Localnicii spun ca ÄTara Luanei³ este ÄPoa rta lui Dumnezeu³. Are legatura sau nu, un
ÄPoarta
grup de cercetatori japonezi au constatat ca aici se afla al treilea
tr eilea pol energetic al Pamantului,
ca importanta, primul fiind Varful Omu. 
Legatura acestei zone cu stravechea civilizatie sumeriana a facutfacut-o
-o cercetatorul Paul Lazar
Tonciulescu, in cartea sa ÄDe la Tartaria la Tara Luanei³. Am putea adauga faptul ca, in
sumeriana, ÄLuana³ se traduce prin ÄCei pe care Anu ii pastoreste³ sau, mai prozaic,
Äoamenii lui Anu³, Anu fiind zeul suprem la sumerieni, al carui simbol, al Soarelui, era o
cruce cu raze sau o zvastica.
 

 
Sub titlulînÄImagini
aprea
despre un rzboi consmic într -o grot dinaintea epocii fierului?´ 
într-o ediie a ziarului ÄFlacra´ de la sfâritul
s fâritul anilor ¶70 un articol extrem de
interesant .
O expediie colar descoper o mare aezare strveche 
Imagini dintr-un rzboi cosmic într-o î ntr-o grot dinaintea epocii fierului?  

 ______________
 _________ _________ _____ _  
_________
Ministerul Aprrii Naionale, Muzeul militar central 
Ctre Casa corpului didactic a municipiului Bucureti,  

Aducem pe aceast cale mulumirile noastre instructorului i membrilor expediiei ÄBurebista

 ± 2050´ (expediie format din elevii studioului de art cinem
cinematografic
atografic al Cas
Casei
ei corpului
didactic a municipiu
municipiului
lui Bucureti), pentru depis
depistarea
tarea în cadrul aciunii desfurate cu ocazia
Festivalului Naional ÄCântarea României´, a unounorr vestigii materiale aale
le poporului nostru din
epoca strveche i veche a României pe care le-au donat Muzeului militar central. Pe
itinerariul expediiei,
expediiei, membrii au descoperit în judeul Buzu o aezare din epoca strveche i
 

veche. Pentru precizarea datrii i interpretarea probelor descoperite, în cursul anilor viitori
vor fi efectuate cercetri arheologice amnunite.

Lociitorul efului Muzeului militar central, Eugen Crintea  

 _______________________  
 ± Suntei instructorul expediiei ÄBurebista ± 2050´, cum v numii?
 ± Vasile Rudan.
 ± Tovare Vasile Rudan, cum a ajuns expediia pe care o conducei s descopere o întreag
 întreag
aezare uman necunoscut pân acum, acu m, poate cea mai mare din câte cunoate istoria
noastr? V mai meninei afirmaia c este cea mai mare?
 ± Cred c este cea mai mare aezare uman descoperit din puct de vedere al continuitii
vieii omeneti în acelai perimetru
peri metru ± din epoca pietrei cioplite pân în mileniul 1 e.n.
e. n. 
 ± Cum se numete?
 ± Nu tim. Nici un izvor scris n-o amintete.
a mintete. Zona însi este necunoscut. Atât cât
cunoatem noi ea nu este cartografiat. Nu exist pe hart.

 ± Dar izvoare nescrise exist?

 

 ± Exist o legend. Din cele câteva variante pe care le

le-am
-am ascultat, cea mai bogat în
informaii este cea a lui mo Toader, pe care l-am întâlnit în zona lacului Gate, pcând vitele.

ÄDemult, tare demult, povestea Dumitru Toader, dincolo de munte era ÄTrâmul Luanei´ ± 
Luana fiind o fiin atotputernic ce pzea cu c u strnicie porile unei ceti cu ziduri imense
deasupra creia strlucea atât noaptea, cât i ziua un soare aidoma astrului zilei. i
cetatea era locuit de nite oteni viteji întru dreptate i netemtori de moarte. Otenii rnii în
lupte erau condui de Luana în ÄValea Izvoarelor´, cele dttoare de ap vie i de ap
moart; i splându-i rnile cu acele ape miraculoase, acetia se vindecau pe loc. Numai
Luana cunotea tainele izvoarelor. Cei care se încumetau s le încerce singuri se
îmbolnveau pe loc i mureau. i au trit cei din cetate ani muli sub oblduirea Luanei pân
ce au luat seama vrjmai puternici, care mânai de pizm, au venit înzuai, în care de foc,
i au doborât soarele cetii. i când soarele s-a prbuit, pmântul s-a cutremurat din
temelii i mare prpd a fost pe lume« i de atunci pe locul cetii, muli ani nici iarba n-a
crescut i nici glas de pasre nu s-a auzit i nici picior de fiar n-a mai clcat. Despre toate
astea vorbesc semnele tainice din petera îneleptului.´
 îneleptului.´  

Cum orice legend are un sâmbure de adevr , am pornit-o dincolo de munte în cutarea
fostei ceti.

 ± Prin urmare, acesta a fost începutul.

 ± Nu. Aa am ajuns la locul cu pricina. Începutul
Înc eputul,, adic ideea expediei. Dateaz de mai
demult. Cu circa trei ani în urm, în timp ce filmam în secia de istorie veche a Muzeului de
istorie pentru o emisiune de televiziune, unul dintre elevii colaboratori m-a întrebat dac se
inventase pân atunci un aparat cu ajutorul
ajut orul cruia s poi scruta adîncimile
adîncimil e pmântului i s
descoperi aezri omeneti strvechi. Ideea era intersant i a constitui
c onstituitt începutul unor cutri
 

din care ne-am ales cu satisfacii dar i cu destule insatisfacii.

insatisfacii. (Apruser contestatari care ne
acuzau c umblm dup potcoave de cai mori.) Ceea ce mai târziu martorii oculari vor afirma 
Ämiracol´, Äde necrezut´ este în realitate o metod fotocinematografic proprie de cercetare a
terenului elaborat i experimentat în laboratorul nostru. Ea const în prelucrarea pe cale
de laborator a informaiei de culoare existent în vegetaia solului. În locul în care
 pmântul ascunde zone demult locuite i arse vegetaia prezint diferene de culoare,
diferene ce pot fi observate cu mijloacele laboratorului
laboratorului.. Am expe
experimentat
rimentat acea
aceast
st metod în
mai multe locuri din ar i
 i a dat rrezultate.
ezultate. Dup ce-am aflat legenda btrânului Dumitru
Toader am instalat un astfel de laborator în munii Buzului.  

 ± Cum adic?
 ± Noi, expediia ÄBurebista ± 2050´.  
 ± Alctuit din elevi i pionieri.
 ± Din elevi i
 i pionieri membri ai colectivului de cercetare ai Studioului de art
cinematografic i fotografic de pe lâng Casa corpului didactic al municipiu
municipiului
lui Bucureti.
Cu ei am început investigarea zonei legendare Luana. Am escaladat muni i dealuri, am
cercetat depresiuni i râpe, am coborât în prpastii. Uneori, din cauza hiului de neptruns
am înaintat prin foc. Am filmat totul i întori la Bucureti am început prelucrarea de
laborator a materialelor fotocinematografice
fotocinematografice i s cutm
cut m noi formule de tratare chimic a
 peliculelor color pentru evidenierea acelor
a celor benzi galbene care dau
da u informaii asupra unor 
anomalii nenaturale existente în sol. Un detaliu mrit pe un diapozitiv i prelucrat dup o nou
formul prezenta contururi (benzi galbene) ale unor aezri umane gigant. Am confruntat
detaliul de pe diapozitiv cu imaginile de pe pelicula filmat: aezarea era situat pe un
 

platou imens, mrginit de muni i de râpe adânci. A urmat organizarea asaltului propriu-zis:
descoperirea pe viu a cetii. Echipa a fost întrit cu membrii ceva mai rezisteni.

 ± V propun o parantez. De ce ai venit aa târziu la noi? Am îneles c datele pe care voii s
le furnizai sunt inedite. Despre ele tiu copiii, membrii expediiei, Muzeul militar central
i cam atât. 
 ± A trebuit s verificm
verific m datele, s obinem confirmarea unor specialiti, s asigurm secretul
informaiei dac ar fi fost necesar.
 ± Deci, ai plecat spre Buzu.
 ± Da. Spturile de sondaj au durat peste o lun de zile. Fiecare zi cu rezultate neateptate
 preceda o zi cu rezultate
r ezultate incredibile.
 

 
 ± Concret, ce ai descoperit?
 ± O aezare uman necuoscut din epoca strveche, de proporii gigant. anul de aprare
al cetii. Probe care atest cea mai in
incredibil
credibil continuitate de via în unul i acelai
 perimetru, începând din epoca pietrei cioplite i continuând, fr întrerupere pân în
mileniul 1 e.n. Sub stratul corespunztor epocii pitrei cioplite a fost descoperit un numr 
mare de tuburi dintr-un material asemntor oxizilor metalici, dispuse în sol sub form de
radiator.
 ± V întrerup pentru o precizare. Acest radiator cu tuburi din material asemntor cu oxizii
metalici a fost descoperit SUB stratul arheologic corespunztor epocii pietrei cioplite?
Suntei sigur?
 

 
 ± Absolut. Nu tim despre ce poate fi vorba. Straturile îns au fost corect datate.
datat e.
 ± Continuai.
 

 ± Într-o alt grot, sub inciziile din epoca fierului a fost descoperit o scen de lupt din
domeniul fantasticului. Dinspre stele, Terra este atacat de o nav spaial propulsat de
un lung jet de flcri. În întâmpinarea ei, de la sol, pornesc dou rachete de interceptare. În
faa navei cosmice (stânga) este un arc întins, cu sgeata îndreptat spre vehicului spaial.

Probele arheologice rezultate din sondajele descoperite (unelte de silex, ceramic, segmente
de tuburi etc.) au fost predate Muzeului  militar central. Noutile arheologice descrise sunt
filmate pe pelicul color 16   mm. Pe materialul filmat este redat i perimetrul aezrii. 
Dup dimensiunile suprafeei, abundena materialului arheologic, fantastica continuitate de
locuire în timp i perfeciunea sistemului de aprare, aezarea poate fi inclus în mod cert în
categoria davelor.

 ± Dav?
 ± Adic cetate, în limba dacilor.  Ca o curiozitate: sondajele atest c aezarea a fost
distrus în mod instantaneu de un foc mistuitor ± stratul de arsur (de o frumusee arheologic
ieit din comun) se întinde pe toat suprafaa aezrii, prezentând dovezi c zona nu a fost
devastat de un incendiu întâmpltor, ci c aezarea a fost distrus i incendiat cu o furie
nemaiîntâlnit, pmântul fiind ars pe o adâncime de circa o jumtate de metru i în zona în
care nu au existat construcii sau arbori; se pare c nvlitorii au intenionat s ard pân
i pmântul pe care a fost aezarea. 
 

 
 ± Vrei s aungei undeva, i v temei. Spunei. Munca dumneavoastr este una de
descoperire, nu de cercetare i interpretare. Vor fi destui, sperm, cei care vor veni s emit
ipoteze, s fac conexiuni, s continue cu mijloacele tiinei, ca s spun aa pr
profesioniste,
ofesioniste, ceea
ce ai început dumneavoastr. Munca
Munca pe care ai încheiat-o v d dreptul s vorbii i chiar s
greii. Dumneavoastr nu venii post-festum. Chiar ai muncit pentru ca s fii acum aici.
a ici.
 

 
 ± Voiam s v spun c vehemena distrugerii dovedete c aezarea avea i o funcie 
simbolic. Dispune
Dispuneaa de o poziie ideal, beneficia de o aprare natural formidabil care o
fcea inexpugnabil,
inexpugnabil, oferea condi
condiii
ii excelente pentru ca populaia s se retrag în muni în caz
de înfrângere militar « ar putea fi vorba de una dintre capitalele lui Burebista.
 ± Tot ce ne-ai sps pân acum constituie împreun un obiectiv de cercetare pe care, aa cum
reiese din adresa Muzeului militar central, îl vor lua în primire înc din vara ce vine,  
specialitii. Ei pot confirma sau nega unele detalii sau
sa u presupune
presupuneri.
ri. Aezarea rmâne.
Expediia dumneavoastr va continua?
 

 
 ± Pentru vacana de var din 1980 ne-am propus realizarea urmtoarelor obiective:
Cercetarea platoului superior al aezrii descoperite (aezarea este situat pe dou platouri),
Realizarea de sondaje într-o zon situat la aproximativ 10 km de locul pe care este
amplasat cetatea (avem indicii c i acolo se afl
a fl ceva). Cutarea Äpietrelor lui Solomon´  
(un calendar dacic asemntor cu cel descoperit la Sarmizegetusa). Vom încerca s gsim o
modalitate de a escalada Ästâlpii tainiei´, despre care Bazil Iorgulescu scria c sunt

Ästânci colosale de piatr ce se ridic în form

f orm de coloan în mijlocul pdurii, inaccesibil atât
omului, cât i animalelor, din care cauz netiind nimeni ce se afl între ele, s-au nscut o
mulime de legende´.

Pân acum n-a reuit nimeni râvnita escaladare. 

 ± V urm succes.
 

 
 ± În inutul Luanei mai exist i alte grote: grota dacic cu inscripii din toate epocile; grota
Dionisie torctorul; stânca salamendrelor
sa lamendrelor,, în aapropierea
propierea izvorului lui Zamolxis, cum e numit
acolo, i a stâncilor Fecioarei
F ecioarei;; grota Iosif, spat într-o stânc de form piramidal; Agaton
Agatonul
ul
nou i Agatonul vechi (ruine); scaunul sptarului i altele. Aceste vestigii au fist cercetate de
membrii expediiei ÄBurebista ± 2050´. Conservarea lor în timp, cred, se datoreaz
inaccesibilitii locurilor, distanele mari ce trebuie strbtute i în egal msur primejdiei
animalelor slbatice, nesiguranei traseelor, fr poteci i repere. Dup unii btrâni care tiu
i ei de la ali btrâni,  în acest inut trebuie s mai existe cel puin opt-nou grote cu
inscripii necunoscute.  
 ± Poate c nu vom fi chiar btrâni când vom tii adevrul întreg despre tot ce ne-ai povestit
azi aici.
 ± Este cea mai mare dorin a noastr.´
NICOLAE CRISTACHE 
 

 
Ei bine, daca ati auzit de ³Gura de Rai´ din Bucegi si misterioase disparitii din muntii
Buzaului, sigur stiti despre ce vorbesc ei aici«
Sursa: ÄImagini despre un rzboi
rz boi consmic într-o grot dinaintea epocii fierului?´

http://comuniun
http://comuniune.blogspot.com
e.blogspot.com/2008/08/im
/2008/08/imagini
agini-despre-un-rzboi-con
-despre-un-rzboi-consmic-ntr-o.html
smic-ntr-o.html  
 

 
Interesant, daca nu ar fi ciudat!  
In muntii Buzaului s-a descoperit o piatra cu o scriere necunoscuta

http://www.iasiplus.ro/news/5/5042/In+muntii+Buzaului+s-
a+descoperit+o+piatra+cu+o+scriere+necunoscuta.html  
a+descoperit+o+piatra+cu+o+scriere+necunoscuta.html

22:13 (luni 18 Aug 2008)

Arheologii de la Muzeul judetean Buzau au descoperit in zona asezarilor rupestre din Muntii
Buzaului o piatra gigantica inscriptionata cu semne apartinand
apartina nd unei civilizatii necunoscute.
³Piatra insemnata´, cum a fost supranumita, este in forma
for ma de ciuperca si se afla la Brotari, 
comuna Colti, locul altor celebrele asezari
a sezari rupestre, Aghaton si Fundu
Fundull Pesterii, care cuprind
B ronzului si pana in perioada crestinismului timpuriu
simboluri incepand din Epoca Bronzului timpuriu..

Ciobanu, a spus ca 

Directorul Muzeului judetean Buzau, Doina Ciobanu,

³sunt semne absolut ciudate, in forma de triunghi, steluta sau patrat, cu certitudine facute de o
fiinta umana, care nu se regasesc in nici o scriere cunoscuta pana la aceasta ora´.

Piatra insemnata a fost ingropata de arheologi

ar heologi pentru a nu fi distrusa
distrusa de turisti sau de alti
amatori de senzational. Scrierea va fi prezentata in luna septembrie istoricilor din intreaga
lume cu prilejul Simpozionului international de la Sinferopol, Crimeea, unde sunt invitati si
istoricii buzoieni.
 

 
Prezinta interes si:

1. Pietrele scrise din Muntii Buzaului  

http://www.formula-as.ro/2008/845/societate-3
http://www.formula-as.ro/20 08/845/societate-37/pietrele-scrise-din-mun
7/pietrele-scrise-din-muntii-buzaului-10460
tii-buzaului-10460  
2. Piatra insemnata ± Colti , judetul Buzau  
http://strasihastrii.b
http://strasihastrii.blogspot.com
logspot.com/2008/11/11-strasihastrii.html
/2008/11/11-strasihastrii.html  
3. Blog / TARA LUANEI 
http://ro.netlog
http://ro.netlog.com/1floaredecolt6/blog/blogid=11
.com/1floaredecolt6/blog/blogid=110765
076522