Cuba azi

oameni dubiosi", dupa expresia picanta a lui Somerset Maugham.

Adorata de cubanezi ?i gasita pana ?i In cea mai indepartata mahala, vechea eleganta a Cubei Inca mai dainuie. Pretutindeni, elasici ai zilelor de glorie ale Detroitului - Chryslere masive, Cadillacuri incarca;e de crom ?i Studebakere cu grile largi ?i ranjite - hodorogesc pe drum uri cu pneurile dezumflate, evocand aceeasi nostalgie ca melodiile lui Elvis Presley din acea epoca Aceste epave pe patru roti sunt 0 rnetafora

a conditiei insulei, mai ales a peisajelor urbane, dintre care multe seamana cu ruinele clasice.

Faptul ca orasele Cubei sufera de patetism si lipsuri este 0 parte a farmecului lor Remarcabilele erase coloniale cubaneze - Camaguey, Remedios, Santiago de Cuba si Trinidad, ca sa numim doar cateva - sunt depozitare ale unor nestemate arhitectonice datand cu secole In urrna ;;i care se mandresc cu un amalgam de

CUBA. 0 INSULA A MAIESTUO~ILOR PALMIERI REGALI, A CAMPURILOR stralucitoare de trestie-de-zahar si a texturilor fine. 0 tara a revolutiel, a muzicii obsedante ~i a farmecelor vrajitore~ti. Aceasta insula eterlca ~i romantlca, himerica ~i captlvanta, este plina de mister ~i contradictii; un loc In care comunismul este irnbracat In hainele lejere ale tropicelor. Vizitatorii sunt Infiorati de complexitatea Cubei ~i dualismul ei uluitor, de indlnatla ei catre serenitate, de romul ~i ritmurile ei delicioase, de vivacitatea si spontaneitatea naturals a cubanezilor.

Atat de aproape ?i totusi atat de de parte, Cuba se afla la numai 145 km de mallurile luminate de neoane ?i de francizele fast-foodurilor din Florida - si totus! separata de 0 prapastie politica de zeee ori mai mare decat aceasta distanta, In ciuda celor cinci decenii de animozitati lntre guvernele american ?i cubanez, Cuba - una dintre cele mai captivante si vesele destinatii din emisfera vestica - nu si-a pierdut nici una dintre atractiile ei romantice. Turismul a luat avant,

calatorii din Canada si Europa fiind atrasi de primirea calduroasa din partea locuitorilor insulei si de atractiile exotice ale unui neasteptat si obsedant taram pi in de excentricitate ?i erotism.

Vizitatorii sunt impresionati de Tntoarcerea in timp care inseamna Cuba. Havana, seducatoarea inflacarata de odinioara a Caraibelor, este astazi o montare scenics .. Altadata incantatoare, acum patinata de vreme, ea aminteste de anii 1950, atunci cand orasul era .un lac insorit pentru

CUBA AZI

Havana straluceste noaptea; Hotel Nacional, construit in 1930, se ridica deasupra falezei Malec6n

stiluri. Catedrale spaniole din secolul al XVIII-lea se contopesc cu resedinte rococo frantuzesf din secolul al XIX-lea, In timp ce teatre art deco din anii '20 se arnesteca cu arcadele racoroase cu coloane ale palatelor In stilul numit Mudejar.

Din fericire, 0 mare parte a arhitecturii coloniale cubaneze este in curs de restaurare.

In afara oraselor vei Intalni un cu totul alt montaj de viniete atemporale. Peste campurile cu tutun lngrijite cu dragoste de guaJiros (tarani agricultori) cu palarii de paie se 1nalla palmieri regali cu scoarta argintie. Boii ara parnantul

brun deschis In brazde sau merg alene pe drumuri de tara, tragand care subrede incarcate din plin cu trestie-de-zahar Cuba este sinonirna cu zaharul: practic, oriunde calatore;;ti, vezi campuri de trestie leganandu-se In vant. Frurnusetea exotica, tropicala a Cubei se datoreaza In mare parte unor astfel de peisaje linistitoare. Exista si plaje uluitor de albe, care coboara In ape incredibil de albastre, ca lntr-o redarna pentru

romul Havana Club. Si munti perfecti pentru

a urrnari pasarile )i pentru drumetii. Este user de inteles de ce cubanezii l)i numesc insula

Mi cubita bella - Frumoasa si mica mea Cuba.

Totusi, Cuba este departe de cliseele din vederi. Ceea ce lncanta eel mai mult vizitatorii este potentialul pentru aventura. Este natura cubanezilor, plini de spontaneitate si veselie irnprovizata, modulln care smulg placerea din saracie, in care te atrag in viata lor ;;i in care traiesc muzica, umpland aerul de salsa si senzualitate. Turistii care se rezurna numai la plimbari, fara a lua contact cu oamenii, vor pleca fara a f experimentat - )i irnpartasit - adevarata magie a Cubei.

In Havana - eras viu, seducator; pi in de muzee, teatre )i cluburi de noapte - lti umpli usor timpul cu rom dulce )i cu cele mai bune trabucuri din lume, care pot fi savurate proaspete, din fabricile aflate la vedere. Dar In Santiago de Cuba trebuie experimentate, de asemenea, rnuzica si dansul traditional. Poti face scufundari la Jardines de la Reina, poti pes cui dupa pofta inimii In lagunele de la Cienaga de Zapata, poti merge sa privesti pasari In padurea tropicala din Cuchillas del Toa sau sa faci drurnetii In Sierra del Escambray. Totusi, astfel de puncte

si valorile nord-americane atunci cand colonialismul spaniel a luat sfarsit, In 1898.

Primii ani dupa 1900 au fost martorii sosirii jamaicanilor In provinciile Santiago ji Guantanamo, uncle se poate Inca auzi engleza. Nord-americanii au continuat sa invadeze insula; In prima jumatate a secolului al XX-lea, afacerile americane controlau mare parte din economia Cubei si contribuiau la vitalitatea stilului de viata al Havanei. Dupa revoluua din 1959, majoritatea rezidentilor nascut: In

strainatate au paras it Cuba - impreuna cu zeci de mii de cubanezi - ji au fost Inlccuiti treptat de sovietici )i alti est-europeni. Evitati de populatia gazda, sovieticii au ascuns acest lucru; ei au parasit Cuba In anii '90, lasand putinc amintiri durabile ale prezente. lor. Astazi, In Cuba creste nurnarul oamenilor de afaceri straini rezidenti - majoritatea canadieni ?i europeni.

Ca afinitati, Cuba nu se indreapta spre est, catre Spania, ci spre nord. 1n timp ce relatiile cu Statele Unite continua sa fie incarcate de

tensiune, cubanezii nu manifesta animozitate fata de americani - putini. calatori din Statele Unite care ajung aici sunt sarbatoriti ca prietenii demult pierduti.

CARACTERUL CUBANEZILOR

Identitatea distincta a cubanezilor se datoreaza In mare parte celor cinci decenii de socialism concentrat pe remoclelarea caracterului uman pentru crearea "Omului Nou" - 0 persoana care pune binele societatii inaintea ambitiei personale.

in timp ce tinerii se racoresc In RIO de Miellanga Baracoa un barbat l~i spala mastna: cubanezii sunt exlgentt cu cacharros-urile lor din anii 'SO

(In Cuba, termenul de .revolutie" este utilizat pentru a face referire la constructia unei societati mai echitabile.) Popor deosebit de moral, cubanezii sunt extrem de politicos. cu ceilalti Sunt Ingaduitori si genero)i fa\a de gre)eli, dornici sa irnparta putinul pe care 11 au. Sunt increzatori si expansivi, iar In fata greuta\ilor afiseaza

ISTORIE ~I CULTURA

Castro a tlnut primul sau discurs in 19591a Santiago de Cuba dupa rasturnarea regimului lui Batista

Bahia de Cochinos - Golful Porcilor. lntentia lor era sa-i uneasca pe anticastristi si sa provoace 0 contrarevolutie. Trupele exilatilor au fost infrante rapid, iar prabusirea lor i-a folosit doar lui Castro pentru a-si lntari dorninatia asupra Cubei.

In ciuda victoriei, Castro se temea de 0 invazie americana. Nu este dar cine a lnitiat vizita, dar In vara lui 1962 a sosit In Cuba 0 delegatio sovietica cu propunerea de a se instala In Cuba rachete cu raza medie de actiune si arme

nucleare. Pe 14 octombrie, spionajul SUA a detectat acele rachete nucleare. Presedintele John F Kennedy (1917-1963) a ordonat ca ele sa fie dislocate, iar armata SUA sa fie pusa pe picior de razboi. Ezitarea care a urmat a dus lumea In pragul razboiului nuclear Dupa 13 zile, sovieticii au dat lnapoi, In schimbul promisiunii ca Statele Unite nu vor invada Cuba.

needucati sa citeasca si sa scrie. S-au pompat bani pentru lrnbunatanrea sistemului de sanatate, iar preturile chiriilor, utilitatilor s. transportului au fost mult coborate. Totusi, orasele au fost neglijate deoarece energiile au fost concentrate pe ridicarea standardului de viata la tara. Statui a restrans, de asemenea, libertatile personale )i a actionat pentru distrugerea clasei de mijloc In efortul de a crea .Omul Nou" - un individ care nu era motivat de arnbitia personala, ci de egalitarism si de dorinta de a contribui la bunastarea colectiva. (he Guevara, ca ministru al Finantelor si Industriei, a supervizat reforme

REVOLUTIA

Castro era liber acum sa-si urmeze revolutia socialista Brigazi de alfabetizare s-au lrnprastiat In mediul rural pentru a-i invata pe tarani

ISTORIA CUBEI

economice radicale care au culminat In 1968, cand guvernul a confiscat toate afacerile particulare. Planificarea socialista a lnlocuit

"piata anarhica", Rezultatul a fost haosul.Inca din 1962, economia schiopata si se introdusese rationalizarea. Incercarle de a diversifica 0 economie bazata pe zahar au esuat jalnic, lmpingand-o la un efort dezastruos In 1970, acela de a produce 0 recolta bogata de zahar - 9.072.000 de tone. Cea mai mare parte a resurselor Cubei erau alocate acestui scap, iar economia aproape ca s-a prabusit, Pan a la urrna, Castro a sacrificat ideea unei nat.uni independente )i a furnizat zahar sovieticilor la schimb cu ulei, orez, cereale )i alte materii prime.

[n timp ce sovieticii adoptasera 0 politica de coexistenta cu SUA, conducatorul iconoclast al Cubei intentiona sa-si exporte revolutia si sa se razoune hartuind SUA. Tn 1966, Castro a lansat lnternationala a Sasea, In scopul crearii a "cat mai multe Vietnam uri posibile". Revolutionarii internationalisti au facut pregatire rnilitara ln Cuba, iar trupele cubaneze s-au raspandit pentru a ajuta miscarile de stanga din Africa.!n 1965, Che Guevara a plecat pentru a conduce miscari revolutionare in strainatate: a fast ucis In Bolivia In 1967. Doctorii )i tehnicienii cubanezi furnizau ajutor pentru Lumea a Treia, in timp ce acasa se lansau campanii irnpotriva intelectualilor, homosexualilor, romano-catolicilor ,i altor .deviationist social I"

o LlcARIRE DE SPERANTA

Aventurierul Castro a lnghelat si mai tare glacialele relatii dintre Havana si Washington. Totusiin 1977, presedintele Jimmy Carter a slabit embargoul comercial ,i a ridicat restrictiile de calatorie, lntr-un efort de apropiere de natiunea insulara. Cele doua natiuni au stabilit chiar birouri de reprezentare ca un preludiu al restabilirii depline a relatiilor diplomatice. Dar tensiunile s-au aprins din nou In 1980, In parte din cauza ajutorului permanent al Cubei pentru regimurile marxiste din Africa ,i din Orientul Mijlociu. Cand In acel an 12 cubanezi si-au cautat refugiulln ambasada pcruviana de la Havana, Carter a anuntat ca refugiatii politici din Cuba sunt bine-veniti. Castro i-a trimis prompt cetateni neloiali, prizonieri )i alte .elemente antisociale". Mai mult de 120.000 de refugiati au luat barcile spre Florida. Incidentul a pecetluit ostilitatea dintre Cuba si SUA

ISTORIE ~I CULTURA

corali si apele calde ii atrag pe scufundatori la Bahia de Corrientes, adapostita de Peninsula de Guanahacabibes, mica ;;i acoperita eli tufisuri, un refugiu pentru fauna cu teren accidentat.

CAMPIILE DE VEST

Terenul mlastinos se intinde peste 0 mare parte a vastelor lIanuras (tinuturi plate) din sudul Matanzasului ca un covor ud. C;cnaga (rnlastina), care ascunde Peninsula Zapata, in forma de pantof, cuprinde 4.520 km2 de rnlastini bogate in peste, pasari si crocodili ce pot fi vazuti din barca sau din ascunzatori. In regiunile mai indepartate ale rezervatiei traiesc lamantini. Dinspre nord, crangurile de citrice se ingram adesc spre rnlastin. Cele mai fertile terenuri sunt cultivate cu cartofi, legume ji trestie-de-zahar, extinzandu-se In provinciile Villa Clara si Cienfuegos, peste carnpii la fel de plate ca nivela unui tamplar. Regiunea este traversata de la est la vest de Autopista Nacional (singura autostrada nationala), iar la nord - de Carretera Central, legand erase roase de timp asemenea poantilismului pe 0 panza verde smarald. Varadero, eea mai importanta statiune din Cuba, se afla In Peninsula de Hicacos, de pe coasta de nord. Tarmul sudic se mandreste

cu Playa Giron, 0 plaja cu nisip alb care a fost un loc de debarcare In timpul invaziei din 1961 din Golful Porcilor Ascuns lntr-un golf adanc, Cienfuegos este un port industrial care lji poarta istoria la vedere.

iNALTIMILE CENTRALE

Un masiv unduitor se Ina Ita treptat din carnpia de pe coasta de nord, dominand centrul Cubei. lnaltirnile se succed spre sud In coame care lnchid vai desavarsite lmpodobite cu mogotes; vaile fertile din Vuelta Aba]o sunt un centru regional al productiei de tutun. Mai spre sud, accidentatii Sierra del Escambray se lnalta abrupt peste 0 cam pie litorala lngusta, atingand Inaltimea de 1.140 m cu Pico San Juan. Pantele lnalte poarta un sal de eucalipti si pini de un verde luxuriant. Pasari ca trogonul cubanez (tocororo) si zunzunu! sau colibriul verde cubanez anima padurile, care sunt usor de explorat la Topes de Collantes. De acolo, cararile duc la un sir de cascade. Vechiul ora, Trinidad se afla pe partea de sud-est a muntilor: Playa Ancon - singura plaja cu nisip alb din regiune - se dezvaluie In apropiere ,i este dezvoltata pentru

turism. Catre est se afla Valle de los Ingenios, un centru istoric important pentru prcductia de zahar. In apele Presa Zaza rnisuna bibanii, oferind 0 alta fateta a aventurii. Capitalele regionale Santa Clara si Sancti Spiritus, de 0 parte ,i de alta a Carretera Central, servesc drept porti catre regiune.

Maniabon, lmpodobit impresionant cu mogotes. Aceste lnaltimi valurite sunt dominate de ganader;as (ferme de vite) si vaqueros (cowboy), care adauga 0 nota inedita tinutului, La nord de Periplano, peisajele inverzite se sfarsesc Intr-o savana joasa acoperita de tufisuri ,i ierburi salbatice, rumegate de vite cccosate si cu urechile blegi. Cotind spre est, Rio Cauto se pravaleste din Sierra Maestra, serpuieste peste 0 mare zona verde de cam pie mlastinoasa si se varsa in Golfo de Guacanayabo. Tinutul mlastinos se extinde de-a lungul slab populatului tarrn sudie. Coasta nordica este taiata de golfuri adanci si patata cu plajele cu nisipul alb din Guardalavaca, Pesquero si Santa Lucia - toate fiind statiuni In devenire.

CAMPIILE ESTICE

Carnpiile din estul Cubei Centrale, cuprinzand cinci provincii, of era 0 perspcctiva a rnarirnii insulei. La vest, campiile provinciei de ,es

Ciego de Avila sunt cultivate cu Ian uri de trestie-de-zahar, care se lntind pe Ilanuras din interior, de la tarrnul Atlanticului la cel al Caraibelor 0 coarna lnalta ,i lngusta - Periplano de Florida - Camaguey-Las Tunas - strabate centrul provinciilor Camaguey ,i Las Tunas de la est la vest. Crescand In dimensiuni pe rnasura ce se arcuieste catre nord prin Holguin, aceasta coama se terrnina in Grupo Montanoso

SIERRA DE EST

Muntii dinti de ferastrau sunt caracteristici estului Cubei. Sierra Maestra - lantul dominant - se Intinde de-a lungul axei est-vest, de la Cabo Cruz la

Plugurile trase de boi of era Cubei 0 frumusete din alte timpuri

orasul Santiago de Cuba. Aici sunt cele mai lnalte varfuri din Cuba, atingand cu Pico Turquino

1.974 m - suficient de lnalt ca padurea pitica sa fie invaluta In manunchiuri subtin de nori. Cea mai mare parte a padurii este protejata in Parque Nacional Pico Turquino. Peretii drepti ai muntilor cad pe 0 plaja ingusta, ca trasa la linie, care sta ca sub 0 streasina; pe alocuri, litoralul este atst de uscat Incat cactusii se intind pana la cativa yarzi de mare. Plajele cu nisip gri au atras un manunchi de statiuni a carer aparitie in ultimii ani incearca sa dea 0 nota distincta regiunii. Orasul de 0 mare bogatie culturala Santiago de Cuba ,i demodatul Guantanamo sunt lnconjurate de munti la capatul unor golfuri lungi ji lnguste. Orasele se coc In arsita intense, iar muntii racorosi, imbrikati in pini, care se afla la nord ,i la est, sunt inundati de ploi. Norii plini de urnezeala alearga dinspre est

ISTORIE ~I CULTURA

pentru a-si elibera incarcatura, iar nori vineti se invobureaza arnenintator In apropierea varfurilor maturate de vanturi Sierra del Purial, Sierra del Cristal )i Cuchillas del Toa. Padurile dese si umede sunt pline de pasari, protejate astazi Intr-o serie de parcuri nationale care sunt promovate pentru activitati Tn aer liber.

INSULELE DIN LARG

Grupuri de recife de corali joasc, mari si mici, sunt des partite de uscat de marea calda )i putin adanca. Majoritatea se In)ira pe un arc de

480 km care se lntinde de la est la vest lntr-un sir lung, la 0 distants medie de 24 km de

coasta nordica, ele sunt cunoscute Impreuna ca Archipielago de Sabana-Camaguey. Un recif Cayo Coco, este legat de uscat printr-un istm ca un fir de par; alte trei, de pedraplenes - drumuri pietruite -, aruncate peste lagune lirnpezi, unde se plimba flamingi. Tarrnurile dinspre mare sunt marginite de nisipuri alb-brumate, recife de corali si oceanul turcoaz. Guvernul cubanez foloseste cu inteligenta recifele ispititoare si neatinse - hotelurile se lnalta rapid si In numar mare.

Archipielago de los Canarreos (Ia sud de provincia Havana) )i Jardines de la Reina (Ia sud de provinciile Ciego de Avila)i Camaguey) sunt nestemate asernanatoare intr-o mare de safir. Cayo Largo, parte a grupului Cannareos, of era probabil cele mai bune plaje din lntreaga Cuba si este Intesata de hoteluri turistice. Cea mai mare insula, Isla de la Juventud, atrage vizitatori

Jocuri de cochilii

Cuchillas del Toa din regiunea estica Oriente este cunoscuta pentru Poiymita pictas - 0 specie mtnuscula de melc de uscat, unic In regiune, cunoscut pentru cochilia lui colorate, Fiecare melc are propriul model de culori. Unii sunt gal ben deschis, al~ii portocalii, albi sau negri. Majoritatea sunt splralati cu dungi delicate ~i multicolore. Conform legendei locale, cochiliile melcilor au fost la Inceput incolore. Un melc a devenit gelos pe frumusetea locurilor s! a cerut sa-! fie Imprumutat ceva verde de la munti, albastru de la cet galben de la nisipuri ~i asa mai departe, iar ceilalti meld i-au urmat rugamtntea.

Din pacate, culegatcrf t-au dedmat .•

pentru a vedea crocodilii tarandu-se prin rnlastina Lanier; este 0 destinatie buna pentru urrnaritul pasarilor. Plajele uimitoare sunt maturate

de curenti calli care aduc la mal testoase marine, iar scufundatorii sunt fascinanti de epavele ?i recifele de corali de la Cabo Frances.

FLORA ~I FAUNA

ln decursul a patru secole, doua treimi din padurile care acopereau Cuba au fost taiate pentru a face loc carnpurilor de trestie-de-zahar, dar au mai ramas totusi urme ale aproape fiecarui ecosistem. Mai mult de jurnatate din cele 6.700 de specii de plante de pe insula sunt endemice, oferind chiar si oraselor chintesenta personalitatii Cubei.

Simbolul de netagadu.t al Cubei (irnpodobeste chiar blazonul national) este omniprezentul palmier regal, care se lnalta peste peisajele lirice asemenea coloanelor corintiene irnbracate In argint. Cuba are cam 90 de specii de palmieri, inclusiv antediluvianul )i arnenintatul palmier de pluta, gasit numai In Pinar del Rio. Printre cele mai uimitoare specii de copaci se numara capocul urias, cu radacinile proeminente ca rachetele, falnicul eeibas (arborele de burnbac matasos), venerat de religia Santeria,

)i Jagiiey-ul, cu radacinile atarnandu-i de crengi.

Speciile cu flori patcaza paduri.e recifelor In culori impresioniste: galbenul corteza amariI/o, purpuriul por6 )i portocaliul deschis Spathodea, numit local copacul lui lisus Hristos pentru ca Infloreste In rosu sangeriu de Paste. Frangipani, hibiscus si bougainvillea lumineaza peisajul colonial urban; brorneliile, orhideele si alte epifite prospers In climatul cald si umed. Floarea nationala este mariposa blanca, sau fluturele alb, a carei eflorescenta atarnatoare alba emite un miros intens.

Fauna care populeaza diversele peisaje ale Cubei este foarte variata. Printre mamifere se numara caprioara, rnistretul )i Solenodon eubanus sau almiqui, un insectivor In pericol de disparitie care se gase)te numai In Sierra del Cristal.

Jutra - un rozator de marimea unei pisici care traieste In zonele inalte )i pe recifele din larg - este cel mai Intalnit. Arata ca 0 veverita grasa)i fara coada, cu picioare subtiri )i cu mersulln varful degetelor al unei caprioare. Cerul este stapanit noaptea de lilieci. Cuba are 27 de specii, de la rrucutulhliac-fluture - 160 de lilieci cantaresc 0 livra - la liliacul fructivor jamaican, cu 0 anvergura a aripilor de 50 cm.

~ Dintre cele 46 de specii de soparle, cea mai I colorata este anole albastra, In mantia ei vesela de albastru si verde. Cand este arnenintat, mascululisi desface 0 gu)a portocalie sub gat, care semnaleaza un avertisrnent teritorial. Soparlee sunt inofensive. La fel sunt si cele cateva specii de serpi neotravitori, iguanele cu coafura lor de spini din piele )i 0 rnultirne de arnfibieni, inclusiv cea mai mica broasca din lume - Eleutherodactylus iberia, care mascara 18-19 mm. Cuba are, de asemenea, sase specii de melci de uscat colorati (vezi caseta din stanga). Aproximativ 200 de specii sunt lnregistrate ca fiind In pericol de dispartie sau arnenintate, printre care testoasa marina cu cioc, testoasa verde si caretul, care cuibaresc pe plaJele din Isla de la Juventud si pe recifele sudice.

Populatia de Crocodylus rhombifer, crocodilul cubanez indigen care a fost vanat pan a aproape de disparitie, l)i revine. EI este protejat In mlastinile Zapata si Lanier. Acest saurian gigantic este mult mai agresiv decat crocodilul american. Apele din Zapata adapostesc si lamantini, care sunt In pericol, )i 0 mare populat.e de pasan - de la gainu)a de mlastina purpuric si jacana la ibisul purpuriu si alb cu ciocul sau lung)i curbat irnpungand dupa prazi gustoase. Cocorul

TARA ~I PEISAJELE

Palmieri regali Inaltandu-se pe fundalul Sierra del Cristal

american este gas it numai In mlastina l.anier; populata si de papagalul cubanez verde smarald (cotorra),)i de lopatarul roz, numit astfel pentru ciocul sau spatulat. Stoluri de flamingi, ceva mai mari, adasta In lagunele din Zapata si Cayeria del Norte. Trecerea lor In zbor, raspanditi deasupra apei, este 0 priveliste minunata.

Se credea ca ciocanitoarea cu ciocul de filde) d.sparuse pana cand pasarea a fost zarita In Cuchillas del Toa la mijlocul anilor 1980, Indernnand guvernul cubanez sa declare regiunea zona protejata. De atunci, pasarea nu a mai fost vazuta. Ciocanitoarea cubaneza verde ?i ciocanitoarea cu ciocul rosu sunt obisnuite, la fel ca vulturii curcani si egretele, albe ca zapada pe fundalul campurilor de trestie-de-zehar. Pelicanii se considera ca acasa pe tarm, in timp ce pasarile fregata atarna pe cer ca zmeiele agatate de fire invizibile. Dintre cele 354 de specii de pasari Inregistrate In Cuba, 21 sunt endemice, inclusiv colibriul albina, sau zunzuncitoj

cea mai mica pasare din lume. Elegantul trogon cubanez sau tocororo, cu penajulTn culorile steagului cubanez. este iubit, el fiind pasarea nationala, _

ISTORIE ~I CULTURA

Cultura

artistica, In 1961, guvernul a Tncercat sa-i cantoneze pe artisti, scriitori ;;i intelectuali in conformism ideologic, exprimat prin maxima lui Fidel Castro: .Pentru Revolutie, totul.1mpotriva Revolutiei, nimic!"

Astaz], atmosfera este rnaihberaladesi operele mai putin acceptabile fac Inca subiectul cenzurii politice. Totusi, Ministerul Culturii s-a angaJat sa sponsorizeze fiecare domeniu artistic. Talentulln devenire este identificat de la

o varsta frageda, iar cei mai talentati elevi sunt Inscrisi la scoli speciale de arta. Escuela Nacional de Arte, sau Scoala Nationala de Arta, Infiintata In 1960 la Havana, tuteleaza 41 de scoli din tara din domeniul artelor frumoase, muzicii, teatrului, baletului si dansului folcloric $i modern. Cei mai talentati artisti urrneaza

VIBRANTA SCENA CULTURALA CUBANEZA STARNE$TE SUFLETUL $1 lmaginatla vizitatorilor. Actionand de mai bine de 40 de ani intr-un adevarat vid, artistii cubanezi au explorat teritorii ale exprirnarii de sine neinfluentate de restul lumii. Artele sunt atat de fertile $i creative Incat artistii cubanezi au irnpanzlt lumea - $i nu numai - cu muzica lor contagtoasa, Cuba este un deschlzator de drum uri in cinema, literatura ~i arte frumoase.

Cultura Cubei l,i are radacinile in fuziunea culturilor spaniola si africana. Identitatea ,i spiritul national al artelor au fost inspirate de istoria pasion ala ,i zbucumata - exprimand cautarea creative de-a lungul secolelor a unui popor strivit de 0 lume autoritara. Scena literara, de

lupta continua a Cubei Impotriva opresiunii ,i

a tiraniei. Talentatii fotografi, pictori ,i sculptori cubanezi au dat 0 serie de opere viscerale ,i dinamice care of era 0 cronica vizuala a aspiratiller societatii ,i a tensiunilor sociale din Cuba.

Atitudinea schimbatoare a guvernului fata de arte a sustinut, dar a $i inabust exprimarea

CULTURA

Instituto Superior de Arte din Havana, cea mai buna scoala din Cuba.

Havana are zeci de galerii de arta si muzee

$i niciunei municipalitati nu Ii lipsesc muzee.e, Casa de la Cultura ,i/sau Casa de la Trova, unde este mentinuta In viata) cu sponsorizarea statului, bogata rnostenire cultural a a Cubei. Galerias Genesis exists pentru a promova opera artistilor.1n 1991, artistilor le-a fost garantat dreptul de autor asupra creatiilor lor ,I, printr-un aranjament unic In Cuba, le-a fost permis sa retina

85 la suta din incasarile din vanzari printr-o agentie a statului.

ARTELE FRUMOASE

Primii pictori cubanezi au adoptat stilul spaniol. Stilul national cubanez a aparut de-abia prin

anii 1800. Condusa de Jose Nicolas de la Escalera (1734-1804) ,i Vincente Escobar (1762-1834), miscarea a fast caracterizata de 0 viziune idealizata a culturii negre. Deschiderea Escuela de Pintura y Escultura de San Alejandro - Scoala

de Pictura ,i Sculpture - la Havana, in 1818, sub conducerea artistului francez Jean Baptiste Vermay (1786-1833), a dat 0 forta noua rniscarii artistice. Ea a fost responsab.la de introducerea neoclasicismului din scolile franceza ,i italiana in peisajele romantic€, directie urrnata

In a doua jurnatate a secolului al XIX-lea de artisti ca Esteban Chartrand (1824-1884).

La Inceputul secolului al XX-lea, Cuba a intrat sub influenta miscarii avangardiste europene. Pictorii cubanezi au adaptat stilurile internationale la temele locale, mai ales emblemati cui persona] guajiro (taranul agricultor) fiind preferatul pictorului Carlos Enrique (1900-1957).1n acelasi timp, Victor Manuel Garcia (1897 -1965) a stimulat inspiratia unui detasament de artisti cubanezi care au experimentat stilul postimpresionist ca Gauguin.

Cel mai pretuit pictor cubanez - Wifredo Lam (1902-1982) - s-a nascut dintr-un tata chinez ,i 0 mama afro-cubaneza. A studiat la academia lui Vermay, apoi a plecat In 1936 in Spania. Lam s-a rniscat intre Havana, Marsilia ,i Paris. A fost influentat de suprarealist - mai ales de Picasso, care I-a luat sub aripa lui pe tanarul cubanez. Lam s-a dedicat culturii

.Jnteriorul casei lui Juan Bautista Sagarra"

de Manuel Vicens de la Museo Bacardf prezlnta viata din Inalta societate a secolului al XIX-lea

CUBA OCCIDENTALA - NORDUL

Cine a fost Che?

Ernesto IIChe" Guevara este eel mai respectat erou revolutionar din Cuba. Chipullui otelit - faimoasa imagine a "eroului gherilei" purtand bereta caracteristlca cu steaua in cinci colturi - este vazut peste tot prin Cuba, de la afise la brelocuri de chei. Fauritor de frunte

al revolutlei cubaneze, acest argentinian este inca dat ca exemplu pentru Omul Nou, un individ altruist dedicat idealurilor socialiste. Simbol al unei intregi generatli, Che ramane ~i astazi sursa de inspiratie pentru idealistii din interiorul ~i din afara insulei.

Ernesto Guevara (1928-1967) s-a nascut la Rosario, in Argentina, intr-o familie intelectuala din clasa de mijloc. EI s·a pregatit sa fie doctor, apoi, cautand sa-si faca putin de cap, a plecat sa exploreze America de Sud pe motocicleta lui, Norton. Saracia ,i nedreptatea pe care le-a vazut i-au trezit pasiunile socialiste. In 1954 a fost martorul rastumarii guvernului socialist Arbenz din Guatemala de catre CIA PI in de amaraciune, a plecat la Mexico City, unde I-a intalmt pe Fidel Castro ,i s-a inrolat in trupele de gherila ale lui Castro care se antrenau acolo - Mi,carea din

26 lulie. ln timp a devenit cel mai bun prieten allui Castro ,i era cunoscut, pur si simplu, ca Che, corespondentul argentinian al termenului american .amic" (mai era numit 9i el choncho - porcui - pentru ca facea rareori baie).

Che a fost unul dintre cei 17 rebeli care au supravletuit debarcarii de pe Granmo in decembrie 1956. luptator indraznet si temerar, Che

s-a dovedit un comandant stralucit in teren; era adorat de soldatii sai, dintre care multi i-au rarnas credinciosi tot restul vietli -los hombres del che. In batalia decisiva de la Santa Clara, din decembrie 1958, Che a obtinut 0 victorie uimitoare care a pecetluit soarta dictaturii lui Batista. Dupa el triunfo a condus tribunalele care au trimis la executie

mii de contrarevolutionar, A capatat cetatenia cubaneza ,i a modelat revolutia mana in mana cu Castro. A negociat tratate importante cu Uniunea Sovietica, a supervizat reforma agrara

si a supravegheat transform area economiei ca sef al Bancii Nationale (din 1959) ,i ministru al Economiei ,i Industriei (din 1961)

Marxist convins, el nu-s! acorda niciun privilegiu ,i cerea din partea celorlalti sacrificii si

Statuia eroului nemuritor se ridica peste Plaza de la Revcluctcn din Santa Clara (sus), in timp ce un mozaic din Matanzas (dreapta) ornaglaza I/Eroica ghenla"

austeritate. A cautat sa zdrobeasca individual ismul ,i sa inlocuiasca dorinta de ca,tig material cu stimulente morale inspirate de altruism ,i bunastare colectiva. Intelectual stralucit, Che

a scris poezii, a jucat sah ,i a fost autorul catorva carti.

Un antiimperialist, neobositul romantic a ramas credincios visului ssu inflacarat de

a declansa revolutia intemationala In 1965 a renuntat la cetatenia cubaneza si a parasit in secret Cuba pentru a antrena rebelii de stanga din Congo. Anul urmator si-a facut aparitia in Bolivia cu trupe cubaneze, in intentia de a incepe insurectia pe intregul continent A fost un dezastru. Taranii bolivieni l-au tradat, iar, in 1967, Che a fost executat de armata boliviana si ingropat intr-un loc secret.

Castro a construit dupa aceea un cult al lui Che. 0 campanie .Vorn f ca Che", la care s-a apelat in anii '60, inca incearca sa rnentina vie fervoarea revolutionara, Mottoul ei - Hasta 10 victoria slemprel (Mereu catre victoriel) - este raspendit in toata Cuba. In 1997, ramasitele lui pamantesti au fost dezgropate din Bolivia si aduse in Cuba. _

CUBA OCCIDENTALA - NORDUL