră ie sc , d a r fă ră să p re -

tin d ă c a ei să c o n stitu ie a p a tra n a ţiu n e .

In to a m n a a n u lu i 1791, la p re siu n e a fă c u tă asupra lu i de m e m b rii

sin o d u lu i său în tru n it a tu n c i şi de c ă rtu ra rii ro m â n i, a p le c at la V ie n a

îm p re u n ă cu G h e ra sim A d a m o v ic i, p e n tru a p re z e n ta d o le a n ţe le n a -

ţiu n ii ro m â n e . L a în c e p u tu l a n u lu i u rm ă to r, au p re z e n ta t C u rţii m a i

34 — Istoria B.O.R., voi. II

 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

ie m e m o rii, în tre care şi u n n o u S u p p le x L ib e llu s , m ai scu rt d e cît

iu l, c u d a ta d e 3 0 m a r tie 1792.
S ub e p isc o p u l Io an B o b s-au in tro d u s c ele m ai m u lte în n o iri ca-
iz a n te în B ise ric a u n ită d in A rd e a l. D e p ild ă , n -a m a i c o n v o c a t
iru l cel m a re al p ro to p o p ilo r, ci c o n d u c e a tre b u rile e p a rh ie i d u p ă
ii său p la c , n -a m ai în g ă d u it d esfacerea c ăsă to rie i (ca în B ise ric a
;e a n ă), a în c u ra ja t c e lib a tu l p re o ţilo r, a in tro d u s o b ic e iu l de a se

apel în cau ze m a trim o n ia le la A rh ie p isc o p ia ro m a n o -c a to lic ă de

srg o m , a în c e rc a t să lim ite z e , p e to a te c ă ile , d re p tu rile p ro to p o -
■ şi să c o n c e n tre z e în tre a g a c o n d u ce re a e p arh ie i în m în a sa. E l a
id u s în B ise ric a u n ită aşa n u m iţii v ic e p ro to p o p i, in sp ec to ri, adm i -

a lo ri şi n o ta ri, « titu le stre in e d e le g e a g re c e a sc ă şi d e d a tin a B i -

:ii r o m â n i l o r » (P . M a io r ). în 1807, a o rg a n iz a t u n c ap itlu (u n fel d e

iliu e p a rh ia l în a c c e p ţiu n e a d e a zi), d in şa p te c a n o n ic i, care s ă -1

î în c o n d u c e re a e p a rh ie i, a le şi n u m a i d in tre p re o ţii c e lib i. P rin
sta , a re d u s cu to tu l ro lu l m în ă stirii S fîn ta T re im e , ai cărei c a ri

în d e p lin e a u , în tre c u t, a trib u ţiile c a n o n ic ilo r. P e tru M a io r o s î n -3

u n e le in o v a ţii litu rg ice , in tro d u se fie sub Io an B ob, fie m ai în a -
(în v ă ţă tu ra că p re fa c e re a d a ru rilo r are lo c la « L u a ţi, m în c a ţi» ,
îiu l d e a n u îm p ă rtă şi p ru n c u l d u p ă b o te z , in o v a ţia d e a îm p ă r -
oe c re d in c io şi cu m irid e e tc ). D e a ltfe l, în tre g c le ru l u n it era

n e m u lţu m it de p ă sto ria lu i Io a n

îm p o triv a c ă ru ia au în a in ta t m a i m u lte p lîn g e ri la a u to rită ţile
ta t şi b is e ric e ş ti, p rin c a re i se a d u c e a u a c u z a ţii d e o s e b it d e
3 : n e g lija re a v iz ite lo r can o n ice , in d ife re n ţă fa ţă de n e v o ile c le -
şi c re d in c io ş ilo r , n e p o tism , p re o c u p a re e x a g e ra tă fa ţă d e cele

D d ă re şti în d a u n a p r o p o v ă d u ir ii e tc , c e r în d c h ia r « le p ă d a re a » lu i
lă d ic ie . f o a te « în n o ir ile » lu i B o b au fo st asp ru c o n d a m n a te de
S a m u il
(în v o i. IV I s to r ia , l u c r u r i l e ş i î n t lm p lă r i l e r o m ă -
al lu c ră rii sa le

) , d e G h e o r g h e Ş i n c a i ( î n H r o n i c a 'r o m â n i l o r ) , d a r m a i a l e s
d e . M a i o r , î n l u c r ă r i l e s a l e i s t o r i c o - c a n o n i c e : P ro ca n o n u l ( 1 7 8 3 ) şi
ip a p a d ic h ia ( 1 7 9 5 ) , a m î n d o u ă r ă m a s e î n m a n u s c r i s , a p o i î n I s t o r i a
ic ii r o m â n ilo r , t i p ă r i t ă l a B u d a , î n 1 8 1 3 . T o ţ i t r e i ( d a r m a i a l e s M i c u
iio r) au m ilita t p e n tru p ă stra re a rîn d u ie lilo r o rto d o x e tra d iţio n a le ,

a g în d o ric e sc h im b a re şi o ric e adaos c a to lic . A c e şti în v ă ţa ţi

d at în să se a m a că to a te in o v a ţiile şi to a te în c e rc ă rile d e în v ră j -
şi d e z b in a r e a ro m â n ilo r în d o u ă B ise ric i au ră m a s z a d a rn ic e .
M a io r, de p ild ă , scria că ro m â n ii d in T ra n silv a n ia ţin e a u « le g e a
a sc ă în tr e a g ă în tre g u ţă ... n ic i la a c e e a n -a u fo st n ic io d a tă siliţi

a d a u g e la S im b o lu l c re d in ţe i: şi d e la F i u l p u r c e d e , n ic i să p o -
 BISERICA UNITA DIN TRANSILVANIA, BIHOR ŞI MARAMUREŞ IN SEC. XVIII 531

m e n e a sc ă p e p a p a la L itu rg h ie , ci fie şte c arele p reo t sin g u r pe a rh ie -

reu l e p a rh ie i în tru care e s te , îl p o m e n e şte » . D a te fiin d a ce ste a, c o n ti -
n u a M a io r, p re o ţii o rto d o c şi şi u n iţi « cu p rie te n ie fră ţe a sc ă p e tre c
la o la ltă , b a şi la în g ro p ă c iu n e a m o rţilo r şi la m a slu şi în tr u a lte to c -
m e le d u h o v n ic e şti şi b ise ric e şti se ad u n ă la o la ltă , c în tă , slu je sc îm -
p reu n ă, fără a se sfii u n ii de a lţii... ce e m ai m u lt, fără o se b ire se is -
p o v e d u e sc u n iţii m ire n i la p re o ţii n e u n iţi şi n e u n i ţ i i la p re o ţi u n iţi •

b a şi în s u ş i p re o ţii fac a c e ia şi. P re m u lte lo c u ri n ic i n u m ai auzi acu m

v o rb ă de u n ire şi d e n e u n ire , n u m a i c ît p re u n ii îi c h ia m ă u n iţi şi p r e

a lţii n e u n iţi, d u p ă fe liu l a rh ie re u lu i c ă ru ia sîn t s u p u ş i...» . Ia tă , d ar,
care era re z u lta tu l p o litic ii d e d e z b in a re a ro m â n ilo r tra n silv ă n e n i
d u sa tim p d e 100 de ani : m e n ţin e re a n e ştirb ită a le g ii stră m o şe şti şi
a u n ită ţii ro m â n ilo r a rd e le n i ! A c e a stă c o n v ie ţu ire fră ţe a sc ă a făcu t cu

p u tin ţă , în anul 1798, p rim a m are în c e rc a re de refacere a u n ită ţii b ise ­

ric e şti a ro m â n ilo r tra n s ilv ă n e n i.

T reb u ie să m e n ţio n ă m şi f a p tu l ca în tim p u l lu i Io a n B o b , — apoi

sub u rm a şu l său — B ise ric a O rto d o x ă a p ie rd u t zeci d e p a ro h ii, care,
cu a m ă g iri şi c u a ju to ru l a u to rită ţilo r d e sta t, au a ju n s u n ite .
Io a n L e m e n i. A le g e re a n o u lu i e p isc o p a a v u t lo c a b ia la 15 m ai
1832. D in tre cei p ro p u şi, îm p ă ra tu l a n u m it p e Io a n L e m e n i, fost p ro fe­
so r la B la j, p ro to p o p în C lu j, c a n o n ic şi a p o i v ic a r e p is c o p e s c la B la j.
în c ă d in 1831, c u rsu rile g im n a z iu lu i s-au rid ic a t d e la c in c i c la se
la şa p te (c la se le n u m ite «de filo z o fie » ), în c ît şc o a la se n u m e a acu m
« ly c e u m » , ia r c u rs u rile d e te o lo g ie s-a u rid ic a t d e la tre i la p a tru
ani de stu d ii. în anul 1850, lic e u l s-a c o m p le ta t la 8 c la se , sub d e n u ­
m ire a d e « g im n a z iu su p e rio r» . D in tre p ro fe so rii care au a c tiv a t în
a ce st tim p la g im n a z iu s-au rem arcat S im io n B ă rn u ţiu , T im o te i C ip a riu
(d ire c to r în tre a n ii 1 8 5 4 — 1 8 7 5 ), A ro n P u m n u l ş .a ., care au rid ic a t

n iv e lu l g en eral al şco lii, fre c v e n ta tă a tît d e tin e ri u n iţi, c ît ş i d e o rto ­

d o c şi, în tre a n ii 1 8 3 5 — 1837, s-a refăcu t şi s-a m ă rit c a te d ra la e p is -
c o p a lă , c u h r a m u l S f. T r e im e , d in B la j.
Sub rap o rt p o litic , e p isc o p u l L em en i a în tre p rin s c îte v a a c ţiu n i

îm p re u n ă cu c o le g u l său V a sile M o g a d e la S ib iu , în v e d erea o b ţin e rii

de d re p tu ri p e seam a n a ţiu n ii ro m ân e. A stfe l, în 1834 au în a in ta t îm -
p re u n ă u n m e m o riu către C u rte a d in V ie n a , p rin care re în n o ia u cere -
rile n a ţiu n ii lo r, fo rm u la te în a n ii 17 9 1 — 1792 şi m ai în a in te , de In o -
c h e n tie M ic u , p e n tru re c u n o a ş te re a ei ca a p a tra n a ţiu n e . în 18 4 2 ,
cei doi v lă d ic i ro m â n i au se m n a t u n n o u m e m o riu c o m u n , cu p riv ire

la a c o rd a re a d e d re p tu ri p o litic e şi b ise ric e şti ro m â n ilo r de p e « p a -

m în tu l c ră ie sc » (iu n d u s r e g iu s ). T o t în 1842, e p isc o p u l L em eni şi C on-

sisto riu l său au trim is u n m e m o riu -p ro te st la C u rte a d in V ie n a,

itriv a p ro ie c tu lu i d e le g e p riv ito r la in tro d u c e re a lim b ii m a g h ia re
m b ă o fic ia lă în T ra n silv a n ia .
Jltim ii ani ai p ă s to rie i lu i L e m e n i au fo st tu lb u ra ţi d e m u lte le
:e le g eri a v u te cu p ro feso rii s e m in a ru lu i şi g im n a z iu lu i d in B la j.
iu fo s t p ro v o c a te d e p ro fe s o ri — în d e o se b i d e S im io n B ă rn u ţiu , —
ilţu m iţi d e a b u z u rile şi n e r e g u lile e x iste n te în B la j, m ai a le s de

rea n e v re d n ic a a lu i V a s ile R a ţiu , re c to ru l se m in a ru lu i te o lo g ic

p ric in a c ă ru ia a u fo st e lim in a ţi 3 9 d e e le v i). P ro fe s o rii a u în a in ta t
ite p lîn g e ri îm p o tr iv a e p is c o p u lu i şi a o a m e n ilo r săi d e în c r e d e r e

a te a u to rită ţile d e stat, in c lu s iv la îm p ă r a tu l F e r d in a n d V (1 8 3 0 —

. D a r a c e ste n e în ţe le g e ri a v e a u şi u n a lt su b stra t, căci S im io n
iţiu — ca o d in io a ră P e tru M a io r — se rid ic a se şi în tr u a p ă ra re a
lo r rîn d u ie li a le B ise ric ii ro m â n e şti d in T ra n silv a n ia . D e p ild ă ,
in a rtic o l p u b lic a t în F o a i a p e n t r u m in te , i n i m ă ş i l i te r a tu r ă d e la

iv , c e r u s e să se re v in ă la v e c h ile sin o a d e , fo rm a te d in p ro to p o p i,
i şi m ir e n i, « s p r e a s e s fă tu i a s u p r a t r e b i l o r b is e r ic e ş ti» . S e rid ic a
sem en ea îm p o triv a a b so lu tism u lu i ie ra rh ic , pe care c ău ta să-1
iu c ă e p isc o p u l, « c are cu to c m e a la B ise ric ii n o a stre n u se p o tri -

». S e ~ p lîn g e a d e d re p tu rile p e care le -a u a v u t a ltă d a tă te o lo g ii

i în B is e r ic a u n ită ( n u m in d u - i « d ic ta to ri» ) şi d e s c h im b a r e a d re p -
c an o n ic « ce se z ic e p ra v ila » cu cel c a to lic . N e în ţe le g e rile , care
ira t m a i m u lţi a n i, s-a u te rm in a t a b ia în 1 8 45, c în d s-a fă c u t o
■ tă d in d is p o z iţia g u v e r n u lu i. M a i m u lţi p r o f e s o ri — în fru n te cu

ţiu — ■ a u fo s t în lă tu ra ţi d in în v ă ţă m în t. T o t aşa, a u fo s t e lim in a ţi

n u lţi e le v i d in u ltim a c la să « d e filo z o fie » şi 12 se m in a rişti.
1 c u rsu l re v o lu ţie i d in 1848, deşi L e m e n i a p re z id a t — îm p re u n ă
id re i Ş a g u n a — lu c ră rile m a rii a d u n ă ri n a ţio n a le ro m â n e şti de
m p ia L ib e rtă ţii d in 3 /1 5 m a i şi a f o s t d e le g a t s ă p r e z in te h o tă r îr ile

/e rn u lu i şi d ie te i d in C lu j, to tu ş i a a v u t o a titu d in e filo m a g h ia r ă .
iu n ie 1 8 4 8 , a d ic ă e x a c t la o lu n ă d u p ă m a re a a d u n a re d e la
a d at o c irc u la ră , p rin care a ta c a h b tă rîrile a c e ste ia , p o ru n c in d
lo r să în d e m n e p o p o ru l « a sta în u n ire a c re d in ţe i, n ic i să se
îa s c ă c u m c ă d o a ră p rin a d u n a re a d in B la j, s -ar fi h o tă rît ca

u m în a in te în tre a b a re lig ie i to t u n a să fim ... c ă m a i v o io ş i

am de ro m an u l (p a p a n .n .) , d e cît d e ţă rig ră d e a n u l...» (p a triarh u l
w c , n .n .) . lo a n A x e n te S e v e r (e lim in a t d in s e m in a r în 1 8 4 5 ),

it p re fe c t d e le g iu n e p e T îrn a v e , a îm p ie d ic a t în to a rc e re a lu i

ii d e la C lu j la re ş e d in ţa sa d in B la j. îm p re u n ă cu B ă rn u ţiu ,
ic ita t o rg a n e lo r m ilita re a u strie c e să-i ceară d e m isia d in scaunul
esc. S u sp en d at în n o ie m b rie L 848, şi-a dat d e m isia în 1850,
p le c a t la V ie n a , u n d e a tră it în tr-o m în ă stire d o m in ic a n ă , apoi
 B IS E R IC A U N IT A D IN T R A N S IL V A N IA , B IH O R ŞI M A R A M U R E Ş IN S E C . X V III 533

în tr-u n a fra n c is c a n ă , p în ă la m o a rte f 1 8 6 1 ) . In n o ie m b rie 1848, au

fo s t a re s ta ţi şi în c h iş i m ai m u lţi d in o a m e n ii săi de în c r e d e r e d in
tim pul procesului.
R ezultă ca B iserica unită a trecut, în tim pul lui L em eni, prin grave
fră m în tă ri, p ric in u ite în p rim u l rîn d de d o rin ţa sa de a c o n c e n tra
în tre a g a putere în m în a sa şi de n eîn ţeleg erea n ă z u in ţelo r de libertate
n a ţio n a lă şi d rep ta te so c ia lă ale c re d in c io şilo r săi.
înfiinţarea Episcopiei unite a Oradiei. Uniaţia în părţile Bihorului a
av u t o isto rie d ife rită de ce a din T ra n silv a n ia p ro p riu -z isă. C îtă v rem e
în T ran silv an ia în 1698— 1701 au lu cra t p en tru u n ire iezuiţii şi statul
catolic, iar în 1760— 1761 C urtea din V ien a şi arm ata, în B ih o r acţiunea
de tre c e r e la u n ia ţie e ra p a tro n a tă de E p is c o p ia ro m a n o - c a to lic ă
m ag h iară din O radea. În d ată du p ă izg o n irea tu rc ilo r din B ih o r (1692),
şi-a sta b ilit reşe d in ţa în O rad ea episcopul ro m a n o -c a to lic A u g u stin
B e n k o v its. D a r în c u p rin su l e p a rh iei sale re s ta u ra te , el n u a v e a b is e ­
rici, parohii, preoţi şi credincioşi, pentru că m ajo ritatea acceptaseră
c a lv in ism u l. A şa se e x p lic ă de ce e p isc o p ii la tin i au în c e rc a t să-şi
s p o re a s c ă n u m ă ru l de c re d in c io ş i p rin a tra g e re a ro m â n ilo r la u n ire a
cu B is e ric a R om ei. E p isco p u l latin de la O ra d e a era de re g u lă şi pre -
fectul ju d e ţu lu i (fişpan), fiind, în acelaşi tim p, cel m ai m are latifundiar,
cu u n d o m en iu de p e ste 3 0 0.000 de ju g ă re , pe care m u n ceau iobagi
ortodocşi rom âni. în ciuda puterii şi a m ijlo acelo r de care dispunea
e p is c o p u l-p re fe c t, pe a tît de sla b e au fo s t re z u lta te le .
P rin 1692, e p is c o p u l u n it I o s if C a m illis al M u n c a c iu lu i a n u m it
ca v ic a r p e n tru B ih o r pe iero m o n ah u l Isaia, v e n it din M u n te le A thos.
D in p ric in a p ro p ag a n d e i sale u n iate , a fo st u c is în B ix ad , în 1701. în
1695, C am illis a făcut o vizita canonică în Bihor, cerînd, în adunarea
c o m ita tu lu i, sc u tire a de io b ăg ie a p re o ţilo r u n iţi, pe tem e iu l d ip lo m ei
date de îm p ă ratu l L e o p o ld I în 1692, p e n tru p reoţii ruteni uniţi. A du -
n a re a a h o tă r ît să s c u te a s c ă de io b ă g ie p e p re o ţii ro m â n i c a re do -
v e d e a u că sîn t sub ju r is d ic ţia e p is c o p u lu i de M u n c a c i. A c e s ta a d is ­
p u s ca ei să a s c u lte de v ic a ru l c a to lic de la O ra d e a , F a rk a s Istv â n ,
ia r can d id aţii la h iro to n ie să m e a rg ă la M u n caci.
L a 17 ianuarie 1700, îm păratul L eopold I a trecu t pe toţi rom ânii
b ih o re n i, fie u n iţi, fie « sc h ism atic i» , sub ascul ta re a ep isco p u lu i A u ­
g u stin B en k o v its, iar la 8 o cto m b rie 1701, a decis ca « sch ism aticii» să
fie su p u şi a c e stu ia , d a r să nu fie tu lb u ra ţi în c re d in ţa lor. în d e c e m -
b rie 1702, îm p ă ratu l a n u m it ca ep isco p de O ra d e a şi p re fe c t al ju d e -
ţului pe contele E m erik Csâki, dar răscoala lui F rancisc R âkoczy 1-a
îm p ie d ic a t o v rem e să-şi ocupe cele două d em nităţi. în acest tim p,
c re d in c io ş ii o rto d o c şi d in B ih o r au a v u t e p isc o p pe P e tr u H r is to fo T
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

!— 1712). D u p ă el, î n c iu d a p ie d ic ilo r p u s e de e p isc o p u l-p re fe c t

d ea, e p isc o p ii sîrb i de la A ra d şi-a u în tin s ju ris d ic ţia b ise ri -
şi a su p ra c re d in c io şilo r o rto d o c şi ro m â n i d in B ih o r. E m e rik
a ju n s e p isc o p d e E g er, apoi de K a lo c sa şi c a r d in a l, a trim is ca
i O rad ea pe M ih a il K e b e ll, care în c e rc a să-i su p u n ă pe c re d in -
> rto d o c ş i b ih o re n i. P e c re d in c io şii d in B e iu ş, d e p ild ă , i-a p u s
! sub a sc u lta re a p a ro h u lu i ro m a n o -c a to lic secui de a co lo , P a -
iz lo , în c a lita te de « p ro to p o p su p rem » . A lu c ra t p rin tre ro m ân i
m o a rte (1 7 2 9 ), d a r fă ră re z u lta te.
3 u rm a şii lu i C sâki E m . : L u jin sk i Istv ă n (1 7 3 3 — 173 4 ), O k o -
Jan o s (1 7 3 4 — 1736) şi C sâki ' M ik lo s (1 7 3 7 — 17 4 8 ), a cţiu n e a

;tă a fo st d irija tă m ai a le s de v ic a ru l lo r, F o rg a c h P â l, care u r -

p rin a ceasta, să fie p ro m o v at e p isc o p . D a r re z iste n ţa p re o ţilo r
in c io şilo r o rto d o c şi a fo st d e o se b it de p u te rn ic ă . D e p ild ă , în
u jin sk i a a re sta t p e p ro to p o p u l G h e o rg h e d in B eiu ş, cu m ai
jre o ţi, strîn şi în sa tu l D ră g ă n e şti, u n d e a şte p ta u p e e p isc o p u l
K Isa ia A n to n o v ic i de la A rad . A c e sta a fo st îm p ie d ic a t să facă
c an o n ică , d ar n ic i p re o ţii n -a u v ru t să ced eze în fa ţa p re siu n i -
r c ita te a s u p r a lo r.
1 738, e p isc o p u l C sâ k i M ik lo s a n u m it c a p ro to p o p su p rem al ro -*
d in în tre g u l B ih o r — cu sed iu l în O ra d e a — p e V a sile H a ta ş,
:e lib în F ă g ă ra ş, c o n tra c a n d id a tu l lu i In o c h e n tie M ic u la ep i s-
ia r p ro to p o p ii în fu n c ţie au fo st re tro g ra d a ţi la tre a p ta de v ic e -
} p i. P e n tru a a tra g e p e p re o ţii b ih o re n i la u n ire , £ sâ k i le d a
ie c îte 6 — 8 flo rin i p e lu n ă şi îm b r ă c ă m in te . în O rad ea, a c u m -
> casă p e n tru H a ta ş, a făcut o c a p e lă u n ită şi a d e sc h is o şc o a lă
;a sc ă , ia r la sa te a ju ta cu b a n i şc o lile ro m â n e şti. S c o p u l u r -
e ra u ş o r d e în tre v ă z u t: a tra g e re a c re d in c io şilo r o rto d o c şi ro -
a u n ia ţie . în 1746, a c eru t d e la p a p a a p ro b a re a de h iro to n ie
L rh ie re u p e n tru V a sile H a ta ş. E l a m u rit în să în a c e la şi an, ia r
său d e p ro to p o p su p re m 1 -a o b ţin u t p re o tu l c e lib M e le tie K o -
u n m a c ed o ro m ân , fost p aro h al c o lo n ie i o rto d o x e « g re c e şti» lo -
ro m â n e ) d in D io s ig (ju d . B ih o r), a tra s la u n ia ţie . în 1 7 4 8 , e
a iz b u tit să d o b în d e a sc ă şi a rh ie ria , ca titu la r al sca u n u lu i d in
h iro to n it de M a n u il O lsz a v sk i d in M u n c a c i, p rin a m ă g ire a p ro -
lu i V a sile d in B eiu ş, care 1-a a ju ta t cu b a n i, re fu z în d apoi să-i
ie . C u a c e s t p rile j, fă g ă d u ise a sc u lta re lu i F o rg a c h P a l a ju n s
p (1 7 4 8 — 1 7 5 9 ), în u rm a lu i C s a k i M ik lo s (a ju n s a rh ie p isc o p de
a> apoi de E sz te rg o m ). E ra, d eci, u n e p isc o p su frag an sau, m ai
sp u s, u n v ic a r al lu i F o rg a c h şi al u rm a ş ilo r săi în sc a u n u l
p al la tin d e la O ra d e a p e n tru c re d in c io şii ro m â n i u n iţi (în su şi
M e le tie se in titu la : « în ritu şu l g recesc su frag an eu ş şi î n cele su fle te şti
v ic a riu l g e n eral» al e p isc o p u lu i la tin ). In o ric e caz, în tre ei au ap ăru t
m e re u d ise n siu n i. D a to rită în c e rc ă rilo r sa le de a ră sp în d i u n ia ţia în
B ih o r, cu sp rijin u l E p isc o p ie i ro m a n o -c a to lic e şi al a u to rită ţilo r, a
a ju n s, c u m era şi d e p re v ă z u t, la n e în ţe le g e r i cu e p isc o p u l o rto d o x
sîrb S in e sie Jiv a n o v ic i de la A rad şi c u m itro p o litu l P a v e l N e n a d o v ic i
d e la C a rlo v iţ, cu p lîn g e ri d e a m b e le p ă rţi p în ă la C u rte a d in V ie n a .
A m a r ă ta t şi î n a ltă p a rte că în 1754— 1755, a lu c ra t a ic i o c o m isie,
in stitu ită d e îm p ă ră te a sa M ă ria T ereza, care a a sc u lta t d e le g a ţii (p reo ţi
şi m ire n i) tu tu ro r sa te lo r b ih o re n e , c o n sta tîn d că to a te v o ia u să ră -
m în ă o rto d o x e . C u to a te a c e ste a , tre i sa te au fo st d e c la ra te u n ite , în
c iu d a v o in ţe i lo r. R a p o rtîn d u -se îm p ă ră te se i a b u z u rile să v îrşite de
F o rg ac h , a fo st a m e n d a t şi m u ta t în scau n u l e p isc o p e sc de V âcz.
E p isc o p u lu i S in e sie i s-a re c u n o sc u t to t a tu n c i ju ris d ic ţia p e ste p aro -
h iile o rto d o x e d in B ih o r şi d re p tu l de a face v iz ite c an o n ice. O n o u ă
c o m isie , c e ru tă d e E p isc o p ia ro m a n o -c a to lic ă , a tre c u t la u n ia ţie a lte
o pt sate . D a r cu to t sp rijin u l E p isc o p ie i la tin e şi al C u rţii d in V ie n a ,
u n ire a fă c ea sla b e p ro g rese. în tr -u n rap o rt al lu i M ele tie a p ar 33 de
p a ro h ii, 36 d e p re o ţi şi 638 1 d e su fle te , c e e a ce ar p u te a fi e x a g e ra t
(to t a tu n c i e p isc o p u l la tin P a ta c h ic h d ăd ea n u m ai 21 p a ro h ii cu 400 0
su fle te ).
D u p ă m o a rte a lu i M e le tie K o v a c s (1 7 7 5 ) a fo st n u m it ca v ic a r
p e n tru c re d in c io şii u n iţi (p e lîn g ă e p isc o p u l la tin ), p ro to p o p u l M o ise
D ragoş d in O ra d e a . In u rm a d e m e rsu rilo r sa le la C u rte a d in V ie n a ,
el a o b ţin u t a p ro b a re a M ă rie i T e re z a p e n tru în fiin ţa re a u n e i n o i
e p isc o p ii la O rad ea, p e n tru c re d in c io şii ro m â n i u n iţi, în c iu d a p ro -
te ste lo r e p isc o p u lu i la tin A d a m P a ta c h ic h (1 7 5 9 — 1776), u rm aşu l lu i
F o rg a c h , care p ie rd e a a stfe l ju risd ic ţia a su p ra ro m â n ilo r u n iţi d in
B ih o r.

N o u a E p isc o p ie — cu u n c a p itlu de c in c i can o n ici — a fo st în ­

fiin ţa tă p rin h o tă rîre a îm p ă ră te se i M ă ria T e re z a , o b ţin în d a p ro b a -
rea p ap ei la 16 iu n ie 177 7 (p rin b u la n u m ită « In d e fe ssu m p e rso n a -
ru m » ). S p re d e o se b ire d e e p a rh ia B la ju lu i, al căru i sin o d e le c to ra l

a v e a d re p tu l să p ro p u n ă C u rţii tre i c a n d id a ţi, d in c a re e ra n u m it

u n u l, la O ra d e a s-a p rev ăzu t, p e n tru îm p ă ră te a sa M ă ria T e re z a şi u r -
m aşii ei, î n c a lita te de « p a tro n i» , d re p tu l de a n u m i şi p r e z e n t a p a p e i pe

titu la rii E p isc o p ie i. În că de la în fiin ţa re , p a p a a su b o rd o n a t-o A rh i­

e p isc o p ie i ro m a n o -c a to lic e m a g h ia re d in E sz te rg o m . în anul 1781, îm ­
p ă ra tu l Io s if II a în z e stra t n o u a E p isc o p ie cu u n d o m e n iu de 1 3 6 .0 0 0
ju g ă re (lo c u ri a ra b ile , v ii, liv e z i şi m a i a le s p ă d u ri şi p ă ş u n i), lu a t e

d e la E p is c o p ia ro m a n o -c a to lic ă d in O ra d e a, care ră m în e a cu u n d o -
 d e 1 8 0 .0 0 0 ju g ă re . A c e st d o m e n iu e ra situ a t în ju ru l B e iu şu -
m t c u ra t ro m â n e sc şi o rto d o x . In sc h im b u l a c e stu i d o m e n iu ,
tu l şi p a p a au c e ru t e p isc o p u lu i să lu c re z e p e n tru tre c e re a la
: a o rto d o c şilo r d in a c e le p ă rţi. T o a te în c e rc ă rile s-a u d o v e d it
ic e , p e n tru că în tre g u l ţin u t a ră m a s în c re d in ţa o rto d o x ă , deşi
ro m ân i o rto d o c şi erau s iliţi să m u n c e asc ă p e m o şiile celo r d o u ă
p ii d e la O ra d e a. în c iu d a fa p tu lu i că e p isc o p ii u n iţi erau co n -
i că fa c p a rte d in B ise ric a a p u se a n ă , ei au fo st m e re u su p ra -
iţi şi u rm ă riţi d e c o le g ii lo r ro m a n o -c a to lic i d in a c e la şi o raş,
ir in d is p o z i ţii a le a u to r ită ţii d e sta t.
to lic iz a re a B ise ric ii u n ite , m u lt a c c e n tu a tă fa ţă d e B la j, era
p rin p re o ţii, în m a re p a rte c elib i, c re sc u ţi în m e d iu l în stră in a t
ilo r c a to lic e d in P e sta , L v o v , E g e r (A g ria) şi V ie n a , d a r m ai

S e m in a ru l ro m a n o -c a to lic m a g h ia r d in O rad ea, căci E p isc o p ia

iu a v e a o şc o a lă te o lo g ic ă p ro p rie . P rim in d sa la rii d e la stat,
r in ă o situ a ţie m a te ria lă b u n ă , ei s-au în s tră in a t în c e tu l cu în -
e c re d in c io şii lo r. S -au in tro d u s m u lte in o v a ţii litu rg ic e în c u lt.
'm ii e p is c o p i. Ş iru l e p isc o p ilo r u n iţi de la O ra d e a în c e p e cu

D ra g o ş fi 7 7 7 — 1 7 8 7 ), p în ă a tu n c i p re o t, p ro to p o p şi v i c a r to t
dea. E l a o rg a n iz a t n o u a e p a rh ie , a p rim it a ju to a re p e se a m a
3 r şi în v ă ţă to r ilo r u n iţi, p r e c u m şi p e n tr u şc o lile ro m â n e şti, p a
m o a rte a lu i, îm p ă r a tu l Io s if II a n u m it ca e p isc o p p e r u -M ih a il
S a v n iţk i, re c to ru l S e m in a ru lu i u n it d in L v o v (L em b erg ). p itlu l
d in O rad ea, p re c u m şi u n ii c ă rtu ra ri ro m â n i % u în a in ta t ilte
m e m o rii îm p ă ra tu lu i, p rin care so lic ita u în lo c u ire a lu i cu ia n .
în u rm a m u lto r stă ru in ţe , îm p ă ra tu l a re v e n it a su p ra d e -a le ,
n u m in d ca e p isc o p p e I g n a t i e D a r a b a n t, v ic a ru l g en eral al )ie i
d in B la j, p ro p u s de d o u ă ori ca e p isc o p al a c e ste i e p a rh ii,
isc o p u l Ig n a tie a fo st u n sin c e r sp rijin ito r al m a rilo r c ărtu ra ri
M ic u şi G h e o r g h e Ş in c a i (trim işi la stu d ii p rin stă ru in ţa sa, pe
ra v i c a r la B la j). Ş in c a i a g ă sit c h ia r a d ă p o s t la re ş e d in ţa sa,
; a fo st a lu n g a t d e Io a n B o b d in B la j. în 1792, e p isc o p u l Ig n a tie a
fo sta c lă d ire a c ă lu g ă rilo r ie z u iţi d in O ra d e a , în care a p u s
u n u i in te rn a t p e n tru e le v ii ro m ân i care în v ă ţa u în şc o lile de
d e ţin u ţi g ra tu it.
n o ie m b rie 1790, re p re z e n ta n ţii c le ru lu i şi ai c re d in c io şilo r ro -
in p ă rţile de n o rd a le T ra n silv a n ie i (S ă tm a r, M aram u reş), a fla ţi
isd ic ţia E p isc o p ie i u n ite ru te n e (cu te n d in ţe de m a g h ia riz a re )
lu n c a ci, au ţin u t o c o n sfătu ire la D e rşid a (S ătm ar, azi ju d . Să -
to c m in d u n m e m o riu c ătre îm p ă ra tu l L e o p o ld II (1 7 9 0 — 179 2 ),
re c e re a u în fiin ţa re a u n e i E p isc o p ii ro m â n e şti u n ite la B a ia
 M are. Se u rm ărea deci sc o a te re a b ise ric ilo r ro m â n e şti de a ic i de sub
ju risd ic ţia u n o r v lă d ic i d e n e a m stră in . C e re re a lo r n u a fo st în să
a p ro b a tă . în anul 1791, Ig n a tie D arab an t a fost unul d in s p rijin ito rii
S u p p le x u lu i, c o n trib u in d c h ia r şi la r e d a c t a r e a sa.
L a O rad ea, a în c e p u t z id ire a c a te d ra le i e p isc o p a le , te rm in a tă n u -
m ai sub u rm aşu l său. A lă sa t, p rin te sta m e n t, 3 4 .0 0 0 flo rin i, p e n tru
c o n tin u a re a lu c ră rilo r d e c o n stru c ţie . S -a în g rijit de s o a rta c le ru lu i
său, c u m p ă rîn d c in c i case p e n tru c an o n ici şi o b ţ i n î n d u n sa la r d e c îte
1 5 0 flo rin i p e a n p e n tru p re o ţii d e m ir.
E p i s c o p u l S a m u .i l V u lca n . D u p ă m o a r t e a lu i Ig n a tie D a r a b a n t (1 8 0 5 )
în lo c u l s ă u a f o s t n u m i t S a m u i l V u lc a n , o rig in a r d in B la j, cu stu d ii
la V ie n a . A p ă sto rit d in 1807 p în ă în 1839, fo st p refect de stu d ii la
sem in aru l d in V ie n a (m u ta t a p o i, cu s e m in a ru l, la E g e r (A g ria ) şi
L v o v ), c an o n ic, ap o i v ic a r în O rad ea.
In tim p u l p ă sto ririi sa le , s-au te rm in a t lu c ră rile de c o n stru cţie a
c a te d ra le i e p isc o p a le . în 1824 au fo s t a lip ite la e p a rh ia sa 72 de p a ro ­
h ii u n ite d in p ă rţile S ă tm a ru lu i, lu a te d e la e p a rh ia ru te a n ă d e la
M u n c a c i. în fe lu l a c e sta , s-au re a liz a t — d ar n u m ai în p a rte — d o ­
le a n ţe le fo rm u la te în 1790 de re p re z e n ta n ţii c le ru lu i şi c re d in c io şilo r
ro m ân i a fla ţi sub a sc u lta re a e p isc o p ilo r ru te n i de a se crea o e p a rh ie
p ro p rie p e n tru ro m â n i. P ă sto rire a n o ilo r p a ro h ii a fost d e stu l de g rea
d a to rită fa p tu lu i c ă e le av eau m u lţi c re d in c io şi ru te n i m a g h ia riz a ţi.
C u c h e ltu ia la lu i S a m u il V u lc a n s-a tip ă rit c u n o sc u tu l D ic ţio n a r
d e la B u d a d in 1825 (« L ex ico n ro m â n e sc -la tin e sc -u n g u re sc -n e m ţe sc » ),
la care au lu c ra t m a i m u lţi c ărtu ra ri ai v re m ii (S am u il M i cu, p re o tu l
V a sile C o lo şi, can o n icu l Io an C o rn e li, P e tru M a io r şi p re o tu l Ioan
T e o d o ro v ic i). S a m u il V u lc a n m ai are m e ritu l ca a p u s b a z e le lic e u lu i
ro m ân d in B eiu ş în anul 1828, în tîi ca g im n a z iu in fe rio r (n u m it «P e-
d a g o g ic u m seu G y m n a siu m M in u s» ), ia r în 1836 ca g im n a z iu c o m p le t.
A c re at, p e seam a a c e stu ia , o fu n d a ţie de 7 5 .0 0 0 flo rin i, p recu m şi o
d o n a ţie p e n tru p îin e p e se a m a e le v ilo r să ra c i, a şa c u m se fă c u se şi
la B la j. In a cest lic e u , care e x istă p în ă azi, au stu d ia t m ii d e tin e ri
ro m â n i, a tît o rto d o c şi c ît şi u n iţi, m ai a le s d in p ă rţile B ih o ru lu i şi
A ra d u lu i.

D a c ă e p isc o p u l S a m u il a fost u n s p rijin ito r al în v ă ţă m în tu lu i ro ­

m ân esc, el a fo st şi u n p ro p o v ă d u ito r n e o b o sit al u n ia ţie i, a ju ta t de
o rg a n e le de stat, în d a u n a B ise ric ii O rto d o x e , în B ih o r, A ra d şi B a n a t
(în 1806 în to a tă e p a rh ia erau n u m ai 63 p a ro h ii, cu 2 6 .2 3 2 su fle te ).
A c ţiu n e a lu i p ro z e litis tă s-a d e sfă ş u ra t în c o m ita tu l A ra d , în a n ii
1 8 3 4 — 1835, c în d scau n u l v lă d ic e sc d e a ic i e ra v a c a n t. D eşi a iz b u tit
să a tra g ă — p rin b a n i şi p r o m is iu n i — 19 p a ro h ii o rto d o x e , cu tim p u l
 e v e n it la O rto d o x ie (în B ih o r a a tra s 15 sate, ia r în B a n a t 9).
că a în c e p u t a c e a s tă a c ţiu n e n u m a i p e n tr u a se r e a b ilita în
a rită ţilo r de sta t, n e m u lţu m ite de el, m ai a les p e n tru în fiin ţa -
îlui.
iaşul său a fo st V asile E rd e ly i (1 8 4 3 — 1862), cu studii la P esta
ia, fost canonic al Episcopiei.
îţia în M aram ureş. D acă V asile T arasovici şi u cenicul său Pe-
e n ie , e p is c o p i u n iţi la M u n c a c i p e la m ijlo c u l s e c o lu lu i al
i, nu au p u tu t cîştiga adepţi prin tre credincioşii rom âni, ac -
j r o z e li ti s tă u n ia tă a în r e g is tr a t s u c c e s e d u p ă tr e c e r e a T ra n -
i în s tă p în ire a Im p e riu lu i h a b sb u rg ic . A c ţiu n e a de a t ra g e re a
> r m a ra m u re ş e n i la u n ia ţie e ra c o n d u s ă a c u m de e p is c o p u l
la M uncaci, grecul Io sif C am illis (1689— 1706), şi de fostul că-
onit Isaia, stabilit în m înăstirea B ixad în Sătm ar, ucis în 1701.
O rto d o x ă a g ă s it în să un a p ă ră to r p u te rn ic în p e rso a n a epis -
I o s i f Sto ica (c. 1690— 1705). A bia după în te m n iţare a acestuia,
pă în lă tu ra re a lui Io v Ţirca (sep tem b rie 1709), E p isco p ia M un-
a p u tu t să-şi reia ac ţiu n ea p ro zelitista.
1711, noul episcop Seiatim — fostul protopop Ştefan din Petro-
îcîn d un drum la A lb a Iu lia, la e p isc o p u l A ta n a sie A nghel, în să
tre a c ă la u n ia ţie , p ro b a b il n u m ai ca s ă -ş i c o n s o lid e z e si-iiin d
u rm ă rit a tît de calvini, cît şi de E p isco p ia ru tean ă unită
M u n c ac i. D a r n o b ilii ro m â n i d in M a ra m u re ş au în a in ta t un'
so le m n îm p o triv a a c e s te i în c e rc ă ri de a -i tre c e la u a ia ţie fă ră
: şi « d e a in tro d u c e in o v a ţii îm p o triv a le g ii şi a c re d in ţe i lo r
în fa ţa u n u i p ro te s t A.tît de c a te g o ric , S e ra fim a tre b u it să re -i
p lan u rile sale. In p rim ă v ara an u lu i 1714, a fo st a re stat şi în -
H u st, d in d is p o z iţia e p is c o p u lu i u n i t I o s if H o d e rm a rs z k i d in i-
)ă m o a rte a a c e stu ia , n o u l e p isc o p ru te a n G h e n a d ie B iz â n c z i a
:a v ic a r în M a ra m u re ş pe P ro c o p ie ( H o d e rm a rsz k i, fra te le lui
c e sta a fă c u t m u lte n e a ju n su ri e p isc o p u lu i o rto d o x din M a ra -
O osoftei Teodorovici, care hiro to n ea n um eroşi preoţi, nu num ai
e p a rh ia sa, ci şi p e n tru p a ro h iile ,dm T ra n silv a n ia . L a s tă ru in -
G henadie B izânczi, la 22 august 1720, îm păratul Carol VI (1711
i-a in terzis lui D o so fte i să-şi d esfăşo are a c tiv ita te a de episcop,
M a ra m u re şu l sub ju ris d ic ţia E p isc o p ie i ru te n e de la M u n caci.
, a v e n it în s u ş i B iz â n c z i în M a ra m u re ş , iz b u tin d să a tra g ă la
cîţiv a preoţi. în astfel de îm p re ju rări, p reo ţii şi c re d in cio şii
m ar şi M a ra m u re ş a u fo s t n e v o iţi să se îm p a c e cu o c îrm u ire a
or ru te n i u n iţi de la M u n c a c i, m ai a les că în 1732 c o m ita te le
M aram u reş, U g o cea, S ă la j, S ă tm a r şi B ih o r au fost a lip ite la U n g a ria .
A c e ş tia îşi trim ite a u în M aram u reş v ic a ri, sta b iliţi de re g u lă în S ig h e t.
Ş iru l e p isc o p ilo r o rto d o c şi d in M a ra m u re ş se în c h e ie , în an u l 1739,
cu G a v r iil d in B îrsan a .
In tr-o a stfel de c o n ju n c tu ră , în p o fid a n u m e ro a se lo r le g ă tu ri cul -
tu ra le -b ise ric e şti a le ro m â n ilo r m a ra m u re şen i cu fraţii lo r d in M o ld o -
v a şi c h ia r d in Ţ ara R o m â n ea scă , u n ia ţia a făcu t a ic i p ro g rese în se m -
n a te , în to t cu rsu l se c o lu lu i al X V III-le a şi în p rim a ju m ă ta te a c elu i
de al X lX -le a . M işc a re a a n tiu n ia tă c o n d u să de S o fro n ie d e la C io a ra
s-a e x tin s şi a ic i. S -au ţin u t m ai m u lte adunări (so b o are) în sa te le d in
S ă tm a r şi M aram u reş, p rin care c re d in c io şii d e clarau că re v in la O r -
to d o x ie (D o ro lţ— S a tu M are, D e n g h e le g — S a tu M are, B u d e şti— M a ra ­
m u re ş şi a lte le). C o rn iţe le S ă tm a ru lu i a lu a t m ăsu ri e n e rg ic e p e n tru
o p rire a m işc ă rii d e re v e n ire la O rto d o x ie . în tre a lte le , a o rd o n a t să
fie în c h is ă g ra n iţa sp re T ra n silv a n ia , a d u c în d u n ită ţi m ilita re d e -a
lu n g u l ei. N u m e ro şi c re d in c io şi au fo st a re sta ţi şi î n t e m n i ţ a ţ i , p re o ţii
u n iţi a lu n g a ţi d in p a ro h iile lo r d e c re d in c io şi a u fo s t re c h e m a ţi, d în -d u -
li-se d in n o u b ise ric ile . In m a i 1761 a v e n it în S ă tm a r e p isc o p u l u n it
M a n u il O lsz a v sk i d in M u n c a c i. p e n tru a fa c e o v iz ită c a n o n ic ă şi a
în d e m n a c re d in c io şii ro m ân i să îm b ră ţişe z e d in n o u u n ire a . L a 21 m ai
1761, a c o n v o ca t la C ărei p e to ţi p re o ţii, p rim a rii şi c u ra to rii sa te lo r
ro m â n e şti d in S ă t m a r şi M a r a m u r e ş , a p o i, în s o ţit d e c o m ite , a c e rc e ta t
to a te sate le să tm ă re n e , silin d p e c re d in c io şi să sem n eze o d e c la ra ţie
p rin care fă g ă d u ia u că v o r re sp e c ta u n ire a cu B ise ric a R o m e i. C ei d in
B a ia M a re şi O aş au se m n a t-o n u m a i cu c o n d iţia că îşi v o r p ă stra
ritu l ră sărite an . A u a v u t lo c îm p o triv iri fa ţă de în c e rc ă rile a u to rită ţilo r
d e a-i tre c e p e ro m â n i c u fo rţa la u n ia ţie . în fr u n te a c e lo r n e m u lţu m iţi se
a fla p re o tu l m a ra m u re ş e a n Io a n M a rin e ţ. S -au făcut n u m e ro a se a re stă ri
şi în te m n iţă ri. A c e ste a c ţiu n i au fă c u t ca în 1769, a şa n u m ita
« U n iv e rs ita te n o b ilă » d in M a ra m u re ş să d e c la re c ă a ic i nu m ai
e x istau o rto d o c şi, ci n u m a i c ato lic i şi c a lv in i. A firm a ţia era e x a g e ra tă ,
căci lu p ta p e n tru O rto d o x ie a c o n tin u a t în c ă m u lt tim p , deşi fără
so rţi d e iz b în d ă . U n ia ţia s-a în tă rit sub e p isc o p u l A n d re i B a c in sk i
(1 772— 1 8 0 9 ), care a m u ta t se d iu l E p isc o p ie i de la M u n caci la U n g v ar
(U jg o ro d ).
în 1776, îm p ă rte a sa M ă ria T e re z a a în fiin ţa t V ic a ria tu l g re c o -
c a to lic al M a ra m u re şu lu i, cu re şe d in ţa în S ig h e t, care a fo st c o n d u s
de v ic a ri ro m ân i şi ru te n i. E p isc o p ii şi v ic a r ii ru te n i au c o n trib u it nu
n u m ai la în tă rire a u n ia ţie i d in M aram u reş, ci au în c e rc a t şi d e z n a -
ţio n a liz a re a ro m â n ilo r trim iţîn d ad eseo ri p re o ţi ru te n i în p a ro h iile ro -
m â n e şti. T in e rii ro m â n i e ra u trim işi la şc o li te o lo g ic e m a g h ia re sau
:. S u b B a c in sk i, s -a în c e p u t şi o a c ţiu n e d e m a g h ia ri z a re a cre-
şilo r ru te n i d in e p a rh ia M u n c a c iu lu i (s-a u tra d u s c ă rţile de
în u n g u re şte e tc ). S ă tm a ru l a ră m a s sub d e p e n d e n ţa E p isc o p ie i
d e la M u n c a c i p în ă în 18 2 4 , c în d au fo st tre c u te la E p is c o p ia
i O ra d ie i 7 2 d e p a ro h ii r o m â n e ş ti d in a c e s te p ă rţi. în sch im b , cre-
şii d in M a r a m u r e ş şi S ă la j au ră m a s sub a sc u lta re a a c e le i e p is -
îtră in e p în ă în 1 8 5 3 , la în fiin ţa re a E p is c o p ie i ro m â n e u n ite d in

C oncluzii. B iserica unită a trecut prin situaţii destul d e

ce în toată perioada de care ne-am ocupat. Dreptul de «patronat»
apăratului a împiedicat de atltea ori promovarea în cele două
ne vlădiceşti a unor oameni capabili, doriţi de clerul şi credinA
ii români. Spre deosebire de marii teologi blăjeni (Samuil Micii,
u Maior), care cereau menţinerea doctrinei, cultului şi organizării
aceşti tradiţionale, unii episcopi (Ioan Bob, Ioan Lemeni) au în -
it să introducă diferite înnoiri catolicizante, care au nemul-
t clerul şi pe credincioşii lor. La Oradea, situaţia era şi mai
, datorită faptului că unii episcopi şi chiar canonici şi preoţi
i cu catolicizarea înlesneau şi acţiunea de maghiarizare a cre-
'oşilor români. Este de remarcat activitatea şcolară şi editorială
işurată la Blaj, în a doua jumătate a secolului XVIII.
B IB L IO G R A F IE
o a r e . PETRU MAIOR, Istoria Bisericii românilor aiît a ceator dincoace
celor dincolo de Dunăre, Buda, 1813, 392 p. (şi fragmentul inedit publicat
'ILIU TEODOR, în jurul unei lucrări istorice a lui Petru Maior. Contribuţie
cărţii româneşti vechi, în «An. Inst. Ist.-Cluj», IX, 1966, p. ,271—281);
CIPARIU, Acte şi fragmente latine şi româneşti pentru istoria Bisericei
nai ales unite, Blaj,' 1855, XVI + 280 p.; IOAN MICU MOLDQVAN, Acte
ale Bisericii române de Alba Iulia şi Făgăraş, 2 voi., Blaj, 1869—1872, VI +
M p.; NICOLAUS NILLES, Symbolae ad illustrandam historiam Ecclesiae
in terris coronae S. Stephani, 2 voi. Oeniponte (Innsbruk), 1885,
1088 p.
r ă r i g e n e r a l e . ALEXANDRU GRAMA, fstoria Bisericii româneşti unite
, Blaj, 1884, VIII + 223 p.; Şematismul veneratului cler al Arhidie-
H ropolitane g reco -ca to lice române de A lba Iulia şi Făgăraş, B laj,
p.; ZENOVIE PÂCLIŞANU, Din istoria bisericească a românilor' ardeleni.
► vlădicilor uniţi, in «An. Acad. Rom., Mem. Secţ. Ist.», s., 111, t. I, Bucureşti,
149— 192 (şi extrasul: 44 p.); NICOLAE (MLADIN), Biserica ^Ortodoxă
na şi aceeaşi în toate timpurile, Sibiu, 1968, 309 p.; DUMITRU STĂNILOAE,
[ din Transilvania, încercare de dezmembrare a poporului român, Bucureşti,
P-
r ă r i s p e c i a l e . AUGUSTIN BUNEA, Episcopii Petru Paul Aron şi
lovacovici sau istoria românilor transilvăneni de Ia 1751 la 1764..., Blaj,
+ 498 _p.; V. STANCIU, Episcopul Petru Pavel Aron, Blaj, 1943, 63 p. ;
ACOTĂ, Petru Pavel Aron, în rev. «Transilvania», an. LXXVII, 1946,
. 32—44. ^
>VIE PÂCLIŞANU, Vechi vizitafiuni canonice în Ardealul veacului al
în «Cultura Creştină», an. XVI, 1936, nr. 1, p. 22—26; 1936, nr. 2,
 B IS E R IC A U N IT A D IN T H A lN S lL V A r

p 92_ 99 şi 1936, nr. 3, p. 153—159 ; ŞTEFAN METEŞ, Contribuţii la istoria Bisericii

româneşti transilvane din veacul XVIII, în «MA», an. XVI, 1971, nr. 7—8, p.
5jg _ 528 i MICHAEL LACKO, Synodus episcoporum ritus byzantini catholicorum ex
antiqua Hungaria Vindobonae a. 1773 celebrata, Roma, 1975, 320 p.
NICOLAE LUPU, Consideraţii asupra demisiei episcopului Grigorie Maior, în rev.
«Blajul», an. I, 1934, p. 24—32.
.......... IO AN LUR&.Ş, Misiunea episcopilor Gherasim Adamovici şi Ioan Bob la Curtea
din Viena în anul 1792, Sibiu, 1912, 45 p . (şi în voi. Studii, conferinţe şi comunicări
istorice, IV, Sibiu, 1943, p. 318—352) ; Z. PÂCLIŞANU, Un vechi proces literar. Re­
laţiile lui Ioan Bob cu S. Klein, Gh. Şincai şi P. Maior, în «An. Acad. Rom., Mem.
Secţ. Ist.», s. III, t. XVI, 1935, p. 221—255 şi în «Revista Fundaţiilor Regale», an. II,
voi. III, 1935, p. 87—121; NICOLAE LUPU, Episcopul Ioan Bob, Blaj, 1944, 64 p.;
OCTAVIAN BÂRLEA, Ex historia romena: Ioannes Bob episcopus Fogarasiensis
(1783—1830), 2 voi., Freiburg, 1951.
I. LUPAŞ, Acte relative la procesul dintre episcopul Lemeni şi profesorii din
Blaj, în «Anuarul Inst. Ist. Naţ. Cluj», III, 1924—1925, p. 573—584; CORIOLAN
SUCIU, Preambule la procesul lemenian, în «Cultura Creştină», Blaj, an. XVIII, 1938,
nr. 6—7, p. 384—388, nr. 8—9, p. 501—520, nr. 10—11, p. 639—663, nr. 12, p. 730—745
şi an. XIX, 1939, nr. 1—2, p. 56—69.
A c t i v i t a t e a tipografică. IOAN BIANU şi NERVA HODOŞ, Bibliografia
românească veche, tom. II (1716—1808), tom. III (1809—1830), tom. IV. Adăogiri şi
îndreptări, Bucureşti, 1910, 1936, 1944, 571 p. (II), VIII + 780 p. (III), XII + 375 p.
(IV) ; AL. LUPEANU-MELIN, Xilograiii care au lucrat în tipografia veche din Blaj,
1750— 1800, Blaj, 1929, 24 p. + 19 pi. şi în «Almanahul Graficei Române», Craiova,
1931, p. 121 — 134; IOAN GEORGESCU, Tipografia Seminarului din Blaj, în rev.
«Boabe de grîu», an. V, 1934, nr. 1, p. 1—21 (şi completările lui Z. Pâclişanu în
nr. 2, p. 105—108); IOSIF E. NAGHIU, Tipărituri blăjene între 1750—1800, în rev.
«Cultura Creştină», an. XXIV, 1944, nr. 5—6, p. 309—320; VIRGIL MOLIN, Xilo-
gralul Petru Papavici Rîmniceanu, inovatorul artei de a ilustra cărţi bisericeşti,
în «MO», an. XX, 1968, nr. 3—4, p. 199 —210; IOAN PLEŞA, Tipărituri şi publi­
caţii româneşti pe teritoriul comitatului Alba Inferioară, în «Apulum», X, 1972,
p. 777—796; ZSIGMOND JAKO, începuturile tipografiei de la Blaj, în voi. Sub sem­
nul lui Cli'o. Omagiu Acad. Prot. Ştefan Pascu, Cluj, 1974, p. 492—503 ; I. MIRCEA,
Tipărituri apărute la Blaj în primii 25 de ani de activitate a tipografiei (1747—1771),
relevate de un document de epocă, în Apulum, XX, 1982, p. 207—213; C. TATAI
BALTĂ şi T. SMERICINSCHI, Din activitatea tipografică din Blaj (1787—1821), în
Apulum, XIX, 1981, p. 239 —258. '
Ş c o l i l e d i n B l a j . ZENOVIE PÂCLIŞANU, Documente privitoare la is­
toria şcoalelor din Blaj, Bucureşti, 1930; IOAN GEORGESCU, Şcolile din Blaj, în
rev. «Boabe de grîu», an. IV, 1933, nr. 6, p. 334—360 ; ŞTEFAN MANCIULEA, Ctitorii
şcoalelor din Blaj, Blaj, 1938, 42 p.; NICOLAE COMŞA, Dascălii Blajului. Ordinea
lor cronologică cu date bio-bibliogralice, Blaj, 1940, 151 p.; CORIOLAN SUCIU,
Arhiereii Blajului ctitori de şcoli naţionale, Blaj, 1944, 108 p.; IACOB MARZA, Şcoală şi
naţiune (Şcolile din Blaj în epoca renaşterii naţionale), Cluj -Napoca, 1987, 238 p.
E p i s c o p i a O r a d i e i . IOAN ARDELEANU, Istoria diecesei româno-greco-
catolice a Oradiei Mari, 2 voi. Gherla-Blaj, 1883—1888, 175 + 137 p.; IACOB RADU,
Istoria diecezei române unite a Orăzii Mari, Oradea, 1930, 241 p. + 16 pi.
U n i r e a în B i h o r . GRUIA (= ŞTEFAN POP), Din trecutul Bisericii biho,
rene, în «RT», an. I, 1907, nr. 4, 5, 6, 9— 10, 11; an. II, 1908 nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6;
ŞTEFAN POP, Din istoria bisericească a Bihorului, în «Cultura Creştină», an. IU,
1913, nr. 12, p. 363 —369; NICOLAE FIRU, Biserica Ortodoxă Română în Bihor în
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIID

unirea, Caransebeş, 1913, 74 p. i ŞTEFAN TAŞIEDAN, Icoane din viaţa

român din Bihor (1726—1748), în «Cultura Creştină», Blaj, an. III, 1913,
13 — 18; nr. 2, p. 49— 54; nr. 3, p. 81 — 86; nr. 4, p. 110— 115; nr. 5,
7; ŞTEFAN Tă Şi EDAN, Unirea Bihorului în 1737, în «Cultura Creştină»,
5, nr. 10, p. 291—300; nr. 11, p. 329—340 şi nr. 12, p. 369—380; ŞTEFAN
itoria bisericească a românilor bihoreni, voi. I, Pînă la 1829, Oradea,
P­
AN TĂŞIEDAN, Din viaţa şi activitatea primului episcop sufragan român
a Mare Meletie Kovacs, în «Cultura Creştină», an. IV, 1914, nr. 9, p. 259—
10, p. 302—310; an. VI, 1916, nr. 9, p. 270—278; nr. 10, p. 291 —300 şi
333—339 ; ŞTEFAN LUPŞA, Cum a ajuns Meletie Kovacs episcop, în «BOR»,
37, nr. 3—4, p. 214—220.
)B RADU, Samuil Vulcan episcopul român unit al Orăzii Mari (1806—1839)
i Ortodoxă Română, Oradea, 1925, 105 p.; GHEORGHE CIUHANDU, Samuil
Vulcan şi Gherasim Raţ. Pagini mai ales din istoria românilor cri-t—1840),
Arad, 1935, XXX + 702 p.; VASILE BOLCA, Episcopul Samuil Orăzii,
Oradea, 1938, 111 p.
t r u Maramureş să se vadă bibliografia capitolului: Viafa biseri-
românilor din Maramureş în sec. XVII—XVI/7, îndeosebi lucrările lui
JKA, AL. CZIPLE şi SIMEON RELI.
 LXţX
M Ă N Ă S T IR IL E D IN Ţ A R A R O M Â N E A S C Ă ,
M O L D O V A Ş I T R A N S IL V A N IA
ÎN S E C O L U L A L X V III-L E A

i
In a c e a stă p e rio a d ă s-au rid ic a t n o i a şe z ă m in te m în ă stire şti în

Ţ ara R o m â n e a sc ă şi în M o ld o v a . Se în re g istre a z ă în să fo a rte p u ţin e

c tito rii d o m n e şti. L u cru l e ste e x p lic a b il, d a că n e g în d im că d o m n ii

fa n a rio ţi erau p u ţin le g a ţi de ţă rile p e care le c îrm u ia u , ia r d o m n iile

în se şi erau n e sig u re şi de sc u rtă d u ra tă . Se fac n oi în c h in ă ri de m î -

n ă stiri, p e lîn g ă c ele d in se c o le le a n te rio a re , în care au v e n it călu g ări

g re c i. S -au rid ic a t n u m e ro a se sc h itu ri, m u lte d in le m n , d in o ste n e a la

şi d a n iile u n o r c ă lu g ă ri şi c re d in c io şi ro m â n i, în c are se d u c e a o

v ia ţă d u h o v n ic e a sc ă su p e rio a ră , p o triv it p ra v ile i c ă lu g ă re şti şi î n care

s-a d e sfăşu ra t şi o a c tiv ita te c u ltu ra lă (c o p ie ri d e m a n u sc rise , tra d u -

ceri d in S fin ţii P ă rin ţi e tc ).

Mînăstirile din Ţ ara R o m ân ească. D in tre c tito riile d o m n ilo r fa n a ­

rio ţi c o n s e m n ă m m în a stire a V ă c ă r e ş ti d in B u cu reşti, rid ica tă de N ic o la e
V o d ă M a v ro c o rd a t, în tre a n ii 1 7 1 6 — 1722, în care s-a p ă stra t re n u ­
m ita b ib lio te c ă a c tito ru lu i. A fo st d istru să în tim p u l re g im u lu i c o m u n ist.

In B u c u re şti, d o m n ito ru l C o n sta n tin M a v ro c o rd a t (a p a tra d o m n ie ,

1744— 1748) a re fă c u t d in te m e lie m în a stire a S i. S p ir id o n V e c h i — cu

to a te c lă d irile d in ju r — în c h in în d -o P a triarh iei de A n tio h ia , cu to a te

m o şiile şi v e n itu r ile ei. Şi a c e sta a fo st d e m o la tă sub c o m u n işti.

In a p ro p ie re d e B u c u re şti, G rig o rie II G h ic a a rid ic a t m în a stire a

şi a şe z ă m în tu l sp ita lic e sc S î î n t u l P a n te lim o n , te rm in a te în 1750. A lă ­

tu ri d e sp ita lu l d e b o li c ro n ic e , in iţia l cu 12 p a tu ri, s -a m a i rid ic a t

u n a ltu l p e n tru iz o la re a c iu m a ţilo r, cu o b ise ric u ţă p ro p rie , a v în d

h ram u l S fîn tu l V isario n . S c a rla t G h ic a (1758— 1761 şi 1765— 1766) a

c tito rit m în a stire a S f î n t u l S p h id o n N o u d in B u c u re şti, cu o b ise ric ă

m o n u m e n ta lă , în care a fo st în g ro p a t, te rm in a tă d e fiu l său A le x a n -

 A 1K E IA (S E C O L E L E X I V — X V III)

'1 7 5 6 — 176 8 ). P rin te sta m e n tu l său, S c a rla t V o d ă i -a lă sa t o m a re

3, o p a rte d in v e n itu ri fiin d h ă ră z ite p e n tru u n e le o p e re d e a sis -
so c ia la (m a rita re a d e fe te sărac e e tc ). T o t în B u c u re şti se p o a te
ti m î n ă s t i r e a (azi b is e ric a ) S ta v r o p o le o s , c tito rită în 1724 d e u n
îa n d rit g rec Io a n ic h ie , d ev en it m itro p o lit titu la r de S ta v ro p o -
A a ju n s u n a d in cele m ai b o g a te m în ă s tiri a le ţă rii, stă p în in d u n
case, p ră v ă lii, in tra v ila n e în B u c u r e ş ti, m o ş ii, v ii e tc . A fo st în -
ta apoi unei m în ă stiri d in E p ir, de u n d e era o rig in a r c tito ru l.
Aai m u lte m în ă stiri, sc h itu ri şi b is e r ic i d e m ir au fo st c tito rite
şi în se c o le le a n te rio a re — d e m a rii d re g ă to ri ai ţă rii. D e p ild ă ,
cui P re d a B u jo re a n u — c ă lu g ă rit su b n u m e le d e P a h o m ie — a
it sc h itu l C o m a n c a ( j u d . V î l c e a ) ş i b i s e r i c i l e d i n C o a s ta ( P a u ş e ş t i -
î ş i - V î l c e a ) ş i S tîn tu l D u m itr u d i n R î m n i c u - V î l c e a . M a t e i M o r u n ­
a c t i t o r i t m î n ă s t i r e a Ş e r b ă n e ş ti- M o r u n g l& v u ( j u d . V î l c e a ) , p a -
:u l C o n sta n tin O bedeanu, m în ă stire a ce-i p o a rtă n u m e le —
eanu — d in C ra io v a , v o rn ic u l B a d e a Ş tirb e i, sc h itu l D răgâ-
(ju d . O lt), D u m itr a c h i H a g i M a rc u , fo st m a re p a h a rn ic , sc h itu l
ile ş ti F l ă m i n d a d in C îm p u lu n g .

Jte m în ă stiri şi sc h itu ri — d e p ro p o rţii re d u se şi m a i p u ţin în -

te — au fo st rid ic a te de m ic i d re g ă to ri şi c h ia r d e u n ii n e g u s to r i.
Idă, b ise ric a m ic ă a m în ă stirii Z a m f ir a a fo st c tito rită , în 1743,
m fira, so ţia sta ro ste lu i n e g u s to rilo r d in B u c u re şti, M a n u il A p o s -
- d e la care i-a ră m a s şi n u m e le — şi d e n o ra ei S m a ra n d a B ă -
m . S c h itu l B u lig a d in P ite şti a fo st rid ic a t d e M a rtiri B u lig a cu -
în 1 7 4 5 (azi d e m o la t).
L p rim a ju m ă ta te a se c o lu lu i al X V U I-le a , e p isc o p u l C lim e n t al
"u lu i a re fă c u t d in te m e lie c a te d r a la e p is c o p a lă d i n R î m n i c , l a
i a d ă u g a t o b o ln iţă n o u ă , a r i d i c a t s c h i t u r i l e P ie tr a r ii d e Jo s,
is a , C o l n i c şi c îte v a b is e r ic i d e m ir, to a te în ju d e ţu l V îlc e a . -au
c o n tin u a t v ia ţa v e c h ile aşezări sih ă stre şti d in M u n ţii B u -
C o z ie i şi V îlc ii. S ih ă striile d in p e rio a d a d e c are n e o c u p ă m ;t
c tito rite d e e p isc o p i, e g u m e n i, c ă lu g ă ri şi c ă lu g ă riţe . D e o ţie
d e o se b ită se b u c u ra sc h itu l P o ia n a M ă r u lu i (la N V de R îm -
> ă ra t), ai c ă ru i, sih a stri erau în d ru m a ţi de c u n o sc u tu l sta re ţ şi
V a s ile , tra d u c ă to r d in lite ra tu ra te o lo g ic ă a sc e tic ă g re a c ă şi
•usă.

iU m e n u l N ic o d im d e la T is m a n a a rid ic a t sc h itu rile C io c lo v in a d e

de Jos, l î n g ă T i s m a n a ; u n m o n a h P a h o m ie rid ic ă s c h i t u l Izv o -
im o s ( j u d . V î l c e a ) , u n a ltu l, V a sile , sc h itu l P u ţu r i ( j u d . D o l j ) ;
fii Ila rio n şi Ş te fa n au rid ic a t sc h itu l F r ă s in e t s a u F r ă s in e i ( j u d .
b is e ric a sch itu lu i z id ită în 1 7 6 2 — 1763 d e d o i c re d in c io şi). M î-
 MĂNĂSTIRILE IN SEC. XVIII '545

n ă stire a Suzana (ju d . P rahova) a fost rid ica tă de m a ic a S uzana A rşic ,

o rig in a ră d in S ă c e le le B ra şo v u lu i, îm p re u n ă cu a lte c ă lu g ă riţe d in
a ce le p ă rţi. E a a sta t în fru n te a m în ă stirii ca sta re ţă 30 de a n i, fiin d
u rm a tă de a lte a rd e le n c e . S ub u n a d in e le , S u z a n a A lb u le ţ, s-a ri­
d ic a t a d o u a b ise ric ă , d in z id . M în ă stire a B e r is lă v e ş îi-A r g e ş , în c e ­
p u tă de S andu B u cşăn escu , a fost isp ră v ită în 1762 de eg u m en u l N i -
c o d im , id e n tific a t cu p ro to p o p u l N ic o la e Pop d in B a lo m ir, c u n o sc u tu l
lu p tă to r p e n tru a p ă ra re a O rto d o x ie i în T ra n silv a n ia .
In a d o u a ju m ă ta te a se c o lu lu i al X V III-le a , s-au rid ic a t sc h itu l
C h e ia sau T e le u je n (azi ju d . P rah o v a), d in le m n , c tito rit de c ălu g ări tra n -
silv ă n e n i, re c lă d it m ai tîrz iu P is c u le ş ti ( j u d . A r g e ş ) ,
d in z id , sch itu l
' r i d i c a t d e c ă l u g ă r i ţ a E u p r a x i a , s c h i t u l P r e d e a l, f ă c u t d i n n u i e l e , a p o i
d in le m n de b ra d , de u n ie ro m o n a h Io a n ic h ie , s c h i t u l C h e ia ( j u d .
V î l c e a ) , r i d i c a t d e p r e o ţ i i R a d u ş i P r e d a , s c h i t u l B r & t ă ş e ş t i- A r q e ş ,
c tito rit de u n Io an V îlsă n e sc u , a fo st re fă c u t de e g u m e n u l P a rte n ie ,
ta r e ju m e n u l S o fro n ie de la C o z ia a re fă c u t C o tm e a n a . în sfîrşit,
a m in tim de refacerea m în ă stirii C e m ic ă , în 1781, de c ătre sta re ţu l
G h eo rg h e, unul d in m a rii « p ă rin ţi d u h o v n ic e şti» ai v re m ii. F iin d av a -
ria tă de un c u tre m u r în 1802, a rh im a n d ritu l T irn o te i a rid ic a t — în tre
1809— 1815 — a c tu a la b ise ric ă S fîn tu l N ic o la e , pe lo c u l c elei v ech i, a
lu i C ern i ca Ş tirb e i. P a ra c lisu l S iin tu l G h e o rg h e a fo st c tito rit de un
D an B raşo v ean u , ia r b ise ric a S fîn tu l G h e o r g h e d i n O stro v de sta re ţu l
C a lin ic cel S fîn t, cu a ju to ru l a rh ie re u lu i Io a n ic h ie S tra to n ic h ia s. în
1799, ie ro m o n a h u l N ic o d im G re c ia n u — o rig in ar d in tr-o fa m ilie b o ie ­
rească — a refăcu t m în ă stire a B a b e ie -V la şc a , c tito ria lu i V la d V odă
C ă lu g ă r u l, d e la s fîrş itu l s e c o lu lu i al X V -le a .
L a în c e p u tu l sec o lu lu i al X lX -le a , v is tie rn ic u l C o n sta n tin S am u rcaş
a rid ic a t m în ă stire a C io r o g îr la (n u m ită şi S a m u rc ă şe şti), în a p ro p ie re a
B u c u re ştilo r (1 8 0 8 ), ia r m a re le b an R ad u G o îe sc u , a rh im a n d ritu l D o -
site i de la C ăld ăru şa n i şi lo g o fă tu l G h eo rg h e F lo re sc u rid ic ă b ise ric a
m are de la m în ă stire a Ţ ig ă n e ş t i .(1 8 1 2 ), to t în a p ro p ie re a C a p ita le i
(e x ista d in se c o lu l al X V III-le a ca m în ă stire de c ă lu g ă riţe ).
în 1813, a rh im a n d ritu l T im o tei de la G srn ic a a rid ic a t m în ă stire a
P a sărea, în a p ro p ie re a B u c u re ştilo r, p e n tru c ă lu g ă riţe . F iin d d istru să
de un c u tre m u r, a fo st re z id ită de a rh im a n d ritu l C a lin ic cel S fîn t de
la C e rn ic a . U n e g u m en A rsen ie — a ju ta t de fa m ilia R u că re a n u — a
rid ic a t m în ă stire a G h ig h iu , lîn g ă P lo ie şti, în 1814. O c ă lu g ă riţă C a -
lis tra ta — a ju ta tă de u n ii c re d in c io şi — a rid ic a t b is e ric a de z id a
s n itu lu i L a in ic i, în tre c ă to a re a cu a c e la şi n u m e (e x ista în c ă d in se -
c o lu l al X V III-le a ). T o t în p rim e le d o u ă d e c e n ii a le se c o lu lu i a fost
re fă c u tă m în ă stire a S t î n iş o a r a , p rin stră d a n iile c ă lu g ă rilo r S ava, sîv b

35 — Istoria B.O.R., voi. II

 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

T e o d o sie d in S ă lişte a S ib iu lu i (b ise ric a m ic ă a sch itu lu i

tă d e G h e o rg h e , c lu c e r d e a rie , în 1 7 4 7 ).

b is e r ic i d e m ir d in B u c u re ş ti au fo st rid ic a te d e d o m n ii
e m a rii d re g ă to ri. M a re le lo g o fă t C o n sta n tin V ă că re scu
serica S c h itu M ă g u re a n u , isp ră v ită d e g irie re le său, m a re le
ia i C a n ta c u z in o . A c e sta d in u rm ă a c tito rit şi b iseric a
le M u c e n ic i de p e p o d u l M o g o şo a ie i, m e to c al -E p is c o p ie i
(p e lo c u l u n d e e ste a cu m A te n e u l). în 1 7 2 0 — 1722 m a re le
ia c h e C re ţu le sc u — îm p re u n ă cu so ţia S a fta , fiic a lu i Q o n -
ic o v e a n u , — au rid ic a t b ise ric a ce es te c u n o sc u tă p în ă azi
s de C r e ţu le sc u . B ise ric a « Ie n ii» a fo st z id ită în tre a n ii

d e m a re le lo g o fă t P a n ă N e g o e s c u (p e lo c u l u n e ia m a i
se c o lu l al X V II-le a , c tito ria s tr ă m o ş ilo r săi). în 1744 d o m -
i, f i i c a lu i C o n sta n tin B rîn c o v e a n u , şi s o ţu l ei M a n o l a c h e
au rid ic a t o b is e ric ă c u h ra m u l B o t e z u l D o m n u lu i, ia r în
, B ă la ş a sin g u ră a rid ic a t o n o u ă b is e ric ă cu h ra m u l în ă l- î
inului, — n u m ită apoi « D o m n iţa B ălaşa » — în z e stra tă cu
ta l şi, s e p a r e , c u u n « x e n o d o h io n » , a d ic ă azil p e n tru săraci

(în 1835 s-a în fiin ţa t lîn g ă ea S p ita lu l b rîn c o v e n e s c ). B ise -

ogh en i a fo s t rid ic a tă în tre an ii 1 7 8 5 — '1 7 8 7 d e N i c o l a e V o d ă

n i şi s o ţia s a M ă r ia .

b ise ric i d e m ir au fo st rid ic a te d e v lă d ic ii ţă rii. D e p ild ă ,

u i D a n iil a c tito rit b is e ric a V erg u lu i şi «C u s fin ţi», a m în d o u ă

sşti; e p isc o p u l C lim e n t al R îm n ic u lu i a c tito rit b ise ric a d in

îlc e a ; u rm a şu l său G rig o rie S o c o te a n u — b ise ric a Toţi S fin -
n n ic u - V îlc e a etc . fc

iţi e g u m e n i şi c ă lu g ă r i se în g rije s c d e rid ic a re a u n o r b ise -

L ir, în d ife rite o ra şe şi sa te . D e p ild ă , o c ă lu g ă riţă T a tia n a ,
in e a să S m a ra n d a au rid ic a t « S c h itu l M a ic ilo r» d in B u c u re şti
le 1 7 2 6 ), e g u m e n u l D io n işie B ă lă c e sc u d e la H u re z i a rid ic a t
ă în T e le şti-G o rj (1 7 4 3 — 1 7 4 7 ), a lta în B a ia " d e F ie r-G o rj, ie -
ul A ta n a sie , e c le sia rh u l d e la H u re z i şi lo g o f ă tu l M a te i D o -
au rid ic a t b ise ric a d in D o b ric e n i (ju d . O lt) ; e g u m e n u l A n -
la B is triţa a c tito rit b is e ric a d in C o ste şti-V îlc e a ; e g u m e n u l"
d e la B ră d e t a c tito rit b is e ric a d in C o ste şti-A rg e ş ; o sta -
> ra x ia , b is e ric a d in D ă e ş ti-V îlc e a . E x e m p le le se p o t în m u lţi.

ise ric i d in s a te le m în ă stire şti e ra u rid ic a te cu c h e ltu ia la m î -

e sp e c tiv e sa u a e g u m e n ilo r.

't e m u l t e b i s e r i c i d e m ir au fo st rid ic a te d e m ic i b o ie ri şi n e -

a lte le erau z id ite d e d ife riţi m e ş te ş u g a ri, a ju ta ţi c îte o d a tă de

u n ii b o ie ri. A şa s în t: b ise ric a d i n B e n g e ş tii d e M ijlo c -G o x ] , rid ic a tă
de S to ica B en g escu ; b ise ric a S f î n tu l Ş t e f a n d in P r e a jb a - D o l] , de H agi
S ta n Jia n u p a h a rn ic u l, cea m ai fru m o asă b ise ric ă -c u lă d in O lte n ia ,•
b ise ric a M î n t u l e a s a s a u A d o r m i r e a d i n C r a io v a , c tito rită de v o rn ic u l
B arb u $ tirb ei îm p re u n ă cu Io an , v ă ta fu l de c ro ito ri, şi to t « ru fe tu l»
c ro ito rilo r d in o raş; S tîn tu l Io a n B o te z ă to r u l d in C a r a c a l
b ise ric a
rid ic a tă .d e c o jo c arii d in S i. G h e o r g h e N o u d in C r a io v a , d e s t a ­
o raş ;
r o s t e l e M i l c u S t o e n e s c u , • b i s e r i c a G ă n e s c u d in C r a io v a d e s t o l n i c u l
B a r b u Z ă t r e a n u ; b i s e r i c i l e N e g u s to r i, M î n t u l e a s a , U d r ic a n i, O ţe ta r i,
O la ri, B a tis te , S i î n t u l E l e f t e r ie v e c h i, Ic o a n e i, L u c a c i, B u c u r , F l ă m in d a
( d e b r e a s l a c r o i t o r i l o r ) , M a n e a B r u ta r u ( d u p ă n u m e l e v ă t a f u l u i d e
b r u t a r i , c t i t o r u l e i c a r e a v e a ş i u n o r f e l i n a t ) , M â n u C a v a fu ( d e b r e a s l a
c a v a f i l o r = c i z m a r i ) , Tabacu ( a b r e s l e i « t a b a c i l o r » ) , t o a t e î n B u c u r e ş t i ;
b i s e r i c a G h l a ş i s a u T o ţi S t i n ţ i i d i n B u z ă u d e m e d e l n i c e r u l M i h a i l
M i n c u , C a J v i n i - B u z ă u d e v ă t a f u l d e p l a i Ţ u d o r S ă s e a n u l , C ă r b u n e ş ti-
G o r j d e p o l c o v n i c u l M i h a i C o l ţ e s c u , U rşa n i, H o r e z i- T ir g , B o g d ă n e ş ti,
S lă tio a r a , t o a t e î n j u d . V î l c e a , r i d i c a t e d e v ă t a f u l d e p l a i I o n U r ş a n u ,
P re a jn a -M e h e d in ţi, de slu je ru l T u d o r V la d im ire s c u , şi a lte le .

N u m e ro a se b ise ric i d e m ir— şi c h ia r sc h itu ri — au fo st rid ic a te

cu c h e ltu ia la u n o r p re o ţi de m ir sau a c re d in c io şilo r p e care-i p ă sto ­

reau . A şa -sîn t P o p a D îr v a ş ( n u m i t ă a z i « b i s e r i c a A l b ă » ) ,
b ise ric ile
P o p a N a n , P o p a S o a r e , P o p a C h iţu , — c a şi b is e r ic ile m a i v e c h i :

P o p a B e re a , P o p a I v a ş c u ( s a u P i t a r M o ş ) ş . a . d i n B u c u r e ş t i , S iin tu l
N ic o la e , c t i t o r i t ă d e p r e o t u l G h e o r g h e , ş i S iîn ta V in e r i ( d e p r e o ţ i i
O a n c e a ş i I o n ) , a m b e l e î n C î m p u l u n g , S î i n tu l N ic o la e d in S l a t in a ( d e

p re o tu l A n d r e i ) , P e ş tiş a n i-G o r j ( d e p re o ţii A le x a n d ru şi R o m a n ) ,

M i h ă e ş t i - V î l c e a ( d e p r e o t u l C o n s t a n t i n , i e r o m o n a h u l O p r e a ) , Z o r le ş ti-
G o rj (d e p ro to p o p u l B arb u Z o rile sc u şi fra te le său c ă p ita n u l M ih a i),
S f i n ţ i i A p o s t o l i d i n C r a io v a (d e p o p a C riste a şi e n o ria şii), C â l in e ş ti -
V îlc e a (d e p re o tu l Io an ), O sfro v e h i-D o lj (d e p ro to p o p u l O p rea, p re o tu l
M a n e a , D o b re M ă c iu c ă , F lo re a C io b a n u şi a lţii) e tc .

Mînăstirile din Moldova. C a şi î n Ţ a ra R o m â n e a s c ă , în tim p u l d o m ­

n iilo r fa n a rio te s-au rid ic a t p u ţin e m în ă stiri m a ri. M a jo rita te a erau

m în ă stiri m ic i — m ai d e g ra b ă sc h itu ri — rid ic a te d e m o d e şti slu jito ri

ai a lta ru lu i : e p isc o p i, e g u m e n i, c ă lu g ă ri, p re o ţi de m ir, m ic i d re g ă to ri

sau c h ia r d in d a n iile c re d in c io şilo r de rîn d . în tre m în ă stirile m ari se

n u m ără P r e c is t a d in F o c şan i, c tito ria p rim u lu i d o m n fa n a rio t N ic o la e

M a v ro c o rd a t. A lta e ste m în ă stire a F rum oasa (azi în Ia şi), v e c h e a c ti­

to rie a h a tm a n u lu i M e le n tie B a lic ă , de la sfîrşitu l se c o lu lu i al X V I-le a ,

re fă c u tă d e G rig o rje II G h ic a, în p rim a ju m ă ta te a se c o lu lu i al

 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

[I -le a . P e lîn g ă r e f a c e r e a b i s e r i c i i , i n c l u s i v z u g r ă v i r e a e i, n o u l
r a rid ic a t z id u ri în c o n ju ră to a re , u n tu rn -c lo p o tn iţă , c a se d o m -
şi ch ilii. In u rm a a c e ste i re sta u ră ri, a p rim it n u m e le d e F ru m o a sa
n o u ă re fa c e re a p a rţin e a r h im a n d ritu lu i I o a s a f V o in e s c u , în -
4 8 3 9 ).
O m în ă s tir e ie ş e a n ă c a re a î n d e p l i n it a p o i u n în s e m n a t ro l f ila n -
c a fo st Sim ţul Spiridon, rid ica tă de Ş tefan B o sie în tre anii
_ 1763 ( r e f ă c u tă la în c e p u tu l s e c o lu lu i u rm ă to r, în tr u c ît v e c h ile
iri au fo st d istru se d e u n cu trem u r). L a 1 ia n u arie 1757, d o m n ito ru l
; ta n tin R a c o v i ţ ă a d a t u n h r i s o v p e n t r u î n f i i n ţ a r e a u n u i s p ita l
ic in ta ei. T o t el a rid ic a t o m în ă s tir e c u h ra m u l P r o fe tu l S a m u il
o c ş a n i, - d e c la ra tă m e to c la S fîn tu l S p ir id o n d in Ia ş i, a v în d şi ea
ip ita l, şi s c h itu l M ă g u r a O c n e i (lîn g ă T g. O c n a ), a lt m e to c la
piridon.
D m în ă stire cu ro stu ri în s e m n a te în v ia ţa b is e ric e a s c ă şi c u ltu ra lă
o ld o v e i a f o s t V â r a te c u l ( V ă r a tic ) . P r im a a ş e z a r e m o n a h a lă d e
a lu a t fiin ţă p rin s tră d a n ia m a ic ii O lim p ia d a , v e n ită d e la s c h itu l
:in a t T o p o liţa , c a re a r i d i c a t o b is e r ic ă în p o ia n a n u m ită V ă r a te c
> ), f iin d a d u s e a ic i şi m a ic ile d e la T o p o liţa , In 1 8 0 8 — 1 8 1 2 s -a
a t b is e r ic a a c tu a lă , p r in s tr ă d a n ia s ta r e ţe i O lim p ia d a şi a d u h o v -
u i Io s if. M în ă s tire a a p r im it n u m e ro a s e d a n ii d in p a r te a c îto rv a
o aice , u n e le c ă lu g ă rite a ic i (E le n a P a la d i, E lis a b e ta B a lş, S afta
: o v e a n u ) , î n c î t a , a j u n s s ă d e v i n ă u n a d in c e le m a i î n z e s t r a t e
e m în ă s tirile M o ld o v e i. L a în c e p u tu l se c o lu lu i al X lX -le a , m a ic ile
n a i m u lte s c h itu r i î n v e c i n a te a u f o s t a d u s e la V ă ta te c . în 1811
197 d e m a ic i şi 78 d e su ro ri, cu u rm ă to a re a p ro v e n ie n ţă s o c ia lă :
ic e d e b o ie ri, 58 d e n e g u s to ri, 1J35 d e Aă ja n i, 23 - d e m a z ili, 51 d e
:i, u n a d e d a s c ă l ( c în t ă r e ţ ) , u n a d e c io b a n , u n a d e a ltă r e li g i e ,
tă la O rto d o x ie . în 1 8 5 0 u n c ă lă to r s tră in s c ria că e ra u p e a tu n c i
ira te c ca la 8 0 0 d e c ă lu g ă riţe şi su ro ri.
)in tre n u m e ro a s e le s c h itu ri r id ic a te (în s e c o lu l al X V I II- le a , c o n -
ă m d o a r p e c e le c a r e a u a v u t r o s t u r i m a i d e s e a m ă în v i a ţ a
ic e a s c ă a M o ld o v e i : H o r e c e a , lîn g ă C e r n ă u ţi, e ra c t ito r ia e p is -
lu i A n t o n i e al R ă d ă u ţ i l o r , ia r b i s e r i c a d e z id a f o s t f ă c u t ă d e
e n u l A rte m d n m a i tîrz iu , G iu rg e n i- R o m a n , rid ic a t d e u n c ă lu g ă r
e o n , B râ te şti, « d in c o d r u l P a ş c a n ilo r » , r id ic a t d e Io r d a c h e C a n -
in o m e d e ln ic e r u l, - m în ă s tir e a G a r o v e i- D o r o h o i, r id ic a tă d e d o i
[ări p rin a n ii 1 7 4 0 — 1 7 4 2 , V o vid en ia d e lîn g ă m în ă s tir e a N e a m ţ,
ia e p is c o p u lu i I o a n ic h ie a l R o m a n u lu i ( 1 7 4 9 — 1 7 5 1 ), H o r a iţa -
iţ, A /m a ş - N e a m ţ { s c h it d e m a ic i, r id ic a t d e E c a te r in a , s o ţia sp ă -
u i I o r d a c h e G a n ta c u z in o ), C ozla sa u D raga, a z i în P ia tr a N e a m ţ,
rid ic a tă de s c h im o n a h u l V a s ile şi m o n a h ia V a rv a ra de la S o v e ja în
1764, schitul D oam na, to t în P ia tra N eam ţ, rid ic a t de un iero m o n ah
M itro fa n , în u ltim e le d e c e n ii ale se c o lu lu i, V alea N e a g r ă -V ran c e a ,
rid ic a t de un p re o t M atei, D o iy e şri-R o m a n , c tito rit de V a sile R u se t
h a tm a n u l şi iero m o n ah u l D io n isie H u d ic i, P o ia n a P ra lii, în p ă rţile de
sud ale M oldovei, ctitorit de V asile T udoran, m azil din H îrlău, Vladnic-
B acău , de C o n sta n tin C o stach i, re fă c u t de u n u l din u rm a şii săi, sp ă ­
ta ru l M a te i, V o ro /ia -B o to şa n i, c tito rie b o ie re a s c ă d in 1793, pe lo cu l
unei aşezări m ai vechi, iar la începutul secolului al X lX -lea m înăstirea
M o g o ş e ş fi-D o ro h o i, c tito ria m o n a h u lu i S ava, fo stu l c lu c e r Ş te fa n
H o lb an şi altele.
D incolo de P ru t consem năm m înăstirile H îrbovâ/-O rhei, ctitoria lui
C o n sta n tin C arp u z (1 7 3 0 ), H îrja u c a -O ih e i, c tito rită de M ih u B u la t (pe
la m ijlocul secolului), H încu-L ăpuşna, (reconstruită în 1772), Suruceni-
L ă p u şn a , D o b ru ş a -S o ro c a , cu m ai m u lte b ise ric i, cea m ai m are cu
h ram u l S fîn tu l N ic o la e , fiin d c tito ria b a n u lu i T om a C ozm a, R ughi,
ridicată de căpitanul A ndronache R udea şi negustorul Sim ion D onciu,
C urchi (de Iordache C urchi), C ondriţa (de un ierom onah Iosif), Răchita,
de p re o ţii A n d rei şi Io n R o şe a (1 7 9 7 ), V ă rză reşti (re c lă d ită în 1796).
V ia ţa sih ă s tre a s c ă a c o n tin u a t şi în a c e st secol. S -a u rid ic a t acu m
o se rie de s c h itu ri în ju ru l c ă ro ra tră ia u su te de p u s tn ic i sau sih a stri,
în p e ş te r i, în c h ilii d e le m n , în b o r d e ie s ă p a te în p ă m în l. A ş a au
fo st s c h itu rile : P o c ro v , în a p ro p ie re a m ă n ă s tirii N e a m ţ, c tito rit de
fo stu l e p isc o p P a h o m ie al R o m a n u lu i, în care a in tro d u s rîn d u ie lile
v ieţii sihăstreşti ale Sf. D im itrie, m itropolitul R ostovului, A g a ito n (jud.
B otoşani), întem eiată de un sihastru care purta acest num e, în prim ele
decen ii ale se co lu lu i al X V III-le a, S ih a stru în ap ro p ie re de T ecuci,
în te m e ia t de S e b a stia n sih a stru l, pe la m ijlo c u l se co lu lu i, S ih ă stria
Secului, rid ic at de episcopul G hedeon al R om an u lu i în 1734 iAiserica
a c tu a lă rid ic a tă de sta re ţu l D o m e ţia n de la N eam ţ, în 1 8 2 4 — re2 5 ), iar
în a p ro p ie re S ih la , d in p rim a ju m ă ta te a s e c o lu lu i (re f ă c u t în 1813
de sta re ţu l B e n e d ic t de. la S ecu), a m în d o u ă p e n tru tre b u in ţe le su fle -
te ş ti a le n u m e ro ş ilo r sih a stri din M u n ţii N e a m ţu lu i, R a ră u , în m u n ţii
cu acelaşi num e, c tito rit de S isoe sihastrul, Tarcău, pe apa cu acelaşi
n u m e , la su d de o ra ş u l B i c â z, c tito r it de ie ro s c h im p n a h u l A v ra m ie
de la N e a m ţ (1 8 2 8 — 1833), p e n tru n u m e ro şii c ă lu g ă ri care s ih ă stre a u
în acele locuri, D urau, la p o a le le C eah lău lu i, pe locul unei străvechi
a ş e z ă ri s ih ă s tre ş ti (b is e ric a a c tu a lă rid ic a tă în 183 5 de c ă lu g ă ru l
G h erv asie şi trei n eg u sto ri) şi altele. D u p ă o sta tistic ă din anul 1809,
cerută de G avriil B ăn u lescu B odoni, situaţia aşezărilor m onahale din
M o ld o v a se prezenta. astfel : în cadrul M itropoliei: 12 m în ăstiri şi
le s c h itu ri d e c ă lu g ă ri, 10 s c h itu ri d e c ă lu g ă riţe (în a fa ră d e
p ia , V ă r a te c şi c e le d in ţin u tu l Ia şi, în c ît to ta lu l lo r tre c e a de 2 0 0 ),
738 de c ă lu g ă ri, c ă lu g ă riţe , fra ţi şi su ro ri; în e p a rh ia R o m a n u lu i
e m în ă stiri şi 76 d e sc h itu ri, cu u n n u m ă r d e 565 v ie ţu ito ri; în
h ia H u ş ilo r o m în ă s tire (C ă p ria n a ) şi .1 6 sc h itu ri (m a jo rita te a
a lo d e P ru t), cu 261 c ă lu g ă ri, 114 c ă lu g ă riţe . D in a c e ste a , 10 m î -
iri şi u n sc h it erau în c h in a te Sf. M o rm în t, 4 m în ă stiri şi u n sc h it
iu lu i, 23 m în ă stiri şi 8 sc h itu ri M u n te lu i A th o s (în 1810 în Ţ ara
ân ească erau în re g istra te 203 m în ă stiri şi sch itu ri). D in b is e r ic ile
o ra ş e lo r ţă rii, u n e le erau c tito rite de b o ie ri, a lte le lă d ic i, a lte le de
p re o ţi şi c re d in c io şi. D e p ild ă , b ise ric a A d o r m ir e a C e r n ă u ţ i a ,, f o s t
rid ic a tă de d o m n ito ru l N ic o la e M a v r o c o r d a t , b is e - B a n u d i n Iaşi a
fo st z id ita de S a v in Z m u c ilă b an u l în 1705, apoi u tă , în ju ru l
a n u lu i 1800, de m itro p o litu l Iaco b S ta m a ti, b ise ric a ii 4 0 d e
m u c e n ic i t o t d in Ia şi, d e V a sile R u se t h a tm a n u l, b ise ric a ui
N ic o la e d i n C îm p u lu n g de d o m n ito ru l Io an T e o .d o r C a llim a c h i
1— 1 7 6 1 ), b ise ric a P r e c is ta M ic ă d i n R o m a n d e u n p r e o t Io n iţă ,
i m ijlo c u l s e c o l u l u i , b i s e r i c a A d o r m ir e a M a ic ii D o m n u lu i d in a n i-
T ig h in a de m itro p o litu l D a n iil al P ro ila v iei (1 7 6 5 ). In C h işin ă u > st
z id ite b ise ric ile S f i n ţ i i îm p ă r a ţi, de m a re le sp ă ta r C o n sta n tin anu,
S f î n tu l Ilie , re fă c u tă în 1806 de T o ad er S abău, N a ş te r e a M a i c i i
iu lu i, r i d i c a tă d e se rd a ru l V a sile M a z a ra c h i (1 8 1 2 ) ş .a . F o a rte
Î b ise ric i d in o raşe erau rid ic a te d e m e se ria şi, se rv in d ca lă c aş
rc h in a re p e n tru b re a sla re sp e c tiv ă (b ise ric ile C u r e la r i şi S fîn tu l
\a e Ş u s ă , a le c iu b o ta rilo r, S fîn tu l P a n te lim o n a p i t a r i l o r , S fîn ta
ic h iv a d i n P ă c u ra ri a c ro ito rilo r, S fîn tu l Ş te fa n d i n Ţ i c ă u a b ă c a - ,
to a te în I a ş i , S i î n tu l I l i e d in B î r l a d ş i S i î n tu l I lie d i n B o t o ş a n i a l e
rilo r, S fîn tu l G h e o rg h e d in B îrla d a a b a g e r i l o r , S fîn tu l N ic o la e
lo m a n a n e g u s to r ilo r b r a ş o v e n i şi lip s c a n i.
■ 9
n ce p riv e ş te b is e ric ile d e m ir d in p a ro h iile ru ra le , u n e le e ra u

ii a l e b o ie rilo r, rid ica te p e p fp p riile lo r m o şii, dar c ele m ai m u lte

c tito rite d in d a n iile p re o ţilo r şi a le c re d in c io ş il or, b ise ric i m ic i,
s m n , d i n n u ie le , u n e o r i d in p i a t r ă şi c ă r ă m i d ă .

la ta m în ă s tire a s c ă . D u p ă c u m am p u tu t c o n sta ta , n u m ă ru l a şe z ă -

m o n a h a le , în d e o se b i sc h itu ri, a fo st în c o n tin u ă c re şte re , cu to a te

p e rio a d a d e care n e -a m o c u p a t au fo st z id ite p re a p u ţin e m în ă s -

la ri, de d o m n ii c elo r d o u ă ţă ri sau de d re g ă to rii lo r. Se în ţe le g e

n u m ăru l v ie ţu ito rilo r era d e stu l de rid ica t. In m în ă stirile în c h i -

n u m ă ru l c ă lu g ă rilo r g re c i, v e n iţi să le a d m in istre z e , e ra redus.

sro a se le în c h in ă ri d e m în ă stiri — fă c u te în cu rsu l s e c o lu lu i p re -

c e d e n t, care au dus la în lă tu ra re a c ă lu g ă rilo r ro m ân i d in m a rile c tito ri
v o ie v o d a le ro m â n e ş ti — au fa v o riz a t în fiin ţa r e a d e s c h itu ri n o i
în care v ie ţu ia u n u m ai călu g ări de n e am ro m ân . D e m u lte o ri, n o ile
sc h itu ri erau în c h in a te c elo r d o u ă M itro p o lii sau E p isc o p iilo r de pe
te rito riu l c ă ro ra se g ă se a u .
C a şi în se c o le le p re c e d e n te , şi în p e rio a d a d e care n e o c u p ă rr
s-au a b ătu t m ai m u lte n e n o ro c iri asu p ra m în ă s tirilo r ro m â n e şti. M u lte
d in e le au fo st d istru se de tu rc i în cu rsu l d e se lo r ră z b o aie care s-av
p u rta t în ţă rile n o a stre în tre R u s ia şi T u rc ia sau în tre A u s tria ş
T u rcia. D e p ild ă , în 17 3 7 — 1738 a fo st arsă c a te d ra la e p isc o p a lă d ir
R îm n ic cu re şe d in ţa şi c h iliile d in ju r, în 1777 a fo st d istru s sc h itu
C h eia de pe T e le a je n , în 1788 sch itu l S tîn işo a ra , în 1821 — în tim p u
E te rie i — m în ă stirile S ecu , A g a p ia , S la tin a şi a lte le . A fo st n e v o ie
d e c h e ltu ie li e n o r m e p e n tr u r e f a c e r e a lo r.
V ia ţa m o n a h a lă d in O lte n ia a su fe rit p e rtu rb ă ri în c u rsu l o cu
p a ţie i a c e ste ia de c ătre a u strie c i (1 7 1 8 — 17 3 9 ). S -au lu a t to tu şi u n e le
m ă su ri p o z itiv e , în sen su l că s-a u in te rz is în c h in ă rile la L o c u rile
S f in te şi n u m i r e a d e e g u m e n i s tră in i.

D u p ă o c u p a re a p ă rţii d e n o rd a M o ld o v e i-d e H a b sb u rg i (1 7 7 5 )
a u rm a t d e sfiin ţa re a a p e ste 2 0 d e m în ă stiri şi sc h itu ri şi p r e f a c e r e c
lo r în b ise ric i de m ir. A u ră m a s în fiin ţă n u m a i tre i : P u tn a , S u c e v iţ<
şi D r a g o m ir n a , u ltim a a v în d ca m e to c şi m î n ă s t i r e a S fîn tu l G h e o rg h e
d in S u c e av a , u n d e e ra u m o a şte le S fîn tu lu i Io a n cel N o u , cu u n n u -
m ă r d e cel m u lt 25 d e c ă lu g ă ri fie c a re . D in a c e a s tă p ric in ă , su te
d e călu g ări au tre c u t în M o ld o v a , a şe z în d u -se ,în m în ă îs tirile de a ic i
M în ă s tirile m a ri şi-a u p ă stra t în tin s e le p ro p rie tă ţi — fu n c ia re
sau a lte le — p rim in d a lte d a n ii, d in p a rte a u n o r c re d in c io şi cu stare
S c h itu rile m ic i, în fiin ţa te a c u m , a v e a u p ă m în t m a i p u ţin , în ju ru
lo r, p e n tr u h r a n a v ie ţu ito rilo r.
M în ă stirile se b u c u ra u şi a cu m de n u m e ro a se sc u tiri d in p a rte c
d o m n ilo r ţă rii. D e p ild ă , la 7 fe b ru a rie 1741, C o n sta n tin V o d ă M av ro -
c o rd a t, p e a tu n c i d o m n în Ţ a ra R o m â n e a s c ă , a d a t u n n o u h ris o \
p rin care a c o rd a sc u tire d e d a jd ie m în ă stirilo r, c le ru lu i şi m a rilo i
b o ie ri. T o t a tu n c i a n u m it 10 « e p itro p i» a le şi d in tre e g u m e n ii m în ă s -
ţirilo r m a ri, în fa ţa c ăro ra to ţi c e ila lţi e g u m e n i erau o b lig a ţi să p re
z in te u n ra p o rt an u al a su p ra v e n itu rilo r şi c h e ltu ie lilo r lă c a şu lu i p«
care-1 c îrm u ia u , h o tă rîn d ca d in o p a rte a v e n itu rilo r să se în tre ţin £
m în ă stire a , ia r re stu l « să se d ea la fe lu rite fa c en de b in e , d u p ă g lă -
su ire a te s ta m e n te lo r C tito ric e şti» .
în ce p riv e şte a d m in istra re a a v erilo r m în ă stire şti, se se m n a le a z c
n u m e ro a se " a b u z u ri. D e m u lte o ri, e g u m e n iile u n o r m în ă stiri — m a
lin a te — . e ra u a re n d a te u n o r c ă lu g ă ri p e u n a n u m it te rm e n .
de c o n d iţii, e ra f ire s c sa n u se în re g is tr e z e n ic i u n p ro g re s
d u h o v n ic e a sc ă şi c u ltu ra lă a m în ă stirii re sp e c tiv e , n ii c e lo r
d o u ă ţă ri au fo s t n e v o iţi în m ai m u lte rîn d u ri să ia entru o
m ai bu n ă ch iv e rn isire a av e rilo r m îriăstireşti. D e pildă,
A le x a n d ru V o d ă Ip s ila n ti, p e a tu n c i în Ţ a ra R o m â n e a s c ă , a
:a m îh ă s tirile să n u m ai p o a tă fa c e îm p ru m u tu ri d e c ît cu în -
■ ea ie ra rh u lu i lo cu lu i, n ici să nu m ai c u m p e re m o şii, ci «m ai
le în g riji pe cele ce au şi să d reag ă cele stric a te ale m în ă sti -
1798, C o n sta n tin H a n g e rli al Ţ ării R o m â n e şti a lu a t noi m ă -
tru o m ai b u n ă o rg a n iz a re a m în ă s tirilo r : să se n u m e a s c ă
g u m en i ro m â n i, c a re s ă nu fie s c h im b a ţi d e c ît cu a p ro b a re a
itu lu i, să n u se tr im ită L o c u r ilo r S fin te m ai m u lt d e c ît e ra
se in te r z ic e a e g u m e n ilo r să f a c ă îm p r u m tu r i f ă r ă ş tir e a
itu lu i, c ă lu g ă rii g r e c i n u p u te a u să se a ş e z e în m în ă s tir ile
ît cu ş tire a d o m n u lu i, b u n u rile e g u m e n ilo r m o rţi fă ră te s ta ­
lau să in tre în p o se sia m în ă stirilo r resp e c tiv e ş.a.
în anul u rm ător, A lexandru. M oruzi, în urm a stăru in ţei călu -
j r e c i, a s c h im b a t a c e s te h o tă r îri. în tr e a lte le , s -a s ta b ilit ca
i m în ă s tirilo r în c h in a te să fie trim iş i de la L o c u rile Sfi nte,
p o z iţii p riv e a u a d m in istra re a a v e rilo r m în ă s tirilo r în ch in a te ,
m ai m u lţi d o m n i fa n a rio ţi je f u ia u - m în ă s tirile ţă rii, p e n tru a
> p a rte d in b a n ii n e c e s a ri p e n tru p la ta c h e ltu ie lilo r fă c u te la
i dom niei. A stfel, ei în casau sum e în sem n ate de bani la nu-
u m e n ilo r, la m o a rte le lu a u a g o n is e a la , iar u n e o ri Arau a lu n -
m în ă s tire , p e n tru a le p u te a lu a b a n ii. P e lîn g ă m în ă s tir ile
! în s e c o le le a n te rio a re , s -a u fă c u t n o i în c h in ă ri. E g u m e n ii
m işi să le a d m in is tre z e s ă v îrş e a u m u lte a b u z u ri, în d a u n a
ig io a s e şi sp re n e m u lţu m ire a c le ru lu i şi a c re d in c io ş ilo r r o -

iu d a c o n d iţiilo r v itre g e p rin c a re au, tre c u t m în ă s tirile ro m â -

n c h in a te - a u fo s t şi în a c e s t se c o l în s e m n a te c e n tre de v ia ţă
şi de a siste n ţă socială. în to a tă p e rio a d a de care n e-am
n tîln u n n u m e ro şi c ă lu g ă ri tra d u c ă to ri de c ă rţi te o lo g ic e 'd in
şi ru se ş te , tip o g ra fi, c o p iş ti, z u g ra v i de b ise ric i. D in rîn d u l
or s -a u r id ic a t c ă rtu ra r i de se a m ă , cu m au fo s t V a rto lo m e i
iu în M o ld o v a , G rig o rie S id is, N a u m R îm n ic e a n u , N ic o d im
i în Ţ a ra R o m â n e a s c ă , fă ră să m a i v o rb im de cei rid ic a ţi pe
v lăd ic eşti (F ilaret şi C hesarie de la R îm nic, Iaco b P u tneanul,
sucă, A m filohie H otiniul, V eniam in C ostachi în M oldova ş.a.).
tîn ă ş tiri p o se d a u b ib lio te c i cu n u m e ro a se m a n u s c ris e şi ţip ă -
rituri (N eam ţ, Putna, V ăcăreşti, C ernica, C ăldăruşani etc). P e lîngă m î-
năstirile H urezi, B istriţa O lteniei, Tism ana, C ozia, dar m ai ales la C er -
nica şi C ăldăruşani, erau adevărate «şcoli» de copişti, sc riin d u -se în
ro m â n e şte . în M o ld o v a , s -a d e s fă ş u ra t o ro d n ic ă a c tiv ita te de c o p ie re
de m a n u s c ris e în m în ă s tiriie D ra g o m irn a , P u tn a , N e a m ţ, S ecu, B ră -
teşti etc. în unele m înăstiri s-au în fiinţat şcoli rom âneşti, unele pentru
p reg ătirea preoţilor. în tre acestea, la loc de cinste treb u ie sa pom enim
şc o ala te o lo g ic ă s u p e rio a ră de la P u tn a , în fiin ţa tă de m itro p o litu l Ia-
cob F utneanul şi arhim andritul V artolom ei M ăzăreanu, după m odelul
A cad em iei din K iev. A fu n cţio n at num ai p atru ani. In 1775 s-a în fiin ţa t
o şc o a lă p re g ă tito a re p e n tru p re o ţi la m m ă stire a O b e d e a n u din C ra -
io v a, d e s p re c a re nu ştim c ît a fu n c ţio n a t, ia r în 1797 s-a d e sc h is o
altă şcoală la m înăstiîea A ntim din B ucureşti, m etocul E piscopiei A r -
geşului, care a fu n c ţio n a t m ai m u lte decenii.
în a lte m în ă stiri e x ista u şc o li e le m e n ta re p e n tru c ă lu g ă ri şi că
lu g ă riţe , a lte le au d e s c h is ş c o li p e n tr u c o p iii d in s a te le m în ă s tirii
(sau în oraşe), cum a fost şcoala înfiinţată de m înăstirea N eam ţ în Tg.
N e a m ţ. i • i

în p rim a ju m ă ta te a se c o lu lu i al X lX -le a la C e rn ic a şi la C ăld ă -

ru şa n i, e x is ta u şc o li de z u g ra v i b is e ric e ş ti (în cea din u rm ă s -a p r e ­
g ătit cu n o scu tu l p icto r de m ai tîrz iu N ico lae T eodorescu).
în acest secol, pe lîngă boln iţele m înăstireşti în tîlnite în secolele
a n te rio a re , s-a u în fiin ţa t p r im e le sp ita le m o d e rn e în ţă r ile ro m â n e şti,
pe lîngă unele m înăstiri din .oraşe. în 1704, de pildă, spătarul M ihai
C antacuzino a în fiin ţa t spitalul de pe lîngă m în ăstirea C olţea din B u ­
cureşti, cu 24 de p a tu ri — 12 p e n tru b ărb aţi, 12 p e n tru fem ei, — p re ­
cum şi o farm acie. E ra d e stin a t « b o ln av ilo r săraci» şi « stră in ilo r bol -
navi». G rigorie II G hica a ridicat, în tre 1735— 1750, m în ăstirea P a n -
telim o n din B u c u re şti, a v în d în ju ru l ei un s p ita l cu 12 p a tu ri, « p e n -
tru cei ce ar p ă tim i de b o a le c ro n ic e » , în 1750, G rig o re G h ic a a în -
cep u t c o n stru ire a u n o r « o se b ite sp ita lu ri» , p e n tru b o ln av ii de ciu m ă şi
de «''ngoare» (febră tifoidă), avînd şi o biserică cu hram ul Sf. V isarion.
în g rijire a m e d ic a lă era g ratu ită. S p italu l se în tre ţin e a din v e n itu rile
m o ş iilo r m în ă s tirii, d ă ru ite de d o m n sa u de a lţi b in e f ă c ă to ri, ca şi
din c o n trib u ţiile m ai m u lto r m în ă stiri şi sc h itu ri — m eto c u ri a le a ş e ­
zăm întului Sfîntul Pantelim on.
în M o ld o v a s-a în fiin ţa t un sp ital pe lîn g ă m în ă stire a S fîn tu l S p i­
ridon din Iaşi, prin hrisovul lui C onstantin C ehan din 1 ianuarie 1757.
P rin tr-u n a lt h riso v , cu data de 22 d e c em b rie 1759, se h o tă ra : «să se
facă spital, adică bolniţă, pentru căutarea şi buna odihnă a celor m ulţi
b o ln a v i şi n e p u tin c io ş i şi să ra c i ce se a flă din p ă m în te n i şi stre in i...» .
itin u a re se m e n ţio n a u d a n iile h ă ră z ite m în ă stirii, « p e n tru tre b u -
o ln iţii, ca să a ib ă c h e ltu ia lă în d e stu l p e n tru h ra n a a c e lo r b o l-

je n tru a şte rn u tu l şi îm b r ă c ă m i n t e a lo r, cu m şi p e n tr u p la ta d o c to -
a sp iţe ru lu i şi a g ir a h u lu i ( = c h iru rg u lu i) şi p e n tr u alţi o a m e n i
r m a i fi tr e b u in c io ş i d e g rija şi slu jb a b o l n i ţ i i ...» . D in a c e a stă
i (sp ita l), s-a d e z v o lta t cu tim p u l a c tu a lu l sp ita l o ră şe n e sc de
d in Ia şi.

a a lt sp ita l fu n c ţio n a p e lîn g ă m în ă s tire a S fîn tu l P ro o ro c S a -

in F o c ş a n i, m e t o c la S f în tu l S p ir id o n d in Ia şi.

1787, e g u m e n u l-G h e ra sim P u tn e a n u l a pus b a z e le unui sp ita l pe

m în ă stire a P r e c i s t a M a r e d in R o m a n , a c ţiu n e d e să v îrşită de u r-
său V a rto lo m e u P u tn e a n u l, în 1798 (G h erasim lă sa se p rin te sta -
500 le i « b a n i g a ta » şi 4 0 0 0 d a ţi c u z a p is e r d in care să se c o n stru -
u n lo c a l p e n tru sp ita l). S -a c o n stru it u n lo c a l a d e c v a t, s-a o r­
t o fa rm a c ie şi a fo st a n g a ja t u n m e d ic şi p e rs o n a l a ju tă to r
şn ici). A ju to a re b ă n eşti su b sta n ţia le a o fe rit şi e p isc o p u l de
al R o m a n u lu i, V e n ia m in C o sta c h i. D in a c e s t sp ita l s-a d ezv o l-
)i a c tu a lu l s p ita l o r ă ş e n e s c d in R o m a n .

a re ţu l -P a isie de la m în ă stire a N e a m ţ a o rg a n iz a t, p e lîn g ă -b o l-

e c h e e x iste n tă m a i d e m u lt, o b o ln iţă a p a rte (o sp ic iu ) p e n tru

ţi. î n t r e an ii 184 7 — 1 8 5 2 , m în ă s tire a N e a m ţ, p rin rîv n a stareţu lu i

[, a c o n stru it a ctu alu l sp ita l d in fg. N e a m ţ, d e sc h is" o fic ia l la 16
a rie 18 5 2 . în p rim a ju m ă ta te a se c o lu lu i al X lX -le a , m e d ic u l'
ie a rh im a n d ritu l a tra d u s d in g re c e şte M e d ic in a p r a c tic ă , în do-
u m e , tip ă rită în 1 848. C ă lu g ă ru l N ic a n o r, « b o ln ic e ru i» d e la C e r*
! a lc ătu it o C a r te d o f t o r ic e a s c ă (1 8 5 4 ), ră m a să în m a n u sc ris.

to a te sp ita le le p e care le -a m m e n ţio n a t b o ln a v ii p rim e a u ta re

şi a s is te n ţă m e d ic a lă g ra tu ită , fiin d p rim iţi m ai a le s o a m e n i de
m ijlo a c e m a te ria le , c are n u a v e a u p o sib ilita te a d e a fi în -la
d o m ic iliu . P e rso n a lu l m e d ic a l şi d e î n g r i jir e era p lă tit d in rile
m în ă s tirilo r re sp e c tiv e . în a c e s t fe l, B ise ric a a în d ru m a t o ia tă
a c ţiu n e filan tro p ică .

in ă stirile ro m ân e şti din T ra n s ilv a n ia . A m p re z e n ta t în tr-u n a lt

p u ţin e le ştiri p e care le av em d esp re m în ă stirile ro m ân eşti

a n silv a n ia şi B a n a t în sec o le le X IV şi X V . E le şi-a u c o n tin u a t

iţa şi în s e c o le le X V I şi X V I I . ,

se c o lu l al X V III-le a cea m a i în s e m n a tă m în ă stire o rto d o x ă

ă a s c ă d in T ra n silv a n ia a fo st S îm b â ta d e S u s, c tito ria lu i C o n *
B rîn c o v e a n u (b u n ic u l său, v o rn ic u l P red a , rid ic a se o b ise ric ă
in în sa tu l S â m b ă ta de Sus, în 1 6 5 7 ). M în ă s tire a a fo st z id ită
 în a in te d e 1 7 0 1 , în s tilu l s p e c if ic e p o c ii b r în c o v e n e ş ti, f iin d î n z e s t r a tă
d e c tito r c u to a te c e le tr e b u ito a r e ( B r în c o v e a n u a m a i c tito r it în
T r a n s i l v a n i a b i s e r i c i l e d i n F ă g ă r a ş şi O c n a S i b i u l u i ) .
. D a r, în T ra n s ilv a n ia a u e x is ta t a p r o x im a tiv 2 0 0 d e s c h itu ri r o m â ­
n e ş t i , r i d i c a t e d i n e v l a v i a şi d ă r n i c i a c ă l u g ă r i l o r , p r e o ţ i l o r şi c r e d i n -
c i o ş i l o r d e a i c i. E r a u a ş e z ă r i m o d e s t e , î n a p r o p i e r e a s a t e l o r , c u o b i -
s e r ic u ţă şi o c a s ă ţă r ă n e a s c ă î n j u r , u n e o r i n u m a i o s im p lă « c h ilie » ,
t o a t e d i n l e m n , î n c a r e v i e ţ u i a u d o i - t r e i c ă l u g ă r i , c î t e o d a t a şi u n u l
s i n g u r , u n e o r i şi c î t e v a c ă l u g ă r i ţ e b ă t r î n e .
In u n e le s a te e x is ta u m a i m u lte s c h itu r i (d e p lid ă în h o ta ru l s a -
t e l o r D r ă g u ş — F ă g ă r a ş , şi C h iu e ş ti — l î n g ă D e j e r a u p o m e n i t e c î te tr e i
« m în ă s tir i» , ia r în Ş in c a V ec h e — F ă g ă r a ş , c in c i. D e a c e e a , n u m e le
c e ; li s - a d a t u n e o r i , d e « m î n ă s t i r e » , e s t e i m p r o p r i u , e l e f i i n d d o a r
s c h itu ri. D e p ild ă , în 1 7 2 6 , e ra p o m e n ită o « m în ă s tire » în A r p a ş u d e
J o s ( " F ă g ă r a ş ) , în c a r e tr ă i a u o c ă lu g ă r iţă , c u f o s tu l ei s o ţ, l i p s it d e
v e d e re . A c e s te s c h itu ri e ra u fo a r te să ra c e . U n e le p r im e a u fe lu r ite d a -
n ii d i n p a r t e a c r e d i n c i o ş i l o r ţ ă r a n i .
C tito rii lo r e ra u d e r e g u lă c ă lu g ă ri, p re o ţi d e m ir sa u c h ia r c r e -
d in c io ş i ţă r a n i. D e p ild ă , s c h itu l d in C h ih e r u d e J o s, p e v a l e a i n f e ­
r i o a r ă a M u r e ş u l u i , e r a c t i t o r i t d e u n i e r o m o n a h P a r t e n i e ş i d e n e p o tu l
său, d a s c ă lu l G lig o ra ş ,• s c h itu l S în g e o rz ( ju d . B is triţa -N ă s ă u d ) de
i e r o m o n a h u l C l i m e n t , f o s t p r e o t d e m i r î n s a t, s u b n u m e l e C o n s t a n t i n ;
u n U r s B r o i n a — z u g r a v , s e p a r e şi p r e o t , — a r i d i c a t u n s c h i t î n S to -
b o r u ( ju d . S ă la j) , d i s t r u s d e a u t o r i t ă ţ i î n 1 7 8 7 . î n h o t a r u l s a t u l u i C io a r a
(a z i S ă liş te a — ju d . A lb a ) e x is ta o « m în ă s tire » n u m ită A f te ia « d in p lă -
iş o ru l C io a ra » . Se p are că e s te c tito ria c u n o s c u tu lu i lu p tă to r p e n tru
• O rto d o x ie , ie ro m o n a h u l S o fro n ie ,- c ă c i d in tr - o p lîn g e r e a c r e d in c io ş ilo r
o r t o d o c ş i t r a n s i l v a n i d i n 1 7 5 7 , r e i e s e c ă e l şi - a f ă c u t « o ţ î r d e s c h i t î n
m ijlo c u l c o d r u l u i .. .» , pe c a re i l-a u d is tru s a u to rită ţile . D o i n e g u s to ri
m a c e d o r o m â n i d i n C l u j , P a v e l şi g i n e r e l e s ă u C r i s t o f o r L i t e r a t u l , au
z i d i t o m î n ă s t i r e î n s a tu l M ă n ă ş tu r , d i n a p r o p i e r e a C l u j u l u i . A l t e s c h i t u r i
era u c tito rite de c re d in c io ş i tra n s ilv ă n e n i : U r m e n iş u (ju d . B is --
tr iţa - N ă s ă u d ) , d e A n d r e i C ă lb a z e , la 1 6 7 3 , Z a g r a ( ju d . B i s tr iţa - N ă s ă u d )
'd e ţ ă r a n u l V a s i l e R a i , î n p r i m a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a , R î p a
d e J o s ( ju d . M u r e ş ) d e P e t r i c ă P i n t e a e tc .
I a tă p r in c ip a le le s c h itu ri ro m â n e ş ti o rto d o x e a te s ta te d o c u m e n ta r
în p r im e le ş a s e d e c e n ii a le s e c o lu lu i al X V I I I - le a (în a f a ră d e c e le
p o m e n i t e î n s e c o le le a n t e r io a r e ) : A b r u d , C io a ra , D a ia R o m â n ă , M ă - g in a ,
L u p ş a î n j u d . A l b a ,• P lo s c a , C e r n a , î n j u d . H u n e d o a r a ? S â liş te , S ib ie l,
P o r c e ş ti ( T u r n u R o ş u ) , R a c o v iţa , S a c a d a te , S ăsăuş, S â s c io r i,
 d e J o s ş i d e S u s, B e r iv o iu M a r e , B r e a z a , B u c iu m , C o m a n a d e J o s
u s; C u c iu la ta , D e ja n i, D r ă g u ş , L is a , M ă r g in e n i, O h a b a , P o r u m -
i J o s ş i d e S u s , S c o r e i, S i n e a V e c h e , R e c e a d e ” J o s ş i d e S u s ,
d e S u s, V iş te a d e J o s şi d e S u s, t o a t e î n Ţ a r a F ă g ă r a ş u l u i ,•
d e C îm p ie , U rm e n işu , R îc iu , î n « C î m p i a » T r a n s i l v a n i e i ; C h ih e r u
şi de Jo s, D e d a ( d i n s e c o l u l X V I I ) , M o g lă n e ş ti T o p liţa (d in
X V I I ) , S o l o v ă s t r u , R u ş i - M u n ţi, H o d a c , I b ă n e ş ti , R îp a d e J o s ,
p e V a l e a i n f e r i o a r ă a M u r e ş u l u i ; P e tr id u d e Sus, l î n g ă T u r d a ,
le J o s, C h iu e ş ti, S tr îm b a , F iz e ş u lu i, N ic u la ( d u p ă u n i i d i n s e c o l u l
p ă a l ţ i i d i n X V I I ) , M in tiu R o m â n , î n p ă r ţ i l e D e j u l u i ; R eb ra
'e b r a M ic ă , F e ld r u , Z a g r a , î n j u d . B i s t r i ţ a - N ă s ă u d ; S o m e ş e n i,
r, M o r la c a , î n C l u j , - T re z n e a , P o p te le a c , î n S ă l a j e t c .
M a r a m u r e ş , e x i s t a o m î n ă s t i r e d e l e m n l a M o is e i, s f i n ţ i t ă î n c ă
!, de m itro p o litu l S av a B ra n c o v ic i. A lte m în ă stiri e x ista u la
(u n d e-1 în tîln im pe e p isc o p u l Io s if S to ic a în 16 9 5 ), B ir s a n a ,
h e a , B u d e ş ti, S ă c e l şj a l t e l e .
o fid a c o n d iţiilo r g re le de v ia tă p rin care au tre c u t, în sc h itu -
In e şti d in T ra n silv a n ia s-a d e s fă ş u ra t şi 6 o a re c a re a c tiv ita te
-şc o la ră , c ă c i în u n e le d in e le se c o p ia u m a n u sc rise şi se al -
u c ră ri o rig in ale . D e p ild lA" în anul 1716 s -a u c o p ia t a ic i — • în
e — un A p o s to l şi o E v a n g h e lie « p rin o s te n e a la în tru ie ro -

îe d e sto in ic u l E u sta tie R u s, în sv îrita m în ă stire a F e le a c u lu i» r

o n a h V a rla a m , v e n it d in M o ld o v a , c o p ia un T r io d s la v o - io -
m în ă stire a » de la S ib iel, în anul 1 7 1 6 .. L a m în ă s tir e a B u c iu m
F ă g ă ra şu lu i, u n ie ro m o n a h A m b ro z ie c o p ia V i e ţ i l e A s fin ţilo r ,
3 re m a rc a b ilă a c tiv ita te a d e sfă ş u ra t lo g o fă tu l M a te i V o ile a -

itic u l (o rig in a r d in V o ila ) s ta b ilit la m în ă s tire a D răg u ş, u n d e

: fe lu rite p re d ic i şi is to rio a re m o ra le , a c o p ia t v ie ţi de sfin ţi
ui V a sile d in S îm b ă ta de S us, c ă lu g ă rit sub n u m e le de V isa -
ju n s e g u m e n al m în ă stirii lu i C o n sta n tin B rîn c o v e a n u , a în -
:ra re a p o l e m i c ă în tr e b ă r i şi r ă s p u n s u r i p e n tr u le g e a a tr e ia
i v o d i t ş i s - a u n u m i t a d e c ă u n i i a in ţ a r a A r d e a l u l u i . I e r o m o -
e m d e l a P r i s l o p a a l c ă t u i t P lin g e r e a S tin te i m jn ă s tir i a S i l *
rislo p u lu i).
ilte m în ă stiri au fu n c ţio n a t şco li, în care se p re g ă te a u tin e ri
n sa te le d in ju r : S îm b ă ta de S us, P rislo p , R îm e ţ, C io a ra ,
upşa, F e le a c , S trîm b a F iz e şu lu i ş .a . M u lte d in m în ă stirile pe
i a m in tit au a v u t u n ro l în s e m rfa t în lu p ta p u rta tă de c le ru l şi
ii o rto d o c şi d in T ra n silv a n ia p e n tru ap ărarea O rto d o x ie i,
în c e rc ă rilo r de a tra g e re la u n ia ţie . In tre c ălu g ării lu p tă to ri
to d o x ie tre b u ie să-i p o m e n im pe S o fro n ie de la C io a ra , V i-
 MĂNĂSTIRILE IN SEC. XVIII 5 -7

sa rio n de la S îm b ă ta de Sus, Io a n ic h ie d in V e n e ţia de S us, T e o d o sie

de la P lo sca, E frem de la P rislo p şi alţii.
C ele m ai m u lte dintre m în ă stirile din T ran silv an ia p ro p riu -z isă au
fost incen d iate sau dărîm ate din ordinul gen eralu lu i B u k o w în 1761 —
1762. A u c ăzu t je r tfă u rg iei a c estu ia a p ro a p e to a te sc h itu rile pe care
le-a m a m in tit în Ţ ara F ă g ă ra ş u lu i, c a re fiin d d in lem n, au f o st arse.
T ot atu n ci au fo st d istru se m în ă stirile de la S îm b ăta de Sus; R îm eţ,
G eoagiu, C erna, P lo sca, cîteva din p ă rţile de nord ale T ran silv an iei
(C hiueşti, M intiu R om ân, T reznea ş.a.).
O p arte din ele s-au refă c u t în anii u rm ători, dar au fo st din nou
distruse. D e pildă, m în ă stire a S îm b ăta de Sus a fo st re fă c u tă de egu -
m enul V isario n , a ju ta t de fra ţii M a n o la c h e şi N ic o la e B rîn co v e a n u ,
urm aşii ctitorului, clar a fo st din nou d istrusă în n o iem b rie 1785. A ră -
m as în ru in ă p în ă în p rim a ju m ă ta te a s e c o lu lu i n o stru . A c e la şi lu cru
s-a p e tre c u t şi cu m în ă stire a B R m e ţ : a fo st d istru să în 1762,' re fă c u tă
şi apoi distrusă pentru a doua oară, în 1785 decem brie (ulterior a fost
refă c u tă ). In A u rm a a c e s to r d istru g e ri, p ă m în tu l s c h itu rilo r re sp e c tiv e
a fo s t lu a t de p r o p rie ta rii lo ca li (« d o m n ii de p ă rn în t» ), u n e o ri de ţă -
rani. B u n u rile m o b ile ale u n o ra au fo st duse la B laj.
D u p ă în tă rire a u n iaţiei de către g en eralu l B ukow , m în ă stirile şi
s c h itu rile o rto d o x e c a re au ră m a s m ai a le s d in T ra n s ilv a n ia de n o rd
şi din M a ra m u re ş — au aju n s sub o b lă d u ire a B is e ric ii unite. în sc u rt
tim p ele s-au d e sfiin ţa t, din lip sa de călugări. U n ele din ele au fo st
d e m o la te şi duse în sa te le în v e c in a te , p e n tru a serv i ca b ise ric i paro -
hiale. D in tre cele răm ase în fiinţă, ca m în ăstiri «nite, pom enim : P r is ­
lopul (în 1810 a m urit ultim ul călugăr), M ă g in a (pînă pe la 1871), Strim ta
F iz e ş u lu i (p în ă în 1848), N ic u la (a fu n c ţio n a t n e în tre ru p t ca m î-
năstire, pînă azi), B ix a d (în jud. Satu M are, înfiin ţată de călugărul grec
I s a ia d e la A th o s , t r e c u t la u n i a ţ ie , în u ltim u l d e c e n iu al s e c o -
lului XVII).
In afară de cele p o m en ite m ai sus, s-a m ai rid icat o m în ăstire-ca-
ted ra lă u n ită la B laj, cu h ram ul S fîn ta T reim e, prin stră d a n iile e p is c o -
p ilo r In o c h e n tie M ic u şi P e tru P a v e l A ro n . E a a v e a un d o m e n iu în -
tin s, cu 13 sate, c a re -i a d u c e a un v e n it a n u a l de 6 0 0 0 fi., d in care
ju m ă ta te erau p e n tru e p isc o p , iar re s tu l p e n tru în tre ţin e re a a 11 că -
lugări « b azilian i de rit g recesc», 20 de elevi în sem in ar şi trei ierom o -
nahi în co leg iu « D e P ro p a g an d a F ide» din R om a. P jim ii călu g ări ai
n iîn ă s tirii au fo st şi p ro fe s o ri ai c e lo r tre i şc o li în fiin ţa te în 1754. în
a fa ră de a c e a s ta , e p is c o p u l P e tru P a v e l A ro n a în f iin ţa t o n o u ă m î -
n a ş tire , cu h ra m u l B u n a v e s tire , c h ia r în c u rte a re ş e d in ţe i s a le a v în d
şi un s e m in a r în c a re în v ă ţa u n u m a i tin e ri c ă lu g ă ri, su p u ş i la u ri re -
m de p o st aspru. In 177 7 c ă lu g ă rii d e a ic i au fo st tre c u ţi în m în ă s -
ea S fîn ta T reim e, ia r în 1781 s-a u c o n to p it şi c e le d o u ă S e m in a rii.
t P e tru P a v e l A ro n a în fiin ţa t o n o u ă m în ă stire p e lin g ă b ise ric a î A lb a
lu lia — M a ie r i.
în to t cu rsu l se c o lu lu i al X V III-le a , au e x ista t p e rm a n e n te le g ă tu ri
re c ă lu g ă rii o rto d o c şi d in T ra n silv a n ia şi cei d in Ţ ara R o m â n ea scă
M o ld o v a . M u lţi călu g ări tra n silv ă n e n i erau tu n ş i în m o n a h ism în
îă stirile d e p e ste C a rp a ţi, apoi re v e n e a u în sc h itu rile d in sa te le
M jn ă stire a M o ise i era în c h in a tă P u tn e i. In 17 5 9 e g u m e n u l C a l i s -:
de la P u tn a în ştiin ţa c le ru l şi p e c re d in c io şii d in M a ra m u re ş d e -3

n u m ire a ie ro m o n a h u lu i T eo fan ca eg u m en la M o ise i, fă c u tă cu

B c u v în ta re a m itro p o litu lu i Iaco b P u tn e a n u l al M o ld o v e i. M ai m u lţi
ig ă ri — m ai a le s m o ld o v e n i — sîn t în tîln iţi p rin sa te le şi s c h i t u --

T ra n silv a n ie i, în c a lita te d e c o p iş ti, z u g r a v i d e b is e r ic i, d a s c ă li e tc .

D u p ă d istru g e re a m în ă stirilo r o rto d o x e d in o rd in u l g e n e ra lu lu i

o w , c în d p r a c tic a în c e ta t v ia ţa m o n a h a lă o rto d o x ă în T ra n silv â -
se în re g is tre a z ă o p re z e n ţă m a s iv ă a c ă lu g ă rilo r d e a ic i în m î -
irile d in Ţ a ra R o m â n e a s c ă şi M o ld o v a . In tre ei se n u m ă ra u cu -
u ţii călu g ări tra n s ilv ă n e n i lu p tă to ri p e n tru O rto d o x ie : N ic o la e
N ic h ifo r, N ic o d im , S o fro n ie d e la C io a ra e tc . E p is c o p ii P a h o m ie
a m a n u l u i şi M is a il a l B u z ă u lu i, m itr o p o litu l I a c o b S ta m a ti, sta re ţu l
> rg h e d e la C e rn ic a şi C ă ld ă r u ş a n i, a rh ie re u l Io a n ic h ie S tra to n i -
>, a rh im a n d ritu l E u s ta tie P o p o v ic i d e la B ră te şti -P aşc an i, p ro to s in -

îl N a u m R îm n ic e a n u , m a ic a S u z a n a A rşic , care a c tito rit m în ă s -

c e < d p o a rtă n u m e le , ie ro m o n a h ii Io a n ic h ie d e la P re c le a l, T e o d o s ie

i S tîn işo a ra , V is a rio n d e la C o c o ş şi a tîţia a lţii e ra u o rig in a ri

in T ra n silv a n ia . în 18 1 5 , s-a iv it-c h ia r o n e în ţe le g e re la C ă ld ă -

i, p r i c i n u i t ă d e fa p tu l c ă « u n g u re n ii» a d ic ă tra n s ilv ă n e n ii d e ţi -

« to a tă o c îrm u ire a m în ă stirii» . L a N e a m ţ, în p rim a ju m ă ta te a

ilu i X IX , c ă lu g ă rii « u n g u re n i» în tre c e a u cu n u m ă ru F p e m o ld o -

în a c e s t fe l, m în ă s tir ile rro a stre au a v u t u n în s e m n a t ro l în în tă -

"o n ştiin ţe i d e u n ita te n a ţio n a lă . "

[în ă stirile d in B a n a t. O situ a ţie a p arte p re z in tă m în ă stirile b ăn ă-

H o d o ş - B o d r o g , B e z d in , L ip o v a , fo sta re şe d in ţă v lă d ic e a sc ă în

1 a n te rio r, re sta u ra tă în 1732, Săraca (Ş em liu g ), re fă c u tă în 1730

iu rişc o L a z a re v ic i şi fiii săi N ic a şi Jiv an , cu o sta re m a te ria lă

P a r to ş (b ise ric a m are re fă c u tă în 17 5 0 — 1743 de M a rc u M u ţiu ,

rg e, V o ilo v iţa , C e b za , C a r a n s e b e ş , B a z ia ş , C ic lo v a , L u g o j,
m a V e c h e ( M r ă c u n e a ) , M e s ic i, S r e d i ş t e a M ic ă , V ă r â d ia , Z la tiţa ,
 M ĂNĂSTIRILE m SE C . xvra 559

Cusici ş.a . I n A r a d - G a i e p i s c o p u l S i n e s i e J i v a n o v i c i a r i d i c a t m î n ă s t i r e a
Stîntul Simeon stîlpnicul d e v e n i t ă a p o i g r o p n i ţ ă a e p i s c o p i l o r a r ă d e n i .
A c e s t e a a v e a u n u n u m ă r r e d u s d e c ă l u g ă r i , f i e r o m â n i , f i e s îr b i.
D in tr e r o m â n i, m u lţi e ra u d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă — în d e o s e b i d in
O lte n ia — sa u d in T r a n s ilv a n ia . In u n e le e x is ta u ş c o li, c u m a f o s t
c e a d e la P a r to ş , în f iin ţa tă d e .ju d e le G h e o r g h e L a iu d in C ia c o v a .
Şi a s u p ra a c e s to r m în ă s tiri s -a a b ă tu t u r g ia r e g im u lu i h a b s b u rg ic .
în u ltim u l p ă tr a r al v e a c u lu i al X V II I- le a , c e le m a i m u lte d in tr e e le
a u f o s t d e s f ii n ţa t e d in d is p o z iţi a M ă r ie i T e r e z a şi a lu i I o s i f I I : P a r ­
to ş , S ă ra c a , B a z ia ş , C u s ic i, S r e d iş te a M ic ă , M r ă c u n e a e tc . M u lte a u
d e v e n it b is e ric i p a ro h ia le .
D a t o r i t ă f a p t u l u i c ă s c a u n e l e v l ă d i c e ş t i d e l a A r a d , T i m i ş o a r a şi
C a ra n s e b e ş - V îrş e ţ e ra u o c u p a te d e ie ra rh i d e n e a m s îr b ,„ v e c h ile m î
n ă s tiri ro m â n e ş ti ră m a s e în f iin ţă a u a ju n s în s tă p în ir e a B is e r ic ii s î r -
b e . A s tf e l în f r u n te a m în ă s tir ilo r B o d r o g , B e z d in , M e s ic i şi S în g e o r g e
a u a ju n s e g u m e n i d e n e a m s îrb , c a r e a u c o n t r i b u it la în lă tu r a r e a lim
b ii r o m â n e d in s lu jb e şi la î n t ă r i r e a e le m e n tu lu i e tn ic s îr b d in m î -
n ă s tirile re s p e c tiv e . D u p ă 1 8 6 4 — 1 8 6 5 , c în d a a v u t F o c r e în f iin ţa r e a
M itro p o lie i O rto d o x e R o m â n e a T ra n s ilv a n ie i, a u rm a t u n d u re ro s
p r o c e s î n t r e c e l e d o u ă B i s e r i c i — s î r b ă şi r o m â n ă — a f l a t e î n t r e g r a
n iţe le Im p e riu lu i h a b s b u rg ic , ju d e c a t p în ă la T a b la r e g e a s c ă ( T rib u n a
lu l s u p r e m ) d i n B u d a p e s t a . B i s e r i c a r o m â n e a s c ă n - a p u t u t d o b î n d i d e -
c ît m în ă s tire a H o d o ş -B o d ro g . . 3

C o n c l u z i i l e care se desprind din cele de mai sus sînt evi­

dente. Domnii fanarioţi şi marii dregători din Ţara Românească şi
Moldova au ridicat puţine mînăstiri. în schimb, unii ierarhi, egumeni,
călugări, preoţi de mir şi credincioşi au ctitorit numeroase schituri
şi sihăstrii, în care s-a născut o adevărată mişcare de înnoire a vieţii
duhovniceşti şi culturale.
In Transilvania, Maramureş şi Banat de asemenea se cunosc nu­
meroase aşezări monahale, ridicate prin jertfele materiale ale preo-
ţilor şi credincioşilor de aici. Cele mai multe au fost dârîmaîe sau
incendiate din ordinul generalului Bukow, altele desfiinţate şi trans­
formate în biserici'de mir, aşa cum s-a întîmplat şi cu mînăstirile
din Bucovina.
B IB L IO G R A F IE
l a T o a r e l e sînt cele indicate pentru istoria Mitropoliilor Ungrovlahiei şi
Moldovei în secolul al XVI-lea.
Pentru bibliografia tuturor mînăstirilor din acest secol se pot consulta : NI -COLAE
STOICESCU, Repertoriul bibliografic al monumentelor teudale din Bucureşti, Bucureşti,
1961, 363 p'.'j NICOLAE STOICESCU, Bibliografia localităţilor şi monumentelor
leudale din România. I. Ţara Românească, 2 voi. (Bucureşti), 1970, 800 p
 jsav-----X.V U I)

A o ld o v a , Craiova, 1971, 426 p. ; NICOLAE STOICESCU, R e p e rto riu l b ib lio g ra fic

o c a lită ţilo r şi m o n u m e n te lo r m e d ie v a le d in M o ld o v a , Bucureşti, 1974, 984 p.
L u c r ă r i g e n e r a l e . M în ă s tir ile d in Ţ a r a R o m â n e a s c ă . AL. ŞTEFULESCU, a l
i s t o r i c ş i p i t o r e s c , Tg. Jiu, 1904, LX IX - f 421 p. - f 42 pi. + 1 h. ; RO M A N
E SC U , M ă n ă s t i r i le d o b r o g e n e , B ucureşti, 1914, 164 p. ; D O M IN IC IO N E SC U ,
'u ri ş i b is e r ic i d e sa t, B ucureşti, 1931, 128 p. (regiunea A rgeş-V îlcea); 1. C. FI-
I, B is e r ic i ş i ctito ri, Bucureşti, 1932, 48 p. (extras din «BOR», L, 1932, biserici
•hituri buzoiene); I. IONAŞCU, B is e r ic i, c h ip u r i ş i d o c u m e n te d in O lt, 1, Cra-
1934, VII + 272 p. ; V. B R A TU LESC U şi R. ILIE , M ă n ă s t i r i ş i b is e r ic i d in Ilfo v ,
ireşti, 1935, 80 p. + 1 h. ; I. DO NA T, F u n d a ţiile le lig io a s e a le O lte n ie i, partea I-a.
ş tir i'ş i s c h itu r i, Craiova, 1937, 96 p. (extras din A rhivele O lteniei, XVI, 1(537");
iPESC U -CILIEN I, B is e r ic i, tfr g u r i ş i s a te d in ju d . V ilc c a , Craiova, 1941, 138 p. +
-f- 1 h.; N. A. CONSTA n T i NESCU, A c te şi d o c u m e n te buzoene, partea I,
'eşti, 1941, VI + 60 p. ; G. CIULU, B is e r ic i c r a io v e n e 'c tito r ite d e b rc sla şi, în
an. XXVII, 1975, nr. 7— 8, p. 506— 519.
C VOICESCU, M ă n ă stire a şi a şe ză m 'm tu l sp ita lic e s c S iîn tu l P a n te lim o n de Bucureşti,
în «BOR», an. XCI, 1973, nr. 11 —12, p. 1295— 1312.
Mînăstirile d i a Moldova (ultimele c e r c e t ă r i ) . T. G. BU-
0 c tito r ie tir zie : m ă n ă s tir e a D o lje ş ti-R o m a n , în «MMS», XLI, 1965, nr. 11 — 12,
[— 629; EPIFANIE COZĂRESCU, B is e r ic a P r e c is ta M a r e d in o r a ş u l R o m a n , în
;», an. XLV, 1969, nr. 3 —4, p. 224—231 ; CONSTANTIN TURCU, D e s p r e s c h itu l
;ti « din c o d ru l P a şc a n ilo r, în se m n a t c en tru c u ltu ra l-şc o la r din se c o lu l a l
-lea în «MMS», an. XLV, 1969, nr. 10— 12, p. 628— 634; CONSTANTIN-VOI-
J, S c h itu l F o c r o v ş i im p o r ta n ţa I u i p e n tr u v ia ţa ş i c u ltu r a b is e r ic e a s c ă d in
'va 'm seco lu l a l X V III-lea, în «BOR», an. XC, 1972, nr. 7— 3, p. 819— 832.
'entru bolnitele m înăstireşti să se vadă bibliografia citată la «M înăstirile din
1 al XVI-lea». Se va adăuga, şi . - GH. BÂILEANU, E v o lu ţia j u r i d ic ă a e p itr o p ie i
ir id o n d e la 1 7 5 7 la 1 8 0 0 , '4 voi., Iaşi, 1929— 1932; V. RA ŞCA N U, şi GH. BAI-
J , I s t o r i c u l s p it a lu l u i o r ă ş e n e s c d e a d u lţi d in la şi, I, B ucureşti, 1965;' N ESTO R
ICESCU , I n s t i tu ţ i i p e n tr u în g r ijir e a s ă n ă tă ţii p a tr o n a te d e m ă n ă s tir e a N e a m ţ,
MS», en. XXXVIII, .1962, nr". 5—6, p. 442—450; T. G. BULAT, B iseric a M o l-
ş i a şe ză m in te le sp ita lic e ş ti în p r im a ju m ă ta te a s e c o lu lu i a l X X - l e o , în ,. an. XC,
1972, nr. 11 — 12, p. 1227— 1237; SCA RLA T PO R C E SC U , IO A N ş.a.,
M ă n ă s tir e a V ă ra te c (Bucureşti), 1936, 274 p.
f î n ă s t i r i 1 e d i n T r an f i 1 v a n i a. Z e NO VIE PACLIŞANU, . V ec h ile m a ro
m u n e şti din A rd e a l, în «Cultura Creştină», Blaj, an. VIII, 5919, nr. 7— 8, -170; D.
A N T A L , S c h it u r i ş i m ă n ă s ti r i în p r o t o p o p i a t u l R e g M n u l u i ; în «RT», X 1926,
nr. 4, p. 91— 96; IOSIF E. NAGHfU, C X a d e s p r e m ă n ă s tir ile d in Ţ a r a 'u lu i, în
«A rhiva Som eşeană», N ăsăud, 1936, nr. 19, p. 85 — 100; G. M Â N ZAT,. t
m ă n ă s tir i d in ţin u t u l S o m e ş u lu i, în «C ultura C reştină», B laj, an.- X V I, 1936, -
591 ; ŞlE FA N M E T E Ş, M ă n ă s t i r i le r o m â n e ş ti d in T r a n s i l v a n i a Ş i U n g a r ia ,
936, CXXVIII + 364 p.; VENIAM IN TO HĂNEANU, M ă n ă s tir e a B r jn c o v e a n u , »,
an. X, 1965, nr. 7 — 8, p. 521 — 546; ANDREI GlLEA, Zece d o c u m e n te in e d ite f o s t a
m ă n ă s tir e d e lin g ă S a c a d a te (Sibiu), în «M A », an. X II, 1967, nr. 8— 9, -714;
M IH A I M A N O L Â C H E , I s t o r i c u l m ă n ă s ti r i i R î m e t d in T r a n s ilv a n ia , în an.
X IV , 19C9, nr. 7— 8, p. 499— 517; D R/iG O SIN OANĂ, S c h it u l * A lte ia * , uium »,
X I, 1973, p. 851 — 855 ; N IC O LA E STO ICESCU , M ă n ă s t i r e a B r in c o - , 'in
S îm b ă ta d e S u s , în M A, an. X X X I, 19'>6, nr. 1 şi 2, p. 77 — 91 şi 208 — 226; *.
PĂCURARIU, Isto ria m ă n ă stirii P rislo p , Arad, 1986, 190 p. RCEA PĂCURARIU,
V echile m ă n ă s tir i d in M a ra m u re ş, în În d r u m ă to r u l 'c, Cluj-Napoca, 1979, p. 237 —
244. '
în ăs firi le d i n Banat. NTCOLAE STOICESCU, B ib lio g r a fia lo c a lită -
m o n u m e n te lo r m e d iev a le din B a n a t, în «MB», XXII, 1972, nr. 10— 12,
618 şi X X III, 1973, nr . 1 - 3 , p. 1 6 - 1 0 5 (şi extras: Tim işoara, 1973, 192 p.);
VLĂDUCHANU, M ă n ă s tir i b ă n ă ţe n e , Timişoara, 1947, 144 p.; ION B. MU-
J . M ă n ă s tir i d in B a n a t, Timişoara, 1976, 174 p.; IOACHIM MlkOIA, Mă-
S ă r a c a , c e n tr u d e c u lt u r ă ş i a r tă b ă n ă ţe a n ă , în «A nalele B an atu lu i» , an. IV ,
•2—4, p. 85— 105; LONGIN I. OPRIŞA, Un vecW m o n u m e n t d e a r tă ro m â n e a s c a
f : m ă n ă stirea Săraca, în «MB», an. XVI, 1966, nr. 10— 12, p. 702— 708;
iHE COTOŞMAN, M ă n ă stire a Cebza, în «MB», XIX, 1969, nr. 7— 9,
i35.
 LXX
V IA Ţ A M O N A H A L Ă ÎN Ţ A R A R O M Â N E A S C A ŞI
M O L D O V A ÎN S E C O L U L A L X V III-L E A . '
S T A R E Ţ U L P A IS IE Ş I U C E N IC II S Ă I

I.
In v e a c u rile tre c u te , m în ă s tirile ro m â n e ş ti e ra u a d e v ă ra te fo c a re
de c u ltu ră şi a rtă , în c a re se sc ria u c ro n ic i, se c a lig ra fia u m a n u sc rise ,
se lu c ra u v e ş m in te şi v a s e litu rg ic e , se p re g ă te a u tin e ri p e n tru slu jb a
de d ie c i la c u rte a d o m n e a sc ă , de c o p işti şi de p re o ţi, dar, în a c e la şi
tim p, erau şi lăcaşu ri de în altă tră ire du h o v n iceasca. C u tim p u l însă,
a c e a s tă v ia ţă c u ltu ra l-a rtis tic ă şi d u h o v n ic e a s c ă a în c e p u t să d e c ad ă ,
m ai ales în m în ă s tirile pe c a re d o m n ii ro m â n i le în c h in a s e ră la L o c u -
rile S finte din R ă să rit (M u n tele A thos, C o n stan tin o p o l, A lexandria,
Ieru sa lim , M u n te le Sinai etc).
în seco lu l al X V III-le a, deşi ţă rile n o a stre se aflau sub cîrm u ire
fan a rio tă ■— ep o că de reg res în m u lte laturi ale v ieţii p o litice, e c o ­
n o m ic e , s o c ia le , c u ltu ra le şi b is e ric e ş ti — se o b s e rv ă to tu ş i o în -
v io ra r e a v ie ţii d u h o v n ic e ş ti în a n u m ite m în ă s tiri ro m â n e ş ti. A c e a s tă
, sc h im b a re s-a p e tre c u t m ai ales sub in flu e n ţa v ie ţii a sc e tic e din an u -
m ite m în ă s tiri ru s e ş ti, c a re tră ia u d u p ă r în d u ie lile m a re lu i te o lo g ,
a s c e t şi re fo rm a to r al v ie ţii m o n a h ic e ş ti, S fîn tu i D im itrie , m itro p o -
litul R o sto v u lu i (1651 — 1709). U n u l d in tre « u cen icii» săi a fo st e p is­
c o p u l P a h o m ie a l R o m a n u lu i, c tito ru l sc h itu lu i P o c ro v de lîn g ă m î-
n ă s tire a N e a m ţ, în c a re a tră it o v re m e — d u p ă re tra g e re a d in sc a u nul
e p is c o p a l---- , p o triv it rîn d u ie lilo r a s c e tic e a le d a sc ă lu lu i său.
U n a lt m a re a s c e t şi c ă lu g ă r cu v ia ţă îm b u n ă tă ţită a fo s t s ta r e ţu l
Vasile de la P o ia n a M ă ru lu i. A cesta a tră it un tim p la m în ăstirea
D ă lh ă u ţi (jud. V ra n c ea ), p e care a c îrm u it-o v re o 20 de ani. D e aci,
g ă s in d u n a lt lo c p o tr iv it p e n tr u o a ş e z a r e p u s tn ic e a s c ă , s - a s ta b ilit
la P o ia n a M ă ru lu i (la 50 km . de R îm n ic u -S ă r a t) , u n d e a rid ic a t o
biserică şi chilii, pentru el şi o parte din părinţii de la Dălhăuţi.
% — Istoria B.O.R., voi. II
 a dus o v ia ţă d u h o v n ic e a sc ă su p e r io a r ă , cu r u g ă c iu n e , m uncă
u d iu .
Pe lîn g a a le a sa sa v ia ţă d u h o v n ice a scă -a sce tică , stareţu l V a s ile
şi u n b u n c u n o s c ă to r a l sc r ie r ilo r p a tr is tic e şi p o s tp a t r is tic e , d in
a făcu t a n u m ite tra d u c eri. A sc r is şi cîte v a lu c r ă r i t e o l o g i c e -
tic e , în lim b a sla v o n ă , răm ase în întrebătoare ră su ri
m a n u sc r is :
a d u n a te d in Sf. S c r ip tu r ă p e n tr u d e p ă r ta r e a de b u c a te le c e le e
fă g ă d u in ţe i c ă lu g ă r e ş ti c e i de b u n ă v o ie ( t i p ă r i t ă m a i t î r z i u l a n ţ ,
î n 1 8 1 6 ) , C u v ln t în a in te la cartea fe r ic itu lu i N il de la S orska
lă o g ire sa u c u v în t p e u rm ă la c a rte a fe r ic itu lu i N il d e la So rska ,
t , t e o l o g ş i f i l o z o f r u s , s t a r e ţ l a S o r s k a , 1 4 3 3 — 1 5 0 8 ) , în a in te c u ­
ire s p r e c a p e te le fe r i c it u lu i F ilo te i S in a itu l, C u v în t în a in te sa u
'te călătorie la cartea lui G rigorie Sin a itu l ş . a .
S tareţu l V a s ile a trecu t la ce le v e şn ic e la 2 5 a p rilie 1767, după
b u tise să rid ice pe o trea p tă în a ltă v ia ţa sih ă stre a scă de la Po -
M ă r u l u i ş i d e l a c î t e v a s c h i t u r i î n v e c i n a t e ( D ă l h ă u ţ i , T r ă i s t e n i » ii).

ita reţu l Paisie. în a c e e a ş i v r e m e a tră it şi m a r e le în n o ito r al m o n a -

ilu i r o m â n e s c — şi în tr -o m ăsu ră oarecare şi al c e lu i r u se sc —
Î V elicicovschi.
1-a n ă sc u t în o ra şu l P o lta v a d in U c r a in a — fa p t p en tru care se
d era el în su ş i « m a l o r u sia n » , — p r im in d la b o t e z n u m e le P e tr u .
1 1 1 -le a d in cei 12 c o p ii ai p r e o tu lu i Io a n , s lu jito r la c a te d r a la
îia (A d o r m ir e a ) d in P o lta v a şi a l s o ţ ie i s a le Irin a , c ă lu g ă r ită sp r e
ui v ie ţii în m în ă stir e a P o c r o v d in a c e la ş i oraş.

u n ic u l şi str ă b u n ic u l să u fu s e s e r ă to t p reo ţi în P o lta v a , ia r a lt e

ii in t r a s e r ă î n că lu g ă r ie . R ăm as orfan d e ta tă la v îr s ta de p a tru
fost crescu t de m am a sa şi d e fr a te le să u m a i m are, Ioan , preot
e r ic a la care slu jise ş i ta tă l lo r. A în v ă ţ a t la şc o a la p a r o h ia lă
:i, i a r d u p ă m o a rtea fr a te lu i său a fo st în sc r is la A c a d e m i a du -
c e a s c ă d in K ie v , în fiin ţa tă d e m itr o p o litu l d e n e a m ro m â n P etru
ă. C u r su r ile A c a d e m ie i erau îm p ă r ţite pe a tu n ci în trei c ic lu r i :
c la se in fe r io a r e , în care se în v ă ţa u lim b ile la tin ă , greacă, sla v a
onă, cu g r a m a tic a şi sin ta x a , două c la se m e d ii (p o e tic a şi reto -
care se făceau în tr -u n sin g u r an şi A c a d e m ia p r o p r iu -z isă , cu
se c ţii : filo z o fia , cu d o i' a n i d e s t u d ii şi t e o l o g i a , cu p a tr u a n i.
ia t a ic i num ai p r im e le p a tru c la se , apoi a p ă r ă sit şc o a la , spre
ich in a v ia ţa tră irii d u h o v n ic e şti. în toam n a a n u lu i 1740, a in tra t
îă s t ir e a L i u b e ţ c h i , p e N ip r u , ia r d u p ă tr e i lu n i a t r e c u t la m î - ; a
M e d v e d o v s c h i, situ a tă în U c r a in a d in d rea p ta N ip r u lu i, a fla tă
 VIAŢA Iva(JJNA±±AJ_iA. liN âfetj. .X.V Iii 5 6 3

a tu n c i sub s tă p în ire p o lo n ă. A ic i a fo st tu n s ra s o fo r, la p ra z n ic u l
S c h im b ă rii la F a ţă din an u l 1741,' p rim in d n u m ele de P laton.
V ia ţa b ise ric e a sc ă a p re o ţilo r, c ă lu g ă rilo r şi c re d in c io ş ilo r o rto -
d o c şi d in U c ra in a o c u p a tă de P o lo n ia c a to lic ă e ra d e o s e b it de g rea.
D e m u lte ori m în ăstirile o rtodoxe erau în ch ise sau p refăcu te în uniate,
c ă lu g ă rii şi p re o ţii o rto d o c şi a lu n g a ţi, în te m n iţa ţi, siliţi să tre a c ă la
uniaţie. A b ăiîn d u -se p rig o an a şi asupra m înăstirii M ed v edovschi, m o -
n a h u l P la to n s-a re în to rs la K iev, in ţrîn d în c u n o sc u ta L a v ră a P eş -
terilo r, u n d e a fo st pus să sc u lp te ze ico a n e în aram ă.
D in d o rin ţa u n e i v ie ţi d u h o v n ic e ş ti c ît m ai în a lte , în 1742 a tre cut
în ţă rile n o astre, sta b ilin d u -se p e n tru c îţiv a ani la s c h itu rile D ă l-h ă u ţi
şi P o ia n a M ă ru lu i (jud. V rancea), T răisteni şi C hnul (jud. B uzău), cel din
urm ă c tito rit de M irc e a C io b an u l şi re fă c u t de M atei B asarab. A ici a
av u t p rileju l să cu n o ască pe sch im o n ah u l V asile de la P o ian a M ăru lu i,
pe sc h im o n a h u l O n u frie de la C îrn u l şi a lţi p ă rin ţi cu v ia ţă aleasă. în
a c e ste p a tru s c h itu ri ro m â n e şti, in flu e n ţa v ie ţi m o n a h a le de la
M u n te le A th o s e ra d e o s e b it de p u te r n ic ă , fa p t c a re a d e te r m in a t pe
m onahul P lato n să p ărăsească Ţ ara R om ânească, unde v ieţu ise p atru an i
şi să se în d re p te sp re M u n te le A th o s, n ă d ă jd u in d s ă -ş i g ă s e a s c ă un
p o v ă ţu ito r, c a re să -1 în d ru m e p e c ă ile u n e i v ie ţi d u h o v n ic e ş ti şi m ai
alese.
D a r în a c e s t tim p , M u n te le A th o s se g ă s e a , to tu ş i, în tr - o sta re
tris tă . M în ă s tirile e ra u ro b ite de tu rc i şi s ilite să se ră s c u m p e re cu
sum e în se m n a te de bani, m ulte din ele erau în tr-o stare de ru in ă şi
n e o rîn d u ia lă , c ă lu g ă rii — de n e a m u ri fe lu rite — se în v ră jb e a u A în tre
ei, v ia ţa d u h o v n ic e a sc ă nu m ai era în sta re a de a ltă dată. C ă lu g ă ru l
P la to n , s-a a şe z a t în tr-o c h ilie în ju ru l m în ă stirii P a n to cra to r. P e la
în ce p u tu l an u lu i 1750, a v e n it la A th o s stareţu l V a sile de Ja P o ian a
M ă ru lu i, care 1-a îm b ră c a t în m an tie , d în d u -i n u m e le de P aisie..
R id ic în d u -s e pe o în a ltă tre a p tă a d e s ă v îrşirii m o ra le , m o n a h u l
P aisie a ajuns să fie p reţu it de fraţii săi de călugărie, încît, încetul c u în ­
cetul, au în c e p u t să se strîn g ă u c e n ic i în ju ru l său. C înd s -a în m u lţit
n u m ăru l u c e n ic ilo r şi s-a sim ţit n e v o ia u nui p reo t-d u h o v n ic , fra ţii au
stă ru it pe lîn g ă p o v ă ţu ito ru l lor să p rim e a sc ă a fi h iro to n it p reo t. Şi
astfel, după m ulte stăruinţe, P aisie a fost hiro to n it preot (ierom onah)-
duhovnic de către un episcop G rigorie, în anul 1758. Tar cînd num ărul
f r a ţilo r a s p o r it şi m a i m u lt, s - a u m u ta t în c h ilia S f în tu l P r o o r o c
Ilie , c a re a tîrn a to t de m în ă s tire a P a n to c ra to r. A ic i au z id it d in te -
m elie o b ise ric ă , chilii şi alte clădiri tre b u ito a re o ricărei g o spodării.
U c e n ic ii se o c u p a u cu lu c ru l c îm p u lu i şi cu a lte în d e le tn ic iri p o triv ite
a g m ei c ă lu g ă re ş ti, ia r sta re ţu l a în c e p u t să re v iz u ia s c ă v e c h ile tra -
d u c e ri sla v e d in s c rie rile S fin ţilo r P ă rin ţi d u p ă o rig in a lu l g re c e sc .
L ip sa de chilii p entru cei 64 de fraţi, 1-a determ in at pe P aisie să
lă ră s e a s c ă S fîn tu l M u n te — în 1763 — şi să v in ă u n d e v a în ţă rile
om âneşti, pline de m înăstiri m ari, v ech i ctitorii ale e v lav io şilo r noştri
o m n i. S -au a ş e z a t p e n tru în c e p u t în s c h itu l V ă rz ă re ş ti (R m . S ărat).
> e aci, s-au în d re p ta t sp re Iaşi, u n d e au fo st p rim iţi de m itro p o litu l
iavriil C allim achi, care le-a oferit m în ăstirea D ragom irna, ctitoria
litro p o litu lu i A n a s ta s ie C rim c a , cu to a te m o ş iile ei. Şi a s tfe l, d in
nul 1763, la D ra g o m irn a , c a re e ra p în ă a tu n c i a p ro a p e p u stie , a în -
sput o v ia ţă n ouă, de m u n c ă şi de ru g ăciu n e. D e în d a tă s-a u în d re p ta t
> re D ra g o m irn a noi v ie ţu ito ri, ro m â n i, ru şi şi u c ra in ie n i.
Stareţul P aisie a ■ în to c m it u n « în dreptar», sau u n « a şez ă m în t» 28
de p u n c te , cu fe lu r ite rîn d u ie li p riv ito a re la v ia ţa c ă lu g ă re a s c ă ;
aici. E l a in tro d u s p r a v ila f o lo s ită în sc h itu l S fîn tu l Ilie , ale că re i
■ rin ţe de c ă p e te n ie erau : v ia ţa de obşte, a scu ltare a, sm eren ia, să -
cia, m unca, slu jb ele du p ă tip ic, re sp e c ta re a p rav ilei călu g ăreşti, m ăr-
risirea gîndurilor în faţa duhovnicilor etc. în această m înăstire,
ireţul a continuat traducerea scrierilor u n o r m ari duhovnici din
e c eşte în sla v o n e şte şi ro m â n e şte (A n to n ie cel M are, Isa ia P u stn ic u l,
tru D am asch in , M a rc u A scetul, T eo d o r Studitul ş.a.). în acelaşi tim p,
fo st c o re c ta te v e c h ile tă lm ă c iri sla v o n e din lu c ră rile c u v io ş ilo r M ă rie
cel M are, C asian R om anul, F ilotei Sinaitul, G rigorie Sinaitul, n e o n
N o u l T e o lo g şi a lţii. P e lîn g ă a c e s te tra d u c e ri, s ta re ţu l P a isie
în to c m it o lu c ra re d e s p re R u g ă c iu n e a m in tii, în ş a se c a p ito le şi o
n b a te re a în v ă ţă tu rii care se ră s p în d is e pe a tu n ci în m în ă s tirile i
U c ra in a de c ă tre u n m o n a h c a re n e g a a c e a s tă ru g ă c iu n e . S ta re ţu l ea
f r a ţilo r c u v în tă ri în f ie c a r e zi, î n tr - u n a ro m â n e ş te , în a lta s la -îe ş te .
S lu jb a se fă c e a a lte rn a tiv , sla v o n e ş te şi ro m â n e ş te , d a t fiin d nărui
m are de c ălu g ări slavi.
D a r în anul 1775, to a tă a c ea stă in im o asă a c tiv ita te cărtu rărească,
> r e u n ă cu o a le a s ă v i a ţ ă d u h o v n i c e a s c ă , a l u a t s f î r ş i t , c ă c i în
ia o c u p ă rii M o ld o v e i de n o rd (B u c o v in a ) de a u strie c i, s ta re ţu l cu
eaga obşte au fo st nevoiţi să p ă răsească D ragom irna. G u ap robarea
ro p o litu lu i G a v riil C a llim a c h i, sta re ţu l, cu 200 din cei 350 de fraţi,
i a ş e z a t la m în ă s tir e a S e c u , u n d e a u f o s t c h e m a ţi d e e g u m e n u l
m ie şi c e ila lţi fra ţi. S -a c o n tin u a t şi aici p ra v ila de la D ra g o m irn a
3 d e p a tr u a n i, cu r u g ă c iu n e , f e lu r ite c u v în tă r i şi tr a d u c e r i d in
ţii P ă r in ţi şi m a rii a s c e ţi r ă s ă r ite n i. A u f o s t r id ic a te n o i c h ilii,
tru ca să p o a tă fi a d ă p o s tiţi to ţi c ă lu g ă rii de la D ra g o m irn a .
 VIATA MONAHALA IN SEC. XVIII 565

In anul 1779, la do rin ţa dom n ito ru lu i C o n stan tin M oru zi (1777 —

1782), lui P aisie i s-a în cred in ţat egum enia m înăstirii N eam ţ, cea m ai
v e c h e şi m ai lu m in o a să v a tră a m o n a h ism u lu i din M o ld o v a. D u h o v -
n icu l Ila rio n a fo st în c re d in ţa t cu c o n d u c e re a m în ă s tirii S ecu, în nu -
m e le lui P a isie , iar el, cu o p a rte d in fra ţi, s -a u m u ta t la N eam ţ. A ici,
a în tă rit rîn d u ie lile de la A thos, cu v ia ţă de obşte, slu jb e după tip ic ,
predici, g rijă p entru bolnavi, bătrîni şi călători, m ărtu risirea gînd u rilo r
către p ă rin ţii d u h o v n iceşti, m u n că la cîm p sau d ife rite m eserii. S -au
rid ic at noi chilii, o casă de oaspeţi şi un spital. N u m ăru l v ieţu ito rilo r
n e m ţe n i a aju n s la 700, în tre care erau m o ld o v e n i, m u n ten i, tra n s il­
v ă n e n i, ruşi, u c ra in ie n i, b ielo ru şi, g reci, bulg ari, sîrbi şi ch iar foşti
n e c re ştin i tre c u ţi la O rtodoxie. S -au c o n tin u a t şi aici tra d u c e rile din
s c rie rile S fin ţilo r P ă rin ţi şi ale m a rilo r a sce ţi, în lim b ile ro m â n ă şi
sla v o n ă . N u m ă ru l m a n u s c ris e lo r p ă s tra te d in tim p u l lui P a isie se ri -
d ică la a p ro a p e 300, d in tre care a p ro x im a tiv 40 au fo s t sc rise de el
în su ş i. E l a f o rm a t o a d e v ă ra tă « şc o a lă » de tra d u c ă to ri d in lim b a
greacă. U n ii c ă lu g ă ri tin e ri au fo st trim işi la A c a d e m ia de la S fîn tu l
Sava din B ucureşti, pentru în văţarea acestei lim bi. M itropolitul G avril
P etro v al P etersb u rg u lu i şi N o v g o ro d u lu i a stăru it pe lîngă P aisie să-i
trim ită trad u cerea F ilo c a lie i în slavo-rusă, pe care a tip ărit-o apoi la
P etersburg, în anul 1793. A stfel, prin strădaniile stareţului P aisie, m î-
n ă stire a N e a m ţ a ajuns cel m ai în se m n a t centru de cultură teo lo g ic ă -
a sce tic ă din ţă rile rom âne.
în anul 1791, în tim p ce M o ld o v a era ocupată de tru p e ţariste,
arh ie p isc o p u l A m b ro zie S ereb ren ico v al E c a te rin o sla v u lu i — n u m it
lo c ţiito r de m itr o p o lit al M o ld o v e i — a v e n it la N e a m ţ şi a r id ic a t
pe sta re ţu l P a isie la v re d n ic ia de a rh im an d rit.
P re sim ţin d u -şi sfîrşitu l, P a isie a în c e p u t să-şi scrie a u to b io g rafia ,
d a r a ră m a s n e te rm in a tă , c ă c i a tre c u t la c e le v e ş n ic e la 15 n o ie m ­
b rie 1794, în v îrstă de 72 de ani. A fo st în g ro p a t în b ise ric a m are a
m în ă stirii N eam ţ, un d e i se v e d e şi azi m orm întul.
R în d u ie lile u rm a te de sta re ţu l P a isie în sc h itu l S fîn tu l Ilie şi m ai
ales în cele trei m în ă stiri m o ld o v e n e pe care le -a cîrm u it, au a v u t o
in flu e n ţă b in e f ă c ă to a re a s u p ra a lto r m în ă s tiri şi s c h itu ri, n u n u m a i
din ţă rile ro m â n e , ci şi d in R u sia . U c e n ic i d e -a i săi — ru şi, b ie lo ru şi
şi u c ra in ie n i — p re g ă tiţi de el p e n tru în d ru m a re a v ie ţii d u h o v n ice şti, s­
au ră sp în d it în peste o su tă de m în ăstiri ruseşti, ducînd p retu tin d en i
a c elaşi duh nou de v ia ţă călu g ărească. In p ă rţile de n o rd ale R u siei,
tra d iţiile p aisien e s-au răsp în d it în m în ă stirile V alaam , S olovăţ, A le -
x a n d ru Sfirski şi lavra A lex an d ru N ev sk i din P etersb u rg ,• în centrul
R usiei, la sihăstria O ptina, în m în ăstirile B riansk, P esnoşa, S i'm onov
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

N o v o sp ask , u ltim e le două în M o sco v a ,• iar în sud, la m în ă stirile

jş te a n s k , L a v ra P e c e rs k a din K ie v , N o u l A th o s din C a u c a z şi m u lte
ele (la a c e s te a se a d a u g ă n u m e ro a s e m în ă s tiri de m a ic i). M iş c a re a
R itu a lă « p a is ia n ă » d in R u s ia a in flu e n ţa t şi p e u n ii d in m a rii g în -
ori ru şi din seco lu l al X lX -le a (F. D o s to ie v s k i, A. H o m ia k o v ş.a.).
D u p ă cu m e ra şi fir e s c , in flu e n ţa p a is ia n ă a fo s t d e o s e b it de p u ­
nică în m înăstirile M oldovei. învăţăturile şi rînduielile paisiene
:U ră s p în d it m ai a le s p rin u c e n ic ii d ire c ţi ai s ta re ţu lu i, d in tre c a re
intim pe urm ătorii : V isarion, prim ul său ucenic de la Sf. Ilie
1766), Ila rio n , a p re c ia t tra d u c ă to r d in S fin ţii P ă rin ţi şi d a scă l de
tn b a elinească», Sofronie, urm aşul lui P aisie în stăreţia m înăstirii
am ţ, G h e ro n tie şi D o ro te i, trim iş i de s ta re ţ la s tu d ii la B u c u re şti,
ducători de cărţi din lim b a greacă, O no riu , în g rijito ru l sp italelo r
la D ra g o m irn a şi N e a m ţ, I a c h in t de la P o c ro v , m ai tîr z iu e g u m e n
V o ro n a, P la to n , cel care a scris V iaţa lui 'P aisie şi a a lc ă tu it o
egere din scrierile sale ascetice, iero d iac o n u l Ştefan, care a tra -
3 din sla v o -ru să V ieţile s fin ţilo r în 12 v o lu m e , ie ro d ia c o n u l G ri-
ie, m ai tîr z iu m itro p o lit al U n g ro v la h ie i, c a re a tra d u s z e c i de lu -
ri te o lo g ic e din g re c e ş te , N e o n il, u c e n ic al lui S o fro n ie şi sta re ţ la
am ţ, p ăstrăto r credincios al tra d iţiilo r p aisien e şi m ulţi alţii. în
iul lui P aisie a tră it şi m arele m itro p o lit al M o ld o v ei V en iam in
sta c h i, deşi nu i-a fo st u c e n ic d ire c t. N o tă m aici şi fa p tu l că în
ie 1988, Sf. S in o d al B is e ric ii O rto d o x e R u s e a tre c u t p e s ta re ţu l
sie în rîn d u l sfinţilor.
>
Stareţul Gheorghe de la C ernica şi C ăldăruşani. Cel mai de seamă
m ic al lui Paisie, care i-a făcu t cunoscute în v ăţă tu rile în Ţ ara R o m â-
scă, a fo st sta re ţu l G h e o rg h e . E ra u n tra n s ilv ă n e a n , tre c u t de t î -
în Ţ a ra R o m â n e a s c ă , u n d e a in tra t în slu jb a u n u i a rh ie re u g rec,
c a re a p le c a t a p o i la M u n te le A th o s . A c o lo a a ju n s « u c e n ic » al
P a isie , la sch itu l S fîntul Ilie, u rm îp d u -1 apoi la m în ă s tirile D ra -
lirn a , S ecu şi N e a m ţ. în 1781, s-a în d re p ta t d in n o u sp re M u n te le
os, d a r în B u c u r e ş ti, p r e z e n tîn d u -s e la m itro p o litu l G rig o rie II,
sta i-a în c r e d in ţa t c o n d u c e re a şi r e f a c e r e a v ie ţii m o n a h a le d in
ăstirea C ernica. A stfel şi-a în tre ru p t drum ul spre A th o s şi a intrat
n în ăstire a C ernica, îm p re u n ă cu alţi doi călugări b ătrîni. P în ă atunci,
p de 30 de an i, m în ă s tir e a fu s e s e p ă ră s ită şi p u s tie , de a c e e a sta -
il G h e o rg h e n e a p a re c a u n r e în te m e ie to r al ei. C u a ju to a r e p r i-
î de la d o m n ito ru l N ic o la e M a v ro g h e n i (1 7 8 6 — 1790) şi de' la alţi
J tin i, a în c e p u t lu c r a re a de r e f a c e r e a b is e r ic ii şi a c h iliilo r. S ta -
il G h e o rg h e a i z b u tit să r e f a c ă n u n u m a i s ta r e a m a te r ia lă a m î -
 V IA JA M ONAHALA IN SE C . X V III

n ă stirii, ci să o rid ic e la o v ia ţă d u h o v n ic e a sc ă su p e rio a ră , cu slu jb e

ziln ic e , c itiri din S fîn ta S c rip tu ră şi din S fin ţii P ă rin ţi, m u n că, ascu l -
tare, sărăcie, m ărtu risirea gîndurilor. In 1794, i s-a în cre d in ţa t şi co n ­
d u c e re a m în a s tirii C a ld ă ru ş a n i, u n d e a d u s o p a rte d in c ă lu g ă rii de
ia C e rn ic a , fă c în d în c e p u t v ie ţii de o b şte şi aici. E l a p o v ă ţu it c ă lu -
gării din am îndouă m înastiriie pînă la m oarte (3 decem brie 1806). La
C a ld ă ru şa n i a p u tu t sta to rn ic i m ai te m e in ic rîn d u ie lile m o n ah a le, căci
e ra o m în ă s tire m u lt m a i în z e s tr a tă şi m a i b in e o r g a n iz a tă c în d a
aju n s în fru n te a ei.
încă din 1785, stareţul G heorghe îşi în tocm ise o «diata», care re -
p re z e n ta o fru m o a să ic o a n ă a v ie ţii d u h o v n ic e şti tră ite de c ă lu g ă rii
ro m â n i la s fîrş itu l s e c o lu lu i al X V III-le a . C u p rin d e a în v ă ţă tu ri din
S fînta S criptură, din Sfinţii P ărin ţi şi din cărţile de slujbă. F iin d m ult
preţu ită, a c irc u la t în n u m ero a se copii în m anuscris.
M u lţi d in tr e c ă lu g ă rii cu v ia ţă a le a s ă d in m în a s tir iie c îr m u ite
de P a isie şi de stareţu l G h eo rg h e erau o rig in a ri din T ran silv an ia, ei
d e p ă ş in d u n e o ri cu n u m ă ru l p e m o ld o v e n i şi p e m u n te n i. In fe lu l
.a c e sta , m iş c a re a de în n o ire m o n a h a lă a c o n trib u it şi la în tă rire a
.c o n ştiin ţe i u n ită ţii de n eam în m în a stiriie ro m â n e şti cu v ia ţa ds obşte.
în tre cei m ai de seam ă co la b o rato ri şi u cen ici ai stareţu lu i G h eo r -
g h e tre b u ie să-i p o m en im pe ie ro m o n a h u l M a c a iîe , u n u l din m arii
c ă rtu ra r i d in s e c o lu l X V III, c a re a s ta t cu P a is ie la s c h itu l S fîn tu l
îlie şi la D ra g o m irn a , tra d u c ă to r al m u lto r c ă rţi şi lu c ră ri d in g re -
ceşte în rom âneşte, răm ase în m anuscris (O m iliile S fîntului M a ca rie
E g ip te a n u l, tip ă rite în 1775 la B u c u re şti, erau tra d u s e to t de el),
ierom onahul D orotei, urm aşul lui G heorghe în stareţia m înastirii C a l­
d ă ru şa n i, care a a lc ă tu it o P o v ă ţu ire către c ă lu g ă rii de aco lo , -ie ro ­
m o n a h u l P x o ta sie , c a re a s c ris o P o v ă ţu ite în v e rs u ri c ă tre m o n a h ii
de la C e rn ic a , p re c u m şi v ia ţa s ta r e ţu lu i G h e o rg h e şi a lţii.
D in tre călugării cu v ia ţă îm b u n ă tă ţită care au tră it la C ern ica şi
C a ld ă ru şa n i, în p rim a ju m ă ta te a se c o lu lu i al X lX -le a , tre b u ie m e n ­
ţio n a t stareţu l C alinic de la C ernica (1 8 1 8 — 1850),- m ai târz iu episcop
de R îm n ic , tre c u t, în 1955, în rîn d u l sfin ţilo r. L a C a ld ă ru şa n i a u tră it
uri tim p ie ro d ia c o n u l G rig o rie , u c e n ic u l d ire c t al lui P a isie , c a re în
1823 a fo st rid ic a t în scau n u l m itro p o lita n al U n g ro v la h ie i, ie ro m o ­
nahul M acarie, dascălul de cîntări şi alţii. D in tre copiştii de m anuscris?
.de la C ern ica şi C a ld ă ru şa n i p o m en im p e R a fa il, A c a c h ie , C iprian şi
m u lţi alţii.'
U n ii d in tre u c e n ic ii s ta re ţu lu i G h e o rg h e au d u s r în d u ie lile sa le
,în a lte m în ă stiri din Ţ ara R o m â n e asc ă : C h iria c R îm n ic e a n u l la C ă lu :,
 c-£.xv±<_>.tuJA A MKEIA (SECOLELE XIV—XVIII)

în O lten ia , s c h im o n a h u l A r s e n ie , c a re a c tito rit m în ă stire a G h ig h iu r

lingă P loieşti, cîtiva u cenici ai lui G heorghe aşezaţi în schitul R o b aia
(Argeş) etc.
N o tă m că în tr e u c e n ic ii s ta r e ţu lu i G h e o r g h e se n u m ă r a şi un
fo st ra b in , b o te z a t şi c ă lu g ă rit de el sub n u m e le N e o fit, c a re a scris
ap o i d o u ă c a te h ism e şi u n e le lu c ră ri m o ra liz a to a re (în 1803, s -a tip ă rit
la Ia şi c a rte a sa in titu la tă Î n fr u n ta r e a iu d e ilo r ).
T rebuie rem arcat şi faptul că u cen icii stareţului G heorghe, m ai cu
se a m ă cei d in p rim a ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X L X -le a , au fo s t c o n ­
du şi în m u n c a lo r de s p iritu l ro m â n e sc , nu de cel g re c e sc , — d e şi nu
se în c h e ia s e e p o c a fa n a rio tă — şi n ic i de cel sla v o n , p ro m o v a t de
jc e n ic ii u c ra in ie n i şi ru şi ai lui P aisie.

Concluzii. P r iv in d la v ia ţa ş i la f a p te le sta re ţu lu i P a isie ,

p u te m sp u n e , p e b u n ă d r e p ta te , c ă e l a f o s t un p r i c e p u t în d ru m ă -
to r a l v ie ţii c ă lu g ă r e ş ti în B is e r ic a O r to d o x ă R o m â n ă . A f o s t un
c ă lu g ă r cu v ia ţă îm b u n ă tă ţită , bun o r g a n iz a to r a l v ie ţii d e o b şte ,
bun p o v ă ţu ito r a l n u m ero şilo r s ă i ucenici, p e ca re i-a în d ru m a t la
ru g ă c iu n e , m u n că, a s c u lta r e , tr a d u c e r i d in lite r a tu r a p a tr is tic ă ,
c r e în d în ju r u l să u o a d e v ă r a tă «ş c o a lă » d e a sc e tism o rto d o x . M i ş -
c a r e a d e în n o ire a v ie ţii m o n a h a le d in m în ă s tir ile ro m â n e şti, din
s e c o lu l a l X V IH -le a , în c a r e s -a în c a d r a t ş i s ta r e ţu l P a is ie , r e p r e ­
zin tă u ltim a şi cea m a i în sem n ată în c erca re d e re în v io ra re a vie ţii
c ă lu g ă r e ş ti d e la n oi. N u m e ro a se le n e v o in ţe a le c ă lu g ă r ilo r tr ă ito r i
în d u h u l is ih a s t d e la A th o s au d u s la r id ic a r e g p r e s tig iu lu i m o ­
n ah ism u lu i ro m â n e sc şi la în v io ra re a vie ţii m o ra l-re lig io a se a c r e ­
d in cioşilor. D a r m ai p re su s d e toate, p rin n u m ero a sele tă lm ă c iri din
s c r ie r ile S fin ţilo r P ă rin ţi, a le m a rilo r d a s c ă li şi a s c e ţi a i B ise ric ii
O rtodoxe, scrisu l p a tr is tic a cu n oscu t o m a i m a re ră sp în d ire p rin tre
v ie ţu ito rii din m în ă stirile n oastre.
B IB L IO G R A F IE
Stareţul Vasile. HORIA CONSTANTINESCU şi GABRIEL COCORA, Poiana
irului, în GB, an. XXIII, 1964 nr. 5 — 6, p. 466— 500; PAUL MIHAIL, Schitul
dana Mărului, un centru ortodox cărturăresc, în voi. Spiritualitate şi istorie la
'orsură Carpaţilor, I, Buzău, 1983; DARIO RACCANELLO, La preghiera di Gesu gli
scritti di Basilio di Poiana Mărului. Disertatio ad lauream in Facultate S. Theo-jie...
Alessandria, 1986, 270 p.
Stareţul Paisie. Izvoare.1 SCHIMONAHUL PLATON, Viata stareţului Paisie,
id. de ieromonahul Chiriac, Mînăstirea Neamţ, 1836, 4 + 60 foi, retipărită de
IEORGHE RACOVEANU, Viaţa şi nevoinţele fericitului Paisie, stareţul sfintelor
măstiri Neamţul şi Secul, Rm. Vîlcii, 1935, 115 p.; ŞTEFAN BERECHET, Auto-
fgraiia stareţului Paisie Velicicovschi, Iaşi, 1918.
L u c r ă r i . EUGEN PROCOPAN, Paisie Velicicovschi 1722—1794. Schiţă is-
ică despre viaţa şi opera sa, în RSIA b , an. XXIII, 1933, p. 101— 162 (şi extras;
13, 102 p).; SEr GHIE CETFERICOV, Paisie, stareţul mănăstirii Neamţu din Mol-
 VIAŢA MONAHALA IN SEC. XVTII

dova. Viaţa, învăţătura şi iniluenţa lui asupra Bisericii Ortodoxe. Traducere ruseşte
de Nicodim (Munteanu), Neamţ, 1933, 431 p. şi ed. II, Neamţ, 1943; ] RION V.
FELEA, Paisie şi paisianismul, Cluj, 1940, 53 p.; NICULAE M. POPES 360 de
ani de ia moartea lui Paisie Velicicovschi, „în «M.O.», VII, 1955, nr. 1 p 4i—
47; PAUL MIHAIL, Stareţul Paisie de la Neamţ, Înnoitorul monahismi în «M.M.S.», an.
XXXVIII, 1962, nr. 5—6, p. 409—417; PAUL MIHAIL, Tradu patristice ale stareţului
Paisie, în «M.O.», XXIV, 1972, nr. 3—4, p. 217— ', P. I. DA VID, Cuviosul Paisie cel
Mare (Velicikovski), un desăvîrşit monah ron Noi cercetări şi ipoteze, în «B.O.R.»,
XCIII, 1975, nr. 1—2, p. 162— 193 (şi exj 32 p.); ERNST CHR. SUTTNER,
Kloster Neamţ als Vermittler byzantinischer X ratur an der Wende vom 18. zum
19. Jahrhundert, in Ostkirchliche Studien, yj burg, 23 Bând, 1974, p. 311— 317;
SERGII CETVERIKOV, Moldavskii stareţ P Velicikovskii, Bgo jizni, ucenie i vlijanie na
pravoslavnoe monaşestvo, Paris, Yîi Press, 1976, 307 p. (ediţie engleză, 1980);
CUTHBERT D. HAINSWORTH, Sta Paisy Velichkovsky (1722— 1794). Doctrine of
Spiritual Guidance. (Excerpta e sertatione ad Lauream, Pont. Inst. Orientale),
Roma, 1976, 89 p.; ANTHONY-E N. TACHIAOS, The revival oi byzantine
mysticism among Slavs and Romanian the XVIII th century, Thessaloniki, 1986,
LV -f 296 p. Paisij Velickovskij, A biografia di uno starcts. Introduzione,
traduzione e note a cura della comv dei Fratelli Contemplativi di Gesii, Abazia
di Praglia, 1988, 208 p.
Stareţul Gheorghe. Casian Cernicanul, Istoriile siintelor mănăstiri Cernici
Căldăruşani, Bucureşti, 1870, p. 1—84 (şi ediţia nouă, Bucureşti, 1988, p. 43—1:
DUMITRU FURTUNĂ, Ucenicii stareţului Paisie în mănăstirile Cernica şi Că
ruşani. Bucureşti, 1927, 175 p.; ATANASIE GLADCOVSCHI, Gheorghe arhimand}
stareţul mănăstirii Cernica, în «G.B.», XV, 1956, nr. 12, p. 716—724; ANDREI
TIMIE, Iniluenţa paisiană în mănăstirile româneşti, în «M.A.», an. XI, 1966, nr. 4
p. 331—348; ERNST CHR. SUTTNER, Paisi; Velicikovski) im Spiegel des geistlu
Testaments seines Schillers Gheorghe de la Cernica, în Ostkirchliche Stuc Wiirzburg, 22
Bând, Heft 2—3, 1973, p. 184—189; I. L. GEORGESCU şi ROIv IALOMIŢEANUL,
Stareţul Gheorghe şi mănăstirea Cernica, în BOR, an. C, 1 nr. 3—4, p. 332—
339;' CHESARIE GHEORGHESCU, Cuviosul arhimandrit Gheor, stareţul mănăstirii
Cernica, în GB, an. XLVI, 1987, nr. 5, p. 63—81.
 LXXI
P R E O Ţ IM E A O R T O D O X A R O M Â N A
ÎN S E C O L U L A L X V III-L E A

in a c e a stă lu n g ă p e rio a d ă de tim p , iz v o a re le isto ric e ne o feră

ri in te re s a n te d e sp re v ia ţa p re o ţim ii de m ir sub to a te a s p e c te le ei :
a g ă tire a şcolară, starea m aterială, m ijlo a c e le de trai, m o rav u rile,
işa m e n tu l faţă de c re d in ţa o rto d o x ă stră m o şe a sc ă , a su p ririle pe care
în d u ra d in -p a rte a c e lo r p u te rn ic i, p a rtic ip a re a la ră s c o a le le ţ a r ă -'
>ti etc. V om urm ări, pe rînd, cîteva aspecte esenţiale din viaţa
:oţilor de m ir de acum două veacuri.
P re o ţim e a din Ţ ara R o m â n e a sc ă şi M o ld o v a. N u m ă ru l p re o ţilo r a
tin u a t să fie fo a r te r id ic a t şi în p e rio a d a de c a re n e o c u p ă m . D e
ă, la în c e p u tu l s e c o lu lu i X IX , la c e le d o u ă b is e r ic i d in S ă m a r a -
eş s lu je a u 5 p re o ţi şi 16 d ia c o n i. D in c a ta g ra fia p re o ţilo r d in cu -
sul M itropoliei, făcută în 181.0, aflăm că în satul Stănislăveşti -
ica, cu 11 case, existau 2 preoţi, 5 diaconi şi 3* ţîr.covnici, în
g u r ile -V la ş c a , la 13 c a s e e ra u 3 p re o ţi şi 5 d ia c o n i.
îm p o triv a a b u z u rilo r c a re se fă c e a u -c u h iro to n iile , d o m n ii fa n a -
au lu a t m ă s u ri în m a i m u lte rîn d u ri, f iin d ei în ş iş i in te r e s a ţi să
e redus num ărul contribuabililor. m,-.
3 s ta tis tic ă a c le ru lu i în to c m ită d ? n .d is p o z iţia e x a rh u îu i G a v riil
lescu , în an u l 1810, e ste fo a rte 'e d ific a to a re : în Ţ ara R o m â n e a sc ă
iu 24 de o raşe , 2 4 1 7 sa te , 2 0 4 m în ă s tiri şi sc h itu ri, 3105 b ise ric i
ir, 1034 c ă lu g ă ri, 45 p ro to p o p i, 5794 p re o ţi şi 2823 d iaco n i. în
3va (cu e x c e p ţia B u c o v in e i, fire ş te ) e ra u : 29 de o raşe , 2193 de
i şi sate, 203 m în ăstiri şi schituri, 2313 b ise ric i de m ir, 1860
m, 45 protopopi, 4229 preoţi şi 733 diaconi.
■ eo ţim ea a lc ă tu ia o tag m ă în ch isă , m o şte n in d u -se , de o bicei, din
î fiu. E ste in teresan tă o nota din 1806, făcu tă de - un p reo t din
S iţa -D îm b o v iţa , pe u n e x e m p la r d in În d r e p ta r e a L e g ii: « S ă se
i am scris eu po p a G heorghe... pă ac ea stă prav ilă, că m i-a u
 PREOTIMEA ROMANA IN SEC. XVIII

răm a s de la ta tă -m ie u şi ta tă (lu i) m ie u i-a u răm a s de la ră p o s a t

Ioan, m oşu mieu, iarăşi m oşului m ieu i-au răm as de la stră
D obre duhovnicul». Fiii de preoţi aveau scutire de dările ţarc
pînă la majorat. In 1777 A lexandru Ipsilanti, dom nul Ţării R
n e ş ti, a s u p u s la u n b ir m ai u ş o r d e c ît pe' ţă ra n i p e a c e i fii de f
care se pregăteau pentru hirotonie. N um ai în lipsa acestora,
c e re a h iro to n ia u n o r fii de ţă ra n i, d a r şi a c e ş tia n u m a i d u p ă cj
jir e m ai în d e lu n g a tă ca d a sc ă li (c în tă re ţi) sau ţîrc o v n ic i (p a ra c li
D e s ig u r, e ra u p re fe ra ţi la h iro to n ie şi g in e rii de p re o ţi.
în g en eral, p reo ţii d u ceau a c elaşi tra i ca şi c re d in cio şii ţ pe
care-i păstoreau. L ocuiau în case m odeste, din lem n, cei m u lţi
se îm b ră c a u în h a in e o b iş n u ite ţă r ă n e ş ti, lu c ra te de p r e o t lo r,:
E p isco p u l In o ch en tie al R îm n icu lu i a ob lig at pe p reoţii s p o a rte
h a in e n e g re d e p o s ta v şi c iz m e . D a r a c u m se in tr o d u c e p r e o ţii
de m ir şi p o rtu l r e v e r e n z ii (ra s a ), lu a tă de la g re c i. în p reo ţii
din B u c u re şti au fo st o b lig a ţi să p o a rte p o tca p . P re o ţii m < vîrstă,
care se bucurau de un prestigiu deosebit în faţa celoJ p re o ţi şi
d iaco n i, p rec u m şi a c re d in c io şilo r, erau h iro te siţi duhov| n u m ai ei
a v în d d rep tu l, să sp o v e d ea sc ă . P re o ţii sa tu lu i ju d e c a u -J reg u lă
d u m in ica -, du p ă te rm in a re a slu jb e i — d ife rite n e în ţe le g e ri tre
credincioşi.
D e o b ic e i, b is e r ic ile e ra u în tr e ţin u te de, p ro p rie ta rii s a te lo r
ieri), care adeseori dădeau preoţilor păm înt de cultivat, lem ne
c o n s tru c ţii şi de fo c etc. P r e o ţii tră ia u d in v e n itu r ile p e c a re le
cea p ro p ria lo r g o s p o d ă rie ţă ră n e a s c ă şi d in o fra n d e le b e n e v o le
c re d in c io şilo r (în ban i sau în n atu ră). C a şi în se c o le le an te rio
a c e ş tia f ă c e a u p r e o tu lu i c îte o z i sa u d o u ă d e c la c ă . O a re c a ri v
tu ri a v e a u şi d in s c rie re a u n o r a c te ju r id ic e a le c re d in c io ş ilo r (<
de v în z a re -c u m p ă ra re , cărţi de m ărtu rie, foi de zestre, te s ta m e n te e
D in d o c u m e n te le tim p u lu i, a flă m că în a fa ră de slu jb a la a lte
de m u n c a în g o s p o d ă ria lo r, m u lţi p re o ţi a v e a u şi a lte în d e le tn ii
E x ista , de p ild ă, o c a te g o rie de p re o ţi şi d iac o n i « p o slu şn ic i» , care
in v o ia u cu M itro p o lia sa u cu E p is c o p iile să le fa c ă a n u m ite se rv
u rm în d să p rim e a s c ă , în sc h im b , s c u tirile de d ă rile ta g m e i p re o ţe
p reo ţi p o g o n aşi, care lu crau v iile M itro p o liei, p reo ţi p o stă v a ri, se
o b lig a u să lu c re z e a n u a l, p e n tru M itro p o lie sa u E p is c o p ii, o m ita
c a n tita te de p o s ta v , p re o ţi lu m în ă ra ri şi c e ra ri, c a re lu c ra u
m in ă ri şi ce ară , p re o ţi c ă lă ra şi, c a re s e rv e a u în c a lita te de cu ri
tra n sm iţîn d o rd in ele M itro p o liei sau E p isco p iilo r, p reoţi şi diaconi z
cii sau v ă tă şe i, care s trîn g e a u d ă rile p reo ţeşti.
 X I V — X V III)

A v e re a p re o ţilo r şi a d iac o n ilo r, m ai ales a c e lo r care se tră g e a u

fa m ilii de ră z e ş i sau m o şn e n i, c o n s ta d in p ă m în tu ri, v ii, p ris ă c i,
şi c a se . M u lţi d in tr e ei, c ă lu g ă r in d u - se la b ă tr în e ţe , îş i lă s a u
ea m itro p o liilo r, e p isc o p iilo r, u n o r m în ă stiri şi c h ia r u n o r b ise ric i
iir. U nii d in tre ei erau ctitori de lăcaşu ri sfinte.
N iv e lu l de p re g ă tire al p re o ţilo r m u n te n i şi m o ld o v e n i era to t
de s c ă z u t ca şi în s e c o le le a n te rio a re , cu to a te m ă s u rile lu a te de
dom ni şi m itro p o liţi. In 1714, cînd Ş tefan C a n ta cu z in o a scu tit
( irn e a de d ă ri, a c e ru t c a ie ra rh ii să n u m ai h iro to n e a s c ă « fie c e
îe în v ă ţa t» . In a c e la şi an, m itro p o litu l A n tim Iv ire a n u l, în C a p e te
aru n că , în ş tiin ţa că nu v a m ai h iro to n i d e c ît pe a c e ia care v o r sta
1 în tre g la M itro p o lie , ca să în v e ţe ce le ale p re o ţie i. D is p o z iţiile
a ră m a s fă ră u rm ă ri. Ie ra rh ii ţării au tip ă rit, în m ai m u lte rîn d u ri,
te p a s to ra le şi cărţi de în v ă ţă tu r ă p e n tru p re o ţi, p e n tru a su p lin i,
r în p arte, lip sa un ei p reg ă tiri c o re sp u n z ă to a re .
e lîn g ă în v ă ţă tu r a p r im ită în c a s a p ă r in te a s c ă — în c a z u l u n o r
p re o ţi — a s p ira n ţii la h iro to n ie (n u m iţi « ţîrc o v n ic i, g ră m ă tic i,
li, d ie c i sau c a n d id a ţi» ) se p r e g ă te a u în m în ă s tiri, în ş c o lile de
tro p o lie , de la e p is c o p ii, de p e lîn g ă u n e le b ise ric i (S fîn tu l
g h e-V ech i, C olţea, V ăcăreşti, D o m n iţa B ălaşa, S chitu -M ăg u rean u
ic u r e ş ti e tc ). D a r în a c e s t s e c o l se fa c şi p r im e le în c e r c ă r i de
are a u n o r şc o li s p e c ia le p e n tru p r e g ă tir e a v iito r ilo r p re o ţi. D e
în 1764, Ş te fa n R a c o v iţă al Ţ ă rii R o m â n e şti a în fiin ţa t o şc o a lă
g ă b is e ric a S fîn tu l D u m itru d in C ra io v a în c a re să în v e ţe şi
a ţii la p r e o ţie , ia r în 1775 s -a î n f iin ţa t o ş c o a lă « ie a c e s t g e n
lă s tire a O b e d e a n u d in C ra io v a . în 1776, A le x a n d ru Ip sila n ti a
u n d ascăl pe lîn g ă M itro p o lia din B u c u re şti, care să in stru ia s c ă
ce v o ia u să a ju n g ă p r e o ţi. N u ş tim c ît tim p şi în ce c h ip au
n a t a c e s te şc o li. A b ia în m a rtie 1797, la s tă ru in ţe le v re d n ic u lu i
) I o s if al A rg eşu lu i s-a d esch is o şc o ală « d e g răm ă tic i» , de
nici» sau « d e can d id aţi» la m în ă stire a A n tim din B u cu reşti,
:ă m e to c al n o ii E p is c o p ii a A r g e ş u lu i. Ş c o a la a d ă in u it p în ă
7.
M o ld o v a , d o m n ito ru l C o n s ta n tin M a v ro c o rd a t a o rg a n iz a t în
rsu ri de cîte 40 de z ile la re ş e d in ţe le e p a rh ia le , în c a re p re o ţii
— am z ic e a z i — o c o m p le ta r e a p u ţ in e lo r lo r c u n o ş ti n ţe
:e. C a n d id a ţii la p re o ţie d in M o ld o v a a v e a u p o s ib ilita te a de a
ui pe lîn g ă şc o lile de la c e n trele e p a rh iale , în fiin ţa te în 1747
ş c o lile d e p e lîn g ă a n u m ite b i s e r ic i ( S f în tu l S a v a , S f în ta
iva şi Sfîntul N ico lae D o m n esc din Iaşi etc). A celaşi C onstantin
a rd a t a n u m it p reo ţi cu în v ă ţă tu ră care să fa c ă in sp e c ţii la
 PHEOŢIMEA ROMANA IN SEC. XVni

sate, să c o n sta te n iv e lu l de p re g ă tire al c e lo rla lţi p reo ţi, iar pe

d in Ia ş i îi a d u n a la M itro p o lie , p e n tru în v ă ţă tu ră , în c ît — d u p ă
sp u n e o c ro n ic ă — « se a p u c a u la b ă trîn e ţe să în v e ţe c a rte» .
O ş c o a lă s p e c ia lă p e n tru p r e g ă tir e a v iito r ilo r p re o ţi — c
m o d elu l celei de la K ie v — s-a în fiin ţa t în 1774 la m în ă stire a Pij
p rin stră d a n iile fo stu lu i m itro p o lit lacob P u tn e an u l şi ale arh im ai
tu lui V arto lo m ei M ăzăreanu. D in tr-u n c ertificat şco lar din anul ]
e lib e ra t tîn ă ru lu i Isa ia B a lo ş e s c u (m ai tîrz iu ep isco p ' al B u c o v i
rezulta că aici se studiau : C easlovul, Psaltirea, O ctoihul, Catehi:
(rom âneşte şi ruseşte), M uzica psaltică, G ram atica, G eografia (c
prelucrarea lui A m filohie al H otinului), R etorica, Istoria bisericec
« S c u rta ta te o lo g ie plato n ească» (deci C ateh ism u l lui P la to n al M c
v ei) ş.a. Ş co ala de la P u tn a a fu n c ţio n a t p u ţin tim p (la 19 sep tern
1782 era m e n ţio n a t ca d a sc ă l de la tin ă şi g re a c ă un c ă lu g ă r Ila r
In 1786 s-a în fiin ţa t o « ş c o a lă c liric e a s c ă » la m în ă s tire a S fîn tu l
de lîn g ă S u ceav a, m u ta tă u lte rio r la C ernăuţi.
C unoaştem num eroşi preoţi cu preocupări culturale-artistice. N
din ei e ra u tip o g ra fi, cum a fo st p re o tu l S to ic a Ia c o v ic i din B u c u r
în p rim a ju m ă ta te a secolului, care a ed itat a p ro x im ativ 30 de d
m a jo rita te a în rom â n e şte , u n e le cu p re fe ţe se m n a te de el şi cai
pregătit pentru m eşteşugul tipografiei pe proprii săi fii (Ioan Stoico]
Io rd a c h e S to ic o v ic i şi G h in e a d ia c o n u l S to ic o v ic i au lu c ra t un 1
la B uzău), diaconul tra n silv ă n ea n Io an S im eonovici la Iaşi, prej
C o n sta n tin R îm n ic e a n u l la B u c u re şti, p reo tu l C o n sta n tin A ta n a siA
de la R îm n ic , c a re de a se m e n e a ş i-a p re g ă tit p e n tru m u n c a tipoj
fică o parte din m em brii fam iliei şi alţii.
Se c u n o sc ap o i n u m e ro ş i p re o ţi z u g ra v i de b ise ric i şi de ic<
(de p ild ă S im eon din P iteşti, care a lu cra t m ai m ult în T ran silv a
sc u lp to ri în lem n, co p işti de m an u sc rise etc.
P reoţii m erituoşi prim eau anum ite distincţii din p artea chiriarh
lu a te d u p ă n u m e le d e m n ita rilo r b is e ric e ş ti de la P a tria rh ia E c t
n ică : h a rto fila x , sach elar, p ro to n o ta r, re fe re n d a r, ex arh , p ro te c
iconom . U n ii din ei p rim e a u v re d n ic ia de p ro to p o p i — • cîte unu
p la s ă (p la i), fiin d , în a c e a s tă c a lita te , cei m ai a p ro p ia ţi c o la b o n
ai ierarhilor.
A b a te rile c le ru lu i e ra u ju d e c a te de iera rh i. L a 16 m a rtie 1
N ico lae M av ro co rd at îm p u tern ice a pe P ah o m ie al R o m an u lu i să juj
— personal sau prin protopopi — to t personalul clerical, precui
p ro b le m e le p riv ito a re la c ă să to rii. A c e s t d re p t l-a u re în n o it şi
dom ni fanarioţi. în Ţara R om ânească, M ihail R acoviţă a dat un hr
a sem ă n ăto r în 1742. în re g u la m e n te le ju d e c ă to re ş ti date de C onste
c o rd a t, p re o ţii a v e a u o s itu a ţie s p e c ia lă , ju d e c a ta lo r fiin d în -
ţa tă r e p re z e n ta n ţilo r B is e ric ii. D e p ild ă , în c a zu l u n e i ju d e c ă ţi
in p re o t de m ir sa u u n c ă lu g ă r cu u n m ire a n , p e d e a p s a p e n tru
— în caz că era v in o v at — o dădea chirîarhul locului, iar pentru
isp rav n icu l ţinutului.
tro p o litu l (sau ep isco p ii) ju d e c a u «în sobor», av în d alături de
a r h ie r e i t it u la r i, fie c ă lu g ă r i şi p r e o ţi d e m ir, de r e g u lă d in
:il c a te d ra le i e p a rh ie i resp e c tiv e . U n e o ri, a b a te rile c le ru lu i d in
le su frag an e erau ju d e c a te to t la M itropolie, u rn iţi dom ni fanarioţi
(m ai cu seam ă A le x a n d ru M oruzi, în o m â n e a s c ă ) se a m e s te c a u
u n e o ri în a c e s te a trib u ţii c a re r e v e -e d r e p t c h i r i a r h i l o r ,
j u d e c î n d e i î n ş i ş i a n u m i t e a b a t e r i ului.
la în c e p u tu l s e c o lu lu i a l X lX - le a , in s ta n ţa de ju d e c a tă de la
■ eparhiale apare sub num ele de «consistoriu», «dicasterie»
c a sta rie d u h o v n ic e a sc ă » . A c e ste in sta n ţe a u fo st re o rg a n iz a te
h ui G a v riil B ă n u le s c u B o d o n i, în 1808 în M o ld o v a şi în 1810
R o m â n e asc ă , d e v e n in d acu m in sta n ţe p e rm a n en te , cu p erso n a l
an u m e in stitu it (arh im a n d riţi, p ro to p o p i, iero m o n ah i şi unul
m u lţi lo g o fe ţi m ire n i), fiin d în s ă r c in a te cu ju d e c a re a p ro c e -
sericeşti p ro p riu -z ise şi a celo r m atrim o n iale.
s p s e le v a ria u de la caz la caz. A b a te rile m ai g ra v e (h iro to n ii '
ice, re c ă s ă to rire ) e ra u p e d e p s ite cu c a te ris ire a , a lte le cu a re s t
tis o a re (« o p re a lă » ), p e d ife rite te rm e n e , fie la c e n tre le e p a r -
i la u n e le m în ă s tiri (în M itro p o lia U n g rp v la h ie i, p je o ţii v in o -
i în c h iş i, de re g u lă , la S n a g o v , u n e o ri la C e rn ic a şi C ă ld ă -
cu « b ă ta ie la fa la n g ă » (m a i a le s p e n tru b e ţie ) etc. C ei c a te -
u tre c u ţi în rîn d u l ţă ra n ilo r şi p u şi în d a tă la p la ta b iru lu i
i se tu n d ea u p ărul şi barba, în satul lor, « sp re p ild ă şi altora»).
era r e g im u l f is c a l al p re o ţilo r m u n te n i în seco lu l al X V III-le a
opului celui u rm ă to r ?' A m a ră tat în trV u n capitol a n te rio r că în
?an V o d ă C a n ta c u z in o a s c u tit ta g m a p re o ţe a s c ă de to a te dă -
v istie rie . D e şi a fo st re în n o ită de N ic o la e şi Io a n M a v ro c o r -
nii u rm ă to ri, sc u tire a n -a fo st re sp e c ta tă de c e ila lţi dom ni
P re o ţii d in O lte n ia , în tim p u l p rim ilo r an i ai o c u p a ţie i a u s -
fo s t im p u ş i la d ă ri ca şi c e ila lţi lo c u ito ri, d a r în 1725, ad -
a lo c a lă i-a s c u tit. S -a c o n s ta ta t în s ă că în a c e s t fe l se a d u -
p a g u b e v is tie r ie i, fa p t p e n tru c a re , în a n u l u rm ă to r a u fo s t
0 d a re de doi flo rin i a n u a l. în 1730 a u fo s t d in n o u s c u tiţi, •
1 lo cu ito rii să p lătească în locul lor.
 PREOŢIMEA ROMANA IN SEC. XVIII 575

P rin « c o n stitu ţia » dată Ţ ării R o m â n e şti de C o n sta n tin M a v ro c o r -

dat, în 1741, se stabilea, între altele, şi scutirea p reo ţilo r de dări. N ici
a c ea stă sc u tire — ca de altfel şi c e le la lte m ăsu ri de o rg an iz are pre -
c o n iz a te de el • — n -a u fo st re s p e c ta te de u rm a ş ii săi în d o m n ie . O
nouă scutire de dări a aco rd at A lexandru Ipsilanti (17 74— 1782). F iecăru i
p reo t i s-a im pus în să o co n trib u ţie an u ală de trei taleri, din care
ju m ă ta te e ra u p e n tru în tr e ţin e r e a ş c o lilo r, c e a la ltă ju m ă ta te p e n tru
casa m ile lo r (u n eo ri se trim ite a o p a rte din ei p e n tru în tre ţin e re a u n o r
şco li şi m în ă stiri g re c e şti). A c e a stă o b lig a ţie a răm a s în se am a p reo -
ţilo r de m ir p în ă la R e g u la m e n tu l o rg a n ic , d e şi a c re s c u t m e re u (în
1815 era de 8 taleri, dar p este cîţiva ani a scăzut).
în M o ld o v a , N ic o la e M a v ro c o rd a t a a c o rd a t p re o ţilo r o sc u tire
g en e ra lă de dări în 1715, m ăsu ră rev o c a tă la scurt tim p de G rig o rie II
G hica în p rim a dom nie (1 7 2 6 — 1733). D u p ă pilda tatălu i său, C o n stan tin
M avrocordat, la 30 m ai 1734, a scutit din nou pe preoţi de dări, so c o tin d
că « ia ste lu cru n e c u v io s şi m ai v îrto s n e d re p t ca cin u l p re o ţe sc să fie
supus d ă jd iilo r şi su păraţi de m îna m irenilor». S cu tirea lui a fo st din nou
rev o c a tă de G rig o rie II G hica, im p u n în d pe p reo ţi la « d ă jd ii grele»
p e n tru în tre ţin e re a şcolilor. D a r a c ela şi C o n sta n tin M a v ro c o r dat,
re v e n it în d o m n ia M o ld o v e i p e n tru a dou a oară (1 7 4 1 — 1743), a scutit
iarăşi pe preoţi de dări, urm înd 'a fi im puşi num ai cei hirotoniţi
n e c a n o n ic , p re c u m şi cei c a re nu ş tia u carte. A c e a sta a fo s t u ltim a
sc u tire de dări a c o rd a tă p re o ţilo r din M o ld o v a în seco lu l al X V III-le a .
D in a tre ia dom nie a lui G rigorie II G hica (1747— 1748), toţi p reo ţii
şi d ia c o n ii au fo st im p u şi la o c o n trib u ţie de un g a lb e n an u a l p e n tru
în tr e ţin e r e a ş c o lilo r d in M o ld o v a (d in c e e a ce p ris o s e a , u rm a să se
dea 100 de lei p e n tru ş c o lile g re c e ş ti de la S fîn tu l M o rm în t, iar restul
«să fie de chiverniseală copiilor străini şi săraci, p entru îm b ră că m in te a şi
hrana lor»). T im p de cîteva decenii şcolile din M o ld o v a au fo st su sţin u te
num ai din a c ea stă c o n trib u ţie a preo ţilo r.
în afară de aceste dări o b işnuite p entru şcoli, preoţii m unteni şi
m oldoveni erau im puşi la felurite alte contribuţii, m ai ales în tim pul
războaielor ruso-turce. D e pildă, în 1810, preoţii şi diaconii din M oldova
au fo s t s iliţi să p lă te a s c ă 7 6 .6 4 0 lei p e n tru în tre ţin e re a tru p e lo r ru -
seşti de ocupaţie, iar cei din M u n ten ia 150.000 de taleri.
în ce p riv e $ te d ă rile pe a v e re a p e rso n a lă, p re o ţii av e au o situ a ţie
m ai bună, în c o m p araţie cu restu l contrib u ab ililo r.
D ă rile către .ierarhi. în afară de dările către v istieria dom nească,
p reo ţii de m ir av e au o serie de a lte o b lig a ţii către m itro p o liţi, ep isco p i
şi p rotopopi. Se p lătea, de pildă, o tax ă de hirotonie. în 1747, deci în
tim p u l lui N e o fit C re ta n u l, u n c a n d id a t p lă te a la h iro to n ie 12 ta le ri,
 anul urm ăto r taxa a fost urcată la 17 taleri. «S trăinii ungureni»,
transilvănenii, plăteau num ai 12. In a doua ju m ă ta te a-secolului
I lI - le a , ta x a de h iro to n ie e ra m u lt m ai m are . A le x a n d ru V o d ă
;i sta b ile a , în 1794, să se p lăte asc ă 40 de tale ri de h iro to n ia în -
a c o n , ia r cel c a re u rm a să fie r id ic a t to t a tu n c i la tre a p ta p re o -
l d e a 50 d e ta le ri p e n tr u a m în d o u ă h ir o to n iile (în c a z u l c în d
n ia în tr u p r e o t se fă c e a m a i tîr z iu , m ai p lă te a o d a tă 40 d e ta -

j p ă in tra re a în c le r, p r e o ţii şi d ia c o n ii e ra u im p u şi la fe lu r ite

L xe către chiriarh şi către protopop. A stfel, la înscău n area un ui
itro p o lit to ţi p reo ţii şi d iac o n ii p lă te a u darea sau « p lo c o n u l cîr -
"ei d in e p a rh iile R îm n ic u lu i şi B u z ă u lu i m a i p lă te a u o d a re a
şi la în s c ă u n a re a p ro p riu lu i lor c h iriarh . N u era o d a re fix ă , ci
de la ierarh la ierarh. D e pildă, C osm a Popescu a cerut cîte 14 lei
alareaAca episcop de B uzău şi cîte 10 lei la instalarea ca m itropolit
;ă în să tu tu ro r p re o ţilo r din M u n te n ia ). D o s ite i F ilitti, la in sta -
lui în sc a u n u l m itro p o lita n în 1793, a re d u s d a re a c îrje i de la
ileri la 6,50 tale ri, dar N e c tarie , în 1813, a p retin s cîte 13 tale ri,
ite d o u ă c o sta n d e p e n tru cei c a re -i în casau .
a fa ră de a c estea , fie c a re p re o t şi d ia c o n p lă te a o d a re a n u a lă
hului său (m itropolit sau-episcop), n um ită «ploconul obişnuit»
)lo c o n u l can o n icesc» . L a în ce p u tu l se co lu lu i al X V III-le a a c e st
era de o u g h ie (c irc a un g alben).
h ram u l ca te d ra le i m itro p o lita n e (S fin ţii Îm p ă raţi C o n sta n tin şi
sau al celor două catedrale episcopale (Sfîntul N icolae la R îm -
A dorm irea la B uzău), toţi preoţii şi diaconii plăte*au «ploconul
:ului». Sub D o site i F i litti era de doi ta le ri şi ju m ă ta te , sub N e c -
rei şi ju m ă ta te .
eo ţii şi d iac o n i de m ir e ra u im p u şi a p o i la a ş a -n u m ita « d a re a
ului», plătită protopopului. în Ţ ara R o m ân ească era cîte un proto -
• fiecare «plai» (plasă). D eşi această ţdare era în to t cursul se co-
[VIII de un zlo t (sau 45 de creiţari austrieci) pe an, totuşi proto -
ăc ea u m u lte ab u z u ri la în c a sa re a ei. In 1815, u n ii lu au cîte 12
în c ît m itr o p o litu l N e c ta r ie a f ix a t- o la 5 ta le r i, s u m ă f o a r te
> e a tu n c i. E i m ai în c a s a u ta x e p e n tru re c o m a n d a re a la h iro to -
ntru «cercetarea» b isericilor, p en tru sfinţiri de biserici etc. A veau
cotă d in d ă rile pe care le s trîn g e a u de la p re o ţi şi d iaco n i,
m a ie ra rh u lu i lo cu lu i. A lte v e n itu ri a le p ro to p o p ilo r p ro v e n e a u
c re d in c io şi, fie din ta x e le p e n tru o b ţin e re a « p e c iu lu i» sau ră v a -le
c u n u n ie , fie d in « g lo a b e le » a p lic a te în caz de n e re s p e c ta re a
iilo r m o ra le i c re ş tin e (c ă s ă to rii în tr e ru d e , ră p iri de fe te , con-
 PREOŢIMEA ROMANA IN SEC. XVIII 577

c u b in a je, fem e i im o ra le ). T o t p ro to p o p ii p ro n u n ţa u şi s e n tin ţe i e de

d ivorţ, în n u m ele ch iriarh u lu i lor.
D ări asem ăn ăto are plăteau şi preoţii din M o ld o v a : o tax ă la hiro -
to n ie , d a re a c îrje i (c îte 4 lei, pe la m ijlo c u l s e c o lu lu i X V III), p lo c o ­
nul v lă d ic e s c (u n eo ri c h iria rh ii s c u te a u pe a n u m iţi p re o ţi de a c esta),
a p o i d a re a p e n tru ş c o li, de c a re am p o m e n it m ai sus. N u a v e m ştiri
că s-ar fi p lă tit o «d are a prazn icu lu i» , cum se ob işn u ia în Ţ ara R o -
m ânească.
P ro to p o p ii — c îte u n u l de « ţin u t» — a v e a u a c e le a ş i d re p tu ri ca
şi cei d in Ţ ara R o m â n e a sc ă , pe c a re le -a m m e n ţio n a t m ai sus.
O s itu a ţie b u n ă a v e a u şi « p reo ţii d o m n eşti» din a m în d o u ă ţările,
deci a c eia care slu je a u la b ise ric ile C urţii, la b ise ric ile şi m în ă stirile
ctitorite de dom nii ţării sau la bisericile din o raşe le-reşe d in ţă ale ju d e ­
ţelo r, în a fa ră de fa p tu l că nu p lă te a ţi n ici o d are c ă tre v is tie rie (nici
după a v erea p e rso n ală) sau către chiriarh, m ai prim eau şi felu rite aju -
to a re din p artea d o m n ilo r (de pildă, d rep tu l de a în ca sa v in ă ric iu l din -tr­
o an u m ită regiune), p recu m şi o leafă sau «sim brie» din p artea v is tie rie i
d o m n eşti (în 1797, p reo ţii de la b ise ric a d o m n ea sc ă din B u c u re şti
av eau cîte 250 de tale ri anual), d ife rite daru ri la P aşti şi la alte să rb ă to ri
(p o sta v u ri, în c ă lţă m in te , b a n i etc). D e a c e la şi fav o ru ri se bucurau
preoţii şi diaconii care slujeau la m înăstiri sau la catedralele e p isc o p a le
şi m itro p o lita n e , s o c o tiţi to t « p re o ţi d o m n eşti» . în u n e le c a zu ri, c h ia r
şi u n ii p re o ţi de ţa ră p rim e a u sc u tiri de to a te d ă rile — că tre v is tie rie şi
c h iria rh — în u rm a in te rv e n ţie i v re u n u i m are b o ier, c tito r al b ise ricii
d in satu l resp ectiv .
Preoţimea din Transilvania. Spre deosebire de fraţii lor din Ţara
R o m â n e a sc ă şi M o ld o v a, p reo ţii ro m ân i din T ran silv an ia, B an at, Cri -
şana şi M aram u reş au av u t de în fru n tat, în cursul acestu i secol, urgia
stăp în irii h ab sb u rg ice şi a m isio n arilo r iezuiţi care v o ia u să-i în străin e ze
de c re d in ţa stră m o şe a sc ă . D in rîn d u l p re o ţilo r tra n s ilv ă n e n i s-a u
ridicat acum m arii luptători pentru apărarea O rtodoxiei : M oise M ăcinic
din Sibiel şi Ioan (Ioaneş) din G aleş, m orţi în închisoarea de la K ufstein,
C osm a din D eal, N icolae P op din B alom ir, Ioan din A ciliu, Io an P iuariu
din S adu, Io a n şi M a n iu d in P o ia n a S ib iu lu i, Io n a ş şi O p re a d in Să -
lişte, A vram din Cut, Ioan din R ăchita, Stan din G lîm boaca, protopopul
E u sta tie G rid din B ra şo v şi a tîţia alţii. A c e a stă sim p lă în şira re de nu m e
ne arată de ce cred in ţă p u tern ică erau în su fleţiţi aceşti sm eriţi slu jito ri ai
a lta re lo r stră m o şe şti de acu m m ai bin e de d o u ă v e a c u ri şi ce p ild ă
fru m o a să de u rm a t p u te a u oferi p ă s to rilo r lor.
37 — Istoria B.O.R., voi. II
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X I V — X V IID

Ju m a ru l p re o ţilo r era d e stu l de rid icat. C o n sc rip ţia din anii 1761
2, fă c u tă d in o rd in u l g e n e ra lu lu i B u k o w , a g ă s it n u m ai în T ra n -
îia 2 2 5 0 de p re o ţi u n iţi şi 1365 de o rto d o c ş i. N u m ă ru l m a re de
i u n iţi (la c re d in c io şi m ai p u ţin i : 2 5 .223 fa m ilii, fa ţă de 128.635
ii o rto d o x e) se e x p lic a p rin fa v o rtu rile de o rd in m aterial de care
cu rau cei ce îm b ră ţişa u u n iaţia.
'reg ă tire a p re o ţilo r din T ra n silv an ia şi c e le la lte ţin u tu ri rom â -
v e s tic e e ra to t a tît de r e d u să ca şi a c e lo r d in M u n te n ia şi M o l -
E i se p re g ă te a u pe lîn g ă p re o ţii m ai v îrs tin ic i şi cu o a re c a re în -
u ră în m în ă s tirile şi s c riitu rile de a ic i, p în ă la d is tru g e re a lo r de
g e n e ra lu l B u k o w , cei d in B ra ş o v şi Ţ a ra B îrs e i la ş c o a la de pe
b is e r ic a S fîn tu l N ic o la e d in Ş c h e i, a lţii la m în ă s tirile de p e s te
i. D e p ild ă p re o tu l lo a n P iu a riu d in S a d u în v ă ţa s e la C o z ia , a lţi
i a rd e le n i în v ă ţa s e ră la şc o a la m în ă s tirii C o lţea d in B u c u re şti, la
L e de pe lîn g ă E p is c o p iile R îm n ic u lu i, A rg e ş u lu i etc. Se cu n o sc
i c ă lu g ă ri d in M o ld o v a care c o p ia u m a n u s c ris e litu rg ic e în T ra n -
n ia şi p ă rţile în v e c in a te în to t c u rsu l se c o lu lu i al X V III-le a . N -a r
d u s ca u n ii d in tre a c e ş tia să fi p r e g ă tit p e n tru p re o ţie tin e r i d in
e în c a re ş e d e a u m a i m u lt tim p . A c e s t lu c ru 1 -a p u tu t fa c e m ai
c u n o sc u tu l c o p ist V a sile S tu rz e M o ld o v e a n u l, care a c o p ia t p e ste
e m a n u sc rise în d ife rite sate din ju d e ţe le H u n e d o a ra , B ih o r, A rad
m iş, a p ro ap e tre i decenii.
O c a ta g ra fie a e p a rh ie i T im işo a re i din an u l 1758 n e a ra tă că u n ii
ţi de a ic i în v ă ţa s e r ă c a rte la m în ă s tir ile d in O lte n ia (T is m a n a f
îzi) şi la cele din B an at, a lţii pe lîn g ă p reo ţi m ai b ă trîn i sau ch iar
m ilii de laici.
în 1 7 8 6 , s -a u î n f i in ţ a t la S ib iu c u rs u r i d e p r e g ă tir e a v i it o r i lo r
ţi şi în v ă ţă to ri o rto d o c şi, c o n d u se de d ire c to ru l ş c o lilo r din T ra n-
m ia , D im itrie E u s ta tie v ic i, u rm a t în 1796 de p ro to p o p u l R a d u
pea V din B raşov. In 1779, s-a în fiin ţat un «curs de norm ă» (pedago-
iar în 1790 u n u l de te o lo g ie la T im işo a ra , c o n d u se de M ih a il
tin o v ic i R oşu. C ă tre sfîrşitu l se co lu lu i X V III şi în c e p u tu l celu i ur-
)r, u n ii d in tre v iito r ii p re o ţi d in B a n a t şi p ă r ţile A ra d u lu i în v a -
în s e m in a ru l sîrb de la C a rlo v iţ (în fiin ţa t în 1794) şi la c u rsu rile
icale de la V îrşeţ, la care se p red a şi în rom âneşte, în ciu d a p re g ă tirii
lor in su fic ie n te , m u lţi p re o ţi din T ra n si lv a n ia ărţile în v ec in ate erau
copişti de m an u scrise, zugravi de b iserici şi icoane sau cu alte
în d eltn iciri cu ltural-artistice. A stfel, p ro to p o -b ra şo v e a n R a d u
T e m p ea II a scris Is to r ia b ise ric ii Sf. N ic o la e d in iii B ra şo v u lu i,
în tre a n ii 1 4 8 4 — 1742, c a re fa c e tre c e re a de la c ro -> b ise ric e a sc ă
la isto ria p ro p riu -z isă , iar p reo tu l S ava P o p o v ic i din
R ăşin ari copia, pe la sfîrşitu l seco lu lu i X V III, n u m ero a se lucrări te o -
lo g ic e şi isto ric e , ro ste a p red ici cu acelaşi co n ţin u t. P re o tu l b ă n ă ţe a n
M inai P op o v ici din Sînnicolaul M are (jud. T im iş) făcea o călătorie la
L o c u rile S finte şi în R u sia, lăsîn d şi o d e scriere a c e lo r văzu te. « V e r -
s u rile la m o rţi» , a tît de ră s p în d ite şi azi în T ra n silv a n ia , e ra u în to c -
m ite de p reoţi m o d eşti de la ţa ră şi c h ia r de cîntăreţii bi sericii, oam eni
fă ră m u ltă în v ăţă tu ră .
N o tăm şi faptul că în cursul acestui secol se în tîln e sc m ulţi preoţi
tra n s ilv a n i h iro to n iţi în M u n te n ia şi M o ld o v a sau p le c a ţi a c o lo să
c u m p e re c ă rţi de s lu jb ă , v e ş m in te sa u ic o a n e p e s e a m a b is e r ic ilo r
]or. E x is ta a stfe l o s trîn să le g ă tu ră s u fle te a sc ă cu cei de p e ste m u n ţi,
c a re c o n tr ib u ia la în tă r ir e a id e ii de u n ita te n a ţio n a lă ro m â n e a s c ă .
P re o ţii a rd e le n i e ra u şi a c u m s in g u rii în d ru m ă to r i ai p o p o ru lu i, în
lip sa u n o r cîrm uitori politici. F iind, în cele m ai m ulte cazu ri, singurii
ştiutori de carte, ei erau adeseori în v ăţă to rii co p iilo r din satul lor.
N e în ţe le g e rile d in tre c re d in c io şi, ca şi a b a te rile de la rîn d u ie lile ob -
şte şti e ra u ju d e c a te de p re o ţii s a tu lu i, cu c îţiv a ţă ra n i m ai de fru n te ,
de re g u lă d u m in ica , d u p ă te rm in a re a slujbei.
S tarea m a te ria lă a p re o ţilo r o rto d o cşi din T ra n silv a n ia — ca slu ­
jito ri ai unei B iserici to le rate — era fo arte tristă. Ei p lăteau aceleaşi
c o n trib u ţii c ă tre sta t ca şi re s tu l lo c u ito rilo r, în tim p ce p re o ţii u n iţi
erau scu tiţi — c îte u n u l în sa te le m ai m ici, cîte doi în cele m ai m ari.
A b ia în tim p u l lui D io n isie N o v a c o v ic i au fo st scutiţi de « d a re a cap u -
lu i» (c a p ita ţie ). M u lţi erau io b ag i, ca şi c re d in c io şii. E x ista u în s ă şi
p reoţi liberi sau c h ia r tre c u ţi în rîn d u l nob ilim ii (nem eşi).
T o ţi p re o ţii o rto d o c ş i e ra u o b lig a ţi să p lă te a s c ă o d a re e p isc o p i -
lo r sîrb i de la S ib iu , n u m ită « d a jd ie v lă d ic e a s c ă » . P lă te a u ap o i a lte
ta x e la h iro to n ie (în Ţ a ra R o m â n e a sc ă , la S ibiu, sau la e p isc o p ii sîrbi
de la A rad , T im işo a ra şi B u d a ), ta x ă p e n tru singhel ie (ca rte a de p re o ­
ţie). E ra u o bligaţi apoi să ach ite n u m ero a se tax e p ro to p o p u lu i : o piele
de v u lp e la in stalarea în parohie, o «dajdie» anuală de 3 florini, apoi
n u m e ro a se daru ri în n atu ră.
îşi în tre ţin ea u fam ilia din p ăm întul p ro p rie ta te perso n ală, din pă-
m în tu l b ise ric ii (se sia p a ro h ia lă ) — d acă era — şi din fe lu rite le o fra n ­
de de la c re d in c io ş i, n u m ite « s to le » sau « v e n itu ri sto la re » . U n e o ri
a c e s te a au fo s t re g le m e n ta te de a u to rita te a b is e ric e a s c ă sau de stat,
p e n tru a se îm p ie d ic a o ric e a b u z u ri. D e pil dă, în 1783 a u to rită ţile de
stat au sta b ilit ca pe v iito r să fu n c ţio n e z e u n p re o t o rto d o x la 130 de
fa m ilii (m ai tîrz iu , u n u l la 125), doi la 2 5 0 şi tre i la m ai m u lte. T o t
a tu n c i s-a u s ta b ilit şi o b lig a ţiile în n a tu ră a le c re d in c io ş ilo r fa ţă de
p re o ţi. R e a m in tim că to t în 1783 s -a im p u s o ta x ă a n u a lă de doi cru -
 A T K E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

şi ju m ă ta te de fiecare fam ilie ortodoxă, num ită «sidoxie», pentru

ginerea E piscopiei de la Sibiu şi a C onsistoriului ei. L a 23 septem brie
1784, sub episcopul G hedeon N ichitici, s-a fixat n u m ita «N orm ă,
adică rîn d u ia la v e n itu rilo r patrah iru lu i» (tip ă rită c e la ş i an , la
S ib iu ), cu in d ic a re a e x a c tă a ta x e lo r p e n tr u o ric e >ă.
C u n o a ş te m a n u m ite a n g a ja m e n te sa u c o n tr a c te f ă c u te în tr e ţi şi
c re d in c io şii u n u i sa t (n u m iţi, în T ra n silv an ia , « p o p o ren i» ) la irea
în parohie, cu in d icarea v e n itu rilo r lor stolare. D esig u r, a ceste ide
a le c re d in c io ş ilo r nu e ra u s u fic ie n te p e n tru în tre ţin e re a p r e o -; şi
a fam iliei lui, d aca ne g în d im că satele a rd e len e şti, în g enere, m ici
(m ajo ritatea sub 130 de fam ilii), că în unele existau m ai m ulţi ţi, ia r
în a lt e le , o p a r te d in c r e d i n c i o ş i t r e c u s e r ă la u n ia ţie . D in
a c e s te m o tiv e p r in c ip a lu l m ijlo c d e tra i p e n tru p re o tu l o r -x era
to t g o s p o d ă ria sa ţă ră n e a s c ă , în c a re m u n c e a el şi fa m ilia Se m ai
p ă stre a z ă pe a lo c u ri case ţă ră n e şti, care se rv e a u o d in io a -re p t c a se
p a ro h ia le . îm b ră c ă m in te a p re o ţilo r de s a te e ra a c e e a ş i i a
" ţă ra n ilo r ro m ân i, cu d e o se b ire a că p u rta u b a rb ă şi plete. P ro -p ii
purtau reverenzi, după m odelul sîrbesc de la Carloviţ. D e o situ a ţie
m a te ria lă m ai b u n ă se b u c u ra u p reo ţii de la b ise ri-fîn tu l N ic o la e
d in Ş cheii B raşo v u lu i. M u lţi a v e au tu rm e m ari de e n tru care
p rim e a u a d e se o ri d re p tu l de p ă ş u n a t şi s c u tire de o ie -in p a rte a
d o m n ilo r Ţ ă rii R o m â n e şti. E x is ta u a ic i a d e v ă ra te « d i-i» preoţeşti
cum au fo st cei şase preoţi — din tată în. f i u ---- R adu 3ea, ap ro a p e
toţi c ărtu rari de seam ă.
Spre deosebire de preoţii ortodocşi, cei uniţi avAau o situaţie
m ai bună. D e şi p rin d ip lo m a în tîi le o p o ld in ă din 16 fe b ru a rie
a p o i p rin a d o u a, d in 19 m a rtie 1701, se a c o rd a u p re o ţilo r u n iţi
fra n silv a n ia to a te sc u tirile şi p riv ile g iile de care se b u c u ra u p reo -
> m an o -cato lici, aceste p ro m isiu n i au răm as fără urm ări. N u m e ro a -
m em o rii în ain ta te , de e p isc o p u l In o c h ie n tie M icu fie C u rţii din
a, fie g u v e rn u lu i şi d iete i T ra n silv a n ie i p e n tru îm b u n ă tă ţire a stă -
a te ria le a p re o ţilo r săi, de a sem e n ea , a u răm as fără rez u lta t. A b ia
se p te m b rie 1743, îm p ă ră te a s a M ă ria T e rez a a d isp u s ca p reo ţii
să p rim e asc ă p ă m în t (p o rţiu n i can o n ice) şi cere a le din partea
ncioşilor.
3upă lungi am înări, guv ern u l T ran silv an iei a trim is com isari prin
iiile u n ite , să d e a p ă m în t p r e o ţilo r , d a r p re a p u ţin i a u fo s t cei
s-au în v re d n ic it de a c e a stă « m ilă» îm p ă ră te a sc ă (de p ildă, în d is-il
F ă g ăraş şi în sc au n e le săseşti n -au p rim it nim ic). U n o ra din cei au
p rim it p ă m în t p în ă acu m , le -a fo st lu a t cu fo rţa m ai tîrz iu , de
 P R E O Ţ IM E A ROMANA IN S E C . X V III 581

către «dom nii de păm înt». P entru păm întul proprietate personală — ■
m o ş te n it sa u c u m p ă ra t — n u p lă te a u n ic i o d a re c ă tre stat.
In 1748, p rintr-o circulară a guvernului se prevedea ca acolo unde
p reo ţii nu a v eau « p o rţii canonice» să p rim e asc ă o p lată în n a tu ră din
p artea credincioşilor.
In 1754 s-â in tro d u s u n n o u re g im fis c a l p e n tru p re o ţii u n iţi. D e-
acu m în a in te e ra u s c u tite de d ă ri n u m ai « p o rţiu n ile c a n o n ic e » , p e n tru
cel m u lt tre i p re o ţi în tr-u n sat, c e ila lţi fiin d o b lig a ţi să p lă te s -c ă . D e
a s e m e n e a , e ra u im p u s e la d a re p r o p rie tă ţile p e rs o n a le . D a t fiin d
în să n u m ă ru l m a re de p re o ţi u n iţi, p re a p u ţin i s -a u m ai p u tu t b u c u ra
de scu tiri. Iată, deci, că u n iaţia , d e sp re care m u lţi p reo ţi c re z u s e ră că
le v a a d u c e o u ş u ra re a s tă rii m a te ria le , n - a f o lo s it la n im ic (în 1765,
a u to rită ţile h a b sb u rg ic e au in te rzis fiilo r de io b ag i să u rm eze cu rsu rile
celor două sem in arii din B laj).
P r e o ţi i u n iţi p l ă t e a u a p o i f e l u r i t e ta x e c ă tr e e p is c o p i i d e la
B laj : la h iro to n ie , o d are a n u a lă de un flo rin (n u m ită « d a jd ie » , « p o r -
ţie v lă d ic e a s c ă » sau « c a te d ra tic » ), o ta x ă p e n tru « n o ta ru l» (n o tă ra -
şul) şi logofătul E piscopiei. Satele plăte au E p iscopiei — pînă la P etru
P av el A ron — a n u m ite daru ri în n a tu ră (cereale, c u n o scu te sub n u m e le
de «pom inoace»).
C a şi p reo ţii o rtodocşi, p rim eau felu rite ofran d e de la cred in cio şi
(sto le), p e n tru slu jb e le făcu te, şi o p la tă a n u a lă în natură. L e în c a sa u
în să cu m are g reu ta te , din p ric in a a titu d in ii o stile pe care o a v eau
c red in cio şii faţă de ei.
'P ro to p o p ii — o rto d o c şi şi u n iţi — se b u c u ra u de d re p tu ri fo a rte
m ari şi de o situ a ţie m ate ria lă m u lţu m ito are. « P u terile» şi « căd in ţele»
lo r sîn t c u n o sc u te din Isto r ia b ise ric e a sc ă a • lui P e tru M aior. în tre
altele, erau în d ato raţi să cerceteze pe preoţi şi pe credincioşii p ro to -
pop iatu lu i pe care-1 conduceau. C u acest prilej, tre b u iau să in specteze
b ise ric ile , să c o n sta te dacă p reo ţii re sp e c tă în v ă ţă tu rile d o g m a tic e ,
liturgice şi canonice ale B isericii. C u aceste ocazii, treb u iau sa îm -
p ă rtă ş e a s c ă c re d in c io ş ilo r c u n o ş tin ţe re lig io a s e , să se in te re s e z e de
v ia ţa lo r re lig io s - m o r a lă , de fe lu l cu m îş i în d e p lin e s c în d a to r ir ile
c ă tre B ise ric ă . O a ltă în d a to rire a p ro to p o p ilo r era a c ea de « a c e rca
v ia ţa şi p e tre c e re a p re o ţilo r, a d e c ă de n u sîn t în ju ră to ri sa u s fa d n ic i
sa u b ă ta c i (= b ă tă u ş i n .n .) sa u b e ţiv i» şi a « c a n o n i» p e cei v in o v a ţi
de a sem e n ea abateri. E i erau a c eia care d ăd eau rec o m an d a re de hiro -
to n ie şi făc e a u in sta la re a p re o ţilo r în parohie.
P ro to p o p ii ju d e c a u şi « c a u z e le cele de c ă să to rie » , a d ic ă d ă d e au
« c ă rţi de c u n u n ie » , fă ră de c a re n ic i u n p re o t n u p u te a o fic ia ta in a
n u n ţii, o p rin d u -se astfel c ă să to riile în g rad e de ru d e n ie sau p rin răp iri
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X I V — X V III)

ete. D ivorţurile («deschilinirile») le pronunţa to t protopopul, asistat

;îţiv a « a seso ri» (care a lc ă tu ia u a şa -n u m itu l « sc a u n p ro to p o p e sc » ).
P e lîn g ă ta x e le şi d a n iile p e c a re le p r im e a u d e la p r e o ţi şi p e
ă « v en itele» din p ro p ria lor p aro h ie, p ro to p o p ii p rim e au - şi danii
latură din partea parohiilor. C a şi în celelalte două ţări rom âneşti,
o p o p ii în c a sa u « g lo ab e » p e n tru c o n sta ta re a u n o r c a zu ri de im o ra -e
în rîn d u l c r e d in c io ş ilo r (ră p iri de fe te , c u n u n ii în g ra d e a p r o - e
de ru d en ie), p en tru a co rd area de d ispense de cu n u n ie şi p entru
lu n ţa rea d iv orţurilor.
In B a n a t, p r e o ţii o r to d o c ş i ro m â n i a v e a u o b lig a ţii c ă tre f is c şi
e e p is c o p ii s îrb i de la T im iş o a ra sa u de la C a ra n s e b e ş - V îrşe ţ. în
[ a d m in istra ţia B a n a tu lu i i-a scu tit de dări şi ro bote, dar p e ste doi
D ie ta U n g a rie i a restrîn s sc u tire a n u m ai la se siile paro h iale. E p is-
ilo r le p lă te a u ta x e p e n tru h iro to n ie , sin g h e lie , o d a re a n u a lă şi
p lo c o n la h ra m (s a tu l p lă te a e p is c o p u lu i o d a re a n u a lă n u m ită
niţă, cîte 5 cruceri de casă). P rin a şa -n u m itu l « R e g u la m e n t iliric»
an u l 1770, to ţi p reo ţii d in p ă rţile « u n g u ren e » (B anat, A rad, B ih o r)
1 s u p u ş i p r o p rie ta rilo r de p ă m în t şi c o m ita te lo r. D a c ă m u re a un
}t fără u rin aşi, b u n u rile cîştig ate ca p reo t le lua episcopul, iar cele
lin te de h iro to n ie m o şie ru l. P r e o ţii p lă te a u o d a re a n u a lă e p is -
u lu i, c îte 30 c ru c e ri de p a ro h ia n . V e n itu r ile e p is c o p ilo r au fo s t
ise, p u tîn d să în c a s e z e o su m ă a n u a lă de la fie c a re sat, cu a p ro -
;a C u rţii d in V ie n a , 9 g a lb e n i p e n tru s fin ţire a b ise ric ii, 3 g a lb e n i
tru a n tim is . T a x e le de v iz ite c a n o n ic e şi p e n tru « p e c iu rile » de
unie au fo st desfiinţate.
P re o ţii din A r a d au fo st sc u tiţi de c o m ita t de to a te d ă rile ' şi sar - •
le io b ă g e ş ti, în 1746, c în d li s -a u s ta b ilit şi v e n itu rile : b ir a n u a l
rîu sau porum b, zile de clacă pentru lucrarea sesiei parohiale, lem ne
:oc, la care se ad ău g au ofran d ele o b işnuite p entru fiecare slujbă.
S tarea p re o ţim ii din B ih o r, su p u să m u lto r n e d re p tă ţi din p a rte a
ie rilo r lo cu lu i, e ste în fă ţiş a tă cu a tlîn c ă tris te ţe în tr-o sc riso a re
re o tu lu i Io a n d in H u s a s ă u l de C riş, a d re s a tă e p is c o p u lu i Isa ia
o n o v ic i, în 1734 : « In a fa ră de d ă ri, s în te m în to c m a i ca ţă ra n ii,
ituri şi stole din care să trăim avem foarte puţine, sesia b isericească
lai a ră tu ră de d o u ă m ie rţe (fe rd e le ) şi fîn a ţ de d o u ă care... şi în c ă
ici să dau şi dijm e ,• dacă n -aş roboti, cum m i-aş hrăni soţia şi patru
ii ? N u ştiu în c o tro să a le rg m ai d e g ra b ă : la b is e ric ă să fa c ru g ă -li
şi s lu jb e p o p o ru lu i, la c îm p s ă -m i c îş tig p îin e a sa u la ro b o ta
in ilo r să slu jesc cu slăb ăn o g u l m eu tru p ?».
In cursul secolului al X V III-lea, preoţim ea transilvană a luat
;e, în m ai m ulte rîn d u ri/ la luptele p o p o r u lu i p e n tr u elib era re n a ţio -
n a lă ş i d r e p ta te so c ia lă . D e p ild ă , la 4 a u g u s t 1717, p re o tu l L u p u
Ş a n d ru din B o işa M a ra m u reşu lu i, în fru n te a ţă ra n ilo r din satele în ­
v e c in a te , a n im ic it — în S trîm tu ra B o rş ii — o o a ste de tă ta ri care
p ră d a s e M a ra m u re ş u l, e lib e rîn d c îte v a m ii de ro b i d in m îin ile lor.
în ră s c o a la ţă ra n ilo r d in B a n a t din 1738 — 1739, au p a rtic ip a t şi
c îţiv a p re o ţi, c a re a u f o s t a p o i u c iş i şi s fîş ia ţi în fu rc i (p re o tu l
D a m a sc h in B re n c a din C o m o rîşte , p re o tu l d in T o p o lo v ă ţ şi alţii).
R ă sc o a la lui S o iro n ie de la C ioara n -a av u t n u m ai un caracter
b ise ric e s c , ci şi u n u l so c ia l, c ă ci el c e re a , în tre a lte le , « a lu n g a re a
u n iaţie i şi io b ăg iei din ţară».
O p a rtic ip a re m a s iv ă a p r e o ţilo r se în re g is tr e a z ă în ră s c o a la
co n d u să de H orea, C loşca şi C rişan în to am n a an u lu i 1784. E ste a d e ­
v ă r a t că e p is c o p ii G h e d e o n N ic h itic i de la S ib iu şi P e tru P e tro v ic i
de la A rad au lucrat — din disp o ziţia a u to rităţilo r — pentru stăvilire,
în d e m n în d pe ţă ra n ii ră s c u la ţi la su p u n e re . D a r ei, fiin d s tră in i de
n e a m u l n o s tru , de a s p ir a ţiile şi n e v o ile lu i, in s ta la ţi în s c a u n e le
e p is c o p a le a b ia cu c îte v a lu n i în a in te de iz b u c n ire a ră s c o a le i, nu
p u te a u c u n o a şte a d e v ă ra te le ca u ze c a re au dus la rid ic a re a ţă ră n im ii.
L a fel au făc u t şi unii p ro to p o p i şi preoţi, în do rin ţa de a evita v ă rsă rile
d e s în g e şi r e p r e s iu n ile a u to r ită ţilo r de sta t. A p ro a p e 80 d e p re o ţi
a u f o s t a lă tu r i d e r ă s c u la ţi. A s tfe l, în a tr e ia c ă lă to r ie a lu i H o re a
la V ie n a a fo st în s o ţit de p re o tu l D u m itr u d in C e rte g e (jud. A lb a ),
în c h is d u p ă 1782. C u o c a z ia în s c rie rilo r p e n tru re g im e n te le de g ră -
niceri (« cătan e» ), în v a ra a n u lu i 1784, p reo ţii au a v u t un rol în sem n at.
L a a d u n a re a ţin u tă în s a tu l M e s te a c ă n - H u n e d o a ra , su b c o n d u c e re a
lui C rişa n , c în d ţă ra n ii au h o tă rît sa p o rn e a s c ă sp re A lb a Iu lia p e n tru
a se în s c rie ca g ră n ic e ri, p re o tu l s a tu lu i, la n ă ş C azan, a fă c u t r u g ă ­
ciuni p e n tru izb în d a celo r h o tă rîte acolo.
D u p ă în ce p e re a răscoalei, între cei ce au în d em n a t pe ţăran ii iobagi
să se rid ic e îm p o triv a n o b ililo r a s u p rito ri, se n u m ă ra u şi p re o ţii :
C o n sta n tin T u rc iu zis C o sta n d in C r iş c io r ,' c a re a rid ic a t la lu p tă
ţă ră n im e a din Z a ran d , A v ra m din U ibăreşti, care în d e m n a pe răsc u laţi
să a ta c e pe n o b ilii d in ' R ib iţa , D â n ilă d in C rişc io r, în c a sa c ă ru ia
n o b ilii tr e b u ia u să a d u c ă r ă s p u n s la u n u ltim a tu m al lui H o re a ,
G h e o rg h e din B u c u re şc i, Z a h a ria din B r e te a M u re şa n ă , M ih a i din
G elm a r (to ate lo ca lită ţile m en ţio n a te sîn t în ju d . H u n e d o a ra), G heor-
g h ită N ic u la d in A lb a c , u n u l d in c ă p ita n ii lu i H o re a , I o a n H a g i
C r iş â n u ţ d in B is tr a , u n u l d in o a m e n ii săi de în c re d e re , Io a n C o ca n
din P îc lişa , c a re a dus tra ta tiv e cu un c o lo n e l a u stria c , în n u m ele
răsculaţilor, cerînd în lătu rarea iobăgiei şi d istrugerea n o bilim ii, G avriil
S u la r d in M o g o ş, c a re m e rg e a în fru n te a ră s c u la ţilo r (c ă ru ia C lo şc a
sat p rin te sta m e n t o su m ă de b a n i p e n tru a -i face p o m e n ire a ), Iancu
din Lupşa, Ilie din Galda, Petru zis Rotogol d in A bru d , L b o te z a t
fo a rte m u lţi n o b ili şi o am en i în stă riţi în « le g e a ro m â -i» ,
în tru c ît ră sc u la ţii c re d e a u că în a c e st fel se în lă tu ra u d e o -e
so cia le şi n a ţio n a le (to a te lo c a lită ţile sîn t în ju d . A lb a ),
d in P intic-C luj, c a r e î n d e m n a l a r ă s c o a l ă p e ţ ă r a n i i d i n p ă r ţ i l e
u i, Gheorghe din Bedeleu-C luj, Ioan din L eheceni-B ihor ş i a l ţ i i .
1 N ico la e R a ţiu din A lb a Iu lia -M a ie ri a s c r i s t e s t a m e n t e l e l u i
şi C lo şc a , i -a sp o v e d it şi îm p ă rtă ş it în a in te de fio ro a s a lo r
re cu ro a ta (sub în d ru m a re a a c e stu ia s-a rid ic a t, în 1 7 83, b ise -
î h ra m u l B u n a v e stire d in A lb a Iu lia).

o ro a p e to ţi a c e ş tia au fo st în c h iş i, a n c h e ta ţi sau a lu n g a ţi d in
i după în ă b u şire a ră sco a le i. N u m ero şi a lţi p re o ţi au fo st în te m -
a n c h e ta ţi, m a ltra ta ţi sau u c işi, c h ia r şi în re g iu n ile care n -a u
a p rin se de fo cu l ră sc o a le i. în tre cei c o n d a m n a ţi cu d e c a p ita re a
n ara şi p re o tu l C o sta n d in C rişcio r. Ioan Crişănuţ d in B istra a
m d a m n a t la m o a rte , d a r îm p ă ra tu l I o s if II i-a s c h im b a t p e d e a p s a
an i de în c h iso a re . A şa d a r, p re o ţii ro m â n i au fo st a lă tu ri de
iţii lo r în lu p ta a c e sto ra p e n tru în lă tu ra re a e x p lo a tă rii şi p e n tr u
i m ai bună. .

C o n c l u z i i . Rezultă că in cursul secolului al XVIII-lea, preo-;a

românească de pretutindeni a dus o viaţă grea, p lin ă de lipsuri u
multe asupriri din p a rtea dom nilor fa n a rio ţi în mŢara R om â-icâ
şi M oldova, p recu m şi din p a rtea a u to rită ţilo r habsburgice
m arii nohilim i în Transilvania, Banat, Crişana şi M aramureş,
astă viaţă grea, cu nim ic deosebită de a p ă sto riţilo r, a fă c u t pe
H i să se identifice întru totul cu năzuinţele acestora şi să sprijine
a lor de eliberare socială şi naţională. în chip deosebit trebu ie
iniat fa p tu l că în această p erio a d ă s-au rid ica t din rîndul p reo -
de mir transilvăneni, cîţiva mari apărători ai Ortodoxiei, care
irim it cununa muceniciei.
B I B L I O GRAFIE
v o a r e. THEODOR CODRESCU, Uricariul, voi. I—XXV, (26 voi.), Iaşi,
p5! V. A . URECHIA, Istoria românilor... după documente inedite..., l3 voi., i,
1891—1902; N. IORGA, Studii şi documente cu privire la istoria romă- . 1
voi., Bucureşti, 1901—1916; CONSTANTIN TOMESCU, Ştiri catagrafice
rica Moldovei la 1809, în Arhivele Basarabiei, III, 1931, nr. 2, p. 73—90 şi
174—205 ; CORNELIU ISTRATI, Statistici eclesiastice efectuate In Moldova i
1808 şi 1812, în AIIAI, XXV, 1988, p. 331 —355. ttru Transilvania să se vadă
şi : ILARION PUŞCARIU, Documente pentru
istorie, voi. I, Sibiu, 1889, XVI + 400 p. ; STERIE STINGHE, Documente
e la trecutul românilor din Şchei, 5 voi., Braşov, 1901—1906 ; RADU TEM-
PEA, Istoria slintei beserici a. Scheilor Braşovului, ed. Sterie Stinghe, Braşov, 1899,
VI + 220 p. şi ed. Oct. Schiau şi Livia Bot, Bucureşti, 1969, 225 p.
L u c r ă r i : D. FURTUNĂ, Preofimea românească în secolul al XVIII-lea.
Starea ei culturală şi materială, Văleni de Munte, 1915, 263 p.; C. BOBULESCU, Feţe
bisericeşti în războaie, răzvrătiri şi revoluţii, Chişinău, 1930, VI + 118 p.; G. I.
BREABĂN, Starea culturală şi morală a preoţimii din Muntenia şi epoca fanariotă,
Cernăuţi, 1935, 19 p.; SIMEON RELI, Originea şi evoluţia istorică a costumului
preoţesc la români, în «Candela», an. XLVI, 1935, p. 71 — 116 (şi extras); ŞTEFAN
BERECHET, Dreptul vechilor noştri ierarhi la judecarea mirenilor, în BOR, an. LVI, 1938, nr.
11—12, p. 741—761 (şi extras, 23 p.); NICULAE M. POPESCU, Preoţi de mir adormiţi în
Domnul, Bucureşti, 1942, 224 p.; ŞTEFAN LUPŞA, Clerici români meşteşugari, în
«S.T.», an. II, 1950, nr. 7—8, p. 395—426; NICULAE ŞER-BĂNESCU, Atitudinea
preoţimii tată de dreptele năzuinţe ale poporului, în «BOR», an. LXXV, 1957, nr. 3—
4, p. 220—242 ; ION IONAŞCU, Despre judeţele Olt şi Argeş în catagraiia din anii
1773— 1774 de la Moscova, în «MO», an. X, 1958, nr. 3— 4, p. 243 —292; MIRCEA
PACURARIU, Dicasteria şi consistoriul Mitropoliei Ungro-vlahiei, în «BOR», an.
LXXVII, 1959, nr. 7— 10, p. 961 —979; IOAN COVERCÂ, Protopopii în trecutul
Bisericii Ortodoxe Române, în «GB», an. XXI, 1962, nr. 7—8,. p. 756—778 ;
STELIAN MARINESCU, Competenţa şi atribuţiile juridice ale clericilor în secolele
al X V I-lea al XVM -Iea, în «BOR», an. LXXXVIII, 1970, nr. 7—8, p. 796—811 ;
N. SŢO1CESCU, Regimul fiscal al preoţilor din Ţara Românească şi Moldova pînă la
Regulamentul Organic, în «BOR», an. LXXXIX, 1971, nr. 3 — 4, p. 335—354;
GHEORGHE CRONŢ, Instanţele de judecată ale Bisericii din ţările române în
secolele XIV—XVIII, în «MMS», an. LII, 1976 ,nr. 5—6, p. 338—359.
SIMEON RELI, Viaţa religioasă şi morală românească în sec. X V III şf
X/X după scriitorii străini, Cernăuţi, 1935, 17 p. ; IOAN SPIRU, Biserica şi satul românesc,
în «BOR», an. XCVII, 1979, nr. 3—4, p. 511—525.
Pentru preoţimea din Transilvania să se vadă şi lucrările : NICOLAE IORGA,,
Sate şi preoţi din Ardeal, Bucureşti, 1902, 349 p.; EMILIAN CIORAN, O fam ilie
de preoţi în Răşinari, 1740—1879, în «RT», an. VI, 1912, nr. 4—5, p. 124—130;
ŞTEFAN METEŞ, Lămuriri noi privitoare la revoluţia lui Horia, Sibiu, 1933, 62 p.
(participarea preoţimii) ; CANDID C. MUŞLEA, O dinastie de preoţi şi protopopi
Radu Tempea. Şase generaţii de preoţi şi protopopi din aceeaşi fam ilie, Braşov,
1939, 117 p.; CANDID C. MUŞLEA, Istoria bisericii Si. Nicolae din Şcheii Braşo-
vului, 2 voi., Braşov, 1943— 1946, 427 + 455 p.; D. PRODAN, Răscoala lui Horea,,
voi. I—II, Bucureşti, 1979, 602 + 766 p. (ed. II, Bucureşti, 1984, 622 + 774 p.)..
 LXXII
L IT E R A T U R A T E O L O G IC Ă
ÎN Ţ Ă R IL E R O M Â N E IN
S E C O L U L A L X V III-L E A

upă perioada de maximă activitate culturală din secolul al ea, m ai

ales din tim p u l lui C o n sta n tin B rîn co v e a n u , în seco lu l rI II -le a se
în re g is tr e a z ă o a re c a ri p ro g re s e su b ra p o r t c u ltu r a l-ic . V o m
p r e z e n ta s u c c in t p r in c ip a le le a s p e c te p r iv in d v ia ţa ilă din
ţă rile rom âneşti.
jpişti de manuscrise teologice. în perioada de care ne ocupăm , c u la t
m ii de m a n u s c ris e ro m â n e şti cu fe lu rite lu cră ri te o lo g ic e , Ies
o p e re p a tristic e . S -au fă c u t tra d u c e ri d in S fin ţii V a sile cel I o a n
G u ră d e A u r, E f re m Ş iru l, I s a a c Ş ir u l, I o a n S c ă r a r u l, !
M ă rtu ris ito ru l, T e o d o r S tu d itu l, Io a n D a m a sq fc iin , S irn e o n
Teolog, din C om entariile lui T eofilact al O hridei la cărţile
Scripturi, din în v ă ţă tu rile m arilo r asceţi, din Sfinţii Sim eon
a lo n ic u lu i şi G rig o rie P a lam a , din te o lo g ii m ai noi : Ilie M in iat,
a r T h e o to c h is , a p o i d in N il d e la S o rs k a , S fîn tu l D im itrie al
ru lu i şi alţii. L a a c e ste a se a d a u g ă co p ii de c ro n ic i şi a lte lu -
s to ric e , d e c ă rţi p o p u la r e etc. în T r a n s ilv a n ia — m a i a le s în
ile d in v e s t u l R o m â n ie i d e a z i — a u f o s t c o p ia t e o s e a m ă
ţi litu rg ic e , lu c ru e x p lic a b il d acă ne' g în d im la g re u ta te a p ro c u -
3r d in Ţ a ra R o m â n e a s c ă şi M o ld o v a . A şa se fa c e că în B ih o r
iru t a c u m a d e v ă r a te « ş c o li» de c o p ie r e a m a n u s c r is e lo r litu r-
i lim ba rom ână. C o p iştii ac esto ra erau m ai ales călugări — a tît
n a rile m ă n ă s tiri c ît şi d e la u n e le s c h itu ri — , p re o ţi de m ir şi
mireni.
n n u m ăru l su telo r de copişti din a c est secol (num ai în B ib lio -
c a d em ie i se p ă stre a z ă m a n u sc rise d e la a p ro a p e 400 de co p işti),
i d o a r n u m e le u n o ra c a re au d e s fă ş u ra t o a c tiv ita te m ai b o g a tă ,
a R om ânească, notăm pe p r e o tu l Stanciu. de la b iserica Toţi
 S fin ţii d in B u c u re şti (d ife rite c ro n ici ro m â n e şti, ap o i din c o m e n ta riile
lui T e o fila c t al O h rid ei ş.a.), p r o e g u m e n u l Ila r io n de la B is triţa (din
E frem Şirul, T eodor Studitul, Sim eon al T esalonicului), arhim andritul-
egum en G h en a d ie de la C o zia şi alţii.
în d e c e n iile ş a s e -ş a p te a d e s fă ş u ra t o p ro d ig io a s ă a c tiv ita te de
co p ist şi m in iatu rist p reo tu l F ior, «d ascăl slovenesc» la şco ala b isericii
Sf. G h e o rg h e V e c h i din B u c u re şti, care a re a liz a t o c o p ie d u p ă cu -
n o sc u ta lu cra re ico n o g ra fic ă a lui A n tim Iv ire a n u l C h ip u rile V echiului
şi N o u lu i T estam ent, a c o p ia t c îte v a P s a ltty i cu tîlc şi o serie de a lt
lucrări teo lo g ic e şi istorice.
în a do u a ju m ă ta te a se co lu lu i al X V III-le a şi la în c e p u tu l celui
u rm ăto r, co n sem n ă m pe G tig o re R îm n ic ea n u , v iito ru l ep isco p de A r­
geş, m onahul R a fa il de ia H urezi, cunoscutul « d io rtositor» al cărţilor
tip ă rite la R îm n ic (cu a p ro x im a tiv 15 m a n u s c ris e ), ie ro m o n a h ii C h i­
rii şi la c h in t de la C e rn ic a , A c a c h ie de la C ă ld ă ru şa n i, m o n a h u l T eo-
iil (cu 27 m a n u sc rise ) — fără să ştim din ce m în ă stire era — , ie ro ­
m onahul Ioachim B ărbâtescu de la B istriţa (fost preotul loan din B ăr-
b ă te şti-V îlc e a ), a rh im a n d ritu l N ico d im G recianu care a trad u s cîteva
lu crări m o ra liz a to a re din g re c e şte în p rim ii ani ai seco lu lu i al X IX -le c
şi alţii.
în tre c o p iştii m o ld o v e n i, o a c tiv ita te ro d n ic ă au d e sfă şu ra t călu -
g ă rii S a v a ie r o m o n a h u l de la M itro p o lie (v e n it de la S e c u ), c a re a
copiat m ai m ulte L e to p ise ţe m o ld o v en eşti în prim ele trei decenii al
se c o lu lu i, C o sm a de la N e a m ţ (p rim a ju m ă ta te a s e c o lu lu i) şi T eo îa n
de la Secu, ieroschim onahul loan de la Rişca, schim onahia M igdonia,
schim onahia S in glitichia de la A gapia, toţi către sfîrşitul secolului al
X V III-lea şi în cep u tu l celui urm ător. T ot în M o ld o v a a activ at a rh i-
m andritul ardelean E ustatie P o p o vici din A brud, aşezat în schiturile
B ră te şti-P a şca n i şi M ăg u ra O cnei, unde a c o p ia t a p ro ap e zece m anu -
scrise liturgice sau teologice (Leastvi[.a Sfîntului loan Scararul, D e sc o ­
p e rire a S fin tei L itu rg h ii ş.a.).
în vestul T ransilvaniei, cel m ai de seam ă copist al vrem ii a fos"
.m o ld o v ean u l V asile Sturze. A p ro x im a tiv 30 de ani — în u ltim u l d e c e ­
niu al se co lu lu i al X V II-le a şi p rim e le , do u ă a le celu i u rm ă to r — V
sile S tu rz e a z ă b o v it în m ai m u lte sa te d in ju d e ţe le H u n e d o a ra , A ra c
şi T im iş, dar m ai m u lt în B ih o r, co p iin d p e ste 20 de m an u sc rise ro
m âneşti, în d eo seb i cărţi de slu jb ă (C ele şa p te Taine, după cartea Iu
V arlaam , în m ai m ulte exem plare, Liturghiere, C easloave, O ctoihuri
M o litv e ln ic e , M in e le etc). O a c tiv ita te to t aşa de in ten să au d esfă şu ra şi
popa Flore, P a v e l M uncăcianul, loan M uncăcianul, G avriil din M a
ra m u reş, A le x a n d r u R îm n ic e a n u l, S im io n d in S e g h işte , lo a n d in H ă l
iu ş.a ., c a r e au c o p ia t m a i m u lte m a n u sc rise litu rg ic e p e n tru p a ro -
b ih o re n e , în p rim a ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X V III-le a .
P e la m ijlo c u l se c o lu lu i al X V III-le a , c o n s e m n ă m p e lo g o fă tu l M a~
/o ile a n u , a şe z at în « sc h itu l» d e la D ră g u ş - F ă g ă r a ş , ap o i în d o u ă
( V i e ţ i d e s f i n ţ i , « p i l d e f i l o s o f e ş t i » , t e x t e « a p o c r i f e » ) ,• u n i e r o m o -
A m b r o z ie d e l a sc h itu l B u c iu m (u n m a n u sc ris cu V ie ţi d e sfin ţi),
ă l i i Io a n D u m a şi n e p o tu l său Radu D um a d in B ra şo v , în o d o u a
ita te a s e c o lu lu i, c a re a u c o p ia t fe lu rite m a n u sc ri se cu lu c ră ri te o -
e, is to ric e şi l i t e r a r e . I Ae l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a şi în c e -
[ celu i d e al X lX -le a , p re o tu l S a v a P o p o v ic i d i n R ă ş i n a r i a c o p i a t
m u lte lu c ră ri te o lo g ic e şi i s t o r i c e (M ărgăritarele Sf. Io a n G ură

ur e tc .)r ia r în 1792 a ro stit o p re d ic ă în care v o rb e a d e sp re o ri -

i p o p o ru lu i ro m â n şi c o n tin u ita te a sa în D a c ia . L a a c e ştia se a d a u -
im e r o ş i a lţi c o p iş ti p r o v e n iţi d in r în d u r ile c le r u lu i ru ra l.

T a d u c ă to ri. în c ad ru l « şc o lii» d e tra d u c ă to ri fo rm a ţi sub în d ru m a re a

(u lu i P a is ie m e rită să fie re ţin u te c îte v a n u m e . Ie ro m o n a h u l M a-

(se p a re u n tra n silv ă n e a n ), cu stu d ii la A c a d e m ia d o m n e a sc ă
iu c u re şti, a în so ţit p e P a isie la A th o s şi la D r a g o m ir n a , ia r d u p ă
a tre c u t în slu jb a M itro p o lie i d in B u c u re şti ca « d a sc ă l al E v a n -
îi» , p ro b a b il în c r e d in ţa t c u p re g ă tire a c a n d id a ţilo r la p re o ţie şi
ea de p re d ic i. P e lîn g ă O m iliile S fîn tu lu i M a c a r ie E g ip te a n u l, p e
le -a tip ă rit în 1775, a u ră m a s d e la el o se rie d e lu c ră ri în m a n u -
ca : V ieţile s fin ţilo r d u p ă S f. D im itrie al R o sto v u lu i (se p ăs-
i 6 v o lu m e ), tra d u c e ri d in T e o d o re t al C iru lu i (c o m e n ta rii la
> le le p a u lîn e ş .a .), d in S f. I o a n S c ă ra ru l, V ie ţi d e sfin ţi şi a lte le .
ă tu it şi tr e i lu c r ă r i o r ig i n a le : o G ra m a tic ă ro m â n e a sc ă (1 7 7 2 ), u n

J/ Î s la v o -r o m â n cu c irc a 2 0 .0 0 0 de c u v in te şi c u a p ro a p e 8 0 0 de
r7 8 ) , o B ucoavnă sau B ucherniţă (1 7 7 9 ).

n a lt c ălu g ăr p a isia n , ie ro m o n a h u l Ilarion, u n m u n te a n cu stu -

A c a d e m ia d o m n e a sc ă d in B u c u re şti, a în so ţit p e P a isie Ia D ra -

na, S ecu şi N e a m ţ , m în ă stiri în car 4 a d e sfăşu ra t o re m a rc a b ilă
a te ca tra d u c ă to r şi « d a s c ă l d e lim b ă e lin e a sc ă » . A fă c u t tra d u -
in S fin ţii V a sile cel M are, G rig o rie T e o lo g u l, M a x im M ă rtu risi -
av a T h a la sie şi alţii. C ea m ai im p o rta n tă e ste tra d u c e re a H e x a i-
u lu i S fîn tu lu i V a sile cel M a re , în s o ţit d e u n lu n g c o m e n ta riu
a l, cu p e ste 500 de n o te (p e ste 2 0 0 de p a g in i), p re g ă tit p e n tru
A cest c o m e n ta riu c u p rin d e p rim u l tra ta t de c o sm o g ra fie în lim -
aâna.

ro d ia c o n u l Ş te ia n de la N e a m ţ, a lt u c e n ic al lu i P a is ie , a tra d u s

jia S fîn tu lu i D im itrie al R o sto v u lu i (Iaşi, 1803) şi V ieţile S fin ţi-

eam ţ 18 0 7 — 181 5 ), în 12 v o lu m e , d u p ă a c e la şi D im itrie .
 L IT E R A T U R A T E O L O U IC A IN S E U . js .v iii

A rătam în tr-u n a lt cap ito l că spre sfîrşitu l seco lu lu i al X V III-le a

printre p ersonalităţile m işcării ilum iniste de la noi se num ără şi cîţiva|
ierarhi m unteni şi m oldoveni. C hesarie al R âm n icu lu i, de pildă, c u n o ş-l
tea E n c ic lo p e d ia fra n c e z ă , in iţia tă şi re d a c ta tă de D id e ro t, iar L eo n
G heucă, Iac o b S tam ati şi G h e ra sim C lip a în c u ra ja u tra d u c e re a şi di -
fu za re a u n o r o p e re d in lite ra tu ra m o ra l-filo so fic ă ilu m in istă, ori se!
n u m ărau ei în şişi p rin tre trad u căto ri. D e pildă, la în d em n u l lui L eon
G heucă s-au făc u t tra d u c eri din F ran co is F e n e lo n (A ven tu rile lui Te-
lem ac), din opera Teatrul p o litic al lui A m brosius M arlianus, din C u­
g e tă rile su e d ez u lu i G ab riel T h u re so n O x e n stie rn , Isto r ia e tio p ic e a sc c
a lui H e lio d o r şi altele.
E p isco p u l A m filo h ie al H o tin u lu i c u n o şte a cu ltu ra şi a rta ita lia n e a
făcu t c ălăto rii la R o m a — ■ se pare două — , a trad u s şi p relu c ra t m a ­
n u a le şc o la re d in italieneşte.
în felu l a c esta, sp iritu l nou, ilu m in ist, îşi fă c e a drum şi în rîn d u -
rile c ă rtu ra rilo r ro m â n i de la sfîrşitu l v e a c u lu i al X V III-le a şi în c e p u ­
tul celui urm ător.
U n rep rezen tat de seam ă al ilum inism ului în M oldova a fo st ur
a rh im an d rit cu nu m ele G herasim , care a tradus Isto ria cra iu lu i Sieziei
C arol 12, a lui V oltaire, după textul ediţiei princeps din 1731. D upă
v e rsiu n e g rea c ă a tra d u s op era E l criticon, ro m a n cu c a ra c te r filo so fic
şi m oral-ed u cativ al spaniolului B altasar G raciany M orales ; părţi dir
tra d u c e re s -a u tip ă r it la Ia ş i, în 1794, su b titlu l C r itil şi A n d r o n iu s
iar restul a circu lat în m anuscris. P rin 1793 a făcut prim a traducere
ro m ân ească (din lim ba fran ceză) a unui ro m an picaresc, V iaţa d o m n u lu i
H e ru v im de la R o n d a , apoi B a c a la u re a tu l de S a la m a n c a de fra n c e zu l
A la in R e n e L e sa g e , iar p rin 1795 a tra d u s Is to r ia A m e ric ii, îr două
v o lu m e, după lu cra re a în 6 v o lu m e a fra n c e zu lu i A n d re d 'O rv ille
In d eceniul al d o ilea al secolului al X lX -lea , a rh im an d ritu l L a ză i
L e o n A sa c h i, ta tă l lui G h eo rg h e, m are le c ă rtu ra r de m ai tîrz iu , a fă c u 1 o
se rie de tra d u c e ri, în d e o s e b i d in lim b a fra n c e z ă ră m a se în m an u scris :
Jucăria norocului sau istorisirea p e n tru p rin ţip u l M en şcico v (tip ă rită la
Iaşi în 1816, d u p ă c a rtea lui P. J. B. N o u g a re t), N o p ţile, op era de
căpetenie a poetului englez E d w ard Y oung sub titlu l co m plet P lîn g e re a
sau g în d u rile cele de no a p te p e n tr u viaţă, m o a rte şi nem u. rire, tra d u să
din ru se şte), B o r d e iu l in d ie n e sc al fra n c e z u lu i B e rd a rd ir de S ain t-
P ierre, L o g ic a a b a te lu i fra n c e z E tie n n e B o n n o t de C o n d illa c o
tra d u c e re din E p ic te t («S c rie re p e n tr u sto ic e a sc a iilo so fie şi p e n tn
viaţa lui E pictit»), Isto ria Bisericii, pentru sem inarii, după F ilaret D roz
dov, m itro p o litu l M oscovei, o T îlcuire a S fin tei L iturghii, probabi
 XIV—XVIII)

d in g r e c e ş te , d if e r ite p o v e s tir i — tr a d u s e s a u p r e lu c r a te ,
stea se a d a u g ă 48 de p red ici o rig in a le (la dum in ici, sărb ăto ri,
lîn tă ri, o c a z io n a le ), c a re îl a ş a z ă în rîn d u l m a rilo r c u v în tă to ri
;şti de la noi.
tori de lu crări istorice. în T ra n silv a n ia au a c tiv a t c îţiv a p reo ţi
ri, ale c ă ro r lu c ră ri au răm as în m an u sc ris. D e p ild ă , p re o tu l
em pea I I din B raşo v (1 6 9 1 — 1742), al doilea din cei şase preoţi
Aaşi n u m e de la b ise ric a S fîn tu l N ic o la e din Ş chei, a a lc ă tu it
sfintei beserici a Şch eilo r B raşovului, cu date din viaţa com u-
ro m â n e şti de aici în tre anii 1484— 1742. V o rb e şte d e sp re 44 de
ie la a c e a s tă b ise ric ă , de z id ire a şi re fa c e rile ei, de n u m e ro a -
n ii p rim ite d in p a rte a d o m n ilo r de p e s te m u n ţi, d e s p re d ezb i -
iin 17 0 1 , d e s p re lu p te le b ra ş o v e n ilo r p e n tru a p ă ra re a d rep -
linţe. îşi în te m e ia ză ex p u n erea nu num ai pe trad iţia locală, ci
o cu m en tele isto rice p ă stra te în arh iv a bisericii, în c ît lucrarea
trecerea de la cronică la istoria propriu-zisă. c ă lu g ă r de la
m în ă stire a P rislo p , iero m o n ah u l E frem , a a lc ă -ro n ică rim ată sub
titlu l P lîn g erea sfin tei m ă n ă stiri a S ilv a ş u lu f u lu i), sc risa în urm a
d istru g erii m în ă stirii d in o rd in u l g e n e ra -ik o w . P ro b a b il a fo s t
s c ris ă u n d e se v a fi r e f u g ia t a u to ru l — ic.
B an at, p ro to p o p u l M e h ad ie i N ic o la e S to ic a de H a ţe g (1751 —
scris m ai m u lte m a n u a le d id ac tic e , cro n ici (în lim b ile rom ână,
a şi sîrbă), între care şi C ronica B anatului, răm ase în m anuscris.
3 lu c ră ri is to r ic o - te o lo g ic e , ră m a s e in e d ite , a u fo s t s c ris e în
a şi Ţ a ra R o m â n e a sc ă . A stfe l, a rh im a n d ritu l V a rto lo m e i M o ­
de la P u tn a (c. 1720— c. 1780), bun c u n o scă to r al lim b ii ru se
g u r al c elei sla v o n e ), a lă s a t n u m e ro a se tra d u c e ri, d ar şi lu -
'ig in a le , cu c a re a îm b o g ă ţit lite r a tu r a n o a s tră te o lo g ic ă şi
D in tre tra d u c e rile sale din ru se ştş a m in tim : . A p a fte g m a ta
uvinte filo so feşti, P roloagele (vieţile sfinţilor), pe lunile se p ----
m ai, L e a s tv iţa S fîn tu lu i Io a n « S c â rie şu l» , în v ă ţă tu r a p r e a 'ui
p ă r in te lu i n o stru D o ro tei, în vă ţă tu ra d u lce sa u liv a d a in -V iaţa
p r e a cuviosului M a ca rie E gipteanul, C atihisis in sc u rt în vă ţă tu ra
c o p iilo r c e lo r m ic i d u p ă m itro p o litu l P la to n , slu jb e ie sfinţi,
c u v în tă ri etc.
radus şi cîteva lucrări profane, între care : Ith ica ieropolitica, ■
lui Esop, un Letopiseţ de la zidirea lumii, un Calendar m are m i etc.
L e acestea se adaugă lu crările originale, de istorie, şi Isto ria
p e n tr u s fîn ta m ă n ă stire P utna, D o m n ia lu i Ş tefa n voe-
 L IT E R A T U R A T E O L O G IC A IN SEC. X V III 59 f

v o d cel V iteaz c tito ru l sfin te i m ă n ă stiri V o ro n e ţu lu i şi a a lto r m ulte

m ă n ă stiri ş i biserici, A r ă ta r e p e n tr u Ş tefa n T om şa voievod, c tito ru l
sfin tei m ă n ă stiri Soleai, L e to p ise ţu l Ţ ării M o ld o v e i (co m p ilaţie după
G rigore U reche, M iro n şi N ico lae C ostin, Io n N eculce), C o ndici de
d o c u m e n te a le m în a s tirilo r P u tn a , S o lea, V o ro n e ţ, H u m o r ş.a.
înseam nă că arhim andritul V artolom ei M ăzărean u a fost o figură
re p re z e n ta tiv ă a m o n a h is m u lu i ro m â n e s c , ca re a ad u s un a p o rt p r e ­
ţios la îm b o g ă ţirea literaturii n o a stre teo lo g ic e şi isto rice cu felurite
tra d u c eri şi lu crări originale.
A rh im a n d ritu l V a rto lo m ei, ca şi m itro p o litu l Iac o b P u tn e a n u l, au
fo st p ro m o to rii u n u i a d e v ă ra t c u re n t c u ltu ra l în m în ă s tire a P u tn a , v ă ­
d it p rin m u lţim e a tra d u c e rilo r fă c u te în a c e s t tim p . In tre tra d u c ă to rii
şi c o p iştii de acu m se n u m ă ră : E v lo g h ie m o n a h u l, « d a sc ă lu l slo v e -
n e sc » , c a re a tra d u s V ie ţile S fin ţilo r , ie r o s c h im o n a h u l N a ta n şi alţii.
în Ţ ara R o m â n e a sc ă , a d e sfă şu ra t o a c tiv ita te a se m ă n ă to a re , la
R îm nic, B u cu reşti şi C raiova, D io n isie E c lesia rh u l (c. 1750— 1820),
a p re c ia t calig raf, tra d u c ă to r şi cronicar. A trad u s din sla v o n e şte şi a
tra n sc ris m ii de d o c u m e n te, în 25 de « c o n d ic i» , în tre c a re a le E p is ­
copiei R îm n icu lu i (3 v o i.), M itro p o liei din B u cu reşti (2 voi.), M itro p o -
liei din T îrg o v işte (2 v o i.), ale u n o r m în ă stiri din O lten ia. A a lc ă tu it
p este 20 de « p o m eln ic e ctito riceşti» a le u n o r m în ăstiri, sch itu ri şi bi -
serici de m ir d in O lten ia, cu in te re sa n te date isto rice. O p era sa p rin ­
cipală — cu caracter istoric şi m em orialistic — este C ronograful Ţării
R o m â n eşti, p e n tru p e rio a d a 1 7 6 4 — 1815, scris în u ltim ii ani ai v ieţii.
O m e n ţiu n e s p e c ia lă tre b u ie să fa c e m a s u p ra p ro to s in g h e lu lu i
N aum R îm niceanu (1764— 1838), de la care au răm as m ai m ulte m an u ­
scrise — în g rec e şte şi ro m â n e şte — cu lu crări teo lo g ic e , isto ric e şi
lite ra re , fie o rig in a le , fie tra d u s e sa u p re lu c ra te . în tre e le a m in tim :
un P oem ation, în versu ri greceşti, despre originea rom ânilor, un C ro­
n o g r a f grecesc în proză d espre ev en im en tele p etrecu te în Ţara R o m â ­
n ească în tre anii 1768— 1810, Isto r ic u l Z a v e rei în Valahia, în g rec e şte
şi A d u n a r e a h r o n o lo g ie i d o m n ilo r ţă r ii n o a stre , cu un lu n g c u v în t
în ainte, în care v o rb eşte despre o rig in ea n o astră ro m an ă şi despre
c o n tin u ita te a n o a stră în D acia. A tra d u s în ro m â n e şte Isto r ia b ise r i­
cea scă a m itro p o litu lu i M e le tie al A tenei. A copiat, de asem en ea, cî-
tev a m an u sc rise de lu crări teo lo g ice.
L u c r ă r i te o lo g ic e tip ă r ite . D u p ă p e r io a d a d e m a x im ă a c tiv i
ta te tip o g ra fic ă d in tim p u l d o m n iei lui C o n s ta n tin B rîn c o v e a n u , îr
c u r s u l e p o c ii f a n a r io t e m e r ita să n a r e ţin ă a te n ţ ia d o a r tip o g r a
fiile de la B u c u re ş ti şi R îm n ic , c a re au f u n c ţio n a t fă ră în tr e ru p e re ş
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X I V — X V III)

a ra t o a c tiv ita te a p re c ia b ilă . T ip o g ra fiile de la B u z ă u , Iaşi,

n fiin ţa te la R ă d ă u ţi şi cea p a rtic u la ră a lui D u c a S o tirio v ic i,
rz iu a lu i M ih a i S trilb iţc h i de la Ia ş i, au fu n c ţio n a t p e n tru
;curte de tim p, tip ă rin d un n u m ăr redus de cărţi.
a n s ilv a n ia , B is e ric a O rto d o x ă nu m ai a v e a n ic i o ti p o g ra fie .
2 slujbă ortodoxă au apărut în tipografia lui Laurenţiu
;i a lui Ş tefan N o v aco v ici din V iena, în cea «crăiască» din B u -
ui P e tru şi Io a n B a rth din Sibiu. B ise ric a u n ită a iz b u tit să -şi
o tip o g ra fie la B laj, pe la m ijlo c u l .s e c o lu lu i al X V III-le a ,
Lcţio n at fără în tre ru p e re ap ro ap e două veacuri.
iru l lu c ră rilo r te o lo g ic e — o rig in a le sau tra d u s e — a fo st
red u s, a c c e n tu l p u n în d u -s e pe c ă rţile de slu jb ă b ise ric e a s c ă
sşte (s în t v re d n ic e de re a m in tit, în a c e a s tă p riv in ţă , s tră d a-
co p ilo r de R îm nic, în d eo se b i a le lui C h esarie şi Filaret).
tip ă r it c îte v a tra d u c e ri d in S fin ţii P ă rin ţi şi s c riito ri p o s t -
: în tr e b ă r ile b o g o s lo v e ş ti a le Sî. A ta n a s ie c e l M a r e (B u cu -
1), M ă rg ă rita re le Sî. Io a n G ură de A u r (B ucureşti, 1746, după
1691 a lui R a d u şi Ş e rb a n G re c e a n u ), V o ro a vă de în tre b ă ri
su ri a Si. Sim io n a l T esa lo n ic u lu i (B u cu reşti, 1765), O m iliile
mie E g ip te a n u l (B ucureşti, 1775), traduse de ierom onahul M a -
rintele C uviosului D o ro iei (R îm nic, 1784), C uvintele Sf. Teodor
R îm nic, 1784), am în d o u ă după tra d u c eri m ai v e c h i, «în d rep -
îp isco p u l F ila re t al R îm n ic u lu i ş.a. D in teo lo g ii g red î m oderni
us C a za n iile lui Ilie M in ia t (B u c u re şti, 1742), iar la în c e p u -
ului X IX traduceri după C hiriacodrom ionul arhiepiscopului
Theotochis. D e altfel, în .prim a ju m ătate a secolului X IX ,
e d in g re c e ş te — d in lite ra tu ra p a tris tic ă , p o s tp a tris tic ă şi
— au c u n o sc u t u n a v în t d e o seb it, d a to rită , s tră d a n iilo r m i -
> r V en iam in C o stach i al M o ld o v ei şi G rig o rie D ascălu l al
îâneşti. L e v o m în făţişa în alt loc.
:o ld o v a s-a u tra d u s c îte v a lu c ră ri te o lo g ic e d in ru se ş te : în-
c re ştin e a sc ă a lu i P la to n a l M o sc o v e i (Iaşi, 1790, ro m â n e şte
5), G ram atica theologhiceascâ a aceluiaşi m itropolit, prelu-
e p isco p u l A m filo h ie H o tin iu l (Iaşi, 1795), sub fo rm ă de în -
r ă s p u n s u ri şi cu îm p ă r ţire a o b iş n u ită , d u p ă c e le tre i v irtu ţi
, A p o lo g ia (Iaşi, 1803) şi V ieţile S fin ţilo r (12 voi. N eam ţ
15), a m în d o u ă tra d u s e de u n ie ro d ia c o n Ş tefan , d u p ă S fîn tu l
al R ostovului ş.a.
tai m u lte rîn d u ri s -a r e tip ă rit C a za n ia , a v în d la b a z ă e d iţia
tu lu i V a rla a m din 1643, la B u c u re şti (1 7 3 2 sub titlu l de C hi -
ria c o d ro m io n , 1765 şi 1768) -şi R îm n ic (1748 şi 1792). S-au retip ărit, de
asem en ea, M ă r tu r is ir e a o r to d o x ă a lu i P e tru M o v ilă (B u c u re şti, 1745)
şi m ai m u lte c ărţi cu un c o n ţin u t m o ra liz a to r (d e Iaco b P u tn e a n u l şi
alţii).
In T r a n s ilv a n ia şi B a n a t c o n s e m n ă m u rm ă to a re le c ă r ţ i : P rea
s c u r t ă a r ă ta r e p e n t r u D u m n e z e u ... a l u i T e o î a n P r o c o p o v i c i , d u p ă o
v e r s i u n e s î r b ă ( V i e n a , 1 7 8 4 ) ş i în v ă ţă tu r i c r e ş tin e ş ti ( V i e n a , 1 7 8 5 ) , —
tra d u să d in g re c e şte — , a m în d o u ă tip ă rite «cu o sîrd ia şi c h e ltu ia la »
p re o tu lu i o rto d o x C o n sta n tin Ş uboni d in T im işo a ra , P r e o ţia s a u în -
d r e p ta r e a p r e o ţilo r , tă lm ă c ită d in « lim b a slo v e n e a sc ă » şi g reacă de
d a sc ă lu l R adu D u m a d in B raşo v D e s v o a lte le şi tîl-
(S ib iu , ed. II, 1 7 8 9 ),
c u ite le E v a n g h e l ii a d u m in ic ilo r , a s ă r b ă t o r il o r ş i a o a r e ş c ă r o r a z ile ,
s p r e tr e b u i n ţ a c a t e h e ţ i l o r ş i a d a s c ă l i l o r n e u n iţi ( S i b i u , 1 7 9 0 ) ş i S i ­
n o p s is a d e c ă c u p r in d e r e în s c u r t a B ib lie i ( S i b i u , 1 7 9 1 ) , a m î n d o u ă d e
D im itrie E u sta tie v ic i, d ire c to ru l şc o lilo r o rto d o x e ro m ân eşti d in T ran -
silv a n ia (fiu l p re o tu lu i E u sta tie G rid d in B raşo v ), A d u n a r e a C a z a n ii ­
lo r (3 v o lu m e , V ie n a , 1793), A l t a v i t a s u fle te a s c ă (S ib iu , 1803) ş .a .

D in tre c ă rtu ra rii m ire n i care au sc ris lu c ră ri te o lo g ic e p o m e n im

pe m e d ic u l o c u list I o a n P iu a r iu M o l n a r (1 7 4 9 — 1 8 1 5 ), fiu l c u n o sc u tu ­
lu i a p ă ră to r al O rto d o x ie i, p ro to p o p u l Io an P iu a riu d in S ad u , a u to -
ru l p rim u lu i m an u al de O m ile tic ă în ro m â n e şte, tip ă rit sub titlu l: R e­
to r ic ă a d e c ă în v ă ţă tu r a şi în to c m ir e a fr u m o a s e i c u v în tă r i (B u d a, 17 9 8 ).

D o c to ru l P iu a riu a a ju ta t pe e p isc o p u l lo s if al A rg e şu lu i să re tip ă -

re a sc ă M in e ie le de la R îm n ic la B u d a, în 1804 — 1805, în d o u ă se rii,

u n a p e n tru Ţ a ra R o m â n e a sc ă , a lta p e n tru T ra n silv a n ia şi B a n a t.

L u cră ri teologice şi istorice în B iserica unită. în a d o u a ju m ă ta te a

se c o lu lu i al X V IIl-le a , în n o u a tip a rn iţă a E p isc o p ie i u n ite de la B la j
au a p ăru t c îte v a lu c ră ri te o lo g ic e (p e lîn g ă n u m e ro a se c ă rţi de s l u j -,
bă). în tre a c e ste a consem năm P ă s to r ic e a s c a d a to r ie ( 1 7 5 9 ) , o l u c r a r e
:
p a s t o r a l ă , P ă s to r e a s c ă p o s la n ie sa u d o g m a tic a în v ă ţă tu r ă a B e s e a r i-
cii R ă s ă r itu lu i c ă tr â c u v în tă to a r e a tu rm ă ... ( 1 7 6 0 ) , T e o lo g ia D o g m a tic ă
p e n t r u în v ă ţ ă t u r a c l e r u l u i c e lu i tîn ă r ... a p r o f e s o r u l u i D i m i t r i e C a i a n
«cel tîn ă r» (3 v o i. 18 0 4 — 1811) e tc , lu c ră ri care nu se în d e p ă rta u cu

n im ic de în v ă ţă tu ra B ise ric ii O rto d o x e .

N u m e ro a se lu c ră ri te o lo g ic e au fo st scrise de c u n o sc u ţii re p re -

z e n ta n ţi ai ilu m in ism u lu i tra n silv ă n e a n . G h eo rg h e Ş in c a i (1 7 5 4 — 1816)

a în to c m it o sin g u ră lu crare te o lo g ic ă — • cu c a ra c te r d id a c tic — C a­

te h is m u l c e l m a re cu în tr e b ă r i ş i r ă s p u n s u r i (B la j, 1783, apoi a lte e d iţii,

p în ă pe la m ijlo c u l sec o lu lu i tre c u t). în p re fa ţă a ră ta că a sc ris

despre « to a te d o g m e le şi în c h e itu rile cre d in ţii cei a d ev ă ra te , to a te

58 — Istoria B O.R., voi. II

 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X I V — X V III)

e c re ştin e şti şi to a te o b ic e iu r ile B is e r ic e i R ă s ă ritu lu i» . A

o se rie de m a n u a le d id a c tic e : A B C sau B u c o a v n ă ( 1 7 8 3 ) ,
c ă tre a r itm e tic ă ( 1 7 8 5 ) ş.a .
anarm l S a m u il M i c u ( 1 7 4 5 — 1806) a lă sa t o m o şte n ire lite -

g ic ă m u lt m ai b o g a tă . L a V ie n a a tip ă rit o C a r te de rugă -

tr u e v l a v i a o m u lu i c r e ş t i n ( V i e n a , 1 7 7 9 , c u l i t e r e l a t i n e ) ş i
L ri în la tin e şte : D is e r ta tio c a n o n ic a d e m a tr im o n io j u x t a d is c i-
a e c a e O r ie n ta lis E c d e s ia e ( D i z e r t a ţ i e c a n o n i c ă d e s p r e c ă s ă -
i o b ic e iu l B ise ric ii O rto d o x e , 1 7 8 1 ) ş i D i s e r ta tio d e j e j u n i i s
J r ie n ta lis E c c le s ia e ( D i z e r t a ţ i e d e s p r e p o s t u r i l e B i s e r i c i i O r -
?82 şi tra d . ro m ., B u d a 1 8 2 8 ). L a B la j a tip ă rit o c a rte de p re -
tlu l P r o p o v e d a n i e s a u î n v ă ţ ă t u r i la î n g r o p ă c i u n e a o a m e n i -
:
( B l a j , 1 7 8 4 , e d . I I , S i b i u , 1 8 4 2 ) , u n A c a t i s t ş i r u g ă c iu n i ( S i b i u
5 v a lu c ră ri de te o lo g ie siste m a tic ă : T e o lo g ia m o r a lic e a s c ă
s J a v i a ( 2 v o i . B l a j , 1 7 9 6 ) , T e o lo g ie d o g m a tic ă ş i m o r a lic e a s c ă
lin e p r e s te to t ( 1 8 0 1 ) , a p o i ş a p t e l u c r ă r i d e s p r e c e l e ş a p t e
;care cu titlu l T e o lo g ie d o g m a tic ă şi m o r a lic e a s c ă d e s p r e
8 0 1 — 1802).
D e rio a d a şe d e rii sa le la B la j, au răm as şi c îte v a m a n u sc rise
: e r i d i n S f i n ţ i i P ă r i n ţ i r ă s ă r i t e n i : C u v în tă r i a le St. V a sile c e l
i v î n t ă r i ş i C a r te a d e s p r e p r e o ţ i e a Si. lo a n . G u r d d e A u r , C a -
S f. C h ir ii a l I e r u s a l i m u l u i , C a r te a d e s p r e f u g ă a S f. G r ig o r ie
n% , V ia ţa şi s c r ie r ile P ă r in ţilo r a p o sto lic i, a p o i t r a c j u c e r i d i n r e m
Ş iru l, A ta n asie S in a itu l, A n d rei C rite a n u l, lo a n S cara -
D a m a sc h in , T eo d o r S tu d itu l şi a lţii. A tra d u s şi c arte a U rm a -
ir is to s a lu i T h o m a s a K e m p is, tip ă rită n u m a i d u p ă m o a rte a

ip o i c îte v a lu c ră ri d o g m a tic e şi c a n o n ic e o rig in a le , to t în m a riu -

a r te d e s p r e d e s c o p e r ir e a c e a d u m n e ze ia s c ă , De d a to r iile
c ă l u g ă r e ş t i , C a r te d e s p r e c ă s ă t o r i e , C a n o a n e le s ă b o a r e l o r a
n e a ş i a c e lo r n a m e a s n i c e ş i a le S f i n ţ i l o r P ă r in ţi, c e le p r i m i t e
c a R ă s ă r itu lu i, C u v în tă r i b i s e r ic e ş ti s a u p r e d ic e . T o t î n m a n u -
ra m a s şi c îte v a lu c ră ri de isto rie b is e ric e a s c ă : C u n o ş tin ţă
a is to r ie i b is e r ic e ş ti, I s t o r i a b is e r ic e a s c ă p e sc u r t, I s to r ia îm p ă -
in tr e B is e r ic a R ă s ă r itu lu i şi a A p u s u lu i. A t r a d u s o p a r t e d i n
b is e r ic e a s c ă a a b a t e l u i c a t o l i c f r a n c e z C l a u d e F l e u r y ( 1 6 4 0 —
u n u l d in re p re z e n ta n ţii de se a m ă ai g a lic a n ism u lu i — , tip ă rită

3 v o lu m e , care e x p u n e a fa p te le p e tre c u te p în ă în anul 1414.

M ic u a tra d u s n u m ai 12 c ă rţi, în c in c i v o lu m e , c u p rin z în d is -
se ric ii c re ştin e p în ă la m ijlo c u l se c o lu lu i IV . V o lu m u l IV
d in

. sa I s t o r i a , l u c r u r i l e s i m t i m p l ă r i le r o m â n i l o r era in titu la t îs -
 to ria b ise ric e a sc ă a E p is c o p ie i r o m â n e ş ti d in A rd e a l. T reb u ie, s u b li­
n ia t fa p tu l că în în tre a g a sa c o n c e p ţie te o lo g ic ă , S a m u il M ic ii m e rg e
pe lin ia tra d iţie i o rto d o x e , rid ic în d v i-se îm p o triv a în c e rc ă rilo r de c a ­
to lic iz a re a le e p is c o p u lu i Io a n B o b d e la B la j.
C ea m ai în se m n a tă o p eră tip ă rită acu m e ste B ib lia d in 1795, la
tra d u c e re a căreia a o sten it to t S a m u il M ic u , pe a tu n c i ie ro m o n a h în
m în ă stire a S fîn ta T reim e d in B la j (tip ă rire a a în c e p u t în c ă d in 1 n o -
ie m b rie 1 7 9 3 ). In p re fa ţa se m n a tă d e e l, a ră ta că a c e a stă n o u ă e d iţie
- in te g ra lă a S fin te i S c rip tu ri se d a to ra fa p tu lu i că cea d e la B u c u re ş ti
d in 1688 era o tra d u c e re n eco resp u n zăto are, cu m u lte c u v in te g reu de
în ţe le s, c ît şi p e n tru c ă a d e v e n it o c a rte fo a rte rară. E s te a d e v ă ra t
că e p isc o p u l P e tru P av el A ro n a fă c u t o n o u ă tra d u c e re , d a r fără să-i
d ea o fo rm ă d e fin itiv ă . D u p ă m o a rte , u n e le fra g m e n te d in tra d u c e re a
lu i s-au p ie rd u t. D a r S a m u il M ic u n -a fo lo sit tra d u c e re a lu i A ro n , v o in d
« c a stilu l şi a ş e z a r e a g ra iu lu i în tr u a c e ia ş i B ib lie să n u fie o sib it, p u in -d u ­
se u n e le d in a ce a tîlm ă c ire (a lu i A ro n , n .n .), a lte le d in tru a altu ia » , ci a
so c o tit « c a to a tă B ib lia , d e u n u l cu a se m e n e a stil şi a ş e z a r e a g ra iu lu i
să se tă lm ă c e a sc ă » . D re p t aceea, el a « în d re p ta t g ra iu l» B ib lie i d e la
1 6 8 8 , d a r o b u n ă p a rte d in V e c h iu l T e s ta m e n t — « m a i m u lt de nou,
de p re cel e lin e sc a c e lo r şa p te zeci d e d a sc ă li (S e p tu a g in ta n .n .), l- a m
tă lm ă c it» . N o u a e d iţie c u p rin d e a şi u n e le n o te e x p lic a tiv e (g lo se ),
lo c u rile p a ra le le , sc u rte re z u m a te la fie c a re c a p ito l, p re c u m şi
c o n sid e ra ţii in tro d u c tiv e (isa g o g ic e ) p e n tru fie c a re c a rte . E a a fost
fo lo sită d e e d iţiile d e m ai tîrz iu a le B ib lie i ro m â n e şti : P e te rsb u rg
(1 8 1 9 ), B u z ă u (1 ,8 5 4 — 1 8 5 6 )-şi S ib iu (1 8 5 6 — 1858).
O a c tiv ita te te o lo g ic ă re m a rc a b ilă a d e sfă ş u ra t şi P e tr u M a io r
(c. 1756— 1 8 2 1 ). In p e rio a d a c ît a fu n c ţio n a t ca p ro feso r în B la j a sc ris
o p era c a n o n ic o -isto ric ă — ră m a să în m a n u sc ris — in titu la tă P ro ca ­
n o n u l, în care c o m b ă te a p rim a tu l p ap al, p re tin sa in fa ilib ilita te a p a -
pei (« n e sm în tn ic ia » ) şi d o rin ţa a c e stu ia de stă p în ire u n iv e rsa lă , su sţi -
n în d în v ă ţă tu ra o rto d o x ă d esp re p u te re a b ise ric e a sc ă şi d esp re in -
fa ilib ilita te a B ise ricii. In a ltă lu c ra re ră m a s ă în m a n u s c r i s , P ro to p a -
padichia adică p u te re a ,' drepturile sau privileghioanele protopopilor celor
ro m â n eşti in A rdeal, P e t r u M a i o r c e r e a r e s p e c t a r e a d r e p t u r i l o r
p ro to p o p ilo r ro m ân i în co n d u cerea b iseric ea scă , p le d în d p e n tru re in -
tro d u c e re a sin o d a lită ţii în B ise ric a u n ită (so b o ru l m are şi so b o ru l m ic ),
îm p o triv a a b so lu tism u lu i ie ra rh ic in tro d u s d e e p isc o p u l Io a n B o b .
în cu rsu l c elo r 2 4 de ani de p ă sto rire ca p ro to p o p şi p a r o h în R e ­
g h in , P e tru M a io r a d esfăşu rat o în se m n a tă a c tiv ita te o m ile tic ă . P re -
d ic ile sa le au fost tip ă rite la B u d a în tre i v o lu m e : P ro p o ved a n ii la
în g r o p ă c iu n e a o a m e n ilo r m o r ţi (1 8 0 9 , cu 4 0 d e p re d ic i şi 11 « ie rtă -
 P E R IO A D A A T E E IA (S E C O L E L E X IV — X V H I)

), D id a h ii, a d i c ă î n v ă ţă tu r i p e n t r u creşterea fiilo r — ia în g r o p ă - i

p r u n c i l o r m o r ţi (1809, cu 15 cuvîntări) şi P r e d ic h e s a u în v ă ţă tu r i
te d u m in ic ile şi s ă r b ă to r ile a n u lu i (1810, în trei părţi, cu 63 de :i).
Prin acestea s-a făcut, în Transil vania, trecerea de la cazanie idica
propriu-zisă, rostită liber. Deşi erau prelucrate după iezui -ilian
Paul Segneri, p red icile lui M aior erau adaptate la realită -in
T ransilvania, fiind, în acelaşi tim p, în conform itate cu în v ă -
şi tra d iţiile B isericii O rto d o x e, ca şi în c elela lte lu crări (de
nu cita nici un teolog apusean, ci numai pe Părinţii bisericeşti
rim ele veacuri creştine). De aceea, predicile sale au fost solici -
u numai de preoţii uniţi, ci şi de cei ortodocşi, otăm şi faptul că
Petru M aior este autorul primei istorii a B ise-^om âneşti de
pretutindeni care a văzut lum ina tiparului (a lui
scrisă înaintea lui, a rămas în manuscris). A apărut sub titlul î
B e s e r i c e i r o m â n i l o r , a t i t a c e s t o r d in c o a c e , c i t ş i a c e lo r d i n - i e
D u n ă r e (Buda, 1813). în p artea în tîia M aior se ocupa de creş-a
rom ânilor, iar ia p artea a doua de episcopiile rom âneşti, mai
:ele din T ran silv an ia. D eşi era unit, P etru M aior se arată ca un
: obiectiv, înfăţişînd adevăratele sentim ente ale clerului şi cre -
îşilo r faţă de uniaţie şi înfierînd încercările de catolicizare ale
)pilor Ioan Patachi şi Ioan Bob, dar mai ales ale teologilor iezuiţi.
tă dar că, în lucrările lor teologice, aceşti reprezentanţi ai ilu -
nului transilvănean au mers pe linia în v ăţătu rilo r «şi trad iţiilo r
5xe, deşi aparţineau Bisericii unite.
:olile B isericii. în acest secol,, întîlnim to t mai m ulte ştiri în le -
i cu şcolile în fiin ţa te pe lîngă centrele eparhiale şi pe lîngă di -
m înăstiri şi b iserici parohiale. în afară de şcolile în treţin u te de
ile eparhiale la B ucur eşti, R îm nic, Buzău, A rgeş, Iaşi, Rom an,
iţi, H uşi, au fu n cţio n at o seam ă de şcoli mai vechi, ori s-au în ­
: altele, pe lîn g ă m în ăstiri şi b iserici p arohiale — mai ales în
— , întreţinute de m înăstirile şi parohiile respective. Aşa au fost :
; de la m în ăstirile Sf. G heorghe V echi (atestată în că din secolul
Cplţea (înfiinţată prin 1703— 1707, odată cu spitalul), Toţi Sfin -
ntim), Văcăreşti, de la bisericile Domniţa Bălaşa şi Batiste, toate
cureşti, şcoala de la P ătroaia, în fiin ţa tă de m itro p o litu l N eo fit
iul, de la b iserica Sf. D um itru din C raiova, de la b iserica dom -
ă şi schitul Buliga din Piteşti, de la bisericile Sfîntul Sava, Sfîn -
icolae, S fînta V ineri şi m în ăstirea B arnovschi din Iaşi etc. Cu -
5m şi num ele un o r d ascăli ai acesto r şcoli care ap arţin eau cle -
«popa» F ior de la şcoala de la Sfîntul G heorghe V echi din Bu -
 cureşti, Io sif ierom onahul şi E v loghie de la şcoala slavonească din
Iaşi şi alţii.
A m a m in tit în a lt loc de c u rsu rile de p re g ă tire a p re o ţilo r o rg a -
nizate de C o n stan tin M av ro co rd at pe lîngă cen trele ep arh iale din M o l­
dova, în 1741, de «şcoala duhovnicească» de ia P u tn a (1774), de «şcoa la
cliricească» de la Sf. Ilie din Suceava (1786), de şcolile de pe lîngă
b ise ric a S fîn tu l D u m itru (1764) şi m în a stire a O b e d e a n u (1775), am b e -
je în C raiova şi de la m înastirea A ntim din B ucureşti (1797).
P e se am a a c e s to r şc o li s-a u tip ă rit o se rie de m a n u a le d id ac tic e ,
cum au fost B ucoavnele lui G rigorie Socoteanu (Rîm nic, 1749) şi Iacob
P u tn e an u l (Iaşi, 1755) ş.a. în 1795 în v ă ţa tu l ep isco p A m filo h ie H o ti-
n iu l a tip ă r it la Ia şi d o u ă m a n u a le d id a c tic e . P rim u l se in titu la «D e
obşte G eograiie pe lim ba m oldovenească, scoasă de pe G eografia lui
B uftier». A ceastă carte — cu 230 pagini — este m ai m u lt o p relucrare
după G eografia u n iv ersa lă a lui C laude (it. C la udio) B u ffie r (1661 — ■
1737, — c ă lu g ă r ie z u it fra n c e z, n ă sc u t în P o lo n ia , sta b ilit la P aris,
sc riito r, filo z o f şi teo lo g ). L u c ra re a s -a tra d u s d u p ă o v e rs iu n e ita lia -'
nă. A m filohie a adus însă şi cîteva elem ente noi, şi anum e o însem nare
d e sp re d o m n ii M o ld o v ei, în c e p în d de la D ra g o ş V o d ă p în ă în 1795,
apoi un c ap ito l « d e sp re M o ld o v a» , p re lu c ra t d in tr-o g reo g ra fie p u b li­
cată la T im a v ia în 1704. G e o g ra fia e p isc o p u lu i A m filo h ie co n tin u ă
drum ul deschis de D. C antem ir cu D escrierea M oldovei. E a era folosită
în c ă în m a n u s c ris , în şc o a la d u h o v n ic e a s c ă de la P u tn a , d u p ă cum
a flă m d in tr-u n c e rtific a t de a b s o lv ire a c u rs u rilo r a c e s te ia , d in a n u l 1­
778. D e ea s-a u fo lo s it şi a lţi a lc ă tu ito ri de m a n u a le d id a c tic e (de pildă
N icola N icolau, care a tip ărit o G eografie la B u d a (2 voi., 1814 — 1815).
în sfîrşit, în d ecem b rie 1795, ieşea de sub tip a r cartea in titu lată
E lem en te aritm etice..., cu 168 pagini, în 18 capitole, sub fo rm ă de dialog
între dascăl şi elev. E ra o prelucrare după A ritm etica italianului
A le s sa n d ro C o n ţi, tip ă r ită în 1730. în c u p rin s u l c ă rţii sîn t in tro d u s e
şi cîteva u nităţi de m ăsură fo lo site num ai de rom âni, iar prin tre m o -
d alităţile de n u m ărare a m in te şte şi «răbuşul».
în m an u sc ris a răm as de la el o « G ra m a tică de la în vă ţă tu ra fizicii,
scoasă de pe lim ba italienească pre lim ba m oldovenească» (1796).
M a n u sc ris u l a re p a tru p ă rţi : 1. « so m o lo g h ie » (u n fel de a n a to m ie ) ;
2. « c o sm o lo g h ie , care cu p rin d e o v e d e re de o b şte p e n tru to a tă lu m ea
m ai în tîi, p e n tru so are, p e n tru lu n ă, p e n tru p la n e ţi, p e n tru co m e ti au
steli cu coadă, p e n tru ste lile s ta to rn ic e au în tă rite » ; 3. « a e ro lo Ah ie şi
m ai în tîi p e n tru a tm o s fe ra ori p e n tru aer, p e n tru v în tu ri, p e n tru m e ­
teore, p e n tru iv irile cereşti» ; 4. « g h eo lo g h ie» . în p re d o slo v ia m ân u -
 PERIOADA A XKHA (Si-tUl^Li; 2 i.1 V — AV111J

lui se pot citi şi aceste cuvinte : «cel ce nu are iubire şi dragoste

i către p a tria sa, p e n tru ţa ra şi p ă m în tu l şi lim b a în care s-a
t, păcatu este ca şi cel ce trece cinstea părinţilor săi», n alt
manuscris atribuit lui Amfilohie era intitulat : «A to a tă I u - ă lă to r ie
s a u î n ş t ii n ţ a r e d e lu m e c e a v e c h i ş i ce n o i, adică istorie ite
păm înturile ce sunt pînă acum ştiute la 4 părţi alo lum ii, date
Lba fran ţu zească de abatele I. B eleport. S-au tălm ăcit pe lim ba
;că în S anct P etersb u rg la le at 178 0, s-au scos pe ro m ân easca
la leat 1785... în Iaşi».
[enţionăm că în m anualele sale întîln im o serie de term eni noi,
fici, din care unii au rămas pînă azi : arithm etică, cfadrat, cifră,
;er, glob, ho ro g rafie, o rizont, perp en d icu lar, sferic, est, sud ş.a.
i T ransilvania, pe lîngă vechea şcoală rom ânească de la biserica
1 N icolae din Şcheii B raşovului, care, avea ca dascăli cărturari
am ă (cum au fo st Ioan şi Radu D um a), fu n cţio n au o seam ă de
coli rom âneşti pe lîngă m înăstiri (Prislop, Rîm eţ, Sîm băta de Sus,
a, Şinca Veche, Hodoş-Bodroy, Moisei etc), în care se preda scri-
ititul, aritm etica, m uzica bisericească. în secolul de care ne ocu -
s-a înfiinţat o şcoală elementară («de obşte») pe lîngă mînăstirea
Treim e din B laj, condusă de dascălul C onstantin D im itrievi ci,
ar din A riceşti— Romanaţi (1754). în ultimele decenii ale secolu-
XVIII-lea, s-au înfiinţat cîteva sute de şcoli «poporale» în paro -
româneşti din Transilvania, Banat, Bihor şi Maramufeş, puse sub
narea Episcopiilor de la Sibiu, Blaj, Timişoara, Caransebeş—Vîr-
Arad, care numeau în fruntea lor un «director». stfel, şcolile
prim are unite din A rdeal au avut tim p de 12 ani ca or pe
G heorghe Şincai (1782— 1794), care a reu şit să în fiin ţeze pe
300 de şcoli. Cele ortodoxe din T ransilvania au fost conduse, 5iv,
de Dimitrie Eustatievici (1786— 1795), protopopul Radu Tem -'
(1796— 1808), preotul Gheorghe Haines (1808— 1812) şi protopo­
toise Fulea (1814— 1838), care au în fiin ţa t aproape 300 de şcoli
re ortodoxe (în 1843 num ărul lor era de 298). în Banat, între di -
ii şcolilor ortodoxe rom âneşti s-a num ărat C onstantin D iacono -
oga (1831— 1850) şi alţii.
ceşti d ire c to ri, ca şi alţi cărtu rari rom âni, au p u b lic a t felu rite
ile didactice pe seam a elevilor sau chiar a învăţătorilor. De pil -
imitrie Eustatievici a scris p r im a G r a m a tic ă r o m â n e a s c ă în 1757,
rămas în m anuscris, Gheorghe Şincai a tip ărit : A b e c e d a r u l, C a -
n u l m a re, în d r e p ta r e c ă tr e a r itm e tic ă , toate în mai multe ediţii,
Tempea V o G r a m a tic ă r o m â n e a s c ă (Sibiu, 1797), C. Diaconovici
I.o g a Ortografia sau dreapta scrisoare ( B u d a , 1 8 1 8 ) ş i Gramatica ro­
m ânească ( B u d a , 1 8 2 2 ) , f ă r ă s ă m a i v o r b i m d e n u m e r o a s e l e A b eced a ­
re, c u n o s c u t e a t u n c i s u b n u m e l e d e Bucoavne s a u Bucvare. U n i i d i n t r e
d a sc ă lii a c e sto r şco li erau p re o ţi, dar cei m ai m u lţi erau « d ie c ii» , sau
« c an to rii» p a ro h iilo r re sp e c tiv e (în m ai m u lte sate d in T ra n silv a n ia
d n tă re ţu l e ste n u m it şi a z i « d ia c » ).

în acest secol s-au în fiin ţa t p rim e le cu rsu ri de p re g ă tire a v iito ri -

lo r p re o ţi. In 1786 s -a d e sc h is la S ib iu un cu rs p e n tru p re g ă tire a v iito -
rilo r p re o ţi şi în v ă ţă to ri, co n d us de D im itrie E u sta tie v ic i, ia r m ai tîr'
z iu de p ro to p o p ii R adu T em p ea V şi G h eo rg h e H a in es. C a m a n u a le se
Preoţia sau îndreptarea preoţilor ( 1 7 8 9 ) , Desvoaltele ş i tîl-
fo lo se au
cuitele E vanghelii a dum inecilor, a sărbătorilor ş i a o a r e ş c ă r o r a zile
spre trebuinţa ca teh eţilo r ş i a d a scă lilo r neuniţi ( 1 7 9 0 ) , a m b e l e I c i
S ib iu .

în 1766, p ro to p o p u l P e tro v ic i al H isiaşu lu i (ju d . T im iş) a în fiin ţa t

cu rsu ri de « p re p a ra n d ie » (p e d a g o g ie ) pe lin g ă p ro to p o p ia t. C îţiv a ani
m ai tîrz iu , în 1779, d a sc ă lu l M ih a il M artin o v ic i R oşu d in Jadani (azi
C o rn e şti— T im iş) a d e sc h is un « cu rs de n o rm ă» (p e d a g o g ie ), de c îte v a

lu n i, la T im işo a ra . în 1790, a ce la şi M ih a il R oşu a d e sc h is un cu rs de

te o lo g ie la T im işo a ra , care a fu n c ţio n a t p în ă în 1794.

B ise ric a u n ita a în fiin ţa t un se m in a r te o lo g ic sau « şc o a lă de preo -

ţie » la B la j, o d a tă cu şc o a la «de o b şte » şi cea «a lim b ilo r şi ştiin ţe lo r»
(g im n a z iu l), în 1754. P rim ii p ro feso ri ai se m in a ru lu i au fo st ie ro m o n a h ii
S ilv ae stru C alian i, A ta n a sie R ed n ic, v iito ru l e p isc o p , apoi G h e ro n tie
C o to re a .

C o n c lu z ii, f n c i u d a c o n d iţiilo r grele p r in care au tre c u t trei ţări

rom âneşti în seco lu l al XV IH -lea, s-au tip ă rit totuşi cîteva cărţi
teologice. De asemenea, au circulat sute de m anuscrise c u traduceri
din Sfinţii P ărinţi şi scriitori p o stp a tristici sau din teologii moderni
greci şi ruşi. Unii din p reo ţii cărturari ai tim pului aveau alte
preocupări : istorice, lingvistice, literare. Tot în acest secol s-au
d esch is o serie de şco li rom âneşti, p recu m şi p rim ele cursuri de
pregătire a viitorilor preoţi.

B IB L IO G R A F IE

L u c r ă r i g e n e r a l e . N. IORGA, Contribuţii la istoria literaturii române >’

veacul al XVIU-lea şi al X lX -lea. Scriitorii bisericeşti, «An. Acad. Rom. Mei"-
Secţ. Lit.», s. II, XXVIII, Bucureşti, 1906, p. 183—240; D. POPOVICI, La literaţiiAroumaine
ă l'epoque des lumieres, Sibiu, 1945, VII 4- 516 p.; (a se vedea i 1 ' D.
POPOVICI, Stud/i literare, I. Literatura română în epoca «luminilor». Cluj, 1972' 522
p.); ALEXANDRU DUŢU, Coordonate ale culturii româneşti în secolul xV t" (1700—
1821), Bucureşti, 1968, 398 p.; MARIO RUFFINI, Aspetti della cultura h
sa ortodossa romena medievale (secoli XIV— XVIII), Roma—Milano, 1980, 250 p. ;
. Contribuţii transilvănene la teologia ortodoxă, Sibiu, 1988, 408 p.
L u c r ă r i l e t e o l o g i c e a l e i l u m i n i ş t i l o r t r a n s i l v ă n e n i . IOAN
LAN, Biblia de la Blaj, în «Cultura Creştină», Blaj, an. IV, 1914, nr. 5, p. 133—141,
6, p. 176—182 şi nr. 7, p. 197—202; GHEORGHE MOISESCU, Samuil Micu
in. 150 de ani de la moartea sa, în «BOR», LXXIV, 1956, nr. 10—11, p. 1057—
7; NICOLAE MLADIN, Samuil Micu Clain teologul, Sibiu, 1957, 143 p. ; IOAN
•4EA, Scrieri patristice traduse de Samuil Micu Clain, în «BOR», an. XCIV, 1976,
9—12, p. 985—993 ; MIRCEA PĂCURAR1U, 150 de ani de la moartea lui Gheor-
Şincai, în «BOR», an. LXXXV, 1967, nr. 1—2, p. 95—114.
GRIGORIE MARCU, Procanonul lui Petru Maior, ediţia II, îngrijită de..., Sibiu,
!, XXIV + 154 p.; GRIGORIE T. MARCU, Lupta lui Petru Maior împotriva papa-
ii. Însemnări în legătură cu actualitatea Procanonului său, în «Ortodoxia», IV, 1952,
nr. 3—4, p. 488—515; ALEXANDRU ARMÂND MUNTEANU, Opera mică a lui
Petru Maior, în «BOR», an. LXXVIII, 1960, nr. 9—10, p. 791 —816; tEL RADU,
Opera omiletică a lui Petru Maior, în «ST», an. XIX, 1967, nr. 9—10, 56—673,- D.
STĂNILOAE, Comemorarea a 150 de ani de la moartea lui Petru u, în «BOR»,
an. LXXXIX, 1971, nr. 1—2, p. 174—186; MIRCEA PĂCURARIU, iideraţii asupra
Istoriei bisericeşti a lui Petru Maior, în «MA», an. XVI, 1971, 5—6, p. 386—
408; MIRCEA PÂCURARIU, Un precursor al Reîntregim Bisericii doxe Române
din Transilvania : Petru Maior, în «MB», an. XXI, 1971, nr. 10—12, 34—549;
MĂRIA PROTASE, Petru Maior: un ctitor de conştiinţe, Bucureşti, 413 p. (cu
o bogată bibliografie).
A l t e l u c r ă r i s c r i s e în T r a n s i l v a n i a . STERIE STINGHE, Istoria
iricei Şcheilor Braşovului (manuscript de la Radu Tempea), Braşov, 1899, VII + + 7
+ 15 p.; RADU TEMPEA, Istoria slintei beserici a Şcheilor Braşovului. s îngrijită,
studiu introductiv, indice de nume, glosar, note de Octavian Schiau via Bot,
Bucureşti, 1969, 225 p. Pentru preoţii Tempea să se vadă: CAN-C. MUŞLEA, O
dinastie de preoţi şi protopopi Radu Tempea. Şase generaţii eoţi şi protopopi
din aceiaşi iamilie, Braşov, 1939, 117 p.
G. ISTRATE, Gramatica lui Radu Tempea, în «Analele Univ. Al. I. Cuza, Iaşi,
e Sociale», VI, 1960, p. 17—34; DUMITRU BELU, Cea dinţii Omiletică în limba
ia («Retorica* de la 1798), în «MA», an. VIII, 1963, nr. 9—10, p. 709—737.
GHENADIE ENĂCEANU, Uniaţia sau legea a treia. Întrebări şi răspunsuri
i legea a treia ce s-au izvodit adică uniia în Ţara Ardealului, în «B.O.R.»,
rII, 1883, p. 496—515; EMILIAN CIORAN, O familie de preoţi în Răşinari -
1879), în «R.T.», an. VI, 1912, nr. 4—5, p. 124—130; IOAN LUPAŞ, Chestiu-riginii şi
continuităţii românilor într-o predică de la 1792, în voi. Studii, con-; şi comunicări
istorice, 1, Bucureşti, _1928, p. 375—388; TEODOR BODOGAE, » cunoştinţele
teologice ale preoţilor noştri de acum 200 de ani. Semniiicaţia manuscris din
1765, Sibiu, 1944, LXX + 70 p. (Extras din «Anuarul XX al miei teologice
Andreiane», Sibiu, 1944, p. 177—306).
l m f i 1 o h i e al H o t i n u 1 u i. AL. . PAPADOPOL-CALIMACH, Amlilohie
tul, în Revista pentru istorie, arheologie şi filologie, III, voi. V, fasc. II,
sşti 1885, p. 319—330;'ARSENIE STADNIŢSi , Amlilohie episcop al Hotinului,
S.I.A.B.», voi. XV, 1922, p. 41 —56; ŞTEFAN BERECHET, Activitatea literară a
oului de Hotin Amlilohie, în «B.O.R.», an. XLIII, 1925, nr. 12, p. 734 —737;
SĂCHESCU, Aritmetica vlădicii Amlilohie, în «B.O.R.», an. XLIV, 1926, nr. 1, -
23; CLAUDIU ISOPESCU, // vescovo Amlilohie Hotiniul e 1'Italia, Roma,
i6 p. (extras din 1'Europa Orientale, fasc. IX—X, 1933; retipărit în volumul
şi: Saggi romeno-italo-ispanici, Roma, 1943, p. 27—56); DlNA CĂPLESCU,
oria terminologiei aritmetice româneşti, în Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul
rii a 70 de ani, Bucureşti, 1958, p. 155—157; N. A. URSU, Formarea termino-
jeografice in limba română, in acelaşi volum, p. 871—876.
. A. URECHIA, Arhimandritul Vartolomei Măzăreanu, în «An. Acad. Rom. Secţ. Ist.»,
s. II, t. X (1887—1888), p. 183—233; DIMITRIE DAN, Arhiman-Vartolomei
Măzăreanu. Schiţă biografică şi bibliografică, cu mai multe anexe, . Acad. Rom.
Mem. Secţ. Lit.», t. XXXIII, 1910—1911, p. 243—347.
 ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, Lazăr Leon Asachi în cultura română, Sibiu, 198£
524 p.; N°' intormaţii despre viaţa Bisericii noastre strămoşeşti în secolele XVIII—
XIX, în «M.M.S.», an. LXIII, nr. 1, 1987, p. 113—120 (cîteva nume de cărturari).
D i o n i s i e E c 1 e s i a r h u 1, Cronograful Ţării Româneşti de Ia 1764 p'mt
la 1815, scris de..., în Tesaur de monumente istorice, tom. II, Bucureşti, 1863, p
j59—236; Cronogralul Ţării Româneşti, ed. C. Nicolăescu-Plopşor, Rm. Vîlcea, 1934
XIX + 215 p.; ION DONAT, Dionisie Eclesiarhul. Constatări şi observaţii noi, u
«Arhivele Olteniei», nr. 74 —76, 1937, p. 286—301 (şi extras) ; ION VÎRTOSU, Daţi
noi despre Dioiiisie Eclesiarhul, în «B.O.R.», an. LV, 1937, nr. 5—6, p. 328—349
OCTAVI'VN PĂUN, Dionisie Eclesiarhul. Cronograiul Ţării Româneşti, în «Analele
Universităţii Parhon-Filologie», VIII, 1959, p. 159—165; D. BĂLAŞA, Contribuţii
cronicarului Dionisie Eclesiarhul la îmbogăţirea Molitlelnicului românesc, în «BOR» an.
LXXXVI, 1968, nr. 1—2, p. 209—221 ; D. BĂLAŞA, Cronicarul Dionisie Eclesiar hui,
în «M.O.», an. XXXIV, 1982, nr. 1—3, p. 89—112 şi nr. 7—9, 1982, ,p. 559—58; (cu
bogată bibliografie); RADU CONSTANTINESCU, Dionisie din Pietrari, mini-atuiist
şi caligraf, Bucureşti, Meridiane, 1982, 67 p. + XL planşe ; A. VERESS Tipografia
românească la Buda, în rev. Boabe de grîu, an. III, 12, 1932, p. 593 —612 IOAN
GEORGESCU, Tipografia Seminarului din Blaj,s în Boabe de grîu, an. V, 1934 nr. 1, p.
1—31.
Naum R î m n i c e a n u . CONSTANTIN ERBICEANU, Cronicarii greci car au scris
despre români în epoca fanariotă. Textul grecesc şi traducerea româneas că,
Bucureşti, 1888, LXXII + 361 p. (lucrările sale scrise în limba greacă, cu tra ducerea
în româneşte); CONSTANTIN ERBICEANU, Viata şi activitatea literară
protosinghelului Naum Rîmniceanu, Bucureşti, 1900, 97 p. (Acad. Rom. Discursur:
de recepţie, XXII); ŞT. BEZDECHI, Protosinghelul Naum Rîmniceanu despre origi­
nea neamului şi a limbii noastre, în rev. «Transilvania», Sibiu, an. LXX1V, 1943 nr. 3—4, p.
231—237; ŞT. BEZDECHI, Cronica inedită de la Blaj a protosinghelulu. Naum Rîmniceanu,
partea I. Text însoţit de un studiu introductiv, Cluj-Sibiu, 1944 107 p.,- G.
CĂLINESCU, Naum Rîmniceanu, în «S.C.I.L.F.» ,1960,' p. 22—33; SEBAS-TIAN
BARBU BUCUR, Naum Rîmniceanu, în «Studii de Muzicologie», voi. IX Bucureşti,
1973, p. 149—192.
M a n u s c r i s e s l a v e . P. P. PANAITESCU, Manuscrise slave din B iblio­
teca Academiei R.S.R., Bucureşti, 1959, XX + 406 p. ; PAUL MIHAIL şi ZAMFIRA MIHAIL,
Manuscrise slave în colecţii din Moldova, în Romanoslavica, XIX, 1979 p. 33—76.
M a n u s c r i s e r o m â n e ş t i . D. FECIORU, Manuscrisele de la Neamţ. Traduceri
din Sfinţii Părinţi şi din scriitorii bisericeşti, în «S.T.», "an. IV, nr. 7—8, 1952, p.
459—487; D. FECIORU, Catalogul manuscriselor româneşti din Biblioteca Patriarhiei
Române, în «S.T.»,-an. XI, 1959 ,nr. 5—6, pînă la an. XVI, 1965, nr. 9— 10 ; G.
ŞTREMPEL, Copişti de manuscrise româneşti p'mă la 1800, voi. I, Bucureşti, 1959,
XLIII + 351 p.; GAB'RIEL ŞTREMPEL, Catalogul manuscriselor româneşti, (3
voi.), Bucureşti, 1978—1987, 431 + 503 p...+ 494 p.
C o p i ş t i d i n T r a n s i l v a n i a şi B a n a t . VIRGIL MOLIN, Copişti moldoveni In
Banat la începutul secolului al XVlJI-lea, în «M.B.», an. XIV, 1964, nr. 4—6, p.
210—221 ; ATANASIE POPA, Cărturar bihorean din secolul al XVII-lea : Vasiie Sturze
Moldoveanul, în «M.M.S.», an. XLII, 1966, nr. 1—2, p. 54—69; ATANASIE POPA, Copişti
moldoveni în Transilvania în secolele XVII şi XVIII, în «M.M.S.», an. XLV, 1969, nr. 7—
9, p. 458—467; MARIN MALINAŞ. Manuscrise liturgice din Bihor, în «B.O.R»., an. XCIII,
1975, nr. 9—10, p. 1129—1138; ATANASIE POPA, Copişti şi manuscrise în Bihor în
secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, în Crisia, Oradea, 9, 1979, p. ^,323—336; FLORIAN
DUDAŞ, Manuscrisele româneşti din bisericile Bihorului, 2 voi. I. Începuturile scrisului
românesc în Ţara Crişurilor. II. Literatura medievală şi catalogul manuscriselor,
Oradea, 1985— 1986, 272- p. + 75 lig. (I) + 370 p. + 20 fig. (TI); FLORIAN
DUDAŞ, Manuscrisele româneşti medievale din Crişana, Timişoara, 1986, 250 p.
Ş c o l i l e î n f i i n ţ a t e de B i s e r i c ă . I. IONAŞCU, Şcoala de la Col -
ţea, în «B.O.R.», an. LVI, 1938, nr. 11—12, p. 810—822; GEORGE POTRA, Şcoala domnească
de slovenie de la biserica Sf. Gheorghe Vechiu din Bucureşti, în «G.B.», an. XX, 1961, nr.
9—10, p. 837—878; MARIN M. BRANIŞTE, Cîteva Ştiri despre
 vv.iv—AV1 JJJ

şcolile din oraşul Piteşti, înliinţate pe lingă biserici înainte ele Regulamentul Organic, în
«M.O.», an. XVII, 1965, nr. 3—4, p. 173—185; CONSTANTIN A. STOIDE, Contribuţii Ia
istoria învătămintului în şcolile clin laşi în secolul al XVlll-lea, în voi. Contribuţii
la istoria învălămîntului românesc, Bucureşti, 1970, p. 86—114; GH. PIRNUŢÂ, Şcolile
din oraşele Ţârii Româneşti (secolele X V I—XVIII) în Ibidem, p. 115—148;
FLORENŢA IVAN1UC, Mănăstirile bucureştene — importante centre de cultură în veacul
al XVIII-lea, în «B.O.R.», an. XCVIII, 1980, nr. 7—8, p. 810 —821.
PETRU REZUŞ, Din istoria învătămintului teologic în Moldova de nord. Şcoala
duhovnicească de la Putna, în «M.M.S. an. XXXVII, 1961, nr. 1—2, p. IZ—22; PE­
TRU REZUŞ, Din istoria învătămintului teologic în Moldova, în «M.M.S.», an. XLV,
1969, nr. 3—4, p. 166—180; M. I. AVĂDANII, Academia domnească — treaptă nouă •n
dezvoltarea învăţăturilor înalte din Moldova in secolul al XVHI-Iea, în «MMS», in. LII,
1976, nr. 7—8, p. 478—493.
NICOLAE ALBU, Istoria învătămintului românesc din Transilvania pînă la 800, Blaj,
1944, 367 p.; ILEANA BOZAC şi POMPILIU TEODOR, Invăţămîntul românesc din
Transilvania în secolul al X VlIl-lca şi începutul secolului al XlX-Iea, .1 voi
.«Din istoria pedagogiei româneşti», II, Bucureşti, 1966; LUCIA PROTOPO-ESCU,
Contribuţii la istoria învătămintului clin Transilvania 1774—1805, Bucu-îşti, 1966, 354 p.
AUREL COSMA, Cursuri romane de teologie în Timişoara la 1790, în «M.B.», i. XXV,
nr. 7—9, 1975, p. 406—408; PETRU RADU şi DIMITRIE ONCIULESCU, ontribuţii la
istoria invătămlntului din Banat, ed. II, Timişoara, 1976, VIII + 343 p. :togr.) ; ed. II,
Bucureşti, 1977, 336 p. ; VICTOR ŢÎRCO v n I c U, Istoria învătă-întului din Banat
pînă la anul 1800, Bucureşti, 1978,' 247 p. ; NICOLAE BOCŞAN, mtribuţii la istoria
iluminismului românesc, Timişoara, 1986, 427 p.
A se vedea şi voi. Contribuţii la istoria învătămintului românesc. Culegere
studii, Bucureşti, 1970, 205 p. şi N. IORGA, Istoria 'invătămîntului românesc,
icureşti, 1971 (reeditare); Istoria învătămintului din România, I, Bucureşti, 1983, 2 p. +
52 pi.
 LXXIII
A R T A B IS E R IC E A S C Ă IN Ţ Ă R IL E R O M Â N E ÎN
S E C O L U L A L X V III-L E A

p o c a fa n a rio tă re p re z in tă o p e rio a d ă de d e c lin şi în isto ria

tei ro m â n e şti. Se în re g is tre a z ă d o a r c îte v a b ise ric i m o n u m e n ta le
Ţara R om ânească şi m ai m ulte picturi, care urm ează tradiţiile pictur
b rîn c o v e n eşti, p u ţin e rea liz ă ri sc u lp tu ra le, m in iatu ristic e sau din
lela lte ram u ri a le a rte lo r d eco rativ e.
In to a te ra m u rile artei se c o n sta tă o in flu e n ţă a b a ro c u lu i, m
răsp în d it atu n ci în to a te ţările E u ro p ei, iar către sfîrşitul v eacu lu i
în c e p u tu l celui u rm ă to r in flu e n ţe ale n e o c la sic u lu i. în sch im b , în t<
te ţă r ile ro m â n e ş ti s -a d e z v o lta t o a rtă « p o p u la ră » a u te n tic ro n
n ească, re a liz a tă de c o n stru c to ri, z u g rav i, ico n ari, ieşiţi din m ed
ţără n im ii şi al p reo ţim ii de m ir.
A rhitectura. D ezvoltarea arhitecturii a fost în m are m ăsură eoni
ţionată de instaurarea regim ului tu rco -fan ario t în Ţara R om ânească
M oldova şi de guvernarea habsburgicja. în Transilvania. L a începui
p e rio a d ei, se m ai rea liz e a ză cîtev a m o n u m e n te de seam ă rid icate
d om ni şi m area b o ierim e, dar ele d isp a r tre p tat, în e ît lo cu l m arii
m în ă stiri v o ie v o d a le de o d in io a ră a fo st lu at de sc h itu ri şi b ise r
m o d este , c tito rite de b o ie ri m ici, de n e g u sto ri, de m e şte şu g a ri org
n iz a ţi în b re s le , de c ă lu g ă ri şi p re o ţi de m ir şi de c re d in c io ş i -ţă ra i
M în ăstirea V ăcăreşti (1 7 1 6 — 1722) rep rezen ta cel m ai de sean
c o m p le x a r h i t e c t u r a l d in p r im a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i ş i, în ac
laşi tim p, ultim a dintre m arile ctitorii dom neşti din Ţara R om âneasc
B iserica m are a m înăstirii — im punătoare prin dim ensiunile ei şi pr
b o g ă ţia d e c o ra ţie i s c u lp ta te — re lu a p la n u l m în ă s tirii A rg eş.
O altă rea liz a re m ajo ră a a rh itectu rii m u n ten eşti din această p erj
o a d ă e ste b ise ric a S ta v ro p o le o s din B u c u re şti cu o d e c o ra ţie p ic tu ra l
şi s c u lp tu ra lă e x c e p ţio n a lă , în in te rio r şi e x te rio r, im p re sio n în d m.
ales p rid v o ru l cu co lo an e de p iatră şi b o g a te scu lp tu ri, in sp irat duţ
p alatu l b rîn c o v e n esc de la M ogoşoaia.
 M ai p o t fi m e n ţio n a te b iseric ile C re ţu le sc u , Si. E lefterie V echi d in
a c u re şti, s ch itu l B a la m u c i-Ilfo v , b ise ric ile d in C alv in i-B u ză u , R îfo v -
■ ah o v a , P ie tro şiţa -D îm b o v iţa , b ise ric a d e la rg i d im e n siu n i cu h ram u l
jţi S fin ţii d in R îm n ic u V îlc e a , rid ic a tă de e p isc o p u l G rig o rie S oco-
anu, cu a ju to ru l u n o r c re d in c io şi, to a te cu fru m o ase p rid v o a re b rîn -
v e n e ş ti şi c u o d e c o r a ţ ie b o g a tă .

C tito riile p re o ţilo r, a le tîrg o v e ţilo r şi a le p o p o ru lu i de jo s au co n -

u at tra d iţiile stilu lu i b rîn c o v e n e sc , p e care le -a u a d ap tat, p re lu c ra t

d e z v o lta t, d în d n a şte re u n o r n o i c re a ţii în a rta m e d ie v a lă ro m â -

îscă . Se o b serv ă te n d in ţa sp re sim p lific a re a p ro c e d ee lo r, cu p u ţin ă
:o ra ţie sc u lp ta tă , cu sp a ţii re z erv ate p e n tru z u g ră v e a lă , ca u rm are
o s ib iiita tilo r m a te ria le re d u s e a le c tito rilo r.

S p re d e o se b ire d e Ţ a ra R o m â n e a sc ă , în M o ld o v a , în p rim a ju m ă -
s a s e c o lu lu i al X V III-le a , n u în tîîn im m o n u m e n te de a rtă b ise ri -
scă m ai re p re z e n ta tiv e . L a u n e le b ise ric i d in a ce a stă .p e rio a d ă se
srv ă o p u te rn ic ă in flu e n ţă v e n ită d in Ţ ara R o m â n e a sc ă (stru c tu ră

rio a ră , p la n , p la stic ă a rh ite c tu ra lă şi d e co rativ ă), cu m sîn t b ise ri -

P r e c is ta şi P r o o r o c u l S a m u il d in F o c ş a n i.

D a r în u ltim e le p a tru d e c e n ii a le se c o lu lu i, m e şte rii lo c a li au în -

t să cau te a n u m ite fo rm u le p ro p rii, c o m b in în d c îte v a e le m e n te
a rh ite c tu ra Ţ ă rii R o m â n e ş ti cu a lte le , d e p ro v e n ie n ţă lo c a lă şi c u
e n te de d e co r b a ro c şi c la s ic , v e n ite p rin in te rm e d iu l R u sie i şi al
lie i. E s te se m n ific a tiv ă b ise ric a S fin ţii T e o d o ri d in Ja şi (1 7 6 1 ), c u

ii t r i c o n c , a v în d la in tra re u n p rid v o r (e x o n a rţe x ) în c h is, p e care

a ltă u n tu rn c lo p o tn iţă (o a ltă tu rlă e d e a s u p ra n a o su lu i), a v în d
te rio r p ila ştri u ş o r p ro e m in e n ţi, cu b a z e şi c a p ite lu r i d e fa c tu ră

ă, n e o d o r ic ă , cu m ic i fro n to a n e e tc . E s te d eci o fa ţa d ă b a ro c ă în
G o lie i. în a c e la şi g en sîn t b ise ric ile C u re la ri şi T ă lp a ri d in
Îă lă n e şti-N e a m ţ, R ă d u c a n u d in T g. O c n a , B e rz u n ţi-T g . O c n a , D o l-

îo m a n e tc . A lte b ise ric i d ife ră de c ele m e n ţio n a te d o ar p rin

că n u au tu rlă p e n a o s (S fîn tu l G h & o rg h e sau M itro p o lia v e ch e
şi, S f î n t u l N i c o l a e d i n T g . O c n a ş .a .) .

u fo st stu d ia te a p ro x im a tiv 60 de b ise ric i de le m n d in M u n te n ia

d in O lte n ia c ît. şi p e s te 160 d in M o ld o v a , m a re a m a jo rita te d in

I de care n e o c u p ăm . C ele m ai m u lte b ise ric i au u n p la n d re p t -

la r, cu a b sid a a lta ru lu i p o lig o n a lă — în m ai m u lte v a ria n te , —

a p a rţin p la n u lu i trilo b a t, cu a b sid e la te ra le , cu tre i sau c in c i

S e re m a rc ă şi p r id v o r u l d e sc h is, a m p la sa t p e la tu ra d e su d sau

. P u ţin e d in tre e le a u tu rle, scunde. C ele m ai m u lte se d istin g p rin

ia lo r sc u lp ta tă (m a i a le s p rin b rîu l m e d ia n în fo rm ă d e frîn -

 ARTA BISERICEASCA IN SEC. XVIII

gh ie, d e c o ra re a n işe i, a so c lu lu i, c h e n a re le u şii de in tra re — cu de

ne geom etrice, m otive florale, rozete etc). Pictura este extrem
rară. B is e ric i m ai re p re z e n ta tiv e sîn t c e le din R ă p c iu n i (sa t d is p ă 1
de pe V alea B istriţei), azi în M u zeu l S atului din B u cu reşti, Soci -B aţ
Răchitoasa-Bacău, Starchiojd-Parhova (una din 1749, alta din 17£
B iseric ile-b o rd e ie . în C îm p ia O lteniei şi M u n ten iei (actu alele
deţe M e h ed in ţi, D o lj, O lt — p a rte a c u p rin să în fo stu l ju d e ţ R o m a n
— şi T eleorm an — partea dinspre Olt) existau şi aşa num itele «bi ric i-
b o rd e ie » , n e c u n o s c u te în a ltă p a rte a ţă rii, a te s ta te d o c u m e n în că
din prim a ju m ă ta te a seco lu lu i al X V IIÎ-lea. D eşi nu se m ai p tre a ză
astfel de biserici, au fo st to tu şi id en tifica te 45, la S a lcia -]V hedinţi,
C alafat, M aglavit, F în tîn a B anului, D obridor, G alicea M a B ăileşti,
P oiana M are, A m ărăştii de Jos (jud. D olj), V ădastra, C ilie H otaru,
C elei (jud. O lt), G îrla, Islaz, S egarcea din D eal, S egarcea c V a le (jud.
T eleorm an) ş.a. E le erau c tito rite de preo ţii şi cred in cio satelor
respective.
Sub ra p o rt a rh ite c to n ic şi d e c o ra tiv , a c e ste b ise ric i nu erau alte
v a decît o ad ap tare la nev o ile cultice a locuinţei tra d iţio n ale din zo
resp e c tiv ă . E ra u c o n s tru ite p e ju m ă ta te în p ă m în t (1 ,5 0 — 2 m ad î
c im e ), pe ju m ă ta te a fară. P e re ţii lo r e ra u îm b ră c a ţi cu le m n e de st
ja r (răzlopi), uneori cu nuiele îm pletite, lipite cu păm în t şi v ăru ite, m
rar cărăm id ă. D e reg u lă , erau de d im e n siu n i re d u s e ( 8 — 1 0 X 4 — 5 n
în fo rm ă de n a v ă , cu c e le tre i în c ă p e ri tra d iţio n a le , a lta r, n ao s
pronaos, ca presto l serv in d o b u tu ru g ă m are de stejar.
A c o p e rişu l era fo rm a t d in tr-o îm p le titu ră de n u ie le p e s te care ;
a şe z a u p a ie şi a p o i p ă m în t. M u lte b is e ric i-b o rd e ie a v e a u la in tra re
g îrlic i sau o tin d ă , a d ă p o stin d u n e o ri şi c lo p o tu l. în lo c de fe re s tre
fo lo se a u p iei de v iţe l sau b ă şic i de porc.
în T ra n silv a n ia , a rh ite c tu ra b ise ric e a s c ă ia o d e z v o lta re îm b u c i
lăto are. în lo cu l n u m e ro a s e lo r b ise ric i a ju n se în s tă p în ire a u n iţilo r -
m ai ales în u rm a c o n s c rip ţ iei lui B u k o w — o rto d o c şii au fo st n e v o i
să-şi rid ic e alte b ise ric i, fie de lem n, fie din zid, în fu n cţie de p o sib il
tăţile lor m ateriale. N u m e ro a se b iserici din ac est secol sîn t c tito rite <
n e g u sto rii ro m â n i, ca o .e x p re sie a n ă z u in ţe i lor de a firm a re s o c ia lă
naţională.
M e ş te rii lo c a li îm b in ă e le m e n te v e n ite d in Ţ a ra R o m â n e a s c
(p rid v o r deschis, brîu , arc a d e o a rb e etc.) cu cele de p ro v en ie n ţă ai
to h to n ă , dînd n a şte re u n u i stil a rtistic p ropriu. P re d o m in ă şi acu m st
Iul arh itecto n ic au tohton, ad ică planul d rep tu n g h iu lar, cu ab sid a d<
c ro şa tă , p o lig o n a lă sa u se m ic irc u la ră , cu un tu rn c lo p o tn iţă la fa ţa d
js e a n ă . In tre b is e ric ile re p re z e n ta tiv e de p la n d re p tu n g h iu la r p o t fi
in tite : A lb a Iu lia M a ie ri, C a lb o r-F ă g ă ra ş , G ru i-S ă liş te , în p rim a j u -
ta te a se c o lu lu i, C u v io a sa P a ra sc h iv a d in R ă şin a ri (1 7 5 5 , z u g ră v ită
in te r io r şi e x te r io r în 1 785), A v rig , S ib ie l, S ad u , T ă lm ă c e l, O rla t,
> îrc e a , to a te în j u r u l S ib iu lu i, I g h ie l- A lb a , G e o a g iu de S u s -H u n e -
îra , Ş im o n - B ra ş o v , to a te în a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i.
în a c e e a ş i p e r io a d ă , în p ă r ţile B ra ş o v u lu i şi S ib iu lu i îş i fa c e a p a -
Î p la n u l t r ic o n c de t r a d i ţ i e b iz a n tin ă , îm p r u m u ta t d in Ţ a r a R o m â -
sc ă . în tr e b is e r ic ile a p a r ţin ă to a r e a c e s tu i s til se n u m ă ră c e le d in
e c iu l de Jo s ( c tito r ită de n e g u s to ru l M ih a i A le x a n d ru V ila ra ), P re j-
■ (d e n e g u s to r u l Io a n V la d ) , T o h a n u l N o u şi G h im b a v ( a m în d o u ă
D rite de ju p în u l Io a n B o g h ic i), b is e ric ile A d o rm ire a M a ic ii D o m n u -
d in B ra ş o v (d e n e g u s to ru l N ic o la e Ş te fa n ), S i". T re im e d in B ra ş o v -
;te (de n e g u sto rii M ih ai V ila ra , G h e o rg h e P op R ad u , R ă u ţ L e c a ş.a .),
tu l N ic o la e d in C o v a sn a , b is e ric ile d in C e rn a tu , S a tu lu n g , T u rc h e ş,
ie ş ti, to a te în j u r u l B ra ş o v u lu i, a p o i b is e r ic ile î n ă l ţ a r e a D o m n u lu i
S ă lişte a S ib iu lu i, din T ilişc a -S ib iu , C o rn e şti-S ig h işo a ra ş.a. P rid -
il d e s c h is p e a r c a d e , o b i ş n u i t în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , a p a re la b is e -
3 d in M ă ie r u ş -B ra ş o v ( c tito r ia f r a ţilo r n e g u s to ri L e c a ), F e l d i o a r a -
ov ş.a.
O d a tă c u s tă p în ir e a H a b s b u r g ilo r c a to lic i în T r a n s ilv a n ia , a p ă -
3 a ic i şi stilu l b a ro c , fie în a rh ite c tu ra la ic ă , fie în c e a b is e ric e a s c ă .
a c o n s t r u c ţi e r o m â n e a s c ă de a c e s t g e n a f o s t c a te d r a l a u n i t ă d in
(1 7 3 8 — 1765), al c ă re i p ro ie c t a fo st în to c m it de ita lia n u l G io v a n n i
in e lli. S lab e in flu e n ţe ale s tilu lu i b a ro c se o b s e rv ă la b is e ric a
■ (1 7 8 3 ) şi c e le d o u ă o rto d o x e d in S ib iu , u n a z i d i t ă de e p is c o p u l
a s im A d a m o v ic i (1 7 8 7 ), a lta de n e g u s to r u l H a g i C o n s ta n tin P o p ,
t a « d in g r o a p ă » ( 1 8 0 2 ) , la b i s e r i c a o r to d o x ă Sf. T re im e d in B ra -
n u m ită şi « g r e c e a s c ă » , r i d i c a tă de m a i m u lţi n e g u s to r i m a c e d o -
n i în tr e a n ii 1 7 8 6 — 1787, la b is e r ic a « d in d e a l» d in C luj (1 7 9 0 —
şi la ce a «a lui B ob» d in a c e la şi o ra şu l8 0 3 ) ş.a.
n a r h it e c t u r a b i s e r i c e a s c ă o r to d o x ă d in p ă r ţile de ,v e s t a le ţ ă r i i ,
:n ţa s tilu lu i b a r o c s -a m a n if e s ta t m a i a le s în B a n a t. A ş a e s te b i -
i « m a re » sau A d o rm ire a c lin L u g o j (1 7 5 9 — 1 7 6 6 ), in s p ir a tă d u p ă
ra ia ro m a n o -c a to lic ă din T im işo a ra , ap o i cele d in M e h a d ia şi
:o la u l M a re . în s til b a r o c s - a c o n s t r u i t şi b i s e r i c a m î n ă s t ir ii S f.
> n S tîlp n ic u l d in A ra d -G a i, în 1 7 6 0 — 1762, sub e p is c o p u l S in e sie
a v ic i. în B ih o r, d e şi se m e n ţin e p la n u l b is e r ic ii- s a lă cu u n s in g u r
5e o b s e r v ă to tu ş i u n e le in flu e n ţe a le b a r o c u lu i ( b is e r ic a d in O ra -
e le n ţa , b is e r ic a « cu lu n ă » d in O ra d e a (1 7 8 4 — 1 7 9 0 ), c e a d in B e -
iic a tă to t a tu n c i.
 ARTA BISERICEASCA IN SEC. XVIir 60]

A lă tu ri de a ce ste a, s-au rid ic a t n u m e ro a se b ise ric i de le m n , sp e c i­

fic ro m â n e şti, pe to t c u p rin su l te rito riilo r in trac a rp a tic e. P o triv it u lti -
m e lo r e v a lu ă ri, re p a rtiţia n u m e ric ă a b ise ric ilo r de le m n cu V a lo are
de m o n u m en t isto ric e ste u rm ă to a re a : 238 în T ra n silv a n ia , 29 în M a -
ram u reş, 109 în C rişa n a şi 21 în B an a t. D e re g u lă sîn t c o n stru ite în tr -u n
p la n sim p lu , d re p tu n g h iu la r, a lc ă tu it d in în c ă p e ri sim p le , d isp u se
în lu n g im e : p ro n ao s, naos şi a lta r (a b sid a de e s t) .'E le m e n te v a ria b ile
se observă doar la fo rm a a b sid e lo r d re p tu n g h iu la ră , m ai în g u stă d ecît
n aosul şi p ro n a o s u l, sau p o lig o n a lă ), la fo rm a şi lo c u l p rid v o ru lu i (la -
tu ra v e stic ă sau su d ic ă ).

în ce p riv e şte b iseric ile d in M aram ureş şi Ţ ara L ă p u şu lu i, se ca -

ra c te riz e a z ă p rin aco p e riş în a lt, cu stre a şin ă la rg ă , tu rn cu v e rtic a li -
ta te a cc e n tu a tă d e asu p ra p ro n a o su lu i şi un c o if-să g e a tă . U n e le au şi
p a tru tu rn u le ţe , la b a za c o ifu lu i. D e re g u lă , a c o p e rişu l, c o n stru it în
p a tru ape, e ste u n u l sin g u r p e n tru to a ta b ise ric a , la a lte le apare u n u l
m ai jo s p e n tru a b sid ă , a ltu l m ai în a lt p e n tru re st u l b ise ric ii. B ise ricile
d in ju d e ţe le S ă la j şi C lu j se re m a rc ă p rin p ris p e le lo r.

în tre b ise ric ile de le m n d in M aram u reş, co n se m n ă m pe c ele d in

Ieu d j C u h ea (azi B o g d an -V o d ă), D ra g o m ire şti (azi în M u zeu l S a tu lu i
d in B u c u r e ş ti) , B îr s a n a , O n c e ş ti, R o z a v le , Ş i e u , B o tiz a , P o ie n ile Iz e i,, S îr b i-
S u sa n i, B u d e şti, D e se şti, C iu le şti, N ă n e şti, C ălin eşti, M o ise i,. S ă lişte a
de S u s , B o r ş a ş .a .

în Ţ ara L ă p u şu lu i se rem arcă b ise ric ile d in Ş u rd e şti, P lo p iş, V ad,

V ă le n i, R ăzo are (to a te d in sec o lu l al X V III-le a , cu tu rn u ri m o n u m e n ­

ta le şi cu p a tru tu rn u le ţe la b aza c o ifu lu i), R o g o z, L ib o tin , L ă p u ş ,.
C u p ş e n i , D o b r i c , S to i c e n i ş .a .

D in tre cele p e ste 70 de b ise ric i d in S ă la j (to a te d in se c o le le

X V II-X IX ), nu p u te m trece cu vederea pe c ele d in C iz e r (azi în M uzeul

E tn o g ra fic d in C lu j), la care a lu c ra t şi H o re a , c u n o sc u tu l lu p tă to r

d in 1784, P e trin d u (azi în ace la şi m u zeu ), C h ie şd , Z a ln o c , C e h e i, P o a rta

S ă la ju lu i, S în p e tru l A lm a şu lu i, Z irn b o r, N a d iş, L e tc a , D o m n in , F ild u

de S u s, cu u n tu rn im p re s io n a n t şi cu p a tru tu rn u le ţe la b a z a
c o ifu lu i etc .

în p ă rţile C lu ju lu i, a m in tim b ise ric ile d in P ă n ic e n i, A g h ire şu ,

A rg îrb iciu , N adăşu, F in işe l, C eaba, B ic a, M ăn ă stire n i ş .a . P e ste 50 de

b ise ric i de le m n se a flă în ju d e ţu l H u n ed o ara, în tre care B re te a M u re -

şană şi T îrn ă v iţa , d in sec. X V II, B ră n işc a , M in tia , B ej an, A lu n , M u n -

celu M are ş .a . S în t fo a rte im p re sio n a n te , p rin a rh ite c tu ra şi p ic tu ra

lo r, cele d in ju d . B ih o r (R ie n i, B răd et, S tîn c e şti, B ru stu ri, C îm p a n i de

P o m e z ă u , L a z u ri d e B e iu ş , D e lu re n i, T ile c u ş e tc ).
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

;ericile din T opliţa-H arghita, B ilbor-H arghita, R eghin, R ăstoliţa-

C ălineşti-M aram ureş ş.a. prezintă influenţe ale arhitecturii în
;p ec ific ă b ise ric ilo r de pe V a le a B istriţe i, în M o ld o v a. In B a n a t
L ai p u ţin e (la P o ie n i, P o v îrg in a , C eb za, C riv in a de Sus, Z o lt,
Leşti, M arg in a etc), ca şi în părţile A radului.
u ite d in b i s e r i c i l e d e le m n s î n t z u g r ă v i t e d e c ă tr e f e l u r i ţ i
i -populari. A tît prin arhitectura lor, cît şi prin pictura lor, bise -
ro m â n e ş ti d in le m n c o n s titu ie o m ă rtu rie g r ă ito a r e a g e n iu lu i
; cre a to r al p o p o ru lu i nostru.
ctura bisericească. S ecolul al X V H I-le a şi în c e p u tu l celui de al
■a reprezintă ultim a fază a picturii m edievale rom âneşti. în Ţara
lea sc ă, s-a u c o n tin u a t m u lt tim p tra d iţiile şc o lii b rîn c o v e n e şti
:tu ră b is e r ic e a s c ă ( ş c o a la de la H u re z i şi a lte c e n tre ), c a re au
şi în T ransilvania.
» lin g ă a c e s te a , în to a te « ţă rile » ro m â n e ş ti s -a d e z v o lta t a c u m
L cu c a ra c te re p o p u la re , c a re c o n s titu ie u n u l d in fe n o m e n e le
îai o rig in a le a le c re a ţie i p ic tu ra le ro m â n e şti de la s fîrşitu l evul ui .
M e şte ri z u g ra v i rid ic a ţi c lin rîn d u l c ă lu g ă rilo r şi p re o ţilo r de l
tîrg o v e ţilo r şi al ţăran ilo r, au îm p o d o b it cu zu grăveli, — u n eori e
a d e v ăra t — , m ai ales b ise ric i de m ir. P în ă către sfîrşitu l se c o -a l
X L X -le a , în Ţ ara R o m â n e a s c ă a u fo s t z u g ră v ite în e x te rio r 250
de b iserici de m ir, un ad e v ăra t « fen o m en artistic». Z u g rav ii ericî
— ca şi ico n a rii de a ltfel — fo lo se sc n u m e ro a se e le m en te aţa
contem porană. D e pildă, sînt redate p ortrete de ctitori ţărani,,
g o v e ţi, de p re o ţi, in s tr u m e n te m u z ic a le , u n e lte de m u n c ă . P e
le u n o r p rid v o a re sîn t re d a ţi ţig a n i u rsa ri, s c e n e de v în ă to a re ,
d in fa b u le le lui E so p sa u d in le g e n d e . O te m ă d es p ic ta tă în
c arele d e sch ise a le b ise ric ilo r în stil b rîn c o v e n e sc este Ju d e ca ta
oi, în care a su p rito rii ţă ră n im ii a p a r în tre cei p ă c ă to şi (turci,
s trîn g ă to ri de b iru ri etc). U n e le p e rs o a n e b ib lic e sau sfin ţi
îfăţişaţi în portul rom ânesc specific regiunii respective, ig ra v ii de
b ise ric i — n u m iţi « d e su b ţire » , p e n tru a se d eo seb i g ra v ii de case
— lu cra u sin g u ri sau în g ru p u ri, u n e o ri c îte 7— 9, i de m ai m u lţi
u c e n ic i. U c e n ic ia d u ra de o b ic e i c îte ş a s e a n i, .a d e p rin d e re a
d e p lin ă a m e şte şu g u lu i. D e c e le m ai m u lte ori, ş u g u l z u g ră v ie i
se m o ş te n e a d in ta tă în fiu , în c ît de m u lte ori m c îte v a
g e n e r a ţii d e z u g r a v i d in a c e e a ş i f a m ilie . în 1 7 7 6 , -un hrisov
al lui A lexandru Ipsilanti al Ţării R om âneşti (1 7 7 4 — zugravii şi-au
organizat o breaslă a lor, cum obişnuiau şi ceilalţi Sugari.
 D e la s fîrşitu l a ce stu i secol d a te a z ă p rim e le m a n u a le de p ic tu ră
b ise ric e a sc ă , n u m ite e r m i n ii (în d ru m a re , în lim b a g reacă), tra d u se d in
q re c e şte sau p re lu c ra te de a n u m iţi z u g ra v i cu - e x p e rie n ţă . D e o b ic e i,
o e rm in ie av ea d o u ă p ă rţi. P rim a c u p rin d e a fe lu rite în d ru m ări d a te
z u g ra v ilo r d e sp re m o d u l în care sa p re g ă te a sc ă c u lo rile , p îh z a , p e re te le
şi p e n su le le , în a in te d e -a în c e p e lu c ru l, d esp re te h n ic a z u g ră v irii, a
p o le irii, m o d u l în care se z u g ră v e a tru p u l o m e n e sc cu to a te p ă rţile
lu i. In p a rte a a d o u a a e rm in iilo -r se d ă d e a u în d ru m ă ri d e sp re m o d u l
în care tre b u ia u să fie A re p a rtiz a te fe lu rite le scen e sau p e rso n a je d in
V e c h iu l şi N o u l T e sta m e n t sau d in isto ria B ise ric ii.' U n e le e rm in ii
d e sc ria u a m ă n u n ţit sce n e le sau c h ia r p e rso a n e le c are tre b u ie z u g ră v ite ,
rep ro d u ceau sch iţe , m o d e le e tc . E rm in iile n u erau o fic ia le , n u c u p rin -
d eau r e g u li fiA e i m p u s e d e B ise rică , ci iz v o ra u d in n e c e sită ţile p ra c tic e
a le u n o r z u g ra v i, care sin te tiz a u re z u lta te le m u n c ii şi e x p e r ie n ţa î n a i n -
ta şilo r lo r. D in a c e a stă p ric in ă , e rm in iile şi c a ie te le d e m o d e le n u
a v ea u a c e la şi c o n ţin u t, căci m u lte c u p rin d e a u n u m a i d e sen e, a lte le
a v eau şi te x te e x p lic a tiv e d e c u p rin s d ife rit.
■ In B ib lio te c a A c a d e m ie i se p ă stre a z ă m a i m u lte asem en ea, e rm in ii
şi c a ie te d e- m o d e le , fie d in sec o lu l- al X V III-le a, fie d in cel- u rm ă to r.
U ,n a d in c ele m ai c u n o sc u te e rm in ii • g re c e şti era a lu i D io n isie de
F u rn a, tra d u să în ro m â n e şte de u n a rh im a n d rit M a c a rie de la C ăld ă -
rtişa rii, în 1 8 0 5 ,- a p o i d e a lţii.
O e n u m e ra re a tu tu ro r z u g ra v ilo r şi a b is e r ic ilo r îm p o d o b ite în -
a c e a stă p e rio a d ă sau m ă c a r o a le g e re a - c e lo r m a i re u şite d in p u n c t de
v e d e re ' a rtistic e ste cu n e p u tin ţa d e fă c u t. D e aceea, n e v o m lim ita
d o a r la e n u m e ra re a c îto rv a n u m e d e z u g r a v i şi d e b is e r ic i.'

In Ţ ara R o m â n e a scă , în p rim a ju m ă ta te a se c o lu lu i al X V H M e a , ;

au lu c ra t m eşteri fo rm aţi în şc o a la d e zu g rav i de la H u re z i. N u cu -
n o a şte m n u m e le z u g ra v ilo r care au lu c ra t fre sc e le b ise ric ilo r « C u
S fin ţi» , S ta v ro p o le o s, C re ţu le sc u şi de la m în ă stire a " V ă c ă re şti, to a te
în B u c u re şti. U n c u n o sc u t z u g ra v d in p rim a ju m ă ta te a se c o lu lu i a
fo st G rig o rie H ră n ite , care a z u g ră v it c îte v a b ise ric i d in ju d e ţu l G o rj
$i a re fă c u t z u g ră v e a la b ise ric ii m în ă stirii T ism a n a . P ro b a b il e ste
id e n tic cu G rig o re care. a z u g ră v it p a ra c lisu l E p isc o p ie i d in R îm n ic
şi b ise ric a sc h itu lu i C ra s n a — G o rj.. N -a r fi e x clu s ca el să fi fost fiu l
z u g ra v u lu i H ră n ite , a c tiv în tim p u l d o m n ie i lu i C o n sta n tin B rîn c o v e an u .
U n p reo t G h e o rg h e a z u g ră v it b o ln iţa E p isc o p ie i d in R îm n ic (cu d ia -
conul B ad ea), p re c u m şi b ise ric a m în ă stirii Ş e rb ă n e şti— M o ru n g la v u ,
în 1753 (îm p re u n ă cu fra te le s ă u A n d r e i şi a lţii).

E c h ip e în tre g i, de c îte 3 — 7 m e şteri, u n eo ri şi m ai m u lţi, au îm ­

p o d o b it cu zu g ră v eli n u m e ro a se m în ă stiri, sc h itu ri şi b ise ric i d in

39 — Istoria B.O.R., voi. II . ' .

 D e p ild ă , b is e ric a S f. D u m itr u d in C ra io v a a fo st z u g ră v ită în
n o u ă m e şteri în tre care şi u n ii c a r e a u l u c r a t la H u r e z i. S c h itu l
a fost z u g ră v it, în tre 1771— 1 7 7 4 ,- de p re o ţii D ra g o m ir şi
;ă u N ic o la e , ie ro d ia c o n u l R a fa il, d ia c o n u l D u m itra ş c u şi u c e -

P e tru .
ă 1775 u n z u g ra v Ie re m ia — d e sig u r c ă lu g ă r — a îm p o d o b it
e, în in te rio r şi e x te rio r, b is e ric a d in C alv in i, ju d . B u ză * .
d in R a c o v iţa — A rg e ş (fo st M u sc e l) a fo st z u g ră v ită în 1790
in d ia c o n u l c u fiii să i R a d u d ia c o n u l şi Io n .

A n e le p ă rţi a le ţă rii se în tîln e sc şc o li sau c en tre de zu g rav i

se fo rm a u n u m e ro ş i u c e n ic i. O a stfe l d e şc o a lă se p re su p u n e
sta t la s c h itu l B u n e 'a (ju d . D îm b o v iţa ). S e p ă stre a z ă o c u le g e re
d e sc h iţe lu c ra te a ic i, u n fel d e a n to lo g ie cu c ele m a i re p re -
e ic o a n e , o p e ră a tre i sau p a tru g e n e ra ţii d e z u g ra v i: M ih a i
), d a s c ă l u l d e z u g ra v i R a d u sin M ih a i, e le v u l a c e stu ia Io n iţă
fîrşit, u n « A v ra m ie o t T îrg o v işte » , care a p r e lu a t şi c fu fs m a i
se ria d e se n e lo r, p în ă în an u l 1862. R a d u lu c ra se a lă tu ri de
u la z u g r ă v ir e a b is e r ic ilo r m în ă s tir ilo r C o r n e t şi B r ă d e t, apoi
ta b is e ric a d in G u ra V ă ii — ju d . V îlc e a , p e a cărei fa ţa d ă de
şi-a lă sa t a u to p o rtre tu l. T o t el a re p ic ta t p a rţia l şi a n s a m b lu l
:e d e l a b i s e r i c a S fîn tu l N ic o la e D o m n e s c d in C u rte a d e A rg eş,
o lu l al X lV -le a .
p ro s c o m id ie ru l b ise ric ii d in Ţ ig ă n ia — S ă rin d a r, azi în B u c u re ş ti,
re a z ă şi a c e a s tă d u io a să in sc rip ţie : « C u c e rn ic e p re o t, să p o -
i şi p e ro b ii lu i D u m n e z e u c a re au z u g ră v it a c e a stă b ise ric ă ,
h e z u g ra v , sin erei Io a n , ră p o sa t zu g rav , R a d u l z u g ra v 7 2 7 2
n o ie m b rie 1 5 » . N - a r fi e x c l u s s ă f ie a c e la ş i R a d u .

1778, s-a d e sc h is o şco a lă de zu g rav i la C ăld ăru şa n i, sub

v U tro p o lie i, p u să sub c o n d u c e re a lu i Iv a n R u su l, v e n it cu ar -
ru se şti şi r ă m a s la n o i. In 1785 a lu a t fiin ţă o şc o a la de a c e la şi
lîn g ă E p isc o p ia R îm n ic u lu i, c o n d u să de Io an Z u g rav u l, sub în -
m ea e p isc o p u lu i F ila re t (p ro b a b il F ila re t in iţia se şi ş c o a la d e la
u şa n i, fiin d u n tim p e g u m e n aco lo ). D e la a c e s t Io a n « d ascăl de
i» se p ă stre a z ă c îte v a ic o a n e la C o zia, B istriţa şi T is m a n a ."
ii el a refăcu t şi în tre g it z u g ră v e lile b ise ric ii d o m n e şti d in
iste . D iu tr e u c e n ic ii să i, s-a a firm a t în m o d d e o se b it M in c u ' z u ­
, o rig in a r d in G ă rd e şti— V îlc e a . E l a lu c ra i la n o u a E p is c o p ie
sşu lu i, la c ea d in B u z ă u şi, î n sfîrşit, s-a s ta b ilit la B u c u re ş ti,
a d e sc h is o şc o a lă de z u g ra v i sub e g id a M itro p o lie i. în 1800,
i F ilitti c e re a lu i" A le x a n d ru V o d ă M o ru z i să sc u te a sc ă d e d ări
n cu, p e n tru că « a în v ă ţa t c o p iii m e ş te ş u g u l z u g ră v ie i, slu jin d
S f i n t e i M i t r o p o l i i şi S f i n t e l o r E p i s c o p i i A r g e ş şi B u z ă u c u m e ş t e ş u g u l
z u g ră v ie i sa le f o a rte c u b u n ă p lă c e re » .
O a c t i v i t a t e r e m a r c a b i l ă a d e s f ă ş u r a t z u g r a v u l d e i c o a n e G iig o r ie
F r u jin e s c u , fiu l p r e o tu l u i z u g r a v T u d o r d in F r u n z ă n e ş t i ( F r u n z in e ş ti )
d e - U n g ă B u c u r e ş t i . A î n v ă ţ a t m e ş t e ş u g u l z u g r ă v i e i t i m p d e ş a s e ta r u \
d e la u n « d a s c ă l I o - a n » sa u I a n c u , lu c r î n d a p o i î m p r e u n ă c u el la z u -
g ră v ire a m în ă stirii L ip o v in a în C ro a ţia . în to rs. în ţa ră d u p ă 1776, G ri -
g o rie a lu c ra t m a i m u lte ic o a n e (fo a rte m u lte d in ele sîn t p ă s tra te în
d i f e r i t e b i s e r i c i şi m u z e e d i n B u c u u e ş t i , l a m î n ă s t i r e a C e r n i c a e t c ) ,
p r e c u m şi u n c a i e t c u s c h i ţ e şi d e s e n e , î n c e p u t î n c ă d e c î n d e r a u c e -
n i c , c u î n s e m n ă r i r o m â n e ş t i , g r e c e ş t i , s î r b e ş t i şi n e m ţ e ş t i . T r e b u i e
re ţin u t m a i a les fa p tu l c ă G rig o rie F ru jin e s c u a fă c u t tr e c e r e a d e la
z u g r ă v e a l a î n stil b i z a n t i n , î m p ă m î n t e n i t ă la n o i d e m a i m u l t e s e c o le ,
la stilu l re a lis t, in f lu e n ţa t d e R e n a ş t e r e a i t a l i a n ă . .
In M o ld o v a , ş ti r il e p e c a r e le a v e m a s u p r a z u g r a v i l o r d in a c e s t
seco l sîn t d e s tu l de sărace. E s te a d e v ă ra t că n ic i n u s -a u re a liz a t
o p e r e r e m a r c a b i l e , c a î n s e c o l e l e a n t e r i o a r e . D i n f e l u r i t e a c t e , c a şi
d in in s c rip ţiile lă s a te în u n e le b is e ric i, c u n o a ş te m c îte v a n u m e d e
z u g ra v i. D e p ild ă , u n A n a s ta s ie , c a re a z u g ră v it - c îte v a b is e ric i în
p ă rţile S u cev e i, D u m itra c h e d ască lu l, A n a n ia d in S u cea v a, u n p re o t
V a s i l e c u b i s e r i c i p i c t a t e î n z o n a B o t o ş a n i ş . a . N i f o n U d r e s c u şi - a
d e sfă şu ra t ac tiv ita te a în m în ă stire a Secu, p e care a c îrm u it-o ca sta­
r e ţ , l a s c h i t u l P o c r o v şi l a N e a m ţ , î n a d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i al
X V III-le a . P rin .e l s-a c re a t o « şc o a la » d e z u g ra v i în m în ă s tire a S ecu,
U n alt z u g r a v m o ld o v e a n a f o s t c ă lu g ă ru l V e n ia m in , fiu al p r o to p o -
p u l u i V e l i ş c o d e l a b i s e r i c a . A l b ă d i n I a ş i şi f r a t e c u e p i s c o p u l A m f i -
lo h ie al H o tin u lu i, c a re ,, în a n u l 1 7 6 3 , în v ă ţa z u g r ă v ia în L a v r a P e -
c e r s k a d in K ie v , la c ă lu g ă ru l V a r to lo m e u , ia r în 1 7 6 9 p le c a în tr -D
c ă lă to rie d e stu d ii în Ita lia , ia r d e ac o lo , la M u n te le A th o s.
C ă tre sfîrşitu l se c o lu lu i, la r e c o m a n d a je a g e n e ra lu lu i P o te m k in ,
c o m a n d a n t u l t r u p e l o r r u s e ş t i d e o c u p a ţ i e d i n M o l d o v a , , a. f o s t t r i m i s
l a s t u d i i d e p i c t u r a l a V i e n a t î n ă r u l E u s t a t ie A ltin i, o r i g i n a r d i n s u d u l
D u n ă rii. E l v a in tro d u c e ,s tilu l a p u s e a n re a lis t în p ic tu ra b is e ric e a s c ă
d in M o ld o v a , p rin lu c ră rile re a liz a te la f e lu r ite b is e ric i d in R o m a n
şi I a ş i , î n j u r a i a n u l u i 1 8 0 0 . *

în T r a n s il v a n i a a u l u c r a t m u l ţ i z u g r a v i d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi
M o ld o v a , făc în d c u n o s c u t şi a i c i stilu l p ic tu r ilo r b rîn c o v e n e ş ti. D e
p ild ă, în 1 7 3 7 G r ig o r ie H r ă n ite d i n C r a i o v a a z u g r ă v i t p a r a c l i s u l c u
h r a m u l B u n a v e s t i r e d e l a b i s e r i c a S f. N i c o l a e d i n Ş c h e i i B r a ş o v u l u i , ,
ia r în 1741 a lu c ra t la îm p o d o b i r e a a lta ru lu i b ise ric ii m în ă s tirii R îm e ţ....
In o c h e n tie M ic u a a n g ajat pe" z u g ra v u l Ş te fa n d in O c n e le M a ri să
lu c re z e ic o n o sta su l c a p e le i sau al b ise ric ii sa le e p isc o p a le , fo lo sită
p în ă la z id ire a c a te d ra le i cu h ram u l Sf. T reim i (se m ai p ă stre a z ă 14
ic o a n e , în m u zeu l d in , B la j). P e ste v reo tre i d e c e n ii, u n a lt c ra io v e an ,
S i m i o n O p io v ic i, a z u g ră v it u n e le b ise ric i în p ă rţile S ib iu lu i (P o ia n a
S ib iu lu i, A p o ld u de Jos, p ro b a b il b ise ric a d in O rla t şi a lte le ). M e n
ţio n ă m apoi tre i z u g ra v i d in P ite ş ti." A stfe l, u n " z u g ra v cu n u m e le
D a v id a lu c ra t la m a i m u lte b ise ric i d in ju d e ţu l B ih o r, N ic o la e d in
P ite şti a re în n o it z u g ră v e a la b ise ric ii d in G u ra sa d a (H u n ed o ara), îm
p re u n ă cu ie ro d ia c o n u l Io a n d in D e v a şi a z u g ră v it b is e ric a d in
G h e la r (H u n e d o a ra ), ia r p re o tu l S im e o n , d in a c e la şi o raş, a d e sfăşu ra t
0 re m a rc a b ilă a c tiv ita te a rtistic ă în Ţ a ra H a ţe g u lu i şi V a le a Jiu lu i
'i n c l u s i v m î n a s t i r e a P r i s l o p ) . -

D a r în T ra n s ilv a n ia se în tîln e s c şi n u m e ro ş i m e şte ri p o p u la ri,

:a re au z u g ră v it b ise ric i m ai a le s în p ă rţile B ra şo v u lu i, S ib iu lu i şi
'ă g ă r a ş u l u i , u n d e e x ista u p a ro h ii m a i în stă rite şi u n d e s-a d e sfă şu ra t
1 c u n o sc u ta a c ţiu n e d e a p ărare a O rto d o x ie i, îm p o triv a u n ia ţie i.

în p rim e le d e c e n ii a le se c o lu lu i şi-a d e sfă ş u ra t a c tiv ita te a u n u l

in cei m ai p ro d u c tiv i z u g ra v i, p o p a Iv a n zu g ra v d in R ăşin a /i, re-
■ ez e n tâh t al c u re n tu lu i b rîn c o v e n e sc în T r a n s i l v a n i a 1: b i s e r i c i l e d in

a rp in iş-H u n e d o a ra , P o ia n a M ă ru lu i -B raşo v , S fin ţii A rh a n g h e li d in

:n a S ib iu lu i, G e o a g iu l de Sus, C u v io a sa P a ra sc h iv a d in R ă ş in a ri ş .a ,
i c ete d o u ă d in u rm ă a lu c r a t şi N is to r z u g r a v u l, d in R ă ş in a ri).

A lţi zu g rav i ră şin ă re n i cu o a ctiv ita te a p re c ia b ilă , d e sfă şu ra tă

t în T ra n silv a n ia c ît şi în Ţ a ra R o m â n e a s c ă , aii f o s t I a c o v ş i S ta n ,
p re o tu lu i R a d u M a n , u n ii d in cei m ai c u n o sc u ţi p ic to ri ai v re m ii.
â n d o i au lu c ra t la b is e ric a m în ă stirii A rg e ş, în 1761. D e la Ia c o v

p ă stre a z -ă n u m e ro a se ic o a n e în d ife rite b ise ric i d in T ra n silv a n ia (a

n a t şi c îţiv a « u c e n ic i» , în tre care şi fiu l său " G h e o rg h e ), ia r S ta n
jg ră v it o se rie d e ic o a n e în T ra n silv a n ia şi B a n a t, p r e c u m şi ■ an -
b lu rile m u ra le d in S ib iel (1 7 7 5 ), M e s e n te a - A lb a (1 7 8 1 ), T u r d a ş -H u -
)ara (1 7 8 2 ), C ristia n -S ib iu (1 7 9 0 ). U n Io an z u g ra v u l, to t d in R ă ş i -

, z u g ră v e ş te b ise ric ile d in S ă lişte , F în tîn e le şi C r is tia n (a ic i îm -

n ă cu S ta n ), sa te d in « M ă rg in im e a S ib iu lu i» . D e c i în R ă şin a ri

a. o a d e v ă ra tă « şc o a lă » d e z u g ra v i, fn to t c u rsu l se c e lu lu i al

I-Iea, care a c o n tin u a t tra d iţiile p ic tu rii p o s tb rîn c o v e n e ş ti. ,

S ise ric a d in A v rig , c a şi b is e r ic a m în ă s tir ii d e la S îm b ă ta de Sus'

> s f z u g ră v ite d e m e şte rii P a n ă ş i lo n a şc u . U n O p re a d in P o p la c a

n te lim o n au lă sa t o a m p lă lu c ra re ic o n o g ra f/c a în b is e ric a d in

J c 'e l-S ib iu . - ' *

 ARTA BISERICEASCA IN SEC. XVIII

U n z u g r a v S t a n « o t O r a ş tie » a l u c r a t c î t e v a i c o a n e c a r e s e p ă :
in s c h itu l A lte ia d in p lă iş o r u l C io a r e i (ju d . A lb a ). P r o b a b il d e ]
a î n v ă ţ a t z u g r ă v i a şi c ă lu g ă r u l C h ir ii d i n s c h i t u l A f t e i a , d e la
s e p ă s t r e a z ă i c o a n e î n s c h i t u l r e s p e c t i v şi î n b i s e r i c a n o u ă d i n O r q
In sa tele a p a rţin ă to a re azi ju d e ţu lu i M u re ş a lu c ra t T oaderl
g r a v u l în a d o u a ju m ă ta te a se co lu lu i. * '
In M u n ţ i i A p u s e n i a u lu c r a t, p e la s f îr ş itu l s e c o l u l u i al X V I I I
şi î n c e p u t u l ' c e l u i u r m ă t o r , S i m i o n S i l a g h i d i n A b r u d ( f o a r t e m j
b i s e r i c i şi i c o a n e ] , T e o d o r C iu n g a r iu , I o a n C u c , G h e o r g h e Ş p a n şi
în p ă rţile C lu ju lu i şi S ă l a j u l u i a d e sfă şu ra t o a c tiv ita te rer
c a b i l ă N e c h ita z u g r a v u l, î n a d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i . P r o b a b i l
a v u t 'c a u c e n i c p e N is to r d in F e le a c , c a r e a z u g r ă v i t m a i m u l t e b i|
r i c i şi i c o a n e î n s a t e l e d i n j u r u l ' C l u j u l u i . î n S ăla j ce l m a i a p r e c
z u g r a v d i n s e c o l u l al X V I I I - l e a a f o s t I o a n P o p d in R o m ă n a ş i. T e o c
G h e r le a n u z u g r ă v e ş t e n u m e r o a s e b i s e r i c i î n p ă r ţ i l e N ă s ă u d u l u i .
în M a ra m u re ş , a n u m iţi z u g ra v i rid ic aţi d in m ijlo c u l ţă ră n im ii
în f ru m u s e ţa t n u m e ro a s e b is e ric i d e le m n d e ac o lo . E s te a d e v ă ra t
n e f ii n d d a ta te , z u g r ă v e l i l e a c e s to r b is e r i c i a r p u te a să a p a r ţin ă alt]
s e c o le . E l e s în t e x e c u t a t e - p e p în z ă , lu c r a te d in c în e p ă . d e b u n ă .cal'
ta te , a c o p e r ite cu u n stra t s u b ţire d e v a r a m e s te c a t cu c a se in ă . P în z
era a p lic a tă d ire c t p e g rin z ile de c o n stru c ţie ale m o n u m e n tu lu i
p ec tiv . In cîtev a ca zu ri, zu g ră v eala s-a făcu t ch iar p e g rin zile d|
le m n . C u lo rile, p u ţin e l a n u m ă r şi n e a m e s t e c a t e , erau p rep a ra te
a p l i c a t e î n « t e m j i e r a » . C a şi î n b i s e r i c i l e d i n T r a n s i l v a n i a % z u g r ă v i t A
acum , scena p rin cip ală în făţişea ză în pronaos Ju d e c a ta d in urm e
i l u s t r a t ă c u v e r v ă şi u m o r . î n t r e c e i . o s î n d i ţ i l a c h i n u r i l e i a d u l u i a p a r
m in c in o ş ii, b e ţiv ii, d e s frîh a ţii, f u m ă to rii, m o r a r ii, c îrc iu m a rii, m eşteriA
c a r e l u c r e a z ă r ă u e t c . E s t e i n t e r e s a n t şi f a p t u l c ă a t î t î n T r a n s i l v a n i e
„ p r o p r i u - z i s ă , d a r c u o s e b i r e * î n M a r a m u r e ş , z u g r a v i i b i s e r i c e ş t i a u « l o -l
c a liz a t» ori a u a d a p ta t la s p e c ific u l tr a n s ilv ă n e a n m u lte s c e n e b ib lic e
( p a g i n i i s î n t î n f ă ţ i ş a ţ i s u b c h i p u l n o b i l i l o r m a g h i a r i o r i a l t u r c i l o r şi
tă ta r ilo r , ia r u n e le p e r s o n a je a p a r în c o s tu m e ţă ră n e ş ti etc).

D in a d o u a ju m ă ta te a se c o lu lu i al X V I I I - l e a , c o n s e m n ă m p e
A le x a n d r u '( A l e x a ) z u g r a v u l d i n B e r b e ş t i , c a re a sta t p ro b a b il în
f ş u n te a u n u i g r u p d e z u g r a v i c e se d e p la s a u d in tr - u n sa t în altu l z u ­
g r ă v in d b is e ric i s a u ic o n o s ta s e . R a d u M u n te a n u d in U n g u r e n ii L ă p u -
ş u l u i a z u g r ă v i t m a i m u l t e 1 b i s e r i c i d i n M a r a m u r e ş şi d i n Ţ a r a L ă p u -
şu lu i. In a c e e a ş i p e r i o a d ă a u a c t i v a t în M a r a m u r e ş Ş te fa n z u g r a v u l
d in Ş iş e ş ti ( în j u r u l o r a ş u l u i B a i a M a r e ) , N ic o la e M a n , Z a h a r ia z u ­
g r a v u l , F i l i p z u g r a v u l , G h e o r g h e V iş o v a n , G r i g o r e z u g r a v u l şi a l ţ i i .
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X I V — X V III)

B a n a t, p ictu ra b isericească a fost dom inată tim p de o ju m ătate .

; de p u tern ica p ersân alitate a lui N e ă e l c u P o p o v i c i zugravul
[779). El a lucrat la bisericile din Lipova, O strovo-Iugoslavia,
două îm preună cu zugravii Şerban şi Radu, biserica din Hodoş
i v i a ) i l a care se adaugă numeroase icoane, pentru diferite b i-
om ân eşti. 6 parte din ico an ele sale se p ă stre a z ă la V icariatu l
sîrb din T im işoara şi în C olecţia de arta -bisericească a At -
>piei Timişoarei. Neâelcu Popovici a lăsat o operă iconogra-
D reşionantă, în tehnici diferite, predom inînd însă stilul brînco -
cu elemente de baroc. -
zugrav m untean care a activat în B anat a fost diaconul V a s ile
'ici, care lucrase la zugrăvirea m înăstirii Tismana. Plecat din
G orjului, îm preună cu vreo 50, de fam ilii, s-a aşezat în Şre -
4ică, unde a p reg ătit o seam ă de tin eri bănăţeni în m eşteşugul
e if îm preună cu fiul său G heorghe şi alţi ucenici a zugrăvit
din Glopodia. Fiul său, G h e o r g h e D ia c o n o v ic i-L o g a , a zugră-
şricile din R îtişor, Şemlacui M are, Povîrgina, Bujor, Căvărari,
(cu zugravul Ştefan Popovici), V asiova (cea din urmă, cu mai
cenici, în tre care şi o fem eie), la care se adaugă num eroase
icoane şi prapori (la zugrăvirea unor .biserici a fost ajutat de
uj . * _ ' ' I . ;
a doua ju m ătate a secol ului al X V III-lea, putem pom eni şi alţi
; u n ii' d in ei fo rm a ţi în şc o a la de la S re d iş te a M ică : Ioan
:i din O raviţa, Ştefan Popovici din O raviţa, Stancu Raicu din
Ioan din Lugoj şi alţii. La începutul secolului al X lX -lea N i-
lădău din L upşa M are (M unţii A p u sen i) zu g răv ea m ai m ulte
pe valea inferioară a M ureşului. * -
ele d eco ra tiv e. F aţă de seco lele a n te rio a re , au fo st în 'v ă d it
în c ît piesele realizate acum nu mai pot fi puse alături de cele
:ut. în ce priveşte s c u l p t u r a în le m n , s-au păstrat cîtev a piese
lare valoare artistică : iconostasuri, strane, scau-rie arhiereşti,
ide, sfeşn ice, uşi de b iserici, lu crate în stilu l şco lii brîncove -i
sculptură. Piesele cele mai reprezentative se găsesc în 'b ise -
rvropoleos din Bucureşti : iconostasul, scaunul domnesc (cu ste-
nite ale M oldovei şi Ţării R om âneşti), scaunul arhieresc ş.a.
ilpturi valoroase în p iatră în stilul specific epocii brîncoveneşti
la mînăstirile Văcăreşti şi Pantelimon (azi demolate), la bise - .
reţulescu şi Stavropoleos din Bucureşti, foişorul lui Dionisie de
•zi (unde a lu crat p ietrarul Iosif), b iserica din B aia de F ier ş.a.
 ARTA BISERICEASCA IN SEC. XVIII 615

P e lîngă rep erto riu l de m o tiv e cunoscut, m ai ales veg etale, ap ar de-
a c u m în a in te şi u n e le m o tiv e b a ro c e (sc o ic a sau c o rn u l a b u n d e n ţe i
ş.a.). C ătre sfîrşitul secolului apare o scu lp tu ră în lem n de factură
p o p u lară , cu m o tiv e g e o m e tric e stră v e ch i şi' u n e le flo rale, în culori
d e o seb it de arm o n io ase. M eşte rii p ro v in din popor, de p u ţin e ori din
rîn d u l p re o ţilo r de m ir şi al călu g ărilo r.
în M o ld o v a n u a v e m p ie s e de v a lo a r e d e o s e b ită . R e m a rc ă m şi
a ic i îm p le tire a e le m e n te lo r tra d iţio n a le " cu c e le de a rtă b a ro c ă , m ai
a les în a d o u a ju m ă ta te a se c o lu lu i. In T ra n silv a n ia m e rită să n e re -
ţin ă a te n ţia tîm p la fo ste i c a te d ra le u n ite d in B laj, lu c ra tă în stil baroc.
B ro d e ria e ste de a se m e n e a în declin. Se re m a rc ă te n d in ţa , d e -a
în lă tu ra te m a tic a re lig io a să , lu în d u -i .locul o rn am e n tu l v e g e ta l-flo ra l,
cu in flu e n te a le b a ro c u lu i şi a le a rte i o rie n ta le , în d a u n a o ric ă ru i
elem en t figurativ. A rtiştii secolului al X V III-le a sînt .în prim ul rînd
d eco rato ri, astfel că esteticu l ia locul sp iritu alu lu i.
în M o ld o v a se p o t a m in ti d o a r d o u ă p ie s e lu c r a te în te h n ic a şi
cu iconografia tradiţională : un văl liturgic din 1734, la biserica B ar -
n o v sc h i-Ia şi, şi un a er din 1738, din m în ă stire a P utna. D e pe la m ijlo -
cul secolului, figuraţia b ro d eriilo r în cep e să dispară, fiind ev idenţiat
elem en tu l deco rativ , de m u lte ori de fac tu ră o rie n tală sau occidentală.
D e la sfîrşitu l a c e stu i s e c o f şi în cel u rm ă to r, se a d a p ta te h n ic a şi
ic o n o g ra fia a p u se a n ă , iar fig u ra ţia e ste p ic ta tă în u lei, fiin d b ro d a te
d o a r in s c rip ţia şi ra re o rn a m e n te . C u a lte c u y in te , b ro d e ria d e v in e
acum un" sim plu m eşteşug. P iese de bro d erie în aceasta m an ieră din
secolele X V III— X IX se păstrează în m uzeele m ănăstirilor N eam ţ, Secu,
A gapia şi V ăratec. D e pildă, epitaful dăruit dAe Iacob Stam ati m înăstirii
N e a m ţ, u n a lt e p ita f lu c ra t de S m a ra n d a N e c u lc e , a p o i o se rie de
v e şm in te p reo ţeşti, to a te la V ăratec.
A r g in tă r ia în s til b r tn c o v e n e s c s -a m e n ţin u t şi în s e c o lu l al
X V III-le a. Se. cu n o sc m ai m u lţi m eşte ri lo ca li (G h e o rg h e z lă ta ru l fiul
lui R ă d u c a n zlătaru l, F ilip N ic o la u a rg in taru l ş.a.). C ătre sfîrşitu l se -
c o lu lu i al X V III-le a, e x ista o b rea slă a m e şte rilo r a rg in ta ri, la B u c u -
reşti, în fru n te cu un vătaf. U n e le p iese v o r fi fo st lu cra te d e sig u r de
m eşte ri saşi clin T ra n silv an ia . O b ie c te le de c u lt lu cra te în a c e st tim p
n u-şi m ai m en ţin în să tră să tu rile unui stil propriu. în tre piesele m ai
în se m n a te p o m en im o c a n d e lă d ă ru ită de A le x a n d ru Ip sila n ti m în ă s ­
tirii Sf. E c a te rin a din M u n te le S irîai, fe re c a tu rile a tre i ico an e îm p ă -
răteşti dăru ite de N ic o la e M av ro g h en i m în ă stirii din in su la P atm os,
a n a fo rn iţa d ăru ită de C o n sta n tin Ip silan ti b ise ric ii v e c h ii C urţi - d o m ­
n eşti din B u c u re şti şi altele.
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

ica m a n u sc rise lo r b o g a t îm p o d o b ite , care slu jeau d rep t cărţi de

a pe s fîrş ite r căci m a n u s c ris e le c o p ia te acu m (N eam ţ, C e rn ic a
te p ă rţi) a v e a u p u ţin e f r o n tis p ic ii şi p o d o a b e , fă ră o v a lo a r e
t d e o se b ită . P u te m m e n ţio n a , în p rim a ju m ă ta te .a s e c o lu lu i
doar pe popa F io r «dascăl slovenesc» la şcoala de la b iserica
G h eo rg h e v e c h i din B u c u re şti, ta le n ta t co p ist şi m in iatu rist. A
m ai m u lte m a n u sc rise (P sa ltiri cu tîlc , C a z a n ii etc,), p rec u m
scuta operă iconografică a m itropolitului A ntim Ivireanul(i Chi-
fe c h iu lu i şi N o u lu i Testam ent.
in ţîn d u -s e noi tip o g ra fii şi sp o rin d n u m ăru l c ă rţilo r tip ă rite ,
v o lta t m eşteşugul xilo g ra vu rii (iîA ov — lem n, Ţ pâaxo = scriu ,• :u
de g r a v u r ă c a re c o n s ta ' în s ă p a r e a u n u i d e s e n p e o p la c ă n şi
im p rim a re a lu i pe h îrtie ). R e n u m iţi x ilo g r a fi au a c tiv a t îic
(M ih ail R îm n ic e an u l), la B laj (P etru P a p a v ic i R îm n ic e an u l, , ui
g ra v u ri a u a p ă ru t în tip ă r itu r ile b lă je n e a p ro a p e o ju m ă - v e a c ,
la Ia ş i (V la ic u , S a n d u ) ş.a. O a c tiv ita te re m a rc a b ilă a ra t în
a c e s t d o m e n iu p ro to p o p u l M ih a il S trilb iţc h i, c a re a î m -; cu
x ilo g r a v u ri c ă rţile tip ă r ite d e el la Ia ş i, D u b ă s a ri şi M o -

a n e le pe sticlă . R e le v ă m şi c îte v a d a te a su p ra ic o a n e lo r z u g ră -
stic lă , m e ş te şu g p o p u la r p ra c tic a t în T ra n silv a n ia . în c e p u tu -
estui m eşteşu g în ta ra n o a stră n -a u p u tu t fi d e te rm ip a te cu
3. S -a r p u te a să fi a p ă ru t în a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i al
?a, d eşi cele m ai v e c h i ico a n e de a c e st g e n d a te a z ă din a d o u a -
te a se c o lu lu i u rm ăto r. C el "m ai v e c h i c e n tru de p ic tu ră — ■ şi i
aşi tim p cel m ai im p o rta n t — a fo st,. N ic u la , sa t în -a p ro p ie re
;rla. D e a ic i au p o r n it ic o n a ri şi în p ă rţile de s u d a le T r a n -
îi.
a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i X V III p ic tu ra p e s tic lă e ra p ra c -
şi în Ş c h e ii B r a ş o v u lu i (u n d e lu c ra I o n iţă z u g ra v u l), a p o i în
m (se cunoaşte o icoană lucrată de N icolae zugravul), L az (unde
e a ză n e în tre ru p t d in 1790 p în ă a z i), A lb a I u lia -M a ie r i, R ă h ă u
a lucrat Sim ion B îscă-C iortan), to ate In jud. A lba, P o ian a Si-
M ie rc u re a , B o ita , S a c a d a te în ju d . S ibiu. In se co lu l al X lX -le a
ă ac estea , v o r lua n a şte re a lte centre.
to a te că p ictu ra pe sticlă a fo st p relu a tă — : ca teh n ic ă, şi m eş-
— d e la a lte p o p o a re , ea a, c u n o s c u t Ia ro m â n i o d e z v o lta r e
ă p ro p rie , a v în d u n s p e c ific ro m â n e sc ; A stfe l, sîn t re d a te case
> ti şi. b ise ric i din reg iu n e a resp e c tiv ă , p e rso n a je le b ib lic e ap ar
Ite ori în c o s tu m e ro m â n e ş ti etc. A rta z u g ră v irii de ic o a n e pe
se în v ă ţa p e lîn g ă u n m e ş te r m a i p ric e p u t. D e re g u lă , ea se
tra n s m ite a din ta tă în fiu. L u c ra te p e n tru c re d in c io ş ii de la ţa ră (ca re
le-c u m p ă rau fie p e n tru ,c a se le lor, fie p e n tru b ise ric a satului), ico an ele
p e s tic lă e ra u v în d u te a d e s e o ri de în ş iş i a u to r ii lo r p rin tîr g u ri sau
p rin s a te le d in re g iu n e a re s p e c tiv ă . D e m u lte o ri tre c e a u cu e le în
Ţ ara R o m ân ească şi M oldova.
T ot în secolul al X V III-lea au apărut în T ransilvania num eroase
x ilo g ra v u ri, lu c ra te de m e şte ri ţăran i. O rig in e a a c e s to ra tre b u ie c ă u -
ta tă în c ă rţile b ise ric e ş ti tip ă rite în Ţ ara R o m â n e a sc ă şi M o ld o v a.
T ip o g ra fii şi g ra v o rii de aici lu c ra u c lişe e din lem n cu fe lu rite p e r -
so n a je sau scen e relig io a se, pe care se im p rim a ap o i h îrtia. U n ii din
aceşti tip o g rafi-g rav o ri au lu crat şi în T ransilvania, cum a fo st cazul
n u m ero şilo r m eşteri rîm n icen i care a_u lu crat la B laj, în a doua ju m ă -
ta te a s e c o lu lu i X V III. A p o i, la m în ă s tire a N e a m ţ a e x is ta t o a d e -
v ă ra tă p le ia d ă de c ă lu g ă ri g ra v o ri, c a re a u lă sa t o m u lţim e de ico a n e
p e h îrtie , -în a fa ră de c e le im p rim a te în c ă rţile de s lu jb ă ră s p în d ite
apoi şi în T ran silv an ia. P e a c este căi, au izb u tit să în v e ţe ţăra n ii din
a n u m ite sa te d in T ra n s ilv a n ia m e ş te şu g u l de a fa c e c liş e e -g ra v u ri şi
de a im p rim a pe ele stam p e (ico an e) pe hîrtie. C el m ai în se m n a t cen -
tn l de x ilo g ra v u ră a fo s t sa tu l H â şd a te , de lîn g ă G h e rla , în a p ro p ie re
de N icu la. A c e a stă a rtă va" a ju n g e la a p o g e u în se co lu l al X lX -le a ,
centrul ei fiin d to t în H 'ăşdate.
M uzica b isericească. A c ţiu n e a de c u ltiv a re şi de ro m â n iz a re a
m uzicii psaltice a co n tinuat în to t cursul secolului al X V IH -lea. A m îh-
tim , în tre alţii, pe Şărban, fo st cîteva decenii psalt, apoi p ro to p salt la
b ise ric a C u rţii d o m n e şti din B u c u re şti. A ltu l eră Io a n , fiu l lui R a d u
D um a din B raşov, de- la care a răm as a doua P sa ltich ie rom ânească
c u n o scu tă , sc risă la B u c u re şti, în 1751, p ro b ab il cîn d era ac o lo la
în v ă ţă tu ră . In m a re , era o c o p ie a P s a ltic h ie i lui F iîo te i, la c a re a
a d ău g at alte bucăţi. In 1788 cu n o scu tu l c ălu g ăr cro n icar N a a m R îm -
n ic e a ţiu co p ia o P s a ltic h ie sa u m e şte şu g u l c în tă r ilo r b ise ric e şti .pe
g la su ri. în a c e la şi seco l sîn t p o m e n iţi şi a lţi p sa lţi re n u m iţi,/c u m " au
fost C onstantin, p salt la E piscopia R îm nicului* ierom onahul A rsen ie
C ozianul, C alist, p ro to p sa ltu l M itro p o lie i din B u c u re şti, Io a n p s a ltu h
d e la c a re a u ră m a s o s e rie de m a n u s c r is e m u z ic a le în r o m â n e ş te ,
şi alţii.
' în 1776, A le x a n d ru Ip ş ila n ti, în c a d ru l a c ţiu n ii sa le de re o rg a -
n iz a re a în v ă ţă m în tu lu i în Ţ ara R o m â n e a s c ă , a în fiin ţa t c u rsu ri s p e ­
c ia le p e n tru p re g ă tire a c în tă re ţilo r b ise ric e ş ti (« şc o a lă de m u z ic h ie » ),
T a B u c u re ş ti, d a r n -a u d a t r e z u lta tu l a ş te p ta t (a fo s t d e s fiin ţa tă în
1795). L a şcoala de la m în ă stire a A ntim , în fiin ţa tă în 1797, desigur
 ...^n «. T K E IA (S E C O L E L E X IV — X V III)

se făcea şi m u z ic ă p sa ltic ă . In M o ld o v a , se în v ă ţa la şc o a la d u h o v n i -
cească de la P u tn a , în fiin ţa tă de V a rto lo m e i M ăzărean u . U n Io s il m o ­
n a h u l p r o to p s a ltu l a creat o a d e v ă ra tă « şc o a lă m u z ic a lă » ' la m în ă stife a
N eam ţ, c o n tin u a tă de V is a r io n m o n a h u l, p în ă la m ijlo c u l sec o lu lu i al
X lX -le a . L a B ra şo v , p e lîn g ă b ise ric a S fîn tu l N ic o la e d in Ş c h e i, se
ru n o sc m a i m u lţi d a sc ă li d e p s a ltic h ie d in fa m ilia D um a.
D u p ă a p re c ie re a m u z ic o lo g ilo r, p în ă p e la ' în c e p u tu l se c o lu lu i al
< :V III-le a s -a f o lo s it şi în T ra n silv a n ia şi B a n a t to t m u z ic a p s a ltic ă .
a c e a s tă u n ita te m u z ic a lă -a rtis tic ă e ste e x p lic a b ilă , d a c ă n e g în d irn , la
in ita te a lim b ii şi a - c r e d in ţe i r o m â n ilo r , c a şi la le g ă tu r ile a tît d e fre c -
e n te c a re au e x ista t în tre ro m â n ii d e p re tu tin d e n i-.în to t d e c u rsu l
ito riei. T rec e re a T r a n s ilv a n ie i şi a B a n a tu lu i • în stă p în ire a H a b s b u r -
ilo r, ca şi d ezb in area* b ise ric e a sc ă d in 1698— 1701 — cu îm p ie d i-
jre a c irc u la ţie i c ă r ţilo r şi m a n u s c r is e lo r , in c lu siv a c e lo r m u z ic a le ,

î d is tru g e re a m î n ă stirilo r în c are se c u ltiv a m u z ic a tra d iţio n a lă —

i -z d ru n c in a t a c e a stă u n ita te . S -a v o rb it m e re u d e o in flu e n ţă a m u -
:ii s î r b e ş t i a s u p r a celei d in T ra n silv a n ia şi B a n a t. C e rc e ta re a rn a n u -
rise lo i m u z ic a le scrise la în c e p u tu l sec o lu lu i al X V Ifl-le a a dus
c o n c lu z ia că a tît la ro m â n i c ît şi la sîrb i s-a p ra c tic a t a ce e a şi m u -
ă b is e ric e a s c ă d e ,o rig in e b iz a n tin ă . A c e st lu c ru a d u s la o a ltă

ista ta re , şi a n u m e că a se m ă n ă rile d in tre m u z ic a b is e ric e a s c ă şîrb ă

a ro m â n ilo r d in T ra n silv a n ia , şi m ai a le s d in "B a n a t, C rişa n a , nu
e x p lic ă p rin in flu e n ţa p rim e i, ci p rin p ă stra re a — în te rito riile in -
:a rp a tic e — a m u z ic ii b iz a n tin e p o stm e d ie v a le , cu u n e le m o d ifi-
i, in e re n te c irc u la ţie i o ra le şi in f lu e n ţe i c în te c u lu i p o p u la r lo c a l.

C o n c lu z ii. A r t a r o m â n e a s c ă în to a te f o r m e l e e i d e m a n i -
e s t a r e — a r h i t e c t u r ă , p i c t u r ă , s c u l p t u r ă , b r o d e r ie , a r g i n t ă r i e , m i -
d a t u r ă , x i l o g r a v u r ă e tc . — a i n t r a t î n t r - o f a z ă d e d e c a d e n ţ ă , f i i n d
I t i m a f a z ă a a r t e i r o m â n e ş t i m e d i e v a l e . A p r o a p e to a t e a c e s t e g e m i
d e a r tă s e în d e p ă r te a z ă ..,d e m o d ţle le tr a d iţio n a le d in s e c o le le .
n t e r i o a r e , c ă u t î n d f o r m e n o i, p r i n a d a p t a r e a u n o r e l e m e n t e v e n it e in
a fa r ă , m a i c u s e a m ă d in s t i l u l b a ro c .
P e lîn g ă .m o n u m e n te le ş i p ie s e le m a i s e m n ific a tiv e a p a r ţin ă -
a r e a r te i « c u lte » , n u tr e b u ie tr e c u te c u v e d e r e a p r o d u s e le a r te i
> p u la r e r o m â n e ş t i ■ ' b is e r ic ile ş i s c u lp tu r ile în le m n , ş te r g a r e le r o - _
în e ş ti, ic o a n e le p e s t i c l ă ş i x ilo g r a v u r ile .

B IB L IO G R A F IE . ' •
a r h i t e c t u r a . Vezi lucrările de sinteză de la capitolul «Arta în sec. XIV
• BALŞ, Bisericile şi mînăstirile moldoveneşti din veacul" al XVlI-lea şi al lea,
Bucureşti, 1933, 655 p. + 1 h - 1036 fig. în text; N. GHICA-BUDEŞTI,
 ARTA BISERICEASCA IN SEC. XVIII

Evoluţia arhitecturii în Muntenia, IV, Noul stil din veacul al XVHI-lea, în «BC
fasc 87—90, 1936;' IOANA CRISTACHEA PANAIT, Consideraţii privind arhitec
românească de zid din Transilvania, secolul XVIII, în «BCMI», an. XLII, 1973J
■ 2, p. 37—40; VICTOR STANCU, L'architecture dans Ies pays roumains ă iepA
phanariote et Ies monuments represeM atiis Ies plus importants de cette epo\
în «Symposium — l'epoque phanariote», Thessaloniki, 1974, p. 265 —294; RAZy
THEODORESCU, Civilizaţia românilor între medieval şi modern, voi. 2, Bucur
1987/228 p. • - . . '
Pentru bisericile de' lemn să se vadă : RADU CREŢEANU, Bisericile de l\ din
Muntenia, Bucureşti, 1968, 48 p. + 40 ilustr. + 1 h. ; IOANA CR1STACHE NĂIT,
Bisericile de lemn din Moldova, în «MMS», an. XLV, 1969, nr. 7—>9, p. 498;
IOANA CRISTACHE PANAIT şi TITU ELIAN, Bisericile de lemn din dova, în
«BCI», an. XLI, 1972, nr. 2, p. 39—59; DORINEl ICHIM, Monumente] arhitectură
populară din judeţul Bacău. Bisericile de lemn (Roman), 1984, 420
ATANASIE POPA, Biserici vechi din lemn româneşti din Ardeal, în «ACMIT»,
1930—1931, Cluj,*1932, p. 161—314; ATANASIE POPA, Biserici de lemn din Ard\
în «ACMIT», IV,' 1932—1938, Cluj, 1938, p. 55—154; CORIOLAN PETRANU, B\
'ricile de lemn din judeţul Arad, Sibiu, 1928, 25 p. + 55 ilustr.; CORIOLAN PETF
NU, Monumentele istorice ale judeţului Bihor, Sibiu, T931, 68 + CXXIII p.;^ VIC1
BRATULESCU, Biserici din Maramureş, Bucureşti, 1941, l65 p. ; I. D. ŞTEFÂNESd
Arta veche a Maramureşului, Bucureşti, 1968, 160 p. + 73 pi; IOANA CRISTAC
PANAIT, Bisericile de lemn din Sălaj, în «BCI», an. XL, 1971, nr. 1, p. 31 — \
IOANA CRISTACHE PANAIT, Bisericile de lemn ale Banatului, în «MB», an. X
•1971, nr. 10—12, p. 550—564 (şi extras, 20 p. + 20 fig.) ; SABIN ŞAINELIC, Ari
tectura bisericilor de lemn din Ţara Chioarului, în «Marmatia», -II, 1971, p. 273
317 r DANA TARNAVSCHI-SCh USTER, Biserici de lemn din Ţara Lăpuşului,-
«BMI», an. XLII, 1973, nr; 2, p. 41—57;-. IOANA CRISTACHE PANAIT şi ION SCf
LETTI, Monumentele de lemn din judeţul Bistfiţa-Năsăud, în «RMM», seria Ml)
an. 44, nr. 1, 1975, p- 63—73; IO AN GODEA, Monumente de arhitectură popula
din nord-vestul României. Voi. I. Biserici de lemn din zona Barcău-Cfasna, Orâdd
1972, 79. p. + 60 pi. + 1. h.; Voi. II. Biserici de lemn din Valea Grisului Reped
Oradea, 1974, 132 p. + 69 pi. ; ALEXANDRU AVRAM şi IOAN GQDEA, Monume\
te istorice din Ţara Crişurilor, Bucureşti, 1975, 63 p. -P ilustr. în "text; IOAN Gfl
DEA, IOANA CRISTACHE PANAIT ş.a., Monumente istorice bisericeşti din eparli
Oradiei, Oradea, 1978, 528 p. A 3 h. + ilustr. ; IOANA'CRISTACHE PANAIT şi IO1
SCHELETTI, Monumentele de lemn din judeţul Bistriţa Năsăud în lumina istoriei,
«RMM», 44, nr. 1975, nr. 1, p. 63 —73; Voi. Monumente istorice şi de artfi religioai
din Arhiepiscopia Vad ului, Feleacului şi Clujului, Cluj-Napoca, 1982, 347 p. (îndj
osebi p. 97—248) j IOANA CRISTACHE PANAIT, Biserici de -lemn monumente işti
rice din Episcopia Alba luliei, mărturii de continuitate şi creaţie 'româneaseţ
Alba Iulia, 1987, 387 p. + ilustr. + LXIV pi. color. a
C, NICOLAESCU-PLOPŞOR, Biserici-bordeie în Oltenia, Craiova, 1940;
SPIRU, Biserici-bordeie, în «GB», an. XXXVI, 1977, nr. 10—12, p. 937—955.
P i c t u r a . Vezi lucrările de sinteză de la ■" capitolul «Arta în secolul XV-
lea».
C. SĂNDULESCU-VERNA, Zugravul Grigore, începătorul curentului realist îl pictura
românească, în «BOR», an. LV, 1937. nr. 7—10, p. 487—491; I. POPOVICj Un zugrav român
necunoscut în_veacul al XVIlI-lea, în «BCMI», an. XXXUL fascj 105, 1940, p. 39—48 ;
VICTOR BRĂTULESCU, Zugravi de biserici din secolul XVIII-lea şi alXlX-lea, în «GB»,
an. XVIII, 1990, nr. 3—4, p. 269—281 ; BĂRBI BREZIANU, Rudimente de învăţămînt
artistic ta «zugravii de subţire» 'din Moldovi şi Ţara Românească, în «SCIA», an. IX,
,1962, nr. 1, p. 79—105; VICTOR BRATUj LESCU, D ascălii de zugravj Ioan şi
Mincu de Ia Rîmnic şi Argeş, în «MO», ani XIX 1963, nr. 11 — 12, p. '859—871 ;
N. STOICESCU, Cum se zugrăveau bisericiiA în secolul al XVIII-lea si în prima
jumătate a secol ului -al XlX-lea, în «MO», ar XIX, 1967, nr. 5—6, p. 408—429-
TEODORA VOINESCU, Intre «ţărănesc» şi «popuA iar» în pictura românească de la slîrşitul
evului mediu, în «SCIA», Seria Artă- Plas-J tică, tom. XX, 1973, nr. 1, p. 21—28; ANA
DOBJANSCHI, ■ Icoanele lui Radu Dia-i conu Zugrav, în «RMM» 1975, 1, p. 52—
56; ANA DOBJANSCHI, Nume de zugravii
steni din secolul al XVIII-lea identificaţi în colecţia de artă veche a Muzeu -artă al
RSR, în «RMM», 1977, nr. 7, p. 57—63; TEODORA VOINESGU, Radu u
Bucureşti,' 1978, 78 p. + 103 ilustr.; ANDREI PALEOLOG, Pictura exte-
d'in Ţara Românească (secolele XVIII—XIX), Bucureşti, 1984, 108 p. + 75
ii-
•ntru erminii să se vadă : VASILE GRECU, Versiunile româneşti ale erminii-
pictură'bizantină, Cernăuţi, 1924 (extras din Codrul Cozminului, I, 1924, p.
4); VASILE GRECU, Cărţi de pictură bisericească bizantină. Introducere şi
- ritica a versiunilor româneşti... Cernăuţi, 1936, 426 p. + 6 pi. (extras din
\ an XLIII —XLVI, 1932— 1935) ; VASILE GRECU, Erminiile de pictură bi-
' Cernăuţi, 1942, 27 p. (extras din Candela, an. XL—XLII, 1939—1941); TEO-
VOINESCU, Modele tradiţionale şi observaţiile din realitate, în pictura mun-
i a veacului al XVIII-lea : Caietul de modele al lui Radu Zugravu, în «SCIA»,
rtă Plastică, t. XIV, 1967," p. 57—70; TEODORA VOINESCU, Un caiet de
de pictură medievală românească," în voi. Pagini de veche artă româneas-
Bucureşti, 1974, p. 149—276. . ' «
ninia picturii bizantine, ediţie îngrijită de O Săndulescu-Vema, Timişoara,
17 p.; DIONISIE DE f U r n A, Carte de pictură. în rom. de Smaranda Bratu
şerban Stati,\Bucureşti, 1979, 280 p. .
ctura în T r a n s i l v a n i a . GELU HĂRDĂLĂU, Zugravii din secolele
I-lea. şi alXlX-Iea în judeţul Alba, în Apulum, XIX, 1981, p. 395—413;
: PORUMB, Contribuţii la cunoaşterea unui meşter zugrav din veacul al
a, Nistor Zugrav din Feleac, în Studia Universitatis Babeş-Bolyai, 1, 1968, <
10 + 6 fig.; IOANA CRISTACHE PANAIT, Un zugrav din Ţara Româ­
n Transilvania în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, îh «SCIA», Se-
Plastică, t. XVI, 1969, nr. 2, p. 325—327; MARIUS PORUMB, Ştefan Zu-
iutow.1 tîmplei comandate de Indchentie Micu Clain, în voi. Sub semnul
Omagiu Acad. Prof Ştefan Pascu, Cluj, 1974, p. 486—491 ; MARIUS
!, Zugravi şi centre româneşti de pictură din Transilvania secolului al
i, în «AHA», Cluj-Napoca, XIX, 1976, p. 103—125 + 38 fig.; MARIUS
i, Răşinari, un centru de pictură 'din secolul al XVIII-lea, în «AIINC»,
83—1984, p. 377—391. -
tura în Maramureş. AUREL SOCOLAN şi ADAiBERT TOTH,
ai unor biserici de l#mn din nord-vestul României, în «Marmaţia», I, 1969,
7; MARIUS PORUMB, Contribuţii la cunoaşterea unor zugravi din Tran-'
în veacul al XVIII-lea, în «AMN», VIII, 1971 ; MARIUS PORUMB, Icoane
mureş, Cluj, 1975, 48 p. + 50 pi. ;'ANCA POP BRATU, Precizări în legătură
atea unor zugravi de tradiţie post bizantină în Maramureşul istoric, jn Pa-
iche artă românească, voi. IV, Bucureşti, 1981, p. 89—126.
tura in -Banat. AUREL COSMA, Pictura._ românească în Banat de
P'mă azi, Timişoara, 1940, 76 p. ; VICTOR BRĂTULESCU, Izvoarele pic-
fanat. Pictura mînăstirii Tismana, în «MB», an. XI, 1961, nr. 5—6, p. 22—
fS PASCU, Din începuturile picturii bănăţene, în «MB», an. XV, 1965, rir.
!51 — 361 ; CAIUS PASCU, Stancu Raicu — Un zugrav bănăţean din se -
II, în «MB», an. XVII,-1967,. nr. 10—12, p.' 733—736; VIOREL ŢIGU, Zu-
-delcu Popovici, în «BMI», an. Xi, 1971, nr. 2, p. 67—72 (reprodus cu
dificări în «MB», an. XXIII, 1973, nf. 4—6, p. 266—274) ; IOANA CRIS-
'ANAîT, Contribuţii la cunoaşterea picturii bănăţene din bisericile de
Ia sfîrşitul secolului al XVIH-lea şi începutul secolului al XlX-lea, în
eria Artă Plastică, an. XIX, 1972, nr. 1, p. 122—127; IOANA CRISTACHE
Prezenţa zugravului Nicolae de la Lupşa Mare în pictura bisericilor de
e valea Mureşului de jos, în «MB», an. XXVII, 197.7, nr.'l—3, p. 157—160.
s ie decorative. S c u l p t u r a . Vezi, lucrările de sinteză de la"
Arta în secolul XV/.- FLORENTINA DUMITRESCU, Un exemplar repre-
s sculptură în lemn din Moldova în secolul al XVIII-lea, în «SCIA», an. .
nr. 1, p. 247—253; FLORENTINA DUMITRESCU, Aspects de la decora-
?onostas de Valdchie ă la fin du XVIII-e siecle, în «RRHA», 5, 1965, p.
LORENTINA DUMITRESCU, Etape din evoluţia ariei vechi româneşti
în ornamentică, în «SCIA», an. XII, 1965, nr. 1, p. 115—129.
 M i n i a t u r a . I. BARNEA, Un miniaturist român din secoluLXVUl': Popa Fior,
în «B9R», an. LXVI, 1,948, nr. 11 - .- 1 2 , p. 584—607; EMIL LĂZĂRESCU, Cîtevadate
cu privire la ilustraţia manuscriselor româneşti în secolul al -XVIII-lea. Ruperea de tradiţie,
în ,«SCIA», III, 1956, nr.. 3—4, p. 73—86.
X i l o g r a v u r a . EMILE PICOT, Notice bibliographique sur le protopope
Hihail Strelbisky, graveur et imprimeur ,ă Iassi, ă Mogilev de Podolie et ă Dubos-
.sar, Paris, 1905, 31 p.; DIMITRIE DAN, Mihail Strelbiţchi, în «Candela», ap. XXXI,
1912, p. 225—231 şi 281—288 (şi extras, 16 p.) ; ALEXANDRU LUPEANU-MELIN,
AXilografii cate au lucrat în tiparniţa veche de la Blaj, Blaj, 1929, 24 p. + 24 pi.;
VIRGIL MOLIN, Xilogratul Petru Papavici Rîmniceanul, inovatorul artei de a
itustia cărţi bisericeşti, în «MO», an. XX, 1968, nr. •■ 3—4, p. 199—210; CORNEL
TATAI-BALTÂ, Gravorii în lemn de la Blaj (1750—1830), în Apulum, Alba Iulia,
XII, 1974, pv 629—641 ; XIII,. 1975, p._719—745; XV, 1977, p. 705—727 şi XX, 1982.
p. 221—239; CORNEL TATAI-BALTĂ, Incursiune -în xilogravnra românească (sec.
XVI—XIX), în Ăpulum, XVII, 1979, p. 441—467. r
I c o a n e l e pe s t i c l ă şi a l t e c r e a ţ i i populare. ION MUŞLEA, Pictura
pe sticlă la românii din Şcheii Braşovului, în.rev. Ţara Bîrsei, Braşov, an. 1, 1929,
.p. 35—52; ION MUŞLEA, Xilogravurile ţăranilor români din' Transilvania, în Aria
şi tehnica grafică, nr. 8, Bucureşti, 1939, 24 p. -f 45 fig.; I. C. IOANIDU şi G. G.
RĂDULESCU, Icoane pe sticlă, în «BCMI», an. XXV, fasc. 113—114, 1942, p. 151—
156 + 16 fig.; GH. PAVELESCU, Pictura pe sticlă la români, în «Revista Fundaţiilor»,
Bucureşti, an. X}1, nr. 3, 1945, p. 634—647 + 16 fig.; VASILE V. NICULESCU;
C ontribuţii Ia* cunoaşterea icoanelor pe sticlă şi a xilogravurilor ţăranilor
români din Transilvania, în «SCIA», an. IV; nr. 3—4, 1957, p. 297— 315; ŞTEFAN
METEŞ, Zugravii şi icoane le pe hîrtie (xilogravuri-stampe) şi sticlă din
Transilvania, în «BOR», an. LXXXII, nr. 7—8,- 1964, p. 730—774; ION MUŞLEA,
Iâoanele- pe sticlă şi xilogravurile ţăranilor români din Transilvania, în «Steaua»,
Cluj, nr. 11, 1968, p. 70—77 şi nr. 12, 1968", p. 70—89; I. 'A. POPESCU, Arfa icoa­
nelor pe sticlă de la Niculq, Bucureşti, 1969 ; CORNEL LRIMLE şi MARCELA POC -
ŞA, Icoane pe sficlă, Bucureşti, 1971, 54 p. + 49 ilustr.; ROMUL GRECU, Un cen­
tru- de pictură pe sticlă din Transilvania rămas necunoscut: Răhău jud. Alba), in «MA»,
an. XVII, 1972, nr. 1—2, p, 71—82; ROMUL GRECU, Fenomenul picturii pe sticlă în
Tara Sebe,şulu,i în «MA», an. XX, 1975, nr .1 —2, p. 66—87 ; IULIAN DAN-CU şi
DUMITRU d A n CU, Pictura ţărănească pe sticlă, Bucureşti, 1975, 256 p. + 150
planşe.
A se vedea şî volumul: Arta populară românească, B ucureşti 1669, 669 p.
( cu date şi despre arta bisericească, îndeosebi icoanele pe sticlă, la p. 567—590).
Muzica b i s e r i c e a s c ă : IO AN POPESCU, Invăţămîntul muzical în Bi­
serica Ortodoxă Română, î n «BOR», an. LXXXVII, 1969, nr. 9—10, p. 1027—1061;
NICU MOLDOVEANU, Izvoare ale cîntării psaltice în Biserica Ortodoxă Română.
Manuscrise muzicale vechi bizantine (greceşti, româneşti şi romdno-greceşiij din
România pină ia începutul secolului al XlX-Jea, în «BOR», an. XCII, 1974, nr. 1—2,
p. 131—280 (şi extras 151 p.); SEBASTIAN BARBU BUCUR, Toan sin Radului Duma
Braşoveanul, în «BOR», an. XCIII, 1975, nr. 3 —4, p. 377—388 + XVI pi. (şi în Studii
de Muzicologie, an. X, 1974, p. 161—221); SEBASTIAN BARBU BUCUR, Manuscrise
psaltice româneşti şi bilingve în notaţie cucuzelinnă în manile biblioteci din România, în
«BOR», ,an. XCIV, 1976, nr. 9—12, p. 1005—1038 + 22 anexe; SEBASTIAN BARBU
BUCUR, Invăţămîntul psaltic pînă 'la reforma lui Hrisant. Şcoli şi pro-pedii, în «BOR»,
an. XCVIII, 1980, nr 3—4, p. 481—509; SEBASTIAN BARBU BUCUR, Acţiunea-, de
«românire» a cînfăriior psaltice şi determinările ei social-patriotice. Filothei sin agăi
Jipăi şi alţi autori din secolul al XVIII-lea, în «BOR», an. XCVIII, 1980, nr.. 7—8, p.
836—856 + 20. texte cu note; SEBASTIAN BARBU BUCUR, «Şărban, protopsaltul
Ţării Româneşti» (1689—1765), în «GB», an. XLVII, 1988, nr. 5, p. 118—147.
A se vedea şi OCTAVIAN LAZĂR COSMA, Hronicul muzicii româneşti,
voi.
I şi II, Bucureşti, 1973—1974, 480 + 238 p. ”
 LXXIV
L E G Ă T U R IL E B IS E R IC II O R T O D O X E R O M Â N E
C U C E L E L A L T E B IS E R IC I O R T O D O X E
ÎN S E C O L U L A L X V III-L E A

le g ă tu rile in te ro rto d o x e , a tit de c o m p le x e în se c o lu l al X V II-le a ,

> t m a i p u ţin în s e m n a te în cu rsu l e p o c ii fa n a rio te . D a to r ită n u m e --
o r p ro p rie tă ţi p e c a re le a v e a u la n o i c e le p a tru P a tria rh ii
te n e , d e C o n sta n tin o p o l, A le x a n d ria , A n tio h ia şi Ie ru sa lim ,
îto rii lo r n u m ai sîn t n e v o iţi să v in ă d e cît rar în ţă rile n o a stre

a ju to a re . In s c h im b , m u lţi ie ra rh i, e g u m e n i, p re o ţi şi d a sc ă li greci
ză- la n o i, fără să m ai v o rb im de şiru l n e sfîrşit al g re c ilo r v e n iţi
o ţito ri ai d o m n ilo r fa n a rio ţi, rid ic a ţi în d ife rite d re g ă to rii.

i p e rio a d a de care n e o cu p ăm a sp o rit în c h ip n e o b işn u it-n u m ă ru l

e ilo r titu la ri h iro to n iţi şi s ta b iliţi la noi p e lîn g ă n * în ă stirile în -
e, care de m u lte o ri p ric in u ia u n eaju n su ri ie ra rh ilo r T o c u lu i, p rin
o a se le h iro to n ii p e c a re le s ă v îrşe a u p e b a n i. C îţiv a a rh ie re i
i sau eg u m en i au fost rid ica ţi — cu a ju to ru l d o m n ilo r fa n a rio ţi
scau n u l m itro p o lita n al U n g ro v la h ie i sau p e c ele e p isc o p a le de
m ic şi B u zău . M itro p o liţii g reci ai U n g ro v la h ie i : M itro fa n de
o rig in a r d in T asso s, N e o fit C re ta n u l, F ila re t M ih a litz is, d in
Z a n te , D o site i F ilitti d in P o d g o ria n a (P o g o n ia n a ) E p iru lu i, to ţi
o lu l al ,X V III-le a , au d esfăşu rat o ■ a c tiv ita te a p re ciab ilă , în
p ă sto riţilo r lo r ro m â n i, care le face u n lo c de c in ste în tre
m itro p o liţi, d e n e a m rom ân.

L c ă în Ţ a ra R o m â n e a s c ă sc a u n e le v la d ic e şti au fo s t m u lt tim p

e d e g re c i, în M o ld o v a n -a u p u tu t p ă sto ri d e c ît m itro p o litu l

)r, o r ig i n a r d ,in P e lo p o n e z , şi — caz c u to tu l e x c e p ţio n a l — Iaco b

R o m an , p e n tru c îte v a lu n i. P ă sto rire a lu i N ic h ifo r, — ■ deşi cu

e n tim e n te fa ţă de Ar o m â n i — , a d e te rm in a t p e m itro p o litu l Iacob

nul şi p e b o ie rii « p ă m în te n i» să ra a titu d in e h o tă rîtă îm p o triv a

ie rii ie ra rh ilo r de n eam stră in , p rin c u n o sc u tu l « a şe z ă m în t»

d in 1752. In sch im b , av em şi u n ie ra rh o rig in ar d in M o ld o v a , G a v riil
C a llim a c h i, care a p ă sto rit 15 ani ca m itro p o lit la S a lo n ic , fiin d adus
apoi de fra te le său, d o m n ito ru l Io an T eo d o r C a llim a c h i, în scaunul
m itr o p o lita n d e la Ia şi, în 1760.
In sfîrşit, m e n ţio n ă m şi fa p tu l că m itro p o liţii g reci ai P ro ila v ie i
(B ră ila de azi) aveau sub c îrm u ire a lo r d u h o v n ic e a s c ă şi p e c re d in c io şii
ro m â n i d in c u p rin s u l a c e ste i e p a rh ii.

L e g ă tu r ile c u P a t r i a r h i a d e C o n s ta n tin o p o l, în sec o lu l al X V III-le a , se

v ă d e sc în re c u n o a şte re a a le g e rilo r de m itro p o liţi şi e p is c o p i fă c u te în
ţa ră — sau în re c u n o a şte re a stră m u tă rii ( [ A s Ad & s a i ? ) u n o r a rh ie re i
titu la ri în sc a u n e le d e la n o i (d e p ild ă M itro fa n d e N issa , N e o fi t
C re ta n u l, G rig o rie II, F ila re t e p isc o p d e R îm n ic şi ap o i m itro p o lit,'
to ţi tre i fo ş ti m itr o p o liţi titu la r i.a i M i r e l o r L ic h ie i ş;a.).
P a tria rh ii de C o n sta n tin o p o l au făcu t apel în re p e ta te rîn d u ri la
v lă d ic ii n o ştri şi d o m n ii fa n a rio ţi p e n tru a le a co rd a a ju to a re m a te ­
ria le . E p a rh iile ro m â n e şti p lă te a u o c o n trib u ţie a n u ală (M itro p o lia
U n g ro v la h ie i 70 de g ro şi,. E p isc o p ia B u z ă u lu i 35 ;. p r o b a b il'c e le d in
M o ld o v a la fe l), la care se a d ău g au a lte a ju to a re b ă n e şti în cazu ri
e x c e p ţio n a le . D e p ild ă , p rin 1739, e c u m e n ic u l N e o fit V I fă c e a u n apel
la m itro p o litu l N e o fit C re ta n u l, c e rîn d a ju to r p e n trti P a tria rh ie , care
a y e a o d a to rie d e 8 5 0 d e p u n g i.

Se cu n o sc şi u n e le scriso ri sc h im b a te în tre m itro p o liţii n o ştri şi

p a tria rh ii e c u m e n ic i, c h ia r în u n e le p ro b le m e te o lo g ic e . D e p ild ă ,
N e o fit C re ta n u l, în 1 7 4 1 , c e re a e c u m e n ic u lu i P a is ie II lă m u riri c u p riv ire

la b o te z u l sau m iru n g e re a lu te ra n ilo r şi c a lv in ilo r tre c u ţi la O rto -

d o x ie şi la r e c u n o a ş te r e a v a lid ită ţii h ir o t o n iilo r r o m a n o - c a to lic e .

R e c u n o sc în d ro lu l d e o se b it p e care-1 d e ţin e a M itro p o lia U n g ro ­

v la h ie i în m a re a fa m ilie a B ise ric ilo r O rto d o x e , p a tria rh u l e c u m e n ic

S o fro n ie II (1 7 7 4 — 1780) — la so lic ita re a d o m n ito ru lu i A le x a n d ru
Ip sila n ti — a a c o rd a t m itro p o litu lu i G rig o rie II şi u rm a şilo r săi în
scau n u l U n g ro v la h ie i, titlu l o n o rific de « lo c ţiito r al sc a u n u lu i d in
C e z a re e a C a p a d o c ie i» , p rin s c ris o a re a sa d in 10 o c to m b rie 1776.

L e g ă tu rile cu P a tria r h ia ’ A le x a n d rie i nu m ai cunosc a m p lo a re a c elo r

d in se c o lu l p re c ed e n t. P rim u l p a tria rh a le x a n d rin care a c erce ta t acu m
ţă rile n o a stre a fost S a m u i l C a p a s u lis (1 7 1 0 — 17 2 3 ), care le m a i v iz ita s e

şi în a in te d e u rc a re a în sc a u n u l p a tria rh a l. C ă lă to ria lu i în ţă rile

n o a stre a d u rat m ai b in e de tre i ani (1 7 1 5 — 1-7 1 8 ). C u a c e s t p rilej, au
fo st în c h in a te P a tria rh ie i p e care o c îrm u ia c îte v a m în ă stiri şi b is e r ic i'
cu to a te p ro p rie tă ţile lo r : H a n g u -B u h a ln iţa în M o ld o v a , c tito ria lu i
M iro n V o d ă B a rn o v sc h i, cu do u ă. sate , m în a s tire a S fîn tu l A rh a n g h e l
 d in R îm n ic u -V îlc e a . M în ă stire a C e rn ic a ,
deşi era în c h in a tă d e c tito r M itro p o lie i; a fo st d e c la ra tă m e to c aî

m în ă stirii Z lă ta ri, d in B u cu reşti, în c h in a tă A le x a n d rie i (în 1750 a fost

re d a tă M itro p o lie i). U rm a şii săi im e d ia ţi n -a u m ai c ălăto rit p rin ţă rile

n o a stre , ci au p u rta t d o a r c o re sp o n d e n tă cu d o m n ii fa n a rio ţi, m ai a le s

în p ro b le m a m în ă s tirilo r în c h in a te .

- în 1746, în u rm a stă ru in ţe lo r lu i C o n sta n tin • M a v ro c o rd a t, p e

a tiu ic i în Ţ ara R o m â n ea scă , a fo st a le s ca p a tria rh al A le x a n d rie i

m itro p o litu l L ib iei M a t e i P s a l tu l { 1 7 4 6 — 1 7 6 6 ), fo stu l său d u h o v n ic şi

e g u m e n al m în ă stirii Z lă ta ri. D in d isp o z iţia - p a tria rh u lu i e c u m e n ic

P a isie II, m itro p o litu l N e o fit C re ta n u l ă fă c u t, la B u c u re şti, în v e stire a
şi in sta la re a Jui M a te i ca p a tria rh de A le x a n d ria . E ra d d o v a d ă a
p re stig iu lu i d e o s e b it'd e care se b u c u ra M itro p o lia U n g ro v la h ie i în
c ad ru l B ise ric ii O rto d o x e . In 1766, d u p ă ce şi-a d a t d e m isia d in scaunul

p a tria rh a l, M a te i P sa ltu l a v e n it ia ră şi în ţă rile ro m ân e, u n d e a p rim it

noi d a n ii (în 1766 a fo st în c h in a tă P a tria rh ie i A le x a n d rie i b ise ric a

S fîn tu l U ie d in Ia şi). .E l. a fost u ltim u l p a tria rh de A le x a n d ria care a
c ă lă to rit în ţă rile ro m ân e. U rm a şii săi au p u rta t în să -c o re sp o n d e n tă cu
d o m n ii şi m itro p o liţii d in Ţ ara' R o m â n ea scă şi M o ld o v a în p riv in ţa,
a d m in istră rii a v e rilo r m în ă s lirilo r în c h in a te A le x a n d rie i.
O m e n ţiu n e d e o se b ită tre b u ie să fa c e m a su p ra legăturilor cu Pa -
triarhia Antiohiei. D u p ă m o a r te a lu i A ta n a s ie III D a b b a s fn 1724, N ic o la e
M a v ro c o rd a t (a d o u a d o m n ie în — Ţ a ra R o m â n e a sc ă , 1719— 1 7 3 0 ) a. i n ­

te rv e n it p e n tru a le g e r e a lu i S i l v e s t r u C ip r io tu l, u c se n ic şi-fo st p ro to -
îin g h e l al p a tria rh u lu i ră p o sa t. E l a a v u t d e lu p ta t n u n u m a i cu g re u -
ă ţile m a te ria le a le P a tria rh ie i, ci şi c u a c ţiu n e a p ro z e litistă c a to lic ă
în 172 4 p a p a a c o n firm a t p e p rim u l p a tria rh u n it d e A n tio h ia , C iril).
i fă c u t d o u ă c ă lă to rii în ţă rile n o a stre , în 1 7 2 9 — 1730 şi 1 7 4 4 — 1749. .

în tre ţin u t c o re s p o n d e n ţă cu m u lţi d o m n i, v lă d ic i şi b o ie ri d e la

? i, d in c a re re z u ltă că a p rim it m e re u a ju to a re d in . ţă rile n o a stre ,
c ea d e a d o u a c ă lă to rie , a iz b u tit să în te m e ie z e o n o u ă tip o g ra fie
a b a la m în ă s tire a S fîn tu l S a v a d in Ia şi, m u ta tă a p o i la B u c u re ş i.
re d e o s e b ire d e A ta n a s ie , c a re a tip ă rit m a i m u lt c ă rţi d e c u lt,

v e stru a fo st n e v o it să d e a la lu m in ă c ă rţi d e a p ă ra re a O rto d o x ie i

a o triv a p ro p a g a n d e i c a to lic e , tra d u s e d in g re c e şte îr s lim b a a rab ă, d,
în a c e a sta p riv in ţă , u n c o n tin u a to r al p a tria rh u lu i D o site i al
isa lim u lu i. P rim a c a rte era A r b itr u l a d e v ă r u lu i ş i e x p u n e r e a d r e p - i
,a p a tria rh u lu i N e c ta rie al Ie ru sa lim u lu i — tra d u să d e S ilv e stru ['ş i
— care av ea ca a n ex ă u n M a n u a i î m p o t r i v a in f a il i b i l it ă ţ i i p a p e i, ui

E u s trâ tie A rg e n tis , t ra d u s în a ra b ă d e p re o tu l M a s a a d N a ş u r

1 7 4 6 ). A u u rm a t: C in a c e a d iv in ă , p re s c u rta tă d u p ă o lu c ra re
 LEGATURILE B.O.R. CU CELELALTE BISERICI ORTODOXE (SEC. XVIII)

d e sp re S fîn ta E u h a ris tie a a c e lu ia ş i E u s tra tie A rg e n tis , fă c u tă to t

p a triarh (Iaşi, 1746— 1747) şi C olecţia h o tă rîrilo r a d o u ă sin o a d e
vo cate la C o n sta n tin o p o l d esp re c a to lic ism u l în S iria (Iaşi, 1747).!
c u n o sc, şi d o u ă c ă rţi de c u lt tip ă r ite de el : L itu r g h ie r u l g r e c o -c (o
nouă ediţie a celui din 1701, Iaşi, 1745) ş i P saltirea ari
(Bucureşti, 1747).
în 1747, a fo st în c h in a tă P a tria rh iei de A n tio h ia m în ă stire a Sfînj
S pirid o n V echi din B u cu reşti, refă c u tă atu n ci din tem e lie de C o n star
V odă M av ro co rd at (in scrip ţia bisericii era în greceşte şi arăb eşil în
a c e a s tă b is e ric ă se p ă s tra o ic o a n ă a S fîn tu lu i S p irid o n p ic ta tă în su şi
p a tria rh u l S ilv e stru , cu o lu n g ă in sc rip ţie în lim b a a ra b ă , care
rela ta îm p re ju rările " v e n irii sale la noi şi a le în c h in ă rii m în ă stiJ
D esigur, la ru g ăm in tea lui Silvestru, a fo st în chinată A ntiohj
m înăstirea P opăuţi din B otoşani, ctitoria lui Ştefan cel M ai în
anul 1751.
C u S ilv e s tru C ip rio tu l ( f 1766) s-a în c h e ia t şiru l p a tria rh ii!
an tio h ien i care au c ălăto rit în ţările n o astre în tre c u t (de a ltfel, duj:
m o a rte a lui, P a tria rh ia de C o n s ta n tin o p o l a iz b u tit să im p u n ă
sc a u n u l a n tio h ia n p a tria rh i de n e a m g rec ). D e aci în c o lo , P a tria rh i
de A n tio h ia a p ă s tra t leg ă tu ri cu cele do u ă m în ă stiri în c h in a te , car
a v e a u m a r i p r o p r i e t ă ţ i la n o i : t e r e n u r i a g r i c o l e , v i i, h a n u r i
p ră v ă lii etc. U n ii din eg u m e n i erau g reci, a lţii arabi. U n ii cre d in cio s
din Siria — ■ m ai ales negustori — se stabileau în ţările noastre. însuş
e p is c o p u l C h e s a rie al R îm n ic u lu i se tră g e a d in fa m ilia H a le p lii
probabil originar ădin Alep. în 1814 întîlnim un prpfesor de m uzici
bisericească la M itropolia din Iaşi, N ichifor C antuniari, arhidiaconu|
P a tria rh iei din A ntiohia.
D intre patriarhii Ieru salim u lu i treb u ie să ne reţină atenţia H risa n l
N o ta ra s (1 7 0 7 — 1731), pe care l-am a m in tit şi în a ltă parte. E l a făcui
o ultim ă vizită în ţările, noastre în 1727— 1728, cînd s-a ocupat de
re o rg a n iz a re a m în ă s tirilo r în c h in a te P a tria rh ie i de Ieru sa lim . în 1722
se în ch in ase Sfîntului M o rm în t m înăstirea V ăcăreşti, ctitoria M avro-|
c o rd a ţilo r — care av ea ca m eto c sch itu l B a rb u (jud. B uzău).
U rm a şii lui nu s -a u m ai rid ic a t la în ă lţim e a sa şi a u n c h iu lu i săul
D ositei, în cît im p o rtan ţa P atriarh iei v a scădea treptat. Ei au veniţi
fo a rte ra r în ţă r ile n o a s tre , fie p e n tru a ju to a re , fie p e n tru a se în g riji
p e rs o n a l de s ta re a m în ă s tir ilo r în c h in a te . în tr e cei c a re a u c ă lă to r it
prin ţările noastre pom enim pe M ele tie (1731— 1737), P a rten ie (1737—
1766), Ehem (1766— 1771), Avram ie (1775— 1787) şi A ntim (1788— 1808),
u ltim u l p a triarh ieru sa lim ite a n care a tre c u t p rin ' ţă rile noastre.
«o — istofla B.O.R., voi. II ' '
 .. tx IUI li i

iu i tl r e m s - a î n g r i j i t d e ti p ă r i r e a m a i m u l t o r c ă rţi în l i m b a
g re a c ă , la B u c u re ş ti, în tr e anii 1 7 6 7 — 1769, p e c a re le v v o m m e n ţio n a
m a i jo s . G e l c a re a s ta t m a i m u lt la n o i a f o s t A v r a m ie , — în tr e anii
17 8 0 — 1784 — iz b u tin d să o b ţin ă în c h in a re a m în ă stirii cu h ra m u l
N a ş te r e a M a ic ii D o m n u lu i (sa u A s ă n ic h io a ia ) d in R îm n ic u -S ă r a t. . .
P e J în g ă v e n itu rile m în ă s tirilo r în c h in a te , P a tria rh ia d in Ie ru s a lim a
p r i m i t şi' a l t e d a n i i d i n p a r t e a r o m â n i l o r . D e p i l d ă , d o a m n a M a r i c a ,
v ă d u v a lu i C o n s ta n ti n B r în c o v e a n u , lă s a p r in t e s t a m e n t 10 p u n g i d e
b a n i « p e n t r u c a s ă se d r e a g ă c e v a fi s tr ic a t la V i t l e e m , c a s ă p o m e -
n e a s c ă s u f l e t u l r ă p o s a t u l u i d u m n e a l u i şi a l m e u » . N u m e r o a s e o b i e c t e
d e a r t ă , m a n u s c r i s e şi c ă r ţ i d e p r o v e n i e n ţ ă r o m â n e a s c ă p o t f i v ă z u t e
şi a z i l a I e r u s a l i m .
N um ărul c ă l u g ă r i l o r şi al c re d in cio şilo r ro m ân i care cercetau
I e r u s a l i m u l şi Ţ a r a S f î n t ă e r a î n c o n t i n u ă c r e ş t e r e ( d u p ă r e î n t o a r c e r e
p u rta u n u m e le d e « h a g i» sa u « h a g iu » ). D e p ild ă , d u p ă 1718, a fă c u t
un p elerin aj la L o c u rile S fin te c u n o scu tu l zugrav P ârv u M u tu cu
d o i d i n f i i i s ă i. D i n t r e c ă l u g ă r i i t r a n s i l v ă n e n i c a r e a u c e r c e t a t a c e l e a ş i
lo c u ri, p o m e n im p e ie ro m o n a h u l N ic o d im , lu p tă to ru l p e n tru O rto d o x ie ,
îg u m e n u l V is a rio n d e la S îm b ă ta d e Sus, că lu g ă rii A v ra m d e la Ş in ca
/e c h e -F ă g ă ra ş, Isaia T e m p e a d e la B u c iu m -F ă g ă ra ş şi a l ţ i i . Pe o
• i b l i e d e l a 1 6 8 8 , a f l a t ă î n m î n ă s t i r e a S f. S a v a , s î n t t r e c u t e n u m e l e
n o r în c h in ă to rro rig in a ri d in B raşo v .

Legăturile cu Muntele Athos. C u t o a t e c ă d o m n i * c a r e s - a u p e r m ­

i t l a c î r m a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i şi a M o l d o v e i e r a u g î e c i d , e n e a m , t o t u ş i
u t o a r e l e l o r c ă t r e m î n ă s t i r i l e d i n S f . M u n t e A t h o s şi c ă t r e c e l e l a l t e
e z ă m in te b is e ric e ş ti d in R ă să ritu l o rto d o x au fo st m u lt re d u se fată
ale d o m n ilo r ro m â n i d in se c o le le a n te rio a re . - P e îîn g ă în c h in ă rile
p î n ă a c u m , s - a u m a i î n c h i n a t c î t e v a m î n ă s t i r i , d a r s ă r a c e şi f ă r ă
e m n ă ta te în v ia ta b is e ric e a s c ă a c e lo r d o u ă ta ri. In Ţ a ra R o m â -
isc ă au fo st în c h in a te acum : b is e ric a " A d o rm ire a d in S latin a, la
o p o ta m u , b is e ric a S fîn tu l.S p irid o n N o u d in B u c u re ş ti la G rig o riu ,
T i c a S l o b o z i a d in B u c u r e ş t i la H il a n d a r , î n c h i n a r e f ă c u t ă d e cti -
1 e i , A l e x e , c a r e s - a şi r e t r a s a i c i , p e l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i X I X .
/ f o l d o V a , b i s e r i c a P r e c i s t a ( A d o r m i r e a ) d i n F o c ş a n i şi m î n ă s t i r e a
lito a s a -B a c ă u au fo st în c h in a te la V a to p e d , m în ă s tire a V iz a n te a
V ra n c e a la G rig o riu , m în ă s tire a R ă d u c a n u d in T g. O c n a la Iv iro n ,
ui B e rz u n * ti-B a c ă u la M a re a L avră.
n 1 7 6 0 , l o a n T e o d o r C a l l i m a c h i al M o l d o v e i î n c h i n a m î n ă s t i r i i
ii P a n t e l i m o n s a u R u s i c o n b i s e r i c a B o g d a n r S e r a i d i n C o n s t a n t i -
, c u c a s e l e şi d e p e n d i n ţ e l e e i . A c e e a ş i m î n ă s t i r e a f o s t r e f ă c u t ă
 LEGATURILE B.O.R. CU CELELALTE BISERICI ORTODOXE (SEC. XVIII)

te m e lie de S c a rla t C a llim a c h i al M o ld o v e i, în tre a n ii 1 8 4 2 — 1

E g u m e n u l T e o d o rit d e la E s fig m e n u c e ru se m itro p o litu lu i V e n ia r
C o sta c h i u n a ju to r an u al p e s e a m a ei, u r m î n d c a ea să d e v in ă « m în l
tire m o ld o v e n e a s c ă » . P ro b a b il g re u tă ţile m a te ria le care ap ăsau asup
M itro p o lie i au îm p ie d ic a t p e V e n i a m in să d e a u r m a r e a c e ste i so lic ite
în c h in în d în sch im b E sfig m e n u lu i, în 1 8 0 6 , m în ă s tir e a F lo r e ş ti, d in p il
ţile B îrla d u lu i, care fu se se re fă c u tă d e stră m o şu l său, m a re le v o rr
G a v riil, p e la sfîrşitu l s e c o lu lu i al X V II-le a .

A lte a şe z ă m in te a to n ite s-au b u c u ra t de fe lu rite d a n ii an u ale d

p a rte a d o m n ilo r fa n a rio ţi, m ai a le s m în ă stirile M a re a L av ră, Iv ire
H ila n d a r, X iro p o ta m u , F ilo teu , X en o fo n , G rig o riu , S fîn tu l P a n te lim c
sau R u sic o n ş .a . Se cu n o sc şi d a n iile u n o r c re d in c io şi d in p o p o r. A s
fe l, doi n e g u sto ri b ra şo v e n i, Radu şi L eca, au z id it u n p a ra c lis,
h ram u l S fîn tu l D u m itru , la m în ă stire a X iro p o ta m u , ia r 'R a d u a p lă ti
z u g ră v e a la p a ra clisu lu i cu h ram u l S fîn ta C ru ce, d in aceeaşi m în ă stird
rid ic a t cu b a n i strîn şi d e e g u m e n u l P a rte n ie în P rin c ip a te le R o m â n e

E g u m e n ii g reci trim işi să c îrm u ia sc a m în ă stirile în c h in a te se în g ri!

je a u p re a p u ţin d e re fa c e re a lo r, trim iţîn d to a te v e n itu rile la A th o

sau fo lo sin d u -le ei în şişi. N u m e ro şi eg u m en i erau h iro to n iţi ca a rh ie re
« titu la ri» p e se a m a u n o r e p a rh ii de m u lt d isp ă ru te . U n ii d in tre egu
m e n ii m în ă stirilo r în c h in a te au fo s t rid ica ţi p e sc a u n e le v lă d ic e şti d ir
Ţ ara R o m ân ească.

Legături cu alte Biserici greceşti. Mînăstirea Sfînta Ecaterina dir

Muntele Sinai a c o n t i n u a t s ă s e b u c u r e d e v e n i t u r i l e p e c a r e l e A a d u -
ceau m în ă stirile ro m â n e şti în c h in a te în sec o le le X V I şi X V I I . în 1731,
m e m b rii fa m iliilo r C a n ta c u z in o şi F ilip e s c u au în c h in a t M u n te lu i S in a i
m în ă stire a M ă rg in e n i (azi în ru in e ) care, la rîn d u l e i, av ea ca m e to c
m în ă s tire a V e rb ila , a m în d o u ă p e v a le a P ra h o v e i.

O b ise ric ă cu h ram u l S fîn tu l H a ra la m b ie a fo st z id ită în m în ă stire a'

Sfîntul Ştefan din Meteore, de c ătre e g u m e n u l A rsen ie, care c îrm u ise
u n tim p m în ă stire a în c h in a tă B u to i, d e sig u r cu b an i şi cu d aru ri d in
Ţ ara R o m ân ească. M în ă stirile B a n u şi A d o rm ire a d in B u ză u erau în -
c h in a te la m în ă stire a Rusicon d e lîn g ă T ric ala . M în ă stirile d in Ianina
au b e n e fic ia t de asem en ea de sp rijin u l ro m â n ilo r, m ai a le s d a to rită
m itro p o litu lu i D o site i F ilitti. M în ă stire a S ta v ro p o leo s d in B u c u re şti,
c tito ria c ă lu g ă ru lu i Io a n ic h ie d in O sta n iţa E p iru lu i, d e v e n it m itro p o lit
titu la r, b e n e fic ia ra ,u n o r d a n ii o fe rite de m ai m u lţi d o m n i fa n a rio ţi şi
b o ie ri, e ra în c h in a tă m în ă s tirii G u ra d in O sta n iţa .

O m în ă s tire c are 's - a b u c u ra t în a c e st seco l d e în s e m n a te a ju ­

to a re ro m â n e şti a fo st Mega Spileon din p ro v in c ia A h a ia , în P e lo p o -
 2 i.L V — XVIII)

:. P a ra c lisu l e i, cu h ram u l S fîn tu l L uca, a fost refăcu t în 1725, de

im e n u l Io n a, cu a ju to ru l d o m n ito ru lu i C o n sta n tin M a v ro c o rd a t.
iv a a n i m a i tîrz iu , G rig o rie II G h ic a , pe a tu n c i în Ţ ara R om ânească,
rd a m în ă stirii M e g a S p ile o n c o n tra v a lo a re a a 180 de b o lo v a n i de
3, d a n ie în tă rită şi de d o m n ii u rm ă to ri, c o n tin u a tă şi de u n ii d in
Id o v a. în 1769, G rig o rie III G h ic a , pe a tu n c i în Ţ ara R o m â n ea scă ,
n c h in a stră v e c h e a b ise ric ă ro m ân ească de la V la h -S e ra i d in C on-
îtin o p o l « cu. c as e le şi c u p rin s u rile d in ju ru l ei şi to a te d a n iile
au c ă p ă ta t...» . In 1798, p a tria rh u l G rig d tie V a d e c la ra t m în ă stire a
ja S p ileo n ca stav ro p ig h ie , a d ic ă su p u să d ire c t P a triarh iei, o b lig a tă
d ea an u al 300 de g ro şi. O d a tă cu ea, a tre c u t sub a sc u lta re a P â -
rh i e i b ise ric a şi casa d in V la h -S e ra i, a su p ra c ăreia P a tria rh ia avu -
■ un d rep t m ai vechi de stă p în ire .

A u fo st a ju ta te şi c îte v a b ise ric i d in in su la C i p r u -. D e p ild ă , în

ric a F a n e r o m e n i d in N i c o s i a se p ă stre a z ă o ic o a n ă d ă ru ită de un
\ M o .ld o v la h u l, care ar fi z id it o b ise ric ă a ic i. acu m ru in a tă . G ri -
e II G h ic a , d o m n în a m b e le P rin c ip a te , în p rim a ju m ă ta te a se -
lu i al X V III-le a , a h ă ră z it u n a ju to r a n u a l de 5 0 0 de g ro şi m î -
irii C h ic u . M în a stire a M ahera, n u d e p a rte de N ic o sia , a p rim it a ju -
s în se m n a te d in a m în d o u ă P rin c ip a te le , strîn se de c ă lu g ă rii C ip ria n
tîrz iu a rh ie p isc o p , sp îftz u ra t de tu rc i) şi H a ra la m b ie , în u ltim u l
n iu al sec o lu lu i al X V III-le a. D o m n ito ru l M ih a il Ş u ţu al M o ld o v ei
d ă ru it o su tă de g ro şi, ia r pe C ip ria n 1 -a p u s să stu d ie z e în A c a -
'a d in Ia şi. Se p ă stre a z ă p în ă azi în m în ă stire m ai m u lte o b ie c te
n it, şi m ai a le s m an u scrise de m u z ic ă p saltică , aduse d in c ă lă to ria
)recn m şi p o rtre te le lo r, lu c ra te la Ia şi.

\le x a n d ru V o d ă Ip s ila n ti, d o m n în . Ţ a r a R o m â n ea scă (1 7 7 4 — 1782

r9 6 — 1 7 9 7 ) şi în M o ld o v a (1 7 8 6 — 17 8 8 ), a rid ic a t o, m în ă stire la
o e tr a , în in su la R o d o s. Ia r în m în a stire a E c a t o n t a p i l ia n i d in in su la
» se p ă s tre a z ă c îte v a o b ie c te de c u lt de p ro v e n ie n ţă ro m â n e a sc ă ,
m ai n iu lte de la N ic o la e M a v ro g h e n i, d o m n u l Ţ ă rii R o m â n e şti
— 1790) : u n E v a n g h e lia r, u n saco s, o b e d e rn iţă ; u n e p itra h il, cî -
ic o a n e . T o t M a v ro g h e n i a o fe rit b a n ii n e c e sa ri p e n tru c o n stru ire a
i c işm e le în a ce a stă in su lă . M în a stire a S f î n t u l I o a n d in in s u la
os, a p rim it o d a n ie a n u ală de 400 de a sp ri, a p ro a p e ' în to t
1 ep o cii fa n a rio te . M în a stire a S i l iv r i, la 50 k m v e st de C o n sta n -
Jl, pe c o a sta M ării de M arm ara, a p rim it a ju to a re d in p a rte a
o c o rd a ţilo r (2 0 0 b o lo v a n i de sare = 2 5 .4 4 0 kg).

e lu rite o b ie c te de c u lt, m a n u sc rise şi c ă rţi a fla te îii m în jstirile

e ric ile g re c e şti o ri în b ib lio te c ile lo r, fie la A th o s , fie în a lte
p ro v in d in P rin c ip a te le R o m â n e. E le sta u m ă rtu rie a su p ra p e r -
rnan en tu lu i ajutor a co rd at a cesto rA aşezăm in te în cursul v eacu lu i al
X V III-lea. C ităm , de pildă, potiru l de la M ih ail R acoviţă, din prim a
ium ătate a secolului, în biserica A rhanghelul M ihail din A rnăutchioi -
C onstantinopol, zecile de hrisoave rom âneşti, precum şi cărţile şi m a -
nuscrisele de la noi, aflate în m etocul Sfîntului M orriiînt din C o n sta n ­
tin o p o l, om ofo ru l de m ătase albă de la M ih ail Şuţu, din 1795, la P a -
tria rh ia e c u m e n ic ă , o c a n d elă de la A le x a n d ru Ip sila n ti şi so ţia sa
E c a te rin a la m în ă s tire a S fîn ta E c a te rin a d in M u n te le S in a i, o ic o a n ă
a ■ M întuitorului de la m înăstirea Spilia din M unţii Pindului, lucrată de
zugravul T eodor din B ucureşti, în 1717, o E vanghelie dăruită de m i -
tro p o litu l D a n iil al U n g ro v la h ie i în m în ă s tire a Sf. Io a n d in in su la
P a tm o s c îte v a cru ci de la D o site i şi C o sta n d ie F ilitti, la Z iţa. O b ie c te
de p ro v en ien ţă ro m ân ească se p ăstrează în M uzeul E tnografic, în B i­
b lio te c a N a ţio n a lă şi în a lte a ş e z ă m in te c u ltu ra le d in A ten a.
D e a ju to a re le ro m â n e ş ti au b e n e fic ia t p e s te 50 de şc o li g re c e ş ti
din P en in su la B alcan ică şi O rientul A propiat, fie prin subvenţii anuale
p en tru plata corpului d id ac tic şi a ju to a re p en tru elevii săraci, fie prin
subvenţii pentru construirea sau refacerea clădirilor "şcolare. Se adaugă
şi fa p tu l că u n e le cărţi g re c e şti tip ă rite la noi au s lu jit ca m an u a le
did actice în şcolile respective.
în p rim u l d e c e n iu al s e c o lu lu i al X V III-le a , u n u l d in d re g ă to rii lui
C o n s ta n tin B rîn c o v e a n u , G h e o rg h e C a s trio tu l — o rig in a r d in C astoria,
din M unţii Pind — , acorda P atriarhiei din Ierusalim 2650 de du caţi, din
care să fie p lă tiţi p reo ţii d in şase lo c a lită ţi din P a le stin a ' (Ie ru sa lim ,
G aza, R a m a ş.a.), care să în v e ţe pe c o p iii c re ştin i de aco lo în g rec e şte şi
arăb eşte. A c e laşi G h e o rg h e C a strio tu l lăsa p rin te s ta m e n tu l său din
1708 su m a de 1 3 .124 d u c a ţi, d e p u să la V e n e ţia , u r -m în d ca d in
v e n itu r ile ei să fie p lă tiţi d o i d a s c ă li la ş c o a la p e c a re o în te m e ia se în
C astoria.
D e o d eo seb ită a te n ţie s-a b u c u ra t « şc o ala cea m are» a P a tria rh iei
din C o n sta n tin o p o l (sau « A c a d e m ia d in F a n a r» ), care a p rim it s u b ­
v e n ţii din p a rte a m u lto r, d o m n i fan a rio ţi. D e p ildă, sub C o n sta n tin
M oruzi al M oldovei (1777— 1782), subvenţia se ridica la 2400 lei anual,
d in c a re j u m ă ta te p e n tru b u rs e la 12 e le v i s ă ra c i şi s ilito ri. R e s tu l
de 1200 de lei reprezentau venitul m oşieiA'H otărniceni, cum părată» de
m itro p o litu l G avriil C allim ach i şi în ch in a tă m arii şcoli din C o n sta n -
tin o p o l. S u b v e n ţiile Ţ ării R o m â n e şti erau to t a tît de în se m n a te , o ferite
de Scarlat G hica (1759), Ştefan R acoviţă (1764), A lexandru Ipsilanti,
A le x a n d ru M o ru z i (3 0 0 0 lei p e a n ), m itro p o litu l G rig o rie II şi m ai
m ulţi boieri.
 A u m a i f o s t a ju ta te a lte şc o l i d in C o n s ta n tin o p o l : c e a d e la
î r i c a M e g a l i o t i s a , c e a d i n M u h l i o , l î n g ă F a n a r , şi « ş c o a l a d e m u s i -
3 » ,, a p o i c î te v a d in l o c a li tă ţ ile î n v e c ii îa t e , p e B o s f o r : T erap ia
le o seb i de A le x a n d ru M o ru z i), M e g a R e v m a (A rn ă u tc h io i), K u ru -
m e, N eo h o rio n (Jen i-k io i, în ro m ân e şte S atu l N o u ), B iiy iik -D e re ,
ro m â n e şte V a le a M are, S iliv ria , apoi g im a n z iu l d in S m irn a
lte le .
Ş c o a l a d i n o r a ş u l T r a p e z u n t ( T r e b i z o n d a ) — d e u n d e a u v e n i t şi
d a s c ă l i l a B u c u r e ş t i — , c a şi ş c o a l a m î n ă s t i r i i S u m e l a , î n a p r o -
ea T ra p e z u n tu lu i, de a s e m e n ea au fo st a ju ta te d e m ai m u lţi d o m n i
:e lo r d o u ă ţă ri r o m â n e ş ti. In G re c ia , a u f o s t a ju ta te ş c o lile d e la
os, d in S eres, în a p ro p ie re d e T e s a lo n ic , d in Z a g o ra , în T h e sa lia ,
V i t i n a î n P e l o p o n e z , i a r î n A l b a n i a d e a z i ş c o l i l e d i n C o r i ţ a şi
sfor. M itr o p o litu l D o s ite i F ilitti a s p rijin it ş c o lile d in P o g d o r ia n i
iţa , în E p ir, ia r e p is c o p u l C o s ta n d ie F ilitti a în f iin ţ a t d o u ă şc o li
i ţ a n a t a l ă , î n z e s t r î n d u - l e c u o b o g a t ă b i b l i o t e c ă şi p l ă t i n d s a l a r i i l e
ei p r o f e s o r i , î n t r e a n ii 1 8 1 4 — 1 8 2 5 . N u m e r o a s e a j u t o a r e a u p r i m i t
le d in " in s u le le g re c e ş ti : d in P a tm o s , în f iin ţa tă d e M a v ro c o rd a ţi,
7 1 3 şi s u s ţ i n u t ă d e d o m n i i u r m ă t o r i , A n d r o s , H i o s , P ă r o s , N a x o s ,
3 n o s ş.a. L a fe l a u f o s t a j u ta t e c e le tr e i ş c o li a le P a t r i a r h i e i d in
an d ria , p e n tru tin e ri o rto d o cşi greci şi a ra b i, lu c ru ce-1 a flă m
co re sp o n d en ţa p atriarh u lu i C ip ria n cu egum enul M e letfe
i Z lă ta r i. în B u l g a r ia d e az i, a u f o s t a ju ta te ş c o lile d in A rb ă n a ş i
a n i t o h o r i ) , î n a p r o p i e r e d e T î r n o v o , D r ă g o i - c h i o i şi P i v a t e l e .
De l î n g ă a c e s t e ş c o l i d i n a f a r a h o t a r e l o r c e l o r d o u ă P r i n c i p a t e ,
i i i f a n a r i o ţ i s - a u î n g r i j i t şi d e A c a d e m i i l e d o m n e ş t i d i n B u c u r e ş t i
şi, î n c a r e s e p r e d a î n l i m b a g r e a c ă , c u d a s c ă l i g r e c i . î n a c e s t e
e m i i s t u d i a u n u n u m a i t i n e r i r o m â n i , c i şi t i n e r i d i n a l t e ţ ă r i ,
b en e ficiin d de b u rse. T o a t e a c e s te şc o li s p r ijin ite de rom âni
H i t r i b u i t l a c u l t i v a r e a s p i r i t u l u i n a ţ i o n a l g r e c e s c şi l a p r e g ă t i r e a
u lu i sp re m a re le ră z b o i d e e lib e ra re n a ţio n a lă d in 1 8 2 1 — 1829,
a d u s la d o b în d ire a in d e p e n d e n ţe i p o p o ru lu i g re c (1 8 2 9 ).
lu m e ro şi c ă rtu ra ri g rec i — u n ii m e m b ri ai c le ru lu i — şi-au
şu rat a c tiv itatea în ţă rile n o a s tre : N ic o la e C h ip arissa , P etru
sta P e lo p o n e z ia n u l, m e d ic u l lu i C o n s ta n tin M a v r o c o r d a t, A ta n a s ie
en Ip sila n ti, to t m e d ic , c ă lu g ă ru l C o n s ta n tin C h e s a rie D a p o n te ,
■ u l u c r ă r i p r i v i t o a r e l a r o m â n i şi l a e v e n i m e n t e l e p e t r e c u t e l a
i se c o lu l X V III (d e p ild ă C h e s a rie D a p o n te a sc ris lu c ra re a în
ri A a x ix al e cp v jfA sp iS e? ... sa u C ro n ic u l ră zb o iu lu i de 4 a n i —

-2 7 3 9 , un C a ta lo g i s t o r i c a l g r e c ilo r în s e m n a ţi ş .a .). N ic h ifo r

T h e o to c h is, o rig in a r d in in su la C o rfu , cu stu d ii la P a d o v a , B o lo g n a
şi L e ip z ig , a fo st p ro fe so r şi d ire c to r al A c a d e m ie i d o m n e şti d in Iaşi
în două rîn d u ri (1764— 1765 şi 1776— 1777) ; e ste a u to ru l u n o r lu c ră ri

ştiin ţific e (d e p ild ă , E l e m e n t e d e F iz ic ă , în d o u ă .v o lu m e , tip ă rită în

g re c e şte la L e ip z ig şi d e d ic a tă lu i G rig o rie III G h ic a al M o ld o v e i).
M ai tîrz iu a a ju n s a rh ie p isc o p al A stra h a n u lu i, în R u sia (-j- 18 0 0 ).
P rin c ip a la sa o p eră te o lo g ic ă , C h ir ia c o d r o m io n u l — la A p o sto li şi
E v a n g h e lii — , s-a tra d u s şi tip ă rit în ro m â n e şte d e m itro p o litu l
V e n ia m in C o sta c h i. D in o p e ra p rie te n u lu i său. E v g h e n iu V u lg a ris,
o rig in a r to t d in C o rfu , v a tra d u c e to t m itro p o litu l V e n ia m in . L a
în c e p u tu l se c o lu lu i al X lX -le a , s-a u o c u p a t d e isto ria şi g e o g ra fia
ţă rilo r n o a stre doi c ărtu ra ri g reci : D im itrie D a n iil P h ilip p id e (F ilip id is)
(Is to r ia ş i G e o g r a fia R o m â n ie i p u b lic a tă la L ip se a , în 1816, în care
fo lo se şte p e n tru p rim a o ară n u m e le de azi al ţă rii n o a stre ), şi D io n is ie
F o tin o sau F o tin o s ( I s to r ia v e c h ii D a c ii, a c u m a T r a n s ilv a n ie i, V a la h ie i
ş i M o ld o v e i, -în tre i v o lu m e , tip ă rită la V ie iia , în 18 1 8 — 1 8 1 9 ).
Z e c i d e c ă rţi în lim b a g re a c ă au v ă z u t lu m in a tip a ru lu i, în to t
cu rsu l se c o lu lu i al X V III-le a şi la . în c e p u tu l celu i de al X lX -le a , la
B u c u re şti şi la Ia şi. In o ric e caz, a c tiv ita te a tip o g ra fie i în lim b a g reacă
în cu rsu l a c e stu i se c o l, d eşi p a tro n a tă d e d o m n i v e n iţi d in F a n a r sau
de ie ra rh i g re c i, n u m ai c u n o a şte a m p lo a re a c el£ i d e sfă şu ra te sub
C o n sta n tin B rîn c o v e a n u . M e n ţio n ă m c îte v a c ă rţi g re c e şti m ai în se m -
n a te a p ă ru te la M a n u a l d e s p r e p u r c e d e r e a S im ţu lu i D u h
B u c u re şti :
a ie ro m o n a h u lu i H risto fo r d in Ia n in a (1 7 2 8 ), M anual
E m b o ro c o m itu
d e s p r e s u p e r i o r i t a t e a I e r u s a l i m u l u i ş i a S î i n tu l u i M o r m in t, a p a t r i a r ­
h u lu i H risa n t (B u c u re şti, 1728; e d iţia II tip ă rită de p a tria rh u l E frem ,
în 1 7 6 8 ), M r e a j a a p o s t o l ic ă (c u v în tă ri în p o s tu l P a ş t i l o r şi C r ă c i u n u lu i

a lu i N ic o la e M a u ro e d ie s, Ia şi, 175 6 ). în tre 1 7 6 7 — 1769 s-au tip ă rit

m ai m u lte c ărţi la B u cu reşti, sub în d ru m area p a tria rh u lu i E fre m al
Ie ru sa lim u lu i. C o n d u c ă to ru l tip o g ra fie i — care a « în d re p ta t» şi te x tu l
m u lto r c ă rţi — era G h eo rg h e C o n sta n tin u d in Ia n in a . A c u m s -a u tip ă rit:
M ă r tu r is ir e a O r to d o x ă (1 7 6 7 ), î n v ă ţ ă t u r a c r e ş ti n e a s c ă cu te x t g re c esc

şi tu rc e sc (tra d u c e re a în tu rc e şte fă c u tă de ie ro m o n a h u l P a rte n ie

M a ta x o p u lo s d in T reb izo n d a, 176 8 ), u n C o m e n ta r l a G r a m a tic ă (1 7 6 8 )
şi A le g e r e d in to a tă p s a ltir e a ( 1 7 6 9 ) , a m î n d o u ă d e i e r o d i a c o n u l N e o f i t
P e l o p o n e z i a n u l , în v ă ţă tu r a o r to d o x ă a p a t r i a r h u l u i M e le tie P ig a s , î n ­
d re p ta tă d e p ro to s in g h e lu l C h e sa rie , v iito ru l e p isc o p de R îm n ic (1769).
în u ltim e le d o u ă d e c e n ii a le se c o lu lu i al X V III-le a , c o n tin u în d
p în ă la s fîrşitu l e p o cii fa n a rio te , s-au tip ă rit m a i m u lte c ărţi cu c a ra c te r
la ic , cele m ai m u lte în « n o u a tip o g rafie de la Izv o ru l tă m ă d u irii de la
C işm e a » : M ic m a n u a l d e le g i, al lu i A le x a n d r u Ip sila n ti, în g re c e şte
îâ n e şte (1 7 8 0 ), A b e c e d a ru l m are (1 7 8 3 ), D e s c r i e r e a V a la h ie i,
ă d u p ă lu c ra re a în lim b a fra n c e z ă a g e n e ra lu lu i B a u e r (1 7 8 9 ) e tc .
•ii c a re au în d re p ta t şi tip ă r it u ltim e le d o u ă c ă rţi erau N ic o la e
L a z ă r d in Ia n in a , d e sig u r v la h i d in E p ir.

în c e p u tu l se c o lu lu i al X lX -le a , s-a u tip ă rit c îte v a c ărţi g re c e ş ti :

S in o p s ă m a re a s lu jb e i ( 1 8 1 3 ) , C h ir ia c o d r o m io n u l lu i N ic h iio r
> c h is ( 2 v o i . 1 8 1 6 ) , S lu jb a S fin te i P a r a s c h iv a ( 1 8 1 7 ) e t c , l a c a r e
u g ă şi c îte v a lu c ră ri cu c o n ţin u t la ic . C îte v a c ă rţi de slu jb ă în
e ste şi g re c e ş te au a p ă r u t la B u d a şi la S ib iu , p e n tru b ise ric ile
ir şi m a c e d o r o m â n ilo r d in V ie n a, B uda, S ib iu , B raşo v şi. d in a lte
d in A u stria , U n g a ria şi tra n silv a n ia C a ta v a s ie r g r e c o -r o m â n
:
1803, 1812 şi 1 8 1 7 ) , R i n d u i a la s im ţ i r i i a p e i, î n r o m â n e ş t e , - s l a -
e şi g r e c e ş te (B u d a , 1 8 1 6 ) , C a ta v a s ie r g r e c o - r o m â n ( B u d a , 1 8 1 8 ) .
.1 a c e sta , re n a şte re a e le n ism u lu i e ste in d iso lu b il le g a tă de p e r -
tu l s p rijin m a te ria l şi m o ra l ro m â n e s c .

gaturile cu Biserica O rtodoxă B ulgară. A ju to a re le ro m ân eşti că-.

îa stă B ise ric ă , în tim p u l re g im u lu i fa n a rio t, sîn t m ai p u ţin în -
:e, e le în d re p tîn d u -se m ai m u lt sp re b ise ric ile de lim b ă g reacă,
m ii c re d in c io şi au a c o rd a t a ju to a re sp o ra d ic e b is e ric ilo r d in
s şti s a u d in a lte lo c a lită ţi în v e c in a te cu Ţ ara R o m ân ească. B i s e -.
A rh a n g h e li d in A rb ă n e şti a fost îm p o d o b ită cu fresce de z u -
M ih a il d in S a lo n ic şi G h e o r g h e d in B u c u re ş ti, în 1760.

anul 1774, m itro p o litu l G rig o rie II al U n g ro v la h ie f a p rim it de

îra lu l ru s P e tru S a ltîc o v m o a şte le S fîn tu lu i D im itrie z is cel nou,
cu a le a să v ia ţă d u h o v n ic e a sc ă , o rig in a r flin sa tu l
B a sa ra b o v , L L o m u lu i în B u lg a ria . M o a şte le au fo st aşezate în
c a te d ra la a lita n ă d in B u cu reşti. P ră z n u ire a S fîn tu lu i D im rtrie
se fa c e în
a n la 2 7 o c to m b rie . > .

m în ă stire â N e am ţ, care a d e v en it — p rin stare ţu l P a isie — un

at c en tru m o n a h a l in te ro rto d o x , au v ie ţu it n u m e ro şi c ă lu g ă ri
m b u lg a r. In tre ei se n u m ă ra şi m o n a h u l S p ir id o n , u n u l-d in
g ă to rii re n a şte rii b u lg a re pe p ă m în t ro m â n e sc , care a scris a ic i, 1
a n u lu i 1790, o I s to r ie s la v o -b u lg a r ă .
ro l în s e m n a t în în tă rire a le g ă tu rilo r ro m â n o -b u lg a re a a v u t
iu l S o fr o n ie d e V r a ţa (V racean sch f în m iren ie S to ik o V la d is-
« a p o sto lu l» re n a şte rii p o litic e şi c u ltu ra le a b u lg a rilo r. D in
re g im u lu i de te ro a re a lu i P a s v a n -O g lu , p a ş a de V id in , a
în 1803, la B u c u re şti, unde a fo st p rim it «ca un fra te » , d u p ă
"U v în tu l său , d e m itro p o litu l D o site i F ilîtti (la m ijlo c ire a a c e s -
a d o m n ito ru lu i C o n sta n tin Ip sila n ti, p a tria rh u l e c u m e n ic i-a
a c c e p ta t re tra g e re a d in sc a u n u l e p isc o p a l d e V ra ţa ). A ră m a s m ai
m u lţi an i în B u c u re ş ti, s ă v îrşin d fe lu rite slu jb e şi p e ste p a tru su te
d e h iro to n ii.

în anul 1806 a a p ă ru t la R îm n ic p r i m a c a r te în lim b a b u lg a r ă , N e-

d e l n i c u l s a u C h ir ia c o d r o m io n u l, care c u p rin d e a c a z a n ii la to a te d u ­

m in ic ile , sărb ăto rile îm p ă ră te şti şi a le sfin ţilo r m a ri, tra d u se d in sla -
v o n e şte şi g re c e şte de S o fro n ie în su şi. C a rte a s-a tip ă rit cu a ju to ru l
m itro p o litu lu i D o site i F ilitti, al e p isc o p ilo r C o sta n d ie d e la B u z ă u şi
Io s if de la A rg e ş şi al a lto r ro m â n i. T o t în p e rio a d a şe d e rii la B u c u -
re şti, e p isc o p u l S o fro n ie a sc ris şi a lte lu c ră ri, care au ră m a s în
m a n u sc ris : î n v ă ţ ă t u r i d u m i n e c a le , u n C a te h is m , o A u t o b i o g r a f i e ş .a .
A tra d u s în b u lg ă re şte S iste m u l re lig ie i m a h o m e d a n e a lu i D im itrie
C a n te m ir (c u u n e le sc h im b ă ri). In tim p u l ră z b o iu lu i ru s o -tu rc d in
1806— 1812, a d esfăşu rat o ro d n ic ă a c tiv ita te p o litic ă , în c a lita te de
m e m b ru , apoi de p re şe d in te al C o m ite tu lu i b u lg a r d in B u c u re şti, în
v e d e re a e lib e ră rii ţă rii sa le d e sub d o m in a ţia tu rc e a sc ă (în 18 1 0 a
tip ă rit la B u c u r e ş ti'o « P r o c la m a ţie c ă tr e p o p o r u l b u lg a r » , în .c a re cerea
c o n a ţio n a lilo r h ii să a ju te tru p e le ru se şti). Ş i-a sfîrşit z ile le în 1813
la m în ă s tir e a M ă r c u ţa , lîn g 'ă B u c u r e ş ti.

Legăturile cu Biserica Ortodoxă S îrb ă au fost ceva m ai b o g a te în

tim p u l o c u p a ţie i O lte n ie i d e a u strie ci. în 1719, E p isc o p ia R îm n i-c u lu i

a fo st . p u să sub ju risd ic ţia M itro p o lie i sîrb e şti d in B elg ra d .

« Ip o p sifiu l» Ş te fa n a fo st în sc ă u n a t la C ra io v a , în m a rtie 1727, de
către e p isc o p u l N ic o la e D im itriev ici al T im işo a re i, d e le g a tu l" m itro p o -
litu lu i M o ise P e tro v ic i. E p isc o p u l In o c h e n tie a fo st h iro to n it la B e l­
g rad de a c e la şi M o ise P e tro v ic i, apoi in sta la t la R îm n ic to t de N ic o la e

D im itrie v ic i, ia r e p isc o p u l C lim e n t a fo st h iro to n it de m itro p o litu l

V ic h e n tie Io a n o v ic i de la C a rlo v iţ, d ar in sta la re a i-a fă c u t-o a d m i­
n is tra ţia a u stria c ă .

L e g ă tu rile care s-a u c re a t în tre m itro p o liţii de B e lg ra d -C a rlo v iţ

şi e p isc o p ii de R îm n ic în p e rio a d a o c u p a ţie i O lte n ie i de a u strie ci au

c o n tin u a t şi d u p ă 1739, anul re a lip irii ei la Ţ a ra R o m â n ea scă , în ti -

p a rn iţa d e la R îm n ic s-au im p rim a t acu m c îte v a lu c ră ri p e n tru c re ­

d in c io şii sîrb i a p a rţin ă to ri M itro p o lie i de C a rlo v iţ. A stfe l, la ru g ă -

m in te a lu i M o is e P e tro v ic i, în anul 1726 s-a tip ă rit u n scu rt c a te h ism

— care servea şi ca m an u al şco la r — in titu la t în tîia în v ă ţă tu r ă p e n t r u

tin e r i, în ro m â n e şte şi sla v o n e şte . E ra o tra d u c e re d u p ă m a re le te o lo g

ru s, a rh ie p isc o p u l T e o fa n P ro c o p o v ic i al N o v g o ro d u lu i (d u p ă e d iţia

de la M o s c o v a , d in 1 ¥ 2 3 ). T rad u c e re a şi d i o r t o s i r e a a fă c u t-o e g u m e ­

n u l Ş te fa n d e la G o v o ra, a le s e p isc o p în a c e la şi an. în 1727, s-a

irit e d iţia a doua, ia r în 1734 a tre ia , n u m ai în sla v o n e şte (u ltim a
b in e c u v în ta re a n o u lu i m itro p o lit sîrb V ic h e n tie lo a n o v ic i).

în anul 1755, m a re le m itro p o lit P a vel N e n a d o v ic i al C a rlo v iţu lu i

p ă rit la R â m n ic G r a m a tic ă s la v o n ă ,
o ia r în 1761 s-a tip ă rit P r a v ila
r u g ă c i u n i a s f i n ţ i l o r s îr b e ş ti, î n t o c m ită de e p isc o p u l sîrb S in e sie
m o v ic i d e la A ra d , care a şi f in a n ţa t im p r im a r e a . E p is c o p la R îm -
era a cu m G rig o rie S o c o te a n u , care s-a în g rijit şi de e x p ed ierea
tn p la re lo r d in u ltim a c a rte la A ra d .

în 1 7 6 5 s-a tip ă rit la Iaşi — în sla v o n e ş te şi ro m â n e ş te — • lu -

ea î n d r e p t a r e a p ă c ă t o s u l u i c u d u h u l b lîn d e ţe lo r , scrisă de e p isc o p u l
V ic h e n tie lo a n o v ic i V id a c al T im işo a re i. A a p ăru t cu b in e c u v în -a
m itro p o liţilo r P a v e l. N e n a d o v ic i al C a rlo v iţu lu i şi-G a v riil C a lli-h i
al M o ld o v e i. U rm aşu l a c e stu ia , L e o n G heucă, a în tre ţin u t strîn s e tu ri
de p rie te n ie cu m a re le c ă rtu ra r sîrb D o site i (D im itrie ) O b r a -" ci,
— el în su şi n ă sc u t la C ia c o v a , în B a n a t, — care 1 -a şi c e r c e ta t o m a n ,
p e 'c în d e ra e p isc o p a co lo .

L e g ă tu rile B ise ric ii O rto d o x e ro m â n e şti d in T ra n silv a n ia cu cea

i s-au a c c e n tu a t în acest sec o l. în u rm a d e z b in ă rii d in anul

— 1701, p re o ţii şi c re d in c io şii o rto d o c şi -tra n silv ă n e n i au răm as
u n c îrm u ito r d u h o v n ic e sc tim p d e şase d e c e n ii. în tru c ît a c u m ■

iii f a n a r io ţi d in Ţ a ra R o m â n e a sc ă şi d in M o l d o v a n u m ai a co rd au
ta re B ise ricii O rto d o x e d in T ran silv a n ia , cum fu seseră d o m n ii

m i d in se c o le le a n te rio a re (d e a ltfe l, a u to rită ţile h a b s b u r g ic e n ic i

fi î n g ă d u i t a c e s t lu c r u ) , p r i v i r i l e p re o ţilo r şi a le c re d in c io şilo r
lo c şi d in T ra n silv a n ia se în d re p ta u m a i stă ru ito r sp re M itro p o lia
io x ă s îrb ă d e la C a rlo v iţ, a fla tă a c u m în a c e la şi im p e riu h a b -
jic . D e la " C a rlo v iţ a v e n it la B ra ş o v e p isc o p u l N ic a n o r M e le tie -
în 17 3 5 , p e n tru în tă rire a ş c h e ie n ilo r în d re a p ta c re d in ţă , trim is
itro p o litu l V ic h e n tie lo a n o v ic i (se c re ta ru l a c e s tu ia era u n ro m â n
iv e a n , V la d M ă lă ie s c u , a fla t d e m u lt tim p în s lu jb a B is e ric ii sîrb e ).
ie la C a rlo v iţ a v e n it c ă lu g ă ru l V is a rîo n S ărai — d e sig u r cu ştire a

irh u lu i A rs e n ie IV Ş a c a b e n t — c a re a p ro d u s m a re a m işc a re
ară d e re v e n ire la O rto d o x ie d in p rim ă v a ra a n u lu i 1744. S pre
p o lia d in C a rlo v iţ s-au în d re p ta t n u m e ro a se le m e m o rii a le p re o -

şi c r e d in c io ş ilo r r o m â n i, lu p tă to r i p e n tr u O rto d o x ie , a m in tiţi în

ic . M i t r o p o l i t u l s îrb P a v e l N e n a d o v ic i a în a in ta t p lîn g e rile lo r -

d in V ie n a , c erîn d în c e ta re a p rig o a n e i re lig io a se . N u m e ro şi .ti -

trd e le n i au fo st h iro to n iţi la C a rlo v iţ, ia r c ătre s fîrşitu l se c o lu lu i

:e p u tu l c elu i u rm ă to r d e e p isc o p ii sîrb i d in B u d a , A ra d şi T i -

ra.
 D u p ă 1761 a în c e p u t u n n o u c ap ito l al re la ţiilo r b ise ric e şti ro m an o -
sîrb e , p rin cei p a tru e p isc o p i d e n e a m s îrb d e la S ib iu , c a re au sta t
în fru n te a B ise ricii O rto d o x e ro m â n e şti d in T ra n silv a n ia : D io n isie
N o v a co v ic i, S o fro n ie C h irilo v ic i, G h ed eo n N ic h itic i şi G h e ra sim A da-
m o v ic i. în 1783, E p isc o p ia o rto d o x ă ro m â n ă d in T ra n silv a n ia a fo st
p u să sub ju risd ic ţia M itro p o lie i d in C a rlo v iţ în p ro b le m e sp iritu a le -
d o g m a tic e , ia r p e ste tre i ani ju risd ic ţia s-a e x tin s şi a su p ra p ro b le -
m e lo r a d m in istra tiv e , situ a ţie care s-a m e n ţin u t p în ă în 1864. A c e le a şi
m ăsuri s-au a p lic a t şi p e n tr u E p isc o p ia o rto d o x ă ro m â n ă d in B u co v in a,
cu se d iu l la C e rn ă u ţi, ră m a să sub ju risd ic ţia C a rlo v iţu lu i p în ă în anul
1873. E p isc o p ia B u co v in ei a fo st c îrm u ită de u n sin g u r ie ra rh de n eam
sîrb , P a n iil V la h o v ic i.

N u m ai stă ru im a su p ra le g ă tu rilo r p re o ţilo r şi c re d in c io şilo r d in

B a n a t, A ra d şi B ih o r cu B ise ric a sîrb e a sc ă , p e n tru că în to t cu rsu l
sec o lu lu i de. care n e o c u p ăm ei au fo st c îrm u iţi de ie ra rh i sîrb i de la
C ara n se b e ş-V îrşe ţ, T im işo a ra şi A rad. A c e şti v lă d ic i — în tre care se
re lie fe a z ă c h ip u l lu m in o s al lu i S in e sie Jiv a n o v ic i de la A ra d — au
avut o c o n trib u ţie de seam ă în m e n ţin e re a O rto d o x ie i şi în c îrm u ire a
d u h o v n ic e a sc ă a c re d in c io şilo r de n e am ro m â n d in a c e ste p ă rţi. U n ii
tin e ri ro m ân i d in a c e ste p ă rţi au p rim it în v ă ţă tu ră în şco lile c le ric a le
sîrb e şti de la C a rlo v iţ şi apoi de la V îrşe ţ. P re o tu l' c ă rtu ra r D im itrie
Ţ ic h in d e a l (1 7 7 5 — 1818) tra d u c e u n e le d in lu c ră rile lu i. D o site i (D i -
m itrie ) O b ra d o v ic i.

L e g ă tu rile cu B is e ric a O r to d o x ă R u s ă . In u ltim u l d e c e n iu al s e c o lu lu i

al X V II-le a şi în p rim ii ani ai se c o lu lu i u rm ă to r, în tîln im c ă lu g ă ri

ro m â n i în R u sia , m a i a le s m o ld o v e n i, care au p rim it a ju to a re p e n tru

m în ă s tirile lo r d e la ţa ru l - P e tru cel M a r e (1 6 8 2 — 1725).

E g u m en u l P a h o m ie de la B ise ric a n i p le c a se în R u sia p rin 1709,

p e n tru a cere sp rijin u l ţa ru lu i în v e d e re a re a d u ce rii m o a şte lo r S fîn -
tu lu i Io an cel N o u d in P o lo n ia la S uceava. D u p ă p ărerea u n o r cerce -
tă to ri, el ar' fi a ju n s m a i tîrz iu m itro p o lit al V o ro n e ju lu i. A c o lo a

fo st c e rc e ta t, p rin 1722, de e g u m e n u l A n tim d e la B ise ric a n i.

D a r în p rim u l d e c e n iu al a c e lu ia şi sec o l, în tîln im în ţă rile n o a stre

c îţiv a c ă lu g ă ri ru şi, în d ru m u l lo r sp re L o c u rile S fin te . D e p ild ă , sta -
re ţu l L e o n tie , c ă lu g ă rii M a c a rie şi S ilv e stru d in N o v g o ro d, c are au

tre c u t p rin M o ld o v a , ie ro m o n a h u l Ip o lit V îş in sc h i d in C e rn ig o v , c ârd

a tre c u t p rin M o ld o v a şi Ţ a r a R o m â n e a s c ă , în d ru m sp re Ie ru sa lim
In n o te le sa le d e c ă lă to rie , V îş in sk i re la te a z ă p e la rg în tîln ire a sa c\
p a tria rh u l H ris a n t al Ie ru sa lim u lu i, la Ia şi, p rim ire a la R o m a n , d<
c ătre e p isc o p u l L a v re n tie , a p o i la B u c u re ş ti, u n d e a fo st g ă z d u it 1<
în ăstire a Sfîntul S aya şi a fo st p rim it de m itro p o litu l T eodosie, căru ia
Î în m în a t o s c ris o a re d in p a rte a a rh ie p is c o p u lu i I o a n al C e rn ig o -
O ui. D e s c rie c îte v a d in s lu jb e le la c a re a p a rtic ip a t la Ia ş i şi la
Lcureşti.
In iu n ie 1711 e ra la Ia ş i în s u ş i ţa r u l P e tru c e l M a re , p r im it de
m itrie V odă C antem ir şi de m itropolitul Ghedeon. Ion N eculce
ia în L e to p is e ţu l său că « au îm b ia t p rin to a te m în ă s tirile îm p ă ra tu l
le -a u v ă d z u t şi din to a te i-a u m ai p lă c u t m în a s tire a G o lia, d z ic în d
a re tre i fe lu ri de m e ş te ş u g u ri : le ş e s c , g re c e s c şi m o s c h ic e s c » . în
îla ş i a n , în u rm a lu p te i de la S tă n ile ş ti, D im itrie C a n te m ir a fo s t
ro it să se refu g ieze în R usia. In tre alte preo cu p ări cărturăreşti,
n n u l m o ld o v e a n a sc ris în -R u s ia o lu c ra re cu titlu l lo c a o b s c u r a
Z athechisi..., răm asă în m anuscris, în care critica lucrarea relig io asă -
actică a lui T eofan Procopovici, Intîia în vă ţă tu ră p e n tru tineri
a ru tă şi în tra d u c e re a ro m â n e a s c ă la R îm n ic , în 1726). A c tito rit
iserica în m în a stire a Sfîntul N ic o la e din M oscova, cu h ram ul Sfinţii
ista n tin şi E len a, în care a fo st în g ro p a t, îm p re u n ă cu o p arte
m em brii fam iliei ,- a a ju ta t m ulte b iserici şi schituri în p ărţile
covului şi Poltavei.
T o t în p rim a ju m ă ta te a s e c o lu lu i al X V III-le a tre i iera rh i ro m â n i
1 p ă ră sit sc au n e le lor, re tră g în d u -se p e n tru to td e a u n a în R usia.
iul a fost episcopul Pahom ie al Rom anului. El m ai fusese în
a, în p rim ii a n i ai s e c o lu lu i âl X V III-le a , în tim p ce e ra e g u m e n
eam ţ, a tra s de în v ă ţă tu rile a s c e tic e a le S fîn tu lu i D im itrie al R os -
Iu i. A a d u s d in R u s ia f e lu r ite c ă rţi (în tre c a re şi R o s tu l d e a u r
in tu lu i D im itrie ), ic o a n e , v e ş m in te , p e c a re I e - a d ă ru it a p o i m r -
rii N e a m ţ sau E p isc o p ie i R o m a n u lu i. D u p ă re tra g e re a din scau n u l
o p al, a fă c u t a d o u a c ă lă to rie în R u sia , p rin 1717, a ş e z în d u -s e
iv ra P e c e rs k a d in K ie v , u n d e a şi m u rit şi a fo s t în g ro p a t în
In to a m n a a n u lu i 1739 ep isc o p u l M isa il al B u z ă u lu i şi m itro -
il A n to n ie al M o ld o v e i au p le c a t cu o stile ru se şti, în u rm a răz b o -
ru so -a u stro -tu rc din 1736— 1739. M isail a m u rit la K ie v în 1740,
n to n ie a aju n s m itro p o lit de C e rn ig o v , ap o i de B ie lg o ro d u n d e a
it p în ă la m o arte (1748).
rim u l c le ric ro m â n tra n s ilv ă n e a n c a re a c ă lă to r it în R u s ia în
s e c o l se p a re că a f o s t p r o to p o p u l b r a ş o v e a n E u s ta tie V a s i -
în 1743 — 1744. Ţ a rin a E lis a b e ta P e tro v n a (1 7 4 1 — 1 761) i-a îit
să jS trîn g ă a ju to a re în m arile o raşe ru se şti tim p de tre i lu ni, d u-i
ea în s ă ş i 2 5 0 0 de ru b le , p re c u m şi fo a rte m u lte c ă rţi de J n e le
d in e le se m a i p ă s tr e a z ă şi a z i în b ib lio te c a $i m u z e u l ii
S fîn tu l N ic o la e d in Ş ch ei. P ro to p o p u l s -a în to rs a c a s ă p rin
 L E G A T U R IL E B .O .R . CU CELELALTE B IS E R IC I ORTODOXE (S E C . X V I I I)

M oscova şi K iev. D in banii strînşi în R usia (13.000 florini) a b is e ric a ,

a ş e z în d şi u n c e as în tu rn , cu o p is a n ie c a re a m in te a i ajutorul
E lisab etei Petrovna. Fiul său, — • viito ru l cărturar D im iti E u s ta tie v ic î
— ş i-a fă c u t s tu d iile la A c a d e m ia m o v ile a n ă d in K ii (u n L e o n tie
« d a sc ă lu l ş i'rito ru l» de la T ism a n a de a se m e n e a « au î v ă ţa t la
şc o lile latin e şti în v e s tita c e ta te a K iev u lu i» ).
în a n ii u rm ă to ri ş i-a u în d re p ta t p a şii sp re P e te rs b u rg m ai m u
trim iş i ai p re o ţilo r şi c re d in c io ş ilo r o rto d o c şi d in T ra n silv a n ia , pe
tru a so lic ita in te rv en ţia ţarin ei E lis Ab e ta pe lîngă îm p ă răte asa M ai
T ereza, în v e d e re a în c e tă rii p rig o a n e lo r îm p o triv a B ise ric ii O rto d o x
A m a m in tit şi în a lte p a g in i de m a rii lu p tă to ri p e n tru O rto d o x
care au făcu t drum uri lungi şi o b o sito a re în R u sia : pro to p o p u l N icol
P o p d in B a lo m ir, ie ro m o n a h u l N ic o d irn (d e d o u ă o ri), p re o tu l Io;
"din A ciliu (tot de două ori) ; N icodim prim ise şi aprobarea sa strînţ
a ju to a re p e se a m a u n e i m în ă s tiri de .lîn g ă A lb a Iu lia .
A m a ră ta t şi în a ltă p a rte că în 1 7 6 9 — 1770 — d e c i în tim p
războiului ruso-turc din 1768— 1774 — au plecat .la Petersburg doi
delegaţii din Ţ ara R o m ân ească şi M oldova, pentru a prezenta ţarin
E caterin a II (1762— 1796) om agiul de credinţă şi doleanţele celor doi
ţări. D e le g a ţia m u n te a n ă e ra c o n d u s ă de m itro p o litu l G rig o rie II
d in ea m ai fă c e a u p a rte a rh im a n d riţii C h e s a rie şi - F ila re t şi c îţh
b o ie ri, iar c e a m o ld o v e a n a e ra fo rm a tă d in e p is c o p u l I n o c h e n tie la
H u şi, a rh im a n d riţii B e n e d ic t de la M o ld o v iţa , V a rto lo m e i M ăzi
rea n u de la S olea şi alţii. C ele două d e le g a ţii au fo st p rim ite în aud
e n ţă de îm p ă ră te a s ă în D u m in ic a F lo riilo r din a n u l 1770, v o rb in d o
d oi ie ra rh i şi c e rîn d s p rijin u l R u s ie ţ în v e d e re a e lib e ră rii ţă r ilo r 1(
de sub d o m in aţia otom ană. V ârto lo m eu M ăzărean u m ai fu sese în R uşi
în 1757, p e c în d e ra e g u m e n la P u tn a , îm p re u n ă cu a lţi d o i ierc
m o n ah i, a d u c m d de ac o lo cărţi, ico an e, o b iec te de cult, rase p en ti
c ă lu g ă ri. Şi de d a ta a c e a s ta , V a rto lo m e i — ca şi c o le g u l său B e n e
d ic t — au p rim it b o g a te d a ru ri pe seam a m în ă s tirilo r lo r din parte
ţa rin e i. A m în d o i au lă s a t în s e m n ă ri a s u p ra c ă lă to rie i lo r în R u s ia a
m o n u m e n te lo r v izita te . E i au cu n o scu t, la P e te rsb u rg un a lt p rec
rom ân, b ăn ăţean u l M in ai P o p o v ic i din S în n ico lau l M are (jud. Tim iş
p le c a t în R u s ia p e n tru a se p lîn g e ţa rin e i de a su p ririle la c a re era
expuşi cred in cio şii o rtodocşi din T ransilvania. A cesta m ai făcuse
călătorie la M untele A thos şi la L ocurile Sfinte, lăsînd interesante îr
sem nări asupra tu tu ro r celor trei călătorii. L a p lecarea din R u sia A arh
m an d ritu l V arto lo m ei M ă ză re an u a adus m u lte cărţi ruseşti, tra c ju c în
apoi o p a rte din ele în -ro m ân eşte. T reb u ie s u b lin ia t şi fap tu l că
o c to m b rie 1770, la h iro to n ia în tru a rh ie re u a m a re lu i te o lo g rus P ic
 PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV—XVIII)

/•şin , a slu jit şi m itro p o litu l G rig o rie al U n g ro v la h ie i. T ot pe

a rh im a n d ritu l C h e sa rie a tra d u s în g re c e şte u n p a n e g iric ro stit
;o n L e v şin lîn g ă m o rm în tu l lu i P e tru cel M are, în b is e ric a
> e tru şi P a v e l d in P e te rs b u rg .

fă tu rile b ise ric e şti ro m â n o -ru se şti s-au în tă rit şi p rin sta re ţu l
Ai p r i n u n ii. m o n a h i ru şi care au v ie ţu it în m în ă stirile ro m â -
1 a d o u a ju m ă ta te a se c o lu lu i al X V III-le a ; în sc h im b , rîn d u -
a isie n e s-au in tro d u s în tr-o serie de m în ă stiri d in R u sia , co n -
la re n a şte re a v ie ţii m o n a h a le de a co lo .

P o te m k in , v iito r a rh ie p isc o p de E c a te rin o slav , a fost egum en

îstirile m o ld o v e n e H o ro d işte a -D o ro h o i şi S la tin a , tim p u l
o c u p a ţie i M o ld o v e i de tru p e le ru se şti d in 1788 — 1791, :re a
M itro p o lie i a fo st în c re d in ţa tă a rh ie p isc o p u lu i A m b ro z ie n ic o v
al E c a te rin o sla v u lu i şi P o lta v e i (sfîrşitu l a n u lu i 1789 — u i lu i
179 2 ). L a 26 d e c e m b rie 1791, a h iro to n it pe a rh im a n d ritu l
B ă n u lesc u -B o d o n i (fo st o v rem e p ro fe s o r în P o lta v a ) ca e p is-
ar de C e ta te a A lb ă şi T ig h in a , pe care — în fe b ru a rie 1792 —

t la c o n d u ce re a M itro p o lie i, d ar a p ă sto rit m ai p u ţin de d o u ă

a v riil a fo st n u m it m ai tîrz iu m itro p o lit al P o lta v e i, a p o i al
i.

n ăru i c ă rţilo r tra d u se d in ru se şte a s p o rit în p e rio a d a de care.

)ăm . A u ap ăru t c h ia r c îte v a e d iţii b ilin g v e r o m â n o -ru se .' A lte
ri d in lite ra tu ra te o lo g ic ă ru sii au răm as în m a n u sc ris. U n
x a d u c ă to r a fost a rh im a n d ritu l V a rto lo m e i M ăzărean u , de care
)c u p a t în a ltă p a rte . N u m e ro şii u c en ici ai sta re ţu lu i P a isie au
te tra d u c e ri d in N il S o rsk i, D im itrie al R o sto v u lu i (în d e o se b i
fo s tu l de a u r) şi d in a lţi m ari a sc e ţi şi te o lo g i ru şi. E p isc o p u l
ie al H o tin u lu i p re lu c re a z ă G r a m a tic a i h e o l o g h i c e a s c ă a m i-
ilu i P la to n aJ M o sco v ei (Ia şi, 179 5 ), ia r ie ro d ia c o n u l Ş te fa n
ă stire a N e a m ţ tra d u c e V ie ţile s fin ţilo r , d u p ă D im itrie al R o s to -
2 v o i., N e a m ţ, 1 8 0 7 — 1815).

a lt c ă rtu ra r care a c o n trib u it la strîn g e re a le g ă tu rilo r cu B i -

u să a fo st p ro to p o p u l de o rig in e p o lo n e z ă M ih a il S trilb iţc h i,
tu l tip o g r a f şi g rav o r. El a tip ă rit c îte v a c ărţi b ise ric e şti şi
Ia şi, m u lte în ru se şte D ia lo g u r i c a s n ic e r u s e ş ti
şi ro m â n e ş te :
o v e n e ş t i ( u n m a n u a l d e c o n v e r s a ţ i e ) , în s c u r t ă a r ă t a r e a n u -
î n tr u f o l o s u l c e l o r c e v o r v r e a a în v ă ţa lim b a r u s e a s c ă ş i
in e a s c ă — c a r e e r a u n p r i m d i c ţ i o n a r r u s o - r o m â n , c u a p r o a p e
c u v i n t e , u n M o l i t v e l n i c s la v o n , t o a t e î n 1 7 8 9 , în v ă ţă tu r a c r e ş -

a lu i P l a t o n L e v ş i n — r u s e ş t e ş i r o m â n e ş t e , î n 1 7 9 0 , d i f e r i t e
 L E G A T U R IL E B .O .R . CU C E L E L A L .ii.

c ă rţi de slu jb ă în ro m â n e ş te etc. M a i tîrz iu ş i- a m u ta t tip a rn iţa la

D u b ăsari şi la M avilău.
Se p o t m en ţio n a şi n e în se m n ate le g ă tu ri ro m â n o -g ru zin e (g e o r­
giene). A stfel, în tre anii 1790— 1792, a trăit în M oldova, la Iaşi, m i­
tropolitul Iona G hedevanişvili de R u issa sau M roveli, căruia generalul
G rigorie A lexandrovici P o tem kin i-a în cred in ţat egum enia m înăstirii
P în g ă ra ţi, p e n tru ca să a ib ă cu ce trăi. E l a lă sa t c îte v a în se m n ă ri în
lim ba g ru zin ă a su p ra celor v ă z u te şi tră ite în M oldova.
C o n c lu z ii. A c ţiu n e a d e s p r ijin ir e a B i s e r i c il o r O r to d o x e
surori ■ ailate sub stăpînire otomană,, din p a rte a ţă rilo r române, a
co n tin u a t in to t c u rsu l « epocii-fanariote». A ju to r u l ro m â n esc venea
m a i a le s din p a r te a n u m e r o a s e lo r m in ă s tir i în c h in a te L o c u r ilo r
Sfinte, d a r şi din p a r te a u n o r dom ni, a u n o r iera rh i şi a m a lto r
credincioşi. Se observă însă o sporire a leg ă tu rilo r cu B iserica O r­
todoxă Rusă. B iserica O rtodoxă din Transilvania, asuprită de H ab -
sburgi şi lipsită de ierarhi tim p de şase decenii, a f o s t sp rijin ită de
B is e r ic a O rto d o x ă S îrb ă — m ai a le s de m itro p o liţii de la C a r lo v iţ
şi, într-o oarecare m ăsură, de Rusia.
B IB L IO G R A F IE
Izvoarele sînt cele indicate pentru capitolele privitoare la secolul XVII.
C u l t u r a g r e a c ă în ţ ă r i l e române. CONSTANTIN ERBICEANU,
Cronicarii greci care au scris despre români în epoca fanariotă. Textul grecesc şi
traducerea românească, Bucureşti, 1888, LXXII A 361 ţx; CONSTANTIN ERBI
CEANU, Bibliografia greacă sau cărţile greceşti imprimate în Principatele Române
în epoca fanariotă şi dedicate domnitorilor şi boierilor români. Studii literare,
Bucureşti, 1903, VIII + 210 p.; CONSTANTIN ERBICEANU, Bărbaţi culţi greci şi
români şi profesori din Academiile de Iaşi şi Bucureşti din epoca zisă'- fanariotă
(7650—1821), Bucureşti, 1905, 42 p. (An. acad. Rom., Mem. Secţ. Ist., s. II, t. XXVII);
N. BĂNESCU, Viaţa şi opera lui Daniel (Dimitrie) Philippide, Cartea sa despre pă-
mîntul românesc : Tza>fpa<pif.b\ fîjî 'Pooiiavîa?, Leipzig, 1816, în AIIN, Cluj, II,
1923, p. 119—204; NICOLAE IORGA, Byzance apres Byzance. Continuation de I'His-
toire de la vie byzantine, Bucarest, 1935, 272 p. i£ 22 pi. (şi ediţia rom.: Bizanţ
după Bizanţ, Bucureşti, 1972, 300 p.); D. RUSSO, Studii istorice greco-romăne —
Opeje postume, tom. I—II, Bucureşti 1939, «IX + 692 + 52 pi.; ŞTEFAN BlRSA-
NESCU, Academia domnească din Iaşi, 1714—1827, Bucureşti, 1962, 206 p. + 26 pi.;
GH. CRONŢ, L'Academie de Saint Sava de Bucarest, au XVIU-e siecle. Le conienu
de l'enseignemen't, în RESEE, IV, 1966, nr. 3—4, p. 437—473 şi în Studii, revistă
de istorie, XVIII, 1965, nr. 4, p. 833 —848 ;< ION IONAŞCU, Academia domnească
de la Şfîntul Sava din Bucureşti, factor de propagare a culturii în Peninsula Bal
canică în Analele Univ. din Bucureşti, Seria Şt. Sociale, Istorie, XVI, 1967, p. 39—54 ;
ARIADNA CAMARIANO-CIORAN, Academiile domneşti din Bucureşti şi Iaşi, Bucu
reşti, 1971, 328 p. i CLEOBULE TSOURKAS, Les historiographes grecs'de l'epoque
phanariote et Ies problemes fondamentaux de l'histoire roumain, în Symposium.
Vepoque phanariote, Thessaloniki, 1974, p. 447—465; CORNELIA PAPACOSTEA-
DANIELOPOLU şi LIDIA DEMENY, Carte şi tipar în societatea românească şi
sud-est europeană (secolele XVII—XIX), Bucureşti, 1985, 264 p. (îndeosebi cap. V:
Tiparul în limba greacă în ţările române). :
P e n t r u t i p ă r i t u r i să se vadă şi IOAN BIANU, NERVA HODOŞ şi
DAN SIMONESCU, Bibliografia românească veche, tom. 11,-1717—1808, Bucureşti,
 P E R IO A D A A T R E IA (S E C O L E L E X I V — X V III)

), 571 p.; tom. III ( 1 8 0 9 —30), B u cureşti, 1912 — 36, VIII + 780 p.; tom. IV,
logiri şi îndreptări, Bucureşti, 1944, XII + 375 p.
Legături cu P a t r i a r h i a de C o n s t a n t i n o p o l . ALEXANDRU \N,
Legăturile Mitropoliei Ungrovlahiei cu Patriarhia de Constantinopol şi cu lal'te
Biserici Ortodoxe de Ia întemeiere pînă la 1800, în B.O.R., an. LXXVII, 1959,
7 _ io, p. 904—935 ; ALEXANDRU I. CIUREÂ, Citeva aspecte esenţiale ale regi -
ui tu'rco-fanariot în istoria Bisericii' din România, în B.O.R., LXXXIX, 1971, 7—8, p.
838—843.
de A l e x a n d r i a . DIMITRIE G. IONESCU, iţiile
L e g ă t u r i cu P a t r i a r h i a
Ţărilor Române cu Patriarhia de Alexandrfa, Bucureşti, 1935, 68 p.; IOAN PE A
RĂMUREANU, legăturile Patriarhiei de Alexandria cu ţările române, în
an. VIII, 1956, nr. 1—2A p. 50—80.
Legături cu P a t r i a r h i a de Antiohia. VASILE RADU, Mănăstirea
Spiridon şi patriarhul Silvestra al Antiohiei, în R.I.R., III, 1933, p. 11 —31 (şi
iis : Bucureşti, 1933, 23 p.) ; DAN SIMONESCU şi EMIL MURACADE, Tipar jo-csc
pentru arabi în secolul al XVIII-lea,_în Cercetări Literare, III, Bucureşti, ), p. 1— 32
(şi extras) ; ILIE GHEORGH1ŢĂ, Tipografia arabă din mănăstirea >ava şi
venirea lui Silvestru patriarhul( Antiohiei la Iaşi, în M.M.S., an. XXXIV, I nr.
5—6, p. 418 —423; MIRCEA PÂCURARIU, Legăturile ţăriloc române cu iarhia
Antiohiei, în S.T., XVI, 1964, nr. 9—10, p. 593 —621; DAN SIMONESCU, /
arabe tipărite de români în secolul al XVIII-lea (1701 —1747), în B.O.R., an.
XII, 1964, nr. 5—6, p. 524—561 ; DAN SIMONESCU, Impression de livres arabes
maramanlis en Valachie et en Moldavie en XVIH-e siecle, în Studia et Acta mntalia,
V—VI, Bucarest, 1967, p. 40—75 (şi extras).
L e g ă t u r i cu P a t r i a r h i a de . I e r u s a l i m . NlCOLAE IORGA, Ceva legăturile
domniilor româneşti cu Ierusalimul, în An. Acad. Rom., iMem. Sccţ. s. III, t. XIII,
Bucureşti, 1932—1933, p. 109—129 (şi extras); PAUL MIHAILOVICI, 'strele actelor
moldoveneşti din arhiva de la Constantinopol B Sfîntului Mormînt, SIAB t. XXIV,
1934, p. 361—416 (şi extras : Chişinău, 1934, 56 p.) ; I. POPESCU-ENI, Patriarhul
Avramie al Ierusalimului şi legăturile lui cu ţările române —1787, în Arhivele
Olteniei, an. XXI, 1942, nr. 119—124 (şi extras: Craiova,
55 p.) ; ILIE GEORGESCU, Legăturile ţărilor române ou Ierusalimul. Patriarhii
;alimului în ţările române (veac. XVII—XVIII), în S.T., an. VIII, 1956, nr. 5—6,
19—362. Să se vadă şi: IOAN IVAN, Patriarhi ortodocşi în Moldova, în M.M.S.,
975, nr. 9—12, p. 668—698.
Legături cu Muntele Athos, N. IORGA, Muntele Athos în legă-.
cu ţările noastre, în An. Acad., Rom. Mem. Secţ. Ist., s. II, XXXVI, 191a—1914,
17—517 (şi extras : Bucureşti, 1914, 71 p.) ; G. Ci ORAn , Legăturile' ţărilor ro - "■
; cu Athosul şi îndeosebi cu mănăstirile Cutlumus, Lavra, Dohiariu şi Si, Pan -
lon sau Rusicon, Atena, 1938 (în greceşte) ; TEODOR BODOGAE, Ajutoarele
]neşti la mănăstirile din Stîntul Munte Athos, Sibiu, 1940, LII + 354 p.; DA­
NI P. BOGDAN, Despre daniile româneşti la Athos, în Arhiva Românească,
A1, 1941, p. 263—309 (şi extras: Bucureşti, 1941, 47 p.) ; GHEORGHE I. MOI-'U,
Contribuţia românească pentru susţinerea Muntelui Athos în decursul veacu -în
«Ortodoxia», an. V, 1953, nr. 2, p. 238—278; ALEXANDRU ELIAN, Biserica 'ovei şi
Muntele Athos Ia începutul veacului al XlX-lea, în S.T., an. XIX, 1967, — 8, p. 3 9 1 — 4 0 2.
L e g ă t u r i cu a l t e B i s e r i c i de l i m b ă g r e a c ă . N. I O R G A , D o le româneşti
pentru Mega Spileon şi Vlah-Sarai, în «An. Acad. Rom. Mem. Sect. s. III,'t. XIII,
Bucureşti, 1932—193,3, p. 159—166 (şi extras); N. IORGA, Legături neşti cu Muntele
Sinai, în An. Acad. Rom., Mem. Secţ. Ist., s. III, t. XIII, Bacu-1932—1933, p. 335—346
(şi extras) ; GHEORGHE I. MOISESCU, Legăturile >r române cu mînăştirile Mega
Spileon şi Slînta Lavră din Peloponez, în B.O.R., -II, 1934, nr. 1—2, 'p. 20—37;
MARCU BEZA, Urme româneşti în Răsăritul Or-z, ed. II, Bucureşti, 1937, 211
p. ; T. G. BULAT, Danii pentru Orientul creştin ooca fanariotă tîrzie (1774—
1821), din ţara noastră, în B.O.R., an. XCII, 1974; -4, p. 412—424; MĂRIA
NYSTAZOPOULOU-PELEKIDIS, Ades de princes pha-tes en iaveur du couvent de
Patmos, în voi. Symposium — l'epoque phanariote, tfloniki, 1974, p. 419—437;
ARIADNA CAM ARI ANO-CIORAN, Contributions
 aux relations roumano-chypriotes, în RESEE, XV, 1977, nr. 3, p. 493—508 ; MIRCEA
PĂCURARIU, Legăturile bisericeşti ale ţărilor române cu insula Cipru, în M.O., an. XXXI,
1979, nr. 10—12, p. 685—694. _ _
A lte problem e. GH. PĂRNUŢĂ, Docum ents concernant Ies aides accor-
dees par Ies Pays Roumains aux ecoles grecques de Vetranger, RESEE, VII, 1969, nr. 4, p.
647—655 ; CONSTANTIN C. GIURESCU, L'aide accordee par Ies pay's roumains ă
l'enseignement de la Peninsule Balkanique et du Prochc Orient în R.R.H., 1970, nr. 5, p.
823—836; CONSTANTIN C. GIURESCU, Ţările româneşti sprijinitoare ale
învăţămîntului din Peninsula Balcanică şi Orientul Apropiat, în voi. Contribuţii la
istoria învăţămîntului românesc. Culegere de studii, Bucureşti, 1970, p. 7— 18; V.
MOLIN, Cărţi şcolare tipărite în ţările româneşti pentru popoarele învecinate:
sîrbi, bulgari şi greci, în voi. Contribuţii la istoria învăţămîntului..., p. 19—50;
ARIADNA CAMARIANO-CIORAN, Aides pecuniaires fourn/es par Ies pays
roumains aux ecoles grecques, în RESEE, XVII, 1979, nr.' 1, p. 123—151.
L e g ă t u r i cu B i s e r i c a bulgară. VICTOR HIN. BUNEA, Slîntul Soironie
de la Vraţa, în MA, an. XI, 1966, nr. 1—2, p. 56—67; NICOLAE V. DURĂ, Noi
descoperiri privind viaţa şi activitatea episcopului Solronie Vraceanschi (1739—1813)
în patria sa adoptivă — Ţara Românească, în B.O.R., an. CVII, 1989, nr. 7—10, p. 190—211..
L e g ă t u r i cu B i s e r i c a s î r bă . RADU FLORA, Din relaţiile sîrbo-ro-mâne.
Privire de ansamblu, Pancevo, 1961, 235 p.; TOMA G. BULAT, O carte bisericească
pentru Banat tipărită la laşi în anul 1765, în M.B., an. XX, 1970, nr. 1—3, p. 138—
144; VIRGIL MOLIN, Cărţi bisericeşti tipărite la Rîmnic pentru Mitropolia de la
Carloviţ, în M.O., an. XX, 1968, nr. 7—8, p. 548—559; RADU FLORA, Comu-nitatea ierarhică
sîrbo-română sub jurisdicţia Mitropoliei din Sremski Karloviţ, în M.B., an. XIX, 1969, nr.
10—12, p. 655—662; AUREL TIVI, Relaţiile Mitropoliei de Carloviţ cu Biserica Ortodoxă
Română din Transilvania în secolul alXVIlI-lea, în B.O.R., an. LXXXVIII, 1970, nr. 5—6, p.
587—596; VICTOR ŢlRCOVNICU, Dos/fei Obradovici în Moldova, în Actele Simpozionului
dedicat relaţiilor sîrbo-(iugoslavo)-române, Vrs-ac, mai 1970, .Pancevo, 1971, p. 425—
430; voi. Tipografia din Rîmnic şi reluarea tipăririi cărţilor sîrbeşti la 2726, Novi Sad,
1976, 118 p. (text sîrbo-român); SILVIU ANUICHI, Relaţii bisericeşti româno-sîrbe
în secolele al XVIl-lea şi al XVIlI-lea, Bucureşti, 1980, 192 p. (extras din B.O.R.,
an. XCVII, 1979, nr. 7—8, p. 869—1057).
L e g ă t u r i cu B i s e r i c a rusă. NICOLAE IORGA, C ălătoriile în Rusia
ale preotului bănăţean Mihail Popovici (1770—1771), Arad, 1901, 48 p.; SILVIU
DRAGOMIR, Relaţiile bisericeşti ale românilor din Ardeal cu Rusia in veacul XVIII,
Sibiu, 1914, 55 p.; ŞTEFAN BERECHET, Informaţii noi despre activitatea arhi-
episcopului Ambrozie Serebrenicov ca exarh şi a lui Gavriil Bănulescu-Bodoni ca
vicar al Principatelor Române, după călătoria mitropolitului Iona Gruzinul, din 1791,
în B.O.R., an. XLI, 1923, nr. 13, p. 956 —960; PAUL MIHAILOVICI, Legături cul­
turale bisericeşti dintre români şi ruşi in secolele XV—XX, în RSIAB, t. XXIT,
1932 p. 199 —276 (şi extras : Chişinău, 1932, 78 p.); G. BEZVICONI, Călători ruşi
5n Moldova şi Muntenia, Bucureşti, 1947, 464 p.; T. DAMIAN (DAMIAN P. BOG -
DAN), Răspîndirea cărţii bisericeşti ruse în Oltenia, în M.O., an. VII, 1955, nr. 3—4, p.
145—162 şi an. XII, 1960, nr. 3—4, p. 152—170; MIRCEA PĂCURARIU, Traduceri româneşti
din literatura teologică rusă pînă la sfirşitul secolului XIX, în S.T., XI, 1959, nr. 3—4, p.
182—212; ALEXANDRU ELIAN, Din legăturile mitropolitului M oscovei Platon cu
clericii români, în Ortodoxia, XII, 1960, nr. 2, p. 179— 196; G. BEZVICONI,
Contribuţii la istoria relaţiilor romăno-ruse, Bucureşti, 1962, 347 p.; AUREL BUGARIU,
Însemnările unui preot bănăţean călător prin Rusia în anii 1770 Si 1771, în MB, an. XIII, 1963,
nr. 11—12, p. 539—550; PAUL CERNOVo DEANU, Cronograful mitropolitului Dimitrie al
Rastovului în ţările române, în M.O., an. XXII, 1970, nr. 7—8, p. 692—704; P. I.
DAVID, Dimitrie Cantemir in Rusia, exemplu de demnitate şi patriotism, în B.O.R., an.
XCII, 1974, nr. 7—8, p. 928—955 (şi extras : Bucureşti, 1974, 30 p. + 22 pi.).
VALERIAN MACIARADZE, Călătorul gruzin Iona Ghedevanişvili din secolul
al XVIII-lea despre Moldova şi Ţara Românească, în RESEE, VIII, 1970, nr. 3,
p. 435—459 ; PAUL MIHAIL, Mitropolitul gruzin Iona Ghe devanişvili şi Biserica Mol -
dovei între 1790—1792, în B.O.R., an. XCII, 1974, nr. 5—6, p. 711 —720. 41 — Istoria
B.O.R., voi. II
 IN D IC E D E N U M E
A niei, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90,
ărturar copist, 587. i Căbeşti.
preot filocalvin, 181.
Gherasim, episcopul Transil-
195—498, 529, 606, 635. itriarti
al Moscovei, 286. episcop de
Roman, 113. exandru, cardinal.
371. îzana, stareţă, 545. , Iliaş,
domn al Moldovei, 95, , 245.
Vasile, zugrav, 614.
tatie, pictor, 611. 'ăl
din Vurpăr, 87.
copist Bucium, 556, 588. ,
episcop de Hotin, 452, 475— ,
597, 598, 638. n Suceava,
zugrav, 611. , episcop de
Rădăuţi şi Roman /II), 115,
118, zugrav, 611. trad. Mineie
de Rîmnic, 422. spiscop în
Maramureş, 193. 1 Ştefan,
cercetător, 224. oan, episcop
catolic, 361. vireanul),
mitropolitul Ungro-vezi
Ivireanul.
)iscop de Buzău, 430, mitropolit
trei, 481, mitropolit al Proila-
H, patriarh Ierusalim, 625.
episcop la Rădăuţi, apoi mi-
al Moldovei, 342, 343, 357,
iscop la Roman, 450, 460, epis-
Vîrşeţ, 176, mitropolit al Dris -
9, din Popeşti, domn muntean,
163, 231.
ci Isaia, episcop la Arad şi Ca -
îŞ, 505, 514—515, 582. Silviu,
istoric, 509, 522, 641. ispravnic
la Hurezi, 233.
Appaffi Mihail, principe al Transilva­
130, 165, 189, 190, 251, 253, 289.
Ar apaş Teoctist, patriarhul României,
351.
Arbore Alexandru P., cercetător, 485.
Arghezi Tudor, poet, 99, 100.
Arnauld Antoine, cărturar francez, 199,
200.
Aron Petru Pavel, episcop la Blaj, 366,
370, 380, 383, 384, 386, 488, 516, 517,
523—526, 557.
Arsenie, ctitor Ghighiu, 568, Cozianul,
psalt, 617.
Arsici Teodor, vicar Oradea, 521.
Arşic Suzana, ctitoră Suzana, 545.
Asachi Lazăr Leon, Arhim. cărturar, 689.
Atanasie, episcop la Rădăuţi şi Roman,
67, 116, episcop la Roma*i (sec. XVIII),
355, 356, mitropolit al Dristrei, 480,
mitropolit al Moldovei (sec. XVII), 16,
18, Angliei, m itropolit al Transilva­
niei, apoi episcop, 92, 138, 156, 192,
193, 247, 263, 292—310, 374.
Atanasievici Constantin, tipograf, 336,
418, 419, 422, 427, 573, Gheorghe, ti­
pograf, 336, 418, 419, 422, 427, Mihai,
tipograf, 336, 418, 422, 427.
Avacumovici Pavel,- episcop la Arad,
497, 520, 521.
Avram, călugăr Şinca Veche, 626, preot
Daia, preot Cugir, 382, preot Cut, 382,
preot Uibăreşti, 583, din Burda, 182.
Avramie, ctitor Tarcău, patriarh al Ieru­
salimului, 397, 447, 625, zugrav în Tîr-
govişte, 610.
Avram ios Ioan, predicator grec, 141,
147, 272.

Bacinscky Andrei, episcop la Muncaci,
539, 540.
Badea, ispravnic la Hurezi, 233.
Balog Iosi'f, iezuit, 370.
Balş G., istoric de artă, 224, 240, 618.
Banfi Gheorghe, guvernator, 91, alt gu­
vernator, 495—496.
Banianin Efrem, episcop, 182, 510, 511.
Banu Coman din Poiana Sibiului, 379.
Baranyi Paul Ladislau, iezuit, 293, 294,
298, 301, 309.
Barnovschi Miron, domnul Moldovei, 6,
9, 17, 38, 121, 210, 216, 217, 221, 229,
234, 281, 283.
Barbovschi' Teodosie, mitropolitul Mol­
dovei, 6, 7, 120, 216.
Barcsai Acaţiu, principe al Transilva -
niei, 70, 81, 82, 83, 177, 189.
Bardia Iosif, iezuit, 313.
Bariţiu George, 307.
Barth Ioan şi Petru, tipografi Sibiu, 496,
498, 592.
Basarab Matei, domnul Ţării Româneşti,
5, 10, 24, 41, 44, 48, 49, 52, 53, 54, 55,
56, 59, 65, 125, 161, 162, 165, 166, 167,
168, 179, 196, 204, 210, 211, 212, 223,
229, 230, 237, 238, 239, 243, 244, 256,
257, 264, 265, 266, 268, 270, 277, 279,
470, Neagoe, domnul Ţării Româneşti,
213. Constantin Şerban, domnul Ţării
Româneşti, 48, 56, 57, 80, 125, 168, 189,
212, 213, 229, 277, 283. Mircea, prof.
preot, 429.
Basarabov Dimitrie, sfînt, 396, 397, 632.
Bathory Gabriel, principe al Transilva­
niei, 48, 186, 223, 251, 269. Sigismund,
principe, 178. Ştefan, principe, 185.
Batthyani Ignatiu, episcop catolic, 392,
492.
Băcăuanul Ioanichie (Ioan), gravor, 238.
Bălăşescu Nifon, profesor, 484.
Bănulescu Bodoni Gavriil, mitropolit,
408, 410, 442, 450, 473, 474, 549, 574,
638.
Bărbătescu Ioaehkn, copist, 587.
Bărboi Ursu, vornicul, ctitor, 216.
Bărcan, stolnicul, 257.
Beju Ioan, preot, 499.
Benedict, egumen Moldoviţa, 396, 637.
episcop la Roman, 114. XIV, papă, 369.
Benkovits Augustin, episcop catolic,
533. Berînda, Pamvo şi Ştefan, cărturari
In
Kiev, 206.
Berechet Ştefan, prof., 255, 455, 478, 600.
Betblen Nicolae, istoric şi cancelar, 293.
Gabriel, principele Transilvaniei, 62,
63, 64, 68, 69, 187, 258, 284.' Beza
Marcu, cercetător, 275, 690. Bezviconi
Gheorghe, cercetător, 288,
641. Bianu Ion, prof. acad., 30, 59, 77,
110, 111,
139, 173, 275, 327, 351, 403, 416, 454,
639. Bizanczi Gheorghe Ghenadie,
episcop de
Muncaci, 193, 361, 538. Bîrlădeanu
Solomon, logofăt, 218. Bîrlea Ioan,
preot, istoric, 195. Bîrsan Bucur din
Gura Rîului, 379. Bob Ioan, episcop,
392, 495—496, 529—
531, 596. Bobulescu Constantin, preot-
istoric, 240,
254, 360, 585. Bodogae Teodor, preot-
prof., 46, 110,
208, 274, 600, 640. Bogdan Damian, P.,
cercetător, 47, 160,
287, 288, 640, 641, Ioan, slavist, 110.
Borcea Stan din Sălişte, 378. Boreţchi
Iov,, mitropolitul Kievului, 17.
Bornemisza Ignatie, comite, 378.
Brancovici Gh., cronicar, 63, 79, 84, 86,
87, 88, 92, 205. Grigorie, protopop, 79.
Longhin, mitropolit de Lipova, 79, 80,
84, 179, 284. Sava, mitrop. Transilv.,
5, 57, 79—88, 92, 93, 130, 165, 176, 179,
181, 189, 249, 250, 251, 252, 253, 277,
285. Braşoveanul Grigorie Stan,
tipograf,
347.
Brăiloiu Cornea, banul, ctitor, 215.
Brătulescu Victor, istoric de artă, 160,
172, 240, 444, 580, 619. Bria Ioan, preot-
prof., 274. Brîncoveanu Constantin,
domnul Ţării
Româneşti, 5 ,88, 126, 129, 133, 138,
141, 142, 144, 145, 146, 158, 164, 165,
 ISTO R IA B I5E K IU 11
), 213— 216, 219, 224, 225,
231, 232, 233, 234, 239, 243,
257, 259, 260, 203; 264,
266,
, 272, 273, 286, 299, 301, 304,
, 554, 609, 629, 631. Marica,
Constantin, 214. 215. Radu şi
jutori de panegirice, 204, 254.
>u Sebastian, muzicolog, 241,
.nul Barba, tipograf, 326.
>n, 392, 497, Iosif, mitropolit,
90.
Preda (Pahomie), ctitor, 544.
colae Adalf, general, 387—
489, 557, 578, 605. a G„ prof.,
126, 173, 224, 274, , 351, 403,
416, 435, 444, 455,
641. iustin, preot istoric, 77,
92, 93,
373, 499, 540.
)ieri, 214.
Ieremia, cărturar grec, 109,
litrie, preot prof., 593. lvestru,
teolog, 366, 371, 523, 599.
jtriarh de Ipek, II, patriarh e ­
, 260, 305, 309, 469, mitropolit
rei, 481, I m itropolit al Proi-
70, II, mitropolit al Proilaviei,
ropolitul Dristrei, 479. egumen
Putna, 558. îpiscop de Rădăuţi,
356, 357. : Gavriil, mitropolit
al M oldo— 448, 451, 459, 465,
476, 478, l, 623, 629, 634.
Ioan Teodor, r, 349, 623,
626, Grigorie, r, 475. Scarlat,
415 in, 98.
)-Gioran Ariadna, cercetătoa-
640, 641.
Iosif, episcop Muncaci, 190,
, 538.
U B iU JU M tiuivin.j. vuu 11
Cantacuzino, Constantin Stolnic, cărtu-
rar, 132, 136, 143, 170, 198, 212, 215,
263, 271. Dumitraşcu, domn în Moldo­
va, 108. Minai, spătar, 214, 215, 553.
Pîrvu, stolnic, 216. Şerban, domnul
Ţării Româneşti, 5, 88, 89, 90, 91, 123,
125, 126, 130, 133, 134, 136, 137, 166,
169, 205, 210, 213, 230, 231, 239, 244,
256, 259, 265, 267, 480, 574. Şerban,
vornic, 215. Ştefan, domnul Ţării Ro­
mâneşti, 148, 171, 245, 572. Toma, spă­
tar, 215.
Cantemir Antioh, domnitor, 109, 218,
221, 268. Constantin, domnitor, 5, 104,
115, 218, 259, 266. Dimitrie, domnitor,
5, 45, 104, 198, 202, 203, 208, 217, 245,
270, 278, 363, 636.
Capasulis Samuil, patriarh al Alexan­
driei, 354, 355, 623. .
Caragea Ioan, domnitor, 409, 411, 433.
Vucaşin, pietrarul de Hurezi, 233, 236.
Caracas Constantin, medic, 412, 434.
Cariofil Ioan, cărturar grec, 141, 143,
272.
Carol al Vl-lea, împăratul Austriei, 194,
313, 332, 361, 362, 366, 503. XI, regele
Suediei, 199.
Casiana, maică, 220.
Castriotul Gheorghe, dregător, 629.
Cazan Ianăş, preot în Mesteacăn, 583.
Cândea Virgil, istoric, 59, 78, 140, 208,
287.
Cernoievici Arsenie III, patriarh sîrb,
500, 501, 502, 510, 511.
Cernovici Dimitrie, secretar episcopesc,
494.
Cernovodeanu Paul, istoric, 641.
Chesarie, episcop Rîmnic, 396, 398, 399,
419—425, 436, 589.
Chiaro, Anton M ăria del, cărturar ita -
lian, 141, 142, 158, 159.
Chiparissa Nicolae, prof., 630.
Chirescu Dimitrie, preot, 484.
Chiriac, tipograf, 171. Rîmniceanul, căr­
turar, 587, de a Tazlău, 220 de la
Bisericani, 220.
Chirii, episcop de Buzău, 167. mitrop.
al Proilaviei, 472, 473, mitrop. al Dris-
 INDICE DE NUME
trei, 181, copist la Cemica, 587, zu­
grav la Afteia, 613.
Chirilovici Sofronie, episcopul
Transilvaniei, 491—492, 506, 635.
Chitescu Nicolae, prof., 31, 208, 274.
Ciobanu Ştefan, prof., acad., 102, 110,
139, 287.
Cioran Emilia, cercetătoare, 286. Cipariu
Timotei, 76, 92, 254, 307, 540. Ciprian,
arhiepiscop în Cipru, 628, patriarh al
Alexandriei, 630. Ciril, patriarh ortodox
al Antiohiei, 299. Ciuhandu Gheorghe,
preot istoric, 393,
522, 542.
Cingariu Teodor, zugrav, 613. Ciurea
Alexandru, I., preot prof., 160,
208, 328, 455, 466, 640. Claude Jean,
pastor calvin, 200. Clement XI, papă,
303. Climent, mitropolit de
Adrianopole, episcop de Rîmnic, 333—336,
544, tipograf la Rîimnic, 417, 633. Clipa
Barbovschi Gh-rasim, episcop de
Roman, 458, 463, 464, 589. Cnejevici
Pahomie, episcop la Arad,
519—520.
Cocan Ioan, preot Pîclişa, 583. Coci
Gheorghe, paharnic, ctitor, 217,
469. Coconul Alexandru, domnul '
Moldovei
şi al Ţării Româneşti, 6, 17, 186.
Cocora Gabriel, preot istoric, 173, 339,
429, 435, 444. Coloşi Vasile, preot,
537. Coman, dascălul, în Bucureşti,
239.
Comnen Ioan Ierotei, mitropolitul Dris-
trei, 141, 143, 272, 273, 480.
Constantin, mitrop. Timişoara, 502, zu­
grav, Hunedoara, 235.
Constantinescu Radu, cercetător, 601.
Constantinos, zugrav, 232, 234. Contaris
Ciril, patriarh ecumenic, 29, 39. Coravu
Dimitrie, cercetător, 172, 339,
429.
Corbea David, 286. Teodor, 101, 204.
Coresi, tipograf, 146, 181, 206, 248.
Cornescu Grigorie, arhitect, 228, 236.
Corvinul Matei, regele Ungariei, 184.
Cosma, preot în Deal, 382, 393, 577, de
la Neamţ, copist, 587, dascăl la Dă-
ieni, 484. Costachi Gavriil, ctitor, 218.
Veniamin,
mitrop. Moldovei, 460, 463. Costin
Miron, cronicar, 223. Cotorea Gherontie,
teolog, 524, 526, 599. Cotoşman
Gheorghe, preot istoric, 183,
393, 509, 560. Cozianul Mardarie,
autorul Lexiconului,
205, 222.
Craioveşti, boieri, 214. Crăciun, preot-
zugrav, 234. Ioan din
Cărpiniş, 382.
Crăciunaş Irineu, episcop, 241, 360.
Cretanul Neofit, 334, 380, 395, 430, 575,
596, 622, 623.
Creţeanu Radu, cercetător, 619. Crimca
Anastasie, mitropolitul Moldovei, 5—15,
17, 113, 117, 206, 210, 216,
222, 283. Cristache-Panait Ioana, istoric,
240, 619,
620.
Crişan Ioan, preot prof., 307. Crişănuţ
Ioan Hagi, preot în Bistra, 583,
584.
Critopulos Mitrofan, patriarh de Ale­
xandria, 53, 260.
Gronţ Gheorghe, canonist, 60.
Csaky Emerik, episcop catolic, 513, 533
—534. Nicolae, episcop catolic, 515,
534.
Cserei Mihail, cronicar, 87.
Csulay Gheorghe, superintendent calvin,
23, 67, 70, 71, 76.
Cuc Ioan, zugrav, 613.
Cuza Alexandru Ioan, domnitor, 217.
Czernin, general austriac, 376.
Cziple Alexandru, preot prof., 195.
D
Dabbas Atanasie, patriarh al Antiohiei,
141, 143, 144, 277, 278. Dabija Eustratie,
domn al Moldovei, 122,
177, 262.
 ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE VOL. II
lin Dascălul, episcop de Buzău
inie, 133, 141, 171, 172, 329—331,
35, 417, 421. ivici Eftimie, ep. de
Caransebeş,
eot în Tilişca, 382. Dimitrie,
istoric, 124, 360, 455, 466, 600,
sp. în Lipova, 178, ep. la Roman,
p. la Buzău, apoi mitrop. al Un-
ihiei, 321—323, 336, mitropolit-al
viei, 471, 472, 478, stareţ la Co -
84. «Andrean din Ţara Panoni-
aducător, apoi ep. în Trans., 54,
, 165, 167, 197, 244, 270. rest,
călugăr la Huşi, 461.
Constantin Chesarie, cărturar
530.
t Ignatie, ep. la Oradea, 392,
i37.
Constantin, medic, 434. !in Piteşti,
zugrav, 612. Petre, prof., 569,
641. din Criscior, preot, 583. itul
Grigorie, sfînt, 48. .urel, istoric,
373. anu Nicolae, profesor, 295,
298, )vid, prof., 98.
Petru Peloponezianul, cărturar
630.
ta, brodeusă, 238. viei Gheorghe,
zugrav, 614. Loga antin, prof.,
520, 598. :i Isaia, ep. la Arad,
180, 500, -10—511.
:u, preot Roşia, 491. românul»,
zugrav, 231, 235.
sf., mitropolit al Rostovului,
153, 561, 636, 638.
viei Constantin, dascăl, 598. Ni -
mitrop. la Timişoara, 332, 505.
Ioanichie, patriarh de Alexan-
260.
!. episcop la Rădăuţi şi Roman,
17, mitrop. al Ungrovlahiei, 279,
. episcop la Rîmmc, 161, II, epis-
La Rîmnic, 162, mitrop. Tulcea,
:clesiarhul cărturar, 592.
Dioy Gaspar, 90.
Dobra Petru, director fiscal, 379.
Dobrescu Nicolae, istoric, 77, 92, 159,
182, 338, 373.
Dorotei, călugăr cărturar, 567.
Dositei, patriarh al Ierusalim ului, 97,
109, 123, 134, 136, 138, 143, 145, 148,
165, 169, 199, 231, 259, 261—263, 270,
271,292, 305, 309.
Dosoftei, episcop la Roman (sec. XVII),
115, ep. de Vad şi Maramureş, 187,
Dumitru Pop, ep. în Maramureş, 188,
mitrop. al Transilvaniei, 62, 63, 248.
249, mitrop. al Moldovei, 5, 12, 94—
112, 115, 120, 122, 123, 135, 136, 169,
190, 197, 220, 253, 271, 421.
Dragomir Zidarul, 227, 231. Silviu, acad.
prof., 110, 183, 288, 291, 297, 307, 317,
389, 393, 394, 499, 521, 641.
Dragoş Moise, episcop la Oradea, 533—
536.
Duca Constantin, domnitor, 218, 263,
268. Gheorghe, domn al Ţării Româ -
neşti şi Moldovei, 96, 103, 104, 109,
122, 126, 128, 131, 164, 218, 228, 234,
244, 259, 262, 268, 270, 469.
Dudaş Florian, 31, 183, A209, 601.
Duma Ioan şi Radu, copişti, 383, 588,.
593, 617.
Dumitrache, zugrav, 611.
Dumitrescu Florentina, isteric de artă,
240, 241, 620.
Dumitru, preot în Certege, 583. Duţu
Alexandru, istoric, 60, 339, 429, 455,
599.
Ecaterina II, ţarină, 384, 396, 402, 420,
446, 458, 637.
Eclesiarhul, vezi Dionisie.
Efrem, ep. la Huşi şi Rădăuţi, 116, 117,
121, 206, 229, patriarh al Ierusalimu­
lui, 400, 625, 626, episcop de Habra,
186, zugrav, Hurezi, 233, călugăr Pris -
lop, 556, 557, 590, Şirul, sfînt, 107, ep.
de Rîmnic, 161.
 IN D IC E
Eftimie, mitropolit al Transilvaniei, 185,
ep. de Vad, 187.
Eleavulkos Toma Teofan, prof. 23, 197.
Elian Alexandru, bizantinolog, 112, 273,
416, 640, 641. Elina, soţia lui Matei
Basarab,. 49, 212,
230, 265, 270, 279.
Elisabeta Petrovna, ţarină, 381, 636, 637.
Eminescu Mihail, 99, 100. Enăceanu
Ghenadie, episcop Rîmnic, 46,
92, 139, 159, 172, 327, 403, 416, 600.
Epifanie, copist la Moldoviţa, 280, de la
Voroneţ, 220. Erbiceanu Constantin,
pof., 159, 275, 351,
454, 601, 689.
Erdely Vasile,, episcop de Oradea, 538.
Eustatie, protopop în Braşov, 636.
Eustatievici Dimitrie, cărturar braşo-
vean, 491, 493, 494, 578, 593, 598, 599,
637.
Eustratie logofătul, cărturar moldovean,
23, 24, 41, 197.
Evghenie, monahul, zugrav, 231.
Evloghie, episcop la Rădăuţi şi Roman,
115, 117, 118.
F Geleji Katona Istvan, superintendent, 65,
Falkenstein, episcop catolic, 503.
Farinacius Prosper, jurist, 25.
Filaret I, vezi M ihalitzis II, episcop la
' Rîmnic, apoi mitropolit, 396, 399, 401
. —403, 425—427, 436. (Nichitici), patri­
arhul Moscovei, 17.
Filip, zugrav, 613.
Filitti Costandie, episcop la Buzău, 407,
432—435, 436, 630. Dositei, episcop la
Buzău, apoi mitropolit al Ungrovla-
hiei, 404—410, 432, 438, 576, 610, 622,
627, 629, 630. Ioan C, istoric, 403, 416,
435, 560. Silvestru, medic, 434.
Filotei, mitropolit al Proilaviei, 471, e­
piscop la Roman şi Huşi, 7, 120, -sin
Aga Jipa, psalt, 143, 239.
Fini Nicolae, cercetător, 522, 541.
Fitter Adam, iezuit, 316.
Floca Ioan, diac, profesor, 60.
DE NUM E 647
Fior, dascăl în Bucureşti, 596, 616. Dio-
nisie, tipograf, 144. - Flore, preot-copist,
248, 587. Florea Lucian, episcop, 393,
403. Fogarasi Ştefan, predicator calvin,
177. Forgach Pavel, episcop catolic, 514,
515,
516, 534.
Fotino Dionisie, cărturar grec, 631.
Francisc I, împărat, 392. Frantz
Wenceslav, secretarul lui Atana-
sie Anghel, 304, 311, 312. Frujinescu.
Grigorie, zugrav, 611. Fulea Moise,
preot profesor, 598. Furtună Dumitru,
preot-istoric, 569, 585.
G
Galaction, episcop al Rîmnicului, 427.
Galeatovschi Ioanichie, arhimandrit, 128,
129, 130, 281.
Gavriil, hatman, 118, 217, mitropolit al
Proilaviei, 460, din Bîrsana, episcop
în Maramureş, 194, 539, din Ţagul
M are, 297, 305, 309, episcop de
Muncaci, 185.
Găvruţa Petru din Pocola, 518.
66, 67, 70, 71.
Georgievici Ioan, episcop la Caransebeş,
490, 507.
Ghedeon, episcop la Huşi, apoi mitro -
polit al Moldovei (sec. XVII), 29, 94,
95, 122, 284, 341, 636, episcop la Ră­
dăuţi, apoi mitropolit (sec. XVII—
XVIII), 110, 120, episcop la Huşi şi
Roman (sec. XVIII), 67, 356, 359.
Ghenadie, copit şi egumen la Cozia, 439,
587, I, mitropolit al Transilvaniei, 49,
50, 53, 181, II, mitropolit al Transilva­
niei, 50, 63—65, 76, 284, III, mitropolit
al Transilvaniei, 82, 83, 285, al Dris-
trei, 480.
Gheorghe, arhitect în Constantinopol,
228, episcop la Huşi (sec. XVII), 121.
episcop Ia Roman (sec. XVIII), apoi
mitropolit al Moldovei, 135, 342, 355,
preot în Bucureşti, 583,preot în Ciuri -
 UHTODOXE
250, protopop Beiuş, 513, 514, 534,
opop în Daia, 296, stareţ la Cer­
, 545, 558, 566 —569, zlătar, 615,
Ianina, zugrav, 234, «grecul», zu­
r, 231, Ştefan, domnul Moldovei, 29,
122, 189, 198, 199, 219, 228, 246,
266, 277, 284.
sim, ierod. tipograf, 453. Putnei-
egumen la Precista din Roman,
554. traducător, 589.
lano de Nissa, 136, 271.
ntie, traducător, 407, 439, 440, 443,
566.
ă Leon, mitropolitul Moldovei, 448
0, 458—459, 461, 473, 589.
Gheorghe, domnilor, 48, 212, 213.
ore Alexandru, domnitor, 453. Gri-
1, domnitor, 48, 108, 127, 128, 129,
136, 166, 212, 245, 262, 266, 283,
Grigorie II, domnitor, 245, 325,
344, 356, 359, 456, 543, 553, 575,
Grigorie III, domnitor, 396, 446.
orie IV, 415. Matei, domnitor, 324,
Scarlat, domnitor, 549, 544, 629.
Budeşti, arhitect, 618. Nicolae
Hagi, ctitor Cocoş, 484.
Inochentie, 37.
c:u Constantin C, istoric, 208, 224,
478, 485, 641. Dinu C, istoric,
ki Iosif, teolog kievean, 40.
Alexandru, profesor, 540. i Ştefan,
istoric, 15, 46, 351. ;i Gaspar,
domnul Moldovei, 6,8, 1.
nu Radu, logofăt, 43, 130, 134,
136, 137, 139, 141, 146, 159, 169,
197, 198, 422. Şerban, 130, 134,
136, 137, 139, 141, 169, 197, 198.
iu Nicodim, arhimandrit, 439,
387.
Vasile, bizantinolog, 620.
s Mitrofan, cărturar grec, 147,
59, 272, 273.
ş Nicolae, prof., istoric, 14, 224,
!55, 351.
ROM ANE VOL. II
Grigorie din Măhaci, preot copist, 206,
248. Grigorie, episcop de Buzău, 168, 169,
244. I, m itropolit al U ngrovlahiei,
256. II, m itropolit al Ungrovlahiei,
395, 400, 420, 422, 623, 632, 637. IV
(Dascălul), mitropolit al Ungravlahiei,
407, 415, 416, 435, 439, 440, 443, 567.
mitropolit al' Proilaviei, 469, mitropo­
lit de Sidis, 400, 401, mitropolit la Si-
listra 481. Stan braşoveanul, 357.
Grozea Haiducul Nicolae, 215.
Gunesch Andrei, cronicar sas, 88.
H
Habata Antonie zis Neamtu din Com-
lăuş, 519.
Habsburgi, 289, 290, 308, 500. Hadîmbu
Iane, ctitor, 218. Haines Gheorghe,
protopop, 497, 598,
599.
Haller Ioan, guvernator, 377. Haneş
Petre, cercetător, 30. Hangerli
Constantin, domnitor, 405. Hann
Sebastian, argintar, 238. Harvat,
logofătul, ctitor, 212. Hataş Vasile, p reot
unit, 515, 534. Henning Johanes,
argintar, 238. Herescu Dosoftei, episcop
la Rădăuţi şi
Cernăuţi, 464—466, 476, 493. Herce
Ştefan, predicator calvin, 176. Hevenessi
Gabriel, iezuit, 294, 297, 310. Hipomenas
Gheorghe, cărturar grec, 272. Hitchins
Keith, istoric, 499. Hobant Vasile,
protopop în Braşov, 285. Hodoş Nerva,
bibliolog, 30, 59, 77, 110, .139, 159, 275,
327, 351, 403, 416, 454,
639.
Horea, conducătorul răscoalei din 1784,
493, 520, 583.
Hortvatzis Gheorghe, poet cretan, 105,
106.
Hrănite Grigorie, zugrav, 233, 609, 611.
Hrisant — vezi Notarra. Hrisogon
Gheorghe Trapezuntiul, prof. grec, 141,
272.
 IN D IC E
Iachint, călugăr Pocrov, 566, copist la
Cemica, 587.
Iacob, patriarh ecumenic, 109, 259, 271,
Putneanul, mitropolit al Moldovei, 358,
episcop la Roman, 448, 459. fiul lui
Man, zugrav, 612.
Iacovlev Deico, zugrav rus, 234.
Iacovici Stoica, preot tipograf, 148, 326.
Ianachie, postelnic, ctitor, 228, zugrav,
233.
Ianăş, protopop în Hunedoara, 249.
Iancu Petru, preot, 584.
Ică Ioan, preot profesor, 274.
Ienachie, postelnicul ctitor, 231.
Ieremia III, patriarh ecumenic, 158. mi­
tropolit grec în Maramureş, 187.
Ierotei, episcop de Huşi, 359.
Ignatie (Babalos), mitropolitul Ungrovla-
hiei, 408, 410, 442. (Grecul)', episcop
de Rîmnic, 256. (Sîrbul), episcop de
Rîmnic apoi m itropolit, 53, 56, 57,
161, 162, 163, 167, 168, 279, 479. Teofo-
rul, sfint, 106.
Ilarie, egumen la Peri, 184.
Ilarion, dascăl la Putna, 566, egumen
la Secu, 565, episcop la Rîmnic, 164,
165, episcop la Muncaci, 185, tradu­
cător, 588.
Iliaş Alexandru, domnitorul Moldovei,
6, 28.
Inocenţiu XIII, papă, 314.
Inochentie, episcop la Huşi, 396, 446,
460—462, 637, episcop la Rîmnic, 332 —
333, 633.
Ioachkn, mitropolit al Dristrei, 470, mi­
tropolit al Proilaviei, 472, al Mosco­
vei, 106.
Ioan, egumen la Hurezi, 214, 216, 233,
episcop la Huşi apoi la Roman, 115,
122, 218, episcop de Muncaci, 184,
preot în Poiana Sibiului, 382, 363,
393. Valahul, sfint, 253, din Acilin,
pr. 353, 577, 637. cel Nou de la
Suceava (Moaşte), 104, 107, 462, 551,
Grigorie, episcop în Maramureş, 187,
episcop de Huşi şi Rădăuţi, 116, 120.
DE NUM E 649
Ioaneş, preot în Galeş, 380, 383, 384, 387,
393, 577.
Ioanichie, călugăr, Veneţia de Sus, 384,
386, episcop la Roman, 456—458, mi­
tropolit al Proilaviei, 470, 471, patri­
arh de Alexandria, 42, patriarh de
Constantinopol, 56.
Ioanovici Vichentie, episcop Ia Arad şi
mitropolit la Belgrad, 334, 513—514.
Ioasaf, mitropolit al Ardealului, 89, 90,
190, episcop la Buzău, 336.
Ioil, călugăr Vintilă Vodă, 285.
Ionaş, preot în Sălişte, 382, Ionaşcu
zugravul, 612.
Ionaşcu Ioan, istoric, 339, 560, 585, 601,
639.
Iordan Capadocianul, traducător Mine -
ele, 422.
Iorga Nicolae, 14, 15, 53, 59, 98, 140, 160,
182, 195, 254, 258, 273, 274, 275, 328,
351, 403, 416, 429, 443, 454, 478, 499,
585, 599, 602, 639, 640, 641.
Iorest, episcop la Rădăuţi, 118, episcop
la Huşi, 358, Ilie, mitropolit în Tran­
silvania, 5, 28, 53, 65 —68, 76, 84, 88,
118, 284.
Iorgovici, Iosif, profesor, 520.
Iosif, dascăl, episcop la Argeş, 404, 406,
427, 436 —444, 572, episcop la Huşi,
121, I, împăratul Austriei, 310, II, îm­
păratul Austriei, 391, 392, 492, 494,
506, 520, 528, 536, 559, zugrav în Hu­
rezi, 233, cel Sfînt, mitropolit la Timi­
şoara, 176, 253, alt mitropolit la Timi-
şoara, 502.
Ipsilanti Alexandru, domnitor, 397, 398,
406, 431, 481, 552, 571, 575, 608, 617,
628, Constantin, domnitor, 453, 615.
Isaia, călugăr la Cocoş, 484, egumen Hu -
mor, 285, călugăr grec, 190, 533..
Istrate Gavriil, profesor universitar, 78,
160, lemnarul, 233.
Iusco Ioan, episcop în Muncaci, 188.
Ivanco, copist, 206.
Ivan, zugrav din Răşinari, 612.
Ivaşcu G., literat, 22.
Ivireanul Antim, 5, 75, 133, 137, 138, 141
—160, 165, 170, 196, 210, 222, 239, 254,
260, 264, 272, 319, 321, 572, 587, 616.
Jansenius Cornelius, teolog olandez,
200.
Jinariu Simion, dascăl şi preot, 497.
Jipa Logofătul, 483. Jivanovlci Sinesie,
episcop la Arad, 418,
505, 516—519, 535, 606, 635. 'ivi
Aurel, arhidiacon-profesor, 275.
K Lorontfi Suzana, 80, 81.
aszony, vicecancelar, 311, 312, 313, 316.
aunitz, W. A., cancelar.
ebell Mihail, vicar, 512, 513, 534.
minitis Sevastos, cărturar grec, 138,
141, 144, 272, 273.
arozanis Nichifor, mitropolit de Ale-
candria, 260.
gălniceanu Enache, cronicar, 344, 446.
Ionici Leopold, cardinal, primat al
Jngariei, 283, 292, 293, 297, 298, 299,
32, 303, 306, 309, 310, 511.
ligseg, general, 315.
lîstenski Z., stareţ, 32, 35.
nis Sigismund, guvernator, 311, 312.
3v Silvestru, teolog kievean, 37.
acs Meletie, arhiereu unit, 512, 515,
4—535.
isnoy Peter, 84.
jvski Isaia, 37, 40.
sok Iosif Laurentiu, tipograf, 491,
Thomas, argintar, 238.
atu Alexandru, istoric, 307, 339.
Pal, canonic, 513, 534.
ttie, ieromonah tipograf, 335, 418,
mitropolit al Proilaviei, 470, epis-
de Rădăuţi şi Roman, 108, 116,
218, 353, călugăr Suceava, 285.
Lazăr Gheorghe, profesor, 411, 412, 413
497.
Lăpuşneanu Alexandru, domn al Moldo­
vei, 16.
Lăudat I. D., profesor, 111, 429.
Lemeni Ioan, episcop, 531—533.
Leontie, dascăl la Tismana, 637.
Leopold I, împăratul Austriei, 289, 302,
306, 310, 363, 374, 500, 502, II, împăra­
tul Austriei, 536.
Leurdeanu Stroie, vornic, 127.
Levakovici Rafael, misionar catolic, 177.
Ligaridis Pantelim on Paisie, cărturar
grec, 52, 54.
Luca din Cipru, mitrop. Ungrovlahiei,
62, 167, 249, 256, 269, 270, episcop în
Muncaci, 184, preot în IcJod, 236, 248.
Lukaris Ciril, patriarh ecumenic, 29, 39,
41, 257, 258, 270.
Ludescu Stoica, logofăt ctitor, 213.
Ludovic al XlV-lea, regele Franţei, 42.
Lujinski Ştefan, episcop cato'ic, 514,
534.
Lupaş Ioan, profesor academician, 30,
47, 77, 92, 93, 110, 139, 254, 307, 392,
393, 394, 455, 499. 541, 600, Marina,
139.
Lupşa Ştefan, preot profesor, 183, 255,
291, 307, 416, 499, 522, 542, 585.
Lupu Dionisie, mitropolitul Ungrovlahiei,
412—416, 428, 435, 442, Vasile, domnul
Moldovei, 5, 18, 19, 24, 25, 26, 27, 28,
29, 30, 40, 41, 44, 53, 55, 56, 67, 94,' 95,
97, 101, 115, 118, 121, 177, 196, 210,
212, 216—217, 225, 234, 238, 243, 245,
246, 256, 258, 259, 261, 262, 265, 268,
270, 277, 279, 230, 281, 282, 284, 469,
Ştefăuiţă, domnul Moldovei, 246.
M
Macarie, călugăr la Căldăruşani, 5, călu­
găr la Dragomirna, 567, 588. dascăl de
eîntări, 412, 413, 567, mitropolit al
Dristrei, 479, patriarh de Ipek, 175,
178, tipograf, 398, 399. Zaim, patriarh
 INDICE DE NUME
de Antiohia, 29, 42, 56, 57, 84, 115,
276, 277, 285.
Macedoneanul Meletie, egumen la Go­
vora, 51, 52, 58, 162, 206, 222, 280.
Macri Dimitrie, staroste din Cernăuţi,
357.
Magyar Ştefan din Arad, 519.
Maior Grigorie, episcop la Blaj, 366,
371, 391, 392, 491, 492, 526, 527—528,
Petru, cărturar, 89, 307, 316, 317, 387,
495, 527, 529—530, 532, 540, 581, 595,
596,
Maiota Gheorghe, predicator grec, 141,
272.
Manea, «vătaful de zidari», 227, 233.
Maniu, preot Poiana, 382.
Manuilovici Maxim, vicar Oradea, 521.
M argunios Maxim, um anist grec, 26,
103.
Măria Tereza, împărăteasa, 366, 363, 377,
384, 387, 391, 487, 490, 507, 527, 535,
539, 559, 580, 637.
Marian Simion Florea, preot folclorist,
101.
Marin, zugrav la Hurezi, 233.
Marinescu Stelian, cercetător, 255.
Marineţ Ioan, preot luptător pentru or­
todoxie, 386.
Martinelli Giovanni, arhitect, 365.
Martinovici Ioanichie, episcop de Arad,
512—513.
Mateescu Tudor, cercetător, 287, 485,
486.
Matei al Mirelor, egumen la Dealu ' şi
mitropolit, 269, 270. Ioan zugrav, 234.
Mavrocordat Alexandru I, 156 , 451, 462,
Alexandru II, 448. Constantin, 323 , 324, Mihailovici Constantin şi Dimitrie, tip
326, 334, 335, 342, 343, 344, 359, 395,
430, 543, 572, 573, 575, 597, 625, 628.
Ioan, Nicolae, 148, 158, 264, 319, 321,
352, 353, 358, 480, 481, 543, 547, 573,
574, 575.
Mavrogheni Nicolae, domnitor, 566, 615.
Măcinic Moise, preot martir Sibiel, 380, Mihnea III Radu, domn muntean 6,
381, 390, 393, 577.
Mărcocianu D., ctitor, 235.
Mătieş, preot zugrav, 234,
Măzăreanu Vartolomei, arhim., căr
350, 396, 461, 552, 553, 573, 590,
618, 637.
Mehedinţeanu Lupu, paharnicul, 48,
Meheşi Iosif, 495. Melchisedec, egumen
Câmpulung, 5a
206. Meletie, econom la Argeş. 441,
445
gumen Zlătari, 630, mitropolit al
ilaviei, 469, 470, patriarh al Ierusalj
lui, 625. Meletievici Nicanor, episcop
de Cri
doi, 375.
Merişanu Staicu, paharnic, 216.
Meteş Ştefan, istoric, 77, 92, 195,
307, 499, 541, 560, 585, 621. Metodie,
episcop de Buzău, 336­
430, episcop la Dristra, 480, vicar
Oradea, 518, patriarh ecumenic, 4|
Miakici Gavriil, episcop în Croaţia,
280. Micu Inochentie, episcop de
Blaj,
373, 523, 531, 557, 580, Samuil, căi)
rar, 88, 309, 368, 443, 495, 529—3
536, 594, 595. Mihai, dascăl în
Turtuhaia, 483, MitJ
preot copist în Transilvania, 207,
teazul, domnitorul celor trei ţări ro
5, 7, 43, 58, 161, 186, 206, 250, 251,2
Mihai, zugrav, 235. Mihail, episcop li
Timişoara, 176, Pa
preot istoric, '31, 111, 274, 287, 2
568, 569, 601, 640, 641, Petrică, dasc
483, Ştefan (Iştvanovici), tipogi
145, 155, 156, 278, 279, 299.
grafi, 407, 422. Mihalitzis Filaret,
episcop de Buzău
mitropolit al Ungrovlahiei, 381, 38
395, 430, 622. Mihălcescu Ioan Irineu,
prof., apoi m
tropolit, 46. ' M ăilă G., prof., 47.
62.
Mikeş Mihail, conte, 312. Milea
Dănilă din Sălişte, 378.
u Nicolae, cărturar 45, 97,
102, 135, 136, 137, 198—201, 208,' N
284,'
Ilie, predicator greo, 154, 278. Năsturel Udrişte,, logofăt muntean, 23, 24,
51, 52, 54, 204, 208, 212, Petre Ş. istoric,
zugrav, 610.
240, 274, 275, 328. Nectarie, patriarh al
culptor, 236.
Ierusalimului, 42, 123, 271, 470, I mitropolit
episcop la Buzău, 337, 558, 636, al Proilaviei, 469, 470, mitropolit al
op de Rădăuţi şi apoi mitropolit Ungrovlahiei, 411, 412, 427, 442, 576, II
oldovei, 109, 110, 116, 119, 357. mitropolit al Proilaviei, 470.
n, episcop la Huşi apoi la Buzău, Neculce Ioan, cronicar, 96, 104 , 3 40 , 636.
[02, 103, 123, 141, 169—171, 196,
122, 271, episcop la Huşi şi Ro- Nenadovici Pavel, mitropolit de Karlo-vitz,
;sec. XVII), 113, 114, 121, mitro­ 383, 447, 487, 490, 507, 516, 517, 518, 519,
535, 634.
de Nissa apoi al Ungrovlahiei,
71, 320—321. Neofit, rabin botezat, 568, VII, patriarh,
Nicolae, prof., apoi mitropolit al ecum., 404, 437, mitropolit de Timi şoara,
[ului, 600. . 176, Cretanul, mtiropolitul Ungrovlahiei,
323—328.
asile, episcop Sibiu, 498. , 1
Nestorovici Maxim, episcop de Caransebeş,
Gheorghe, preot profesor, 46, )0, 505.
640, Justin, prof. apoi patri-:, 110, Neurauter Carol, iezuit, 301, 302, 303,
111. 309.
irgil, cercetător, 160, 339, 394, 1,
641. Nichifor, mitropolit al Moldovei, 343—
345, 622, mitropolit de Tulcea, 482. Nichitici
Mihail, episcop 68, 189. maşcu,
protopop, 312, 313, 315. Ghedeon, episcopul Transilvaniei, 492—494,
580, 583, <635. Nichitiri Pronca, zugrav rus,
Constantin, bursier, 413. Jexandru,
234. Nicodim, egumen la Tismana, 544,
domnitor, 402, 404, , 576, 610,
ieromonah transilvănean, 381, 637. Nicolae",
629, 630. Constantin, r, 565.
zugrav în Piteşti, 612, (Vasi-lievici),
Alexandru, domnitor, 6, 121, tin episcop necanonic de Rădăuţi, 120.
domnitor, 116, 121, 186, e,
Nicolau Filip, argintar, 615.
mitropolitul Moldovei, 6,
Ieremia domnitor, 6, 7, 32, 282, Nicula Gheorghijă, preot, 683.
Moise, domnitor, 6, 17, . Petru, Nilles
540.
Nicolaus, istoric iezuit, 307, 317,
mitropolitul Kievului, 8, 19, 27,
28, 32—47, 49, 50, 1. 77, 143, Nistor, zugrav în Feleac, 613, Ion. I., is­
toric, 287, 466.
198, 278, 283, 284, on, domnitor,
32, 36. îil, călugăr cărturar, 50, Notaras Hrisant, patriarhul Ierusalim u­
58, lui, 139, 141, 148, 156, 260, 263, 264,
271, 321, 341, 355, 625. Novacovici
colae, primar Timişoara, 503. Dionisie, episcopul Transilvaniei, 387,
oan, preot ctitor, 229, 249. 419, 488—490, 493, 507, 579, 635,
'lorea, preot, 30. foan, pr ot, Ştefan, tipograf, 592.
393, 509, 560. ■did, preot
profesor, 255, 585,

Pictor 231, 232.

 o Partenie, episcop de Rîmnic, 419, mitro­
Oancea Ion, din Făgăraş, luptător pen -
tru Ortodoxie, 379.
Obedeanu Constantin, ctitor, 544.
Obradovici Dositei, cărturar sîrb, 458,
634, 635.
Ohtum (Ahtum), conducător în Banat,
174.
Okolicsany, episcop catolic, 534.
Olimpiada, ctitoră Văratec, 548.
Olteanu Pândele, filolog, 20, 23, 31, 203.
Olzavschi Manuil, episcop de Muncaci,
371, 378, 386, 524, 539.
Onoriu de la Dragomirna, 566.
Qprea, protopop în Braşov, 285, preot
Sălişte, 382, din Poplaca, Nicolae
Miclăuş, 378, 379, 380, 381, 387, 393.
Oprovici Simion, zugrav, 612.
Oros Ştefan, preot în Năneşti, 192.
Pahomie, egumen Bisericani, 635, epis­
cop la Roman, 558, 561, 573, 636.
Paisie, egumen la Goşula, 285, egumen
la Cozia, 285, egumen la Govora, 216,
patriarh al Alexandriei, 84, 260, pa­
triarh al Ierusalimului, 28, 42, 261,
Velicicovschi, stareţ, 449, 554, 562—
569, 588.
Pali Francisc, istoric, 373.
Paladas, patriarh al Alexandriei, 139,
141, 260, 271.
Panaitescu P. P., istoric, 46, 208, 209,
287.
Panaret, mitropolit la Tulcea, 482.
Pană, zugrav, 612.
Pândele Ion, bursier, 413.
Pandovici Dumitru, tipograf, 326, 336,
525.
Pann Anton, psalt, 413.
Pantelimon, zugrav, 612.
Papacostea Victor, cercetător, 60, Şer-
ban, 338.
Para Ioan, vicar, 392, 495.
Paraschiva, Cuv., Moaşte, 27, 115, 118,
217, 258.
polit de A tirianopole, 29, m itropolit
al Dristrei, 476, 479, 480, 481, mitro­
polit al Proilaviei, 473, de la Agapia,
220, I, patriarh ecumenic, 18, 40, 42,
258, 469, II, patriarh ecumenic, 258,
IV, patriarh ecumenic, 259, 470, pa­
triarh al Ierusalimului, 625.
Patachi Ioan, episcop la Făgăraş, 311
—317, 375, 596, Liviu, cercetător, 317.
Patellaros Atanasie, patriarh ecumenic,
259.
Pater Ianoş, epitrop Alba Iulia, 86, 87,
304.
Pavel, episcop Roman şi Huşi, (sec.
XVII), 114, 121, egumen Rîşca, 285,
de Alep, diacon arab, 56, 58, 1 15,
223, 276, 277.
Păcătian Teodor, cercetător, 394.
Păcurariu M ircea, preot-profesor, 77,
78, 93, 124, ,287, 339, 660, 585, 600,
040, 641.
Patru, preot în Tinăud, 207, 248.
Pâclişanu Zenovie, isto ric, 77, 195, 255,
373, 540, 560.
Peştişel Moise, predicator calvin, 176.
Petranu Coriolan, istoric de artă, 619.
Petrescu Costache, dascăl Silistra, 483.
Petronie, episcop în Muncaci, 186, 187,
preot unit în Banat, 504.
Petric Constantin din Jina, 379 , 382,
Oprea din Jina, 382.
Petritis Ignatie, cărturar grec, 52, 54.
Petrov Pavel, tipograf, 453.
Petrovici Dimitrie, tipograf, 399, 407,
M oise, m itropolit în B elgrad, 332,
504, 505, 633, Petru episcop de Arad
şi Timişoara, 507, 520.
Petru, preot filocalvin în Ciuci, 182,
253, protopop în Daia, 310, protopop
în Seghişte, 181, cel Mare, tarul Ru -
siei, 95, 104, 107, 204, 285, 341, 635,
636, H ristofor, episcop la Oradea,
182, 511—512.
Philippide Daniil, cărturar grec, 631.
Picote Mile, cercetător, 455.
Pigas Meletie, patriarh al Alexandriei,
257.
>an, preot Sadu, 384, 385, 393,
in Molnar, medic, 385, 438,
, 593.
)anciu, ctitor, 212.
ilugăr la Neamţ, 566, 568.
ă Antonie, mitropolit al Ar-
46, 93, 140, 173, 601.
Sofronie, 18, 24, 27, 37, 41,
. Veniamin, arhiereu, 173, 478.
istin, cercetător, 98, 111. Hagi
tin, n eg u sto r m ecenat, 421,
i, 440, 443, 497, 606. Ioan, zu-
Românaşi, 613. Nicolae (Ni-
protopop de Balomir, 370, 371,
i, 558, 637. Ştefan, preot-prof.
nasie, cercetător, 21, 31, 209,
k)sma, episcop de Buzău apoi
it al U ngrovlahiei, 400, 401,
, 576. Niculae, preot acad. is-
i, 77, 255, 416, 569, 585. Radu,
, 141, 156, 158, 159, 211. Ci-
in, preot-istoric, 560, 640, Vîl-
îorghe, istoric de artă, 15, 59,
lustatie, „arhim. copist, 587.
e, mitrop. Timişoara, 505—
eorghe, preot istoric din L u ­
, 307, 509, Gheorghe, preot
u, 517, Ioan, protopop vicar
12, 490, 492, 493, 497, Ioan, zu-
14, Mihai, protopop Sînnico-
re, 579, 637, Nedelcu, zugrav
a, preot Răşinari, 578, 588,
ugrav Oraviţa, 614, Vichentie,
Vîrşeţ, 507—508.
Scarlat. preot istoric, 21, 31,
111, 124, 360, 466, 560.
.itropolit al Niceei, 29, 40.
Marcu, profesor grec, 141,
larius, istoric de artă, 241,
'-, zugrav, 234.
frosin, arhimandrit, profesor,
Potra George, istoric, 444, 601.
Prale Ion, versificator, 101.
Preda, zugrav la Hurezi, 233, 235.
Procopovici Teofan, arhiep. Novgorodu-
lui, 203.
Prodan David, istoric, 373, 586.
Prohoros Partenie, patriarh de Alexan­
dria, 260.
Protasie, călugăr Cernica, 567.
Psaltul Matei, patriarh de Alexandria,
327, 624.
Puşcariu Ilarion, arhiereu, 498, 584, Sex-
til, 96.
Putnic Moise, episcop la Timişoara, apoi
mitropolit de Carloviţ, 493, 506.
Putneanul Iacov, m tiropolit al M oldo­
vei, 345—351, 457, 553, 591.
R
Rabutin, general austriac, 299, 305.
Racotă Tuliu, profesor, 77, 373, 540.
Racoveţchi Metodie, episcop de Mun -
caci, 190.
Racoviţă Constantin, domnitor, 457, 471.
Constantin Cehan, domnitor, 461, Şte­
fan, domnitor, 572, Mihail, domnitor,
109, 338, 354, 573.
Radovici Gheorghe, tipograf, 143, 144,
147.
Radu, zugrav în Braşov, 610, Leon, dom­
nitor, 48, 127, 212, Mihnea, domnitor,
8, 9, 186, 257, 268, 277, Şerban, dom­
nitor, 166.
Rafail călugăr cărturar Hurezi, 422, 427,
587, călugăr la Neamţ, 440, episcop
la Buzău, 431, protosinghel, 428.
Radzivil, nobil lituan, 44, 282.
Rakoczi Francisc, principe, 192, 289,
310, 510, 511, 512, Gheorghe I, princi­
pe, 49, 53, 64, 65, 66, 67, 66, 69, 72,
80, 162, 179, 181, 187, 188. Gheorghe
II, principe, 57, 76, 80, 81, 82, 83, 176,
189, 250. Sigismund, principe, 181, 185.
Rareş Petru, domnul Moldovei, 7, 32.
Raţ Mihail, sluger, 229.
Raţiu Nicolae, preot 584.
 Ravanicianin Sofronie, episcop de Arad,
513. Rămureanu Ioan, preot-profesor,
160,
274. 640. Rătescu Gherasim, episcop
la Buzău,
433, 435.
Răuţescu Ioan, preot, 403. Rednic
Atanasie, episcop de Blaj, 491,
526—527, 599.
Regai Gheorghe, iezuit, 313, 315, 317.
Regleanu Minai, cercetător, 339, 416.
Reli Simeon, preot-prof., 195, 585. Rezuş
Petru, preot-profesor, 360, 602.
Rîmnice»nu( Chiriac, călugăr, 425, 567,
Constantin, preot tipograf, 399, Gri-
gorie, episcop de A rgeş, 407, 425, 427,
587, Ioan, tipograf, 525, Naum, 425,
552, 591, 617. Romanov Alexei, ţarul,
285, Mihail Fe-
odorovici, ţarul Rusiei, 66, 67, 94,
118, 180, 234, 261, 264. Roşea Toma din
Deal, 382. Roşu Mihail Martinovici,
dascăl de teologie, 506, 576, 599.
Rotosinski Partenie, episcop, 189.
Rotogol Petru, preot, 584. Ruffini, Mario,
cercetător, 46, 47, 183,
209, 599.
Rus Eustatie, copist, 556. Russo D., 30,
275, 468, 478, 639. Ruset Antonie, domn
în Moldova, 218,
262, Manole Geani, domnitor, 396,
419.
Sacerdoţeanu Aurelian, istoric, 59, 160,
224, 255, 339, 428.
Saltîkov Petru, general rus, 396, 632.
Sandu, tipograf, 357, 529, 616
Sărai Visarioan, ieromonah, 369, 375—
377, 393, 514.
Sava, episcop la Ineu-Lipova, 79, 179,
episcop la Rădăuţi, Huşi şi Roman apoi
mitropolit, 94, 108, 115, 118, 122, 177, 221,
episcop de Huşi şi Rom-in / (sec. XVIII),
355, 358, ieromonah tipograf, 587, din
Veştem, mitropolit al Ardealului, 90, 190.
Savu (Sa/ va), episcop de Vad şi Mara­
mureş, 189.
Sărăţean Lupu, sculptor, 236. Serafim,
episcop de Huşi şi Rădăuţi,
119, 122, episcop la Buzău şi Rîmnic,
128, 168, 213, episcop în Maramureş,
163, 192—193, 536, mitropolit al Dris-
trei, 481. Serebrenicov A, mitropolit,
449, 450,
565, 638.
Serghie, episcop de Muncaci, 186, 283.
Seroglanul Dionisie , patriarh ecumenic,
259, 271. Severu Gavriil, arhiepiscop
în Filadel-
fia, 23.
Sigismund III, regele Poloniei, 33.
Silaghi Simion, zugrav, 613. Silovon,
episcop în Maramureş 186, 283.
Silvestru, ieromonah cărturar (sec.
XVII), 51, 58, 71, 72, 197, 206, 222, 281,
episcop în Maramureş, 188, Cipriotul,
patriarh Antiohia, 327, 343, 344, 624—
625. Simedrea Tit, mitropolit al
Bucovinei,
328, 466, 478. Simeon, protopop
zugrav din Piteşti,
612.
Simeon, episcop la Vîrşeţ, 176.
Simeonovici Ioan, diacon tipograf, 347.
Simion Ştefan, mitrop. Transilvaniei, 53,
68—78, 84, 89, 188, 189. Simonescu Dan,
cercetător, 59, 111, 134,
139, 159, 160, 172, 173, 275, 287, 351,
393, 639, 640.
Sinopeus Panaiot, cărturar grec, 141. Smith
Thomas, pastor anglican, 201. Sobieski Jan,
regele Poloniei, 104, 123,
169, 223. Socoteanu Grigorie, episcop
de Rîmnic
apoi mitrop. al Transilv., 381, 396, 417
—419, 597.
Sofia, maică, 221.
Sofronie, egumen la Argeş, 337, episcop
la Huşi, 122, ieromonah la Cioara, 385—
387, 393, 555, 556, 558, 583, 634, episcop
de Vraţa, 427, 632—633, mitropolit în
Lipova, 179—180, 285, II, patriarh, ecu­
menic, 397, 623, stareţ la Neamţ, 566.
Sotiriovici Luca, tipograf, 343, 346.
Spartaliotis Gherasim, patriarh de Ale­
xandria, 260.
Spiridon, episcop de Vad (sec. XVI), 185,
187, Spiridon, monah bulgar, 632.
Stadniţchi Arsenie, arhiepiscop de Nov-
gqrod, 478, 600.
Stamati lacob, mitropolit al Moldovei,
450—455, 462, 463, 558, 589.
Stan, preot în Glîmboaca; 384, 577, zu­
grav la Hurezi, 235, zugrav din Orăş-
tie, 613, zugrav din R ăşinari, 612,
Liviu, preot-profesor, 60.
Stanca Sebastian, preot cercetător, 307.
îtanciu, preot copist, 586.
Jtanoievici Moise, episcop- de Caranse­
beş, 503, 505.
tanislavici Nicolae, episcop catolic de
Timişoara, 504.
taruşici Ignatie, teolog kievean, 4 0,
41.
:avrache Iordache, dregător, 349.
ăniloae Dumitru, acad. preot-profesor,
274, 307, 373, 394. 540, 600. inghe
Sterie, profesor, 393, 498, 584, 300.
)ica Iosif, episcop în Maramureş, 191,
92, 193, 194, 538, Nicolae de Haţeg,
irotopop cronicar, 590. icescu Nicolae,
istoric, 60, 224, 255, 59, 560, 585, 619.
icovici Ghinea, tipograf, 573, loan,
pograf, 338, 573, Iordache, tipograf,
)9, 573.
de C. A., istoric, 273. timirovici
Ştefan, mitropolit de Car-irit, 498.
tutchi Mihai, protopop tipograf, 447,
3, 452, 453, 616, 638. i, zugrav din
Tîrgovişte, 231. :i Lupu, logofăt
ctitor Dragomirna, 10, 216.
tul Damaschin, teolog grec, 20, 22,
197.
i Alexandru Scarlat, diplomat şi
urar, 411.
Sturze Vasile Moldoveanu, copist, 2—7,
578, 597. Suciu I. D., istoric, 123, 509,
Coriolan,
istoric, 541.
Suhanov Arsenie, călugăr rus, 470. Suttner
Ernest, istoric, 46, 77, 569. Syrigos
Meletie, teolog grec, 40, 41,
169, 270. Szunyog Francisc, iezu'it,
309, 311.
Şacabent Arsenie Ianovici, patriarh la
Carloviţ, 376, 501, Iosif Ioanovici,
episcop de Vîrşet, 508.
Şaguna Andrei, mitropolitul Ardealului,
532.
Şandru Lupu, protopop de Borşa, 583.
Schiopu Petru, domnul Moldovei, 7.
Şerban, protopsalt, 617.
Şerbănescu Niculaie, preot profesor, 30,
111, 126, 139, 159, 160, 172, 173, 208,
255, 338, 403, 416, 428, 429, 444, 585.
Şincai Gheorghe, 443, 493. 495, 529—
530, 536, 593, 598.
Şotropa Virgil, cercetător, 394.
Şpan Gheorghe, zugrav, 613.
Ştefan, episcop la Bi*zău (sec. XVII), 53,167
— 168, episcop în Lipova, 180, 182,
episcop la Rădăuţi (sec. XVII), 67,
118, episcop la Râmnic (sec. XVIII),
163, 164 , 213, mitropolit al Ungrovla-
hiei {sec. XVII), 5, 53— 58, 59, 77, 80.
179, 197, 207, 210, 213, 230, 323, epis
cop la Buzău apoi mitropolit (sec.
XVIII), 337, protopop în Berivoi, 69,
2S3, ierodiacon traducător, 566, 588,
638, zugrav în Ocnele Mari, 612, cel
Mare, domnul Moldovei, 7, 11, 26, 96,
118, 119, cel Simt, regele Ungariei,
180, zugrav în Moldova, 234, din O-
hrida, ieromonah cărturar, 52, 53, 162,
206, 280, Petriceicu, domnul Moldo
vei 96, 108, 218, ipopsifiu la Râmnic,
332.
Ştefănescu M elchisedec, episcop isto -
ric, 31, 77, 108, 112, 124, 159, 360, 403,
466, 478, I. D., istoric de artă, 619.
 INDICE DE NUME
Şteflea Dumitru din Sălişte, 378. Ştibiţa
Spiridon, episcop la Vîrşeţ, 176,
502.
Ştirbei Cernica, ispravnic Hurezi, 233.
Ştrempel Gabriel, cercetător, 47, 110,
152, 159, 209, 298, 601. Şuţu Alexandru,
domnitor, 412, 415, 428,
434, Mihail, domnitor, 434, 629.
Tarasovici Vasile, episcop în M aramu­
reş, 187,' 188.
Tempea Radu II, protopop, cronicar în
Braşov, 61, '206, 250, 393, 578, 585,
590, 600, V, protopop Braşov, 392,
497, 578, 598, 599, Isaia, călugăr, 626.
Teoctist, mitropolit al Transilvaniei, 61,
62, 249.
Teodor, episcop la Vîrşeţ, 176, Pompi -
Mu, istoric, 602.
Teodora de la Sihla, 220, 221.
Teodorescu Barbu, cercetător, 173, 339.
Teodorovici Dosoftei, episcop în Mara­
mureş, 193, 194, 538, Ivan, preot, 537.
Theodorescu Răzvan, istoric, 240, 619.
Teodosie, episcop la Vîrşeţ, 176, 285,
episcop la Rădăuţi, Roman apoi mi­
tropolit al Moldovei, 96, 108, 115, 116,
119, 218, mitropolit al Ungrovlahiei,
89, 90, 125— 127, 131— 140, 145, 163,
_, 166, 170, 171, 196, 210, 214, 260, 263,
286, 305, 306, 309.
Teofan, copist la Secu, 587, eclesiarh
la Huşi, 122, episcop la R ădăuţi şi
Huşi, 119, mitrop. al Moldovei, 8, 239,
patriarh al Ierusalimului, 34, 261, 283.
Teofil, copist, 587, episcop la Huşi şi,
Roman (sec. XVIII), 356, 359, episcop
la Rîmnic apoi mitropolit al Ungro­
vlahiei, 5, 48—53, 65, 161, 167, 168,
mitrop. al Trans., 91, 92, 292, episcop
de Vad, 187.
Thomas a Kempis, teolog apusean, 52,
204.
Theotochi Nichifor, arhiepiscop, 631.
Timotei, stareţ la Cernica, 545.
Toader din Feldru, dascăl, 207. 42 —
Istoria B.O.R., voi. II
Todoran Tănase, 350, 393. Tofoi Mihail,
86, 87, 89. Toma, logofăt, 458, preot
Făgăraş, 3| Tomescu Constantin,
profesor, 416, Tomşa Ştefan II, domnul
Moldovei 11, 62, 114, 116, 121, 186,
216, Leon, domn muntean, 48, 244, 2J
Totovici Ghenadie, vicar la Oradea,
Triflea Moga din Orlat, 379. Trufaşei
Efrem, episcop la Buzău, Turciu
Constantin, preot în Cris]
583.
Turcu Constantin, istoric, 351.
Turdeanu Emil, slavist, 15, 208, 209J
Tzigara Zottu, ctitor, 217.
Ţepelea Gabriel, cercetător, 77, 78,
429.
Ţichindeal Dimitrie, preot profesor,
635.
Ţirca Iov, episcop în Maramureş, 1
310, 538.
Udrescu Nifon, stareţ zugrav, 611.
Ureche Nestor, ctitor Secu, 17, 26
Grigorie, cronicar, 24, 41, 206. Urs,
preot în Cotiglet, 21, 207, 248. Ursan,
preot, 22. Ursu A., cercetător, 111, 112,
135, 20
600, ctitor-preot în Iaşi, 218.
V
Vahtang VI, regele Georgiei, 299.
Varlaam, copist în Sibiel, 556, episcc
la Huşi, 123, 124, 358, episcop la Huj
şi Rădăuţi (sec. XVIII), 218, 357, 35j
episcop la Rîmnic, apoi şi mitrop.
Ungrovlahiei, 128— 131, 163, 196, 2
213, 265, 285, mitrop. al Moldovei,
16—31, 53, 70, 73, 77, 114, 162, 16d
177, 188, 197, 198, 217, 234, 253, 26 A
270, 283, 284, mitrop. al Transilv., 91,
166, 190, 252.
c Calistru, episcop de Huşi şi în-
uitor de mitropolit, 109, 122, 123,
>lomeu, mitropolit al Dristrei, 481,
neanul, 554.
e, mitropolit la Timişoara, . 176,
topap cronicar la Braşov, 206, alt
itopop în Braşov, 248, stareţ la Po -
a Mărului, 544, 561, 562, 563.
imin, zugrav, 611. iţki Timotei,
tipograf, 44, 49, 281. ; Vichentie
Ioanovici, episcop la îişoara, 447,
506.
ion, călugăr la Athos 566, ctitor
Cocoş, 484, 558, egumen la Sîmbăta
Sus, 556, 557, 626. nescu Ioan,
ctitor, 545. schi Hipolit, călugăr
rus, 635—636. •mirescu Tudor, 415.
slav I, II, IU, (Ladislau), opişcopi
Muncaci, 189.
slavievici Ioanichie, mitropolit Ti-
oara, 503, 505. jvitei Daniil,
episcop la Cernăuţi,
ii Cosma, tipograf, 347.
u, tipograf, 525, 616, preot-copist,
seu Constantin, preot, 360, 560.
arm Matei,, copist, 394, — istoric,
,- 499, 588. .
Voiraescu Teodora, istoric de artă, 15,
240, 241, 619, 620. ..
Vornicescu Nestor, mitropolitul Olteniei,
112, 560.
Vulcan Samuil, episcop la Oradea,
537—536. . .■
Vulgaris Evghenie, cărturar grec, 631.
w
Wallis, general, 333.
Wladislaw IV, regele Poloniei, 35, 36.
Wolf Andreas, medic, 452, 454.
Zaharia, preot Bretea, 583, 613.
Zaim, vezi Macarie III, patriarhul An-
tiohiei.
Zamfira, ctitoră Prislop, 544. •. ..;'.;"
Zamfirescu Dan, cercetător, 110, 275,
Zamoyski Toma, cancelar polon, 33.
Zapolya Ioan Sigismund, principe, 176.
Zăcan Efrem, dascăl calvin, 176. Zăican
Ioanichie, episcop în Muncaci,
189. '"•
Zilot Românul, cronicar, 407, 443. Zoba
Ioan, protopop *filooalvin, 87, 90, . 91,
248, 253. Zosima, stareţ la Lavra
Pecerska, 475.
 IN D IC E DE
A .436—444, mînăstirea lui Neagoe, "
Abrud, oraş, 385. Aciliu — Sibiu, 637.
Adam — Fălciu, mînăstire, 218. Adjud,
oraş — ţinut, 113. Adrianopol, 158,
pacea, 474. Afumaţi —Ilfov, biserică,
215. Agafton — Botoşani, mînăstire,
549. Agapia—Neamţ, mînăstire, 119, 218,
551,
615.
Alămor — Sibiu, 69. Alba, judeţ, 69.
Alba-lulia, oraş, 51, 53, 57, 66, 68,
75, 80, 87, 89," 91, 130, 189, 249, 250,
252, 308, 309, 386, 388, sediul Mitrop.
Transilvaniei, 61—66, 191, 194, 291—
307, sediul Episcop, romano-catolice,
290, 377, din Maieri, 606, 616, mînăs-
tirea din Maieri, 558, tipografie, 144,
156.
Alep, 155, 278. . 266, Sf. Pantelimon, 266, 267, 627,
Alexandria, patriarhie, 156, 257, 260,
623, 624.
Aliman — Constanţa, şcoală, 483.
Almaş — Neamţ, schit, 548. Alun —
Hunedoara, biserică, 607. Amărăştii de
Jos — Dolj, biserică, 605. Amsterdam,
42. Aninoasa — Argeş, mînăstire, 213,
231,
321, 322, 409. Antiohia, patriarhie, 155,
276—278, 624
—625.
Apoldul de Jos — Sibiu, biserică, 612.
Arad, oraş, 79, 175, 207, episcopie, 177,
490, 510—522, Catedrala Sf. Ioag
Botez., 520, mînăst. Sf. Simeon Stîlpni -
cul din Gai, 518, 559, 606. Arbănaşi
— Bulgaria, ajutoare rom.,
279, 630, 632.
LOCURI
Argeş, oraş-judeţ, 326, 436, egiscdi
268, 441.
Arieşul Mare — Alba, 389.
Arnăutchioi — Constantkiopol, ajuta
rom., 628.
Arnota — Vîlcea, mînăstire, 211, 237,
268.
Arpaşul de Jos, — de Sus — Băgă\
schituri, 378, 555, 556.
Athos, Muntele, 10, 126, 256, 265, V
376, 448, 563, 626—627, 630, mîn
rile: Costamonit 267, Cutlumuş,
Dionisiu, 266, Dohiariu, 266, Esfigv2
nu, 266, 627, Hilandar, 179, 280, ţ
627, Jvir, 127, 258, 266, 279, 626, y
Karies, 265, Filoteu, 627, GrigeA
626, 627, Marea Lavră, 212,' 265, ,
Pantocrator, 266, 563, Sf. Pavel, >
monpetra, 266, Stavronichita, 267,
toped, 266, 626, Zografu, 266, \
Xenofon, 212, 266, 627, Xiropot,\
259, 266, 626, 627, schitul Sf. Hie,
Avereşti, schit, 463.
Avrig — Sibiu, biserică, 612.
48
Babadag — Tulcea, biserică, 483 Via.
Babele — Vrancea, schit, 166,
schit, 545. Bacău, ţinut, 113.
Bacicovo, mînăstire în Bulgaria,
BaiaA — Tulcea, biserică, 484.
Baia de Aramă, biserică, 215.
Balamuci — Ilfov, schit, 604.
Balta — Ucraina, 469. Banat,
viaţa bis., 174—176, 500- 509,
Bascovele — Argeş, schit, 215.
Baziaş — Caraş-Severin, .mînăsti
558, 559.
 IS T O R IA B IS E R IC II
beni — Rtn. Sărat, mînăstire, 267.
ileşti — Dolj, biserică, 605. jeşti —
Argeş, mmăstire, 213, 226, !27, 231.
rBăteşti — Vtlcea, schit, 211, 534.
cicherecul Mare (azi Zrenianin —
ugoslavia), 501.
uş — Bihor, biserică, 606, liceu, 537.
grad — pacea, 329, 334, 342, 504,
105, mitropolie, 330, 504, 633. ider,
cetate, 446, 467, 468, 473. ■beşti —
Maramureş, 191. •ca — Buzău,
mmăstire, 215. eg, judeţ, 185, 187.
'islăveşti — Argeş, schit, "545. ivoiul
Mare, Făgăraş, schit, 556. •zunţi —
Bacău, biserică, 626. :din — Arad,
mînăstire, 558. a — Cluj, biserică,
607. Igorod, în Rusia, 343. lorusia,
39, 45.
or, judeţ (ţinut), 180—182, 185, 190,
94, 207, 259, viaţa bisericească, 511 -
522.
erica Albă — Iugoslavia, 501.
:ra — Alba, 389.
trîţa, m înăstire în M oldova, 8, 16,
1, 67, 114, 234, 334, 342, în Oltenia,
33, 553, ţinut, 69.
ad — Satu Mare, mînăbtire, 190, 533,
38, 557.
ad, biserici : domnească, 217; Sf.
ie, 550 j Sf. Gheorghe, 550. ;a, ţară,
69.
;ana — Maramureş, biserică, 607,
înăstire, 194, 556.
, oraş, 289, 386, 599, domeniu,
piscop. unită, 363, 365, 366, 368,
Î3—533, 581, 606, mînăstirea Buna-
îstire, 557, şcoli, 365, 524, 525, 528,
>7, 599, tipografia şi tipăriturile, 525,
;8.
îlna — Hunedoara, 386. eşti —
Vîlcea, biserică, 334. dana, în
Moldova, mînăstire, 108. Dlţ —
Făgăraş, 389. a — Sibiu, icoane pe
sticlă, 616. ntin,' mînăstire, 266.
ORTODOXE ROM ANE VOL. II
Bonţeşti — Vrancea, schit, 171. Bordeşti
— Buzău, biserică, 232, 267. Borşa —
Maramureş, biserică, 607. Bosnia —
Iugoslavia, 482, 505. Boşorod —
Hunedoara, 389. Botiza — Maramureş,
biserică, 607. Botoşani, biserici:
Uspenia, 266; mănăstirea Popăuţi, 625.
Bozieni — Roman, biserică, 217, 228.
Braşov, oraş, 409, 415, 434, Bis. Sf. Ni -
colae dinŞchei, 85, 118, 139, 156, 204,
206, 247, 248, 249, 285, 286, 301, 308,
323, 333, 337, 374, 387, 409, 412, 419,
489, 578, 580, 598, 616, 618, 636, Bis.
Sf. Treime (grecească), 606, icoane pe
sticlă, 616, biserica Adormirea, 606.
Brazi, schit, 108, 218. Brădet — Bihor,
biserică, 607. Brădiceşti — Vaslui,
schit, 123, 218,
358, 461.
Brăila, cetate, 446, 467, raia, 467, sediul
mitrop. Proilaviei, 467—474, mînăst.
Sf. Nicolae, 470.
Brănişca — Hunedoara, biserică, 607.
Brebu — Prahova, mînăstire, 211. Brest
— Polonia, 33, 34, 185, 291. Bretea
Mureşană — Hunedoara, bis.,
607. *
Brezoi — Vîlcea, biserică, 444. Briansk,
mîn. rusească, 565. Brîncoveni — Olt,
minăstire, 168, 211,
214, 237, 268.
Brusturi — Bihor, biserică, 607.
Bucerdea Grînoasă — Alba, 388.
Bucium — Făgăraş, schit, 391. Bucium-
Isbita — Alba, biserică, 556. Bucureşti,
oraş, 89, 90, 157, 158, 607, pacea din
1812, 411, reşedinţa Mitropoliei, 319—327,
397, catedrală, 58, 125, 212, 576.
Biserici: Batiste, 596; Creţu-lescu, 546,
604, 609, 614, cu sfinţi, 322, 546;
Doamnei, 213, 238; Domniţa Bă-laşa,
546, 572, 596, 609; Dintr-o zi, ' 215;
Mavrogheni, 546; Mihai Vodă, 266;
Negustori, 547, 554; Oborul Vechi,
400; Sărindar, 267; Schitu Mă-gureânu,
546, 572; Sf. Ap. Petru şi Pavel, 211;
Sf. Dumitru, 433, 435;
 INDICE DE LOCURI
Sf. Elefterie Vechi, 604; Sf. Gheor-
ghe Nou, 165, 214, 231, 237, 264; Sf.
Gheorghe Vechi, 398, 406, 572, 596,
615 i Sf. Nicolae Ţigănie, 400 ţ Sf. 40
de Mucenici, 546 j Sf. Spiridon Nou,
543; Sf. Spiridon Vechi, 543, 625;
Stavropoleos, 237, 544, 603, 609, 614;
Vergu, 322, 546; alte biserici, 547,
623, mînăstiri : Antim, 154— 155, 216,
222, 226, 237, 406, 441, 572, 596, 616;
Colţea 215, 395, 400, 553; Cotroceni,
166, 213, 226, 231, 236, 236, 239, 265,
572, 578, 596; Mărcuta, 216; Plum ­
buita, 211; Radu Vodă, 127, 258, 279;
Sf. Ecaterina, 395 ; Sf. Ioan Mare, 214,
267, 432, 433; Sf. Sava, 214, 263;
Stelea, 125; Văcăreşti, 237, 543, 553,
572, 596, 603, 609, 614, 625; Zlătari,
215, 327, spitale: Colţea, 222, 226,
231 ; Filantropia, 409, 434; Panteli-
mon, 237, 543, 553, 554; şcoli: Acade­
mia de la Sf. Sava, 243, 256, 271, 397,
410, 411, 413, 565, 614; şcoala de gră­
mătici de la Antim, 597, 617; şcoala de
muzică, 617; alte şcoli, 171, 239, tipo­
grafii : a Mitropoliei, 129, 130, 131—
133, 142, secţia grecească, 272.
Buczacz, mînăstire in Polonia, 282.
Buda — Ungaria, 414, episcopie sîrbă,
490, tipografie, 498. _
Budeşti — Maramureş, ţinut, biserică,
235, 607, mînăstire, 556.
Bungard — Sibiu, biserică, 229, 237.
Bursuci — Vaslui, mînăstire, 218, 266.
Butoi — Dîmboviţa, mînăstire, 267.
Buzău, episcopie, 167— 172, 336—338,
430—435, tipografie, 43, 131, 169— 172,
catedrală, 211, spitalul Gîrlaşi, 434.
Cahul, ţinut, 113.
Calafat, biserică, 605.
Calbor — Făgăraş, biserică, 606.
Calopetra, mînăstire în insula Rodos,.
628.
Calvini — Buzău, biserică, 604, 610.
Caracal, biserica Intrarea în biserică,
212.
m
Caransebeş, oraş, 81, 174, 175, centr
calvin, 247. Caras, judeţ, 178. Cărei
— Satu Mare, 539. Carloviţ, pacea,
298, 500, Mitropoli
sîrbă, 375, 383, 384, 448, 465, 487, 48
493, 501, 503, 504, 506, 634—635; şco;
la teologică, 578. Caşin — Tg. Ocna,
mînăstire, 218, 22
262, 263. Căldaruşani, mînăstire, 211,
268, 40
427, 435, 553, 566, 576; şcoală de z\
gravi, 610. Călineşti — Maramureş,"
biserică, 60
608.
Căpriana, mînăstire, 266. Căuşani —
Tighina, reşedinţa Mitropc
Hei Proilaviei, 468, Biserica Adorm
rea, 472.
Ceaba — Cluj, biserică, 607. Cebza —
Timiş, mînăstire, 556, 608. Cehei —
Sălaj, biserică, 607. Cenad ■— judeţ,
178; episcopie catol
că, 603.
Cergăul Mare — Alba, 526. Cetnatu —
Braşov, biserică, 606. Cernavodă —
Constanţa, biserică, 48
484; şcoală, 484. Cernăuţi, oraş, 116,
episcopie, 465, I
serica Adormirea, 550, Biserica
Treime, 464.
Cerneţi — Mehedinţi, mînăstire, 213.
Cernica, mînăstire, 545, 553, 566—5(
576.
Cernigov, în Rusia, 286. Cerven, în
Bulgaria, 279. Cetatea Albă, oraş, 467,
468, 472, 47
de Baltă, domeniu, 69. Cheia —
Prahova, mînăstire, 545, 55
Vîlcea, schit, 545. Chicu, mînăstire în
Cipru, 628. Chieşd — Sălaj, bis., 607.
Chiheru de Sus şi de Jos, mînăsti
555.
Chilia, cetate, 467, 468.
Chiliaj Nouă, biserică, 217.<
Chioar, district, 69, 186.
Chiprovaţ — Bulgaria, 238.
Chişinău, 434; bis. Naşterea Domnului,
550; Sf. Ilie, 550; Sf. împăraţi, 550.
Chiuieşti — Cluj, biserică, 387, 555.
Aiclova — Banat, mînăstire, 175, 550.
"ilic-Dere — Tulcea, mînăstire, 485,
rilieni — Olt, biserică, 605. rioara —
Alba, schit, 555, 556, 598, 613.
lioclovina de Jos şi de Sus —
Gorj, schituri, 544.
iorogîrla (Samurcăşeşti) — Ilfov,
tmînăstire, 545. ipru, ins., 628.
uci —■ Bihor, protopiât calvin, 182.
Ufud — Alba, 526.
ula Mare — Hunedoara, biserică, 229,
249.
zer — Sălaj, biserică, 607. npani de
Pomezău — Bihor, biserică, iO7.
npulung (Muscel), oraş — tipografie,
4, 49, 51, 52, 281, biserici: Negru
''odă, 211;. m înăstirea Adorm irea,
27, 168.
ligă tura, ţinut, 113. iul — Buzău,
mănăstire, 211, 563. tia'— Bucium —
Iaşi, mînăstire, 218. i, oraş, 607,
biserica Bob, 606; just, 69;
Biserica din Deal, 606. aş —
Tulcea, mînăstire, 484, 485, 8.
ic — Vîlcea, schit, 334, 544. n
— Sibiu, 383.
ana — Ilfov, mînăstire, 179, • 215.
ana de Jos şi de Sus — Făgăraş,
lituri, 79. ,,■-.•■
inca — Vîlcea, schit, 544. riţa,
mînăstire, 549. îantinopol, oraş, 18,
20, 135, 136, , patriarhia
ecumenică, 27, 142, 182, 223, 257,
259, 267, 397, 445, 623, bis. Sf.
Nicolae — Galata, şcoli, 629, 630.
el — Făgăraş, 391.
ăe Piatră — Argeş, schit, 441. tel
— Ilfov, mînăstire, 211. : —
Vîlcea, schit, 213, 226, 227. —
Botoşani, mînăstire, 283.
Cotiglet — Bihor, 207. Covasna, biserică,
606. Cozia, mînăstire, 57, 126, 127, 131,
161,
162, 234, 237, 268, 437, 442, 553.
Cozla (DragaJ — Piatra Neamţ, schit,
548. Craiova, oraş, 332, 347;
biserici: Gă-
nescu, 420, 421 ; Madona Dudu, Obe-
deanu, 421, 544; Sf. Dumitru, 211, 234,
572, 596, 597, 610; şcoli : 330; şcoala
de la Obedeanu, 572, 597-. Crasna —
Gorj, schit,-212, 230, 237; în
Transilvania, comitat, 6 9 , 182, 185,
251.
Crăciunelul de Sus — Alba, 388.
Croaţia, credincioşi români, 177, 280,
375, 500, 504. Cruşedol — Iugoslavia,
mînăstire, 280,
501, 510.
Cugir — Hunedoara, 390. Cuhea
(Bogdan Vodă) — Maramureş,
mînăstire, 556; biserică, 607. Cupşetii
— Maramureş, biserică, 607; Curchi,
mînăstire, 549. Cusici, mînăstire în
Banat, 508, 559. Cuzdrioara. — Dej, 388.
IV
Damasc, reşedinţă patriarhală, 276, 277.
Dăeni — Tulcea,' şcoală, 483.
D ălhăuţi — V rancea, m înăstire, 561,
563.
Deal — Alba, 382.
Dealu, mînăstire, 52, 268, tipografie, 44.
Dealu Mare (Hadîmbu) — Iaşi, mînăsti
re, 218. ' .
Dejani — Făgăraş, 389.
Deleni — Slatina-, schit, 163, 1.68.
Delureni — Bihor, biserică, 607.
Derşida — Sălaj, 536.
Deseşti — Maramureş, biserică, 607.
Deva, oraş, 377, cetate, 383.
Dintr-un lemn — Vîloeai. mînăstire, 212,
226. . •" ■ '
Dîmboviţa, judeţ, 326.
Doamna — Piatra Neamţ, schit, 549.
Dobra — Hunedoara, 376, 379, 383, 385.
 INDICE DE LOCUBI
Dobric — Lăpuş, biserică, 607. Dobridor
— Dolj, biserică, 605. Dobrogea, viaţă
bisericească, 479—486. Dobrovăt — Iaşi,
mînăstire, 266, 408. Dobruşa — Vîlcea,
schit, 164, 420, 5.49;
Soroca, mînăstire, 549. Doiceşti —
Dîmboviţa, biserică, 214. Doljeşti —
Roman, jnînăstire, 549. Dorohoi, oraş,
ţinut, 113, 465. Dragomireşti —
Maramureş, biserică,
607. -
Dragomirna, mînăstire, 6 , 7, 9, 10, 11,
- 12, 13, 14, 17, 117, 206, 216, 222, 223,
327, 228, 229, 234, 237, 551, 553, 564,
366.
Dragoslavele — Argeş, biserică,; 213.
Drăgăneşti — Olt, schit, 544, Teleorman,
schit, 2 1 1 .
Drăguş — Făgăraş, schit, 555, 588.
Drăguşani — Bacău, schit, 218. Dristra,
mitropolie, 468, 469, 474," 479—
486; catedrală, 480. Dubăsari pe
Nistru, tipărituri, 452, 616;
oraş, 469, 470. . Giuleşti — Ilfov, schit, 556; Maramu­
Durau — Neamţ, schit, 549. , ._
E raia, 468, 474. Glavacioc — Argeş,
Ecatontapiliani, mînăstire în insula. Pă -
ros, 6 2 8 .
Epir, în Grecia, 267.
F — Dorohoi, mînăstire, 548. Govora —
Făgăraş, oraş, 81, 130, 308, 383, ţinut,
ţară, 6 8 , 69, 80, 82, 251, 391, 392, Bi­
serica Sf. Nicolae, 215, 225, 229, 234,
235, 555, sediul Episcopiei unite, 247,
314—317, 362.
Fălciu, ţinut, 113, 121.
Fedeleşoiu — Vîlcea, 129, 213.
Feleacu — Cluj, mînăstire, 556.
Filipeşti-Tîrg — Prahova, biserică, 212,
231.
Filipeştii de Pădure — Prahova, bise­
rică, 215, 231, 232, 237. Finişel —
Cluj, biserică, 607. Fîntîna Banului —■
Dolj, biserică, 60. F.loreşti — Vaslui,
mînăstire, 218, 23.
6 2 7 . ■ ■ ■ ■ ■ ■ m.
Focşani, oraş, 554; biserici : Precist
547, 604, 626; Proorocul Samuil, 45'
548, 604; mînăstirea Sf. Ioan, 108, i
213, 268; şcoală, 433. ■
Franţa, 98. ■ • ■ . -. - .
Frăsinei (Frăsinet) — Vîlcea, mînăstire|
544. -
Fundeni — Bucureşti, biserică, 215.
G
Galaţi,- oraş, reşedinţa mitropolitană,!
468, biserici: Mavromol, 218, 268; Sf.
Dumitru, 217; Precista, 216, 266. .
Găvanele — Buzău, schit, 433. Găvăneşti —
Buzău, biserică, 433. Geoagiu de Sus ..—
Alba, mînăstire, 229.1 Gherghiţa — Prahova,
biserică, 212, 225. | Gherla, oraş, 365.
Ghighiu — Ploieşti, mînăstire, 545, 568.
Ghiaibav — Braşov, biserică, 606. . -.
reş, mînăstire, 401, biserică, 607.
Giurgeni — Roman, schit 548. Giurgiu,
mînăstire, 128. Glimboaca — Sibiu, 384.
Goleşti — Argeş, schit, 168, 213.
Golgota — Dîmboviţa, mînăstire, 267.
Goranu — Vîlcea, biserică, 334. Gorovei
Vîlcea, mînăst., 165, 234.
268, tipografie, 44, 50, 51, 52, 72, 162'
281.
Graz — Austria', închisoare, 177, 383.
Grămeşti — Pietreni, jud. Vîlcea, bV
rică, 58, 213.
Gruzia (Georgia), 148, 149,- 155, 278,,, 27A
Gura Motrului ■— Mehedinţi, mînăstir*"
212, 226, 333. ,

H Veche), 448, 451, 454, 604; Sf. Ioan
Habra, mînăstire lîngă Baia Mare, 186.
Halki, insulă, 261, 268, mmăstire, 268.
Halle — în Germania, 458. Hangu-
Buhalniţa — Neamţ, mînăstire,
109, 217, 623. Haţeg, ţară, 69, 389,
392, 528; viaţa
b seric, 516, 517.
Hăşdate — Cluj, xilogravuri, 616. -
Hterăşti — Giurgiu, biserică, 212.
Herţegovina, 280, 482. riîncu —
Lăpuşna, mînăstire, 218, 549. lîrjauca
— Orhei, mînăstire, 549. iîrlău — Iaşi,
ţinut, 113. iîrşova — Constanţa,
biserică, 484,
şcoală, 483. ■îlincea — Iaşi, mînăstire,
217, 223, 234,
263, 268. ■lodoş-Bodrog — Arad,
mînăstire, 178,
179, 559, 598.
lopovo, mînăstire sîrbească, 177, 280.
Jorecea — Cernăuţi, schit, 342, 357,
548.
lotaru — Olt, bis., 605. lotin, ţinut, 113,
468, 471,472, episcopie,
474—478. funedoara, bis. Sf. Nicolae,
235, 249;
judeţ (regiune), 69, 207, 308. turezi
— Vîlcea, mînăstire, 165, 2i4,
227, 232, 233, 234, 236, 237, 238, 334,
553, 578; bolniţă, 222. lust, cetate şi
mînăstire, 191, 193, 194. tuşi, oraş,
637; episcopie, 113, 120—
124, 368—359, 460—464.
mina, în Grecia, 267, 268, 404, 627. îşi,
ţinut, 113 j oraş, 18, 101, 130, 408, 616;
sinodul din 1642, 5, 28, 40 —42, 115,
121, 256, 270, 281 ; reşedinţa Mitropoliei
Moldovei, 109; Biserici : Banu, 451,
550; Barnovschi, 216, 261, 263, 459,
596; Bărboi, 216; Bîrnova, 10, 216,
228; C urelari, 550, 604; Dancu, 267,
459; Sf. Atanasie şi Chi-
rii, 217; Sf. G heorghe (M itrop.
Botezătorul, 216, 217; Sf. Nicolae
Domnesc, 96, 218, 572; Sf. Nicolae de
la Poartă, 596; Sf. Nicolae din Şusă,
550; Sf. Paraschiva, 572, 596; Sf. 40
de Mucenici, 472, 473, 550; Sf. Sava,
108, 228, 262, 263, 341, 343, 345, 572,
596, 624; Sf. Spiridon, 461, 548; Sf.
Voievozi-Roşca, 218; Tălpălari, 109,
123, 219, 604; Vovidenia, 219, 22a+-
mînăstiri: Cetăţuia, 104, 123, 169, 218,
228, 234, 235, 263; Frumoasa, 547;
Galata, 121, 226, 227, 261, 263; Golia,
10, 217, 229, 237, 260, 266; Nicoriţa,
216, 226; Sf. Trei Ierarhi, 10, 16, 18,
26, 216, 227, 228, 229, 234, 235, 237,
238; şcoli, 347, 447, 453, 596; Cole -
giul de la Trei Ierarhi, 27, 28, 95, 243,
256, 281, 453, tipografii: a Mitropoliei,
341—342, 343, 346—347, 447, 452, secţia
grecească de la Cetăţuia, 271, a lui
Duca Sotiriovici, 343.
Iernut — Mureş, 57.
Ierusalim, patriarhie, 156, 261, 262, 263,
264, 625, 629, 261—264;
Ieud — Maramureş, mînăstire, 556, bi-
serică, 607.
Iezerul — Vîlcea, "schit, 164.
Ilfov, judeţ, 326.
Ilia — Hunedoara, 69.
Ilidia, mînăstire în Banat, 175.
Ineu (Ienopole) — Arad, sediu episco­
pal, 178, 179, 280, 510.
Ipek, patriarhie, 175, 178, 182, 500, 502,
503, 505.
Ismail, consistoriu, reşedinţa mitrop.,
467, 472, bis. Adormirea, 261, 469;
bis. Sf. Gheorghe, 215.
Istria — Constanţa, biserică, 484.
Iţcani Suceava, mînăstire, 218.
Izvorul Frumos — Vîlcea, schit, 544.
Jina — Sibiu, 382, 390.
Jitianu — Dolj, mînăstire, 213.
Jolkiev în Polonia, 105.
 K M ahera, m înăstire în Cipru, 628.
Malaia — Vîlcea, biserică, 437,
K iev, 17, 20, 33— 38, 42, 44, 45, 49, 51,, Ui.
52, 67, 106, 128, 151, 283, 284, 286, Mamul — Vîlcea, mînăstire, lţw
381, m în ă s tire a L a v ra P e c e rs c a , 33, 231. 5
34, 35, 36, 353, 354, 636, 637, A c a ­ Maramureş, episcopie, 28, 66, 68,
demia movileană, 27, 40, 221, 270, 350, 195, 386; ţară, 538, 539, 607 ; L. 7~
566, m în ă stire a B ratsk a, 25; m itropo - 7
lie, 281, 408; cated rala Sf. S ofia, 36, 538—540. Ue
107. Macin, şcoală, 483.
Krecovski, mînăstire din Polonia, 282. Măgina — Alba, schit, 555, 556, A
Kuciuc-Kainargi, paoea, 464, 472. Măgura Ocnei, schit în Moldov4
K ufstein — Austria, închisoare, 377, 384, M ăgureni — P rahova, b iserică, 2 A' „.,'
393. Măieruş — Braşov, biserică, 606, '
M ănărade — A lba, 527.
Mănăştur — Cluj, mînăstire, 55<j
M ă i F ă hi "
Lainici — Gorj, m înăstire, 545. Mărgineni — ■ Făgăraş, schit, .
Lancrăm, — A lbă, icoane pe sticlă, 616. 212."
Laz •— ■ Alba, icoane pe sticlă, 616. hova, mînăstire, 231, 232, 627.
L azuri de B eiuş — B ihor, biserică, 607. Măxineni — Rm. Sărat, « 211.
Lădeşti — Dîmboviţa, biserică, 213. mînăstiA M ediaş, scaun, 389.
Lăpuş — M aramureş, 607. M ehadia, biserică, 606. Mega
Lăpuşna, ţinut, 113. Spileon, mînăstire în Ahaia
Leipzig (Lipsea), 42 628.
Liban, ţară, 278, 279. Mera, mînăstire, 108, 115, 119, 2i8
Libotin — Lăpuş, biserică, 607. Merişani — Argeş, moşie, 300.
Lipova — Arad, 376, sediu episcopal,
Mesici, mînăstire în Banat, 175.
178, 179, 180, biserică, 614, mînăstire,
M eteore, m înăstiri în Grecia, '5, 267,
175, 558.
Lipovăt — ■ Vaslui, mînăstire, 217. 627. Miercurea Sibiului, 379 ;
Lituania, 33. icoane K . J
Lipovina, mînăst. în Croaţia, 280, 611. clă,.616.
Lugoj, centru calvin, 70, 81, 247, Bis. M ikulov, pace, 187. Mileşevo, mînăstire
A dorm irea, 606. în Serbia, 2jg M intia — Hunedoara,
Lunguieţi — Dîmboviţa, moşie, 409, 410. biserică, 6(fy M izil, şcoală, 433. M o eciu l
L upşa — A lba, schit, 555, 556. Luţk — de Jos — B raşo v , b is e ritj M ogoşeşti —
Polonia, 33, 35, 40. Dorohoi, mînăstire, A Mogoşoaia —
Iivov (fost Lem berg, azi Lwow), U craina, Ilfov, biserică, 21,j Moisei —
12, 18, 20, 33, 38, 40, 42, 43, 4 9 , 95, Maramureş, mînăstirţ
96, 130, 28.6, bis erici rom âneşti, 217,
189, 194, 219, 220, 558, 598, 60)'
281, 282, tipografie, 281.
Moldova, mitropolia, 340— 351, a

M 455. M oldoviţa — Suceava, mînăstitţ

Macău, în Ungaria, parohie unită, 519.

'j
206, 229. Moscova, patriarhie, 11, 12;
Macedonia, 280. M aglavit, biserică, 605.
ot4ş yj
43 — Istoria B.O.R., voi. II
18, 34, 43, 67, 84, 95, 106, l\'n8,
179, 234, 283, 285, 381, 469, 4)A 5«A
636, 637. M ovilău pe Nistru, tipărituri,
452 g.g
frăcunea (Ogradena Veche), mînăstire
în Banat, 175, 558, 559.
stislav — Polonia, 35, 40.
uncaci, episcopie, 28, 184, 185, 186,
187, 189, 191, 192, 194, 283, 290, 291,
361, 537, 538, 539, 540, mînăstirea Sf.
Nicolae, 213.
untele Someşului Cald —■ Cluj, 22.
uscel, judeţ, 326.
ytilene în Ins. Lesbos, 410, 411.
N Ev., 628, 629.
idăşu — Cluj, biserică, 607.
ilbant — Tulcea, biserică, 482, 484.
idlac — Arad, biserică, 178.
ineşti — Maramureş, biserică, 607.
isăud, regiment, 390, regiune, 389,
590, 391.
:amţ, mînăstire, 11, 38, 43, 114, 342,
152, 353, 450, 457, 458, 460, 553, 558,
S65, 566, 618, 632, mînăstirea din ce-
ate, 217; tipărituri, 440; ţinut, 113'.
goeşti — Ilfov, mînăstire, 215.
:osia, biserica Faneromeni, 628.
:ula, Cluj, mînăstire, 236, 248, 557;
=oane pe sticlă, 616.
O Gheorghe, 212, schitul Buliga, 441, 544,
ia Sibiului, biserică, 215, 229, 235,
55, 612.
iba — Făgăraş, schit, 391.
judeţ, 436.
:eşti — Maramureş, biserică, 236,
37.
ima, mînăstire rusească, 565. dea,
oraş, 82, 180, 181, 182, 385; serica
cu Lună, 606; biserica din elenţa,
517, 518, 606; consistoriu or->dox,
520—521 ; episcopie romano-itolică,
290, 533, 534, 535; episcopie lită,
533—538.
ştie, oraş, 69, 379, 382, 384. ei, ţinut,
113; oraş, biserici, 217. •
it — Sibiu, biserică, 391, 606; regi -
ent, 390.
Osiek, închisoare, 377.
Ostrog — Polonia, 135.
Pakra, mînăstire sîrbească, 876.
Panciova — Iugoslavia, 501.
Paris, 42, 199, 200.
Partoş — Timiş, mînăstire, 175, ' 176,
508, 558, 559.
Pasărea — Ilfov, mănăstire. 545. Patmos,
ins., 268, 615; mănăst. Sf. Ioan
Păpuşa — Vîlcea, schit, 234. Pătrăuţi —
Suceava, biserică, 357. Pătroaia —
Dîmboviţa, şcoală, 324. Pătrunsa —
Vîlcea, schit, 334, 544. Peloponez,
mînăstirea Sf. Lavră, 217,
268. Peri, în Maramureş, mînăstire, 184,
185,
186, 190, 194.
Pesnoşa, mînăstire rusească, .565.
Petersburg, 11, 18, 66, 374, 396, 402, A08,
410, 420, 446, 458, 461, 462, 565, 637.
Petrindu — Sălaj, biserică, 607. Pietrarii
de Jos — Vîlcea, biserică, 334,
544.
Pinul — Buzău, schit, 211. Pisa în Italia,
410, 413. Piteşti, oraş, 128; bis. Sf.
596, schitul Trivalea, 129, 131. Pîngăraţi
— Neamţ, mînăstire, 355. Plătăreşti —
Ilfov, mînăstire, 211. Plăviceni —
Teleorman, mînăstire, 212. Ploieşti, bis.
Sf. Apostoli, 212. Plcfpiş — Lăpuş,
biserică, 607. Plosca — Hunedoara,
mînăstire, 555. Poarta Sălajului, biserică,
607. Pocrov — Neamţ, schit, 353, 354,
450,
549, 610.
Pogăceaua — Mureş, 384, 385.
Pogdoriana — Grecia, 404; ajutoare
rom., 409.
Poiana — Prahova, biserică, 215, 231.
Poiana Mare — Mehedinţi, biserică,
605.
Poiana Mărului — Braşov, biserică, 561;
— Rm. Sărat, schit, 544.
Poiana Pralii, schit, 549.
Poiana Sibiului, 382, 383, biserică, 612,
icoane pe sticlă, 616.
poienile Izei —■ în Maramureş, biseri -
ca, 236, 607.
Pojorta — Făgăraş, schit, 391.
Polonia, 33, 34, 45, 84, 98, 101, 104, 105,
106, 122, 123, 136, 186, 191, 198, 257.
Poloţk — Polonia, 33, 34.
Polovragi — Gorj, mînăstire, 212, 216,
234, 334.
Poltava — în Rusia, 408, 562.
P orceşti (azi Turnu R oşu) — Sibiu,
schit, 212, 229, 235, 378, 555.
Potlogi, biserică, 213.
Prahova, judeţ, 326.
Predeal — schit, 515.
Prisaca — Alba, 23, 53, 66.
Prislop — Hunedoara, mînăstire, 220,
% 556, 557, 598.
Probota, mînăstire, 96.
Proilavia (Brăila), Mitropolie, 259, 467—
474.
Przemysl — Polonia, 35, 36.
Putivlia, în Rusia, 283, 284, 285.
Putna, mînăstire, 11, 65, 66, 67, 68, 109,
118, 189, 220, 223, 346, 348, 350, 357,
359, 460, 463, 551, 553, 558, şcoală
duhovnicească, 573, 597, ţinut (în su -
dul Moldovei), 113.
Puţuri — Dolj, schit, 544.
R
Raab, închisoare, 377.
Racoviţa — Argeş, biserică, 610; Sibiu,
schit, 555.
Rapolt — Hunedoara, 384. Rasova —
Constanţa, biserică, şcoală,
483, 484.
Răchitoasa — Bacău, mînăstire, 626.
Rădăuţi, episcopia, 116—120, 125, 356—
358, 464—466.
Rădeana — jud. Bacău, biserică, 216.
Răducanu — Tg. Ocna, biserică, 218.
Răhău — Alba, icoane pe sticlă, 616.
Răşinari, loc, 419; reşedinţă episcopa
489, biserica mare, 388, 606, bis. Ci
Parascheva, 494, 612.
Răzoare — Lăpuş, biserică, 607.
Reghin, biserică, 608.
Reni, reşedinţă mitropolitană,. 468,
Rieni — Bihor, biserică, 607.
Rîmeşti — Vîlcea, biserică, 54, 58, 2
Rîmeţ — Alba, mînăstire, 390, 556, 5
Rîmnicul Sărat, mînăst. Adormirea, 2
215, 232, 236, 433, 625.
Rîmnicul-Vîlcea, episcopie, 161-
şcoală, 329—336, 407—429, biseri
catedrala, 211, 544; Bunavestire, 4
Sf. Dum itru, 544; Toţi Sfinţii, t
546, 604; schitul Arhanghel, 6
schitul Cetăţuia, 126; bolniţa, 5-
tipografia şi tipăriturile, 131, 138, 1
Rîpa de Jos — Mureş, schit, 555.
Rogoz — Lăpuş, biserică, 607.
Roma, 314, 366, 369, 370, 371, 372, 3
Roman, oraş, 528, 557; episcopie, 11
116, 352—356, 456—460; ţinut, 1
bis. Albă, 216; bis. Precista Mc
457, 460, 554; bis. Precista Mică, 5
Roşia Montană — Alba, biserică,
Rozavlea — Maramureş, biserică, 6
Rughi — Orhei, mînăstire, 549.
Runcu, Neamţ, mînăstire, 218.
Rusia, tară, 67, 84, 106, 128, 156, 1
179, 180, 204, 261, 263, 277, 280,
286, 334, 342, 343, 352, 353, 361,
411, 461, 462, 474, 565, 636—638.
Sadu — Sibiu, 361, 384, 606, biser
388. Sadova — Dolj, mînăstire, 163,
211, -
268.
Salcia — Mehedinţi, biserică, 605.
Salva — Bistriţa-Năsăud, 390. Satu
Mare — oraş, 308. Satulung —
Braşov, biserică, 606. Săcel —
Maramureş, mînăstire, 556. Sacadate
— Sibiu, schit, 555 ; icoane
sticlă, 616.
u'eni — Dîmboviţa, biserică, 231.
j, judeţ, 194, 539, 540, 607.
uţa — Vîlcea, schit.
ite — Sibiu, loc. 376, 378, 383, 384,
8, 606, 612.
iţea de Sus — Maramureş, biserică,
7.
ca (Semliug), mînăstire din Banat,
5, 508, 558, 559.
cineşti — Vîlcea, schit, 164, 213,
1.
său — Maramureş, 191.
uş — Sibiu, schit, 555.
ori — Alba, schit, 555.
ii — Buzău, schit, 433.
ar, 185, 187, 190, 194, 386, 539, 540.
ui Mare (Maniava), schit în Polo­
, 282, 283.
eia — Iaşi, biserică, 217.
;i — Sibiu, schit, 378.
i — Alba, 379, 381.
mînăstire, 16, 17, 29, 94, 115, 121,
, 124, 217, 359, 551, 564, 566, 615.
cea din Deal şi din Vale — Te-
rman, 605.
şte — Bihor, 180, 181. ini —
Constanta, şcoală, 483. î, ţară, 500,
503, 505. in, ţară, 181. ii ilie —
Suceava, şcoală clericeas -
573, 597.
— Sibiu, 380, 555, 556, 606.
oraş, 82, 87, 130, 192, 238, 303,
377, 382, 363, 386, 387, 428; renta mînăstire, 268. Speyer, pacea, 185.
episcopală, 489—493, 580; Bi-ca
«din Groapă», 497; bis. din eri,
496; curs de teologie, 494. :ul
Marmaţiei, 191, 192 194; vica-
unit, 539.
oara, oraş, 90, 251. ru — Tecuci,
schit, 549. ria — Neamţ, mînăstire,
356, 359,
— Neamţ, schit, 549. i,
483.
ni — Vaslui, mînăstire, 218.
mînăstire lîngă Constantinopol
Sinai, mînăstirea Sf. Ecaterina, 114, 131,
214, 256, 264—265, 336, 395, 430, 471,
614, 627, 629.
Sinaia, mînăstire, 215, 231, 435. Sîmbăta
de Jos — Făgăraş, domenii, 365, 389;
de Sus, mînăstire, biserică,
215, 219, 235, 390, 554, 556, 598.
Sîngeorge — Timiş, mînăstire, 175, 558.
Sîngeorz — Bistriţa-Năsăud, schit, 555.
Sîntandrei — lîngă Buda, 490, 501.
Sînpetrul Almaşului, 607.
Sîrbi-Susani — Maramureş, biserică,
607.
Slatina — Suceava, mînăstire, 8, 67;
şcoala, 441 ; schitul Clocociov, 266;
schitul Strihareţ, 163, 168, 213. . Slănic
— Prahova, biserică, 215. Slătioarele —
Ocnele Mari, mînăstire,
212.
Slobozia — Ialomiţa, mînăstire, 211, 266.
Snagov, tipografie, 138, 143, 144, mî
năstire, 165, 167, 268, 410, 574.
«
Solea — Suceava, mînăstire, 11, 114,
115, 117, 216, 228, 356. Solnocul de
Mijloc, comitat, 69, 182,
185, 251.
Sopociani, mînăstire sîrbească, 280.
Soroca, ţinut, 113. Soveja —
Vrancea, mînăstire, 212. Sozopole,
Spatac — Alba, 527.
Sredişte, mînăstire în Banat, 508, 558,
559.
Stîlpu — Buzău, biserică, 215.
Stîniţoara — Vîlcea, mînăstire, 442, 545,
551, 558.
Stockholm, 198, 199, 201.
Stoiceni — Lăpuş, biserică, 607.
Strehaia — M ehedinţi, m înăstire, 83,
211,225, 226; episcopie, 165, 166, 172.
Strîmba Fizeşului, mînăstire, 556, 557.
Studeniţa, mînăstire sîrb., 280. -
Suceava — oraş, 7, 8, 67, ţinut, 113,
inînăst. Sf. Ioan, 465, Bis. Sf. Io an
Botez., 217, Bis. Sf. Gheorghe, 551,
spitalul lui Anastasie Crimca, 9, 222.
 INDICE DE LOCURI
Suceviţa, mînăstire, 32, 114, 234, 551.
Sulina — Tulcea, biserică, 484.
Surpatele — Vîlcea, mînăstire, 215, 234.
Suruceni, mînăstire, 549. Suzana —
prahova, mînăstire, 545. Sviştov —
Bulgaria, biserică, 212, 279,
402. Szabolcs, judeţ în Ungaria, 185,
187.
Şerbăneşti Morunglavu — Vîlcea, mî­
năstire, 544.
Şerbeşti — Neamţ, bis., 217, 228.
Şieu — Maramureş, biserică, 607,
Şinca Veche — Făgăraş, 391, 626; schit,
555.
Siria — Arad, 178.
Şişatovaţ, mînăstire sîrbească, 280.
Şurdeşti — Lăpuş, biserică, 607.
Taiţa — Tulcea, mînăstire, 484.
Tarcău — Neamţ, schit, 549.
Tazlău, mînăstire, 115, 263.
Tălmăcel — Sibiu, biserică, 612.
Tbilisi în Gruzia, 155.
Tecuci, ţinut, 113.
Teiuş — Alba, biserică, 91, 229.
Teleorman, judeţ, 326.
Tesalonic, 268, 446.
Ţigheciu, codrul, Tighina, 113.
Tilecuş — Bihor, biserică, 607.
Tilişca — Sibiu, 382, 389, 606.
Timiş, judeţ, 79, 178.
Timişoara, 377, 578, 599; episcopie şi
mitropolie, 175, 176, 490, 502—507;
parohie unită, 504.
Tinăud — Bihor, 207, 229.
Tismana — Gorj, mînăstire, 53, 57, 127,
220, 268, 412, 553, 578, 609, 637.
Titireciu — Ocnele Mari, schit, 215.
Tîrgovişte, oraş, 24, 53, 54, 55, 56, 58,
63, 151, reşedinţa m itropoliei, 125,
258, 435, catedrala, 211, Bis. Domneas­
că, 610, bis. Sf. împăraţi, 211, bis. Sf.
Nicolae Androneşti, 212, bis. Sf. Vi­
neri, 212, 412, bis. Stelea, 226, şcoli,
243, tipografie, 147, 281. Tîrgu Mureş,
57, 162, 385, dieta, 81. Tîrgu Neamţ,
biserici, 217. Tîrgu Ocna — Bacău,
Biserica Rădu-
canu, 604, 626. Tîrgu Trotuş, biserică,
234. Tîrnăviţa — Hunedoara, biserică,
236
607.
Tîrnovo — Bulgaria, 279.
Tohan — Braşov, biserică, 390, 391.
Topalu, Constanţa, biserică, 484.
Topîrcea — Sibiu, biserică, 606.
Topliţa — Harghita, schit, 212, 219, 608
Topolniţa — Mehedinţi, mînăstire, 231
Trapezunt, şcoli, 630.
Trăisteni, mînăstire în Herţegovina, 563
Tricala, în Grecia, 627.
Trotuş, ţinut, 113. ''
Tulcea, judeţ, mitrop. grecească, 481 —
482, biserică, 484. Turcheş — Braşov,
biserică, 606. Turda, comitat, 69. Turdaş
— Hunedoara, biserică, 70. Turnu, raia,
468, 474, Vîlcea, mînăstire
129, 213, 437, 442. Turnu Roşu —
: Sibiu, biserică (vez
Porceşti).
Turtucaia, şcoală, 483.
Tutova, ţinut, 113.
Ţetina, 113.
Ţigănia Vîlcea, schit, 216. Ţigăneşti
.— Ilfov, mînăstire, 545. Ţînţăreni —
Gorj, mînăstire, 215.
u
Ucraina, 20, 32, 33, 39, 45, 101, 106
259, 281, 282, 283, 469, 472. Uglea,
mînăstire în Maramureş, 190, 191
194.
Ugocea, judeţ, 185, 187, 194, 539.
Ugorniţcki, mînăstire în Polonia, 282.
Ungaria, 185, 186, 187, 194, 500, 501, 502
503, 504,
 iaiu.Bi/1
îgvar, episcopie unită ruteană, I89,
539.
laţi — Prahova, şcoală, 433.
menişu — schit, 555.
V Viforîta — Dîmboviţa, mînăstire, 215.
id — Făgăraş, 391, 607; episcopie,
194.
idul Vlădicii — Rădăuţi, biserică, 464.
laam, mînăstire rusească, 565.
lea Danului — Argeş, biserică, 267,
141,442.
lea Neagră — Vrancea, schit, 549.
slui, 113; Bis. Adormirea,. 266.
dastra — Olt, biserică, 605.
leni — Argeş, schit, 213; Lăpuş, bi-
erică, 607.
lenii de Munte — Prahova, oraş, 433;
lînăstire, 213.
ratec, mînăstire, 548, 615.
radia —• Caraş-Severin, mînăstire,
75, 558.
■zăreşti — Iaşi, schit, 549, 563; Rm.
arat, schit, 213, în Orhei, 549.
îeţia — în Italia, 26, 103, 134, 146.
bila — Prahova, mînăstire, 627.
;tem — Sibiu, 88, 90, 391.
a — Blaj, 526.
ovul de Sus — de Jos — Suceava,
>1.
in — Bulgaria, 212, 279.
ia, capitala imperiului habsburgic,
19, 293, 297, 301, 302, 303, 304, 309,
3, 314, 316, 330, 334, 362, 365, 367,
8, 369, 370, 371, 374, 375, 377, 378,
9, 380, 381, 385, 411, 414, 488, 494,
ORTODOXE ROM ANE VOL. II
497, 498, 500, 501, 513, 514, 515, 517,
519, 523, 524, 526, 527, 528, 533, 580,
582, 634; Biblioteca de Stat, 10, 12;
tipărituri rom., 491.
Vieroş — Argeş, schit, 405.
Vilnius, 33, 34, 282.
Vinţul de Jos — Alba, 86.
Vintere — Bihor, 180.
Vintilă Vodă — Buzău, mînăstire, 338.
Vîlcea, judeţ, 326.
Vîrşeţ — Iugoslavia, 175, 176, 501,
episcopie, 507—508.
Vlasiu în Epir, mînăstire, 279.
Vlasca, judeţ, 326.
Vlădeni — Braşov, biserică, 85.
Voiloviţa, mînăstire în Banat, 175, 558.
Vorona — mînăstire, 548.
Vovidenia — Neamţ, schit, 456, 457, 548.
Vrancea, ţinut, 16.
Zagavia — Hîrlău, schit, 216, 477.
Zag'ora în Tesalia, 471.
Zadovska, mînăstire în Polonia, 282.
Zagra — Bistriţa -Năsăud, schit, 555.
Zalnoc — Sălaj, biserică, 607.
Zamfira — P rahova, mînăstire, 544.
Zarand, judeţ, 177, 178, 181, 182, 207.
Zăbrani — Arad, parohie unită, 504.
Zărneşti —■ Braşov, biserică, 606.
Zemplen, judeţ în Ungaria, 187.
Zimbor — Sălaj, biserică, 607.
Zia în Epir, 267, 404, 409, 433; mînăsti-
rea Sf. Ilie, 404, 629, 630. Zlafcţa,
mînăstire în Banat, Î75, 558. Zlatna —
Alba, 386.
 IN D IC E DE
ABC sau Bucoavnă, Blaj, 1783, 598.
Acatist, Buzău, 1743, 337, Rîmnic, 1784,
426, Rîmnic, 1819, 428, Sibiu, 1792,
497.
A catistul Născătoarei de Dumnezeu,
Uniev, 1673, 97, Snagov, 1698, 144.
Acatistierul, Blaj, 1763, 525, Blaj, 1774,
528.
Adunare de rugăciuni, Iaşi, 1751, 343.
Adunarea cazaniilor, Viena, 1793, 496,
593.
Alcătuire înaurită, Iaşi, 1771, 447.
Alegere din toată Psaltirea, Sibiu, 1796,
439, 497.
Alfavita sufletească, Iaşi, 1755, 347.
Antologhion, 1736, Buc, 323; 1743, 325;
1762, 398; 1766, 398; 1777, 398; 1786,
398, 399; Cîmpulung, 1643, 49; 1755,
347; Rădăuţi, 1745, 357; Rîmnic, 1705,
145; 1737, 331, 335, 421; 1752, 418;
1766, 419; 1786, 426; Snagov, 1697
(grec), 143, 272.
Apologia, Bucureşti, 1819, 440.
Apologia, Sf. ' Dimitrie al Rostovului,
Iaşi, 1803, 592.
Apostol, — ms. de la Anastasie Grim-
ca, 10, 11; Blaj, 1767, 528; Buc, 1683,
133; 1743, 325; 1774, 398; 1820, 414;
Buzău, 1704, 172; 1743, 337; Iaşi,
1756, 347; 1791, 449; Rîmnic, 1747,
335; 1794, 427; Tbilisi, 1709.
Aprobatae Constitutiones, 87.
Arătare sau adunare pe scurt a dumne-
zeieştilor dogme ale credinţei, Neamţ,
1816, 440.
LUCRĂRI
Arătarea credinţei ortodoxe, a Sf. Io,
Damaschinul, grec, Iaşi, 1715, 341.
Arhieraticonul, Blaj, 1777, 528.
Aritmologhionul lui N. Milescu, 20-1.
B,
Biblia, ms. de la P. P. Aron, 526? Bl;
1795, 595; Bucureşti, 1688, 22, 75, ţ
123, 133— 137, 197, 269. Bucoavnă,
Alba-Iulia, 1699, 144, li
299; Blaj, 1759, 526; Blaj, 1777, 52!
Rîmnic, 1749, 418; 1814, 428.
Bucvar, Iaşi, 1755, 347; Dubăsari (Ron
1792, 452; Movilău, 1800, 452.
Calendar pe 112 ani, Iaşi, 1785, 447.
Canonul Sf. Spiridon, Iaşi, 1750, 343.
Capete de poruncă, Tîrgovişte, 171
148, 150, 572 ; Rîmnic, 1746, 33;
Bucureşti, 1775, 398.
Carte de rugăciuni de S. Micu, Vien
1779, 594.
Carte folositoare de suflet, Bucure;
1779, 407.
Carte sau lumina cu drepte dovedi
pentru Vavilonul cel tăinuit, ron
Snagov 1699, 143, 156, 198, 27:
Rîmnic 1760, 418.
Carte osebită a Sf. Grigorie Decapoi
tul, Rîmnic 1753, 418.
Catavasier — Blaj 1762, 525; 1769, 52!
1777, 528 ; Bucureşti : 1724, 322 ; 174
325; 1781, 398; 1793, 402; Buzî
1-743, 337; 1768, 431; Iaşi: 1778, 44:
1792, 449; Rădăuţi, 1744, 357; Rîmnk
1734, 331, 333; 1747, 335; 1750, 41!
 IS T O R IA B IS E R IC II
418; 1759, 418; 1769, 419; 1784,
1715, 148, 150. mul lui Canisius,
Cluj 1703, 309;
de la Sibiu 1709, 309; calvi-
70, 593, 598. s slav, Iaşi, 1642,
18; Iaşi 1777,
, lui Varlaam, Iaşi, 1643, 18—23,
!99.
1, Bucureşti 1732, 23, 323, 1768.
Rîmnic 1748, 335; 1781, 426;
426, 427, 592.
le lui Ilie Miniat, Bucureşti 1742,
192.
dreptei credinţe a lui Teofil a]
aniei, ms. de la Grigorie Rîmni-
,438. pe scurt..., Alba-Iulia 1685,
91.
— Blaj: 1751, 525; 1778, 528;
eşti : 1702 (greco-arab), 277;
(slavo-rom.), 144; 1731, 322, 333;
325 ; 1759, 395 ; 1767, 398 ; 1801,
1806, 407; Buzău : 1743, 337;
;ari, 1794, 452; G ovora 1638
şi rom.), 50, 51, 162, 167; Iaşi:
343; 1763, 447; 1773, 447; 1777,
1797, 452; Rădăuţi, 1745, 357;
c: 1724, 331, 335; 1745, 331;
418; 1779, 421; 1784, 426; 1787,
1792, 427; 1814, 428; Sibiu:
496; 1794, 496; 1805, 1807 şi
498; Tîrgovişte, 1714, 147; Vie -
93, 496.
nţelesului, Bucureşti: 1678, 128,
38, 281.
e V echiului şi No ului Testa-
de Antim Ivireanul, 151, 152,
dromionul — A lba-Iulia 1699,
4, 156, 197, 299; Buc. 1732, 23,
îuc. 1768, 23; Rîmnic 1748, 1781
2, 23, 633; a lui Nichifor Theo-
Buc. 1801, 407; Rîmnic (bul-127.
i lui Damaschin Studitul, 20.
ORTODOXE ROM ANE VOL. II
Condica Sfîntă a Mitropoliei Ungro-
vlahiei, 125, 127, 145, 158, 163, 164,
169, 480, 481.
Critil şi Andronius, Iaşi 1794, 452.
Cuvinte şase pentru preoţie ale Sf. Ioan
Gură de Aur, Bucureşti 1820, 414.
Cuvintele Cuv. Dorotei, Rîmnic 1784,
426, 592. Cuvintele Sf. Teodor
Studitul, Rîmnic
1784, 426, 592. Cuvînt înainte la
Cartea Sf. Nil Sorski,
de Vasile de la Poiana Mărului, ms.
562. Cuvînt înainte la Cuvintele Sf.
Grigorie
Sinaitul, de Vasile de la Poiana Mă -
rului, 562. Cuvînt pentru preoţie al Sf.
Grigorie
de Nazianz, Bucureşti 1821, 414.
D
De imitatione Christi a lui Thomas de
Kempis, Dealu 1647, 204. De obşte
gheografie de Amiilohie Ho-
tiniul, Iaşi 1795, 452, 477, 597.
Descrierea Chinei a lui N. Milescu, 199.
Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie
Cantemir, 203, 245, 246, 597. Despre
oficiile, clericii şi dregătoriile
Sfintei Biserici, Tîrgovişte 1715, grec,
147. Dezvoa|tele şi tî lcuitele
Evanghelii,
Sibiu 1790, 496, 593, 599 Dialog
împotriva ereziilor, Iaşi 1633,
123, 291.
Didahii adică învăţături pentru creşte -
rea fiilor, Buda 1809, 596. Didahiile lui
Antim Ivireanul, 152—154,
159. Divanul sau gîlceava
înţeleptului cu
lumea, Iaşi 1698, 202. Dogmatica —
Sf. Ioan Damaschinul,
trad. Dosoftei, ms. 106, 106.
 INDICE DE LUCRĂRI
E
Elemente aritmetice de Amfilohie Hoti-
niul, Iaşi 1795, 452, 477, 597.
E nchiridion sive Stella O rientalis... a
lui N. Milescu, 200, 201.
Eortologhionul lui Sevastos Kimenitis,
Snagov 1701, 143, 272.
Erofili, dram ă de D osoftei, ms., 105,
106.
Evanghelie — Alep 1706, 278; Blaj :
1765, 528; 1776, 528; Bucureşti: 1682,
91, 132, 133; 1693, (greco-rom.), 132,
142, 272; 1742; 325; 1760, 398; Iaşi:
1741, 343; 1762, 447; Râmnic: 1746,
331, 335; 1784, 426; 1794, 427; Sna­
gov : 1697, 143.
Evanghelia învăţătoare, Kiev, 1637, 37,
38; Govora-Dealu 1642— 1644, 51, 52,
71, 167, 197, 281.
Evanghelia cu învăţătură, — Alba-Iulia,
1640—42, 65, 197.
Evhologhion — Blaj 1757, 525; Buc.:
1722, 322, 1808, 407; Buzău: 1747,
337; Iaşi: 1741, 343; 1754, 347; Kiev
1646, 38, 170; Rîmnic 1706, 145, 149;
Tîrgovişte 1713, 148.
F taine, Rîmnic.
Filocalia slavo-rusă, Petersburg 1793,
565. Floarea darurilor, Snagov, 1701,
143.
G Bucureşti 1768, 400. Învăţătura
Gramatica românească de Radu Tempea,
Sibiu 1797, 598. Gramatica
theologbicească de Amfilohie
Hotmiul, Iaşi 1795, 452, 477, 592, 638.
Gramatică slavonă, Rîmnic 1755, 418,
634; Snagov 1697, 143.
H bisericească de cele şapte
Hronicul vechimii a roinano-moldo-vla-
hilor de D. Cantemir, 203, 364, 524.
673
Istoria Bisericii românilor de Petru M a­
ior, Buda 1813, 596.
Istoria bisericii Si. Nicolae din Scheii
Braşovului de R. Tempea II, ms. 578,
588.
Istoria lui Alexandru cel Mare, Movilău
1796, 452.
îndreptare către aritmetică, Blaj 1785,
598. îndreptarea Legii (Pravila cea
Mare),
Tîrgovişte 1652, 54, 55, 165, 197.
îndreptarea păcătosului cu duhul blîn-
deţelor, Iaşi 1765, 447, 506, 634.
îndreptarea păcătoşilor, Iaşi 1768, 447.
Intîia învăţătură pentru tineri, Rîmnic
1726, 1727, 1734, 203, 333, 633.
Intîmpinare la principiile catolice, grec,
Buc, 1690, 169. Intîmpinarea contra
primatului papii,
Iaşi 1682, 271. întrebări bogosloveşti,
Bucureşti 1741,
325, 592. întrebări pentru şapte
1747, 335. întrebătoare răspunsuri,
Neamţ 1816,
562. învăţătură creştinească (grec. şi
turc.)
bisericească a lui Antim
Ivireanul, Tîrgovişte 1710, 150.
Învăţătură creştinească, Iaşi 1770, 447-
învăţătura dogmatică ortodoxă, grec,
Buc. 1703, 144. învăţătura ortodoxă a
lui Meletie Pigas,
grec, Buc. 1769, 400, 420. Învăţătura
Taine, Rîmnic 1724, 316, 331 ; Rîmnic
1746, 335.
 ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE VOL. II

sericească foarte folositoa- 428 ; 1817, 433 ; Sibiu, 1807 şi 1809,

reoţilor şi a tot creştines- 498; Snagov 1701 (greco-arab), 277;
l, Buc. 1774, 398. Tîrgovişte 1713, 148, 150. Loca obscura
îştinească a lui Platon al in Catechisi, a lui D. Cantemir, 203,
[aşi 1790, 522. 636.
gmatică a lui Sevastos
Buc. 1703, 273.
e multe ştiinţe folositoare
M
biu 1811, 439. Manual despre cîteva nedumeriri şi so-
! scurt pentru taina pocăin- luţiuni, grec, Snagov 1697, 143, 272.
1705, 146, 150. Dentru M ărgăritarele Sf. Ioan Gură de Aur,
ms. Sava Popovici, 614; Alep 1708
spovedanie, Rîmnic
(arab), 278; Buc.: 1746, 326, 592;
1691, 136, 137, 169, 197, 198.
>reoţilor pe scurt, Buzău
Mărturisirea Ortodoxă a lui Petru Mo -
■ieste toate vilă, 39—43, 67, 198, 256, 270, ediţii :
zilele, Cîmpu- B uzău 1691, 136, 170, 198; Buc:
49, 52. reştineşti, Viena 1745, 326, 593; 1767, (grec), 272, 400.
1775, 593. M ărturisire O rtodoxă, grec. Snagov
lui Neagoe Basarab că- 1699, 143.
u Teodosie, 197, 269. lui Mineiele :'Buzău 1698, 170, 421; Rîmnic
Vasile Macedoneanul..., 1776—80, 331, 399, 402, 421—426; Si­
142. biu 1853—56, 439; Buda 1804— 1805,
438, 443, 498, 593; Neamţ 1830—32,
439.
Mistirio sau Sacrament, Tîrgovişte, 1651,
:rian al lui Nicolae Milescu, 54. . . .,
Molitvelnicul, Bucureşti 1764, 382; 1794,
406; Cîmpulung 1635, 49, 51 ; Iaşi,
1764, 447; 1774, 447; 1785, 447; 1789
(slav.), 449; Rîmnic: 1730, 331 ; 1747,
ucureşti 1760, 395. 335; 1758, 418; 1768, 419; 1782, 426;
.. Ioan Scărarul, trad. lui 1793, 427.
26. Molitvelnicul bogat, Bucureşti 1819, 411.
cantacuzinesc, 130, 172. Molitvelnic' de-nţeles, Iaşi 1681, 102,
1644, 39. .123, 169.
m s . d e l a A n a s t a s i e C r i m -
$ i
r e ş t i :
B l a j :
1 6 8 0 ,
1 7 5 6 ,
1 3 1 ,
5 2 5 ;
1 3 2 ;
1 7 7 5 ,
1 7 2 8 ,
N
3 2 5 ; 1 7 5 4 , 3 9 5 ; 1 7 5 9 ,
Noul Testament, Alba-Iulia 1648, 22,
3 4 7 , 1 7 9 7 , 4 0 6 ; B u z ă u :
70—75, 132, 134, 135, 137, 188, 197,
1 7 0 2 ,
222; Bucureşti 1703, 75, 137, 144.
4 3 9 ; I a ş i : 1 6 7 9 , 1 0 1 ; 1 6 8 3 ,
3 4 1 ; 1 7 4 7 , 3 4 3 ; 1 7 5 9 , 3 4 7 j O
R ă d ă u ţ i , 1 7 4 5 , 3 5 8 ; R î m n i c ; Observaţii sau băgări de seamă asupra
3 3 3 ; 1 7 4 7 , 3 3 5 ; 1 7 5 0 , 4 1 8 ; legulelor şi orînduielilor gramaticii
1757, 419 j 1787, 426; 1813,
 rom âneşti, de E. Văcărescu, Rînanic
şi Viena 1787, 426.
Octoih mic, Buc. 1705, 145.
Octoihul, — Blaj : 1760, 525; 1770, 528 ;
Buc. : 1720, 302 ; 1736,323 . 1746, 325;
1756, 395; 1774, 398; 1792, 401 ; Buda
1811, 439; Buzău 1700, 170,-171; Iaşi:
1742, 343 Î 1749, 343; Lvov 1630, 38;
Râmnic: 1742, 335; 1750, 418; 1763,
418 ; 1776, 421 ; 1782, 426; 1786, 426;
1811, 427, 440; Tîrgovişte, 1712, 148,
149.
Omiliile Sf. Macarie Egipteanul, Bucu­
reşti 1775, 398, 399, 402, 592.
Opera philosophica et theologica a lui
loan Damaschinul, Blaj 1763, 526.
Orînduiala sfinţirii bisericii, Bucureşti
1809, 407.
Orologhionul, Blaj 1766, 525.
O rto g rafia sau dreapta scriso are de
C. D. Loga, Buda 1818, 599.
Palia de la Orăştie 1582, 176.
Panihidă, Rîmnic, 1809, 427.
Panoplia dogmatică, grec, Tîrgovişte
1710, 147, 273, 480. Paraclisul Precistei,
Govora, 1639, 25. Parimiile peste an,
Iaşi 1683, 102. Paralele greceşti şi
romane de Plutarch,
grec, Bucureşti 1704, 144. Pastorală
împotriva luxului, Iaşi 1781,
447. Pastorală pentru postul mare,
Buc.
f.a. 322. Păstoriceasca datorie, Blaj,
1759, 526,
593.
Păstorească poslanie, Blaj 1760, 526, 593.
Penticostarul, ms. de la A. Crimea, 11;
Blaj 1768, 528; Buc: 1743, 325 j 1768,
398; 1782, 398; 1800, 407; 1820, 414,
440; Buzău 1701, 170; Iaşi 1753, 347;
Rîmnic: 1743, 33U, 335; 1767, 419;
1785, 426; 1793, 427; Sibiu 1805, 498.
Pilde fîlosofeşti, Tîrgovişte 1713, 148;
Rîmnic 1783, 426. Pîinea pruncilor,
Alba-Iulia, 1702, 309.
Plîngerea sfintei mănăstiri a Silvaşului
(Prislop), cronica rimată, 590.
Poem cronologic despre domnii Moldo­
vei de Dosoftei, 102, 105.
Pogribania preoţilor mireni şi a diaco­
nilor, Tîrgovşite 1650, 54.
Poveste la 40 de mucenici, Alba-Iulia
1689, 91.
Pravilă, ms. de la Bistriţa Moldovei, 7 ;
lui Vasile Lupu, Iaşi 1646, 25, 26; de
la Govora (1640 —41), 50, 51, 65, 83,
205, 222; mare de la Tîrgovişte 1652,
vezi îndreptarea Legii.
Pravila de rugăciuni a sfinţilor sîrbi,
slav., Rîmnic 1761, 418, 519, 634.
Pravoslavnica învăţătură, Bucureşti 1794,
407.
Pravoslavnica M ărturisire, Bucureşti
1745, 136, 170, 326.
P răvilioară, Buc. 1774 şi 1781, 398;
Iaşi: 1784, 447; 1802, 452.
Preoţia sau îndreptarea preoţilor, Sibiu
1789, 496, 599.
Proloagele, ms. de la A. Crimea, 11.
Propovedanii la îngropăciunea oameni -
lor morţi de P. Maior, Buda 1809, 595.
Propovedanii sau învăţături la îngro-
păciunea oamenilor morţi, Blaj 1784,
594.
Proschinitarul Muntelui Athos de loan
Comnen, Snagov, 1701, 143, 147, 273,
480.
Protopapadichia de P. Maior, ms. 546,
595.
Psaltichia lui Filotei... ms. 239.
Psaltirea, ms. de la A. Crimea, 12, 13;
Albalulia 1651, 76, 197; Alep 1706,
278 ; Blaj : 1764, 525 ; 1773, 528 ; 1780,
528 ; Buc : 1694, 137 ; 1735, 323 ; 1748,
325; 1756, 395; 1775, 398, 399; 1796,
406; 1820, 414; Buzău: 1701, 170 j
171 ; 1767, 431 ; Cîmpulung 1650,
lovora 1637 şi 1638, 50, 51, 162,
Iaşi 1731, 342, 1743 (cu tîlc),
1748, 343; 1757, 347; 1790, 449;
452 i 1802, 452; Movilău 1796,
Rîmnic: 1725, 331; 1743, 335;
418; 1764, 418; 1779, 421; 1784,
1793, 427; 1817, 428, 433; Sibiu
497; Snagov 1700 (grec), 272;
rişte 1710, 148; Viena 1793, 496.
, de-nţeles, Iaşi 1680, 101. i în
versuri a lui Dosoftei, 97— 11;
a lui Teodor Corbea, 204.
R 528. Supplex Libellus Valachorum din
ul la Catehismul calvinesc,
i, 66, 67, 70, 162, 168, 198.
lui Ioan. Piuariu Molnar, Buda
498, 593. la diaconstvelor, Alba-
Iulia 1687,
la osfeştaniei mici, Iaşi 1749,
ictae scientiae indepingibilis
a lui D. Cantemir, 202—203.
Cathizmuşului, Alba-Iulia, 1656,
creştine, politice, Buc. 1715, 148,
ie aur, Sebeş 1683, 91. , Iaşi
1714, 341 ; Iaşi 1751, 343, Iaşi
1757, 347; Rîmnic 1783, 426, Sibiu
1791, 496, 393. 1 religiei
mahomedane a. lui intemir, 203.
Adormirii Născătoarei, Rîmnic
145.
Cuv. Dimitrie Basarabov, t5ucu-
1779, 398, 399, 402; Buc. 1801,
Sf. Ecaterina şi Proschinitarul
:lui Sinai, Tîrgovişte 1710, 273.
Slujba Sf. Paraschiva, grec, Buc. 1692,
142. Slujba Sf. Andrei Criteanul,
Bucureşti
1726, 322.
Slujba Sf. Botez, Bucureşti 1725, 322.
Slujba Sf. Nicodim, Rîmnic 1767, 419.
Slujba Sf. Nifon, Sibiu 1806, 439. Slujba
Sf. Stelian, Rîmnic 1787, 426. Slujba Sf.
Serghie şi Vach, Iaşi, 1085,
123, 271.
Slujebnic, Dealu 1646, 52. Strastnicul,
Blaj 1753, 525; Blaj 1773,
1791,
495—496, 529, 537. Svestenstva adecă
Preoţia, Rîmnic 1760,
418.
Şapte Taine a Bisericii, Iaşi 1644, 23,
197. Şase cuvinte pentru preoţie ale Sf.
Ioan
Gură de Aur, Buc. 1820, 440.
T "
Teologia dogmatică de D. Caian, Blaj
1804—1811, 593. Teologia dogmatică
şi moralicească...,
de S. Micu, 1801—2, 594; Tetraevan-
ghel, ms. de la Atanasie Crimca, 11, 12,
13.
Tîlcuirea antifoanelor, Neamţ, 1817, 440.
Tîlcuirea Psalmilor a lui Teodoret al
Cirului, Buzău 1840, 438. Tîlcuirea Sf.
Liturghii, Iaşi 1697, 197. Tîrnosania.
Tîrgovişte 1652, 54; Iaşi
1752, 343, 346.
Tomul împăcării, Iaşi 1692—94, 271.
Tomul bucuriei, grec, Rîmnic 1705, 145,
271. Tomul dragostei, grec, Iaşi 1698,
271.
Triodul ms. de la Anastasie Crimca, 11 i Viaţa Sfinţilor Varlaam şj Ioasaf, 197,
Blaj 1771, 528 i Buc: 1726, 322; 1742, 204. Viaţa şi petrecerea sfinţilor de
325 i 1746, 325; 1768, 398, 399 ; 1798, Dosof-
406 ; Buzău 1700, 170 ; Iaşi 1747, 343 j tei, Iaşi 1682, 103, 108, 123, 169, 197,
Rîmnic : 1731, 331, 333; 1761, 418; 220, 421. ' Vieţile sfinţilor, 12 voi.
1777, 421 ; 1782 ; 426 ; 1784. Neamţ 1807—
Triodul înflorat, Kiev 1631, 38. 15, 592, 638. Vieţile sfinţilor,
Pahomie, Dorotei şi
u Teodor Studitul (lat.), Blaj 1768, 528.
Uşa pocăinţei, Braşov, 1812, 440. Voroavă de întrebări şi răspunsuri, a
Sf. Simeon al Tesalonicului, Bucu­
V reşti 1765, 398, 592.

Viaţa Sf. Vasile cel Nou, Rîmnic 1816,

428.
z
Zaconicul lui Sava Brancovici, 86.
 T A B L A D E M A T E R II

PERIOADA A TREIA
(continuare : secolele XVII—XVIII)

Pag.

X. Mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei........................................... 5

C. Mitropolitul Varlaam al Moldovei............................................................. 16
CI. Mitropolitul Petru Movilă. Sinodul de la Iaşi(1642)................................... 32
Cil. Mitropolitii Teofil şi Ştefan ai Ungrovlahiei............................................ 48
[III. Mitropolia Transilvaniei în prima jumătate a secolului al XVII-lea.
Mitropoliţii Ilie Iorest şi Simion Ş t e f a n ................................. 61
HV. Mitropolia Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XVII-lea.
Mitropolitul Sava Brancovici............................................................ 79
rv. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei............................................................ 94
;VI. Episcopiile Romanului, Rădăuţilor şi Huşilor în secolul al XVII - lea şi
începutul secolului al XVIII-lea....................................................... 113
VII. Mitropolitii Varlaam şi Teodosie ai Ungrovlahiei . .# . . . . 125
VIII. Mitropolitul Antim Ivireanul........................................................................ 141
IX. Episcopiile Rîmnicului şi Buzăului în secolul al XVII-lea şi începutul
secolului al XVIII-lea. Episcopia Strehaiei . . . 161
Viaţa bisericească a românilor din Banat, Arad şi Bihor pînă la sfîrşitul
secolului al XVII-lea............................................................................ 174
Viaţa bisericească a românilor din Maramureş pînă la începutul seco
lului al XVIII-lea............................................................................... 184
Literatura teologică în ţările române în secolul al XVII-lea şi începutul

Mînăstirile din Ţara Românească şi Moldova în secolul al XVII-lea şi

începutul secolului al XVIII-lea. Viaţa monahală . . . . 210
Arta bisericească în ţările române în secolul al XVII-lea şi începutul

Preoţimea ortodoxă română în secolul al XVII-lea şi începutul seco

lului al XVIII-lea................................................................................ 242
Legăturile Bisericii Ortodoxe Române cu Bisericile Ortodoxe de limbă
greacă în secolul al XVII - lea şi începutul secolului al
XVIII-lea................................................................................................
255
Legăturile Bisericii Ortodoxe Române cu alte Biserici Ortodoxe în
secolul al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea . . . 276
 Ut; MATEUIl

XLVIII. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe româneşti din Transilvania în 1698—1701

XLIX. Biserica unită din Transilvani a în primele trei decenii ale secolului
al XVIII-lea...........................................................................................
L. Biserica din Ţara Românească sub regimul fanariot. Mitropolia Ungro -
vlahiei în prima jumătate a secolului al XVIII-lea
LI. Episcopiile Rîmnicului şi Buzăului în prima jumătate a secolului al
XVIII-lea................................................................................................ 3
LII. Biserica din Moldova sub regimul fanariot. Mitropolia Moldovei în
primele şase decenii ale secolului al XVIII-lea . . . .
LIII. Episcopiile Romanului, Rădăuţilor şi Huşilor în prima jumătate a
secolului al XVIII-lea..........................................................................3
LIV. Episcopul Inochentie M icu...........................................................................
LV. Lupta clerului şi credincioşilor din Transilvania pentru apărarea
Ortodoxiei în secolul al X V III-lea................................................... 3
LVI. Mitropolia Ungrovlahiei în a doua jumătate a secolul ui al XVIII-lea
LVII. Mitropolia Ungrovlahiei în ultimele trei decenii ale regimului fanariot 4
LVIII. Episcopia Rîmnicului în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi
începutul secolului al XlX-lea.......................................................... 4
LIX. Episcopia Buzăului în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi
începutul secolului al XlX-lea.......................................................... 4
LX. Înfiinţarea Episcopiei Argeşului. Episcopul Iosif.......................................4
LXI. Mitropolia Moldovei în ultimele patru decenii ale secolului al XVIII-lea 4
LXII. Episcopiile Romanului, Huşilor şi Rădăuţilor în a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea ......................................................................4
LXIH. Mitropolia Proilaviei şi Episcopia Hotinului............................................. 4
LXIV. Viaţa bisericească a românilor din Dobrog ea. Mitropolia Dristrei . . 4
LXV. Biserica Ortodoxă din Transilvania în a doua jumătate a secolului
al XVIII-lea........................................................................................... 4
LXVI. Biserica Ortodoxă din Banat în secolul al XVIII-lea. Episcopiile
Timişoarei şi Caransebeşului............................................................5
LXVII. Biserica Ortodoxă din Arad şi Bihor în secolul al XVIII-lea şi
începutul secolului al X lX -lea.........................................................
LXVIII. Biserica unită din Transilvania, Bihor şi Maramureş în a doua jumă -
tate a secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XlX-lea LXIX.
Mînăstirile din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania în secolul
al X VIII-lea..........................................................................................
LXX. Viaţa monahală în Ţara Românească şi Moldova în secolul al
XVIII-lea. Stareţul Paisie şi ucenicii săi.......................................
LXXI. Preoţimea ortodoxă română în secolul al XVIII-lea...............................
LXXII. Literatura teologică în ţările române în secolul al XVIII-lea
LXXIII. Arta bisericească în ţările române în secolul al XVIII-lea . . . 6
LXXIV. Legăturile Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte Biserici ortodoxe
în secolul al XVIII-lea......................................................................6
Indice de nume
Indice de locuri...................................................................................... (
Indice de lucrări.........................................................................................