JOSEPH SCHMIT

1904-1942

Patrimoniul culturii universale a înscris în perioada interbelică, alături de alte

valori, arta lui Joseph Schmidt, tenor liric de renume mondial, ale cărui cântece au
chemat la prietenie, înfrăţire, pace.
Născut în 1904 la Dăvideni — Bucovina, într-o familie de evrei, Joseph
Schmidt a fost educat în spiritul concepţiei şi tradiţiei iudaice.
Cariera şi-a început-o din fragedă tinereţe, remarcându-se la vîrsta de 15 ani în
corurile sinagogilor din Rădăuţi şi Cernăuţi — oraş în care se mutase împreună cu
familia sa, imediat după primul război mondial. Înzestrat cu un talent muzical ieşit
din comun, el devine curând cantor la Cernăuţi, iar apoi la sinagoga Leopoldstadt
din Viena şi la sinagoga „Adat Yisroel" din Berlin.
Joseph Schmidt s-a preocupat intens de perfecţionarea artei sale. Urmează, pa-
ralel cu o şcoală profesională, cursuri particulare de canto. Şcolile de muzică din
Viena şi Berlin fiind renumite în acea vreme tânărul Joseph Schmidt studiază mai
întâi la Conservatorul din Viena, apoi la cel din Berlin. După ce, într-o încăpere a
clădirii sinagogii din Cernăuţi, pe o scenă improvizată, interpretase „Boema" de
G. Puccini, în 1924 dă primul său concert, în care, pe lângă arii din operele
„Trubadurul", "Aida" ş.a., cântă balade româneşti, foarte apropiate sufletului său.
În 1928 debutează la postul de radio Berlin, iar în 1929 este solist al Operei berli-
neze. interpretând rolul lui Vasco de Gamma din Opera ..Africa" de Meyerbeer.
Acum încep marile sale concerte în ţară şi peste hotare, ceea ce nu-l împiedică să
concerteze şi în scopuri caritabile, fiind uneori însoţit de coruri de copii. Talent
muzical excepţional, Joseph Schmidt a fost prezent în operă,operetă, film etc.
Afişele cu numele său, al cântecelor interpretete de el şi al filmelor muzicale în
care juca au apărut pe câteva continente fiind mesagerele marelui umanism de
care era animat. Interpretarea neuitatei melodii Lied geht um dieWelt
,compusă de Hans May în 1933, anul instaurării fascismului în Germania,
melodie pe care contemporanii o fredonau cu voce sau în gând, ca şi filmul „Ein
Stern fallt von der Himmel" (1934) al regizorului Richard Oswald, l-au consacrat
definitiv pe Joseph Schmidt ca un mare artist, cu un orizont larg. Operele „Flautul
fermecat", „Boema", „Rigoletto", „Trubadurul". „Paiaţe", filmele muzicale
..Expresul dragostei". ..Şi Goethe iubea" s-au bucurat de participarea sa ca
interpret de înalt nivel artistic.
Dar în 1933, în plină glorie, i se interzice să mai cânte în Germania împreună
cu prietenii şi colaboratorii săi Hans May şi Richard Oswald. Este obligat să ia
calea exilului. Începuseră autodafeurile culturii. Pleacă în Belgia şi, de acolo, în
alte ţări din Europa şi Orientul Apropiat, revine în 1935 în România; pleacă din
nou, în 1937, de data aceasta în Mexic, apoi în S.U.A., se reîntoarce în Europa.
peste tot dând concerte, care-i sporesc celebritatea. Discurile pe care sunt înregis-
trate numeroase dintre concertele sale, precum şi multe melodii din repertoriul
sinagogal, cântate cu o mare sensibilitate, au intrat în fonoteca de aur universală,
ca bun al omenirii.
În anii Holocaustului, Joseph Schmidt,după ce a fost arestat la Monte Carlo ca
..suspect... este închis (1940) într-un lagăr de refugiaţi din Girenbad — Elveţia,
ţară în care visase să se stabilească după ce a părăsit definitiv Belgia. În lagăr,
unde petrece doi ani în barăcile de lemn mizere, i se macină sănătatea.
Încercările unor personalităţi de reputaţie mondială. Leopold Stokovski, George
Metaxa, Jan Kiepura ş.a. de a-i obţine eliberarea, nu l-au putut salva, căci ordinul
de elibere a fost dat prea târziu. Istovit de suferinţă, Joseph Schmidt s-a stins
din viaţă în noiembrie 1942, în satul elveţian, de pe malurile râului Limmat. Patru
rabini au asistat la ceremonia funebră. O mare mulţime l-a însoţit pînă la locul
de veci, în cimitirul Friesenberg, din Ziirich. Rabinul Taubes a evocat, în discursul
său, marea personalitate a dispărutului.
În arhiva familiei sale de la Cîmpulung- Moldovenesc se păstrează, având
privilegiu să consult personal, în anii de liceu, o serie de documente importante
care reflectă viaţa şi activitatea lui Joseph Schmidt. În plus, în decursul anilor au
apărut cîteva monografii privind scurta sa viaţă şi marea sa operă.
Diferite enciclopedii, printre care Dicţionarul Enciclopedic Român,
Encyclopedia Judaica, The International Encyclopedia of Muzic and Muzicians,
au înscris numele său în coloanele.În presa din ţară şi de peste hotare, inclusiv
în Revista Cultului Mozcaic s-au publicat articole pentru a-i cinsti memoria
Evocând figura luminoasă a lui Joseph Schmidt, să ne reamintim cele scrise de el,
pe patul morţii, în ultimele file ale Jurnalului, său : „Dacă treceţi pe la Girenbad,
nu uitaţi..."

SCHMIDT, JOSEPH
(tenor)

Născut la 4 martie 1904 în Dăvideni, Bucovina. A murit la 16 noiembrie 1942 în lagărul de la Ghi-
renbad, Elveţia.
A studiat la Cernăuţi cu Alexandru Zavulovici (teorie-solfegii, pian, canto), la Wiener
Konservatorium din Viena, Hochschule fiir Musik din Berlin.
A debutat într-un concert public susţinut la Cîmpulung Moldovenesc, în anul 1924, cu balade
româneşti, arii din operele Trubadurul, Carmen, Paiaţe, Bărbierul din Sevilla ; debut la radio Berlin,
1928, în o-pera Africana, de Giaccomo Meyer-beer. Au urmat succese pe diferite scene de primă
mărime din Europa în operele Flautul fermecat, Boema, Rigoletto, Trubadurul, Paiaţe, Tosca,
Turandot ş.a.
A fost prieten cu compozitorul Hans May, care a scris special pentru el. In anul 1934, cînd
opresiunea hitleristă se înăspreşte, părăseşte Germania, întreprinzînd un turneu în Belgia, Turcia,
Palestina, Elveţia, Franţa şi Danemarca ; în anul 1935 face un turneu în ţară, mult apreciat de public şi
presa de specialitate ,• în 1937 a plecat peste ocean, concertînd în Mexic, S.UA. şi Cuba ,• a urmat apoi
un turneu în ţări europene ; ajuns în Elveţia, a fost internat în lagărul de la Gi-renbad şi, cu toate
intervenţiile unor personalităţi ca Leopold Sto-kowski, Hubert-Mariska, Hans May, Jean Kiepura, nu i s-
a aprobat eliberarea decît cînd a fost prea tîrziu.
A jucat în filme de succes ; aflat în Cernăuţi, în 1933, J. Schmidt a declarat despre filmul ,,Un
cîntec străbate lumea" : ,,...e filmul care mi-a adus tot ce-er fi putut dori alţii : succese, renume şi destui
bani; dar totuşi cea mai fierbinte dorinţă a mea e ca să fac să străbată lumea melodioasele cîntece
româneşti care mi-au legănat copilăria" (Viaţa Bucovinei, nr. 7, 1933).
 A făcut înregistrări pentru casele de discuri His Master's Voice, Ultraphon (Telefunken) şi Odeon.
Talent deosebit, „asemeni marilor cîntăreţi romantici, asemeni lui Enrico Caruso, Traian Grozăvescu,
Şaliapin, Benjamino Gigli, Jean Kie-pura, Tito Schipa, şi Iosif Schmidt aparţine marii constelaţii a tenorilor de
reputaţie internaţională. Numele său era, prin cel de-al treilea deceniu, cap de afiş în întreaga Europă" (G. Cuibuş).

FILMOGRAFIE

Expresul dragostei ; Şi dacă Goetlie iubea ; Un cîntec străbate lumea, 1933 ; O stea a căzut, din cer, 1934 ; Azi e
cea mai frumoasă zi din viaţa mea ; Lacrimi de piatră ; Tinereţe, a ta e vina ; Cînd eşti tînăr lumea e a ta.

înregistrări de pe discuri, pe benzi magnetice, în fonoteca

Bibliotecii judeţene Suceava

1. Und es blitzen die sterne aus „Tosca". — 2. AbscMed von der Mutter (Mutter der Rote...) aus „Cavaleria
rusticana". ■— 3. Heirnlîch aus inrem Auge, aus „Der Liebestrank". — 4. Von apfelbîiiîen einem Kranz, aus „Das
Land des Lâchelns". — 5. Immer nur lăcheln, aus „Das Land des Lăchelns". — 6. Wer hat die liebe uns ins Herz
gezenkt, aus „Das Land des Lăchelns". ■— 7. Dein ist mein ganzes Herz, aus „Das Land des Lăchelns". — 8.
Mattinata. ■— 9. O sole mio. — 10. Marechiare. — 11. Musica proibita. ■— 12. Loiita. ■— 13. Das zauber-lied.
— 14. Canzonetta, (De pe discul : LP 074467, Telefunken - Gemă). B 152. Ein Lied um die Welt. (înregistrare VP
2181, Telefunken - Gemă). B 154.

REFERINŢE

ABRAMOVICI, RENEE şi CREŢEANU, L (Joseph Schmidt), In : Muzica, 1 ian., 1968, p. 33.

CUIBUS, GEORGE. Tăcerile lui Josif Schmidt. In: Ateneu, nr. 10, oct. 1967, p. 18.
Iosef Schmidt şi filmul românesc. /Cronica/. In : Viaţa Bucovinei, nr. 7, 1 noiembrie 1933, p. 42.
NEY-NOWOTNY, KARL und GERTRUDE. Joseph Schmidt. Das Leben und Sierben eines Unergeblischen.
Viena, Editura Europăis, 1962. SA VA, IOSIF şi VARTOLOMEI, LUMINIŢA. Dicţionar de muzică.
Bucureşti, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1979, p. 181.