CUBA

Parte a Indiilor de Vest, ncadrat n marele arhipelag al Antilelor,

Cuba a fost considerat de Cristofor Columb, descoperitorul ei n 1492,
drept cea mai frumoas din cte au vzut ochii oamenilor, fiind astzi cea
mai mare insul din Caraibe, numit crocodilul verde din cauza formei ei
asemntoare acestei reptile i din cauza vegetaiei luxuriante. Iniial,
Cristofor Columb i-a dat numele Juana n cinstea fiicei regilor catolici ai
Spaniei, Ferdinand i Isabela, sub al cror patronaj ii realiza expediia.
Totui, numele scurt i sonor folosit de batinai, semnificnd pmnt sau
cupol s-a impus i a rmas definitiv. Cuba este a saisprezecea insul ca
mrime din lume.
Mrginit la nord de Strmtoarea Florida i de Oceanul Atlantic, la
nord-vest de Golful Mexic, la vest de Canalul Yucatan, la sud de Marea
Caraibelor, iar la est de strmtoarea Windward, Republica Cuba este un stat
n nordul Americii Centrale format dintr-un arhipelag cu o suprafa total
de 110.922 km.2, din care fac parte insula Cuba, Insula Tinereii sau a
Pinilor i nca vreo 4.200 de insulie grupate i ele n arhipelaguri, precum
cel al Canarelor, al Grdinilor Reginei, al Sabanei.
Avnd o lungime de 1.200 km. i o lime de 80 km. care variaz ntre
cea maxim de 145 km. i cea minim de 32 km., Cuba este numit cheie a
lumii noi, fiindc are o poziie strategic important, aflndu-se la
rscrucea marilor linii de navigaie ca o intrare n Golful Mexic, ntre capul
Floridei i capul Yucatanului.
Din punct de vedere geologic, Cuba s-a format prin ridicarea din
adncurile apelor a patru lanuri de muni care, iniial, au creat patru insule.
Ulterior, prin eroziunea vrfurilor muntoase s-a ajuns la unirea celor patru
insule, datorit i erupiilor vulcanice ale cror roci au sedimentat pturile
existente. Aceast scoar, n decursul miilor de ani s-a scufundat, apoi s-a
ridicat din ape din ce n ce mai intins; ultimul dezghe a acoperit o parte din
uscat, cednd oceanului circa 75.000 km. 2, dar astzi Cuba i mrete din
nou suprafaa printr-o lent micare tectonic de ridicare.
Relieful acestei perle a Antilelor este deosebit de variat i pitoresc,
n care alterneaz vile scldate de ruri, cu masivele muntoase, dintre care
Sierra Maestra, leagnul istoriei recente legate de lupta pentru libertate, se

ntinde pe o lungime de 250 km. i o lime de 30 km., fiind format din mai
multe culmi paralele, cu trei vrfuri, cel mai nalt, piscul Real are 2.005 m.
Situata n zona tropical, Cuba are o clim cald i umed, cu o
temperatur medie anual de + 24-25 grade C. Insula Cuba are peste 80 de
golfuri i aproximativ 288 de plaje naturale, cu excepia golfului
Guantanamo unde exist o baz naval nchiriat de statele Unite nc din
1903.
Populaia Republicii Cuba era, n urma unui recensmnt din anul
2005, de aproximativ 11.346.670 de locuitori, din care 75,2% oreni, 60%
albi (spanioli), 22% metii, 11% negri, 1% chinezi.
Referitor la religie, aproape 47% din populaie este catolic, 4% este
protestant, iar 2% sunt membri ai cultului santeria, de origine african, un
fel de amestec ntre zeitile africane i sfinii catolici. Aproape jumtate din
populaie se declar atee, iar vizita n Cuba a Papei Ioan Paul al II-lea, n
ianuarie 1998, a revigorat credina catolic.
Limba oficial este spaniola, iar moneda oficial este pesosul de uz
intern neconvertibil i pesosul forte, adic cel convertibil numit i CUC
(Cuba Convertibil) folosit de turiti. Un CUC =0,80USA i 1,30.
Flora i fauna Cubei sunt variate, specifice zonei. Astfel aici
principalele culturi sunt trestia de zahr, cam 50% din terenul cultivabil,
tutunul de cea mai bun calitate din lume, citricele, bananieri, palmieri,
cactui, orhidee, palmierul regal este unul din simbolurile naionale. In afar
de crocodili, iguane, languste, pe insul triesc specii rare precum pasrea
colibri sau papagalul musc, cea mai mica pasre din lume, cntrind numai
dou grame.
Astzi Cuba este mprit n 14 provincii cu 169 de municipalitai i
o municipalitate special, capitala Hawana.

Istoria Cubei este plin de dramatism i de suferin, dar i foarte

interesant. Cercettorii au stabilit c cele mai vechi triburi stabilite aici n
jurul anilor 3.500 .H. au fost indienii Guanajatabey, nomazi, locuiau n
caverne i se hrneau cu peti, fiind cunoscui ca reprezentani ai civilizaiei
scoicii, fiindc singura lor unealt era o cochilie de scoic. Triburile
2

Siboney, venite ulterior, cunoteau agricultura, foloseau unelte de silex,

locuiau n grote sau n case construite pe pari ngropai n pmnt, veneau
din America de Sud. La sosirea spaniolilor, locuiau n Cuba indienii Toino,
n jur de 300.000, ei triau din vnat, pescuit i produse agricole, cultivau
bumbac, porumb, tutun, arahide etc. Batinaii erau panici i prietenoi, nu
aveau arme i triau linitii cu ce le oferea natura generoas.
Plecnd de la ideea c pmntul este rotund i cutnd un nou drum
spre Indii, Cristofor Columb este primul european care pete pe teritoriul
Cubei la 27 octombrie 1492 i crede c se afl pe urmele lui Marco Polo, n
China. In anul 1509, un alt navigator demonstreaz c acest teritoriu este o
insul. Civa ani mai trziu, n 1511, spaniolii, condui de Diego Velasquez,
debarc n Cuba, anul 1514 fiind considerat cel al ncheierii cuceririi insulei
de ctre spanioli. Urmeaz o politic sngeroas de exterminare a populaiei
autohtone i timp de patru secole Cuba devine colonie spaniol, toate
bogiile rii, exploatate cu sclavi negri africani adui n corbii, iau drumul
Spaniei: aur, zahr, tutun. Dar i alte mari puteri, Anglia i S.U.A., rvnesc la
bogiile insulei. Ocupaia englez timp de 11 luni, n 1762, a nsemnat o
perioad de prosperitate datorit comerului cu Anglia, dar ulterior Cuba este
retrocedat spaniolilor n schimbul Floridei.
Secolul al XIX-lea este marcat de lupta Cubei pentru independen,
nceput n 1868 i continuat pn la rzboiul spaniolo-american din 1898,
n urma cruia Statele Unite ocup insula, recunoscndu-i independena la
20 mai 1902 sub numele de republica colonial, fidel noii mari puteri.
Incepe o politic de aservire a economiei naionale puternicelor companii
nord-americane, de infiltrare a bncilor S.U.A., de control american asupra
comerului exterior al Cubei.
Turismul nflorete, bazat pe consumul de alcool, jocuri de noroc i
prostituie, americanii fiind atrai de preurile sczute i de fascinaia unei
lumi exotice. Preedintele republicii, sergentul Fulgentio Batista din 1933,
timp de peste douazeci de ani, ct se afl la conducerea statului, aservete
ara intereselor S.U.A., capacitatea spaniolilor fiind cu mult ntrecut de cea
a noilor stpni nord-americani. Rentabilitatea tutunului trezete apetitul
monopolurilor americane, care ncep s se infiltreze i n aceast ramur a
economiei cubaneze. Referitor la monopolurile americane infiltrate n
prelucrarea trestiei de zahr, se tie c n 1939, fabricile americane de zahr
din Cuba au produs 55% din intreaga producie de zahr, fa de 22,42% ale
fabricilor de zahr cubaneze.
Lupta poporului cubanez pentru independen, manifestat prin
diferite aciuni i micri izolate, ncepe mai hotrt prin atacarea
garnizoanei Moncada din Santiago de Cuba de ctre un grup de patrioi
3

condui de dr. Fidel Castro n iulie 1953 i e continuat prin debarcarea, pe 2

decembrie 1956, a unui grup de 82 de revoluionari, la Belic, lng Santiago,
condui tot de dr. Fidel Castro, care plecase n Mexic dup eliberarea din
nchisoare. Acesta spusese atunci: Dac pot pleca ajung, dac ajung rmn,
dac rmn voi triumfa.
Grupul se ndreapt spre Sierra Maestro, dar n muni ajung doar 12,
ceilali fiind ucii de poliia lui Batista. Aici ncepe rzboiul de gheril care
se amplific n anii urmtori, Micarea 26 iulie (1953) se extinde n sate i
orae, culminnd cu cderea lui Batista i triumful revoluiei care proclama
la 1 ianuarie 1959 Ziua eliberrii. Fidel Castro cere arestarea lui Batista,
dar acesta este ajutat de S.U.A. s fug din ar n aceeai zi, n Republica
Dominican, lund cu el i 40 de milioane de dolari din fondurile
guvernului.
Fidel Castro a fost numit prim-ministru i, n aceast calitate,
declaneaz o serie de msuri radicale printre care i reforma agrar,
naionalizarea proprietilor strine i autohtone, a rafinriilor i a tuturor
ntreprinderilor economice productive, fapt ce a revoltat pe americani care
stpneau 75% din terenul cultivabil i cea mai mare parte a economiei
cubaneze.
O ncercare de rsturnare a guvernului revoluionar de la Havana a
avut loc pe 19 aprilie 1961 cnd, ajutai de S.U.A., 1400 de cubanezi fideli
lui Batista, fugii din ar, narmai de americani, debarc n Cuba, dar sunt
nvini n cteva zile de forele naionale armate i luai prizonieri; ulterior
au fost trimii napoi n schimbul a 500 de tractoareRelaiile cu S.U.A. sau nrutit. Fidel Castro declar c vrea s construiasc socialismul n
Cuba, stabilind relaii diplomatice cu U.R.S.S. i cu rile din C.A.E.R..
In urma embargoului instituit de S.U.A., Cuba trece printr-o criz de
proporii, dar e ajutat de Uniunea Sovietic, unde export zahr, i de unde
import petrol. Cuba a fost ajutat i de alte ri, dar anul 1989 care
marcheaz destrmarea sistemului socialist, a nsemnat o grea lovitur dat
Cubei, obligand-o s se descurce prin propriile puteri. Totui economia rii
nu s-a prabuit, dimpotriv, n ultimii ani, Cuba independent nu este
afectat de criza mondial, nemaiavnd nici o legtur cu S.U.A..
Incepnd cu decembrie 1991, constituia Cubei scoate referirile la
nvtura maxist-leninist i prevede reforme economice specifice
capitalismului, ncurajnd investiiile strine i libera circulaie a dolarului i
a valutelor europene.
In 1996, preedintele S.U.A., Clinton, exprimnd insolena specific
yankeilor, emite o lege prin care sunt pedepsite companiile strine care fac
operaiuni comerciale n Cuba cu proprieti ale cetenilor SUA confiscate
4

fr compensaie. Aceast legislaie extra-teritorial este condamnat de

179 de state ale lumii i chiar de unii americani care cer desfiinarea
embargoului mpotriva Cubei. In ciuda acestui embargou, Cuba are relaii
comerciale cu Spania, Canada, Frana, Italia, Anglia i Japonia, iar cetenii
americani, dei sunt avertizai prin lege ca vor fi pedepsii, vin n Cuba ca
turiti, prin Mexic, Bahamas i Canada.

Influenat de cultura spaniol, fr rdcini autohtone, deoarece

populaia batina a fost exterminat, dar motenind i slabe influene
arabe, datorit sclavilor africani adui aici, cultura cubanez se dezvolt mai
trziu. Cea mai veche producie literar care se pstreaz, poemul Oglinda
rbdrii (1608) al lui Silvestre Balboa, originar din insulele Canare, e o
fresc a societii cubaneze, despre certurile ntre contrabanditii i piraii
care atacau vapoarele spaniole. In 1733 apare prima pies de teatru
Principele gradinar scris de havanezul Santiago de Pita. Tiparul este
introdus n 1723, iar n 1728 este nfiinat Universitatea din Havana. Printre
cei mai cunoscui scriitori cubanezi se numar Jos Maria Heredia (1803
1839) poet romantic, care la trei ani citea corect, la opt ani termina coala
primar, traduce pe Horaiu i citete franuzete, fiind, pe rnd, dup propria
mrturisire, avocat, soldat, cltor, profesor de limbi, magistrat, istoric i
poet. Este cunoscut prin Imn al exilatului, fiind i Cntreul Niagarei.
Cea mai mare parte a vieii i-o petrece n exil, fiind un mare patriot,
condamnat la moarte n contumacie.
Jos Marti este autorul celebrelor Versuri simple, el este de prere
c poezia trebuie judecat dup faptul dac rezist ca bronzul sau vibreaz
ca porelanul. Jos Marti a fost pentru Cuba cel mai mare conductor politic
i cea mai mare figur a literaturii. Nscut n Havana la 28 ianuarie 1853,
ntr-o familie modest de emigrani spanioli, lucreaz de foarte tnr n
calitate de copist, apoi chelner la o bodeg. Urmeaz colegiul San Pablo, la
15 ani public un sonet cu pronunat caracter revoluionar care circul
clandestin printre colegi. Ii ncepe cariera de scriitor colabornd la ziarele
timpului. Este arestat la 17 ani i condamnat la ase luni de nchisoare pentru
5

ideile lui referitoare la libertatea i independena insului. Graiat, pleac la

Madrid, unde-i continu studiile de drept pe care le termin la Universitatea
din Zaragoza, obinnd titlul de doctor n drept, n litere i filozofie. Duce o
via foarte agitat ca scriitor i revoluionar, pleac n Cuba, apoi n
Guatemala, Mexic i din nou n Cuba, unde lucreaz ca avocat. Este nchis,
apoi exilat la Madrid, fuge la New York unde lucreaz la diferite edituri,
scrie mult, printre care i Probleme cubaneze. Devine cunoscut n ntreaga
America Latina, sprijin lupta pentru independena Cubei, fondeaz ziarul
Patria, organ al Patriotului Revoluionar Cubanez, nfiinat n 1892, devine
un fel de nvtor al tinerilor revoluionari, dovedind talent organizatoric,
planul su eueaz din cauza trdrii. Moare la 19 mai 1895 ucis de
dumanii revoluiei, la numai 42 de ani. Printre admiratorii i elevii si se
numr i Fidel Castro. El aparine romantismului trziu ca i M. Eminescu.
In ziua de 26 iulie 1953, cnd se mplineau 100 de ani de la moartea
lui Jos Marti, un grup de tineri patrioi, condui de dr. Fidel Castro, un tnr
avocat, ataca garnizoana Moncada din Santiago de Cuba pentru a procura
arme. Aciunea lor eueaz, sunt luai prizonieri i nchii, muli sunt ucii,
dar acest moment marcheaz nceputul micrii de eliberare de sub
stpnirea strin. Un alt mare scriitor cubanez este Fernando Ortiz, iar
Nicols Guilln este considerat poetul naional al insulei, care, din exil,
scria c, pe ntinsul Mrii Caraibelor mai trist dect cea mai trist plutete
Cuba pe-a ei hart. Poet mesianic, Guilln ii exprim sperana c va sosi /
Generalul trestiilor de zahr cu sabia sa / Calare pe un cal de ap i fum
care va anuna dimineaa, victoria.

Dup o scurt prezentare general a Cubei pe care am vizitat-o, din

pcate, doar n cteva zile i numai parial, revin la programul excursiei
noastre.
15 martie, duminic, ziua a dousprezecea
In aeroportul internaional din celebra staiune mexican, Cancun,
urcm n avionul spre Cuba la orele 1315, avion pus la dispoziie de
Compania Mexican Air, i aterizm n Havana la orele 15 20, cu apte ore
6

diferena de fus orar fa de Romnia. Zborul pe zi mi-a permis s vd , la

coborre, insula de sus cu relieful ei aproape uniform, cu pmnt cafeniu i
zone verzi, cu plajele intinse cu nisip alb i marea de culoarea strugurilor
verziMai mult se ghicesc imensele plantaii cu tutun i cu trestie de zahr.
In aeroportul din Havana ne ateapt ghidul cubanez, spn, semnnd
cu Pcal al nostru. Autostrada e flancat de palmieri micui i bananieri.
Pmntul e rocat. Soferul ne pune muzic cubanez. In drum spre hotel
observm n capitala Cubei cldiri modeste, multe nc nerenovate, dei sunt
de patrimoniu . Steagul cubanez arborat pretutindeni e un triunghi rou cu
dungi orizontale alb/albastru. Unii copaci de pe marginea oselei au tulpini
groase formate din mai multe ncrengturi. Admirm Universitatea cu scri
impuntoare i cu statuia Alma Mater.
Ghidul ne ofer cteva informaii disparate. Havana are doua milioane
i jumtate de locuitori. Pe strzi lumea e linitit,disciplinat. Trecem pe
lng un teren sportiv i ni se spune c sportul este un mijloc de evadare din
lumeareal (comunist); Cuba are sportivi buni. Petrolul vine din
Venezuela, iar localnicii il dilueaz cu alte amestecuri inferioare ca s fie
mai ieftin. Mncarea cubanez este ecologic, nu se folosesc n agricultur
ngrminte chimice. Fidel Castro a rostit cel mai lung discurs ntr-un
interval de apte ore. Nu se tie unde locuiete. Asupra lui au avut loc n jur
de ase sute de tentative de asasinat. Nu se tie dac e viu sau mort.
Ajungem la celebrul Hotel Naional din capital, impresionant att n
exterior ct i n interior. Suntem introdui ntr-o sala de protocol cu caracter
istoric, i suntem servii cu o butur rcoritoare extraordinar cu frunze de
ment proaspete, n pahare. Ni se vorbete despre marile personaliti
politice i artistice care au locuit n acest hotel. Toi pereii sunt acoperii cu
fotografiile lor. Printre acestea am reinut numele regelui Carol al II-lea al
Romniei, al lui Ceauescu, Maradona, Brigitte Bardoux, F. Sinatra. Situat
n cartierul Vedado, pe faleza spre Oceanul Atlantic, hotelul este cel mai
frumos din Havana, construit n stil neorenascentist i inaugurat n 1930.
Camera este superb, iar n baie ne ateapt surprize plcute, printre care gel
dentar, ampoane, periu de dini, pieptene etc. Dup o plimbare pe falez
ne culcm destul de trziu.

16 martie
La micul dejun mnnc ochiuri, cltite, fructe i beau ciocolat
fierbinte i sucuri. Plecm din hotel la ora 915 pentru tur de ora, avnd ca
ofer pe Hulio, i ca ghid pe Raimond. Mai nti, mergem pe Bulevardul
Malecon de pe faleza spre Oceanul Atlantic. Faleza mrginete cartierele
Vedado i Centro, pna la Havana Veche. Bulevardul, loc de promenad
pentru localnici i turiti, domin cu 5-7 m. nivelul apei, avnd i un zid gros
de aproape un metru, pentru protecia suplimentar n faa valurilor nalte ale
oceanului. Uneori, n timplul furtunilor, valurile puternice reuesc s arunce
cteva capace ale sistemului de canalizare i atunci apar din loc n loc
arteziene de 5-6 m. nlime care dureaz cteva zeci de secunde. Avnd o
lungime de peste 7 km., acest bulevard permite accesul spre principalele
artere ale oraului i spre celelalte cartiere cu parcuri, monumente, biserici.
Ghidul ne vorbete despre Havana, pe care americanii obinuiau s-o
numeasc pn n 1959 capitala plcerilor i a orgiilor, un fel de Monte
Carlo al Antilelor i care astzi a devenit capitala primului teritoriu liber
al Americii.
Intemeiat n 1519, oraul se ntinde sub forma unui uria evantai
spaniol, n jurul unui golfule lunguie, fiind o metropol imens, romantic.
Centrul su istoric, de-a dreptul fermector, este ca un giuvaer de basm, cu o
reea de strzi intime i prietenoase strjuite de biserici baroce, palate,
castele i cldiri pstrate din perioada cnd fusese colonie spaniol.
Cartierul Havana Veche, centrul colonial al oraului, a fost inclus n
patrimonial universal UNESCO n 1982 pentru cldirile vechi de 400 de
ani, monumente arhitectonice, multe restaurate sau n curs de restaurare.
Oraul se distinge printr-o varietate arhitectonic: alturi de parcuri elegante,
bulevarde umbrite de copaci, conace belle poque, blocuri zvelte art dco,
vile moderniste, monumente grandioase i construcii somptuoase, se nal,
n fostele cartiere srace, blocuri monstruoase ridicate n epoca socialist.
Autocarul nostru se ndreapt, mai nti, spre Castelul El Morro i
fortreaa La Cabaa ce domin peninsula stncoas, aprnd portul Havana.
Este cel mai mare complex militar spaniol din America; se afl ntr-un parc
istorico-militar unde ajungem trecnd printr-un tunel lung de vreo 700 m i
adnc de vreo 20 m., foarte modern, care leag dou cartiere ale capitalei,
construit pe sub canalul portului. Castelul El Morro a fost nlat ntre 1589
i 1630 ca s pzeasc intrarea n port; are forma unui poligon neregulat
nconjurat de ziduri groase de trei metri i de anuri cu ap spate n stnc,
fiind aezat pe un promontoriu deluros, pe o limb de pmnt cu faa spre
ocean.
8

Fortreaa La Cabaa, avnd forma unui triunghi isoscel, se ntinde pe

o suprafa de vreo zece hectare i e construit ntre anii 1764 i 1774,
meterezele de piatr sunt nalte de 12 m., pe alocuri. In fortrea se intr
printr-un monumental portal baroc i peste un pod mobil care acoper un
an secat, tiat n stnc.
In epoca dominaiei spaniole, n port erau coborte nite lanuri uriae
care mpiedicau patrunderea corbiilor pirailor. Din pcate, noi nu am avut
acces n complexul militar, vizitnd doar construciile exterioare, zidurile i
platformele de unde se deschidea o frumoas panoram asupra portului.
Suntem condui ntr-un magazin, unde turistii au cumparat havane si bauturi.
Sus, pe tavan, intr-un suport special, se afla, incolacita, cea mai lunga
Havana din lume, de 21 m.. cumpar si eu un trabuc de 5 pesos si un pachet
de tigari cu 2 dolari = 1,80 pesos.
In continuare, ne oprim la Fundatia Havana Club sa vedem cum se
fabrica aceasta bautura. Asteptam vreo ora, fiindca sunt cateva grupuri de
turisti inaintea noastra, apoi urcam scari la diferite nivele si observam
procesul de fermentatie, de distilare a romului.
Vizitam Muzeul Romului, unde aflam ca romul se pastreaza in butoaie
de stejar alb. Un butoi are 1.200 litri. Trecem prin galeria de trestie de zahar.
Adusa de spanioli, trestia de zahar creste pana la 2-3 m. inaltime, se cunosc
peste 150 de specii. Din trestie se obtin zahar si melasa. Vedem o presa
manuala de stors zahar, originala, din sec. XVII. In sec. XVIII se facea zahar
brun, cristale cu melasa in mijloc, un fel de crema. Intr-o sala vedem cum se
taie si se topeste trestia de zahar.
Aflam ca in 1837 apar in Cuba caile ferate. Intr-o sala vedem macheta
primei fabrici de rom din 1930 si un trenulet. Urcam pe niste scari intr-o alta
sectie, de fermentare, in butoaie, a melasei cu apa pura si drojdie, care
produce un alcool de 6%. Urmeaza sectia unde se distileaza si lichidul
devine o apa de foc, adica 76% alcool, apoi alcool aproape pur, de 96% (ca
in farmacii), dar cu impuritati. In camera de filtrare deja miroase a alcool.
Filtrul de carbine dureaza trei saptamani. Dupa purificare, romul se duce la
invechit, cam 25 de ani Culoarea romului vine de la butoi si de la
vechime. De obicei se amesteca romul de diferite vechimi, cea mai scurta
perioada este de doi ani. Trecem in incaperea de degustare, unde bem
celebra bautura direct de la mama ei, de acasa, servita in paharute de plastic
transparente, cu emblema Havana Club pe ele. Fiind de unica folosinta,
luam cateva paharute goale ca amintire.
Parcurgem pietonal cateva stradute si ajungem in Piata Sfantul
Francisc ce fusese candva primul loc al pietei de fructe aduse cu vapoarele
pe mare. Pe latura de nord a pietei se inalta cladirea cu cinci etaje a Bursei
9

de Marfuri, in varful turnului se afla figura de bronz a lui Mercur. Spre sud
se vede Fantana Leilor cu arteziene si porumbei.
In piata se afla si o biserica baroca ridicata intre 1580 si 1591 si
refacuta in sec.XVIII, cu o clopotnita inalta de 141 m. la care se urca pe 117
trepte. Biserica este inchinata Sfantului Francisc de Assisi, ea da numele
pietei; nu se fac slujbe religioase inauntru, ea fiind folosita doar pentru
concerte de muzica clasica, fiindca are o acustica deosebita. Vizita bisericii
costa doi pesos si nimeni nu intra
Ne aflam in piata veche- centrul istoric al Havanei, unde candva se
tineau targurile de sclavi. Intr-o mica piatet, tot odinioara, isi spalau femeile
rufele. Acum, in acest cadrilater, se joaca multi copii de la o scoala, aflati in
pauza. Intram in holul unui hotel celebru, Hotelul celor doua lumi
(Ambos Mundos), unde luam liftul cu grilaj pana la etajul cinci si vizitam
camera 511, in care a locuit celebrul scriitor Ernest Hemingway cu a patra
sotie, prin 1930, cand aici a scris romanul Pentru cine bat clopotele.
Camera e modesta, se pastreaza intacta, cu acelasi mobilier. Facem poze.
Ne urcam cu liftul sus, pe acoperis, de unde admiram panorama
dezolanta a orasului cu acoperisuri cenusii. Iesim in strada, trecem printr-un
parculet si ajungem intr-un loc incarcat de istorie Piata Armelor cea mai
veche din Havana, marginita de cladirile cele mai importante din oras.
Proiectat initial ca teren de parada, aceasta piata a devenit inima vietii
citadine si sediul guvernului pe toata perioada celor 383 de ani de carmuire
spaniola. In centrul ei se afla un parc mic, inconjurat de palmieri inalti ce
incadreaza statuia unui lider revolutionar din sec.al XIX-lea, flancata de
patru fantani arteziene. De jur imprejurul pietei sunt palate somptuoase,
printre care si unul in stil baroc cubanez de inspiratie maur, fost club al
barbatilor, apoi al Senatului. Templul Mic in stil greco-roman, datand din
1828, marcheaza locul unde in 1519 s-a tinut prima mesa (slujba catolica) in
templul initial. Am vazut aici si un copac sacru. Ni se spune sa ocolim de
trei ori acest templu si sa ne punem o dorinta. Tot in zona se afla si primul
hotel al orasului, Santa Isabel de prin 1867.
Observam ca pietele au un mic parc in mijloc si cate o cladire pe cele
patru laturi. Muzeele sunt inchise azi, , pentru ca e luni. Vedem pe zidul unei
cladiri o fresca vasta infatisand colonisti spanioli, femei si barbati. Ajungem
in Piata Catedralei dominate de monumentala Catedrala San Cristbel,
ridicata in memoria lui Cristofor Columb, intre 1748 si 1777, in stil baroc,
de catre iezuiti. Initial terenul a fost o mlastina desecata la sfarsitul sec. al
XVII-lea. Astazi e inconjurata de conace aristocratice, palate in stil colonial,
restaurante si terase. Vizitam interiorul auster, monumental; in altar ne
impresioneaza statuia lui Iisus, flancata de statuile Sf. Luca si Sf. Ioan.
10

Partea de jos e palisata cu lemn. Se pastreaza pe peretii laterali copii dupa

picturile lui Rubens si Murillo. Corpul central al bazilicii este flancat de
doua turnuri asimetrice sobre, care contrasteaza cu fatada bogat decorata cu
uriase coloane, volute, frontoane, in stil baroc.
In jurul orelor 1330 facem o pauza pentru masa de pranz la restaurantul
El Patrio de langa Catedrala, aflat in curtea interioara a Muzeului
Municipal, o cladire impunatoare care fusese, timp de 176 de ani, primaria
orasului. In aceasta curte interioara se inalta si statuia lui Cristofor Columb
din 1862, inconjurata de doi palmieri regali, coloane, arcade si o vegetatie
luxurianta Restaurantul cu barul Villa Nueva are forma unui Caravanserai
oriental, ca cel din Damasc, cu o curte interioara plina de verdeata, cu
mese si coloane de jur imprejur, pe doua nivele. Cladirea e si hotel cu o
veranda circulara deschisa spre restaurantul din curte. Deasupra se vad cerul
si cateva fasii de coviltir contra soarelui.
E o atmosfera placuta, relaxanta, creata de ciripitul papagalilor din
custile agatate de pereti, dar mai ales de muzica foarte buna cantata la pian
de o domnisoara draguta care interpreteaza piese celebre din muzica clasica
si arii din operete. Ni se serveste bere Cristal, friptura de pui, legume,
salata, inghetata, cafea. Dupa un pranz reusit intr-o atmosfera deosebita, ne
continuam turul pietonal prin capitala, pe stradute pitoresti, cu cladiri mai
noi si mai vechi, mai modeste sau deosebite, in urma restaurarilor.
Ne aflam in Parcul Central cu cladiri superbe in stilurile baroc, art
dco si art nouveau: hoteluri, muzee, teatre, fabrici de trabucuri, cluburi
exclusiviste pentru spanioli, Teatrul National, hotelul Inglaterra unde a
locuit Winston Churchill, are un bar superb pe acoperis de unde se vad piata
si parcul. Tot in parc se afla Muzeul National de Arta intr-o cladire
monumentala. Parcul Central este locul unde se aduna cubanezii, dar si
turistii. In mijlocul parcului se inalta statuia lui Jos Marti, construita din
marmura de Carrera in 1905. Intr-un colt fierbinte al parcului, discuta
aprins meciurile fanii basebollului
Ajungem la Capitoliu , fostul sediu al Parlamentului, azi muzeu.
Cladirea in stil neoclassic impresioneaza prin asemanarea ei cu cea a
Capitoliului din Washington. A fost construita intre anii 1912 si 1929 pentru
a gazdui Congresul bicameral al Cubei. Urcam pe scara monumentului de
marmura, flancata sus, la intrare, de statuile din bronz intruchipand Munca si
Virtutea. Impunatorul portal are usi din bronz, impodobite cu bazoreliefuri
ilustrand scene din istoria cubaneza. Intregul edificiu cu o cupola ce se vede
din departare are o inaltime de 205 picioare.
Intram in holul imens, circular, unde ne intampina o statuie
impresionanta, inalta de 17 m.; chipul Minervei, femeia simbolizeaza
11

Republica si tine in maini o lance si un scut cu insemnele heraldice ale

Cubei. La picioarele statuii, incastrat in pavement se afla un diamante de 23
de carate, marcand kilometrul zero al drumurilor cubaneze. Din pacate,
diamantul original si foarte valoros a disparut dupa Revolutie, si in locul lui
e acum unul fals. De la el pana sus, la cupola sunt 91 m. Statuia e acoperita
cu aur de 24 de carate. In ambele laturi ale acestui hol de la intrare se intinde
Sala Pasilor Pierduti, pavata cu sase feluri de marmura fina si avand vitralii
reprezentand scene din viata romanilor. Vizitam plini de incantare salile
laterale din cele doua aripi ale Capitoliului, care in present este sediu al
Palatului stiintelor. Suntem impresionati de salile pentru sedinte: aula
centrala rotunda, aula Senatului sic ea a Camerei Reprezentantilor si Biroul
Presedintelui senatului este foarte frumos, incadrat de oglinzi si avand un
mobilier deosebit. Biblioteca e superba, totul e in piele. In cealalta aripa a
cladirii vedem alte Sali de sedinte, de Protocol. Vizita la Capitoliu a fost
fascinanta.
Cumpar cu patru pesos o carte cu orasul Havana, in franceza, cu 125
de fotografii si cu 10 pesos un CD cu muzica traditionala cubaneza de la
standul cu suveniruri la iesirea din cladire. Ne indreptam spre Piata
Revolutiei, ultimul obiectiv al turului de oras. Nu departe de Capitoliu,
vizitam Floridita, o carciumioara frumoasa, unde obisnuia sa vina
Hemingwai. Barul e descries chiar de acesta in Batranul si Marea. Trecem
pe langa niste biserici in stil gotic, una e pe strada Simon Bolivar. In dreapta
vedem, pe zidul lateral al unei cladiri, o fresca enorma cu globul pamantesc.
Mai incolo, ghidul ne arata sediul francmasoneriei cubaneze. Ajungem intrun fel de parc-padure, dupa care, in fata noastra, se deschide un teren imens,
de vreo patru hectare, o piata goala, in care Fidel Castro isi tinea discursurile
la care asista peste un milion de oameni. Aici a venit si Papa Ioan Paul al IIlea in anul 1998, ocazie in care Fidel Castro si-a dat jos haina militara ,
pentru prima si singura oara, imbracandu-se in costum. Si-a mai pus costum
in 2002 cand Jimmy Cartr a vizitat Cuba. Trebuie sa citesc cartea Fidel
despre acesta.
Piata Revolutiei este dominata de Monumentul lui Jos Marti,
autorul intelectual al revolutiei cubaneze. Inceput in 1952 de catre Batista,
monumental are o inaltime de 105 m., dar fiind pe o colina, se afla la o
altitudine de 256 m. fata de nivelul marii. Desi monumental a costat patru
milioane de pesos, Batista a adunat prin subscriptii 46 de milioane si tot nu
l-a terminat. Pana sus se urca rapid cu un ascensor, iar de pe platforma se
admira intregul oras: cartierul residential Vedado spre care se ajunge pe
celebrul Bulevard al Presedintilor. In acest cartier se vad siluetele elegante si
indraznete ale zgarie norilor, intre care cel mai inalt are 30 de etaje, aici era
12

paradisul verde al claselor instarite din Havana. In dreapta se vad strazile

inguste si arhitectura coloniala din Havana Veche. Spre stanga, dupa
cladirea celui mai elegant hotel din oras Havana Riviera, se intinde
cartierul Miramar, cu vile cochete, strabatut de un bulevard strajuit de arbori
si plante cu forme geometrice. Mai spre stanga, se afla cartierul Mariano, in
care se impletesc luxul cu mizeria, arhitectura medievala cu cea moderna. In
fund, se zareste o imensa pata verde, e cartierul Cubanacn, cu vile elegante
ascunse in jungla aranjata de mana omului; ele par adevarate palate din O
mie si una de nopti, fiecare vila avand piscina proprie.
Decorul vegetal si arhitectura moderna sunt ntinate, pe alocuri, de
gustul vulgar al parvenitilor care si-au adaugat in curti statui si fantani
oribile. Astazi in acest cartier se afla resedintele diplomatice. Ghidul ne
spune ca Ambasada Romaniei se afla in cartierul Vedado, langa Hotel
National in care am fost cazati. In parcul din fata acestei ambasade, recent a
fost instalat bustul lui Mihai Eminescu.
Statuia lui Jos Marti, inalta de 17 m. si cioplita din granit si marmura,
il prezinta pe eroul cubanez al independentei intr-o postura contemplativa.
Obeliscul de granit are 90 m., iar la baza lui, sub forma unei stele in cinci
colturi, se afla modernul muzeu in memoria eroului national. Piata
Revolutiei este inconjurata de cladiri guvernamentale in stil monumental, de
Biblioteca Nationala si de teatrul National.
Ne intoarcem la hotel in jurul orelor 16, obositi, dar incantati de acest
oras viu sis educator, plin de vraja, un oras al contrastelor, misterios si
vessel, pe strazile caruia muzica umple aerul de salsa si senzualitate,
intelegand ca si aici, ca si la noi, spontaneitatea si veselia smulg placerea din
saracie aceasta este adevarata magie a Cubei.
Si cand ma gandesc ca mi-ar trebui macar o saptamana sa vizitez tot
ce n-am reusit astazi: muzeele, Palatul Prezidential, Universitatea, Teatrul
National, Muzeul Napoleon, vila lui Hemingway si Ferma Vigia cu Muzeul
Hemingway, Cabaretul Tropicana, si el frecventat de scriitorul american
(1954-1961), stabilit in Cuba in 1939. Ferma si muzeul se afla la 12 km. de
Havana, e un domeniu de 20 acri, dominat de o casa coloniala cocotata pe o
colina. Aici a trait el aproape 20 de ani, aici a scris cartile care i-au adus
premiul Nobel in 1954.
Pana la cinci ne-am plimbat pe faleza plina de lume, ascultand muzica
cubaneza. La cina, buffet suedez, mananc o aripa de curcan, legume, salata,
fructe, inghetata. Programul de noapte depinde de banii fiecaruia. 22 de
personae din grupul nostrum, desigur mai instarite, achita cate 90 pentru a
merge la un spectacol de doua ore (redus la o ora si jumatate) la celebrul
Cabaret Tropicana. O jurista din acel grup mi-a trimis ulterior, la
13

Constanta, un DVD cu acest spectacol si mi-a spus ca spectatorii au stat

afara, nu in restaurant.
Noi, cei mai saraci, vreo 7-9, am cumparat tichete cu 29,50 pesos
convertibili la spectacolul Cabaret Parisien intr-un fel de restaurant cu
scena, chiar in incinta hotelului nostrum. Desi spectacolul incepea la orele
22, noi am intrat in sala la orele 21 si timp de o ora am ascultat un concert
extraordinary cu muzica clasica interpretata de un quartet la instrumente de
suflat. A fost un adevarat regal. Sala de spectacol era, de fapt, un restaurant
in trepte, cu mese asezate din ce in ce mai sus, ca la restaurantul Favorit
din Poiana Brasov. Am avut locuri jos, chiar langa scena, unde mesele, mai
lungi, erau asezate in evantai, la parter.
Spectacolul de cabaret a durat doua ore si s-a prelungit dupa miezul
noptii, majoritatea spectatorilor au mancat, au baut si au ramas pana tarziu.
A fost ceva de vis, inedit, surprinzator, am descoperit sufletul cubanez,
talentul, exuberanta, senzualitatea si frumusetea corpului de balet si a
solistilor vocali. Feeria de culori, splendidele costume, gratia balerinelor,
muzica cubaneza sin u numai - totul ne-a transportat intr-o alta lume. Au
fost interpretate si dansuri din Asia, Africa, Europa, America. Mi-au placut ,
mai ales, tangourile, adevarate spectacole, alegorii ale vietii, mortii, iubirii
A fost o seara foarte reusita, dar pana la urma oboseala unei zile speciale nea doborat si cu mare regret am fost printer putinele personae care au plecat.
M-am culcat la orele 1230 , amintindu-mi de continutul unui roman al lui
Hemingway, in care, intr-o zi, poti trai cat intr-o viata Sic and te gandesti
ca unii ajung pe la 90 de ani si au o viata de leguma, vegetand in cercul
lor stramt, in burta pestelui, ca Iova lui Marin Sorescu
17 martie 2009
Dupa micul dejun, la fel de variat si de consistent ca si pana acum,
parasim Hotelul National la ora 9, cu regretful ca n-am stat in capitala Cubei
cel putin o saptamana, si ne indreptam spre Varadero, perla turistica de pe
litoralul cubanez, aflata in vestul provinciei Matanzas, la o distanta de 140150 km. de Havana. Mijlocul de transport e modest, un microbuz care
gafaie la deal, asa ca ajungem, in cele din urma, la Varadero in jurul orei
12
Pe drum admiram peisajul, dar ascultam si relatarile ghidului referitoare la
istoria si modul de viata din Cuba. Ca sa nu repet cele scrise mai inainte, voi
nota doar informatiile suplimentare, destul de interesante. Aflam astfel ca in
extremitatea estica a Cubei, in provincia Guantanamo, se afla o baza militara
americana inchiriata si celebra inchisoare de maxima securitate, pe care am
vazut-o la televizor. In anul 2008, presedintele Cubei, Fidel Castro, in varsta
14

de 80 de ani, renunta la conducerea statului, lasandu-l in loc pe Raul, fratele

mai mic, acesta initiaza reforme capitaliste ca proprietatea private asupra
terenurilor si caselor, libertatea de a folosi telefoane mobile, etc. In Piata
Revolutiei din Havana, la discursurile foarte lungi ale lui Fidel Castro (chiar
si de sapte ore), asistau peste un million de oameni. Fidel Castro s-a
imbracat toata viata in uniforma militara foarte modesta. Singura ocazie
cand s-a imbracat in costum, tot in aceasta piata, a fost atunci cand a venit
aici Papa Ioan Paul al II-lea.
Modul de viata al cubanezilor este foarte modest: cheltuielile lunare
pe cap de locuitor se reduc la o suta de pesos convertibili pe luna, iar o
familie cu doi copii cheltuie cam 250 de pesos pe luna. Dar ei se descurca si
pe alte cai(ca romanii in perioada comunista); rudele lor din Florida le mai
trimit bani, etc. Cubanezii sunt foarte veseli, iubesc dansul si muzica,
celebru fiind cantecul de dragoste Guantanamera.
Soseaua de la Havana la Matanzas, denumita Via Blanca, traverseaza
campuri petrolifere si trece pe langa o fabrica de prelucrare a trestiei de
zahar. Admiram zona de plaja cu golfulete si plaje aurii frumoase. Fasiile de
coral ridicate deasupra, unele deteriorate de prezenta sondelor de petrol si
acoperite de fumul sulfuros, se amesteca, prin contrast, cu minunatele
privelisti ale vailor interioare pline de verdeata.
La 106 km. la est de Havana, la Puerte Bacunayagua, intalnim o
panorama spectaculoasa: un pod lung de 314 m. si inalt de aproape 100 de
m. se intinde peste un canion, traversand raul Yumuri. Nu avem voie sa
oprim pe pod, dar facem un popas de aproape o ora pe o platforma special
amenajata pentru privit, cu magazine, restaurant, orchestra. Perspectiva este
deosebita spre valea raului Yumuri cu vegetatie tropicala, mai ales palmieri.
Pe cerul senin zboara lin vulturii la mare inaltime.
Plecam de aici si intram in provincia Matanzas si in orasul cu acelasi
nume, considerat centrul culturii cubaneze, un fel de Atena a Cubei,
pentru ca aici s-au nascut cativa scriitori, muzicieni, se practica dansurile
celebre in intreaga lume. Pentru ca se afla in cel mai mare golf al Cubei si
are multe canale cu poduri, orasul a mai fost numit si Venetia Cubei.
Numele orasului inseamna masacru, pentru ca aici erau debarcati sclavii
adusi de corabii. Noi traversam doar localitatea, observand doar activitatea
portuara din golf. Ghidul ne spune ca in zona se afla Pesterile Bellamar,
Marele Parc National si alte obiective turistice neincluse in programul
nostru.
Pe la orele 1130 patrundem in Varadero, pe sub o poarta de intrare cu
taxa. Observam, in dreapta, un golf pentru ambarcatiuni de agrement. Vile
cochete se zaresc prin verdeata. Cocotieri cu tulpini ingrosate la mijloc sunt
15

incarcati cu roade. Trecem pe un pod si intram in statiune, unde, pe partea

dreapta, spre mare, se inalta vile, hoteluri pastelate, plantatii de palmieri,
bananieri, leandri etc.
Varadero este atractia turistica a Cubei, in mod paradoxal, inaccesibil
cubanezilor, fiindca aici vin numai straini. Statiunea are forma unei
peninsula cu o lungime de 25 km. (dupa unii, de 20 km.) si lata de un
kilometru, cu o plaja lunga de vreo 17 km. dotata cu un nisip alb ca un praf
de diamante. Seamana, pastrand proportiile, cu Cancun. Localitatea dateaza
din anii 1880 cand se ridic aici case de lemn cu acoperis rosu care se zaresc
si azi pe o anumita strada. Ca statiune, se dezvolta intre anii 1920-1950 cand
se construiesc aici hoteluri luxoase de catre americani. Acum in Varadero
sunt aproximativ 40 de hoteluri moderne cu o capacitate de cazare de 5.000
de camere, majoritatea locatiilor sunt de 4 si 5 stele.
Aceasta peninsula, numita Hicacos, e plina de flori si verdeata, are
aeroport international, autostrada de 33 km. de la Matanzas pana la intrarea
in statiune, terenuri de tennis, golf, muzee, parcuri, magazine, cabarete si
cluburi de noapte. De aici se organizeaza excursii diferite, mai ales in
peninsula Zapata unde se afla cea mai importanta crescatorie de crocodili din
lume, peste 15.000 de exemplare care traiesc in zonele mlastinoase. Cam
acestea sunt singurele informatii pe care ghidul cubanez ni le-a oferit pe
traseu.
In cele din urma, ajungem pe la orele 12 la destinatie, la Tryp
peninsula Varadero, un adevarat complex hotelier de 5 stele, cu o poarta
impresionanta prin frumusetea aranjamentelor florale si cu o receptie la fel
de impunatoare, avand in centru o fantana arteziana, iar alaturi si peste tot,
fotolii, canapele, un baldachin, plante tropicale in care zburau pasari mici colibri.
Din pacate, a trebuit sa asteptam pana la orele 15 pentru a fi cazati.
Noroc de banderolele puse la mana ca avem all inclusive, asa ca ne-am
consolat la barul de langa restaurant, unde m-am spurcat la crema de
whisky, cointreau, suc de ananas cu gheata bauturi din care am consumat
la discretie in perioada petrecuta in Varadero. Eu am preferat tequila.
La orele 1330 intram in restaurant, unde, chiar de la intrare, intr-un
spatiu special, ne asteapta sticle de sampanie, de vinuri diferite. Sala e
imensa, fiindca ne aflam intr-un adevarat cartier de vile, cu alei si vegetatie
tropicala. Bufetul suedez satisface toate gusturile, avand diferite sectoare:
bauturi, racoritoare, fructe, dulciuri, inghetate, branzeturi, salate, fripturi de
toate felurile, peste, mancaruri gatite. Desi constienta ca amestecul tuturor
bunatatilor este o agresiune criminala asupra stomacului, imi satisfac toate
poftele, preferand, ca de obicei pe unde am mai fost, friptura de pui si cartofi
16

prajiti, salata, inghetata, dulciuri, fructe si vin rosu. Acum inteleg de ce vin
turistii aici si de ce sunt obezi. Fiindca tentatia e mare si nu te poti
impotrivi. Am observat totusi ca multi preferau paste si mancaruri gatite,cu
specific mexican, cubanez, oriental.
Dupa masa, am plecat cu bagajele in vilele repartizate. Cu Ina am fost
repartizata in camera 1955 la etajul II, intr-o vila cu sase intrari / scari de jur
imprejur. Toate vilele sunt inundate de verdeata: palmieri, cocotieri, flori in
arbusti superbi un adevarat paradis tropical in Caraibe. In jur sunt si baze
sportive, in vila noastra e o imensa tabla de sah cu piese gigantice. Alaturi
sunt terenuri de baschet, tenis, o sala de spectacole in aer liber, jacuzzi, sali
de gimnastica, piscine si alte oferte atractive.
Camera e superba, baia are cabina de dus, dar si cada, trusa de baie e
surprinzator de atragatoare, oferita in fiecare zi, odata cu schimbarea
lenjeriei. Totul e grozav. Dupa un dus reconfortant, dormim pana spre seara,
dupa care ne plimbam, descoperim plaja, acum pustie, Marea Caraibelor din
Oceanul Atlantic.
Cina este la fel de variata si consistenta, incerc branza mucegaita
care e grozava, trecem pe la bar, ne intoarcem in camera sin e culcam
devreme, dup ace, la televizor, urmarim un film, ghicind continutul din
imagini. Adorm dupa orele 22, din cauza oboselii, aerul conditionat nu ma
deranjeaza
18 martie
O zi libera pentru plaja, plimbari, excursii optionale. Masa in regim All
inclusive in hotel de cinci stele. O zi intreaga in Varadero, intr-un paradis din
Caraibe! Unii din grupul nostru, impreuna cu ghidul agentiei, au fost intr-o
excursie foarte costisitoare prin imprejurimi.
Impreuna cu Ina, dupa micul dejun cu adevarat pantagruelic, mergem
pe plaja. Doamne! Nu pot sac red ca ma aflu in acest loc magic din Caraibe,
ca ma bronzez sub soarele Cubei o tara fascinanta, misterioasa si eroica
prin lupta ei impotriva dominatiei americane. Respire parka errul libertatii
cubaneze si-n gand rememorez melodiile si ritmurile speciale.nisipul alb si
stralucitor, in care se inunda pasii, acopera o plaja generoasa, iar apa marii e
unica, de un verde transparent, azurie, turcoaz, cu valuri inspumate care se
pierd in departari albastre. Pe cer cativa norisori pufosi ne incanta privirile.
Lenevesc pe un sezlong la umbra, apoi intru in apa de vreo trei ori, fac
poze, traiesc o placere plina de incantare si-mi vine sa strig asemenea lui
Faust: O, clipa, esti atat de frumoasa! Ramai! E un prilej sa-mi amintesc
acum in cate mari si oceane am facut baie: in Marea Neagra, Marea
17

Mediterana, Marea Moarta, Marea Rosie, Marea Chinei de Sud (in

Vietnam), Marea Egee, Marea Adriatica, Marea Ligurica, Oceanul Atlantic
(la Biarritz, in Franta) si in Oceanul Pacific, la cancun, in Mexic. Cu avionul
am trecut peste Marea Nordului, Marea Baltica, Marea Manecii sin u mai
stiuSi iata-ma acum in fascinanta Mare a Caraibelor!
La intoarcere spre vila, intalnim instalatia cu Jacuzzi sin e oprim aici
vreo jumatate de ora. Marturisesc sincer ca e pentru prima data cand am
aceasta placere cu adevarat deosebita, desi anuntul avertizeaza ca baia nu
e recomandata cardiacilor Mai hoinarim apoi prin oraselul nostru,
facem un dus in camera si mergem la restaurant pentru masa de pranz, nu
inainte de a trece pe la bar, unde ne oferim bauturile preferate, suc de ananas
cu gheata, crema de whisky, cointreau, Ina prefera tequila Nu mai insist
asupra delicateselor de la masa, o adevarata orgie culinara care incalca
toate regulile nutritionistilor (amestec de dulciuri cu fructe, cartofi si carne
etc)
Dormim cateva ore, cand afara e foarte cald, iar apoi plecam sa
vizitam orasul Varadero care se intinde pe o fasie lata de un Km. si lunga de
vreo 20-25 Km. Ne urcam intr-un autobus supraetajat care are statie chiar la
poarta complexului nostrum. Biletul costa 6 pesos convertibili, CUC (=
Cuba convertibili), asigurand transportul pentru o zi, cu dreptul de a cobori
in orice statie, sa vizitezi magazine si alte obiective, apoi te urci in alt
autobus si mergi mai departe. Plimbarea e deosebita. Admiram hoteluri
moderne, parcuri, o strada cu locuinte modeste, vechi, ale localnicilor, strada
e strajuita de cocotieri si fac poze cu fructele lor coapte. La intoarcere,
intelegem ca suntem cazati intr-un loc mult mai frumos decat tot ce am
vazut, un adevarat paradis cu multa vegetatie si multa liniste. In Varadero,
hotelurile au in fata plaja si marea, iar in spate terenuri de sport, locuri
virane, soseaua si mai putina vegetatie. La noi in complex e o zona pentru
odihna, plaja si, mai ales, ingrasare!
Dupa cina copioasa, stropita cu vin rosu, ne intoarcem in camera, ne
facem bagajele, dar noaptea pentru mine e agitate, fara somn, din cauza
aerfului conditionat impus de Ina... Incerc sa dorm pe veranda, improvizand
un pat din masuta si doua fotolii, cu paturi si o perna. Afara e placut, cerul
instelat, dar somnul nu vine. In cele din urma, intru in camera, inchid
aparatul nesilentios de aer conditionat, si adorm. Ultima noapte in Cuba!

18

19 martie
Ma scol devreme, merg singura la micul dejun, fiindca Ina renunta la
mancare. Ajung la plaja. Vine si Ina. Intru in mare de cateva ori, apoi merg
pe mal vreo doi kilometric dus-intors, cu picioarele in apa, iar pe la orele
1030 ma intorc la vila singura, facand mai multe fotografii. Vine si Ina, iar la
orele 1130 iesim din camera cu bagajele, pe care ni le transporta pana la
receptie un mic tramcar. Trebuie sa predam camera pana la orele 12, desi
autocarul ne va lua la orele 16 Punem bagajele intr-o camera speciala si
pierdem vremea in fotoliile din receptie si la bar, consolandu-ne, pentru
ultima data, cu delicatesele preferate. La orele 1330 luam pranzul in
restaurant; o surpriza placuta ne ofera toaleta unde pretutindeni sunt vaze cu
flori: orhidee si garoafe, pe care le-am fotografiat. Oricum, nu le egaleaza pe
cele din Tailanda, dintr-un anume parc natural.
La orele 16 ne urcam intr-un autocar mai rapid decat cel cu care am
venit si ne indreptam spre Havana, unde ajungem dupa vreo doua ore si
jumatate. In aeroport mai asteptam cateva ore, pana ne urcam intr-un avion
francez la orele 2130 . Tocmai s-a dat ora locala inapoi cu o ora, de fapt, aici
am pierdut de mult notiunea timpului. In aeroport am cumparat sase havane
cu 6 pesos (CUC) si o cutie cu cateva havane cu cinci dolari, doua sticle cu
lichior de banane si de visine, cu aproape zece dolari, plus trei dolari,
ambalajul foarte atragator.
In avion am locul 47H, la marginea randului din mijloc, iar Ina, tot la
margine, in dreptul meu, in randul dinspre geam. Langa mine e un cuplu de
francezi care-mi schimba ora la ceas. Dupa cina destul de consistenta, am
incercat sa dorm si m-am trezit la 5 30 dupa ceasul meu, cand, de fapt, afara
era ziua , iar vecinii mei francezi mi-au fixat ceasul la ora 10 30. Ni s-a mai
servit un mic dejun destul de bun, iar in jurul orelor 1130 12 am aterizat pe
aeroportul Charles de Gaulle din Paris, dupa ce am traversat Oceanul
Atlantic fara probleme, doar cu ceva turbulente, cand uriasa pasare de fier sa cam zgaltait, dandu-ne emotii.
20 martie
La controlul bagajelor am avut probleme, in sensul ca mi-au confiscat
cele doua sticle de lichior cumparate in aeroportul din Havana. Am avut
norocul ca am asteptat cateva ore pana la imbarcarea in avionul spre
Bucuresti, deci am avut timp sa rezolv problema fara ajutorul ghidului si al
Inei, care au dovedittotala indiferenta fata de necazul meu. Cu putinele
mele cunostinte de franceza, m-am intors la punctual de control, am
19

recuperat sticlele si inca vreo doua sticlute cu vin din avion, spunand ca le
voi preda la cala / bagaje, m-am dus, intreband peste tot, la locul de predare
a bagajelor, am pus sticlele in rucsacel si la predare , mi s-a cerut sa achit 10
ca sa-mi ambaleze bagajul Zgarcita cum sunt, am refuzat, iar doamnele
de la ghiseul respectiv s-au indurat de mine, mi-au impachetat rucsacelul
intr-un sac de plastic si l-au trimis la Bucuresti cu riscul ca sticlele sa se
sparga. De bucurie le-am dat cele doua sticlute cu vin, primite in avion. Mam intors la grupul nostru la timp, multumind Inei si ghidului pentru
ajutor, dar mai ales Celui de Sus!
In jurul orelor 1530 am urcat in avionul spre Bucuresti unde am ajuns
la orele 1930. Rucsacelul meu cu lichiorul cubanez a ajuns cu bine, dar
Mugur si Ligia au preferat doar cutia (ambalajul) cu adevarat deosebita. Am
ajuns acasa cu amintiri de neuitat, fratii si surorile mele fiind surprinsi, ca
am fost in America traversand Oceanul Atlantic, fara sa-i anunt. Fusesera
foarte ingrijorati, nestiind unde sunt. Aceasta excursie de 17 zile a costat
official 970 eoro + 1870 dolari, iar in total, 1.320 euro si cam 2.000 de dolari
(taxe de aeroport 350 , alte taxe, bacsisuri, vize, excursii optionale etc.).

20