, ~rs

o
ŢARĂ L SIMIONESCU
PROPESOR lA UNIVERSITATEA OIN IA_ŞI
DIN MEMBRU AL A-CAOEMIEt ~OMÂNE

POVEŞTI
VOL. I.

~-
•
--
--"'-

DOBROGEA
CU NU,MEROASE FIGURI IN TEX'f

..

EDITURA.
,. CARTE A ROMÂNEASCĂ"
BUCUREŞTI

,. • • www .ziuaconstanta.ro I
• ,.
 DE ACELAŞ AUTOR
IN EDITURA ,,CARTEA ROMANEASCĂ

OaD1eni aleşi. Voi. I. Străinii. 21 O pag. Ediţi11, IV . . . . , Lei 90

Cuprinde: Creilinfa: Francisc din Assise; M. Luther. - Vor'ha ., De-
mostene; Cicero; J. J aures. - Arta: Benvenuto Cellini ; Leonardo da
Vinci; Miehelangelo; Beethoven. - P-0ezia: Dan te · Robert Bµrns;
Goethe. - Filosofia: Socrate; d' Alembert; Rousseau; Pestalozzi; Fichte;
Grundtvig; Carlyle; r. Ruskin·. -Ciiliitorii: Cristofor Columb; F. Cortez;
A. de Humboldt; D. Livingstone; Fr. Nansen. - Ştiin.ta: Arhimede;
Vesale; Galileµ; Franklin; Lamarck; Faraday; l)arwin;J. Fabre; Pas-
teur. - Industria: Gutenberg; J. Watt; G. Stephenson; R. Ark"wright;
J. Jacquard; A. Camegie; Tl'i. B:dison. - An,iata: Alexandnt cel Mare;
A-nnibal, Napoleon.
• Oafl\eni aleşi. Voi. II. Românii. 200 paglni . . . . . . . Lei 80
Cuprinde , 8:ătt;ân~i .- _N. M'ilescu; D. Cantemir.. - . _LuPtiitor_ii: . Ştefan
cel Mare; M1ha1 V1teazu;, Avram Iancu. - Pionzent: Gh. Smea1; Gh.
La.zăr ; D. Golescu; Gh. Asachi; Eliade Rădulescu . - Ziditorii: M.
K.ogălnicean u; I, C. Brătianu ; T. Maiorescu; Sp. Haret. - Luminiiwrii:
V. Alecsandri; L Creangă; M. Eminescu; A. Vlah ută; N. Grigorescu. -
Biserica: Veniamin Costache; A. S.!!,guna; - ,Stii-nt-a: Gr. Cobălcescu;
P. Poni. - troul necunoscut: Mihâi Lupescu. - U1t uitat: B. Hasdeu.
Oraşe din România. Voi. de 280 pag. cu 65 fig. . , , . Lei 90
Cuprinde descrierea a 72 or~e din România.
Tratat· de Geologie. Volum de 420 pag; cu <160 fig. şi 12 p~anşe
in afara textului . . . . . , . . . . . . . . • . . . Lei 200
Calendarul Gospodarilor pe anii 1921-1929.

Din biblioteca „CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE"

Cum era omMl primitiv Finlanda
Viaţa omului primitiv lnspre polul sud
011).Ui de la Cucuteni Cătră Everest
Soarele şi Luna Coasta de Aznr
Scrisori cereşti (Meteorite) Bucovina
Animale de demult Ardealul
Li!murirea potopului Moldova
Viaţa plantelor Milescu in China
Casa Sp. Haret
Folosinţi nesocotite ln gospod;'lrie

ln tovărăşie cu TH. BĂDĂRAU

Notiuni de Zoologie p. ci. I sec. Noţi~mide Geologie p. ci. III

',, p. şc. norm. ,, Igienă ş,i Anat. p. ci. Ill
" " "
Elemente de Zoologie p. curs sup,
Notitmi de Botanică p. el. II sec. •
'
.. ,, p. şc. no.rm. Geologie
)I
" " " li

www.ziuaconstanta.ro
 ,

o
1

ŢHRH DIN POVEŞTI

'
Vol. I
>

(/.._,_ i-~
tt

UJ0BROGEA
,,/
/'
/~ DE

I. SIMIONESCU
PROFESOJ? LA UN.JV ERSt'rATEA DIN IAŞl
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE

CU NUMEROASE FIGURI IN TEXT Pi-ofetor V. e,,,,..

.,r
.c„n~ •,

EDITURA „CARTEA R01\1ÂNEASCĂ" BUCUREŞTI

www .ziuaconstanta.ro
 •

Stimatului cotefi
• a . C.apedatu
ffrofesor (a '11.niversitatea din Cfa1

www .ziuaconstanta.ro
 PREFAŢA

Nu a /ost vară, 'Vreme de peste un sfert de veac, fn care sănu /i

călcat prin vre-un colt de ţară. Nu pot zice că cunosc toate /TU•
mu'5-etfle ei tăinuite. Sunt atdt de multe şi de felurite.
Trăesc fn zilele fericite ale prefacerilor istorice, care nu vin
prea des fl'J viata popoarelor. Nu mă lăsa inima să nu încerc
şi eu a aduce slab prinos de slavă neamului dîn care /ac parte,
arătdnă cdf de mdndră ne e ţara. !mi dau samă că e o fncer•
care prea fndrăsneată. Mă tem că aripele nu vor putea sustfnea
sborul plănuit.
Dau cdt pot şi cum pot, cu tot dragul. Nu m' a călăuzit la a•
ceasta, nici un alt 1ndemn decdt să schitez măcar cdte-va din
podoabele Romdniei, spţe a atrage atenţiunea asupra lor. E păeaf
să trăim ldngă ele, fără să l·e cunoaştem după cum merHă.
Volurnuiui de fată fi vor 11rma alte două-trei, fn care se vor
cuprinde drumurile şi cărările bătute ptin restul lării. Apariţia
lor atdrnă f.nsă de soarta acestuia. De se va dovedi că mi-am
luat o sar€ină prea grea pentru puterile mele,. voi lăsa altora, cu
mai mare dar fn ale scrisu/ul, să fmplinească o lipsă, care. ori
cum, nu ne face laudă.

la~î J. Simîoneseu
Ziu.=r Invierii, 1928.

www .ziuaconstanta.ro
 INTRODUCERE
Cel care cunoaşte trecutul istor-i c al Dobrogei şi q c~lcat mai
îndelung {lărriântul ei, nu va socoti drept exagerare părerea
că ea nu are samăn în Europa.
Pământul ,ei este, în miniatură, o adunătură de tot so.iul de
reliefuri; ici e bolta largă al unui ·.munte de · granit, dincolo
tronul de porfir al Consulului. Lângă Măcin se ţin munţii şir
de şir; cătră margine stau răzleţi ca piramidele egiptene. .
Pretutindeni e varietate de fo1me, de culori, de îmbrăcă­
minte. Creasta de lângă Camena contrastează prin porfirul
roşcat, desgolit, cu pădurile dese din spre Ceamurlia; ciriteii
zdrenţuiţi, numai spini, strânşi grămadă, susţin~ndu-se reci-
proc, dep,e spinarea D. Beştepe, par cerşitorii vegetali faţă de
teii marf, stufoşi, dintre Meidanchioi şi Nicolîţel.
De te scobori mai spre sud, dealurile cu spinarea ca netezită
cu mâna, sunt ici numai, ogoare şi păşuni, aiurea ca ţăstit de
păduri dese.
Dacă îţi îndrepţi paşii către Sadnasuf, şes-ul întins e una cu
luciul mării, iar către Cavarna e neted ca faţa oe maS<ă.
Varietate neîntrecută este şi în bogăţia subP,ământeană. Se
află minerale de tot sotul dela cvarţul ca cristalul, până la mi-
nereurile, azurii .de cupru si
, fer tlela Altân-tepe ori Oinell. Ro-
ci.le sunt sl
' , mai felurite : dela granitul exploatat. la Turcoa-ia,
până la marmure fel de fel, ori caolinul alb ca crida. O urzeală
minunată formează temelia pâmântului, acoperit d.e lutul galben
în oare fierul plugului trage uşor brazde.
Spre nord, svârcoli'rile cele mai vecl1i ale pământului au râ-
dicat munţi ; spre sud, păturile din pământ au fost uşor legănate
când O}:}rind valurile mărilor tre·cute, când înlesnindu-le să înain-
teze până la poalele munţilor odinioară mult mai falnici,
D'apoi variaţia apelor? Marea Neagră· mărgineşte spre ră­
s·ărit Dobrogea eu albastrul valurilor temu.te ; spre apus bă­
trânul Istru îi mângâie coastele cu lenevitele lui unde; spre
nord, delta, pământ ce se naşte, as'cunde svâcniturile unei vieţi

www.ziuaconstan·t a.ro
 1

nemaipomenit de bogate, iar de jur împrej,ur se ţine o ghirlandă

de lacuri, unele rezervoare naturale de pei;ti, altele cu mâ) tă;;
măduitor. Spre nord râurile îmbătrânite curg domol în vai
!arg.i ; spre sud, vremelnice, în brăzdături adânci, miniatura ve-
,s titelor văi din Colorado.
Peste tot se întiade un cer mai adeseori senin ; când norii
'hU-1 întunecă, soarele înainte d~ se culca, prtveşte lung îndărăt,
răspândind mantia de purpură a asfinţnului, nicăeri a-şa de
'frumos ca în Dobrogea.
Pământul dobrogean este o adevărată corabie a lui Noe.
Mai ales pri{l1ăvara şi toamna, când păserile călătoare, în pri-
begia lor ritmică, se abat în deltă, în Dobrogea se află furnJ-
carul cel mai begat de animale. Dela mistreţii c-ărora le place
desişul umbros al plaurului, până la helghea ca ninsă, lungă
de o schioapă; dela vulturul măreţ şi pajura voinică, până la
auşelul cât o nucă, ce"'.şi ţese din pâslă cuibul ca o pungă, ori
pescăruşul numai smaragde, şi topaze; dela sarpele lui Esculap,
,gros şi lung, până la şopârliţa cu bumbi de sfdef; dela lenevosul
.somn şi gustosul morun, până la svârlugi3 cât un vierme, tot
noianul animalelor felurite misună
, prin iarbă, pe sub pământ,
.

în ape ca şi în aer. Unele au veni•t de departe; musafiri întâr-

ziaµ, dau locurilor un colorit ex.otic. Flamjngîi din delta Ni-
lului fac uneori vizită neamurilor lor dela gurile Dunării, iar
vestitul şarpe Boa îşi are drept reprezentant pe Eryx ja~ulus,
-care însă stă toată ziua ascuns în năsip. Familii răsleţe de foce
se adăpostesc în grqtele săpate la Cavarna, iar delfinii sglobîi
fac tumbe î:n jurul vaporului ce duce la Constantinopol.
Şi haina vegetală dă Dobrogei stropi ex.etici. Liliecii tnflo-
l'esc pe coasti'ţ dealurilor până aproape de Agighiol; smochinii
fac brâu catifelat ţărmului dinspre Balele iar seminţele plan-
telor din Transcaucazia Şi Persia, au încolţit pe pământul do-
brogean, alăturea de obişnuitele flori de prin meleagurile noa-
,stre .
Acelas amalgam se observă si printre oameni. Nu este numai
babilonia în _spaţiu, dela Tătarii în stângere şj Găgăuţli cu ori-
,gine enigmatică, până la puţinii Italieni cari îşi menţin vioî-
crunea lor meridională. E mai ales variaţiunea în timp. In D.o-
brogea, ma-i muJt decât or.iunde, se găsesc suprapuse civiliza-
ţîuni străvechi dela cea a oamenilor primitivi, straturi istorice
-coatinuând pe cele geologice. Era doar într'o vreme marginea
lumii cunoscute, limita cotlonului marin în legătură cu Medi-
terana străbătută în lung şi lat. Vechii istorici pomenesc de
.gurile Dunării cum se pomenia pe vremea lui Cristof Columb
<ie gurile Orenocului. Atrăiea însă belşugul grânarelor dindă­
rătul lor; se învedera tuturora importanţa stăpânirii lor. De
a.c eia de jur împrejur se ţin salbe de cetăţi, iar înlăuntru s'au
'I âdicat monumente biruinţilor. Pe fondul urmelor trace sunt

www .zi uacon stanta.ro

 8

presărate ruine de oraşe· ori întăritui;i, greceşti, romane, bizan-

tine, genoveze, turcesti.
In brazda răsturnată de plugul noului colonist, pe lângă aurul
seminţii asvârllte, sticleşte şi aurul monedei înmormântată de
mii şi mii de ani. Sângele os-taşilor luj Darju s'a amestecat cu
acela al soldaţilor lui Lyshnach.
•
Dobrogea era trunchiul prin care seva. rădăcinilo.r resfirate
tn întinsa stepă eurasjatică, trecea spre cununa frunzelor si
' , a
roadelor desfăşurate mai târziu ît'.l sudul Europei~ era puntea
pe unde, vara, da.r mai ales iarna, veacuri peste veacl:lri, furni-
carul omenesc nu mai c0ntenia.
De trecut se leagă ptezentul ; prin acesta, zilele de m.âne.
Dobrogea, cu gurile Dunării si portul Constanţa, est-e ferea-
stta pe unde se aeriseste cuprinsul ţării, altfel o clădire bogată
dar izolată, în care srar întinde mucegaiul grânelor putrezite.
Fără Dobrogea ne-am înăduşi în săul nostru. Ea e prietenia
lumei depărtate, ce ne scapă de du~mănia lăsată să se încuibe
la hotare de jur împrejur. Druroului ~el.a nord la sud din vechime
s'a suhstituit cel dela apus spre răsărit. Puntea de ghiaţă peste
care spune Ovidiu că treceau neamurile străvechi prin nord,
noi am înlocuit-o prin cea d uralnică, o podoabă a civilizaţiei
~castre, care atrage spre Constanţa. Am aşternut punte peste
adâncul apei şi am creiat o poartă nouă, nu mai puţin impor-
tantă în viitorul economic al Europei când dela Roterdam la
Sulina va fi un drum deadreptul, lesnicios.
DDbrogea este a noastră; trebuie să rămâie a noastră. Glasul
veclrilor amintiri, prin titulatura lui Mircea, ne-o spune mereu.
Fondul curat românesc ca si , descălecătorii, ciobani din vârful
munţilor, ni-l repetă într'una. Sângele celor dela Plevna o·ri
Turtucaia îl întăreste în constiinta noastră.
A ,- J •

Prin muncă, prin dragostea cu care vom învălui oamenii si

loourile din ea, resonanţa glasului străvechiu trebue mărită,
pentru, ca el să se păstreze în veşnicie.
Aceasta este datoria sfântă de azi, a tut\:lrora, faţă de Do-
brogea, dar mai ales a celor ce-şi duc viaţa în ea.

www.ziuaconstanta.ro
 e• •
- - •~....4 t •li"
rlJ11,t, i, .. •
J .,

..,.

Cetatea HWW'VI( J=tÎttlimJn'stanfll!IJ!cjpl (Des, I. Ernest )

www.ziuaconstanta.ro
 '

DE LA G ALAŢI LA TULC EA
Călătorul străin, care se avântură spre provincia noaştră:
transdanub•iană, e condus de regulă pe drumul dela Bucureşti
la Constanţa.
Intrarea e înadevăr triumfală, măgulitoare pentru munca
şi stiinţa noastră. Se admiră doar măreţul pod asvârlît peste
Dunărea, suspendat deasupra apei ca o şuşi niţă de filigramă_

g .

Intrarea e in adevăr triumfal~ •...

Dorobanţii de pază , cu atâta hotărîre în ţinută şi privire, par

'lii.. Ei spun cu.i vrea să înţeleagă, ceiace e în inima noastră,
a tuturora. Dela Cernavoda însă trenul fuge pe fundul unei voăi
închise, care n·u dă î.dete deplină asupra frumuseţetor dobro•
gene.
Munţii bătrâni, lacurile liniştite, pădurile dese şi stâl).cele-
semeţe, rămân cătră nord, departe. Intr'acolo duce singurul
drum ademenitor al apei, ce ajunge la Tulcea, izolată de restul

www .zi uacon stanta.ro

 10

ţării cânq Dunărea îngheaţă, căci calea ferată, dins-pre sud, a

tnţepenit de multă vreme la Babadag.
Pornirea vaporaşului din Galaţi, stârneşte o svâcnitură de
viaţă la debarcade,r. Cei c·a re pleacă par gţăbiţî, măcar că va-
porul e legat de ponton cu odgoane de sârmă. Frigurile călă­
toriei alungă stăpânirea de sine, Printre ei se amestecă hamalii
în9oiţi de sele sub povara baloturilor ; băeţii eu ziare 1 gălă~
' g:ioşi ; cei cu coşul plin de covrigi
p roaspeţL Amestecul de glasuri,
strigătele de comande, convorblrile
depe ponton cu cei urcaţi, nasc
forfotă omenească, cu apa:renţa de
viaţă inten5ă. Un şuer strident,
prelung, despică linistea
. , lăsată
p.este apă; lovi t uri de clo.pot a-
nunţă plecarea. Vap0rul se cla-
tină sua RUterea maşinelor în func-
ţiune; valurile r'ăscolite, 1m.prăştie
nouraşul de svârlugi argintii, cu
Valurile împrăştie norul de ochii ca mărgelele, adunate la be1-
svarlugi... suguJ
, . hrană, de lângă mal.
de
După un larg ocol, vaporaşul de-
filează în faţa vaselor acostate în port 1 unele cu pântecele umflat
ş-i h~rnurile scur!e, al~ele cu pu~t~ abea râdicat~ deasupra apevi.
Monitoarele ron1aneşt1, cu pavaza de oţel, sclipesc 1n imbra-
cămintea lor curată, iar mai în sus caicuri cătrănite sunt gata
de plecare, vraf de scânduri şi leaţuri. In lungul malului stau
pironite şi plute scoborâte din depărtatele păduri de munt e.
Sunt vecine Gele trei ma.ri etape din civilisaţia omenească,
Plutele represintă forma . __
primitivă. Omul scobeşte :..-1-.~-- ·.

•
Omul leagă butuc de butuc... Apoi scobeşte trunchiul...

trunchiul de capac, spre a trece apa. Apoi leagă butuc Qe

·b utuc, străbate. nahlapii viielioşi~ şterge ta fulgetul Colţul Acrii
, se avântură departe, până la Galati.
si ... "
Alăturea s tau eo.răbiile cu pântecele cioplit adânc pe· margjne.
Pânzele sunt desfăcute, asemenea unor aripi de păsări, iar vasu-I
e lăsat in sama vântului. Pe vreme linistită, ori de mare furtună
.

sunt trase la mal, dacă nu-s îndeajunse braţe pentru vâslit.

www .ziua constanta.ro

 11

In sfârslt veni puterea aburului. Omul înfruntă furtuna, va-

lurile şi depărtarea. Ajunge stăpânul mărilor.
Nori străvezii domolesc căldura soarelui. Asupra locurilor
:se revarsă lumină blândă si uniformă.
' Rămân în urmă
si.ragurile de eas.e
depe înălţimea malului. Silozurile
iau înfătisarea unor blocuri uriase
de piatră, tn masivitatea arhitec-
turif lor simple. Oraşul cu casele
înşirate pe două rânduri, unul pe

.
--- -~
~ .......""'.
.

-
..

-
~ ~
_;t:..- ~- --:,,.::_~
✓•
,-- -
_ _,:'.;.~.;,.;;·~, /-~~--:•:.~·.·,.
• :~-:-""!"·

~
:_:-e ..:_~ ~-~ ~:.
" " " ' - ' ~ ~·
Alături stau corăbiile... Veni putere-a aburului ...

deal altul la marginea luncii, par.e. ca un port de mare.

Dincolo de apă se înşiruie panor-ama limpede a munţilor Mă­
cinului, dela piramida Bugeacului ca un pinten, până la creasta
zimţuită a Pricopanului. Domină liniştea naturii, nestirbită nici
măcar de o undă de vânt. Dunărea umflată, cu fata , tu-rbure,

,,

-
Silozurile iau înfăţişarea
-
unor blocuri
--
uriaşe.;,
-

cur.ge ca dintr'o bucată. Abea dacă i se desluşeşte firul cu va-

luri mai iuţite. E atât de frumoasă şhimpunătoare cu noianul
ei de ape, adunate din inima Europei ! E imensa putere înceată
dar aspră, năvalnică., ascunsă sub masca indiferenţii. Atrage
pe câ't şi înfioară. Pare vie.

www .zi uacon stanta .ro

 12

Pe puntea vaporului lumea s'a liniştit. Sus, s'a aşezat fie-

care unde l'a prins vremea si p1iveste pbonit, chiar dacă nu
I I -

înţelege în totul farmecul desfăşurat. Jos la capătul vaporului,

din mulţimea călătorilor îngrămădiţi, unii s'au întins pe scân-
dura goală cu o. legătură sub cap; sunt cei o~te.r.iţi. Alţii, spri-
jinjţi de balustradă, urmăresc jocul valurilor, născute prin
mersul vaporului.
Inundaţia a schimbat lunca Prutului într'o deltă, îngrădită
de d~nga gălbie a dealurilor basarabene. Şoseaua s~re Reni,
pare o punte aioă între ape. La o cotitură se ivesc clădi,rile aela
. .
debarcader umbrite cu arbori rătnurosi; mai încolo sirul de plopi
'

piramidali din jurul gării par chrparoşi. Oglindindu-se totul în

1uciul apei, formează un tablou bun ele pictat, după care însă
drumeţul nu trebue să creadă că e la fel şi restul ora~ului, din
care nu se văd decât acoperişurile caselor.
Când treceam spre Tulcea, întotdauna pe aici mi se strângea
inima. Vaporul nu ~e oprea, iar portul era păzit de cazacii, in-
traţi 1n pământ. Câtă schimbare în scurt timp! Mai înainte
cătai cu înfrigurare Gura Prut1,llui. Acum pare ascunsă, să nu
se mai va.dă. Tricolorul dela capătul unei prăjini înalte, iăsare
pe albastrul cerului stârnind năvala sentimentelor răscolite
de dreptatea înf,ăptuită după atâta a,mar de vreme.
Depe piuntea înaltă a vaporului admfri panorama ce se des-
chide privirii. Cât vezi cu ochii e pământ românesc.
Dunărea e sGhim bată în lac, împrejmuit de sălcii. De oparte
se iţeşte cupola soborului din Reni, de alta se zăreşte îngrămă­
Glirea caselor dela GalafL Trâmbe de lumină se abat din spar-
turfie de nori, ca învă uirea unui proector din cer.
Podul d.e peste Prut pare o jucărie, iar faţa Brateşului
o întinsoare de scamă subţire. Cârduri de vite pase în luncă,
şiraguri d_ e vagoane stau p ub malul dela Reni, încărcate cu
păm·ântul scos din lărgirea drumului de şine. E un colţ mi-
nunat ce arată frumuseţa, variaţia şi belşugul ţării, care aşteaptă
numai cine să le pună în valoare.
'Tabloul se complectea.ză cu alt aspect al Munţilor Măcinuhti,
Ii vezi dintr'un capăt, ca un mas-iv depărtat, ou văi aclâllci,
tăinuite, cu vârfuri ce se râdică unele deasupra alt:o:ra, până'n
nodul princîpal dela Grecf. Jocul umbrelor de nori, cou petele
de soare, le dă o vioiciune nebănuită. Când aurii, când aproape
ca de azur, când marmoraţi, e o scenerie neuitată. Caracterul
lor muntos se prinde. în toată seriositatea alcătuirii veţhi.
De ei se sprijină spre răsărit dealuri, ca o treaptă largă,
pe faţa căreia se înalţă k,i şi colo, movfle scunde, vechi'le staţii
de strajă, pentru a Vesti urgia nomazilor, când Dunărea înghe-•
ţată devine pod lesne de trecut.
Poarta spre Byzanţ pe aice era. Paşnicii Traci, ajunşi a-
gricultori stabili, trăiau iarna mai îngl'ijoraţi pentru viaţa şi
avutul lor, pradă i.urişului de o clipă. Impotriva acestor furi de o-

www.ziuaconstanta.ro
 13

c!iPă R~maniî ţy1eau g!rnizone !a ~mar~inea Dunării, râdicând

s1 valun de aparare, pastrate pana azi.
~

1 ,Du şmanul barbar dă năvală pe cai iuţi; tare pe repezeciunea

lor şi pe săgeata lui care sboară departe, pradă pământul în-
vecinat până'n adâncul ţării. De aceia chiar când e pace, tre-
mură toţi de groaza răsboiului şi nimeni nu mai scoate plugul
să are ţarinele" (Ovidiu).

Vaporul tşi cbntinuă drumul linistit, cu bătăi regulate.

De mulţumire, închizi ochii. E o muzică atât de plăcută
şuerul apei despicată de repezeoiunea vaporului, întovărăşit de
regulata bătaie a motorului ! li deschizi iarăşi. Te inundă şi
pătrunde până'n adânc lumina revărsată peste apa ca de leşie,
peste dungile de sălcii cu pletele dese, pes.te munţii ce-ţî ţin
încă tovărăşie. Câte-va rândunele rătăcite str-ăbat ca săgeata
văsduhul. Un stol de raţe spă­
rîete, bat iute din aripi, căutând
adăpost. Numai bâtlanul e im-
pasibil. Inţepenit lângă mal, cel
mult îşi întoarnă capul ca o
suliţă, privind curios la namila
ce-i trimite câte-va vâ'luri, de fac
rotocoale în jurul picioarelor lui.
Cu foşnet de mătasă, doi co- cu foşnet de !llătasă, d.oî
costâi:ci trec depe un mal pe altul, cocostârci ...
sfios!. ca să nu turbure pacea.
Stâna de pa pură depe ostrov, e singurul sălaş omenesc.
Inundaţia a micşorat suprafaţa de păscut, Iar cârdul de oi, cu
lâna fumurie., stă grămad_ă la ca,pătul insulei vremelnice. O
luntre trasă pe us,c at, e gata pentru orice împrejura,re. Dacă
apa se râdiiă, începe truda trans"portului cătră locuri mai ferite.
In grămada călătorîlor se simte o mişcare. E ca un val de
vânt ce vine din senin. Ne apropiem de Isaccea, aşezată între
gropi, de unde s'ar putea exploata marmora cea mai frumoasă.
Nu e loc bun pentru debarcader . Ponton,ul pluteste ca 0
insulă la marginea papurei dese, în cad s'au tăiat canafe, pentru
a transporta pe călători cu bărcile.
Orasul
, de azi e linistit,
' cu acalmia locurilor izola te. Singura
clădire mai imposantă este moara, dovada producţie princi-
pale a ţinutului. Diz:itre casele mărunte, resfirate în larg amfi-
teatru, se înalţă şcoala. Minaretul giamiei se perde, ca un trun-
chiu uscat de arbore, rămas din pădurea dispărută.
Gondiţiunile istorice s'au schimbat, liniştind b;ecutuf sbu-
ciumat. Pe vremurî însă, la Noviodonum, unde au suferit chi- •
nuri mucenicii Flavian şi Filip, era vad de trecere important,
un soiu de poartă a Dobrogiei. Dovada o dau rămăşiţele ro-
mane ce se găsesc din belşug chiar în urma plugului. bovada
mai recentă o dă tabia turcească depe dâm bui de lângă oraş.

www .zi uacon stanta .ro

 14

Valurile întăritoare ş'au păstrat încă forma regulată . Vânturile

au adus praf si, au asternut
, peste tot pânza uitării. .

Azi orăşelul doarme tifinît, aproape lipsit de viaţă, măcar că,

cu oare care trudă, s'ar putea trezi din amorţire. E un tinut
prielnic pentru . vii. Clima si , pământul sunt favorabile:
vinurile dela Sarica, din apropiere, sunt vestite.
După un scurt popas, vaporul apucă iarăşi drumul Hniştei.
Din spre Basarabia adie boarea răcoritoare de deasupra ma.
rilor lacuri. Oglinda Cartalului, din miJloc de papurişte, s<::li-
peşte îh apropiere. Ialpugul îl ghiceşti după întreruperea ma„
Iului.
La poalele moh.orâtelor păduri ce se astern pe coama dealu.
rilor din dreapta, se zăreşte Mânăstirea Cucoşului, zidită de
mocani, după planurile mănăstirilor moldoveneşti. ln mijlocul
'J)atratului de chilii, cu clopotniţa dela intrare, se înalţă bise-
rica albă, cu turnul masiv. Mai în jos, se zăreşte o clipă şi petele
albe ale măp ăstirei Saonulut, din htncă, încadrată cu sălcii.
Satele se înteţesc. Parkeşul, Somova, Câşla se înşiră între
coasta de deal ş.i apă, cuiburi compacte de agricultori dar şi
pescari.
Dunărea iarăşi pare lac. Pe dreapta dealurile retezate îi for„
mează malul tnalt, cu co.nul ca de vulcan dela Câsla. Pe prag
e pădurea sălciilor, iar spre Basarabia, când ostroave, când pa„
pură. Toropeala zilei de vară face ca sălciile dindărăt să piu.
tească în aer, ca aşezate pe un strat de puf aşternut pe apă.
In faţă e ceaţa ce acopere începutul Deltei, deasupra căreia se
iveste Dealul Mate dindărătul Tulcei si cele 5 gheburi d~la Bes-
tep'e, învăluite în aburi. ' '
Un mic dig-lângă un fa.r, e tot ce arată despicătura dela Pat-
lageanca, cu biserica ruinată din vremea răsboiului. Unul din
braţe apucă spre lsmail şi Chilia. E cel mai de samă, larg
aproape cât şi cursul pr.incipal. Celalt se îndreaptă spre Tulcea.
Oraşul începe să se zărească, întins din gropilţ cu mulţi
şerpi dinspre căzărmi şi până în montul de piatră roşie def~
Monument; din marginea apei şi până sus, sub muchea dealului,
unde fac de strajă mori de vânt.
Be cheiul altfel deşert, lângă vecbi hambare, abea se :ved-e
un pumn de oamenL Sunt obi,şnuiţii portului. Puţinii funcţio­
nari îşi caută de treabă, exagerând mişcările . Curioşii vin din
distracţie, ca şi cei din tihnitele orăşele d'e provincie, la sosirea
trenurilor.
E curiozitatea ca si dorinţa de variaţie. Cine vine? Cine
pleacă? Incidentele debarcării formează subiectul de vorbă din
ceasurile de după amiază, când nu să ştie cum să s-e omoare
vremea, la o cafea, sub umbra rară a frunzarului dela stradă .
Vaporul pleacă înainte, trece de debarcader spre a face ocolul
p·ână sub mo.numentul înălţat ca semn al reventrii Dobrogiei

www.ziuaconstanta.ro
la vechea-i matcă. ln timpul ulUmului răsboi, duşmanii s'au
răsbunat dând jos vulturul de bronz.
De cum se opreşte, te încinge dogoreala zilei de vară. Pe
apă nu se simţia. Adierea curei:itului născut în mers, răcoarea
fruntea. Acum se uneste , căldura dela horn si
. masini,
' cu acea
strânsă în depresiunea n.umai piatr.ă, în care e aşezat oraşul.
Plăcerea călătoriei pe apă, s'a terminat. Te simţl recreat, de
si cum te ai gat jos din vapor, te pătr-unde roo1eşala aerului
fncins, fără pic de răcoreală.
Eşti bucuros să ajungi la hotelul sărăcăcios, .c u simplicitatea
odăilor asemenea chiliilor de mănăstire.
Ar fi şi greu de cerut mai mut. Otelurile sunt în funcţiune

Tulcea de demult
de mişcare omenească. In Tulcea numai de forfotă de oameni
nu poate fi vorba.. La capătul Dobrogei, izolat iarna, nu ser-
veste ca trecere nici pentru locuitorii din judeţ. Cei din satele
vecine, poposăsc câte-va ore în curtea unui han. De aceia
hanurile sunt mai pline decât otelurile. Sunt urmele vremu-
rilor vechi cari n'au. dispărut : otel urile sunt cerinţele vremu-
rilor noi, cari nu s'au asezat
. , tncă.
Şcolile şi diferitele instituţii oficiale dau viaţă oraşului, mai
mult de cât negoţul. Clădirile lor l'au schimbat din ce era mai
înainte. Sunt înşirate mai ales în lungul bulevardului ce duce
la Monum.e nt, proeminenţa cu vedere largă, dar prea puţin
cercetată, Neobişnuinţa mersului schimbă pentru localnici cos-
tişa domoală, în pripor de munte.
Natura nu ademeneşte pe cei deprinşi mai mult cu odihna
de cafenea, o·biceiu transmis pe nesimţite din vremuri depărtate.
Viaţa se scurge lin, fără svâcnituri, ca şi apa bătrânului fluviu,
aproape de sfâşitul drumului s•ău lung şi sbticiumat.
Cei localnici se sbat în nevoile zilnice, aspre uneori ; cei ve-
nlţi caută se scurteze cât mai repede popasul, pe care-l socot,
pe nedrept, drept exil.

www .zi uaconstanta.ro

• MUNŢII MACINULUI

Deprins cu terenurile joase din sudul Moldovei, de pe malul

'.'Stâng' al Dunări, ori cu câmpia netedă din_spre Brăila, te J>rfnde
uimJtea cân:d îţi răsare la orizont dintr'o dată, profilul crest(!lt al
unui sirag de munţi. Par depărtaţi, deşi sunt dincolq de apă. Işi
sahimbă fa,ţa după cum O prive~ti.
Dela marginea grădinii pu blîce din Brăila 1 au înfăţişare.a
·Carpaţilor făgărăşeni, văzuţi dela Sibiu. Piscur,i ascuţite, colţi
numeroşi, fac linia profilului frântă. Dimineaţa, umbriţi, în-
văluiţi în ceaţă, sunt asemenea dungei de nori ce se lasă uneori
ia orizont, la marginea Mării. Când soarele de toamnă îi bate
în coastă, tti , surâd în haină trandafirie.
Din spre -Reni, au altă înfăţişare, căci îi vezi dintr'un capăt .
...., .. • .. Formele vari-
~-
~:._~--=-~
~~ ·"'4=--
-
e =-·, .. · .
·,--=-- -~-;.., ~-:::..
~ ~ 7. ~ --- -
.
·--..:??< · •,;, · ...-;,,--•~,,....,?.'·,-: • ,;,t · · ' · ", • · : " • • •· • ate u se de ·
►~? j >. s;-- _ -
~~----- -
n.• t Şl·
ra,...,,.c1 sed-s rang
A

~ ~~.:....__'2 ~,~~: . .. .:.. ---- · - - -.. - •

---,, ~<ta!ii,.,.:--- · îi ,-:'!.~ = =--=. - _=- ,:.r- grama a, 1n-
.,_ ;;;-;.~~;:3:::.?a-~
't:: , ;..~ -..::r t .. - ~
- - · -=-= .- ::-·z-;:- :-§::"-
"'
=--
- ~
- - ; .- - - tr'un nod cu
. - asperităţi, un
q -;.31~~ ·_4-==,;;:::, ·""~ -- -=== mastvîn mini-
Piscuri ascuţite fac linia profilului frân tă. atură.
Te ademe.
nesc tocmai prin tainica lor apariţiune, acolo unde nici nu te
~i ii aşteptat să-i întâlnesti. Din apropiere te prind în mreje
prin variaţia peisajului, a!tul dela pas la pas.
Dacă dragostea de natură la noi ar fi mai înrădăci-nată, iar
dorul de a cunoaşte minunatele colţ.uri din ţară cât decât mai
desvoltat la genei-~ţiunile tinere, Brăila sau Galaţi ar fi centre
de excurs.iuni, ca şi Sibiul pentru nemţi. Şcoala turismului la
noi, ar trebui să înceapă în Munţii Dobrogii. La înălţimi nici
de 600 m. trăeşti toate peripeţiile urcuşului de munte.
Drumul nu e lesnicios, deşi scurt. Ai de învins asprimea coas-
telor priporoase, osten_e ala poteceLor cu stânci. Nu ţine însă
mult, iar depe vârfuri tabloul este plin de ademeniri.
Munţii Măcinului sunt adevăraţi munţi după naştere, măcar
- că, nu au semeţia celor tineri. Sunt asemenea nobililor scăpătaţi,

www.ziuaconstanta.ro
 17

-cu origine depărtată, cu fineţa sufletului mereu eiselată prin

mostenire îndelungată.
Chiar drumul dela Brăila are în el ceva clin taina aleelor,
cari duc la ruina unui vechiu castel.
Vapor~ul ce se desprinde din portul plin de vase mari, trans-
atlantice, cu hornul'Île groase, încinse cu. brâu de. toate culorile,
pare o coajă de .nucă în mijlocul Dunării, aici aproape un kr-
lometru de lată. ln aparenţă liniştită, îi simţi puterea uriaşă
numai când străbaţi firul apei, ca să ajungi în braţul Măcinului.
Vaporaşul se clatină, împins în coaste; valurile se înteţesc de
te împroaşcă stropii. O nechibsuită manevră şi pumnul valu~
rilor turburate din linistea lor, ar răsturna <>U fundul în sus
găoacea ce caută se le 'înfrunte.
Ajuns la gura canalului, răsufli uşurat. Drumul de aici înainte
e o alee de sălcii pletoase, ce-şi împreună cununa deasupra apei,
lăsând abea o dungă albăstrie la mijloc. E un canal din Veneţ.Ia
nordului, Bruges~ul adormit. Sub tunelul de verdeaţă-, vapo-
raşul alunecă lin, asem.e nea gândacilor care patinează la faţa
ochiurilor mici de apă.
Au rămas în urmă, departe, horn urile înalte, mereu fumegând.
A dispărut, ca pJ:'in farmec, sgomotul portului, cu scârţiitul scri-
petelor, hodorogeala căruţelor, .zângănitul lanţurilor şi strigă ­
tele hamalilor,
Eşti transportat în lumea poveştilor, de ai :'.rea să ţină cât mai
înd.elung. La o cotitură de drum, în cadruljsălciilor ce se dau
la o parte, ca într' un decor de scenă, îţi apare un cuib de case,
strânse grămadă, di!l miJlocul cărora se înalţă minareturile svelte
ale celor două - -
geal!,lif· In f~nd, ~ - ; ~~=~.
dupa ~le, ~ zidul af"3t:;..lt.3; ~.'-;n ·•~-~~~
numar p1etre, ~~ • ,_ --
coas t a apusan ă ,,_- - -~= 2.- ,:..:::::. . 2"'""'.!'!S,i.- . -"%2!!:~-";jSg;
-.:_:~~
a Munţilor, bă- ~=..;:""" ''.' -- -'""'"~-= ~- -=·-='" Jb~ 5 - - --~~~
tută în plin de ...,.__ -: ~ :;- --::._ - - f _:_ · ==~ ~- - ;:;p
soare. .,.din mijlocul cărora se înalţă minareturile...
Asa
, de bruscă
e schimbarea, atât d-e deosebit e peisajul, în cât drumul de
câte-va ore, îţi apare lung; t e-a transportat dintr'o lume în alta.
La Brăila ai părăsit malul de lut gălbiu . Dincoace ţi se în-
făţişază zidul de granit. Din şiragul de case moderne, aşezate
după plan american, străzi drepte ce dau ca spiţele de roată
tntr'o piaţă înflorită, ai ajuns la icoana vremurilor nu t ocmai
depărtate, când Paşa era atotputernicul locurilor.
Latul Dunării desparte două lumi încă deosebite. De
oparte forfota vieţii, cu gâlceava târguelilor, cu lăcomia inter-
mediarilor căt ând numai la câştig. De alta, viaţa orientală,
tihnită, cu mişcări domoale, ca şi când t i.mpul n'ar însemna ni-
J. Si,nio•u$c1', - Dobrog-ea. 2

www .zi uacon stanta .ro

 18

mic. Turcul, cu picioare1e strânse sub el, cu şalvari şi turban, îşf.

soarbe liniştit cafeaua din felegean, numărând clipele după
boabele de chihlimbar în_şirate pe a.ţă.
In prefacerile suferite chiar de turci tn ţara lor - Angora.
clădită la margine de lo-
curi aspre 1-aceştîa de aici,.
aduc aminte de vremea.
când luptau,. . se
. bucurcau,
. ,.,
erau paşn1c1 on cruzi, ma-
na ţi numai deielig-ia care-i
domina. Fanatismul reJi •.
gios scăz u t, au rămas ino-•
fensivi, blajini, dar fără.
sprijin al tul în viaţa.
Măcinul prea puţin s'a
schimbat din ceia ce a fost
odinioară. Aceleasi case
;
~ foase, cu aeoperisul de ţigle,
tras pe ferestre; aceleaşi
străzi întortochiate cu cal-
darâmul din pietre abea
l:!!'.~~-.L.-1.......:..tc11_...1-~.....::::.,,.~-Lu..":..J rotunzi te. Iar când , primă­
v a:ra, caişii sunt ciuctiră
de flori trandafirii, câti-va
chiparoşi ar fi îndeajunşi ca să te crezi departe unde-va, 'prin
aseunzisurile Bosforului.
Oamenii sunt în unison cu munţii, ca.ci şi munţii au povestea:
lor. In :rigjditatea masi\ielor de stânci, ce par asvârlite unele
peste altele fără nici o· orânduială, să poate ceti legea veşnfeă
din natură a primenlrei necontenite, viaţă îmbinată cu moarte.
Şi munţH, ca ~i apele, ca şi om·enirea, au vrâste deosebite.
Unii sunt tineri, abea înălţaţf, cu crestele semeţe ce sgârie norii1
cu văi proaspete, adânci, de ameţeşti uitându-te în fundul lor.
Sunt ca omul în plină vlagă, cu muşchfi de oţel, cu mişcările
de căp.rioară, cu privirea surâzătoare, vioaie, plină de speranţe.
Sunt şi munţi bătrâni, peste capul cărora vreme nu de vea-
curi, ci sute şi !l}ii de veacuri, au curs puhoaiele revărsate din
cer. Semeţia lor a a,pus; vă,ile s'au neteţit. SJ;lnt gârbovi, desi
tu făptura tinereţii, eioturi rămase din• falnici stejari. '
Aşa sunt Munţii Măcinului, în tinereţa cărora nu existau nici
oameni, nici fiare, nici paseri. S'au înălţat când temelia
Carpaţilor nu era măcar plămădită. Lanţul lor se întindea de-
parte, cătră miazănoapte, în lungul Moldovei, de se p4neau în
legătură cu cei din Polonia, din Bohemia, din inima Franţei..
Vremea le-a tot tăiat din înălţime; revoluţiunile pămân tului
i-au rupt în bucăţi. :Azi au rămas ca nişte colţi resleţi, izolaţi.
despărţiţi prin p.răbuşiri adânci, ori prin alţi munţi clădiţi cu
materialul nipt din coasta lor.

www .ziuaconstanta. ro