Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Omul este rădăcina tuturor lucrurilor, iar la rădăcina identității omului stau
toate cele care i-au crescut măreția și l-au înzestrat cu darul vieții infinite prin
trecutul mereu glorios: natura, religia, istoria, locurile, alți oameni, vânturile,
soarele, păsările, rânduielile dospite îndelung în cuptoarele vremii, poezia,
credința, crezările. A umblat pământuri și a crescut universuri în mii de ani de
călătorie în lumile ce i-au fost înainte necunoscute, neghicite, neintuite. A avut
încredere, a sădit, a așteptat, s-a rugat, a cutezat și a sperat că lucrurile pe care
le-a lăsat în urmă vor rămâne să facă istorie și urmașilor urmașilor lui.
Tot omul a fost cel care a visat ca cei ce-i vor urma să rămână uniți, să nu-
și dea în uitare obârșia și să pună preț mare pe moștenirea care le dădea
imensul dar de a o păși sau de a o privi. Moștenirea pleacă din câmpuri și
păduri, trece prin sate și prin sufletul țăranului mândru, trăiește în ziduri, troițe
și monumente, se transformă în simbol de mare însemnătate și se întoarce în
natură, în Dumnezeul care le-a creat pe toate și care pe toate le-a dat omului
înapoi spre a-l învăța smerenia, respectul și dragostea pentru tot ceea ce alege
să lase și el în urmă.
„De Moldova mă simt legat prin toate fibrele mele. Legătura mea cu pământul, cu
cerul şi apele Moldovei nimic nu o poate deznoda. În molcomul peisaj moldovean,
printre oamenii cuviincioși, de discretă nobleță sufletească ai acestei blagoslovite
provincii, mă simt ca în cel mai prielnic mediu. Mă simt înfrățit cu tot ce este
moldovean.” (George Enescu)
În inima ei se ascunde de bunăvoie capitala celor 7 coline, parcă anume îi ridică de pe umeri greutățile, iar natura mereu primitoare va încărca
pentru a se lăsa descoperită. Iașul, revelația care se naște fără oprire în ochii simțămintele cu tot ce e pur și omenesc, de când e lăsată lumea. Zona ce se
celor care îi trec pragul, e meritul reliefului, așezării, al unei istorii bântuite de vrea descoperită e bogată și se îmbogățește treptat prin noi și noi locuri mistice,
izbânzi eroice, al unui Dumnezeu bun cu moldovenii, care i-a ocrotit și i-a pus feerice, întregitoare. Pornim din nou împreună pe drumurile lor, pentru a le
la adăpost de năpaste. Același Dumnezeu le-a dat prin minte moldovenilor de împodobi cu aceeași pași curioși care le certifică prezența.
odinioară și celor care ne îmbogățesc prezentul să ridice numele Iașilor prin
oameni și locuri care să facă cinste celor două noduri libere din care șiroiește Drumul și oamenii lui
esența neamului nostru. Itinerariul prezentat aici e pe înțelesul tuturor și se mulează pe suflet. Pleacă
din pornirea oamenilor locului, uniți, conform moștenirii și promisiunilor tacite
Religia, cultura și tradiția locului binecuvântat făcute față de predecesori. 4 grupuri de acțiune locală și-au asumat rolul de
Fără credința în Dumnezeu, fără lustrul moștenirii culturale (pusă la loc de cinste pionieri și inițiatori ai proiectului care reamintește de ce Iașiul e bun cu oamenii
în muzee, fabrici și conace spre a aminti mereu de trecutul în care prezentul lui și cu cei care vor să îl cunoască.
dacă nu se oglindește, moare), fără datina respectată cu sfințenie și primită Drumul nu e anevoios, nici încurcat, e plin de minunății. Pornește din Nord,
ca dar primordial în cinstea originii și identității noastre, cum ne chemăm și din miezul monumental și verde - Rediu-Prăjeni, trece prin Valea Prutului
cum ne recunoaștem între noi drept oameni ai Moldovei, oameni ai Iașului, cu bisericile, eleșteiele, lacurile și barajul ei. Poposește de drag în apele
trufașului, în toate sensurile lui bune? purificatoare din Ștefan cel Mare, cutreieră dealurile din Colinele Iașilor și
Luăm împreună la pas de urmași drumul credinței în Dumnezeu (religia), în se întoarce nesătul acolo de unde a început totul. E drumul infinit, circular al
puterea trecutului (cultura) și în păstrarea lui în veșnicul prezent (obiceiurile). veșnicului dor pe care omul e dator să-l poarte locului. E o invitație încărcată de
Începem călătoria în locuri deja cunoscute ochiului și minții (care i-au construit simboluri și semnificații, hrană pentru identitate, revelație a lucrurilor simple,
regiunii nume) dar și în lăcașuri până acum știute doar de oamenii locului și pure de la care a plecat totul.
dezvăluite în aceste pagini tot de ei.
Rodul și istoria lui
„Legătura cu pământul, cu cerul și apele Moldovei” - arii protejate și agrement Paginile strânse laolaltă și ținute acum de mâini merituoase sunt rodul odiseei a
Cât pământul s-a lăsat călcat și măsurat de pași curioși, cât codrul verde nu s-a 4 echipe (Grupuri de Acțiune Locală): GAL „Colinele Iașilor”, GAL Regiunea Rediu-
rușinat să freamăte când era căutat de adăpost, cât apele au curățit suflete și Prăjeni, GAL Ștefan cel Mare și GAL Valea Prutului. Minunata călătorie pleacă
lucruri, cât iarba s-a lăsat culcată la pământ în poieni și cât luncile s-au lăsat din inițiativa trasată prin proiectul „Cooperarea Grupurilor de Acțiune Locală în
îndrăgostite de apele lor curgătoare, natura nu s-a oprit din drumul ei. S-a vederea promovării obiectivelor turistice din teritoriul comun, prin realizarea unui
arătat în toată frumusețea ei fără seamăn, s-a lăsat descoperită și vizitată, i-a ghid turistic interactiv cu elemente de tehnologie QR”.
permis omului să o cunoască și să o primească în lumea lui. E darul modest întors moștenirii des amintite în aceste prime cuvinte, niciodată
Orașul cade greu câteodată. Atunci când suflul lui devine apăsat, împrejurimile a fi uitată în viitor. E o promisiune făcută urmașilor urmașilor noștri pe care, la
vremea lor, o vor face mai departe.
GAL
„VALEA PRUTULUI”
Paralel cu râul ce îi poartă numele, GAL-ul Valea
Prutului însoțește teritoriul județului Iași de la
nord la sud-est, începându-și al său drum chiar
din sud-estul Botoșaniului. Pătrundem într-o zonă
binecuvântată cu toate frumusețile croite de om
sau natură, începem călătoria minții și a sufletului în
unele dintre cele mai împlinite teritorii ale frumoasei
noastre regiuni.
Obiective Natura 2000,
arii protejate
și monumente naturale
Eleșteele JIJIEI și MILETINULUI
Valea Prutului e un loc în care natura a decis să își lase unele dintre
cele mai frumoase daruri. Împărțite și cu alte regiuni din jurul Iașului,
Eleșteele Jijiei și Milentinului (arie de protecţie specială avifaunistică)
ne primesc curajoase în vizită pentru că de când le-a zărit frumusețea
de nedescris, omul a avut grijă de ele.
Ajungem în Depresiunea Jijiei (acolo unde se află situl cu același nume)
pe DN24c sau pe drumurile judeţene ce leagă localităţile Movileni -
Ţigănaşi – Mihail Kogălniceanu - Vlădeni - Hălceni – Şipote. Zona nu e
greu de găsit, chemarea ei o auzim de la depărtare.
E locul în care își găsesc casă specii protejate de păsări (în această
arie au fost identificate un număr de 205 specii de păsări, din care
un număr de 34 sunt specii protejate la nivel european, printre
care bătăuşul, piciorongul, fluierarul de mlaştină, ploierul auriu,
ciocîntorsul şi becaţina mare). Cea mai mare colonie mixtă de stârci
din bazinul românesc al Prutului, dar şi cea mai mare şi mai diversă
grupare de specii de păsări de ţărm clocitoare din estul României se
gândesc dacă să ne apară sub ochi, numai cât să nu ne vină a crede.
Migratoarele numite mai sus, dar și fluierarul de mlaştină, ploierul
auriu, eretele sur, cormoranul mic, barza albă, egreta mare, raţa
roşie, gârliţa mică, şerparul, populează (în timpul pasajului) spațiul în
care ne aflăm.
Ne facem și noi loc în aceste spații descrise de râuri, lacuri, mlaștini,
turbării, culturi (teren arabil) și pășuni. Ne vrăjește apa și viața de pe
lângă ea, greu ne vine să credem că asemenea minunăție s-a născut
la doi pași de noi.
ORAȘUL
ȘTEFĂNEȘTI
Baraj Stânca Costești
Așteptam de mult să ajungem aici, în acest
colț de lume minunat ce poartă numele
de Barajul de la Stânca Costești. Cine ar fi
bănuit că mâna omului poate ajuta natura
să nască noi paradisuri în miezul ei: lac lin
cât vezi cu ochii (cel mai mare lac artificial
din România), păsări nemaivăzute (din 178
de specii migratoare găsite aici, 44 de specii
sunt protejate în Europa), întinderi verzi de
copaci parcă așezați cu mâna unul câte unul
de Dumnezeu.
Pădurea MEDELENI
Pe lângă DJ249 Sculeni – Podu Jijiei, între
Victoria și Golăiești (vestul Medeleniului),
128 de hectare de pădure se întind în fața
noastră ca o oaste pregătită în orice clipă
să ne primească ordinele. Nu avem decât
două dorințe: să ne adăpostească de soare
și să ne ghideze pașii spre laleaua pestriță și
ghiocelul de baltă, apariții rare și protejate în
această zonă.
Pășim cu grijă, nu vrem să deranjăm cu nici
măcar o șoaptă armonia care domnește
aici. Rămânem pe aceste meleaguri pentru
că natura e generoasă cu noi. Cotul Bran și
Jijia Veche ne creează suficiente prilejuri de
a ne amâna vizitele viitoare. Cât ține traseul
prin Golăiești, Ungheni, Țuțora, Prisăcani,
Costuleni, ne bucurăm de ore relaxate la
pescuit sau la admirat arii protejate (Cotul
Bran) din Podișul Moldovei.
Pădurile din jurul
Dobrovățului: pădurea
Bârnova - Repedea, pădurea
Bârnova, pădurea Pietrosu
Dobrovățul e înconjurat de verde, de parcă ar vrea să se ascundă de ochi indiscreți sau, mai
degrabă, de parcă ar vrea să se lase descoperit treptat, ca un premiu primit la finalul unei
călătorii inițiatice. Arborii din jurul lui alcătuiesc Pădurile din jurul Dobrovățului, denumire
pe care ne luăm libertatea să o folosim (doar ne aflăm pe pământuri prietenoase).
Pădurea Bârnova-Repedea, Pădurea Bârnova și Pădurea Pietrosu îi țin companie
Dobrovățului de când a fost creată lumea. Cu primele două ne vom mai întâlni pe traseu,
iar cu rezervația naturală Pădurea Pietrosu dăm piept când mergem spre Mănăstirea
Dobrovăț, căci ne este ghid până acolo. Din când în când, ne ridicăm privirile ca să
cuprindem cu vederea toată înălțimea fagilor, carpenilor și teilor, specifici Podișului
Central Moldovenesc.
E prilej de trasee printre copacii acestor păduri, multe duminici se pot petrece cu familia
pe aici.
Fânațurile
de la Glodeni
și lacul de
acumulare
Căzănești
Un alt dar al naturii de care trebuie să ne
îngrijim ne apare pe traseu la Glodeni.
Fânațurile intră în categoria ariilor protejate
din regiune și ocupă peste 50 de hectare ce se
află sub administrarea orașului Negrești din
Vaslui. Și-au făcut aici loc plante importante
din flora României pe care sperăm să le zărim
în drumul nostru: sânziana de stepă moldavă,
târtanul sau capul șarpelui. Pământurile
pe care călcăm acum chiar reprezintă acel
„locus classicus”, de unde a fost descrisă
pentru prima dată specia de floră Galium
moldavicum (sânziana de stepă moldavă).
Biserica Soborul
Sfinților Arhangheli
Mihail și Gavriil
În satul Rotărie din Ciortești pașii îi facem agale.
Drumul care ne așteaptă după oprirea de la biserica
de aici are la capăt o minune a Moldovei pentru care
încercăm să ne conservăm energia. E greu să treci
prin atâtea locuri fără să iei ceva cu tine în suflet sau
în rucsac (da, da, avem camarazi de traseu câteva
borcane cu dulceață din Hilița și ceva cireșe din
Comarna).
În Rotărie, în cel mai înalt și vizibil loc din sat, găsim
o bisericuță strămutată de undeva, de la marginea
satului, unde se afla cu multă vreme în urmă un schit.
Pentru că schitul a fost desființat și locul prădat de
hoți, sătenii, cu grijă față de odorul lor, au adus-o,
bucată cu bucată în mijlocul lor, pentru a o îngriji ca
pe propriul cămin.
De la locul de rugăciune al locuitorilor din Rotărie ne
îndreptăm spre Dobrovăț, la Mănăstirea cu același
nume.
COMUNA
DOBROVĂȚ
Mănăstirea Dobrovăţ
Ajungem cu emoții în localitatea botezată, conform
legendei, de marele Ștefan. Se spune că, la întâlnirea
cu sihastrul care trăia între codrii locului dinainte ca
aici să fie mănăstire, Ștefan cel Mare l-a salutat cu
slovacul „dobrý večer”. După vizita marelui domn,
sihăstria și viitoarea mănăstire s-au numit Dobriveci,
iar, mai apoi Dobrovăț.
Mănăstirea de călugări Dobrovăț este ultima
moștenire religioasă pe care ne-a lăsat-o Ștefan
înainte de a muri. Pitită pe după codri seculari,
la 25 de km de sud-estul Iașului și la 35 de nordul
Vasluiului, e una dintre cele mai frumoase izbânzi
ale domnitorului, chiar dacă finalizarea construirii
sale a trebuit să aibă loc după ce acesta a părăsit cu
trupul pământurile pe care le-a înflorit în 47 de ani
de domnie. Tot Ștefan a înzestrat mănăstirea cu 5
sate pe care să le aibă în pază.
Nume mari de boieri (familia Racoviță) și domni
precum Bogdan al III-lea, Petru Rareș, Simion Movilă,
Vasile Lupu sau Alexandru Ioan Cuza și-au găsit
parte în povestea lungă a Mănăstirii Dobrovăț, în anii
în care aceasta părea să nu își mai găsească liniștea.
O istorie zbuciumată precum domnia lui Ștefan, așa
se poate descrie şi viața Mănăstirii.
Biserica acesteia, gândită și ca necropolă, ascunde
morminte de foști domnitori, boieri, oameni ai
curții și doamnele lor. Ne încearcă un sentiment
ciudat când istoria se apropie atât de mult de noi.
Ne știm trecutul, dar tot e straniu să îl avem în fața
ochilor. Credem că fostul Domnitor a rămas aici și
ne privește cum îi admirăm moștenirea pe care a
avut nemărginita înțelepciune de a ne-o lăsa. Numai
așa putem afla cine suntem și de unde ne tragem
onoarea.
Îi spunem la revedere din ochi bustului care tronează
în incinta mănăstirii și ne continuăm traseul.
Biserica de lemn
SF. PANTELIMON
Pașii ne poartă spre satul Dobrovăț-
Moldoveni, spre cimitirul vechi, unde
străjuiește din 1789 Biserica de lemn cu
hramul Sfântul Pantelimon. Povestea ei
e legată de oameni și de nevoia vitală de
credință.
O parte din sat (Pahomia) poartă numele
ctitorului ei, călugărul Pahomie, care a fost
ajutat de sătenii din Dobrovăț ce voiau
să asculte slujbe în limba română (la acea
vreme Mănăstirea era închinată grecilor
de la muntele Athos, iar călugării țineau
slujbele în limba greacă) să ridice locaș
sfânt. Neavând binecuvântarea starețului
să construiască biserica în satul aflat pe
domeniul mănăstirii, sătenii au tăiat câțiva
stejari de lângă Mănăstirea Fâstâci și au
clădit în sat un așezământ de cult care a
rămas nesfințit timp de 10 ani.
În curtea bisericii, pe o mare parte a ei, a
prins rădăcini adânci o livadă cu nuci. Tot
aici găsim o troiță înaltă ce îi reprezintă pe
toți cei înmormântați în jurul bisericii până
la 1864.
COMUNA
CODĂEȘTI
Biserica NAȘTEREA
MAICII DOMNULUI
Ne îndreptăm spre Biserica „Nașterea
Maicii Domnului” din satul Pribești, comuna
Codăești, construită în 1844 de vornicul
Lupu Balș și soția sa, Eufrosina. Pe același
loc fusese ridicată în 1636 o altă biserică
(Sf. Nicolae) descurajată, însă, de trecerea
timpului.
Și peste actuala biserică se cunoaște că au
trecut anii. Totuși, zidurile din cărămidă și
fundațiile cu soclu înalt de piatră o fac să
reziste oricăror încercări ale vremurilor.
Conacul Biserica
Rosetti-Balș SF. TREI IERARHI
Rămânem în Pribeşti pentru a vizita una Miezul secolului al XIX-lea găsește satul
dintre cele mai vechi şi mai frumoase clădiri Codăești în plin proces de sfințire a Bisericii
laice din Moldova, ce datează din secolul al Sf. Trei Ierarhi (1857). Cutremurul din 1940
XVII-lea. Conacul Rosetti-Balș se păstrează îi descurajează puțin structura, însă nu
încă în picioare datorită pereților groși de suficient ca preotul paroh să nu o poată
aproape un metru. restaura imediat după. Cel din ’77 o testează
Ansamblul în care ne aflăm acum iarăși, însă tencuiala i se repară repede atât
cuprinde casa Rosetti-Balş, biserica, casa la interior, cât și la exterior.
administrativă şi clădirile anexe. Toate Pe noi Biserica acum ne găsește puțin
acestea au aparținut la un moment dat osteniți, dar încă doritori să trecem pragul
vornicului Lupu Balş care, împreună cu soţia tuturor construcțiilor și locurilor purtătoare
sa Eufrosina, au construit actuala biserică de istorie ce ne apar în cale.
Naşterea Maicii Domnului (pe unde tocmai
ce am fost).
Ne uimește de la prima vedere cu
ceea ce trebuie să fi fost la vremea ei o
reinterpretare la scară mare a locuinței
românești tradiționale. O casă cu adevărat
boierească, zdravănă, menşionată în multe
cărţi ale istoriei noastre.
COMUNA TĂCUTA
Biserica de lemn
SF. VOIEVOZI
La 2 km în vestul satului Mircești din comuna
Tăcuta, Vaslui, zărim în cimitir (pe o coamă
de deal abrupt) Biserica de lemn Sf. Voievozi,
ridicată tocmai la 1532 și apoi reconstruită în
secolul XIX. Este biserica unui fost schit și este
construită aproape în întregime din lemn.
Această comună deține în palmares încă
două biserici monument pe care nu le ratăm
la această vizită.
Biserica Sf. Gheorghe
Boierul Gheorghe Sturdza împreună cu
soția sa, Smaranda, ne-au lăsat moștenire
în Tăcuta dovada credinței lor: Biserica din
piatră Sf. Gheorghe, zidită de aceștia în 1879.
Apăsată de timp, construcția își pierde din
sclipire, însă nu și din încărcătura istorică.
Tot aici, îndrăgostit de locurile în care afla,
Sturdza a construit în secolul XIX conacul ce
îi poartă numele (umbrit și acum de arborii
seculari din parcul pe care tot acesta l-a
întemeiat).
De la Conacul Sturdza pornim pe drumul
spre Protopopești, satul unde ne legăm de
GAL Colinele Iașilor, spre Poiana cu Cetate.
Ne sfătuim să păstrăm linia traseului și să
vizităm și celelalte trei comune ce ne-au
rămas din GAL Ștefan cel Mare, parcă nu
suntem dispuși să renunțăm la vreo fărâmă
de istorie a zonei.
Biserica SF. NICOLAE
Așa cum ne-am propus, ajungem în satul
Protopopești din Tăcuta pentru că aici ne
cheamă în vizită o biserică de la 1804. Sf.
Nicolae a fost construită de către Ioan Slicariu
și soția sa, Zoița. Trecută prin 3 rânduri de
reparații, biserica rezistă și ne primește la ea
fără ezitare.
COMUNA
DĂNEȘTI
Casa memorială
EMIL RACOVIȚĂ
În comuna Dănești, satul Emil Racoviță,
mergem pentru a vedea casa în care s-a
născut și a crescut omul de știință care a dat
numele localității. La 45 km de Vaslui, pe DN
24, la muzeul memorial, găsim 4 obiective de
luat în calcul în vizita noastră: Corpul Vechi
(sec. al XIX-lea), Corpul Nou (sec. al XX-lea),
Ruinele beciurilor (sec. al XIX-lea) și Parcul
cu arbori seculari – aflat în partea de est a
satului (sec. al XIX-lea).
Înainte să îi poarte numele, satul
în care s-a născut Racoviță se
numea Șurănești. Acolo,
părinții lui, Gheorghe
și Eufrosina Racoviță,
dețineau peste 1000
de hectare de teren
arabil și 15 de pădure.
După ce a devenit
proprietar peste
moșie, omul de știință
a împărțit pământul
țăranilor din Șurănești și
a donat pădurea statului,
păstrându-și doar casa și 11
hectare de teren.
Casa memorială în care s-a născut și a
copilărit Emil Racoviță a fost transformată
în muzeu în 1964. Aici suntem
nerăbdatori să vedem obiecte legate
de copilăria sa, dar și hărți, fotografii
și diapozitive pe sticlă făcute de însuși
Racoviță la Polul Sud, desene, fișe de
observație privind fauna și flora arctică,
lucrări științifice, comentarii, interviuri
și conferințe susținute de acesta, la care
se adaugă obiectele personale pe care
le-a avut cu el în expediție: trusa sa de
călătorie, aparatul de fotografiat.
Biserica de lemn și vălătuci SF. NICOLAE
Biserica Sf. Nicolae ne așteaptă într-o margine a satului Boțoaia (construită în 1757
și refăcută în 1857).
oraşul
NEGREȘTI
Cimitirul și Biserica de
lemn SF. NICOLAE
Biserica Sf. Nicolae din satul Căzănești
a fost construită în jur de 1818, până în
prezent trecând prin 5 rânduri de reparații și
îmbunătățiri. Ca toate bisericile din generația
ei, anii i se citesc pe chip, însă rezistența pe
care o afișează în fața trecerii lor o face cu
atât mai demnă.
Tradiții – albinăritul
Nu plecăm din Negrești până nu aflăm tot ce se
poate despre măiestria albinăritului și până nu
gustăm o gură de miere.
Apicultura aici este meserie de aur. După ce au
înființat Asociația Apicolă Negrești, apicultorii din
zonă au depus eforturi și proiecte pentru a ușura
pregătirea și perfecționarea noilor generații în arta
pe care mulți dintre veterani o stăpânesc excelent.
Ne întâlnim cu Sorin Popovici, președintele
Asociației, și îl urmăm în descoperirea mierii locale
de cea mai bună calitate, cea pe care dorim să o
avem mereu pe mese de acum înainte. În aceeași
companie, cutreierăm luminișurile pădurilor vechi
de salcâm și tei de prin zonă, mai-mai să auzim
zumzăitul zglobiu al albinelor care parcă șoptesc să
ne turnăm cât vrem din aurul lor lichid în borcane
și să ne vedem de drum.
CASTANUL UNIRII
de la Vișani
În Vișani, comuna Bârnova, ne așezăm
la umbra unui miracol al naturii înalt de
Rezervația naturală Poiana cu Schit reprezintă douăzeci de metri și în vârstă de peste 250 de
cea mai mare şi mai expresivă poiană din ani, simbol falnic al primilor pași făcuți în mai
masivul păduros Bârnova - Repedea, prin 1856 pentru Unirea Principatelor Române.
flora ei bogată (ce cuprinde în jur de 200 La adăpostul castanului în plină floare s-au
de specii de plante superioare), dar şi prin sfătuit atunci Mihail Kogălniceanu, Vasile
peisajul pitoresc. E verde cât vezi cu ochii, iar Alecsandri, Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Castanul Unirii din Vișani a fost declarat în
cerul pare să fie pus aici numai ca să îți poți Constantin Hurmuzachi, Petre Mavrogheni, 2004 dublu Monument al Naturii şi al Istoriei,
da seama când trebuie să te adăpostești de părintele arhimandrit Neofit Scriban, iar la baza lui stă scrisă povestea de la care a
ploaie. Costachi Rolla și Emilian Florescu. pornit prezentul nostru.
COMUNA
IPATELE
Biserica de lemn
„SFÂNTUL NICOLAE”
O biserică îmbrăcată în lemn ne captează
atenția în comuna Ipatele. Datează din 1805
și pe ea se citește de la prima privire trecutul.
Este împodobită la interior cu icoane și
picturi valoroase care au luat naștere tot în
secolul XIX, iar la exterior cununile orizontale
de bârne masive de stejar o încurajează în
fața timpului.
Totul pare să fie o metaforă, fiecare loc în
care ne oprim pare să ne învețe o lecție
prețioasă. Important este să le ținem
minte la finalul traseului. Până la vremea
întrebărilor, însă, mai avem câteva opriri.
Biserica
„Sfântul Ierarh Nicolae
din Bâcu”
O biserică peste care se intuiește că anii au trecut fără să îi
poarte de grijă este și Sfântul Ierarh Nicolae din satul Bâcu,
comuna Ipatele, construită la 1789 și reabilitată în 1804.
Nu părăsim localitatea fără să o vedem și pe dinăuntru.
Apoi ne pornim să admirăm împrejurimile de sus.
Biserica
„Nașterea Sfântului
Ioan Botezătorul”
Pe locul fostului Schit Borosești din satul
cu același nume, pe dealul din Nord, a
fost construită în 1868 Biserica „Nașterea
Sfântului Ioan Botezătorul”. Fosta moșie a
lui Petru Rareș ne primește și pe noi acum
în vizită.
Locurile pe care le străbatem acum sunt
generoase în lăcașuri de cult încărcate de
istorie care ne așteaptă pe traseu, dar în
Scânteia mai avem o singură oprire.
Conacul de la
CIOCÂRLEȘTI
Pitit între livezi de pomi fructiferi și brazi, cu un
etaj și 20 de camere, Conacul de la Ciocârlești
îmbătrânește în satul cu același nume. Construit la
sfârșitul secolului al XIX-lea de către boierul Eugen
Tăutu, conacul a fost realizat de către un arhitect
italian, momentan aflându-se în patrimoniul
statului.
Anii nu sunt blânzi cu vreo construcție, iar aceasta
nu face excepție. Chiar și așa, cele două nivele de
clădire sunt ca din povești, o fostă reședință din
povești cu final fericit.
COMUNA
GRAJDURI
Biserica „NAȘTEREA
MAICII DOMNULUI”
Nu poposim în Grajduri fără să ne dăm șansa
de a admira o minunată Biserică de la 1911 -
Biserica „Nașterea Maicii Domnului”.
Ruinele Bisericii Cujbă
din Poiana cu Cetate
Pătrundem în locuri tainice, ținute departe
de oraș. La aproape 20 de km de Iași, Poiana
cu Cetate stă la umbra uneia dintre cele
mai antice păduri ale Moldovei – Codrii
Boroșeștilor. Aici răsare de după copaci
Biserica „Sfântul Nicolae”, construită în
secolul XIX. După un cutremur și vremuri
lungi de uitare, ruinele acesteia continuă să
cheme turiști în vizită.
COMUNA CIUREA
Mănăstirea HLINCEA
În Ciurea avem de aflat povestea Mănăstirii
Hlincea, un loc cu o istorie tumultoasă (inițial
biserică, mănăstire pustiită, spital militar în
vremea războiului ruso-turco-austriac din
1788 - 1792, lazaret în timpul holerei din
1831, apoi devenită mănăstire cu autonomie
administrativă proprie în 1991). Locul a fost
dedicat la începuturi grecilor, dar a fost
mereu râvnit de români.
Însăși ctitorirea bisericii ei se află sub semnul
întrebării, mulți fiind aceia care și-au scris
numele în dreptul construirii ei. Adevărul
pare să se lege puternic de numele Maria,
fiica lui Petru Șchiopul şi spătarul Zotu Ţigara
(soțul său). Aceștia o ridicaseră după 1574,
pentru a o închina mănăstirii Dionisia de la
Muntele Athos.
Domnitorii Vasile Lupu și Ștefăniță Lupu (fiul
său) se numără printre numele mari care au
purtat de grijă superbului loc prin acțiuni de
restaurare. Transformarea Mănăstirii în mare
parte în ceea ce se prezintă astăzi sub ochii
noștri, pare să fi fost suficient ca Ștefăniță
Lupu să își asume titulatura de ctitor. Tabloul
votiv pictat pe peretele sudic al naosului este
dovada clară că acesta, împreună cu tatăl și
mama sa (Ecaterina) urmau să lase moștenire
un loc cu o fărâmă de poveste lipsă.
Biserica Troița din
„SFÂNTUL NICOLAE” SLOBOZIA
din satul Ciurea
Întâlnim pe traseu o biserică a cărei constructor avea În satul Slobozia din Ciurea ne
la bază origini italiene: arhitectul italian Carlos Scolari întâmpină o troiță din lemn
ridică Biserica „Sfântul Nicolae” din Ciurea între 1904 veche de peste 80 de ani. Încă
și 1909 pe locul unui alt lăcaş de cult din lemn care e rezistentă și verticală, parcă
nu a rezistat încercărilor timpului. Este pictată de dovada că în fața credinței
către pictorul Gheorghe Ionescu din Iași, ucenic al vânturile, soarele arzător, ploile
pictorului Gheorghe Tătărescu. sau ninsorile nu au multe de
Locul e atât de frumos și îngrijit încât drumul spre spus.
fabrica de cărămizi ar putea să ne mai rabde măcar
preț de câteva clipe.
Biserica „SFÂNTUL
NICOLAE” din satul
Picioru Lupului
În Piciorul Lupului din Ciurea pășim în lăcaș
de patrimoniu istoric şi arhitectural. Actuala
Biserică „Sfântul Nicolae” datează din anul
1932 și a fost ridicată sub păstorirea preotului
Vasile Teleman după ce, pe locul ei, alte două
Biserici își găsiseră locul (construite în 1782
și 1885).
Fabrica de cărămizi
În Lunca Cetățuii aflăm de unde provine clădirea principală se afla o secție de ceramică
cărămida roșie care ne-a atras atenția în prevăzută cu roți pentru olari şi cuptoare de
clădiri de gări, depouri, clădiri anexe de pe ardere a ceramicii care a fost închisă odată cu
linia Vaslui-Iași, Iași-Dorohoi, București- dispariția ultimului olar din Ciurea) e cel mai
Constanța, din Râmnicul Sărat și în multe bine lucrat cu răbdare la mână de oameni
poduri feroviare. Cărămida roșie era simplu iscusiți. Atât doar că în 1914 instalațiile
de observat și lesne de folosit în construcții, (aduse din Germania) au fost echipate cu
mai ales pentru rezistența ei. motoare electrice de la firma „Eisengiesserei
Fabrica de Cărămidă de la Ciurea a fost Machinenfabrik” din Nienburg.
înființată în anul 1891 de Gheorghe Duca, Ce să mai spunem decât că, odată, la Ciurea,
astăzi fiind păstrătoare de patrimoniu olari și cărămidari au lucrat la calitate
industrial și tehnic de valoare. nemțească? Acum ne facem loc în trecutul
De modernizare nu poate fi vorba, căci lor printre urmele a ceea ce a fost una dintre
meșteșugul cărămidarilor și olarilor (în cele mai importante fabrici ale României.
Iazul Dumbrava
Slabe șanse să avem undițele la noi în
punctul acesta al traseului, dar e de ținut
minte pe viitor că în Ciurea e loc de pescuit
crap bun, rotunjor. Găsim Lacul Dumbrava la
aproximativ 4.5 km de Cartierul Nicolina din
IAȘI, pe DJ 248.
Balta CIUREA
„La poalele codrului”
Contact: în Lunca Cetățuii facem stânga, trecem calea
ferată și mergem către Ciurea; mai urmează 3 stângi
până la baltă: primele 2 troițe din drum și la stația de
epurare; 0742.345.131
Sărăturile
Jijiei Inferioare Prut
Poftim cu grijă într-o nouă arie protejată din bogatul Nord-Est al
țării noastre. Traseul trece prin una dintre cele mai bogate zone
avifaunistice din România (cu 205 specii de păsări identificate,
dintre care 8 protejate la nivel global), unul dintre cele mai
importante teritorii de cuibărit din bazinul românesc al Prutului,
un loc de popas bogat în hrană şi liniştit în timpul migraţiei.
Locul este special prin luciul de apă aproape omniprezent și este
descris de stufărişuri şi păpurişuri, canale şi diguri, suprafeţe
mlăştinoase, pajişti cu ierburi scunde şi de sărătură, de eleștee
pentru piscicultură.
Rezervația
floristică
Valea Lui David
Cale de acces principală: E583 (Iaşi-
Târgu Frumos), acces prin partea de
sud a sitului (aflat la circa 2 km)
Pădurea BREAZU
Atenție, parteneri de drum. Pășim într-o arie
protejată și găsim Pădurea Breazu-Munteni
la fel de mândră ca altădată. Numele de
Rediu (”pădure tânără”), desemna în trecut
un loc împădurit, un cier, în imediata
apropiere a Iaşului, unde erau ţinuţi bidiviii
domniei, robii tătari fiind recunoscuţi pentru
priceperea şi pasiunea lor în creşterea şi
îngrijirea cailor. În pădurile de foioase care
acoperă dealurile din comună se întâlnesc
diferite specii de arbori precum stejarul,
gorunul, carpenul, paltinul, arţarul, frasinul,
teiul, ulmul, salcâmul, cireşul sălbatec şi alte
specii, dar şi arbuşti: alunul, cornul, sângerul,
păducelul, mărul pădureţ, porumbarul,
măceşul, socul.
Eleșteele Jijiei
și Miletinului
Rămânem pe luciul de apă și ajungem
în eleșteele Jijiei și Miletinului (zonă de
importanță avifaunistică identificată de către
Bird Life Internațional), cu care Sărăturile
împart marele dar de a găzdui peste 205 de
specii de păsări (dintre care 117 specii sunt
clocitoare, iar un număr de 34 sunt specii
protejate la nivel european) și de a se afla
împreună pe lista ariilor protejate din zonă.
Născute cu scopul reducerii riscului de
inundaţii şi viituri, eleșteele au, în prezent,
destinaţie piscicolă sau de alimentare cu apă
a localităţilor din zonă și conțin: eleşteele
Vlădeni şi acumularea Hălceni (amenajate
pe Miletin), Balta Borşa, eleşteele Larga Jijia
(create prin îndiguire în albia Jijiei, la punctul
de confluenţă cu Miletinul), acumularea
Movileni şi acumulările Jijioarei.
Situl reprezintă unul dintre cele mai
importante teritorii de cuibărit din bazinul
românesc al Prutului, loc de popas în timpul
migraţiei şi cartier pentru iernarea păsărilor
în estul României. Ne cuibărim și noi aici o
vreme, sperăm să vedem măcar una cele
nouă specii protejate pe plan global. O
”Deltă” moldovenească ce desfășoară un
spectacol fantastic al speciilor protejate în
perioada migrației: piciorong, ciocîntors,
fluierar de mlaştină, ploier auriu, erete sur,
cormoran mic, barză albă, egretă mare, raţă
roşie, gârliţă mică, şerpar, bătăuş şi becaţină
mare.
Revenim la toamnă, când are loc migrația de
poveste a celor 5000 de berze albe!
Sărăturile din
Valea Ilenei
Ca să ajungem la Sărăturile din Valea Ilenei,
ne îndreptăm spre DN28 (sectorul între Iaşi şi
Târgu Frumos), din dreptul localităţii Leţcani.
Situl mai este accesibil şi pe drumuri locale/
agricole care pleacă din localităţile Avântu şi
Ursoaia.
La fel ca Valea lui David și Dealul lui Dumnezeu,
Sărăturile abundă în specii botanice. Fauna
sitului este, în schimb, un subiect continuu
de studiu. Este un nou loc în care vegetația
se dezvoltă liberă, zona încadrându-se în
categoria ariilor protejate.
COMUNA
VALEA LUPULUI
Pensiunea EOS
Contact: Str. Rediu 64, Iasi; 0758.526.153
Stâna de oi
Biserica ADORMIREA
Omuşoru Petru MAICII DOMNULUI
După o zi atât de încărcată spiritual, ne-am Pentru că ni se ridică în fața ochilor într-un către patriarhul Nicodim Munteanu.
bucura să putem adormi într-un loc aparte loc atât de încărcat de semnificații, suntem Troița (construită în vara lui 1946) povestită
și atipic. Este o variantă bună să închiriem datori să îi aflăm povestea: biserica din la popasul din Cimitirul Eroilor e veșnica
cele 2 camere disponibile de la stână: centrul Cimitirului Eroilor are o istorie lungă, amintire că în 1944 peste 800 de soldați din
0741.794.505. pe locul actualei construcții existând în trecut Armata Română și-au jertfit viețile pentru
un sfânt lăcaş din lemn. Actuala biserică, victorie.
cu hramurile “Adormirea Maicii Domnului“ Locurile în care ne-am oprit acum ne apasă
şi “Sfântul Grigore Teologul“, din parohia parcă umerii. Facem promisiunea că nu ne
Rediu-Tătar a fost sfinţită în anul 1911 de vom uita vreodată istoria și pornim...
Iaz Tăutești (Balta Tăutești Breazu)
Pescuim? Crapul, somnul, carasul, cteno și scoatem cele 4 undițe (maxim admise) și
știuca pun pariu că nu le facem față. Hai să promitem că nu prindem mai mult de 4
încercăm! kg fiecare. După faptă și răsplată: ori un
La 10 km de Iași (ieșirea prin Copou) facem pește prăjit (victorie!), ori o luăm la pas pe
stânga pe un drum de pământ imediat după stomacul gol și sperăm să ne apară pe traseu
indicatorul care anunță ieșirea din localitatea o pensiune unde poate avem mai mult noroc
Breazu și mergem aproximativ 1 km până la (așa cum a avut și peștele care a fugit de
acumulare. Iazul ne așteaptă cuminte, docil, momeala noastră).
prietenos, ca de fiecare dată. Punem cortul,
Iaz JIJIOARA
Contact: DJ Iași – Movileni; 0745.413.777, 0742.044.777,
0743.244.777
Tot cu gândul la pescuit ne găsește și Iazul
Jijioara, din Movileni cu bunătățile lui de
crap, caras, șalău și somn. Pe 37 de ha avem
loc destul să ne găsim liniștea și peștele mult
așteptat.
COMUNA Salba de lacuri
Gropnița ne îmbie și ea la odihnit undițele pe malul
GROPNIȚA apei, prin Salba de Lacuri Bulbucani, Bulbucani 1,
Mălăeşti, Forăşti care adună la un loc 1024 hectare
de luciu de apă. O vizităm și o admirăm, totodată.
Biserica ”ADORMIREA Multă apă în Rediu-Prăjeni, dar nici o posibilitate
ca vreodată să te poți sătura de atâta frumusețe și
MAICII DOMNULUI” liniște sublimă.
Monument istoric, Biserica ”Adormirea Vlădenii spun că ne așteaptă de mult. Nici o grijă,
Maicii Domnului” ne uimește prin ajungem cu bine în următoarea oprire de pe traseu.
modestie. Construită la 1830, zidurile
caldului lăcaș păstrează esența credinței
și simplitatea de altădată.
BALTA IACOBENI
Încheiem ziua printr-o vizită la
COMUNA Balta Iacobeni, un loc prielnic
pentru a-ţi odihni picioarele şi
VLĂDENI mintea după o zi plină de emoţii.
Cu un ultim gram de energie,
Biserica
SF. VOIEVOZI
din Borşa
La numai 3 km de Vlădeni,
pe DJ 282C, se află satul
Borșa, căruia istorie i-a scris
și acum ne-o poveștește
nouă Biserica Sfinții
Voievozi. Construită la 1826,
pune atestarea satului sub
semnul întrebării, primele
scrieri despre Borșa datând
din 1866. Pare că în acest
loc credința și-a făcut lăcaș
înaintea omului.
COMUNA ȘIPOTE
Muzeul Etnografic
Se spune că Dumnezeu a creat cerul şi
pământul iar istoria a fost lăsată în mâinile
omului. Aceleaşi lucru s-a întâmplat şi
în comuna Şipote, ai cărei localnici se
mândresc cu un lăcaş aparte, unde pentru
câteva secunde, te poţi lăsa purtat de val şi
simţi emoţiile străbunilor noştrii. Curioşi din
fire, ne grăbim să vedem cu ochii noştri şi…
DA, fiecare poveste spusă de bunicii satului
o trăieşti la intesitate maxima, ca şi când ai
fi acolo.
Biserica Sfântul Ioan cel Nou
În timp ce cutreieram pe uliţele satului, ne-am apropiat de o biserică
frumoasa, desprinsă parcă din poveştile bunicilor nostrii. De noi, se
apropie un bătrânel cu ochii încetoşaţi dar calzi, de la care aflăm că
povestea lăcaşului de cult începe din anul 1507 fiind strâns legată
de familia Arbore. Chiar şi în momentul povestirii, se simţea prezenţa
hatmanului Luca Arbore, acelaşi ctitor ce a zidit şi Biserica Arbore din
judţul Suceava.
Lacul HĂLCENI
Şi asa cum suntem obişnuiţi, după o plimbare plină de istorie, trăiri şi
obiceiuri ne oprim să ne tragem sufletul pe malul Lacui Hălceni, lac ce
face parte din Elesteele Jijiei şi Miletinului pe care ce tocmai le-am vizitat.
Astăzi nu am fost pregătiţi, dar cu siguranţă că următoarea data când
vom poposi pe aici, nu vor lipsi beţele din portbagaj. Pe cele 400 ha se
poate pescui atât ziua, cât şi noaptea, restricţii de cantitate fiind doar la
crap. În rest, momeala să fie pe măsura aşteptărilor!
COMUNA
PLUGARI
Muzeul BOROȘOAIA
În Plugari poposim într-un loc unic în zonă,
născut din dragostea de origini și respectul
față de trecut: Muzeul sătesc Boroșoaia.
Acolo își așteaptă ordonate cronologic turiștii
piese de ceramică din cultura Cucuteni,
urme ale celor două Războaie Mondiale,
documente, porturi populare, unelte vechi
folosite în gospodăriile țărănești.
COMUNA PRĂJENI Casa tradițională
românească
Biserica LUPĂRIA Unde să încheiem traseul și lunga călătorie
Suntem bineveniți în comuna botoșăneană dacă nu acasă? În casa românească
Prăjeni. Dintre cele 4 sate care compun astăzi tradițională, în care traiul pare să se ducă
comuna (ultima de pe traseul nostru), alegem la fel ca în trecut, unde chirpicii se fac ca
să ne tragem suflul în Lupăria, în răcoarea odinioară și mămăliga se amestecă cu
Bisericii Sf. Dumitru (parohie înființată la zvâc? Aici se întâmplă revenirea la origini și
1937). În anul 1935 s-a început construcţia amintirea tradiționalului românesc. Poate
bisericii din piatră „de Deleni” şi cărămidă, că până la următoarea vizită le vom ține mai
cu hramul „Sf. M. Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de lesne minte.
Mir” și a fost finalizată în 1940.
O înșiruire de 2 zile a celor mai importante monumente istorice din jurul Iașului (biserici,
ZIUA 2
mănăstiri, case memoriale și conace din Nordul și Sudul județului) ne convinge să căutăm
cazare pentru o noapte undeva pe traseu. Ne pregătim pentru vizite ce urmează să ne Casa Memorială “Emil Racoviță” | Dănești / GAL Ștefan cel Mare
Iată mai jos care e planul celor două zile de regăsire a originilor și de cunoaștere a trecutului:
Mănăstirea Hadâmbu | Mironeasa / GAL „Colinele Iașilor”
Palatul Culturii
Mănăstirea Bârnova | Bârnova / GAL „Colinele Iașilor”
Descriere generală:
Biserica „Sfântul Nicolae” | Andrieșeni / GAL Valea Prutului
Biserica „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil” | Roșcani / GAL Valea Prutului Distanța totală a traseului: 423 km
Dacă alegem acest traseu, nu uităm să ne luăm corturile și sacii de dormit cu noi pentru că
ZIUA 3
nu se știe care dintre apele sau pământurile pe care le vizităm ne va fura cu totul și ne va
convinge să rămânem peste noapte. Locurile în care urmează să mergem sunt colțuri de rai Poiana cu Cetate | Grajduri / GAL „Colinele Iașilor”
unul și unul, descrise de întinderi verzi (dealuri, păduri, poienițe) sau luciuri de apă. Sunt arii
protejate, bogății din jurul Iașului care găzduiesc specii din cele mai aparte. Poiana cu Schit | Grajduri / GAL „Colinele Iașilor”
ZIUA 1
Palatul Culturii
ZIUA 2
Descriere generală:
Lacul Hălceni (Eleșteiele Jijiei si Miletinului) | Vlădeni / GAL Valea Prutului
Distanța totală a traseului: 323 km
Împrejurimile Iașului sunt generoase și cu bicicliștii. Astfel, dacă avem noroc de vreme bună
și simțim forță în picioare, putem parcurge distanțele dintre obiective pe două roți. Mai jos
sunt trasate cele mai frumoase drumuri de făcut cu bicicletele către cele mai remarcabile
obiective turistice din regiune.
Palatul Culturii
Palatul Culturii
Descriere generală:
Distanța totală a traseului: 52 km
Dificultate: medie
Coordonate GPS
Adrese utile
Pădurea Medeleni 47.248929, 27.670172
Biserica “Sf. Nicolae” 47.247750, 27.682397 POLIȚIA 0232.298.888
Biserica “Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (Sânzienele – Drăgaica) 47.293755, 27.678971 PRIMĂRIA 0232.298.777, 298.800, 298.811
Conacul familiei Deleanu 47.288888, 27.676744 Cabinete medicale Cabinet medical - Dr. Verdeş Felicia, sat
Alte atracții turistice Ţuţora, Tel.: 0232.272.982
Cabinet medical - Dr. O.K. Dent 1, sat
Ţuţora
Biserica “Adormirea Maicii Domnului” Grădinari, Golăiești Cabinet medical - Dr. Ok Dent, sat Ţuţora
Coordonate GPS
Adrese utile
Biserica de lemn “Sf. Mucenic Dimitrie” 47.206764, 27.707476
Biserica cu hramul „Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul” 47.199890, 27.783148
POLIȚIA 0232.295.763
PRIMĂRIA 0232.295.999
Cabinete medicale și farmacii S.C. Feriga S.R.L., sat Prisăcani, Tel.:
Alte atracții turistice 0740.020.756
Cabinet medical - Dr. Drăgan Elena, sat
Biserica “Sfântul Nicolae” Bosia, Ungheni Prisăcani, Tel.: 0745.136.386
Biserica “Sfântul Nicolae” Mânzătești, Ungheni Cabinet medical - Dr. Gafencu Irina
Mirela, sat Prisăcani
Adrese utile Cabinet medical - Dr. Nechifor Elena, sat
Prisăcani, Tel.: 0232.295.847
POLIȚIA 0232.295.252
Comarna
PRIMĂRIA 0232.295.333
Coordonate GPS
Cabinete medicale Cabinet medical - Dr. Pandea Cătălin
Andrei, sat Ungheni Biserica „Sfinţii Împăraţi întocmai cu Apostolii, Constantin şi Elena” 47.059135, 27.780017
Cabinet medical - Dr. Anghel Cornelia,
sat Ungheni, 0232.295.253 Alte atracții turistice
Țuțora
Biserica “Sfinții Împărați, întocmai cu apostolii, Constantin și mama sa, Osoi, Comarna
Coordonate GPS Elena”
Biserica “Buna Vestire” Osoi, Comarna
Biserica “Sfântul Ierarh Nicolae” 47.112556, 27.770964 Biserica “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir” Comarna
Biserica “Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (Sânzienele – Drăgaica) Curagău, Comarna
Situl arheologic de la Comarna, punct „Padurea Musteaţa” „Padurea Musteaţaˮ, la cca. 1,5 km VNV Cabinete medicale Cabinet medical - Dr. Olăraşu Olguţa -
de sat, în dreptul cantonului silvic Tel.: 0232.275.070
Situl arheologic de la Osoi, punct „Terasa Prutuluiˮ „Terasa Prutuluiˮ, la cca. 1 km SE de sat Cabinet medical - Dr. Popescu Constan-
tin Francisc - Tel.: 0232.320.760
Adrese utile Cabinet medical - Dr. Olăraşu Viorel -
Tel.: 0232.320.840
Cabinet medical - Dr. Rusneac Lidia
POLIȚIA 0232.291.369
PRIMĂRIA 0232.238.900 Dobrovăț
Cabinete medicale Cabinet medical - Dr. Urdă Tudor Petru,
sat Comarna, Tel.:0742.122.425
Coordonate GPS
Cabinet medical - Dr. Hamod Mustafa,
sat Comarna, Tel.:0232.291.370
Mănăstirea Dobrovăț 46.971004, 27.705824
Cabinet medical - Dr. Badac Cristina, sat
Biserica de lemn “Sf. Pantelimon” 46.958058, 27.742328
Comarna
Cabinet medical - Dr. Cotea Culita, sat
Comarna, Tel.: 0232.238.765 Alte atracții turistice
Situl arheologic de la „Doschina” La 1 km nord-est de Bâcu între pârâul Pădurea Floreanu - Frumuşica – Ciurea N 47˚ 1’ 1’’ E 27˚ 12’ 39’’
Stavnic și drumul spre Cioca-Boca
Situl de „pe Beci” La 500 m est de satul Bâcu Arbore de Ginkgo Biloba În sat Lunca Cetățuii, comuna Ciurea în
Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril’’- Cuza Vodă Sat Ipatele, comuna Ipatele fața Ocolului Silvic
Lacul Dracului 46.951317, 27.400109
Biserica „Sfântul Ilie Tesviteanul” Slobozia 47.019866, 27.609991
Adrese utile
Adrese utile
PRIMĂRIA IPATELE Sat Ipatele, comuna Ipatele, județul Iași,
tel: 0232.228.855
PRIMĂRIA CIUREA Sat Ciurea, comuna Ciurea, tel.
POLIȚIA IPATELE 0232.228.850
0232.296.170
Cabinete medicale Cabinet medical - Dr. Gafiţoi Constanţa,
sat IPATELE
POLIȚIA CIUREA 0232.296.444
Cabinet medical - Dr. Alexa Alexandra,
sat IPATELE
Cabinete medicale și farmacii S.C. Ana Maria Farm S.R.L., sat CIUREA,
Tel.: 0788.812359
Dagâța Cabinet medical - Dr. Budui Vasilica, sat
CIUREA, Tel.: 0232.296.210
Cabinet medical - Dr. Ionita Maria, sat
Coordonate GPS CIUREA, Tel.: 0232.296.524
Cabinet medical - Dr. Croitoru Liviu Tri-
Mănăstirea “Cetatea” 46.924956, 27.280207 dentis, sat CIUREA, Tel.: 0232.296.210
Cabinet medical - Dr. Ignat Doina Feli-
Alte atracții turistice cia, sat CIUREA
S.C. Antalgo S.R.L., sat CIUREA, Tel.:
0232.248.325
Situl arheologic de la Boatca, punct „Cetatea Mare” 46.95106, 27.2197
Schitul Dagâța – Pogorârea Sfântului Duh Sat Mânăstirea, comuna Dagâța
Grajduri
PRIMĂRIA DAGĂȚA Sat Dagâța, comuna Dagâța, tel. Biserica „Nașterea Maicii Domnului” 46.972169, 27.540411
0232.325.511 Ruinele Bisericii Cujbă din Poiana cu Cetate 46.990959, 27.601456
Coordonate GPS
PRIMĂRIA SCÂNTEIA Sat Scânteia, comuna Scânteia, județul Cabinete medicale Cabinet medical - Dr. Popa Mihaela, sat
Iași, tel. 0232.229.260 MOGOŞEŞTI, Tel.: 0728.865.513
Cabinet medical - Dr. Popescu Laurențiu
POLIȚIA SCÂNTEIA 0232.229.273 Dan, sat MOGOŞEŞTI, Tel.: 0232.294.277
Cabinet medical - Dr. Tătaru Mihai, sat
Cabinete medicale și farmacii Cabinet medical - Dr. Dentis 2000, sat MOGOŞEŞTI, Tel.: 0232.294.300
SCÂNTEIA Cabinet medical - Dr. Ciubotaru Elena
Cabinet medical - Dr. Vieru Gabriela Constanţa, sat MOGOŞEŞTI, Tel.:
Anca, sat SCÂNTEIA, Tel.: 0232.229.271 0744.835.384
Cabinet medical - Dr. Balan Maria, sat
SCÂNTEIA, Tel.: 0232.229.498
Țibana Adrese utile
Adrese utile