Revista Asocia iei Istoricilor “Nicolae Iorga” din Ungheni

REVISTA NR. 2

Chişin u 2015
ISSN 2345–1637

Aceast publica ie a fost editat gra ie sprijinului financiar acordat

de Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu” din Chisin u

REDACTOR-ŞEF:
Prepeli Corneliu, Specialist principal DÎTS Ungheni

COLEGIUL DE REDAC IE:

Ciuvaga Alexandru, prof.de istorie, Şef DÎTS Ungheni
Eşanu Andrei, academician, Institutul de Istorie al AŞM, membru de Onoare al Academiei Române
Bolovan Ioan, Profesor universitar, doctor,Universitatea „Babeş-Bolyai”Cluj-Napoca
Petrencu Anatol, Profesor universitar, doctor habilitat USM
Şîşcanu Ion, Profesor universitar, doctor
Rotaru Liliana, Conferen iar, doctor în istorie,USM
îcu Octavian, Conferen iar, doctor în istorie, Institutul de Istorie
Corl teanu-Granciuc Silvia, conferen iar, doctor Institutul de Istorie al AŞM
Bulancea Denis, Doctorand, Institutul de Istorie al AŞM
C lin Maria, prof.de istorie, grad did II, L.T. Sculeni
Leiba Veaceslav, prof.de istorie, grad did I, L.T. „D.Cantemir”
Lupuşoru Ludmila, prof.de istorie, grad did II, L.T. „M.Eminescu”

ISSN 2345–1637

© Asocia ia Istoricilor “Nicolae Iorga” din Ungheni, 2015

 CUPRINS

I. ISTORIE LOCAL
Acad. Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Cu privire la pierderile
Basarabiei în cel de-al Doilea R zboi Mondial. Studiu de caz:
satul Sculeni, r-l Ungheni 7
Corneliu Prepeli , Costulenii în timpul celui de
al Doilea R zboi Mondial 20
Elena Postic , Calvarul unei familii de “Duşmani al poporului” 35
Sergiu Tabuncic, Anul 1711 în rela iile moldo-ruse.
Monumentul de la Semeni 44
Vasile Gaviuc, Toponimia şi monumentele satului Semeni 54
Denis Bulancea, Din istoria vie ii bisericeşti a porohiei din satul Todireşti 62
Mihaela Prodan, Istoricul apari iei satului Buşila 70

II. PERSONALIT I LOCALE ŞI NA IONALE

Octavian îcu, Un nume de costulenean uitat – Vasile Pavelcu 77

Silvia Corl teanu-Granciuc, Satul natal în viziunea actorului.
Nicolae Darie despre satul de baştin - Blândeşti, raionul Ungheni 81
Iurie Colesnic, Reîntoarcerea pribeagului 85
Lauren iu, Mitropolitul Ardealului, 1714-2014:
Martiriul Brâncovenilor şi exemplul pentru genera iile actuale 97

III. ISTORIA MEMORIEI

Anatol Petrencu, „Au fost deporta i cei mai buni gospodari,

deoarece serveau drept exemplu
pentru întreg satul” în dialog cu Vladimir Potlog 119
Doina Rabei, Marina Sasu, Urgia nop ii din 5 spre 6 iunie 1949
în satul Corneşti 124
Corneliu Prepeli , Soarta familiei Podoleanu din satul Semeni –
deporta i deoarece tat l a fost membru al Partidului r nesc 127

PATRIMONIUL ISTORIC / NR. 2, 2015 3

Maria C lin, Ecoul deport rilor în Sculeni.
M rturii dramatice ale Lidiei Doroşenco 131
Veaceslav Leiba, Martor al propriului destin 136

IV. CRONICA VIE II ŞTIIN IFICE

Silvia Corl teanu-Granciuc, 200 de ani de dram a Basarabiei

într-o mie de pagini „Basarabia - 1812. Problem na ional ,
implica ii interna ionale” 141
Ion Şîşcanu, Formarea Republicii Sovietice Socialiste
Moldoveneşti: conjunctur , scop, consecin e 149
 DIN ISTORIA VIE II BISERICEŞTI
A POROHIEI DIN SATUL TODIREŞTI

Denis BULANCEA

Biserica din lemn - 1815

Dac satul Todireşti are o vechime cu mult mai mare, fiind fondat în anul 1597,
nu se poate spune acelaş lucru, cu referire la existen a unei bisericii, cel pu in pe baz
de arhiv , care ne trimit la anul 1815, ca an de zidire a unei biserici din material lem-
nos. Astfel c prima atestare documentar cu referire la existen a unui locaş de cult în
satul Todireşti dateaz din anul 1821 în Formularelor ecleziastice1 ale bisericilor din
jud. Iaşi, întocmite în anul 1821. Conform acestor formulare „biserica avea hramul
Sfîntului Mihail; veşmintele, podoabele şi căr ile erau pe deplin”2.
Îns aceste formulare nu men ioneaz anul zidirii bisericii, deaceea vom apela
la un alt izvor. Astfel conform Registrelor Clericale3 întocmite în anul 1832 biserica
din satul Todireşti: „este făcută la anul 1815 prin sîrguin a poporenilor. Zidită este
temelia de piatră, iară în sus de lemn în amnări îngrădită cu vîlci tencuită şi văruită,
acoperită cu şindrilă. Cu asăminea clopotni ă tari lipită de bisărică. Prestol întrînsa
unul în numele Sfin ilor Voivozi, friguros, cu podoabele iaste îndestulată”4.
Conform aceloraşi registre clericale, în anul 1832 p mînt, la aceast biseric
pentru traiul clerului, cît şi pentru arat şi cosit nu exista, iar slujitorii bisericeşti se fo-
loseau de p mînt la un loc cu locuitorii satului dup aşez mîntul din anul 1813. Clerul
bisericii avea case proprii, f cute din lemn, dar se aflau pe p mîntul proprietarului sa-
tului Dimitrie Carastate. Ştat de personal pentru cler nu era, îns slujitorii bisericeşti
se bazau pe înaltul „temei” – aşezarea pentru tagma duhovnicească din Basarabia
după chibzuin a episcopului Eparhiei – înt rit în anul 1813. Astfel c clerul bisericii
era format de un singur preot, un diacon(cînt re ) şi un paraclisier. Deasemenea se
cunoaşte c în anul 1832 biserica nu dispunea de o cas bisericeasc .
În ce priveşte statistica popula iei în anul 1832, satul Todireşti num ra 41 de gos-
pod rii, 93 de case r neşti, 164 b rba i şi 183 femei. Rascolnici5 în parohie nu erau.6
În anul 1834 la 19 mai, paroh al bisericii este numit, prin rezolu ia Arhiepi-
scopului Dimitre al Chişin ului şi Hotinului şi Cavaler, preotul Simeon Suhan, fe-
1
Aceste formulare cuprindeau date generale despre biseric , biografii ale slujitorilor paro-
hiei şi date statistice referitoare la num rul gospod riilor şi categoriilor popula iei dintr-o
anumit parohie.
2
Fond 733, inv. 1, d. 4, f. 18.
3
Acelaşi formulare numai c apar în l. rus şi cu alt denumire – К ы .
4
Fond 211, inv. 1, d. 55(I), f. 183.
5
Adept al unei secte religioase din Rusia, care s-a separat de Biserica ortodox oficial în
1654 din cauza reformelor introduse de patriarhul Nikon.
6
Fond 211, inv. 1, d. 55(I), f. 183v.

62 PATRIMONIUL ISTORIC / NR. 2, 2015 / ISTORIE LOCAL

cior de ran. Studii seminariale nu a avut. A fost hirotonit preot în anul 1815, la 21
noiembrie, de c tre Mitropolitul Gavriil B nulescu-Bodoni şi Exarh, pentru biserica
„Naşterea Maicii Domnului” din s. Sineşti, jud. Iaşi. În anul 1818, la 9 ianuarie prin
rezolu ia aceluiaşi Mitropolit şi Exarh Gavriil a fost transferat la biserica cu hramul
„Sfin ii Mai Marilor Voievozi” din s. Selişte, jud. Orhei iar la 14 mai 1831 a fost mu-
tat la biserica „Sf. Ierarh Nicolae” din s. Bahmut, jud. Iaşi.7

Construc ia bisericii de piatr - 1875

Odat cu trecerea timpului, biserica de lemn a ajuns într-o stare deplorabil . Astfel
se sim ea necesitatea construc iei unei noi biserici, dintr-un material mai durabil. În cele
din urm în anul 1875 este construit o biseric , cu cheltuiala enoriaşilor şi st ruin a
p rintelui Ilie Severin. Edificiul bisericii a fost construit din c r mid , pe fundament de
piatr , cu cupol deschis . Biserica, fiind unit cu clopotni a, a fost acoperit cu tabl şi
vopsit în culoare verde. Curtea bisericii a fost îngr dit de jur împrejur cu gard de stejar.
Dup ce construc ia a fost finisat , la 2 iunie în acelaşi an, biserica a fost sfin it 8.
Începînd cu anul 1885, clerul bisericii are fixat ştat de personal şi anume: un
preot şi un dasc l. Conform registrelor clericale pentru anul 1885, clerul acestei bi-
serici, avea în folosin un lot de p mînt în m rime de 33 desetine9, aflat pe moşia
numit „Bobu”. Iar biserica era înzestrat suficient cu cele necesare. Slujitorii biseri-
cii aveau case proprii. Deasemenea se cunoaşte c cultul divin era oficiat atît în limba
rus cît şi în limba moldoveneasc (l. român )10.
În anul 1876, în s. Todireşti a fost deschis o şcoal ministerial de o singur
clas . Profesor la aceast şcoal a fost numit Nicolae Diacon V. iar profesor de religie
a fost numit p rintele Ilie Severin. În anul 1891 în şcoal studiau 40 de copii iar în
anul 1905 – 65 de b ie i şi 5 fete11.
În anul 1892 în biblioteca bisericii se aflau urm toarele c r i: 1) Cuvîntul şi Dis-
cursul Prea Sfin itului Pavel - 3 tomuri; 2) Cuvînt rile protoiereului Nordov - 2 tomuri;
3) Conversa iile Învierii; 4) Conversa iile liturgice ale p storului bisericesc - 3 volume;
5) Colec ia întreag de înv turi ale Arhiepiscopului Dimitie al Hersonului; 6) Înv -
tur pentru aplicarea administra iei, pentru preo ii de la sate pe anul 1893; 7) Înv tur
la înviere şi zile de s rb toare şi catihism şi deasemenea conversa ii despre biserica
ortodox ale preotului Dolin; 8) Înv turi şi conversa ii liturgice referitoare la istoria
sfînt a Vechiului Testament, semnate de preotul Zelenev; 9) Opera Sfîntului Ioan Gur
de Aur - tomul 2, partea I; 10) Chiriacodranion şi înv tura protoiereului Puteatin în l.
moldoveneasc (l. român ); 11) Înv turile Preotului Serapion Broiakov.
În ce priveşte statistica popula iei a satului Todireşti împreun cu s tucul Gr -
seni în anul 1892, erau: 166 de gospod rii, 664 b rba i şi 601 femei12.
7
Fond 208, inv. 18, d. 3, f. 182v.
8
Fond 208, inv. 18, d. 51, f. 88.
9
M sur agrar ruseasc , folosit odinioar şi la noi, egal cu 1,09 ha.
10
Fond 208, inv. 11, d. 14, f. 71.
11
Ibidem, f. 71v.
12
Fond 208, inv. 11, d. 14, f. 74v.

Denis BULANCEA / File din istoria via a bisericeasc a parohiei din satul Todireşti 63
 În anul 1905, venitul bisericii de la lumîn ri a constituit – 431 ruble şi 9 cope-
ici. Pe cînd din jertf benevol s-au acumulat 46 ruble şi 85 de copeici iar cheltuielile
au constituit 399 ruble şi 37 de copeici. La începutul anului 1906 în caznaua bisericii
se aflau: 230 ruble şi 31 copeici.
În ce priveşte statistica popula iei în anul 1905 era urm toarea: 216 ¼ de gos-
pod rii, 865 b rba i şi 822 de parte femeiasc , în creştere fa de 189213.
În anul 1906 paroh al bisercii este numit preotul Gheorghe Gonciaruc A. n s-
cut la 23 aprilie 1879, în familia preotului din satul Romanovca, jud. Ismail. În anul
1904 a terminat seminarul teologic din Chişin u. La 9 iulie în acelaşi an, a fost numit
în calitate de cînt re , prin rezolu ia Episcopului Akkermanului, Arcadie, la biserica
din s. Selişte, jud. Chişin u. În anul 1906 la 28 mai este transferat la biserica din s.
Colibaş, jud. Ismail. În acelaşi an la 19 noiembrie este hirotonit diacon, de c tre Ar-
hiepiscopul Chişin ului şi a Hotinului Vladimir, iar la 21 decembrie tot în acelaşi an,
primeşte sanul preo iei.

Repara ii
În anul 1901 biserica din s. Todireşti a suportat o repara ie general atît în
interior cît şi în exterior. Astfel la 16 iulie în acelaşi an, clerul bisericii se adreseaz
cu un raport c tre episcopul Arcadie al Akermanului, aducîndu-i la cunoştin , nece-
sitatatea de a repara biserica. Urmau s fie interprinse urm toarele ac iuni: tencuirea
pere ilor exteriori şi a carnizurilor. Pulverizarea şi v ruirea pere ilor atît exteriori cît
şi interiori; instalarea unor geamuri noi în locul celor vechi, înstalarea de noi uluci şi
noi evi, repararea pe alocuri a acoperişului, precum şi vopsirea lui, dar şi vopsirea
grilajului de la gard. Pentru toate aceste ac iuni enoriaşii au ajuns la concluzia c au
nevoie de 550 de ruble. În continuare, prin acest raport, clerul cere permisiunea Epi-
scopului Arcadie de a realiza repara ia bisericii. Amintim c raportul dat este semnat
de c tre preotul Ilie Severin, în numele epitropului bisericii Constantin Sîrbu şi a
cînt re ului Grigore Prodan14.
La 15 octombrie în acelaşi an, p rintele protopop Ioan Gronco, adreseaz un
raport c tre Consistoriul Duhovnicesc raporteaz , c repara ia bisericii din s. Todi-
reşti era deja finisat . Tot odat cel din urm aminteşte c repara ia bisericii a constat
din urm toarele ac iuni: 1) tencuiala şi v ruirea cl dirii bisericii atît în exterior cît şi
în interior, realizarea a unui p ritar de ulei cu în l imea 2 arşini15 de la podea; 2)
vopsirea şi repararea acoperişului şi vopsirea ulucilor pentru scurgerea apei şi a evi-
lor de aram cu culoare verde; 3) vopsirea şi repararea podelei vechi; 4) schimbarea
geamurilor vechi şi înlocuirea lor cu unele noi. Deasemenea în raport se men ioneaz
c la repara ia bisericii obştea bisericii a cheltuit 555 de ruble, mai mult cu 5 ruble
decît era preconizat. Amintim c principala responsabilitate la lucr rile de rapara ie a
bisericii au revenit preotului paroh Ilie Severin16.
13
Fond 208, inv. 11, d. 59, f. 127v.
14
Fond 208, inv. 4, d. 2486, f. 1.
15
Unitate veche de m sur pentru lungime, agal cu 0, 711 metri.
16
Fond 208, inv. 4, d. 2486, f. 2-2v.

64 PATRIMONIUL ISTORIC / NR. 2, 2015 / ISTORIE LOCAL

 La 27 martie 1918, spa iul dintre Prut şi Nistru
numit Basarabia se uneşte cu patria-mam România,
astfel c toate bisericile de aici, din care f cea parte şi
parohia din satul Todireşti, reprezentate prin Arhiepi-
scopia Chişin ului şi Hotinului au intrat în componen a
Bisericii Ortodoxe Române. Înfruntea eparhiei, a fost
numit Episcopul de Huşi Nicodim; dar p storirea Sa a
fost scurt , c ci la finele anului 1919 el şi-a prezentat
demisia în fa a Sfîntului Sinod. În locul s u, a fost numit
un localnic, român basarabean şi anume Episcopul-Lo-
cotenent al Episcopiei Chişin ului Gurie Grosu. În anul
1925 Arhiepiscopia Chişin ului şi Hotinului a fost ridi-
cat la rangul de Mitropolie, astfel înfiin îndu-se Mitro- Pr. Gheorghe Gonciaruc
polia Basarabiei, iar Arhiepiscopul Gurie a fost ridicat Perioada Interbelică
la rangul de Mitropolit.
Conform noii împ r iri teritorial-administrative satul Todireşti f cea parte din
jude ul B l i. Iar conform împ r irii administrative-bisericeşti17, parohia satului To-
direşti se încadra în cercul(protopopiat) II bisericesc, care cuprindea 27 de parohii
rurale, conduse de protopopul Andrei Tanasie preotul bisericii din s. Un eşti, iar sob-
protopop Petre Cecan preotul din s. R deni. În anul 1922 paroh al bisericii din s. To-
direşti era Gheorghe Gonciaruc în vîrst de 42 de ani. P rintele Gheorghe s-a n scut
în anul 1879 la 23 aprilie. Dup ce a absolvit seminarul teologic a fost hirotonit preot
în anul 1904 iar în s. Todireşti a fost mutat în anul 1906. Cînt re în aceast perioad
era Rodion Mustea în vîrst de 48 de ani, absolvent al şcolii de cînt re ; în serviciu
din 1899, iar pe loc din 1901. În ce priveşte statistica popula iei în anul 1922 în satul
Todireşti erau 200 de gospod rii de origine româneasc . Deasemenea se cunoaşte c
biserica avea case pentru cler18.
Începînd cu 1 ianuarie 1926 şi pîn la 1 ianuarie 1930, parohia satului Todireşti
de rînd cu alte parohii, s-a aflat sub jurisdic ia mitropoliei Moldovei cu reşedin a în or.
Iaşi. În urma acestui fapt s-a constatat: „că bisericile şi gospodăriile lor începuse a se
ruina şi a se descompune, din lipsă de îngrijire, lipsă de cură enie şi de fonduri, strict
necesare, precum şi din nerespectarea formelor de cancelarie parohială. Coruri biseri-
ceşti nu erau organizate şi chiar înfă işarea personalului lăsa mult de dorit. Anume în
această perioadă, mai exact în anul 1929, a fost înterprinsă o repara ie a bisericii. 19
Un lucru obişnuit pentru perioada administra iei româneşti erau inspec iile f -
cute parohiilor cu scopul de a face cunoştin cu starea real a lucrurilor. Astfel în
anul 1930 la 14 noiembrie în parohia din s. Todireşti a fost interprins o inspec ie de
c tre preotul Mihail Stoicov, protoiereul cercului III – B l i. În urma acesteia, s-a
constatat: „că repara ia din anul 1929 a fost făcută slab şi lucrul executat foarte
prost, deoarece carnizurile deja crăpase iar în unele locuri chiar au căzut. Deasem-
17
Anuarului Arhiepiscopiei Chişinăului, Chişin u, 1922.
18
Anuarul ..., p. 23.
19
Fond 1135, inv. 1, d. d. 408, f. 37.

Denis BULANCEA / File din istoria via a bisericeasc a parohiei din satul Todireşti 65
nea, uşile din biserică erau crăpate şi trebuiau înlocuite cu unele noi. Icoana Mîntui-
torului din iconostas era prost executată şi trebuia schimbată. Deasemenea şi icoana
Mîntuitorului aşezată în fa a sfîntului Prestol era executată foarte prost.
În urma inspec iei, a fost întocmit proces-verbal, iar părintele paroh a fost
invitat la episcopie, printr-o ordonan ă, pentru a se conforma cu îndrumările proto-
iereului Mihail Stoicov făcute în urma inspec iei. Dar, tot odată se cerea părintelui
paroh, să raporteze măsurile luate pentru zugrăvirea icoanelor din biserică, deorece
multe sînt cu totul uzate şi învechite. În schimb casa parohială a fost reparată bine.
Religia se preda în şcoală de către preot, iar comitet de binefacere nu exista. Dease-
menea şi nici sectan i în parohie nu erau”20.
Biserica din satul Todireşti ca şi alte parohii din ar şi-a continuat activitatea în
toat perioada administra iei româneşti dintre cele dou r zboaie mondiale, slujind lui
Dumnezeu neîntrerupt. În anul 1940 la 28 iunie, Uniunea Sovietic înainteaz un ulti-
matum României prin care îi cere s -şi retrag armata din Basarabia. Urma s înceap
r zboiul, care a inut Basarabia sub st pînirea rus pîn în anul 1941. În anii 1941-1944,
Basarabia din nou s-a aflat sub administra ia româneasc . Nu am depistat documente cu
ajutorul c rora s putem elucida activitatea spiritual a bisericii în perioada r zboiului,
îns , cert e faptul c administra ia româneasc a încercat s reînvie via a spiritual de
aici prin redeschiderea bisericilor, distruse sau închise de Uniunea Sovietic .

Perioada Sovietic
Dup 1944, Uniunea Sovietic ocup din nou Basarabia, ea devenind Republi-
ca Sovietic Socialist Moldoveneasc . Unul din obiectivele Uniunii Sovietice sub
aspect religios a fost ac iunile nefaste de a înf ptui prin toate mijloacele, distrugerea
credin ei str moşeşti, de persecutare a preo ilor şi apoi a ac iunilor de închidere şi d -
rîmare a bisericilor şi m n stirilor. La fel s-a întîmplat şi cu Biserica din s. Todireşti,
c ci dup ce edificiul bisericii a suferit semnificativ în urma bombordamentului din
timpul r zboiului, administra ia sovietic cu bun inten ie nu a mai interprins nici o
ac iune de a o renova sau reactiva.
În anul 1946, biserica din s. Todireşti deşi nu era înregistrat de autorit i,
era func ional , slujitor al cultului fiind Teodor Drumea. Acesta din urm , conform
documentelor de arhiv , era un aventurier, care nu avea nimic în comun cu biserica,
ba mai mult, acesta, era un fost şef al poli iei de jandarmerie din Regatul României.
Îns , enoriaşii l-au primit şi îl considerau drept preot. Pentru înlocuirea acestui pre-
supus Teodor Drumea, a fost trimis un ieromonah energic pe nume Sosifei Griza de
la m n stirea Curchi. Dar autorit ilor de stat sovietice, le-a fost greu s -l pun la
eviden pe ieromonahul Sosifei Griza, deoarece biserica nu era înregistrat , iar în
al doilea rînd satul Todireşti se afla aproape de grani a României. În cele din urm
Sosifei Griza a fost numit ca preot în satul vecin Petreşti cu deservirea parohiei din s.
Todireşti şi Nicolaevca21.

20
Fond 1135, inv. 1, d. 412, f. 485-485v.
21
., М , 1, М. 2009, . 294.

66 PATRIMONIUL ISTORIC / NR. 2, 2015 / ISTORIE LOCAL

 În darea de seam pentru anul 1947, de c tre Împuternicitul Sovietului pe aface-
rile bisericeşti pe lîng Sovietul Miniştrilor URSS pentru R.S.S. Moldoveneasc P. Ro-
menski scria, c în satul Todireşti r-nul Ungheni a slujit diaconul Feofil22 Drumea. Acest
Drumea, mai apare men ionat şi în scrisoarea Episcopului Nectarie al Chişin ului şi a
Moldovei adresat lui P. Romenski, datat cu 27 decembrie 1948. Despre acest Feofil
Drumea în scrisoare se men ioneaz , c ini ial a fost ascult tor al m n stirii Hîrjauca,
iar mai apoi monah al episcopului Bele kov23, dar nu avea sanul preo iei24.
În anul 1949 la 10 ianuarie, împuternitul Sovietului, P. N. Romenski înşti-
in eaz Sovietul despre rezultatele înregistr rii consiliilor bisericeşti şi a comisiilor
revizioniste ale bisericilor func ionale. În aceast scrisoare el men ioneaz faptul c
în unele biserici, printre care şi biserica din s. Todireşti, consiliile bisericeşti s-au des-
fiin at şi nu mai exist din cauza c nu sînt înregistrate şi c aceste biserici nu au avut
preo i stabili pentru perioade mai mari de timp, iar slujbele se s vîrşeau ocazional şi
cu preo i ocazionali25.
În anul 1955, în s. Todireşti acelaşi monah aventurier Drumea, oficiaserviciul
divin şi slujbele religioase pe la casele oamenilor26, deasemenea şi în anul 1957 mo-
nahul Drumea era cleric în s. Todireşti27.
La 31 martie 1972, împuternicitul Sovietului, S. S. Tanasevski trimite un me-
morandum c tre – Preşedintele Sovietului Miniştrilor RSS Moldoveneşti – G. I. Ie-
remia. În aceast scrisoare, datat cu 30 iunie 1969 care se refer la consolidarea
controlului asupra îndeplinirii legilor de c tre cultele religioase, e amintit faptul, c
din s. Todireşti au venit cîteva cereri pentru înregistrarea edificiului bisericii şi renaş-
terea activit ii religioase28.
Biserica din Todireşti ca şi multe alte bisericii nu s-a bucurat de libertatea
oficierii cultului religios pe întreaga perioad sovietic , enoriaşii ei fiind nevoi i s
frecventeze biserica din s. Petreşti, care era în apropiere.
Dup pr buşirea Uniunii Sovietice, cînd mişcarea de eliberare na ional i-a
avînt, iar procesul de renaştere a identit ii româneşti i-a amploare, Biserica, începe
s -şi manifeste liber activitatea. Biserica din s. Todireşti nu a f cut excep ie de la
aceast regul , astfel c în anul 1989 biserica şi-a început activitatea.
În prezent paroh al bisericii din satul Todireşti este p rintele Ioan Gagim, care
desf şoar o activitate rodnic spre binele bisericii ortodoxe din Moldova.

Loturile de p mînt
La 16 februarie 1875 p rintele Ilie Severin se adreseaz cu o rezolu ie c tre
Administra ia de Poli ie a jude ului Iaşi prin care aduce la cunoştin faptul, c biseri-
22
Aşa e în document;
23
Nu cunoaştem cine era acest Episcop.
24
., op. cit. p. 337.
25
Ibidem, p. 404.
26
Ibidem, vol. 2, p. 329.
27
p. 421.
28
Ibidem, vol. 3, p. 528.

Denis BULANCEA / File din istoria via a bisericeasc a parohiei din satul Todireşti 67
ca nu are în folosin nici o por iune de p mînt, cerînd totodat , conform legilor în vi-
goare, darea în folosin a unui teren care se cuvine pentru un singur ştat de personal.
Dar în acelaş timp, p rintele ad uga, c f r planul şi documenta ia special pentru
darea în folosin a p mîntului, biserica nu poate fi sfin it , sfin ire care se planificase
pentru anul curent29.
La 3 iulie, în acelaşi an, principalul responsabil pentru darea în folosin a
p mîntului bisericesc scria Administra iei jude ene de Poli ie c proprietarul satului
Todireşti Nadejda Buharin avea reşedin a în or. Odesa solicitînd totodat permisiunea
Administra iei, darea în folosin a unui lot de p mînt în lipsa propriet resei, acelaşi
lot de care clerul se folosea la moment30.
Actele oficiale cu privire la alegerea locului pentru darea în folosin a p mîn-
tului bisericesc pentru clerul bisericii, din moşia satului Todireşti în num r de 33 de
desetine a fost întocmit la 18 martie 1876. Astfel în aceeaşi zi principalul responsabil
pentru darea în folosin a p mîntului aducea la cunoştin a Administra iei Jude ene
de Poli ie faptul, c el a trimis o scrisoare Administra iei Jude ene de Poli ie din or.
Borodsk c tre proprietarul satului Todireşti Nadejda Buharin. Prin aceast scrisoare
trimis la 11 august în acelaşi an, cel dintîi aminteşte c i-a cerut propriet resei s se
prezinte pîn la data de 10 august în acelaşi an la fa a locului. Dar ea nu a venit şi nici
m car nu a trimis vre-o împuternicire pentru a asista la darea în folosin a p mîntului
pentru clerul bisericii. În cele din urm în lipsa propriet resei, Administra ia a ales
din moşia satului Todireşti un lot de teren pentru folosin a clerului bisericii. Amintim
c acest lot de p mînt pentru folosin a clerului era folosit de mult vreme de cler cu
acordul propriet resei Buharin, îns f r actele necesare31.
În anul 1879 la 7 decembrie, într-un raport c tre Administra ia Jude ean de
Poli ie, principalul responsabil pentru darea în folosin a p mîntului prezenta urm -
toarele acte: dou planuri speciale ale lotului de p mînt, împreun cu un document pe
dou zeci de pagini şi dovada cu privire la primirea unui lot de p mînt de c tre clerul
bisericii din s. Todireşti în num r de 33 de desetine în locul numit „Bobu”, în acord
cu actul oficial din 18 martie 1876. Ulterior actul urma s fie prezentat şi Consistoriu-
lui Duhovnicesc care la rîndul s u trebuia s ia act de cunoştin 32.

Biografie
Pr. Ilie Severin – se naşte în anul 1834 la 20 iulie în s. B rboieni, jud. Chişi-
n u, în familia unui paraclisier bisericesc. Dup terminarea seminarului duhovnicesc
din Chişin u, la 19 decembrie 1861 este hirotonit preot, de c tre Antonie, Arhiepi-
scopul Chişin ului şi a Hotinului, pentru biserica cu hramul „Sf. Ierarh Nicolae” din
s. Cetireni, jud. B l i. În anul 1863 la 10 decembrie, autoritatea eparhial , l-a numit
adjunctul blagocinului cercului II bisericesc al jud. B l i. La 21 decembrie în 1865, a
fost mutat de c tre acelaşi Arhiepiscop ca paroh al bisericii din s. Todireşti, jud. B l i.
29
Fond 260, inv. 1, d. 3295 , f. 1-1v.
30
Ibidem, f. 6.
31
Ibidem, f. 16.
32
Ibidem, f. 16.

68 PATRIMONIUL ISTORIC / NR. 2, 2015 / ISTORIE LOCAL

În anul 1870 la 10 februarie,
pentru slujire neîntrerupt şi
plin de sîrguin a fost de-
corat cu nabedrenic. La 10
mai în acelaşi an pentru im-
pulsul dat enoriaşilor, pen-
tru construc ia bisericii din
s. Todireşti, a fost decorat
cu scufie sinodal .
În anul 1870, devine
profesor de religie pentru
şcoala local ministerial ,
de o singur clas din s.
Todireşti. În anul 1882 la
22 martie a fost decorat, de
c tre Arhiepiscop Pavel, cu
camilavc sinodal iar în
1898 la 15 mai a fost deco-
rat cu cruce pectoral prin
decizia Sfîntului Sinod. În
anul 1900 la 30 iunie a fost
decorat cu ordinul Sfînta
Ana de gradul III iarîn anul
1905 la 6 mai i-a fost acor-
dat binecuvîntarea Sfîntu-
lui Sinod pentru sîrguin a Edificiul Bisericii în perioada Sovietică
deosebit în cadrul bisericii
şi în afirmarea în cadrul înv mîntul public. A fost c s torit cu Maria Ioan, avînd
împreun trei copii: Pavel Teodor şi o fiic pe nume Sofia33.

33
Fond 208, inv. 11, d. 59 , f. 124v-125v.

Denis BULANCEA / File din istoria via a bisericeasc a parohiei din satul Todireşti 69