CA.

SA COALELOR
BIBUOTECA DE POPULARIZARE A TIINTEI

No.16.

DIn iUIU RllR nAnR(

DE

'ION SIMIONESCU
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IAI

EDlIA II-a

BUCURETI
Tipografia .,ROM..'NIA NOUA", Strada General Dona, No. 26
13

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
Cu voi vin florile 'n cam*
Si noptile cu poesie
$i vnturi line, calde ploi
Si veselie.

(G. Co*buc)

Dintre tortte animalele pdmerntului nostru,

pdscirile i insectele atrag mai deadreptul privirea tuturora. Cdnd soarele pufin-pufin incdlzefte mai bine, copilul scos din case', la

aer fi ceildurd, 4i are drept tovardf getzuli-

fele rofii, cu puncte Begre (Vaca-Domnultu),

Ingrdmddite in afa de mare numdr la incheetura pietrelor din zid, incdt crezi c e o patd
de sdnge. Fluturele purpuriu mai tdrziu ceva
sboard besmetic prin aer, orbit de lumind.
Cella omdtul acopere grddina, iar copilul nu
are voe stilt scoatd nasal afard, ci cel mult
s priveascd pe fereastrd, pifigoii, vreibille ori
stiglefii yin fi-i bat in geam, chemdndu-1 sei
se joace fi el in omeitul care sccirtie sub picioare.

Pdsrile fi insectele formeazd materialul di-

dactic, prin care copilul este atras cdtrei naturd. cdtrd frumoasa ei sdlbdticie, dupd cum
www.dacoromanica.ro

mita 0 cdnele il servesc pentru cele dint&

lecfiuni intuitive asupra viefii.
Mai tdrziu, in fcoalei, viafa s'a skins. Vie-

Wile toate sunt cuprinse in carte f i in muzeu. Nimeni nu indeamnd pe copil sd pri-

veascd sburddlnicia pifigoiului ori dreigldfania cdsniciei la rdndunele. Doar avc, instinctiv, cat mai std el 0 cased gurah la nifte
vrdbioi ce se bat, urmdrindu-se, sbdrlifi, ma-

nio0, de pe acoperipil casei in tufa de liliac.

ii doar prin lumea aceasta, a vieteifilor Ina-

ripate, copilul poate trece pregalit atre lumea mai complexd a oamenilor. inclinarea
indscutd, spre chinuire, prin puii de pasdre

poate fi ineldufitd; fruniusefea penelor, istefimea mirdrilor,-Nmdestria cantecelor:ii pot deschide sufletul de copil, cdtrd gustul culorilor,

al melodiilor, dar mai presus de toate cdtrct

iubirea viefii altora, cdtrd respectul celor care

0iu sd &ink biruinfa prin suferinfd.

Natura prezintd ated de variate aspecte_;

harfa prin care se sldve0e imnul viefii are ateitea coarde, Inc& oricare ar fi firea omului,

Om* in ea fi indemnuri ultra' indlfare dal

0 leac contra durerei ori a pornirilor rele.
Nurnai ochi sal cad, spre a prinde din naturd, ceeace are rzevoe pentru suiful cdtrd
mai desdvdrfit.

Iatd de ce m'am gdndit di nu ar fi rau,

dacd cif pane in mdna copiilor, o cdrfulie in

care cq schifa, potrivit puterii mele 0 cetitorilor cdrora ma adresez, descrierea cdtorva
pdsdri din cuprinsul fdrii noastre. E a introwww.dacoromanica.ro

ducere, pusa la indemcina tor, spre cunocqterea variatiei faunei noastre.

Trebue s marturisesc ca patru izvoare

principale mi-au servit la injghebarea acestei

cartulii. Mai intai este izvorul tuturora natura. In excursiunile mele geologice, find ne-

vozt s urc veirfuri de murgi, dar s ma

scobor i in vaiuga cea mai umbrita, nu rare

ori mi s'a inteimplat sa nit ca tin in meina

ciocanul de sdrobit pietrele i sa ramein stand

de piatra In fata sborutui de vultur sau a

diademei de pietre scumpe de pe capul pas-

carufului albastru. Na tiam ca va fi

vre-

mea &Ind aceste inteimplari imi vor folosi. Alt

izvor de salmi mi- a servit bogatul rnuzeu de
Istorie naturala din Bucurefli ; e pentru mine

o placutei datorie de a multumi distinsului

meu coleg d-1 Gr. Antipa, directorul i fauntotal muzeului cum nu sunt multe in lume,
pentru c mi-a ingelduit sa ma folosesc dricdnd am voit sau putut de cercetarea pasarilor lmpaiate ca fi de biblioteca. Mi-a ajutat
mull ci sistematica lactate a d-lui Dombrovschi, Ornis Romaniae, rezultatul unor indelungate cercetari fi observdri, dupa cum m'am

folosit fi de minunala comoara de legende

cuprinsa in carte a regretatului academician
S. Fl. Marian: Ornitologia poporana romeind.
Nu pot sot nu multumesc fi prietenului C.
Motas, .Fef de lucrari la laboratorul de zoologie din Iafi, pentru osteneala ce si-a dat,
sa desemneze mai toate figurile din text.
A$ fi multumit daca aceasta cartulie, cetwww.dacoromanica.ro

ziind in made copiilor de ccoal, le-ar indrepta privirea, mintea i sufletul mai des,
ctr bogtifiile de forme fi via(d, cuprinse
in tam romemeasan.
I. Simionescu
la*, Martie 19PO.

1) Pentru cei care aridori sA cunoascAI mai indeaproape or-

gatharea i clasificarea pAsArilor, le sta FJa indemAna cartea :

NT. B5cliirifu i I Simionescu Zoo logic, 416 p. cu 361 figuri.
icurestt Socec cfr Q-ie. 1922.

www.dacoromanica.ro

VULTURUL
Numai in cadrul maretiei piscurilor mun-

toase aceast pasare, stpfina Carpatilor,

apare sub adevarata ei infatisare impunatoare.

Am vfizut-o o singura data, pe creasta

stncoasa. a Pietrei-Craiului.

Cerul era senM, curat, adfinc ca marea

linistita ; se rezema spre apus de gheburile
uriase ale muntilor Fagarasului, spre rasarit
de tapsanul inalt al Bucegilor. Valea Dambovitei 'Area ca un drum cotit printre Maltimile ce se lasau spre miazi-zi. In toiul zilei de \rail, piaL-Pa incalzindu-se si resfran-

gfind cldura, cu toata inaltimea era destul

de naduf. Un colt de stnca, lasa sub el

ceva umbra, Indeajunsa ca sli ma adapostesc.

Atipisem o clip, cfind o unda racoroasa

ma lovi in tap: In absoluta liniste a vfirfurilor apropiate de cer, orice miscare brusca
te face sa tresari. La cfitiva pasi se lasase
www.dacoromanica.ro

din sbor, un vultur bArbos, ap de domol,

incfit numai valul de aer produs de aripi,
ajunse pfinA la mine.
PoveOile fanfastice cetite despre el, imi
trecurA ca fulgerul prin minte. Luptele vfinAtorilor cu stApfinul inaltimilor muntoase,
rApirile de copii, striviti in eine tie ce prA-

pastie, imi aparura ca intamplAri realizabile. Dincolo de creasta de lfingl mine,

Valea-lui Ivan, se deschidea ca gura iadului

fArA fund ; mA vedeam rostogolit dealungul
zidului de stfincA din care se macinA mereu piatra, curgfind spre vale din &Haul
Moarei-Dracului.

Clipele de groaza au trecut repede ; re-

gele aerului nu m'a zArit, iar eu puteam

sA-1

privesc in lini0e, de dupA coltul de

stncA.

Cine l'a botezat regele pAsArilor, nu a

greit. Totul in el e impunAtor, mndru,
demn. In privirea lui pAtrunzAtoare, este
ceva din ingfimfarea fiintei care nu se a-

mestecA printre celelalte, -ci le doming. ImpArAtia lui e adancul mArii de aer. Mai sus,
tot mai sus nAzuege, iar c5nd se lasd din

sboru-i maiestos, lin*it, din inAltimea depArtatA, pare ca un trimes al cerului, 'uncle
i$i are locuinta. Nu degeaba, cei vechi ran
fAcut pasArea lui Jupiter, iar Zeul Zeilor
and a furat pe Ganimed, in vultur s'a prefAcut.

ImbrAcAmintea lui e ca a unei statui turnatd in bronz, InegritA ceva de vreme.Peste

tot, arAmiul dominA. Pe spete i aripi e maiwww.dacoromanica.ro

intunecat, aproape negru; e mantia regeasc. Fiecare pan5 are pe mijloc trasd o dunga alburie, umflat ceva la cap5t ;' pe Ion
dul negru, iim aduc aminte de ploaia de
stele azatoare, prins pe placa folografic5.
Gfitul puternic, gros, e imbrdcat cu pene ca
de mtasd, albe galbii, iar pe piept si pantece, penele dese, galbene-ruginil, iormeaz
un piep tar gros.

Clontul ca de fier, negru, drept, turtit lateral este sfdrsit cu o cange ascutitd. Sub
plisc un mot ca al curcanului, expli65 numirea de .,b5rbos".
M'a minunat degetele si ghiarele ; la un
trup asa de mare, ma asteptarn sd vdd niste
carlige de otel mdcar cat ale pajurei. Din
potrivii ; degetele subtiri mid, negre, numai
vn5, erau stfirsite prin ghiare, ceva-ceva
mai mari deck unghiile unui cucos bbtrtin.
Toata puterea tui este in aripi, asa de
lungi in eat and le intinde, msoara. peste

3 metri de la un capat la altul. Aripile

ii

sunt lopetite late cu care loveste aerul cfind

se inalt.d ; nu are nevoie s deie prea des

din ele. De aceea pare c5 nici nu le smisca;
se inalta, asa, supt de aerul din ce in ce
mai usor. far cand se lasd in spirale largi,
e deajuns ca sd le indrepte oblic, spre a se
cobori in cel mai lin zbor planat.
Aripile ii sunt armele de lupta ; ghiarele
dela picioare ii folosesc s tie prada, cfind
cu clontul stisie carnea. Cu aripile si cu
pieptul, loveste caprioara ingrozit5, ameitind'o si impingfind'o spre prpastia in care
www.dacoromanica.ro

10

va cAdea sdrobitA. ToatA mfindria i puterea vulturului stA in aripi.

Vulturul de aripi smuts
Numai poate zbura sus.
Aripi, dar 0 privire ! CAutAtura lui, putin
cam trist, este asa de pAtrunzAtoare, incat

din inMtimea abea ajuns6 de om, zArege

prada ce page linigit pe plaiul inverzit

sau cadavrul proaspt din fundul vaii. Vul-

tupl nu e crud. DacA atacA animate vii,

cam rar, nu le chinuege. Nu-i place carnea
caldA, din care nu a murit de tot simtfrea;

nu staie animalul IncA viu. MAnanc5 mai

mult cadavrele care nu au inceput a pu-

trezi. Ii plac mai ales ciolanele cu mduvA

0 lnghite bucati marl, asa cum le capAtA
din sdrobirea osului intreg, lAsfindu-1 sA
cadA, dela InMtime. pe o stancA.

Cand stA linigit pare stanA de piatrA ;

cand i se ataa InsA cuibul se degeapti in
el intreaga funie a naturii sale de fwd.

Dominator al InAltimilor, vulturul este un

izolat ; i0 alege sAla pentru.cuib locul cel
mai greu de -ajuns i cu aceasta a insemnat spatiul larg in care el vrea sA fie stlipan. Nu IngAduie altuia, sA intre in granitile dominArii lui.
Cuibul este o adunaturA de vreascuri de

toate grosimile i un cimitir intreg de animale, aduse puilor drept hranA.

N'are dumani mari, cAci Mci o vielate
nu se incumet sA se puie in impotrivire
cu el ; numai de om ii e flick dar se luptA
cu el la disperare, cfind ii sunt amenintati
www.dacoromanica.ro

11

puii. Nu scap insA de dumanii cei mArunti, paraziti numeroi, oploiti in desiu1 penelor sale
de rAu.

11 supr uneori destul

*
*

In afarA de vulturul bArbos din tinuturile

muntoase, mai trAesc la noi alti vulturi,destul de obinuiti 0 cari ii intind campul de
ospAtare panA'n tinuturile dobrogene. Fie cA

nu mai este asel cadru impunfitor al naturii, fie cA felul de viatA, amestedndu se

cu alte pAsAri, e altul, vulturii din Dobrogea, nu impun cleat cfind ii vezi, sus, sus
de tot, in zborul lor rAmas acela ca i al
vulturului barbos.

Dupa infAtiAri,

vulturul ple

negru

(Vultur monachus) mai aduce aminte de cel

dintai, mai ales cand stA linitit 0-0 trage

gatul scuet intre umeri, ca sA nu se vadA

cA e gola. La culoare e cam la fel ; e insA

mai morocAnos, mai trist. Privirea lui este
tearsA, mai blandA, dei vzul este tot pAtrunzAtor. StA ceasuri intregi nemicat, VA-

cut, pe un colt de stanch' sau pe craca unui arbore izorat, privind spre zarea ne-

sfarit a bAltilor. Oricum, el mai pAstreazA

ceva din impunerea celui dela munte.

In schimb, tovarAul sAu, Vutturul ple
alb (Gyps fulvus), des incA in Dobrogea, a
cam pierdut orice drept la numirea de regele pasArilor ; in orice caz e un rege decAzut. In el nu se ascunde de cat lcomia.
Cand dA de un cadavru, fie chiar imputit,
www.dacoromanica.ro

12

se repede ca o hiena; eu o lovitura de clont

ii deschide burta ; infometat incepe a rupe
din mini putrezit iar matele le trage afar,
intinzandu-le, Iinandu-le cu ghiarele ea a&
le poata rupee Capul mic si OW gel, lung,
sunt pline atunci de sfingele si murdariile im-

prastiate, din burta rascolita a cadavrului.

Atat de mult inghite, in cat ca sa mistuiasea tot ce a mfincat, sta vreme indelungata
nemiscat, prostit. Il poti lovi cu batul, WA
ca s incerce, sh se apere. E lenevit- ca un
boa satul. In schimb MO, totInai prin lacomia lui, aduce un mare serviciu. Vulturii
acestia sunt curatitorii de cadavre, crematoriile naturale. Prin ei miasmele infecte ale
materiei putrezite dispar, se transtorma in
energia necesara zborului. Pentru aceasta,
aiurea, unde cadavrele ar fi un pericol pentru viata, vulturii plesi. creusete de fla cari
vii prin care natura face sa treaca tot ce
ar distruge viata superioara". sunt cinstiti,
aparati chiar prin legi anumite.

www.dacoromanica.ro

If.

RAPITOARELE OE ZI
Vulturii sunt mai mult reprezentativi, decorul lumii pAsAresti, ca si multi dintre regii vrernurilor moderne. Er ,pAstreazA IncA
intatisarea impunAtoare ; au privirea mandrA, uneori mai agerA alte ori mai 4tearsA.
Prin izolarea lor sublimA, nu se amestecA
cu vulgul; troneazA in locurile g-eu accesibile. Prin aceasta insA puterea lor rAmfine
de cele mai multe ori inertA, nefolositA, ca
un simbol, iar inteligenta nu se mlAdie dupA
variatia intreprinderilor. Sunt maiestosi dar
Inceti la miscAri ; sunt mandri dar lipsiti devioiciune.
AdevAratii rApitori, cei multi, sunt pre-

tutindeni ; la ses, la munte, in paduri ca si

in stepe, deasupra bAltitor ca si pe langa

gospodArille omenesti. Unii sunt credincio0

pfimfintului nostru, stand vara si iarna la

noi ; altii, cei mai multi, cAlAtoresc urmanrlu-si prada.

Semnele distinctive ale felului de viatA, lewww.dacoromanica.ro

14

port in ghiare, aripi i clont : putere, iutealA

i a rme. Ghiarele pajurei, sunt mai lungi, mai
indoite, mai ascutite decal ale vulturului, mA-

car cd nu este, la trup, mai mare cleat ar

cesta. Clontul este masiv, tAios pe margini,

ascutit i indoit la van'. Gaud 'a infipt ghia-

rele in spatgle pradet, nu mai scapA din

stransura ca de clege, poate s se sbatA
cat se va sbate. Aripile nu sunt arme de
luptd ci lopeti de vaslit repede. In inteala
micArilor ii stA toatA puterea ; nu trebue

sA prinda de veste prada and rApitorul ager se las ca sAgeata din zbor. Hrana nu
o iea din cadavre. Le place boarea cald a

cArnei proaspAt sfAiat. De aceea milA nu

Oiu ce e. Privirea e agerA, dar i cruntA ;

chiar capul, mic, cu fruntea turtit, impli-

neqte cruzimea reflectat prin Gehi, arAtand.

cA puterea nu are numai decat nevoie de

inteligent. tPajura nu trAqte decat din somor ; se poate numi ministrul mortii. Vulturul este dinpotriva slujitorul vietiih (Michele t).

Cel mai mare rApitor de la noi este Pajura, (acvila imperialA, Aquila imperialis),

care se intfilne*te din munti i Oran reaiunile basarabene.

Nu ajunge mArimea unui vultur, dar nu

e departe de el. Lung de un metru, and

intinde aripile, masoar peste doi metri de

litime. De aceea i poporul nu o deosebete, adeseori, printr'un alt nume ; pentru el
e tot vultur. De alttel se lasA aa de greu

sA fie vAzutA de tproape, incfit i obiceiuwww.dacoromanica.ro

15

rile ei nu sunt prea bine cunoscute. Se deosebeste de vultur nu numai prin cAngile mai
mari, mai ascutite, prin clontul mai indoit,

dar i prin felul cum stA, and e linistiti.

Pe and vulturul e cu corpul plocat, invi-

Fig. 2. Pajura

luit in aripi, pajura st dreapt, inat pune

in evidentA pieptul ei lat, ca si muschii mai

puternici dela picioare, necesari sl ridice

prada si sA o ducA la locul de ospAtare.

Pe and vulturul se multumeste cu ca-

davre, pajura este spaima animalelor de tot

soiul, dar mai ales al iepurilor. Toate insuvirile legate de un rApitor adevArat : vioiciunea, puterea, agerirnea si mai totdeauna
www.dacoromanica.ro

16

izbfinda, concentrandu se 3n aceasta pasare,

se explica de ce in imaginatia poporului

nostru, Ca si a mai tuturor popoarelor, pajura tine un 'toe toarte insemnat. Ea e stapana dela munte 'Oran delta.
Dela pajura cam cat un vultur, pfina la
uliorul (Accipiter nisus) de-1 poti cuprinde

in mana, celetalte rapitoare au toate mar-mile. Gala (Ali Ivus regalis) este aproape o
pajura mica ; until (Buteo vulgaris) vine la
rand Ca si oimul. (Falco laniarius) atat de
mutt cantat pentru agerimea lui si asa de
mult odata cautat in cat In tributul nostru
catre Turci sa cuprindeau si 24 soimi pe
an. E pasarea care mai serveste Inca la VAnatoarea domneasck nu arat pentru vanat,
cat pentru plcerea salbatecii de a asista la
lupte 3n aer, intre soimul, deslegat la ochi,
si pasarea care sbura linistita spre cuibul
ei. Interesante erau mai ales luptele dintre
soim si starcal cenusiu, care nu se lasa usor prins, fie sburand in cotituri fie aparfindu-se aprig cu pliscul lui drept si putern i C.

Imbracamintea rapitoarelor este iarasi felurita. Haina castanie este cea mai obisnuit,

find cea mai discreta. Pajura este aproape

peste tot, tot una; rar Cu stropi neregulati
mai deschist. Cu cat trupul este mai mic,
cu atata culorile deschise sunt mai intinse.

Uliul e pe piept ca pamantul de padure,

toamna, ca frunzele moarte pe el. Vanturelul cam cat o tared, are aproape haina

cucului, deosebindu-se doar printfatfita ca

www.dacoromanica.ro

17

stropiturile pe piept, sunt in lung $i nu in

curmezi$. I s'a dat acest nurne pentru c
are obiceiul s se urce sus, in v5zduh, unde
pare cA stA locului, (land mereu $i des din
aripi, ca $i cfind ar vantura ceva. Cam la
fel este plistirarul (Astur pisus), de unde $i
credinta poporului eh' cucul se preface in
uliu,

dppa ce nu mai cant5, iar vorba

ziva-i cue, noaptea cober se d5 celui care

ziva-i om de treat* iar naptea s'apuc5 de

furat. D'apc i porumbarul -(Astur-palumbarius) ?; ai zice cd are o pestele fcu4A din

matas cenusie-deschis, cu ape castanii sub
forma' de vlurele incretite si dese, legatr

intre ele, in lung, prin fire de at5, subtiri,

formand ca o panza rarA de paianjen.
Eretele de sara e imbrcat in haina hulubului, cenusie de plumb, pe piept avand
pieptar de blAnitA de jder. Sunt specii c51Atoare, care au culori asa de bttoare la
ochi $i variate, dela individ la individ, incat, odatA vAzandu-le pe campia dela Saranasuf, am cresut cA sunt un card de porumbei domestici.
Hrana rApitoarelor e si ea variat5. Nimic
nu poate scApa ochiului lor ager ; nici o
vietuitoare, fie din apb, din aer, de sub pa-

mint, nu se poate ascunde indeajuns de

bine. Cum e cocostfircul pentru broa$te asa

e pajura pentru iepure ; din fuga ii infige
ghiarele in spate, sburand cu el spre cuib.
Illiul
este dumanul pAsArilor de curte ; nici
,
n a apucat bine 0' strage gospodina ihai I-----

ihai !, nici n'a dat bine de veste cucopl de

www.dacoromanica.ro

18

strajA si uliul

a si pus gbiara pe un biet

puiwr. Sbimul e neintrecut ; nu-i place altlel sA vfineze de cat din sbor. De -altfel ro-

manul cu simtul lui ager de observare, a

dat pfisarilor rApitoare numiri diferite dupi

felul xle hranA. Porumbarul este numit pe
aiurea i GAinariu oH Uliul gAinilor ; apoi
yin PAsArariul, spaima pAsArelelor, Soreca
rul vanAtorul soarecilor, cu care e asemAnAtor ca culoare. Sunt pasAri rapitoare care
nu-si astimpArA foarnea de cat cu gandaci

de tot soiul, cum e Vespartd (Pernis aptyarns).

DupA obiceiurile lor, deci, nu toate rApitoarele sunt stricAtoare. Multe din ele din
potrivA sunt -folositoare omului.

www.dacoromanica.ro

III

RAP1TOARELE DE NOAPTE

Nimic nu te impresioneazd mai mull de

cat strigAtul plangator al eucuveicei ori a-

cel pAtrunzAtor, ca un ras strident, iesit din

necunoscutul intunerecului, al Huhurezului.
Judecata nu-ti ajut deck dupA ce a trecut

impresia de for. Taina noptii, zAbralnicul

Indoliat asvarlit peste natura toatA, pAdurea

cu tainele ascunzisurilor ei, produc, prin ele
singure, o strangere de inimA ; dar cand din
linistea noptii ori chiar amestecat cu suerul
furtunii, auzi acel Uhuu ;, prelung vaet sta..
pungAtor, WA sA vrei Iti IngheatA sangele

,In vine. La toate popoarele si in toate vremurile glasul rApitoarelor de noapte este legat de moarte, de prevestiri sinistre, de ne-

norociri. Romanul e sigur a din casa, pe

al cArui ogeag s'a lAsat Inteamurg cucuvaia,

va fi scos in scurtd vreme un mort. Co-

beste ca o bufnitV, se spune de acela care

vorbete a eau.
Sunt mai multe soiuri de rApitoare de
www.dacoromanica.ro

20

noapte. Romfinul le cam IncurcA si nu fAri

oarecare dreptate. Toate au cam aceleasi

caractere, iar vremea and ies din ascunzi-

suri nu e tocmai potrivitA pentru a observa

deosebirile.

Toate au hahia cernit a intunericului, Culoarea aceia castanie inchis, care le fac tot
una cu haina noptii. Stropi albiciosi nu sunt

Fig. 2.Buha

rari, ba uneori ail preponderenta, dar numai cAnd pAsArile au penele sborsite ori aripile Intinse.

Toate au penele mAtsoase, moi, asa in

c5t cfind zbor, abia se aude fosnetul aripetor. Tree ca o nAlucA pe lingA om si cel
mutt le prinzi de veste dapA valurile de aer.
Toate au auzul si vAzul minunat. Cind le

gAsesti ziva, dormind in tr' o vAgAunA ori scorwww.dacoromanica.ro

21

buri de copac, ajunge fosnetul pasului pe

frunze, ca s le destepte si sa si iea zborul.
greoi, ascunzandu-se aiurea. Vazul e tot asa

de bun, pentru Incrurile de aproape, ca si

a vulturului pentru cele de departe. De aceea si ochii lor sunt mari, holbati ca dou
cirese negre, iar ziva, cfind le supra lumina

prea mare, mai las perdelele, inchizand Pe

jumatate pleoapele. Sunt fiinti fricoase, putin inteligente. E o placere s asliti la ga-

lagia ce o fac pasfiruicile, cand dau de a

bufnitA, petrecfind-o [Ana la ascunzisul ei

intr'un cor pitigaiat, cum fac uneori Copia,
rat' crescuti cu Cite vre-un nebui linistit
zdrentuit, ratticit prin oras.
Ziva stau ascunse, ca Intepenite, un valA-

tuc de pene din care nu 'tsar cleat ochii

marl, negri. ce par adanci si intrebatori. Nu

degeaba Minerva, zeita intelepciunii, nu e
reprezentata altfel dee& cu o bufnita langa
ea. Si doar intelepciunea numai in capul debufnita nu s'a gasit adapostul. Dintre rapitoare surd cele mai .,putintele la minte".
Cuibul si 1 fac unde pot, in locuri cat de
ascunse. Pe cat parintii unt de resping-

tori, privirea lor fixa, aducand aminte de

aceea a sarpelui, pe atat pu!sorii imbracati

in camasuta lor de put, moale, flod6s, zbur-

lit, cu ochii marl, curiosi, sunt ca niste jucarii.

y,

La noi ca s; in intreaga Europa, traesc diferite specii de rapitoare nocturne.

www.dacoromanica.ro

22

Cea mai mica, cea 4nai comunk estu Cucuvaia (Athene noctua) destul de sprintark
vioaie. Nu e cas veche, clopotnita, ruin&
in eare cucuvaia 0' nu fie tovarsa de trai
a liliacului. Nu ii e fried de om, pe cfit omului ii e groazd de ea. Totusi e anithalul
cel mai folositor, cAci moare dup soareci
sau alte mici rozatoare.
Ei ii tine tovarAsie Striga (Strix flamaea),
ceva mai mrisoarb, mai sveltb, la imbrcaminte cam la fel. Se de(34ebe-ste ins6 lesne
prin fata ei oval5, ca un as de cup', avfind
infatisarea unei- fete de om, cu nasul lungit,
pe c5nd cucuvaia are nasul rotund ca o minge, cu pliscul in centrul creerulni, intre cei
doi ochi mari, circulari. Se deosebeste si
dupd glasul mai ascutit, des repetat.
Ciutul de camp este ceva mai mare, cam
ca un uliu, cu coada rAtezat5 la van', pe
and Hulmrezul (Syrnium aluco), cu infatisarea trist, morocAnoas, adorrnith, face tre-

cere catre Huhurezul cu coada lung (S.

uralense), a mandoud locuitori ai pdurilor.

Cnd se zburleste e cam cat un curanas de

mare, iar aripile ca niste covAtele sunt fruritos incondeate cu dungi late, varstate, alb
si castaniu.
Cel mai mare reprezentant al rapitoarelor
de noapte este Buha (Bubo maximus), mare

at un curcan si cu cloud creste, deoparte

si de alta a capului. Imbrcmintea -ei e bogatd in pene, frumos colorate, macar ca nu

au alte culori cleat alb, galbn si brun cu
diferite ape. Pe and Ciuhurezul inspaimanta
www.dacoromanica.ro

21

cu strigatul lui strident de hu-hu-hu, in preajma pAdurilor din spre dealuri i sesuri, Buha

se tine mai mult spre partea munteasfi, dar

si in pAdurile dobrogene, ori cele basarabene. Glasul ei scurt, pfitrunzAtor, se aude
eine stie de unde E concurenta pAserilor
mari-de pradfi, cu care, se zice, Ca se lupta
uneori. Hrana lui o fac epurii dar mai ales.
pAserile mari ca gasti, rate ; asa de lin ce
zboarA, inat bietele_ psAri nici nu deschid
ochii and sunt apucate in ghiarele ascutite

ale hrapiretului dusman de noapte. Face

cuibul in copaci inalti, punfind in fiecare an

ate 3 ou'a, din care ies puisori, unul dupA

altul la dou-trei zile. Din cauza aceasta nt
sunt toti tot una de mari.

www.dacoromanica.ro

Iv.

CIOCANATOAREA

Pas Area accasta e semnul trudii, a muncii

grele, a neobositei alergMuri dup hranA.
40 clip nu stA locului ; e neadormita cerceMoore a insectelor din scoarta si inima copacilor. Nu are Ca si celelalte paseri, rAgaz
pentru bueurie, pentru cAntare, asa cum ar
arAta-o imbrAcAmintea. Numai and se scoala,

pAnA ce soarele soarbe ceva din rouA, bate

din aripi, desmortindu le, misandu-le in jurul a iapostului de noapte, WA rost. E ca si
muncitorul care-si intinde bratele, sculfinduse dupA o noapte de adnc6 hodinA ; e singura ei inchinare mulA actas soarelui, rAscolitorul tuturor vietgilor. De indatA ce ra.zele de luminA si chldurA rAzbesc frunzisul
des al codrului, desteptfind insectele, ciocAnAtoarea se pune pe lucru.
Viata ei toatA e legat de trunehiul copaicilor mai in vrAst6, cu scoarta crApatA, cu
inima atinsA de car). Rar se avAnturA prin

.crengi ; mai rar and se las pe prnAnt.

www.dacoromanica.ro

25,

In scoarta i sub scoarta arborilor bAtrAni

sunt ascunse insecte ; ciocAnAtoarea le cautA

pentru a se hrni cu ele.

In inima copacilor pe jumAtate gAnnoi ii

ascunde speranta pAstrArii neamului; casfili
scape ouAle ii trebue putere i fabdare. Le
are pe amfindoug.

Fig. 3.CiocAnAtoarea pestritA mare.

Unealta ei de lucru este pliscul lung, so-

lid; e universal, servind drept tArnAcop, ciocan, rfindea ori daltA. Cu el ciocAnqte mereu ca sa sperielumea insectelor sau s afle

unde sung a gol; cu el rupe aschille rdin

scoartA, din lemn, ca sA-i deschidA calea
www.dacoromanica.ro

26

spre larvele insectelor ; ori s potriveascA

intrarea cuibului ; ca el 10 face loc in inima
copacului pentru vremea clocitului. Mfinerul
tfirnAbopului este capul i. gfitul; cel dintfiiu

nu e delicat, cel al doilea e numai muKbi.

Ca sA se tie vertical, pe scoartA, se serveste de picioare, scurte, noduroase, vanjoase. Se prinde bine cu cele patru degete,
asezate ca la papagali, clout inainte, dou
IndArAt, inzestrate cu unghii lungi,. Indoite,
cAngile de fier cu care se urcA lucrAtorii pe
stfilpii de telegraf, ca sA inoade firele. Ori

c4t s'ar acAta de bine, e ostenitor sA stee

mereu verticalA ; Ii trebue o proptea ; cu

coada scurtA formatA din pene tari, retezate

la varf, se sprijing de o crestAturA a scoar-

tei. Asa e de bine adaptata la acest tel de

viatA, Meat se miscA pe copaci ca veverita.

Se urea, se coboara; acum e cu -capul in

sus, acum se IntoarnA ca un surub, cu capul

In jos. Mereu ciocAneste, dar mereu se suceste, fArA sa tacA din gurA un pic. De aici
vorba rominului : a ciocAni pe cineva de
cap, a nu-I lsa in pace o clip. Nu are glas
frumos; din potrivA e supArAtor ca si loviturile ciocanului : Kvik... kvik... kvik, Inteuna

repetat FArA s'o vezi, o stii cam unde se

afl numai diva glas.

CiocAnind intr'una, insectele speriate fug

cafe incotro pot. Greu nap tusk' de vajnica
pfinditoare ; ca prisnelul se miscA, euleg5ndu-le din fuga. CiocAneste intr'o parte a copacului si numai ce se repede in partea opusA, atinand calea fugAtoarelor. DacA locul
www.dacoromanica.ro

27

lovit sulfa a gol, cu rAbdare se pune la descojit copacul, aschie cu aschie, pfinA ce (IA
de cuibul insectelor. Nu le poate prinde cu
vfirful ciocului? Se sluieste de limba lung5,
cleioa sA.

Poporul spune CA e o femeie prea curioas,

pedepsita de Dumnezeu. Dindu-i un sac plin
cu toate soiurile de gAngAnii, ea sA-1 arunce

in balt, femeia, curioasi ca orice femeie,

deslegA pe drum sacul, sfi vad ce e in el.
S'a umplut lumea cu gAngAnii r PrefAcutA in

pasa're, de atunci sboarA in toate partile,

doar va aduna inapoi gAzele scApate din sac.

Hrana de cApetenie a ciocAnAtoarelor fiind

insectele, nu se dau la o parte, cfite odat,

sA se ospAteze i cu seminti. In special ciocAnAtoarea din spre munte, neagr peste tot,
afarA 4e o path' pe frunte, rosA ca sAngele,

pare cA ar fi insemnat ca oile la numra-

toare, se dA in vAnt dupd semintele de brad.

Ca sA le mAnAnce in tihn, lace o pregdtire
anumit5. Intr'o creang6 mai groasa, sapd o
gropit, cam cat o jumAtate din gAoacea de

ou ; yupand conul de brad, il a,.azd in gropitA, potrivindu-1 s stele ca glunda in degetarul ei. Ca si papagalul, resfird cu degetele dela un picior solzii, spre a apuca rnai
lesne semintele dela subsuoara bor.
*

CiocAnMoarele dela noi sunt, mai toate,

frumos imbrAcate. Numai cea de munte (Picus martins), este neagrA peste tot, cu in-

semnarea rosie pe vArful capului, iar Verwww.dacoromanica.ro

28

{loaica (P. viridis), lacom de furnici pe care

le prinde ca i turnicarul din America, are

un al verde-cenuiu pe spate. In colo, celelalte sunt imptstritate cu toate culorile. Ciocanatoarea mare (P. major) pe spate e nea-

gra, lar pe piept ruginie-galbie. Pe cap are

o scufie tot neagra cu un fiong la spate ro
de carmin, cu un cozoroc, la frunte, portocaliu. Pe umeri cu epolete albe, iar aripele
sunt ca stropite u var, la \Tani insa cafenii.
Coada e tot neagra, cu cateva dungulite albe;
pe burta e rocata, mai roie sub coada. Cio-

dnatoarea cea mica (P. minor), care vine

pana prin livezile mai intinse este i mai
pestrita, mai stropita cu alb, iar scufia este
rocata, in loc sa-fie neagra.
Din copaci isi scot mancarea, in copaci
Ii fac cuibul. Vai de truda lor, pand ce-1
pregatesc, daltuind lemnul, ca i un mester
tfimplar. Voind sa inele pe dumani, socot
de bine ga inceap doua- trei cuiburi deodata, terminand insa numai pe unul, pe care

nu 1 poti afla cleat stand la panda, ca

sa'

prinzi de veste unde s'a furiat barbatul, cfind

aduce mancare nevestei, pe Qua. Din venicul alergator dupa hrana, in restul anului,

devine cel mai casnic, in timpul clocituluL

Nu-i prsete tovaraa ; iar daca vreodata,

o mana rea astup intrarea la cuib, Wand

prizoniera feme ea, barbatul se casnete s
ciopleasca alta ieire, in dreptul unde Ole
cA sunt oule. Aa e de infrigurat de grij,
in cat nu observa nici chiar pe dumanul
care se apropie, putandu-1 prinde.
www.dacoromanica.ro

29

Prin goana ce o dA insectelor este curA-

titorul pAdurilor i deci de ajutor omului.

Prin munca ce o pune, eat e ziva de varA

de lungA, e simbolul strAduintei.Indienii din

America *de nord purtau pe imbrAcAmintea

lor un cap de ciocAnAtoare cu pliscul de

fildee, pentruca hotArArea de muncA a acestei pasAri, &A treacA i in sufletut lor.
Omul care trdete in naturg, mai lesne dA
crezare fiintelor din jurul &au, iubindu-le ca

pe n4te trati, vorbindu-le ca unor tovar4i,

lufindule de pildA, in unele insuiri, ca pe
nite meteri iscusiti.

www.dacoromanica.ro

V.

CUCUL
(Cuculus canorus)

Mai rar pasAre care sd joace um rol atfit.

de insemnat in poezia popular% si in credintele romnului, cum este cucul, pasfire
pestrit5". TfinAr i b5tr5n, flAcAu i WA, pan-

desc sosirea cucului, cam pe la Blagovistenie sau Buna-Vestire-. Nu e numai bucuria

c5 s'a dus iarna ; anuntarea primAverii G
spun si clepoteii i matisorii la salcie. E
credinta lush' cA cucul poate povesti soarta

omului de peste ian. Mi-a cantat cucul in

fate, insamn5 noroc, bine.
Cucu 'n spate rm-a cantat
Si moartea m'a sAgetat.
e durerea expricnatk in credinta c pasArea
sfnM i-a spus adev5rut.
Vai de sufletelul bietei fete, cAreia cucul

Ii cant5 de mai multe ori cnd ea il intreb5: Cuc, cuculet, dup cati ani m'oi
mrita 7'.

www.dacoromanica.ro

31

SupArarea, bucuria, dragostea de peste an,

de la cue capAtA Ileslegare ; el e intrebat,
cum se intrebau In vechime oracolii. De a-

ceea si pomenirea cucului in multe poezii

si observarea mai
amAnuntita a vielei acestei paseri,
al-Math prin pro,verbe on cuvmte

V;\
fr,..liA

I
,r

populare, de aceea

(A
.ct

/ 'J

e.-'-' Intelepte.

.----,4%--/
,%.

'5

.1;..-

z.:-.;"-t-'...:44-.; '-----,4

vocf0-,.q(1-

.-,1 -----

-- .,

.-

:-,---'

y
gtq,,
i,...r4f*,....-_,-

'

.4, -'4, `--.-

Fig. 4.Pui de cuc hranit de o pasarica, In cuibul careia a crescut.

Isi datoreste dra-

gostea si cantarea

din partea popo-

rulm, multuraita si
obiceiurilor ei.

E o pasdre cAlAtoare. De cum

se imprimavarea-

za umple pAdurile
noastre dela ses

ca si dela munte
cu strigatul de toti cunoscut, douA silabe
sonore, rAspicat pronuntate, cu putere asvfirlite, ca si notele dinteo trambit ce se
aude eine stie unde.

E asa de caracteristic cantecul cucului,

in cat si alte popoare tot Cucu l'au bote-

zat (fr. Canon ; germ. Kukuk). E credincios

locului ales, in care nu mai permite altui

cuc sA se amestece. E domeniul lui in care
se noised de ici-colo. E de un neastampAr
de copil. Abea l'ai zArit pe o creangl strigaud cu-cu, cu-cu, umflandu-si gusa, cAscand
www.dacoromanica.ro

32

pliscul, rsfirandu-si coada si aplecandu-se

ceva inainte 0 clipA a stat ; Wand repede

din aripi s'a mutat pe alt copac si asa intr'una cat e ziva de mare. E neastampArat,
pentrucA e de o IAcomie fArA seamAn ; toatA

ziulica mfinfincA si nu se mai saturn. In aceastA privintA e una din pasArile cele mai
folositoare cAci hrana lui cAutatA sunt omi zile.

PrimAvara, dupA ce frunza de fag strAlnceste la bAtaia soarelui pare cA ar fi de

metal, e mai neastampArat de cat ori and,

cAci e in ferbinteala dragostei. Atunci nu
mai tace din gurA ; te inebuneste cu strigA-

tul rui din zori pana'n sara. Atunci li auzi

numai cantecul cunoscut, dar insotit si de
alte tonuri, ca un ras rAgusit.
De aceastA perioadd se leagA una din a-

pucAturile cele mai nefiresti si rAmase IncA

neexplicatA complect..
Cuca nu-si face cuib si nu-si cloceste ouAle.

Ea le pune in casa altor pAsArele, unde se

intampla, mAcar cA alege mai mult pe ale
acelora care sA hrAnesc tot cu insecte si cu

larve. Mid II vine a se oua, se duce si se

ou in cuibul cintitei sau a pitulicei. Nu
pune mai mult de un ou, dandu si bine

seama CA ar fi peste puterile gazdei micute,

gA dovedeascA hrAnirea a doi pui de cuc.
DacA n'a gAsit cuibul potrivit, cand li vine

a se oua, se oug jos pe pbmant, iea oul in

plisc si-1 pune unde trebue. Obiceiul aces%

al cucei e cunoscut de mult ; chiar Aristolel II pomeneste.
www.dacoromanica.ro

33

Dar atatea s'au mai scris, in legatura cu

el, in cat nu stii ce s mai crezi. De altfel
nu poti deosebi ce e adevarat, de ce e infloritura, caci este foarte grea sa poli urmari pasarea sprintara, care se fereste de

toata lumea, dfindu-si seama ca face o fapta

urfita. Ba Ca pasiiruica de gazda e bucuroas sa fac binele, ba ea talharoaica de
cue, punfind oul ei, asvarle jos din oule
gazdei. Ma rog toate scornifurile ii sunt puse
in seama.
Ceeace e sigur, e ca puiul de euc, lacom,
nesatios, urat fa Inceput, nu se poarta al
recunostinta fata de parintii lui adoptivi,

care-i cat* ii card mereu de mfincare si

pare c'ai turna intr'un sac Ora fund. Ca
s se sature, sa nu mai imparta man carea,
puiul de cuc se cazneste si arunca din cuib
pe adevaratii copii ai casei, iar dupa ce a
capatat aripi se duce in lumea lui.
Cucul este un singuratec. Nici nu vrea sa
auda de gospodarie, de pui, de grija parinteasca. Isi duce viata umblfind din creangA
in creanga, de unde si vorba romfinului a
trai ca un cuc".
E destul de frumos la Infatisare. Cam ca
o mierla de mare ; c plumburiu pe cap,
spate si aripi. Coada e mai inchis, cu pistrui albi ; e latA, rasfirata si Indreptata in

sus. Pe piept ca si pe burta e ca

soianul,

albicios si cu dungulite valurate deacurmezisul.

Cate odat, mai rar, e kr bracat in

haina cafenie in loc de cenusie.

Dupa ce a trecut perioada dragostei, and
3

www.dacoromanica.ro

34

anti pand ce riguseste, se astimpAri. Rar

cind se aude mai tirziu. Cum di spre

sfirsitul verii, chiar pe la Sinziene, isi cam

cauti de drum, spre trile calde.
Cum aude glas de coas
Indati Iasi tara noastrd.
Si in cAltitoria lui indeprtat tot siguratec rimne sau cel mult se aching doi-trei
la un loc. Sboari iute, bitfind des din aripi,
dar nu tine impotriva vntului. De aceia,
poate, apuci la drum inaintea altor pasri,

ca 0' mai aib vreme si poposeasci prin

locurile cu insecte. Dusmani nu prea are,

cici e foarte previzitor, scipfind prin sbor,

in desisul huceagurilor, chiar de privirea agerA a uliului.

Primivara se intoarce din nou si dupd

unele observatiuni, ca si cocostarcul, vine

tot in vechiul lui domgniu.

www.dacoromanica.ro

VI.

PUPAZA
(Upupa epops)

Dupgt clasificarea oamenilor de stiinta,

pupaza n'are aface cu cucul. In mintea poporului nostru InsA este atata legatura intre
aceste douA pasgri, in cat nu se pot desprti una de alta. PupOzei i se mai zice
Cuc armenesc, iar creasta cu care este motat ar fi ImprumutatA dela cuc, ca sA se
duck ImpopotonatA, la nunta Ciocarliei.
E o pasre prea des vOzut in toate partile la noi, iar primvara, in toiul dragostei, se pune la intrecere, In cantec, cu cucul. Glasul ei, up-up-up, nici pe departe nu
trezeste aceleasi simtiminte cu glasul cumlui. Dimpotrivg; cel care a auzit pupAza
Inaiatea cucului, se umple de scarbg. Scoaduglisule, inainte de rsAritul soarelui",
Ii zice mama, lui CreangA. Jar vrei sA te
pupe cucul armenese i sfi te spurce, ca sfi
nu-ti meargA bine toatA ziva ?" Se stie Ca
de ciudg, Ionia, s'a dus sA fure pupaza de
www.dacoromanica.ro

36

pe ou. E una din cele mai trumoase pagini din Amintirile lui Creanga, p5trania
cu pupAza si vanzarea ei in Targu-Neamt.

De unde i a venit acest mime ru, pasArei

acestia care nu e uratA la infatissre ? Si aici se vede cat de bun observator este romanul si cum observatiunile lui nimerite
n'au rAma 5. ins decal sau in proycrbe sau
in cuvinte de dull.
ti
'

r1,4

tc.

'

::

S.

4,

- q*4"11`''-

_sy.,","'Ytt..!

- .-

--

Fig. 5. Puplza

Numele ru ce si l'a

cApAtat,

vine dela

un obiceiu urat al ei. Cat stA pe cuil), fAcut

de regula in scorbura unui copac, lArA nici

o ingrijire, nu sil curatA de &nat. Se ingrAmAdesc necurateniile in jurul ei si al pui-

lor inteatata, incat dela o vreme putrezind,

imputesc aerul de prin prejur iar mirosul
urat strAbate prin pene, de rAmane cu el
mu!tA vreme, dupA ce a pArAsit cuibul. De

aici si vorba Ca pupaza isi umple cuibul".

HrAnindu se cu insecte, pe care le prinde
cu pliscul ei lung si ascutit, li place sA itswww.dacoromanica.ro

37

coleasca balegarul vitelor si chiar necurateniile oamenilor.

Poporul a observat toate acestea si de a-

ceia de mare ocara se spune mi-a pus o

pupaza in obraz". Mai ales cd este un mare

contrast intre obiceiurile aceste ale 'Asa"rii si imbracamintea ei. Caci pupaza nu e
o pasdre urata._ Pe spate pana la umeri ca

si pe piept, part ca e uns cu lut galben ;

dungi negrii deacurmezisul sunt trase peste

aripi, ca si peste eoada lungd, imbinate asa
!neat pare ca un fluture mare. Podoaba ei
este InsA creasta, facutd din pene fungi, de
aceasi culoare galbena roscata ca pe piept,
cu varfurile insa negre. De regula o tine
data spre spate ; and e linistita seamana la

cap cu ciocarlanul motat. Gaud se sperie,

ori se infurie, o sburleste, penele se Tidied,
aducand aminte de podoaba indienilor din
America de nord.
E o pasare fricoas si de umbra ei. Cfind

vede un cane, o mita sau chiar o cioara,

o apuca tremurul si sboara repede, falfaind

din aripi, la fata parafintului, ascuzandu- se
inteun huceag. Mai are obiceiul sd se culce
la pamant, intinzfindu si aripele si coada,
pand ce simte ca a trecut pericolul.
Contrar cucului, care se lasa sa moat%
de foame cand e tinut n cusca, pupaza se
domesticeste foarte lesne, ajungfind s vie
cand o chemi, sa fact% toate soiurile de mis-

cari caraghioase. Poate tinea la noi locul

pagagalului.

www.dacoromanica.ro

VII.

PASCARUSUL ALBASTRU
(Alcedo isiiida)

E una din cele mai frumoase pAsaruici de

la noi, care aduce aminte, prin gingA0a 0

impestritatura culorilor, de colibrii tarilor
calde. De altfel neamurile ei cele mai apropiate 10 due traiul prin tinuturile cu soare
mult ; numai pAscArupl albastru sa rAtAcit
prin o parte din Europa. Obiceiurile lui sunt
ale unui pribeag, tAcut, singuratec 0 hursuz,
vietuind prin locuri care nici pe departe nu
seamAna cu acele de unde se trage.
Daca ai norocul si-1 zareti, tine-te cat

poti de finitit, cAci la cea mai mica m4care 10 schimbA locul. Ce ciudat e ! Se pare

cA ar fi de piatrA, Ord nici un. semn de

viath. Inveti dela el ce e rabdarea.

De mArimea unei vrabii, dar cu capul mare,

cu pliscul lung, negru, gros i ascutit la CapAt, cu coada ca 0 and i-a retezat-o cineva
cu foarfecele, std ceasuri intregi, neclintit,
pe o piatra, un par, o creangl de salcie. Cu
www.dacoromanica.ro

39

ochii mari cauta spre lutiul apei lfinga care

traeste. De odata Il vezi ca se repede ca o

sAgeath, cu capul inainte. Asteapt, caci nu-si

schimba locul 1 Se intoarce curfind cu un

peste in gura. Tacticos, '11 suceste, 41 invar-

teste in plisc, de-ai crede ca se joaca, 'Ana

ce-1 potriveste -asa, ca s vie cu capul Ina-

inte si sal inghita mai lesne. Dupa ce s'a

Fig. 6.Pgscruaul albastru.

ospatat, jar se pune la pAnda, iarasi st ceasud intregi nemiscat, cu privirea tinta spre
luciul apei. De altfel greu e sai scape prada.
Dacd nu nimereste pestisorul dintr'o data,
se ia dup.' el la inot, servindu-se de aripi ca
de lopeti.
Cind a gresit lovitura, nu se supgra, nici
nu-si pierde cumptul, ci vine la loc, ca si
cand nu i s'ar fi Intamplat nirnic din potriva.
Numai cfind apele sunt tulburi si pestii in
www.dacoromanica.ro

40

siguranp, atunci luAndu-si nAdejdea, nu se

da in lAturi dela un ospAt cu culbeci, lipitori ori insecte de BO.
Ti-e mai mare dragul sA-I privesti si de
frumusetea lui. Mai ales and o razA de soare

cumva il bate, nu stii, e viefate, ori o ftp-

turA din povesti, fAcut din pietre scumpe ?

Pe cap poarta niste pale, rotund tAiate, de

culoarea mAslinelor verzi, incondeiate cu
dungi albastre, ca o diademA de smaragde.
Pe spate e verde inchis, ea si pe umen, pe
and co.Ida e ca sineala de albastrk Pe sub
ochi are o dunga roscatk intovArAsitA de
alta albicioask care se Ihteste spre gt. Sub
barbie e albk pe piept si pAntece de culoarea jderului, iar piciorusele care abia se vAd,
sunt al-6 mizii.

Ii e dor de soare, flori si tovarsi tot asa

de frumosi Ca si el. Altfel nu ti-ai lAmuri de

ce std tcut, singuratie, morocAnos, WA sk

scoat o notd mai vesel. Cel mult isi sufer seata in apropierea lui. Altfel e ca un
tiran ; la lap de dusmani mai marl, hrtgos si gfilcevitor fatA de pAsAruici mai mid.

CAnd il superi, sboarA o bucatA de vreme

tot pe deasupra apei si se duce sfi se aseze

in alt loc prielnic pentru pAnclk

Nu s'i pierde vremea in zadar, ad pe

IfingA toate e si strasnic de nesatios. Numai

and trebue sfi se InprijeascA de cuib, mai

pArAseste apa, desi nu se retrage prea departe.

Cuibul i-1 face in malul de lut de 15'10

pArAu. Pliscul ii serveste drept sfredel, piwww.dacoromanica.ro

41

cioarele cu g'iiare ascutite drept sapd. $i

asa isi face o sdpMurd ca de un metru de

alined, in hit, iar la capdt o lrgeste ceva.
Pe cat e de frumos la infdtisare, pe atfita in
casa lui e urfit.
Femeia pure oudle, albe si rotunde ca de
rnarmord curatd, peste schelete de pesti ori
chitina insectelor, care tin loc de puf. De
altfel br batul e bun tatd ; catd cu drag la

puisori, a lucandu-le de mncare, chiar dupd

ce pot sbura.
Prin obiceiuri, prin frumusetea penelor ca
si prin inftisarea trupului scund, grdsun si
cu capul ma-e, e una din curiozitatile lumei noastre psdresti. Se tine nurnai pe

15'10' ape, iar dacd gseste pdraie cari nu

inghiatd iarna, nu ne prdseste nici in vremea ornAtului.

www.dacoromanica.ro

VIII.

CANTARETII DIN LIVEZI

Rar copil care sd nu se fi indeletnicit cu

prinzAtorile : o cucA mai mare cu trei odliti, pusA intr'un vfirf de copac. In odita
din mijloc st ademenitordl, pasere care
chiamA, un sticlete ori o cintit. Odiile de
pe delAturi au portitele deschise, date in
jos, iar pe podea s'a presArat crupe, pAsat
ori sanfinta de cnepA. Sticletele, ademenit
de tovarAul inchis, impins i de foame, vine

pe creanga copacului, sare de colo-colo, se

uitA, se sucete i se incumet la cele din
urml sA intre in lAuntru, s ciupeascA vre-un

fir de pAsat. In micArile lui a atins mecanismul PrinzAtorii. Clap I portita se inchide.
Speriat, se sbate, se lovete de gratiile cqtei, dar de geaba. E bine prins.

E mutat intr'o cucA mai lora unde are

de mfincare, de bAut. Nu are incotro. Se obinueVe lesne ; de necaz se pune pe cfintat.

ToatA pasArea pe limba ei piere. Stigletele,
Cintita, Scatiul i Florintele sunt pAsAruicile
www.dacoromanica.ro

43

care inveselesc natura i in vreme de iarnk

Care mai de eare e mai frnmos imbrb cat.

Fruntea o tine Stigletul (Carduelis elegans)

impestritat cu toate culorile. Cercuri negre

0 roii in jurul pliscului, ceafa neagr, obrajii negru cu alb, dau cAmrului lui rotund, cu doi ochi strlucitori, vioi, o drfi-

galenie fr samn. Cafeniu pe spate, albiu

pe pntece, are pe aripi o dunga latuta, au.rie, dup cafe-1 recuno0i de departe. Cfind

se las un stol de stigleti pe copacul inalbit de promoroack pare inflorit prin culorile vii ce sclipesc in bgtaia razelor oblice
ale soarelui abea rdsrit.
Nici Cintita (Fringilla coelebs) nu se lasd
mai pe jos E 'MO mai uniformd la culoare.

Pe cap poart o scufie ca de catifea, ocolindu-i ochii mari, vioi ; ii lipsesc dungile

de carmin. In schimb pe pantece pare a a

trecut pe langa teascurile cu droj die de yin
ro 0 s'a colorat pe pene. i ea are, ca 0
stigletele, doug dungi pe aripi, numai c una,

mai latk e albk i alta, mai ingustk este

ollbie.
b
Scatiul (F r. spinus) samfin cu cintita, dar
este mai alb-gallAn pe pantece ; spatele e

verde-galbAn, find incondeiat cu galban 0

pe aripi, ca i la vgrful cozii.
Florintele (Fr. chlbris) este pe piept cam

de culoarea lAmfii.ei, ca i pe muchea aripe-

lor ; restul trupului bate mai mult in apele

maslinelor verzi.

Cel mai domol la micAri, mai greoi la

zbor, finfindu-se mai mult spre pfimint este
www.dacoromanica.ro

44

florintele. Cel Mai neastampArat este stigletul. Nu ar putea sta locului o minutA, Doamne fereste. Acum e ici, scum e colo, mereu
strigandu-si nurnele, slight, stiglit. ZboarA usor, in linii ondulate, &and repede din aripi.
Nici scatiul nu este prea linistit. Ai zice
mai de graba Ca e un pitigoi, asl se aca-

tara de crengi : abea se tine de varful unei

rAmurele, se lash' cu capul in los, mere u canland, mereu &and de veste unde se gAseste.

Pe cat e el de bland, pasnic, invatanduse usor cu viata de prizonier, pe atata cin-

tita este de b5tAioas, galceviioare. Mai ales

cintito i sunt cei mai rai dintre p5sArelele
toate, ln perioada fierbintelelor, in prima-

var, nu-i rar sa vezi azandu-ti la picioare

doi cintitoi, care au inceput s5 se pruiascA" sus intre frunze, dar s'au inclestat la
bAtaie asa de sprig. luck nu mai pot zbura
si cad mototol la pAmant. Gaud nu cantA,
mereu li auzi fine, fine, cand mai ascutit,
cand mai incet.
Cu toatele sunk mestere in facerea cuiburilor. Cu greu iti vine s crezi cA o pdsaricA, nici cat pumnul unui copil de mare,
e in stare in cateva saptAmani, sA croiascA
un cuib de loath frumusetea.
Cea mai mesterA este Cintila, care dupA
ce s'a gasit un loc potrivit. la locul de despicare a douA crengi, se pune repede pe
lucru. Cuibul ei e ca o sfera, thipt la until
din poluri. Dar e atfit de bine bAtut, din fire
de par, paie. crengute, muschi si pe dinlA-

untru aptusit cu lanA. puf. Meat abea il

www.dacoromanica.ro

45

poti destr5ma. Pe dinafara nu vezi cleat o

gra mad de licheni sau frunzulite uscate, asa

incat ti se pare c e o nodfila din creang.

Mester in arta ascunsului e scatiul. De jos

uu poti sa zresti unde e cuibul, asa de bine
e imbrAcat cu licheri si muschi la tel cu atei care se gAsesc pe copac.
La alte popoare este chiar credinta, Ca

scatiul are darul

sfi-si LICA nevazut
cuibul.
Stigletele lusi fio-

tE

--4v

or,k,
;,2,

Ar IA t'tlY,
-0,
14a) ,k111.r
..5
, 41.4
1-:

't
./--,.A\ \\,

vp),
.2,
......-

k,

rintele, nu sunt
mai putin mesteri.

Numai ce vezi

stigletii zburand in

urma oilor si adan 'and de jos un fir

de lit* pe care-I.

duce sus, la cMb,

il tine cu una din
,.labute, iar cu pliseul mic, scurt, II
peaptnk Villa ce
Fig. 7. Stigleti.
scoate fir de fir si
apoi tot cu pliscusorul lui il impIeteste printre paie sau rAdacioare.
,--

Pe cat e cfintecul lor de placut, pe atata

ins sunt cam striatoare. Hrana lor consti
mai mult din seminte cleat din insecfe.Florintele, bunaoark face mari &tine la canepa
de toamn-a, plcnda-i smfinta de canep.
Iarna and nu prea au ce manca prin grAdina, li vezi ingramadindu so, bAtfindu se inwww.dacoromanica.ro

46

tre ei, dela semintele de brustur. Stigletelui

chiar i se spune prin uele pArti din Buco-

vina si ScAieria ; pare ca o floare and isi

infundA cApsorul in mAciucile cu fructe ale

brusturului, iar frumoasele culori le pene-

lor, spune povestea, cA tot din obiceinl acesta de a se tine printre scaiuri, le-a cApAtat.
- CAnd Dumnezeu a chemat la

sine toate

paserile de pe lata pAmAntului, ca sA le deie

haine potrivite, toate au alergat inteo su-

flare. Numai stigletele, incurandu-se printre

spini, a zAbovit si a ajuns cel de pe urmg.
VAzAndu-1 asa de vioi, Dumnezeu, vesel de
lucrul sAvArsit, 1-a stropit si pe el cu rmAsitele din toate vasele de boiele. Si asa a
esit stigletele atAt de impestritat.

www.dacoromanica.ro

Ix.

VRABIA

---

li zice in stiinta Passer domesticus" ; desi e libel* nu s'ar inde'Arta de sate ori orase, Doamne
pazeste. E pe nedrept burn& luata chiar drept prea stricatoare.

I se pun in cale sperietori, se leaga cate o

cioara moarta in vfirful unei prajini ca s
ereada ca e vre-un uliu, i se pun laturi din
par de cal, doar s'ar prinde in ele.
Ea nu se da. Dar cfind omul ndtang se ia
cu indaratnicie impotriva ei, este aspru pedepsit. Omizile se inmultesc, insectele OMmatoare traesc nesupgrate, depunandu-si

outile in tihna ; pomii roditori din grdina

sufar, tanjand dupa prietenul lor cel mai_
credincios, alungat de stapanul nestiitor. Va.

biile, e drept, se dau si prin lanurile de

grill, le plac samnth de malai. Doar vorba:

Vrabia malai viseaza", nu e luata din vant.
Dar paguba adus agricultorului este its
www.dacoromanica.ro

43

platita prin vdnatoarea ce-o lac zilnic dupa

toate soiurile de insecte stricAtoare.
UrmArit de om, de m8tA, de uliu, neamul ei ar disparea repede, dacA nu ar avea
un mijloc de aprare, acela ca la toate anima'ele pAndite din cale alara. De cum 'hacepe primavara i pfina vara %rzin, grija
vrabiilor e numai sa mAn5nce si sa scoata
pui. Dau macar doua-trei r5nduri de oua pe
vark iar vrAbioiul mereu st pe- l'anga yrabii, sbarlit la pene, galagioi, tupAind intr'una.
Cum vine primAvara, grija lor cea dint5i
e sA cladeasca un adapost. Iliac cit mai la
loc sigur, sub stresina casei, dupa uluce, in
Ifinthni, prin ungherele hambarelor sau chiar
prin acoperisul spinos al gardurilor. Parechi,

parechi se i npart si nu e tablou mai gingas cleat sA le vezi cu cute un pai in plisc,
cAutnd intdi s se asigure daca nu sunt

pAndite de vre-un dusrnan, furisandu-se in

locut ales pentru cuib. ln scurta vreme acesta e gata, micut, mestesugit, captusit cu
puf sau pene mici si moi.

Ce mai galAgie fac, and scot pu:sorii, speriati de lumina', de aer, de sgomot, cfici toate
ca toate, dar vrAbiile sunt pAsari galagioase.

Ele nu stau izolate .decit cand stau pe ou.

Altmintrelea sunt cele mai sociabile fiini;
In cfirduri se ascund in tufisul de liliac, in
cfirduri se indreapth spre lanurile de grill
copt. Mereu ciripesc cu glasul lor ascutit.
pare cfi intr'una se sfklesc, ori stau de vorbfi.

Se tin legate de casa omului ; rar gaud

fac excursiuni prea depilate. Dar ori cat

www.dacoromanica.ro

49

.de obisnuite sunt cu omul, nu au incredere

mare in 61. E cea mai prevazatoare pasare.
Pune in timpul iernei, un capac cu pasat, in
preajma terestrei si observa cu atentiune.
Niciodata nu va sari deadreptul la mncare.
Intai se tin pe crengile copaculni, tupaind
din 'toe in loc, inturnAnd ctipul in toatc par
tile. spionfind, cercethnd. Apoi prudente, se
multumesc cu firele luate de vfint, irnprastiate prin prejur. Mereu se tin de vorba in
limba lor pitigaiata, statuindu se, intrebfindu-se una pe alto. Apoi nazuesc mai aproape.

Tot nu dau deadreptul. Se asaza intfii pe

margenca capacului mitindu se atent daca
nu este vre-un laf in cale. Numai dup ce

s'au convins ca o mfina prietenoasa le-a purtat de grija. se pun pe mfincate, dur intr'una
ridicfind capusorul. uitfindu se in toate par-

tile. Sunt la tel in aceasta pribinta cu pitigoil. cu care se amesteca in toiul iernii.
Frumoase nu sunt. bietele vrabii I Imbracmintea lor e asemenea la culoare eu pamintul uscat. and stau cfite ()data i bc
baie de colb, in toiul verii, abia le poti recunoaste. Asa, ici si colo, au Cite o dung&
mai deschisa, Cite o incondeiere mai alba.
Vrabioii au culorile mai inchise ; vrbiile

mai sterse. Nu rare oH writ vrabii albe

peste tot.
Dar nici linistite nu .sunt. Nu stau locului
nici o clipita ; mai ales vrabioii sunt galcevitori, bfitausi. E o placere sal urmaresti
mfiniosi, sburliti, ca niste sfere de pene, ros-togolindu- se de pe acoperisul casei, pe o
www.dacoromanica.ro

50

creangA, mutfindu- se intr'un tufi,. pitindu-se

din nou printre straturi, mereu ciocAninduse cu pliscul lor scurt, dar destul de ascutit,
ca sA desprindA ate o panA din imbrAcAmintea protivnicului.
Sunt drAgute tocmai prin vioiciunea lor
necontenit, aducfind, vara 0 iarna, putina
veselie in jurul casei.

www.dacoromanica.ro

X.

-00CARLANUL $1 CIOCARLIA
UrcA'n vAzduh, ca pe o scarA.
i smulse cantec din tArie
Un imn de btandA printharl.

(P. Cerna).

S'ar crede, dupd nume, ca e vorba de

barbatul si femeea aceleasi paseri ; in realitate sunt dou pAstlri deosebite, rude de
aproape, dar cu obiceiuri felurite.
La culoarea penelor sunt la fel ; amn-

dou cenusii, ca si colbul de pe drum sau

btnd in galbn ca paiul graului copt.
Pistruetd cu culori mai inchise, este si
una si alta ; seamnd intr'aceasta cu vrabia,
numai cd sunt mai lungi in trup, cu coada
mai lungl si mai inaltute in picioare. Pe
deasupra ciocarlanul este motat, avfind pe

vArful capului o creasta de cAteva pene, pe

care le line mereu rAdicate.
Nu e om, chiar tfirgovt, care s nu a
Intilnit Clocarlani (Alauda cristata) srind

de color colo prin mijlocul drumului, asa

www.dacoromanica.ro

52

de asemenea panifintului in cat numai and

e aproape sal calce caii, bat repede din aripi, rnutfindu-se aiurea.

Tot asa ins nu poate s fie om, care a

nu ramaie in uimire la antecul Ciocfirliei,.

(A. arvensis) venit de sus, sus de tot, din zarea imbrumat a cerului. Te uiti, o cauti,.
dar soarele te orbeste.

Ciocarlia e doat fata de imparat care indragostindu se de soare, a apucat calea lunga 'Ana la dansul. Gaud ajunge la palat,.
lata ca-i iese inainte Mama Soarelui ; pentru a s'a incumetat s amageasca prin frumusete, pe scumpul ei odor, blestemul cazu,
pe capul fetei, prefacandu-o in ciocarlie,

De cum se crapa de ziu, and cerul e senin, cioarlia se scoal_a, se inalt in rotocoale tot mhi stranse, ajunge cat o gala de
mica, doar va esi inaitea iubitului ei, parese radica de dupd deal.

Nu are nici un astampar. Ziva in amiaza.

mare, and toate celelalte paseri se ascund
la umbra, tiocarlia se inalta iarasi spre
soare, cantandu si dorul in trihiri atat de
variate si de melodioase, incat mai mai ca

s'ar putea pune la intrecere cu privighiboarea. De at numai. a nu e femeea care

canta mai frumos, ci tot barbatul. Cand seapropie ca de o prajina de Valliant. amutes-te dintr'o data si se lasa Ca plumbul,.
pare ca a fost ucisa.
Trebue sa faca asa. Cuibul ei ca si al
cioarlanului, e la pamant, prin iarba sau
printre grail, iar dusmanii ce asteapta cleat.
www.dacoromanica.ro

53

0* le arAte locul unde sunt ouAle? E greu totusi sa le afli, cAci nici odatA pasArea nu se

las chiar unde este cuibul, ci ceva mai depArtisor. Acesta e format cl-n paie i rAdAcioare, una si una alese i asa- de bine si
des irnpletite in cat ai jura c e fAcut
din pAr.
Ca sA poatA rAsbi din primejdii si la urmA

sA nu se stingA neamul, ambele aceste paseri, clocesc in douA sau chiar in trei randuri ,pe varA. lncep de timpuriu ; de aceea
416314.
4

_...1-24.---

---...uatcr6%?---itaTL, :-'4Z:11'4-?1- ---

--

,...
.

.C.a.r....,:,=st,;1=

-----"--- I'

../

--- vs,...es
,4\,

,4

J
''`z

*-:

L((

Fig. 9. Ciocarlan

ciocarlia care ne pArAseste iarna, vine une

ori prin Februarie. Cand iernile sunt mai
blande, rAmane chiar peste .tot anul ia noi.
Numai ce-o auzi intr'o bunA zi, cantand imnul cje slavA soarelui, eare incepe a se inAlta
dela or;zont. Intr'aceastA privinta e una din
cele mai timpurii dintre vestitoarele primAwww.dacoromanica.ro

54

verii, chem5nd pe plugar la aratul

ogo-

rului.

Pe la mijlocul lunei lui April, celdintai

rand de pui e gata. Dupa ce cresc mai ma-

ricei, se Imprtie Ca patfirnichile prin gran,

iar parintii, se ingrijesc de al doilea rand.

De aceea s'ar inmulti din cale afara, daca
nu s'ar socoti ca. erpii sunt lacomi de oua,
iar uliul randunelelor e spaima ciocarliilor,
de care nu scapa decfit daca se tine cat
mai sus, in vazduh, de se obose0e r6pitorul atep tand-o. Un duman i mai mare al
bietei ciocfirlii, cu carnea gustoasa, e omul.
La noi nu prea se obinue0e a se mnca

ciocrlii; aiurea insa e o mancare cantata.

Sute de mii se valid in oraele mari. Ce-ar
mai raminea din ele daca nu s'ar inmulti
ca i iepurii
din cale afara.
Mai cu searad cand se. adun toate ciocfirliile dinspre nord, lasandu-se toamna spre

prile calde, sunt prinse in plas, cum se

prind.petii in balta.
Ciocfirlanul e mai cuminte. In afara de
aceea ca are carnea mai tare, fara gust, dar
el nu parasete locul unde a petrecut vara.
Gaud omatul acopere cfimpiile i nu mai
gasqte insecte, se hrnete 0 el
ca toate
celelalte pasarele
cu semintele buruenilor care raman neacoperite.

www.dacoromanica.ro

Xl.

RAINDUNICA
De:atunci ea vesel zboar1
Pe dealuri i pe lunci,
i 'ntruna clripqte
Si 'ntruna povesteVe.
(0. Cogbuc).

Cocorii pot s se abatk in zborul lor prin

inaltimile vAzduhului, si pe deasupra tfirgurilor, dar pot s le si ocoleasck CocostArcii

J111 se prea las dese ori pe casele din orasele mari ; zgomotul, tot soiul de piedici,
depArtarea smfircurilor cu hranA ii face sA-si

clAdeascd cuibul mai mult pe casele acoperite cu stuf.

La sate deci, cocorii si cocostArcii, pe

langa alti multi vestitori, ca si clopoteii ori

viorelele, anunt lumii sosirea primverii.
Bucuria cAldurii, in targuri, o aduce randunica. Spiutecd, inteo bun4 zi, spatiul o-

grAzii, ca sAgeata, tr4And la vechiul ei cuib

de sub stresink Crezi ea' a esit din pAmfint.
Nu te minunezi de pArerea celor vechi, inwww.dacoromanica.ro

56

tre care se num5rA Aristot 0. Pliniu, a randunica spre toamn5 se ascunde unde va, tocului, in rmilul de pe tundul apelor si disare odatd cu destnortirea broastelor.
In rtalitate sArmanele yin dela drum
lung, 14n, centrul Africei ; cutn in trag deadreptul la casa lor din anii treeuti. Ce miN

nunata taink nepatruns Ina, de si cerce-

tat si rAscercetatA !
Pare eft fa sosit un prieten ; umple
curtea cu glasul ei ascutit, placut, uit Mt,

sau ciripitul ei disdedirnineap, pe sarma de

telefolt, deasupra ferestrei, trezandu-te in

faptul zilei.
Cute nu i cunoaste inf6tisarea caracteris-

tia ? Se spune de, fregath, pasere din neamul pescarilor, ch nu stie de at ,S zboare.
In aer e viata ei. Trupul ei e intreg aripi..
In zbor mln:inc, in zbor se odihneste. Pe
stfinca de piatr e stnjenitb.
lindunica e fregata uscatului. Ea este ex-

presia cea mai perfect a fiintei intocmitd

pentru zbor. Trupul ei este ca o suveic5.
CApsorul mic, terminat cu un pliscusor abea rsdrit dintre pene, dar despicat pfina
la urechi", e otova cu trupul ; e un capAt
al suveicii vii. Un gfit lung sr stfinjeni-o la
zbor. Pieptul e larg cici in el st5 tbria aripelor. Incolo, trupul se subtiaz5. Cfind o
iai in mfinA, Ai vine greu sA o iii. Tusneste
lesne, alunecA tocmai ca un peste.
Semnul distinctiv ? Coada tAiatA ca o furculita cu doi dinti. Penele dela mijloc i le a
smuts feciorul smeoaicei, incercfind s'o prinwww.dacoromanica.ro

57

da, cand fata cu pArul de aur prefAcutA in

rfindunicA, a zburat pe fereastrb.
In colo e numai aripi ; dou aripi lungi,
ascutite la \rad si rscroite asa CA samAnA cu o coash, cu care despicA aerul.
ToatA drAgalasania, toatA arma de aparare,
toatA vioiclunea ii sta in aripi. Mereu zboarA.
Ca sAgeata se la.a din cuib ; ca uliul se

inaltA in vzduh; Ca sarpele aluneca in aer.

Pare cd nici nu da din aripi. Mereu vireaz5.
Ac( asi pasAre, iti da impresia cA ograda ti-e
plina de paseri. lAibirintul cel mai incfilcit
il trage prin aer ; acum aproape loveste cu
aripile panifintul, acorn ii sirnti pe obraz

unda de aer lAsat de zborul ei iute, me-

reu invai tindu-se locului.

Ca si fregata, rfindunica nu se aseazA de
cat o clipA pe marginea acoperisului sau pe
sfirma de telegraf. Picioarele sunt putin desvoltate ; abea se vAd dintre penele de pe
Mirth. Cane MA, pfintecele atinge suportnl;

de ar fi sa rneargA, trupul s'ar tart. De aceea chiar, in zilele posomorfite, nouroase,

cand nu-i place sA sboare si e silitA s steie,

ea rar Isi schimbA locul ; unde s'a asezat,
acolo a incremenit. In schimb, de indatA ce
soarele se iteste de dupA nori, florile se deschid, iar insectele isi ian viata obisnuitk
rfindunica isi intinde aripile.
Ca i fregata ea mnfincA din zbor ; de

aici si toate cotiturile, ce ni se par jlcuri,

pe care le face. Pliscul e mic, dar gura e

o adevAratA pfilnie cfind e larg ascatA. Inwww.dacoromanica.ro

58

secta nu e ciupitA ci e prinsa din fuga aripelor.

In stepele Dobrogei, cAtrA toamnA, iarba
foete de armata cosa01or de tof soiul. Gaud
calcu prin ea, din toate pArtile sar insecte.
Rindunelele Iti tin tovorA0a. Ai crede cA

fac din dragoste si te petreack ori din zburdAlnicia bor. Te ating aproape cu aripele, zburAnd inainte, intorcandu-se indrat, mereu cu strigatul lor de uit-uit ascutit. In adevdr au bucurie, cfici le rasco1e0i
hrana. Pe langA pa0i cAlAtorului, ea i0 umple stomacul cu insecte. De aceea vin roiu.
D'apoi deasupra apelor ? Pare cA zbor douA
rfindunele nu una. Cea din aer aa rade fata

apei, Inca thorn! ei este arAtat prin (Fara

valurilor lsate in urunA de lArcul aripelor.

Sub apA o Intovr4e0e oglindirea celei de

deasupra apei.
Dupd ImbrAcdminte nu e frumoasA ; drAgAIAenia ei i-o dA zborul. Peste tot e cernit, e neagra lucitoare, cu reflexe albAstrii;

pe frunte 0 gue e castanie, iar sub barbie,

de unde a apucat-o feciorul smeoaicei cu
mnile pline de sange, cfind a gsit inelul

In pfintecele pe0e1ui, i-a rAmas. pfinA'n ziva

de azi o path rocat.

Grija ei cea dintAi, de cum r6sare ca din
senin in locurile noastre, e sA-0 viziteze lo-

cuinta din anii heel*. Cuibul ei nu e nu-

mai locul unde cloce0e femeiuca, ci casa,

familia, credinta 0 iubirea.
De aceea il clAdeOe duralnic, nu din paie,
din crengi ori frunze, cl din vAlAtuci, cum
www.dacoromanica.ro

59

isi cladeste si sAteanul nostru casula. Nu-

mai ce le vezi la clacA in jurul unei fantfini, unde glodul e mai moale I De acolo
isi ieau lntul, il moaie cu stupitul cleios, il

amestea cu paie si chirpiciul este gata:

DacA vremea e bunA, inteo sAptAmAnA, mi-

nunea de casA e terminat. 0 aseazA sub o

Pig. 10.RAndunica.

grinda, un capAt de cAprior, inteun ogeag'

in pod s'au chiar intr'o odae pArAsitA. Casa
trebue sA albA door un acoperis I Acolo e
fericirea ei.

Nu e priveliste mai inviorAtoare de cat

sd stai ceasuri intregi si sA privesti la deswww.dacoromanica.ro

60

fAurarea tuturor simiminte1or, pe cari noi

le credem legate numai de oameni. Cfit clocete femeea, bArbatul o pazete, o hrAne0e,
ii tine de urfit. Credinta in cAsnicie, dela

rfindunele se poate Inv*.

Puii de vrabie, cum au ieit din tulee i
ii s'a dus caul dela gut* se incumet sA
ias din cuib, cAci picioarele lor sunt des-

voltate ; se pot tinea pe crengi, pot tupAi pe

pAmfint. Picioarele rfindunelei bAtrine sunt
nite monturi. Aripele sunt totul. Pentru ca
puiul s se poatA avfintura la zbor, trebue

sA steie vreme mai indelungatA pe lingl

cuib.

Cuibul e familia, e casa pArinteascA. Cu.

ce nerAbdare nu intind puiorii gfiturile lor
scurte 0 nu cascA gura mare, ca s le toar-

ne pe gfit de mfincare. Ce ging4e, ce veselie, ce multumire nu se impr4tie din jurul unui cuib de rfindunicA. Dragostea de
copii le-au fAcut bune la inimA i pentru

semenele lor. E una in pericol ? Toate Ii

sar in ajutor. Nu pot mare lucru, dar prin
sborul lor iute, Inclcit, prin tipAtul lor des,
ascutit, spArie uliul, mata, nevstuica.

Ajutorul reciproc e dovedit prin nume-

roase observatiuni. .
IatA una din ele. DupA ce s'au clAdit cu
casnA, cuibul lor, o pereche de vrAbii. s'au
instalat inteancul ca la ele acasA. Rugaminti,

amenintAri din partea stapanilor, nu folo-

sirA la nimic. VrAbiuta stAtea ludull in cuib

nici nu voia sA Oie de nimic. SArmana
A fost pedepsitA la moarte de sfatul rfinduwww.dacoromanica.ro

61

nelelor. Perechea, cAreia i s'a furat incApe-

rea, s'a plans celorlalte, in limba lor, $i de

odatA se aratA in fata cuibului un card de
randunele, fiecare avand in plisc cate un
bot de glod. Clacd se face. repede portita
cuibului este zidit. Vrabia inchis in cask
In intunerec $i fdrA de hranA, a lost gasitA

moartA, de cel care a descris aceast ob-

servatie, care s'ar 'Area ca este poveste.

.Nu numai" spune observatorul, a cbrui rei

latiune a fost folositA de Romanes in cartea sa despre Inteligenta animalelor, cA faptul constatat aratd o judecat din partea
randunelei, dar mai cu sea mA dovede$te cA
pasArile s'au inteles Intre dnsele, ca sa rAsbune pe cea p'agubita".
Aceea$i observare a Jost fAcutA de propietarul mo$iei AdA$ezii din nordul Moldovei $i mi- a hst povestit de Ur' prieten al
stiu demn de crezare.
Vioiciunea sborului, drggal4ania fiintei,
dragostea familiar* au fAcut ca si poporul

nostru sl iubeascA rfindunelele. Nu s'ar atinge cineva de un cuib de randunica", Doamne fere$te. Din potrivA casa eu randunele
e cash' cu noroc. A$a de mult ce s'a pAstrat
traditia respectului de viatA pentru a ceast
pAsAricA incat nici copiii cei I'M din fire,
care au o bucurie drceascA sA strice cuiburile de pAsarele, nu se aninA de cel de
rfindunea. Punand maim pe puii de randunicA, i se umple palma de negei. Aceastd
spaimA de pedeapsA i$i are rezultatul bun.
www.dacoromanica.ro

62

Musafiirul inaripat, isi cautA de pui, nesupArat d6 nimeni.

Spre toamnb, and vine vremea sA se cA-

lAtoreascA, se adunA in stohiri mad, tfingr cu

bAtrfin ; inegresc acoperisurile bisericelor ori
indoaie sarmele de telegraf sub greutatea

trupului bor. Nu sunt parcA prea bucuroase

sA plece din linuturile noastre. Se ridicA in
nod, fac exercitii de sbor cu puii din varA,
se intorn IndArAt, Wind ce intr'o bunA zi nu
au mai rAmas decfit una-douA, rAtAcite, slAbite, lAsate peirei.
4

Pe lfingA Windunica adevAretA (Hirundo

rustica), se &A acela nume si LAstunului

(H. urbica), care se dev)sebeste totus'i lesne

prin pieptul alb, spetele negru cu sta.lucire metalicA iar aripele si coada neagrA

fArA luciu. Usor se recunoaste lstunul si prin

aceia cd atunci ofind st Iinistit, vfirful ari-

pelor lungi iiitrece vfirful cozei, mai scurtA

deck la rfindunicA. Incolo obiceiurile sunt
la fel cu ale rfindunelei, cu care la plecare,
se amestecA adeseori.

www.dacoromanica.ro

XII.

PRIVIGH1TOAREA
(Luscinia philomela)
CAntAreata incet prelude
VAntul tace, frunza deasA stA in aer neclintla
Sub..o pAnzA de luminA, lumea pare adormitA.

(V. Alexandri)

A vorbi despre pgsgri, WA pomenirea pri

vighitoarei, inseamng a nu cunoa0e taina

unei nopti de Mai. CAntecul acestei psgruici

este aa d3 strfins lege. de flori, de farmecul naturei in deplina ei podoabg, incit nu

poate sg fie om care sd nu simtg o fireascg

inclinare spre cfintgreata meteugitg a fericirii pgmAnteti.

Abia s'a lAsat la noi, bArbatul inaintea lemeei, i glasul ei dumnezeesc se aude in tot
cuprinsul tarii ; numai muntele, cu pgdurile

mohorAte de brad, nu o atrage. Ineolo nu

e grading, dumbravg, zgvoiu, ori un pale de

huceaguri in care sg nu rgsune, in linitea
noptii instelate, armonicele i variatele ei
triluri. De cum incep lAcrgnaioarele s im-

www.dacoromanica.ro

64

balsmeze aerul cu mireasma iesita din Cadelnitele de margritare, cantecul privighetoarei se inteteste. Sunt, in unele locuri atit
de multe incat pamfintul intreg, pare o orhestra care intoneaza imn de slava naturii,

de cum se aprinde cea dintai candela pe

cer si pan ce se stnge lumina lucealarului

la rsarit.
Barhatul cfinta, pe cind sotia st 1in4tit,
ascultndu-1. La inceput e cfintecul de dragoste, de o vioiciune si duiosie neintrecut;
mai apoi este cantecul fericirei dobdndite.
Dupa ce puii au esit din gaoace i alte griji
cuprind viata, glasul slabeste, 'Ana ce amute0e.
In mijlocul naturii inflorite, a pamantului
fecundat, in linistea -desavilr4ita a noptii cfind

O. frunzele nu se mica, cfintecul privighe-

toarei nu 2p-re numai ca o melodie care

mfingaie simturile, ci ca o vibrare a sufle-

tului intregii firi. De aproape e vorba de

cuib, de sotie, de puiul care se va nage ; de

departe, sotia e alta, copilul e altul : este natura, mama i fiicsotie veglica, care e cantat, slAvit ; sunt mangaerile, multumirile,
cfintArile care leaga cer de pamant". (I Michele).
Marele Beethoven, a incercat in cntarea
slavita a fericitei vieti de tars, in Simfonia
pastorall, s redeie i cfintecul privighitorii ,. cele cfiteva note ce se ingfing intr'o masurA din ce in ce mai repede, In triluri :innalte, dau in ansamblul orchestreiIging4ia
cntecului privighitorii, dar sunt departe de
www.dacoromanica.ro

65

a reproduce variatia, intonarea si mai ales

cAldura care face sA tremure linzstea firii.

Cant Are* iubirii este o fiintA desAvarsith.
Cat o vrabie de micA, este InsA mai sveltA,
mai gingas, mai blandA la infAtisare. Haina
ei este modestA, discret; o culoare uniformA, cafenie-cenusie, se intinde peste trupul
intreg. Nici o panA nu este pAtatA mai ba-

tAtor la ochi, mai viol. Pare a natura vrea

sA arate omului cA insusirile alese nu trebue sA fie spuse lumii intregi cleat prin ele
InsAsi, iar podoaba din afarA nu este necesarA and existA cea din lAuntru.
BArbatul nu este un hoinar, cum e cucul.

Se intamplA uneori bAtAlii intre bArbati, fArA

ca rezultatul sA fie decisiv in alegerea femeii. Ace] trubadur e victorios, care stie sA
scoatA melodiile cele mai cu foc spuse.
Cuibul nu e dupA cantec. Intreaga concentrare a insusirilor este in beregatA, minunat instrument de muzicA, neajuns de om.
Cateva frunze uscate de stejar, legate prin
fire de paie ori rAddcini uscate, in culoarea
penelor, formeazA cuibul ascuns intr'un huceag. CAptusala e mai moale, din muschi,

pufuri de salcie ori Or de cal. In asuta

modestA, domnete armonia, fericirea. Cat

femeia stA si cloceste, mai la o parte bArbatul ii cfintA. Perechi, perechi isi impart

domeniul frunzisului des, in liniste, fArA galceavA, dar fArA amestec.

Cum au iesit pud din gAoace, grijele incep :
paza puilor, hrAnirea lor. Cantecul nu apArA

impotriva fiarelor neimblanzite prin nimic,

www.dacoromanica.ro

66

iar trebuintele creterii puilor nu eta rdgaz

pentru antare. ToatA ziva pkintii alearga
dup insecte si oua de furnici". Insectele
nu sunt prinse din zbor, ci sunt eutate in
iarba dintre arbori. Semnul de multumire
and a gAsiti de meincare, este miwarea in
sus a penelor de la coada, singurul gest pe
care-I face .pasArea i cand antA. Urmeaz1
apoi educatia puilor, cu gingAsia unor p-rinti buni. Tanrul barb at, nu devine anWet maestru de cat durra un an de Nikita.
CAtre toamnA se adunA familie cu familie,

din huceag in huceag din tinut In tinut, a-

pucand, grAmad6, drumul spre tArile calde.

IndatA ce vantul le vopteste cA omAtul s'a
topit, din nou pornesc la drum, spre Miaznoapte, aduandu-ne iarAsi vraja noptilor de
primavara.

www.dacoromanica.ro

[XIII.

CODOBATURA
(Motocilla alba)
Codobaturi iuti ca focul

Tot Wand din cozi

Mturarl'n clip locul.

(G. CoOac)

Cat tine neamul romanesc codobatura tot

codobatur se numeste. Unele paseri, au si
aRe numiri dupd regiuni. Codobatura insa a
pastrat aceasta numire in Moldova toat, in
Muntenia, in Transilvania, ca

la Romanii

din Macedonia. Prin unele parti din Muntenia i se mai spune i Bataitoare, ceeace e
tot una. Numele l'a capatat de la obiceinl
ce-1 are de a da mereu din coada.
Veselia s'o arata bataind" din coada ; la
mfinie frisk tot dincoada d mereu. Si aici se

vede exprimarea unei drepte observari din

partea poporului, care boteaza paserile dupli

uaa din caracteristicile lor mai de sama.

La lel este bund oard cu o ruda apropiat
www.dacoromanica.ro

68

a ciocAnAtoarei, care are obiceiul de a-si

suci gatul asa in cat ajunge
intoarcA
capul i privirea cu totul indArAt, ceeace nu
se vede la alte pAsri.
Romanul i-a zis CapintorturA, Vartecap

ori Sucitoare. Sunt multe, multe exemple

de ochiul ager al romanului, care 4i in-

seamn sAnAtos in minte tot ce observA, nu

numai _ce este obisnuit, ce vede zi1nic dar
i ceeace vede mai rar.
Codobatura Ca i ciocarlanul e o pas6re
care se poate zAri si in preajma oraselor ;

/,=
,--

I1

1 ...? -^'--

1 1i

1 _...i 4.___...41 ...17

ii

.1.--A.
1..

Srta.e--Fig. 1,1.Codobaturi

Ii plac numai locurile cu ap ; se line mai

mult pe lang5 apele curgAtoare.

Vine de vreme pe la noi. Se arat cam

pe la Alexii, pe la mijlocul lui Martie, de

i soseste uneori si prin mijlocul Postului

Mare, la Miezul-pAresei, and gospodina nu-

mr ouAle pentru Pasti si cfind null' incepe lesutul 'Araei s o picuri cu lumina-

rea. DacA InsA codobatura se aratA Inaintea

www.dacoromanica.ro

69

Acestei date, e semn si vor fi zile de zloat,

pe and dacA vine dup. Miezul-presei. vremea bunA se aazA.

Cum cade, se pune pe lucru. Numai ce o

vezi sdrind de pe un prund pe altul, de pe
un ImalgAre pe altul, mereu and din coad&
and se las din zbor.

E o vAnAtoare iscusitA de insecte ; Ii umbl pchii in toate pArtile. A zrit o muscA?,

sare in sus dm locul unde stAtea linitit, o
prmde la sigurantA i se lasA din nou spre
panda. E o pasre drggutA tocmai prin vioiciunea ei. Nu st locului o clip : sare de
colo-colo, se sucte, se invArtete, mereu
,ochind, mereu scotnd un glas ascutit ca de
pitigoi.

Samn de altfel cu pitigoiul i Ia intAti-

are ; e insi mai mare, mai lunga in trup,

are picioarele mai naltute i o coadd lun-

gA, imprumutatA, spune poporul, de la biata

pAsAria Ochiul boului, ramas de atuncea

cu coada beara. A imprumutat-o s se dua

la nunta cioarliei i inapoi n'a mai dat'o.

VAzand cA o prinde bine, ia pAstrato pen-

tru sine. Ca s n'o piardA, fuge mereu, nu

stA locutui i mereu dA din coadA, sA se
con vingA a tot o mai are.

Ca i pitigoiul e 4113A pe obraji i pe frunte, are insA o patA neagrA pe ceafA, ca de

catitea $i alta mai mare pe sub bArbie, pe
guse i pe partea de sus a pieptului. In colo
e cenuie-inchis pe spate i aripi, e albA pe
pAntece. Frumoase dungi, trase drept, sunt
pe marginea penelor de la aripi i mai awww.dacoromanica.ro

70

les de o parte si de alta a cozei lungi, ca

dou braulete de var.

Ca si pitigoiul, e neastamparata. E spaima
bufnitelor si a ulilor. Atata cele cicdleste,
zburand stoluri tn jurul lor, tipfind si dindu-le de gol, in cat le e lehamete la urma
urmei si se lac nevazute. Prin aceasta are
dreptul la recunostinta celorlalte paseri, pe
care le vesteste de primejdia ce le asteapt6.
DupA ce s'a indeplinit sarcina sociala, muttumita se intoar e la locul ei ca si cand nu.
s'ar fi intamplat nimic. Are si ea cusururi
ca orice fiinta. E cicalitoare cu pasaruicile
mai mici si nu le da pace.
De altfel vioiciunea ce o arata necontenit, se simte...si intre dansele. Barbatii sunt
bataiosi , nu-si c4figa bunavointa femeiei
de cat in urma unei batalii ; invingatorul e
cel bine primit.

Cuibul sil fac unde pot: intre pietrele

dintr'un zid, in streina unui gard de nuele,

in stivele de lemne taiate, mai rar in copad. Cuibul nu e eine stie ce maestrie, dar
e cladit gospodareste, iar intauntri., pentru
pui, aduna o saltea rnoale de puf. Ca si
multe din pasaruici, scoate doua randuri de
pui. Indat ce prind aripi, puii se zburatacesc, cautandu si fiecare, cum pot, de
hra na.

Catre toamna, uneori tarziu de tot pii la

sfarsitul lunei Noembrie chiar, se aduna ta-

nr si batrfin la un loc, in stoluri mari si

Inteo searA se radica in aer, luand drumul

www.dacoromanica.ro

71

spre Wile mai calde. Nu stau multd vreme

ins pe aeolo, caci, dup cum s'a spus, se
intore repede la noi. S'au ardtat cazuri cnd
codobatura s'a ardtat i pe la sfarsitul lunei
Februarie.

www.dacoromanica.ro

XIV.

OCHIUL-BOULUI
(Troglodytes paroulas)

E colibri-ul nostru, nu ca frumusete ci ca

vioiciune si micime. E cea mai mica pasgre
de la noi. Din capdtul cozii si pan la val.ful pliscului, ca un_ ac, abea msur un decimetru. Nu e prea frumos la imbracaminte,
dar e drOgut.. Pe spate e ca si vrabia, brimruginiu, pe pfintece mai cenusiu ; peste tot
pare a e prins in cercuri. Dungi negrii,

ondulate des, sunt trase de a curmezisul

trupulni.

In schimb, cnd nu te vede, nu te mai

poti stura s-1 privesti. Traiul lui e pe paEnfint, prin mrcinisuri, prin huceaguri ; nu

se prea sperie de om ; pare c stie c nu-si

va pune mintert cu el. Vine 'In gradina, se
apropie de casA, ba intr uneori si prin locuintO.

Pe cfit e de mic, pe atat e de vesel. Nuwww.dacoromanica.ro

73

-0 pierde cumpatul niciodat. Sare mergfind

si e maestru in a se ascunde Ora i intr'o

borta de soarece. 0 clip nu st linistit ; acum e aici. acum tusneste printre spinii de
porumbel, iesa prin alt parte, mereu scormonind cu ciocusorul lui ascutit dupa in-

secte, hrana lui de predilectie,

Nu-i prea place nici sa se avanture
pe copaci, nici sd zboare indelung. Calatorie luriga nu face, stand si iarna pe
la noi.

Land se crede singur si este inteun loc

mai deschis, are obiceiul s se ratoiasca",
mergnd mai mandru, cu pieptul rotund
dat ceva inainte si cu codita scurta taiata

ca o unghie, la \Tart ridicata. in sus, vertical. 0 map numai sa zareasca si repede,

Intr'o clipa, 10 cauta ad6post.
Cat de bine i-a prins romanul nostru obiceiurlle si. cat de exact i-a observat natura veseld, zglobie, 1)lin de mandrie copilareasca uneori, se vede din legenda urm-toare :

Se adunase odata intreg soborul pasasi cele de balt

ca si cele de padure, cele mai mari ca si
zele mai mrunte, s'au strans pe o campie
esc ; paseri de tot soiul

intinsg, impanzita cu inaripatele fapturi.

S'au steins la o intrecere in zbor. Cine
sa fie ales regele zborului ? Se iau la intrecere randunele iuti, cu ciocarliile vesele,

cocostarcul care se inalta in ceruri cu co-

coarele mandre. Toate ins s'au rfidicat cat.

s'au rfidicat, dar au ostenit de la o vreme.
www.dacoromanica.ro

74

Fiecare socc.tea cA 1 s'a inaltat mai spre

soare, and iatA cA se Ina 115. i vulturul. Cu
cfiteva JAM din aripi -ajunge- zborul cio-ear
liei ; domol lovind aerul se urcA, unde abea
cu multA osteneald ajunsese cocostarcul. Se

suia, mereu se suia, de pare ca II trAgea

cineva spre adancul cerului ; tot mai mic
se facea, Acum ca un hulub, acum ca un
punct negru, de nu stiai, pasere e ori o
piatrA ce cade din cer. Ii aratase puterea

r4

(I

. .4

''''

1,,.', 1...,.
1 1-e----4 7/ , is:

'Vt'86'4.,'

',24:4

Fig. 12.Ochiu-Boalui

toate pasgrile n'aveau linotro ; trebuia sa

ajungA la intelegerea ca vulturul e Regele
zborului.

Cum se MO vulturul in rotocoale tot mai

stramte de credeai ca aluneca in aer, iatA

a in urma lui se aude tin cantec de pacat o musca se parea in vazduhul

sAre

limpede. Era Ochiul-boului, care se pusese

la subsuoara vulturului. Cand acesta a crewww.dacoromanica.ro

73

zur cA s'a arAtat cat poate i incepe sa se

lase din zbor, zbarrr... ochiul-boullj se Ina ItA

si mai sus de cat vulturul.

Bietele paseri, de jos, au Araas nedumerite. Cum a putut tovarsa lor, aproape cat
o nuck s tie la zbor mai mult de cat vulturul ? Cand au a fiat cum s'a purtat, au IAbruit toate pe pAsAricA, sA o stasie nu altA
ceva. Noroc cA Ochiul-boului a prins de veste

ca soareGele s'a turisat printre picloarele

dusmancelor lui, intrand intr'un hnceag asa
de des eh thei sitarul n'a putut strAbste.
De aceea Ochiul-boului i pfinA 'n ziva de
i

azi se pituleste (de unde si numele de Pi-

unde e tufArisul mak sdes si mai

pinos, gala sA se ascundA la cea dintai a-

tulicea)

m enintare".
Ochiul boului este InsA i un cantaret placut. De obiceiu glasul lui e ca si al pitigoiului ; in tr'una tipa... tarr- tarn Dar c4nd

ii vine pofta de cantat atunci se poate pune

la intrecere chiar,cu *canarul. E o plAcere
s-1 auzi ciripind lama, and mai toate canthretele au piecat i n'au mai rAmas de_cat
stigietii, florintele orf cinteta, carora nu le
arde prea des de cfintat, trebuind sA se zbatA
cu greutatile vietii. Ochiult boului cantand in
asemenea ImprejurAri, tremurAtor dar limpede, cu triluri dese, Iti cra- mangaere, te

face sfi nu pierzi speranta In zilele de pri-

mAvarA. De aceea p i inbit, cAci nu-si pier-

de veselia, TondrAzneala i curiozitatea, nici

chiar cand vrabia nu mai poate de frig si
www.dacoromanica.ro

76

stA sgribulitA, morocAnoas5, cu pencle zburlite la adApost.

Pe cat e de mArunt la trup, pe atfita e
de mester si harnic la zidirea cAsutei in care
Isi creste familia. RAmai uimit in fata yEA-

tucului, ca o sfer, in lAuntrtl cAruia nu se

poate intra de cat prin o gAurice nu mai

largA de cat un ban de argint de 5 lei. Nu
te poti deprinde usor cu gandul a aceastA
ImpletiturA de fire de muschi, de frunzar,

este opera nodului inaripat si cA prin pliscusorul cat un spin de trandafir, a putut sA
facA atata lucru greu de tesatorie.
CAM muna trebue sA desfAsoare bietele
psgruici pentru ca s ajungA la terminerea
in scurtA vrerne, a csutei, unde Isi inchide
fructul dragostei si grija de odras15. Pentru
ca sA ImpleteascA din nuele gardul, gospodarul are douA mani, are topor sau alte
instrumente. Pentru ca sA ImpleteascA pAretii cuibului din crengute, fire de muschi,
rAdAcioare, pOsArica nu are de cat pliscul
si picioarele, care sunt departe de alcAtuirea man& omenesti. Cu ele InsA potriveste
ca sa fie euihul rotund, simetric, indeajuns
de gros in pArete.
Dar nu este numai atata.. Vine chibzuiala
sA adune material anumit, pentru ca cuibnl
sA nu fie usor deosebit din culoarea scoartei copacului acoperit cu muschi ori cu licheni. Apoi pe din lAuntru trebue cAptusit
cu puf moale, care sA tie cAldurA puisorilor
golasi.
www.dacoromanica.ro

77

Munci, judecat, simt artistic, toate se

zbat in mintea isteat a pAsgruicii. care nu

da nici odatA gre. Sunt taine nelAmurite

Inca, dar care constatate, duc mai repede
sufletul omenesc cAtre admiratia oarbA a a-

cestor fiinti superioare nouA, prin energia

variat desf4urata.

www.dacoromanica.ro

XV

MIERLA SI STURZUL
N'auzisi de sturz, bag'sama. 1
PAn si'mpratul tie.

,i-i bogat ?'Ce-i pe cam*,

Tot ce yezi, i-al lui 12

(0. Ccqbac)

Dupd credinta poporului sturzul si mierla

sunt NTH primari. $i in aceastA privintA observatia este adevAratA, cAci si invAtatit pun
aceste pASAri in aceeasi grupA. Ambele au

de altfel caractere foarte apropiate, nedeosebindu-se cleat prea putin ma de alta.

Mierla fillerula vulgaris) este ImbrAcat
cu haine cernite ; mai bine zis mierloiul are
penele cafenii-Inchise, cu pete rani albe pe
obrazi. Mierla este mai cemtsie, desi tot nualga mai inchisfi dominA. $i la mierlA ca si
la mierloi, ciocul lunguet este galben-roscat,

dupA cum e si antecul :

PasAre galbAnA'n cioc

RAu mi-ai antat de noroc.

Sturzul (Turdus musicus) din potrivA, e
www.dacoromanica.ro

79

mai gatit. Pe spate are o mantic de pene

peste tot, tot una, castanii-cenusii ; pe piept.

pe pantece mai albictoasA, cu pete in forma flcArii, ruginii, cam cum e la uliu. Se
deosebese ceva i dupa tinutd. Pe and

mierla numai and anta ii Tidied ceva trupul in sus, sturzul se fine in totdeauna mai
darz, avnd i gusa mai plin.

AmandouA fac parte din orchestra paduri-

Jor. Ele stint flautistii, iar antecul lor plin,

sonor, modul&t. rfizbate intreaga padure. Nor1(77".'

Fig. 13.Mierla

vegienii nutnesc sturzul privighetoarea nordului. Sueraturile lor sunt melodioase, cnd

cu note mai traganate, and mai intonate.

Cfintecul mierlei e ceva mai trist. Poporul

i-a observat prea bine nuanta, caci in legatura cu doliul pendlor, o socoate o fata de
impArat, care-si anta jalea dupa soful ei iubit, mort prea de curand.
Cfintecul sturzului e mai variat, mai inalt
www.dacoromanica.ro

80

in ton, mai iute in msur, cu pauzele dintre strofe mai scurte.

Si sturzul i mierla sunt psri inteligente,

prevAztoare. Cfind ii dau seama Ca nu e

nici un pericol pentru ele, se apropie de

om frA sfiala. In parcurile mari din straingtate, mierlele se bat cu vrbiile, dela farmiturile de pane aruncate de copii. In padure ele sant vestitorii pasarilor de pradd.
Cfind dau alarma toate pAsruicile amutesci se pituleazd unde pot.
Sunt sociabile ; nu tresc singuratece, ci
se amestec t cu alte pfis-ari. Cnd vin ori
pleacd, sturzii se adunA in stoluri mari, recunoscute Iesne prin sborul vioi, amestecat
al pasgrilor.
Hrana lor sunt insectele. Nu le prind din

sbor, ci le caut pe pmnt, din iarba sau

flori. Le plac Irish' i fructele. Mai ales spre

toamn se inebunesc dupi smeur5, mure,

cdline. Vfiscul datorete mierlei i sturzuhd

mare (lurdus viscivorus) -rAspAndirea lui pe
crengile copacilor. Pentru ele se impodobete
la despicAtura tot in dou a crengutelor pururea verzi, cu boabele de mArgritar pline
cu un sac cleios ce inconjur semintele.
Nu sunt prea metere in facerea cuibuluL
Sturzul i-1 cldete pe vre-un copac, mierla
inteun tufi, mai apro ape de pfimnt. Cfiteva
paie, cfiteva crengute impletite, captnite cu
muchi oil cu fAin de lemn putrezit, alcdtuesc cuibul lor, de altfel regulat. Cfind 11
vezi iti aduce aminte de gardul actrii im-

pletit, al unui bun gospodar. Femeia clowww.dacoromanica.ro

81

ceste, iar bArbatul sta alaturea si cfin,ta. Vremea trece astfel placut. Dupa ce ies puii,

toata viata este lor inch*ta. Ca pArinti

sunt neIntrecuti ; isi apara puii chiar cu

jertfa vietii- lor.

Mierla nu ne paraseste iarna; cel mutt se

trage dela munte spre locurile mai adapostite. Sturzul insa e calator ; se pare ca. se
-duce cu parere de rau, cAci vine de pe la
inceputul lunei Martie, indata dupa ..Zilele
babei" si porneste dela noi abia pe la sffirsitul lui Noembrie.
Dar mai bine si ar eats de treaba, ramfi-

and locului, caci multi pleaca dar putini

ajung acolo unde le e tinta. In ttrumul lor

se intinde plasa, s presara laturi de tot soiul ; sunt ademeniti prin sturzi prizonieri ori
prin sueratori care le reproduc cfintecul.
Sunt prinsi cu sutele, cu mine, caci carnea
lor gustoasa este de multa vreme apreciata.
Inter ayes turdus, si quis me judice certet
Inter quadrupedes, mattea prima lepus')

scrie Martial, iar Horatiu, nu se mill ca unii isi manfinca averea dumicfind la sturzi
grasi, caci nimic nu este mai bun". (Odobescu).

1) Dintre pAsasi sturzuldad cineva m'ar alege drept judecAtorlar dintre patrupede, cea mat dint& deficateta, este epuTele".

www.dacoromanica.ro

XVI

P ITI G

II

In fata ferestrei mele am o bucMica de

grading'. Uri gard viu de lilieci, ctiva salcmi i zarzgn, cfiteva tufe de trandafiri salbathcit, sunt indeajuni ea s atragg, iarna,
pgsaruicile devenite mai bl'inde, din pricina
omMului. Am obiceiul sg le pun, sub fereas-

tr, un capac de lemn, in care presor o

mang de crupe ori de fitinA de popupi. Ast-

fel imi asigur plcerea de a sta ceasuri intregi in observarea psruicilor de tot felul..
Dintre ele pitigoii sunt cei mai dei vizitatori. Vin eke 10-15 dinteodat i umple
grdinita cu glasul lor ascutit, des repetat :
Ovit-tivit, cu miFgrile lor vioaie, cu infgti-

area lor drggalag. Printre psdrile noastre,

sunt ca i momitele printre mamifere.

Trupul lor e ci o iucArie de copil doug

sfere. Pe una, cea mai mica, e infipt pliscul scurt, ascutit i cei doi ochi, ca de oareci a doua stet% form eazg trupul, cu cteva

pene drept coad i doug aripioare. Piciowww.dacoromanica.ro

83

Tu$ele abea se vad din imbracaminte a deasa

a penelor. Sunt amarnic de sprintari, dar

frumu$ei la haine. Pe spate sunt de culoare

verde-maslinie, pe piept $i pantece galbenicenusii. Pe cap au o Ionet neagr, continuata ca o $apca de drum pe dupa ceafa si
inodata inainte rre gusa, de unde porneste o
idunga tot neagra pe mijlocul pantecului. In

Fig. 14. Pitigoii

jurul ochilor ca $i pe obraji, au pene albe,

iar pe arioi stropituri i dangi cafe albil,
care albastrii. Imbracat a$a, e ca un clown
in lumea pasareasa mai ales ca este $i bun
gimnastic.

E o minune 0-1 vezi stand de tot Ilnistit,

fr sa-si suceased matar capul In toate parwww.dacoromanica.ro

84

tile. De pe o creangii sare pe alta, dinteua

copac in altul. Acum e in varful zarzarului,.
ciupind repede intr'un mugure, acum e la
piciorul maciesului culegand cateva crupe
imprstiate de \Taut. Acum merge ca lumea,.

scum se intoarna cu capul in jos, ori st

atarnat cu trupul sub creazga.

E curios lucra mare, dar si preva.zator neintrecut. Nu s'ar lsa deadreptul in capacul
cu crupe, Doamne fereste. Se teme s .nu
lie ascuns printre Mina' vre-un lat facut din
par de cal Se asazd mai intaipe o creanga
apropiata ; se sucest, se invarteste, uitanduse cu bagare {le seama in toate partile. VAzand ca nu este nici un pericol, indrasneste
sa vie !Ana pe marginea capacului, iarasi.
nitandu-se in toate cdirtile. In sffirsit se incumeta s sail pe capac ; inghite si iarasi.
se uita in dreapta si in stfinga. 0 slaba lovault in geam, il face sa zboare pana'n var-ful salcamului.

Are ins un cusur ; e rautacios cu cei

mai slabi deaf dfinsul. De cei mari fuge ,

pe cei mai mici ii urmareste, ii cicaleste

mereu si nu rare ad ii omoara, mancandule creierul.

Cat se misca, 1112;1 lace pliscul o clipa.

Cantecul lui e vadat; une ori striga inteuna
carpiti carpiti cand prevesteste vreme friguroasa ; alte ori inte'una cfinta tint a-vara,
tint-a-var, adica simt .a vara, vine vara.
Hrana lui obisnuita, in timpul verii, sunt

insectele. De aceea e de un mare sprijin

gradinarului.

www.dacoromanica.ro

85

and onAtul acopere catnpurile, lsand

nuafai captul scailor si al brusturilor in atart, pitigoii sunt tovartsii stigletilor la inghitirea semintelor.
De cuib im se prea ingrijeste. 0 scorbur
de salcie batran6 ii ajunge. Adun5 cateva

paie, le acopere cu ceva pene ori Or si

cuibul e gata. Are familie numeroas6 si se

ingrijeste bine de dansa, cum nu te-ai astepta dela an sprintar Ca el. Romanul observand acest obicein al pitigoiului de a
nu-si prea bate capul sit-si g6seasc loc potriTit pentru cuib, putndu-se folosi si de
cuibul pArt-sit al altor p6sgri, ia in ras pe
temeele lenese care n'au terminal de tors
caltii panA la starsitul iernii, ca vor face pitigoii cuib in lana ori fuiorul nelors.
Sunt multe soiuri de pitigoi in tara noastr. Cel mai rspandit e cel descris (Nina
major); athturea de el insa vine pitigoiul
albastru (P. caeruleus) sburlit la pene, avand pe el toate telurile de albastru dela
sinilin pan la albasttu-verzui al marii lirnpee. Numai pe piept e galban. Isi face cuib
tot in scorburi, iar iarna zboar in carduri
mari din loc in loc. Cam tot asa de raspandit e-- pitigoiull-de-gtol (P. caudatus), mai
mic, avand capul ca o mgrgica, cu un plisc_
scurt de abea se vede dintre penele sburlite. Numai coada e de (Mitsui, mai lunga
de cat trupul. Pare c la el, totul e de imprumut, imbrAcat 'lute() haind prea mare
pentru trupusorul lui micut.
.

www.dacoromanica.ro

86

E cel mai mester constructor de cuiburi

dintre peamurile sale. $i-I face ca -o sfer
cu pdretli impletiti din toate : muschi, licheni, ate de painjeni, si asa fel alcAtuit in
cat cu greu il poti deosebi de crengile care-I
sustin.

www.dacoromanica.ro

XVII

AUSELUL sau BOICU5UL

(Aegithalus pendulinus)

In tata unui cuib de pasare, rat:a., in totd'auna pe ganduri. Iti

spare inainte tot ce

poate fi mai inalt in

gama simtimintelor :
dragostea de copii, grija cresterii lor, bucuria

and ii vezi scapati de

navoi. Gingsia vieii

in preaj ma cuibului se
destasoar ; scopul ei
final tot cuibul Ii arat.

Fiara cea mai cruda,

devine mama cea mai

Fig. 15.Cuib de Auvl
blanda ; fiinta cea mai
blanda, devine curajoasa, batioasa, cruda,
cand este vorba de a-si apara puii. Cante-

cale de ademenire ori de slava, imbrficamintea cea mai bogata, judecata cea mai
www.dacoromanica.ro

88

agera, instinctul cel mai fin In perioada pregatirn cuibului se pot prinde.
Unele pasari se arata Ca nilte adevarate
artiste, Dintre acestea -este si auselul nostru,
oaspetele stufului si al slciilor. E mesterul
cel mai dibaci dela noi, unul din marii mesteri de pe pamantul intreg.
Din material diferit, dar ales, el bate pfisla
din care-si lace cuibul in forma de punga.

Ce nu aduna ? Mai mult puf de salcie si

plop, bumbac subtire si matasos ; dar nu
lasa nici fire de lana, de par de cal ori Ca-

pra. Lucreaza ca i o bun gospodina : tese,

bate, impleteste, toarce. La urma iese minunea de cuib, ce se vede atarn'and de crenguletele mladioase de salcie, mai rar pe vat.-

futile de stuf, pe lnga baltile din drumul

Dunrii ori In delta.

Auselul nu-si aseunde cuibul. Legindu I de
vfirld snbtire al ct engutelor, stie bine ca
e aparat indeajuns, caci de ele nu se poate
tinea nici uliul, nici cioara, asa sunt de delicate. Dupa ce-si atege locul, barbat i fe-

mei; se pun pe lucru. Fac fuior din tort

de urzica ori cnepa, pe care-1 torc in jurul

axei de sustinere. Apoi Ia scheletul cuibului in forma de punga, ca i la un cos de
nude pe
;
urma prind a tese si a bate pasla,
incepand dinspre fund. Cuiburile neterminate, samana cu acele oale de nor!, in forma de farfurii adnci, care sunt atfirnate de
vre-o grinda. In doua saptamani cuibul e
gata. E. Inchis de regula peste tot si numai
-tm ochiu larg, la gura unui git Andoit, este
www.dacoromanica.ro

89

deschiderea pe unde intr psfirica. Ap fiind, cuibul samn cu o retort de iaborator. Alte ori, spre s'gurant, mai face o deschidere ; acesta e mai rar i oamenii o explic punfind rbutti in sama psruicii.
De multe ori lfinga cuibul terininat, lipit
de el, se vede altul abea inceput. E cerda-

cul in care ede brbatul, dud femeia e pe

ou6. In Muntru, pe hmdul pungii, e un pat
moale de tot ce a gAsit mai fin in cale, cad

ca in puf stau cele 5-6 ouoare, albe ca

omAtul, cu coaja subtire de se vede galbAnuul prin ea i. tot in puf se trezesc pu4o-

rii go14. Fie vremea cat de rea afar* pe-

rechea nu are habar ; indoaie-se stuful 'Ana

la fata apei ori sA se sbuciume crengutele
de sakie ca n4te bice, dud furtuna se deslAntue, cuibul se clatinfi ca un leAgan *i pa-

rintii ca i puii nu au nici o grip.

Cum e mqterul la infaliare ? E. un drac
de pasare, mai mic i mai subtire decal o
vrabie, msurfind abia 12 cm. dela vfirful
pliscului ascutit pfinA la capAtul retezat al

cozii. Nu are cine tie ce pene colorate mai

deosebit. CApuprul, cu doi ochi ageri ca de
qoricel, este impodobit cu o maram albAcem*e ; pe frunte i. in jurul ochifor e ca
legat cu o panglica neagr5. Peste tot trupuI
are o haing mai mult castanie, biitnd uneori In gAlbiu, ceva mai Inchi3 colorata spre
vArful aripelor. De altfel Isi schimba hainere
duph" anotimp, cand mai deschise, and mai
inchise, in totul pare eii "e puchi.t cu prat
www.dacoromanica.ro

90

de socolat ori seortisoarA, ici mai mult c,oio

mai putin.

E neastirnpArat si viol, ea un pitigoi, ea

care se asamnat in multe primp. Nu stA
loculni nici o clipL E un gimnastic lark pereche i u-i tacd gura de loe. Inteuna
scoate un sit-sit ascutit, and pe o ramur
and pd alta ; and mergfind ca lumea, and
deandAratele. Atum e aproape de fata apei,
acum e in mijlocul fiorilor necolorfte de
stuf. Ntt e rAmuricA, pe care sA au se poatd
tinea. Se vAd mereu pgrechi pArechi, cAci
nu e prea sociabil. Numai spre toamnA v41

mai multi Ia un loc, Mani cu experientA

si tineri nebunateci, E credincios pAmantului

nostru ; nu e dintre aceia care sA fugg peste
iarnA.

La noi mai Tnainte vreme erau mai multi ;

distrugerea fArA milA a cuiburilor i-a tot im-

patinat. Se tin pe langg WO, macar cA nu

le placd desisal ci mai mult margenea de

Ware.

In desi trAete auMul-de-stuf (Panurus

biarnicus) cu hainA ca de mAtasA, cn coadA

lungA si cu donA dungi negre de pene sub

bArbie, ca cloud favorite. Cuibul lai nici pe
departe nn samanA cu al cumAtrului sAn. E

cuib ca toate cuiburile, fAcut din fire de

iarbA, ca un cos, imptetit de 3-4 trunchiuri

de trestie, mai sus ceva de fata apei.
Cuibul de boicus, e o minune, cum na se
mai intfilneste la altA pasAre dela noi. In aceasti privintA e nein4recut.
www.dacoromanica.ro

XVIII.

GRAURUL
(Sturnus vulgaris)

._

Se cunosc pagi-

,-,-;;,. ,Tt

nele frumoase scrise

asupra acestei pAsAri

de cAtre Odobescu.

*Graur nu e tot una

1TP-v"

cu stuff: DacA ace-

sta din urmA e de

'J..'
A\,

.(

\_'..-,

'\

"VI,
.,..

toti socotit ca un Vanat minunat, pe graur

unii spun csa nu e
bun de nimic, inopes.
Odobescu 11.1011 ri-

dica in stima vanA-

Fig. 17.Graurtil

torilor. ,Eu de cite

ori mi s'a Intamplat

s5 mAnanc grauri, le-am gAsit un gust loarte

bun si- mai ales un miros de vanat din cele

mai placute".
Si soar graiari sunt cat limea in tarA la
www.dacoromanica.ro

92

noi. Vin de timpuriu, pe la sfarsitul lui Februar, Ca si sturzii, tragindu se spre pAdu-

rile din regiunile mai ioase,cu iazuri sau

cu umezeald mai mult. La hainA e cam ca

o mierl, cu care se aseamAnA si ca marime. E negru peste tot. Penele de pe spate sunt incondeiate pe margine cu cenusiu
deschis, cele de pe piept en alb la varf. De
aceea pare CA e stropit eu var. Asa incat nu
e departe ca imbrAcAminte nici de sturz,
care e mai deschis la culoare.
De altfel si graurul isi schimbA cam des
haina, dupA anotimp si vdrstA.
E o pasdre iubitA, caci e veseld, vioaie;
nu e sperioas5. Se amestecA uneori cu ciorile, printre cirezile de vite si nu se sfieste
sl se cocoteze pe spinarea unui bon sau s
ciupeascA insectele ascunse in Yana oilor.

N'are un glas tine stie cat de frumos; ti-e

drag sa-1 asculti nu numaL ca si anta cantecul cu toatA inima, dar pentru cA te inveseleste si cnd vremea e mai mohortb, iar
celelalte cantArete stan, sburlite, cu nasul in
cenus5.

Cilte odatA iti cfint si cand imprejurul

lui una din babe, mai acrA la suflet, cerne

fulgi de zApadA. Graurul ca si clopotelul dist

pAdure, iti spun ins cfi aceste sunt toane

trecAtoare ; zApada din zilele babelor se duce

tot asa de iute, cum a venit.

Mai are graurul o calitate, acea a papagalului. Are darul minunat de a imita glasul altar pAsAri; suerul grangurulni, cthlitul
gAinilor si chiar cfintecul ciocfirliei; tot ce
www.dacoromanica.ro

93

aude reline. De aceea e una din pAsgrile

care se pAstreazA pe aiurea, cu drag, in
colivie.

fi clo cete oule in cuiburi simple ; nu e

mester in arta cuiburilor ; nici macar nu le

face mai molcute pentru pui. De multe ori
se foloseste de cuibul altor pasAri sau de o
scorburA de copac. Pe aiurea i se pun cuiburi artificiale, adApostite, in cutii anume,
numai cu o gaurA, pe uncle poate intra pa-

area. Ea e boarte multumit de ajutorul

ce i se d. In schimb i omul trage mari

foloase, cAci graurut e una din cele mai harnice curatitoare de insecte vatamatoare si de
omizi.

Nu le place singuratatea. TrAesc in stoluri gramada, in dumbrAvi, in stuf. Se cio-

rovAesc seara i dimineata, se scoald toti_de

odatA cu mare volbuil si trec repede ca un

nor negru, indesat".
Cind se cAlAtoresc, prin luna Octombrie

prea putini ramn peste iarnA in delta

se adun in stoluri de mii i mii de pAsAri.

Ca norii acopAr o clip lumina soarelni,
prin pArtile sudice ale Dobrogei, pe unde le
e drumul. Au un zbor zbuciumat, cu batai

repezi de aripi, pare cd e un val de vnt

mli tare.
Dante, in Divina Comedie, a luat sborul
for drept comparatie pentru a arAta sbuciumul sufletelor nenorocite purtate de vijeliile
infernale.
www.dacoromanica.ro

XIX.

STANCELE
Mai intotdeauna.
omul dA mare im-

4fC..

portanta prezentu-

lui. Ce a fost s'a

,:
Pig. 18.Spncele

trecut, s'a ters, a

ramas slabit in amintire. Ce va fi?
Neomoscut, v a L
des inaintea ochilor, une ori i a
mintii. Ce este, e
total. Si de aceea
auzi des spunandu se : Frig ca in
iarna aceasta, n'a,
mai fost" ori Rai
oameni caacum nu
s'a mai pomenit."

.tqa i

eu voi zice din pricina lipsei de

obiceiu de a insernna, cand memoria e slabita

Lip de multe cioare ea in cele treL

www.dacoromanica.ro

95

ierni de pe svremea rgzboiului, nu s'a9. mai

vAzut"in lase. Faptul poate sA fie de alitel
adevArat In sine. E cunoscut doar exemplul
adus de Darvin e 1eg6tur este Intre triT
foiul ros si pis 1. Trifoml ros nu cid smantA de cat numai da A este vizitat de niste

bondari, dm neamul vespei, marl, umflati

la pAntece. Dumanii bondarilor sunt guzan i; ai guzanilor ?isicile. Deci unde vor 4
matte mate, vor fl putini guzani; bonda0i
vor putea trai in tihnii, se vor inmulti i
vor ajuta la tecundarea florilor de trifoiu.
Asa i cu cardurile de ciori, lAsate asupra
Iasului., Iasul a tost In vremea celor trei ani

de mari sperante, dar si de adancr dureri,

capitala tarli. In el s'a grAmAdit lume de pe

lume ; In. jarul ilui s'a depozitat, hranA pentru trupe ; in strAzile si in imeejurimile lui
s'au IngrAmAdit multe gunoaie, hoituri, ca

pe vreme de rizboi.- Cilarele, s'au putut a-

duna mai multe cleat de obiceiu, cid an

gAsit lesne ce minca. Bisericile numeroase,

copacii si ruinele care se gAsesc in Iasi, le-au
inlesnit oplosirea, pe vreme de vifor. Asa in
cat pArerea cA in cei trei ani de rAzboi s'au
lAsat asupra Iasului mai -multe cioare deal
de obiceiu, nu este lipsit de temeiu.
Lor putin le ardea de Olania care era pe

Isi duceau \data In bucurie si yeselie cA aveau ce mnca din belsug. In fiecare dimineatd si seara, Wean exercitii de
pAmant ;

zbor, alergarile lor, pentru plicema de a

zbura. Mai cu seamA In serile senine, and

silueta CeahlAului apArea limpede la orizont,

www.dacoromanica.ro

96

incadrat in purpurul asfintitului de soare,

cioare le atunci se dadeau la cele mai variate
si sgomotoase miseari de ansamblu. In larmatul asurzitor, puteai deosebi : glasul de
bariton al corbului puternic, urfit la privire

cu pliscul masiv si fruntea turtita aratfind

pe rapitorul salbatic, brutal; cronenitul prelung al cioarei imbracata in mantia de pene

negre-albastrii ori mai cenusii pe piept si

spate ; glasul mai aseutit, scud, des repetat
ca niste lovituri in toaca, a stancei de marimea unui hulub.
Daca le urmareai in jocul lor se puteau
deosebi si dupa miscari. Cele mai iuti, mai

mestre in sbor erau tot stancele. Ele se

desprindeau de card, se inaltau, se seoborau,

luptan contra vantului in sber planat, des

fasurandu-si penele dela coada. Celelalte neamuri le aplaudau, croncaneau mai iute, toate

odata ; pare a se bucurau in ingamfarea

lor, de istetimea stancelor mai mrunte, tolerate in tovarasia lor aleasa. Si asa se rePeta zi cu zi, scara en seal* jocul sgomotos, Inainte de a se lsa pe arbori, pe case,
spre odihna, acoperite de intuneeimea noptn.
*

De cfind era sd-mi arda casa, din pricina

unei perechi de stance, care si-au Malt cuib
in ogeag, am prins mare necaz pe ele. Ducanct lupta impotriva lor, in fiecare primavara, le-am urmarit mai indeaproape si necazul s'a sehimbat in dragoste. Sunt atat de
www.dacoromanica.ro

97

istete, atfit de vioaie, si atfit de drAgute

PAcatul lor e cA Se amestea la un loe cu

celelalte neamuri, mai urficioase, mai respingAtoare.

Cum vine luna lui Martie se face insA

despArtirea. Perechi-perechi Ii cautA fiecare

de grija culbului lor. Corbii, cloncanii cei

mari, se retrag spre pAdure. Cioarele ii adund crengi uscate i clAdesc cuibul fix%

nici a mAestrie in varful saleamilor, intr'una

arind, pare cA ar vrea sA se lalude lumii

intregi. fti aduci aminte IndatA de fabulele

lui Esop.
Stanca e modestA. Ea Ii cautA tin loc ascuns, tAinuit : un cos, o fantinA pArAsitA, locul unei cArAmizicAzute de sub acoperisul

unei case inalte. in Dobrogea,inteun sat U.

tAresc, stancele s'au instalat fArA fricA in ca.sele pArAsite de locuitori.

Numai bine o poti observa in tihnA, and

calca' a gale prin geAdinA, alegfindu i cren-

guta uscatA pentru cuib, sau and tiand en

picioarele o cfirpA mai mare, incearch sit
rupA cu pliscul at Ii trebue. LegAnAndu-si
jumArate de trup de dinainte, cautA meren,

cu ochisorii ei albAstrii ori chiar argintii, ca

nive mArgele, in toate pArtile. Atunci ppti
vedea cat e de frumos imbrAcat5. Numai a-

ripile si coade sunt negre, cu reflex albastrue ea la cioarA. Pe piept i pantece e de

culoarea plAcij de scris, cenusiu-inchis. Pe

lurnMatea dindArAt a capului, pe ceaf A i bAr-

bie are pene dese, mArunte, tot cenusii, dar

mai deschise; cele bAtra'ne se recunosc wor
www.dacoromanica.ro

98

dupA un guleras de pene albe. Fruntea -e

neagrA ca cerneala ; ai crede cA are o tichie

pe cap, trasA pe ochi.
In totul seamAnA mai de grabA cu un hulub sMbatec, deck cu un corb urAt i crunt

la privire.
Si obiceiurile ei sunt altele. Se hrneste
cn insecte, rAme,' set:Mute ; de hoituri nu se
apropie iar s strice cuiburile psrilor, cum
fad cioarele, n'are obiceiu,' de cat and e la
amal.
Dupd ce perechea a adunat atatea vreascuri in cat a urnplut jumatate de ogeag, mai
cara peticute, hartie, lank ca sd-si lac'a cuibul ,mai moale. De toate am gsit in cuibul
lor stricat din vreme, caci altfel iar trebuia
la tpainn sa" i dau foe, si s stall toat ndap-

tea cn frica 'n sari. asa de puternic ce galgaiau vreascurile aprinse .in mijlocul tunin-

g nei., Ce tristd sttea perechea pe marginea

cosului- astupat cu o tabla' ghurit, dupa ce
a iacercat ateva ceasuri, cu lovituri de plisc,
s-si deschidd din nou drum gpre locul unde
era obisnuita a-si aseza cuibul ! Vazand c
le trece ,vremea in zadar, stau apucat de In-

c1u 'la un ogeag de pe casa vecin. Era si

timpul. Cioroiul din salcamul dela poarta,
inteuna- vesteste c doamna cioara a inceput sd clOceasCfi.

Ousoarele de stancd sunt

ele asa de

frumusele : micute, albAstrii, curate sau cu

stropituri mai inchise. Pe cat de. ticute sunt

cand Ii cladesc cuibtil, pe caf de linistit

stanca st pe oud, pe atat de sgomotoase
www.dacoromanica.ro

99

sunt and puii au esit din gAoace, cfind le

aduc de mincaye sau mai ales and ii invat O. sboare. Pe urmA nu le mai vezi,
pfin la iarna viitoare. In orase nu au ce

cauta. Hrana, belsugul, semintele, insectele

sunt in cmpul inflorit. Inteacolo se trag
pan spre toamn, and iargsi incepe jocul
lor sburdalnic deasupra orasului.

www.dacoromanica.ro

XX.

GAITA
(Garrulus glandarius)
FrumusicA pasAre, dar cu urAte apucAturi.
La trup samAnA cu ma-

tsarul, avfind penele

de pe spate si piept cu
o culoare placuta cenusie-roscatd, mai 'inchisd

pe spate, mai

limpede pe piept. Dela

coltul pliscului pleaca

douA dungi negre ca

Fig. 19.Gaita.

niste favorite ; negre

sunt i o parte din aripi ca i coada.

Ca semn distinctiv are pe marginea din

afara a aripilor niste peue mai mrunte,

vrastate des cu -negru, albistru de in si alb.

Se vede pe4te tot cuprinsul Wei noastre,
dela munte panA'n spetele Dobrogei sau in
sesul Temisauei si nu pleacA iarna. Cel mult
cele dela munte se trag mai spre ses.
www.dacoromanica.ro

101

Sunt vioaie, neasamparate, zbor de cob

colo, mereu ochind, mereu la [Ana. Se acata lesne pe crengi, fiind bune gimnastice.

InteaceastA privinta se asamAna cu pillgoiul, numai cA nu le sede asa de bine, fl-

uid prea mari.

Au un dar neintrecut. Mai mult decal, graurul, pot imita fel de tel de glasuri. Poporul
spune CA gaita stie nouA limbi, anume, a
cioarei, a rndunelei, a stancei, a tarcei, a
iezilor, t prepelitei, a pupAzei, a granguru-

lui, a closcei and adunA puii si a calului.

Fapt este cA gaita are mestesugul acesta.
,Inteo zi de toamn", povesteste un naturali5t,
asezat la piciorul unui mesteacAnbdtran
"m'am sA m odihnesc putin chip
osteneala vfinatoarei. Aud ciripitul plAcut al
unei pAsAri. Ce cintaret poate s fie in a-

cest timp ? Ma uitai prin copaci, doar voi

zAri mksterul Muter, dar degeaba. Deodata

pArea cA e un sturz, dar se schimbA repede
in glasul ciocanatoarei, mai apoi in al gran-

rului. La cele din urmA, pe o creanga din

yid zAresc... o pita. Ea imita glasul atitor
soiuri de pAshri".

Pe lfinga atitea daruri, are InsA un mare

cusur. E arciogar din cale afarA si mai crud
decal un corb. Face prapad, primA vara, prin
cuiburile bietelor pasArele. OuAle le sparge
si le suge galbeausul, puisori golasi ii manfincA si chiar pe parintii care-si apArA cuibul si-i sta dinpotrivd ii stArima cu pliscul
ei ceva mai scurt deceit a cioaref, dar tot
www.dacoromanica.ro

102

asa de sdravAn: Nu se sfieste sA atace chiar

nApfircile.

In schimb isi gAseste stpAn in soim, care

li vine de hac. Se luptA ea pAnA la moarte

cn soimul, dar la cele din prmA ghiara rApitorului e mai ascutita iar pliscul Inarligat
mai thios,
L
Spre toamn, umblA dupa
seminti ca ghindk

alune. Prin unele locuri chiar i se mai zice

si ghindar.
In totul luatA, gaita este o pasAre cam supArtoare, iar foloasele ce le aduce, semA-

nnd stejarii, sunt prea mici fata 1de pagubele ce le pricinueste, omorfind stfirpitorii
unsectelor.

www.dacoromanica.ro

XXI.

TARGA
(Pica caudata)

Tarca sau .cotofaha este cumAtr bunk

dupA obiceiuri, cu gaita. Si ea face iuri*

printre bietele pAsaruici, stasrpinchi-le ouAle

si pini. In schimb este mai prietenoas, se

amestecA printre cio'are, uneori printre ,goballe din curte. -Mai ales iarna, candle strange omatut, yin in apropierea shtelor in car-

duri, sArind din par in par, din humg in

huceag. CAci ele spre deosebire de doare,

nu prea zbor bine. Nil se incumetA nici sA
se inalte prea sus, nici s se impotriveascd
yantului. Se tin mai pe iangd pAmant, ori
sar din creangd in creapgAl mereu zicand
cr tul ei scurt krak krak.
Se deosebesc lesne de moil, nu numai
.

pentru cA sunt mai mid, dar pentru cA nu

sunt negre peste tot i ai o coadA lungA.
E dreptul cA pe cap, pe spate, pe gusA, pe
www.dacoromanica.ro

104

aripi 0 coadA au pene negre strgIucitoare,

bAtand in albastru. Pe pantece ins, ca 0

pe umeri au pete albe. Si o parte din aripi, and zboard, cuprinde pene albe. La
cap insA e curat o cioara,. Coada e lung,

cu penele din mijloc mai mari deck cele

de pe Muni. Cand calcA, sArind, tine coada

Fi 20.Tar ca.

ridicatA, oblic, in sus, iar corpul:dinainte aplecat spre pAnfint.

10 face cuibul pe copaci inalti, iar in facerea cuibului este mai meterA deck cioara,
cAci nu se rault14me0e sA pue vreasc peste
vreasc ci le mai Imp1ete0e cu rAdAcini ml-

dioase 0-1 acoperA cu ceva spini 0 crengute ; in acest chip femeia, and c1oce0e,
nu se vede 0 e apAratA intru atva de itpitoarele care nu o crutA.
In popor tarca este foarte cunoscutA 0
multe credinti sunt legAte de ea. Mid sare
www.dacoromanica.ro

1$5

din par in par, prim -fata casei, veste,,ste oas-

pefi, jar iarna and se strng multe la um

loe si fac galagie, prevestesc viscol. De a-

semenea in medicina popular joscd un rol

insemnat, de altfel ca si la vechii romani.

www.dacoromanica.ro

XXII.

PRIGORIA
(Merops apiaster)
'E

una din podoabele Jumei noastre plisA-

re0i. Culorile curcubeului o InvAlue peste

tot, 'lute() armonizare care aduce aminte de-

zburAtoarele lArilor tropicale. De altfel nici

nu stA multi vreme pe la noi, cAci vine
tarzin, pe la sffirsitul lui Aprilie 0 V&A la
inceputul lunei Octombrie toate sunt cAlAtorite. RAmfin cat scot puii, folosindu-se de
lumina soarelui de varA, amintrea locurilor
unde-0 duc train! toate rudele ei mai apropiate.
La InfAtipre aduce cu o mierlA, numai cA
e mai svelta, cu pliscul mai lung, mai sub-lire, mai fin, cu coada deasemenea mai lungitA : kaina ei e peirea ei. Mai inainte vreme se gAseau la noi mai multe ; cu nemiluita sunt prinse pentru penele frumoase.
Pe cap i spate are asvfirlit am al din

pene linse, in culoarea prafului de scortioarA. Aripele 0 coada stint ca apa albastrAwww.dacoromanica.ro

107

verzie a mfirei transparente. Sub barbie e

galbenA ca si canarul, iar pe frunte alb.

Un guleras negru desparte gusa de pie ptul
slbastru-verziu. In colo sunt peste tot incondeieri, nu Vara' gingsie trase, de rosin, galben, albastru, negru, un adevArat tablou strns

pe trupul ei.

Se tine mai mull de malurile lutoase, cAci

cuibul si-1 face sapind galerii adanci uneori

si de 2 m., la capatul cAruia este camera

de clocire, Acolo isi pune cateva iouA, peste

aripile si C-hitina insectelor, ce le a servit de
bPanA. Nu si face culcus nici de pene, nici

macar de paie.
SA da in vfint dupA albine si vespi, de a
ctror ace veninoase na se teme. De aceea
sunt stricAtoare prisacilor, iar poporul, prin
unele parti. i-a dat numele de albintirel, aiurea de vespar. Le plac InsA mult si cosasii ori lAcustele. TrAesc in cfitduri, zburfind
des la mari inaltimi, adheand aminte de rananele. Se imbdiazA in razele de soare, iar
vremea mesei e mai mult in spre salt.
Mad timpul e ploios, inourat, stau triste,
pe o creangA. Glasul nu e dupA pene, cid
mu stiu sA scoatA cleat un cfirait scurt.

www.dacoromanica.ro

XXIII.

D UMBRIVEAN CA
(Coracias garrula)

E o pastre tot frumoasti la pene, dar nu

aa de blfindA la infatipre Ca prigoria. Cu
sutele se pot vedea pe sArmele de telegraf
prin Dobrogea, dar i prin resful OHL in
afara partii rnuntoase. Nu e sperioas, de

aceea ii poti admira de aproape podoaba

imbrAcAmintei sale. mai cu samt and 4i.
desitoart qi aripile. Cap, piept i o parte
din spate sunt de culoarea verde a coltului

de, iarbA, Dela umeri se last peste baza aripelor o mantie portocalie inchisa; mai

mult In culoarea prafului de scortioar Pe

margine sinilii inchise, pe umeri cu opolete
de ametist, iari la mijloc toate culorile dela
verdele ters la albastrul deschis.
Pete mai luminate, albicioase ori gAlbii,
stint prea putine, pe frunte i bArbie, ori
asvArlite pe aripi. Coada rtsfiratt In sbor e

pe deasupra la mijloc brunt, pe de lAturi

www.dacoromanica.ro

100

azurie iar in colturi eke o pat neagra, ca

la nni Buturi.

Cand te apropii cm caruta de stlpul de

telegraf in virful cAreia stA si cand isi intinde aripele sfi zboare pe altul din aptopiere, toatA frumuselea penelor sale ruprinse in bAtaia soarelmi, se pune mai in evidentg.

Neat a o dA de smintealg infAtisarea de

cioar a capului Nu are privirea blandA a

prigorei ; din potrivA are cAutMura cruntA,

iar pliscul negru este gros, puternic. indoit
ceva la vfirt, Ai orede cA eine stie ce hrApdret trebue sA fie. In realitate se hrAneste

cu insecte, pe care le pindestede pe creanga IntinsA spre poian5, De aceea nii se infund in pAdure, ci i place sau marginile
de unde si numele
de dumbravA
sau

spaliul larg deschis.

RAtAcitA prin -nteleagurile noastre, vine

tirziu, pe la sfirsitul lui Aprilie, si se duce

de vrerne, rar prin Octombrie. PArfindu-i
rali parcA de rAtAcirile ei prin tinuturi Asa

de depArtate, este, ca si pescarusul atlbastru,

hArtagoasA, gfilcevitoare. Nu traeste bine cu
celelalte isgsAri. Nu duce casA bun nici cu
semenele ei.
Pe lngA numele de DumbrAveancA, poporul nostru, fin observator, i-a mai dat si

un alt mime urfit. Parintii n'au grije sA cur* cuibul de murdArille puilor. Aceste aJung la urmA sA nu mai steie pe paiele us-.
cate, d sA Inoate in gainatul lor putrezit,
www.dacoromanica.ro

110

iar din cuib sA se rAspfindeasa o duhoare,

acrie, dupA care ii dai de urmA.
Ca i prigoriile, dumbrAveanca este VInatA ori prinsA prin orice mijloc, penele ei
avAud bun pre in comert.

www.dacoromanica.ro

XXIV.

GANG URUL
(Oriolus galbula)
Iar n leagAn de mAtase, gangurul misterios
Cu prIvighitaarea dulce se Inganl armonios.

(V. Alexandri)

Multi i variati saint louitorii inaripati ai

padurilor noastre. Unii se disting prin cu.

loare, altii prin cantec, a1ii prin mestesugul cuibulni. Gangurul le are pe toate.
Nu vine prea de vreme din Wiles calde,
caci inainte de Incepmul lunei lui April
nici odata nu se arata ; sosirea lui ins este
repede stiuth. El o da de 01re prin perul.
su asa de melodios : hurluiuluu, asa de viguros, in cat II auzi cine stie de unde. Urnple padurea cu cantecul lui ; crezi c fie-.
care copac din via Wins& adaposteste ate

un gangur. In realitate un singur gangur

poate da viati intregului palc de padure,
pentru ci e neastampirat. Acum e Intemi
www.dacoromanica.ro

112

copac, acum in altul, acum e ascuns prin

frunzis. 11 vezi a zboara dintr'o parte a

poenii, fticand cateva sinuositAti, in alt parte. E greu SA-1 observi mai aalanuntlt, pen-

tru cd e sperios, se ascunde indatb.

Cfind If zAresti in zbor, bAtu.t de snare,
pare a e de aur. Peste tot e galben, un
galben de sofran ; numai aripele si mijlocul
cozii sunt negre. De altfel variazA culoarea
fel si chipuri, dar intotdeauna tondul este
galben, fie ca nneori e mai verzui, alte ori
ca floarea de pAspadie. Partea femeiascA este intotdeauna mai stears ea imbrAcAminte,

kind pe spate verzuie iar pe piept

allbi-

cioasA.

Mester _e mai ales in facerea cuibului ; e

poate cel rnai mester dintre 001-He pddu-rilor. Mai intai locul si-1 alege, mai intotdeauna, intre douA crenguti mlAdioase. Isi
lace dintr'o data un schelet;, impletind in
jurul crengutelor fire de lank tort de CanepA, panzA de paianjen. Apoi se pune la
implinit ochiprile. Iese in cele din urmA un
leagan, tinut de crengute, in care se leagAnA, la bAtaia vfintului, puisorii. Materialul

ales pentru facerea cuibului are mai intotdeauna o culoare deschis5, argintie (licheni
amestecati cu pene si panzei de paianjen,

lanA, fuior),_ ca sA A*1 fie prea batAtor la ochi si. sa rAsar din frunzis.

Pe cat e de frumos, aduce ins oare-care

stricAciuni pometurilor. pupa' cirese umbra'
mort ; de aceea prin luna lui lunie se
www.dacoromanica.ro

113

aude suerul lui destul de des, in preajma

viilor. Pleaca de la noi cutand ; cei btni apuca inaintea celor tineri. Venind tarziu indarM, ' nu sunt de cat musafiiri de
vara, atata cat ii crese odrasla.

www.dacoromanica.ro

XXV.

PREPELITA $1 PATARNICHEA

Cind toate celelalte pasAri, spre seal* au

amutit, iar ceata a murgurilor se lasA peste
cimpurile ruginite de spicul gata sA fie secerat, glasul prepelitel, (Coturnix commums)
pitpidik, pitpidik, strAbate linistea cfimpurilor.

Una pe alta se ingina, se chiamA. Locul.

lor de odihnA e in ogorul de grail ori t ecara. Acolo undeva, inteo scobiturA de pa-mfint, pe o grAmAgioarA de paie uscate, 10
pune ouAle de douA ori pe yard, din care
ies puiori driaguti, cari furnicA drept ca,
wrice,ii printre paiurile de grau.

Vine la noi nu prea de vreme ;

in oce

caz mai tarziu de cat alte pAsAri cAlAtoare,

abia prin Aprilie. Isi alege 'locuri, uscate, se-

mAnate cu ceftale sau paunele cu iarbli

Malta. Acolo, in umbra paiurilor, 10 duce
viala ; nu-i place sA se arate prea mult la
lumina, nici sA zboare tarA de nici un rost.
E sAtulA de drumul lung ce-I are de fAcut
www.dacoromanica.ro

115

in spre Waning, cu peripetiile povestite de

atatea ori.
Se adung asa de multi spre toamna, catre regiunile pediterane, unde poposesc
inainte de a trece ,in Africa, in cat la fiecare pas, in cfimpiile Crreciei sau ale Italiei
de sud, tasneste de langa picior cite o prepelita pitita la umbra unui bulgare de pafnant sau a unui tufis de iarba. Cu miile
sunt prinse si vanate. Se spune ca in Roma
se vindeau zeci de mii IMOD singura zi.
Vine dupa aceea trecerea apei. Daca e
vantul prielnic calea-valea ; intr'o -noapte
pot trece dela un tarm la, altul, cazand asa
4e obosite pe coasta Africei incat le poti
prinde cu imam Cana se starneste in drum
o furtuna, e vai s'amar de capul bor. Nu
pot tinea de oboseala, se rbtkesc, zbor In
loc, se lasa pe insule, pe corabii 'sau chiar
pe apa, inghillte. de valuri. E o intreaga batalie cu elementele naturii, din care putine
les invingfitoare. Au de ce sd se ingrijeasefi
deci s cloceasca de dou ori pe' vara si
cat mai multe oua.
De altfel dusmani au si pe la noi, eat4
frunza si iarba.
Soarta lor e la fel al a pAtArnichti(Perdix cinerea), cu care se ptriveste in multe
obiceiuri. A.mandoua traesc in desisul paelor

de grail, macar cd patarnichea se mai a-

bate si prin huceaguri ori tufisurile spinoase.

Amadoua isi fac cuiburile la pamfint expus

la prada atator lighioante. Amandoutt au

imbrAcmintea ruginie. PAtfirnichea este Ina

www.dacoromanica.ro

116

presarata cu mai multa cenusa iar pe piept

poartA o decoratie negrie in forma de V,
pe cfind prepelita este a coperita cu mai
multa ruging. AmAndoua au InsA atAt de
fine incondeicri, dungulite, puncte, pe pene,
Inc At haina lor e ca un tablou minutios lu-

crat. PatArnichea e mai mare, se tine cu

trupul ridicat, pe cfind prepelita e ca o
puica nedoleana grsunA, mai ales spretoamna.

Fig. 21.Prepelitl

Dupd spusele InvAtati,lor, pAtirnichea este

mai isteatd, putanda-se repede face nevazuta folosindu-se de culoarea penelor sale

asemenea taranei uscate, nemultunlindu-se,

ca prepelita, numai sa-si ascund capul. Patarnichea traeste in perechi, harbatul fiind
credincios sotiei ; prepelitele insd nu pot fi
luate drept pilda de buna cAsnicie. Dupa ce
prepelita se pune la clocit, barbatul nici nu
vrea s5 stie de ea, ci se d'...ce in trenba 17.4;,

e poligam ca 7i cocoqul. Pe seama -bietei

www.dacoromanica.ro

117

mame rgmane grija copiilor si apararea lor

contra numerosilor dusmani. Mama deosebire este ins in aceea 0' pe cand pgtarnichele nu ne pargsesc nici iarna, prepelitele
prin Septembrie, se caltoresc spre loturile
made infloresc lamaii.
Amfindoug lin stint vfinaturi gustoase.Pe
fiecare an cu miile sunt sacrificate, cAzincl
lovite de plumburile vangtorilor. Om, vulpe,.

jder, sarpe, uliu, atatia si atatia dusmaid le

uroafiresc, Meat te miri cg a mai putut rgmKnea in viata neamul acestor psri, urmfirite si omorate mai mult de cat ori care
altele.

www.dacoromanica.ro

XXVI.

GOTCANUL SAU CUCOSUL DE MUNTE

(Tetrao urogalus)

Prietenul meu este un mare iubitor al

varfurilor de munti. Nu-i trebue multa pre-

&ire pentru un urcus chiar anevoios. Si

asa a hotrit intr'o bun& zi s ne urcam

-pe Grintiesu. Era o vreme atat de frumoas

fr pic de nori, cu aer ca din Italia. Limpede era atmosfera, moale covorul de mus-

chi, incantatoare privelistea, asa in cat o,data pe varf, am uitat Ca suntem in lumea
vulturilor. Ba sa vedem jocul umbrelor, ba
s ascultam glasul Bistritii, sa admirarn frumusetea florilor ori sa asteptain apusul de
soare, 'Ana ce, ca trite() adevarata betie de
frumusete, pierzand notiunea timpului, am
intarziat cu ceasul plectirii.

Vremea e bunk mancare mai avem, de

ce n'am dormi sub brazi, ca si vedem si.

stelele care-si cauta de drum fr multi za-

lave ? Ii stinth obiceiul si mi ma puteara

impotrivi.

www.dacoromanica.ro

1194

Cunostea in ttpropiere o poenitA, ingradill de jur Imprejur. cu brazi mndri, cu,

ceteni pletoase. Mai bunA odae de culcare

nici cA se putea gasi, cu plafondul instelat,

sprijinit de vfirtul sulitelor de brad.
Din intfimplare nu lipsea nici alcovul, IAsat de ciobanul care a mas, se vede, ateva,
nopti pe aici. Doi tArusi sprijineau o grindA
subtire, iar drept acoperis bucAti de scoartA
de brad intinse ca niste piei nedubite. Chiar
perna era la locul ei : o lespede de piatrA adusA de din vale, de la izvor. .Toate
erau cum trebuesc, mai ales, cA voia bunA
Implinea lipsurile. Am asternut repede patul : telurile erau de ceteni, iar salteaua demuschi.

Si asa am petrecut una din noptile "omului fericit" din poveste, care nu are nevoe

sA-si schimbe preq des ctimasa. Somnul ne-a

prins tArziu ; oistea carului mare rfidicatA In
stis arAta miezul noptii ca un minutar u-

rias, luminat cu lampi electriee.

M'am trezit, scutdrat din sotan, ca si cum
s'ar fi intfimplat vre-o nenorocire. Credeam
cA a dat ursul peste noi. ,,LasA c vei dormi acasAN, imi zise prietenul ; acum hai sd.
vezi una dirt minunile muntikir, pe care intamplarea ne o drueste, drept rAsplatA a
dragostei pentru ei".
Socotii cA a inebunit. Ne grim incetisor,
fArA zgomot, pare cA ar fi fosf sA nu des-teptAm eine stie ce zAnA obositA, culcatA
printre flori. Margenea pAdurei nu era de?
parte. BuimAcit
de somn, cu ochii painje
www.dacoromanica.ro

120

niti, am crezut ca visez. Pe cer nu ramitsese de cat vre-o doua candele mal mari.
Spr& rasarit, o lumina Imprstiata vestea
zorii zilei. Lumina crestea, crestea repede
si o &riga toseat, anunta apropierea soa-

relui. Muntii dormia Inca, avand picioarele

invluite in pledul cetei care acoperea vane,
Inadusa canteen]. Bistritei, despartind dou'a
lumi asa de diferite.
Ineetisor, tot Incetisor, ca s nu 1 speriem. E in apropiere. Nu-i auzi zbuciumatele lui note ?" Ma luau] dupd prieten, caci
curiozitatea, ea i aerul proaspat al noptii
calatoare, ma trezit de tot. In adevIr aizearn cevit neobisnuit, un sir de sunete pe
cari nu le mai auzisem nici odath. Un glas
klestul de strident, care se repeta repede,

repede, rSunand in linistea muntilor, ea si

cfind, unde-va, dup un brad, un -cosas Ii
ascutea coasa. Dupa ce ne-am mai tfirat o
bucata, spaland roua de pe iarba, prietenul
ma strange de brat si-mi art un brad reslet cu crengile sehilodite de \Taut, aplecat
spre stanca muntelui, fiinta chinuit, pentru
c s'a incumetat sti paseasefi mai sus de
uncle s'au oprit tovarafii lui.
Pe una din crengile tara cetini, un mont
de brad ciuntit, indreptat spre lumina rasaritului, se zbuciuma o pasare. E jocul gotcaunlui, cucosului de munte", imi sopteste
prietenul. E Un rtatacit cazut in terbinteala
dragostei, cu mult mai tfirzin de cat ceilalti, care dorm acum linistiti In cetenele
dese din 'Ware. Se intampla asa de rar, sa
www.dacoromanica.ro

121

se intfilneascA in Innie ceea ce are loc in

Aprilie, din cat am avut in adevfir mare no-,

roc. Putem sA ne apropiern WI fricA ; el e
ca Oi un om beat , poti salpridzi cu inana;

cAci e ne-aude ne-a vede, ap e de infier-

bantat".

Si in adevAr a era o privelige demnA

de vAzut. 0 siluet de pasare, mare cain

(il
Fig. 22.Gotcami

cat an curcAn, se sbenguia pare a ar d

fost de ducA-se pe pustii. Nu stAtea loculni

o clipA. San juca in loc sau sArea in mare

neastampir de pe o creang pe alta, venin4

de preferkitA pe cea dintai , ii intindea ga.www.dacoromanica.ro

322

tul in spre soare, Ii intindea aripele incovoiate in jos, rAsfirfindu-rsi penele de la

-coad. In toat vredaea aceasta nu tcea o

dipa..Mereil Ii cfinta cntecul ,de. dragoste

ascultat de o gAind nepAstoare, care ciugurea probabil prin apropiere. Era tin cantec straniu, format din bucAti ; %Cum asemenea` finalului unui coteodacit puternic:dac, dac, dac: ,acum acel sUnet strident, des
repetat, hs5MAnaf zinganitului iesit lin coasa

ascutita, acum Cate o exploZie puternicA,

cum ai plesni din limbA de i-suna I Distea
dimineth. Se oprea o c1ip, spre a incepe
din nou, Mereu srind, mereu \in neastampfirs. DacV nu mi-ar fi spus c esite sbuciu-mul ferbintelilbr intarziate, asi fi socotit mai
de gr,d2a ca" e inchinarea adusa soareluii
care inrosea creasta muntilor.
In adev5r stelele dispArura ; lumina spre
rAsfirit creStea ; purpurul dogorea zarea din.
spre dealdrile deprtate, iar dischl inrcit

al soarelui se arta pe jumatale. Abia a esit cu totul ca .o rotogoal de bronz aurit,

prinzrid dintr'un mAnunchiu de raze copacut pe care se tinea gotcahul, mai deslusit

actm in imbrAcdrhintea lui rupta din curcubeu ; abea ,stralucea ca un sirag de dia-man-

te broboanele de lacrmi ale noptii. Insirate de juF. imprejurul frunzulitelor de cretisoare ; abea incepu sg 'se miste norii de
ceata de pe vi si pasarea nonstr5 se abtu
ca ucisd de glonte, n desisul afinisului, uncle
o astepta, poate tovarAsa pentru care s'a
sbuciumat.
www.dacoromanica.ro

12.1

Pasarea a disparut, dar eu rmasesem locului. Asa de repede trecu vremea, asa de
variat s'a schimbat .decorul, atfit de minu-

nata a fost acea manifestatie a eternului

mobil al vietii, In cat credeam ca tot in-

tr'un vis o duc.

Sa mergem" imi spune prietenul. Finita
la comedia 1" Ai avut mare noroc ; o asemenea priveliste nu o poti prinde des. Chiar
cfind o caup inadins, nu o gsesti, caci a-

ceast pasare este nu numai capricioas,

dar foarte prevazatoare. Ceeace ai vaznt nu

este de fit o scena din actul bthii. Daca
ai norocul sa asisti la o asemenea batae
prinfavara, cfind linistea padurii nici de su-

eratul mierlei nu e intrerupt si cand dopoteii albastri strpung petecele de omat,

stropindu-le marginea cu stropi de sineal,
nu, se poate saonu te cuprincla tremurul'
vietii, s nu prinzi mretia fartneeului care
flutura in natura, cu cele dinti raze calde
primvratece ale soarelut".
*

41.

Asa se capati gustul pentru natura vesnie

titlark vesnic invioratoare. Cfind ai ochi s
o privesti, nu e clip, in care s Du poti sorbi
neperitorul galgait al traiului legat de fiinte. Nu ma putea rabda inima sa nu-1 vad
mai de aproape, pe acest cavaler medieval
al piscurilor muntoase. Ii zarii frumusetea
imbricamintei ea prin sita. Cat de aproape
eram de el, !ma la inceptit lumina slabi din
www.dacoromanica.ro

124

zori II invluia inteo ceat ochilor mei painjeniti de somn ; mai tfirziu cfind lumina
'11 cuprinse, a disparut in afini.

Vzut de aproape, e o minune. Toate culorile le intfilneti pe penele sale. Fiecare

pand luat a parte e ca i beica de deasupra -cafelei turceti. Dela roul de cfirmaz CII

care sant incondeiate sprncenele, pAnd la

verdele de smaragd al penelor din dreptul
gwi, dela castaniul intunecat al ariyelor,

pAnd la cenusiul inchis al pntecelui, toate

nuantele -ii dau intfilnire pe trupul lui. Peste
tot e stropit cu puncte marl inchise pe fondul deschis ori cu pete mai mari, a1be pe

penele negre dela coad, pe care le resfir

in form de evantail, cfind e in toiul fierbintelei.

Gotcanii din Carpati, unde au rmas mai

multi, find mai putin vfinati, sunt mari, pot

ajunge i pfin la un metru lungime (120

cm.), iar lungimea rn5surat din varful aripelor Ora la 1 metru i-jumdtate, cfinfarind
aproape 9 kgr, Este una din cele mai Tani
pgsgri de munte.

E indesat si are o inftisare de putere.

Pliscul e ca al unui vultur, cu care se aseam4nfi i la privirea ptrunzMoare ca i
la forma capului, cu fruntea turtit. Gfitul

zdravAn, cu cfiteva pene mai mari sub barbie, pare mai umflat cfind se zborsete. Are
picioarele destul de scurte ; e incaltat. Pene
-dese ruginii se intind pAn la degetele solZO2SC, cu unghii ascutite, indoite, de a-i socoti c sunt ale unei pasari de prada. G6ina
www.dacoromanica.ro

125

e mai mjca i samara la imbracaminte cu

o patrniche.

E b pasfire _care tine la locul unde crete;

ea nu caldtorete. Cel mult iarna se trage
mai ctre dealuri. Nu e o pasare careia si-i
placa, in afaa vremii de btaie, arborii innalti, ci, dupfi obiceiul neamului gainilor de

curte cu care e inrudit ceva, se tine mai

mult prin tufiuri, prin erburi, unde ii gdsete hrana scurmand. Cnd se lasa pe copaci, ii alege totdeauna crengile din vfirf,
ca sti aiba orizontul larg decchis, s fie vazut i sg vaza departe, dominant' zarea. Numai and se oditinnte, noaptea, se pune
in aseunziul cetenelor de brad.
Cucoul e un egoist ; viata familiar% nu-i

place. Dupl bataie se intoarce in domeniul

siu i las in sama gainei grija creterei puibor. In aceasta privinta se deosebete de
mandrul cuco de ogradb, cart calcA tanto
autand seminte, de care nu se atinge OM
ce nu chearna pe toate gilinile i puii din
prejurul lui.
Pe cat e de prevazator, atent, in tot tim-

pul anului, pe atata e de nebun", in toiul

fierbintelei i al 'AWL Mai ales cand scoate

acele sunete stridente, e surd i orb, iar and
se bate cu furie, in fata gainilor, care scurma ca i cum nu ar ti ca pen tru ele e lupta,
pofi 0-1 prinzi cu mana.
Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldovei,
pomenete, exagerfind de aceast particularitate. Numai ca 0 pune pe .sama ieruncei,
www.dacoromanica.ro

126

neam cu cucosul de gotca, dar mai natfingd

de fire si. surde.
Dupa bataie, gaina isi caul& loc de cuibar,

printre tufisuri mai dese. Nu e mestera in

fa erea cuibului ci se multumeste cu putin.

Abea daca isi face loc unde sa depuie ouale

si daca il acopere cu cateva frunze uscatet

Puisorii, de cum an spart gaoacea, se pot

tine lesne pe picioare, iar closca ii iubeste
si-i Ingrijeste ca o buna mama. In pericole
ii apart' cu mare curaj, dandu-se bucuros

mortii, numai sa-si vada scapati puii.

Dusmani au cat lumea ; de gotcan se feresc chiar vulturii, carora se vede ca le impune infatisarea lor mandra si puterea pliscului si a ghiarebor. In schimb gaina si pull
sunt atacati lesne de tot neamul rapitoarelor din padure. Din aceast pricina, ca si din
faptul ca e un bun vanat, neamul gotcanului
e in pericol.mare. In Alpi si tarile din opus,
numarul lor descreste din an in an. In Carpatii nostri, mai ales in Carpatii Impaduriti
ai Moldovei, de-o parte si alta, traesc Inca
multi goIcani. Vanatoarea lor, aiurea, este

atat de grea si cere atata iscusinta, atfitea

precautiuni si osteneli, luck e socotita drept

io vanatoare aleasa." Nu se incumeta sa o
faca cleat vinatorii dibaci. E mai mare fala
pentru cel ce a impuscat un gotcan, decal
pentru unul care a ucis o dropie.
*
AL

At

In afara de gotcanul mandru, cu obiceinri

www.dacoromanica.ro

127

atAt de ciudate, in tara noastr mai trAesc

eateva neamuri de ale lui. Asa e Cuco,sul de

pcidure sau Gotcanul 1313C, (Tetra tetrix) mai
mic si mai putin impuntor cleat gotcanul,
dar la inftisare tot asa de frumos, mai ales

cfind Ii resfird coada lui in'fbrmd d& lira'

si-si intinde capul 'cu cele Flou creste de
carmaz de deasupra ochilor. Este mult mai
rar, caci este mai lesne de vanat. lerunca,
<7. bonasia) iute la miscri, Cu pene ca de
patarniche, se tine tot mai mult la poalele

munt lor Moldovei, unde e desisul mai mare.

Despre ea spune Cantemir c e surd, ceea
ce a gre0. Dacd gasete un NfinAtor i o.
sutd intr un copac, pe toate l poate inapuea pe rand si belel lte prrvese cum' cade

una dup alta". E negarea or'crui simt de

aprare al vietii.

www.dacoromanica.ro

XXVII.

FLUERARUL GULERAT
(Pavoncella gugnax /4)

Mai toate apnaturile omenesti isi gilsese

oglindirea in lumen psreasa. Trufia curcanului, mfindria cucosdlui, rAbdarea pscA-

rasnlui verde, lAcomia prosteasa a corbi-

lor, neastfimpArul vrAbiei gAlggioase, au e-

chivalentu, in lumea noastr. Clzantecler a

lui Rostand e prin aceasta o minunar In-

crare, aci potriveste caracterul fie-cArui

personaj, cn ImbrAcAmintea si apucAturile
din lumea inaripatelor.
Fluerarul gulerat este in aceast privinta,
pasfirea de la noi, care prezint toate ca-

racterele combatantilor medievali, pAstrate

Inca azi la tagma aceia de oameni, care se
bat la duel pentru te-miri-ce.
E o pas4re cAltoare, rspndit 'mai in
loath Europa. Vine pe la noi primvara, detimpurin, prin lima lui Martie si se duce
barziu, uneori chiar pe la sffirsitul lui Nowww.dacoromanica.ro

129

embrie, Sdlasul ei obisnuit, e pe langa baltile dunarene, naai ales in delta i dealungul Marii Negre.

La inthtisare seamana cu un nagati numai c5 e ceva mai naltut in picioare si mai

subtirel.

Podoaba hainelor lui e asa de variata, in

cat doi nu se gasesc tocmai la fel. Mai intai este deosebire mare intre bArbat i femeie, ducand chiar o viata aparte. Cand vin
de prin tarile calde, vin in stoluri diferite :
barbatii deoparte, femeile de alta. Se intfilnese insa cam prin aceleasi locuri, ducand
totusi si mai departa o viata despartit5. Fe-

Meile Ii cauta de gospodaria lor redus,

ingrijindu-se de pui, pe and bilrbatii ii

trec timpul sau bMandu-se sau hoin5r1nd in
nestire.
Femeia e imbracatii modest, mai peste tot

cenusiu, and mai creschis, cand mai inchis,

cu stropituri felurite si des _gsezate. Haina
e aceiasi iarna si vara. Dupa impbrechere,

isi cauta un loc de cuib. Atunci numai o

intov5raseste scurt limp b5rbatu1. Cuibul e

primitiv ; o gropit in pamant, captusit cu
cateva paie ori fire de iarba uscate i atfits
tct. Femeia cloceste cele cateva ou5, care
seamana cu ale nagatului, cam vre-o Wei
s5pthmani. Viata ei este incheiat5. Grija
dragostea de pui o preocupa de acum Inainte pana la toamna.
Vista barbatului e cu totul alta. E tipul
cavalerului imbracat frumos, schimbandu-si
hainele dupa anotimp, neavand alta grija de
www.dacoromanica.ro

130

cat sd se plimbe largo printre sernenii lui,

sa se bat in duel mereu pentru un grunte
ori o furnica. E romantic si prin obiceiuri.
E mai vioi si neastamparat numai dupa ce
apune soarele, paria noaptea tarziu ; cand e
lun plina loath noaptea e treaz i nu std
loculiiL Odihna si-o face la umbrA, in miezul zilei.
Dup curn spunearn, haina lui e o miI til

(41.1111

1Fig. 24.Fluerarul gulerat

nune de imbinri variate de culori. Doar

pfintecele e mai la toti, mai mult ori mai
putin alb, iar partea de deasupra a aripelor
brun inchis. In colo e impestritat fel i chipuri, de la cenusiu deschis, aproape alb,
www.dacoromanica.ro

131

pnd la ruginiu, cu fel de fel de dungulite,

puncte, pete. Caracteristic pentru infdtisarea lui este un guler de pene lungi aproape
de un decimetru, care-i tormeazd ca un adevdrat scut, ce-i apdra gusa si pieptul. Acest scut de pene e pictat felurit la fiecare
bArbat ,- e ea o podoabd mfindrA a hainei
lui, pe Fang apdrare. Imaginatia celui mai
mare pictor nu e intrecutd de jocul- desemnurilor si al dulorilor de pe scut. Uneori
e albicios, alte ori ruginiu, cenusiu ori ca
pana corbului ; totdeauna sunt dungi mai
inchise cfind fondul e deschis, mai deschise
pe fondul inchis, trase, incretit, deacurmezisul, pe Mug puchitai fel de fel. Nu s'ar

putta descrie mai amnuntit, de cdt land

individ cu individ, iar variatiunea desemnu-

rilor nu se poate pierde de cat privind e-

xemplarele impAiate dintr'un muzeu bogat.

Acesta e scutul ;.spada este pliscul, lung
de -3-4 centimetri si putin ascutit la vfirf.
De altfel nu este o armd serioasA, ci se aseamAnd mai mult cu floretele celor cari se
exerciteazA la duel si cari, pentru a nu primej dui viata luptAtorilor, au vfirful invelit in

vatA. Pliscul fluerarului gulerat e mai mutt

moale si lesne se poate indoi. Pare cd na-

tura a fost si mai prevAzdtoare pentru aceste pasAri, cari dau reprezentatii de luptd.

Scutul apdrd gusa, mdcar cd pliscul nu e

primejdios ; dar si fata, unde nu sunt pene,
este apdratd, ca de o masa. Pielea e mai
groasd, cu un soi de negei pe ea, asa in
www.dacoromanica.ro

13E

cat chiar de s'ar nimeri o loviturA de plisc

mai zdravnd, au e nici un pericol.
Se poate o reproducere mai fidelA a aparatului decorativ, ce nu lipsea cavalerului
medieval, cand pleca la vre-o reprezenta tie
de luptA in fata curtii ? AsemAnarea e 0
mai mare, shiar in mersul luptei. De cum
incepe vremea dragostei, aceste pasari sunt
ca transformate. Pe and mai inainte mergeau ca toti nagatii, mai mult srind, acum
calcA mandri, gratioi, ca i cand eine tie
ce insemndtate ar avea in lume. Sunt gata
de lupt, pentru nimica toara, ceea ce face
sA se creadA CA nu e la mijloc numai grija
sA se arAte bAtAio0 in fata femeei linitite
spre a-i cApAta increderea, a-i impune.

Se bat de la o ramA, de la

o sAmantA,

nu ori unde. Ii aleg locurile. Sunt spatiuri

anume, dupa cum i in evul mediu erau
locuri rezervate pentru cavalerii combatanti.
Vin in aceste locuri in carduri i std fiecare
linitit panA cp un altul il provoacA.
Lupta incepe, aa de inverunatA, de a-i

crede cd amandoi vor rAmanea morti pe

loc La inceput tremurA din tot trupul, ii
zburlesc penele de la scut, ca 0 cele mai
scurte de la ceafd formand trupului o pavAzA, din care nu iese de cat pliscul ca o
armA. Duelul incepe. Nici odatA nu se bat

mai mult de doi ; rar de tot e InvAlmealA ;

chiar and se 'ingrAmdesc unii cu altii, in
fierbinteala luptei, nici odat combatantii

-earl au inceput nu se parAsesc de cat and

li se sleiesc puterile. Atunci se linitesc o
www.dacoromanica.ro

143

leack se retrag la o parte, spre a incepe

din nou dacA nu sunt prea osteniti.
Nici o picAturA de sange nu curge din acest InvalmAsag ;

nici o pan nu cade din

scut. E mai mult de cat un exercitiu fAcut

in aer liber, de dragul primverii, care in-

cepe sA presare .floricelele peste copacii si-

campurile inverzite. Rare ori se IntamplA

cate o nenorocire, can !. din neb5gare de
seamd, in focul luptei, unul din combatanti
e prins de 1imb5. FarA v)intA, un omor e

sAvfirsit. Altfel sfarsitul e linistit. Fiecare se

duce la locul s5u, Ii netezeste penele cu

pliscul, ea si cand nu s'ar fi intamplat nimic si dusmanii de o clip trAesc in pace,

povestindu-si poate, I limba lor, impresiunile de pe campul de 1uipt5.
,Aceasta nu-i impie ec'A s5 se intalneascA
din nou sA se dueleze ,cu invtrsunare. Jocul acesta dureazd cat tine primavara ; pe
urmA bArbatii se linigesc, ii sehimbl haina.
devin intru catva la fel cu femeia i niCi
nu ti-ar veni a crede cA sunt aceleasi pa-

sari din primavara.

Cine ar putea pAtrunde taina acestor obiceiuri, asa de asemanatoare nu a oarnenilor

de mai de mult sau a celor cari mai socot

azi cA cinstea e atarnat de un vfirf de
spadd ? Blaia lor nu 0 bAtaia cerbilor, din

gelozie, din dorinta de a castiga prin bravura' gratiile femeei, care urmreste lupta.
Dincoace nu se bat de cat de parad, in
locuri de parada, intre ei; femeile Ii caut.5
de hranfi prin prejur, mai depArtisor ;- rar
www.dacoromanica.ro

134

cand yin sa priveasca si mai rar cand se

ratacesc in spatiul rezervat cornbatantilor.

Atunci ? E poate de vind taina primaverii, a primeniiii firii ; aceiasi unda invizi-

bil care invaluie, pMrunde in orice vietate,

care deschide mugurii, da glas privigheto-

rii, face chiar pe om sa priveasca Jumea

din jurul sau mai cu bunatate si veselie,
chiamd la joc, la zburdalnicie si pe fluerarul gulerat.

www.dacoromanica.ro

XXVIII.

COCOSTARCUL SI CUCORUL
E cocostArcul tainic, in lume cAlltor
Al primverii dulce, iubit prevestitor.
V. Ale xandri

Unul e al nostru, bucuria tuluror, dorit,

bine ingrijit ; celalt
este num ai in trea-

cat, Tar cand st

peste varcte o
pereche dou
prin Dobrogea.
Am5ndoi

insd

sunt vestitorii primdverii, ai cldurii, ai fiorilor, d6ci

cu-Tplcere primiti.

Fig. 24.Cocostar cul

Copii desculti, Isi las urmele in glodul

abea sbicit de dupa' topirea omatului, juc5nd

oina. Unul din ei strig : Vin cucoarele !

Yin cucoarele I" La aceast veste toti ies din
cask isi pmi mna pod si caut spre zarile
adnci, luminoase. Un sirag de margele, inwww.dacoromanica.ro

135

doit ca un carlig, inoat in inAltimea vAzduhului. Abea le vezi, dar au grija sa-ti trimeat vestea trecerii prin strigatul lor strident, asemenea cu al curcanului cfind stA

linistit in curte : Gra-gra-gra, adicA bun gAsit, pregAtiti-vA plugurile, la muncA, cumdtrul coeostfirc vine in urmA. Noi ne ducem

mai departe, hAt departe, unde vara e mai

rAcoroasA". Biltrinii, se uitA cu bucurie de
odatA, dar repede jalea Ii cuprinde :
Da din cap ; zambind, clipete
i ingAnA veteranul,

Le-oi mai ajunge eu oare

la anue ?

(St. /osif)

Un fiAcAu mai nAsdrAvan, trage repede pe

pAmfintul umezil, un cerc cu cutitul scos din
brfiu ; 11 infige la mijloc, pune cAciula deasupra, mprmAe cfiteva cuvinte, pe care nu-

mai el le stie.
Uite! Cucoarele s'au rupt rfindul, zbor amestecate ; ca antetite se oprese in loc, se
invfirtesc in cercuri incfilcite ; se lasd incet

din zbor, lfingA ape.

Farmecul s'a indeplinit, zic oamenii. NAsdrAvanul care cfistiga mult in fata consAte-

nilor, a oprit cucoarele in loc. In real:tate

ele s'au llsat sA se mai odihneascA si sA se

mai intreuneze cu ceva hranA. Drumul e

lung si din loc in loc trebue sA poposeaszA

undeva. Alte on i cautA de drum mai departe, mAcar cA fermecAtorul s'a descins
brfiul, fAcfiniu-1 colae pe pAnafint.
www.dacoromanica.ro

137

Clucctarele sunt trambitasli primAverii ; tree

pe a nbi numai, cAci cuiburile si le fac prin

Norvegia si Suedia.
In schimb xocostdrcul se tine de pAmfintul
nostru. Numai ce-1 vezi e a cAzut, nici nu

stii and, cAci el nu si alunta venirea prin

nici un istrigat. Bucuria s'o aratA alifel : isi

las gatul peste spate, asa Incat falca de jos
s vie in sus si se pune la tocat. Des, des,
loveste o falcA de alta si scoate un sunet
pare cA ar bate cu niste ciocAnele. Aceasta-i
vorba lui. Asa isi arata voia bunk asa cer

copiii de mancate, asa bat din palme" and

vfid pe babacul venind cu o broascA ori un
peste in plisc.
Cocostarcul e credincios locului unde s'a
fAcut cuibuL E dovedit pe deplin, de and
se obisnueste prin alte pArti a i se pune la
picior cate un inel die recunoastere. Abea
s'a lasat din zbor, abea s'a vestit sosirea, ca
o fiinta politicoasA a tocat din plisc zicand
bine am gsit" si se pune pe treabA. Cuibul, clAdit in anii trecuti cu trudA, a suferit
de pe urma furtunei, a viscolului de peste
iarn. Incepe sA-I dreagg, cum isi drege si
..

gospodina casa, 14 preajma sfintelor sArbAtori din primavark Ici mai lipseste un vreasc,

dincolo mai trebue ridicat pe margini : a-

duce muschi, otiteva frunze delface salteaua.

Cuibul e gata pregAtit ca sA primeascd ouAle.
Cat doamna st si clocesteit domnul ti s'ar
pArea cA se preumblg. Il vezi mergand taeticos, cAlcand a gale, par'cA ar mAsura campul pe unde se tine. LegAnandu-si ceva truwww.dacoromanica.ro

138

pul invesmntat in alb

nurnai vfirful aripelor sunt negre ai crede cd e adormit,
gfinditor. De odata ins isi intinde gatul, isi
indreapta pliscul lung, ascutit, roscat. Cand
11 ridica in sus, in vfirful pliscului se sbate
o biata broased, &find cu disperare din la-

bele din dartt. 0 clip numai si a disptrut.

De toate i place. Nu se da in Warr nici
dela culbeci, nici dela pesti ; and apele s'au

retras prea mult, psunea ii da de mfincare

sopfirle, serpi. Nu rare ori prinde si cfite a
cartitt, care s'a pus in min te st se rtcoreasca
prea de vreme, sara, la aer curat. Nu i place
s inghit broaste rfiioase, deck la mare ne-

voie. Nu le cruta Tnst. De cmdt, le stra-

punge cu sulita phscului si rmLn, umflate,

la marginea apelor.
Cfind e obosit se odilmeste intr'un picior,
sprijinindu-si pliscul pe
intorcand \capul

umtr, iar cand e`satul si n'are de ce s se

mai osteneasca, st linistit, ca o stand de

piatr, cu pgnele dela gfit sbors te si cu plis-

cul rtzamat de gust. Numai daca vre-o nenorocith de soparla ii iese in cale, stgeata

e gata. *Nu da gres mai niciodath.

Dar... acasa il asteapth familia. Trebue de
stiut et rar animal e mai tredincios familiei
sale gum e cocostfircul. Isi ingrijeste de nevasth, cfind ea e tinuta pe cuib ; ii aduce regulat de mfincare ; ii tine de urat, stand in-

tr'un picior pe marginea cuibului sau ceva

mai la o parte:
Se povesteste de un cocostArc, care a rdmas peste iarna langa cuib, nentru ca newww.dacoromanica.ro

139

vasta-sa era rani id la o aripa si nu pull

zbura. Se povestesc i cazuri de gelozie, de
bataie intre barbati, ma rog intocmai ca si
intre oameni.

Un lucru e sigur. Nu toti oamenii Ii in-

grijesc copiii, Cu atata gingdsie, cum caut

cocostarcul de puii sai. Le curata cuibul de
murddrii, le aduce regulat de mancare, Ii
apara 'Ana la moarte.
Ce tablou gingas, and stai si te uiti ceasuri intregi la aceasta casnicie de necuvantatori. Ti- e mai mare dragul sa privesti
pui, cum se lac mari pe zi ce merge. Li se
umfl parintifor ininna de bucurie, stand unul langd ttul si privind la odraslete lor,

inti cum se incearca s se ridice copacel

pe cataligele lor slabe, apoi cum se invata

a merge, pasind pe quarginea cuibului si pe

coama casei ; mai tarziu and sunt .mai maricei, isi incearca puterea aripelor, intinzandu-le, timid si necontenit tocand din plisc.
In sfarsit au scapat. Pe locul deschis cel mai
apropiat de casa, e campul de exercitiu pentru zbor. Parintii nu-i lasd o clipa din ochi ;
cu ei zboara., cu ei stau, cu ei se intorc in-dal-at. La cele din urnad nu-i mai hranesc,
ca atunci cand erau mici i and le aduceau
la cuib ba un peste, ba o soparla, dela care
se bateau eel 3-4 pui lacomi. Acum ii luau
cu dansii la vanat. Cresterea e gata. Pintilie
Calatorul pnate sa soseasca. Incercarea s'a
facut, tinerii pot tine la drum.
In vreme ce familia std linistit la vanat,
iar bMranul s'a luat de-o grija, are si el
www.dacoromanica.ro

149

dreptul s'a-si mai fac' pe voie. Nurnai ce-I

vezi, asa, netam-nesam, cA-si lea tali:144a
spre soare, ca si cfind i-ar fi dor de el. Face
deodat dou, trei sArituri ; e aeroplanul
care-si iea Ont. Cu diteva locituri repezi de
aripi se ridic deasupra pamantului. Loviturile din ce in ce mai mad, mai linistite, incet incet, il ridic in cercuri largi, ii slava
cerului. Abea il vezi, ca o crace cu bratele
late, proectat pe cer, c5ci in zllor isi lungeste gatul c5t pcate, si-si intinde picioarele
subtiri. Din ce in ce se inalt, de crezi cli
e sorbit de aerul tot mai rarit. Din nou ins
II z5resti scoborindu se, in lin zbor pianat,
facfind largi spirale. I se deslusesc picioarele
ca niste fire de alb', incep sa" se zreasc si
varful aripelor resfirate, ca niste degete deprtate. In st5rs't se lasA liinga familie, cumpgnindu-se, ca aripele ridicate in sus, cdand iarsi citeva sarituri.
S'a racorit, incerandu si puterea aripelor.
Spre sf5rsitul verei incep sa se int51neasc
fqmilii cu familii. Tin sfat, se unesc cu alte
familii din satul vecin 0 ca la o comand,
se ridicg in stoluri mari, apuc5nd spre miaza zi. Vara s'a cldtorit l Plecarea cocostArcilor e imul din- semnele ctlendarului poporului, a grija iernei se apropie.
Prietenia ce o arat cocost5rcul locurilor
noastre, purtarea lor aproape omeneasc, il
face 0 fie una din pasArile cele mai scumpe
romfinului. De nici o alta nu se ingrijeste
ca de dAnsa, purifindu-i o math' stricatA pe
casa, spre a-i usura clAdirea cuibului, awww.dacoromanica.ro

141

vand btigare de seamd ca sa nu i se Int:ample nimic.

E phcat s omori o randunic: capeti negei pe man. Mai mare pacat e sa omori un
pui de cocostarc : te pomenesti cu batranii
ca-ti dau toe la cash cu un carbune adus in
plisc. Si nu e numai la romani dragoste mare
pentru cocostarci. Vechii egipteni Ii divinisau ca si pe crocodili. La Peiie,rosii, era vai
de capul celuia, care s'ar fi atins de un cocostarc, iar in Tesalia veche, moartea 11 a-tepta pe cel dovedit ca" a ucis un cocostarc.
De altfel aduce servicii mari omului. Prea
s'ar inmulti serpii venni*, soarecii de camp,
harciogii i cth-titele, dacsa War mai da razna

printre ei Domnul cu catalige", lsat de

Duamezeu, drept stApanitor al broastelor,

cand acestea L'au scos din fire cu plangerea
lor gAlagioas, ca nu le place sa aib ca imparat un butuc.

www.dacoromanica.ro

XXIX.

PRINTRE STARCI
Dobrogea este raiul pas'arilor. Conditiunile

cele mai prielnice, cele mai felurite, pentru

traiul lor, aici se gd-

sesc.

Din trei parti e inconjura ta num ai de ape

apa marei cu lacurile
marginw, ap a Dunrei

revarsata peste fun ca

Slcii batrane,
\ intins.
pletoase ori padurile
-- -air
nepAtrunse de papura
i stuf, sunt ascunziuri tainu;te. In mijloc sunt stanci nruite
ori.stepa bogata in insecte. Ploile sunt mai
ran, cerul e mai mult vreme senin
Soare, ap5, spatiu larg i hrand indeajuns5,
chiarnd o lume variata :de pasari. Fiind in
calea sborului p5sari1or calatoare, Dobrogea
este popas primitor la dus i venit. Primavara i toamna apele sant impanzite de pawww.dacoromanica.ro

143

sari, padurile sunt numai muzicA iar tarmul

marii roiu de inaripate.
Peste tot e galagie mare ; peste tot, pe la-

curi si uscat, o impestritatura de forme si

culori, care te face sa te gAndesti la corabia lui Noe. Unele cum sunt cucoarele, se
duc primavara mai departe spre nord. Altele, cele mai multe, raman peste varA locului. Dintre ele, uncle 'ii fac suib pe stancele de porfir, in desisul padurilor de tei si
stejar ; cele mai multe sunt legate de ape.
Acolo e nesecatul izvor de hrank iar stuful,

dea-ca peria, ascunzisul sigur.

Cu cat stabatt mai mult irf -Balla Brailei,
prin canalul Filipoiului, spre lacul Seiban,
ori te avanturi prin canalele intortochiate
ale Deltei spre ghiolurile accperite cu plaue
preumblari pline de farmec, asa de ma-

estrit desctise de Sqdoveanu in Privelisti

dobrogene
cu Mat te apropii de lumea
legata de apa. 0 lume a parte, bogata, va-

riat nu prea mult departat de acea

de-

scrisa de pe tarmurile Amazonului, nu mai

prejos

dupa __spusa cunoscatorilor

de

aceea din delta Nilului.

Ca si,. intr'un tablou, este un ton funda-

mental ; celelalte culori dau expresia tabloului, dupa origivalitatea maestrului.

Tonul fundamental al apelor din Dobrogea II formeaza stdrcii. Sunt de toate culo-

rile, de toate marimile. De la starcul mic

cenusiu, cat o lisita, pfind la starcul mare,
cenusiu, cat un cocostarc -, de la starcul alb,

ca nins, pand la cel purpuriu, puzderie se

www.dacoromanica.ro

144

intalnesc, printre sAlcii, prin papurA, spre

marginea baltilor, un adevArat roiu. ImpAratia lor e apa stAtutA ; domeniul de hrand
find din apA, ei si-au impArtit co si pAsrile de uscat, timpul de vAnat. Cei mai multi
ziva isi cautA mfincarea ; altii se pun la
muna numai dupd ce soarele asfinteste.

Ori at de variati ar fi ca formA, ca imbrAaminte, mediul in care isi duc viata, ii

fac sd aibd cam aceleasi insusiri.
Sunt inalti in picioare, ca sd nu se ude
la pene ; au gAtul lung ca s poat ajunge
prada ; au pliscul iarAsi lung, ca sA poat
explora si mai la adAnc. Trupul lor e ca un
arc incordat ; sAgetile sunt pliscurile ascutite. Ti se par_ trupuri de piate, and stau
la marginea apei, adormiti, nepAsAtori. Cu
gAtul tras intre umeri, corpul lor e un oval
subtiat la capete. Ochiul lor este insA des-

chis ; vegheazA. Au zArit prada 7 sAgeata ca

fulgerul, se deschide, and ridia sus capul

un peste se sbate in vArful pliscului. Nu

mai scapA ; celmult de vre-o douA ori este
asvarlit in aer ca sA-1 poatA prinde cum trebue, cu capul spre inghititoare.
In privirea lor este ceva din privirea sarpelui, cu care se aseamAnA si dupA gfit, dar
si dupA apuaturi. Cu fotii pAstreath ceva
din repulsiunea acestor tAratoare. Cala in-

cet in apA, 'Mat abia daa stArnesc niste

vAlurele in jurul picioarelor lor, cu degetele

subtlri, lungi, care le opresc sl se infunde

in nail. Nu au nimic din privirea blandA a

cocostArcului, nici din drAgAtasania gesturiwww.dacoromanica.ro

145

tar lui, ori din variatia i jocul sborului de

cucor. Sunt.greoi la miwAri, monotoui in
apucaturi.
Si caracterul lor nu este simpatic. De dusmani se tern ; la cea mai mica alarma, ki

intind gatul, cauta zarea. Sunt lai, sbof- indata la adapost. In schimb cu pasrile mai

mici sunt cruzi; nu le pot suferi in apro-Ndr"

1k.

&I-

ll

;)%7

\\;

`svk

Fig. 26. StArc alb

pierea lor. De altfel i intre dansii traesc

mereu in sfada. E un iad locul unde Ii fac
cuibul ; mereu ip, avfind un glas strident,
urat.

Cuiburile i le fac gramada, in arbori sau

in pApur4te. Unii mai sus, altii mai jos, co-

loniile lor de cuiburi, sunt amestecate cu

ale cormoranilor, cu care nu duc cas buna,

www.dacoromanica.ro

10

146

Nu arat nici o rndestrie in facerea culcuului bor. Ckeva gAteje, stoloane de stuf,
asv5rlite claie peste grAmad6, atAta-i tot.
*

Cel mai mare dintre stArcii dela noi, este

StArcul mare cenuiu, (Ardea cinerea), care
se avfinturA pan'n vAile muntilor, ori unde
se gAseste un ochiu de apd mai m'aricel. E
ca presrat cu cenuA", unde mai multa, unde

mai putink cu stropituri de pene albe in

lung ; numai marginile aripilor stint negrii,

ca i cdteva dungi in lungul gltului. Podoaba
lui sunt douA trei pene la ceaf5, mai lungi,
prelungirea penelor negre ce le a coper varful capului, ca o scufie.
Cand st linitit, 'Auditor, are ceva din
privirea viclean a dracului din Faust. Sunt
cei mai uracioi, mai morocAnosi, mai fricoi i mai t.tor bAnuitori. In schimb, c5nd
sunt strfinsi de aproape de vre-un hultan, se
apAr cu indArjire. Sulita e pliscul lung, ascutit, puternic ; scutul sunt aripele. Tinta loviturii sunt ochii duvnanului.
Nu era distractie mai plAcutk pentru cei

din evul mediu, cleat lupta in aer intre un

oini i un stare cenuiu. Sburau penele i

dela unul i dela altul, ca fulgii de zApada..

IncercArile sthrcului de a lovi oimul care
i-a infipt ghiarele in spatele victimei, dAdeau impresia, in lumina aerului limpede,
unor incolAciri de erpi, care cad din cer.

La noi sunt multi ; prin Wile din apus

www.dacoromanica.ro

147

sunt o raritate azi coloniile de cuiburiheroniere , odata oerotite de autoritati.

Cam de aceeasi rnfirime este Stiircul alb

nobil (Ardea alba). Culoarea penelor este

peste tot aceeasi, a ornatului curat. Citeva

pene subtiri, fine, lungi, sunt infipte la baza
aripelor, pe spete, si pe ceafa. Sunt cauza
peini lui, caci -este vfinat fara mila pentru
acele cateva pene, scumpe modelor, avfind
soarta strutilor. Imbracamintea, fail strop
de altd coloare, ii da o infatisare mai simpatica. E de altfel mai gratios in rniscari,
mai jute in sbor, mai putin dusmanos cu
alte pasri.
Frumos la imbracaminte, concurfind in
gingasie cu starcul alb, este Starcul galben,
(Ardea ralloides), mai mic la trup, cu ochi
vioi, mereu cercet'atori, gata sd fuga, dar si
gata s se apere. E poate eel rnai vioi dintre stfirci. Penele lui sunt galbii, cu dungi
negre trase subtirel in lungul gtului ; pe cap

are niste pene mai fungi, care stau cam tepoase, ca si parul de pe capul unlit copil.
Cfind sta linistit, pe spinare si peste-aripi
pare ca are asvfirlit un sal frumos cu capetele destramater Avnd gitul mai lung, mai
subtire, iar trupul micut si svelt, cnd e
gata sii sboare, are in totul infatisarea unei
sageti. E mai putin sflicios decAt ceilalti, amestecindu-se printre crdurile de vite sau
printre porcii din delta. Itu rar, ca si in tablourile luale de prin Egipet, se \Tad pe
spinarea porcilor, care ii prirnese cu bunavointa.
www.dacoromanica.ro

143

Starcul purpuriu, (A. purpurea), este din

potriv tipul cel mai fiegmatic ; pare c nimic pe lame nu I intereseaz5. Nu-i place
nici tovra'sia celorlalti, ci std ascuns in papuriste, nemiscat ; ai zice ca e o ramurd de
stuf rupt, iesit din ap5. E forma cea mai
desavfirsita a sAgetii vii. Mai ales c5nd stai
cinchit, aa 'Inuit se razimA cu coada de pamnt, cu g5tul intins, atunci plisc, cap,. Of
--si trup e ea dintr'o bucath, s5geata cu coada
latitb, gata sa" sbarniie in aer. (Fig. 23).
Sunt si sthrci de noapte. Irnbracfimintea
lor e la tel cu a bufnitelor, mai inchis5, mai
greu de v5zut in intunerec.

Jidovul sau St5rcul cenusiu de noapte

(Nycticorax griseus), cnd sta ziva 1in4tit, cu

capul tras intre umeri, cu pliscul aseuns in-

tre penele de pe gus5, cu trupul vertical,

seamn cu un pinguin. Mai ales c5 si ImbrAciimintea e la fel, pe spate mai mult neagr ca si pe vfirful capului. din ce in ce

mai cenusie si mai albie pe piept si pantece. Pe cap, barbatul are dou' pene mai
lungi, ca dou suluri de hfirtie, animite 'indgriitul scufiei negre. CAnd se las amurgul,
se treze,ste si el din somn. Isi intinde gfitul,

aripele, cum s'ar intinde omul bratele and

se scoal5 ; Isi desmorteste picioarele, thcfind

cfiteva sArituri si apoi cu bAti iuti de aripi, WI, sgomot, se indreaptil spre locul de
hrana.
In tovrAsia lui se tine

Starcul pitic,

(Ardetta minuta), unul din cei mai rbspfinditi -117 tam intreag5, nelipsind de nicAeri
www.dacoromanica.ro

149,

unde este un iaz cu ceva papura pe langfi

el. Cat e ziva de mare stit ascuns in stuf

sau chiar intr'un arbore. Nu-1 poti lesne insa

baga in seama, asa de bine ce stie sa si aleaga locul, in potrivire cu imbracamintea

lui intunecata pe spate, ruginie pe piept.
SO ascuns dar e foarte simtitor. Inainte
de a-1 putea zari, te a si simtit. Un fasiit de
aripi si pe urma ia-1 de unde nu i. In toata

sipranta ins se simte numai in papura,

unde e ca veverita in padure.
Nu numai ca se poate furisa lesne unde
e desisul mai mare. dar fuge in lungul ramurei de stuf, cum fuge veverita pe crengi.
Nu se da de gol, cat e in papura, doamne

fereste ; poti sa asvarli cu pietre, ca sal. spe-

el st linistit, lace pitic si numai daca

vede si vede ct se ingroasa treaba, attmci
o sbugheste din papura.
De cum se 130 noaptea, este in elemenrii ;

tul lui. Fara sii-1 vezi, 11 stii cam unde este ;

11 cunosti chip/ glas. Mai ales primavara,

cfind brbatul se ratoeste pe langa femee,

canta draga Doamne ; scoate lush' un sunet
gros, scurt, pare ca ar fi un grohdit de porc.
De aceea si poporul prin unele parti, ii zice
scroaffi de balta.

N'are aface insa glasul stfircului pitic, cu

al unei rude ale sale de aproape, cu a Buhalulul de baltti (Botaurus :stellaris). Cand
incepe a buhai, 11 auzi de o post, in Buistea noptii. Mult s'au casnit cercetatori, s afie cum scoate el glasul acesta rgusit, repetat, sfarsit cu un buuu... scurt, aptsat.
www.dacoromanica.ro

150

Nu i-au dat de rost, pentruc e foarte

greu s-1 observi. Cat e ziva de mare st In
stuf. Ai socoti uneori, cum stau unii langA
altii, ca sunt niste tarusi mai grosi btuti in

pamant. La Imbraaminte e curat o buh5,

cu penele castanii patate en negru, mai deschise pe piept, unde incondeierile negri sunt

pe gwe ca niste braulete. Pe cap e cu scu-

fie neagr, iar din coltul pliscului, sunt trase

t'

tl

TA4111

s\s
t

fi

Fig. 27. Buhai de bala

cloud dungi negre ca niste must*. Cand 11

vezi din lap, cu gatul tras intre urneri, cu

ochii mari asezati mai inainte cleat la cele-

lalte pasari, cu pliscul scurt, pare ca e o

butnit.

Cum insereaz5 se duce la balt'a, unde tot

lenes, nemiscat ramane. Lenevirea e numai
aparent ; st nemiscat pentru ca s nu deie
de !Anna pestilor din balt. Dar capul ii invarteste ca un surub in toate partile,E;ncfit
dungulitele negre de pe gat devin Ca niste
linii in spira15.

Chiar si un dusman daca vine, el 11 las

www.dacoromanica.ro

15 t

s se apropie si deodata Isi aruned sulita cu

atAta putere, incat 11 strpunge. De aceea

mai toate viethtile se teresc de ansul. Vulpea isi teme pielea, iar hultanul nu-1 atac6

cleat pe la spate. Cu o loviturd de plisc

strbate tureatca .ciubotei pand la os.

E tipul unei arme vii, unei masini cu resort Insufletit.

www.dacoromanica.ro

XXX.

SITARUL
(Scolopax rusticola)

Nu e vfinAtoare mai ademenitoare de cat

aceea de sitar. Nu mergi la sigur, cAci chiar
cand s'a vestit sosirea sitarilor, nu e numai
decal s-i intalnesti ; sunt foarte capriciosi.

In unii ani tree numai cate putini, in alti

ani in numAr mai mare. and vara este secetoas si pamantul din pAduri prea uscat,

sitarii fug repede peste ele, neoprindu-se in

loc. Clatoria lor de toamn Incepe la noi
prin Septembrie si tine pana'n Noembrie,
iar primAvara din Februarie, toiul find pe
la sfarsitul lui Martie si inceputul lui April.
Dar vfinAtoarea de sitari, e plinA de farmec i prin aceea cA te atrage spre frumusetea naturii, cand umbra serii se las.
Trebue sa stai ascuns, tupilat, nici sA sun

Si in vremea aceasta ca Inteo schimbare

de decor, Iti tree pe. dinainte seenele din

marele act al aclormirii pduri, descrise cu

www.dacoromanica.ro

15g

atfita pasiune de cei mai man nuvelisti ai

nostri : Brdtescu-Voinefti i Sadoveanu.

Stai lini*tit la panda, caci ai de aface cii

un vanat, care stie cat e de urmarit, cati
dusmani feluriti are.
E o viata chinuita aceea a bietului sitar..
De aceea cat e ziu, se tine ascuns. Cu greu
11 poti vedea, chiar cfind ti-ar fi dat sa treci
pe langa dansul. E unu din multele cazuri
de mimetism. Acoperisul trupului lui este
la fel cam ca al tuturor pasarilor cari se
tupileaza pritre ierburi si frunze uscate. Cafeniul domina ; ea e culoarea fundamentala,
mai inchisa pe spate, mai deschisa pe pieptul rotund si pe pantece Numai cfind te

uiti de aproape la un sitar Impuscat, admiri complicitatea de desemnuri si culorile

imbinate asa in t at s deie tonul cafeaiu,

uniform. Fiecare pana pare ea este incris-

tata cu condeiul ; puncte, linii, valurele, unele mai subtiri .altele- mai late, unele negre, allele castanii oH albe, sunt trase deacurmezisul.
Viata lui incepe odata cu amurgul. Atunci
iese din tufisurile dese, uncle a stat toata

zina. Deodata ii vezi numai capul cu infatisarea atat de comica, asemanatoare mai
mult cu un cap de cosas, tuguiat cu frautea Malta, dreapta Si cu cei doi ochi holbati aproape de vfirful capulni. Prudent-InainteazA spre luminisuri, spre poene. Le cata

mai ales pe cele umede, usor de scormonit cu pliscul lor lung, drept, cu care
rfistoarna frunzele, cerceteaza baligarul de
www.dacoromanica.ro

154

vite, stiind ca acolo foiesc insece si larve

de tot soiul.
11n fosnet numai daca aude, isi ia zborul,

Se inalta dtept in sus, cu un sgomot provenit din bataia repede a aripilor, sgomot
care face s svacneasca inima vanatorului,

amortit in asteptare. and se lasa face o-

colurr; de-1 cauti unde vezi ca s'a varat in

huceag, nu-1 &esti, caci dupa ce se lasa
din sbor, se mai furiseaza o bucat de loc

printre crengi, tupiMndu-se cine stie unde.

Fig. _28. 0 perethe de sitari

Macar ca are o infatisare de prostovan,

e foarte viclean si islet. Greu e s dai de
dansul si intrebuinteaza toate mijloacele

pentru ca sa nu fie usor prins. Cad sal.manul, nu este urmarit numai de om. Carnea lui este asa de gustoasa, in cat si animalelor de prada le place. Daca are neprevederea sa se arate ziva, greu scapa de
ghiara bultanului. iar uliul si eretele, ca si
www.dacoromanica.ro

155

cumatra vulpe, isteatd in toate, sunt mai

dibaci de cat copoii, descoperindui culctr=
ul repede, repede.
De aceea an pe an, numarul sitarilor descrete, cdci i oule ca i puii sunt nimiciti
cu nemiluita ; cuibul i-1 face la pamant sail
aproape de fata pdmantului, acolo, departe,
spre nord, unde clocete.

www.dacoromanica.ro

XXXI.

NAGATUL
(Vane this cristatus)

Ciuda mare a rAmas in popor contra aeestor pgsfiri, vioaie, vesnic in miscare, vigilente. Obiceiul lor de a se ridica in aer,
de a se invArti in loc deasupra punctului
unde se gseste cuibul
o scobiturA in
pAmant, cu cfiteva pae uscate drept culcus
si de a striga mereu tivit-tivit, and mai
prelung and mai scurf, dar totdeauna ascutit, sonor, poporul il pune in legAturA cu
serviciul pe care-I aduceau ele
pAsAritAtAresti

nAvAlitorilor, arAtAnd locul din

slut unde se ascundeaii bietii roman'. E si

inteaceasta dovada simtalui de observare

al poporului, iar faptul observat, exact e pus

in legMura cu necazurile lui de veacnri.
Poporul insA nu e rAu la suflet ; li e ciudd pe nagfit, dar nu 1 urmAreste ca 0,1 distrugA. De altfel si pAsAri sunt, care nu-1 pot
suferi. Uliul, eretele. cioarele l'ar sffisia dacA
www.dacoromanica.ro

157

ar putea. El e acela care, indatA ce vede o

pasAre de pradA, dA de veste si celorla:te
pasAri, strigandu le : pAziti-vb, ascundeti-vA,

dusmanul e in preajma voastrA. Uliul se repede sA-1 insface. Ti-ai gsit. E o frumusete
se privesti cum se joaca nagfitul in aer cu

un uliu, cum se apropie de el pare cA s'ar

i1

.....

Fig. 29.Nagati

lAsa sA fie prins, cum aluneeA lute() clipa,

indepArtandu-se repede. Asa intr'una II hArtueste pAnA ce-1 vlAgueste de tot. Ii e lehamete uliului sA-1 mai urmAreascA si la
urma toatei se (IA bAtut
.

CAci in sbor, nagfitul e nehrtrecut E doar

un reprezentant al acelor pAsAri care-si duc

www.dacoromanica.ro

153

traiul la marginea mArii i a citror camp

de exercitiu, de plAcere, este spiul larg de
deasupra apei. E stApan pe toate miscdrile.
Cnd sboarA linistit, cand se 'Malta ; acum

se dA de a tumba prin aer, acum se ias

cu sAgeata. PlAcerea lui e sborul, nu numai

ca iuteala ori ca distanta ci ca variatie a
miscArilor.

FArd sA fie puternic e curagios, intreprin-

zAtor,

istet. Se teme de om, mai ales de

vanAtor ; dar and e sA-si apere puii, se incumet s sail la el, zburfindu-i deasupra
capului, atingandu-1 aproape cu aripele, gata

sA i saoatA ochii cu pliscul destul de scurt

dar ascutit; puternic. Cand vede cA un dusman se apropie de cuibul sAu, indarjirea e
la culme, dar i viclesugul. Femeiusca se

pune inaintea dusmanului, se apropie de

el asa 'luck crezi ca e gata sa fie prinsA ;
repede se depArteazA, iar se apropie. Prin

jocul acesta cfirneste drumul dusmanului din

calea spre cuib, 11 depArteazA de pui, iar

and socoate cA pericolul a trecut, Ii reia

sborul spre ciuda urmAritorului.

La intAtisare e elegant. Are portul tuturor
ciovlicelor, nalt in picioare, cu trupul bine
incheiat, cu gatul scurt ; Cala mandru. Pe
cap, pe gat i pe piept e negru strAlucitor;
pe spate si aripi e verde bAtfind in albastru:.
pe obraji i pe pantece e alb. Podoaba lui
este un mot subtire de pene lungi, indoite
in sus, care-i d o intAtisare rstioinicA.
Vine la nei de cum se imprimAvAreaza
nici n'apuc bine sA se topeascA ornAtul fi
www.dacoromanica.ro

159

glasul lui se aude odata cu al ciocarliei. In

luna lui April n'a mai ramas nici unul pe
drum ; toti sunt sositi. Ii plac locurile umede, pe langd iazuri ori lacuri, caci hrana
lui consta mai mult din rame, de cat din
insecte.

De dusmani se fereste lesie ; e mereu in

banuial, mereu la panda. Numai vulpea, sireal:a peste masura, ori soimul prea iute in

zbor, il rapun. Cea dintai il prinde de pe

cuib ; de cel de-al doilea cearca s se asvarle in apa, Scapa de soim dar adese ori

neputAnd vasli, se, ineaca.

www.dacoromanica.ro

XXXII.

DROPIA
(Otis tarda)

Pe and mai toate cArtile de cetire cu-

prind minunatele pagini din Odobescu, relative la bArAganul de demult, a rAmas in

mintea unora ideia gresita cA dropia numai in BArAgan trAeste. Nici chiar and BArAganul era al dropiilor, aceste pAsAri istete,

dacA nu f_.ele mai mari, desigur cele mai

grele de la noi, nu trAiau numai In stepa

ialomiteanA. Cfirduri intregi, de departe pare

cA ar fi niste cArlani la pAscut. se vAd in
Dobrogea, pe IAngA tarmuI Marii, atilt spre
nord 'pe lAnga vechiul asezAmfint Istria de
la capatul lacului Sinoe, cat si spre sud prin
apropierea Mangaliei. Se avinturA insA tine
oni i prin Moldova, dupA cum nu parasesc

Buceagul de cat in iernele prea geroase,

IntorcAndu-se dupA cum incepe s se topeasa primAvara omAtul.

A mai rAmas Inca o notiune tiecompIecti5
www.dacoromanica.ro

161

din descrierea lui Odobescu, anume ca nu

te poll apropia de dropii. Mi s'a intamplat
sa tree pe langa un card, fra sa se sperie.
Imi cautain de drum, iar pasarile 10 cautau
de hrana lor, ca 0 cum nici n'ar fi lost prin

apropiere dwmanul lor cel mai de temut.

Cel mult, eran aproape toate cu capetele

inaltate, bnnitoare, gata s apuce fuga daca

m'ar fi vazut cu o puca.
De vfinatori se tern, e dreptur; iar vanA-

toarea de dropii are un farmec deosebit,

dupd spusa celor ce o practica, tocmai pentru ca yin lata in fata doua fiinte ?stele.
Vdnatorul Intrebuinteaza tc ate mijloace le
pentru ca sa se apropie de dropii, iar ele
11 vad, 11 simt de la departare, dincolo de
bataia putei. Pare-se 04 tiu s deosebeasca

o arma de foc de o sal:4 ori hfirlet. Cfincl

ziresc de departe silueta unni ow, Indat
10 ridica capul,.10 atintesc privirea. Vad ca

e un cioban care vine, o femee sau un Oran cu dasagh in spate, se lin4tesc 0 nici
nu le pasa. tiu sa deosebeasca iarA0, un
om bun de altul ran, pentru ele. Tad ca e
ceva suspect in portul vizitatorului, I0 iau
.

ma airile -de siguranta.

Fuga e arma lor de aparare. lnteaceasta

aunt neintrecute ; e strutul nostru, caci numai un cane bun de yanatoare le ajunge.
De aceea nu le place orice loc. Canta tot
regiunile deschise, cn orizontul larg, lara

eopaci, fail dealuri, dupi care ar putea fi

rarprinse. Picioarele naltute sunt WA pene;

suit neIncOt-te".

www.dacoromanica.ro

162

De aici toite mijloacele Intrebaintate de

vfinAtor, ea sl poatd ajunge langA dropii in
bAtaia putei. DacA se ascunde intr'o amp'
cu covergi de rogojina, trebue sl fie iute la

micfiri, cand s'a apropiat de ele lute sA

ocheasa, sA tragA cucoul, alttel de geaba
truda. Altii se ImbracA ciobnete, ori femeekte, avfind grija sa-i ascundA puca.

Un vanAtor povestete c zbura spre el

un card de dropii ; de i-ar fi vAzut puca,
repede carneau in altA direcie. VanAtorul
cam le-a zArit, s'a intors cu spatele i s'a
prefAcut ca sapA ; numai aa a putut trage
in ele.
Alte ori se fac bordeie, din vreme, in locul unde obinuesc dropiile sA se lase la
mancare, semAnandu-se acoperiul de pAmint, aa incat si parl o movilitA IntmplAtoare. Dropiile nu bAnuese cA sub acea-

stA movilA e moartea lor ; vin pan aproape

de ea i chiar dacA una din ele cade im-

puscatA, nu i dau seamg, ci, probabil, socot cA detunAtura e din senin, un tunet.
DaeA ins4 simt vre-o micare, ori vfindtorul huete, bAnuiala se desteaptA IndatA

i ocolesc in zilele urmAtoare movila fer.

mecatA Chiar and vdd urme proaspete de
pidor omenesc, ori vre o schimbare oarecare, repede ii cautA de drum aiurea. Din
aceastA pricinA nici nu dorm unde i-au pe-

tecut ziva ci zbor ceva mai departe la

dihn.

o-

lncolo, and sunt mariy au prea putini

www.dacoromanica.ro

1 63

dumani. Chiar vulturii cu greu se abat abat asupra lor.

De altfel culoarea penelor le apar6 de
minune. Cand sunt rzlete in stepa arsA de
soare, greu e s deosebeti galbenul ruginiu
al penelor de iarba dogorfith. Inteaceasta
sunt la fel cu toate animalele din stepa.. Mai
ales and se lasA la pAmant, i-0 intind gfitul sfand nemicate, mai de grabA crezi cA
sunt m Anunchiuri de paie asvarlite pe camp
de cat p6sAri care se prefac ca moarte.

Fig. 30.

0 familie de dropii

DacA prive0i ins trupul impAiat al unei

dropii mai de aproape, inteun muzeu, abia
atunci te minunezi de imbinarea mestrit
a culorilor de pe pene, pentru ca asemnarea cu paiele uscate 0' fie mai mare. 0 panA
nu seam'AnA cu alta ; pe fondul galben ruginiu, fel de fel de stropituri 0 linii frfinfe,
care mai de care mai fine, impodobesc pewww.dacoromanica.ro

164

nele. Numai pe cap si pe gat e cenusie ca

un hulub, iar in josuL gkului are o dunga
1atutd ruginie, curata, ca un guler de blana
de jder.
lntre cele doul sexe este o deosebire mare,

cum ar fi in tre o curca si un curcan. Barbatii, zisi mitropoliti, suet impozanti la infatisare : lungi de 1 metru si grei de 20 kg.

Mai ales primvara, pe vremea bataii, in toiul dragostei, haina lor este mandr , sunt gatiti

de sarbkoare. Mai pe urma, spre toatnna,

se imbracd mai modest, mai la fel cu
sotia si cu puii. Cand e in fierbinteala dragostei, dropioiul se roteste in jurul dropiei
ca un curcan. Isi sburleste penele dela gat,
isi las aripere in jos f-4ra sa le tide, Isi
resfird penele dela coada. Avand obiceiul
sa-si dee capul pe spate, fudul, seamand cu
un valatuc de pene fel de tel colorate, din

care nu se zareste deck ochii sclipitori, vioi

si cele doua favorite Ae pene aspre, ca niste
fire de par lungi, pe care le are sub barb.e.
In schimb numai asa isi arata podoaba
mantiei sale de m're. Aripele intinse, inco.
voiate, sunt ca doua steaguri tricolore: rugiaii spre umeri, albe la mijloc si negre

spre OH. Pe marginea cozii intinse ca un

evantail, pare ca a tras cineva cu pensonul
o dunga lath' negrie, alturea de alta, ingust, alba. De sub coadd 'tsar pene sburlite, matsoase, albe, ca niste dantele bogate.
Rotindu se asa in jurul femeii, care si ea-LIM

de hranfi, linistit in aparenta dar de sigur

magulita de desfasurarea pentru ea a atator
www.dacoromanica.ro

l'65

bogatii, pare cfi vrea s5 o intrebe : Vezi?

Este altul pe lume mai mandru si mai impodobit deck. mine ?" Iar dacA de dupd o
tufa' rsare protivnicul, tot asa de impodobit, cu aceeasi protentie, Walla e gata.
Trebue sa fie o priveliste minunata, aceastA

b5taie de cavaleri rotofei, in mijiocul camputui intins, sub cerul senin de primAvard,
in tovrsia cantecului ciocfirliei care inalta
slava firii inviate. In erbirea luptei, sthpanite de patima, cele cloud vldtuce de pene

se isbesc unul de altul, se rostogolese cu

furie uitand pericolele vietii, putandu i lovi

en hiciwa, WA' sa vada prezenta omului,
dusmanul lor cel mai de temut. Lupta este
insa fail sange. Ai crede cA din ciocnirea

cu atata inver,th-lare a protivnicllor plini de

tut unul trebue sA cadA in nesimtire. Rar

rmmal cate 0 parikisau douA din. haina lor
(le nunt5, dac.4 rfimane pe pAmnt sau e
luatA de vnt. Ai crede mai degraba c5 este

-0 co mplectarc a curtenirii ; pe langa podoabA

se cere si voinicie; de_unde, duelul in tata

femeii.

Dup ce s'a trecut perioada bbtAilor, sunt

cei mai linistiti si mai buni prieteni, trAind
impreunA in card, avfind grija sA apere puii
neexperimentati si sA-i fereascA de primejdii.

Femeia isi cautA loc de cuib, unde e desi-

sul de iarbA mai mare ; e prevazatoare ins5.

Nu se duce deadreptul la cuib, ci dA tarcoale ca sa insele vre-un dusman c5ruia li

plac ouAle. A simtit ceva bAnuitor, repede
se intinde la pAmfint si stA neclintitA Ora
www.dacoromanica.ro

166

ce socoate cd a trecut primejdia. Dupa aproape o lund de clocire, ies doi pui mici,
cu puf mrunt pe ei, care sunt crescuti Cu
multA grijA i prevedere.

Un mare i rAu duman, au bietele dropii : poleiul. CAnd plouA nOaptea i frigul
face s inghete picAturile de ploaie, se prinde peste aripi o coajA de ghiat6, care le-

impiedecA in zori de zi s zboare. Atunci

pot fi prinse lesne, cu ajutorul unui caine
tnai sprinten la aIergat, iar in Dobrogea le

omoarA taranii cu bAtele.

Ap se explicA faptul cA nu e grAdinA zoologicd in care s nu se vadA cteva perechi de dropii, ducAndu.-i viata de capti-

vitate in 1ini0e i resignare. DacA e gren

sA le prinzi obiceiurile in libertate, i le urmAreti lesne ii spatiul restrans al unei
grdini.

www.dacoromanica.ro

XXXIII.

BABITA $1 CORMORANUL
Sunt dou pAsAri, care, cgrid le vezi pli-

turea, s'ar [Area cA nu au nimic comun Intre ele.

Cormoranul
(Phalacrocorax carbo)
Una

este dracul in formA

de pasAre. La culoare

este ca tAciunele nears: cateniu inchis. De

aceia i se spune pe
aiurea : corb de mare.

Nu e insa una peste

tot; pe pintece si pept,
penele dese, mgrunte,
hat in albstriu, cu stA-

lucire rn etalic A. Pe

Fig. 31.Cormoranul

spate i aripi pare CA

are solzi ; fiecare pang pe margini este in-

condeiatg cu negru, asa in cat se deosebete bine una de alta. Pe4e albe nu are de
www.dacoromanica.ro

168

cat pe obraji, presArate pe cap i cloud canafuri la olduri. Coada e formatA din pene
tari, retezate la var.!, si aa aezate incfit
ai crede CA ii sunt infipte, ca sA se poatA,
sprijmi in *le.
Babita sau Pelicannl (Pelecanus onocrotalus) din potrivA pare c e acoperitA uneori

cu petale rosacee de mAcies; numai spre

vArtul aripelor are cfiteva pene mai sure,
iar pe cap poartA tin soiu de creastA de
pene increlite i ceva mai lungi.
Amfindousi an picioarele ca de rata, cu
unghii marl. Amandoua an gfitul subtire,
destul de lung, putAndu-I Indoi in toate chipurile.

Deosebirea e la cap. La cormoran capul

e lungAret, terminal printenn plisc subtire,
puternic, indoit la capAt ca-o ghiarA. Ba-

bita are 0 ea capul mic fatA de trup, dar

pliscul ei e lung, din oase ce seamAna cu
solzii de crocodil 0 incfirligat la vArf. Caracteristic pentru babita este sacul de piele
galbeng sustimit de marginile fAlcei de jos,

cum este pAnza crAsnicurui tinut de nuelile

indoite 0 legate de coada acestui instrument de pescuit.
Amtmdoub InsA stint tovar4e la vgnat,

cad aip5ndonA se hranesc aprcape numai

en pe0i. De aceea traesc pe lAngA bAltile

mari ; puzderii stint in bAltile din delta Du-

nArii, contrastfind, and stau alAturea ptin

culoarea lor. Rar se raticeste pAnA'n tinu-

tul Yaslui sau pe Yalea Riutului in Basarabia.

www.dacoromanica.ro

169

E o priveliste neuitatA aceea care ti-o

prezintd bancurile de nisip de pe lang lacurile marl din delta sau de lfingd tarmul
mArii. Se pare o insulA de nuieri inteun
cadru negru. Iar de te poti apropia sA le
privesti mai bine, atunci poti prinde mai bine
contrastul. Pelicanii greoi sunt mai linistiti.

Tacticosi Ii usucA aripele pe jumAtate in

tinse, on isi potrivesc penele de pe spate
cu pliscul cu care ajung pfinA la coadA. AlAturea, cormoranii stau in pozitiunile ce le

mai cornice. Care e cu gitul intins, atent,

care cu gtul indoit ca o toarth de ulcior,
care cu penele dela coadA rsfirate ca ale
umli curcan ori cu aripele intinse, gata s
zboAre. Unii stau nemiscati ca soldatii de

santinelA, altii din pctrivA mereu schimbfindu-si pozitia.

Sate i mii impfinzesc fata apelor ; sunt

pAs5ri care nu le plac cleat traiul in so-

cietAti mari. Nu se bat unele cu allele de

la mncare cAci au indepjuns macar cd
sunt de o la comie fArA pereche. Se im-

pac intre ele, ba chiar ii cautA tovArlia, pentracA se complecteaza unele pe

.altele.

Cormoranii stint strasnici inotAtori, se cu-

fun& lesne si tin indelung sub BO. Ca o

sAgeat se afundA in apA, la adfinc ; iese,

cine stie unde, respird putin si se afundA

din non. VfinAtoarea thr este mai mult sub

api. De aceea ei se lag spre largul baltii.

Prin aceasta aduce un serviciu babitei, rAscolind pestii i mfinfindu-i spre mal, uncle-I
www.dacoromanica.ro

170

asteapt sacul fArA fund al babitelor. Aces-

tea se tin la marginea apei, aci macar cfi

inoat bine. nu se pot cufunda. Cel wult
isi var pliscul i gfitul lang in ap5, dar
nici odat nu da gres. Sunt pacostea MO-

bor. 0 pereche de babite cu cei doi pui, manisinc pitn la 14 kgr. peste pe zi, inghitind
crapi de 2 kgr., iar un cormoran mnfincal

2-3 kgr. de peste pe zi.

fig. 32. 0 familie de Babite

Vfintoarea o fac mai inti dimineata ;- e

dejunul. DupA ce s'au sturat, se retrag spre-

tarm. Cormoranii sboar pe arbori dac

sunt, croncOnind ca cioarele, indoind crengile de greutatea lor. Babitele se tin de regula pe pmnt. Amndou se soresc, ca a
li se usuce penele, curatindu-le cu pliscuL
Isi intind aripele, bat din ele ca sa se zvfin-

teze mai repede, se leagana and pe un piwww.dacoromanica.ro

171

cior and pe altul, land pozitiile cele mai

variate. Dupl ce-i curAtA hainele, se odihnese cat bate soarele prea de sus, mistuind
-cc au rnfincat. Babitele se las pe pantece
ca g4tele, strangandu-si gatut i sprijinindu-si pliscul greu pe spate. Cormoranii stau
in rand ea sold*, dar neast4mpArati; me-

reu intorcnd capul ba la dreapta, ba la

stanga, mereu intinzand aripele, cAci ei sunt

in toate mai vioie cleat babitele.

Dupd amiazA se intorc iar4i la bank pen-

tru masa de searA, pe care o prelunsesc

ipapti la apusul soarelui, cand se retrag la

culcusul lor, cormoranii, galagiosi, babitele

tAcute, demne, caraghioase de importanta

ce dau trupului lor, numai paritece.
Cei dintai sunt tipul hrApAretului lacom,
dar inteligent, vioi, iscodind orice, cu simiturile agere, prudent si indrAznet ; cele de
al donlea find tipul burghezului domol, lenevos, care nu-si imparte viata decat intre
mancare si odihn, multumit de sine cand
s'a sAturat, placandu-i linistea intre ai sag
i chid"r trAind bine cu toatb Iumea 'Asasfi reascA.

Ne avand dumani,
e greu chiar hultanului cat de mare sA se incumete. sA le
atace
dau pace si ele altora.

Cuibul si 1 fac adunncl papurA sau sto4oane de stuf pe insulele plutitoare, unde e

mai mare sigurantA, ori pe plaur. Cuibul

babitelor seamAnA cu nite gfiteje asvarlite
la intamplare. Cormoranii, din potriv, isi
www.dacoromanica.ro

172

fac cuibul pe copaci, din crengi azvfirlite

161.5 mestesug; bietii pui golasi te miri cum

nu se inteapa in vfirful vreascurilor uscate
Cuibul, crengile i trunchiurile copacilor
sunt ca vbrinte de gainatul albicios al pasarilor ; pe lfinga toate e un miros greoi de
putreziciune, provenit din pestii cazuti d.n,
cuih. E un adrvA at iad sfilciile pline de cui-

burl de cormoran, care mrginess iazurile

din deltA sau canalele din balt. Ca si vulpea, uneori ru s ostenesc s si toed culcuurile singure, ci-1 furA de la ciori i de
la starci. Cele dintai fug in fata-dusmanului
mai puterdc; cei de al doilea due lupta
pentru casa lor, dar ies de regulA biru ti
Numai cormoranii de pe insula Serpilor, nu
au incotro si trebue sA-si atearna culcusul
pu lor lor pe stnca goal.
$1 babitele i cormoranii tr'desc lesne in
captwitate ; una din pl,cerile gradinilor mari
zoologice este si cusca lor.

Cormoranii, prin unele pfirti, cum e in

China, servrsc la pescuit, omul slujindu-se

de ldcomia, L: r si de istetimea lor. Penfru
aceasta sunt cr,scuti si educati anume. Dus,

in larg, pe pluta de bambus, pescarul d

drurnul pfisfirei. Ea se afundA i iese dupA

scurt timp, cu Ufl peste in plisc, gata s5-1

Inghitfi. Ti-ai gfisit1 Omul i-a pus un inel la
gfit. asa in cat gfitita e strimtatfi. Pescarul
if chiama ; pas'Area vine. Prada ii este luatA
din gull. Ca sa. fie si ea multumitk rfisplatitA de ostenealA si mai ales ademenitA,
www.dacoromanica.ro

173

se asvfirle un petior mai mic. Alte ori

cormoranul nu are plcerea sa vie, cfind
este chemat, ba are aerul cd vrea sd zboare,
sl se elibereze. Atunci p scarul II prinde
inteun soiu de plasd i 11 trage spre plutd.

www.dacoromanica.ro

XMT.

PESCARII
Numele arata cd pasarile ncestea se tin
de apa. Le vezi uneori si in interiorul tarii,
dealungul Dunarii sau in preajma lacurilor
mai iatinse. Viata celor mai multe dmtre ele
e legata de Mare. Ori unde ai ajunge la tarmul garii, in forfota portului Constanta, in
singurdtatea Insulei Serpilor, ori la Portita

.Razelmului, nu ti se ur4te. Trece timpul

in nestire nu numai privind in zarea departata cum barca aluneca pe luciul apei

cu panzele intinse ori ascultfind glasul valurilor cum se sbat intre ele sau lovindu-se
de term. Privirea urinal-este zborul pescarilor in jurul lor prin aer. De la rsaritul
soarelui i pana la -asfintit sunt deasupra valurilor. Numai noaptea poposesc pe tarm sau

and clocesc.

Stint copiii cerului sau al valurilor, sunt

expresia cea mai desfivfirsit a fiintelor cu
aripi. Nu se inalta in adncul vazduhului ca

vulturii, dar se avfintura departe de tarm,

www.dacoromanica.ro

175

mereu zburfind. Sunt bucuria marinarilor

rataciti, cAci glasul lor ptrunzAtor, neplcut, un calla ascutit de stancA, des repetat, e cea mai dulce melodie pentru marlnar ; ii cfintA speranta si siguranta tArmului
apropiat.

Trupul lor e numai aripi ; cfind sunt in-

tinse pieptul si pfintecele par ca un nod

intr'o sfoarA. Ele nu zbor ci se joacA ; se

joacd in furtuna cea mai jute, se joac pe

valurile furioase. Cfind sh" eddied In zbor,

bat deodatA, rar, din aripi. Au prins vfint.
Pe urm nu le mai poti descrie variatia batailor din aripi. Acurn d repede din ele,
acum le tine intinse, nemiscate. E aeroplanul cel mai desAvfirsity cu miscarile sigure
cele mai felurite. In contra vfintului trebue

s tie piept and des din aripi ; in cel mai

lin zbor -planat pare eh' alunecA pe un plan

lucios nevAzut. Acum se dau pesfe cap, miscarea periculoas a aeroplanului numitA
looping the-loop, acum cade ca plumbul in
ap, cfiteva clipe sub valuri.

TrAesc in cfirduri ; nu le plac singurAtateaCfind se scoalA dimineata si pornesc in

stoluri la pescuit, jucfindu-se in aer ca copH care ies dela scoal, par in_ fbAtaia razelor oblice de soare niste fulgi mascati de
omt, asa cum se lasa iarna cfiteodat dintr'un petec de nor, subtire, ce trece usor
bAtut de vfint.

Cfind se lass printre valuri, pare c sunt

boabe de mArgAritare asvfirlite pe albastrul
siniliu al marii m'finiate. Fiind usoare, pluwww.dacoromanica.ro

176

tesc ca nn dop de plut, iar cAnd valul le

acopere, s ridicA putin deasupra lor bfitind

repede din aripi, scuturfind stropii de pe

ele.

Vioaie, svelte, cu privirea agerA, meren

tipa.nd, ca si &And s'ar sfAdi cu apa, cu vantul, ele sunt florile mArilor.

....-.1LX

7/

....

----.

Fig. 33.Pescari la zbor

Hrana lor e in apA ; pesti ori bucfiti de

cadavre, nu aleg. CAnd trec roiurile de sardele, mai la sud de Constatta, peScarii le
trAdeazA. In tipetele asurzitoare se tin la
fata apei, deasupra coloanei milioanelor de
sardele, ospAtindu-se din belsug cu ele ; e
prasnicul lor anual.
www.dacoromanica.ro

177

Cind stau pe uscat se adun ca ciorile.

Termul pare presarat cu trupurile lor, iar
salagia ce o fac le descopere de departe.
Unele au tinuta mai dank cu trupul rfidicat pe picioarele naltate, cft noduri la incheieturi. Merg insa anevoie, miscarea lor
-fiind zborul.
Cuibul si-1 fac in npsip. N'au grill sa-si a-

dune paie i burueni; cel mult aduc in plisc

cfiteva alge de mare, asvArlite de apt',
Ii pun oule lute() groapa. Clocesc cam
dup
mult
trei ori patru soptamni

cum le ajuta si vremea. In schimb puii abea esiti din gaoace, nazuesc la viata de libertate, de zbw departat, incumetndu se,

cu tuleele pe ei, s se departeze de cuib,

-sub supravegherea parintilor, care le arati

mare dragoste.

Sunt doua soiuri de pescari. Unii (Sterna)

samana in totul cu rAndurelele, avand aripele lungi, ascutite i coada la fel. Ele se
tin numai la margine a Marii sau in lagu.na
Una singura (St. fluviatilis), cea mai rispandita dintre toate, se inthlneste i dealungul

apelor curgatoare. La fel este pescarawl

negru (St. nigra), veselia ochiurilor de apa

linstite din intreg cuprinsul OHL
Alta grupa mai numeroas, cuprind pasari cu infatisarea mai robust. mai pline la
trup, cu pliscul puternic, indoit ceva la varl.

Aceste (Larus) sunt la noi reprezentantii

www.dacoromanica.ro

12

178

Goelanzilor si a Fregatelor, pAsAri cat vul-

turii de mari, cari nu cunosc ce e odihna,

viata lor ducand'o numai intr'un zbor departe de tArmuri. Unde yin numai in vremea verii ; altele dinpotrivA zbor prin Octombrie si fug indrt spre nord, pe la sfarsitu' lui Martie. Sunt si pescari care inveselesc cu zborul repede si pe vremea iernei (Larus ridibundus), nepArAsind pffmfintul
nostru decfit numai cand gerurile sunt din

cafe afarA de grele, ingherind toate apele

si. pillar Marea pe langa tArm.

www.dacoromanica.ro

Xxvv.

CUFUNDACUL
(Podiceps cristatus)

Nu e grup de animate, cu infatiOri *i obiceiuri mai variate, in legAtura cu cele mai

slabe nuante ale mediului, decat pAserile.
Zborul le duce intr'un an, in tinuturile
cele mai felurite. Din apropierea equatoru-

lui se pot muta in aceea a polului. In acela tinut, nu e colt de pe fata pamntului
care s nu aibA anumitp pAsdri, cu anumite particularitati. Numai pe sub pmant
nu locuesc.

Un ochiu intins de ap, iti aratti fel de

tel de adaptdri. Cocostfircii se tin pe uscat ;
rar se incumet s-i ude picioarele. Stircii
inainfeaza mai spre larg, dar nu inoat. Se
tin pe catalige, iar pliscul le e sulita.
Pescarii se hrnesc i ei din apA ; abea

pot inota de ici colo. Puterea lor e in a-

ripi, iar peOele il prind lAsfindu-se ca un

glonte.
In schimb gfisca, rata, lebda, l4ita, 10 impart
www.dacoromanica.ro

180

viata in dou5 : o parte o due pe luctul a-

pelor, din care cauzA sunt buni vfislasi .,_ o

alth parte, cam ega15, o duc pe uscat ; merg
anevolos, leganfindu-se, dar merg. In sffirsit
specializarea e dus si mai departe. Cufundacul treste numai pe aph ; de uscat are
idea ; numai la mare nevpie se urc5 pe term,
c5ci abea poate merge, nes gur, ca un copil
care Incepe sfi se rfidice cop5cel. Trupul lui

este alatuit in 1eg5tura cu apa in op se

n .cs, d'n ea se hrAneste, pe apd doarme

si cloceste.
Cfind doarme, crezi c'd e o covtica fa'sturnat5, care pluteste. Gfitul lung, ca un S,
11 aduce pe spate $i-si vfir5 pliscbl subtire
ascutit, printre pene. Picioarele, aduse indr5tul trupului, le ridic5 si le sprijina de mar-

ginea aripelor. Cand este apa hnistit, asa

doarme.

Dac bate vfintul si se teme ca, atipind,

s5 n'o mfine valurile c5.tr5 t5rm, isi las la-

bele, cu trei lopetele in loc de degete, in

ap5. s fie pregAtitO la oifislit pentru odce
MI5 m plare.

Cfind e pe uscat, se tine inteun chip co-

mic, cAutfindu-si mereu echilibru, ca un urs

ce merge pe dou5 labe. Picioarele find prea
IndArM, trupul este vertical, ca la pinguin.
Gfitul 11 tirie indoit ca un cfirlig. Pseste incet, legnfindu-se anevoie.
In ap ins e neIntrecut vfislitoare si mai
ales cufund5toare. Asa de iute inoat, incfit

intrece in miscare pe un copil care ar fugi

www.dacoromanica.ro

IR
pe mal. Cum aude vre-un sgomot, cfind i separe ca nu e ceva curat la mijloc, se afunda in apa, las'and numai capul in afara
Are un cap asemenea celui de build, and
il privesti d n fatA. N. te pene lungi, castanii
inchise, aproape negre, se "nsirA in jurul ga,
tului, ca un guler rfidic t in felul celor cari
se purtau prri ea ul al 17 lea. Prin ele ca.

a(ii.:(.."1,`./:1:5, J.:: '.:1,11.6,4;,...

P`.7: Z.7..-4. 7. --.

4,4.4., .-,0,,, V51,,.

-= ;-;-.1-'7X1-- --

-A. J.!. :..

Vii$

..,..-...

"41

"

/2

4:g ele:

Fig. 34.-0 familie de cufundac

pul capata infatisarea rotunda. AsemAnarea,

e si mai complecta, prin a ceea cA ochii vioi,_
marl, sunt indreptati inainte, iar dindarAtul

lor se inalta ate un mot de pene negre,.

capetele mai lungi ale unei creste pusa in

curmezis, pare ca ar fi un pieptene asezat
mai pe frunte. Fata are astfel un chip omenese, dar nu respingator cum e la bufnita..
Daca vede si vede ca sgomotul se tine,
cA un pericol serios o ameninta, printeo im-

pinsatura din labe se afundA cu totul im

www.dacoromanica.ro

182

baltA si nu iese la fatA cleat la vre-o 50

100 metri. Astfel scapg de dusmanul cel
mai ager ; adincul apei este ascunzis mai

bun deck desisul papurei.

D.ucfindu-si viata numai pe apg, are o adevgratg zale de pene. Pieptul lat, cu 0 CArare la mijloc, este ImbrAcat cu o blang deasg.

de pene argintii, moi ca mgtasa. Pgcatul ei

-srmana, cgci de dorul .acestor pene este
foarte mult vinatg. Penele de pe restul cor
pului sunt i ele frumoase, castanii Inchise,
Wand in negru ; ca si la cormoran, fiecare

pang este Incondeiatg pe margini cu o dungd

mai deschisg, asa luck pe spate pare cA are
o pavgzg din solzi metalici.
Duce o cAsnicie idealg ; perechi-perechi
trgesc pe hnciul apei fiecare pereche avfind
domeniul ei, ne amestecindu- se cu cea \Teeing.

Cuibul e simplu Cfiteva ramuri de stuf

papurg, larg Impletite cu alte buruenilie

apg ; seamAng mai mult cu o sdreant de

rogojing, care pluteste. Ougle stau in ume.zealg i sunt clocite cand de bgrbat, chnd
de femeie.
Puii, drAgglasi, au gfitul lung, subtire si
ci niste dungulite negre pe fondul cenusiu,

.cum e pe blana de tigru. De cum au esit

din ggoace sunt pusi ra InvAtAturg. Vreme

.nu este de pierdut, cad cuibul find in vAzul
tuturor dusmanilor, lesne se poste repezi un
uliu sA ia in ghiare un puisor.
Sistemul de educatie este acel InvAtat de

J. J. Rousseau pentru oameni. La inceput

www.dacoromanica.ro

18

cat puil sunt Inca in tulee, parintii le dau

mfincare din plisc. De indata ce au crescut
mai maricei, si cresc repede, parintele se
face ca scapa mancarea ln apt/. Puii se reped, sunt siliti sa invete a inota, caci altfel
moil de foame. 0 adevarata alergare are loc,
iar cel ce a dat mai bine din Mute, capt
hrana. Mai pe urmd tot asa, sunt invatati
sa se cufunde. Cand se ostenesc, parintii ii
iau in arca, pe spinare. In acelas chip dorm
noap tea. Mama ori tata se afunda In apa si
iese tocmai in locul unde se afla puii, care
se trezesc, ca pe o insula, pe spatele batednilor. Cand vor sa-i lase pe apa, din nou se
cu tuna'.

E o adevarata distractie cfind poti sa pri-vesti la asemenea scene gingase de familie._

Nu-i usor insa sal te apropii de ele. Stau de
regula departe de tarm, departe si. de padurea stufului. Le place sa alba' camp deSchis,
ca s se poata repede cufunda, la cea mai
mica amenintare.
Traind izolate de lumea celorlalte pasari
de balta, av'and un . mijloc asa de sigur de
aparare, rar cfind cad in ghiarele unui vraj-

mas, Din aceasta cauza se pare ca traesc

multi ani, timp indelungat aceeasi pereche

venind in acelasi loc, din aceiasi balta. E o
pasare calatoare, caci peste iarna se duce
dela noi, desi numai ,atunci and inghiata
baltile de tot.
Mai toate Warne caltoare vin .dinspre
miazazi, fie trecand spre regiunile nordice,
fie oprindu-se vara la noi spre a scoate puii..
www.dacoromanica.ro

.184

Numai Bodarlul sau Cutundacul Mare

(Colymbas arclicus) face exceptie. El vine in

apele noastre prin Noembrie. Cat baltile nu
sunt inghetate, pescue0e in ele. Pe gerurile

mari se trage spre Mare.

In luna Martie nici picior de Bodarlau nu

se mai zarete. E singura pasare care aduce aminte prin forma cihndrica a corpului, prsIn picioarele date cu totul indart,
prin viata ei legat aproape numai de apfi,
de pinguinii regiunilor polare.

E un inotator neintrecut dar mai ales un

scafandrier WA pereche. Peste cinci minute

poate sta sub apa, in care se mich la intrecere cu. pe0ii. E cea mai complect adaptare la viata de apa, dintre toate pasdrile noastre. Pe uscat nu poate merge nici
cat pinguinii , se tarsc pe pantece, cu ajatorul pliscului 0 al aripelor, caci trupul
greu nu poate fi tinut in echilibru pe picioarele prea indarat infipte. Are pene linsis

ca s peat lesne aluneca apa peste ele 0

sunt colorate cenusiu mai mult deck in
alb. Pe spete 0 aripi sunt negre, ca 0 pe
_gusa. Peste tot sunt pete patrate albe, formand ca o retea asvarlit pe spete, iar pe
partes de sus a gatului, negrul 0 cenu0ul,
tree prin dunguhte mai inchise la albul umerilor.

E cea mai desavar0ta forma a psarei-

peste, a plisarii care, spre a se hrani, a luat

-datorit mediului, numeroase inswiri ale

pradei urmarite.,Macar a nu sunt vfinate

www.dacoromanica.ro

185

nici de om, carnea si penele lor fiind fAra

pret, macar 0 apa le apAr prea bine contra dusmaniilor, numtiul lor nu creste asa
de mult, cAci scot prea putini pui, care de
IndatA ce ies din gAoace stiu inota si se pot
afunda.

www.dacoromanica.ro

CUPR1NSUL

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Pag.

1. Auelul

2. Bablta .
.
3 BodArlAu .
4. Boictl (vezi Aue1)
.
5. Bulia ,
t. Buhai de baltA .

.
.

._

51. C1ntl a

6 CiocAnatoarea

0. Cm zArlan

10 Ciocarlla
11. Ciuf
12. C uhurezul

13. CodobaturA

14 Cucor

.......
.

15. Cucos Arc

16. Cormeran

17. Cotofana (vezi Tara)

18. Cucul .
.
19. Cucopl de pAdure

23. Dropia .....

www.dacoromanica.ro

51

52
22
22
67
137
135
167

20. Cucou1 de munte

21. Cucuvaia . . .

22. Cufundacul ......

87
168
184
87
22
149
43
24

.
.

103
30
127
118
22
179
160

190
Pag.

24. DumbrAveanca

.
35. Eretele
26. Florintele
27. Fluerarul gulerat
.
.
28. Gala
.
29. Gaita
.
30. Gangurul
31. Ghionoala
32. Gotcan.
. .
.
33. Graurul
34. lerunca
35. Jidovul . .
36. Lstunul
37. Mierla
.
38. Naga ul
39 Och'ul boului

108.

.
.
.

..

- .

,
.

.......
.

.........
.

78
.

72
38
14
115
168

174

.
.

91

156,

48. Pitigo: de stol ......

.

111

148
62

40. Pascarupl albastru

49. Prepel ta
50, Prigoria

100

127

41. Pajura
42. Paturnlehea
43. Pelicanul
44. Pescarii
45. Pitulicea
46. Rtigoi
47. Pitigoiul albastru

16

118

43
128

24
.

17

51. Privighitoarea ......

.....
.

52. Pupaza
53. Randunica
54. Scatiu
55. Stare alb

56. Stare cenuiu mare .....

www.dacoromanica.ro

72
82
85
85
114
106
63
35
55
43
147
146.

/91

...

57. St Arc cenuSiu de noapte

.

58. St Arc galbAn

59. SUIT pitic

Pag.
148
147
.
148
148

........ .

60. Stan purpuriu

61. Stanca
62. Stiglete
63. Sitar
64. Sturzul
65.

oitri

94
43
152

78

... .

.68. U114or

69. Vinturel
70. Vrabia
71. Vultur

16

66. Tarca
67. Uliu

. .

. .

.......

. ....... .
-

www.dacoromanica.ro

103
16
16
16

47
7

www.dacoromanica.ro