SCARLA T LAMBRJNO

CETATEA HISTRIA
NOTIŢĂ ISTORICĂ ŞI DESCRIPTIVĂ
CU PRILEJUL EXPOZIŢIEI CETĂŢII HISTRIA

DE LA Ă C Ă D E MI Ă R O M Â N Ă.., MA RT IE 193 1

a I
6

MARV.AN Bd. PR!~CIPELE MlRCEA 10

https://biblioteca-digitala.ro
.ATELIEI<ELE GRAFICE ED.
https://biblioteca-digitala.ro
 PREPAŢĂ

Histria este cetatea clasică a săpâturilor arheologice din România. Şi

nu numai din vechiul Regat, ci din întreaga ţară.
De nicăeri aiitrea, ta noi, nu s'au scos, prin săpături sistematice, mai
multe 1c;i mai cuprinzătoare date arheologice 1~i vechi istorice, servind "la
reconstituirea unei părţi din trecutitl nostru, necunoscut mai înainte. La Histria
s'au găsit documente arheologice şi inscripţii, cari conduc de la preistorie şi
mai ales din veacul al Vll-lea înainte de Hristos, până în veacul de mijloc.
A 1~ezare străveche de vast cuprins, ca puţine altele pe litoralul de
jurîmprejur al Mării Negre, poate nicăeri ca aici locurile nu ait rănias a1~a
de pustii, după viaţa lor cea veche, plină de atâtea restimpuri de strălucire,
împletite cu tot atâtea altele de nenorociri şi de prăpăd. Deasupra cetăţii
Torni trăe 1~te astăzi Constanţa. Deasupra Callatidei se mişcă Mangalia. Pe
vechect Dionysopolis e Balcicul. Deasupra Tyras-ului, pe malul limanului de
la vărsarea Nistrului, e vechea Cetate a Moldovei lui Ştefan-cel-Mare 1~i
Cetatea Albă însăşi. Peste mândra Ulpia Traiană a Daciei romane e astăzi
satul Grădiştea, care, deabea deacum înainte, trebuie mutat aiurea, dacă e să
avem faţă de înainta 1~i cuviinţa 1c;i respectul ce li-l datorim.
Pustiul de astăzi dela Histria a îngăduit ştiinţei ca încă dela început,
în · toată libertatea 1~i fără cheltuelile ce s'ar fi cerut altfel, să se des-
groape încetul cu încetul 1n strat cit strat, tot ceiace a acoperit pământul,
de aproape un mileniu şi jumătate.
Această mare lucrare, m~nită să ţie mai midte decenii de cercetări 1~i
reconstititiri, arheologice 1n istorice, 1~i să ocupe munca devotată 1c;i plină de
sacrificii a mai multor generaţii de arheologi, a fost începittă de Vasile
Pârvan, în cele din urma timpu1·i ale României de eri şi a fost reluată tot
de dânsul, după marele război, în cei dintâi ani ai ţării noastre de astăzi.
Pentru o mai bună îndrumare a acestei întreprinderi, marele arheolog 1c;i
istoric s 'a a 1~ezat aici, nit vremelnic, ca să scoată câteva· inscripţii sait ?nonu-
mente mai de seamă şi să se ducă apoi aiurea, - ci ca el 1c;i cei ce vor
veni după dânsitl - nimeni nu ar fi crezitt că aşa de repede - să desgroape
pe rând, întâi, largile zid1tri de înconjitr, apoi colţ după colţ din cµprinsitl
cetaţii şi, du:pă a ei d-eplind cercetare, toate împrejurimile~ car.e şi ele şi-au
a1Jltt · viaţa lo'f, în timpurile de· înflorire ale marei cetăţi.
https://biblioteca-digitala.ro
 Ca să poată duce cu spor mai departe silinţele sale, Vasile Pârvan a
adus la Histria, rând pe rând, pe cei mai buni dintre ascultătorii 1'iÎ elevii săi,
deprinzându-i să cunoască 1<ri să se înfrăţiască cu pâmântul, bun pâstrător
)<ri părinte al vieţii, să strângă cu atenţie toate rămătfiţele ce le ascunde,
să le claseze, să le orânduiască 1~i sâ le publice, pentru luminata întregire
a tot ceia ce a fost odinioară pe aceste locuri, pe crît omene)~te aceasta
se poate împlini.
Tot el a ridicat un modest dar solid adâpost de lucra, din piatra fărâ
trelminţâ, dislocată de pe unna primelor cercetări. Silueta albtl a casei de
la Jlistlia, în preajma zidurilor surii, patinate de vre111itri, ale cetâţii, strâ-
lace;~te p/inâ la mari depărtâri, în bâtaia soarelui, sau numai sub larga boltâ
de un albastru puternic a cerului dobrogean, pe linia întinsâ a cumparilor
ro;~ii închise, tivite la orizont de linia neagră a Mării. Şi tot el a plănuit
construcţia wmi mare muzeu local, care însă n' a putut fi realizat decât
rluj){i 1J1011rtea .~a. î,11, proporţii redn~e .mb forma wmi 11rilzeu-adâpust, mai inic,
dapâ ne11wrile ,r;rele de flsf1/zi, ;~i acesta e ({J_Jruape gata şi e folosit dupâ
Clllll i s ·a destinu t.
A;m preca11t Ale,v({}u{rn Odobescu este întemeietorul învii(il11uÎntalui arlwo-
logic din Ro11uîniu. veche, -dupâ Gr. G. Tocilescu, arheolog ;~i epigrafist de
mare 111erit al acelora;';i ti111puri, Vasile Pârvan va râ111âne cel dintâi orga-
nizator al cercetârilor ;~i sâpâtnrilor arheolo,r;ice la noi, iar Hist1ia, cel dintâi
şi cel mai mare di111p de lucru în rlomeniul antichităţii greco-romane din
Dacia noastrâ.
lată te111einl pentru care, che111at la conducerea Muzeului ..LVaţional de
Antichitâţi, dupâ 111.oartea lui Vasile Pârvan, ca 111ai de aproape al sâu
col(lborator din ultimii sâi doisprezece ani de activitate, am crezut de a mea
datorie, sâ aleg pentru ducerea mai departe a lucrului început de Vasile
P1îrvan la Histria (11tribuitt1, C(l ;~i alte cetâ(i, grijii lvluwalid), -pe acela
dintre discipolii sâi, cel moi pregâtit în studiile de bazâ ale 11westrnlui sâu,
elev un ti111p al 111areltii ep~qrafist francez, Bernanl lfouHsoullier. Este ll.
Scarlat Lw11bri110, antorul e.-cpunerii ce urinează. Iar o fericitâ întâinplare
a fâcut, co d. La111brino sâ poatâ fi uJuNtt la lucrul siiu din pustietatea
dela llist1io, de d-na Jvl. Lambrino, o cwwsctlf oare reputatâ a ceramicei
antice, pentru care Hist1ia a 1lat, î.ncâ dela începat1tl cercetârilor ei, preţioase
materiale, astâzi în curs de publicare î11 revista 1wastrt1 francezâ «Dacia>>,
întemeiatâ de acela;~ Vasile Pâruan, vola111ul 111-l Ir, ce se aflâ sub tipar.
Comisiunea 1l!onw11entelor 1storice, condusă de d. 1'l. 1orga, a m;u,t
solicitudinea să aprobe întru totul propunerile noastre 1~i lucrul s'a un11at
fârâ nici o întrerupere. Cu bucurie începe1n sâ-i aducem, împreunâ cu mid-
ţw11irile noastre, dovacla datoritâ a lucrnlui fâcut.
După trei ani de cercetâri ;~i sâpâturi, ca rnijloacele posibile, puse la
dispoziţie. de Comisiune, s'a c~juns de către d. Lambrino la multe rezidtate
de cea mai caracteristică valoare arheologică 1~i isto1ica 1~i cari întregesc.
https://biblioteca-digitala.ro
în chip ('ll totul fericit npAra regretot1tlni I 'asile Pârva1t. Marele pnblic,
pe care m;e111 dermm1e1teo doton'.u. sâ-l infor111â111, are o pri111r1 do1'or1â i.n
pnblica(ia rle frt(â, opârutâ întâi, c11. lnuuh'oinţa d-lui E111. Bttcuţa, directorul
E.lncaţiei Poporulni, î.11 recista «Boahe de Gr<tll>). Jlfai 111 ult decât atât,
dupâ binevoitoareo s1t,r7estie n d-lni 1. Birmn, pre,~edintele Academiei Romrîne,
01wrnto in~titn(ie. în lipst1 rle loc pot1i1•it ;~i di~ponibit la .1.lfu::.eu, o pri111it
cu deosebitâ soliciturline Ml adâposteascâ te111porar o î.ntre11gâ e:cpunere,
r1lcătilÎtâ din lucruri histriene, descope1ite de Vasile Prîrvon ;~l aflate per-
111anent la Muzen, precu.111 ;~i din ucelert descoperite, dupâ o stârnitor1re ;~i
rlevototă 11mncâ co111petentă, timp de trei ani, de d. Lombrino. Îi 111nlţw11i111
rl-lni Bi'lll'l, din toată ini111a, ;'i supnne111 cu încredere la opreciereo .IJenerulâ,
preţioasele noostre 111rtferiale, dintre cmi, nu puţine, sunt 1.,-erlnice de o î111-
podobi orice muzeu, dintre cele IJl((i 111ari ale Europei.
E.Tpoziţi11 or,qanizotă de d. Lmnbrino e menitâ sâ fie urmatâ de o
alto, care sâ î.1~ftl(i;~eze piese alese, unele de însemnătate unicâ, din toate desco-
pmirile arheologice, î.ntrep1inse, deasttid(/tâ Î.n domeniul preistoriei, în ultimii ani.
Tot rt;m. pnblicrt(iei de fa(â, ne .1JrÎnrli111 sâ-i unue.ze altele, referitoore
la unele locuri ;'!Î. cetâţi prei.~torice ;~i greco-roii/(/ ne de la noi, din 111ultele ce
ave111. Să sperâ111 câ o vo111 putea fuce, în stareo de strrî111torare şi grele
nevoi. cori aposâ instituţia nor1strâ ;'-i cu co, î.ndrăzni111 o crede, însă;~i cer-
cetarea unei 1.nse111 note părţi din trecuiut nostru, trecut core totu;'!Î, în între-
gime cu )~i în porte, 111ai nou sau 111ai rechiu, reprezintă, f ărâ îndoialâ, cea
/11(/i pu.ternicâ te111elie, de 1•eacwi ;'!Î de milenii, 11 1:ieţii llO((Sfre de a.~tăzi.

/. ANDRIEŞESCU
8 Pelmu1rie 19 !I I. lJi1·ectorn/ Muzeului Naţional de Anticltiulţi

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
 Pe ace.s t f'rumo s r elief de marmurii, ca re dateaz(t din secolul
al V-lea sunt r<'prezintate trei div init ă\i la ca r e se închinau His-
trienii. La mijloc s0 a l'l ă i\ pollon Ie tros, zeul ocrotitor al oraşulu i ,
în vestmâul lun g ş i cu cit:ira în m;\na stâng·il„ La stânga stă pc un
tron Zeus, tatăl său, iar la dreapta se reaze m ă pe o co l oană sora sa, Artemis.

Cetatea
La căpătâiul peninsulei care se întinde între
lacul Sinoe şi lacul Duingi se află două platouri
care domină şesul nisipos şi apele înconjurătoare .
Până nu de mult, aceste platouri, aşezate la câţiva
chilometri de cea mai apropiată aşezare omenească,
erau un loc pustiu acoperit cu o iarbă săracă şi
călcat numai de rarele turme de oi care cutreeră
ţinuturile deşerte de pe marginea lacurilor.
Aşa se înfăţişa această regiune singuratică până
în 1914. Dar de aci înainte ea era să fie chemată
la o nouă viaţă. Un spirit ager şi o voinţă stărui­
toare au făcut să iasă la lumină zidurile puternice
ale unei cetăţi de mult dispărute. Marele şi regre-
tatul nostru învăţat , Vasile Pârvan, cu pătrunde­
rea sa care nu dădea greş, a înţeles că a ici este locul
Histria
unde se ridica altădată vechiul şi înfloritorul oraş
Histria . Intr ' adevăr, iarba rară de pe locurile mai
înalte ale platourilor lăsa să se întrevadă urmele
zidurilor ascunse în adânc, iar pe povârnişurile care
coboară spre lac cioburi de vase vechi, spălate de
apă , stăteau mărturie despre viaţa care însufleţea
altădată aceste locuri pustii. Până la Vasile Pâr-
van învăţaţii şovăiau când era vorba de locul unde
se afla în vechime Histria. El însă, ţinând seama
de aşezarea şi de întinderea platourilor acestora,
de însemnătatea şi de calitatea urmelor vechi, a în-
~eles că aici este locul unde trebue căutat acest oraş
antic. Săpăturile pe care le-a început în 1914 au
confirmat din primul an alegerea sa.
Din acest an până în ajunul morţii sale atât de

Relie f' de marmm·i't r eprezintând doui't Victori i înaripate care mân ă în goa n ă f'rurno~ii cn i înhămn\i la carele lor.
https://biblioteca-digitala.ro
timpurii (1927), Vasile Pârvan a condus cu stă­ prin desăvârşirea execuţiei,
sau adevărate opere de
rciinţă săpăturile arheologice dela Histria. Doar artă sau opere caracteristice pentru anume epoci
războiul cu ocupaţia duşmană a Dobroaei au impus ale artei antice. Sub aceste raporturi, Histria este
o întrerupere trecătoare acestor lucrări rodnice. centrul arheologic cel mai important pentru viaţa
lncetul cu încetul au început să iasă la lumină zi- greacă şi. romană dintre Dunăre şi Marea Egee.
durile puternice ale cetăţii şi clădirile din interior. Dar mai mult decât atât. Dacă monumentele des-
Totdeodată un mare număr de monumente de tot coperite au venit să lumineze istoria cetăţii pe o
felul. statui de marmură , statuete de lut ars, vase, durată atât de lungă , ele ne vorbesc în acelaş timp
obiecte de bronz sau de os, inscripţii, au fost scoase de legăturile ei cu popoarele din interior, Traci,
din pământul bogat a l Daco-Geţi, Romani , cu
cetătii . Ele au venit să care a trăit în atingere.
lăm~rească viaţa înflo- ln această privinţă, in-
ritoare a H is triei în an- formaţii noi, de o im-
tichitate , istoria ora ş u ­ portanţă considerabilă ,
lui şi a ţinuturilor încon- au venit să împlinească
jurătoare. întregi capitole din isto-
Când ştiinţa româ- ria tinuturilor noastre.
ne ască a avut durerea Astf~l încât şi istoria
să piardă pe V . Pârvan neamului nostru, în în-
Comisiunea Monumen- ,·eputurile lui, s' a bucu-
telor istorice, în urma rat de roadele săpături­
propunerii d-lui Andrie- lor dela Histria.
şescu, Directorul Mu- Acestea sunt rezulta-
zeului National de An- tele pe care le datorăm
tichităti , ~i-a făcut o- initiativei fericite a lui
nqare; să-mi încredin- V~sile Pârvan şi sfor-
teze continuarea săp ă­ ţărilor pe care le-a de-
turilor dela Histria . Noi pus pentru desgroparea
întărituri şi noi clădiri sistematică a acestei ce-
au ieşit la lumină în ul- tăţi.
timii trei ani, şi noi mo-
numente au venit să se Histria se află la o
adaoge la bogata colec- depărtare de cincizeci
tie realizată de Vasile de chilometri spre mia-
ÎJârvan. zănoapte de Constanţa
După cum se va ve- şi la patru chilometri, în
dea mai jos, rezultatele linie dreaptă p e s t e
acestor săpături pre- lacuri, spre răsărit de
zintă un interes covârşi­ satul Caranasuf. După
tor pentru ştiinţă în ge- cum am văzut, ea este
neral şi pentru ştiinţa f i aşezată pe două pla-
românească în deosebi. i tauri la căpătâiul penin . .
Până în 1914 se ştia sulei care desparte a-
puţin lucru despre His- pele puţin adânci ale la-
tria. Scriitorii vechi ra- cului Sinoe de lacul
reori au pomenit numele Duingi. Dar în vechime
S t a t ue tă ele lut ars r epr ezinlând o ze i\ă, numil i'L el e oLiceiu
îndepărtatului oraş din
Afroditc. Ea s t ă pc un tron ş i ţ in e în mână o i•asrtre ca re re~ i unea aceasta nu se
Marea Neagră şi doar se crede că este o p o r u mbi \ă . Ori gine «I'o cl o -milesian ă» înfăţişa tot aşa.
câteva monumente , des- (secolul a l Vl-lea în . el e C:r.) Marea înainta până
coperite întâmplător în departe în interior şi la-
ţinuturile vecine cu cetatea, au venit să ne spună cul Sinoe nu exista. Nisipurile aduse de Mare, de-
ceva despre viaţa ei. Dar de când Vasile Pârvan punându-se rând pe rând în cursul vremii, au alcă­
a început săpăturile de aici , Histria a ap ă rut într'o tuit ostrovul Chituc care desparte astăzi lacul de
lumină cu totul nouă. Monumentele găsite, care se Marea Neagră. Când însă cei dintâi navigatori
în ş irue pe un răstimp de treisprezece secole, ne dau greci au venit în această regiune din Marea Egee,
informaţii cu totul noi cu privire la istoria oraşu­ pe corăbiile lor încovoiate, ei au găsit o insulă si-
lui. Ea se poate urmări pas cu pas, cu ajutorul lor , tuată la vreo doi chilometri departe de ţărmul Do-
din secolul al VII-iea în . de Cr. până în secolul al brogei. Cele două platouri, legate printr'o limbă de
Vl -lea al erei noastre. De altă parte. în afară de pământ, se ridicau singuratice în mijlocul apelor
valoarea lor istorică. monumentele sunt uneori. Mării.
https://biblioteca-digitala.ro
 9

Navigatorii veneau din oraşul Milet care era a-
şezat pe coasta Asiei Mici, la gura fluviului Mean-
dru. Datorită aşezării prielnice şi vredniciei cetă­
ţenilor, Miletul ajunsese cea mai de seamă dintrE'
toate cetăţile greceşti de pe ţărmurile Asiei Mici.
In decursul secolului al VII-iea în. de. Cr., flote
numeroase şi puternice pornesc din acest oraş în
lungul şi în latul Mării Negre în căutare de pă­
mânturi noi şi bogate. Cei plecaţi · se aşează în
punctele cele mai favorabile ale coastei şi înte-
bogată în peşte . De altă parte, urcându-se în sus
pe fluviu ei puteau face comerţ cu populaţiile de
pe maluri.
Aşa a luat naştere Histria. Intemeierea ei s'a în-
tâmplat pe la anul 656 în. de Cr., pe cât îşi adu-
ceau aminte scriitorii vechi. Monumentele găsite
în săpături ne-au dovedit că într'adevăr colonia
milesiană exista în jurul anului 650. In secolele al
VII-iea şi al VI-lea aşezarea de pe insulă se des-
voltă şi se îmbogăţeşte din exploatarea ţinuturilor

·--
Statuete de lul ars reprezintând feme i tinere imbrăcate în frumosul yestmânl ionian şi care aduc ca dar Zeiţe i o
Aceste statuete ele înse-le se dădeau in dar divinill\ii. Origine «rodo-milesiană» (secolul al VI-lea în. de Cr.
pasăre .

meiază noi oraşe . Ei aleg înălţimile izolate de pe
ţărm care se pot uşor apăra sau insulele din apro-
pierea uscatului, şi sunt cu deosebire fericiţi când
se pot aşeza în apropierea gurilor unui fluviu .
Aceasta le îngăduia să se urce cu corăbiile lor până
adânc în interiorul pământurilor. In regiunea noas-
tră navigatorii milesieni au găsit o insulă destul de
întinsă (vreo optzeci de hectare), nu departe de
uscat şi aproape de gurile Dunării. Pământul bo-
gat al Dobrogei le punea la îndemână grâu din
belşug, iar regiunea gurilor Dunării era caşi astăzi
https://biblioteca-digitala.ro
înconjurătoare. Incă din primele timpuri cetăţenii
noului oraş ridică temple construite din lemn şi din
chirpici. Acestea erau împodobite pe din afară cu
ţigle care purtau pe ele chipuri zugrăvite , iar în-
năuntru cu obiecte aduse ca dar zeilor de pietatea
locuitorilor : vase frumos pictate în două sau mai
multe culori, dintre care unele sunt în formă de
fiinţe închipuite, statuete de lut ars reprezintând
divinitatea aşezată pe un tron sau închinătoarele
sale în picioare. Unul din temple era închinat zeu-
lui Apollon Ietros, „Apollo Vindecătorul", divi-
10

Se vede în fund zidul celi1ţii înlărit cu turnuri puternice, iar în fa\ă Yalurile de pământ care îm11iedicau apropierea
armatelor duşmane în caz de ri.ir.boiu.

Zidul cetăţii era clădit dia blocuri de piatră frumos rânduite. Se vede aici faţa dinspre interiorul insulei; poarta
mare ie e în afară, către stânga, cu turnurile sale de apărare. In planul întâiu se văd urmele unei clădiri mai
vechi peste care s'a aşezat zidul cetăţii şi alături, un puţ de piatră. In fund, către miazănoapte, se întinde lacu l Sinoe
care înconjoară cetatea către dreapta.
https://biblioteca-digitala.ro
 11

Poarta cea mare a ce t ăµ i vă.zut ă din năuntru. Se văd în fund cele două, turnuri care o apă rau ş i care ies în afară de zidul
cetăţii. Drumul este podit cu lespezi mari de piatrrL ş i chiar de marmurrL, în care ro\ile carelor au l ăsat două urme adânci.

De la poartă, drumul podit tot cu lespezi mari de piatră pătrunde şerpuind în interiorul cetă~ii. De o parte şi de alta
se văd urmele lăsat e de clădiri. In dreapta, în fund, se zăreşte o mare clădire dreptunghiulară cu poarta către drum.
https://biblioteca-digitala.ro
'12

nitatea ocrotitoare a oraşului , cu care coloniştii greci
veniseră din patria lor, Miletul. ln altul locuitorii
adorau o mare zeită , cum ne arată câteva frumoase
statuete de lut ar;, ln acelaş timp, Histria începe
să se împodobească cu statui de marmură. S 'a gă­
sit un fragment dintr'o statuă care reprezinta o fe-
mee cu părul împletit. în cozi subţiri care coboară
aceaşi vreme pe ţărmul Mării se urca spre miază­
noapte o flotă puternică . Ea se compunea în mare
parte din corăbii trimise de oraşele greceşti din
Asia Mică, în special din Milet, care erau sub as-
cultarea marelui rege. lndatorirea ei era să înles-
nească armatei de uscat trecerea Dunării. Dar,
înainte de a intra pe gurile flu viului , corăbiile de

Femec tânără cu fru n tea acoperită de u n vă l subtire, c u fata M a scă de lut ars de st: l e l e n ist ic { sec . al Ill.lea în. de Cr.J
lu m i nată de u n zâ m be t ab i a s im t it (s tatuetă de lut ars ,
sfârşi tu l sec. al VI.J ea în . d e C r. )

şerpuind pe piept. Ea aminteşte acele răsboiu au trebuit să se oprească pen-

„core" arhaice găsite în Atena cea din tru odihnă şi aprovizionare în portul
naintea răsboaelor medice. Aceasta ne primitor al Histriei. Şi Histrienii au în-
arată bogăţia şi înflorirea la care ajun- tâmpinat , de sigur, cu bucurie pe tri-
sese Histria înainte de anul 500. mişii patriei lor îndepărtate. Această
Intr ' adevăr , până la această dată co- e x pediţie a marelui rege nu a adus o
loniştii milesieni aşezaţi pe insulă au scădere a oraşului nostru, ci dimpotrivă.
trăit , pe cât se pare, viaţă liniştită. Do- Darius, care avea sub ascultare oraşele
brogea noastră era locuită de Geţii cei greceşti de pe ţărmul Asiei Mici , nu
cari se socoteau nemuritori, după spusa dorea decât să ia sub ocrotirea sa pe
lui Herodot. Ei ocupau amândouă ma- aceşti noi Greci cari intrau în imperiul
lurile Dunării şi se întindeau până din- său . Iar Grecii de pe corăbii nu puteau
colo de Carpaţi la râul Tisa. Peste ei decât să sprijine pe fraţii lor izolaţi la
veniseră Sciţii cu vreo 200 de ani îna- gurile Dunării. ·
inte de întemeerea Histriei. De aceea în Astfel, până în pragul secolului al
antichitate Dobrogea s'a numit „ Sciţia V-lea , Histrienii pot să se desvolte în
cea mică ", spre deosebire de Sciţia pCap d _e s t a lu e t • d e lut ~ rs •. î m · împrei' urări prielnice. Corăbiile lor urcă
odo bit cu un „ca lal h os ş t re•
mare , patria adevărată a Sciţilor, care p <ezi n tâ o d o m a r e zei\ă, D e m eler pe Dunăre şi pe afluentii ei până în
u C y b e le . S e ni n5!a t ea tr ăsătu • .. M • • ŞI· al· 'M OJd OVel.· C U
CUprin d ea ţinuturi 1e d e Ia miazănoapt e sa
ri lor şi desăv â rşirea l uc ră rii ne munţi! Untemel
de Marea Neagră . Turburările prici- fac să crede m că a rtistu l a i~>Hal mărfurile lor ai' ung
o mace s l a tue ves it tă. On e 1ne
chiar în platoul
nuite de nă v ălirea acestor'! se potoli- areco•o ri e n tală (~ fâ rşHu l seco lului Transilvaniei. Ei duc produse din mia-
seră şi , în vremea liniştită care urmează, "1 V -l ea rn. d e C r .) zăzi, vin şi untdelemn, pe care le dau
navigatorii milesieni au putut întemeia Histria. Ea localnicilor în schimbul grânelor, al aurului şi al
se desvoltă repede după aceea , precum ne . arată celorlalte produse ale acestor ţinuturi. In felul a-
frumuseţea monumentelor descoperite. cesta civilizaţia grecească pătrunde până adânc în
Un singur eveniment turbură pacea acestor ţi- Carpaţi. Ca mărturii ale acestei pătrunderi stau
nuturi. In anul 512 Darius, regele Perşilor , por- vasele greceşti împodobite cu figuri zugrăvite în
neşte împotriva Sciţilor . El vine cu o armată nu- negru, găsite la Bărboşi, lângă Galaţi, şi care sunt
meroasă şi supune pe Geţii din Sciţia Mică . In din secolul al VI-lea. Tot aşa s'a găsit la Bene,
https://biblioteca-digitala.ro

localitate aşezată la apus de Maramureş, un minu-
nat vas grec de bronz cu trei toarte : două mai
mici sunt împodobite cu palmete în relief, iar cea
mai mare se sprijină pe o sirenă cu aripile desfă­
şurate. Vasul acesta , care a fost lucrat în secolul
Slalue de ma rmurii din vrem ea l\om::r nilor r cpr eznl ând u u
ce ti"L\e:111 al Histriei.
al VI-lea în vreun oraş grec din Marea Egee, a
ajuns atât de departe în munţi probabil tot prin
mijlocirea negustorilor din Histria. Astfel Daco-
Geţii cunosc şi preţuesc atât de timpuriu produsele
civilizaţiei greceşti care vin până la ei prin mijloci-
rea Histrienilor.
In secolele al V -lea si al IV-lea Histria ia un
şi mai mare avânt. Oraş~! se împodobeşte cu temple
de marmură adusă din Marea Egee, care iau locul
celor construite din material mai slab de mai nainte.
Aşa s'a găsit o frumoasă friză de marmură albf.
care împodobea , pe cât se pare, baza statuei de
cult din templul cel nou , clădit către sfârşi­
tul secolului al V-lea, al lui Apollon Ietros. Pe
fragmentul care ni s'a păstrat sunt reprezintaţi în
relief la mijloc zeul ocrotitor al oraşului , la stânga
tatăl său , Zeus, iar la dreapta sora sa Artemis.
https://biblioteca-digitala.ro
13
Tot atunci i se ridică lui Apollon o statuă de bronz
de mărime :;.aturală . Din nenorocire, nu s 'a găsit
decât baza ei de marmură nea gră cu numele cetă­
ţeanului Theoxenos care i-a făcut-o dar. Totuşi
putem şti trăsăturile acestui frumos monument
după urmele lăsa te de statuă pe suprafaţa bazei şi
după chipul în ca re este înfăţişat zeul pe friză şi
pe monedele histriene de mai târziu. P este tot
Apollon Ietros este reprezintat în picioare, îmbră­
ca t într'un vestmânt lung care cade pân ă la pă­
mânt. ln mâna stângă ţine citara, ia r în dreapta
instrumentul cu care face să-i vibreze coardele. Aşa
trebue să fi fost statua de bronz ridicată î11 's ecolul
al V-lea.
La începutul secolului următor , st:itul histrian
începe să ba t ă mon e dă proprie de argint, care
poartă pe o faţă ca petele a doi tineri lipite unul de
altul şi pe cea lalt ă vulturul de mare , pa s ărea sim-
bolică a ora ş ului , ţinând în ghiare un delfin .
Sl:iluc de marmurii, din vremea grecească
r e pr ezint ând o zei\il .
Tot atunci se cl ă de ş te un alt templu mai mare
de marmură divinitătii ocrotitoare care ve-
ghiază la liniştea şi prosperitatea Histriei. N i
s'a păstrat un bloc mare din architrava care stă ­
tea sub stre aşina clădirii , purtând pe el numele
celor cari, din averea lor, au adus acest dar zeu- până la începutul erei creştine , împrejurările se vor
lui. Sunt doi fraţi , nepoţii lui Theoxenos. Fap- schimba în Sciţia Mică . Histria, caşi celelalte o-
tul că membrii unei singure familii pot face ase- raşe greceşti de pe ţărm , va trăi vremuri grele. De
menea daruri scumpe lui Apollon , înseamnă că în la 280 înainte popoare celtice se vor împrăştia asu-
vremea aceasta mari bogăţii se adunaseră în Histria pra întregii peninsule balcanice distrugând regate
.si că locuitorii se bucurau de o înfloritoare stare puternice, cum erau Tracia ş i M a cedonia. şi pră­
~aterială. Iar frumusetea monumentelor ne arat ă dând totul în calea lor, până departe în inima Gre-
că, alături de această Înflorire materială . ei aveau ciei. Cete de ale lor se coboară deasemenea şi pe
darul înnăscut de a crea opere de artă de o seam ă valea Dunării până către gurile ei. Năvălitorii nu
cu cele pe care fraţii se mulţumesc nu-
lor din Marea Egee mai să prade, ci
le înălţau în aceeaşi unde au putinţa se
vreme. aşează statornic în-
In a doua jumă­ temeind state sau
tate a aceluiaşi se- oraşe. Aşa ei creia-
col. viata din Scitia ză un stat celtic în
Mică e~te turbur~tă Tracia, cu centrul
de năzuinţele Ma- în muntii Balcani,
cedonenilor de a-şi iar pe Dunăre înte-
întinde stăpânirea meiază oraşe , cum
până la Dunăre . Pe este Noviodunum
la 340 cunoaştem (a s t ă z i Isaccea).
pe Ateas , un rege Dar Tracii şi Geţii
scit din Basarabia , nu vor întârzia să
stăpânitor asupra se libereze de aceşti
Geţilor de la gurile năvălitori . Potrivit
Dunării . Filip, re- celor cunoscute pâ-
gele Macedoniei, îl nă acum , Tracii cei
va isgoni din Sciţia dintâi se vor răs­
Mică . Fiul său , A- cula, vor nimici re-
lexandru, va face o gatul celtic din Bal-
expediţie peste Du- cani pe la anul 213
năre în câmpia şi-şi vor recăpăta
Munteniei la 335 şi libertatea pierdută
portul Histriei va pe vremea lui Filip.
cunoaşte o nouă Geţii , de altă par-
flotă, greco-mace- te , vor apărea or-
doneană, care va ganizaţi într'un Stat
avea aceeaşi însăr­ puternic sub regele
cinare caşi flota lui Burebista care dom-
Darius. Pe urmele neste între anii 60--
lui Alexandru , Lysi- 44 ' în. de Cr. Glo-
mach, regele Tra- riosul rege nimiceşte
ciei, va căuta şi el statele celtice din
s ă supună câmpia jurul Carpaţilor şi
Helief de m a rmu ră di n vr emea eleni s tică r eprezintând pe zeul ajunge stăpân asu-
Munteniei în primii Dionysos în conjurat de A moraşi cari culeg struguri. Zeul, în cununat
a ni ai secolului al cu foi de viţă, se s prijină pe tirs cu o mân ă şi cu cea- pra întregului cen-
III-lea. Dar el îi laltă varsă vin într' un vas pe care i-l întinde un Am oraş. tru al Europei. De
găseşte pe Geţii de aită parte, supune
aci organizaţi sub regele Dromichaites care i se autorităţii sale întreg ţărmul Mării Negre dela
împotriveşte victorios. Histria, în aceste vremuri gura Niprului până mai jos de munţii Balcani.
de ciocniri politice şi cu toate că ia armele împo- Astfel. pe câtă vreme în primele timpuri Histria
triva lui Lysimach care o supune, trăeşte totuş îşi întindea activitatea sa comercială printre popula-
o viaţă strălucită . O mulţime de monumente de ţiile risipite ale Geţilor de pe malurile Dunării, de
marmură, funerare sau onorifice, frumoase statuete la Dromichaites înainte ea se va găsi în faţa unor
de lut ars ne arată bogăţia şi gustul ales al locuito- State puternice macedonene, celtice, trace, gete,
rilor. Tot în această vreme, aflăm dintr'o inscripţie care vor căuta să profite de bogăţia oraşului. Geţii
că Histria avea o clădire numită „Mouseion" , lăq1ş din apropiere, mai mult de cât oricare alt neam , îi
închinat Muzelor, în care se instruiau tinerii. vor primejdui viaţa. O inscripţie , cunoscută de mult.
In cele trei secole următoare , de la Lysimach ne vorbeşte despre greutăţile prin care trece His·
https://biblioteca-digitala.ro
 tria, atacată fiind de Geţii organizaţi ai lui Bure- pace pe care le trăeşte la adăpostul Romei, Histria
bista. Dar, cu toate turburările care se întâmplă va înflori din nou. Insula se va acoperi cu temple
pe valea Dunării în aceste trei secole şi cu toată şi cu clădiri publice impunătoare construite în mar-
tăria Getilor, activitatea comercială a Histriei nu mură sau în piatră calcaroasă. S'au găsit până
încetează. In multe localităţi din câmpia Munteniei acum nu mai puţin de şase inscripţii care împodo-
până la Olt, pe valea Dâmboviţei, pe valea Sire- beau şase clădiri monumentale ridicate în cinstea
tului, s'au găsit monede şi vase cu stampile pe împăraţilor Marcus Aurelius şi Antoninus Pius.
toartă, care toate datează din acest~ trei secole. Deasemenea s'au ridicat numeroase statui de mar-
Mai mult decât atât, la Costeşti , în n .unţii Hunie- mură sau de bronz împăraţilor, guvernatorilor
doarei, s'a găsit o Moesiei de jos
monedă a Histriei sau magistraţilor
din această vreme. oraşului. Aşa s'a
Aşa dar, legătu­ găsit o statuă de
rile comerciale ale marmură din a-
Grecilor dela Ma- ceastă vreme care
rea Neagră cu Ge- reprezintă pe un
ţii de peste Du- cetăţean din His-
năre continuă şi în tria.
aceste împrejurări După epoca de
grele, iar activita- pace şi de înflorire
tea Histriei se re- de la începutul im-
simte până în pla- periului urmează
toul Transilvaniei. turburările pnc1-
Turburările vor nuite de năvălirile
mai dura încă un barbarilor. Goţii
secol, primul al la anul 238 pusti-
erei creştine, dar esc şi dărâmă His-
acum intervin pe tria. Ea se va re-
aici Romanii cari construi în curând.
vor supune popoa- Alte clădiri se vor
rele răsboinice şi înălţa în oraş, dar
. neliniştite de pe a- acestea, deşi vor
mândouă malurile avea dimensiuni
Dunării ş i v o r considerabile, nu
creia condiţii paş­ vor mai avea fru-
nice de viaţă. Incă museţea celor din
împăratul Tiberiu trecut. Zidurile, în
va înfiinţa, în a- loc să fie de mar-
nul 15 după Cr. un mură, se vor face
comandament mi- din bolovani nere-
litar care va su- gulaţi sau din că­
praveg hia regiu- rămidă ; pe din a-
nea gurilor Dună­ fară vor fi tencuite
rii şi ţărmul Mării. şi zugrăvite, potri-
Domiţian, pe la 86, vit vremurilor de
va transforma tot restrişte în care
ţinutul dintre Du- Relief reprezintând pe zeul Dionysos-Bacchus care ţine în mima trăeşte oraşul. El
slâng·ă tirsul iar în dreapta un ciorchine de s1ruguri deasupra unei amfore
năre, · Mare şi Bal-
a şezate pe un altar. Este opera vreunui artist localnic din wemea H.omanilor.
va continua să fie
cani într'o pro- sub stăpânire ro-
vincie romană, „Moesia de Jos". Iar Traian, mană şi apoi bizantină până în secolul al VI-lea ;
douăzeci de ani după aceea, va cuceri platoul Car- împăraţii de la Roma sau din Bizanţ vor căuta să
paţilor şi va înfiinţa provincia „Dacia". se menţină, împotriva primejdiilor barbare, în acest
Astfel întreg teritoriul în care Histria îşi des- punct însemnat de unde se putea supraveghea şi
făşura activitatea sa comercială ajunge sub stăpâ­ apăra cu înlesnire graniţa Dunării.
nirea romană. Caşi marea majoritate a oraşelor Dar alături de aceste greutăţi prin care a trecut
greceşti din Orient, ea se va bucura de ocrotirea Histria în decursul vremurilor o altă primejdie o
Romanilor în aceste ţinuturi îndepărtate ale impe- ameninţa. Marea depunând straturi de nisip pe
riului. Dar împrejurările grele prin care a trecut coastă a legat insula pe care se afla oraşul cu us-
până la venirea nouilor stăpânitori i-au scăzut stră­ catul.· Din adâncuri s'a înălţat treptat ostrovul Chi-
lucirea de altă dată. Totuşi, în cele două secole de tuc care a despărţit Histria de largul Mării. Apele
https://biblioteca-digitala.ro
Din drumul ce l marc din ce tat e se drsfa cc, că tre drea pt a, s trada car e duce ci'ttre Terme. Pe drea pt a se Ycclc ridicând11-se zidul·
cu o uşă frumos zidită la mijloc, al unei clădiri ca r e arc o lungime de peste 30- de me tri. ln stân ga se Yedc zidul
lun g a l unr,i cE.diri ca re nu a fost încă săpa t ă în întregime ş i care ~e întind e pan ă departe că ir e fund.

Se vede aici clădirea cea mare a cilrei u şă se deschide pe s trada Termelor ş i care cu spatele se reazemă de zidul
cetăţii. Zidul din s tânga este înalt de cinci metri. Clădirea este străbătută în lung de două şiragu ri de pilaŞtri clădi!i
din blocuri mari de piatră. Jn colţul de jos din dreapta se vede zidul unei case şi pavajul de piatră al unei s trăzi
i ,-'-'peste care a fost ridicată clădirea cu pilaş tri.
_____________d:;..i_n_t_im-'-p-'-u_n_·_m_._·1i_v..:.e..:.c.:..:h::..:
https://biblioteca-digitala.ro
Sirada T ermelor duce la accsl Joc deschis podil cu les peY.i de pialri:'t ş i i11co11jural pc cele pairu lal 11ri. <le baze de coloanr
Aici se afli't «palacsl ra» T ermelor , unde nYea u Joc exerciţiile gimn as lice. L ocu l di11lre coloa ne şi zidurile î11conjurii.loarc ·
era acoperi! ~ i f'orrna astfel 1111 porli c umbros.

Termele aveau o mare sa lă cenlralrt al cărei a coperi~ bollil era susţiuul de pila ştri puterni ci, clădiţi din ci:Lrămidă.
S'a păstra! în fund urmele unei bolţi care er1t lipit ă de zidul cetăţii.
https://biblioteca-digitala.ro
18

au scăzut şi astfel portul care dăduse viaţă acestei rarea acestei laturi a cetăţii , expusă atacurilor duş­
aşezări nu mai avea rost. Viaţa s'a stins încetul cu manilor.
încetul ş·i apoi ruinele s'au îngropat sub dărâmă­ Zidul. care s'a p ăs trat în unele locuri pe o înăl­
turi. Nisipul şi praful adus de vânt au acoperit time de 6 metri, este alcătuit în afară din blocuri
totul şi straturi de pământ vegetal au nivelat cele ~ari de piatră albă, frumos rânduite. Faţa dinspre
două platouri. Astfel Histria a ajuns un loc pustiu interiorul cetăţii este zidită cu pietre mai mici şi
pe marginea lacului Sinoe, care nu mai lăsa să se neregulate. Pe aici, din loc în loc , se aflau scări de
ghicească strălucirea înfloritorului oraş de odi- piatră care îngăduiau soldaţilor să se urce pe
nioară , până când săpăturile fericite ale lui Vasile creasta zidului şi pe platformele turnurilor.
Pârvan l-a u adus din nou la lumina soarelui. Pe poarta cea mare pătrundea în cetate un drum
podit cu lespezi mari de piatră . Deoparte şi de alta
Aceste săpături se ridicau clădiri
au dat la iveală - - ------ - - - -· · -----· care au fost dărâ­
zidurile înalte şi mate în vechime
frumoase ale unei până aproape de
puternice cetăţi. temelie. Din acest
Ea se află aşezată drum se desface
pe platoul cel ma i la dreapta un al-
mic din cele două tul. care merge pa-
care alcătuiau in- ralel cu zidul ce-
sula primitivă . Aici tăţii către clădirea
era refugiul şi lo- cea mare a Terme-
cul de apărare al lor (băile). ln
populaţiei în vre- dreapta străzii, se
me de primejdie. ridică o clădire
Aici se înălţau clă­ :lreptunghiulară cu
dirile publice ale o poartă largă ,
autorităţilor civile frumos zidită din
şi militare şi tem- blocuri mari de
plele zeilor. Cetă­ piatră, şi străbătu­
ţenii îşi aveau lo- tă de două rânduri
cuintele în restul d e pi l aştri ; î n
insuÎei, pe platoul stânga se află o
cel mare. altă clădire lungă,
O serie de trei cu trei încăperi, şi
valuri de pământ care se termină cu
apărau cetatea în- o absidă . La capă­
conjurată cu zi- tul străzii se a,flă
duri împotriva ce- un loc podit cu
lor cari de pe pla- lespezi de piatră
toul cel mare ar fi şi care avea co-
voit să o atace. loane pe margini.
lnaintea valurilor, Locul dintre co-
la vreo 500 de me- loane şi zidurile
tri , se află o altă a- vecine era acoperit
părare: un zid gros So ld aţii cari stă t ea u de sl.raji'L pe iid sau in turnuri . se urcau sus, formând un portic
de mai mult de doi la posturile lor pe scări de piatră clădit e în grosimea 7-idului celă~ii. umbros, lespezile
metri, prevăzut cu rămânând în bă­
o poartă şi cu contraforţi , se întinde de la un mal la taia soarelui. Totul forma „palaestta" Termelor,
altul al limbei de pământ ce unea platourile. In do- unde aveau loc exerciţiile gimnastice. Această
sul acestei duble întărituri se află cetatea propriu clădire a băilor, nelipsită din nicio aşezare. ro-
zisă, înconjurată de toate părţile de un zid gros mană, se compune din mai multe camere rânduite
de 3 metri şi uneori chiar mai mult. Pe părţile unde în jurul unei mari săli al cărei acoperiş boltit se
zidul se află chiar pe ţărmul mării , el merge fără sprijinea .pe pilaştri. Podeaua şi pereţii erau acope-
întrerupere. Insă pe partea care priveş te platoul cel riţi cu plăci . subţiri de marmură. In camerele ve-
mare , zidul este prevăzut cu o poartă apărată de cine s'au găsit la locul lor tuburile de lut ars care
patru turnuri. Deoparte şi de alta a porţii, din loc făceau să circule prin pereţi sau pe sub podele aerul
în loc, cam la câte 30 de metri, ies afară din zid cald. Cu mijlocul acesta se obţinea temperatura
turnuri dreptunghiulare. Atât turnurile cât şi va- trebuitoare pentru băile calde sau fierbinţi. Ceva
lurile de pământ aveau rostul să înlesnească apă- mai departe s 'a descoperit o altă clădire dreptun-
https://biblioteca-digitala.ro
 19

Termele aveau o sumi:'t de încăperi mai mici în care se putea face bae caldă sau rece. lntr'una din ele, numită cd1ypocaustum»,
s'au găs it în picioare stâlpi piitraţi de cărămidă peste care altiidată se int.indea duşumeaua. In spaţiul liber dintre ~ tâlpi,
circula aer ca ld care producea în camera d'l deasupra temperatura trebujtoare.

Se văd aici rărnă ş i\e le unei clădiri dreptunghiulare, pardosite cu cărămidă. Două şiraguri de coloane, din care nu
au mai rămas decât bar.ele, o străbăteau în lung. In fund se văd trei porţi care se deschideau că tre miar.itzi.
https://biblioteca-digitala.ro
20

ghiulară pardosită cu cărămizi şi străbătută de Monumentele felurite găsite la Histria sunt fă­
două rânduri de coloane. ln afară de cetate. din- cute din lut ars, din metal sau d in pi atră. Dintre a-
colo de valuri , s'a scos la lumină o clădire mică cestea, cele mai numeroase si cele care ne vorbesc
cu o absidă la răsărit ; după un capitel împodobit de toată clurata vietii orasul~i sunt cele de lut ars :
cu o cruce găsit între dărâmături, s'a constatat că vase, statuete sau ~ărămizi. Aşa s 'a u găsit câteva
era o biserică creştină. cioburi care, cu toată micimea, lor s unt deosebit de
Cetatea aceasta cu zidurile ei puternice şi cu preţioase. Ornamentele geometrice şi figurile stili-
clădirile principale este destul de târzie. Se ştia de zate, zugrăvite în culoare cafenie pe suprafaţa lor ,
la scriitori vechi că Histria a fost dărâmată la anul arată că ele aparţin categoriei numită „rodo-mile-
238 de Goţi. Săpăturile au confirmat această ştire. siană " duoă locurile de unde ele veneau : insula
lntr ' adevăr, zidul cetăţii pe din afară este cons- Rodos si Miletul. Aceste cioburi sunt din vremea
truit nu numai din blocuri obişnuite. S 'au găsit primilo( navigatori cari au venit de s'au aşezat pe
blocuri luate dela ahe construcţii , cum se vede ins ula dela gurile Dunării. Ele dovedesc că într'a_-
după ornamentele lor , şi chiar trunchiuri de co- devăr ora ş ul a fost întemeiat pe la 650 în . de Cr„
loane puse în zid ca sim- cum ne spun scriitorii
ple pietre de construcţie. vechi. De altă parte, în-
Dar ceeace a putut sluji .tr' un colţ al cetăţii s 'au
la datarea zidului au fost găsit numeroase cara-
numeroasele inscripţii ca- mizi care poartă o stam-
re au găsit o astfel de pilă în relief cu numele
întrebuintare. Unele din împăratului Anastasius.
ele se află în rândul cel Acest împărat a domnit
mai de jos al zidului. Cea dela anul 491 până la
mai veche este baza sta- 518 după Cr. Cărămi­
tuei lui Apollon Ietros . zile care îi poartă numele
ridicată la sfârsitul seco- ne arată că Anastasius ,
lului al V-lea î~. de Cr „ în timpul domniei lui a
cea mai nouă o inscrip- ridicat anume clădiri în
ţie închinată împăra tulu i Histria, a avut deci grijă
Gordian , care a fost pus ă de apărarea sau de în-
în anul 238 după Cr. frumuse tarea orasului.
Aceasta dovedeşte că ce- Astfel. ' obiectele d~ lut
tatea desgropată a fost
ars da u mărturie despre
clădită după acest an. iar
faptul că dăm în zid de întemeierea Histriei (se-
resturile clădirilor şi mo- colul a l VII-iea -în. de
numentelor de mai nainte Cr.), şi despre ultimele
ne arată că Histrienii , gă­ vremuri pe care ea le-a
sindu-se într'o mare cum- trăit (secolul al Vl-lea
pănă, au pus tot ce au după Cr. ).
avut la îndemână , ca să Intre aceste două date
ridice zidurile ca re-i pu- ~l r dali o n de lut ars ~ i ;; u grăvil în negru, in ro ~ 11 i;;i în g·alben, extreme se aşează mulţi­
neau la adăpost de o reprezentiin d un n1lt11r, p asărea simbolicii a Histriei . mea vaselor, a statuetelor
mare primejdie. • şi a medalioanelor de lut
ln felul acesta zidul cetăţii ridicci t după dezas- ars care formează un lanţ neîntrerupt dela înte-
trul dela 238 ne-a păstrat monumente care merg meiere până la Anastasius. Aşa putem pomeni sta-
din secolul al V-lea în . de Cr. , până în secolul al tuetele care reprezintă pe zeiţa adorată de Histrieni,
III-iea după Chr. La acestea se adaogă celelalte aşezată pe un tron, chipurile de femei tinere îm-
monumente şi obiecte rnre s'au găsit în straturile brăcate în bogatul şi frumosul vestmânt care se
mai adânci si care sunt anterioare anului 238, unele purta în oraşele greceşti din Asia Mică sau vasele
din ele urcâ~du-se înapoi până în secolul al VII-iea în formă de sirenă. Intre ele îşi păstrează un loc
în. de Cr. deosebit capul de statuetă reprezintând o femee cu
Astfel deci cetatea desgropată este cea ca re a părul acoperit de un văl subţire care coboară pe
fost clădită în secolul al Iii-lea. Sub zidurile ce- fn.mte şi cu faţa luminată de un uşor surâs arhaic,
tăţii şi ale clădirilor din interior au apărut rămăşiţe abia simţit. Toate aceste monumente sunt din se-
de clădiri si chiar străzi ale orasului de mai nainte. colul al Vl-lea. Alături de ele se aşează o sumă de
Oraşul a ~ontinuat să trăiască , În împrejurări grele vase din aceeaşi vreme, fie tot din categoria cea ve-
de acum înainte , ş i o sumă de alte monumente des- che „ rodo-milesiană'', fie vase care acum vin de
coperite au venit să ne informeze despre viaţa H is- aiurea. Sunt cele împodobite cu figuri negre pe
trienilor până în secolul al Vl-lea. fond roşu. fabricate în Atica, pe care comerţul ate-
https://biblioteca-digitala.ro
nian începe în secolul acesta să le împrăştie pe In sfârşit , de pe vremea începutului epocii bi-
toate mările. zantine, avem acele cărămizi cu numele împăratului
Din secolul al V-lea avem numeroase fragmente Anastasius şi o serie întreagă de vase roşii lustrui-
de vase, originare tot din Atica, dar zugrăvite acum te, dar cu ornamentele de astădată imprimate cu
în alt chip. Figurile vor rămânea de culoarea ro- un fel de tipare ca nişte peceţi. Aşa apar pe su-
şiatică a lutului, iar fondul va fi negru. Pe unul din prafaţa vaselor cruciuliţe împodobite, flori şi ani-
aceste fragmente se vede chipul frumos al unui male stilizate, ornamente geometrice. Pe unul din
zeu purtând pe cap o cunună de lauri. Dar mai ele, se află imprimat chipul unui împărat în pi-
presus de aceste fragmente de vase, stă un minu- cioare, ţinând în mâna dreaptă sceptrul şi în stânga
nat cap de statuetă înfăţişând chipul unei zeiţe globul. iar pe cap având o diademă. Deoparte şi de
care poate fi Demeter sau Cybele. Zeiţa se arată alta a împăratului , se văd capetele a doi tineri. De-
senină şi plină de măreţie. Infăţişarea pe care o oarece împăratul se arată cu atributele pe care le
are şi desăvârşirea lucrării arată că artistul care a capătă din secolul al IV-lea înainte , înţelegem că
plăsmuit statueta a copiat o statuă vestită de mar- acest vas împreună cu cărămizile lui Anastasius
mură, pe care va fi văzut-o în templul vreunui oraş sunt printre monumentele cele mai târzii care s'au
grec din Asia Mică. găsit la Histria . Astfel.
Secolele următoare obiectele de lut ars ne
până la cucerirea ro- dau putinţa să urmă­
mană sunt reprezen- rim pas cu pas viaţa
tate prin tot soiul de ora ş ului din secolul al
vase ale căror forme şi VII -iea în . de Cr. pâ-
ornamente oglindesc nă în secolul al VI -lea
;i-usturile fiecărei epoci. al erei creştine .
Intre ele capătă un loc Obiectele de metal
de seamă amforele mai pu ţi n numeroase ,
mari care. fără să fie sunt totu ş i destul de
împodobite, au o în- interesante. Unele d in
semnătate deosebită
ele ne fac să întreve-
prin faptul că poartă
de m viata cea de toa te
o stampilă cu numele
zilele ~ locuitorilor.
magistratului din ora-
S'au găsit , de pildă ,
şul de unde au venit.
1
lămpi de bronz, fru-
Fiindcă în aceste vase
se transportă vin şi moase ca formă şi ca
untdelemn , aflăm pe podoabe, va s e d e
această cale că Histria bronz , cumpăna unui
era în legături comer- cântar, chei şi broaşte
ciale cu cele mai im- de bronz, clopoţei , paf-
portante centre din tale frumos ornamen-
Marea Egee de pe a- ta te care împodobeau
cea vreme si anume cu cingăforile, fibule cu
oraşul CnÎdos de pe Medaliou de Iul ars r e prezentimd un a din mu nc ile lui lleracles. care se prindeau vest-
coasta Asiei Mici, cu Aici er oul ucide hidra din Lern a. mintele. Au apărut şi
insulele Rodos şi Ta- statuete printre care
sos. Tot din această vreme datează un frumos cap numaram un taur mic de bronz. Dar cele mai nu-
de lut ars care împodobea, pe cât se pare, zidul meroase şi mai importante obiecte din această ca-
unei clădiri. tegorie sunt monedele. Cele de argint sunt foarte
Din vremea romană ni s'a păstrat o serie bogată rare. In schimb pământul Histriei ne-a dat o bogată
de medalioane de lut ars care se fixau pe pereţii clă­ colecţie de monede de bronz care merg din vremea
dirilor. Pe unele din ele sunt reprezintate scene mi- elenistică până pe vremea împăratului Iustinian,
tologice, de pildă, lupta lui Heracles cu hidra din adică tot până în secolul al VI-lea după Cr.
Lerna; pe altele apar animale: un leu, un vultur. Monumentele de marmură şi de piatră descope-
Medalionul cu un vultur pe care îl reproducem în rite ne fac să înţelegem încă mai bine strălucirea
fotografie, păstrează încă cele trei culori cu care oraşului . O friză de marmură albă, care a fost lu-
era zugrăvit : trupul pasării e roşu, coada şi ari- crată în secolul al V-lea, reprezintă pe Apollon
pele negre, fondul galben. Alături de aceste obiecte, Ietros, în lung vestmânt şi cu chitara în mâna
au apărut nenumărate fragmente de vaşe roşii lu- stângă, în tovărăşia lui Zeus şi a zeitei Artemis.
struite împodobite după gustul vremii romane cu Ea a împodobit probabil baza statuei, ridicată zeu-
ornamente în relief : flori, ghiarlande, oameni, ani- lui oe.rotitor, c.a re se afla în templul df 'T!aţmură
male. clădit în această vreme. O altă friză. d mai târ-
https://biblioteca-digitala.ro
22
11.elief' de marmură din vrPmea Tiomanilor împodob it cu Amoraş i înanpaţ1 cari poartă pe
măşti ca acelea pe care le purtau actorii de comed ii.
ziu, înfăţişază un şirag de care cu doi cai mânaţi
furtunatic de Victorii înaripate. Pe o a treia, din
vremea romană, se văd nişte Amoraşi înaripaţi
purtând pe umeri o grea ghirlandă şi. în golurile
suprafeţei, măşti de actori de comedie. Alături de
aceste frize se aşează o sumă de reliefuri, dintre
care pomenim acel frumos chip al zeului Dionysos
înconjurat de Amoraşi. care datează din vremea
elenistică şi o coloană funerară de piatră pe care
se află sculptat zeul morţii rezemat pe o făclie cu
flacăra întoarsă în jos.
ln afară de reliefuri, Histria era împodobită cu
statui de marmură încă din secolul al VI-lea.
Am văzut că în secolul al V-lea Apollon Ietros
avea, pe cât se pare, în templul său o statuă
de marmură ; nu ne-a rămas însă decât un
fragment din friza care-i împodobea piedesta-
lul. Aceluiaşi zeu i s'a ridicat o statuă de
bronz de un închinător care se numea Theoxenos.
Tot în aceeaşi vreme şi Latona , mama lui Apollon ,
era înfăţişată în bronz. Din nenorocire, nu s'au
găsit în săpături decât bazele pe care ele stăteau ,
cu inscripţiile de închinare. Din statuile de mai
târziu s'a păstrat' capul de marmură al zeului He-
lios, „Soarele", care a fost răpit de trupele duş­
mane pe vremea războiului din 1916-1918. Tot
din aceeaşi vreme este şi o statuetă reprezintând
o zeiţă în lung vestmânt. ln sfârşit, din vremea ro-
mană, este statua de marmură a unui cetătean
al Histriei. · tuat la miază-zi pe coasta Traciei, într'un războiu
Toate aceste .monumente de marmură sau de
piatră caşi cele de lut ars oglindesc gustul vremii
în ca.re au fost făcute . Ele ne arată că gustul pentru
frumos al Histrienilor a mers în pas cu desvolta-
rea artei greceşti şi romane care înflorea în aceeaşi
vreme departe, pe coastele Asiei Mici , în Atena, în
Italia. O.a r alături de această artă a populaţiei civi-
lizate din oraş, săpăturile au dat la iveală alte mo-
numente, aspre şi stângace, lucrate de. meşteşugari
traci sau geţi . Aceştia sculptează monumente pen-
tru populaţia barbară care trăeşte -pe teritoriul His-
trje.\ şi care, sub influenţa Grecilor şi apoi a Roma-
nilor, ·este însufleţită ·de năzuinţa către o viaţă su-
https://biblioteca-digitala.ro
um ăr o grea g·hirland ă ş i cu
'
perioară. Aşa a apărut , între altele relieful barbar
reprezintând pe Dionysos-Bacchus care datează
din secolul al 111-Iea sau al IV-iea după Cr.
Cu toată frumuseţea şi importanţa obiectelor
despre care am vorbit până aici , cele mai însem-
nate monumente descoperite la Histria rămân ins-
cripţiile săpate în piatră. Prin însăşi firea lor, ele
ne dau informaţii lămurite şi precise cu privire la
viaţa şi istoria oraşului. Astfel ele ne spun care era
forma de conducere a Statului şi care erau divini-
tăţile la care se închinau locuitorii. Din ele aflăm
sărbătorile lor religioase şi instituţiile, Muzee şi
Gymnazii, în care se forma tineretul. In acelaşi
timp ele ne lasă să vedem că Grecii din oraş , trăind
în atingere cu Geţii şi Tracii din Sciţia Mică, îi a-
trag pe aceştia Ia viaţa lor civilizată şi intră chiar
în legături de rudenie cu ei. In secolul al IV-iea
în. de Cr„ un magistrat al Histriei poartă un nume
trac , fie că el este Trac curat, fie că se coboară
dintr'o familie greco- tracă . Astfel întreaga viaţă
de toate zilele a poporului ne apare clar în inscripţii.
Dar tot pe această cale aflăm lucruri deose-
bit de importante cu privire la istoria oraşului
şi la legăturile politice în ~are el se găsea cu sta-
tele greceşti vecine, de pe coasta Mării Negre,
sau cu statele din interiorul pământului. O ins- ·
cripţie din secolul al II -iea în. de Cr. ne spune -
că Histrienii au dat ajutor oraşului Apollonia. si-
cu popula'ţiile din interior. Altele he vorbesc de- fe-
luritele împrejurări prin care ·trece statul histrian
până pe vremea Romanilor. Cea mai importantă
dintre inscripţiile de. aici, . descoperită de Vasile
Pârvan înainte . de războiu , a aqus lămuritî nebă­
nuite privitoare la · legăturile Histrienifor cu ' Ro-
manii. Stăpânirea acestora coboară pe valea .-Ou: '
nării şi pe vremea împăratulai Tiberiu ajunge J)ârfă
la Marea Neagră. Inscripţia noastră , care a .fost
săpată în anul 100 după . Cr:, ::cuprinde: stabilirea
hotarelor statului histrian şi reînoirea privilegiilor .
sale. de către guvernatorul Moesiei-:de Jos - de · ~1- ·
tunci. Tot deodată sunt reproduse pe piatră seri.; ,
sorile guvernatorilor de mai nainte care reînoiseră ,
fiecare la rândul lui, privilegiile acordate Histriei de
către chiar împăratul Tiberiu, pe cât · se pare. Ast-
fel. timp de un secol, dela Tiberiu până la Traian,
oraşul se bucură de ocrotirea Romanilor stăpânitori.
De altăparte , aceeaşi inscripţie , arătând hotarele
teritoriului Histriei, pomeneşte două râuri , „Tur-
giculus" şi „ Picusculus", care poartă nume roma-
ne. Faptul acesta arată că , până pe vremea lui
Traian, Romanii se aşezaseră de multă vreme şi în
număr mare în vecinătatea oraşului grec şi izbuti-
seră să impună nume romane locurilor de pe acolo.
O altă inscripţie, care cuprinde lista bătrânilor ,
fruntaşi ai Histriei, de pe vremea împăratului Ha-
drian, ne face să înţelegem că şi Grecii din vechea
colonie milesiană îr.cepuseră să se romanizeze. Unii
dintre ei poartă nume romane şi cu toţii au adoptat
sărbătoarea numită „Rosalia", „Rusaliile" , pe care
o aduseseră noii stăpânitori ai Sciţiei Mici.
In sfârşit, o altă inscripţie, tot atât de însemnată
caşi cea cu privilegiile Histriei, găsită în toamna
anului 1929, ne face să întrevedem într'un chip ne-
aşteptat istoria strămoşilor noştri Daco-Geţi într' o
vreme care ne era cu totul necunoscută. II cunoş­
team pe Dromichaites, dela începutul secolului al
III-iea, şi pe Burebista, care domneşte pe la mij-
locul secolului I-iu în. de Cr. Inscripţia cea nouă,
care datează de pe la anul 200 în. de Cr„ ne vor-
beşte despre un rege , necunoscut până acum , din
câmpia Munteniei care stăpâneşte oraşele greceşti
de pe coasta Mării şi le apără împotriva regelui
trac din Balcani. In afară de aceasta , monumentul
ne arată care era organizarea stăpânirii gete asu-
pra Sciţiei Mici şi împrejurările prin care trece
Histria în această vreme. Golul care era între Dro-
michaites şi Burebista se împlineşte astfel prin
ceeace ne spune această importantă inscripţie.
In rândurile de mai sus am enumerat pe scurt
câteva din rezultatele săpăturilor dela Histria. Am
văzut că pe baza obiectelor descoperit s'a luminat
istoria vechei colonii milesiene pe o durată de trei-
sprezece secole. Monumentele, dintre care unele
sunt frumoase opere de artă, ne-au arătat strălu­
cirea vieţii greceşti şi romane a acestui oraş. Dar
in acelaşi timp, s'au lămurit întregi capitole din is-
toria strămoşilor noştri Romani şi Daco-Geţi cari
au venit în atingere aici la Dunărea de Jos. Astfel.
istoria în general a tras foloase de pe urma acestor
săpături , dar nu mai puţin şi istoria neamului nos-
tru , în începuturile lui, s 'a îmbogăţit cu o sumă de
cunoştinţe asupra unor vremuri care ne erau cu
totul necunoscute. Nu trebue însă să uităm că a-
cest progres al ştiinţei în general şi al istoriei na-
ţionale în special îl datorăm iniţiativei fericite şi
sfortărilor marelui nostru învătat , Vasile Pârvan .
pe ~are ştiinţa românească a' avut durerea să-l
piardă atât de timpuriu.
SCARLAT LAMBRINO

~a s r.un~ra r ~e lui ~ ra în formă de st.a lue t ă rcpreiinlând. o sire n ă :

brecu dlll Asrn au 1mprumutat. acest simbol dela Eg1ptem în ochu
cărora ei personifică sufletul celui mort. Vasul este de origine
«rodo-mile sia nă» (secolul al VI-lea în. de Cr.).
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro