FIŞĂ INFORMAŢII - BISERICA ,, SFINŢII TREI IERARHI “ SLĂNIC

1.NUME
A) PRIMAR - BISERICA DIN CENTRU
B) OFICIAL - BISERICA SFINŢII TREI IERARHI

2. ARESĂ
A) STR. 23 AUGUST
B) NR. 17
C) ORAŞ SLANIC
D) JUD. PRAHOVA
E) COD POŞTAL 106200
F) -

3.LOCAŢIE
A) COORDONATE GPS
450 14’ . 02 43” N
250 56’ . 14 98’’ E
COTA 404

4.DATE DE CONTACT
A) NR. TEL. – 0244 / 240 337
B) -
C) -
D) parohiasfinţiitreiierarhi@yahoo.ro

5. CATEGORIA
BISERICĂ PAROHIALĂ

6. ORAR
A) LUNI - LIBER
MARŢI - PROGRAM ADMINISTRATIV
MIERCURI - ACATIST
JOI - PROGRAM ÎN PAROHIE
VINERI - ACATIST , AGHIASMĂ + TAINA MARTURISIRII
SÂMBĂTĂ - UTRENIE, SF. LITURGHIE, PARASTAS, VECERNIE
DUMINICĂ - UTRENIE, SF. LITURGHIE
 7. INFORMAŢII

ARHIEPIESCOPIA BUCUREŞTILOR
PROTOPOPIATUL VĂLENII DE MUNTE
PAROHIA SFINŢII TREI IERARHI – SLĂNIC
ORAŞUL SLĂNIC, JUDEŢUL PRAHOVA

ISTORICUL
BISERICII PAROHIALE SFINŢII TREI IERARHI
DIN ORAŞUL SLĂNIC, JUDEŢUL PRAHOVA

La 100 km depărtare de Capitala ţării, în regiunea dealurilor prahovene, oraşul Slănic se

află aşezat deoparte şi de alta a pârâului Slănic, la o altitudine de 400 m. Având una dintre cele
mai vechi exploatări de sare din ţara noastră şi la ora actuală cea mai mare şi mai modernă mină
de sare, Slănicul s-a dezvoltat de asemeni ca staţiune balneară şi turistică, băile sale sărate
atrăgând numeroşi vizitatori.
Cei aproape 10000 de locuitori sunt grupaţi în patru parohii cu tot atâtea biserici, alături
de care există şi două mici comunităţi neoprotestante, adventişti de ziua a 7-a şi creştini după
evanghelie.
Parohia Sfinţii Trei Ierarhi, formată din cca 600 familii, ocupă partea centrală a oraşului,
iar biserica, situată pe strada 23 August nr. 17 se află la 200 m de gara Slănic.
Către sfârşitul secolului al XVIII-lea, grecu Biv-vel-Clucer Ion Hagi Moscu ia în arendă
ocna Slănic. În contract este înscrisă clauza ca acesta să ridice o biserică pentru funcţionarii şi
lucrătorii salinei şi să suporte întreţinerea ei, precum şi a şcolii.
Construcţia bisericii a început în anul 1797, lucru care se constată din inscripţia în
greceşte aflată în Sfântul Altar iar în anul 1800 s-a săvârşit cu toată podoaba ei cum aflăm din
pisania scrisă cu litere mari chirilice pe placa de piatră aflată deasupra acestor uşi. Iată textul
acestei pisanii:
,,Această sfântă şi dumnezeiască biserică s-a ridicat întru cinstea şi slăvirea Sfinţilor
Ierarhi, zidită cu toată cheltuiala dumnealui Biv-vel-Clucer Ion Hagi Moscu … în zilele
Domnului Io Alexandru Moruzi, cu blagoslovenia Mitropolitului Kir Dosofteiu, episcop Kir
Constandie şi s-a săvârşit cu toată podoaba ei de numitul boer la leat 1800 Oct. ”
 Biserica a fost construită din cărămidă arsă şi acoperită cu şiţă, stilul fiind bizantin. Nu
cunoaştem numele constructorilor şi nici al zugravilor, iar primii slujitori, dintre care unii
odihnesc sub lespedea de piatră din pridvorul bisericii au fost călugări greci. Ea a funcţionat mai
întâi ca biserică a cămărăşeniei salinei, populaţia satului folosind biserica Sfântul Gheorghe aflată
pe vremea aceea în cimitirul actual.
Dărmându-se biserica Sfântul Gheorghe, enoriaşii au cerut să li se deschidă biserica
Sfinţii Trei Ierarhi, lucru ce s-a aprobat prin Legea din 1893 a lui Tache Ionescu.
În anul 1878 decedează ultimul preot al Bisericii Sfinţii Trei Ierarhi, plătit de salină,
Gheorghe Popescu, fiind înlocuit de Preotul Teoharie Referendaru, care slujise până atunci la
biserica satului din cimitir. În acea vreme slujba s-a ţinut în Altar în greceşte, iar la strană în
greceşte şi româneşte.
În pridvorul bisericii se află morminte ale slujitorilor greci, iar crucile de la căpătâi au
inscripţii în greceşte pe o parte şi româneşte pe cealaltă parte.
În anii 1911 – 1913 a fost începută construcţia unei noi biserici ce avea să o cuprindă pe
cea actuală, care ar fi fost apoi demolată în interiorul cele dintâi. Din pricina unor intrigi locale
însă, lucrarea a fost zădărnicită după ce se ridicase şi soclul, şi în felul acesta a fost salvată actuala
biserică monument istoric.
În anii 1928-1929 s-au întreprins lucrări de restaurare generală a bisericii, executate sub
supravegherea Comisiei Monumentelor Istorice, însuşi defunctul profesor şi istoric Nicolae Iorga
venind pe şantier în câteva rânduri pentru a urmării şi a îndruma execuţia lor. Cu acest prilej s-a
îmbrăcat soclul cu piatră cioplită, a fost consolidată clădirea prin construirea bolţilor din beton
armat, iar acoperişul a fost executat din ţiglă smălţuită. S-a construit actuala turlă a clopotelor, în
locul celei vechi şi s-a pus în interior pardoseală de mozaic. S-a păstrat arhitectura veche, pictura
veche în frescă, - pe catapeteasmă – partea de sus, în pridvor, Sfinţii Apostoli şi Judecata din
urmă, - în interior – icoana hramului, deasupra intrării, alte două icoane şi tot aici şi una în partea
de răsărit, deasupra ferestrei Sfântului Altar, reprezentând pe Maica Domnului. S-au păstrat
deasemeni ancadramentele de piatră de la ferestre.
Lucrările de restaurare au fost executate sub conducerea arhitectului Sterie Becu, de către
antreprenorul O.V. Mina. Tot în acest timp s-au pus şi actualele uşi de la intrare.
Între anii 1958-1961 s-a făcut restaurarea vechilor zugrăveli ce au rămas pe catapeteasmă,
în pridvor, stâlpii de la intrare, ornamentul de deasupra lor şi icoanele exterioare amintite mai sus,
şi s-a pictat restul spaţiului gol de cca 600 mp. Lucrările au fost executate de pictorii Gheorghe
Vasilescu şi Radu Jora din Bucureşti, ajutaţi de ucenicul Ion Ene din comuna Salcia, judeţul
Prahova.
 Cheltuiala a fost susţinută de enoriaşi fiind ajutaţi şi de Protoieria Vălenii de Munte şi
mai ales Sf. Arhiepiscopie a Bucureştilor. Tot în acest timp s-au efectuat şi reparaţii generale la
acoperiş precum şi alte amenajări, Departamentul Cultelor acordând ajutoare în acest scop.
Martora la prefacerile prin care a trecut în ultimele două veacuri târgul Slănicului
îndurând ea însăşi, în timp, lucrări de restaurare şi zugrăvire, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi
rămâne o mărturie preţioasă a artei meşteşugarilor români din secolul al XVIII-lea şi un
monument care, în peisajul construcţiilor moderne ce caută să înconjoare, păstrează mireasma
trecutului bogat în opere arhitectonice şi continuă a se impune ca un monument de valoare
pentru staţiunea Slănic.
În încheiere, menţionăm ca elemente de valoare: arhitectura ei, ancadramentele de piatră
de la ferestre, pictura veche şi cea nouă, în frescă, unele obiecte de cult şi cărţi de slujbă vechi de
peste două veacuri, icoane, etc.

PREOT PAROH,
SÎNPETREANU ION EMANOIL