VECHI ÎNSEMNĂRI DE LA MÂNĂSTIREA SLOBOZIA

Prof.Dr.Ștefan GRIGORESCU

Catagrafia zestrei Mânăstirii Slobozia, întocmită în anul 1854 pentru

singura comunitate monahală din Bărăgan, amintea și cărțile bisericești,
folosite pentru slujbe, precum și pe cele din biblioteca constituită până în
anul 1840, de către vrednicul stareț Gavriil Smirneanul, al treilea ctitor al
bisericii mânăstirii, după postelnicul Ianache Caragea și voievodul Matei
Basarab.După anul 1900, vizitând biserica fostei mânăstiri, Pr.Ioan D.
Petrescu de la biserica Sfântul Visarion din București, a descris și
valoroasele cărți din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea, păstrate la Sfinții
Voievozi din Slobozia, menționând unele dintre valoroasele însemnări
făcute pe filele acestora.
Unele dintre cărțile vechi, păstrate până astăzi, din donațiile făcute de
binefăcătorii vremurilor trecute, precum și din biblioteca realizată în prima
jumătate a secolului al XIX-lea de către arhimandritul Gavriil Smirneanul,
cuprind interesante și inedite însemnări despre preoții și dascălii deservenți
la Sfinții Voievozi, din anii de după secularizare și până în cei interbelici, știri
despre vizite arhierești, mențiuni despre lucrări efectuate la fosta (pe atunci)
mânăstire ș.a. Însemnările de mai jos, date în forma originală, sunt făcute
îndeosebi de preotul Marin Haralambie și dascălul Ghiță Rădulescu, care au
slujit multe decenii la Sfinții Voievozi,la sfârșitul secolului al XIX-lea și
începutul secolului XX.
Astfel, un Minei pe luna noiembrie.. cuprinde însemnări făcute de
preoți și dascăli ai fostei mănăstiri, între anii 1862-1928. De însemnătate
istorică sunt mai cu seamă consemnările despre trecerea la cele veșnice a
preotului Stan Radu (în vremea căruia fusese refăcută pictura interiorului
bisericii), dărâmarea vechii construcții egumenești, ridicarea casei parohiale

Publicat în ,,Almanah Bisericesc 2014. Episcopia Sloboziei și Călărașilor”. [Slobozia],
[2014], pp.161-166. ISSN 1583-1620. Despre istoricul acestui important așezământ
religios, întemeiat în prima jumătate a secolului al XVII-lea, vezi monografiile Ștefan
Grigorescu, Mânăstirea ,,Sfinții Voievozi” Slobozia. Editura Episcopiei Sloboziei și
Călărașilor, Slobozia, 2009 și Mănăstirea Sfinții Voievozi Slobozia. Un rug aprins în
inima Bărăganului. Editura Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, Slobozia, 2013.

1
din incintă, precum și mențiunile despre cutremure din a doua jumătate a
secolului al XIX-lea. Pe prima foaie, înainte de pagina de gardă, se păstrează
o însemnare făcută cu creionul, în anul 1905, de către preotul Marin
Haralambie: ,,De Preotul Marin Haralambie, Slobozia. Iată cum se face
adunarea în Japonia […]”. Pe aceeaşi foaie, verso, tot o însemnare cu
creionul, din 5 decembrie 1910, este datorată dascălului Ghiţă Rădulescu și
amintește sfinţirea bisericii din Ciulniţa:,,În anul 1910 luna Decembrie,
ziua 5, Duminica, s`a făcut sfinţirea bisericei din comuna Ciulniţa, de P.S.S.
Sofronie Vulpescu, împreună cu P.C.Protoereu N.Alessandrescu şi cu mai
mulţi C.Preoţi. 1910, Decembrie 5. Ghiţă Rădulescu (Ss.)”. Pe ultima pagină
sunt alte trei însemnări, tot cu creionul, făcute de preotul Marin Haralambie
şi întărite de dascălul Ghiţă Rădulescu. Sus, apare însemnarea:,,Pentru a afla
Paştele pe orice an, împărţim acel an la 19, restul îl scriem deoparte […]
(Ss.) Pr.Marin Haralambie. Adevărat aşa este, Ghiţă Rădulescu (Ss.)”. Mai
jos, o altă însemnare, datorată tot preotului Marin Haralambie, menționează
că: ,,În anul 1901, luna octombrie, s`a terminat facerea caselor din faţa
bisericei, alături de clopotniţă, făcute de minister, suma 3000 lei.(Ss.)
Pr.Marin Haralambie. Asistent, Ghiţă Rădulescu (Ss.). Acum e cămin
cultural. Ghiţă Rădulescu (Ss.)”. În josul paginii, o însemnare despre vreme,
la începutul anului 1907 este făcută tot de preotul M.Haralambie. Alte
însemnări, la sfârşitul cărţii, sunt făcute de cântăreţul Ghiţă Rădulescu. Una,
din anul 1910, menţionează:,, În anul 1910 Septembrie s`a început linia
drumului de fier de la Slobozia la Ţăndărei. Iar în anul 1912 a început a
circula”. Mai jos, una din anul 1914, menţionează:,,În anul 1914 N-brie, ora
6 ½ d.m., a încetat din viaţă fostul paroh al acestei biserici, Pr. Stan Radu, în
etate de 78 ani”. O alta, din anul 1918, menţionează:,,În anul 1918, luna
Aug.23, spre 24 noaptea, pe la ora 11, a încetat din viaţă preotul ajutător al
acestei biserici, Dimitrie Popescu, fiul preotului Stan Radu, în etate de 38
ani. Ghiţă Rădulescu (Ss.). Cânt.II”. O însemnare din anul 1928 menţionează
moartea unui cântăreţ al bisericii:,,În anul 1928, octom.4, a încetat din viaţă
cântăreţul din dreapta, Neculae Ionescu, mort în Bucureşti şi adus aici în
Slobozia, unde l`a înmormântat în cimitirul comunal”. Pe ultima copertă, în
interior, sunt însemnări din mai mulţi ani. Sus, cu cerneală, se menţionează
cutremurul din anul 1862, astfel:,,Să se ştie de cându s`au cutremurat
pământulu era la leatu 1862 o-nvrie 3, mercuri noaptea spre joi, pe la
miejulu nopţii. Spre ţinerea de minte am şi subscrisu eu, celu mai josu m`am
scris. 1862 o-nvire 3. N.D.Ionescu (Ss.)”. Mai jos, o însemnare din anul
1892, amintește că:,,Astăzi s`a cutremurat pământul, la 2 Noembrie 1892,
orele 7 de dimineaţa. (Ss. indescifrabil)”. O însemnare făcută în anul 1924
menționează că:,,În anul 1924, oct.1 st.v., s`a schimbat calendarul cu 13 zile,

2
aşa că s`a făcut 14 oct. Cuvioasa Parascheva”. Mai jos, o însemnare din anul
1904, datorată cântăreţului Ghiţă Rădulescu, amintește vremea din urmă cu
un secol, astfel:,,În anul 1904 fiind secetă, nu a plouat de la 28 Martie 1904
până la 15 August; de la această dată s`a pornit ploi torenţiale şi s`a făcut
iarbă de vite, pe care mâncând`o, au murit multe vite în această comună; de
această iarbă au murit peste 60 de vite cornute.1904 Octombrie 22. Ghiţă
Rădulescu (Ss.)”. Sub aceasta, o însemnare deosebită din anul 1909, privind
dărâmarea casei egumeneşti, glăsuiește:,,În anul 1909, Octombrie 17 şi 19, a
dărâmat zidurile ale vechilor case ce erau făcute şi lipite de zidul făcut de
Matei Basarab. Casele erau lipite de zidul dinspre miazănoapte. Aprobat cu
ord. No…[necompletat-n.n.] al Onor Cassei Bisericii. Scriu ca să nu se uite.
Ghiţă Rădulescu (Ss.)”.
Într-un Minei pe luna octombrie…,tipărit de asemenea la Buda, tot în
anul 1805, se păstrează însemnări pe prima şi pe ultima pagină, precum şi pe
ultima copertă, în interior, cu privire la evenimente cuprinse între anii 1911-
1935. Însemnarea de pe prima pagină, verso, datează din anul 1935 şi
menţionează o vizită a Episcopului Gherontie al Constanţei: ,,Amintiri. În
anul 1935, luna Octombrie 20, terminându-se căminul din curtea bisericii,
de C.Pr.Econom Gr.Iosub, când s`a sfinţit agheazma de şapte preoţi, fiind în
acea zi şi cercul pastoral în biserică, cu trenul de Ploeşti ora 5 p.a. a venit
P.S.Episcop D.D.Gerontie de Constanţa, în biserică, unde s`a făcut o scurtă
rugăciune, s`a ţinut frumoase cuvântări, după terminarea serviciului s`a dat
C.Părinte Grigore rangul de Econom Stavrofor (Purtător de cruce). Când s`a
retras tot poporul în cămin din bis., a stropit P.S.E. cu agheazmă căminul. În
urmă s`a ţinut frumoase cuvântări, arătând fiecare rostul căminului; după
terminare, P.S.S.E. a plecat cu trenul de 8 seara la Bucureşti. Ghiţă
Rădulescu, cântăreţ. 1935, oct.20”. Pe ultima pagină, faţă, cu creionul, o
însemnare din anul 1911 menţionează ridicarea unor construcții în Slobozia:
,,În anul 1911, s`a început clădirile: Primăria pe locul vechei primării;
administraţia alături, pe locul cumpărat de la urmaşii răposatului Dobre
I.Corbeanu şi judecătoria unde înainte era Grădina şcolară; acelaşi
antreprenor, fiind primar al Comunei Dl. Ionel Constantinescu, sub
Guvernul Conservator în cap cu Dl. P.P.Carp şi Prefect al judeţului
Dl.Gussi. 1911, octomb.19, Slobozia-Ialomiţa. (Ss.)Preot M.Haralambie”.
Mai jos, s-a adăugat o însemnare în anul 1925, despre moartea primului
episcop al Constanţei:,,În anul 1925, luna Septembrie 27, ora 4,30, a încetat
din viaţă primul Episcop Ilarie Teodorescu al Constanţei, în etate de 52 ani,
păstorind timp de 2 ani. Ghiţă Rădulescu”.
Un Minei pe luna februarie…,tipărit tot la Buda, în anul 1805,
păstrează însemnări din anii 1902-1909 și 1926-1940, despre preoții locului,

3
arhierei, starea vremii ș.a. Pe prima pagină, o însemnare din anul 1926, cu
creionul, amintește alegerea episcopului de Constanţa:,,În anul 1926, luna
Februarie ziua 4, s`a ales Episcop al Constanţei P.S.Episcop Gherontie
Nicolau. (Ss.)Ghiţă Rădulescu”. Mai jos, o însemnare din anul 1940, tot cu
creionul, despre transferul unui preot paroh, glăsuiește:,,Astăzi, 25 Feb.`940,
preotul Grigore Iosub, care a slujit la această Biserică, de la 1 Apr.`933 şi
până azi, slujeşte ultima Liturghie, plecând la Alexandria, jud. Teleorman.
La acest locaş a făcut multe îmbunătăţiri şi mult bine. (Ss.) Cântăreţ, Ioan
Rădulescu”.La pagina 146, jos, o însemnare amintește trecerea la cele
veșnice a vrednicului preotul Marin Haralambie:,,În noaptea de Sf.
Haralambie, la ora 1, luna Februarie 10, anul 1933, a încetat din viaţă Pr.
Econom Marin Haralambie, fost paroh al acestei Biserici, în etate de 72
ani.(Ss.) Ghiţă Rădulescu”. La pagina 147, o însemnare din anul 1908 a
preotului Marin Haralambie, vorbește despre cum se calcula Paştele: ,,[...]
Uită`te alături şi vezi cum am lucrat eu. Preotu Marin Haralambie, 1908”.
Alte însemnări cu creionul, la final, datează din anii 1902, 1907 şi 1909,
glăsuind despre vreme şi despre alegeri de arhierei. Știrea din anul 1909
menţionează:,,Însemnare de Pr.Marin Haralambie. În ziua de 31 D-brie 1908
a demisionat Î.P.S.Mitropolit Partenie al Moldoviei, iar la 24 Ian.1909 a
încetat din viaţă Î.P.S.Mitropolit Primat Iosif Gheorghian. În ziua de 5 Febr.
1909 s`au ales P.S.Episcop Athanasie al Râmnicului, Mitropolit Primat, iar
P.S.Episcop Pimen al Dunării de Jos, Mitropolit al Moldovei”.Însemnarea
din anul 1902 menţionează:,,În anul 1901/1902 au sosit iarna bună, încât nici
un vifor nu a dat până la Martie 1902. (Ss.) Ghiţă Rădulescu”. Însemnarea
din 1907 menţionează, în schimb, că:,,În anul 1907, de la 7 Ianuarie şi până
la 28 Februarie 1907 a fost un ger şi vifor foarte mare, aşa că nu s`a
pomenit.1907, Martie 1. (Ss.) Ghiţă [Rădulescu]”.
Un Minei pe luna iunie…, tipărit tot în Buda, în anul 1805,are mai
multe însemnări făcute de dascălul Ghiţă Rădulescu, în interiorul ambelor
coperți, precum şi pe prima pagină, faţă şi verso. În interiorul primei coperți,
se păstrează o însemnare cu creionul, făcută în anul 1911, în legătură cu
preoţi şi cântăreţi ai bisericii fostei mănăstiri:,,Preoţii Bisericii Sf.Voevozi şi
Cântăreţii cu care am făcut serviciu în acest Sf.locaş: Preot Ion Eftacsias, //
Nae Călinescu, // Econom S.Radu şi Dimitrie Popescu-încetaţi din viaţă
aceştia; // Marin Haralambie. Cântăreţi: Dobre I.Corbean, Neculae Ionescu,
Tudor Boicoeanu- cu aceştia am făcut serviciu la această Bis. Şi eu, Ghiţă
Rădulescu, scriu aceasta ca să nu se uite, căci cel ce va scrie se va pomeni.
1911 Iunie 24. (Ss.) Ghiţă Rădulescu”. Altă însemnare, tot cu creionul, din
anul 1934, menționează că:,,În anul 1934 s`a început clădirea Căminului
cultural din faţa bisericei, de către P.C.Paroh Grigore Iosub, cu cheltuiala

4
agonisită de Sf.Sa, din concerte şi baluri. Şi cu munca depusă cu braţele de
personalul acestei Sf.Biserici, cărând apa cu saca, cu mâinile: Ion
Rădulescu-cântăreţ, Alexandru Rădulescu-//, Ştefan Andreescu-tâmplar.
1934 Iunie 16. (Ss.) Ghiţă Rădulescu”. Pe prima pagină, faţă, se păstrează
însemnări cu creionul, din anii 1913-1919. Prima însemnare, din anul 1913,
cu creionul chimic, menţionează că:,,În anul 1913, Iunie 21, în toată ţara, pe
la ora 3, a început trâmbiţele, clopotele şi uralele populaţiei, pentru
mobilizare în răsboiul cu Bulgaria. Spre ţinere de minte scriu. (Ss.) Ghiţă
Rădulescu, 1913 Iunie 21”. Mai jos, cu creionul, o însemnare din anul 1915
menționează războiul mondial, astfel:,,Iar în anul 1914 s`a declarat răsboiul
European, fi(i)nd aliată Germania cu Austro-Ungaria, iar Franţa cu Rusia,
Italia, Englitera, Belgia şi Serbia, adică cele şase ţări se bat contra celor două
de sus, ţinând acest răsboiu până în timpul când scriu şi va continua
D(umne)zeu ştie când va înceta. 1915 Iunie 24. (Ss.) Ghiţă Rădulescu,
cântăreţ”. În josul paginii, tot cu creionul, o însemnare deosebită din anul
1919, vorbește despre participarea României la război şi despre Marea
Unire:,,În anul 1916 August 15, România a declarat răsboiu Austro-
Ungariei; după o luptă de doi ani şi cu Germani(i), care ne luase Oltenia şi
Muntenia, ocupate fiind de dânşii până în luna Octombrie 1918, când s`a
retras, lăsându`ne multă provizie de resboiu şi armament, în urmă. România,
pe la 1918, când a intrat în tratatele de pace, a luat Basarabia, Transilvania,
Bucovina, Maramureş, Crişana şi din Banat, care se aşteaptă la conferinţa de
pace al da tot. 1919 luna Sept.” Valoroasă este și o însemnare de pe ultima
copertă, în interior, făcută în anul 1933, cu o completare din anul 1936, tot
cu creionul:,,Cântăreţii acestei biserici, cu care am făcut serviciu în acest
Sf.Lăcaş: Niţu Dumitrescu (Streche), Tudor Boicoeanu, Bucur Şt., Dobre
Corbeanu, Ion Dumitraşcu, Nicolae Ionescu, Streche, Ion Gh.Rădulescu şi
Alexandru Rădulescu. (Ss.) Ghiţă Rădulescu, 1933 Iunie 29. Pensionat
1936”. În completare:,,Iar cu preoţii următori: Preot Ion Eftacsias, Pr.Nae
Călinescu, Pr.Econom S.Radu, care a fost şi paroh, Pr.Ec.Marin Haralambie,
Pr.Ec. Gh.D.Sachelarie şi cu Pr. Econom Grigore Iosub, paroh actual al
acestei biserici. Şi cu preot ajutător Dimitrie Popescu, fiul Pr.Ec. Stan Radu,
mort în etate de 37 ani. 1933 Iunie 29. (Ss.) Cântăreţ, Ghiţă Rădulescu”. În
partea de jos a acestor însemnări se văd ştersăturile altei însemnări, făcută tot
cu creionul şi care aminteşte anul 1863.
Alte cărți din fondul mânăstirii păstrează, desigur, însemnări făcute de
monahii, preoții și dascălii care au slujit acolo, de-a lungul secolelor. Cele
date mai sus, așa cum au fost scrise, înainte și după anul 1900, se constituie
în știri importante pentru cunoașterea deplină a istoriei bisericești în Bărăgan

5
și îndeosebi a evoluției Mânăstirii Sfinții Voievozi Slobozia, de la vremea
secularizării (1863) și până în perioada interbelică, inclusiv.

6
7